1

PEVIVÄ UTERINA Atria% Meth.

:.
Ck

A nul T.- . No. 8.

5LIMARLIL:
E. Lovinescu. Cei ce vin...
. .

Elena Farago Din goapteleumbrefor

.. .
Victor Eftimiu . . Pad urea Ursitoare for
Alexandrina Scurtu. Satirul
N. Davidescu . . Chemarea PAtni.n.,tt kit
L. Rebreanu . . . Pozna

CRONICI:
E. Lovinescu: Razboiul si literatura ; L.
Rebreanu: Letopiseti; T. Vianu: 0 ideOlo-
, gie femininii,_Noua feminitate ; F. sircrio:
Expozitia Artei Române (ID; Insemniiri
informative : (Luceafgrul, Floarea ciocoiewluio
PAcate, Oolgota, Cazul C. Sandu-Afdea)'

Editura ALCALAY & Co.

www.dacoromanica.ro UN ALEX
 s-
1

SBURATORUL *

REVISTA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA V CULTURALA

-.......-
COLABORATOR I :

-
Z. BArsan, Al. Cazaban, G. Cair, Em. Clam., Nichifor Craink, Radu Cosmin,
H. Davidescu, V. Demetrius, I. Dragoslav, Victor Eftimiu, Elena Farago, Ion
Sän-Giorgiu, G. Gregorian, E. Lovinescu. A Mosoiu, Constanta Marino-Moscu,
A. MAndru, Claudia /Milian, Cornellu Moldovanu, L Minutes., D. Menu,
Hortensia Papadat-Bengescu, Dragos Protopopescu-Blebe a, Mircea Ridulescu,
L. Rebreanu, G. Retie& Radu D. Rosetti. F. Slrato, AL T. Stamatiad, Alexandrina
Scurtu, M. Sorbul, G. Stratulat, Caton Theodorian, T. Vianu, I. C. Vissarion.
-t-
ABONAMENTE:
UN AN LEI 50 = VASE LUNI . . . . LEI 30
Pantry lavfififori, preoti #i stuclonti
UN AN . . . LEI 40
PRETUL UNUI EXEMPLAR I LEU
SBURATORUL se gáseste de vanzare la toate librärifle i shiest.-
.

rile de ziare din Romania Mare ' .-

Abonamen-fele se primesc la Librria Alcalay 4 Co. st la adminisirnftv
masted. -
.:

Redacfia I AdmInIstralia: Strada Sarindar Mo. tit

- BUCUREVM -
Manuscrisele. corespondenta si schimbul se vor trimite pe adresa
d-lui E. Lovinehcu, Str. Umpineanu, No. 40.
(44.N.1 ÈSf. .N%.
.1;
.4%°. . :SS: W. X $.

ULTIMA NOUTATE
EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & Cso
AO"

X RAFUI111$21
..Q;; SCHITE $1 NUVELE DE
L. REBREANU
LEF tri
Se afiä la toate librariile din Romania Mare
PRETUL 5 LEI
5losi;&.;&;kwoom.»&;&;msw;s..own: I:1

www.dacoromanica.ro t"..1,1
 J utilkot,e,tu
SBURATORUL
REV1STA LITERARA, ARTISTI.CA SI CULTURAL-A,
Director: E. LOVINESCU
ANUL I, No. 3. 3 MAW 1919

a
IMARCUS _:,Cid) 1927 OKT
Cei ee vin...
Cea dint& datorie a utzei reviste e sd dea literattird bund. In
niste timpani, in care lzrana trupului e attit' de Jnecliocrei, o band
brand- spiritualä e de cloud ori binevenitet. Vom Incerca s'o deim, spri-
jinifi de cele mai alese elemente active ale literaturii noastre, care nici.
nu incep nici Ira sfeirgsc. Nu Inseamnii inset cd vom da o literaturd
mai presus de Nice 'cricket. Nu cunoastem o astfel de literaturä. Sant
nuanfe pe core avenz datoria sil le deosebim. Nu impingrm dragostea
de a itAreitisa pad la leptidarea de sine- a sinuciderii. Critica mai
treie$te- clziar i in revistele la care colaboreazä la un lac toti scriitorii
de seamei.,S.i, dacei nu comentdm in bine sau ca oarecare rezerve fire$ti
ceeace publiceim in Insu$i .Sburätonif», o facem din pudoarea de a nu
vorbi de noi la noi. Aceastei pudoare e si ea aria din petalele flora
bunului sitnt...
Critica îi pdstreazei totu$i drepturile ei In apreciarea activiteitii
generale a scriitorilor. Nu Impingenz solidarizarea rdu inteleasd pad
la totala abdicare a spiritului- critic: Putem fi mai de folos altfel. Si,.
in nici un caz, nu voim s ridiciim o $coald pe temelia laudei reciproce.
Aceasta o spunem pentra cei ce ar privi c oarecare nedumerire nein-
dreptiititei notitele critice din aceastei revistei despre scriitorii at care:
pornitn totu$i aldtari.
*
- z
- Mai avem o datorie.
-

Nu fag de public ci fart de insä$i literatura noasträ. Generafiile:

se succed, sfeisiindu-se. Stanek unora se Malta' din sfrimiturile statuelor
altora. 0 .pornire sdlbatecei ne impinge sd distrugem pe inainta$i pentru
_ a ne face loc sub scare.
Noi suntem insei la milloc, intre bdtráni-$i tineri. Si, dacei dintr"un
simt de relativitate istorice avern tot respectul pentru inainta$i, datoreim
in acela$ limp ..*agoste $i incurajare si celor ce se ridicei In urma
noastrei. Nu dintr'un vulgar instinct de tonservare, ci din amintirea
hied proaspdtd a propriilor noastre greutdfi.' Pam sd-i ajutdm ; pe.
unii voim sat sceipeim ; literaturii, voim sd-i clam forte noi.
0, revistä nu e lama numai pentru cei consfintiti de opinia
public& Acestia pot scrie oriunde. 0 revistd are datoria sei Cade $i
ekmenk liîiere. Descoperind un singur talent,. si-a trzdeplinit menirea
-cu prisasintd. Trebae sei ne uitdm deci si in 'arm& Din tumultul celor.

www.dacoromanica.ro
 50 _ SBURATORUL

ce se ,Ingrezmddesc la via/a literarei, trebue s distingem pe cel ales

Lpentrzi a-i netezi calea. De-i vom crufa o umilintel, ti vom spori ta-
lental ; it vom face set' rodeaseei trz bucurié. In imprejureirile actuate am
..convingerea c scdpeim si un suflet dela damnatie.
E discutabil dacei Romemul s'a neiscut poet. In orice caz el devine
lesne panzfktar. Pamfletul e adeveiratul gen national. Tog cei ce se
izbesc de ingratitudinea Muzelor si opacitátea rititorilor, kneed lesne
spre cel mai usor gen likrar. Ta ,lentul lor iritat si indspritjsi giiseste
.O intrebuiniare si o reizbunare îa flagelatie. Pamfletul este deci marea
.ispittl a celor ce nu reusesc in literaturii, pe drept, sari' pe nedrept.
De vom putea scdpa dela peire uumai pe unul singur dintre acestia
din nn,n, vom avea nzultumirea de a pe fi fticut datoria.
'

ladi pentru ce vom deschide paginile «Sburitoruluip $i tine;ilor

necunoscuti ce-si stremg tn palme tdmplele tnfierbatate. La masa noastrd
_rotunda', cu loeuri numeirate si hoteirezte mai dinante, vom primi pe
Hind, si ici acedstei calitate binecuviintatd, i pe oaspetii inspirati al
_generatiei ce se tidied. In fiecare num.& al «Sbuiitorului» vom da ea-
viintul si anal scriitor, ca total nou, sau care nu e înc 'in de ajuns
- de prefuit. Nu va fi potee cea mai trued dintre literaturi; va fi insä
cea mai aleasei din inaterialul ce se polarizeazei In jurul revistei. Pu-
. blicInd-o sub forma aceasta saeciald, atragenz atentia cititorilor asupra
tinerilor ce bat la poarta vietii literare. Timpul ti va selecta, fire*,
mai trine. Noi nu fatenz deceit sei ajuteim timpul. Desclzidem portile
publicikifii celor ce. vin. .5i nu sinztim o bucurie mica, de a ne
_face, friiteste, vestitorii lor. Din lungimea siragului se vor desprinde
poak adeveiratii lampadofori -ai literaturii de maine, in aceastei goarul
eternei a generatiilor ce se urmeazei, treceindu-si torla luminii pentru
telari necunoseute. _

E. LOVINESCU
8

- - DIN WAPTELE UMBRELOR

=NM -

Siminoc, floare de poi, Candela co licr stab -

Galben fr'de pat, Perlpie 'ndelete, -

Ce durere ne-a 'nrudit $1 nulnunchiul to rolat
De le-am strôns i te-am 02.111 Nlucefle legdnat,
Ca pe-un dar neprefuit:' Din perete peste pat,
Floare ne-antal?... Umbra unei fete... .

Ce frlie m'a'ndemnat Reza candelei de sus.

SO te-cwz In Hindu!
Cadrelor spre care cat
Ori de cafe or/ se sbat,
Intre slav i pcicát,
.Inima i gandul?...
, I-a fesut ueslmtinful,
$i in gandul meu trudit,
' Dinteun actin nirit,
Taina care ne-a 'nruclit
. , $1-a deschis mormânIul.,.

www.dacoromanica.ro
 1-;BURATORUL
Graiuri celluite-adânc
° Prind s se deslege..
...Unde-va, prin multi pierit,
Doarme-si visul amgit,
lVecântat si ne-bsmit, -
.Un fecior de rege...
Cine mi-I sopteste-acum
Basmul Ord name?...
Din ce tainite ceresti,
Mi-a ¡recut pe la feresti
Umbra ce ne poart vesti
Cu cei dusi din lame?... '
Creste umbra peste pat, -
, Candela-i pe dual- .
...Faim, jar& tron, petal,
El pe toate le-a läsat,
- $i de Mate si-a uitat "
Pentru o nluc...
$i un sfert de veac in sir,
Noapte peste noapte,
Brajele-i intinse'n ¡Ant
Au rosin, nebun de slant,
Ruga fr de cuvânt,
Dorul fr'de soapte...
Stânci tioase, câmpi spinosi,
Grunji de bálji secate,
Noaptea'ntreagei, ceas cu ceas,
Le-a tree& zoritul pas,
Fr'de paler, nici popas,
Piedecile toate...
Cum si-ar fi putut cârti
Trade si nesporul,
Cad neiluca lui fugea,
Pe aceiasi cale grea,
Mai usor deceit putea
El sei-si fugó dorul?...
Zi de zi, de cum trecea
Umbra de chindie,
Cu acelas pas zorit,
Mers-a drumul nesporit
Pan'n noaptea ce-a 'mplinit
Cea de-a noua mie...
Ca neatte-ori de 'neat,
Ea psea pe-un munte, -
El din airful unei stânci,
Peste gol de rape-adânci,
S'a'ncercat din sbor, pe-branci,
Stavila s'o 'nfrunte...
.51.
$i-a cdzut in golul surd,
Ce Den nestire,
$i'n genune a dimes,
Ca un oaspe de pripas,
Ciung de brale, mat de alas. ,
Cel mai dornic mire...
Zi de zi si nopli de nopti,
Nouzeci si nouei,
S'au sbtut necontenit,
Cum s'ar sbate-un om rnit,
In mignon! mircezit,
Brafele-amândou...
El zcea, fr'de suspin,
Ifr' sei-si dea de stire,
$i nici-cum nu se trezi
Pan'n cea de-a vita zi
Când in brale-i lâncezi
Ultima suâcnire... .)
Doer atuncea s'a trezit
$i privind departe,
Intr'o tainil din minli
Vz lard, iron, 'Arian,
$i'ntr'un templu'n loc de sfinti
Dou brate moarte...
lar când ochii si-a deschis
$i a pilau! aproape,
Lingé deinsul era ea
Ce plecatä jos plângea
Si cu'n brat de-al lui seipa
Golul unei groape...
. ..,
A spat-o si-a 'ngropat - . -.
Bratele arnândou, -
$i-apoi s'a lipit de el - - .
_,
$i Meet si usurel . .
S'a topit intreagern el : . ,
Ca un pic de roller... ,
El fink In stifle! lung ."
Largi priviri streine
$i sopti cu glasul steins: -
-Nici-odatei nu te-am skeins, -
Tu, ce bra fele mi-ai plans
$i ai murit in mine...
-
$i-acurn mor si nu mi-or sti
Nici mcar de nume..."
$i din lacrima-i de Fie
Reisri atunci, pe lac, .
'
Cel mai galben siminoc,
Cel dint& pe lume...
Stins-i candela O'n geam
Zorii prind s bald,
rt $i din umbra'n care stai
Pared-mi pari si mai bellai,
Siminoc, floare de pal,
Galben fdr'de paté...
.
ELENA FARAGO
www.dacoromanica.ro :
 52 - == - sBURATORUL

PADUREA URSiTOARELOR
Dumnezeu adunase pe toti voiaicii pämäntului Inteo livadd dela
Marginea raiului, vecinä cu iadul.
Sii i lase in mijlocul paradisului, printre stinti si sfinte, printre oa-
mend cari triliserâ In urnitintä-, si-n fapte bane, nu-i venca Domnalui,
cAei del voinicii acestia värsaseri'i sänge'e semenilor, 0-ar fl fost pricat
trimeatä In iad, iarils nu se paten, cad iadul e Meta pentru tither'
ucigasii de rand.
De. aceia, In marea lui Intelepriune, A-tcate-fäcätorul hotrirl sii-
achiposteaStä intr'un loc uncle se auzea si- cântecul heruvimilor dar
urletele celor chinuiti de Necuratul. 7
VAntal le aducea mireazma florilor din gridina lui Dummzeu pi
dulioara de pucioasii si de barne triptA din Impäritia Satanei
Multi viteji erau adunati Intr'astä liven; toate semintiile lumii 10'
trimiseserá acolo cite un mare cilpitan, Incepand cu piticii galbeni a
Soarelui-Wasare i sfärsind:cu negrii cApciluni dela buricul p5mtintului :
uriasi cu ochii albi. veuiti din iapezile dela ,NliazA-Noapte, abated cu
pielea rosie adusi dela dracu'n praznic precum si Heal chipesi de prin
tinuturile noastre se infrateau acum sub cedrii aceleiasi poene. -
Pe lumea cealaltä, dusmäniile de pc pilmänt sfArsesc. Toti trilau
acum In build pace i abia îi mai aduceau aminte de patimile ce-i frii-
mäntau In aceasta vale a plângerei. Ca sh-pi petreacd vremea, Fat Frumos
se lua la trântil cu Smeul.Smeilor i arafindoi se rostogoleau pe larbil
spre marele haz al ce'orlalti.
Mama Smeului ghicea In palma Ilenei Cosanzenei, sau &Aden. cu
ghiocul lui-Soare-nou, feciorul lui Fit-Frumos, care-si v5zu pe taicil-silu
abia In Impärätia clreptitii.
Jurnillate.Om se Imprietenise cu niste maimute i toatil ziulica si-
reau prin copaci ori se ascundeau prin tufe, spi-irgänd nuci i alune:
Sfärami-pietre i cu Strambil-lemne fâcean bricege, !There pi Sfar-
leze,,pe cari le adeau la copii ori le aruncau peste gard ca sit spare,
capul dimonilor.
Iati-i i pe slâvitiP Alb-Impärat, Rosu-T-mpirat. Verde Impirat si
toti ceilalti mari voevozi, cart." nu se mai luptau Intre dânsii, omorand
atâta multime de ostasi, -ci stau la ,taifas bitrâneste, Osucindu-si mild-
niile i trägând pe nas tabac din tabachera de aur Incrustati cu sma-
..r. rande si margiritare, a sfäntirlui Petre, päzitorul raiului.
Väzfind Dracut atata voe bun5, mai ciii .venca sit plesneascâ de
ciudi. Cum sii Inch el si sä- strice loath intelegerea aceasta ? Inteo zi
porunci supusilor sii Incornorati sii-i aducä tot -felul de arme si de zale,
Sabii, buzdugane, sulite, .cuturi si pieptare de tier, cu cari isi linbraca
vre.o mie de ciraci. Apoi le (Mu la toti eke un un, Cal nipraznic si i tri-
Mise la marginea ladului, ring livada voinicilor, si se bati 'nitre ei.
and vdzuril voevozii cum scipära neral si cAnd auziri caii ne-
cliezând, îi prinse o poft5 nebuni de isprivile lor de altidati, cad
drept sii vä spun, li se cam prise In gridina lui Dumnezeu, undo viata
era in fiecare zi la fel. ' .

.. Isi Itisarä jocurile i until eke until se apropiarti de locasul Sa-

tanei, Indemnänd când pe un drac, and pe altul, cum si tie sulita, cum
sit se fereasc5 si cum sii-1 pocneascil pe vriijmas.
VizAndu-i infierbAntatt bine, Tartorul- se apropie de ei si cu un
glas miorláitor de dulce, ti miguli :
- Nu point i dumneavoastri sa vi trice:Tali puterile ? Cum se
poate ca asa mari capitani s5 stea cu-bratele Indrucisate, ca muierilb ?
Poftiti Vi rog !. Avem tot felul de palose si de ghioage 1
Voevoz.i se repezirä i erau gata sa sari dincolo : Smeul-Smeilor
se cocotase chiar pe gard, cu un picior In rai i cu altul in tad,- când[
vent un Archanghel cu porunci dela Dumnezeu si-i opri :
- Cel ce va trece dincolO - acolo va rimâne, iri vecii vecilor

www.dacoromanica.ro
 SBU'i-tATORUL 53

. Voevozii se rtisgAnclira st nu se mai avAntar a. la lupta dintre dia-

l/oh.; dar pofta de a face noi si minunate isprivi nu le trecu asa de -

repede, crt nu degeab t fuseserä ei spaima lumei atAta vrerne. .

Dracul stia lucrul acesta

Intr'o zi, prefacut Intr'un calugar chinuit de demoni el Incept:
tine
- Ajutor !.. Voinice Fat-Frumoil.. Smeule Imparatilor !Ajutor !..
$i iar se aproplard voevozii de iad, minunati cii cineva ii striga
pc nume
Ajunsi la gura iadului, vazura un biet batriln pe care diavolii it
chinu:au :
- Ce aveti cu mosul asta ? Intrebi Fit-Frumos.
lar diavolii InvAtati de stapanal :or rAspunserä :
- Avem porunca sa-1 chinuim fibula vrea sii dea de gol o
mare tainä !...
Vo'nicii i;i virfirrt siibiile printre Ilarele gardului i gonira ceata
dt acilor, cari o luarA la fugä, lAsánd- pe bietul cälugar singur i teafär.-
- Vii multumesc cii m'ati sciipat !. VA multumesc!. toga. el, cu
-- Eu stint un biet carturar core Ré pämänt nu Boca" deck sit
-glas miorläitor.
Cine esti i ce taini voial sil daide gol
umblu pe-urina voastrA si- sii vit scriu vilejiile, ea sä le cunoasca toati
lumea. Tot pribegind asa, tot povestind unuia si altuia cum s'a rtizboit
Verde -Impirat cu Ros - Impirat, ori cum fugäreste Fat - Frumos pe
Smcul-Smeilor, am nimerit trite() noapte la an h n, made se ...era
' ursi'oarele. Nevasta hang ului trebuia sii nasca alituri; _tot ,asteptAnd sii -

vie pruncul pe lume si sa-i hotaraseä ursita, zinele sednn de vorba :

- Bietul copil !.. 0 sil aiba bucurii in viatii i o sii se creadii fericit
spunea una.
- Bietul copil ! 0 sil ailia mari necazuri, i o sii blesteme pe oa-.
meal, mai zicea a doua ursiteare.
lar a treia Incepu sä radii :
- Va Incerea-S5 facä altfel, va lupta din risputeri, se va chinui
sa-si Indrenteze viata si nu stie cii soarta lui o Scarf. acurna not... --
Ce leggin noi acuma n'o OE5 deslege nimeni, niciodatA !.. Prietenii sii II -
vor crede pe el pr;cina bucuriilor lor ; vrijmasii vor hotarl ca _el e de
vina, daci-i va dustnani -,si nimenea nu stie ca ftecare pas al vietii
sale atAriati de hotärtirea noastri... Nimeni nu va sti cii el nu e vinovat
de nimic i cl numai noi sfintem vinovate de tot .ce va face !
,,Auzind ea lucrul acesta, am vrut s te IntAlnese pe tine, marite
Frt-Frumos si sii te Impac cu Smeul, care nu era el de vini ci ti-a ra-
vrut si mg due la Miria-Ta, Verde-Imparat ai
pit pe Cosinzeana... Am 'vrut
sii te Imps cu ImpAratul-Rosu, spunându-vi la amAndoi cii ursitoarele
au hotirit sii va tot dusminiti, iar nu voi Insi-vä. Dar Satanei nu-i place
si vadg pace pe pamänt si buna Invoire ; de aceia a trimis Wive dia-
Noli de- ai lui si-mi ia- sufletul i acuma Tarforii mi muncesc si ma
ch:.nuesc zi si noapte, vai de .oasele si de bitrânetele 'mete !...
Fit-Frumos care ascultase cu mare bagare de 'canna, Intrebi:
- Pentru Care taini te bitan adineaurt ?
- Taina cea mare e asta: ursitoarelnsAnt aeuma In pidurea lor
,din paradis, unde lantäräsc ce sullete si vie pe paMant i ce soarti sii -

lc urseasca. Diavolilor le e fricä si nu vi spun eu cuinva lucrul acesta

ca sii vi duceti i sti aereti socoteala zinelor de toate necazurile Indu-
rate pe pimänt din pricina lor. .FiinIcii numai voi, vitejii primantului,
le puteti veni de loan! Da eu, care sint orn bun v'am spas - i nu-mi
Bask de ce-oi mai trage, vai de cOul men !_
A5ia isprivi mosneagul, ca iar venirti vreo duzini de tartori si
'mi-1 luarä la gonna; -IntepAndu-1 cu furcile si alungárrdu-1 pini la o
,groapi cu smoalk fumegatoare.
Voevozii nu vazura ce se mai ntimplií in iad, cad sutletul lor
era plin de vorbele cAlugarului; dac'ar ft avut mat multi minte ar
, tinteles ea toatkpovestirea cu ursitoarele era o i-pitä de-a necura-.

www.dacoromanica.ro
 54 BBURATORTJL

tului, dar cum oamenii- viteji, de obicei,- nu stint prea destepti, o mani
d'a bun.
- i zi asa, frate Smeule ! Noi ne alungam si ne tiiam in bucati,.
-
ca niste prosti, din priCina ticaloaselor de zane ! .

De, frate, raspunse Smeul. Ne cioparteam ca sd radä ele de

noi, in loc sa firn buni toVarasi ca acuma si sii facem fapte mari la
olalta 1
.-A-hal.. striga Jumitate-dm. umbland de colo piing colo, maniat..
,Eu am fost batjocora lumei fiinda asa au vrut dumnealor !... Apii,.
am sa le ark eu
-
Din pricina v. asträ, ursitoarelor, am fost eu need* toatä viata
si-am murit cu streangul de gat !... se tanguia voierodul Nenoroc.
- Zane blestemate, voi ati hotärät si mä lase nevasta! urla voi-
nicul Buzdugan...
Si town livedea dintre iad si paradis se umplu de sgomotoasa ne-
multhrnire a tuturor oaspetilor.
Nu vi spun ce-or fi zis caper-Irani, piticii galbeni ori oamenii cu
ochi albi, de la. miazii-noapte, fiindci nu le cunosc graiul.
Ceia ce stiu, e ci at nostri toti erau nernultumiti si-si ascutean pa-
losele de pared ar fi pornit la biltälie...
- Fratilor ! vorbi din varful unui nuc Malt, mecterul Jumatate-orn.
,Tot sarind din craci 'n craci, am dat de pidurea ursitoarelor...
and veti vrea s'o luati intr'acolo, si mi intrebati pe mine !... cunosc
drumul
Dar n'apucii Stramba lemne si ispräveasci vorba i o mainiuta.
Ii vara -maim In pär, ouch' uriase In gurii.
- Fireste! Fireste ! bombom a voevodul Buzdugan, cruia-i fugise
mireasa In uoaptea nuntei.
.0 sa le caut eu pe blestematele astea sir= sä le aria eu!.. tuna
el mai nemultumit dealt toti ceilalti voevozi. i avea dreptate : mai mare
, necaz i rusine de eat sii te lase nevasta, uu se poate !..
Zrneul-Zmeilor care si el era supirat foc pe ursitoare, fancied nu-1
facusera îrnpirat, îi tot arunca buzduganul In sus, de zbarnaia vzdu-
hul, ca si-si mai verse mania. Jar "nima-Putredä fugea si princla ghioaca .
si_venea cu ea in spinare, cocosat de-atata greutate
MA rog, toll erau Indarjiti, toti voiau sa se risbune, astepland err-
vântul lui Fat-Frumos.
Aveti dreptate !.. vorbi acesta in sfarsit. Ca si voi, am indurat si err,
.Imulte din pricina ursitoarelor. De aceia zic, fratilor, -.-eniti si le stri-
earn cuibul... Grabiti-va ! Azi mâine, ursitoarele pot si plece iarisi pe-
pämänt si pând la anul, nu le mai dim de urina.
- Pänä la anul, poz.Le ca-mi trece pofta de rizbunare! Mai bine
sii mergem chiar arum !.. strigil Buzdugan carele fiind repede la ramie,.
-dar bun la mnimi, se tot ternea cA n'o sii apuce si-si verse focul. ,
Iata-i dar pe toti voinicii fermecati de Satana, pregatindu-se de
mari ispravi... Multime de suflete ti inconjurari, cad liecare isi aducea.
amiute de necazurile Indurate pe pämänt i voia si ceara socoteala :
zanelor rázand atatia voinici cati porneau In sgomot de surle, cu hai-
;

nele si armele strälucitoare, toll locuitorii raiului, rani la um- --

bra tanara de fruuze se sculara, cu leans Oa de birbilie si fart si stie
de ce i-a cuprins vitejia dintr'odatä i fin ä stie incotro se duce toatä
oastea aceia minunata, se alipiri si ei cetei, strigand si cantand înfli-
cinati, la fel cu marii capitani.
$i toti Se nitau pe sus, cad Jumatate-om siirea din porn In porn,.
ea si le arate drumul. _ -
Seara paradisului era vierie si -mangaia usor coamele stejarilor,
coborandu-se printre crengi, urcându-se la cer. Nu mai era mull pänä
la pidurea ursitoarelor. Luceafärul s'aprinse pe cerul raiului ilion fate
lor, un codru bitran ti naIä stejarii. 0 cirare se deschidea printre
falnicii copaci.
- - Ce poftiti ? intreabil o zani fragedi, o copilitä care Oars -ca-'
- pitul de poteeä.

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 55-

- Vreau saiVad 'pe stapana voastrrt... Cine e mai mare peste voi a.
Intreba FM-Frumos.
- N'avem o singura stdpân, rilspunse copila, ci trei marisstapane,-.
cele trei ursitoare L.
- Sii le vedem 1.. strigara capitanii, cu toti dintrodata
- Nu se poate. In pädurea ursitoarelor nu intra nimenea. Niel.
Arhanghelii lui Dumnezeu nu p ot sa d p'aici, necum niste 'suflete-:
omeuesti...
- Eu sent Fit Frumos si inlru oriunde !
. -- EuDu-mi-te,
skit Smeul-Smeilor si intru oriundeL-.
du mi-te L. vorbi-si Buzdugan, Inlaturând itsor pe tri--

kg
nAra pizitoare i intrând in padure.
Toati oastea SpUC pe poteca dintre stejari si se cafuncla in noaptei
frunzelor. Nici un svon nu räticea In codrul negru. Caci un era pa-
dure ca toate pii durile 'Foile nu fosneau, pasiri nu cantau. ParcVerau
lncremenite toate. Asa va fl fost singuritatea lumei, inainte de a fl zis
Domnul : SA se facii lumina. 0 liniste de moarte stipanea Intregul cu-
prins, si-n linistea aeeasta, nu s'auzea deck pasul greu, räbufnelile oastei
care mergea : bu ! bu ! bu ! clinchetele säbiilor lovindu-se de zale : zing !-
zing !..zing !... si sgomotul crengilor stiivite : trose ! trose ! ti ose !..
- $i din ce mergeau, din ce crestea bezna i ticerea.
pima Mind li se pint ca pr:ntre copaci, departe, fälfaie o flacara
-verzuiè. S'apropiara si se oprira. Cu ei se opri i singurul sgomot ce
va fi trezit vreodata_somnul Incremenitului codru Abia de rasuflau.
Colo, Inteó poienita, ardea un Tel de foc albästriu si gilbui, -ce de de-
parte !Area verde. Nici o . razi rosiatica nu-I brila sl din prieina
aceasta pirea un foc mort, o lumina ce plutea peste comorile Ingro-
pate. pe unda baltilor sau pe morminte.
,- In jurul acelui foe sedeau cele trei ursitoare. Fata nu li se zarea,
cici o tineau In palme. Nu se vedea deck umbra trupurilor Incovoiate,
precum si sase maini suptiri, lungi, In oglinda carora bätea lumina ver-.
zuie a fucului Zânele ticeau, nemiscate, si se gandeau.- Mii de suftete
cereau dreptul la viata, mii de ursite trebuiau Indeplinite.
Glasul lui Fiit-Frumos le trezi din visare :
- Bunä vremea ursitoarelor ! la sculati-va i poititi la judecati 1
Cele trei zinc se ridicarä, speriate. Nu erau niai tinere nici 13a-
trine, cáci numai ochii le straluceau In obraz. Fata se stergea para,
Inteo umbra departati...
- Cine santeti Ce doriti 2 Intrebarii attest trele dinteodata.
- &intern multi, multi de tot si vrem si va judecam !
0 zana ridici un ticiune $ i turning ostirea ..Erau multi int'adevar,-
an sir lung care se pierdea printre copaci, care nu senfai sfarsia.
- Ursitoarelor t votbi Fit Frumos In numele tuturora. Voi santeti-
blestemul omenirei, cici ne osandili la tot felul de cazne; cu prevesti-
rile voastre, voi pustiiti pärnantul. In loc si ne ldsati si ne tra in viata -
In pace, voi ne ursiti sä ne luptim, ä ne chinuim si sa plfingem. E ran:
dul vostru sa ispisiti Acura. Trelme sa-pieriti L.. 4tim ci Arhanghelii 'nu,
vi pizesc, fiindc voi nu lAsati pe nimeni si va tulbure singuritatea. -

Pregatiti-vi si muriti. Snieul Smeilor, Buzdugan si cu mine va votn re--

teca cele trei capete. lar tovaräsii nostrii vor tiia fie care care un copac
din padurea voastra blestemata $ i le vor da foc, ca nici urtnä sa nu .
riimáie de voi si de pomenirea voastra.
- Fat-Frumds, rrtspunse o nub% Esti nedrept - ea toti oatuenii-
Iti aduci aminte numai de necazurile pe carile-ai avut în.viatâ ; bucuriile
ee ti lé-am dat noi, darurile cu cari te-am Inzestrat le-ai uitat. Cui îi
datoresti frumusetea i vitejia ta, deck noue? Tot ee ai dorit si se
implineasca, ti s'a ImpHnit. De ce te plangi? Voi toti, mari capitani,.
tocmai voi va rizvrätiti ? Dar cine v'a ursit si u.mpleti,lumea cu faima.
Veastra?
Smeule, cine ti-a dat puterea peste toate fapturile alungate de oa-
meni, peste toti Instrainatii lumei? Voi Strâmba-Lemne; Sfaratna-Piatriy.
Inimil-putreda, Jumatate-Om cine v'a harazit sa gisii un ,stiipan i un

www.dacoromanica.ro
 :56 -- _ SBURATORUL

sprijin, pe Smeul Smeilor? Buzdugane, darn nu ti, m df.,t o mireasii

altipä voia inimei tale, ti-am dat In schimb, "sari nenumärate, si multe
pilmanturi. Voevoade Nenoroc care te plangi cí tiro cântat cocosul ne-
-aril in ceasul and te-ai näscut - ai uitat stratucirea din palatul zane-
lor, mulumirea aurului pe care l'ai asvarlit cu amandoua mainile i
niplinirea tuturor poftelor tale ?!
- VA plangeti toti .de viatä . Dar nu stiti voi cii InSasi viata e un
dar neprz:t-dt ?! . Uitati-va. colo In larga poiana de unde Incepe nefiinta.
Vedeti male astea de timbre pare se misc5 si gem, ridicand brate dez-
,nadakfuite?... Sant oamenii cari n'au venit Inca pc fume, si care cer
domnia vietii... Ascultati--le.plangerea... Veniti...,
Si toata oastea urtna cele trei ursitoare, cari le -aratard un camP -

nemdrginit, plin de fäpturi cenusii, en oehi orbi, cari strigau;

- Lumina L. Wens lumina vietii!
= Vreti lumina vietii?.. strigA ursitoarea, Mai mult pentru cei ce
triserd odata, cleat pent!u cei nu se nascusera. Inca. Dar stiti voi cii
viata e Wind de suferinte? Stiti voi cii e mult mai bine sii zaceti In-
noaptea,neflintei, uncle nu sant nici bucurii, dar nici lacrami?
- Vrem lumina vietii ! On cum ar § pämantul, fie numai durere,
scoter-ne de aici i trimiteti-ne pe pamant.. Indurdm orke, dar vrem
--sa trairn... vrem sd trdim L. Vrem sit trdirn!..
-- Limstiti-vt L.. rilspunse Ursitoarea. In curand yeti ti oameni !...
. Skin, Preempt de multumire trecu pe marea de suflete, cari se In-
,doird si se potolira. -

Ceata , voinicilor amutise. Nu mai Indrilznea nici until sii vorbeascd.

- - Vreti sa ne tiiati capul '2 mai spuse Ursitoarea, batjocoritor.
.

Nu e naval, L.. Avem si noi o ursitä : indatil ce vom vorbi cu oamenii,

va trebui sä pierim ! Rostul nostru vi se pare blestemat ? Ei bine, ursi-
-Wardle nu NT0' mai fi ! Odat5 cu ele, nu- vor mai fi nici zane in pädu-
rile voastre,- cäci din clipa and oamenii vOr sil judece si sa cearä so-
coteala Matelot- ce sunt mai presus de ei, Zfinele nu mai au nici un rost
pe lume... Pdmanturi noi ne cer... no-stri e mult Mai largi._
" Mintea muritorilor s'a lurninat; ei bine, sa-si Croiascil singuri soarta
asa, n'or sit se mai planga niciodatil.. Iar noi, vom pleca pe alte tara- -
-
Inuit sit croim ursita neamurilor ce vor sit vie !... - .

$i-abia isprivi Zane de vorbit cä o flacara nona Oval si le In-

-Conjura pe catesitrele, prefäcándu-le Inteo -lumina verzuie, care se
slime Copacii padurei fermedate pierird ca prin farmec si falnica
oa-,te a lui Fat-Frumos se pOmeni lute= bäragan fried de margini peste
care rasarea soarele.
Si din ziva aceia copiii se Mascara' pe pamant tot asa de mime-
rosi ca nainte, dar nici o flintd din alta lume nu veni cu (-11rriri mina-
note la leagänul lor.
Chemate de stapanele lor, pardsirá tärarnal nostru i albele dom-
nite ce locuiau in Wiwi, Inpoiene,. In pesteri cu lumini de piaträ
scampi, in tufisele de trandafiri, In tara flaturilon, In palatele de cles-
tar din fundul lacuri1or-verzi....
Toate 'allele din lumea noastri s'au adunat si s'au inaltat sl-au
pierit in zarea -departárilor, ca un stal de lebedo albastre...
S'au dus -spre alte lumi si 'n urma lor, padurile 'au snspinat, is-
voarele au plans si pesterile s'au umplut de umbra si oftdri Inabusite...
$i numai noi, nebunii cei din tram," veche,- am mai ramas pe
.

- lume sd povestim nepotilor m'nunile de altädatil, basmele cu Zane si

cu Feti Frumosi, cu Tartacoti i cu Cosanzene.. -

'Calatorie bunk frumoaselor zane ! -

Cu voi s'a dus tot farmecul vietii... pâmantul a ramas mai sterp
ea dupä urgia potopului...
V'ati dus pe-o rash c5Itoare 'n alta lume, unde gandurile se pot.
inaripa In toall voia, unde sufletele Infloresc- minunator. Calatorie
bund,

www.dacoromanica.ro
 ,

-
" 0BURATOMIL - 57
_

De-acum lumina albastrrt ce llama noaptea pe lacan, nu va mai

"fi manila voastrii de argint; valurile voaatre tesute din raze dc Inn&
. s'au prefacut in funigei. Flautul rerinecat a Meat. Florile de lumina s'au
inchis. Isvoarele de apil vie au secat. Cand ni s'o Wee e'n luminiaul
dintre brazi s'au prins In heril ursitoarele, vorn alunga aceasta dulce
nillucire, cilci Anele au sbut;at tie malt. Si nu vorn mai rade la amin-
tirea glumelor !tit Tartacot, caci Tartacotii si-au Infundat cäciula pe
ureche si-au fugit Inspäimantati pe urma tristelor domnite..,
Sármanilor Tartacoti!... SOrmanélor erne !,. Si mai deplaats detat
voi.santem noi, saracii de noi, cad,am rams Meu de vise, fira amin-
tiri si ffira nadejdea eil:'ntr'n zi yeti mai surade iar singuratatii noastre.
Calfitorie bunä L. Duceti-vä... una cate una, trei ate trei, sapte
ate sapte, nou ate !... Sburati in zarea from:le, pierdeti-va arma
printre stele, tot Mai sus, tot mai departe. Clitaterie buna L. 0 lacrimi
furisa printre gene... e cea din timid laeriina a tineretei... Copitul s'a
trezit din vis ; apriga viatii ti chiami cu 4ipete cumplite !' nu mai e
vreme nici de rittaciri In poiana fermeeatu, nici de-ascultat poveati la -

gura sobei... Batranii au murit. Fecioarele /si irnpletesc vulul de mi- -

reash. Calatorie buni L.

- Bun rams, bietilor ()mein, bun riitnas... bun ramas L.
f _ VICTOR EFTIMIU

SATIRUL
,.
De prin tuflq, aScuns pe juntiitate
Le-a urmeirit cu ochi setofi latirut, _ 4

Ispititor ii ailucea. zefirul,

Mireasma, trupurilor parfuntatpt ,1
1,
I

Caci se sailditu ri rizsuna pottrül '

Ce aduna in stanch, ferecate,
Isvoare reci, foitind destritbaiate
De 24sul reset ce-i mitrea martirul.
r ' , - '

-
rd TelPhusa printrC,-stirioarè;-.,
Frwmoase pater spriatene, aware,
0
Din stropi de apt.% intdran margele: ,

Dar el, »tufed4ul din bUtele carnoase ;-

Desprinse tut«, akrgeind sPre ek,..
,:ita fest, ô goankprin padmri umbroase.
ALEXANDRINA,SCURTU

www.dacoromanica.ro
58 - 613URATORUL :

Chemarea pdmantului
Stapane, 1

Ltimureste-ma, .de ce in asta scant

Ma simt atilt 'de gren'
Semi ,par,
SOlitar
sSi ros de chin,

Mie insu-mi Un "strain.

Plugul cugetului men nu mai aril .

Si ,nu mai rastoarnii cu cuidele lui sfinte

'nfipte in pamitnt din plin
Aceleasi bra,zole dinainte. ,

nu-mi mai inialnesc in vie

Aceleasi roade in ciorchin ; 7
11 '

Gland fi-a pierdut vechea .melodie

Si . nu mai can/a;
Limba nii mai aJlá vechile curinte,
Cu care-odinioard vorbise lamUrit;
Bätaia i.nimei nu ma mai indeamna inainte
Spre infinit ;
Miadierea trupului mi-e string= '
gestul, lard' armonie,
,
ln Ix sa,cuvinte,3:e, lace:

lntreg, ac, astiel tavalit

In agonia muta-a unni dobitoc ranit.
Sufletul mi-e ,Tdrentuit
De nu tizi ce impresii de nelamurit
Penile ca un semn din infinit
Sa puna lumei Mele un steit7it.

Natura parcel s'a schimbat, i 'rare*

Cu kvoarete,.cu mun$ii, cu pi,ile,
. 4i 'ntuneca- 'n ochii mei armoniile, ,

Si ,ochii mei nu mai pot s'o inleleago,

E loamna.

www.dacoromanica.ro
 tiBURATORUL tI
.v Frundturile pdstreRii o lain icä Mare
, - Si-si incbid ca laceite ndutrul ;or cdntdrile,
apte
In gcituri de ,'ntuneric se pretac cärärile
Si until cdte until kvoarele. _

In fie-care floare se stinge siarele,

,5i-n fie care fir de iarbd piere,
4

Ca n4te galbine suspine,

in Were,
Una cdte una barnicile- al bine.

Toate lucrurile parcd in '

Sit ne, soarbd ca pe-un vin '

Inceiitor in ',afloat] tailor Poi.

rti Vor insd sit ne ia .eu ocbii goi
Ca kvoarele secate
De soare,
Cu mdinile infepenite
Ca crengele uscate
Pe trunchiurile 'n lung trdniite, -

De topoare,
.

' A

cu -sängee culqd în somnul sevei adormite.

Toamna a intrat asfel, in noi

. Ca un spion in baind ruginitd de mittase,
'n limp ce visul nostru apucase
Pe balconul genelor sit ni se lase,
Ea, . .

Ne-a pus pe buk-e: fiuturi viiind,

Ne-a ;intuit cdutecul pe ramura tdcerei
Si, in timpul ploilor
,sSi monotone ca un edntec durerei,
Golindu-ne treptát,
Ne- a prescbimbat intr' un drehluit cuvdnt'
User de aruncat
Cu piciorul in Minutia,
De unde cineltie de vinn mai riveni din nou
Ca un ecou.
LI ,

t
.
N. DAVIDESCU

www.dacoromanica.ro
 é() - '
-,
, - - - Sig UR A TgillUt

POZNA
" .

' -
- Simtea o sfarseala asprä prin genunchi si in sale. li curgeau su-
dorile pe frunte, îi sbärliseril sprâncenele si-i facusera brazde umede pe -

obrajii naclaiti de praf si de obosealä. Cara lazi de smochine din pi-

vnita marelui magazin de coloniale gCorbul alb» si le aseza intr'un
camion ce trânclaveá in curte.
- Oooh, viatä, viata, arde-te-ar focul ! murmura dânsul oprindu -se
In poarta pivnitei si, stergandu-si naclusala fetei cu mâneca zdrenloasä
a hainei.
, Niciodata pared munca nu-1 chinuise mai mult " ca azi. lnima-i
fierbea de necaz si de o räzvrätire neinteleasä, ca si cand i-ar fi plez-
nit fierea si i s'ar fi revärsat pe furis in toate tainitele sufletului. Dar
Mudd era om curimanit, obisnuit sa-si innece in räbdare pornirile ,
martioase, Toader Capatánä ii scoase luleaua din brat', o umplu tac-
ticos i o aprinse bombänind vorbe färä sir despre soarta omului. ,

Era o dept amiaza de yard, fierbinte. Soarele bitea cumplit,

de pirea cä si-a pus in gaud si potopeasca lumea toatä.-: Arsita strä-
pungea zidurile si se aduna de pretutindeni, inadins pard, in curtea
stramta, gâtuitä intre aripi de case murdare cu usi multe dela care
porneau dire de laturi spre gura canalului, bältocita, unde aburea un
miros ametitor. Camionul astepta cu fundul aproape de pivnitä, asa
nick cele trei martoage bateau cu copitele in capacul ciuruit al cana-
lului si stranutau des, ridicând boturile si alungand cu cozile roiul de
muste ce li se plimbau pe burtä... Zäpuseala se ingrosa din ce in ce, .'n
amutind toate zgomotele, coborând din Vazduhul incins u tame MA-
busitoare...
Toader Capätana Ocala zdravän din lulea, räzimat de usciorul
pivnitei, infruntând dogoreala cu niste priviri aprinse, cu creerii väl-
maAsiti. Alteori tutunul II potolea ; acuma parcd-1 intärata mai rau, tre- -

murandu-i pe buze cuvinte aspre, suclahni si blestemuri. Era furios si

nu-si dadea seama din ce pricinä anume? Simtea doar cl-i clocoteste
sangele si ca in suflet H roade, ca un cariu vrajmas, nevoia de a se
impotrivi, de a ridica fruntea si de-a se härtui cu toatä lumea. 4
Tacerea mare dimprejur ii sporia mania. Attain soarelui it su-
Ora si-i venea sä se näpusteasca asupra cailor care-si lima Vint
cu cezile i dadeau mereu din cap ca si dud ar fi vrut si-si batä
joc de dânsul. Auzea cum bufneste i Nara stapanul in pivnitä.
Aceasta II mai ricorea putin. Lasä sA vazä si el ce-i necazul cA des-
tul asupreste pe altii... Si, gändindu-se astfel, simtea !impede cä toati '
otrava din suflet i se arunca asupra stápánului. Se mira insi cum de
nu, l'a urit pand azi?
- Toadere!... Toadere! -
urla din pivnitä glasul stapanului,
'N

amenintator i inabusit, pard l'ar fi straits de beregata o ghiara

dusmana.
. -
Strigä pani-i mina! -
mormli Toader cu un zâmbet bu-
euros in ochi, mândrindu-Se ca nu ' ráspunde stapanului. i de-ai
-.
,"
www.dacoromanica.ro
 sEUTRATOrtUr, 6f
.

crApa, atAta pagubA Ti-am muncit ca un dine, ,acti pot .si mai
odihnesc nitel, cA n'o si se ristoarne lumea...
5tia bine cA stipinuF träzneste fiindd ar vrea sá,, ispriveasd
mai degrabA cu camionul ca sA nu intArzie dela gad. Sktoonai de-
aceea Toader acuma nu mai dorea deck sA fad cunr;iia sA-1 intârzie.
Grija stäpAnului il umplea de fericire. Strângea teava pipei intre
tdinti i asculta foatte multumit cum se frAmânti glasul in pivhitA
chemându-I. Para niciodatä nu-1 mângiiase. b. plAcere mai caldä...
Pe urtnA auzi pasi aifiropiindu-se.
- PofteascA sA vie, ci nu-mi pasä - îi zise Toader CApätinA
neclintit. Ce sA-mi pese? Dac'o intArzia, ce mA doare pe mine ? Ce
mA doare ?... Hehe... pe mine 'nu mg. doare !...
Esi chirigiul cu douA lzi in brate, abia tAiându-si paii. Apoi
' indatA, ca o sfArleazA, stApAnul,, alergând &M, la camion, sA , punA
mAna sA aseze läzile. ,

Toader nu miKA, doar d strânse mai tare luleaua intre misék-

Peste cateva dipe stäpAnul, rosu- la fatä si la pär, cu un nas mare
coroiat, if vAiu si- i zise, fierbAnd :
- Da ce-i, Toadere, tu nu räspunzi cAnd te strig ?
' - N'am auzit. - minti Cäpitinä fispicat.
Eu ma' zbat de nu-mi gAsek locul, iar tu tragi din lulea, ai ?
- Nu trag, domnule! fAcu CipAtâni ascunzâiid. incetind lu-
Jena In buzunar si acliogAnd linitit : Muncesc
-

- I

Munceffi, fire-ai al dracului, 0 ? Asta-i munca ta r un pas sA

. mergi si de dota ori sA gemi $i sä te vaiti...
- Cum nd näpästuesti asa, domnule ? se cruci Toader cu mi-
rare si supArare in glas. D-ta nu vezi cA curge apa de pe mine pItrc'a

-
fi esit din bae?... 5i tot mä mai...
? Ce ? -izbucni deodati stipAnul ca un , viespe. Ce
iici? - Mai indrAinesti sä rispunzi ? Mai esti si obraznic ?... Porcule !
TicAlosule !
Se apropiä de el cu pumnii strAnsi, gata si izbeascii. Toader
CApAtâni insä räspunse 10, mai därz:
- Nu ma odd, domnule L.. De "ce mi ocärästr...
,
' StApAnul se repezi la dânsul i incepu s1-1 loveasd Cu. pumnii
.

peste obraji, peste cap, pe unde-I nemerea, räcnind inteuna :

- Esti obraznic ?... obraznic ?... obraznic ?..., -
In dipa dud Toader a simtit intiia isbituri, i-a pierit din su-
ffet brusc toatä mânia. S'a lipit de perete, si gindindu-se cä trebue
sä-si fereasci cd putin capul, a ridicat bratele bâiguind din ce in ce
mai posomorit :
- Stai domnule, nu da !... Ce dai, domnule ?... De ce mA bati?...
Ce-s eu, domnule ? CAinele. d-tale ?...
Dar loviturile curgeau mereu mai grele... Nu-1 dureau câf 11 in-
fricosau pi-1 andrau. Se Lieu din ce in ce mai mititel, Uri sä mai
crcneasFA. Si nu se mai- &idea deal sä scape mai degrapi din mAi"

www.dacoromanica.ro ' .
 r
7
N

rS s1ittn.4.TÓRUL

nile Igi lui %/Ant si, inteo clipá mai priineioasä, o tuli in
pivnitä... '

-- Intre läzile de smochine, se desmeteci curând.

Ce-a fost asta? îi zicea neincetat, apucându-se de lucru, ca
si and nu s'ar fi intimplat nimic.
li vuiau urechile, dar tot ,auzi deslusit cum mai injurd pe-afarä
'

stäpinul. Esi cu câte-va !Mite in brate, le 'nicked binisor in camion

Chirigiul se sfädea pe infundate cu caiii. Stäpinul mai mormai o a-
menintare, si intra in prävälie, trintind usa...
Toader Capätânä isi urmi munch' cu mai multd Myna" chiar ca '1
Omit acuma, dar ini.na-i era sfasiata de amäráciune. Schimba din cand
in când câte-o vorbä cu chirigiul, domol, si-.si stergea mai des su-
doarea fetei cu mâneca zdrentoasi a hainei. Sufletul lui cauta un sPri-
jin si nu gisea. Bahia aeeasta i se infipsese in creeri ca un ac de
albinä, se umfla mereu, strambandu-se inteo intrebare usturätoare:
- De ce?...
0 sucea si o invârtea i n'o putea indrepta. A indurat i alte '
däti lovituri mai multe si mai grele. dar nu i-au läsat in urmä nici
o intrebare.
- De ce m'a bitut? isi zicea acum abätut. Ce.am gresit sä 'ma
batä ?... Mi s'au muiat t oasele de mund, si tot nu ajunge ?
Intrebirile se räscoleau unele pe altele, se coborau tot mai a- '
dine in sufletului omului... De vre-o dotazeci de ani roboteste la
acela stapin, aceiasi caznä zilnica. Era un bietandru când a venit
intaia oarä aid si Corbul alba o dugheanä ca vai de ea, iar stapa-
nui un biet negustoras de nu prea avea nici dupd ce sä bea o gura
de api. Doudzeci de ani... De atunci stäpinul s'a urcat, a fäcut burta
pi chelie, dugheana s'a intins si a ajuns marele magazin de coloniale
filiale i sucursale.... Toata lumea i'a 'schimbat numai el a duns ace-
In, cu aceeasi mund cr an c e n ä din care D um n eze u stie cum
Isi hraneste eel sase copii. Doudzeel de ani... Ce viatä! Si cum nu
s'a gändit el niciodati la astea, cum n'a incercat mäcar o singura o-
data sä-si lepede povara, sä-si croiasca alta cale ! A drat mereu, de
dimineata pinä seara, cc i-a poruncit stäpinul, din cärute in prävälie
din prävälie in pivnitä,.. Mereu, mereu... A rabdat huidueli si lovituri

-
firi si miraie, pard n'ar fi avut sane in vine...
Ce om mai skit si eu!... Ooh, viaâ, viatal murmurä dime!,
=rind läzile in camion, oftând gren i abia indreptindu-si palele.
Se simtea ell de umtl ea nici nit mai indraznea sa se uite in
ochii chirigiului care acuma injura, trintea läzile si blestema aprig pc,
stäpin fiindeä prea il tine multi vreme in arsitä cu cäisorii
Toader Capätänä munci pini seara, ca totdeauna, i porni spit
casä cu capul în pimânt, ca niciodati. li era rusine de sine insusi pi
se ferea din calca oamcnilor, ca i 'rind toti l'ar fi dispretuit ca pe
Um dine pribeag...
Se abatu pets carciurna din collet , funditturii in care se Ow,

www.dacoromanica.ro
'
 - SUURATORUL 63

cäscioara lui. Oamenii vorbeau cu glas tare, tantosi, parcA fiecare ar

fi vrut s arate ca toatä lumea se invârteste numai in jurul lui si in
slujba lui. Toader se asea, bau o Mica, asculta tacut toate palavrele,
minunandu.se cum uitä oamenii acestia cruzimea vietii, cum se insealá
singuri... Asa s'a inselat si clausal toata viata, asa a trait in minciuni
si inchipuiri, pinä ce azi a vAzut deslusit prApastia,..
Gaud a intrat Mai acasä a simtit foarte limpede o rasturnare
stranie In suflet. I se ¡Area ca' a crescut deodati cat un uria. Atria-
rictuses si umilinta se ascunsesera sau se preficusera inteo mink in-
tocmai ca dup amiazi, inainte de-a izbucni pozna. Isi dadea seama
ca aici el e omuli stäpânul, si constiinta aceasta ii umplea inima de
mândrie.
Nevasta il mangaia cu privirile si cauta sa-i ghiceasca dorintde.
Copii îi mai domolira glasul. Parca chiar lucrurile din casi se sileau
sa-1 multumeasca.
Toader trantea, mormaia, injura si, in aceeasi vreme, simtea o
pläcere aclanicrt väzänd cum toti i se feresc din cale...
' - Oi fi ostenit ráu, Toadere ?... Uite-acui gala mâncarea
femeea cu supunerea intiparitä pe fatä. ' . ,
zise -
Asternu masa, aduse bucatele, dar lui Toader inadins nu-i plicea
nimic. Suduia mereu si era multumit cä nevastä-sa se supara si se
necajeste din pricina lui.
- Da ce:i, barbate, ai nebunit ? izbucni deodati femeea, rosa
de manie.
Toader pard atäta asteptase. Sari drept in picioare ca si and
l'ar fi muscat o näparck.
- -
clausal.
Ce zici ? Ce faci ? MA infrunti ? De ce mä infrunti ? ricni

Si se repezi la ea cu pumnii.
Copii se amnia pe tipete desperate si se amestecará printre pi-
cioarele parintilor incerati... Femeea rabda. un rästimp loviturile, apoi
incepu sä blesteme si in cele din 'Irma fugi afarä, urmatä de copii
r

speriati.
Toader Cäpatânä simti acum o usurare, parca i s'ar fi ltiat o
pieta de pe -inimä. Se 4eza la masä, isi WA' o felie de pane i mind
cu pond. Auzea bocetele si sudalmile femeei, in curte, intoväräsite de
lacramile copiilor. Suferintele lor ti fäceau bine. li aduceau aminte ci
e stapáli si-i ascundeau suferintele lui.
Toader Capätând molfäi !Misfit i tihnit panáce plansetele de a-
fari incetara. Atunci apoisimti un gol greu in suflet. Se uiti desme-

-
ticit prin odáia mutä, si oftand dureros, Marmara clatinând din cap :
Oooh, viatä, viatä, arde-te-ar focul !
L. REBREANU

PlaMells.m......m...11
OseagnimellanelneleliManel

www.dacoromanica.ro
 64 1P7-'4011.0103P,e1 run,. 8BU11ATORUL

: ...CRONICA 'LITERARA -
,
-ti

z
.Rázbolul generator de literaturá
'Lâng4 tiupul mcii viu Lcald al rAzboiului s'au straits la consult
tofi doctorii literad... Din punctul de vedere ideologic si utuanitar rita-
boiul a fost o prirnejdie, decierli cei mai multi. A. injosit pe oameni,
atatiludu-i pe unii irupotriVa altora. Cugetiitorli cei mai senini s'au sco-
born in arena instinctelor de rasA. De ar ti trait, insesi blAndul Tolstoi
ar fi propovAduit noua Mille a urei. 115zboiul a nets partea cea mai
bunA &mom: utuanitatea. In schiinb n'a creat nimic. Literature de rAzboiu
e slab. Din aceastA deslintuire uriitse.de pitsiuni n'a iesit o singurA operA
in adevir mare. Nu ne am ales dead ca opere de exaltare a sentimen-
tului -patriotic sau cu reproducerea fidelii a unor scene de rAzbolu,
pururi aceleasi. Din tit ce s'a scris pAnA acum, n'a tAsnit Inch scAnteia
pe care au esteptato zadarnic :WV% $i nici nu va A4ni. '

Mai mutt. E de datoria noastrA sA reparAm rninele rAzboiului, tn-

eblzându-i rAnile..SA stergem annele adzinci ale flagelului ce a pustlit,
cugetarea omenirii limp de patru ani. SA restaurAm lumen noui pe te-
meliile urnanitare. Sit uitiim ca a fost rAzhoiu, ináltfind din nou prestigiul
idealului si al infrAtirei neamurilor. Literature de rizboiu e o revenire
la instinctele primare. Din punctul de vedere omenesc, e o scidere
.

morale' ; din punctul de vedere artistic, a dovedit o inferioritate ce nu

se poets tágáclui. RAzbohil nu e generator nici de frumos etic, nici de
frumos estetic,.. -
,
-
Ne initAnd in cadrele unei cronici liieeire, nu mi voi ocupa di
frumusetea si justificarea rnoralti a rAzboittlut, Mange a-I .recunoaste ca
pe un fapt din care isvordsc cele mai mari prefaced sociale. Din prin.,
cipiu nu este deci de adtnis c'd nu poate si nu trebue st devina si un
obiect !Reran Cei ce-1 judeci din literature de pinA'aeum, se grAbesc
. in judecata bor. AdevArata literaturA a rrtzhoiului nu numai cA nu va
inceta ; ea va incepe de abia acum.
Ca incheierea- rrizboittlui, s'a incheiat numai prima fazA a litera-'
Wit de rAzboi, care are si cele mai putine legAturi cu arta : literature -

de actiuue nationalk cu un caracter mai mult retoric; literature de

, discursuri rAsunAtoare; literature de cantece patdotice, literature de. lull
,

si de imbArblitare, literature ce tindea g pre flnalitatea actiunei... PrivitA

"din punctut- de vedere al artei, o literaturA, fireste, inferioarA.
Rfizbeiul a Incetat ; cu dttusul va displirea i aceastA literaturii
tendentioasil. Pornitá dinteo necesitate, nu se va prelungi peste limitele
acestei necesitáti. Nevoia de actiune pe care o simt unit artisti se va
iediePta spre alte tinte. Principiile wilsoniene Ii vor -putea lua locuL E
o presupunere pe care o facem. Nu stabilitu insfi nici un determinism.
Cade viitorulai rrunfin totdeauna obscure. E cu putietii sA avern deci o
literaturA umanitarA i -pacificii. E chiar in orfinduirea hicrurilor. In
ondulatia universalA, oricárei actiuni e firesc sii-i urmeze. o reáctiune.
Tirahiei tariste i a urrnat neinfrfinarea bolsevistA. Timpul nuatai stabi-
, leste echilibrul tendintelor violent contradictorii, topind excesele. Lite-
raturii de uri s'ar putea sA-i urmeze literatura de dragoste. 0 astfel de
literaturA e in' funcaune, de imprejurfiri. LuAn'd coloarea vremei, este
deci o artil caducA. 0.
- ' .
4
,
Relzboiul este inainte de loate unul din cele mai insemnate izvoare
de inspiralle elated. Este deci In eel mai larg inteles un generator de
frames estetic. Literature untuersal it datoreste uncle din cele mat fit,- L.,.

moose pagint..Ce este lliada cleat o literaturd de rözbolu? Co sunt

poemele indlene deceit exponentul [flew al penetratiunel árice In sure
sinful Indict, f al luptelor seculare dirttre rasa inuins f I cea Inuingóloare ?
'
'
'

www.dacoromanica.ro ,1
 SBUR kTORtiL 65
-
*.Toate epopéele entice si moderne tresc din rözboaie. far in timpurile de
..azi, dela Razhoiu i Pace al lut Tolstoi and la literature eroicd a lui
Sienkiewicz, sau pand la La débacle a lui Zola, ramanul de rzboiu face
.o parte intacjrant si glorioas din literature unlversal.
N'am intrat inc in aceashl faz epicä a rdzboiului.- Literature de
,peinei acum, chiar and area se', fie epic, e mai 'mutt retorted sau /tried.
E prea aproape de noi. VedeM mrIt si inmuljlt.Scriem sub impresia hied'
. violent n faplelor; nu ne patent lead3 de prejudeali. Fixm momentele
prtri prima uret sau a iubirit.
Peatru o privire obiectia ne trebue o. perspectia. Vor trece ani
.pand ce lucrurile vor lua adevratele for proporlii, devenind senin-contem-
.plabile Numai atuaci rzbotul va ajunge generator de literally-a epic&
Deptirte de a crede deci cd literature de rázbeiu va inceta, ea nici
,n'a inceput. Abia peste aliva ani, rzbotul va deveni fecund. 0 imensd
literntur de rzboiu se va ridica in intreaga lame civilizatd. Si dace nu
.vorn avea si noi lliada noastrd, uom avea, de sigur, opere de arid In care
epojiea celor dol ant de. lupt va ft fixatá sub trásturile eternittffit.
E. LOVINESCU

CRONICA TEATRALA
Teatrul Nationi1 : Letopiseft.
Letopisefa Val iorbul s'au prezidtat unui public de Pasti, sub
treirrna unei repetitii cu decor, costume si recuzitd, improvizate. Ar mai
fi fost nPvoe de cel putin zece asemened-repetitii, dar fárá spectatori,
, ,Inatute de a-i aduce in fata lumii. Deabia atunci s'ar 'fl putut vorbi
cum se cuvine despre cea mai plind lucrare dramatiA acestui auor
.plin de talent.
Asa cum s'a dat insa, premiere s'a alcdtuit din .ezitäri supd-
rátoare, lapsuri dese, monbtonie i disarmonie, care toate impreund
au pricinuit acte de treizeci de minute si antracte de cate-o ora. Dach',.
cu toate acestea, pubticul a stat, fara sa murmure, band la ora daub
dupä mieml noptii, inseamnii ca dram" d-lui Sorbul are o putere de
rezistenta formidabilit.
In Letopiseti se sbuciuma o lume i o epoch intreaga. Poate cA
nu e o drama, in intelesul curent al cuvântului, dar e o tragedie uriasä.
`N'are conflictul obisnuit. cu urcrtri si trageri de sfori, cu o explozie
.unica si cu un sfarsit retezat Ciocnirile stint rotunjite, scenele cele
miri, ce'e care starnesc zguduirile spontane, sânt ocolite.. Dar tocmai
aceasta e tragedia,aici. Rita in fata stau domnul deuparte, boerimea
avistwasa de altA parte, si deasupra lor, ca o amenintare cumplitd,
usmanul trii,
De fapt cnm in toate piesele noastre istorice conflictul e intre .

domn i boeri. Nicaieri insa nu e mai firesc i -tragic ca in Letopisefi.

Ion \Todd Armanul nu are nici un prieten adevärat. Boerii cart nu-I
urasc pe fata si nu uneltesc impotriva lui, sant totus dusmanii Arma-
nnlui si vor trece de parten vrajmasilor lui fáii indatá va veni un-
prilej bun. In privinta aceasta fratii Golia sant pilde elocvente. Eremia
Golia it tradeaza in clipa cea mai grea; Loti Golia, desi ritmane alá-
turi de dfinsut pana la sfarsit, are grije sd-si asigure o stare blind pe
ling urmasul Armanului de cu vreme.
Un om in fata unei lumi intregi - Letopiseti.
Cel singur este domn si suflet mare, cei multi. sânt. inärunji, vi-
_

www.dacoromanica.ro
 06 SBUR ATORUL

uteri, egoisti De aceea nu se poate produce nici o ciocnire violent..

In fata domnului toti se p'eacA, toti II slävesc. Niciunul nu indrAzne*te .
sä-1 infrunte'sau mäcar sd nu-I aprobe. Parte din *iretenie, mai cu
seam insä din lips& de suflet. Ion Vodti n'a avut norocul s intâmpine
un singur boer mare, curajos, cu adevärat iubitor de tara, mândru chiar
cu riseul pierde capul. Aceasta ii pricinueste pieil ea. Orice om, .

si cu at e mai mare cu atât mai mutt, e supus greselii. Dacä nimeni

nu se :gäseste sâ-1 opreasc, merge cu ochii inchi*i in papas ie. Ion
Armanul are stata incredere in sine inst.*, in puterea sa asupra hoe-
ril or, cd nu vrea sâ deschidd ochii nici atunci când sträinut vrajma*
inc eared sd-i desvalue primejdia. El &caret illainte, spre tint), incre--
ator. trufas, sigur de izband. Deabia in fata mortii se desmeticeste,
si totusi o infrunt si cade mândru, precum a trAit.
Figura cuprinde din belsug elementul tragic. In sufletul Armanu-
lui deaceea se petrece a delta dramd, deosebit de cea exterioarä.
Viata lui se alatueste dintl'o näzuintil neclintitá de-a ferici tara, pâs-
trâridu-i libertatea si sporindu-i irea, ,si dintr'o credinta oarba in,
puterea si mintea lui. Fiind pâtruns pe de-a intregul de iubirea de .

ta,d, o crede prezenta si in sufleful celor ce pun mai piesus de ea

interesele lor märunte. Greseala domnului nu e cruzimea lui fata de
boeri, ci credinta lui in patriotismul lor. Catastrof:i incepe in clipa and
Bade cautd sii-1 otrAveasca $i scapa nepedepsit, si culmineazil prin tre--
darea lui Eremia Golia. Ceeace urmeaztl de k,ici incolo e isp4irea,
dupä care moartea, crick de viclean, vine ca o salvare...
Astfel, ceilalti, cei multi dimprejurul Armanului, Oman mici.
Triumful lor isp*este tara - tragedia e complet. In felu lor insâ
si ei reprezintä, fiecare in parte, ate-o lume deosebitä. D. Sorbul are ,
nepretuita putere de a-i da fiecAruia viata lui proprie. Si. chiar drama,
.
"
lui proprie. Billie, fratii Golia, Petru-Vodá, Cosma-Murgu, chiar Hasne--
Agasi sau Ermina, ca sa' pomenim numai pe cei mai reprezentativi,'in. -
seamnä fiecare in parte côte-o drama, cu inceput, rn'cu i coborzlre
bine hot:Ai-Ate. Deaceea se reliefeazá atilt de puternic tiecare si deacear
toti impieunä alcAtuesc un bloc atat de solid.
Când ai talentul de a crea astfel, nu mai ai nevoe nevoe nici de-
*urubärii tehnice, nici de floii Tetorice. E poate chiar mai bine sä re- - -6
nunti la ele. Frazele si trucurile cautti de obicei sil ascund lipsa de ,
viatä in teatru, sa animeze figuri de cearà. D Sorbul, atat de mester
aiurea in lovituri i ciocniri vehemente, pástreazit .in Letopisefi o
gravitate fireasc, o linite demnA. Me*te*ugAriite de toate zilele ar fi -
incârcat zadarnic miiretia tragediei. Niairi nici o Sforialä goalá care
sa gadele palmele. Oamenii isi traesc viata fácänd abstractie de as-
teptärile ga eriei. Versul nu e intrebuintat de dragul rimelor care in,-
antä urechea. Se subordoneaz discret ideei, fait' a se sili sd in*ele
judecata. Este un vers vorbit salt. dacá versul inseamná negre*it *i. .

un patetism fats, nu e vers deloe. E o simplä ingradire ce pro) im-

pune autorul spre a condensa si simplifica ideea, spre a evita pro-
licitatea. Tar limba pe care o vorbesc oamenii Letopisefi-lor, pre-
sritä cu arhaisme caracteristice, rasun vie, puternia, cuceritoare.
Asprimea ei zugrave,te atat de bine asprimea vremurilor si a name--
nilor care au sustinut-o.
Cu toate acestea Letopisetii s'au näscut inteo zodie nenorocoasa.
Dupá ce ani de zile s'au lovit de indiferenta directorilor, acuma au
intâmpinat boclucurile unei stagiuni incurcate. Dupa ce ani de zile a
asteptat focul rampei, acuma au venit totus nepregAtiti in fate lurnii.
_ Inat ceace am väzut, nu sunt Letopisefii, ci doar o slabá indicatie de
ceea ce ar putea fi. Astfel in ce prive*te interpretii, trebue sä ne mul-.
tumirn ce prorocirea cd 3. Nottara va fi un lon-Vod maret cand va
inchega inteun tot conturat minunatele amánunte pe care ni le-a arkat
acuma, and deci va intrupa pe dentin conceptia pe care- azi nu ne-a
dat decal s'o intrezarim; iar d. Dutulescu va avea in Ion Golia o cre---
atie puternia, poate cea mai bund din toata cariera &sale.
'Yo

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 67

Vorbim in viitor..L7änd ai dea face cu o opera ca Letopise(i,

tie Ingáduit sä vorbesti de viitor. Asemenea opere nu pierd nimic as-
teptfind. Vremea le sporeste pretul. Va veni o vreme si pentru Leto-
piseti, o vreme care sa-i pretuiascä cum se cuvine si sä-i realizeze
teatraliceste cum se cede. Poate cá vremea aceasta nici nu e asa de-
parte...
L. REBREANU

CRONICA IDEILOR
0 ideologie femininä. - Nona feminitate 1)
Nu creatiunea v_om discuta-o in opera d-nei Papadat-Bengescu
(e acesta un punct de program). Creatiunea poate sä sufere : o orgai-
n' zatie oarecum laxii a amanunlelor ; oarecare asprime a formei. Ideea,
atitudinea intelectuala si i 6 nouä orientare a sufletului femenin, ce se
desprinde din paginile Incárcate, mobile totusi, ale Apelor acteinci, stmt..
dimpotrivá, totdeauna interesante.
D-na Papadat-Bengescu a creiat o ideologit feminind. Notiuni ce
se exclud, apropieri neingiiduite, - deed posibilitatea i legitimitatea IM-
preunärii lor o autrun pe suprafctele linistite ale logicei obisnuite. Sunt
basil i altfel de logici: existä o logica a instinctului, existä una a pasiunei.
BE-Munn un determinism ai furtunei, inchipuira o cauzalitate a valului.
Pe terenul acestora d-na .Papadat-Bengescu $ a ridicat edificiul säu ideo-
logic. Din incercarea de a motive capriciul, din sträduinta (le a lumina
inteligibil aprehensiunea, ideologia Apelor adoinci iiprimeste came-
tern!. 0 Cassandrä dedublatà de o analistä !.
D-ua Papadat-Bengescu riornete, oricAnd, dela una din nutneroa-
sele contigente ale vieter. Un gest, o privire, nemiscarea chiar ti dA pri-
lejul de a säpa In adâncime, adfinc piltrá la ultimele straturi etice ale
flintei noastre, purtfind cu Sine; In conturnata scoborare, lumina sträbil-
tatoare a Scafandrierului : inteligenta sa. Färtimele neInsemnateole exis-
tentei capätä un Into les ; absurdul se motiveazä. E o expeditie proprie
sufletului modern.
Am spus : un gest, o privire, nemiscarea E semnificativ si aproape
Induiosätor lucrul acesta. In afarii de intretäierea furtunatica a curen-
telor sociale, Inchiqii in niucenicatul ei de asteptare, rugA i veghere,
vesnic puse fenreea, In fate universului, o constiint5 singuraticä. Sub
vidol unei asemenea eupole, saapta Insäsi se amplificä In unde solemne
si nävälitoare. De aci pentru .o constiintii feminin5, importer*, adese-
ori exciusivit, a faptului wie. Cancanul, la inteligenteje superficiale;
meditatia adiina si resemnatii, la sufletele cuprinzätoare.
Dar aceasti aplicare analitica a femeii si asupra propriilor ei
taine ! poate fi o primejdie. Charles Maurras (in le romantisme féminin)
a crezut-o. Examinänd produsul ultim al literaturii 'feminine, criticul
francez constatit o orientare individualistä i anarchicil, prestigiul eu-
lui", cu Intreg convoiul ski de particularitati exhibate cu cinism, Profa-
, natiunee si ,,sileätuirea" la capätul nouei directive.- Taina trebue sii fa"-
mani tainä ; puritatea instinctului se altereaza sub soarele cunoasterei.
Nu e oare nici un neajuns pentru ele i pentru lume, de a face un
sistem, o obisnuintä i aproape o meserie din ceeace nature ne oferil tnai
spontan, bátaia unei inimi ?" i Incheie : Aceastä varietate de feminism
e cea mai strluciiá dar cea mat amenintätoare pentru Intreg neaniul
omenesc Sub pretextul cresterii unei juste si utile influente a femeilor,
aceasta o diminucazit, o anuleazii chiar. Geniul femenin revine asupra
1) Cu prilejul volumului Ape adeinei de d-na Hortensia Papadat-Bedgescu. '

www.dacoromanica.ro
 68 SI3 UR A TORUL

lui ¡usual si se pune in formule pentru a se cunoaste si 'a se deseri.

El nu mai iubeste. In loc de a iuni el cugetii inb.rea $ i se cugeta. Iar
cuvintele lui Maurras se pot aplica si la noi. Se .infiripeaza, sub ochii
-nostri,, o literaturä feminina roManeascd Aceasta, ridiCandu-se mereu
deastiora nivèlulgi corium realizat de barbati,-nu poate scapa niciunei
priviri. Dar toCmai tinanima aspiratie a sufiétului feminin, In ahe pärti
ca i la noi, dovedeste formatea unei noui feminitäti (ceva cu totul
osebit de agitalia ,putin-rid.colksi
putin de speta de mondenitate care se nu-
meste f.miumpt). Fern." vrea sii-si creeze un destin constient. Nu cred
ca menirea ei sift fie pagubilä. Apeeiem siguranta fUnctionärii instinc- -

tului; stim Elsa ea"intetigenta,ii adauga- noblete. 0 'frumoasa proasta,

- ()rick de calde ar fi Imbratisarile sale, oricat- de bogate darurile
ei. --are ceva din spaimele creatiunei incepiitoare. Omul nu e Inca
deplin om. Sunt delta straturi diferite de existenta, - juxtapuse dar
nu Inch organizate:Fiinta lenesa kd opaca a inceputurilor traeste nea-
tarnatii sub masca orfieneascä..Existatt In varstele geologicc -(tinuturile
calde si uMede ne mai ofera Inca exemplare) plante grase, cryptogame
cu tesuturi aproape animate. Te apropii de ele cu Impotrivire. Simp eh
vietatea haotich se va Smulge de odatit; o pasäre archeopterix biitand
nducitá din aripi. E spairna misterului organic si scarba fecundärei cu
spasme grepaie La jumätate de drum, lipstste Inca nobletea regnului
superior. Din hibriditatea instinctului omenesc, neumanizat; Ilona faun-
-nitate vrea sa se smalga.
TUDOR VIANU

CRONICA ARTISTICA
Expozitia Societ411. Arta Romaná

- Momeala fanfarelor confectionate - in redactli - din tuburi de

gazete care vesteau sosirea Crailor noui ai «Artei Române» ne-a lariat
Oita in intunericul de cavou, al expozitiei, luminat de o candela electrica
cu abajur de tulle", unde troneaza pe piedetal de lemn Zeul Räz-
boiului". Aci glasul fanfarelor se sting?. in ritm de mars funebru, iar
sufletele artistilor prinse in vraja cabalisticzi a cadrelor cu pAnze, de pe
peretii d n jur, se irosesc, cu miros de uleiu, in neant.
Razboiuf" d-lui Paciarea domina expozitia. Pe d. Paciurea il
framantä problema imaterialului. Problema eului säu artistic caruia ii
cauta o expresie plastid cu elemente luate din matcrialul brut al na-
turei. Acesta e cosmarul constiintei de sine care turbura sufletele artis-
tilor din epoca noastra : Rodin si altii au suferit aceleasi dureri. Si
numele iui Brantusi trebue sa-1 scriem a.A. D. Paciurea, vizionar, spi-
ritualizeaza materialul, anuldnd, pe cAt posibil, descriptiunea plastid' 44,
. - planuri si forme - prin reducerea liniilor constructive la maxima sim-
plitate, si prin animarea formei printr'o technica de o subtilitate tactila
extrema. In subconstientul sufletesc al artistului se agitä forme, culori
si sunete, care, atunci când artistul incearca redlizarea lor - in cazul
sculptorului; plasticä - nu pot fi prinse in forme materiale definitive;
sunt Himere". Forma vaga prinsa intr'un rafinat i voluptos rani de
linii fluide e singura exprsie plastid posibilä..
Dela d. Paciurea pana la d. Ilan trecem rduri i pustiuri, trecem

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 69

printre sarme ghimpate i adäposturi rästurnate mule soldatii români

fauresc din actiunimilitare märunte o epopeie mare. Dar nu.., ne-am
inselat, am nemerit intr'un atelier de sculptor unde soldatii pozeazä"
de-a eroii". D. Han redd exact modelul" fgrii s evidentieze elementul
pasional care e motorul dinamic al unel actiuni. Energia sufleteasc5, care
nu a devenit, inca, pentru d. Han, un eveniment sufletesc, e absentä.
La Marseillaise" de Rude e un exemplu celebru de felul cum se fac
astfel de lucr; ri. Figurile care infdtiseazg scene de repaos sunt mult, .

mult mai reusite ; lor li se potriyeste i remarcabila technicg impresio-

nistg, intrebuintatä : creturile hainelor, detaliile, cu un cuvant märunti-
suiile aspectului pe care le prezintà subiectul, il intereseaz5 grozav pe
d. Han. Noi credem c5 talentul d--ale are alte latitudini i tru poate fi
pus in serviciul zeului Marte si nici in al lui Vulcan.

In pictura romaneascg, Ong azi, nu am avut scoli sau curente,

adic5 artisti cu un crez artistic comun. In ultimii ani s'a observat pre-
zenta unui asemenea curent intre artistii mai tineri. Cauzele i natura
acestui curent cat i efectele, influentele reciproce, in particular si in
general pentru arta lor, ar merita un studiu special ; noi ne märginim sa'
constat5m prezenta lui. Unii din reprezental,tii acestui curent se aflg,
acum, la Arta Remand", de pildg : d: Ressu care e un temperament
puternic,--cam sumar, cam reznmativ - Cate odatg pang la schematic -
in desen si culoare. Figurile viguris desenate i realist v5zute i pictate,
stau parcá in gol, nu se lean" cu fondul din cauza lipsei de unitate a
materiei colorate ; figurile sunt compact pictate fondul e neconsistent
si colorile distoneazg din ambianta lor coloristic5, de multe ori. For-
matul dat subiedului - la vatrg e cu mult prea mare, o panza' aproape
goalá cu un ghem rosu, femeia, jos la dreapta. Cele doug peisaje, in
schimb, 'se tin", se leagg, ca chiag coloristic. Valoarea pur picturalg a
acestor lucrgri e superioarg celorlalte. Calitätile d-lui Ressu sunt : clari-
tate in expunerea subiectului prin desen si culoare. Din conturarea su-
prafetelor i formelor rezultä o schelä solid i bine echilibratä a corn-
pozitiei. Desenul i coloarea accentueazä esentfalul, devin astfel foarte
expresive : Hind niiscute dintr'un sentiment gray si sever.
D. 7heodoreseu-Sion se invarteste in cerc vitios când nailed sg
stabileascä un compromis intre suprafete i forma', pentru obtinerea unui
efect decorativ, prin accentuarea conturului. Aperceperea lucrurilor din
natura la d. Th.-Sion e inainte de toate plashed, formalä iar nu deco-
rativä, plana : de aci, lipsa de claritate in expunerea subiectului, lucru-
rile se infThiesues: in spatiu, planurili din fund cad peste cele din ttä...
Tumultul si agitatia astfel sunt inevitabile si nu pot fi retinute prin
zggazul conturului. Tablourile sunt insä coloristic si ca pasta' bine in-
chegate i lucrate - cu brio, inteun ritm de pensulä unitar i vertebrat.
Colorile nu distoneazg nici odatg. Soldatul cu mitraliera" e o tinned
concludentg pentru calitätile d-lui Th.-Sion.
Cele spuse se potrivesc pentru toate trele ipostasele technice in
care se prezintä d. Sion, conform traditiei d-sale, i azi.
Pentru unii pictori talentul se rezumg la dificultatea de-a gast «o
pained>, i o technicg, adic5: o tonalitate coloristic5 i un procedeu de
mecanica picturalg.13. Corne.lcu le-a ggsit pe ale but- Luchian ; o spune.
dansul franc si cinstit. Intervin in opera sa i influente din Orientul
depärtat. Teeth' pictura modernä din occident, dealtfel, se- resimte de
aceste influente. Pentru. noi, faptul acesta nu constitue o inferioritate

www.dacoromanica.ro
 70 SBURATORUL

artisticä. Dinpotrivä, socotim c influentele contribue la desvoltarea

unui talent. Ele se vdd si la toti pictorii nostri; dacd le mentionäm la
d. Cornescu, e din cauza cd i s'a fäcut, din acest fapt, o vina i noi
dorim sd oferim unei constiinte de artist un punct de r( azim. In ziva
and influentele vor fi covârsite de afirmarea personalitätei sale, bä-
tälia va fi cästigatä i dovada fdcutä cä d-sa nu e un «pasticheur,.
D. Detritscu e impresionist, deci din multiplele infätisäri ale naturei
cautä sä exploateze efectele coloristice provocate de schimbArile atmos-
ferice. Le gäseste pe «calea Victoriei» ; din cloud trei cOlori dominante,
ardmiziu, vanes, negru, face senin i ploaie. Nu credeti ? Dovada; pe
timp frumos oamenii, din tablouri, n'au, pe ploaie au umbrele deschise. ".
De ce coloarea nu se schimbä odatd cu schimbarea atmosfericä ? Vedeti
cd d. Därdscu are i d-sa, achizitionatä de diva timp, o palates Chia-
gul pictural, adia constructia coloristicä e admirabil de bine legatd si
ii este lucrul principal ; deocamdatä, pentru d-sa, subiectul pe care il
reprezintd e lucru secundar; nu uitati cä pentru impresionist, subiectul
e sincromia colorilor. In tabloul care reprezintä vase cu pine& pe mare,
viziunea coloratä e sigur i energic exploatatá si chiagul coloristic bine
inchegat. In «Venetia» coloarea e vândtä i cärdmizie, peste tot, si e
desträmat construit in coloare. Cauza : inegalitate in sentiment.
Figurile, din tablourile in uleiu ale d-lui Teisamt, stau afectat in
poze nemotivate sufleteSte ; efectul lor ar vrea sd fie decorativ, forma
e insä caligrafic desenatä i prea plastic relrefatä pentru fondul plat si
feed spatiu. Luminile i reflexele lor sunt aezte ascutit si le dau un
aspect de obiecte confectionate dial tinichea. Aquarelele, in schimb, au
ritm in !Wile de compozitie i sunt strict decorativ concepute; acceso-
riile subiectului : nori, ierburi, flori, etc. au si ele un ritm ornamental
care da deslegare unui sentiment de serenitate placidä, ascunsä si in
armonioasa acordare coloristicä. Sunt, aceste lucräri, tot ce am shut
mai bine de d-sa.
-

Am ayea cuvinte bune de spus despre realismul d-lui Dulnitrescu

care e de un primitivism sufletesc misator in «Victimile aeroplanelor».
De d. I /mild care ne dd picturi ce sunt, in fond, desene cu o nuantd`
de ward intelectualitate. Asteptdm sd vedem mai multe lucräri de d-lor,
De d. Bunescu care exprimä potolit si simplu natura impletitä i abre-
viát coloratä, pe o find retea a desenului; dar despre d-sa, care are o expo-
zitie personald, vom vorbi pe larg, altädatä. De d-I Bulgeiras, cd ne su-
gereazä o intreagd esteticd de bu ioar si salon care ar putea fi elabo-
ratä de un fotograf de marcá «Reutlinger-Paris» pentru uzul burghezilor,
«afinati» i spre deliciul fetelor de pension care desineazd «capete de '
expresie». Helleu ar putea da multe sfaturi burn d-lui Bulgäras, cea ce . -

nu-i constitue nici lui Helleu vre un merit artistic deosebit; de d. '

lonescu Doro cä, desi pictura d-sale prezintä coloarea cu relief de un

centimetru, nu ne poate ascunde lipsa de relief personal, lucru ce ne
desarmeazd. D. Macedonski nu a mai lucrat, se pare, de câtiva ani, ' .

aci expune mereu acelas «Muzicant Craemer» ce stä sä cadä, de pe

fondul de gobelin, afará din mini. D. Gheorghiu de ce nu ne dä o
expozitie de lucrdri decorative in felul Proorocului Osee"? De d.
Tomescu.. De d. Solaro.. - -

Am trecut pe Iângd toti acestia, in fugA, pentru cd spatiul ne lip- -

seste si ne vedem cronicele distantate de expozitiile ce se succed ver-

tiginos, ce rând, toate, a fi cel putin notate. .-
.

www.dacoromanica.ro
 .-SBURATOKUL
De altfel ne ocup'im de fiecare, in mäsura in care isbuteste sä ne
impresioneze. Cum artistul, din natur5, asa noi, ne alegem, din opera
4artistului, lumina si umbra cu care interpret5m persohalitatea lor ar.
:fisticä.
Din aceasta märturisire ne facem. un crez si o mandrie.
Insemnari informative
Luceafärul (Anul XIV,-7) -Ko. 8
:are ogingasä ,,Dinilneatä de Mai"
..:a talentatului poet Nichifor Crainic
o povestire interesant5 a d-lui
'.Corneliu Moldovanu, alâturi de
nisie imernnäri din campanie"
.de-sle d-lui Sandu-Aldea In care
zadarnic ai ciluta pe cel ce a scris
odinioarA In urma plugului". Cu-
rioasä e caracteriz rea lui !Mtge
Chendi, mai ales cititä in Lu-
ceoförul-: Un spirit subteran, de
ti zitor ce-si sterge urmile pe unde
-merge...etc." R.
Floarea Ciocoesului, urz li odo-
beVene de G. Paraschivescu. -
Un volum de nuvele inedite de
un scrillor , necunoscut - câci
nu e nevoe de spirit epigrama-
- tic peiltru a defini astfel un vo-
lum de nuvele publicate mai in-
-tai in Convo, biri literare. Dupä
o veche traditie a btr.inei re-
viste - pAstratä cu sfintenie si
-de Maiorescu - Convorbirite nu
sunt citite nici chiar de patronii
- lor. Pe biuroul lui Maiorescu se
putea vedea totdeauna o colec-
tie netAiatil a Convorbitilor, push.-
% cu ostentatie sub ochii vizitato-
rilor. Bunicul voia sä-$i arate
astfel parerea deSpre epigoni...
Nuvelele d-lui Paraschivescu
meritau sA fie cunoscute chiar
de and se publicau in Convor-
.biri. D. Paraschivescu e un scrii-
tor cu viziune matuiä. Am putea
spune i hiir viguroasA. Eroii lui
se, despOnd viu: autorul îi iu-
beste $i-i insufleteste. Se rniscA;
ii creazA deci si pe dinAuntru.'
Delectul scriitorului stA numai
in incordarea stilului. Gäsim in
el o cAutare de naturaletä, in a-
, devAr, supârAtoare. Nu nurnai
cuvintele sunt cu un parfum de
.arhaism si de rusticitate, ci chiar
.:$i orânduirea lor este silnicâ si
- afectat plasticä. Defect do ,orn
www.dacoromanica.ro
fl
v
F. SIRATO.
matur si cult, venit tdrziu la li-
teraturA. Altfel, de pe acurn, d
Paraschivescu e scriitor format
ce-si vi câstiga un loc In proza
noastrA aMt de fugitivA i frag-
rnentar&Din volumul lui ii bânuim
o seriozitate in fata vietii. E. L.
Palatul de Justitie (Anul II No.
9, 15 Martie 1919). - Alaturi de
revistele de drept, cari contin
pagini de doctrinA si de juris:
prudent& publicatiunea aceasta
isi are rostul ei apaNe, ocupâti-
du-Se de interesele profesionale
ale avocatilor i magistrarilor
0 mai mare alegere a articole-
lor- si mai mult.A concisiune a
stilului - insusire pe cal e advo-
catii no prea cunosc - n'ar stri-
ca acestui organ, care e scris si
care se adreseazä unei pâturi in- .
- telectaale. Pe lângä materialul -
ohisnuit, revista incepe sA pub-
li suplirnent, Buletinul B -
roului de Nov, care cuprin-de
dArile de seamA ale $edmtelor
cornisiunilor legislative, cari ii
propun reorganizarea cor-Pului
avocatilor asigurând o,seleetiune
a elementelor prin infiintarea sta-
giului efectiv si a examenului,
eta ii revizuirea si unificarea le-
gislatiei pentril toate tinuturile
rornânesti. n alcâtuirea c.omisiu-
nilor, iiisArcinate cu o ark de in-
sernnatA operA, n'ar fi trebuit sil
lipseascä pe lângä reprezentantii
barourilor din toate pärtile torn
intregite,'si cele mai de, frunte
' personal itAti din magistratudi sau
dintre universitarii juristi De si-
gur cA ar fi de dolit ca statul sa
dea sprijinul oficialitAtii, moral
si material, acestor cornisiuni ca
ele $A lucreze la infAptuirea unei
opereinteadevär trainice. A.R.-T.
Päcate, schife de rdzboiu de
B. Luc., 1916-18.- Schitele d-lui
Luca au meritul de a fi trdite-
 72
si redate intr'un chip' simplu sl
brutal. Retorismul si poezia con-
ventionaIA cu care e imbriicat
rAsboiul de cAtre cei ce-1 descriu
-instalati acasA, la gura sobei-
lipsesc aci cu desAvArsire. lma-
-- ginile ori senzatiile sunt de o rea-
litate aproape jigaitoare. Tabloul
sinistru ale retragerii. sau zbti-
ciumul vietii in refacere qi pe
front sunt zugrAvite plastic. ;,;In-
- napoi" ori "Exantematic").
Adesea prin anumite amA-
nunte - d. Luca se depArteail
mult de artá (Din poezia""-fron-
tului);. dar i atunci simim o du-
rere- profund umanA.
Sunt bine prinsesi câteva mo-
mente comice ale vietii de mo:
bi I i zat (Popa regimentului"7-Idild).
Gotgota" - Versuri - de B.
Luca - 1916 -1918.-Versurile (Hui
Luca au si ele pAcatul Pdcate-
lor". Prin smagini prea reale" se
depArtfazA de adevArata artA : si
lucrul acesta suicA mai Inuit u-
nei poezii deck unei schite. Gitez.
Convoato lungi
De-olodi, de ciungi
Cu carnea putredd de breincti,
Cu rane sangeriinde Teed ;
Inocilindsglä de-ofiferi, soldati.
La fel de hdii flmânzi si degerati
(La triaj)
Multe din bucAtile Golgotei"
nu sunt décAt versificarea unor
impresiuni zugritvite in PAcate".
Un fel de Darwinism poetizat si,
prin aceasta, induiosAtor se in-
trezAreste in cateva fragmente:_
Când soarele apune.
Pornim ec6ipe spre cdtune
Pentru pradd,
. %Si cum ne furifdm in neguri
[Prin ()grader*
Cu pa i de lup. cu ochi
bcdpdreitori
M'am piperit de multe ori
Sa'mi caut urmele de coact&
(Metempsic 3zA)
In alte poezir ne sunt redate
bine descurajarea si saturatia -u-
nei vieti ucigâtoare prin mono-
tonia ei : -
A., vrea sd pierd din simluri ccitera,
%Si creerul sei se destrame;
Sti md priiväl inert in infinit.
In foc, in frig, in foame,
La miazd-noapte-ous ori rdsdrit,
qceia sarbdod povetse:
Tot drumul spre Golgota este.
(Al 6-lea)
-
www.dacoromanica.ro
SBURATORUL
Golgoice pierde mult prin for--
ma d-lui Luca. Poezia este inainte-
de toate o exteriorizare. De sim-
tit, simt multi oameni -:- ca
nu zic toti, dar u..ul singur redit
simtirea lui infr'un mod artistic.
Acela e poetul. $i forma poezieis
d-lui Luca e greoaie, e obositoare,.
,e neartisticA.
ffotardt lucru: haina decaded:
tismului nu stâ bine nici ubr
imuresii prtiduse de apropierea-
imediatit a mortii.
Acolo uncle d. Luca se des--
bracts. de aCeastA .hainA (Darvi-;
nism", Atavism)" ne da lucruri
srumoase. "
V. M.
Cazul C. Sandu-Aldes. - In cloud
- numere din Lucealärul`, d. San
du-Aldea isi publicA amintirile - -
,
din campanie sub titlu: ,,Insem- -
nitrite ILIM ()titer de rezervil -
Curatul adevAr."- Amintirile ace-
stea, care prin intimitatea tonu-
-
lui si coutinutului lor pot li inte- ,
resante cel mult pentru autor pi
pentru cei. din jurul d sale, insii
deloc pentru citit,-rii care nu-1
cimosc personal. au fost desigur-
publicate cfie LuceafArul" numai
fiindca d. Sandu-Aldea e un nume
si mai ales un vechin colaborator.
Spiellim la intAmplare cAteva
pasagii : Autorul se Scald -in Put-
na, se taie la talpa piciorului drept
si... emit tiirAsc cum pot prinA la
grup si actilo mit descalt. imi spilt
Line rana cu apd chldd si ca sd-
pun, apoi o p nsulez cu tincturd
de iod .ei o leg triins"-:.. ,,Picio-
rul drept mi s'a umflat :si nu mai
pot inz.Alta cisma. gerg cal picio-
rul stfiag in cismA si cu dreptul
in pantof. Suet bun de fotogra-
fiat..:ViIntul s'a mai dornolit. Ant-
ineciltat cistna dceaptd."(Acea-.
- sta in zitia de 21 August 1916 11..1 -
,.Aci mi s'a Oferit lapfe Mitt dela
printul Stirbey. Am lido, cloud
pahare, odd era in adevdr foarle
gustos"... Surioarele camaradti-
lui Rarincescu imi oferA flori,
-
ceeace Ind Induioseazd focci te
mull." Etc., etc. Nu stiu dacA ci-
titorii LuceafArului" au gustat-:
insemnrile" acestea; sigur este
r InsA cii d. Sandu-Aldea, scriitorul
-
care desigur mai tine Ina la bunul
sAu renume, pitgubete publican- -
du-le.
Al; Dem. M.
 se mosesimeamousamismoneueneessos
_

1
-
2Z1 ap4r6t IVo. 4 din I
Z _

..' ire chit' pentru 'toll I

Ia ::
MA
GAZIN ILUSTRAT LUNAR 1
a
SUB DIRECTIUNEA D-LUI E. LOVINESCU II
. 6 r
1
a a
a ,
Cu umnätorul sumar ;
jalnica Moldovii Intâmplare. E. Loo;nesca 1
Prometeu (tragedie in versurn a
act. I. . .
1a Rozmarinul .
(nuvelä)
. . .
.
. . . Victor Eflimlu '
Constant(' Martno-Moscu I.
Alexandrina Scurf:, a
I. Pitpuqei
Verhaeren
(poezie)
Dotsä momente mari din Jai,
. .
Deno ,Farago 1
ll ni ea Moldovii plare" :
a 10 Mai 1917 . ,. . . . . Radii Cosmin I
14: Sosirea voluntarilor ardeleni
.
A ilsi' bucovineni . . .
a RugAciune (poezie)
; Epopea Ceho-Slovacilor
. .

' .
' Al T. Stamatiod
E. Lovinescu
I
iile Mivarea
. .
. f Liprzatuirua, de
I
raril
lite- l

l
a de Inelii-
Note
soare de D. N.
:
. I. :
s. -
burileanu 1

[I
. Miwarea dra- Rozina de Clau-
g- dia Milian-Mi-
maticA nuleseu.
' 0
.
' Prizonierii ro-, .
. ' mâni In Bul-
Colonel Virgil gconomu
I Doeumentele
. gam.:
Cei doi oameni
vreingl. ai rAzboinini. *

I Teroarea bol-
evi 1
111
:
. ribonameotele se fac la LibrArla ALCALAY &. Co. li
a Lei 36 pentru nn an s
1 ,,- 18 ,, qeas6 luni 1
a
Pretul unui nunaár Lei 3 I
sli tliMellillE11111 -r 11113211NIS041111111111
'

www.dacoromanica.ro
-
 lar

ROMANE WILLIAM
PoLI7I5TE THARPS
Doeuftterem SECRETE

41,

I.

71,
P

. PLIEM:si C "AM AN AIWA

AVEN*LIRDL-
CELEBRU
. Ui
I LLIAM DETECTIV
tliARPS LNGLEZ
,113.1,ROLIL DE. eorruRn RASPANDIREA CULT/APO
www.dacoromanica.ro