';:,,

G2

"-

4!9 .7'

f.

ON,

Annl L No. 5.

SYMARUL:
E. &Dines= . M.Sadoveanu . .
.A. Toma Stelelor
. . . .
4' A. Mdndru . . Cfintecul fecloarei
.
Alexandrina Scurtu Visul spicelor
...?
Al. Cazaban . . Ritzbunare
G. I. Stratulat . . Nor
.`",

N. Dauidescu . . Inoptare
I

Hortensia Papadat-liengesta . CesletorH

Victor Eftii,niu . . Decembrie
11110$ ilsotnimestAlelten . Seará de Septembre
CRONICh
D. Nanu: Ruguri ; L. Rebreanu: Dama
cu came/ii T. Vianu: In jurut, psIholo-
gIel till Wilhelm II; F. $irald:,Gratica;
Insemndri (SarbAtoarea nainei TO Males-
tatea Mortii).

Editnra
www.dacoromanica.ro ALCALAY cie CO..
 SBURATORUL
:REVISTA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA SI CULITURALA

COLABORATO RI :
4aWrsan, Al. Cazaban, G. Calr, Em. Clomac, Nichifor Crainic, Radu Cosmin, .

N. Davidescu, V. Demetrius, I. Dragosiav, Victor Eftimiu, Elena Farago, ton

San-Giorgiu, G. Gregorian, E. Lovinescu, A. Mosoiu, Constanta Marino-Moscu,
A. Mandru, Claudia Minims, Dorneliu Moldovanu, I. Minulescu, D. Menu,
Hortensia Papadat.Bengescu, Dragos Protopopeseu-Blebea, Mircea Radulescu,
L. Rebreanu, G. Rotici, Radu D. Rosetti, F. Sirato, Al. T. Stamatiad, Alezandrina
Scurtu, M. Sorbui, G. Stritulat, Caton Theodorian, T. Vianu,1."C. Vissirion/

ABONAMENTE :
UN AN . . . . . . LEI 50 = SASE LUNI . . . . LEI- 30
Pentr:u Inn ififori,, jsrooti si stud enfi
UN AN . . . LEI 40.
PRETUL UNUI EXEMPLAR 1 LEU
SBURATORUL se gaseste de vanzare la toate librärille si chloscu..
rile de zlare din Romania Mare
Abonamenlele se primesc la Llbrörla Alcalay 4 Co. gi la adminislraffa'
reaistel.,

'Aedacria ql AdmInIstratia: Strada SarIndar No. 14

-BUOURETI -
Manaserisele. corespondenta i schirnbnl se vor trimite pe adresa
d-lui E. Lovinescu, Str. Câmpineann, No. 40.
. .Ag
41.
-3i 4 ULTIMA NOUTATE
t
EDITURA Li BRARIEI ALCALAY & C9J. ,
1;
ftM111
.,,,.

0... '
:
R/IFUIRka 0
' SCHITE. $1 NUVELE DE .

L. REBREANU ' X.
tes;
.V
;.1-
,;
... Se .aflá laWoate librärille din Romania Mare
?.; !,...1
, te.
.q PRETUL 5 LEI 1
!
..,,
.%`....`;.:;`",ss'..\\N`(,...`:.....ss'..V..s. "T.. .:%r.sts's",s`".`'..V...s431:g

www.dacoromanica.ro
 - a dkfake-z
SBURATORUL
REVISTA LITERARA, ARTISTICA I CULTURALA
Director: E. LOVINESCU
Mtn., 1, No. 5. - 17 MAW Ma.

/MARCOS r.',AC/W 1927 OKT

M. SADOVEANU
(Revizuirl morale dupà rgaboi)
' - -
D. M. Sadoveanu interVine hi chestia situatiei morale
a moot dintre redactorii Insemniirilor literare". Sub seni-
niiitiirA. Foarte leal. _
- - '
D. Sadoveanu e un GM cu siniul riispunderei. Cei cc
s'au ridicat Impotriva colaboratorilor InsemnArilor", scrie
d-sa, insi1nia75, calomniazA, fac procese de idei i intentii.
Unii predicA i asasinatul".- Pentru orn om de inAsura
d-lui Sadoveanu, grele cuvinte.
- -

Si cine suntem noi? Oarneni care ne-am simtit s1r:11mi

de aoest popor;. indiferenti de chestiile nationale; .sus-
Iraqi" dela serviciul Mat; consumatori inutili in timpul
rAzholului; oameni de afaceri". Scoborit ton.
In fatA stA blocul moral al InsemnArilor", rtiscolitori
ai stifletului national, luptAtori de transee, oameni de con-
vingeri vechi i nesdruncinate.,,Si cum d. Sadoveanu a cA-: -

lAtorit in multe strAinAtAti, ne trimite _cu mijloacele *

noastre neleale i necivilizate"' in... Cafreria. E. probabii,

tana pe care o etmonsee mai bine.
,I: . .
*
. .
* *
Si; totusi, d. Sadoveanu e un om cumpAtat i sobru
in euvinte. E un scriitor de talent; e ehiar unsmare poet
al In anrurgul nedrept al pretuirii publice cc se
las peste opera lui mai nouti, d. Sadoveanu nu are un
mai apArAtor decat mine. 'E drept cá n'am mai.
Mink de vob zcee ani dekpre eArtile lui. Astept siT scrim

www.dacoromanica.ro
 90 ; . *. SBURATORUL

numai bine. Aste ca totul sa se armonizeze intr'o impre-

sie unitar6. i defimitiVA. Prin urmare nu socotesc valorile
literare dup a. sentimentele patriotice i ideile politice". 'f a-
lentul literar al d-lui Sadoveanu, in limitele lui, e in Mara
de discutie. Nu ne priveste dead. atitudinea morala 4 sicri-
iterului rap. de ri-aboiu. Prilej de a Incepe dcci revizuirile
hitrerupte. Nu dintr'un spirit pamfletar ci din nevoia de
a lumina, cuminte si-masurat, opinia publica. i mi se pare
chiar ea voi lamina íd pe d. Sadoveanu. Caci bun.ul men.
prieten se apilra de o multiple, de .lucruri de care pull in-.
nueste nimeni i e departe de a hänui aqevArata ineohe-
rentA morala In care se sbate de patru ani. Are deci nevoe
de o Unnurire. li voi In i usurit totdeodata cOnstiinta..
v
* *
D. Sadoveanu e un' sincer iubitor al tarAnimei. E un
' fapt: d. Sadoveanu are o Intreagiis a ctivi tate pentru. lumina7
rea pOporului, a redactat ziare pentru tarAnime, a Mont
sezatori literare, a rascolit Bucovina si poate i Ardealul,
ducând cuvântul bun al ctilturii românesti. De netagaduit.
D. Sadoveanu a fost i un nationalist. In deosebi In Buco-
vina Frati de acolo mi-au aratat cu lacrimi In ochi vechi
scrisori ale d-lui Sadoveanu, prin care li punea la cale sá
Intocmeascciu societäti Sadoveanu dorea unirea
cu Bucovina si Ardealul. Merite reale: nimeni nu se leaga
deci de o activitate nationalA atat de respectabilA. Aceastä
activitate îi crea Insa i obligatiuni morale, pe care Ira
_
le-a tinut.
Anul 1914, a adus, din nefericire, o noua oriedlaro
11 in cugetarea politica a scriitorului .noStru. Nu mai dOrea
Ardealul; nu mai dorea Bucovina. Ravnia spre Basarabia.
/. I Si mai ales ravnia la o conlucrare cu. 'Puterile ()carafe,
Peste sufletul nationalistului de- oAinioara plana obsesia
ideologiei politice a dqui C. _Stere. D. Sadoveanu rupea
deci cu trecutul. Cea dinEd incoherentA... Doi ani, d-sa a
fost unul din producatorii de curente filogermane ce ne
veniau dela. Ia§i.

A
. -

isbucnit tottO rázboiul.

* * *
-

Nu voi aduce niei o Invinuire capitanului Sadoveanu -

www.dacoromanica.ro
 SBURATORÚL i

odnu s'a scoborât In transee. E rostul marei rní.i1imi ;OA

nonime de a face razboi; annual putini II pot si sciiie
D. Sadoveanu e printre acesti putini. Vigurosul lui talent
de povestitor trebuiâ deci pastrat eu Ingrijire. De la, et
asteptiim lucruri twa,-* solide decat Filele sangerate": Vor '1-1

veni: avem nevoe e perspectiva catorva ani.

Dar d. Sadoveanu a crezut cd poate deveni directorul
,României, organ al apArririi nationale". A doua incohe- -0
rentà. . -

D. Sadoveanu reluit firul nationalisruulni de odinioark

peste cei doi ani de centralism, Era oare drumul Damas-
culni? Nu stiu. Cred cii. era mai mult o Canossa, pe care
i-o impunean imprejurarile vitrege. Doi ani d. Sadoveanu
a reprezentat rezistenta noastra moralá i ura Impotriva
dusmanului cotropitor. In articale, subtiliza, uneori, ce e
.0,
dreptul, pe Germain, Impingand in planul Intdi al urei
noastre pc Bulgari;. in suflet i in vorba, rAmásese, de fapt,
credincios teoriilor centraliste ale apostolului sibdian. -Si-
tuatia moratil a d-lui Sadoveanu era deci din cele mai ne
limpezi. Intre convingere i expresia ei nu era o cohe-
' rent& vredni.c.á de un- om de talent. r I -

* * *
-

s Si a venit armistitiul si pacea noastra cu toate tris-

tetele el! La Iasi a sosit i apostolul Mittel-Europei-trä-
datorul de fiece zi (al României", maeltitorul antidinastic,
.si rásluitorul rii noastre in blocul germanic. Venia acum
- la Iasi ca dezrobitor al Basarabiei, ineununat de laurii u,-
r
nei colaboratii.de dói ani cu Germanii....
$i cine l'a primit cu urarea de bunvenit? D. M. Sado-
veanu, directorul organului apârarii nationale si al re- *

zistentei nationale", al ziarului care-1 stigmatiza in fiece, zi

ca trildAior de patrie. FArá nici o pregátire, i dintr'o Oata;
d. Sadoveanu, printr'un articol In -Momentur, vedea In ;
d. Stere, pe xnntuitorul României pocAlite.
S tupo are
Printr'un gest necu.getat: d. Sadoveanu s'a aruncat
intr'o prApastie moralA din care nu mai putea gási iesire
Era a treia incoherentil... Dintr'im capAt In celalt al ta-
rii a fast un shied dc indignare, de ru.sine, si de compil-.-

::,'..;
,i*d
www.dacoromanica.ro
 92 SBUItATORtil.
,
I

-timire, de care am impresia ca st-a dat seam d. Sa-

doveanu. A rAmas la aoest prim articol. La ataoulit Mci
mai rAspuns. Era si greu. Au rAspuns insA, altii pcntru Rani
sul: la Romania" nu Meuse patriotism cleat ea Griper T :
t mobilizat i eu ordin de serviciu...
Lamentabil! -

* * *
t
D. Sadoveami este. deci o eatedra15. dezafeetatii... Are
nevoe de o tunga reculegere i primenire. Mai are nevo
si de o ispAsire publicA. Mult a gresit. Un om .(te tagebt
are .datorii i fatà de sine si fatti: de noi. 0 spun eu un,
, adiine regret. In d. Sadoveanu ;am pretuit nu numai un
vechiu camarad ci i pe.un om de caracter. Numai obsesiuni
tiranice l'au putut abate din cale. Acum eat limp ti. Stere e
hi lh-litea Vácdrestilor d. Sadoveanuar trebui sii-si revi-
zuiaseA constiinta. SA ne spunà cea gresit i valid a gre-
.

SA iasg din neck dureros echivoc móral, poesiindu-s-e.

eel putin de data aoeasta. Si la inaugurarea unei constiinte,
noi, vom vend eu totii ea la o sArbtoare.
E. LOVINESCU.
TETTTwonnTazav

:A

STELELOR
Stelelor, Stelelor - $i dati destinelor
Plans, al tdcerii * .1\7 oastre, arnare,
De-a supra relelor Mila seninelor
i a dawn - ! f Lacrime clare... !
Pe'nficitimirile Poate cd miile '
. Ce- ne frdmantd, Lacrimi de stele- -

Ldsali privirile Toate robiile

. Ds pace sfrintei -- ; ' HUmei sd spele,
- ,

(0 Toate 'ntindrile
-r, Sd-i scalde'n rbud- .

Prenoind zdrile
- A
Cu-O viald ?loud !

A. TEMA:

.
www.dacoromanica.ro )
 ,

, SELMA TO R
. .
1,11., , 9a

CANTECUL FECIOAREI

ZeiMbiloare i suavd cum e crinul

Nu siiai fie-atuncea ce-i suspinul,
Nici furtuna ce s'abate peste-un gaud. s..

Albe rnáiíelej1i pe clape fluturau,

- far de ceruri ochi-ti pururi
1-' lot "danced parcd'n lumea lor sorbeau:

rdvna-ti fdrd margeni de-a fidtrunde

..;5i in
',Wade' care fericirea se ascunde,
Sus pe culmile visärii te-ai oprit.
Si o clipd de lumind amefitd . -

' Giza de flacdri rdpezind în .infinit,

.7u aitai cd te ndscuse,si din ispitd.-

Ce destin te-ordnduise-albd /Wig- -

h

Sd-ti porti fruntea suverand peste Juts-,

- .5en orbirea-ti pdmdnteascd, tot mai sus
Cduldnd-sernnalti prig tine :mama Evei.
Sd ajungi la deslegarea de nespus,
-Si ntrebi de-i vis feiptura-ti sau aieve-i ?

N'au fost legi sd-ti Curme sborul, nici mein

Insd, timpuf, singurul ce nu ne minte,
.Prtodea'n tdrnd gdnditoare ti-a plecat
5i minded cd jericirea nu-i fu vis, :
:5i de spaimd lutul s'a cutremurat,
Prate dornice de viatd ai deschis.

Si-atunci, precum lumina'n val de unde .

Prin feresire date'n ldturi ar pcitrunde

Alec) man care'ntoarsd-i gospodina,-L-
Inimali de-o noud sevd addpatd
Se umplu de primeivard ca grddina,
5i7ai zdmbit cum nu zdpnbis4i niciodatd.
. " 1,..,.

le

Dar, cum darurile levee, tbate-acum, .

' Sintreceau sd-ti infloreascd sacral drum . -

linbdttinduli de miresme neetonel,- -

Din a vulgului robie rdsdri ,

. Phu de farmec si ispiM rdpitorul,
_fqi-okstfel, serisul tinerefii se- mplini .

www.dacoromanica.ro
 7

' '94 ,S1311,TORUb.

Floare, fioare; duke Aare fara tmme, -

Cum, pe-atuncea, nu-ti ajlaM fiereche'n lume,

57, cum par'ca, amutisem de ittbire,
De-asi fi fost menu t. din leagan mai cu rost
i mai vrednic m credeai de-a ta- privire,
Doult stänci in fata vietii am fi fost.
soarta... Mang peirMtii, pm*,
iV a vrut. k:f tit t
. Plans i e:c cá nenorocul s'abeitù
: Ficrtunalec peste cantul cel mai slant.
, Asa', viSid, bun prieten, uneori
.5terg6 urmele röstristei si-mi dá vant,
,57 má pierd în lumea unp!s numai flori.
,
.35i pe ccind cu fita'ntoarsa n delir
.
i accente de durere din clavirr'
Smula6
-

Dus pe ganduri má intreb ca dus de ape :

/ Cine-t, cine-i fericitul din trecut?
7U, ce-ti vanturi sbuciumarea peste dupe,
Ori eu, eel ce-ti mcingaiu umbra si-g sitrut? . '

allAMI1411,1=.
A. DIANDFILL
0111101117ii11

VISUL SPICLOR
Inirii-te &Lifland, märgäritate
i spune isuf spicefor.bogate
fituncea când in vafuri fegänate
Tar ape-affiastre'n nesfir§it de zire:'.

pre spune cum, spre färmuri depärtate

'or duke 'n foamnii pfine do'ntristare
a umpfe curiefe de 4ur care
be-or scarf* suffetele for curate.
r.

)(e spuner cum dé-acuma se'nAoarie

Wind fe míiudie vinturi'reci, venite
in fiiri sträine- unde au id mead.

_4i cum privesc, cu doruri inmiite

pre satuf for mijind ca o comoard
At.
Jn murginea potecei idyerzite...
ALEXANDRINA SCURTU..

www.dacoromanica.ro
 ,

SBURATORUL 95

RAZIDUNARE

Cand ascuns prin pivnite, &Ind dardilind de fried cu

plapoma in cap, am infruntat, cu destuld bravurti, bombele
.,_ de aeroplan i cele de Zeppelin. Intr'ó noapte, chiar îi
spatele casei rode, a fost daramata, in intregime, coci&aba
unui blét meserias. Totusi in clipa eeia de groazä, nu m'a
fUlgerat prin nitrite gandul sti fug si eu din Capita la bom(i,
bardata. Dar a douazi de dimineatä, când am vazut pus- .

tiirea pe care a facuto bomba i când, mai ales, am v07-

zut insangerate Inca, trei cadavre de copii de coalâ, m'am
hotarat sa-mi fac bagajul i sh iau drumul Iasilor.
Da cum s'a nimerit: In chiar compartimentul if care
am intrat, am gasit familia unui clomp. Mailer, ro-
man, foarte eimoscut in. lumea comerciala din Bucuresti.
Desi in sufletul lui era poate convins cá zeppelinele-si ae-
. roplanele îi faceau o datorie sfarith omorand femeile ii
copiii celor cari luptau contra nemtilor, totusi, ca orn pre--
v.azator, s'a hottiral sti-si mute familia la Iasi. Mailer era
cu nevastä-sa,.cu doi copii i cu soacra-sa. Incá sub iny-
presia grozaviiler vazute in Bucuresti, bietele femei pä-
reau ea nu-si venisera Inca in fire. La .fiecare loviturä de
ciocan, tresareau inspäimantate ea si cand ar,fi atzit ex-
plozia miei bombe de aeroplan sau zeppelin. Mai ales b.a.
- trana, mereu se vaita ca'i ráSima Inca in Urechi sunetele
clopotelor veitiloare de apropierea, primejdiei.
- Oh, Jesus Mariai- se inchina mereu m .

cea b.atrana, cu glas tremurat. -'

Miller se incerca sti le liniste,asca, desi d'abia îi pm-
tea ascunde nerabdarea cá trenul nu mai. pleaed. Nu'i vor-.
ba, i mie 'mi era frieá sá mi,sdseasca la timp o eseadriM
de aeroplane si sa bombardeze gara, cum o mai bonabar- -

dase cu câteva zile inainte. Insfarsit, dup5. o intarziere de

vreo patru ore, trenul se hotari sä se urneaseä.
Usasena Bucurestii cu cateva poste in urma i totusi
mi se Rama ca nu scapasem Inca de amenintarea aeroplat
nelor. Abia când am trecut de Mizil, incepurain sh ne sine-
tim usurati ea de o povarrt. Nu mai Soacra lui Miller tm
.

www.dacoromanica.ro
 .96 . SBURATORIA,

Se mai linistea: La fieeare trecere de pod, neasteptatat sgo-

mot al fieráriei o firma sA tresara inspäimântatá:
. -
Mein Gott!
Tot drumtd,,. nu se vorbea de alt eeva deca de aero-
*lane i. zeppeline. Un dorm se lAnda cä, a fost 'de flatit,
vumai La cativa pasi, cand o bombA a ucis 12 folteni îii
Plata Mare. Altul spunea ca. o zburAturit dintr'o bomb;A
i-a trecut prin bordul. piäriei fArit sk1-1 atingA. Cine-va
lma moartea unei nepoate de a lui, direi i-a cAzut drept .

in cap o bombA de aeroplan. Desi stiam toti cei din cowl-

partiment e1 donmul Müller e neam' t, i cá deci face parte
din neainul care ornoarli femei i copii, totusi nimeni dim
tre noi nu Late aruncat o privire piezise. Mai milt, fancier!.
era de fatil, nici nu ne pate= viirsa 'foetid pe Iblandgi, de.
Mich sA nu-1 jignim. ,

InfAtisarea asa de poeiit4 a lui 'Mailer; cei doi copii

Atari n'au deschis Odatá gura ea si cänd le-ar fi fost încle-
late fAlcile, suspinele i väieärelile bätränei, ne fAceau sit
.., credem cA destul au suferit, bielii. oameni, ca sa se mai
.bucure de nenorocirea noastrá. Ba o oucoon,k, cänd si-a
*cos cosuletul cu mancare, a dat i celor doi nemtisori âtc -

o präjiturá. Herr Mailer, foarte miseat de atentiunea sou-

ooanei, s'a sculat i inchinândui-se adfin.c, .i-a adus Mane
multumiri, ca i cAnd hecunoscuta i-ar fi scäpat copiii dela
, o moarte sigurA. Purtarea lui, a Mont pe o doamnil tear*,
- OfAid längh mine, sA' observe:
---- De altfel, säracii, sunt oameni foarte cum se cadet.
lar cänd, dupä miezul nopii, ai ajuns ia Iai, un cAL
Mbar dintre noi, l'a ajutat pe Mailer sii hicarce familia t¡i
liagajele, Intr'o birjA.
A douä-ii,. dimineata, in cafeneaua Hotelului Trajan-
aii sorbeam cafeatta in tovArASia adotti ieciii. Child toe-
mai le istoriseam ispräVile aeroplanelor si ale zeppelinelor,
'intrá familia tovarásului -men de drum Mailer. Milller-ul
din cafenea; nu mai semäna cu Miiller-ul din tren. Cu. fata
neodihnitä, era ras proaspät, iar mustata lui galbenii sta
rásucitä cu oarecare trufie. Familia Maier se aseza la
o mash, alAturi de noi. Ne salutarAm cu .un zimbet de in-
tpelegere. .

-
Celor doi copii li se descle§taserà fiileile, 'Ear feinfeii.t:
1.

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL ' 97

nu mai aveau nici o urmä de spairn In privire. Numai o-

boseala drumului se mai vedea In mischrile i gesturile
lor. Cu o multumire bAtátoare la ochi, 10 sorbiau. cafeaua
cu lapte. - .
DacA In tren nu m'am nitat o clipá cu urá la familia
lui Mailer, când i-am vAzut Insa: lijnistiti i aproape fericiti,
am simtit o pornire de rAzvrAtire Impotriva lor. Cu cât
aenatii 10 desertau ceasca lor de cafèa, cu atat'sinytiarn cá
, mi se umple sufletul de venin. MI gândeam cá mâna until
neamt tot asa de blond ca Mailer, trebue sA fi aruncat
bomba care a ucis cei trei copii ai meseriasului dela spa-
tele casei mele: Iar când copiii lui Mailer incepura sd radA,
cine stie dece, abia 'mi. putui st.lpâni mania. 'Mi venea sA
le arunc o vorba. grea In fatA 1 i sá le stric liiiitea, dar
fiind sigur cá neamtul nu va IndrAzni sá-mi cearA socoi-
teal& 1mi fu rusine de pornirea mea i Inghitii In sec. To-
tusi nu má puteam hotAri sA-i las linistiti. Trebuia sá gA-
sesc ceva ea sA-i nelinistesc. Inn veni o idee nimerita.. Pre-
fAcându-iná cal contiuuam o discutie inceputá cu amicii
de mask ridicai deodatA vocea ea sal m'auá i cei :deka
masa lui Mailer:
- Daeá nu ne viziteazá azi, sá stii ca mâine nu sell-
.

pAm de ele... Am aflat, dela Telegrafia taxi fir, cá o esca-

drilá de sase aeroplane au fAcut o recunoastere pana. aí-
proape de Pascaiii... <1

. ClefAitul dela masa lui Mailer incetà. Am tras eu;

coada ochiului. Si Mailer i cei doui copii si cele douá fe-
mei se uitau la mine cu ochii mari deschisi, ascultând ,cu,
cea mai mare bagare de seamá sá nu scape un cuvânt din
cele ce spuneam. Tovarásii mei, cari au 1nteles Indata. In, 1

4,1

cine bateaux, aprobau cu vocea ridicatA tot ce spuneam;

ba unul adAugá: ' '

- Ea stiam de eri cá nu scApAm de aeroplane... Mit-a

spus-o chiar prefectul... . '

. -- Da `stii cá ne vin i zepppelinelel- ',tom* cu !DI

multumire sAlbaticA:.- Cu sigurantil ne Mach... Las' eä o
sA stiti i voi, ieenii, ce Insemneazä fii sculat la miezul
noptii de clopotele bisericelor si de urlaturile
S'auziti i voi cum pardie cell"' de exploziile granatelor...
$i eu care am fugit din Bucuresti!... Or 'ce s'ar zice tot era
*.

www.dacoromanica.ro
 98 SBURATORUL '

mai bine apdrat Bucurestiul... Aici n'avem, mi se pare nici.

. un reflector!... Or sä ne piseze... 0 sävedeti,,, -

Nu isprdvii de vorbit §i-1 vdzui: deodatd pe dominul

Mailer ridicat in picioare. Cu mainile, rezemat de masa lui,
eu trupul aplecat inainte, md Intrebd ingrijorat: -::
- Cum, domnule, zeppelin 0 aeroplane vine si la
Suntei sigur?
Absolut sigur!... Am aflat asta, asta noapte tdrziu...
Un colonel de geniu insärcinat cu instalarea proectoarelor, .

mi-a spuS Ca. 'axe informatiuni sigue...

Familia Mailer se transformase iard§i in familiA
Mailer din tren. Cu deosebire soacra lui Miller incremer
_ nise cu cia§ca in mânä i pe marginile gurei: i se prelin-
. geau cloud lacrimi de cafea cu lapte.
- Cu cloud vorbe nuinai puteam sä redau linistea unei
,. fomilii intregi de nemti, dar n'am vrut. Nici mila pentru.
cei doi copila§i cari má priveau cu gura deschisd, nu
m'a putut 'opri sá mai adaug: ,
- Ne-am páclilit cu venirea novtrb. In. Iasi... In ca-
: sele astea subrede nici n'o s'avem unde ne ascunde lo,
timpul. bombarddrii... La Bucuresti, mai gásiam subsoluri
,;. de beton annat.., dar aici!... Multe persoane 0-au 0 facut
bagajele pentru... Rusia.
,,, 1110 AL. CAZABAN.

.
,
, .. -
FIOR
.. . ...4-.;,.. . - -

. A inceput sd pleingd-o violinä .

Misterios in calmul inserärii... .

- . . . , - .,,
.
,,,. : ,

Cu fiecare notei care pleinge r,' .-. ' ;-, ii

._,'L 1.. In sufletu-mi un dor amaru-pi fringe; '

.5'i inc'o ndlucire mai apune

''*. .
,
.. .. -.

... 1 Cu fiecare nota de pe strune. .'.'.'

tv

,-. ,

' - 0 amintire reared sä md chemé,

-
.." Prin fiecare coardà care geme ; -

fiecare coat& in vibrare

,
:
.. S'i . ...-
,- ,-. ,- ,,. , '',,r. E pentru mine ceintec de'ngropare.
,. ,..
...

,l - .

... , .
. .
If
.. . : ,
_ , , ,

. ,-, s
.., . )

www.dacoromanica.ro
 f SBURATORLii, 99

lar, cam ascult tacit, privind -departe

Sinit mcingdierea clipelor de moarte
,
Ca an regret, ca o tristete
,Ca un parfum dis,cret de floare find...
b ' .

T ;'%
fe trist s'ascutti cum p1ange-o3 violn
Pe Inserate, undead,' departe.
GEORGE I. STRATULAT.

-.1 1. ,,

'INOPTARE
- er,
. ' r

A fost indeajuns sei-mi dai'

/ Din pärul tclu .nocturn .o floare .

Drept a ivirei tale veste, .. -

t ,
..
' .1:
,
..5i noaptea /impede de Mai .

S' centins .si.mai tulburcitoare , ,

. De cum este.
Peimcintu 'ntrek a treseirit
. Din voluptate-az amortiki,
In zarea tainicä si-adeincei"
S'a fiogoriit din in finii
Peste piidurea 'ncremenitei
. Ca o Steincei.

Un murmur lung si'ntraripat

De ,mult`umire 'u asteptare
5i de nadejde" se "ntinsese
r q

Peste naturii,'n lung si

Cu freamdte coplesitoare '
, alese. , _

Cdnd tai filecat, în urma ta,

Ca un parfum, apoi, subtirc
Mi-a neilucit o ,'ntraripqrc
Si-a inceput a fremata
In fiecare-atom din fire
5. 7ot mai tare,
: 4

Erai departe, Wiz' en,

Crescut adcinc prin ncizuintcl , ,

Croiam din nou a la fiipturci,

Asemeni unui Dumnezeu -
Ce-si plimbá propria-i. flint& 1..i
- , Prin naturd.
. o, N. DAVIDEKU

www.dacoromanica.ro
 . ,

100 SBURATORUL

CE1111011I1
. Ce multi cersetori stint acum! '
. . Cask= viata si-ar fi rev6.rsat pe drumuri, ospiciile
, ahandonate. -
Ca si câinii sacri ai Stambulului ei au esit sl culeagh"
prisosul pe care-1 svârle ospdtarea, bogatilor. Ceata lor
sdrenteroasä nu se sfieste sd cearä- avid si sgomotos.
Ce multi bogati sunt acum!
Slugi necredincioase ale unui ospät urias, au apucat
din belsugul praznicului si acum práztuesc.
Ei nu s'au sfiit sh iasá la drumuL Mare din Ingrldirille
- scrupulelor sd. cerseasc1 vietei prisosurile ei bogate.
ir; .
Cersetori cari se rostogolesc lin pe roate moi de autom*
bile; bogat Investmântati In livreaua galonatá a pomenei
sgomotoase.
- Nerusinarea Indoitä a celor douN de milogi,
-- proclamá legea lor usoarä:'
-
dreptul fä mama la belsugul
public. ,

- Mai sunt si pripasuri de rásboiu, infirmi, sfárana-

turi, ieri eroi, care ca toate epavele naUfragiilor,desbrâcati
'1 de mândrie, cersesc mila.- Si .sunt Mani caritabile care a-
- leargA pretutindeni lásandu-si mândria, si cersesc pentru
acestl desmosteniti.
- Auziti pe'drumuri lunule milogilor : Fie-v.1 mi-
- IA n'am paine!... dati orbului, dati schilodului,;, dati
oropsitului... Dati!... i Dumnezeu s. v,6 dea!, -

- Auzii Marline eroilor: Dati celor ce au orbit... .

s'au schilodit... dati luptátorilor... Ei au Invins i voi sunteti

invingdtorii...'Dati vkluvelor-orfanilor... Dati! i Dumne-
zeu sA Impart5.' dreptatea asa cum stie..."
Si din goana luxului, cade pomana grasg.,,asvarlitá ne-
cumpânit-cade Intr'un.loc §i o ,adunA golanii din fug.
- Din risipa norodului tot asa scApâtä pomana fárá
curnpAnA, pe care o apucl cAppAunii din goanA.
Printre ei se strecoarA grAbiti, oamenii trudei. Invest-
. - mântati curat pentru cá nu cumva sA. cerseascá cu indm
centa hainelor, mila neobrázatilor; sau investmântati mo-
.
,
y
. .

www.dacoromanica.ro 1.
 ,

SBURATORUI: 101
*
deSt ca nu cumva sä sfideze cu avutul lor lenea nemernici-
lor. Ei dau la rAnd dealungul drumului tm. obol mic §i
sfioS. Dau putinul lor prisos ca .nu cumva sh 'se vadá cii
le lipseste prisosul. Ei sunt.'cei cc-. lucreazA" uvrierii lal-
baratorului muncei publice. Cersetorii dreptului cAstigat.
Sunt: InhAmatii-si ceiLalti: De-Sm4atii!
P - $i iatä cu ,ochi la fel subt feturite hainfe i Chipuri,
aceea0 pretutindeni, strecurati In multime,- aplecati pe
cor, olele florilor, privind albastrul cerului, undele apelor,
mlädierele tulpinelor. Iatá-i, priyind cerul ochilor, apele
sufletului: Idealitii, visátorii flAmAnzi. Poetii! Cu litaniile
lor Imb ieto are : Dati-ne viziunea-frumusetea-. vecinicia.
' Ne-e foamek.. Dati-ne! Cersetorii iluziei! *

- Intrupati, sAtui, frumosi-stindtosi--iatá pe cei ce .1

se desfatA, pe cei ce se InfruptA, pe cei ce posedA. IatA f6.0-
turtle amornlui sia bucuriei, iatá satiul. Cersind cu. Mangle
lor desgustAtoare vietei care se mistuie, pomenile nécurma-
te ale .traiului i voluptAtei nesfArsite: SA trdiesc... sá n151
bucur... sA am`, Fie.-vA milA, sA nu mor::: ViatA! Viatä!
-
Priviti, uscati, avizi, sterpi i hrdpAreti, ambitiosii!
Cersind cu jobentil pe cap, cu. pAlAria In: mAnA, cu cAciula.
subsuoará, demnitAtile- Pomanagiii- Cer§etori de. ran-
guri- de glorie. ,

-.IatA slabii, isiovitii, neputinciosii, gArbovitii-bolna:

cei ce stmt pe clelAttui- cersindu-si moartea.
- Si iatA trecAtorii, trecAtori enigmatici, care .cautA
cu oehi avizi pe cer§etori- care tree drumul dupá ei-care
cerwsc-cersetoria lor-care dhruiesc.cu. devotiune, cu ges-
turi rituale-care ascultä litaniile cu extaz..
Privirea lor pare a ráscumpAra prin dArnicie, de pe
chipurile mizeriei, farmece neisprAvite pentru ei înigi-
pi auzul tor pare a culege. din plângAtoarele litanii, isonul
binecuvAntArilor. . .

Cum sorb privirile recunoscAtoare! Cu ce fior ascultA

.

alergAndu-le de pe urmA melodia blagosloventel!.... SA."- tit

se ImplineascA gAndurile... sä aibi parte de chile, ti-e
, E1 dau ca sA ii se dea In schimb. Speculanti 'at milos-
. teniei, cer drept dobAndA Indeplinirea dorintelor lor ta-
nuite: Ei crediteazA Cerul- :Cersetorii fericirei!
Sunt nebuni care, cersesc Domnia nebuniej- Betivi,
')

www.dacoromanica.ro
 .

. 102 SBURATORUL

-pe a fumului de drojdie- aunt unii care cersesc adeva-

rul--2 altii pomana minchmei.
Sunt i oameni care cersesc viata viitoare! Cersetorii
pretutindeni-revArsati pe toate drumurile. .
' Dar uncle sunt stApAnitorii? Tepe§ \Tea' uncle e, sA
deschidA azilurile, temnitele, spAnzdrAtorile? SA inchidA:
TAlharii-Neburni- Schilozii- Parvenitii- Desfátalii
Bolnavii i Poetii.- Inchideti cersetorii!- SA rArnAnA
-
li-
bore drnmurile-sA poatá culege cei harnici rAsplata man-
cei- Sarbezii cersetori ai dreptAtei!
- Viata e ospätul urias al Universului i dela risipa
darurilor ei, cersesc copiii ei flArnAnzi.
Ca buruienile, ea ciupercile, ca florile, ca apele, .care
cersesC natureihrana ,lor nemuncitA, ei tinuturile
-omenesti. E

.
i .

DAramati Inchisorile! Dati drumul cersetorilor! Firea

c asa de bogatAl
- Ei cer dreptul lor nemuncit la belsugul isvoarelor
eL creatoare.
Pein gloata milogilor s6. treacA cu ochii muiati de do-
rintA si de mild, eu ochii lor de foarne' si de sete-Cerse- .
torii de vise si Cersetorii-fericirei! .

...DA!... i Dumnezeu sA-ti facA parte, de ce Iti este

drag!
.
drag!

)
HORTENSIA PAPADAT-BENG .

INNIMI210.111Mili

L.

. .
DECEMBRIE
.1. s

Lemanuf, iarna. Ce mefancolie

cre fac gotten infrigurae cute...
.5eoembrie-0'n zarea cenu0e ,

fimurgurife mor neounosoufe...

fimurgurife mor neounosoute

.
oeruf toamna.pfin de feerii,
rduri de-argint i rarOrandafrii
Safooane verai, gfiirfande 'nffäcarafe
runi imen0 ou pene luminate
i Wade afbastre mii §i mii...

7
, '

www.dacoromanica.ro '
. '
 SBURATORUL 103
6-
Ire fac bonesc infrigurafe cute
iffmurgurife mor necunoscufe.

Eram noi doi, Lutnin&or6ifoare

Dintr'un amurg de aur i cicoare
Xe pofopea si nu ne mai vedeam ,

oi orbi pe-o BancA-si ne pipAeam

ie mAini de frig si foc, fremurAfoare...
Icreceau pe cer osfiri invingAtoare
ye fac aBuran fumini de cosifor
frAfufgerand privirea orBitor _
vedeam cum frunze aurii -

anfau n zarea vasfei feerii...

- .
punt sAntem departe... A mai stii ?

Tree singur.:. Tfouh. Xnge. E§ti deparfe...

i visintuf .fitranfei a'nce.pui' sA poarfe ,

. agi aminfiri de ffori si frunze moarte

yarfum apús din cfipe ce s'au dus
?alum &Ain
'
din .vremi ce nu mai vin...

fac godesc infrigurafe cute

jamurgurife mor riecunoscute...

. ,
VICTOR EFTIMIII.

SEARA DE SEATIVIBREI-
r

A goald-acum grddina .; si- curg Inca firin ea

Singurdtdti ca cele ce zac intr o lalea.
Cd'ci ceru-i jos si vasta-i corolei grea i mutd .

E o lalea fie lumea-pbceasta desgicutd....

0 armonie gravel de viint i intuneric

-' De crengi uscate arcusuri îngdnei fie- alei ;
, Pe &Inez mci-o fiereche,si nzmeni pe sub tei,
De pare cd fidmcintut coboard in himeric. . . .

www.dacoromanica.ro
 .1

-
104 SBURATORUL

Cdci nu se mai aude 'n sfdrsit nici-un oftat ;

Nu vezi vr'un brat ancingd vro-o talie i nici ,

Prin iarba asternutd uitatele panglici... 1

Un infinit de pace aievea s'a 'ndreptat
Sd 'mbrdtiseze iarba i sä sdrute pomul,
-Sd steargd amintirea cd mai trdeste omul.
... Eu chiar, din inteimplare .dacd mai stint, e cd .,, , '
) Din mine tot ce7este omenesc par'cd pleacd, -
i.
Lciseindu-mci cu suflet de arbor sd treiesc
Vibrdri de plante 'nalte, care de veacuri cresc '-
Cu-o singurd dorintd in trupul efemer :
Sd urce 'ntr'una greul pämäntului la cer,
Atunci eu sui cu seva un drum de aspirafii
Cdtre frumos i bine, spre lumile de sue,
fi simt eternitatea cu un triunif nespus
Când seara vii frunzipri sdrutd constelatii.
N

Peinzeintul ca i piefitul unui centaur saltd C

SPre nimfa reveirsatel în unii de lumina ;

Universalul himen, faceindu-se, imbind
Ca cloud pieptnri, doud mari bolte Molted.
Un trosnet e suspinul adeincului atunci.
-
' .

Un ram, un brat pe care-1 exaspereazd chinul,

O frunzd e cuväntul iubirei _gird munci .

- ,,Si curge printre arbori in sus ,9i'n jos : divinul. : .

Prin surde instalatii de vase capilare
El urea' i coboard, filtreazd. 'ncet Si-arare
i fermenteazd 'n trunchiul tufanilor, subtil,
Ca o lumina noud prin gene de copil.
Iar dacd pui urechea, si la fidmänt asculti '
' Cum dudue adeincul, iti pare un alambic
Ce-si sguduze cuprinsul cuminte si voinic . .

Ca sd prepare 'ntr'una, hare plimcint i cer, ,

Priii serpentine vaste i vii, din lut : eter.

... i iatd-md intr'una cu boarea de salcdm »4\
Imfirdstiat in aer, trecdnd de fie-un tdreim -
I Pe-un altul, uncle cerul m'asteaptd cu vcilcele
-* 0 pulbere de-argild spre pulberea de stele...
'i noaptea 'ncet coboard pe toate un alcov... ; -

Sub el se seivdrseste 'ntre cloud lumi misterul. '

In dosul draperiei ce ears& umbre mauve"
,. .

. ,

www.dacoromanica.ro
"
 sfitggATORUL tiP

.' Uncle *It den; intr'una se schimbei efemerni,

Auzi celte.i,rumpare de gnri impretinate
,
t
;-universal in spatii o ininuY cum bate...,
- Stet s'drt misterul. 1J crimp de-atomi e firea
Insufletit de rduri ninklute en Ocoare.
... Cine va sti an vine mi-a cursT nemlirginirea
Cat& mane toatt astea se vor toi in soave...?
DRAWS PROTOPOPESCU iLESEA

.%

CRONICA LITERARi
Augur.'" de I. San Giergiu
Versnrile eroice ale d-Ini I. San-Giorgiu sunt incerearea unni iate-
¡carnal 'irk de a face poezie liricä, en elementele unui gen obiectiv. Grea,
asi zice de neInvins, Incercare I Liricul i epicul se exclud prin natura
Sudura, eontopirea lor nu Va fi nici ()del complectA, linia care le desparte
esenta, va fi Intotd'auna vizibila, I va da impresla de ceva voit, iar au '
f spontan, risgir. it din tainitele adAnci ale simtirei. Singara satisfactie pe care
vom ayea-o eitind asemenea productiuni va fi satisfactia pe care ne-olasit
orice virtnozitate iar nu uitarea de sine" pe care cel ce se uitA pe sine"
In momenta! creatiei ne-o poate da. Notam printre paginile de p6ezie
adevAratA, nu atat acelea unde elemental retoric dA prilej sentimentului
patriotic ea exubereze, ci pe acelea uncle elemental liric intrA singur In
joc i se desprinde din elementele rAzboialui, ca o floare aparte, din pii-
minted care i-a dat nastere. Mai multi soldati sapA o transee, -si gAndul
groapei de care poate sunt aproape, ii atinge ca un falfait de allot ce le
da tarcoale :
Pe ploaia care ulna prin crengi i pe pitmant,
Pe soarele de yard ce fulger0i
Tot mai addne .coboard î gropile frusta
a , , gmbritele lor qWpuri i ritmicid lor ant.
:57 cine stie poate in addncitnea rece, '

Din care arts! pare meren tot mai departe, ,

Acei ci said astdzi o paydz de.moarte
- . Simt un fior de teamd' prin suflet cum le frefe,
clipd simt tdcerea i vesnicia mortii
, lar fantul rut i rece, ce creste In 'Cold,
Le pare neclintituI z vesnieul :nomad,"
Pe care-1 sapa sniguri 17-1 sapd mina sor(zi. a

www.dacoromanica.ro
 5
\
106._
r _ .r .
SBURATORUL

, Tot ca preciliune de contur, putem.cita Sjiut4noVri2 in care deqi

/. , elementul intelectual predomina asupra celui afectiv, impresia e salvatii
prin claritate, prin energia ritmului §i mai ales prin evocarea din imagtnea
ultimei strofe.
Cèi cari mdini vor genie in tratqee
.5) vor mitri cu Ma in spre soare
Stint sfinti din noua noastrd sdrbdloare
_7-
:
Niiscuti in umbra scunddor bordec.-
Cei cari rndwi Cu octal de mdnie
Vor merge 'n calla ostilor nebune
_Sun' 604005111 tarinelor brune (!)
Ce se 'nfrcitesc cu' ele pe Vecie. -

Cei cari mdini vor li cu brat de fer

Sit tragii brazda umeda si sjantd
Sunt lufildtori in care. vie:0 ccintii
Si sue ca un strigdt în spre ccr
.
Voi aildtori pe drum pustiu de lard,
De intaniti vre-o truce de morrndnt, r
Sd 'ngenunchiati: stint moa$e noi de sjdnt
Ce strdjuesc striivechile kotare.... .

-
Ca armonie ritmica, (pacat numai caimaginele nu se contopesc pana ,
la fine.1n sentimentul unitar al bucateil se poate cita Toarnnil (pag. 81).
Ca eloquentä Erica, notim sfar§itul din Muntii no§tri" versuri scrise'
.

in dureroasa perspectiva de a ni-i §ti Instrainap printeun tratat brutal.

Dar rfentru a da un exemplu de finetea, i 'acea ponderare lirico-
.

intelectnala care e fondul. poesiei lui' I. San-Giorgiu §i dude a face cu

Vremea dinteinsul un Sully-Prudhomme al nostru -sä clam o bucata din-
tealt volt= al sat', Freamdt:
nici odatii de mine prca departc,
.5i nu esti
lubirea med te simte in orice clipä aproape
Precum corMierul de tarn( aind se dosparte
E indeumat de stele in gonna lui pe ape.
Si cum 'le port in suftel, in visuri si in &Ind
E-atála vrajern mine i cdntec i lumina
Ca md opresc adesea o chpd tremurdnd,
Gündind eel poate-odatd imi vei fi streind ;
.'5i-000001ca planici care de alta 'ncet se prinde
Vnind astfel sd infririzte furtuna trecdtoare,
Si sufletul in mreaja-ti de 'tine se cuprinde
Cll joald desmidejdea iubirii ce nu .moare... -

Aci, simOrea poetului devine tipica pentru toatc inbirile din speta
volubilis° cum este a sa. Temperamenteleintelectualo-lirice, cum e;ite al
'
t

,
www.dacoromanica.ro
,

I
_
 SBURATORUL 107

sail, nu au multe coarde de lira ssi nici nu trebuie sit 1ncerce multe genuri
daca vreau sa se mentie in zona spirituala a creatiei pure... Asemeni yfilor
de paragina care dau ciorcb inn rare, suaVe, i un vin de un bucbet tot
asa de rar, poetii de, natura d-lui San-Giorgiu sunt condamnati sA. scrie
cat mai rar, dacil vor sa scric mereu tot mai bfne... Munca-exercitiu a ver-
sului le-ar omorl inspiratia... Fiind de o esentil nobila, ea este prea putin
prolifica. Aceasta nu-i scade de loc pretul ;. tocrnaedin pcitriva.
D. NAN11
=0.1111....sam.lesnterume

CRO;NICA TEATRALA
I

. TEATRUL NATIONAL
: Dama cu Camelli, cu ci-ra Ventura
D-ra Ventura este artista nuantei, a cizeliirei, a finetei,.a maestriei
.amanuntalui. Acestea, Irnbinate cu un temperament vesnic viu, stapAnit si
cillauzit cu o artil desavarsita, subliniate cu o voce plink extrem de mIA-
.' dioasa, repede cuceritoare, coordonate toate de o inteligenta artistica supe-
' rioarä, alcatuiesc un tot armonios, Incantator, expreslunea adevarata a artei.
Dama cu camelii e un bun prilej pentru a-si pune In evidenta toatft
personalitatea. Piesa lnsäi poate fi considerata ,ca ceva vieux jeu, de un
sentimentalism prea dulceag, de tin_ optimism prea trandafirin. Opera lui
. Dumas-fiul va mira totus totdeauna cand va :avea o Margareta bunA.
Prin lumina in care e pusa eroina ei, Dama cu camelii va fi vesnic o a-
tractie teatrala. Drama aceasta mai mult poate deck toate celelalte ale lui
Dumas, e strabatuta de o 0nceritate juvenila care totdeauna ademeneste.
Femeia-victima, iubirea purificatoare 1i gfisese expresia cea mai a-
' 'propiata de sufletul multimii In Dama cu, camelii. De fapt In. toata piesa
mimai Margareta latereseaza. Boala ei, iubirea ei, lupta ei, sacrificiul ei,
resemnarea- ei, triumful ei aducator de moarte... Tot restul e In functiune
de figuratie inteligenta. Nimeni dimprejurul ei nu-i egaleaza,Inaltimile su-
fletesti, virtutile omenesti. Chiar mercantilizarea corpului ei e Infatisatä ca
o vina a altora; aNsócietatii, a mediului, a vietii. Ea Insasi e alba ca floarea
spinului la Inceputul primaverii. E o martira. Toate suferintele ii slut date
, i pe toate le indura cu vitejie. Deaceia lacrimile ei store lacriMilenoastre..
0 nevinovata sufeta, se jertfeste...
Interesant este ci, la urma urmelor,nimeni in toata piesa nu.e rat'.
TOti Inteleg, mai mult sau mai putin, Infiltimile Margaretei, toti o iubesc,
r toti o piling. Armand o iubeste, deasemenea printii, ducii, .contli, servitoa-
rea, celelalte dame, In cap cu Prudence, Ora i batranul Duval... Pricina
' suferintelor ei pluteste numai In aer. Drama e o imputare adresata celor
din salA. Margareta e victima luniii. Deaceia i lumea o inbeste, o compa-
timeste,- ó aplaucia, vrand prin aceasta trascumpere gresa/a. Ceiacë
- ffeste .nu o Impiedica deloc 'sa gresasca din nou, indata ce plena de la

www.dacoromanica.ro
 J .

` r, .1515RikTOfttil,

teat. Caei arta totdeauna aa este : te uti;:ca, dar nu te convinge decat

atIfn vreme cat dureaza emotia.
, Pe =la Margareta mai are o calitate :mare ofera interpre(ei an
:

.canap larg de realizare. Artiste poate sa-si 'evidenticze toata arta, tuai ates
In sm,anunte. ,
Se intelege deci cat de potrivita este d-ra Ventura pentru eroina
.lui Dumas. Dame cz caseIii Iliad insa veriga de legatura intre romantista
si naturalism ponte fi jucata, ea acelas efect, atat in stilul patetic, eat si
, its forma cea mai realisthí. Pentra -amandourt felurile de interpretare am
el:mescu l. modele desavarOte.
D-ra Ventura Imbina romantismul cu naturalismul. De-aici ese o
impresie putin cam. coMplicata care micsoreaza Intru catva efectul general.
Qaueeptia d-rei Ventura e desigur onorabila dii posibilitatea arid ori-
gMalitati pretioase. Pacat ca ansamblul n'a ajutat-o, ba chiar,a stingherit-o.
Dar despre- Margareta d-rei Ventura s'ar paten vorbi malt. Poate ea
.

vote ,i fape-o. A statornici creatia mild artist dramatic, cand este Inteadevar
remarcabila, e o datorie. ' .

L. REBREANO
.

CRONICA IDEILOR
in jurul Psichologiei lui Wilhelm. II.
Ideea raspunderei rázboiului a dus, de mai multe ori, la cercetarea .

siîoogiei lui Wilhelm II - fostul imparat al Germaniei si priacipslul

inshgatOr al rázboiului, dupa pärerea unanima. Printre incercarilc de fetal
ac&-itura, articolul d-lui M. Esch,4) gandit in buna traditie a scrisnlai franeez,
ne adore an suggestiv material de inforroatie, dar,-Infatisdnda-ne princi-
palely puncte din doctrina fostului Imparat, - nu rease§te sü ne recon-
stitae. in aceias masurii, individualitatea sa, trasaturile proprii ale acestei
aparitii umane.
Manca aceasta trebue facuta odatk.
Wilhelm II a fost Un dogmatic: aceasta este esenta sa, calitatca pre- '

tionainantii" a personalitatei sale. A fost un dogmatic Wilhern II; an clog-

matic, In intelesul eel mai plin si mai tiranic al cuvantulai. Credea cu
stri*.icie In -ce credea i, cum sfera unei astfel decertitrulini e totdeauna
sint i totdeauna rigida, credea In putine lucruri, Intelegea, inbeit cu
saTacie. Orkie dogmatism se prezinta, de altfel, cu aceeasta Infat4are.
Inteleg prin dogmatism o viziune abstracta a universului. El e p.-
laiJ numai cu aceasta conditiune. Generalizes, vidind : euprind, schema:
'tisagad.. In clipa cand iluzia Imi spline ca realitatea toata mi-a cazat tninsu
la pi.cioaTe, mii poMenese .strangand In brate o fantoma care nu manta
decat in tresarirea mica a inteligentei niele. Dogmatismul este reducerea

' ') Mercure de Fruiter, 18 Avril 1919.

5
" '.1

www.dacoromanica.ro
 ,
. ,

. '
. SBURATORUL ' 109-,
,

aniversalui la- mäsura mea. Vrand sä fie an sistem de criterii obledive,;

el nu rensestc a fi dealt eel mai subiectiv dintre procedee. Dogmatismul
este un formalism ; iar realitatea turnati In tiparele sale 'nu ne inffitka7.4
deeät forma interioard a vasulni. Printre Incheieturile sale monadele rea-
litkei se strecoard, fluide i vii, sfichind Incercuirea, Inseländ prevederea.,.,
Dogmatismului nu i se opune anarhia ; dogmatismului i se impotrive§te
pereeplimiea adándi i integral& tolátizit de instinctul sdu sigur de dog--
,slatic, Wilhelm II nu s'a .pufut apropin - d-I Esch ne-o spune - i n'a,
*hi sprijinul säu, el, .universalul mecenate niciuneia din manifestärile-
acelui suflet nou care afirrna tocmai eterna surprizii a creapunei. El au.
s'a interesat nici de Dehmel, nici de Georg; nici de Wedekind. Adeseopi ,
Isi aratä aversiunea pentru arta modernd prin gesturi energice, ca de piidU . '
In ziva In care renuntä la loja sa dela Deutsches Theater pentrucd se in-
ease eändva Tesötorii de Hauptmann !.". E acesta un exempla Intre idteie.. .

Dogniatic, principala sa dogma era credinta nesträmutará In valoarea .

personalitätii sale. Totul se motiva prin raporteu sine. Prin aceasta, Si in
istoria ideilor politice ale Europei, Wilhelm II --reprezintá incarnatinnea.. .

doctrinei medievale, epoca de glorie ea Insdsi a germanizmului, cand In

absenta notiunei superioare de solidaritate nationlä Si a Sentimentulni -
patriotic, forta cohesivd a grupurilor omenesti earl fejnl. Wilhelm II a (*last 7
un astfel de Set'.
In cereal prestigiului si'm intrau Patine unitki - vreau sa span pu- -
tine dogme - familia, vechea noblete, armata, - nu armata ca e.xpresinae
.

a napunei; dar aimata ca institutie subordonatä exclusiv .persoanei sale.'

0 deosebitti consideratie arat Wilhelm II si pentru religie. lmpreima ea
top earl au cercetat chestiunea, d-1 Esch vede in fostul impärat un misfit.
Frequenta invocapune a, lui Dumnezeu si a planurilor sale providentjale
erede a'l indreptki. Má imporrivesc Insá acestei interpretäri sau poate nu-
niai pripitei Intrebuinjdri a cuvantului, mistic. Nu cred, In adeviir, ca Wil-
helm 11 sá fi fost un migtic. Misticisniul e incompatibil cu dogma. Misticis-
mulle o vastii aspiralie; el e perceptiunea intuitivá a iufinitului i, dogma-
tismul fiind o strámtä conditionare a realitkei, el c sentime.ntul supreM
al necouditionatului. Ideia de Dumnezeu la Wilhelm II era InL o simplä
categorie politicá. burnnezeu era dogma, era forma care ordona si cortali-
Papa rosturile politice ale poporulai ea care destinul San (iarisi!) se so-
eotea acelas.
Oricum, Wilhelm II a trait, astfél, In ignoranja realitkei. Curentele
vii ce alergau In toate plirtile se izbeau de' dogmatismul säu ca de o pa-
tura rdu-conduCatoare de caldurä. Nelásandu-se influenjate de viati, con-
ceptiunile sale rni patella comunica viata... i totusi n'a fost un monarlt
ce Inchizandu-se Intre zidurile groasc ale palatului siintre acele nepätrtmse
ale protocolului se sustrAgea tuturor svonurilor Cc ar fi venit dinafará.
De plimbiirile, vizitele, inspectinnile, de contaetul sau cu oameni de tot .

felul, bancheri, rnari industriasi, politici, pedasogi, artisti; de calátoriile

sale In tart straine, unde dchial i dorinta sa de a sti nu páreau lndestu-
Moore,' - de räsunetul tuturor acestóra, presa germ'anä si a continentului
Intreg erau pline. Dar printre toate acestea, - printr oameui si 'locuri,
de toate feiurile si de toate calitätile - Wilhelm II, oricat si-ar fi schimbat
.

www.dacoromanica.ro
 110 SBURATORUL

costuniul, trecand, i1 aceasta ca Un semn l sentiméntului ce-1 credea Ca'l

are despre necuprinsa varietzte a tipuluie omenese, dela hainal rnarinarului
la 'aceea cu o mie de fete a militarului din toate armatele si de toate armele,
si dela aceasta la tietura de o continutit eleganta a costumului de lord
englez, fluturandu-si pe umeri pelerina sau pasind In bine stransa lui manta,
- orieand i pretutindeni,'In sfársit, Wilhelm II rasfrangea bogatia multi-
pia' a lumei en un suflet de dogmatic. Cceace Inseamna, poate, ca na o
rasfrangea deloc, adaneindu-se necontenit In propria sa eroare. Caderea
SE! se datoreste 'in parte acestei opaeitatl. Cugetand ra'sboiul a heglijat fae-
törul snfletesc, a dispretuit puterea armat a altor ponottre, In esprinsul.
proprei sale tart a vazut In-socialism, care langa celelalte doted trebuia sal
.dea o a treia lovitura, un sitriplu rfenomen trecator menit sa dispara dupa
ce va fi facut destal sgomot". - Astfel, pe and eroarea lui se latea, cu
prestigin imperial, ea si umbra- pelerinei ce altadata aeoperise un mormant
: ce bi era scump, In aceias umbra, prea neagra desigur, si sub fluturarea
aceleiasi pelerini, murmurau aspir4i, suflete, realitati In sfarsit, - si din
eele.mai Insemnate si din cele mai solemne, ce nu i se puteau face
auzite. Wilhelm II, ca ,dogmatic, credea In eternitatea dogmelor
SiMplificandu-si cagetarea in eter, el uita de a o hräni cu realitatile vii
ale simpului sau.
TUDOR VIAriU
111=

CROMCA ARTISTICÄ
N

,GRAFICA'
In vara anului 1916 si in preajma lzbucnirei razboialui pentru
piluiree visului unirei tuturor Romanilor, societatea Grafica"- pentru in-
enrajarea si raspandirea gyavuréi, si-a deschisIntaia.sa expozitie. Atmosfera
Ineareatit die tumultuoase pasiuni nu a fost prielhica expozitiei, caci a
starnit emotie numai printre cunoseatori. Intr'adevar pentru Intaia nark la
noi, publicul a avut prilejul sa admire capodoperile artistilor, apartinand
tUturor neamurilor culturale, inteo evolutivä continuitate aproape crono-
logica. .

0 alta catiza, dnpä noi; a prep. putinnlui interes arätat straduintelor

--comitetului societatii - d-nii Dr. Jean Cantacuzino, Fischer-Galati 0 Jean
.A1. Sterizide- a fost ca, publicul considera drept reproduceri graficc dnpa
Inez-At-He originate ale artistilor plansele expuse, care, de fapt, prezintau 4\1
faximile scoase de pe lemnul, piatra, cuprul sau otelul pe care mfina ar-
*tiler Insemneaza o emotie artistica.
Azi and soc. Grafica" pasestc 'la Infaptuirea prograMulni sau-pltin
Alesehiderea Intiiei expozitii de gravura In lemn, a unui artist roman, d'.
- 1-foria Dumitriu- credem momentul nemerit sa Insemnam - tnainte de a
-vorbi de expozitie chiar cafeva note lamuritoare asupra scopului iini-
ponei artislice, In genere, a gravririlor originale facute de manä de artist.,
s_

www.dacoromanica.ro
 SBURATORTA 111

' Real covrsitor pe care artele grafice l'att avut ca metode repro-
ductive puse In serviciul artelor plastice i ca mijloc chit popularizare a
operilor artistice, a Incetat, semi timp, dupa inventiunea fotografiei
aproape imediat dupa perfectionarea incografiei. Zincografia 1) reda oare-
cum nemijlocit opera artistului; [Aril interventia unui desenator-copist, si
a fost adoptata d artisti indatit ce superioritatea ei ca mijloc de repro-
ductiune a fost recuncscuta In privinta confrirmitlitei copiei cu originaltd.
Urmarea a fost 'at gravura de orice gen ca : xilografia, gravura in cupru,
otel,litografia au fost recluse In uz ca o meserie lark nici o legaturá cu
arta proprin zisli. Inca pe la 1880, publicatiile editorilor de magazine li-
, terare i rnape artistice cultivau artele grafice In acest sens. Vorba de
vre-o valoare artistica nu poate fi -cu rare exceptii'- cu privire la lu-
crtirile acestor copisti-meseriasi: operile originale executate direct pe cale
grafica -
si de multe ori chiar tiparite - de cAtre insusi artistii au fost
totdeauna scumpe i destul de rare, In timpurile moderne, i pretuite ca
gourmandise" de dare ,bibliofili. Lucrari artistice destinate marelui pu-
blic, ca de pilda fileie lui DArer, van Breughel, Cranach, Holbein, Burg-
. mair, Callot, Rembrandt, Chodowichi, Hogarth, etc., nu se mai publica azi
din cauza snobismului artistic sau mai ram a speculei, caci artistul sau edi-
torul distrug placile originale dupd ce au tras 5-20-50 de ekemplare spre
a marl astfel In mod fictiv valoarea operei lor din cauza raritätei i gren-
tatei cu care se vor putea gasi In comert. Scopul societatei GraphiCa"
Insa e acela al raspandirei i incurajärei gravurei cu scop artistic i nu ca
mijloc reproductiv de opere artistice. Adica c vorba de producerea unei
opere de arta cu caracter absolut individual i realizat cu mijloacele pro-
prii materialului Intrebuintat ca si de pilda In pictura, sculptura i arhi-
tecturá. Aceasta deosebire trebuieste dela inceput lámurita, caci rolul jucat
ca mijloc reproductiv pentru popularizarea operelor de arta originale, mai
ales in ultimai secol de dare artele grafice, sA nu produca o confuziune
, care ar fi In detrimentul scopului ce si-a propus sa-1 urmareaSca societatea
Graphice.
Impulsiunea pentru restabilirea artelor grafice, ca arte independente-
,
,611
iar nu reproductiune, cum existau in evul mediu-ne-a venit din orientul
IndepArtat, din Japonia. Lticrarile xilografice colorate a maestrilor japo-
nezi, ca Nishimura Shigenaga, OkuMaru Masanobu, Harunobu, Utamaro,
'Hokusai, Siriussai i Hiroshige, au fost hotaratoare In acest sens. Entu-
r I , ziasmul starnit In Europa, din primele momente In care s'au cunoscut
aceste lucräri, a avut Intre alte efecte i pe acel al reluarei cu avant a
gravurei originale de catre artistii din toate focarele de cultura europeana
pe bare noilor cuceriri: desenul Inboglitit prin lumina i culoare expri-
mate prin nuante suprapuse i alaturat tiparite.
- Posibilul care s'a crezut realizat In Europa, In arta gravurei, a fost
dovedit in fals i, dimpotriva, la infinit lärgit prin xilografiile japoneze, al.
carol- rafinament In colorit au transpus arta gravurei Inteo sferä de emo-
pi artistice superioare.

1) Zincografia e o meta. reproductivá de twice open) plastice, pe cale pur tenanted

cu ajutorul fotografiei pe zinc a imagine de reproclus, oi care sapatA in zinc prin actiunea
at:olds/41i (nitric) devine c1ifeul intrebuintat in toate Lucr5rile tipografiee din salsa do ant.
,

www.dacoromanica.ro
,
 112 SBURATOR.LIL

Dacá :intentiunile societiltei ,Grafica" v.or deVeni .realitate, ea Va.

avea un rol de neprevazut In cultura noastra artistica. Ca mijloc de popti-
lariaare a artei Grafice ar putea snscita fapte eroice de egala .iraportanta,.
pentrn tara noastra, ca cele ale artelor grafice din timpul Rena§terei, caw]
gravurá de tot felul furniza straturilor siirace ale populailei emotii artistice "
rezervate peina aci claselor bogate care 1§i puteau pläti luxul fresceior §i ,

tablourilor scumpe spre impodobirea interioralui casei bor. Atunei, cand

pe la 1510 Darer a daruit poporului &in mipunate,madone §i scene gasio-
nale din noul testament, bogatul Imparat Maximilian I I§i ridica eel mai
mare monument cultural al epocei, spie gloria sa, prin prilejuirea data ar-
ti§tilor sä creeze opere literare §i artistice, pe calea tiparnlni.
Ca tin rezultat pe departe asemanâter.sa fie oblintit -lid afara
&in discutie valoarea talentelor pe cari le-ar avea la Indemana -stradninta
societätei ,Grafica" trebue sä tinda "spre publicarea paralel en edipile
- - speciale pentru amatori §i colectionari - a edipilor populare §i eftine, la
indemana oricui. Meiodele technice ale xilografiei §i Itografiei, grape mai'
ales rezistentei pliicilor, permit un nuinar mare de tiraje.
' . Si, cine §tie, poate candva:se va gäsi intre desenatori -claeä nu
hatre pictori - Intemeietoral unei arte romane§ti, 'zämislitorul anti ,tipar"
In' ease sa, se Inchege caracterul individual, national romilnese rn corsereti-
oarea unei conceptii artistice.
F. MATO

-INSEMNiki
Sarbätoarea palm!" §i Majes-
tatea stortil",fiagini din refugiu de
Cornelia Moldovanu.
.4; Ultimele volatile ale d-lui Moldo-
vanu stan la granita dintre ziaris-
tica i literatura. Tin de gazetarie
prin actualitatea tor politic; dar,
prin stilul, elegant §i cald cu care
ne-a obi§nuit .Negutcltorul de aromf,'
ele inträ ln tiramurile adevaratei
literaturi.
k De altfel, prin Insa§i subieciele
lor, bücfitile din Scirbaloarèa tdinei
§i Majestatea mortei stint 'diferite
oscilapi Intre cele cloud ramuri ale
' activita_pi publicistice a d-lui Moldo-
--vanu. Bine Inteles ca pe noi, cari
suntem preocupap.doar de aportul.
pe care o opera notia 11 aduce lite-
raturei noastre, nu ne intereseaza
r. tAria argumenteler politice ale zia-
ristului Moldovanu. Ceiace are pre-
cädere pentru noi, e faptul eh pe
1Cmga articolele obi§nuite de ziar
io§atoarele povestiri de rázboi din
Contes du Lunde ale lui Daudet.
Trecand deci peste simplele ar-
ticole gazetäreti, pe cari le minos-
team din ziarul,,Románia"-publi-
cate In timpul eampaniei, la la§i-,
constatam uprinta cu care antorul
b&deazii Pe canavatia evenimente-
lor, tablouri evocatoare §i pline de
poezie. (In celatea profetulni). Chiar
cand e gazetar, poetul ramáne poet.,
Asemeni unor colturi de naturil
Infloritä, ramase ca prin minnne
neatinse de prapadul lacom §i ne-
Indurator al obuzelor - pe un camp
de luptä gasim §i in aceste vo-
lume uncle fragmente de pnra
literatura (Pe7pufa, tranda.find si
eiociirike ori ,Povestea vistiernlui
Statori"), nepangarite de avalan§a
+ eftinelor fraze, de gazeta. i ni-e
parca ciudit cii, prin numarni lor
restrans, de se pierd In nolunul,
unor pagini - valoroase prin ten- 1 0

(Deknda Austria, Eroarea germand, dinta tor -, dar care, chiar din
.frinurful wationalitei(ilor), gasim cauza acestei tendinti oportuniste,
descrieri sugestive etsi mi§catoare, ne apar - prin prisma artei -eam
,amintind de uncle pagini din Andu- §terse... V. M.
/1..
www.dacoromanica.ro
 amasiiisamislaumear-9 Asamosemoresommoommass
as

1a 21 apärut A/o. 5 dIn 1

-

I
I ' 1

I pentru __II-!
k i.-.: . -
e:-MAGAZIN ILUSTRAT LUNAR ::
i s ,

il
. 1
a
. SUB DIRECTIUNEA' b-Lui E. LOVINESCU
_,,
' s '

Ia
.

Ia
Cu urnsâtorul minim* :
1 I
is
a Linia Siretului . E Lov;nesu . . . . .
,
: ,

I 1pe mormantul _lui Verhaeren

. !il Catastrofa
(poezie) .
, . ., .. . Elena Farago 1
(nuveli
Românilor din Ardeal)
din risbolul
L Rebreanu '
i '
II
I
.

al q
a. Teatrul prizonierilor români In 1 , si '

Hermstedt
74.
3 .

1 Anul 1918 (scenet dramatica in

4 versuri) . . . . ..... D. Nana
Ia
I Gligore Ghica si comediantil II,
, a (nuvelä). . . .. . : . . . Victor Eftindu a
5 Agonie In cimitir (poezie). . . Alexandrina Scurtu:
I Din Calvarúl nostru (Flimânzitii,
Bâtrânii)
I,Mi*earea dramaticit:: Hangioaica
...... .
. G. Cair
Ia
r:
'

11 fi Ursuz, dar bun , . . . . E. Lovinescu .

,

: Documentele vremel : Un basarabean unionist, Luptele . dela It

I Olt. .. . 1in
til 7- :,`
. .
a 1 -

LI Abe;kimeatele se fac la: Libarla ALCALIY & Co. a I

a
' Lei 36 pentru un an E
a
)
ease InnI a
" IS "
,
-
aa
II
aa -
t..

I Pretul unui numär Lei A

Ia
i,
-

www.dacoromanica.ro
 # MUM glIMUMMIOONNUENDIMMOMMUMBIMMOUROMMBEM%

I DRAMA
Hi
CO
,

\\
i
I
ALCALAY is
I BUCURESTI e
Ì

CENTRALA : Calea Victoriei, 37

I
I
I6 I6 .

SUCURSALA: Str. Lipscani, 88

=2 BOMB i
Il 1
1. -
;
I ,

I
Noutäti Liferare R
i
1
. .. . .

- : R
1
,

Iniundiale pi LumInA de Ion AI. Brätescu-Voine0i. 4.50

I/
[ lisi In luinda Dreptelii de Ion_ Al. Bratescu-Voine.O. 5.- k'
16
Paginl de Rfizbui de E. Lovinescu .. . . .. . . 4.-
.
i IDa Capo de Radu D. Rosetti 5.- I
[1-

- .'i I ' ,
,

Apetladdinci de Hortensia Bengescu.Papadat ' , ' . 7.- a

1 Bimhava-Sava de I. Peretz '
i'
. 6.- I. i
.
1. Mader liebunul de Alfred Mwiu . . . . 6.- :
1 Dezerlorul de M. Sorbul 5.- '' W
1 RiizIounareirde M. Sorbul ,, 5.- IIt
,
1
RozIna de Claudia Millian .... .. . ..' - ..' 6.---
1
Gareafe Peon de aaudia Millian 2.-
I
1
Fala din Dafin de Sc. Froda §i A. Mania . . . . 5.- a
1 Ruguri de Ion SAn-Georgiu 3.
1 I
Vill ons MUMMIES NM arm IN CUM ill ila MUM= mums anionansamml,
Tipografia q.Jniversalal Iancu Ion escu S-sori, Sir. Covaci 14.-Bucurt§ti.

www.dacoromanica.ro