Anul L No. 6.

SLIMARLIL:
E. Lovinescu . . . Democrat la literarl
Victor Eftimiu . . Cântec de pace
G. Rolled . . Citind scrisoarea-ti trIstit
D. Nana . . . . Scafandrierii
[(Instal* Matinolos(u. . Maica Epraxia
Ion Al. George. . Pastel
Alfred Mooiu . . NAzuintil
Virgiiiu Moscovici . Castanii
' I r
CRONICI:
E. Lovinescu: Cosbuc si Adelbert von
Chamisso; L. Rebreanu: Frumoasa aven-
Chamisso
turn ; F. $irato. Expozitia pictorului Ho-
, ratio Dumitriu ; Insemnri (Rozina, Efor-
! tul Frantel j Aliatilor si Cfintirl de
luptit si de biruintA, Pilde de literaturil
francezil, Rafuiala, Zile de energle). .

Editura ALCALAY & Co.

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL
.REVISTA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA SI COLTURALA

COLABORATORI:
Z. Birsan, Al. Cazaban, G. Ca ir, Em. Clomac, Nichifor Crainic, Radu Cosmik
N. Davidescu, V. Demetrius, I. Dragoslav, Victor Ettlmiu, Elena Farago, Ion
San-Giorgiu, G. Gregorian, E. Lovinescu, R. Mop lu, Constanta Marino.itloscu,
A. Mandru, Claudia Mullan, Cornellu Moldovanu, I. Mlnulescu, D. Nanu,
Hortensia Ps)sadat.Bengescu, Dragos Prot000peicu.Blebea, Mimes& Radulescu,
L. Rebreanu, G. Rotici, Radu D. Rosettl, P. Sirato, Al T. Stamatiad, Alexandrian
Scurtu, M. Sorbul, G. Strata !at, Caton Theodor lan, T. Vlanu, I. C. Vissarioe.

ABONAMENTB:
'UN AN . . . . . . LEI 50 = VASE LUNI . . . . LEI 30
Pantra tnuititorl, primp #i stadanp
UN AN . . . LEI 40
PRETUL UNW EXEMPLAR 1 LEU
EIBURATORUI. se, giaeate de vlinzare la toate Ilbrirille si chlostu..
rile de Mare din Romania Mare
Abonamertlele se prlmesc la Llbrria Alcalay 4 Co. si la admlnIstrafta
reolstel.

Redacfla I AdmIhIstrafla: Strada Sarlodar No. 14

- BUCURB§ITI -
Manuscrisele. corespondents si schimbul se vor trimite pe actress
d-lui E. Lovineseu, Str. pinspineann, No. 40.

N.S.11..W...di O. X W. .4%S. :NS.. *V. .4-$ 0. ;%*:. 7:141111

ULTIMA NOUTATE
1*: .
EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & C.

: RAFUIRIO.
SCHITE J NÙVELE DE
L. REBREANU
.

X Se MIA Ialoate)ibrárille din Romania Mare

PRETUL 5 LEI ,,
.37 - NB
ssAi
Wilfz."1.$71,%".%'".";`;V`
aa 4. 4+ +i 4.4

www.dacoromanica.ro
 1,141,

D9. 4froot,cu
SBURATO UI
REVISTA LITER ARA, ARTISTICA I CULTURALA
Director: E. LOV1NESCU
ANUL I, No. 6. 24 MAW 1919.
P4SEMINOStINMPIMMIIIMNIMMINMENIMIP.

!MARCUS BACt2 1927 OKT

(
,

'
DEMOCRATIA LITERARA
Voi eità cateva randuri din Insemnâti literare" ca
exemple tipice in mai multe privinte: , ; . . '

...Gingasul critic impresionist Lovineku, nefiind in

stare sel se apere pe teren literar, ne atacä pe o chestie
strlind de literatursa-.
Sau : ,..; , .

...Nu voi scâpà nici un prilej pentru a-i demasca

ia fiecare pas dehilitatea peintii stärpicizmea sufletului,
sub dankelutele i panglicutele de impresionism cu care
iese la promenadA".
4'
Sau : '

. ...Cand aparuse Lectura am strans putin cu usa

pe estetul Lovinescu: - Ce ai fdeut ca arta pentru artN
si cu impresionismul? Unde ti-e poezia intelectualista?"
Sau : . , - .
1

...Noi nu-1 vom alibi pe d.. Lovinescu, pini ce n'o'

raspunde curat: S'a läsat de julernesm? A renuntat la
poezia intelectualista."? etc."
Si cine iscáleste aceste somatituii si Imi pune aceste
,

dileme in spinosul camp al ideilor de directie literariq

Junele Toparceanu. Nu §tiu dacâ a scápat teafár dint
gbearele liceului. Era deci. indicat (Leila sine sa au ma
slAbeasca" i s rná strângd ca usa" in domenial ide-
lor generale §i literare ce-i sunt atat de familiare si de
predilecte.

www.dacoromanica.ro
 114 SBURATORUL

, In alt loc:
Despre iasemenea oameni care ,Se invArt CU sumedenie
de vorbe goale in jurul unei totald lipse de idel..-."
Iscäleste d. M. Sadoveanu. Un ideolog i acesta: lii
literatura st-a fOrmat mi puternic samlnwe de idei din ci-
tirea haiducilor; in pUlitica a cules farirniturite agitatd7'
rului siberian. Trebuia deei i di-sa sä ma Strângia cu
usa" in mosia pärinteasca a, ideilor ca Intr'o cramq de .

La noi in Viioara'. ;

t,
* .

, ,,'
Modele de stil :
- 4CriticuI Lovinescu care n'a Meat armata, desi e sa-
,

natos si tare cat un macelar...

Sau : .
. . .

,..Acest chiulangiu fara pereehe a chrui devizä a fost

'
' chiul pe toata linia. .
.

Sau :
Subtilut chiulangiu are aerul sa-mi reproseze di de
ce.(sic) n'am stat sä mor...
.
Sau :
D. Lovinescu, pe care .aceasta una i singura data If
iau in serios, nu e An prostänac oarecare, pleat ea din:
hula in mijlocul vietii noastre literare. -

Ischleste iarasi junele Toparceanu. S'ar fi bänuiL

"

EX ungue leonem. Sthii1 esté omul. ASupra stilului voi mai

reVeni Msg. -Amin numai despre un fapt: odatt' pentru'
totdeauna. .

In ceiace ma priveste, in momentul deelartirii raz-

boiului nu eram soadat. La revizuire, am fast lug ea aril
care altit. Nimeni din contingentul meu, ceva mai vechiu,
,.z
:
bra fost chemat Insa sub arnle. Prin urmare, in mod
legal n'am 'Ara nici un fel de atingere cu rtizboivil. La : , (g
enzura din Falticeni,-am servit in chip cu tot* voluntar.
Nici'un merit, de sigur. Mai putin insä o vini. S'o spona
d. Sadoveann care, fiind eapitan, a preferat sa scric
ceiace nu gandia la Romanic'''. Aceasta pentru ca discutia
s'a scoborât atat de jos.
Cat despPe junele Toparceanu este altceva. D-sa pre-
,

'

8
www.dacoromanica.ro
 , 4
SBURATORUL 1, 115 '

tinde tat a sciipat din captivitatea bulgarä prin rhitä.,N'o

pUtem crede. Nici un. prizonier nu s'a elibei:at din lagär
platind, ci nnmai aducând servicii _inamicului. Plata a
fost colaboratia la -Lumina". Acolo ilefaima rázboiul sit
ptara. Acolo scria iii versuri nemernice ph-a fast 'pus
sa;-si de sangele pentru tarü aTtituri de un tigan". Iatä
mita. $i nu facém 'filozofie spartanä: un soklat trebuie
sä se intoarch pe scut sau sub scut. .D:upd ' mice lege
militartt nu soldat in rtsizboiu nu poale fi insä cleat in
trei locuri: I postul ce i s'a incredintat, inteua, Tag'är
de -prizonieri, - sail sub ptunânt. Pozitia soklaNui ce.
4,mitue§te" pe dusman, pentru a'si ciistiga o liberiate po
care io Inchinä sub formA .de poizele spurcae, nu Ise. .

clilióaSte. E o captivitate trecut din ordinea materialä In

ordinea trnoralti. O captivitate anai;asprk..
Si, acum când Curtea -Martialà îi deschide bratele
nemiloase in jurul mituitorilpr" dusmanului, cari au fost,
de, Sapt tniSte simpli rnituiti, ntt-i doresc tOtusi nici un,
rill]. junelui TopârGeanu:. nici la Tisa, nici la Vácitresti.. Ii
dan lust' un sfat: sä fie prudent SA. tack Dar s'a. tack .

, sá tack s Idea Ccl putin pfinä v.a tre.ce furtuna. Cad,

.

- se apropie constiinta legalg i revoltatä a prii. In en-

. rand va zice, poate: Unde4 o gaurä?

- . .

Si acum venlin iará si la cugetare si stil. -

i

Scriain in primul numtir al Sbureltorului : Virilitatea '

noastra se apleacti fratern peste pubertatea .inelancOlicá a .

' generatiilor ce se, ridictt": . .

.1.- . Gravitate, castä, pent-b. oricine. Emele Toparcearm

'',obscenizeaz5: In jurul viri.littii... aplecate peste puber:
tate". .
. . ). .
',
.

Mentalitate de gorilk impudiek

.

7 -
,
Quid lad eein? ar zice strä'bunul aostru. Horatio. La ce
atiitea tkatii? la ce atatea discutii intristátoare si'mrtrunte?
Cazul millitar al j,unelui Topârcea.nn mf-i, de sigur, un
fenomen literar. Nu ne intereseazä deci... Vulgaritatea gân-

www.dacoromanica.ro
I
- .

116 SBURXTORIX

dului si a stilului, luatil In sine, - nici atat. Luat4 InsA,

ea un 'semn al vremei- Da:
Salut democratie literarAl
, Numindu-te asa, stiu eA: te inobilez, insultând cea-
- }altà democratie: adevArata democratic politicA sub re-
gimul cAreia vom tra Te-asi numi trivi¡liatate. Gäsese
- insA cuvântul prea trivial. Numeste-te deci democratic.
Nu esti de azi, dar nici de demult. Nu te-a inventat
junele Topârceanu; te-a inventat insä generatia noastrA.
r Poate cA e o iluzie numai i cA ai existat intotdeaun4
TiLai schimbat numai 'forma. Ai Intinerit. Cu putintg.
Sub mâna viguroas i impurg a lui Arghezi (cAci
\ se mai poate zice oare domnul Arghezi?) terai ridicat
masivA, furtunoasA i energic5. ca un blestem. Un talent
demonic te-a Insufletit i ai Inceput sd lovesti furioasA.
-N'ai recunoscut decht morala negatiei. N.:gatie plátitd,
klar fried impresionantd prin mdretia vigoarei
,
si a de-
zastrului... '

La Iasi, ai cdzut Insá in mâini debiie. De zece ani, sub

forma lui Nicanor & Cs-ie sau al altor TopArceni, te-at
târât Intre vulgaritate de gândire i platitudine de stil, fare
peticArie i tránc5neal5. inutilá. Ai avut un singur si mare .

merit: ai perseverat. Ai durat... Zece ani In literaturA et

mult. Dintre ruinele räzboiului, sooti iarAsi capul sub pana
agramatá a junelui Topârceanu, care: nu mg va spb1"
: si nu va scApA prilejul de a m5. demascA...."
A n'o slábl"!. lath principiul fundamental al acestei
democratil ce invadeazg. Vin bäetii din mahalale, vin ca,-
tindatii" dela perceptii, descalecä drumetii tuturor tram- '

wader comunale i trag la acest ultim fort al nobletei

eugetárii si al simtirii care e literatura. Deschideti potpie!
' SA intre democratia biletului de zece bani a junelui To
pârceanu, care ftigAdueste ä i In lumea iclehlor n'or
ad ue slAbeascA"... ; O.
.
j :
i

,
E. LOVINESCU.

441

A.

www.dacoromanica.ro
 I

L
SBURATORUL ' 117 '

CANTEC DE PACE

Dormiti addnc inmormeintate 'n suflet

Tdnteini risipitoare de lumind
Vom as.tepta un cer cu lund plind
5i-atuncea va tdsni bogat din voi
7umultuosul apeior suvoi ; 1'
0 risipire de märgdritare i c14, flori 4,
0 feerie de colori,
Ce vor sbura i vor danta
in noaptea palidd cu lund plind
Cdnd toate florae 'n grddind
s
Suspind în surdind i sc'nclind
-57 mor .
De-amor.
,, -
4
Fiinteini de bucurie si de-azur
Ceintdri i liceiriri desmierdilloare,
Vd simt cum tresdriti neraddtoare .

5i-ati vrea sá ndveiliti-cascadd vie-

Sd cucriti velzduhul i sd-1 fmbeitati,
Sd-1 inecati în valuri de-armonie :
- .
5s'n lumea inrditä s'aruncati
t
Semintele de aur ale bundicitii voastre
,
s'o 'mbunati.-
Dormiti addhc inmormântate 'n suflet, .

Ciici nu e flied vremea viselor albastre

'5i-a desfeitdrilor in aer .clar :
In lumea incruntatd i reinitei
Subt cerul funerar, , .

ln lumea chinuitd, obositd 4

E incd multd urd i durere 'ndbusitd

5i mult amar.
Feinteini risipitoare de lumina
Neraddtoareior isvoare,
Ccintdri de bucurie, ciripiri
Infrigurate nauciri

www.dacoromanica.ro
 118 SBURATORUL

.5i tip& !ring de pasdri aikitoare,-

. ,
Dormiti addnc inMormântate 'n suflet ! c,"

...Ca maim zorile trandafirii, cer eased lave ,

.

Balsam fie fruntea universului, bolnavd,

41 vor deschide minunata streilucire
4
lii vom tangs, nebuni de Jericire., .

Cá ne-am trezit din patima de moarte si doroi,

Cá numai curge-al sângelui siroi,
Cc' plugurile taie brazde negre si profunde si fecunde,. .
Cá numai cartita'n *inlaid se mai ascunde, .

5i toate cdntecile indelung indbusite

' Vor isbucni spre soare mântuite
Si-atâta cântec va umplea peimântul, cerul, luna
va aided din cer, nebuna, .

0
va danta si ea cu noi..,
.

Va fi o zi ca ziva cea de-apoi

, .:
.
Cáci vom danta, dam% &vita
5i vom'inebuni i ne vor ingropa - ,

- ..- . ,,Sen local nostPu mortii toti vor htvia,

--, . Gigantic stol . k
Venind din gol
.

' '
In rotogol, .
-r ' . I i . e

i mortii toti cu made intinse "'tire nori, .-

De' bucuria vietii se vor imbcita. ..
Subt risipirea de mdrgdritare si de flori...
-Vie, Doamne! Vie 'mfidrdtia ta 1...
.
.

VICTOR EFTINIU.. .

.
. -
. :,;
- CETIND SCRISOAREA-TI TRISTA

Cetesc scrisoarea-ti tristd ,si par'cd printre ,Fire

Ifi simt sfioasa mind de-o teamd.tremurdnd,
tremurd §i slova pdtrunsd de iubire,
De taina ce se sbate in fiecare rdnd,
fi se'nfioard mdna $i'n loc ti se opre$te p.
De cdte ori cuvdntul riubire" vrei sd-1 scrii,

www.dacoromanica.ro
 - ,

SBURATORUL 119

. Vi par'c'aud cum slova in taind imi ,sopte,ste :

- ,
, Ce team& mi-i de vorba aceasta tu nu
.
tii.
,S7tocmai teama asta e mai fermecdtoare
Deceit chiar insd,s vocea iubirei ce-o ascult,
Si simt cum $oapta slovei din trista ta scrisoare
Tot sufletul mi-1 prinde in mreje i mai mult.
G. ROTICA.
n

SCAFANDRIERII

Sunt ceasuri mohorite and totu-i neclintit,

CAnd viata se Wage prea lungd de trait,
lar oameni i obiecte asemeni unor plante
Apar ca'n Oda verde din iezere stagnante.
. .

Atunci ca un päianjen destinul pAnza-si toarce r

SA teasá un lintollu acelor morti de vii,
lar cel puternic brazda intelenitä 'ntoarce ', rr

Ca sd recheme-afarä puteri latente mil... -

s.
!t.
4

In fiecare suff et sunt clipe de faced : -

Sunt agonii intr'unul, intealtul sunt vegheri ;
Adeseori plutqte o sox/ire yogi...
Sirene I Madone prin ceatä se incheagA.

,
:

- Din clipele aceste and ies la suprafatA,

Si-aduc scafandrierii comoara !or de viatd.
De-asupra,--trece Moartea, cercetätor cu rost,
SA vazd cine este si cine nu,-la post.
D. NAND
.

.. '

Sim

'

4
www.dacoromanica.ro
r.
 " . 120 __ ,

SBURAT ORUL

MAICA EPRAXIA
.
,

,
,o- floare
' Ras:arise in Milnastire cum rasare, Intr'o grading,
.

de camp si o ageFese, Intre altele, soborul, cum

alege cunoscatorul firimitura de aur pe un mal de ni-
. sip.
,
In ochii ei, albastri si limpezi ea cerul, ce pareau a
se indreptà vesnic spre o lume nevgzuta, nu i se' puteg
ciü Varsta co-o ascundeg i scuria in care stä inchisa frun-
teari dreapta §i netedä si tot portal ei calugaresc.
. 0 maica batrând o privi intr'o zi lung Si o masurg. '

. Intrebând'o: .

- De call' ai esti, Epraxio? .

' Thlaica surgse, aratand cele doua randuri de niarga-

,... ritare si raspunse Incurcat:
- Nu stiu bine; o ars, In focul ea-mare, ceaslovul
in care ma scrisese' maica mea. Sthi doar atat: cram
ca de cinci ani cand o skill maica zarzanal nostru
tot pe atunci s'au aurit si crucile dela biserici, cdti ani
. vor fi, Sf, voastra stiti?
- Apor or' fi feiispe ce ori Axspece ani, celi eu cram
.

ca, di saizaci cand 'mi-o ajutat Dumnezeu sa m Schivni- "

,cese si cam, pe atunci s'au aurit i crucile... Maica Epraxia,
trece dintr'o .mâng Intr'alta rnatániffle si, apiecandu-si 0-
..
chii, nuinara cincisprezece boabe la rAnd.
-Da, Asa oiu fi, ca de douazeci; Is dintr'un timp cu
sora Ana, ueenica Sfintlei voastre. - 7
- Bad fi tu mai mare, da esti vrabie-pui... ;
- Nu stiu, rhäicuta, raspunde Epraxia si radicân-
, klu4 ochif spre ceasul din. turnul paraclisului, I§i lipeste, -

Intr'o Imiscare grabitä, palnaeae la obraz si se rose§te pana

In albul ochilor.
- Vai de mine! sunt de rand la biserica. si, ,stand de
-vörba cu Sfintia voastrâ, -am .i,
-A..i uitat, A1b uitati voi toate cele de astazi.., km fost
$i eu Mara da eu nu uitam" mormge maica facând, cu
tarja, rim pas Inainte .pe cand Epraxia sue In fug& dealu4
oe duce la biserica Sfântului Joan, intra grabita In vestier,

www.dacoromanica.ro
 .4

" SEURATORUL 121

ist aria-Jed pc. spate -rassa I, 'ca sksi potriveaseA pe la

tímple enniilatica, se uita.'In fereastra dela palamar.
Cheia bisericei se InvArteste usor in. mâna-i'deperinsti
ji ;usa, gre,a ,se deschide in.cet i parcii! ar ducel-o, fdrä voie,
Find In ,privdor. Ca oricând4 i se pare si astAzi, maicei
EPraxiei, scri. a venit de departe, din alte lumi sträine, In
lurnea sufletului ei.
Pasii mdmati i usori de abia se and pe lespezile de'
piatrA i rassa, ffilfrdnd In urmiN-W se kI.ine, ca aripa
unei rândunici In sbor, eând de iconostas, crind de usa In-
tredcschisäg; ta allarului de 'care se apropie, cu fiaiä, p.prinde
dour' hmiândri,. le infige in sfesnicul din fata icoanei Mai.
cei Domnului, i, cu'o craw ce pare apsi tipdri adânc pc
fata Invioratk i se inchinA pAnd la prunânt.
Cele trei lovituri in toaca uscatti îi räsun 5. ea un e-
,. con in s-uflet pi-i trezesc iardsi amintirea.dulce' a copild-
Badile tet mai iuti, mai vioaie, mai räsunAtoare ii
riei.
`)- mai Incfilcite,' sunt acum imbieri, chemdr4 sunt tipete.
insotite, când i când, de glasu rece si sec al lemnuflui
cc qìarc.d. se _duce sd. se sfarme departe in stânci. ' .

' 0 razá de scare .se scoboard Incet pe fereastrabi-

.sericei i se intinde intr'o !dungA luminoasä jos in fatal
' icoanei Mfintuitorutui. . -

In dangAtul elopotului se, adinid inaicee, ca un rein,

de ,pc huditi si din chiliile apropiate; cucernice i smerite ,

pdsese pragul advonutui, se inchind i, cu ochii plecati, cu

%Mantle InfAsurate In miltAnii si läsate In lungul trupaui,
I
t
hmeed Incet pan 'n; mijlocul ori se ghemue !acute
'm tstrane. Preotul, In altar, IngAnd. o rugdciune si din usii.
IMprAstie Cu ctidelnita, In bisericd, prinosul credintei, mi-
. neazma ce ,Invälue aântaretele sltivind pe Doinnul In lasal-
mil. lui David... i, numai când i când, o carpi ghintuitti
räsunk. sec si mäsurat, pe pietrele pridvorului.
Drept, ea un nour in apus, funiul albAstriu se rictiet
uwr sprc fereastra deschis si o, jâxizä subtire si intuno- ,

eatli pare cd se lasri. Incet de sus, din turn0 bisericei. Usor

aplecatd spre carte, ea o salcie spre apd, maica. Epraxia,-
eu glasit-i argintiu si duce, citeste dele din urind envinto
ale Apostblului, pe când cOlelalte se Inchind In gand, '

bat hiätäiiii si apoi.,' In sosot se Indreaptá uncle spre

- -
-
.. .

I .

www.dacoromanica.ro
 , 122 SBURATORUL
!.!

si :altele, ca un card de pasari obosite de sbor, se lasit iin

pe valea ce 'duce in poarta manastirei.
1

.Maica Epraxia stange candelele st,s din crncea ce face

i

intorcandurse eu fata spre.CatapiteazmA, se revarsa.aisu-

pfi floata lumina ce-i da linistea i credinta in cele sfinte
si fin viata de apoi. Portita gradinitel scarpe in balam!ale *
1,4 Inaintea maicei vine Casuca miaunand; Ii sare pc lunar,
se alintii si dragostea pisicei ii aStazi mai pliicutá ca ori :

sand.
Si-i de mama manc...re" zice maica; netezind usor
blana alba i matasoasá a pisicei i mergand agale pe 61.-
filrusa dintre cele data brazde de flori reid: ,
, Noi n'avem pe nimene hi lume ...ba aft ma iete
Dumnezeu; !avem pe Cel"ce invie, tine si Ingrije§te de. Watt:
. '
,,rietuitoarele. de pe pamant." !

- Casuca se asaza pe cele patru labo, îi. aduce coada

, limprejur i, inchizand ochii, limpe,ste, cu nesatiu, tot lap!-
bele din harb. -; i

Maica Epraxia deschide in laturi 'Lisa chiliei din care

se rAspandeste, pana In cerdac, miros patrunzator de ga,- . .:
roafe: Peretii albi i netezi de cari parc . s'ar rezema ,pa-
turilc grate de scoarte si masa de sub icoane cu ceasloao.
vele pe ale caror scparte, vechi i inegrite, de abià [(meal
o raza a candelei ce palpae sfaraind, ar da hiciperei r41-
ee.ilatoe se simte ori unde nu Se r,aspandOte ;cm suflet, daca
po ferestre nu s'ar aplecà, printre gratiile ruginite, garoa,.-
fete i trandafirii. 4

Maica -se Simte cuprinsa de o dulce oboseala, se lasA

pe !Pat i cu ochii mnchii murmura cateva cuvinte dintr'ug
psalm: -

itlantue-ma i indura-te de mine 7

Piciorul meu sta pe calea .cea dreapta.". Atipeste si-i

clusa pared departe In. gradini mari cu flori mirositoare.
1 .
'On cari sfin1ii, intrupati, savarsesc In vazul soborallui, mii-
Awn ce 11.11Fi dat mirenllor salle cunoasca. O usoarit b.ttiaie
ki usa o trezeste. . _

Blagosloyeste maicuta,- se aude de afara-

Domnul, raspunde Epraxia ametita.
- SA' ma ierti c5. te-am trezit din somu,-nu-s eu ,de
Tina; infa trimis maica econoaina, sa aduc. cheia deia dish:

rt 5

www.dacoromanica.ro
 , .

/ SBURATORUL 123 -

suaicei Evghenia; o venit un boer si nu vreâ sit stea la '

arhondärie, odiii nu mai sunt In mindstire i rum'ea cdor

noatnä te roag5. sá vii i Sfintia ta Ca ski aräti casa hoe- ,

-Si laca indatä. ,

-
,

nmica îi aruncä scuba pe cap, se imbroboade,

sueeste uor cheia arätând printSó miscare, celcitalte. sa, -

- ia crarea Inainte.
Ochii odihniti ai Epraxiei vád azi flatile din grädinä
mai vii i mai frumoase; norii subtiri i Incretiti, ce - se
adunä si se intind pe cer, îi par'o panzä Marta de maini
nevAzute ce InvAlue pe aloeuri, fruntea bätrâniipr munti.
Clopotn¡l de priveghe're" parcä-i rsunti astäzi pernä de-
parte in. gullet. .

, In poarta mânästirei,,pe o naneä, asteaptä an bärbat

<Ms tie gAnduri din care pareä ar trece o paifte îri l'ormele
ciudate ce zgarie cu báu1 pe nisip. . ,
- Aista-i, suflii Insotitoarea Epraxiei. ,
.

Strand aude pe cineva apropiindu-se, ii ridicá Meet

ochii din Pämänt, tintindu-i pe fata Imbujoratä a maicei.
-La Sfintia sa e cheia, spune trimisa apropiindu-se
tuitiindo7se inapoi spre maka ce s'a oprit la cdti-va pasi,
rnurmnrând un sate, se depätteazá fárA a !manna muii- -

tumirea oelui pe care-I serVise si care stä, ca'n extaz, in

fata maicei aiurite.
-- V rog, mäicutä, sä-mi ardta casa maicei...
-- Da, asi dorr s'o val. acum si, de s'ar putea. masi,
Evghenia Strat.
'

mutil pranä'n seará...

- Poftim. .
. 4 '
, Sträinul si inaica papaw deodatä aliituri, el, potrivin-
.

du-si mersul moale i. ondulat dupii legánarea gratioas11:

a Epra'xiei; oeJ trece, Tara voie, Mainte si vorbindu-i se+
intoarce ii poate Privi.
Pe fata-i pabdä i lucioasd, s'a Straus la an toe ro-
seata cum se :Alma toatA pe tm naär parguit; ca Mink
Itnnitti ascunse sub aripette unni ftuture de noapte, ochii
mari i negri, adânciti in cap, privesc nepästor Innainte '

. micsurândn-se,.
cand si. când, intre genele lungi si catife-
.

late. .

.
.4

www.dacoromanica.ro
I
 124 SBUI1ATO7:211L,:

Nasul aquilin si subtire 'pare a fi facut dinteo foaio

de cearä modelatá aril de gres ssi. buzele palide, si tivite cu
. albastru ¡stint ca dole); boabe de stragure porfiriu, din care
s'ar fi stors tot sucul. .

Maim incetineste pasul si se opreste in marginea pa:.

-

durei la portita unei chilli pierduta intre brazi... .

-- Aici stä maica Strat, spune ea, privind ¡nasal'

.

drept in fata. _

- Aici? o! faici-i in rain,.. De-asi teal, asi stä Loatä

,-

viata... . " .
.
-

Un Tior de abiA simtit trece din crestet pant' 'n tälpite

maicei si un glad pare la\,1 strribate mintea...
;,E sufletullui Data
. intrupat pe pämânt in rata cre- '

dincioaSei" isi spune ea amintind tli de viata ',fintilOr si

aSemuind ,chipul strimitui cu acel. ql profetului din groapa '
e,u.lei. Vorbinduq si mai smerit, si mai cu sfia1. "isi ridicá .

ochii spre eel coLo priveste Minunat de tot ce inlranise ,

natura In plasmuirea amid. hint".

. In covarsitdarea-i credintä, maica Epraxia, ar \Tea
sa se arunce la picioarele acelui sfant si, ca la biserica. "-

sa-1 gläveasca cântându-I, clopotril o cheama si, ca t T'ezita

din; vis, alearga la bisericil cibbulMse din cam' in f'..;i1t1
:inapoi spre casa de langa padure... . .

Lumina unei faclii de ceak de abia lumine.aza Moan,

profetului; maica ar vrea sk se apropie, sa 1 se inehiue,
si sk-i spue, in rugäciuni; bucuria de a i se fi aratat pe
pänuant.. Ar vrea sa se apropie, tot o indeamral pare,ä,
,, : sa-si lipeasca obrazul infierbAntat de poala purpurie a '

- vesmantului cc pare a se misea hi flackra tremuräto,-,ro

,
a lumanarei.
.

Cu trupul greu maica Epraxia se intoaree iteasU Si

,

tidoarme, zbuciumata,. Intr'un tarzin. -

A (Iona zi sora de rand, la biserica, o gäseste dk dc

dimineatä asteptând la usä:
-Da ce faci aici Epraxio? . .

- Am venit s.ä ma înhiu, hai, deschkle mai jute....

Incremenit In nemisearea-i de veacuri, profetul Daniii
* isi itriraite i, astäzi, spire cer, durnnezeiasca-i privire: pros-
r

www.dacoromanica.ro
 '

' SEAM ATORUL 195

\ 15,

ternatff 'pe' leSpeziAe ;red, maica i-osteste, o rugächme:,o

Stranie lumina îi joac4-. pe fat'á i toatil hintavei, dicer-
nica si smerith, pare a astept4" minunea unui- ciikriint.
Thcerea canare¡ului ii cuprinde to'atit'firea;* hine-'
eandu-i sufletiq Intr'un noian de. incbipuiri.
. .. .. - ... /.. , . ... . ,

' Ca un val auriu ce-si laSit spuma stralucitoSre-

varfurf, soarcle se scoboarii. -meet si lin, dincolo de intinti. '
IlezÌematil de stillpUl cerdacului, cu. priyirea dusti'deParte
spre Jumini.5uri, prin .care pared ar t.asnl focu:1 din iad¡.,.
dnaica Epraxia se giMdestela chipul profelului lin koanti
ceFi pare cd l'ar fi. auzit soptind inCet si dullce ea sitäinul.
CaSuca fie cakirti pe marginea ceardaeul::i, flu fige
rele ipe pieptul maicei 'Si intinzilndu-si gatul subtire,- si
delicat îi lipeste:tcapul de obrazul el si se.a;lina in vole..
MAna maied lunea. usoar5, pe spirlarea pisicei, apoi
'ese lash tot mai grea netegmd,din ce in ce mai jute 'priruf
ce isktap5r11 scântej..Casuca miorllie, se cutremurk îi .apas..& .

tot tapul pe obrazi111 trandafiriu al maicet.ce, inteo mis-

care iute si negandit, l jâ infte maini privindu%-1' tlbatee''
si sirutându-1 fierhinte.
Ptiu.! fade maica, scuiplmi si arunciind. pisiía, (161
sus :aliituri îri grildink .

M'am spurcat"!
$i, repez-indu-se in casa. se sP14 sfinlindui,sÈs: cu a-
,
ghiazna.
77-7)
,

Trecuse moue zihs. de ciind. nu mai vusc niaica

slrhinul pe earI intalnise asa curd se adtm4 si se in-
ILIlnese, in Wine, ..crengifle eopacilor .pe czlrärile Ora:- '

site. Intr'un amurg, când sun4 clopotul de polieleu si TesTlic

inspAimântapi lilieci se niipusteau,pe'feréastra dopotnitei
rostogolindii-se si falfAind in aer, maica Epraxia viiza
-suind dealti spre casil* si cu simtirea ce iudeamnri. ere),
dinciosul 4-0 griibeasqi pa MI pang.' sub epitaf,- se, gril
ajungá din urnul.
-Buna seara,' inieutâ, de mull nu.le-ain. va_zut, un-
de-ai fost? u,Intrebá musafirul apropiinclu-se: '
si nitrindu-se, cerceator, in' oehi.. *

www.dacoromanica.ro
 1
,

126 _ _ SBURATORUL

' P'ân la bisericA, put de abia. nspunde Maica

sub privirea ce pared ar ardeki. i, la cuvinte ce-i. sunk
ca toate ,clepotele ln cap, se grfibeste i rage cfit poate
spre Cet ce nu cuvântfi, din läcasul sfânt.
.

. .... ..... .. .
nee se scm-g in mäufistire eti niste picnic* sfärt-
mate dinteo stfinc 5i duse inainte de apa .limpede a A-
4 ndului... -

Maica Epraxia cat cu credintki de cal& Anti.. plaint"

.
.

toate Oujbele i luAndusi de an timp in seamS, 'fa biscricA,

nândul altor maice... *

Ca o rAsurá ce-si pierde culoarea sub cele Intai raze

de soare, fata maicei se albeste si Sub pielita subtire si
strilvezie se rAd serpuind dungi albastre ca isv&u-cle firm;
pezi ce curg pe sub .stânci.
. In grädin, pe cfirarea dintre cele douii brazde de .t. '
flori, pirt4 tese in. voie i levantul, nesprijinit i greu pe
tulpinA si-a Ifisat, trist i obosit, crengile pe stmt. .

Cu ochii ei galbeni i cuminti, Ca'suca strAnsfi în

" tr'un colt de pat, urnareste miscArile neastato*Irate ale
Maicei, se inelnde i, Ca -de fried', se ghenate jar i isi
ascunde botul sub labe.
. Candela dela iconostas se stânge bite ail a si de gr4a- i
. maica, de un Limp, nu mai poate damn toatà noaptea...
--Oare nu-i bolnavfi Epraxia noastrA9 intreabii sta-
.

rita, pe o proestoaskl,,.esind dela leturghie Imi pare cil A

Sl6bit«. '
--Feereasca Dumnezeu, maira, Epraxia e ca o lama-
nave: pared s'ar stânge afará, i de-o acopen i o pd-
zesti o veld ci iar s'ar aprinde... .

e:;., - CONSTANTA MARINLMOSCU.

INW.M.I.C11100,17-AKII:114.1.21

PASTEL

Amurgul... peste culmi pdrdginite

Aleargd, selipitoare, tzeguti rare...
Mitraliera latra reigu,sita
Dealungui linititelor sectotire.

In '
www.dacoromanica.ro
5BUIRATORUL. 127

Amurgul... peste recea 'ncremenire

A ro$iei dumbrave '

Un vultur romänesc strei bate zarea

Cu aripile sale iuti $i brave.
Amurgul... pe ruina until sat -

Un soare de rugind- freznge-o razei...

Tacere-apoi... Liftratu-a amufit,
_
In ,sant o baionetd. scdnteiazd,
..St seam cade repede din munti...
Invillue-rnd noapte tintpurie,
OH vino tu, zeita mea cea. band
Cu ochi marini, cit gura sdngerie!...
lar4ti, 1917.
10 ION AL-GEORGE. 7

NÄMINTA
.

Nu ma 'ntreb b. de unde vie i cine

Mi-a indreptat spre tine pribegia,
Fil mandra data, potolind trufia,
Ntensemn nimic araturea de tine. ,J

Atat de ne'nteleasa mi-e soli;

t
Cu-atatea taine sufletui mein vine,
4
Ca patima ce-a stralecit in mine
Cu-o lacrima isi sfarama Carla.

A Eu yid cu-o procesiene de labile, "

Cu doruri vagi de visuri re'nplinite,

Cu toata 'nfcigerarea amintirel,

Nesigur in dorintele-mi fugare,

Va tremura in orce sarutare:
Subtila umbra a inchipuirel.
' ALFRED MOWN:
; 4

a '

www.dacoromanica.ro
 .1 S'BURATORUL'
"

CASTANH
_ o..

Castanii lungilor alci "

.Din care vantul se hzfruptd, '

Trecand cu suer printre ei,

,Par tz4te-osta,si fugiti din luptd,
Cu nzantii gaibene si rupte
Cu fete vegede j supte... -
Castanii tristelor alei. ,
'

Castanii lungilor alei,

Sub =tut toamnei reel mute
Ce-ibiciue ca pe m4ei, )3

Par nWe condamnati pe viatd,

Mergand spre oca, stel7i de ceatd,.
'Cu calmul mortii.scris pe fatet...
Castanii tristelor alei.
Castanii lungilor alei
Sunt evadatii &for crime?
Invinsii ccirei epoPei ?
-*- Vi ce'nsetnnea.z" adanca jale r

Ce-o simt tdrandu-nzei agate , ,

Sub arcurile mormantale :

Castanii tristelor alei.
VIRGILIU MOSCOVICL

"r".. 10111111.11

4., ONICA LITERARA

, .

G. C.ofibuc 1.Acte1bert von Charnisso'

Incä o paginá de contributie la eunoajterea izvoarelor lui Cobuc.
De data aceasta suntem pe urma lui Chamisso. Sub titlul de Romania
(Balade §-i Idile, p.-58) i cu mentrunea dui:A un cantec grecesca,'Co§bnc
ne . dá o simplä localizare a poeziei VerraMene Liebe a lui Adelbert vein
- Chamisso (Gedichte, Philipp Reclam, p. 87), cu obicinuitele lui lungimi, de
data aceasta mai temperate.

t..
www.dacoromanica.ro
 SEURATORUL 129

lata strofa tutilia a lui Chamisso:

Pe cdnd ne sdrutam in timpal noptei, fetto, .

Nu ne-a zdrit nimeni ;

Stelele, rare strdjutai pe cer,
. Stelelor ne-am incregut.

1.a Cobuc : ' ' ' .

Te-ant straits, sliruteinte, Rudd,

Tdr,L-iu intr' o noaple d'April
Agi mai fiecare copil
-
Ne Mute, itibirea pe stradd.
Ca oamenii de0 n'au glut
trr-
De noi ni de tainele noastre,.
Dar stelae bolt ii albastre :
Vdd loate i ele-au Weld.

Apoi la Chamisso : . .

f,-:- . ,:i L:.

A cdaut o stea ,,,.,

Care ne-a spas mdrii; l'' -: :

Marge; ne-a spies lopetit; '

Lopata cordbierului. 4, if ,. .

'

Cordbierul i-o &bad

" "abaci lui; .

' Acton o. (data fie strdzi i î,, piagi

Fetele i bdietii In cor.
1: .

lar la Cosjbuc : " , -

r
stea dizeitoare -din cer, t
Ea mdrii ne-a spas sdrutarea, 1. ,
luntret ne-a spas apoi marea, ,
lar luntrea ne-a spus la nder,
Pe Orin erau stolurt de fete
,.
Cu drag de nder asculkind
ele 'yams scutureind
-
Flori albe din negrele plete.
,

lar fetele-un cdntec fdcard

deterd aripi de mint;
Batjocur. au pus ele 'n aint
, :, fratina, dragd, i urd.
I.

www.dacoromanica.ro
 ' 130 ' " - SBURATORLIL

r.
astfel de noaptea April
-. In lume sunt ceintcce, Rada - .

We canter iubirea pe strada

t., Azi mai fiecare côpil.
' Nu mai e nevoe de alte Ifimuriri... ' ,
E. LOVINESCU. '

- CRONICA TEATRALA

TEATRUL NATIONAL : Frumoasa aventura, cu d-ra Ventura

Reprezentatiile extraordinare e mai bine sá le vezi Cat mai tarziu.
Cele din urmá. sunt totdeauna cele mai bune. Prin scopul silliest lot ase-
menea spectacole inseamna ceva pripit i ceva eterogen. Actorii suut a-
dunati pupa Imprejuräri, repetitiile se fac grabite i putine. Oamenii n'au
vreme sa se potriveascd, Sä-si slefuiascA- jocul. De-abia in cursul repre-
zentatiilor se Indreaptä greselile, se astupä lacunele, pe cat se poate:
Frumoasa aventura, probabil din pricinile acestea, a avut o primire
rezervatä la premierä. Piesa i interpreti au suferit deopotriva.- Am vazut
pe urmá una din ultimele reprezentatii. Aproape sä nu mai recunosti Fru-
moasa aventurd dela premierä. Acuma mergea. Se stiau rolurile. Se Inche-
gau scenele, actele, toatá comedia. Artistii se simteau acasä. i spectatorii,
multumiti i incantati, aplaudau cu dragä inimá. In sfársit o reprezentatie
IS
cat pe-aci extraordinare.
Aventura de altf el e Inteadevir dragutä. Nu vrea si rascoleasca
patimi, nu vine cu pretentii. Intai i intai vrea sä plea i sfi distreze.
Deci o poveste simplä i totusi' cu destule peripetii spre a mentine viu
interesul. Apoi personagii simpatice i toate spirituale, creionate cu linii
delicate. 5i, dela Inceput 'Ana la sfársit; spirit fin, usor, spontan, ademe-
nitor. Toatá lumea e multumitä.
Eroina e o fatä drágälasä, sentimentalá, pe care vor s'o tnárite cu
un referendar dela Curtea de conturi. Bine inteles, nu-1 iubeste. In clipa
and e sá plece cu referendarul la ofiterul stárii civile, soseste pe ascans
éelälalt, cel iubit si de care an despärtit-ci piste intrigi viclene. In douil
minute Elena se invoeste cu cel iubit si... fug Impreunä, Plod baled
toatä nunta.
Fugarii ajung la bunica fetei care iea pe tovaräsul Elenei drept mi-
rele ei si face ca aventura sä se lngroase i apoi si se ispráveasca cu
fericirea celor ce se iubesc.
Fireste, d-ra Ventura e In centrul povestirei si-i Imprumuti farmecul
d-sale.Astfel Elena e o drfigäläsiLe arnestecatá cu putinä pasiune, melancolie,
si pe ici-colo cu o usoará sburalnicie copiiiireasca. Tocmai ceeace trebne,

www.dacoromanica.ro
 ,

SBURÂTORUL 131 -

Si imprejurul d-voarei Ventura vin, de astadatä, i ceilalti, fiecare c cite

o notä buna: d. C. Toneanu, plin 'de urnor, d. Valentineanu, cald i sim-
patic, vi in deosebi d-na Constanta Demetriade, o bunicä incantatoaie.

Acuma, ca reprezentatiile extraordinare" par a se fi sfarsit, poate

nu va strica:o observatie.. pentru viitor.
Spectacolele, im.cadrul carora se prezinta o artista atat de superi-
oarä ca d4a Ventura, ar trebul sä fie, din toate punctele de vedere, ade:
värate särbätori de educatie i inaltare artistica. Ceeace face Enescu in
domeniul muzical, ar putea face d-ra Ventura in teatru. Sau cel putin a§a
ceva. Pentru aceasta are toate calitätile, tot prestigiul i toate posibilitatile.
Ar fi de ajuns sä-vi exprime dorinta i imi inchipuese cá imediat, fie So-
cietatea Dramaticä a Teatrului National, fie Compania Bulandra, i s'ar pune
' la dispozitie cu bunavointa i farä mijlocirea -impresarilor urcatori de
preturi. Astfel d-ra Ventura ar fiinconjuratä de un ansarnblu potrivit talen-
tului d-sale i ar puteä realiza reprezentatii care sa constitue marea sta-
. giune" a Bucurevtilor. Cat de binefacatoare ar fi inrdurirea unor aseme-
nea spectacole asupra publicului vi a artivtilor, e lesne de inteles. Fire§te, .
nu ne gdndim aici la reeditarea succeselor upare pariziene. Oicdt de
neintrecuta este arta d-rei Ventura in märuntivurile acestea, ca sá zicem
a§a, reputatta d-sale se Intemeiazä pe operele cele mari. Pe acelea ar
trebul sä le incetateneasca. la Bucureti talentul i arta d-rei Ventura, sä
le définitiveze.
" L. Rebreanu

CRONICA ARTISTICA
4 %,

Expozitia pictorului Horatiu Dimitriu

Am dori ca in scrisul nostru sä coboare cat mai multi emotie to=.-
,.
pitá In cäldura cuvantului; care, sa fie cimentul ce sudeaza In-
tenn bloc firele de nisip ale insemnärilor noastre critice, ca sä putem s'apa
in el numele d-lui Horatiu Dimitriu. Cu atat mai mult rand ne gandim cá
droaie de pictori, in curs de decenii i pe kilometri de panza mdzgalita)
n'an izbutit,- ce a reuit, pe o bucata de lemn, gravorul Dimitriu - sa
pule pecetia unei personalitäp.
Desigur, o personalitate nu incá definitiv avezatä, en spiritul flotant
Inca, Intre descriptia Infativarei plastice a realitäpi i ordinea i simetria
. , unei viziuni abstracte i inainte de toate decoiativä. De§i dalta cu care
sculpteaza d-sa imaginea naturei, in lemn, redä impresia plasticá inteo
transcriptie personalä eu inflectiuni ce modeleazä forma localä-nas, ochi, .

gurä, etc. - linia frisk care, deseneazá formele generale e mereu decora-

www.dacoromanica.ro
°
 1'132 SBURATORUL

tivä i expnne subiectul clar i ca precizie. D-1 Dimitriu a !tildes cá, su-
prafala ca atare numai, planA i plata, e inexpresivi. Linia descrie, preci-
zead ce vede ochiul, Incadread obiectele, In opera de artA, izolindule
din angrenajul lor din natura, de relatii rcciproce de formA, culoare, up, .
bra sau luminA, InfAtisAndu-ni-le ca pe diamantul prins In montura unui `N.

-arabesc de giuvaergiu. .
61 Din acest Sentiment pentru decorativ decurge i mlAdiosia- caprici-
oasâ ca care onduleAd artistul un fir de pAr sau cutele unei rochii In-
-tr'un ritm general de unii. Acest ritnr Incheagii liniile care constituesc -an
tip, care se cheana Goga, Wopica -sau dinulesch etc., Inteun organizm I

bine censolidat ta i Impletitura unui sistem muschiular. In alb si negru

artistul exprimA, cu elocuenta tinerelei,gandirea sa ate odatA cu o frumn-
sete definitivA si nu se pierde niciodatA In bAlbAieli, In exprimare, de
dragul unor meschine detalii pitoresti ale subiectului. Armonia de tonuri
Colorate, vesele sau triste; i-etinute In dgazurile desenului dau deslegarea
anor sentimente de un romantism de esentA earn usoad, cAteodatA, (pe
Lotru etc.) sau itriste (casa din RAsinari etc.) unde calmul rustic e obtinut
prin, egalizarea cantitAtii tonurilor de sombru sau clar.
.Peisajele d-sale sunt imagini evocatoare ale realitAtii fArl sA cu-
prindA in jocuri de lumini i i umbre o corporalitate prea plastid care le-ar
ridica calitatea lor esentialA : decorativul.
ha cum principii de artA'streine - japoneze - pot fi utilizate, In-
-teo adaptare stilistid proprie, i aplicate elemcntelor Ilniare ce le oferi
subiectefe, luate din naturA, de la noi. Desigur, toate aceste calitAti fru-
naoase nu se vAdesc totdeauna clar, se IntamplA cAteodatA cA sentimentul
eu care artistul exprirmä subiectul sA nu gäseascA o formâ adecuatA
nnica potrivitA lui, dar curajul exprimArii grafice lipsit de orice ezitare
' - sau sabiciune de factud, ne seduce.
acum. dup5. ce am salutat critic, talentul d-sale, exprimlim do-
Akita sufleteascA cA, imprejurari fericite sA ajute desvoltarea talentului sAu.
Casa scoalelor sau a bisericelor, sau Ministerul Instructkmei i Cultelor au
-ocaziunea de a-si arAta, nu- solicitudinea fatä de un talent, dar cunoasterea
proprietor lor Indatoriri cultuale i culturale, ocazionând dmislirea de ima-.
gini din viata sfintflor sat; poporului, destinate desfAtArei i culturei popo-
rulai. Casele- de editud vor gAsi, In d-sa, nu un ilustrator banal, dar un
imagier" ale drui inventii imaginative ,vor decora i IntovArAsi indepen-
-dent un text formAnd un cadru decorativ pentru edituri pretioase.
. Páni -atunci d-voastrâ, d-lor meclenati, alege0-vA serii Intregi din mi-
nnnatele gravuri fArá .a mai astepta ieftenirea trufelor din piatâ ca, cu pri-
-sosul rAmas de la cosnita bucAtAresei sa Intretineti, cu francul, entazias-
maul unui artist: Nu lAsati ca In golul sApat In lemn, de o nninA Infriguratii; J
sá se culce In urrd, rece, ca In mormânt, entuziasmnl unei tinereti de-
...ceptionate.
Istot ia nescrisA, a artei românesti cunoaste mai multe asemenea spectre. ".

F. PRATO ,

www.dacoromanica.ro
 ,fr)
,... ,
SBURA'FORIJL
INSEMNARI
,
Rozina, piesa In Irei acte de d-na
Claudia Millian, (Ed. Aka lay, Bu-
curesti). Autoarea e o poetä deli-
cata, fink iubitoare de senzaji va-
poroase. In teatru 'aduce aceasi
poezie, In usoare nuante erotice.
Asa piesa d-nei Millian se citeste
cu placere.
Tuata- Rozina e un episod de
iubire,_ o exaltare pasionata a iu-
birii. Eroina nu 'vrea sa cunoasca
1,0
alta lege decat iubirea. Pentru iu-
bire ti paraseste caminul; pentrn
114 iubire /si paraseSte chiar iubirea.
Nu e local aici sa vorbim de ca-
, !Ratite i cusururile piesei teatrale.
Totusi se cuvine sa remarcam vi-
ziunea dramatica a d-nei Claudia
Millian, cad aceasta fndreptateste
sa se astepte dela d-sa opere trai-
nice. Din acest punct de vedere
Rozina e o buna fagaduinta.
R.
Xfortul Frantei i Aliatilor saig
este titlul comitetului fondat la Pa-
ris In 1918 sub presedentia d-lui
Stephen Pichon, cu seopul de a
explica marelui public-prin con-
ferinte si publicaiuni, - perseve-
renta sfortare facuta de Aliati a-
laturi de Franta. In sedinta din 31
Ian. 1918 (presida d-1 Rend Vi-
viani i erau de fata ambasadorii
Italie1, Belgiei, Romäniei, Serbiei
si reprezentanti ai oraselor frah-
ceze devastate de Germani), d-1
Edm. Haraucourti§i desvolta con-
ferinta sa Orcqele franceze mar-
tire".
Reproduceth,-des1 trunchiat,
sCirsitul acestei euvAntari, remar-
cabila prin emotia sincera si cal-
dul patriotism, ea care oratorul
In tätivaza monumentele de arta,
distruse fárá motiv de dusman : - putut fi suprimata, i pentruca i
Opera de arta este confidenta
- tainelor Inmormantate. Arta e con-
fesiunea pop-oarelor... Apropiati-vfi
de aceste metre i atingeti-le. In
el e 1nchis un suflet, al vostru, al
familiei, al rassei voastre, ameste-
cat si iarái amestecat, fárá deose-
bire de caste, sufletul comun ! A-
www.dacoromanica.ro
' 133;
.
ceste pietre, stint istoria supravie--'
tnitoare, Inflorirea lapidara a seco-
lilor, formula generatiilor care si-an.
petrificat cugetarea, ca noi sa-i pa-
strm aducerea aminte !... Oare mo7
numentul sau opera de arta nu,.
sunt opera artistului care le-a ri- .
dicat? Desigur ca da. Insa opera
pe care o 1nalta un ,om este a lui,
. dar nh numai a lui : energia crea-
toare nu rezida. In artist decat ca..
o rezultanta a fortelor suceesiT
Inlantuita de seria generatiunilor-
pe care, nascandu-se, le mosteneste... .
Orice progres este un total ce se
realizeaza la timpul ski : omul care
Il manifesta este condensatorul ge-
niului ancestral, si cand 11 formu-_
leaza, nu face decal sa traducd vi-
sul poporului din care iese.
...Ar trebul sa se Invete aceasta,_ \.
sa se 1nvete mai bine, de catre
cei ce ne vor urma. In fata rui-
nelor sfinte, ar trebul sa li se ex-
plice ca arta nu e un joc ca opera
de arta nu e o jucarie, nici mo-
nopolul catorva privilegiati; ca ea .
nu e numai produsul unei mAini
unui creer, ci rezultanta unei
Intregi epoce, care a tradus prin
ea ge.tiul i aspiratiunile sale, idea-
. lul, credinta, durerile ori speran-
tele sale, viala sa !... Obuzele, ras-
colind acest pamAnt In care e tot,
trecutul rrostru, nu sapa doar pal-
nii, ci i brazde, In care germi-
neazA viitorul...
Noi, care suntem batrani, am
muncit mult in tirnpul carierei noa-
'stre... Inainte de-a pleca, transmi-
tern' lozinca celor ce ne urmeaza,
spre a continua dupa noi Indelunga
silinta a strabunilor, aceasta inlan-
Mire de sfortari ce se numeste
Patrie. De vreme ce Franta n'a
,s'a masacrat doar simbolul, vom
merge intre ruipele dela Reims.
O. adunam putinul ce mai ramAne
'din zAmbetele decapitate, si ti-1 '
vorn !Asa mostenire, tie, tinerete,
. ti-I vom dedica, cu deviza stekbu-
nilor : Speranta speranta. ! Si ori
ce-ar fi, sa zambIth! Al. Dem. M.
 , .
134 ' SBURATORUL

In rack marei uniri : CAntár i de blieä lectia inauguralA á Cursului

lupta si de biruintä de Const. Z. de Lit. fraUcezit. 0 astfel de lee-
Buzdugan, 1919. liune este totdeauna un bun prilej
Cine nu cunoaste forta binefAcA- de a-§i expune pu.nctul de vedere
toare care sAIA§ue§te in fostul lu- personal din care prive§fe materia
ptAtor socialist al palatilor ? Cine
nu-i cunoaste firea entuziastrt, §i specialitAtii sale. D-1 N. *erban pro-
' figura jovialä? i cine nu-i cu- Eta de acest prilej, dovedind ca s'a
noa§te chiar geanta pliná de taine .consacrat studiilor de literatura'
literare? .CAci cu toatA frecuenta- comparata; cel Mai temeinic prin- 0 '
' rea Intrunirilor muncitore§ti, d. Bu- cipiu calauzitor pentru un istoric-
zdugan nu s'a InstrAinat 'totul literar. Duna' cc tendinta speciali-
de artA... E drept ea se trude§te zarii a . adus reale foloase, apro-
s-o scoboare pana la stratele adanci fundand fiecare literatara nationalti,
pe care yrea sA le miste. De la' in parte s'a vitdit imperfecta tocmái
Singuriitate, volumul de poezie di-
scretA de odinioarA, panä la Pin- pain uriilateralitatea oi, de oarcce
tart de lufitil pi biruintd, d. Buzdu- arta nationala in genere, si litera-
gait a fAcut un. pas indArAt In sen- tura in special, nu poate fi apre-
' sul artei; §i un pas inainte in sen- ciata'Intr'o justa valoare decal pu-
sul 'actiunei sociate nand-o In ansamblul lit univer-
Sentimente bune §i inimá romA- sale; 'Maud Seama de faptul ca
neascri. cu atAt mai meritoase cu gustul9i elijar idealul artistic, nu
cat se sbAteau inteun ora§ nicer- depinde atat de spatiù, ci mai ales
cat de influenta germanicä. Dar de limp; si cit aproape' acelea§i eon-
arta nu se ,recunoa§te in : -

ceppi artistice se gäsesc la tdate

Pornqte Kaiserut tempesta,
Visdnd de Mittel-Europa
Pornesc cu el Viena, Pesiqf
E barbarfa, e sincopa
Alemanii
loi urld'n lame aroganta;
Dar vii sunt ei, Galo-Romátni
-
popoarele mite ale Europei la im
moment dat, se intelege cit n'am
putea valorifica precis originalita-
tea unei lit. nationale decal, pri-
vind-o in comperatie ckdesvoltarea
celorlaIte Literaturi si mai ales a
ceLor inrudite prin afinitati de ras-
sa. Atragem atentiunea asupra me-

- Latini, triiiascd Frant l ritului d-lui N. $erban de-a fi a-

doptat aceit punct de vedere lu-
b. Buzdugan se preocupA de e- minos, i Care se impune tot mai
:

ducarea nationalä .a maselor. Pen- mull hi constiinta istoricilor-lite-

tru a'§i ajunge scopul se folose§te rani.
si de ealea versului. Arta, fire§te,
nu-i cA§tigatA cu nimic din aceasta ;

Cercetand doug din aspectcle mai

incercare. SA sperArn4cA vor ca§ti-
ga mai mult rnassele. i dupA cat
reiese din activitatea de pAnA acum
a D-lui Buzdugan, acest ,cA§tig ii
t va face mai multA plAcere. Altfel
n'ar fi pArAsit armonille discrete ale
Singurdtiitii pentru fanfara rAzboi-
nicA a' Cdntdrilor de luptd fi de bi-
rung&
S..
Pilde de Lit. France* de IV.
Serban.
Sub acest thin D-I N. *erban
númit profesor suplinitor la Fa-
.cultatea d Litere din Iasi, pu-
frapante ale lit. franceie (legatura
constanta dintre manifestarile, evo-
luPa sociala oi opera Eterara, iar
pe dealta parte fecunda i cumpit-
lain asimilare a literaturilor strei-
ne) D-1 N. Serban scoate -de aci
doua suggestive Invittaminte pentru
tanXra lit. rompa: Fiind Inca lip-
si d&o literatunit pen tru bogatii
si intelectualid din patura conduca-
toare. 9i de-o literatura propriu-zis
taraneascA, 0 avand-o numai pe
cea, a paturii mj1ocii, studiul lit.
franceze ne va arata cA ea mai
mult ca oricare alta s'a nascut din

.=

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 135

Insasi efervescenta vigil franeeze Ware, a folosi rant a Wild, a asi-

dela care purcede si la care se in-
toarce." , .
In al dOilea rand, cercetând ,Jrn-
portanta politica a 'studiului limbei
milk, a transform& dnpä firea ei
proprie, ati pastra personalitatea
largind-o SI a fi aStfel totdeauna
aceiasi totdeauna in schimbare,
i

franceze in Romania, noi fiind po- totdeauna nationalä j tatdeautna eu-

,
.

por de latini intr'o mare de sträini, ropeanä; e (pentru o literaturä) a-Si

din care cei mai primejdiosi din dovedi tineretea.si forta vitalt, a-
pullet de vedere cultural sunt slavii asigurt un viitor de reinoire ii
ungurii, nu ne vom salva latini- de influentä in afarä."
tatea decal traind sufleteste lao- Al.. Dem. M. ,

', laltil cu latinii occidental], si In -.

special co francezii. De, acl necesi- Ráfuiala" nnueto si schite 'de L.
tatea studiului Ilmbei i literaturei Rebreami. - 1)-1. IlZbreanu poxes-
franceze in chip cat mai temeinie. teSte. cu simplicitate i concizie.
6.1 Sci asimildm I tera tu rile roManice Natura subiectelor d-sale ne amin-
11' Mai ales, dar masura in care st .teste de un Caragiale fart. _puterea lui
facem aceasta ne-o í lot studinl de a analiza! In adevar, d-L 'Rebrea- .

evolutiv al lit. franceze. In \acest nu nu aprofundeazt psichologia e-

scop d-1 $erban privWe sintetic in-
luene!c strifine asupra acestei lit.
aratand cum a asimilat reactio:.
i telor, a pasiunilor. Exteriorizarea
Q: ,nat spiritul national frances;
celeaza intensa si Indclunga ,.Cola-
orarc" italianä; influenta englezil
care e Mai undid. ordin intelectual
deal artilstic; influenta germant,
tdrzic si radii* (printfo suprin-
',Ware omisi lino, ti iii Or ut flU
beste admit: de influenta snaniolt,
destut de importantt).; dupa cerce-
tarea acestor influente streinó asu-
pra lit. franceze, autorul 'scoate et-
teva norme cAliuzitoare ,pentru lit.
roinânä: Sii nu ne ferim de influ-
' entele sträine, St fini primitori a
tot cc e bun. Dar st nu uitilm cal
silage!, strain e prielnic numai in
masura in care se poate amesteca
usor cu al nostru, fart st-1 otra-
- Costa" Ne vom adresa in primal
rand literaturiiiir latine - ilalianit
.
si francezt, - i apoi celei ruse
caci nici de lumea slavilor nu
suntem en total Artful." -In a-
ceste influente sträine e negresit
' . vorba de inasurt. i mtsura cea
mai bunt o putem scoate din in-
susi studiat lit. franceze."
Voin apropià aceasta suggestiva
dee - atat de act:nail, azi mai a-
les - de cuvintele lui Gaston Paris:
A cunoaste si a intelege tot ce este
triai
mare, frumos i nou dincolo de
- .
roil-4 sal; se mulVimeste in general
st. deserie exteriorizarea sentimen-
cur- e zugravita negresit cu mall arta.
Sufletele eroilor sunt: inst. cam ob-
scure, ceiace scade valoarea crea-
tiei artistice.
Am zis cit prin natura subiectelor
ni-1aminteste pc Caragiale. Triim
"or-, in adevar, in aceiaslunie de silteni
nectjiti, de ..binrocrati amtati. Nu
lipseste din Yolum nici portretul u-
nni popi rustic, nici iii function:,
rului dela minister care joact Ia
loterie cu.patimd, in speranta as-
tigului sal va t or. (Vezi: Vreijma0i,"
Norocul" etc.). Nu facem din asta
o vina d-lui Rebreanii. Eroii lui
Caragiale misunt in -jural nostril;
ne.loyim de ei la fiece pas. , Nici o
exagerare in Eleutlwriu Poppes!cu
din flatlet loturi," in popa din ,
Art. 214," in Cataueneu ori in
Dragomir. Diferitele aspecte,
earl se prezinta poporul nostru in
sub
deobste. au foSt cristalizate de Ca-
ragiale in tipuri de o realitate in-
xorabilt.. E fatal deci ca, atunci
and vrem ä descriem aceiasi
aCelas media, sit ne apropiem
paish-iind proportiile - de autorul
-
Momentelor.
Nuvelele din Reiifuiala" .se dis- -
ting prin (loth" curatlisibogata.
Fraza d-lui Rebreanu e'uspart, cur-
^
7-

www.dacoromanica.ro
)
 136 SBURATORUL

gatoare, naturalil Sttu1 d-sale e mantarile cotidiane., _ibuchuuul de

sOnatas, Intremator -7- dupaniste liece cliph,' Impta continua ea Cele
modele de stil imposibile i ridicole din jurul tau si cu tine lusuti -
prin Incarcarea lui maktnä, cu cari momentele psichologice atat de bi-
ne-a obisnuit vremea din urmit. Ni- ' ne prinse in inscmnarile unora din-
caeri situplicitatea nu e mai sfanta tre cei ce au dus razboiul ca soldati
.ca'n artit Totusi cartea de fata vadeste cali
Talentul de povestitor al d-lui tat" aprecialule din partea d-lui ca-*
Rebreanu se vaciaste in , Offlire," .pitan Ragulescu.
unde pe tema banalului trio: sedu- Lucrarea mai are o ,latura inte-
,..ere, parasire, siiracidere - d-sa resantd. Citez dela pag.. 160-161:
fixeazit o schita miscatoare. Iar voi Goldenbergi i Beligra-
- Nu putem termina farä a remarca deni ,,cetateni pamanteni," unealta -
BIBr - woueste de 'copii mid Germano-Bulgarilor, toti stranepo-
pentru oameni mart" -in care a tii lui cautati din vreme fran-
tratat cu mlestrie eel mai dificil xhia i coj5aöüFdeoeesä va span-.
1

subject literar cu putin un cram- zurati, sau mai bine dad% vreti sa 40,t
.pc i, de su.fLet de copil. . . 'ma ascultati,. plecati din tara care
. V. !AI v'a ocrotit, v'a cinstit i v'a imboga-
tit. Nu mai riatigariti cu trupul-vos-
Zile de Energie", impresii ;I po- ' tru sfantul Plmant al Tara. Ple-
vestiri de pe front, de ccipitanut G. cati va ,sfatuesc, dar asa fel ca sit
Bdgulescu, eu o scrisoar,e de N. nu dam peste voi. Plecati! Nu va
large. - Un.volum care se distinge. oniorad, nu va spanzurati, caci eu
dela inceput prin talentul descrip- until pentru a va raspiall cu aceias
tiv al autorului. Gasim pasagii in masura, märturisese_cg u'as dez-
cari natura e zugravitä foarte pies, gropf) si Was sptinzura a- doua oa-
tic, lucru meritos mai ales pentru rd" (sublinierea e a autorului).
niste insemnäri scrise in riigazul Iata ce randuri se scriu, cand
dat, de vartejnl luptelor." Deaseme- omentrea intreaga tresare la o via-
nea, pluteste peste multe din bu- jO noua i cand steagul infratirii
cati Zile de energie," ,,Camaradu- popoarelor purcede a se Yalta
lui frunta; Tergdr(d") un suflu de peste cenusa unor vremi stinse.
iubire fall de ostasul nostru si de Toate Incercarile acestui lung raz-
odraslele lui. Luptele, miscarile si boi n'au putut tre4 in d-I. Capitan
suferintele armatei sunt descrise in decat instinctul primitiv de-ura ti II
I

trasaturi largi, generale. asa cum . pofta. de' Sugrumare a a'proapelui.

le vede ofiterul; nu glsim aci fra-' . V. M.
-Ow

CI

*- AU APAR'UT 3

.PAGITliI DE RAZBOI, de E..LovInesiu.

TOADER NEBUNUL, de Alfred Moniu
RAFUIALA, de L. Rebreanu 'e
O !UBIRE, de Eugen Todie

ED iry RA ALCALAY. Et CO.. - BLICUREVI

.40

www.dacoromanica.ro
mrs isameamealmommoulauman, memiseamPosallows

11- 2Z1 apäruf No. 6 din I

aI

. -- _
pentru toll'
1a I
{I

:: MAG-
o*-
_-gpar.:-
USTRAT LUNAR :: :
aa SUB D1REC ,<\; f kit D-LU1 E. LOVINESCU
i
al

I /4;1 ° Ie
Cu urmAtorul fulmar 4'
I
a Linia Siretului . , . . . . E. Loo;nesca
I Pe mormfintul lui Verhaeren
. . . . Elena .Farago
11 (poezie) . . . .
;I Catastrofa (nuveli din- risboiul
j Teatrul prizonierilor români In L. Rebreanu
as
Românilor din Ardeal).
Helmstedt . I . . . .
.

.
.

.
.

1-. a
g Anul 1918 (sceneti dramatic:A In D. Nand
a versuri) . . . . '
Cillgore Chlea eli comedianiii
(nuveli). . . . . .
A Agonie
. . . Victor Eftimlu , I
In cimItir (poezie). . . Alexandrina Scurtu a
Din Calvarul nostru (Faminzitii,
1 Bátrinii) . . . . . . . . . O. Cair Is
1 Mi§carea dramaticif.: Hangioaica
Ia Documentele
0 Ursuz, dar bun E .Lovinestu . . . , . . .

I OIL -t
vremei : Un bassrabeap unionist, Luptele dela
-, ; ., :, -
aa
a lolls- .A. 9 b lov*it' --, I
aaI Abonimentele se fac- baba& ALCALAY lc Co. 10
an $1. -4,;,-z.40, .1a
Lei 8.6 pentr,u un Iih,e-1 -

a 18
:. ., 0
roease..hini ; i.
I: .
gi 19
.
. .. s :
a
.

,
.. s
I ., Preiul iiinuriiiiioitieli*U3' I
alliamanimes
,
airistsmaictuilassaaaamoummmalts
-}--1 . ; .* ; , ir
kT

www.dacoromanica.ro
 r

11111.161111111111111111.11111111111111111611111,1111111111111111111P11111111111121MINNIII%

; ,
,
ILBRARIA
I
II 4
A.
1
.
ALCALAY COMP-. 1
a
BUCURSTI
I
I CENTRALA : Calea - 'oriel, 37
II
SUCURSALA: Str. Lipganto 88 I
Ia I
MIR OMNI
I I
i
I
.
NoufAfi Liferare " .r;5
'
1
1
!fanner& pi LundnA de Ion Al. Briitescu-Voinevti. 4.50
. . - )4
ii
1 o
al InOlumea DrepiAtil de Ion Al. Britescu-Voinegi. 5.-:-:e a
* Ill

1
Pagini de Rilzbol de E. Lovinescu 4. '- i
5.-.
1 Da Cape* de Radu D. Rosati
a iApe:adzined de Hortensia Bengescn-Papadat . . 7.- i i
i de I. Peretz 6.- ii
!.' 1I Toads,. Nehunal de Alfred Mowiu
Dezertorul
.

de M. Sorbul
6.- 1
5.- i
1
111
il'Azbunarea de M. Sorbul 5- 1 II _,
Rozina '- flaudia Minim 6.-
1 L
-4
1 Garcs'ato Refill de Claudia Millian# 2.
- 4 I-
,
Faia din Damn de Sc. Froda si A. Maniu . . . 5.- i ?

,1 - - .
, iRuguri *lion SAu-Geo_iu
.
-
3. 1
a.
AresammaliamissiniewcaINUNIMIIIMIN11111111111111111111111111111 NMI,
Tipografia c Universala, from Ion escu S-sod, Str. Covaci l4.-Bucurc§0

www.dacoromanica.ro