Rrtsrii- 1-14"-Wit

sl.f.
±2 -;
-

Anul I. - NO. 8,

SLIMARLIL.
E. Lovinescu. . Germanofobia cultural
D. Nanu . . . Din septämâna patintilor lustre
Claudia Malian . tiltS pentru Paskea tote
Alfred Mosoiu . 1917
A. Mândru . . 0 inimA
Victor Eftirniu . Vorbe, vorbe, vorbe
Anonim . . . Privind un tablou olanez
Carnil Petrescu Alchimie, Melopee, Stante
CRONICr:
D. Nanu si E. Lovinescu : Lipsa de olfacti-
vitate moralä în literaturA ; L. Rebreanu :
Anestin ; Tudor Vianu : CugetArile d-lui Lu-
clan Blaga ; F. .57rato : Salonul sculptorilor
români ; Insemnri (Adaos la «Democratia
literarA», Profesori - scrlitori, Inmormân-
' tarea lui Anestin, Mena, Moartea lui Sp.
C. Hasnai, Revistele de azi, Noaptea d a
Decemvre, Destinée mystique)

k 3a Editura ALCALAY & Co.

. www.dacoromanica.ro
.;:merX1?
 SBURATORUL
REVISTA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA SI CULTURALA
1:.11It

COL ABORATORI : '-

Z. Barsan, Al. Cazaban, G. Cair, Em. Ciomac, Nichifor Crainic, Radii Cosmin,
N. Davidescu, V. Demetrius, I. Dragoslav, Victor Eftimiu, Elena Farago, Ion
San-Giorgiu, G. Gregorian, E. Lovinescu, R. Mosoiu, Constanta Marino-Moscu,
R. Mandru, Claudia Millian, Corneliu Moldovanu, I. Minulescu, D. Nanu,
Hortensia Papadat-Bengescu, Dragos Protopopescu-Blebea, Mircea Radulescu,
L. Rebreanu, G. Rotica, Radu D. Rosetti, F. Sirato, Al. T. Stamatiad, Alexandrina
Scurtu, M. Sorbul, G. Stratulat, Caton TheOclorian, T, Vlanu, I. C. V,ssarion,

ABONAMENTE : .

- UN AN . . LEI 50 = VASE LUNI . . . . LEI 30

Pentru inuäätori, preop i studenti
UN AN . . . LEI 40
PRETUL um!! EXEMPLAR I LEU
SBURATORUL se gäseste de vanzare la toate librärille si chioscu-
rile de ziare din Romania Mare
Abonamentele se primesc la Libräria Alcalay 6 Co. I la administratia
revistel.
ese---
Redacfia I AdmInIstratia : Strada Sarindar No. 14 -
-BUCURETI -
Manuscrisele. corespondenta i schimbul se vor trimite pe adresa
d-lui E. Lovinescu, Str. Câmpineanu, No. 40.
NO000000MOOKMS1.00..00.0.0.0E1
:
: ULTIMA NOUTATE -

EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & CP-

11.11Mol6sx
:

RA RAM L

SCHITE 1 NUVELE DE
L. REBREANU
.01/MINCOINI. .1111271202117101PrielliP

Se aria la toate libráriile din România Mare . :

. PRETUL 5 LEI
-
9
.

tiMiSgWOOWS:00.0MO&SW.;,.

www.dacoromanica.ro
 cAtait,e-ud
SBURATORUL
REVISTA LITERARA, ARTISTICA I CULTURALA
Director: E. LOVINESCU
, ANUL I, No. 8. 7 IUNIE 1919.

1.MRCUS L')1c,t-1 31927 OKT

Germanofobia culturalä
--
Pentru a-si legitima Myna la suprema¡la podia, Germania st-a
. afirmat i suprematia cultural& Mintea ce gändeste inobileazd braful
re loveste. De fart, Germanii rdvniau numai la putere $i la expansiune
politic& Cultura era numai spiritualizarea materiel, intr'un veac care
mai are nevoe si de spiritualiziiri. Aldturi de frontal transeelor s'a tras
deci si un front cultural: de o parte cultura umanisticd greco-latind,
care tidied pe om PeSte egoism, in lame" speculatiei dezinkresate ; fi
de alta, Kultura germand, iesit din conceptia energeticd a lui Ostwald,
de ,pildd, ce nu tine salmi deceit de organizatia fortelor sociale în
vederea folosului practii si a unui maximum de productie...
E un adeveir in aceastä distinctie. Fire*, randuit si dare" ne-
voile nizboiului. Trebuia invrdjbit nu numai trupul ci i sufletul. Men-
talitatea germanici trebuia despeirtitä de mentalitatea celeilalte lumi
civilizate prin slap! de foc. ,-.-.

Raireiul a incetat. Lupta impotriva culturii germane se duce insli

si mai aeparte tot cu aceleasi arme ale sufletelor ce nu vor si demo-
.

bzeze. In ce ne priveste, credem cd a venit timpul sä privim chestiunea

i. dintr'un rand de vedere trial obiectiv.

Campionul romdn al acestei lapte in contra culturii germane e

d. M. Dragomirescu. Nu e de mirat. Presedinte al «Societatii scriitorilor '
romäni,, al .Societätii critice., al «Daciei-Romäne,; al cComitetului
de reformä a teatrelor., al .Asociatiei profesorilor secundari., al «Ro-
` danitnei culturale», i al alder alte cornitete $i comitii, d. M. Dra-
, gomirescu era predestinat i pentru aceastd cruciadd liberatoare. Lami-
nas spirit latin. Grafiile campestre ale Lafiului izau adas darurik incd
din leagin : limpiditatea cerului mediteranian, din care a iesit civili-
zafia cea mai lucidä, i 'dinar" împins infra la sobrietate. De aici
simplicitatea luminoasii a spirituUi sdu, i tot, acel aticism ce se des-
prinde din oPerd si am. Mink sinteticd, nu se lase!' coplesit de and
nante nefolositoare ; pornind din intuifli sigure, nu lamed la analize

www.dacoromanica.ro
 i 62 SBURA-T6 RUC.

migdloase. D. .Dragoinirescu nu cuzo-a$te pedantismulformalelor genital.

nice ; nici odatei n'a Acid constructii de sisteme, clddite sabred ; preivlia
d-sale critica nu atnoa$te seilteirase si etichele. D. Dragomirescu a stat
in totdeauna pe 'in 'contact ca eterul [impede si generator.
Genial greco-latin il Insufletota ; cumpcitarea îi modereazei cugetarea ;
gratia ii invellue expresia. D. Dragomirescu n'a stiut nici odatd ce e .

exagerarea cugeteirii, precum n'a cunoscut nici odaamasivitatea formei.

In stilul lui, dcinfuesc Charitele a, tice ca En jurul waif. /impede izvor
'
sacra. Euritmie desciveirFite ; Ingemânare totald a ideei si a expresiei.
t
.E de Infeles cd un asffel de bcirbat, In care se reisfatd cea mai
find 'bare a. latinitenii, sei se ridice impotriva Culturii germane,. eereind
4nläturarea- din desvoltarea poporului nostru a tot ce e german ca
.pritnejdios acestei desvoltiri». Indärdlul d-lui Dragomirescu stau trei
mii de ani de culturd greco-latinii ; prin glasul lui se strecoard subti-
litatea milenarei a dialogurilor lui Plciton $i gratia ilownelor lui Horatiu.
-

Noi,7 care suntem- mai putin latini ca d. Dragomirescu, privim

alqe1 problema culturii germane. Recanoa$tem. o culture': $i o Kulturd -
germand, .ce trebuesc deosebite cu orice pref.
Kultura este procksul trataklui dela Francfort ; al celui mai
formidabil imperialism -dela Romani lnctiace. Kultura e, in adevdr,
r domnia organizafiei lard suflet, desumanizarea civilizafiei ; stiirainirea
förfei mecanice. Ea este aberafia la care au dos* patrazed de ani de
prosperitate .$i de imperialism. Impotriva acestei Halturi s'a ridicat
Intreaga omenire civilizatei $i a inviris. Germania este zdrobiti ; so-
premafia uzinelor e incibusitd. : <-*

. Dar In afar de Kultur, mai e $i o admirabilei culturd germand

cultura ki Goethe, Kant $i Beethoven. Nu cunoagem o alta mai idea-

ÜS' pi mai fecundd; nu cunoa$tem o alta mai vrednicei de imitat Nu
trebue s o :dam ; nu imbue .s'o disprefuim.
Aceasta e Germania doamnei de stag : Germania Marilor poefi,-
a marilor Pozofi i a marilor muzicanfi- Sufletul românesc nu podte
deal sti se imbogiffeascd, addpiindu-se la izvoareleacestei arte idialiste..
A sosit vrernia deosebirilor salutare ; dezarmänd sufletele, trebue s . .

recunoa$tem 'in limbo germand un :polemic instrument de adevdratd '

cultural.
Imi pare deci ra'a cd trebue sii recond mai mutter' cumptare
.si mdsur tocmai d-lui Dragomirescui care e cel mai tipic reprezentant
-.al unei mdsuri milenare.
E. LOVINESCU
. ,
- v-"

www.dacoromanica.ro
-
 SBURVItORUL - ____ 163

Din sAptamana patimilor noastre

'....! ;_. L
.1c... \ ,I..
1
.
1.
. .".

Ruga Centurionului
- Inainte de luptil -
' 15 August 1916
Tu bunule; ce pasurile-asculti,
Auzi-mi ruga mea fare'. prihanA;
E lacrima durerii cefor multi
Ce-mi picurA fierbinte de pe geanei.
- Nu din pAcatul meu e isvorâtA
Ci din pAcatul mare-al tuturora :
De-aceea ni-i vieata mohorAtA
$i nu ne mai räsare aurora. -

Trimisu-ne-ai prApAdul de Apoi

SA mature pAmAntul de pAcate :
.
:.
Toti se boteazA 'n sânge, numai iwi
lnfrigurati, cu brate 'ncruciqate,
-
Cu candelile stinse 'n intiineric
Asemcnea fecioarelor nebune,
- Pricepem prea târziu, Mt de him- eric
S'au prAvAlit credintele sträbune!
Tii sufletul morman de frunze moarte,
Desprinse dintr'un uria stejar
in care suRA vAntul §1 le 'mparte,
Vârtejuri oarbe 'n unghiuri de hotar.
Dar Tu $tii bunule PArinte,
' Cä Inca unPastor
, nu ne-ai trimis,,
SA ne,deschidA calea inainte
Tolagtul lui spinticAtor de-abis.
Si Ara' stAlpul Mu de flAcAri, iatA
Am rAtAcit pe Mile minciunii,
Ca sa zArim präpastia cAscatA.
La aripa de fulger a furtunii....
Un semn al 7 au, - un pas, qi-i prAbwirea 1
In foe i him, Sodoma qi Gomorha. -,r:1

-
Iti dibuim prin noapte strAlucirea
Oh, unde eqti liman al tuturora?
ig

-
I
www.dacoromanica.ro `J
 - . .

11,04 A r0 RCM

Fii cOlAuza noasirO 'n biruinti,

Cad nu avem. pe nimenea Stapâne.
Fii Tu dreptatea zilelor de mane
- Parinte al celor Aril de parinti!
-.v
Incheerea Armistitiului
Februaris 1918
-\
' In Tine-am pus nädejdea mea 'Vasa,
$i tot ce am crezut, s'a nAruit;
Ah unde-i bunAtatea Ta cereascA?
Oh Doamne,'pentru ce ne-ai pártisit? .

HI
Mustrarea Domnului -
,
; Din funduri de präpastii prAbusit
Abia te-aud in sfer ele-mi senine.
". MO mira cá intr'un bulgär fOrimit
Mai poate däinui crdinta 'n mine.
Nu-ti trebuiA toiag de nicAeri
Cánd pururea pe Mine m'ai avut.
Tu sprijinul abia acum mi-1 ceri?
Trimisu-ti-am profeti, si nu .i-ai vrut.
Auzi-mä din groapa 'n care esti
" ,

Cazut, ca toti ai vostri, umilirii,

$i vezi ce scrie slovele cereSti
In tabla neclintitä-a Nemuririi. -

7u sabia rlizboinic ai incins

SA cuceresti ce tie se ,cuvine, -

Si n'ai qtjut ca trebuia 'nadins

SA te fi cucerit întâi pe tine.
Pe steagul tau tu scris-ai Pentru L6geo f,

Siruntand un adevOr palmuitor : .

CA robii nus in stare sä deslege

Catusa altar robi, - ci 'ntai pe-a kr,
,Voiai sa 'ntinzi un drept? Ipocrizie, ,1
Cáci tu întâi, tágduiai un drept:
Inatusándu-ti fratii in robie, :
Tu singur ti ai rupt zaua de la piept.!

www.dacoromanica.ro
 1121.31ÁTO1'UL -- 1 $5
-

Muritu-ti-au iobagii neatarnarii ,

La Grivita eroi, - i i-ai mintit,

Si-ai vrut cu ei, cu foamea disperarii,
Un viitor de a`ur stralucit"
Atebun acel ce pazniculi omoara,
Va pierde pân' i ceia ce-a avut:
A tarei tale scumpe, dragi hotara, ,

. Pe mama unor 'furl ti-au Incaput. . .

SA simti de-acuma to a urgisirea

-

PAcatelor, i fruntea sa-ti inclini

Dar recunoaste-mi, daca poti, iubirea
-
C'anume te-am svfirlit printre ruini.
- .
Asa cum te-am läsat, srac hpit, "

-
Cu bunul smult de boll, _din casa ta,
Eu ti-am lasat un dar nepretuit
Din cele care nu se pot furà :
E sufletul, puterea urzitoare
A tot ce 'vezi, caci poartA 'n ea misterul,
Un strop, un singur strop picat din scare;
Dar oglindeste märile i Cerul. .

Acum sA-1 pretuesti, ca pe un semn

De dragoste ce ti dau In parasire.
Comorile pierdute-au lost indemn
De trândav, - sArAcia-i dezrobire.
Un suflet vec.inu pierdut-ai cu piAcerera
UsoarA si molatecä de eri,
- Un suflet nou ai astazi, caci durerea
E drum, spre nesecatele puteri.
Te lamureste 'n flacara-i curatA
Ca sa 'nviezi din fundul recei groape,
Si bucura-te, by, ca nici odatA,
Acum vei li de mine mai aproape! .
I
,
a., .
Ifklimskdt, 1918, Mai. ; D. NAN11
i4
r-

www.dacoromanica.ro
 166 - - SBURATORUL

Cdntdri pentru Pasurea albastr"

--:`r Himera .

.Si-ocum, de veci rspunde-mi, grädind efemer,

.Prin care trece moartea in menuete fine, -

Sub form de femeie, de ceintec sau himerei - ".

Rspunde-mi masc rece, de ce m'astepfi pe mine?
Eu nu vreau s6 beau ceintul &bite' obosite,
' $i n'astept gestul nislei din vechtle icoane,
Nu vread se 1' mi dai parfumul mirezmelor trezite,
Nici floarea ce sucombei pe torsuri de coloane, .

Nu viu se-fi fur belie din ochi si de pe gur

Niel s
repet cadenfa exodului trecut,
CI &Ind nemullumirei putere de secure!,
"
Voi sparge forma veche a statue' de hit...
, Nevroza
, De vrei s nrui fresca femeilor streine
s trdim o clipei nevroza mea miastrei,
If i voi turna fiinfa in plzmuiri senine,
Dând sufletului aripi de Paseire albastr",
Dând geindului sei scrie ceintri imaginare
,51-auzului sei prind poeme negeindite
Vom respira parfumul planetelor bizare,
Cu pa.sri de lumin si flori insuflefite... -,
$i and vei fi feiptura inchipuirii mele,
Când infinitul insusi va fi spre noi deschis,
Voi ingropa si timpul si spatial dintre stele,
.In forma cea din urmei a straniului meu vis. " -

Cameie
Ne va purta teicerea, nimicul si extazul... .
$ 1 asculteind, in sfer, cum doarme cugetarea,
. Jn penele-fi albastre imi voi topi obrazul,
Cum se topeste frmul and se revars marea,
7ri-vom vecinicia din goluri neptrunse
Sub pulberea de aur a ultimelor stele,
-In limp ce nevdzutul cu aripe ascunse,
Vo legna pcatul creafiunei mete...
Tu Pasre albastre, eu stranie femeie,
Vom luneca alturi inleinfuind fatalul A

.$1-apoi incremeni-voi cu tine'ntr'o cameie: .

Co Vènera ce'si notate!, pe umr, papagalul.

- CLAUDIA MILIAN_

I 3

- www.dacoromanica.ro
 813.l1hAT,ORilL " 167

. kt ,"
1917 -
-
.)
, 1 . -
, skt. Stai4 vastele campli nesämänate,
Vlsandu-0 înrodirea i belv.igul,
; Ear el, posomorat, privinduii piugul '
Igi mirrmura Mama de dreptate,
Parc'a uitat de mult l melteugul '
' Ce fa legat de camp, ca de pacate,,
4,

"Ce l'a'nvatat CU ochli buni sa cate ,

La boii ce ca el îi poarta jugul.
.J
CUM stä a,a,. incatusat de glie,
Cu fiii morii, pandit de saracie,
Pe buze cu blestemúl i cu gluma;
Cu capul gol, cu pieptul ars de soare,
lii pare-un bronz, turnat de noi, acuma,
Ca m6rturie vremei viitoare.-
ALFRED MOSDIU"

10

:t ;

:
O INIMA ,

E incä noapte. Zàpada panä la briti.1$1 pe drumul Socolei, cätre

atelierele armatei, dire fungi de umbre omenesti, mätähäesc, se in-
groapb, es la ivealä, tinandu-se lant. , '
' Uneori, cäte-o trambá uriasä de qäpadä, spulberatà de viscol,
se priipiistueste suerätoare din vizduh. .

. 0 clip& lantul misciltor se fringe, dispare subt aceastä cklere fu-

rioasA si alb& Se aud rasete si injuraturi. Cativa in$i se asbura unul pp
' altul. Apoi lantul reluandu-si forma regulati, se leagänä intr'o parte si
alta, atras, sorbit par'a de-o fortä magnetia, inainte, tot inaintetot
inainte, dare o sandrama ce prinde sa se läniureaseä din Intuneric, la
vre-o sua-douil de pasi subt lumina zäpezei.
Deodatá, felinarul din fruntea convoiului se stinge. Iliscarea in-
ceteazä. Iar pustietatea cuprinsului se Infioail de-un strigât:
- Mil- A.- A_ luati seama mä... ä... A l.. C'am datárä 'ntr'o gaurä !. ,
Se intind ateva brate, apoi altele, si cel afundat e scos afará :
- Fi-ti-ar felinarul al dracului l Nu ti-am spus ci nu face parale ?
- Ia, lasii-1 mä, di nu 'vede de nas I
*.-.' - Care nas rná? . ' . .,-, . - .
- .

- Ce nas niä. ? ca-i Cärnu l Gheorghe CArnu, pilarul -IL

tj, i - Ha, Ha, Ha 1...
.
ufs: ,

- Eu, unu, vád ca ziva. Lilsati-ma pe mine 'naintel ...1 -0.-' -,

. ---,- Leag'ol cii,doar n'ai fi huhurez!... ',
' . Si convoiul, främintänd zäpada ca pe-un aluat, se bäliibineste,
se adao0 cu altel uinble, ce isvoresc de ici, de colo, de pretutiddeni:
o.annat4 de brate vlAguite, de guri 'flämande, de suflete amirite, färit
. ciimin, färi familie, filrä ridejde.
La un moment dat, sandramaua prinde viatá : Wilk,, varsi fla-
-',' oiri prin zeci de ochi.. . . ,

. Un suerat puternic spinteca vázduhul. . '

,Cineva gl'asueste : - ' ..-

_
..- , ,,
.
.. . .. . *4. I. -ti , -

www.dacoromanica.ro
 - 168 SBURATORUL '

- A, ha! Tocmai la limp, Am brodit'o! Dacä mai intarziam, ne

lua muma dracului 1..
ConvoinI se opreste. Se buluceste la intrare. Un furniCar masiv
de forme omenesti, ce se imbrAncesc, tropaesc, se scuturA de zitpadii.
In sfarsit, poarta se rupe tn &nut Se cascA !are", ca o gurä de -..
- rnonsttu. 0 duhoare cater. aproape fierbinte, rAsbufneste, Olgaie la .

lumina albA si palpaitoare a becurilor, in intunericul de-afarrt.

Glasul Sefului, din mijlocul atelierului, tunA poruncitor :
- Hai, repede, repede
toatä lumea la rost Gate ..a? Si se
$i, !

Inchidä poartal...
Si, viermAtul acesta bkáitor, se fi imprástiindu-se In toate
partite. Incep sa se desbrace. Chipuri scoBlcite, imbujorate pentra
moment de ger, es la ivealä. Prind sa se recunoascA :
- MA, tu fusesi Ala de erai sa mä dai in sant ?
.- - Ba, cá chiar ! Unu era sA ma ingroape de viu. Se opintise
,peste mine si nu se mai indura sa se scoale L..
- Dacä-i venea'n dAmânA L.. Nu cAzuse omu pe poale ?
- Ia uitati-vA la Ala, la Ala de colo, la Mihai stningaru... Par'c'ar
veni din Siberia?...
- Leag'o! Ce Siberie te gAsi ! ?
$i fiecare îi ia locul si lucrul in primire.
Unii cascá, incA somonorosi, isi sterg ochii. Alta strAnutä sau .

tusesc in toatä legea. Si, larma, un fel de murmur asurzitor, se intinde

dela un capAt la altul al nesfArsitului atelier, se face una cu ggaitul
Intetit al motoarelor i plescAitül ametitor al curelelor.
Lucrul a inceput.
De-acuma Wind la ora pranzului, ora repaosului, nimeni nu se .
va mai misca dela locul lui.- Asa e porunca.
Iatá-1 pe sef. Trece din sectie in sectie cu registrul de prezentä
6 deschis. Face apelul. Se opreste in sectia pilarilor. AruncA o privire
de jur imprejur i strigA : '

- Udrea
.
-- Udrea Vasile
t .
,

- Lipsä, domnule Sef L..

L..
..
Seful incruntä sprincenile.
. - LipsA ? lar lipsA ? Va sä zica eri lipsA, azi lipsä... Am si-i ;
trantesc o amendA sa-I usture la ficati .
- Are copil mic, femeie bolnavi, sta departe... n'are lemne... Vai
de capu lui !... Fácu Carnu c'o mufti plängitoare, scnländu-se respectos.
- Ce-mi pasä mie de asta ? Si la urma urmei, de ce i-a Wit dui:4
dánsul? De ce ? SA-i fi lase sä crape la Bucuresti ! Auzi dumneata L .
Eu n'am ?... Ce, ne jucAm de-a räsboiul ?
Carnu indrAzni iar :
' - DA, dom'le Set', se'ntämpli... Ertati si dumneavoastrA !...
$eful .11 sAgetA cu privirea si-i intoarse spatele: c,
- Pentru ultima oarA ! La cinci deschid si Inchid! Dela dad ta
sus, nici vantu nu mai inträ!... Nici vantu!...
Se fAcu o raced de ghiatrt.
Cei aplecati asupra lucrului, ridicarA ochii tut-buri, ca niste vite
ränite.
Un ins präpädit de slab si jerpelit, nalt ca o präjinA, se infitisä
drept, fArA si clipeascA : ,
- S'träiti 1 A venit Udrea-pilaru,.. E la ¡hoard
. ,
Seful se uitA la ceas, roti ochii aspri, intälni priviri atnArlte,
disuse, se URA iar la ceas dus pe gAnduri, si, gläsu-i daunt sec :
, - Bine ! De data asta, sA intre I Dar, de maine 'ncolo, cine trage
peste cinch, s'a fript!... .

Inchise registrul i porni spre alte sectii.

Glasul lui a tot puternic se mai auzi o bunA bucatA de vreme,
pAnt ce incetul cu incetul, se stinse in sgomotul giftlitor al masinkiilor,
OdatA fortune trecutä, fiecare isi reluA lucrul.

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 169

Aplecati spre butuc, cu privirile fixe, isbesc ritmic cu ciocanele

in daltä, candied poste : unii la toanele si asprimea $efului, altii la
viata lor, viatA de robi ai muncii.
-
Eu unul, am si dat una gate! Se lAudA cineva din fund.
- Leag'o ! CA nu-i cine stie ce scofala L. FActi un altuL
Astfel, glumele, singurele lor mAngaieri, glume grosolane de
atelier, incepurA sA curgA.
Numai Udrea si Carnu, asezati fatA in fatA, fiecare aplecati asupra
butucului lor, tAceau. Vice= i lucrau, aruncAndu-si uneori priviri
raAhnite, priviri de intelegere, cari, adesea, spun mai mult cleat
cuvintele.
Ei trebuesc sA munceascA cat patru. Udrea, cu gandul la nevasta-i
bolnavá si la copil; CArnu, la ai lui, ram* in Bucuresti, fArd ajutor.
Si, amAndoi, cei mai mesteri si mai harnici din toatA sectia, lucrau cu
Indarjire, absorbiti, nadusind, icnind la fiecare loviturA 'de ciocan. .

Se cunosteau de mult, de vre-o cinci ani. Sé intelegeau de minune

in ale meseriei, i mai cu osebire, de and Carnu Ii botezase lui Udrea
7 : capital, prietenia dintre dAnsii ajunse unghie i carne. Erau nedespAr-
la lucru, la un pahar de vin.
titi :
Pribegia, insA, si iarna asta ample?, le venise de hac. Mai ales
pe Udrea, care'si vedea nenorocirea cu ochii, Il topise cu totul. Dupa
ce nu avea nici de unele, se mai imbolmN:vise si nevasta. Slabea vA-
Lind cu ochii. -Ajunsese o umbrA. Trebuea sA tie dietA' ; dar, cu ce ?
0 frigea la stomac i avea junghiuri : in spate, in deserturi, peste tot.
Asta-i trebuea lui acum ?
Carnu terminase a treia pill. 0 asezA langA celelalte dot* la
rand, strAlucitoare. Suci o tigarA si se via indurAtor la Udrea, care
zorea sA dea gata si el pe a treia. Apoi, ca si cum i-ar fi urmArit gindul
pas cu pas, aprinse tigara si zise oftAnd : '

- Hei, cumetre, multumeste lui Dumnezeu, cA nu ti-i bolnav

bAiatul L. S'ar fi putut si asta L. $i-ar A fost i mai rAu L.. Ili dai searnA ?
Si mai rAu L..
Udrea Pear:, tngrozit. La asta nu se gAndise. Part ci-I tweed -
ameteala. LAsA ciocanul din mink i ridicA ochii, niste ochi de aline
bátut : -
- Ai dreptate I S'ar fi putut L.. Qum ti-a venit L..
- Stiu i eu I Iaca asa L. Ai facut rost de lemne ? '
- Lemne ? Hm! Nici un bat !... Dar, sA vezi.. Si, rotind ochii eu
teamA de jur imprejur, se dete mai aproape, tainic. Stii cA 'n drumul
meu cAtre casA, e-o bisericá... o biscrica parAsita...
-
-- Stiur are
1...
un gard de zAbrele gate sA cad?...
- li pusesem gaud rAu... ,
$i
- $i, aseara, tot drumul m'am muncit fel si chip de untie sA ?fl-
cep. Imi zic : pe partea dinspre stradA, nu! CA pe-acolo trece lume si
ma vede. Mai bine pe partea dinspre maiden.., da, mai bine, cA-i pus-
tiu, si pAnd acasá nu mai sunt deck doi pasi. Imi intrase asta In crp,
si mergeam, mergeam asa de iute, de par cd m'ar fi gonit cineva din
urmA. Ajung. Bate inima sA-mi sarA din loc. Si, nu stiu cum, m'apucA
cu frig prin spite. Dar, mA gandesc la copil, la-nevasta, imi fac coraj,
zic doamne-ajuta, pun mina pe gard, si
- Si-ai rupt o Dial?
'
-- Cum si...tiva bAete L.
Asi L. Ti-ai gasit 1... N'am putut I... Nu L.
asta ?
- Nu stiu L.. Par'cA damblAgisem I Eram moale,raoale ca o carpá L.
- $i asta-i una L.
- Atunci Imi fac cruce, cA doar m'a 'ntAri Maica Domnului ; si,
sA vezi : mA trace deodata o nadusealA rece ca ghiata, picioarele-mi
' Immure, gata sa cad jos, i iar nu pot L. Am fugit, Gheorghe, am fugit L..
M'am gAndit la Maica Domnului 1...
' *

www.dacoromanica.ro
 110 - Si31.7AATÖRUI.

Gheorghe Carnti. 11 privi aiurit, clatinând din cap. Apor rarnase cu

ochii in gol: ,
--
.

i la copil -

i L. Baspunse Udrea cu glasul zugrumat. 'I g.!"-

- $i 11 putut zici L.. .
.

- Nu 1_
ro - Asa-i 1... Nici eu n'asi putea Nu L.. Noi nu patent L.. Dar, .

mare-i Dumnezeu si maica domnUlui !...

$i, amandoi, patrunsi, apäsati paeda de ceva mai presus de pri-
4 ceperea lor, îi reluard lucrul, aim fäceau de obiceiu, dupa o destainuire,
.171
Aproape de .plecare,,$eful, care din fired lai aspre s,;i
neinduplecate fusese pereclit inima acra", facu ocolul atelierului,
allied ba pe unul ba pe altul, ca 'ntotdeauna. Ajungând in sectia pila-
rilor, dadu cu ochii de cei doi prieteni. Rarnase pironit la spatele lor,
. ..fr.tra sä fie simtit. Arnandoi lucrau, aproape fara sa clipeasca. $eful Isi
. . trase mustatile pe oala, nun:Wand in gaud bucatile: facuserä cate trei-
zeci i doua de fiecare. Acum zoreau la a treizeci i treilea. Cea din
urmá pe ziva aceia. Asta, in meseria lor, insemna Mare vartute. $tia
el bine, ea nimeni din sectie nu se putea masura cu dansii. Dar, asta
.

., era prea mutt! Treizeci Si trei!... Privi, apoi, and la unul and l altul
ramase pe ganduri. Muschii obrajilor incordati, ca taia0 in piaträ,
ochii in orbite, precum si gällijeala neobisnuitä a chipului lor,
11 miscä. Mai ales Udrea, care avea infatisarea unui orn istovit cu totul
. si copleist de suferintä, paru ca.-I face chiar mila. $i vorbele lui Ghe6rghe -

Carnu din diMineata aceia, ii venial in minter MA sa vrea. Un cuiu fier-

binte i se infipse in inima i duse maim la mustati.Pleoapele ii cazura
peste ochi, ca douä berdele, inteo strangere dureroasä: copil mic 1...
nevasta bolnavá 1... tfare lémne!.." Grozavi... i deodata, il trecu un
fior. Oare, ai lui, dela Bucuresti, au ? Cine stie 1... Grozav Fata lui de I
obiceiu roscovanä, de orn bine hränit, cäpata paloarea pamantie a unui
mort. Se simtea vinovat, umilit, de suferinta, pe care,?el, $eful, o märea
. zilnic imprejurtil lui. Prea lovise fara mila. $i-apoi, Se gandise vreodata
la m:zeria lor ? Ce pacatos. Dadu sA piece.
In clipa aceia, insa Udrea terrain-and lucrul, lasá ciocanul din mana
ridica ochii sticboi. Intâlrii ochiilndurerati ai sefuluisi rArnase uluit.
äi
Apoi Incetul cu incetul desmetecindu-se, se scuba in picioare.
. $eful intinse mana spre ána lui, in care tinea pila : .

- Ia s'o vád i eul...

, Carnu, auzindu-i vocea, se scul si el In picioare.
- Da-o i pe a ta 1 Mdal... fo-arte binel.. Da... da... Chiar 'cu mA
estrie L.. Si, ate treizeci si trei de caciula 1... Bravo Dar prea mult 1... I

prea 'hunt- .

Udrea desclesta gura: .

it: Daca n'ajunge, domnule sail Daca n'ajunge I... ,

.; tlfau Inteadevär ,nu prea v'ajunge Mda 1.. 0 sA ma mai gandesc I

la asta. Apoi se 'ntoarse spre Carnu si-I atinse pe umär.: .

= - La plecare sä treci pe la mine, prin Cancelarie. Auzi ?

. . ,

'17 - La ordiu -.7-7,,

atteva clijie de taccre. Prietenii se priviää intrebätori, nedume-
riti, $eful se perdu ,ganditor in spre fierarie. Nici.-uul n indraZnea -
s6 spunä el, cel dintai cuvant.
In sfarsit, CArnu ingaimä: ' .
- Ei? .r
i 6

Udrea sA scarpina in cap si se uitä la dansul prostit:

- Mai stii? Te pornenesti cá i s'a 'ntors inima 1
- Pe dracu! 13ombani unul, de-aláturea, cu ochi ip.cruntati.
. -
ciocanul cat colo,
Zi-i inimA acra i lasá-1 in plate Donmului. Grai altul svárlind
' lar un vlajgan cat toate zilele, cu cáciula trasá pe urechi, gata
de plecare, si care se tot invftrtea abátut de colo 'Colo cu mai-
- Lui ce-i pasa ? Mask mash'
nile In spate, sbucni plin de urá:
Casa, casa 1 Lemne, lemne I Di-

: www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL
,i rn -
,
- - .:1, . _. ,
171 -
,
rectia sA trAiascA, sireaca I $i noi ? Noi o 'ntindem tocmal dela dracu'n
praznic, ca niste vite la mulsoare. ParEA mana':cirte, stie ce
procopseala. $i ia sA nu fii tu la timpt c'o patesti .ca Udrea . ..
Un suerat ascutit, infiora lot atelierul, inchise gura,
Inteo clip74 toti furA Imbzacati. .1;1, -

- ' Gheorghe CArnu, stranse maim lui Udrea, artnica o privire pie-
zisii celui ce vorbise, si dAnd din umeri, ca i cum ar fi vrut sa-i
spunä fii si tu sef daca-ti 'la mAna", o luA agale catre cancelarie. -0
. . . .-e.-: Jr sA
.

Udrea stAtea tocmai prin dosui SArAriei, inteo InfundAturá, la .-

una Coana Lenta, care nu se stie din ce prima, il !Ames" fare cear-
ceaf, fard plapoma, numai pe o saltea veche de paie. Platea cincizeci
3" de lei pe tuna hatAr" st s'ar fi mutat bucuros oricand, dar unde?
Cautase el mai prin apropriere de atelier, Irma nu fu chip'. La urma ur-
mei, apucândn-1 iarna cu nevasta bolnavä, inlatirrä eu desavarsire gAn-
dul acesta. Camera lungareatä si joasA, cu'n singur ochiu de getup, era
inteadevar prea mica. Soba, ogeamitea ursoaica, ocupa aproape ju-
matate din incApere. Mai ramânea loc pentru un pat, o mead.- doua ,
scaune, o politA pentru vase, si un ungher pentru putina de apa. Dar, .

pe asa vrerne, ceva mai binecuvántat , niCi cA se putea. Neat nurna:

cA nu avea lemne! -
.

, ..
. Când intra pe usA, la lumina slabA a candelei 4.e suPt icoana
Maicei Domnului, îi zari nevasta si copilul, sgriburiti de frig in fun-
dul patului, cu toate boatfele din casA peste dAnsii:, ' :'-', 6 '' ' . -

AmAndoi ridicara capetele. " ,' '). '' ' ..'o$ ; .ei.int.,iy , .

.'- - Cucul facu copilul sArindu-i de gAt. ' .

.
' - -
MA, hotule, ma! N'a 'ghetat cucu? Marioaro, tiii'.mai blue Ai
luat picAttirile? . --. - '
- Le-am si terminat!...
- Atunti, ain sa-ti iau altele.,. ca sunt bune... tare butte... te.mai
intáreste !... Acu; hai sa mancam. Ia gbici ce-am atlus ? Main invArtit
de niste mezeluri si de-o cutie cu conserve... 0 sit mancam boereste...
In oras nu se gaseste sA dai o mie de 1:lei.
Femeia se prelinse din pat cu greutate, sfortandu-se de :ochil
bárbatuhisá umble. Aprinse lampa, un fel de gazornita mesterita de
.
Udrea la atelier, asternu un jurnal drept fall de de mast?, i cazu pe
scaun sdrobitA, infiorAndu-se d: frig.
Udrea scoase bunätätile de prin buzunare, predum si niste cas-
' traveti cumpArati in drum dela un pArlit de ovreite, luA copilul in
brate i 'ncepu sa mAnAnce cu path. - ;
Apoi, bAgAnd de seamA ca nevasta.sa nu se prea atinge de cele
.bunatati, o indemna:
- Mariana, Marioaro, manánc5 f N'ai ideie! Sunt strasnice I
Bre, nu cumva or fi de cal?
- Ce cal te gAsi, soro, ce cal? Mi le-a dat cumAtru. A 'mpiirtit
pe din. clout cu mine. Asa prieten zic si eu. Nu mánanca nimic MIA
st nu se gandeaseil si la not. ., I ,
Copilul infulica de zor cu amandouä mAinele:
-
- Asa ma, trage-i mA, sA te faci mare! 0 da, el, Dumnezeu,s'om
scApa noi si de asta. Da fasole mai sunt Marioaro?
- Cum sA nu! Dar nu am cu ce le fierbe.
- Asa-i ! Uitasem. $i pe vremea asta, care par'cA isi face de cap,
nu-1i ese taranul cu lemne n pieta' sA-1 tai. i, nici ca-i chip. De abea
strAbati asa, dar cu sania sau cu caru cu bot I Ce
mea sufera. Mare mizerie!
facem? ToatA lu- si
Copilul, saturandu-se, ii terse de-o cum it in-
- vatase mär-sa, i 'ncepu sA-I tragA de mustAti.
- MA, sezl bine, ma, cA acusica te ard.. '
- Da... a... a I... Par'ca eu nu stiu cA nu L. Apoi, deodatA, isi
aduse aminte de ceva. Taticule, mAmica a visat ca mi-ai fAcut o saute
mica, mica de tot: atata I.,. Nu mi-ai adus'o ?
- Nu. Dar, am sa-ti fac una frumoasä. Si-un tun am sa-ti fac =71

dacA 6 sA asculti pe mAmica ta.

'

www.dacoromanica.ro
rl
 172 SBURATORUL

-
- Da ? un tun? Tot mic?
- PM, ca pentru nasu täti L. ,
- TAticule, märnica a mai visat ceva...
- nu!
,

- Da I $i trägandu-1 de cap, isi }Aga tot botul In urechea lui. A ,

spus, a spus c'a visat pe maica domnului, ca i-a spus c'are sA ne tri-
meatA lemne. Si mAmica atunci, a spus c'a rugat'o pe maica domnului
9

- Ce tot Indrugi, and mincinosule, acolo ? Spune tare, s'aud si

sA nu uite...
eu.Ce, aveti secrete ? FAcu mA-sa, aruncand o privire cu'nteles lui Udrea.
- Ei, tu fit te amesteca. Avem noi o vorbA L..
- Da, par'cA nu-i adevärat ? N'ai spus mata ca maica domnului a
spus a are aft ne trimeatA lemne ? Si-atunci mata ai spus....
- Bine, bine! Am spus... am spus Acu hai sA ne culcAm
cA-i frig.
- Ba, mie nu mi-i frig de loc. Nu-i asa taticule ?
. - Da de unde I Tu esti voinic I...
Apoi, hat cu el paran podele. Il math In carat prin cask ii fAcu
Write mendrele [Ana se simti vläguit; si. atunci, tukti odatä cu dansul
In asternut. i, cum era rupt de munca de peste zi, adormi aproape
numai cleat.
Copilul, vAzand cA tafs'o nu-i mai räspunde la nici o vorhä. se
potóll. $i tot uitAndu-se la icoana maicei domnului, peste chipul cAreia
juca
, lumina paIpaitoare a candelei, inchise ochii i atipi si i el.
Numai dansa, veghea. 0 tinea un junghiu in stanga, i o frigea
la stomac de-o seca la inimA. Castravetil I Gandi ea. Nú trebuea si
mAnance castraveti. Si par'ca mezelurile ii faceau bine ? (NIA si se'n-
toarse carlig pe partea unde-o tinea junghiul. i Incetul cu incetul ii
veni in minte - aidoma - cAsuta ei dela Bucuresti: cu patuii moi,
cearsafuri curate si albe ca laptele, cu covorase pe jos... si cald... cald...
Cat n'ar fi dat sA fie iar acasa I
Afará, vifornita par'cA se'ntetise si mai i. $uera, se väita prin
stresini, prin cos, isbea cu nori de zApadA in geamul inghetat boacriä, .
se pierdea suerAtoare, ca sA se napusteascA mai cu furie, sgaltaind
coperisul, gata sA-1 smulgä.
Deodata, niste dupäituri, o scoase din amortealk Umbla cineva
prin ceardac. Cine sit fie ? Usa dela sAlitA scartai i dupäiturile se auzirá
' mai lämurit, apropiindu-se6 0 prinse frica :
- Vasile, ink Vasile L..
- Ha I...
- la scoal tre, CA nu stiu cine bajbaie pela Doamne maica
domnuluil . :

-- Care du ?
- Uf I Care-i acolo ? $i Udrea sAri in sus.
Eu, mA, eu I Caut clanta I

-- A,EV,_Gheorghe
.
I Hai, dA &Arm mat repede !
tu esti? boat 'ndatA I
Isi trase pantalonii si cojocelul la iuteálk si-i deschise:
- Ce-i bre? Ce s'a 'ntámplat?
- Hai cu mine si taci din gunk ci-i bine I ' ,
EOM.
and colo, care nu-i fu mirarea lui Udrea. la ceardac, dotiA
terrine ca pe mijloc. culcate'n ahead&
- MA sA fie-al dracului 1 Dade unde mA, de unde?
--r Am I
De unde, de neunde, pune mana ici Ai ferAstrAu?
I

- Bun! Cali face nevasta? -

- Mai bine
Si, amandoi, intrarä cu cate un lenin In brate.
.

Femeia se cruci.
- Doamne,Maica Dornnului I Da bine cumetre, cum de te-ai cA-
' rat cu clAnsele pla'aici? Si pe-asa vreme I Cum?... Cum ai patut ?

www.dacoromanica.ro
 SHUR MAUL 173

-'Hei, ctimatrA, 'ate nu se 'pot si se pot pe' lUmea asta I Dar- ,

_ sa stai acolo Auzitu-m'ai? Dumneata n'ai portie I
I

- Da, ea n'are portie I RepetA 'Udrea In culmea fericirei.

PuserA un !emu, de-a lungul Pe cele douA scaune, i Incepura
sa, taie cu sete.
Copilul trezit de harcAitul férastrAului, se fidicA poponet ; si vA-
mind ca alien qi.cu nAsicu" taie lemne, se cocolosi infrigurat la
pieptul ma-sii :
- Vezi, rnAmick. vezi? Maica domnului ne-a trimes lemne I Nu '
ne-a uitat I
-e' -dNu, puiule, nu! Make domriulgi e bunA...
044 doi mesteri esia cu cAte patru butuci, fi sparserA supt cear-
dac, si 'ntr'o clipA, focul inveseli inaperea cu (Deanne lui:
Udrea luA ceainicul, il umplu ca apA, 11 alAtura de foc, si se aseza
pe-un scaun fn fata lui Gheorghe, care stAtea pe marginea patultu Cu
-
picioarele cruce, rAsucinduli o tigara, dus pe gAnduri.
Ei, acuma, pot sa IA spun povestea cu lemnele. Ascultati.1
Stil cA mil chemáse seful.
- Da l
- M'am dus. Bat eu la usA, nu na'au4e. 0 deschid incetisor pi
Taman, asa, lAnga perete. Sta pe-un scaun In fata biroului, Intr'un cot,
cu maim la cap. Se gAndea. La ce? Nu stiu I Dar se gAndei. amarnic,
cA tot nu mA simtise. Eu, atunci, 1mi dreg glasul. El ridia ochii tur-
, buri si-Mi zice: A, tu esti? Vino, mai aproape I $ezi, ici, pe scaun.
Sezi and iti spun" I Am stet. Se putea altfel? Apoi se uita In colo.,
Par'a mai Imbnranise. Zati, par'a mai ImbAtrAnise. Tace el ce tace,
intoarce ochii la mine, apoi iar incolo, i, zice : - ,Ai copii" ? - Am
d-nule sef I Cum sA nu I Trei I DO la Bucuiesti 1`... El ofta : - ,Trei L..
$i-s la Bucuresti L.. Si n'ai prirnit niCi o veste ?- Nu" L. El iar oftfi :
,Nici eu I,.. Dar, Udrea, are ? Cati are ? A,'ha t ParcA spuneai ca unu.
-
Unu mic. Cat de mic' ? - ,De vre-o trei-patru anisori I". De vre-o
trei-patru anisori I... Si cum il chiama ?" - Georgia !..." - Georgia?
-

Pe al meu Virgil... Virgilia... si-i tot de t-ei-patru anisori I" Aici ii '
jucara gelid in lacrAmi. TAcu. Apoi, deodatA, se sculA i veni
la mine, uitAndu-se drept in ochi mei: $i... zici, cA Udiea n'are
!moue L.. Par'a asa spuneai dimineata L. Are sau n'are 9" - N'are
Domnule Sef L.. De unde sA atbA ?" Zic eu. - Inteadevar...- De uncle
sA aiblt 1..." Zice el. SAracu I... Si eu, eu am. Am destule L.. SA iai
numái de cAt doua _dela mine I Alege-le mai groase. Asa I... SA iai
si mAine i poimAine, pan'o avea I $i, acum, dute, fugi I.. SA albA I..
SA le fie cald I..."
'. Si nu mai putu zice nimic. M'a impiris spre usA: era cu ochii
plini de lacrami. Ai fi crezut ? Eu, nu I .Am eSit prapAdit. N'am sA-i
uit niciodatA ochli 1... Dar glasul? Säaibl. SA le fie cald I.." Par'a
se rupsese ceva intelnsul. L'arn auzit gemand,.in tirma mea, ca tin
taur. Strasnic om I Asa ceva, n'am mai vazutl.. Strasnic om!..
$i, Gheorghe CArnu cutremurat Ina de ceia ce vedea aidoma -

in aniintirea lui proaspAta, amuti. Dupa un rAstimp, adaoga tainic:

- Si noi, noi care credeam cA n'are inima LVAzusi ma? VAzusi ?
Un bot cu ochi, un copil, sd-i frangA inima I.SA-1 facA ileac, ca pe-o
carpal Mare lucru i inima asta L.. Mare lucru I $1-apoi, sa plangE.. el,
om In toatti area, tare ca piatrat. SA stit, cumetre, a se schimba lu-
crurile I Be schimbil L.. -
$i incrucisind bratele, rAmase asa, cu ochii in para focului.
Flaara, pAlpAta ca o apA vie de colo-colo prin cask punAnd
pe chipuri i lucruri o amagitoare lumina de vis.
Samqvarul dAduse de mult in clocot. Acum 6110. PArea o
s'"droscArie cu zurgalfti, ce vine de departe toarte departe, i nu mai
soseste..
Dar, cui Ii mai ardea de samovar ?
Udrea inmArmurit, privea in gol, tintA, pustiit de gAnduri. Aven
infatisarea cA nu aude. CA nu mai vrea sa auda.nirnic. Se scula, legit-
www.dacoromanica.ro
 174 SBURATORUL

nânduse pe picioare, cu fata s pre icomia Maicei Dnmnutui Îi facu

cruce mare, si glasu-i tremurA, murmurator: .

- Multumescu-ti, tie, Doatane, cA m'ai Invrednicit'si,de minunea

asta . .

Atunci, din fundul patului, sbucni uh sughit de plans inAbusit.

Candela palpAi, sfarai, se aprinse par'cä mai vie, insufletlnd
ungherul ca o Stea. Iar incaperea, afundandu-se din nou in acere,
cApAtA incetul cu lilcetul, ceva din taina, din cucernicia inAltAtoare a f.
unei biserici, in...urma unei slujbe.
A. M'ANDRII
. s

" ' Vorbe... vorbe.:: vorbe!... r.

(Serie noun)

Ascund tutulor tain -le mele. Dar oare mie insumi -nu-rhi ascund
nimic ?
, , ' . .
. . _ ,
udat... Oamenii capabili de cele mai marl platitudini au si cel
mai iritabil sims al demnitAti... .
. .

* ,-,. ,

Un caine vrea sa muste. Ii arunc o bucatA de pAine. Si'n mine

tircA regretul cA nu m'a vAzut nimeni fAcand gestul august : mi-ar iesi
vorba CA am initial bunä L.. .
. . 4.

Nu e prost rnimai cine n'are mite dar i eel -care pune prea "
multA minte acolo unde nu trebue...
. 6 .
o

Cand mä doare o mäsea, gAsesc cA stiinta medicalA n'a feut nici

Un progres. .
* '

De cepanA fata tinei primejciii comnne, egalá i pentru cel

tânär ca si pentru cel bAtran, bAtranul are mai multA fricA. de moarte?

AmestecAm, plintre virtutile noastre si multe abilitAti....-

. . .
Acelas lucru, and îf fac eu, este diplomatic Ina1tA,.
Cand II face vecinul - este o infamie.
* .
Numai oamenii fericiti au dreptul sA dea staturi.
*
'Cänd nu esti sigur dacil cineva este un orn de geniu sau un
.nebun, fii sigur cA e un farsor.
, *
. ' Nu numai actiunile, dar pánA si intentiunilé noastre le, gAsim
.
osuperioare
,
realizArilorcelorlalti. . . .
... .-.
-
. . -. . -

Cat mai deresti ceva, n'ai imbAtrânit. ' - ,...

. ..,.: s s
. ri ' . .- .

'
SA nu proClamAiii ratat pe nimeni cat h'a murit Inca- ,14.1

www.dacoromanica.ro
 StSUKATLIMUL, I

Caravana li cainii .-
.

%- , 1.. .. :.,4 I .
.

!i.,,,,,' i..1 .c. ,

i+ .,i. l - I.
' Caravana trecea si Oinii lAtrau, 4., tr"..., ,

Argattil spuse conducatorului de climile : '''''l -2» `. 'L

--. St Apiâne, ingAduie-mi sa-i iau la goanA I ., ,v,,tfl
S - .11
, . ' .
- ii "Ci(t
r Si .cAinii lAtrau Mereu... . . ..
.

, , :SpAimAntate de urletele lor, cAmilele se oprirA; scuturtihdu-se . .

. gata-gata sA-si,rAstoarne incarcAtura de marfA. . -
_
' - Aveat dreptate, fAtul meu l zise bAtrimul.
-

,,De la inceput trebuia sA fArAmAm cAteva mAsele-cáinilor Astora.

.-CAinii latrA, caravana se opreste.
, -
yy. v . .

Ajutat de ucenic, bAtrAnul conducAtor de cAmile luA la goanA

haita 0-a risipl, rAsucind vAnjos toiagul gm de corn.
' Cu fiddle lasAngerate, cAinii se depArtarA, lAtrand mereu, mai
-slab, aproape mieunAnd, ca,pisicile.
Si caravana porni din ou la drum, sPre orizontul albastru.
:
Moralá. .
p CAinii latrA, caravand trece, dar tot a pierdut cAteva ceasuri din
. drum...
; VICTOR EFTIMIU
3

Privind un tablou Olandez

Vántul trage de ureche - , .
In mocIrld groheSte
Frunzele ne-astamprate. -- .
-Scroafa naufragiat,
Lting-un car, mat la o parte, tar pe dnsa, cecolat,
Un cop!! se d de-adura v'- Ca pe-un-gheb rot de edmil,
' Pe o rogolin veche. -' '
O puican ciugulsa. _.
:
Lenevos motanu-si lingé 11.,o O Mild mic, mic
Rdde de se prpdeste
Label, ca pe-o prfiturd ;
Un olel ascuns tn *ur - Zvon de zurgli ce creste
be-un strengar ce-o fugreste,
`-
-
Gales bland i-o priveste Se tmpiedica si pied. .3
$I s'avánt ca o minge. -

-
El, ciudos, ochi-si astup6
Spöriat, vrblula Cu mtlnule sgáriete; -
Tusti din oala cu máncare Ca s-i treac s1 s'o ierte,
Sus pe-o creang fast:Hoare Mitilica se inall,
Si, acolo, clufulit Mdinele i-le desface
''Prfnde-alenei-a se da hula. Si il pup..
ANONIM

:r:=7;

www.dacoromanica.ro
 .
MELOPEE
Lacrdmile mele, Visurile mele,
Ornamente fine, . Flori pe ape line,
Lacrdmile mile - Visurile mele
Le cunofti prea bine. Ce-ar fi frâ tine'?
,

Dorurile mete, Versurile mele, :

Agonii senine, Flori dintre mine,

Dorurile mele Versurile mete -

Ti-au rdmas straine. Toate-s pentru tine.

-
Ce lege ne'nteleasd
-
ALCHIMIE
I
Intr'un pahar ca tare de potasd,
Intr'o solutie murdard fi opacd
. .

. Arunci un mic cristal, qi total e pe cale,

Treptat qi lin sci se prefaed
- Intr'un pahar cu !Mare de cristale...
In treadit mi-ai zimbit...
. .&.pand dimineata mi-a'nflorit
In sufleta-mi &mill de indoiald,
In tulburatu-mi suflet mi-a'nflorit,
0 rece feerie siderald.
MIMEI1

STANTE::,
In mine s- a§i vrea sá md Inchid pe veci,
Ca intr.' un ternplu, - ascuns intr'un pustiu, .

Neercetat devil de lilieci...

Un templu pdräsit aqi vrea se( fiu, .

In_ mine vránd sá md inchid pe veci

In templul vechin ca negre ornamente,
Sub boltile enorme i ideate,
In negurile reci i somnolente
Durerile sd-mi fie statui mute 0.,
, lar lacrimile fine ornamente.
CAMIL PETRESCU

L.'

www.dacoromanica.ro
 SEURATORM: - 177

'CRONICA LITERARA
LiPsa'-de ólfactivitate mpistilA -In literaturit
- Cu prtuire la nunirul de Paste al Hienei 1). -
Societatea româneascii, - prea thArifi si prea neorganizati pentrn
-

noile forme ce a nAzuit s i le adopie acum vre-o cincizeci de ani,-

prezint dese cazuri de cecitate moral.
Infirmitatea e radicals. z'imful moral- se mosteneste.
1 . Societatea poate Izola pe cel cruia it lipseste,dar de indreptat,-nu.--
Mai exist o alta infirrnitafe insä, cari dacii nu este Ingradit si
'1,ngrijit la timp, tinde sa se transforme si s mleasc uimitor cazurile :
cecitlei morale : am putea-o califica : lipsa olfactIvitfel Morale.
Dup cum -sunt indivizi cu desvArsire lipsiti 'clé simlul offactiv.;
cari pot sta fOr s se simt ru lang un cadavru in descompúnere,-
SUM j Inclivizi,, cart nu numai cli nu se simt rAu, sufleteste, dar urmand
unui 1ainic imbold, cautit ei înii societatea indivizilor intrati in plini
descompunere eticii.
In sntatea moral perfectii, ca si in &gradates fizic, reactiuntle .
-
motrice sunt vii,. stint categorice ; nici un compromis posibil : ascmeni
reactiunilor himice, sufletele se asociazi sau se aisociaz dupfi valoarea
intrinsec a energillor ce le reprezintii. Exist o simpatie sau antipatté
&orate.' intre indivizi. ca si intre corpuri. Inertia poate da nastere la'
cin'esteCUri hibride ; efervescenta creatiei ins, numal la comblnaflunt hi. '
mice sau la grupri organtce.
Ciudata . imperecherea de 'nume, de pi coperta numrului de
Paste al Hienei, ar putea directorul s'o scuze prin talentul celor lane-
rail de revolta cinstit a clinstilfitei acestei (Ark
Dar... ,,trista scuzii, slab scuz'l Talentul nui A podoab, ci o
vocatie sociai, o arm tn mna paznicului unel ci-edInfe sfinte. Cine-I nebu-
nul care s'ar insoti cu ô hetair, numai pentru simplu cuviint cA e...
frumoasii ?
Cum e cu putint deci, ca d. $eicaru, pe pieptul amid strfilu+
ceste decoratia lui Mihai-Viteazul, - s nu aibii. acest mhos, aceast
olfactivitate, care se7i dicteze instinctiv, di nu poate sta aláturt, vor-
bind multimei,, cu acei cart indenniau sotdatii la trdare, in vreme ce
- d-sa 1st -punea in joc viata in slujba unei idei ? -0 fapt pane pe om
intr'o anumith hierarhie spiritual. Dar nu se geindeste ca tot fapta poate
s-1 scoboare de unde s'a suit ?...-Sunt apasi, cari s'au .distins si el pe
fronturile. de lupt.. Un camarad de arme, cu aceeasi decoratie ca a
(Hui Seicariu stii inchis acum in temnita de la Severin pentru delapl-
dare de bani pub;ici. Oare vrea s coboare rangul unui capriciu de-o
rranutA, ceeace ar trebui s fie ezpresia caracterului unei viefi. intregi ?
Avem destu politician!, cad au ciumat viata moral a acestei tart,
oplosInd sub girul' moralei lor individuate, -bande intregi de declasati>
social!. Cel putin noua generatie, care ,se riclic s nu-I lmiteze. -
Alifel pot! fi eroul a o mie de tupte dela Mfirsesti, - and in
jurul decOratiet tale, desgropi cadavielc morale pe cari vreal sA pui
in circulatia, nu fact nici mai mult nici mat Win cleat,
ce-a %cut tiganul
. din poveste :
c Ifi mánnci 'btsertca. .,
- -

,
D. NANP .
- .

Nu cunosc numele d-lui P. $eicaru de cat din josul unor articole

pamfletare ale Arene7 lui Hefter-Braudenstein.
Nu cunosc Hiena, decal de pe operi. CA a putut iesi o revista
cu an astfel de titlu si intr'o astfel,de tending vAzulA, e loci *An semn al
1) In acest numilr, d-nii Zaharia'lairsan, 0; Sandu-aiddaa:1, Minulesou, Ion Sila
cgtu N, Davidescu, au colabbrat allturi de Arghezi, Galaetion.

www.dacoromanica.ro
 178 _ - SBURATORUL

decaderei spirituluf public. Oricum, omul si opera n'au nici o legatura

au literature. Nu infra deci Inteo cronicfi litiradi decal prin spiritul de
generalizare a d-lui D. Nanu, care a pastrat Inca iluzil.
Exista, In adevar, o lipsa de olfactivitate moralä. De molt, in po-
litica. Mai de curând, in literatUra. D. N. forge avea dreptate and spu-
- itia cA suntem o tarA In care nimeni nu se poaje compromite.
Avem constiinta adînai a acestei inmunitati definitive. De aici cele
Mai fantastice imperecheti: suflete curate si mari alaturi de norolul moral.
3
- Insusi cdracterul rigid al d-lui forge se inmladiase pdinioari la zam-
bete prietenesti fala de T. Arghezi, tar acum e Intee simpatie fatise cu
subpamfletarii postarghezieni, care numai au nici ecuza talentului. TeaMa
de barfire, demoralizeaza caracterele cele mai intregi...
Asa dar, promiscuitatea noastrii morala este un fapt.
Trebue sa-1 constatam si sti-l'inregistram ca pe un Semn l vre-
. Mai. AM protesta din adfincul constiintei. $tim Ins& ea- ar fi zadarnic.
Disolutia morala este un proces social, pe care nu-I pop stavili numai
cu vorba. lard de ce du ne ramine, naivului poet D. Nanu, si mie, care
sunt Ceva mai sceptic, dealt calea acestor platonice rfinduri, and ve-
dem lipsa de obictivitate morala a unor scriitori cinstiti ce pot sta ling&
.,puiregaiul moral al lui Arghezi, Galtictipn i Cocett.
E. LOVINESCU
'
, - ,:, i
...,
..,1% -c-olv :It .1' '.
- CRONICA .TEATRALA
..
,
.
,-
,
_ . .
' :
.
r
.
... Anestin .
.
.. ,
1

Cu. Ion Anestin se allege ultiniul repre. zentant al actortler-luptaT

':- tori. Cfind a inceput el sO joace teattu, mai top Intemeetorii teatrului ,
romfinesc erau in viata. Pe-aiunci teatrul era Inca o chemare ; Inca
n_u ajunsese o meserie rentibila: Era vorba de-a Introduce arta tea-
tralii, de-a crea spectated "infeleglitori... Polite ca une'or1, in loc de
mull talent, aveau mai mull suflet, dar ce aveau, (Rideau tot, tära sO-si
precupeteasca darurile... .
. , .

. Printre acestia si-a facut ,Ion.Anestin Inceputurile. Aceeasi Insue

- iletire l'a aruncat si pe el in lumea irichipuita,a culiselor. I ar talentul ' ,
l'a pus ctirind printre cei mai de seamat .
,
A jucat de toate, drama, tragedii, comedii, opereta, chiar eperil....
' Pe-atunci asa era. Si In toate si-a limit locul cu cinste. .

A cotindat Waal' tare, cum fAceau toll in vremea aceea. Deabia

lirziu, dupice s'au Infiintat. societiitile dramatice subventionate, Oa
oprit la Craiova. ' , . , .
- - Cu at treceau Ine+ .anii, cu _atilt Anestin samânea dial stingher
In .lumea si moavurile teatrele noel. Piesele, in care el si tovarasii
. lui de odinioarä culegeau marile lor succese, dispareau lino cite una
din repertpriul teatrelor ; tovarasii insiSi se stingeau unul cite until.
Teatrul devenea incetul cu incetul ceeace,e astazi. Cei modesti.,' cei '
entuiiesti ramân_In arm& ca niate ruine ale alter vremuri...
Claud a ajuns la teatrul craiovean Gfirleanu, alit de iubitor tie
irecutul românesc, a ,venit o nouil clipa de mullumire pentru Anestin.
- Insuflefirea scriitotului-director l'a electrizat. Fusese unul- din cei, mai
, straluciti interpret; ai cantonetelor lui Alexandri.-Le invalase dela Millo
si le' jucase sub ochii autorului. Oirleanu i-a dat putinte sa le retrii-
t ..
,-
, -lasci. Barbu LOutarul" a venit cu Anestin si la Bucuresti... Toate
erau lush' zadarnic. Cei indragostili de cupletele revistelor decollate .
nu se mai pot inclzi cu cfintecele blitrimului Muter...
, Laurii atoricesti se vestejesc repede. Doer amidtirea lor riimfin
pentru urmasi. CronIcarul insä inseamni pe cei ce au muncit pentru
progresul cultdrei romine. In cronice teatrului nostrumunca si talentul
Inj, Anestin i.au asigurat un loc' de cinste. ., ...
' L. REBIdANII ' '

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL )179
-
.

t.1.615
CRONICA IDEILOR
' Cugetärile d-lui Lucian Blaga ')
Ardealul e asleptat cu darurile sale. Bucuria Unirei nu putea veni
singurä. Avfinturile.clipei trebulau sä panda corp si s se materializeze.
Un ecou a pornit dela Sibiu si, curgänd pe fgasurile Oltului, .tcuprins
intreaga farä. Räsunetul a fost puteruic i clduros. Inteligenféle cele
mai neprimitoare s'au unit pentru a saluta cugettorul si poetul Intru
nifi In tânärut ce public douti culegeri la Sibiu. Mare si fericitti oca-
ziune. Am auzit numele d-lui Stage inconjurfind parterul Academiei.
'Astfel, indrzneala cugetärei i noutatea formei a cptardinteodatii
drept de liberä petrecere i pe la noi Iar ceeace a'a putut face câteva
decenii de räsvrätire literaf s'a implinit inteo singur clip de lute,
legere fecundatä prin entuziasni. Ardealul a inceput sa-si dea roadele
' sale. Nimeni ne mai fiind nevolt s.innalle in laude o producfie ce nu
putea fi egal cu perfectiunea sa ; nimeni, pe de altä parte, ne 'mai
putiind trece cu vederea un drept strigt cu o mie de pieptuii,- calea 7
oderafiunei $i a bunei judecli ni se intinde neted Innainte. D-I Lu.s.
cian Blaga publicä o brosura de versuri si una de cusetri., Asupra
acesteia din urmli ne vom opri. Pe cea dintâiu, disciplina paginei de
faiä o las cronicarului literar.
- r
Cugetärile d-lui Lucian, Blaga partjcipii'la rnarile curente ale On-
direi moderne. 0 anumit predilecfie niistic a vremei, energetismul lui
Nietzsche, pragmatismul filosofilor noui sau umanismul mai vechiu al
lui Goethe, - toake, toate cite peste depsebirile de sistem inseamn. o
prefuire a omului in sine, intreaga festitur de perspective abstracte $i
de nzuinfe morale ce'$i incruciseaz, rsunetele in constiinfa entu-
ziast a unui om de cultur modern, se gsesc inregistrate in pagi-
nile pe cari d-I Blaga ni le oferii.
Spiritul modern a renunfat de mult la anabtlia desart de a cu-
noaste si a explica totul. 0 mare parte din poezia si cugetarea timpului
se intemeiazii pe postulatul enigmei universale. Maeterlinck ne-a pri-
. lejuit, in tragice viziuni, aprehensiunea misterului ce ne inconjoarä. far
' filosofia noull cunoscând greutatea de a explica natura dupil formula
mecanicist, ne-a artat câtá contingen(ä" existä in piocedeele sale:
in spiritul acesta,d-I Slags indrägeste misterul : Este oare ceva mai
plio de infeles, - ca neinfelesul ?ff In mijlocul Oceanului de neptitruns
fiinta noasträ se innalp ca un räspuns la intrebrile tuturor zarilor.
Pe.,tru filosofia pragmatistä, stiinfa valoreazA eta lesniciune gfiseste
sufletul nostru in ea. Adevarul, pentru matematicianul Poincaré, era
numai o solufié comodd. Oprindu-se la astfel de isvoare dl Blaga ne
-
4,va spune:
CM 'de mult ne-am. fcut din conforrun principiu se vede si din
acega, ca o ficfiune simpla ne part mai adevratä décât un . adevr
iomplicat" sau :
- NouZizeci si noutt la sutti dintre oameni nu iubesc nici minciùna
$i nici adevärul, ci viafa intreagfi mint si spurt -adevrul, dupti cum e
mat comod, s facii una sau cealalt". ,
Mai mult, adevrul trebue s eiprime voiala -,noastr tare $i ;
eroicä. Latura aceasta eitrem a pragmatismului general o formuleazi
t Nietzsche : . , . . .

Falsitatea unei judectifi.-nu e pentru noi o obieefiune iinpottiva

acelei judectifi. E vorba de a iti isn ce msur aceast judecati mete--
lereaz si conservi viala, menfina $i' chiar desvolt spela", (Dincolo- de '
Bine oi Rife, at. 4). .
,
.

1) Pietre ,pentru temptul »ten, Sibiu 1819.

www.dacoromanica.ro
 '180 _ 313LIIIATOEttlf;

Sub auspiciile marelui filosof gi poet d-1 Mega va scrie : .

(E vorba de credinte). ,Ele se nasc cu tendinta 'de a influenta
cu un Witte zur Macht", - in dosul lor intrezArim in toideauna o
voln sau un entuziasm, un rationalism practic sau un dor de a stii-
- ¡Atli - ca un rezort,. care 'le sustine si le de Vale".
tar toate-acestea, tittmicire a naturei prin (mu si, consecinte.
'Clrepturile Personalitätei libere si originate, - le afliim in doctrinapoe-
ha a lui Goethe.
,Nu* poli sit scoff din om cleat ceeace poartä in sine" exclamise
acesta in Hermann i Dorothea. far d-1 Blaga se va intreba:
Nu e eroic, salt zidesti din intern, in chip organic, icoana despre
lame si viatil?" .-
0 asemenea personalitate Isi fixeaza ideatul in activitate si drep-
turtle noastre nt le merit5m numai in mfisOra luptei. Acela 151 meritá
Ilbertatea, ne spune Goethe, care o cucereste in fiecare zi". Apro- '
piere isbitoare cu reflectiunea d-lui Stage:
... Moralitatea pentru mine are valoare in primal râád prin aceea,
crt trebue s'o cucerim,- in fiecare zi din non".
Astfel, .d. Lucian Blaga ne (IA o culegere de caget5ri cart ne infa-
tiseazii numai rAsfrângerile si eleiborarile uaui suflet in formatiune.
Oindirea sa oscileazii Ina intre un anumit misticisin, doctrine puterei
$i umanismul,lui Goethe. Nesiguranfa provine tocmai din pricina fap- . ,

tului cA" sinteza definitiva nu s'a inchegat. Individualitatea autorului

nostru nu s'a fixat Ina(' intr'o atitudine sigurit si hotAriliä. Pima la ,

personalitate mai e o cale. Carlea sa ne vorbeste insit de entuziasmul '4,

.lecturilor sale, dar si de un suflet capabil sâ se recunoascii in cage-

tares altora. CiiI5uzit de un . bun instinct, dl. Stage si-a intitulat bro-
sure : Metre pentru teMplui meu". Avem 'pietrele; suntem lit. drept ski
asteptitm edificiul. Nu avem niciun motiv de a ne indoi ca edfficiul va
fi chiar un templu.
In ce priveste forma in care cugetärile dlui Blaga - pe care ii
cunoastem si din poesiile sale ca un indemänatec al imaginei - ni
se infiitiseazii, ea e adeseori float si suggestivi 9. Uneori ins&
gndirea neliisitndu-se prinsä in tiparele stränse si tAsnitoare ale afo-
rismului, se perpetueazi in lungimi gi se intoviräseste. cu desvolilirt
cari fee slfibiciunea cea mai mare a volumului:

Salut totusi in cugetiirile d-lui Blaga un suilet si o preocupare

pe care o stim si a noastrit. Paginele cronicei de tali insesi si-au tuat
sarcina modestir de .a actualize, in o parfe a constiinfei românestt,
allele din cele ce alcAtuiesc podoaba moralii a omului nou. Suntem,,
aci, In vechiul Regat, am cunoscut mai multi dintre cei de peste munii,
un mänunchitr crescut l pentru' alle bucurii. Suntem o generatie
intreagfi. Am crescirt. unul pentru altul si trebue sa ne regiisim. A
avert constiinta si entuziasmul generatiei tale nu este doar tiiriimul
sigur pentru pasul cAlAtorului, cerul de mAngitieri 4I duhul de intärire
dar insfisi condifia des5viirsirei care care niizuesti. Numai actualizind
virtualitiitile timpului tint, poli ajunge pima la tine.
Existä un Mare suflet european. Cerurile Orel noastre s'ku lârgit
inteatita cA strälucirea lui devine o nevoe.
Suntem aproape un imperin si ne trebuesc zAri imperiale. .
Dacä inteleg bine datoria *generafiei noastre, ea mi se rezumii
in tendinta cAtre mareá culturii : realizarea localii a sufletului european.
'-
-
TUDOR VIANU
PO ,

1) Tonal la genere Inaalt no face sa regretam natal) eaprimile carCsunt simple

joeuri de euvinte SOU unele accente pupa feriolte ea d. e. aCu soarta se lanai omul
AI &Jar. earba-aceee : and ea deasupro, Mad el dederapt...e

www.dacoromanica.ro
 1

/
SIFIURATORUI 181

CRONICA ARTISTICA
Salonul sculptorilor români
" Eforturiie artistice reunite ale unel duzini si jumätete de sculptori 4
au awl ca rezultat, injghebarea unui vestibul si a unui interior de pa-
noptic. Ca iluzia s fie complecta, lipseste un singur lucru : pe subt
draperiile piedestalului sit sciirtie ma$intiria. Simplä scapare din vedere
probabil.
In sumedenia de busturi, grupuri, din ipsos si Omani, colorate
in fel si chip, yeti auk in zadar expresia care sa fie marturia unei
emotii de artist. SI poate ca scArtiiitul masinäriei absentii, ne-ar fi pro-
vocat, un moment, aceasta iluzie. Dela spoelile figurilor cu praf de
bronz, trandafiriu sau azur-adoptate de unit sculptori-si Forma la in-
trebuintarea nuantei de Gold-Cream" sau Rouge électrique ca la figu-
rile de ceara din panoptic, nu mai e nevoe de mull curaj. Domnii ar
trebui sit stie ch artistul e tinut sä'si dea seama de nature, de cant&
tile si proprietätile materialului in care sau cu care lucreaza. Alegand
pe unul sau altul, conform sale artistice : duritatea bronzului,
moliciunea sau transparenta marmorei, substanta grasä a ipsosului, etc.
devin Widen auxiliare mufti' realizaraa acestei intentii. Nu prin spoicli
cu bronz cafeniu, rosu, verde, albastru, se contribue cu ceva la obti-
nerea unei impresii artistice : ipsosul rämäne ipsos, oricat 1-ar boi d-lor.
De ce art concuraft artistic cu negustorii de figuri artistice" confec-
tionate pentru satisfacerea nevoilor estetice a mahalagiilor.
Salonul sculptorilor, pentru noi, e o deceptie : ne bucurase ideia
de-a vedea sculpture emancipate de rolul de mobilier pe care il inde-
plinea, gänä acum, in expozttitle noastre de aria 'cand, insü, trebue sä
vorbim de valoarea artistica a majoritatii operilor. expuse, nu ne e po-
sibil s articuliim decal un lung suspin. Inteadevär ce se poate spune
despre artisti earl nu cunosc marginile Impuse meseriei lor, de restul
statuariei in genere, de materialul in care lucreazä si mai ales de
faptul de-a nu incalca domenii straine : ale picturei sau literaturei, de .

pildä
Picture si 'sculpture sunt arte, inainte de toate, reprezentative ia
nu narative.
Un sculptor, la salon, ne infatiseaza urmatoarea scenä dc navel'
picturala : un car cu boi, Inciiircat cu cosciuge asezate transversal
. in trei rfinduri, unele peste altele, boti ii conduce un soldat care -
heureuse trouvaille - se propteste, in mers, de o cruce ca de un
baston; un preot merge in fruntea convoiului care urea o colinä. Scene
e reprezentata in figuri libere. inettipuiti!va, acum; subiectul acesta
tratat in märtme natural. Rämâne s intreb8m pe cand ne va da :
Funerariile Regelui Cato! I" ? Un mucalit ne sopteste la ureche ,si
cel putin pe portiunea dintre Palatul Regal si Ateneu". Asemenea
copilärii, in salonul sculptorilor, se gäsesc in abondentä. 0 scenä, in
sculpturh, cu figuri libere, care se desfasoarii in limp si spatiu nu se
poate reprezenta Cu greutate se poate in bas-relief care e punctul de
trecere de la sculptudi la pictura sau desen - i acolo insa tinând
seama de relatia linitlor- de compozitie, conexe, care laugh figurile
disparate ale subiectului intr'o unitate.
Cand vreun sculptor al salonului ne infäliseazä un grup de dotal
sau trei figuri, dezastrul e complect.
Cfind zicem grup se intelege o unitate fizica care inchide in
conul vizual toate partite constituente ale subiectului. Caci, pentru ca
total sh fie o unitate, trebuie ca ochiul nostril sä poath cu usurinta
reuni diversele perceptiuni inteuna singura. Sunt, aceste, conditiuni
elementare, in artä. Vä sfidez ä le puteli regfisi la Salon.
Un altul -,-- care lotus( trebuie numrat intre cei care stiu ceva
-
meserie ne infAtiseaza un Grenadier al.-nit" lateen cost= cachet

www.dacoromanica.ro
 f 82. '8131.JRATORUL

pane n detalii, taintit inteo poza languroasa care nu recta nici senti-
mentul acliunei 'ce indaplineste si nici pe cel al omalui ranit, deci '
suferind. Lucrarea aceasta ca si bas-reliefurile d-sale, in marmor sunt
realizate cu sentimental mandolinist de barbierie.
.Valul" unui mare sculptor" arunc la maLsa zicem, o femeie
si - in orice caz - arta de Capa. Vatul" - deal artistul are o intenfie
simbolica - ar trebui s imbrace o form cdre in mod discret accen-
tueaza un contur femenin, ca linia lui ondulata sa ne sugere : Neste-
% tornicul, vesnicul schtmbtor al valului. Oreseal de concepfie. Nadal
femeiei ne soptestd numele lui SI. Marceaux.
Dealtfel intenfille sirnbolice, de esentii literati sunt microbi epi-
demiei in sculpture dela Salon si se vadesc numai in Whirl : Lumina '
celui fr de lumina', Taina-necunoscutuiui", Adolescenfa", Dos',
Orija de ratline, Torfa" etc. si nu ne inffifiseazii de cat ambifiuni juve-
nile in lupta cu insuficienfele de tecnica, ale autorilor lor. Noi bum,
.
rosi am renunfa pentru a insemna un inceput in sculpture noastra, la
acest extract abstract de ideologie ieftena in schimbul unei exisienfe
concrete a unor calitafi de meserias in arta sculpturei. Dacii acest..-..
lucru l-am fi putut constata de pe acum,' dezastrul artistic al Salo- -

'mini ar fi tost mai suportabil. Totusi constiinfa nu ne last' sa parsim ;0. -

local sinistrulul fra sa scapiim unele lucairi si unele urme ce sunt '
ale d-lor Stnescu, Boamb, Clinescu, Chiciu si Dinah-iv-a
0 cant* aplicat, individual, e imposibila ; cele cfiteva cazuri '7 t
au fost relevate numai, ca sa ilustreze impresia general ce am suferit.
De aceia vom aseza pe (14 Paciurea, aci, la o distaniiirespectabila de
Salon& sculptorilor, afirmand incilodata, cu respect, valoarea artisticé
,a operelor si permifandu-ne a lua cu imprumut titlul unei lucrari a
d-sale, pentru caracterizarea suferinfei Incercate de senzibilitatea
noastra : Supliciata.
- F. $1RATO
-
.

1NS
., Adaos la ,Democrafia literar".-
, In continuare la articolul Demo-
cra fie literare mai dam ateva
noi citatii documentare :
.,...-
Imprestontstul" Lovinescu ins&
' aceasi Jeand d'Arc a sexplui nici
slab nici tare, nu a-Imbreicat de
and e el uniform, Milliard. --
, N'a putut s sufere Maim
. ..
nici
mcar la bal mascot.
De f i cu proporflile unui cal
Trojan, eroul a fost un vepnic scu-----"--in aer curet de yard, ca'n spirt,
tit. Probabil a postIt o lurid tnain-
lea zilet de recrutare pentru a a. ----- de-asupra "pubertälei colaboratori-
ptirea debit pi fragil co o llbelug
antideluvian, probabil cn zlue
revizuirtt s'a brut cu coatele de
prefi pentru a avea fiulsul preei-
pilot.; ' '
Lucru veil este cd pe and toat
. lumeii pi-a llisat prIn fit pl averea
in vole Domnului, acest flacon de
tatelectualltate s'a refugiat la ba-
.b.act.
MN 7st R
.
Dumtnicile se ducea la bisérice
din Falticeni s .se roage pantry
. btruinfa optilor noastre, f i la epire
eta mandru cd-i cel mai voinic din
- btrânele f i mopnegii cu care fu.
sese ¡main de strand.
Si pc and in zile de amam, ic
prime/die, fare a chernat subt steag
pc copill várluvelor, pe reformat,
pe neortisnicii de 18 ant f i pe Emir-
balli de 50, critical" ipt conserve
virilltatea pe care astazt o apleacd
tor si, dupli proprille-i eirturlstr P.
Si ca incheiere: '
Si cu toate acestea eroul std
ecasá, tar not am jest nevolfi sit
aducem catri dela Satanic'. , .
,
Aceste fraze sunt scoase din-
tr'o revistrt intitulatä Insemmir i'`,
la care se adaug si epitetul de
dliérare". Suet semnate de d. De-
mostene Botez - care a ajuns, ra'

www.dacoromanica.ro
 SBURATMIL
sfarsit, cu totul Botez si de loc
Demostene. E Inca unul din cei
sositi in literatura cu tramvaiul
comunal. $i, judecand dupA greu-
tatea gandirei si a stilului, cred
cA a incAput in acelas bilet de
zece bani cu care a 8osit si d.
Toparceanu. Tr Aim in vremuri
de economie.
fliptesori-scriltori. - La exame-
nul de capacitate al Profesorilor
de limbs( romAnA, care a avut loc
In cursul lunei trecute, au reusit
urmatorii scriitori : Al. T. Stama-
tiad, Eugeniu Spérantia, I. M.
Rascu, Mihail Cruceanu, Dram
Protopopestu, Romulus Cioflec.
' Inmormantarea lui Anestia. -
Un moment impresionant a Lost
ceremonia inmormantArii bAtra-
nului artist I. Anestin, la Craiova.
La scoaterea sicriului din casA
elevele scoalei profesionale i-au
acoperit sicriul cu flori. A urmat
apoi defilarea convoiului funebru
pe principalele strade ale orasu-
lui. S'a vorbit la bisericA, la tea-
tru, la cimitir si la cateva raspfin-
di... : un public infrigurat solicita
pe artistul care parAsise definitiv
scena. Apoi sicriul a fost coborit.
CuM ceremonia se prelungise
prea mult si cum sara grabea
pe unii din insotitorii convoiului
cAtre poarta cimitirului, acestia
au auzit, din urma, cantecul pre-
ferat al artistului -Eu sunt Barbu
Lautarul -rasunand din cateva
viori aduse acolo ca un delicat
omagiu.
Cu aceasta ceremonia a lual'
sfjrsit.
Hiena.- Ce s'a fAcut !liana ?Hi-
ena (publicatie sAptilmanala) care
socotea cA pestilenta atmosferei
noastre publice trebue Inca actin'.
gata cu miasmele starvurilor... Un
om politic si-a plttit cativa merce-
nail - si, directorii" Hienel infi-
gandu-si calimarul si pana respec-
tivA in bran - intocmai ca scribii
vechilor cantelArii fanariote - au
pornit pe drumurile vibe ale Bu-
covinei. Bucovina este o tarA in
care oameni sanätosi respirA du-
hul intAritor al padurilor.
Se spune cA Hieno va reapare
la Cernauti...
www.dacoromanica.ro
,914.1tnitri
183
Moartea lui Sp. C. Hasnaf.
...$i Spiru C. Hasnas La Tg.-
-
Jiu a murit st.riitorul pe care
cetitoril it aflau, limpede i si-
gur, in paginele revistei ,Fla.
care. A facut studii frumoase, a
cunoscut succese fagaduitoare in
publicistick a aspirat si a obostt.
L. Era mic de staturA, blond si pa-
lid. In toamna din urma, flacka
din lAuntru s'a rAsucit si a 'lace-
put sA palpate. A acoperit-o cu
manile i, vroind s'o pastreze, a
purtat-o la cateva sute de metri
deasupra märei. Dar cu prima-
vara, festila care arsese pAnA la
radAcinA, s'a risipit intr'un furn -
subtire.
Presa ne-a adus la cunostinta
moartea sa.
''Revisfele de azi.- $titi ate re-
viste apar ?Nu mai putin de trei-
zeci. Spun : /refract...
MA prind cA la aceasta nu v'ati
asteptat. _
Noaptea de Decembrie 'Waite
cdteua traducer! de Constanta N.
Eremie, de lei, de colo adunate pi
pe limbo noastrd date". -Modal
cum se fat" la noi traducerile,
atat cele in proa cat i cele in
versuri, poate forma subiectul
unei cronici cu mult mai vaste ;
nu atat prin diversitatea de cauze
efecte, care ar necesita un
si
studiu amAnuntit, cat prin marea
importanta ce prezinta o atare
chestiune pentru orice literaturii
Canard in general, si pentru a
noastra, in special. Zic a noastrii
in special, pentruca noi avem
cele mai ,putine traduceri - si
nu dintre cele mai bine fAcute...
Traduttore, traditore", spune a-
forismul italienesc. Dar asta nu
va de loc sa zica-- cum se vede
c'o cred multi dintre traducAtorii
-
nostri ca traducatorul trebue
sA colaboreze cu autorul. Tradu- :
clitoral e un trAdAtor, pentrucA
el va turna opera cuiva inteun
tipar ce va purta urma persona-
BOO sale. $i acest lucru nu e
un defect ci o calitate. 0 tradu-
cere e buna atunci and concep-
tia autoruiui e trecutA prin sufle..
tul traducatorului - bine inteles,
fad, ca spiritul si forma traduce-
-
 184
rii sA se depArteze prea mult de-a
originalului.
Traducerile d-nei Eremie nu ne
multumesc. Mai intal, modul a-
cesta de a traduce din dotrAzeci
de poeti ate o peer., nu'l gA-
sim nemerit. $i-apoi, nu numai cA
vedem acea urmA a persona-
litAtii traducAtoarei, dar d-sa a
desbracat bucAtile traduse de
haina poeziei SA Warn, de pildä,
o strofA oarecare din Nuit de de-
. cent' bre a lui Musset:
Qui done es-tu, spectre de ma jeunesse,
, Pe lertn que rien n'a lassé ? .
Dis-moi pourquoi je te trouve sans cesse
Assis dans l'ombre o j'ai passé ?
Qui done is-tu, visiteur solitaire,
Hate assidu de mes douleurs?
Qu-as tu done fait pour me suivre sur terre,
Qui done es-tu, qui done es-tu. mon frbre,
Qui n'apparais qu'au jour des pleurs ?
Acum in traducerea d-nei E-
rernie : .
Ci spune-mi cine esti, neobositii
$1 credincioasd arlare !
De ce in toldeauna neclintit
Apari in umbra mea ? Esti oare
lIrsitn lume ca sdmi fil mereu
Tovards numa'n zile mule?
CI spune-mi cine esti, s stiu si eu,
01 frate care-apari in drumul meu
Odat'cu lacreimile mete!
Unde sunt imaginile at& de po-
etice, atilt de suggestive: spec-
tre de ma jeunesse"pelerin que
rien n'a lassé", Mote assidu de
mes douleurs"... etc,? Si-apoi, in
prima parte a poeziei, strofele lui
Musset au vase versuri, iar
traducere sapte.
Mai putem oare recunoaste pe
Verlaine, intr'o strofA ca aceasta:
Tu, acuma, din femee mi-ai fcut
, Un slap& alai puternic si tiranic,
Totus bland si-att de preföcut
Ca s'afungef la cutare scop
, [satanic...?
Ceva mai bine sunt traduse
cateva fabule din La Fontaine.
In general, o intentie lAudabilA
- si-atata tot... V. M.
. DestImie mystique. II. Poisies
diverses par D. Cuclin.- D. Cu-
clin dA la ivealA acest al doilea
www.dacoromanica.ro
.SBURA.TORUL -
volum din opera d-sale Desttnée '-
mystique. Ne mai promite - tot
din aceias opera - un volum de
sonete, unul de satire, until de -
poeme i o comedie intr'un act -
in versuri,: Arlequin pote. Dup6.
cum vedem, o activitate literará
remarcabill _
Volumul de prezintA o
fatA
serie de poezii, impArtite in di-
verse cicluri . Nocturnes, Misty-
ques, Visions, Souvenirs, etc; Stint
mai toate poezii cerebrale.invA-
luite intr'o atmosferA furtunoasA :
aci ele ne par cu totul obscure, ,
aci surprindem scAnteeri cari le
lumineazA, ca un fuler scurt ce
ar da - pentru o clipA - unei
nopti cu furtunA lumina zilei.
Pentru exemplificarea acestei ce-
rebralitAti,putem cita oricare din
poezii. De ex : .
Mon dine, as-tu si peur du ereux de
jl'existence ?
' Plus que l'Enfer tu hats le Bien, en proée
(au vent.
Enivre-toi, Mire, et meurs-mais dens fa
¡Dame :
Triompher de la mart. c'est périr,en vivant,
Te dissondre au plus tat, soit ; et je'y
Iconvie :
Ainsi que l'Univers, Dieu vit de vanité ;
Mats, avant de bannir l'effroyable Cité.
Vis - et conquiers le droit d'arséantir
Ila Vie...
Mais Vivre, c'est un pacte avec l'Eternité
(Mon lime- pag. 33
In unele gAsim tablouri sugges-
in tive. Citez din La Null (pag. 24) :
Son immense manteau, froid, s'était
laccroché
Au lénith, PUnivers plongea darts le silence-
Et Phomme, ',enfant seul, connut
- jeffarouché,
- Le charme d'un tombeau grand contrite
. Il'Existence.
De remarcat de-asemeni u.nele
virtuozitAti de forma, ca in Bal-
lade de Forage, unde avem fret-
zeci si sapte de rime in 'age.
AsteptAm celelalte volume, ca
sA putem fixa definitiv caracte-
rele operei D-lui Cuclin.
V. M.
 -
Dee.
i th, ANN.efeseeesoore..
1
AM.
OOOOO xx)..soo........ii
INN. AMIN. NX AIM& dillillb.411. s
Illy,
10
op

a
i 1NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE
,

.
: .1 UNIVERSALA"
1 .
7=-=
mEs5F2A--
IANCU IONESCU, S-sori
I.
BUCURESTI - STR. COVACI, 14 - BUCURESTI
,-'
.

a*
i -
L.
I.
.
inial carer ateliere se tiplirevte ziarul '

1.."
a4 Rampa" qiTrevista Sburátorul", se recomanda ,-
n

-. i - pentru tipärire, cu cea mai mare acura-

-
tetit, di:g ' .. - , - /:
01
:1
. ZIARE :COTIDIANE, i REVISTE
.
PERIO-
,

I.
:4
. DICE, BRO$URI., 'CARP $COLARE
, - __________ /..
I
.1'

3
.
Rall'epit--j
$121.1TEIRARE, ETC.

taSeircialitate in lucriiri mercantile, precum :

.

-
./..
,,V

, .1 N-1:--74:143
R.
. o Bilanturi, Registre] comerciale,7§i pentru au-
11 .
. ___.

toritati,IDdri:ideFseamd,
a FactUrriLiEtiCliiii,'"- i.
V.
R.
o
. Invitatiuni pentru Iogodná §i cunu- -
li
..1
.
.
nie, Anunciuri mortuare, Carp ,
. k
I:.
e
i . de vizitä,-::etc. .,
I.
-
. ..

o N.
Vo
o
i R.
*

e
4
1 Mare Atelier de begtItorie e

..o Inzestrat cu toate maOnele necesare pentru :con- 0

0
0
ifectionarea lucrardlor de specialitate'l
1 e
t Ine.aceasta ramurä ] a

-
o . ,

.
V:
o ., e
o 'II -, ....,., a
a
:Ay
. mow vow/ Now iiiw mow' :00),: 'mow a., Ne 4.
-

www.dacoromanica.ro
 vt7
,- '--
amanaanareaansoammanniammommasmasa,
a
, N
aa
A apdruf Plo. 5 din 1
Fa
,,.,.

,L.
a e i
a@ ...... pentru lot
Eectura -an. p t- sii 111111111191111111111111

I
tx :: MAGAZIN ILUSTRAT LUNAR :: I
.,

I.
i
m

o
V
-
SUB DIRECTIUNEA D-LUI E. LOVINESCU

Cui urmAtorui Issueniw, :

1

i
aE Linia Siretului E . Lov;nescu I
I Pe mormântul lui Verhaeren .

8 (poezie) Elena Farago

Catastrofa (nuvelä din risboiul
i
Românilor din Ardeal) . . . . L. Rebreanu
Es
O Teatrul prizonierilor români In
9 Helmstedt . .
I
Anul 1918 (scenetä dramatica in -
D. Nanu
E versuri) . . . 1
...
.
.
Gligore Ghica si comediantii
(nuvelä) .
s Agonie In cimitir (poezie).
.
Alexandrina Scurtu
. . . . Victor Eftimiu
I
. ......
. .
I Din Calvarul nostru (Flárnânzitii,
s Bitrânii) . . G. Cair 1
I Miscarea dramatica': Hangioaica
I fi Ursuz, dar bun E Lovinescu . . . . . --
ia
: Documentele vremei : Un basarabean unionist, Luptele dela
w
Olt.
Ia _ I
2
1 Abonamentele se fac la LibWia ALCALAY & Co.
ea
e
1w
Iw Lei 36 pentru un an =

1w
q 18 ,9 §ease luni
I
79

q
m
a
m

4
Pretul unui nu Lei 3
IPrentul
a

31 . al
a. 7M,WM 15 isMal8 2 UAW, NOW= M V2g1 OD MS It OMB Ft 2 ISM' MIMI Ma MOM 2'
Tipografia <<Universala» lancu lonescu S-sori, Sir. Covaci 14. - Bucuregti.

www.dacoromanica.ro