NATIONAL

[10 TN kalja
LITERA
NATIONAL
[10 TN kalja
LITERA
EXPLORER .
m
kl
kl io m confinutuisi färä aprodarea in scris din partea editurii,
de
Incepänd din 1888,N a tional Geographic Society a finantat peste 12 000 de
cerceare,explrarescon se vareitotälu m a.Socieatea
Inceänddi 1 888,Nt io n a lGeogrphicSocety peste 12 000 de cercetare, explorare
si conservare in toatä lumea. Societatea primeste 151MASNI S OON SIKO TAS
PUSSJ 90 AA
a
ves
cerce a re,explrarescon se vareitotälu m a.Socieatea 15014 MACKSNI S O
ON TSI KOOTA SOPII UINSSNJN 90 TAKAS tin achizitionarea acestei cärti.
O parte din venituräe obtinute de pe urma LONOTNSAASIO
ti a ces tei cärti. O parte din venituräe de pe teicärti sus tin aceastä TTL SO
NIOTAMEN MN SVA TAS IRO natgeo.com/info. NATIONAL GEOGRAPHIC
si chenarul galiben sunt märci inregistrate
olNatinalGeogrphicSocetyssaäsbKcetä,
NATINALGE O GRPHICsg a l ole National Geographic Society si se alä sub
Kcentä,
Pentru m a i muite informati, vizitati site - vl nationakjeographic.com, sunati la
numärui 1 800-67-5463suscretipadrsa:Na tin alGeogaphicParters117hStret
Penru m imu tei nfor a ti,viziati si e - v sunati la numärui 1-800-647-5463 sau
scrieti pe adresa: National Geographic Partners 1145 17th Street N.W. D.C. USA.
1 800 - 67-5463suscretip a drsa: Washington, D.C. 200364688 USA.
Vizitati-ne site-ul nationakgeographic.com/boois.
Pentru bibliotecari si profesori: ngchildrensbooks.org
Pentru mai muite cärti pentru copii de la National Geographic: natgeokids.com
Design de Eva Absher-Schantz Coursghictoricretedd.G
Desgndv Coduri si ghicitori create de dr. Gareth Moore
Copyright € 2020 National Geographic Society pentru versiunea in limba romänä

ven a Ed m raLitra
Edmura Litera P a ona soimattu TaTrst
Tel: 0374.82 66 35 9 P a oasoi m ttu Tau Trust
Te:0374.8 66 35 02131 963 9
031 4251619 Copyright € 2020 Grup Media Litera
emak contactiditera.ro € 2020 Grup Media Litera pentru versiumrea in
ww litera. ro limba romänä
Toate drepturle rezervate
Traducere din limba ergiezä. Aina Bratu
Editor Vidr a gou ji fi Rodata ro :Gabie la eh
Ed io rVidrgoujf Rod a ctaro: Gabriela
Tehpeukmou Coprtä:An de eaApotoli
Rod a ta ro :Gabie la eh pe u m o Copertä:
Andreea Apostoli
Coprtä:An de e a Apotoli Tohnoredactaro ji
prepress: Mihai Stoianov
Descriere a CP 2 Bväotecii Nationale a
Romaniei
Descrere a C True, Tudi Paajoi m kui
Tru,Tdi Pana joimukui / Tn True ; trad ein Ib
ergiesk de
P a ajoi m kui Tn rutr de nI Kina Bratu -
Bcuregti: Litera, 2020 ISN
Ki a BrauLite ISBN 978-606-33-4348-8
ISN ISBN EPUB 978-606-073-5366
1 Braty, Alna Mad)
821.111
Jarnes Cameron, explorator rezident a] National (4
sicineast act
Prima cart e dintr- o novä serie pudlicata de National Geographic eo
aventurä P-tech de la Inoeput pärä
l a sfärsit, avand d e o ferit atät informatii in te resante si educative
despre planetä, cät sio distributie diive sä d pe rsnaje am uznte;
lsfärit, a vndd o f e itatt in fo diiversä de personaje amuzante;"
— Kirkus Reviens
Abs o lut genialä! Exolorer Academy este um adevärät Testin peritru
minte s! inimä — o cälätorie peipitantä
yi ispirationala. cu personaje convingätoare, lcuri nemaipomenite gi
cele mai mari miiae posibile. Asa
Cum e xistä o singurä pla netä Pämärnt, si aceastä serie es te uricä. Nu
mai
AVEN astepta
p0nicio
PEI seoumdä
OST ca sä tebucridavenuräfenomn al ä""
ONKS
Cm e xitä si nuräp la ntäPämrnt, bucuri de o aventurä fenomenalä""
= T.A. Barron, autor al seriet Mertin Saga"
AcPune ro nstop 51 ocombinatie de Fotografi si Mystratii color pe tot
parcursul cärtii o fac aträgötoare
Ac un e r o ntop1combn a tiedFotora fi sMystatiicolrpttparcrs ul
cäriif cat rägtoare atät pentru exploratori aspiranti, cat si pentru cititori
retioenti, iar finalul deschis promiie o revenine si
a tt pe n ru expl o atori mai spectaodoasa"
— School LRrary Journat
«Expl o r e r Aca demy trezegte regresit aventurierulce za087n tinerfi
cititori gi curiozitatea Tata de k um ea Dar ru trebuie sä mä oredeti
pouvmturmritiaverturieliCrz.Emmtt,Sors
«Exp o r e rA c a emytrezg te regr si taventrie ru cza87t in r fi
ititrii cu rioztateaTaadk um a Trconguratoare. Dar ru trebuie sä mä
oredeti pe ouvämt — urmäriti avertturie lui Cruz. Emmett, Saor si
Lani si comvingeti-va singuri!"
— L e a r Burt o n, actor, regizor, autor si oazda iuni te le vaate pe n ru
cotiRea in gRainow"
L e rBur o n, a cor,re gi or,auorsoadaa emisiunti televiaate pentru
copti Reading Rainbow"
P ON TO VOÄATSON ON TII NOIN ONI cn
AVEN p0 PEI OST ONKS
— Gookkist
wn tumultui unet actiuni alerte, Explorer Academy scoate la ivealä
puterva cunoasterii dobändite prin
erplorare. Satisfactia une descoperiri pe cont propriu reiese din
aventurfle ul Cruz, care fi incurajeazä UVÄ PIN
HARTA ORON
PA SNSvSIITS] ast
[MELKEIN ETA 8:541] PATTI
PUSA SISIN L Cabinele facultätii

[+ MSK ET Sta PMOS]

E Sälideclasä N ahaa PN Pa ITSEN THT

F Puntea de observatie ko ATSA SK] TetE [ea

KERES ETT PLITT a Ye

ja ORStSTNS O Atriul

PS R Dep: 'amera de control

S
T
W] SUNT 'SINGURELE CARE

REUSESC.

11] MISIUNILEIMPOSIBILE

SUNT IIS 'SINGURELE CARE

REUSESC.

Jacgues Cousteau (1910-1997)

64. 1 265* N 1 21.8174* V

——
——
> TIN PRAGUL 11210
prins intr-o coadä groasä de cal, ce se legäna din värful capului.
— N-ai terminat de despachetat incä?
= Sunt aproape gata.
Cruz ii zämbi nesigur lui Sailor. Inima lui avu o sincopä cänd se intinse dupä
ultimullucru din valiza: o minge neagrä din fibre de carbon. Spera sä nu fie spartä
comoara dinäuntru, dar probabil era. Cum se putea altfel?
Dacä nu se stricase cänd o dezmembrase Lani, atunci sigur o pätise in
zborul de noapte dinspre Hawaii al dronei postale. Cruz bätu usor cu degetul
in invelisul de ca rb o n cao spumä pänä ce sigiliul se sparse,apoi desfäcu atent
sfera. Eliberat d in coconul lui, globul de argint ce-i incäpea in palmä pärea
intact.Totusi, Cruz nu fu sigur pänä nu-latinse si-i apäru holo-clipul cu mama
lui si cu el mai mic, la plajä. Fredonänd Here Comes the Sun, puse globul pe
noptierä, intre cutia turcoaz cu cele cäteva lucruri ale mamei sale si Mell,
drona-albinä. Cruz ezitä. Poate acum nu era cel mai bun moment sä afle dacä
film ar ea suferise avarii. In caz cä da, Lani arfi spus cäe semn räu, cä voiajul
lui pe Orion e sortit esecului. Cruz nu era superstitios. Cu toate astea. nu-i
venea sä atingä sfera.
Prietena si coechipiera lui, Sailor York, Ti examina cabina.
— Estipecoltdin nou. Norocosule! Bryndis si cu mine suntem la celälalt capät
al coridorului. Locul ästa nu-ti dä senzatia cä vezi dublu?
Awea dreptate. Aproape totul in acel compartiment primitor, cu mobilä din
lemn de artar väruit, erain perechi -d ouä paturi deo persoanä, douä cuverturi
identice in dungi subtiri alb cu bleumarin, cu perne asortate, douä noptiere din
lemn de artar, douä sifoniere puse unul längä altul, douä fotolii bleumarin tapi-
tate — fiecare cu cäte o pernä in formä de pinguin — si douä mese de scris cu
cäte un scaun.Cruzisi adora biroul. Fäcut din granit slefuit, piatra de un
albastru
sa fi r intens cu picätele aurii si pete de un alb delicat fi amintea lui Cruz de
fotografiile cu Calea Lactee. Pe fiecare masä instelatä stätea, ca un cort in
miniaturä, cäte o scrisoare de la presedinta Explorer Academy, dr. Regina
Hightower. Le scrisese, lui Cruz si colegului säu de camerä, Emmett Lu, douä
mesaje aproape identice, urändu-le o cälätorie palpitantä, educativä, care sä
le schimbe viata. Cu toate astea, Cruz observä cä textul lui continea un ränd
In plus fatä de cel al lui Emmett. Sub semnäturä, presedinta trecuse si numäru!
ei personal de telefon. In cazulin care ai nevoie de ceva", mäzgälise ea aläturat,
si adäugase apoi: ,Te rog ai grijä”.
Presedinta Academiei era una dintre putinele persoane care stia de misiunea
pe rs o n a lä a lui Cruz. EI cäuta o formulä pe care mama luio concepuse
inainte sä
moarä. Petra Coronado cr ease un ser ce avea puterea de a regenera celulele
um a ne — o de scoperire care ar fi dus la vindecarea a sute de boti. Cercetätor
si
fond a tor al Synthesis, divizia stiintificä ultrasecretä a Societätii, Petra däduse
peste formul a in timp ce lucra la un medicament impotriva durerii pentru
Nebula
Pharma c e uticals. De indatä ce Nebula aflase cä ea crease cev acel e depäsea
asteptärile, li ordonase sä distrugä serul si formula. Asa cum explicase mama
lui
in jurnalu! digital h o lografic, ,ultimul lucru pe care si-l doreste o companie de
m e di ca mente ce cästigä miliarde de dolari din vänzäri eca oamenii sä nu mai
aibä niciodatä nevoie de medicamentele respective”.
Mama lui fusese fortatä sä accepte solicitarea celor de la Nebula, dar nu
Ina in te sä graveze formula pe o bucatä de marmurä neagrä, impärtind piatra
in
opt si ascunzänd fragmentele prin lume. Temändu-se pentru viata ei, realizase
un jurnal holografic pentru Cruz, cu indicii care sä-l ajute pe acesta sä gäseascä
fragmentele. La putin timp dupä aceea, murise intr-un incendiu misterios din
l a borator, de clarat a fi un accident. Cruz descoperise abia de curänd cä
moartea
mamei lui nu fusese totusi o intämplare. Si, ce-i mai räu, Nebula era de vinä.
N
ET" 4 N mu

N
relatia dintre ei. Poate cälätoria pe navä reusea sä le dea acel nou inceput de
care
aveau nevoie. Cruz isi dorea intr-adevär sä incerce.
— Ce mai faci, Dugan?
— Grozav, spuse Dugan cu entuziasmul unei moluste bolnave,
Cruz deschise punga cu amestecul de seminte si i-o oferi colegului säu.
— Awem voie sä mäncäm aici? 11 repezi Dugan. Sau ai convins-o pe mätusä-
ta
sä schimbe regulamentul in ce ea ce te priveste?
Incer c a rea numärul d o t. Cruz n-avea nevoie de oa treia ca sä-si dea seama
CäDugan nu era interesat sä o ia de la capät. Isiintoarse scaunul spre un
teritoriu
mai prietenos, adicä spre Emmett. Privind in jur, nu väzu niciun semn pe care
sä
serie ,Interzis accesul cu alimente”. Chiar si asa, isi aseunse punga in poalä si
män cä pe fugä, in caz cä Dugan avea dreptate.
Incercä sä-l intrebe pe Emmett cum stä cu proiectul din laboratorul de
stiinte; totusi, cu gura plinä, din intrebarea Cum merge cu proiectul?" se inte-
lese ,Cu miere intre ierburi?"
Emmett se holbä nedumerit la el cäteva secunde si emochelarii pe care-i
purta tsi schimbarä culoarea lentilelor de la obisnuitul verde-lime mat la un jet
de spumä de mare cu safire.
— Ah,acuminteleg. Nu prea grozav. Sincronizarea nano-procesoarelor merge
pe simuläri computerizate, dar in experimentele reale nu pot sä fac tesätura sä
räspundä la comenzile functional-regenerative ale cortexului cerebral — sau
mäcar la modificäri ale pigmentilor de bazä, la drept vorbind.
— Deci nu se intämplä nimic?
= Exact asta am spus.
Cruz era pe punctul dea -] incuraja pe Emmet, spunändu-i cä va gäsi el o
solutie, cänd Sailor se aplecä pr in spatele lui Emmett. Jinea sträns in mänä
tableta si cartea postalä.
— Lamdescifrat! Henson s-a näscut in anul 1866 si, din fericire, n-a trebuit
sä cit e sc prea mult — 1866 e al treilea cuvänt din carte. Uite!
Ti dädu eartea postalä lui Cruz.
EI väzu cä ea scrisese cäte o literä in dreptul fiecärui numär, asa cum o
invätase. Mesajul mätusii Marisol era: ,Bine-ai venit la bord!"
— Mersicä m-ailäsat sä-ti fu decriptor, spuse Sailor. A fost distractiv.
17
— N-ai pentru ce.
Taryn Secliff inträ vijelios in salä.
— Bunä ziua, exploratori!
Taryn era indrumätoarea c lasei si ,mama" grupului. Dädea sfaturi, fi
ajuta la
rezolvarea problemelor si se asigura cä fiecare era acolo unde trebuia sä
fie,
fäcänd ce ea ce trebuia sä facä. Cänd Taryn trecu pe längä Cruz, 1I väzu,
la picioa-
rele ei, pe Hubbard, terrierul ei alb West Highland. Cätelusul purta o
vestä de
salvare de un galiben tipätor. Taryn se asezä in capul mesei. Le cercetä
fetele.
de mare? Suntem neräb-

Cruz Ti dädu un
ghiont lui Emmett
si-i arätä din cap
locul gol din fata
lui, spunänd in
soaptä:
— Brydisnu-i
aici.
Bryndis Jänsdöttir,
al cincilea membru al
chi pe i Cousteau,
särise
In apärarea lui Cruz
cänd acesta fusese McKittrick, un alt
acuzat si exmatriculat coleg, s in u Cruz, a
pe nedrept pe motiv fost cel care spär-
carfi trisat. sese programu! lor
Investigatia ei arä- de antrenament si i]
tase cä Renshaw
m o dificase. li era dator vändut lui Bryndis. In plus, o pläcea mult. Mai
nou,
Tncepuse sä crea dä cä si ea (1 pläcea un pic.
Emmett si Cruz se uitarä unu! la altul. Ar trebui sä zicä ceva despre
Bryndis?
Taryn isi drese glasul ca sä le atragä atentia cä urmau sä inceapä.
— In numele facultätii, al profesorilor si echipajului Explorer Academy,
imi face o deosebitä pläcere sä vä urez bun venit la bordul lui Orion, nava
amiral
a flotei Academiei. Cät timp veti sta aici, aceasta va fi casa voasträ. Ca
atare,
ne asteptäm sä aveti grijä de ea. Pästrati curätenia in cabinele voastre si in
saloane. De asemenea, se presupune cä veti respecta aceleasi reguli pe
care
le-ati respectat in cartierul general al Academiei. Nu päräsiti nava färä
permi-
si unea sau supravegherea u nui adult sinu aduceti vizitatori la bord färä
apro-
bare. Toate problemele legate de colegii de camerä, de echipä, facultate,
teme,
sänätate si orice altceva vor fi aduse in atentia mea. Mare parte din navä
este
la dispozitia voasträ, asa cä, dacä n-ati apucat sä faceti un tur si sä
cunoasteti
membrii echipajului, vä rog indräzniti, dupä ce vom incheia aceastä
discutie.
Aveti Intrebäri?
Taryn ii studia pe ränd.
— Nu? Atunci trecem mai departe. Al doflea aspect: orele reincep mäine
in
Sa la Lamantinului, douä usi mai incolo, la ora opt dimineata.
Se auzirä cäteva mormäituri — cea mai sonorä era a lui Dugan.
Taryn stränse din buze.
— Aceasta nu e o croazierä. Cät timp suntem pe mare, veti urma acelasi
program pe care |-ati avut la Academie. Prima orä, protectia mediului;
urmeazä
antropologie, fitness si supravietuire, biologie, geografia lumii si
jurnalism. De
fiecare datä cänd aco stäm, orele se vor suspenda pe perioada cät nava o sä
stea
in port.
Cum incepuserä sä chiuie, Taryn le fäcu semn sä tacä.
— In a inte sä vä entuziasmati pre atare, lucrurile stau asa pentru cä profe-
sorii si instructorii invitati vä vor da misiuni de dus la indeplinire pe uscat.
Veti
af la mai multe despre ele pe parcurs, dar sä nu vä asteptati la prea mult
timp
liber. Intrebäri? Nu? Mai departe. Al treilea aspect...
Cruz nu mai putea suporta. Ridicä mäna.
— Taryn, Bryndis lipseste.
19
— Asa este, spuse ea pe acelasi ton. Dupä cum spuneam, al treilea
aspect...
Cruz läsä mäna jos. N-ar trebui ca un indrumätor sä fie mai preocupat de
faptul cä un explorator lipseste? Dacä Bryndis se rätäcise? Sau ti era
räu? Sau
cäzuse peste bord?
Ridicändu- se de la locul ei, Taryn se indreptä spre usa din spatele ei.
Puse
mäna pe clantä si deschise cu putere usa.
— « UN iforma voasträ oficialä de studenti ai Explorer Academy!
Lu i Cruz i se täie respiratia. Bryndis! Islandeza inaltä, cu pär frumos,
stätea
in prag. cu un pici o r indoit, ca un fotomodel. Purta o geacä gri deschis
cu fer-
moar si guler inalt. Umerii si mansetele erau accentuate de un material
gri
inchis. In partea din fatä se vedeau patru buzunare oblice — douä pe
piept si
douä la sokduri. Deasupra buzunarului din dreapta-sus era prins un
dreptunghi
negru pe care scria cu auriu ,EA”. Pe gulerul din stänga erau n fel de
nasture
sau o insignä care aräta ca planeta Pämänt. Pantalonii mulati se asortau
cu
g ea ca in nuante de gri deschis si gri inchis. Gulerul pe gät al unei
bluze de
cul o area muschiului jesea de sub geacä. Pe degetul mic fi atärna o
pereche de
ochelari de soare cu rame bronz rotunde, care arätau ca rotitele unui
mecanism,
puse una peste alta.
Bryndis päsi ränjind in sala de conferinte, urmatä de douä femei. Prima
pärea doar cu cätiva ani mai in värstä decät mätusa Marisol. Purta un
halat alb
de laborator, o cämasä bleu cu nasturi, o fustä neagrä lungä pänä la
genunchi
si pantofi de in firmierä. Tinea in mänä o tabletä de douä ori mai mare
decät cea
st a ndard a unui explorator. Cealaltä, cam de värsta lui Taryn, era
imbräcatä cu
o pereche de blugi rupti. un tricou roz decolorat si papuci rosii. In jurul
capului
avea legatä o esarfä leopard, iar mäna ii tot plonja intr-o pungä cu jeleuri
roz.
— Exploratori, faceti cunostintä cu sefa noasträ de laborator, dr.
Fanchon
Ouills, si cu asistenta ei, dr. Sidrill Vanderwick, anuntä Taryn. Ele sunt
creierul
din sp a tele multor dispozitive pe care le purtati si ni s-au aläturat
pentru a ne
explica cum sä le folosim. Fanchon?
Cruz se intoarse spre femeia in halatul de laborator, al cärei pär blond-
saten
era sträns asa de tare intr-un coc la spate, cä-i intindea pielea de pe
obraji.
— Multumesc, Taryn, spuse femeia cu capul infäsurat in esarfa leopard.
Cruz o fixä din nou cu privirea, surprins. Aceea era dr. Ouills? Aräta ca o
studentä in drum spre plajä, mäncänd dulciuri.
Dr. Ouills isi puse jeleurile pe masä ca sä poatä aräta inspre Bryndis.
— Värog, spuneti-mi Fanchon. Uniforme le Academiei pe care urmeazä sä le
purt a ti folosesc tehnologie de ultimä orä. Materialul a fost creat de oamenii
de sti intä din cadrulExplorer Society. Este gändit sä vä tinä räcoare in climate
calde si blocheazä 99,9% din razele solare nocive. Este hidrofob,
gändacofob, reptilofob si bacteriofob.
In buzunarul din stänga-jos veti
gäsi un port de incärcare.
Bryndis deschise
buzunarul gi scoase
0 mufä micä.
- Acesta con-
verteste cäldura cor-
poralä in electricitate
pentru a vä incärca
tableta, telefonul sau
orice dispozitiv digital.
— Ai väzut asta? 11
bätu Cruz pe Emmet pe
umär.
= Am väzut, am väzut.
Ochelariilui Emmett erau ca un
caleidoscop pe modul turbo.
— Observati insigna EA din dreap-
ta-sus, continuä inginera-sefä. Acesta este
sistemul vostru de comunicare. Apäsati-1 cu
putere o datä, apoi specificati cine sunteti si cu cine
vreti sä vorbiti. Puteti contacta un membru al echipajului, un
expl o rator, un cadru didactic sau pe oricine are o insignä similarä peo razä de
patruz e ci de kilometri. Semnalul poate fi amplificat, bineinteles, dacä e necesar.
Apäsati insigna de do uä or isi ea va deveni un translator universal, care vä va

21
permite sä intelegeti si sä vorbiti in mai mult de sase mii de limbi. Insigna
cu
planeta Pämänt vä activeazä sistemul GPS personal.
Bryndis apäsä insigna rotundä albastru cu verde de pe reverul stäng. Intr-o
clipä, emise o schemä holograficä a celei de-a treia punti a navei chiar in
fata ei!
Pung a cu amestec de seminte a lui Cruz cäzu pe jos.
— Acest sistem vä va permite sä vä orientati aproape peste tot in lume,
explicä Fanchon. Harta voasträ holograficä are si functii de realitate
augmen-
tatä, proiectänd muzee, situri arheologice, restaurante sau orice ati dori sä
vedeti. Pe mäsurä ce vä miscati, harta si elementele ei se vor schimba, in
functie
de pozitionarea voasträ. Perspectiva aceasta este publica. Folositi-vä
ochelarii
de soare pentru a trece la cea privatä, ca sä vedeti numai voi holograma.
Bryndis isi puse pe nas ochelarii care arätau ca niste rotite dintate, iar
imaginea holograficä dispäru instantaneu.
— Pot sä väd totu! perfect, confirmä ea.
Lentilele arätau misto, desi Cruz seintrebä dacä Bryndis putea vedea si
lumea
realä simultan cu cea virtualä.
— Astept intrebärile voastre.
Fanchon GOuills cercetä din priviri camera. Studentii, care de obicei erau
iscoditori, rämäseserä färä cuvinte, inclusiv Cruz.
— Nu av e ti nicio intrebare? Taryn ridicä din spränceanä. Haideti, acum e
momentul sä intrebati, nu cänd veti fi intr-o misiune. Vorbiti!
= Ham! läträ Hubbard.
Toatä lumea chicoti.
— Veti gäsi instructiunile de utilizare pentru uniformä si functiile ei pe
tabletä, explicä Taryn. Vä rog sä le studiati cu atentie. Privirea i se opri
asupra
lui Cruz. Pentru cä, intr-o zi, aceastä uniformä v-ar putea salva viata.
Cruz intelegea. Doar cu cäteva zile in urmä fusese mai aproape de moarte
ca niciodatä.
Malcolm Rook, bibtiotecarul de la Explorer Academy, lucrase in secret
pentru
Nebula. Incoltindu-i pe Cruz si pe tatäl lui cu un laser in zona colectiilor
special,
domnul Rook plänuise sä le fure jurnalul hologra fic si sä-i omoare. Ar fi
reusit,
dacä Cruz nui-ar fi ordonat lui Mell sä atacein ultima clipä. Intepäturile
repetate
ale drone i loiale 1] fäcuserä pe Rook sä rateze tinta, jar laserul doar i
zgäriase

TT N
bratul lui Cruz. Avusese noroc, isi dädea seama. Isi ridicä
mäneca tricoului cu
cät i va oentimetri. Pe bratul drept abia i se mai ve dea arsura
micä in formä de
minge de fotbal.
Toti se aliniaserä ca sä-si ia uniforma. Se asezä si el la coadä, in
spatele lui
Emmett. In timp ce colegii lui forfoteau incäntati, Cruz era täcut.
Ingrijorat.
Fanchon spusese cä uniformele Jor ii protejau de orice: antiapä,
antiUV, antigän-
daci, antireptile, ch iar si antimicrobi. Dar uitase sä ia in cakul un
anti" foarte
important.
Antigiont.
ncoltisem la muzeu, dar paza era prea bine pusä la punct
[ETEEN Ke
a a ETTA Ta NK O Les TKL]
K a Pok e aa TMI TE Ya Katy ta ET ES ETe /e IT e] aKIEKSI
termine cu Cruz Coronado odatä pentru totdeauna. Se trezise pe podea,
in -subsolul muzeului, cu doi paznici care ii puneau cätuse, in timp ce tinta
lui era de negäsit.
 LTL
eo
outoa
7
- Jaguar? Prescott nu recunoscu numele de cod.
va nou, cineva care poate ajunge chiar mai aproape
faiaproape?Singura persoanä care ar putea sä se apropie de Cruz mai
PT eI ETTEN PAL KESTIN VATA
KAP
STE TIÄ
TUTSIT ETte
KS I
a.
spion
printre expl
l a t - o din nou - senzatia de a fi urmärit. Se vitä jar prin camerä, mutän-
du-si privirea de la birou la bibli
In despicätura usi i, väzu o umbrä. Zärise cumva si un ochi? Intr-adevä
TTS TLKTeTiSTI)
- Astaetotceaideraportat, Cobr
Prescott stia cä nu mai poate sä amäne S

- M a ie ceva, d omnuyle. Ea... a läsat ceva pentru el. un jumna!. Auzi o

rculitä lovind portelanu! si se gräbi sä completeze: Probabil plin de pälä-
cä e cazulsänefi
Koje SIU aT ETEEN YY a
g
mä) p
-i zicä tot, märäi sefullui. Pune mäna pe juri
[e1]s
TT Ne K ki
S
LUTE ITP iida
AASI SI LI SETE eta TILIIN KIA eta Me STT P IT LI TIS TRI LSKIAVIIN
limitä. Ce diferentä era dacä isi termina treaba pe 29 sau pe 30? Trebuia SÄ
Eie Kein ETTE KKP TT UTIS KPoT IKE MTL KaT KITTS A Ea ItSA
PII eN KSV LI ae TEIPIT Pe TN TA
aka TK EL ea o LUT Te tK SIITA TES
[Uu EUT IST M aY ETT ST ETA Ta lraietefTES]
[ei Naa T Ue] TE KSS TUTKITA
- Maiavem o problemä. Suricata. Am nevoie sä te ocupi de el
1 LU1== [< Td
Era numele de cod pentru Malcolm Rook, bibliotecarul Academiei.
azia, dar
Rook ar'fi trebuit sä se ocupe de C
Jupä ce Prescott rata.
esuase, la rändul lui. Dupä arestarea lui Rook, avocatii Nebula [| scoseserä
din inchisoare si din tarä. Si totusi, acum, Brume il voia pe Suricatä scos din
K aa T T KEI AUT EIK TIja
- Aminteles, spuse Prescott, ochii fugindu-i spre usa de abanos. Ochiul
dispäruse.
Privindu-si seful cum intindea marmeladä de portocale pe un triunghi
[A
de pä i ne präjitä, pe Presc ott i sägetä gändul cä Beijing era cu c
inainte fatä de Londra. Acolo, micul dejun trecuse de mult. Era ora trei

26
PT ST TnT L
To e CT08 K a: TIKSU K UIDE N N
chiar trägänd cu o
niciodatä. Putea fi incä in Londra, poate
fusese
[KS ke Ue TP ETS ET KTK Take DST e]
ra!
- Da, domnule?
Pä in ea präjitä pluti in aer.
- Hawaii si Washington D.C. Stii cä astea-s douä ratäri, nu?
Un alt fior il trecu pe Prescott
[SAT
*CRUZ SE HOLBA i. ses vi
i. In lumin a liliachie a diminetii, pärea cä alteineva ii intoarce privirea.
Era el, si totusi nu era..
In fata oglinzii mari de pe interorul usii de la dulapul de haine, ochii lut se
plimbarä incet de la geaca päträtoasä la pantaloni, oprindu-se la perechea de
pantofi sport de culoare crem, cu dungi aurti. Isi zisese in sinea lui cä nicio
unif o rmä care pluteste sau areo mini-parasutä in cäptuseala de la spate (sau
cel putin asa sustinea manualu!) nu poate fi prea confortabilä. Se asteptase
sä fie grea, sau sä-i dea mäncärimi, sausäfie rigidä si asa mai departe, dar nu
era. Bluza se mula ca o pielitä; abia dacä o simtea. Geaca si pantalonii erau
usoare ca pana si foarte elastice, cu cäptuseala mai moale decät polarul. In
plus, toate ii veneau ca turnate.
Cruz o strecurä pe Mell in buzunarul din dreapta-jos al gecti. Isi prinse
insigna In formä de fagure pe geacä, längä cea pentru comunicare, dreptun-
ghiu la rä, de la Expl o rer Academy. Mica insignä erau n cadou dela Lani, o tele-
c o mandä vocalä pe care ea o fäcuse pentru Mell. Fusese un cadou de adio. Lani
n-ar fi vrut ca el sä meargä la Academie färä ea, dar se dusese oricum. Doar
cel mai b un prieten iti poate da un cadou atät de misto atunci cänd 11 lasi in
urmä. Asa era Lani. Recent, ii fäcuse o husä de protectie pentru jurnalu! holo-
grafic al mamei sale. Din perspectiva unui privitor neavizat, jurnalu! aräta ca
o bucatä normalä, albä, de härtie cartonatä, dar asazä-l numai pe o

28
suprafata si... fiiatent! Maiintäi, pätratul de sapte pe sapte centimetri emitea
orazä laser de securitate, care scana si identifica orice om din apropiere. Dacä
stab i lea cä persoana aceea nu era Cruz, se stingea, pur si simplu. Dar dacä i
identifica, pagina se transforma intr-o sferä ce proiecta un holo-clip cu mama
lui, Petra. Jurnalul ei digital 11 fäcuse pe Cruz sä porneascä intr-o misiune in
jurul lumii ca sä gäseascä fragmentele formulei descoperite de ea. Dupä ce-i
däduse primul indiciu, imaginea ei holograficä dispäruse, iar globul revenise la
starea initialä — un pätrat simplu, fragil, de härtie cartonatä albä. Husa pro-
tectoare de la Lani era fäcutä dintr-un material ultra-durabil; nu-i spusese ce
era , dar el nu putea sä-] indoaie, asa cä probabil era vreun tip de fibrä de
ca rbon. Apucänd jurnalul de margini cu un prosop, ca sä nu-1 activeze,
Cruz 11 strecurä in husa rezistentä de la Lani si apoi 11 indesä in
buzunarul din stänga-sus al jachetei. Era pregätit pentru prima zi
de cursuri.
Emmett ie si d in b a iesi veni längä Cruz. Se uitä si el in
oglindä.
— Arätäm ca de cinspe ani, declarä el.
— Eu da. Tu parc-aräti de paispe,
TI tachinä Cruz, aträgändu-si un ghiont
in brat.
Emmett incepu sä adulmece.
= Imi miroase a vafe.
— Inainte sä mergem, mai bine am...
Cruz arätä spre dulapul lor.
Odatä cu uniformele, exploratorii
primiserä echipament sport si rucsaci
rezistenti, bocanci de drumetie si
tenisi. De asemenea, fiecare pri-
mise si o pufoaicä groasä. Dintre
toate hainele lor noi, asta era
preferata lui Cruz. Nu numai cä
geaca cu glugä pästra o plä-
cutä tem peraturä de 37” pe
vreme rece, dar se putea purta si pe dos. O fatä era gri, ca de camuflaj, pe cänd
cealaltä era de un argintiu mat. Partea aceea, desi pärea obisnuitä, avea o par-
ticularitate. Apäsä nasturele de sus de pe guler si geaca se luminä in intuneric!
Altä creatie de-a lui Fanchon si Sidril, pe care cele douä guru ale tehnologiei 0
numiserä ,geaca de-a v-ati ascunselea". Dupä cum explicase Fanchon, .aveti
c a muflaj pentru a vä ascunde si bioluminescentä pentrua fi väzuti!"
Neavänd timp sä-si aranjeze noul echipament, Emmett si Cruz inghesuiserä
t o tul in dulapul pe care 11 Impärteau. Era o harababurä.
— Am putea sä-l läsäm deschis, propuse Emmett.
— Dac-ar vedea Taryn...
= Haiodatä!
Impin se rä ce le douä usi cu spatele ca sä le facä säse inchidä.
— Ce binecä echipamentui de scufundäri e pästrat undeva sub punte, spuse
Emmett printre dinti.
Cruz isi infipse cäleäiele in podea.
— Sä speräm cä n un e m ai da usi altoeva.
= Incä odatä si cred c-am reusit.
Impinserä cu putere si auzirä usi le inchizändu-se.
— Osäfacem ordine dupä cinä, gäfäi Cruz.
— Parcä ziceam c-o sä vedem care-i urmätorul indiciu pentru formula
mamei tale.
— Avem timp. I-am zis lui Sailor sä fie aici la nouä.
— La n o uä? Asta-nseamnä cä ne mai rämäne doar o jumätate de orä pänä
la stingere.
— Stiu, dar, in Hawaii, Lani e cu sase ore in urmä fatä de no isi i-am promis
cä nu facem investigatii färä ea.
In trecere, Cruz si Emmett intälnirä aceeasi femeie-gardian pe care o
väzuserä ieri. De data astainsä,ofiter Dover era postatä la jumätatea distantei
dintre cabina lor si lift. Se apropia de ei!
— Bunä dimineata, spuse ea.
— Bunä, räspunse Cruz, trecänd repede pe längä ea.
In timp ce in trau in atriu si Cruz se intreba dacä mätusa Marisol avea de-a
f a ce cu noua pozitionare a gärzii, ghici cine venea alene pe scara dinspre
7 e" E MSS
babord? In loc de obisnuitele ei haine colorate si de pantofii cu toc, mätusa
Maris o l purta o cämasä alba cu mäneci lungi, pantaloni Capri kaki si mocasini
albastri, färä sosete. Pärul ei lung, castaniu inchis, era prins la spate intr-o
coadä de cal joasä.
— O-o! Vitä-te la ei In uniforme! izbucni ea, dar nu-si dezlipi privirea de
Cruz.
Väzänd-o cum ii sclipeau ochii de mändrie, pe Cruz 11 sträbätu un val de
cäldurä. Emmett ränjea intr-un mare fel.
Mätusa Marisol se aplecä spre el.
— Cruz, pot sä-ti vorbesc cäteva clipe? E important.
— Sigur. Ja-o inainte, fi spuse Cruz lui Emmett. Te ajung eu din urmä.
— Bine, dar nu promit cä vor mai rämäne vafe pänä ajungi.
Emmett urcä repede, cäte douä trepte odatä.
Luändu-l de br at, mätusa Marisol i] conduse pe Cruz in partea cealaltä a
atriului, inspre pasajul facultätii.
— Tocmai am vorbit cu cäpitanul Iskandar, sopti ea. A spus cä n-ai trecut
pe la el sä-ti pui... ää... lucrurile de valoare in seiful navei. Ai uitat? insistä ea.
Prin Jucruri de valoare" se referea la jurnalul mamei lui si la prima parte
acifrului.
- Nu.
— Vrei sä mä ocup eu de asta?
— Nu. Am... ää... decis cä nu le voi mai pune in s ei f, pänä la urmä.
Ea se opri.
-— Dece nu?
— Mägändeam sä... le tin la mine.
— l a tine? Glumesti? Cänd el scuturä din cap, ea oftä. Cruz, nu-i 0
idee bunä.
= Crezicä n-o sä mä descurc?
— Nu - i vorba de asta, spuse ea, dar fulgerele din privirea ei sugerau exact
c o ntrariul. Se pot intämpla o grämadä de lucruri cu ele cät timp stau la tine.
Dacä o sä le pierzi?
— N-osä se intämple.
— Dacäosätile fure cineva?
31
— NW-osä se intämple.
— D acä le uiti cumva in buzunar cänd dai pantalonii la spälat saucänditi
lasi geaca pe uscat...
— W-osä se intämpie!
— Cruz!
— Ogrämadä de lucruri ar putea sä li se in tämp le dacä nuleam la mine, i-0
Int o arse cu aceeasi fortä. Dacä o sä am nevoie sä verific un indiciu din jurnal?
Sau sä gäsese urmätorul fragment al formulei? In jurnalu! ei, mama mi-a spus
sä -i arät fi e ca re piesä, casä confirme cä e veritabilä. Abia atunci pot debloca
ur mä torul indiciu. Asta inseamnä c-ar trebui sä mä intorc tocmai pänä la navä
si sä-] pun pe cäpitan sä-mi deschidä seiful. Trebuie sä-l am la mine. Si, oricum,
cont in uä el repede , in timp ce mätusa Marisol deschidea gura sä protesteze, de
un de stim cä seiful este, cum sä zic, sigur? Stfi codul de acces?
— Päi... nu, dar cäpitanul Iskandar, sunt convinsä, n-ar face niciodatä...
— Sieuamcrezutcä domnul Rook nu mi-ar face niciodatä vreun räu si vite
unde s-a ajuns.
Privirea ei se opri pe bratul lui.
— Stiu cä vrei sä protejezi munca mamei tale, dar nu poti s-o faci de unul
s in gur. Aici sunt oameni care vor sä te ajute. Trebuie sä ai incredere in ei.
= Am in crederein tine. Isi indreptä spatele. Si in Emmet, si Sailor. In nimeni
altcineva.
— Deciasa, carevasäzicä? Esti sigur? Nu vei lua in considerare seiful navei?
— 0... sä mä gändesc, minti el.
Cruz nu voia sä parä in flexibil. Si nici nuvoia ca ea sä se supere pe el.
— Poate-ar trebui sä vorbesti cu tatä] täu despre asta. Sä vezi ce
pärere are.
— Bine,
Altä minciunä. Cruz nu-si däde a seama de ce o spusese, dar stia cä a doua
minciunä iti iese pe gurä mai usor decät prima.
— Du-te sä mänänci. Il indemnä spre scäri. Ne vedem la curs!
EI se intoarse.
— Mätusä Marisol?
— Da?
Fäcu ochii mari si-i aruncä cea mai dulce privire de cäprioarä de care era
in stare.
= Teiubesc.
— Si eu te iubesc, Cruz Sebastian Coronado, dar toate vorbele frumoase
din lume n-ar fi de niciun folos dac-ai pierde...
— W-osä se intämple.
P o ate Cruz minti se atunci cä nd spusese cäo sä se gändeascä dacä sä-si
punä jurnalul si fragmentul in seiful navei, dar fusese sincer cänd ti explicase
de ce voia sä le aibä la indemänä. Era important sä fie in stare säle acceseze
In orice moment. Dar era mai mult decät atät. Nu stia cum sä exprime in
cuvint e . Mätusa lui ar fi crezut probabil cä e stupid, dar Cruz avea nevoie de
piaträ. Cänd stätuse linistit sub cupola puntii de observatie, privind cum
soarele aluneca sub linia orizontului, simtise nevoia sä-si treacä degetul mare
peste ecuatiile gravate. Cänd fäcuse o drumetie la munte printr-un desis de
c o p a ci ningi, avusese nevoie sä o simtä cum se lovea de el ritmic, ca 0 a
doua
inimä. lar pe mäsurä ce urma sä desco pere celelalte piese, stia cä osä aibä
nevoie si de ele. De. Fiecare. Dintre. Ele. Erau singura — ultima — legäturä cu
mama lui. Odatä ce va gäsi toate fragmentele si formula va fi completä, stia
ce urma sä se intämple. Jurnalul video al mamei lui ti va da instructiuni sä
predea pietrele Societätii, iar misiunea lui va lua sfärsit. Nu avea sä mai fie
nimic care sä-itinä impreunä. E] va merge mai departe, iar mama se va evapora
din viata lui pentru totdeauna. Era atät de räu sä vrea s-o tinä längä el cät
mai mult posibil?
— Cruz?
Zane Patrick se uita ciudat la el.
Cruz privi in jur. II väzu l a capätul culoarului de pe puntea a treia. Trecuse
de cantinä, de sala de conferinte, de birourile facultätii si de sälile de clasä,
färä sä ia seama la ele.
— Esti bine? il intrebä prietenu! lui.
Mäna lui Cruz zburä la piept. Piatra era acolo. Teafärä si nevätämätä.
— Ää... mda. Sunt bine.
O
UUN ZÄMBET LARG, profesorul Brent Gabriel ii urä bun venit C lui
Cruz in Sala Lamantinului, Cm sä te väd!
— Ce mä bucur sä te väd!
— Multumesc.
— As vrea sä-ti cer scuze... pentru tot ce s-a intämplat. Profesorul de pro-
tectia mediului isi cobori glasul. Cänd am auzit cä tot programul de
antrenament
EVAC a fost compromis si s-a de sco pe rit cä atacul cibernetic venea
depe tableta
ta, eu... n-am vrut sä cred. Dar pärea foarte clar si de netägädutt. Imi pare
sincer
räy. Trebuia sä cer o analizä mai amänuntitä.
-— E-nregulä.
Cruz incerca sä lase povestea in urmä.
— Si apoi sä treci prin tot calvarul cu Rook...
Ca sä-l protejeze pe Cruz, dr. Hightower nu dezväluise nimänui intregul
a devär din spatele atacului lui Malcolm Rook asupra lui Cruz si a tatälui
säu.
In schimb, le spusese studentilor si corpului didactic al Academiei cä
actiunile
bibliotecarului se datorau stresului si cä acum avea parte de consiliere
psihologicä,
— Eh, cel putin, dupä cosmarul äla, nimeni nu te-ar fi judecat dacä ai fi
fugit
de Academie cät vedeai cu ochii, conchise dr. Gabriel, lustruindu-si partea
din
sp a te a capului chel, as acum fäcea de fiecare datä cänd ceva 11 deranja.
— Nicio sansä, ti dädu replica Cruz.
— Asta-i atitudinea! Profesorul Gabriel se dädu in spate. Ah, sinu uita sä
treci pe la mine dupä ore, pentru recuperare.
— R-recuperare?
— Ai pierdut trei teme si un test despre problemele cu rezerva mondialä
de apä.
— Daram fost exmatriculat pe nedrept. Si ränit!
— T o c mai de aceea iti mai las o sä ptämänä sä te ocupi de asta.
- Dar...
— Trebuie sä treci prin materie. Am deplinä incredere cät e vei ridica la
inältimea asteptärilor.
Nu i se pärea corect. Cum ar fi putut Cruz sä comenteze, cänd era läudat?
Din nefericire, si cei la lti profesori asteptau de la e! sä recupereze lectiile la
care
lip si se. Chiar si mätusa Marisol ti däduse sä citeascä cincizeci de pagini, de
pe 0
zi pe alta, pentru un test despre n o tiuni generale de arheologie. De peozipe
alta! Lui Cruz fi venea sä alerge la Dugan si sä-i zicä: ,Vezi, nu am parte de
tra-
tament preferential!" Dar bineinteles cä n-o fäcu. Cänd profesoara lor de
jurna-
lism, dr. Kira Benedict, terminändu-si ora, Je dädu drumul, Cruz se simtea
ca
in ghitit de o avalansä de teme. Era ingropat pänä-n gät in lecturi, proiecte,
eseuri, exercitii si studiu pentru teste.
lesind din Sala Lamantinului, Cruz se intoarse spre Emmett.
— Tesuperidacäfacem ordine in dulap putin mai incolo? Mä gändeam sä trec
pe la bibliotecä si sä recuperez materia de säptämäna trecutä.
— Stai linistit. Am si eu destule de fäcut cu Lumagin, cät sä mä tinä ocupat.
Bibliotec a de pe Orion era pe puntea a cin cea si pecea superioarä a navei,
Intre pod si puntea de observatie. Nu era la fel de impunätoare ca aceea din
ca rtierul gen er al al Academiei. Nu era vreo rotondä pictatä ca cerul
instelat, cu
statui de bronz ai unor exploratori faimosi, sau cu hectare de rafturi. Totusi,
sala cu lambriuri de mah o n, pe douä etaje si cuo scarä in spiralä, era
cochetä in
felul ei. Rafturile cu cärti erau incastrate in pereti. Fiecare corp de bibliotecä
era luminat pe dinäuntru si avea o pereche de usi pliante de sticlä — ca sä
tinä
cärtile la locul lor atunci cänd marea devine agitatä, se gändi Cruz. De-a
lungul
peretelui dinspre tribord, aplicele de bronz in formä de evantai si fotolille
bleu-
m a rin invitau cititorii sä se aseze längä ferestre. De o parte si de alta a
feres-
trelor, draperiile bleumarin erau stränse cu cleme de aur, läsänd lumina
dupä-amiezii sä pätrunda in salä.
In timp ce Cruz se gän dea unde sä stea, o femeie scoase capul de dupä un
stälp de mahon. Un val de pär negru i se revärsä pe umeri. Buzele rosii ca
mär-
geanul i se curbarä in sus.
— Bunä, Cruz, spuse ea timid. Ramele ochi de pisicä ale ochelarilor ei
rosu-sängerii fi stäteau usor inclinate pe nasu! pistruiat.
— Bunä ziua, dr. Holland, räspunse el timid.
Pe vremuri, dr. Holland fusese asistent de bibliotecar la Academie. Lucrase
cotlacot cu domnul Rook. Cu toate astea, nu stiuse adevärul despre el. Cruz
spera
cä nu -i poartä picä pentru cä prietenul si colegul ei nu mai lucra la
Academie.
— E prima oarä cänd vii la biblioteca navei? intrebä dr. Holland.
Cruz dädu din cap. Aruncase o privire inäuntru cänd fäcuse turul, dar cam
atät.
— Awem mai mult de o mie de titluri la bord de consultat, si aproape orice
carte tipäritä existä si in format electronic. Poti folosi un e-Reader dintre cele
pe care le punem la dispozitie sau sä-ti descarci cartea pe tableta ta. Avem si
acces Wi-Fi complet, imprimante standard si cakulatoare pe care poti
vizualiza
härti. Cu alte cuvinte — isi ridicä ochii verzi zämbitori — ai lumea la
Indemänä.
Cruz ii urmäri privirea. O hartä giganticä de sticlä acoperea intregul tavan
oval! Luminate de soarele de afarä, continentele, insulele si oceanele
planetei
luoeau. Curentii oceanici chiar päreau cä se miscä! Läsändu-si capul pe
spate,
Cruz dädu roatä incäperii.
— Telassä tefaci comod, spuse bibliotecara.
Cruz alese un scaun längä fereasträ si isi petrecu urmätoarele cäteva
ore
Tncercänd sä se concentreze asupra temelor, si nu asupra härtii
grozave, lumi-
nate, din tavan. Aproape terminase ce-i däduse mätusa Marisol de citit
despre
meto de absolute si relative de datare arheologicä, cänd nasu! incepu
sä-i z2väc-
ne a scä. Bränzä. Mirosea a bränzä cakdä, topitä. Stomacul lui ghioräi
a aprobare.
Emmett se afia in prag, tinänd in mänä un sendvis cald cu bränzä.
Colegul lui de
camerä ridicä farfuria, dändu-i de inteles cä era pentru Cruz. Ceasul
depe
tabletä aräta ora sapte färä douäzeci. Cantina se inchidea la sase si
jumätate.
Särise pe ste cinä! Isi stränse lucrurile repede si o luä pe drumul cel
mai scurt
spre sendvis si spre prietenul care fusese atät de amabi] sä i-1 aducä.
Cruz inhätä triunghiul rumenit.
= Sunt lihnit.
— Mägändeam eu. Am ajuns la cantinä exact la tanc. Am altä
surprizä.
Primul lucru care-i veni In minte lui Cruz a fost un tort de ciocolatä,
dar
ce a laltä mänä a lui Emmett era goala. Fir-ar!
— Ein camera noastä.
Niste buline roz alergau dupä niste liniute turcoaz pe lentilele rotunde
ale
lui Emmett. Dacä era atät de incäntat, poate surpriza pe care i-o
pregätise era
mai bunä decät tortul!
Coborärä trei punti pänä la culoarul lor de la nivelul atriului. Cruz
mäncase
de ja jumätate de sendvis cänd trecurä de ofiterul Dover, pe hol.
Emmett isi tinu brätara ,,Sesam, deschide-te" spre camera
de supraveghere din fata compartimentului 202. Lacätul
se des cuie si u sase deschise larg. Cruz inmärmuri cu
mäncarea in gurä.
Totul aräta de parcä un uragan le intrase in
camerä!
37
>SÄ:SI VADA cabin a intoarsä cu susul in jos nu era
S:I surpriza la care se asteptase Cruz. lar dupä mutra lui Emmett, nu asta
pärea sä-ifi
pregätit. Fiecare sertar fusese smuls din sifonier, birou sau noptierä, cu tot
ce era
In ele aruncat pe jos. Cämäsi, geci, pantaloni, blugi, sosete si incältäri erau
impräs-
tiate princamerä.Paturlle erau in dezordine,scaunele, rästumate.Ca prima
zäpadä
a iernii, un strat alb subtire acoperea totul Lui Cruz ii luä ceva sä identifice
glazura. Navigänd cugrijä prin dezordine,gäsice-imai rämäsese din pemä
intre pernita unuia dintre fotolii si perete. Täieturile violente care
b
ii sfäsiaserä perna ii dädurä fori.
z
— Si tocmai fäcusem ordine-n dulap, spuse Emmett
pe un ton piat.
Se pare cä asta fusese surpriza. Colegul lui de camerä
se vita la el prin lentilele in care se involburau nori de
furtunä.
= Nebula?
— Bänuiesccädomnul Rook le-a spus despre jurnalul mamei

Emmett trase aer in piept de uimire.

= Doarnule-ain?
Isi duse o mänä la piept, jar pe cealaltä, la buzunar.
Doar ca sä se asigure.
— Leam, Dar am läsat intr-adevär...
Privirea lui Cruz pluti spre noptiera lui. Dispäruse! Plonjä in mormanul de
asternuturi de längä pat.
— Vai, nu! Nu!
— Ces-a intämplat? se impacientä Emmett.
— Holo-proiectorul meu! strigä de sub cuverturä.
— Acela in care era ascunsä bucata de cifru?
— Da, Lani mi 1-a trimis, odatä cu piesa. L-am pus pe noptierä cänd am
despa-
ch e tat ieri. Probabil au crezut cä e jurnalul. N-ar fi trebuit sä-1 las afarä!
— Poate doar Iau därämat. E de argint, nu?
Cruz Il auzi pe Emmett ootrobäind printre lucruri.
— Da, rotunjit la värf si cu baza platä.
Cruz se zbätu sä iasä dintre asternuturi. Aruncä o privire sub pat. Verificä
frenetic in spatele noptierei, care era prinsä in podea. Nimic. Cu respiratia
täiatä,
Cruz inoepu sä scormoneascä printr-un maldär de haine. Trebuia sä fie
acolo. Pur
si simplu trebuia. Nu si-ar fi iertat-o niciodatä dacä I-ar fi pierdut. Nici
mätusa
Marisdi n-ar fi fäcut-o.
— Amgäsit-o!
Mäna lui Emmett räsäri de dupä un munte de rufe, tinänd globul in palmä.
Cruz inhätä holo-proiectorul din mäna lui Emmett.
— Multumesc, multumesc!
Puse cu grijä domul pe biroul de granit de culoarea cerului instelat. Cruz era
fericit cä nu Ti fusese furat, d ar stia cänu trecuse hopul. Oare in registrarea
ar fi
putut sä reziste interventiei lui Lani, apoi zborului cu drona postalä
internationalä
si atacului unui intrus? Pärea greu de crezut.
Emmett stätea längä el. Cruz in tinse mäna. Neincrezät or. Vo iasä stie, dar
in
acelasi timp nu voia. Simti metalul rece sub degete. Cruz asteptä. Pentru o
clipä
— una foarte lungä — timpul se opri. Nu se intämplä nimic. Capul fi cäzu
in piept.
Era stricat.
— Vite! strigä Emmett,
Cruz väzu o licärire si apäru apoi chipul mamei sale. Imaginea tremurä
cäteva
se cun de inainte sä se stabilizeze. Cruz privi filmarea de pe plajä, pe care o
väzuse
de mii de ori desfäsurändu-se sub ochii lut: ou el abia un tänc, fäcändu-si
propria

m
in sulä in nisip, strigänd-o apoi pe mama lui sä vinä sä-1 salveze, ceea ceea
fäcea
cu bucurie. Abia dupä ce inregistrarea se terminä putu Cruz sä räsufle usurat.
Nu
se stricase. Functiona normal.
— Frumoasä amintire, spuse Emmett incet.
Pätruns de bucurie si usurare, Cruz nu putu decät sä dea d in cap.
Imediat cum trecurä peste acea crizä, isi indreptarä atentia spre
urmätoarea.
— Trebuie sä fi fost cineva de la curätenie sau mentenantä, nu crezi? Cineva
care n-ar bate la ochi.
Emmett päsi printre lucruri.
— Sau chiar cineva de la pazä.
— Nu putem avea incredere in nimeni.
— Astai-am zis si mätusii Marisol.
— Serios? Cänd?
— Cänd mi-a spus c-ar trebui sä-mi pun jurnalul si cifrul in seiful navei. I-am
ziscä pot avea grijä de ele si singur, dar acum—intinse mäna dupä scaunul de
birou
rästurnat — nu mai sunt asa sigur.
— As putea verifica logärile de securitate din sistem si filmärile camerelor de
supr a veghere de pe hol, spuse Emmett. Desi presupun cä acela care a fäcut
asta
a stiut cum sä-si acopere urmele.
= Deacord,
Cruz väzu o despicäturä intr-u nu l din picioarele scaunudui, care nu fusese
acolo
Tnainte, si avu o revelatie: era mai mult decät cineva c are cäuta ceva —
intrusul ar
fi putut s-o facä färä ca ei sä-si dea seama cä fusese in camerä. Nu. Acesta era
un
mesaj de la Nebula. lar mesajul suna cam asa: ,Te avem la degetul mic”.
Emmett luä cu grijä scaunul din mäinile lui Cruz.
— Hai sä aranjäm camera pänä nu vede cineva.
Din fericire, celelaite amintiri ale lui Cruz de la mama lui nu pätiserä nimic.
Cineva deschisese cutia turcoaz si värsase continutul pe podea; totusi, gäsi
toate
obiectelelängä pat:ocheitädela ocutie de bijuterii, un breloccu ocoroanäaztecä,
0 p o zä cu Cruz pe spatele cäreia era scris un cod, o pereche de saibe (una cu
zimti
si una netedä), un pachet de post-it-uri in formä de piskä, ocutie de plasturi,
pixuri si crei oane, ba chiar sio pungä de migdale. Nimic nu era desfäcut sau
stricat:;
41
nimic nu lipsea. Cruz asezä cu grijä toate lucrurile inapoi in cutie si puse
capacul.
Dädu s- o punä la loc pe noptierä, dar pänä la urmä o strecurä sub pat.
La nouä färä un sfert, cineva bätu la usä.
Capul lui Emmett se iti in patul pe care I ocupa. Se cuibärise sub cuverturä.
— E prea dewreme ca sä fie Sailor.
Cruz'isi agätä geaca ,de-a v-ati ascunselea" intr-un cui de pe interiorul usii
de
la sifonier si inspectä cam era. Nu era räu. Nimeni n-ar fi crezut cä, in urmä
cu 0
ord, cabina 202 fusese un dezastru. Se duse sä deschidä usa.
— Aspiratorul! suierä Emmett cu o secunda inainte sä se impiedice Cruz de
el.
Cruz se näpusti asupra mini-aspiratorului de mänä al mätusii Marisol.
Multum in du-i in gänd cä insistase sä-] ia, Cruz i-] aruncä lui Emmett, care
i]
zvärli in debara.
Mitä bätaie in usä.
— Hei! Bäieti, sunteti acolo?
Era Sailor. Cruz ii deschise, iar ea näväli in camerä.
— Suntem in crizä de timp, hai sä-i däm bätaie!
— Trebuie s-o asteptäm pe Lani, spuse Cruz ferm.
Isi retinu un cäseat, ceea oe probabil 11 fäcu pe Emmett sä caste,
declansändu-1
apoi un cäscat sänätos si lui Cruz. Cäscatul e de-a dreptul contagios!
Sailor isi mutä privirea de la unul la altul.
— Voi doi päreti distrusi.
= Daca, distrusi” inseamnä ,obositi", atunci ne-ai nimerit.
Emmett se toläni intr-unul din fotofti. Isi puse picioarele pe mäsuta rotundä
de
cafea, isi dädu capul pe spate si inchise ochii,
— Poate-ar trebui sä vä las sä dormiti. Putem face asta altä datä.
— Nulizbucni Cruz. Doar am fäcut curat, atäta tot.
Nu avea de gänd sä amäne ceva atät de important. 11 lovi usor pe Emmett in
picior ca sä-1 facä sä deschidä ochii.
— Si-am fäcut si-am tot fäcut curat... mormäi Emmett, cu ochii in conti-
nuare inchisi.
Ea se strämbä.
— Suntem pe navä abia de douä zile. Cät de haos putea sä fie?
— Cineva..aintrat in camerä, märturisi Cruz.
— Nebula, completä Emmett. Au fäcut-o vraiste.
Sa i lor simti cum i se invärte capul.
= Auluat si..?
— Jurnalul si cifrul sunt in sigurantä, spuse Cruz.
— Nimicnue in si gurantä. Emmett deschi se ochii sise ridicä in picioare.
Trebuia
sä ne däm se ama pänä a cum . lar eu trebuia s-o fi fäcut de cumam ajuns.
Cruz isi intoarse scaunul de birou spre ei.
— Cesäfi fäcut?
— Sä securizez camera.
— Vrei sä s pui , säpui o camerä de supraveghere? intrebä Sailor. Ai putea s-
o
folosesti pe Mefl.
— Arfi un inceput, dar mä gändeam la ceva mai complex, stii tu, detectoare
de miscare, senzori de temperaturä, raze infrarosii — chestii din astea.
Ochelarii lui Emmett se transformaserä in picäturi turcoaz strälucitoare.
Dacä Emmett ar pune la cale un sistem de securitate mai eficient pentru
camera lor, asta insemna cä, dupä aceea, Cruz isi putea tine jurnalu! si cifrul
la indemänä si in sigurantä. Merita sä-ncerce.
— OK, zise Cruz. Fä ce trebuie sä faci.
La novä fix, tableta kui Cruz sunä. Lani apäru. Intoarse ecranul, ca toatä
lumnea
5-0 salute.
— Te-ai tuns! chitäi Sailor.
Lani tsi scuturä pärul tuns bob, mai lung in fatä, pänä la bärbie.
— Hi place?
= La nebunie!
Cruz se prefäcu nedumerit.
— Ceecudungaalbä de soncs?
Dändu-si in spatele urechii suvita de pär alb-argintiu ce pornea de la tämplä.
isi ridicä bärbia.
— Nuanta secheamä Praf-de-Stele. O sä se ducä. In sehimb, cu tatuajui pe
care
miä l-am fäcut e alta poveste...
— Cee?
Cruz intoarse tableta spre el.
Colturile buzelor ei se ridic arä in sus. Glumea. Trebuia sä sefi gändit. Lani
nuar
fi läsat sä scape asa usor cu remarca despre sconcs. $tia doar un singur mod
prin
care sä i-o intoarcä! Cruz sooase jurnalul mamei lui din husa protectoare de la
Lani
si] puse pe birou. Dupä cäteva secunde, pagina emise raza ei portocalie. Cruz
stätu
nemiscat cät timpraza 11 scana. Odatä cel identificä, jurnalul isi inoepu
transforma-
reainstilorigami dintr-o clätitä dreptunghiularä intr-o sferä colturoasä. Fiind
prima
datä cänd Lan i asista la transformare, Cruz urmäri cum spräncenele i se ridicä
trei
oentimetri, iar gura ei formeazä un O perfect. Cänd conversia fu oompletä,
unul dintye
o oiturile sferei proiectä o im a gine opacä a mamei lui Cruz. Abia atunci isi
mutä
privirea de la Lani.
— Bunä, mamä, ii zise Cruz femeii blonde care plutea in fata kui.
= Bunä, Cruzer.
— M a mä, poti sä-mi mai dai o datä indiciul pentru a doua parte a formulei?
— Cälätoreste spre nord, in tara peste lui skrei si a ierbä negre, alui Odiin si
Thor.
C a utä oel ma i mic gräunte, cäci el hräneste oea mai mare sperantä a
Pämäntului.
Conturul a ceea ce pärea a fi un värf de sägeatä crestat apäru längä ea.
— Dacä dai de necaz, caut-o pe Freyja Skloke. Muit succes, fiule!
Pixel cu pixel, imaginea ei se dizolvä. Apoi, sfera inoepu sä se desfacä,
redevenind
dreptungh i ul pl a t care fusese cu cäteva secunde mai devreme.
— Vau! fäcu Lani. Impresionant.
— Odin si Th o r sunt z ei vikingi, de ci probabil e vorba deo tarä nordicä, dar
aici m-am blocat, le spu se Cruz prietenilor lui. Am nevoie sä stiu la ce tarä se
referea, ca sä-i pot spune cäpitanului incotro sä navigheze cu Orion. Mergem
in
Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda sau Islanda?
— Nuuita de Groenlanda, 11 intrerupse Emmett.
— Sau de Insulele Feroe, adäugä Sailor,
— M a i sunt si Insulele Äland, In Marea Baltica.
Emmett a ccesase pe tabletä o hartä a Atlanticului de Nord.
Aruncänd o privire peste umärul prietenului säu, Cruz isi frecä bärbia.
— Da' stiu c-avem o listä lungä!
— Poate reusim sä eliminäm cäteva, spuse Sailor. Este Groenlanda cu adevärat
0
t a rä din nordul Europei? Stiu cä a fost colonizatä de Erik cel Rosu, dar, din
punct de
v e de re geografic, e consideratä parte din America de Nord.
44
=
— Este n ord-europeanä, repticä Emmett. Esteo tarä care se guverneazä sin-
gurä sub autoritatea Danemarcei. Limbile oficiale sunt daneza si groenlandeza.
Moneda nationalä este coroana danezä.
— Bine, bine, se dädu Sailor bätutä. Este nord-europeanä, dar optzeci la sutä
e acoperitä de gheatä.
Emmett se incruntä.
— Celegäturä are?
— Chiar crezi cä mama lui Cruz ar ascunde o bucatä din cifru in Groenlanda?
— Decenu?Casä fie greu de gäsit.
= Dare mama lvi.
— Asa, si?
— Omamä n-ar pune in pericol viata copilului ei.
— Nucredcä avea de ales, oftä Emmett. Vorbim despre Nebula, la urma urmei.
— Totusi... Sailor ridicä mäna. Eu votez sä täiem Groenlanda de pe listä.
— lar eu v o tez contra. Emmet o sägetä cu privirea. Cruz?
Douä capete se intoarserä spre el, asteptändu-1 sä dea votul decisiv. Cruz nu
stiacesäzicä.
— Cod!
Era vocea lui Lani.
Cruz aproape vitase cä era si ea acolo. Se uitä la tableta li.
- Hä?
— Scuzecä mi-a luat atät. Pronuntia m-a pus pe o pistä falsä. Se pronuntä
wScrai", dar se scrie ,,s-k-r-e-i". Eu n tip de cod care se pescuieste intre lunile
ianuarie si aprilie, cänd migreazä din Marea Barents in locul de bastinä, pe
coasta Norvegiei.
Un strigät pe trei voci fu auzit din cabina 202.
— Norvegia!
— Sä mergem mai departe, spu se Cruz, simtind cum ti creste pulsul. Deci se
presupune c-ar trebui sä navigäm in Norvegia si sä gäsim cel mai mic gräunte
care
hrän este ce a mai mare sperantä a Pämäntului. Cel mai mic gräunte. Ceest eu
n
grä un te? E o firimiturä.. un punct... o particulä de nisip sau de praf..
— Prafl Sailor pocni d in degete. Ca in arheologie. Chestia din indiciu care
aduce
cu un cap de sägeatä crestat ar putea fi un artefact viking.
—Oricum,cevaimportant din culturalor,continuä Lani, cum arfi o unealtä
sa u un detaliutehnologic esentialpentru evolutialorca civilizatie.
— Gäseste-o si veiajunge la urmätoarea piesä din cifru, concluzionä
Emmett.
Toatä lumea chiui, mai putin Cruz.Eradeja cu un pas inaintealor.Prima
oarä
cänd väzuse conturul invärtindu-seinjurnalul mameilui,bänuise c-ar putea
fi un
artefact.li arätase desenul mätusti Marisol inainte säpiece pe mare.La urma
urmei,ea era unul dintreoei maibuni arheologi dinlume.Dacäea nu-]putea
identifica..
Aplecändu-sedeasupratabletei lui, mätusastudiaseatent cu lupafiecare
detaliu .
—Stiidin ce materia lefäcut?
- Nu.
Isimutase lupa.
— Dupämarginileaspresi täieturileadänci,aszicecä elemn. U ite, e deterio-
rata aiciintr-unfelpecarenu-] vezila metal.Ai ideedin ce perioadä
S
e?Epoca Pietrei ?Epocavikigilor?
—Nu. Imipare räu. Daresteun cap desä-
geatä , nu?
— Arputeafi.Lafelcumarputeasäfeun
cap de topor, oustensiläde gätit, obijuterie,

Ease aplecasedinnou deasupradesenulut;pärul

negru ii acoperea tableta.
—Forma, luatäcaatare, nu nedä preamulte
informatii,DoarArhivaare tehnologia necesaräcasä gäseasc ä
opotrivire ,si chiar
si atunci, ar fi o conduzie riscantä...
— Arhiva ?Te referila bazadedatedela sediul Societätii?
Isi ridicasebrusccapul.
—Am 2is Arhiva"?N-aiauzitnimic.
—Bada,c h icotiseel.Te-amauzit.
—Vatrebui sä uiti c-am zis,si c-aiauzit.
— Dece?
Ti fäcuse cu ochiul si spuseseincetisor:
— Pentrucäasazic eu?
—Tus äMarisol !
— Introzi am sä-ti explic.Pentrumoment,vatrebuisäai increderein
mine.
Nuscrienimic.N u spunenimic.Nicimäcar nu tegändila asta . M-ai
inteles?
Isiputeadaseama dupäprivireaei cä eraextrem de serioasä.
— Da,spuseseel,desievidentcänuera as a.
Cum ar fi pututsäuite? Creieru llui nu era precum tablele aleade la
scoalä,
alb e,invechite . Nuputea sä-I steargä, pur si simplu,dupäbunul-plac.
Arhiva... Putea
exista vreobibliotecä secretä?
Sailor,Emmetsi Lanise linistiseräsi seholba ula el . Cruz inghiti insec.
=Ää...scuze.. unde rämäseseräm?
= Incercam säne däm seamaundeseafläartefactul,spuse Emmett. Si
cee,
defapt.
— Corect. MätusaMarisol a spus c-o sä-| caute, dar va fi greu sä-
lidentifice
doardupä formä. Osävä trimit toate desenelemele si putemapoisä däm
cu totii
ocäutar epeinternet.
Deschiseunfolderdepe tableta lui , numit,Paze Hawati".
Contineafotograf ii
cu tata] lui, cu magazinullorde pläcide surf,poze dindrumetiflesi
aventurilelor
impreunä.li parcurse continutul,gäs ifisierul numit Surfing"si-)
deschise — 0
ascunzätoare bunä,segändie l,pentru un desensecret.
—Emmett,oe-arfi sä cautiin baza de date a muzeului Societätii?
Sailor,tu te
veiconectalabiblioteca mare a Academiei. lartu,Lanii, veicäuta
muzeevikingein
Scandinavia. Euamsäverific
bibliotecadepeOrion.Dacävreunuldintrenoi gäseste
ceva, anuntä , OK?
—Sunäbine ,zise Lani,
Sailor si Emmettdäduräsieidin cap.
Brusc,Sailortäsnide pescaunul ei.
—Ah.fir-a r,tre' sämäcar. E nouädouäzecis i sase. Maisunt
patruminutepänä
lastingere. Noapte bunä, €si E. Zi frumoasä,L.
0zbughispre usä .

47
— Paa! strigä Lani,
Emmet deja se indrepta cätre baie sä se spele pe dinti. Luminile din cabinä
Filarä de douä ori-semnalu! prin care Taryn fi anunta cä mai au doar cäteva
minute
sä se b a ge in pat, inainte de ase da stingerea. Cruz isi lä tableta.
— Lani? Mai esti acolo?
- Ihm.
— Scuze c:am fäcut misto de pärul täy. Chiar aratä drägut. Pänä si culoarea
aia, Vraf-de-Stele.
Ea chicoti.
— Praf-de-Stele. Si mersi, pentru c-am mintit. N-o sä se ducä la spälat.
Cruz se vitä la capul patului, unde ar fi trebuit sä fie perna lui. Ce mai
rämäsese
dineaeraacum invelit intr-un cearsaf, sub pat, asteptänd sä fe aruncat. Se
intrebä
dacä sä-i spunä lui Lani despre intruziune. Mai bine nu. Doar ar speria-o.
— Ah, er a sä vit, spuse Lani. Ti-am trimis un pachet. Bunica a pregätit ce-ti
place tie cel mai mult.
— Marmeladä de liliko'i?
- Dap
Inchizänd ochti, Cruz oftä. Adora fructul pasiunii. Trecuse ceva timp de
cänd
nu mai täiäse fructul acela galben, seobindu-i cu lingura pulpa dulce-
acrisoarä. Hi
era dor de acel gust. Ji eradorde tot ce insemna acasä — väntu!
dezmierdänd
p a lmierii, aroma citricä a ghimbirului alb care crestea pe marginea
drumului,
gräuntele cakde de nisip alb cernändu-i-se printre degetele de la picioare. Si
de
valuri le märii. Cruz aproape cä le putea auzi clipocitul, cänd se spärgeau de
tärm,
Intr-un ritm simplu si linistitor. Sunetul putea sä-| relaxeze asa cum nimic
altceva
nu reusea. Valurile care se loveau noaptea de navä erau pläcute, dar nuse
comparau
cu cele de acasä.
— Aloha po, hoaaloha.
Lani spunea ,Noapte bunä, prietene" in hawaiianä.
— Aloha po, hoaaloha, spuse si el.
Se simtea bine sä audä cuvinte le acelea. Si säle rosteascä. Asemenea unui
cäntec vechi si indrägit, la care tot revii. Cruz se agätä de imaginea cu
Hanalei cät
putu de mult.
Cänd, in sfärsit, deschise ochii, in camerä se fäcuse deja intuneric.

m
> CRUZ DÄDU m
mammaa miss
punte a a treia, si strigä:
— Norvegia!
Mätusa Marisol, care stätea aplecatä deasupra unei cutii, tresäri. Se lovi cu
ootul in masä.
= Au! IR
SS
— Scuze, scuze. Se repezi sä-i mängäie bratul, ca si
IR
cumat in gerea luiar fi putut face sä disparä in mod
SS
miraculos efectul loviturii.
— Ce-i cu Norvegia? intrebä ea, clipind
nedumeritä.
— Acolo trebuie sä ajungem. Am descifrat
prim a parte a indiciului mamei.
— Aigrijä! Dug a n tocmai a plecat.
- Staiasa.
Apäsä pe insigna in formä de fagure depe rever si spuse:
— Mell, porneste.
Deschise buzunarul din dreapta-jos al uniformei lui ca sä vadä ochii aurii ai
dronei-albinä clipind spre el.
— Mell, activeazä modul de securitate. Rämäi aproape de tavanul holului,
inregistreazä orice activitate si anuntä-mä dacä se opreste cineva längä usa.
49
UAV'-ul zbura din buzunarul lui si zumzäi in sus, spre tocul usii. Zburd pe
loc o clipä, inainte sä aterizeze pe cadrul orizontal, subtire, de lemn. Cruz
Inchise usa .
— Suntem in sigurantä.
Mätusa lui dädu din cap in semn de aprobare.
— Deci Norvegia, nu?
— Etarask rei-u luisia ierbii negre,a luiOdinsiThor.
Ränji.
Ea isi lovi usor bärbia cu o unghie datä cu ojä albä cu sclipici. EI isi putea
da seama cä ea se gändea cum sä includä aceastä nouä destinatie in curricu-
Tumul Jor.
= Intr-adevär. Si unde anume ar trebui sä mergem in Norvegia?
— Ää. asta & partea pe care n-am descifrat-o. Incä nu stim ce reprezintä
artefactul sau de unde provine. Simtind vibra tia motorului sub el, Cruz inspirä
adänc. Stiu, stiu , trebuie sä ne gräbim ca sä-I putem anuntapecäpita nul
Iskandar.
Ea fäcu un gest din cap inspre hublou .
— La babord se vedecoasta New Jersey-ului. Aveti timp.
Poate, dar cu cät aflau mai repede destinatia, cu atät mai bine. Cruz era
agitat, si nu in sensul bun — nu ca atunci cänd nu poti sta locului pentru cä
astepti sä se intämple ceva palpitant. Nu putea sä scape de senzatia cä, in loc
de un nou inceput, urma un sfärsit. Nu c-ar fi avut vreo idee care va fi acesta.
Intreaga situatie crea nel in iste. Ca si cänd cineva dä buzna la tine in camerä.
Sau ca atunci cänd nu dormi suficient. Se tot foise in pat in primele nopti petre-
cute pe Orion.
Mätusa Marisol il studia.
— Maie ceva oe te preocupä?
Era, dar...
Traversä biroul inghesuit din doi pasi. Luändu-l de umeri, 11 intoarse spre
s in gurul loc un de se putea aseza cineva, in afarä de scaunul ei de birou: un
divan
r o su aprins. I impinse jos längä o pernä albä pe care era brodatä cu fir de aur o
coroanä, apoi se asezä aläturi de el.
— Sä nu cr ezi cä nu stiu ce se petrece in cäpsorul täu. Curiozitatea e unul
dintre lucrurile care-mi plac la tine— poate pentru cä-mi aminteste atät de muit
de mama ta =, dar trebuie sä mä asculti.
Asteptä pänä ce privirea lui o intälni pe a ei.
— Nu pot sä-ti dau mai multe informatii despre acel departament pe care
nu l-am mentionat si despre care tu nu m-ai auzit vorbind. As vrea, dar nu
pot.
Nu incä;
- Stiu.
Cruz accepta ideea cä eanu putea sä-i spunä mai multe despre Arhivä in acel
moment. In plus, oricum nu despre asta voia sä-i vorbeascä. Altceva 11
apäsa pe
Cruz.
— Mäintrebam.. tu...ai voie sä... adicä, ai putea sä-mi spui despre Synthesis?
— Synthesis? intrebä ea. Pot sä-ti spun ce stiu, adicä, in linii mari, cam ce
stii
si tu, de vreme ce m ama ta a f o st unul dintre fondatori. Synthesis este o
ramurä
stiintificä ultrasecretä a Societätii. Scopul lor este sä cerceteze potentialu!
corpului si mintii umane. Eu nu fac parte din cercul resträns, dar stiu cä au
fäcut
progrese in domeniul inteligentei artificiale, puterii umane si rezistentei la
efort....
— Ce-ar putea sä vrea de la mine?
Spräncenele i se ridicarä brusc.
= Delatine?
Cruz scäpä un oftat eliberator. Era minunat sä se poatä destänui cuiva.
In sfärsit.
Ea isi atinse fruntea.
— Cruz, s-a intämplat ceva? Te-a contactat cineva de la Synthesis?
— Nueram sigur dacä sä-ti spun...
— Nuerai sigur dacä sa-mi spui mie? Buzele ei devenirä o linie rosie
subtire. Nu
pot exista secrete intre noi, Cruz. Dacä ai de gänd sä fii ori cum, numai onest
nu, cu
mine, a tunci aceastä ... aceastä cäutare a cifrului mamei tale n-o sä dea
roade.
El isi fränse mäinile.
— Arfi trebuit sä-ti spun despre asta pänä a cum. Doar cä a fost si treaba cu
exmatricularea, si atacul dommului Rook, si imbarcarea...
— In regulä. Chipul ei se imblänzi. N-am vrut sä sar la gätul täy. Continuä.
Spune-mi cum au dat cei de la Synthesis de tine.
— S-a intämp la t dupä ce am fost exmatriculat... in ziua in care am mers la
muzeu sä-mi mai treacä timpul, In vreme ce tu investigai cazul EVAC. Eram
in
muzeu cänd tipul de la Nebula, cel cu cizme de cowboy, m-a prins.

TN
-
— Mi-ai spus c-ai reusit sä scapi de el.
— Asa e, numai cä nu I-am cäleat pe picior si-am luat-o la fugä, asa cum
iti
spus e sem. Adevärul e cä... am fost ajutat. Vezi tu, tipul mä incoltise la
subsol si
a m crezut cä pän-acolo m i-a fost. Jericho a apärut de nicäieri si i-a dat
una-n
cap cu un os de din ozaur. Cruz chicoti. |-a scos din joc bine de tot.
Trebuia sä fi
väzut, mätusä Marisol! Jericho ajunsese la fix...
= Jericho?
— Jericho Miles. E un specialist de la Synthesis. Cel putin, asa cred. E
destul
de discret cänd vine vorba despre ce face. Emmett, Sailor si cu mine I-am
Intälnit cänd am dat peste laboratorul Synthesis... De-aia amintärziat la
prima
misiune EVAC.
Pe fruntea ei incepurä sä aparä cute, asa cä el fi dädu Inainte:
— In fine, motivul pentru care Jericho se afla in locul potrivit la momentul
p o trivit este acela cä mä cäuta — nu ca sä mä omoare, ci ca sä-mi ja o
mosträ
de sänge.
— Poftim?
— Jericho a spus cä seful lui TI trimisese, dar nu stia de ce. Cred cä zicea
a de värul, pentru cä... s-a räzgändit. Legat de sängele meu, adicä. M-a
läsat sä
plec färä sä -mi i a mostra. In schimb, a luat-o din bratul lut si mi-a spus
säplec
de -acolo, ceea ce am si fäcut. Totusi, de atunci, m-am tot intrebat...
— Dece-ar vrea Synthesis probä din sängele täu? Mätusa Marisol isi
atingea
bärbia din nou. N-am mai auzit de acest Jericho Miles, dar cu sigurantä am
sä-]
caut...
Pe Cruz 11 cuprinse frica. La ce s-o fi gändit? Fäcuse o gresealä — o mare
gresealä — sä-i spunä. Nu pomenise mama lui in jurnal cä nu stia dacä
Societatea
era de partea lor sau nu? Poate cä cineva de la Synthesis lucra pentru
Nebula,
posibi! chiar intreaga echipä! Acum, mätusa Marisol va incepe sä punä
intrebäri
la care Cruz era destul de sigur cä nimeni nu voia sä räspundä,
— .. CUMWA, SPuse ea, vom clarifica situatia.
— Nul strigä el. Sä nu fa ci asta, mätusä Marisol! Nulua pe nimeni la
intrebäri.
— Dar credeam cä vrei sä stii de ce...
- Nu, eu.
53
V o cea lui se fränse, iar din ochi Ti täsnirä lacrimi. Simti un nodin gät.
Inima
lui zbiera ce ea ce el nu putea: , Nu vreau sä te pierd. N-as putea suporta. Nu
dupä
mama. Nu si tu".
Ea 11 cuprinse cu bratul.
— E-n regulä, Cruz. Nu ti se va intämpla nimic.
EI se lupta cu lacrimile.
— Nu-mi fac griji... pentru mine. Promite-mi cä nu vei face nimic, niciun fel
de säpäturi. Trebuie sä-mi promiti.
Isi väzu teroarea de pe chip reflectatä in ochti ei.
— OK. linisti ea. O s-o läsäm asa, deocamdatä. Mä bucur cä mi-ai povestit
oe s-a intämplat.
Isi sprijini capul pe umäry! ei. Stäturä nemiscati o vreme, ascultänd 290mo-
tele navei-uruitul constantal motorului, zängänitul vaselor din cantina de
längä
ei. Orionlegäna usor sofaua rosi e si pe cei doi ocupantiai ei, completänd
cäntecul
de leagän marin. Sus si jos. Sussijos. Cruz nu plänuise sä adoarmä pe umärul
mätusii sale,
Dar asta se intämplä.

O
RA DUMINICÄ DIMINEATA, si Cruz stätea pe cuvertura ce-i
acoperea patul, formänd cu cotul un triunghi intre saltea si cap. Citea un
articol pe care domnul Ishikawa 11 däduse ca temä pentru ora de
biologie
despre acizii nudleici, temelia tuturor organismelor vii. Articolul exptica
cum
acidul dezoxiribonucleic contine codul genetic pentru fiecare celulä din
corp si
cum dä mai departe acea inf ormatie d el ao generatie la alta. Cruz isi
trecu
de getele pesteoilustratiea unei molecule de ADN. Se ridicä in fund siisi
intoarse
mäna; privirea lui se muta incet d el a semnul roz din nastere, in formä
de scarä
spira la tä, la barele räsucite din desenul ADN-ului.
Cruz deja stia de ceva timp cä semnul lui ciudat din nastere semäna cu o
sectiune de ADN. Tatä!l lui fusese primul care fäcuse comparatia cänd
Cruz era
mult mai mic. ,Inseamnä cä esti uni", ii explicä tatäl, desi Cruz nu se simtea
asa. [ s e pärea cä e doar ciudat.
La scoalä, colegii se luau de pata lui roz aprins stranie, asa incät Cruz
devenise
expert in a o ascunde. Isi indesa mäinile in buzunare sau o acoperea cu
mäneci
lungi, brätäri, ceasuri — chiar si cu bandä izo latoare. De cänd venise Cruz
la
Aca de mie, cu mai mult de o lunä in urmä, nimeni nu zisese nimic de ea,
mai putin
Taryn, care-i pusese brätara ,Sesam, deschide-te". In loc sä glumeascä pe
seama
ei, zise se cä era mist o . Brätara ascundea doar o parte din semn. Cruz se
intrebä
dacä devenise atät de bun in a-] ascunde, incät nimeni altcineva din
Academie
nu-l observase. Era posibil ca Emmett, fiindu-i coleg de camerä, sä-] fi
observat.
Dacä era asa, nu pomenise nimic despre el.
Mai sus-mentionatul coleg stätea acum ghemuitlängä dulapul de haine. Cu
capul
plecat, Emmett isi tinea un ochi inchis pe mäsurä ce alinia un cub alb längä
altu]
identic, pe care-] pusese pe noptiera lui Cruz. Chiorändu-se, Emmett mutä
cu doi
oentimetri la dreapta senzorul alb, päträtos, de märimea unui cub de gheatä.
— Cum stäm cu sistemul de securitate? intrebä Cruz.
Emmett impinse cubul o idee mai la dreapta.
— Aproape c-am terminat cu razele infrarosii. Hai sä-] testäm. Du-te afarä.
0 sä-ti dau semnalul cänd poti intra.
Cruz fäcyu intocmai. Odatä ajuns pe hol, asteptä ca Emmett sä strige ,OK",
apoi deschi se usa. Nu se intämplä nimic.
— Ups! £ stricat?
Emmett stränse din buze.
— Trebuie sä treci printr-o razä.
- Ups!
Cruz fäcu un pas in fatä.
Niii-nooo-nii-nooo!
Cumisi izbi palmele de urechi, Cruz simti un zväcnet in sold. Dintr-odatä,
Mel
zburd din buzunarul lui. Pluti pänä la nivelul ochilor lui, iar ochii ei aurii se
aprin-
serä: de trei ori scurt, detreiori lung. apoi din nou detreiori scurt. Ii dädu
roatä, dupä care repetä semnalul.
— Codul Morse, tipä Emmett, oprind alarma. Mefl iti clipeste semnalu!
inter-
nati o nal de alarmä ca sä te anunte c-am avut o bresä de securitate.
= Cumai reusit sä...
— De asmenea, am aranjat sä trimitä o undä sonorä de inaltä frecventä
at un ci cänd un senzor e activat. E setatä la optzeci de kiloherti, asa cä doar
litiecii si Mell pot s-o audä.
Spusese cumva ,lilieci"? Urechile lui Cruz incä tiviau.
Ochelarii lui Emmett se transformarä in discuri senine.
— Awem opt senzori si patru raze. Una pe interiorul usii, incä una la cätiva
pasi mai incolo, in caz cä intrusul trece de prima, una de la sifonierul täu la
noptierä si una la usa balconului, ca sä tinä departe pe oricine ar vrea sä intre 4
pe-acolo.
— Nemaipomenit, spuse Cruz, auzul aproape revenindu-i la normal.
= N-amterminat. Asta e Faza Intäi. Putem sä folosim razele doar
noaptea, atunci cänd suntem singuri pe-aici. Vezi? De-aia am läsat
o c a l e liberä pänä la baie. Faza a Doua e sä instaläm camerele de
supraveghere. Fanchon mi-a imprumutat cäteva, pe care le-a
proiectat chiar ea. Fii atent!
Emmett luä o cutie dreptunghiularä din buzunarul lui, dädu capacul
la o parte si i-o arätä lui Cruz.
Acesta se uitä inäuntru.
— Astea sunt camere? Aratä ca niste meki.
Emmett zämbi mändru in timp ce bäga mäna inäuntru dupä
ce ea ce pärea sä fie o scoicä albä läcvitä.
— Smecher, nu? Si putem sä le conectäm la transmitätoa-
rele noastre, astfel incät atunci cänd inträ cineva, sä primim
oalertä vocalä; apoi putem sä inträm pe tabletele noastre
sisä vedem in timpreal cine este. Imediat ce le conectez,
mä duc la laborator, ca sä mä ajute Fanchon sä confi-
gurez totul. Vrei sä vii?
— Te las pe tine. Voi sunteti expertii. In plus,
vreau sä merg sä väd submarinul.
Cruz illäsä pe Emmett sä monteze video-melci si se
rzils p e E metsm o nezeido-mec si s J Indreptä spre puntea B, douä niveluri mai jos. Trecu
de
ä
magazie, printr-o usä pe care scria ,Sala
56
IxE
E
Cruz urmäri sägeata de sub cuvintele ,SUB-Punte” si coti brusc la
stänga, apoi
la dreapta. Fäcu dupä aceea cätiva pasi printr-o incäpere mare si se opri.
Isi
ridicä privirea spre ceva ce aräta ca un ou gigantic verde-mästiniu.
Ridley!
Cruz isi lipi p a lma de carcasa de metal a submarinului. Citise despre el
tot ce-i
picase in mänä. Botezat dupä una dintre speciile de testoase pe cale de
disparitie,
Ridley a lui Kemp, vehiculul submersibil clasa Neptun II de mare
adäncime, sau DSV',
mäsura o inältime de cinci metri si o lungime de doisprezece metri.
Ridley avea 0
calä ranforsatä care era aproape impenetrabflä, patru brate robotice si
sase camere
de luat vederi cu rezolutie mare. Inäurtru era loc pentru comandant,
adjunetul lui
si apro ximativ opt pasageri. Vehiculul putea cälätori pe o distantä de
patvuzeci de
kil o metri cu o vitezä de opt noduri si putea sä coboare pe fundul
oceanului la oea
mai mare adäncime — aproape unsprezece kilometri pe verticalä!
Turela se deschise. Rusinat, Cruz se dädu inapoi. Capul ciufulit al lui
Tripp
Scar la tos se iti la suprafatä.
— Eofrumusete, nu-i asa?
— Categoric! Deranjez? Ai spus cä pot sä trec...
— Stai Hinistit, prietene. Doar fäceam niste verificäri. Vino incoa" si
aruncä
o privire!
Cruz arätä cu degetui spre el.
— Vreisä zici... eu... inäuntru?
Capul lu i Tripp dispäru inäuntru. Doar mäna i se mai vedea, fäcändu-i
semn
lui Cruz sä-] urmeze. Cruz urcä pe sc a ra lateralä a submarinului si
cobort cu grijä
Tn modul. Locul era strämt, dar nu claustrofobic. Peretii curbati erau
acoperiti
cu panouri pline de manete, intrerupätoare, butoane si cadrane.
— Hai, joacä-te un pic.
Tripp ii fäcu semn sä se aseze pe locul adjunctului comandantului. Cruz
se
in stalä confortabil in scaunul de piele din spatele volanului in formä de
U.
Tripp atinse o manetä din dreapta lui Cruz.
— Acolo a i propulsorul pentru deplasarea inainte si inapoi. Pe partea ta
dreaptä ai panoul de control principal — inainte, marsarier, scufundare.
Tot acolo
sunt panourile de control pentru bratele robotice. Poti sä depresurizezi
partea
din spate, ca sä permiti echipei de scufundätori sä iasä.
— Ceface butonul ästa mic galben?
Cruz duse mäna spre el.
— Nu-latinge!
Cruz si-o retrase rapid.
— Scuze.
— Glumeam, prietene.
Tripp isi infip se degetul mare in butonu! galben, jar peretele din
fata lor se
luminä. Farurile.
Cruz räse.
— Cäte s cu fundäri ai fäcut cu Ridley?
— Frate, habar n-am, sute. Au trecut oeva ani de la prima baie cu
limonadä.
= Delace?
— N o iicomandanti sunt intotdeauna stropiti cu o gäleatä de
limonadä dupä
prima lor scufundare. Rit de trecere. Un obicei mai degraba...
lipicios, dacä mä-n-
trebi pe mine.
— Meritä, dacä asta-i conditia ca sä guvernezi Ridley. As da orice
sä-nvät.
Tripp isi invärti inelul cu cameleon de pe deget.
= As putea sä te-nvät. Dacä vrei.
Da cä voia? Sä guvernezi Ridley? Tripp glumea? Bineinteles cä
voia.
= Ar fi ,bestiozav”. Cruz pufni. .Bestizav”! Nu m-am putut decide
dacä sä
zic bestial" sau ,grozav”, asa cä le-am zis pe amändouä!
— Belea de cuvänt! la zi, am nite! timp acum. Ai chef de o primä
lectie de
operare DSV?
Pe Cruz nu trebuia sä -l intrebi de dowä ori. Lui Lani n-o sä-i vinä sä
creadä.
Abia putea el sä-si creadä urechilor.
Tripp se strecurä in scaunul adjunctului oomandantului.
— Hai sä-ncepem cu notiunile de bazä ale propulsiei.
* ma PE BUNE?! Lani isi dädu 0 palmä peste obraz.
Te-a läsat sä conduci submarinul?
— Nu incä, dar Tripp a spus cä, dupä cäteva lectii, o sä mä ja sä-i fiu adjunct
intr-o scufundare adeväratä.
Dchelarii lui Emmett erau un carusel de portocaliu, galben si verde.
= Maaamäää! Trebuia sä vin cu tine.
— Amonovä lectie duminica viitoare! exclamä Cruz. O sä-l intreb dacä poti veni
situ.
Lani ofta.
— Mi-ar fi pläcut si mie sä vin.
Pärea foarte tristä; Cruz se simtea groaznic. Nu stia ce sä zicä. Poate n-ar fi
trebu i t sä se laude cu orioe lucru grozav care ise intämpla. In felul ästä, doar se
simteau amändoi aiurea — Lani, pentru cä nu se afla acolo, iar Cruz, pentrucäse afla
DarLaniera, pentru ei, cea mai bunä prietenä din lume. Cum poti sä nu impärtäsesti
bu cu riile cu cea mai bunä prietenä?
— Taryn cätye exploratori!
Cruz tresäri la auzul vocii care Ii räsuna din insigna EA de pe rever. Incä nu se
obisnuise cu ea.
— Toti explor atorii la raport in sala de conferinte de pe puntea a treia, in zece
mänute. Re pet. S ala de conferinte depe puntea a treia, in zece minute.
— Credeam cä duminica avem liber, bombäni Emmett.
Cruz stränse din umeri. Asa crezuse si el.
— Maibine ati merge.
Dupä vocea cu car e rostise cuvintele, iti dädeai seama cä Lani ar fi dat orice
sä
postä participa si ea.
— Pa, Lari, te sun mai tärziu.
Cruz fluturä mäna spre ea, inainte sä-si punä tableta sub brat.
Pehol, Cruz si Emmett se aläturarä exploratorilor care roiau cätre atriu. Cruz
11
ajunse din urmä pe Zane, care mergea in fruntea grupului.
— Care-i treaba?
= N-am nicio dee,
— Poate e un exercitiu de evacuare, spuse Ali. Stii tu, ca sä exersäm
folosirea
bärcilor de salvare si päräsirea navei.
— Atunci am fi auzit o alarmä, interveni Emmett.
Cänd in cepurä sä se alinieze in sala de conferinte, Taryn era deja acolo.
Stätea in
ca pul meset. In loc sä-i intämpine ca de obicet, spuse cu un ton mai degrabä
aspru:
— Värog sä vä grupati pe echipe si sä luati Joc. Echipa Magellan, asezati-vä
in
dreapta -spate, echipa Cousteau, in stänga-spate; echipa Earhart, la dreapta
mea;
jar echipa Galileo, aici, la stänga mea.
Cruz se asezä intre Emmett si Bryndis. Dugan stätea längä Bryndis, iar
Sailor se
puse längä el. Toa te grupele aveau sase exploratori, mai putin a lor.
Renshaw
Mckittrick ar fi fost al saselea membru, dar fusese exmatriculat. Cruz
seintrebä cum
aveau sä se descurce, cänd din echipa Cousteau lipsea un membru.
— Mi-af o st adus la cunostintä faptul cä avem o problemä la bordul Orion.
Taryn
isi puse ambele mäini pe masä. Trebuie sä gäsim o solutie cät mai repede.
Cruz se foi pe scaun. Ce s-o fi intämplat? Taryn rareori se purta asa de sever
cu
ei. Chipul lui Bryndis, palid de la naturä, deveni alb precum creta.
Emochelarii lui
Emmett cäpätarä o nuantä gri stins. Era speriat.
— Nucredeam sä se intämple una ca asta atät de curänd. Maxilarul lui Taryn
era
Inc o rdat. Adicä, sunteti pe navä de mai putin deo säptämänä si, totusi —
ochii ei se
ingustarä si cercetarä fetele celor prezenti —, päreti cu totii foarte stresati.
Awurä nevoie de cäteva secunde ca sä priceapä. Stai putin, oare voia sä
zicä...?
Pe mäsurä ce un suräs inlocuia treptat expresia cruntä de pe chiipul lui
Taryn,
toti exporatorii, in clusiv Cruz, räsuflarä usurati. Nimeni nu intrase in vreo
61
incur cä turä! Cruz observä cä obrajii lui Bryndis isi recäpätarä
culoarea rozallie, jar
verdele reapäru pe ochelarri lui Emmett.
— Deacum inainte, duminica este oficial declaratä Funday' .
Bryndis se intoarse spre Cruz.
— Ceinseamnä funday?
— Fun-day. Este un cuvänt inventat.
— Jä! Si-asa mi-era greu sä in vät termenii stiintifici in englezä, acum
trebuie
sä-mi bat capul si cu inventii?
Cruz si dädu seama cä, probabil, cursurile lor erau mai grele pentru cei
ai cäror
limbä maternä nu era engleza. Ti zämibi.
= Tedescurci minunat.
Bryndis Ti räsp unse cu un zämbet timid, fäcänd sä-i aparä gropite la
coiturile
gurii.
— In fiecare duminicä dupä-amiazä ne vom intälni aici sä facem o
activitate
impre un ä, explicä Taryn. Am putea sä construim un robot miniatural
sau un Taj Mahal
din turtä dulce. Am putea sä vopsim sosete sau sä facem noduri
marinäresti. Vä voi
pr o pune o grämadä de lucruri. Unele s-ar putea sä vä placä, altele s-
arputeasä nu
vä dea pe spate. Este in regulä. Numai cä voi sunteti exploratori, la
urma urmei, iar
asta in seamnä sä descoperiti sicese aflä in exterior, dar sice este in
interior.
Dugan ridicä mäna.
— Vatrebui sä...
— Da,Nintrerupse cu amabilitate, dar brusc.
— Distractie obligatorie, glumi Emmett cätre Cruz.
— Prima noasträ activitate de Funday este o vänätoare de comori,
spuse Taryn.
Ceva asemänätor, oricum. Veti intelege in curänd.
— Floare la ureche, murmurä Cruz cätre Emmett.
— Era sävit, adäugä indrumätoarea kor. Fiecare memibru al echipei
cästigätoare
va primi cäte un premiu.
— Ceffelde premiu? intrebä Tao Sun.
— Vatrebui sä cästigi ca sä affi.
Taryn luä cäte va plicuri dintr-o pungä. Mergänd prin salä, dädu cäte
unul fiecärei
echipe. Plicul pentru echipa Cousteau i-1 inmänä lui Cruz.
— Aveti aici instructiunile. Nu le deschideti pänä ce nu vä dau
semnalul. Ochii ei
schip e au. Nu vitati, ideea e sä vä distrati.
Cruz puse degetul sub clapa plicului. Toatä lumea incremeni.
Intorcändu-se la locul ei, Tar yn ridicä bratul ca si cum ar fi urmat sä
dea startul
unui maraton.
— Pelocuri... Fiti gata.. Start!
Cruz rupse clapa. Scoase doua foi de härtie si i dädu una lui Sailor.
Desfäcänd-o
pea ei, Sailor ociti cu voce tare:

Bine ati venit la

Agenti a de Ghicitori do Cälötorie a lui
Taryn:
OVÄNÄTOARE DE COMORI... CU
CÄNTECI

Mi si unea v o asträ: S rezolvaji o serie de ghicitori

si sä
— adunati cätevaodiecte pärä ajungeti la punc tul
de sosira,
undeva pe Orion!
Pasut 1:Rezolvari o ghicitoare, apoi ghiti destinaia
men-
tonatä in soturia.
Patu! 2: Odatä ajunsiacolo, itapi-vä dupd o
persomnä
0 110 gar o stä ros i e.Aceasta 0 sh vä den un
obieet aio
nouä ghicitoare de rezoivat. Luati obiectul cu voi.
 "Reporatipasilt=i2ohnä ränd obrtineti trei oblecte.
Acestea, Improunä eva treio ahicitoare, vä vor
ghida
Tähre tlestimetin Emalk. Prima eetvm tara apuna
ja
s0sire Lu obiertelo corute CASTIGÄ! Cea dintät
ghi-
cit o are o veti gäsi.. In acest pii.

Mult succes!

— Eu am ghicitoarea, spuse Cruz, tinänd in sus härtia. Hai s-o

rezoiväm in
altä parte.
le si rä in grabä din sala de conferinte si se indreptarä cätre un colt al
puntii. Cruz
netezi foaia pe o masä, jar restul echipei se stränse in jurul ei.
— E o saradä,anuntä Emmett. Trebuie sä neprindem ce reprezintä fiecare
imagine, apoi sä punem cuvintele capla cap pentru aforma o propoitie.

—+ ++
$£ + 4 tutti

Bryndi sse scärpinäincap.

— Prima imaginee prafsaunisip?
—Aszicenisip,räspunse Cruz. Aratäca o plajä.
—Nisip,gemenii, tel,izbuc n i Dugansi bätudin palme.Amdescifrat
primulränd.
Sendvi scucarne!"
Emmet tseincruntä.
— Nucredcääiasuntgemeni ,Dugan.Pärulloraratädiferit.Mieimiparafisurori.
—A5zioe maidegrabä bätätor de spumä,nu tel , interveniSailor, Telul nu e
Pexibil.
Duga ncäseä.
— Mda ,oumspuitu.
—Apatra imagine eun morma n de haine, spuse Bryndis.
— Grämadade monedetrebuiesä fieo comoarä, sugeräSailor,
Bryndismiji ochii.
—Acela e un bärlo gdeurs?
—Ultimaparcä-i o poartä" . Cruzse scärpinä.Sau un gard .
—Nu ,staiasa..aur, ziseSailorca pentru sine.Da , aurse potrivestemaibine .
—Nimic nu se potriveste,dacä mä-ntrebi pe mine, bodogäni Dugan.Cui Ti
pasä
ceeste? Nicimäcarnuprimimnote pentruasta. Am auzitcä chef Kristosstiesä
facä inghetatä de ciocolatä. As zice sä-] däm naibii de joc idiot si sä
vedem mai bine
d a cä a terminat...
— Poate-idoar un bärlog, spuse Bryndis.
— Maidegrabä sunt prieteni, bälmäji Emmett.
— Categoric e-o poartä, declarä Cruz.
— Ce prostie! Dugan se präbusi inty-un scaun. N-o sä-i däm de capät
niciodata.
— M-am prins! strigä Cruz. Gascä, atunci cänd pun degetul pe o
imagine, spune
f i e care cuväntul care crede cä i se potriveste cel mai bine. O sä incep
eu. Nisip.
Arätä spre Emmett, care spuse ,prieteni"; apoi cätre Sailor,
carespuse ,bätätor
de spumä"; Bryndis, care räspunse haine”; inapoi la Sailor,
pentru ,aur”; laBryndis,
pentru .bärlog”; si la Cruz , care terminä cu ,poartä”. Cruz se uitä la
Bryndis.
— Acum spune-le pe toate.
— .Nisipprieteni, bätätordespumähaine, poartäbärlogaur”. Chicoti.

— E podul, strigä Sailor. Am reusit. Am rezolvat-o. Drägut!

— Sä mergem! Emmett säri in picioare.
Dugan scoase limba.
— Cumosä ajungem la podul Golden Gate de aici?
Sail o r isi dädu o palmä peste frunte.
— Nula podul äla, Dugan. Cruz arätä in sus. La ästa.
-N
Nl intälnirä pe cäpitanul Iskandar la intrarea pe pod. avänd o garoafä
rosie prinsä
la ecuson. Ca de obicel, nastur ii aurii dela uniforma lui albä, apretatä
aproape cä ii
plesneau pesteburta rotundä. Ochii adänciti In orbite Ti lucirä in
umbra unei mono-
spräncene stufoase.
— Bine lucrat, echipä Cousteau!
— Suntem primul grup care a ajuns? incercä sä afle Emmett.
— Nu vä pot spune. Am jurat sä pästrez secretul. Poftim obiectul
vostru.
Ji dädu lui Emmett o minge de cauciue galbenä.
— Si urmätorul vostru indiciu.
Ti puse in mäini lui Saflor o cutie micä de carton.
— Muitumim, cäpitane Iskandar!
Sailor deja trägea cu ochiul in cutiutä.
— Eunjocde puzzle.
A le rgänd inap o i in salon, rästumarä fragmentele pe o masä si incepurä
säle
imb in e. Jocul avea cam 50 de piese: majoritatea erau verzi sinu aveau
ootturi! Dacä
toticinciar fi statadunatiin jurul jocului, Cruz isi dädu seama cä le-ar fi luat
de douä
o ri mai mult sä facä puzzie-ul cel rotund decät dacä ar fi lucrat o singurä
persoanä.
Pe mäsurä ce asamblau piesele intre ele cu cäte un clic, Cruz recunoscu
imaginea.
— E Ridley!
O zbughirä spre Sala Acvaticä. Pe cänd se ingrämädeau sä coboare la
tribord,
echipa Earhart urca pe la babord.
— Spercä nu sunt inaintea noasträ, spuse Emmett.
La jumätatea pantei, Cruz se opri.
— Unde e Dugan?
— Eran spatele meu, zise Bryndis. Dar incä se väicärea, cu gändul la
inghetatä.
— Cerule! icni Sailor. Ce oopil!
— Calmati-vä, sunt aici. Dugan apäru in capul scärilor. Se prelinse in jos,
spre ei.
Pe Cruz incepuse sä-] enerveze a titudinea dezinteresatä a lui Dugan si
observä
cd nu era singurul. Dädu sä zicä ceva, dar se opri. Taryn le spusese c-ar
trebui sä fie
oactivitate pläcutä, si. in plus, nu le era de niciun folos sä inceapä sä se
certe. Cruz
conduse echipa jos, pe puntea B, pe längä camera de control si calä, in
Sala Acvaticä.
Tripp Scarlatos astepta längä DSV, cu o garoafä rosie la ureche. Fluturä
din gene
casicumar fi participat la un concurs de frumusete.
— lade-aici, prietene.
Tripp ii dädy lui Cruz o esarfä rosu cu gri ecosez.
— lar ndiciul vostru vine acusica.
Tripp stinse luminile, apoi apäsä un ntrerupätor de pe computerul lui si un
mesaj
h o lografic apäru in fata lor. Era doar o propozitie, cuvintele luminoase
plutind peste
umärul lui Cruz: Care clädire de pe Pämänt are cele mai multe ränduri de
ferestre?"
Saflor fu prima care vorbi:
— Pun pariu cä e World Trade Center. Are peste o sutä de etaje.
— Turnul Shanghai e mai inalt, replicä Emmett.
- Banu,
— Bada,
— Mereu trebuie sä mä contrazici?
— Tecontrazic doar cänd n-ai dreptate. Ce sä-ti fac dacä de muite ori
n-ai?
Sailor urlä de frustrare,
In timp ce ei se cjondäneau, Cruz scoase tableta sä caute informatii pe
internet.
— UnturnWorkdTradeCenter are o sutä patru etaje, le-otäieel scurt. Sä
vedem...
Turnul Shanghai are o sutä douäzeci si opt de etaje.
— Ti-am spuse u, i-o tränti Emmett.
— Cu toate astea, cea mai inaltä clädire din lume este — Cruz inghiti
cu
greu — Nebula Tower din Londra.
— Deci amändoi am gresit, declarä Sailor muitumitä.
Pe mäsurä ce asimilau informatia, ea isi duse o mänä la gurä.
— Londra? O cutä verticalä se formä intre spräncenele lui Bryndis.
Avem vreo
salä Londra" pe navä?
— Nu, räspunse repede Emmett. Cruz, esti sigur cä nu existä altä
clädire
mai inaltä?
Cruz tasta cät de repede putea.
— Verific.
— Itipierzi timpul, spuse Dugan tärägänat. Se rezemase de stälpul din
spatele lor.
— A da? Sailor isi puse mäinilie in solduri. Dacä te crezi asa destept,
spune tu care
eräspunsul.
Ramele lui Emmett se transformarä intr-o pereche de pätrate de
culoarea unui
foc de tabärä.
— lgnorä-|, Sailor. Tot c e vrea e sä ne demoralizeze.
Dugan fuierä.
— Bine, dacä nu vreti sä stiti...
— Se presupune c-ar trebui sä fim o echipä, le r ea minti Cruz. Dugan,
dacä ai ceva
de spus care ne-ar ajuta sä rezolväm erigma, atunci dä-i drumul,
Indreptändu-si spatele. Dugan topäi spre ei.
— Clädirea cu cele mai multe ränduri de ferestye de pe Pämänt este...
atentie...
obibliotetä

67
Lui Cruz fi venea sä-si dea palme! Dugan avea dreptate. Asta era o enigmä,
nu un
testlageografie! Mändru, Dugan'iesi din salä cälcänd apäsat. Restul echipei
Cousteau
schimbä priviri pline de uimäre. Nu cumva oe] mai lenes membru tocmai le
rezoivase
oghicitoare?
Dugan tsi väri din nou in capul in salä.
— Heli, aveti de gänd sä veniti sau nu? Suntem contra cronometru, in caz
cänu
stiati,
Gräbindu-se sä sträbatä hoiul puntii B, Cruz ti dädu lui Dugan o palmä pe
spate.
— Bravotie!
Primi drept räspuns un ränjet retinut, ceea ce, venind de la Dugan, era un
progres.
Biblioteca era cinci niveluri mai sus, dincolo de pod. Nu mai aveau suflu
cänd
nävälirä pe usä. Cruz nu väzu se in cä nicio altä echipä, asa incät presupuse
cä ei se
de s cu rcaserä fie extrem de bine, fieextremde prost. Dr. Holland le fäcu
semn cu
mäna din spatele biroului de la receptie. O garoafä rosie era prinsä pe pieptul
pulo-
v e ru lui ei negru. Bibliotecara ti dädu lui Cruz o foaie de härtie.
— Aceasta e ultima voasträ ghicitoare.
Uitändu-se la foaie, Cruz le-o arätä coechipierilor lui.
Saflor gemu.
= Ohartä muta?
— T o t ce pot sä vä spun ecä-i o tarä din emisfera nordicä.
Bibliotecara ii intinse lui Dugan un cos.
— Cät despre ultimul vostru obiect, alegeti unul de aici, vä rog, si gäsiti
indiciul
spre care vä duce. II puteti kua cu voi, dar vä rog sä-l inapotati dupä ce se
terminä
jocul,
Dugan bägä mäna si scoase o bandä de härtie.
— Scrie 823/819 Doyle.
— Cl a sificarea zecimalä a cärtilor, vorbirä Cruz si Emmett in cor.
Mai avuseserä de-a face cu asta.
— Bryndis, Sailor si cu mine vom cäuta cartea, ordonä Dugan. Voi veti
cäuta tara.
Emmett si Cruz alergarä spre una dintre mesele cu härti din spatele
bibliotecii.
Masa era de fapt un computer gigantic incastrat intr-un cadru de lemn, astfel
incät ecranul orizontal sä fie indreptat spre tavan. Touch-screen-ul iti
permitea

m
sä cauti re pede si simplu orice locatie depe Terra. Cruz intinse harta goalä
dea-
supra ecranului, in timp ce Emmett activä cäutarea. Incepurä sä scaneze
ocea-
nele si continentele lumii, speränd sä gä seascä ceva care säse potriveascä.
— Einoonjuratä de mare din trei pärti, spuse Cruz.
— Si are o grämadä de insule in jur, adäugä E mmett. Eo suprafatä imensä.
Ar putea sä dureze o vesnicie.
— Sä sperämcä ne va ajuta cartea pe care o cautä ceflaiti.
Cu ochii scäpärändu-i de pe hartä pe calculator si inapoi la hartä, Cruz avu
un
se ntiment ciudat. I se pärea cä mai väzuse harta aceea, sau una similarä. Dar
unde?
Observä ceva cu coada ochiului.
— Emmett, opreste-te!
In timp ce Emmett isi reträgea mänä, Cruz de rulä imaginea inapoi, de la
Europa
de Est la Oceanul Atlantic. Trase harta-ghicitoare peste Marea Britanie,
ajuständ
s ca la, ca sä poatä allinia granitele.
— Bingo!
Se potriveau. Harta lor apartinea Scotiel. Cruz si Emmett isi ciocnirä pumnii.
— Am gäsit-o! strigä Emmett cätre colegii lor, care sträbäteau in fugä
balconul.
— Sinoi! tipä Sailor peste balustradä. Veriim jos.
Cruz se holbä la harta mutä, al cärei contur zimtat era luminat de ecran. ] se
pärea atät de familiar...
Cruz gemu. Cum putea sä fe asa de orb?
Emmett fu martor la revelatie.
— Ces-aintämplat?
— Artefactul. Tocmai mi-am dat seama...
— Laasta te gändesti acum?
— Emm e tt, ce-ar fi dacä nu e ce-am crezut n oi? Dacä nueo reliicvä vik in
gä?
— Atunci, mä rog, ce-ar putea...
Cruz ridicä harta.
Lui Emmett ii cäzu incet falca, albasträ de la lumina Oceanului Atlantic.
— Dacä-i adevärat, inseamnä cä-n tot timpul ästä, tu. eu... noi...
Cruz inghiti in sec.
— Amcäutat cai verzi pe pereti.
» CU DUGAN, Sailor si Bryndis venind in fugä spre ei,
Cruz si Emmett stiau cä discutia despre indiciul din cifru avea sä mai astepte.In timp
cencer ca sä se opreascä din alergare, Dugan intinse un brat casä le-arate lui Cruz si
Emmett coperta cärtii. Era Cäinele din Baskervillesde Arthur Conan Doyle.
— Voi... ce-ati... gäsit? gäfäi Dugan.
= Scotia, spuse Cruz. Harta mutä reprezintä Scotia.
— Se presupune c-ar trebui sä punem cap la cap indiciile cu obiectele pe care
le-am sträns, ca sä afläm ultima destinatie, pufäi Sailor.
In acea clipä, echipa Magellan näväli in bibliotecä. Zane, Yulia Navarro,
Ekaterina Pajarin, Tao, Ali si Matteo Montefiore se repezirä spre dr. Holland.
— Haideti s-o stergem, porunci Emmett. In spatele stälpului...
— Fiyttu peri suierä Bryndis. Repede!
Inainte sä se adäposteascä impreunä cu echipa lui, Cruz glisä cu degetul pe
ecran pänä la Antarctica. In ingrämädealä, Emmett scoase mingea galbenä si
esarfa ecosez d in buzunare. Cruz fluturä harta Scotiei. Dugan tinu in aer Cäinele
din Baskerville. Lui Cruz ii trebuirä doar cäteva secunde ca sä descifreze enigma.
O minge, o esarfä in carouri, Scotia si o carte cu un cäine in titlu putea sä ducä
d o ar la o singurä concluzie: Hubbard, terrierul alb West Highland al lui Taryn.
— Mäiculitä! strigä Sailor. Este...
Emmett ii puse mäna la gurä.
= Taci,
— Sä ne cäräm! strigä Dugan, si alergarä spre usä.
Täynind de-a lungul holului, se intälnirä cu echipa Galileo, care venea din
capätul o pus. Doar o singurä grupä lipsea de la numärätoare. Unde putea fi
echipa
Earhart?
— Pun pariu cä sunt inaintea noasträ. Dugan conducea grupul. Sä ne
gräbim, gascä!
Coborärä valvärtej cele trei ränduri de scäri si cotirä sträns la stänga, in
aripa exporatorilor. Dugan o luase atät de re pede la picior, incät fusese cätpe
ce sä se izbeascä de un perete dacä nu era Cruz sä-l apuce de bluzä. Camera lui
Taryn erä prima de la babord. Avea usa deschisä! Inäuntru, o gäsirä pe Taryn
asezatä intr-un scaun albastru deschis, tricotänd linistitä. La picioaree ei,
Hubbard dormea in pätutul lui din tartan rosu cu gri, asortat cu esarfa pe care
Emmett si-o legase in jurul gätului.
Andrelele roz se oprirä.
— Ati adus obiectele?
Emmett isi scoase de la gät esarfa si i-o dädu, Impreunä cu mingea. Dugan
predä cartea.
— E Hubbard... räspunsu! la toate ghicitorile este Hubbard.
Bryndis rämase cu gura cäscatä.
Taryn luä obiectele si le puse intr-o cutie goalä de längä ea.
— Räspunsulvostru este corect siatigäsit toate obiectele. Ati fäcut otreabä
excelentä. Totusi — ii privi cu pärere d erä u— din päcate trebuie sä vä anunt
cä
jocul s-a terminat...
Fir-ar! Echipa Earhart ajunsese prima.
— pentru cäati CASTIGAT!
Cruz fu prins brusc intr-o imbrätisare de grup, topäind un dans al victoriei
care durä pänä ce echipa Magellan apäru, cäteva minute mai tärziu. Reusiserä.
In sfär si t! Dupä trei sesi uni EVAC la Academie siun joc pe Orion, echipa
Cousteau
iesise in cele din urmä pe primul loc! Si asta cu doar cinci membri. Poate cä, sä
fii in d e zavantaj, sau sä crezi cä esti, nu e un lucru chiar atät de räu, se gändi
Cruz. Pe el cu sigurantä 11 motiva sä depunä mai mult efort.
Odatä ce ajunserä si celelalte echipe si nu mai avea cum sä intre nici mäcar
0 persoanä in cabina lui Taryn, indrumätoarea le ceru sä facä liniste.
71
— Foartebinelucrat!Ati fost mai rapizidecät m-amasteptat,darar fi trebuit
sä-mi dau seama. Sunteti cei mai buni si mai destepti. S-a distrat toatä lumea?
— Da, räspunse entuziasmat Cruz, in ton cu ceilalti.
Chiar si echipa Earhart, care o luase pe o pistä falsä, dädea din cap si
ränjea.
Taryn se intinse dupä cosul plin cu ghemuri.
— Acum, premiul vostru. Echipa Cousteau, veniti in fatä si intindeti
mäinile.
Stän dintre Emmett si Bryndis, Cruz tinu palmele cäus. Imaginatia lui deja
prefigura niste variante de premii. Poate c-or sä primeascä oase de dinozaur
recent descoperite, sau vreo plantä vorbitoare din jungla amazonianä, sau pietre
de pe Martel In timp ce Taryn venea inspre ei, inima incepu sä-i batä mai repede.
— Ceeste? Ce-ai primit? intrebau intruna exptoratorii din spate.
Cruz simti ceva cäzändu-iin palmä. Dupä ce Taryn trecu mai departe, se uitä
in jos. Tinea ocapsulä mov, ca medicamentele acelea moi, ovale, impotriva
räcelii.
Pastila era de douä ori mai mare decä t una normalä. Cruz spera cä nu trebuia
s-o inghitä. N-ar fi putut s-o indese niciodatä pe gät!
— Deci? insistä Ali din spatele lor.
— Euncilindru cu capete rotunjite, anuntä Emmett.
- Hä?
— Ocapsulä.
Emmett o tinu intre degetul mare si cel arätätor.
Zämbetul lui Ali dispäru. S in u doar al lui. Cruz rostogoli sfera in palmä cu
värful degetului. Dintre toate lucrurile incredibile la care se gändise, ästa nu era
nici mäcar in primul milion.
— Aratä ca medicamentul meu pentru alergii.
Dugan 11 atingea cu degetul.
— Nu-l mäncati, ti avertizä Taryn. Nu la asta serveste. Fiecare dintre voi tine
in mänä ocapsulä a timpului, un dispozitiv computerizat care poate retine 0
am in tire — la propriu. E ugor de folosit. Tineti-o sträns in pumn. Cänd simtiti
cä
Tncepe sä tremure, gänditi- vä la ceva, la cineva sau la un loc de care doriti sävä
reamintiti. Capsula va face o capturä de memorie, astfel incät voi, sau altä per-
soanä cäreia decideti sä i-o dati, sä puteti reträi momentul.
72
m
Douäzeci si trei de exploratori se holibau la ea, muti de uimire. Cruz se uitä
la capsula lui. Taryn sigur glumea. Pärea greu de crezut cä un obiectatät de
banal
avea asemenea puteri exceptionale. Cruz remarcä faptul cä pänä si Emmett era
scep ti c in privinta asta. Isi ridicase bratul astfel incät nasul ti atingea inchese-
tura mäinii si studia din toate unghiurile dispozitivul alungit.
Taryn zämbi.
— Nuiräu pentru un premiu, nu?
Odatä ce isi dädurä se ama cä ea nu glumea, un zumzet vesel se räspändi in
cabinä.
— Chiaracum,in timpceotineti, capsula se calibreazä la semnäturile voastre
bioelectromagnetice, explicä Taryn. Permiteti-mi sä vä arät cum functioneazä.
Luä capsula siostränsein palmä. Apoi, Taryn inchise ochii. Treizeci de secunde
m a i tärziu, deschise ochii si palma. Capsula mov lumina!
Toatä lumea exclamä.
T a ryn luä mäna dreaptä a lui Cruz, puse capsula in ea si-i inchise degetele in
jurul dispozitivului.
= Inchide ochii.
Cruz fäcu intocmai. In mintea lui, väzu o licärire
alba, asemänätoare artificiilor care explodeazä in
formä de stea pe 4 lulie. Dupä ce scänteierea
dispäru, se väzu pe sine intränd pe usa prin-
cip a lä a Academiei. Era insotit de mätusa
Marisol si de Sailor. Avea valiza cu el. La fel
si Sailor. Era prima lui zi de Academie! Scena
Tierafamiliarä, si totusi noua. Observa totu!
deladistantä. Cruz se väzu tärändu-si valiza
pe coridor si punändu- se la coadä, sä se
Tnregistreze. I se päru ciudat, pänä ce Cruz isi
dädu seama cä aceea era amintirea lui Taryn,
nu a lui. Asa 11 väzuse ea din spatele mesei de
birou de la receptie, in acea zi de septembrie.
Totul se derula conform amintirilor, dar dintr-o
perspectivä diferitä.

73
— Undeesti? ii sopti Taryn.
— Inapoi, in prima zi de scoalä, in D.C. Astept la ränd sä mä inregistrez...
Ah, i a tä-1 pe Dugan... Mda, se laudä cä a cästigat premiul Steaua Nordului...
Acum e rändul meu sä mä inregistrez. 1 mängäi pe Hubbard si tocmai vorbesc
cu tine. Arät speriat!
Auzi räsete.
= Deschide ochii.
Cruz clipi. Ceilalti exploratori 11 priveau, transfigurati. Asteptau ca el sä
Zicä ceva.
— Nu seamänä cu un vis, se strädui el sä-si descrie experienta. Pärea real,
ca sicumasfi träit-o din nou.
— Asta-i si ideea, spuse Taryn. Se intoarse cätre restul echipei Cousteau.
Aweti intrebäri?
— Oputem f o losi doar o datä?
— Vä puteti folosi capsula timpului de cäte ori vreti, dar ea va contine 0
si ngurä amintire o datä. De asemenea, pot si altii sä o vizualizeze, dar numai
voi aveti puterea s-o schimbati. Ar trebui sä supravietuiascä... ei bine, cam
cät voi.
— Multumim, Taryn. Cruz isi duse pumnul la inimä. E cel mai frumos premiu
pe care I-am primit vreodatä.
Restul echipei fu de acord.
— Cu mare drag.
Taryn isi uni palmele in dreptul fetei si fäcu o plecäciune.
— Si-acum, declar Funday in mod oficial incheiatä. Aveti asadar amabilitatea
säostergeti,
cäci as dori sä continui cu erosetatul in liniste si pace. In plus, sunt
sigurä cä aveti teme.
In timp ce astepta sä se goleascä incäperea, Cruz se ghemui sä-I mängäie
pe Hubbard. Ardea de neräbdare s-o sune pe Lani si sä-i arate capsula timpului.
Si ea, la fel ca Emmett, era pasionatä de tehnologie. Avea sä-i placä la nebunie
chestia asta! Desi, dacä se gändea mai bine, poate n-ar trebui sä-i spunä. Dupä
reactia ei la vestea cu lectia de navigatie pe Ridley, ar fi incä un lucru de care
el se bucura, si ea nu. D ar dacä nu i-ar spune, s-ar supära cänd ar afla, cäci asa
ceva nu putea rämäne secret. Sau putea?
Situatia devenea... dificilä cu prietena lui cea mai bunä. Dupä tata! lui si
mätusa Marisol, Lani era cea mai importantä persoanä din viata lui, dar
eaera
acolo, in Hawaii, jar el se afla aici, pe Orion. Distanta dintre eicrestea, si nu
numai
in kilometri. Cänd Cruz pleca se la Academie, stiuse cä viata lui avea sä se
schimbe,
dar nu isi dä de a seama cät de mult. Sau cätde repede. Cruz nu voia s-o
piardä
pe Lani, dar nici nu v oia s-o räneascä. Trebuia sä existe o cale prin care sä
impär-
täseas cä totul cu prietena lui cea mai bunä, färä s-o facä sä simtä cä rateazä
ceva. Doar cä nu-si dädea seama care era aceea.
Emmett 11 inghionti usor cu pumnul in umär.
— Bibliotecä?
= Ihm.
Trebuiau sä afle dacä imaginea din jurnalul mamei lui era, de fapt, un loc.
Cruz 1
mai scärpinä pe Hubbard o datä inainte sä iasä din cabina lui Taryn. Acum,
färä nicio
mizä, cei doi puteau sä urce agale cele trei niveluri. Din fericire, cänd intrarä
in
bibli o teca navei, Jocul era de-a dreptul pustiu. Se mai afla acolo doar o
singurä per-
soanä, in afarä de dr. Holland: chef Kristos, citind intr-un colt. Dupä ce se
uitä mai
atent, Cruz bägä de seamä cä, in spatele cärtii, ochii bucätarului-sef erau
inchisi.
Pe mäsurä ce se indreptau spre aceeasi masä cu härti pe care o folosiserä
in timpul vänätorii de comori a lui Taryn, Cruz Ti sopti lui Emmett:
— N-ar trebui sä ne pregäteascä cina?
— Poat e cä e ziua lui liberä. Dacä nu, se pare cä ne vom face singuri
sendvi-
surile cu unt de arahide si gem.
La masa cu härti, Cruz gli sä pe ecranul tabletei lui ca sä afiseze desenul.
Emmett incadrä harta in cel mai sudic punct al Norvegiei.
— lau eu partea de esta tärii. Tu poti lua parteade vest. Incepem cu veri-
Ficärile in sus, spre nord.
Cruz pus e tableta intre e isi oei doi incepurä scanarea.
O orä mai tärziu, incä mai cäutäu.
— Cred cä Norvegia are un milion de insule.
Cruz isi frecä ochii obositi d el a lumina ecranului.
Emmett tsi dädu jos ochelarii ca sä facä la fel.
— Siolinie de coastä nesfärsitä.
— Adoua ca lungime din lume, se auzi o nouä voce.
75
Cruz tresäri.
— Ah... Bunä, Bryndis.
— Doar Canada are mai multi kilometri de coastä decät Norvegia, explicä
Bryndis. Ce faceti aici? Am ratat vreo temä la geografie?
- Nu.
Cruz dädu sä isi retragä degetele de deasupra härtii, spre tabletä. Desenul
era la vedere. Bryndis nu trebuia decät sä se aplece putin si säse uite in jos.
— Ää. äm auzit un zvon cum cä s-ar putea sä navigäm spre Norvegia, asa cä
ne-am gändit sä aruncäm o privire inainte...
Ea ofta.
— Norvegia e superb. In Oslo existä un muzeu de nave vikinge grozav.
Cruz isi odihni mäna pe ecranul tabletei.
— N-as bäga mäna-n foc.
— Presupun cä vom afla in curänd. Bless.
Se räsuci pe cälcäie.
Bless insemna ,pa” in islandezä.
PRI Fusese cät pe ce! Cruz isi trecu dosul palmei drepte peste frunte ca sä-i
arate lui Emmett ce simtea. Spräncenele colegului de camerä se ridicarä de
cäteva ori in spatele ramelor ovale, de un mov inchis.
— Nuvreausämäbag, dar... Bryndis se intoarse. Dacä voi cäutati Spitsbergen,
1-0 5-0 gäsiti acolo.
Cruz isi plesni palma peste tabletä din nou.
- Hä?
— Spitsbergen. Ea zämbi in coltul gurii. Asta ascunzi, nu-i asa?
= Sä ascundem? Noi?
Emmett se fortä sä rädä. Nu-i iesi.
Prins asupra faptului, Cruz isi dädu palma la o parte. Incerca sä gäseascä un
fel de a vorbi färä sä se d ea de gol, cänd ea zise:
-— A, m-am prins.
— Serios?
— Ealtäghicitoare, nu-i asa?
— Ää... da, reusi sä zicä Cruz. Taryn ne-a dat-o. Cu mai spus cä se numeste?
— Spitsbergen.
T=" 4 "N
Dcoli repede masa. Emmett se trase mai aproape de Cruz ca sä-i facä loc.
Bryndis navigä pe hartä dinspre nordul Norvegiei cätre un grup de insule din
Oceanul Arctic. Dädu zoom pe ele.
— E cea mai mare insulä din arhipelagul Svalbard. Vedeti?
In elipa in care Bryndis se indreptä de spate, inima lui Cruz aproape se opri.
Deja cunostea fiecare colt, curbä si ungher al imaginii din jurnalul mamei. Nu
avea niciun dubiu cä aceea era insula pe care o cäutau!
Bryndis se aplecä spre tableta lui Cruz.
— Golfurile astea douä, Van Mijenfjorden si Van Keulenfjorden, m-au ajutat
s-oi de ntific. Cänd le väd laolaltä, imi amintesc mereu de fälcile cäscate ale
unui
aligator.
—
Deciai fost acolo? intrebä Cruz.
— Jä. Acum cätiva ani, am fost cu familia pe timpul verii. Am zburat la
L o ngyearbyen. Indicä locul pe hartä. Am fäcut o croazierä in jurul insulei si
a m väzut un grup de balene ucigase. A fost destul de misto. Fratele meu a
vrut sä facä un tur al bäncii de seminte, dar nu te lasä inäuntru decät dacä
d e tii un depozit. E ca o bancä adeväratä... Mä rog, bänuiesc cäeobancä in
toatä r egula, doar cä, in loc de bani, e plinä de seminte.
— Corect. Ochii lui Emmett se märirä. Banca Mondialä de Seminte din
Svalbard.
— E poreclitä Seiful Apo c a lipsei, spuse Bryndis. Norvegia a construit-o ca
sä avem o rezervä de seminte in caz cä un dezastru ne mäturä toate sursele
de hr a nä. Täri din toatä lumea trimit mostre din semintele lor acolo, pentru a
fi pästrate . B in einteles, nue singura rezervä de seminte din lume. Mai sunt
mult e altele, dar cred cä asta e printre cele mai tari.
— Semin te... Emmett inghiti in sec. Ai auzit, Cruz?
— Credc-am väzut ceva despre e al a stiri, spuse Cruz. Nu cumva niste täri
din Orientul Mijlociu au fäcut retrageri?
Bryndis dädu din cap.
— Intr- a devär. Siria a fost prima, cred. Un centru de cercetare a depozitat
sem in te de gräne acolo in timpul secetei si al räzboiului civil.
— Seminte, Cruz, seminte, säsäi Emmett.
Cruz se uitä chioräs la prietenul lui. De ce continua Emmett sä repete
cuväntul?

77
— B a nca e construitä pe o laturä a unui munte, pe Jocul unei foste mine de
cärbune, spuse Bryndis. Un a rtist norvegian a creat designul inträrii, din
triun-
ghiuri reflectorizante si lumini. Noaptea, banca sträluceste. In ochii mei,
aratä
ca si cänd au fost capturate sute de stele si puse intr-un recipient de sticlä
turcoaz. E vizibilä cale de cätiva kilometri...
Emmett 11 inghiontea pe Cruz in coaste.
- Seminte,
— Aminteles!
Incepea sä-| enerveze.
— Nute-ai prins?
- Ce?
— Semintele sunt cele mai mici gräunte.
Cruzintoarse capul atät de brusc, incätii pocni gätul. Era indiciul din jurnalul
m a m e i lut: Cautä cel mai mic gräunte, cäci el hräneste ceamai mare
sperantä
a Pämäntului”, Seminte! Ästa erä räspunsul. Ii sugera sä viziteze Banca
Mondialä
de Seminte. Acolo ascunsese al doflea fragment al formulei!
— «far dacä Taryn v-a dat-o, atunci Ins eamnä cäe adevärat, spuse Bryndis.
Cu sigurantä mergem in Svalbard.
Cruz dädu din cap, privindu-l cu subinteles pe Emmett. Inima ii bubuia.
— Asa trebuie sä fie.
— Unfi oame ni sp un cä eun loc prea rece si aspru, stiti voi, prea sälbatic,
dar
de-aia mi si place, spuse Bryndis. Muntii. si ghetarii, si tundra — si toate
anima-
lele: orcile, vulpile si ursii polari. E natura, purä si frumoasä.
Zämbi, ochii ei späläciti intälnindu-i pe ai lui Cruz.
 — Credcäti-ar pläcea si tie.
Deja ii pläcea.

T=" 4 A
MAREA
ERITAMIE
PR
0 0ua

FNANTA

stadion de fotbal, isi reajustä casca telefonului.

L ESTL EL TIS LUT E ST KISS TEI S YTY ITTE UTTF
Am cäutat peste tot. Nu e nicäieri
Prescott isi intoarse privirea de la apele ca lapis lazuli ale Canalului
LUETUKSI
- Dartu, Jaguar?
Avea presimtirea cä urma sä obtinä o informatie de mare pret de la
PS PUL ETN TA TEKS e1eTA]
= Incä lucrez, dar n-am nimic pänä acum
Prescott isi trecu degetele prin pär. Jurnalul nu se afla in casa mätusii
E ST L Oa Tata 1e STUL OM ST Ie TATUN PST SVT K STI PETE Ke KITA TEK eN TEI
- Sepoatesänufiexistat niciodatä vreun jurna!, spuse Zebra
[KE TT ALLAS TVT: KA LT: 1e N KSS PIRI SI IISET
- Suricata ne-a mintit, adäugä Zebra. Sau I-o fi furat
Prescott se uitä la hotelu! alb profiländu-se la capätu! do cului, cu
ut Ta Pea ta Ke Plate I IS Y PEE L KITT PMK SKT SI TL L ETTEI EKAT PIEN TSOI UN TUI
LATE ETT I K STE ITKI ITE)
R P TS LUUT UYS TIES 0:13 oota e T Xe aTTL3 OM 0118 KS PEPE IIATTITA
TSE a 1 YS
PETE
p [ATI
SE ETSI EKKS ST LIT
stergän-
traversästrada si se opri in fata hotelului. Tropäi pe scäri in sus,
dussigizmele de cowboy in stare perfectä pe pres. Ca sä evite camerele
de supraveghere, merse in zigzag pe coridoarele hotelului depe litora
s e de etul mare p
Urcä pe.scäri pänä la etajul cinci si
get
asteptänd luminita v
T a 10 alu a me [e] =o]
[a
KTAI
TT S MLT
chidea cu Grijä usa,-scoase arma din buzunarul dk
Pao M T L EN A PMTLT STY M SSS YTN SSSTL: 1 TTA e TVT SKS LS e Te PI STT ETLTS
NTS]
camerä.
- Mäinile sus, Rook! Ai cinci secunde sä
PITKA ESM SSTP ESTE Ke Te TOSTA YT EIET SN TT N SENT UTES JAT SY SSTTIT
perne durdulii. Otavä cu dropsuri mentolate stätea deasupra, indicänd
cänimeni nu dormise acolo seara trecutä. Prescott merse tiptil spre baie
si deschise usa cu un sut. Era la fel de pustie. Dacä Rook fusese intr-ade-
e de cäteva ore. Prescott
Na.
Pap eteT LUT pe USS PSX TeTLIVT
LOTS TEST TEE LSA STI M PILE SALT ITE KE STT SÄ
S TOT EKL A KLE S NTI TTTSS]
T T Ike T pie KRIISIT TET

[U]
— Hai spus tatälui täy? intrebä Lani.
— Lam sun at chiar inainte sä tesun pe tine.
— Imi pare räu cä nu v-am putut ajuta cu mai mult, spuse Lani. Ar fi
trebuit...
— Glumesti? Ne-ai ajutat enorm! Daca nu te-ai fi prin s ince parte a lumii
träieste pestele skrei, la naiba, Sailor si Emmett incä ar fi dezbätut subiectul
Groernlanda.
Colturile buzelor ei se ridicarä.
— Mda, poate. O sä mä descurc mai bine data viitoare. Dacä va mai exista
una.
— Cum adicä? Mai sunt incä sase fragmente de gäsit, dupä ästa. Bineinteles
cä va mai fi o datä viitoare. fi cercetä chipul. Dacä nu cumva...
— Dacänuce?
— Dacä nu cumva vrei sä spui cänu mä mai ajuti sä gäsesc restul formulei.
— De ce-as face asa ceva?
= Nustiu, Tu esti ce a care a spus daca”...
Ea gemu de exasperare.
— Amzis pe ntrucä poate n- ai nevoie de mine. O aipe mätusa ta, si pe
Emmett,
si pe colegii täi...
— Suntgrozavi, toatä lumea e grozavä, dar tu esti tu. Vocea lui Cruz se sparse.
N-am afirmat niciodatä cä n-am nevoie de tine, Lani.
— N-am afirmat niciodatä cä nu vreau sä te ajut.
-K
-K
O a re t o cmai au avut o ceartä? Si dacä da, a cästigat saua pierdut?
Lani se vita in jos, cu ochii ascunsi dupä perdeaua de pär.
— Deci... ää... acum vä indreptati cätre Svalbard?
Vooea i se inmuiase, ca si cänd i-ar fi pärut räu.
— Da, dar mai intäi mätusa Marisol ne duce intr-o misi une arheologicä la un
sit viking din Newfoundland.
Cruz se uitä la ceas. Era nevoit sä inchidä curänd si nu voia ca toatä discutia
sä fie numai despre el.
— Tu ce-ai fäcut in weekend?
= Cade obicei. Am servit la mese mai toatä ziua de ieri.
Famitia lui Lani detinea Purple Orchid, cel mai de fitä restaurant din
Kauai.
Lani topäi in pat.
— Darin dupä-amiaza asta mä duc la echitatie.
Xi pläceau mult cafi. Unchiul ei avea o fermä micä in capätul sudic al
insulei,
un de dädea lectii de cälärie si ducea turistii pe trase e din jur. Lani
seducea acolo
de cäte ori putea, de obicei cu fratele ei, Tiko.
— Launchiul täu, in Koloa? Cu Tiko?
— Nu... dä... la Capul Kilauea... cu un prieten. Mai tii minte cänd am
lucrat la
Un proiect de ecologizare a habitatului din Mauna Kea, anul trecut, si am
plantat
cam o sutä de silverswords'? L-am cunoscut atunci.
- Peef?
Cruz nu se putu abtine sä nu o tachineze.

- Peef?
Cruz nu se putu abtine sä nu o tachineze.
Ea isi dädu ochii peste cap.
— Haych e doar un prieten. Nu-ti face griji. Tot tu
-esti cel mai bun prieten al meu.
Cruz nu isi fäcea griji. De cänd erau prieteni,
Fiecare se mai indrägostise, dar nimeni nu se
bägase intre ei. Era sigur cä nici de data asta nu
avea sä fie altfel. Cruz zämbi.
— Situestice a mai bunä prietenä a mea,
hoaaloha.
— E a ecea mai bunä prietenä a ta? Mä
ä
p
ränesti profund, strigä Emmett, ducän-
du-si dramatic pummulla piept siimpleticindu-se
äc
f a t ca si cänd Cruz i-ar fi impläntat un pumnal in inimä.
In
cä nCrz | de Emmett, färä prieteni!
Lani räse.
Se auzi un zgomot infundat dinspre calculatorul lui. Mama lui Lani
o strigase.
— Vin! tipä ea peste umär, apoi zise cätre Cruz: Trebuie sä inchid.
Se ridicä, aruncändu-si laptopul pe pat. Camera ei se inclinä intr-o parte.
OD secundä mai tärziu, fata ei apäru din nou, tot inclinatä.

TT N
— Aloha, Em si Cruz,
— Distractie pläcutä!
Cruz ii fäcu semn cu mäna. Se bucurä cä incheiase convorbirea intr-o notä
ve se lä. Cruz se trase inapoi längä täblia patului. Isi aranjä perna ca sä
stea mai
comod in timp ce inväta. Prima lui sarcinä era sä citeascä un capitol
pentru testu!
mätusii Marisol.

In arheologie, stratigrofia este ramura ce se ocupä cu studiul straturilor

de rocd, soi,
plante si animale In descompunere si alte materit, intr-un sit dot.
Aceste straturi (sau
strata) seformeoza In timp. Strotul de bazd contine cele mai vechi
artefacte, pe cAnd cele
mai noi se gäsesc in stroturile superioare. Täiate in secti uni, acestea
aratä precum un
tort. Stratigrafio poate furniza arheologilor informatii pretioase cu
privire la värsta
relotivä a unui artefoct sau aunui sit...

Cruz isi dädu capul pe spate. Läsä apoi sä-i scape un oftat. Ce fel de nume
mai
era si ästa: Haych?

O
; A ÄTUSA MARISOL intärzie p a tru mi nu te. Nui se maiintämplase
nici o datä. Stndploulliobtnui(lmba cä dpnuadfle)
Ständ pe locul lui obtsnuit (ultima bancä de pe rändul al doflea),
längä Emmett, in Sala Lamantinului, Cruz isi duse mäinile in sus si-si
intinse spa-
tele. Era luni dimineata, iar el aproape cä adormise in prima parte a orei de
pro-
tectia mediului. Profesorul Gabriel nu fusese incäntat sä-I prindä pe Cruz
picotind
In timpul discursului säu despre energia geotermalä. Lui Cruz ii pärea räu,
dar nu
avea ce sä facä. Stätuse pänä tärziu sä in vete. Sinu mai putuse adormi
dupä
aceea. Era vina lui Lani. Holbändu-se la ceas la douäsprezece si jumätate,
se intrebä
d a cä ea se int orsese de la cälärie. Fusese pe punctul deao suna. Era abia
sase si
jumätate in Hanalei. La ora aceea , ea ar fi luat cina, deci n-ar fi fäcut cine
stie ce.
Asa cä nu o sunä. S- ar fi prins imediat siarfi stiut cä voia sä vadä ce face.
Mai curänd, s-o verifice. Cruz era constient cä Lani nu voia sä-si inlocuiascä
cel
m a i bun prieten cu un altul, as acum nici e) nu voise sä se despartä de ea,
cänd
veni se la Aca de mie. Dar, uneori, lucrurile se schimbä, independent de
vointa ta.
Dacä lui Lani Ti pläcea de Haych? Sau, mai räu, dacä era indrägostitä de el?
Emmett il fäcu atent.
— Nava prinde vitezä.
Cruz arurxä o privire pe geam. Pärea cä se miscau mai repede.
— Bunä dimineata, exploratori!
Mätusa Marisol dädu buzna in clasä.
Nu era singurä. In spatele ei veneau dr. Gabriel, profesorul lor de protectia
mediului, profesorul Ishikawa, care preda biologia, si Monsieur Legrand,
instruc-
torul lor de fitness si supravietuire. Ce se petrecea? Aveau de gänd sä predea
Impreunä?
In clasä se fäcu brusc liniste.
— Vä cer jertare pentru intärzierea mea... a noasträ, spuse mätusa Marisol.
Stiu cä a m promis cä vom debarca in Newfoundland pentru a ajuta la
cartogra-
fierea sitului unei asezäri vikinge. Din päcate, nu mai putem f aceasta .
Toatä lumea se lamentä. S-a zis cu marea lor aventurä.
Mätusa Marisol ridicä mäna.
— Väinteleg dezamägirea, dar vom mai avea destule oportunitäti sä partici-
päm la expeditii arheologice, in cälätoriile noastre. Vä promit. Acum insä,
Societatea are nevoie de ajutorul vostru.
Ajutorul lor? Cruz se aplecä in fatä, acum mult mai treaz.
Profesorul Ishikawa tusi.
— In dimineata aceasta am primit un apel de urgentä de la un prieten, un
biolog canadian care se ocupä de conservare. In timp ce fäcea niste cercetäri
in
 sudul peninsulei Noua Scotie, a descoperit cä unele dintre balenele ,bune”!
din
Atlanticul de Nord, pe care le urmäreau, s-au incurcat in plase de pescuit.
Toatä lumea exclamä.
— Prietenul meu mi-a trimis o sourtä filmare cu o dronä.
Instructorul lor tsi conectä telefonul la computerul legat de un proiector.
= Un moment, vä rog.

1-ö =
— Nueste un lucru iesit d in oomun ca animalele mari ne mari sä se agate in
ate si plase, explicä profesorul Gabriel in timp ce ei asteptau. Din nefericire,
capturile accidentale sunt o amenintare globalä gravä. Mai mult de trei sute de
mii de balene, delf in i si marsuini mor an dean in acest fel-asta inseamnä o victimä
la fiecare doud minute.
— Filmarea e fäcutä in G o lful Fundy, spuse dommul Ishikawa. Golful este o zonä
de hränire si imperechere importantä pentru o serie de specii de balene, inclusiv
pentru balena buma" din Atlanticul de Nord —cea mai amenintatä specie de balene
de pe p la netä. Estimäm populatia lor globalä la mai putin de trei sute cincizeci.
Ai ridicä mäna.
- Decese numesc balene bune?
— In epoca de aur a vänätorii de balene, intre secolele al XIII-lea si al
XVII-lea, acestea erau considerate tipul de cetacee numai bune de vänat,
explicä dr. Gabriel. La fel ca orice balenä, se hränesc inghitind plancton, in
timp ce inoatä cu gura deschisä si cu capul la suprafata apei. Inoatä incet si
aproape de coastä, ce ea ce le face usor de luat in vizor de cätre vänätori. In
plus, au multä gräsime. Gräsimea lor era folositä pentru lämpile cu ulei.
A ce easi gräsime tinea balenele la suprafatä dupä ce erau ucise, ca sä poatä
fi aduse la tärm.
— Desi vänätoarea de balene este acum fegalä in Statele Unite si
Canada, in
prezent balenele bune riscä sä fie lovite de vapoare sau sä se prindä in
plasele de
pescuit, spuse dr. Ishikawa. OK, cred cä s-a incärcat fisierul.
Mätus a Maris o l micsorä lumina din salä. Pe ecranul mare apäru o
imagine a gol-
Tului, luatä de sus. Planänd la aproximativ nouä metri deasupra apei,
drona surprinse
un grup de balene negre alune cänd printre valurile agitate, tivite cu alb.
Probabil cä
erau in jur de oduzinä de balene bune — poate chiar mai muite —de
diferite märimi,
si totusi, creaturile gigantice tsi sincronizau miscärile ou usurintä si
gratie, avänd
intre ele o distantä de doar cätiva metri.
D in cänd in cänd, una se ridica la suprafatä, creänd un mare jet in formä
de V.
Cänd ieseau de sub apä, soarele sträluoea pe spatele lor lucios de
culoarea ardeziei.
Cruz ohservä cä aveau cocoase pe cap si le lipseau inotätoar ele dorsale.
— Un pui! strigä Sailor.
Cänd puiul dädu din coa dä si se inghiontiin aceea care, cel mai
probabil, era mama
lui, toatä lumea oftä de incäntäre. Drona coti la stänga, jar ,000"-urile
indulcite ale
exploratorilor se transformarä in .oo0"-uri ingraozite. O plasä de pescuit
largä, de un
verde inchis, er a infäsuratä pe partea stängä a corpului balenei-mamä,
tinändu-i
in o tätoarea intr-o parte. Altä balenä apäru in cadru, cu o piasä prinsä in
jurul cozii.
Obalizä rosie eraatasatä de piasä sieratrasä in spatelecreaturii. Filmarea
se terminä
brusc.
— Asta-i tot c e ni s-a putut trimite, spuse dr. Ishikawa. Dar e de-ajuns
ca sä ne
arate cä avem un grup in pericol.
Zane ridicä mäna.
— Cele care s-au Incurcat in plasä päreau cä pot tine pasul cu celelalte.
Poate cä
nu e chiar asa de grav.
— Sä speräm cä nu , oftä dommul Ishikawa, dar nu te läsa päcälit.
Balenele sunt
animale mari, putemice. Ar putea continua sä inoate dupä oe s-au
incälcit; totusi,
dacä nu reusesc sä se elibereze la timp, pot sä fie grav ränite sau chiar sä
moarä.
Funii le le p o t täia pielea, provocändu-le o infectie. Le pot, de
asemenea, deforma
oase, sectiona coada si incomoda la respirat, inotat si mäncat.
In plus, plasele sunt de obicet legate de alte echipamente — capeane,
cärlige,
ancore sau balize, precum cea pe careati väzut-oin videoclip, adäugä
mätusa Marisol.
Aprinse luminile.
J e" N
— Obalenä agätatä poate supravietui o vreme, spuse dr. Gabriel, dar
este o cale
lungä si dureroasä spre moarte.
Cruz nu mai putea suporta.
— levomajuta, nu-i asa?
— Intradevär. Dr. Ishikawa isi impreunä mäin tle. Orion se indreaptä in
acest
moment spre coordonatele specifcate cu toatä viteza cu care cäpitanul
Iskandar
ne poate duce intr-acolo.
Cruz si Emmett schimbarä priviri. Emmett avusese dreptate. Nava se
misca
mai repede.
— Artrebui sä ajunge in golf In patruzeci si opt de minute, spuse dr.
Ishikawa.
Timpul este esential. Balenele vor incepe migratia de toamnä in curänd.
Monsieur
Legrand?
Fäcänd un pas inainte, instructorul francez cu infätisare atleticä isi puse
mäinile
in solduri.
— Voi conduce echipa de salvare. Am nevoie de cätiva exploratori
doritori sä
plonjeze cu mine in adäncuri, ca sä indepärtäm echipamentul de pescuit.
Trebuie sä
vä avertizez cä aceasta nu este o misiume usoarä,
Cruz intinse mäna stränsä pumn in stänga lui. Emmett i: impunse cu al
lui. Se
putea conta pe ei.
— ODricändavetide-a face cu un animal sälbatic, mai ales cu unul care
cäntäreste
saptezeci de tone sau mai mult si care riscä sä fie ränit, vä asteaptä o
treabä peri-
vuloasä... continuä Monsieur Legrand.
Bryndis si Dugan seräsucirä in scaunele lor. Sailor, de partea cealaltä
alui Emmett,
era aplecatä inainte. Toti trei dä deau din cap energic. Asta era singura
incurajare de
care avea nevoie. Bratul ti zväcni in sus.
— Echipa Cousteau se oferä voluntarä. Vom merge cu dumneavoasträ,
Monsieur Legrand.
— Trös bien! Curaj. Asta-mi place sä väd.
Profesorul Ishikawa se adresä restului clasei:
— Estede lucru si pentru voi.
— Doar spuneti-ne ce trebuie sä facem, ceru Zane.
In cäteva minute, totu! era ararijat. Echipa Magellan avea sä ofere suport
tehnic
pentru scufundare. Sub indrumarea sefului de la departamentul acvatic,
Tripp
Scarlatos, vor ajuta echipa de scufundare sä se lanseze cu suoces
de pe Orion si le
vor monitoriza misiunea. Cei din echipa Galileo aveau sä fie
observatori, folosind
binocluricomputerizate de mare putere, drone si frecvente radio
speciale ca säajute
la localizarea balenekor. Dr. Gabriel se va ocupa de ei. In fine,
profesorul Ishikawa si
echipa Earhart vor astepta prin apropiere, intr-o barcä mai micä,
aläturi de un vete-
rinar care sä ofere Ingrijiri balenelor ränite si säajute echipa
Cousteau sä scoatä din
apä si sä strängä echipamentul de pescuit.
— Fiecare echipä sä raporteze la biroul indrumätorului ei la ora 4
p.m., fi instrui
mätusa Marisol. Veti primi de talii si instructiuni despre ce aveti
de fäcut.
Cruz era atät de entuziasmat de intälnirea echipei Cousteau cu
Monsieur
Legrand, cä abia se mai putea concentra la ore. Cumva, reusi sä
facä aproape
perfect testul mätusii Maris o l la arheologie, gresind räspunsul
doar lao singurä
Intrebare de stratigrafie.
In acea dupä-amiazä, Dugan, Bryndis, Sailor, Emmett si Cruz se
intäinträ in biroul
lui Monsieur Legrand, nu departe de Sala Lamantinului. In timp ce
le explica mai multe
de spre creaturile cu care urmau sä aibä de-a face, instructorul de
fitness porni din
nou videociipui profesorului Ishikawa.
— Balenele bune inoatä incet si nu se scufundä foarte adänc, fi
informä Monsieur
Legrand. Cu toate astea, dupä cum puteti vedea, sunt animale de
talie mare, lungi
de pänä la c in cisprezece metri. De asemenea, au tendinta sä
inoate in grupuri
restränse, intre sase si cincisprezece membri, asa cä va fi o
provocare sä ne ocupäm
fi e ca re poitia. Sunt animale sociale, dar e important sä ne
miscäm incet, casä nu
le speriem. Trebuie sä avem räbdare pänä le cästigäm increderea,
altfel n un e vor
läsa sä le ajutäm.
Väzändu-i pe exptoratori cä dau din cap, Monsieur Legrand
continuä:
— V o idesemna pentru fiecare dintre voi o pozitionare pentru
scufundare. O veti
f o losi la fiecare sarcinä. Cänd ne apropiem de o balenä, veti inota
cu grijä la locul
vostru, veti inspecta animalu! in cäutare de laturi, räni sau alte
probleme, si Tmi veti
raporta prin sistemul de oomunicare audio-video din casca voasträ.
Bryndis, vreau
sä st a i in partea din dreapta-sus a balenei, deasupra inotätoarei.
Sailor, inoti cätre
p a r te a opusä, aproape de inotätoarea stängä. Emmett, te vei
ocupa departe a din
spate-dreapta, iar Dugan, de cea din spate-stänga. Odatä ce vom fi
luat legätura ca
sä imirap o rtati ce vedeti si eu Tmi voi fi Täcut o imagine de
ansambu asupra situatiei,
vä voi da indrumäri ca sä puteti indepärta echipamentul de pescuit. Va
trebui sä
as cu ltati cu atentie si sä-mi urmati instructiunile intocmai. Nimeni nu
face nimic
färä permisiunea mea, comprenez-vous?
Da, inteleserä.
— Acum, ca sä reugim, mai e un lucru...
— Scarlatos cätre Monsieur Legrand.
Accentul australian al lui Tripp Scarlatos räzbätu prin bruiajul din
insigna de
comunic a tii a instructorului lor.
— Mici Legrand.
— Sunt gata cänd esti si tu, tovaräse. Adu-i jos cänd poti.
= Venim spre tine. Terminat.
Instructorul opri filmarea.
— Trippneasteaptäin biroul departamentului acvatic. Vom verifica
echipamen-
tuide scufundäri. Totodatä, vreau säintratiin Ridley si sä vä
familiarizati cu lansarea
la apä si revenirea la bord.
Muscändu-si buza, Cruz aruncä o privireafarä pe hublou. Monsieur
Legrand uitase
sä-i dea de lucru. Sau poate cä nu vitase. Poate cänu avea nimic sä-i
dea.
— Stati!strigä Sailor cänd incepurä sä se ridice. Monsieur Legrand,
cum rämäne
cu Cruz?
— Da, spuse Emmett. L-ati vitat pe Cruz.
Instructorului fi scäpä un hohot de räs.
— Nici pe departe.
Cruz oftä bucuros. Deci Monsieur Legrand avea ceva pentru el. Oricät
de insig-
ni fi ant ar fi fost. Tot ce voia el era sä ajute cät poate.
— Dupä cum incepusem sä vä spun inainte ca Tripp sä ja legätura cu
mine, cheia
suocesullui un ei misiuni constä in a avea un bun ambasador al
cetaceelor, spuse
Monsieur Legrand. Acesta va fi rolul täu, Cruz.
Cruz era confuz.
— Adicä?
— Tu vei fi ambasadorul nostru printre balene.
Asa i se päruse si lui cä auzise. Ce Dumnezeu putea sä fie...
— Cualte ouvinte — Monsieur Legrand tsi Inclestä mäna pe umärul
lui Cruz —, tu
vei vorbi cu balenele.
91
» LUMINILE era
erau slabe, iar jaluzelele fuseserä trase
pe ste hublouri cänd Cruz si Emmett trecurä prin usa pe care scria .Laborator
de st i inte”. Era o torturä pentru Cruz sä astepte ca ochii säi se ajusteze.
Ar de a de neräbdare sä vadä locul despre care Emmett tot vorbea cu entu-
ziasm de o säptämänä incoace, de cänd ridicaserä ancora.
— Hei! strigä Emmett. Fanchon? Sidril?
Pe mäsurä ce Cruz se ac o modä cu semiobscuritatea, o mare de cubicule ti
a päru in fata ochflor. Laboratorul era de märimea a douä clase, cu pereti despär-
titori räsfirati de-a lungul si de-a latul in tregii incäperi. Drept inainte, in primul
cubicul, un glob de sticlä gigantic stätea pe un piedestal. Duzini de tuburi imbär-
ligate se Imprästiau dinspre centrul globului transparent. Ni amintea lui Cruz de
o caracatitä uriasä de Pacific. Un fluid visiniu fäcea bule in burta caracatitei, in
timpcetentaculele ei räsucite aduceau si cärau lichidul de culoarea sängelui spre
locuri nec un oscute. In biroul de aläturi, Cruz 2äri un antebrat robotic pe masä,
cu palma in sus si degetele miscändu-se incet si succesiv ca sä atingä degetul
mare: arätätorul, mijlociul, ine larul, de getul mic. Si dela capät. Dintr-o cutie
neagrä simplä ieseau niste fire inspre circuitele bratului.
— Probabil cä e in biroul ei.
Emmett 11 indemnä pe Cruz sä-| urmeze.
Navigänd prin labirintul de cubicule, trecurä pe längä pahare Berzelius bolibo-
ro si nde, eprubete invärtindu-se, platforme rotative si alte lucruri uimitoare, cum
ar fi o masinärie jumätate-acordeon, jumätate-strecurätoare, care se expanda
sisecontractain timpce filtra ceva ce pärea sä fieofripturä de vitä. Cruz indräzni
-
la singura masä de lucru ce pärea cät decät normalä. Längä un
micr o scop era o tavä cu aproximativ o duzinä de vase Petri.
Fiecare vas putin adänc continea o sectiune de grepfrut
intr-un gel de culoarea piersicii.
— Ceciudat, murmurä Cruz, aplecändu-se deasu-
pra tävii. Pun pariu cä nu sunteti deserturi.
Cum se uita la ele, gelul isi schimbä culoarea
Intr-un porto caliu mai inchis, pänä ce deveni ca
barele sinuoase incinse ale unui resou. Gelurile din
c ele lalte vase incepurä sä-si schimbe siele culoarea.
Curänd, intreaga tavä incepu sä vibreze.
— Nu-mi miroase-a bine, murmurä Cruz o secundä ina-
in te ca prima mosträ sä-i explodeze in fatä.
— Hei, hei, hei!
Fanchon se gräbea spre ei, cu pärul prins intr-o esarfä leopard si ou cilindre me-
talioe lungi legänändu-i-se in urechi asemenea unor clopotei vänturati de furtunä.
Peste o pereche de jeansi sio bluzä cu mänecä lungä in dungi alb ou rosu, ca de
acadea,
cercetät o area purta un sort negru pe care era schitatä cu alb o pisicä ränjind.
— Cefaciaici?
— Timi parer-räu, se bälbäi Cruz. Nu am vrut sä...
Fa isi puse mäna pe bandanä.
= Ai vorbit cu ele?
Cruz incerca sä-si scoatä din nas substanta lipicioasä.
= Ää.. mu..nucred.
— Trebuie sä fi zisceva.
— Päi. s-ar puteasäfi zis...
- Staiaici.
Luä tava si se indepärtä in vitezä prin labirintul de separeuri; adidasii uzati
Ti scärtäiau pe gresie.
Cruz ii aruncä o privire ingrozitä lui Emmett.
— N-am stiut cä vor face asta.
94 (
==(ws
— De unde era sä stii?
Emmett se intinse dupä un perete despärtitor.
— Aigrijä. Cruz se sterse la gurä cu mäneca. Cine stie peste ce mai
däm...
— haaaah! tipä Emmett, incepänd sä tremure violent.
— Aaaaah! tipä speriat si Cruz, ca un ecou al lui Emmett, väzändu-si
prietenul
cä dä ochii peste cap.
Cruzilapucä pe Emmett de talie, ca sä-| scoatä din stränsoarea cine stie
cärui
experiment s in istru care-] prinsese in ghearele mortii.
— Te-am prins, strigä Cruz. Nu-ti dau drumul!
= Grozav, pentru cä...
Emmett se opri brusc din tremurat. Isi trase bratul ca sä arate de ce era
atasat: o rolä de prosoape de härtie. Si eu te-am surprins.
— NW-a fost deloc amuzant, 11 certä Cruz, desi trebuia sä
recunoascä, era
un piculet amuzant. Rupse cäteva servetele din rolä ca sä se steargä pe
fatä.
— Cefelde Joc mai e si sta, oricum?
— Ce mä bu cur cä intrebi! strigä Fanchon, vocea ajungänd la ei cu
cäteva
sec un de inainte de ea. Este un loc al inovatiei. Al determinärii. AJ
transformärii.
Al anticipärii. Acesta este un loc pentru aceia care indräznesc sä
viseze märet. 11
bätu pe spate pe Emmett. Precum acest explorator strälucit.
Cruz dädudin capcu putere. Il admira pe Emmett, nu numai pentru
inteligenta
lui, d a r si pentru capacitatea de a vedea potentialul chiar si in oele
mai simple
lucruri, c ele pe car e oamenii le jau de-a gata, cum ar fi o pereche de
ochelari sau
0 bucatä de pänzä.
Fanchon t si desfäcu nodul esarfei leopard de pe capul eisiun val de
bucle
sälbatice de culoarea caramelului ars izvori de sub material. Värfurile
arätau de
p ar cä ar fi fost inmuiate in limonadä roz.
— Cruz, se pare cä eu sunt cea care-ti datoreazä scuze,
- Cum asa?
— Interactiunea... ta... mi-a confirmat suspiciunile cum cä extractul
meu de
s e nsibilinä e poate putin prea sensibil.
= Decin-am stricat...
— Mostr ele sunt in regulä. I si scoase esarfa. Am vorbit cu elesi s-au
linigtit imediat.

95
Tl mäneä limba s-o intrebe ce anume putea sä zicä pentru a linisti o tavä cu
mäzgä furioasä portocalie, dar se räzgändi.
— Aveam de gänd sä vä spun — Fachon se aplecä spre ei, ca si cänd ar fi wut
sä le spunä un secret, de si in afarä deei trei nu pärea sä mai fie altcineva prin
preajmä — sunt o mare fanä de-a mamei tale.
— A mamei.. mele?
Cruz fu luat prin surprindere.
— Vreau sä zic, n-am c unoscut-o, dar i-am citit toate articolele. E un model
extraordinar pentru fete ca mine, care adorä stiinta. De fapt, munca ei de cer-
ce tare m-a inspirat in ceea ce lucrez acum... Ea zämbi intr-un mod ciudat. Dar am
bdtes
mine. iu de ce sunteti aici. Stati asa. E gata.
ru dupä un colt.
Tot ce ea ce Ti spusese instructorul de supra-
seful laboratorului de tehnologie fäcuse un
care putea converti limbajul uman in vorbire
ca " si invers. Cruz spera cä nu va avea nevoie
e mima cu animalele. Singura limbä sträinä
ar e o stia era spaniola, si se indoia cä avea
ceva de-a face cu chitäiturile, tipetele si
gemete le pe care le foloseau mamiferele
m a rine uriase pentru a comunica.
Fancon reveni, t inänd in
mäiniocascä neagrä si lucioasä
pentru scufundäri si o teleco-
mandä asortatä, de märimea
unei acadele.
— Vil prezint pe Tuc.
Cruz se strämbä.
- Mu?
= T-J-C. Vine de la Translator
Universal Cetaceic. Functioneazä ca
ocascä de s cufundäri standard cu
sistem de recirculare a aerului;
t o tusi, cänd e repe ratä o balenä peo razä de sa se metri, computerul de bord
se
activeazä. Identificä specia si selecteazä vocabularul corespunzätor. Dupä
aceea,
v e i vedea o luminitä verde deasupra ochiului täu stäng. Aoela e semnalul cä
trans-
latorul e initializat si poti continua.
— Apoi vorbesc, pur si simplu, in casca?
— Da. Vorbesti normal, dar foloseste cuvinte simple si fraze scurte, dacä
poti.
hstfel, translatorul va traduce mai repede si mai eficient. Computerului ti ia
cam
zece secunde sä-ti inregistreze mesajul, sä-] traducä si sä-l emitä cätre
animalul.
Dat fiind cä majoritatea balenelor au un auz excelent, sunetul produs nu va
fi
puternic si nu va interfera ou auzul täu normal. In mod similar, cänd balena
va
cänta, TUC o va inregistra si-ti va traduce cät poate. In tot acest timp, vei
vedea
o luminitä albastyä. Pentru traducere, vei auzi vooea mea in casca.
Poate cä vorbitul cu balenele n-avea sä fie atät de compticat pe cät crezuse.
— Incä ceva, adäugä Fanchon. Nu te astepta sä-ti zicä: ,Bunä, Cruz, ce mai
faci?" Nu functi o neazä asa. Cel mai probabil vei primi o serie de cuvinte
care vor
descrie ce simte sau gändeste animalul. S-ar putea sä trebuiascä sä ghicesti
ca
sä in te legi. Cel mai bun sfat pe care ti-1 pot da este säte increzi in instinct.
- K.
S-a ziscu simplu si usor.
— P entru ce e teleoomanda? intrebä Emmett.
— Iti permite sä treci de la vorbirea umanä lavorbirea cetaceicä. Se prinde
de centura de scafandru. Iti vei putea auzi echipa tot timpul, Cruz, dar pe
modul
TUC, nu le vei putea vorbi, din päcate. Incä lucrez la partea asta. Comuti
intreru-
pätorul pe stänga si activezi modul TUC, apoi 11 comuti pe dreapta, ca sä iei
legätura cu echipa.
Fanchon ii dädu casca si telecomanda.
— Credcäasta-i tot. Tocmai am fäcut ultima actualizare, ca sä poti interac-
tiona cu mai mult de optzeci de specii de oetacee, de la balena albasträ la
narval.
Isi mus e ä buza. Cel putin, asa sper. La urma urmei, e un prototip.
Cruz ridicä din spräncene.
— hitestat-o, nu?
— Da... si nu. Am avut niste conversatii interesante cu un delfin la acvariu,
in
Baltim o re. Dar tu vei fi primul om care o testeazä in sälbäticie. Cu o
balenä.
97
Plänuisem sä mai fac niste teste inainte s-o dau in uz, dar pentru c-a
intervenit
0 urgentä...
Se auzirä o serie de bip-uri scurte. Veneau din capätul laboratorului.
— Mai bine m-as duce... sä mä ocup de aia, bolborosi Fanchon. Te vei
descurca
minunat, Cruz. Balenele bune sunt prietenoase, sau cel putin asa mi-au
zis niste
delfini pe care-i cunosc.
Ränji.
Cruz se sfortä sä-i intoarcä zämbetul.
Bip. Bip.Bip. Se auzeau d in ce ince mai des.
= Fanchon!
— Vin imediat, Sidril. Indepärtändu-se, inginerul-sef dädu din cap cätre
Emmett. Apropo, am aruncat o privire peste ecuatifle tale pentru
Lumagin. Am
cäteva idei, dacä vrei sä sporoväim putin.
= Normal!
— As avea timp mäine searä. Dispäru dupä un colt. Ce zici de ora
sapte?
— Multumesc, Fanchon. Emmett zämbi. Voi fi aici.
Niste unghii rosii apärurä deasupra peretelui despärtitor.
— Ah, apropo, Cruz, dacä ai niste simptome in urmätoarele zile, stii tu,
de la
gelul de sensibilinä, sä treci pe-aici. Am o cremä care te va aranja.
Cruzisi duse o mänä la bärbie. Era lipicioasä.
— Cremä pentru ce? strigä el, dar Fanchon Ouills deja dispäruse in
jungla
de cubbicule.

RUZ STÄTEA SINGUR längä b alustrada de pe puntea a treia, pri-

vind cum prora navei cresteazä valurile sticloase, ca de safir, ale
Atlanti cu lui . La stänga lui se ve dea coasta abruptä din Maine, cu linia
de
copaci vesnic verzi intreruptä din loc inloc de portiuni mari de plajä.
Ocazional,
n a va trecea pe längä vreo insulä, iar Cruz o scruta in cäutarea coloanei
albe a
Tarului ce se ridica din tärmul stäncos. Soarele diminetii tärzii de
octombrie si
väntul räcoros si särat ti inväluiau pläcut fata. La micul dejun, cäpitanul
Iskandar
Ti anuntase pe toti cä aveau sä ajungä in Golful Fundy in jurul
pränzului. Orele
fuseserä suspendate pentru tot restul zilei. Taryn le däduse instructiuni
explo-
r a torilor säi a masa devreme sisä se odihneascä in cabinele lor, dar
Cruz nu putea
face niciuna, nicialta. Era prea stresat. Venise pe puntea exterioarä ca sä
repete
ce avea sä le spunä balenelor. Scurt si la obiect, asa 11 sfätuise Fanchon.
.Bunä. Mä numesc Cruz.” Oare balenele aveau nume?
«Bunä. Am venit sä vä ajutäm." Asta suna mai bine.
Ceea ce-l ingrijora era partea cu ascultatul. Daca n-o sä inteleagä ce-o
sä-i
spunä balenele? Dacä o sä interpreteze gresit vreun mesaj? Dacä
translatorul 0
sä aibä o defectiune? ,Dacä”-urile i] treziserä la douä noaptea,
precipitändu-se
Tn capul lui, si de atunci nu se opriserä. Dacä o sä spunä ceva gresit?
Dacäosä
s pe rie balen ele si o sä fugä inainte ca echipa sä inde pärteze depeele
echipa-
mentul de pescuit? Dacä o sä le sperie atät de tare, incät nu vor mai avea
nici-
odatä incredere in oameni?
Cu m in tea plinä de gänduri, Cruz isi incovrigä degetele in jurul barei
de metal
a balustradei, Nu era in regulä. Sä fii ambasad o r al cetaceelor erao
responsabi-
litate prea mare. Fanchon ar trebui s-o facä, sau Tripp, sau, mai bine,
Monsieur
Legrand. Da, da, e] era specialistul in supravietuire. Instructorul lor
fäcuse de
toate, de la planorism deasupra Alpilor pänä la scufundäri in Groapa
Marianelor.
Cruz nu fusese nicäieri. Nu fäcuse nimic. Nu era pregätit! Cum stätea la
prora
lui Orion, care se rostogolea pe ste ape, Cruz isi dädu capul pe spate,
privi norii
ri si pitice alunecau pe cer si urlä in neant: NU POT S-O FAC! Aproape
cä se astepta
säi se räspundä urländ, dar nu se intämplä asta.
Inchizänd ochii, Cruz isi strecurä mäna pe dupä reverul gecti. Degetele
lui
gäsirä piatra-fragment prin cämasä. Isi putea simti inima bubuind sub
ea. Uneori
era tare neincrezätor in el. Cruz isi dorea atät de mult sä indeplineascä
dorinta
mamei lui sisä gäseascä toate pärtile formulei, dar dacä nu era in stare?
Dacä
nu era la fel de curajos ca mama lui? Dacä...
Cruz?
Se into arse, jar väntul ii bicivi pärul in ochi. Fu nevoit sä- dea la o parte
ca
sä-] vadä apoi pe Emmett.
— Efrigdecrapä pietrele. Emmett isi cuprinse tyunchiul cu bratele. Hai
Inäun-
tru! S- a fä cu t prima livrare a postei. Ti-a sosit pachetul cu mäncare de
la Lani.
Taryn mentionase cä tot ce p
a vea sä le fie adus pe cale a era n
säptämänä?
Cruzisiluä brusc mä in il de pe b
tr a dä si-l urmä pe Emmett in sal o
längä pachetul de la Lani, mai erau
scrisori pe masä. Un plic era de la
Tui. Celälalt avea nu m ele lui imprm
de stinatar, dar nici urmä de
expeditor. Se a sezä si se -
intinse intäi dupä cutia de =a
la Laänt In clipa in care o a
trase mai aproape, Cruz
avu o senzatie coplesi-
toare de familiaritate, de
-
=a
p a rcäarfi f o st transportat cprn mai e in aoiiKaai
Casicumar fi putut s-ouvite.
a
Sub bilet erau n borcänas transparent cu un capac auriu.
pDeschizändu-l,
a cä aff o ttrnsporat
Cruz ca prin magie inapoi in Kauai.
Odatä ce desfäcu
a dulmecä. acea portocalie
Marmelada cutie, Cruzde liliko'i' a bunicii Kealoha
ET 100
intelese de ce. Lani
era surprinzätor de presärase fäsiile de härtie care protejau
EN
interiorul cu petale
roz de fr angipani. Cruz inspirä. Mirosea a caise si trandafiri.
Si 1 purta cu gändul
acasä. Dädu la o parte florile si gäsi biletul de la ea.
similarä cu gelul de sensibitinä al lui Fanchon Ouilis (inainte sä se
infurie). Aläturi,
era o päin icä invelitä in celofan. O duse la nas. Banana bread! Längä
ea, gäsi un
brel o c cu o pla cä de surf albasträ in miniaturä. Cänd apäsai intv-o
parte a pläcii, se
aprin de a o luminitä. Misto! Uitimul lucru era o pungä de biscuiti ou
nuci de maca-
damia — preferatele lui —, stränsä la gurä cu o panglicä alb cu Wa.
Cruz stia cä Lani
Ti preparase personal, pentru cä aveau marginile crocante. Lani era
cercetätoare,
in ventat o are, pianistä si un surfer de primä clasä. Totusi, nu era sio
bucätäreasä
a-ntäia. Cruz puse t o tul inapoi in cutie. Va trebui neapärat sä o sune
cät de curänd
pe Lani ca sä-i multumeascä pentru bunätäti.
Scrisoarea de la tatä] lui continea obisnuitele stiri de acasä: vremea era
ploio a sä, nunta värului Santiago a fost frumoasäa ( desi a plouat).
noua gamä de
prosoape rotunde de plajä se vindea in disperare la Goofy Foot.
Afacerea mergea
bine, Ti scrisese tatäl lui. ,Am si cätiva elevi inscrisi la cursurile de
surfing. O sä fie
distractivsä predau din nou. Astept cu neräbdare sä-mi povestesticum
ecälätoria
ta (asta inseamnä: sunä-mä cät mai curänd!). Mi-e dor de tine. Cu
drag. tata. Cruz
Tmpäturi scrisoarea de la tatä! lui si se intinse dupä plicul misterios.
1] intoarse
si-si trecu degetul pe sub clapa de sus. Scoase o foaie albasträ
dinäuntru.
Dragä Cruz,
Sp e r cä nu e prea tärziu, dar ästa era singurul mod
prin care puteam fi sigur cä mesaju! ajunge la tine färä
afiinterceptat. Chiar si-asa, nu s un t convins cä nu se va
Intämp la asta. Cineva de la bordul lui Orion va incerca
sä te omoare. Nu stiu cine. Nustiu cänd. $Stiu doar cä
planuleste sä fure jurnalul mamei tale, apoi sä scape de
tine inainte sä Implinesti 13 ani. Nu-ti asuma riscuri inu-
tile. Spersäteintälnescintr-o zi, dacä voimaifiin viatä...
$i dacä vei maifi si tu.
Un prieten.

Un prieten.

— Ces-aintämplat? intrebä Emmett,

In märmurit, Cruz fi dädu scris o area. In timp ce colegul lui de camerä o citea,
ochelarii lui, din triunghiuri turcoaz ca oväle de sturz american, devenirä
sernil un i de un mov intens.
101

101
= Deunde e scrisoarea asta?
Cruz intoarse scrisoarea.
— Dupä m a rca postalä, pare a fi din Londra, Marea Britanie.
— Stii pe cineva acolo?
— Pe nimeni, in afarä de Weatherly, dar n-ar fi putut s-o trimitä
ea.
W ea therly Bright, un explorator din echipa Galileo, era din
Londra. Totusi, ea
se inscrisese la Academie in septembrie, odatä cu Cruz si toti
ceilalti, deci era
put in probabil sä fi trimis ea scrisoarea din Anglia cu cäteva zile
in urmä.
Emmett o reciti.
— Inteleg de c e a r vrea sä punä mäna pe jurnal, dar ce-are a
face cu ziua ta
de nastere?
— Nustiu. Poat e ce vrea sä spunä e cä, dacä scapä de mine,
scapäde ultimele
urme ale mamei mele. Un lucru stiu sigur. Nu mä mai sperii asa
de usor ca mai
demult.
— Mai bine i-ai spune mätusii tale...
— Nu. Cruz smulse härtia din mäinile colegului de camerä. Nu
voi spune
nimänui nimic si nici tu n-o vei face.
Venise la Explorer Academy ca sä aibä experiente memorabile,
sä-si desco-
pere pasiunea si potentialul, dar nu putea face nimic d in toate
astea dacä läsa
frica sä-i dicteze la fiecare pas.
— In plus, nici nu stim cin e-a trimis-o. Poate cä nicinue
adevärat ce serie
in ea.
— Stiu ce pui la cale. Emmett ridicä o spränceanä. Pur si simplu
nu vrei sä-ti
räpe a scä altcineva ocazia de a vorbi cu balenele.
Ridicänd din umeri, Cruz ränji. Ästa era adevärul.
p TRIF F Scarlatos isi ajustä cästile si microfonul si se intoarse
fn scaunul lui de comandant.”
— Toatä lumea pregät i tä? Dacä nu, ghinion, i däm drumul!
Asez a t in partea din spate a lui Ridley, Cruz isi intinse gätui ca sä arunce o
privire prin hubloul oval din fatä. Usa din ote] masiv din carena lui Orion se reträ-
ge a incet in läturi. Apa oceanului däde a nävalä in calä. Erau pe punctul dea pleca!
In scaunul de längä Tripp, Monsieur Legrand se impäunä.
— Echipa mea e mai mult decät pregätitä.
Instruct o rul aruncä o privire in spate ca sä-i inspecteze pe Cruz si pe coechi-
pierii lui, inghesuiti pe bancheta semicircularä din sectiunea pentru scufundätori
a submarinului. Monsieur Legrand ridicä degetul mare spre ei.
In costumele lor usoare de scafandru, echipa Cousteau i räspunse prin acelasi
gest, de si in mod evident nimeni nu era la fel de increzätor ca liderul Jor. Sailor
storcea vlaga din cel putin patru gume de mestecat, cäkäiele lui Dugan se bätäiau
mai repede decät aripile unui colibri, ar dungfle negre si rosii ce pulsau pe lentilele
trapez o id ale ale lui Emmett se misca u mai repede cao masinä de curse. Asezat
intre Dugan si Bryndis, Cruz strängea la piept casca TUC atät de tare.cä seastepta
sä se spargä intr-un milion de bucätele. Toatä lumea cunostea miza. Asta nu era
o simula re EVAC. Nu aveau sä primeascä oa doua sansä. Dacä nu se concentrau,
dacä nu cooperau, mäiculitä, dacä fäceau cea mai micä gresealä...
Cruz inspirä anevoios si incercä sä nu se mai gändeascä.
103
inainte sä iesim, pentru cä stii cä rechinii pot confunda bijuterille cu
solzii de
peste, mai ales intr-o zi insoritä.
= Pebune?
Sesiz a cumva o micro-fisurä in carapacea de dur a hui Dugan?
— Ihm. Rechinii gi gäsesc prada In mare parte cu ajutorul mirosului.
Väd bine
cänd contrastul e slab, dar nu se descurcä la fel de bine
cändcontrastule puternic,
explicä Cruz. Pot fi atrasi de bijuterii, costume de baie stridente sau
pläci de surf
in culori contrastante, crezänd cä sunt pesti.
Dugan fl privi cu suspiciune.
— Tu faci misto de mine.
— Nu, € pe bune.
— Tecrezi asa destept pentru cä Monsieur Legrand te-a ales pe tine in
locul
meu, ca sä fii ambasadorul crustaceelor, dar nu esti.
Ji stätea pe limbä lui Cruz sä-l corecteze, dar n-o fäcu. Insä Bryndis,
da.
— M cetaceelor, Dugan, nu crustaceelor. Crustacee sunt crabii si...
— Stiu ce sunt, räspun se täios Dugan si se intoarse cu spatele.
— Am localizat grupul. Monsieur Legrand venea inspre ei, cu
Ekaterina, Zane
si Tao in urma lui. Echiparea!
Cruz se indreptä spre vesta lui de salvare. Isi trecu chinga peste tubul
de res-
pirat. Zane ti dädu o mänä de ajutor, ridicänd butelia astfel incät Cruz
sä-si poatä
s trecu ra mä ini le prin ochiurile vestei. Cruz i si luä casca
inmäinisitrecu rotita de
deasupra urechii stängi pe modul computerulvi incorporat. Foloseau
cästile etanse
cu sistem de recirculare a aerukui inventate de Fanchon Ouills. Cänd
soufundätorul
expira, casca filtra diaxidul de carbon, recicla oxigenul si azotul, apoi
adäuga aer
pro a spät din butelie inainte sä-l introducä inapoi in cascä pentru a fi
inspirat. Cruz
roti discul de deasupra urechii drepte in sensul acelor de ceasornic ca
sä-si por:
neascä mierofonul. In timp ce Zane conecta furtunurfle de la butelie la
cascä si la
de tentorul de rezervä de pe centura de lestare, Cruz verificä dacä
telecomanda TUC
era prinsä bine de centurä. Trecu pe modul oomunicare umanä, asa
cum ii indicase
Fanchon. Zane'fi puse casca lui Cruz. Putea auzi cum ii prinde
cataramele, atasändu-i
casca de costumul de scafandru in asa fel incät sä creeze un strat etans.
— Te-amaranjat, spuse Zane, bätändu-1 pe spate. Verificä-ti nivelul
de oxigen
si te steazä sistemul, te rog.
105
In josul ecranului, Cruz väzu indicatorul tubului de respirat. Scria 100%. Cruz
inspirä adänc de cäteva ori ca sä se asigure cä sistemul functiona, inainte sä-i
indice lui Zane cä totul era OK. Ti mai rämäsese sä-si punä mänustle si labele de
In ot. In timp ce fäcea asta, 11 väzu pe Dugan desfäcändu-si partea de sus a cos-
tumului de scafandru si strecurändu-si lantul de aur inäuntru.
Dupä ce toti membrii echipei Cousteau isi luarä echipamentu!, cei din
echip a Magellan se dädurä in spate si-si reluarä locurile in partea din fatä a
submarinului. Cu o ultimä incurajare datä echipei de scufundare, Tripp apäsä
Un intrerupätor de pe computerul de bord. Peretele de etansare Incepu sä se
miste, separänd sectiunea scafandrilor de cea din fatä. La cäteva momente
dupä ce peretele se blocä, apa incepu sä iasä din orificiile de la picioarele lor.
Pulsul lui Cruz se accelerä pe mäsurä cea pase ridica pänä la glezne, pänäla
gambä, pänä la genunchi...
— Echipa Cousteau, raportati.
Vocea lui Monsieur Legrand se auzea in casca lui Cruz.
= Cousteau-Unu aici, räspunse Cruz.
— Cousteau-Doi, repetä Sailor.
— Cousteau-Trei, spuse Bryndis.
= Cousteau-Patru, zise Emmett.
Täcere.
Toate capetele se in toarserä cätre Dugan. EI isi ridicä mäinile cu palmele in
sus, ca si cänd ar intrebat: ,Ce-i?"
Cruz se intinse dupä butonul de pe casca lui Dugan si-1 roti in sensul acelor de
ceasornic.
-— Am spuscä sunt aici!
Vocea lui Dugan le räsunä in urechi.
Monsieur Legrand oftä ca atuncicänd profesorii isi doresc din tot sufletul
sä termine ora mai repede. Cu sectiunea scafandrilor deja complet inundatä,
M o n si eur Legrand inotä spre turelä sio räsuci. O impin se in afarä sise stre-
curä prin deschizätura circularä. Dupä ce värfurile labelor lui de inot dispä-
rurä, echipa Cousteau 1] urmä. Cruz inotä in sus dupä Bryndis.In elipa in care
se simti in largul oceanului, se relaxä. Nu mai fäcuse scufundäri de vara
trecutä. Era pläcut sä fie din nou In mare — usor ca un fulg si liber. Adora
senzatia de plutire din apä. Poate cä Bryndis avea dreptate. Poatecä ästa
fu se se örlög-ul lui. Cruz executä cäteva tumbe ca sä se amuze.
Monsieur Legrand inchise usa in urma lor.
— Ridley, liber.
— Re ceptionat, confirmä Tripp. Aparatul electromagnetic antirechini e acti-
vat, asa cä ar trebui sä fiti protejati. Vom fi aici in caz cä aveti nevoie de
ceva.
Echipa Earhart e la suprafatä si vä urmäreste. Terminat.
Monsieur Legrand isi ridicä ochii de la sonarul pasiv.
— Separecäbalenele s-auintors siseapropiedeuscat. Urmati-mä. Vizibilitatea
nu & amp; prea grozavä astäzi, asa cä amintiti-vä de antrenamentul de
SCUBA si stati
cu partenerul vostru. Ji fäcu semn lui Dugan, care era comparionul lui, sä
vinä
i
längä el. Inotarä apoi inaintea grupului. Saflor si Emmett veneau dupä ei.
Cruz
inotä spre Bryndis. Umär la umär, ei erau ultimii.
Perechea dädea din picioare intr-un ritm simplu si
constant, capetele lor rotindu-se incet pe mäsurä
oe scanau peisajul marin. Monsieur Legrand avu-
i
sese dreptate: vizibilitatea era scäzutä. Pentruo
valik
bunä bucatä de vreme, Cruz nu väzu decät
labele de inot ale Sailor si Emmettagitänd
0 ceatä nämoloasä si albästruiein
fata lui. Dintr-odatä, in dreapta
Ti apäru o umbrä argintie. Cruz
se opri in pozitie verticala. Un
grup imens de pesti gri mici
si unduitori fäcu o intoar-
cere bruscä, si totusi
Tinä, ca sä-] evite.
— Heringi, li identificä Bryndis. Am citit cä ar comunica intre ei prin
pärturi.
Cruz incercä sä se abtinä sä nu chicoteascä. Mai mult ca sigur erau n cuvänt
islan de z care insemna ceva complet diferit fatä de sensul din englezä.
— Cändtsi dau drumul, scot un bäzäit foarte inalt, pe care oamenii si alti pesti
nu-] pot auzi, spuse ea. De si e posibil sä fie auziti de balene si delfini, caz in
care
heringii balonati se promoveazä ca fiind numai bumi de mäncat. Dubios, asa-i?
— Pesti bäsinosi, räse Cruz. Cine-ar fi crezut?
— Stiti cä vä putem auzi, da? zise Emmett sec.
— Cutot cu pärturi si altele, completä Dugan.
Cruz si Bryndis isi aruncarä priviri posomoräte.
— In fatä! Era Monsieur Legrand. Ne-am gäsit grupul, exploratori!
Cruz si Bryndis inotarä mai r epede ca sä-i ajungä pe ceilalti din urmä. Cum se
apropie de Monsieur Legrand, Cruz ochi vreo sapte sau opt corpuri greoaie,
per-
pe ndiculare pe pozitia lor. Se deplasau foarte aproape de suprafatä. Brusc, 0
di a gramä a balen ei bune din Atlanticul de Nord apäru in coltul vizorului lui
Cruz.
Luminita de aläturi se fäcu verde. TUC era initializat!
— Cruz, e rändul täu, spuse instructorul.
S-a zis cu joaca!
— Trec exclusiv pe modul de comunicare TUC. Cruz incercä sä parä stäpän pe
situatie, dar ii era greu sä nu-i tremure vocea, la cum ii bubuia inima in piept.
— Receptionat, spuse Monsieur Legrand. Iti vom face semn cänd von avea
nevoie sä reluäm comunicarea.
Cruz actionä butonul. Incepu sä inoate spre grup, dänd usor din picsoare, cu
mäini le pe längä corp ca sä nu le sperie. Alese o balenä dinafara grupului si
pluti
spre capul ei. Voia ca animalu! sä-] poatä vede a bine cu ochiul de pe partea
aceea.
Bal e na neagrä era uriasä — mai mare decät un autobuz scolar! Corpul ei
neted si
lung se continua cu o coadä masivä, crestatä, care väntura lenesä apa. Cäteva
pe te albe erau presärate pe burta ei. Gura balenei se curba dedesubtul unui
ochi
mare si negru, apoi In sus, spre nas, ca sä formeze un U imens, cu susu! in jos.
Cucuie de culoarea nisi pului alb ii ie seau in relief pe cap sise aliniau deasupra
fiecärui ochi, ca niste spräncene groase. In timpul orei de teri, domnul
Ishikawa
explicase cä umfläturile erau portiuni de piele intäritä, numite calozitäti.
Aceste
108
m
bucäti dure de piele c a lcifiatä erau o träsäturä distinctivä a balenelor
bune.
Nu existau douä balene cu acelasi model.
Pentru o clipä, Cruz putu doar sä se holbeze la creatura de saptezeci de
tone.
Fermecat de märimea si frumusetea ei, se simti atät de märunt. Atät de
banal.
Probabil cä ar trebui sä zicä ceva, nu-i asa? Cum incepu sä vorbeascä,
auzi un
s un et care semäna cu un pui de elefant trämbitänd. Provenea cumva
de la 0
balenä? Luminita albasträ de la cascä i se aprinse. Inty-adevär! Cruz
isi tinu res-
piratia, asteptänd cu neräbdare traducerea.
- (m.
Vocea lui Fanchon se fäcu auzitä. Era reconfortant s-o audä.
Cruz distinse un a lt vaier singuratic, de data asta mai prelung simai
indepärtat.
— Atentie, veni traducerea.
Un ochi negru se miscä, studiindu-I. Mintea lui Cruz se goli. fi luä
cäteva
secunde ca sä-si aminteascä ce exersase.
= Noi... äää... am venit sä vä ajutäm, spuse Cruz cam tare. Sä scoatem
plasele.
In timp ce TUC emitea mesajul, Cruz auzi un ,uuuuuuuu" lung. ca un
trombon
räzlet, glisänd de la o notä gravä la un ton mai sus. Zgomotul nu era
puternic; cu
toat e astea, Cruz avu senzatia cä e prins intre douä boxe stereo.
Veni räspunsul:
= Ajutor.
Balena isi intoarse capul spre Cruz, päränd sä inteleagä, inainte sä
alunece
mai j o s in apä. Cu coada ochiului, Cruz väzu o patä rosie. Era cumva
o balizä? Sau
ar puteafi balena incälcitä din videoclipul profesorului Ishikawa?
Grupul se separä,
pe rmitändu-i lui Cruz sä se miste printre ele. Isi tinea bratele pe längä
corp,
bätänd din labele de inot incet si continuu prin apa tulbure, verde-
albästruie.
Inconjurat de creaturi care erau de zece ori mai lungi decät el, Cruz nu
se simti
inghesuit sau imbräncit, nici mäcar speriat.
Acolo! O balizä rosie venea in urma unei balene. Era atasatä de un
ghem de
plasä de pescuit räsucitä de cäteva ori in jurul burtii si cozii balenei.
Era atät
de stränsä , cä indoia una din inotätoarele cozii. Vederea ei 11 fäcu pe
Cruz sä se
crispeze.
109
Cruz mängäie animalul. Pielea lui se simtea netedä ca un cauciuc
intins peste
un corp robust, musculos.
— Tedescurci bine, spuse el in translator. Vom scoate plasa acum,
Mä intreb la ce te gändesti”, ii trecu prin minte lui Cruz in timp ce
ochiul
negru se roti spre Sailor, apoi spre el.
Coada si inotätoarele balenei incremenirä. Plutea. Astepta. Poate chiar
avänd incredere?
Instructorul lor isi trecu mäna peste plasä. Pärea cä incearcä sä
gäseascä 0
portiune mai släbitä.
— Vom incepe de aici, spuse Monsieur Legrand. in timp ce scotea un
cutit din
centurä. Dugan, tine bucata ridicatä, jar eu o tai. Bun. Acum, Emmett,
desfä incet.
latura aia. Sailor si Bryndis, puteti aduna ce-am täiat?
Treptat, bucatä cu bucatä, desprin serä plasa. Balena nuse clinti, nici
mäcar
atunci cänd värfurile labelor de inot ale lui Emmett glisarä de-a lungul
abdome-
nului ei. Toatä lumea se misca atent, iar pentru Cruz era ca si cänd
vedea un dans
in relu a re— un dans uimitor intr-olume a viselor in negru si
alibastru. In mai putin
de zece minute, exploratorii indepärtarä si ultimele bucäti de funie
incurcata.
Mon si eur Legrand 11 contactä pe dr. Ishikawa si echipa Earhart ca sä
le spunä cä
aduceau resturile la suprafatä.
Cruz privi balena drept in ochi.
— Amterminat. Esti liberä.
Auzi un muget fant o matic, apoi väzu o zväcnire din coada care nu
mai era
Indoitä. Parcä animal! verifica dacä spusele lui erau adevärate.
O aripioarä päru sä se intindä dupä Cruz. Xi trecu de-a lungul
pieptului.
— Recunostiintä, spuse translatorul lui.
Cruz nu-si mai incäpu in piele de bucurie. Abia se putea abtine sä nu
facä o
tumbä printre bule. Reusiserä. Chiar salvaserä o balenä! Cruz deveni
din nou atent
cänd väzu luminita albasträ. TUC traducea din nou:
— Mai mult.
Mai mult ce? Mai multa plasä?” Ochii lui Cruz se gräbirä sä
inspecteze balena.
— E-n regulä, confirmä el. Am dat jos toatä plasa.
Cruz auzi din nou:
— Mai mult.
113
Era oonfuz. Nu stia ce sä creadä. Sau cesä zicä. Le scäpase ceva? Putea sä
fie
vreun cärlig in gura ei sau altä ranä pe care n-o väzuserä? Poatecä balena
fusese
in cä lcitä atät de mult in echipamentul de pescuit, incät se simtea incä prinsä
in
el. Ar trebui sä-i zicä ceva lui Monsieur Legrand? Dädu sä comute canalul
de
comunicare cu ajutorul telecomenzii de pe centurä.
— Cruz!
Emmett ii arätä ceva peste umär.
Intorcändu- se , väzu trei balene lunecänd spre ei. Sigur se sepäraserä de
grup
si se intorseserä cät timp echipa Cousteau era ocupatä. Balena de la coada
gru-
pului avea o funie lungä infäsuratä de cäteva ori in jurul nasului! Cruzisi
aminti
cu m profesorul Ishikawa le spusese cä balenele cele bune se hräneau cu
zooplanc-
ton si krill, mäturänd suprafata apei cu gura deschi sä ca sä inghitä apä si
filträn-
du-si prada cu fanoanele. Sailor Ti ghici gändurile.
— Cum, Doamne jartä-mä, poate sä mänänce asa? spuse ea.
— Nueusor, zise Monsieur Legrand.
— Ebine cä am ajuns la ele, adäugä Emmett,
Längä balena cu funia, Cruz era sigur cä se aflau celelalte douä balene pe
care
le väzuserä in filmarea profesorului Ishikawa: balena-mamä, cu o plasä
incurcatä
atärnändu-i pe o parte, ce-i biciuia inotätoarea, si puiu! ei.
Translatorul lui Cruz vorbi pentru ei:
Cruzisi croi drum prin apele turcoaz ca sä ajungä la ele.
— Suntem aici sä vä ajutäm, spuse. Nu vä faceti griji.
De data asta, in loc sä taie funiile el insusi, Monsieur Legrand inmänä
cutitul exploratorilor. Ii indrumä pe Bryndis si Dugan cum sä taie sforfle prime!
balene; apoi fu rändul lui Emmett si Sailor s-o elibereze pe balena-mamä. Cruz
isi tinu respiratia privindu-i cum isi fäoeau treaba. Trebuiau sä fie foarte,
foarte atenti.
Cruzsimti unghiont in sold. Era puiul de balenä. Micutul nu era nici pe jumätate
cät mama li, si nici la fel de inchis la culoare, dar avea calozitäti similare pe cap,
deasupra ochiului si pe värful nasului.
Cruz zämbi.
- Bunä,

n 1-77 114 - —
114 -—=
Auzi cäteva ciocänituri scurte, urmate in curänd de traducere:
— Ingrijorat. Mama.
Cruz se in trebä cät timp a fost mama lui infäsuratä in plasa de pescuit.
Puiul
se int oarse cu burta-n sus, arätändu-si petele ventrale, sio atinse cu
nasul intr-o
parte pe mama lu i. Cruz auzi un tril lung. i amintea de ultima notä pe
care o tine
un cäntäret cänd interpreteazä un cäntec trist. Nota se diminuä intr-o
liniste
stranie.
— lubire, spuse translatorul.
Cruz inghiti in sec.
— Incet, apr o ape am termin at, indicä Monsieur Legrand cu o voce
moale in
timp ce Emmett täia ultima funie.
Cruzurmäri cum aripioara balenei-mamä räsäri dintre chingi si inima
ii tresäri
de bucurie. Echipa lui exclamä ,Hopa!" in cor. Dupä ce plasa fu
prinsä de cablul de
tractare, Emmett si Sailor inotarä in spate.
— Asta cred c-a fost tot, anuntä Monsieur Legrand. Toate
specimenele din
grup sunt curätate, färä räni vizibile. As zice cä Operatiunea Salvarea
Cetaceelor
a fost un succes. Echipä, hai sä ducem gunoaiele astea in barca.
Cruz väzu cä Bryndis se lupta cu o gälmä de plasä. Apucä dintr-o
parte si
inotarä impreunä. Imediat cum cei cinci exploratori si instructorul lor
ajunserä
la suprafatä, grupul de balene sträpunse si el suprafata apei.
Cäteva dintre ele se incowoiau Inainte, plonjänd si revenind la
suprafatä, apoi
plonjänd din nou ca si cänd ar fi fost intr-un montagne-russe. Altele se
suceau
Intr-o parte, tar aripioarele Jor fluturände päreau cä fac cu mäna. Poate
cä asta
si fäceau! Pe mäsurä ce se zbenguiau, balenele aruncau pe ränd jeturi
imense de
apä si aer in inaltul cerului. Cälcänd apa, Cruzurmäri cum balena-
mamä si puiu!
ei zdrobeau valurile de un albastru intens. Ajunse impreunä pe coama
valurilor
inspumate, se inclinarä inainte si pl o jarä. bätändu-si cozile la unison.
Era o prive-
listeincredibilä sä vadä asemenea creaturi, atät de puternice, si totusi
gratioase,
Inotänd energic, libere. Care era cuväntul pe care-1 folosise Bryndis?
Örlög. Se
p o ate sä fie o vorhbä din bäträni, dar se potrivea. Acesta era destinul
naturii.
Revenit la suprafatä, Cruz nu mai putea sä audä cäntecul balenelor,
dar trans-
latorul lui putea, si tot repeta un cuvänt: ,Bucurie".
Bucurie.
115
Bucurie.
Dehfi li Cruz se impäienjenirä de lacrimi. ] se täie respiratia. Rämase färä
cuvinte.
Echipa Earhart, venind roatä prin spatele grupului intr-o barcä micä cu motor,
Tusese udatä pänä la piele de la Improscäri si jeturi de apä, dar pe membrii ei nu
pärea sä-i deranjeze. Isi oprirä motorul ca sä nu sperie balenele. Exploratorfi
Kwento Osasona, Femi Touitou si Kendall Pierson aveau niste zämbete largi pe
fatä cänd se apleca rä peste tribord ca sä ridice resturile de plasä din mäinile lui
Cruz si Bryndis.
— Bine lucrat, echipä Cousteau, spuse Monsieur Legrand odatä ce ridicarä
utimele bucäti din echipamentul de pescuit in barcä. Sä ne intoarcem sub apä ca
sä facem o ultimä verificare. Nu vrem sä läsäm rämäsite in urmä.
Deindatä ce se scufurdarä, Cruz si Emmett isi bäturä pumnii. Misiunea nicicä
putea sä meargä mai bine. Se gruparä cu partenerii lor, iar echipa Cousteau scanä
adäncurile. Se uitarä dupä alte ustensile de pescuit care puteau fi luate de curenti
cät timp eliberaserä balenele. Cruz si Bryndis nu väzurä nimic. Nici ceflalti.
— Aratä bi ne. Cruz auzi vocea lui Monsieur Legrand in cascä. E timpul sä ne
Intoarcem la Ridley.
Inotänd längä Bryndis, Cruz abia astepta sä ajungä inapoi la bord. Adrenalina
Ti alerga prin tot corpul. Era neräbdätor sä le spunä mätu sii Marisol, lui Lani si
tatälui tot ce se intämpiase. Vorbise cu niste balene! In plus, Fanchon ar fi vrut
sä stie cum a mers TUC. Cruz ardea de neräbdare sä-i spunä cät de bine a
Tunctionat...
Lumina vizorului lui Cruz clipea. Dädu din picioare mai incet ca sä poatä citi
cuvintele ce apärurä dedesubtul luminitei din dreapta: ,Defectiune la sistemul
de purificare a aerului”.
— Bryndis, s-ar putea sä am o problemä, spuse Cruz, controländu-si vocea.
In cätevä secunde, era in dreptul lui.
— Ces-aintämplat?
— Primesc un mesaj de atentionare legat de recircularea aerului.
— Cevezi?
Alte mesaje fi apäreau pe vizor: Bresä in jupa de etansare”. Vizorul lui incepea
sä se abureascä. Auzind d o ar un zgomot alb, Cruz intinse o mänä spre Bryndis.
116
m
Nu era acolo. Isi simtea gätul ud. Cobori privirea. Casca ise umplea
de apä! Cruz
i si impuse sä rämänä calm. Isi reaminti de antrenament si trecu in
revistä tot
ce trebuia sä facä: sä-si scoatä casca, sä apuce detentorul de rezervä
de la
centurä, sä-l punä la gurä si sä deschidä valva. Asta i-ar da suficient
aer cät sä
ajungä la suprafatä.
Cruz seintinse spre prima din cele patru chingi care ii tineau casca
atasatä
decostum. Deschi se cu usurintä trei dintre ele, dar ultima nu voia sä
se desfacä.
Inghiti apä säratä. Ridicändu-si bärtsia, Cruz tsi folosiambele mäini
ca sä incerce
sä -si desprindä clema. Aceasta refuza sä se miste. Cruz isi simti
capul greu.
Cas ca era ca o serä pe timp de varä. Nu mai putea vedea nimic.
Totul se intäm-
plaseatät de repede. Simteacum energia ise scurge din corp. Cruz
inspirä adänc
oultima datä. Luminitele si mesajele dispärurä. Totul se Intunecä.
Casca lui era
moartä.
Cruz stia cä, in cäteva secunde, si el va fi.
* CRUZ ISI DÄDU «1.00
IS tinä deasupra apei care ii inunda casca. 1] prinsese ceva de brat oare? Nu
putea fi sigur. Membrele fi deveneau moi. Mintea i se incetosa. Ca piesele
amestecate ale unui puzzle, gändurile i se adunaserä in cap. Nu putea sä
aleagä unul. Senzatii aleatorii fi ricosau In minte. Mirosul mento lat de la
a fter-shave-ul tatälui säu. Imbrätisarea stränsä a mätusii Marisol. Ochelarii
lui Emmett. Zämbetul lui Lani.
Ineepea sä se inece. Apa H ajunsese pänä
*
la nas. Cruz stia cä nu mai putea
y
rezista mult. Creierul ii
functiona cu incetinito-
rul. Isi simtea bratele
si picioarele ca de
plumb. Bärbia li.
cäzu sub linia-
i n plämäni, ascultänd cum suflul i se tranformä in bulbuci. Bulbuci. Ce
amuzant!
Cauza Nu se gändise niciodatä cä ästa ar fi ultimul sunet pe care avea sä-l
audä.
;
Deodatä, Cruz si simti capul mat usor. In mod ciudat, pärul parcä ii plutea S
ut e a S
de parte de craniu. Ceva i se infipsese in gurä. Simti gust de cauciuc si
si
o brizä usoarä alunecändu-i pe limbä. Brizä? Aer. Aer.
O voce interioarä strigä: RESPIRÄ!
Si asta fäcu. Cruzisi simti plämänii zbärciti
Expirä, apoi inspirä. Se intämpla cu adevärat?
Dar continuä sä respire. Simtind cum ceata
risipeste, Cruz deschise ochii. Apa säratä 1].
fortändu-1 sä inchidä jar ochii, dar reusi
desluseascä siluetele lui Monsieur
Legrand!
Bryndis. Instructorul lui aräta cu mänain su
Cruzisi dädu seama cä seridicä -nu,cä
este
in sus. Cruzisi intoarse incet capul si vä
Emmett il tinea de bratul stäng. Dugan, de
cel drept . Bryndis era drept in fatä,
tinänd cu omänä regulatorul
din gura li.

care ins p iratie, isi recäpäta p

Deindatä ce incepu sä-si simtä iar picioarele,
Cruz dädu din ele.
Cänd ajunse la suprafatä, mintea si corpul lui incepurä sä
lucreze in tandem. Cäteva minute mai tärziu, le fäcu semn lui
Dugan, Emmett si Saflor cä e OK sicä pot sä-i dea drumul. Trioul
räma se pe-aproape, totusi. Stia cä 1 urmäreau ca sä se asigure cä
putea sä se t in ä la suprafatä de unul singur. Cruzisi tinea detentorul in
gurä ca sä nu inghitä apä din gresealä. Coechipierii isi pästraserä cästile,
dupä
cum probabil le ordonase Mon sieur Legrand, ca sä-i impiedice sä inghitä
apä si
sä se asigure cä pot comunica intre ei. ] se pärea ciudat, totusi. Era cu echipa
Tui, dar separat de ei. Cruz putea comunica doar prin semne a le mäinii.
Apele
119
golfului erau linistite si nu se auzea decät clipocitul valuri lor pe costumele lor
de scafandru,
Bryndis avea treabä cu centura de lestare. Cruz simti o smuciturä in talie
siisi dädu seamacä era agätat de ea! Trecändu-si mäna de-a lungul furtunului
conectat la mustiuc, Cruz de scoperi cä folosea si detentorul ei de rezervä.
Bryndis pr o babil cä nu voi se sä se joace cu rezerva lui de aer. asa cäo folosise
pea e i . Reactiile rapide ale echipei cel mai probabil ii salvaserä viata. Asta, si
desf a cerea celei de-a patra cleme incäpätänate a cästii lui.
Casca lui! Cruz isi plimbä privirea de la Monsieur Legrand la Bryndis, la
Emmett, la Dugan, in incercarea de a-si da seama dacä cineva care plutea in
apäti t in ea casca, desi stia cä n-avea rost. Ca sä-l mentinä in viatä, trebuiserä
sä scape de cascä . N-av ea niciun dubiu cäea se afla acum pe fundul Golfului
Fundy. Cruz isi dädu capul pe spate pänä ce simti apä in urechi. Prototipul TUC
al lui Fanchon era pierdut!
Insä..
EI era acolo. Rämäsese in viatä. Cruz privi in sus spre norii cirrus dantelati
ce a lunecau pe cerul abastru deschis. Isi aminti cum, la turul de orientare de
la Academie, dr. Hightower le spusese exploratorilor sä ia in serios antrena-
mentul EVAC, pentru cä abilitätile pe care le deprindeau in simulator aveau
sä-i pregäteascä pentru pericolele ce-i asteptau in lumea realä. Pänä in acest
moment, Cruz nu intelesese cu adevärat vorbele ei. Holbändu-se in sus, pe
cänd corpul obos i t i se ridica si li cobora odatä cu valurile agitate, avea timp
mai mult de cät suficient sä se gändeascä la asta. Cruz constientiza cä viata
fiecärui membru al echipei Cousteau se afla in mäinile celorlaiti. De acum
inainte, asa avea sä fie. Era o responsabilitate enormä — una pe care nu o va
mai lua niciodatä ca pe un dat.
Bryndis 11 bätu pe umär. Arätä spre el, apoi fäcu semnul de OK.
Da, era bine. Mai mult decät bine. Cruz se simtea recunoscätor. Fatä de
echipa lui. Fatä de familia lui.Fatäde tot. Bineinteles, nu putea sä spunä asta.
Si nici altceva, din cauza de tent o rului din gura lui. Atasat deo fatä pe care 0
pläcea mai mult decät voia sä admitä, Cruz se simtea usurat la gändul cä tot
ce trebuia sä facä era sä dea din cap.
E
120
m
O
EW
EW Cruz se supuse. Ic te rog.
E — Incä odatä, te rog.
Cruz simti räce a la stetoscopului mutändu-se de pe partea dreaptä a
spatelui
pe cea stängä.
— Doctor e Eikenboom, nu e nimic in neregulä cu...
= Liniste.
Cuprins de frustrare, Cruz oftä prelung, indeplinind astfel si
rugämintea
doctorului. Se simtea absolut perfect. Bine, poate nu chiar perfect.
Niste män-
care si un somn bun erau tot ce-i trebuia.
— Plämänii täi sunt curati, spuse medicul navei.
Cruz se pregätea sä alunece jos de pe scaunul inalt. Doctorul
Eikenboom 11
prinse de umär.
— Unde te gräbesti?
— Dar ati spus cä pr e siunea arterialä e normalä, inima bate regulat,
iar
plämänii sunt curati.
O pereche de spräncene allbe se unirä intr-una singurä.
— Ag vrea sä te tin sub observatie tot restul zilei.
— Sub observatie? Ca pe un gändac sub lupä?
Dändu-si stetoscopul pe dupä gät, medicul chicoti.
— Cam asa ceva.
= Dar nu väd de ce...
- Cu.
Fatä in fatä cu el, mätusa Marisol stätea incruntatä si Isi incrucisä
bratele
la piept.
Nu avea nevoie de un translator pentru asta. Cruz se asezä la loc, pe
pernä.
Nu era cu adevärat supärat pe ea. Cum ar fi putut sä fie?
Cänd echipa lui se intorsese aläturi de echipa Earhart in barca de
salvare,
mätusa ii astepta längä balustrada de pe Orion. Unul cäte unul,
exploratorii si

121
instructorii lor urcarä scara. Deindatä ce päsea cäte unul pe punte, mätusa
Marisol 11 invelea cu un prosop si spunea:
— Bravo, explorator. Sunt mändrä de tine.
Cänd picioarele goale ale lui Cruz atinserä puntea, 11 intämpinä si pe el. Cruz
putea citi in ochii ei cäprui speriati cä dorea sä-] strängä in brate. Dar n-o fäcu.
In schimb, fi puse usor prosopul peste umeri.
— Bravo, explorator. Sunt mändrä de tine, spuse ea, pauza fiind singura care
Ti dädea de gol sentimentele.
Ups! Mätusa Maris o l era in picioare sidesfäcea o päturä. Dacä Cruz nu actiona
repede, av ea sä-l inveleascä cu ea inainte sä rosteascä sloganul exploratorilor:
wToti pentru unul. Respect pentru toti. Onoare mai presus de orice".
— Doctore Eikenboom? Ständ in capul oaselor, Cruz inghiti in sec. Dacä promit
sro jau usor si sä mä intorc, in caz cä nu mä simt bine, imi dati voie sä plec acum?
Ridicändu-si privirea din tabletä, medicul navei isi Invärti un capätal mustätii
albe stufoase.
— Hai sä-ti spun cum facem. Mä duc intäi sä verific rezultatele scanärii
o orpului täy. Dacä totul aratä bine, o sä iau in calcul varianta de a-ti drumul.
Pentru moment, poti sä te schimbi in haine uscate.
Mätusa Marisol si doctorul Eikenboom iesirä din cabinet ca sä -] la se säse
schimbe. Cruz se de zbräcä de costumul de scafandru si se imbräcä cu pantalonii
s i bluza de trening pe care i le adusese mätusa lui. Cänd auzi o bätaie in usä, Cruz
trase perdeaua ca sä aibä intimitate.
— Cum se simte omul care vorbeste cu balenele?
Tripp Scarlatos se sprijinea de tocul usii.
— Bunä, Tripp. Sunt OK. Tot asta incerc sä le spun si celorlalti.
— Mä bucur atunci, pentru cä n-as suporta sä-mi pierd cel mai bun adjunct:
de comandant. As fi trecut pe-aici mai devreme sä väd cum esti, dar am avut de
fäcut un comision.
Isi aduse in fatä mäna pe care o tinuse ascunsä dupä perete,
— Oare n-ai uitat ceva?
— Casca mea! strigä Cruz. Nu-mi vine sä cred c-ai gäsit-o.
— Floare la ureche. Bratele robotice ale lui Ridley pot sä prindä orice.
— Slavä Dommului! Mi-era groazä sä-i spun lui Fanchon cä i-am pierdut pro-
totipul TUC. Crezi cä mai functioneazä?
122
m
— N-as sti sä-ti spun, pri e tene, dar dacä cineva poate s-o repare, aceea e
Fanchon. Eram in drum spre laborator, sä i-o duc, cänd m-am gändit sä
bag intäi
nasul aici, sä-ti dau vestea bunä.
- Mersi.
— Oricänd. Sä te odihnesti. Ne vedem mai incolo. Salutare!
Fäcändu-i cu mäna, comandantul o sterse. Cruz tocmai Isi punea sosetele
cänd mätusa lui si medicul se intoarserä.
— Eibine? intrebä el.
— Totul pare sä fie in regulä, spuse doctorul Eikenboom. O sä-ti dau
drumul,
as a cum am zis, dar as vrea stai mai linistit. Färä alergat pe punte sau
cascadorii
cu parapanta in EVAC. Si vreau sä mä cauti dacä incepi sä tusesti, sä
respiri cu
dificultate, sä ai probleme de invätare sau sä-ti fe greatä.
— Promit. Stomacul lui ghioräi, ca si cänd ar fi consimtit. Cruz se tinu de
burtä. Asta n-a fost de la greatä, pe cuvänt.
— Cänd ai mäncat ultima oarä?
Cruz fäcu o grimasä.
— 0 sä vorbesc cu bucätarul sä-ti trimitä niste supä de pui, interveni
mätusa Marisol.
Cruz iesi repede din infirmerie in ainte dea se räzgändi careva.
— Osä trec mai tärziu pe la tine sä väd cum te simti, zise mätusa Marisol
strängändu-| de brat, pänä sä se despartä la baza scärii principale. Intoarce-
te
in cabina ta si dormi;
- OK.
Dar asta era mai usor de zis decät de fäcut. In momentul in care Cruz päsi
pe holul exploratorilor, stirea se räspändi mai repede decät un foc sälbatic
intr-o
zi väntoasä de august. Colegii lui de clasä dädurä buzna din cabinele lor.
Cruz fi
asigurä pe toti, inclusiv pe ofiter Wardicorn, care insistase sä-] escorteze
de-a
lungul culoarului, cä se simtea bine.
— Cumafost sä vorbesti cu balenele? intrebä Zane.
— Incredibil, räspunse Cruz, strecurändu-se printre Seth Moller si
Kwento.
— Cum te-ai simtit cänd ai fost pe punctul de-a muri? strigä Ali.
— Groaznic,

123
— Ne bucuräm cu t o tii cä esti bine, spuse Matteo, dändu-i o palmä peste
spate.
— Dar ce s-a intämplat jos acolo, pänä la urmä?
Cel care vorbise era Dugan.
— Afost un accident, spuse Cruz, incordändu-se.
— Trebuiesä fi fäcut tu ceva. Ti-ai verificat echipamentul?
Lu i Cruz inoepu sä i se invärtä capul. Poate cä-i scäpase ceva.
— Asacred..
— Asa crezi. Dugan pufni. Nu esti sigur?
Taryn, care apäruse pe culoar, bätu din palme.
— Profesorul Ishik a wa tocmai a anuntat cä aveti de predat rapoartele misi-
unilor voastre in Operatiunea Salvarea Cetaceelor mäine dimineatä. la inceputul
orei.
Se auzi un cor de gemete. Taryn ii expedie pe totii n camerele lor, fäcändu-i
cu ochiul lui Cruz. Ofiter Wardicorn fl conduse pe Cruz pänä in cabina lui.
— Se pare c-ar trebui sä iau lectii de scufundäri, 1] tachinä el, trägänd de
c e rcelul de aur din ureche. Acum, pe bune, mä bucur cä echipa e bine.
— Multumesc,
Emmett astepta in prag. Inchtse usa dupä Cruz.
— Acasä, in sfärsit.
Cruz se präbusi in pat. Emmett se asezä vizavi, in patul lui.
— Deci?
— Cum ar zice Sailor, imi merge drägut!
— Cum rämäne cu mätusa ta? Ce-a spus?
— S-apanicat putin cänd i-am zis cä-mi murise casca...
— Märefeream la scrisoare,
— Scrisoare? A, oea din Londra?
— Evident cä cea din Londra. La care m-as fi putut referi?
Oche la rii lui Emmett trecurä de la cercuri liliachii la o pereche de pätrate de
un oranj viu cu pete rosii stridente.
— Ti-am promis cä n-o sä spun nimänui despre ea.
— Deah, dar m-am gändit cä, dupä ce s-a intämplat azi... Of; las-o baltä.
Cruz se intoarse, ridicändu-se in cot.
Ze " M Ks
— Emmett, te-ai supärat pe mine?
Nu era sigur de ce fi pusese o intrebare la care stia deja räspunsul.
— Mf putut muri azi, izbucni prietenu! lui. Si tu stii la fel de bine ca mine
cätotces-aintämplat acolo n-a fost un accident. Ne-am verificat si räsverificat
echipamentul.
— Poa te, dar nu uita ce zice Monsieur Legrand: indiferent cät de bine te
pregätesti, trebuie sä ai in vedere eventualitatea ca lucrurile sä meargä prost.
Is-ar fi putut intämpla oricui.
— Darnui s-a in tämplat . Ti s-aintämplat tie. Exact cum scria in scrisoare.
Nu-mi miroase a bine, Cruz.
OD v enä de la gät incepu sä-i pulseze. Adevärul e cä nici lui Cruz nu-i mirosea
a bine. Nu-si dädu voie sä se gändeascä la posibilitatea de a-i fi umblat cineva la
echipamentul de scufundare. Se ridicä in fund.
— Nustiudacäafost un accident sau nu, Emmett. Unicul lucru de care sunt
si gur e cä mä aflu aici, multumitä tie si echipei Cousteau, sicä ne-ndreptäm
spre Svalbard. Säptämäna viitoare pe vremea asta o sä iau din banca de seminte
al d o ilea fragment al formulei si o sä plecäm oriunde ne va duoe urmätorul indiciu
din jurnalul mamei. Hai sä ne concenträm pe asta, bine?
Emmett ridicä o spränceanä.
= Incä mai cred cä..
— Apropo, män e ca ta dreaptä e rosie.
— Hä? Emmett privi in jos. Dumnezeule! Da!
Este rosie! Mä gän deam cä eram atät de
furios pe tin e, incät am väzut rosu in
fata ochilor... si am declansat
Lumagin... Tu pri cepi ce
inseamnä asta?
— Cäva trebui sä-ti cumperi o uniformä nouä?
— Iridocitele functioneazä! strigä Emmett. Fanchon avea
dreptate. A spus
cä ar trebui sä incerc o abordare diferitä; in loc sä dezvolt un
material tert, de
ce sä nu c a muflez materialul existent, stii tu, as acum sepiile
folosesc cromato-
fori reflectorizanti ca sä-si schimbe culoarea?
— Sepiile?
Repez in du-se la biroul lui, Emmett incepu sä vorbeascä in
barbaä.
— Bun, acum stiu in ce fel functioneazä trombocitele, mai
trebuie sä nime-
resc grosime a exactä a invelisului... O sä fie dificil. Prea putin,
si nimic n-o sä se
intämple. Prea mult, si hainele o sä explodeze...
— Noapte bunä, Emmett, sopti Cruz, chicotind.
Cruz se gändi sä-si sune tatä), dar chiar era obosit. In plus, nu
trecuse de
miezul diminetii in Kauai, jar tatä] lui sigur avea treabä la Goofy
Foot. Se gändi
m a i bine si tsi propuse sä-l sune a doua zi dimineatä. inainte de
ore, cänd la ei
acasä ar fi fost seara tärziu.
Cruz se intinse dupä pätura bleumarin tricotatä, impäturitä cu
grijä la
pici o arele patului. O trase pänä la umeri si se intoarse pe o
parte. Läsändu-si
capulsä se afundein pernä, isi curbä palma in jurul singurului
fragment de piaträ
care-i atäma la gät. Cruz se uitä afarä prin hubloul de längä pat.
Cerul albastru
läptos dispäruse. Nori intunecati se adunau deasupra navei.
Se apropia o furtunä.
EASE
ELL TELE LEA TELE EU TK ELAS
LT Le II LTV Ye LTKK ÄLÄ: [S
VP 7 ELLIE
Prescott era in Hanalei de cäteva zile . Cu douä zilein urmä, pätrun
sesein ca sa familiei Coronado de deasupra lui Goofy Foot, ca sä caute
jurnalui Petrei,
in timp ce Marco era in magazin. Nu ä si se jurnalul si
gä
nici vreun indiciu cä Mar co Coronado, ar fi in posesia lui: niciun seif,
PaSa KIT M ET LTA LSD TS MLL TTS: KSL LITE MLS PVL Sat YTSS OKK e TOT [SYUEEEN
bäncii. Locul era curat. Degetul lui Prescott rämase suspendat deasu
pra ecranului. Acesta era mesajul pe care -I astepta si care avea sä-i
confirme faptul cä juniorul Cruz Coronado era scos din joc. In sfärsit
KO:
L TLL: Kait LT L peis MKs [TKK
PeIT OIK ETT Tete E NL TELI
scape si de taicä-su
S o rbin d o inghititurä din ceaiul rece, Prescott d
0 LI KEI] 0 MSTITLT LL.M
Prescott aproape cä scuipä ceaiul. Isi impinse in spate scaunul de
rächitä, indepärtändu-se de masä. Scoase un räget. Scotoci dupä
p o rtofel, puse o bancnotä de 20 de dolari pe fata de masä roz ca
fl o area de hibiscus si o luä pe drumul cel mai scurt spre hotelu! de
aläturi, unde era cazat. In camerä, Prescott formä un numär
- Ce naiba s-a intämplat?
- Nustiu. Am aranjat casca si detentorul astfel incät sä cedeze
Prescott isi frecä zona din spatele capului, unde fusese lovit la
Academie
LT PLULTUE TS To Ka LTE Ta ETES pISTK St.
- Maiavem o problemä.
RU A S T E OTK LT SIKS NISKAT ETA
Jaguar spune cä bäiatul are acces la jurnal.
Ot T 0 EET KT SITEÄ STTK KS LAI SN TL A STEN]
POET PIST MN TESTATTU U KSTETSTTAS
Tu terminä-ti treaba, läträ Prescott
Mai am nevoie de putin timp ca sä o scoatem la capät
Putin timp o sä si primiti
Imi asum un risc destul de mare aici
- Nuastafacem toti?
- Cevreau sä zic e cä-mi periclitez intreaga muncä
Prescott intepeni cänd intelese
- Vreimai multi bani
Zebrä nu tonfirmä. Nici nu negä
-"Cät de multi? i-o retezä Prescott
- Doväzeci la sutä. Leu isi permite.
». Tejoci cu focul, Zebrä
%-Nu-asta facem toti?
Prescott terminä apelu!. Asta era tot ce-i trebuia. Nu numai cä
planurile lor av fost date in vileag, dar acum Zebrä se läcomea
Brume avea sä fie furios. Prescott stia cä probabil ar trebui sä se
Intoarcä la Washington D.C. Totusi, inainte sä plece din Hawaii, mai
avea un singur loc unde sä caute jurnalul. Prescott cobori scärile,
traver sä sal o nul, iesi din hotel sio luä la stänga. Era dificil sä pätrundä
Intr-un magazin noaptea. Goofy Foot era la parter. Dacä putea sä
arun ce o privire a cum, sä vadä cuce sistem de alarmä avea de-a
face, reusea sä se descurce
Cätev a clädiri mai incolo, väzu un semn mov pe cealaltä parte a
sträzii. In vitrinä, manechine bronzate cu ochelari de soare etalau
costume de scafandru, sorturi si tricouri, sprijinite de pläcile lor de

LPS
surf Inträ in magazinul de pe colt, si un clopotel atärnat la usä
Ti anuntä sosirea
- Bunä ziua, spuse un bärbat musculos si brunet din spa-
R Y E Y 210 EE TTT 0-1
KEI TEE TT [e TLS GTK
Purta o cämasä hawaiianä verde-lime si galben, care era
atät de stridentä, cä pe Prescott il usturau ochii
- Inchiriati echipament de surf?
- Da, atunci cänd conditiile de surf sunt bune, cum ar fi
astäzi, de exemplu. Ce v-ar interesa?Shortboard?Longboard?
Hibridä? Cu hidrofolie?
PSY
KOP KPN LK e [et TC UTIN)
K < ; e YIT J ote T Taka
M-am gändit, chicoti el. Cizmele de cowboy nu inträ
prea des pe-aici
Trebuie sä fi auzit povestea mea de un milion de ori: un
om de afaceri de succes dä la schimb lumea stresantä a cor
p o ratiilor pentru o viatä simplä in paradis
- Dac-am aurit-o? Isi desfäcu bratele. O träiesc!
PKT STT TALI] 0 NVTPL: TUUL STT
- Spersä fac si eu la fel.
ELLET S TeKST SY] MEPIS KIRSU S IT SINKS TIA LIITE KITST O ISE
KTT eI TTK LPKU T:IT
- Aiunfiu? Si eu. Are doispe ani
- Glumegsti? Al meu are t o t doispe, doar cä o sä impli-
neascä treispe in curänd. Fäcu o muträ ingrozitä. Adolescenti!
Räzänd, Prescott intinse mäna.
KILU Kelste [etsi
Bärbatul i-o stränse
9
LALLI K EK O S T k eTLY:Te KEMa Tete a SE N PITKIN TT TIKE TSSN
o
intereseazä
- Da, spuse Prescott. Intr-adevär, mä intereseazäs.=

;
9
a
o
at
> DIN CAPÄTUL e.
pescäresc Longyearbyen din arhipelagul Svalbard. Orion ajunsese in cel mai
nordic loc populat! La doar 1046 kilometri de Polul Nord, Cruz se astepta sä
fie un teren pustiu: friguros, si inghetat, si lipsit de viatä. Gresit. Era frumos,
asa cum spusese si Bryndis. Si colorat.
Privirea ii alunecä de la apele turcoaz inchis ale portului la luncile aluvionare
de culoarea ciocolatei, la dealurile abrupte acoperite cu zäpadä, ce inconjurau
orasul portuar. Peste tot, culoarea rosie — acoperisuri rosii, case rosii, clädiri
rosii. Cruz se intrebä dacä rosul strident fi ajuta pe localnici sä infrunte iernile
iIntunecoase. Nu era nici mäcar trei si jumätate, si soarele deja apunea, pictänd
muntii cu värf plat in nuante de roz-trandafiriu. Avuseserä luminä doar sase
ore in acea Zi. La lectia de geografie, dr. Modi le explicase cä, peste douä säp-
tämäni, soarele nici nu va mai räsäri in Oceanul Arctic. In timpul noptii polare,
soarele rämäne sub linia orizontului pänä la mijlocul l unii februarie. Era un
contrast puternic, fatä de ziua polarä din lunile de primävarä si varä, cänd
soarele nu apunea deloc. Ce ciudat trebuie sä fie, gändi Cruz, sä träiestiintr-un
loc färä lumina soarelui, iarna, si färä intuneric, vara. Ciudat, dar amuzant.
N-ar mai fi nimeni care sä -ti spunä cänd sä te duci la culcare saucändsäte
trezesti! O palä de vänt po lar 11 sträpunse, iar Cruz isi trase fermoarul dela
gea ca ,de-a v-ati ascunselea”. O purta cu partea de camuflaj la exterior, ca
t o ticeilalti exploratori. Temperatura, pe care adolescentii o pierdeau cu greu,
130
scädea cu repeziciune. Cruz auzi o voce infundatä. Längä el, Emmett era si el
Inc o tosmänat in geaca lui. Mai purta si o cäciulä groasä, tricotatä, de culoarea
un tului, care-i ac o perea si gura, un fular lat asortat sio pereche de mänusi ce
puteau face parte foarte bine din echipamentul de baseball. Singurul lucru
vizibil erau ochelarii: douä trapezuri bleu, aburite.
— Ai spus ceva? räse Cruz.
Prietenul lui isi trase in jos cagula.
— Am intrebat ce astepti — räsäritul? Am inghetat aici!
- Scuze.
Cruz se gräbi sä coboare la cele patru SUV-uri electrice cu pilot automat,
parcateinrändlängä doc. Echipeilui li revenea primul dintre ele. Deschise
portiera
si väzu cä S a ilor si Dugan erau deja pe locurile din spate. Bryndis sedea la
capätu!
banchetei din mijloc. Cruz veni längä ea, iar Emmett se strecurä aläturi. Isi
puserä
centurile de sigurantä. Cäteva minute mai tärziu, profesorul Ishikawa ocupä
scaunul pilotului. Cruz isi privi mätusa intränd in SUV-ul din spate. Odatä ce
masinile se umplurä, vehiculele automate o pornirä prin Longyearbyen.
Bryndis avusese dreptate cänd spusese cä banca de seminte nu era, in mod
normal, deschisä publicului. Cu toate astea, dr. Ishikawa cunostea un
oceanograf,
care c unostea un zoolog, carecunosteaun arheolog, fost membru al echipei ce
proiecta se depozitul. Si ce sä vezi, acel om de stiintä se afla in oras exact in
sä ptämäna aceea si se oferise sä le facä exploratorilor un tur privat.
Bryndis se uita pe geam. Isi scosese mänusile negre. Isi tinea mäna dreaptä
pe genunchi, bätänd cu degetul arätätor un ritm anume. Cruz se aplecä sä-i
sopteascä:
— Voiam sä-ti multumesc, colegä de scufundäri.
Int o rcändu-si f a ta d el a gear, isi dädu la 0 parte o suvitä de pär blond de pe
obraz.
— Mäbucur doar cä n-am fost singuri acolo. Mi-a fost greu sä-ti scot casca.
0 clemä er a bl o catä. Sailor a ajuns prima la no isi m-a ajutat s-o desfac.
— Din fericire, colega ta de camerä inoatä mai repede decät colegul meu,
glumi Cruz.
Fäcu un semn din ca p cätre Emmett, infäsurat in haine ca o omidä intr-o
cris a lidä. Emmett era bäiat bun, dar de parte dea fi vreun supererou.
131
 Bryndis nu räde a. De fapt, ochii ei de un albastru deschis luoeau. Era pe punctul

a plänge.

E-n regulä, i
Mi-a fostMi-a fost
atät de atät de fricä,
fricä,
. N-am mai fost asa speriatä in viata mea
Am crezut cä am ajuns prea tärziu. Amcrezutcä tu o sä... sä...
lu
Cruz nu plänuise cele intämp lat e. Pur si simplu, se... intäm pe . Mäna lui, pe ul mic

deula mic
l lui. Cruz isi a ja inima bubuind. Oare si ea 0 auzea?

lbe
Pe de al, la cäteva sute de metri sub ei, un pätrat de lumini albe si turcoaz

sträluceau in lumina crepuscularä,

O p era de artä se cheamä ,Repercusiune p jä", explicä profesorul lor

Un a rtist norvegian a creat-o din ote], sticlä si triunghiuri refiectorizante, plus

cäteva sute de luminite cu LED, ca sä le facä sä sträluceascä noaptea.

Ai avut dreptate. Cruz se aplecä spre Bryndis. Chiar aratä ca si cumarffi

prins sute de stele si le-ar fi pus intr-o cutie de sticlä.

ehti. ehti.

Remarca fäcu sä-i aparä gropitele in obraji Isi ste

,i
il
Masina coti la stänga p e drumul principal, in dreptul unui semn alb, simplu, pe
care scria Banca Mondialä de Seminte", si se opriintr-o parcare suficient de mare
de kt
V o cea lui explozivä ar fi putut declansa o avalansä. Toatä lumea räse.
Dr. Luben se dädu jos de pe snowmobil. Profesorul Ishikawa se prezentä,
apoi
0 prezentä pe mätusa Marisol. Isi stränserä mäinile.
— Vä multumim cä ne arätati depozitul de seminte, spuse dr. Ishikawa. Este
0 experientä extraordinarä pentru exploratorii nostri.
— Pläcerea e de partea mea.
Arhe o logul zämbi larg, de zväluind o danturä alba, ca zäpada dela
picioarele
T o r. Dr. Luben avea ochi de un verde viu, cu riduri adänci la colturi, o falcä
päträ-
toasä nebärb ieritä si un nas usor cärn. Lui Cruz i se päru genul de om care
practicä
sporturi in aer liber extreme, cum ar fi scufundäri in pesteri sau BASE
jumping.
Dr. Luben o luä inainte pe mica rampä si scoase o cheie cu care descuie usa.
— Stiti, si eu am fost cändva student al Academiei. Dacä n-as fi dat peste un
explorator indräznet care sä-si facä timp pentru mine, n-as fi fost acum aici.
— Sä-ti inghete fundu'-n Arctica? mormäi Dugan.
Sail o r ii dädu o palmä peste umär. Cruz isi muscä buzele ca sä nu rädä.
Exploratorii 11 urmarä pe dr. Luben In depozit si se in grämädirä la intrarea
in
tunel. Cruz isi lungi gätul ca sä vadä peste capetele colegilor. Reperä cäteva
bänci,
niste rafturi cu cästi de protectie si o cärucior de marfä. Drept inainte, un hol
lung cobora lin. La fieca re trei metri, o pla sä de luminite atäma din tavan
casä
lumineze calea.
— Säfacem putinä istorie din mers, spuse ghidul lor, deplasändu-se cu
spatele
prin coridorul ingust. Motivul pentru care Sv albard adäposteste acest ,Seif
al
Apocalipsei" este acela cä temperaturile si permafrostul din Arctica 11 fac
locul
ideal pentru dep o zitarea la rece. Camerele depozitului se aflä la aproape o
sutä
douäzeci de metri sub munte, deci chiar dacä sistemul de räcire cedeazä sau
se
in registreazä o schimbare climaticä drasticä in exterior, camerele rämän
inghe-
tateinmod natural. Majoritatea semintelor ar trebui sä rämänä sänätoase
multe
secole de-acum incolo...
Cruz simtio mänä pe umärul lui drept. Mätusa Marisol isi pusese cealaltä
mänä
pe umärul lui Emmett. Le fäcea semn sä incetineascä, sä-i lase pe ceilalti sä-
i
depäs ea scä. Se conformaräd. Sailor rämase si ea in spate.
— Odatä intrati in depozit, cäutati containerele Statelor Unite, le sopti
mätusa Marisol c e lor trei. Nu e un Joc foarte mare, dar va fi foarte frig. asa
cä nu

m
vom putea rämäne mult inäuntru. In interiorul containerelor, mostre)e
de seminte
sunt depozitatein pungiermetice. Fragmentular putea fi oriunde, bägat
in vreun
c o lt sau chiar intr-o pungä. Sailor, cred cä noi douä ar trebui sä
facem o diversiune
si sä ne sträduim sä t in em lumea la distantä cät timp Cruz si Emmett
fac
cercetäri.
— De acord, spuse Sailor,
Mätusa Marisol se uitä la Emmett, apoi la Cruz.
— Tineti minte, nu veti avea prea mult timp la dispozitie — zece
minute
cel mult.
Dädurä din cap.
Exploratorii ajunserä la un punct de control. Dr. Luben trecu un card
printr-o
cutie ne a grä care pärea a fi un terminal de platä. Formä un cod pe
tastatura lui.
— Seamänä cu o usä de grafen', suierä Emmett cätre Cruz. Virtual,
impenetrabilä.
Cu alte cuvinte, n-aveau nicio sansä sä intre de capul lor.
Usa dädea intr-un tune] mare, boltit cu placä ondulatä din otel.
Pätrunserä
mai adäne in inima muntelui, avänd drumul marcat de lumini albastre
stranii. Dupä
cäteva zeci de metri, tunelul ii duse intr-o incäpere de gresie. Peretii
rosietici
sträluceau de la gheatä. Cruz incepu sä tremure. Se fäcea tot mai frig.
— Aproape fiecare tarä de pe planetä depoziteazä seminte aici, explicä
dr. Luben. Sunt trei camere de depozitare, care pot pästra impreunä
peste douä
miliar de si un sfert de seminte.
Cruz fluierä incet. Asta insemna o grämadä de seminte!
— D o ar camera din mijloc s-a umplut pänä acum. Arheologul ridicä
o mänä.
Sunteti gata sä intrati?
— Dal strigarä exploratorii.
— Slavä Domnului cä gecile ne tin de cald, ii spuse Emmett lui Cruz.
— Mäintr e b care e tempe ratura minimä pecare au avut-o, räspunse
Cruz.
— Cred cä urmeazä sä afläm.
— Temperatura optimä pentru depozitarea semintelor este de -18*
Celsius,
spuse dr. Luben in timp ce mäna lui inmänusatä deschidea o usä gri,
acoperitä
de chiciurä.

135
Cruzisi simti pulsul crescändu-i. Puse mäna pe bucata de rocä ce atärna
la gätul lui. In cätevä minute, aveau sä fie in depozit, jar in alte cätevä
minute, vor gäsi cel de-al doilea fragment al formulei mamei lui. Nu mai
putea indura suspansul!
Mai trecurä prin tr- o usä si o poartä cu lacät inainte sä ajungä, in cele din
urmä, sä arunoe o primä privire in camera de depozitare. Mätusa Marisol
avusese
dreptate. Nu era mare — poate latä de nouä metri si lungä de douäzeci si
patru
de metri-siaveacinciränduri de rafturi de metal care aproape atingeau
tavanu!
b o ltit, cu o inältime de sase metri. Din ce putea vedea Cruz, aproape toate
raf-
turile erau umplute cu containere si cutii.
— Containerele ac este a pot pärea obisnuite, dar continutul lor este la fel de
pretios ca aurul — poate chiar mai valoros.
Vocea domnului Luben avea ecou in caverna inghetatä din piaträ. Se
strecurä
pe rändul din mijloc.
— Väaflati in cea mai amplä colectie de seminte de culturi din lume. Längä
mine este o cutie cu seminte de porumb din Africa, iar aici, semintede
vinete din
Americ a de Sud, dincolo, orez din Asia. Stiati cä biodiversitatea culturilor a
scäzut
pänä in punctul in care doar treizeci de culturi produc nouäzeci si cinci la
sutä
din rezerva mondialä de alimente? Statele Unite, de exemplu, au pierdut
peste
nouäzeci la sutä din varietätile lor de fructe si legume in putin mai mult de
un
secol. Lips a diversitätii determinä culturile sä fe mai vulnerabile la
amenintäri
precum seceta, inghetul si bolile. E unul dintre motivele pentru care banca
aceasta
esteatät de importantä. Plimbati-vä pe ränduri dupä placul inimii si cititi
etiche-
tele containerelor, sau puteti veni cu mine sä vä arät cäteva dintre loturile
mele
preferate. E destul de frig aici si-o sä incepeti sä simtiti asta curänd, dacä
nuati
fäcut-o deja, asa cä nu vom sta prea mult...
Cruz si Emmett gonirä pe primul ränd. Cruz se ocupä de partea din dreapta,
jar Emmett, de cea din stänga. Se miscau cät de repede puteau citi etichetele
de
pe containere. Cruz väzu cosuri etichetate cu /Coreea de Sud”, ,Columbia",
wlIrlanda", ,Elvetia" si Peru", dar nusi cu ,Statele Unite". Mätusa Marisol le
t in ea
de sase la capätul culoarului. Cänd Emmett si Cruz se indreptarä s prea l
doilea
ränd, mätusa Impreunä cu Sailor fäcurä la fel. Femi se indreptä spre ei, dar
Sailor
Ti spuse ceva si Femi se intoarse. Pfff! Fusese cät pe ce! Cruz si Emmett isi
136 .
n 136 < 45.0
continuarä cäutarea. ,Canada", Kenya", Israel", Australia" — iatä-l!
Steagul
american! In jur de o duzinä de containere albe si unul negru, pe raftul
de jos,
erau marcate cu ,Statele Unite”, fiecare stantat cu un autocolant
reprezentänd
drapelul cu ,,Stele si Dungi”.
— Pssst! 11 alertä Cruz pe Emmett, care rämäsese sase metri mai in
spate,
sä vinä mai repede längä el.
Läsändu- se pe vine, Cruz se intinse dupä o cutie alba.
In cäteva secunde, prietenul lui recuperä distanta dintre ei.
— Nu, nu aia! Cea neagrä cu capac galben de la Arhivä!
Capul lwi Cruz se ridicä brusc.
— Ce-ai spus?
— Am spus sä... ää... 0 alegi pe cea neagrä.
— Dela Arhivä. De unde stii de Arhivä?
Emmett ridicä o spränceanä.
— Dar tude unde stii?
— Mätusa mea s-a scäpat.... Hei, eu te-am intrebat primul.
— Pur si simplu stiu. bine?
Cruz se incruntä. Emmett spusese acelasi lucru cänd däduserä peste
labora-
torul Synthesis de la Academie. Prietenul lui chiar pärea cä are muite
secrete,
färä a pomeni cät de secretos era cänd venea vorba sä spunä de unde le
are. Cruz
se säturase de atätea jocuri. [I considerase prieten.
— Deci? insistä Cruz.
— Exploratori! strigä profesorul Ishikawa. Adunarea la mine, vä rog!
= Nu! scheunä Cruz.
Smulse cutia neagrä si dädu vijelios la o parte capacul rabatabil.
Containerul
era plin cu pungi ermetice cu seminte. Erau aranjate pe cäteva ränduri.
— Incepe din partea asta; eu mä ocup de cealaltä, spuse Cruz, seotändu-
si
mänustle.
Emmett föcu la fel.
— Dupä ce trebuie sä mä uit?
— Nu stiu. Numele ei, sau al meu, saual tatei?
— Cruz, nu avem timp. Par sä fie sute de pungi aici...
= Dä-idrumul!

137
Incepurä sä frunzäreascä printre plicuri.
— Nu, spunea Emmett la fiecare. Nu, nu, nu... Nu-mi mai simt mäinile.
Si lui Cruz incepuserä sä-i amorteascä mäinile.
Sailor venea gräbitä spre ei.
— Haideti, bäieti! suierä ea.
— W-os-ogäsim, Cruz, spuse Emmett. Sunt prea multe,
Cruzinghetä cändciti, pe partea de sus a unui pachet, cuvintele: Here
Comes
the Sun!.
— Cruz, m-ai auzit? Trebuie sä iesim...
— Amgäsit-o!
Cruz sooase plicul.
= Nucreeed. N-aveai cum sä...
Cruzfi puse sub nas eticheta. Emmett se incruntä.
— Nu mä prind.
— Cäntecul preferat al mamei.
— Ce bine c-ai luat tu rändul äla. As fi trecut de el.
— EZiua mea norocoasä, spuse Cruz.
Rupse sigiliul si deschise fermoarul de etansare cu degetele mari. Cruz
in toar se punga cu susu! in jos si asteptä sä-i cadä piatra neagrä in palmä.
Nu se
intämplä.
— Haideti, exploratori! Profesorul Ishikawa bätea din palme. E timpul
sä mergem!
— Nu. Nu! Trebuie sä fie aici!
Cruz ridicä mäna ca sä se vite in punga argintie. O scuturä iar, side
dataasta,
ceva cäzu: o panä alb cu negru. Pana tigratä prinse o boare si pluti o clipä
intre
 Emmett si Cruz, inainte sä alunece in jos, jos,jos, pänä ce aterizä pe
podeaua rece
si durä,

7 5- " A K
— .Dacä dai de necaz, caut-o pe Freyja Skloke".
Cruz o stia pe dinafarä. Lani se juca cu o suvitä de pär.
— Eibine, dacä nici acum n-am dat de greu, atunci nu stiu cänd va fi aia. Tot
c e trebuie sä faceti e sä...
— Navigäm pe internet, completä Sailor. Si, dacä nu gäsim nimic, cäutäm
b a za de date a populatiei din Groenlanda, Islanda, Norvegia, Suedia,
Danemarca,
Finlanda, Insulele Faroe si land.
Cruzo ft a .
— Ghici ce facem de patruzeci si opt de ore.
— Am gäsi t o Freyja Skyberg sioFreyja Sklar, spuse Emmett. Cum o chema
pe cea din Stockholm?
— Frieda Skall, zise Sailor.
Lani se incruntä.
= Vretisä spuneti cä ..
— NuexistäoFreyja Skloke, i-o täie Cruz. Sunase mai dur decät intentionase,
d a r era frustrat. Poate intr-o vreme a existat, acum sapte ani, dar nu si azi. Fie
nu e de prin part ea asta a lumii, fie s-a mutat...
— Fieadatortu' popii, spuse tot Sailor,
— Amur i t? Lanitsiläsä mäna in jos, lar suvita pe care o invärti se ise desfäcu
usor. Nebula?
— Probabil, zise Emmett.
— Poate, il corectä Cruz.
— Chiarcä v-ati blocat, zise Lani.
Cruz invärti pana intre degetul mare si cel arätätor, pänä ce morisca alb cu
negru deveni o umbrä gri.
— Mda.
Ar fi fost cev a dacä Cruz ar fi putut säri peste partea asta a cifrului si sä
seintoar cä la ea mai tärziu. Dar cu totii stiau cä era imposibil. In jurnal, mama
lui spusese cä putea debloca cel de-al treilea indiciu doar dupä ceva confirma
cä c e a de-a doua bucatä a formulei e veritabilä, si asa mai departe. Trebuia
s-o ia in ordine. Si, färä instructiuni precise din partea lui Cruz cu privire la
urmätoarea destinatie, cäpitanul Iskandar nu avea de ales decät sä continue
traseul initial. Orion naviga acum inspre sud-vest prin Marea Norvegiei, cätre
1-ö =
Islanda, pärä si nd arhipelagul Svalbard si, probabil, si cel de-al doilea fragment
al formulei.
Cruz seuitä la prietenii lui, cäutänd nume pe tabletele lor. Emmettar fi putut
sä lucreze la Lumag in, iar Sailor ar fi putut culege legume din grädinä, dar in
schimb, amändoi isi petreceau sämbäta verificänd dacä in baza de date a popu-
latiei se gäseste vreo Freyja Skloke. Lani isi musca nodurile mäinii, asa cum fäcea
mereu cänd era cäzutä pe gänduri. Toti arätau la fel de stresati cum se simtea
Cruz. EI puse pana pe noptierä;
— Lani, multumesc pentru pachet.
— Hä?A, da... cu pläcere,
— Toate au fost foarte bune.
Cel putin, atät cät apucase sä guste. Prietenii lui se serviserä si ei.
— Marmelada a fost delicioasä, spuse Sailor.
— Banana bread e favorita mea, spuse Emmett.
— Cred si eu, pufni Cruz. Am prins doar o felie...
— Scuze c-am ars biscuitii, spuse Lani.
= Serios? N-am observat.
Minciun a cusutä cu atä albä a lui Cruz 11 fäcu pe Emmett sä dea ochii peste cap.
— Serios? Haych a zis cä au fost putin arsi, pe partea crocantä.
Se incordä.
— Haych?
— Amavut cätiva care n-au mai incäput in cutie, asa cä...
— Taidat prietenului täu.
O spuse färä sä se gändeascä.
— Cruz!
Stia cä sunase ca si cänd era gelos, dar nu era asa. Bine, poate cä era, darnu
pentru cäar fi vrut sä fie prietenullui Lani, Era mai mult de-atät. Mai mult decät
0 in dräg o ste al ä. Haych o ved ea pe Lani in fecare zi la scoalä. Mergea cueala
cälärie, si vorbeau despre roboticä, si mänca din biscuitii ei arsi. Ajun sese sä-i
fie prieten. Si poate, in cu ränd, pustiul nou , cu un nume nou,va ajunge unnou
cel mai bun prieten al lui Lani. Cruz stia cä nu-1 ajuta cu nimic sä fie räutäcios.
— Imi päre räu, Lani. N-am vrut sä zic asta.
Ea isi dädu pe spate suvita Praf-de-Stele si zämbi.
141
=Nu i nimic.
Insigna de comunicati ialuiCruz scoase un bip.
= FanchoncätreCruzCoronado.
Seridicä.
=Aici Cruz.
—Poti sävii in laboratoru ldestiinte?
— Sigur .Cändvreisä...
= Ac um. Dacäpoti.
— Vin imediat . Cruz seuitäla colegul lui,carefi aruncä o privire
imploratoare.
Potsä vinäsi EmmettsiSailor?
—Ää...da,da rnimeni alteinevain afar ädeei,te rog.
—Bine. S euitäla Lani.Cruz , terminat.
—Af ost destul de ciudat, spuse Lani. Mä intreb ce-ovrea?
— Tetinemlacurent. Haisä mergem.
Cruz luä pana si o strecuräin buzunaruldin fa tä al uniformei.
Celo rtrei le luarä maiputi ndecinci minutecasäajungäla laboratorul depe
puntea apatra. SidrilTi intämpinä in halatul de laborator obisnuit, de un alb
imaculat, cu o tablet äla brat.
—Care-i treaba ? intrebä Cruz.
—Niste descoperiri destulde interesante. O s-olas pe Fanchonsäväpunä
la curent.Sidrilse indreptä spre vastu!canion decubicule. Fanchon? Au
ajuns !
Unbrat apäru din mijlocu! labirintului .
— Bunäää!
Cruz,Emmettsi Sailor seindreptarä spreea. Cum inträin zona de lucru , Cruz
isi zäri casca TUC zäcänd pe unbirou. Eraconectatä la un calculato r negru ,
triunghiular. Fanchon purta o bandanäcu imprimeudeleopard, un chimonou
negrucumacirosti peste blugisi o pereche de slapi .
— Multumescc-ai venit atät de repede, ziseFanchon. Am fäcu t cätevadia -
gnostice,incercänd sädetectezcauzaavarieipe care a avut-o casca. Mi-aluat.
 ceva timp, dar am descoperit un bug in program ul meu,care permiteacode
injection' in TUC. Un malware' a fost incärcat, care a dispus ca TUC sä-si

JeoN
de z a ctiveze sistemul de recirculare a aerului putin dupä ce
protocolul de tradu-
cere urma sä fie oprit.
Cruz se incruntä.
= Deci, vrei sä spui...
— Sabotaj.
Lu i Cruz i se fäcu pielea de gäinä.
— Stiam eu! suierä Emmett,
Sailor isi impreunä mäinile.
-— Esti sigurä?
— Afirmativ, spuse inginerul-sef. Oricineafäcutasta nu este un
amator. Ne-a
luat cäteva zile sä gäsim malware-ul. A fost bine ascuns.
«Si destinat mie", se gändi Cruz.
— Esuficientderäu cä mi-a stricat munca intentionat, dar sä punä in
pericol
viata unui explorator? Asta e inacceptabil si de neiertat. Vocea lui
Fanchon
tremurä de emotie. [mi pare asa de räu, Cruz.
Cruz voia sä-i spunä cä ea intelesese gresit. Cä exista cineva pe
urmele lu isi
cä ea fusese prinsä la mijloc, dar apoi ar fi trebuit sä-i explice de ce.
— E-n regulä, Fanchon, spuse el. N-a fost vina ta.
— Arfi trebuit s-odetectez. E treaba mea. Arfi trebuit...
— N-aveai de unde sä stii.
Si Cruz fusese victima unui hacker, si aproape cä-| costase locul la
Academie.
Ca si Fanchon, däduse vina pe el, de parcä ar fi putut sä-l opr ea scä pe
Renshaw
McKittrick sä-1 ia in vizor.
— Voifaceunraportinitial cäpitanului si dr. Hightower, spuse
Famchon. Cät timp
Sidril sicu mine continuäm sä investigäm, as aprecia dacä n-ati spune
nimic nimänvi.
Sabotorul ar putea fi la bordul lui Orion,si n-as vrea sä-mi divulg
intentiile.
Cruz, Sailor si Emmett dädurä din cap.
Mergänd pe värfuri, Cruz aruncä o privire prin laboratorul ticsit cu
sub-
stante chimioe infamabile, experimente fragile si o grämadä de
echipamente.
Voia s-o previnä pe Fanchon cä dacä isi bäga nasu! in treburile
Nebulei, s-ar
putea dovedi fatal, dar, din nou, nu zise nimic. Cu cät dezväluia mai
mult, cu
atätar fi avut mai multe de explicat. In plus, cu cät stia Fanchon mai
multe, cu
a tät mai multe ra in pericol.

143
Cruz puse mäna pe casca lui.
— Dar poti sä repari TUC, nu?
= Pot, dar — Fanchon stränse d in buzee — nu stiu dacä ar trebui. In cazul
in
c a re modulul TUC adäugat celui de recircu lare a aerului o face mai
vulnerabilä la
atacuri cibernetice, poate c-ar trebui sä regändesc sistemul...
— Trebuie s-o repari. Dac- ai fi fost acolo, in golf, cänd am vorbit cu
balenele, ai
fi väzut oe bine a functionat translatorul. A fost ce l mai incredibil lucru ce
mi s-a
intämp la t vre odatä. Mä gändesc chiar lao carierä dedicatä protejärii
cetaceelor.
— Asta e minunat, Cruz. Chiar este. Dar...
Cuväntul rämase suspendat in aer ca o sägeatä in reluare. Cruz ura
cuväntul
ndar”. Rareori urma ceva bun dupä el.
— Fanchon? Cruz inghiti in sec. Renunti la TUC?
Ea scuturä din cap, insä doar odatä, iar Cruz putu citi pe fata ei
schimonositä
cäera intoarsä pe dos. Fanchon Ovills lua in calcul sä abandoneze cel mai
impor-
tant proiect pe care 1] fäcuse vreodatä — pe care-] va fi fäcut vreodatä —,
si asta
din cauza lui. Bineinteles, Cruz nu putea sä-i spunä ce gändea. Nu-i putea
spune
nimic omului de stiintä genial pe care pläcea si admira sicare, cu inventia
aceea
remarcabilä, ti schimbase viata. poate si viitorul.
Si era 0 adeväratä torturä.
A
NCERCISÄ DAI O GAURÄ prin carenä, prietene? Pentru a doua
oarä iti spun: acela e bratul robotic de la pupa, nu camera dela
babord-fatä.
Cruz isi trase mäna.
— Scuze, Tripp. Cred cä mintea-mi stä in altä parte.
— Nu mai spune! Asezat in scaunul comandantului adjunct, Tripp lovea cu
degetele ecranul computerului. Auzi, am parcurs ceva materie. Ce-ai zice sä
de cupläm incärcätorul si incheiem aici lectia de azi?
Cruz isi ster se broboanele de sudoare adunate in spräncene sise intoarse sä
verifice indicatoarele. Arätau cä bateriile solare ale submarinului erau complet
144 T
144 Ta
n W /M

n W /M
incärcate. Opri modulul de incärcare. Cänd se räsuci inapoi, Tripp 11 fixa,
cu mäi-
nile-n sän.
— Vrei sä vorbim despre asta?
— Sä vorbim... despre roboticä?
Tripp isi sprijini capul cu mäna.
= Vreau sä zic, sä-mi spui ce te supärä.
= Numä supärä nimic.
— Ei, haide. Ce e? Teme? Prieteni? Ridicä din spräncene. Vreo gagicä?
Cruz simti cum ii ard obrajii. Nu era vorba despre nicio fatä.
- Nu!
— Atunci care-i problema?
= Nustiu... Doar cä..,
Cruz voia sä-i impärtäseascä lui Tripp grijile lui, dar ceva 11 oprea. Poate
mätusa Marisol avusese dreptate si Tripp chiar era unul dintre acei oameni
de
pe Orion care voia sä-l ajute, dar totusi, trebuia sä aibä grijä. Se gändi cä
putea
säi se confeseze lui Tripp, färä sä-i spunä nimic, de fapt.
— Ceva... neasteptat s-a intämpiat. O mare dezamägire. Mä simt ca un
ratat.
— A! Dädu din capul acoperit de o claie de pär castaniu ciufulit. Am
trecut si
eu prin asta, din päcäte. Imi pare räu.
Era reconfortant sä stie cä o persoanä atät de implinitä ca Tripp avusese si
parte de dezamäygiri.
— Legat de... dezamägirea asta, incercä Tripp, poti sä faci ceva in
privinta ei?
— Nucred. Cel putin, nu acum.
Tripp isi räsfränse buza de jos.
— Dupä pärerea mea, dacä nu poti schimba lucrurfle, atunci n-ai de ce sä-
ti
faci griji.
Dupä cum o spuse, totu] suna cät se poate de simplu. Bineinteles, relaxatul
comandant de submarin nu avea idee cät de serioasä era problema lui Cruz
sau
cät de multe erau in joc.
— Bänuiesc, spuse Cruz. Mäcar dacä nu i-as fi dezamägit pe toti. Se
bazau pe
mine... tatä] meu, mätusa mea, dr. Hightower..
— Dar nu si mama ta.

145
— Poftim?
= N-ai pomenit-o pe mama ta.
Lui Cruz nu-i picä bine remarca.
— Eibine, asta pentru cd...
— N-aicum sä-ti dezamägesti mama. Niciun copil nu poate. Orice ai face, ea
te va iubi mereu.
Dare chiar I-ar fi iubit? L-ar fi inteles mama lui, dacä nu gäsea formula
intreagä? Avea senzatia cd tot aerul din minisubmarin fusese evacuat.
— Te simti bine, prietene? Tripp 11 cercetä din priviri. Am spus ceva aiurea?
— Nu..nu, sunt bine.
Cruz se ridicä in picioare. Inäuntrul carcasei, totu! incepu sä se invärtä cu
el. Inspirä adänc de cäteva ori.
— Eu... Mai bine as pleca. E... ä... Funday, si trebuie sä ajung in sala de confe-
r in te in douäzeci de minute.
— Sigur. Ne vedem säptämäna viitoare.
— Vrei sä spuicä pot sä mai vin? N-am dat-o in barä prea tare?
— Stai linistit. O sä fii un comandant bun, Cruz, dacä
reusesti sä te conectezi la ce -i aici si acum silaceai
de fäcut. Distractiile doar... ti distrag atentia.
Räse. Sä nu spui c-ai auzit-o de la mine.
Salutare!
- Salutare.
In drum spre cabina sa, Cruz se opri
oclipä in dreptul usii lui Taryn. Era obo-
si t si nu prea avea chef de Funday.
P o ate dacä o ruga frumos, bar fi
scuzat de la indiferent ce acti-
vitate pregätise. Probabil cä
nu, dar merita sä-ncerce,
Bätu la usä.
- Inträ!
Cruz bägä capul in
camerä. Taryn era in
picioare längä biroul ei, cu tableta in mänä. Hubbard veni topäind spre el. Cruz
se aplecä sä scarpine Westie-ul dupä ureche.
m-a alertat cä ai febrä.
Cruz isi ridicä mäna sä se vite la banda din jurul incheieturii.
— Am febrä?
— Ihi, 37 cu 6.
— Numä simt räu. O fi vreo alarmä falsä. Poate cä banda mea s-a defectat.
Veni spre el cu pasi mari si-i puse o mänä pe frunte.
— Mie mi se parecä ai 37 cu 6.
EI räse. N-avea cum sä-si dea seama, nu in felul ästa.
— Am fost in sala submarinului. E destul de cald acolo.
— Tedoare-n gät?
- Nu
— Mi nasu! infundat?
- Nu.
— Te doare capul?
= Nu.Poate un pic.
Simtea o usoarä incordare de-a lungul fruntii.
— 0 sä -i cer bucätarului sä-ti facä specialita tea lui, un suc verde. O säte
curete de orice virus ar putea zace in tine.
— Suc verde? Fäcu o muträ nu prea incäntatä. Taryn, nu cred cä...
Tl intoarse cätre usä.
— In pat cu tine, exploratorule! la-] si pe Hubbard, se pricepe sä aibä grijä
de b o lnavi. O sä-ti monitorizez parametrii vitali si osä-ti aduc cina mai pe
searä.
Dacä te simti mai räu, mä chemi, dacä nu, in carantinä cu tine.
= Sunt sigur cä n-am nimic...
— Nute-am rugat.
Prea obosit ca sä se mai certe, Cruz isi lovi palma de picior.
— Haide, Hub.
Cätelusul alb topäi incäntat, urmändu-1 afarä din camerä, pe coridor.
Inapoi in camera lut, Cruz se bägä in pijamale. Strecurändu-se sub cuverturä,
lovi usor salteaua in stänga lui. Hubbard säri si. in loc sä se cuibäreascä längä
talia
147
lui, ocupä mare parte din pernä. Inainte sä se ducä la activitatea organizatä de
Taryn pe ntru Funday, Emmett mormäi ceva legat de sucul pe care urma sä i-]
aducä lui Cruz. Grozav. Douä pahare mari de lichid verde, pe care sä Je bea!
Prin hublou, Cruz väzu cä cerul era de un roz-piersicä. Soarele apunea. Desi
era terminat de obosealä si capulfi plutea, cänd inchise ochii nu putu sä
adoarmä.
Cuvintele lui Tripp TI bäntuiau. .N-ai cum sä-ti dezamägesti mama. Niciun
copil nu
poa te . Orice ai face, ea te va iubi mereu." Avea dreptate. Cruz stia cä mama
lui nu
Tar fi invinovätit dacä nu-i descoperea formula. Dar, cumva, faptul cä stia asta
fäcea situatia mai rea. Ea sacrificase totul pentru serum. Si lucru pe care-
Iceruse
de la Cruz, singurul lucru pe care i-] ceruse, el nu era in stare sä-1 faca.
Cruz cupr in se in palmä bucata de marmurä neagrä ce se odihnea pe pieptul
lut. Ni cunostea fi ecare curbä sifiecare sant pe de rost. Se intrebä dacä va fi
singura
bucatä pe care avea s-o gäseascä.
— Muzicä! porunci e] tabletei de pe noptierä. Cäntä Here Comes the Sun.
Era primul cäntec pe care-I cerea mama lui computerului de bord al masinii,
cänd plecau pe undeva. [| eäntau cu tot sufletul. Ea bätea cu degetele ritmu! pe
v o lan. in timp ce Cruz se bätäia in scaunul lui de masinä. Fusese o idee
genialä sä
eticheteze punga de seminte cu titlul melodiei. Era ceva ce numai el si tatä] lui
puteau sti. Dar pana de soim...
Asta era alt ceva . Cruz nu stia ce inseamnä. Poate cä nuvasti niciodatä.
Intunericul se läsa asupra navet. Pe mäsurä cel inghitea, Cruz isi intoarse
ca pul ca sä-si odihneascä obrazul pe spatele lui Hubbard. Se simtea suferind.
Neajutorat. Confuz. Urmau sä päräseascä Norvegia curänd, jar el nu habar nu
avea
incotro ar fi trebuit sä se indrepte.
Cäntecul se terminä. Prin perna de sub cap, Cruz simtea usoara ridicare si
coboräre a respiratiei cäinelui. In linistea aceea, cänd toti exploratorii erau ple-
cati, se simtea re cu noscätor pentru faptul cä micul Westie era cu el. N-ar fi
putut
 indura sä stea singur.
— Mi-as d o ri sä mä ajuti, mamä, scänci el in blana moal e ca o pernä ali
Hubbard. Mä simt atät de pierdut. Ce sä mä fac?
Dar nu primi niciun räspuns.

148 — (4
n 148 07" —(4N
ISLAMDA

> IN URMATOARELE......-
dädu silinta sä urmeze sfatul lui Tripp. In ce rca sä se concentreze pe ce avea
de fäcut ,aici si acum”. Unul dintre lucruri erau temele pentru acasä. La ora
de fitness si supravietuire a lui Monsieur Legrand, Cruz fäcu prima lui dru-
metie pe un ghetar. Intr-un fel. Instructorul lor programä
mini-EVAC-ul sä creeze o replicä a Vatnajökull-ului, cel mai mare ghetar din
Islanda. In simulator, exploratorii exersarä mersu! pe gheatä cu coltari,
verificarea zäpezii cu pioletul, pentru depistarea unui eventua! pod de
zäpadä, si noduri fluture ca sä se lege unul de altul in coardä.
L a ora de antropologie a mätusti Marisol, Cruz invätä cum sä foloseascä
Port-An a lizatorul de Notatii si Date a Artefactelor (PANDA). O altä inventie
de-a lui Fanch o n, acest dispozitiv, ca re aräta cao parä sectionatä pe verticalä,
putea sä indice tipul, originea si värsta oricärui artefact din lume. Si lectia
fu se se distractivä. Asta pänä ce Dugan, fluturändu-si dispozitivul PANDA, se
ridicä si o tränti:
— Doamna profesoarä Coronado, dacä vom folosi chestiile astea de-acum
incolo, de ce a mai trebuit sä invätäm toate prostiile alea despre stratigrafie si
dendrocronologie?
Urmase apoi o moralä despre exploratorii care ar trebui sä cunoascä funda-
mentele nobilului si gloriosului studiu al dovezilor existentei umane, numit
arheologie. Durase paisprezece minute. Zane cronometrase.

149
— Ne-arfiajutat sä stim islandeza.
Emmett fäcu un semn cu capul spre fata cu pär frumos asezatä in fata lor.
— Am putea s-ointrebäm pe Bryndis.
= Nucredcä-ioidee...
— Cesämäintrebati?
Bryndis se intoarse in scaun.
Cruz nu-si däduse seama cä vorbeau atät de tare.
= Nuconteazä...
— Nu mä deranjeazä. Pe bune. Imi place mitologia nordicä.
Emmett se incruntä.
— Ceteface sä crezicä vorbeam despre mitologia nordicä?
— Ati zis ceva de Freyja Skloke, asa cä m-am gändit...
— Fr eyja Skloke e un zeu nordic? intrebä Cruz.
— Zeitä. Ea chicoti. Färä ,capä" — doar Freyja.
- Hä?
Bryndis ridicä un deget, indicändu-le sä astepte. Un minut mai tärziu, ii dädu
lui Cruz tableta ei. Pe ecran apärea imaginea unei femei inalte, frumoase, cu
pärul lung si blond impletit. Purta o rochie albä vaporoasä, un colier de aur cu
un medalion cu chihlimbar si o mantie fäcutä din pene. Dedesubtul imaginii era
0 descriere: .Freyj a , zeita nordicä a iubirii si a frumusetii, poate sä zboare
transformändu-se intr-o pasäre, cu mantia ei magicä fäcutä din pene de soim".
Emmett si Cruz se uitarä u nu ! la altul. Mama lui Cruznuse referea la ,freyja
Skloke", ci la ,mantia Freyjei". Incet, un zämbet N se asternu pe fete.
-— Cruz?
Doamna profesoarä Benedict 11 striga.
EI fäcu o grimasä.
— Jertati-mä, eu... n-am auzit,
— Nu mä surpr in d e . Dintii ii erau inclestati. N-ai vrea sä ne spui ce-ai des-
coperit tu despre Islanda, ceva ce n-am ai fost spus? Ridicä-te in picioare, te rog.
— Ää.. sigur... Cu mintea scotocind frenetic, Cruz se ridicä. Eu... ää... m-am
gändit cä c e a mai bunä metodä prin care sä aflu ceva despre tarä esä vorbesc
cu cineva care locuieste acolo, asa cä am intervievat-o pe Bryndis.
Väzänd cum chipul glacial al profesoarei se inmoaie putin, continuä:
151
— Deja am cäutat, ii sopti Emmett.
Inclinä usor tableta astfel incät prietenul lui sä poatä citi ce serie pe ecran:
wCentrul de Salvare a Faunei Sälbatice Mantia Freyjei”.
Lu i Cruz i se täie respiratia cänd väzu logoul. Era un soim de tundrä.
Harta
de pe site aräta cä centrul se afla la doar cätiva kilometri vest de
Reykjavik. Nu-i
venea sä creadä!
— Osäletrimiti un email? intrebä Emmett.
— Nu,ar trebui sä mä prezint personal. Vii cu mine, nu-i asa?
Ochelarii lui Emmett devenirä moristi cu galben, verde-lime si roz.
— De parcä e nevoie sä mai intrebi.
— Osä-i spun mätusii mele ce-am aflat. Poti s-o anunti tu pe Sailor?
= Dap.
— Emmett, imi mai faci o favoare?
— Dublu dap.
— Data viitoare cänd imi dä mama vreun indiciu, aminteste-mi sä-i cer sä
ni-l spunä pe litere.
Emmett pufni zgomotos inainte sä-si acopere gura.

O
TN DUPÄ-AMIAZA URMATOARE, Cruz era tot in compania
lui [
TDUPÄAMIAZA URMATO ARE, Cruz e r a t o t i n
compania lui [> = De data asta, se afiau pe bakconul lor, cu S ai
lor intre ei, in timp ce Orinintaipo tu
dnReykjvik.Colcolänäbalstraä,ipufoa cele
[ Orion intra in portul din Reykjavik. Cot la cot längä balustradä,
in pufoaicele
Tor. cel trei luau un prim contact cu agitatia din capitala situatä
incel mai nordic
punct. Apa si munt ii care inconjurau orasul se reflectau in peretii
de sticlä ai vilelor
sizgärie-norilor. Clopotnitele albe ale bisericilor se iteau deasupra
sirurilor perfecte
de clädiri päträtoase, chiar mai co lorate decät cele din Svalbard.
Acoperisurile lor
stri de nte, galbene, portocal ii, rosii si albastre ii aminteau lui
Cruz de cäsute de
päpu si proaspät vopsite. Dincolo de golf si departe spre orizont
tronau dealurile
tra pe zoida le acoperite cu zäpadä, pe care se obisnuiserä sä le
vadä in nord.
Emmett arätä spre un turn gri in trepte, inalt de saizeci de metri, ce
se inälta
deasupra orasului intins.

153
— Mia trebuie sä fie biserica Hallgrimskirkja.
— Spune asta repede, de zece ori, glumi Sailor.
Emmett zämbi larg.
— Eunadintre
oele mai inalte clädiri din Islanda.
Sailor isi ridicä mäinile, in semn de predare.
= Tecred.
Ce bine! Cruz n-avea nevoie sä treacä jar prin cearta pe care o avuseserä la
vänäto a rea de comori a lui Taryn.
— Probabil cä Bryndis se bucurä sä poate trece pe-acasä, spuse Cruz.
Hm...
chiar, pe unde o fi?
— Cu Taryn, räspunse Sailor. Organizeazä o cinä in oras pentru noi toti.
Ne
intälnim cu familia ei la Svartur Köttur.
— Startul cui? intrebä Cruz.
= Nu ,startul". Svartur. Köttur, repetä Sailor. Cred cä inseamnä ,Pisica
n e agrä”. In fine, eun restaurant de pe-aici.
Toate lucrurile intrau pe fägas. Odatä ce nava acostä, Cruz, Emmett si
Sailor aveau sä se indrepte spre Mantia Freyjei ca sä recupereze fragmentui
formulei.apoi sä ajungä inapoi la cinä si tragä un somn bun, ca sä fe pregätiti
pentru misiunea de a doua zi.
Echipa Cousteau se decisese deja ce avea sä facä pentru proiectul
fotojurnalistic.
— Ghetarii se topesc peste tot in lume, le spusese Bryndis. In Islanda,
pier de m in jur de unsprezece miliarde de tone de gheatä in fiecare an.
Skaftafellsjökull, unu] dintre locurile preferate de drumetie ale pärintilor
mei, se topeste atät de repede, cä in curänd va dispärea...
— Asta e ingrozitor! Sailor exprimase gändurile tuturor.
— Av em cam douä sute cincizeci de ghet ari; e greu de imaginat cä ar
putea d i spärea cu totii in cäteva secole. Fata ise intunecase. Pentru
islandezi, pierderea ghetarilor echivaleazä cu pierderea unei pärti din noi.
— Hai sä facem reportajul despre asta, spuse Cruz.
Emmett si Sailor au fost de acord.
— Cum? comentä Dugan. Doar nu putem surprinde in poze cum se topeste
un ghetar.
— Ce-arfi sä gäsim niste filmäri si poze mai vechi sisä le punem in parale!
cu ce le pe care le facem pe ghetari-stiti voi, sä comparäm ce-a fost cuce
e acum? sugerä Emmett,
— Värul meu lucreazä la muzeul national din Reykjavik. spuse Bryndis.
Sunt sigurä cä ne-ar ajuta sä gäsim niste imagini istorice.
Er a stabilit. Echipa Cousteau avea sä spunä povestea, in imagini, a unei
Islande färä gheatä.
Emmett 11 inghionti pe Cruz. Orion ajunsese la doc. Echipajul lega
parämele si cobora pasarelele. Cei trei isi inhätarä mänusile si fularele si
o zbughirä din cabinä, apoi de-a lungul coridorului, färä un cuvänt. Cruz
vo ia sä coboare de pe navä inainte sä-| ia cineva la intrebäri. Conduse
grupul pe pasarelä si pe doc. Isi activä insigna cu planeta Pämänt si sistem
GPS si ceru:
— Localizeazä un centru de inchirieri auto care are masini cu pilot
aut o mat, pe o razä de...

155
—Unde credeticä mergeti ?
— Mätusä Marisol!
Leblocadrumul,cu mäinile in soldu ri. Cruzisi opriGPS-ul si seuitäinapoila
navä.
= Cum de-ai...
— . stiutc-osäos tergetifäräsä mä asteptati?Hei, n-am nicio idee. [silovi
us or bärbia cu degetele.Sä zioem c-am ghicit?
Tlcunosteaprea bine.
— Haideti, spuseea. Ne asteapt äo masinä.
Se ingrämädiräin masina automatä mic , parcatäla intrarea in port.
—LaCentruld eSalvare aFauneiSälbatice MantiaFreyjei, te rog,ordonäCruz
computerului ,sipornirä.
Vehiculul compactnavigäpesträzile unghiularedi n Reykjavik, plin ede hote-
lurile,magazinelesi caselecolorate pe carele väzuse Cru zdin port. C u majunserä
la marginea orasului, sträziledevenirä mailargi,iar clädirile, mai moderne.
Trecurä printr-o zonä industrialä si apoi merserä de-a lungul liniei de coastä
stäncoase vreocätiva kilometri , inaintesäiasä de pe autostradä. Ososea lungä
si ingustäfi dusela oclädire care aräta ca un hambar vopsitin verde-salvie,cu
omamentealbe. Deasupra usiiera u n semn oval de lemn, pecare era gravatun
soimde tundrä. [ntrearipile lui se od ihneau cuvintele,CentruldeSalvare aFaunei
Sälbatice Mantia Freyjei”.
Cruz fu primul care iesi din masinä. Urcä in grabä treptele si inträ in
clädire.
— G6dan daginn, spus eo femeietänärä dela receptie cänd intrarä.
Pärul ei blond era prins in douä coditein spatele urechilor. Purta o cämasä
albasträ de flanelsi jeansi.La alt ghiseu era un tip subtirel, brunet, care pärea
säaibäinjurde douäzec ideani , purtänd o geacä verde-olivsi o päläriede pescuit
pe careerau prinseinsigneemailate cu steagur ide prin lume.
—Bunä ziua.Noi...ää..sperämcä neputetia juta.
Cruz isi duse mänala piatracare-i atärnaindreptul inimii. Eraatät de emo -
tionat,cä abia puteasä gändeascä , darämite sä vorbeascä .
— A! Americani? CändCruz dädu din cap,tänäraränji, dezväluin dostrungä-
reatäintre dinti idi n fatä.Cuce potsä vä ajut ?
Ss
75-w "A Ss
— MänumescCruzCoronadosi cautpe cinevacare ar fi putut s-o cunoascä
pe mamamea. N umele ei era Petra Coronado. Stiu cä sunä ciudat, darmi-a
spus
sävinaicisi sä vä arätasta.
Scoase pana de soimdin buzunar.
Femeia se holbä o vremelaea, i n modevidentincurcatä, d upä care se intoarse
spre tipul cu pälärie pescäreascä. Trägändu-si nasul, ridicä din umeri.
—Poatecädirectoru lstie ceva .
Se indreptä spre usadeschisädi n spateleei.Cinciminute ma i tärziu,reapäru,
urmatädeun omcamdevärstatatäluiluiCruz, c u pär blond-i nchissi drept,
lung pän äla umeri.
Cu putinpeste un metruoptzeci,era prea slabpentruinältimealu i. Purta o
jachetä kakisi fonatä ,cugäuriin buz unareledinfatä, l arnasturii carenu lipsea u
atärnaude firelelor.Unfulart ricotat ,lung,cu dungi albastresialbe, fiera
Infäsurat de cäteva ori injurul gätului. Avea ochi de un albastru-topaz luminos ,
care se asortau cu fularul. Cänd zämbi,cutele din colturile iiochilorindulcirä
Ti niil edurealefetei,
=SuntNöri.Incänta tde cunostiintä.
Cruztusi,
—Bunä ,suntCruzsi cau t pe cinevacare a cunoscut-ope mama mea . Numele
ei e PetraCoronadosi era cercetätoar elaSocietate.
—laSocietate ,zici? Fruntea lui Nöri se increti. Am lucrat si eupentruei
cändva. Acummultiani. Am colaboratlani ste cercetäri . Despre pufini,cred —
se
uitä la pana din mäna li Cruz —saupoatesoimi.
Cruzridicä pana.
- Soimi?
Nörise uitä la mätusaMarisol , Emmett si Sailor, apoi la cei doi oarnenidin
persona lsi inapoilaCruz.
— Acum,cä mä gändescmai bine,erä desprepufini.Imi pare räu, as vrea sä
väajut ,dar nu-mi amintesc de nimeni cu numele ästa .
Mätusa Marisol dädu män acudirectorul.
—SuntcumnataPetrei si mätusa lui Cruz, doamnaMarisol Coronado.Poate
unu! dintre angajatii sau voluntarii dumneavoasträa cunoscut-o? E ceva timp
de-atunci, a u trecut i ntre sapte sizeceani .
157
— Atät de demult? Scuturä din cap. Au venit si-au plecat atätia oameni intre
timp. mi-e teamä...
— Stiucä sunt slabe sanse, pledä mätusa Marisol, dar am aprecia orice ajutor
pe care ni I-ati da, oricät de mic. E extrem de important.
— Putetisä vä läsati datele de contact la Elin si vä vom cäuta dacä gäsim pe
cinev a care a cunoscut-o pe... cum ati spus?
— Petra. Coronado.
Cruz incepu sä se enerveze. Mätusa Marisol puse o mänä pe bratul lui.
— Multumim, Nöri. Cälätorim la bordul navei Acaderniei, Orion, si vom fi
in
Reykjavik pänä luni dimineata.
EI dädu din cap.
— V-as face un tur al institutiei, dar suntem in plin proces de reamenajare.
Toate animalele salvate au fost mutate de-aici.
— Este in regulä, spuse mätusa Marisol. Ati fost mai mult decät amabil.
Trebuie sä ne intoarcem in port, oricum.
Nöri le zämbi retinut.
— Vä doresc o sedere pläcutä in Islanda. Bless.
Cruz er a stupefiat. Asta a fost tot? EI — ei — venise pänä aici doar pentru
cäteva cuvinte politicoa se si un la reve dere repezit? De ce se gräbea atät de
tare Nöri sä scape de ei, la urma urmei? Fierbänd, Cruz isi mäzgäli numärul
de
telefon pe härtiuta pe care tänära — Elin — i-o strecurase. Cruz nu voia sä
pärä-
s e a s cä Mantia Freyjei. Nu incä. Nufärä fragmentul despre care stiacäe
undeva
pe-acolo, dar mätusa Marisol 11 tinea de cot. I] trägea spre usä.
— Inträ in masinä, Cruz, se rästi mätusa la el cänd 11 väzu zäbovind pe
scäri.
EI se supuse. Reticent.
Cänd plecarä, Cruz o väzu pe Elin la usa de la intrare. O incuia. Ciudat. Era
abia patru si zece , j ar pe semn scria cä au deschis pänä la cinci. De cear
inchide
acum? In plus, dacä ar fi reamenajat intr-adevär, unde erau mesterii
construc-
tori? Unde le erau echipamentul si materialele de constructie? Cruz nu
väzuse
nici mäcar o ghenä de gunoi.
— Ecevain neregulä in toatä treaba asta, ti sopti lui Emmett, care Tl aprobä
scurt.

a 1-77 158 - —
158 -—=s
O
OUÄ ORE MAI TÄRZIU, Cruz stätea la o masä intr-un restaurant
d in centrul Reykjavikului, cu ceilalti exploratori. Avänd in fatä pahare
Inalte de cristal pline de apä cu gheatä si vaze inalte decristal umplute
cu maci albastri de mätase, isi studiau meniurile in timp ce asteptau sä
vinä
familia lui Bryndis.
Asezatä längä el, Sailor läsä jos meniul ei.
— Cruz, esti bine? 11 intrebä cu bländete.
= Credcä da.
Fruntea ei fäcu niste cute.
— Nutedaibätut, asa-i?
— Nu.S-ar putea sä-mi ia ceva timp sä-idau de capät, la fel ca altor
probleme
de zi cu zi, dar am sä reusesc. Trebuie säreusesc. Este örlög.
— Ce-log?
— Örlög. Bryndis spune cä inseamnä ,destin'.
— Aaa! Bunatunci. Liniile de pe fruntea ei se estomparä. Cäci, dacä te
gändeai
sä r e nu nti, voiam sä te fac säte räzgändesti. Dar, de vreme ce nue
cazul, ce-ai
de gänd sä comanzi? Bryndis zioe c-ar trebui sä incercäm mousse-ul de
lemn-
dulc e . E un desert, nu-i asa? Pentru cä, dacä eun elan' adevärat, nici in
ruptu!
capului n-o sä...
Cruz räse.
— S unt d estul de sigur cä eun desert.
Telefonul ii vibrä. Probabil era tatä] lui sau Lani. Scoase obiectul
dreptun-
ghiular afarä din buzunar si deschise mesajul.
Am cunoscut-o pe mama ta. Am ceea ce cauti.
Vino mäine la 9 a.m. La gheizerul Strokkur.
Vino singur:

159
* CRUZ ERA NEBUN Ars
gur-singurel la gheizer? Probabil. Oricum, nu prea avea de ales.
wV in o singur”, scria in mesaj.
Cruz abia dacä dormise. Se trezi inainte sä sune alarma, opri sisternuä de
secu-
ritate al lui Emmett si se imbräcä in liniste. Jesi tiptil din camerd, in sosete,
ca sä
nu-| trezeascä pe Emmett, si se incältä pe hol. Ti bälmäji ceva despre mers la
micul
dejun o fiterului Dover, care motä ia in scaun längä lift. In loc sä oia la
dreapta in
capätul c o ridorului si sä uroe pe scara principalä, Cruz o zbuohi la stänga si
alergä
de -a lungul holului. Täsni pe ponton si, cänd nu mai putea fi väzut depe
navä, isi
folosi sistemul GPS ca sä gäseascä un centru care inchiriazä masini ou pilot
automat..
Da! Auto Autonom era la doar patru sträzi distantä de port. Cincisprezece
minute
mai tärziu, Cruz era in drum spre gheizer.
— M a i sunt nouä zeci si nouä de kilometri, sau saizeci si douä de mile pänä
la
gheizerul Strokkur, se auzi vocea masculinä a computerului de bord. Veti
ajunge la
de st in ati e in aproximativ o orä si douäzeci de minute. Vä multumim cä ati
ales Auto
Autonom si vä dorim cälätorie pläcutä.
Nudurä mult pänä ce masina päräsi orasul, oferind vederii imaginea unor
ferme,
pajisti sicämpuri care fugeau pe längä el. Cruz isi sprijini capul de tetierä si
cälätori
in lumea viselor. Cänd se trezi, se afla pe un drum ingust cu un nume pe care
nu-
putea pronunta, indreptändu-se spre munti. Si incepea sä ningä.
Trecuse mult timp de cänd Cruz nu mai väzuse o ninsoare. In Washington
DC.,
160
casa lo r din oras avea o alee lungä, pe care tatä! lui obisnuia s-o ourete de
zäpadä
larna. Cruz venea in urma lui si, cu lopätica de plastic, zbura in läturi cäte
o mänä
de pulbere de zäpadä. li pläcea tot ce era legat de jarnä — mänustle
imbibate cu apä,
bezele plutind in ciocolatä cakiä, mama plimbändu-1 cu sania pe trotuar.
Numai de
n ea r fi avut cinci ani cänd ea murise. Dac-ar fiavut sase. Imagineazä-ti!
Incä douä-
sprezece luni. Incä patru an otimpuri. Incäo plimbare cu sania.
Cruz se aplecä in fatä sä urmäreascä fulgii albi care se loveau de parbriz.
— Emmett Lu cätre Cruz Coronado.
Cruz tresäri. Harta de pe computer aräta cä se afla la nouäzeci si patru de
kilometri de Reykjavik. Insigna lui de comunicatii ar fi trebuit sä fe de
mult in afara
razei lui Orion. Fanchon! Spusese cä raza putea fi märitä dacä era necesar.
Emmett
trebuie sä se fi dus la ea sä-i cearä ajutor. Cruz scuturä din cap. De ce nu-
si läsase
in signa in camerä?
— Emmett cätre Cruz. Räspunde, te rog!
Tonul era disperat. Cruz gemu. Nu putea sä-1 ignore.
— Kici Cruz, spu se el ca si cänd nuse intämplase nimic.
— Cruz? Tu esti? Unde ai plecat?
— Ää..päi..
Oare sä mintä?
— Bryndis e cu tine?
Bryndis? De ce ar fi cu el?
- Nu
— Mi vitat? Trebuia sä luäm micul dejun impreunä si apoi sä mergem pe
uscat.
sä incepem proiectul de fotojurnalism pentru doamna Benedict.
— Mda, legat de asta... incepeti färä mine. O sä intärzii putin.
— Säintärzii? De ce?
— Cruz, ce se intämplä? Aceea era Sailor. Unde esti?
N-avea sens sä tinä totul secret.
— Mäindrept spre gheizerul Strokkur.
— Poftim? se auzi Emmett din nou.
— Am primit un mesaj. Scria sä merg la gheizerul Strokkur in dimineata
asta.
Prob a bil cä Nöri a gäsit pe cineva care are fragmentul din formula
mamei. Mä
Intälnesc cu el... sau cu ea... acolo.
— Stai pe loc. Veniim spre tine. Terminat.
— Nu! strigä Cruz, Mi s-a zis sä vin singur. Emmett?
Se präbusiin scaun. Ei bine, cu putin noroc, Cruz va obtine piatra cu mult
inainte
sä ajungä ei.
de abur ridicändu-se
Dupäcetrecu de un sir de copaci desfrunziti, Cruz zäridäre
din cämpiile aluvi o nare. Ajunsese! Masina lui parcä pe un loc längä o clädire
de lemn
lungä, cu ac o peris rosu: centrul turistic. Masina se opri längä o pereche de
steaguri
rosii, fiecare avänd ca blazon un gheizer alb in eruptie pe un fundal portocaliu.
— Mi ajuns la destinatie, spuse computerul de bord. Doriti ca vehiculul sä vä
astepte pentru cälätoria de intoarcere?
- Da, räspunse Cruz.
le si din masinä si se intinse, pentru ca apoi sä se aläture suvoiului de oameni
ca re mergea pe o cärare cu dale rosii. Se opri putin ca sä citeascä
indicatoarele:
Väii!
La cäteva sute de metri in stänga lui. un jet de apä täsni optsprezece metriin
aer. Cercul de oameni d in jurul orificiului aplaudä. Cu mäinile in buzunare,
Cruz se
indreptä agale spre gheizer. Nu era sigur incotro s-o ja, dar se gändi cä era mai
Intelept sä stea la vedere. Isi va läsa omul de contact sä-l gäseascä.
— Hjälp, hjälp!
O femeie intr-o geacä roz si colanti negri alerga spre el. Cruz Tsi activä
transla-
torul insignei de comunicatii.
— Ereinhver hör laeknir?
O secundä mai tärziu, cuvintele ei agitate au fost traduse: Ajutor! Ajutor!
E vreun doctor pe-aici?”
— Ces-aintämplat? intrebä cineva.
— Unomacäzut intr-unul din bazinele termale.
Un fior TI trecu pe Cruz. Groaznic!
— Am sunat la 112, spuse femeia. Au trimis o ambulantä, dar ne-ar prinde
bine
un doctor acum... si politia.
— Inc e rcati la hotel. Probabil cä e vreun doctor pe-acolo, spuse un bärbat in
timp ce femeia trecu in grabä pe längä el.
— Dece politia? intrebä un alt bärbat.
— Cinevaa spuscä a fost impins... Nu stiu... eu n-am väzut.
ITmp in s? Lui Cruz nu-i pläcea cum suna asta. Gräbi pasul pe alee, in directia
din
care venise femeia. Trecu de ocotiturä si väzu un grup de oameni pe partea
gresitä
asemnelor. Cruz isi croi drum prin multime cu coatele. Cineva era intins pe jos.
Cruz
väzu o geacä käki... un buzunar zdrentuit... dungi albe si albastre... Nu!
— Nöri! Cruz cäzu in genunchi.
De partea cealaltä, un bärbat se apleca sä acopere saivatorul animaleJor sälba-
tice cu haina lui.
— Nu-latinge. E tare opärit.
Dela piept in jos, Nöri era ud si tremura violent. O mänä rosie tremurätoare se
intinse cätre el.
— Cruz?
— Sunt aici, Nöri. Vin ajutoare. Rezistä.
— Amvrut sä-ti vorbesc teri... n-am putut... prea muiti oameni.
163
Cu in ima bubuindu-i in piept, Cruzi si inläntui degetele de ale lui Nöri.
— Inteleg. Nu-ti face griji. Totul va fi bine. Vorn vorbi mai tärziu.
— Nu. Acum. Fragmentul... Cineva... punea intrebäri Am luat-o... si am
läsat...
am läsat...
— Tuailäsat pana de soim, completä Cruz. Asta voiai sä-mi dai de inteles
ieri.
Stiai de indiciul mamei. Stiai cä aveam sä incerc sä te gäsesc.
— Da... Langjökun... pesteri... dragonul care räde...
Nöri urlä de durere.
Cruz se vitä in jur cu disperare. Unde era ambulanta? De ce dura atät de
mult?
Bärb a tul aflat de cealaitä parte a lui Nöri soutura incet din cap.
— Eram prieteni buni... eu si cu mama ta. Nöri suspinä. Put eam conta pe
ea
oricändi. Ar fi fost mändrä de tine. A spus c-ai sä vii. Si asta ai fäcut. Nu
uita.
Langjökunl... dragon care räde...
Cruzi simti degetele osoase relaxändu-se brusc.
— Nöri? Nöri?
Ochii de un allbastru topaz viu priveau in sus la zäpada care cädea.
Apot, lucrurile inoepurä sä se invärtä cu Cruz. In jur erau medici legisti
agitati,
politisti care puneau intrebäri si turisti gurä-cascä. Atät de multi oameni,
atäta
agitatie, si totusi nimeni nu putea face nimic. Mult dupä ce paramedicii
luaserä
oorpul lui Nöri, m ult dupä ce ultimu! privitor plec a se mai departe, Cruzi
ncä stätea.
Se holba ca hipnotizat la groapa noroioasä si ferbändä, casi cum cineva ar
fi putut
da timpul inapoi. Dacä s-ar fi trezit mai devreme, dacä arfi ajuns aici mai
repede...
Cruz nu mai väzuse pe nimeni murind pänä atunci. Nu väzuse niciodatä o
ultimä
suflare s in u auzise acele ultime cuvinte. Nu uita”, spusese Nöri.
— Ling-eeva, zise Cruz cu voce tare ca s-o audä din nou. Nu, era ceva cu
Long"
mai degrabä. Lan-ghioc...
— Langjökuil?
Cruzi si smuci gätul.
— Bryndis? Ce faci aici?
Ridicä un umär.
— Nuesti singurul care se trezeste devreme.
— M-aiurmärit?
— Esti supärat?

164
m
EI souturä din cap. Cruz era de fapt usurat. Se bucura sä nu fie singur.
— Lam spus fetei de la centrul de inchirieri cä suntem colegi de
echipä si cä
m a sina mea ar trebui s-o urmäreascä pe a ta. Presupun cä, devreme
ce purtäm
aceea si gea cä tip cam uflaj si avem camaceeasi värstä, s-ofi prins cä
spun adevärul.
Bryndis zämbi timid. Eu... a s fi ajuns aici mai devreme, dar Auto
Auto-ul meu a avut
probleme-probleme.
— Mi putea avea probleme si tu; stii, nu? N-ar trebui sä päräsesti nava
färä
permisiune.
Veni spre el.
— Nii tu. Cruz, ce se intämplä? De ce esti aici? Are de-a face cu omul
care a
cäzut in izvorul termal?
Nu era sigur cät sä-i spunä.
— Numele lui era Nöri. A fost un prieten de-al mamei mele.
Isi duse mäna la gurä.
— VailImi pare asa de räu!
Lui Cruz ii cäzu capul si inghiti cu greu.
— Ce spuneai adineauri despre Langjökull — are si asta legäturä cu
el?
— Chiar inainte sä moarä, Nöria spus cuväntul ,Langjökull”. E un
oras?
— Eunghetar.
— Nöria mai spus ceva despre pesteri si dragoni.
Spräncenele lui Bryndis se ridicarä.
— Dragonul care räde?
— Da!
— H laejandi Dreki Eoformatiunederocädin pesterile de gheatä dela
Langjökunl.
— Trebuie sä ajung acolo, Bryndis, si nu pot sä-ti spun de ce.
Isi linse buzele.
— Te voi duce eu si n-o sä pun intrebäri. E doar la vreo cincizeci de
kilometri
de-aici, dar...
— Darce?
— Arputeafi periculos sä inträm in pesteri. E foarte devreme pentru
sezonul
ästa, jar gh e ata nu e stabilä. Nu vrei sä mai astepti incä o lunä, cänd
emai frig...
— Nupot,izbucni Cruz. Trebuie sä mergacum.S-ar putea sä nu mai am
niciodatä
sansa asta.

165
— Bine.atunci... hai sä mergem.
Dädu sä piece.
— Päi, trebuie sä mai astept putin. Ridicä o mänä. Sä vinä si
Sailor si Emmett,
adicä. Sunt pe drum. Ar trebui sä ajungä aici in jumätate de orä.
— A!Isi muscä buzele. Inteleg.
Bryndis avea acea privire pe care o ai atunci cänd iti dai seama cä
toatä lumea
af o st invitatä la o petrecere, mai putin tu. O ränise.
— As vrea sä-ti pot spune mai muite, zise Cruz. Vreau sä-ti spun,
dar...
— E-nregulä, zise ea, desi oontinua sä-si priveascä bocancii.
Seint o ar se rä incet la centrulde turism, apoi se asezarä pe o
bancä längä masina
lui Cruz. Rafalele se transformarä intr-o ninsoare linistitä.
— Ti-e bine? intrebä Cruz. Dacä ti-e frig, putem intra.
— Nu mi-e frig.
Bryndis scuturä d in cap, punändu-si in miscare cerceii in formä
de licurici. Micii
Tulg i de zäpadä care i se prinseserä in pär plutirä in jurul ei ca
pulberea fermecatä
aAzänelor.
CE STIE? susoti Emmett cätre Cruz.
In=orioedinaltcap
Dädu moment, ar filuifost
in directia frumoscare
Bryndis, sä priveascä jeturidin
era in scaunul defatä
apä al
täsnind
= prin
ninsoare längä fata de care-i pläcea. Dar acum nu era un moment
ma si nii, längä Sailor. Emmett si Cruz stäteau in spate.
oarecare, Cruz
— Nimic,
väzu se prea räspunse
multe. Cruz
Nu seincet.
puteaI-am spus
gändi cä am
decät nevoie
l acum de ajutor
sä plece mai
sä ajungdelaacolio. Cu
repede
cät mai dar
ghetar, repede,
n-amcuputut
atät sä-i
maispunbine.de ce. I-am oerut sä aibä incredere
in mine.
Emmett stränse din buze.
— Stiam eu.
- Ce?
— Te place.
Cruz m o rmäi de par cä ar fi fost cea mai stupidä kdee pe care o auzise.
Totusi,
nu-si putea sterge zämbetul de pe fatä.
Bryndis fi spuse mas inii sä opreascä la o cabanä mare de la baza ghetarului,
in
dreptul unui semn pe care scrie ,Olvirsson Outfitters”.
— Vom avea nevoie de echipament de alp inism, spuse eain timp ce
deschidea
usa. Haideti.
In magazin, Bryndis vorbi in islandezä cu un cuplu mai in värstä. Sotul si
sotia
incepurä sä umple tejaheava cu diverse lucruri — pioleti, cästi, coltari, son
de de
zäpadä, corzi, frontale, lantemne. Bryndis se intoarse cätre ceilalti
exploratori.
— Le-am explicat cä suntem de la Explorer Academy si cä ne facem
proiectul
despre ghetarii care se to pesc. S-au oferit sä ne lase sä folosim gratis o parte
din
echipamentele lor.
— Cedrägut! zise Cruz.
= Cum spunem ,Multumesc"? intrebä Sailor.
— Takkfyrir. räspunse ea.
— Takk fyrirt spu serä exploratorii, in timp ce-si luau Jucrurile sise
Indreptau
spre masinä.
Dupä ce se 2gältäi pe un drum forestier cu pietris vreo cätiva kilometri,
masina
autonomä opri intr-o parcare micä, intre alte douä vehicule.
— Mi ajuns la destinatie, spu se computerul de bord, in timp ce toatä lumea
se
stränse afarä. Doriti ca vehiculul acesta sä vä astepte pentru cälätoria de
intoarcere?
— Da,asteaptä-ne, te rog, fi dädu indicatii Cruz.
Rämas ultimul, cänd iesi din masinä se uitä la ghetar. Era imens! Douä
protube-
rante ieseau din zäpadä ca niste labe de urs fatale, cu värfurile lor maronii
tocite
de timp side vrerne. Un räu masiv de zäpadä se revärsa dintre cele douä
värfuri, ca
si cänd cineva ar fi rästurnat o cutie enormä de inghetatä de vanilie ca s-o
vadä
cum se topeste. Pe acolo aveau sä urce?
Cruz o ajutä pe Bryndis sä scoatä echipamentul din portbagaj si sä-I
distribuie.
Isi puse o pereche de coltar i in picioare, tarpe cap, camera foto cu control
mental
si o cascä. O palä de vänt inghetat 1] cuprinse pe Cruz si TI fäcu sä-si tragä
gluga
mare peste cascä. si inchise ferm o arul pufoaicei, apoi luä o coardä si un
piolet.
Bryndis incepu sä conducä grupul prin peisajul selenar.
167
— De ce a laltä parte a ghetarului sunt pesteri fäcute de mäna omului. Se
dau
gäuri in gheatä ca sä se creeze tuneluri pentru turisti. Sunt populare, dar nu
atät
d e frumoase precum cele naturale. Aveti grijä cum päsiti cänd urcäm.
Incä e destul
de cald. N-ati vrea sä cädeti odatä cu vreun pod de zäpadä sau in vreo
crevasä.
— Unde e pestera? intrebä Cruz.
Bryndis isi puse ochelarii cu GPS. Arätä cu degetul.
— Dincolo de aflorimentul din dreapta.
Cruz se gändise cä era o plimbare de un sfert de orä . O orä mai tärziu, ei
incä urcau.
— In mod sigur pärea mai aproape din masinä, oftä Sailor, citindu-i
gändurile.
Apr o piindu-se de ghearele ursului, Cruz väzu o deschizäturä curbatä. Un
ränd
de turturi sclipitori impodobea arcada ca niste colti de monstru.
— Stati aici, ordonä Bryndis. O sä mä duc eu prima, ca sämä asigur cä
putem
in tra färä probleme. Mä intorc in cinci minute.
Se ghemui si se strecurä pe sub turturi.
— Nuprea-mi place asta, Cruz, zise Emmett cänd ea dispäru. Chiar crezi
cä Nöri
ar fi venit pänä aici ca sä ascundä fragmentul?
— Säsp eräm. E ultimul lucru pe care I-a spus si e singurul indiciu pe
care-] avem.
Emmett se incruntä,
— Si dacä nu e aici?
— Dacäe ocapcanä? izbucni Sailor.
Cruz nu voia sä se gändeascä la asemenea posibilitäti.
Bryndis se intoarse si le fäcu semn cu mäna, invitändu-i.
— Aveti grijä, spu se ea in timp ce, unul cäte unul, se
ghemuiräcasä treacä pe sub turturi. Exploratorii trebuirä
säsetärascäin sir indian vreo sase metri, peste bucäti
negre de cenusä si rocä, inainte ca tunelul sä se
lärgeascä suficient de mult incät sä poatä sta in
picioare. Cruz privi in sus si rämase mut de
uimire. Parcä intraserä intr-o lume de vis
extrateresträ. Peretii si tavanul pesterii
erau acoperiti cu umfläturi groase de
gheatäalbasträ, transiucidä. Animate
de lumina soarelui, valurile de deasupra capetelor lor bäteau in albastru. Hi
amin-
te a u lui Cruz de surf ing, de senzatia dea fi in tunelul unui val, cu marea
curbän-
du-se deasupra lui. Doar cä valu! acesta era inghetat, ca si cänd timpul s-ar fi
oprit.
Sailor rämäsese si ea cu gura cäscatä.
— Mäsimt de parcä as fi intr-un glob de cristal gigantic.
— Secheamä intr-adevär Pesterile de Cristal, spuse Bryndis.
— Dperadeartäa naturii.
Cruz se intinse sä atingä un perete välurit si sticlos.
Päs in d in jurul unui bazin de apä, Bryndis privi in sus.
— Sä mergern mai departe, gascä.
Cruz fäcu cät de muite poze putu in expeditia lor prin caverna albasträ. Nu
mai
väzu se niciodatä ceva asemänätor si se indoia cä avea sä mai vadä vreodatä.
Dupä
ce trecurä de o cotiturä, se trezirä intr-o salä mare si ovalä. In fatä, Cruz zäri
un
pilastru negru impunätor, cu margini zimtate, aripi intinse siocoadä curbatä.
Capul
imens si int unecat era dat pe spate, cu botul intredeschis. Nu putea fi decät
un
singur lucru — dragonul care räde!
— Hieejandi Dreki, confirmä Bryndis.
Cruz merse roatä in jurul bazei, cäutänd o deschizäturä. Nu gäsi nimic.
— Osämäcatär pänä sus, fi spuse li Emmett, dändu-si mänusfle jos si intin-
Zändu-le prietenului säu.
Gäsind o prizä de picior intr-o cräpäturä, Cruz se ridicä pe baza latä.
— Kigrijä, 1 preveni Emmett. Nu stii ce poate fi acolo sus.
— Sau pe sus, adäugä Bryndis, cu o secundä inainte ca värful piciorului sä-i
alunece pe o portiune cu gheatä.
Dänd repede din picioare, isi gäsi din nou un loc stabil. Cruz anallizä traseul,
puse
ochii peurmätoarea prizä si continuä urcarea. Chiar si ou gheatä, era mai
usor decät
pefaleza stäncoasä din Cursa cu Realitatea Augmentatä de la Academie— nu
cädeau
pietre! Se trase la nivelul unde bänui cä arfi corpul cr ea turii si fäcu o
inspectie
rapidä. Sin gura deschizäturä pe care o vedea era gura dragonului. Era
cäscatä doar
cätsä intre o mänä inäuntru. Fireste.
Cum stätea atärnat de stäncä, Cruz ezitä. Piaträ sau nu, parcä nu-i venea sä-si
bage mäna intre fälcile alea masive.
170
N
Cruz auzi o eva trosnind. Sunase ca o creangä de copac. Privi in sus. O
bucatä de
gheatä cädea fix spre el! Apucändu-se de dragon, Cruz se balansä spre
stänga, jar
bucata väjäi pe längä umärul lui drept. O auzi cum se izbeste de podea si
se sfärämä
in mii de cioburi. Fusese cät pe ce. S-a zis cu cätäratul in conditii de
sigurantä!
— Etoatä lumea bine acolo jos? strigä el.
— Da, dar gräbeste-te! suierä Bryndis. S in u tipa.
Apropiindu-se din nou de stäncä, Cruz inchise ochii, inspirä adänc si bägä
mäna
in gura dragonului. Simti oeva siinos. Cäh! Primullui impuls fusese sä-si
tragä repede
mäna inapoi, dar rezistä. Strämbändu-se, apucä sträns obiectul alunecos si
trase.
Cänd deschise ochii, avea in mänä o pungä micä de plastic transparent.
— Cruz? Vocea lui Bryndis pluti in sus pänä la el.
= Vin.
Desprinse ferm o arul ermetic si scoase afarä o bucatä de polar verde-
inchis.
Inima isi dublä bätäile. Cruz despäturi un colt apoi altui, si altul...
latä-1: al doilea fragment din formula mamei lui! Cruz lovi usor cu
degetul
bucata de marmurä in formä de felie de tort. In sfärsit! Atäta efort, atätea
sacrificii, pentru ceva atät de mic. Cruz nu putea sä nu se gändeascä la
omul
care-si däduse viata pentru ea.
«Multumesc, Nöri"
Cruz isi desfäcu fermoarul gecii si-si duse mäna la snurul din jurul gätului.
Degetele bäjbäirä in timp ce incerca sä ataseze a doua bucatä a cifrului de
prima. Ar trebui sä vinä pe dreapta sau pe stänga? In sensul acelor de
ceasornic
era dreapta. Un val de fricä 11 inundä. Daca era spart? Dacä nu se
potrivea? Dacä
era bucata gresitä...
Cruz simti cum piesele se potrivesc perfect. Super!
— Ää... Cruz? Era Emmett. Cred c-ai vrea sä cobori.
I si indesä snurul inapoi sub tricou, isi incheie geaca-uniformä si trase
fermoarul
pufoaicei, Cruz incepu coborärea. Cäutänd aceleasi prize de picior pe care
le folosise
l a urcare, ajunse j o s mai repede si färä sä-i alunece coltarii mäcar o datä.
— Mä bucur cä s-a terminat, zise el, simtind pämänt ferm sub picioare. Se
intoarse. Haideti sä iesim de-aici inainte sä...
Cruz dädu nas in nas cu doi bärbati. Unul era ofiterul Waridorn. Celälalt
era Tripp
Scarlatos. Amändoi aveau pistoale in mäini.
171
* « UNDE TE GRÄEBESTI,
— Tripp? Cruz nu-si putea crede ochilor. Ce faci...
— Fädoar cum iti zic si nu-1 supära pe Wardicorn. E putin cam nervos.
— Tu? Sailor se uitä urät la agentul de pazä. Se presupu ne cä trebuia sä ne
protejeri.
— Sunt destul de sigurä cä s-au terminat vremurile alea, bombäni Bryndis.
— Hai, fuguta. Timpul trece. Comandantul submarinului intinse mäna spre
Cruz,
cu palma In sus, miscändu-si degetele. Dä-o-ncoace.
Cruz nu se miscä. Cum de stia Tripp cä venise dupä cifru? Si pentru cine
lucra?
Societate? Nebula? Altcineva?
— M-ai auzit. Era o asprime in vocea lui Tripp pe care Cruz nu o mai auzise.
Dä-mi jurnalul.
A! Deci pentru asta venise.
— J-jurnal? Nu stiu despre ce vorbesti.
Wardic o rn o tinti pe Bryndis si armä pistolul.
— Bine. bine!strigä Cruz, ridicänd mäinile. I am, dar n-osä-ti fie deloc util,
Tripp,
jurcä asa e. E un holo-jurnal expandabil, pe care doar eu pot sä-| accesez.
— Un holo-jurnal? Tripp 11 fixä cu privirea, suspicios. De härtie, plastic
sau metal?
— Härtie.
172
Tripp fäcu un salt spre el.
= la sä-] vedem.
Cruz se supuse.
— Nu po a te sä fie ästa, mormäi Wardioorn, väzänd cum husa protectoare a
lui
Lani tsi schimbä proprietarul.
— 0. bada, se poate. Tripp suci jurnalul in mänä. Interesant! Nu-i de mirare cä
nu kam putut gäsi.
Deci ei fuseserä! Ei räscoliserä camera lui Emmett si Cruz! Cruz incercä sä
sta-
bileascä un contact vizual cu colegul lui de camerä, dar Emmett se strecurase
in
spatele dragonului. Spera cä prietenul lui n-avea de gänd sä incerce sä facä pe
eroul.
= N-osä maiai nevoie de ästa.
Trippar un cä jurnalu! pe podea si-1 cäleä in picioare.
— Nu!
Sailor tipä in timp ce Tripp lovea jurnalul cu cälcäivi, drept in mijioc. Väzänd
cum
jurna lui mamei lui era distrus, lui Cruz ii trebui fiecare strop de energie ca sä
se
abt in ä si sä nu se repeadä sä-| salveze. In schimb, isi muscä buzele. Si simti
gust de
sänge.
Auzirä un sunet ca de sticlä ce se sparge.
— Liniste! susoti Bryndis.
Pentru o clipä, toti rämaserä nemiscati, cu ochii pironiti la tavanul albastru
välurit. Nu cäzu nimic.
Comandantul submarinului veni agale spre dragonul care räde.
— Asadar, de ce suntem aici, Cruz? Cäutäm ceva anume?
Cruz isi inclestä fälcile. Nu avea de gänd sä-i spunä nimic lui Tripp Scarlatos.
— Spionii nostri au avut senzatia cä si la banca de seminte cäutai ceva, expiicä
Tripp. Nöri ne-a lämurit ce.
Pe Cruz 11 trecu un fior.
— Nöri?
= Ne-a spus ce aveam nevoie sä stim.
Cruz nu putea sä creadä. Tripp mintea. Dacä Nöri dezväluise ceva despre cifru,
Trippar fi intrebat si despre asta acum.
— Cetragedie!
Colturile buzelor lui Tripp se curbarä in sus, iar Cruz ghici crudul adevär.
173
Fu se se Tripp. EI 11 impinsese pe Nöri in izvorul termal. Cruz
se holbä la coman-
dantul submarinului cu oroare. Acesta era mentorul kui, cineva
de la care invätase,
pe care-l admirase, ba chiar in care avusese incredere. Sä
descopere acum cä seful
de partamentului acvatic era capabil de asa ceva reprezenta
pentru el mai mult
de cät un soc. Era o trädare. Nu numai fatä de Cruz, c isi fatäde
Explorer Academy
si tot ce insemna ea. Nu putea fi decät o explicatie.
— Lucrezi pentru Nebula, nu-i asa? TI acuzä Cruz.
Tripp isi lovi usor bärbia cu degetele, prefä cä ndu- se cäse
gändeste.
— S-ar putea. S-arputea.
= Ce nenorocit! mormäi Sailor.
— Eibine,afost amuzant sä facem speologie, dar tre" s-o luäm
din loc, cotoodäci
Tripp. Voi o sä stati aici si-o sä vä prefaceti cä sunteti sculpturi
din gheatä pentru
urmätoarele douäzeci de minute, bine?
Echipa Cousteau dädu energic din cap.
Wardicorn si Tripp bäturä in retragere pe stratul de pietre negre.
Pärul depe
oeafa lui Cruz se zburli. Ceva nu era in regulä. Wardicorn si
Tripp aveau sä plece, pur
si simplu? Si sä-i lase acolo? In viata?
Cänd bärbatii ajunserä la cotitura ce ducea spre iesirea din salä,
Wardicorn isi
bägä pistolul la centurä. Tripp fäcu la fel. Cruz räsuflä usurat.
Poate cä totul va fi
b in e, in cele din urmä. Tripp distrusese jurnalu! si, odatä cu el,
orice sperantä dea
mai gäsi formula mamei lui. Era oare posibil pentru unul ca
Tripp sä se multumeascä
doar cu atät? Si totusi, odatä iesiti din pesterä, Tripp stia cä
exploratorii aveau sä
le spunä autoritätilor ce se intämplase, dar poate se gändea cä,
pänä atunci, el si
gasca lui vor fi ajuns departe.
— E tare misto p-aici, fredonä Tripp, piimbändu-si privirea peste
panglicile
luminoase de gheatä alibasträ de deasupra capetelor lor. Pot sä-
mi imaginez locuri
mai uräte in care sä mori.
— Hei, nu cumwa erau patru? intrebä Wardicorn.
= Nu mai sunt.
Tripp scoase mäna din buzunar si aruncä ceva rotund si verde in
aer.
Lui Cruz ii luä cä teva se c un de ca sä-si dea seama cänu erau n
mär. O in hätä cu
0 mänä p e Bryndis de incheietura mäini si cu cealaltä pe Sailor,
si le trase dupä e
la pämänt.
— Emmett, jos! tipä el cu o secundä inainte ca un bubuit sonor
sä zguduie
pestera.
O ploaiie de bucäti de gheatä incepu sä cadä peste ei. Cruz putea
simti sfichiul
a syte de cioburi bombardändu-i capul, gätul, umerii si spatele.
Furtuna | se päru
cädurä ovesnicie. Cruz mai asteptä incä o jumätate de minut
inainte sä ridice capul.
— E toatä lumea in regula?
— Mda, zise Sailor, ridicändu-se in genunchi.
Awea gheatä in pär.
— Sieu, tusi Bryndis.
I si dädurä drumul si se ridicarä in cet , incetin picioare.
— Emmett? 1] strigä Cruz in surdinä.
Niciun räspuns.
= Emmett? zise Sailor mai tare.
— Ssst! s o pti Bryndis, ridicänd privirea. N-avem nevoie de o surpare
compietä.
— Scuze, Uite.
Dädu din cap spre muntele de piaträ si gheatä din fata lor; 4,5 metri de
därä-
mäturi le blocau iesirea.
Cruz se intoarse spre Bryndis.
— Mai existä vreo iesire?
— Nucred. Tunelul de pe p a rtea oealaltä a dragonului se afundä in
pesterä.
— Sunt sigur cä putem gäsi o iesire, dar hai mai intäi sä-] gäsim pe
Emmett.
Sailor, verificä din celälalt capät.
Cruz se läsä in genunchi längä o lespede de gheatä.
Cei trei se puserä repede pe tveabä ca sä dea la o parte niste sloiuri mari.
Se
intin se rä pe burtä sä se uite sub cele c a re erau prea masive pentru a fi
mutate.
Scormonirä prin toatä sala, dar nu-1 gäsirä pe Emmett.
Cruz veni längä Saflor, care se uita incremeritä la mormanul de piatyä si
gheatä
ce bloca tunelul. Puse o mänä pe umärul ei.
— Ofi reusit sä iasä?
Tonul ei era siab. Temätor.
— Poate,zise el, desi era putin probabil. Emmett poate cä incercase s-o
steargä
s i fu sese 2drobit in urma explozief. In timp ce ochti ise umpleau de
lacrimi, Cruz isi
in fip se värful bocancului in pämänt. Nu putea sä -si dea voie säse
gändeascä la
prietenul lui, altfel si-ar fi pierdut mintile. Trebuia sä fie puternic, ca sä-si
ajute
prietenii sä gäseascä ocale de iesire. Se frecä repede la ochi cu mäna
siapäsä insigna
de comunicatii.
= Cruz cätre Marisol Coronado.
176 T
176 Ta
a W /M

a W /M
Era o iluzie car fi putut sä-si foloseascä transmitätorul din interiorul unui
ghetar, dar trebuia sä incerce.
Niciun räspuns.
— Cruz cätre o ricine de pe Orion aflat in apropiere? Avem o urgentä.
Tot nimic.
Sailor glisä cu degetul pe ecranul mobilukii ei.
— Nuavem semnal nici pe telefon,
Apäsändu-si GPS-ul in zadar, Bryndis oftä,
— Am intrat prea adänc in pesterä ca sä putem primi sau emite vreun
semnal.
Cruz merse tipti längä grämada de moloz. Dädu cu grijä la o parte cäteva pie-
tricele, apoi cäteva färäme de gheatä. Se vedea luminä!
Bryndis 11 urmärea.
— Drägutef o rt, spuse, dar mä indoiesc cä putem face o gaurä suficient de
mare
cät sä putem trece prin ea.
— Nuepentru noi, räspunse cu un zämbet.
- Hä?
— Bryndis, Sailor, veniti in spatele meu. Cruz le fäcu semn cu mäna. O sä
facem
un selfie.
Sailor se incruntä,
— Un selfie? Acum?
Cruz deschise buzunarul din dreapta-jos al uniformei si apäsä insigna in formä
de fagure, prinsä pe rever.
— Mell, porneste.
Din interiorul buzunarului, doi ochi aurii sciipirä cätre el.
— Mell, vinon 2bor in dreptul ochflor, te rog. Porneste camera. Inregistreazä.
Drona-alb in ä se conformä. Cu Mell piutind in fata lui, Cruz tusi.
— E 23 octombrie, iar eu sunt Cruz Coronado, student in anul intäi la Explorer
Aca de my. Colegii mei de echipä sunt si ei aici: Bryndis Jönsdöttir si Sailor
York. Un
a l t membru al echipei, Emmett Lu, se afla si ed cu noi, dar aoum a dispäryt.
Suntem
blocati in pesterile Langjökull, längä dragonul care räde. Tripp Scarlatos si
ofiter
Wardic o rn au provocat o explozie intentionat, ca sä ne blocheze aici. Mai
mult ca
sigurcä surpar ea Ia omorit pe Emmett. Mätusa mea, Marisol Coronado, e
profesoarä
477
la bordul lui Orion, nava noasträ, aflatä la docuri in portul din
Reykjavik. Vä rog s-o
c o ntactati. Vä rugäm sä aduceti ajutoare. Aruncä o privire prin
inchisoarea lor de
gheatä. Si vä rog sä vä gräbiti. Mell, opreste inregistrarea.
Cruz prinse drona si o puse längä deschizätura pe care o fäcuse.
— Melll, zboard la Olvirsson Outfitters, la baza muntelui, si inmäneazä
cuplului
ce detine centrul de inchiriere ultima inregistrare pe care am fäcut-o. Ar
trebui sä
obtii coordona te le GPS ale magazinului imediat ce iesi din pesterä.
Confirmä, te rog.
Mbina clipi spre e! de dovä ori ca sä arate cä intelesese.
— Mell,du-te.
Cei trei privirä cum UAV-ul zumzäi prin mica bresä. Rämaserä acolo
cäteva
minute dupä ce albina plecase.
— Spercäosäreuseascä.
Brydis nu pärea prea increzätoare.
— Osäreuseascä, o asigurä Cruz. M-a salvat de muite ori.
Stomaculluialese acel moment ca sä ghiortäie fioros, amintindu-icä nu
mäncase
nimic toatä ziua.
Fetele zämbirä.
Cruz isi deschise termosul. Era doar pe jumätate piin. Uitase sä-l umple
inainte
sä plece de la gheizer. Stiind cä va trebui säle ajungä cät mai mult, luä
doar o inghi-
titurä micä.
Bryndis se cäutä prin buzunare.
— Am deacasä niste päine prezelde la cina de asearä.
Cruzi si ce rcetä si el buzunarele, dar tot ce gäsi fu brelocul in formä de
piacä de
surfin miniaturä, capsula memoriei si o jumätate de pachet de gumä de
mestecat.
Arfi trebuit sä se gändeascä sä-si ia mäncare la el.
— Amcäteva batoane proteice, spuse Sailor.
— Mai bine le-am pästra pentru mai tärziu pe alea.
Bryndis impärti päinea in trei bucäti.
O mäncarä incet.
Cruz tocmai inghitea ultima Imbucäturä cänd väzu cu coada ochiului
ceva iesind
dintre därämäturi. Husa protectoare de la Lani! O scoase de aoolo si
mäturä praful
de la urmele de tälpi ale lui Tripp. Scoase cu grijä jurnalui din plic,
— Nici mäcar nu e indoit, zise Sailor,

m
Era posibi] sä fi rämas intact? Poate, dar n-avea cum sä afle asta aici — nu
de
fatä cu Bryndis. Strecurä holo-jurnalul inapoi in pticul de la Lani si 11 bägä
apoiin
buzunarul uniformei. Se asezä jos, la baza dragonului care räde, längä fete.
Bryndis
urmärea curbura unei pietre cu värful degetului inmänusat. Se uitä in sus,
lungin-
du- si gätul incoace si-ncolo, ca si cänd ar fi studiat stälpul din toate
unghiurile.
Cruz se vitä la Sailor. O intre bare apäru intre ei — una pe care o puneau
sprän-
cenele lui Cruz si la care räspundea dänd din cap Sailor.
Incre de rea era un lucru tare ciudat. Usor de cerut. Greu de acortiat.
Ridicändu-si bärbia, Cruz scoase snurul ce-iatärna la gät. Sailor 1 luä in
vizor ca
sä studieze mai bine cele dovä piese unite.
— Doo! AI doilea fragment! Si uite ce bine se potrivesc!
Bryndis isi duse mäna la cap.
— Ce-iasta?
— Ceeacecautä Tripp si Wardicorn. Intr-un fel. O sä-ti explic mai tärziu, li
spuse,
ascunzänd cifrul inapoi sub bluzä.
Sailor 11 stränse de brat.
— M reugsit, Cruz. Chiar ai reusit.
— Noiam reusit, insistä el. N-as fi putut ajunge atät de departe färä voi douä,
si Lani, si Emmett.
Emmett. Cruz simti un junghi de tristete sträpungändu-1. Nu putea sä-si
ima-
gineze Academia färä prietenul kui. Cum ar fi putut sä cälätoreascä prin
lume cu
ceilalti exploratori, dar färä Emmett? Era ceva de neimaginat. De nesuportat.
B2zzz! Bzzz2! Bzzz!
Cruz se ridicä in picioare. Drona-albinä se intorsese.
— Meill! Mefl, aratä parametrii de zbor si filmärile noi.
— N-adurat prea mult, strigä Sailor. Cät sä fi trecut — douä ore?
— Treizeci si sapte de minute, spuse Bryndis sec.
Sailor isi frecä mänusile una de alta.
— Ce mä bucur cä vine o echipä de salvare!
— Ar putea sä dureze ceva pänä sä ajungä, ii atrase atentia Bryndis.
= Dar vin - asta-i tot ce conteazä.
Cruz citea datele pe care Mefl le proiecta in fata lui.
— Ää.. Nu-mi face pläcere sä vä stric petrecerea.
179
Sailor se trase mai aproape.
— Ces-aintämplat?
— Jurna lul de zb o r al lui Mell aratä cä a mers doar o sutä cincisprezece
metri.
- Asa, si?
— Si noi am mers aproape un kilometru prin galerii— cam in jur de opt sute
de
metri? Prin urmare, ea nici mäcar n-a ajuns la iesirea din pesterä. Nici mäcar
pe-aproape.
— Probabil nu functioneazä bine, zise Bryndis. S-ar putea ca frigul sä-
ifiafectat
circuitele?
— Poate, dar mä indoiesc, räspunse Cruz. Autoanaliza aratä cä totul functio-
n e a zä bine. In plus, eae conceputä sä rezistela temperaturiintre -45 si -65"
Celsius.
— Trebuie sä fi dat peste vreun curent de aer, gändi Sailor cu voce tare. Si s-0
fi chinuit sä gäseascä in zbor o iesire ca sä-si ducä misiunea pänä la capät.
— Asacred si eu. Cruz cit ea in continuare diagramele. Se pare cä Mell a
incercat.
sä trimitä un semn al ca säse conecteze la sistemul GPS, dar n-a putut. Ba
chiar a
incer ca t sä trimitä mesajul pe c are I-am inregistrat, ca ultimä solutie. Bryndis
are
dreptate. Nu primim s in u emitem semnale. Meil, inchide statisticile.
Frumoasä
incercare. Multumesc orioum.
Isi läsä capul in jos, aproape cu pärere de räu.
— Decesä n un e uitäm prin memoria video a lui Mell? sugerä Bryndis. Dacä
vremea chiar i-a afectat sistemul de analiizä, s-ar putea sä ne sca pe vreun
mesaj pe
care cineva ni I-ar fi putut trimite...
— Am verificat deja. Cruz scuturä din cap, arätänd cä nu gäsise nimic. Mell,
inchide-te.
 Doi ochi aurii minusculi se intunecarä.
Sarlor se cutremurä.
= Cruz, vrei sä spui cä...
Cruz isi ridicä privirea de la mica dronä ce se odihnea pe degetul lui mare.
— Nu vine nimeni dupä noi.

180 —
» 180 1-77 —=a
» SAILOR Ti dädu lui Bryndis o bucatä de gheatä cät un präjitor
de päine, iar ea i-0 oferi mai departe kui Cruz, care o puse usor pe mormanu! mic
de resturi de längä peretele pesterii. Incercau sä elibereze tunelul de iesire. Era
otreabä anevoioasä. Expozia destabilizase tavanul si, din cänd in cänd, un bloc de
gheatä se desprindea si se prävälea spre ei ca un proiectil. In momentele acelea,
trebuiau sä se ascundä repede sub aripa n ea grä a dragonului, sä astepteca praful
sä se aseze, apoi sä incerce din nou. In ultimele douä ore, cäzuserä mai multe
chestii decät reusiserä sä dea ei la o parte; cu toate astea, nimeni nu voia sä
admitä cä se incäpätänau sä reuseascä intr-o misiune färä sperantä.
Cänd Sailor se intinse dupä o altä bucatä de gheatä, un trosnet se auzi cu ecou
prin cavernä.
— Fugiti! strigä Cruz.
Ajunserä la stälpul dragonului räzänd cu o secunda inainte ca o grindinä sä cadä
in zona in care poposiserä mai devreme.
— Grozav, oemu Sailor. Ce ne facem? Nu putem pleca s in uputem rämäne.
— Are dreptate. Bryndis se uitä la Cruz. Dacä o tinem totasa, am putea declansa
0 nouvä avalansä. Dar dacä nu...
Dchii lui Cruz urmärirä cum curbura aripii intinse a dragonului se pierdea in
tavanul albastru, cristalin. Lumina zilei inoepea sä se stingä. Corpul N era cald, m
tumitä gecii de-a v-ati asounselea”, dar mäinile Ti erau albe de frig. Emmett incä
purta mänusile. Si murea de foame. Trebuia sä existe o cale de iesire din locul ace
181
Dar care?
.BGändeste. Gändeste!"
Cruzisi bägä mä in ile inghetate inapoi in buzunare. Degetele lui dädurä
peste
ceva tare — capsula timpului. O scoase afarä, inclinändu-si mäna ca s-o
vadä ros-
togol in du-se dintr-o parte in alta. Trecuserä ceva säptämäni de cänd echipa
Couste a u cästigase vänätoarea de comori a lui Taryn, iar el incä avea sä-si
punä
o s in gurä amintire in capsulä. Cruz stia ce voia sä punä in seiful de
amintiri, dar
fusese prea obosit...
Awea suficient timp acum.
Inspiränd usor, Cruz inchi se ochii. Cänd simti capsula tremuränd, mintea lui
se
intoarse intr-un loc pe care nu voia sä-| vite niciodatä. Ascultä din nou un
vaier
prelung si trist räsunänd prin Golful Fundy si cuvintele care ieseau din
translatorul
lui F a nchon. Chin. Obositä. Durere." Prin ceata albästrui-turcoaz a
oceanului, Cruz
isi privea ooechipierii lucränd cot la cot ca sä taie plasele de pescuit in care
se prin-
seserä balenele bune. Väzu unduirea unei cozi eliberate, o funie lungä
desfäsurän-
du-se si un pui incäntat inotänd spre mama lui Ajutor. Recunostintä. lubire.”
Doar
dupä ce grupul spar se spuma märii si se zbengui, cu soarele lucind pe
spatele lor gri,
Cruz deschise ochii.
Isi desfäcu pummul. In palma lut, capsula avea o luminä purpurie. Reusise.
Amintirea N fusese inregistratä. Dar va mai avea altcineva ocazia sä o
reträiascä?
Era interesant cum capsula mov fi lumina palma si peretele de gheatä de
längä el.
Ji amintea de designul de la banca de seminte din Svalbard. Puteai s-o vezi
cale de
cätiva kilometri, multumitä luminii reflectate pe zäpadä, chiar mai puternicä
noaptea.
Cruz se uitä in sus l a tavanu! pesterii, apoi inapoi la capsula din mäna lui.
Tavan.
Capsulä. Tavan. Capsulä. Oare era posibil? Cruz se intoarse brusc spre fete.
— Credcä stiu cum sä iesim de-aici, sau cumsä däm un semn cä suntem
aici.
— Cum? intrebarä Bryndis si Sailor la unison.
Cruz arätä in sus.
— Dacä putemvedealumina soarelui prin gheatä, pänä aici, pe timpul zilei,
atunci
poate cä va functiona si invers.
Sailor Ti urmäri privirea.
= Vreisä spui cä..
— Poate cineva de la suprafatä o sä vadä lumina pe care o folosim noaptea.
182
m
Bryndis isi tuguie buzele.
— Tuitidai s eama cät de groasä e gheata asta?
— Stiu, d ar Tripp ne-a dat deja un bränci, Explozia a scuturat o bunä parte
din tavan, gändi Cruz cu voce tare. Dacä adunäm toate lucrurile pe care le-am
adus c un o i si care fac luminä — lanterne, te le foane mobile, tablete —, sile
Imprästiem pe pode a sub cea mai subtire portiune a boltei, poate reusim sä
atragem atentia cuiva.
— Este un mare ,poate”, zise Bryndis.
— Nu neapärat, o contrazise Sailor. Cineva care s-ar deplasa cu vreo masinä
pe
ghet ar sau care ar zbura deasupra ar putea s-o vadä. Putem fdlosi
incärcätoarele cu
e ne rgie caloricä sä ne incärcäm dispozitivele mai intäi.
— Bunä idee, zise Cruz.
Bryndis tsi dädu jos casca si inoepu sä-si scoatä frontala.
Cät timp se incärcau dispozitivele, se scotocirä prin buzunare si rucsaci in cäu-
t a rea a orioe se aprin de. Adunändu-si prada, se strecurarä pänä la mormanu!
de
gheatä si piaträ sfärämatä ce bloca tunelul. Fiecare lucru fu aprins inainte sä fie
pus
pe jos längä celelalte. Aveau trei frontale, trei lantere, trei celulare, douä
tablete, 0
pereche de s o sete cu fa ntome si LED-uri (prin amabilitatea lui Sailor), o
capsulä a
timpului, un breloc in formä de placä de surf cu beculet si...
Cruz isi de sfäcu fermoarul de la pufoaicä.
— Mell, porneste.
Oalbinä UAV.
Ararjarä totul si se dädurä inapoi ca sä-si admire opera.
— Probabil o sä se reflecte mai multa luminä decät avem noi impresia, spuse
Sailor. Si asta pentru cä nu stäm in partea care trebuie, atäta tot.
— Corect- Si-osä lumineze mai puternic, pe mäsurä oe se face intuneric, zise
Cruz.
Cei trei rämaserä cu ochii pironiti in pämänt.
Dintr-odatä se fäcu liniste. Nici un ul nu voia sä fie primul care sä recunoascä:
nu
se forma suficientä luminä.
Pänä si licuricii care atärnau de urechile lui Bryndis se legänau dezaprobator.
Cruz privea cu frustrare insectele emaflate balansändu-se inainte si inapoi. Stai
putin! Cruz isi dädu o palmä peste frunte. Cum era posibil sä uite?
— Bryndis, cercefi täi!

n 07" 184 (4
-—(4N
— Ups. scuze, am vitat sä-i pun si pe ei.
Dädu sä sii scoatä.
— Nulaasta mä refer. Voiam sä 2ic...
Cruz se zvärcoli sä iasä afarä din pufoaicä. itrase mänecfle pe dos ca s-
ointoarcä
pe partea cu camuflajul sisä scoatä in evide ntä parteacu gri si apäsä butonul
depe
interiorul gulerului. Brusc, mii de luminite albastre si verzi apärurä.
— Asta ! Adu-ti amint e , partea vizibilä a gecii e bioluminescentä!
— Asae!
Sailor si Bryndis se gräbirä sä-| imite.
— Aratä ca ochelarii lui Emmett, chicoti Sailor imediat ce gecile incepurä sä
scfipeascä sisä pulseze luminos.
— Sau caaranjamentul de deasupra inträrii in banca apocalipsei, zise Cruz.
— Sau ca marea fosforescentä, adäugä Bryndis.
— Ce-iaia? intrebä Sailor.
— Bacterii bioluminesoente care plutesc in ocean. E atät de luminoasä, cä
poate
fi väzutä de sateliti, din spatiu.
Cei trei se privirä. Chiar s-ar putea sä functioneze!
Intinserägecile lui Cruz si Sail o r pe jos, längä celelalte lumini, dar o pästrarä
pea lui Bryndis. Aveau nevoie de cel putin o sur sä de cäldurä, ca sä nu inghete
de frig. Adunati la baza stäncii in formä de dragon, exploratorii se cuibärirä
sub pufoaica lui Brydis. Cruz si Bryndis, care erau la capete, bägarä cäte un
brat pe mänecä.
Trioul privi cum se lasä intunerioul si asteptä.
Sailor cäscä.
— Mi-ar pläoea la nebunie sä väd marea fosforescentä din spatiu. Mä intreb de
ce sträluceste.
— Amdititunarticoldespre ea, zise Cruz. Bacteriile lumineazä ca sä atragä
pestii
sisä fie mäncate.
= Intentionat?
— Ihm. Cicä sunt infulecate si supravietutesc din nutrientii aflati in burta pes-
t el ui, in timp o e el continuä sä inoate linistit. Astfel, bacteria cälätoreste de o
mie
de ori mai departe decät ar fi in stare de una singurä.
— Deci,intr-un fel ciudat, bacterifle astea sunt exploratori, ca si noi.
185
Cruz chicoti.
— Asa se pare.
— Bi o luminesoenta functioneazä doar dacä cineva o vede. Vocea lui
Bryndis era
0 50aptä vagä. Dacä nu e nimeni. stiti voi... acolo, afarä?
Fata mätusii Marisol apäru in mintea lui Cruz.
— Sunt afarä.
Dar erau, oare? Cruz nu spusese nimänui unde se duce — nici mäcar mätusti
— si
pr o babil cä nici Brydis, Emmett si Sailor nu o fäcuserä. Singurul lucru pe
care Tl stiau
Taryn si toti ceflalti de la bordul lui Orion era cä patru studenti lipseau. Nu
aveau
nicio idee de unde sä inceapä cäutärile. Si dacä, printr-o minune, le luau
urma pänä
la Langjökull si le gäseau masina Inchiriatä, ce fäceau in continuare? De
unde sä stie
cä eierau in pesterä? Cum sä-si dea seama cä exploratorii rämäseserä blocati
acolo?
Cruz nu-si mai put ea simti degetele. Fata fi era siea rece.
Probabil cä adormise, pentru cä urmätorui lucru de care fu constient era un
ghiont in frunte.
— Au!
Miji ochii. Drona-albina zbura spre stänga, apoi spre dreapta.
— Ces-aintämplat, Mell? A, desigur. Trebuie sä te pun la incärcat din nou.
Stai asa.
Cruz se ridicä si-si frecä gätul intepenit.
Drona clipea din ochi cätre el.
— Stiu, stiu. Lasä-mä o secundä, Mefl, trebuie sä iau incärcätorul..
Stail Era ceea ce credea el cä este? Mell fäcu o tumbä si clipi spre el din
nou. Trei semnale scurte. Trei lungi. Apoi alte trei scurte. Intr-adevär! Mell
dädea semnalu! in ternational pentru salvare SOS. Fie cineva tocmai intrase
in
cabina lor de pe Orion, fie...
— Sailor, Bryndis, treziti-vä!
— M-am trezit, m-am trezit, gemu Sailor, cu pleoapele fluturändu-i.
Capul lui Bryndis se iti de sub geacä. A ve apäru l el ectrizat.
— Ces-aintämplat? A muscat vreun peste?
— Dapl chiui Cruz. Cel mai mare.
Emmett,

m
» -CUM ADICA
tn tn

«100110 me
Emmett rämase in continuare cu fata spre biroul lui.
— Le-am pr o mis lui Sailor si Bryndis cä o sä le astept si pe ele. O
ajutä pe Taryn.
Vor ajunge in jumätate de orä.
Cruz se tränti pe spate in patu! lui. Se bucura cä era jar pe navä, chiar
dacä
Emmett (I tinea in suspans in loc sä-i spunä de cum reusise sä iasä din
pesterä
färä cea mai micä zgärieturä.
— Bine,sedädubätut Cruz. Dar, cätasteptäm, poti mäcar sä-mi spui
despre Arhivä.
Ob se rvä cum colegul lui de carnerä se incordeazä.
= Ei, haid e , 1] presä Cruz. Ai 2is c-o sä-mi explici mai incolo. Acum
emai incolo".
— Biine, dar dac-o fac...
— Da, da, da, juv sä nu spun nimänui. Hai, zi!
Emmett veni sä se aseze la capul patului lui Cruz.
187
— Arhiva e un megaseif ultrasecret, extrem de bine securizat, cu
climat
controlat, localizat sub Acadernie. In ea, sunt pästrate unele dintre
cele mai
— Päi. Nu stiu. Nu m-am gändit niciodatä la asta.
— Ei bine, gändeste-te. Suntem la un cutremur, un dezastru nuclear, un
räzboi distantä de a pierde tot. Pe acelasi principiu pentru care a fost fäcut
Seiful Apoc a lipsei, ca sä protejeze rezerva de hranä, Arhiva a fost
conceputä sä
ne protejeze cultura.
Ochelarii in formä de discuri ai lui Emmett fulgerau inty-un roz fuchsia
aprins,
ce ea ce insemna cä era sincer.
— Telescopul veritabil al lui Galileo, discursul de la Gettysburg, formula
pentru coca-cola, adevärul despre extraterestrii — totul se aflä intre peretii
Arhiveil
Cu pielea de gäin ä, Cruz se ridicä incet in capul oaselor.
— Tuchiar vorbesti serios.
— Extrem de serios.
Cruz incercä sä cuprindä cu mintea oeea ce-i spusese colegul de camerä.
— Nar fi putut... N-au... Oare ar?
Emmett ränji.
— Atunci, tu cum ai aflat de ea?
Prietenul lui ridicä un deget.
— Cäteun secret odatäa.
— Nu-ide mirare cä mätusa Marisol mi-a zis sä uit de asta.
— E oarecum confidential; chiar mai mult decät Synthesis.
= Fanchon cätre Emmett Lu.
Tresärirä amändoi la auzul vocii li Fanchon räsunänd in insigna de
comunicatii
alui Emmett.
Emmett apäsä pe insigna lui.
= AiciEmmett.
- Egata.
Emmett säri in picioare.
— Vin imediat! Haide, Cruz.
— Dar Sailor si Bryndis...
— Osäne vedem cu ele mai tärziu.
Imediat ce trecurä pe längä Ali si Zane pe hol, Cruz TI inghionti pe Emmett.
— Ceilaiti exploratori stiu ce s-a intämplat pe ghetar?

0d-y) —a
— To atä lumea crede cä a fost doar un accident, spuse in coltul gurii.
Fäceam
fotografii pentru povestea noasträ cu topirea ghetarilor, primitä ca
temä de la
doamna Benedict, cänd caverna de gheatä s-a präbusit sub noi.
— Darcum rämäne cu Tripp si Wardicorn?
— Nimeni nui-a väzut. Ciroulä o grämadä de zvonuri, bineinteles. Nu
cred c-or sä
aibä indäzneala sä se mai arate pe-aici.
Cruz nu era la fel de sigur.
Abia intraserä in laboratorul de stiinte cänd Fanchon le-a lipit ceva pe
uniforme.
Cruz seuitä la stickerul de cinci pe zece centimetri dela pieptul säu.
Era acoperit cu
päträtele miciargintii. Cänd se misca , päträtelele sclipeau multic olor
cao hologramä,
dar nu apärea nicio imag in e. O hologramä färä imagine? Cruz se vitä
la ea, in astep-
tarea unei explicatii.
t ii L a
uiriz a
— Sunteti mändrii purtätori a i insignei cu izati Lumagin, zise
Fanchon,
ridicändu-si pe crestet o pereche de ochelari de protectie, peste
bandana cu
imprim e ul e o p a rd. Apäsati-o de douä ori cu douä degete, si insigna
va elibera 0
retea organicä Lumagin care vä acoperä si se sincronizeazä cu reteaua
de neuroni
din creierele voastre — cu substanta albä, mai exact. Puteti folosi apoi
gändurile
ca sä schimbati culoarea, imprimeul si textura oricärui lucru pe care-]
purtati:
cämä si , pantaloni, pantofi, chiar si lenjerie de corp, dacä vreti. Puteti
face ceea
ceafäcut Emmettin pestera de gheatä si sä väcamuflati, sau puteti face
opusul,
c a sä fiti usor d e reperat — alegerea ea voasträ.
Cu gura cäscatä, Cruz ii dädu un ghiont lui Emmett.
— Deciastaai fäcut! Asa ai iesit din pesterä färä sä te vadä nimeni!
Emmett isi indreptä spatele.
— Mi-am folosit jacheta uniformei pentru prima incercare — atunci
cänd mi-ai
väzut mäneca fäcändu-se rosie. Pentru a doua incercare, mi-am dat cu
spray geaca
vde-a v-ati ascunselea”, dar nu apucasem s-o testez pänä ce...
Fanch o n ridicä o spränceanä si le zämbi intelegätor.
— Osävä las sä povestiti, spuse, cäutändu-si ceva de fäcut in cealaitä
parte a
laboratorului.
— « Cänd Tripp si Wardicorn au apärut in pesterä, terminä fraza Cruz.
Te-ai
camuflat cu ajutorui peretilor de gheatä si ai iesit de acolo färä sä-si
dea careva
seama, nici mäcar noi!
189
— Doar cä lucrurile n-au mers asa cum m-as fi asteptat. Emmett fäcu semn cu
ochiul. N-am stiut cä Tripp avea de gänd sä ne blocheze in cavemä. M-am
gändit cä
Wardicomn va incepe sä tragä cu pistolul, asa cä, atunci cänd cei doi s-au dus
in tunel,
meam strecurat in spatele lor sä le i au pistoalele, dar pänä sä mä dezmeticesc,
au
declansat explozia si voi ati rä mas prinsi inäuntru. Am fugit cät de repede am
putut
ca sä caut ajutoare.
— Geriial, Emmett. Cruz TI bätu pe umär. Geniall
— OKI strigä F a nchon din partea cealaltä a incäperii. Sunteti gata sä vä
testati
insignele?
Cruz Ti fäcu semn lui Emmett, care ii räspunse la fel.
— Tu primul, spuse Emmett. Vreau ca tu sä fii prima persoanä care o foloseste
oficial.
Cruz isi apäsä in signa de douä ori. Acum, in ce sä-si schimbe jacheta unifor-
mei? Primwl gänd se duse la pätutul rosu cu gri din ecosez al lui Hubbard.
Privi
cum geaca incepu sä | se välureascä asemenea märii in timpul fluxului. Cäteva
se cun de mai tärziu, aruncä reflexe argintii, apoi se prefäcu in modelul de
tartan
cunoscut, din cukcusul terrierului. Cruz intinse bratele.
— Chiar functioneazä!
— Bin e inteles cä functioneazä, zise Fanchon. Totusi, nu e permanent. Durata
de pinde de materialul pe care-I porti cu adevärat. Am descoperit cä pare sä
dureze
m ai mult pe bumbac, mätase silänä -stii tu, tesäturi naturale. Cu astea, ai
asigurate
aproximativ patru oredecamuflaj. Petesäturiartificiale, adicä väscozä. nailon,
acrilic
si c o mbinatii cu poliester, dureazä cam o ord si jumätate.
Lui Cruz ti mirosi a ceva dulce. Adulmecä aerul. Simti mirosul de acasä.
— Fructul pasiunii?
— Miun nasfin, räse inginerul-sef. I-am dat miros de maracuja. Ideea Ti
apartine
lui Emmett. Astfel, purtätoru! stie cä geaca i-a fost activatä. De asemenea, am
configurat-o astfel incät reteaua de Lumagin sä nu se intindä pe vreo portiune
de
piele expusä, d a r dacä intri cu mwa in oontact cuea — extem sau intern — n-
0 säti
facä vreun räu. Nu e toxicä, atäta vreme cät nu esti alergic la fructul pasiunii.
Trägänd de geaca lui, Emmett incerca sä ceroeteze autocolantul rästurnat.
— Fanchon, cäte trombocite reflectorizante ai folosit?
— Saisprezece. Atätea par sä dea acoperirea optimä.
190
m
— Sice se intämplä dacä se udä?
— Biopärzaerezistentälaapä. E, de asemenea, insensibilä la luminä,
inclusivraze
solare, raze gamma, raze ultraviolete, micro unde, raze X si unde
radio...
Cät timp Emmett continua sä o bombardeze pe Fanchon cu intrebäri,
Cruz
astepta räbdät o r. Sidril scoase capul dintr-un cubicul din apropiere.
Aruncä o privire
asupra gecii de tartan rosu ou gri.
— Mise pare mie sau porti patul lui Hubbard?
— Nuchiar. Cruz Isi simtea obrajii arzänd. Sper cä Fanchon are
dreptate cu acele
patru ore cät ti ia lui Lumagin sä i se ducä efectul, pentru cä, altfel,
nu sunt sigur
cum as putea sä-mi fac jacheta sä fie cuma fost.
Sidril fi zämbi smechereste.
— Are dreptate. Mereu are dreptate. Mä duc sä gäsescceva de
rontäit. Ne vedem
mai incolo.
In timp ce sefa de laborator t si päräsea spatiul de lueru, Cruz 2äri
ceva rotund si
negru in spatele ei.
In i ma i se stränse. Era casca TUC.
Cruz learuncä o privire lui Fanchon si Emmett, care se mutaserä la
un calculator
sä discute, si se trase inspre cubiodlul pe care Sidril tocmai 1]
päräsise. Imediat ce
auzi usa de la laboratorul de stiin te inchizändu-se, el pätrunse in
birou. Casca TUC
stätea pe o masä längä un calculator. Sidril läsase deschisä o
fereasträ cu ood, pe
la ptop. Era log-ul de la casca TUC, derulat pänä la uitimele inträri.
=]
+
=
10/16
Status
Casca TUC nu functioneazä
Rezultatele diagn o sticului: esec räsunätor cauzat de o infiltrare
noautorizatä in sistemul informatic integrat. Autor necunoscut.
Note
Sidril, te rog sä rulezi programul meu Hacker Tracker, sä veri dacä
pu t e m gäsi vre o inform atie despre originea ataculului. De aseme-
ne,trmitrapotulnlieifäcte cä tiiTCcäredihtoer,
putmgäivr o in for a ti e de sreorginaat cu luli.D nea, trimite raportul analizei
fäcute cäytii TUC cätre dr. Hightower,
tot personalu! Orion, Tripp Scarlatos si cäpitanul Iskandar. Voi vorbi
ttp e rsn a luOr o n persona! cu Cruz,
Fa
22-10
Note
Am rulat pr o gramul de urmärire nonstop timp deo säptämänä, dar
m- a m l o vit d e un zid cänd am in cercat sä identific hackerul. Elsauea
giaacopritnrmeeIoiname,crdcfoa te puinpo
m a l o vti cä d in e rct si de tifchakerulsue gi-a acoperit bine urmele. In opinia
mea, cred cäe foarte putin pro-
b a bil sä determinäm vreodatä cine a fost atacatorul sau cum a avut
acces la sistem.
Sv
23-10
Status
Casca TUC functioneazä
Rerultatela Jiagnosticului- sistemu! informetic integrat, modulul
de recircu la re a aerului si translatoru! functioneazä la parametri
normali.
Note
Sidiril, am reparat casca TUC, dar mi-e teamä cä n-am reugit sä des-
Sidiil, a r e pratcacaTU,drmie te mä care gisds- coperim hackerul sau metoda
prin care s-a infiltrat in sistem. Am
decis sä Intrerup dervoltärile pentru casca Translator Universa!
Cetaceic pänä cänd voi intäri securitatesa. Te rog sä srhivezi casca,
inclu si v toste log-urile de cercetare si notele.
Fa
Nu!”
Cruz aproape cä tipä chiar acolo, in mijlocul laboratorului. Fanchon nu putea
sä renunte la TUC. Pur si simplu nu putea! Era sigur cä, in cele din urmä, avea sä
dea peste o solutie pentru bresa de securitate a cästii. Dacä Fanchon si-ar fi
putut ve dea inventia in actiune, in Golful Fundy, atunci si-ar fi dat seama cät de
uimitoare era..
— Cruz? strigä Fanchon. Mai esti aici?
— Aici sunt!
Tesi repede din cubicul.
— Vreau sä-ti mai arät ceva, spuse ea, fäcändu-i semn cu mäna s-o urmeze
Inty-un coft al laboratorului. Cred c-o sä-ti placä.
Cruz se vitä la Emmett, care ridicä din umeri,
— Puneti-vä ästia.
Le dädu fiecäruia o pereche de ochelari de protectie inainte sä si-i punä pe
ai ei. Tastä un cod pe o cutie gri de peun raft, apoi isi apropie ochiul de ecran
sä-i scaneze irisul. Usa cutiei se deschise, jar Fanch o n scoase o minge neagrä
cam de märimea unei Sfarmä-fälci'. Cäteva cercuri albastre goale erau presärate
pe suprafata ei ca niste gogosi in miniaturä. Tinänd-o in mänä, Fanchon zämbi.
— Acesta este un octopod. Sä zicem cä aveti nevoie sä scäpati
repedede unatacator. 0 apäsare-sioctopodul
elibereazä un spray care paralizeazä
sistemul nervos central al agresorului.
Fässs!
Cruz si Emmett fäcurä un pas
mare inapoi.
= Linistiti-vä, nu am actionat
spray-ul p e bune. In plus, efectul e
temporar.
— Cecontine? intrebä Cruz.
— E un mix de plante si minerale,
Tmpreunä cu o singurä picäturä de venin
de caracatitä cu inele abastre.
"Jaubreaker, tip de bomboanä drd. de dimenstuni mari
193
— Cuinele albastre? Am citit despre ea! exclamä Emmett, dändu-se in spate
si mai mult. E caracatita aia drägutä car e se gäseste in Australia siesi unul
din tre cele mai veninoase animale din lume. Inelele ei incep sä lumineze
chiar
inainte sä muste.
— Corect, spuse Fanchon. Muscätura ei abia poate fi simtitä de oameni, dar
tetr o dotox in a pe care o elibereazä in sänge iti paralizeazä diafragma, si
atunci nu
poti respira färä un inhalator. Pentru aceia care supravietuiesc, toxina se
eliminä
cam in cincispr e zece ore. Incä nu is-a gäsit un antidot. Octopodul meu e
mult mai
put in periculos insä. Efectul de paralizie disp are in cincisprezece minute.
Sinuare
e fecte adverse — cel putin, nu din cäte stiu. li dädu bila lui Cruz. Asta e
pentru tine.
Era socat.
— Pentru mine?
Ea isi arcui o spränce anä, ceea ce-1 fäcu pe Cruz sä se intrebe dacä stia de
ce
Tripp si Wardicorn incercaserä sä le facä räu.
— M-am gändit cä o sä-ti pr in dä bine, cu toate cäte s-au intämpiat in
ultima
vreme. Totod a tä, se bazeazä pe munca de cercetare a mamei tale.
Asta-i atrase atentia lui Cruz.
— Cewreisä spui?
— Ti- a m mai ziscä am citit tot ce-a scris. Asta euna dintre idefle pe care n-
a
mai apucat sä le dezvolte. Nu exista tehnologia necesarä s-o pui in practicä,
acum
novä ani. Ea zämbi. Dar in prezent existä.
Cruz se aplecä sä se uite mai bine. Fanchon ii puse cu bländete globul in
mänä.
— Veziciocul mic si gaben? Pe acolo pulverizeazä. Tinteste atacatorul cu
ciocul;
pune-ti de getul mare in mijlocul cercului albastru de pe lateralä si apasä.
Inelele 0
sä lumineze cinci secunde, dupä care o sä elibereze un jet timp de dovä
secunde,
ce ea ce iti este de ajuns — crede-mä. E doar pentru t ine, asa cäte rog sä-] tii
in
buzunar. S in u le spune cel o rialti exploratori, cä o sä vrea si ei unul. Nu
sunt sigurä
cä Dugan este pregätit pentru un astfel de accesoriu.
— B-bine, dacä esti sigurä de asta.
— Sunt foarte sigurä.
— Multumesc, Fanchon.
Cruz puse cu grijä bila intr-un buzunar exterior, cänd dädu cu värful
degetelor
peste alteeva. In acea fractiune de secumdä, avu o idee.

m
— Fanchon, am si eu ceva pentru tine.
= Serios? Pentru mine?
— Pentru ea?
Emmett era confuz.
= Intinde mäna.
Cänd ea fäcu intocmai, Cruz ti puse cadoul in palmä.
Fanchon se holbä la capsula timpului, ce lumina liliachiu. Stia ce era,
binein-
teles, fiind inventia ei. Dar nu avea nicio idee ce moment continea.
— Doar priveste amintirea, o rugä Cruz. lar apoi, dacä tot o sä mai vrei sä
renunti la TUC, ei bine, o sä intelegem.
Emmett dädea din cap si zämbea.
Aruncändu-le o privire scepticä, inginerul-sef inchise ochii Si pumnul.
Pentru
urmät o arele cäteva minute, cei doi exploratori o urmärirä in timp ce
reträia
Operatiunea Salvarea Cetaceelor din perspectiva lui Cruz. Incepu sä-si
miste
bratele, ca si cänd ar fi inotat cu echipa Cousteau, ceea ce-i fäcu pe
Emmett si
Cruz sä rädä.
= Oo! exclamä ea.
Capul i se inclinä in jos, spre coapsä, iar Cruz stiu cä ajunsese la partea
cänd
puiu! 11 inghiontise. Dupä aceea, urmä un sir de aah”, si ,uau," si ooh", iar
explorator ii se convinserä, inainte ca ea sä deschidä ochii, cä lui Cruz ii
iesise
schema.
TUC nu avea sä fie uitat intr-un dulap, pänä la urmä.
Dr. Fanchon Ouflls, sefä a departamentului de tehnologie si inovatie in
stiintä,
se räzgändise.

195
=- i vorbit cu Cangur si cu Mangustä?
+ Ehiar acum. Cangur s e ascunde, iar Mangustä... e mort. A cäzut
Did eK CITI
kts 10 TULUT UUT TUKO
= Levle Inu Stu
5-i pärea räu. Nu stia de ce,
rescott nu puteä säi spunä
sä
dar nu putea sä se adune ca
sä spunä asta
Drept räspuns, auzi doar päräitu! focului de la capätul firului. Pentru
convorbirea aceasta, Brume indreptase telefonul spre un foc ce ardea
cu välvätäiintr-un 5
MUTLSTT Ke I LSA K EKAT SETA STE M STeIS TTT TKTT
tat. Pe politä, un ingeras cu pärui cret se uita la Prescott dintre suluri
de frunze de smochin. Prescott se simtea aiurea sä se holbeze la fläcäri
LTL
T TTSILN
KEIKI
VL
L K T E PTS LK
PK
EI UK
TTA ILE MTT LOK ITA ST MLT
a e SN Ke A TTA YI T YI KS LE VK SIN TA KT]
fäcut m a icä -sa. Suntem destul de convinsi cäa gravat formula pe piaträ,
desi ar putea sä fie t o t un cod sau o hartä. Noi... ääs-pu $tim sigur.
in si sta se , spunändu-i cä odatä ce se va relaxa si isi va läsa corpul sä-si
[OP KTSN Tat: MLT L LVI N STCF ANK: MET [PTL]. 3:13: METe [e] CM PT LAS ETKTSTA
dreptate in ambele privin
AL ELIT ET EEK LT MET ESTEEN ETTE TEI KA K KES ITTE
, zise Brume. Apoi ne vom alege cu un schimb frumusel. Sau nu
Lemnele din focul lui Brume trosnirä. Prescott tresäri. Seful lui nu
PTL ETA LKT K SP JTE S LT ST SKETSIT ITSP LEELI STI N ETETTLEI
totul sau nimic
- Osä-itrimit pe Komc
o rpion, spuse Brume. Asa, o sä o rpion, spuse Brume. Asa, o sä
ETA LLE Ke3 s ELLET SIT KE LTS TTA NII PTS
md
LLE Ke3 s ELLET SIT KE LTS TTA NII PTS
eTET SeA ATS TATT IT TL ETS
md
s-o faci, Cobra
Pe [eTLUTUITILS]
cott isi trecu degetul peste m a rginea netedä si curbatä a pläcrt
de surf.
Pe [eTLUTUITILS]
- Puteticonta pe m.
n AL
» VASLIND pe
pe placa lui de surf in apele turcoaz ale gol-
Fu lui , Cruz privi cum un val se ridicä in spatele lui Bryndis. Cänd acesta se
rostogoli dedesubtul ei, ea säri pe placä si-si intinse bratele in lateral. Isi
ghidä placa in curburä si pivotä in stänga, apoi in dreapta, apoi din nou in
stänga. Din tii ei albi sclipirä intr-un zämbet in timp ce trecea pe längä ei,
alunecänd pe c o ama valului pänä ce acesta se domoli. Bryndis era o surferitä
excelentä! Fäcea sä parä totu! atät de simplu. Cei buni intotdeauna iti dau
senzatia asta.
Cruz nu era deloc in crezätorcäar putea sä-ifie pe potrivä. Surfingul in Islanda
nu era deloc ca in Hawatt. Intäi de toate, temperatura apeiin octombriein Islanda
era cu cel putin 20 de grade mai scäzutä decät cea din Golful Hanalei pe timpul
jernii! Asta in semna cä aici era vital ca un surfer sä se acopere din cap pänä-n
picioare. Imbräcat cu costumul de neopren, cagulä, mänusi si cizmulite de surf,
era mai greu cu cäteva kilograme. Se simtea ca o focä ce nu se putea coordona.
In plus, spre deosebire de aca sä, aici nu era vreo plajä cu nisip moale care sä
formeze valuri blände. O, nu! Aici trebuise sä-si croiascä drum printre bolovanii
uriasiai unei peninsule stäncoase, pentru ca apoi sä sarä direct in marea agitatä.
Cruz er a destul de sigur cä inghitise deja o cadä de apä in incercarea dea trece
de primul val ridicat.
Sitotusi, toate acele provocäri au fost date vitäriiodatä ce Cruz simti revärsarea
familiarä sub placa li. Sältä pe placä, se sprijini ferm pe picioare si, dupä cäteva

199
dezechilibräri minore, isi gäsi cumnva echilibrul. Gata pregätit, Cruz se
balansä, läsänd
in spateourmäcade sarpe, pe mäsuräce rascheta coama valului, in drum spre
uscat.
Nu se putea sä nu-i scape un mic hopa!". Nu voia sä facä un val enorm in
fata lui
Bryndis, sau al ui Emmett si Sailor, care priveau cu atentie de pe stänci.
Abia dupä
oe valu se domoli, Cruz indräzni sä se uite in sus la intinderea vastä de munti
cu
creste domoale, acoperite de zäpadä, ce inconjurau golful. Abia astepta sä-i
spunä
lui Lani cum era sä faci surfing in Islanda — asta dacd avea sä mai dea de
ea.
Cruz incercase sä o sune seara trecutä, impreunä cu Sailor, Emmett si
Bryndis, asa cum plänuiserä, dar ea nu räspunsese. Era sämbätä dupä-amiazä
In Kauai. Probabil se dusese la echitatie cu tipu äla, Haych, din nou. Cruz
chiar
se gändise sä deschidä jurnalul mamei, in lipsa ei, ca sä primeascä al treilea
indiciu. Ar fi trebuit s-o facä, Asa, s-ar fi invätat minte sä nu-i mai tragä
clapa.
Bine, nu se gändise serios la asta, dar Lani ar fi putut mäcar sä-i dea un
mesaj
jeri. Sau azi. Cänd avea sä dea de ea, va fi destul de supärat. Bine, vafi putin
supärat. La urma urmei, husa de la Lani fusese cea care protejase jurnalul de
Turia lui Tripp. Cel putin asa spera . Cruz incä eraputin stresat ca nu cumva
sä
nu se mai deschidä cartea holograficä.
Cruz si Bryndis mai fäcurä surf pentru incä o jumätate de orä inainte ca
Emmett sä le fa cä semn cu mäna. Cruz nu-l invinuia pe Emmettcä voia säse
intoarcä aca sä , pe Orion. Probabil ii era frig sä stea acolo, pe stänci.
Emmett
si Sailor ar fi vrut sä facä si ei surf, dar Bryndis le recomandase cä mai bine
nu.
A cu m, dupä ce se luptase cu costumul ciudat, cu valurile imprevizibile si
vän-
turile lat erale, Cruz intelese de ce li descurajase ea pe cei doi. Nu era locul
potrivit pentru incepätori.
Cruz se läsä pe burtä si incepu sä väsleascä spre tärm. Era ultima lor zi
Inainte ca nava sä ridice ancora. Nu se asteptase sä mai facä surf inainte dea
merge in vizitä acasä. asa cä acesta era modul perfect de a-si incheia popasul
in Islanda. Orion avea sä päräseascä portul in ziua urmätoare. Lui Cruz fi va
lipsi
tärämul de foc si gheatä, dar era gata sä inceapä cäutarea urmätorului frag-
ment al formulei mamei lui. Cum ajunse la mal, Cruz se ridicä in picioare,
Tsi
apucäa placa si ourmä pe Bryndis afarä din apä. Navigänd cu grijä cätye
prietenii
Tui, printre bolovanii alunecosi, väzu cä Emmett vorbea la telefon. Sailor le
dädu
amändurora cäte un prosop.

m
= ELani, spuse ea.
= In sfärsit!
Cruz se sterse pe fatä si luä telefonul pe care i-] intinse Emmett.
— Lani, unde-ai...
— Am incercat sä dau de tine toatä ziua...
Era cu respiratia täiatä.
— Tuaiincercat sä dai de mine? Räse. Am fost la surfing. Ar fi trebuit sä vezi
valurile, Lani...
— Esti bine?
- Ihm.
Tatäl lui probabil cä-i spusese despre surparea pesterii.
— Si tatäl täy? E in drum spre tine?
— Tata? Sä vinä in Islanda? Nu.
— Deci n-ai vesti de la el?
— Am vorbit cu el ieri, dacä la asta te referi.
= Dar de atunci nu?
— Nu.Ce-icu interogatoriul ästa?
— Tatäl täy... e l... ei b in e, nue de gäsit.
Cruz inghetä.
— Poftim?
— Am trecut pe la Goofy Foot dupä lectia de pian de ieri si nu era acolo.
— Poatecä s-a dus sä facä o plimbare pe plajä...
— Färä sä incuie magazinul? Si färä sä-i spunä nimic lui Tiko?
Un junghi de fricä 11 sägetä pe Cruz. Tatäl lui läsase magazinul descuiat? lar
a si stent-managerul, care era si fratele lui Lani, nu avea nicio idee unde era?
— Nu,n-ar fi fäcut niciodatä asa ceva, zise Cruz.
— Mama si cu mine am crezut cä poate aveti vreo urgentä.
— Eunu.Säfi avut altcineva? Vreun vär de-al meu sau vreun prieten?
— Pun pariu cä asta e explicatia, spuse Lani, dar Cruz o simtea cä nu era
conwinsä.
— Hai sä inchidem. O sä-l sun chiar acum, zise Cruz.
— Bine. Daca afli ceva, dä-mi un mesaj.
— Situlafel,
— Asa am sä fac. Nu-ti face griji, Cruz. Sunt sigu
ajutä vreun prieten sau vreo rudä, dupä cum

fiec
Pentru urmätoarele sase ore, Cruz isi sunä tatäl la
o ptsprezece o
m in ut e , de optsprezece ori in tot al — si totdeduinGmes
mes a ge r ia vocalä. Ii mai serisese si duzini Ge mesaje. Toate r
räspuns. Mätusa Marisol Ti contactase rudele, prietenii si fos

nu a vusese r ä l o c accidente de ma sinä sau pe mare, nici inecati sau victi

rcsMacoCoroadosaievaprat, pur s isi mplu
neidentifi ca te. Era ca si cum Marco Coronado s-ar fi evaporat, pur si simplu,
a
de pe fata Pämäntului.
A doua zi, Orion iesi dimineata devreme din portul Reykjavik. Cruz rämäse
pe punte in vreme ce nava läsa in urmä bärcile de pescuit, acoperisurile colorate
si muntii. Räsucind intre degetul mare si arätätor pana de soim de tundra, pri-
mitä de la Nöri, se intrebä: Nebula se fäcea räspunzätoare de disparitia tatälui
sä y? Ori era altceva la mijloc? Oare tatä! lui sä fi fäcut un pas gresit in vreo
drumetie? Poate cä Ti scäpa se piciorul pe potecä in jos, astfel cäse prävälise
Intr-o präpastie si rämäsese blocat acolo, iar acum astepta sä fie salvat? Existau
atätea posibilitäti. Nici una nu era imbucurätoare.
Cruz se aplecä peste balustradä, ca sä vadä uscatul cät de mult putea. Se
retrase abia atunci cänd din insula Islandei nu mai rämäsese decät un contur
Tntunecat pe fundalul unui cer vioriu. Cruz isi intoarse privirea spre orizont. Nu
väzu nimic in fata lui in afarä de valurile cu creste albe, ce formau un ocean
cenu si u si rece,
Cruz dädu drumul penei de soim. O privi cum se invärtejeste in väntu! de
nord, si e purtatä cänd incoace, cänd incolo, pänä sä atingä intinderea intu-
necatä de ape.
— Tatä, sopti el, unde esti?
"n
v
 POVESTII

magin e azä-ti cum e sä inoti aläturi de un grup de balene bune, fäcänd fotografii,
ori sä guvernezi un submersibil pänä in adäncurile ocean ului, ca sä descoperi
'aci drumetii in Islanda, ca sä mäsori ghetarii.
noi specii bioluminescente, ori
Acestea sunt.cäteva dintre aventurile pe carele-au fäcut a deväratii exploratori de
l a National Geographic, a cäror dorintä de-a proteja planeta a servit drept sursä de
inspiratie pentru autoarea ace tei cärti.

atätea keru
And cobaori in ackinoun, vesi ce

204
Fotograful si exploratoni subacvatic Brin
ShsTy sde cite ova dee cum € sä stai/ sä
te tr a gi a p roape de balene. De fapt,in dustratia dlpagna 0 si v ta LCrz fo
tde se atä
t t a ia p ra pe dbalne.Dfat,idustatia delapagina 108 si veta Li Cruza f o
st deseratä iosik S lerryhipoärel!Dgi
dl p a gna 0 si v ta LCrz fo t de se atä Tio osei a kui Slesrry hiro porä
real! Degi
biologi marini nu pot si vorbeascä baleneza"
Txä & a m p ; desciireazä cäteva drntre mistereje |im-
bankui cetaosejor Au descopert ci pernetele,
mormäitunke, pocnetele, oripturie ji Nueräty
rie baferelor bune din Atlantioul de Nord si ale
akt o r balene pot sä se propage pe o distantä de
cätena sute de kilometri prin apä Cercetätori ored ci aceste creaturi socalie
fo
se c sunetu! ca sä se identifice ura pe alta, sä gäseastä mäncare ji sä
comunice Se
pare cä mupuri dierite au dalecte unioe! Oarmerti de stinjä foiosesc, de
asemenea,
a stfel de sunete ca sä ajute a sahvanea acestei specii pe cale de dparitje.In
rutele de
tr a ns p o rt aglomera te din Golful Massachusetts, 0 rejea de bakom
intelipente depis- teaäprenn ta b ale elorbuedoei.Cnretevadetifwenai
d in 0 rejea de bakom intelipente depis- teazä prenenta balenelor bune 24
de ored in 24. Cänd reteava identifkä weuna in
20rä a ler te a sä Lab o rattorul de Omitolog ie Cornell, care a p oi
trarsmite in forrmatia tvapor rie dnzoä,a si aini ta ceteaTertieasä se
tetelhalne
2 0 ä ale r ta sä Lab o rttoruleOitolg ie Conellcra p itrarmiti fo rrmtiata
vapoarrie din zonä, astia! incit acestea S Tertineasä psäie atente la halene.

205
Banca de semimte din Svalbard unde Cruz
a descoperit pana n pia de seminte
Bisat de mama ku este un loc cät se poate
de ku e se ulctsde real Locakzat in adiineui muntelui la
jmätatea distantei dintre Norvegia 5

Vitory! s ar putea sä nu fie & amp; fl de Uuminos, In schimin, peritru ghetarii planetei
Ghetarii sunt mai mult decit bl ocur masive de pheatä Ei sunto componentä vitalä
a mediuks Tconjurätor, pentru ci oferä apä. creeazä cimatiul local, modeleazä forme
de relief si olerä indidi importante despre schmbärle dimirtice. Exploratong! Nationa!
Geographic M jackson jia petrecut citva ari studind efectele schimbärilor cima:
ti ce asupra ghetanilor din Iskinda si ce prin restul lmii Ea crede cä phetarii irsramnä
myk mai muit pentru umanitate decit efectele lor dinscte: Ei au fost västi atestati g
representati de nenumärati oameni de-a lurgul timpukui Stucide mele au descoperit
CA petari inspirä pästreasä amintiri kapä asftura unu: popor de pesaje, oferä Impinire
Ghetarul Langjökul unul dintre locurile mentionate in a ceastä carte, este al dollea ce
mai mare ghetar cin kianca Geologi au ajuns ja conduzia cA Langjökul se retrag,
sa se micporsasä, datoritä temperaturiior crescände Statsticie aratä ci dar Kourile
continuä In a celasi ritm, Langjökul si majoritatea oelor peste 250 de phetari a Isiande
vor dispärva cu totu in mai putin Ge dowl secoie.
Polul Nord, structura e proiectatä sä resste la dezastre naturalis gi evenimente catas-
trofice Inäuntrui faciitäti se aflä cea mai mare si variatä cokectje de culturi din ume — 0
pi a sä de spurartä cure sä previnä disparttia piobalä a piantelor g cutturilor Exploratoru
Dino Martins s-ar putea sä nu fi fost ridodatä persona! ti banca de seminte, dar Intelege
e chitrul deica t cintre ecosister si biociversitate, si grja enormä de care e nevoie ca sä
t e e a spyri cÄ totui rämäne in echiibru.as ti ei Incit culturike sä prospere. Prinopala preoau
prMatisc or arv — albieie Mel) 5 aite reecte
t e cÄ räm n e Incit culturike sä pr o spere. Piop a apre au pare a li Martin e s$ corsarve
polenvaterii — albineie (adeväratele Mel) 5 aite reecte
responsabile cu asipuransa unui viitor Tdelungat peritru specile de pianite.

VAA I EE iTT N
Aga cum balenele folosesc sunete ca sä supravie
tuuascä, alte: crmatturi se folosese de srmtu! väri
Ti b e neficul l o r; ja chetele bioluminesoertte ale stu de ti
iodkxplrerAadmof
il o ;j a cht ele ale stu de ntii or de ka Explorer Academy or fi ele
fictive,
d ar muke arimale cum ar fi laurici medussie 5
mechinä, se basmazä pe reacjäle biochmice pentru
a supravi etui. Le ajutä sä $rä ia cista n jä prädäton, satr g
äpraajsgä se stäp ar tneri.
supr a i e tui.Lajuä s$ ricisa n jprädt o n sä atragä prada ji sä
gäsesstä parteneri. Oameni
de stiintä ji exploratori ca David Gruber stuciazä
Ji cm se pot ajuta oamerti de biokuminesoentä.
Gruber a descoperit cd o parte dintre proteinele
care se pisesc n fintele bolumnescente pot fi
f o lost e peritru a detecta odlukse cancengene sia krn apä ti
alooieuucsajuepdoc or is
f o lot e pe itr de ectoduke sia krina pär ti ale ooieruuica säi ajute
pe doctorisä
depateme bok Poate, intro zi vorn veden gi copan
bioluminesoenti aprinzändu-se In mod natura] pe
sträri, redutänd astfel nevoa de a folosi electro
tatea ca sä almentäm kuminde stradale; sau plante
bioluminesoente care sä luminese, rdicindule
Kormmierdor cind au nevoie de apä sau nutrienti

Pentru a afla mai multe despre aceste subiecte yi acesti exploratori

pasionati care le studiazä, cäutati pe site-ul web Explorer Academy!
exploreracademy.com

207
 L
ART E A ATREIA —— KETXULDURLU
i
30.3285* N
35.4444* E

Cruz luä cifrul d in buzunar si-] tinu in cäusul palmei. Nu voia

butonul albastru de identificare. Cänd ecranul afisä ,,Scaneazä

acum”.il trecu incet deasupra tuturor celor trei bucäti de piaträ.

Un minut mai tärziu, rezultatele incepurä sä aparä:

Obiect: calcor metamorfic nestratificat

Compozitie: carbonat de calciu (CaCO ), cuart (Si0,),

grafit (C ), piritä (FeS, )

Denumire comund: marmurd neagrä

r i g in e

Or ii e: Mexic

Värstä: 729 milioane de ani

Degetul lui Cruz stätu in aer deasupra butonului galben, cel care
veri fi ca ADN-ul . Tresäri. ADN-ul mamei lui ar putea fi incä pe cifru

stia de ce, dar gändul ästa ii dädea fiori. N-ar fi Insemnat nimic dacä
era acolo. N-ar fi schimbat nimic. Atunci de ce era atät
de agitat la
gändul de a afla adevärul? Cruz ezitä, apoi se fortä sä
apese butonul
galben. Asteptä sä-i aparä semnalu! de start si sä treacä
usor aparatu!
de asupra pieselor de marmurä incä o data. Auzi un ton
discret.
Era acolo! Aparatul gäsise ADN pe cifru,
Pentru c ese entuziasma atät? Bineinteles cä gäsise.
Cruz pus-
ese mäna pe pietre. La fel si Lani, Sailor, Emmett si
mätusa Marisol.
Dispozitivul probabil identificase ADN-ul fiecäruia.
Dar dacä erau
mai multe? Voia sä stie dacä ADN-ul mamei lui se afla
pe piaträ. Voia
s-0 vadä. Dar nu aici. Pe längä camerele de
supraveghere, Fanchon si
Sidril, cine stie c ese mai afla prin preajmä?
Cruz stia cä in cincisprezece secunde aparatu! avea sä
inceapä sä
afiseze imagini ale formelor de viatä cärora le
apartineau ADN-urile.
De fapt, rämäseserä doar cinci secunde acum. Patvu...
trei... doi...
Cruz apäsä pe STOP
 MULTUMIRI
ak LT TOA LEE ETELÄ STAT SSKIE STESSE TS TS TE]
ST USS
A
La Kat
a TAA Sa A STT aak
TA TEN
Plumbe, Ruth Chamblee,
PALL
AE
ke
LtttanI]
YI Mä
L siteet
ES
Pe Ea A JET
J
ETS TTES N]
E
Pata e Ae Na Pata PT
PA PA PÄI aN PAISTI E keskut Tracey
Täk-
ATA
PATA
TP KASSN
PSLITKS TTEET KA RT UR TU]
JTE
TOT
J E AA at S KSS e TIT EE KUSSTE TUI
ePaziTIA
Muhtumiri speciale lui Gemina Garland-Lewis, Nizar Ibrahim
TELE
PA An PA
Täk-
STAR ta ta Pette P aak Pa ET Ta
TUT
Tracey
LITA PST
PATA
E
Sluci. Muktumiri d
E
PA
Jeke
SIIS I<[35]
PASN
PT
TNA
UA ATT
Ua ASUTUKSEEN SÄ:
gi kui Valerie Stein,
PAR IN TEIN ATENA TOTA OS 0 TUPAA ÄTE TNA
TESS TS R
PALL Ra TTSTAN ONT TA TEtäA
Art i i seris! In cele din urma, le multumesc prietenilor si familiei, sotukui
LUaLSTP TUNTEET OTETA TEOSTA SE ATA ETSO PETIT ETTET
P E EEA EE ATT Ma Sa LT Ke MAKE PETE OA
P E E E Oa
Tustratii copertä: Antonio Javier Caparo. Ilustratii interior: Scott Plumbe dacä
nu e indicat altfel mai jos. Toate härtile sunt create de NG Maps.
11 Ghesmaä peladin13/SnodwphotoGetty images, 1) (tampdäl Susana Guam/iStocphoto/Getty
lmages;
61 Pärtet; Davor Ratkovic/Shutterstock, 62 inisisi, Anna Kucherova/Shutterstock; 62 (ouri, Zaur
Rahimolt!
Shwtnerstock; 62 (0efl. laonam,; 62 (haine, urfin/Shumernock; 62 laet). teena137/Shatterstock; 62
(särtögi, j
Oreis Phaporis. 45; Brian | SkemyMational Geographic Cesmve: 196-109 lotogrfe). Bran j
Skerry/Kationa!
Gogr a p i gr at e ,ograpic Maamenn RF/Gemy images . 172-173 Jorogralel, Cains
Campas/StodgahotoMGetty ages 18] Boutografiel Caios B.
a amn i ag e s . J oograelia Sa oMGetyotograi Campos/Saodaphoto/. Getty mages; 196
Muaograkel. Owis Burkamd/Massit, 202 0JPL Barry B. Brown/Katkonai Geographic Cseative,
202: ILO, Miike Parmakse/Nanjona! Geographic Creative: 203 (UP), Brian J Skerrp/Nationai J.
J Geographic Creative: 203; (LOI. Baan J. Skerry/Kational Geographic Creative; 204 JUPI.
Cecika Lewis/Kationa!
J. Geographic Creative; 204 KTR LE), Esc Krumaewski/Matonal Geographic Creative: 204 [CTR
RT), Randall Scett/
Katjonat Geographic Cseative; 205; RPL Kan Keene Hogue/National Geographic Creanfve; 205
(LO), Cengage:
Hationasi Geographic Ceeative. peste 10 [lustrpe paräi. Okdesign/Shutnersanck. pese vot [undead
vehnotogit
a hatract). Rab i n. Phono/ Shutierniock: peste vt Myn d al astra aaussee)
Kappykänspy/Shutlmriock: peste 0 aditr reea Crr si ia tot hiaust)
p e ste Kppykäpy/ulropest 001 Oun a dai abstract rejea Curtarsi. Digital ArtShnwtmerstock.
Shytnerstock; pese tot Murvdal ahmi saussete), eseMlsracreautaä
0 a d i tr r e jea Crr si gi apes tot Murvdal hi happyksnppy'Sumentoc peste 101 Mundal abstract