\

.t"

t
 scrisoarede inceput I pag. 1 pag.37 | aloptulea veac
SfantulPaisiede la Neamt: Colonizarea culturalda Rom6niei(l),
, , l a tru , c 6 n dt e r o g i ,i n t r di n c d m a r at a . . . " d e l o a nB u c u r

editorial I pag.3 pag.41

C u v d n t urlu g i c i u n i i , Viitorulcirliiin eraInternetului:
Cumne diminueazd
de VirgiliuGheorghe Internetuldorin{aii putintade a mai citi

priznuiri I pag.7 pag.45 | convertiri

P a r i n t e lD
eaniil londde la Oaga- de la catedra
Pdrintele
- m u c e n i c uRl u g u l uAi p r i n s monahin pustie
Universitdtii,

gcoalapdrinlilor I pag. 11 p a g . 5 1l m i n u n i
Cumsd-lmotivdmpe copilulnostru MinunialeSf6ntuluiNectariepovestitede cititori
sdinvetemai bine?,
d e p s i h o l o gl r i n aC o n s t a n t i n e s c u p a g . 5 8 | c u v 6 n t u l d u h o v n i c u l u i
,,Neincetatva rugati!"
pag. l6 PirinteleloanLarionde la Sihdstria Rariului
Desprerelaliiledinaintede casdtorie (Vl), d e s o r el e r o s c h i m o n a hDual n i iTl u d o r
de prof.psihologNinaKrighina
pag.65 | interviu
cauzele bolilor I pag. 18 .,Predica fdrdtrdirenu-idec6to trdncdnealS!"
Intoxicatia cu mercur(l), De ce renuntdla muzicdCedry2k
d e d r .L u a n aD u m i t r u
pag.70 lteologica
rizboiul nevizut I pag.23 Sf6ntulSiluanAthonitul:
Arta de a nu fi un parinte,,cool" (ll), Despreluptacu 96ndurile
d e A l i n aM i r i c d
pag.72l actualitili
cu noi este Dumnezeu I pag.28
P r e o tm i s i o n apr e t a r m u r i l eO c e a n u l uAi r c t i c( l l ) pag,76lprovita
,,Aveam14 ani, eramcu capulin nori..."
. pag.32
,,Nagterea nu esteo boala!"(l) pag.78lmirturii
Povestea veniriipe lume Doui inimi
a c e l u id e - a lo p t u l e ac o p i l
d i n f a m i l i aC a o s a l i pag.79 | concursuri

Revista apare cu binecuvAntarea

iPS Pi-en, Arhiepiscop al Suceveigi Ridiugilor
 SCRISOARE
DEiNCEPUT

Sf*ntul Paisiede !a Neannt

ferogi,
fa ta . . lrM.tei6:6
A
Ia ajr-nspina la mine ca unn djn sanul
mona-
hal indraznescsi huleascidumnezeiasca,
pwurea_po_
menia gi de-Dumnezeu_frcuaRugiciune
a lui Iisus,
lucrati in chip sfinEitcu mintea in inimi-
De acee4
deplangando asdelde cugerarereaa acesrora,
m_am
hotirAt - desiacestlucru inuecemintea
meaneDutin_
cioasi;i slabelemelepureri_ chemandinu_ajutorpe
Preadulcele meu Iisrx, sascriu cevadespredumneze
iascaRugicir-rrea minEii,pentruo incredinpre
are, ne_
dinLiAsi firi indoialain privinp ei.
Fiind praf si cenusi, plec genunchii
cei de
gind ai inimii mele inaintea maregiei
slaveiTale
celei dumnezeiesrisi Te rog pe Tine,
int.ll_rot_
dulcele meu Iisuse,lumineazi mintea
mea cea
intunecati si cugetul, si diruieste
harul Tau ti_
cilosului meu suflet, ca aceastaosteneali
a mea
si fie spre slavapreasfbntuluiTiu
Nume si spre
folosul acelora care vo! prin sfingita
lu.r"r.
Rugiciunii mingii, si se lipeasci cu "
mintea de
Tine, Dumnezeulnosrru,si si Te Sf6ntul paisiede la Neamt (f lj
poartepe Tine, )
Mirgiritarul cel Iiri de preE,neincerar
in sufetul minuni, cu lucrul si cu cuvAntulau adus
si inima lor, gi rpr. indreptareaacelora la mAntuirc
care,din o muJEime nenumirati de sufleteomenesti.
necunostinga lor ceafiri de margini,au indriznit
si huleasciaceastidumnezeiasciIucrarei
Prin aceastaiucrare a mingii
din sfinEita
Rugiciune, mulgi dintre purtitorii_de_Dumnezeu
Paringiinosui, aprinz6ndu-se de focul serafimical
dragosteicitre Dumnezeu;i, dupi Dumnezeu,
ci-
tre aproapele,au devenit cei mai statornici paznjci
ai poruncilorlui Dumnezeu_ gi.curiEindu-s,i
sufle_
tele si inimile de toatepicateleomului
celui vechi.
s-auinvrednicirsi fie vasealeseale
Sftnrului Duh-
Umplandu-sede felurite daruri dumnezeiesti
ale
Lui, ei,dupi viafalor,aufostnistelumini.tori
girtalpi
de foc pentru lumeaintreagigi,ficand.r..ru_i.*.

indurerarea suferului si cu zivorArea ugilor gandu-
lui. Si aduce spre mirturie despre aceastarugiciune
din dumnezeiascaScriptula pe vazitorul-de-Dum-
nezeu Moise, care,indurerat, s-a rugat frri de glas,si
durerea lui era auziti, de aceeaii si zice Dumnezeu:
,,Dacesnigi cdneMine?"t'ti( rr:rs.Si Ara, iarisi, a im-
plinit tot ce a vrut, iar glasul ei nu seauzea,pentru ci
strigainirna ei I rtrsir:r(Lr'r.
Iar Abel, nu ricAnd, ci chiar
murind, se ruga si sAngelelui slobozeaglas mai tare
decit glasulunei trimbige Frcrrc'1.r0.
Suspini si tu la fel
cu Moise Sflntul, nu te opresc! SII;ie{, dupi cum
a spus Prorocul, inima ta, iar nu vegmintele! Din
irdinc strigi pe Dumr.rezeu:,,dintru addncuri", zice,
Psrlrn
1l():l- de jos, din
,,/1mstriglt catre Tine, Doamne"
inimi, scoate-1iglasuil Fi rugiciunea ta o taini!
Prin aceastalucrare, El v-ar fi aprins cu ha-
rul Siu cel dumnezeiesc printr-o dragoste ne-
graita, asa ci ;i voi agi fi strigat impreuni. cu
Apostolul: ,,Cine ne ua despdrTipe noi de dra-
gostedlui Hristos2"I\-"''i 8:r5.De aceea,mare este
slava sfingitei ;i dumnezeiestii Rugaciuni a min-
qii, a cirei margine si culme (adici inceputul si
SfAntulGrigoriePalama(t 14 noiembrie)
SCRISOARE
DEiNCEPUT
desivirsirea) sunt date de Dumnezeu omului in
i n i m i : d e a c o l o .d e c i . i s i a r e e a i n c e p u t u l .
insi easi-acasrigato slavi neasemanarmai mare
cind cea mai sflnd decit togi sfingii, cea mai cin-
stiti decit heruvimii si mai sliviti flri de asemi-
nare decit serafimii, Preasllnta Fecioari de-Dumne-
zeu-Niscitoare, petrecAnd in S{lnta Sfintelor prin
Rugiciunea mintii, s-a suit la cea mai mare inalgi-
mea vederii-lui-Dumnezeu si s-a invrednicit si fie
licas desfitat pentru Cel neincipur de inueaga flp-
turi, pentru Cuvintul lui Dumnezeu, care S-a si-
lisluit ipostatic in ea si din ea, pentru mintuirea oa-
menilor, s-a niscut mai presus de fire - dupi cum
spune Pirintele nostru Grigorie Palama,in cuvALntul
la Intrarea in Biserici a Preasfinreinoasffe de-Dum-
nezeu-Niscitoare si pururea FecioareMaria.
El zice ci Preasftnta Fecioari de-Dumnezeu-Nis-
citoare, perrecind in Sffnta Sfinrelor si ingelegandcu
desiv\ire din Sfrnta Scripttui despre pierzarea nea-
mului omenescprin neascultare,si umplAndu-se de cea
mai mare mili, a h.nt asuprasaRugacir-rneamingii citre
Dumnezeu, penrru o c.it mai grabnici iertare si mAn-
nLirea neamului omenesc.\4 pr.rninainte aici chiar cu-
vintele acqsmiS{lnt Grigorie, vrednice de o minte inge-
reascr:,,Auzind si vizand acestea,dumnezeiascatinira
Fecioari a primit pirerea de du pentru neamu.lintreg;i
c.iuta vindecareasi leacul carear fi pe potriva acesreisu-
feringe;in auand, eas-agandit si seintoarci cu mintea
spre Dumnezeu si a lasat asupra Sa aceasti nrgiciune
pentru noi, ca si-L sileasci pe Crl ce nu poate fi silit gi
mai degrabi si-L atragi spre noi, pentru c-aEl insusi si
nimiceasci blestemul cel din mijloc, sI opreasc.ifocul
care desrrami paj\tea sufleului si si uneasci cu Sine
zidirea, timiduind celeneputincioase'.
Deci cine, vizind acestea,nu se va aprinde cu
rnvna lui Dumnezeu spre o neincerati lucrare a
Rupciunii, ca prin ea mereu si lini in suflet si in
inimi pe intru-tot-dulcele Iisus, pomenind in sine
neincetarNumele Lui cel scump si, prin aceasta,
sase
inllacareze spre dragosteaLui cea negraitl? I
Din,,Meditalii dapreRugdciunea inimii"
(Ed. Anastasia,1997)

Cuvintulrugeciunii
Suntem cufundatri intr-un nor de vorbe.
Unii pAna la mijloc, algii pAna la umeri, algii
cu totul, cu toati viala lor. Cuvinte lipsite de
rost ;i de greutate,cuvintele lumii acesteia.Le
zicem informayii, dar cele mai multe sunt cel
mult nimicuri, daci nu birfe sauchiar cuvinte
de batjocuri; cuvinte de slavi desarti sau las-
cive, precum trupurile lmbibate cu placeri,ori
cuvinte mAnjite in noroiul patimilor de ocara.
-\a de puternic s-au intoxicat mingile mul-
tora cu vorbeleucigitoarede sufet, ci nu mai pot
trai llri ele, precum droganrl care trebuie sa-giia
doza pentru a se linigti... fudel se explic.ide ce
aproapetrei milioane de romini nu-si pot incepe
Pr. Mihai Cioarbi -,,Dragostede mam5"
(loculI la concursulfoto al lunii noiembrie).
sau sftrsi ziua daci nu-si arunci ochii pesteziare
ca Liberatea, Clich sauCancan,iar viaganoastra,a
tuflirora, ajunge si 6e din ce in ce mai grea. Cici
vorbelespurcatesunt epidemice.Seimpra;de din
om in om. k avzi chiar fbra si vrei. l-a serviciu,in
autobuz sau pe scra blocului, ne cotropescchiar
si pe noi, cei carevrem sane flnem departede ele.
$i asGl seexplici dq cr viaganoasui devine tot
mai grea.Cernui, divortLui, boli psihice gi zeci de
mii de copii caretriiesc ftri piringi - drame ce le
depis,escpe celedin fiIme, filmele din careproba-
bil ca s-augi inspirat. FocuJpatimilor ardesufletele
precum fienrl in {iunale, pina setopesteorice urmi
de rezistenfi.psihici - gi omul cadein deznidejde.
Senezqte singur;i disperat,batjocorit de dorinple
tmpului cares-auapriru atAtde mult c5,mistuit li-
untric, omul nu mai vedecum ar putea si le stingi-
Pestetoate tronazA duhul desfrinirii, dar gi
al slavei degarte,al mandriei. Ai wea si ai dem-
nitatea a, sa 6i o persoani apreciata,si fii gi ru
cineva, apa cum te-a niscut malna ta sau culn
te-a zidit Bunul Dumnezru, dar cigi iEi mai dau
seama ci nu poti fi cu adevirat respectat 9i iu-
bit daci nu te-ai respecrartu insugi, daca nu i-ai
respectatsi iubit in chip crrar pe ceilalgi- gi in
primul rand pe Dumnez€u. Cici toati drama
aceastainfernala a lumii in care triim. care in-
ghite pe tot mai mulgi dintre cei apropiagi, se da-
toreazi fapnrlui ci n-am pizit CuvAnnrl, ci n-am
iubit Cuvinnrl, pizindu-ne curigenia ingelesuri-
lor carene animi mintea. sufetul si viata.

Batalia
omului
modern
Jucindu-ne cu cuvintele, ne-am jucat chiar cu
propria noastri viap. le-am lisat si ne mAng6ie
lascivauzul si le-am infiat. insi, in felul acesta,ftri
sI ne dim seama,prin attz gi viz, ne-am insuii-
nat tot mai mult de tabira de cuvinte;i ingelCIuri
de-viagidititoare ale CuvAnnrlui lui Dumnezeu,
gi ne-am pierdut in mulgimea vorbelor lumqti
murdi.rite si imbolnivite de picar Aceasta este,
de fapt, bitilia omului modern. Daci biruiqte,
paceasufedui gi linigtea minfli va c6;tiga, iar de
pierde,in iadul disperirii secufirndi...
in ce consti. aceasti bitilie? Sali pdre;ti min-
teacape o cetate.Inanricii sunt, in general,carn ce
secitestesau seaude in programele de gtiri ori de
divenisment. la televizor.in ziarelede scandalsau
pe Internet. Par inofensive cuvintele de rAssau de
ocari, precum glumele deocheatespme de cole-
gii de serviciu - dar dincolo de ele se afi iadul
desprecaream vorbit, iar cei carel-au triit stiu la
ce ne referim acum. Acestaar fi primul pas!
Nu este chiar atAt de greu si te lipsegti de
,,binefacerile"mediatice,daci \i iubegti cu ade-
virat viagasi constientizezimoartea careinundi
 EDITORIAL
prin mass-mediaviagaomului modern. Cei care
nu ingelegaceasta,iertagi-mi, dar, orice ar face,
bat pasulpe loc gi nu stim cum vor pureavreo-
dati si-L cunoascipe Dumnezeu...
Si presupuneminsi. ci micar asaltulacesta
din exterior a fost cAt de cit respins.RimAne
lupta cu dugmanii din liuntrul mingii, careau
patruns cXndvaca prieteni, iar acum isi arati
colgii 9i armele.Se intruchipeazi in tot felul de
doringesi astepti.ri,planuri, griji, frustriri ori,
pur si simplu, scenariiale unui eros romantic
sau al unor imbogigiri si realizS.rimai mari.
Un prieten imi spunea:,,Totul a inceput de
la un gind care m-a cucerit incet-incet, mai
intii pe mine, si mai apoi pe sofia mea. La in-
ceput era doar doringa fireascade a ne face o
casi in afaraorasului.Visam gi fhceamplanuri.
Tot mai adaugam cevala proiect, caredevenise
parci" o obsesie.Aveam senzalia ci nu putem
fi fericigipina nu ne vom construi aceasricasi
- care,desigur,depigeacu totul nevoile si po-
sibilitiqile noastre.Ne-am imprumutat si am
inceput. Griji, alergituri si mult stres.Ne-am
pierdut linistea gi ne-am adAncit in datorii.
Casanu am reusirsi.o terminim, in condiflile
in care nici rateledin banci nu mai puteam sa
le plitim. Am inceput si. ne certam, a;a ci. am
ajuns in pragul divorplui, desitotul inainte de
acestgind era atat de frumos..."
Crva asemanatormi-a mamrisit o buna prie-
teni, pe carenu o mai vizusem de aproapezeceani:
,,$tii, inainte si mi. cjsatoresc,nu de pu;ine ori am
visat cum va aratabirbaul caresama faci fericiti -
rweriile obignuite ale omului careviserzacu ochii
desch\i, ale multora dhtre adolescentelede astizi,
cred eu. it-rt.-o .roapte ins4.mi s-a intimplat savi-
sez cilafoane puternic gi ciudat. Vedeamca aievea
un birbat carestitea pe o banca si astepa cu ne-
rabdarepe cinwa. M-am apropiat de el, Ei mi-am
dat seamacumva ci pe mine ma astepa de Fapr.
Ei bine, a doua zi, mergAndprin Parcul Liberagii
din Bucurqti, l-am intAlnir chiar pe barbanrl din
vis - sau a;a mi se pareamie - careparci qtepa
pe cinwa. M-am dus citre el gi am intrat in vorba-
Foanerepedeam ajunssi triim impreuna, eu fiind
convirua ca estebirbanrl visurilor mele. Am alut
gi un copil cu el, dqi patinFr mei nu au fost dintru
inceput de acord cu alegereamea. N-au trecut nici
doi ani ;i viala mea s-a tmnsformat intr-ur perpe-
nru calvar.Numai eu lucram, in timp ce el stitea
pe Internet, modvind ci nu gisqte de lucru. L-am
suqprinsde multe ori consumAndpomogafie. Eu,
inci orbita, acc€pam acestlucru. Zcnm cil iu-
besc;i ci e tatal copilului meu. Dar el sesalbaticea
tot mai mult, pe zi ceuecea.Mi injun in toatefelu-
rile, mi umilea, ma batjocoreasufetqte gi trupqte,
gi mi bitea cind vedeaci nu poatescoaterot cevoia
de Ia mine. Nu mi-am i".hip"it ci cinwa ar putea
supona atAteasuferinge,cite am indurat eu in anii
in caream stat gu e1...$i cand mi gindesc ca tonrl
nu a inceput decit de Ia n{te reverii,de la un vis ciu-
dat pe carel-am consideratpremonitoriul"...
Nici unul dintre cei doi prieteni ai nostri
nu au cunoscutmestesugulrizboiului liunric.
Dar, qi daci ar fi auzit de el, ar fi exclamat (cum
am mai auzit, de altfel): Ce prostizl Poate ci gi
unii dintre dumneavoastri, cititorii acestorran-
duri, credegila fel, insi miza e prea mare pen-
tru a nu incerca sa va impirti;im toate acestea.
Un psihiatru din Greciazicea,in urmi cu ciEiva
ani, c5,ceicdrenu;tiu sa lupte dultouniceste seuor
trezi ca uiayale-afost distntsa, ca sunt cu neruii si
cupsihicul k pamint, in pragul nebuniei.
Desigur,un editorial nu e locul in caresadez-
volli tema rizboiului nevizut, despre care s-au
scris o mulgime de tratate. Cele mai cunoscute
au fost cuprinse in coleqia numita Filocalia,
care nu e cititi mai de nimeni, cu toate c5.ar
trebui studiati in fiecarescoali superioari. ..
Noi ne vom mulgumi si subliniem doar
unul dintre aspectelerizboiului mingii. Pentru
ci mintea noastrS.e foarte slabi gi usor de in-
selat (precum copilul mic care se ia dupa stra-
inul carel amigeste cu niste bomboane colo-
rate), ea trebuie si se gini cAt mai aproape de
Pirintele ei, Care esteinsusi Dumnezeu. Adica,

si-I intindem permanentmi.na pentru a ne fine
aproape de El gi, orice am face, si ciutim per-
manellt cu privirea citre El, ca si nu ne inde-
plrtlm prea rnult, pierzAndu-nein mullime.
A-l intinde mAna inseamni a incerca
sa lucram cAt mai mult potrivit poruncilor
Evangheliei,pentru ca atunci Dumnezeu insusi
ne Fne de mina si lucreazaprin noi. Iar pri-
virea agintitacatre EI inseamni si ne trimitem
cAt mai desgAndul la Hristos, ca sa-ipomenim
Numele in goaptasau in gind: Doamne, Iisuse
Hristoase, miluieye-ma pe mine, pacatosul!- satt
micar Doamne lisuse, miluie;te-md! - saulisuse
Hristoase, nu md trececu uederea!
Orice cuvfurtque-L pomenestepe Dumnezeu
inseamni indrcptrueaprivirii sufetului nostru c.i-
tre Domnul. fua ne asigr-rram ca Domnul insrqi
estecu noi gi nu ne va lisa saalunccim in capcana
Foto:AndreiCernitescu
EDITORIAL
gAndurilorlumesd,avorbelor qre ne pot distmge
viala si ne pot cufi.rndain iadul deznidejdii.
$i mai esteo aini a mestesuguluirizboiului
duhorrricesc,pe carene-au lisat-o Sfingii gi dorim
si noi si.v-o impina;im acum. Rugiciunea noa$ri
nu va lucra, iar viagasi suflenrl nostru nu vor fi in
sigurangaadta dmp c t nu iffktm, cAtgindim niu
desprecinwa anume, cAtnu-i iubim pe togi oame-
nii. Aceastaii pl"ce foane mult lui Hristos: si sufe-
rim pentm ceilalgicarene inconjoara, din familie,
din comuniatea sau neamul in caretraim - si ne
rugam pentru lumea intreagi. Cu cAt cercul com-
pitimirii noasffe estemai larg; cu arAt vom simgi
mai mult mangiiereaSllntului Duh si cu atitvom
fi mai fericigi!Poateci sr.rntemdepanede o aseme-
neamisura, dar,dacanevom lupasi ne indreptim
in aceastidirecgie,nu estedepaneizbanda.
Neamul nostru, ce trece asdzi prin grele in-
cercS.ri- copii lipsigi de paringi, tineri instriinali
de adevat hmilii dezbinate- tofi au mare nevoie
clerugaciunilenoastre,de constientizareacu du-
rere a incleplrtarii lumii noastrede Dumnezeu.
Fira aceasti rugaciune de impreuna-patimire
pentru onrul de linga noi si pentru lumea in-
treaga,separeci ne vom scufundatot mai mult,
pentru a dispareaca nearncresdnde pe pimant.
Aceastaeste, bunioari, calea noastri citre
eliberareadin toate ingelirile vrijmasului, asi-
gurareaci nu vom gustainci de-aici iadul arde-
rii liuntrice a focului patimilor. E adevirat, in
multe privinge,lumea moderni.seaseamindtot
mai mult cu Sodoma qi Gomora - un adevirat
iad al tuturor stirilor pitimase. Dar daci noi,
dupi cuvintul lui Hristos descoperitla incepu-
tul acestuiveacSfb,ntuluiSiluan Athonitul, vom
line mintea noasrrl in iadul acesta- con$den-
tizind stareacizutia lumii, dar cu nidejdea la
Domnul -, avem si c\tigim insutit: acum, tn
uremet ace/tstll,deprigoniri - case;i fapi ;i surori
gi mame ;i copii si Tarine, iar in ueacul ce ua sa
to:\t). 1
uina: uiapd ,ttnlt;tt1'ttcLt
VirgiliuGheorghe
 PRAZNUIRI

Perintele
Daniil
mucenicul
RuguluiAprins

Luminad i n l u m i n a , , R u g uAl p Aan t i mp, a r i n t e r e

u ri i n sd" e l a M a n d s t i r e
DaniilTudor a rimaslegatcu deosebire in congtiinla rom6neascd de
numeleacestei mi5cari duhovnice5ti unicein felul
e i ,al cd re i n i ti a to ra fo st.
Drumulde laintunericla lumindn-afostdeloc
netedpentruAlexandru Teodorescu (numele
civilal Parintelui), om cu o personalitate
puternicd, o fire ndvalnica gio inteligenla
zdrobitoare. Ofilerde marind,combatant
pe frontul de Est,profesorde liceugipoet,
a devenit,in anii1930,fondatoruladoua
reviste(,,Floarea
defoc"gi,,Credin!a")
in carea polemizat
necruldtor
cu
extremismele politice
aleepocii,
fapt cea constituitmaitArziu
unadin,,dovezile"principale
ale,,uneltirii"
saleimpotriva
regimuluicomunist.

D o u a e x p e r i e n q c - l i m i t al - a u
convertit definiriv la Ortodoxie:
o cilirrorie la Sfinrul Munte
A t h o s ( u n d c p l c c , r s ec a t u r i s r
neincrczarorsi s-:r ir-rtorspe-
ir.r,rrrinele
lerin smerit, ir.rigi:rr
Rugiciunii inirnii) gi mi-
n u n e a s u p r a v i e q u i r isi a l e i n
urma prirbusirii cu avionul
persorralcle laro inalgirnede
I .000 de rnerri.
Corrvcrtircl i-e fosr. ce si
firea, nirvalnica si extrema: ir.r

1946 a intrat in obsteaMS.ni.stiriiAntim, unde
s-a ci.lugirit cu numele de Agaton. Au urmar
anii cei mai rodnici ai lucri.rii saleduhovnicesri,
in carea impletit practica rugaciunii isihastecu
invi.gitura patristica despre lucrarea ei, expusi
la intAlnirile siptimanale ale ,,Rugului Aprins"
din biblioteca Manlstirii Antim.
Intrat deja in atengiaSecuritigii, se muti
in 1949 la Manastirea Crasna din Gorj. Un an
mai tirziu estearesrar,sub pretextul unor ilega-
Iitiqi comise pe front, gi trimis laJilava. Eliberat
dupi doi ani, intra in Ministirea Neam;, unde
primeste schima mare cu numele de Daniil,
apoi se retragela Schitul Rariu - unde inigiazi,
in taina, o ,,gcoali" de formare duhovniceasci.
a cXtorvatineri, cu menirea de a reinvia duhul
Sfhntului PaisieVelicikovski in fara noasrr;..
Arestat din nou in 1958, cu intregul lot de
la ,,Rugul Aprins", este condamnat Ia 25 de
ani de temnigagreapenrru ,,uneltirecontra or-
dinii sociale"gi l5 ani de temnigi greapenrru
,.activirateintensa contra clasei muncitoare".
,,Dumnezeudragoste este".(l loan 4:8)
Incarcerat la Aiud, refuzS.si faci si cel mai
mic compromis cu ideologia comunista.
,,incapigAnarea"i-a fost pedepsiti cu izola-
rea intr-o celuli separata.Aici, dupl mlrtu-
ria unui fost deginut politic, i s-a dat hArtie gi
cerneali si-qi scrie,,autodemascarea". in loc de
aceasta,Pirintele Daniil a ficut un rechizitoriu
detaliat la adresaconcepgieisi guvernS,riico-
muniste. O luni de zile a scrisfhri oprire, astep-
tind sa fie chemat la ancheti. intr-o dimineagi
s-a zvonit insa in tot Aiudul ca a fost gisit mort
in celuli. Cavza reali.a morlii nu a fost, bine-
ingeles,pomeniti.; in certificatul de decesapare
doar ,,hemoragiecerebrala',laraa fi mengionat
si modul in carea fost declansati aceastihemo-
ragie.Ti'upul siu a fost aruncat in RApaRobilor
- groapa comuni a noilor mucenici romAni.
Prin moanea samuceniceasca,Pirintele Daniil
a dobAndit mare indrazneala la Dumnezeu, iar
limpezimile duhului siu adAncstrivazator diinu-
iesc in Imnele-Acatist de o frumusegenepiman-
teascd,pe carele-a urzit din rugaciune gi har.
 PRAZNUIRI
3*,r\rcz,*Z
*,* zr'*Ze? :
&* Za ffiara'"*
Despre gidragoste
rugiciune
IntAia gi unica pomnci pe carc ne-a dat-o
Iisus, singura a careiindeplinire poate si ne aduca
prietenia Lui e aceasta:,,Sa iubesti pe Domnul
Dumnezeul tau din toati inima a gi din tot sufe-
nrl tiu gi din toati putereatr si din rot cugenrltiu'.
intru clt ai ciutat, in chip cinstit,de mai multe
ori, aceastidrirgosteinalti, cu o incredereindraz-
neaga,la poarta inimii, impirateisa inima?...
Dar foarte adesease intimpli crestinului
sa aiba sentimentul ca el nu e ascultatsi chiar
respins in chip tainic. Totusi, e imposibil ca
Dumnezeu si ne insele- ;i iati ce e scris in
Evanghelie: ,,Si care tati dintre voi, daci ii va
cere fiul piine, oare, ii va da piatri? Sau daci ii
va cerepeste,oareii va da, in loc de pegte,garpe?
Deci dacavoi, rai fiind, stili sa dagifiilor vogtri
daruri bune, cu cAt mai mult Thtil vostm Cel
din ceruri va da Duh Sfhnt celor careil cer de la
-r',, ?.
h,ll . ti va da Duhtrl Sfanr.adici dragosteaSa.
Fagade o astfelde flgaduinqa, ar fi nelegiuit
si credemci Dumr.rezeunu arenici atAtainima
ca unul dintre noi! Oricit de mizerabil ar fi ur-r
om, e cu neputinli ca Dumnezeu sa nu-i dea
dragosteaSa, daca el o cere si se socotestelegat
de calitateasade copil al lui Dumnezeu.
Mulgi au inceput intr-o zi saseroagecu toati
voinqa,cu violenqa,uneoricu eroism.Au inceput
si caute Faqalui Dumnezeu, pentru ca departe
de acemraPrezenqivia;a li s-a pirut intunecaca,
rece,de prisos,nepreguindde a mai fi traita. $i
dacr Ii s-aparut ca L-ar fi intA.lnitpe Dumnezeu,
faqacltre Fagi, chiar in bezrianopgii, dar in chip
real- de l,-ar fi intilnit, pe El, o singuradata,o
singura mica oara,viagaaceastaa lor s-arafla ras-
turn:rta din intregul ei, inviat:i si indumnezeita.
CXnd un cablu electrice incarcatcu un po-
tential foarte inalt, e de ajuns doar si-l atingi
ca sa cazi fulgerat. Dumnezeu e o natura in asa
chip mai puternica decAtfulgerul, o fiinga aga
de re:rctivasi cletunitoare.incAtar fi de aiunsde
a-L atinge numai o durati de o clipi: sufletul
nostru s-ar topi de dragostein atingerecu vatra
uriasi si arzitoarea iubirii. Nu e cu putingi de a
concepeca aceastiatingeresa fie neputincioasa
a reinnoi o existengisi a transfigura un sufler.
Dar, de celemai multe ori, dupi lungi efomui,
totusi nimic nu seproduce.Suflenrl dmane cufun-
dat in aceeasilemrgiesuprananmli si, cind com-
pari amplitudinea efornuilor salecu mediocriatea
dragosteipe careo simte, i separe ca a fost inselat
si ca Dumnezeu nu si-a ginut {igaduingafagi de el.
Cade din nou in el insr-rsi,cu toata greutateadez-
amagirii. Se abatede la Dumnezeu, pentru ci i s€
pareca Dumnezeu n-a voit si incLinespreel.
Adevirul e ci a lipsit esenlialul. O foaie sub-
gire,izolarti e de ajuns ca sa impiedice un con-
tact electric. Suflenrl a creLutcA facemuh ca s5,se
apropiede Dumnezeu. in realitate,torusi, pururi
a existatintre el si Dumnezeu un obstacol,poate
foarte subgire,poate aproapede nesimgit,nebi-
nuit, dar care a pistrat izolareasufenrlui fagade
Dumnezeu. Contacnrl nu a avut loc. E tot asa
cum arn fi llcut o uria;a instalagieelectrica,firi a
stabili prima prizr a curennrlui caretrebuie si ne
legede sursade energiesi caretrebuiesapuna co-
nrl in miscare,si lumineze toate lampile, sa incal-
zeascitoate radiatoarele.CAte viegi sunt, que par
safie celemai crestinesi careseaseamanicu astfel
de instalagiiluxoasegi pline de aminungime, dar
in carecurentul dragosteide Dumnezeu nu trece
niciodatasaucu o siricie totali...
De nu am aveadecit o mica lumina, dar
d e e s t e c u a d e v a r a ta p r i n s a .p e n t r u a c e a s r a
sufetul nostru ramine purureain contact cu
sursaoricirei lumini.
Aceasti luare de contact, condiliile sale
profunde 9i felul in carese poate realiza,sunt
mai intAi necesare in rugiciune.
Un profesorde chimie zice mai intai de orice
o<perienqa: si purem doi corpi in prezenga - de
pilda, apa tare si cupru. E acersa o formula rinrala
Ia chimisti, prin careei igi incep totdear-rnaexperi-
mentelelo4 asacum celemai multe din mgiciunile

din cartea de mgiciuni incep mtdeauna printr-
o formuli aseminitoare si ne agezim in faEalui
Dumnezeu. Amandoui alocugiunileau acelasjin-
geles:si ingelegempe ceade-adoua din ceadintAi.
Cind spunem ,,si ne atefilr' in fap lui
Dumnezeu', de cele mai multe ori noi nu facem
nimic. Hsim pe Dumnezeu acolo unde El seafl
ginoi nu iqim din sareanoastri",casi facemcevaca
g-L indlnim. in acestecondigiuni,putem si fim si-
guri ci nusevaproduce nimic, in nici un chip - nici
o reacgiunenu va avealoc intre suflet ;i Dumnezeu.
Prima mndigie esenfiali3 sg;6iunii e deci de a
ne pune in prezengalui Dumnezeu, de a stain faga
lui Dumnezeu. Ca si te atez in fap lui Dumnezeu
sauin legaturi cu El, uebuie ri-fi d^i seamadespre
ceeace esteDumnezeu gi desprechipul in care il
putem intAlni cu adwirat. Dumnezeu nu e frpnui,
o creaturi, pentru ci dimpouiva El a creattonrl. El
e in afari;i deplin in afaracercului creagiunii.Vom
putea si suabatem universul intreg gi nu vom in-
tAlni Falalui Dumnezeu. El e infinlt deasuprarutu-
ror acestora-Nu-L vom putea nici atinge, nici mi-
sura,nici ajungeap cum noi imbdgigam o ftpnri
Tiebuie sa trecemdincolo.
Atit cAt suntem de ocupagisaupreocupagide
o creaturi, oricarear 6, nu Dumnezeu ne ocupa.
Si luam cuvintele in inlelesul cel mai concret.
Cind zic ci. Dumnezeu trebuie s5.ne ocupe,e tot
asacurn ai zice ,,si.ocupi un teritoriu sauo casi'.
Ar fi idealul rugaciunii ca Dumnszeu si. ne ocupe
asacum ocupi cineva cortul siu. Contactul cu El
ar fi la maximum si, ca si spunem asa,din toate
pi4ile. fu fi o locuire in noi a lui Dumnszeu.
Dumnezeu e dragoste.
Prin Hristos s-a descoperit lumii putinga
adevi.ratei legaturi cu Dumnezeu, care este
o intimitate de dragoste.Domnul, dragosrea
aceastaa lui Dumnezeu ce s-a diruit ea insagi
noui, ne cheami pururea la legitura dragostei.
Domnul Hristos, prin chiar fiinja Sa, ne in-
vagi ca prin dragostesi rispundem la dragoste
- Ministirii DiaconeEti
;i ne descoperi astfel insusireaadAnci si mai
mult decit suprafireascS. a dragostei.
PRAZNUIRI
Adeuarata dragzsteepururea dumnezeiascd.
$i tot inelul acestanesflrsit al dulcelui jug
al dragostei,Domnul ni-l descoperi in crucea
cu doui diruiri de sine, cea citre Fiinga lui
Dumnezeu si ceac5.trefiinga a tot aproapelui.
Sfhnta porunci. a dragostei are aceasti in-
doiti infrgigare.Ne dlm seamadaci dragostea
care ne insuflegesteeste adevirata si vine de la
Dumnezeu dupi acestsemn: ne impinge la di-
ruire de sine pentru aproapelesi la rugi.ciune.
Rugiciunea este dragostea noastri pentru
Dumnezeu. Inima noastri penrru inima Lui.
De aceea, pururea rugiciunea e triirea
unui paradox total. E fapta ceamai personali
gi in acelagitimp cea mai striini, mai stranie
a noastri. Rugiciunea esteo insingurare, dar
in acela;i dmp o universalizarea omului.
Rugiciunea e darul dragosteilui Dumnezeu
ajuns si ardi inima omului. Sub revirsirile
dragostei,in rugiciune;i odati cu rugiciunea,
invlgitura de taini ne rodeste si omului i se
pun intrebirile cele mari gi fundamentale, ca
sa rivneascamarile rispunsuri.
,Aqarugiciunea ajunge si ne hrineasci ca o
piine a vielii, safie viaganoastrarcaJizatiin duh.
Rugiciunea - ca o lagnire dintr-un arc ne-
inchipuit, ca un jipi.r de sageati azvArliti in
cer. Rugi.ciunea ca o chemare a chemirilor:
De Tine tnseteazdsufletul;i trupul meu, dupd
Tine tinjepte, ca un pamknt pustiu, secsi jhrd
de apa, ca sa uad puterea Th / slaua Th.
Firi indoiali nu existi cre$tin care sa nu
fi avut odati in via;i doringa de a iubi pe
Dumnezeu din toati inima si pini la punc-
tul de a nu mai fi despirgit de El. f
(Din IeroschimonahulDaniil de la
Rarau - Sandu Tudor ,,Caiete, Dumnezeu-
Dragoste", Ed. Christiana, 2003)
Materialrealizatde obgtea
Cumsi-lmotivim
pecopilulnostru
siinvefemaibine?
Deatdteaoriint6lnimcazuride copiiinteligenli, cu poten{ialridicat,care
nu reu5esc si sedescurce la gcoala
pe misuracapacitatii lor.Cutoateci
ar puteafi printreprimii,ei aducacasdrezultatemediocre ginu facefortul
sddeatot ce pot maibun.Larandullor,pdrintiiincep sdseingrijoreze
in falacarnetuluide note,inchipuindu-gitot ce poatefi mairiu in viitor
pentrucopilullor,agacdinceps5-lcertepentrulenea,iresponsabilitatea
gilipsaluide motivalie.Desigur, nu putemrdm6nenepasatorivazdnd
dezinteresul gimodulin careigirisipegte
copilului potentialul...
 12
inci de la vArstemici, motivaqia este una
din cheile reqitei. Copiii motivali au rezul-
tate mai bune la gcoala- si asta nu neapi.rat
pentru cd ar fi mai inteligengi decAt algii, ci
pentru ci muncesc mai mult, cu mai multa
pasiune,incerci.nd si ofere tot ce au mai bun.
Un copil motivat are o atirudine pozitivi fali
de invigaturi, nu se di in lituri in fagagreurigi-
lor, chiar dimpouivi - gi duce intotdeauna la bun-
sffrrsitceeace a inceput. C.opiluJlipsit de motivalie
insi alegepermanent sarcinilemai usoare,carenu
, cer un efort preamare,renungicind di de greugi,
c
r in general,lasi lucrurile neterminate. Esteapaticsi
I dezinteresatfali de acdvitateaintelecnrali, gi nu-
mai impins de la spateseapuci de invagat.
Piringii, in mare parte, se simt responsabili
pentru succesulcopiilor lor in viagi, dar realitatea
Pdrinteletrebuies5-ideacopilului
aripipentruzbor...
PARTNTTLOR
SCOALA
esteci.,pAni la urmi, copilul insugipoarti o buni
pane din rispundereapropriilor decizii. Fiindci
triim cu impresiaca reusitelecopiilor depind in
intregime de noi, ciutim tot felul de metode de
a-i controla, crezindasdelci-i sdmulim; din pi-
cate insi, nu vom reuqidecAtsi-i facem si ni se
opuni cu o tot mai mare inddrjire.
Adevarul esteci unii copii sunt din fire mai
determinagisi mai harnici decnt al1ii. Un copil
Ienes,lipsit de motivagie,cu roare ci nu-i lipsit
de inteligenla,igi poateaducebiegiipiringi la dis-
pera-re.Necazurile incep c6nd pirintele reactio-
neazi nu Ia Iipsade motivagiein sine, ci cand isi
varsamAnia pe copil si il pedepsegte, incercind,
chipurile, sil aduci pe caieaceabuni. Cu toate
ci asemeneametode pot da rezultate pe rermen
scurt, ele riul vor ajuta pe copil si fie mai mo-
tivat decit inainte. Pirintele trebuie si desco-
pere resorrulintern caresi puni in migcatedz k
sine determinareacopilului de a invala, descope-
rindu-i capaciti;ile gi dandu-i aripi pentru zbor.
Iati asadarciteva cai pe careIe puteli urma
pentru a ajuta copilul si devini mai motivat:
f. intrelineli o atitudine pozitivi fagi
de qcoali si de invilituri.
Cand vorbigi despre gcoali, avegigriji si nu
discutagidoar despreceeace copilul face bine sau
riu la ore, si nu-l inuebagi doar despre romAni.
sau matematici. Aflagi czre sunt orele lui prefe-
rate si intrebagi-lmai multe d espreceeaceii plare k
yoali. S-arputea asfel savi spuni;i despreeven-
rualelefrmtriri sau greudgi pe caresimte ci le in-
tAmpini. Vorb4i in mod poz'ttiv,chiar ennziast
despregcoali gi folosili un ron deschis,incurajator.
2. Stabilili obiective inalte, dar realiste.
Obiectivele sunt calea prin care planurile
noasrre pot deveni realitate. Si nu vi temegi
sa avegiagteptiri ridicate de la copil, dar intot-
deauna si le corelagicu capacitatealui intelec-
tuali, fiind obiectivi atit in ce privestepunctele
lui forte, cit gi in privinga punctelor lui slabe.
Stagide vorbi cu copilul ;i afagi materiile la
care se consideri. el bun, cAt si cele la care nu se
 PARTNTTLOR
SCOALA
descurc.i;apoi spunegi-i si pirerea voastri. Acolo
unde suntegide acordcu el in ceeaceprivesteunul
din punctele sale tari (de exemplu, el crede ca e
bun la matematici, iar parintele crede la fel), pu-
teqisavi fixagipetfomanpa caobiectiv.Acolo unde
cadegide acord ca intAmpini dificultigi, obiecti-
vele si nu mai fie a;a de ridicate; totu;i, trebuie
si-i puneli in vedereci si la acestea
va a;tepraEide
la el si depuni maximum de efon. Dqi suntem
preocupalide rezultate,sanu uitim si apreciemsi
muncr pe ctre o depune pe pa-rcurs.
Odati fixate standardele,e bine si facegi
un mic plan care sa reflecte pagii in care vor
putea fi indeplinite:
- Scriepiobiectiuelepe birtie. Studlile arati
ca, de obicei, obiectivele scrise sunr atinse
mai rapid decAt cele care sunr doar verbali-
zate, deoarecele vedem ;i ne reamintim me-
reu unde trebuie sa ajungem. De aceea,scri-
e1iimpreuna cu copilul obiectivelestabilite9i
afisagi-lela vedere, asfel incAt si putegi dis-
cuta adeseape marginea lor.
- Obiectiuele trebuie sa
fe concrete;i m,i-
surabile.in loc de ,,Andreea rebuie si invege
mai bine la matematici', vom scrie:,,Andreea
trebuie saia nota 10 la urmi.torul test" si vom
detalia ce anume este nevoie si faca penrru
asta: a) va lucra zilnic suplimentar c6.rezece
exercilii si probleme; b) va rezolva siptamA-
nal acasaun test de verificarea cunoftintelor.
3. Risplitili micile reusite 9i alintili-vi
ochii pe viitorul apropiat.
Copiii, cu ci.t sunt mai mici, cu atArsunt mai
Iipsigide percepgiaconsecingelor pe carele au fap-
tele lor pe termen lung. De aceea,musrriri cum
ar fi ,,Nu vrei si faci si tu o faculrate?"sau,,Vreisi
ajungi Ia maturat strada?"nu au nici o relevanga
pentru ei. in loc si-i facegicopilului morala des-
pre ce sepoate intd.mplapesteani, incercagisi vi
bucurali de miciie lui succesede zi cu zi: a luat
o noti mai mare la matematici sau scriecu mai
pugine greselide ortografie. Nu ii spunegica tot
n-a {icut suficient, ci apreciagi-lfiindce a {bcut
13
un pas inainte. O alti. strategieestesal intrebali
cum se simte dupi o reusiti - astfel,fbcAndul
constient de acestemici bucurii, ii vegi oferi o
motivagieintrinseci.,iar copilul nu va mai trebui
impins de la spateca si-si atingi scopurile pro-
puse,cacio va facesingur,cu entuziasm.
4. Dezvoltagi-i independenla, fX.ri. a re-
nunta si-l supravegheali.
Desi trebuie si. vi interesafi mereu de pro-
greselecopilului, nu esteindicat si stagimereu
lAngael ca si-si faci temele sau si-i verificagiin
mod obsesivnotele gi rezultatelela teste.Pentru
a fi motivat, este important ca el si-;i cA;tige
treptat independenga.Stabiligi ca, daca notele
sunt proaste,atunci va fi nevoit si sreacu voi
cind iqi face temele - iar, daci notele cresc,va
putea si si le faci singur, fr.ra supraveghere.Pe
scurt, daci doieste si obgina independenqi, va
trebui sa arateci merita s-o primeasci..
Cu toate acestea,chiar si atunci cAnd re-
zultatele;colare sunt bune, verificali-l cel pu-
gin o dati pe siptamina (eventual mergefi la
scoali pentru a vorbi cu invilatoarea sau cu
diriginta), ;i discutagi cu el pentru a afr.ace
merge bine si unde intAmpina dificultigi.
5. Stabilili un program si 1ine1i-vi de el.
Respectareaunui program zilnic reduce
stresul si timpul pierdut. Punegi pe hArtie
orele de trezire, culcare, masi., scoal5.,teme,
joaca, treburi casnice,si avegi grija ca toata
lumea din casi si respecteprogramul stabilit.
Acest program si fie echilibrat: timpul de stu-
diu si se imbine firesc cu timpul de joaca ;i
cu activite(ile din familie. Realizali-l in agafel
incAt copilul si-l urmeze ftri aminarea sarci-
n i l o r s a ul u n g i r e al o r p e s r em a s u r a .
De exemplu:de la ora 3la ora 5 fixagitim-
pul pentru teme, iar de Ia ora 5 la ora 6 tim-
pul pentru joaci. Daci temele nu sunt garaIa
timp, finalizarealor va consumadin timpul de
joaca.Vegifi surprinsi cAt de rapid vor fi rezol-
vate temelel incercagisa evitali vizionareaTV
;i timpul petrecut cu jocuri pe calculator,cel

putin in timpul zilelor de scoali, inlocuindu-le
cu alte activitagiln care copilul sa fie implicat
actiu. EliminAnd timpul pierdut cu lucruri ne-
folositoare,vor rimAne suficienteore atat pen-
tru studiu, cAt si pentru relaxaresi odihni.
6. Recompensele
Evitagi recompenseleexagerate- in bani sau
jucarii - ori de cite ori copilul ia o nota buni
sau isi facetemele corect. in timp, acestlucru va
deveni costisitor si obositor - si, mai mult, isi va
pierde eficienga.Veli aveaun copil rislilat, care
l1
va munci dintr-o motivatie incorectd.
I Totu;i, uneori putem folosi recompensele
i materiale: atunci cAnd dorim si rdsplatim un
efort suslinut. De exemplu, daca dupi cAreva
siptamini de munca, rezultatelesale scolare
arat5.cu mult mai bine, sau a cAstigatlocul
intAi Ia un concurs, purefi si-i cumparali un
Iucru pe care si-l doreste de mult, sau poare
sa-i dagio mici sumi de bani pe cares-o chel-
tuiasci cum doresre. Atunci cXnd ii oferigi
rasplata,nu uitagi si-i spunegisi ci-i apreciali
munca si ci acestaeste motivul pentru care
ali vrut si-i diruigi cevaspecial.
in celelalte cazuri, recompenselepot lua
forma timpului petrecut tnfamilie, fbcAnd im-
preuni fel de fel de activitigi relaxante:joaci,
plimbare, gitind ceva dulce etc. Mai ales in
cazul familiilor extrem de ocupate, timpul
impreuni poate reprezentao rlsplati foarte
valoroasi.si mult-doriti de copil!
Pentru a obflne rezulate bune in motiva-
rea copilului, incercagisi vi. distangaliun pic
de el gi sa-lvedegica pe o persoana, cu propri-
ile saledoringesi interese.Astfel, vegifi capabili
sa-l ajutali in primul rAnd si se ingeleagamai
bine pe sine,gi vegiafa ce-l motiveazi.si ce nu.
Ca pirinte, estefoarte important siJ facegipe
copil si ingeleagacine este,ce esteimportant
pentru el si cum anume poate implini ceeace
isi doreste- si nu safaceyiasta uoi in locul lui. I
Psihologlrina Constantinescu
SCOALAPARTNTTLOR
intrebiridelacititori:
Copilulmeunucitegte!
Bdiatul nzstru estein clasa a doua. Are re-
zubate bune la scoala,tztufi esteceuace nu ne
mulpume;te:nu ti place delocsa citeascdtn plus
fapa de ce i se cere la ;coald. imi amintesc cu
c,ita placere imprumutam noi caryi de la blbll-
otecd atunci cind eram mici, fari a ne obliga
nimeni... Am ureatare muh sa-l uedemcitind.
Ce sd facem? Mai ales cd nu urem nici sd se
simtd cumua impins de la spate. . (A. P.)
Majoritatea plringilor gi-ar dori si-;i vadi
copiii citind ceva mai mult decAt manualele
si temele pentru acas5.,ingrijorAndu-se c6"nd
vid ci acestianu au nici o atraclie citre lec-
tura. Cititul are un rol fundamental in ca-
drul tehnicilor de activitate intelecruali, fiind
principala modalitate prin care omul intri in
zona cunoasterii. Menirea cirgii nu este nu-
mai aceeade a informa, de a lirgi orizontul
de cunostinge,ci si aceeade a stimuk g,Lndi-
rea, imaginapia ;i afecriuitatea.
inainte de a cauta metode prin care si
dezvoltali plicerea copilului de a citi, tre-
buie si aflagide cs nu esteun cititor pasionat.
Motivele pot fi diverse:
- copilul nu citeste inci foarte bine si de
aceeagisqte aceasdactivitate ca fiind una dificili
si stresanti,simgind chiar aversiunefagi de lecuri;
- copilul nu a gisit inci lecnra potrivitl poate
ii plac ci4ile cu piralr, nu povestilecu Fit-Frumos,
saupreferi non-fiqiunea in locul ficgiunii;
- copilul ia exemplu de la adulgii din jur.
I-agi transmis cumva (chiar fXri a o exprima
explicit) ideeaci vedegiin citit cevaplictisitor?
De exemplu, daci preferagisearasi. vi uitagi la
TV, in loc si citiEio carte,atunci nu trebuie si
va surprindi faptul ci cel mic face la fel.
Odati identificati problema, putegi aplica
si solulia potriviti!
 l. Primul pas ar fi acelade a ajuta copi-
lul sa asociezeciritul cu sentimentul de bine,
de placut. De exemplu, se re cuibi.resti zil-
nic in braqeleparintelui, care isi face timp sa-
gi citeascaceva - iati un mod minunar de a
prinde dragoste pentru cirqil De aceea,inci
din fragedi copilarie, creagizilnic momenre
plicute in care sa citigi impreuni o carre. La
inceput, parintele ii va citi celui mic - dar,
clnd acestava merge la scoali, rolurile se pot
inversal Invitagi copilul si. vi citeasci pugin
searadin cartea lui preferati, sau organizagi
seri de lectura in familie, cAnd fiecare poate
citi pe rAnd celorlalli. PuteEialegeimpreuna
cargilepentru acesreseri speciale- poate din-
{f
tre cele care v-au incAntat si dumneavoastri
copiliria, astfel incAt vefi putea impartasi cu
copilul amintiri despre cartea respectivi. si
despre modul in care v-a impresionat cAnd
erafi mic. Copiii sunt deosebitde sensibilila si limitagi accesulla mass-media.in locul te-
amincirile din copilarieale pirinqilor lor! levizorului sau al calculatorului, punegi in ca-
2. Daca aveli un scolar care nu se descurci mera copilului o mici biblioteci, in care sa-si
bine la citit, estebine sa nu facegipresiuni asu, pastrezecarlile lui preferatesi amenajagi-iun
pra lui; nu-l criticali, nu-l descurajagi,
nuJ for- colgspecialpentru lectura,cum ar fi un fotoliu
lagi sa citeasca.Verificagi mai intii daca cel mic confortabil, incircat cu perne - sau,poate, un
nu are cumva o tulburare a scrisului/cititului, mic cort, in carecopilul se poate ascundepen-
cum ar fi dislexia.Daca nu existi.o astfelde pro- tru a-siciti cirgilecu.. . indienil
blema, inarmagi-vi cu mulri ribdare ;i ciuragi 5. O alti ideecaresa-ideschidi pofta de ci-
si exersaqizilnic cu el, citind cAteo pagina,in- tit ar fi realizareaunui grafic de lecturi. Ajutagi
curajlndu-l si apreciindu-l pe masura ce face copilul si-si notezepe o foaie,pusi lavedere,ce
progrese.Nu-l gribigi si nu-l bruscagi,deoarece si cit a citit pe zi. Putegisi stabiligiimpreuni un
fecare copil are propriul ritm in inuapareaciti- numir de pagini de lecturi pezi, iar la s{lrsit de
tului. Important esteca impresia lui si rimini luni si-i oferigi o mici risplata: de exemplu, o
permanentpozitivi fagi de citir, si vadain cargi iesirela o libririe, unde si-gi cumperecirlile sau
cevainteresant,palpitant,pentru caresi merite revistelepe caregi le doreste.
si renungesi la desenulanimar preferat! Pe scurt, figi ingelepgisi incercagi sa nu
3 . C i u t a g i c a r l i d e f i c E i u n e- s a ud e n o n - transformaEitotul intro lupta! Copiii pot fi
ficgiune- cu subiectecare-l pasioneazi.pe co- foarte incapaginagi;i, odata ce se simt forgagi,
pil, cum ar fi animalelesau poate un anume cu atet mai mult se vor impotrivi... (I.C.) f
sport. Mergeqiimpreuni la librarie sau la bi-
blioteca si cautagicargilecare-l atrag.
4. Creagiincasaoatmosferiincarelecturasi
fie la mare preq!De asemenea.
esreimportanr
 Foto:Pr.lulian Nistea

Desprerelafiiledinainte
de cisdtorie(Vl)
Contirturin ctruinht/ Maicii JVlrtr ctt tl/titrtt parte, in carene suntprezentnteelementelecepot
irfhrcny't in tnod pozititt srtrtnegatiu rettsita wtei cisatorii. De asentene(l,estesubliniat sifaptu/ ci
pregtitirca ?eutrt/ uirta rlc.ftmi/ic trcbrrie si iuceapi cu mu/ti urcmc inainte u doi tincri si se ur-
rtortscrisi, ntrti t/cs, cri P(ntnt a pQi ,,cu drepttt/" intr-o cisnicie, iuem neuoiede binecuuintarca
parittpilor si, ttt otit rnti rnult, dc binecuuirttutrert /ui l)umnezen...

Clind doi tiltcri seprcgrircsc sasecirsrttoreascir, refbratit la ide:rlizarein general,cat si in viagade

raportrrrea lor la ',,irrga
cleflrnilic poarefi inca dc familie.Cind ntr vezirealistsiruagia, construiesri
la itrccput asezarrr pc b:rzeeresite saLr,dimpo- castclede nisip ;i rezultadecepgii.
trivir, pc ltunchrrer.rte soliclc.Asrfel,clintref,rcto- Al doilea esretratarea superficiali a cisito-
rii cleri.scalecrir'orurmiri pot fi dureroase intr-o riei. Cei doi segindesc:,,Hai sane cisirtorim,iar
viitoarcciisnicic.prirntrl ar 6 idealizarea.Si mrr tJacrirrprrrploblcrne- asrrrc, nrr-i ninric,purem
 PARTNTTLOR
SCOALA 17

sa ne despargim!".Pentru ei nu esteimponanti urmare sunt in misuri si gtie daci vi potrivigi sau

i seriozitateain cisitorie - numai ci din relagialor nu cu cel pe carel-agiales.&"d*,momennrl cel
vor apirea copiii, carevor suferi cel mai mult... mai imponant e primirea acordului din parteapi-
Al treileafactor de risc esteunul dintre cele ringilor. Toate srudiile ftcute aratl ci. incuviingarea
mai dificile ;i mai serioase,si a fost discutat plringilor e momennrl-cheie al incheierii unei ci.-
pe larg mai inainte. Mi refer la cisitoria for- sitorii. Si nu uitali ci parereaparinlilor estedeci-
fati, atunci cAnd ea rimAne insircinati. Am sivi, si nu-i un lucru caresanu fie luat in seam5..
vizut anterior ci problemelese nascdin faptul
ci pirerea ei desprecisitorie diferi de a lui. in Fragment din seria de emisiuni radio
,#, acestpunct e necesarsi se ajungi Ia o ingele- ,,Psi h ologia relayi i lo r conj ugale "
K gere,la un compromis, altfel familia nu rezisti.
Situagiadepinde mult de femeie,de cum pune Traducerede LuciaPopa
ry
problema, cici estenevoiesi fie diplomati...
Ei;
- Un alt factor de risc, la fel de imponant, il re-
$e prezinta diveryenla de pileri in ceeace privqte
organizareatimpului liber. Bte important, deoa-
recebirbanrl vreasi-si petreacl timpul asactun s-a
obignuit cu prietenii,la fotbal,la o bere.. . Ea,evi- reieseclarcdo relatie
,,DinSgriptur;
dent, are o pirere total opusa: ,*Acum suntem o trupeasciuneSte doudvietiintr-una
familie, rebuie sane petrecemtimpul impreunil". singur5,decia te angajain acestfel
Cei doi trebuiesaajungala un consens,mai alesca de relatie
cuo singurd persoand este
situagiain sine nu esteo ragedie, dar trebuie gasita maiputinpericulos decdta aveamai
o solugiegi problemasi fie soluEionatila timp. multiparteneri. Pentruc5,daci,,te
De asemenea,existi si anumigi factori care culcicutot satul'i deviiun singurtrup
pot ajuta o casatorie.Primul esteatunci cind cei cu maimultepersoane - ti atuncite
doi iau in serios cisitoria. Apoi, un alt element iti pierziintegritatea.
dez-integrezi, E
semnificativ,€re poate scuti familia de viitoarele binesdexplicdm fecioriaca integritate,
probleme esteindemAnarea in treburile casnice agacumo exprim;cuvintele careii
sau buna-gospodirire. Copilul mebuiepregirit corespund in rusdgigreacS, sicares-ar
de mic pentru viagade familie ce va urma, ast- traduceprinintreagd-cugetare.
fel incXtsi invegesi-si asumeresponsabilitigile,sa Bisericaprive5te cdsitorianu doar
capetedeprindereade a fi gospodaretc. cape un angajament omenesc, ci o
Un alt factor esengia.l- czre poate fi, in acelasi consider;o Taind-o unirea sotilor
timp, gi un indicator pentru reusiraunei viitoare fdcutddeinsugiDumnezeu. Agadar,
cisnicii - il reprezinti binecrrvAnarca piri4ilor. niciun cupludetinerin-artrebuisi
in cazul familiilor credincioase,se di binecuvAn- sejoacecu vietilelorgisi creadicd
ta-reacrestina,cu icoana (k nadryh nrd - n.n.). sepot descurca fdrdDumnezeu - gi,
in .arul in care familia nu estecredincioasa,este multmaiimportqnt, nu audreptuls;-l
nevoiede acordulpiringilor. Dar daci paringirnu lipseascdpecopilde binecuvdntarea
sunt de acord cu casitoria,trebuie si fim foarte dea-giincepe viatadin pirinti
atengi,pentru ci acolo trebuiesa fie un motiv se- incununatide harulluiDumnezeu."
rios. $i astapenffu ci piringii privescviap de fa-
milie in mod realist,si vi cunoscsi caracterul,prin MaicaMagdalenade la Essex
 Picituri de mercur asociatecu cinabru (rogu)9i calcedon (alb).

cumercur(l)
lntoxicalia
,,Uneori oameniise impiedicdde adevdr dar cei mai multrise ridicd Sipleacd
grabitrimai departedeparcd nimic nu s-arfi tntdmplat" (Sir Wnston Churchill).

Mercurul, cel mai toxic metal de pe Pimant gigeologie

- intrecut doar de uraniu, care esreradioactiv -
reprezinti o ameningarereala la adresasinitigii
populafei. O ameninEaredesprecare mass-me-
dia nu vorbqte prea mult, cu excepgiaunor vagi
si sporadicerecomandiri de a evita consumul ex-
cesiv de peste oceanic,precum si spargereater-
mometrelor si-a limpilor fuorescente. Dar cele
mai importante surse'deintoxicare (amalgamul
dentar, vaccinurile, industria gi agricultura mo-
derni) sunt trecute sub ticere, penrru a nu sub-
mina intereselefinanciare afate in joc. VS pro-
pun o scurti incursiunein istorie,pentru avedea
cum au infruntat generagiileffecute aceasti.pro-
blemi gi ce putem inviga din experiengele
lor...
Pufinichimie
Mercurul, avAnd simbolul chimic Hg
(Hydrarryros, in Ib. greaci ,,argint lichid") este
un metal lichid la presiuneasi temperatura ca-
merei, care se poate usor vaporiza. Este un ele-
ment foarte rar in scoargaPimAntului, dar pen-
tru ci nu formeazl. combinalii cu elementele
care constituie cea rnai mare parte a scoargei,
minereurile de mercur pot fi extrem de concen-
trate. Ele apar de obicei in apropierea izvoare-
lor fierbingi si a regiunilor vulcanice. Cinabrul
(HgS) este cel mai comun minereu. Mercurul
seextrageincilzind cinabrului prin intermediul
unui curent de aer si condensareavaporilor.
 CAUZELE
BOLILOR
Ecuagiachimici este 11gS+ O, ---+Hg + SO,
China estelider mondial in producgiamercuru-
Iui, urmati de Kirghizstan. AIte giri unde se gi-
sescziciminte naturale de cinabru sunt Spania,
Germania, Italia, Serbia,Ucraina, S.U.A. (sta-
tele California gi Arkansas),Alaska, Peru.
in Antichitate
Mercurul a fost cunoscur de chinezi si
indieni, fiind gasit si in morminte egiptene
vechi de peste3.500 de ani. inci de pe atunci
se stia ca muncitorii expusi la vaporii toxici
ai mercurului dezvoltau tremuraturi, orbire,
surditatesi, in celedin urmi, mureau.
Mai tirziu, atit Imperiul Roman cit gi
colonistii spanioli din America Centrala si de
Sud au folosit condamnagii,sclavii ;i popu-
lalia indigena pentru a exrragemercurul din
minele de cinabru - cu pregul imbolnivirii
grave a acestorasi al morgii lor premature.
Shi Huangdhi, primul imparat al Chinei,
si-a construit un imens mausoleu subteran in
secolul al III-lea i.d.Hr., inconjurat de o cele-
bra ,,armati de teracota" (descoperiti in 1974),
avAnd numeroasepalate, turnuri, sculpturi, in-
tretiiate de riuri ;i laruri pline cu merrur. Mulgi
dintre cei 700.000 de lucrirori care au muncit
la realizareaacestuiproiect si-au pierdut viagain
urma intoxicagieicu mercur.iar supravieEuirorii
au fost executagipentru a nu dezvalui secretele
bogaqiilor de acolo. insusi impiratul Chinei a
murit intoxicat de pastilelecu mercur pe carelua
pentru a obgine,,nemurirea".Panain zilelenoas-
tre, respectivazona a ri-masprea toxici pentru a
fi exploratain intregimede arheologi...
Epoca gi
medievali
Renagterea
Alchimistii sunt cei care au ci-
u t a t s e c r e t u ln e m u r i r i i s i , , p i a t r a
filosofali", sperAnd si rransforme
19
metalele inferioare in metale pregioase,pre-
cum aurul si argintul. Ei au fost fascinagide
proprietilile mercurului pe care l-au folosit
in experimentele lor si adeseas-au intoxicat
cu el. Lui Isaac Newton, celebrul fizician si
totodati alchimist (1642-1727), i s-au anali-
zat recent cAtevafire de par in care s-au gasit
cantitiEi foarte mari de mercur.
Expuneri
ocupationale
Medicul renascentistParacelsusa descris
in 1550 cum erau afectaqilucratorii din mi-
nele de cinabru din centrul Europei.
it-t 1713, medicul italian Bernardino
Ramazzini, impresionat de suferingamineribr
din minele de cinabru, a aurarilor (carefoloseau
un amalgam de aur si mercur) si a lucrdtorihr
din industria oglinzilor, a fondat pentru prima
oari. o disciplini numiti ,,medicina ocupagio-
nali'. EI spunea:,,Puginidintre acestilucratori
ajung la batrAnele,dar si atunci c6.ndnu mor de
tineri, sanitateale estearAtde zdruncinatl inci.t
se roagi si moari. mai repede.(...) Cei ce fac
oglinzi se imbolnavesc de astm gi de paralizii...
oglinzile fi.urite de ei Ie reflecti in permanengi,
Exploziacazurilorde autisma fost legati de
adoptareaunui programintensivde vaccinare,
princarecopiiierauexpugiuneicantititimult mai
maride mercurdec6tin trecut.
20
propria suferinli, ftcandu-i si.-si blesteme me-
seriape caregi-au ales-o".
in secolele al XVIII-lea qi al XIX-lea,
compugi ai mercurului erau folosigi de citre
p,ildrieri pentru trararea blinurilor din care
confeclionau paliriile de fetru. Pilirierii de-
veniseri cunoscu[i pentru dezechilibrul psi-
hic de care sufereau, prezentand perioade de
agitagie gi iritabilitate exrremi, ce ahernau
cu perioade de timiditate gi introversiune.
lga s-a niscut expresia ,,nebun ca un pili-
rier", care l-a inspirat pe Lewis Caroll in cre-
area celebrului personaj din ,rA.licein gara
minunilor"! Dar pilirierii mai prezentau gi
alte simptome, precum: inrogirea obrajilor
gi a degetelor de la mAini 9i de la picioare,
transpiragiiaccentuate,singeriri ale gingiilor,
pierderea auzului, ciderea pirului 9i a dingi-
lor, tremuri.turi, nervozitate, insomnie, tul-
buriri de memorie, confuzie, amegelisi lipsa
coordonirii motorii. . .
Revolufia
industriali
in perioada Revolugieiindustriale, medi-
cii au ajuns si practice o medicini ,,eroicd',
bazaa pe metode agresive,precum lasareade
sAnge,aplicareade lipitori etc. Mercurul a de-
venit remediul preferat pentru o mulgime de
CAUZELE
BOLILOR
boli fizice si psihice. Era folosit ca purgariv,
dezinfectant, cicatrizant, medicament pen-
tru sifilis... Iata cAtevadin victimele celebre
ale intoxicaliei cu mercur, care fie au mu-
rit din aceasti cauzi' fie au suferit grav din
cauza tratamentelor inadecvate: Volfgang
Amadeus Mozarg Johann Sebastian Bach,
Nicolo Paganini, Franz Schubert, Robert
Schumann, si, bineinjeles,Mihai Eminescu.
Acrodinia
Acrodinia (boak,,extremitdpilor dureroase"
sau ,,boala r0z" - pink diseas) a fost descrisi
pentru prima oari la sfirgitul secolului al XIX-
lea in S.U.A., Marea Britanie gi Australia. Ea
afecta in special copiii mici, cu vArste cu-
prinse inne 6 Iuni gi 5 ani. Simptomele se
instalau progresiv: copii deveneauticuli, re-
trasi, uneori molegigi iar alteori hiperactivi,
iritabili, av6.ndtendinga de a plinge u9or. Nu
suportau lumina, transpirau excesiv,prezen-
tau hipotonie (slibiciune musculari), insom-
nie, regresiavorbirii, comportamente repeti-
tive. Virful nasului ;i al degetelormi.inilor si
picioarelor se colora in roz 9i le apireau di-
verse erup;ii pe piele. MAinile si picioarele
deveneau dureroase, reci, vinete, prurigi-
noase,provocindu-i pe copii si;i le scarpine
in continuu. Se infamau gi
se ulcerau gingiile. Se in-
stala hipertensiunea;i ta-
hicardia (bitii foarte frec-
vente ale inimii). Puteau si
mai apar5. unele tulburiri
digestive (lipsa poftei de
mincare, vi.rsiturile, dia-
reea,constipagia)gi infecgii
respiratorii frecvente. 10olo
Plombelecu amalgamsunto
deintoxi-
::[ifl#.':nti
 CAUZELE
BOLILOR
din copiii afectagidecedau.Restul se recupe-
rau in mare misuri, insi adesearimi.neau
toate viafa cu anumite tulburiri neuropsihice
(deficiengede relalionare, incoordonare mo-
torie, lipsa orientirii in spagiuetc.).
Abia Ia inceputul anilor 1950 un medic
american, Dr. Joseph W'aranky, a demonsrrat
ci acrodinia era produsi de intoxicagiacu ca-
lomel (clorura de mercur), introdus in compo-
zigiapudrelor de dinpi penrru copii. Calomelul
intra si in compozigiaunor logiuni si unguente
cicatrizante,cit ;i a medicamentelor impotriva
parazigilor.Degi primele avertismenrein pri-
vinga efectelorsalenocive au fost lansareinci
din anii 1870, a trebuir sa treaci mai bine de
80 de ani pAni si se interzici folosireamercu-
rului in medicamentelesi produseledesrinate
copiilor.Cu carevaexcepgii...
insecolulalXX-lea
Tiomersalul
Tiomersalul (cunoscut si ca timerosal sau
mertiolat de sodiu) este un compus organo-
mercurial cu proprietigi antiseptice gi anti-
fungice, care a fost introdus in diverseprepa-
rate medicamentoaseinci din prima jumatate
a secolului al XX-lea - in vaccinuri, seruri cu
i m u n o g l o b u l i n e ,s e r u r i a n t i v e n i n o a s ep. r o -
duse de uz oftalmic gi vopseluri penrru ra-
tuaje. Tiomersalul elibereazi. in organism
etil-mercur, un compus extrem de toxic in
special penrru sistemul nervos, cu o afinitate
deosebiti p€ntru anumite zone ale creieru-
lui uman - ,,intimplitor", aceleasizone care
sunt afectatein autism!'De altfel, multe din
simptomele autismului se suprapun cu cele
ale acrodiniei, o boali declarati ,,inexistenti'
i n t i m p u r i l e n o a s r r e i.n a n i i 1 9 9 0 , e x p l o z i a
cazurilor de autism a fost legati de unii cer-
cetitori de adoptareaunui program intensiv
de vaccinare,datoriti caruia copii erau expusi
21
unei cantiti.gimult mai mari de mercur decAt
in rrecut, de la o vArsti foarte fragedi. S-au
format asocialii de piringi si cercetitori care
au militat pentru scoatereaTiomersalului din
vaccinuri si inliturarea caracterului,,obliga-
toriu" al vaccinirii copiilor.
Desi autoritS.lileau negat orice rol cauzator
al tiomersalului in aparigiaautismului, penrru
a nu risca si rimina cu vaccinurile nevAndute,
marile firmele farmaceuticeau eliminat in pre-
zent tiomersalul din majoritatea vaccinurilor
pediatricefolositein Eurzpd/ S.U.A.Totusi, el
esteinci prezent in anumite vaccinuri pentru
adulli, in vaccinul antigripal sezonier,inclusiv
cel pediatric, in vaccinul contra gripei HlNl,
in vaccinurile anti HPV siin uaccinurilespecial
destinateSdrilor lumii a treia.
Amalgamuldentar
,,Plombeleargintii", din amalgam, au fost
folosite pentru prima oari. in Paris in jurul
anului 1820, dar au fost rapid abandonate,
deoareceamesteculmoale de mercur 9i argint
se expansionaprea mult dupi uscare,creAnd
fisuri dureroasein dingi. Din picate, pestenu-
mai cAgivaani, in 1833, doi oportunigti din
Anglia, fragii Crawcour, au introdus plombele
cu amalgam in America. Ei erau niste aface-
rigti firi scrupule, fiind in scurt;"vreme con-
siderali o ameningarela adresastomatologilor
americani.Acqtia au denungatamalgamul ca
fiind un material inferior, capabil si provoace
afecgiuniale gingiilor,intoxicagiecu mercur si
fracturarea dingilor. Fralii Crawcour au fost in
cele din urma expulzagidin StateleUnite.
Ulterior, mai multe asociagiistomatologice
americaneau interzis folosirea amalgamului,
ba chiar, in 1848, cAgivadentisti au fost eli-
minagi din profesiepentru malpraxisdeoarece
folosiseraamalgamul. insd la sfrrgitul secolu-
lui al XIX-lea, algi dentiqti americani au fb-
cut experimentepentru a imbunitagi formula

amalgamului si au observatci daci adaugi sta-
niu la amestec,acestanu se mai expansioneazi
prea mult;i nu mai fracrureazd. dingii. De data
aceasta,folosirea amalgamului a fost aprobata,
ignorAndu-setoxicitateamercurului din com-
pozilia sa. Din America, folosireaamalgamu-
lui s-arispindit rapid in toati lumea...
Poluarea
cumercul
a mediului
inconjuritor
Boala
Minamata
I de ,,boalaMinamata', dar pirea imposibil ca
La inceputul anilor 1950, in micul ori-
sel de pescaride pe malul Golfului Minamata
din Japonia o ingrozitoare boali a afectat o
mare parte din populagie. Ea se manifesta
prin misciri dezordonate ale membrelor, in-
greunareavorbirii, tulburari de auz si de ve-
dere,convulsii,coma si moarte.
Deqi inigial s-a crezut ci estede naturi in-
fecgioasi,mai multe indicii au sugeratnatura
toxici a bolii. Erau afectaginu doar oame-
nii, ci ;i animalele domestice - precum pi-
sicile, care {lceau convulsii si se aruncau in
mare. Dupi trei ani de investigagii,s-a iden-
tificat toxina cauzatoare:metil-mercurul de-
versat in apele golfului de uzina chimici
Chisso Corporation! Mercurul din deseuri
se concentra in organismul pegtilor din zona
respectivi, care erau apoi consumagi de po-
pulagia locali. Guvernul a dat o lege pentru
despagubireafamiliilor victimelor, iar uzina
Chisso a instalat un sistem de purificare a
apei, pretinzAnd ci scurgerile de mercur au
incetat. in realitate insi, sistemul nou-insta-
lat de purificare a apei nu era efcient in fbra-
rea metil-mercurului, ;i deuersareaa continuat
incd I0 ani (de1iin cantitate ceuamdi redusa).
Parca special pentru a o ascunde,prefec-
turile din zona respectivaau inigiat in anii ur-
mitori un program de supraveghere,
prin care
CAUZELE
BOLILOR
oamenii erau testafi pentru prezenla mercuru-
lui in firele de pir. Studiile au aritat in conti-
nuare niveluri extrem de mari de mercur, insi
autoritagilenu au ficut nimic in urma acestei
constatiri. Mai mult, nu s-au publicat rezulta-
tele srudiilor si nici macar nu s-au comunicat
oamenilor rezultateleindividuale ale analize-
lor, degiacegtiasolicitau acestlucru.
in acesttimp, o noui,,epidemie", de data
aceastain rAndul nou-nisculilor, a apirut in
zona Minamata: paralizia cerebralagi alte boli
neurologice congenitale. Simptomele erau
foarte asemini.toare cu ale adulgilor suferind
boala si fi fost dati tot de metil-mercur, deoa-
recemamele copiilor nu erau afectate,iar co-
piii nu firseseri hrlniqi cu peste. La vremea re-
spectivi se consideraci placentaesteo barieri.
eficientade protecgiea fhtului de toxinele din
organismulmamei - lucru adevaratin privinga
majoritagiisubstan;elor,dar nu si a metil-mer-
curului... Metil-mercurul esteun compus or-
ganic al mercurului, extrem de neurotoxic,
care igi poate exercita acgiunile devastatoare
chiar gi cind se afli in cantitigi foarte mici.
Fapi de metil-mercur,pkcenta are un comPor-
tament exact zpus decitfapa de ahe toxine: ll ex-
tragedin organismulmamei si il concentreazain
organismulfitului... incele din urmi., deversa-
rea mercurului in Minamata s-a oprit in anul
1968, dupi ce a fhcut mii de victime.
Un incident aseminitor a alut loc tot in
Japoniain anii 1960, in zona Niigata, pe malul
RAului Agano, unde s-a produs poluarea rAului
cu metil-mercur de citre o alti uzini indwtriali.
in numereleviitbare vom examina mai in-
deaproapeprincipalele surse de expunere la
mercur in vremeanoastri, simptomele intoxi-
caliei gi metodelede preveniresi tratament. I
Dr.LuanaDumitru
 ,l
t !

.t kr*
\t
Foto: Livia Mihu!,,,Ochi de copil"

Arta de a nu fi
umparinte,,c0cll'(ll)
Promiteam intr-unarticolanteriorsi discutimdesprecelelalte cauze
carestaula bazaoptiuniide a incepeviatasexuald inaintede cdsdtorie.
Fdceam atuncireferirela adolescenla in expansiune, prietenilor,
presiunea
permisivitatea societitii,mass-media, -
curiozitateacu altecuvinte,
toti aceifactoricu caretrebuiesdseconfrunteun pirintecarese
incipdt6neazd Cacirefuzulde a validasexulpremarital
si nu fie,,cool'i
te transformd,in mod sigur,intr-un,,comunist ingustla minte"care,,nu
pricepecummergetreaba'iinsd, inaintede a ne eticheta propriiicopii
gi
ca derbedei desfrdnati, binear fi si facemminimumde efortpentrua
inlelegecauzele carestaula bazadecizieilor de a-giincepe vialasexualS
inaintede cisdtorie. Doar identific6nd cu exactitatecauzelevom reugisi
gdsimo solulieeficienta in limitarea acestuifenomen.

prelun
Adolescenla giti
A;a cum spuneam, adolescengiinostri sunt
mai devreme pregitigi si isi inceapi viagasexu-
ald, deoarecese dezvolti hormonal mai repede
decit cei dinaintealor'. Cu toateacesrea,emoli-
onal se maturizeazd.mult mai tArziu decAtaces-
iar o asemenealipsi de concordangiintre
maturizareahormonall precocesi cea emogio-
nali. tArzieproduce o puternici presiuneasupra
lor cind vine vorba de incepereavielii sexua-le.
Pe de alta parre, concomitenr cu fo4area de-
bunrlui timpuriu al adolescenleiseinregistreaza;i
o prelungire a acesreia,deseorimult peste tretzrci
de ani. Din ragiunipecuniare,tinerii alegsi seca-
si.toreasci din ce in ce mai tArziu. Prioritagile lor
se schimba cu fiecare generagie.Tleptat, inteme-
iereaunei familii estedeclasatade obginereaunui
job bun, achizigionarea unui apartament,a unei
c:se saua unei masini de ultima generagie.De cu-
rand, pani si vacanleleexotice par si devini mai
imponante decAtcasatoriasi nastereade prunci.
$i, de multe ori, cei careii incurajeazimai mult
pe tineri in aceastamentalitatesunt paringiiiryigi.
ConstrAngide realitateaeconomici tot mai se-
veri, de lipsa oportr-rnitililor de angajare,de pre-
Eurileproprietagilorimobiliaretot mai ridicate,ne
sacrificim copiii pe altaml capitalismului.Acelasi
RAZBOIUL
NEVAZUT
capitalism care ne hrineste 6u rnsnrelirateacom-
petigieiin toate.futfel, pe principiul,,da de ce nu-
mai copilul lui Popescusavadi Caraibele?",ne in-
curajim fiii gi fiicele si alerga lucrurile lipsite de
substanp in defavoareaviegii de familist.
Disanga mare intre atingereamanrritigii sexu-
ale si momennrl in care devine posibili manifes-
tareaacesteiain cadrul relaEieimaritale cregrepre-
siunea (si ata greu de suponat!) in ceeace prive;te
incepereaviegiiintime. Cu doar cdtevagenera$iin
urmi, aceastidistanli insemna maxim trei-patru
ani; astizi inseamnadouizeci de ani, daci nu mai
mult. .A.;adar,in timp ce narura impinge adoles-
cengaintr-o direqie, voinga umani rragede ea in
direqia opusi, rezultad fiind prelungirea perioa-
dei in caredoringa sexualaesteceamai puternici.
O doringi sexuali accentuati de mass-media,de
educagiasexuali care le arati tinerilor cum fimc-
gioneazacorpul lor, nu si cum il pot conuola, dar
9i de povestirile colegilor si prietenilor din ace-
la;i grup de virsti. Abstinengasexuali dwine, in
aceastaperioadi, un deziderattot mai nerealisr.
priefeelif
Fresiunea *r
Existi mirturisiri ale adolescenliloP care
atesti faptul ca presiuneaprietenilor din aceea;i
generaEie cu ei esteunul dintre primele doua mo-
tive care ii determini si-gi inceapi viagasexuali
inainte de cisatorie. Vrginitatea nu estevizuti
ca o virtute, ci ca o slibiciune. De multe ori, refu-
zul de a avearelagiisexualepremaritaleesreinter-
pretat de ceilalgiadolescengi ca fiind un semn de
homosexualitate.Prin urmare, acceptareaince-
perii viegii sexualeare ca motivagieascunsi nevoia
de a dovedi ca acestgen de acuzalii sunt nefon-
date.Totodata,etichetdrea drept,,incuiat",,,cilu-
girigi', ,,ciudat" ii scoatepe adolescenliirespec-
tivi in afaragrupurilor, gestpe careei il resimt ca
pe o tragedie. Faptul ci aceastl nevoie intrinsec.i
a adolescengilor de-a apa4ine unui grup esteo
realitateau dovedit-o si o dovedescin mod con-
stant toate cercetarilein domeniul sociologiei.
 RAZBOIUL
NEVAZUT
Acum trei sute de ani, filosoful Baruch
Spinoza,,descoperea' cu uimire c5.,,omul este
un animal social", fapt confirmat de psiholo-
gia moderna, care a demonstrat ci atitudinile
si comportamentele celorlalgi oameni infuen-
geazipropriile noastre decizii gi interpretiri. O
eventuali cercetarea Sfintelor Scripturi i-ar fi
scutit de ani de munca asidua pentru a dovedi
caracterul social al ,,animalului-om": ,,Si a zis
Domnul Dumnezeu: Nu este bine si fie omul
singur; si-i facem ajutor pe potriva lui" Facere fiind in declin datoria politicilor socialecarevizeazi
2'r8.Prin urmare, oamenii, fiinle createprintr-
o lucrare de comuniune iubitoare a celor rrei
Persoaneale Sfintei Tieimi, sunt chemagi spre
o exisrenli in comuniune si in iubire, in 6aza
cireia se manifesta ca fiinle sociale.Ei caut5.si
formeze grupuri bazatepe aspiralii, convingeri
si preocupi.ri comune, dupi modelul arhetipal
il grupr:lui familia. Astfel,grupurile pe careoa-
menii le formeazasunt similare familiei, comu-
nitigii sociale,comunitigii duhovniceqti, biseri-
-
cii sau comunitigilor extinse neamul.
Specialigtii3vorbescdespretipologii ale gru-
purilor, in funcgiede diferite criterii: grupuri pri- liile lor, dar acestereguli aveausprijinul societigii,
mare (familia) sau secundare(elevii carefrecven-
teazi aceeasiinstitugie de invalamant); grupuri
de apartenenli saude referingi;in ultima vreme,
de pilda, presaa identificat un nou tip de grup, 9i
anume grupul de presiune,careestepropulsatde
anumite interesemai mult saumai pugin morale.
De celemai multe ori, grupurile sesupun unor
reguli sau standardecarepoara numele de normc
gi careaqioneazi in toate domeniile viedi lor de la
stilul vestimentarla gusnrl muzical, componamen-
nrl de curtare ;i viziunea asupramo4ii. Procedeul
de formare a acestornorme a fost supr.uunor in-
vatigagii ;tiingfice cre aveaumenirea de a-l iden-
dfica gi releva-in aces'tsensau fost organizatemai
multe experimente(1936 - efecrul autocinetic al
luminji4, 1956 - cercetirile lui S. E. Asch5),prin
careseurmirea dovedireafapnrlui ci, sub presiunea
grupul"i, omul are tendingade a-;i apropria opi-
nia grupului, fie ea eronati, fu;i o, in situagiide
incenitudine, omul aretendinp de a creao depen-
dengafagade celalalt,de opinia aceluia-Aceasti de-
pendengisemanifesti, conform cercetirilor ftcute,
giin absengagrupului, dar giatunci dnd opinia gru-
pului estewident eronati-
in cazul adolescengilor,alegereaunui anumit
gnrp in defavoareaalnria depinde de cum esteeva-
luat acesa,preferatefiind grupurile mai putemice
- adici acelegrupuri carele conferi un sentiment
mai mare de sigurangi Ot, g.,rpul primar (famfia)
distnrgereasa,tinerii seorienteazi in afaraacania.
Douiculturi
subacelaSiacoperig
Conflictul .dintre generagii (celebml, de
acum, generationgap) are, la rindul siu, o noui
dimensiune. Pani in anii 1960 (cu alte cuvinte,
pani la debutul ,,revolugieisexuale" ca fenomen
de masa), acestase concretiza sub forma unui
mod de contestarea vechiului de citre nou.
Adolescengiicontestauregulile impuse de fami
in ansamblul sau.Familia ;i sociaateafireau fiont
comun in apirarea uabribr morab cre;tine,indife-
rent cd erau entitdpicre{ine snu nu. Existau legi in
acestsens.Iar adolescennrl,daci sfida regulile gi
legile, aveaconstiingafaptului ci gregegte. Dupi
ce perioada de rebeliune se incheia, reveneala
aceea;istructuri morali ca pirinlii gi bunicii sii.
Revolulia sexuali6,insa, a adus cu sine in
primul rind o morala relatiud. Nu mai este

condamnabil nimic la modul absolut.Totul este
relativ.Totul semodifici de la situajie la alta. $i,
cum tu egti cel careigi cunoatte cel mai bine si-
tualia, doar tu egtisingurul carepogi decidemo-
ralitatea propriilor fapte. Cu alte cuvinte, triim
o subiectivizare $i o relativizare maximl a mo-
ralei, eliberati de tutela oricirei instanle supe-
rioare - cum ar fi, de pildi, familia sau Biserica.
O astfel de relativizareintr-o societatea sa-
tisfacyieiimediate, in care mAncim la McDrive,
stribatem trei sute de ani de istorie intr-o serie
televizatade o saptimAni sau cuprindem reali-
tatea unei zile in treizeci de minute de gtiri, este
cel pulin primejdioasi. Cum putem avea pre-
tenlia ca tinerii nogtri, care sunt lipsigi de tot
mai multe responsabilitigi in numele unui trai
cAtmai comod (filme careii scutescde citit, cal-
culatoarecareii scutescde a ragiona,promotori
ai ,,dreptului de a alegeavonul" careii scuteste
RAZBOIUL
NEVAZUT
de responsabilitigi), si a;tepte douizeci de ani
pentru a rispunde unei doringe imperioase?
Pentru a reduce aceasti diferengi culturali
dintre noi gi fiii 9i fiicele noasue, trebuie, in pri-
mul rind, si fim congtiengide ea atAt noi, cXt gi
copiii nogtri. ,,Daci avem de gend si modelim
noi concepgiacopiilor nogtri despresexualitate,9i
nu cultura necrestini, trebuie si. incepem aceasti
educagieinainte ca valorile sociale si le afecteze
modul in carepercep lumea inconjuritoare".T
0 mass-media
super-erotizati
1qa cum agi avut ocazia si. citigi gi in alte
articole ale revistei, mass-mediaare o infuengi
majori asuprafiingei umane. Este evident ci ea
modeleazi percepgiaumanl despre lume, dar
gi modul in care ne manifesti.m ca fiinge soci-
ale, dupi principiul programatorilor de com-
putere: ,,Garbagein, garbageout!" - cu alte cu-
vinte, ceeace a;ezi in mintea si in inima ta este
ceeace va iegi la iveali in comportamentul tiu.
in prerent, ceea ce ag:zlur,;,in mintea gi in
inima noastri este,de cele mai multe ori, infor-
maFe mediatizati. Filmele pe care adolescengiile
urmiresc promoveazi, intr-un procent coplqitor,
r.l4uL extraconjugale,idilele de scurti duraa, iar
nu viala de familie, carede multe ori esteprezen-
ati in culori sumbre: adulter, violengaconjrrgali,
instriinarea sogilor,divo4 - aspectecarenu fac alt-
cevadecAtsi confirme pozilia tinerilor hS, de cir
sitorie. Versurilehiturilor de top sunt deseoridin-
colo de limita firescuiui, iar interpregii cu satut de
idoli promoveazi modele comporamenule indo-
ielnice8.Redamele,prin tehnica de realizare,exciti
cu precidere centrul nervosaI sexualitigiie,o<acer-
band, in mod anificial" nwoia de ser<.Revistele,in
acela;iton, promoveazi concepgiide genul: ,,sexul
te face si te simli bine gi este foarte sinitos, asa
ci fr-l cat de des pogi"; ,,atit timp cit te protejui
de BTS (bolile cu transmitere sexuali) 9i o faci
cu cel pe careil iubqti, nu-i nici o problemi, e
alegereata"; ,,nu existl consecingenegative ale
 RAZBoIUL
NEVAZUT 27

sexului premarital, atat timp cAt folosesti pre-

zervativul" (si ingelegem ci singurele urmiri
nedorite ale sexuluisunt BTS ;i copiii?!).Si nu
uitim ci toate revistelepentru adolescengiau o
rubrici dedicati consilierii pe reme legatede re-
lagiaintimi! Doar ci. acesterubrici, in mod in-
variabil, nu fac altceva decAt si recomande di-
ferite modaliti;i prin caresi facem actul sexual
cAtmai pllcut, iar prima experienli in acesrsens
cit mai de neuitat. Nici una dintre acestepubli-
cagii nu abordeazAproblnna responsabllltaplimo-
rab pe careo implici. incepereaviegii sexuale...

Teiubesc
daci.. .
Unul dintre principalele motive care stau la
6aza dec\ziei tinerilor de a-gi incepe viaga sexu-
ali inainte de cisitorie esteconcepgia,de acum
generalizatS,, ca iubirea trebuie si aibi o dovadi
materia.li: ,,Daca ma iubegti, vei acceptasi hci
dragostecu mine!" - derivat din ,,Daci mi iu-
begd,vei fi ascultitorl" saudin tot atit de banalul
Sf6ntaMareMucenitiEcaterina, ocrotitoaregi
,,Dacama superi, nu te mai iubesc!". izbivitoarea tinerilor(t 25 noiembrie)
Copiii invaga de mici cA dragwteasedemon-
streazdfaptic si ci. este intotdeauna condipionata.
Piringii, din doringa de a-i gine pe cei mici sub odati elucidate, oferi solugiile necesarelimi-
control, le condigioneazi" comportamentul cu iu- tirii acesteirealitigi. Dar despreacesteaintr-
birea pirinteasci. futfel, ei vor ajunge nigteado- un articol viitor. I
lescengiconvingi ci iubirea in primul rind trebuie
dovediti, iar in al doilea rand ci. trebuie meritati AlinaMirici
- in loc si gtie ca iubirea nu trebuiesdfe condipio-
nata dz nimic, dupi modelul dumnez€iesc.
I Josh Mcl)owel, How 1b Help Yrur Childrcn Say No (Word Publish-
Asadar.fie ca apare ca urmare a presiu- i n g ,D a l l a st,9 8 6 ) ,p 1 9
r
nii venite din partea colegilor, fie ca urmare lbidem,p 22
r SeptimiuChelcca,Psihosociologie (Polirom,Iasi,2010),p 187
a curiozitiqii, fie ca un act de revolti. menit
a
Sherif M, ,The psychologyof social norms (Harper &Brorhers, New
si atragi atenlia reall.a piringilor (nu cea cu York,1936),p 84
manifestaremateriala de pini acum - cado- 5Arh
S E , Sudie of indepeldene md onfbrmiry i A minoriry ofone againsr
a urrminrorrs majority(Psychologicd
mrnognphs,nr 70(9),195Q,p.67
urile care si compensezelipsa piringilor), 6e 6\vilh"lnr
Reich,Sex-l,ol(RendonrHouse,NervYork,1928-1934),p 291
din cauza unei ingelegeridefectuoasea rea- 7
JoshMcDowel,op cit , p 24
litigii biologice sau relagionale,manifestarea n
Veziseriade articoleLady Gagain Rominia Nu doar muzici din nr
42-43 alercvisteirroasrre
sexualitilii in afara cisitoriei devine treprar ')
Virgiliu Gheorghe,F,feccele rcleviziuniiaspra minrii umane (Ed
un fenomen, Asa cum am vizut, acestfeno- Prodormos,Bucuregri,2006), p 289

men are nisre cauze perfect explicabile care,

 Pirintele Leonidimpreuni cu mama sa.

Preotmisionar
Arctic(ll)
pefirmurile Oceanului
* via{aunuicregtinin Ciukotka

Continuam c u p a r t e aa d o u ad i n i n e d i t ual r t i c o l - j u r na l P d r i n t e l u i
L e o n i dJ a p o k s, l u j i t o ar l c e l e im a ii n d e p i r t a t ee p a r h idi i n E x t r e m u l
O r i e n tr u s e s cm , d r g i n i t d e O c e a n ui ln g h e l a td e N o r d5 i l o c u i t id e
t r i b u r i l ep a g 6 n ea l c i u k c i l o-r u n a d e v d r a t , , c a pddetl u m e " .

preotin patruraioane
Singurul
...Astfel, am inceput si calitoresc prin
Ciukotka. Era vara anului 2002. Distangele
erau uriase, iar transpcirtul se realiza doar pe
cale aeriana. Lavrentia, Providenie, Egvekinot,
Capul Schmidt gi alte cXtevaa;eziri. in fiecare
centru de raion am intilnit cite o comunitate
si premizeleinchinirii la Dumnezeu.
in Providenie, biserica fi.mcgioneazi intr-o
fosa farmacie.in Egvekinot, slujbelesegin intr-un
mod mai ,,secular",intr-un apaftament de doui
qunere, reamenajat.Sunt primit cu calduri: acolo,
pentru onodogi, preotul este un oaspete rar gi
pre$os. De obicei, in primele zile, vin mul$ oa-
meni si sespovedeasca, sL se impartiseascasau si
se botez€.imi cer si le sfingescapanamentele,sau
ma invita la gcoali ori la spital.insi dupi trei zile
nu mai sunt atXtde activi, tot mai puEini vin la bi-
serici. inci weo trei zile ;i pricepi ca nevoile religi-
oaseale a;ezirii au fost implinite pentru urmitoa-
rele luni, asaci e timpul sapleci acasa.
 CUNOI ESTEDUMNEZEU
a E bine sa vii in asemeneaparohii; oamenii te
t intAmpini, te gizduiesc,te hrinesc si re insofesc.
Pogi chiar aduna bani penrru bilete. Daci folo-
sesti zborurile programate, fiecare calitorie costi.
cel pugin 10.000de ruble. Iar dacavremEae urAti
si zborurile se anuleazi, pofi atreprao siptimani-
doua inr-un relativconfort psihologic.Pogisi slu-
jqti, si citestici4i, si te plimbi prin imprejurimi...
or fi pugini oamenii din parohie, dar sunt ono-
docsi cu togii, a;a incnt esti iubit si respecat.
Cu tonrl aldel stau lucrurile in a;ezirile pag"".
ale ciukoEilor.Sunt pugini rusi aici, sau deloc. in
primele ziJe,mergi pur si simplu prin sat, si togi
oamenii seholbeazi la tine si rc fiarcaui.ca pe un
extrateresrru- a venit un popil Copiii ciukogi te
fixeazacu privirea lor miratS.si te intreaba: ,,Cine
esti?Dumnezeu?Dd de ce porEi fira?", adulgi
begiseagagade tine pe strada,isi fac cruce anapoda
(de la stinga la dreapa) si intreaba cu limba im-
pleticita:,,$tigi...pai...da cum e la voi in Biseric.i?
Oamenii seboteazi....sauc€una;a ceva?".
Cand vii prima dataintr-un asemenea sar,rre-
buie sa-gigisegti o gazdi printre striini; acestiate
primesc la rugamintea cuiva cunoscut si, de re-
guli.,sunt stingherigiin prezentara. Prin satincepe
si umble vorba si devii subiecul unor largi spe-
culagii. Se contrazic daci egti preor sau nu, daca
ar trebui sa vorbeascacu dne sau nu... in sftrsit,
dupi o zi saudou5.,oamenii incep si vini Ia tine.
igi adreseaziintrebiri serioase,mai afli cite ceva
despreei, sfingestiprima locuingi si le explicide ce
e nevoiesafaci. asta,ce fel de rugi.ciuni sunt acelea
;i Cine e Dumnezeulcaruiare rogi.
Togi ciukogii ingelegci Dumnezeu ne ap5.ra
de forleleraului. Nimeni din tundri nu seindo-
iestede existenga duhurilor. Nimeni, de obicei,
nu pune sub semnul indoielii faptul ci exista
un singur Dumnezeugi ci Lui trebuiesa-Iceari
ajutorul. isi aduc de bunavoiecopiii si fie bo-
teza(i, chiar daci adulgii arareori solicira aceasta
Thini. CAnd vid ci nu sunt pregatiqisI devini
crestinisi ca viagalor nu seva schimba,nici eu
nu caut sa-i botez. Principalamea sarcini aici
este si-i fac pe oameni si se obisnuiasci cu
mine, si.-i conving ci nu am venit sa le stric tra-
digiile si felul de viagi, si ca nu ii voi forgacu ni-
mic. E foarte important ca oarnenii sa fie pregi-
tigi si te asculte,si nu-gi fie impotriva.
De obicei, inainte de plecare,slujescSfrnta
Liturghie, adeseaintr-o cameri a Ciminului lo-
cal. ii impartisesc pe copii ;i pe acei adulgi care
arat;"un interesadAnc.Nu ma uit la ceasin tim,
pul slujbelor.Apostolul gi Evangheliale citescin
limba rusi, ci.ci slavonabisericeascile esrecu ro-
tul stri.ina.Rugii, chiar gi cind sunt indepanagide
Biserici, arararespecrlimbii de cu1t,o consideri
sfbnti, lisata din mosi-stri.mosi- o parre pufin
ingeleasa, dar importanti. a culturii lor. Ciukogii,
insi.,pur si simplu nu o inleleg si nu o prepiesc.
E cu neputingasi slujqri o privegherede oati
noapteaintr-un asemeneasat. Se por face doat 72,
Deum-ui gi scunepanihide; resnrlngaciunilor tre-
buie spusein cuvintesimple.E foanedificil si lucrezi
in asemenealocui. E dificil penmr ca ;abloanele
obisnuitede comportareale unui preor nu seporri-
vescaici. Eram pregatitsa le ofer ceeace au nevoie
cei mai mulEi:slujbe,spovdanii, discuFiasupftrprc
blemelor.Numai ci tocmai acestelucruri ii preocupa
cel mai puFn. Aici estenevoiede o demonsuagiea
credingei,in toati prolinzimea sisimplitateaei, in cu-
vinte clare9i cu fapte concrerc.Nu rimane nici un
folosdin calatoriilemisionare,din botezurigipredic;
daci dupi aceasaplecigila;i tonrl in nedumerire.
Semingelecredinjei vor incolgi si vor rodi cu
adevarat numai intr-o comunitate ortodoxa, iar
comuniunea seva forma numai dacaexistacineva
caresa-ipoad uni pe roqiacesrioameni.Aici. pre-
onr.lmebuiesa meargain toate plrgile teritoriului
canonic, incAt poate ajunge in fiecaresat de doui
ori pe an, in celemai Fericite
cazuri.A;a ca md in-
doiescca preonrl poate6 aceapersoana...
Cu cAt acumulam mai multi experiengi in
acestecilatorii, cu atAt mi smereammai mult.
Uneori mi intAlneamcu to[ localnicii si bore-
zam vreo 60 de persoane.
Alteori, o mulgimede
oameniveneala slujbe,saumergeamla;coali si

le vorbeam elevilor gi profesorilor despremulte,
fapt care mi fh.ceasi. mi simt bine. imi {iceam
,,intreg programul" si plecam mulgumit. Dar
pestegaseluni, cind revenearnin acel sat, totul
pirea si fi fost in zadar.Singurul lucru bun era
ci" mi salutau ca pe o persoani cunoscuti.
Apoi am ingelesci., daca oamenilor nu le
pasi, nu voi aveanici o reusiti. ,,Munca" de ca-
litate nu e suficienti - trebuie s5.triieqti aici, e
locul unde se cereneuoin{a.Locul unde poti in-
Eelegecu adevirat, cu inima si nu cu minrea,
cuvintele lui Hristos: ,,Firi Mine nu puregiface
nimic" Ioilr5:5.
Daci obfli vreun rezultatbun, se
intAmpli de obicei printr-o minune si prea pu-
gin datoritl implicirii personalea preotului.
Unexemplu
uimitoralcelor
spuse
demaisus
Un exemplu uimitor pentru cele pome-
nite mai sus este modul in care s-a inteme-
iat comunitatea ortodoxi din satul Enmelen.
Cred ci este singurul sat in care o comuni-
tate si.teasciformara din ciukogi nu s-a des-
trimat dupi ce a fost creati. E inci zdravind.,
in ciuda unei izoliri aproape complete.
Zoia Mihailovna Oreskina, patroana singu-
rului magazindin Enmelen,a pierdut 300.000
de ruble. incasirile pe o luni au dispS.rutpur si
simplu pe cAnd calitorea cu autobuzul, in mij-
locul tundrei. Se indrepta spre zona centrali,
spre Providenia. O intAmplare incredibili...
Unde ar fi putut si dispari banii in tundri?
Nimeni nu a crezut-o, agaci a fost acuzati de
deturnare de fonduri gi s-a pornit o ancheta.in
culmea disperirii, feme-ia- o pagAni convinsi,
cireia nu i-a pisat niciodati de crestinism - a
venit Ia biserici. A6a am cunoscut-o.
Ce se putea face? Am aprins lumAnS.ri,
am fhcut un Te-Deum,apoi ne-am rugat cu
propriile cuvinte. in ziua urmitoare, banii au
fost gisili. S-a dovedit ci i-a furat un baiat de
opt ani, care era in acelasiautobuz. Nimeni
CUNOIESTE
DUMNEZEU
nu l-a binuit. Dupa aceasti intAmplare, Zoia
s-abotezat gi a plecat acas5.
fericiti. Doui luni
mai tArziu, cAnd m-am intors in Providenia,
m-a sunat sI mi invite in Enmelen.
Acestae un sat tipic de ba;tinasj, cu weo 400
de oameni, .ase micufe, cu sobe, cirbLrne impor-
tat, sinii trase de ciini... Unii vorbesc nxa alF
ciukotS- Acasi la Znia mi qtepa o surprizi- in
locuingasaam gisit o cameri de rugiciune, in care
se afau vreo zecelocalnici, venigi aici cu un scop
anrune: voiau si mi asculte.Iati cum o scAnteiea
credingeionodoxe s-aaprins in acestloc uimiror si,
cu mila lui Dumnezeu,nu s-astins.
in Enmelen existadeja o comunitate de pen-
ticostali, astfel incAt aproape toli oamenii c:re au
inceput si vini la Zoia fuseser5.Ia slujbeleprotes-
tante micar o dati; unii le frecventaseri vreme
indelungati. Cei din parohia noastri au impru-
mutat cu succescAtwa elemente de la protes-
tangi. Femeile citeau acatistesi canoane din car-
tea de ruglciuni, Bibliaqivieplz SfnTilnr, serveau
ceai.De asemenea,se rugau pentru anumite tre-
buinge atunci cAnd giseau rugiciunile potrivite
in slavoni, saucu propriile lor cuvinte. De fiecare
dati cind mi duceamacolo,slujeamLiturghia 9i
toli se spovedeausi se impirtiseau. la Vecernii,
togi cei prezengi citeau cu voce tare micar cite
o rugiciune. la slujbele de Duminici, camiruga
din casaTniei eraneincipS.toare.Adulgii sestrdn-
geau in jurul unei mese mici ce serveadrept al-
tar, iar copiii sejucau in spate,pe canapeasi, din
c.6ndin cAnd, plangeau si fi.ceau mofturi. CAinii
- omniprezengi- incercau si ajungi in mijloc,
litrAnd cu indignare si muscind picioarele care
nu le dideau voie s5.inainteze.Toate acesteaerau
atit de neobisnuite,dar inima mi s-abucurat atAt
de mult! Nu-mi gasesccuvintele pentru a spune
cdt m-au mAngAiatceletraite!
Mai alesIa inceput, am incercatsi ajung in
Enmelen cit mai des posibil, micar de patru
ori pe an. Fiecare cilitorie dura de Ia trei la
gasesiptimAni. Cea mai mare parte a acestui
timp il petreceamin Providenia, agteptind un
I

;, . elicoptersauvreo curs5.nalionali caresi ajungi

e '
unde aveamnevoie.Poposeammereu;i in alte
orasedin zoni (Ciaplino, Nunligran, Sireniki),
dar nimic nu se compara cu Enmelen.
La inceputul anilor 1990, in raionul
Providenia au activat misionari protestanfi si
harismatici. in fiecare asezare,acettia gi-au for-
mat comunitigi cu mult timp inaintea ortodoc-
silor. Ceea ce pentru noi a fost o minune, pen-
tru ei era un fapt obisnuit. Primii predicatori nu
si-au format comunitilile in satelemici, gi-au
ales doar candidali locali potrivigi gi au trimis
zeci de astfelde persoanela instructaj in centrele
lor crestine (situate,de obicei, in Alaska inveci-
nata). in consecingi,una din zecepersoanere-
useasi seintoarci. in satul natal gi si intemeieze
acolo o comunitate trainici. Desigur, a fost mai
usor pentru misionarii harismatici decAt pen-
tru ortodocsi. Aceasti denominalie pare si fie
creati anume pentru ciukcoli, intrucAt se po-
triveste cu arhetipurile constiinlei lor religioase,
inridicinati in samanism. Cred ca ar trebui si
adoptim ceeace estemai bun din experiengalor
organizagionali,ba chiar mai mult, atunci cAnd lucru important: sd suprauie(uie{i tu insupi ca
insi.siviagane spune ca estecorect. un ltdeultwt crestin. Si nu cazi, sa nu dai ina-
Sunt multe lucruri despre care as dori si poi, si nu stingi sclnteia credingeigi, pur gi
vi vorbesc.Despregrupurile misionarede stu- s i m p l u ,s a n u a j u n g ia l c o o l i c D
. omnul insusi
dengi gi preoqide la Academia Duhovniceasca va adiuga har, plinind neputinlele noastre.:}'
din Moscova si de cAnti.relibisericesti,careau
venit trei ani la rAnd in asezimintelenoastre. Pirintele LeonidJapok
Despre concerteleIor saulocurile pe carele-au Traducerede loanaOnofrei
vizitat. Despre modul in cares-a dezvoltatpa-
rohia noastri din Lavrentia,dupi realizareaui- Material publicat in originalpe tutuu).noga-art.
com
mitoare a primului si singurului pelerinaj din
istoria eparhiei noastre,la crucea de la Capul
Dejnevar.Despre singurul donator carea aju-
I in 1648, vcsrinLl marinar rus Semion Ivanovici
Dejneva a descoperit aceasti
tat parohia noastri in togi ace;ti ani, fundagia
rreciroare inrrc Asia ;i America In cinsrea acestei rcaliz-iri, in acest loc s a
filantropici elveliani ,,Credinla in lumea a inillat mai rAziu o cruce, alarurr cle un bust al exploratorului (n red )

doua'. Dar, daci.voi povestidespretoate aces-

tea, il voi obosi pe cititor. De aceea,inchei cu
un glnd carenu estenou, dar estescump su-
fletului meu: in viala reali, lucrareamisionari
in linuturi indepirtate se reduce la un singur
 Miriam Capsali,la numai o siptim5ni de la nagtere.

,rNa$terea
nu esteoboaHl"(l)
F*westeawemari*
p* le.eme
a*eluude-aloptuleaccpildin familiaCapsali

Venireape lumea unuicopilestepregdtitd cu ceamaimaregrijdde

parinti:vor
viitorii si beneficiezede aparatura ceamaiperformantd, de
spitalul celmairenumit5i,desigur,de mediculcelmaibun.Deaceea,
pentrumulfipoatqpdreacuratdnebuniesahotardgti ca nagterea
sd
aibdlocacasd, subasistenla - gi
uneimoase astain zilele'noastre, in plin
centrual Capitalei,
in casaunuicunoscut jurnalist:
lulianCapsali.
insdcele
intdmplate aufostmaiinsolitede-atdt:cleopatra a ndscutacasimogiti
de sotulei!Dumnezeu le-apurtatde grijagiastfelau maidobanditun
prunc,frumosgisindtos, al optuleain familialor:Miriam.
 C UN O IE S TD
EUMNEZEU
- Cum apiqjunssalua{i dzciziaaceasA,ca tw{te-
reasaaiba bc k uoi acasa,asistaptdoar dz-o modstl?
Iulian Capsali: N-a fost o decizie pe care
s-o fi iuat de la bun inceput. Tiebuia s5,nastem
la Polizu, dar maternitateaa fost inchisa pen-
tru o perioada...$i, din pas in pas, am ajuns
aici. intAi am vorbit cu o moagl, de altfel foarte
cunoscuti, carea fost insi reticenti - ne-aspus
ci ea nu asistao naftere acasi. Dumnezeu a
vrut si afu apoi de o moasi, desprecaremi-a
vorbit o prieteni. Am sunat-osi ea a fost foarte
deschisi. O cheama Irina Popescu,e o tAnara
extraordinara, carea fXcut o facultate de moase
(existaasaceva,nu stiam inigial!).Imediat cum
am sunat-o a venit si ne cunoasci, sa stam de
vorbi, si vadacondiqiiledin casi...
Cleopatra Capsali: A fost foarte driguga,
ne-a vorbit desprece inseamnasa nasti acasi
cu moasi. Inigial,eu nu eram chiar atA.tde li-
nistita, pentru ci aveamimpresiaci ,,moaga'
este aceaasistenti.din spital care sti pe linga
medicul ginecologatunci cAnd nasti. Or, nu
prea aveam incredere in asa ceva; dar, dupa
ce-am vorbit cu Irina, mi-am dat seamaca
moasaestemult mai mult decAto simpli asis-
tenta. Din faptul ci fhcuse aceastafacultate
de trei ani, din felul in careaborda problema,
mi-am dat seamaci este foarte competenta,
ca stie ce are de fhcut. in plus, urma ideile
unui ginecolog francez, Michel Odent, care
vedea nastereaca pe ceva normal. De fapt,
chiar devizaei este:,,Na;tecum simgi!".
AscultAnd-o, mi-am dat seamaci-mi plac
roate lucrurile astea:sa nagti acasi, in condigii
obisnuite, flri stres,fbri nici un fel de inter-
venlie, sa te porqi firesc, si pogi face ce vrei,
cand vrei. Mi-a mai spusca nasterea nu 6re o
boala, ci un lucru normal. Stai la tine acasi si,
cind iqi vine sa nasti, nasti! Nastereanu tre-
buie sa devini. un factor de stres.
Pemine, fapnrl ci trebuiasi ma duc la spital mi
stresagoaznic. in primul r6nd nu gtiam daca voi
ajungela timp, din caltta traficului, si nu stiam nici
33
dacavoi gisi ingelegereacolo unde mi. voi duce -
pentru ci, anrnci cind nu ai medicul tau, qti plim-
bat de la unul Iaalnrl, te controleazatogiruidengii gi,
pAnala urmi, nu seuia nimeni la tine daci nu bagi
in buzturarein stAngagi in dreapa. N-ai nici un fel
destatut.Nu maivorbescde mizeriadin spitale,de
fapd ci nu poli sate duci la o toaleti, de bagajul
pe c:ue uebuia sil fac - care,in fiecarezi, devenea
din ce in ce mai mare, penrru ci in spital nu erau
de nici unele.Mi mai ingrijora gi ci lisam acasio
grimadi de copii, iar soprlmeu urma si baratoare
ziua drumurile panala spiml.Ajunsesemdin ce in
ce mai stresata- dar nu de nastereain sine, ci de
,,ambalajul"astaal spitalului.. .
Apoi, stAndde vorba cu moasa,dupa tot ce
mi-a povestit, incepind cu teoria ,,Nagrecum
simgi!" - dintr-odati am simgit ci am scipat
de tot stresul!Am avut increderein ea.Mai era
si experienqamea, cu atateanasteridinainte...
cumsim[i!"
,,Nagte
- Teoria acedstade care amintea[i, ,,Na1te
cum sim{i", esteo teorie noud?
Iulian: Este,de fapt, o redescoperirea tra-
diliei gi a naturalului - nu e nimic special.
Deosebit estefaptul ci acelmedic de exceplie,
Michel Odent, a adus argumentestiingificein
favoareanagterii naturale, a dovedit ci estemai
sinitoasi pentru mam5.si pentru copil.
Pe wemuri, bunicile noasffena;teau acasi firi
probleme.Bunica meaa niscut la rXndul ei saseco-
pii, wident caacasa.Acum, si daci mergi la o dinicl
privati, unde platqti foarte mult, sistemul excesiv
de medicalizarea nasteriidmane acela;i,firi nici o
panicrpareafeoiandin pa-rreapersonalului.Ei par-
ticipi la un an medical nw la o na{tere- gi secom-
porti ca ataresi cu mama, dar mai alescu copilul.
Copilul esteluat imediarde langamami si i se
taie cordonul ombilical, lucru care am ingelesci
nu estefiresc.Copilul estebine sa mai steapugin
legatde cordonul ombilical, prin careisi rragenu
numai singe, dar si anumite substangecareii sunt

propice. E bine si mai stealegatvreo zeceminute,
pentru ci sunt n\te celule specialecaretrebuie si
ajunga la el - si atunci copilul trebuie pus pe piep-
tul mamei, cu cordonul ombilical netiiat, si simti
caldura ei si sa steain asa-numigii,,germenima-
terni". El i9i extrage,prin mama, posibilitatea de a
supraviegui,cu o mai ma-reputere decit un copil
care imediat esteluat, i se aie cordonul si e dus
intr-o cameri cu algizeci de copii!
Sistemul actual de nagteri 9i maternitiEile
de acum sunt frcute dupa un concept tribu-
tar doringei Statului de a controla nasterea-
cu specificitateacomunistS.,unde totul era sub
un control absolut. Din picate, medicii gine-
cologi care au crescutgi-au invlgat in aceape-
rioadi au rimas cu acest tip de raportare, de
control asupranagterii.Niciodati, in mod nor-
mal, la nasteremama nu sri culcati pe spate,
asacum sti pe o masi de control ginecologic!
Mama se ajuta de gravitagie,sti in generalpe
vine - astaar fi pozilia natural5.a nagterii- iar
lucrul acestanu se intA"mplain nici un spital!
Cleo: futa pentru ci mamele sunt privite
ca fiind ceva ,,secundar";in maternitigi, docto-
rul este ,,actorul principal", impreuna cu asis-
tentele. Mamele nu sunt decit un ..numar de
2 octombrie 2O12,latrei ore de la nagtere.
CUNOIESTE
DUMNEZEU
ordine", intri pe ,,bandi rulanti' - gi... gata!
Nu conteazS. ce se intAmpli acolo, nu conteazi
daci una nasteugor,iar alta chiar are probleme.
Toatesunt anesteziate, e ca o fabrici...
- Aceast,i na{tere a{i udzut-o ca pe o experi-
en(d ielita din comun?
Iulian: Faptul ci am asistat la nastere
n u m i - a c r e a t i m p r e s i ac a a m f h c u t u n a c t
cu totul si cu totul deosebit.A fost voia lui
Dumnezeu. Pentru mine, asta a fost lim-
pede de la inceput; am realizat ulterior ci
Dumnezeu mi pregitise pentru asta... De
exemplu, moasa, Irina, ii povestea sofiei
mele ca se pot intAmpla lucruri care sunt
gestionabile,cum ar fi cordonul ombilical
in jurul gitului copilului. Eu eram lAngi
ele, dar cu alti treabl (scriam ceva) - si, cu
toate astga,am fost atent la ce vorbeau. Iar
lucrul acestam-a ajutat in momentul nag-
terii. pentru ca Miriam s-a niscut cu cor-
donul ombilical in jurul gAtului si am stiut
sa fac faga situagiei! Daci nu ascultam ce
spunea Irina, n-as fi stiut ce-i de ficut, iar
copilul ar fi fost in pericol...
De astaspun ca n-am frcut noi un act de ero-
ism, ci pur;i simplu Dumnez€u a vrut sLni sein-
timple asa;i si ne di.m seamaci, de fapt, si na;ti
acasi este normnli-
atea.Sina;ti la spi-
al, da, desigur - in
cazuri speciale,c.dnd
marna are diabet,
hipenensiune sau
ald boali gravi, dar
lucrurile asteasestiu
deja dinaintea na;-
terii... $i, dupi ce
am anungat pe net
curn a narcut so-
fla mea, am primit
foarte multe mesaje
de feliciare de la cu-
noscuF, Pnnffe care
si nigte prieteni din
afara girii, crre ne-au
spus ci acolo na;te-
rea acasi, cu moasi,
estecevaabsolut nor-
mal. Un prieten din
Suedia mi-a spus
ci sogialui a nlscut
acasi cu doui tinere
moase,iar o prietena
din StateleUnite mi-a
scris ci toate femeile
din parohia ei nasc
k Domnuluia fostcu noi..."
acasi,cu moasi. Au fost insi gi opinii contra, mult
mai puline decit mi a;teptam, mai alesdin panea
celor care idolatr'urazAgtiinga care;i-au frcut din
eaun fetig...
lugatlaMaica
,,Ne-am
gilatofiSfintii..J'
Domnului
- Ce a insemnat legatura cu Dumnezeu in
acedstdexperien{a?
Cleo: in primul trimestru de sarcinaaln avut
mari probleme gi am fost nevoiti sa stau in pat.
Attrnci, parintele duhovnic mi-a spuscAam ocaia
si ma rog cit pot de mult - pentru ci eu nu prea
aveamtimp pentru rugiciune, in timpul zilei, mai
ales.Acatiste si paraclise,ce vreau, sI citesc- insa
permanentsaspun Rugiciunea inimii. Mi-a spus
si iau ceamai lunga metanie din casagi saspun tot
timpul Rugiciunea, cAtde mult pot. Am simgit cI
mi-a folosit mult, mai alesca o llceam cu mAnape
bunica: mangAiammpilul, pe careJsim1eam...
Iulian: Relagiacu Dumnezeu nu trebuie
sa fie numai in momentul nasterii.Mama tre-
buie sl fie pregititl prin spovedanie,prin im-
partasanie...S-au rugat foarte mulgi prieteni
p e n r r u n o i , p r e o g i s, - ar u g a ts i c o m u n i t a r e a . . .
Ne-am simgit permanent in mijlocul acestor
rugaciuni - si lucrul acestaa contat enorm.
Am avut si un moment foarte delicat, cAnd
placenta nu mai iesea,iar cei de la Salvareau
lulianCapsali:,,Maica
zis ci neapirat trebuie s-o duci pe Cleo la spi-
tal. Noi chemasem Salvareaca sa-i taie cordo-
nul ombilical, iar ei voiau si ia mama de-acasi
si s-o duci la qpital!Atunci am zis: ,,Gata,rolul
vostru s-a incheiat aici, vi mullumescl".
Cleo: Evident ca ei spun: ,Acasi n-ai niscut
intr-un mediu steril", gi copilul estedus la spi-
tal si injectat cu antibiotice - ceeace mi se pare
absolut stupid, pentru ci dacl intervii cu anti-
biotice asupra unui copil atet de mic ii slibegti
sistemul imunitar. in plus, se gtie ci sunt foarte
multe spitale si maternitigi inchise tocmai din
cauzastreptococilor.Toate Iucrurile acesteaduc
la tratareana;terii ca pe-un procespatologic...
Iulian: Eu nu vreau acum sa fac o pledoarie
pentru cr nastereasafie neasistati,mai alesci am
prieteni medici qi am un mare respectpentru cei
ctre au acestmare dar de la Dumnezeu. Nu sunt
impotriva acnrlui medical atLurci cAnd este cazul
- dar, repet, nastereanu esteo boali, esteun act
fiziologic, care trebuie si se intlmple in condilii
normale,llra interuengie. in spiule, de exemplu,
pentm a se grabi procesul,se introduc hormoni
artificiali. Tot felul de proceduri carenu-gi au nici
un rost intr-o nasterenormali. Nu gtiu de ce hor-
monii naturali ai mamei trebuie si fie inlocuitri
cu oxitocinasinteticil?...Mie mi separe un lucru
carenu poate fi explicat decit prin fapnrl ci na;te-
rile trebuie safre rapitlz.Tonrl e gandit in termeni

de eficientizare,ftri si stim exact careesteefecnrl
acestorintervengiiasupramarnei si a copilului.
Imaginagi-vi ci lrina, moata, a dormit pe ca-
napea cu Cleo cu doui seri inainte, cdnd a alut
mai multe contracgii gi a crezut ci naste. Ne-a
spus ca ea nu crede ca o sa se intimple in seara
aceea,dar a stat cu Cleo ca si. se simta in sigu-
rangi. A;a cevaar fi de neimaginat intr-un spital!
- Si placenta, cum a iesitpina la urma?
Iulian: Am pus mAna pe un mir de la
Sfrntul Munte, am insemnat-o pe burtici cu
Sfrnta Cruce si i-am rugat pe Maica Domnului
gi pe togi Sfingii ca placentasi iasi - si placentaa
iegit foarte bine! in spital, in acesrmoment, me-
dicul nu ar mai fi avut ribdare si ar fi intervenit
mecanic ca si scoatl placenta.Esteo intervengie
dezagreabili,in cel mai bun caz!...
De fapt, in aproapetoate nasrerilenormale,
medicii intervin si prin faptul ci foarte mulgi taie
zona perineali din start, chiar daci nu e nece-
sar,penffu ca asa-imai simplu penffu ei (copilul
iesemai usor), dar penfiu mami, estemai dificil,
pentru ci tiietura trebuie cusuri, iar zona e sen-
sibili.... Ulterior am citit ci, si daci serupe pugin
la nasterezona perineala,acelerupturi sevindeca
mai ugorgi zona sepoaterefacefrri nici un fel de
probleme, frLri intervengiamedicului.
Cleo: $i mai e ceva:copilul luat de la mama
estehrinit artificial, ceeace esteo aberapie!Copilul
nostru, de data asta,a fost flnut pe bunica mea si
el s-adus singur, printr-un reflex nanrral, si a supt
din sAn la mai pugin de-o jumitate de ori de la
nastere- lucru pe c:re n-o si-l vadi nimeni, nici-
odat5.,inr-un spiml de srar,ci doar in aceleclinici
unde existi acestconcept de ,,nasterecu blXndege".
Iulian: Solia mea era cu copilul in braje
dupi foarte pufin timp de la nasteresi seplimba
prin casi, vorbea la telefon...Tod era normal.
- Dar cum a decursnasterea,efectiu?
Cleo: S-aindmplat tonrl foane repede,penrru
caIa prima ori a diminegiis-arupt apa,in somn,si
aproapeinstantaneu au inceput contracEiileacelea
uriase de nagtere,din doui in doui minute. Nu
CUNOIESTE
DUMNEZEU
mi mai puteam migca. in primifazA, nu ne-arn
dat seamace trebuie sa facem: moa;a nu era, si-
am chemat Salvarea- ne-arn zis: ,,Daci nu este
moa;a, agaa fost si fie, o si mergem la spital!".
Dar, in panica aceeade cAtwa minure, pAni am
vorbit cu moa;a la telefon, mi-am dat seamaci
nu mai pot si mi mryc gi nu voi reusi si mi urc
in Salvare.Apoi moa;a ne-a linigtit gi ne-a zis si ne
apucim de treabil Dupi ce m-am linigtit, am a+-
onat. $i moasi a fost,pini la urmi, Iulian...
- Cum afost?
Iulian: Pi.i, te intireste Dumnezeu in mo-
mentele alea, nu ai incotro! A fost bine, din
punctul meu de vedere a fost o nastereper-
fectil Maica Domnului a fost cu noi...
Copilul, cand a iesit, cu cipgoml inu-o parte,
aproapeci imi arata cordonul ombfical din juml
- gi l-am tras pestecap. Iar copilul a purur
Son"i
si iasi, un pic ajuat gi de mine; am flnut pugin,ca
si nu fie o exprrlzisfoane rapida.Asta o auzisem
tot in discutiile dintre Irina si Cleo.
Cleo: Multi lume m-a intrebat daci am arut
copiii acasiin acelmoment, 9i daci nu s-ausoclt
si. asistela nastere!Am avr.rtdoi dintre copii acasi,
gemenii de 14 ani, si nu, nu s-ausocrt. Probabil
intrebarea asta vine din faptul ci. lumea se gAn-
degtela ceeace se indmpli in spital - urlete, ge-
mete - dar n-a fost a;a: copiii ne-au fost chiar de
ajutor. E adevirat ci nu i-am lSsatsi intre atunci
in cameri' Sogul meu i-a trimis afari 9i a inchis
uga, dar din cand in c6nd le striga: ,,.{du-mi un
prosop,adu-mi un mop!". Fataerapregititi, sti-
tea langi ugi gi ne aduceaabsolut tot ce trebuia,
dar nu s-asocatcAtugide pugin! Biiatul a fost la
niste cumpirituri, in apropiere...Stiau ci. nascsi
ci. nu aveaude ce si Ie fie teami. Au participat 9i
ne-au ajutat cAtde rnult s-aputut. I
(ua urma)
Materialrealizatde RalucaTiniseanu
Fotografiide AnaCapsali
,&miwtrF| t. ,\ti:,

Colonizarea (l):
culturalia Romdniei
siluirealimbii
Amvdzutin numdrultrecutcuma fostpusdlacollgi,,disciplinatd" Biserica
de
cdtreelitamodernizatoare a RomAnieiin secolul al XIX-lea5iinceputulsecolului
al
XX-lea.Ardtamacolocdfenomenul de marginalizare Sitransformarea Ortodoxiei
intr-o,,religie
toleratd"-anume,secularizarea - nu s-areduslaconfiscarea
proprietatilor,
lucruindeajuns de gravin sine,ci gilaconfiscareainvd{dm6ntului
bisericesc,
laingradirea gioccidentalizareaunormijloace de exprimarereligioasd
(picturd,
cAntare),la restrictionarea
accesului la monahism etc.

Prinurmare,secularizareia
a fost,defapt,g6nditicao aplicare
a unuiintreg
mecanism decolonizare culturalala -
rom6nilor menitd, deo parte,dezraddcindrii
pe
deprinderilor, gichiara limbajului,,vechi'j
concepliilor unuipoporagricol,
specifice
giortodox,
rdsaritean gi,pedealta,inlocuirii
tuturoracestora
cudeprinderi,conceplii
5i-unlimbajnou,,,modern'f
caresd corespundd uneina{iunia5acumo concepeau
elitelemodernizatoare
aleRom6niei.
 AL OPTULEA
VEAC

Spre exemplu, un lucru despre care se vor- elite machiavelice.Diveryi cercetitori au conside-
bestefoarte pulin estechiar impactul pe carel-a rat ci limba (in genere,nu doar cearomAni) esteo
avut aceaste,,modernizare"asupralimbii roma- structrxi culrurali careimplinqte frmqia urt.tt cod
nesti. Limba, element esenfialal oricirei culruri, purt'inr desemntfcapii:prin stipAnirealimbajului gi
este totodati un domeniu strategic pentru in- folosirealui, oamenii \i comwrici mesajepe care
gineriile sociale moderne. Nu degeabaGeorge le codifici 9i le decodifici in fi.rnqie de inlelesurile
Orwell, in romanul siu ,,1984", imagina pro- pe carele mogrcnescsi transmit mai depane.O nrl-
cesul neintrerupt de inventare si impunere a burare,o intervenfie brutali in strucnua Lngvisrici
,,nou-vorbei" - prin cue puterea totalitari sta- a unui popor schimbi sau modifici modelul cr"rl-
bilea discrelionar semnificagiile cuvintelor ca turuI al acestuia-i.r sens,o alti formuli cele-
"cest
mijloc de control al gAndurilor individului. brl lansati de Titu Maiorescu- ,,forma ftri fond',
Cine stdpineste semnifcapiile cuuintelor stdpi- prin caredesemnaprocesulde imialie superficiali
ne;te, intr-o bund masurd, ;i minyile oamenilor gi gribid a civilizagieiorcidentalede caueelitelero-
in cazul nostru, modificirile nu s-auprodus, pe manes,ti- poate aveao adAncimemu mare:forma
atunci, intr-atXt de violent. Dar ofensivaa exis- linguisticda noii Ront^ilnii,a,,Ronuinieimodernz",era
tat si ea a reusit si mutileze, intr-o anume mi- o forna; artifrcialt caregawa un modelailtural k
suri, Iimba si gindirea romAneasca.Cine vrea si felde artifctal;i gaurws;L prin consecinyrr,
pmonali-
aibi o imagine plasticaa acestuiprocesnu are dip lipsitede consittenli. Crlebnrl RiciVennriano,
decAtsi ia un text literar din perioadapagoptisri
gi si-l comparecu un text din perioadaistorici
anterioari, sau cu unul folosit in cirgile biseri-
cesrivechi. Limbajul textelorpagopristeesteti-
pitor, strident, franguzit, cu exageriri de care
au flcut haz si boierii mai moderagi (a se vedea
VasileAlecsandri,in a sa ,,CoanaChiriga') - ne
zgArieurecheasi frapeazAprin aerul siu de pro-
dus artificial, rapid expirat. Nu are farmec, ci,
dimpotriva, estepur gi simplu caraghios.Limba
pa;optbdlor a expirat rapid pentru ci era arti-
ficiali - si creatori ca Eminescu sau Caragiale
au stigmatizat aceastiorientare culturali. pe care
un clasico numea, sugestiv,,,begiede cuvinte".
,,BeEiade cuvinte' - termen extrem de rele-
vant, c;.ci semnifica nu doar o babilonie a terrne-
nilor gi a ,,creaEiilor"literare de imitagie facila, ci o
confi.zie concepnrali,o gaunogenieliuntrici gi o
pierderea sensurilorculrurale proprii. Nu ne refe-
rim aici doar la problema creagiilorliterareproaste,
ci la o problema mult mai adinci, ce ginede pier-
dereaidtntitapii dnrab organice- farade czreper-
soanadevine un chimval rasunatorsi gol, lipsit de MirceaVulcinescu a identificat, prin intermediul
cuvintelor,,,fata proprie a poporului, lSsati de
discernimant gipradamodelor intelecnnle, ba, mai Dumnezeu,chipul lui de a vedea lumea gi de a o
grav,mecrnismelor de putere gi dominare ale unor rdsfr6nge pentru altii".
 ALOPTULEA
VEAC
preliosul caraghiosal lui Caragialedin ,,O noapre
fumrnoasd'(1878), nu estedoar un simplu perso-
naj dramaturgic,ci reprezinti un tipar culnralpen-
tru dnerim€a\Temii sale.
Acest lucru a fost sesizatde acela;iDostoievski
-la carefacemdin nou trimitere datoriti similariti-
gii proceselorculturale de modemizareprin careau
trecut popoareleroman 9i nu in secolulal )OGea.
Asdel, reGrindu-sela moda rusilor din inalta socie-
tate de-avorbi in lianceza,scriitoru.lremarcafapnrl
ca rezulaul lingvistic era un fel de jargon, o l;mba
modta,,care nu-i naturali, ci construiti, o limbi
fanmstici si dementi, tocmai pentru c.i.e luata cu
atAa inddrjire drept autentici - intr-un cuvAnt, o
limbi carenu-i deloc frarrceza,intrucnt nqii (ca de
aldel, orice persoanede alta nagionalitate)doar in-
vagaun jargon striin, prefabricatsi, poate,cel mult,
impeninenp defiuer aflazri,urmadprobabil si de
ideile de acelagitip'. Conclwia? Cei careprocedazA
asdel,,singui isi condamna bietelecapetela trisnrl
destin de a nu aveatoaa viaganici o idee proprie",
iar intelecnralii din aceeasicategoriedevin ,,crva
dezridS.cinat,firi temei si frra principii, mediocri
internaEionalipurtaEide toatevAnnuile Europei".
Diagnosticul lui Dostoievskiseaplici integral
si in cazul rominesc. Fandosealapiturilor,,sub-
1iri" ale popoarelor rasarirenea cosrarscump.
saracind nu doar bagajul colectiv culural, dar
gi discernimAntui personal.Un fenomen care a
dus la o instriinare a noastri: o instrainared.enoi
in;ine ;i unii dt alyii, o instrainare intre parin[i /
copii, inne elita ;i popor inne sinebpe care-laf;am
pub lic ;i intimitatea noartrasteatpa.
in schimb, estesuficient si deschidemBiblia
de la 1688 pentru a descoperiacoloo limbi auten-
tici, ce poana o pecetede tainicaviagi.Sesimte ci
nu era o limba a c.ancelariilorsau a modelor cul-
turale, nici a unui numar restrAnsde cinurari,
ci era limba vie a unui popor viu. F,steo limbi
plini de gust si mireasmi, o limbi caredeschide
orizonturi si semnificagii,spredeosebirede ,,pasi-
reasca'fadi a limbii pasoptisre,atAtde reductiva,
cu semnificrlii valabiledoar pentru acel timp si
doar prin identificarea imprumunuilor din fran-
cezi. Nu estedeloc lipsit de imponangi nici fapnrl
ci Mihail Eminescu, de pildi - ata cum a atitat
AcademicianulVirgil Candea- seinspirain prelu-
areaunor termeni lingvistici din vechile traduceri
in romAni ale Sfrnnrlui Nicodim Aghiorinrl, de
la 1819. Poenrlcautao limbi romAnacaresaaiba
vAnaautenticitilii gi gasisedrept sursi de inspiragie
inclusivacestemanuscrisepatristice.
Mircea Vulcinescu a fost primul carea sesizat
fapnrl ci structlua lingvistici sau,mai simplu spus,
limba unui neamesteebmentul-cheie al tiparului sAu
culnral. Astfel, prinu-o investigarea semnificagiilor
limba.iului romdnesg el a reconsrruit,,dimensiunea
romineasci a existengei"- adicl viziuneaasupralu-
mii pe careo aveapoporul romAn, cea care-i ghi-
deazi aqiunile, alegerile,arinrdinile in fagaviefli gi a
mo4ii. Nu este.vorbaaici despreo viziune similari
celorpropusede filosofi saude lirerai, ci de un mod
intim inridicinat in adincul suflenrlui, deseorifira
si aiba o exprimareexplicira,dar intotdeauna pre-
zent, fie si in mod inconstient,in omul romAnesc.
De aceea,indepinandu-ne de propriul tipar cul-
nral, adoptind modelestriine, Ia$ndu-ne colonizagi
crntural, suntem condamnali ori unei superfciali-
tagianoste9i sterile(redusjla reproducereastereotipa
a unor formule de imprumut), ori urui permanent
conflict interior inue ceeace am fost invaga!9i ceea
ce, in adincul suflenrlui nosuu, simdm gi nazuim.
Demersulacesruifilosofsi manir crqtin aveatocmai
rosd de a gisi impicareacu propria noastradimen-
siunelaunuica,ceaautentica,de a identfica, p.in i"-
termediullimbajului, al cuvintelor,,,faga
proprie a po-
porului, lasaa de Dumnezeu, chipul lui de a vedea
lumeagide a o risfi'angepenru allii".
...Un chip, din picate, adumbrit si cio-
bit de colonizarea culnrrala prin care arn rrecur.
Fragmentarealimbii a colrespuru fagmentdrii cubu-
rab a poporuluz.Cum rema-rcurlmai sus,un fe-
nomen de instrainarede noi insines-ainsintnt in
liuntnrl nosru - si nu ne-a mai pdrasitde doua
veacuri,de cand raticim prin istorieca nigte bez-
metici, cuprinsi, parci, de-o begieprovenita din

i viagacuvintelot duhul lot estelegat strdnsde tra-
Rafail(Noica):,,Criza
Pdrintele noastriin Bisericiesteci
numaivorbimsensulcuvintelor Pirintilorno5triin Duh'i
adi.pareala tot felul de izvoareculturale apusene
stitute. Asa sefaceca nu mai suntem formagi intr-
o culturi organica,vie 9i intreaga,ci intr-o iltura
moztzicak,eclectici, compusa din numeroasein-
fluenge, ce ne face si ne simgim parca neintregi,
incomplef, neterminaqi,intr-o postura de osAn-
digi ai istoriei: cu standardulculturii ,,superioare"
occidenta.le atirnand deasupraochilor si pringi in
acela;itimp, ca intr-o capcana,in ceeace unii con-
sideri, sprenenorocirealor, a fi un fel de mocirli
respingatoare,amorft. Ce sa mai spunem despre
genera[iileacnrale,la careabia mai ajunge clte-un
firicel de mireasmi din cultura acesteilumi vechi,
prin tamiia caremai ajunge,uneori, strecurAndu-
se,afaradin bisericiin lumeaatfu de nebuni,si ba-
bilonica in caretriim astazi?
in zilelenoastre,Pirintele Rafail Noica a remar-
cat eftctelemodernizarilor qi schimbarilorsuccesive
ce au despuiat,pe alocuri, cuvintelede semnificaEi-
ile lor profunde, raponAndu-secritic la babilonia de
sensuripe c€ueo acordi.m cuvintelor duhovnicesti:
..Criza noastra in Bisericaesteci nu mai vorbim
VEAC
ALOPTULEA
sensul orvintelor Piringilor nogui in Duh. Toati
uFilocalicar,(calnra SfnpilnrPannpi- n.n) estepen-
tru noi o carteinchisa!... Cuvintele le ingelegem-
dar sensulestealnrl. Noi astizi suntem in aceastare
de vavilonie,de amestec,nu de limbi, ci de senstui
alecuvintelor,in caresuntem dezbisericigi.Ne dez-
bisericim, ne invitregim de Dumnezeul nosml, ne
invitregim de noi, de fuea noastri, intram inu-un
divo4 cu noi insine- giista este,poate,izvonrl esen-
gialal sfAgieriiomului postmodern'.
Si recuperim o limbi veche,o culruri veche,
care,inffe timp, au fost supme proceselorde mo-
dernizareestegreu, daci nu imposibil. Problema
nu esteinsa atAt una culrurali, cit duhovniceasci.
Limba estelegati strAnsde viaja noastri, intrucXt
irile noastre duhovnicesti in limba romAneasci.
&"d"., singura noastra gansi estesi ne imbogi-
gim viagain Hristos-CuvAnn-rl.Cici nu intAmpli-
tor Fiului lui Dumnezeu i sespunegi ,,CuvAnnrl",
El insu;i fiind Cel catrecareduc roateragiunile;i
cuvintele lumii noastre, atunci c.ind se realizazA
potrivit sensuluice le-afost dat de Zditoml.
Cuvintele sunt ca gi frntAnile. Cu cAtscoatem
mai mult din adancullor, cu atat eleseimprospa-
teazl giIi seimbogageste sensul.Si ciuti.m a resta-
ura prin tr5.iresensulprofund, simbolic, duhov-
nicescal cuvintelot cici prin ele ne exprimi-m
taina sufetului, prin ele descoperimtaina celui-
lalt gi ne imbogagimin dragosteafagi de oarneni,
prin ele atingem sensulsuprem al cuvXntului -
acelade a vorbi si comunica cu Dumnezeu. I
loanBucur
I Folosinr cuviinrul ..rz/tazi
',
in lccst arricol. in sensulsirucel rnai lrg cu purinti:
viz-iunedesprc via i, obicriuri, rradidi, arirudini, comlmnmrenrc, pmcrici smiale
- rot ceer tt tlcprindc un urr cuc fact pine dinrro comunirare mumc Nu il
fblosim, rgrclq in senstdrestninsde cullrni litereni, spiriuli erc
: -l-im
De alrfcl, chiar Maiorescu vorbesrc despre ,,neadevir in aspiriri,
nerdevir in politicir, ncrclcvirr il poezie, neadevir pini in gramatici,
neadevirrin toarc firr melc de manifbsrarea spirirului public" Falsirateaera,
r;rdar, atir dc cxtinsi incir rficrr pinri ;i strucrura filokrgici a limbii Jude-
r.rr.rcr,r v,rl.r[,i],ri perrr rrr .t.rro'.rr,,l iil ..i nr i nre rlc a rver invr rrtori 'ite'r i.
lnr ficut;coli prin srre, si inrinte dc r area profesori capabili, am deschis
qimnazii 1i universir.:rrisi anr lalsificat insrrucriunea publici' Concluzia
rcesrei stirri de fapr, in carc ibrrnelc sunt dcspirlire tlc firnd esrc drasticir:
..]lsre mai bine sir nu lacem o scoali cicloc, dccir si laccm o scoalir rea'
Mitorulcdrfiiin eralnternetului
easan* dim',nueazil
Internetuldorinlagiputinfade a maiciti
Dintretoatemediileinformafionale, carteaa rezistatprobabilcelmai
bineinfluenleiInternetului.
Esteadevdrat cdeditoriide carteau suferit
pierderidestulde insemnate in cifrelelorde afaceriodatdcu trecerea
paginiitiparitepe ecranul
computerului, insdformapropriu-zisa a carlii
nu s-aschimbat preamult.

,,O secvengilungi de pagini tipirite, adu- fi exactasacum o lisasegi.Nu trebuie si te in-

nate intre doui copergi tari - cartea s-a do-
vedit o tehnologie remarcabil de robusti, ri-
mXnAndfolositoare si populari timp de peste
jumitate de mileniu", observa intr-o carte
despre fenomenul Internet si efectele sale
analistul media Nicholas Carr.
,,Nu estegreu sa inEelegem",continua ace-
lasi autor, ,,de ce ca4ilor le ia mai mult timp
pini sa faca saltul in era digitale. (...) Cartea
isi pastreazi mai multe avantaje competitive
fagade computer. Pogilua o carrepe plaji, fhra
sa te temi (ca la computer) sa nu intre nisip
printre componentelesale.Pogis-o iei in pat,
fira si stai cu frici si nu cada pe jos daci se
intAmpli si alipegti. Pogi si versi cafeape ea.
Pogisa stai pe ea. Pogis-o pui cu fagain jos pe
masa,deschisala pagina la carete-ai oprit din
citit, iar ci.nd o iei din nou dupi citeva zile,va
grrjorezi niciodati. ca trebuie s5.incarci cartea
la prizi sau ci. i se termini bateria'.
,,De asemenea',continui Carr, subliniind
un avantajfoarre important al cirgii tiparite faji
de carteaon/ine,,,experien;acititului tinde sI fie
mai buna in cazul cirgii tipirite. Cuvintele im-
primate pe o paginl in cerneali"neagrasunt mai
usor de citit deci.t cuvintele formate din pixeli
pe un ecran iluminat din spate. Pogi si citesd
o duzini. sau o sut5.de pagini tipS.rite,fbri si-
Eioboseasciochii ca atunci cAnd citegti chiar si
numai un scurt fragment online. Parcurgerea
unei cirgi este mai simpla ;i, dupi cum spun
programatorii de sofiware, mai intuitiva. Po;i
risfoi mult mai repede si mai usor paginile ti-
parite, decnt paginile virtuale. $i pogi face no-
tigepe margine, saupogi sublinia pasajelecarete
impresioneazasau carete inspiri. Pogichiar si-i
 AL OPTULEA
VEAC

ceri autorului unei cirgi si-gi dea un autografpe

pagina de titlu. CAnd ai terminat-o, o pofi fo-
losi ca si umpli un spaliu liber din raft - sau i-o
poli imprumuta unui prieten".r
in pofida tuturor acestoravantaje,nici car-
tea nu a fost ocoliti de revolulia stArniti de me-
diile informagionale digitale. Scriitorul Steven
Johnson remarca faptul ci ,,migrarea cirgii pe
rilinul digital nu va insemna simpla inlocuire
a cernelii cu pixelii, ci dupi toate probabilitijile
va schimba profund felul in carecitim, scriem si
comercializim cirgile.(...) Mi tem ci una din-
tre marile bucurii pe care ni Ie produce citirea
;
ciqilor - cufundarea totali intr-o alti lume sau B e a r i n g ;H / i t n e s s

II in lumea ideilor autorului - va fi compromisi.

Cu tolii vom citi ci4ile, poate, in felul in care
Want to keep it sintple? Check out the "Read" uietu by clicking
button in the "Charge \lieus" secfion in the upper nght comet

am inceput si citim ziarelesi revistele:cite un

pic de aici, cite un pic de dincolo".2
ConfirmAnd parca aceste temeri,
Christine Rosen de la Centrul de Politici
Etice gi Publice din \Washington D.C. igi
povesteapropria sa experiengi de lectura pe
Internet a romanului ,,Nicholas Nickleby'' al
lui Dickens: ,,Degi la inceput eram usor dez-
orientati, am reugit repedesi ajustezecranul
si sa stapinesc butoanele de smoll gi de page-
turn. Cu toate astea,imi fugeau ochii incoace
si incolo pe text, asacum mi se intAmpli cind
vreau si. citesc mai mult timp direct de pe
ecranul computerului. Motive caresa-mi dis-
traga atengiaapSreaucu duiumul. Am ci.utat
<Dickens, pe'Sfikipedia, apoi am sarit direct
prin vizuina de iepure a Internetului (aluzie
Ia uizuina de iepure din ,,PeripeyiileAlisei in
fara Minunilor" de Lewis Carroll - n.n.), ur-
mind un link despre o povestire scufta a lui
Dickens, nMugby Junctionr. Douazeci de
minute mai tirziu, inci nu mi intorsesemla
lectura mea online din uNicklebyr".l
De o experienli extrem de aseminitoare
a avut parte si istoricul David Bell cAnd a
incercat si. citeasci pe ecranul computerului
I noua carte in format electronic ..Geneza
Vook(video-book) - carteain formatelectronicce
continesecventevideoinseratein paginilevirtuale.
propagandei napoleoniene". Bell povesteste:
,,CAtevaclicuri gi textul imi apare pe ecranul
computerului. incep si citesc,dar, desi cartea
e bine scrisa gi instructivL, gisesc ca mi-e
deosebit de greu si mi concenrez. Risfoiesc
in sus si in jos, caut cuvinte-cheie gi mi
intrerup chiar mai des decit de obicei ca
sa-mi umplu din nou ceascade cafea, si-mi
verific e-mail-ul, sa vid noutalile de pe glob,
si-mi rearaniez fisele din sertarul biroului
meu... in celedin urmi, reusescsi termin de
parcurs cartea gi-mi pare bine ca am citit-o.
insd o siptimAni mai tArziu imi vine extrem
d e g r e us a - m i m a i a m i n t e s cc e a m c i t i t " . a
Explicagiaar fi c5.,atunci cAnd o carte ti-
piriti - indiferent daci este o carte recent
publicati despre viaga unui sfint contem-
poran, daca esteo carte din secolul al Vl-lea
precum ,,Scara"Sfhntului Ioan ScS.rarulsau
daci este o carte laici - e transferati pe un
dispozitiv electronic conectat Ia Internet, ea

I
 AL OPTULEA
VEAC
And there was in me sonredin certaintvthat bv these visions
alone I would be fatallychanged
Bul the very room was losing its substance as if a soundless
lvindof terrmcforcelvereblorr'/tngrtapart Thevtsronhad already
begun
We r,vereridrng horseback lhrough a foresl, he and I And the
trees \^/ereso high and so thick that scarcelyany sun at all broke
through t0 the tragrant, leaf-strelvngr0und
Yet we had no time to linger in this maglcal place We had
come to the fresh-tilled earth that surrounded a yillage I
someho\r/ knevdwas called Knorwood. lvtth its gabled roofs and
its liny, crooked streets t /e sa,!vthe nronastery of Knorwood
and the lfile church with the bell chiming vespers under the
lowering sky A great. bustling life resided in Knonvood, a
thDUSandvoices rising In common prayer
Far beyond on the rise above the loresl, stood the round
tolver ol a truly ancientcastle,and to that rurnedcffslle--nomore
than a shell of itself anymore--asdarKnesslell in earnest we
rode Through its empty chambers we roamed impetuous
children the horses and theroad quiteforgotten andtothe lord
of the castle a gaunt and rvhite-skrnnedcreature standrng
se transformi in ceva foarte aseminitor cu
w website.,,Cuvintele cirlii sunt inviluite
de toate surselede distragere pe care le fur-
nizeazl,un computer conectat la regea.(...)
LiniaritateacarEiitiplrite se risipeste,;i la fel
si atenlia calmi pe careaceastai-o incurajeazi
cititorului"i - nota Nicholas Carr.
Se preconizeazl, c5,schimbarea modului
de a citi va aduce schimbiri si in stilul de a
scrie, fiindca autorii si editorii se adapteazi
la noile obiceiuri si asteptariale cititorilor. O
parte dintre acesreschimbi.ri vor fi drama-
tice. Una dintre marile edituri din America,
Simon 6 Schuster,a inceput deja sa publice
romane in formar electronic conginA.ndsec-
vengevideo inseratein paginile virtuale ale
acestora.Acest tip hibrid este cunoscut sub
numele de uooh (de la uideo sl book). $i alte
companii au in plan experimentemultimedia
asemanatoare.,,Toati lumea se gindeste la
cel mai bun mod de a pune impreuna cirEile
43
si informalia in secolul 21", spune directo-
rul executiv de la Simon 6 Schuster,Judith
Curr, explicAnd motivul creirii genului uook.
,,De acum", a adiugat ea, ,,nu mai merge si ai
doar text cu desflsurareliniari'.6
Mulgi analiqti consideri ci este doar o
chestiune de timp pina cAnd funcliunile
reEelelorde socializarevor fi incorporate in
cargile digitale, transformind cititul intr-un
fel de ,,sport de echipi'. Vom sta Ia chat gi
ne vom transfera intre noi note virtuale, in
timp ce vom ciri rcxte online. ,,in curAnd",
afirma Ben Vershbow de la Institutul pen-
tru Viitorul Ci4ii, ce face parte din Centrul
Annenbergpentru Comunicare de la U.S.C.
(UniversitateaCaliforniei de Sud),,,cirgile
vor cuprinde in ele discugii,at6.rchat liue, cdt
si schimburi asincroneprin comentarii;i ad-
notiri ale tuturor. Veli putea vedea cine mai
citesteaceacartein acelasimoment si vegipu-
tea deschideun dialog cu acegtia'.7
Se preconizeazaa;adar ca Interneul va ffans-
forma toate mediile informalionale in medii in
care oricine poate scrie sau modifica conginutul.
Aceasti tendingi va avea, in mod inevitabil, un
efectcu bitaie lungi asuprastilurilor de a citi gi de a
scrie- deci gi asupraIimbajului lnsui. Privind din
perspectivi.istorica,in antichitate scrisulsepractica
de catre scribi, iar textele scriseerau citite cu voce
tare.CitinLl in gandera.in ceamai ma-repa-rte.ne-
cunoscutsi nepracticatin antichitate. intr-un pasaj
celebrudin ,,Confesiunile'sale,FericirulAugustin
descria surpriza pe cre a avut-o cind, in jurul
anului 380 d. Hr., l-a vizut pe Sfrnnrl Ambrozie,
episcopulMilanului, citind in gand. ,,Cand citea,
ochii sii alunecaupe deasuprapaginilor, iar duhul
siu scurta inEelesulrAndurilor, in weme ce glasul
gi limba sa seodihneau', nota FericinrlAugr.rstin.
,Adesea,cAnderam;i eu prin preqmi, (...) il ve-
deam cum citegtein ticere - ;i niciodati in alt fel".
Nedumerit de un asemeneaobicei de lecnrra ce i
se pareaneobignuit,Fericitul Augustin se intreba
daci nu cumva Sfrntul Ambrozie ..aveanwoie

si-gi cruEevocsr, caredgr-qeacu usurin;a'.SDupa
cum scrie Nicholas Carr: ,,Cand forma ca4ii s-a
schimbat pentm a favo|ua citinrl in gAnd (in lo-
cul celui cu voce tare), unul dintre rezultatelecele
mai imponante ale acestuifapt I-a constituit dez-
voltarea scrisului pmoral. Autorii, putAnd presu-
pune acum ca un cititor atent, profi.rnd implicat in
lecuri. atAt intelecnral,cit si emoEional.,ua ajunge
pAnd k srtryrt;i b ua mulpuml,au trecut repede
dincolo de limitele conversaliilor obignuite gi au
inceput sa explorezeo bogigie de forme literare,
dintre care multe nu puteau exisa decAtpe foaie.
Noua libenate a scriitonrlui a condus, dupi cum
s-avizut, la o adevarataexploziede experimentari
ca-reau imbogagit vocabularul, au largit fiontierele
sintaxei9i, in general,au crescutfexibilitatea gi ex-
presivitatealimbajului. Acum, c.ind contexd ci-
tirii seschimba din nou, de la pagina scrisi de un
singur autor la ecranul pe care scrie toati lumea,
autorii sevor adaptainci o data. (...) P. masuri
ce preocupirile socialevor ajunge sale depa;easci
pe celeliterare,scriitorii vor fi nwoigi s5.renunEeIa
vimrozitagi si experimentari, in favoareaunui stil
simplist 9i accesibilflltLuor. Scrisul va deveni doar
un mijloc de a inregistravorbiria".e
Toate acesteavor diminua stradania de a
tinde citre perfecliune, cAtsi rigoareaartisticagi
morali pe careo presupuneaceasta.,,Ca exem-
plu', scrieacelagiN. Carq ,,saaruncim doar o
privire pe istoria corespondengeidintre oameni.
O scrisoarepersona-liscrisi, de pildi, in secolul
al nouisprezecelea,are foarte pugine asemaniri
cu un e-mail personal sau cu un SMS scris azi.
Complacerea noastri in plicerile colocvialitigii
si ale imediatului ne-a dus la o diminuare a ex-
presivitigii;i a exprimarii elocvente.(...) Pregul
pe care il vom plati va fi o continui reducere,
daca nu chiar, in final, o rupturi completi a le-
giturii profunde ce se stabilesteintre scriitor si
cititor".10(CAt de important esteacestaspectin
cazul in care citim o carte scrisi de un Sfhnt!
Sa ne gAndim o clipi si la cit de mult pierdem
renungAnd la comunicarea cu acel SfAnt prin
ALOPTULEA
VEAC
intermediul citirii cuvinrului siu!) ,,Practicaci-
tirii atente gi profunde, carea inceput si fie po-
pulari odati cu invengialui Gutenberg(...), va
fi din ce in ce mai rari si, dupi toate probabi-
litigile, va rimAne aribuul doar al unei mici
elite"l r, preconizeazd,acelasi
N. Carr.
Aceasti tendingi de a citi tot mai pufin,
generalizati.in societateade astizi, a inceput
la noi in lari in specialdupi 1990, de cAnd
televiziuneane bombardeazd. cu o avalangade
programe, mesajede tot felul, show-uri gi ptt-
blicitate; de asemenea,ritmul tot mai alert in
care ne ducem viagaa contribuit gi el semnifi-
cativ Ia pierdereagustului pentru citirea ci.rgii
bune si de folos duhovnicesc.
De.ja sunt doui decenii de c6nd in RomAnia
se remarci.acestetendinge.insi pani de cAgivaani
incoace, perioadi coinciz.Andcu prohGrarea sci,-
pati de sub control a Internenrlui, nu a mai existat
niciodati cevacre sI ne distragi si si ne distruga
atentia, concenffarea,citinrl ;i rugciunea intr-un
mod atAtde puternic si de insistentprecum folo-
sireain chip riu a acesruimediu informagional -
Internenrl -, cu efecteatAt de devastatoarein spe-
cial asupracopiilor nqtri, dar;i a intregii societigi.
Sane trezim, pAni nu e prea tirziu! I
Lect.univ.dr. Andrei Drigulinescu
(ArlanricBooks,2010),pp 99-10{)
I NicholasCarr'lhe Shallorvs
I
Sro,enJohnso,r,How the E-BookWill Changethe'WavVe Rerd end
\?rire (Vall StreerJournal,20 aprilie2009)
lChr istinc Rosen,I'copleof thc Scrren(NewArlenris,20013)
"t)rvid A Bell, Ihe BooklessFuture:\Mrrr rhe lntctncr ls Doing ro
Scholarship (New I{epublic,2 mri 2005)
' N i c h o l a s( l a u ,
o p ,c i r , p 1 0 4 .
('
Moroko Rich,Curling Up with Hvbrid Books,Videoslncluded(Ncrv
Yorl<Times.30 septembric 2009),
'Ihc
Andrew RichardAlbanese,Q&A: SocialLifc oi Books(Librrry
Journal,I5 rnai2006)
' ' S f : i n t uAl u g u s r i n ,
C o n l e s i u n( iE d i r u r aN e n r i r a . 2 0 1 0p) , 1 7 7
')
Nicholas(larr,op cir , p 107
" ' N i c h o l mC a r r ,o p c i r , p 1 0 8
" NicholmCerr.op cir , p, 108
 R:.r-'
Bine-ativenit la Ministirea Oaga!

lsnb ds la Oa;a - de la catedraUniversit;tii,

W&rintele
{ffi*me*iin perstie

Parintelelona(inlumeloanPatrulescu) eraunuldintreceimaiapreciali
5iiubi!iprofesori
ai Universita!ii gi,maiapoi,ai UniversitS!ii
din Bucuregti
de VestdinTimigoara, undea predat greacaclasicigielenistica.
Decdliva
anis-acSlugaritla Manastirea
Oaga, traindretras
in singuritate,
intr-o
chilioarape malullaculuiOaga.
Cdndnu petrece in rugdciune,
traducedin NoulTestament in colaborarecu
cativamonahide la MandstireaVatopedi,dupdun strdvechicodicebizantin
pdstratin SfAntul
Munte.Fiindcaiube5tefoartemultrevista,,Familia
ortodoxd'|a acceptatsdnedepeneginoudcAteva salede pe
din amintirile
vremea cdnderaateuconvins...
 - Pdrinte loni, cum L-api cunoscutpeHristos?
- E o intrebare gi mica, gi mare. E mici daci
ii dai un rispuns in doui vorbe, e mare daci in-
cerci si o adAncesti.Cred ci rispunsul cel mai
adevirat ar fi ,,Hristos m-a cunoscut pe mine".
Cred ci Cel care m-a cunoscut a fost Hristos, t:
Care mi-a iegit in intimpinare si m-a luat de
mAni in timp ce eu fugeamde Hristos...
M-am niscut intr-un sat unde Hristos era
prezent in toate actele9i faptele,gesturilesi vor-
bele oamenilor. Am avut acestprivilegiu, tot de
la Dumnezeu, si mi nasc intr-un sat unde nu
era curent electric,nu era radio, nu era televizor,
nu era nici micar un miligian sefde post, un fel-
cer sau un doctora; - nu era nimic! Thiiam ca in
epoca de piatri. Cu carul cu boi. Cineva ar zice
ci ista e primitivism. E q zice c5.eram ca in
Mioripa,,,pe-oguri de rai"...
Ei, si niscAndu-mi intr-un astfel de spagiu,
evident ca toata lumea ;tia ce e picatul, ce e
virtutea, gtia de biserici, ce spunea preotul.
Omoram o gAzi,imi spuneabunica:,,Fieiertati!
De ce i-ai luat viaga,poEisi i-o mai dai inapoi?". Pdrinteleloni:,,Nueu L-amciutat pe Hristos,ci
Mi uitam la gAza moarti si mi intrebam: Hristosa fost Celcarea avut initiativa."
,,Cum si i-o mai dau inapoi?". Sau, la multe
alte nizdrlvinii pe care le fh.ceam,imi spunea: bitrinele mai fn tradigia, dar barbalii care au
,;A.ianu e bine, mumi, e picat!". Nu stiam de plecatdin satgi au lucrat in oraseau preluat vi-
ce, nu-mi explica. Dar asaam crescut,in aceasti ciile ora;ului - nu virtugile ,,urbanitagii",ci pi-
forma mentis a tradigiei noastre, a ethosului catele:ateismul,lacomia, nesi.turarea;i multe
tradigional romS.nesc- pe care acum nu-l mai altele,picate pe care le-au adus inapoi in sat.
vad, chiar daci vid costumelenaEionale... Iar acum satul a dispirut din cauzaasra...
- Topioamenii ueneaula bisericdatunci?
- Nu togi veneau.Eu m-am nascutin 1954
- numai ce murise Stalin, birbagii erau dela
mi-amdatseama
,,Atunci
absorbigide propagandacomunisti.: satul era ci amfostin minciuni"
la vreo cincisprezece kilometri de Drobeta- Si, bineingelesci eu, la7 ani, de ce si fiu li-
Ti-rrnu Severin,lAngi Porgilede Fier, si togi erau sat la gara,la ,,coadavacii"?Am fost luat si mi
absorbili de industrializareacarea fost atunci. ,,civilizez" si am fost dat la o gcoaladin Turnu
Cei care sunt mai in virsti stiu, era o sforgare Severin,careodata cu mine si-asi inceput exis-
grozavll Acum vedem mormanele de fier vechi tenga.$i echipa de profesori era noui, in sen-
de atunci... $i oamenii erau Iuagidin agezarea sul ci era innoitl in duhul comunismului.
lor tradigionala- evident, birbagii; femeile au Atunci, sigtu,eram foane mAndru cand la 9 ani
r5.masinci., in inerqiatradigiei.Chiar ;i acum am fost llcut pionier,am depusjurimALnt,erafoane
 CONVERTIRI
mandru ca apareamla panoul de onoareal gcolii-
am si acum poza cu cravati.de pionier. Si incecin-
cet,acolodiscretgisespuneacacredinla,Dumngzeu
nu existi, sunt n$te superstigiibibqti. C-opilul din
mine incet-incet a fost mutilat, si tot ce acumula-
sem s-ainchis undwa in adanculsufenrlui. . .
A urmat liceul militar, Ia 14-15 ani, care
a agravatsi mai mult distanga.A urmat $coala
Militara, care a agravat-osi mai mult - gi am
ajuns Ia 25 de ani, cand am inceput sa inleleg!
Atunci mi-am dat seamaci am fost in minciuni
- dar care e adevirul? A; zice ci eram postmo-
dern de atunci, in sensulci eram impotriva co-
munismului, erarn un razvritit, dar n-aveamgi
un program pozitiv cu c:re sa inlocuiescrizvra-
tirea: era razvradrepura. De fapt, atunci incepu-
seri Beatbs-ii, Elvis Presley- acestiaerau in vog5.,
;i era la ei un duh de razvritire. Si eu aveam o
razvritire, dar nu stiam penffu ce. Pur si sim-
plu eramintr-o suferinli.Si ziceam:..incotros-o
iau?". tecutul de la qari imi era anulat de pro-
pagandacomunista, iar viitorul comunist ajun-
sesemsi ingelegci era o caricaturi, o minciuni.
- Dar aueayiidealuri?
- Sigur ci aveam,ca orice om. Pus in cuvinte
(atunci nu-i puteam spune a;a), idealul era sfin-
genia- idealul oricirui om. in suflet sesi.diseto-
tusi samA.nlavalorilor tradigionale:sa fii cinstit,
si nu minfl, si nu furi - tot Decalogul,plus po-
runcile Bisericii. Culmea, intr-o lume de ,,anal-
fabe1i",Decalogul si Poruncile firnqionau de la
sine - nu ca aveam catehismul pe masi sau ca
le invagam cum le invagam acum! Dumnezeu
era prezent, era pe primul loc in viagaomului.
Bitranii il aveaupe Dumnezeu in fagi.
Vb dau un exemplu, din mii pe carele stiu:
maici-mea aveavreo 14'15 u't| si veniseziua de
Sftntul Ilie. Si s-a dus pe islazcu vitele. $i eu 1l-
cearnasacind eram mic. $i de Shntul Ilie stiau ci
nu e bine salucreze.Atitl Nu stiaucine e Sftnnrl,
ce-a {lcut, nu citeau Biblia, cum se recomandi.
acum. $i una dintre fete a zis: ,,Ce dacae Sftnru
Ilie?", gi a venit cu lucrul de mana. Celelaltes-au
47
mirat. Islazulesteo cAmpiecit vezi cu ochii. $i
acolo, la margine, era un stejarmare, izolat de res-
nrl padurii. $i fetelestiteau acolo,pe un lemn ci-
zut, ia-realucra. Era o zi frra nori, torida, ;i nimeni
nu stiecum s-aintAmplat...Maica-meapovesteste:
,,N-am vizut, n-am auzit, a venit asaun nor - gi
exact stejaml sub care eram noi l-a trasnit!". Dar
nu c.i l-a trisnit, l-a smuls din ridicini, l-a trin-
tit jos, iar feteleau fost aruncatepur si simplu, Ia
ci.givametri depanare. Dupi un timp si-au reve-
nit, iar pe ceaca.reera cu lucrul in mani au gisit-o
- si-acum mi cutremur la gandul istal - cu mAi-
nile infipte in pimAnt. ,,Nu pot saingelegcum i se
infipseseramAinilein pimantul ila tare,de iulid',
spuneamarna. Si-au luat-o ca moarti. Au dus-o
acasi, l-au chemat pe preot sa faci rugaciuni. Era
in comi si si-a revenit dupi doui-trei zile. Pii, te
intreb - ci tor sanrl afal - mai indraznea cineva
in urmitorul secolsi mai puni mAnape un ac?...
Deci il aveai pe Dumnezeu inainte, si
Dumnezeu te ocrotsl. Ca sa nu mai spun ci sa-
nrl (Jidqtiga se numeqte)a fost sat manistiresc. A
fost dat Cuviosului Nicodim, care a inceput cu
ManastireaVodiga.Sanrl,obiceiurile,cunoasterea
legilor dumnezeiegtile-a invagat de la ministire.
Era o frumusegesi le gtii - dar nu asa,din carte,
ci nu ai curn; eu degeabavi le povestesc.Tiebuie
si traieqtiin ele si anrnci ele te formeaza,te zidesc.
De-aia spun ci nu eu L-am ciutat pe
Hristos (formula asta mi se pare de-a drep-
tul sectaral),ci Hristos a fost Cel carea avut
iniqiativa.CAnd? in primul rind, a fost ale-
gerea botezului, nu eu. Sectarii zic ci nu
efti constient la botez. Eu zic ,,mulgam lui
D u m n e z e u " ,c a n i c i a c u m n u s u n t c o n s t i -
ent! Mullumesc ci sunt ortodox ;i ca parin-
1ii mei au fhcut alegereacea mai buna pen-
tru mine, ;i bunicii si strimosii mei. CAnd
sunt eu congrient?lCe, vArstaigi di consti-
enli? Eu, cAnd am devenit cAt de cAt con$ti-
ent, mi-am dat seama ci Dumnezeu, prin
toate imprejuririle acelea,mi-a iesit in cale.
Mi-a batut la u;a ;i m-a scosdin adinc.
48
,,Chiar in Dumneze
crezi u?,,!'
Odati plecat din sat, la 6-7 ani, sigur ca
,,ochelarii" mi s-au schimbat - adica am pri-
mit lentile de contact ,,rosii": preogiierau dis-
creditaEe i , r a uu l t i m i i o a m e n i .
A; putea sa vi povestescce a insemnat pen-
tru mine, cAnderam in vervaateismului,intAlni-
rea cu un elev de seminar.Acest elev esteacum
preot, se nurnesteAlexandru Stanciulescu,din
Birda. Era cu vreo doi ani mai mare decAtmine.
Eu aveam vreo 16-17 ani, si se {icea hram de
Taierea Capului SfAntului Ioan Botezatorul, pe
29 august.Si eu, cum senimereain vacanga,gi fi-
indci de mic copil mi duceabunica, mergeamsi
dormeam noapteaacolo,pe pietre- asaci atunci
m-am dus gi eu asa,de nostalgie!Bineingelesca se
adunau mulgi tineri pe acolo, biief 9i fete, iar la
vArstaaia te mai uitai dupi fete, te cunosteai,igi
mai aduceaiaminte - eu, fiind plecat,in vacanga
ma intilneam cu prietenii din sat. Slujba nu ma
interesa.stiteam pe la margine.
$i vid acolo ca erau doi-trei calugaribatrAni,
cu birbile albe,gi vid acolo si-un tinerel.Si imi
zic: ,*Astaarat5.bine, e un om inteligent. Ce ca-
uta asraacolo?".Si-a;am-a impresionatginura
Iui, seriozitatealui, evlavialui, incir dupi ce s-a
terminat slujba m-am dus la el. L-am luat cam
in felul urmitor, dar asa,batjocoritor, ironic:
- imi pari un om educatsi estiaproapede-o
vA.rsticu mine... Chiar creziin Dumnezeu?
- Da.
- Pii, cum e cu putingi?! Hai si zic ca pe mog-
negii iia ii inleleg, ca sunt analfabeli,dar tu?1...
Era ora l-2 dupimasi. PAnala miezul nopgii
arn stat de vorbi! Eu, sa-i spun ci habar n-are pe
ce lume tri.ieste- ce sriam eu, din propagandi...
El mi-a rispuns la toate intrebirile, cu un calm;i
cu o blAndegeimpecabili. Nu era tulburat deloc.
Ne-am despirgit,evident,in coadi de pegte.
Am plecatla liceu, dar mi-a rimas in cap disor-
;ia. De ce?Eu il aacam pe el cu echipamenrulmeu
;tiinffic, erzurrun tip Foanecuriossi citeamrevisre,
eram in prui cu toate - si el imi didea citate din
CONVERTIRI
Sfindi Pirinfi, gtia un pic de greac.i,un pic de la-
tina. Eu mi simgeamin oliaid cu greacagi ladna,iar
el eradescumpinit ca gtiam chimie, fizica, descope-
riri. $i am continuat corespondenga, ca si limurim
lucrurile - arn gi acr.rmscrisorile!Am corespondat
aproapeun an de zle.I-a,un moment dat nu mi-a
mai scrisnici un rand.$i s-aterminat.
Imagineaza-gici au trecut zeceani si mai
bine; eu plecasem din armata, intrasem la
Bucuresti la Facultateade limbi clasice- deja
imi mai revenisem pugin, il cunoscusem pe
Pirintele Galeriu si mi. duceam la biserici..
Eram la Biblioteca Academiei, citeam un rext
din Sfin1ii Pirinli - imi fhceam anrrenamen-
tul pentru limba greaci..Si pe cine vid acolo?
Pe prietenul meu, ca sa zic agalSi el a rimas
gocat,gi eu... I-am povesrirci am plecat din
armati, ce si cum. A ramas foarte mirat. Si-a
dat seamaci pozigiamea fagade Biserici 9i de
Dumnezeu se schimbase.Am Einut legitura,
dar nu mai aveam acum pozijii divergente.
Dupa 1990, imi spunemaici-mea: ,Xeziiau
apirut in ziar.Popade la Malova; Ei-aftcut un arti-
col uAl doileaSaulr"l- in careel povesteace spun
eu acum: curn m-a cunoscut EicAt de mare a fost
uimirea cind prigonitorul esteacurn un mielusel,
din fiara ce eral El era popi dupi tipicul vechi -
popa camrrar, are ciqi scrise.A fost, cred, 9ef de
promo;ie, cred ca gi-a dat 9i doctoranrl, a fost in-
vitat savina in ora; 9i el a preferat sasteain sat. . .
- Deci cum a[i /tjuns in Bisericd?
- Eu eram idealist. Mi fhcusemsi mem-
bru de Partid inci din liceu, pentru ci eram
foarte activist; eram militant, nu eram un
comunist de forma, eram militant ,,agre-
siv", ii convingeam gi pe ceilalqi, eram se-
cretar U.T.C. de lrupi, dideam recoman-
diri de intrare in Partid - si-au venit si
m-au chemat 9i pe mine. M-au chemat sa
fiu membru de Partid si le-am spus ci eu
nu sunt pregitit si fiu membru de Partid,
nu merit si fiu in Partid. Acum, cAnd mi
gAndesc,rosescla cAt de prost puteam si
 CONVERTIRI 49

fiu! Am refuzat sa fiu primit in

Partid pentru ca ma socoteam
n e d e m n d e a g am i r e g i d e a l . . .
Auzisem de Marx, de faprul ci
noi credemin comunism si in va-
lorile lui, materialismul dialectic
-
9i a;a mai depane si m-am apu-
cat sa-i citesc operele. Eu eram un
elev parlir in clasaa X-a, citeam
,,Manifesnrl Panidului Comunisr",
,,Originea familiei, a propriedgii
private si a stanrlui", eram cu bi-
bliografiagrozavde pu la punct 9i,
wident, imi ftcusem un ideal foarte
inalt, pornind de la,,sfingiipiringi"
ai comr-rnismului. Si, atr-rnci.
eu nu
ma socoteamdemn. Aveampovgti
din astea,cu ,,mucenici"ai comu-
nismului... fun fost in vizita cu
gcoalala Doftana, dm acolo si le
vid cinr;ele. Aceste filtre satanice
m-au dus la culmeaidealismului.
in sufletul meu era o mis- Intrareain biserici a MaiciiDomnului (t 21 noiembrie)
tici neagri, satanici - cum sunt
acum cei caresefac satanisti:oa-
meni care au un suflet mistic, qi sunt deviagi deja la 2l de ani mi-am dat seamaci sunt in-
de la calea spre Adevar gi ajung la un misti- conjurat de minciuni!
cism negru, intunecat. Diavolul vine in chip - Dar cum u-ati dat seama?
d e . . i n g e rd e I u m i n i ' , s i t u a i n i ; t e e x p e r i e n g e - Nu e complicat. Eu, cu idealismul meu,
de mare intensitate. Nu intimplitor oame- fiind fhcut membru de Partid, intrAnd in
nii se drogheazi, sau stau in discoteci si 1o- Adunarea de Partid si cunoscAndstafful, m5.
plie acolo pina nu mai pot pentru ca ei au - agteptam ca func;ia si fie corespunzitoare
niste trairi pe care noi, oamenii de rAnd, nu ,,harului". Iar neprihinirea mea de novice si
Ie avem. Diavolul Ie oferi niste extazeiesite idealismul s-au intAlnit cu niste snapani, es-
din comun gi ei nu au cum si.-si dea seama croci, borfasi de rind, care de fapt erau niste
ce Ii se intAmpli. Asa si eu: nu mi-am dat analfabeqi- ni;te ticilogi, care nu aveau ni-
seamapina cAnd am avue asdel de intilniri! mic din idealismul pe care il implica erois-
Parintele Stinciulescu a fost unul dintre ei. mul comunistilorde la inceput. $i-atunci
Pini la urma, la l8 ani m-am fhcut mem- am fost gocat,gi-am plecat chiar in momen-
bru de Partid, dar la 2l de ani am notat (cici tul in care imi ficuseri dosar penrru ,,$tefan
aveamobiceiul sa mai imi notez gAndurile pe Gheorghiu" - adica atunci cAnd trebuia si"in-
un jurnal) si m-am bucurat mai tArziu,cAnd tru in ..clerul"comunist.
am revizut: ..Aici totul e minciuna'. Deci

,,Decemincinogii
agtia
selupticuBiserica?"
Si am plecat!M-am dus la Bucuresti.Cum
am ajuns la Bucuresti?A fost in 1977 tn cu-
tremur grozav- si noi, Armata, atunci trebuia
si scoatemdin impas oamenii. Eu am fost din-
tre cei mobilizali sa merg cu soldagiipe teren,
si degajim Bucurestiul si sil reconstruim.
Erau soldagispecializali.Am lucrat un an de
zile cu soldagiila asta.$i in anul ista, pentru ci
nu imi plicea sa stau cu soldagiipe santier,ri-
l mAnAndun spirit cercetitor, ma duceam la bi-
i
blioteci.,unde stiteam la citit toati ziua.Acolo
mi s-au mai limpezit lucrurile.
in mo-.ntul in care eu am plecat din
I Armati, m-am intrebat: ,,Unde mi duc?". Cu
ScoalaMilitari eram echivalent de subinginer,
mecanic, gofer.$i am vrut sa mi pregitesc sI
dau la Facultate. Dar, intre timp, trebuia si tri-
iesc!Aga ci. m-am angajatca muncitor necalifi-
cat 9i, intre timp, am invigat penrru Facultate.
Am venit in Bucuresti cu gindul si caur
Adevirul. Da, dar unde?...$i si vezi ce logica
simpli, dar eficienta, am avut: ,,Daci igtia
sunt mincinogi.cine li se opune?in cine
trag ei cel mai mult?". in Biserici. ,,De ce
mincinosii astiaselupta cu Biserica?".Evident
ca aici funcgiona si substratul copiliriei. Tot
ce incercaseri comuniqtii sa-mi inoculeze -
daci i-am prins cu mAla in sac, inseamnS.ci
tot ce-mi spuseseriei acolo erau minciuni.
Intre timp, cu noi erau mai mulgi soldagi
baptigti si mi-au dat o Biblie; am citit-o re-
pede, dar nu am ingelesnimic. M-au invitat
la ei, pentru ci. fice,augcoali biblici. ,,Fra1ii"
mi socoteauprieten. igi dai seama,sa prinzi
un ,,peste"din ista, un ofiger,era ceva!$i, mai
ales, erau niste fete driguge - eu, pe vremea
aia, eram destul de sensibil la frumusegeaFe-
telor si mi. cam indrigostisem de o fati... Si
fata mi-a zis ca trebuie si mi botez.Eu i-am zis
ca sunt botezat,ci mi cheamaIoan! Si-atunci
CONVERTIRI
am mers la biblioteca si am luat ceva despre
Thinele Bisericii, si-am citit si mi-a ri.mas in
cap un lucru: ,,Botezul nu se repeti'. M-am
dus gi le-am spus cum e cu Botezul gi ci eu
sunt crestin ortodox. 1qa ci ei m-au ajutat si
,,congtientizez"ci, desisunt crestin,sunt ,,cres-
tin cu probleme", ,,avariat". Apoi, vizind ci
nu mi botez, s-a ricit totul - ;i nu m-am mai
dus la ei, degi eram la un pas. $i am scipat!
Nu mi duceam atunci nici la biserici (fi-
ind ofiger,nu puteai si te duci!), dar citeam.
Dupi un an de zile, s-a terminat - si am zis si
mi duc Ia Bucuresti, dupi ce am iesit din ar-
mati. M-am angajatla,,Danubiana" ;i un an
de zile am zis ca mi pregatescpentru facul-
tate, dar, in momentul in care m-am angajat,
mi-am propus si citesc despreBiserici.
Primul drum pe care l-am fhcut - erao zi
de vari - a fost Ia Minastirea Antim. Era pus-
tiu. Am vizut o doamna si i-am zis ci" vreau
si vorbesccu cine era mai-mare acolo. M-am
intilnit cu ParinteleDirector, m-am prezen-
tat, i-am spusci sunt ofigertrecut in rezervagi
ci vreau si cunosc mai multe despreBiserici,
ce invagi.Biserica - pentru c5.eu am fost in
confuzie pini. acum. ,,Mi putegi primi aici?".
La care Pirintele, incurcat (pentru ca eram
,,cu tinicheaua de coadi', eram urmirit - ce
s-ar fi intAmplat cu ei daci primeau unul ca
mine?),zice:,,$tigi,astanu e biserici publica,
e pentru teologi". Dar eu am insistat.Si zice:
,,Aveginevoie de recomandareaunui duhov-
nic". ,,$i cum s-o obgin?"- pe mine mi inte-
resa tehnic. Pirintele nu gtia ce si rispunda.
Eu am dat si plec atunci, m-am supirat in
sinea mea, eram nervos... Si Pirintele zice:
,,Cred ci ;tiu pe cineva care vI poate ajuta"
- si mi-a dat numarul Pirintelui Galeriu, si
m-am dus si-l caut. I
(ua urma)
A consemnatRalucaTiniseanu
 ,,AdormireaCuviosului Nectarie"- fresci de la biserica
mdnistirii din Eghinaa SfAntuluiNectarie

MinunialeSf6ntuluiNectarie
povestitede cititori
Sfintiisuntchezagiai vieliiceva si fie 5imartoriai Dumnezeului celViu.
PrinbogSliade minunisdvArSite, din carevd impartagim cAteva in celece
urmeazd, Nectarie,
Sfantul un sf6ntcontemporan noud (alecirui moagte
ne-aucercetat la
tara sfar5it ne
de octombrie), da la rdndu-io mdrturie
in
de capatAi aceste zilegrele: capanagiceamaimicdinclinalie a inimii
noastre insprerugiciunee pretuitide Domnulnostru, Carene alind
degraba cu harulSduceltdmdduitor. (R.H.)

Sf6ntulNectarie(t 9 noiembrie)
Vindecarea
uneimamecuopt
copiigia
uneiadinfiicele
ei
Am fost la manastirede la vArstade I I ani
pini la 22 ani, cAnd, prin decretul dat de co-
munisti, vieguitorii de pini la 40 de ani erau
dagi afara din manastiri. in acest decret am
intrat si eu. Nu am fost cilugariga, nici raso-
fori - am fost numai sora de manastire.
Am plecat acas5., insa fratele meu se cisi-
torise. aveapatru copii si am fost nevoita sa
plec in alti parte. Viala mi-a fost foarte grea.
Ma gAndeam ci inioarcerea in mi.nistire nu
va mai fi posibila pentru mine, din pricina fe-
lului in carelumea era educati de comuniqti.
Parci nu mai simgeai ci triiesti prinrre oa-
meni, ci printre animale - ci.ci omul devenise
un urmas al maimugei, nu urmas al lui Adam,
primul om flcut de Dumnezeu ,,dupi chipul
. l F a c elr:el ( , .
Si aSeminafea Sa"
MINUNI
I-a 28 de ani m-am cisitorit si Dumnezeu
mi-a dat opt copii, gi tot Dumnezeule-apunat de
griji, pentru ci i-a ajuat si invegegi si fie cumingi.
Nu zic ci n-au fost 9i unele esecurisi incerciri prin
suferinge,dar Dumnezeu a avut griji si ne certe
la momentul potrivit, ca si nu uitam de EI sau,
in unele cazuri, chiar sdne aducem aminte de El.
,,Dumnezeulnostru, in cer si pe pimAnt,
toate cAtea vrut a ficut!".
Noi gtim ci Dumnezeu lucreazi prin
Sfingii Sii si de aceeadoresc si.-i mulgumesc
SfAntului Nectarie, povestind minunile pe
carele-a flcut SfAntul in familia noastr5..
in anul 2009, din cauzastresuluisi a obose-
lii, am arut amegeli gi dureri groaznicr de cap,
incAt nu mi puteam deplasasingura.Am ajuns
la Urgengi $i, dupi o primi intervenlie, m-au tri-
mis Ia Neurologie, unde am fost consultati si am
orimit un tratarnentc:uea durat cam doua luni si
jtr-it"t.. in timp ce luam tratarnentul, fata mea,
Aurora, mi-a adus ulei de la Sfrnnrl Nectarie gi
mi-a zis si mi ung pe frunte. Dar eu gAndeam
ci trebuie si fii un om bineplicut lui Dumnezeu
pentru cr acestulei sfingitsate ajute,a;a ca nu di-
deam zilnic, ci din cind in cind, mai mult de ru-
sineafiicei mele, pentru ca insistamult. Citisem
;i eu minunile Sftntului, unde sespuneaca unei
femei i-a adusfiica ei ulei de la Sftntul Nectarie qi
ungdndu-se,s-avindecat.Oricum, la insistenlele
fiicei mele, am inceput si dau zilnic cu ulei de la
Sland;i si ma rog, aducindu-mi aminte de cu-
vintele MAntuitorului, Care zice:,,N-am venit si
chem pe cei drepgi,ci pe cei picitogi Ia mAntuire"
cfMarcu2:r7.in trei siptimAni, insistAndsi mi
$i,
ung cu ulei gi si mi. rog, m-am vindecat.
,,Mare esti Doamne ;i minunate sunt lu-
crurile tale gi nici un cuvA.ntnu estede ajuns
spre lauda minunilor Thle!".
De asemenea,fata mea, Marilena, avea ec-
zemi., care nu gi-a gisit leacul decnt atunci cAnd
s-a uns cu ulei de la S{hntul Nectarie. Ob$nuia
si.seduc.i la slujbi, la bisericaunde sunt moastele
SfAntuluiNectariesi, dupa ce semiruia, flri si-gi
 MINUNI
'dea seama,dadeacu mAna la frunte, apoi didea
pe miini, unde aveaeczema- si a observatci,
acolo unde a.iunseseuleiul sfingit, se vindecase.
Daci a vizut o asemeneaminune, a inceput si
mai ia ulei de la Sflntul Nectarie si, ungAndu-se
insistent,in doua saptamanis-avindecat.
,,Minunat esteDumnezeu intru SfingiiSai!"
Aceastieczemaeraa;ade bine ,,instalaa',ca nu
s-ar fi putut vindeca niciodati. Spun astadeoarece
eafolosisemulta weme tot felul de doctorii si nu se
observasenici cea mai mici imbunitigire. Numai
S{and Nectarie a vindecat ce era de vindecat. in
cele din urma faa mea a zis: ,,Sftntul Nectarie a
ficut o minune cu mine. O sal rog ca;i de aorm
inainte si fie cu mine, in toateincercirile mele!".
,,Cine esteDumnezeu mare ca Dumnezeul
nostru?TirestiDumnezeu,Carelefaciminunil".
il rugam pe Sfintul Nectarie si. ne ierte
ci. am ami.nat atalia ani sa facem cunoscute
minunile pe care le-a ftcut cu noi. Iarti-ne,
Sfinte Nectarie, te rugim si si. nu fii suparat
pe noi ci n-am fost recunoscitori la timp.
Ap cum am mai spus,Dumnezeu ne-adat alte
incercaripentru ca si ne aduc€maminte de El;i de
Sfinqii Sii, czresunt alinui de noi in toate incerca-
rile viegiinoastre.,,DumnezeuStipanitor, Domn al
pacii, imparat al veaculuiceva safie!" Amin. I
(Caracal) tul fhra si il legin, searaadoarme la 19:30
loanaDiculescu
meuainceput
,,Copilul
si doarminoaptea"
Fari a avea prerenlia unui talent deosebir
Ia scris, simt nevoia si. mirturisesc una dintre
minunile PreasfinteiNascitoare-de-Dumnezeu
Fecioaresi a S{lntului Nectarie, cu nidejdea ca
ar putea fi de folos si altor mamici care au ace-
leasiproblemecu bebelusiilor cum am avut eu.
Am un baieqelde 5 luni si iumitate. De
cAnd s-a niscut si pina acum, copilul meu a
avut probleme cu somnul: ziua dormea doar
la mine in brage,iar noaptea,desi dormea la el
in patug,se trezeadin ora in ora, sau Ia o ori si
jumitate, plAngAndmult;i adormind din nou
abia dupa multi vreme. Ziua, daci. reuseam
sil asezin pitug gata adormit, mai dormea
10-15 minute si se trezeadin nou, plAngAnd.
Cei careavegicopii stigiceinseamni atirea nopli
nedormite, lafelil dupiz., frri o clipa de pauza.. .
Am speratcadupi Botezsi semai linigteasci- si asa
a fosc a pl6nssemnificativmai pupn, dar de dormit
tot nu dormea.Adunate la un loc, ziuadormea ma-
im2-3 ore, iar noaptea7-B ore.Soramea (careeste
in gari) a dat multe pomelnice pe la biserici;i mi-
nistiri, ;i lucnuile se imbunitfteau o l.reme, apoi
iar reveneala nedormit si la plans.intr-o buni zi.
un preot mi-a transmis prin sora mea ci ar uebui
sacitescAcatisul Buneivestirisi Acatisnrl Sffntului
Nectarie. in plus, in fiecareDuminica mergem la
biserici, iar biiegelul meu primeste Dumnez€iasca
impirta;anie, caci Dumnezeu a r€nduit safie o bi-
seric.5,
ortodoxi romAneasciin zoni.
Am inceput si. citescacesteAcatiste si, cu-
rAnd, s-a intAmplat minunea: copilul meu a
inceput si doarma noapreachiar si cAte5 ore
legate, iar zita a inceput si. doarma mai mult
de jumitate de ora singur in pitug. Acum,
dupa trei siptlmini de citir rugiciunile,
Michael, biiegelul meu, doarme ziua singur
in pitug si cAte3 ore, adoarme singur in pi-
gi pini dimineala la 6:30 se trezestedoar de
doui ori, ca si. minAnce.
Este o minune, si ma simt nevrednica de
mila lui Dumnezeu!
Mimicilor, daca avegi probleme cu co-
piii vostri, avegi incredere gi rugagi-vi.
Sfintului Nectarie, Preasfintei Niscitoare-
de-Dumnezeu si SfAntulu.iStelian.
Mulgumesc, PreasfAnta Niscitoare-de-
Dumnezeu! Mullumesc, Sfinte Nectarie, fl-
citorule-de-minuni! I
Diana Schobel
(BadenW[irtemberg, Germania)

,,$tiuci rugiciunile
nesuntascultate..."
Sunt o fideli cititoare a revistei ,,Familia
Ortodoxi', dar gi o nevrednici beneficiarSa unor
numeroase gi mari minuni, pe qre as vrea si le
impirta;esc tuturor celor care au ,,urechide au-
zit" 9i,,inimi de crezui'. Vh.voi povestio minune
a SfAnrului Nectarie. Cine nu aauirt de Slhntul
Necurie Thumaturgul, vindecitorul de cancer,
de boli grave,de boli sufetegti gi trupegti?
Am descoperit ci sufir cu tiroida in urma
unui control, dupi ce aproapeun an de zile nu
mai aveam menstra lunari, luasem foarte mult
in greutate, avearnatacuri de panici, palpitagii gi
multe alte simptome. Doamna doctor a hodrAt
si fac o ecografiepelviani., ca si vedem in ce stare
sunt ovarele, deoareceaveam dureri foarte mari.
futfel a descoperit o formagiune (ce nu era chist)
;i m-a programat si fac o tomografie. Apoi s-a
hotirit si mai fac o ecografie gi m-a programar
pestetrei siptimAni, clinica fiind una particularS.
si de renume. i.r tot timp am citit Acatisnrl
"..st
Sftntului Nectarie - dar nu in fiecarezi, ci asa,
la citeva zile... Eram cumva intr-o starede soc
gi parci nu-mi veneasacred ce mi seindmpli.
A venit ziua ecografiei. Mi-era foane fiici,
mi. rugam, mi-era teami de rezultat... Am intrat
MINUNI
speriat5.
in cameri, m-am asezatpe pat. Doamna
doctor a inceput cu ovarele- dar nu mai aveam
nimic, nimicl fuitau normal, nu prezentaunici
o schimbare. Am dat slavaDomnului, Maicugei
Domnului si Sftntului Nectarie!
Multe minuni a fb.cutBunul Dumnezeu cu
noi, mi-a; dori sa ii pot mulgumi cum se cu-
vine Domnului, mi-a; dori ca viegilenoastresa
fie spre slava ;i mi.rirea Lui, pentru ci El este
,,Dumnezeu adevirat din Dumnezeu adevi.rat",
El estesalvareanoastre, nidejdea, speranla, ae-
rul nostru, apa noastri, EI esteviaganoastri.
$tiu ci rugiciunile ne sunt ascultate,ne sunr
auzite gi, la vremeapotriviti, Dumnezeu le va im-
plini, iar dacanu ne sunr implinite, inseamni.c5.
acel lucru nu estebun pentru mAntuirea noastri..
Sunt un nimig dar L-am simgitpe Dumnezeu
lang mine in fiecaredipa la fiecarepas,in necaz
in bucurie,in nidejde, in deznldejde,a fost cu mine
la examene,a fost in toatedipele viEii... Simt in
permanengiajutoml Bunului Dumnezeu, simt ci
estein permanengilAngi noi, gtiu ca estelangi noi.
Si nu incetim niciodati si credem, s5.
nidijduim si, mai presusde roate, sI iubim.
Ajuti-ne, Doamne, si facem mereu voiaTh! I
Maria (Pitegti)
 MINUNI
nuestecuneputinfi
; ,,Nimic
celorcecredcutdrie!"
Suntem Daniela gi Lucian Bilauschi, parin-
qii lui Andrei, un inger in virsti de 4 ani, care,
din picate, a suferit in aceastiscurti perioadadin
viagalui mai mult decit majoritatea dintre noi
intr-o viagaintreaga. Numai Bunul Dumnezeu
ne-aajutat pina acum: Hristos, Maica Domnului
;i togi Sfingii caresunt grabnic-ajutatorigi mijlo-
citori ai rugaciunilor noastre.
Andrei a apirut in viala noastra in 8
octombrie 2008 9i, pAnala vArstade 3 ani, era
si-l pierdem de opt ori: a avut doua intervengii
chirurgicaledificile (la 6 zilegi la 4 luni), a flcut
septicemiede opt ori si de zeci de ori a fhcut
acidoza severi - dar Dumnezeu ne-a ajutat sa
trecem peste aceste momente dificile (l-am
botezat la 8 zile, in terapieintensivi). ,,Ori agi
fost voi prea ghinionisti si aveli un copil cu
probleme, ori e el prea norocos ca a scipat de
atareaori de la moarte , ne-asDuscineva...
incade la na;tereau aparurcomplicalii,la ca-
teva ore suferind o crizi.de apneecu cianozi. in
urmatoarelezile, starealui s-aagravatvizibil, pu-
iul nostru incepand si aibi febra, varsaturi si o
staregenerali proasti, situagiece impunea efec-
tuarea mai multor investigagiila un spital din
Bucuresti.PeSalvareintrasein comi si voma ma-
terii fecale.Am ajuns cu el la Spitalul Clinic de
Urgenla pentru Copii,,Grigore Alexandrescu",
prin transfer de la maternitatea din Rimnicu
Sarat,in 14 octombrie 2008 - zi ctt o mare in-
semnitatepentru togicrestiniiortodoqi...
Dupa mai multe investigagii,un lucru
era sigur: Andrei aveasepricemiesi abdomen
meteorizat,carenecesitaintervengiechirurgi-
cali.in cel mai scurt timp posibil. Nu ni s-au
dat sanseca o si supravieguiasca,dar a tre-
cut pesteo operalie de peritoniti care a du-
rat 2 ore si 15 minute, operagieextrem de di-
ficila gi complicata si la oamenii maturi, cu
atit mai mult la un nou-ni.scutde numai 6
55
AndreiBilauschi,
copilulcarea suferitin 4 animaimult
decit majoritatea
dintrenoiintr-oviafi intreagi.
zilel Au fost ;anse de 5% si supravieguiasci,
dar Bunul Dumnezeu si Sfinta Cuvioasa
Paraschevaau avut griji de el si a trecut cu
bine pesteacestmoment foarte greul
Am fost externali; stiream 2-3 siptimini
acasi, apoi frcea otite, laringite, enterocolire si
diferite alte afecgiuniinsogitede stiri febrile, gi
iar plecamla capitali (eramdeja ,,de-aicasei")...
La 4 luni a fost operat si la urechede otomasto-
idita,urmind apoi vreocinci timpanoromii...
in decursulacestorinternari multiple, medi-
cii i-au ftcut numeroaseanalize.fbri insa a Dutea
trageo concluzieclara.in celedin urmi, ne-au
sugeratsi incepem si contactim clinici din srai-
nitate, deoareceAndrei ajunseseiar in terapiein-
tensivi.,cu o zi inainte de inaJgarea
Domnului.
Am contactat clinici din toati. lumea, ce-
rAndule si. ne primeasci cu Andrei si-i facem
analizecomplete gi si ni se puni un diagnostic.
Ne-a raspunso clinica din Elvegia,care,in urma
analizelor,a confirmat un diagnostic de neutro-
penie congenitalaseuera-insi erauvreo l9 tipuri
de neutropenii si trebuia si. descoperim exact
care dp este. A urmat perioada concediilor:
clnd cei din Elvegia,cAnd cei din RomAnia...
PAna pe 3 august (in apropierea sarbatorii

Schimbirii-la-fatri a Domnului), cAnd iar am
ajuns la spita,l,de data aceastain stareacea mai
gravi. Pini atunci aveam timp si ajungem la
Bucuresti cu masina noastri, de data astaa tre-
buit sa pleclm cu Salvarea(o Salvareftri me-
dic, pentru ci medicul de pe Salvarea spus ci,
daci va pleca impreuni cu noi la Bucuresti, o si
rimAna intreg judegul fhri medic pe Salvare!).
L-au stabilizatIa Bucurqti, dar dupi 12 zle a Fa-
cut iar acidozi severl,asGl ci. am ajunsdin nou in
terapie intensivS.intr-o stareatAt de grava incAt iar
nu ne dideau sanse.Era in comi... CAnd i-am vor-
bit Ia ureche,a deschisochii gi si-aintors capul spre
mine. Zmbeau si asistentele;idoctorilele c6nd au
vizut caAndrei m-a recunoscut!A cizut apoi iar in
comi gipeste30 de minute si-arwenir, fiind numai
cu ochii dupa mine gi strigand,,ba-bd'... in acel
moment, tot personalulmedical a inceput si rAda,
si a spus:,*Ascapatgi de dataastal".
Ultimafotografieinaintea
mutirii la Cera Sf6ntuluiNectarie.
ryr.rurptoy
MINUNI
in spital am cunoscut qi cazuri care n-au
supravieguit...
Se pare ca pentru noi Dumnezeu.a rez.ervat
ceva...De cind s-aniscut Andrei, am ar,rrtparte
de nenumirate minuni -;i, dupi cum afi obser-
vat, momentele cind viaga lui Andrei atArna de
un firicel de agaau avut loc in preajmaunor mari
sirbitori crestine,si in fiecarezi le mulgumim lui
Dumnezeu si Maicii Domnului ci ne-au ascul-
tat rugiciunile, dar si tuturor Sfingilorsi Sfintelor
din calendarci au mijlocit acesterugi.ciuni. insi
ceeace ni s-aintimplat la sllrgitul lunii mai 201 1
a fosrcu adevarato ma-reminune...
Degi a fi.cut de opt ori sepricemie,znci de
acidozn,degipani atunci ne spuseseride opt ori
ca nu o si trliasca pani dimineagi - si de fiecare
dati bunul' Dumnezeu ne-a ascultatrugaciunile
si isi revenea,in 29 mai 2011 mi-a fost foarte
frica, pentru ci incepusemsi eu si cred ci o sal
pierdem. in Duminica aceea,dupi ce l-au denu-
dat in chirurgie, I-au luat in A.TI. (Anestezie-
Grapie Intensiva).Pela ora 12:30, m-au chemat
sa-mispuni.:,,Conformanalizelor, e mord"...
A fost groaznic...Bantuiam prin curteaspita-
lului, singuri, si ma rugam si fie salvat.Searaa so-
sit gi soprl impreuni cu marna mea - dar ce folos,
ci eu nu puteam sal strAngin bragepe Andrei...
Desi abia a implinit 4 ani, arn srar internafi doa-r
noi doi mai bine de doi ani, dac.i numar efectiv tr-
lelede internare.Luni searaam ajunsla Ministirea
BAldanasi, cind eram in fagamanistirii, ne-au su-
nar din A.TI. si mi duc de urgengi pentru ci.
Andrei lbctse blocaj hepatorenalsi hemoragie di-
gestivi. Cei din A.TI. te suni sa mergi si-i mai
prirzi ultimele momente (de;i ne mai spuseserici
nu o si triiasci, niciodata pani arunci nu ne mai
sunaserS", a fost prima dati - gi mi rog safi fost gi
singura dati cand am primit un asdelde telefon!).
k-am spusci nu pot ajungein acelmomenr pen-
uu ca nu sunt in cunea spialului, sunt la o mi-
nistire si o sami duc in cel mai scurr timp posibil.
Desi sunaseri, am vrut neapirat si stau de
vorbi cu Pirintele Staret Vicentiu si am aflat
 MINUNI
cI acea ministire a fost sfingiti chiar in data
in cares-a nlscut Andrei: 8 octombrie.Atunci
mi-am spusci probabil trebuia si. ajung acolo.
Pirintele ne-a spusci Andrei o si fie bine, si am
mare increderein Dumnezeu si si mi rog din
suflet la icoana Maicii Domnului din minis-
tire. Un alt preot, Pirintele Lucian, careseroagi
pentru cei bolnavi,ne-aspus:..Joi,de inalgare,
cum S-ainalgatDomnul nostru Iisusla Ceruri,
asaseva ridica gi Andrei din patul de boali'.
Am ajuns [a spital, m-au lisat si intru la el
9i Andrei si-a revenit din comi. I-am spussi fie
puternic: mami si cu tati au fost la o minastire;i
Parinfli de acolo se roagi penffu el. L-am inchi-
nat cu iconigelepe care i Ie dusesem...Nici nu
mai stiu ce i-am spus, dar cand am plecat, doc-
torilele mi-au spus ca rinichii lui au inceput si
funcgioneze9i ci, daci n-o si primim nici un te-
lefon in noapteaaceea,o si fie bine!
Ceea ce ni s-a intAmplat in aceaseari de-
pisea logica omeneasci,putereanoastri de in-
gelegere, insa speramdin toata inima ca Bunul
Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, si
Maica Domnului si ne asculte rugiciunile si
si-l salvezepe puiul nostru scump gi drag!
Cuvintele nu pot exprima ceea ce am triit
atunci, ceeaceam simgit,dar exactin ziuade inalgare
ni l-au trecutpeAndrei de peATI. pe Pediatrie.
Dupa ce ne-am externat, am fost 9i cu
Andrei la ManastireaBildana: de atunci. dacl
il intrebi ce se face cAnd va 6 mare, spune
,,preotla 1ara"... Urmim in continuaretrata-
mentul si dieta specificebolii lui, dar cu aju-
torul Iui Dumnezeu n-am mai fost internagi;
desi a fost racit, i-am flcut tratamentul acasi.
Nimic nu e intlmplator gi Dumnezeu
a r a n j e a z ian a s af e l l u c r u r i l e ,c a t o l c e e ac e n i
se intAmpla si fie spreFolosulnostru. Suntem
atit de prinsi in gasirealogicii acesteiviegi,
incAt nu mai vedem ci in jurul nostru se in-
timpli atAteaminuni. Eu am crezur cu tirie
in rot ce-am trait in aceazi de 30 mai gi nu
mai incerc sa gasescexplicagiilogice pentru
57
tot ceeace ni se intAmpla, asacum ne-a spus
si doamna doctor: ,,Crede- ;i nu cerceta!".. .
Dupi aceasti minune, am primit incredinga-
rea ca gi Sfrntul Nectarie a fost grabnic-mijlocitor
al rugaciunilor noastre.Eram internagicu o otita
destul de urA.ta,ii curgeaurecheade lreo doui sip-
tameni. Cinwa ne-a slituit si mergem cu Andrei
la Manistirea Radu Vodi, la moasteleSffnnrlui -
si, imediat ce-amfost cu Andrei acolo,de a doua
zi nu i-a mai cursurechealin noapto a- r.-
".eea
ugit sacitesc;i caneacu viaqaSfrntului, pe qre am
imprumutat-o de la bisericadin cunea Spitalului
,,Grigore Alexandrescu'. Am terminat lecnrra ei
undevain juml orei 3 noaptea;iar dimineaga,cAnd
doamna doctor a venit la v'ntti, ne-a spus ci ne
vom externa!Aveam emofii ci poate nu apuc s-o
citesc,dar Sfrnnrl a ftcut in a;a fel ca si o pot citi -
si i-a vindecat gi urebhealui Andrei.
De multe ori ma gAndescca nu suntemvred-
nici de mila, bunltatea si iubirea lui Dumnezeu,
si ma rog in fiecareseari ca Bunul Dumnezeu
si ne dea ajutor in Iupta duhovniceasci,tirie in
credingi, nidijduire si dragoste.Ribdarea gi cre-
din;a sunt cele doua lucruri pe cre, daca le ai,
poli fi convins ci ,,nimic nu este cu neputinli.
celor ce cred cu tirie ci Ficitorul cerului gi al pi-
mAntului degrabaplinegterugaciunile lor". FirI
ajutorul lui Dumnezeu, nimic nu estecu putinti!
TiecAnd prin tot ceeace Dumnezeu a orAn-
duit sa ni se intimple (sunt convinsl ca El le-a
dat pentru mAntuireanoastri), au fost nenumi-
rate momentele de disperaresi de neputinli, de
zbucium sufletesc,de ciutare a Lui - etape pe
caretrebuia si le parcurgem pentru a capita un
dram de credinga,caci El poate face intr-adevar
minuni daci avem increderedeolini.
i1i mulgumim, Doamne, p.n,ru tot ajuto-
rul pe care ni l-ai dat pina acum! Slavi Jie,
PreacurateiMaicii Thle ;i tuturor SfingilorTiil
Multi sinitate tuturorl I
Andrei,Danielagi LucianBilauschi
(RAmnicu Sirat)
 CUVANTUL
DUHOVNICULUI

,rNeincetatvi rugati!' Ires'

5217
Pirinteleloan Larionde la SihistriaRarduluidespre
leroschimonahulDaniilTudor

ParinteleloanestestarelulManistiriiSihdstria
Raraului.A intratin anii
1950cafratein schitulRardu, undeerastare[leroschimonahul Daniil
Tudor,al cdruiduhil va cdliuzitoativiala.Dupaizgonirea din mdndstire
prinDecretul din 1958,slujegteca preotcelibatar.
Esteintemnilatdoi ani
laJilavagiAiud.Dupi 1990seintoarce in mandstire,
reclSdind din temelie,
materialgiduhovnicegte, SihastriaRaraului.

- Parinte loan, api

fost ucenicul Stareyului
Daniil de la Rarau. Pouestipi-necare e prima
dmintire pe care-oaueli cu Parintele Daniil?
- Prima amintire. . . cAndam mersprima data
in minisdre la Rarau,cind ne-am intAlnit prima
dati. Nu gtiu daci pot si folosesccuvAnrul ,,su-
perb"... a fost cevadeosebit,care m-a impresi-
onat foarte mult. Am vizut asa un bitrAn, cu
barbi albi - cum sunt si eu acuma- inrr-o rwe-
rendi de doc, cu o pAnzicioari in spatesi foarte
multa dragostesufleteasci,multi mi.rinimie...
M-a primit cu roati dragosteasi mi-a dat primele
instrucgiuni de convieguirein manasdre.Eu ve-
nisem de la Alba-lulia, de la Ministirea S{lnnrl
Ioan Botezitorul; am stat acolo vreo saseluni,
apoi m-am intors, am venit Ia Rariu. Mi-am
adus aminte de mungii a;tia frumogi, de aerul
ista curat si de viagaduhovniceasci.din pa4ile as-
tea. Pirintele Daniil .Tudor era foarte vesrit cam
pestetot, si astam-a atrassi-amvenit.
Cind am ajuns, am vizut rineri, togi cu me-
taniile in mXna, togi ziceau: ,,Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mi
pe mine, picitosul". Foarte seriosi, smerigi si
plini de dragoste!Si am intrat gi eu in ceatalor.
Ciutam sa mi. adaptezla condigiileduhovniceqti
ce se puneau in Schitul Rari.u. Ieroschimonahul
Daniil eraprezentla slujbe,la cuvAnt...La salade
mesese citea dintr-o carte si el fr.ceacomentarii,
vorbeadespreviegileSfingilor,de ribdare, de vir-
tugi duhovnicqti. Tot timpul era cuvAnt duhov-
nicesc.$i m-a impresionat foarte mult cAnd am
auzit, si-am si vazut, si-am si implinit ascultarea
- cre era de o jumatate de ori munca, jumitate
de ori. rugiciune. Fiecareavea cire-o triistuqi
pusi pe umeri de-acurmezisulsi cAte-ocarte:ori
Pateric,ori Prolog,ori Ceaslov,ori Psaltire...$i fi-
ecareciteao jumitate de ori., apoi iar lucra jumi.-
tatede ori. impleteaumuncacu rugaciunea, cum
spun Piringii: ,,Muncigi gi vi rugagi" si cum zice
Sfhnul Apostol Pavel,mai deosebit:,,Rugagi-vi
neincetat" I li:s5:r7.Ieroschimonahul Daniil asta
urmirea permanent, si se faca rugiciune nein-
trerupta, ceeace l-a tulburar pe satanadin iad 9i a
inceput prigoanaasupralui, pana cand a ajuns in
inchisoaresi l-au schingiuit comunistii. Si a ajuns
S{lnt, maremucenicDaniil...
- Ce ne pute{i spune desprerinduiala din
mdnastire de sub starepiaParintelui Daniil?
- EI era singuml preot frcea Linughia nu-
;i
mai sAmbita si Duminica. De fapr, arunci si
manca - numai o dara in zi. in rest, era toata

randuialace se cer€in orice m1nistire, incepand
de la Miezonoptica, Utrenie, Ceasuri,Acadste...
$i viaqaera duhovniceasci.Cand seintilneau fra-
rii, nrr vorbeaulucruridesarre.
spuneaucecireausi
ei, ce gaseauprin viegileSfingilor,prin Paterice,si
cautausaseintareascaunul pe alnrl duhovnicqte.
Astaesteun lucru foartepozitiv. . . Masaerao dati
in zi lunea,miercureasi vinerea,fira ulei, iar in rest
de doua ori. Era respectatprogramul asta.
- Cum ui-l amintiSi pe Parintele Daniil,
cum arata?
- Aveaun chip foarreFrumos.inchipuiqi-va
un om mai in vi.rsta,roscovanla faEigi cu barbi
albi gi pirul alb, cu plete pe lingi cap. $i, aga
cum era el, sufetescsi duhovnicesc,permanent
aveaexpresiaunei bucurii launtrice- o bucurie
carei sevedeain afara.
Starea sufleteascia omului totdeauna se
refecta in alrara.Si Ortodoxia noastri arata ci
viata interioara se transpune in afari. Omul,
daca are credinqa si se roaga, se inchina, face
i i, in genuncheaza,lacrameaza,se bucuri.,
rnatirr-r
cejudecipefratelesiu nu poatesi
Pirinteleloan:,,Cel
aibdrugiciuneniciodati,pentruci sefaceantihrisL
pealtii- ginu-ivoiel'
judeci in locullui Dumnezeu
lauda pe Dumnezeu - ceeace in alte religii nu
exista.Celelaltea;a-zisereligii nu sunt religii, nu
au nimic in comun cu Dumnezeu. Sunt niste
rizvritigi. Niste oameni cu un libertinaj abso-
Iut, nefolositorsi mincinos.Ei spun ci-s credin-
ciosi si cauti cele din afari. Un rai bun, mAn-
carebune, distraclie,libertate, lipsi de osteneala
- pentru ci Ortodoxia implici intotdeauna
viagacare duce in calea cea stramta, care duce
la Ceruri. Caleacealargaduce la rApa,la iad...
- Cum era chilia Pdrintelui Daniil?
- Chilia erasimpli. Era masi, scaun,si plin de
cargi- si raft de cirgi, si pe masaca4i, 9i pestetot
erau cirgi. Tot timpul scria,tot timpul citea, tot
timpul seruga.Era omul carenu facreapauzi., era
neintrerupt in viagaduhovniteasci. Omul care
s-aconvertit ca SfhnnrlApostol Pavella credinga,
dintr-un om necredincioscum era - un fiu de
boiet careaveapamXnt mult, vreo 300 de hec-
tare, aveadoui blocuri cu 72 etile in Bucuresti,
aveaavion propriu... Un om carea studiat foarte
mult, aveao capacitateintelectuali imens5..Nici

nu gasesccuvinte ca sapot exprima gi nici nu gtiu
exact capacitatealui reala, pentru ci era un om
deosebit - nu avea adversarin orice disculie, in
orice fel de convorbire, in orice manifestarereli-
gioasi... Nu aveaatunceaPatriarhiaatAteaci4i
cite avea Daniil Tirdor: vreo 6.000 de volume
- am xrrzil, nu le-a numirat nimeni. Avea si in
Bucuresti, avea;i Ia CAmpulung, aveasi la mi-
nistire, el stie pe unde mai aveaci4i date ca oa-
menii si sefoloseasci.Cunosreavreo cinci limbi
striine si citea toate c54ile, si era omul care se
ocupa pentru cinstea gi lauda lui Dumnezeu,
permanent.Acestaerasingurul lui scop...
timitea Partidul Comunist asa-zisi oa-
meni de culruri si il combati. $i, a;a cum
veneau ei la minS.stire, plecau schimbagil
Discugiile porneau social, politic, si religios,
gi dogmatic, dar ;i nalional - gi pe togi ii
Ministirea SihistriaRariului.
CUVANTUL
DUHOVNICULUI
convertea.Pe togil Nici unul nu s-a dus cum
a venit. Ceea ce i-a enervat pe comunisti, si
l-au arestatsi l-au condamnat vreo douizeci
de ani, {bri motiv penal. $i a f}cut pugcirie,
gi la Aiud si-a sfArsitviala lui pi.mAnteascS.
si
a ajuns in Ceruri - pentru ci a fost cel mai
persecutardintre togi deginugii.. .
Era omul care n-a cedat absolut nimic in
ceea ce privegte credinga. Comunistii aveau
rendingaastain inchisori, mai ales la deginu-
;ii politici, si ii depirteze de Dumnezeu si de
credingi. PS.rinteleDaniil nu a acceprar ni-
ciodata lucrul acesta,si a fost foarte dur in
rispunsuri si peste tot, ceeace i-a atras ura
gi dusminia fagi de el. in fiecare zi scria de
el ci a luat bitaie. Si, cAnd a venir Decretul
pentru eliberareadeginugilor politici, atunci
l-au omor6.t.Asa a spus acolo comandantul:
,,Daniil Tudor nu trebuie si scape, trebuie
si-l omorAm!". I-au scosdingii de viu din guri,
l-au bitut pAni l-au lisat jos la pimint - a;a
am auzit, c5.i-ar fi bigat un par in cap 9i, dupl
aceea,Dumnezeu stie ce au frcut cu e1... La
groapacomuni, sfinte moaste...
Amers
laSfintulMunte
in pantaloniscurfi
Despre viala lui nu prea stitea de vorbi
cu nimeni, pentru ca el citea in continuu si se
ruga neincetat. Cind mergeam la masd, noi
mincam, iar el asculta cuvintul ce se citea Ia
masi ;i dupi aceeatAlcuia. El mAnca numai
simbita si Duminica, o dari in zi. Nici nu se
stie ce manca si cu ce triia...
Cind a fost converdrealui, s-a dus la Sffnnrl
Munte Athos - dar r mers acolo ca turist, ir p*-
taloni scurgi,blrbierit, cu un rucsacin spate,cum
erau pe atunceaoamenii que erau libertini si care
n-aveau nici un fel de gandire duhor.niceasci.$i,
ajungand acolo, ca unul careera foane snrdios gi-l
atraga. Iiteranrra 9i cultura, a inceput si. citeasci
ca4i, participand regulat Ia toate slujbele. $i s-a
 CUVANTUL
DUHOVNICULUI
convertit... CAnd a plecat de acolo, a plecat cu
Rugiciunea inimii deja primiti de la Dumnezeu
in dar.$i cu barba.A statvreoopt luni...
$i, cand a venit in Bucuresti, in socieatea lui
de eliti unde conviegui4 rideau de el toji, ziceau:
,,SanduTirdora innebunit, qi-aIisat barbi!". Barba
gi-a lisat-o ci intr-o noapte s-a hotirit! Stitea Ia
slujba de priveghere de toati noaptea gi vede ci
vine un schimnic batrXnla el, careserezemaintr-o
cArji schimniceasci.A vrut sa-i ziia cevagi s-ain-
tors inapoi, a stat ce-astat,iar a venit, iar a vrut si
spuni ceva,dar nu indriznea si vorbeasci - pen-
tru ca el deja era cunoscut ca om deosebitgi cult.
$i, cand a venit a treiaoara,Daniil i-a zis:,,Parinte
Evloghie, vii a treia oari! Daca vrei si spui ceva,
spune,nu te mai duceinapoi!", iar Parinteleii zice:
,,Domnu Sandu Ti-rdor,de ce dai barba la gunoi?
Chipul lui Hristos,de ceJ dai la gunoi?".. . Atunci
el a stat toati noapteasi s-agAndit Ia cuvintele astea
gi la alte gandiri duhovnicqti, si nu s-amai birbie-
rit. Aveaun chip frumos, dar;i impunitor...
Stau acuma gi mi gandesccum se birbieresc
oamenii, ftre nici un fel de socoteali... $i gtigide
ce?Pentru ci omu.l estecreatde Dumnezeu dupi
chipul Sausi aseminare.Chipul lui IisusHristos
il stim cu tolii - purta barba Mantuitorul Iisus
Hristos, si plete. Oamenii se birbieresc acum,
inainte nu se bi.rbiereau.SfinEiiApostoli, si pro-
rocii, ;i impiralii, gi regii, si toli voievozii, toji
aveaubarba. Dumnezeu ne-a creatdupi Chipul
Sau gi aseminare, si Dumnezeu, Care repre-
zinta desavXrgirea desivirsirilor si ne-acreatdupa
Chipul Sau, ne-a creat pentru Sine insusi, ca sa
ne faci parta;i Raiului, fericirii ceregti- pe care
noi trebuie in viagaaceastas-o dobAndim, prin
iubire gi prin ascultare9i prin supunere9i prin
dragostefagi de Dumnezeu si prin lucrareapo-
runcilor Lui. ,,Cine Ma iubeste implinqte po-
runcile Mele" d r(rr"o'", q" zice Mintuitorul.
Or, acum oamenii se modifici, femeile
se vopsesc,isi smulg pi.rul, se ung cu un-
s o r i - s i a s t a e s r ef o a r r e r a u , c a i l l i g n i m
pe Creator. Iar Sfinrul Ioan Guri-de-Aur
61
spune aga:,,Celce seimpodobegtese leapada
de chipul lui Hristos, ca;i cum ar vorbi si ar
spune: uDoamne, nu mai vreau si port chi-
pul Tiu,...". Ce inseamnl vorba asta?Dar
nici nu-l porgi, pentru ci te-ai modificat, nu
mai esti cum erai, esti ca o masci.: daca ai
pirul negru, il faci galben; daci-i galben, il
faci negru. Buzele gi Ie faci rosii, parci ar
6 sAngelein gura. Unghiile, la fel. Ji-e gi
greagisi te uigi la astfelde chipuri, cares-au
lepidat de Chipul lui Hristos... $i Sfintul
Ioan Guri-de-Aur spune ci zic acestia:
,,Doamne,nu mai vreau si port chipul Tiu,
nu mai vreau si fac voia Ta, nu mai vreau
si mi supun fie, nu mai vreau sa ascult de
Tine, deci ma lepid de Tine, de impirilia
Ta". E lepadarede Hristos, pur si simplul
Dumnezeu' ne-a creat pentru fericirea
Raiului, pentru Ceruri, gi noi ne lepidim de
Dansul - dar pentru ce?ligi bagani;te sarme
in ureche, pun niste table pe degete,se vop-
sesc,smulg sprAncenele...parca n-ar fi oa-
meni. i;i schimbi cu totul infhgisarea.Cum
ne va mai cunoasteDumnezeu ci. sunt chipul
9i fhpturile Sale,daci purtim alt chip?...
,,Pirintele fermpentru
Daniilera
cedinfacre$tini
oftodoxi"
Acuma este lucrul asta satanic, care cauta si
arnestecelumina cu intunericul, dreapta credinga
onodoxi cu ereziile- ei socotescd. fiecare ereie
esteo Biserici, sau un segment al Bisericii. Nu-i
adevlratl Asta esterS.utateaceamare, pentnr ca nu
semai propovaduiegtedreaptacredingi, ci credinga
ci tot omul, in ce religie este,daci crede,se min-
tuieste - si nu-i adevarat!Sffntul Apostol Pavel
spune clar gi precis: un singur Dumnezrtt -Care a
creatlumea, nu mai rnul{- o singardcredinp,i/ un
singtr botezcl.I-riscni
4:5,iar celelaltesunt de la draci
gi de la oameni, cares-au ftcut fie din inselare,fie
din mAndrie,6e din profituri materiale,fie de Ia
satana...Papa,bunioari, socotesteca-ivicarul lui

Hristos, c.i e Dumnezeu, dar Papanu s-arisdgnit
pentru catolici cum S-a ristignit Capul Bisericii
noastreIisusHristos penrru crestiniionodoqi!...
Parintele Daniil era ferm pentru credinga
crestini ortodoxi. $i, degi era fiu al Sihastriei
NeamEului - acolo s-a si educat, acolo a stat si
in pustie, la RApalui Coroi, vreo rrei ani de zile,
mAncind o datain siptimAna ciupercisaucartofi
cruzi - a introdus din randuiala de la Muntele
Athos. A venit dupa aceeala Minisdrea Slatina
si a ficut aceeasiranduiali. De la Slatinaau plecat
vreo 30 de calugiri la Putna si au pus randuiala
si acolo - tot aceeasi.$i de-aicila Schit, la Rariu.
Si era foarte drastic in ceeace privestene-
curagiasufeteascS. si trupeasci a vieguitorilor.
Spovedaniaera obligatorie o data in sipta-
mAni - si de cAteori era nevoie, si in fiecare
zi. Thebuiasi avem o hArtie, un carnegelsi si
ne scriem in fiecarezi pacatele,apoi mergeai si
imediat igi fhceadezlegare.Fi.ceao spovedanie
deosebita, era omul care te vedea si stia ce ai
in tine, nu puteai si ocolesti.Stia ce gindegti.
Era un om deosebit. Aici este puterea
Ruglciunii gi harul Ortodoxiei. $i se fac si
minuni. Am avut meningiti cronici treizeci
de ani qi m-am ridicat fhri doctor...
- Ne-ayipouestitconuertireaPirintelui Daniil...
Dar cum s-a hotarit si intre in uiapamonahaln?
- El ftgiduise si mearga la mi"nastire, dar,
pentru ci aveao fati si-un fecior studengi,s-a
gindit sa-si mirite intAi fata, si feciorul sa rer-
mine facultatea- si dupi aceeasi. meargi el la
manastire.Dar i-a luat foc avionul, la 2.000
metri inilgime, si a cizut jos, bucili. Si in clipa
aceea,cind se prlbusea, a spus:,,Doamne, daci
scap,plec la manistire!".A cazutde la 2.000 de
metri inalqime,nici nu stie cum a flcut conracr
cu pi.mdntul, nici nu aveaparasute,nu aveani-
mica - avionul s-a fhcut praf, iar el n-a avut ni-
mic! S-a ridicat si a plecat direct la Manistirea
Antim. Nu s-a mai dus nici pe acasi, nimic!
Si a stat in clopornigi la Manistirea Antim
gapteani, frate neimbrS.cat,si i-a invigat pe rofi
CUVANTUL
DUHOVNICULUI
Rugiciunea lui Iisus.A fost de o smerenierotali
si de un devotamenr religios neintd.lnit.
- Cum a
fost arestareaParintelui Daniil ;i
uiapasa in tnchisoare?
- Asta mai pulin stiu... S-a nimerit cAnd a
fost de l-au arestatci. eu nu eram in ministire.
Au venit securistii si au inconjurat minastirea,
l-au legat si l-au dus, l-au aresrat- si l-au iu-
decat. Stiu atAta doar: ci l-au intrebat de ce a
strAnsatilia tineri in Mungii Rarau qi nu i-a la-
satsi lucrezein fabrica.Ieroschimonahul Daniil
a rispuns: ,,I-am adunat ca si-i invi.g sa zici:
Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluielte-md pe mine, pdcatosul'. ,,Staijos", i-a
zis judecitorul, si Ia condamnare i-a dat doua-
zeci de ani de inchisoare,ftra dosar penal. El a
fost invinuit intotdeauna c5.e legionar.Asta era
insa o minciuna. O grozavi minciuna, {icuta
de comunistii care urau credinga,si pe oamenii
credinciosi ii socoteauci erau legionari!
Era si o prigoanape timpullui Gheorghiu-
Dej, pe timpul lui Ceausescu- daci mergeai la
minastire te oprea poligia, te legitima, re ame-
ninga, iEi fbceacontrol la bagaje,parca ai fi dus
cine stie ce. Numai ca si te opreasci!Apoi a fost
Decretul din 1959 prin carei-au dezbracatde
haina monahali pe calugiri, i-au tuns, i-au bi.r-
bierit - a fost prigoanl, prigoana comunistl:
ateismulimpotriva credinqeilui Hristos...
Nici acum nu-i departeprigoana.Si acuma
vorbescimpotriva icoanelor,impotriva cresti-
nilor, impotriva manastirilor...Publici tot ceea
ce esteriu, dar nu publici ceeace fac sectarii
riu, sau ceeace fac comunistii rau, ci au omo-
rit oameni, si i-au batjocorir gi i-au schingiuit
si i-au torturat in tot felul - astanu publica ni-
meni, nimica. Nu publica ca ereticii sunt con-
tra lui Dumnezeusi contra girii noastre...
- Parintele Daniil aueao uiziune d.esoreuiito-
rul Rom,iniei?
- EI nu era un om politic, era cu credinga,
atita. A fost director generalal ziarului Credinya
- gi Credinpanu pureau s-o poarre comunistiil
 ,,DoamnelisuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,
miluiegte-mi pe mine, pdcitosul".

(umsedobindeste cealuneascasa o lepadam" :r;a sedna la Sflnta

Linughie. Sanu ne mai gandim la celepimanta;i, ci
Rugdciunea
tntm!! la celeCrrqti. Daca ob$ntLim mintea si urcesi sase
- Pirintc, ce esterugaciunea? menlini Sr-s,la Dumnezeu,stie r:r Dumnueu per-
- Pai, eu clacr nu sunt triitor al ngaciLurii, miurentnevede,permanel)t nc stie...
curr por si vorbescdespre ngiciture?... Vorbirer - Pirinte/e Daniil er(t un practicant a/
cu Dumnenr, intn-r credinqagi multi umilinpr, cr Rugaciunii lui lisus?
- vorbe;ti cu - Da.
;i cum 4 str clevor-bacu cineva a^sa
Dumnezeu dru or clpul ple<at,,Inin-rainlianrr;i - ii inuaya si pe ucenicii lui sd
facn
srnerita,Drulngzeu nu o va ur$isi"l''l-;o r-. $i s.rfie Rtgaciuneainimii?
minrea curatrr,s:i fie lipsia de giji pamanrqti. Dacr - Bineingeles,dar una estea invaga;i alta
avem minrea in dtri parte,ntr-i bine: ,,Toaragija sa gciilDupa vredniciafiecarr-ria.
..

- Cum sedobindelte Rugaciuneainimii?
- Cel ce o are, acelasde. Sunt multe pireri, de
la divergiduhovnici, dar ceeace estesigur e ci can-
titatea face calitatea. in special matanii, inchini-
ciuni - gi a;a, stind in picioare,stlnd pe scaun,faci
rugicir-rnisi mai zici ,,DoamneIisuseHristoase...",
mai faci o treabi, irci ian ,,Doamne Iisuse
Hristoase..."Ca la Muntele Athos, c6nd vine un
frate, spune cu voce tate, in continuu: ,,Doamne
IisuseHristoase,Fiul lui Dumnueu, miluiqte-ml
pe mine, pacatosul". Zici atita, pani cAnd se face
ecou!Obisnuinla e a doua naturi: intri in minte,
in suflenJ monahului - gi atunci inima incepe sa
pulsezesi ea Rugiciunea. Dar trebuie insistenga,
mu.ltasmereniesi si nu judeci pe nimeni, sI fii alb
ca'\pada, curat ca neaua.Cel cejudeci pe {iatele
siu nu poate sa aibi Rugiciune niciodati, penrru
ci se face antihrist, judeci in locul lui Dumnezeu
pe algii- gi nu-i voie.
- Credeyi cd toata lumea poate sa aibi
Rug,iciuneainimii?
- Toati lumea - si mirenii, si cei ci.sltorifl,
cind se roagacu inima, din inimi, si se roaga
neincetatla Dumnezeu. Sfhntul Apostol Pavel
spune clar: ,,Neincetat vi rugagi" I ris 5:r7.\r't
o spune doar Apostolilor, spune la toati lu-
mea. Rugiciunea e un dar al lui Dumnezeu
pe care-l di celor rAvnitori gi ostenitori - si
smerigi,bineingeles. Omul, daci nu are sme-
renie, nu are nici o rugiciune. Sau, daci-l ju-
deca pe altul, nu-i nici un fel de rugaciune.
Ca si dobXndesti rugiciune trebuie sa fii un
om curat, ca un inger.
- Un Parinte spunea cd a auut Rugaciunea
inimii, dar a pierdut-o. Cum eposibil?
- E posibil, prin neglijengi.Prin anumite in-
deletniciri pamAntesti mai mult decAt trebuie.
Si, daci omul isi pierde cumva atengiain diferite
imprejurari, semai pierde...cum pierdemasina
direcgia.Merge intr-o parte, daci nu esti arenr
permanent. Tiebuie atenfie in permanenga.
Cui dobindegte Rugaciunea, inima i se roaga
singuri. $i dup; ce e pierduti Rugiciunea,
CUVANTUL
DUHOVNICULUI
mai greu revine, foarte greu se redobAndeste.
Insistengi.,rug5.ciune,smereniefoarte multi..
,,Cela ce vrea si vini la Mine sa se lepede
de sine,si-gi ia crucea"- crucea necazurilor gi
a suferingelorsi a greutigilor - ,,si.-siia cru-
cea sa si si-mi urmeze Mie" Marcu 8:34.Ficind
milostenii, rugaciune (;i MAntuitorul se
ruga, si ne-a invigat si pe noi si. ne rugim)
si mintea la Dumnezeu mereu. Ci, dupi ce
in om incepe sa rodeasci Rugaciunea, in-
cepe atunci si simti o dulcea$ negriiti in
inimi. Dupi aceea,mintea nu mai fuge. $i,
de Ia un timp, cind vrea Dumnezeu, min-
tea singuri zice: ,,Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mi pe mine,
picitosul". Asta e Rugiciunea inimii. Omul
doarme, dar inima se roag5.c[ C cinr5'2.lJnde
se duce, inima se roagi in continuu. Acei oa-
meni sunt vizitori cu duhul, au darul proro-
ciei, sunt flcitori-de-minuni - oameni care
sunt Sfinti aici, inci de pe pimint...
- Ce inseamnd cuuintele Mintuitorului:
,,Focam uenit sd drunc pe pamint si cit as urea
s,ife aprins" Luttt2:4e2
- Focul dragostei, focul dragostei de
Hristos, focul dragosteide aproapele- impli-
nirea poruncilor: ,,Si-L iubegti pe Dumnezeu
din toat5.inima, si pe aproapeleca pe tine in-
'f Mat 22:37':]9.
su[i"
,,...SicAt as vrea si-l vid aprins": si se iu-
beasci om pe om, si fie gata de jertfh unul
pentru celllalt - gti focul doringei de a urca la
Ceruri. Pentru astaam fost creagi.PetreceIisus
Hristos in tine si tu in El, El in inima ta si tu in
inima Lui. De ce ziceMi.ntuitorul: ,,Neincerat
vi rugagi"?Ne-a fhcut pentru EI insugi... r
A consemnatCezarMachidon
 INTERVIU

- Cine e Cedry2k? materiale. Descoperirealui Dumnezeu

- Un personaj pe czre l-am creat ca si mi
adaptezceringeloranilor 2000 si totodata un ras-
puns la presiunilesocialepe carele-am simgit in
cadrul copiliriei si adolescengei.Esteun rebel,un
neingeles,a fost;i nihilist la un moment dat...
PAni m-am trezit ca gi p. baricade
"lt"
Lrolat aiureain rizboaie modeme mascate
Unde oameni dispu,gilaorice pentru nimic
M-au transformat rapid
din Stelici'n Cedrv2k.
- Un nihilist care a ajuns totu;i la
Dumnezeu... Ce-au zis cei care te cunotteau
cind au uazut intoarcereata la credinyd?
- Evident ci fiecare a vizut in mod diferit
schimbareamea. Unii se bucuri pentru mine si
m5,incuraleazAconstant; algii, dimpotrivS.,sunt
dezamigigi, mi considera un habotnic, un in-
doctrinat. Bineingeles,tema credingeieste una
extrem de sensibili - mai alesastizi, cAnd foarte
mulli renunli Ia religia lor, din diversemotive.
in societateamoderni, tinerii manifesti o teama
constante fagi de Biserici - normal, cineuaa avut
grija de asta...Oricum, nu mi-am propus si ii
mulEumescpe oameni, astae rolul politicienilor.
deruleazi- Ia sftrgit tragem linia...
- Ce inseamndsa cregin?
fi
- ,,Saiubegti pe Domnul Dumnezeul tiu
din toati inima ta si din tot sufletul tiu gi din
toati puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe
aproapeleti.u ca pe tine insuli"
- Crezi ca muzica rap e o cltle de a-L martu-
risi pe Dumnezeu?
- Si astae o chestiunedelicati... Nu, nu
consider. Tobele, ritmul, chiar ;i armoniile
duc Ia un alt soi de ,,begiea mingii". Mi-e
imposibil sI cred ci Duhul SfAnt poate veni
in astfel de situa1ii...Muzica rap e rebeliune,
nu are nimic in comun cu paceainimii. in
plus, si nu uitim ci predica fhri triire nu-i
decAto trincS.neala.Este motivul pentru care
in noiembrie scot ultimul material solo sem-
nat ,,Cedry2k", si renung la muzic5..
Cedry2k,,imi pare rdu pentru toli
cei care aleg plicerea in locul Fericirii..."

Acum lasi-mi daci vezi

ci mi-am gisit drumul,
CAnd ftceam pe nebunul
nu mai mirAia$ nici unul.

- Cum ai ajuns sa-L caupipe Dumnezeu?

- Din dorinla de a fi fericit. Am rezonatdin-
totdeaunacu realitigilecregtine...Dar ceeace
m-a impins si-L caut pe Dumnezeu vine, in
mare parte, din egeculgtiingei(psihologie,filoso-
fie, sociologie)de a-mi explica mersul vielii, in
general- si rostul nostru, natura umani, in mod
special.Cautareain sine presupun ci. ginede na-
tura mea. Niciodati nu m-a interesatnimic mai
mult decAtAdevarul ascunsin soatelerealititilor
 INTERVIL
i Ce auzi sunt ultimele fpete ale instinctului
Ce crede doar in sine
si in strilucirea argintului
Ce n-auzi suntultimelesoapte aleconstiinlei
Ce crede in harul primit in urma pociin1ei...
- De ce ai ales Ortodoxia?
- Adica de ce mi-am alesidentitateasDiri-
t u a l es i n a l i o n a l a ?N u a m a l e sn i m i c . A m f o s r
a l e s ,s l a v aD o m n u l u i ! A s r ae n e a m u lm e u : r o -
mini crestini ortodocsi.N-am gasit nici ma-
car un motiv logic, sau de alti natura, caresa
ma faci sa mi dezicde ei.
- Tbtu;i, uedemca rominii suferi de o lipsa a
identitapii napionale.Ce inseamnasafi romin?
- RomAn inseamni si cunosti limba ro-
mAna, si studieziistoria RomAniei (gi nu mi
refer la aia din manualel) si, bineingeles,sa
participi la conservareasi promovareavalori-
lor romAnestisi-a drepturilor nagionale.
Care e sistemul tiu valoric
CA.nd cineva
ascunde cu griji adevS.rulistoric?...
- Ce sfat ai pentru tinerii romini?
- Sa caute Adevarul din soatelerealitatii.
The' si-i respectim regulile cu stricte{e,
Si $nem pustii departe de treburile
ce ne-au mAncat noui din tinerege,
Si si.-nvegedespre frumusele
Si greseli vechi scrise cu singe pe perete,
Ca nu cumva s5.le repete...
- Ceparere ai dzspredzntgrareaclnst/tntd care
sefacein mass-mediala adraa Bisericii Ortodoxe?
- Presae folosira din plin in atacurile im-
potriva Ortodoxiei, bazAndu-sepe lipsa de
educaqie(in specialduhovniceasci)a oameni-
Ior, pentru a le fura, incet-incet, Biserica.Am
lucrat in presa- cei mai mulgi jurnali$ri sunr
Fascinaqi
de lumea polirica, aspirala ea si, mai
grav, au legituri cu ea. Poatepresao fi a cincea
putere in stat, dar momentan e aserviti.
E ultimul ceas al supremafiei minciunii
Si apoivom iesi dinlabirintul strici.ciunii
Ci nu putem sta-n genunchi
doar c-asa vor unii,
Dar vom sta-n genunchi
pentru-mplinirea rugiciunii. . .
- Cum neputem
feri de in;eldrile lumii?
- Numai respecrXndCuvAntul lui Dumnezeu,
Sfrnta Scriptura.
Si-artrc'sine l5sfun ghida$ de Sfinfi Pirinli
Darnemingim ipocrili,
de-aia ne simgim istovigi,
$ilovili, si ririig gigoliF, gi gotrig,
De-atAta slav5.dqarti ti dmgoste de-argin1i.
- Prin intermediul mass-media al teleui-
;i
zorului in special,se duce o lupt,i foarte mare
tmpotriua tinerilor, Seincearcatot mai muh im-
pragierea ! depersonalizarea minpilor tinere.. .
- Nu mi separeci e o lupti dusi numai impo-
triva tinerilor- dar,intr-adevar,ei sunt ceimai afectagi
de torentelede informaqiicomplicatesi contradicte
rii, pentru canu gtiusi disceami,tind si amestece Iu-
cmrile,ceimai mulli cadrepedeintr-o oaremi. sauin
cealalta-..
Cred ci, atAtatimp cAtnimeni nu poatede-
fini o<actce este,,bunul-simt'', elemennrlaengialin
orice relagieinter-umani, apropiereade Dumnezeu
estesingurasolufe pentru insus,irea unor valori ade-
varate.Oricum, uebuia si ne aqtepamla asa - pro-
fegiilezicclaLr.
e wemeacemerii...
E despremizerii din televizor,
Spalareape creier gi manipularea reclame-
lor in interesullor
Psihic copiii mor asasinali
Adormind infesta;i
de TV-ul lor mic din dormitor.
Nu-i,,Lumea copiilor"...

erry
,,$iin cerva fi maimulti bucuriepentru
un picitos caresepocdiegte, dec6t
pentrunoudzeci ginoui de drepti,care
n-aunevoiede pociinti." (Luca15:7)
- Rezultatelela examenelenapionaledin scolile
romAnesti sunt tot mai slabe tn ultimii ani, iar
atta arata, euident, 0 sciderea niuelului educapiei.
Cine esteresponsabilpentru aceastltsituapie?
- Am avut nesansade a cunoaste,in 16 ani
de scoali, profesori foarte buni si algii foarte
slabi. Totugi, nu consider ci de vini sunt ca-
drele didactice. Cred ca piringii si capitalis-
mul poarti. principala vini. pentru distruge-
rea educagiei.Copiii au imitat dintotdeauna
comportamentul adulgilor - deci, cumva, e
vina ,,modelelor". Nu gtiu Ia ce ne-am fi as-
teptat cind s-au deschis,,magazinelede vise"
- la cresterea
numirului de olimpici?!
$i, renunlim la cruce
Si, ne-ndopim cu rinced
Si, ne-adipim cu sAnge
Si, ne-amirim cu dulce.
INTERVIU
- Daca tot ai pomenit de modele... rezi cd
mai au tinerii de astazi modele?
- Da, au... Dar nu
;tiu daci ista e un aspect
pozitiv... Reperelelor sunt mai degrabi super-eroi
care fac bii de singe decit oameni care au con-
struit cwa concret in societate,Togi pustii il iu-
bacpeJay-Z, dar habar nu au cine a fost Petrache
Poenaru sau Nicolae Paulescu...Oamenii luagi
drept modele sunt, de obicei, cei careau rer-qitdin
puncr de vederematerial sau cei cre au ajuns fai-
mosi. Din cite vid eu, czunasteasunt criteriile...
- Dar ,,Sfnpii tnchisorilor" ar putea
f un
modelpentru tinerii acestei pdri?
- Ar fi extraordinar si fie asa, dar nu sunt
convins ci tinerii sunt atat de recunoscS.tori
fagi de acesti Oameni care s-au opus sclaviei.
Ca si ajungi si con;tientizezisacrificiulacestor
martiri, trebuiein primul rAnd cercetare.insi
media, cum spuneam, nu are nici un interes
in promovarea lor, iar tAnirul va fi mai atras
de succesul(vizibil) al lui Lil \(/ayne, decAt de
puritatea (invizibili) a lui Valeriu Gafencu...
Lene-n vene-n gene,
temeri moderne de semeni, probleme,
Vedem semne, dar pesemne
vrem si credem ci-i devreme.
- $i modelul tdu careeste?
- Iisus Hristos.
- Cum te-a influenlatfamilia tn uiapa?
- in cel mai favorabil mod: am fosr bine-
cuvAntatsi triiesc intr-o familie congtienti gi
uniti, o familie cregtina clasici, al cirei mo-
del incepea si dispari dejala periferia socie-
ti;ii in anii 1980. Ai mei sunt niEteoameni
simpli, dar foarte tari, gi in mod sigur au avur
cea mai puternici infuengi asupra mea. Am
con$tientizat asta inci de mic, cind ma ui-
tam in jur gi vedeam extrem de multe cazuri
de familii destri.mate,multe drame ale ciror
efecte aveam si le vid mai tArziu. Eu am fost
binecuvAntat,slavi Domnuluil
 INTERVIU

' - Care crezi ca sunt principalele pericole care ingeleagi sacrificiul suprem al Mintuitorului
ameninpafamilia restina de azi? pentru a fi cu adevirat motivaEi sa descopere
- Sunt tot mai multe: in primul rAnd dragosteaadevarata.imi pare rau pentru togi
a v o r t u l , a c e s tg e n o c i d c o n t i n u u , m i s e p a r e cei care aleg plicerea in locul Fericirii - ma
de neconceput.Am vizut ca lumea priveste doare pentru ci si eu am f}cut aceasti gre-
astacu lejeritate,dar sute de mii de avorturi qeali qi ii cunoscconsecingele.
pe an au transformat Romenia intr-un
abator uman. De asemenea, casatoriile Da', pentru mine-n sfirgit,
dintre homosexuali mi se par foarte nocive e clar ca lacrima.
la adresa institugiei familiei, precum gi Ci nu-i luminat un sufet
toleranqafaqade pedofilie sau incest. Toate care pistreazi patima.
acesteaspecteimi denoti un atac deliberat
si virulent asupra familiei cre;tine. Mai - Ce este
fericirea?
cred si ca, dintre toate aspectele,,evolugiei" - fu numi-o aflareaimparagieilui Dumnezeu.
sociale,aceastaeste cea mai gravi. - Cum defne;ti singuratatea?
- Lipsa lui Dumnezeu.
N-.q fi anti-sistem, dar nu pot fi pentru - Care estescopul uiepii ue;tine?
Stinga sau dreapta - Mi"ntuirea sufletului. Fericirea de care
pentru ci Dumnezeu e-n centru. ma intrebai mai devreme.
- Ce cdryi recomanzi tinerilor de astazi?
- Pestetot in lume, la orice niuel social, se - in primul rAnd NoulTestament, Psalmii
urmdre;te creltrelthaosului. Crezi ca acestlucru si Patericul, dar si orice alte cirli scrise de
estepremeditat? Cine are de ciltigat din asta? Sfinlii Paringi. Fiecare isi stie cel mai bine
- Bineingelesci estepremeditat: de la cor- propriile patimi si slabiciuni, aga ca va gasi
poraqii care incurajeazape toate caile consu- in acestelecturi adevirate medicamente pen-
mul - consum care, se stie, duce la disparilia tru ele. Desigur cI triirea e totul - si fim mai
spiritualitalii - pini la politicieni, carecreeazd. buni, in primul rAndl
panicasi haospentru a obginemai multi pu-
tere din partea populagiei. Cine nu crede in Eram marele nemullumit,
Adevarul lui Dumnezeu seva speriatot timpul huzurind prin Lacteea
de realitaqilelumesti. Frica e absen{adragostei. Abiaintors acasi, laThti-am prins ideea
Ci iubirea e culmea,
E ultimul ceas Cheia la riticirile mele
in care poli si-fi dai seama Ei foametea din lumea a treia.
Ci nu psihiatrul, De aceea las atitudine duri.
ci dragostea-nvinge teama... Mindrie gi furie de guri
si scapi de procuraturi.
- Dragosteaa ajuns sd se confunde tot mai Plus ci procedura nu spali picatele.
muh cu sexualitatea... Iarti-1i deci fratele!
- Eu nu cred ca face cineva astfel de con- Iubegte-gi aproapele 9i natura!
fuzii. Cred ci mulgi, 9i tineri, gi adulEi,igi as- Respecti Scriptura!
cund picatul doringei carnaledupa concep-
tul de dragoste. in primul rind trebuie si A consemnat CezarMachidon
T

TEOLOGICA

Despreluptacugandurile
Redim,in celeceurmeazd, o insemnare pdstrata
de ParinteleSofronie
Saharov
dupao convorbire a Cuviosului
SiluanAthonitulpurtatacu un monahcareil
cercetase;
convorbireaa avutlocin prezenta
sa,pedatade 31martie1932.
insemnareaareo importan!5 deosebitddeoareceldmuregte un aspectde
capdtaial darpreaadesea
nevoinleidreptslavitoare, trecutcuvederea:pizirea
mintiicuratideintindciunea
energiilordemonice, (R.H.)
in tainaRugdciunii.

Staregul Siluan spunea ci. in experienga
Sfingilor Piringi se pot vedeafelurite mijloace
de a lupta cu gAndul, dar cel mai bun esre
acelade a nu intra defel in dialog cu el.
Mintea carea intrat in dialog cu gandul intim-
pina neintreruptadezvoltarea lui si, atrasi de di-
dog, estesmulsa de la pomenirea lui Dumnezeu
- ceeace qi esteEeluldiavolilor, care,intr-un fel sau
altul, vor ritici gandul smuls de Ia Dumnezeu, iar
din dialogul cu gandul mintea nu va iesi curati. . .
hrsmicuJ $tefan,carehranisedin m6na saun le-
opard, din obiceiu.lde a,,conuazice"gandurilea in-
tat in lupti cu eleinainteas{lryinrlui si.u,si asdels-a
aflat in starede lupta cu dracli (ScaraCuu 7, 50).
Cuviosul Marcu al Thrakiei, din pricina
faptului ci inaintea iesirii sale si-a mAngiiat
sufletul amintindu-si de trudele sale,a fost gi-
nut in vazduh un ceas;iar acest,,un ceas"in-
seamni.ca se primejduia asasa gi rimAni...
Algi Piringi au fost mai ingelepgiin lupta
duhovniceasca.
Cuviosul Macarie cel Mare, trec6nd prin in-
tinderile vizduhului, nu inceta sasesmereasc.i,iar
cind dracii, de-acum de departe,i-au srrigatci le-a
scipat, el a raspunsci inci nu scipase.A raspuns
asdelfiindceseobisnuisea-giginemintea in iad, gi
prin aceastacu adevirat a scapatde draci.
Cuviosul Pimen celMare, deprins fiind printr-
o indelungati cerqre a luptei cu dracii, gtiind ci
cel mai primejdios si puternic estemnn-
"tq-q
dria, toati. viala s-a trudit si-si agoniseascismere-
nia, gi de aceeaspuneaucenicilorsai:,,Crede1i-mi,
fiilor, unde estesatana,acolo si eu voi fi"; insi gti-
ind in adanculsufetului cnt de bun;i milostiv este
Domnul, nadajduia cu tirie ci El il va mAnnri.
Asf,el,asesmeriesrccelmai bun mijlocde apis-
tra mintea cund de gandul pitimas. Tonrsj mulli
nevoitori nu ingelegaceasa;i nu pot gandi asGl, ci
deznidajduiac, nefiind in starea-siginemintea in iad
gi,in acela;itimp, a nidijdui in mila lui Dumnzeu.
Firi. a intra defel in dialog cu gAndul, tre-
buie cu toati mintea gi cu toati puterea sa te
alipegtide Dumnezeu si sa zici: ,,Doamne,pi-
citos sunt si nevrednicde milaTh, darTu, pen-
tru singuramilosirdia Th, mAntuieste-mi.. .".
Sufenrl, adeseapentru un singur gand de in-
doiali in milosArdia lui Dumnezeu - ..Oare nu
cumva Domnul nu mi va ierta..." - pierdemult.
Deznadejdeaeste insa mai rea decAt toate, este
hula impotriva lui Dumnezeu, ca si dnd El nu ar
fi in putere a mAntui, sau curn ci misua picate-
Ior noastrear putezrcovdryimisura milosdrdiei lui
Dumnezeu... El picateleinuegii lumi le-a luat in
inuegime asupraSa... Daca o mami iard toate
copilului siu, fiindci esteneingelegitor,cu ci.t mai
mult va iera Domnul daci ne smerim ;i ne ciim. . .
Lupta duhor.niceascase aseamini intr-o mare
misuri rizboiului obisnuit in aceasti luoti a
 TEOLOGICA

'noasrri trebuie sa ai gi birbigie. Duhovniceasca Iar fratelenecercat,pe careBiaanul l-a sfituit sataie
birbifle se afli in nidejdea cea tare in mila lui gandul diffru bun inceput gi si nu intre nicidecum
Dumnezeu. Nevoitonrl or barbigie,chiar de va ci- cuel in dialog aprimit acelsfatfiindcieraslab;i nu
dea in picat, sauva cidea in ingelare9i seva abate seputeaimpotrivi ganduluipatima;; dar in ciudasfr-
de la caleaceabuna, sauchiar de va aduceinchini- fliui Bitranului, el tot nu puteainci dJ stipanearci
ciune weunui drac,nu seva pierde,ci indad, cu de- curn secuvine,iar prin porunca BauAnului de-abia
plini nidejde, se intoarce ciue Dumnezeu cu po- a inceput a seinviga anwoioasa gtiingi - lupa cu
ciingi, giasdelbiruiqte pewijma;i; dar suflenrlftri g':trdul. Deci Cuviosul Pimen era mai purernic gi
bnrb4ie senrlburi, deznidijduiate, giasfel cade.. . mai cercat in lupa duhovniceasci decAt celilalt
C6.nd cineva se abate de Ia caleaceabuna gi frate; dar, tonrsi, estemai bine intotdeauna sa-1i
cade in inselare,trebuie neapirat, mai'nainte pistrezi mintea curati de tot gAndul, si din toati
de toate, si aduci pociingi inaintea duhovni- putereasufenrlui si te rogi, pentru ci mintea care
cului, povestindu-itoate. Dupi o astfelde spo- seroagi curat selumineazi de caue Domnul.
vedanie, lucrareaingelirii slibegte,chiar daci - Cum este cu putin;i si-gi pistrezi min-
nu indati, dar va urma 9i deplina indreptare. tea curati?, a intrebat monahul.
Mul;i se poticnesc, dar, din picate, nu - SfingiiPlringi ne-aulasatinvalanua despreru-
mulgi se indreapti. giciunea minlii in inimi; prin easepize;te mintea-
Mulgi la inceput primesc har, dar foarte Iar eu nu vid alticale caresi dea o mai buni pu-
pugini revin la el dupi ce l-au pierdut. tinji de a pizi pomncile lui Dumnezeu. I
Monahul a intrebat:
- De ce Bitranul pe careJ intrebaseCuviosul Din Arhimandritul Sofronie -
Pimen cel Mare i-a spus si lase gandul si pa- ,, CuviosulSiluanAthonitul "
trundi in inimi., si de-abiadupa aceeasi selupte (Editura Reintregirea, 2009)
cu el, iar celuilalt frate mai pugin cercati-a spus Traduceredin limba rusd de
dimpotrivi, si taie gAndul dintru bun inceput? Ieromonah Rafail (Noica)
Starelul Siluan a rispuns:
- Din sfat se videgte ci unii Pi.ringi aveau
acelmijloc de lupta duhovniceasca,adici. salase
Ia inceput gAndulin inimi, gi de-abiaapoi si se
lupte cu el. Dar aci sunt cu putinta doua stiri:
Una, cA.ndomul nu stie a-si pizi mintea,
iar atunci gAndurile patrund in inimi, gi de-
abia dupa aceeaincepe lupta cu ele. Este un
fel de joc in carepoli gi si pierzi.
C-"ealald,cind monahul nu din nepu-
dnp r", ci constient,lasagaldul S pI-
trunda in inima, sprea-i observatoaa
lucrarea;dar qi acestmijloc nu te
lasi tonqi si peneciin vedenie,
ci deci mai bine si nu lasi
nicicum Strdul, ci si te
rogi cu mintea curata
 ACTUALITATI

IPSllarion(Alfeiev):
Civilizafia
europeani - delaEdictulde
la
Milanolacregtinofobie
Pe data de 2 octombrie2012, Mitropolitul
nu
alWenei, Ilarion (Alfrnr), a pinut un rurAnt
k der-

utre am spicuit cdteuafagmenteesenpiab.

Lumea cre;tina se apropie de o dati remar_
cabili, si anume aniversareaa 1700 de ani
de la
promulgarea Edictului de la Milano, inrrar
in
istoria lumii drept cel mai important document
juridic care separi doui epoci _ cea
a Romei
pagAne si cea a Europei cregtine. in urmi iPSllarion(Alfei"u),,,Suntffi
cu
1675 de ani a murit iniliatorul acestui ugorrenunli Europade acum la identitatea
docu_ ei crestin;,:

Opinia publicd erd dcum deja pregiititi

cel Mare, trebuie si ne aducem aminte de
acelc
vremuri de persecugieprin care Biserica
lui
Hristos a trecut inainte si le fi fost acordati
ce_
tagenilor romani libertatea religioasi.
sinagogisi in temnige,ducindu_va la imparagi
gi la dregitori, pentru numele 1tr4.u"r-,.",,,r,.
(...) Iisus Hristos le-a infigigat
Apostolilor
Sii morivele care sfau la baza acestei atitu_
dini, prin cuvintele: ,,Daci agi fi din lume,
lumea ar iubi ce esteal siu; dar pentru
ci nu
suntegi din lume, ci Eu v_am alespe voi
din
lume, de aceealumea vi uriste" Ioan^15:19.
(...) intr-adevir, crestinismul
a devenit
,,penrru iudei, sminteala; pentru neamuri,
nebUnie,, 1 C o r i n r c ntr: 2 3
;i
singurul lucru care stdtea in calea persecutiei
in masti constain uoinsac/aseipolitice. Era
ne_
voie de-o scanteiecare sa aprinda explozibi_
lul format din zvonuri, srereoripuri gi id.il.
care srireau la bazapercepgieicresrinismului.
$i aceastascinteie, in sensu/cel mai propriu al
cuuintului, a fost oferitd de incendiil izbucnit
la Roma - dupn uneledouezia/e contemDorani_
lor prouocat chiar de imparatul JVero.Zvonurlle
privitoare la complicitatealui in acesrdezastru
au inceput si circule si pentru a le tempera,
Impararuli-a acuzarpe cresrinide incendlere.
(...) Persecugiile
uneori se potoleau,alteori
luau amploare.Sub impdraruJDiocleEian
;i suc_
cesoriilui, persecugiileimpotriva cresrinilor
s_au
transformar in ulrimaizbucnirea lmperiuluispre
piganism. P/uralismulrcligiosal Romejs_adoue_
dlt a f incompatibil cu cetdpenii,,ngizi', pi
,,into_
branpi" ce cdutau Adzudrut absolutl pentru inca
da1i, puternicul aparat de srar nu a reusit sa
1
faca faEicrestinilor neinarmap, carenu au
opus
 ACTUALTTATI
nici micar o rezistengi- lucru ce-adus la schim-
biri radicalein Imperiu. Sffnul Constantin, cel
intocmai-cu-Apostolii, a fost acelacare a inigiar
acesteschimbiri gi le-apus in practica.
Istoricii gi teologii au fost in special preocu-
pagi de motiuul care l-a determinat p. i-p;t"nrl
Constantin cel Mare si. ia partea cregtinilor.
in mod evident la fel ca si tatal si.u, Constantie
Hloms, impirad Constandn a adopat inilial
o atiudine binevoitoare crqtinilor sub infuenga
mamei - Sftnta impirateasa cea intocmai-cu-
Apostolii, Elena. Dar carea fost factorul principal
care l-a determinat pe impirat si elaboreze;i si
publice Fdidul de Ia Milano? (...) S-au consem-
nat, spre exemplu, nigte afirmagii scepticeale isto-
ricului german Jacob Burckhardt, care-l descrie
pe imparanrl Constantin drept un politician in-
teligent gi pur-pragmatic, firi nici o motivalie re-
ligioasa.Ne esteimposikl safm dz acordcu aceasta
in arcl momentnu aueaacam
cararterizare,deoarece
safe in Imperiu mai mult dz l0%o creytini-;i sd n
bazezipe un segmrntatdt fu ingustal popuLtpieiar
f iruemrnt sa te aucntureziintr-un ffiPerimentPo-
litic extremdz riscant,ca atit mai mult ru cit ris-
cal erareal:nimmi din cadnil Senanlui saudin po-
pukTn romand nu sus{ineapolitica religioasaa lui
Constantin! Cu prilejul fativitigilor care ma.rcau
douizeci de ani de guvernareimperiali in Roma,
imparanrl nu a luat parte la rirualurile de sacrificii
fhcute cu ocaziasosirii salela Roma, fapt carea ge-
nerat indignare in rAndul romanilor, gata si dege-
nerezeintr-o rebeliunearmata.(...)
Punctul de cotituri in perceplia religioasi a
impiratului asupra lumii a a\.ut loc in timpul
luptei salecu uzurpatorul Maxenliu, inaintea ca-
reia Constantin a fost invigat de citre Dumnezeul
crestinilor cum si i;i biruiasci vtq-qul.
in anul 313, la Milano, a avut loc o in-
trevedere intre impiratul Constantin cel
Mare si Liciniu, in cadrul cireia a fost emis
Edictul de la Milan pe numele a doua perso-
nalitili auguste,adresatpresedingilorprovin-
ciilor. Textul acestuiaa supravietuit istoriei in
73
cartealui Lactanliu despre,,Morgi gi prigoni-
tori" 9i in ,,IstoriaBisericii" a lui Eusebiu din
Cezareea.Edictul a condamnat actele anteri-
oare privind cregtinii. Spre deosebirede edic-
rul din 31 I al lui Galeriu, acesrdocumenr a
proclamat libertatea religioasi deplina a ceta-
genilor romani: ,,Niminui nu ar trebui si-i fie
tigiduiti oportunitatea de a trii religia creg-
tini, religia pe careel o consideri a fi cea mai
buna pentru el". Astfel, inchinarea pigini
si-a pierdut dominagia dejure.
(...) Amintindu-ne astazi de prepul mare
pktit de cre;tini Pentru aceastalibertate, sun-
tem m,4hnipi sa uedem cdt de u;or renun{d
Europa de acum la identitatea ei uestina.
Conceptul de ,,integrare europeani' a li.sat
la o parte componenta religioasi. in primul
rknd, orice referirela Dumnezeu ;i la ue;tinism
a fost eliminatd din proiectul de constitupieal
Uniunii Europene/, mai tirziu, din Tiatatul
de la Lisabona (carea inlocuit incd neratifcata
Constitupie). Prin urmare, intreaga bazi ide-
ologici a ,,integririi europene" a fost redusi
exclusiv la libertate, la democragiegi la statul
de drept - o paradigmi seculari incompati-
bili cu patrimoniul de civilizagieal Europei.
Secularizareaa facut ca majoritatea europeni-
lor sa incetezea-;i corela uiepilecu Euanghelia,
pentru a trai in conformitate cu standardele
,,szcietdlii de consum". Mai mult decAr atit,
crestinismul a devenit un element strain in
viagapublici, lucru care s-a dezvoltat din ce
in ce mai mult in manifestiri reginofobe.
Din nefericire,viziunea seculari dominanti
asupra lumii exclude religia din spaliul public,
ace$ra fiind de-acum declaratao ,,chestiunepri-
vati'. Aceastaesteun fel de-a spune ci acasapogi
si faci tot ce vrei, poli si crezi cevrea sufenrl tiu
- dar trebuie si cooperezicu statul gi societatea
numai potrivit normelor stabilite,acelea;ipentru
togi.Aceastaabordareaparentcorectadruine o adz-
udrataprouocarePenhu ffeyini atunci cind regu-
lib secukreincepsa contrazicafundamenteb eticii

creyine.Recunoaperea dz catresocietateaserularaa
unor lucruri ca auorturilc, rutanasia, casatorii[esau
rekpiilz intre persoanede acela;isexii pune pe crel-
tini tntr-o categoiea prosui;ibr intruckt ei nu pot
f dz acord cu acesteaca nortnd dt uiapd.
Logtcasea.tkrismuluimodemneamintestede cea
apagini/ordin Roma:poyiwctezi tnceeace-pidore;sti,
dar e;ti obligatsaail.rcijertrt rcilor,,nbran7d";i,,plu-
rali.sm".Credingain Dumnezeu si deschidereade-a
urma poruncilor Salesunt descrisedin ce in ce mai
mult ca ,,opinii private' - si a devenitpur si simplu
indecent, demodat 9i arhaic si le proclami * glas
tare!A gune kcrurilor pe nutne (de frempl% auor-
nlui - prunucidere,zutarwsiei--crinn;i suicid) ate
corxideratarum un art de nlnanya incompatibil ru
pkmlitmul de opinii;i deckrat o ,,incabarea futp*-
ilor ;i liberdipilnrceapnibr".
Observim tot mai mult in Eirile Uniunii
Europene discriminiri fagade cetalenii care-gi
exprima o pozigie cregtini. activa.Mai muh de-
cit atit, chiar ;i purtarea simbolurilor crestine,
cum ar f crucile de botez,esteuazut dr anumipi
angajatori drept o incalcarea,,cuburii corpora-
t^te". Existd voci care vorbesc despre necesira-
tea interziceriisirbitorilor publice de Criciun,
sub pretextul ci ele pot insulta oamenii de alte
religii! O lupti similari impotriva prezen-
;ei simbolurilor crestine in gcoli a fost dusi
timp de mai mulli ani la Curtea Europeani"
a Drepturilor Omului, in cazul ,,Lautsi vs.
Italia' - un exemolu viu al incercarii unei
ACTUALTTATI
singurepersoane,sub pretextul incilcirii drep-
turilor sale,de a-si impune propria voingaasu-
pra a milioane de oameni. ,,Neutralitatea reli-
gioasi a societigii", construiti de susjinitorii
secularismului european, s-a transformat intr-
o ,,epurarede valori" a acesteisocietigi.
Cum se pot opune cregtinii unor astfel de
tendinge? in ce rezida puterea cre;tinismului?
Ea estedeterminata de credinpa crestinilor de
capacitatea lor de-a trdi in duhul Euangheliei,
de-a aduce Lumina Adeuarului dumnezeiesc
asupra oamenilor. Daci-gi pierd capacitatea
de a fi ,,sareaplmAntului", cregtinii devin ne-
putinciogi in a se opune diferitelor ideologii
prin afirmareapropriilor reguli de viaEi.
Conferinga de astizi isi propune sa reflec-
teze asupracilitoriei de 1700 de ani a Bisericii
lui Hristos de la Edictul din Milano p|ni in zi-
lele noastre- calitorie presi.ratacu multe eveni-
mente importante penffu cregini. Cel mai im-
portant aspectal acesteireflecgii este un rispuns
la intrebareaprivind viitorul crestinismului,locul
gi rolul valorilor crestinein viagasocietaEii,a fa-
miliei gi a individului". (preharedepe mogat.ru)
(omisia Europeani
finanfeazi
avortulfor[at
European Dignity Watch, o grupare non-
profit, a publicat un raport care arati ci cele
mai mari organiza;ii din lume ce promoveazi
avortul International Pknned
ParenthoodFednation si Marie Stopes
Intemational - sunt finanlate pen-
tru campaniile privind planificarea
Amiliali de Uniunea Europeand..
Conform. raportului, Marie Stopes
International a fost finangati, in ulti-
mii ani, cu sume importante din par-
tea U.E. futfel, intre 2005 9i 2010,
suma totali. incasatade aceasraorga-
nizatie a fost de peste30 de milioane
de euro cu scopulde a aplicafemeilor
' din Papua Noua Cuinee avoftul prin metoda
,,aspiragievacuum". Cealalti organizagie(carere-
cent s-aaflat in mijlocul unui scandalmediatic in
S.U.A., fiind denunlati pentru sus[inereapros-
titugiei gi pedofiliei!), a primit 1,7 milioane de
euro anual pentru a aplicain Bolivia, Guatemala
si Peru,,sistemede contracepliede urgengi', care
Provoaq avord prin medicamente.
AvAnd in vedere ca pretextul ipocrit al
finangirilor este combatereasSriciei din lu-
mea a treia, ED\f cere eurocragilor s5.aloce
banii europeni ,,pentru garantareahranei,
apei potabile, accesuluila sinitate si la edu-
cagiecopiilor afagi in dificultate, si nu si ln-
curajezereducereanumi.rului lor".
International Pknned ParenthoodFedrration
estecea mai mare organizagieinternagionalane-
guvernamentali care promoveazagi ofera servicii
de avort, prezenti si in RomAnia prin Societatea
pentru EducayieContraceptiud si Srnnla (SECS).
IPPF este, totodata, un finangator impormnt in timp ce compania Merch attofinangeazi
al politicii chinezede control al populaEieiprin studii favorabile, cazurile graveale fetelor afecate
auortul foryaL Marie StopesInternational (MSI) de vaccinul Gardasilcontinui si se inmulgeasci.
Faceprozelitism pro-avort in gari ca Albania, Unul din cele mai recenteasdel de cazuri estecel
India, RomAnia,Africa de Sud qi Vietnam. Iata, al unei fete din Ausralia caregi-avizut nimicita
4adar, inca o probi a faptului ci. avortul esteo feminitatea, fiindu-i afectateiremediabil ovarele
mizi importanti pe agenda instirugiilor trans- (menopauzaprematura). Doui componente ale
nafionale si, in acest caz, pe agenda Uniunii vaccinului par sa fie responsabilepentru aceste
Europene,mai alesin ceeaceprivestegi.rilesirace grave efecte negative:polysorbat80 gi L-histidina.
sauperiferice.(adaptaredupd ziuanews.ro) Polysorbat80 esteindicat drept principaJi cauz\,
care diuneaza organelor reproductive feminine
GARDASItdistrugein continu- in cel pulin un studiu cunoscut, lx L-histidina
are un risc similar. PolysorbatB0 poate produce,
aresinitateafetelor de asemenea,gocanafilactic.
De curAnd, campania de promovare a Evident ci studiile care ridici. astfel de pro-
vaccinului Gardasil a fost reluati in mass- bleme sunt, din picate, complet ocultate in
media noasrri, pretextul fiind un nou studiu mass-mediaautohtona.Asta pentru ci compa-
care ar demonstra sigurangaacestuia.Studiul nia Merch nu finangeazi doar srudiile din labo-
are insa defectul (neevidenliat in presi) ci e ratoare...(adaptaredupd gaia-heahh.com).I
finanEat de Merch, adici exact de compania
producitoare a vaccinului - lucru care tre- Grupajrealizatde loan Bucur
zesteo justificati suspiciunecu privire la co-
rectitudinea cu care a fost efectuat.
 r; !,#

Poatecd pricinaceamaiinsemnatia avorturilor

cecople5escastdzi
Rom6nia esteunaduhovniceascd: neasumarea de sineginecredin{a
in mila
lui Dumnezeu,Carepoateintoarceinsprebinechiargio cddere.
Despre
aceastaneincredinleazdCristina,
o adolescenta mamd.(R.H.)
ajunsd...
Totul a inceput intr-o zi de noiembrie. Mama am lisat tonrl mana destinului". [a inceput, relagia
"pe
mea plecasein ltalia, tata era mon, mi simgeamsin- noastri a fost lapte si miere, insi, nu pestemult timp, a
guri, desi fusesemlisati in grija na;ilor mei. Aveam intervenit gelozia,au urmat cemrri pesrecemrri, ne-am
14 ani, eram cu capul iq nori, iar cind l-am intAlnit mai acordat mereu cnte o gansa,insi in zadar.Mama gi
pe el am crezut ci am gisit iubirea. . . sora mea aflaseri desprenoi, nu erau de acord cu relagia
imi plicea mult cum arita, insi, dupi ciwa timp, noastri - gi,pAni la urma ne-am despi4it.
am inceput d observ cXtecevanepotrivit in comporta- Am observat ci ceva nu e in reguli cu mine, insi.
mennrl siu. indrigostiti pini pestecap, mi-am alunpt am pus tod pe seama stresului gi-a frigului. Nici
indoielile, convingandu-mi tot mai mult ci el era,,ale- n-am bigat de seami cum fteceaulunile. intre timp,
sul". Se schimbasemult de cAnd era cu mine, nu mai marna meaveniseacasi,iar intr-un week-endlaDorna
iqea da cu biiegii si, intr-un moment de iraponsabili- imi gisisem un nou prieten. Nu mi ingrisasem, nu
ate, am cedar Crezind ci mie nu mi sepoate intXmpla, aveam pofte, nu avqun gre[uri, nimic care si indice ci
 PROVITA 77

eram insircinati - numai intArziereaciclului. intr-o asumat rolul de tati imediat, iubqte fetip gi are gnji
zi, la sugestiaunei colege,am plecat de la gcoali;i am de ea, iar mama mea esteo bunici fericiti.
ficut un test de sarcini. Astfel, am afat ci eram insir- Aorm, dupa un an;i ppte luni de la nagtere,dupi o
cinati - dupi mine, cam in luna a cincea... zi oboitmre de tcoab, cind ajung ec"d, Simona mi in,
Avon nu mai puteam sifac, asaci am ascurssarcina tAmpina,imi spune,rnami", mi imbrigigeazigivreasi mi
cit am punrt. De zisnu am zisla nimeni, in afiride colegi. joc cu ea"Tiiiesc cel mai frumos sentimenc Sunt la sfiai-
Examin&agostid de noul meu prieten,mama si soramea ul dasei a douiqprcz.c-, -i qtopri bacalaureanrl,imi
erau de acon:lcrr el; mi gandeamcu groazi a vor spune doresc$ continui snrdiile - dar inainte de toate, dorac,
dnd vor afla adevirul. Cu toate ci meritau toati increde- cu ajutorul lui Dumnzeu, si intemeiem o frmilie fericiti
reamea imi era frici si le vortesc. Aveam qi momente in ii mulgumesc lui Dumnezeu penrru comoara
carevoiam d mi sinucid dar era cevace mi impidica- pe care mi-a diruit-o, mamei qi surorii mele care
M-am gindit numai, n-am inarcat niciodati si 6c cer"a-.. m-au ajutat mult, prietenului meu si pi.ringilor pri-
intr-o zi, pe cind aveam deja gapteluni si burta etenului meu, care n-au ezitat si fie alituri de mine
mai crescusepu[in, mama m-a intrebat daci. nu sunt inci din prima clipi. Le mai mulEumesc doamnei
insircinati. - gi am recunoscut. Ca orice mami care diriginte, care m-a ingelessi m-a ajutat la s,codi, gi
afi ci fiica ei de 14 ani este insircinati, a fost qocati colegilor mei, care m-au incurajat intotdeauna. I
gi a reacgionatviolent. M-a dus de urgengala doctor
gi am frcut o ecografie, dar era prea tirziu pentru Cristina
avort. in aceeasizi,a afat gi prietenul meu rotul, dar (Suceava)
nu m-a pirisitl a spus ci impreuna vom trece pesre
asta,indiferent ce decizievoi lua in continuare. (din*trfiinuni - Glryercderntunrii,"
k na{:terc
Lunile treceau-eram la sfirsinrl daseiazecr4 colegii wI II, H. SftnpiiMartiiBrirnweni,20l)
mei mi rislllau ;i aveaugriji de mine. Doamna ditigr.i
m-a sprijinit, mama a inceput s[ fie alinri de mine; mai
aveampqin gi trebuia si nasc in momentele acelea,vo-
iam si-mi dau copilul spreadopgie,iar cand, pe 10 iunie,
am niscut o fetiEisinitoci;i fnrmoasi, nici micarn-am
vnrt s-o vid. Am stiruit in gAndul acesra- gi,dupi.o sip
dmani, m-am dus acasi firi copil.
Dar nu-mi puteun gisi niciorm lin$rca - mi gan-
deam intr-una la copil, remu;cirile pe care le simgeam
erau dureroase.Firi si-mi fi dat seama,inci de cind era
in buna mea dragosteade mami incepusesi infloreasci
din ce in cr mai mult. Cum puteam si fiu acum atit de
nemiloasi, atit de nesimlitoare fap de minunea cares-a
ndscut din mine?I...inainte de a treceprintr-o asemenea
egerienga, judecam dnerelecaredmAneau insircinate gi
nuli gineaucopilul, dar probabil a trebuit si mi seintim-
ple gi mie ca si inEelegci nu e bine si juddm.
impreuni cu marna si cu sora mea arn hotir6.t
si Iuim fetiga acasi..CAnd am luat-o pentru prima
oari in brage, arn avut o senzatie de fericire nespusi:
simgeam ci face pane din mine. Prietenul meu si-a
 &raix'nl
ffimus&
Micugi, de-o gchioapa.
Cand au intrat in lin\tea neclintita a bisericiicu-
firndati in semiintuneric;i ai"a s-aluminat locul.
El - inainte - atotstiutor si birbat: patru
ani si opt luni, Nicolae. Ea, trei ani, Maria (nu
Mirioara, ci Maria, oricAt ar parea de serios!),
ca un future carezboari pretutindeni frri si se
teami de ceva, constient ci frumuselea lui nu
poate fi riniti fiindci e pllmada Celui maiThre.
Thdl - in faji - s-a inchinat cu evlavie gi binecuvinta si el pesteani! I-am cerut;i ei mi-
buna-rAnduiali. Apoi, biiatul: aceeasiseriozirare, nula: degetelede foare, sfielnice,s-au lipit de
aceeasiresponsabilitate,nimic strlin in purtarea buzele mele... Cu aceeasievlavie le-am siru-
lui. $i, 4teptAndu-gi cuminte rAndul, flutura;ul tat cu care, mai devreme, sirutasem Sfintele
in rochi;a albastraca cerul - ,,potir albastru si icoanecutrerpurati gi fericiti. Si mi-am amin-
adAnc"- parcaabia dezlanguitdin cocon, a ince- tit ce-au spus Sfingii Parinli: ,,Sastam unii in
put ritualul ei. Nu, nu copiat,ci al ei...O dati..., fagaaltora precum in fala unor vechi icoane".
de doua..., de trei: flrima de batic - albasuu gi Am simlit nevoiasi le mulgumesccSmi-au
el - s-aaplecatodati cu fbrima sidefiede frunte, iesit in cale, ci mi-au umplut clipa, desivir-
in trei inchiniciuni, inaintea Celei care (parca) ;ind-o... Si, fiindci unor copii ca ei nu le pogi
si-astrAnsmai tare Pruncul in bragesi-azimbit... da bomboane, am alergat la pangar, speriata
Un miros adinc, greu, de mir, s-a rispin- si nu-i pierd: o icoani a Maicii Domnului,
dir o clipa in bisericaluminata. De la icoane? impirateasa, sigur i-ar fi bucurat. Au primit-
De Ia Sfintelemoaste?De Ia...? o cu bucurie din mAinile Pirintelui, asacum
incremenili ca la citirea Sfintei Evanghelii, m5.asteptam,seriosi9i congtiengi,doui vechi
Parintele,fetila mea si eu priveam, cu inimile si icoanerisirite din coconul rugaciunii...
ochii pline, pline. CAnd si-a intors privirea spre ...I-am urmirit iesindpe poarta Ministirii:
noi, micula s-adeschis- proaspataca un mugur intr-o strifulgerare de vesnicie, doui inimi
de primivari - intr-un zimbet ca un vesmAntde mari, inlinluite in inima Celui Puternic...
lumina. O clipi, o stri.fllgerarede vesnicie,si-au Siam inlelesci ei sunt armelecu carevom bi-
iesit,lisAnd in urmi o unda de mister si regret. rui in lupta cu toate riutigile acestuiveac!tr
Dar, din pridvorul bisericii, Nicolae s-a in-
tors. il vazusepe Pirintele si uitase si ii ceari PrezbiteraRodicaTriistaru
binecuvintare! S-a intors si Maria. Nimeni, ni- (Beiu,Teleorman)
meni nu le spusesesa facl asta!I-a binecuvAntat
Pi.rintele, i-a strAnsIa piept ca pe doua comori
desprecare;tii ci sunt ale tuturor, cum sunt iz-
voarelede munte in caleadrumelilor tdrzli...
M-am inclinat.
I-am cerut micugului voie si-i gin in pal- in afaraconcursului
6
mele mele mAna, ceacu care (nidijduiesc!) va
 CONCURSURI 79

Concursurile
lunii noiembrie
Dragiimei,

Gandindla cAndvomfi dinnoucopii,dintraiulmeubanalgigri un valdeodatamd rdpi

t 5imd zvarli(nu;tiu cum oare)dreptin mireasmdgi-nculoare. Md uit in jur - e de mirare,
deodatdnu mai sunt om mare:genunchii-s rupfi,cdrli des-cusute, caleigi corcodu;e
t multe,robotidin sarmedin maidanlipiliatentcu,,Pelican'i
harliingropatl-n sticlesparte
(aidomacumscrialacarte), nuieletransformate-n
spad5,tunelurile dinzdpadd, piramidon
9iaspirinS,
ciregelede lavecini,gotronur,
coarda,,,lapte
gros,,-tii,taremaierafrumos!

$i Dumnezeu
cu noiera,deqide Elnu sevorbea.

tainic,'ncetinel,.rugandu-L
Acum,vorbimnumaide El,chem6ndu-L safim iarcopii,
in ceaneinserata
2i...

AncaStanciu

Pentruconcursullunii decembrie,asteptim (pini in 20 noiembrie),si la foto-

grafie,si la eseu- rrCu noi esteDumnezeu". in ianuarie,,romul" estesubiectul
pentru fotografie, iar pentru eseu,cu bucurie, ,,Cum am gustat din vegnicie"...

ESEU

De asti data, ne-a fost cu neputinEi si facem un clasamentpenrru cAstigitorii

concursuluilunii noiembrie,,rcand voi fi, din nou, copil,,. De ac.ea,am h-otirit
si oferim un premiu unic, la egalitate,pentru scrisorilecele mai gusrate:Aurelia
Dumitru, I7 ani (Giurgiu), Meknia G. (Arad), Adek costea (oradea), prezbitera
Rodica Trdistaru (Beiu, Teleorman),pr,f wcenpiu,pascalu (cotnxggp,), asist.
uniu.
AniryVuhanGrigoriu(Bucure;ti),
McokeStreinu(Arad),t ono&ifrffile.Munte),
prof lulianaBerila(Brdila). .r*. ,,i
6;
CONCURSURI

FOTO
CAgtigitoriiconcursuluilunii noiembrie,
,,Dragostede mamf':

PREMIUL I: Pdrintele Mihai Cinarba

a Bua;u)- fongrafuexepubliradak pg 3.
(Gomoa,

PREMIULAL II-LE 4\:Ckudiu Pintea(Iasil.

PREMIUL AL LILIIAa Arn Buruc(Gakyi).

MENTIUNIz Maria Cidere (Timi;oara),

PaulaDdnila (Piata Neamp),Cdtalin Rotaru
(R4mnicu Sdrat), Carmen Selejean(Arad),
AliceBud (Focsani).
Asociapiap entru Apdrarea
Familiei ;i Copilului a mai
revistei,,Familia
editat colecgiile
Ortodoxi' pe anii 2009, 2010,
2011,2012 (Vol.I) precumsi
colecgiide CD-uri suplimentale
r e v i s t epie a n i i2 0 l l g i 2 0 1 2 .

(D1an
Ab.cusupliment