V O L U M TIPĂRIT D E PRIMĂRIA MUNICIPIULUI IAŞI

prin hotărârea Consiliului Municipal Iaşi nr. 67 din 29 martie 1999

ISBN: 973-8108-03-9
 DOCUMENTE
P R I V I T O A R E LA
ISTORIA ORAŞULUI IAŞI 9 V

VOLUMUL IV

ACTE INTERNE
(1726-1740)
editate de

IOAN CAPROŞU

EDITURA „DOSOFTEI"
IAŞI, 2001
 INTRODUCERE

Volumul al IV-lea de Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi

cuprinde acte interne dintre 1726 şi 1740 din fondurile arhivistice publice din
tară şi din străinătate privitoare la vatra şi hotarul (moşia) oraşului Iaşi
precum şi la ceea ce a continuat să rămînă strîns legat de acesta din fostul său
ocol domnesc. Cu excepţia a doar cîtorva acte greceşti, textele din acest volum
ca şi cele din tomul anterior au fost redactate în limba română şi s-au păstrat în
original, în copii, rezumate sau menţiuni, fiind editate aici după cea mai bună
formă de conservare, în urma examinării critice a tuturor acestora.
Dacă instrumentarul arhivistic necesar medievistului nu a sporit cu nimic
în ultimul deceniu, cercetătorul fiind obligat să apeleze nu odată la sumarele
opise de documente întocmite în perioada de constituire a Arhivelor Statului (de
acum 170 de ani!) sau să încerce desluşirile necesare din situaţia ciudată în
care se află cel mai mare fond de acte româneşti medievale (al Academiei
Române, aflat acum, fără inventarele necesare, la Direcţia Generală a
Arhivelor din Bucureşti), au început a fi publicate, în schimb, cataloagele unor
mari fonduri de acte româneşti demult înstrăinate, foarte puţin şi inadecvat
cunoscute prin intermediul, în cel mai bun caz, al unor condici de copii şi
rezumate de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi din prima jumătate a veacului
următor.
Graţie investigaţiilor sistematice întreprinse în ultima vreme sub egida
Centrului de Cercetări Neogreceşti din Atena', cunoaşterea imensului tezaur
documentar păstrat în arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos înregistrează
progrese de natură să fertilizeze numaidecît cercetarea istorică românească.
Dată fiind importanţa particulară a documentelor athonite pentru istoria
oraşului Iaşi, strădania noastră de a le integra pe toate cele cunoscute pînă
acum şi în acest volum s-a întîlnit şi de această dată cu bunăvoinţa colegului
Florin Marinescu de la Centrul de Cercetări menţionat, care ne-a înlesnit
transcrierea după fotocopii a tuturor actelor depistate2 sau regestate în seria de
cataloage greceşti3 iniţiată şi editată de domnia sa la Atena''. în ciuda
numărului foarte mare de acte medievale aduse în circuitul istoriografie de
aceste cataloage, rămîne încă necunoscut istoricului un număr şi mai mare din

1
V. voi. II al colectei de faţă, p. V-VI, notele 1-4.
2
Ibidem.
3
Ultimul, apărut recent sub titlul Documente româneşti de la Sfintul Munte. Arhiva
Protaton, Athena, 2001, 658 p.; cf. şi Bibliografie - Prescurtări din volumul de faţă, p. XII.
4
Versiunile româneşti, aflate în pregătire la Iaşi.
 ele, ce vor alcătui substanţa viitoarelor cataloage din aceeaşi serie5 şi vor
reclama numaidecît o editare adecvată a lor. Nu sînt acestea singurele texte pe
care acest volum nu avea cum să le cuprindă din moment ce numeroase alte
documente transcrise de Gheorghe Ghibănescu în condicile cunoscute de
medievişti sub titlul de Ms. Surete şi izvoade continuă să rămînă inaccesibile
editorului, după cum am menţionat şi în introducerile de la volumele anterioare
de Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi 6; nu au putut fi cuprinse nici
în acest volum documentele armeneşti, necatalogate încă, de la Muzeul de
Istorie a Moldovei din Iaşi referitoare la mahalaua Armenimii din vechea vatră
a tîrgului Iaşi, despre care se vor fi aflînd nu puţine acte şi la Mănăstirea
Vatoped de la Muntele Athos, unde se păstrează arhiva Mănăstirii Bărboiu şi
cea a Goliei, lăcaşuri ce erau situate în proximitatea mahalalei menţionate. Pe
lîngă arhivele mănăstirilor athonite, cele ale aşezămintelor religioase din
Orientul Apropiat ca şi risipita arhivă a fostului metoh din Constantinopol al
Sfintului Mormînt aflată azi în fonduri particulare greceşti vor spori
neîndoielnic zestrea documentară privitoare la istoria oraşului Iaşi făcînd
necesar numaidecît un supliment editorial la acest volum.
Toate actele din acest tom sînt urmate ca şi în celelalte trei anterioare de
caracteristicile arheografice reclamate de natura formei de păstrare şi sînt
însoţite de menţionarea critică a tuturor formelor, inedite sau publicate, ale
documentului. In plus faţă de volumele ce îl preced în această serie, toate actele
originale acceptabil conservate în fondurile arhivistice din ţară au fost
reproduse în facsimil la sfîrşitul tomului oferindu-se în acest fel specialistului o
imagine adecvată asupra particularităţilor paleografice, sigilografice şi
lingvistice asupra actului şi, totodată, posibilitatea unor rezolvări particulare
pe care le implică nu odată grafia chirilică..
în cazul documentelor reluate după ediţii anterioare au fost păstrate
particularităţile fonetice ale ediţiei respective, semnalîndu-se eventualele
inadvertenţe în notele de subsol; dacă actul a fost publicat de mai multe ori s-a
ales pentru ediţia de faţă cea mai bună formă a lui, cumulîndu-se la sfîrşitul
textului toate detaliile arhivistice şi caracteristicile arheografice. Cu excepţia
cîtorva cazuri în care nu s-au putut găsi elemente de datare sigure, toate actele
fără dată sau cu dată incompletă din ediţiile anterioare au fost precis datate de
această dată, corectîndu-se în acelaşi timp şi toate datele citite greşit de editorii
anteriori.
Limitele cronologice ale volumului de faţă nu marchează momente de
referinţă din istoria Iaşilor, ci decurg din cantitatea materialului documentar
raportată la dimensionarea celorlalte tomuri.

5
Următorul catalog întocmit de Florin Marinescu priveşte mănăstirea athonită Vatoped, în
a cărei arhivă se conservă actele medievale ale ctitoriilor ieşene Golia şi Bărboiu în număr de
12.675 (din care 11.020 în limba română), ce interesează în chip direct istoria oraşului Iaşi (cf.
Ioan Caproşu, Documente privitoare la istoria Iaşilor..., voi. II, p. VI, nota 4.
6
V. voi. II, p. VI şi nota 5, şi voi. III, p. 6.
 Întrucît documentele din acest volum au fost transcrise pe parcursul mai
multor decenii după criterii diferite, pentru ediţia de faţă a fost necesară
revizuirea lor după norme unitare, pe care am efectuat-o fie după originale şi
alte forme arhivistice, fie după fotocopii şi xerocopii. Pentru unele detalii
arhivistice (dimensiuni şi culoarea cernelii) ale unor documente din fondurile
bucureştene de un real folos ne-au fost informaţiile furnizate la solicitarea
noastră de mai tînărul nostru coleg, conf univ. dr. Constantin Burac, decanul
Facultăţii de Arhivistică din Capitală. Colega noastră, prof. univ. dr. Olga
Cicanci de la aceeaşi facultate, a avut şi de această dată bunăvoinţa de a
transcrie şi traduce două documente greceşti (nr. 360 şi B) din acest volum. în
sfirşit, Dl. Florin Marinescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări
Neogreceşti din Atena ne-a înlesnit şi de această dată, după cum am menţionat
mai sus, transcrierea după fotocopii a unor documente originale aflate astăzi în
spaţiul grecesc. Tuturor le aducem şi pe această cale mulţumirile noastre
colegiale.

Normele de editare a textelor din acest tom sînt asemănătoare celor folosite
pentru actele româneşti din volumele ce îl preced, întregirea prescurtărilor fiind
marcată prin paranteze rotunde, iar pentru restabilirea textului rupt, şters, omis
sau ilizibilfiindfolosite parantezele unghiulare (< >) însoţite de note; literele sau
cuvintele de prisos au fost marcate prin paranteze drepte ([ ]).
Regulile de transcriere a documentelor din acest volum sînt aceleaşi cu
cele folosite pentru textele româneşti din tomurile 1 - III; slovele chirilice
susceptibile de interpretări fonetice au fost transcrise astfel: *k prin ea
(muntean, şeapte) sau prin e (fămeie, ştire) (în cazul în care diftongarea nu
mai este prezentă astăzi în limbă); A prin diftongii ea (mea, acolea) şi ia (boiar,
iaste), şi prin ie (viie) şi â (dzice, făcliâr); a prin ia (cheltuială), ea (neam,
direaptă) sau prin iâ (fămeiâ); fo atît după vocală cît şi după consoană prin iu
(fiiu, blânariu); T» şi datorită alternanţei lor grafice, au fost transcrise
potrivit pronunţiei actuale, fie prin ă (blâstăm), fie prin î (fînaţ, stîlp); 4, y au
fost redate prin ce, ci şi, respectiv, ge, gi, potrivit pronunţiei de astăzi; t a fost
transcris prin î (cît) sau în (întors), iar înainte de consoanele labiale p şi b prin
îm (împresurare, îmblă); e la început de cuvînt sau de silabă a fost redat
potrivit ortografiei actuale: prin ie (ieşi, Ieremia), sau prin e (el, ea); vocalele
şi consoanele duble au fost transcrise ca în text (dreptaate, Anna). Restul
slovelor chirilice au fost transcrise potrivit valorilorfonetice cunoscute7.

Pentru a nu încărca textul cu note, nu am marcat grafic slavonismele,

care se repetă adesea de la un document la altul, ci le-am cumulat, ca şi în

7
Cf. Notă asupra ediţiei, la Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688, pars V,
Deuteronomium, îngrijirea editorială a volumului: Vasile Arvinte şi loan Caproşu, Iaşi, 1997, p.
98-99.
vn
 tomurile anterioare, în prima secţiune a glosarului de la sfirşitul volumului
intitulat Cuvinte fi expresii slavone din documentele în limba română; în cea
de a doua parte a acestuia am înregistrat, potrivit formularului diplomatic,
cuvintele fi cele cîteva expresii slavone, cu traducerea lor, ce se repetă în mod
stereotip mai ales la începutul şi la sfîrşitul aceloraşi documente.
Indicii de nume şi de materii au aceeaşi structură cu cei ai volumelor
anterioare şi au fost alcătuiţi de Marius Chelcu, cercetător ştiinţific în
colectivul de documente medievale al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol" din
Iaşi; ei au fost revăzuţi şi completaţi de editorul volumului. Şi de această dată
s-a avut în vedere necesarul caracter normativ al lor, înregistrîndu-se la voci
formele (numelor sau materiilor) potrivit atestărilor din documentele originale,
iar în cazul onomasticelor optîndu-se pentru forma ortografiată de purtătorul
numelui', care, în destule cazuri', nu corespunde nici tradiţiei istoriografice,
statornicită uneori ad libitum sau în absenţa rigorii cuvenite8, şi nici formei de
mai tîrziu sau celei de azi a numelui. Tot atît de necesară a fost-şi înregistrarea
fidelă la indicele de materii a tuturor formelor atestate documentar ale
instituţiilor medievale ca şi alegerea corectă a formei de bază, ignorată adesea
în condiţiile unei fluctuaţii terminologice perpetuate istoriografie.
Actele din acest volum sînt redactate în limba română, atît de
profesionişti ai scrisului, ca diecii, pisarii şi uricarii din cancelaria domnească,
diecii doamnei, cei de cămară, de divan, de vistierie sau logofeţii de rang
inferior, cît şi de unii boieri (postelnicicluceri, medelniceri etc.), de mici
slujbaşi domneşti, de slujitori ai bisericii (protopopi, preoţidiaconi, dascăli,
ţîrcovnici, egumeni, călugări etc.) şi de orăşenii de diferite categorii
profesionale; obîrşia diferită ca şi instrucţia lor tot atît de diferită determină
particularităţi de limbă, îndeosebi de ordin fonetic şi lexical, ce conferă
scrisului din aceste documente o varietate de natură să-l intereseze în chip
firesc pe lingvist, care va avea de astă dată şi posibilitatea unei verificări
paleografice prin facsimilele din ultima secţiune a volumului, precum şi a unor
soluţionări mai nuanţate a unor grafeme.
Tipărirea acestui volum, ca şi a celor anterioare, nu ar fi fost posibilă, în
condiţiile de acum, fără deplina înţelegere cu care a fost acceptată propunerea
noastră, de editare a unui corpus documentar ieşean, de D~l Primar al
Municipiului laşi, Prof. univ. dr. Constantin Simirad, şi, apoi, de D-nii
viceprimari, Prof. univ. dr. Ştefan Ungureanu şi economist Vasile Dumitriu,
care, împreună cu membrii Consiliului Municipal, au hotărît alocarea sumei
necesare pentru imprimarea cărţii. Tuturor le exprimăm şi aici întreaga
noastră gratitudine.

8
Cf. Petru Caraman, Cum nu trebuiesc editate vechile manuscrise slavo-române. Studiu
critico-lingvistic asupra ediţiei Pomelnicului de la Bistriţa şi asupra unor ediţii de documente
slavo-române (ed. I. Caproşu), I, în „Revista de Istorie Socială", An. I (1996), Iaşi, p. 563-591, şi
An. Il-m (1997-1998), p. 479-518.

vm
 BBBLIOGRAFEE-PRESCURTĂRI

Andrccscu, C., Ştiri noui asupra s Andreescu, Constantin C., Ştiri noui asupra aducerii
aducerii apei în Iaşi apei în Iaşi în cursul sec. XVIII şi la începutul sec. XIX,
în .Arhiva românească", tom. III (1939), p. 193-273.
Antonovici, Documente bîrlădene, IV = Antonovici, Ioan, Documente bîrlădene, voi. IV,
Bîrlad, 1924; voi. V, Huşi, 1926.
Balan, Documente bucovinene = Balan, Teodor, Documente bucovinene, voi. V,
Cernăuţi, 1939.
Bădărău şi Caproşu, Iaşii vechilor = Bădărău, Dan, Caproşu, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi,
zidiri Editura Junimea", 1974.
BSileanu, Gh. ş.a., Istoria spitalului ••
= Acad. V. Răşcanu, Prof. dr. Gh. Năstase, dr. Şt. Bîrsan,
„Sf. Spiridon " - Iaşi, I Gh. Băileanu, Istoricul spitalului orăşenesc clinic de
adulţi în cadrul evolutiv al fostelor aşezăminte Sf
Spiridon, voi. I, Ed. Medicală, Bucureşti, 1956.
BăJeanu, Documente = Băleanu, Alex., Documente comunicate de .... în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 2 (1992), p. 258-259; fasc. 5
(1925), p. 146-151; fasc. 6 (1926-1927), p. 181-183.
Benjamin, L. ş. a., Izvoare, II2 = Benjamin, L., Spielman, M, Stanciu S., Izvoare şi
mărturii privitoare la evreii din România, voi. EU,
Bucureşti, 1990.
Berechet, Album paleografie : Berechet, Şt. Gr., Album paleografie juridic, No. 1,
alcătuit de ..., Iaşi, 1939.
Bianu, Catalogul ms. rom., I : Bianu, Ioan, Catalogul manuscriptelor româneşti, tomul
I, întocmit de ..., Bucureşti, 1907.
Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. : Bianu, Ioan, Nicolaiasa G., Catalogul manuscriptelor
rom., III româneşti, HI, Craiova, 1931.
: Bobulescu, Pr. C., Documente, în „Miron Costin", An.
Bobulescu, Pr. C., Documente VH (1919), nr. 1-4 (ian.-apr.), p. 3-14.
Bogdan, N. A., Documente comunicate de..., în „Ioan
Bogdan, N. A., Documente Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 85-90; fasc 2 (1922),
p. 260-266; fasc. 4 (1924), p. 120-123.
Caproşu, O istorie a Moldovei Caproşu, I., O istorie a Moldovei prin relaţiile de
credit. Pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea, Iaşi, Ed.
Universităţii „Al. I. Cuza", 1989.
Cîndea, Mărturii, I, II Cîndea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare. Mică
enciclopedie. Bucureşti, Ed. Enciclopedică, voi. I,
1991; voi. H, 1998.
Codrescu, Uricariul =Codrescu, Teodor, Uricariul, voi. I, Iaşi, 1852; ed. a D-a,
Iaşi, 1871; voi. II, Iaşi, 1852; ed. a D-a, Iaşi, 1875; voi. IV,
Iaşi, 1857; voi. V, Iaşi, 1862; voi. VI, Iaşi, 1875; voi. VII,
Iaşi, 1876; voi. XI, Iaşi, 1889; voi. XVII. Iaşi, 1891; voi.
XX, Iaşi, 1892; voi. XXII, Iaşi, 1892; voi. XXm, Iaşi.
1895. '
Costăchescu, Din actele caselor de pe - Costăchescu, M., Din actele vechi ale caselor ce au fost
locul Liceului Naţional pe locul Liceului Naţional din Iaşi, în .Anuarul
Liceului Naţional"-Iaşi, 1942-1943, p. 38-44.
Costăchescu, Documente = Costăchescu, Mihai, Documente comunicate de .... în
„Ioan Neculce", fasc. 1 (1921), p. 95-105; fasc. 2
(1922), p. 269-285; fasc. 3 (1923), p. 78-90 şi 108-116;
fasc. 4 (1924), p. 176-186; fasc. 5 (1925), p. 160-170;
fasc. 8 (1930), p. 61-71.
Creşterea colecţiunilor = Biblioteca Academiei Române, Creşterea colecţiunilor,
pe anii 1907-1942, Bucureşti, 1907-1942.
D. R. A., n = Documente privind relaţiile agrare în veacul al XVIII-
lea, voi. II, Moldova, <publicate de> Vasile Mihordea
(redactor resp.), Ioana Constantinescu <şi> Corneliu
Istrati, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.
Erbiceanu, Documente = Erbiceanu, C., Documente comunicate de..., în „Arhiva"
- Iaşi, An. XI (1900), nr. 7-8 (iulie-august), p. 382-
384.'
Erbiceanu, Istoria Mitropoliei = Erbiceanu, C., Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi
Moldovei a catedralei mitropolitane din Iaşi, Bucureşti, 1888.
Florescu, V.A., Postelnicul şi cavaler > Florescu, V.A., Postelnicul şi cavaler Neculai Istrati, în
Neculai Istrati .Arhiva" - Iaşi, An. XI (1890), nr. 7-8 (iulie-august),
p. 383-385.
Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi Ghibănescu, Gh., Academia Română şi documentele ce
vorbesc de Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p.
204; (II), fasc. 4 (1924), p. 281-282; fasc. 5 (1925), p.
321-329; (VI), fasc. 6 (1926-1927), p. 313-317; fasc. 8
(1930), p. 215-218.
Ghibănescu, Actele caselor Institutului Ghibănescu, Gh., Actele caselor Institutului Gregorian,
Gregorian Maternitatea, Str. Cuza Vodă (fostă Str. Golia), în
„Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 129-147.
Ghibănescu, Arhiva Muzeului Ghibănescu, Gh., Arhiva Muzeului Municipal-Iaşi.\
Municipal-Iaşi, fasc. III Documente româneşti (1723-1757), Fascicula III, Iaşi,
1930.
Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. = Ghibănescu, Gh., Arhivele Statului din Bucureşti şi
laşi documentele ce vorbesc de Iaşi (I), în „Ioan Neculce",
fasc. 5 (1925), p. 292-296 şi 299-302.

Ghibănescu, Başoteştii şi Iaşii - Ghibănescu, Gh., Başoteştii şi Iaşii, în „Ioan Neculce'

fasc. 8 (1930), p. 141-152.
 Ghibăncscu, Breasla mişeilor
Ghibăncscu, Documente
Ghibăncscu, Ispisoace
Ghibănescu. Ms. Surele
Ghibănescu, Spiţa familiei Canea
Ghibăncscu, Surete
Ghibăncscu, „Theodor Codrescu"
Ghibănescu, Uricaral şi doc. Iaşi
Giurescu, Const. C., Istoricul
podgoriei Odobeştilor
Hurmuzachi-Iorga, Documente
Ichim, Traian, Documente
„Ioan Neculce", 4
Iorga, Anciens documents
Ibrga, Istoria industriilor
Iorga, N., O danie a soacrei lui Mihai
vodă Racovifă
- Ghibănescu, Gh., Breasla mişeilor şi locul calicilor din
Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 81-111.
= Ghibănescu, Gh., Documente comunicate de ..., în
„Ioan Neculce", fasc. 1 (1921), p. 106-119; fasc. 2
(1922), p. 286-291; fasc. 3 (1923), p. 90-99; fasc. 4
(1924), p. 134-148; fasc. 5 (1925), p. 195-233; fasc. 6
(1926-1927), p. 112-165; fasc. 7 (1928), p. 96-118 şi
125-126; fasc. 8 (1929), p. 71-119; fasc. 9, (1931), p.
83-156; fasc. 9„ (1933), p. 263-268.
= Ghibănescu, Gh., Ispisoace şi zapise, voi. V,, Iaşi, 1921.
= Ghibănescu, Gh., Surete şi izyoade. Manuscrise, voi. I,
ii, iv-vm, XIII, xvi, xxi, xxrv, xxv - xxvra,
XXXI, XLIV (colecţie particulară).
= Ghibănescu, Gh., Spiţa familiei Ganea, în „Ioan
Neculce", fasc. 3 (1923), p. 139-164.
= Ghibănescu, Gh., Surete şi izyoade, voi. III, Iaşi, 1907;
voi. IV-VI, Iaşi. 1908-1909; voi. VIII, Iaşi, 1911; voi.
IX, Iaşi, 1914; voi. X, Iaşi, 1921; voi. XII, Iaşi, 1924;
voi. XIV, Iaşi, 1926; voi. XXI-XXII, Iaşi, 1929-1931;
XXIV, Iaşi, 1932.
= Ghibănescu, Gh., „Theodor Codrescu", An. I (1916);
An. in (1934); An. IV (1935) şi VI (1936).
= Ghibănescu, Gh., Uricarul (XXV volume) şi documentele
ce vorbesc de Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p.
255-262.
Giurescu, Constantin C., Istoricul podgoriei
Odobeştilor. Din cele mai vechi timpuri pînă la 1918
(cu 124 de documente inedite - 1626-1864 - şi 3
reproduceri), <Bucureşti>, Ed. Academiei, 1969.
: Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor,
voi. XI, Bucureşti, 1900; voi. XIV, Documente
greceşti..., publicate de N. Iorga, partea I (1320-1716),
Bucureşti, 1915; voi. XIV, partea a Il-a, (1716-1777),
Bucureşti, 1917 voi. XV, partea a Il-a, Bucureşti, 1913.
Ichim, Traian, Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", fasc. 5 (1925), p. 182-1903; fasc. 6 (1926-
1927), p. 183-202; fasc. 7 (1928), p. 126-134.
„Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 126-131.
Iorga, N., Anciens documents de droit roumain, voi. I,
Paris - Bucureşti, 1930; voi II, Paris - Bucureşti, 1931.
Iorga, N., Istoria industriilor la români, Bucureşti, 1927.
Iorga, N., O danie a soacrei lui Mihai vodă Racovifă, în
„Revista istorică", An. XVII (1931), nr. 10-12 (oct.-
dec.), p. 298-299.
 Iorga, St. şi doc.
Istrati, Condica Mavrocordat, I-in
KiriJeanu, G.T., Documente
Kirileanu, G.T., Din hîrtiile lui Mihail = Kirileanu, G.T., Din hîrtiile lui Mihail Kogălniceanu, în
Kogălniceanu
Marinescu, Florin, Protaton
Marinescu, Florin, Xiropotamu, I
Marinescu, Iulian, Doc. relative la
familia Neculce
Mazerean, Condica m-rii Voroneţ
Melchisedec, Chronica Romanului
Mihail, Doc. Constantinopol
Mihailovici, Regeşte Constantinopol
"Miron Costin"
Moldova, VID
Rosenbaum, Documente şi note
Spielman, Izvoare, II,
Stănescu, Dumitru, Viaţa religioasă la
români
Stoicescu, Dicţionar
= Iorga, Studii fi documente cu privire la istoria românilor,
voi. I-n, Bucureşti, 1901; voi. IV-VII, Bucureşti, 1902-
1904; voi. XVI, Bucureşti, 1908; XXI, Bucureşti, 1911.
= Istrati, Comeliu, Condica lui Constantin Mavrocordat,
ediţie de..., voi. I-m, Iaşi, 1985-1987.
= Kirileanu, G.T., Documente, în „Revista Istorică44, An.
E (1916), p. 29.
„Spicuitor în ogor vecin". An. I (1920), fasc. 1-3 (ian.-
sept.).
= Mapiv&ncou, QAoplv, PovjjaviKa eyypoupa xov Ayiov
Opovg. Apxeio TJpamxrov, A9rjva (Marinescu, Florin,
Documente româneşti de la Sfîntul Munte. Arhiva
Protaton, Atena), 2001,658 p.
= Mapivăaicoi). OXoplv, Povfjavi/ca eyypaqxx tov Ayiov
Opovg. Ap%eio lepocg Movig Eiponoranov. Tonoq
npcoroţ, A9r|va (Marinescu, Florin, Documente
româneşti de la Sfîntul Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri
Xiropotamu, tom. I, Atena) 1997, 748 p.
Marinescu, Iulian, Documente relative la familia
Neculce, în ,3uletinul Comisiei Istorice a României",
voi. 4 (1925), p. 1-104.
Mazerean, Vartolomei, Condica mănăstirii Voroneţului,
ed<it>ata de Simion Florea Marian, Suceava, 1900.
Melchisedec, Chronica Romanului si a Episcopiei de
Roman, partea I (1392-1714), Bucureşti, 1874.
Mihail, Paul, Documente şi zapise moldoveneşti de la
Constantinopol (1607-1806), Iaşi, 1948.
= Mihailovici, Diacon Paul, Regestele actelor moldoveneşti
din arhiva de la Constantinopol a Sf. Mormînt,
Chişinău, 1934.
„Miron Costin", Bîrlad, An. VII (1919).
• Moldova în epoca feudalismului, voi. VIE (1711-1750),
întocmit de Larisa Svetlicinaia, Demir Dragnev şi Eugenia
Bociarov; Coordonator: Demir Dragnev, Chişinău, 1998.
: Rosenbaum, Lazăr L., Documente şi note privitoare la
istoria evreilor din Ţările Române, voi. I (1476-1750),
fasc. I-m, Bucureşti, 1947.
: Spielman, Mihai, Izvoare şi mărturii privitoare la evreii
din România, voi. n „ Bucureşti, 1988.
Stănescu, Dumitru, Viaţa religioasă la români şi
influenţa ei asupra viefei publice. Bucureşti, 1906.
Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara
Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971.
 Stoide şi Caproşu, Relaţiile economice = Stoide, Constantin A., Caproşu, Ioan, Relaţiile
ale Braşovului cu Moldova economice ale Braşovului cu Moldova. De la începutul
secolului al XVIIl-lea pînă la 1850, Chişinău,
„Universitas", 1992.
Stoide şi Turcu, Doc. şi regeşte din = Stoide, C.A. şi Turcu, Constantin, Documente şi regeşte
fin. Neamţ. Sec. XVI-XVJII din ţinutul Neamţului. Secolele XVI. XVII, XVIII. Extras
din revista „Apostolul", Nr. 9-11, Piatra Neamţ, 1935.
Tezaur sucevean —Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de
documente, 1393- 1849, întocmit de Vasile Gh. Miron,
Mihai-Ştefan Ceauşu, Gavril Irimescu <şi> Sevastiţa
Irimescu, D. G. A. S., Bucureşti, 1983.
Urechia, V. A., Istoria şcoalelor, I = Urechia, V. A., Istoria şcoalelor, de la 1800-1864,
tomul I, Bucureşti, 1892.
Vitencu, A., Documente = Vitencu, A., Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4
(1924), p. 205-206.
Zotta, Documente = Zotta, Sever, Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", fasc. 4 (1924), p. 166-170.
Zotta, Genealogia familiei Hurmuzaki - Zotta, Sever de, Genealogia familiei Hurmuzaki, în
.Arhiva genealogică", An. I (1912), nr. 9 şi 10 (sept.-
oct.), p. 131-160.
• * •

Balan, Teodor, Satele dispărute din Bucovina. Extras din Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi,
1937.
„Buletinul oficial" al României. Partea I, Anul IV, Nr. 163-165, vineri, 20 decembrie 1968.
Caproşu, Ioan, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. O, Acte interne (1661-1690) şi
voi. III, Acte interne (1691-1725), editate de.... Iaşi, Editura „Dosoftei", 2000.
Caproşu, Ioan, şi Zahariuc, Petronel, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. I, Acte
interne (1408-1660), editate de ..., Iaşi, Editura „Dosoftei", 1999.
Cernovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1977.
Codurile poştale ale Republicii Moldova in noua organizare adnunistrativ-teritorială. Chişinău, 1999.
Dicţionarul geografic al Basarabiei, de Zamfir Arbore, Bucureşti, 1904.
Dicţionarul geografic al Bucovinei, de Em. Grigorovitza, Bucureşti, 1908.
Documente privind istoria României (DIR), Introducere, voi. 1-13, Editura Academiei,
<Bucureşti>, 1956.
Eremia, Anatol, Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova, Chişinău, <Editura> Civitas,
2000.
Ghidul drumurilor din România, lucrat sub direcţiunea lui Ion Cămărăşescu, Bucureşti, Editura
Cultura Naţională, 1928.
Gonţa, Alexandru I., Documente privind istoria României, veacurile XTV-XVDL Indicele numelor
de locuri, ediţie de I. Caproşu, Bucureşti, 1991.
Grămadă, Nicolai, Toponimia minoră a Bucovinei, voi. I-II, ed. Ion Popescu-Sireteanu, Editura
Anima, 1996.
Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar. Coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae
Stoicescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1988.
Iordan, Ion, Gîştescu, Petre, <şi> Oancea, D. I., Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti,
Editura Academiei, 1974.

xra
 Istorija mişti sil Ukrainskoi R.S.R., Cerniveţ'ka oblast', Kiiv, 1969.
Legea nr. 292-XIVdin 19 februarie 1999..., în „Monitorul oficial" al Rcpublicii Moldova, nr. 30
din 27 martie 1999, p. 2-22.
Marele Dicţionar Geografic al României, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe,
de George Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu si Grigore G. Tocilcscu, voi. I-V.
Bucureşti, 1898-1902.
Matasă, Preot C , Cîmpul lui Dragoş. Toponimie veche fi actuală din judeţul Neamţ, Bucureşti.
Casa Şcoalelor, 1943.
Moldova în epoca feudalismului, voi. VII; partea I-II. Recensămintele populaţiei Moldovei din
anii 1772-1773 şi 1774. Alcătuirea, cuvîntul introductiv si comentariile de P. G. Dmitricv,
<Dimitriu>, Chişinău, Editura "Ştiinţa", 1975.
Nicu, Vladimir, Localităţile Moldovei în documente vechi, voi. I (A-L) şi II (M-Z), Chişinău,
Editura "Universitas", 1991.
Obreja, Alexandru, Dicţionar geografic al judeţului Iaşi, Iaşi, Ed. .Junimea", 1979.
Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. 3 (secolele XIX şi XX), Bucureşti,
1994.
România. Atlas rutier, de General maior ing. Dragomir Vasile, Col. ing. Balea Victor, Col. ing.
Mureşanu Gheorghe <şi> Epuran Gheorghe, Bucureşti, Editura Sport-Turism, <1981>.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din
Moldova, Bucureşti, 1974.
Tezaurul toponimic al României. Moldova, Volumul I. Repertoriul istoric al unităţilor
administrativ-teritoriale. 1772-1988. Coordonatorul seriei: Dragoş Moldovanu, Partea I,
A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), A-O, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1991;
Partea a 2-a. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-30 decembrie; B. Unităţi complexe.
Editura Academiei Române, 1992.
Republica Moldova. Harta generală, Scara 1:500 000, Editura I.M.C.O., 1993.
Republica Moldova. Hartă fizico-geografică, Scara 1:400 000, Bucureşti, 1994.
Republica Moldova. Harta teritorial-administrativă, Scara 1:400 000, Institutul „Ingeocad" şi
Editura „Iulian" - Chişinău, 2000.
Republica Moldova. Topograficeskaia Karta, Masştab 1:200 000, Kiev, 1988.
Topograficeskaia Karta. Cernoviţ'kaia oblast\ 1:200 000, Format 55/56, VS Ukrainî, 1992.
Zagal'nogeografiâna Karta. Cernoviţ'ka oblast', Masştab 1:200 000, Ukrgeodezkartografia.

Arh., arh. = Arhiva, -ele f. = fila

Arh. St. = Arhivele Statului f.d. = fără dată
Bibi. = Bibliotecă facs. = facsimil
Bibi. Acad. Rom. = Biblioteca Academiei fasc. = fasciculă
Române fig. = figura
cca. = circa fond. = fondul
descr. arheogr. = descriere arheografică foto. = fotocopie
dezv. = dezvoltat germ. = german
diam. = diametru gr. = grecesc
doc. = document Inst. de Ist. = Institutul de Istorie
ed. = ediţie, -i inv. = inventar
în. = înainte roz. = rezumat

j- = judeţul rom. = românesc

lat. = latin, -nesc rus. = rusă, rusească, -esc
mcnţ. = menţiune s. = sat, -e
m.p. = mânu propria sec. = secol
m-rc, m-ri — mănăstire, -i Sf. = Sfînta, -ul
Ms., ms. = Manuscrise (fond) sl. = slavon
manuscris, -c (piesă arh.) subl. ns. = sublinierea noastră
n. = nota supl. = supliment
nr. = numărul Tr., tr. = Transport, transport
(arhivistic)
op. = opis trad. = traducere
orig. = original = ţinut
P- = pagina, paginile urm. = următor, -oare
perg. = pergament V. = verso (după numere)
r. = recto voi. = volumul

•
* *

() = marchează în text întregirea prescurtărilor.

< > = delimitează întregirile editorului în cazul rupturilor, ştersăturilor şi omisiunilor, precum
şi echivalarea cronologică în anii erei de la Hristos.

[] = indică ceea ce este de prisos în text.

 DOCUMENTE
1 1726 (7234) ianuarie 9
Tudora călugăriţa dă lui Pascal negustor o casă cu loc în mahalaua Curclari, pentru că
acesta a îngrijil-o la bătrineţe.

t Adecă eu, Tudora călugăriţa, fata lui Gheorghie, dat-am acestu adivărat zapis al
meu la mîna dumisali giupînului Pascal neguţitoriul precum, dc nime silită, nici asuprită,
ce dc a me bunăvoie, am dat danie a mea dreaptă ocină şi moşie, o casă cu loc cu tot la
uliţă pîn-în ţintirimul Curălarilor şi locul din sus. dispre răsărit, pînă în streşinile chiliilor
călugăriţilor, şi din gios, despre apus, este streşina locului Gligoraşcului. Deci eu, fiind
la bălrîneţile meii şi neavînd cine mă căuta, nime din rudele meii nu s-au aliat, nici din
feciorii mei, ce eu, rugîndu-mă dumisali giupînului Pascal, dumnealui ş-au făcut pomană
de m-au căutat la bătrîneţile mele, care nu face acea casă cu locul ei cîl mi-au dat
dumnealui. Deci eu, de bunăvoie me, i l-am dat dumisali danie ca să-i fie dumisali şi
cuconilor dumisali; iar sculîndu-să cineva din rudele mele ori din feciorii mei să-i
întoarcă înapoi să fie neiertat de Domnul Dumnezeu, şi de Maica Preacurată, şi de toţi
sfinţii şi de mine.
Pentru ace am dat această scrisoare la mîna dumisali ca să-i fie dumisali de bună
credinţă.
Şi eu, pentru credinţă, mi-am pus degetul.
Şi la această tocmală s-au lîmplat mulţi oameni buni care mai gios sînt iscăliţi.
Let 7234 <1726> ghenar9.
Eu, Tudora călugăriţa, am dat danie.
Eu, preotul Panaite; eu, ierei Ioan, HCKAA; diacon Ion.
Arh. St. Iaşi. Documente, DCCCLXXII/45, p. 65. Copie din prima jumătate a sec. XIX în
„Documentele caselor clin Iaşi şi altor acareturi a dumisali logofătului Anastasie Başotă".
EDIŢII: Ghiliăncscu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927). p. 131, nr. XLIV (aceeaşi
copie).

2 1726 (7234) ianuarie 15

Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Mihalachc fuştaş stăpînirea asupra unor case de pe
Uliţa Rusească din Iaşi, cumpărate dc la Olixov Iamandi.

7234<1726> ghenar 15.

Mihai vodă Racoviţă întăreşte lui Mihalache fuştaşul cumpărătura ce a făcut a
unor case în Uliţa Rusască de la Olixov Iamandi.
După Ghibănescu, Arh. Statului Bucureşti şi doc. laşi, p. 300. Rez. după doc. de la Arh. St.
Bucureşti, M-rea Bîrnova, plic X.

3 1726 (7234) ianuarie 31, Iaşi

Neculai, fiul lui Gligoraş bărbier din Iaşi, şi surorile sale, Irina şi Catrina, vînd lui Istratie
croitor şi soliei sale Safta un loc de dugheană pe Podul Hagioaiei din Iaşi, cu 60 de lei, bani gata.

t Adec(ă) eu, Neculai s(î)nă Gligoraş bărbiiarul din tîrgu din Iaş(i), împreună cu
surorile meii, Irina Muta şi Catrina, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al
 nostru la mîna dumisale lui Istratie croitorul şi giupînesii sali, Saftii, precum să se ştie
că noi, de nime sîliţi, nici asupriţi, ce din bunăvoie a noastră am vîndut a noastră
drepată ocină şi moşiă, un loc de dugheană ce-am avut de la părinţii noştri, pe Podul
Hagioaie, unde să vinde peştele cel proaspăt, care iaste într-un părete cu dugheana de
la părinţii noştri şi cu locul cît au ţinut acea dugheană a surori-me Catrinii, pe cît au
fostu talpele celi <vech>'i şi cu locul cît ari cuprindi din dosul dughenii. Acesta loc de
dugheană l-am vîndut noi de mai sus numitului, dumisali lui Istralie croiloriul, şi
giupînesii sali, Saftii, drept şasădzăci de lei, bani gata. Şi ne-au făcut dumnelor plată
deplin(ă) întru mînule noastre; pentru acee ca să le fie de la noi <dreaptă ocină şi
moşie în>' veci.
<Şi la a>'ceastă tocmală şi deplină plată s-au tîmplat şi alţi neguţitori şi oameni
buni şi uliceni despre îmbe părţili, carii mai gios s-au iscălit şi ş-au pus degitcli. Şi noi
încă şi pentru mai mare credinţa ne-am pus degitili.
Şi eu, Vasilie diiacul de cămară, am scris cu dzisa acestor <vî>'nd/.ători.
tf Mc, rt(-FC)T(o) x 3CAA renUp'fe) AA.
t Neculai <sin>' lui Gligoraş bărbieriul 2 ; t Irina Muta 2 ; t Catrina 2 .
Ilie ...3 H C K A A <m.p.>; t Costachi vel spat(ar) <m.p.>; K O M C T A I I A H H H C K A A
4 4
<m.p.> ; f G A H A V A H C K A A <m.p.> ; t şi eu, Ursul, m-am tîmplat <m.p.>; şi eu, Coslas
blănar, ni-am tîmplat 2 .
Arh. St. Iaşi, Documente, L X / l . Orig., hîrtie (33 x 21,5 cm.), rupt şi lipit, cerneală neagră, două sigilii
inelare, foarte slab imprimate, şi patru amprente digitale,

1
Rupt în orig.
2
Amprentă digitală.
3
Neclar.

4 1726 (7234) februarie 6, Iaşi

Leca Scrab şi soţia sa, Catrina, dau Iui Dule, fiul lor mai mic, o casă la Uliţa Măjilor din
Iaşi.

t Adecă eu, Leca Scrab, înpreună cu soţul meu, Catrina, scriem şi mărturisim cu
acestu adivărat zapis al nostru la mînule fiiului nostru, Dulii, şi a soţului lui, Măriuţii,
precum noi, de bunăvoie noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie,
am dat casa noastră lui, pentru căci au fostu copil mai mic, ca să-i <fie l>'ui dreaptă
ocină şi moşie, în veci, şi copiilor lui. Deci această casă iaste la Uliţa Măjilor, între casa
lui Murait si
y a Bănarului, si » a lui Ion zlătarului. Deci alţiT ficiori ai mei ca să n-aibă
treabă, nici alt neam al meu, pentru căci lui i să vine casa, că el iaste ficior mai mic.
Şi la făcutul acestui zapis s-au tîmplat mulţi oameni buni şi megiiaşi de prin
pregiur, carii să vor iscăli mai gios.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degitele şi i-am dat şi zapisăle cele vechi, să se
ştie.
tf Mc, A(-K)T(O) X 3CAA 4>EB(PTFDPIE) S.
Leca Scrab 2 ; Catrina, soţul lui Scrab 2 .
RAHROPAW HCKAA, martur ş-am scris zapisul.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/12. Orig., hîrtie (34 x 22 cm.), restaurat, cerneală neagră, două
amprente digitale.
 EDIŢII: M. Costăchescu. Documente, în „Ioan Neculce", An. 1, fasc. I (1921), p. 98-99, nr. XXV (orig.).

' Rupt în orig.

:
Amprentă digitală.

5 1726 (7234) februarie 15, Iaşi

Mihail Racoviţă voievod întăreşte lui Aracîl arcar armean stăpînirea asupra unui loc de casă
dc pc Podul Vechi din Iaşi, cumpărat dc la Lupul cu 60 dc Ici bătuţi.
Noi Mihail Racoviţă voevod, Bojio milostio, gospodar Zemli Moldavscoi. Adecă
au venit înaintea domniei mele, şi dinaintea a tuturor alor noştri moldoveneşti boeri, a
mari şi a mici, sluga noastră Lupul sîn Nastasă vornicul, de nime silit, nici asuprit, ci de
a sa bunăvoe, au vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie, un loc de casă ce este pe uliţa
Podului Vechi, între casele Păscăloaei, şi din dos pînă în ţintirimul arminesc, care acel
loc i-au fost şi Lupului danie de la vărul său Gheorghie ficiorul lui Toderaşco, iară
vărului său, Iui Gheorghie, i-au fost danie de la unchiul sau Saule, ficiorul lui Pană, iară
Saulei încă i-au fost danie de la mătuşă-sa Maria, sora maicei sale, Floarei, care au
ţinut-o Iamandi. Acesta loc de casă l-au vîndut el. Lupul ficiorul lui Nastasă vornicul, lui
Aracîl armanul arcariu, drept şasăzeci de lei bătuţi, bani gata. Şi cînd au vîndut acest loc,
au întrebat pe toţi fraţii şi rudele Iui şi pe mahalagii şi nime alţii nu s-au aflat să-1
cumpere, iară Aracîl arcariul i-au făcut lui plata deplin întru mînule lui.
Ş-au mers acolo de au măsurat locul; şi s-au aflat şase stînjeni şi jumătate latul, în
frunte despre uliţă, şi în lung pînă în zaplazul bisericei armeneşti, precum arată şi zapisul
cel de vînzarea locului ce au dat Lupul ficiorul lui Nastasie vornicul la mîna lui Aracîl.
însă să se ştie şi aceasta că pentru acest loc de casă după ce l-au cumpărat Aracîl
s-au sculat Adamneguţitorul ficiorul lui Cosţanda cu gîlceavă, căci acest Ioc este între
casa lui Mihalache Măscăriciul, moşul lui Adam, şi între casa tătăni-său, lui Costanda, ce
i-au Jpsrcumpărătură de la Păscăloaea, iarăşi lui Mihalache măscăriciul. Şi fiind pricină
de-'cătră Adam, trăgînd Adam ca să-1 împresoară, am trimis domnia me acolo şi vornici
de poartă ca să ia sama şi mai pe urmă am dat şi în sama neguţitorilor de au luat sama;
ş-au aflat precum acel loc de casă este dreaptă danie Lupului Nastasie, şi cu cale l-au
vîndut lui Aracîl arcariul; iară Adam Costanda au îmbiat acolisindu-se fără de ispravă,
ecum mai pre larg arată mărturia neguţitorilor şi a vornicilor de poartă.
Drept aceea, şi domnia me am dat şi am întărit de mai sus numitului, lui Aracîl
arcariul, pre acel de mai sus pomenit loc de casă, de şăse stînjeni şi jumătate de lat în
frunte, şi în lung pînă în zaplazul bisericei armineşti, care să-1 şi ia, <pentru că> ş-au
cumpărat pre bani gata, şasezeci de lei, dennaintea domniei mele şi a tot Sfatul nostru, ca
să-i fie lui şi de la domnia me, cu tot venitul, lui şi ficiorlor lui, şi nepoţilor şi
strănepoţilor, neclătit şi neruşăit, stătător în veci.
Şi nime altul să nu să amestece pred sim listom gospod(st)va mi.
U las, veleto 7234 <1726> fevruarie 15, tretago gospodstdva, vă pervoie na desat
leato 1 .
<Iscălit>: Mihai Racoviţă voevod.
Toader Costache logofăt.
Vasilie Buhăescul <a scris>.
După Cod'escu, Uricariul, XXII, p. 364-366. Text după orig. ce se afla în posesia editorului.
1
Urmează menţiunea: „l(ocul) p(eceţii) mici".
 6 1726 (7234) martie 5
A d a i n C o s t a n d a n e g u s t o r d ă fraţiior săi Vasile şi C o s t a n i i n d o u ă d u g h e n i în T î r g u l de J o s ,
d o u ă p o g o a n e de vie la C o p o u ş. a. din m o ş t e n i r e a p ă r i n t e a s c ă .

f Adecă eu, Adam Costanda negujitoriul, scriu şi mărturisăscu cu aceslu adevărat

zapis al mieu la mînule fraj(i)lor miei, lui Vas(i)lie şi lui Costantin, precum să s(e) ştie
că avînd noi multă pricin(ă) între noi pentru răm(ă)ş(i)ţil(e) ce-au rămas de la părinţii
noştri, avut-am multă socoteal(ă) şi dinainte neguţitorilor şi pîră pe la Divan şi ne şi
împărţisăm noi cu loat(e) răm(ă)ş(i)ţil(e) părinteşti.
Şi să vinis(e) în part(ea) acestor 2 fraţi ai miei, ce scriu mai sus, o dugheană pc
Podul Hagioaie, care am fostu făcutu eu pe Ioc părinţescu, dară fiind ace dughean(ă)
zălojităde mine la Isa başe turcul pentru 125 lei, datorie me, au ieş(i)t turcul la Divan şi
pe zapisul mieu au luat dugheana.
Apoi, de iznoav(ă) am stătut în de noi la socoteal(ă) ş-au prii mit fraţii miei, aceşti
ce mai sus scriu, de le-am dat lor parte dintr-alte ocini părinţeşti, doă locuri de dughene
în Tîrgul din Gios, unde sintu 9 coţi p(o)l de loc în frunte. Şi le-am mai dai şi doă
pogoane de vii la Copou şi din moşia părinţască ce-avem la Jijie, iarăş(i) din 7 părţ(i) ce
s(ă) împarte ace moşie pe şepte fraţi ce sîntem, să ţie şi aceşti 2 fraţ(i) 2 părţ(i); aceste ce
scriu mai sus s-au dat în part(ea) acestor 2 fraţi, iară părţil(e) altor l'raţ(i) ce mai sintu.
Insă şi pentru un loc de cas(ă) de la teascu, după ce s-a vinde acel loc, dintr-acela încă să
aib(ă) a-ş(i) lua şi aceşti 2 frat(i) part(ea) lor frăţască, cum li s-a ven(t).
Şi pecum ne-am aşezat în de noi le-am dat şi accastă scrisoare la mîna lor ca
să-ş(i) ţie ei part(ea) lor ce li s-au dat. Şi mai multă pricin(ă) între noi să nu mai fie.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7234 <1726> mart(ie) 5.
t ASapriţ K o a x a v S a axepyo t a avoGev <m.p.>.
t rprţyopaţKcoi; AvSpEi, papxripat; <m.p.>.
t Şi eu, Vasilie diiac, am scris cu zisa lui Adam.
<Pe verso, rez. grecesc din aceeaşi vreme al actului>.
Arh. St. Bucureşti, A.N., CCXLJX/9. Orig., hîrtie (29 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

' t Adamis Kostanda, de faţă Ia cele de mai sus <m.p.>; t Grigoraskos Andrei, martor <m.p.>.

7 1726 (7234) aprilie 1

Mihai Racoviţă voievod judecă pricina dintre Gavrilaş şi Enachi vameş, fiii lui Dumitraşco
sulger din Podobiţi, cu Cristian seimen pentru o parte din satul Podobiţi dînd cîştig de cauză celor
dintîi.
7234 <1726> april 1.
Mihai Racoviţă v(oie)v(o)d face ştire despre pîra dintre Gavrilaş şi Enachi
vameşul, feciorii lui Dumitraşco sulgeriul de Podobiţi, cu Cîrstiian simanul, pentru o
parte de moşie din sat din Podobiţi. Acea parte de moşie a fost a lui Iftinie căpitan, care
a pus-o zălog la Cîrstiian simanul, drept 19 lei, cum arată şi un zapis, în care mai scrie
că, de n-ar ave acei bani, să-i întoarcă Iftimie lui Cîrstian, să fie vo r nici răzeşii de
Podobiţi a întoarce acei bani lui Cîrstiian şi să-1 lipsească din moşie. Cîrstian arată că
 mai dăduse şi 2 boi, iarăş drept 19 lei şi le-a fost tocmala ca să fie moşie vîndută de
istov, iar feciorii lui Dumitraşco nu ştiu nimic de acei boi.
Domnul înpreună cu Sfatul judecă să fie Cîrstian lipsit din moşie şi să-şi ia acei 19
lei de la feciori lui Dumitraşco şi să stăpînească acea parte de moşie. „Şi iată că s-au pus
şi /i lui Cîrstiian, pînă în 4 săptămâni, să lipsască de acolo di pe acel loc, iar nceşind el
de acolo, să aibă a-i strica casa".
După M. Costăchescu. Sîneşiii. în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 23-24. Rez. după Condica
Mitropoliei, f. 442.

8 1726 (7234) aprilie 17

Mihai Racoviţă v o i e v o d îl împuterniceşte pe Iczecheil, e g u m e n u l M-rii Trei Ierarhi din
Iaşi, să ţie o moşie în braniştea d o m n e a s c ă de la Bohotin, o parte din aceasta fiind dăruită
mănăstirii dc un răzeş din Bohotin iar alta dc Vasilc < L u p u > voievod.

t TW /L\H\-DH PJKOIIIIN(-H) B(O6)K(O)AU), E(O)»'I'6K> A\(M)A(O)CT(YK>),

R(O)CN(O)A'»P-K 36A\AH AIOAAABCKOH. Dat-am carte noastră la mînule rugătoriului

nostru, lui lezechiil egumenul de la Trei Sfetitele, să fie volnic cu cartea domniei mcfle a
popri o moşie a sfintei mănăstiri, ce iaste în Branişte, cu vad de moară în Jijia, Ia ţinutul
Ia.şilui, care bucată de loc din hotarul aceii moşii au fostu dată danie sfintei mă(nă)stiri
de un răzeş de Bohotin din hotarul Bohotinului, iară o bucată de loc au fostu dat-o
răpousatul Vasilic vodă din locul domnesc a Braniştii, miluire mă(nă)stirii sale Trei
Sfetitelor, şi au lipit-o lîngă cealaltă danie ce au dat acel răzeş de Bohotin.
Şi au avut sfînta mă(nă)stire şi dresă pe acea moşii6, precum ne mărturisî lezechiil
egumenul de Trei Sfetitele că, înainte vreme, în domniia întîi a lui Antioh vodă, fiind el
preut la Trei Sfetitele, au cetit acele dresă pe această moşiie, în care dres(c) aşea au fostu
scriind: că o bucată dc loc au fost mă(nă)stirii danie de la un răzeş de Bohotin. iară o
bucală de loc au fost miluire mă(nă)stiiii de la Vasilie vodă din locul g(o)s(po)d a
Braniştii. Şi aşea au fost scriind drcsăle: cu vad de moară în Jijia şi cu bălţi de peşte în
malul Prutului.
Şi aemu, fiind sfinţiia sa şi egumen la Trei Sfetitele, au căutat acele dresă care ştie
că le-au şi citit, şi nu le poate afla.
Şi, spuindu-ne povestea cum au citit singur acele dresă, domniia mea însuşi,
pentru ca să nu se împresoare moşiia mănăstirii, i-am dat această carte a domniei mele,
ca să aibă a popri această moşiie, cît va cuprinde hotarul ei. în care danie a celui răzeş de
Bohotin ne spusă egumenul c-au fost iscălit duhovnicul său, un popa Varlaam de ia
Vovideniia, şi cu alte multe iscălituri, care altele nu le-au mai citit. Deci, precum scrie
mai sus, să aibă a popri acea moşiie, cu tot hotarul şi cu tot vinitul, şi nime să nu stea
împotriva cărţii g(ospo)d. Iară cine ar avea a răspunde, să vie faţa cu dresă ce ar avea.
Leat 7234 <1726> ap(rilie) 17.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Pentru ...' la
Buhotin. 7234 <1726> ap(rilie) 17. <Nr.> 1.
<De altă mîna, din aceeaşi vreme>: Carte domnească de stăpînire pe satul
Bohotinul ot ţinutul Iaşi, ctradus de altcineva în greceşte>.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, aplicat în cerneală, neclar.
 EDIŢII: Florin Marinescu. Protaton, p. 165-166. nr. 245 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (2X.9
x 20.1 cm.;, cerncală neagră, sigiliu domnesc octogonal, din Arhiva M-rii Trei Ierarhi aliată la Muntele
Alhos, Grecia, nr. 651; cu menţiunea unei scrisori greceşti referitoare la acelaşi loc din Branişte, fără dală.
rezumată de Florin Marinescu, ibidem, p. 165, nr. 244, şi datată: cînainte de 1726 aprilie I7>).

1
t Un cuvînt neclar.

9 1726 (7234) aprilie 27, Iaşi

Safta, soţia lui Ioniţă fost p o n i ş n i c , adevereşte că soţul ei i-a vîndnt Nastasici J d e r o a i a o
casă din m a h a l a u a Tălpălari.

Adecă eu, Safta, femeia lui Ioniţ ce-au fost poroşnic, scriu şi mărturisăsc, cu
această adevărată scrisoare a me, să fie de credinţă la mînuli Nastasii Jderoae, precum
soţu mieu, Ioniţă poroşnicul, au vîndut Nastasii Jderoai o casă ce-au avut împreună cu
mine, care casă iaste în Tălpălari, între casa Măricuţii pităriţii şi între casa Antonii
pităriţii, care cas(ă) şi noao ne-au fost de cumpărătură de la Nazariia pităriţa, ce era
domnească de jitniţă. Iar tîmplîndu-să Nastasii Jderoae de au pierdut zapisul de
cumpărătura casii, ce era scris de soţu mieu, de Ioniţă poroşnicul, pe cînd era răscoalele
de catane, de se ascundea oamenii prin mănăstiri şi prin păduri, şi i-am făcut eu acest
zapis, în locu zapisului soţului mieu, ca să aibă a ţinea casa cu tot locul ei Nastasiia
Jderoae.
Şi această scrisoare cînd o am scris s-au tîmplat oameni împregiuraşi dintr-acea
măhala, cari ştiu şi pre unde iaste împregiur locul aceii casî carii s-au scris mai gios.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus deagitul în Ioc de pecete.
U las, l(ea)t 7234 <1726> ap(rilie) 27.
Safta Ioaniţoai 1 .
Şi eu, Pavăl, am scris zapisul cu zisa Saftii femeii lui Ioniţ poroşnicul.
După Ghibănescu, Surele, XXIV, p. 6, nr. 6. Text după orig. (acelaşi text, la aceeaşi pagină şi acelaşi
nr. în idem, Ahiva Muz, Municipal - Ia.fi, fasc. III).

ALTE EDIŢII: N.A. Bogdan. Documente, în „Ioan Ncculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 262, nr. XCV
(orig., cu unele abateri).

1
Locul amprentei digitale.

10 1726 (7234) niai 1, Iaşi

Hotarnica u n u i loc de casă al lui A n d r i a ş d i a c de c ă m a r ă , d e lîngă T î r g u l Făinii din Iaşi,

întocmită dc G l i g o r i e C u c o r a n u l v o r n i c d e p o a r t ă , R o m a n ş o l t u z ş.a.

t Adică noi, Gligorie Cucoranul vornicul de poartă, şi Roman şoltuzul, şi Ion

nagaragiul, şi Cîrstian vătavul de fuştaşi, şi Brătilă lipcanul, şi Sava ficiorul Făninoai, şi
Costantin tîrsănariul şi Mărie sora lui Năstas(e) băcalul, facem ştir(e) cu această mărturie
a noastră la mîna lui Andriiaş diiacul de cămară pentru un loc de cas(ă) ce are din gios
de Tîrgul Făinii, între casa lui Gavril călăraşul de Ţarigrad şi între casa lui Roman
şoltuzul, care loc îi este şi lui zălojit tătîne-său de la Enachi ficiorul Meneţii, pe cum îi
răspund(e) zapisul, la care loc ne-au chemat pe noi, pe toţi cîţi sîntem însămnaţi mai sus,
de i-am ales locul şi l-au măsurat din giur înpregiur: în lungu s-au vinit 13 paş(i) o palmă
din pietra ce s-au pus lîngă casa Măriei din sus, alătur(i) cu drumul ce să numeşt(e) a
 Chcrvăsăriii pînă într-o piialră ce s-au pus împotriva casai Iui Roman şoltuzul, lîngă
drum, care să hotărăşt(e) cu alt loc de cas(ă), a lui Manoli; iar în curmezîş dintr-ace
pietră de lîngă Roman şoltuzul s-au vinit 13 paşi şi gium(ă)tate pără într-o pietră ce s-au
pus lîngă casa lui Gavril călăraş(u)l, şi dintr-ace pietră pen den gios s-au aflat 14 paşi
drept la vale alături cu casa lui Costantin tîrsănariul, şi acolo s-au pus şi altă pietră între
casa Măriei şi-ntre casa lui Costantin tîrsănariul; şi de acole pe din vali şi den deal de
casa Mariii s-au aflat 16 paşi, iar în curmezîş, şi s-au pus şi petră lîngă drumul ce să
numeşt(e) Uliţa Chirvăsăriii; şi pasul de şes(e) palme. Şi aşi după cum l-am măsurat şi
l-am hotărît puind petre din sămne în sămne i-am dat această mărturie cu iscăliturile
noastre să-i fie de mare credinţă. Şi noi încăşi ne-am iscălit şi ne-am pus şi degetile.
Şi eu, Toadir diiacul de cămară, am scris mărluriia.
Oy Iflc, <\(-b)T(cO x3CAA AVAII Ă .
t Gligorie Cucoranul 1 vornic de poartă <m.p.>.
t Romanul şoltuzul 2 ; t Ion nagaragiul 2 ; Cîrstiian vătav de fuştaşi 2 ; t Brătilă
lipcan ; t Sava s(î)ni Fănioai 2 ; t Costantin tîrsănar 2 ; Mărie sora lui Năstas(e) băcal 2 ; t
2

Gavril căl(ă)raş de Ţarigrad, mart(or) 2 ; Manoli s(î)ni Mundariiu.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXXI/55. Orig., hîrtie (31,5 x 20
cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar, octogona! (neclar), şi şapte amprente digitale.

1
Sigiliu inelar.
J
Amprentă digitală.

11 1726 (7234) mai 6, Iaşi

G h c o r g h i c mitropolitul Sucevei judecă pricina dintre Ştefania şi cumnatul ei, Mătei, pentru
nişte casc cu locuri din Cizmărie dînd cîştig dc cauză celei dintîi.

t Facem şt(i)re cu această mărturie precum vini înnainte noastră, cu porunca mării
sale lui vod(ă), Ştefănie cu cumnatu-său, Măteiu ficiorul Apostului, şi avur(ă) întrebare
pentru neşti casă cu locur(i) de aici din Iaş(i), ce sini în Cizmărie, de car(e) au mai avut
pîră şi la Divanul mării sale lui vod(ă) în cîteva rînduri. Şi ne arătă Ştefănie şi neşte cărţi
de la mărie sa vod(ă) şi alte cărţi de la alţi domni ce-au fost mainte tot de rămas pre
Măteiu cu dovădzi.
Deci Măteiu de iznoavă au mai ieşit la Divanul mării sal(e) de au pîrît pe Ştefănie.
Şi mărie sa i-au rînduit la noi să le luăm sama; şi foarte cu dreptate le-am luat sama pre
amăruntul şi am aliat că Măteiu cu săminţie Iui, [şi Măteiu am aflai că] n-are nici o
treab(ă) cu casăle şi cu locurile, nici săminţie lui n-au nici o treabă [nici săminţie lui],
căci Măteiu au fost făcut cu altă fămei, al doile, iară casăle cu locurile le-au cumpărat
[le-au cumpărat] Ionaşco Şchiopul, tatăl lui Ilie, pre banii Guluţii, femei lui lonaşco cea
dintîiu; iară trei păreţi de cas(ă) ce-au fost să facă Ilie s-au dovedit că au plătit cu bani
Ilie lui Măteiu, precum au mărturisit şi Aniţa, moşe lui Măteiu.
Deci şi noi am dat rămas pe Măteiu; şi această pîră să nu s(e) mai pîrască. Aceasta
facem şt(i)re.
tf Iflc, rt(tMo) x3CrtA AUH s .
t rewprîe MHTponortiiT C^iaiscKVn <m.p.>.
Muzeul de Istoric a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10307. Orig., hîrtie (30,7 x 21,5 era ),
cerneală neagră.
 12 1726 (7234) mai 10
C o s t a n t i n a c h i şi solia sa, M â n u ţ a , vînd A x c n i e i , fiica lui Ursul abăger, d o u ă fălci dc vie în
Dealul H r o n c e i de la B u c i u m , cu 6 0 de lei, bani vechi.

t Adecă eu, Costantinachi, ficiorul vătăşoai Gribincioai, facut-am acest adevărt al

mieu zapis, dinpreună cu soţie mea, cu Măriuţa, ca să fie de bună credinţă la mîna
dumisale Acsenii, fat(a) Ursului abăger, precum să s(e) ştie că i-am vîndut dumisalc
doao fălci de vie ce sînt la Buciumi. în Dealul Hroncii, de nimenea siliţ(i), nici asupriţ(i).
ce de a mea bunăvoie i-am vîndut dumisale această vie, care şi mie îmi este
cumpărătur(a), această vie, de la Toderaşco cu femeia lui, Caliţa. Şi i-am vîndul-o drept
60 de lei, bani vechi, ca să-i fie dumisale moşie stăt(ă)loare în veci, dumisale, şi
cuconilor dumisale şi strănepoţilor, cîţ(i) Dumn(e)dzău îi va hărăzi. Şi, dupre cum ne-au
fost tocmala cu dumnealui, toţ(i) banii deplin ne-au dat la rnînule noastre, 60 lei vechi.
Iar oricare din rudele inele de s-ar tîmpla să se ridice cu gîlceavă asupra dumisale să nu
se ţie în samă, pentru că nimenea nici o treabă la această vie n-a avut.
Şi, pentru mai mare credinţă, am iscălit zapisul puind pecetea ca să s(e) crează.
Şi am scris, cu zisa lor, eu, Stoica diac la vel ban <ni.p.>.
V{ă)let 7234 <J726> mai 10 d(i)n(i).
Costantin Panaioti H C K A A <m.p.>.
ţ Eu, Toader, m-am tîmplat la tocmală şi-s martur <m.p.>.
Inst. dc Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dală. Copie după foto. orig.. hîrtic difolio.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu. I, p. 226, nr. 272 (re/, gr. dezv. după orig.. Iiîrlic difolio (30.9
x 20,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 752).

13 1726 (7234) mai 18, Iaşi

Vasilii bărbier şi fiica sa, A n i ţ a , v î n d lui G l i g o r a ş c o C ă ţ i m a r u l o b u c a t ă d e loc în Iaşi, cu 15
lei bătuţi.

f Adică eu, Vas(i)lii bărbierul, giner(e)le lui Frundză, împreună cu fiică-mea,

Aniţa, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la rnînule lui Gligoraşco
Căţimarul, precum noi, de bunăvoia noastră, de nim(e) siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră
bun(ă)voie, i-am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, o bucată de loc din păretele
casei mele la vale, pîn-unde au fost stîlpii porţii lui Merăuţ(ă) căldărarului şi pîn-în
gardul căm(ă)raşului Vas(i)lii şi alăturea cu uliţa în sus pîn-în gardul casei Cocăi
ţiganului, care această bucată dc loc au fost vîndută întîi lui Savin Hlibei beşliului. Şi
fiind alăture cu casa lui Gligoraşco, cu giudecată n-au încăput să cumpere, ci i-au dat
banii înapoi. Pe aceea, vădzînd şi noi aşa, i-am vîndut lui Gligoraşco acesta bucată de
loc drept 15 lei bătuţi. Şi, făcîndu-ne plată deplin, i-am făcut acest zapis ca să-i fie
dreaptă ocină şi moşie în veci.
Şi cînd am vîndut acest loc s-au tîmplat mulţi oameni buni, mahalagii şi alţi boiari,
carii să vor iscăli mai gios. Şi, pentru credinţă, ne-am pus degetele ca să fie de bun(ă)
credinţă.
Şi eu, Vas(i)lii uricariul, am scris cu dzisa lui Vas(i)lii bărbierului şi fetei sale
Aniţa, să s(e) ştie.
^ A C , rt(-fe)'r(o) 3 C A A M A U w.
X
 Vas(i)lii bărbiiar, vîndzător 1 .
Gligoraşco Cucoraru vornic dc poarlă, martur <m.p.> 2 .
Aniţa, fala lui Vas(i)lii bărbierul 1 .
Toader Cujbă vornic de poartă'.
Vasilie Popa uricar H C K J A <m.p.>.
Inst. de Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dală. Copie după foto. orig., hîrtie. uti sigiliu inelar,
octogona!, şi trei amprente digitale.
EDIŢII; Florin Marinescu, Xiropotamu. I. p. 226-227. nr. 273 (re/, gr. dezv. după orig., hîrtie (30,9 x
21,9 cm.), sigiliu inelar, octogonal. şi trei amprente digitale, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos,
Grecia, nr. 104).

1
Amprentă digitală.
-'Sigiliu inelar octogonal.
14 1726 (7234) mai 25, Iaşi

Mihai Racoviţă voievod c o n f i r m ă hotărîrea luată de M a n o l a c h e aga î m p r e u n ă cu unii

negustori <din Iaşi> în privinţa averii rămase de la C o s t a n d a negustor pentru care s-au judecat fiii
acestuia: Adain, Vasili şi Constantin.

T iw AIh^ah P-hKORiitţii uoetîOAA, B(O)JK0'6K>) A\(H)A(O)CT(Y)|0, r(o)cn(o)AApT»

36MAH MOAAABCKOH. Facem şt(i)re, cu această carte a domnii meii, pentru multă pîră şi
gîlceav(ă) ce au avut Adam, ficiorul lui Costanda neguţitoriul, cu fraţii lui, Vasili şi
Costantin, pentru rămăşiţele ce l(e)-au rămas lor, fraţilor, de la părinţii lor, avînd
giudecată, şi la boiari, şi la neguţilori. pîn(ă) şi Ia Divanul domniei mi51i au ieşitu şi nu
s-au mai putut aşedza. Pentru aedea, domniia mea i-am trimis la dumn(e)alui credincios
boiariul nostru Manolachi aga să lc mai ia sama împreun(ă) cu neguţitori. Şi mergînd la
dumnalui aga. chemat-au dumnalui şi neguţitori ş-au stătut de l(e)-au luat sama, cu
dreptaate, de toate, pre amănuntul, ce l(e)a-u rămas lor răm(ă)şiţi de la părinţi. Şi s-au
fost şi împărţitu ei, fraţii în de ei; şi s-au fost vinitu în partea fraţilor celor doi, lui Vasili
şi lui Costantin, o dughean(ă), pe Podul îi Hagioaie, carea au fost făcut Adam pe loc
părinţăsc. Dar fiind acea dughean(ă) zălogită de Adam la Isa başea turcul, pentru 125 lei
datoriia lui şi ieşind turcul la Divan, pe zapisul lui Adam, au luat dugheana.
Apoi de iznoav(ă), au stătut ei la socot(e)al(ă), fraţii. Ş-au priimit fraţii lui Adam de
l(e)a-au dat partea dintr-alt(e) ocini părinţăşti doao locuri de dugheani în Tîrgul de Gios,
unde sintu noao coţi şi gium(ă)taate de loc în frunte. Şi l(e)-au mai dat şi doao pogoni dc
vie la Copou şi, din moşiia părinţasc(ă) ce au la Jijiia, iar l(e)-au dat Adam fraţilor lui, din
şeapt(e) părţi, ce se împart(e) acea moşii pe şeapt(e) fraţi, ce sintu ei, să ţie şi ei, fraţii lui
Adam, Vasili şi Costantin, toate aceste ce scriu mai sus. Ş-au vinitu în partea acelor doi
fraţi a lui, lui Vasili şi lui Cos<tan>'tin, far(ă) părţili altor fraţi ce mai sintu.
însă şi pentr-un loc de cas(ă) de la teasc, după ce s-a vinde acel loc, dintr-acela încă
să aibă a-ş(i) lua aceşti doi fraţi, Vasili şi Costantin, partea lor frăţeasc(ă), cît li s-a vini.
Şi aşea s-au aşedzatu această gîlccav(ă) a lor, alor acestor fraţi. Şi li s-au făcut
mărturie de la dumnalui aga şi de la neguţitori, pîr(ă) între dînşii să nu mai hie.
Deci, şi domniia mea, vădzînd acea dreaptă socoteală a duntisali agăi şi
neguţitorilor, cu iscălituriii dumilorsale, am întăritu cu această carte a domniei meii pe
aceasta socotcal(ă), să hie şi s(ă) ţie; şi aceasta pîr(ă) să nu s(e) mai pîrasc(ă) pest(e)
cartea domnii mdli.
 tf inc, rt('K)T(O) V3CAA A\AH KG.

Donici v(e)l vor(nic), nitîmplîndu-s(e) v(e)l Iog(o)f(ă)tu <m.p.>.

t Vasili Neag(u)l uricar <a scris>.
Arh. St. Bucureşti, A.N., CCV1I/14. Orig., hîrtie difolio (30,8 x 18,8 cm), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc aplicat în cerneală roşie, cu legendă în excrgă. slab imprimat.

' Omis în orig.; v. mai sus şi mai jos.

15 1726 (7234) iunie 7, Iaşi

Ion Neculcc fost hatman vinde lui Ştefan G a n e pîrcălab nişte casc pe Uliţa Hagioaiei, cu 4 0
de lei, bani buni.

t Adec(ă) eu, Ion Neculcea biv hatman, făcut-am zapisul meu la mîna dumisali
Ştefan Gane pîrcălab, precum să s(e) ştie că, cunpărîndu eu nişte casă, cu loc, cu pivniţă
de chiatră, aicea, în tîrgu în Iaşi, pe Uliţa Hagioaia, lîngă casăle Stredzescului, de la
Lupul ficiorul lui Pilat, ginerile Iui Vas(i)Iii Sălceanul, car(e) casă şi lui i-au fost zestre
de la Vas(i)lii Sălceanul. Pe urmă, socotindu-mă eu că nu-s de treaba mea, nedîndu-mi
mîna ca s(ă) şedzu într-acela Ioc, m-am tocmit cu Ştefan Gane pîrc(ălab) şi i le-am
vîndut drept patrudzăci dc lei, bani buni. Măcară că eu le luasăm în treidzăci de lei, dară
luîndu bani cu camătă şi neputînd da bani la dzi, s-au suit ba.ş pistd bas, şi pe urmă s-au
tîmplat şi mi-au trimis neguţ(ă)toriul şi om g(o)s(po)d, de am dat şi ciubote, şi s-au suit
la patrudzăci de lei. Deci, luîndu-mi eu banii toţi deplin, patrudzăci de lei, i-am dat
aceste cas(e) ca să-i hie dumisali drepte ocini şi moşii în veci. Şi i-am dat şi zapisăli celi
vechi, să ţie şi s(ă) stăpîneasc(ă), cum scriu şi zapisăli celi vechiu.
Şi la tocmala noastră s-au tînplat şi alţi boieri, cari mai gios s-au iscălit; şi eu,
pentru credinţă, am iscălit.
tf Mc, A(-FE)T(O) X3CAA IONH 3".

VON NEKTFAME C U B ^ T A U H HCKAA < m . p >.

Sandul Crupenschi biv medelnicer <m.p.>; Adam Luca sulger <m.p.>'; Nicolai
biv vel sulger m-am tîmplat <m.p.>; Ştefan Tăbîrţă <m.p.>; Toader Vîrnav <m.p.>; t
Toader Strădzăscul <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi Acad. Rom., Documente istorice, CXI/137. Orig., hîrtie (31 x 19 cm.),
cerneală neagră.
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., VII, p. 372-373, nr. 1 (text după orig. de la Bibi. Acad. Rom., documente
necatalogate); Iulian Marinescu, Documente relative la Ioan Neculce, p. 61, nr. 25 (text după orig.); Iorga,
Ancienx documents, II, p. 378-379, nr. CCCXII (text după Marinescu); Ghibănescu, Spiţa familiei Gane, în
„Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 151 — 162, nr. 7 (orig.); Bădărău şi Caproşu, laşii vechilor zidiri, nota 12, p.
335-336, şi p. 354, nota 38 (rez.).

16 1726 (7234) iunie 20

Mihail R a c o v i ţ ă v o i e v o d hotărăşte ca m o n a h i a A n a t o l i a , fiica lui Ion S t u r d z a vornic, să nu
contribuie la plata datoriilor de f a m i l i e , ce revin f r a ţ i l o r ei, d e o a r e c e aceştia au a v u t p a r t e m a i m a r e
decît ea din m o ş t e n i r e a părintească.

Yw Mihai Racoviţă voevoda, B(o)j(ieiu) m(i)l(o)st(iiu), gospodară Zemli

Moldavscoi. Dat-am cartea domnii meii Anatolii, fiicii răpăosatului Ion Sturdza biv vel
vor(nic), să fie volnică cu cartea domniei mele a să apăra despre neguţătorii turci, carii îi
cer 80 lei, cari au orănduit-o fraţii ei cei mai mici ca să de pentru datorie ce au rămas de
la părintele lor răpăusatul Sturd/.a v o i n i c ) , cari înbiindu-ş ia de ş-au luat cinul
călugărescu încă păn(ă) era viu părintele lor; şi cînd au fost după moartea părintelui lor,
au luat fraţii ei toată moştenire casăi părinteşti cu toată pojijia, iar din moşie şi din
dobitoace ce au fost i-au făcut şi ei parte însă nti de asemene cu dînşii, ce mai puţin şi
mai prost. Iar din vecini şi din pojijia casăi niciş i-au făcut parte, pentru care lucru s-au
cercat şi la sv(î)nta pravilă; şi aşa scrie sv(î)nta pravilă: cum că dacă ar merge un ficior
ori a cui ş-ar fi la călugărie, ori parte bărbătiască ori femeiască, din cît ar fi rămăşiţele
părinţeşti, ori moşii, ori bani, ori odoară sau de altele, la toati să fie părtaş acela ce să
călugăreşte, ca şi ceia ce să căsătorescu.
Iar lraţii Anatolii din pojijie casăi şi din vecini parte nu i-au făcut şi dintr-altele ce
i-au şi lacut parte i-au făcut mai puţin şi mai prost, iar la datorie ce au rămas a părintelui
lor au pus-o să plătească şi ia de asemene ca şi dînşii, 80 lei.
Şi deosebit de aceasta după ce s-au călugărit Anatolii au dzis răpăusatul Sturdze
vornic fiului dum(i)sale Sandului vel ban, ca să-i facă haine călugăreşti şi pe urmă i s-a
întoarce cheltuiala. Şi, făcîndu-i hainele, au cheltuit 70 lei; şi tîmplîndu-să de au murit
Sturdzea vornic, iar fraţii ei cei mai mici n-au voit să plătească acei bani fratelui
dumilorsali banului din bucatili părinţeşti ce avea Anatolie au dat mosiia clin parte ce
i-au făcut fraţii ei, de au plătit acea datorie frăţini-său dum(i)sali Sandului vel ban. De la
care lucru iarăş s-au socotit că de ar fi fost să să căsătorească şi Anatolia, deosăbit de
odoară şi haine ce ar fi dat ar fi cheltuit vro mie de lei cu nunta ei, păn-ar fi esit din casa
părinţască, care acele toate au rămas dobîndă fraţilor celor mai mici.
Deci aşa am aflat sv(î)nta pravilă ca să aibă Anatolia bună pace despre fraţii săi,
fii răpăusatului Sturdzia vornicul, cei mai mici, şi despre acei datornici, ce au orănduit
fraţii ei şi de acei 80 lei; ce fraţii ei pe cum au luat toată pojijia casii părinţeşti şi vecinii
şi dintr-altele părţi mai bune, aşa şi datoria părinaţscă să aibă a plăti" ei toate; iar Anatolia
să fie volnică cu carte domniei meii a să apăra despre fraţii săi, şi despre acei datornici
ce-i cer acei 80 lei întru nemic să nu o supere, ci să-ş ceară acei 80 lei la fraţii ei cei mai
mici. Şi nime să nu cutedze a sta împotriva cărţii domniei mele.
Lei 7234 <1726> iunie 20'.
După Ghibănescu, „T. Codrescu", An. III (1934), nr. 1 (ianuarie), p. 7-8, nr. 5. Text după orig.,
sigiliu domnesc inelar, cu „capul de bou" şi legenda: „Tw A\(h)\-»h P. hb., E. A\., r. 3 . A\."

1
Se indică „l(ocul) p(eceţii) mici domneşti". •

17 1726 (7234) august 2

Costantin, nepotul lui Gîndul, şi soţia sa, Anastasia, vînd lui Panait trei d u g h e n i pe Uliţa
Veche, cu 120 de lei, bani vechi.

t Adecă eu, Costantin nepotul Gîndului ...', cu soţul meu, Anastasîie, scriem şi
inarUirisîmu cu acestu adevărat zapis al nostru pecum noi, de nime siliţ(i), nice
asupriţ(i), ce de a nostră bun(ă)voie, am vîndut a nostră dreaptă ocin(ă) şi moşie, trii
dughen(e) cu locu cu tot, care dughene sîntu denainte porţîi Sfetii Savii, pe Uliţa Vechi,
care dughen(e) ne sîntu şi noă cumpărătură de la Mărie Todereas(a) abăgeriţ(a). Aceste
 dughen(e) le-am vîndut dum(i)sal(e) giupîni(Iui) Pan(a)it. drept o sută şi doădzăci lei,
bani vechi. Şi ne-au făcut dumn(ea)lui plat(ă) deplin(ă) întru mînule noastre.
Deci şi noi, vădzîndu plata deplin, am dat şi noi zapisul nostru ca s(ă) fie
dum(i)sale dreaptă ocin(ă) şi moşie în veci. Şi i-am dat şi zapisul cel vechi de
cumpărătura dughenilor.
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat neguţători şî megieş(i), care s-au iscălit mai
gios. Şî noi, pentru credinţa, ne-am iscălit.
Le(a)t 7234 <1726> av(gust) 2.
C(o)stantin nepoL Gîndului am vîndut <m.p.>; t Anastasîie am vîndut".
t Chiriiac Gîndul, martur <m.p.>; f r/o, TyyupEvoc; t u Ayvu Z a f i a , Nucr|(popo<;
p a p t r i p a ţ <m.p.>; t p a p t i p a ţ <m.p.>; t rr|COpYr| <m.p.>; Lupul ...-1 vornic mck^A
<m.p.>; Koatavtrivoq, p a p t i p a q <m.p.> 4 .
<Pe verso, rez. grecesc din aceeaşi vreme al zapisu!ui>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LII/5. Orig., hîrtie (30.5 x 19.9 cm.), filigran, cerneală
neagră, o amprentă digitală.

1
Rupt.
1
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
1 Eu, egumenul Sfîntului Sava, Nikiforo.s <m.p.>; t .... martor <rxi.p.>; Ghiorghi <m.p.>:
Costantinos, martor <m.p.>.

18 1726 (7234) a u g u s t 10, Iaşi

Mihai Racoviţă v o i e v o d dă lui T o a d e r Păladi m a r c p a h a r n i c patru sălaşe d c ţigani din

ţiganii domneşti.

t IW MH^AH PDKOBHLŢ(-H) EIOEEOAD, E(O)JK(Y€K>) A\(H)A(OC)T(YK>),

R(OC)N(O)A^P,H 3CA\AH MOAAABCKOH. Adecă domniia me m-am milostivit si, din

osăbită milă a noastră, am dat ş-am miluit pe cinstit şi credincios boieriul nostru, Toadir
Păladi vel păh(arnic), cu patru sălaşe de ţigani din ţiganii ce-s drepţi domneşti, anume
...', ca să-i fie dumisale drepţi şerbi ţigani, cu ţigancil(e) lor, şi cu toţi copiii lor, şi cu tot
rodul lor, ci să vor tragi dintru dînşii, si uric de miluire, cu tot vinitul neclătit, nerusiit,
stătătoriu în veci.
Pentru acie dară, şi în urma noastră, pe cine Dumn(e)dzău va alegi a fi domn
într-această Ţară a Moldovei, ori din fii noştri, ori dintr-alt neam, poftim ca să nu surpe a
noastră danie şi miluire, cum nici noi n-am stricat daniil(e) şi miluirile altor domni,
ce-au fost mainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da, şi a întări şi a milui pentru a sa
vecinica pomenire.
Şi nime altul să nu se amestece np6A AHCTOM R(COCN(O)ACTBA A \ H .
TI RNC, A(-FCMO) X 3CĂA RTB(RVCT) V, TpeTdr(O) r(o)cn(o)ACTBA, B-K nepuoe
HA A^CAT AATO.

HW MHpH PTiKOBJm(Ti) BW6BWA<» <m.p.>.

BAC(H)AI'6 EV)CHECKVA <NWCAA>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Carte lui Mihai vodă pre sălase
de ţigani.
 Arh St lasi Documcntc CDX11/96. Orig.. hîrtie difolio (31 x 19.5 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (1.5 x 1.3 cm.), aplicat în ccmcală roşie, slab imprimat (se distinge capul de
bour).

1
Loc liber în orig.

19 1726 (7235) octombrie 3, Iaşi

M a r f a , soţia lui C h i r i a c zlătar, v i n d e lui Iane b ă c a n şi soţiei sale Soltana un p o g o n şi o ftrtă

dc vie cu p o m e t în D e a l u l D r o s o a i c i , cu 25 de lei.

t Adecă eu. Mărie zlătăriţa, femie lui Chiriiac zlătar, făcut-am zapisul mieu, la
mîna dum(i)sale giupînului Iane băcal şi la a soţului dum(i)sale, Soltanii, precum
avînd eu un pogon şi o hirtă de vie în Dealul Drosoie, lîngă vie lui Gligoraşco
Frundză, care vie mi-e cumpărătură dinpreună cu soţul mieu Chiriiac de la Neculai
ginerel(e) lui Obadă. Şi cînd am cumpărat-o noi, am cumpărat-o păragină şi, scoţind-o
la vînzare, am întrebat tot neamul nostru şi nime nu s-au aliat cumpărătoriu; şi
ncaflîndu-se altul nime cumpărătoriu, de a me bunăvoie, de nime silită, nici asuprită,
ce de a mc bunăvoie, am vîndut acele cinci hirte de vie cu pomet, cu loc sterp cît
cuprinde ograda, tot l-am vîndut giupînului Iane şi giupînesei dum(i)sale, Soltanii, ca
să le fie dreaptă ocină şi moşie în veci stătătoare şi neclintită dumilorsale, şi
cuconilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor şi a toat(ă) seminţie de-aproape dumilorsale; şi
o am vîndut drept 25 lei. Şi dîndu-ne banii deplin la mîna me, i-am dat şi acest zapis
şi i-am dat şi zapisul cel vechi.
Şi la locmala noastră s-au tîmplat: soru-me, Vărvara, şi ginere-mieu. Petre Sîrbul,
care ţine pe fiică-me Irina, şi nepotu-mieu, Ion Bărbulaş, ficior Vărvarii, ce mi-i sor(ă);
însă via este pe locul Dancului.
Şi pentru mai mare credinţă, dinpreună cu oamen(ii) buni carii s-au tîmplat am
iscălit şi am pus degetele.
Şi eu, Gligoraşco diiacul, am scris zapisul cu dzisa sa, Mării zlătăriţii, şi a
neamului său, carii s-au tîmplat, ca să s(e) cread(ă).
tf Mc, rt(I)T(O) X 3CA6 WKT(0A\Bp'fe) R.

t Măriia, făme(ie) lui Chiriiac zlătar, am vîndut 1 .

t Vărvara, sor(a) Mării, am pus degetul cu voie mea şi martur 1 .
f Petre Sîrbul, zct Mării zlătăriţi, am pus degetul cu voie me şi martur 1 .
t Ioniţă ...2 bulibaş, sîn Varvarii, nepot Marii zlătăriţii, am pus degetul cu voie me
şi mar(tur) 1 .
t Irina, fiica zlătăriţii, cu voie me s-au vîndut 1 .
t Gligoraş Frundză am pus degetul, cu voie mea 1 .

Inst. de Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, palm amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 227, nr. 274 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie (32,4 x 20,8
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 751).

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
 20 1726 (7235) octombrie 13, Iaşi
Calinic, e g u m e n u l M-rii D a n c u , îi dă lui Iane băcan o livadă părăsită d e v r e o 4 0 de ani la
Buciumi, pe locul mănăstirii, ca să puie vie.

f Adecă eu, Calinic egumenul de la sfînta mănăstire de la Dancu, făcut-am

adevărat zapisul mieu la mîna dum(i)sal(e) Iane bacal, precum avînd Drose o livadă la
Buciumi pre locul sfintei mănăstiri şi murind Drose şi rămîind femeie lui şi neşte fete şi
necăutînd ca să o mai grijasc(ă) şi fiind părăsită de vo 40 de ani mai bine şi pomii s-au
uscat şi au secat şi au crescut pădure. Şi vădzând că şede moşie sacă şi n-are sfinla
mănăstire nici un folos şi apueîndu-se dumnealui Iane băcalul să taie pădure şi să puie
vie pe acel loc i-am dat şi de la noi voie să-ş(i) puie vie şi nu numai pe acel loc, ci oricît
ar pute cuprinde pe locul sfintei mănăstiri.
Şi i-am dat şi de la noi acest zapis ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie dum(i)sal(e),
şi cuconilor, şi nepoţilor şi a toată săminţie de aproapel(e) dumisale. Şi altul nime să
n-aibă a strica tocmala noastră, iar de ar ave are nu-i da cineva ceva, cu mine să-şi
întrebe. Iar dumnealui Iane băcal şi săminţia dum(i)sal(e) să-i de pace. însă şi pentru
venitul moşii ce este, de-a dzece să-ş(i) de dumnealui deplin la sfînta mănăstire; şi iată
că ne dărui şi 60 oc(ă) de undelemn la sfînta mănăstire.
Şi pre cine ar trimit(e) Dumn(e)dzău egumen în urma noastră, încă şi mai vîrlos să
aibă a întări.
Şi, pentru mai rnare credinţa, am pus pecete sfintei mănăstiri şi am iscălit.
Şi eu, Gligoraşcu diiacul de cămar(ă), am scris şi-s martur.
tf Mc, rt('b)T(o) v3cĂe ivKT(©MHp'ie) rT.

Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliul M-rii Dancu,
neclar.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 227-228, nr. 275 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(32,6 x 22,6 cm,), sigiliul mănăstirii Dancu, cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu dc la Muntele Athos,
Grecia, nr. 750).

1
Semnătură grecească neclară.

21 1726 (7235) decembrie 24

M i h a l a c h i S t u r z a şi soţia sa, Aniţa, vînd lui S a n d u l S t u r z a m a r e spătar casele lor din Iaşi d e
pe Uliţa Feredeielor.

t reoprHB MHTpOnOAHT GtfMABCKOM.

Adecă eu, Mihalachi Sturza, şi cu soţul meu, Aniţa, dat-am adevărat zapisul nostru
dumisale fratelui nostru Sandul Sturza vel spătar să să ştie precum am vîndut dumisale
casile noastre din Iaşi drept...' lei. Şi ne-au dat dumnealui banii deplin la mîna noastră;
care casi sînt pe Uliţa Feredeilor şi să hotărăsc cu casile dumisale lui Costandin Costachi
hatm(an) şi cu casile dumis(ale) spăt(a)rului Palade şi cu casile spat(a)rului Ilie, care le
avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuş hatm(an).
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi boieri, care mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru credinţi, şi noi am iscălit.
Let 7235 <1726> dec(hem)v(rie) 24.
 Mihalachi Sturza.
Radul Racoviţ(ă) biv vel cămăraş; Costachi hatman; Paladi spat(a)r; Sandul
Racoviţi; Iordachi Aslan; Ştefan Ros(e)t vor(ni)c; Neculai biv vel sulger; Costachi vatav
za păhărnicei; Andrei Ros(e)t; Iordachi Catargiu biv med(elni)ce(r).
Mihalachi Luca am scris zapisul.
Iar de nu s-ar întîmpla să nu trăiască copila, să aibă a întoarce aceşti doă sute
cincizăci lei drept cît s-au vîndut casile; însă aceşti bani să mi-i de cumnatul Mihăilă, iar
bade Sandu să aibă pace.
Radul Racoviţă biv jîc(ni)ce(r).
S-au posleduit. Iordachi Poliz (?) pah(arnic) <m.p.>.
IlpOMHT B6rt AU>r(o)4>(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.. Documcnle, MCCVII/78. Copie autentificată din prima
jumătate a sec. XIX cu sigiliul inelar oclogonal din 1806 al lui Scarlai Calimachi voievod, în Condica de doc.
a familiei Slurd/a, secţiunea „Casile din Ieşi" (fost Ms. rom. nr. 3316, p. 190-191, nr. 14).

F.DIŢII: M. Costăchescu. Documente, în „Ioan Neculce". fasc. 8 (1930), p. 69, nr. XV (acciaşi text, cu
anul imprimat greşii: 1727).

' Loc liber în copie.

;
Un cuvîni neclar.

22 1727 (7235) ianuarie 31, Iaşi

Irinuţa şi fiii ci, Nastasîie şi E n a c h i e , vînd lui lîne băcan o casă cu d o u ă d u g h e n i , d r e p t 5 0

d e lei bătuţi.

t Adecă eu, Irinuţa, şi înpreună cu cuconii mei, Nastasîie şi cu Enachie, făcut-am

adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Ene bacalului precum să să ştie că,
de nime siliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină
şi moşie, o casă şi cu două dughene cari sînt cumpărătură cu zapise de la Neculai
croitorul, o dugheană, iar o dugheană am făcut-o eu, iar casa o am cumpărat de la
cumnatul meu Nastasîie, şi am vîndut cu masă, cu laviţă, cu pat; şi să ţîie dumnelui pe
unde am ţînut locul eu, Irinuţa, care sînt făcute pe locul mănăstirii lui Bărnovschi; şi
plata casăi şi a dughenelor ne-au fost drept cincidzăci de lei bani bătuţi. Şi plata ne-au
făcut deplin la mîna noastră. Deci şi noi i-am făcut acest zapis cu toată voie noastră ca
să-i fie dumisale şi giupînesăi dumisale şi cuconilor dumilorsale dreaptă ocină şi moşi£.
în veci, ca să nu mai aibă dumnealor nici o supărare sau vro gîlceavă nici de rudele
noastre, nici de neamul nostru, ca să-şi stăpînească moşiile cu bună pace.
Şi la tocmala noastră şi la aşezămîpt s-au prilejit sfinţîia sa părintele Paisîie
egumenul de Bărnovsche şi alţi neguţitori şi oameni buni, carii mai gios s-au iscălit şi
şi-au pus şi degetile. Şi am vîndut dumilorsale această moşie cu voie sfinţii sale
părintelui egumenul de Bărnovsche.
Şi noi, pentru credinţă, ne-am pus degetile; şi zapisăle şi alte cărţi g(o)s(po)d încă
le-am dat la mîna dumilorsale.
tf Iflc, rt(-fe)T(o) X3CA6 ren(dpYe) aa.
f Eu, Irinuţa făclieriţa, am vîndut 1 .
t Eu, Enachi, ficior Irinuţii, am vîndut 1 .
t Eu, Nastasîie, fata Irinuţii, am vîndut 1 .
 t Vasîle, tatul Irinuţii, martor',
t Eu, Hurmuz bulbaşi, socrul Irinuţii, martor1.
t Eu, Paraschiv neguţitor, martur <m.p.>.
t Ursul, martur <m.p.>.
t Eu, Gligoraşco ficior Codrescului, martur <m.p.>.
f Eu, Vasîle mesărciu, martur <m.p.>.
A6avaor|<; lepojxovax, M-cxpxriq <m.p.>; ...2 lepo^ovax, )xapTT|q <m.p.>; ...2
naiicru; lepojiovax <m.p.>3.
t Eu, Andrei diiacul, am scris cu dzîsa Irinuţii şi a fiilor săi.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7235 <1727>
ghen(arie) 31. <Nr.> 7; <scurt rez. gr. al actului>.
Arh. SL Barnovschi, V/28. Orig., hîrtie difolio (31,9 x 22,1 cm.), cerneală neagră, opt amprente
digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. Iaşi. în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 294 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Athanasis ieromonah, mărturisesc <m.p>;... ieromonah mărturisesc <m.p.>;... Paisis ieromonah <mp.>.

23 1727 martie
Catalogul cărţilor M-rii Barnovschi din Iaşi.
Kaxdccxixov X(OV T<IV 6i6A.lcov OTCOO Catastihul cărţilor ce se află la
euplaxovrat eiţ xd lep5v \xovaovr\pxov xov sfânta mănăstire Barnovschi, pe care
Mîuoa)pv6cncr|, x& orcoîa £7tepiA.a6a 8 le-am luat eu, popa Paisie de la
K&Tia r i a î a t o ţ M7toopv6aK<;. Barnovschi,
WPXC» JITJVI Maprlcp. 1727, luna lui martie.
Greceşti

Bapivot) Ae4ik6v 1 Lexiconul lui Varinus

c
EtotnoXoyix6v 2 Etimologic
Xpuaoaxojiou xpixov, fjxoi eiq xac; Hrisostom, volumul al treilea, adecă la
imcrcohotc, xo"0 jj.aKapixo'o navXo\) 1 Epistolele fericitului Pavel
To'O aYioo BacaXeloo tot oatavxa Ale Sfântului Vasilie toate
Boaitelor Xete\)xela<; xa oco^6|ieva Ale lui Vasile Seleucia cele păstrate
Maxeaiou Btaxax&pEcoţ vo^ijaov Măteiu Vlastaris, Nomocanon,
Xetâypatpv manuscript
MâXiaav Melisa
'Op968o£ov 'OnoAxKyiav Mărturisirea Ortodoxă :
Tonov Tomul bucuriei
Ao7|4.axiicnv 8i5aoKaMav xo*u id>p Didascalia dogmatică a lui chir
SeCaaxoO Sevastos (din Trapezunt)1
rpajijiaxiicfiv xoi> AaaKApeoa; .. Gramatica lui Laskaris
Ma£i|io\> xou rieAxmowrţaun) Ai5a%ai învăţăturile lui Maxim Peloponezianul..
 EtoxaOiou napeicGoXai eu; xf|v 'Ojiripoo Excursurile lui Eustatie la tomul - din
IXiâSa, xâjiov 1- 1 Iliada 1-
Eevcxpcovtcx; xfyiov 1 Xenofont, un volum
ATUioaflvouq 1 Demostene ;
'ONRIPOU 'OSTIAOEIA 1 Odiseia lui Omer
rpnycpiouTOGOeoXâryou imoxfrKW) Ncx^iocv- Grigorie Teologul, episcop de Nazianz,
£r|vaO ânavua xâc oooţ£jj£va atiroG rouiaccra 1 toate poemele păstrate ale lui
Aayuaxi^x^v xavoîtAiav 1 Panoplia dogmatică
Tâjiou; Xpuoootânou x6v A', t6v Z\ x<că Ff. Hrisostom, volumele I, VII şi VIU
3
"Opyavov 'AptaxoxâXouq 1 Organul lui Aristotel
Tâjiov 1 Tomul iubirii
Toti Ki>p Nacxccptou Kaxâc Aaxivtov 1 Cartea lui chir Nectărie contra Latinilor..
Tâjiov KaxaXXayfţq2 1 Tomul schimbării
Ae^iX^v Zo\)t6a 1 Lexicomul lui Suida
BiGAiov ţj^yaraxrftuo&v,Tioa^pv "Ojiipov, O carte marc poetică, cuprizftid pe Homer,
GeâjXptTOv, Mowjoâbv, "HatoSov, Mfagov, Teocrit, Museu, Hesiod, Moshu, Theognis,
Qe&yviv, tţxpda, Bfaova, CtnxuWfiiiv, ale lui Orfeu, Bion, Focilide, Callimah,
KaXAifiogcov, AIOVOCJIOV, rh)9ay£pou xpuxx ânţ, Dioniseie, Cuvintele aurite ale lui Pitagora,
"Apoerov KâtouQov, Nuaxrâpov, TţjuyiâStcpov.... 1 Arat, Coluth, Nicandru, Trifîodor
Aio%i)Xot) SucAâ 1 Eshil, dublu
rpannaxiicf|v Geo&bpou toO raţii Gramatica lui Teodor Gazi, greco-
Ypai- Kokomva 1 latină
©eâKpixov jxexât axoAXcov 1 Teocrit cu sholii
AEUEVOCKXpiOXfjv 1 Dipnosofistul
,
Ey)a>xXo7tai5etav yOjoXyiKfy, x6fio\x;... 7 Enciclopedia filologică, tomuri
'Apiaxo<p&vr|v ncxât a%oA.uov 1 Aristofan cu sholii
'OfiVipov 'RidSa xai 'OSi&oaeuxv x6ji 2 Homer, Iliada şi Odiseia, tomuri
'07TTCiavo<) dcXievrucât Kal îcovnyexiKât.... 1 Opian, Ale pescarilor şi vînătorilor
Eipi7ci5T|v 1 Euripid
'IaoKpAxouq <5brav9a 1 Isocrat întreg

Aaxivucât Latineşti

Gco^id xoG 'AxSivow ©eoXayiav, pipoq a'
Ka&citlvou Aeţiţâv
Zvţiqxovtav Beiaq Ypoupffc IlaXocuiâ^cai
N 1 nouă
Kiicăpcovoţ xâţiov £65o)iov
£t)văxeiav v£av xffc icepi xexdpxi£
ţiovapxiaţ iaxopia
Mapxivot) neptepya x 0 ^ âictXeicxa
Sioupâpcov âmaxnnwv, xptxov H^po?
«Duoucfiv q>i?ioacxpiav 'Ico&wou Zk6XOD ...
Eiq x&ţ xofi 'ApujxoxiXoDţ Kaxrryoplaq
Aqievixov £K6XOD
1 Toma de Aquino, Teologia, partea I
1 Lexiconul lui Calepinus
Concordanţa Sfintei Scripturi, veche şi
1 Cicerone, volumul VII
Prescurtare de Istorie nouă, despre a
1 patra monarhie
Martin, Curiozităţi şi alegeri din
1 deosebite ştiinţi, partea a 3-a
1 Filosofia fizică a lui Ioan Scotus
La categoriile lui Aristotel, de Dominic
1 Scotus
GrJxxjcxpia laxiwov Tiwouiou ... Filosofia lui Ioan Tinnulus
PpoyovdcnaxatarfiiciV;năxpov 'larcavau Pregătirea Logicei de Petrus Hispanus ..
'Avaxojiucai ©ecopiai 'Icodwou Teoriile anatomice ale lui Ioan
PaxpioX&vov Patriolanus
Xeipaypacpov, |iăpoq n£v rcepi cpiAoacxpi- Manuscript, parte despre filosofie, parte
X«v, ţiâpoţ rapt 8t OeoXoyiicâîv despre teologie
'Icnxţnoa |KWXO6MXOD ICOAWOD naipudou.. Istorii moscovitice de Ioan Patricius
ATjjioaiov xajieiov xffe etKppaSmx; Tezaurul public al împărăţiei eloc-
Saaiteiouţ xAeon6X5ov venţei, de Leopold
E^KXEISOIX; 7tepi axoixeuov, nptbza. Euclid, despre principii (cele geome-
616A. trice), cele dintîiu şase cărţi
1ax<b6o\> novxavoO npoyDjiv&ajiaxa Iacob Montanus, începuturile limbii
xrfe XaxtvUfcx; ytabxxrv; latine
RIA^Xoa) Mavowfou SCOSEKOC 6i6A.ta Ale lui Paul Manutius dousprezece cărţi..
nepvypoupal pTyiopiicai Descrieri retorice
AO\)KVO\) Aivaioi) âmxojifi xâ>v xffc A lui Lucius Aenaeus, Prescurtare de
'PtfyiTiţ npay^ărwv faptele Romei
Adxioi)|i 7taXat6v Kai văov Laţiul vechiu şi nou
'OSiSiov Ovidiu
KucipcDvoq 6iov Viaţa lui Cicerone
Bipy&tov Virgiliu
'Iouaxivou iaxopiav Istoria lui Iustin
Aip\)0paicn) 8i%natv eiţ x& xoO BipyiX.io\) Erythraeus, Povestire la ale lui Virgiliu...
laiabSau ITovxavoO 7iporruvda)j. Xaxivi&x; Iacob Pontanus, începuturile limbii
tpcDvffc latine
KGtvrou Kovpxou TCEpi xâjv 7rpax66vxcov Quint-Curţiu, despre faptele lui
xcp Meyd^qj 'AteJ;dcv8pcp Alexandru cel Mare
BtSXia 6aaiXeuov, 7iapaX£i7io^vcov Cărţile împăraţilor, afară de fisdra,
"EaSpa, Tco6ix, IOUSTTQ, TBaOifa l<i>6 Tobia, Iudita, Estere, Iov
3 Quit-Curţiu
K 5 I V X O D Kot)pxiaD

Zo&Xotiaxiov Salustiu
rpomnaxtKâtţ Gramatice
neptypa<pf|v E"bpâmrYZ Descrierea Europei
Tă TtpaxOăvxa 'IouAXou Kaiaapoq Faptele lui Iuliu Cesar
AtaMyoov SiSAiov Dialoguri
Mâpicou 'Iepcovtijxoi) x& &7iav0a Toate ale lui Marcu Ieronim
T& 7coA.ixiKot xo\) 'ApiaxoxâAxnx; Politicele lui Aristotel
«ftAooapiocv TKxXoaâcv Koa v&xvriqypfpiv xf£ Filosofia veche şi nouă, editată pentru
Kaua x5 nofupryouvuov GQCO^T9^K5o0eîaa folosul şcolii din Burgundia
Xeip6ypaq>ov âpi8jx-nxtKf|v Manuscript de aritmetică
rxc«pf|v Xaxivncf|v hexoc âAAeicpeocx; (;) ... Scriere latină, cu lipsă
Icodwov KAaov 5UXA£KXIKT|v Ioan Casus, Dialectica
"Efieivev aKâţiri Kai £va â^xayAjâxxicrcov A mai rămas şi una netradusă
 £ÂX>6OCVIK& Slavone

E-tia-y/âA-iov Evanghelie 1
'Op.iXlaiQ KaiA6youţ 5iaq>6pouţ xoO Omilii şi cuvîntări felurite ale lui
Xjnxjoarduov Kai âXAxov nax^poav Kai Hrisostom şi altor părinţi şi dascăli 1
8i6aoKdXcov
EuxoXâyiov yyi0\)pT^î8iK0v Evhologhiu georgian ("/)' 1

TaXiaviKâc Italiene

'Ioxopiav TCOV OIKOUJIEVIK OD65COV, x6ji. a' 1 Istoria sinoadelor ecumenice, tom. I
"Exepov 6' 1 Al doilea
AidcXayox xoti Aa6i6 1 Dialogurile lui David
*EmaxoA.<îtpiov 1 Epistolarul
H'vxtfe SwoeSovţ vofjfiaxa 1 Cugetele sufletului impiu
'AjiavQîaixaxa cpp&aecov £K TCOV Culegere de fraze din scrisorile lui
Mivot)x4to\) £7tiaxoXâ)v 1 Minutius
Kiâpco cjKovpco xixixoupa p.opdA£ 1 „Chiaroscuro, di pintura morale"
*EA£K<5cvr4e<; 1 „Eleganze"
Kai Xâxuca nucpA ney&Xa 13 Şi cărţi leşeşti, mici şi mari 13
După lorga. Documente Hunnuzaki, XIV2, p. 909-911, nr. DCCCLXXXVII. Texi şi trad. gr. după
copiile lui M. Ghedeon de la Bibi. Acad. Rom&ne-Bucureşti.
1
Aşa în textul editat.
2
Toate trei „tomurile" de Dosoftei al Ierusalimului (nota lui N. Iorga).
1
în ms.: Opaxiov (nota lui N. Iorga).

24 1727 (7235) martie 9, Iaşi

Stamate vameş adevereşte că a vîndut lui Ştefan blănar şi soţiei sale Safta cinci firte de vie
la Odobeşti, cu 18 lei.

t Adecă eu, Stamate vameşul, nepotul răpăosatului Frangole ce-au fost vameş
mare, făcut-am zapisul mieu la mîna dum(i)sale lui Ştefan zet Căpăţină blănariul şi la
mîna soţului dumisale, anume Safta, precum cumpărînd eu cinci hirte de vie cu loc cu
tot la Odobeşti, unde s-au chemat ograda lui Necola Voroav(ă) şi pe Uliţa Ghilei, după
ce am cumpărat această moşie de la Necola Voroav(ă) şi de la femei lui, anume Mărie, şi
mai cumpărînd şi altă moşie de la Postolache sîn Ghilei tot într-această ogradă, s-au
răspunsu la tabla pogonăritului şi a vedritului ograd(a) lui Stamate, adecă pe numele
mieu. Deci eu numai acele 5 firte am vîndut dum(i)sal(e) lui Ştefan şi soţului dumisal(e),
însă nu vie întreagă; şi, neputînd-o lucra, s-au părăginit şi s-au şi ţelenit, care ţelină este
între uliţă şi-ntre viile dumisal(e) Ştefan. Deci, luîndu bani gata 18 lei la mîna me, am
dat şi eu acest zapis ca să Ie fie dreaptă ocină şi moşie tot locul cu tot venitul. însă şi
pentru zapisă şi scrisori ce sînt pe această moşie nu s-au dat; deci, ori la cine s-are afla şi
cînd le are scoate cineva să nu s(e) ţie în samă şi să le ie giupînul Ştefan.
Şi această tocmal(ă) şi zapis ce s-au scris s-au tîmplat neguţitori şi oameni buni
caf(e) s-au iscălit.
Şi eu, pentru mai mare credinţa, am iscălit.
 tf Mc, A(*b)T(o) X3CA€ MApT O.
Zmnavriq cxepyo xa avoQev <m.p.>.
f Iy<u>^i<Ev>iţ napvripaq <m.p.>2.
Arfa. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVI/104. Orig., hîrtie difolio
(32,6 x 22,5 cm.), cerneală neagră.
1
Neclar.
2
Stamatis, de faţă la cele de mai sus <m.p.>; t egumenul.... martor <m.p.>.

25 1727 (7235) aprilie

Izvod de zestrea dată de Ursul de la Vistierie fiilor săi Maria şi Ghiorghi Ursuleţ.

t însămnare pentru cele ce s-au dat dz6stre fiilor noştri, Marii şi lui Ghiorghii
Ursuleţ, cele din cas(ă).
L(ea)t 7235 <1727> ap(rilie).
4 inele de aur: 1 diamant şi 3 cu alti pietri;
7 şiraguri mărgăritar(e);
2 părechi sărji: 1 cu rubin şi cu mărgăritar, 1 cu mărgăritar;
1 gherdan cu 8 ug(hi) ungureşti;
1 păreche brăţări;
2 cupe argint de sîrmă;
2 linguri tij;
1 left de argint şi poleit;
1 covor;
1 sco<a>rţă;
2 perin(i) de rădvan;
2 lăvicere;
1 cergă;
1 pilotă di minghiuvin;
2 prostiri: 1 cu flori, 1 aleas(ă);
1 şarşav cu flori de fir;
1 ogheal cu faţ(ă) de atlaz cusut cu flori de fir de Ţarigrad;
3 meneştirgur(i): 2 cu fir, 1 cu mătăşi;
2 perin(i) mar(i) şid cu răţil(e) de fir;
4 perin(i) mici tij;
12 blide;
12 tingiri;
1 săpun de cel bun 8 lei;
2 sfeşnice;
4 tingiri cu căpace;
1 leghin cu ibric cu medelniţ(ă);
1 scatulcă de cele bune;
1 săcrieş mic;
12 şervete;
2 năfrămi şid cusute cu fir dinainte;
3 năfrăm(i) tij fămieşti dinainte;
 8 cămeşi, una cu sîrmă gri;
1 tînbar, 1 ghiordii, 2 rochii cu fur;
2 brîie de cel(e) mar(i), cu stel(e);
1 rădvan cu 4 cai;
1 cal di mărs cu şicuraş(i);
8 boi;
8 vaci;
50 oi;
90 stupi;
1 ţigan, Nistor, frate lui Ion, ficiori Ioanii ţigăncii;
210 lei am dat bani, însă 160 lei cu başiul lor pe trii ani din 10-12 car(e)
s-au dat la Suleiman Cerchez pentru o darie a giniri-meu lui Ghiorghii Ursuleţ car(e) i să
trage din holtei la nişte turci de Bîrlad şi eu i-am luat aici de la Cerchez Suleiman de am
dat lui Ursuleţ; şi neprimindu Suleiman zapisul lui, am fost dat altu zapis şi a lui Ursuleţ
au rămas la mine, caril(e) iaste scris cu slova lui Miron Gafenco şi iscălit dl Ursuleţ şi 50
de lei ce i-am fost dat eu banii mei; şi trecînd vreme şi neputîndu 61 să-m(i) de banii i-am
lăsat acei bani fiică-me să-i fie pentru parte de moşie ce au avut a lua dzâstre.
Ursul ot vist(ierie) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DV/53. Orig., hîrtie, patm file (38 x 16,5 cm.), cernea» neagră.

26 1727 (7235) aprilie 26

Costantin şi soţia sa, Dochiţa, vînd Axiniei cinci firte de vie cu pomet pe locul M-rii
Cetăţuia, drept 16 lei vechi.
t Adecă eu, Costantin, şi cu soţul mieu, Dochiţa, făcut-au zapisul nostru la mîna
d(u)misale Acsinii a răposatului vătavului de călăraşi de Ţarigrad, Nicolii, precum am
vîndut cinci hirtei de vie cu pomăt tînăr ce este pe locul mănăsti<ri>4 Cetăţuia, drept 16
lei, atîţa bani vechi. Şi făcîndu-ne plata dăplin, noi încă am vîndut dumisale să fie dreptă
ocină şi moşie, şi de nime siliţi, nici asupriţi[i], ce <de>' a noastră bon(ă)voie am datu să
fie d(u)misale, şi coconilor d(u)misale şi nepoţilor d(u)misale.
Şi la acestu zapis s-au pr£<le>'jitu mulţi[i] oameni buni, carii mai gios nă iscălim
şi ne-am pus dogitele ca s(ă) fie de bună credinţă[i].
L(ea)tu 7235 <1727> ap(rilie) 26.
t Costantin am vîndutu2; t Dochiţa am vîndutu2.
t Ionas(7)...3 <m.p.>; t Fădăr monah am pos degetul2; t Acsana, femei lui Fodor,
am pus degetul2; t Măriuţa, fata lui Fodor, am pus degetul2; Ion Pînte sin vut(av?)
Cîrligături <m.p.>; t şi eu, Dumitrachi, m-am tîmplat martur2.
t Şi eu, preotul Ion, am scris zapisul şi-s martor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXX/104. Orig., hîrtie (31 x 20,5
cm.), deteriorat, cerneală neagră, şase amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia ţi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 313 (rez.).
1
Omis în orig.
3
Amprentă digitală.
3
Neclar.
 27 1727 (7235) aprilie 27
Grigorie Ghica voievod îl împuterniceşte pe mitropolitul Gheorghie să-i scoată de pc moşia
Penişoara a Mitropoliei pe oamenii care au odăi cu vite şi fac stricăciuni pe această moşie.

Yw rpMropie f*HK4 B 0 6 B 0 A 4 , E(O)>KYIO M ( H ) A ( O ) C T Y I O , R O C N O A A P ( - H ) 36MAH

M O A A A B C K O M . Dat-am cartea domniii mele cinstitului părinte şi rugătoriul nostru, svinţiii

sale chir Gheorghie mitropolitul, şi pe cine ar trimite svinţia sa la moşii svintci

Mitropolii, Ia Penişoara, ce este aproape de Ieşi, să fie volnici cu carte domniii mele a
scoate de pe hotarul Mitropolii pe Ursul şi pe Mihăilă şi pe alţii carii şăd cu odăi cu vite
pe locul Mitropolii şi fac stricăciune multă în ţarini şi în fînaţe şi-n grădini.
Deci să aibă a-i scoate de pe hotarul Mitropolii cu toate bucatele lor, ca să margă
ei să să aşeze pe locurile lor. Şi nime să nu cuteze a sta înpotriva cărţii domniii mele.
Let 7235 <1727> apr(ilie) 27'.
Vătaji de. aprozi, să triimeţi un aprod cu această carte şi să-i scoată de pe acel
hotar şi să dea şi ciboti.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 535, f. 10 r. Copie într-o condică de doc. din 1844.
EDIŢII: D. R. A , II, p. 160, nr. 94 (aceeaşi copie).
1
Urmează menţiunea copistului: „Locul peceţii gospod".

28 1727 (7235) aprilie 27

Grigore Ghica voievod scuteşte de toate dările şi angheriile un herghelegiu, un văcar şi un
argat ai M-rii Dancu.

t Tw rpHropfe TMKA B(OG)B(O)AA, E(o)*c(Ye»o) M ( H ) A ( O C T Y I O ) , rocnoA*pi»

3e<V\AH MOAAABCKOH. Scriem domniia me la boiari şi la toţi slujitorii carii veţi îmbla ori
cu ce fel de slujbă a domnii mele la ţinutul Hîrlăului. Facem ştire tuturor pentru sfînta
mănăstire Danco de aici din Iaşi. Iată că, socotind domniia me de rîndul ei precum iaste
o mănăstiri săracă, neavînd sate cu vecini sau ţigani, domniia me m-am milostivit şi
i-am iertat trei oameni streini ce-ş(i) vor afla fără cislă, fără gîlceavă: un herghelegiu, şi
un văcar şi un argat. Aceşti oameni să fie în scuteală de toate dările şi angăriile, oricîte
ori fi pre alţii în ţara domnii meii, numărui nemică să nu de, numai ei să fie de
posluşanie sfintei mănăstiri după cum îi scriu cărţili de milă şi de la alţi domni ce-au fost
maintede noi.
Pentru aciia, dumneavoastră boiari şi voi slujitori carii veţi hi cu rupta sau cu
treaba din vistierie, toţi să daţi bună pace acestor oameni, întru nemică de dînşii să nu vă
atingeţi, că cine s-a ispiti a le face oricît de puţin val peste carte domnii mele, unii ca
aceia vor fi de mare certare de la domnie me.
Acesta.
AOb)T(o) X3CA6 dn(pHAie) K3.
H w RPHROPHG TMKA BW6BWA* m.p.

Inst. de Ist „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar
octogonal.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 228, nr. 276 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (19,3
x 20,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 414).
29 1727 (7235) mai 5, Iaşi
Grigore Ghica voievod dăruieşte Bisericii Catolice din Iaşi cîte o ocă de undelemn pe lună
dc la vama domnească din Iaşi.

t Yw rpHrop'fe THKA BOBBOAA, B(o)«cCi'EIO) M(H)A(O)CT(I'IO), r(O)cn(O)AApi»

3CMAH MOAAABCKOM. Adecă domniia mea m-am milostivit dentru a noastră osăbită
milă şi am dat şi am miluit la beserica ungurească de aice din tîrgu din Iaşi ca să aibă de
la domniia mea din an în an, pr6 lună, cîte 1 ocă de untu de lemnu de la vamă ca să fie
pentru treaba besericii.
Pentru aceea, dumneavoastră, vel vameşi, să aveţi a da acest untu de lemnu ce
scrie mai sus, ce are miluirâ de la domniia mea pre lună.
într-altu chip să nu fie.
Aceasta scriem.
Oy Mc, AOIOTCO) ^acÂe M A H "e.
<în partea de jos, în colţul din stîiiga, scris de altă mînă>: Trecută la condică.
Răducan post(elnic) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris mai tîrziu cu caractere latine>: No. vigessima
secondo, <repetat de altă mînă şi rez. italian al actului>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/92. Orig., hîrtie difolio (28,3 x 19 cm.), filigran, sigiliu
domnesc inelar, octogonal (1,6 x 1,S cm.), în cerneală roşie, imprimat parţial.

30 1727 (7235) mai 7

Eni topciu şi soţia sa, Ileana, vînd lui Neculai Voroavă un pogon de vie la Miroslava, cu 25
de lei. .
t Adecă eu, Eni topciulu, şi cu soţu meu, liana1, şi cu copii mei carii sintu făcuţi
cu soţi-meu, cu liana1, făcut-a[ta]m zapisul nostru dumisale lui Neculai Voroavă pecum
să s(e) ştie că-i vîndui un pogon de vie de la Miroslava, în doodzeci de[e] lei, bani noi,
ca <să-i>2 hie dumisali draptă ocină şi moşie, dumisali şi ficiorilor dumisali, de nime [s]
asupriţi, ce <de>2 a noastră voie, cu suţu meu, cu liana1, amu vu<n>2dut-o.
Şi la tocmala nostră s-au tîcnfc^lat mulţi omini buni şi bătrîni, carii sin<n>2tu
răzeşi acolo.
Şi, pe<n>2tru credi<n>lţa, ne-mu pus şi degitile.
Let 7235 <1727> mai 7.
t Eni topciul3; eu, liana3.
Mă...4, fuştaşul3; Vărvara sin (sic!) Ilenei3; eu, Vasilie Soce3; şi eu, Neculai zet
Dascalesi3; Rusul3; eu, Antonu de acolu; Antonius Sermo <m.p.>5; şi eu, Ion de acolo3;
şi eu, Dumitraşco sinu Sărăriţii3; eu, Andreiu drăgan, ficior lu Mihai lăcătuşul3.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVII1/96. Orig., hîrtie (29,3 x 18,7 cm.), filigran, cerneală neagră,
unsprezece amprente digitale.
1
Aşa în orig.
2
Omis.
3
Amprentă digitală.
4
Neclar.
s
Semnătură cu caractere latine.
31 1727 (7235) mal 27, Iaşi
Pandeli şi fiul său, Frangole, vînd satele Căcăceni şi Săfîrceni din ţinutul Hîrlău, pierdute
de Miron Costin mare logofăt şi urmaşii săi din cauza unei datorii la Frangole fost mare vameş.

t Adecă eu, Pandeli, ficiorul lui Frangole ce-au fost vameş mare, împreună cu
fiiul mieu, Frangole, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al mieu la mîna
dumisale precum eu, de bunăvoie mea, de nime silit, nici asuprit, ce de a mea
bunăvoie, i-am vîndut dumisale satul Căcăceni, cu vecini, Săfircenii şi cu parte Balicăi,
pe apa Jijii, de la ţinutul Hîrlăului. Acest sat l-am vîndut dumisale drept...' lei, care acest
sat au fost a răpăosatului Miron Costin ce-au fost logofăt mare. Şi fiind dator tătîne-meu
cu mulţi bani, i-au rămas cu 727 lei 7 pot(ronici). Şi au trecut mulţi ani şi pînă la moarte
lui nu i-au mai dat banii.
Iar apoi, la v(ă)let 7224, am ieşit la măria sa Mihai vod(ă) de am jăluit şi, cu
giudecata mării sale şi a tot Sfatul mării sale, întîi au dat şt(i)re măria sa ficiorilor şi
nepoţilor lui Miron log(o)fătului de să vor apuca ei să plătească datoriile mortului şi
atuncea neapărat să ţie din moşiile părinţilor săi. Şi aşa au dat răspuns înainte mării sale
că nu se vor apuca să plătească. Deci atuncea, măria sa vod(ă) înpreună cu tot Sfatul
mării sale au socotit şi mi-au dat acestu sat ce scrie mai sus, Căcăcenii - Săfircenii şi cu
parte Balicăi.
De care lucru, vădzind şi eu că mi-au făcut dumnealui plată deplin întru mînul(e)
mele, i-am făcut dum(i)sale acest zapis al mieu ca să-i fie dumisale şi giupînesii
dumisale, dreaptă ocină şi moşie, cu tot vinitul, în veci. Şi pe acest zapis al mieu să aibă
dumnealui a-ş(i) face şi dresă domneşt(i) de întăritură.
Şi acest zapis l-am făcut denainte sfinţii sale chir Gheorghie mitropolitului şi a
boiari mari şi mici, carii s-au tîmplat. Şi i-am dat dumisale toate zapisele cile vâchi, şi
uricul satului, şi trei zapise, şi doao pecetluituri de bani ce-am dat lui Miron
log(o)fatului, şi ispisocul de la mărie sa Mihai vod(ă) şi mărturiia boiarilor câlor mari.
Şi, pentru mai mare credinţa, m-am iscălit şi eu şi fîiul mieu, ca să-i fie dum(i)sale
de bun(ă) credinţă.
Şi eu, Vas(i)lie Popa uricarul, am scris cu dzisa dum(«i)sale, lui Pandeli, şi a fiiului
său, lui Frangoli, să s(e) ştie.
OY Ac, A(4)T(O) X 3CÂE MAH K3.

t Ilav5eA,TI Oparyu^TIQ <m.p.>; OPATT^^U; TU IlavSetav; <m.p.>2.

REWPRHE MHTPOIIOAHT C T F T A B C K H H C K ( A A ) <m.p.>.

KWCTANTHN P A S ( W A ) B 6 A BOp(HHK> <m.p.>.

fHwpAAKM K A H T A K V ! 3 H N O B H B M6A(eANHMAp) <m.p.>.

HWN N6KVAM6 BHB XATMAN H C K A A <m.p.>.

HHKOAUC) K W C T ( A K H ) <m.p.>.

CANADA CTtfps'k B C A cnvrUp) <M.p.>.

T0AA6P IIAAAAC B€A BMCTUPNMK) <M.p>.
...3 KAH <m.p.>.
VwpAAKH K W C T A K M <m.p.>.
KOCTAKH HWCTAKH BCA CTOA(NMK)<m.p.>.
CKApAATAKH KOCTAKH HCKAA <m.p.>.
 <Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVm>: 7235 <1727>
mai 27. Un zapis de vînzare a Căcăcenilor cu Sfîrcenii den parte ficiorilor lui Frangoli.
Arh. St Bucureşti. Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLXXII1/31. Orig., hîrtie difolio
(34,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, un sigiliu inelar, octogonal, neclar (fără semnătură), pe verso-ul
filei a doua.
1
Loc liber în orig.
3
Pandeli Frangulis <m.p.>; Frangulis al lui Pandelis <m.p>.

32 1727 (7235) iunie 6

Grigorie Ghica voievod îl scuteşte de toate dările şi angSriile pe Ioniţă curelar domnesc.
Carte lui Ioniţă curelar gospod, pentru scuteală.
t Hw rpwropVe Thka bocboaU), E(o)*cYk> m(h)a(o)ctYio, rocnoAApi* 3&mah
Moaaabckoh. Scriem domnia mea la boiarii şi la toţi slujitorii care veţi unbla ori cu ce
fel de slujbe a domnii mele aici în tîrg, în Iaşi. Facem ştire tuturor pentru Ioniţă curelar
gospod, carele lucrează la cămara gospod. Iată că domnia mea m-am milostivit şi l-am
iertat de banii rupţii şi de toate dările şi angariile, oricîte ar fi pă alţii în ţara domniii
mele, de toate să fie de scuteală, nimărui nimic să nu dea, măcar orice greu ar fi pă ţară
sau pre breasla curelarilor, despre toate să aibă pace.
Şi tu, vătafe de curelari, şi voi, curelari, la nimic cu voi să nu-1 amestecaţi.
Aşijderea, şi voi, vătaşi de vezetei, şi voi, vezetei de la grajdul gospod, voi încă
să-1 feriţi pă acest om, întru nimic să nu-1 trageţi la lucrul grajdului, făr(ă) decît el numai
să fie de lucrul cămării gospod.
Pentru aceea, dumneavoastră boieri şi slujitori, toţi să-i daţi pace, că cine s-ar
ispiti a-i face oricît de puţin val păste carte domniii mele, unii ca aceia vor fi de mare
certare de la domniia mea.
Let 7235 <1727> iunie 6 d(i)ni.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti. Ms. rom., nr. 237, f. 410 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 506 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 125, nr.
1351 (copie din 1743).

33 1727 (7235) iunie 10, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Iordache Aslan fost spătar al doilea şi soţiei sale Aniţa
stăpînirea asupra satelor Rădeana şi Hălăuceşti cu vecini, a unor ţigani şi a unei jumătăţi de loc de
casă din Iaşi, dăruite de Ileana băneasa.

t Tw rpwropHe T H K A B O C B O A A , EOMCHIO M ( H ) a ( O ) C T U O , R ( O C ) N ( O ) A A P T * 3cmah

A\oaa<*BCKOH. Adecă au vinit înainte domnii mel(e) şi denainte alor noştri boiari, a mari
şi a mici, boiariul nostru Iordache Aslan ce-au fostu spătar al doil(ea) şi ne-au arătat un
zapis încredinţat de la soacra dumisale Ileana, giupîneasa lui Savin banul, fata
răpoosatului Vas(i)lie Ceaurul biv vel log(o)f(ă)t, făcut acel zapis denainte sfinţii sal(e)
părintelui chir Ghiorghie mitropolitul şi altor boiari mari şi mici, scriind şi mărturisind
într-acel zapis precum rămîind dumneei la bătrîneţele sale şi la mare neputinţă şi la
slăbiciune şi neavînd lîngă cine să lipi să o sprejenească, şi din toţi nepoţii săi rămîind
numai această nepoată a sa, Aniţa, fiica gine<re>1-său lui Dumitraşco Ceaurul ce-au fost
 log(o)f(ă)t mare, aşa s-au socotit dintru toată inema sa şi de a sa bunăvoie: cunoscînd că
are mare milă spre dînsa şi o priimeşti cu dragoste, s-au lăsat dumilorsal(e) şi cuconilor
dumilorsal(e), cu multu — cu puţin ce i-au rămas de Ia Dumnedzău, după sufletul său, din
moşii şi din (igani şi din vecini şi cu giumătate de loc de casă din Iaşi care au fostu a
părintelui dumisal(e), a lui Vas(i)lie Ceaunil log(o)f(ă)t, pecum arată zapisul de
împărţală ce au avut fratele dumisal(e), Dumitraşco Ceaurul log(o)f(ă)t, mărturisind cu
sufletul dumisal(e) înainte lui Dumnedzău că pînă la această vîrstă a bătrîneţălor sal(e)
ce-au agiunsu cu nimică cu alte odoară, aur sau argintu, nu i-au rămas, tîmplîndu-i-se şi
îh viaţă a trage multă streinătate pentr-alte ţări, ce-au şi avut încă au cheltuit şi au
prăpădit, fără cît pînă acmu la această vreme au rămas numai cu două sate, anume
Rădeana, sat întreg cu vecini la ţinutul Bacăului, cu toate părţile de cumpărătur(ă),
pinpregiur, şi Hălăuceştii la ţinutul Sucevii şi cu alte părţi de danie şi cumpărături ce
sintu pinpregiurul lui şi cu vecini şi cu giumătate din toţi ţiganii ce sintu parte
dumisal(e), osăbit de parte fratelui său, logofătului, carii în viiaţă cît au trăit fratel(e)
dumisal(e) nu i-au fostu împărţit.
Deci aceste doă sate şi cu giumătate din toţi ţiganii tătîne-său, lui Vas(i)lie
logofătul, şi cu giumătate de loc de cas(ă) din Iaş(i), ce este pe uliţa ..." le-au dat şi le-au
dăruit ginerelui său, lui Iordachi Aslan spătariul, şi nepoatei sale Aniţii, giupînesii lui
Iordachi, tîmplîndu-se de i-au botedzat şi un cucon a dumilorsal(e), ca să le fie drepte
ocini şi moşii, numai şi dumnelor cum în viaţa sa îi poartă de grij(ă) şi o socotesc cu cele
ce-i trebuii, aşa şi după moarte dumisal(e) să aib(ă) a o griji ca pre o maică, cu toate cele
ce s(e) cad mortului, cu comînduri şi cu sărindare, cu cît îi va îndura Dumnedzău şi cu
cît le va da mîna şi putinţa, pentru căci din toţi ficiorii fratelui său, lui Dumitraşco
Ceaurul log(o)f(ă)t, cîţi au avut şi pînă au fost şi dumneei în stare sa şi în putinţă, din
cîtu au avut de la părinţi şi cu cît i-au dat mîna i-au agiutat pe toţi pe cum arată mai gios
anume. Numai pe nepoată-sa, Aniţii, fiind ea mai mică din toţi ficiorii frăţine-său n-au
apucat a-i da nemică în vreme cînd ari fi mai avut cîte ceva, rămîind şi ea mai mică
necăsătorită în casa părinţască. Şi tîmplîndu-s(e) de s-au împuţinat după moarte
părintelui său şi prilejul casii lor nice de Ia tată-său n-au apucat să ia dzestrea ca celelalte
nepoate. Pentru aceea, i s-au făcut milă şi dumisal(e) de dînsa şi i-au dat şi i-au dăruit
aceste sate cu vecini, cu ţigani şi locul casălor din Iaş(i), precum scriem mai sus, ce-au
fostu parte dumisal(e), vădzind şi dumneâi milă şi sprejeneal(ă) de cătră dînsa.
Iar altor nepoate a sale, fiicel(e) fratelui său, lui Dumitraşco log(o)f(ă)t, osăbit
le-au agiutat de le-au dat lâ căsătoriia lor.
Nepoată-sa Saftii, care au ţinut-o Ion Costin hatmanul, i s-au dat 2 cupe de argintu
poleite, şi un tîmbar de teleatin roşu cu bătătura de sîrmă şi cu flori de hir galbăn şi albu,
şi o cămeşea de 30 de bucăţi de sîrmă, şi o năframă cu hir de 2 bucăţi, şi o părâche de
cercei de aur, şi un şlic de sobol.
Aşijdere şi nepoată-sa, doamnii Catrinii ce-au ţinut-o Antohie vod(ă), i-au dat
patru şiruri de mărgăritariu hrumuz - cumpărătura lui 600 de lei, şi un Ieftu de aur cu
diiamanturi - preţul lui 250 lei.
Iară nepoată-sa Zmarandii, ce-au ţinut-o Ştefan Catargiul, i-au dat 2 cupe de argint
poleite, şi un tîmbar de canavaţă turungiie, şi un leghin cu ibric de Ţarigrad; si i-au dat şi
un vezeteu ţigan din parte dumisal(e), anume Scheian.
 Aceste le-au dat din voie sa cîndu au avut şi dumne£i din destul; iară acmu
rămîind numai într-atîta cît mărturiseşte mai sus, le-au dat ginerelui său, lui Iordachi
Aslan spăt(ar), şi nepoatei sale, Aniţii, şi cuconilor săi ca să-ş(i) chivernisască viiaţa cît
va trăi de la dînşii şi să o grijască şi la moarte şi după moarte, precum arată mai sus.
Iar din ficiorii altor nepoate a dumisal(e) de s-ari scula să gîlcevească sau să
răspundă că ei n-au luat parte de la dumneâi acele să nu li s(e) ţiâ în sam(ă), căci din cît
au avut tuturor le-au dat din cît i-au dat mîna. Iară acmu, la neputinţa sa, rămîind numai
într-atîta s-au dat lor ca să să chivernisască cu dînşii pînă la moarte şi după moarte să
aibă de grijă.
Şi încă aceste sate a dumisale şi ţigani şi giumătate din locul casii din Iaş(i) le-au
fost luat domniia sa Mihai vod(ă) cu strîmbătate şi le-au fost dat unora şi altora, pentru
faptele lui Vasilie Ceaurul, nepotul său; pe urmă, cu giudecată le-au luat, la cari iarăş(i)
ginâril(e) dumisal(e), Iordachi Aslan spăt(arul), au stătut cu multă osteneală şi cheltuială
aici în Iaş(i), cu zăbavă pînă le-au dezbătut de s-au ales giudecata.
Pentru aceea dară şi domniia me, dac-am vădzut acel zapis încredinţat cu pecete şi
cu iscălitura dumisal(e) lihnii bănâsii şi cu iscălitura sfinţii sal(e) părintelui
mitropolitului şi a dumilorsale boiarilor celor mari, am credzut şi am dat şi de la domniia
me şi am întărit de mai sus numitului boiarului nostru, dumisal(e) lui Iordachi Aslan
spăt(ar), şi giupînesii sale Aniţii pre aceste de mai sus numite, satul Rădeana, cu toate
părţil(e) cumpărături pinpregiur, şi satul Hălăuceştii, iarăş(i) cu toate părţile de
penpregiur şi cu giumătate din toţi ţiganii ce-au fostu a lui Vas(i)lie Ceaurul
log(o)f(ă)t(ul) şi cu giumătate de loc de casă de aici din Iaşi, din zapis de danie ce au
avut, ca să le fie lor şi de la domniia me drepte ocini şi danie şi uric de întăritură de la
domniia me, cu toate hotarăle şi cu toate viniturile neclătit, neruşeit, stătători în veci. Şi
nimi altul să nu să amestece NPEA CHA\ AHCTOM ROCNOACTBA MH.
Oy* Mc, b(t») a6to X3CA6 ionCic) 7, nepsaro tociioactba.
BAC(H)AH€ ETFX^ECKTFA RHCUA).

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXIII/119. Orig., hîrtie difolio
(45,5 x 31,7 cm.), filigran, cerneală neagră, nevalidat.

EDIŢII: D.R.A., II, p. 162-163, nr. 97 (orig.).

1
Omis în orig.
2
Loc liber.

34 1727 (7235) iulie 30, Iaşi

Ambrosie, preotul de la Galata, vinde lui Dumitraşco căpitan două pogoane de vie la
Miroslava, cu 40 de lei vechi.

t Adic(ă) eu, priutul Anbrosiă di la Gălata, făcut-am zapisul meu la mîna dumisali
lui Dumitraşco căpitanului precum să s(e) ştie c-am vîndutu dumisali doă pogoani de vie
ce sintu în Miroslava, între viia iarăşi a lui Dumitraşco căpitanul, carili această vie mi-au
fost şi miie cumpărătur(ă) di la Gavriloie Borşoie. Deci eu am vîndut-o dumisali acestă
vie cu road(ă) cu tot şi cu cram(ă), cu vas(e) cu totu, dreptu 40 lei vechi, ca să-i fii
dumisal(e) draptă ocin(ă) şi moşid, în veci, şi copiilor dumisal(e), şi nepoţîlor şi
strănepoţîlor şi să stăpînească cu paci ace vie.
 Şi această tocmal(ă) s-au făcut dinainte a oamini buni carile s-au tîmplatu şi ş-au
pus degitul şi iscăliturile) mai gios; şi m-am iscălitu şi eu ca s(ă) hie di credinţă.
Şi eu, Cerchdzu diiacul, am scris zapisul.
V M c , A(4)T(O) X 3CA€ IOACIC) X

Eu, preutul Anvrosis, hckaa[kaa] <m.p.>.

Eu, Cerchez' diiacul de cămar(ă), am scris zapisul cu voie lor.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: t Şi s-au pus zălog la părintel(e)
Ambrosi6 di Gălata cinci zapis(e) di vii pînă aş da banii din veletu 7235 <1727> iulie
30.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X1X>: No. 2; 7235
<1727> iulie 30. Zapisul preutului Ambrosie ot Galata, ce vinde lui Dumitraşco
căpitanul doă pogoane de vie la Miroslava.
Arii. SL Bucureşti, A. N., MMD/2. Orig., hîrtie difolio (30,5 x 19,7 cm.), filigran, cerneală neagră.
Ibidem, nr. 35 (rez. într-un perilipsis de doc. din prima jumătate a sec. XIX).

35 1727 (7235) august 17, Iaşi

Grigorie Ghica voievod confirmă scutirea de toate dările şi angSriile a cinci preoţi şi un
diacon de la cele două biserici armeneşti din Iaşi.
f Yw Grigorie Ghica voevoda, Bojiiu m(i)l(o)stiiu, g(o)sp(o)d(a)ră Zemli
Moldavscoi. Scriem domnie me la boiari şi Ia toţi slujitorii carii veţi îmbla ori fi6 cu ce
fel de slujbe a domnii meii aicia, în tîrgu în laş. Facem ştire tuturor pentru 5 preuţi şi un
diacon ce sintu la 2 bisiarici armeneşti aice, în tîrgu în laş, şi carii au obiceaiu, ca toţi
preuţii ce sintu în las pre 1a bisiaricili moldoveneşti, să nu de nemică: nici zloţi, nice lei
nici taleri, nice ia fin, nice la ghiaţâ, nici la gunoiu, nici la alte dări şi angării, nice la
unile cîte s-ar hi pe alţii aice, în tîrgu în laş, şi să fie în pace şi de camăna cojocăriască,
nime nici un val să nu le facă, ce de toate să aibă scutială, precum au şi alţi preuţi de pre
la bisiaricile moldoveneşti.
Şi la casăie lor nime să n-aibă a le duce turci sau tatar(i)J sau alţi oamini streini
fără voe lor, nice asternuturil(e)1 lor să nu le ia uşiarii Ia turci sau la tatar(i)1, nice
şoltuzul sau pîrgarii Ia casăie lor să nu le facă nici un zulum, ce de toate să le de paci,
precum le scriu cărţile şi de la alţi luminaţi domni ce-au fostu mainte de noi.
Că cine s-ari ispiti a le face ori cît de puţin val peste carte domnii meii, unii ca
aciia vor fi de mare certare de la domniia me. în trai tu chip n-a hi. Aceasta scriem.
U las, v(ă)leto 7235 <1727> av(gust) 17, pervago g(o)sp(o)dstva.
Vw Grigore Ghica voevod2.
t Vasile Buhăescul <a scris>.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 119, nr. XCV. Text după orig.,
hîrtie, sigiliu domnesc inelar.
1
Parantezele Iui Ghibănescu.
2
Urmează menţiunea: ,4(ocu!) p(eceţii) mici domneşti: I(o) G(rigorie) - cap de bou - G(hica), 1726".
 Ştefan vinde preotului econom <de la Mitropolia Moldovei> o vie la Urşule, cu 9 lei.
Adică eu. Ştefan, dat-am încredinţat zapisul mieu la mîna părintelui iconomului
precum să să ştie că am vîndut o vie ce iaste munca mea dreaptă la Ursole, care să
hotărăşte cu via diaconului şi de altă parte să hotărăşte cu via lui Gheorghie puşcaşul,
drept 9 lei. Să aibă să stăpînească cu pace şi cu sănătate, şi de la nime să nu aibă
supărare, fiind dreaptă munca mea.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul.
Velet 7236.
Ştefan.
Arh. SL Iaşi, Documente, CCCLX, p. 287/229, nr. 1. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă
de Theodor Gaspar diac de divan în 1816 septembrie 20.

37 1727 (7236) septembrie 1

Vasile Adam fost vistiernic al doilea vinde lui Vasile Mardare nişte case cu loc şi cu
pivniţă de piatră pe Podul Vechi din Iaşi, cu 370 de lei, bani vechi.
Adecă eu, Vasile Adam biv vtori vist(iernic), scriu şi mărturisăscu cu acestu
adevărat zapis al mieu, la mîna dumisali Gligoraş Mardar, precum eu sîngur, de nime
silit, nici asuprit, ce de a me bunăvoe, am vîndut a mele drepte ocine şi moşii, casăli cu
pivniţă de piiatră şi cu loc cu tot cît este, cari casă sînt pe Uliţa Podului Vechiu, între
Vasile căldărar şi lîngă casăli lui Manii s(î)nă Ilii arman, cari aceste casă şi miefonisîntu
cumpărătură de la Neculai ficiorul lui Pavăl soponariului. Dici aceste casă, cu loc, cu
pivniţă de piiatră, precum scriu mai sus, li-am vîndut dumisale lui Gligoraş Mărdare,
drept 370 lei, bani vechi. Şi mi-au făcut dumnialui plată deplin întru mînule mele ca să-i
fie dumisale driaptă ocină şi moşie, în veci; şi i-am datu şi zapisăli celi de cumpărătură.
Şi această tocmală şi deplin plată s-au făcutu denainte dumisale fratelui nostru
Sandului Adam neguţitoriul şi altora cari mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit şi eu.
V(ă)let 7235 <1727> săpt(emvrie) 1.
Vasile Adam biv vtori vist(iernic).
©o|xaţ Maţapaicn; ZavrovA. A5a|x îpcap%CD|ii; Sandul Manea; navayuoTriq,
liaprupaţ 1 ; Mardarie Alexa văt(av) a dumisale şi martur; <2 iscălituri armeneşti>2.
După Ghibănescu, Documente, în, Joan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 288, nr. CXXXV. Text după orig.
1
Thomas Madzaraki; Sandul Adam negustor; Panaiotis, martor.
2
Menţiunea lui Ghibănescu.

38 1727 (7236) septembrie 13

Izvod de bani pentru o casă <din Iaşi> daţi de Gheorghiţă <Potlog lui Alexandru fost
comis>.
t Banii ce mi-au dat Gheorghiţi pe cas(ă), să s(e) ştie.
L(ea)t 7236 <1727> sept(embrie) 13.
15 lei mi-au dat întîiu, sept(embrie) 13;
 4 lei basul cestor 15 lei, în 8 luni, ce s-au luatu de la un turcu, cu bas;
11 lei au dat la Hermeziu răm(ă)şiţa vătritului ce-am fost eu răm(as) ot Vrance;
40 lei au dat în mîna mea;
carii să fac peste tot:
+ 70 lei noi.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Izvod de cas(ă).
<De la mijlocul sec. XIX>: 7236 <1727> săpt(em)v(rie) 13. No. 6.
Arh. SL Iaşi, Documente, DCCXIV/6. Orig., hîrtie (19,3 x 16 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Pr. C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1-4 (ian.-apr.), p. 13
(meni. într-un „izvod de documenturile casilor meii din Eş de la mahalaoa Feredeilor" ... din 183S mai 7); M.
Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", 5 (1925), p. 164, nr. LXIII (orig., cu anul: 7237 (1729).

39 1727 (7236) octombrie 5, Iaşi

Theofil egumen şi soborul M-rii Neamţ vînd lui Ion <Neculce> hatman o casă cu loc pe
Uliţa Feredeielor din Iaşi, cu 30 de lei, bani vechi.
f Theofil egumen(ul) şi cu tot săborul de la s(î)nta mănăstire Neamţul facem ştire
cu acest adevărat zapis al nostru ca să să ştie precum am vîndut dum(i)sali hatmanului
Ion o casă cu loc cu tot, aicea, în Iaş(i), între casa preotesii popii lui Toader ce au fost
protopop şi între casa dum(i)sali lui Ghiorghiţă Potlog ot vist(ierie), la Uliţa Feredeilor,
cari casă au rămas de la părintile Pahomie episcopul, iar părintelui i-au fost cumpărătură
de la Safta, fata lui Ifrim pgveţul, fameia lui Vas(i)lie ce-au fost diiac de visterie, iar lor
le-au fost cumpărătură de la preuţii de Sv(en)tîi Gheorghie, anume preotul Savin şi
Vas(i)lie, iar lor le-au fost danie de la Isăileasă. Aceste case i le-am vîndut dumisali
hatmanului drept treidzăci de lei, bani vechi; şi ne-au făcut dumnealui plată deplin(ă).
Deci ca să-i fie dum(i)sale dreaptă ocină şi moşie în veci.
Şi această vîndzare s-au făcut cu ştire svinţiei sale părintelui mitropolitul; şi s-au
tîmplat la vînzare şi alţii, carii mai gios s-au iscălit.
Şi noi încă, pentru credina, am pus pecâtea mănăstirii şi am şi iscălit.
tf Mc, A(40T(O) XSCAS WKT(OMBPTE) "E.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis di cas(ă) de lîngă Rîpa
Peveţoaie.
<De la mijlocul sec. XIX>: 7237 <1728> oct(om)v(rie) 5. No. 12.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/7. Orig., hîrtie difolio (30,1 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Pr. C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), p. 7 (text după orig., cu
unele abateri şi cu cifra unităţilor din dată citită greşit: 7 în loc de 6 (7237 în loc de 7236); M. Costăchescu,
Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 164, nr. LXIV (text după orig., cu unele abateri şi omisiuni
şi cu cifra unităţilor din dată citită 7 în loc de 6 (7237 în loc de 7236).

40 1727 (7236) octombrie 27, Iaşi

Vasile bărbier şi fiica sa, Aniţa, vînd lui Coca ţiganul zlătar un loc de dugheană în capul
Uliţei Hagioaiei, cu 12 lei.
t Adică eu, Vasilii bărbierul, ginerili lui Vasilii Frundză, şi cu fiica mea, Aniţa,
scriu şi mărturisesc cu acestu adevărat zapis al mieu la mînule dumisali lui Cocăi
ţiganului zlătarul precum eu, de bunăvoie mea, am vîndut un loc de dugheană în capul
Uliţîi Hagioaie, între casa Cocăi ţiganului şi între casa Hlibii, deosăbit de locul c£l din
dos ce-am vîndut din ch£otoarea aceştii dugheni[i] la vali. Acestu locu de dugheană
l-a<m>1 vîndut dumisali drept doisprădzăci lei. Şi, făcîndu-mi plată deplin(ă), i-am făcut
acestu zapis ca să fii dreaptă ocină şi moşii în veci.
Şi acestu zapis l-am făcut denainte dumisale giupînului Costantin Tudor
neguţători şi altor mahalagii, carii s-au iscălit mai jos.
Şi, pentru credinţă, mi-am pus degetul ca să fie de bună credinţă.
Şi eu, Vasile Popa uricarul, am scris zapisul cu dzisa lui Vasilii bărbierului, să se
Ştie- . ^
tf Ac, A(*b)T(o) X3CAS ©KT(OMBpÎA) K3.
Vasilii bărbier2; Aniţa, fata lui Vasilii bărbier2.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, două amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 228-229, nr. 277 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(21,2 x 16,1 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 100).

1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.

41 1727 (7235) noiembrie 17, Iaşi

Neculai băcan vinde lui Manoli, fiul lui Leondari, un loc pe Uliţa Măjilor, cu 70 de lei,
bani vechi.

t Adec(ă) eu, Neculai băcalul, giner(e)le lu Panaite Reiz, scriu şi mărturisescu cu

acestu adevărat zapis al mieu, la mînuli dumisali, lui Manoli s(î)nă Leondari, precum eu,
de bunăvoie mea, de nim£ silit, nici asuprit, c£ de a mea bunăvoie, am vîndut a mea
dre(a)ptă ocină şi moşie, tot locul mieu ce am avut pe Uliţa Măjîlor, din locul Măndanii
pîn(ă) în locul Neculii ginerele lui Negoiţ(ă), în frunte şi în lungu, cît iaste hotarul, cu
hrubele locului, care acestu loc îmi iast(e) şi mie cumpărătură de la Gavril ce au fostu
vătavul de vi6ri; acestu loc l-am vîndut dum(i)sale, ce iaste numit mai sus, lui Manoli,
dreptu şeaptedzăci de lei, bani vâchi. Şi făcîndu-mi plată deplin, i-am făcut acestu zapis
ca să-i fie draptă ocină şi moşie, în veci.
Şi acestu zapis l-am făcut denainte a neguţitori şi mahalagii, carii s-au iscălit mai
gios.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus degetul, ca să-i fie de bun(ă) credinţă.
Şi eu, Vas(i)lie uricarul» am scris cu dzisa lui Neculai băcalul, să s(e) ştie.
tf Ac, A ( T ) T ( O ) x3cÂi H06(A\)B(pVe)
Neculai băcal1.
însă macară au fostu locul mai de mult preţu, ce eu am lăsat ca să fie lui Toader,
copilul lui Manole, pomană şi danie de la tată-său.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXUI/107. Orig., hîrtie difolio
(33,1 x 22,6 cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.
1
Amprentă digitală.
 42 1727 (7236) noiembrie 30
Carte de blestem a lui Gheorghie, mitropolitul Sucevei şi al întregii Moldovlahii, pentru
dugheana de pe Podul Hagioaiei a Frăsinci.

t Gheorghie, cu mila lui Dumn(e)dzău, arhiepiscop i mitropolit Suceavschii şi a

to(a)tă Moldovlahie.
t Făcut-am această încredinţată carte a noastră la mîna ceştii femei, anume
Frăsîna, precum avînd e o dugheană prâ Podul Hagioaia, lîngă Chiriţa blănariul, care
dugheană iaste dată Frăsînii de la o mătuşe a ii, ş<i>' Frăsîna o au dat unii fete a ii, Ionii,
dzestrâ. Deci, neme să n-aibă treabă cu acea dugheană nici din <fr>'aţii Ionii, nici din
surori, căci ea au fost mai mic(ă), încă şi cine o-re zăloji <or>'i o-re prăpădi să fii
blăstămat de Dumn(e)dzău, şi de Maica Prlcistă, şi de toţ(i) sfinţii şi de bl(a)gos(lo)venii
no(a)stră încă să fie legat, căci iaste danii neclătită. Aceasta scriem.
B(*B) A(*K)T(O) X3CAS H06B(P'M) A".

Gheorghie mitropolit Suceavschii <m.p.>.

Şi cela ce le priimi zălogu, încă să fi<e>' supt blăstămul ce scrii mai sus, cela ce a
priimi aceste dughene.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI/123. Orig., hîrtie (34,7 x 22,7
cm.), cerneală neagră.

1
Rupt în orig.

43 1727 (7236) decembrie 26

Anastasă egumenul M-rii Danco dă lui Dumitru cizmar un loc în Cizmărie ca să-şi facă
dugheană, urmînd să dea mănăstirii cîte un bezmen de ceară <pe an>.

f Adică eu, Anastasă egumenul de la Danco, făcut-am zapisul mieu la mîna lui
Dumitru cizmariul precum avînd mănăstire locu de dughene în Cizmărie şi macară că-i
în tîrgu şi şedzînd locul sterpu de cîţiva ani şi neavînd mănăstire folos i-am dat voie de
ş-au făcut dugheană cu cheltuiala sa.
Şi pre cine ari trimite Dumnedzău egumen în urma noastră, mai fîrtos să
întărească ce a m < s > , ă de cîte un bezmen de ceară la mănăstiri.
L(ea)t 7236 <1727> dec(hemvrie) 26.
Pentru credinţa, am iscălit.
Avaaxaaioţ ...2 <m.p> 3 .
t Necula ...4, martur5; t Ştefan, martur5; t Ion zet Sofroni, martur5.
InsL de Ist „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, bei amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 229, nr. 278 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie (21,3 x 16,5
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 323).
1
Rupt în orig.
2
Neclar.
3
Anastasios... <m.p.>.
4
Un cuvînt sub îndoitură.
9
Amprentă digitală.
44 1728 (7236) ianuarie 12, Iaşi
Postolache Coca zlătar vinde lui Grigoraş cîrciumar din Podul Iloaiei un loc de dugheană
pc Podul Hagioaiei din Iaşi, cu 15 lei, bani vechi.

t Adică eu, Postolachi Coca zlătarul, făcut-am zapisul mieu la mîna dumisali lui
Gligoraş crîşmarul ot Podul Liloaie precum i-am vîndut un loc de dugheană pe Podul
Hagioai, între dugheana Hlibii şi între dugheana Cocăi zlătarul, care am cumpăra<t-o>1
şi eu di la Vasile, ginerele lui Frundze; şi am vîndut-o eu, Coca zlătarul, lui Gligoraş
crîşmarul ot Podul Liloaiei, drept cinsprădze<ce>' lei, bani vechi, de nime siliţi, nici
asupriţi, ci de bunăvoie me am vîndut lui Gligoraş crîşmarul ca să-i fie lui pomană, şi
ficiorilor lui, şi fămeii lui, Agahiţa şi nepoţilor lui.
Şi la această tocmală au fostu mulţi oameni buni şi preoţi, carii mai gios or iscăli
şi noi om pune degetul ca să fie de credinţă.
tf Mc, A(*FE)*r(o) 3 C Â S reHAp'ie St.
X

Postolachi zlătarul2; Iona, soţul lui Postolachi2.

Andoni m-am tîmplat2; A S , H C K A A , popa Mihălachi, W T C ( B A ) T Y H H W A N
<m.p.>; popa Dum(itra)şco H C K A A W T T A . . . . 3

Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, trei amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotainu, 1, p. 229, nr. 279 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (16,4
x 16,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 105).
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
3
Lipsă.

45 1728 (7236) ianuarie 23, Iaşi

Petrachi fost călăraş de Ţarigrad şi fiul său, Neculai, vînd protopopului Lupu de la biserica
Sf. Neculai un loc de casă din faţa acestei biserici, cu 25 de lei, bani vechi.

Copie.
t Adică eu, Petrachi biv călăraş ot Ţarigrad sîn Gheorghie călăraş ot Ţarigrad,
înpreună cu ficiorul mieu Neculai făcut-am zapisul nostru la mîna protopopului Lupului
ot Sfîntu Neculai precum noi, de bunăvoie, am vîndut un loc de casă dinnainte lui
Sfîntul Neculai, între casa protopopului Tofan şi între casa popii Tropii; şi l-am vîndut
molitvii sale drept doăzăci şi cinci lei, bani vechi, ca să fie molitvii sale dreaptă ocină şi
moşie, cuconilor şi nepoţilor molitvii sale, în veci. Iar nime dintru sămînţa mea să nu se
amestece.
Şi acel loc ce mai sus scrie îl loveşte pîn(ă) în chiotoarea casăi popii lui Vasile
Tropii dispre Sfîntul Neculai şi merge drept pîn(ă) în Uliţa cea Mare.
Şi la această tocmală s-au tîmplat preotul Costandin ot Vrat, şi preotul Ion ot
Sfîntul Neculai, şi preotul Neculai ot Sf(întul) Neculai sîn preotul Vasile Tropa, şi
Grigori Căpăţînă şi alţi oameni, cari mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru mai mare credinţa, m-am şi iscălit.
tf Mc, A O T M O ) 7236<1728>REN(A)p(Ve) 23.
Petrachi biv călăraş1; Neculai sîn lui Petrachi H C K A A .
 Popa Neculai; popa Ion m-am tîmplat; şi eu, Vasile crav(eţ) zet Petrachi; şi Irina.
soţu lui Vasile, fala lui Tofan, am pus degitul ca să fie de mare credinţă'; popa Costandin
ot Sf(întul) Neculai; Gligori Căpăţînă zet Tropi 1 .
Icrei Theodor ot Vrat am scris zapisul cu zisa lui Petrachi şi m-am şi iscălit.

1818 iuni 20 d(i)ni. Posleduit, Vasile Danu <m.p.>.

Arh. St. Iaşi, Documente. DCCCXCI1/2. Copie.

1
Se menţionează locul amprentei digitale.

46 1728 (7236) ianuarie 30

Postolachi Morait vinde împreună cu fiul său Dumitraşco, cu cumnata sa. Mana, şi cu
nepoţii săi, Costantin şi Paraschiva, preotului Mihălache dc la Sf. Ioan din Măji o casă din Inşi. cu
30 de lei vechi.

t Adecă eu, Postolachi Morait, înpreună cu fiiul meu Dumitraşco, şi cumnată-mea

Mărie, şi cu nepotu-meu, Costantin, şi nepoală-me, Paraschiva, făcut-am zapisul nostru
la mîna molitvei sali preulului Mihalachi de la S(ven)tii Ioan şi a preutesci m(o)l(i)lvii
sale, Aniţei, precum i-am vîndut o casă cu loc cu tot, carea cas(ă) au fost a părintelui
mieu Dumitraşco Murait. O am vîndut m(o)l(i)tvii sale, drept treidzeci de lei vechi, ca
să-i fie m(o)l(i)tvii sale dreaptă ocină şi moşie şi preutesei m(o)l(i)tvii sale, şi cuconilor
molitfii sale, şi nepoţilor m(o)l(i)tvii sali, în veci neclălită.
Pentru aceea, nime din neamul nostru să n-aibă a să scula nici cu un feliu de
gîlceavă asupra preulului Mihălachi, căci că i-am întrebat pre toţi cînd i-am vîndut casa.
Iar locul casii cuprinde dispre soare răsare, din gardul Tomuleasă la vale pe lîngă
casa Iui Tudor bulbaşii pîn-în gardul bănariului şi alăturea cu gardul în sus pîn-în Uliţa
Măjilor şi din dosul casei alăturea cu gardul Tomii Alevra si alăturea cu locul ce au
vîndut Vas(i)lie Morait Tomii Alevra pîn-în Uliţa Măjilor, împreună şi căscioara cea
mică ce sa vinde cîrşmă, şi din căscioară spre gardul bănariului doi stînjeni.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi preuţi carci mai gios s-au
iscălit, ca să s(e) ştie.
Şi eu, pentru mai multă credinţă, m-am iscălit.
Leat 7236 <1728> ghen(arie) 30.
t fÎ3, H C K D A , I I O C T O R T A K H M O P D H T <m.p.>; t Dumitraşco Morait H C K A A <m.p.>;
t Mărie Muraituie 1 ; t Paraschiva s(î)na Mărie 1 ;
Sandul Alivra <m.p.>; Ion Arghir, martur <m.p.>; Savin Arghir, martur <m.p.>; t
A3, epen AtfnaujKO, m-am tîmplat <m.p.>; iermonah Naftanail dichiu Rad(o)vschii
<m.p.>; t Tudor biv căp(i)tan'; t A 3 , n o n a nanaHT-FE W T EtukAenYe <m.p.>; t Ioan
Drăgoiu <m.p.>,
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 7236 <1728>
ghen(arie) 30. No. 9.
Arh. St. laşi, Documente, DCCXIV/13. Orig., hîrtie difolio (32,2 x 21,6 cm.), cerneală neagră, trei
amprente digitale.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. I (1921), p. 99, nr. XXVI (text
după o copie defectuoasă din sec. XIX).

1
Amprentă digitală.
47 1728 (7236) februarie

Aniţa M ă n i o a i a d ă r u i e ş t e fiului său Ncculai o pivniţă cu loc <în T î r g u l d e S u s > .

t Un zapis de la Aniţa Mănioaie, din l(ea)l 7236 <1728> fev(ruarie), scriind tot
pre această pivniţă cu loc cu tot1 precum o au dat-o la ficiorul său lui Neculai, şi alţii din
feciorii ii să n-aibă treabă.
Arh. St. laşi. Ms. nr. 1855, I". 98v. Re/.. într-un „catastih de toate moşiile dumisale Toader Păladi vel
vistiernic) ...", scris în 7254 <1745> sepl(cmvrie) I de Vasilc Buhăiescul fost mare pitar.

1
din Tîrgul de Sus.

48 1728 (7236) martie 1

Gligoraş, soţia sa, Aniţa, şi fiii lor dau lui Pascal n e g u s t o r un loc dc casă de lîngă biserica
Curelari în s c h i m b u l altui loc dc casă.

Adică eu, Gligoraş sîn Măricuţii, dat-am zapisul meu la mîna dumisali
giupînului Pascal neguţitorul precum, de nime silit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie,
ne-am învoit cu soţul meu Aniţa şi cu feciorii mei şi am schimbat un loc de casă al
meu de la părinţi, care este dreaptă cumpărătură de la Irina femeia lui Istratie cel
Şcop; şi acel loc este lîngă biserica Curălarilor şi să hotărăşti cu locul casei giupînului
Pascal cupeţ, care mai sus se însemnează. Deci dîndu-mi dumnealui un loc de casă cu
un bordei, care este danie dumisali giupînului Pascal de la Tudora călugăriţa, fata lui
Gheorghie, cu zapis de la mîna călugăriţei, i-am dat şi eu o bucată de loc, jereaşte
casei mele cei vechi, despre giupînul Pascal, ce să hotăre cu locul dumisali, şi am pus
şi pietre pin colţul gardului dumisali a lui Pascal şi sînt pari bătuţi. Deci i-am dat acest
loc dumisali să-i fie dreaptă ocină şi moşie dumisali şi giupînesei dumisali, în veci; şi
nime din feciorii mei să nu să scoale a strica această tocmală ce am făcut eu cu
dumnealui, căci am dat loc pentru loc, care mai sus se însemnează.
Pentru această ani dat această scrisoare la mîna dumisali să-i fie de bună
credinţă.
Şi la această tocmală a noastră s-au prilejit mulţi oameni buni şi uliceni, care mai
gios să vor iscăli; pentru credinţă am şi iscălit.
V(ă)let 7236 <1728> mart 1.
Eu, Gligoraş sîn Măricuţii, HCKAA şi am schimbat cu voie me; eu, Aniţa soţu lui
Gligoraş; Ion sin Gligoraş; Niculai sin Gligoraş 1 .
Eu, Preotul Panaite ot Curălar(i), H C K A A ; eu, Ioan zet popa Tărîţă ot Curalar(i),
martor; eu, preut(ul) Lupul, martur.
Arh. St. Iaşi, Documcnte, DCCCLXXII/. Copie în Condica de „documentele caselor din Iaşi şi altor
acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", scrisă în prima jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 129-130, nr. XXXV (aceeaşi
copie).

1
Se indică locul amprentei digitale.
 T o a d e r Stîrce v o r n i c d c gloală c e r c c t e a z ă stricăciunile f ă c u t e dc vilele lui Ianăş u n g u r în
viile d c la C o p o u ale lui V a s i l e d o b o ş şi ale lui M a n o l e hotărînd ca primul să-şi mute odaia şi să le
d e a c e l o r d o i cîte 150 d e v e d r e d e vin.

t Precum ne-au poroncit mărie sa vod(ă) de la luminat Divanul mării sale ca să

alegim o ispaşie de o vie a lui Vas(i)lii doboşul ce-au avut la Copou; şi puindu-ş(i) Liţă
ficiorul lui Ianăş ungurul odaie în coastel(e) viei lui Vas(i)lie au stricat gardul şi au întrat
vitel(e) în vie şi i-au făcut multă pagub(ă), i-au strîcat viţa viii toat(ă); care am socotit că
pre puţină roadă va da într-acestu timpu.
Deci, aşe i-am socotit şi i-am aşedzat, cu voie lor: să-i de Liţă ficiorul lui Ianăş lui
Vas(i)lie doboşul în toamnă 150 vedre de vin şi să-ş(i) ţi£ Vas(i)lie vie să o lucredză
cum a sti.
»

Aşijdiril(e), am mai socotit şi pentru o vie a lui Manol(e) ficiorul Ioanii, 2

pogoane iar acolo, alăture cu vie lui Vas(i)lii doboşul; şi iar i-au întrat vitel(e) în vie şi
i-au strîcat vie, fiind viile neîngropate. Iar am socotit să-i de şi lui Manol(e) iar 150
vedre de vin în toamnă.
Şi aşe s-au învoit şi ei şi s-au aşedzat dinainte noastră, a vornicilor dc poartă. Şi,
de credinţă, am pus pecete Porţii domnului, să s(e) ştie.
Şi odaie să-ş(i) mute de aemu înnainte de acolo.
tf Mc, <\(*k)T(O) A\apT(Ye) ei*.

fi3, TwdAep CT'HPHH BOP(MHK) PAOT(MVM), HCKAA <m.p.>.

Arh. St. Bucureşti, A. N., MDXX/8. Orig., hîrtie (18,8 x 15,7 cm.), cerneală cafenie, sigiliu în aceeaşi
cerneală, rotund (3 cm. diam.), al Porţii domneşti, avînd, între braţele unei eruci, inscripţia: ,,P(c)ctS(tea)
P(o)rţ(ii)", iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718'.

1
Cifră neclară în aproape toate impresiunile sigilare, din care cauză a fost citită dc editori fie 3, fie ti.

50 1728 (7236) aprilie 15

T o m a , fiul lui D i m a b ă c a n d i n Iaşi, v i n d e lui E n a c h i Saul o casă cu loc şi cu g r o a p ă dc

pivniţă d e l î n g ă b i s e r i c a C u r e l a r i , cu 9 2 d e lei.

t Adecă eu, Toma feciorul Dimei bacalului din tîrgu din Iaşi, scriu şi mărturisesc
cu acest adevărat zapis al meu, de nime silit, nici asuprit, ci de a me bunăvoie, am vîndut
a noastră dreaptă ocină şi moşie, o casă aice, în tîrgu în Iaşi, lîngă biserica Curălarilor, cu
tot locul cît iaste ograda şi cu groapă de pivniţă şi coşuri de piatră. Aceasta am vîndut-o
lui Ienachi Saulii, drept 92 lei, bani noi; şi mi-au făcut plata deplin în mîna mea; care
această casă a fost a părintelui meu, a Dimei, şi au fost dat-o danie nepoatei sale Maria,
pe care au fost măritat-o după Ieni Cacule, iar după moartea lui Ieni Caculei s-au sculat
seminţiile lui şi au fost vîndut-o lui Vasilie Buhăiescu diacul de camară şi apoi Vasile
diacul au vîndut-o lui Toader neguţitorul, cumnatul lui Adam.
Deci eu, văzînd că se înstreinează moşie a părinţilor mei, n-am lăsat să o cumpere
alţii şi am luat aceşti bani cu dobînda lor şi am întors banii lui Toader neguţitorul cît au
fost dat lui Vasilie diacul şi l-au dat toată giudecata rămas să-şi ia banii şi să lipsască din
casă. Şi, luîndu-şi banii, au lipsit din casă şi eu, cu bunăvoia mea, am vîndut-o lui
Ienachi Saulii, drept acei bani care scriu mai sus, ca să-i fie de la mine dreaptă ocină şi
moşie neclintită şi neruşiită, în veci.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, mahalagii şi alţi megieşi,
care mai gios s-or iscăli.
Şi eu, de credinţă, am iscălit.
Şi eu, Dumitraşcu Muşte diacul de camară, am scris cu voia Tomei.
Leat 7236 <1728> aprii(ie) 5.
Toma Dima de la leş H C K A A ; Neculai sin Dima H C K A A .
Ilie H C K A A ; t Duca seimen agescu, martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXI1/6. p. 7 - 8 (f. I7r.-v.). Copie din prima jumătate a sec. XIX în
Condica dc „documentele caselor din laşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".

EDIŢII: Ghibănescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 114, nr. VI (aceeaşi
copie); idem, Başoteştii şi laşii, în aceeaşi revistă, fasc. 8 (1930), p. 149 (re?, dezv.).

51 1728 (7236) aprilie 25

A l e x a n d r u , ispravnicul lui Iordachi C a n t a c u z i n o m a r c spătar, v i n d e Iui G h e o r g h i ţ ă P o t l o g
dc la Vistierie o casă cu loc şi cu pivniţă de piatră dc p e Uliţa F e r e d e i e l o r din Iaşi.

t Adică eu, Alexandru ispravnicul dumisale Iordachi Cantacuzino vel spătar, scriu
şi mărturisăscu cu cestu adivărat zapis al meu precum am vîndut a mea dreaptă ocin(ă) şi
moşie, o casă cu loc cu tot şi cu pivniţ(ă) de piatră şi cu toate cu cîte să văd făcute de mine
pin pregiurul casii, am vîndut-o dumisale lui Ghiorghiţ(ă) Potlog de Vistierie dreptu 100 lei
băluţ(i),care casă o am făcul-o eu din temelie precum să vede. Şi acel loc de casă au fost a
Mitropolii, şi Ghidion mitropolitul l-au fost dăruit lui Dumitraşco cămăraşului de izvoade,
iar Dumitraşco 1-a datu popii lui Gavril, şi popa Gavril mi-au vîndut mie; care cas(ă) iaste
pe Uliţa Feredeilor din sus de casăie dumisale Gavril vel log(o)fat şi pîn-în locul îi
Peveţoaie; şi mai iaste o căşcioar(ă) pre acestu loc a unii babe, a Telegăriţii, de-a vre s-o
las(e) să şad(ă), de n-a vre, cum îi va fi voie, locul iaste tot vîndut de mine, tot, fiindu dator
dumisale giupînului din văcăritul Putnii c-o som(ă) de bani; şi neavîndu de unde să-i dau,
am vîndu<t>' casa şi mi-au datu toţ(i) banii deplin întru rnînule mele. Deci şi dumisale încă
să-i fie ocin(ă) şi moşie în veci, dumisal(e) şi giupînesii şi cuconilor dumisale; şi pre zapisul
meu să fie volnec a-ş(i) face şi ispisoc domnesc.
Şi cine s-au tîmplat la tocmala noastră, boieri mari şi mai mici şi megieş(i), s-au şi
iscălit.
Şi eu, încă pentru mai mare credinţa, m-am iscălit.
L(ea)t 7236 <1728> ap(rilie) 25.
Alexandru văt(av) H C K A A <m.p.>.
t rewpru A\HTponoAHT G^ABCKHH <m.p.>.

t fleAHAcVe e n u c K o n P O M A N C K H <m.p.>.
Iordachi Catac(u)z(ino) vel spat(ar) <m.p.>; t Enachi biv vist(iernic) <m.p.>; Ion
Nacul log(o)f(ă)t ot Vist(ierie) <m.p.>; Vasilie <m.p.>; Ursul ot Visl(ierie), martur
<m.p.>; Toader ot Vist(ierie), martor <m.p.>; t Ion Cazimir post(elnic) <m.p.>; Neculai
ot Vist(ierie) <m.p.>; Ştefan Hîrjeu ot Vist(ierie), martur <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de cas(ă) cu loc cu tot la
Rîpa Peviţoaie.
 Arh. St. laşi, Documente, DCCX1V/K. Orig., hîrtie difolio (31 x 19,7 cm.), restaurat, cerneală neagră
(semnătura episcopului de Roman, cu cerneală cafenie).
EDIŢII: Pr. C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin". An. VII (1919), p. 5 (orig.). şi p. 12. nr. X
(rez., cu luna greşită: septembrie, într-un izvod de acte din 1835 mai 7); M. Costăchescu. Documente, în
„Ioan Neculce", fasc. 5 (1925). p. 162, nr. LVI1I (copie din sec. XIX).

:
Omis.

52 1728 (7236) aprilie 29

I o a n a v o r n i c e a s a , soţia lui G h e o r g h i ţ ă fost v o r n i c de poartă, v i n d e î m p r e u n ă cu fiul şi
fiicele ei o casă d i n Iaşi, cu 2 9 de lei.

t Adică eu, Iona vorniceasa vornicului Gheorghiţă, ce-au fost vornic de poartă,
soră Mîrzăi armaşului, şi înpreună cu fiul mieu Toderaşco şi înpreună cu hiicile meii.
Mărie şi Ilinca, şi Gheorghie, nepot Mîrzăi, scriem şi mărturisim cu adevărat zapis al
nostru la mîna dum(i)sali lui Toader s(î)n lui Vasilache Dămian, precum, de nime siliţi,
nici asupriţi, ce de a nostră bunavoe, am vîndut a nostră casă, care este cu locu ei, casa
au fostu noa rămasă de la Ghiorghiţă vornicul, soţul Ionei şi tat(a) Anai, drept 29 lei.
bani noi; şi dumnialui ni-au dat banii deplin în mînule noastre. Deci să fie dum(i)'sali
drept ocină şi moşie în veci şi cuconilor şi giupînesăi dum(i)'sale.
Şi la astă tocmală a nostră s-au tîmplat mulţi omeni buni şi boeri şi mahalagii, care
mai gius 2 s-au iscălit. Şi, pentru credinţa, ne-m pus şi degetele şi am dat şi zapisăle cele
vechi.
V(ă)l(ea)t 7 2 3 6 <1728> ap(rilie) 29.
Iona vorniceasa; Toderaşco s(î)nă Ionii; Ilinca fata Ionii; Mărie fata Ionii.
Eu, Vasile Voicu armaş zet Trilei, martur; Ghiorghieş s(î)n Iui Mihălache; şi eu.
Andrei Pădure, martur.
Şi eu, Mihălache Măţăcuş, am scris zapisul cu zisa Ionii vornicesă şi a lui
Gheorghie s(î)n lui Mihălache frate Mîrzăi şi Ionii.
<Pe v e r s o : Zapis de la Mîrză vornic pe loc de casă din Eşî, preutul Ioan Banul.
<Altă scriere, mai nouă>: Pentru o casă a vor(ni)c(ului) Ioan Mîrză ce-au vîndut-o
lui Toader şi Iui Vasile Damian. 7237 ( s i e f ) ap(rilie) 29.
După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. 1, fasc. 2 (1922), p. 272, nr. CX1I. Text
după orig.

Arh. St. Iaşi, Fond M, Costăchescu, 1265, voi. !, p. 514-515, 211/5 (transcriere de M. Costăchescu
după orig. (1921).

1
Parantezele lui M. Costăchescu.
2
Aşa în orig.

53 1728 (7236) mai 1

A l e x a n d r u i s p r a v n i c se a n g a j e a z ă să a c h i t e d o b î n d a b a n i l o r ce îi va î m p r u m u t a p e n t r u el
G h e o r g h i ţ ă < P o t l o g > s p r e a plăti o d a t o r i e la Vistierie.

t Eu, Alexandru ispravnicul dumisale lui Iordachi Catacuzino, facem şt(i)re cu

cestă scrisoare a m e a la mîna dumisale lui Ghiorghiţi de vist(ierie) pentru casa mea de
aici, din Iaş(i), care cas(ă) agiungîndu-m(ă) pe mine nevoie că răm(ă)sesăm dator Ia
Vistierie c-o somă de bani şi de altă neavîndu eu di ce mă apuca, de mare nevoie mi-am
vuulul casăle mele pentru optuzăci de lei noi dumisale; şi nepriimindu-1 megieşi,
dum(nea)lui vel log(ofătul) fiindu dum(nea)lui mai aproape, pentru nevoie mea
dusu-m-am la dum(nea)lui vel log(ofăt) dum(nea)lui să-m(i) dea banii şi să lipsască
Ghiorghiţi. Iar dum(nea)lui vel log(ofatul) au dzis că mi-a da 30 de lei, mai multu n-a
da; iar de dau alţii mai multu, acelora să vîndzu. M-am rugat de vrem(c) ce nu-m(i) da
preţul să s(e) iscălească în zapis; dum(nea)lui n-au vrut nici să s(e) iscălească, Ghiorghiţi
nu vre iar să cumpere, dzicîndu că ban(i) ai săi n-are şi va să ia bani cu dobîndă şi poate
mîni-poimîni să-i de banii înapoi şi să-1 scoată din cas(ă); iar de-i voi face un zapis la
mîn(ă) într-acesta fel, că de-i va lep(ă)da dumnalui banii mai pe urmă să portu eu başul
banilor pe cît s-ari zăbovi banii.
Deci eu aşea mi-am căutat a-i face zapis: eu să-i dau başul banilor precît s-ari
înlîrzie această vrem(e), dar iar gîndescu că voi avea şi eu dreptate de la doninu, că
dumn(ea)lui preţul nu mi-au dat, nici eu mă plătiem cu cît îm(i) da dumn(ea)lui.
Şi, pentru credinţa, m-am iscălit.
L(ea)t 7236 <1728> mai 1.
Alexandru văt(av) H C K M <m.p.>.
Arh, Sl. laşi. Documente, DCCXIV/9. Orig., hîrtie (19 x 15,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII; Pr. C. Bobulescu, Documente, în ..Miron Costin", An. VII (1919), p. 5 - 6 (orig.), şi p. 12. nr.
7 (re/, dinir-un izvotl dc acte din 1K35 mai 7); M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce". fasc. 5
(1925), p. 162, nr. LIX (copie).

54 1728 (7236) mai 1, Iaşi

H o t a r n i c a unui loc dc d u g h e n i şi de tcasc de pe Uliţa H a g i o a i c i al lui C h i r i a c c r o i t o r
î n t o c m i t ă dc vornicii de poartă T o a d e r Stîrce, T o a d e r C u j b ă şi A n g h c l a c h i .

t Precum ne-au poroncit noaă vornicilor de poartă dumnealui Gavril Miclescul

vel log(o)i'(e)t ca să mergem în capul Podului Hagioaie să alegem un loc de dughene şi
de teascu a lui Chiriiac croitoriul, ficiorul lui Mih(ă)il(ă) croitoriul, care aceste locuri
sint peste uliţă, de la vale de casăle Tudiroaie care să hotărăscu cu locul lui Boghirlan,
iar din gios să hotărăscu cu locul lui Năstas(e) băcalul, iar în fundul ogrăzii să hotărăşte
cu locul lui Toader Stredzăscul; şi am pus un stîlpu de piatră în colţul ogrădzii
Stredzăscului, şi din stîlpul acesta ce-i în colţul ogrădzii Stredzăscului spre soare răsare
în dreptu am pus altu stîlpu de piatră dreptu dugheana lui Năstas(e) băcalul; şi de la
acesta stîlpu drept la deal asupra Uliţei Hagioaie am pus altu stîlpu de la vale de casăle
Tudiroaie, în margine Uliţei Hagioaie; şi de acolo pînă în locul lui Boghirlan s-au pus
altu stîlpu de piatră, iar în fundul ogrădzii din sus, unde să hotărăşte cu locul lui Ştefan
Ganea, s-au pus altu stîlpu de piatră.
Şi aşe am socotit ş-am hotărît înpreun(ă) cu oameni buni megieş(i), anume:
preotul Badiul de la biseric(a) de la vam(ă), şi Chiriiac Butuc, şi Măricuţa fata lui Isac şi
Măriia Mih(ă)ileas(a). Şi pe cum au ştiut aceşti oameni cu sufletele lor c-au înblat locul
aşe am hotărît; şi, pentru credinţa, am pus şi pecetea Porţii şi am şi iscălit, şi aceşti
oameni ş-au pus degetele, cu cine s-au mai tîmplat, să-i fie de credinţă.
Iar pentru o hrubă a lui Năstas(e) băcalului care s-au găsit săpată pe supt locul lui
Chiriiac, aşe au socotit dumnealor boierii cei mari: să-i dea Năstas(e) chirie Iui Chiriiac
pe cît s-ar afla c-au săpat pe supt locul lui Chiriiac; iar nedîndu-i chirie, să-i astupe
Chiriiac hruba. Aceasta scriem.
te7 Iflc, A ( - F C ) T ( O ) 3 C A S A\DH D".
X

t Vornicii glotnii 1 :
t fl3, ToA(e)p GT'hpMH BoptiHK rAOT(nm), HCKitA <m.p.>; t Tc>A(e)p Ktfasr.'h
BOp(HHK) rAOT(nVn) HCKdrt <m.p,>*, t fllirGAdKH BOpHMK rAOT((mt) HCKitA <m.p.>.
Eu, Ghiorghi Strahoţchie pisar, martur <m.p.>: t Gligoraş Mihalcea, m a r t u r ; t
Costantin, sluga dumisal(e) Sandului Slurdzii vist(iernic), martur 2 ; t Chiriiac Butuc,
martur 2 ; t Măricuţa fata lui Isac, martur 2 ; t Măriia Mih(ă)ileas(a), martur 2 .

t Iar după hotărîtura ce-am hotărît întîi noi, vornicii de poartă carii sîntem iscăliţi
mai sus, apucîndu-s(e) Petrea Alevra cu gîlceavă asupra lui Chiriiac pentru locul lui
Boghirlan, puind pricini că i-au împresurat din locul lui, deci iarăşi, de iznoav(ă) am
mărsu acolo, la mahala, şi am chemat pe Costantin Tuduori şi pe Petre Alevra şi alţi
mahalagii bătrîni şi am măsurat locul lui Chiriiac din faţă, la uliţă, cum i-au scris
zapisăle, loc de 3 dughene, care fac zăci stînjeni în frunte, şi s-au pus piiatră la uliţă cît
au cuprinsu locul lui Chiriiac şi s-au lăsat şi loc de poartă locului Petrei şi cît i-au venit
locul Petrei i s-au lăsat şi s-au pus piiatră den dos cum s-au venit, şi din faţ(ă) cît ţin(e)
locul lui Chiriiac; şi aşe au priimit şi Petre Alevra şi cum s-au stîlpit.
Şi, de credinţă, am iscălit şi s-au pus şi pecete Porţii.
Şi eu, Dumitraşco Muşte diiac de cămar(ă), am scris.
ti IflC, A(-FC)T(O) X 3CÂ6 DB(RVCT) "?.

t Costantin Tud(o)ri, martor <m.p.>; fl3, ToAep Ctt»ph6 Bop(miK) rAOT(m'H),

H C K D A < m . p . > ' ; f Mihălachi Părău vornicul <m.p.>; popa Ion ot Sfeti IIii, martur <m.p.>;

Toder Loghin pîr(călab), martur <m.p.>; Măc{ă)rescul <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m o : Hotarnica locului casălor; 7236
< 1 7 2 8 > maiu 1; No. 7.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CX1/13H. Orig.. hîrtie dit'olio (31,2 x
19,4 cm.), filigran, sigiliul rotund al Porţii domneşti, în cerneală neagră, cu legenda între braţele unei cruci:
,,P(e)cd(tea) P(o)rţ(ii)", avînd dedesubt anul 171K.

' Urmează sigiliul Porţii domneşti.

2
Amprentă digitală.

55 1728 (7236) mai 12, Iaşi

Paisie, e g u m e n u l M - r i i R ă c h i t o a s a , v i n d e lui S a n d u l S t u r z a m a r c vistiernic nişte c a s c dc pe
U l i ţ a F e r e d e i e l o r d i n Iaşi.

t Adecă eu, Paisie arh(i)m(andrit) şi egumen de la mănăstire Răchitoasa, care am

venit de la svînta mănăstire Va[r]topedul, care este hramul Svintei Blagoviştenii
Bog(o)rodiţa, ce este la Sveta Gură, care închinîndu-să mănăstire Răchitoasa svintei
mănăstiri Vatopedul, viind eu egumen la Răchitoasa, toate cîte au fost moşii, bucate,
ţigani le-au dat ctitorii aceştii mănăstiri în sama me împreună cu alte moşii; datu-mi-au
şi nişte casi în tîrgu în Ieş(i), care casi sînt pe Uliţa Feredeilor, alăture cu casile a
răpousatului Ion Buhu.ş hatm(an). Şi aceste casi au fost a răpousatului Ilie biv vel
spăt(a)r; pentru aceste casi socotind că svintei mănăstiri, Răchitoasii, nici de un folos
nu-i sînt, căci tot gazdă de oaspeţi de le-au stricat şi le-au răsîpit. Şi sfătuinu-mă şi cu alţi
fraţi care sînt tot a sfintei mănăstirei Vatopedului, socotit-am că mai bine este şi mai de
folos să să vîndă şi-ntru acei bani să fie agiutori pentru datorie mănăstirei ce vechi, care
am găsit-o. întrebat-am şi pe tilorii noştre şi dum(nea)lor încă aşa au socotit toţi: că aşa
este mai bine şi mai de folos să să vîndă şi aşa scosu-le-am la vînzare; şi aflîndu-să
cumpărători dum(nea)lui Sandul Sturza marele vist(ie)r(nic), fiind dum(nea)lui şi răzăş
de pe casile ce au cumpărat de la răpousatul Ioan Buhuş hatm(an) şi fiind şi de neamul
ctitorelor noştre, ne-am tocmit şi ne-am aşăzat cu dum(nea)lui şi i le-am vîndut drept ...'
lei; şi ne-au dat dum(nea)lui toţ(i) banii deplin în mîna me.
Drept acee ca să-i fie dum(i)sale de acum dreaptă ocenă şi moşie neclătit nici
odinăoară în veci, dum(i)sale şi fiilor dum(i)sale şi a tot rodul ce l-ar alege Dumnezău a
dumisale.
Şi la această tocmală, mulţi boieri mari de cinste care mai gios s-au iscălit.
Şi eu, pentru mai mare credinţi, m-am iscălit înpreună cu alţi fraţi de la svînta
mănăstire Vatopedului şi am pus şi pecete svintei mănăstiri 2 .
tf IfTc, A 6 T ( O ) 3 C A S IWDH ST.
X

Arh(i)m(andrit) de la Vatoped şi eg(u)m(en) de la Răchitoasa adeverezu;

Athanasie igumenu; Ioan eg(u)m(en); Theofan adeverezu.
Darie Donici vel vor(ni)c, marl(or); Costachi hatm(an); Iordachi pit(a)r; Toader
Paladi biv vist(iernic).

S-au poslcduit. Iordachi Poliz (?) pah(arnic) <m.p.>.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCVII/79. Copie într-o condică
din prima jumătate a sec. XIX (fost Ms. rom. nr. 3316, p. 191-192, nr. 15), secţiunea „Scrisorile casilor din
Ieşi".

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 69-70. nr. XVI (aceeaşi
copie).

' Loc liber în copie.

:
Urmează menţiunea copistului: „L(ocul) p(eccţii) m(ă)n(ăstirii)".
J
Neclar.

56 1728 (7236) iunie 20

S a n d a , sora lui Ion < N e c u l c e > fost h a t m a n şi a Măriei, arată că i s-a f ă c u t n e d r e p t a t e d e
către accştia la î m p ă r ţ i r e a averii părinteşti.

însămnare pentru nedreptate ce am avut de cătră frate-mieu Ion hatmanul şi de

căyă cumnatu-mieu Ştefan Luca logofătul pentru moştenire frăţască ci ne-au rămas de la
răpoosaţii părinţii noştri, cum arată în gios anume.
Iunie 20, let 7236<1728>.
Căsătorindu-să şi frati-miu Ion hatmanul şi soru-me Mărie pînă au fost maica
noastră cu zile, cu toată cheltuiala casăi, după cum s-au căzut, încă la soră-me Mărie au
vîndut maică-me mult mărgăritariu şi un lanţu iar de mărgăritariu pentru cheltuiala
nunţii, făcînd nunta cu mari cheltuieli şi cu zăstre şi dintr-ale casăi şi din dobitoace de tot
feliu şi, rămîind eu mai mică în casă maică-me, n-au vrut frati-meu hatmanul şi
cumnatu-mieu Ştefan logofătul să fi aşteptat pînă cînd m-ar fi căsătorii maică-me şi cu
dumnealor dinpreună, precum şi pre dumnealor, şi apoi să fi înpărţit sălile şi altile ce
ne-ar fi mai rămas părinteşti, ce frati-mieu hatmanul şi cu cumnatu-mieu Ştefan Luca
logofătul, făr(ă) de ştire maicăi noastre, fiind cu cu maică-me la Prigoreni. iar dumnealor
în Ieşi, precum au vrut şi ce le-au plăcui au luat dumnealor, iar ce au fost mai proaste,
adică giumătăţi de sat şi celi ce au fost mai fără de venit, mi le-au aruncat în parte me,
nefiind eu de vîrstă.
Şi, dacă au aliat maică-me pentru înpărţala sălilor ce-au făcut dumnealor, mare
ceartă au avut cu dumnealor, zicîndu-le că ci n-au îngăduit pînă mă voiu face cu mare. să
fi vîndut din moşii şi dintr-altile ce ar fi mai fost, să mă fi căsătorit şi pe mine cu zăstre
şi cu cheltuieli, precum au cheltuit şi cu dumnealor, şi apoi ce ar fi rămas să fi înpărţit pc
fraţi, după cum iaste şi cu dreptate. Şi nici răposatul Iordache Rosăt vornicul n-au fost
vrîndu să iscălească foile care le făcusă frati-mieu şi cu cumnatul mieu de înpărţala
satelor, zicînd că nu iaste cu cale, nefiind eu de vîrstă şi nefiind de faţă.
Iar dumnealor au răspunsu că au lăsat satu cu vecini, anume Groznini 1 , sat întregu,
să fie a maică-me, afară de părţile frăţeşti, şi, după moarte maică-me, mi-1 vor da iar mie.
Şi singură dumneaei răposata maică-me mi l-au lăsal mie la moarte, precum ştie pre bine
frati-mieu. Ion hatmanul, şi nu va pute tăgădui, nici carte de blăstăin nu va pute priimi
de svinţie sa părintele patriarhul că nu iaste aşa; şi acum iar frati-mieu hatmanul au pus
mîna pi ele de le stăpîneşte.
Şi au rămas mamii, parte dumisale, un lanţ de aur ca de taleri 500 şi un inel cu
zmarandu pre mare, cît, de mare ci era, îi zice că iaste ochiu de bou, şi au rămas cu 100
de stupi, şi oi şi rîmători şi tot dumnealor au luat, iar mie nici rîmători, nici din oi nu
mi-au dat nimică, precum au dat suroră-me Măriei, şi acum mă scot şi datoare: zic că au
cheltuit la nunta me. Fiind şi o părechi de brăţeli de aur pre mari, dintr-o brăţări au făcut
suroră-me Măriei o păreche de braţeli, iar dintr-o brăţare au rămas să-mi facă frati-mieu
mie iar o păreche de brăţeli, precum au făcut suroră-mi Măriei, şi au rămas ace brăţară la
dumnealui, şi mie nu mi-au dat pentru dînsa nemică, nici mi-au făcut brăţeli, precum au
făcut suroră-me Măriei.
După înpărţala sculelor şi a altora ce au fost rămas de la părinţi, în alte scule ce
mi-au dat, precum au vrut dumnealor, mi-au dat şi un ineluş mai bunişor cu zamfir
galbăn, iar bade, frati-mieu, la nunta dumnealui mi l-au luat din deget şi mi-au dat altul
inel mai prostu cu zamfir albastru, zicînd că, după nuntă, mi-1 va da iarăş(i); şi pînă
acum nu mi l-au dat, ci au rămas iar la dumnealui.
Morile din Slobozie de la Muntenii din gios de Tîrgul Frumos, însă doao roate şi
locul casălor din Iaşi, unde s-au făcut cumnatu-mieu casă, sînt ale tălîne-mieu; si
? * » '

stăpîneşte cumnatu-mieu Ştefan şi moara aceea şi locul casălor şi mie parte nu mi-au
făcut dintr-însăle.
Şi au mai fost nişte scrisori ale tălăni-mieu de nişte livezi d'6 la Socola si de la
Roman şi dintr-alte părţi, şi toate scrisorile aceli, cu săculeţe cu tot, mi le-au luat
cumnatu-mieu Ştefan şi le stăpîneşte toate, nefăcîndu-mi nici o parte.
Şi au fost cîteva cărţi greceşti ale tătăni-mieu, fiind tată-micu om spudeos, precum
îl ştie toţi, şi le-au dat la Safta Căpşoai de le-au dat la soru-me Mărie. Şi, cînd am trimis
să mi le de, n-au vrut cumnatu-mieu, zicînd că le-au dat nu ştiu cui! Şi n-au avut nicio
treabă cu dînsele.
42
 Şi un covor di cele mari de Ţarigrad de pat şi un inel de aur cu pecete săpată de
matostat, mi le-au luat iar cumnatu-mieu. Şi am dat la cumnată-me o cămeşă femeiască
de 6 bucăţi de sîrmă să o de la cusătoare în Ieş(i) şi, după moarte suroră-me, mi-au luat-o
cumnată-mieu Ştefan. Şi o oglindă mare mi-au luat iar cumnatu-mieu Ştefan.
<Pe verso, scris de altă mînă>: Cind au fost Ion Neculce hatman, Ştefan Luca era
vist(ernic), iar nu logofăt, şi sora lui Ion Neculce nu s-au putut a nu şti ce boierie ave
cumnatul său. Aceasta întîi dă pricină de a nu fi adevărată hîrtia aceasta a Sandii chiar.
<Dedesubt, cu caractere l a t i n o : Plicu I, No. 6.
Arh. St. Bucureşti, Fund Bibi. Acad. Rom., Dt>cuniente istorice, CXX/105. Copie din prima jumătate
a sec. XIX.
EDIŢII: Iulian Marinescu, Documente relative la familia Neculce, în „Bul. Com. Ist. a României",
voi. IV (1925), p. 61-63, nr. 26 (aceeaşi copie).

1
în Ioc de: ,,Gro/.inţi".

57 1728 (7236) iunie 21

A l e x ă n d r a c h i C a n a n o s fost c o m i s î m p r u m u t ă dc la G h c o r g h i j ă P o l l o g 3 3 d c Ici noi p e n t r u
a-şi r ă s c u m p ă r a casele din Iaşi.

t Adică eu, Alixăndrachi biv comis, făcut-am zapisul meu la mîna dumisale lui
Ghiorghiţ(ă) Potlog ot visterie precum să s(e) ştie că dumn(ea)lui mi-au făcut bine cu 33'
lei noi', care bani am dat dumisale lui Ion hatmanului de mi-am răscumpărat casăle di
aicea din Iaş(i), care le-au fostu vîndut călugării de la m(ă)n(ă)stirea Neamţului. Deci eu
m-am apucat ca să-i dau banii dumisale pînă în trii luni; iar nedîndu banii la dzi ca să-i
de şi dumn(ea)lui la turci, di undi i-au luat, iarăş(i) am făcut aşedzare cu dumn(ea)lui ca
să-ş(i) ia casăle aceste cc le-am răscumpărat, fiind dumn(ea)lui răzeş mai apropi lîngă
mine. Iar de n-aş da banii şi aş puni pricină şi pentru casă să fie volnic dumnealui a mă
scoale din cas(ă) şi Ia ce giudecată aş merge să fiu de ruşine.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat şi alţi boieri cari mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Şi pentru acestu bini ce mi-au făcut dumn(ea)lui di mi-au aflat bani la nivoia mea
dîndu-i banii la dzi, aşe m-am adivirit ca să-i dau şi o bucăţe de loc din gardul dumisale
la deal din locul casai mele. Şi, pe<n> 2 tru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7236 <1728> iunie 21.
Ai\,F-£,av5poc; K a v a v o q <m.p.> 3 .
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de cas(ă) de pe lîngă Rîpa
Peveţoaie.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 7237 (sic) iunie 21. No. 9.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/10. Orig., hîrtie difolio (18,5 x 15,8 cm.), filigran, cerneală
neagră.

EDIŢII: Pr. C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1 - 4 (ian.-apr.), p. 6
(re/..), şi p. 12, nr. 9 (re/., dintr-un izvod din 1835 mai 7); M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce",
fasc. 5 (1925), p. 163-164, nr. LXII (orig.).

' Completat de aceeaşi mînă pe loc liber.

2
Omis în orig.
-1 Alexandros Kananos <m.p.>.
 S o c o t e a l ă d e b a n i cc a chcltuit Ion < N e c u l c c > fosl hatman pentru casele dc lîngă Rîpa
Peveţoaiei ce lc-a c u m p ă r a t de la M-rea N e a m ţ .

Socoteala de toată cheltuiala ce au cheltuit dumnalui hatmanul Ion la casăie ce au

fosl cumpărat dum(nea)lui de la călugării ot Neamţu şi, după porunca măriei sale lui
vodă, au întors banii Alexandrachii, ginerile Piviţoaei, dum(i)sali hatmanului Ion, cum
scrie mai gios, şi ne-au rînduit pe noi, vornici de poartă, şi, precum am socotit, am
însămnat mai gios.
L(ea)t 7236 <1728> iuni 25.
30 lei 12 pot(ronici) cumpărătura, i-au dat bani Alexandrachii hatm(anului) Ion.
3 lei 4 pot(ronici) 1 baş, pe aceşti bani au rămas să-i de.
1 leu 6 pot(ronici) la ţiganii ce au rănit casăie în doo dzili, fiind pline de gunoi,
n-au dat bani.
1 leu 2 cară fîn de au acoperit casăli; 1 car prăştini.
1 leu 8 pot(ronici) 200 pari, cîte un ban parul.
1 leu 10 pot(ronici) 5 cară nuiele, cîte 30 bani carul.
1 leu 6 pot(ronici) Ia 6 liuzi ce au îngrădit gardul.
1 leu 6 pot(ronici) ce au cumpărat seînduri la divan şi la uşi.
1 leu unui meşter ce au făcut o portiţă şi la divan şi la ieşitoare.
8 pot(ronici) o gi£iy)ă_ctej^itojr£ ce au săpat 2 ruşi.
10 pot(ronici) pe 40 bîrne şi pe nişte seînduri de stejar ce-au podit ieşitoarea.
1 leu amnare şi şes(e) stîlpi la ieşitoare.
16 lei 10 pot(ronici) face toată cheltuiala precum am socotit noi ca să întoarcă
Alexandrachii dum(i)sali hatmanului Ion, fără cei 30 lei ce au dat pe cas(ă).
Deci, dum(nea)lui Alexandrachii au căzut la rugăminte la dum(nea)lui hatmanul
Ion de n-au mai ridicat; iertat 4 lei, 10 pot(ronici), iar 12 lei să aibă a-i da mîni
dimineaţ(ă) făr(ă) nici o pricină.
Şi cînd s-au tocmit această tocmală s-au tîmplat: Andrei Luca sulger, si Mihaiu
Ţirul şi Toader Tătarul, megieşi, şi la nimică n-au pus pricină. Iar de n-ar da dumisali
banii cum s-au apucat, să n-aib(ă) dum(nea)lui a-i ierta nici un ban, ci să-i de deplin; şi
s-au apucat cum că casăie altora nu le-a da, nici altora s(ă) nu le cumpără (sic!), făr(ă) cît
lui le răscumpără să şaz(ă). Şi cum s-au aşezat [învoit], am pus şi pecetea.
t Vornici 2 glotnii.

<Pe verso-ul filei a doua, scris de Ion N e c u l c o : Această cheltuială ce scrie

într-acest izvodu, cumpărîndu Gheorghiţi casăli de la Alexandrache s-au asădzat si cu
mine de mi-au dat 12 lei cheltuiala, car(e) alţi ce mai trec i-am iertat. Pentru credinţă am
iscălit. 7237 <1729> mai 15.
Ion biv hatman MCKAI\ <m.p.>.
<Mai jos, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Izvod de cîţi bani s-au cheltuit pe
cas(a) lîngă Rîpa Peveţoaie; ccompletat în prima jumătate a sec. XIX>: 7237 <1729>
iuni l 3 .
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/11. Orig., hîrtie difolio (29 x 10,2 cm.), cerneală neagră, sigiliul
rotund al Porţii domneşti (3 cm. diam.) aplicat în aceeaşi cerneală, cu legenda: P(e)cd(tea) P(o)rţ(ii). 1713.

EDIŢII: Pr. C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), p. 6 - 7 (orig. din Actele
Bisericii Lozonschi - Iaşi), şi p. 12 nr. 10 (rez. într-un „izvod de documenlurile casilor din leş de la mahalaoa
F-eredeilor den sus de Sv(î)n(iul) Gheorghi ot Lo/onsehi, lîngâ Rîpa Peveţoaii" din 1835 mai 7: M.
Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 162-163, nr. LX (orig., cu omisiuni şi luna
citită: iulie).

1
Neclar.
:
Sigiliul Porţii domneşti.
' Luna şi ziua scrise de Ion Neculce sînt greu dc descifrat.

59 1728 (7236) iulie 20, Iaşi

A ş c z ă m î n t p e n t r u desetină al lui G r i g o r c G h i c a v o i e v o d .

t HW rpnrop'fe r»K4 KOEUOAA, B(W)ÎKVK> rt\(iOrt(o)cTYto, r(O)cn(COA*pt

3EA\I\n A \ O A A A B C K « » ' M . Facem ştire cu această carte a domniii noastre tuturor cui să

cade a şti. Datoriu iaste domnul şi stăpînul a socoti şi a privi de pururea asupra supuşilor
săi ca să cunoască Fieştecare în ce petrecere şi stare să află şi dreptate să le facă ca
fieştecarele în rînduială să să chivernisască.
Deci, dară din vrerea şi mila d(u)mn(e)dzăiască, fiind noi orînduiţ(i) la această
vreme domnu stăpînitoriu aceştii Ţări Moldovii, carele iaste patriia noastră, după datorie
ce mai sus am arătat, socotind stare tuturor lăcuitori<lor>', <cuno>'scut-am că
mănăstirile şi boiarii cu boierii şi făr-de boierii şi alte bresle ce sint de cinste din starea
lor s-au scădzut. <Mai mult, înnoin>'du-să un obicăiu asupra l<or>" de la o samă de
vremi, desetina de stupi <şi>' de mascuri dînd ast5mene cu ctSialalţi, de care mai multă
scădere stării lor că iaste, am adeverit, şi, vădzînd casele cele de ci<nste>' sosite la atîta
scăderi, am avut părere de rău şi mierare cum de n-au socotit acei de au scornit acel
obiceiu că nu iaste lucru de folos, de vreme că mănăstirile si »
ceata boierimii dentru acest
obiceiu au rămas întristaţ(i) şi deznedejduiţi. Pentru carii avînd noi pohtă a-i îndrepta şi
a-i pune la stare, cerşind agiutoriu de la D(u)mn(e)dzău, însuşi domniia mea am socotit
şi am aşădzat pe fieştecare ceată după cum vom arăta mai gios.
Sv(i)nţiia sa părintele mitropolitul cu arhiereii de pre la <scaune>', şi arhiereii
madzili, şi mănăstirile toate, şi boiarii cei cu boierii şi cei făr-de boierii, adecă madzilii
car<e da>'u dajde în Visterie, vor da de dzece stupi şi mascuri, un leu.
Giupînesele sărace şi pe carele le vor fi ţinut boiarii din neamurile ce sint alese de
dau de dzece bucate un leu, măcară părinţii acelor giupînese de ar fi fost de neam mai
gios, şi ele de dzeece buca>'te un leu vor da.
Feciorii de boiari ce sint holtei, aşijdere vor da de dzece bucate un leu.
Neguţitorii de Iaşi care au dajde în V<istierie> 1 , anume în izvodul cu pecete
domnii mele vor da de dzece bucate un leu.
Boiarinaşii de Curte pînă în vtorii cuşeri vor da de dzece bucata un leu>.
Didcii de visterie, aşijderea vor da de dz£ce bucate un leu.
Căpitanul cel mar(e) v<a da de dze>'ce bucate un leu. Căpitanii cei mari de
margine, de Ccrnăuţ(i), de Soroca, de Fălciiu, de Covurluiu, de Tecuci pîn-la o suctă de
bu>'cate vor da de dzece bucate un leu. Iar de s-ar tîmpla vre unii dintr-aceşti căpitani a
fi ficior de boiar <vor da>'ca şi bo<iar>'ii pe toate bucatele lor.
Doi curicari vor da de <dze>ce bucate un leu.
cCăpitanii ce au steaguri şi căpitanii mazili>' cu dajde pîn-la cincidzăci de bucate,
vor da de dzăce un <leu> 1 .
Păhărnicei încă pîn-la cincidzăci de bucate vor da de dzăce <un leu.
Di<5>'cii de divan, aşijdere pîn-la cincidzăci de bucate vor da de dzece un leu.
 Doi bulbaş(i) din Curte, şi căpitanul de drăgani, şi sotnicul de cădzaci, şi căpitanul
de vînători şi căpitanul de catane pîn-la cincidzăci de bucate vor da de dzece un leu.
Patru bulbaşi hătmăneşti, pîn-la cindzăci de bucate, vor da de dz6ce bucate un leu.
Opt bulbaşi ageşti şi hotnogul agescu tij pîn-la cindzăci de bucate vor da de dz£cc
un leu.
Ruptaşii cămării pîn-la cindzăci de bucate, tij vor da de dz6ce un leu.
Aceste toţi vor da după cum scrie mai sus şi un potronic de cruce, răsură, iar altă
nemică.
însă aceşti numiţ(i) mai sus să să ferească a nu priimi să s(e) răspundză bucatelc
cuiva pe numerile lor. Iar care va cutedza a nu socoti ponctul acesta şi s-ar afla că a
îndrăznit a face meşterşug, bucatele aceluie să fie toate domneşti. Aşijdere, şi acele
răspunsă pre dînsul şi numele lui să să şteargă din rînduiala milii noastre şi neam de
* neamul lui ţăran să ră<mîie>' şi anathima să fie cel ce îl va ierta şi cel ce va fi mijlocitor
să-1 idrte.
Iar alte bresle ce rămîn afară dintru acâştea ar<ătate>' mai sus vor da deseatină pe
obiceiu.
Aşijdere şi cei ce au nart cîte bucate vor tr6ce peste nart vor da <ţărăneşte>'.
Pentru care pohtim şi după a[l] noastră viiaţă şi domnie, pe cine D(u)mn(e)dzău
va alăge a fi domnu aceştii ţ<ări, ori din>' fiii noştri ori dintr-alţii, ca să nu strice, ce să
întărească testamentul acesta, nici cu altă dare cu vr<eo mij!o>,cire î<mpotr>'iva aceştii
mile ce am făcut să nu a<ibă>! a supăra şi mila lui D(u)mn(e)dzău deasupra lor rugăm
<să nu lipsească. Iar^ carele s-ar ispiti a afla mijloace sau pricini să strice aşădzare şi
testamentul acesta să fie blăstăcmaD»1 de D(o)mnul D(u)mnădzău ce-au făcut ceriul şi
pămîntul şi de Precurata Fecioară Mărie şi de toate sv(i)ntele să<boare>\ să fie afurisit
şi anathima, să aibă parte cu toţi împotrivitorii lui H(risto)s, el şi neamul lui, procopsală
să <nu>1 aibă niciodinioară.
Aşijdere şi carii ar îndemna şi ar sfătui sa fie părtaş la tot blăstămul ce scriem.
Hw rpwrwpMe Duca BWGBWA<* m.p.
Din Iaş(i), în domniia dintîi, v(ă)leat 7236 <1728>, întru al doile an a domniei
noastre, iulii 20.
t I o n < a scris>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MXIV/1. Orig., hîrtie (47,2 x 33,1 cm.), rupt, cu lipsuri, lipit pe altă foaie,
sigiliu inelar octogonal (1,8 x 1,7 cm.), aplicat în cerneală roşie, neclar.
1
Rupt în orig.; pentru întregiri, cf. doc. următor.

60 1728 (7236) Iulie 30

Aşezămînt pentru desetină al Iui Grigorie Ghica voievod.

t Hw rpxropH TMKA BOGBWAU), EwacîTeio) MHA(O)CT(YK>), r(oc)nwA*pi»

3T»MAH MWAAABCKWH. Pentru ca să nu plătească neamul boieresc goştină, desătină şi
vădrărit, facem ştire cu această carte a domniei noastre tuturor cui se cade a şti. Dator
este domnul şi stăpănul a socoti şi a privi de-a pururea asupra supuşilor săi, ca să
cunoască pe fieştecarii în ce petrecere şi stare să află, şi dreptate să le facă, ca
fieştecarele în rînduiala sa să se chivemisască.
Deci dar, din vrerea şi mila cea d(u)m(ne)zeiască, fiind noi orînduiţi la această
vr6me domn şi stăpănitor aceştii ţării, Moldovii, carele este patria noastră, după datoriia
 ce mai sus am arătat, socotind starea tuturor lăcuitorilor, cunoscut-am pe mănăstirile şi
boierii cei cu boierii şi fără de boierii şi alte bresle ce sînt de cinste din starea lor s-au
acăzut. Mai mult, înnoindu-să un obictSiu asupra lor de la o samă de vrâme, desătina de
stupi şi de goştina de oi dînd asâminea cu {ara, din care mai multă scădere stării că iaste
am adeverit, şi, văzînd casăle c61e de cinste sosite la atîta scădere, am avut părere de rău
şi mirare cum de au socotit acei de au scornit acel obic£iu că nu iaste lucru de folos, de
vrlme că mănăstirile şî ceata boierimei dintru acest obic6iu au rămas întristaţi şi
disnădăjduiţi. Pentru carii avînd noi poftă a-i îndrepta şi a-i pune la stare, cerşind agiutor
de la D(u)mnezeu, însumi domniia mea am socotit şi am aşezat pe fieştecare ceată după
cum vom arăta mai gios.
Preasfinţie sa părintele mitropolit cu arhiereii de pre la scaune şi arhiereii mazili,
şi mănăstirile toate, şi boierii cei cu boierii şi cei fără boierii, adecă mazilii carii dau
dajdie în Visterie, vor da de z£ce stupi şi mascuri un leu.
Giupînesăle sărace şi pe carele le vor fi ţinut boieri din neamurile ce sînt al6se de
dau de zăce bucate un leu, măcar că părinţii acelor giupînesă, de ar fi fost şi de neam mai
gios, şi ele de zăce bucate un leu vor da.
Feciorii de boieri ce sînt holtei, aşijderea vor da de zăci bucate un leu.
Diecii de visterie, aşijderea vor da de zăce bucate un leu.
Neguţitorii din Iaşi carii au dajdie în Visterie, ce sînt anume în izvodul cu pecetea
domniei m£le, vor da de zăce bucate un leu.
Boierînaşii de Curte pînă la vtorii uşeri vor da de zăce bucate un leu.
Căpitanii cei mari de margine, de Cernăuţi, de Soroca, de Fălciiu, de Covurluiu,
de Tecuciu, pănă la una sută de bucate, vor da de zăce bucate un leu; căpitanul mare va
da de zăce bucate un leu. Iar de s-ar întîmpla vreunii dintr-aceşti căpitani a fi ficiori de
boieri, vor da ca şi boierii pe toate bucatele lor.
Doi uricari vor da de zece bucate un leu.
Căpitanii ce au steaguri şi căpitanii mazili cu dajde pînă la cincizeci de bucate vor
da de zăce un leu.
Păhărniceii încă pînă la 50 de bucate vor da de zece un leu.
Doi preuţi şi un diiacon de la biserica domnească de pe Poartă pînă la cincizăci de
bucate vor da de zăce un leu; protopopul şi doi preuţi şi un diacon de la Sfîntul Nicolae
pînă la cincizăci de bucate, aşijderea vor da de zăce bucate un leu; iar alţi preuţi din Iaşi
şi de pe la alte tîrguri şi preuţii de ţară şi diaconii carii vor fi pe la biserici pînă la treizăci
de bucate vor da de la zăce un leu.
Diecii de divan, aşijderea pînă la cincizăci de bucate vor da de zăce un leu.
Doi bulubaşi ageşti şi căpitan(ul) de dărăbani, sotnicul de cazaci, şi căpitanul de
vânători şi căpitanul de catene pînă la cincizăci de bucate vor da de zăce un leu.
Patru bulubaşi hătmăneşti pînă la cincizăci de bucate vor da de zăce un leu.
8 bulubaşi ageşti şi hotnogul agesc, tij pînă la cincizăci de bucate vor da de zăce
un leu.
Ruptaşii cămării pînă la cincizăci de bucate, tij vor da de zăce un leu.
(Şi copiii din casă cîţi au pecetluiri domneşti pănă la 50 să deie de zăce una;
aseminea şi armăşăii şi aprozii Divanului, pînă la 50, să deie de zece una; poruşnicul are
rîndulu căpitanului celui mare şi să deie de zăce unulu, asemine şi căpitanulu laşului de
menzi)1.
Aceştiia toţi vor da după cum scrie mai sus şi un potronic de cruce, răsură, iar altă
mimică.
 însă aceşti numiţi mai sus să se ferească a nu priimi să s(e) răspunză bucatcle
cuiva pe numirile lor. Iar care va cuteza a nu socoti pontul acesta şi s-ar afla că au
îndrăznit a face meşteşug, bucatele aceluia să fie toate domneşti. Aşijderea şi acele
răspunsă de dînsul, şi numele lui să să şteargă din rinduiala milei noastre şi neam de
neamul lui ţăran să rămîie, şi anathema să fie cel ce va ierta şi cela ce va fi mijlocitor să-1
ierte.
Iar alte bresle ce rămîn afară dintru aceşti arătaţi mai sus vor da desătină pe
obiceiu.
Aşijderea şi cei ce au nart, cîte bucate vor trece peste nart vor da ţărăneşte.
Aşijderea, călugării carii vor avea bucatele lor deosebi de a măn(ă)stirii vor da ţărăneşti,
şi preuţii carii vor fi fără biserici vor da tij ţărăneşte.
Pentru care poftim şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine D(u)mnezeu va
alege a fi domn aceştii ţări, ori din fiii noştri, ori dintru alţii, ca să nu strice, ce se
întărească testamentul acesta, nici cu altă dare, cu vreo mijlocire înpotriva aceştii mile ce
am făcut să nu aibă a supăra, şi mila lui D(u)mnezeu deasupra lui rugăm să nu lipsească.
Iar carele s-ar ispiti a afla mijloace sau pricini ca să strice aşăzarea şi testamentul acesta,
să fie blăstămat de D(o)mnul D(u)mnezeu ce au făcutu ceriul şi pămăntul şi de Precurata
Fecioară Mariia, şi de toat(e) sfintele soboară, să fie afurisit şi anathema, să aibă parte cu
toţi înprotivitorii lui H(risto)s, el şi neamul lui procopsal(ă) să nu aibă nici odineoară.
Aşijderea, şi carii ar îndemna şi ar sfătui să fie părtaş la totu blestemul ce scrie mai sus.
Let 7236 <1728> iuli 302.
Cu blăstăm pa trierşese3.
Arh. St Iaşi, Ms. nr. 1707, nr. 3. Copie într-o condică a Mitropoliei Moldovei scrisă în 1803 de
Grigore Hudici.
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, I, ed. a Il-a, p. 50-53 (text după orig., cu abateri şi lipsuri); Iorga,
Anciens documents, II p. 418-422 (text după Codrescu şi trad. fr. juxtapusă); „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923),
p. 225, nr. 3 (menţ. după Ms. nr. 1707), şi fasc.7 (1928), p. 323, nr. 4 (menţ. într-o condică din sec. XIX).
1
Textul întie paranteze adăugat de domn, în limba greacă, în al doilea an al domniei Iui în Moldova
(menţ. lui Codrescu - v. EDIŢII).
2
Urmează menţiunea copistului: „locul peceţii".
3
In tiei rînduri greceşti scrise în orig. de Hrisanth, patriarhul Ierusalimului şi al întregii Palestine (cf.
Codrescu, loc. cit.).

61 1728 (7236) iulie 30

Mărturie hotarnica a lui Toader Cujbă vornic de poartă privitoare la un loc din mahalaua
Surlărie.
Let 7236 <1728> iulie 30 d(i)ni.
Eu, Toader Cujbă vornicul de poartă, fac ştire cu această mărturie a mea precum
avîndu pricină între dînşii Vasilie Borozanul şi Mărie, femeia lui Ioniţă Cerchez, pentru
un loc de casă, între casa lui Ioniţă Cerchez şi-ntre casa lui Vasili Borozan, cari casă au
cumpărat Vasili Borozan de la Marcu Sirbul în Surlărie cu loc cu tot şi mai pre urmă
sculîndu-să Mărie, femeiia lui Ion Cerchez, cu prici că ari strîmbătate de Vasilie
Borozan pentru ceva loc din hotarul casii ei şi pentru aceasta făcîndu jalobă Vasilie
Borozan la dum(nealui) vel vornicul Donici, iar dum(nealui) vornicul m-au rînduit pre
mine vornicul Cujbă să mărgu într-aceea mahala, undi am şi mărsu; şi, pre lîngă mine,
s-au tîmplat şi alţi oameni buni, carii ş-au pus numili mai gios. Şi am aflat dreptu
într-acestu chip pricina lom pentru un stînj(ă)n de loc în curmeziş dispre casa lui Ion
Cerchez. Şi pentru această parte di loc i-am aşăzat cu voia lor să nu mai aibă niciodată
pricin(ă); şi hotar încă s-au pus doao petre în alesul ce-am făcut noi. Şi această mărturie
s-au făcut să nu mai fie niciodată pricin(ă) între dînşii.
Şi, pentru credinţa, am pus pecete Porţii.
Vornicul glotni Tănas(e); Paruş nemisnic.
Crîstea Iane; Cînde fuştaş, martur; eu, Păladi zet lui Ion Cerchez, ştiu; şi eu,
Marcu nemisnic.
Şi eu, Dumitraşcu căm(ăraş), am scris zapis(ul).
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 48 r.-v. Copie într-o Condică de documente scrisă
în sec. XVIII.
EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 312 (rez.).

62 1728 (7236) august 3, Iaşi

Grigore Ghica voievod scuteşte de dări mănăstirile Galata, Barnovschi, Bîrnova, Cetăţuia şi
Sf. Sava din Iaşi şi Sf. Gheorghe din Galaţi.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ghica v(oie)vod, domn Ţării Moldovei.

Facem ştire cu această carte a noastră tuturor cui să cuvine a şti. De vreme ce Sfîntul şi
de vieaţă dătătoriu Mormîntul Domnului nostru I(isu)s H(risto)ls este maica a tuturor
sfintelor dumnezeeştilor biserici, n-au vrut dar Dumnezeu cu alt mijloc să facă
chivernisală sfintei biserici, fără numai milosteniea pravoslavnicilor creştini, pentru că şi
Sfinţii Apostoli strînge(au)1 milostenie şi încă prin multe oraşe şi sate au aşezat
orânduite milostenii ca să meargă la Sfăntul Mormînt, care şi Sfăntul şi fericitul Pavel o
au numit blagoslovenie, şi, după aceea, moşii şi strămoşii noştri şi toţi pravoslavnicii
creştini şi mai ales de aceştie prefericiţii şi samoderjiţii înpăraţi şi luminaţi domni şi
cinstiţii boieri, cu multe feliuri de daruri şi cu csenodohii, adică: case de priimirea
străinilor şi cu alte mari milostenii au cinstit şi au slujit aceştii blagoslovite Mitropolii,
iară în vremile ceste de apoi lipsind acei pravoslavnici inpăraţi carii era(u)' agiutoriu şi
sprijinitori aceştii sfinte cetăţi.
Acmu dară, într-aceste vremi încoronăndu-se luminaţi şi pravoslavnicii domni
întru a noastră ţară, Moldova, aşijderia şi mulţi din cinstiţi boieri cu danii, cu bani şi cu
multe feliuri de lucruri au miluit şi cu mijlocul aceştii milostenii purure să înblînzesc
cele necredincioase niamuri şi să biruiesc vicleşugurile ereticilor şi să păzăşte casa
Dumnezeului lui Iacov întriagă cu toată plinirea ei, cum şi pănă acmu să află şi este
cunoscută biserica lui H(risto),s.
Acum dară, de la o samă de vreme, văzind Dumnezeu a o samă de oameni
păcatele, tămplatu-s-au oşti în multe vremi în părţile aceste, cît cu greu au fost a să
chivirnisi lăcuitorii acestui pămînt în moşiile sale şi aşa au ajuns la mare slăbiciune.
Aşijderea şi mănăstirile a Sfântului Mormînt care să află la cumpănă şi milosteniea care
merge din ţara noastră la Sfîntul Mormânt să lipsască, şi aşa fiind, vrut-au Dumnezeu de
au venit aice părintele nostru prefericitul chir Hrisanth patriarhul sfintei cetăţi a
Ierusalimului şi aflând mănăstirile Sfântului Mormînt întru mare slăbiciune, pentru că
bucatele şi lucrurile ce au avut să află în datorie ca aceia, cît nu-i putinţă să să
chivirnisească; şi iarăş cîte mănăstiri să află neîndatorite încă să lipsăsc de bucatele lor,
pentru că, vînzîndu-le, au plătit dările şi nevoile ţării, poftitu-s-au dar sfmţiea sa ca să le
îndrepteze şi să le aşeze după putinţă aceste sfinte mănăstiri a Sfîntului Mormînt.
Drept aceia şi socotind ca să păţim cinstia, care au avut moşii şi strămoşii noştri
cătră Sfîntul Mormînt şi să aflăm mijloc ca să le îndreptăm şi să le aşăzăm aceste sfinte
mănăstiri, de vreme ce şi pofta sfinţiei sale, socotind a fi cu bună socotială, domniea me,
încă cu dragoste am primit şi înpreună cu tot Sfatul nostru, adică: cu sfinţiea sa chir
Gheorghie mitropolitul ţării, şi chir Athanasie episcop de Roman, şi chir Antonie
episcop de Rădăuţi şi chir Ghedeon episcop de Huşi, şi cu toţi boerii cei mari, cu boerii,
şi cu boerii mazili am socotit şi am aşezat şi am adiverit precum să cade şi precum
Dumnezeu primeşte cu dreptate, pentru să aibă sfintele mănăstiri ceva uşurare întru toate
întunplările vremilor, ori despre înpărăţie ori despre domnie, ca doară Dumnezeu s-ar
milostivi ca să-ş vie la statul lor cel dintâi, socotit-am dară pentru aceste şase mănăstiri a
Sfîntului Mormînt, domniea miea niciodată bani împrumutat să nu 6 de la egumenii
acestor mănăstiri, nici mulţi, nici puţini, macar la ce nevoe ar sosi pămîntul nostru, ce să
fie în pace şi mănăstirile şi egumenii acestor şase mănăstiri.
A doa, de vreme ce mănăstirile aceste fiind acmu la multă slăbiciune, să nu aibă a
da mai multă dare la Visterie fără cît s-au aşezat acmu: 12 ug(hi) m(ă)ln(ă)'stirea Galata,
5 ug(hi) mănăstirea Barnovschi, 2 ug(hi) m(ănăsti)rea Sf. Sava, 3 ug(hi) m(ănăsti)rea
Cetăţuia, 2 ug(hi) m(ănăsti)rea Bîrnova, 1 ug(hi) Sf(întul) Gheorghie, m(ă)1n(ăsti)'rea ot
Galaţi; şi aceştia bani să-i de de patru ori în an pe ciferturi, carii fac 100 ug(hi) într-un
an.
Asijderia, aflînd domniea me un rău obiceiu scornit nu de multă vreme de au fost
dînd desetin(ă) de stupi ţărăniască şi mănăstirile şi boerii mari şi mici, de stupi şi de
rîmători, fără de nimică deosebire din ţărani, macar că, după cum ni-au dat putinţa de
această dată si cu alte mănăstiri şi boeri şi mazili, i-am deosebit din ţărani, iară încăş
pentru mînăstirele Sfântului Mormînt şi mai multă deosebire am socotit că să cade a ave,
adică să aibă a scuti: Galata 800 de stupi, Barnovschi 600 de stupi, Cetăţuia 500 de stupi,
Sfeti Sava 300 de stupi, Bîrnova 200 de stupi, Sfeti Gheorghie la Galaţi 100 de stupi,
carii să fac peste tot 2500 de stupi; şi pre aceste bucate să nu dâ nici un ban. Şi această
milă am făcut pentru ca să să d6 de lumini la Sfântul Mormînt. Iară ce ar trece mai mult
să să plătiască precum vor plăti şi alte mănăstiri şi boeri pre mila ce li-am făcut, de zăce
bucate un leu.
Osăbit de aceasta, şi pentru gorştină de oi, iarăş de la o samă de vreme nu demult
îiicepînd a le lua gorştină şi de la aceste mănăstiri a Sfîntului Mormînt, care de acum
înnainte aceasta nici într-un chip să nu mai fie, ce să fie în bună pace bucatele acestor
mănăstiri de gorştină şi de altele, precum arată şi cinstitele cărţi a răposaţilor domni ce
au fost mai înainte de noi. Şi aceasta să fie pentru că de s-ar şi mai înmulţi veniturile şi
bucăţile acestor m(ă)1năstiri, să nu aibă a le lua mai mult la Visterie, fără cît s-au aşezat,
că, luînd mai mult, va aduce mare pagubă Sfîntului Mormînt şi greu păcat să rămîe
celuia ce ar fi pricina, ce acel venit cît ar fi să miargă la Sfuitul Mormînt pentru cinstia şi
agiutorinţa ţării noastre şi pentru vecinica pomenire a noastră şi a părinţilor, a moşilor şi
strămoşilor noştri.
Ce pentru aceste toate, după a noastră vieaţă şi domnie, pre cine va alege
Dumnezeu a fi domn aceştii ţări, ori din fii noştri, ori dintr-alt neam, poftim ca să nu
strîce această aşăzare acestor mănăstiri a Sfîntului Mormînt, că de-i va şi păre ceva
agiutoriu, iară de mai mari răsîpă îi va fi, gândind a să ispiti la una ca aceasta, căci şi noi
această dată în multe greutăţi ne aflăm, iară încăş pentru chivirnisala a Sf. Mormînt
într-acesta chip le-am aşezat, ce măcar că nu sîntem îndoiţi că va îndrăzni cineva a face
paguba Sf(întului) Mormînt, de vreme că va fi creştin. Iară carile s-ar ispiti a clăti sau a
strica măcar cine ar fi, sau arhiereu a dizlega, sau boer a îndemna sau ce obraz ar fi, ca
nişte vrăjmaşi a Sf(întului) Mormînt şi întru tot necreştini şi fără frica lui Dumnezeu, să
fie neertaţi şi afurisiţi de Tatul şi de Fiiul şi de Duhul Sftnt şi blăstămaţi de 318 Părinţi
purtători de Dumnezeu ci-au fost în Necheia, şi îngerul lui Dumnezeu să-i goniască pre
aceia în toate zilele vieţii lor, şi tot prilejul lor să fie ca prahul înnaintea feţii vîntului şi,
în ce mai desăvîrşit, să fie anaftima şi trupeşte şi sufleteşte cu toată casa lor, şi partea lor
să fie cu ceia ci-au strigat asupra Domnului nostru I(isu)s H(risto)s, sîngele lui spre noi
şi spre feciorii noştri şi în vecinica muncă să rămîe. Amin.
în Iaşi, v(ă)l(eat)o 7236 <1728> a(ugust)1 3.
Noi Grigorie Ghica v(oie)vod2.
Grigoraş săn Vasile uricar.
După Mihail, Doc. şi zapise mold., p. 87-91, nr. 65. Text după orig., hîrtie (12,5 x 50 cm.), cu
următoarea notă: „Titulatura domnului şi litera începătoare sunt în chinovar; iscălitura voievodului e cu litere
aurite. Redacţie moldovenească în 50 rinduri, cu scriere îngrijită şi frumoasă. Iscăliturile mitropolitului,
episcopilor şi boierilor (ai) Moldovei; semnătura voievodului Grig(ore) Chica; e legalizat la Iaşi de
Ministerul Afacerilor Streine al Moldovei, la 4 mai 1859, cu N. 743. Urmează legalizarea semnăturei
directorului Ministerului de Afaceri Streine a Moldovei de către Consulul grec din Iaşi, la 7/19 mai 1859, cu
N. 23. în fine, semnătura consulului grec e legalizată de Consulul Austriei, la 29 mai 1859, cu N. 80.
Conţinutul hrisovului românesc e rezumat în limba greacă în 9 rinduri şi iscălit de Hrisanft (sic!)
patriarhul Ierusalimului, la 1728 luna septemvrie".
EDIŢII: Caproşu, O istorie a Moldovei, p. 108, nota 445 (rez. şi extras).
1
Parantezele editorului.
3
Urmează menţiunea editorului: „I(ocul) p(eceţii)".

63 1728 (7236) august 11, Iaşi

Gavril, fiul lui Vasile căpitan, vinde lui Enea 28 de stînjeni din locul unei dugheni din Iaşi,
cu 25 de lei.
t Adecă eu, Gavril ficiorul lui Vasîle căpitanului, făcut-am zapisul mieu la m(î)na
dumisali giupînului Enea ginerele dumisali Săndules(ei) negustoriţii, pecum i-am vîndut
dumisali doădzăci şi opt de stînjeni de loc în lungul, iar în curmeziş1 ce s-ar alege parte
unii dugheni dintre dughene, cari dugheană este din sus de mini; i-am vîndut dumisale
drept doădzăci şi cinci de lei, bani noi, ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie,
dumisale, şi giupînesii dumisale, şi cuconilor dumisale, şi nepoţilor şi strănepoţilor
dumisali. Şi de pe zapisul mieu să-şi facă dumnealui şi ispisoc domnescu.
Şi la această tocmală s-au tînplat mulţi oameni buni, bătiîni şi tineri megieşi, cari
mai gios s-au iscălit.
Şi eu, pentru credinţă, mi-am pus şi degâtul pentru ca să se ştie.
TF D C , AMTCO) X SCA3 AB(IVCT) AL
2
t Gavril sîn Vasîli căp(i)t(an) .
AvSpeotţ, 7t<xpo\) <m.p.>3; KOCTANAHN HCKAA <m.p.>; Ion Arghir, martur
<m.p.>.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: t Zapisul lui Gavril ficiorul lui Vas(i)li
căp(i)tan de 28 stînjeni de loc ce-au vîndut socru-mieu lui Ene Mîrzea.
 Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice. XCVI/I02. Orig, hîrtie (32 x 22.1
cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Un cuvînt înecat de cerneală, scris deasupra iîndului.
2
Amprentă digitală.
3
Andreas, de faţă <m.p.>.

64 1728 (7236) august 20, Iaşi

Panaite negustor din Iaşi dă patriarhului Hrisanth al Ierusalimului trei dugheni dc pe Podul
Vechi din Iaşi în schimbul a trei părţi din satul Medeleni, din ţinutul Iaşilor.

t Adecă eu, Panaite neguţătoriul den Iaşi, făcut-am această adevărată scrisoare a
mea la mîna sfinţii sale Preafericitului chir Hrisanth patriiarhul svintei lui D(u)mn(e)zău
cetăţi Ierusalimului precum să s(e) ştie, cu agiutoriul lui D(u)mnedzău viind sfinţiie sa
aicea în Ţara Moldovei pentru cercetarea sfintelor mănăstiri carele sînt suptu ascultarea
Sv(î)ntului Mormîntu, şi avînd eu trei dugh&ie cu loc cu tot înaintea porţii m(ă)n(ă)stirii
S(ven)tîi Savii, care dughâne îm(i) sintu şi mie cumpărătură de la Constantin Gîndul,
iară lui Costantin Gîndul i-au fostu cumpărătur(ă) de la Mariia, făm6ia lui Toader
abăg£rului. Şi hotărîndu-se aceste dughăne de îmbe părţile cu moşiile m(ă)n(ă)stirilor
Ierusalimului, am socotit că iaste cu cale mai bine să fie aceste dugh6n(e) la mănăstirile
Ierusalimului decît la alţii şi fiind şi lîngă mănăstirea S(ven)tîi Savii, şi avînd şi sfinţiie
sa părintele patriiarhul trei părţi de sat, anume Medelăni la ţinutul Iaşilor, care părţi de
sat era date de ctitori mănăstirii lui Barnovschi, în care sat avînd şi eu a patra parte de
Medeleni, am făcut schimbătur(ă) cu sfinţie sa şi am dat aceste trei dughăne cu loc cu tot
care sintu din Podul Vechi pîn-în zăplaz(ul) mănăstiri Sfinţii Vineri. Şi am mai dat şi 20
lei agiutor la Sv(î)ntul Mormînt şi sfîinţiie sa ne-au data aceste trei părţi de sat din
Medeleni cu tot venitul.
Pentru acâea ca să-i fie sfinţii sale aceste trei dughâne care scriu mai sus cu loc cu
tot dreaptă ocin(ă) şi moşie cu tot venitul. Şi am dat sf(i)nţii sale şi zapisul de
cumpărătur(ă) ce-am avut pe aceste dughăne. Şi pe zapisul nostru să aibă a-şi face
sfinţiie sa şi dres domnescu de întăritură.
Şi la făcutul acestui zapis, s-au tîmplat neguţători şi alţii cari au iscălit mai gios.
Şi, pentru mai mare credinţă, am iscălit ca să fie de bună credinţă.
Şi eu, Gligoraş, am scris zapisul cu zisa dumisale giupînului Panait neguţătorul, să
se ştie.
Ox mc, A(*k)T(o) X 3CÂS AB(rWCT) K".
t navayuoxriq Niieo xa avo9ev <m.p.>2.
Stavro vt(ori) vist(iernic) <m.p.>; Lupul ... l vt(orii) comis m-am tîmplat <m.p.>;
HAYE 6HB A©RW4>(E)T HCKAA <m.p.>; Ştefan Hermeziu ot vist(ierie), martur <m.p.>.

<Pe verso, din sec. XIX un scurt rez. gr. şi altul, dezvoltat, româneso.
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Doc. istorice, CLXXX/2I1. Orig., hîrtie difolio (34,5 x
21,2 cm.), cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Acad. Română şi doc. Iaşi, fasc. 8 (1930), p. 216 (rez.).
1
Neclar.
2
f Panaghiotis Nicu ... cele de mai sus <m.p.>.
 Nastasie şi fiul său, Costandinache negustor, dau patriarhului de Ierusalim două dugheni de
pc Uliţa Ruscască din Iaşi pentru datoria de 260 de lei.

t Adecă eu, Nastasîie, dinpreună cu fiiul mieu, Costandinache neguţitoriul,

făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna preosfinţii sale părintele patriiarhul de
Ierusalim precum ţiind noi o pivniţi cu dughene aice-n Tîrgul de Gios, unde se vinde
peştele, şi nedînd chirie de cîţiva ani pînă s-au plinit soma de 260 lei, 4 p(o)t(ronici). Şi
neavînd banii să-i dăm am dat doa dughene cu loc cu tot, carele sînt iarăş(i) în Tîrgul de
Gios, pe Uliţa Rusasc(ă), întru care s-au tîmplat de şed Iorga săbier şi Dumitraşco
starostel(e) de bărbieri.
Deci să fie dreaptă ocină şi moşte sfinţii sale tot locul, cu tot venitul. Şi am dat şi
zapisăle cele vechi şi urice.
Pentru credinţa am iscălit.
TF M C , A(-FE>T(O) X3CAS AB(IVCT) AA.
t Avacruacni axepyo xavoOev <m.p.>; t KcoaTavra, |AOtpxaTţpo <m.p.>.
t rpTTYCopaCTKCO AvSpei, jxopTripaq <m.p>; t Avrncoxte rtaiYopagco,
|xaprr|7ip(xţ < m . p > ; r i d w i q ...'otXr^, nâcpropocq <m.p>; CxpaTr^, naprrtpcu; <m.p> 2 .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV/58. Orig., hîrtie (31,2 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră.
1
Neclar.
2
ţ Anastasi, de faţă la cele de mai sus <m.p.>; Kostanta, mărturisesc <m.p.>; Grigorasko Andrei,
martor <m.p.>; Antiohie Gligorasko, martor <m.p.>; Iannis ... alis, martor <m.p.>; Stratis, martor.

66 1728 (7237) septembrie 26

Grigorie Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntului Mormînt din Ierusalim obrocul anual
în bani din vama domnească din Iaşi.

Io Grigorie Ghica v(oie)v(od), din mila lui Dumnezeu, domnu Ţărei Moldovii.
Facem ştire cu această carte a domniei mele tuturor cui se cade a şti că, de vreme ce
S(fîntul) Sion din Ierusalim, unde este şi mormîntul Domnului H(risto)s, este maica
tuturor bisericilor şi se află între neamurile cele streine şi varvare, care se luptă acum cu
multă cheltueală, aşteptînd de-a purure milă şi ajutor, în aceste primejdii, de la
pravoslovnicii creştini...1
Asemenea dar şi domniea mea am socotit din cărţi din milă ce-au avut S(fîntul)
Mormînt şi de la alţi domni ce-au fost mai înainte de noi, dat-am şi am întărit şi am înoit
şi de la domniea mea ca să aibă milă şi venit de la domniea mea pre tot anul a lua de la
vama cea mare domnească cîte ...'lei pe an. însă cînd va fi vama dată în credinţă, atunce
să se dea aceşti bani din venitul domnesc, iar cînd va fi vama în cumpărătură, atunci să
aibă a da vameşii cei mari aceşti bani după obiceiu.
Şi măcar ori la ce întîmplare şi la ce cumpănă ar sosi această ţară, precum vedem
că şi pînă astăzi din zi şi vremi ce pătimeşte tot mai spre scădere şi spre mai puţinare
merge din pricina vrăjmaşilor ce au încurajat-o, iar nu spre adaos...1.
7237 <1728>2 septemvrie 26.
După Codrescu, Uricariul, V, p. 255-256. Text după orig., cu litere de tranziţie.
1
Aşa în textul editat.
2
La Codrescu, greşit: „1729".
 Neculai băcan vinde lui Panait negustor un loc de dugheană pe Podul Hagioaiei, cu 45 de
lei.
t Adecă eu, Neculai băcalul, giner(e)le lui Panaiut Reaiezu, scriu şi mărturisescu
cu acestu adevărat zapis al mieu la mînule dumisale, lui Panait neguţ(i)tor(u)lui, precum
eu, de bun(ă)voie mea, de nime silit, nici asuprit, c6 de a mea bun(ă)voie, i-am vîndut
dumisale un loc de dughean(ă), care loc de dughean(ă) iaste pe Podul Hagioaie, între
locul lui Panaite neguţitorul şi între altu loc de dugheană al mieu, care şi mie mi-au fostu
date aceste locuri de dughâne de zestre de la socrul mieu, Panaite Reiaz. Şi dintr-aceste
locuri i-am vîndu dumisale, ce iaste numit mai sus. Acestu loc de dughean(ă) s-au
măsurat de doi stînjini şi stînjinul de 8 palme, şi o palmă trece peste cei doi stînjini.
Acestu loc l-am vîndut dumisale drept 45 lei bătuţ(i). Şi, făcîndu-mi dumnealui plată
deplin, i-am făcut dumisale acestu zapis, ca să-i fie dum(i)sale dreaptă ocină şi moşie în
veci.
Şi acest zapis l-am făcut denainte a mulţi oameni buni şi mahalagii, carii să vor
iscăli mai gios. Şi, pentru credinţa, mi-am pus degetul să fie de credinţă.
Şi eu, Vasilie uricarul, am scris cu dzisa lui Neculai, să s(e) ştie.
tf Ac, A(-bMo) X 3CA3 WKT(oMBpVe) K8.
Neculai băcal zet Panait Reiaz1.
t Toma blănar, martur <m.p.>; f igumen(ul) de Aron Vod(ă), martor; t Chirste
blanar, martur <m.p.>.
<De la altă mînă>: S-au trecut deplin la condică.
<Pe verso, rez. grecesc din aceeaşi vreme al actului; din a doua jumătate a sec.
XVIII>: 7237 <1728> octombrie 29. <Nr.>3.
Arh. Şt. Bucureşti, M-rea Sf. Sava Iaşi, LVIII/4. Orig., hîrtie (28,7 x 20 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală.
1
Amprentă digitală.

68 1728 (7237) decembrie 11, Iaşi

Grigorie Ghica voievod îi scrie lui Toader Cantacuzino fost mare nedelnicer să judece
pricina dintre Adam sulger şi Ilie Zmucilă pentru un împrumut bănesc de la un turc.

Noi Grigorie Ghica voevod, Bojio milostio, gospodar Zemle Moldavscoi. Scriem
domnia mea la boiarinul nostru dumnealui Toader Cantacuzino biv vel medelnicer.
Facem ştire dumitale că domniei meale s-au jeluit boiarul nostru Adam sulgerul zicînd
că i s-au fost rugat Ilie Zmucilă de i-au luat 20 Iei vechi de la un turc cu dobîndă, şi
necrezînd turcul pe Ilie au făcut sulgerul zapis la turc, şi Ilie au făcut zapis sulgearului,
puind Ilie Zmuncilă şi 2 ţigani în zapis zălog, anume: Dumitraşcu şi Postolachi, scriind
că de nu va da banii, precum îi scrie zapisul, să aibă a lua sulgearul ţiganii. Deci viind
cartea domniei meale să chiemi de faţă şi pe Zmucilă, să-i dai poroncă pentru bani ca să
plătească, să se mîntuiască sulgerul de la turc; iară nevrînd să dea banii, cum scrie
 zapisul lui, aşa să plineşti şi să-i aşezi acolo, şi pe aşezarea ce li-i face să dai şi mărturie,
cui s-ar veni, ca să avem ştire. Iară nedînd Zmucilă banii să plineşti ţiganii. Şi, luînd
Adam ţiganii, el va plăti datoria la turc. Sau avînd a răspunde, să vie faţă.
U las, let 7237 <1728> decem(vrie) ll 1 .
După Codrescu, Uricariul, XVII, p. 29-30. Text după orig. ce se afla în posesia editorului.
1
Urmează menţiunea editorului: ,.L(ocul) p(eceţii) mici".

69 1729 (7237) februarie 5

Fiii lui Vasile căpitan vînd lui Ene fiul lui Mîrdzea două locuri de dugheni în Iaşi, cu 45 de
lei, bani noi.

t Adecă eu, Toader, şi eu, Gavril, şi Pavăl şi eu, Sîmion, ficiorii lui Vasîli
căpitanului, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapes al nostru, de nime sîliţ(i), nici
asupriţi, ce de a noastră bun(ă)voie am vîndutu noi a noastră dreaptă ocin(ă) şi moşii
dumisali lui Ene sîn Mîrdzea, locur(i) a doaă dugheni dosur(i), cari locur(i) sîntu: un loc
de dugheană este din dosul dughenii lui Vasîli a Blebii, <i>'ar al tu loc este alăture cu
locul lui Eni ginirile Săndulesăi, care loc l-au cump(ă)r(a)t iar de la noi. Şi de lungi sîntu
cît în doaădzăci şi optu de stînjăni, iar de lat cît s-ar alege parte dugheniror2. Aceste
locur(i) l(e)-am vîndutu noi dumisal(e) ca să-i fie a dumisal(e), dreptu patrudzăci şi cinci
de Iei, ban(i) noi, ca să-i fi dumisal(e) dreaptă ocină şi moşii, dumisal(e), şi giupînesăi
dumisal(e), şi cuconilor dumisal(e) şi nepoţîlor dumisale.
Şi nime să nu fie volnic dintre fraţîi noştri sau din ruda noastră a să scula ceneva,
nice cu un fel de gîlceavă, că această tocmal(ă) s-au făcut denainte a mulţi oamen(i)
bun(i), bătrîn(i) şi tineri, şi denainte a mahalageilor; pentru mai mare credinţa, s-au
iscălet mai gios, ca să să ştii. Şi noi [că] pentru mai mar(e) credinţa ne-am pus şi noi
degetele, ca să să ştie.
Văl(e)t 7237 <1729> fău(rar) 5.
Eu, Toader sîn Vasîl(i) căp(itan), mi-am pus degetul3; eu, Gavril sîn căp(itanul)3;
eu, Pavăl sîn căp(itanul)3; şe eu, Sîmion sîn căp(itanul)3.
Eu, Filotei Nealiubă (?)3; eu, Enachi zet ego3; Costandin iscal <m.p.>; t eu,
Apostul căl(ă)raş de Ţaregrad.
Şi eu, Proca, am scris cu zîsa dumilorsale şi sîntu martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisu de la patru ficiori a lui
Vas(i)li căp(itan) de 2 locuri de dugheni, dosuri, ce-au vîndut socru-meu lui Iane Mîrzea,
unde iaste ...4 mie mi-au dat ...4 de zâstre.
<Din sec. XIX, de mîini diferite>: 1) No. 3; 2) No. 5.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XCVI/104. Orig., hîrtie (31,8 x 21,2
cm.), cerneală neagră, şase amprente digitale.

1
Omis în orig.
2
Aşa în text.
3
Amprentă digitală.
4
Rupt.
 Grigorie Ghica voievod îl împuterniceşte pe Ion Meleghi bulucbaş hătmănesc să-şi apere
moşia Onceni de la Stîncă, pe Jijia, ţinutul Iaşi, de orice încălcare, iar de la pescarii ce vor pcscui
cu învoirea lui să ia cîte un peşte din trei sau cîte un ban din trei.

t TW rpHropVe THKA B(O6)BOA<*, B(O)>KY(6IO) r(o)cn(o)AApT>

M(H)A(O)CTCI'IO),
3€MAE MWAAABCKWH. Dat-am cartea domniei mele slugii noastre, lui Meleghi,
bulucbaşii hătmănescu, să hie volnec cu carte domniei mele a-ş(i) apăra toată moşie lui
de la 0<n>1ceni, cît ar cuprinde locul, care moşie iaste pe apa Jijiei, la Stîncă, la ţinutul
laşului, ca să aibă a-ş(i) apăra despre herghelii şi ciredzi de vite şi de boi, ori boiereşti,
ori călugăreşti, ori turceşti, ori a cui ş-ar hi, nime locul lui să nu-1 calce, nici bulucbaşi
sau săimeni, nici căpitani, nici căl(ă)raşi.
Aşijderile, şi pădure ce ar ave pe moşie sa, fără de voie lui şi făr(ă) ştire lui nime
să n-o taie, ce despre toţi să aibă bună pace. Iar de ar întră cineva făr(ă) de şt(i)re lui să-i
taie pădure sau pomeţii, să aibă a le lua boii şi să-i aducă aice la Sulgerie g(o)s(po)d.
Aşijderile, şi cine ar cosî făr(ă) voie şi far(ă) ştire lui, să-i ia tot fînul cosît.
Şi oricine ar merge să s(e) hrănească pre acel loc fără şt(i)re lui. cît i-ar cuprinde
moşie lui, ori în bălţi, ori în apa Prutului, ori la apa Jijiei, ca să fie volnec a-i opri. Iar
carii ar merge cu sîlnicie în apa Prutului, cît cuprinde moşie lui, sau la apa Jijiei, să fie
volnec a le fărăma s^tcile, sau ori cu ce fel de măistrii ar hi.
Iar(ă) carii ar întreba de dînsul, ori cu ce fel de hrană, şi păscarii carii ar prinde
peşte pe moşie lui, ca să aibă a da din trei peşti un peşte sau din trei bani un ban, după
obiceiiu, şi din stogul de fîn după obiceiiu.
Şi nimi să nu ste înpotriva cărţii domniei mele. Iar cine ar avea a răspundi pentru
aceste moşii să vie la Divan.
tf Mc, A6T(o) x3CA3 MApTCl'e) s".
BBA A©r(O)4>(e)T toH.

<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. XJX>: <Nr.> 11; 7237 <1729> mart(ie) 7
(sic !). Carte g(o)sp(o)d de stăpînire.
Arh. St Iaşi, Documente, CCXXXV/40. Orig., hîrtie difolio (32 x 22,5 cm.), rupt şi pătat, cerneală
neagră, sigiliu domnesc rotund (4,6 cm. diam.), aplicat în cerneală roşie, cu capul de bour în scut timbrat de o
coroană şi legenda în exergă, slab imprimată.
EDIŢII: D. R. A.t II, p. 169-170, nr. 104 (orig.).
1
Omis în orig.

71 1729 (7237) martie 14, Iaşi

Hrisant, patriarhul Ierusalimului şi al întregii Palestine, încuviinţează să se dea lui
Costantin şi Lupul comis al doilea satul Frăsuleni şi a patra parte din Miclăuşani, din ţinutul Iaşi,
ale M-rii Hlincea, pentru cheltuiala făcută de tatăl lor. Anastasie vornic, cu ridicarea caselor din
incinta M-rii Sf. Sava din Iaşi.

Hrisantu, cu mila lui Dumnezeu, patriarhu sfintei cetăţi Ierusalimului şi a toată

Palestina. Facem ştire cu această carte de mărturie a patriarşiei noastre la mîna
dumilorsale chir Costantin şi Lupul vtori comis ca să le fie de credinţă precum să se ştie
că, viind patriiarşiia noastră aicea, în Ţara Moldovei, pentru cercetarea sfintelor
mănăstiri carcle sintu supt ascultarea Sfintului Mormînt, şi fiind mai în trecuta vr£me cu
pofta noastră orînduit răpăosatul Anastasie vornicul, părintile dumilorsale, ca să facă
casăle de la Sfîntul Sava pentru treaba pătriiarşiei noastre, ce, după datoriia creştinească,
tîmplîndu-i-se moarte, n-au apucat a le săvîrşi şi, rămîind casăle nesăvîrşite, au cheltuit
fiii dumisale, anume chir Constantin şi Lupul, cîtăva somă de bani, şi viind patriiarşiia
noastră aice a doua oară şi stînd la socoteală, şi rămîind cîtăva somă de bani să ia de la
noi, au lăsat la Svîntul Mormînt o somă de bani pentru sufletul părinţilor dumilorsale.
Iară pentru o somă dc bani nu ne-au dat mîna, fiind şi Svîntul Mormînt în multe valuri şi
datorii.
Şi întru acăea, am poroncit egumenilor de pe la mănăstiri carele sint supt
ascultarea Sfintului Mormînt aicea, în Moldova, ca să caute vro moşie, de care nici
mănăstirile nu prea au folos şi agiutori de la dînsăle, ca să se dea dumilorsale pentru
aceşti bani, şi tot va fi pomana deplin acelor răpăosaţi ctitori carii au dat acea moşie ce
iaste a svintei mănăstiri Hlincii, danie de la răpăosatul Vasilie vodă. Şi aşa egumenii toţi
înpreună au aflat o moşie, anume Frăsuleanii, aicea, în ţinutul Iaşilor, pe apa Prutului, de
ceasta parte, sat întreg, şi cu vad de pod, şi cu a patra parte de sat de Miclăuşani, ce iaste
iarăşi în ţinutul Iaşilor, împotriva aceştii moşii, de căea parte de Prut, la cîmpu, care iaste
iarăşi aceştii sfinte mănăstiri danie de la Antimiia fata lui Mătii şi de la Dochiţa fata lui
Mihăilă. Deci acest sat, anume Frăsuleanii, şi cu a patra parte de Miclăuşiani, de la
ţinutul Iaşilor, cu tot vinitul, din cîmpu, şi din pădure, şi din apa Prutului, şi cu locu de
fînaţă, am socotit şi l-am dat dumilorsale chir Costantin şi dumisale Lupului vtori comis,
fiii dumisale răpăosatului Anastasie vornicul, pentru acei bani ce avea să ia de la
patriiarşiia noastră pentru casele ce s-au făcut la Sfîntul Sava, drept optu sute lei; şi mai
multu am iertat şi am dăruit şi noi pentru slujba şi osteneala care au făcut-o şi o fac
asupra mănăstirilor ce sînt supt ascultarea Sfintului Mormînt.
Drept acâea, ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, în vdci, dumilorsale, şi fiilor
dumilorsale şi nepoţilor, şi să aibă a-ş(i) face şi ispisoc de întăritură de pe această carte a
patriiarşiei noastre. Iară cine s-ar ispiti a lipsi dintr-această moşie, puind pricină că nu
sint răzăşi, ori din răzăşi ori din neamuri, unii ca aciia să fie trâcleţi, şi anathema şi
blăstămaţi de Domnul Dumnezeu, şi de Maica Preacista, şi de 12 Apostoli vărhovnici, şi
să fie legaţi şi afurisiţi de 318 Părinţi din cetatea Nichei şi de 7 săboară a toată lumea, şi
de patriiarşiia noastră; parte să aibă cu Iuda şi cu trăcletul Arie, şi în viaţa lor să
dobîndească cutremurul lui Cain şi zugrumarea Iudei; piiatră, herul, 16mnele, toate să se
răsipească, iară trupurile lor să stea afurisite şi legate în v£ci, pentru că patriiarşiia
noastră mai mult am dăruit decît am dat. Aceasta scriem.
TF McH, A€AT 1729 <7237> AwpTO'e) 14'.

După Codrescu, Uricariul, XI, p. 361-363. Text cu slove chirilice după orig. scris pe hîrtie turcească,
aflat în proprietatea editorului.
ALTE EDIŢII; Iorga, Documente Hunnuzaki, XIV2, p. 1027-1028, nr. CMLXXXIX (text cu
caractere latine, după Codrescu).
1
Urmează menţiunea editorului: „<Iscălit> patriarhul, cu litere mari, încîlcite, în greceşte; l(ocul)
p(eceţii)".
 Preotul N e c h i t a şi soţia lui. S a n d a , vînd lui Ioniţă blănar şi soţiei acestuia Ilinca o casă din
Iaşi, cu 12 lei, b a n i noi.

Adec(ă) eu, preotul Nechita, şi soţul mieu, Sanda, făcut-ămă zapisul nostru la
mîna d(u)m(i)sale lui Ioniţ(ă) blănariul şi soţului dumisale, Ilincăi, precum i-am
vîndut o cas(ă), driaptă a me ocină, nesilită de nimi, dreptă 12 lei, bani noi. Iar de s-ar
scula cineva din niamul mieu sau den seminţiia me să fie neertaţi de mine şi de trii
sute şi 18 Oteţî de la Nechiia; iară de ar ave dumnalor a o vinde, să aibă a o cumpăra
feciorii miei, iar necumpărînd-o ficiorii miei, să aibă a o vinde cui ar vre să o cumpere
şi se fie iertaţi şi de mine şi de Domnulă nostru I(su)s Hristos, cine ar voi să o
cumpere să fie ertaţî.
Şi, pentru credinţa, m-amă şi iscălită.
Let 7237 <1729> martă 18.'
Popa Nechita iscălit; eu, Sanda soţul preotului, mi-am pus degetul 1 .
Şi eu, Ion, am scris cu dzisa dumilorsale.
După Ghibăneseu, Documente, în „Ioan Neeulce", fasc. 9, (1931), p. 89, nr. XIII. Text după orig., o
amprentă digitală.

EDIŢII: Băileanu ş.a.. Istoria spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, p. 163, nr. I (text după Ghibănescu).

1
Se indică loeul amprentei digitale.

73 1729 (7239) aprilie 7

Mătci lipcan v i n d e lui Ş t e f a n fiul lui l a n u l o casă p c pîrîul C a c a i n a , cu 8 lei, b a n i v e c h i .

t Adecă eu, Mătei lipcanul, scriu şi mărturisăscu cu acestu adivăratu zapis al

meu precum să s(e) ştie că, avînd eu o casă pi Căicaina, spre Podul Misărceilor, lîngă
casa lui Mihalachi Uşirelul, caril(e) casă am vîndut-o di a mea bunăvoie dumisali lui
Ştefan sin lanul di la başi bulucbaş din Curte, dreptu optu lei, bani vechi; carile casă
îm(i) esti şi mie cumpărătură di la Păladi şi de la Mirăuţ(ă) ficiorii Sloicăi. Dici am
vîndutu dumisali, ca s(ă) hie dreptă ocină şi moşită dumisali, şi femei dumisali, şi
copoilor 1 şi nepoţîlor, în veci. Iar dispre noi nici o n e v o i i să n-aibă, nici despre
ficiorii mei, nici dispre vo rudă.
Iar carile are avea a-ş(i) întreba, să vi6 să-ş(i) întrebi cu mine.
Şi, pentru credinţa, am pus degitul, ca s(ă) hie di credinţă.
Leat 7237 <1729> aprilie 7.
Matei lipcan 2 .
Niculai, cumnat Dumitras, bulucbaş, martur 2 .
Eu, Cerchez diiacul, am scris zapisul cu voia lui.
Arh. Naţională Chişinău, Fond 220, Registrul 1, doc. nr. 366. Orig,, hîrtie (30 x 19 cm.), cerneală
neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Moldova, VIII, p. 99-100, nr. 69 (orig.).

1
în loc de: „copiilor".
2
Amprentă digitală.
 Ştefan, fiul Utilei, soţia lui. Sanda, şi fiul lor, Andricş, vînd preotului Miron o vie în Dealul
Hroncii de la Bucium, cu 25 de lei.

t Adecă eu. Ştefan, feciorul Urîtei, şi cu soţu-meu, Sanda, şi cu fiiul meu,

Andrieş, făcul-am zapisul nostru la mîna văru-meu, preutului Miron, şi la mîna preutesei
molitfii sale şi cuconilor molitfii sale, precum noi, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a
noastră bunăvoie, i-am vîndut o vie la Buciumi, în Dealul Hroncii, dată mie de maică-me
Urîta, care vie este într-un hat cu vie care au dat-o maică-me, Urîta, danie văru-meu,
preutului Miron. Şi i-am vîndut-o drept 25 de lei; şi, făcîndu-mi plata deplin, i-am făcut
acest zapis să le fie dreaptă ocină şi moşie în veci.
Şi Ia acest zapis s-au tîmplat preuţi şi mulţi oameni buni, care mai gios sint iscăliţi.
Şi, întru credinţa, ne-am pus şi degetele, să fie de mare credinţă.
te" IHc, A C T ( O ) 3 C Â 3 an(pHA'i'e) Kr.
X

Ştefan sin Urîtei 1 ; Sanda; Andriiu sin lui Ştefan 1 .

Dumitru zet Urîtei; Safta fata Urîtei'.
Eu, preutul Ion Coşciog, am scris zapisul cu zisa lui Ştefan şi a Urîtei.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dalii. Copie după orig., hîrtie difolio, patru amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotanu, 1, p. 230. nr. 280 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (29 x
20,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotanu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 600).

1
Amprentă digitală.

75 1729(7237) aprilie 23
Ion şi soţia sa, Urîta, dau preotului Miron şi preotesei Flore o vie în Dealul Hroncei de la
Bucium spre a fi pomeniţi în biscrică.

t Adecă eu, Ion, şi cu soţul meu, Urîta, făcut-am scrisoare noastră de danie la
mîna nepotului, preutului Miron şi la mîna preutesei molitfifvi] sale, preutesei Flori, şi a
<cu>'conilor molitfii sale, precum, de nime silit, nice asupriţ(i), ce de a noastră
bu(nă)voie, i-am dat această vie, care vie este la Bucium, în Dealul Hruncii, lîngă vie
Sandului papugiului, pe din gios, care într-acea vie se face 2 pogo(a)ne cu parte fiiului
nostru Ştefan; însă pe parte fiiului nostru Ştefan s-au tocmit cu dînsul băneşti şi i-au dat
bani gata 25 lei.
Iară parte noastră i-am dat-o danie ca să ne pomenească molifta sa şi după molifta
sa cine s-ar alege din coconii molitfii sale, ca s(ă) le fie dreaptă ocină şi moşie molitfii
sale şi preutesii molitfi sale şi cuconilor molitfii sale. I-ar cine s-ar scula peste danie
noastră, din feciorii noştri sau dintr-alte rude, unii ca acie să fie neiertaţ(i) de Domnul
Dumnedzău, şi de Mai(ca) Sfinţii Sale Precista, şi 12 Apostoli, şi de 4 Ivanghe<li>'şti, şi
de 318 Oteţi de la Nichie, cine-ar întoarace sau i-ar strica tocmala şi danie noastră.
Şi la această danie <a>' noastră s-au tîmplat preuţ(i) şi mulţi oamini bun(i), carii
mai gios sintu iscăliţ(i).
Şi pentru credinţa şi noi ne-am pus degitile ca s(ă) fie de mare credinţă.
Le(at) 7237 <1729> ap(rilie) 23.
Eu, Ştefan 2 , i eu, Ion 2 ; eu, Urîta2.
 Sandu; şi cu, Safta 2 .
Şi eu, preutul Ion Coşciug, am scris zapisul cu zisa dumilorsale.
Inst. <Jc Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, cinci amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotanu, I, p. 230, nr. 281 (rez. gr. dezv. după orig.. hîrtie difolio (29 >:
20,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos. Grecia, nr. 600).

1
Omis.
- Amprentă digitală.

76 1729 (7237) aprilie 23, Iaşi

Ion Budurul şi soţia sa, Urîta, dau preotului Miron dc la Biserica D o a m n e i şi prcutcsci
Flore o vie în Dealul Hroncei dc la Buciumi spre a fi pomeniţi în biserică.

t Adecă eu, Ion, şi cu soţu meu, Urîta, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a
noastră bunăvoie, i-am dat nepotului nostru, preutului Miron de la Biserica Domnească
ot G(ospo)jda, i-am dat danie o vie, care vie este în ţinutul Ieşilor, la Buciumi, în Dealul
Hroncii, un pogon de vie cu loc sterp din deal, cu pomăt din vale, molifţii sale preutului
Miron şi preutesei molifţii sale, Florii, şi cuconilor molifţii sale, ca să le fie dreaptă ocină
şi moşie în veci, iară preutul Miron ca s(ă) ne aibă a pomeni la sfîntul jirtăvnic.
Iară cine s-ar ispiti sau s-ar scula din feciorii noştri sau din nepoţi, sau dintr-altă
rudenie, sau şi din răzeşi, să-i facă supăr piste danie noastră, unii ca acie să fie nciertaţ(i)
de Domnul Dumn(e)dzău şi de Maica Sfinţii Sale Precista, şi de 12 Apostoli, şi de 4
Evanghelişti, şi de 318 Oteţi din Nichii, şi de toţ(i) sfinţii, şi de noi încă să fie neiertaţi.
Şi la această danie a noastră s-au tîmplat preuţi şi mulţi oamen(i) bun(i), care mai
gios sint iscăliţi.
Şi noi, pentru mai mare credinţa, ne-am pus degetel(e) ca s(ă) fie de credinţă.
Oy Iflc, A G T ( O ) X 3CA3 an(pni\Ye) K T .
Ion Budurul 1 ; Urîta 1 .
Ştefan sin Urîtei 1 ; Sanda, jena ego 1 ; Andriiu sin Ştefan]; Dumitru zet Urîtei 1 ; Safta
fata Urîtei 1 .
Şi eu, preutul Ion Coşciug, am scris zapisul cu zisa lor.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, cinci amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotanu, I, p. 230-231, nr. 282 (rez. gr. de/.v. după orig., hîrtie (35,3 x
25,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 617).

' Amprentă digitală.

77 1729 (7237) aprilie 27

Sandul Sturdza marc vistier cumpără de la Iordachc Aslan fost spătar partea de casă a
bănesei Ileana.
7237 <1729> april 27.
Sandul Sturza vel vistiernic cumpără de la Iordachi Aslan biv vel vtori (sic!)
spătar partea din casă a soacră-sei băneasa Ileana.
După Ghibănescu, Acad. Română şi doc. laşi (III), în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 322. Rez.
după doc. de la Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, LXXXVIII/224.
 Ion N e c u l c e hatman se obligă să-i dea lui G h e o r g h i ţ ă Potlog d e la Vistierie un zapis de
vînzare a unei case din Iaşi.

t Pentru nişte casd ce am fost cumpărat de la egumentul de Neamţu aice, în Iaşi, şi

pe urmă mi-au întorsu banii Alexăndrachi comis; netîmplîndu-s(e) zapisul cel de
vînd/.are lîngă mine, m-am apucat după ce oi merge acasă să-1 cerc şi să-1 dau la mîna lui
Ghiorghiţ(ă) Potlog ot Vist(ierie), căci le-au cumpărat de la Alexăndrachi, iar zapisăli
c£le vechi i le-am dat.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7237 <1729> mai 1.
Ion Nec(ulce) hatman <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>:l) Zapis de cas(ă) lîngă Rîpa
Peveţoaie; 2) t Dzece lei, bani vechi.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCX1V/12. Orig., hîrtie difolio (20,5 x 16,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII; Pr. C. Bobulcscu, Documente. în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1 - 4 (ian.- apr.), p. 7
(orig.), şi p. 12, nr. 11 (rez. din 1835 mai 7); M. Costăchescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925),
p. 163, nr. LXI (orig.).

79 1729 (7237) mai 11

Maria, soţia lui Vasile stoler, dăruieşte lui T o a d e r , fiul lui Vasile C o d ă u m e s e r c i u , un loc
de casă din Tîrgul Boilor.

t Adecă eu, Mărie, soţul lui Vasil(e) stoler, făcut-am acest adevărat zapis al meu
la mîna dumisale, lui Toader sin lui Vasile Codău meserciul, precum, de nime silită, nici
asuprită, <ci> 1 de a me bunăvoie, i-am dat dumisale un loc de casă, loc ce este în Tîrgul
Boilor, lîngă mormînlul turcilor, alături cu casa lui Ghineţ, pe lîngă uliţa tîrgului, care
acel loc mi-au fost dat şi mie danie Cîrstîna, fata lui Enăchiţă, ca să-mi fac casă.
Apoi, după ce-au murit Vasile, soţul meu, neavînd eu nici o putere ca să fac casa,
iară l-am dat şi eu danie dumisale lui Toader sin Codău ca să-i fie dreaptă ocină
dumisale, şi cuconilor şi nepoţilor dumisale; şi i-am dat şi zapisul cel de la Cîrstîna, care
mi-au fost şi mie danie. Iară de m-aş scula eu sau vrun ficior al meu ca să puie vro
pricină ca s(ă) nu-i fie pe acel loc şi de ar merge Ia vrun giudeţ, să nu se ţie în samă.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degetul. S-au tîmplat oameni buni.
L(ea)t 7237 <1729> mai 11.
Eu, Maria 2 .
Eu, Ştefan, am scris cu dzisa Mariii.
Eu, Pascal miserciul martur 2 ; eu, Antohi Cioisa meserciul, m a r t u r ; eu, Vasile
Bîrlădan, martur 2 ; eu, Mărie Bîrlădeanca, martur 2 ; eu, Gheorghe ...3, martur 2 ; eu, Ion
Botedzatul starostele, martur 2 ; eu, Gheorghe Botedzatul meserciul, martur 2 ; Ion sin
Ciuştii, martur 2 ; Gavril meserciul, martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXCIV/18. Orig., hîrtie (31,5 x 19,5 cm.), rupt la îndoituri, lipit,
cerneală neagră, zece amprente digitale.

1
Rupt în orig.
2
Amprentă digitală.
5
Rupt şi şters.
 N e c u l a i , fiul M ă n i o a i e i , şi soţia lui, Safta, vînd lui A n d r e i vistiernic o pivniţă <din Iaşi>, cu
250 de Ici.
t Un zapis de la Neculai Manioaei dinpreună cu soţul său, Sal ta, scriindu precum
au vîndut ei tot această pivniţă şi o casă ce i-au dat înmă-sa, drept 250 lei, lui Andrei
vist(iernicul).
L(ea)t 7237 <1729> mai 21.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 1855, f. 98v. Re/.. într-un catastif din 1745 (7254) sept. I, al lui Toader Paladi
mare vistiernic, scris de Vasile Buhăiescu fost mare pitar.

EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5(1925), p. 150, nr. XLI (acelaşi rez ).

81 1 7 2 9 ( 7 2 3 7 ) i u n i e 14

Grigorie Ghica v o i v o d scuteşte breasla cioclilor de la M - r c a Trei Ierarhi dc toate dările şi

angăriile.

TW TpHrpYe T M ™ BOEBOAA, E(O)<KYK> A\(H)A(O)CTI"K>, ROCNOA^PI» 36I\\AH

MORTADBCKON. Scriem domnia mea la boiari şi la toţi slujitorii cărei veţi umbla ori cu ce
fel de slujbe a domniii mele aici, în tîrg în Iaşi. Facem ştire tuturor pentru Mihalache
starostele de ciocli, a căruia breaslă este la Trei Sfetitele, şi pentru toţi cioclii de la ceata
lui, facem ştire tuturor: iată că, după testamentul ce-au avut ei şi de la alţi domni, domnia
mea încă m-am milostivit şi le-am întărit, ca să fie în pace de civerturi, de zloţi, de lei, de
taleri, de galbeni, de pecetluituri, de podvozi, de cai de olac, de branişte, de fîn, de
salahori, de secere gospod, de gunoi, de gheaţă, de schimburi, de coasă gospod, şi de tot
lucrul gospod şi de toate dările şi angariile, oricîte ar fi pe altă ţară, nimănui nimic să nu
dea, numai ei să fie purtători de grijă să îngroape oasele oamenilor prestăviţi şi a celor
periţi şi mai vîrtos a celor săraci şi nemernici. Că cine s-ar ispiti a Ie face oricît de puţin
val păste carte domniii mele, unii ca aceia vor fi de mare certare de la domnia mea.
Aşişderea şi în urma noastră, pă cine va milui Domnul Dumnezeu cu domnia Ţării
Moldovei, poftim ca să nu strice tocmirea noastră ce am aşăzat acestor nevoitori ciocli,
ci mai vîrtos să aibă a le întări lor şi a-i milui, cum şi noi, pentru a sa vecinică pomenire.
Iar cine ar strica tocmirea noastră, să fie blestemul asupra acelora, precum au legat şi au
afurisit sfinţii patriarşi Alixandriii şi a Sfintului Mormînt şi a toţi sfinţii arhierei a
Moldovei, cărei sînt iscăliţi în testament.
Aceasta am dat şi am întărit, ca să să ştie.
7237 <1729> iunie 14.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 421 v. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I., p. 507 (menţ.); Islrati, Condica Mavrocordat, III, p. 154, nr.
1371 (copia din 1743).

82 1 7 2 9 ( 7 2 3 7 ) i u n i e 17, Iaşi

A p o s t o l blănar, soţia sa, M a r i a , şi fiii lor, G a v r i l şi L u p u l , v î n d lui U r s u l , A v r a m şi B o r o h ,

staroşti dc ciocli j i d o v e ş t i , o casă cu loc la Uliţa Făinii.

Adecă eu, Apostol blănariul, şi cu soţul meu, Mărie, şi cu ficiorii mei, Gavril şi
Lupul, făcut-am adivăratu zapisul nostru la mînuli dumilorsali starostilor de ciocli
jidoveşti, anume: Ursul star, şi Avram nepotul lui Haim şi Borohu ficiorul lui Simon,
precum să să ştie căce noi, de nime sîliţi, nici asupriţi, ce di a noastră bunăvoe, am
vîndut dumilorsali o casă cu locu cu totu la Uliţa Făinii, pe uliţa ce să pogoară la Podul
de Piatră, care iaste între casa lui Neculai băcal de la dial si »
în vale între casa lui
Gheorghiţă cojocariul, care sîntu doîsprăzici stînjini dispre uliţă în frunte locului, şi
stînjinul de opt palme, care s-au holărîl cu vornicul di poartă, cu Cucoranul, şi cu oameni
buni, megiaşi, şi alta de la dial, dispre Neculai băcal, lîngă o piatră veche ce iaste hotaru
vechiu, şi în lungu este locul din dos pînă în zăplazii Şcolii jidoveşti, iar în fundu
cuprinde locul din hotarul lui Neculai băcanul şi pînă în gardul lui Dumitraşco Pojaru,
cuprinde cinci stînjini; care accastă casă noi am cumpărat-o di la Hariton săman şi am
vîndut-o dumilorsali drept şesăzeci di lei vechi. Şi ni-au făcutu dumiloru plată deplin
întru mînuli noastre şi noi încă li-am dat toate zapisăle celi vechi ca să le fie dumilorsali
driaptă ocină şi moşie, cumpărătură, şi cuconilor dumilorsali şi nepoţilor şi strănepoţilor.
Nime altul să nu să amestece şi să aibă dumilor a-şi face şi direse domneşti pre zapisul
noastru de întăritură.
Şi la locmala noastră sau tîmplatu dumnealui Cucoranul vornicul di poartă şi alţi
oameni buni, megiaşi, care văzîndu plată deplin şi cu toată voe noastră s-au iscălit; şi
care n-au ştiulu carte ş-au pus digetile.
Şi noi, încă pinlru mai mare credinţe, ni-am pus şi degitele ca să fie di mare
credinţă.
U las, l(ea)t 7237 <1729>, iuni 17.
Apostol blănar iscal; femeia me, Mărie, copii mei: Gavril i Lupu.
Pavel săpunar, martur; Ghiorghiţă cojocar, martur; Vasili sin a Vişinesi, martur;
Dumitraşco Pojar, martur; Gligori Cucoranul vornic glotnii, martur '.
Precum am mersu eu, preutul Ioan zet popa Tărîţe, de am întrebat pe Pavăl
soponar şi pe Pojar, şi s-au iscălit într-acest zapis toţi cu voe lor, să fie de credinţe; şi pe
voroava acestor oameni şi eu, preutul Ioan zet popa Tărîţe ot Curălari, iscal.
Şi eu, Simion Cheşco diiac, am scris zapisul cu voe loru.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 110, nr. XLIII. Text după
orig.

ALTE EDIŢII: Rosenbaum, Documente şi note, p. 55-57, nr. 2 (text după Ghibănescu); Spielman,
Izvoare II,, p. 59-60, nr. 82 (text după Ghibănescu).

1
Urmează menţiunea Iui Ghibănescu: ,,l(ocuI) p(eceţii): iniţialele".

83 1729 (7237) iulie 1, Iaşi

Ilinca, fiica Saftei, şi fiii ei vînd lui Alexandru Pîrvul cinci pămînturi din M a r c o v i c e n i şi
Leucuşeni, p e Bîrlăzel, în ţinutul Vaslui, cu 10 lei.

t Adecă eu, Ilinca fata Saftii, sora Lupăneştilor, şi cu feciorii mei, anume: Toader,
Andrei şi Ion, făcut-am zapisul meu la mâna nepotului meu, lui Alexandru Pîrvul, să să
ştie că, avînd noi de pe muma noastră, de pe Safta, zece pămînturi de moşie la
Marcovic6ni şi la Leucuşeni pe Bîrlăzel, la ţinutul Vasluiului, care moşie cinci pămînturi
s-au vinit în partea mea, le-am vîndut nepotului meu lui Alexandru, drept zeci lei şi
mi-au făcut plată deplin(ă) în mînule mele.
Deci să fie dumisali dreaptă ocin(ă) şi moşie, şi giupînesăi şi coconilor dumisali,
în veci. Şi nime din neamul nostru să n-aibă a să amesteca, căci pe toţi i-am întrebat să o
cumpere şi nime n-au cumpărat-o fără cît numai dumnelui Alexandru ne-au făcut plat(ă)
deplin(ă) întru mînule noastre.
Şi la această tocmal(ă) a[l] noastră s-au tîmplat mulţi boiari, cari mai gios s-au
iscălit. Şi, pentru credinţa, am şi iscălit.
tf M c , <\(*K)T(O) X 3CA3 IO AH X
Toader Volcinschi HCKAA; Elenca Volcinschi1; Andrii Volcinschi HCKAAA <m.p.>;
Ion Nacul log(o)f(ă)t ot vist(ierie) <m.p.>; Constantin Năstas(e) HCKAA <m.p.>; Lupul
Poroschi post(elnic), martur <m.p.>; Apostol Crîste spatar <m.p.>.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: 2 lei pol lui Toader, 1 leu 3 potr(onici) lui Ion,
1 leu 3 potr(onici) tij la dînşii.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul Ilincăi, fata Saftii, di 15
pămînturi di Lăcuşeni i di Marcoviceni.
<De altă mînă, din aceeaşi vreme>: 2 lei p(o)l lui Toader; 1 leu 3 pot)ronici) lui
Ion; 11 leu 3 pot(ronici) til la dînşii.
<Din sec. XIX>: 7237 <1729> iulie 1. No. 2.
Arh. St Iaşi, Fond Spiridonie, VI/2. Orig., hîrtie difolio (32,3 x 18,8 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.

EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, V„ p. 122, nr. 8 (orig.).

1
Amprentă digitală.

84 1729 (7237) iulie 6, Iaşi

Ştefan, fiul lui lanul, şi soţia sa, Magda, vînd lui Vasile, fiul lui lanul, o casă pe Cacaina,
cu 8 lei.
t Adecă eu, Ştefan sîn lanul, de la başi bulucbaşi din Curte, înpreună cu soţul
meu, Magda, scriem şi mărturisăscu cu acestu adivărat zapis al nostru precum să s(e) ştie
că, de nime sîliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoiâ, am vîndut o casă, carele esti pe
Căcaina, spre Podul Misărciilor, lîngă casa lui Mihălachi Uşirelul, carile casă ne-au fostu
şi noaă cunpărătur(ă) de la Matei lipcanul.
Deci, scoţînd-o vînzătoari această casă, s-au aflatu dumnalui Vasili sin lanul de la
Stanciul başi bulucbaşa din Curte, şi i-am tocmitu dreptu opt lei; şi mi-au dat banei
diplin în mînuli noastri, di i-am dat-o ca s(ă) hie dumisale dreaptă moşii, şi fimli
dumisale şi copiilor, în veci.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oamini buni, carile mai gios s-au iscălitu şi
ş-au pus degitili. Şi ne-m pus şi noi degitul, ca s(ă) hie di credinţă. Şi s-au dat trei
zapis(e) vechi, ce-au fostu di cumpărătur(ă).
Şi eu, Cerchezu diac, am scris zapisul cu voie lor.
V MU), X 3CA3 K>A(Ve) S".
Ştefan sîn lanul, de la Stanciu başi bulucbaşi1; Magda, fim6ia lui Ştefan1.
Costantin Primazuş1; Costantin bişliu HCKAA; Petre sîn Mandi, la baş bulucbaş1; Ion
odobaş di la steagul lui baş bulucbaş, m-am tînplat1;..?.
Arh. Naţională - Chişinău, Fond 220, Registrul 1, doc. nr. 367. Orig., hîrtie (30 x 19 cm.), cerneală
neagră.
 EDIŢII: Moldova, VIII, p. 100-101. nr. 70 (orig.).
1
Amprentă digitală.
2
Un nume neclar.

85 1729 (7237) iulie 10, Iaşi

Gavril Rusu seimen agesc şi nepotul său, Vasile Soce, vînd lui Ilie ungur şi soţiei sale
Tudosca o casă cu loc pe Uliţa Sîrbească din Iaşi cu 7 lei, bani vechi.
Adică eu, Gavril Rusul săman agiesc, şi cu Vasili Soce, nepot lui Gavril săman
agiescu, făcut-am zapisul nostru la mîna dumisale lui Ilie ungurul şi fimeii sale Tudosca
precum să s(e) ştie că, de nimene siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut
dumilorsale o casă cu loc cu tot aice, în trăgu Eş, la Uliţa Sîrbască, care casă au fost a
Cărstii tupciul1, şi am vîndut-o drept şăpte lei bani vechi; şi mi-au dat banii deplin în
rnînule noastre şi i-am dat casa cu tot locul ei cît ţîne din locul lui Andrei Voroavă pănă
în picătura streşînei Bînculesii ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, lui, şi cuconilor, şi
nepoţilor şi strănepoţilor, în veci; altul nimea să nu să amestece.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat mulţi oameni buni, cari toţi împreună cu noi
şi-au pus şi degitile ca să să crează.
U las, let 7237 <1729> iuli 10.
Gavril Rusu2, săman agiesc, am vîndut; Vasile Soce2, săman agiescu, am vîndut.
Eu, Gheorghie zăt Gavril Rusul; Anton Voroave3; eu, Vasile Voico armaş.
Şi eu, Sîmion Cheşco, am scris zapisul cu voe lor.
<Pe verso: £<mai 8ia Tqv OtfXvcţa ZEprciâcnca4.
DupăTraian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6(1926-I927),p. 184, nr. CXXVI. Text după
orig. din „Arhiva Sfîntului Spiridon din laşi".
1
Urma în textul editat explicaţia editorului: „tunarul".
2
Locul amprentei digitale.
3
Urma în textul editat menţiunea editorului: „cu litere latine".
4
Zapis pentru Uliţa SîrWască.

86 1729 (7237) iulie 27, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Toader Costachi fost logofăt al treilea stăpînirea
asupra satelor Popeşti şi Mîndreşti de la ţinutul Cîrligătura în urma judecăţii cu Mihalache, fiul lui
Panaite fost pîrcălab de Vaslui.
t Hw rpuropVe THKA E(o)*îi© M(H)A(O)CTUO, r(o)cn(o)AApT»
BOCBOAA,
36MAM MIVAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii m61e precum au vinit
înaintea domnii m61e şi dinaintea tuturor boiarilor noştri, mari şi mici, boiarul nostru
dumnealui Toader Costache biv treti logof(ă) şi s-au pîrît de faţă cu Mihălache ficiorul
lui Panaite ce-au fostu pîrcălab la Vasluiu, jeluind întîiu Mihălache Panaite precum
Gavril N6niul stolnicul au fostu rugat pe Ion Răcoviţ(ă) ce-au fost păharnic mare,
părintele domnii sale lui Mihai vodă, de i-au luat bani pe doa sute vedre midre de la un
turcu den Bîrlad cu zapisul său încă la domniia Ducăi vodă bătrînul; şi cînd au vinit
vr&nea mterii Gavril N6niul să fie fugit în Ţara Leşească şi turcu cerîndu-ş(i) datoriia la
Răcoviţ(ă) păharnic au învăţat Ion Racoviţ(ă) păharnic pe Panaite pîrcălabul, fiind om de
 casa sa, ca să ia acei bani de la alţi turci şi să plătească acea datorie. Şi Panaite ar fi luat
140 de lei pe 280 vedre de la altu turcu ca să dea la anul viitoriu. Şi pe urmă au cursu
vremea de au plătit acea datorie toată de la casa lui. I-au bătut turcii 300 stupi şi
neputînd plini încă au mai cumpărat şi 40 vedre de miâre de au dat într-acea datorie.
Pentru care poveste arătă Mihălache Panaite şi un ispisoc de la domniia sa Mihai
vod(ă) din domniia a triia, scriind şi mărturisind singur domniia sa într-acel ispisoc că la
domniia sa dintîi jeluindu-i Panaite, tatul lui Mihălache, de stîngere casăi lui, i-au fost
orînduit la neguţitori de i-au socotit dobînda pe acei bani şi în 24 ani s-au făcut aceli 280
vedre miâre 1671 lei. Şi cu giudecata domnii sale pentru acei bani au fostu dat domniia
sa Mihai vod(ă) carte de volnicie lui Panaite de au oprit 600 de stupi a lui Costin ce-au
avut aicea, în ţar(ă); iară apoi, madzilindu-să domniia sa, au vinit ispravnicii lui Costin şi
au stătut de iznoav(ă) la giudecată cu Panaite la Iordachie vornicul şi la Lupul vornicul şi
la Savin banul şi au stricat giudecata domnii sale, căci acei boiari au fostu giudecat să nu
să suie camăta mai sus decît capetele. Şi pe giudecata acelor boiari ş-au fostu şi luat
Panaite pîrcălabul datoriia sa, capetele şi cu dobînda cap la cap încă şi mai multu.
Iară domnia sa Mihai vod(ă) acmu, la a triia domnie, încă au mai luat şi 2 sate a
lui Costin ce-au avut aicea, în ţară, anume: Popeştii şi Mîndreştii, de la ţinutul
Cîrligăturii, şi le-au dat lui Mihălache s(î)nă Panaite şi încă i-au dat voie şi altă ce ar mai
găsi să ia. Giudecînd singur domniia sa şi încărcînd camătă pîn-la 1671 lei să ia Panaite
de la Costin, precum au fostu mai giudecat domniia sa şi în domniia întîi, care cînd au
dat Mihai vo(ievo)d ispisoc pe această giudecată la mîna lui Mihălache nime din partea
lui Costin aicea n-au fostu să răspundză.
Iară acmu, făcîndu-să boiariul nostru, Toader Costachi ginere lui Costin, au ieşit la
Divanul domnii m£le de au cerut dreptate, fiind la mîna dumisale şi giudecata acelor
boiari ce-am pomenit mai sus şi pecetluiţâlele pe bani ce-au luat Panaite de la Costin;
domniia mea împreună cu toţi boiarii cei mari am luat sama întîi giudecata cametei de să
cade să să suie mai multu decăt capetele. Şi aşa am aflat: că nice odată camăta nu poate
să să suie mai multu decît capetele. Şi bine au fostu giudecat şi acei boiari ce mai sus
s-au scris. Iară ispisocul de giudecata domnii sale lui Mihai vod(ă), ce scrie cu atîta
încărcătură de camătă, l-am socotit cu nu-i dreptu, măcar că giudecătoriu rău nu-1 putem
face, că domnu au fostu şi bun giudecătoriu la altele, dar la aceasta ca un om s-au greşit şi
domniia sa, că acesta lucru cu camăta nice pravila, nice alte giudeţă, nime n-au putut a-1 sui
mai multu de întocma cap la cap. Şi cu giudecata a toată boierimea s-au ruptu ispisocul.
Şi aşa am giudecat cu dreptate: camăta mai multu decît capetele să nu să ia. Şi de
a fi dat Costin mai multu camătă decît capetele ce-a fi luat Panaite mai multu să întoarcă
Mihălache sau de n-a fi luat Panaite deplin să i să dea. Şi pentru aceasta i-am orînduit
domniia mea la cinstiţi şi credincioşi boiarii noştri dumnealor Ilie Catargiu vel logofătu
şi Iordache Cantacuzino vel spăt(a)r ca să ia sama pe pecetluiturili c61e de daturi ce-au
luat Panaite de la Costin şi s-au aflat daţi mai mult 150 lei la Panaite pîrcălabul, care au
rămas să-i întoarcă Mihalache sînă Panaite. Şi apoi cădzînd cu rugăminte după
dumnealui Toader logof(ă)tul i-au iertat şi aceia. Şi aşa am dat rămas pe Mihălache
Panaite den toată 16gea ţării: precum de acmu nainte să n-aibă nemică a mai răspunde
pentru această datorie că ş-au luat cu asupră datoriia încă şi mai multu decît s-au căzut,
iară boiarul nostru Toader Costache logof(ă)tul îndreptîndu-să, i-am dat satele care i s-au
fostu luat cu strîmbătate la stăpînîrea dumisale.
 Şi această pîră să nu să mai pîrască nice o dată peste cartea domniei m£le.
Aceasta scriem.
Oy Mc, A(-k)*r(©) G3CA3 IOAH S .
Hw RPHROPHE THKA BW6BWAA m.p.
t flHCAX TAHropAUl.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XII/132. Orig., hîrtie difolio (49,5 x
29 cm), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, slab imprimat (se distinge doar capul de bour din scut).

87 1729 (7237) iulie 30, Iaşi

Neofit egumen şi soborul M-rii Golia vînd lui Aristarh mare comis nişte casc pe Uliţa Mare
din Iaşi, cu 130 de lei, bani gata.

t Adică eu, Neofit, egumenul de la sfînta măn(ă)stire Golîie, dinpreună cu tot

săborul, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mînule dumisal(e)
Aristarhu vel comis precum noi, de bunăvoie noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, i-am
vîndut dumisale nişte cas(e) de aici, din Iaş(i), cu tot locul lor cît iast6 îngrădit şi cu toate
cîte sintu făcute înluntru; şi casile sintu pe Uliţa Mare, între casile dumisal(e) Iordachi
Cantacuzeno vel spătar şi între casile lui Ionăş ungurul, care şi noi, aceste cas(e) ne sintu
cumpărătur(ă) di la dumnalui răpăusatul Luca vist(iernic), fiindu-n(e) dator cu cinci sute
de lei. Şi apucîndu-1 noi de bani ca s(ă) ne dea banii şi neavîndu dumnalui ban(i) ca s(ă)
ne de, au cădzut cu rugăminte la noi ca s(ă) priimim din moşiile dumisal(e) să ni de
pentru acei bani; şi ne-au dat aceste cas(e) cu tot locul lor, precum scrie mai sus, şi cu
pivniţe de piatră.
Şi ne-au dat şi o moşie, anume satul Oprişenii, ce iaste în hotarul Ţuţorii, pe Prut,
în ţinutul Iaşilor, drept 524 lei. De care şi noi socotindu că aceste cas(e) nu sintu nici de
un folos sau de agonisit sfinţii măn(ă)stire, pentru acie le-am vîndut dumisal(e) Aristarhu
vel comis aceste cas(e) dreptu 130 lei, bani gata; şi luîndu noi banii de la dumnalui, noi
încă i-am dat în trebil(e) măn(ă)stiriei. Şi făcîndu-n(e) du(m)nelui plata deplin în mînule
noastre i-am făcut dumisal(e) acest zapis ca să-i fie dumisal(e) dreaptă ocin(ă) şi moşie
în veci, dumisale şi giupînesii dumisal(e) şi cuconilor dumisal(e). Şi i-am dat dumisal(e)
şi zapisul cel vechiu ce-am avut de la Luca vist(iernic) şi alte zapis(e) ce sintu tot pre
acest locu de cas(ă) pentru ca [s] să-ş(i) facă dumnalui şi ispisoc domnescu di-ntăritur(ă)
pre acest loc de cas(ă).
Şi acest zapis l-am făcut dinainte dumilorsale boiarilor celor mare, carii s-au
tîmplat şi au iscălit, şi altor oamini buni.
Şi, pentru mai mare credinţa, am pus pecete sfinţii măn(ă)stiii şi am iscălit ca s(ă)
fie de bun(ă) credinţă dumisale.
tf M c , A(40T(O) X 3CÂ3 IOAH X
t Nîiotpvroq vytyievoq vt\q Dcco^icu;<m.p.> 2 .
t rewprîe AWTPONOAHT GMABCKIM <m.p.>.
KATApyitfA B6A Aor(o)r(e)T, martur <m.p.>; YWPAAKH KANTAKV!3MHO
HAH6
B6A BWpNHK <m.p>; TABpHA MHKAeCKtfA BHB AW4>(o)4>(c)t <m.p>; HwpAAKM
KAHTAKVSHNO B6A CNAT(AP) <m.p.>; CANADA CTtfps'K B6A BHCT(APNHK) <m.p>; K .
Poc(e>T B6A BWP(NHK) <m.p.>; t UNTONYC enncKon PAAOBCKHX <m.p.>; AapTe
AOHHM B6A BopNHK, martur <m.p.>.
 <Pe verso-ul filei a doua, scris la începutul sec. XIX>: Zapisul lui Neofit
egumenul de Golîie cu care vinde comis(ului) Aristarho casăle cu tot ocul lor din
Iaş(i), ce sînt pe Uliţa Mare, care casă au fost a Lucăi vist(iernic). 7237 <1729> iulie
30.
Arh. St. Bucureşti,A.N., CCXLIX/11. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 19,3 cm), filigran, cerneală neagră,
sigiliu rotund .aplicat în fum al M-rii Golia, neclar (în exergă se poate citi doar începutul legendei: ţ
LGPARN: TIZ IEPAX...).

1
Neclar.
2
f Niofitos egumenul Goliei... <m.p.>.

88 1729 (7237) iulie 30

Nicolai băcan şi soţia lui, Sanda, dăruiesc preotului Costantin un loc de casă în mahalaua
Muntenime.
... Alt zapis, din let 7237 <1729> iuli 30, de la Nicolai băcal şi de la femeia lui,
Sanda, în care scrie că, de bunăvoia lor, au dat şi au dăruit preutului Costandin un loc de
casă ce-au avut în Muntenime, lîngă popa Toader cel bătrîn, care acel loc au fost a Iui
Ştefan cobzariul şi de la Ştefan l-au fost luat Andrei Zară, iar de la Andrei Zară l-au
cumpărat Neculai băcalul...
Arh. SL Iaşi, Documente* DCCCLXXX/16 r. Rez. într-o carte domnească (orig.) din 1786 martie 30.
Ibidem, DCCCLXXX/17 (rez. într-un zapis (orig.) din 1792 febmarie 22).

89 1729 (7237) august 15, Iaşi

Năstasă blănar din Iaşi şi soţia sa, Maria, vînd lui Neculai blănar o dugheană de pe Podul
Hagioaiei, pe locul M-rii Cetăţuia, cu 80 de lei, bani noi.

t Adecă eu, Năsta(e) blănar din tîrgu din Iaşi, împreună cu soţul mieu, Mărie,
scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că, de nime
siliţi, nici asupriţi, ce de bun(ă)voie noastră, am vîndut dreaptă ocin(ă) şi moşie, o
dughean(ă) aice, în tîrgu în Iaşi(i), pe Podul Hagioaiei, între dugheana lui Enache
bărbiiariul şi între dugheana iui Constandachi s(î)nă Blebii blănar, care dugheană o am
făcut noi cu toat(ă) cheltuiala noastră pe locul sfinţii mănăstir(i) a Cetăţui.
Această dugheană o am vîndut dumisale lui Neculai blănar s(î)nă lui Gligoraş,
generil(e) lui Andronache blănar, drept ban(i) gata: optudzăci de lei, bani noi. Şi
ne-au făcuta plată deplin(ă) întru mînule noastre toţi banii deplin, carii scriu mai sus,
ca să-i fie de la noi dreaptă ocină şi moşie şi femeii dumisal(e), în veci. Iar venitul
locului ce iaste obic6iu să s(e) de la mănăstire, precum iaste tocmala, să aibă a-1 da
cîte 2 bezmen(e) de ceară pe an, pe obicâiu, cum dau şi alţii carii au dughene pe locul
mănăstirii.
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi neguţitori şi mahalagii, cari mai gios s-ot
iscăli. Şi noi, pentru credinţa, am pus degetel(e).
Şi eu, Dumitraşco Muşte diiacul de camar(ă), am scris zapisul şi sîntu martur, să
s(e) ştie.
Năstas(e) blănar1; Mărie1.
 Costandachi blănar1; Toma blânar; Crîste blănar, martur1; Enachi bărbier s(î)nă
Petre ; Timuş blănar1; Postolachi blănar brat Năstas(e)1.
1

Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIII/12. Orig. hîrtie (31,2 x 19,1 cm.), filigran, cerneală neagră,
opt amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

90 1729 (7237) august 17

Mihălachi Luca şi Toma Luca vînd lui Aristarho mare comis un loc de casă de lîngă
mănăstirea Danco din Iaşi, cu 50 de lei, bani noi.

t Adecă noi, Mihălachi Luca şi Toma, făcut-am zapisul nostru la mîna dumisale
Aristarho vel comis să s(e) ştie precum am vîndut dumisale un loc de case în Iaşi
înprotiva porţii lui Danco, lîngă ograda dumisale lui Iordache Catacozono vel spat(ar),
drept cindzăci de lei, bani noi, care şi noi [care şi noi] acei bani iarăşi i-am dat de am
plătit o datorie a tătîne-nostru Ia dumn(ea)lui vel spăt(arul).
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Mihălachi Luca <m.p.>; Toma Luca <m.p.>.
Catargiul vel log(o)f(ă)t, martor <m.p.>; Sandul Sturdzea vel vist(iernic) <m.p.>;
Darie Donici vel vornic <m.p.>.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVm>: No. 8. Zapisul lui Mihalache
Luca cu care vinde lui Aristarho vel comis un loc de casă în Ieşi, care iaste înpotriva
porţilor Dancului. 7237 <1729> av(gus)t 17.
Arh. St Bucureşti, A.N., CCXLIX/12. Orig., hîrtie (19,5 x 16 cm.), filigran, cerneală neagră.

91 <Cca.l729 (7238)> octombrie 15, <Iaşi>

Scrisoarea Catincăi Racoviţă către sora sa Nastasiica Racoviţă visderniceasa.
Cinstita şi a me iubită sora dumn(eata) soru Nastasiico Racoviţ(ă) yist(ierniceasă),
cu frăţască dragoste şi cu fericită sănătate, mă .închin dum(itale) şi rogu pe Dumnezău
milostivul ca să dăruiască dum(itale) toate cele de fericire după pofta dum(itale). Iubita
frăţască scrisoare dum(itale) ce me-i trimes am luatu şi ce întîiu înţelegîndu de bună
sănătate dum(itale) foarte m-am bucuratu şi am mulţămit lui Dumneazău milostivul
dentru a cărueşi milă vrind. Şi pentru mine a şti mă aflu cu sănătate, pentru Gheorghie,
ce scrii d(u)m(nea)ta să ţi-o trimatu cu cinste, vei şti că am cercat şi l-am găsit aice la Eşi
şi au zis că şi el să află venit călare la Eşi; şi văzîndu că şi cu dânsul trimiţindu-să tot
aceeaşi odihnă şi folos va fi cătu şi cu feciorul dum(itale) a o trimeti, care iată că o
trimesăiu cu feciorul d(u)m(i)tale şi precum a aduce-o dumneta îmi vei crede şi să o
porţi sănătoasă şi voioasă.
Cafe încă ţi-am luat 2 ocă, adecă una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat
2 lei 15 parale, şi una ocă cafe şi cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de
parale şi atîta s-au cuprinsu de 4 lei şi s-au datu pe mîna ficiorului d(u)m(i)tale să o
aducă, care să o bei sănătoasă.
Pentru ciboţâle ce am trimes nepotului Răducanului scrii d(umnea)ta că-i sînt
strîmtişoare, ce să făcu: mi-au părut rău, dar îi voiu face mai mărişoare altele.
Şi iată că ţ-am trimes 2 sfeşnice, pe care am dat 2 lei polu.
 Şi fii d(umnea)ta sănătoasă.
A[l] D(umi)tale soru,
Catinca Racoviţă.
Oct(omvric) 15.
Pe Răducanul îl sărut dulce şi-i rog de la Dumnezău creştire şi norocire. Te
înştiinţăz, soro, că îmi scrie nepoata Catinca de Ia Fereşti că are gîndu să vie acolo la
d(umnea)ta, la Călugăra, să se uşureze şi au poftitu şi pe Hrisi să margă cu dînsa
împreună, să vie acolo Ia d(umnea)ta; şi Hrisi să află foarte bolnavă, este intrată în salce,
şi nu-i cu putinţă nici într-un chip să vie pe acolo. Şi eu am scris Catrinei să nu facă
greşală cu venire naşterii pe acolo neavînd nevoe de nădejde spre odihna ştiinţăi voei
sale, ce te înştiinţăzu şi pe d(umnea)ta; cum vei socoti să scrii.
După Ghibănescu, Surete, VIII, p. 341-342, nr. CCXXXII1. Text din idem, Ms Surete, XXVI, f. 727.
după Bibi. Acad. Rom., „creşteri pe 1908". cu dala: „eătră 1728".

Datat cu probabilitate după documentele următoare din volum (ibidem, p. 343 şi urm.).

92 1729 (7238) decembrie 18

Diata mitropolitului G h e o r g h i e al Ţării M o l d o v e i .

Smeritul Gheorghie, cu mila Iui Dumnezău, arhiepiscop şi mitropolit Moldovii.

Căutînd şi socotind că ni s-au apropiat şi noaă ţenchiul vieţii noastre, făcut-am această
încredinţată şi adevărată diată a noastră cu socotită socotială, din ostenelele noastre, din
tinereţă ni-am cîştigat cîte ceva bucate din stupşori şi dintr-alte fărîme, care stupi avem,
osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi. Am socotit şi am lăsat svintii Mitropolii 100 de
stupi şi 50 de stupi am dat svintii mănăstiri Bistriţii, căci cînd am eşit de la mănăstire
Bistriţii de am luat episcopia, am fost luat 50 de stupi cu mine şi acmu trebueşti să-i dăm
înapoi. Aşijdere, 50 de stupi îi dăruesc mănăstirii Niamţului, căci mi-e postrigul de
acolo. Doaăzăci de stupi îi dăruiesc mănăstirii Besăricanilor să-m(i) 1 facă sărindar, şi 20
stupi mănăstirii Pîngăraţîlor iarăş să-m(i) 1 facă sărindar; iară pentru 60 de stupi, ce mai
rămîn, de or trăi, iar să fie a svintii Mitropolii.
Aşijdere, patru boi, patru vaci şi patru epe, din bucatele mele, dăruesc mănăstirii
Niamţului, ca să mă pomeniască la svîntul jărtevnic. Aşijdere, patru boi, patru vaci şi
patru epe dăruesc mănăstirii Bistriţii, iar din bucatele mele, ca să mă pomeniască la
svîntul jărtevnic. Aşijdere, la mănăstire la Besăricani, iarăş dăruesc doi boi, doao vaci şi
doao epe, ca să mă pomeniască la svîntul jărtevnic.
Iară alte bucate: vaci, boi, epe, precum scrie izvodul, ce ar mai trece, vor rămîne
toate a svintii Mitropolii.
Aşijdere, mai am 230 de oi, din copilăriia me făcute; acestei am socotit de li-am
dăruit niamului mieu, nepoţilor miei şi nepoatelor, să şi le înpartă ei, căci şi eu de la
dînşii multă slujbă am avut.
Aşijdere, şi pentru 6 pogoane şi giumătate de vie lucrate ce sînt în ţînutul Tutovii,
în gura Berheciului, la Greci, care li-am cumpărat pe drepţi banii miei, iar nu pe a
Mitropolii, şi li-am îngrădit înpregiur şi li-am lucrat cu multă cheltuială, am socotit şi
li-am dat danie svintii Mitropolii.
A ş i j d e r e , şi p e n t r u 3 p o g o a n e d e v i e d e l a O d o b e ş t i , c a r e a u f o s t c u m p ă r a t e de
r ă p o s i t u l G h e d e o n m i t r o p o l i t u l d e la G h i o r g h i ţ ă p i t a r i u l , a c e s t e i a r ă ş s ă r ă m î e a s v i n t i i
Mitropolii. Iară pentru 5 pogoane de vie ce sînt tot Într-ac6 ogradă, care sînt cumpărate
pe drepţi hanii mei de Ia popa Panhilie, fiind păragini, iar nu pre banii Mitropoliei,
aceste am socotit şi li-am dat danie slugii noastre lui Iftimie, căci multă slujbă am avut
de la dînsul din copilăriia lui şi cu nemică nu l-am mai socotit.
Aşijdere, şi pentru 2 pogoane de vie ce sînt Ia Spărieţi şi un pogon şi 3 certe de vii
ce sînt la Drăguşeni, care sînt lîngă Răcăciuni, care acele vii din pajîşti şi din ţălină li-am
făcut cu driaptă cheltuiala noastră, încă cînd am fost episcop la Roman, aceste am socotit
şi li-am dat danie nepotului mieu, lui Costachi.
Aşijdere, şi pentru 3 sate: Unguraşii şi Dracsineştii şi Negoeştii, ce sînt la
ţinutul ...2, care li-au fost neguţat răpăosatul Ghedeon şi, tîmplîndu-i-să moarte, n-au
fost apucat să de banii; şi încă au fost luat şi bani cu camătă şi am plătit tot noi acei
bani şi camătă şi am făcut acolo şi un hăleşteu din pajîşte, cu multă cheltuială, şi li-am
înplut şi de peşte. Deci aceste sate am socotit şi li-am dat danie iarăş svintii
Mitropolii. Aşijdire, şi pentru un sat de la Suceavă, anume Nemercenii 3 , cu bisărică de
piiatră şi cu temelie, cu pivniţă de piiatră, care giumătate de sat l-am cumpărat de la
Silioniasă şi giumătate de la Negoiţă Ciudin, amîndoao părţîle în 500 de lei; aceste
iarăş li-am dat svintii Mitropolii.
Aşijdere, şi pentru un hăleşteu, ce să chiamă Strîmbul, pe vale Capiştii armeneşti,
cu tot hotarul Strîmbului înpregiur, care l-am cumpărat acel iazu neezît pe drepţi banii
noştri, 170 lei, de la Ştefan Eni logof(ă)t şi de la Şeptelici şi l-am ezit cu multă cheltuială
şi l-am înplut de peşte; acela încă l-am dat danie svintii Mitropolii.
Iară pentru bani de ar zice cineva că eu am strînsu sau am avut bani, eu puiu
martur pe Domnul Dumnezău că mai mult de 300 de lei nu am. Şi am socotit să fie 100
lei cheltuiala morţii, şi 100 lei paminţîle şi 100 lei pentru 10 sărindare. Iară cine s-ar
bucura să nu fie în samă această diiată a noastră ca să-mi ia grija şi paminţîle şi ar
strica-o, pre acela să-1 strice Dumnezău, cum s-ar îndura, şi să nu-1 erte Dumnezău.
7238 <1729> dechemv(rie) 18.
Gheorghie mitropolit.
După M. CostSchescu. Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 113-114, nr. LXXXVII1.
Copie înlr-o Condică a Mitropoliei Moldovei, p. 836-837.

1
Parantezele editorului.
2
Loc gol (menţ. editorului în text).
1
Ncmernicenii (menţ. editorului în text)..

93 1729 (7238) decembrie 24

Altă diată a mitropolitului Gheorghie al Ţării Moldovei.

Smeritul Gheorghii mitropolit Moldovii. Facem ştire cu această carte încredinţată

şi adiverită mărturie noastră la mîna Mitropolii precum, din mila lui Dumnezău, şi noi
aflîndu-ne în stepena arhierii şi la acest scaun a Mitropolii nevoitu-ni-am cum am putut
ca să nu ne aflăm cu nemică mulţămitori (sic)1 sfinţii Mitropolii, trecînd şi noi
pintr-această uşă ca să vază cei ce-or vini în urma noastră, măcar c-au fost şi sînt aceste
vremi iuţi şi grele.
Pintru ostenelele noastre lasat-am Mitropolii 2 sacosă, şi 2 stihare, şi 2 omoahoră,
şi 3 pitrahile, şi o mitră frumoasă, şi 3 părechi năracliţă, şi o nebederniţă, şi 12 Minei
 moschiceşti, cu 2 Trioade, şi Liturghii cenovnice de toate trebele arhiereşti şi alte cărţi
care nu s-au mai pomenit. Aceste am dat 300 Ici, dc le-am cumpărat de la Moscovă.
7 pungi de bani a răposatului Ghedeon ce au fost dator la turci, toate le-am plătit
eu, care zapisăle sînt faţă şi n-au ramas Mitropolie nici cu-n ban.
Trii sate din ţînutul Niamţului, pe vale Orbecului, anume: Unguraşii şi
Dragsineştii şi Negoeştii, carile li-au fost neguţat răpousatul Ghedeon şi, tîmplîndu-i-să
moarte, n-au fost apucat să de bani deplin; şi încă şi acei ce i-au dat i-au luat cu camătă
de la turci, care i-am plătit iarăş eu, cum arată zapisăle cu camăta lor. Şi am făcut acolo
si un hăleşteu din pajişte cu multă cheltuială şi l-am înplut de peşte. Deci aceste sate
li-am dat sfinţii Mitropolii.
Aşijdere, şi pentru sat de la Suceavă, anume Nimer<ni>cenii, cu bisărică de piatră
şi cu temelie şi pivniţă de piatră, care giumătate de sat l-am cumpărat de la Silioniasă şi
giumătate de la Ciudin, amîndoaă părţîle în 500 de lei. Aceste iarăş li-am dat sfinţii
Mitropolii.
Aşijdere, şi pentru hăleşteu ce să chiamă Strîmbul, pe vale Capeşti armeneşti, cu
tot hotarul Strîmbului înpregiur, care l-am cumpărat acel iazu neezît, pe drepţi banii
noştri, 170 de lei, de la Ştefan Eni logofăt şi de la Şeptelici şi l-am ezit cu multă
cheltuială şi I-am înplut de peşte. Acesta încă l-am dat danie sfinţii Mitropolii.
Aşijdere, şi pentru 6 pogoane de vie şi giumătate lucrate, ce sînt în ţînutul Tutovii,
în gura Berheciului, la Greci, care li-am cumpărat pe drepţi bani al miei (.vi'c)\ iar nu pe
a Mitropolii, şi li-am îngrădit înpregiur şi li-am lucrat cu multă cheltuială, am dat iarăş
danie sfinţii Mitropolii, osăbit de cai, epe, boi, vaci, biholi, stupi şi alte pojîjii ce s-or alia
la această casă, toate le lăsăm sfinţii Mitropolii, osăbit de ce am făcut diiată de am dat pe
la sfintile mînăstire ca să ne pomeniască şi a slugi ce ni-au slujît, pecum arată diiata
noastră.
Iar care ni-ar strica diiată lăcomindu Ia acele ce am făcut parte sufletului nostru
din osteniala noastră să fie neertat de Domnul Dumnezău care au făcut ceriul şi pămîntul
şi de smirenie noastră afurisît şi anaftima.
7238 <1729> dechemv('rie) 24.
Gheorghii mitropolit Moldovii.
După M. Costăchescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 114-115, nr. LIX. Copie
într-o Condică a Mitropoliei Moldovei, p. 838-839.

1
Aşa în textul editat.

94 1 7 3 0 ( 7 2 3 8 ) f e b r u a r i e 17

M a r i a C o s t a n d ă c h i o a i a vinde lui Ion L ă p u ş n e a m u l b l ă n a r şi soţiei accstuia Vasilica o casă

< d i n m a h a l a u a M u n t e n i m i i > , cu 15 lei.

... Un zapis din let 7238 <1730> fev(ruarie) 17, de la o Mărie Costăndăchioai
croitoriţa, în care scrie că au vîndut lui Ion Lăpuşneanul blănar şi soţii lui, Vasilicăi, o
casă cu locul ei drept 15 lei, arătînd că acel loc de casă i-au rămas de la socrul său,
Neculai Nebunele, iar casa au făcut-o ea înpreună cu bărbatul ei Costandin ...
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXX/16, r. Rez. într-o carte domnească (orig.) din 1786 martie 30
(orig. la Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., LXXXVIII/225 - rătăcit).

Ibidem, DCCCLXXX/17 (rez. într-un zapis (orig.) din 1792 februarie 22).
 I z v o d d c v e ş m i n t e , o d o a r e şi cărţi dăruite d e cineva din f a m i l i a c t i t o r u l u i M - r i i S f i n ţ i i
A r h a n g h e l i < M i h a i l şi G a v r i l > ( F r u m o a s a ) .

+ Izvod dc veşminte şi alte lucruri şi odoară, ce-am datu la sfînta a noastră

mănăstiră Sfetii Arhangheli.
Leal 7238 <1730> februarie 20.
+ Un felon de adămascî roşie cu flori de firu.
+ Un stihariu di hataia verde cu flori di firu.
+ O păreche di naracliţă de diba ghiurghiulii.
+ Un patrahiru de adămască roşie cu flori di firu.
+ Un poias cu paftal de argintu.
+ Altu stihariu di hataia roşu cu fiori di firu, pentru diiacon.
+ Un aurariu di atlazu verde, tij.
+ O păreche de năracliţă de hataie verde cu flori di firu, tij.
+ Alt felon di adazu verdd.
+ Alt stiharu de atlazu roşu.
»

+ Alte năracliţă di atlazu albastre.

+ Alt patrahiru di atlazu albastru.
+ Alt felon de bogasău albu.
+ Alt stiharu di bogasău roşu.
+ Alte naracliţă di bogasău, tij.
+ Alt palrahir, tij di bogasău.
+ Trii dveri di atlazu verde.
+ Doă mesă de prestol, una di atlazu verde, alta di bogasău.
+ Un pocroveţ de lastră albă.
+ Patru candile mari de argintu.
+ O cădelniţă, tij di argintu
+ Un potiriu de argintu.
+ Un discos dc argintu.
+ O zvezdă dc argintu.
+ O lingură de argintu.
+ O cruce ferecată cu auru şi cu mărgărintari'.
+ Un policandîru de aramă.
+ 2 sfesnice de aramă.
T

4- 2 urice cu cutii de argintu.

+ Un discos de argintu, tij pentru anaforă.
+ O candilă mai mică, tij de argintu la mir1.
Cărţi greceşti, ce s-au datu:
+ O Evanghelie ferecată cu argintu.
+ 12 Mineia.
+ Un Triodu.
+ Un Pendicostariu.
+ Un Orloiu.
+ Un Apostul.
+ O Psaltire.
 + Un Octoihu.
+ Un Evoloiu.
Cărţi moldoveneşti:
+ Un Apostol' românescu.
+ O Evanghelie românească.
. + Un Anfeloiu.
+ Un Triodu.
2 Psaltiri1.
Institutul de Istorie din Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă, Fond Documente moldoveneşti, doc. nr.
135. Orig., hîrtie (44 x 14,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu inelar aplicat în cerneală roşie pe reeio-ul şi
verso-ul filei scrise.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 101-103, nr. 72 (orig.).
1
Urmează un sigiliu inelar.

96 1730 (7238) februarie 22, Iaşi

NorSş, Hui lui Gligorie armean, şi soţia sa, Ruja, vînd lui Manole şi soţiei acestuia Bălaşa
un loc de lîngă Uliţa Chervăsăriei din Iaşi, cu 30 de lei, bani noi.
t Adecă 6u, Norăş, ficiorul lui Gligorie arman, şi cu fămeia me, Ruje, scriem şi
mărturisăm cu acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisale lui Manole şi a soţului
său, Bălaşii, precum să s(e) ştie că, de nime sîliţi, nici asupriţi, ce de a noastră voie, am
vîndut al meu loc ce iaste de la tată-meu, Gligorie, care loc este la Uliţa Chervăsăriei.
îngotriyaJMsăric^^ ce iaste despre, soarerăsare. care s-au aflat în lat de
cinci coţi şi şesă rupi, osăbit de trei coţi şT3oi rupi ce mai are Manole în lat, iar de lungu,
doadzăci şi unul de coţi şi trei rupi, care loc este între casa preutesăi armanca Hagioaia şi
din gios de locul casăi mele. Şi plata încă mi-au făcut pe acest loc, mi-au dat treidzăci de
lei, bani noi. Şi vădzînd noi că ne-au făcui plata deplin, întru mînule noastre, am făcut
acest zapis la mînă ca să le fie dumilorsale draptă ocină şi moşie, şi fiilor săi, şi a nepoţi
şi strănepoţi; despre nime să n-aibă nici o supărare, nici despre ficiorii mei, nici despre
nepoţii mei, nici despre alţii megieşi al1 mei, căci acest loc este despre tată-meu Gligorie
de baştină.
Şi cînd am vîndut acest loc, s-au prilejit şi alţîi cari mai gios au pus degetile.
Şi noi, pentru credinţa, ne-am pus degitele, ca sa le fie de bună credinţă.
tf Mc, AOH)T(o) X 3PAH 4es(ptttpTe) KB.
t Eu, Norăş ficiorul lui Gligorie arman, vînzător2.
t Eu, Ruje, fămeia lui Norăş, vîndzătoare2.
t Eu, Arhatona fata lui Norăş, tij am vîndut2.
t Eu, Crăciun, nepot lui Norăş tij2.
Eu, Andrei diiacul sîn Irimiei, am scris cu dzîsa lui Norăş şi a fămeii lui.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10269. Orig., hîrtie difolio (21 x 30 cm.),
rupt, filigran, cerneală neagră, patra amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 90-91, nr. LXI (orig.).
1
Aşa în orig.
2
Amprentă digitală.
 Alexăndrachi fost comis şi soţia sa, Safta, vînd lui Gheorghiţă Potlog de la Vistierie nişte
casc de pe Uliţa Feredeielor, după ce le răscumpăraseră în virtutea dreptului de preemţiune de la
Ion <Neculce> hatman.

t Adecă eu, Alecsandrachi biv comis, înpreună cu soţul meu, Safta, fata
Piviţoaiei, făcut-am acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisali lui Gheorghiţă Potlog
ot vist(ierie), precum să s(e) ştie pentru nişte casă ce sînt pe Uliţa Feredeilor, alăturea cu
casăie dumisali, care cas(e) fiind mai denainte vr6me a soţului meu, Saftii, făcute de
bărbatul ei ce-au avut înainte, de Vasilie Pietreanul; şi murind Vasilie Pietreanul le-au
fost vîndut soţul meu, Safta, lui Pahomie ce-au fost episcop la Roman; şi după săvîrşirea
vieţii lui Pahomie, fiind Pahomie de postrig de la mănăstirea Neamţului, au rămas casăie
la călugării de Neamţu. Şi scoţîndu-le călugării la vînzare le-au fost cumpărat dumnealui
Ion hatm(an) de la călugări, drept 30 lei vechi. Deci încăpînd eu s(ă) răscumpăr aceste
cas(e), fiind a soţului meu mai înainte, şi neavînd bani ca să întorcu dumisali hatmanului
Ion, m-am rugat dumisali lui Potlog ot vist(ierie) de mi-au luat bani cu dobîndă şi mi-au
dat acei 30 lei de am întorsu hatmanului Ion şi am luat eu casăie; şi pentru bani am fost
pus casăie zălog cu zapis pîn(ă) în trei luni la mîna lui Potlog ca să-i dau banii la zi. Iar
nedînd banii, să rămîie casăie a dumisali. Şi aducînd hatmanul Ion şi vornici de poartă de
au preţăluit ce-au fost cheltuit cu îngrăditul casălor şi cu altele ce au fost făcut
dumnealui pe lîngă cas(e) s-au făcut 12 lei; şi iarăşi au dat dumnealui Potlog şi acei 12
lei dum(i)sali hatmanului Ioan, care s-au făcut peste tot 45 lei, precum arată şi izvodul ce
iaste cu pecetea vornicilor de poartă.
Şi trecînd peste zi un an şi neavînd eu de unde da banii dum(i)sali, m-am socotit
împreună cu soţul meu că fiind dumnealui Potlog răzâş cu ac£le cas(e) pe de la vale,
alăturea, nu încăpea alţii să le cumpere; şi apoi răscumpărîndu-le eu şi cu banii
dumisali le-am vîndut dumisali drept acei bani ce scriu mai sus, 45 lei vechi. Deci, de
acum înainte ca să-i fie dumisali, lui Potlog ot vist(ierie), şi giupînesăi dumisali şi
cuconilor dreaptă ocină şi moşie, în veci. Şi i-am dat dumisali şi zapisăle c61e vechi ce
am avut pe cas(ă) şi pe zapisul meu să-ş(i) facă dumnealui şi dres g(o)s(po)d de
întăritur(ă).
Şi acest zapis l-am făcut denaintea a mahalagii de prin pregiur şi a altor boiari
de curte, carii s-au tîmplat de au iscălit mai gios. Şi, pentru credinţa, am iscălit, să s(e)
ştie.
L(ea)t 7238 <1730> mai 12.
Ate§ocv5po<; Kofirjcrioq Kavavoq ^.p.:» 1 ; eu, Safta, fata Peviţoaiei2.
Gheorghe Pot(log) ot vist(ierie); popa Vasilachi ot Sveti Gheorghie HCKAA; Toader
spătarul, martur; naTtotSîllxriTpi, jiaprripaq <m.p.>3.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/13. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 18,7 cm.), filigran, cerneală
neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: Pr. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1-4 (ian.-apr.), p. 7 - 9
(orig.), şi p. 12, nr. 13 (rez. din 1835 mai 7); M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925),
p. 164-165, nr. LXV (orig., cu unele abateri).
1
Alexandros comis Kananos <m.p.>.
2
Amprentă digitală.
3
Papadimitri, martor <m.p.>.
98 1730 (7238) iunie 14
Carte de blestem dată de mitropolitul Antonie.
7238 <1730> iunie 14.
Carte de blăstăm de la Antonie mitropolitul Sucevei pentru netăgăduirea hotarălor
de cătră cei ce vor şti a moşiilor Căcăcenii şi Fărcenii.
După Ghibănescu, Surele, XII, p. 14, f. Rez. într-un .jurnal" din 1838 decembrie 18.

99 1730 (7238) iunie 20

Catrina, soţia lui Vasile ceauş de negustori din mahalaua Muntenimii, şi fiii ei vînd lui
Paraschiv şi soţiei sale Irina un loc de casă pe Uliţa Fînului, cu 20 de lei.
t Adecă eu, Catrina, fata Hoiumi Băniţii, ce m-au ţinut Vasili ceauş de neguţitori
ot Muntenime, şi împreun(ă) cu Hi mei, anume Mari[ri]e, şi Ilinca şi cu Costantin,
precum de nim(e) siliţi, nici asupriţi, ce de a me bun(ă)voie, am vîndut un loc de cas(ă)
pe Uliţa Fînului, de lîngă Uşeroie Fortagiiţa, din gios, alăture cu zăplazii Bărboiului. Şi
acel loc de cas(ă) i l-am vîndut cu tot locul casii, cît ar ţine, pentru că acel loc n<e>-au
fost dat de la mama me, Hoium(i) Băniţa; şi l-am vîndut dumisali, lui Paraschiv sin
Merloie şi soţului dumisali, Irinii, şi cuconilor dumiilorsali, şi nepoţilor, şi strănepoţilor.
Şi tocmala n(e)-au fost 20 lei. Şi mi-au făcut tot plata deplin; iar şi i-am dat şi zapisul cel
vechi de cumpărătura casii. Şi pe zapisul meu să aibă dumnalui a-şi face şi ispisoc
g(o)s(po)d. Iar de m-aş mai scula eu pe urmă sau ficiorii mei sau măcar gineri ca s(ă)
puie vro pricin(ă) să s(e) înto(a)rcă banii ce n(e)-au dat, unde s-ar merge, or(i) la ce fel
de giudeţ, să nu li s(e) ţie în sam(ă).
Şi la aceast(ă) tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi oamen(i) bun(i), car(e) mai gios ş-au
pus şi degeteli.
' Leat 7238 <1730> iunie) 20.
Eu, Catrina1.
Eu, Mih(a)lachi, sluga lui vel vameş Iordachi, martur1; eu, Pavăl butnariu; eu,
Vasili bîrlădean, martur1; Ion Nacul log(o)f(ă)t ot vist(erie) HCKAA <m.p.>.
Şi eu, Ştefan, am scris zapisul.
Arii. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCXI/111. Orig., hîrtie (32,7 x 22,7
cm.), filigran, cerneală neagră, cinci amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

100 1730 (7238) Iunie 26, Galaţi

Leon mare pitar vinde lui Aristarhu mare comis casele sale din Iaşi de lîngă M-rea Dancu,
cu 70 de lei.
t Eu, Leon vel pitar, dat-am acest zapis al meu la mîna dumisale lui Aristarhu vel
comis precum i-am vîndut eu casăle mele dumisale, care casă sînt în Ieş(i), lîngă
măn(ă)stire lui Dancu, care cas(e) le-am cumpărat şi eu de la Creţul călugărul, carele au
fost egumăn la măn(ă)stire la Bogdana, drept 70 de lei; şi precum le-am cumpărat aşe
le-am vîndut şi dumisale drept şeptedzăci de lei; şi mi-au dat bani gata.
 Pentru aceea, să fie dumn(ea)lui volnic a-ş(i) stăpîni casa dreaptă cumpărătură
dumisale, în veci, casa cu loc cu tot pimpregiur.
Şi pentru bună a nostră tocmală, fiind zapis încredinţat, să s(e) iscălească marturi
carii ar vre.
Şi eu, pentru credinţa, am iscălit.
tf PhAAtţH, A(4L)T(O) gSCAH 10NH K$ A(t)HH. •
t Leon vel pitar <m.p.>.
Costandin Costache hat(man) <m.p.>; Iordachi Cantacuzino vel spat(ar) <m.p.>; t
Iordachi Catargiul vel paharnic <m.p.>.
<Pe verso, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVHI>: 1) t Zapisul de
la Leon pentru casăle din Ieşi; 2) No. 9. Zapisul lui Leon cu care vinde lui Aristarho
comis casă în Ieş(i), lîngă mănăstire Dancu, care şi lui au fost cumpărătură de la
igum(enul) de Bogdana. 7238 <1730> iuni 26.
Arh. St. Bucureşti, A.N., CCXLIX/13. Orig., hîrtie (31,6 x 21,9 cm.), filigran, cerneala neagră.

101 1730 (7238) iunie 26

Maria medelnicereasa dăruieşte popii Costandin un loc de casă <din Iaşi>.
7238 <1730> iunie 26.
Un zapis de danii de la Mariia medelniciroai cu care dă danie popii lui Costandin
un locu de casă cari din sus să hotărăşti cu locul dumisali răp(osatului) hat(man) Bogdan
iar din gios pîn(ă) în locul dumisale Crupenschii biv med(elnicer).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CMLXVI/26. Rez. într-o hotarnică
din 1789 iulie 8.

102 1730 (7238) iulie

Vasiliţă, fiul lui Nacul, dă Mitropoliei <Moldovei> ocina sa din Cucioaia.

Iulie 7238 <1730>
Vasiliţă sin Nacula arată că dă Mitropoliei ocina sa din Cucioaia.
Marturi: Vlase starostia de cur(ă)lrari şi Ştefan zugravul cel domnesc şi Panainte
bacalul.
După Iorga, St. şi doc., V, p. 104, nr. 116. Rez.

ALTE EDIŢII: Idem, Zugravii domneşti, în „Revista istorică", An. XII (1926), nr. 4-6 (apr. - iun.), p. 81.
1
Parantezele lui N. Iorga.

103 1730 (7238) iulie 3, Iaşi

Dumitru blănar din Iaşi dă lui Andrei Ruset fost mare clucer nişte zapise pentru satul
Mastacăn din ţinutul Bacău ale unui moşneag ce a murit în casa lui din Iaşi.
Adică eu, Dumitru blănariu din Ieş(i), facem ştire cu această scrisoare a me, la
mîna dumisale giupînului Andrei Rusăt biv vel clucer precum au fost la mine un
moşneag în gazdă, anume Iancu, şi tîmplăndu-să moarte, mi-au dat, la moartea lui, neşte
 zapis(e) de moşie den Măstacăn, di la ţinutul Bacăului, şi mi s-au rugat ca să-1 grijesc şi
cine mi-ar întoarce acea cheltuială, den rudele lui sau den rezeş(i), aceluia să i Ie dau
acest(e) zapis(e).
Deci eu, ştiind pe dum(nealu)i clucer(ul) Andriaş Ruset că are şi dum(nealu)i
moşie acolo, aproape, satul Roznovul, am mărs la dum(nealu)i şi m-am rugat dumisale
să-mi întoarcă ace cheltuială, ce-am cheltuit la moartea acelui om, şi să-i dau acelc
zapis(e). Şi dum(nealu)i mi-au întors...1 lei ce-am fost cheltuit eu şi i-am dat acele
zapis(e) dumisale.
Şi, pentru credinţă, mi-am pus degitul.
U laş, let 7238 <1730> iulie 3.
Eu, Dumitru blănar ot Ieş(i).
Arh. St Iaşi, Documente. DCCXCI/480, f. 399 r. Copie din 1805.
EDIŢII: Stoide şi Turcu, Doc. fi regeşte din ţin. Neamţ. Sec. XVI-XVII. p. 34-35, nr. LXII (text după
orig. „pe jumătate coală, bine păstrat" din Acta econom stavrofor Victor Gervescu din Roznov, jud. Neamţ).
1
Loc liber.

104 1730 (7238) iulie 28

Aniţa Crupenschi dăruieşte popii Costandin un loc de casă <din Iaşi>.
7238 <1730> iulie 28.
Un zapis de danie de la Aniţa a dumisale răposatului) Crup(e)ns(chi) biv vel
med(elnicer) cu carile dă danie un locu de casă popii Costandin, care din sus scrie că să
hotărăşti cu locu Marii medel(nicerea)s(a), iară din gios să hotărăşti cu Cîrstea biv
vor(ni)c şi pînă în uliţă, dar uliţa nu arată.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CMLXV1/26. Rez. într-o hotarntcă
din 1789 iulie 8.

105 1730 (7238) august 28

Vasîle Cîmpanul armaş vinde lui Ioniţă Gagi bulucbaş o casă din Uliţa Muntenimii, cu 15
lei, bani noi.

t Adecă eu, Vasîli armaşul Cîmpanul, făcut-am zapisul meu la mîna dumisale lui
Ioniţă Gagi bulubaş precum, de nime silit, nici asuprit, ce de a me bună<voie>', dat-am
dumisale o casă ce am avut la Uliţa Muntenimii, deasupra haznali, ca să-i fii dumisal(e)
dreaptă ocină şi moşie, în veci neclătit; şi o am vîndut drept cincisprece lei, bani noi, ca
să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie, în veci, neclătit şi neruşuit în veci.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, megieşi bătrîni şi tineri, cari
mai gios s-au iscălit şi şi-au pus şi degetele care n-au ştiut carte, pentru ca să să ştie.
Şi eu, văzînd plat(ă) deplin(ă) în mînule noastre, am iscălit pentru ca să să ştie. Şi
neam dintru neamul mieu să nu aibă a să scula nici cu-n fel de gîlceavă.
L(ea)t 7238 <1730> av<gust> 28.
f Vasîli Cîmpanul armaş, am vîndut2.
f Eu, popa Vasile de la S(fe)tii Nicolaiu, m-am tîmplat <m.p.>; AS, non
NEKFCVUH. HCKAA, mar(tor) <m.p.>; eu, popa Sandul, HCKAA <m.p.>; t eu, Sandul

Vlas(eh tocă m_am tfmplat <m p>

* '
 t Ion Drăgoi am scris şi-s martur.
Arh. St. laşi, Documcnte. XXXVI/4. Orig., hîrtie (30,5 x 19,5 ca), filigran, cerneala neagră, o
amprentă digitală.

' Omis.
3
Amprentă digitală.

106 <1730 septembrie 1-1731 august 31> (7239)

Grigorie Ghica voievod îl împuterniceşte pe Ahmet Tunuslu să vîndă un loc <de casă din
Iaşi> ce i 1-a amanetat Panaite.
7239.
Carte domnului Ioan Grigori Ghica v(oie)voda prin care hotărăşte că după atîte
înfăţişări ci au avut Ahmet Tunuslu cu chirononii lui Panaitei pentru 110 <lei>', datoriile
lui, să vîndă numitul Ahmet locul2 ce-1 are amanet spre plată.
Arh. St Mehedinţi, Drobeta-Turnu Severin, Colecţia Dr. Constantin I. Istrati, Ms. nr. 12 (1264), f. 7
v., nr. 10. Rez. în „Condica pentru toate scrisorile moşiilor scoasă în perilipsis. 1834 ghenari 1".
'Omis.
2
de casă din Iaşi (cf. rezumatele urm. din condică).

107 1730(7239) octombrie 25

Toma, fiul lui Luca vistiernic, dă lui Iordache Cantacuzino mare spătar un loc de casă cu
casă pentru o datorie.
t Adecă eu, Toma sîn Luca vist(iernic), făcut-am zapisul meu la mîna
dum(i)sal(e) badii lui Iordachi Cant<ac>lozino vel spăt(ar) precum fiindu-i nene
dum(i)sal(e) dator cu cindzăci de lei, cari bani s-au rugat nene dum(i)sal(e) de i-au făcut
bin(e) cu aceşti bani la nunta surori-me. Şi avînd nene un loc de cas(ă) cu cas(ă) cu tot
lîngă ograda dum(i)sal(e) vel spăt(arului) i-am dat dum(i)sal(e) acel loc de cas(ă) cu
cas(ă) cu tot pentru acei bani şi făcîndu dumnelui bine de <nu> ne-au mai cerşut dobînda
pe aceşti bani me-u dat zapisul nenii şi eu i-am dat acestu loc cu cas(ă) cu tot ca să-i fie
dum(i)sal(e) vecinic(ă) moşie, şi cuconilor dum(i)sal(e) şi a nepoţilor dum(i)sal(e).
Şi, pentru credinţa, m-am şi iscălit.
L(ea)t 7239 <1730> oct(omvrie) 25.
Toma Luca <m.p.>.
Ghiorghiţă post(elnic) m-am tîmplat <m.p.>; eu, ... 2 m-am tîmplatu <m.p.>;
Adam HCKAA, mart(or) <m.p.>.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul fiiului Lucăi vist(iernic) pe un loc de
cas(ă) şi cu cas(ă) ce mi l-au dat pentru datorie tătîne-său şi de la mine l-au cumpărat
Arestarho vel comis.
<De la începutul sec. XIX>: No. 11. Zapisul lui Toma sin Luca vist(iernic) cu care
vinde spat(arului) Iordache Canta un loc de casă şi cu casă, care loc iaste lîngă ograda
spăt(arului) Cant(a). 7239 <1730> oct(omvrie) 25.
Arh. St Bucureşti, A.N., CCXLIX/14. Orig., hîrtie difolio (19,5 x 16 cm.),filigran,cerneală neagră.

• Omis.
2
Nume greu de descifrat
108 1730 (7239) noiembrie 1, Iaşi
Ghiorghiţă negustor din Iaşi dă mitropolitului Antonie un pogon şi jumătate de loc dc vie
de la Odobeşti pentru a fi pomenit la biserică.
t Adecă eu, Ghiorghiţ(ă) neguţătoriul di aici, di Iaşi, făcut-am acest adevărat zapis
al m6u la cinstită mîna sfinţii sale părintelui chir Antonie mitropolitului precum să s(e)
ştie că eu, di nime silitu, nici asupritu, ce di a mea bunăvoinţă şi cu toată casa mea am
datu danie sfinţii sal(e) şi la sfînta mănăstir(e) Mitropolii un pogon şi gium(ă)tate de vite
loc stărpu ce est6 la Odobeşti pistă drum dreptu poarta viilor a sfinţîi sale părintelui
mitropolitului; şi am datu acel pogon şi giumătate cu toată inima mea şi sfinţie sa să aibă
a mă pomini la sfînta bisdrică şi ce-ar vre sfinţîiâ sa ca să-şi facă pre acel loc să fte
volnic.
Şi la acestu zapis, la danie, s-au tîmplatu şi dumnalui giupînul Lupaşco Tudori
neguţătoriul di Iaşi, carile mai gios s-au iscălit şi alţi negustori carile s-or iscăli.
Şi, pentru mai mare credinţa, m-am iscălit şi eu ca s(ă) hie di credinţă.
Şi eu, C€rch£z diiacul di cămar(ă), am scris zapisul cu voia dum(i)sal(e) lui
Ghiorghiţ(ă) neguţătoriul.
TF d c , X3CÂE A(T)T(O) H06B(pVe) X
t reoopYeiţa axpeYo Ta crooGev <m.p.>'.
Aih. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXVl/106. Orig., hîrtie difolio
(31,5 x 19,9 cm.), filigran, cerneală neagră.
1
t Gheorghiţă, de faţă la cele de mai sus <m.p.>.

109 1730 (7239) decembrie 8

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la un loc de casă <din mahalaua
Muntenimii>.
... Mărturie hotarnică cu pecete Porţii g(os)podu de la vornicii de poartă, din let
7239 <1730> dec(hemvrie) 8, în care scrie că pentru pricina ce-au avut Ion Lăpuşneanul
blănar cu Mărie femeia Iui Costandachi croitoriul pentru acel loc de casă; şi, după
poroncă, mergîndu vornicii de poartă, prin cercetare ce-au făcut şi după arătare
Costăndăchioai ce-au arătat locul casii care l-au vîndut pînă unde iaste, l-au măsurat şi
l-au hotărît...
Arii. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXX/16 r. Rez. într-o carte domnească (orig.) din 1786 martie 30.
Ibidem, DCCCLXXX/17 (rez. într-un zapis (orig.) din 1792 februarie 22).

110 1730 (7239) decembrie 22, Iaşi

Grigorie Ghica voievod judecă pricina dintre Parfene armean băibărăcar şi Manole
băibărăcar pentru un loc din Uliţa Chervăsăriei dînd cîştig de cauză celui dinţii.

F ÎW rpwropîe TMKA BOGBOAA. EOSKTI* IWHA(O)CT(YK>)> R(OC)N(O)AAPIK 36MAH

/UWAAABCKWH. Facem ştire cu această cartă a domniei măle precum s-au pîrît de faţă
înainte domnii mâle şi a tot Sfatul nostru Parfene1 armanul băibărăcariu, ginirile lui
r

Norăş, cu Manole băibărăcariul şi cu fămeia lui, Bălaşe, pentru o bucată de loc ce iaste
în dosul dughenii lui Manole, cinci coţi şi şesă rupi în lat şi ... 2 coţi în lungu, care loc
împreună şi cu o dugheană gata ce iaste la Uliţa Chirvăsării, împotriva bes&icii
armeneşti, l-au fostu dat dzestre Norăş armanul fetei sale, pe care o ţine Parfene de 8 ani,
de cîndu au luat Parfene pe fata lui Norăş. Iară an iarnă, la luna lui fev(ruarie), s-au
sculat Norăş şi, fără ştire Parfenii1, gineri-său, de iznoavă au vîndut acel loc lui Manole
băibărăcariul, dreptu 20 lei.
Deci Parfene plîngîndu-să de mare strîmbătate ce i-au făcut socru-său; de altă
part£ şi Manole cu fămeia lui, Bălaşe, au datu jalobă arătînd pricină că li s-ar căde şi lor
a cumpăra, fiindu răzeşi, căci încă tatul Bălaşii au fostu mai cumpărat o dugheană de la
Norăş de 30 ani, şi în dosul acei dughene era şi acestu loc cu pricină ce l-au cumpărat ei
acmu de la Norăş.
Deci stîndu faţă la Divan şi luîndu-le sama cu amănuntul, aflat-am pecum Norăş
fară de cale au îmbiat de au vîndut acestu loc lui Manole, din vrâme că acestu loc
împreună şi cu o dugheană gata ce-i alăture cu locul au fostu date dzestre cu zapis mai
înnainte vrdmi gineri-său, lui Parfenii, şi fetei sale şi n-au avut el treabă să mai vîndză.
Şi Manole cu fămeia lui, Bălaşe, încăş(i) rău au cumpărat, căci şi ei au ştiut că locul
acela este datu dzestre lui Parfenii şi ei tot au lăcomit de au cumpărat, ferindu-să de
Mane; iară acmu, ivindu-să vîndzare şi neprimindu Parfenie, ieşind la Divan, domniia
mea împreună cu tot Sfatul nostru aşe am giudecat: să întoarcă Norăş banii înapoi ce-au
luat pe acel loc de la Manole, că fiind dat de dînsul dzestre nu i să căde să-şi vîndză, ce
Norăş fiind om sărac şi prăpădindu banii ce-au luat şi neavînd de unde să de banii au
cădzut după giniri-său Parfenii ca să de el banii; şi învoindu-i giniri-său Parfeni1 au
<s>3cos4 toţi banii acei de mai sus scrişi, 20 lei, şi i-au dat în mîna lui Manole.
Dreptu aceea, am dat rămas pe Manole şi pe fămeia lui, Bălaşe, ca să de pace
acelui loc şi li s-au luat şi zapisul cel de cumpărătură de la mîna lor şi s-au datu la mîna
<lui>3 Parfene1. Deci acmu să-ş(i) stăpînească Mane locul împreună şi cu dugheana ce-i
dată dzestre cu bună pace şi de această pîră să nu s(e) mai pîrască niciodată piste cartea
domnii m61e.
Oy Mc, A 6 T ( O ) x 3CA8 A6K(6MBpVe) KB.
BGA AWKO)4>(€)T BT» AH(BAN).
TTINACYG < n H C A A > .

Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10 201. Orig., hîrtie (22,5 x 32 cm.),
filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, cu capul de bour în scut şi
legenda în exergă, slab imprimat.
1
Acest nume este transformat peste tot în doc. dintr-un alt cuvînt
2
Loc liber în orig.
3
Omis.
4
Urma numele „Mane", care a fost taiat

111 1731 (7239) ianuarie 1, Iaşi

Grigorie Ghica voievod stabileşte taxele plătite de negustorii străini din Iaşi.
Ion Grigorie Ghica v(oie)v(o)d, Boj(ieiu) milost(iiu), gospodar Zămli Moldavscoi.
Facem ştire cu această carte a domniei mele tuturor cui se cade a şti că în multe rînduri
ne-au venit cu jalobă starostele şi neguţitorii de Iaşi, care sîntu birnici, zicînd că au
 strămbătate despre neguţitorii streini, care vin aice dintr-alte părţi de loc cu marfă de tot
feliul şi cu băcălii, şi deschid dughene prin hanuri şi la uliţe, şi vînd de a mănă, fac
alişverişuri ca şi ceşti de loc, şi ei, cei de loc, neguţitorii care trag biru pămîntului n-au
nici o hrană, închizindu-li-se hrana din pricina streinilor
Care lucru, jaloba lor înţelegînd domniea mea, am aflat ca au dreptate neguţitorii
de loc, fiind ei birnici, că îiică din pricina streinilor ce vin aice de se aşază cu dughene
neschimbate, s-au stricat breasla neguţitorilor celor de loc.
Pentru aceea, vrînd domniea mea a le face dreptate şi a pune la cale acestu lucru,
şi iată că după cum am socotit fapreună cu boearii noştri de am pus la cale şi am aşezatu;
s-au scris şi anume ce ajutoru să aibă neguţitorii de loc, de la acei streini: întîi, cei ce
vînd băcălii să aibă a da cîte un leu pe lună, iar carii vor vinde de altu feliu de negoţi
supţire, aceia să dee cîte doi lei pe lună; iară care n-ar înţelege şi n-ar da banii pe nartul
ce li s-au datu şi s-au aşezatu, pe unii ca aceea să aibă a-i duce la d(umnea)lui vel
vist(iernic) să plinească de la dănşii şi să le vie de hac.
Deci, de acum înainte, toţi streinii după tocmala şi aşezarea ce s-au legat cu acestu
testamentu să urmează. Cum şi neguţitorii de loc, iarăş mai multu să nu supere şi să le
fie lor testamentu de la domniea mea de obiceiu stătătoriu.
Şi nime altu să nu se amestece peste testamentul nostru. Aceasta face ştire.
Iaşii, velet 7239 <1731> ghenar 1.
<Iscălit>': Noi .Grigorie Ghica voevod2.
După Codrescu, Vricariuî, II, ed. a H-a, p. 30-31. Text după orig., hîrtie, puţin nipt, ce se afla în
posesia lui Polihroni Arbori.
ALTE EDIŢII: L. Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 526-527, nr. XVI (text după Codrescu).

' Menţiunea lui Th. Codrescu.

2
Menţiunea aceluiaşi: J(ocul) p(eceţii)".

112 1731 (7239) Ianuarie 9

Alexandru Bute se înţelege cu creditorul său, Neculai Ghica, în faţa marelui ban Toader
Paladi, asupra restituirii a 50 de lei cu dobînda lor.

t Adec(ă) eu, Alecsandru Bute, făcut-am zapisul meu la mîna lui Neculai Ghigă
aprodul pe cum să s(e) ştie că m-am fostu rugat lui Neculai de mi-au fostu luat 50 lei,
bani vechi, pe cindzăci de vedre mier(e) mai în trecută vreme şi n-am putut să dau
mier(ea) la ace vreme. Iar Neculai Ghig(a) au luat bani de la altu turcu ş-au plătit la
acăla păr-au scos şi zapisul; şi viind Neculai Ghig(a) la D<ivan>1 au jăluit mării sale lui
vodă şi mărie sa vodă au orînduit la dumnalui văt(aval) de aprodzi să ne ie sama. Şi noi
ne-am aşedzat denainte dumisale banului celui mar(e) Toader Păladi; şi s-au pus banii cu
dobînda lor din 10 - 12 pe an de cînd s-au fost luat banii pîn(ă) acmu. Şi s-au făcut
optuzăci de lei, bani vechi, şi iar bani să-i dau n-am avut să-i dau, ce m-am rugat şi
m-am mai apucat iar cu cestu zapis de acmu, ghen(arie) 10, pîn(ă) în ...', ca să-i dau
banii acei plini; iar de n-aş da banii la dzi şi s-ar tîmpla vro cheltuial(ă), să fie tot despre
mine.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7239 <1731> ghen(arie) 9.
 Alecsandru Bute pla^^CiJcu <m.p.>.
Treidzăci lei vechi am datu dintr-acest zapis, să s(e) ştii.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCIV/166. Orig., hîrtie (21,3 x 15,4
cm.), filigran, rupt şi şters, cerneală neagră.

1
Rupt şi şters.
3
Omis în orig.

113 1731 (7239) februarie 10

Nicolai fost mare sulger dăruieşte mitropolitului Anton(ie) un loc de casă pe Uliţa Mare din
Iaşi pentru că i-a împrumutat 100 de lei
t Nicolai biv vel sulger precum m-am rugat sv(i)nţii sale părintelui Anton(ie),
mitropolitului, ca să-m(i) găsască o sută lei, ban(i) noi. Şi eu i-am pus zălog un sat
întreg, Unguraş(ii), ce-s în ţinutul Neamţului, pe apa Moldovei; şi m-am apucat să dau
banii la Lăsatul Săcului, de postul Crăciunului. Şi i-am dat ispisocul satului să fie zălog.
Şi pentru căci mi-au făcut bine svi(n)ţiia sa, de mi-au găsit aceşti ban(i) la nevoie mea,
i6u încă i-am dăruit un loc de cas(ă) pe Uliţa Mar(e), alătur(e) cu casăl(e) popii lui Ursu,
drept portiţa Mitropolii, car(e) cas(e) le-au cumpărat tată-mieu de la Gavril Nenul ce-au
fost log(o)f(ă)t al triele, să fie svinţii sal(e) în veci, iar de n-aş da banii precum scrie mai
sus şi de s-ar face vro cheltuial(ă) la scosul banilor, cît(ă) cheltuial(ă) s-ar face să fie
desprâ mine.
Şi, pentru mai mar(e) credinţa, am scris eu cu mîna me şi am şi iscălit ca să s(e)
credze.
L(ea)t 7239 <1731> fevr(uarie) 10.
Nicolai biv vel sul(ger) <m.p.>.
Pentru toţi banii ce scriu într-acest zapis, s-au plătit deplin, să s(e) ştie.
7241 <1732> oct(ombrie) 20.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul lui Nicolai sulgeriul, pe locul despre
uliţ(ă). 7239 <1731> fevr(uarie) 10.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/75. Orig., hîrtie difolio
(22,5 x 17,3 cm.), filigran, cerneală neagră.
Arh. St Iaşi, CCCLX/38, p. 85/43 (copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de Theodor Gaşpar
diac de divan, în 1816 septembrie 20).

114 1731 (7239) februarie 14, Iaşi

Costin, soţia sa, Măriuţa, şi fiii lor vînd lui Ursul zugrav o casă cu loc pe Uliţa Stifaibă, cu
20 de lei.
Adecă eu, Costin, şi cu soţul mieu, Măriuţa, şi cu fiii noştri, anumâ: Costantin şi
Safta, făcut-am acest adevărat zapis al nostru la mîna preotului Ursului zugravului şi a
fiilor molitfii sale, precum noi de a[l] noastră bunăvoie, de nimă siliţ(i), nici asupriţ(i),
am vîndut a[l] noastră driaptă ocină şi moşie molitfii sale preotului Ursului, o casă cu loc
cu tot în Uliţa Strîmbă, între casa Petrii căpitanului şi între casa lui Gheorghiţe Albotă
sărdariul, care cas(ă) o am vîndut dreptu 20 lei, cum de acmu înainte să fie molitfii sale
preotului şi fiilor molitfii sale dreaptă ocină şi moşie cumpărătură, neclătită. Şi doao
zapise vechi ce-au fost de cumpărătură aceştii case cu loc şi altile încă li-am în mîna
preotului Ursului.
Şi la această tocmală a[l] noastră s-au tîmplat mulţi oameni buni şi boieri şi preoţi,
carii toţi mai jos s-au iscălit. Şi noi încă pentru mai mari credinţa ni-am iscălit mai gios,
să s(e) ştie.
U las, v(ă)leat 7239 <1731> fev(ruarie) 14.
Darie D(onici) v(e)l log(o)f(ă)t.
HWN NeKtfrtne B C A B O P H H K H C K A A < m . p > ; eu, popa Dumitraşco, martur; David
diiacon; Costin sin Vasile ar(maş); Măriuţa Costin(ea)s(ă); Costin sin Costin; Safta, fata
lui Costin.
Şi eu, Ursul, am scris zapisul cu zisa lui Costin şi a Măriuţei.
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, 1265, voi. 1, p. 640-641, nr. 58/9. Copie după orig., cu
reproducerea ierurilor şi iusurilor şi cu decalcul semnăturii lui Ion Neculce.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 82, nr. XLIII (acelaşi
text); idem, Din actele caselor de pe locul Liceului Nafional, p. 44, nr. IX (acelaşi text după orig. de Iu Bibi.
Centrală Universitară „M. Eminescu" - Iaşi (astăzi, rătăcit).

115 1731 (7239) martie 1

S a n d u l şi soţia lui, S a f t a , v î n d lui G h e o r g h i e B u l i g a o casă <din mahalaua Broşteni>.

... Zapis din anii 7239 <1731> mart(ie) 1 (asupra locului ce-1 are cumpărat de la
fetile Căşcăniţii)' cu care un Sandul împreună cu femeia lui, Safta, vînd o case lui
Gheorghie Buliga, care case este lîngă Strati băcal, şi lîngă Dumitru săiman şi lîngă
Mitrofan ...
Arh. St. Iaşi, Documente, DLXXXVIII/19. Rez. într-o carte dc judecată a Divanului (orig.) din 1808
februarie 9 privitoare la un loc de casă din mahalaua Broşteni, ,,la podul Niculinii Săci, unde iese drumul spre
Socola".

1
Paranteze în orig.

116 1731 (7239) martie 5

I o n d i a c o n , s o a c r a sa, Flore, şi soţia lui, A n i ţ a , vînd lui Istratie, soţiei şi fiului său o vie din
D e a l u l H r o n c e i d e la B u c i u m i .

t Adic(ă) eu, Ion diiaconul, şi înpreună cu soacră-me, Flore, şi cu soţul meu,

Aniţa, cum, de nimene siliţ(i), nice asupriţ(i), ce a nostră bunăvoie, am vîndut o vie, care
într-ace vie să fac 2 pogo(a)ne şi giumătate, am vîndut-o giupînului Istratie 1 şi giupînesii
dumisale Zambule şi fiiului dumisale Ruste, care vie este la Buciumi, în deal la Hruncii,
pe din gios de vie Sandului bulibaşii; şi au fost şi cu cuvînt(ul) lui. Am vîndut-o ca să le
fie dumilorsale drap<t>ă ocină şi moşie, în veci.
Iar cine s-ar [s-ar] scula dintru ne(a)mul nostru să zică ceva întru acee să fie
neiertat de Domnul Hr(i)s(tos) şi de Maica Precisti şi de noi, de nişte păcătoş(i).
Şi la această tocmal(ă) a nostră s-au tîmplat: giupînul Paraschiv neguţător, şi Litră
armaşul, şi odobaşe Istratie a Sandului bulubaşii, şi Ion sin Chişinău şi Ştefan
Odobăscul.
Şi, pentru credinţa, ne-a(m) pus şi degitile ca s(ă) fie de credinţe.
 G(-H) (\CT(O) A\(-k)C(A)uii A U P T O R A ) e.
x 3CA9

Gavril Pilat vornic glotnii m-am tîmplat <m.p.>.

Eu, Ion diiacon 2 .
Eu, Sandul bulubaş, HCKAA şi cu zisa me 2 .
Eu, Ştefan Odobăscul 2 ; eu, Paraschiv 2 ; eu, Flor(e), preuteas(a) 2 ... 3 ; eu, Istratie
odobaşe 2 ; eu. Enachie Litră 2 ; şi eu, Aniţa diiaconeas(a); cu, Orsu, m-am tîmplat 2 ; eu, Ion
Chişinău 2 .
Eu, Ion diiaconul, am scris zapisul.
Insi. dc Ist. „A. D. Xenopol" - la.şi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, zece amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1. p. 231, nr. 283 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie dit'olio (32,7
x 21,6 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Alhos, Grecia, nr. 613).

1
Cuvînl scris deasupra rîndului.
;
Amprentă digitală.
1
Neclar.

117 1731 (7239) martie 25, Iaşi

Ion, fiul lui Ştefan blănar din Iaşi. şi soţia sa, Paraschiva, vînd lui Ilie s u m ă n a r o d u g h e a n ă
dc pc P o d u l H a g i o a i c i , cu 10 Ici noi.

t Adecă eu. Ion s(î)nă Iui Ştefan blănar ot Iaş(i), şi cu soţul meu, Paraschiva, şi cu
toţi copiii noştri, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, la mîna dumisale
Iui Ion sucmanar precum să se ştie că de nime sîliţi, nici asupriţi, ci de a noastră
bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşi<S, o dugheană gata şi cu tot locul cît
iaste din dos a dughenii, cari dugheană iaste pe Podul Hagioaiei, între dugheana Tomei
bărbier şi între dugheana Măriuţii Săvoaia faclieriţăi, care ne-au fost şi noaă schimbătură
acea dugheană cu Gavril sucmănar, iar lui i-au fost cumpărătură de la Săvoaia făclieriţa.
Această dugheană o am vîndut-o dumisali lui Ion sucmănariul, drept bani gata,
noaădzăci lei noi; şi ne-au făcut plată deplin toţi banii ce scriu mai sus, întru mînule
noastre, ca să-i fie de la noi dreaptă ocină şi moşie şi fămeii lui şi copiilor, în veci, cu tot
venitul. Şi i-am dat şi zapisăle cele vechi a dughenii.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi mahalagii şi oameni buni, care niai gios
s-or iscăli.
Şi noi, pentru credinţa, am pus degetele.
Şi eu, Dumitraşco Mustea diacul de cămară, am scris zapisul, să s(e) ştie.
ti lîlc, a6t(o) ^3CA0 /wdpTO'e) ne.
Ion blănar 1 ; Paraschiva 1 .
Eu, Gavril sucmănariu, H C K A A 1 ; Măriuţa Săvoi făclieriţa 1 ; Toma bărbier; Apostol
blănar, martor 1 ; Dumitru Boldin 1 ; eu, Mihalachi Mădîrjacul căpitan, m-am tîmplat
<m.p.>; Necolai zăt Cojoce.
Arh. St. Iaşi, Documente, LXVII/6. Orig., hîrtie (31,5 x 19,2 cm.), filigran, cerneală neagră, cinci
amprente digitale,

EDIŢII: N.A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 121, nr. XIII (orig., cu unele
abateri).
1
Amprentă digitală.
 Mărturie hotarnică a lui Pilat vornic de gloată asupra unui loc de casă al lui Ene negustor,
de lîngă zidul M-rii Golia.
t Din poronca dum(i)sali vel log(o)f(ă)t mers-am de am socotit un loc dc cas(ă) a
lui Ene neguţitoriul, ginerele Măriei, fata Mihăi ce-au ţinut-o Sandul Mani, car(e) loc de
cas(ă) est(e) den vale de Uliţa Hagioai, lîngă zidiul Golăii, din dosul dughenilor Tomii
bărbier şi a lui D(u)m(i)tru Boldin şi a lui Dumitru blănar, car(e) loc de cas(ă) dzicînd
Ene că i să împresoar(ă) de cătră Dumitru blănar.
Deci noi am chemat mahalagii de acolo, pi D(u)mitru Boldin, şi pe Costantin
blănar, şi Ioniţ(ă) Argherie cupeţ şi pe Toadir cupeţ ş(i) am luat sam(a) cu b(u)nă
dreptate şi pe cum ne-au mărturisit mahalagii pentru o pietră ce dzice Dumitru blănariul,
că ace petră au fost hotar între casa lui şi-ntre casa lui Eni. Iar Dumitru Boldin au dat
samă că ace pietră au vădzut-o lepădată în ograda lui Eni, iar nu o ştie să fie hotar.
Şi-ncă ne-au arătat nişte par(i) pe undi au fost ogradă vech6; şi am găsit şi parii faţi. Ş-au
mai mărturisit şi Nastasîie fata Mihăi cu sufletul ei că locul lor au fost pără într-acel
gardu unde s-au găsit parii. Şi pe unde ne-au arătat mahalagii au pus sămnu în stîlpu de
piatră în colţul gardului din sus.
Şi, pentru credinţa, au pus pecete Porţii g(o)s(pod).
L(ea)t 7239 <1731> ap(rilie) 8.
Pilat vor(nic) glotnii <m.p>.
Toader diiac de cămar(ă) am scris mărturiia.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CIII/103. Orig., hîrtie (32.3 x 22,4
cm.),filigran,cerneală cafenie, sigiliu rotund al Porţii domneşti, în cerneală neagră, cu legenda de o parte şi
alta a unei cruci: P(e)cd(tea) P(o)rţ(ii). 1718.

119 1731 (7239) mal 7, Iaşi

Dumitru cizmar şi soţia lui, Safta, vînd lui Istratii băcan, soţiei şi fiului acestuia o vie cu
pomet, casă, cadă şi teasc din Dealul Hroncei de la Buciumi, cu 60 de lei, bani gata.
t Adecă eu, Dumitru cizmariul, cu soţul mieu, Safta, făcut-am zapisul nostru la
mîna dum(i)sale lui Istratii băcal şi la giupîneasa dum(i)sal(e) Zanbulea, şi la fiiul
dum(i)sale, kustii, precum avînd eu, Safta, un pogon p(o)l de vie dată dzestre de
maică-me, Urîta, şi vădzînd c-au trecut doi ani şi nu putem lucra, şi vădzîndu că se
părăgineşte, am vîndut-o du(mi)iorsale, carii mai sus s-au pomenit, însă vie cu pomăt cu
tot, şi cu casă, şi o cad(ă), şi teascul, drept 60 lei, ban(i) gata. Care vie şi pomăt sînt în
Dealul Hroncii, între vie Sandului bulbaş şi-ntre a Pîntei. Şi luînd toţi banii deplin la
mînule no(a)stre, i-am dat toate zapisăle cele vechi şi acest zapis de vînzare, ca să le fie
dreaptă ocină şi moşie dum(i)lorsale, şi cuconilor, şi nepoţilor, şi strenepoţilor.
Şi la făcutul zapisului s-au tîmplat mulţi oamen(i), carii s-au iscălit.
Şi noi, pentru credinţa, am pus degetel(e).
Şi eu, Gligoraşco deiac, am scris cu dzisa vîndzătorilor; însă un pogon şi
gium(ă)tat(e) est(e) vie păragin(ă), cum est(e) aşe-i vîndută.
tf mc, A(-kMo) X3CA0 MAU 3*.

t Dum(i)tru cizmar am vîndut ; t Safta am vîndut1; f Urîta, iaste vîndut şi cu voie

1

me1.
 t Anton staroste de cizmari, mărturii1; + Şt(e)fan Budurul, ceauş la Sandul bulbaş
şi frat(e) Saftei vîndzătoarei, şi cu voie me iaste vîndzare1.
t Gligoraşco deiac am scris zapisul cu dzisa vîndzătorilor.
Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, şase amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 231-232, nr. 284 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(32,5 x 19.8 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 599).
1
Amprentă digitală.

120 1731 (7239) mai 9

Nastase Hrin, soţia sa, Măricuţa, şi cei trei fii ai lor vînd lui Fote negustor un loc de cas8
din Iaşi, cu 21 lei, bani gata.
t Adecă eu, Nastas(e) Hrin, dimpreună cu soţul meu, Măricuţa, şi cu feciorii mei,
anume: Neculai şi Toader şi Vasile, făcut-am acest adevărat zapisul nostru la mîna
dumisali giupînului Fote negustor precum noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a
noastră bunăvoie, am vîndut dreaptă ocină şi moşie a noastră, un loc de casă ce este între
casa jupînului Pascal şi între casa Zanfirei şi între locul lui Sfeti Ioan ce să hotărăşte,
care acest loc se numeşte a vărului meu, a lui Ioniţă sin lu Curtu; şi dint-acel neam a
nostru am rămas numai noi şi o fată a lui Ioniţă şi s-au înstreinat, nu să ştie unde este; de
care lucru şi noi ştiindu-ne neam acelor oameni, am vîndut dumisale giupînului Fote,
drept doaăzăci şi unu lei, bani gata, ca să fie dumisali şi coconilor dumisale moşie îii
veciu; iar de ar veni vara noastră, Măriuţa, au din neamurile noastre s-ar scula cu vreo
pricină, să avem a da noi samă ori la ce giudecată s-ar tîmpla, că noi am vîndut de
bunăvoie noastră; şi ne-au făcut plata deplin în mînule noastre pe ace bucăţe de loc pre
care s-a alege.
Şi la această tocmală s-au tîmplat preuţi şi oameni buni, împregiuraşi, care s-au
iscălit mai gios.
Şi noi încă ne-am iscălit ca să să crează.
Leat 7239 <1731> maiu 9.
t Eu, Nastas(e) Hrin, am vîndut; t eu, Neculai sin lui Hrin, MCKAA; t eu, Toader
sin lui Hrin, HCKAA; t eu, Vasile sin lui Hrin, HCKAA.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/7, p. 144. Copie din prima jumătate a sec. XIX în condica de
„documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 114, nr. VII (aceeaşi
copie); idem, Başoteştii şi laşii, în aceeaşirevistă,fasc. 8 (1930), p, 150 (rez. dezv.).

121 1731 (7239) mai 13, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Aristarho mare comis stăpînirea asupra unor case de
pe Uliţa Mare din Iaşi, cumpărate de la M-rea Golia ş.a.
t Hw rpwropYe THKA BOESOA*. EOÎKY» M(H)A(O)CTY», r(o)cn(O)AAPI» 3€A\AH
MOAAABCKOH. Adecă au vinit înnainte domnii mâle şi înnainte alor noştri moldoveneşti
boiari, a mare şi a mici, dumn(e)alui Aristarho vel comis şi ne-au arătat un zapis
încredinţat de la Neofit egumănul de Golîia şi cu tot soborul de la sfînta m(ă)n(ă)stire
 Golîia, iscălit de egumănul şi cu pecete m(ă)n(ă)stirei, făcut, acel zapis, denainte
răposatului Ghiorghie mitropolitul şi a mulţi boiari mare: Ilie Catargiul vel logofăt, şi
Gavril Miclescul biv vel logofăt, Costantin Costache marele vornic şi Darie Donici biv
vel vornec, şi Costantin Rusăt vel vornic, şi Iordache Catacuzino vel spăt(ar) şi Sandul
Sturdzea vel vist(iernic), scriind şi mărturisind într-acel zapis cum au vinit înnainte lor
Neofit egumănu cu tot săborul, de a lor bunăvoie au vîndut nişte case gata de aice, din
Iaşi, cu tot locul lor cît este îngrădit şi cu toate cîte sintu înontru, care case sintu pe Uliţa
Mare, între casele dumisale lui Iordache Cantacuzino vel spătar şi între casele lui Ianăş
ungurul. Aceste le-au vîndut boiarului nostru credincios, dumisale lui Aristarho vel
comis, într-o 130 lei, bani gata; care bani i-au dat ei în trebele m(ă)n(ă)st(i)rei. Iară
sfinţii m(ă)n(ă)st(i)re i-au fostu cumpărătură de la Luca visternicul, pecum arată zapisul
Lucăi vist(iernic).
Aşijdere ne-au mai arătat dumn(ea)lui vel comis ş-altu zapis din vălet 7237, de la
Mihăilache Luca şi de la frate-său Toma, făcut, acel zapis, denainte răposatului Ilie
Catargiul vel logofăt, şi Darie Donici vel vor(nic) şi Sandul Sturdzea vel vist(iernic),
scriind precum ei, de bunăvoie, au mai vîndut dumisale lui Aristarho vel comis un loc de
case aice, în Ieşi, înpotriva porţii mănăst(i)rei Dancului, lîngă ograda dumisale lui
Iordache Cantacuzino vel spat(ar), care bani au plătit ei o datorie a părintelui lor.
Şi iarăş(i) ne-au mai arătat dumnalui vel comis ş-altu zapis de la Leon vel pit(ar)
făcut, acel zapis, denainte dumisale Costantin Costache hat(man), şi Iordache
Catacuzino vel spăt(ar) şi Iordache Catacuzino vel pah(arnic), scriind pecum el, de
bunăvoie lui, au vîndut nişte case cu tot locul lor aice, lîngă m(ă)n(ă)sl(i)re Dancul, care
şi lui i-au fostu cumpărătură de la Creţul egumănul de Bogdana. Aceste case le-au vîndut
de mai sus numitului cinstit şi credincios boiarului nostru, dumisale Aristarho vel comis,
dreptu 70 lei; care aceste locuri de case mai sus scris(e) sintu lipite tot Ia locul caselor
dumisale Iui vel comis ce-au cumpărat de la călugării de Golîie.
Pentru aceea şi domniia mea, dac-am vădzut acele zapise încredinţate cu
iscăliture<le>' vîndzătorilor şi cu iscăliturele a mulţi boiari mare, am credzut ş-am dat şi
de Ia domniia mea boiarului nostru cinstit şi credincios, dumisale Aristarho vel comis,
pre aceli de mai sus pomenite case cu locuri cu tot cu zapise de cumpărătură ce-au avut
ca să-i fie şi de la domniia mea dreaptă ocină şi moşie şi uric de întăritură, cu tot hotarul,
neclătit, neruşe[e]it, stătătoriu în veci.
Şi nime altul să nu să amestece piste această carte a domnii m61e.
Ol/" Iflc, K-H A 6 T ( O ) 3 C Ă E RT\AN Fi*.
X

Hw rpnropne THKd BWGBWAA m.p.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Ispisoc de Ia Gligorii vod(ă) pe
casăie din Ieşi cu un zapis a casilor din Roman ce le-au cumpărat de la Suleiman turcul
ot Roman.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: No. 10. Ispisoc de la domnul Grigorie Ghica
v(oie)v(o)d cu care întăreşti comis(ului) Aristarh cumpărăturile locurilor de casă ce sînt
pe Uliţa Mare, în tîrg(ul) Ieşii.
7239 < 1 7 3 1 > mai 13.'
Arh. St. Bucureşti, A.N., CCXLIX/15. Orig., hîrtie difolio (48,5 x 32,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar (se distinge doar capul de bour).

1
Omis în orig.
 M a c a r i e , e g u m e n u l M-rii Bărboiu, vinde lui Paraschiv croitor un loc d e casă < d i n Iaşi>.

t Adecă eu, Macarie egumenul de la sfînta mănăstire de la Bărboiu, scriu si

mărturiscscu cu acestu adevărat zapis al mieu la mînule lui Paraschiv croitorului precum
eu, dc bunăvoie mea, i-am vîndut un loc de cas(ă), care loc de cas(ă) iaste din sus pîn(ă)
în locul Măgureanului şi din gios pîn(ă) în gardul lui Ghiorghiiaş vornicului de poartă,
şi-n fund pîn(ă) în locul m(ă)n(ă)st(i)rei lui Bărboiu. Acestu loc de casă fiindu pustiiu,
neavînd nici eu vrun folos, l-am vîndut şi eu lui Paraschiv. Şi mi-au dat trcidzăci şi trei
de matce, preţuiţi cîte şase orţi stupul, care fac 48 de lei; care şi mie mi-au fostu
cumpărătură de la Chiriiac odobaşe şi de la lameia lui, Măriia, şi <de> la fiica lor
Zanfira, după cum arată zapisul vîndzătorului a lui [Enachi] 1 Chiriiac odobaşii, carele
l-am dat la mînuli lui Paraschiv; şi i-am mai dat şi alte doao zapise, ce scrie unul de Ia
Dochiţa făm6ia lui Costantin fortagiul ce-au fostu uşer şi altu zapis ce scrie de la
Zamfira fata lui Chiriiac odobaşii şi un ispisoc de la Antioh vodă din v(ă)let 7205
<1697> mart(ie) 20 di-ntăritură pe zapisăle celi vechi carele i le-am dat lui Paraschiv.
Pentru aceea, făcîndu-mi plată deplin, pe tocmală ce-am avut cu dînsul, i-am făcut
şi eu acestu zapis ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, în veci. Şi pe zapisul mieu să aibă
a-ş(i) faci şi ispisoc di-ntăritură de la mărie sa vodă.
Şi, pentru credinţă, m-am iscălit.
Şi eu, Vasilie uricarul, am scris cu dzisa egumănului, să se ştie.
Ov Iflc, A(-T)T(O) X 3CA8 AUH K€.

Hyu(j.evoq MaKapioq ... 2 <m.p.>\

Vasilie uricar HCKAA <m.p.>.
<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Zapisul egumenului de Bărboi pe
locul cel de cas(ă) ce-au vîndut lui Paraschiv croitorul. 7239 <1731> mai.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Doeumente istorice, XCV1/113. Orig., hîrtie (32,5 x 22,3
cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Tăiat cu o linie în text.
:
Neclar.
1
Egumenul Makarios ... <m.p.>.

123 1 7 3 1 ( 7 1 3 9 ) m a i 3 0 , Iaşi

G r i g o r i e G h i c a voievod întăreşte lui Cîrstca Latef arcar stăpînirca a s u p r a u n o r c a s e cu

p i v n i ţ ă din A r c ă r i e , pe P o d u l Vechi din Iaşi, cumpărate de la S a n d u l fiul lui T ă n a s i c n e g u s t o r cu
2 1 6 lei bătuţi, potrivit actului dat arcarului menţionat de Neculai < M a v r o c o r d a t > v o i e v o d .

Noi Grigorie Ghica vo(ie)vod(a), Bojiiu milostiiu, gospodar Zemli Moldavscoi.

Adecă domnia me m-am milostivit ş-am dat ş-am întărit Cîrstii Latef arcariul, pre a Iui
dreaptă ocină şi cumpărătură din ispisocul de întăritură şi de cumpărătura ce mi-au aratat
de la răposatul domnia sa Neculai voevod, pe nişte case cu pivniţă ce sînt pe Podul
Vechi, în Arcărie, care case sînt între Luca arcariu de peste uliţă şi locul Iui Iamandi, şi
lîngă biserica armenească, care acele case cu pivniţă şi cu loc cu tot ş-au cumpărat
Cîrstea arcariul de la Sandul sîn Tanasie neguţitorul, drept două sute şi şăsesprezăce lei
bătuţi; iară Sandului i-au fost zălog la mâna tătăni-său, lui Tănasie, cu zapis de la
 Mihalache blănariul pentru o pungă de bani, şi cu dobîndă legaţi din zece doisprezece pe
an, neguţitoreşte.
Şi, după moartea lui Mihalachi blanarul, au ramas banii nedaţi; nici ficiorul lui nu
s-au apucat ca să dea acei bani şi, trecînd câţiva ani, au jăluit Sandul la Divanul domniei
sale lui Neculai voevod şi s-au dat volnicia pre zapisul lui Mihalache blanariul de au
vîndut acele case cui au găsit, lui Cîrstea Latef arcanul, carele s-au numit mai sus.
Pe urmă s-au sculat Adam sîn Constanda, nepotul lui Mihalache blanariul, şi s-au
pârăt de faţă la Divanul domniei sale, cu Cîrstea Latef arcanul, pentru acele case, zicînd
că întru neîntîmplarea lui s-au vîndut acele case, şi nu încape nimea altul înaintea lui ca
să le ţie sau să le cumpere; deci s-au dovedit cu oameni buni, că l-au întrebat Cîrstea
arcariul pe Adam, pe urmă după ce au venit din cale de unde au fost, ca să-i întoarcă
banii ce au dat şi să-şi ia casele, şi el s-au lepadat zicînd că nu-i trebuesc.
Şi, trecînd cîtăva vreme, s-au sculat Adam de s-au mai pîrît şi cu Sandul pentru
acele case, căci le-au vîndut, avînd ei şi alte socotele între dînşii, şi li s-au curmat
giudecata de la Divan într-acestaş chip: ca să dea Sandul lui Adam 86 lei şi giumatate şi
apoi Adam, de a vrea să răscumpere acele case, să aibă a da Cîrstii acei bani toţi ce au
dat el, 216 lei, şi cu dobînda lor din zece 12 pe an, neguţitoreşte, şi altă cheltuială ce ar
hi mai făcut Cîrstea la casa sa, fiind stricate; şi s-au pus după legea ţării şi zi lui Adam în
două ifnduri, ca să întoarcă banii, şi el tot nu i-au mai întors banii, şi au ramas Adam, şi
din zi şi din toată legea ţării, iară Cîrstea Latef s-au îndreptat.
Pentru aceea dară şi domnia me, dacă am văzut acel ispisoc al domniei sale lui
Neculai voevod, pe dreaptă cumpărătură ce au avut Cîrste Latef, care ispisoc scrie că şi
cu giudecata curmată de la Divan au ramas aceste case stătătoare la mîna Cîrstei Latef,
dat-am şi de la domnia me ş-am întărit de mai sus numitului Cîrstii Latef arcariul pre
acele de mai sus scrise case cu pivniţă, din ispisoc de cumpărătură şi de întăritură ce au
avut de Ia Neculai voevod, ca să-i fie lui şi de la domnia me, dreaptă ocină şi moşie şi
cumpărătură, lui, şi ficiorilor şi nepoţilor lui, să le ţie să le stăpînească cu bună pace, şi
să-i fie lui uric de întăritură cu tot hotarul, şi cu tot venitul stătător în veci.
Şi nime altul să nu se amestece pred sim listom gospodstva mi.
U las, velet 7239 <1731> mai 301.
Constantin Roset vel vornic, netîmplîndu-se vel logofătul.
Tanasie diacul <a scris>.
După Codrescu, Uricariul, XXII, p. 367-370. Text după orig. ce se afla în posesia editorului.
ALTE EDIŢII: Ghibănescu, Uricariul şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 258 (rez.).
1
în text urmează menţiunea lui Codrescu: ,,l(ocul) p(eceţii) mari".

124 1731 (7239) iunie 5

Ion Rafail şi soţia sa, Tofana, vînd lui Vasili Drace baş bulucbaş hătmănesc un pogon de
vie cu pomet din Dealul Horongii de la Buciumi, cu 40 de lei, bani gata.

t Adec(ă) eu, Ion Rafail, şi cu femeie me, Tofana, scriem şi mărturisim cu acest
adevărat zapis al nostru precum, de nime siliţi, nici asupriţ(i) şi de a noastră bunăvoie,
am vîndut un pogon de vie şi cu pomăt în capul vii; şi am vîndutu dumisale lui Vas(i)li
Drace baş bul(uc)baş hăt(mănesc), drept 40 lei, bani gata.
 Şi făcîndu plată deplin la mîna me, i-am dat şi zapisăle vechi, ca să-i fie dreaptă
ocină şi moşie dum(i)sal(e) şi giupînesii dum(i)sal(e) şi cuconilor dumisale. Care vie
iaste în Dealul Horongii, la Buciumi, între via lui Istrat(e) băcal şi-ntre via preutesei
Priscorniţ.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat oamen(i) bun(i), carii s-au iscălit. Şi, pentru
credinţa, ne-am pus degetul.
Şi eu, Gligoraşco deiac, am scris cu dzisa lui Rafail.
7239 <1731> iun(ie) 5.
t Ion Rafail am vîndut1; t Toafana am vîndut1.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie dupS orig., hîrtie difolio, douS amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 232, nr. 285 (rez. gr. dezv. dupS orig., hîrtie difolio (31,9
x 19,2 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 607).
1
Amprentă digitală.

125 1731 (7239) iunie 7

Dumitraşco căpitan, fost baş bulucbaş, vinde fiului său Ioniţă şi soţiei acestuia Maria cinci
firte de vie, cu 15 lei, bani noi.
1731 iun(ie) [2]7. Acest suret s-au scos de mine dascal Misail.
Adic(ă) eu, Dumitraşco căpitan, ce am fost şi baş buliucbaş, precum să să ştie că
i-am vîndut cinci hirte de vie în Miroslava, viia cea mică, fiiului mieu Ioan(i)ţă şi
soţul(ui) lui, Mărie, drept cinsprăzăce lei, bani noi. Iar de s-ar întîmpla din fii miei,
Toader, oricine, şi ar vrea ca se întoarcă banii înnapoi, să fie blăstămaţ de mine şi de
D(u)mnezeu şi să n-aibă parte cu mine în c6ea lum6, ci să aibă parte cu Iuda, căci eu nu
i-am vîndut-o într-acei bani, ci osăbit de bani i-am dat-o danie; şi zapisul cel vechiu acei
vie l-am dat nuroru-mea.
Şi acest adevărat zapis l-am făcut denaintea oameni(lor) buni, carele mai jos s-au
iscălit, ca să se fie a fiiului mieu Ioan(i)ţă acea vie şi soţului, Mărie, în veci a
dum(i)lorsale, şi a cuconilor d(u)m(i)sale, şi a nepoţilor şi a [ne] stre<ne>'poţilor
d(u)m(i)sale, în veci de veci.
Leat 7239 <1731> iuni 7.
Şi m-am iscălit ca să se crează; eu, Dumitraşco căpitan, ce am fostu baş buliucbaş.
Eu, Dumitraşco Zusim din Curte, m-am întîmplat şi sînt mart(or); eu, Timofte
stegar, mart(o)r; eu, Chiriţa zlătar, mart(o)r.
Şi zapisul cel vechiu, ce s-au scos acesta di pe acela, l-au scris Costantin Holban
co£il din case cu zisa lui Dumitraşco căpitan ce au fost şi baş buliucbaş. Şi cîndu s-au
înnoit acesta zapis, martur sînt aceştie: eu, Lupul croitor ot Pod(ul) Vechiu, mart(o)r; eu
Ianache, cumnat Lupului croitor, mart(o)r.
<Pe verso, scris de altă mînă, în a doua jumătate a sec. XVIII>: No. 3; 7239
<1731> iunie 7. Zapisul lui Dumitraşco căpitan, baş bulucbaşa ce vinde fiiului său Ioniţă
cinci firte de vie la Miroslava.
Arh. St Bucureşti, A.N., MMD/3. Copie din a doua jumătate a sec. XVIII.
Ibidem, MMD/35, nr. 3 (rez. cu data de zi: 7, din prima jumătate a sec. XIX).
1
Omis.
 Grigore Ghica voevod întăreşte M-rii Trei Ierarhi din Iaşi stăpînirea asupra unor casc făcute
lîngă zidul şi pe locul mănăstirii de Matei mare cămăraş şi dăruite de acesta mănăstirii pentru a fi
pomenit „din an în an".

t HWrpHrop'fe THKA BOCBOAA, EOKTIO A\(H)A(O)CTYK>, r(o)cn(o)AApi» 36A\AM

MOAAABCKOH. Adecă acestu boiarin credincios, dumnealui Matei vel cămăraş, socotit-au
cu al său bun cuget şi dintr-a sa bunăvoie, au dat danie a sale drepte case gata cu ogradă
pinpregiur ce şi-au făcut şiie cu toată cheltuiala sa în dealul Bahluiului, din gios de
m(ă)n(ă)st(i)re Tri Svetitelor, aproape de zidiu, pe moşiia m(ă)n(ă)st(i)rei Tri Svetitelor.
Aceste casă gata le-au dat dumn(ea)lui danie sfinţii m(ă)n(ă)st(i)re Tri Svetitelor de aice,
din tîrgu din Iaşi, pentru sufletul său şi a părinţilor săi.
Şi cine ar şide într-aceste casă să aibă a da chirie la sfînta m(ă)n(ă)st(i)re, iară
rugătorii noştri, călugării de la sf(î)nta m(ă)n(ă)st(i)re Tri Svetitele, încă să aibă a-i face
sărindariu din an în an şi să-1 pomenească nelipsît la svîntul jărtăvnic.
Pentru acăea şi domniia mea, dac-am vădzut de bunăvoie danie, dat-am şi de la
domniia mea, ş-am întărit sfinţii m(ă)n(ă)st(i)re, ca să-i fie dreaptă casă cu toate cît ţine
ograda şi danie şi uric de întăritură stătătoriu, în veci.
Şi nime altul să nu se amestece piste această cartea a domnii mele.
Oy Mc, B(T») A ( 4 ) T ( O ) GICÂE »AH S".
Hw rpwropYe THKA BWCBWAA <m.p.>.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie. sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 71v., nr. 6 (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX), şi Ms. nr. 579, f. 336 v., nr. 49 b (re/, fără lună şi zi în altă condică din aceeaşi
vreme a aceleiaşi mănăstiri)..
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, V, p. 257-258 (copie); Ghibănescu, Uricariul fi doc. Iaşi, în „Ioan
Neculce", fasc. 7 (1928), p. 258 (rez.); Florin Marinescu, Protaton, p. 169, nr. 225 (rez. gr. dezv. după orig.,
hîrtie difolio (37 x 30,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar în cerneală roşie, din Arh. M-rii
Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 1024; cu o copie rom., Ia nr. 1022).

127 1731 (7239) iulie 9, Iaşi

Axenia Bălşoaia călugăriţă vinde lui Vasîlie cămăraş a treia parte din satul Prisăci de la
ţinutul Iaşi, cu 133 de lei şi 4 potronici.

f ANTON MHTPWNWAHT GVHABCK'IH <m.p.>.

t Adec(ă) eu, Axenie Bălşoaie călugăriţa, fata Aldii, scriu şi mărturisescu cu
acestu adevărat zapis al mieu, la mînuli dumisali lui Vasîlie cămăraşul, prâcum eu, de
bunăvoie mea, de nime silită, nici asuprită, ce d6 a mea bun(ă)voie, i-am vîndut dumisali
a mea dreaptă ocină şi moşie, a triia parte de sat, de moşiia părintelui mieu, Aldii, care
iast(e) la Prisăci, de la ţinutul Iaşilor, parte din gios, care iast(e) stîlpită şi hotărîtă de
cătră căle doao părţi ce sintu a călugărilor de la Aron Vodă, ce au fostu iară a părintelui
mieu, Aldii. Această a treia parte de sat i-am vîndut-o dumisali, ce iast(e) numit mai sus,
Vasili cămăraş, dreptu 133 lei şi 4 pot(ronici), bani bătuţi, şi cu gium(ă)tate de read ce
iast(e) iară stîlpit cu pietre, part(ea) de gios, şi cu-n hălăşteu mai mic, ce iaste iară în
part(ea) de gios, pe moşiia me cea hotărîtă.
 Pentru ac£ea, făcîndu-mi dumnealui plată deplin, i-am făcut dum(i)sali acestu
zapis, ca să-i fie dum(i)sali, şi giupînâsîi dum(i)sale şi cuconilor, dreaptă oc(i)nă şi
moşii, în veci.
Şi i-am dat dumisali şi mărturiia hotarnicilor ce-au hotărît această a treia part(e) de
sat şi să aibă a-i da şi ispisocul ce l-oi faci de la măriia sa vod(ă), ce-a scrii din semne în
semne.
Şi acestu zapis l-am făcui denaint(ea) dumilorsali boiarilor celor mari, carii s-au
tîmplat, şi altor oameni buni, megiiaş(i) de prinpregiur şi răz6şi, carii s-au iscălit mai
gios.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus degetul.
Şi eu, Vas(i)lii ur(i)carul, am scris zapisul cu dzisa dum(i)sale Axenii Băl soaie
călugăriţăi, să s(e) ştie.
V Ac, A(-kM©) x3CA6 WAG'6) e".
Axenie Bălşoaie călugăriţă 1 .
Catrina fiica Bălşoaie mi-am pus pecete1.
Costantin Costachi vel logof(ă)t <m.p.>.
Eu, Ion Pisoţchii <m.p.>.
Sandul Sturdzea hat(man) <m.p.>.
Constantin Ros(e)t vel vor(nic) <m.p.>.
2
AapcovtTK; <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XIX>: 1)
Zapisul Bălşoaie; 2) N<r> 15; 7239<1731> iulie 9.
Arh. St. Iaşi, Documentele, DCCCLXXV/19. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 22 cm), filigran, cerneală
neagră, două amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
3
Un nume neclar.

128 1731 (7239) Iulie 10, Iaşi

Dumitru Boldici negustor şi fiul său Iordachi vînd lui Beiu carvasaragiu un loc de casă de
pe Uliţa Hagioaiei, cu 30 de lei, bani de argint.
t Adică eu, Dumitru neguţitor Boldici, şi cu ficiorul meu, Iordachi, scriem şi
mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, precum să să ştie că, de nime silit, nici
asuprit, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, un loc de
casă ce iaste aice, în tîrgu Iaşi, la Uliţa Hagioaie, din dosul dughenilor a Sandului sin
Tomii lui Alevra şi a Catrinii Lăscăroai, şi pe lîngă locul dughenilor a lui Ştefan Miha, şi
la deal pînă la uliţa despre biserica la Sfeti Teodor, şi din gios pîiiă în locul lui Iliaşco şi
pînă în gardul lui Chiriac odobaş, ce l-au cumpărat Grigoraş crîcimar. Acest loc l-am
vîndut dumisale Beiului chervasaragiu la Vamă, drept bani gata 30 lei, bani de argint. Şi
ne-au făcut plata deplin întru mînule noastre toţi banii ce scriu mai sus, ca să le fie de la
noi dreaptă ocină şi moşie, şi fimeii sale şi copiilor, în veci; care loc mi-au fost şi mie
cumpărătură de la Lascăr ficiorul lui Toader abager.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi neguţitori şi mahalagii oameni buni, care
mai gios s-or iscăli.
Şi noi, pentru credinţă, am pus pecete şi copilul au iscălit.
 Şi eu, Dumitraşco Muşte diac de cămară, am scris zapisul cu voia lor, să să ştie.
tf Mc, AGT(©) CA8 K>AH 7.
Dumitru Boldiciu.
Iordachi sin Dumitru Boldici.
Ştefan Miha, primăsc; Constandin Scară; Dumitraşco Pojar, martur; Mărie fata lui
Dumitru, martur; Alecu Boldu, martur şi hckaa.
Toma, martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/8, p. 5/5. Copie 7n Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20.

129 1731 (7239) iulie 28

Mărturie privitoare la locul de casă al Zamfirei, soţia lui Vasile cazac din Curtea
domnească, dată la porunca marelui logofăt de preoţii şi negustorii din mahalaua Curelari.
Pre poronca a dumisali lui Darie Donici vel logofăt ce ne-au poroncit cu poronca
măriei sale lui vodă ca să mergem să luăm sama să hotărîm un loc de casă a Zamfirei
femeiei lui Vasile cazacul din Curte pentru multă gtlceavă ce au avut, fiind casa Ducăi
între casa lui Bîrgău zlătar şi între casa Zamfirei; şi făcînd şi Fote neguţitorul casă şi
ogradă s-au închis drumul casei Ducăi despre toate părţile neavînd Duca nici dintr-o
parte să aibă cale la uliţă sau la mahala, închizîndu-1 Vasilie cazacul şi femeia lui,
Zamfira, puind pricini ca ca să-şi facă Duca drum pe dinaintea casei lui; şi fiind multă
pricină şi gîlceavă, cu poronca dumisali lui vel logofăt, am mersu acolo la mahala şi am
chemat preoţi mahalagii de popor de la besăreca de la Curălari şi neguţători mahalagii
care sînt iscăliţi mai gios şi aşa am socotit cu toţi mahalagii şi poporăni înpreună: că nu
este cu cale să îrichidă drumul Ducăi, căci nu scriu zapisăle nici a unui loc ales făr(ă) cît
locuri de casă şi nu le spune nici unui locul în sămne; ce noi am socotit cu toţi mahalagii
care sînt iscăliţi mai gios şi am lăsatu locul în doaă părţi pe dinaintea casei Zamfirii şi
mai mult s-au lăsat în parte Zamfirii. Şi cum am socotit drept am lăsat loc de drum
ducînd pe denainte casei Zamfirii şi am stîlpit cu piatră.
Şi, de credinţă, am pus pecetea Porţii măriei sale domnului, să să ştie.
Leat 7239 <1731>iuli 28.
TABpHA nHCAA.
Iereu Ioan ot Curălari hckaa.
Dumitraşco Muşte am scris.
'navaylcoTnq NixoAxiov rcocpd>v elq m 6mcrftev; n o a m t a v ; ^av&o,
ixaprtipocq; «Brfmy; Nuco ftapâv eiq t a drcurdev*; Mihalache staroste de ciocli,
martur; eu, Flore, m-am tîmplat şi martur; Neculai Bîrgău zlătar, martur. TevaicnQ
Za-D^n, napropaţ 3 .
Arh. St Iaşi, Documente, DCCCLXX1I/8, p. 114-115. Copie din prima jumătate a sec. XIX în
condica de „documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 114-115, nr. VIII
(aceeaşi copie).
1
în text menţiunea: ,J(ocul) p(eceţii)".
2
Panaiotis Nicolau, de faţă la cele de mai sus. Paskalis Xantu, martor. Fotis Nicu, de faţă la cele de
mai sus.
3
Ienakis Sauli, martor.
 Grigorie Ghica voievod <întărcşte> lui Şerban Cantacuzino fost mare medelnicer stăpînirea
asupra unei case cumpărate pe Uliţa Strîmbă din Iaşi.

5 august 7239 <1731>.

Grigore Ghica vodă arată că Şerban Cantacuzino biv vel med(elnicer) a înfăţişat
zapis «de la ... (sic)1 Beldiman vornicul desprea doamna», de vînzarea unei «case
gata, ce-au avut aici, în tîrgu în Iaşi, pe Uliţa Strîmbă, lîngă mănăstire lui Danco, şi cu
tot locul», luată cu 80 lei, «bani de argint». «Crăciun a Porhirei din Cîmpul Lungu»
vinde «un loc de casă la Cămpul Lungu», pe care face casă cu 60 de lei. «Lupul din
Cernăuţi» îi vinde «o casă şi cu pivniţă în tîrgu, în Cernăuţi», cu 60 de lei. Un alt zapis e
de la «egumenul şi de la totă săborul de la mănăstire Voroneţului, pentru un hăleşteu
anume Suliţaşul, ce iaste la hotarul Lucăceştilor», cu loc, «carele i l-au vîndut călugării
de Voroneţu acmu, la scumpete pănii, cu ştire părintelui chir Antonie mitropolitul», pe
40 de lei.
Darie Donici vel log(o)f(ă)tu.
Dimitrie Muşte.
După N. Iorga, St. fi doc., XXI, p. 261, nr. 4. Rez. după orig., „p£cete mare, ruptă".
1
Aşa în textul editat.

131 1731 (7239) august 16

Dochiţa Smailoaia vinde preotului Ionichie o casă de lângă poarta M-rii Sfintei Vineri, pe
locul acesteia, cu 16 lei şi jumătate.

t Adecă eu, Dochiţa Smailoaie, făcut-am zapisul mieu la muia sfinţii sale
părintelui Ionichie, nepotul dumisale Alexandru cămănar, precum să s(e) ştie că eu, de
nime sîlită, nici asuprită, ce de a me bun(ă)voie, am vândut sfinţii sale a mea dreaptă
cas(ă) ce-am avut lîngă poarta Sfintei Vineri, ce este pe loc(ul) măn(ă)stirii Sfinţii
Vineri, drept 16 lei p(o)l. Şi făcîndu-mi sfinţie sa plată deplin(ă) întru mînule mele i-am
făcut acest zapis ca să-i fie sfinţii sale dreapt(ă) casă. Şi nime altul să nu s(e) scoale să-1
scoată, căci casa este dreaptă a mea, făcută de mini.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul.
L(ea)t 7239 <1731> av(gust) 16.
Eu, Dochiţa Smailoaea1.
Eu, Costantin zet Dochiţii', am pus degetul de bunăvoie me2.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, trei amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 233, nr. 287 (rez. gr. după orig., hîrtie (34,6 x 22,3 cm.),
cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 302).
1
Amprentă digitală.
2
O amprentă digitală fără semnătură.
 Toader Paladi mare vistier cumpără de la Toma o casă cu loc pe Uliţa Mare din Iaşi, cu 200
de lei.
f O casă gata cu tot locul pe Uliţa Mare, în faţa uliţei despre răsărit, în prejma
Mitropoliei Vechi, cumpărătura dumisali Toader Păladi vel vist(iernic) de la Toma
spiţerul, drept 220 lei, cu zapis din l(ea)t 7240.
Arh. St. laşi, Ms. nr. 1855, f. 99r. Rez. într-un catastif din 1745 <7254> sept. 1. scris dc Vasile
Buhăiescul fost mare pitar.
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în Joan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 150, nr. XLIII (rez. cu anul:
„1732").

133 <1731 septembrie 1 -1732 august 31> (7240)

Grigorie <Ghica> voievod confirmă scutirea de dări acordată de Mihai Racoviţă vodă unei
circiume din Iaşi a lui Iordache Cantacuzino mare spătar.

Carte măriii sale Grigorie voievod, din vălet 7240.

Facem ştire că această carte a domniii mele tuturor cui să cade a şti că iată al
nostru cinstit şi credincios boieri, dumnealui Iordache Cantacuzino vel spătar, ne-au
arătat carte de la domnie sa Mihai vodă Răcoviţă, pentru o crîcimi ce va ave dumnealui
vel spătarul aice, în tîrg în Ieşi, ca să fie scutit de camănă, de cepărit, de bezmăn, de
branişte, de loc agesc, şi di buor, şi di pecete agească şi di alte angării de toate cîte ş-ar fi
pe alte crîcime, de toate să fie scutită.
Aşijdire, şi domnie mea m-am milostivit şi asemenea i-am înnoit această milă şi
cu osăbită carte nostră, ca să fie scutită această crîcimă a dumisale de toate aceste scrise
mai sus, nime întru nimică să nu o supere.
Simion Cheşco uricar TIMCAA.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 526 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 515 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 360-361,
nr. 1572 (copia din 1743).

134 1731 (7240) septembrie 20, Iaşi

Ianachi Sauli braşovean şi soţia sa, Maria, vînd lui Dima negustor din Iaşi o casă de lîngă
biserica Curelarilor, cu 150 de lei.

Adică eu, Ianachi Sauli braşovanul, împreună cu soţul meu, Maria, făcut-am
zapisul nostru la mîna dumisali Dimii neguţitoriul de aice, din târgul din Iaş(i), precum
noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce din bunăvoia noastră, am vîndut dumisali o casă de
aice, din tîrgul din Iaş(i), care casă este lîngă besereca Curălarilor, cu tot locul cît este
ograda şi cu pivniţă de piatră, drept 150 lei, care şi noaă ne este cumpărătură de la Toma
feciorul Dimii bacalului din tîrgul din Iaşi, precum arată zapisul Tomei bacalului tot
anume acel de vînzare; această şi noi, cum scrie mai sus, am vîndut-o dumisali Tomei
neguţitoriu, dinainte a neguţitori şi mahalagii ce s-or iscăli mai gios. Deci şi noi văzînd
plata deplin întru mînule noastre, dat-am şi zapisele cele vechi, şi de acmu înainte să-i
fie dumisali, şi giupînesei dumisali, şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor, dreaptă
ocină şi moşie, în veci.
Şi noi, pentru mai mare credinţa, ne-am iscălit şi am pus peceţile.
Şi eu, Toader diiacul de divan, am scris zapisul cu zisa dumilorsale.
tf Mc, B(T») AFRRCO) XSCM ceirrCeMBpYc) K.
IEVAICT|<; ZOCDXTI1; Maria am pus şi degetul.
Monah Ghedeon; ţ popa Tărîţă, martur; eu, preotul Lupul sin ego m-am întîmplat;
eu, preotul Ioan zet popa Tărîţă, m-am tîmplat; eyco, QeoSoopoţ I'oicoeXioSi)Ka2; eu,
Neculai Bîrgău, martur; eu, Duca, martur; eu, Grigoraş ciobotar, martur; eu, Paraschiva
Pascăloaie, m-am întîmplat şi martur.
Toader diac ot divan.
Arh. Sl Iaşi, Documente, DCCCLXXII/10, p. 115. Copie din prima jumătate a sec. XIX în condica de
„documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în Joan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 1 ÎS, nr. IX (aceeaşi
copie); idem, Başoteştii şi Iaşii, în aceeaşirevistă,fasc. 8 (1930), p. 150 (rez., fără data de zi).
1
Ienakis Sauli.
2
Eu, Theodoros.

135
Grigorie Ghica voievod întăreşte M-rii Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Gavril> stăpînirea
asupra satului Coiceni, pe Prut, ţinutul Iaşi, în uima judecăţii cu M-rea Trei Ierarhi şi cu Ion Zosîn
postelnic.
t Hw rpHropHe THKA BOCBOAA, E(o)*H(eio) M(H)A(O)CTHIO, r(o)cn(o>AAP,h
36MAH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii m£le tuturor cui să cad6 a
şti precum s-au pîrîtu de faţă, înnainte domnii măle şi denainte a tuturoru boiarilor
noştri, a mari şi a mici, rugătoriul nostru Leontie, egumenul de la mănăstire nostră Sfetii
Arhangheli, cu Iezechiil, egumenul de Trii Sfetitile, şi cu Ion Zosîtiu postelnic, şi cu alte
rude a loru ce să tragu săminţiili din Ileana, fata lui Ion vodă Movila, pe care au ţinut-o
Miron Costînu logofătul, pintru satu, pintru Coiceni, ce iaste pe Prutu, în ţinutul laşului,
care satu au fostu de moşie a lui Isacu Balica hatmanul, ctitorul şi ziditoriul cel dintîiu
aceştii mănăstiri. Şi au datu această moşie la sfînta mănăstire, precum au arătatu
călugării de la Sfete Arhangheli şi ispisocu de miluire şi de întăritură de la Miron
Barnovschii vodă, mărturisindu într-acel ispisoc cum acestu satu au fostu dreptu de
moşie a unchiului său, Isacu Balica hatmanul; şi, osăbitu, au mai arătatu călugării de
Sfete Arhangheli şi altu ispisoc, mai pe urmă făcutu, şi de la Moisăiu Movila vodă,
fratele lui Ion Movilă, de întăritură, totu pre acestu satu, şi alte multe cărţi gospod de
stăpînitu satul.
Iar după cădere Movileştilor, răsîpindu-să ei printr-alte ţari, unde şi moarte li s-au
tînplatu, neaflîndu-să nici unii din Movileşti aice, în ţară, adecă din acei mai de aproape,
stîndu ocinile lor fără de stăpînu, sculatu-s-au în zilili lui Vasilie vodă o samă de boairi,
carii s-au aflatu oarice rude mai departe Movileştilor, şi s-au înpărţitu ei între sine cu
toate moşiile Movileştilor şi a Balicăi. Şi la ace înpărţală au pus şi satul Coicenii,
neştiind ei că-i datu, fiind şi doamna lui Vasilie vodă oaricâ seminţie Movileştilor. Şi
Vasilie vodă l-au datu acestu satu mănăstirii Trii Sfetitile.
 Iară mai pe urmă, viindu, din Ţara Ungurească, Ileana, fata lui Ion vodă Movilii,
fiindu ea neamul cel aproape a Movileştilor şi Balicăi, ş-au luatu toate moşiile înnapoi
de la acei boiari, ce le înpărţisă, precum arată zapisul loru, iscălitu de toţi, şi ispisocul ~de
la Ghiorghie Ştefan vodă; în care zapis scrie că, fără de nici o giudecată, fără de nici un
cuvîntu, au datu ocinile la mîna Ilenii, fetii lui Ion Movilii; şi cu alte moşii au fostu pus
mîna şi pe satul acesta, Coicenii. însă de la răpoosatul Cantemiriu vodă bătrînul au fostu
luatu Ileana ispisocul pe acestu satu, ca să-1 stăpînească, cum şi pe alte ocini a
Movileştilor şi a Balicăi, care ispisocu l-am văzutu domniia mea, dară s-au cunoscutu că
nimică n-au ştiutu nici Ileana, fata Movilii, că acestu satu iaste la mănăstire, căci nici Ia
ispisocul lui Cantemiru vodă n-au arătatu pricină cum să fie fostu datu mănăstirii, ce
numai atîta arată: i-ar fi fostu moşie de a Movileştilor şi ar fi fostu rătăcită şi împresurată
şi i-au dat-o Cantemir vodă ca un chipu deosăbită milă, cum aşa scrie ispisocul. Nici dispre
parte mănăstirii nu s-au mai căutatu această moşie, rămîind această mănăstire de totu la
pustietate, cum şi domniia mea am aflat-o di totu pustie, pînă ce de iznoavă am zidit-o.
Iar acmu, după zidire ce de iznoavă a mănăstirii, începîndu călugării a-şi cerca
ocinile, ce-au avutu mănăstire date de la ctitorii cei vechi, cercîndu şi satul acesta,
sculatu-s-au întîiu lezechiil, egumenul de Trei Sfetitile, şi au începutu a răspunde cu acel
ispisocu a lui Vasilie vodă, ce mai sus s-au pomenitu, că au fostu datu Vasilie vodă satul
mănăstirii sale. De altă parte, şi Zosînu postelnic au răspunsu că acestu satu iaste a loru
di pe Movileşti, trăgîndu-să el neam din Ileana, fata Movilii, arătîndu acele ispisoacâ de
mai sus pomenite.
La care, stîndu cu toţii la Divan şi Iuîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe
direse ce s-au arătatu dispre înbe părţile, s-au doveditu că satul acesta Coicenii iaste
dreptu a sfinţii mănăstiri Sfete Arhangheli; că întîi Vasilie vodă l-au fostu dat rău acestu
satu la mănăstire sa, că n-au avut nici o treabă, cum mai sus scrie, că înpărţala aceea ce o
făcut ei mai înnainte pe ocinile Movileştilor, pe urmă s-au stricatu, dacă au vinitu Ileana,
fata lui Ion1 Movilii, precum că satul acesta nici s-au căzutu să fie pus ei la ace înpărţală,
că au fostu datu mai denainte de Balica şi de Movileşti mănăstirii mai sus pomenită.
Apoi nici Ileana, fata lui Ion Movilii, nici ea n-au avutu nici o cale să ia satul acesta, de
vreme că au fostu datu mai denainte de Balica hatmanul şi de unchii ei, de Bamovschii
vodă şi de Moisăi vodă, fratele lui Ion, au fost datu la mănăstire, daniile unchilor săi nu
pute ea să le strici. Numai s-au cunoscutu că nici dispre parte mănăstirii n-au ştiutu
nimică de satul acesta, că-i datu cu ispisoacele unchilor săi la mănăstire, cum nici la un
ispisocu de gîlcevili moşiilor Movileştilor nu s-au aflatu să pomenească vro pricină de
acestu satu, înpotriva daniilor mănăstirii.
Şi într-acesta chipu s-au ruptu toată pricina şi dispre călugării de Trii Sfetitili, şi
dispre Zosîn postelnic, că n-au avutu nici o treabă cu satul Coicenii. Şi s-au datu rămas
den toată giudecata, ca să de pace moşiii aceştie, şi s-au ştersu numele acestui satu şi din
uricul mănăstirii Trii Sfetitili, acel de danie lui Vasilie vodă. Aşijdirile şi ispisocul lui
Cantemiri vodă, ce făcusă Ileana, fata lui Ion Movilii, pe satul acesta, încă s-au luatu de
Ia mîna lui Zosîn postelnic şi s-au ruptu. Iară rugătorii noştri, călugării de la Sfete
Arhangheli, cu a lor bune diresă, dovedind ei că-i satul a mănăstirii lor şi îndreptîndu-să
cu dreaptă giudecată a totu Divanul, le-am datu şi le-am întăritu şi de la domniia mea pre
acestu satu Coicenii cu bălţi de peşte, ce-i pe Prutu, în ţinutul laşului, din diresă ce-au
avutu ca să-i fie sfinţii mănăstiri dreaptă ocină, şi moşie, şi uricu de întăritură, de pâră,
cu totu hotarul şi cu totu vinitu, neclătitu, neruşiitu, stătătoriu în veci. Şi nime altul să nu
să amesteci NPEA AHCTOM RWCNWACTBA M M .
 GDy Iflc, A*kT(o) X3CM WKTOMBpHe 31.
AApH€ AcHHH B€A A0r(0)4»6T <m.p>.
CHMHWN KGUUKO <PHCAA>.

Institutul de Istorie din Sankt*Petersburg, Federaţia Rusă, Fond Documente moldoveneşti, doc. nr.
163. Orig. hîrtie (48 x 33 cm), cerneală neagră, sigiliu domnesc aplicat în ceară roşie.
EDIŢII: Moldova. VIII, p. 105-107, nr. 76 (orig.).
1
Scris deasupra rîndului.

136 1731 (7240) noiembrie 15, Iaşi

Sandul, fiul lui Toma Alevra, mama sa, Alexandra, şi fratele lui, Naftanail călugăr, dau
mitropolitului Antonie o pivniţă cu circiumă pe Podul Hagioaiei în schimbul unei părţi din satul
Ciocani, pe Milcov, ţinutul Putna.
Adică eu, Sandul ficiorul a Tomii a lui Alevra, împreună cu maică-me Alecsandra
şi cu fratile mieu Anaftanail călugărul, scriem şi mărturisim cu acestu adivărat zapis al
nostru la cinstită mîna a svinţii sale părintelui mitropolitului chir Antonie precum să s(e)
ştie că am făcut schimbătură cu svinţie sa pentru o moşie care a fost a moşilor noştri la
ţinutul Putnei, pe Milcov, anume Cicanii.
Şi noi am ştiut că este ace moşie dreaptă a noastră şi am cheltuit de am făcut şi
moară în apa Milcovului. Iar acmu, mai pe urmă, s-au aflat ace moşie şi cu vadul cel de
moară, unde am făcut noi moară, dată danie sf(i)ntei Mitropolii de unchiul nostru
Gligoraş Ieşanul, care au fost frate moaşei noatre Zoiţii Alevroai, şi noi n-am ştiut de ace
danie a unchiului nostru.
Iar acmu, văzînd svinţie sa părintele mitropolitul că stăpînim noi danie a unchiului
nostru ce-au fost dat svintei Mitropolii, făcut-am luminată carte a măriei sale luminatului
domnului nostru Noi Grigorie Ghica v(oie)vod ca să-ş(i) stăpînească moşie ce iaste
danie Mitropolii de la unchiul nostru Gligoraş Ieşanul şi noi să fim lipsiţi dintr-ace
moşie; şi pe poronca domnească am fost daţi rămas cu giudecata Divanului să-ş(i)
stăpînească părintele mitropolitul moşie.
Apoi, noi am căzut cu rugăminte la svinţie sa părintele mitropolitul şi am făcut
schimbătură: am dat noi sfintei Mitropolii pentru acea puţină moşie de la Cicani şi cu
vadul cel de moară o pivniţă de piatră de aice din tîrgu din Iaş(i), ce iaste pe Podul
Hagioaie, şi cu dugheană de crîcimă şi cu tot locul din dos, cît ţine dugheana de largă,
aşe merge şi locul din dos şi pînă unde au ţinut părintele nostru Toma Alevra care i-au
fost dată zestre de la socru-său Ştefan Slănină. Şi aşa au priimit sfinţie sa părintele
mitropolitul pivniţa, şi noi să ne ţinem moşie şi cu vadul cel de moară.
Şi această schimbătură şi tocmală s-au făcut înnainte dumilorsale a tuturor
boierilor celor mari, carii s-or iscăli mai gios.
Şi noi, de credinţă, am iscălit.
Şi eu, Dumitraşco Mustea diiacul de cămară, am scris zapisul să să ştie.
Oy Mc, A6r(o) 7240 <1731> HoeAiB(pVe) 15.
Darie Donici vel logofăt; Constantin Costachi biv hatman; Sandul sin Toma
Alevra, HCKAA; Ion Neculce vel vornic; ieromonah Venianim HCKAA şi alţii.
S-au posleduit. Constantin sulger <m.p.>.
 Vel logofăt.
Aifa. St laşi. Documente, CCCLX/9, p. 6/6. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan, în 1816 septembrie 20.

137 1731 (7240) decembrie 7, Iaşi

Adam postelnic, soţia sa, Catrina, şi cumnatul lui, Matei, vînd lui Apostol Mîrza două
locuri de dugheni de pe Podul Hagioaiei, cu 120 de lei bătuţi.
t Adecă eu, Adam postelnicul, feciorul lui Vasile Buzdugan, împreună cu soţul
mieu, Catrina, şi cu cumnatul meu, Matei, feciorul lui Hurmuz vameşul, scriem şi
mărturisim cu acest acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisale lui hagi Apostol
Mîirzii precum să ştie că, de nimeni siliţi, nici asupriţi şi de bunăvoia noastră, am vîndut
a noastră ocină şi moşiă, 2 locuri de dugheană ce sînt pe Podul Hagioaiei, lîngă
dugheana a Tomei abăger şi-ntre dugheana fratelui nostru, a lui Constantin Hurmuz;
acele 2 locuri de dugheni şi cu tot locul ce ţine din dos le-am vîndut dumisale dreptu
bani gata o sută 20 lei bătuţi. Şi ne-au făcut plată deplină întru mînul(e) noastră ca să-i
fi6 de la noi dreaptă ocină şi moşie, cu tot locul.
Şi la această tocmeală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi neguţători, carii mai gios
s-au iscălit
Şi noi, de credinţă, am iscălit.
Şi eu, Dumitraşco Mustea diacul de cămar(ă), am scris zapisul să s(e) ştie.
Şi aceste 2 locuri ne sîntu noaă de la Hurmuz vamăşul, tatăl nostru.
t Oy Mc, A ( t ) î ( ® ) x 3cm ACK(eMBpYA) 7?.
FLAAM VIOCTUANHK) HCKAA <m.p.>.
Kcooxavrriv Xpuţiu^Ty; <m.p.>1.
Catrina Pop, fata lui Hurmuz, primesc2; Matei Hurmuz <m.p.>; Petre Alevra
primesc2; t şi eu, Fana, giup(î)nasa Tomii abăger, primesc2; t Toader Goian încă m-am
tîmplat <m.p.>; Gligoraş ...3 căp(i)t(an) m-am tîmplat <m.p.>; Ili6 ...3 med(elnicer(u
<m.p.>4; Maftei sluga hat(manului) m-am tîmplat <m.p>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul de doă locuri de
dugheni ce am cumpărat de la postelnicul Adam, ginerele lui Hurmuz, şi de la Mateiu
Hurmuzu, pe Podul Hagioaiei.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XII/126. Orig., hîrtie difolio (32 x 20
cm.),filigran,cerneală neagră, un sigiliu inelar aplicat în cerneală, neclar, şi trei amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi (II), în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 281 (rez.).
1
Kostantin Hm mu zis <m.p.>.
2
Amprentă digitală.
3
Nume neclar.
4
Sigiliu inelar, neclar.

138 1731 (7240) decembrie 20

Marica vinde lui Florea fost bulucbaş şi soţiei sale Todosia nişte case <pe Uliţa Sîrbească
din Iaşi>, cu 20 de lei.
7240 <1731> dechemv(rie) 20.
 Zapisul Măricăi fata Trelii, prin cari vinde aceşti casă1 cu locul lor lui Flore biv
bulbaş şi soţului său, Todosiei, drept doăzăci lei.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/26, nr. 3. Rez. într-un opis de acte de case de pe Uliţa Sîrfoeascfi
din 1839 martie 7.
1
de pe Uliţa Sîrbeascfi.

139 1732 (7240) februarie

Preotul Tărîţă, fost protopop al tîrgului Iaşi, vinde lui Mihai negustor un loc în Iaşi, cu 15
lei.
t Adică eu, popa Tărîţă shimnicul, care am fost în trecuţii ani protopopu acestui
tîrg Ieşilor şi preut la biserica Curălarilor şi duhovnic la multe suflete, iată fiind doao
surori călugăriţe anume Natalie şi Sofie, tîmplîndu-să vreme de moarte în vreme de
răscoli la moscali m-au chemat de le-am spovăduit şi le-am dat canon după putinţa lor ca
să dea de călugăriţă cîte un sărindar, după putinţa lor; şi ele au primit canon numai au
răspuns: noi n-avem alt fără aceste chiliuţe de lăture ţintirimul cum şi 5 lei; ş-am priimit
şi ele au murit. Şi noi am slujit şi au trăit chiliile pînă la catane; şi fiind oameni închişi
mănăstirii, fiind iarnă şi chiliile slabe, le-au ars cine cum au putut şi au rămas locul
pustiu. Acum aflîndu-să dumnealui Mihai neguţitorul l-au cumpărat în preţul care am
primit pentru sărindar, 15 lei. Şi acestu loc este între răspîntene, din deal dumnealui
Grigoraş Scopol, de vale Butnar, peste drum Pavăl soponaru şi alţi mahalagii vechi, să
fie dumisali moşie vecinică.
Iar cine s-ar scula ori din neamuri ori poporăni ori din ce fel de neamuri, unii ca
aceia să hie blăstămaţi de Domnul Dumnezeu, şi de Maica Precistă şi de trei sute
optsprezece Părinţi care au fost la Nicea, şi de mine certaţi, că eu am slujit, nici mai mult
n-am luat decît preţul care am scris mai sus.
Şi la acest zapis s-au tîmplat mulţi negustori şi preuţi şi mahalagii.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
V(ă)let 7240 <1732> febr(uarie).
Popa Tărîţă; Ieromonah Galation shimnic.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/46, p. 66-67. Copie din prima jumătate a sec. XIX în condica
de „documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 131, nr. XLV (aceeaşi
copie).

140 1732 (7240) martie 5

Iordache Golie, copil de casă, vinde lui Paisie, egumenul M-rii Barnovschi din Iaşi, trei
firte de vie de la Miroslava, cu 15 lei.
t Iepo iy\4iev(os)... <m.p>.
t Adecă eu, Iordache Golie, copil de cas(ă), făcut-am acest adevărat zapis al mieu
la mîna sfinţii sali, părintelui Paisie egumenul de la m(ă)n(ă)stirea lui Barnovschi,
precum să s(e) ştie că avînd eu trei cirte de vie lucrate la Miroslava, în capul vii
m(ă)n(ă)stirii lui Barnovschi, de la vale cu pomet, şi alăturea cu via lui Anton ungurul,
din sus, şi din gios alăturea cu via a lui Anton ungurul ce-i dzic Voroav(ă). Şi vrînd eu
ca să vîndu această vie, am întrebat pe răzeşii miei, ce scriu mai sus, şi s-au apărat, n-au
vrut să cumpere.
Decii, tîmplîndu-s(e) sfinţiia sa părintele patriarhul aicea, m-am socotit şi le-am
vîndutu părintelui egumenului de Ia Barnovschi, dreptu 15 lei vechi, care aciSstc trei cirle
de vie îmi sintu şi mie danie de la nănaşul mieu Iordachi neguţitorul; care şi viile
mănăstirii lui Barnoţchi iarăşi sînt date danie de nănaşul mieu, Iordache neguţitorul. Şi
pe acii trei cirte de vie ce mi 1-eau dat danie nănaşul mieu, mi-au dat şi zapis şi s-au
răsărit; deci cînd s-ar afla să s(e) dea la mîna egumenului.
Şi, făcîndu-mi plată deplin(ă), am făcut acest zapis la mîna părintelui egumenului
Paisie ca să-i fie drăpte ocine şi moşie în veci.
Şi, pentru credinţă, mi-au pus degetul, să s(e) ştie.
Şi la tocmala aceasta s-au tîmplat şi alţi oameni buni, carii s-au iscălit mai gios.
L(ea)t 7240 <1732> mart(ie) 5.
Iordache Golîie copie în cas(ă) 1 .
t O'... 2 |A(xpTTi<; <m.p.>; ego, Antonius 3 , răzeş 1 ; t Cn^ape-nq .,} p.apxriq
<m.p.> 4 ; ...5 cu <m.p.>; N6culai Axinti (?) ot visterie, mart(or) <m.p.>; Lupul ..} vel
arm aş <m.p.>; NAVAYUDTRIQ N I K U , p,otpropco coq avcoOev <m.p.> 6 .
Şi eu, Gligoraş ot vist(ierie), am scris zapisul.
<Pe verso-ul filei a doua, scurt rez. grecesc al actului>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/97. Orig., hîrtie difolio (34,5 x 22,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Cu caractere latine.
4
t Filarclis .... mărturisese <m.p.>.
5
Indescifrabil.
6
Panaiotis Nicu, martor la cele de mai sus <m.p.>.

141 1732 < 7 2 4 0 > martie 25

Grigorie Ghica voievod porunceşte locuitorilor din Miroslava să nu încalce cu vitele locul
M-rii Galata.
1732 martie 25, f(ără) loc.
Cartea lui Grigorie Ghica, domnul Moldovii, prin care porunceşte locuitorilor din
Miroslava ca să nu calce cu vitele locul mînăstirei Galata,
După Mihailovici, Regeşte Constantinopol, p. 383, nr. 236. Re/., după orig., „redacţie în 12 rînduri,
pecete", din Arhiva de la Constantinopol a Sfîntului Mormînt.

142 1 7 3 2 ( 7 2 4 0 ) m a i 5, Iaşi

Adam, fiul lui Costanda negustor, şi soţia sa, Mana, vînd lui Costandin negustor şi soţiei
acestuia Nastasia un loc de casă în Tîrgul de Jos, cu 70 de lei, bani gata.

Adică eu, Adam, ficiorul lui Cosatanda neguţitoriul, şi înpreună cu soţul mieu,
Mărie, făcut-am zapisul al nostru la mîna dumisale lui Costandinu cupeţ şi Nastasiei
p r e c u m că, de nime siliţ(i), ce de a me bunăvoie, am vîndut dumisale un loc de casă,
care loc iaste dreaptă moşie de la părinţii miei, între locul Svintei Vineri şi " ' ' £jjlJjii
Barnovschii, denainte Neguţitorilor, în Tîrgul de Gios. Şi tocmala ne-au fost drept 70 lei,
banigătaT^
Şi văzind cum că ne-au dat plată deplin(ă) întru rnînule noastre, l(e)-am făcut şi
noi acestu adivărat zapis Ia mîna dumilorsale şi le-am dat şi zapisul cel vechi şi o carte
de rămas de la Antohie vodă pe acel loc şi altă scrisoare de la frati-mieu Vasilie, care şi
locul este de 9 coţ(i) şi giumătate în lat. Şi de aemu ca să le fie dumilorsale, şi fiilor săi şi
nepoţilor săi; nime dintru fraţii miei sau din nepoţ(i) să n-aibă a să amesteca, căci este
acestu loc drept al mieu.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat şi alţii, carii mai gios au iscălit.
Şi noi, pentru mai mare credinţa, am iscălit ca să le fie de credinţă, să să ştie.
Oy Rlc, A6T(O) 7240 <1732> A\<JH 5.
Adam sin Costanda am vîndut cu voia me; Mariia; Gheorghii sin Costanda HCKAA;
Vasili brat Adam HCKAA.
Filaret igumen şi alţii sînt iscăliţ(i).
Eu, Andrei diiacul, am scris cu zisa dumisale lui Adam sin Costanda.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, CCCLX/3, p. 84 (116). Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Ga.şpar diac de divan, în 1816 septembrie 20.

143 1732 (7240) mai 10

Mărturia monahiei Ilisaveta dată preoţilor dc la Biscrica Banu că Savin banul a dat acestei
biscrici, prin preotul Alexei, nişte dugheni cu pivniţă, şase boi, şase vaci şi 20 de stupi.

t Adică eu, monahie Ilisavefta, făcut-am această mărt(urie) a me la mîna preuţilor

di la Biserica Banului precum ştiu cu sufletul meu că au dat aceste dughen(i) dumnalui
Savin banul, dughenile cu pivăniţe cu tot, se fie pentru treaba bisericii şi nu numai
dughenile ce şi şese bui şi şese vaci şi duazeci dc stupi, ca se fie de traba bisericii; şi
aceste s-au dat toate în mîna popi lui Alecsii; şi zapis încă le-u făcut dumnalui. Şi vădu
preuţii de se jelu<i>'ră cum nu le dă dughenile; deci, cum ştiu cu sufletulu me<u>'
mărturisescu că aceste-su date bisericii. Deci, ca să aibă credinţă la tot Divanul mării
sale şi ori la ce fel de giudecată ar merge, că, precum ştiu, mărturisescu din gura
dumisali lui Savin banului.
Şi, pentru credin<ţa>', me pusu şi pecete, ca se le fi<ie>' de credinţe.
Eu, monahe Ilisavefa 2 , let 7240 <1732> mai 10.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul călugăriţii pentru Besărica Banului.
No. 79.
<De la mijlocul sec. XIX>: Zapisul monahiei Elisavetii cu veletul vechiu 7240, iar
de Ia Hristos, 1732.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXCIV/I. Orig., hîrtie (21,9 x 15 cm.), ccrneală negră, sigiliu inelar,
octogonal (1,2 x 1,1, cm.), în aceeaşi ccrneală, cu o inscripţie, neclară, în bandă.
Idem, Fond M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 563-564, nr. 233/27 (transcriere de M. Costăchescu după
orig. (1921).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 272, nr. CX1II (orig.).

1
Omis în orig.
2
Sigiliu inelar.
 Grigorie Ghica voievod, la cererea egumenilor de la mănăstirile Trei Ierarhi şi Golia,
închinate la Sfîntul Munte, îl numeşte egumen pe viaţă al M-rii Dancu pe Ionichie.
t Yw rpwrwpYe THKA SOGBOAA, E(O)XIIO M(H)A(O)CTI'K>, r(o)cn(o)AApi> 36MAH
MWAAABCKOH. Adecă au vinit înaintea domnii m61e rugătorii noştri, egumenii
sfâtagoreanii Iezecheil de la Trii Sfătităle şi cu Gherasim de la Golîia, şi ne-au arătat cu
mare jalobă pentru m(ă)n(ă)st(i)rea Dancului precum au rămas la mare scăpăciuni, care
ne-au spus şi pricinili pentru pustiirea şi lipsa ei, că cîţi egumeni au fostu Ia cea
m(ă)n(ă)st(i)re au tot prăpădit şi au vîndut bucăţile şi s-au dus, unul s-au dus cu moscalii
şi au lăsat m(ăn(ă)st(i)rea pustii şi datoard; altul iară au prăpădit în zililâ domnii mele
ce-au găsit şi s-au dus în Ţara Muntenească şi acmu au rămas numai besârica şi oarecâ
din moşii. Şi ni s-au rugat aceşti părinţi egumeni să pui egumăn pi popa Ionichie,
nepotul sulgerului Alexandru, cu această tocmală: el să aibă a trimite 9Îte triidzăci de lei
bătuţi în tot anul, din v(ă)let 7241, fără nici o prici, iară părinţii de la Xeropotamu să
n-aibă a-1 schimba puiă la moartea lui, să fie tot egumăn neschimbat şi să fie frate de
obşte cu părinţii de la m(ă)n(ă)st(i)ri; şi la moarte lui să n-aibă nime nemic treabă din
fraţii lui sau altucineva, numai mănăstirea. Iară di s-ar ispiti a-1 scoate şi ar vini altul, să
ştii bini că să va întoarce înnapoi şi cheltuiala va pierde ce a faci pe drum şi popa
Ionichie încă atunce să va lăsa de obşte şi i-or întoarce toată cheltuiala ce-au făcut la
m(ă)n(ă)stire şi va merge unde-i va fi voie. Iar de or sta călugării la tocmală, atunci şi el
va sta pe cuvîntul egumenilor.
Pentru ac£ea, şi domnii-mea, vădzind jaloba lor, am socotit şi am luat sama şi am
aflat că iaste aşea de tot pustiită şi răsîpită neavîndu nici de unile şi, vădzind adevărul,
domnie mea încă m-am milostivit şi am pus egumen pe popa Ionichie, pe cari l-au
socotit şi părinţii egumeni cari sintu numiţi mai sus ca să fie egumăn neschimbat pîn-la
moarte lui ca să caute ce or fi trgbile sfinţii m(ă)n(ă)st(i)ri.
Şi i-am făcut această carte a domnii mele ca să n-aibă de nimi nici un supăr afară
din tocmala lui. Iară carii ar strica această tocmală unora ca celora să le fie pîra la
straşnicul giudeţ cu Sfeti Arhanghel(i) şi cu Patrudzăci de Măcenici de la Xeropotamu.
Aceasta scriem g(o)s(po)d.
T Oy Ac, A(I)T<*) X 3CM AIAM
Hw rpuropiie THKA BWGBWAA m.p.
InsL de.Ist „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 233-234, nr. 288 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(34,2 x 22 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 418).

145 1732 (7240) iunie 30

Grigorie Ghica voievod acordă o scutire de desetină din stupi preotului franciscan <din
Iaşi>.
t Yw rpwrwpYe THKA B(O6)B(O)A<*, E(o)^O'eio) M(H)A(©)CTCIK>),
r(o)cn(o)A(A)pi» 36MAH MOAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele
desetnicilor de stupi şi goştinarilor de mascuri de ţinutul . J pentru preotul ungurescu
franţişcan. Iată am socotit domnie me că să cade ca să scutească şi el desetina de stupi cum
scutescu şi alţi preuţi ai noştri moldoveni pîn-la treidzăci de bucate să de din dzece un leu.
Pentru acee, dacă veţi vede carte domnii mele pecum poroncim cu aceast(ă) carte
aşe să urmaţi, mai multu supăr să n-aibă şi carte de la mîna lui să nu s(e) ia.
Aceasta scriem.
L(ea)t 7240 <1732> iuni 30.
<Pe verso-ul filei a doua, trei însemnări scurte în limba italiană, scrise de mîini
diferite şi>: 1732; 7240.
Arh. St laşi. Documente, MLXXVIII/98. Orig., hîrtie difolio (31,8 x 19 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,6 x 1,7 cm.), în cerneală roşie, slab imprimat (se distinge capul
de bour în centru).
1
Loc liber în orig.

146 1732 (7240) iulie 25

Soltana băcăniţa şi fiii ei vînd lui Paisie, egumenul M-rii Barnovschi, lemnul unei dugheni
vechi şi o casă, făcute pe locul mănăstirii, cu 40 de lei, bani noi.
t Adică eu, Soltana băcăliţa, fimie lui Enea băcalului, înpreună cu ficiorii mei,..."
Panaite, făcut-am adivărat zapis a nostru precum am vîndut nişte lemnu făcut dughiene
vechi şi o casă sfinţii sale chir Paisîie igumănul de Bărnosche fiindu aceste dughene pe
locul a sfinţii mănăstiri Bărnosche. Deci şi eu l-am vîndut aceste de bunăvoia me, de
nime sîlită, nici asuprită, şi l-am vîndut dreptu 40 de lei, bani noi, căci aceli dughieni
l-am cumpărat di la Irimiţa, fimeia lui Toader făclierului. Deci pentru aceea şi eu l-am
vîndut igumănului să fie dreaptă ocină şi moşie mănăstirii.
Ş-am făcut acestu zapis dinainte a mulţi oamini buni, care sintu mai gios iscăliţi.
Şi, pentru mai marâ credinţă, ne-am pus şi degetili ş-am dat şi zapisăli celi vechi.
L(ea)t 7240 <1732> iul(ie) 25.
Eu, Soltana băcăliţa2; eu, Panaite3 sîn Soltana <m.p.>.
Eu, Panaiti sin Eni <m.p.>; Andrei a Văr(varei) (7) vist(iernic) m-am tîmplat
<m.p.>; Bacălu amu primitu <m.p.>.
Şi eu, Ghiorghi Herbinteală, am scris cu dzisa lor.
<Pe verso, scurt rezumat în greceşte, din aceeaşi vreme, iar de la sfârşitul sec.
XVHI>: 7240 <1732> iul(ie) 25. No. 8.
Arh. St Bucureşti, M-rea Barnovschi V/22. Orig., hîrtie (32 x 19,4 cm.), cerneală neagră, o amprentă
digitală.
1
Loc liber.
2
Amprentă digitală.
3
Tăiat

147 1732 (7240) iulie 25, Iaşi

Nastasia, soţia lui Lupul fost odobaş agesc, vinde lui Ştefan Tăbîrţă clucer o casă cu loc <în
Iaşi>, pe care îl cumpărase de la Sandul Crupenschii fost mare medelnicer.
t Adec(ă) eu, Nastasiie, fămeie a Lupului ce-au fost odobaşe agescu, şi împrâună
cu toţi copii miei scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru la mîna
dumisale giupînului Ştefan Tăbliţă cliuceriul precum să s(e) ştie că, de nime silită, nice
asuprită, şi de bun(ă)voie me am vîndut dumisale a me dreaptă ocin(ă) şi moşie, o casă gata
cu tot locul cît ţine o casă, care casă iaste făcută cu a noastră dreaptă agonisită şi cu toată
cheltuiala noastră, iar locul ne-au fostu şi noaă cumpărătură de la dumnealui Sandul
Crupenschii biv vel med(elnicer), precum ne scrie zapisul cel de vîndzare a locului.
Deci, agiungîndu-mă greu şi nevoie i-am vîndut această casă dumisale şi cu tot
locul, cum scrie zapisul ce avem de la dumnealui Cropenschii medelniceriul, drept bani
gata lei bit(ih); şi ne-au făcut dumn(ea)lui plată deplin întru mînule mele toţi banii cum
s-au scris mai sus ca să hie de la noi dumisale dreaptă ocin(ă) şi moşie, şi giupînesăi
dumisale şi cuconilor, în veci neclătită şi neruşiită.
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi boieri şi negustori şi alţi oameni buni
care mai gios s-or iscăli. Şi eu, pentru credinţa, am pus degetul.
Şi -eu, Dumitraşco Mustea diiacul de cămar(ă), am scris zapisul cu voie Nastasii,
să s(e) ştie.
U las, l(ea)t(o) 7240 <1742> iul(ie) 25.
Nastasîie odobăşoaie.
Beldeman vornic; Ion Nacul log(o)f(ăt) ot vist(ierie); Ghiorghi(ţă) Potlog ot
vist(ierie), martur; Stroe Cucul (?); Gligoraş ot vist(ierie), martur; ot vistierie;
Nâculai diac ot vist(ierie), martur; Andrei post(elnic) m-am tîmplat; Vasiliie uricar,
mart(ur); Ştefan, martur.
1
Eu, Toader armaşul, am dat banii pe loc ce au dat pe loc (sic!) ce au cump(ă)rat
1
de la... .
Arh. St Iaşi, Fond M. CostSchescu, 1265, voi. I, p. 642-643, nr. 59/10. Text după orig.
EDIŢII: M. CostSchescu, Documente, în „Ioan Neculce", facs. 3 (1923), p. 82-83, nr. XLIV (acelaşi
text).
1
Aşa în text

148 1732 (7240) august 18, Iaşi

Grigorie Ghica voievod scuteşte de toate dările şi angăriile trei posluşnici ai M-rii Dancul
din Iaşi
t Hw rpMropVe THKA BOGBOAA, B(O)aâTeio) M(H)A(O)CTTIO, r(o)cn(o)AApah
36MAH MOAAABCKOH. Scriem domniia mea la boierii şi la toţi slujitorii cărei viţi înbla
ori cu cel fel de slujbe a domnii-md la ţinutul leşului. Vă facem ştire tuturor pentru
sf(î)nta m(ă)n(ă)st(i)re Dancol de aicea din Ieşi, iată că socotindu domniia mea de rîndul
ei precum iaste o m(ă)n(ă)st(i)re săracă, domniia me m-am milostivit şi i-am iertat trii
oameni streini ce-ş(i) va afla fără cislă, fără gîlceavă, să fie de posluşnie sfintei
m(ă)n(ă)st(i)re, aceşti oameni să fie în pace şi-n scuteală de ciferturi şi de toate dările şi
angăriile oricîte ar fi pre alţii în ţara domnii mele nemărui nemică să nu de, numai ei să
fie de posluşanie sfinţii m(ă)n(ă)st(i)ri după cum îi scriu cărţile de la alţi domni ce-au
fostu mai înainte de noi.
Pentru aceea, dumnavoastră boiari şi voi slujitori şi zlotaşi care veţi hi cu banii
ciferturilor, vădzind cartea domnii mele, cu toţi să vă feriţi şi să le daţi bună pace; nime
întru nemică să nu-i învăluiţi, căci cine s-ar ispiti a le face oricît de puţin val piste carte
domnii mele va fi de mare certare .
 într-alt chip n-a hi. Acesta scriem.
t TF M c , B(T») A6T(O) X SCM ABKVCT) M.
Hw RPWROPHE THKA BWCBWA* m . p .

Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerncală, slab imprimat
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, p. 234, nr. 289 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (34,6 x
22,2 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Aih. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr.
415).

149 1732 (7241) septembrie 1, Iaşi

Grigorie Ghica voievod face două mori pe Bahlui, lîngă Iaşi, pe care le dăruieşte: una,
Mitropoliei, şi alta, becerului domnesc.
t Hw RPWROPHE THKA BOEBOAA, E(O)KH6IO A\(H)A(O)CT'IV>, r(O)cn(o)AApi»
3GA\AH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a
şti că iată vădzînd noi supărare orăşănilor de aice din Iaşi de lipsa morilor, cercînd
morile pe la Prut şi la alte locuri depărtate şi socotind odihna şi folosul obştii, am făcut
aceste două roate de mori aice lîngă tîrgu, în apa Bahluiului; dară pentru stare lor ca să
nu să strice această pomană niciodată, am socotit şi am dat o roată cu tot vinitul ei să fie
a sfintei Mitropolii şi o roată să fie a beceriului gospod.
Deci, de acmu înainte aşa să se urmedze, şi dinspre domniia şi dinspre mitropolie
cu vinitul acestor mori, precum mai sus am dzis: o roată beceriului şi una a sfinţii
mitropolii, şi pomana aceasta de folosul obştii să nu se strice niciodată şi să fie sfinţii
mitropolii testamint de miluire stătătoriu în veci.
Aşijdere, şi după a noastră viaţe şi domnie, pe cine Dumnedzău va alege a fi
domnu ţ(ă)rii noastre, ori din fiii noştri ori dintr-altu, poftim tocmala aceasta a noastră şi
mila ce-am făcut cu sfînta Mitropolie nime să nu o strice cum nici noi n-am stricat
miluirile altor domni ce-au fostu mai înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări
şi a milui pentru a sa vecinică pomenire. Iară cine ar strica şi ar lipsi pre sfînta
Mitropolie di mila şi vinitul aceştii mori, unii ca aceia să fie blestemaţi de Domnul
Dumnedzău şi de Preacurata Maica Sfinţii Sale şi de 12 Apostoli vărhovneci şi de 318
Sfinţi Părinţi din cetatea Nicea şi de toţi sfinţii legat şi afurisit; heru, pietrele, lemnele să
putredzească şi să se răsipească, iar trupurile lor să ste netopite în veci; parte să aibă cu
Iuda vîndzătoriul şi c.u hulitoriul Arie şi cu toţi împotrivnicii lui Hristos.
Aceasta facem ştire.
t Oy Mc, B(T») ACT© X 3CMA cenT(eMBpTe) X
HW rpHrOpHC F*HKA BW6BWA4 m.p..
<Pe verso, scris în aceeaşi* vreme>: Pentru morile ot Podul Gospod, ce este danie
Mitropoliei.
<Scris în prima jumătate a sec. XIX>: 1733 săpt(emvrie) 1/7241. No. 39.
Arii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXVI/U. Orig., hîrtie (31,2 x
22,9 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/39, p. 86/44 (copie în Condica Mitropoliei, scrisă de Theodor
Gaşpar diac de divan, în 1816 septembrie 20).
EDIŢII: Ghibănescu, „Theodor Codrescu", An. VI (1936), p. 22-23, nr. 14 (orig).
 Grigorie Ghica voievod scuteşte patru posluşnici ai M-rii Golia de unele dări, pentru că ei
urmează să plătească la Vistierie cu rupta.

f Tw rpHropVe THKA BWCBWAU), Ew*H(eio) M(H)A(O)CTHK>, r(oc)n(o)A*p'H

3(€MAH) AIWAAABCKWH. Scriem domniia mea la boiarii şi la toţi slujitorii, carii viţi înbla
ori cu ce fel de slujbe a domnii m£le la ţinutul leşului. Vă facem ştire tuturor pentru
patru oamini, posluşnici sfinţii mănăstiri Golîii, anume: Costantin, şi Vasîl(e) şi Necula
şi Ion, pe carii m-am milostivit domniia mea şi am datu ca să fie pentru slujba sfinţii
mănăstiri, precum sîntu şi posluşnicii mănăstirilor Ierusalimului, şi i-am tocmitu ca să de
ei numai cîte ...' pe anu la Visterie di om, cu rupta. Şi aceşti bani să-i de di trii or(i)
într-un anu la Visterie, iară altă nici la hîrtii, nici la altili să nu-i supere şi să fie cunoscuţi
dintr-alţii.
Pentru acâea, dumnevoastră boiari, şi voi, slujitorii carii veţi înbla ori cu ce fel de
slujibe a domnii mâle la acel ţinut, văzîndu carte domnii mâle, toţi să vă firiţi de dînşii şi
să li daţi paci, nimi întru nimic să nu-i supere, ce toţi să aveţi a le da bună pace.
Aşijdere, să fie în paci de cai di olac şi poduvoze, şi di clăci şi di toate beilicurili,
niminea întru mimic să nu-i supere, că, carii le-ar faci oricîtu di puţinu val păste carte
domnii măli, vor fi di mare certări di la domniia mea.
Aceasta scriem.
tf Mc, 6(1») AOkMo) X3CMA cenT(eMspTe) KS.
îw rpiiropHe THKA BUTCBWAA m.p.

Arfa. Naţională - Chişinău, Fond 220, Registrul 2, doc. nr. 6. Orig., hîrtie (22 x 19 cm), cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 118, nr. 86 (orig.).
1
Loc liber în orig.

151 <înainte de 1732 (7241) octombrie 20>

Nicolai fost mare sulger dăruieşte mitropolitului Anton un loc de casă pe Uliţa Mare, în
dreptul portiţei Mitropoliei.
Nicolai biv vel sulger, precum m-am rugat sfinţiei sale părintelui Anton
mitropolitul ca să-mi găsească o sută lei bani, când şi eu i-am pus zălog un sat întreg,
Unguraşii, ce-s în ţinutul Neamţului, pe apa Moldovei; şi m-am apucat să dau banii la
Lăsatul Secului de Postul Crăciunului. Şi i-am dat ispisocul satului să fie zălog, şi pentru
căci mi-au făcut banii sfinţia sa, de mi-au găsit aceşti bani la nevoea mea, cea încă i-am
dăruit un loc de casă pe Uliţa Mare alăturea cu casele popei lui Ursu, drept portiţa
Mitropoliei, care case le-au cumpărat tatăl meu de la Gavriil Neculcea fost logofăt al
treilea, să fie sfinţiei sale în veci; iar dacî n-aş da banii, precum scrie mai sus, şi de s-ar
afla vro cheltuială la scosul banilor, cîtă cheltueală s-ar face să fie despre a mine.
Şi pentru mai multă credinţă, am scris eu cu mâna mea şi am iscălit ca să se
crează.
Leat 7215 <1707> fevruar 2 l .
<Iscălit>: Nicolai biv vel sulger.
 <Scris de altă mână>: Pentru toţi banii ce scriu într-acest zapis s-au plătit deplin,
să se ştie. 7241 <1732> octomvr(ie) 20.
După Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 11, nr. XII. Text după orig.
Data este citită greşit; Antonie a fost mitropolit al Ţării Moldovei între toamna anului 1729 şi
octombrie 1739 (cf. Mircea Păcurariu, Istoria bisericii ortodoxe române, voi. 3, p. 524, sub voce). Data
actului se situează înainte de 1732 (7141) octombrie 20, cînd, potrivit însemnării din document, debitorul a
restituit banii împrumutaţi.
1
Data a fost citită greşit (v. datarea).

152 1732 (7241) noiembrie 1, Iaşi

Vasile Cazîmir Spina şi soţia sa, Ilinca, iau de la Biserica Catolică un loc de casă din Iaşi cu
chirie de 1 leu bătut pe an.
t Adec(ă) eu, Vasil(e) Cazîmir Spina, făcut-am zapisul meu împreun(ă) cu soţul
m6u, Ilinca, la mîna sfinţîi sal(e) părintelui pater maestru Ronagaldo Cardi prefecto di la
apostolica misioni di Moldova di la biserica ungurească precum să s(e) ştie că fiind un
loc de cas(ă) după pivniţa noastră şi fiind loc pustiit m-am rugat părintelui de ni l-au dat
di am făcut cas(ă) cu cheltuiala mea. Şi ne-am tocmit cu părintili ca s(ă) dau di tot anul
cît(e) un leu bătut pînă la viiaţa noastră, precum scrte zapisul ce mi-au făcut părintel(e)
cu pecâtea bisăricii la mîna mea şi a soţului meu. Şi pre ace tocmal(ă) să aibu a da acel
leu la bisâric(ă).
Şi, pentru credinţa, ne-am iscălit şi ne-am pus degetil(e) ca s(ă) hie di credinţă.
V Iflc, X 3CMA N06B(pVe) X
Weneslaus Kazimirus Spina1 ...2 <m.p.>; Iliiana, soţul lui Vasili doboşi3.
Ita est Fr. Romnaldus Cardi missionum Apostolicon Moldavie prefectus1.
<Pe verso-ul filei a doua, o însemnare cu caractere latine din aceeaşi vreme>: Un
zapis de bezman pe lokul kasi lenge pivnize a unui Vasile tse au tokmit ka se de kete un
leu besman la Biserika ungurasske. Ano 1737.
<Altă însemnare din aceeaşi vreme>: La suo alta casa fu poi comperata da
Antonio napolitano marito a Catarina figlia di Pauolo simano ungaro cattollico di Iassi
ed essen do il soperado Antonio debitore al P. Manzi con cinquanta piastre non havendo
con che sordissare il detto diade la pre datta casa al P. Manzi che la venda nell'atto della
sua par ...4
<Alte trei scurte însemnări în limba italiană privitoare la acelaşi loc de casă>.
Arii. St Iaşi, Documente, CLVI/17. Orig., hîrtie difolio (29,5 x 20,3 cm.),filigran,rupt la îndoituri şi
pe margini, cerneală neagră, o amprentă digitală.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924) p. 240, nr. CXLVII (text cu data
de an greşită: 7242 <1733> după o copie din 1780, cu caractere latine).
1
Cu caractere latine.
2
Neclar.
3
Amprentă digitală.
4
Neclar şi rupt
 Mana, fiica lui Ioniţă blănar din Iaşi, vinde lui Dima blănar o bucată din ograda casei ei de
pe Podul Vechi, cu 15 lei, bani vechi.

Copie.
Adecă eu, Maria fata lui Ionijă blănar din tîrgu din Iaş(i), scriu şi mărturisăscu cu
acest adevărat zapis al meu la mîna dumisale giupînului Dima blănar, ginerele lui Ştefan
Blebe chiurcibaş, precum să se ştie că, de nime sîlită, nici asuprită şi de bunăvoie mea,
i-am vîndut o bucată de loc din ograda casăi mele din dos, care loc iaste la Uliţa Podului
Vechi, 4 stînjăni în frunte de-a curmezişul, iar în lungul locului dintr-o poprea a gardului
ogrăzii mele unde iasti hotar sînt 7 stînj(eni) şi 2 palme pîn(ă) în gardul ogrăzii
dumis(a)le, care moşie mi-au fost şi mie di la maică-mea Măriuţa, fata lui Gheorghie
brăhar. Acesta loc l-am vîndut dumis(ă)le giupînului Dimii blănar drept bani gata 15 lei,
bani vechi; şi ne-au făcut plată deplin întru mănăle mele ca să-i hie dumis(a)le, Mariii, şi
cuconilor, în veci neclătită şi neruşăită.
Şi la aceasta tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, cari mai gios
sînt iscăliţi.
Şi eu, de credinţă, am pus degetul.
Şi eu, Dimitraşcu Mustea diacul de cămară, am scris zapisul cu voie ei, să să ştie.
tf Mc, Aer(o') 7241 <1732> Moe/WBpO'e) 2.
Maria fata lui Ioniţă blănar 1 .
S-au trecut deplin în condică.
1818 iunii 20 dni. Posleduit, Vasile Danu <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCXCII/3. Copie.

1
Se menţionează locul amprentei digitale.

154 1733 (7241) ianuarie 18

Pascal, fiul lui Costantin fost vameş, vinde lui Gligoraş băcan o dugheană din Tîrgul de
Jos, cu 90 de lei bătuţi.

f Adecă eu, Pascal, ficiorul lui Costantin ce au fostu vameş, făcut-am zapisul
mieu la mîna lui Gligoraş băcalului pecum i-am vîndut o dugheană în Tîrgul de Gios, cu
locul ei cît va cuprinde, den dos, între dughenile lui Gligoraşco nigostorului şi de
deghenile no(a)st(r)e; i-am vîndut drep<t>' noozeci de lei bătuţi, ca să-i fii dreptă ocină
şi moşii, lui, şi femiei lui şi copiilor lui. Şi pentru credinţa, am iscălit.
Let 7241 <1733> gh(enarie) 18.
Pascal Costantin.
Acta prof. dr. Ilie Minea (Arh.St. Iaşi). Copie modernă.

' Omis în copie.

155 1733 (7241) februarie 25

Grigorie Ghica voievod confirmă privilegiul breslei cizmarilor şi solonarilor din Iaşi.
f Vw rpHrop'IE TMKA BOCBOAA, E(O);KYK» A\(H)A(O)CTYK>, ROCNOA^pt 3EMAM
/MOAA 4 E C K O M ' Facem ştire cu această carte a domniii mele celor ce or vrea a şti, pentru
breasla cizmarilor şi a solonarilor de aici din Iaşi, că iată, viind înaintea domniii mele
starostele aceştii bresle înpreună cu toată breasla lui, ne-au arătat acest testament, cu
iscălitura a cinstit părintelui şi rugătorului nostru, sfinţia sa chir Antonie mitropolitul,
care testament scrie cum au înnoit şi au întărit priveliia aceştii bresle, după cum este
obiceiul dc veci, de toate obiceile breslii lor, precum au fost di-nceput să să urmeze
breasla aceasta şi starostile şi toată breasla.
Pentru aceea şi domnia mea, daca am văzut testamentul acesta înnoit şi întărit şi
iscălit de părintele mitropolitul, tocmit pă aşăzare, pă toate obiceile breslii cizmarilor şi a
soronarilor, precum au fost tocmit şi obicinuit, au rămas şi de acum înainte să fie
neclintită, am dat şi am înnoit şi am întărit şi domnia mea, ca să fie următoare breasla
aceasta după cum este tocmit şi legat pe toate obiceile breslii lor, să fie stătătoare şi
neclătite şi nime alt la obiceile breslii lor, cum scrie testamentul.
Aceasta.
7241 <1733> fevruarie 25.
Bibi. Acad. Rom. - Bucuroşii, Ms. rom. nr. 237, f. 445v. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom.. I, p. 509 (menţ.); Iorga. St. ţi doc., VI, p. 433, nr. 1632 (menţ.);
Istrati, Condica Mavrocordat. II, p. 215-216. nr. 1434 (copia din 1743).

156 1733 (7241) m a r t i e 4, Iaşi

Grigorie Ghica voievod scutcşte dc văcărit şi de olac pe preoţii iezuiţi din Iaşi, iar de toate
dările şi angăriile pe oamenii aduşi de ei din Ţara Leşească.

t H W Tpuropie RNKD B(O8)BOA('»), E(O)SKTI© A\(H)A(©)CT(YK>), R(OC)N(O)ADPII.

3CA\A>I MOAAABCKOH. Scriem domniia me la boieri şi la toţ(i) slujitorii carii veţi
îmbla ori cu văcărit sau cu hîrlii ori măcar cu ce slujbe a domniei mele ori cu olăcării.
Facem şt(i)re tuturor pen ca ...' preuţîlor iazoviţi din tîrgul din Iaşi ca să aibă
bunăvoie de văcărit şi pentru olac, aşijderile şi oamenilor carii sînt aduşi din Ţ(a)ră
Leşască, iar hîrtii să nu le de şi să fie în pace de toat(e) dările şi angăriile, ori de cîte
ar fi pre alţii în ţara domniei mele, i-am slobozit de toat(e) cît(e) scriu mai sus, n i m e
întru nemică să nu-i mai învăluiască, că li să cade să fie nesupăraţ(i), fiind oamenii
streini. Că oricine le-ar face mai mult val peste carte domniei mel6, unii ca aceia vor
fi de certare de la domniia me.
într-alt chip să nu fie. Aceasta scriem.
T Iflc, A(-FE)T(o)
TF X3CA\A A\dpT0'e) A-
Hw rpiiropiie FHKA HWCBWAD m.p.

<în colţul din dreapta, scris de altă mînă, cu cerneală cafenie>: Liberatio
hominum ...2 Iassiensis P.P. Societatis ...' a tributo carta et equenum a tributo vacanţi
atque ab omni utak data a Celsissimo Principi Gregorio Kicca. Anno 1733.

Arh. St. laşi, Documente, MLXXV11I/99. Orig., hîrtie (30,5 x 19 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar octogonal (1,6 x 1,6 cm.), în ccrneală roşie, neclar.

' Două litere neclare.

2
Un cuvînt neclar.
 Neculai Caraolan cu mama lui, Safta, şi cu soţia sa, Dochiţa, vînd lui Costandin şi lui
Gavril o casă pe Podul Vechi, pe locul mănăstirii Bărboiu, cu 12 lei.
Altu zapis, de la Neculai Caraolan cu muma lui, Safta, şi cu fămeia Dochiţa, întru
care scrie că au vîndut lui Costandin şi lui Gavril o casă de pe Podul Vechiu, pe locul
mănăstirii Bărboiului, denainte porţii mănăstirii, care case au cumpărat-o şi Neculai
Caraolan de la Moisă Grecul, şi lui Moisă Grecul i-au fostă cumpărătură de la
egumen(ul) de Bărboiu. Această casă au vîndut-o lui Gavril şi lui Costandin Botezul
drept 12 lei, însă numai casa cu lemnul, iar locul iaste a mănăstirii; şi să aibă a plăti
bezmenul la mănăstire după tocmala ce iaste.
7241 <1733> martie 6.
Neculai Caraolan1; Safta1; Dochiţa1.
Ion Borş slujitor.
însă au făcut Gavril şi Costandin Botezatul tocmala cu egumenul ca să-i lasă să
facă ogradă şi pentru ogradă să de cîte un leu pe an osăbit de celelantu bezmănu.
Grigoraş diiacul au scris zapis(ul).
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 10v., nr. 30. Rez. în Condica M-rii Bărboiu, scrisă
de Costantin Polimaz logofăt în 1796 octombrie 14.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 51 (menţ.); Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce",
fasc. 5 (1925), p. 178, nr. CV (acelaşi rez.).
1
Se indică locul amprentei digitale.

158 1733 (7241) martie 15, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte preoţilor iezuiţi misionari din Iaşi stăpînirea asupra unei
case cu pivniţă şi fîntînă din faţa bisericii lor de la Cotnari şi asupra a 20 de pămînturi şi un vad de
moară pe Bahlui din hotarul aceluiaşi tîrg.
ţ Hw rpHropVe THKA BO6BOAA, EoacTeio M(H)A(O)CTY»O, r(o)cn(o)A<*pii 3€MAH
MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii m61e tuturor cui să cade a şti
precum au vinit înainte domnii m61e şi denainte a tuturor alor noştri moldoveneşti boiari,
a mare şi a mici, rugătorii noştri, preuţii iezoviţ(i) cărei sîntă misionari în tîrgul Ieşilor şi
la Cotnari, şi ne-au arătat un zapis încredinţat din v(ă)leto 7219 <1710> dec(hemvrie) 9,
de la Gheorghie Frîncul Strahoţchie, pisariul leşăscu din Ţ(a)ra Moldovii, cu iscălitura
lui, în care zapis mai sîntu iscăliţi şi alţi oameni marturi, anume: Ilie din Cotnar(i), şi
Ursul Mihalce, şi Ursul Chiricll, şi Gheorghie, şi Negrul pivnicer, şi Ursul Stîhgul, şi
Ursul Negrul, şi Ştefan Grumeze şi Iftimie cel Mic, scriind şi mărturisind Gheorghie
Frîncul Strahoţchie pisariul precum dintr-a lui bunăvoie au dat ş-au dăruit preuţilor
iezoviţi o casă cu pivniţe, cu fîntînă, care iaste la Cotnar(i), înainte bisericii lor, din sus şi
din gios de casa Căproaie, pentru a lor neîncetată trudă şi osteneală ce fac la bisdrica lor
ce catolicească, care casă şi pivniţe şi fîntînă au cumpărat şi Strahoţchie pe ai săi drepţi
bani de la Martin sînă Petrii Căcăcii şi de la fămeia lui, Ozana, fata lui Ştefan Hergii
Cotnăreanul. Şi le-au dat şi zapisele de la Strahoţchie şi de la cine au cumpărat ei.
Aşijdere, ne-au mai arătat şi altu zapis de la Gheorghie Frîncul Strahoţchie
pisariul şi de la fămeia lui, Ilinca, cu iscăliturile şi cu peceţîle lor din văietă 7233
<1714> octo(m)vr(ie) scriind şi mărturisînd cu zapisul lor precum au dat danie preuţilor
 iezoviţi o moşie cu vad de moară în apa Bahluiului la Rîtul lui P6tăr, pe care moşie cu
vad de moară ne-au arătat preoţii iezoviţi şi ispisoc g(ospo)d de la domnia sa Mihai
vodă, scriind cum au dat o danie lui Gheorghie Frîncul Strahoţchie pisariul din hotarul
tîrgului Cotnariul pentru slujba ce-au slujit domnii cu dreptate. Mai pe urmă tij l-au mai
miluit cu doaodzăci de pămînturi tot acolo unde este şi vadul de moară şi pămîntul cîte
de treidzăci de paşi şi pasul cîte de ş6să palme; ş-au dat şi petrile morilor.
Aceste toate le-au dat Gheorghie pisariul rugătorilor noştri preuţilor iezoviţi ca să
le fie moşie stătătoare, în veci.
Iar hotarul aceştii moşii de la Dumbrava Roşi6 cu vadul de moară în apa
Bahluiului arată la ispisocul domniei sale lui Mihai vodă că să începe de la Rîtul lui
Petăr, din gura gîrlii de unde să abate apa din Bahluiu pe gîrlă pîn(ă) la acestu vad de
moară mai sus dzîs, fiind mai înainte vadul acestu de moar(ă) a unui preut Struţ; şi de
acolo dreptu Ia deal într-o sărăt(u)ră de la deal de un drum vechiu unde au pus un stîlpu
de piatră şi de acolo dreptu în gios pe deasupra Bahluiului; măsurînd celi doaodzăci de
pămînturi în curmez<i>'şul locului şi unde s-au plinit aceli doaodzăci pămînturi au pus
stîlpu de piatră din gios de vadul morii, în muchie dealului, împotriva unui arin ce-i în
malul Bahluiului; şi de acolo dreptu la deal şi dreptu asupra văi prisâcelor, la alte petre
ce-au pus de la deal de nişte pomi şi de acolo dreptu piste Vale <P>Iris6ciIor, îh costişe
dispre Dumbrava Roşi6, la mijlocul <co>lsdşii la altu stîlpu de piatră, de acolo dreptu în
sus pe costişe măsurînd în pămînturi. Şi unde s-au plinit aceli<pă> 1 mînturi au pus
stîlpu de piatră în costişe, suptu în mare ce iaste di...1 şi de acolo dreptu piste Vale
Prisăcilor ...' văi prisăcii la altu stîlpu de piatră, şi de acolo dreptu can la deal şi pe . J
pin capetele unor pămînturi din gios de o movil<ă>1 la altu stîlpu de piatră, şi de acolo
dreptu pe podiş şi să pogoară la stîlpu de piatră de unde s-au început hotarul întîi. Atîta-i
tot hotarul acelor doaodzăci de pămînturi din giur îm<p>'regiur.
Aşijdere, ne-au mai arătat rugătorii noştri preuţii iezoviţi ş-altu zapis din văietă
7217 <1709> au(gust) 28 de la Urşule fămeia Iui Gligore Alţiner şi de la fiiciorii
Vărvara şi Ana şi Iosif, frate lor, cu iscăliturile lor şi alţi oameni marturi, anume:
Antohie, şi Istratie, şi Larion sînă Axintie şi Andrei pisariul ungurescu, scriind şi
mărturisind cu acel zapis precum Urşule cu fii săi din bună voie lor au vîndut a lor
dreaptă ocină şi moşte, care iaste la tîrgul Cotnariul, în dealul Sărăţii, care iast6 loc de
trii fălci; şi la capătul vii din vale dinspre Cîrjoaie iaste puţ de piatră şi pivniţe de piatră
care să prinde mai din gios de capul aciştii vii împotriva viilor nelucrate. Această vie cu
pivniţe şi cu puţ le-au vîndut rugătorilor noştri preuţilor iezoviţi, dreptu 70 lei bani
bătuţi, la care moşiâ alţii n-au avut treabă.
Pentru care şi domniia mea, dacă am vădzut acestâ zapise încredinţate şi danie
adevărată şi cumpărătură dreaptă şi ispisoacele lui Mihai vodă am crezut ş-am dat ş-am
înnoit ş-am întărit şi de la domniia mea rugătorilor noştri preuţilor iezoviţi pe toate
aceste de mai sus pomenite: casa cu pivniţa şi puţul şi pe moşiia de la Dumbrava Roşi6
cu vadul de moară ce-au fostu dat de Mihai vod(ă) cu ispisoace, ca să le fie şi de la
domniia mea dreaptă ocină şi moşiâ şi uric neclătit, neruşiit, stătătoriu în veci. Şi să aibă
a-ş(i) lua şi vinitul locului ce-ar fi pe hotarul lor pe obiceiu şi nime altul să nu s(e)
amestece piste această carte a domnii mele.
t V Mc, uOh) A6T0 X3CMA MApTCfe) & aOOnh.
Constantin Costache vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
t. Tanasie uricar <a scris>.
 <Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine în a doua jumătate a sec.
XVm>: Privilegium Cels(i)ss(imi) Principis Gregorji Gikas spectans ad Sandum sub
Kutnariensen a D(omi)no Georgio Strachocki secretario Celsissimi Principis residentiae
Iassiensi P.P. Societatis Jessu inscriptum.
Anno 1733 datum.
<De altă mînă>: Pentra casa et pivnizza si fontena in Kottenar data al Stacosski.
Arh. St Iaşi, Documente, MLXXVIII/100. Orig., hîrtie difolio (53,5 x 38,5 cm.), cerneală neagră,
sigiliu domnesc mijlociu aplicat în ceară roşie, pierdut
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, V, p. 409-413 (orig., cu litere de tranziţie).
1
Rupt

159 1733 (7241) martie 20

Nastasia Jderoaia dăruieşte preotului Dumitraşco un loc de casă din Iaşi.
t Adecă eu, Nastasie Jderoie, făcut-am acestu zapis al mieu la mîna preotului
Dumitraşco precum eu, de nim(e) silită, nici asuprită, am dat danie un loc de cas(ă), care
loc este între cas(a) log(o)fătului Ursului ot vist(ierie) şi între casa preutului Pîntelei,
cumnatul medelniceriului Neculai, şi între casa cămăraşului Dumitraşco, ca să fie
m(o)l(i)tvei sale şi ficiorilor m(olit)vei sal(e) şi nepoţilor moşie în veci, şi preotul
Dumitraşco să mă pomenească pre mine şi părinţii miei la toate sfintele leturghii întru
toată viaţa m(o)l(i)tvei sali; şi zapisul de la vornicul Ion Corbul, de la care am cumpărat
eu locul, s-au pierdut, iară un zapis de la Nazarie, de la care au cumpărat vornicul Ion
Corbul, acela este şi l-am dat şi acela preutului Dumitraşco. Iară acest zapis care mai sus
am zis de la vornicul Ion, ce s-au pierdut, de s-ar şi afla vreodată şi să s(e) rădice cineva
cu acel zapis, să nu s(e) ţie în sam(ă). Iară cine s-ar scula din rudele mel(e) sau şi altu
cineva ca să facă supărare preutului Dumitraşco peste zapisul şi danie me, unul ca acela
să fie neiertat de Domnul Dumn(e)dzău, şi de Maica Precistă, şi de 7 săboră a lumii,
trupul lui să ste întreg şi neiertat în veci.
Şi această adevărată danie am făcut-o denainte a boier(i) şi preuţi şi a mulţi
oamen(i) bun(i), carii mai gios s-or iscăli şi degetil(e) ş-or pune mărturii.
Şi, pentru mai mare credinţa, mi-am pus şi eu degetul mai gios în loc de iscălitură,
să s(e) ştie.
Şi eu, popa Ursul zugravul, am scris zapisul cu învăţătura Nastasiei Jderoaie.
Let 7241 <1733> mart 20.
Nastasie Jderoaie1.
Ursul ot vistierie m-am tîmplat cînd au dat Nastasîia locul preotului <m.p.>.
Ierei Păntelei HCKAA <m.p.>; Neculai post(elnic), martur <m.p.>; şi eu, Antimeie,
mi-am pus degetul1; Costantin protopop MCKAA <m.p.>; ierei Ursul zugrav, martur
<m.p.>.
Arh. St Iaşi, Documente, LX/2. Orig., hîrtie difolio (33,8 x 22,5 cm.), cerneală neagră, o amprentă
digitală.
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 121-122, nr. XIV (orig.).
1
Amprentă digitală.
 Antemia, soţia răposatului Ion, dă preotului Dumitraşco o casă cu loc în Iaşi pentru a fi
pomeniţi la liturghie ea şi soţul ei în timpul vieţii preotului.
t Adică eu, Antemie, femeia răposatului Ion brat Paraschiv, făcut-am acest
adevărat zapis la mîna preutului Dumitraşco precum să să ştie că eu, de nime silită, nici
asuprită, ce de a mea bunăvoe, i-am dat danie o cas(ă) cu loc cu tot preutului
Dumitraşco, care casă este între cas(a) logofătului Ursul ot vist(erie) şi între cas(a)
preutului Pănteleiu, cumnatul medelniceriului Neculai, şi se împreună locul cu a Jderoi
ca să fie m(o)litvei sal(e) şi ficiorilor şi nepoţilor moşie în veci, şi preutul Dumitraşco să
mă pomenesacă pre mine şi pre soţul mieu şi părinţii miei la toat(e) sfintele leturghii
întru toată viaţa m(o)litvei sal(e); şi 2 zapise vechi de cumpărătură încă le-am dat şi
acele preutului Dumitraşco. Iară cine s-ar scula, cineva din rudele mele sau din rudele
soţului mieu, lui Ion, ca să facă supărare preutului Dumitraşco peste zapisul şi danie me,
unul ca acela să fie neertat de Domnul Dumn(e)dzău, şi de Maica Pr(e)cistă şi de 7
săboară a lumei; trupul lui să ste întreg şi neertat în veaci.
Şi această adevărată danie am făcut-o dinainte a boeri şi preuţ şi a mulţi oameni
buni carii mai gios s-or iscăli şi degetili ş-or pune în loc de peceţi.
Şi eu, încă pentru mai mare credinţa, mi-am pus degetul mai gios.
Şi eu, popa Ursul zugrav, am scris zapisul cu zisa Antemii, să să ştie.
Let 7241 <1733> mart 20.
t Antemie1; t Toader, nepotul lui Ion, am pus degetul1.
Ursul ot vist(erie) m-am tîmplat cînd au dat Antemie casa preutului; erei Pănteleiu
iscal; Neculai, nepotul lui Ion, am pus degetul1; erei Ursul zugrav.
După N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 86, nr. VI. Text după
orig. (cu data de zi în regest, greşită: 29), şi ibidem, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 129, nr. XIV (acelaşi
text).
1
Amprentă digitală.

161 1733 (7241) aprilie 6

Egumenii mănăstirilor Galata, Baraovschi, Sfîntul Sava şi Bîrnova, închinate Sfîntului
Mormînt, dau lui Costantin Nastasie trei dugheni stricate de pe Podul Vechi ca să le repare şi un
loc lîngă acestea ca să facă alte trei dugheni.
t Adecă noi, egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sîntu suptu ascultare
Sfîntului Mormîntu aici, în Ieşi, anume: Nectari egumen ot Gălata, şi Paisîi egumen ot
Barnovschii, şi Daniil egumen ot Svetii Sava şi Nechifor egumen ot Bîrnova, facem
şt(i)re cu această scrisoar(e) a noastră precum să s(e) şti6 pentru trei dughene cu loc cu
tot care sînt pe Uliţa Podului Vechi, denainte porţii măn(ă)stirii Svetii Savii; şi fiindu
aceste dughene stricate şi discoperite de tot nu era nedăjde ca s(ă) mai şadză cineva cu
chirie într-însele ca să cheltuiască să tocmască dughenile. Deci noi, dup(ă) poronca cu
scrisoare ce avem de la svinţiia sa fericitul patriiarhu chiriio chiriio chir Melentei cum ce
om socoti de moşiile svintelor măn(ă)stiri că nu sînt pre cu folos şi de agiutor la
măn(ă)stiri, unel(e) ca acele să le vindem şi cu bani să tocmim şi să întărim aceste moşii
ce om socoti că or hi mai cu folos şi mai cu vinit la svintel(e) măn(ă)stiri; deci noi
 împreună, cu toţii, frăţeşte am socotit pentru aceste trei dugheni de vreme că sînt stricate
mai de tot numai numele iaste de dughene şi măn(ă)stire neavîndu putere să cheluiască
să le facă, am socotit şi le-am dat dumisale lui Costantin Năstasîi6.
Aşijdere, alăture cu acestea, pe din gios mai iaste o bucăţe de loc de dugheană a
svintei măn(ă)stiri Svintii Ghiorghii ot Gălaţi şi iarăş au fost dat de svinţiia sa părintele
patriarhul la Svetii Sava; şi neavîndu svînta măn(ă)stire şi de aceasta nici un vinit, fiindu
loc slobodu, neavîndu nemic asupra lui ca să s(e) ia chiriia, am socotit şi pentru aceasta
şi l-am dat tot dumisale împreună cu celelalte, fiind dumnalui răzeş, avîndu loc de casă
alăture cu acesta pe din sus. însă locul acesta iaste alăture cu locul dumisale pe din gios
şi pîn(ă) în locul lui Adam Costanda, care s-au măsurat şi cu stînjenul dispre uliţe ce s-au
aflat doispreci stînjeni pol peste tot; iar din drum merge pînă în zăpladzii Svintii Viniri.
însă tocmala cu dumnalui ca s(ă) de bani n-am făcut, ce am socotit ca s(ă) F16 mai
de folos măn(ă)stirii şi ne-am aşedzat cu dumnalui ca s(ă) facă trii dughene în
chervăsăriâ cu toată cheltuiala dumisal(e), să le de gata cu toate ce trebuiescu oricît ar
cheltui dumnalui să cheltuiască socotindu că iaste mai de folos această tocmală la
măn(ă)stire.
Deci să-i fi€ dumisale moşi£ în veci şi giup(î)nesăi dumisale şi cuconilor
dumilorsale. Şi pe această scrisoare a noastră şi zapis să aibă dumnalui a-ş(i) face şi
ispisoc domnescu.
Şi, pentru credinţa, am iscălit cu toţii.
L(ea)t 7241 <1733> ap(rilie) 6.
t NeKtcxpriq apxîlM.av8pnrn<; tT^^voq TU TaXatn <m.p.>.
t NT|KTj(popo£ 7tpoirya)|AEVOS TU Bepvope <m.p.>.
t M7C0\)pV0pCTKT|, IlaTVmtDq, Ttapov <m.p.>.
t AaviT|A, AyvD Sotppa <m.p.>'.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: t Zapis de la toţi egumenii
penţru 3 dugheni cu locul lor de pe Podul Vechi ce au dat Nenii, caril(e) esti denainte
porţîi Svintei Savii; <completat în prima jumătate a sec. XIX>: ce s-au dat lui Costandin
Anastasii. 7241 apr(ilie) 6, iar velet nou 1733. No. 7.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/212. Orig., hîrtie difolio
(32,9 x 20 cm.), cerneală cafenie.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi (VI), în „Ioan Neculce". fasc. 8 (1930), p. 216 (rez.).
1
t Nectaris arhimandrit, egumenul Galatei <m.p.>; f Nikiforos proegumenul Bîrnovei <m.p.>; t de
la Barnovschi, Paisie, de faţă <m.p.>; f Daniil <de la> Sfîntul Savva <m.p.>.

162 1733 (7241) aprilie 23

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Radul Racoviţă stăpînirea asupra caselor sale din Iaşi.
O cârti di la Grigorie Ghica v(oie)v(o)d, tij întăritură Radului Racoviţă pe casăle
din Iaş(i).
7241 <1733> april(ie) 23.
Arh. St Bucureşti, A. N., MCXXXV/1, nr. 4. Rez. într-un „perilipsis di pe scrisorile ... dum(i)sale
postelnicului) Petrache Ros(e)t di pe locul casălor di la Sfîntul Lazăr", din 1831 noiembrie 20.
 Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod acordă unele scutiri de dări posluşnicilor din
Coiceni, ţinutul Iaşi, ai M-rii nou zidite Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Gavril> (Frumoasa).
t HW KWCTANAHN HHKOAAC BOGBOAA, E(O)*CHIO M(H)A(O)CTHK>,
r(o)cn(o)AAP*h 3€A\AH MOAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele
tuturor, cui să cade a şti, pentru oamenii ce are mănăstire Sventi Arhanghel la Coiceni,
la ţinutul Iaşilor. Iată că domniia me m-am milostivit şi i-am aşezat să fie ruptaş(i)
mănăstirii şi dare lor să fie ca şi a ruptaşilor Ierusalimului, cîte trii galbeni de om într-un
an. Şi aceşti bani să-i de în trei rînduri: la avgust şi la noiemvri, şi la mai, cîte un galben
de om la cifert; şi să dea şi răsuri, cîte 2 potronici de galben, a Visterii.
Iară cu alte nemică mai mult supăraţi să nu fie, nice cu ţara la nimică de acmu să
nu fie amestecaţi. Şi lor li s-au dat pecetluituri roşii pe feţe, ca să fie cunoscuţi dintr-alţii,
ca de s-ar tîmpla să ias(ă) hîrtii pe ţară, iar ei să aibă paci.
Aşijdire şi alţi oamini streini dintr-alte părţi de loc, orcît de mulţi ar veni şi s-ar
aşăza la aceea sălişte, iarăş(i) ruptaşi mănăstirii vor fi; şi dare lor tot pe tocmala lor, ce
scriem mai sus, va fi.
Pentru aceea, dumneavoastră boiari şi slujitori carii veţi îmbla cu toati slujbili
domnii meii la acel ţinut, toţ(i) să vă feriţi şi să le daţi pace acestor oamini, întru nimic să
nu-i supăraţi, că cini le-ar face mai mult val peste carte domnii meii, unii ca aceia vor fi
de mare certare di la domniia me. Aceasta scriem.
A(*k)T x3cma MAH n.
Hw KWCTAHAHN BW6BWAA <m.p.>.
Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe Ruse din Sankt-Fetersburg, Fond Documente
Moldoveneşti, Nr. 140. Orig., hîrtie (30 x 19,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal,
aplicat în cerneală roşie.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 122, nr. 90 (orig.).

164 1733 (7241) mal 15, Iaşi

Costandin Neculae <Mavrocordat> voievod scuteşte şase posluşnici ai M-rii Golia de unele
dări, pentru că ei urmează să plătească la Visterie cu rupta.
t V w KWCTANAHN H6KVAA6 B06B0A*. EOJKHFELO) A\(H)A(©)CT(VW), Koc)n(o)AAp'h
36MAH MOAAABCKOH. Scriim domniia mea la boieri şi la toţi slujitorii carii veţi îmbla cu
toate slujbele domniei mele la ţinutul Iaşilor. Facem ştire tuturor pentru şes(ă) oameni,
posluşnici svîntii mănăstiri Golîiei. Iată domniia mea m-am milostivit şi i-am dat să fie
posluşnici pentru slujba svintii mănăstiri Golîiei precum sint posluşnicii mănăstirilor
Ierusalimului şi i-am tocmit ca să d6i ei numai cîte de om pe an în Visterie, iar alt
nimică să nu de. Şi aceşti bani să-i dea de trii ori într-un an la Visterie; şi li s-au dat şi
pecetluituri roşii pe feţe ca, tîmplîndu-se hîrtii pe ţară, ei să nu aibă supărare.
Pentru ac6ea, dumnevoastră, boieri şi slujitori, dacă veţi vede carte domnii m61i,
toţi să aveţi a Ie da pace, nimea întru nimică să nu-i supere, ci toţ(i) să le daţ(i) pace.
Aşijdere, să fie în pace de care de olac, şi di podvozi, şi di clăci şi di toate
beilicurile, nimea întru nimică să nu-i supere, că cine le-ar face mai mult val peste carte
domnii m61e, vor fi de certare de la domniia mea.
 Aceasta scriem.
TF IIÎC, A*BT(O) X 3CMA MAH €L

Vw KWCTAHAHH BU>6BU>AA <m.p.>.

Arh. Naţională - Chişinău, Fond 220, Registrul 2, doc. nr. 7. Orig., hîrtie (20 x 30 cm.), cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie.

EDIŢII: Moldova, VIII, p. 123, nr. 91 (orig.).

1
Loc liber în orig.

165 1733 (7241) mai 16, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de dări o cîrciumă din Iaşi a
Mitropoliei Moldovei.
t Beatfei* M(H)A(*)CTTI*, HW KOCTANAMH HEKOAAE B(O6)BOAA, r(o)cn(o)AApi>
36AIA6 MOAAABCKOH. Adecă domniia mea m-am milostivit şi din osăbită mila noastră
am iertat o crîşmă de aicea din Iaşi, unde s-a vinde vinul sfinţii Mitropolii, ca să fie în
pace de camănă, de bezmăn, şi de clpărit, şi de buor, şi de branişte g(o)s(po)d, şi de
locul agâscu şi de toate angăriile cîte or hi pe crîşmâ, şi de pivnicerit, nemărui nimică să
nu dea, pentru ca să fie de untdelemnu şi de tămîi6 şi lumini la sf(î)nta Mitropolie.
Pentru acâiea, dacă viţi videa carte domnii m61e toţi să daţi bună pac6 şi să vă feriţi de
această crîşmă a sf(i)ntii Mitropolii, nim6 întru nimică să nu o învăluiască, că cine va
face mai multu supărard, unii ca aceia vor fi de mare certare de la domniia mea. Aceasta
scriem.
Oy Mc, BT» AGT(O) X 3CMA MAH SÎ.
Hw RWCTAHAHN BWCBWAA <m.p.>.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVI/213. Orig., hîrtie difolio
(34,2 x 22,1 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, aplicat în cerneală roşie, neclar (se disting
capul de bour şi acvila).
Arh. St Iaşi, Documente, CCCLX/10, p. 7 (copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan, în 1816 septembrie 20).

166 1733 (7241) mai 16, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de unele dări şase butucâri şi trei
teleci de la feredeul din Iaşi al M-rii Trei Ierarhi.
t Tw KOCTANAHN NHKOAAG BOCBOAA, EoacVeio MMA(O)CTVIO, r(o)cn(o)AAp*b
3€MAH AIOAAABCKOH. Scriem domniia mea la boiari şi la toţi slujitorii carii viţi îmbla
ori cu ce fel de slujbe a domnii m^li la ţinutul Ieşilor şi Cîrligătura. Facem ştire tuturor
pentru şeasă oameni argaţi carii sîntă butucari di aduc butuci la feredeul sfinţii
m(ă)n(ă)stiri Trii Sfetitilor. Iată că domniia mea m-am milostivit şi i-am iartatu de alte
dări şi angării, de toate cîte sîntu pre alţii în ţara domnii m61e: de sulgiu, de iliş, de cai de
menzil, de cai împărăteşti, de cară de branişte, de boi de selişte, de ialoviţe, de conacă,
de podvodzi, de fin şi de ordzu de menzil, de lemnul Curţilor g(o)sp(o)d, de pecetluituri
şi de alte dări şi angherii, de toate, nici de unele să nu dea, fără cît ei să aibu a da pre an
cîte 5 ciferturi şi la ciferturi cîte cinci potronici, mai multu niciodată să nu să adaogă. Şi
aceşti bani ei să-i plătească şi să poarte şi de grija butucilor să-i aducă nelipsit la feredeu.
 Aşijderea şi pentru trii teleci cari sîntu pentru treaba spălatului la feredeu. Aceia
încă să fie în pace de toate alte angării cîte scriu mai sus fără cît şi ei să dea aceste 5
ciferturi pe an şi la cifert cîte cinci pot(ronici). Iară altă mai mult să nu dea nici butucarii.
nici telecii, afar(ă) din deseatină şi din goştină, aceea precum a fi pe altă ţară va fi şi pe
dînşii. Şi măcar ori la c€ greu şi nevoie ar fi pre altă ţară, pe aceşti oameni nime
niciodată dintr-această tocmală să nu-i scoată, mai multu să nu se dea şi să fie sfintei
m(ă)n(ă)stiri testament neclătit nici odănăoară.
Iară cini s-ar ispiti a le face oricît de puţin val pişti cartea domnii mele, unii ca
aceia vor fi de mare certare de la domnia mea. Aceasta scriem.
Oy Blc, X 3CMA M(-fe)c(A)UA MAH ŞL AO»)NH.

Yw KOCTANAHH B06B0AA <m.p.>.

<Pe verso, scris îh a doua jumătate a sec. XVHI>: Pentru şase argaţi de la feredeu
şi trei teleci să fie scutiţi, <tradus în greceşte>.
Inst de ISL „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub datfi. Copie după foto. orig., sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, neclar.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 102. nr. 7 (rez. în Condica M-rii Trei leraifai, scrisă In prima
jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 171, nr. 260 (rez. gr. dezv. după orig., hîttie difolio (45,4 x 31,3 cm.),
cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din Aih. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 1041).

167 1733 (7241) mal 20, Iaşi

Adam Costanda negustor din Iaşi şi soţia sa, Maria, vînd lui Costantin fiul lui Năstase
vornic un loc de dugheană pe Podul Vechi, cu 72 de lei.
ţ Adecă eu, Adam Costanda neguţitoriul din Iaşi, înpreună cu soţul mieu, Mărie,
scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru la mîha dumisali, lui Costantin
s(î)nă Năstase vornicul, precum să se ştie că, de nimi silit, nici asuprit, şi de bunăvoie
noastră i-am vîndut dumisali un loc de dughene pe Uliţa Podului Vechiu, între pivniţa
dumisali vornicului Iordache Cantacuzino şi alăture cu altu loc a dumisale ce are pe din
sus de locul care i-am vîndut, cari loc mi-au fostu de la părinţii miei şi mi s-au venit la
împărţală, cînd ne-am împărţit cu fraţii, în parte mea, pr6cum arată mărturie de la sfinţie
sa răpăosatul chir Gheorghii mitropolitul, cari loc iaste de lat din zăplazii dumisali
vornicului 5 stînjini pol desprâ pod, iar în lungu din uliţă pîn(S) îh gardul popii lui
Gheorghie iar s-au măsurat cu stinjenul şi s-au aflat 29 stfojini pol. Acesta loc l-am
vîndut dumisali cu tot venitul, drept bani gata 72 Iei. Şi ne-au făcut plată deplin toţi banii
ce scriu mai sus întru rnînule noastre ca să-i hie dumisali de la noi dreaptă ocină şi
cumpărătură, şi giupîinesăi dumisali şi cuconilor, în veci neclătită şi neruşeită.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi boiari şi neguţitori carii s-or iscăli mai
gios. Şi noi, pentru credinţă, am iscălit.
Şi eu, Dumitraşco Muşte diiac de cămară, am scris zapisul, să se ştie.
tf Blc, A€T(O) X 3CMA MAH lf.
Afkxjx Kocruavfkx, OTepyo Ta avoGev <m.p.>1. Mărie2.
AawnA., 'Ayui) ZappTi, ţiapiniţ <m.p.>3.
<De altă mînă>: Acestu loc ce scrie în acestu zapis l-am înpărţit în doâ cu
dumnealui cu Ioniţă Loizu neguţitorul, fiind megieş din gios şi s-au pus şi stîlpu de piatră
unde s-au şi măsurat un stîlpu pus îh frunte despre uliţă şi un stîlpu în fundul locului.
 Deci din pietre în gios spre pivniţa dumisale să stăpînească dumnealui, iar din
petre în sus despre parte este al mieu care s-au măsurrat şi cu cotul şi s-au vinit cîte şepte
coţi pol la o parte în frunte şi cîte un cot pol în fundul locului.
L(et) 7242 <1733> a(ugu)st 10.
Costantin <m.p.>.
ţ Ioniţă Loiz HCKAA <m.p.>.
f Şi pentru acestu loc de casă vădzîndu şi eu acestu adevărat zapis a frăţîne-meu
am iscălit şi eu de aice nainte să nu mai aibu ...4 banii nici el, nici feciorii mei, să-1
stăpînească dumnalor cu pace.
Şi, pentru credinţă, am iscălit.
Vasîle Costanda HCKAA <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, un rez. grecesc şi altul românesc ale actului, scrise în
prima jumătate a sec. XIX>.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/213. Orig., hîrtie difolio
(30,4 x 19,3 cm.),filigran,cemealS cafenie, o amprentă digitală.
1
Adam Kostanda, de faţă la cele de mai sus <m.p.>.
2
Amprentă digitală.
3
Daniil, Sfîntul Savva, mărturisesc <m.p.>.
4
Cîteva litere transformate, neclar.

168 1733 (7241) mal 21

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod porunceşte lui Şerban Boteanul căpitan să-1
dea lui Cîrstea Iamandi fost paharnic al doilea pe ţiganul Andrei, pe care acesta din urmă 1-a
cumpărat de la Daniil Arapul, egumenul M-rii Sfîntul Sava <din Iaşi>.
t Noi Costantin Nicolae voevoda, Boj(ieiu) milostiiu, g(o)podar Zemli
Moldavscoi. Scriem domniia mea la boiarinul nostru Şerban Botianul căpitan. îţi facem
ştire pentru un ţigan, anume Andrei, de care ţigan ni-au jăluit boiarinul nostru Cîrste
Iamandi biv vtori păh(arnic) cum că l-ai luat la casa ta de te slujăşti cu ţiganul, şi el ar fi
cumpărat pe acel ţigan de la Daniil Arapul, egumenul de Sfetii Sava, şi-1 stăpâneşti de 12
ani, iară acmu tu i-ai luat ţiganul.
De care, iată că-ţi poroncim să cauţi, avînd Cîrste Iamandi dreptate să ia pe ţigan,
să-i dai ţiganul; iar de ai ceva a răspunde, îndată să te scoli să vii la Divan, că, nedînd pe
ţigan şi neviind la giudecată, ţ-a veni om g(os)pod de ţi-a aduce şi-i da şi cibote. Şi
cartea aceasta să o dai la mîna Cîrstei Iamandi păh(arnic).
Aceasta scriem.
L(ea)t 7241 <1733> mai 21.
După Antonovici, Doc. bîriădene, IV, p. 168-169, nr. CIV. Text după orig.
1
Se indică ,,I(ocul) p(eceţii) g(ospod)".

169 1733 (7241) mai 28

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de plata desetinei 170 de stupi ai
Bisericii Catolice din Iaşi.
F /IA(H)A(O)CTCHO) E(0)2K'FL0, YWN KOCTANAHH H6K0AA6 B06B0AA H rOCnOAApT»
3CMAH MOAAOBAAXYI». IIHCAX R(ocno>ACTB(O) MM CYIO NOBEAAHIIO r(ocno)ACTB(a)
 MH paterloru de la biserica papistăşască de aicea din Iaşi ca să aibă a scutirea de
des£tină cu carte domnii m61i ale loru drept bucate, stupi o sută şaptezeci, însă la ţinutul
Iaşilor, la Ursula, stupi 30, i la ţinutul Fălciului stupi 30, la ţinutul Romanului la
Săbăoani, stupi 70, i la ţinutul Bacăului, la Fur(ă)vani, stupi 30, i la ţinutul Sucevii, la
Răchitlni, stupi 10.
Şi de către nimeni nici o bănuială să n-aibă, pentru că, fiind ei oameni streini,
m-am milostivit domniia mea de le-am iertat aceşti stupi de desâtină, iar cîţi stupi ar mai
prisosi mai mult peste această sumă ce scrie mai sus să aibă a plăti ţărăneşte.
Drept ac£ea, poruncesc domniia mea şi dum(ilor)s(ale) boieri şi altor slugi
domneşti sau boiereşti care vor umbla cu slujba desătinii, vădzînd cartea domnii mele
toţi să aveţi a le da bună pace pentru desâtina acestor stupi, niminea nici un val şi nici o
bîntuială să nu le facă, că oricare s-ară ispiti a le face vreo învăluială peste cartea domnii
m<Sle, unii ca ceia bine să ştie că vor^vea scîrbă de către domniia mea.
JWah KM AOOHH, A ( 4 ) T ( O ) X 3CMA.
I1PVJM(H)T 7 A©R(O>4(E)T.

Trecut la condică.
Arh. St. Iaşi, Documente. MIXXVIII/101. Orig., hîrtie difolio (8 cm.), sigiliu domnesc inelar,
octogona!, în cernealăroşie,cu stema unită, neclar.

170 1733 (7241) Iunie 3

Mărturie hotarnică asupra locurilor de casă ale lui Ion nagaragiu şi Costantin seimen aflate
din jos de Tîrgul Făinii, întocmită de vornicii de poartă în urma restabilirii hotarelor acestor locuri.
t Din porunca dumnealui Sandului Sturzăi vel vor(nic) am mărsu la casa lui Ion
nagaragiul şi la casa lui Costantin sămanul, de la vale de Tîrgul Făinii, unde au fostu
orînduit dumnealui Costantin Costache vel logofăt pe Pilat vornicul de poartă, şi pe
Gligorie vornicul de poartă Cucoranul, şi pe Toader Stîrce vornicul de poartă, şi pe
Mihalache Pătrău vornicul de poartă şi pe Toader diiacul de divan, că, avînd multă
pricină, ei în de ei, Costantin sămanul şi cu Ion nagaragiul.
Deci noi pe porunca dumisale vel vornic, am mărsu şi am măsurat locul, pe unde
au hotărît vornicii de poartă, cu mahalagii, care mai gios să vor iscăli, şi aşa am ales: că
mare străbătate au avut Costantin sămanul dispre Ion nagaragiul; că am chemat pe Ion
ficiorul Chiţăi, care au vîndut acel loc de casă lui Costantin sămanul şi au măsurat el cu
mîna lui, cum ş-au ştiut locul lui mai înainte ş-au luat şi brazda în capu şi s-au găsit un
pas de.şesă palme luat mai mult de la Costantin sămanul şi dat la Ion nagaragiul. Deci
noi pe poru<n>1ca dumisali vel vornic şi pe mărturiile mahalagiilor, am pus şi petri;
precum sî<n>'gur Ion nagaragiul, dacă au văzut c-au luat acel loc făr(ă) cale, au priimit
şi ei să să puie petrile semnele cele vechi şi aşa au priimit şi Costantin sămanul şi Ion
nagaragiul.
Şi, pentru credinţa, am făcut şi noi aiastă mărturie de la mîna no<ast>1ră, ca să nu
să mai gîlc^văs<că>1 Costantin sămanul şi Ion nagaragiul; şi încă mai mărturisăsc că
alăture cu casa lui Cucoşu au fostu uliţă şi Cucoş i-au închis uliţa.
7241 <1733>iuni3.
Mihai Micul biv vor(nic) ot Cîmpu lui Rus am hotărît <m.p.>; Vas(i)li(e) Carpu
<m.p.>; Ion sin Chiţii2; Ion nagaragiul, martur; t Cîrstiian vătaful de fuştaşi, martur2; Ion
cazac, martur2; Gligoraş lipcan, martur2; Gligoraş călăraş de Ţaregrad, mart(ur)2; Roman
ce au fostu şoltuz, mart(ur)2; Costantin odobaşa, martu(ur)2; Ion şcolear <m.p.>.
t însă hudiţa din deal n-au vîndut, măcar că mi-a adus marturi care ştiu, mahalagii
ce s-au tîmplat la cumpărătura casăi, precum adevereşte zapisul3.
Aih. St Iaşi, Documente, CCCXCIV/2. Orig., hîrtie difolio (30,8 x 2t cm.), filigran, restaurat
cerneală neagră, opt amprente digitale în aceeaşi cerneală.
Idem, Fond M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 566, nr. 234/28 (transcriere din 1921 de M. Costăchescu
după orig.).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. 1, fasc. 2 (1922), p. 273, nr. CX1V (orig.).
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
3
Frază adăugată de altă mină.

171 1733 (7241) iunie 5

Vasile Drace baş bulucbaş şi soţia sa, Maria, vînd lui Gavril cizmar şi soţiei acestuia
Nastasia două pogoane de vie cu două livezi, drept 100 de lei, bani gata.
t Adec(ă) eu, Vasilie Drace başi bulucbaşi, împreună cu soţul meu, Mariie,
făcut-am zapisul meu la mîna dumisale, lui Gavril cizmariul şi a suţului dumisale,
Nastasîiei, cum, de nime sîlit, nici asuprit, ce de a noastră bun(ă)voie am vîndut 2
p(o)g(oane) vie cu roadă cu tot şi cu doao livezî şi cu cas(ă) lîngă livadă, livezîle
îngrădite: le-am vîndut într-o sută de lei, bani gata. Şi făcîndu-mi plata deplin i-am făcut
acestu zapis ca să-i fie moşie neclintită, fo veci; şi soţu-său. Şi i-am dat şi zapisăli celi
vechi, cari îmi sîntu de cumpărătură şi mie de la Rafaiel şi de la Pavel şi Ion, feciorii
Pîntei.
Şi cîndu s-au făcut acestu zapis s-au tîmplat mulţi oameni buni, care mai gios s-au
iscălit.
Şi eu, pentru credinţa, m-am iscălit ca să s(e) ştie.
L(ea)t 7241 <1733> iunie 5.
Ghiorghi Gri...1, martur <m.p.>.
Vasilie Dracea bulubaş <m.p.>.
t f l 3 , nona HGKVAAH W T C B A T A NCKWAAH, HCKAA <m.p.>.
Sandul bulbaş, răzeş2.
Andrei Pădureţ căp(itan) <m.p.>.
t Eu, Istrate băcal <m>-am tîmplat la această tocmal(ă) şi-s mart(tor)2.
t Dochiţa preut(e)as(a), răzeş, martor2.
t Eu, Tofan căpitanul, m-am tîmplat şi-s martor2.
Eu, Ştefan Pan băcalbaş, m-am tîmplat şi-s martor2.
t Eu, Enachi Căsiian văt(av) de vieri, m-am tîmplat şi-s martur2.
t Mariia, fiica Dochiţăi2 preutesei ce o ţine Toader Chiriţă.
t Şi Ion Ufailă am pusu degetul şi cu femeie me, Tofan(a), am pus degetul2.
f Ion Pînte şi femeie me, Iftimie, mi-am pus degetul.
t După ce au cumpărat Vasilii Drace başbulucbaş hătmănescu aceste vii de la Ion
Răfail si de la Ion Pînte, pe urmă scoţîndu-le iarăşi la vînzare Vas(i)lie Drăce
bul(uc)başe, le-au cumpărat Gavril cismariul. Şi sculîndu-să Ion Rafail şi cu Ion Pînte şi
îmblînd să întoarcă banii ce-au dat Gavril pe vii, fiind ei mai înnainte stăpînitori viilor,
au ieşit la giudecată la d(u)mn(ea)lu(i) vel log(o)făt şi dum(nea)lui aşe au giudecat: cum
să-ntoarcă banii lui Gavril, acea sută de lei. Şi îmblînd ei ca să găsească la cineva acei
bani şi n-au putut găsi; vădzînd că nu pot găsi, iată că s-au învoit înnainte noastră şi
le-au mai dat lor Gavril şepte lei bani noi, deosăbit de cheltuial(a) ce-au cheltuit.
Dat-au vătavului de vieri, lui Căsîian, şi s-au mai cheltuit cu vornici un leu.
Ş-aşe s-au aşăzat înnainte vornicilor de poartă şi înnainte vătavului Enachi Căsiian.
Şi, pentru credinţa, s-au pus şi pecete Porţii g(o)s(po)d.
L(ea)t 7241 <1733> iulie 15.
t Vornici glotnii3.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub datS. Copie dupS orig., hîrtie difolio, sigiliul Porţii domneşti
şi zece amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 234-235, nr. 290 (rez. gr. dezv., dupfi orig., hîrtie difolio
(30,5 x 19,3 cm.), cerneală neagră, sigiliul Porţii domneşti şi zece amprente digitale, din Arh. M-rii
Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 606).
1
Neclar.
2
Amprentă digitală.
3
Dedesubt, sigiliul rotund cu legenda: „Pec6te Porţii".

172 1733 (7241) iunie 6

Costandin Neculai <Mavrocordat> scuteşte de dări trei oameni străini ai M-rii <Aron
Vodă>.
Carte de Ia Constandin Neculai vod(ă), 7241 <1733> iun(ie) 6, pentru 3 oameni
streini ce ar găsi m(ă)n(ă)st(i)rea <Aron Vodă> să nu fie supăraţ(i).
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 15 v., <nr. 10>. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua
jumătate a sec. XVIII.

173 1733 <7241> iunie 8, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod dăruieşte Sfuitului Mormînt cîte 250 de lei pe
an din venitul domnesc <al vămii din Iaşi>.
1733 iunie 8, Iaşi.
Constantin Nicolae, domnul Moldovii, dăruieşte Sf(întului) Mormînt din
Ierusalim două sute şi cincizeci de lei pe an din venitul domnesc.
După Mihailovici, Regeşte Constantinopol, p. 383, nr. 240. Rez. după orig., hîrtie (61 x 40 cm.),
„redacţie în 19rinduri,iscălitură şi pecete" domnească, din Arhiva de la Constantinopol a Sfîntului Mormînt

174 1733 (7241) iunie 8

Constantin Nicolae <MavrocOrdat> voievod dăruieşte Sfîntului Mormînt 150 de stînjeni de
sare ce va fi luată de egumenul de Galata, epitropul patriarhului de Ierusalim.
t Vo KOCTANTHN NEKTFUH B(O6)B(OA<»), cu mila lui Dumnezeu, stăpînitor
Moldovei. Facem ştire tuturor cui se cade a şti că zice dumnezeiescul apostol: „cîţi cu
Duhul lui Dumnezeu se. poartă, aceştiia sînt fiii lui Dumnezeu...1. Asemenea şi eu, şerbul
Domnului meu I(su)s H(risto)s, din mila şi daru sfinţiei sale, dîndu-mi-se stăpînia
domniei aceştii Ţări a Moldovei, care este patriia noastră, socotit-am pentru S(fîntul)
Mormînt al Domnului şi din cărţile de milă ce au avut şi de la alţi domni ce au fost
înainte de noi, dat-am şi am întărit şi am înoit S(fîntului) Mormînt pe obiceiu de milă ce
au avut şi de la alţi domni ca să aibă obroc de sare din Ocna noastră pe an cîte 150 de
<stînjeni>2 de sare. .
Şi această sare să aibă a o lua egumenul de Galata sau oricare va fi epitrop.
7241 <1733> iunie 8.
Dup3 Codrescu, Uricariul. V, p. 2S8. Copie prescurtatfl, cu litere de traziţie.
ALTE EDIŢII: Mihailovici, Regeşte Constantinopol, p. 383, nr. 239 (rez. după orig., „redacţie în 20
lînduri, iscălitură si pecete domnească, păstrat bine", din Arhiva de la Constantinopo! a Sfîntului Mormînt).
1
Aşa în textul editat
2
Loc liber în textul editat; completat după Mihailovici.

175 1733 (7241) iunie 12, Iaşi

Sandul Sturza mare vornic al Ţării de Jos dă M-rii Bărboiu din Iaşi satul Buruieneşti. din
ţinutul Roman, cumpărat de la Costandin căpitan din Bucureşti.
t CANAMV CRTFPSA B€A SOPHHK AOAN6H 3€MAH. înştiinţare facem cu această
scrisoare a noastră tuturor cui ar vrea a şti pentru svînta mănăstire Bărboiul, care
mănăstire fiind făcută de moşii noştri şi rămînîndu la lipsă, neavînd moşii de
schiverniseala ei, socotit-am, şi din bunăvoie noastră, i-am dat o moşie anume
Buruieneştii, la ţinutul Romanului, care moşie am cumpărat-o de la Costandin căpitan de
la Bucureşti, feciorul lui Iordachi Căramanlăul biv vel portari, fiind iarăş(i) a neamului
nostru de pe Safta, fiica răposatului moşului nostru Chiriac Sturza biv vel spătar, pe cît
arată zapisul cumpărăturei. Această moşie o am dat danie sv(intei) mănăstiri pentru
sufletul nostru şi a părinţilor noştri, iară părinţii călugări să aibă a ruga pre Dumnezeu
pentru iertare păcatelor noastre.
Şi pe zapisul nostru să aibă a-ş(i) faci şi ispisoc domnesc, ca să le fie svintei
monastiri moşie stătătoare cu tot hotarul şi cu tot vinitul, în veci.
Şi, pentru crdinţa, am iscălit şi noi şi alţi boieri mari ce s-au întîmplat.
t tf d c , A(*b)T(o) g3CMA IONH Bt.
Sandul Sturza vel vornic.
Costandin Roset hatman; Vasile cămăraş.
Şi vecini ce să vor afla încă a mănăstirii Bărboiului să fie.
Sturza vel vornic am scris.
Aih. St. Iaşi, Tr. 1765, opis 2014, dosar 70, f. ISO. Copie din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 259, nr. LXXXVII
(aceeaşi copie).

176 1733 (7241) iunie 24

Safta, soţia lui Istrate croitor, şi fiii săi vînd lui Ion Grosul saragea şi soţiei sale Maria o
casă de pe Uliţa Brăhăriei din Iaşi, cu 15 lei.
f Adică eu, Safta, femeie lui Istrate croitor, înpreună cu ficiorii mii, anume:
Velişco i Vasile, şi cu fata me, Alesandra, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis,
de nime siliţi, nici asupriţi, ce de bunăvoie noastră, am vîndut un loc de casă, pre Uliţa
Brăhăriei, care loc au fost a lui Hrubeş cizmarului, şi l-au vîndut dumnisali giupînului
Istrate croitorului; şi noi am vîndut d(u)misali lui Ion Grosului sarage şi femeii
d(u)misali Manii, drept 15 lei1, nefiind trebuitor noao, ca să fie dreapt(ă) ocini şi moşie
dumnilorsali şi coconilor dumnilorsali.
Şi s-au iscălit mulţi oameni buni care sînt mai gios iscăliţi.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degetele.
L(ea)t 7241 <1733> iuni 24.
Eu, Safta femeia lui Istrate croitor2; şi eu, Velişco sîn Safta2; eu, Vasile sîn Safta2;
eu, Alisandra sîn Safta2.
Eu, Manoli, mart(or)2; şi eu, Vasile sîn popa Gavril, mart(or)2; eu, Neculaiu,
crîşmar dumnisali lui Lupaşco, mart(or); eu, Neculaiu, mart(or), băcal2; şi eu, Gligore
băr(bier) din Tîrgul de Gios, am scris zapisul; eu, Mihălache ceauş agescu, mart(or)2; eu,
Ion Gage, mart(or)2; eu, Afta(nasia) Vîrlăneasă, mart(or)2; eu, Necula sîn Marii
Gligoroşoaie, mart(or)2.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/14. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 19,7 cm.), filigran, restaurat,
cerneală neagră, 12 amprente digitale în aceeaşi cernală.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 99, nr. XXVII
(orig.).
1
„drept 15 lei", scris de aceeaşi mînă deasupra rindului.
2
Amprentă digitală.

177 1733 (7241) iulie, Iaşi

Constantin Nicolai <Mavrocordat> voievod dă sihăstriei ctitorite de Grigore Ghica voievod
în Codrul Iaşilor, deasupra Socolei, un obroc de vin şi ceară anual şi o scuteşte de desetina de
stupi.
f Noi Constantin Neculae voevod, Bojiio milostiio, Zămli Moldavscoi. Facim ştiri
cu această carte a domnii mele tuturor cui să cad(e)1 a şti pentru sfînta biserică Săhăstria
cari este făcută de iubit fratel(e) nostru, domnia sa Grigori vod(ă) carii iast(e) diasupra
Socolii, la Codrul Iaşilor, unde est(e) hramul Bunavestiri a Presfintii Precuratei Ficiorii
Maria, la care lăcuind călugăraşi şi pentru chiv(i)rnisala călug(ă)raşilor şi deschiderea
acei bisărici am socotit domniia mea şi din osăbit mila noastră am miluit ace sfăntă
biseric(ă): de la beciul g<os>o<o>d şi căt(e) o giumătat(e) di vin de triidzăci vedre de la
pivniţa g<os>p<o>d.
Aşijderi şi din vama mare să li să de căt(e) o oc(ă) di undilemnu pe lună şi căt(e) o
litră tămăi pe lună, peste tot anul, şi căt(e) şese făclii de ciară pe anu. Aceste să li să dea
lor pe tot anul, nelipsit pe tot anul, deplin.
Aşijderi şi pentru desătină de stup(i) să aibă a scuti pănăl la doăzeci bucate: nici
un ban disătină să nu d(e).
Pentru aceia, oricari veţi fi deasătnici, aceşti stup(i) ce scriem mai sus nici un ban
să nu luaţ(i). Să le fii lor testemăntu şi miluiri de la domnia me în veci.
Aşijdir(e) şi dup(ă) a noastră viiaţă şi domnie, în urma noastră pri cine
Dumn(e)zeu va milui a fi domn ţărei noastre Moldovii, ori din fii noştri sau dintr-altu
niam poftim ca să n(u) strice dania şi miluirea noastră, cum nici noi n-am stricat
miluirile altor răpoosaţi domni ce-au fost mai înainte de noi, ci mai v(ă)rtos să aibă a
milui şi a întări pentru dragoste acei Precurate a lui Dumnezeu Maică, şi pentru a sa
vecinică pominire. Iar cini ar strica şi n-ar da deplin miluiri sfintei bisărici, să n-aibă
parte cu sfinţie sa Precista, încă pîriş să-i fie singură Sfinţia Sa la înfricoşat giudiţu.
Aceasta scriem.
Noi Constantin voevoda2.
Ulaşi, 7241 <1733> iuli.
Procitoh logof(ăt).
După Codrescu, Uricariul, XII, p. 270-271. Text după orig.
1
Toate parantezele rotunde din text aparţin lui Theodor Codrescu.
2
Urmează menţiunea aceluiaşi: „l(ocul) p(eceţii)".

178 1733 (7241) iulie 12

Constantin Nicolai <Mavrocordat> voievod confirmă dania predecesorilor către M-rca
Golia, cîte 100 de lei pe an din vama domnească din Iaşi şi cîte 8 ocă de undelemn pe lună.
t Yw KOCTANAHN NHKOAAH BOCSOA*. E(O)ÎKYI© M(H)A(O)CTYK>, ROCNOAAPIK
3GMAH MOAAABCKOH. Adică domnie me m-am milostivit şi am dat şi am întărit şi de la
domnia me sfinţii monastiri Golăiei a sa miluire ce-au avut din testamenturi ce ne-au
arătat de miluire şi di la alţi domni, ca să aibă a lua din an în an cîte o sută de lei din
vama cea mare, să fie pentru lumini pe la sfintele icoane şi pentru hrana şi îmbrăcăminte
călugărilor ce or fi petrecători la acea sfîntă mănăstire.
Aşijdire, să aibă a lua şi cîte 8 ocă undelemn pe lună, să fie pentru candile la
sfintile icoane. Şi anul să înceapă de la Crăciun şi la zua Naşterii Domnului să li să dei
aceşti bani şi măcară de s-ar şi vinde vama, încă vameşii ce or ţine vama, ei să dei aceşti
<bani> de la dînşii şi de la mănăstire să nu lipsască.
Pentru acea, dumneavoastră boiari vameşi să daţi această milă la sfînta mănăstire
pre tot anul, nelipsit.
Aşijdere, şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine Dumnezău va alegi a fi domn
aceştii ţări, ori din neamul domniei mele, sau dintr-alt neam strein, pohtim pre iubiţii
domni ca să nu surpe această puţină milă a sfinţii mănăstiri, cum nici noi n-am stricat
miluirile altor domni ce-au fost mai înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi a milui,
pentru a sa vecinică pomenire. Iar carii s-ar ispiti să strice miluire sfinţii monastiri, să
cază în urgia lui Dumnezău şi Presfintii Maicii Precistă.
Aceasta am dat şi am întărit, ca să să ştie.
t A('k)T(o) X3CMA lOAOe) Bl', BT» nCpBArO rOCnOACTBA, BT» nepBOE A6TO.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom., nr. 237, f. 477v.-478 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 512 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 280-281,
nr. 1514 (copia din 1743).

179 1733(7241) iulie 27

Costandin Neculai <Mavrocordat> voievod întăreşte lui Radu Racoviţă stăpînirea asupra
caselor sale din Iaşi.
O cârti di la Costandin Neculai v(oie)v(o)d întăreşte stăpînirea lui Radu Racoviţă
pe casile din Iaş(i), de miluire.
 7241 <1733> iulie 27.
Arh. St Bucureşti, A.N., MCXXXV/1. nr. 3. Rez. într-un „perilipsis di pe scrisorile... dum(i)sale
post(elnicului) Petrache Ros(e)t di pe locul casălordi la Sfîntul Lazăr", din 1831 noiembrie 20.

180 1733 (7241) august 9, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod îi împuterniceşte pe preoţii iezuiţi din Iaşi
să-şi ia zeciuiala de pe locul dăruit lor la Cotnari de Strahoţchi pisar.
ţ HW KWCTANAHH N6KOAA6 B(OE)B©AA, E(O)*H(EIO) M(H)A(O)CT(YK>),
r(o)cn(o)AApi» 36AVAH MOAAAHCKOH.Dat-am carte domniei mel6 rugătorilor noştri,
preoţilor iazoviţilor de aice, din tîrgul Iaşi, pe cine vor triimite să fie volnic a merge la o
moşie ce dzîc că au danie din locul tîrgului Cotnariului de la răpăosatul Strahosche
pisariul. Şi lui Strahosche i-au fost danie de la domnii. Deci să aibă a-ş(i) lua de a dzece
din pîne, şi din fînaţ, şi din prisăci cu stupi şi din grădin(i) cu inuri, cu cînep(ă), şi din
legumi şi din tot locul cu tot vinitul, după obiceiu, pe diresă ce-ar fi avîndu.'
Şi nim(i) să nu ste împotriva cărţii g(o)sp(o)d. Iar cine ar ave a mai răspunde să
vie faţ(ă) aice, la Divan.
t tf Mc, A(*fe)T(o) X 3CMA AB(rtfCT)
B6A Auir(o)^(e)T <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine în a doua jumătate a sec.
XVIII>: Charta domnasca pro requisidone decimanum frumenti foini apum legumino ex
fundo sub Kutnariensi a Celsissimo Principe Nicolae Constantino.
Data an(n)o 1733, 20 augustus.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIIţ/102. Orig., hîrtie difolio (31 x 19,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc mijlociu din 1733 (5 cm. diam.), aplicat în cerneală roşie, cu stema unită (capul de
bour şi acvila), o coroană cu patru fleuroni deasupra, data dedesubt şi legenda în exergă: t Tw KOCTANTHH
NEXOAÂE BU>6BOAU). B(o)»CH(eio) M(H)A(O)CTCIIO), r(o<)n(O)A(Â)p'H 36MAH MOAAABCKOH (t Io
Costantin Nicolae voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).

181 <1733 septembrie 1 -1734 august 31> (7242), Iaşi

Filip, soţia sa, Alexandra, şi fiul lor, Gavril, vînd lui Panaite negustor o casă cu loc şi cu
pivniţă de piatră în Tîrgul Făinii din Iaşi, cu 150 de lei, bani gata.
t Adec(ă) eu, Filip, şi înpreună cu fămeia mea, Alexandra, şi cu fiiul nostru,
Gavriil, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mîna d(u)m(i)sal(e)
giupînului Panaitâ cupeţ precum să se ştiâ că, de nim6 siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de
bunăvoia nostră, am vîndut dreaptă ocin(ă) şi moşiâ, o cas(ă) şi cu pivniţ(ă) de piatră şi
cu tot locul cît ţine al casei şi al pivniţii şi cu medean de loc ce este denainte pivniţăi,
care au fost şi cas(ă) pe acel loc, care cas(ă) şi pivniţ(ă) este la Tîrgul Făinei, între
pivniţa dum(i)sal(e) lui Panaită neguţitoriul şi lîngă pivniţa lui Frangulea, care moşie
ne-au fost şi noaă zestre de la tatul mieu, al Alexandrii, Dumitraşco cioclul. Această
ocină ce-i mai sus scris(ă) o am vîndut-o d(u)m(i)sal(e) lui Panaitea neguţitoriul, drept o
sută şi cincizeaci de lei, bani gata. Şi ne-au făcut plată întru mînulea noastrea, ca se-i fi£
d(u)m(i)sal6 d6 la noi dreaptă ocină şi moşii, cu tot vinitul, şi fămeii d(u)m(i)sal<5, şi
fiilor d(u)mnisal£, neclătit.
 Şi acdastă tocmală s-au făcut denaintea sfinţii sal(e) părintelui chir Antonii
mitropolitul şi altor boiar(i) şi neguţ(ă)tor(i), caria mai gios să vor iscăli. Şi scrisori
veachi ce-am avut le-am dat întru mînuli d(u)m(i)sal6.
Şi noi, pentru buna credinţă, ne-am iscălit puindu-ne degitele.
U las, v(ă)let 7242.
Hilip1; Alexandra vănzătoaria1; eu, Gavril, ficior lui Filip şi al Alexandrei1.
S-au trecut deplin la condică.
<Pe v e r s o : A lui Panaite cupeţ.
După Ghibănescu, Arhiva Muzeului Municipal - Iaşi, IU, p. 14, nr. 14, şi idem, Surete, XXIV. p. 14,
nr. 14. Text (acelaşi) după orig. din Acta Muzeul Municipal - laşi, V/42.
Arh. St Iaşi, Documente, CDX1/172, f. 16 v., nr. 14 (rez. într-o „catagrafie ... de documente" de la
mijlocul sec. XIX, a spătarului Enachi Negniţi).
EDIŢII: „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 372, nr. 10 (menţ.).
1
Amprentă digitală.

182 1733 (7242) septembrie 2, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte M-rii Bărboi din Iaşi stăpînirea
asupra satului Buruieneşti, din ţinutul Roman, dăruit acesteia de Sandul Sturza mare vornic al
Ţării de Jos.
t HWN KOCTANAMN NHKOAAC B(©6)B(OAA), EoacYeio MHAOCTO'IO), ROCNOAAPI*
36MAH A&OAAABCKOH. înştiinţare facem cu această carte a domnii mele tutoror cui să
cade a şti că iată al nostru boieriu cinstit şi credincios, dumnealui Sandul Sturza vel
vornic, socotit-au cu al său cuget pentru sfînta mănăstire ce să numeşte Bărboiul, care
mănăstire fiind făcută de moşu dumisale şi rămîind la lipsă neavînd moşii de chivirnisala
ei, socotit-au şi, din bunăvoia sa, i-au dat moşie anume Buruieneştii, la ţinutul
Romanului, cari moşie au cumpărat-o de la Costandin căpitanul de la Bucureşti, feciorul
lui Iordachi Caramanlăul biv vel portari, fiind iarăşi a neamului dumisale de pe Safta,
fiica răposatului moşului dumisale Chiriiac Sturza biv vel spătar, precum arată zapisul
cumpărăturii. Această moşie o au dat danie sfintei mănăstiri pentru sufletul
domniilorsale şi a părinţilor dumisale, iară părinţii călugări să aibă a ruga pre Dumnezău
pentru iertarea părinţilor domniilorsale.
Pentru aceea, şi domniia me, dacă sun văzut acest zapis de danie de la mîna
dumisale vornicului Sturzăi, dat-am şi de la domniia me dreaptă danie şi moşie cu tot
venitul neclătit, neruşeit, stătătoriu în veci.
Şi nime altul să nu se amestece npeA CUM AHCTOM ROCNOACTB* AAH.
TW KOCTANAMN BOCBOA1.
tf Blc, B(T0 A4T(O) GSCMB M ( 4 ) C ( A ) I I A CHFRKEMBPY*) TI A(OHH.
KOCTANAHN T AOR*4>(E)T npomrrCANO/mV.
TT»NACT» nncAA.

Arii. St Iaşi, Tr. 1765, opis 2014, dosar 70, f. 151. Copie din prima jumătate a se. XIX.
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. II (1922), p. 259, nr. LXXXVIII
(aceeaşi copie).
• Urmează menţiunea copistului: ,,p(ecete) g(ospod)".
 Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod confirmă M-rii Trei Ierarhi din Iaşi dreptul de
a lua 100 de ocă de ceară pe an din vama domnească de la Iaşi pentru luminările de la moaştele
Sfintei Paraschiva.
T HW KOCTDNAHN NHKOAA6 B06B0A*. E(O)*CÎIO M(H)A(O)CTV»0, R(O)CN(O)AAPT
36MAH A\OAA^BCKOH. Adecă au venit înainte domnii m6le rugătoriul nostru lezechiil
egumenul de la sfînta m(ă)n(ă)st(i)re Trii Sfetitili, unde sînt moştiile Svintei
Prepodobnei Maicii noastre Paraschivii, şi ne-au arătat cărţi şi de la alţi domni, ce-au
fost mainte de noi, de mili ce-au fost făcut(e), de au dat din vinitul domnescu, de la
vama ce mare, o sută oc(ă) de ceară pre an ca să arză pururea făclii în sfînta biserică şi
înainte moştiilor Svintii Prepodobnii Paraschivii.
Pintru ac6ea dară, şi domniia mea m-am milostivit ş-am dat, şi am înoit, şi am
întărit acestu obicei de mili, ca să aibă călugării a-şi lua de la vamă pre tot anul cîte o
sută oc(ă) ceară să fie la sf(î)nta biserică, să arză neîncetat Ia moştiile Sfinţii.
Aşijderea, şi în urma noastră, pre cine Dumnezeu va milui a fi domnu aceştii ţări a
Moldovii, ori din fii noştri, ori dintr-altu neam, poftim ca să nu strîce această puţină
milă, cum nici noi n-am strîcat pomenirile altor domni ce-au fostu nainte de noi, ci mai
vîrtos să aibă a da, şi a întări, şi a milui pentru a sa vecinică pomeniri.
Aceasta scriem.
F B ( t 0 A0B)TO X3CA\B A\(-fe)cU)UA WKT(OMBplA) K* aO»)nH.
t Hw KWCTANAHN BWCBWAA <m.p.>.
KWCTANAHN 7 A0r(0)4>(e)T npOM(H>T6AHOMV.

<Pe verso, scris de mîini diferite la sfîrşitul sec. XVm>: 1) Costandin Neculai
; 2) <scurt rez. grecesc al actului>; 3) No. 12.
<Din sec. XIX>: No. 9.
Inst de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub datS. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, neclar.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 44v., nr. 3, şi Ms. nr. 579, f. 82r. (rezumate în condicile M-rii Trei
Ierarhi, scrise în prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 173, nr. 25 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (47,3 x 32,2
cm.), cerneală neagră, sigiliu domnec inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar, din Arh. M-rii
Protaton, de la Muntele Athos, Grecia, nr. 987). '
1
Neclar.

184 1733 (7242) octombrie 21

Aftenia Roşculeasa vinde egumenului Macarie de la M-rea Bărboiu din Iaşi două pogoane
şi jumătate de vie la Vlădiceni, cu 80 de lei vechi.
t Adecă eu, Aftenie Roşculeasă, fata lui Clinco lăcătuşul, făcut-am acest adevărat
zapis al mieu la mîna svîntului părintelui Macarie, egumenul de la sfînta mănăstire
Bărboiul de aice, din tîrgu din Iaşi, precum să să ştie că, de nime silită, nici asuprită, ce
de-a mea bunăvoie, am vîndut sfinţii sale doao pogoane şi giumătate de vie la Vlădiceni,
cu livadă de pomi ce iaste într-un hat alăture cu viile mănăstirii Bărboiul, care vie şi mie
mi-au fostu danie de la unchiul mieu Iamandi.
 Şi am vîndut-o svinţii sale părintelui egumenului dinainte svinţii sale părintelui
mitropolitului chir Antonie, dreptu optuzeci de lei vechi. Şi banii mi i-au dat părintele
egumenul toţi deplin în mîinile mele şi să fie svinţii sale dreaptă ocenă şi moşie în veci.
Nime altul să nu se amestece la v votase m e a căci am \'md\i\-D cu \oa\ă \ o \ e m e a ş\ \-am
dai şi zapisele cele vechi ale vii la mîna svinţii sale părintelui egumenului.
Şi cîndu am făcut acest zapis de vînzare aceştii vii s-au întîmplat mulţi boieri şi
oameni buni care mai gios s-au iscălit.
Şi eu, pentru mai mare credinţa, mi-am pus degetul ca să fie de mare credinţă.
V(ă)let 7242 <1733> octombrie 21.
Eu, Aftenie Roşculeasă, am vîndut 1 .
Antonie mitropolit Sucevschii.
Costandin Costache vel logofăt.
Sturza vel vornic, martor.
Iordachi Canta vornic.
Costandin Ros(e)t hatman.
Toader Palade vel vistiernic.
Simion Cheşcu am scris zapisul cu zisa Aftenii şi sînt martor.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 15 v . - 1 6 r , nr. 6. C o p i e în Condica M-rii Bărboiu,
scrisă dc Costantin Polimaz în 1796 octombrie 14.

EDIŢII: Bianu, Catalogul rns. rom., I, p. 5 2 (menţ.).

1
S e indică locul amprentei digitale.

185 1733 (7242) noiembrie 1, Iaşi

Andrei abăger şi soţia lui. Sanda, vînd lui Gligoraşcu abăger o dugheană pc Podul
Hagioaiei, cu 100 de lei bătuţi.

t Adecă eu, Andriiu abăgeriul, împreună cu soţul meu, Sanda, fata Chelsiii
căldărăriţii, făcut-am adevăratu zapisul nostru la mîna giupînului Gligoraşcu abăger
precum să s(e) ştie că, di nime sîliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndutu
dumisal(e) o dugheană a noastră cu locu cu tot, ce iaste aice, în tîrgu în Ieşi, pe Podul
Hagioaie, lîngă pivniţa dumisal(e) Tomii abăgeru, dreptu o sută de lei bătuţi; şi banii
ne-au dat deplin în mînule noastre, ca să-i fie dumisal(e) dreaptă ocină şi moşie în veci;
nime altul să nu s(e) amesteci la vîndzare, căci am întrebat şi rudil(e) noastre şi pe
megieşi şi nime dintr-înşii n-au vrut să cumpere. Pentru aceea, să-i fie dumisal(e), şi
giupînesăi dumisal(e), şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor, în veci.
Şi la vîndzare noastră s-au întîmplatu mulţi boiari şi oameni buni, carii mai gios
s-au iscălitu.
Şi noi, pentru mai mare credinţa, ne-am iscălitu ca să fie di mare credinţă.
ta* d c , rt(-fe)T(o) x3Cmb noeiw(BpYe) X
1
f Andrei abăger am vîndut ; t eu, Sanda, am vîndut, soţul lui Andrei, am pus
degitul'.
f Andreiu, ginerele Chelsîi, croitor, am pus degitul 1 ; t naaKOcA.r|<; ^ a v f r o , 7iapov
< m p > ' t M a v o q AT^OO, raxpo'o <m.p.>; t eu, Gavril, am iscălit; î Gavril brat lui
A n d r e i am p u s degitul 1 ; t Foina Tomii abăgeriului m-am tîmplat faţă şi am pus degitul 1 ;
t Pavăl blănar s(î)nă Vas(i)lie Măţărănoi 1 ; D3, TOAAEP C T T P Q H BOP(HHK) RAOT(HIH),
HCKdA <m.p.>.
Şi eu, Simion Cheşco, am scris zapis cu dzisa lui Andriiu şi sîntu marturu.
t X a x ^ i ...2 8...2 Ai|4.riTpr| ...2, rcapu <m.p.> 3 .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LVIII/5. Orig., hîrtie (32,4 x 19,2 cm.), filigran, ccrneală
neagră, şase amprente digitale.

I
Amprentă digitală.
:
Neclar.
I
I Paskalis Xantu, dc faţă < m . p > ; t Mănos Dimu, dc faţă <m.p.>; t Hagi... Dimitri, de faţă <m.p.>.

186 1733 (7242) noiembrie 7

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod confirmă scutirea de dajde a tuturor
mănăstirilor din Ţara Moldovei acordată acestora de tatăl său Nicolae <Mavrocordat> vodă.

t HW KOCTAHAMH NHKOADE BOEAOAA, E(O)>KYK> A\(M)A(O)CT'I'K>, R(O)CN(6)ADP-H

3CA\AH A\OAA<»BCKOH. De vreme ce toate bunătăţile, şi sufleteşti şi trupeşti, şi toată
stăpînirea şi putere de la unul, adevăratul Dumnezeu, atotstăpînitorul le avem, de la
carele şi noaă dintru singură mila Sf(i)nţii Sale, dîndu-ni-se stepena domnii Ţ(ă)rîi
Moldovii, cu aceste daruri, cu toate ce ne-au dat Dumnezeu, să cade să-i slujim şi să-1
cinstim fiiştecare după a sa putinţă şi a arăta înnainte sa cele ce cad spre mulţămită şi
fapte bune. Avînd dar şi domniia mea această rîvnă spre slujire şi cinste lui Dumnezeu,
întru inema noastră înrădăcinată, luat-am aminte de rîndul sf(i)ntelor m(ă)n(ă)st(i)ri ce
s(e) află aicea în ţară, care sint lăcaşuri dumnedzăieşti, întru car6 de pur(u)rea se
săvîrşeşte jertva cea fără de sînge a Domnului şi Mîntuitorului nostru, lui I(su)s
H(risto)s, carele cu presf(î)ntul şi cinstitul său sînge au rădicat păcatul a toată lume şi
n-au vrut dară Dumnedzău să se chivernisască sfintele rugi cu alt mijloc fără numai cu
mila a pravoslavnecilor creştini, pecum se ved£, că cei ce-au zidit sfintele m(ă)n(ă)st(i)ri
le-au şi întărit cu multe daruri pentru stare lor.
Aşeadară, şi noi, fiind îndemnaţ(i) de rîvna cea dumnedzăiască şi datoriia
creştinească spre miluirea sfintelor biserici, şi de vr6me că şi cinstit răposatul părintele
domnii m61e, Nicolae vodă, avînd evlavie asupra m(ă)n(ă)st(i)relor, au făcut această
începătură de milă spre folosul sfintelor mănăstiri, iertîndu-le dajdea lor, asemene dară,
şi domniia mea, măcar că din tîmplările vr6milor, ţara au agiuns aemu şi la mai mare
slăbiciune şi cheltuialele ţ(ă)rîi să tot adaog(ă), ce noi de aceste nu ne-am spămîntat că
ne va fi vreo scăddre, ce mai vîrtos am socotit că ruga sfintelor rugi ne va agiuta mai
spre mult sporiu, şi ne-am lăsat cu toată nedejdea şi cu tot radzămul în otcîrmuiala lui
Dumnedzău.
Şi iată că şi cu bl(a)gosloveniia a patru ai noştri a ţării sfinţi arhierei: chir Antonie
arhiep(i)sc(o)pu şi mitropolit ţ(ă)rîi, i chir Athanasie ep(i)sc(o)pul Romanului, i chir
Misail ep(i)sc(o)pul Rădăuţilor i chir Ghidioan ep(i)sc(o)pul Huşilor, şi cu tot Sfatul
nostru, boiarii cei mare şi mici, am socotit ş-am făcut milă cu sfintele m(ă)n(ă)st(i)ri cu
toate, pecum cele de ţară, aşea şi a Ierusalimului şi a Sf(î)nta Gorii, a Sînai si toate şi pe
aiurele închinate, şi le-am iertat dajdea lor şi am scos-o din tabla Visterii, ca să nu dea
dajde niciodată. Numai ei să aibă a ruga pe milostivul Dumnezeu pentru sănătate noastră
şi iertare păcatelor noastre şi a părinţilor noştri şi ca să-ş(i) întoarcă Dumnezeu mila spre
 ţara aceasta şi să ne firească viiaţa în domniie cu linişte şi fără primejdii şi, după
petrecere viiăţii noastre, să ne învrednicească împărăţii clrâşti a fi părtaş(i).
însă să aibă toţi egumenii a purta mare grije de sfintele m(ă)n(ă)st(i)ri, şi care
egumeni vor fi vrednici şi silitori spre sporiul mănăstirilor, niciodată fără pricină şi fără
şt(i)re domnii să nu s(e) schimbe din egumeniie, precum şi carii s-or pune egumeni,
unde va fi trebuinţe, după allgere sfinţii sale părintelui mitropolitul şi a săborului, să-1
aduc(ă) pe acel egumen să ia toiag din mîna domnului; şi fieştecare egumen de la toate
mănăstirile, la Boboteadză, să vie să dea samă la cine va orindui domnul de toate
bucatele şi viniturile măn(ă)st(i)rei ce i s-au dat pe samă ca să se arate a fiieştecăruia
silinţa şi sporiul. Şi carele s-a purta cu vredniciie va rămîne neschimbat, iară carele va
arăta nesilinţe sau pagubă m(ă)n(ă)st(i)rei să va scoate şi va lua şi plată după vina sa.
însă călugării de la o m(ă)n(ă)st(i)re la alta să nu s(e) mute cu egumeniia, ce de la
fiieştecare m(ă)n(ă)st(i)re ca să s(e) facă egumen. Şi samele m(ă)n(ă)st(i)r£şti închinate
pe la boiari să nu fie, ce călugării să le stăpînească, să aduc(ă) folos şi vinitul la
m(ă)n(ă)st(i)re. Nici moşiile m(ă)n(ă)st(i)r6şti să nu fie volnici călugării a le vinde,
măcar ori la câ trebuinţe.
Deci, pecum închei mila ce-am făcut cu toate sfintele m(ă)n(ă)st(i)ri, aşea să
rămîie neclătite şi stătătoare în toate zilele domnii noastre şi într-alte dzile viitoare.
Aşeadară, poftim pre cărei va milui Dumnedzău cu domniia Ţărîi Moldovei ca niciodată
să nu strice mila şi legătura aceasta ce s-au făcut de folosul sfintelor m(ă)n(ă)st(i)ri, să
nu s(e) lupte cu biserica lui H(risto)s, ce mai vîrtos să adaugă cu mila şi să întărească, ca
şi Dumnezeu pe acel bl(a)gocestiv domn să-1 cinstească şi să-1 miluiască întru a sa
stăpînire cu lină pace şi în cela veac ce va să fie, la odihnă să-i fie sufletul. Iară cine nu
va cinsti, nici va întări şi va îndrăzni a strica şi a să lupta cu biserica lui H(risto)s, ori
domn stăpînitoriu sau boiariu sfătuitorul, cine va lipsi şi va strica mila sfintelor bisdrici,
unul ca acela să aibă răsplătire de la Domnul Dumnedzău şi de la Preacurata Maica
Sv(i)nţii Sale, şi de la 12 Apostoli, şi de la 318 Părinţi Sfinţi de Ia săborul Nechiia, şi de
toţ(i) sfinţii, să fie legat şi afurisit şi dat anathema, şi în toată viiaţa lui procopsală să
n-aibă, şi tot prilejul lui să ardză în foc, şi parte să aibă cu Iuda vîndzătoriul, şi cu
hulitoriul Ariie şi cu toţi eriticii şi înprotivnicii lui H(risto)s şi a sfintei bisârici, şi să-i
şteargă numele din carte viieţii ca a celor de la Sodoma şi Gomora, şi pîrîş(i) să-i fie toţi
sfinţii hramurile sf(i)ntelor m(ă)n(ă)st(i)ri la înfricoşatul giudeţ, amin.
BOb) A(*k)TO X3C<WB M<-k)c('fe)UA H06B(p'lA) 3".
Hw KWCTAHAHN BW6BWAA <m.p.>.
KWCTAHAHH T Aor(o)4>(e)x npowCiOTeANOM.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: Testament g(o)sp(o)d de milă m(ă)n(ă)stirilor;
<scris de altcineva în greceşte>. N<r.>. 6.
<Sub acestea>: Vedi in 1886. V.A. Urechia, copiet <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/129. Orig., hîrtie (63,7 x
45,7 cm.), cerneală neagrS, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, inegal imprimat (în centm:
capul de bour şi acvila).
EDIŢII: V.A. Florescu, Postelnicul fi cavaler Neculai Istrati, în „Arhiva" - Iaşi, An. XI (1890), nr.
7-8 (iulie şi august), p. 383-385 (orig., cu văleatul socotit greşit: 1734); Codrescu, Uricariul, VII, p. 23 (rez.
cu văleatul socotit greşit: 1734); C. Erbiceanu, Documente comunicate, în „Arhiva", An. XI (1900), nr. 7-8
(iulie-august), p. 382-384 (text după orig., cu erori de transcriere şt de tipar).
 Ghiorghiţă şi soţia sa, Catrina, vînd Ruxandei o casă cu loc pe Uliţa Trapezenească, cu 50
de Ici bătuţi.
t Adec(ă) eu, Ghiorghiţ(ă), dinpreună cu femeie-me, Catrina, făcut-am zapisul
nostru la mîna Ru[c]xandii precum noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a nostră
bunăvoi, am vîndut o case a nostră cu loc cu tot cu cîtu-i îngrădit înpregiurul casii pe
Uliţa Strepedzenească, care case este în[te]tre casa lui Toder baş bulubaş hătmănescu şi
între casa lui Lupaşco teslărul şi între casa lui Civ(ă)dar meserciul, drept cincidzeci de
lei, bani bătuţi.
Deci şi noi, vîdzîndu că ne-au dat plata deplinu, i-am vîndut casa ca se-i fii moşii
şi dreaptă ocină 6i, şi fiilor ei, şi nepoţilor şi strănepoţilor, în v£ci neclătită.
Şi la aceasta tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, mahalagii şi alţi omeni, carii
mai giosu ş-au pus degetele.
Şi noi, pentru bună credinţa, am pus degetile.
L(ea)t 7242 <1733> no(iem)v(rie) 10.
Ghiorghiţ(ă) am vîndut11'; Catrina am vîndut1.
Tănas(e) sin baş bulubaş, martur1; Lupaşco teslar, martur1.
Şi eu, Ghiorghiţă vînzătorul, am scris zapisul cu mîna me.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Române, Documente istorice, CXXXVII/117. Orig., hîrtie (32,6
x 19,8 cm.),filigran,cerneală cafenie.
1
Amprentă digitală.

188 1733 (7242) noiembrie 12, Iaşi

Safta, fiica Nastasiei, vinde lui Arghirie negustor o pivniţă de piatră şi două dugheni din
Iaşi, cu 100 de lei.
t Adecă eu, Safta, fata giupînesăi Nastasîi, fata lui Gheorghii Amvros, făcut-am
zapisul meu la mîna dumisali giupînului Ion Arghirii neguţitoriul, de aice, din tîrgu din
Ieş(i), precum să s(e) ştie c-am vîndut dumisali o pivniţi de piatră şi cu loc de doaî
dugheni, alăture cu pivniţa, de la deal, şi cu locul teascului, care au fostu din dos; şi locul
mergi în lungu pînă în zaplazii dumisali şi pînă în locul Marii a Gligorăşoaie, şi de vali
pînă în uliţi.
Deci, eu am vîndut dumisali această moşii, de nime sîlită, nici asuprită, ce de a me
bunăvoie, cari moşii mi-i dată de zestre de la părinţii miei. Şi o am vîndut dumisali
dreptu o sută de lei, bani gata, ca s(ă) fii dumisali dreaptă ocină şi moşii, şi giupînesei
dumisali, şi cuconilor, şi nepoţilor şi strenepoţilor dumilorsali, în veci neclătit(ă) şi
neruşăită.
Şi cînd am vîndut-o mi-am întrebat toate rudeli mele şi toţi răzeşii miei, care-s
penpregiur, şi n-au vrut nici unii să cumpere; iar dumnelui, fiind răzeş, au cumpărat. Şi
dîndu-mi bani deplin întru mînuli meii, i-am făcut dumisali acestu zapis, ca să-i fii de
bună credinţă şi ca să aibă a-ş(i) faci şi ispisoc domnescu de întăritură.
Şi la această tocmală a noastră s-au prelejit mulţi boieri şi negustori şi alţi oameni
 Deci, si noi, carii ne-am tîmplat, văzînd bună tocmală întri dumnelor şi plată
deplin(ă), toţi ne-am iscălit.
# IHc, rt-fe-rCo) X3CA\B NOEB(pVe) B'I.

t Şi eu, Toader Stîrce vornic glotnii, am scris zapisul cu zisa dumilorsale.

Petre Alivra; eu, Avram, martur; Lupul vergan 1 .
Arh. Naţională - Chişinău, Fond 220, Registrul 1, doc. nr. 377. Orig., hîrtie (30 x 20 cm.), cerneală
neagră.

EDIŢII: Moldova. VIII, p. 125. nr. 94 (orig., cu data de zi în text: 2).

1
Urmează cinci semnături neclare.

189 1733 (7242) <noiembrie 15>

David şi Grigorie croitori dăruiesc M-rii Golia un pogon de vie părăsită cu pomi la
Şorogari.
... Un zapis de la David croitoriul şi Grigorie croitoriul din anii 7242, în care scrie
că au dat danie un pogon de vie părăsită cu pomi înăuntru ce iaste la Şorogari sfintei
mănăstiri Golăi, care şi moşie unde era via lui era iar a mănăstirii Golăi, şi alt pomăt ce
iaste printre via lui Enachi vatavul şi printre via lui Panaiti, iarăşi l-au dat danie sfintei
mănăstiri Golăe.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 109, nr. LXI/9. Rez. într-o
hotarnică din 1798 septembrie 20 dintr-o condică a Mitropoliei Moldovei, după idem, Ms. Surele. LII, f. 600
şi urm.

Luna şi ziua, probabile, după conţinutul celorlalte rez. din hotarnică.

190 1733 (7242) noiembrie 17, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte dc toate dările şi angăriilc patru
oameni străini ai M-rii Dancul din Iaşi.

t Hw KocTdNAHN NHKOADH BO6BOA<», EUIÎKHO A\(H)A(O)CT'I'K>, R(OC)n(o)A(A)pT»

3CA\AH MOAAABCKOH. Scriem domniia mea la boiarii şi Ia toţi slujitorii cari viţi înbla ori
cu cel fel de slujbă a domnii mdle la ţinutul laşului. Facem ştire tuturor pentru patru
oamini streini fără de bani ce ş-ar afla rugătoriul nostru Ionichie, egumenul de.la sfînta
m(ă)n(ă)stire Sfete Arhanghel(i) ce să cheamă Dancul, de aice, din Ieşi. Iată că domniia
mea m-am milostivim şi i-am iertatu de ciferturi şi de toate dăjdili şi angăriili oricîte ş-ar
fi pe alţii în ţara domnii mele, ei nem(ă)rui nimica să nu dea fără cîtu numai cîndu s-ari
întîmpla să iasă hîrtii, atunce vor da şi ei un galbăn di omu, iar la altili la nimică n-or da,
ca să fie ei pentru slujba sfinţii m(ă)n(ă)stiri, fiind o mănăstire săracă.
Pentru aceea, dumneavoastră boieri şi voi slujitori cari veţi înbla ori cu ce fel de
slujbe a domnii mele la acel ţinut, văzîndu carte domnii mele, toţi să vă feriţi de dînşii,
să le daţi bună pace, nime întru nimică să nu-i supăraţi, nici trăsură lor pentru alţii să nu
le faceţi; şi să fie în pace de cai di olacu, şi de podvodzi, şi di clăci de fînu şi de toate
beilicurile, nime întru nimică cîtu de puţinu să nu-1 învăluiască, căci cine s-ari ispiti a le
faci mai multu val piste carte d(o)mnii mele, unii ca aceia vor fi de mare certare de la
domniia mea.
într-altu chipu n-ar fi. Acesta scriem.
 Oy Iflc, i\(-fe)T(o) ^3CA\B H06A\(Bpl'6) 31.
IKv KWCTAHAHM BOEEOAD <m.p.>.
npOM(n)T 7 A0r(0)4>(€)T.
Inst. dc Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dală. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal. în cerneală.

EDIŢII: Florin Marinescu. Xiropotamu, I, p. 235, nr. 291 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31,2
x 19 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc octogonal, în cerneală roşie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la
Muntele Athos, Grecia, nr. 416).

191 1733 (7242) noiembrie 28

Hotarnica locului din Armenime, pc Podul Vechi din Iaşi, al lui Cîrste armean făcută dc
vornicii de poartă.

t Precum nc-au poruncit mărie sa vod(ă) de la luminat Divanul mării safi noa,
vornicilor de poartă, să mergim pe Podul Vechiu în Armenime să luăm sama^lnui loc de
casă cari s-au jăluit Cîrste armanul s(î)nă lui Ivan celui bătrîn ce-au fostu staroste de
armeni, cari loc i l[e]-au fostu împresurat Năstasîi uşeriul; şi locul ,acela l-au fostu
cumpărat Ivan armanul, tatul Cîrstii, de la o femee ţigancă, anumeCPapina, cari este acel
loc pe lîngă casa lui Macsin armanul soronariul, iar casa lui Cîrste uşenul este în fundul
locului celui de la Papina, cari răspunde şi-n zapisul uşeriului, că locul casii lui i-au fostu
înbletul mai în trecuţi ani la Uliţa Chervăsării, pentre casa Mîndanii şi pentre casa lui Iştoc.
Deci mărgînd noi acolo pe poronca mării sale lui vod(ă), căutîndu-le şi scrisorile
IOF, am socotit cu bun[n]ă dreptate, cu oameni buni, uliceni şi mahalagii, şi le-am hotărît
ş-am pus şi trii petre hotar: o piatră în fundul grădinii uşeriului Năstasîie şi doaă petri
din faţa casăi lui Năstasîi uşeriului, ca să aibă paci Cîrste armanul despre Năstasîie şi
despre Ficiorii lui să stăpînească Cîrste cu pace şi să aibă Cîrste a-ş(i) face şi carte
domnească pe mărturie noastră.
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii g(ospo)d.
L(ea)t 7242 <1733> noie(m)v(rie) 28.
| Vornicii glotnii: A3, TWM^P CTT>PHM BOPHHK RAOTNIH, HCKAA <M.p.>;
t rAHropVn KvKopaM BOP(NHK) rAOT(M'm) <m.p.>'; Bac(M)AI'e Kdpn B©P(NHK) RAOTNIH
<m.p.>; MnxiiAdKH II'hTp'htf BopHHK rAOTNiH <m.p.>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - laşi, Documente, înv. nr. 10505. Orig., hîrtie (32 x 20 cm.), cerneală
neagră, sigiliul Porţii domneşti aplicat în aceeaşi cerneală, cu legenda în bandă între braţele unei cruci:
,,P(e)ct5(tca) P(o)rţ(ii)" avînd dedesubt anul „1718"; un sigiliu inelar octogonal (1.5 x 1,1 cm.), slab imprimat,
cu monograma: Gl(i)g(orii) C(u)c(oran).

EDIŢII: Ghibăncscu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 91, nr. LXII (orig.).

1
Sigiliu inelar.

192 1733 (7242) decembrie 1

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod îl împuterniceşte pe Andrei Pădureţ căpitan să
adune oameni străini pentru un steag de călăraşi ai doamnei.

t iw KOCTAHTHH NHKTFADY B(og)B(OAA), E(o>KI'eK>) A\(HAOCTVIO), R(OCNOA<»p'0

36A\AH MCOAAABCKOH). Dat-am cartea domeniei mele slugii noastre lui Andrei Pădureţi
căpitan steagului sfînt de călăreţ şi lui Mihai şi tuturor călăreţilor de la steagul acela, să
fie volnici cu cartea domniei mele a chiema şi a stringe oameni streini den Ţara
Turcească şi din Ţara Leşască şi dentr-alte părţi de loc pînă în <11>' oameni, să-i facă
călăraşi la steagul g(os)p(o)jd. Şi acei oameni ce vor veni pe carte domniei mele şi să vor
aşăza călăraşi la steagul mai sus pomenit, de la domniea mea vor avea milă şi odihnă,
vor fi în pace şi în scuteală după vrednicia lor, macar de ar fi oameni şi de ţară şi se vor
fi înstreinat pintr-alte ţări mai înainte de venirea domniei mele, neavînd nici o gîlceavă.
Şi acei cîţi să vor aduna supt acel steag de mai sus pomenit g(o)sp(o)jd, toţi vor avea
milă şi odihnă pîn(ă) la zioa însemnată de şasă luni, după cum m-am milostivit domnie
mea de am aşăzat şi pe alţi călăraşi de la alte steaguri, aşa vor fi toţi care vor veni şi s-or
aşăza la acel steag.
7242 <1733> dechemvrie 1.
După Codrescu, Uricariul, V, p. 259. Text, cu litere de tranziţie, după orig.

ALTE EDIŢII: G. T. Kirileanu, Documente, în „Revista istorică", An. II (1916), p. 29, nr. 2 (copie);
Iorga, Anciens documents, II, p. 518-519, nr. CDXLI (copie după G. T. Kirileanu şi trad. fr. juxtapusă).
1
Loc liber în textul editat; completat după G. T. Kirileanu (v. ALTE EDIŢII).

193 1734 (7242) ianuarie 1

Costandin Nicolae <Mavrocordat> dăruieşte M-rii Slatina cîte o litră de tămîie şi cîte două
ocă de undelemn pe lună.

F /U(H)A(O)CTVIO EOTTCYEFO, H W KOCTAHAHN NHKOAAC B(O6)BOAA, r(oc)n(o)AApi»

3T»A\AG MOAAABCKOH. Facim şt(i)re cu această carte a domnii mel(e) tuturor cui să
cade a şti pentru sfînta măn(ă)stire Slatina, unde iasti hramul Preobrajenie Domnului
nostrului lui Isus Hristos. Iată că domniia me m-am milostivit şi am făcut mil(ă) cu
această sfîntă mănăstire ca să aibă a lua din vama domnească cîte o litră tămîi şi cîte
doă oc(ă) undelemnu pe lun(ă) piste tot anul ca să fii pintru candile înnainte sfinţilor
icoani nelipsit.
• Dreptu aceea, dumneavoastră vameşi, oricarii îţ(i) fi, vădzind carte domnii mel(e),
să daţi acistu undelemnu pe tot(e) lunile piste tot anul nelipsit.
Aşijdere şi în urma noastră, pre cine Dumn(e)dzău va milui a fire domnu aceştii
ţăr(i) a noastre, or din fiii noştri sau dintr-altu neam, poftim ca să nu surpe această
puţin(ă) a noastră milă ce mai vîrtos ca să aibă a da şi a milui la această sfîntă mănăstire
pentru a sa vecinic(ă) pomenir(e).
Aceasta scriem.
L(ea)t 7242 <1734> ghenar(ie) 1.
Hw KWCTANAHN bwsbwaa <m.p.>.
IIpUMHT "r AWr(<>4>e)T.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVII/174. Orig., hîrtie difolio
(30,5 x 21,2 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,2 x 2 cm.), în cerneală roşie,
cu stema unită, avînd deasupra o coroană deschisă, iar pe părţi slovele: iw K. H. B.
 Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod dăruieşte M-rii Voroneţ cîte două ocă de
undelemn şi 50 de dramuri de tăraîie pe lună din vama mare domnească.

t Hw KOCTANAHN H6KOAA6 B(0E)B0AA, EoXlio m(m)A(O)CTYK>, r(oc)n(o>AApi»

3 6 M A 6 MOAAABCKOH. Facim şt(i)re tuturor cui să cad(e) a şti pintru sfînta măn(ă)stir(e)
Voroneţul, ce iaste la ţinutul Sucevii, unde[de] iaste hramul Sfîntul Marelui Mucenic şi
biruitor a lui Hristos osadnici Gheorghiil şi precuviosul Daniil cel Nou din toţi vecii.
Iată că domniia me m-am m(i)l(o)stivit şi am făcut mil(ă) cu această sfîntă
m(ă)n(ă)stir(e) ce s-au pomenit mai sus ca să aibă a lua din vama mar(e) din...1 cîte doă2
oc(ă) de untdelemnu şi cîte cindzăci dramur(i) de tămîie pe lun(ă) piste tot anul nelipsit
ca să fii pintru luminar(e) înnainte sfintelor icoan(e).
Pentru aceea, car(e) viţi fi vameş(i), vădzind carte domnii mel(e), să daţ(i) acestu
puţin untdelemnu pe lun(ă) piste tot anul nelipsită miluire de la domniia mea.
Aşijdere, şi dup(ă) a noastră viiaţă şi domnii me, pre cine Domn(e)dzeu va alegi a
fir(e) domnu aceştii ţăr(i) a noastre a Mold(o)vii, poftim pe domniia sa să nu surpe
această puţin(ă) a noastră mil(ă), ce mai vîrtos ca să aibă a da şi a milui la această sfîntă
m(ă)n(ă)stir(e) pentru a sa vecinic(ă) pomenir(e).
Aceasta scriem.
V Mc, AOb)T(o) x3cmb reuap 3f.
Hw KWCTANAHN BW6BWAA <m.p.>.
IIpwMHT "r AorCo^rr).
<Pe verso, scris de mîini diferite la sfîrşitul sec. XVm>: 1) Pentru untdelemnu; 2)
Carte g(ospo)d pentru untdelemn. 7242 <1734> ghen(arie) 7.
Arh. St. Suceava, Documente, 11/63. Orig., hîrtie (32,7 x 22,7 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Mazerean, Condica M-rii Voroneţ, p. 83, nr. 18 (cu data: „1733 noiembrie 7"); Tezaur
sucevean, p. 241, nr. 724 (rez. după orig.).
1
Loc liber în orig.
2
Cuvînt scris de altă mînă pe loc liber.

195 1734 (7242) ianuarie 19, Iaşi

Vasile toboşar de strajă, soţia sa, Ileana, şi fiii lui vînd preotului de la Biserica Catolică din
Iaşi cinci firte de vie la Copou, cu 35 de lei noi.
t Adică eu, Vasili doboş di strajă, înpreună cu soţul mlu, fata dascălului, şi
împreună cu ficiorii măi: Ion, carili îm(i) est(e) cu fimlie dintîi, şi Ianăş şi Ilinca,
carili îmi sint făcuţi cu Ileana, soţul pe urmă, făcut-am acestu adivărat zapis al nostru
la mîna sfinţîi sali părintelui Roinalito Cardi Damiones din Ţara Frîncească, prefectu
de la bislrica ungorască din Iaşi, precum noi, de nim(e) siliţi, nici asupriţi, c l di o
noastră bunăvoie, agiungîndu-ni un greu, neavînd altă putlr(e), am scos a[l] noastră
draptă ocin(ă) şi moşii, cinci firtl di viii cari este la Copou, carili este şi noă
cumpărătură di la Iacob Povoloţschii, s(î)nă Mihai, şi di la soţul său Catrina, carili viie
este în Dalul1 Irimii, pi lung-a mănăstirii Sfîntii Savii, din gios, şi pi lung iar o parti di
vii ci este danii mănăstirii ungureşti iar de la Antim Tutuca, carili şi lui au fostu
cumpărătur(ă) di la un Bejan săhăidăcari a lui Ştefan Ciuciulei şi Mihăilachi brat
Bejan şi di la Gligori s(î)nă Dănil(ă) Lapti[rău]acru; şi fiind ace vi6 într-un răzor cu
viia mănăstirii ungureşti neîncăpînd alţii ca să cumpiri, aflîndu-se priutul ungurescu di
am neguţat aceli 5 firtâ de vii dreptu triidzăci şi cinci di lei noi, carili ne-u făcut plată
diplin în mînuli no aştri.
Dici eu, preutul Roinalto Cardi Damiones din Ţara Frîncească, ce sint la bisârica
ungurască din Iaşi, dînd eu aceşti bani, carili bani sintu drepţi din munca mea, iar nu din
vinitul bisericii sau di la poporeni, fiind munca mea, şi tîmplîndu-să di am botldzat un
copil a lui Vasili doboş, anumi ci i-em pus numi Andoni, botedzîndu-1, vrîndu să-m(i)
fac pomană, am dat aceli cinci firt6 di vi6 finului m6u, lui Andoni, ca s(ă) hii poman(ă)
şi daniâ di la mini în veci.
însă nim(e) carili ar cădea în urma noastră preutu la biserică, nim(e) să n-aibă a
s(e) amistăca; însă acea viie să aibă a o stăpîni tată-său şi soţul lui pînă s-ar rădica
copilul mare, iar rădicîndu-s(e) copilul, să aibă a-i da zapisul di danii şi zapisili celi
vechi di cumpărătur(ă): că di s-ar amisteca oricini ar fi: ori tată-său, ori mă-sa, ori din
fraţi sau din surori să s(e) amâstici cumva să-i oprească, unii ca aciîa să fie blăstămaţi di
Domnul Dumnădzău, şi di Maica Precista, şi di 12 Apostoli, şi di 318 Oteţi ce-au fost în
Nechiia şi di toţi sfinţii: feriul, petrili, lemnul să putridzas[s]că, iar trupurili lor să ste
întreg, în viiaţa lor şi să-i lovască bolili lui Ghieze şi cutremurul lui Cain şi să-i înghită
pămîntul di vii ca pe Dafin şi Aviron, să aibă paci cu Iuda şi cu trecleatul Arii£ în munca
ci nisfîrşită di veci.
Şi, pentru credinţa, ne-m iscălit şi ne-m pus degetili; şi s-au pus pecetea mănăstirii
precum s-au pus şi alţîi preuţi ca s(ă) hie di credinţa.
tf Mc, A ( i ) T ( o ) x SCMB renUpTe) âi.
Wenceslaus Kazimirus Spina sim...2 mânu propria3.
t Ileana, fimâie lui Vasil(e) doboş, să n-aibă trabă4.
t Ion4 ce sint cu fimdie ce dintîi să n-aibă trabă1.
t Ilinca sîna1 Vasile să n-aibă trabă.
t Ianoş sin Vasile să n-aibu trabă4.
Ita est Frater Romnaldus Cardi ab Anglono Mirona S(anc)ti Francisci
Conventualium Apostolicarum Missionum Moldavia Prefectus nec...2 Cocoran
adiacentiium pro facti ...2 subscripti et sigillo optius (?) ...2 mânu propria3.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Donatio facta ad
beneficium Antony fily Basily Ilina doboş, ccontinuat de altă mînă>: per 5 firte di vigna
in Copo.
Arh. S l Iaşi, Documente, MLXXVIII/103. Orig., hîrtie difolio (31 x 19,5 cm.), filigran, rupt la
îndoituri, cerneală neagră, patru amprente digitale.
1
Aşa în orig.
2
Un cuvînt neclar.
3
Cu caractere latine.
4
Amprentă digitală.
 Vasile cazac din Curtea domnească şi soţia sa, Zamfira, vînd lui Ioniţă Pană o casă cu loc
pe Uliţa Hagioaiei din Iaşi, cu 70 de lei, bani gata.

t Adică eu, Vasile cazac în Curte, înpreună cu femeia mea, Zamfira, făcut-am
acest adevărat zapisul nostru la mîna dumisali giupînului Ioniţă Pană precum să se ştie
că, de nime siliţi, nici asupriţi, ci de bunăvoia noastră, i-am vîndut a noastră dreaptă
ocină şi moşie, o casă cu tot locul cît iaste a casei lui, ce iaste pe Uliţa Hagioaiei, lîngă
casa lui Fote neguţătorul, din sus, şi lîngă casa Ducăi. Această casă şi cu tot locul o am
vîndut dumisale drept bani gata 70 lei. Şi ne-au dat banii deplin întru rnînule noastre ca
să-i hie dumisali dreaptă ocină şi moşie, căci şi noao ne iaste această casă şi cu tot locul
de la părinţii noştri.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, care mai gios
s-or iscăli.
Şi noi, de credinţă, am pus degetele.
Şi eu, Dumitraşco Muşte diiac de cămară, am scris zapisul cu voie lor, ca să să
ştie.
tf Clc, A€T(O) X 5CMB 4>€Bp(tfapYe) K".
t Vasile cazac; t Zamfira, fata lui Andronache meserciu; t Maria Frăticeasa sor
Zamfirei; t Dumitraşcu, ficior lui Vasile cazac.
t Ion Sucmanar uşeru, martur.
Arh. SL Iaşi, Documente, DCCCLXXII/11, p. 13-14/f. 20 r. - v. Copie din prima jumătate a sec. XIX
în condica de „documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 115-116, nr. X (aceeaşi
copie, cu data imprimată greşit: 7232); idem, Başoteştii şi Iaşii, în aceeaşi revistă, fasc. 8 (1930), p. 150
(rez.).

197 1734 (7242) martie

Costandin Necolae <Mavrocordat> voievod îi scuteşte de dajde mazilească pe boierii ce nu
mai deţin dregătorii, de la mare logofăt pînă la logofăt al treilea.
t YW KOCTANAMN NEKOAAE BO6BOA<*, E(O);KI6IO A\(H)A(O)CTYIO,
r(o)cn(o)A(<0pii 3GA\AA MOAAABCKOH. Din vreme ce decît toate bunătăţile domnilor şi
dragoste cea arătat(ă) cătră cei supuşi, mai mult sint cunoscute facerile de bine, căci
aceste, ca nişte pîraie din izvoarăle celi cu blfrideţi ale stăpînilor izvorînd şi cătră cei
supuşi răvărsindu-se, nu numai că-i răcorescu şi totdeauna mai multu înviiază, c6 încă şi
a rămîne în v6ci şi a cruţa îi arată, pentru că nici o un lucru atîta de mult nu s-au
obicinuit oraşele a-i creşte şi a-i mulţi, după cum c61i cătră dîhsele.stăpîneşti căzute
daruri şi faceri de bine. Cum, dară, să nu să socotească lucru mare facere de bine, prin
care, cu atotţiitoriul Dumnezeu, că ai samă niştene întru dînsul, petrecînd şi vieţuind,
carele totdeauna de către noi milostivirile, purtare de grije, din darurile lui câli
nedeşertate nu conteneşti. După cum Sfîntul Grigore Bogoslovul zice: „Socoteşte că,
făcîndu bine lui Dumnezău, te asemeni c6 dară tuturor stăpînitorilor, să cade să alergi
spre această materie, adecă a facerii de bine"; şi cît va fi prin putinţe, sîrguind cătră toţi
 supuşii, asemene să verse bunătate sa, însă nu cătră toţi toate, după cum zice sfînta
Evanghelie, câ fiâştecăruia după măsura stării sale, pentru că darul, cu bună socoteală
făcîndu-se, cu adevărat să numâşte dar.
Aceste dară şi domniia mea, care, cu mila lui Dumnezeu, şi pravoslavnica ţara
aceasta chivernisim şi ocîrmuim cu dreaptă socoteală, cugetînd şi chipzuind şi pentru
cili mai de aproape ale domniei mădulariu, adecă pentru blagorodnică ceaata boiarilor,
am aflat, avînd trebuinţe de acestu fel de milă şi năstav, care-i încăşi mai dennainte să
cuviniia să aibe, ca să fie făr-de dajde Vist(ieriei). Şi aceasta, ca un lucru cu cale şi cătră
stare lor potrivit(ă) nicidecum nu s-au mai prelungit, c6 îndată, cu agiutoriul celui
Preînaltu, am izbrănit ca să s(e) hotărască aceasta şi cătră săvîrşit să s(e) aducă; şi
măcară că aicea era obiceiu, care şi noi priimindu-1 l-am lăudat, ca o samă din boiari,
adecă de la vel logofăt pînă la vel stolnic, să fie nesupăraţi de dajde visterii, însă numai
cînd vor fi întru cinste boiariilor sale, iară schimbîndu-se, şi dintru deregătorii
lipsindu-se, să dea iarăş(i) obicinuita dajde mazililor la Visterie, pe an, ca nişte boiari
mazili. De care noi, luînd aminte pentru micşurare aceştii mile, cu cale am ales, ca nu
numai ceata boiarilor să să adaogă şi să s(e) înmulţască, ce şi prin parecare alte
năstavuri, atîta pe boiarii, cît şi pe fii dumnealor, să-i osăbim, după cum mai gios
izbrănind vom adiveri.
Deci dară, prin acestu al nostru domnescu hrisov, hotărînd ca de acumu înnainte
boiarii care sint şi vor fi supt această stăpînire, începînd de la vel logofăt pînă la trete
logofăt, atîta dumisale, cît şi Fii dumilorsale, nu numai cînd vor fi întru deregătorii, ce şi
lipsiţi fiind de dajde mazilească, ce da pre an, să fie slobozi şi iartaţi în v6ci, nime să nu-i
bîntuiască sau să-i supere, cerşindu-le dajde, făcut-am domniia mea acestu căzut năstav,
socotind că întîi vinitul deregătoriilor sale iaste puţin, al doile, şi mai vîrtos, întru lauda
şi cinste domnii şi a toată de Dumnezău păzită ţara aceasta, pentru că foarte necuvios
lucru ni s-au părut boiarii ce s-au cinstit de domni cu deregătorii să fie supăraţi de dajde,
de vr&ne ce ei nelipsîţi să află lîngă domnii, slujind la toate trebele şi poroncile domnii,
cîte s-ar întîmpla, cu dreptate iaste să afle de cătră stăpîn dar milă şi îndurare, după cum
şi ei sint mai de aproape ale domnii mădulariu, pentru ca de supt ligăturile dăjdii
slobozindu-se şi odihnindu-se, ...' ferbinte sîrguiala sa să afle către slujbele şi poroncile
stăpîneşti.
Ce dar, acestu năstav, după cum s-au hotărît prin acestu al nostru hrisov, atîta
pentru boiarii carii s-au numit, cît şi pentru fii dumnealor, voim şi izbrănim ca să rămîil
în viei şi neclintit să s(e) păzască. Iară de vrlme, că cealaltă ceată a boiarilor mazili,
carii nu să cuprind într-acestu privileghium, adecă cei ce n-au avut diregătorie pînă la
trete logofăt, nici ei, nici părinţii lor, nu s-au iartat de dajde, ce au rămas să dea la
Visterie după obiceiu, întru cărei fiind unii şi din cei mai de gios şi nu sint din ceata
boiarească amestecaţi.
Şi aceasta am socotit domniia me ca lămurindu-se să să îndrepteze, pentru ca să să
păzască cinste neamului boiarescu. Pe unii ca aclia, nu numai că din ceata mazilească
i-am despărţit, mutîndu-i la altă breaslă, ce încă şi de acmu înainte aceasta a să mai face
de tot am zăticnit-o, adecă nime din cei proşti şi mai din gios să nu mai cuteze nici
într-un chip a să mai vîrî să să numere în ceata maziliască.
Dară, tîmplîndu-se cinevaş(i) vreodănăoară a să trage spre mazilie, de neam de
boiar să fie, iară cei de neam prostu, prin acestu al nostru domnescu hrisov, cu tărie
poroncim, nicidecum că nu s(e) priimască.
 Poftim dară şi pe acei din urma noastră iubitori de Hristos domni care, cu mila lui
Dumnezău vor priimi scaonul acesta, aceştii ţărî, să păzască şi să întărească acestu al
nostru hrisov. Pentru această, cătră cinstiţi şi credincioşi boiari, facerii de bine şi
pornindu-le şi după dragoste cea stăpînească, să urmezi, avînd şi datorie ca nicidecum
hrisoavele ce să fac să nu le clintească sau să le strici, după cum şi noi am întărit ş-am
păzit hrisoavele aceloralanţi pristăviţi domni. Şi mai vîrtos fiind cătră cinste celor din
prejmă, dintre care să înfiinţezu, să păzescu şi să fericescu domniile, ştiind şi bine
cunoscînd lîngă alte şi aceasta, care stăpînilor să cade a ave, adecă dragoste către cei
supuşi, şi mai vîrtos cătră boiari iaste carte întărită şi temilie stăpînirii.
Pentru aclea dară, îndemnăm şi pi cei din urma noastră domni ca să păzască
această facere de bine, nescăzută şi nestrămutată, după cum am mai zis: vredniciia
stăpînilor, socotind de să cade domnilor să calce şi să strice aceasta.
Pentru care s-au făcut şi s-au întărit şi acestu al nostru domn eseu hrisov în anul
dintîi al domnii noastre.
Scrisu-s-au de Tănasie Măcărescul uricar.
B(T) A(*H)TO X 3CMB MApT.
Hw KWCTANAHN BW6BWAA <m.p.>.

Arh. Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev. Fond V, doc. nr. 46. Orig., hîrtie difolio, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 125-128, nr. 95 (orig.).
1
Rupt.

198 1734 (7242) martie 23, Iaşi

Catrina, fiica lui Ene băcan, vinde părintelui Gavril de la Buciumi, o vie părăginită cu
pomet din Dealul Hroncei de la Buciumi, cu 17 lei, bani buni.
t Adecă eu, Catrina, fata lui Ene băcanu, dat-am acestu adevărat zapis al meu
precum să s(e) ştie că, avînd eu nişti păragine de vii cu pomeţi la Buciumi, cu cît
cuprinde ograda în Dealul Hromcii, ce sînt în ţinutul leşului, care vii mi-au rămas de la
părinţii mei. Deci eu, de a me bun(ă)voie, am vîndut moliftei sal(e), părintelui Gavril de
la Buciumi, drept şeptlsprezeci lei, bani noi, loc de doo pogone de vii ca să fie volnic
părintel(e) a-1 lucra şi a-1 stăpîni, şi el, şi feciorii lui, şi nepoţi şi strănepoţii sfinţiei sale.
Şi pentru credinţa, me-m pus şi dlgetul.
Şi la această tocmal(ă) a noastră au fostu şi dumnealui vornicul Cîrste, şi
dumnealui vornicul Postolache şi alţii, carii sînt iscăliţi mai gios.
A-BT(O) X 3CÂ\B AlApTO'e) KT, TF MC.
1
t Catrina , fata lui Ene băcanu, me-am pus degitul şi nici fraţii mei sau rudili meii
să n-aib(ă) a întorci; şi i-am dat şi zapisăle viii sfinţii sale.
t Enachie Cosinenu (?) <m.p.>; t Cîfste postelnicul <m.p.>2; Postolache vornic
HCKAA <m.p.>; Andrei iz(baş), martur <m.p.>; t IcoavnKtoţ XV AavKro lyojievov,
HaptTipaq <m.p.>; f ISa>A/c£oţ tv Pncopm, <rtepyo xa avayâev <m.p.>2; t Eyo,
navayrioTn, atepyo t a «x>vo<tev <m.p.>3; Sienno1 Panait (?) <m.p.>; t şi eu, Fuste
biv bulbaş, m-am tîmplat1; t şi eu, Gligoraş Frundziu, mi-am pus degetul1.
 Inst de Ist „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie dupi orig.. hîrtie. douS sigilii inelare, neclare, şi
patru amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 235-236, nr. 292 (rez. gr. dezv. dupS orig., hîrtie difolio
(30,8 x 19,1 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 749).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
3
f Ioanikios egumenul Dancului, martor <m.p.>; t Idolţos al Iui Ghiorghi, de faţă la cele de mai sus
<m.p.>; f eu, Panaghioti, de faţă Ia cele de mai sus <m.p.>.

199 1734 (7242) aprilie 4

Nastasia, soţia răposatului Gavril Puiul fost bulucbaş, dă cumnatului ei Ion Puiul cizmar şi
soţiei acestuia, Sanda un pogon şi trei firte de vie la Buciumi, în Dealul Horoncii, potrivit diatei
soţului ei.
FFLH80HTE MTTTPWMVAHT <m.p.>.
CVMABCKYH
t Adică eu, Nastasiia, fămeia răposatului Gavril Puiul ce-au fost bulucbaş,
făcut-am adevărat şi înştiinţat zapisul meu la mîna dumisale cumnatului Ion Puiul
cizmarul şi a soţului său, Sandei, precum să se ştie că, avînd noi o vie la Buciumi, 2
pogoane şi 5 hirte, care am cumpărat-o împreună cu soţul mieu de la Vasile Dracea baş
bulucbaş, care vie iaste îh dealul Horoncii, întri viile lui Istrati băcan şi întri viile
preotesei Prescorniţei. Şi tîmplîndu-să moarte soţului mieu şi neavînd noi feciori au lăsat
cu limbă de moarte şi cu diiată un pogon de vie să fie al mieu cu casa şi cu livezile, iar
un pogon şi trei hirte de vie să fie a frăţîne-său, a cumnatului Ion. Deci, fiind aceste vii
tot într-un hat şi într-o ogradă şi zapisele c61e v£chi rămîmînd la mine, am dat la mîna
cumnatului Ion acest[e] zapis al meu ca să aibă a-şi stăpîni via partea lui ce i-au dat soţul
mieu şi de mine să-i fie dată şi să-i fie dreaptă ocină şi moşie în v£ci, neclătită şi
neruşiită lui şi soţului său şi fiilor săi.
Şi acesta zapis l-am făcut denaintea sfinţiei sale părintelui nostru chir Antonii
mitropolitul ţării şi denaintea altor părinţi şi oameni buni, carii s-au iscălitu mai gios.
Şi eu încă pentru credinţă mi-am pus degetul.
B(TO A(4)T(O) X 3CA\B ANP(HATE) A-
Nastasia, fămeia răposatului Gavril bulibaş1.
Ierei Theodor HCKAA, duhovnic <m.p.>..
Diiacon Dimitrie pis(arul) Mitropol(iei) am scris cu zisa Nastasiei.
Inst de Ist „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, o amprentă digitală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamut I, p. 236, nr. 293 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (32 x
20,4 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 608).
1
Amprentă digitală.

200 1734 (7242) mal 1

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod dă bisericii Sf. Dimitrie din Iaşi cîte două ocă
de untdelemn pe lună din vama mare din Iaşi pentru ars în candelele de la icoane.

f Tur KOCTANAHN HMKOAAG BO6BOA<*, EEAETIO MHAOCTYIO, ROCNOAIPI» 3€MAH

Facem ştire cu această carte a domniii mele, penru o sfîntă biserică de
aici din Iaşi, unde este hramul Sfîntului mucenic Dimitrie. Iată că domnie mea m-am
milostivit şi dintru a noastră osăbită milă o am miluit ca să i să dei pre lună cîte doă ocă
untdelemn, din vama noastră cea mare, ca să fie pentru candile de ars înainte sfintelor
icoane. Pentru care, dumneavoastră vameşi, să daţi acest untdelemn la această sfîntă
biserică pe tot anul nelipsit.
Deci, şi în urma noastră, pre carii va milui Domnul Dumnezău a fi domn
stăpînitor pămîntului Moldovii, pohtim cu dragoste dumnezăiască, ca să aibă a milui şi a
întări, pentru a sa vecinică pomenire.
Aceasta am dat şi am întărit.
IlepBAro rocnoACTBA, A6T0 ^scmb MAH X
Aşijdire şi de la măria sa Grigore vodă întărire întocmai precum scrie acesta.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom., nr. 237, f. 461v.-462r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 511 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 250, nr.
1474 (copia din 1743).

201 1734 (7242) mal 2, Iaşi

Ştefan din Miroslava şi fiii săi, Ion şi Toader, vînd Măriei jumătate de pogon de vie
părăginită cu pomet la Miroslava, drept 10 lei, bani gata.
t Adecă eu, Ştefan din Miroslava, ginerele lui Dămiian şi a Mării den Miroslava,
făcut-am zapisul mieu înpreună cu ficiorii miei, anume Ion şi Toader, la mîiia dumisale
Marii, fata lui Neculai Turcul, precum de a[l] nostră bunăvoie, de nime sîliţi, nice
asupriţi, i-am vîndut o giumătate de pogon de vie păragină1 cu pomeţi cu tot, ce sîiit şi
den deal şi den vale, drept 10 lei, bani gata, care vie iaste la Miroslava, pe locul
mănăstirii Gălăţii şi alăture cu altă parte de vie a me, parte den gios, ce iaste pe lîngă vie
lui Gligoraşco stegariul den Curte de la drăgani, care vie mi-au fostu şi mie dată dzestre
de socrii miei cei de mai sus numiţi, Dămiian şi Mărie, cîhd am luat pe fata loru Gafiţa.
Deci să-i fie dreaptă ocină şi moşie în veci tot locul, cu tot venitul.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat mulţi oameni de credinţă din Miroslava care,
pentru mai mare credinţa, cu toţii ne-am pus degetul.
ăţătura vîndzătorilor, să s(e) ştie.

TF M C , A(4I)T(O) X 3CA\B AIAH 7f.

t Ştefan am vîndut ; Ion sîn Ştefan am vîndut2; Toader sîn Ştefan am vîndut2.
2

t Gligoraşco stegariul în Curte şi răzeş sintu marturu2; t Ştefan Turcul săiman în

Curte şi răzeş, martur2; t Bogdan din Miroslava vier la v(e)l post(elnic), martur2; t
Dumitraşco din Miroslava săiman hăt(mănesc), marturu2; t Ion din Gura Căcăinii,
mărgineanu, marturu2; t Istrate blănariul, marturu2; t Antohi de pe iazu, marturu2; t
Vasîle Luleţiul stegariu la al doile steag hăt(mănesc) şi răzeş, martur2.
t Gligoraşco diiacul am scris zapisul şi-s martur.
<Pe recto-ul filei a doua, primele două rînduri dintr-un alt zapis, scrise şi tăiate de
aceeaşi mînă>.
Arfa. St Iaşi, Documente, CCCXIX/21. Orig., hîrtie difolio (32 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
11 amprente digitale.
1
Scris de aceeaşi mînă deasupra cuvîntului „lucrată", care a fost tăiat cu o linie.
2
Amprentă digitală.
 Mărturia vornicilor dc poartă privitoare la nişte dugheni de pe Uliţa Băibărăcarilor pentru
care au avut pricină la domnie Cîrstea şi sora sa. Floare, fiii preotului armean Iacob.

t Precum ne-au orînduit sfinţie sa, părintel(e) mitropolitul Antonie, înpreun(ă) cu

dumnalui Costantin Costachi vel log(o)fet, din poronca mării sal(e) g(ospo)d(ar), pre
noi, vornicii de po(a)rtă, ca să mergem la nişte dughene armeneşti, pe Uliţa
Băibărăcarilor, car(e) dughen(e) au fost a popii lui Iacob armenesc, pentru că, fiind
multă pricin(ă) şi gîlceav(ă) între ficiorii popii lui Iacob, anume Cîrste şi cu soru-sa,
Flore; şi logodindu popa Iacob pe hiică-sa, Flore, pe fata ce mai mic(ă), după ficiorul
Savii diiaconului, anum(e) Marcu, datu-i-au fetii sal(e), Florii, la logodnă, o dughean(ă)
cu loc cu tot, cît cuprinde denapoie dughenii, pe parte dughenii, cu diiat(ă). Iar Cîrstii,
ficiorul său, i-au dat casa, iar cu tot locul cît cuprinde din dosul casii, car(e) este tot
într-un păret(e) cu dugheana surori-sa, Florii, iar cu diiat(ă).
Şi trimiţindu-n(e) pe noi ca s(ă) luăm sama de amănuntul, pe poronca ce scrie mai
sus, şi mărgînd noi acolo la acel(e) dughen(e), am chemat neguţitor(i) şi înpregiuraş(i),
anum(e): pe preutul Neculai armenesc, şi pe popa Zaharie tij. şi pe Caracas arman, ş(i)
pe T o m a băibărăcar, şi Cîrste sin lui Ivan, şi Cîrste arcari, starostil(e) Ladif. Şi
mărturisind ei, cu toţii, înnainte(a) no(a)stră, şi dzicînd dreptu precum scrie mai sus, şi
vădzind ş(i) noi aceşti martur(i) car(e) mai sus pomenim, aşe am lăsat şi noi. Şi am lăsat
după cum au mărturisit cu sufletel(e) lor. Iar pentr-un părete [de 1 ] ce s-au fost stricat din
pricina ploi, şi la tocmitul păretelui nu l-au pus pe unde au fost cel vechi, şi l-au pus mai
mult de doî palme în cămara Cîrstii şi cu-n stînjin de lungu, deci noi, înpreun(ă) cu toţ(i)
car(e) mai sus scriu, aşe am socotit: să mute ace bucăţe de păret(e) iar unde au fost întîiu,
acolo să s(e) puie, pe locul cel vechi.
Şi vădzind noi atîţe neguţitor(i) şi preuţ(i) împreun(ă) cu noi, am pus şi o
P<i> 2 atră, precum s-au socotit cu dreptul, unde desparte locul Cîrstii şi a surori-sa.
Florii, din dosul dughenilor.
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii g(ospo)d, ca s(ă) fie de credinţe.
L(ea)t 7242 <1734> mai [25 1 ] 15.
Vornicii glotnii.
Arh. St. Iaşi, Documente, D C C C L X X / 1 . Orig., hîrtie difolio (29,5 x 2 0 , 8 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu rotund al Porţii domneşti (3 cm. diam.), avînd între braţele unei cruci inscripţia: ,,P(e)cd(lea)
P(o)rţ(ii)", iar dedesubt, cu cifre arabe,'anul: 1718.

1
Tăiat.
2
Omis.

203 1734 (7242) mai 21, Iaşi

Despa şi fiul ei, Costandin, vînd Zamfirei şi fiului său Iordachi o casă de lîngă M-rea Sf.
Sava din Iaşi, cu 20 de lei.

f Adec(ă) eu, Despa, înpreun(ă) cu ficiorul meu, Costandin, scriem şi mărturisim

cu acestu adevăratu zapis al nostru precum noi, de nim(e) sîliţi, nici asupriţi, c6 di a
noastră bunăvoie, avînd noi o cas(ă) dinainte Sfinţii Savii, scoţînd noi casa vîndzătoare
si n e î n c ă p î n d alţii streini ca să o cumpere, avînd noi o fată din trupul meu, anume
Zanhira, cu-n fii al său, a n u m e Iordachi, am vîndut [casa] dum(i)lorsale această casă,
dreptu doădzăci di lei. Şi ne-au făcut plată diplin în mînule noastre şi dumneei Zanfira
înpreun(ă) cu fiiul său Iordachi ca s(ă) o stăpînească în veci dumnalor şi cuconii
dumilorsale; şi casa o am dat cu mas(ă), cu laviţ(ă), cu patu. Iar carii s-ari scula cu
gîlceavă, ori eu ori ficioriul meu Costandin ori dintr-alţîi, şi i-eri faci vrun supăr fetii
meii Zanfirii, fiiului său Iordachi, unul ca acela să fîid di mari certare şi di gloabă ori la
ce giudecată ar fi, prentru 1 căci fiind şi eu o babă slab(ă) m-am bucurat ca s(ă) trăiescu
şi eu ca o babă cu fiica mea pînă mi-ari scurta Dumnădzău viiaţa.
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi oamini buni şi mahalagii, carili mai gios
ş-au pus degitile şi s-au iscălit.
Şi ne-m pus şi noi dtSgitil(e) ca s(ă) hi£ di credinţă.
Şi eu, C<3rchdz diiacul de divan, am scris zapisul cu voia lor.
Şi s-au dat şi zapisil(e) cel(e) vechi. Şi bezmăn să de di loc cît(e) un leu la Sfeti
Sava.
TI IFLC, RT(-B)T(O) JŢ3CRT\B MAU KD.

t Despa, fata lui Cos[s]tandin ; t Costandin, ficior Despii.

2

t Costandin călugăr, martor 2 ; t Vasîlachii călugăr, martor 2 ; t Enachi Bolşiu s(î)nă

Tofanii, martor 2 .
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1)
Zapis de la Despa pentru casa ce-au vîndut fiică-sa Zamfirei; 2) 7244 <1736> maiu 21.
Zapisul Despei şi a fiiului ei Costandin pren care vinde casa de lîngă Sfîntul Savva fiicei
sale Zamfira şi fiiului Iordachi; <două scurte însemnări armeneşti>.
Arh. St. laşi. D o c u m e n t e , CDVII/24. Orig., hîrtie difolio ( 3 4 x 22,5 cm.), rupt la îndoituri, lipit,
cerneală neagră, cinci amprente digitale.

' A ş a în orig.
2
Amprentă digitală.

204 1734 (7242) mai 30

Costandin Nicolac <Mavrocordat> voievod scuteşte de bir pe toţi preoţii şi diaconii din
Ţara Moldovei.

t HW IîocTdNAHN NEKOAAE BOCSOAH, E(O)>KYK> M(H)A(©)CT'IK>, r(o)cn(o)Aap'h

3eMrtn AVortAdHCKOH. De vreme ce ceata ce de cinste a preuţii ca un lucru ce iaste
hărăzit şi plăcut lui Dumnedzău şi prin rostul împăratului şi prorocului să cinsteşte
dzicînd: „mult am cinstit pri cei ce iubeşti tu, Doamne, pentru că după adivăr aceste sint
cei ce să apropie de lumina cea neapropiiată", adecă preuţii lui Dumnedzău, care celi
mai de taină sfinte învrednicindu-se a întră şi sfintele c£li fără de sînge a jîrtvi. Şi mai
vîrtos nărodul creştinescu, prin sfintele lor rugi cătră Mîntuitoriul nostru alcătuiăscu şi în
toate zilele necontenit pri cel mult milostiv Dumnedzău cătră iertare greşalilor noastre
a-1 îmblîndzi sint rugători şi mijlocitori.
Ce dară, pe unii cărei s-au învrednicit aceştii slujbe cum să nu să'cadză după
dreptate, ca pe nişte sluj(i)tori ai lui H(risto)s iubiţ(i) şi tainilor sfintelor noastre biserici
posluşneci, cu tot feliul de cinste, cu daruri şi faceri de bine să-i ocrotim şi să-i odihnim.
Şi, în tot chipul, să purtăm grija pentru a lor bunăstare, pentru ca, fiind apăraţ(i) decît
toate lumeştile împrejmuiri, să să afle întru nesupărare, cu totul să s(e) apropie lîngă viul
Dumnedzău şi să slujască cu fierbinte şi sirguitoriu d(u)h, rugîndu-se pentru pace şi
sufleteasca mîntuire a tuturor pravoslavnicilor creştini şi pentru pace a toată lumea.
Ce dară, şi domnia mea, de vreme ce cu mila lui Dumnedzău şi sorţul oblăduirei
pravoslavnecii ţării acâştie, am luat socotind toate aceste, după cum însuş(i) Dumnedzău
au povăţuit cu sfînt darul său, pentru ceata preoţască carele să află şi să va afla în toată
de Dumnedzău ferită ţ(a)ra aceasta şi pentru cîtă cinste şi evlavie are întru sine covîrşind
cu darul său, (căci ai lui Dumnedzău slujitori sint)1. Am socotit chemînd cătră ajutorai
mina cea dintru înălţime ca, cu ajutorinţe şi obştească facere de bine, să-i miluiescu de
supt greul dăjdilor scoţindu-i, pentru că lucru necuvios iaste şi mai vîrtos nedrept cinul
preuţescu să fie supus dăjdilor şi supăr de mîna mirenilor, cerşindu-le dăjdi pe an, cărora
mai mult după dreptate să cade de la noi să ia, după cum şi Sfînta Scriptură zice, iară nu
să şi de.
Aceasta dar, ca un lucru plăcut lui Dumnedzău şi iubit, (pentru că cinste ce să face
cătră cei de Dumnedzău iubiţ(i) cătră însuş(i) stăpînul să socoteşti)1, aceste cu dreptate
aflînd şi răposatul purure întru pomenire părintele domnii măle, Io Nicolaie Alexandru
voievod, cinul preuţescu cu hrisov de dajde i-au fost iertat.
Care această socoteală, îndată ce-am descoperit-o, atît a sfinţii sale, părintelui
mitropolitului nostru precinstit duhovnicescu părinte, cît şi de Dumnedzău iubitorilor
epis(co)pi şi tuturor cinstiţilor şi credincioşilor boierilor domnii m£le, nu numai că au
lăudat acest lucru plăcut lui Dumnedzău şi toţi bucurîndu-se, ce încăşi şi după cum să
cade, ca cu un glas au mulţămit, cunoscînd lucru cu cale ca preoţii şi slujitorii lui
Dumnedzău de supt jugul dăjdilor visterii să să mîntuiască.
Pentru ac6ea dară, pre acest al nostru domnescu hrisov aşedzind, hotărîm ca de
acum înainte ceata bisericească din toată Ţara Moldovlahii care da de doao ori într-un an
dajde la vistierie, să fie de tot nesupărată, atîta preoţii, cît şi ierodiiaconii, nicidecum să
nu să bîntuiască cerşindu-le dajde, ce să fie slobodzi de bir, în v6ci, ca să poată ruga pr6
Dumnedzău cel mult milostiv şi să slujască cu osîrdie prea bine cunoscînd şi aceasta,
căci această milă şi cătră dînşii facere de bine îi are îndatoriţ(i) a să ruga totdeauna şi
necontenit pentru această de Dumnedzău păzită ţară, pentru noi şi pentru toţi boiarii şi
nărodul acesta.
Pentru aceea dară, am cugetat aceasta ca, după cum noi di ce mai sus numită dajde
pe dînşii i-am iertat, aşea şi ei cătră Dumnedzău mai cu căldură rugîndu-se iertare
greşelelor noastre de la mila împăratului cerescu să ceară, răsplătind facerii de bine.
Voim dară şi noi cu cinste şi fără de prihană să petreacă pildă, făcîndu-se
celoralalţi întru bune fapte, fără de preget, şi sirguitori să fie cătră săvîrşire tuturor
bisericeştilor slujbe, nestrămutîndu-se din oraş în oraş şi asta în locuri făr(ă) de biserici,
ce să fie îndestulaţ(i) pe la lăcaşele şi oraşele lor, îndereptînd cuvîntul adivărului.
încăş(i) poroncim domniia mea şi aceasta ca nu fieşte cum să să hirotonească preuţii, ce
cînd s-ar căde şi ar trebui, atunce să să hirotonească, însă după poronca Sfinţii Pravile
bisericeşti socotind ca să fie vrednici întru viiaţe cinstită, fără defăimare, să ştie carte, să
fie slujiţ(i) şi pedepsiţ(i) întru bună petrecere, (pentru că curaţ(i) trebuie cei ce să apropie
di cel precurat)1. Şi aceasta purtare să o aibă presfinţitul mitropolit, carele după vreme să
va întîmpla a fi împreună cu iubitorii de Dumnedzău episcopii ţinuturilor, care în tot
chipul să să nevoiască, socotind că ochiul lui Dumnedzău cel neadormit ia aminte şi
toate celi ascunse le vede. Şi aşe după cum mai sus am dzis, cînd să va căde să preuţască
 pri cei vredneci, însă nu hatîr sau cu alt fel de pricini, după graiul dumnedzăiescu ce zice
la Sf(î)nta Evanghelie: „nu daţ(i) sf(î)nta cîinilor, nici vărsaţi mărgăritariul vostru înainte
porcilor, ce, deşertînd mirul cel sfînt în vase curate, ca o bună mireazmă să-i aducă cătră
viul Dumnedzău, adecă curaţ(i), fără de prihană şi cu tot feliul de fapte bune
împodobiţ(i)4\ ca, priimind Dumnedzău sfintele lor slujbe, să trimiţă din lăcaşul lui cel
sf(î)nt întru oraşul acesta şi întru toată ţara şi tuturor boiarilor şi supuşilor pace şi tot
binele desăvîrşit şi cei mai mare ai bisericii ...2 La toate aceste aşea să urmedzi.
Ştii ...2 ara că la dziua înfricoşatului judeţ, de vor face într-alt chip, vor da samă
înaintea nefăţarnecului giudecătoriu şi stăpînului nostru a precuratului arhiereu.
Ce dară, pentru acest lucru plăcut lui Dumnedzău, poftim domniia mea şi pre
domnii cărei în urma noastră or vini în scaunul ţării ac£ştie, precum şi noi hrisoavele
care am găsit făcute di cei mai denainte pravoslavnici domni le-am înnoit şi nestrămutat
le-am păzit, aşea şi domniia lor, găsind acest hrisov al nostru de această milă a cinului
preuţescu, îndemnăm şi poftim ca toate cîte să cuprind într-însul să le întărească şi să le
adeveredză, neîngăduind nici într-un chip a să strica şi a să părăsi m(i)la aceasta, ce mai
vîrtos cu cuget plăcut lui Dumnedzău să să silească la această facere de bine cătră preoţi
să rămîie, în v6ci, neclătită şi nestrămutată, şi să nu să calce acest lucru plăcut lui
Dumnedzău.
Ce dară, după cum s-au dzis întărind aceste neîndoit, în v6ci, vor ave preblînd pre
stăpînul H(riso)s şi pe ai lui posluşneci fîierbinţi mijlocitori, şi cătră dînsul rugătoriu, şi
stăpînire lor va fi pacinică şi neclătită. Iară de vor urma într-alt chip, (care Dumnedzău
să-i ferească, să nu se întîmple)1, şi iarăş(i) de iznoav(ă) pe preuţ(i) supt sarcina birului îi
vor supune şi necăjindu-i le vor cere dajde, atunce suspinînd vor striga cătră stăpînul şi
ascultîndu-i pe dînşii, să va mîhni, (că ai lui slujitori sint)1. Şi cine va suferi pentru că
înfricoşat lucru iaste a întră cineva în mîna Domnului, precum dzice Presf(î)ntul Pavel
apostol di cei ce să atingu de Dumnedzău.
Pentru aclea, iarăş(i) poftim şi rugăm cu dragoste dumnedzăiască şi creştinească
ca nime dintru cei din urma noastră domni să nu să abată a strămuta aceste care noi cu
mila lui Dumnedzău bine le-am orînduit, pentru care s-au făcut şi s-au întărit acest al
nostru domnescu hrisov, în anul al doile al domniei noastre.
Scris-am eu, Tănasie Măcărescul uricar, la v(ă)let gSCÂîi M(*fe)cGfc)ITA MAY A"
A(*0NH.
HW KWCTANAHN BWCBWAA <m.p.>.
<Jos, în colţul din dreapta>: KWCTANAHN A©R(O)4>(E)T RPOHHTEANOMTF.
t Neculai a popii lui Gligoraş dv(ornic 7) 30 dwc (7).
<Pe verso, scris de mîini diferite, în aceeaşi vreme>: 1) Costandin Neculai
voievodă. 7242 <1734> mai 30; 2) Hrisov ca să nu de preuţii dajde Ia Vist(ie)rie
g(ospo)d.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXII/31. Orig., hîrtie (66 x 48,3 cm.), rupt la îndoituri, filigran, cerneală
neagră (invocaţia şi intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,2 x 2 cm.), aplicat în
cerneală roşie, cu stema unită în scutul timbrat de coroană, pe margini, în patni colţuri, slovele chirilice: Tu?
K. N. B., iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1733.
1
Paranteze în orig.
2
Rupt.
 Carte de apărat dată de Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod lui Ioan ţigan, lăcătuş
domnesc venit din Ţara Românească.

ţ IW K0CT4NAHN NMKOAA6 B06B0A(A), E(O)*:YK> M(H)A(O)CTYK>, ROCFLOAAPT

3EMAM MOAAABCKOM . Dat-am carte domniii mele lui Ivan ţigan, lăcătuş gospod de aici
din Iaşi, să fie volnic cu carte domniii mele să aibă a să apăra despre toţi giuzii
g(o)sp(o)d, şi despre giuzii de toiag, şi despre boieri şi despre călugări, nime întru nimic
să nu-1 supere, pentru căci jălui domniii mele cum că el este ţigan strein, din Ţara
Românească.
Pentru aceea, domnia mea l-am luat să fie pentru treaba lucrului domnesc, fiind
ţigan strein. Pentru aceea i-am dat domnia mea această carte a domniii mele, ca să să
apere despre toţi şi toţi să să ferească de dînsul şi să-i dea bună pace, nime întru nimic să
nu-1 supere, nici să să atingă de dînsul, nici să-i facă nimeri vreo supărare păste această
carte domniii mele; unii ca acie vor fi de mare certare de la domnia mea. Iar cine ar avea
a răspunde, să vie de faţă Ia Divan şi nime să nu cuteze a sta înpotrivă peste carte
domniii mele.
7242 <1734> iunie 15.
Bibi. Acad. Rom - Bucureşti, Ms. rom., nr. 237, f. 427v.-428 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 507 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 169-170,
nr. 1387 (copia din 1743).

206 1734 (7242) iunie 16

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod îi înştiinţează pe negustorii armeni veniţi din
Ţara Leşească pentru a face comerţ de vite în Moldova că li se va respecta obieciul şi nu vor da în
acest an nici cuniţa.

t HW KOCTANAMN NEKTFAAE BOCBOAA, EOK'IJO MHAOCTI'IO, ROCNOAAPI* 3GMAH

MOAAABCKOH. Scriem domnia mea la toţi neguţitorii armeni den Ţeara Leşască, cărei
faceţi alişveriş cu boi de negoţ aici, în Ţeara Moldovii. Facem ştire tuturor, daca veţi
vedea carte domnii mele, să căutaţi fieştecare să vă apucaţi de alişverişul vostru, să
cumpăraţi boi şi orice fel de bucate, făr(ă) de nici o îndoire, că să ştiţi toţi că altă
supărare afară de tocmeala voastră nu veţi avea. Ci, după cum vă scriu testamenturile,
aşa vom urma şi veţi avea pace şi linişte, de cătră nime nici o supărare nu veţi avea,
nime din tocmeală nu v-a scoate şi nici cu-n fel de nedreptate, de acum, nu veţi fi călcaţi
şi, îii scurt, Ia toate vom lăsa în tocmeala şi obiceiul vostru: altă grijă de nimic să n-aveţi,
nici să vă îndoiţi că veţi avea neguţitorie pacinică şi după obiceiul şi pofta voastră. Nici
cuniţa pîn(ă) la anul nu vor da.
Aceasta facem ştire.
7242 <1734> iunie 16.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom., nr. 237, f. 361v., nr. 13. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul tns. rom., I, p. 502 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 271-272, nr. 486 (rez.);
Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 13-14, nr. 1280 (copia din 1743).
 Catrina Merişanca şi fiul său, Şerban postelnic, vînd lui Gavril Puiul cizmar o pivniţă <din
Iaşi>.
Velet 7242 <1734> iulie.
Zapisul Catrinei Merişanca cu fiiul său, Şerban pos(telnic), cu care au vîndut
pivniţa lui Gavril Puiul cizmar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 295r. Copie în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.
Arh. St. laşi. Ms. nr. 1855, f. 97 r. (rez. avînd numai văleatul, în „Catastih de toate moşiile dumisale
Toader Paladi vel vist(iemic)" din 1745 (7254) sept. 1).
EDIŢII: A. Băleanu. Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 148, nr. XXXIV (rez. din 1745
sept. 1).

208 1734 (7242) iulie 17, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de unele dări doi pescari, doi vizitii,
patru plugari şi patru argaţi ai Mitropoliei Moldovei din Iaşi.
T Tw KOCTANAHN NHKOAA€ B(O€)BOAA, E(o)acGeio) M(H)A(OC)T(YK>),
ro(c)n(o)AU)pi» 3GA\AH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această cartl a domnii mile
tuturor cui să cade a şti pentru 12 liudi fără bani în Vistierie ce-ş(i) va afla cinstit al
nostru părinte sufl(e)tescu, sfinţiia sa chir Antonie mitropolitul, însă 2 păscari, şi 2
văzitii, şi 4 plugari şi 4 argaţi de slujba sfintei Mitropolii, iată că domniia mea i-am iertat
pre aceşti oameni de civerturi şi de toate dările şi angăriile oricîte vor fi pre altă ţară,
nimărui nimică să nu dea, numai cînd s-a întîmpla să iasă hîrtii atunce să de de om
numai cîte 1 ughi, iar mai mult să nu dea.
Şi să aibă pace de cai de olac, de podvozi, de clăci g(ospo)d, de coas(ă) şi de
seceri şi de alte beilicuri, de toate, nime nici cu-n fel de angării să nu-i smintească dintru
slujba sfinţii sale părintelui, pentru că am socotit domniia mea că să cade să aibă sfînta
Mitropolie aceşti oameni de slujbă, numindu-să sf(î)nta Mitropolie maica a toate
bisericile din ţara aceasta.
însă şi dumnevoastră boieri şi voi, slujitori şi alţi zapcii, ori cu ce slujbe sau
beilicuri veţi îmbla, dacă veţi vide cartl domnii mile, toţi să vă feriţi de aceşti oameni,
întru nemică să nu-i învăluiţi, nici trăsură pentru alţii să nu le faceţi, că cine s-ar ispiti a
le face oricît de puţin val piste carte domnii mele unii ca acie vor fi de mare certar(e) de
la domniia me. Aceasta scriem.
tf Mc, AOK)T(O) X3CMB IOA'I'6 S L

Hw KWCTANAHN BW6BWA4 <m.p.>.

N P O I ( H ) T ? " AOR(o)4>(e)T.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCIV/51. Orig., hîrtie difolio (34,7
x 22,6 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,2 x 2 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd
în scutul timbrat de coroană capul de bour şi acvila, iar pe laturi slovele: Yw K. N. b. (partea de jos .
neclară).
Arii. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 405/467, nr. 1 (copie în Condica Mitropoliei Moldovei, de
Theodor Gaşpardiac de divan, din 1816 sept 20).
 Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod dăruieşte Mitropoliei Moldovei două sălaşe de
ţigani.
t HW KOCTANAHN NHKOAAC S0€B0AA, E(O)ÎKYIO MHAOCTYK», ROCNOA^PT 36MAH
MOAAABCKOH. Iată domniia mea, binevrînd cu a noastră bunăvrdre şi, din osăbită mila
noastră milostivindu-mă, am miluit pre sf(î)nta Mitropolie cu doaoă sălaşe dc ţigani, din
ţiganii domneşti de la ceata giudelui, anume Sandul din Botoşani, cu fămeia lui...' şi
cu toţi ficiorii lor, şi Nicolai zlătar, cu fămeia lui1 şi cu toţi copii lor, ca să fie sfinţii
Mitropolii drepţi robi ţigani, cu ţigancele lor, şi cu toţi ficiorii lor, şi cu tot neamurile lor
ce să va mai naşte dintru dînşii. Şi să-i fie sfinţii Mitropolii uric pe ţiganii aceşte
stătătoriu în veci.
Aşijderea şi după a noastră viiaţă şi domnie, pre cine va milui Domnul
Dumnedzău a fi domnu stăpînitoriu pămîntului Moldovei, ori din fii noştri sau dintr-alt
neam strein, poftim pre acei milostivi domni ca să nu surpe danie şi miluirea noastră,
cum nici noi n-am stricat daniile şi miluirile altor răposaţi domni, ce mai vîrtos ca să
aibă a da şi a milui şi a întări, pentru ca să-i rămîie vecinică pomenire.
Aceasta facem şt(i)re.
Oy Mc, B(T») A 6 T 0 X 3CMB M(*FE)C(A)UA »AY6 "K A(^)«H.
Hw KWCTAMAHN BWGBWAA <m.p.>.
Arh. St. Bucuşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documentc istorice, CLXXXI/140. Orig., hîrtie difolio
(35,8 x 29,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,2 x 2 cm.), aplicat în
cerneală roşie, avînd în scutul timbrat de coroană capul de bour şi acvila, iar pe laturi slovele: YW K. N. b.
(restul, neclar).
1
Loc liber în orig.

210 1734 (7242) Iulie 27, Iaşi

Mărturia lui Adam Costanda că a vîndut lui Costandin <negustoi> un loc de dugheană în
Tîrgul de Jos pentru care i-a mai făcut un zapis.
Adică eu, Adam Costanda, făcut-am adivărat zapis al mieu la mîna dumisale lui
Costandin precum să să ştie că i-am fost vîndut eu un loc de dugheană, şi mai mult i
l-am dăruit, aice, în Tîrgul de Gios, precum mai pre largu scrie zapisul cel dinţii, căci eu
mult bine şi căutare am văzut despre Costandin la greul mieu ce eram eu.
Ce acum, de iznoavă, am mai făcut şi acestu zapis al doile ca să-i fie dreaptă
moşie, lui, şi fimei sale şi copiilor săi, în veci, pe zapisul mieu cel dintîi şi zapisă vechi şi
carte domnească ce i s-au dat la mîna lui Costandin ca să-ş(i) stăpînească moşie cu pace
despre nime nici o supărare să nu mai aibă. Iară cine ar vre să să amestice să-i facă vro
gîlceavă, cu mine să-ş(i) întrebe, căci moşie ce-am vîndut eu am fostu dreaptă a me.
Şi acestu zapis s-au făcut denainte a mulţi oameni buni, carii mai gios or iscăli.
Şi eu, pentru credinţa, am iscălit ca să le fie de bună credinţă.
tf Mc, AER(o) 7242 <1734> IOAIE 27.
Adam sin Costanda adiverez.
Vasilie Costanda HCKAA.
Alta. St. Iaşi, Documente, CCCLX/4, p. 84-85 (126-127). Copie în Condica Mitropoliei Moldovei,
scrisă de Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20.
 Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod confirmă lui Şerban postelnic o hotarnică.

Velet 7242 <1734> av(gust) 10.

Ispisoc de la măria sa Costantin Nicolai vodă de întăritură lui Şerban pos(telnic)
pe hotărniciia mai sus însămnată'.
Arh. St. Bucureşti. Ms. nr. 628, f. 295v. Rez. în Condica Asachi 1, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.
1
Vezi doc. precedent din condică, cu data: 7243 (1734) decembrie 8 (nr. 223 din acest volum).

212 1734 (7242) august 22

Şerban postelnic vinde lui Gavril Puiu cizmar o pivniţă de piatră şi două locuri de dugheni
în mahalaua Cizmăriei din Iaşi.

Velet 7242 <1734> av(gu)st 22.

Un zapis de la Şerban post(elnicul), ficiorul lui Ioniţ(ă) căpit(an), nepot lui Ilie
Stamate păh(arnic), strănepot lui Stămatie post(elnic), precum au vîndut o pivniţă de
piatră şi cu 2 locuri de dugheni care iaste în Ciznaărie, care s-au şi hotărît cu vornici de
poartă.
Au vîndut-o lui Gavril Puiul cizmar drept 150 lei şi i-au făcut plată deplin.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 295v. Rez. în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.

213 <1734 septembrie 1 -1735 august 31> (7243)

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte <lui Toader Palade mare visdernio
stăpînirea asupra unui loc din Iaşi, împresurat de călugării de la M-rea Ocnei.

Un ispisoc iarăşi de la măriia sa Costandin v(oie)vod din leat 7243, scriind că

fiind împresurat acest loc de cătră călugării de Ocnă necăutîndu-să de multă vreme de
neamul lui Stamate postelnicul, ce au rînduit pre Toader Stîrcea, i Mihalachi Pătrău, i
Gavril Pilat vornicii de poartă şi pre Dumitraşco Mustea diiacul de cămară, de au mărsu
acolo, la mahala, şi cu oameni bătrîni, mahalagii, au ales acest loc a pivniţii şi a
dughenilor şi l-au măsurat şi au aflat în fruntea locului la uliţă, despre pod, din locul
Dancului pără în locul mănăstirii Ocnei 11 paşi, şi pasul de 6 palme, şi s-au pus piatre la
pod, la uliţă; şi din dosul dughenilor, la mijloc, 10 paşi şi 4 palme, şi la fund, despre casa
lui Năstasă s-au aflat 17 paşi, cu un pas ce s-au aflat că i-au cuprins Năstasă vornicul în
ograda lui.
Şi s-au şi întărit pe acea hotăritură să stăpînească locul.
Arh. St Iaşi, Manuscrise, nr. 1855, f. 96 v. Rez. dezv, din „Catastih de toate moşiile dumisale Toader
Palade vel vistiernic..." din 7254 (1745) septembrie 1, scris de Vasile Buhăiescul fost mare pitar.
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 148, nr. XXXIII (acelaşi rez.,
cu data: „7242 (1735)").
 Safta Andonas, şi nepoţii ei, Neculai şi Lupul, vînd lui Gheorghe şi soţiei sale Nastasia o
casă din Tîrgul Făinii, cu 42 de lei, bani vechi.
ţ Eu, Safta Andonas, sor Ilincăi, şi copii Uincăi, anume Neculai şi Lupul,
făcut-am zapisul nostru la mîna lui Gorghi şi soţului dumisale Nastasie precum i-am
vîndut casa soru-me Ilincăi din Tîrgul Făinii, din gios de casa lui Hilip, cu loc tot cu cît
ţine gardul înpregiur, de nime silit(ă), ce de voi noastră, precum au lăsat Ilinca cu limbă
de morte casa să o vîndzu cu giumătate să o grijască iar cea giumătate să fie a copiilor,
precum ştie şi duhovnicul ei, car(e) s-au mărturisit la morte ei. Şi eu, Safta, rădicîndu-se
copii şi făcîhd gîlceavă lui Gorghie, eu să-i certu să de pace; şi care e-a vîndut dreptu
patruzeci şi doi lei, bani vechi.
Şi acestu zapis cîndu s-au făcut s-au tîmplat şi oameni buni, cari mai gios ş-au pus
şi degetele.
Let 7243.
Şi eu, Mihalachi Ciuca, m-am tîmplat căndu s-au vîndut casa soţul Ilincăi,
martur1; Ioniţă curarar, martur1; Hristodor, martur1; şi eu, Toader şoltuzul, martur1; şi eu,
preotul Toader ot Sf(en)ti Dumitru, ce-am fostu duhovnic Ilincăi, martur.
S-au trecut deplin la condică.
După „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 126, nr. XXI. Text după orig., patru amprente digitale, din
Arhiva T. T. Burada.
Arh. SL Iaşi, Documente, CDXI/172, f. 16 v. /405 v., nr. 13 (rez. într-o „catagrafie ... de documente
de la mijlocul sec. XIX a spătarului Enachi Negru ţi").

' Se indică locul amprentei digitale.

215 1734 (7243) septembrie 10, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod acordă unele scutiri M-rii Trei Ierarhi din Iaşi
pentru călugării de la Sfîntul Mormânt..

ţ Yw KOCTANAHN NMKOAAG B06B0AA, EOMCHIO M(H)A(O)CTTIO, R(O)cn(O)AApi>

3(e)A\AH AAOAAABCKOH. Facem ştire tuturor cui să cade a şti, de vreme că sfînta
mănăstire Trei Sfetitele de aice, din tîrgu din Iaş(i), iaste închinată la toate sfintele
m(ă)n(ă)stiri de la Sfînta Gora, rugatu-ne-au toţi părinţii călugări ce să află petrecători la
acele sfinte locuri ca să cercetăm cu mila noastră acestu metoh a lor, ce au aice, ca să le
margă şi lor ceva agiutor şi mîngîiăre scîrbelor şi nevoilor ce au de cătră neamurile cele
streine.
Dreptu aceea, şi domniia mea n-am trecut rugăminte lor şi mai vîrtos îndemnaţi
fiind şi de multă evlavie ce-am avut cătră moştiile Sfintei Preacuvioasa Maica noastră
Paraschiva, ce sintu aşedzate într-această sfîntă mănăstire, socotit-am măcar că sfînta
milostenie ce să face pre la toate locurile iaste o roadă sufletească întrecînd pre toate alte
bunătăţi, după cum singur Domnul şi Mîntuitoriul nostru I(su)s X(risto)s o laudă şi
fericeşte pre acei milostivi că aceia să vor milui şi cu adevărat aceasta este povaţă
sufletelor creştineşti la înpărăţie ceriului şi prin mijlocul ei ne facem casă de lăcuinţă în
cer şi comoară nesfîrşită vor cîştiga acei milostivi, cu cît mai vîrtos dar făcîndu-se
milostenie la un loc cădzut ca acesta de la carile să îndulcescu şi să mîngîie mulţimi de
părinţi călugări ce sint petrecători la toate măn(ă)stirile Sfîntului Munte, care de-a purure
aşteaptă mila creştin(i)lor şi necontenit se roagă pentru s(ă)n(ă)taat(e), viiaţa şi liniştită
stare şi spăsenie sufletului nostru şi a toată creştinătaate.
Cuvine-să dară a alerga cu toat(ă) osîrdie şi din tot sufletul nostru a cinsti şi a plini
poronca Domnului ca să cîştigăm acel sufletescu dar, care iaste făgăduit următorilor
din fapte bune şi acelor milostivi. Şi pentru ca să bucurăm pre acei părinţi călugări să
le margă lor bine şi agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am
milostivit domniia mea şi din osăbită mila noastră am făcut obiceiu de milă sfintei
mănăstiri Trei Sfititele, din venitul domnescu ca să aibă fieştecînd a scuti pînă la şepte
sute de stupi de desdtină, şi pînă la şease sute de oi de goştină, şi pînă la optu pogoane
de vie de pogonărit, ca nici un ban pre toate aceste să nu dea după mila ce au şi
sfintele mănăstiri a Ierosalimului. Şi întărim cu acestu hrisov al domniei ca să rămîie
această milă stătătoare.
Aşijdere şi în urma noastră, pre cine Dumnedzău va milui cu domnie aceştii ţăr(i)
a Moldovii, poftim ca să nu curme această mila a noastră cum nici noi n-am stricat
miluiril(e) altor luminaţ(i) domni ce-au fost mai înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da
şi a întări şi a milui pentru a sa vecinică pomenire.
Iară şi părinţii călugări de pre la toate aceste mănăstiri să aibă datorie a ruga pre
milostivul Dumnedzău necontenit Ia sfuitul jărtăvnic pentru sufletele a răpăosaţ(i)lor
moşilor şi-a părinţilor noştri şi pentru alţi toţ(i) răpăosaţii domni ce-au oblăduit ţara
aceasta şi pentru a noastră viiaţă, s(ă)n(ă)tat(e) şi liniştită stare şi mîntuire sufletului
nostru.
Şi întărim hrisovul acesta cu Sfatul a tuturor boiarilor celor mari a Divanului
domnii mele, dumnealor: Constandin Costache vel log(o)f(ă)t, i Sandu Sturdza vel
vornic de Ţara de Gios, i Iordachi Cantacuzino vel vom(ic) de Ţara de Sus, Costandin
Ros(e)t hat(man) i pîr(călab) Sucevii, i Mihălachi Ros(e)t vel post(elnic), i Andrei
Ros(e)t vel spat(ar), i Ioan Cantimir vel vist(iernic), i Ion Bogdan vel stol(nic), i
Costandin vel com(is), i Costandin Balşi vel med(elnicer), i Iordachi Ros(e)t vel
cluce(r), i Armago serdar, i Costandin Carage vel sluge(r), i Costandin vel cam(i)nar, i
Dimitrie vel pit(ar), i Lupu Bogdan vel şet(rar) şi a tuturor boiarilor noştri.
Şi altul nim(e) să nu s(e) amestece. Aceasta scriem.
Din Iaş(i), v(ă)leto 7243 <1734> săpt(emvrie) 10.
Hw KWCTANTHN BW6BWAA <m.p.>.

S-au scris la condică.

<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVm>: 7243 <1734> sep(tembrie) 10.
Pe<n>tru goştină şi desetină.
Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub datS. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, neclar (se distinge doar stema unită).
Arii. St Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 44 v., nr. 4 (rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în prima
jumătate a sec. XIX).

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 176, nr. 271 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (36,8 x
28,2 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar octogonal, aplicat în cerneală roşie, din Arh. M-rii Protaton
de la Muntele Athos, Grecia, nr. 999).
 Maria, fiica lui Turcul din Iaşi, vinde lui Iordachi săpunar jumătate de pogon de vie
părăginită de la Miroslava, cu 12 lei, bani gata.
t Adec(ă) eu, Mariia, fata Turcului ot Ieş(i), făcut-am zapisul mieu Ia mîna lui
Iordachi săpunariul ca să-i fie de credinţă precum să s(e) ştie că i-am vîndut giumătate
de pogon de vie paragin(ă) în deal la Miroslava, alăturea cu Gligoraş stegari de drăgani
în Curte gos(po)d, drept doispredzeci lei, pe bani gata, şi alăturea cu uncheş(ul) Ştefan;
şi am vîndut de a mea bunăvoie, de nime silită, nici asuprit(ă), ci de a [a] mea bunăvoie,
înpreună cu fraţii miei, anume: Vas(i)lii Turcul seiman hălmănescu i Ştefan seiman
g(ospo)d. Ş-am întrebat pe toţi răzeşii şi au dzis să vînd unde a-ş(i) găsi bani; şi
aflîndu-s(e) dumnealui Iordachi săpunari agescu au cumpărat. Deci să-i fie drept(ă)
ocin(ă) şi moşie în veci, lui, şi fiilor lui, şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui.
Şi, pentru credinţa, mai gios ne-am pus numele şi dâgetel(e) ca să s(e) crează.
L(ea)t 7243 <1734> sept(emvrie) 10 dzile.
t Eu, Mariia, vîndzătoare1; t Vas(i)li săiman hăt(mănesc), vîndzător1; Ştefan
cazac g(o)s(po)d'.
t Eu, Apostol s(î)n Gligoraş, martur; eu. Ştefan Corbul, martor; eu, Cozma seiman
g(o)s(po)d, martor.
Şi am scris acest zapis eu, Ilie armaş, cu dzisa lor.
Şi eu, Ion Cujbă <m.p.>; Ştefan Cogălnicean armaş, mart(or) <m.p.>; Sandul
Potropop armaş, mart(or) <m.p.>.
Arii. St. Iaşi, Documente, CCCXIX/24. Orig., hîrtie difolio (32 X 19,5 cm.), filigran, cerncală neagră,
trei amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

217 1734 (7243) septembrie 15, Iaşi

Nectarie arhimandrit, egumenul M-rii Galata, vinde lui Costandin Rusăt hatman a şasea
parte din satul Pleşeşti, ţinutul Hîrlău, pentru a face zidul de piatră din jurul mănăstirii.
t HMTOM MHTPWNWAHT CVMABCKYM <m.p.>.
t Adecă eu, Nectarie arhimandritul, egumenul de la sf(î)nta m(ă)n(ă)stire Gălata,
împreună şi cu alţi egumeni de la sv(i)ntele m(ă)n(ă)stiri a Sfîntului Mormînt, făcut-am
acestu adevărat zapisul nostru la mîna dumisale Costandin Rusăt hatmanul precum să să
şti6 că, lăsindu-ne pre noi sfmţiia sa preafericitul chir Mâletie patriiarhul ca să facem
zadiul de piatră împregiurul m(ă)n(ă)stirii Gălăţii, ne-au dat voie sfinţita sa cît n-om
cuprinde cu cheltuiala să vindem şi din moşiile sfinţii m(ă)n(ă)stiri, cărei om socoti, ca
să s(e) isprăvască lucrul.
Deci acum, avînd noi trebuinţe de cheltuială pentru zidiul m(ă)n(ă)stirii, scos-am
această moşiâ la vîndzare, a şeasa parte de sat de Pleşeşti, din ţinutul Hîrlăului, care
parte de moşiâ au fostu danie sfinţii m(ă)n(ă)stiri din Dealul Mare, metohul
m(ă)n(ă)stirii Gălăţii, de la Ierimiia Ciocîrlie pârcălabul de Neamţu şi de la fămeia lui,
Păscălina, iară lor le-au fostu cumpărătur(ă) de la Alexandra fata lui Zupco, după cum
arată ispisocul de la răpoosatul Duca vod(ă) bătrînul, ş-alţii n-au încăput să cumpere fără
numai dumn(ea)lui hatmanul, fiind acolo răzeş, căci acestu sat Pleşeştii dumn(ea)lui
hatmanul l-au fostu cumpărat şi mai dennainte de la Cerchez Suliiman, omul lui hagi
Etimez; iar lui Suliiman i-au fostu dat acestu sat cu giudecata mării sale lui Mihai vod(ă)
pentru o datorie la Sa ... *n banul, după cum am vădzut şi noi cărţile de giudecată. Ce
acum aflîndu-se şi la noi aceşti scrisori pe această parte de moşie ...l arătată, ne-am
tocmit cu dumn(ea)lui şi i-am vîndut această parte de moşie d r e p t l e i , bani gata. Şi
ne-au făcut plată deplin întru mînule noastre, şi noi i-am dat dumisale toate scrisorile c£li
vechi. Iară dintr-un zapis ce-au rămas la noi am scos ţincuşea unde scrie numele aceştii
părţi dc nioşii, pentru că n-am putut să-1 dăm dumisale, mai fiind scrise într-acel zapis
ş-alte moşii osăbite.
Drept ac^ea, luînd noi pe această parte de moşie plată deplin, noi încă am dat
acestu zapis la mîna dumisale hatmanului ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie din
tot locul, cu tot vinitul, stătătoare în veci.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit şi ne-am pus peceţile, iscălind ş-alţi boiari
mari şi mici.
tf IflC, B6A6T X 3CMT C6n(T6MBp'l'e) g f A(h)tfH.

<De altă mînă>: Şi de s-or mai afla scrisor(i) la mănăstire pentru acea moşie să nu
s(e) ţie în sam(ă), oricînd s-ar ivi, ce să să de toate la mîna dumisale.
NeKTOcpei dcpxT]|Aav8piycv KaT| frfO}iEV xv raXaxd <m.p>.
t M7rovpvopTiq Ilaiawx;, ^îapxvpiq <m.p.>; t Neoqnrni Tţetaxţîa <m.p.>; t
TOD AyioD Sappa, Eepacpaji <m.p>3; Costachi vel logof(ă)t <m.p.>; Sandul Sturdzea
vel vor(nic) <m.p.>; Iordachi Cantac(uzino) vor(nic) <m.p.>.
Şi eu, Tănasie Măcărescul, am scris zapisul.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: S-au scris la condică; <de altă
mînă>: Zapis pe Plişeşti ot Hîrlău; <de altă mînă>: 7243 <1734> săpt(e)mvr(ie) 15.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDV/373. Orig., hîrtie difolio (50 x 37,5 cm.), rapt la îndoituri, restaurat,
cerneală neagră, sigiliu rotund (3 cm. diam.), în fum, al M-rii Galata, cu legenda în exergă. neclar.
1
Şters în orig.
2
Rupt şi şters.
3
Neclarei arhimandrit şi egumen al Galatei <m.p.>; t Paisios al Bîmovei, martor <m.p.>; t Neofit al
Cetăţuiei <m.p.>; t al Sfîntului Sava, Serafim <m.p.>.

218 1734 (7243) octombrie 15, Nicoreşti

Lupul, fiul lui Pavăl călugăr din Nicoreştii de Jos, şi fiul său, Ion, vînd lui Panait negustor
din Iaşi un loc de două pogoane de ţelină, cu 20 de lei.
Copiia zapis(ului) 3.
Adecă eu, Lupul ficiorul lui Pavăl călugăr de Nicoreşti de Gios, şi cu feciorul
meu, Ion, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis(ul) nostru, de nimine siliţi, nice
asupriţi, şi de a noastră bunăvoie am vîndut loc de doo pogoane ţelin(ă) dumisale
giupînului Panaite cupeţ de la Ieşi, din gardul viii dumisale spre apus, spre Lupa, drept
doozăci lei, ca să fie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor dumisale, care şi noo
ni-i cumpărătură şi danie cu zapis. Şi am dat şi zapis(ele) celi vechi.
Şi cînd am făcut această tocmală s-au tîmplat oameni mulţi, bătrîni şi tiner(i), şi
preoţi, anume: preotul Ursachi din Nicoreşti de Gios, şi Vasili preotul, ficior lui Ursachi;
şi s-au tîmplat Lupul Codran care<-i> şi răzeş, şi Dănilă, nepot lui Hilohi, şi Ursul
Corban, şi Ion vornic, ginere lui Vasili Corban.
Şi noi, pentru credinţa, ne-am pus şi degitu, ca să fie dumisale de mare credinţă; şi
dumnealor care s-au tîmplat ş-au iscălit, ca să fie de mare credinţă.
V NHKopetjiH, A(-k)T(o) x3Crt\r u)KT(oA\Bp'fe) ei*.

Lupul sîn călugărul Pavăl; Ion sîn Lupul.

Ierei Ursachi, mart(or); popa Vasili; Apostol cluceriului; Bezede Iancul; Dănăilă;
Ion popa; Lupul Codrean; Ursul Corban; Postul.
Şi eu, dascălu Nicolaiu, am scris zapisul cu zisa lor.

1801 iunie 8. S-au scos copiile după zapisele cele adevărate întocma, de mine,
Iordache Neagul.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLII/174. Copie din 1X01 iunie 8,
dc Iordache Neagul.

219 . 1734 (7243) noiembrie 8, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod dă M-rii Dancul din Iaşi cîtc 100 de Ici pe an
din vama mare domnească din Iaşi.

t Hw KOCTDHAHM HHKOAAS H(oe)Bc»AA. E(O)>KYIO A\(H)A(O)CTI'K>, r(o)cn(o)A4pi>

3£A\AH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a
şti. Devrdme că sv(î)nta biserica a noastră a pravoslavii purure ne aduce aminte şi ne
îndeamnă dzicînd: „Cercaţi întîi împărăţia ceriului să o cîştegaţi, că toate ş(i) altele nu va
lipsi voaă"; şi aceasta poroncă a Domnului cu toată osîrdiia să cade să o plinim cu
faptele cdli bune şi milosteniia, pentru că cu adevăr cela ce va socoti şi va milui pri cei
lipsiţi, unul ca acela niciodată nu va sărăci, ce nelipsit vor fi la dînsul toate de agiunsu şi
vor creşte şi să vor înmulţi, că pururea are Dumnedzău întru pomenire ace milostenie a
noastră şi trimite la noi îngeri povăţuitori de ne povăţuiescu întru toată cale cea bună
atîta întru viaţa ceasta pămîntească cît şi după moarte în lumea care va să fi6 însutit ne
plăteşti Dumnedzău ace milostenie că cînd dă oarecine milosteniia sa cu inemă curată,
însuşi Domnul H(risto)s priimeşte de la noi şi iaste împrumutat tuturor acelor milostivi şi
aceasta ne izbăveşte şi de muncele cele de veci şi ne face moşteni împărăţii cereşti. Dara
milosteniia de atîta folos sufletescu cum dară să nu cercetăm a alerga cu toată evlaviia
cătră facerile de bine şi mai vîrtos milosteniia ca să cîştigăm acel sufletescu, dar care
iaste făgăduit următorilor.
Ce voind şi domniia mea a ne arăta umători poroncii cei d u m n e d z ă i e ş t i ,
socotit-am pentru sf(î)nta m(ă)n(ă)stire ce să numeşte Dancul, de aice din Iaşi, unde iaste
hramul Svîntului Marele Voievod Arhanghel Mihail, care iaste închinată la sf(î)nta
m(ă)n(ă)stire Xeropotam ot Sfînta Gora, fiind o m(ă)n(ă)stire slabă fără moşii, fără
vinituri şi vrînd ca să-i facem ceva agiutoriu de milă spre chivernisala ei m-am m i l o s t i v i t
domniia mea şi, din osăbită mila noastră, o am miluit ca să aibă a lua pre tot anul din
vama cea mare cîte o sută de lei pre an, la dz(i)ua Sfîntului Marele Voievod A r h a n g h e l
Mihail; însă cînd va fi vama dată în credinţe atunce să să dea aceşti bani din v e n i t u l
domnii, iară cînd va fi dată în cumpărătur(ă) să aibă a să da, aceşti bani, din vinitu'
vameşilor celor mare ce vor ţine vama, numai pre tot anul nelipsit să să de. N i c i o d a t a
această milă a sfinţii m(ă)n(ă)stiri să nu lipsască, ca să fie de chivernisala s f i n ţ i »
mănăstiri şi să margă ceva vinit pre an şi la acea mare m(ă)n(ă)stire de la Sfînta Goră. Ş>
 aceasta am întărit, domniia mea, cu acestu al nostru domnescu hrisov ca să ste această
milă nemutată, în veci.
Ce dară pentru acest lucru plăcut lui Dumnedzău poftim domniia mea si rugăm cu
dragoste dumnedzăiască şi pre domnii cărei în urma noastră vor veni în scaunul ţării
aceştiia, precum noi hrisoavele carele am găsit făcute di cei mai denainte pravoslavnici
domni le-am înnoit şi nestrămutat le-am păzit, aşea domniia lor găsind acestu hrisov a
domnii mele, de această milă aceştii m(ă)n(ă)stiri, îndemnăm şi poftim ca toate aceste,
cîte cuprind într-însul, să le întărească şi să mKuiască, neîngăduind nici într-un chip a să
strica şi a să părăsi mila aceasta, ce mai vîrtos cu cuget plăcut lui Dumnedzău să s(e)
silească şi această milă cătră această sfîntă m(ă)n(ă)stire să întărească să rămîi£ în veci
neclătită şi nestrămutată, că, păzind aceasta, neîndoit în v£ci vor ave preblînd pe stăpînul
Hristos şi pe ai lui posluşnici călugări ce să află petrecători la acea casă fierbinţi
mijlocitori şi cătră dînsul rugător(i) şi stăpînire lor va fi pacinică şi neclătită şi sufletile
lor întru mîntuire.
Şi întărim hrisovul acesta cu tot sfatul domnii mele, boierii cei mari ai Divanului
domnii mele, dumn(e)alor: Costantin Costache vel logof(ă)t, Sandul Sturdze vel vornic
Doinii Zemli, Iordache Cantacuzino vel vor(nic) Vişnii Zemli, Costantin Rusăt hatman i
părcalab Suceavschii, Mihălache Rusăt vel post(e)lnic. Andrei Rusăt vel spătar, Iordache
Rusăt vel pah(arnic, Ioniţ(ă) Cantimir vel ban, i Toader vel vis(tiemic), Ion Bogdan vel
stolnic, i Cosntantin Balşe vel med(elnicer), Iordache Rusăt vel clucer, i Armago sărdar,
Costantin Caragc vel sulger, Dimitrie vel pit(ar), Lupul Bogdan vel şătrar.
Şi s-au scris acestu hrisov în scaunul domnii mele, în Iaşi, de Tănasie uricar, la
B(-h) rtC-bMo) x 3cĂ\r, A\(I)cU)itd noeA\(Bp'i'd), TT AOONH.
t Hw KocTdMAMN BCIGBOAA <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: S-au scris Ia condică [la
condică] <si, de altă mînă>: Hrisov de milă.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: Num(ărul) 13 <şi rez. grecesc al actului>.

Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, slab imprimai.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom., nr. 237, f. 364 r.-v. (copie din 1743).
Arh. St. Bucureşti, Ms.nr. 628. f. 429, şi Ms. nr. 629, f. 525v. (copii în Condicile Asachi I şi II de la
slîrşitul sec. XVIII).
EDIŢII; Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 503 (rez.); Dumitru Stănescu, Viafa religioasă la români, p.
2 3 5 - 2 3 6 (copie din 1743); Balan, Doc. bucovinene, V, p. 154 (rez. cu data de zi: 24); Istrati, Condica
Mavrocordat, FII, p. 20-22, nr. 1289 (copia din 1743); Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 236-237, nr. 294
(rez. gr. dczv. după orig., hîrtie difolio (51,7 x 34,8 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal,
după orig. din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. V).

220 1734 (7243) noiembrie 20, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de pogonărit zece pogoane de vie de

la Odobeşti ale M-rii Dancu, deoarece aceasta este o mănăstire fără moşii şi venituri, fiind „foarte
slabă".

T HW KocTdNAHN NHKOADE B06B0AA, EOHCYK» A\(H)A(O)CTYK>, r(©)cn(O)AApi>

36/V\AH MOAAABCKOH. Facem şt(i)re cu această carte a domnii mele tuturor cui se cade a
Şti că iată această mănăstire ce să numeşti Dancu, de aice din Iaşi, care iaste închinată la
sfînta mare m(ă)n(ă)stire Xeropotamu de la Sv(î)nta Goră, fiind o m(ă)n(ă)sl(i)re foarte
slabă, făr(ă) moşii, făr(ă) vinituri, avînd numai 10 pogoane de vii la Odobeşti, şi aceste
pentru ca să le poată sprijeni să-i vi<5 pre an cîte ceva vinit, la această sf(î)ntă cas(ă)
domnească, m-am milostivii şi i-am iertat pogonăritul pre acestei vii ca fieştecînd să aibă
a s(e) scuti aceşti 10 pogoane de vii de pogonărit, nici un ban să nu dea, ctî acei bani ce
s-ar face a pogonăritului să-i fie de agiutoriu şi miluire, de la domniia mea, sv(i)ntii
m(ă)n(ă)stiri, ca să facă chivernisală, să margă ce va vini pre an şi la m(ă)n(ă)stirea de la
Sfânta Goră; şi această milă ce-am făcut sfinţii m(ă)n(ă)st(i)ri niciodată să nu se surpe,
ce să ste în v6ci neclătită şi nemutată.
Aşijdere şi după a noastră viaţă şi domnie,pre cine Dumnedzeu va milui cu
domniia aceşti(i) ţăr(i), poftim mila noastră să nu o surpe, cum nici noi miluirile şi
hrisoavele altor luminaţi domni nu le-am surpat, ci mai vîrtos să aibă a da şi a întări şi a
milui pentru a sa vecinică pomenire.
Aceasta scriem.
Oy Iflc, B(T») A(4)T© X3C<\\r n©€A\(BpYe) îf.

"IVU KWCTAHAHH BWEBWAA <m.p.>.

FIPIUH(HT) r Aor(o)4>(e)T.

<Pe verso-ul filei a doua, rez. grecesc al actului făcut de egumenul Ioachim şi, de
altă mînă>: Hrisov de milă; <de altă mînă>: Num(ărul) 20.
Inst. dc Ist. , A D. Xcnopol" - Iaşi, sub dală. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală (imprimat inegal), cu stema unită, avînd deasupra o coroană deschisă, iar pe laturi
slovele: Vw K. H. B. (Io C(oslandin) N(icolac) v(oievod).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 237, nr. 295 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31 x
22,3 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din Arh. M-rii Xiropotamu dc la Muntele
Athos, Grecia, nr. 420).

221 1734 (7243) decembrie 3, Iaşi

Constantin Nicolac <Mavrocordat> voievod hotărăşte ca M-rea Danco din Iaşi să ia cîte 2
potronici de la cci care scot piatră de pe moşia mănăstirii de la Buciumi şi Poiana lui Păun şi cîte 4
potronici de la cei ce cară piatra în Iaşi.

f Hu> KOCTAMAMM HHKOAAC BOCSOA-», r(o)cn(o)A<»P' b

E(O)>KI'I© M(H)A(O)CTVIO,

3CA\AH MOAAABCKOM. Facem ştire, cu această carte a domnii mele, precum au vinit
înnainte domnii mele şi
* denainte alor noştri
» moldoveneşti
» boieri,' a mari si
i a mici,
rugătoriul nostru, Ionichie egumenul şi cu tot săborul de la sf(î)nta m(ă)n(ă)stire ce să
cheamă Danco, de aice din Ieşi, unde iaste hramul Mai Marelor Voievozi Cereşti Mihail
şi Gavril, carea iaste închinată la Sf(î)nta Goră, la sf(î)nta m(ă)n(ă)stire Xeropotamu, şt
ne-au jăluit dzicînd precum această m(ă)n(ă)stire iaste la slabă stare, fără moşii sau alte
vinituri, şi avînd o moşi6 aice lîngă Ieşi, în Codrul Ieşilor, care să numeşte Buciumi şi
Poiana lui Păun, de pe care moşie să scoate toată piatra ce să cară aice în Ieşi şi cui unde
trebuie şi acei ce scot piatra ieu cîte doi lei pe coş şi cei ce o cară iau hacul lor cîte patru
lei şi nici un vinii m(ă)n(ă)stirii nu dau.
Dreptu aceasta, am socotit domniia mea, împreună cu sfinţiia sa părintele
mitropolitul şi cu tot Sfatul domnii m£le, boierii cei mari, că iaste cu nedreptate
m(ă)n(ă)stirii ca să nu-i facă parte din preţul pietrii şi după cum am găsit cu cale şi cu
dreptate am dat această carte a domnii mele ca de acum înnainte să aibă rugătorii noştri
egumănul şi cu tot săborul de la sf(î)nta mănăstire Dancul a-şi lua vinitul m(ă)n(ă)stirei
din toată piatra ce să va scoate di pe moşiia m(ă)n(ă)stirei, să aibă a lua de coşul de
piatră cîte doi potroneci de la cei ce vor scoate piatra şi cîte patru pot(ronici) de la cei ce
vor căra piatra şi oricui ar li piatra, ori boierească, ori călugărească, oricui ar fi, toţi să de
vinitul mănăstirei deplin, după cum s-au obiciuit.
Şi pe această hotărâre cum am ales şi-am obicinuit, am întărit şi cu acest hrisov al
domnii mele svintii m(ă)n(ă)stiri ca să ste neclătit, în veci.
Aşijdere, după a noastră viiaţă şi domnitî, pre cine va milui Dumnedzău cu
domniia pămîntului Moldovei poftim preiubiţilor domni ca să întărească sfinţii
m(ă)n(ă)stiri pentru a lor vecinică pomenire.
Aceasta am dat ş-am întărit sfinţii m(ă)năstiri.
H HM A a CA ne tfrtUIllweT np6A CHA\ AHCTOAV r(«>)cn©ACTBA A\M.
0 \ Mc, A€K(6<V\BpTe) T7 B 6 A 6 T yScĂvf.
Hw KWCTAHTIIN BWCBWAA <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: S-au scris la condică.
<Din a doua jumătate a sec. XVIII>: Hrisov pentru piatra de la Poiana lui Păun,
<tradus în aceeaşi vreme în greceşte>.
Inst. du Ist. „A. D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, cu capul de bour şi acvila în scut.

EDIŢII: Florin Marinescu. Xiropotamu. I, p. 237-238, nr. 296 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(4>i
x 31,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, din Arh. M-rii Xiropotumu de la Muntele Athos,
Grecia, nr. LI).

222 1734 (7243) decembrie 5

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de toate dările şi angăriile 12 oameni

străini ai M-rii Dancu din Iaşi.
t Yw KocTdHAHH NMKOAAH B(O6)B(O)A<». E(O)*YK> A\(H)A(O)CTVK>,

''(oknCcOAdp-H 3 8 M A H M O A A A B C K O H . Facem ştire cu această carte a domnii mele

tuturor boiarilor noştri şi slujitori cari viţi îmbla cu toat(e) slujbili domnii mele la ţinutul
leşului, pentru 12 liudi streini făr(ă) bani în Vi(s)t(ie)rie, ce va afla rugătoriul nostru,
'oanichie egumenul de la mănăstire Dancu. Iat(ă) că domniia mea m-am milostivit şi
1-3111
iertat pre acii oamini ca să fie în pace şi în scuteală de toat(e) dările şi angăriile,
°ncîte vor fi pre altă ţară, nemărui alt nemică să nu de, făr(ă) cît numai cînd s-a întîmpla
s
a fie hîrtii, pe care atunci să aibă a da din cîte au, iară mai mult să nu fie supărare,
Pmtru ca să fie ei de posluşanie sfintei măn(ă)stiri.
Drept acee, d(u)mnevoastră boiari şi slujitori, dacă veţi vide carte domnii mele,
o?1 să le daţi pace, întru nemica să nu-i învăluiţi, nici trăsuri lor pentru alţii să nu le
3Ce
ţi, nici carăle lor la podvodzi să nu le luaţi, nici cu clăci g(o)s(po)d de coasă sau di
l luc
b ^ r u , nici la lemne, nici la fîn, de grajdiu g(o)s(po)d sau la mezîl, nici la un fel de
ei ic să nu-i supăraţ(i), că cine s-a ispiti a le [a le] face ori cît de puţin val piste carte
m
n i i mele, va fi de certare de către domniia mea. Acestea scriem.
Bi» A(-fe)T(o) x 3CA\r A6K(eA\BpYe) e".

Hw KOCTANAHN NOEBOART <m.p.>.

 Inst. de Ist „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală (imprimat inegal), cu stema unită, avînd deasupra o coroană deschisă, iar pe laturi
slovele: Yw K. N. b. (Io C(ostandin) N(icolae) v(oievod).
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 238, nr. 297 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (33,2
x 22,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele
Athos, Grecia, nr. 92).

223 1734 (7243) decembrie 8

Mărturie hotarnică a unor vornici de poartă asupra unei pivniţe de piatră cu loc de două
dugheni din mahalaua Cizmărie ale lui Şerban postelnic.
Velet 7243 <1734> dec(embrie) 8.
Mărturia hotarnică de la Toader Stfrce, Mihălache Pătru i Gavril Pilat, vornicii de
poartă, şi Dimitrie Must(e) diacul de divan, arătfod că, din poronca lui Costantin
Costache vel logof(ă)t, mărgînd la acea pivniţă de piatră şi cu loc de 2 dughene din
Cizmărie, au luat sama cu mulţi oameni buni, au alîs locul pivniţii şi a dughenilor 12
paşi în frunte la uliţe dispre pod, din locul Dancului pînă în locul m(ă)n(ă)st(i)rei Ocnii,
ş-au pus petre la pod, la uliţe, şi din dosul dughenilor, la mijloc, 10 paşi şi 4 palme, şi la
fund, dispre casa iui Năstas(ie) vor(nic), 9 paşi şi 2 palme, iară în lungu, din piltrile
dispre uliţe pînă în ograda lui Năstas(ie) vor(nic), unde au picat streşina casii lui
Năstasie, s-au aflat 17 paşi, şi pasul cîte de 6 palme, cu un pas ce s-au aflat c-au lăcomit
Lupul aimaşul, s(î)nă Năstas(ie) vor(nic), de au fost luat în ograda lui.
într-acest chip au aflat cu dreptate şi au hotărît locul pivniţei şi a locului de 2
dughene a lui Şerban post(elnic), sîn(ă) Ioniţă căp(i)t(an).
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 295r.-v. Copie în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.

224 1735 (7243) ianuarie 15

Anuţa, fiica lui Andrei Paloşcan pisar ungur, vinde cumnatului ei Grigoraş Hanoş şi verei
ei Ilinca un pogon şi jumătate de vie de la Copou.
Adică eu, Anuţa fata lui Andreiu Paloşcan pisarul unguresc, scriu şi mărturisăsc
cu acest adivărat zapis al mieu, de nime silită, nici asuprită, ce de a me bunăvoil, am
vîndut a me dreaptă ocină şi moşii, un pogon şi giumătate de vie de la Copou, care vie
iaste într-un hat cu altă vie a me pe din gios, iar pe din sus este a călugăriţilor de la
Socola. Şi am vîndut-o dumisale cumnatului Grigoraş Hanos şi dumisale verii Ilincăi,
drept 32 de lei, bani gata; şi plata mi-am luat deplin.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat oameni buni, bătrîni şi tineri, care mai
gios s-au iscălit. Şi pentru credinţa am pus şi degetul.
7243 <1735> ghen(a)r 15.
Eu, Aniţa.
Iosip am scris zapisul.
S-au posleduit, Constandin Leondari sulger <m.p>.
Vel log(o)f(ă)t.
Arfi. St Iaşi, Documente, CCCLX/1, p. 287/229. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20.
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, VII, p. 55 (text, cu anul citit greşit: 7245 <1735 i> după orig.).
 Vasilie blănar dăfiuluisău Vasilie o dugheană de pe Podul Hagioaiei.
t Făcut -am adevărat(ă) scrisori noastră precum să s(e) ştie pentru o dugheană ce
este alături cu dugheana noastră, însă acea dugheană este făcută de noi cu a noastră
muncă, pe Podul Hagioaie; am dat-o fiiului nostru, lui Vasili, de astăzi, ghen(arie) 19
zile,să aibă el a lua vinitul dughenii, chirie ce ar hi, iar la alte moşii să n-aibă treabă la
nimic. însă această dugheană să aibă a lua din dos pe cît este locul dughenii să-i dau şi
din cumpărătur(a) ce am cumpărat.
Şi la această danii s-au întîmplat mulţi oameni buni, preuţii, carii mai gios s-au
iscălit. Şi noi, pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile ca s(ă) fie de credinţă.
tf Mc, A(*B)T(o) x3CMF ren(dpYe) ei.
Vasilii blănar am dat fiiului meu... ; Mărie, Botedzata, îma lui Vasalii 1 .
1 2

t Eu, popa Ştefan de Odobeşti, m-am tîmplat la această danie şi aşăzare i cum au
dzis giupînul Vasilie, să s(e) craz(ă).
Vădzîndu această danie m-am tîmplat şi eu, Dumitraşcu zet pop Pavăl ot
Odobeşti, martur.
Şi i-au dat tată-său şi o sabie şi o părechi de pistoal(e); şi i-au dat maică-sa şi un
gherdan de mărgăritar cu şes(ă) aţă şi un leghin cu ibric şi 4 blide săhanur(i), însă
căsătorindu-s(e) cu voia noastră; iar de a face făr(ă) de voia noastră căsătorie să fie lipsit
de aceste ce scrcb»^ mai sus, de toate. Şi giudecata ce va schimba într-alt chip să fie
suptu blăstăm(ul) Domnului nostru lui [nostrul] Isus H(rist)os.
Şi eu, Costantin Corlat, şi am scris cu zîsa dumilorsale.
Şi eu, Sandul, am pus degitul, fiiul giupînului Vasilie1.
t Şi eu, Catrina, am pus degetul şi am priimit această socoteal(ă) să n-aibu treabă
nici eu cu dînşi, nici ei cu mine.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVm>: 7243 <1735>
ghen(arie) 19. <Nr.> 4.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIII/14. Orig., hîrtie difolio (20,2 x 16,2 cm.), cerneală cafenie,
şase amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.

226 1735 (7243) ianuarie 24, Iaşi

Catrina, soţia răposatului Ilie Catargiul fost mare logofăt, vinde lui Ion Vlaico şi soţiei
acestuia Safta, o dugheană pe Podul Hagioaiei, cu 30 de lei, iar 20 de lei din preţul de 50 de lei al
acesteia îi lasă ca danie.
t Catrina, giupîneasa răposatului Ilie Catargiul ce au fostu logofăt mare. Facem
ştire cu acest adevărat zapis al mieu să s(e) ştie că rămînîndu-mi mie dator cu cîţiva bani
Gligoraşco cîrşmariu de la Podul Leloi de pe cîteva vase de vin ce au vîndut el şi
dintr-acea datorii mi-au dat, drept cincizeci de lei, o dugheană cu locul ei, care iaste în
tîrgul Ieşilor, în capul Podului Hagioaiei, lîngă uliţă, între Hliba şi între Coca ţiganul
zlătar, care i-au fost locul aceii dughene şi lui Gligoraş cumpărătură de la Vasile
bărbieriul, ginerele ltfi Frunză. Deci, crescînd eu în casă la mine o copilă, anume Safta,
fata lui Duraşco, şi, căsătorind-o după Ion Vlaico, i-am cununat şi i-am botezat copiii şi
m-am socotit di bunăvoie me şi mi-au dat Ion Vlaico cu Safta treidzeci de lei, iar
douădzeci de lei le-am dat danie.
Deci, de acum înainte să fie a lui Ion şi a Saftei şi a copiilor lor această dugheană
cu locul ei dreaptă ocină şi moşie, în veci. Şi pi zapisul mieu să aibă a face şi dres
domnescu.
Şi acest zapis şi tocmală s-au făcut denainte a cărora mai gios au iscălit.
Şi, pentru credinţă, eu singură cu mîna me am iscălit.
ti Iflc, E ( - U ) A G T ( O ) X3CRT\r ren(apVe) K A .
Catrina log(o)f(e)t(easă) <m.p.>.
Miron Gafenco uricar am scris cu zisa dumisali.
Inst. de Ist. „A. D. X e n o p o l " - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 2 3 8 - 2 3 9 , nr. 2 9 8 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie d i f o l i o
( 3 2 x 2 0 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 2 9 8 ) .

227 <1735> (7243) f e b r u a r i e 20, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod scuteşte de toate dările şi angăriile Mitropolia
din Iaşi şi îi dăruieşte 160 de lei din vama mare domnească, mitropolitul fiind dator să poarte de
grijă celor două şcoli din Iaşi, cea grecească şi cea slovenească.

t HON KOCTAHAHH NHKOAAIO EoacCfeio)

B(O€)B(O)AU),MHAOCT'I'K»,

ROCNOAU)P(TI) 3GA\AH MOAAABCKOH. Zice prorocul: „Podoaba casei tale iubit-aş,

Doamne, căci cu adevărat dragoste, evlavie şi facire de bine cătră sfi(n)tele lui case este
semnu a unei nemărginite credinţe şi dragoste cătră D(u)mnezeu, de vreme ce precum şi
singură fire aieve mărturiseşte si socoteala încăs1 ne adeverează că nici un lucru nu naşte
r ' * *
facire de bine şi miluire ca dragoste şi plinire legii este", după cum zice Sf(î)nta
Scriptură.
Deci dar, de vreme ce între oameni străluceşte atîta şi se arată semnile dragostei
pentru că pre cei ce iubiţ(i) pre aceia mai mult îi dăruim cu cît mai vîrtos este datoriu
neştine a arăta dragoste şi facere de bine cătră cele d(u)mnezeieşti şi mai vîrtos către
lăcaşurile Iui care sînt sfi(n)tile biserici întru care aceste D(u)mnezeu să laudă şi să
proslăveşte căci întru el vieţuim şi sîntem.
Să cade dară cu tot sufletul, cu toată inima şi cu toată putinţa a-ş arăta fiiştecarile
creştin roadele dragostei cătră d(u)mnezeieştele casă, cu facere de bine, şi cu danii în
toată vreme, iar mai ales domnilor şi oblăduitorilor se cade a le întări şi a le agiuta cu din
cele ce D(u)mnezeu le-au dăruit.
Drept aceea, şi domniia me miluindu-ne D(o)mnul D(u)mnezeu cu domniia Ţării
Moldovii pintre alte mile şi faceri de bine ce am arătat cătră alte sf(i)nte mănăstiri din cît
ne-au dat mîna fiind îndemnaţ(i) de dragoste ce cătră D(u)mnezeu, am căutat cu ochiu
blîndu şi cătră maica bisericilor ai aceştii de D(u)mnezeu păzită ţară şi a-i face bine şi a
o dărui m-am milostivit, care D(u)mnezeu, cela ce ajută celor ce iubescu pre dînsul
totdeauna spre cele bune după cuvîntul d(u)mnezăiescului apostol ne-au luminat.
Iar după aceasta întîmplîndu-să de am mersu la sf(î)nta Mitropolie, în ziua de
Stretenie Domnului şi Mîntuitorului nostru Is(us) H(ri)s(tos), fiind hramul bisericii în
acestu stăpîrtescul praznic şi, după sf(î)nta liturghie, făcînd voroavă cu preosvinţitul
mitropolit, chir Antonie, am întrebat şi am cercat aceasta cu amănuntul şi pentru
 veniturile Mitropolii, cum şi în ce chip să chiverniseşte văzîndu-să la slabă stare, lipsită
de podoaba ce să cade. Şi sfinţie sa ne-au arătat adevăr: că nici o milă de la domnii cei
mai dinainte noastră n-au avut sf(î)nta Mitropolie şi cum că cu veniturile ce are abia
urneşte cheltuielile casii, dintru care pricină nici cele mai de trebuinţă podoabe a sf(i)ntei
biserici nu se pot face, nici altăcevaş mai mult la veniturile Mitropolii a adăoga nu poate.
Drept actîea, din d(u)mnezeiasca rîvnă îndemnaţ(i) fiind, cunoscînd si fierbinte
pofta svinţii sale ce are spre adaogire, întărire şi bunăstare sf(i)ntei Mitropolii, de vreme
ce ne-au arătat cum că şi biserica a o împodobi cu altele şi cu zugrăvala, şi cu zid de giur
înpregiur, şi cu chilii dindestule pofteşte încît să fie cu adivărat la Mitropolie după cum
trebuie, încă şi alte casă să facă ca să fie pentru şcoala ce slovenească.
Văzind dar şi cunoscînd ficrbinţala preosvinţii sale şi socotind neagiungere
veniturilor că sînt foarte puţine şi că se cade a ave sf(î)nta Mitropolie, mai osăbită milă
decît alte lăcaşuri, de vreme ce maica bisericilor cîte sînt într-această ţară este, care
năstav şi a noastră socoteală arătînd-o cătră cinstiţi şi credincioş(i) boierii domnii mele
lucru de mare cuviinţă şi lăudat cu toţii a fi l-au cunoscut. Pentru aceea dar, şi domniia
me pintr-acestu al nostru domnescu hrisov hotărîm şi miluim ca de acum înainte sf(î)nta
Mitropoliia să aibă a-ş scuti toate bucatili cîte vor fi drepte ale sf(i)ntei Mitropolii, însă
vitele şi caii de văcărit, oile de gorştină, şi stupii, şi rîmătorii de deseatină niciodinioară
supărare să nu aibă, ce totdeauna să fie iertate şi scutite.
Aşijdere mai miluim domniia me ca să aibă a lua în toţ(i) anii cîte 160 lei pe anu,
însă giumătate de bani la Paşti, şi giumătate de bani la Crăciun, din vama domnească să-i
fie sfintei Miropolii de ceară şi untdelemnu de candele preste anu. Şi pentru această mila
ce-am făcut domniia me cu sf(î)nta Mitropolie să aibă datorii preosvinţitul mitropolit
întîi a ruga pre D(u)mnezeu totdeauna şi necontenit şi a pomeni la sf(î)ntul jărtevnic pre
noi şi pre răposaţii părinţii noştri, Noi Nicolai v(oie)vod şi Doamna Porhirie, pre boieri
şi pe toată ţara aceasta.
Iar al doile, să aibă purtare de grijă ca cu acestu agiutor să sporească şi să adaogă
folosurile sf(i)ntei Mitropolii să o aducă la stare ce să cade şi încă de vreme ce sîntu 2
scoale aice în oraş, în Iaşi, una grecească şi alta slovinească, să fie dator mitropolitul cel
după vreme a ave purtare de grijă şi necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie
nevoinţe asupra ucenicilor să-i înveţe precum se cade şi să-i procopsească, ca cei ce se
vor face preoţi dintre dînşii să fie învăţaţ(i) şi pedepsiţ(i) să poată ceti orînduiala bisericii
după cum se cuvine. Şi pentru ucenicii de la amîndoao şcoalile, cei carii să vor sili cu
învăţătura şi vor fi săraci lipsiţ(i) de cele trebuincioase încăş(i) să aibă de grijă
mitropolitul a-i ocroti şi a-i chivernisi de cele ce se vor trebui, pre unii cu leafă, pre alţii
cu înbrăcăminte, pe alţii cu hrană pentru ca să nu să lasă învăţătura dintru aceea pricină;
ce dar pentru acestu lucru plăcut lui D(u)mnezeu poftim domniia mea şi pre domnii carii
în urma noastră vor veni în scaonul ţării aceştiia, precum noi hrisoavile care am găsit
făcute de cei mai denainte pravoslavnici domni le-am înnoit şi nestrămutat le-am păzit,
aşe şi domniia lor, găsindu acestu hrisov al domnii mele de această milă a preosvinţitului
mitropolit ţării, îndemnăm şi poftim ca toate cîte cuprind într-însul să le întărească si să
Ie adivereze neîngăduindu nici într-un chipu a să strica şi a să părăsi mila aceasta, ce mai
vîrtos cu cuget plăcut lui D(u)mnezeu să silească cu această facere de bine, să rămîie în
veci stătătoare neclintită şi nestrămutată să nu calce un lucru plăcut lui D(u)mnezeu. Că
întărind această milă neîndoit în veci vor ave pre blînd, pe stăpînul H(ri)s(tos), si pre a
lui slujitori fierbinţi mijlocitori şi cătră dînsul rugători şi stăpînire lor va fi pac'inică şi
neclătită.
 Iar de vor urma într-alt chipu, care D(u)mnezeu să ferească să nu se întîmple, şi
iarăş(i) de iznoavă pre prosvinţitul arhiereu şi mitropolit a ţării îl vor supune cu sarcina
acestor dări stricînd mila sf(i)ntei Mitropolii şi năcăjîndu-1 îi vor ceri bani pre aceste
bucate, suspinînd va striga cătră stăpînul H(ri)s(tos) şi ascultîndu-1 preasfinţie sa se va
mîhni că a[i] lui slujitoriu iaste şi cine va suferi pentru că înfricoşăt lucru este a intra
cineva în mîna lui D(u)mnezeu.
Pentru aceea, iarăş(i) poftim şi rugăm cu dragoste d(u)mnezeiească ca nime dintru
acei din urma noastră domni să nu se abată a strămuta aceste care noi cu mila lui
D(u)mnezeu bine le-am orinduit pentru care s-au făcut şi s-au înnoitu şi s-au întărit
acestu al nostru domnescu hrisov cu tot sfatul domnii mele boierii cei mari ai Divanului
domnii mele, dumnealor: Costandin Costachi vel logofăt, Sandul Sturza vel vornic
Doinii Zemli, i Iordache Cantacuzino vel vornic Vişnei Zemli, i Costandin Rosăt hatman
i pîrcălab Suceavschii, i Mihălachi Ros(e)t vel post(elnic), i Andrei Ros(e)t vel spat(ar), i
Iordachi Ros(e)t vel pah(arnic), i Ioan Cantemir vel ban, i Toader Paladi vel visternic, i
Ioan Bogdan vel stolnic, i Costandin vel comis, i Costandin Balşe vel medelnicer, i
Iordachi Ros(e)t vel clucer, i Costandin Carage vel sulger, i Costandin vel caminar, i
Armago sărdar, Dimitrie vel pitar, i Lupul Bogdan vel şat(rar) şi toţi boierii cei mari şi
mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaonul domnii mele, în oraş în Iaşi, de Tănasie
Măc<ă>rescul uricar, v(ă)leto de la începutul lumii 7243, iar de la Hristos 17341
fevruarie 20.
Io Costandin v(oie)vod2.
KwNA(e) 7 Awr(o)4>(e)T npoHHTWx-
S-au posleduit, Costandin Leondari sulger <m.p.>3.
Vel log(o)f(ă)t.
Arii. St. Iaşi, Documente, CCCLX/1, p. 389-393. Copie de Theodor Caşpar diac de divan în Condica
Mitropoliei Moldovei, din 1816 sept 20.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. tom., nr. 237, f. 478 V.-480 r. (copie din 1742 (7250) mai 20).
în absenţa originalului este greu de aflat care din cifrele unităţilor este greşită: 3 din milessim (7243)
sau 4 din anul de la'Hristos (1734). Emiterea de către cancelaria domnească a unor acte de acelaşi fel pentru
bisericile domneşti din Iaşi în luna februarie 1735 ne determină să considerăm corect milessimul (7243).
EDIŢII: Eibiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 13-14, nr. XV (copia din 1816); Bianu,
Catalogul ms. rom., I, p. 512 (menţ. cu data greşită: 1742 (7250) mai 20); Istrati, Condica Mavrocordat, III,
p. 281-285, nr. 1515 (copia din 1742, cu data de an corectată: 1735).

'Aşa în copie.
2
Urmează menţiunea copistului: ,4(ocul) p(eceţii) g(os)pod".
3
Sigiliul inelar, octogonal, din 1806, al Iui ScarlatCalimachi vodă, aplicat în cerneală roşie.

228 1735 (7243) februarie 24, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod dă preoţilor de la biserica domnească din
Curte cîte 10 lei la 15 sărbători mari dintr-un an şi îi scuteşte de pogonărit.
ţ Hw KOCTANAHN NHKOAAS BO6BOA*> E(o)acTio M(H)A(O)CTY», r(o)cn(o)AAp'h
3SA\AH MOAAABCKOH. Facem şt(i)re cu această carte a domnii măle pentru preoţii de la
biserica domnească din Curte. Iată că socotind domniia mea pentru chievernisala lor şi
pentru ca să lipsască un obiceiu ce 6ra obiciuit pînă acum de da atîta domniia cît şi
 boiarii cei mari bani la mini, m-am milostivit domniia <mea>' şi, din osdbitâ mila
noastră, le-am făcut hotărîtă milă ca de acum înainte să aibă ei a lua cîte 10 lei de
sărbătoare la 15 dzile mari care sintu piste an, precum le arată anume la izvodul cu
pecete domnească, afar(ă) dintr-alte dzile sărbători la care li să dau pomozanii cîte 2 lei;
acei bani tot să li s(e) dea de la Visterie precum şi pîn(ă) acum, numai ei să fie trii preoţi
la biserică şi să facă sf(î)nta liturghie pe toate dzilele piste tot anul nelipsit
Aşijdere, şi pogonăritul de vii, cît bani ar face, iarăş(i) nici un ban pogonărit să nu
de.
Şi le întărim mila aceasta cu acestu tistamint al domnii mele ca să fie Ia mîna lor
stătătoriu.
Aşijdere şi după a noastră viiaţe şi domnie pre cine va milui Dumnedzău cu
domniia aceştii ţări, ori din seminţiia noastră sau dintr-altu neam, strein, poftim pre acei
iubiţi domni ca s(ă) nu lipsască mila acestor preoţi, ce mai vîrtos să le întărească pentru a
lor vecinică pomenire. Aceasta am dat şi am fritărit.
0y Mc, B6A6T jţSCAÎr 4>6B(piMpYA) KA*
HWN KOCTAHAHH BW€BWAD<m.p>.
KWCTANAHN 7 A©R(O)4>(E)TTF NPWMHTEMWMV.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/62. Orig., hîrtie (44,4 x 29
cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, imprimat inegal (se vede stema
unită şi coroana deasupra).
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 412 r. (copie din 1743).
EDIŢII: Ghibănescu, „Theodor Codrescu", An. VI (1936), nr. 1 (apr.), p. 5. nr. 6 (orig.); Istrati,
Condica Mavrocordat, III, p. 131-132, nr. 1357 (copia din 1743).
1
Omis în orig.

229 1735 (7243) februarie 24, laş!

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod dă preoţilor de* Ia biserica domnească din
Curte cîte 10 lei la 17 sărbători mari din an şi îi scuteşte de unele dări.
T Hw KOCTANAHN NHKOAA* BOESOA*, E(O)*YK> A*(H)A(O)CTYW, r(O)cn(E)AAPH
3EMAM MOAAABCKOH. Facem şt(i)re cu această carte a domnii mele pentru rugătorii
noştri preoţii de la biserica domnească din Curte. Iată că socotind domniia mea pentru
chivemisala lor şi pentru ca să lipsască un obicei ce era obiciuit pînă acum de da atîta
domniia cît şi boiarii cei mari bani la mir, m-am milostivit domniia mea şi, din osăbită
mila noastră, le-am făcut hotărîtă milă ca de acum înainte să aibă ei a lua cîte 10 lei de
sărbătoare la 17 dzile mari care sintu peste an, precum Ie arată anumea la izvodul cu
pecdte domnească, afară dintr-alte dzile sărbători la care Ii s-au dat pomăzanii cîte 2 lei
vechi; acei bani, 2 lei, tot să li să dea de la Visterie precum şi pînă acum, numai ei fiind
trii preoţi la biserică, să să facă sfînta leturghie pe toate dzilele piste tot anul nelipsit.
Aşijdere, şi pogonăritul de vii şi deseatina de stupi pînă la 100 de matce, cîţi bani
s-ar face, iarăşi nici un ban pe acestea să nu dea, nici pogonărit, nici vedrit.
Şi le întărim mila aceasta cu acest testament al domniei mele ca să fie la mina lor
stătător.
Aşijdere, şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine va milui Dumnedzău cu
domniia pămîntului Moldovu, ori din seminţiia noastră sau dintre altu neam, strein,
poftim preiubiţu domni ca să nu lipsască această puţină milă ce-am făcuta acestor preoţi,
prccum nici noi n-am stricat daniile şi miluirile altora luminaţi domni, ce mai vîrtos să
întărească şi să miluiască pentru a lor veşnică pomenire.
O y IHc, B(T>) A€T(O) x 3CA\r ^esCptapia) KA.

însă de la 100 de stupi înnainte pe care îi vor mai avea să dea desetin(ă) boiereşte,
din 10 un leu. Aşijdere, şi goştina de oi să aibă a scuti pînă la 150 oi; pe aceste bucate
nici un ban să nu dea goştin(ă).
Hw Ku.'CTdHA"" Bwesu'A'i <m.p.>.
KUJCTANAHH AOr(©)4>(e)T npU>MHT6AHWA\tf.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLV/85. Orig., hîrtie (42,2 x 30,6
cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în ccrneală roşie, cu stema unită, neclar.
EDIŢII: C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 15, nr. XVI (orig., cu unele erori).

230 1735 (7243) februarie 25, Iaşi

Constantin Nicolai <Mavrocordat> voievod dă Bisericii despre Doamna cîle 40 de lei pe an
din vama mare din Iaşi şi o scuteşte dc pogonărit.

t YW KOCTAHAHH NHKOAAH BOCBOAA, E(O);KÎK> A\(H)A(O)CTVIO, ROCNOADP'FC

36A\AH M0AADBCK0H. Facem ştire cu această carte a domniii mele, pentru preoţii de la
Biserica dispre Doamna, iată că domnia mea m-am milostivit şi, din osebită mila
noastră, le-am făcut obicei de milă, ca să aibă din vama cea mare domenască a lua pre an
cîte patrudzăci lei; şi aceşti bani pe giumătate să li să dei la Sfetii Gheorghie şi pe
giumătate la Sfetii Dimitrie, în toţi anii nelipsit. Numai şi ei să fie îndatoraţi a face sfînta
liturghie în toate zilele Ia sfînta biserică, pentru tot anul nelipsit.
Drept aceasta, poroncim dumilorvoastre vameşi să daţi aceşti bani precum mai sus
arată.
Aşijdirea, şi după a noastră viaţă şi domnie, pre carii va milui Dumnezău cu
domnie Ţării Moldovii, ori din săminţie noastră, ori dintr-alt neam, poftim pre iubiţii
domni ca să nu lipsească această puţină milă ce-am făcut acestor preuţi, ce mai vîrtos ca
să <aibă>' a le da şi a-i milui şi a le întări, pentru a lor vecinică pomenire.
Aceasta scriem.
Aşijderea, şi pogonăritul de vii pe viele ce-ar avea drepte a lor încă le-am iertat
domnia mea să scutească pre toţi anii, niciodată pogonărit să nu de şi să le fie lor miluire
stătătoare în veci.
ti Mc, ei» A6T(O) x 3cĂ\F 4>6B(ptf4p'FE) K6.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms, rom., nr. 237, f. 462r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 511 (meni.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 251, nr.
1475 (copia din 1743).

1
Omis.

231 1735 (7243) martie 4, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte Iui lezichiil, egumenul M-rii Ct^Jou,
stăpînirea asupra ţarinii şi a fineţii din jur şi de la Rufeni şi Piscani. \ vv^

T YW KWCTAHAHH NMKOAAe B(O6)B(O)A'». E(O)/KCl6K>) M{H)A(O)CT(YK>) ,

r(o)cn(o)AAp-h 3EA\AH MOAAABCKOM. Dat-am cart(ea) domnii mele rugătoriului nostru,

 lui Iezichiil, egumen de Trii Sfetitile, şi epitropului său de la Copou, să fie volnici, cu
carl(ea) domnii mele, a-şi apăra ocina; şi s(ă) apere şi la Rufeni, şi la Piscani şi s(ă)
răs(i)pască toatd odăili cîte vor hi pe locul mănăstirii, să scoaţ(ă) toatd vitile boiaresti, ori
negustoreşti, ori turceşti ori a cui as fi şi ori ce fel de vit<5 ar fi, toate să le scoaţ(ă), să nu
calce nici să strice ţarina, nici fina((i)le. Şi să-ş(i) apere şi rediurile ce vor hi pre locul
mănăstiri, nime nimic să nu taie.
Iar carii n-ari înţălcgc nici ar feri ocina şi rediurile, pre unii ca acie să fie volnic
a-i certa, ş(i) a-i dezbrăca ş(i) a le lua ce ar găs(i) la dînşii. Iar cari s-ari puni înpotriva
cărţii domnii mele, bini să ştie că-i vor aduce armaşi şi vor fi de mare certare.
Şi nim(e) să nu st(e) înpotriva cărţii domnii meld.
V inc, A(-fe)T(o) y3CA\r A\apT X-

npWMHT 7 rtOr(o)4>(e)T.

Inst. dc Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 62v. (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în prima jumătate a
sec. XIX, cu data dc lună: mai).

EDIŢII: D.R.A.. II, p, 195, nr. 134 (copia din Ms. nr. 579. cu data de lună: mai); Florin Marincscu,
Protaton.p. 177, nr. 274 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (32,1 x 21.7 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc octogonal, aplicai în cerneală roşie, din Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 316).

232 1735 (7243) martie 15

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod îl scutcştc de toate dările şi angheriile pe

suedezul care a trccut la ortodoxie luîndu-şi numele de Vasilie.

t HW KOCTDMAHH NHKOAAS HOCBOAU), EOMJVK- A\HAOCTVK>, rocnc>A<»pT> 3CA\AM

MOAA<»BCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii mele dumneavoastră boiari şi voao
slujitori cărei veţi fi orînduiţi ori cu ce fel de dajde a domniii mele aici, în Iaşi, şi afară
din Iaşi, pentru acest om, anume Vasilie, carele au fost şfed şi, trăgîndu-1 inima cătră
pravoslavnica credinţă, s-au botezat. Carele adeverind domnia mea cum este om strein şi
sărac, m-am milostivit şi l-am iertat şi scutit de toate dările şi angheriile, oricîte ar fi pre
alţii, el nimărui nimic să nu dea şi unde ar ieşi la ţeară să aibă pace de boiari şi de
slujitori, nime nici un fel de supărare să nu-i facă; că cine i-ar face oricît de puţină
supărare, unii ca aceia vor fi de mare certare.
Şi puind pe feciorul lui în locul lui, să fie iertat.
Aceasta.
7243 <1735> martie 15.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 359 v., nr. 7. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom.. I, p. 502 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 271, nr. 481 (extras);
Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 8 - 9 , nr. 1274 (copia din 1743).

233 1735 (7243) apr(ilie) 4, Iaşi

Ghiorghie, Dumitru şi Neacşa vînd Iui Ilie abăger jumătate de pogon de vie părăginită, cu
pomi, la Miroslava, cu 6 lei.

t Adică eu, Ghiorghie, şi eu, Dumitru, si eu, Neacşa, făcut-am zap(i)s(ul) nostru la
mîna giupînului Ilie abăgeriul precum să s(e) ştie că de a noastră bun(ă)voie, de nimi
siliţ(i), nici as(u)priţi, ce de a noastră bunăvoie, i-am vîndut o giumătate di pogon de vie
par(a)gini în deală la Miroslava; şi esti cu pomăt şi din deal şi din vale, care vie esti lîngă
a lui Gligoraş stegar şi lîngă a u<n>lchiş(u)lui. Şi i-am vîndut-o în şas(e) lei, ca să-i fie
bună ocină şi moşie, în veci, şi dumisal(e), şi copiilor dumisal(e), şi nepoţilor şi
strănepoţilor.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus şi degitil(e) ca să s(e) crează.
Care vie am fost şi eu cumpărat-o di la Mariia fata Turcul(ui); şi i-am dat
zapis(e)l(e) cel(e) vechi, ca să s(e) creaz(ă).
tf Mc, x3CMr Anp(HAYe) X
Dumitru, vîndzator2; Neacşa, vîndzătoare2; Ghiorghi HCKAA, vîndzător.
Eu, preotul Lupul, m-am întîmplat.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXIX/22. Orig., hîrtie difolio (31,8 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră,
două amprente digitale.
1
Omis în orig.

234 1735 (7243) aprilie 13, Iaşi

Gavril armaş şi rudele sale vînd lui Ioniţă diac de divan şi soţiei acestuiaa Angheluşa o casă
şi un loc de casă pe Uliţa Fînului.

t Adică Iu, Gavril armaşul, şi-npreună cu cumnaţii mei, Andrei şi [şi] Dima, şi cu
Sanda, sor(ă) noă, lui Andrei şi lui Vasile, Dimii şi cu...1, soră iarăşi noă, ficiorii lui Iane
Leondescului, precum să se ştie că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră voie, am
vîndut o casă cu loc cu tot, care casă ne-au rămas de la părintele nostru Iane, însă casa cu
loc cu tot s-au vinit în parte surorii noastre de la giudecată pecum răspunde carte
măriei sale lui vodă ce iaste la mîna me, a lui Andrei sîn lui Iane; şi casa este în Uliţa
Fînului, lîngă casăle baligi-başii, şi lîngă casa lui Brahă şi lîngă casa lui Gligoraşco
neguţitoriului.
Şi osăbit de casa aceasta cu locul 6i am mai vîndut 6u, Gavril armaşul, cu soţul
meu Sanda un locu de casă ce ne iaste şi noă de la părintele nostru Iane Leondescul, care
locu este lîngă locul casăi ce scrie mai sus, anume despre sore-răsare pără unde am pus
şi o peatră din deal, despre locul Lupului ţiganului; şi din piatra aceea drept la vale
păr(ă) în drumul cel săpat iaste locul acesta şi locul casăi. Şi i-am vîndut lui Ioniţă
diiacului de divan şi soţului său, Angheluşii, drept doădzăci lei noi; şi i-am dat şi zapisul
cel vechiu.
Şi cîndu am vîndut noi casa şi locurile s-au prilejit şi alţii carii mai gios ş-or pune
degetile. Şi noi încă ne-am pus degetile.
t Gavril armaş am vîndut; t eu, Andrei sîn lui Iane Leondescul, am vîndut2; t eu,
Dima sîn lui Iane, am vîndut2; t Sanda sîn (sic) lui Eni, soţul meu lui Gavril, am vîndut2;
t Vasili sîn lui Ene Leo(nde)sc(ul).
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI/133. Orig., hîrtie (31,1 x 20,3
cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia Rom. şi doc. Iaşi (VI), în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p.
313, nr. 9 (rez.).
1
Loc liber în orig.
2
Amprentă digitală.
 Constantin Nicolai <Mavrocordat> voievod dă bisericii Sf. Lazăr un obroc anual de ceară
de la vama domnească din Iaşi, iar preoţilor de la biserică le dăruieşte cîte 60 de lei pe an din
aceeaşi vamă.

t HW KOCTANAHN NHKOAAH B * 6 S 0 A A , E(O)ÎKI6K> M(M)A(O)CTI'IO, R(O)CN(O)AAPIK

3€MAH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii m£le tuturor cui să cade a
şti, den vreme dară că sfintil(e) biserici şi m(ă)n(ă)stiri sintu lăcaşurile d(u)mnezăieşti
întru caril(i) de pururea să săvîrşeşte j(e)rtva ce fără de sînge a Domnului nostru lui
I(su)su H(ri)st(o)su, caril(e) cu presfîntul şi precinstitu sîngeli său au rădicatu păcatul a
toată lume,* n-au vrutu dară D(u)mn(e)dzău să s(e) chivirnisască sfintili rugi cu altu
mijlocu fără dicîtu cu milostenie a pravoslavnicilor creştini precum este vederatu lucru
întru toţi dintru sfintili beserici şi m(ă)n(ă)stiri ce sintu zidite în ţară di luminaţi şi
răpoosaţii domni ce-au fostu mai nainte de noi, care unii dintri dînşii după ce le-au zidit
le-au miluit cu moşii cu bucate cu veşminte şi cu odoară şi cu alte feliuri de daruri, iar
alţii le-au întăritu cu obiceiurili celi bune cu vinituri din viniturile domneşti pentru stare
şi chivirnisala lor volnici flindu ca nişti stăpînitori acestui pămîntu a Moldovii ca să Ie
rămîie în urmă vecinică pomenirea, care şi domniia mea avîndu râvnă de miluire spre
sfintili biserici socotit-am dară domniia mea şi pentru sfînta biserică di la Vamă ce Mare,
unde este hramul înviiare a Sfîntului şi dreptului Lazaru, care sfîntă biserică este zidită
de domnie sa Mihai vodă, şi neavîndu nici un vinitu de necăiuri au fostu miluit-o cu
obiceiuri de milă din vama domnească ca să aibă a lua pre tot anul din vama ce
domnească cîte patru făclii tari de ceară cîte de trii ocă una şi cîte o ocă di tămîie la
hramu; şi vameşii cei mari să poarte di grijă să le dea gata făcute din vinitul domnescu
şi, osăbit, să mai de preste anu în toate duminicili cîte o giumătate de ocă lumini de ceară
mici să fie di arsu în biserică preste săptămînă şi cîte doă ocă di untu di lemnu pe lună
pentru candile.
Aşijdire, şi preuţii cu diiaconul carii vor sluji în sfînta biserică să aibă a lua din
vamă pre totu anul cîte cinci lei pe lună, care facu şesădzăci di lei pe anu, pentru slujba
lor ca să le fie di îmbrăcăminte.
Aşijdirili, şi cîndu s-ari întîmpla să s(e) strice acoperămîntul bisericii să aibă a să
acoperi cu bani din vamă; însă de va fi dată vama în credinţă cuiva, atunce din vinitul
domnescu să s(e) acopere, iar di va fi vama în cumpărătură să aibă a o acoperi vameşii
cei mari din vinitul lor, precum arătară preuţii di la această biserică şi testamintul cel de
miluire di la ctitorul sfintei biserici.
Şi jăluindu preuţii precum de cîtăva vreme sintu păgubaşi di acest vinit di mai sus
pomenit, pentru aceea dară şi domniia mea m-am milostivitu şi din os(ă)bita mila
noastră am datu şi am întărit sfinţii bisărici şi preuţilor di la această sfîntă biserică di mai
sus pomenită ca să ia pe tot anu aceste obiceiuri ce scrie mai sus din vama domnească,
miluire de la domniia mea; şi nimeni să nu le poprească nimică din vinitul lor.
Drept aceea, şi în urma noastră pre carii va milui D(u)mnezău cu domnie ţărăi
noastre a Moldovii poftim ca s(ă) nu surpe această puţină milă aceştii sfintei biserici şi
preoţilor di la Vamă precum nici noi n-am stricatu, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări si
a milui pentru a sa vecinică pomenire. Aceasta scriem.
tf Mc, A6T(o) X 3CMR A\AH X

H W N K W C T A N A H N B W 6 B W A A <m.p.>.
KWCTANAHN r" A0r(0)^(e)T npOHHTeANOMtf.
 <Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: t Ispisoc di la Costandin Neculai voevoda
întăritură di miluire bisericii ot Vamă, din l(e)t 7243 <1735> mai 1.
S-au scris la condică anul al doile.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DCXX11I/172. Orig.. hîrtie difolio
(49 x 33,3 cm.), cerneală neagră (invocaţia şi intitulaţia, în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal
(2,2 x 2 cm.), în cerneală roşie, avînd capul de bour şi acvila într-un scut timbrat de o coroană deschisă.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 398 r.-v. (copie din 1742).
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 505 (menţ.); Dumitru Stănescu, Viaţa religioasă la români,
p. 217-219 (text după Ms. nr. 237); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 92-94, nr. 1330 (copia din 1742).

236 1735 (7243) mai 1

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte lui Toader Palade mare vistiernic
stăpînirea asupra unei pivniţe cu loc de trei dugheni în mahalaua Cizmărie, în urma judecăţii cu
Anton cizmar.
Velet 7243 <1735> mai 1.
O carte iarăş(i) de la domniia sa Costandin Nicolae voievod, înştiinţînd pentru o
pivniţă de piatră şi cu loc de alte 3 dughene din Cizmărie, care au fostu a lui Stamatie
post(elnic), care pivniţă o au fostu vîndut Catrina Merişanca, nora lui Stamatie
post(elnic), înpreună cu fiiu-său, cu Şerban, lui Gavril Puiul cizmar. Şi dumn(ea)lui Toader
Palade vel vist(iernic) încăpînd a o răscumpăra, fiind giupîneasa dum(i)sale neam cu
Stămati(e) pos(telnic), au întorsu banii lui Gavril Puiul şi-au răscumpărat dumnalui.
Dară această pivniţe fiind înpresurată mai înainte de călugării de Ocnă, s-au fostu
sculat un Anton cizmar şi au luat voie de la călugării de Ocnă şi făcuse dughean(ă) pe
acest loc, care dugheană nesuferind-o vel vist(iernic), şi fiind trebuinţa ca să-ş(i) rădice
dugheana să dişert(e) locul, vrînd vel vist(iernic) ca să-ş(i) facă alte casă acolo, şi Anton
nevrînd să o rădice dzicînd c(ă) au făcut cheltuială, cerut-au vel vist(iernic) giudecată cu
acel Anton cizmariul la boiarii cei mare.
Şi, luîndu-le sama, aşe au găsit cu cale şi au giudecat: cum Anton cizmariul să-ş(i)
rădice lemnul dughenii de pe locul dumisale, iară cheltuiala ce ar hi făcut să-ş(i) ceia la
egumenul de Ocnă, care i-au dat voie să-ş(i) facă dugheană, că nu să căde să de voie
dacă n-au fostu loc mănăstirescu. Iar vel vistiernicul) nemică să n-aibă a-i întoarce; ce
măcară că giudecata aşe au hotărît nemică să nu-i de, dară dumnalui Toader Pălade vel
vist(iernic), nevrînd ca să lasă pe Anton de tot păgubaş, au primit să-i întoarcă şindila şi
cuiele ce va fi pus el acolo. Care şi domniia sa, vădzind că drept s-au giudecat, au dat
această carte de giudecată.
Arii. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 294v.-295r. Copie în Condica Asachi I, scrisă în a doua jumătate a
sec. XVIII.

237 1735 (7243) mai 8

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte lui Toader Pălade mare vistiernic
stăpînirea asupra unei pivniţe cu loc de trei dugheni pe Uliţa Cizmăriei, în urma judecăţii cu
Gavril Puiu cizmar.
Velet 7243 <1735> mai 8.
 0 carte de la domniia-sa Costandin Nicolae v(oie)voda, înştiinţînd tuturor cui să
cade a şti pentru o pivniţă de piatră şi cu loc de dugheană pe dînsal şi cu alt loc de alte 2
dughene alăture cu pivniţa, ce sînt aice, în tîrgu în Iaşi, pe Uliţa Cizmării, care să
hotărăşte din sus cu locul m(ă)n(ă)st(j)rei Dancului, şi din gios cu Iocufm(ă)n(ă)st(i)rei
Ocni, şi dinspre apus cu locul lui Năstasie vor(nicul), care pivniţă şi cu tot locul au fost a
lui Stămatie biv vel post(elnic) cumpărătură de la Andrei Abăza biv cămăraş, iară lui
Andrei cămăraş i-au fostu cumpărătură de la giupîneasa lui lăcomie vist(iernic).
Deci, după moarte(a) lui Stămati(e) post(elnic) au rămas această moşiie la fiiul
său, Ioniţă căpit(an), carele acest Ioniţă căpi(an), nepot(ul) lui Stămat(ie), însurîndu-se în
Ţara Românească, trimis-au el de acolo pre giupîneasa lui, anume Catrina Merişanca, şi
cu fiiul său Şerban pos(telnic) ca să caute toate moşiile lui Stămatie pos(telnic) aice în
Ţara Moldovii. Şi acea giupîneas(ă), înpreună cu fiiul-său Şerban, au scos această
pivniţe cu locul ei la vîndzare.
Şi întîiu au fostu cumpăratu Gavril Puiu cizmar, iară apoi dumnalui Toader Palade
vel vist(iernic) neîngăduind pe acel cizmar, încăpînd dumnalui a cumpăra de pe
giupîneasa dumisale, Aniţa domniţa, fiica lui Antiohie vod(ă), fiind neam cu Stămatie
post(elnic) au cerut dreptate, şi cu cale au întorsu banii lui Gavril Puiul cizmar şi toată
chetuiala ce cheltuisă Puiul cu pivniţa car(e) s-au făcut care i-au dat în mîna lui
Gavril Puiul.
Drept aceea, şi domniia sa au dat şi au întărit lui vel vist(iernic) pe acea de mai sus
zisă pivniţă de piatră, cu loc cu tot, cît scrie mai sus, să-i fie ocină, şi moşie, şi uric, şi
întăritură cu tot locul şi cu tot venitul neclătit, neruşeit, stătătoriu în veci. Şi s-au luat şi
zapisul vîndzării şi alte scrisori vechi din mîna acelui cizmar şi s-au dat la mîna lui vel
vist(iernic).
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 294r.-v. Copie în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 1855, f. 96 v. (copie în „Catastih de toate moşiile dumisale Toader Palade vel
vist(iernic)" scris de Vasile Buhâiescul fost mare pitar în 1745 (7243) septembrie 1).
Ghibănescu, Ms. Surete, XXVII, f. 228 (copie după Condica Palade de la Arii. St. Iaşi „Catastih de
toate moşiile dumisale Toader Palade vel vist(iemic)..."), din 1745 sept. 1 (acum, Ms. nr. 1855, f. 96 v.).
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 148, nr. XXXII (copie
incompletă din Ghibănescu, Ms. Surete).
1
Loc liber în text.

238 1735 (7243) mai 17

Maria, soţia preotului Simion Rusul, vinde lui Toader Stîrce vornic de poartă o casă pe
Uliţa Sîrbească.

7243 <1735> mai 17.

Un zapis di la Mărie preutesa a preutului Sîinion Rusul ce au fostu la Biserica
Banului, cu cari au vîndutu lui Toadir Stîrce vor(ni)c de poartă o casă gata, la Uliţa
Sîrbească, lîngă zăplajii bisericii Banului şi între d&sa lui Tănasă Gheţău ce au fost
armaş, zătu Corbului, şi între casa lui Dumitrachi Ciornei şi a lui Vasîli Cioara, cari casă
arată numita preutesă, că le-(a)u fost cumpărătură de la Ioana vorniceasa, a lui
Ghiorghiţă ce au fost vornicu de poartă, cari casă au fost vîndut-o unchiul ei, preutul
Alecsăi, Ioanii vornicesăi şi au răscumpărat-o cu 11 Ici.
 După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 284, nr. CXXXII. Rez.
într-un „perelepsis de scrisorile d(umi)sa!e spăt(arului) Ion Cananou".

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 91/5 (menţ. cu
data de zi: 16. într-un perilipsis din 1827 septembrie 14, secţiunea „Scrisorile casilor din laş(i)".

239 1735 ( 7 2 4 3 ) m a i 2 3
Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte M-rii Dancul din Iaşi stăpînirea
asupra a două locuri de casă din Iaşi şi a unei case cu două dugheni pe Uliţa Tărbujcncască.

t Yw KocTdMAHH HHKOAAM BOGEOA*. EOSKTCIO M(H)A(O)CTYK>, r(o)cii(o)A<jp-H

3EMAH MOAAABCKOH. Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru lui Ionichie
e g u m e n u l d e la s f ( î ) n t a m ( ă ) n ( ă ) s t ( i ) r e d e la D a n c u l să fie v o l n e c cu c a r t e d o m n i i m e l e a
stăpîni d o u ă locuri d e cas(ă) d e a i c e din Iaşi, c e sint c u m p ă r ă t u r ( i ) lui P ă u n v a m e ş u l ,
c a r e u n loc iaste din d o s u l casii D i m e i c e - a u f o s t u b u l u c b a ş e şi alt loc p e Uliţa
Vezitiiască.
A s i j d e r e , s ă a i b ă v o i e cu c a r t e d o m n i i m e l e a s t ă p î n i o c a s ă cu l o c c u tot şi c u
p i v n i ţ e si cu d o u ă d u g h e n e c e sint iarăş(i) a i c e în tîrgu, p e U l i ţ a T ă r b u j e n e a s c ă , î n t r e
S u s între
dughene 1e jn(ă)n(ă)sUrei_Gălăţii d u g h e n e l e lui U r s a c h i vist(iernic)
c u m p ă r ă t u r ( ă ) lui P ă u n v a m e ş u l , si P ă u n le-au dat d a n i e s f i n t e i m ( ă ) n ( ă ) s t i r i D a n c u l u i .
D r e p t u a c e e a , d u p ă z a p i s e c e are să le s t ă p î n e a s c a cu tot v e n i t u l şi n e m e să nu
st(ea) î n p o t r i v a cărţii d o m n i i m e l e ; iar c i n e v a a v e a r ă s p u n d e să ias(ă) Ia D i v a n .
L(ea)t 7 2 4 3 < 1 7 3 5 > m a i 23.
ripoMHT r" AOrCoJ^ŢGJŢ
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
octogonal, în cerneală, avînd în scut capul de bour şi acvila (restul neclar).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu. I, p. 239, nr. 299 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,2 x 19,2 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia,
nr. 316).

240 1735 (7243) iunie, Iaşi

Gavril, fiul lui Vasile căpitan, vinde lui Ene Mîrza negustor o dugheană pe Podul
Hagioaiei.

7 2 4 3 < 1 7 3 5 > iunie, Iaşi.

G a v r i l sin V a s i l e c ă p i t a n v i n d e E n e i M î r z a n e g u ţ i t o r o d u g h e a n ă pe Podul
H a g i o a i e i d i n T î r g u l d e S u s în Iaşi.
După Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi (II), p. 281, nr. 3. Rez. „din opisele Academici" cu indicarea
greşită a cotei: XII/127 (la această cotă se află originalul muntenesc din 1724 (7232) iulie 5, Craiova).

241 1735 ( 7 2 4 3 ) i u n i e 5, Iaşi

Constantin Nicolae <Mavrocordat> voievod întăreşte M-rii Dancul din Iaşi stăpînirea
asupra a două locuri de casă din Iaşi şi a unei case cu două dugheni pe Uliţa Tărbujenească.

t HW KOCTANAHH NHKOAAH B(oe)B(O)A<», E(O)*:(YeK>) A\(H)A(O)CTYIO,

r(O)cn(O)A(a)p'h 3CA\AH MOAAABCKOH. D a t - a m c a r t e d o m n i i m61e r u g ă t o r i u l u i n o s t r u ,
lui I o n i c h i e e g u m e n u l d e la s f ( î ) n t a m ( ă ) n ( ă ) s t i r e d e la D a n c u l , d e a i c e , d i n Ieşi, să f i e
 v o l n e c cu c a r t e d o m n i i m e l e a căta aice, în Ieşi, 2 locuri d e c a s e c e sintu c u m p ă r ă t u r ă lui
P ă u n v a m e ş u l , c a r e un loc iaste din dosul casii D i m e i c e - a u f o s t u b u l u c b a ş e si alt loc
iaste p e U l i ţ a V e z e t i i a s c ă şi, găsindu-le, să le o p r e a s c ă d e cătră toţ(i).
A ş i j d e r e , să a i b ă a m a i c ă u t a o c a s ă cu p i v n i ţ e şi cu 2 d u g h e n e , c a r e sînt p e Uliţa
T ă r b u j e n e a s c ă , î n t r e d u g h e n e l e m(ă)n(ă)stirei Gălăţii din S u s şi î n t r e d u g h e n e l e lui
U r s a c h i v i s t i e r n i c u l , c a r e sint d a n i e sfinţii m(ă)n(ă)stiri d e P ă u n v a m e ş u l , iar lui i-au
f o s t u c u m p ă r ă r t u r ă d e la Acsiniia, f ă m e i a Vîlcului biv zlătar. Şi g ă s i n d u şi p e a c e s t e să
fie v o l n i c a le o p r i d e c ă t r ă toţi, iar avînd c i n e v a a r ă s p u n d e să vie la D i v a n .
Şi n i m e să nu ste î m p o t r i v a cărţii d o m n i i mele.
tf inc, A(-k)T(o) ^3CA\r IONH T.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, avînd în scul capul dc bour şi acvila (restul neclar).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu. I, p. 239-240, nr. 300 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31 x 19,8 cm.), cerneală cafenie, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia,
nr. 331).

242 1735 (7243) iunie 9, Iaşi

Măricuţa, fiica lui Isac croitor din Iaşi, vinde împreună cu fiul şi nepoţii ci lui Lupaşco
Tudori negustor un loc de trei dugheni la capătul de sus al Podului Hagioaiei, cu 45 de lei.

t A d i c ă eu, M ă r i c u ţ a f a t a lui Isac croitoriul din tîrgul din Iaşi, şi împreună cu

ficiorul m e u G h e o r g h i e şi cu n e p o a t a m e a S a n d a , ce o ţine Ion diaconul, şi nepotul m e u
A r h i p , s c r i e m şi m ă r t u r i s i m cu acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisale giupînului
L u p a ş c o T u d o r i n e g u ţ i t o r i u l p r e c u m să să ştie că, d e n i m e siliţi, nici asupriţi, şi d e
b u n ă v o i a n o a s t r ă , i - a m v î n d u t d u m i s a l e un loc d e casă care este d e 3 dugheni, c a r e e s t e
hotărît şi stîlpit d e v o r n i c i i d e poartă, a n u m e : T o a d e r Stîrce şi M i h ă l a c h e Pătrău, c a r e loc
e s t e în c a p u l P o d u l u i H a g i o a i e , din sus, p î n ă în Uliţa M u n t e n i m e i d e la deal, c a r e să
n u m e ş t e în z a p i s ă l e c e l e v e c h i Uliţa N o u ă şi Uliţa d e la D e a l ; şi acest loc este p e din g i o s
d e locul lui G h e o r g h i ţ ă Făsăitul vornicul şi alăturea cu locul lui P ă p ă l u ţ ă d e s p r e U l i ţ a
H a g i o a i e , p î n - î n g a r d u l ogrăzii d u m i s a l e giupînului L u p a ş c o . A c e s t loc l - a m v î n d u t
d u m i s a l e p e b a n i g a t a , 4 5 lei. Şi ne-au făcut plata deplin întru m î n u l e n o a s t r e toţi b a n i i
c e scriu m a i sus, c a să-i fie d u m i s a l e şi c u c o n i l o r d u m i s a l e dreaptă o c i n ă şi c u m p ă r ă t u r ă
cu tot locul şi c u o c ă s c i o a r ă ce este p e acest l o c ; şi i - a m dat şi 2 z a p i s e c e sînt d e
c u m p ă r ă t u r ă t ă t î n e - m e u , lui Isac, d e la G h e o r g h i ţ ă Făsăitul, şi unul d e la tatăl m e u .
Şi la a c e a s t ă t o c m a l ă şi v î n z a r e s-au tîmplat d u m n e a l u i N e c u l a i b i v f t o r i
m e d e l n i c e r , şi d u m n e a l u i V a s i l e c ă m ă r a ş d e izvoade, şi P a n a i t e c u p e ţ şi alţi b o i a r i si
n e g u ţ i t o r i , c a r e s - o r iscăli m a i gios.
Şi n o i , p e n t r u c r e d i n ţ ă , a m p u s degetele.
Şi e u , D u m i t r a ş c o M u s t e a diacul d e c a m a r ă , a m scris zapisul c u v o i a lor, să să stie.
te* Eflc, A(-fe)T(o) x3CA\r IONI' S".
t Măriuţa1; f Gheorghie1.
navayiajtTiq Niku, \iapvc\q u | q a v o O e v < m . p . > ; f r e c o p y r ^ a napxripaţ
< m . p . > ; NT|KoA,a<; NIKTU, ^ a p T r i p a i ; < m . p . > 2 ; V a s i l i e biv c ă m ă n a r < m . p . > ; V a s i l i e
Buhăiescul com(i)s, mart(or) <m.p.>.

< P e verso-ul filei a doua, scurt rez. grecesc al actului, d a t a c u c i f r e a r a b e si>: N o . 4.

»
 Arh. St. Iaşi, Documente, DCXV1II/1H. Orig., hîrtie difolio (31 x 23,5 cm.), rupt la îndoituri, lipsă 2/3
din fila a doua, cerneală neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
;
Panaiotis Niku mărturisesc cele de mai sus <m.p.>; Gheorghiţă. martor <m.p.>; Nikolas Niku,
martor <m.p.>.

243 1 7 3 5 ( 7 2 4 3 ) iulie 8

Irimia tipograf vinde trei locuri de casă pc Uliţa Strîmbă.

t A d i c ă eu, I r i m i e a t i p o g r a f u l , f ă c u t - a m zapisul m i e u la m ( î ) n a d u m i s a l i
g i u p î n u l u i F r u m u z a c h i ot vist(ierie) să s(e) şti£ p r e c u m i - a m v î n d u t d u m i s a l i trei locuri
d e c a s ă din tîrg din Iaşi c e să ţin unul di altu la Uliţa S t r î m b ă , î n t r e c a s a p o p i i lui T o a d e r
şi-ntre c a s a d u m i s a l i vornicului I o a n ; şi a m v î n d u t - o d u m i s a l i d r e p t triizeci lei, bani
v e c h i ; şi banii m i - a u dat bani toţi. Şi aceste locuri d e c a s ă î n c ă sint şi m i e c u m p ă r ă t u r ă di
la c ă p i t a n u l I v a n .
Şi cînd s-au f ă c u t aceasta t o c m a l ă s-au t î m p l a t mulţi o m e n i b u n i şi m e g i e ş i carii
m a i gios s-au iscălit; şi, pentru credinţă, a m iscălit zapisul.
Let 7 2 4 3 < 1 7 3 5 > iulie 8.
I e r e m i e tipograf a m v î n d u t < m . p . > .
Eu, L u p u l z u g r a f , a m scris zapisul cu zisa Erimii < m . p . > .
T o a d e r C a r p v(el) jit(nicer) < m . p . > .
Vas(i)lie C a r p u vor(nic) glotnii < m . p . > .
U r s a c h i sîn p o p a < m . p . > .
Arh. St. Bucureşti, A.N.. MDCXIX/5. Orig., hîrtie (31,4 x 19,2 cm.), cerneală neagră.

244 1 7 3 5 ( 7 2 4 3 ) iulie 12, Iaşi

Nectarie arhimandrit şi egumen al M-rii Galata vinde mitropolitului Antonie jumătate din
satul Turbăteşti, din ţinutul Cîrligătura, cu 650 de lei, ce vor fi folosiţi la refacerea zidului
mănăstirii.

t A d e c ă eu, N e c t a r i e arhimandritul şi e g u m e n u l d e la s f î n t a m ă n ă s t i r e G ă l a t a ,
f ă c u t - a m acestu a d e v ă r a t u zapisul nostru la cinstită m î n a sfinţii sale p ă r i n t e l u i chiru
A n t o n i e m i t r o p o l i t u l p r e c u m să s(e) ştie că a m v î n d u t u sfinţiii sale g i u m ă t a t e d e satu d e
T u r b ă t e ş t i , c e iaste la ţinutul Cîrligăturii, care această g i u m ă t a t e d e satu d e T u r b ă t e ş t i
este a m ă n ă s t i r i i Gălăţii şi au fostu v î n d u t - o răpoosatul p ă r i n t e l e H r i s a n t u , p a t r i r h u l d e
I e r u s a l i m u , d u m i s a l e C o s t a n t i n C o s t a c h i vel log(o)f(ă)t f i i n d u şi c e e a g i u m ă t a t e d e satu a
d u m i s a l e ; şi au r ă m a s totu satul întregu a d u m i s a l e vel l o g ( o ) f ( ă ) t . Şi, p e u r m ă , s-au
sculatu d u m n ( e a ) l u i vel l o g ( o ) f ( ă ) t ( u l ) şi au datu g i u m ă t a t e d e satu d e c u m p ă r ă t u r ă ce-au
fostu a Gălăţii iar la G ă l a t a d a n i e mănăstirii şi ceealaltă g i u m ă t a t e d e satu, a d u m i s a l ( e )
m a i d e m u l t u , au dat d a n i e sfintei M i t r o p o l i i ; şi r ă m î i n d acel satu g i u m ă t a t e a M i t r o p o l i e i
şi g i u m ă t a t e a Gălăţii.
Şi iată, a c u m , t r e b u i n d u - n e b a n i pentru c a să f a c e m zidiul Gălăţii, a m v î n d u t u
a c e a s t ă g i u m ă t a t e d e satu d e T u r b ă t e ş t i , ce-au fostu a Gălăţii, sfinţii sale p ă r i n t e l u i
m i t r o p o l i t u l u i d r e p t u şase sute şi c i n d z ă c i d e lei; şi m i - a u dat p ă r i n t e l e m i t r o p o l i t u l toţi
banii d e p l i n în m î n u l e m e l e . Şi noi, aceşti b a n i v o m să-i c h e l t u i m la zidiul m ă n ă s t i r i i
Gălăţii. Şi au r ă m a s acestu satu T u r b ă ţ e ş t i totu î n t r e g u a M i t r o p o l i e i .
 Şi c î n d u a m v i n d u t u a c e a s t ă g i u m ă t a t e d e satu d e m a i s u s n u m i t ă s - a u î n t î m p l a t
boieri m a r i şi m i c i şi e g u m e n i care, v ă d z î n d p l a t ă d e p l i n u toţi, s - a u iscălit m a i g i o s .
Şi noi, p e n t r u m a i m a r e c r e d i n ţ a , n e - a m iscălit c a să a i b ă a-şi f a c e p ă r i n t e l e
m i t r o p o l i t u l şi i s p i s o c d o m n e s c u d e întăritură p e zapisul n o s t r u .
tf Mc, RT(-FC)T(O) X 3CA\R wrtG'e) BL

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , scris d e aceeaşi m î n ă > : Z a p i s p e satul T u r b ă t e s t i i ot

v ( o ) l o s t C a r l i g ă t u r e ; < a d ă u g a t în sec. X I X > : 1) 7 2 4 3 < 1 7 3 5 > iulii 12; 2) N o . 4 8 .
Arh. St. Iaşi. Documente, MXXXI/2. Orig., hîrtie difolio (30,5 x 19,2 cm.), filigran, sigiliu inelar
octogonal (1,5 x 1,3 cm.), aplicat în aceeaşi cerneală, cu patru slove chirilice în col|uri şi anul dedesubt
(ilizibile).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 138, nr. XCIX (orig. în
colecţia editorului).

245 1735 (7243) iulie 23

Constantin Nicolac <Mavrocordat> voievod scuteşte breasla uşcrcilor din Iaşi de toate
dările şi angăriile, cu excepţia plăţii hîrtiilor.

t Vw KOCTDNAMH NHKOAde nc>6fio,\A, B(O)ÎKVK> A\(H)A(O)CTYK>, ROCNOA^PI.

36A\AH MoAAdHCKOH. F a c e m ştire cu această carte a d o m n i i i m e l e tuturor cui să c a d e a
şti, p e n t r u b r e a s l a u ş ă r e i l o r , că iată d o m n i a m e a m - a m milostivit d e a m făcut milă cu
dînşii şi i - a m iertat d e c i v e r t u r i şi d e toate dările şi angheriile, oricîte ar ieşi păste altă
ţară, n i m i c cît să nu d e a , f a r ( ă ) cît n u m a i să d e a la v r e m e hîrtiilor d e o m cîte un g a l b e n ;
şi p e n t r u c a să fie ci ştiuţi şi c u n o s c u ţ i dintr-altă ţară, li s-au dat p e ţ e ţ i roşii pă feţele lor.
N u m a i c u a c e a s t ă m i l ă c e a m f ă c u t cu dînşii, ei încă să aibă datorie a p ă z i s l u j b a
lor c u m să c a d e , la P o a r t a d o m n e a s c ă şi la toţi oaspeţii să slujască nelipsiţi şi p ă u n d e era
o r î n d u i ţ i p î n - a c u m slujitori d e p ă z e a casele d e oaspeţi şi la toţi oaspeţii, d e a c m u î n a i n t e
h o t ă r î m c a p r e la t o a t e l o c u r i l e uşăreii să p ă z e a s c ă şi să slujască.
D r e p t a c e e a d a r , p o r u n c i m d o m n i i a m e a d u m n e a v o a s t r ă boieri şi v o a o slujitori şi
t u t u r o r c a r e v e ţ i fi o r î n d u i ţ i cu s l u j b e l e d o m n i i mele, toţi să vă s u p u n e ţ i p o r u n c i i d o m n i i i
m e l e şi să u r m a ţ i fieştecare d u p ă c u m a m hotărît mai sus, ca să fie lor d e la d o m n i a m e a
testament stătător.
7 2 4 3 < 1 7 3 5 > iulie 2 5 .
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 429 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 507 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, 111, p. 173-174,
nr. 1390 (copia din 1743).

246 1735 (7243) a u g u s t 1

Constantin Nicolai <Mavrocordat> voievod întăreşte M-rii Bîrnova stăpînirea asupra

locului din Iaşi dăruit de Dafina, doamna răposatului Dabija vodă.

t Vw KOCTDNAMH NEKTFAAY B(O6)B(O)A<», E(O)îK(YeK>) A\HA(O)CT(YK>), ROCNOAAPT

3CA\AH A\OAADBCKOV. D a t - a m cartea d o m n i i m e i i r u g ă t o r i u l u i n o s t r u I g n a t i e d e la s f î n t a
m ă n ă s t i r e B î r n o v a c a să fie volnic cu carte d o m n i i m61i a ţîne şi a s t ă p î n i l o c u l s f i n ţ i i
m ă n ă s t i r i B î r n o v i i , d e a i c e din Ieşi, car6 loc l-au c u m p ă r a t ctitorul lor, d o a m n a D a f i n a , a
răposatului Dabija vodă.
 Deci pecum scrie zapisul lui Vasile Ureche spătariul, vînzătoriul, aşa să aibă a
stăpîni călugării tot locul acela şi să aibă a lua chirie di loc, după obiceiu> di la toţi oricini ar
hi făcut dugheni sau case pe acel loc să aibă a să tocmi cu egumănul şi să de bezmăn la
sfînta mănăstire; iar cari n-ar vre să să aşadzi, să aibă a le răsipi caseli di pi locul mănăstirii;
iar cini ar ave a răspundi ceva să vie di faţă cu direse ce-ar ave să-şi întrebe.
Şi nime să nu cutedzi a sta înpotriva cărţii domnii meii.
L(ea)t 7243 <1735> au(gust) 1.
npWMHT ? A©r(o)4>6T.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: No. 16.
Alfa. S t Bucureşti, M-rea Bîrnova, XI/4. Orig., hîrtie (31,3 x 20,2 cm.), filigran, cerneaţi neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.

247 1735 (7243) august 8, laţi

Constandin Neculai <Mavrocordat> voievod confirmă hotărîrea luată de Constandin
Costachi mare logofăt şi Sandul Sturdza mare vornic în pricina dintre M-rea Bîrnova şi Dumitru
plâcintar pentru o dugheană.
t Hw RWCTANAHN H€KVA4H BW6B6AA. EuwcG'e)!© M(H)A(O)CTIIO,
r(o)cn(o)AAp*b 3(6>MAH /MWAA<*BCKOH. Facem ştire [ştire] cu această carte a domnii
mele precum au jăluit domnii miele rugătoriul nostru Ignatie, egumenul de la sfînta
m(ă)n(ă)stire Bîrnova, dzicînd că avînd m(ă)n(ă)stire locuri de dughene în Tîrgul de
Gios şi întîmplîndu-se de au arsu dughenele de pe locul m(ă)n(ă)stirei, s-au sculatu un
Dumitru plăcintariul şi s-au tocmit cu egumenul de Galata ca să-ş(i) facă o dugheană pe
locul m(ă)n(ă)stirii, iar el au făcut fumă, de care n-au avut tocmală.
Deci domniia mea i-am orînduit cu giudecata la cinstiţi şi credincioşi boiarii
noştri, la dumnealor Costandin Costachi vel log(o)f(ă)t i Sandul Sturdzi vel vornic, la
carii stîndu faţă şi luîndu-le sama cu dreptate dumnealor aşe au giudecat: ori să-şi strice
Dumitru fuma şi să-şi ţie dugheana, ori să-i întoarcă egumenul cheltuiala pe dugheană
ce-au cheltuit el şi s(ă) stăpînească egumenul dugheana, pentru căci chirie dughenii este
12 lei, iar chirie furnii este 24 lei.
Şi după cum au hotărîtu dumnealor boierii giudecata, eu am datu şi această carte a
domnii mele la mîna egumenului de Bîrnova ca de această pîră să nu mai pîrască peste
carte d(o)mnii mel(e).
tf M c , AOK)T(O) X3CMR AB(IVCT) ÎT.
B6A Awr(o)4>(e)r.
Arh. St Bucureşti, M-rea Bîrnova, X/5. Orig., hîrtie (31,7 x 21,8 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc mijlociu în cerneală roşie (în care se disting doar capul de bour şi acvila), cu legenda în
exergă, neclară.

248 1735 (7243) august 11

Constantin Neculai <Mavrocordat> voievod îi împuterniceşte pe preoţii iezuiţi din Iaşi să
ia zeciuiala de la o moşie de lîngă Cotnari.
f î w KOCTANAHH ffcKVAAM B(*e)BWAA, B(O)>KCI€IO) M(M)A(0)CTY|0,
r(o)cn(o)A4pi» 3CMAM MOAA^BCKOH. Dat-am carte domnii mele paterilor iezoviţîlor de
Ieşii şi pre cine vor trimite cu carte domnii mele la o moşie, anume.. ce este lîngă tîrgu
 la Cotnari să fie volnic a lua de a dzece din prisăci cu stupi, şi din (arini, şi din grădini cu
legumi şi din toate cîte vor fi pre acel loc, pe obicei.
Iar avîndu cineva ceva a răspunde să vie să ste faţă; şi nime să nii cutedză a sta
înpotriva cărţii domnii mele.
L(ea)t 7243 <1735> av(gust) 11.
npoMMT 7 Aor(o)^(e)T.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVm>: Charta
Cels(issi)mi Principis Constantini Maurocordati pro libera requisitione decimarum ex
apis teriis sub Cutnariensis. 1735.
Arh. SL Iaşi, Documente, MLXXVIII/106. Orig., hîttie difolio (14,8 x 20,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, fn cerneală roşie, imprimat parţial (se distinge doar o parte: capul
de bour şi acvila).
1
Loc liber tn orig.

249 <înainte de 1735 (7243) august 12, Iaşi>

Ion blănar şi soţia sa, Ilinca, vînd Alexandrei o casă <din sus de Uliţa Hagioaici>, cu 16 lei noi.

Adec(ă) eu, Ion blănariul, ginerele Botezatei, dinpreun(ă) cu soţul mieu Ilinca şi
cu copii împreună făcut-am adevărat zapis la mîna dum(i)sale Alexandrii precum să s(e)
şde că i-am vîndut o casă, driaptă moşie a me, lîtigă Căntoaie, cu loc cu tot, di nime
siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bun(ă)voe, i-am vîndut-o dreptu 16 Iei noi, ca să-i fie
poman(ă) feciorilor dumilorsale şi nepoţilor dumilorsale, în veci.
Şi la acestu zapis s-au tîmplat mulţi oameni buni carii mai gios s-au iscălit
Eu, Ion ginerele Botezatii, mi-am pus degetul ca să s(e) criază1 (şters: ca să fie de
credinţa)2; şi eu, Ilinca, soţul dum(i)sali'; şi eu, Vasile blanar, socrul mieu, pentru
credinţă s-au pus degetul; şi eu, soţul lui Vasilie blănarul, mi-am pus degetul1.
Eu, preutul Ion Cosciug ot Sfeti Ilie m-am tîmplat; eu, Chiriiac croitor, frate
Alexandrii; eu, Gligoraş Grame, tij m-am tîmplat.
Şi eu, Panaite, am scris acestu zapis cu dzisa lor.
După Ghibănescu, Documente, fn „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 89, nr. XV. Text după orig., cu
datarea editorului: „c. 7234".
Data, după doc. următor din acest volum, înainte de cate a fost redactat
ALTE EDIŢII: Băileanu ş.a., Istoria Spitalului „Sf. Spiridon" - laşi, p. 164, nr. III (text, după
Ghibănescu, cu erori şi omisiuni).
1
Locul amprentei digitale.
2
Menţiunea lui Ghibănescu.

250 1735 (7243) august 12, Iaşi

Mărturia lui Ion blănar şi a soţiei sale Ilinca privitoare la vînzarea casei lor de pe Uliţa
Hagioaiei din Iaşi Alexandrei, sora lui Chiriac croitor.
Adec(ă) noi, Ion blănar, ginere lui Vasilie Botedzatul blanar, împreun(ă) cu soţul
mieu, Ilinca, făcut-am acest adevărat şi de credinţă zapis al mieu la mîna dumisali
A l e x a n d r i i , s o r lui C h i r i a c c r o i t o r , p r e a c u m s ă s(e) ştie că, a v î n d noi o c a s ( ă ) c u m p ă r a t ă
d e la p r e o t u l N e c h i t a aici, î n tîrgul în Iaşi, Ia U l i ţ a H a g i o a e din s u s l î n g ă c a s a C ă n t i o a e ,
si
* i - a m f o s t v î n d u t a c e a c a s ă A l e x a n d r i , a g i u n g î n d u - m ă n e,v o e . Şi a m trăit î n t r - a c e a
c a s ( ă ) 4 5 a n i p î n - a c m u c e m i - a u arsu f o c u l casăli şi d u g h e n i l e ; a c m u , d u p ă c e - a u a r s u
t î r g u l , v r o i t - a m să-i î n t o a r c e m b a n i i şi să n e r ă s c u m p ă r ă m c a s a . N u m a i e ş i n d la
g i u d e c a t ( a ) la d u m n i a l o r b o e r i i cei m a r i , n - a u lasat g i u d e c a t a b o e r i l o r să-i î n t o a r c e m
b a n i i şi a u p o r o n c i t d u m n a l o r să-i d a u p a c e să-ş ţie c a s a . Şi noi î n c ă v ă d z î n d c ă nu vini
g i u d e c a t a să-i î n t o a r c e m b a n i i să n e d e casa, i - a m f ă c u t acest al d o i l e a z a p i s d u p ( ă ) cel
d i n t ă i c a s ă - ş ţie c a s a cu p a c e să nu m a i a i b ă n i c e o g ă l c e a v ( ă ) d e s p r e n o i . Iar c ă r e i ar
m a i s c o r n i v r o g î l c e a v ( ă ) d e a c u m î n n a i n t e p e n t r u p r i c i n a acei c a s ă , să f i e d e m a r e r u ş i n e
şi d e c e r t a r e ori la cari g i u d e c a t ă s - a r t î m p l a .
Şi a c e s t z a p i s l - a m f ă c u t d e n a i n t e d u m i l o r s a l e a s o c r u l u i V a s i l i e b l a n a r , şi a
s o a c r e i m e i i M a r i i B o t e d z a t i i , şi altor m a h a l a g i i , carii s - o r iscăli m a i g i o s .
Şi noi, d e c r e d i n ţ a , a m p u s d e g e t e l e .
U las, l(ea)t 7 2 4 3 < 1 7 3 5 > a v ( g u s t ) 12.
I o n b l a n a r 1 ; I l i n c a 1 ; Ş t e f a n s ( î ) n ă Ilincăi 1 .
Vasilie Botedzatul1; Maria Botedzat; Iordachi Canta vornic, denainte noastră s-au
a ş e z a t ; ierei I o n C o ş c i u g , m a r t u r , o t S f e t i Hie.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 89, nr. XIV (orig.).

ALTE EDIŢII: Băileanu ş.a.. Istoria Spitalului „Sf. Spiriclon"- Iaşi, p. 163-164, nr. II (text după
Ghibănescu).

1
Se indică locul amprentei digitale.

251 1 7 3 5 ( 7 2 4 3 ) a u g u s t 15

N e c u l a i P î r v u l f o s t m e d c l n i c e r al d o i l e a îşi v i n d e c a s e l e d i n m a h a l a u a T ă l p ă l a r i lui A n d r i e ş
p o r u ş n i c , cu 1 7 0 d e lei n o i .

t A d e c ă eu, N e c u l a i P î r v u l b i v vtori m e d ( e l n i c e r ) , f ă c u t - a m z a p i s u l m i e u la m î n a
d u m i s a l e Iui A n d r i a ş p o r u ş n i c u l , f i c i o r u l d u m i s a l e S a n d u l u i v ă t a f , p r e c u m s ă s e ş t i e c ă
i - a m v î n d u t c a s e l e m e l e d i n I e ş u , d i n m a h a l a o a T ă l p ă l a r i l o r , c u l o c u l c a s i l o r cît e s t e
o g r a d a şi c u p i v n i ţ ă d e l e m n u şi c u g r a j d i u , cu t o a t e c e l e c e sîntu în o g r a d ă p r e c u m să
v ă d , c a r e tot locul e s t e m ă s u r a t c u s t î n j i n u l şi d e la p o a r t ă d i n u l i ţ a d e la v a l e s î n t u 31
s t î n j i n i g ( o s p o ) d î n l u n g u p î n ă în ţ i n t i r i m u l b i s e r i c i i T ă l p ă l a r i l o r şi î n curmedzişul
l o c u l u i d i n g a r d u l p r e u t u l u i P ă n t e l e i p î n ă în g a r d u l L u p u l u i P o r u s c h i i v t o r i a r m a ş s î n t 2 0
s t î n j i n i g ( o s p o ) d , c a r e şi m i e , a c e s t e c a s ă , î m i sîntu c u m p ă r ă t u r ă d e la T o m a s p i ţ e r i u l ; şi
eu l e - a m v î n d u t d u m i s a l e p o r u ş n i c u l u i A n d r i e ş d r e p t u o s u t ă şi ş e p t e d z ă c i d e Iei, b a n i
noi.
D r e p t a c e e a , să f i e v o l n i c a l e stăpîni şi a le m o ş t e n i d u m n a l u i î m p r e u n ă c u
g i u p î n e a s a d u m i s a l e şi, î n u r m a d u m ( n e a ) l u i , fiii d u m i l o r s a l i şi n e p o ţ i , s t r ă n e p o ţ i , c i n e s ă
v a a l e g e m a i a p r o a p e şi s ă a i b ă d o m n e a l u i a - ş ( i ) f a c e şi d i r e s d o m n e s c u p e z a p i s u l m i e u ;
î n s ă p e n t r u z a p i s e l e c e l e v e c h i a c a s i l o r , n e f i i n d u î n d ă m î n a , f i i n d u p u s ă în m ă n ă s t i r e n u i
l e - a m d a t u a c m u d u m i s a l e . I a r ă m a i c u v r e m e , c ă u t î n d u - I e , le v o m d a .
Şi Ia a c e a s t ă t o c m a l ă s - a u t î m p l a t m u l ţ i b o i e r i , c a r e m a i g i o s s - a u i s c ă l i t .
Şi eu încă, pentru credinţă, a m iscălit.
 Let 7 2 4 3 < 1 7 3 5 > avgust 15.
Ncculai Pîrvul vtori mcd(elnicer) <m.p.>.
Ilie vel pitar < m . p . > ; T o d e r log(o)f(ă)t ot vist(ierie) < m . p . > ; Neculai post(elnic)
< m . p . > ; Lupul Poruschi vtori ar(maş) <m.p.>; t Ştefan Hermeziu, martur < m . p . > ;
Gheorghiţtî Pot(log) log(o)f(ă)t ot vist(ierie) <m.p.>; Vas(i)lie Buhăiescul vt(ori)
vist(iernic) < m . p . > ; Ursul ol vist(ierie), martur <m.p.>; Ion Gram(a), martur.

< P e verso-ul filei a doua, două însemnări ce au fost tăiate>.

Arh. St. laşi, Documentc, CV/6. Orig.. hîrtie difolio (32 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.

252 1735 (7243) a u g u s t 20, Iaşi

I a c o b ciubotar armean şi fiii săi. Petri şi Sava, vînd lui Toader, fiul lui Miron, un l o c de
casă din deal d e P o d u l H a g i o a i e i , cu 3 0 de Ici noi.

t A d e c ( ă ) eu, Iacob armanul cibotar, împreun(ă) cu ficiorii mei, anum(e): Petri şi

Sava, f ă c u t - a m acestu adivărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că noi, de nim(e) sîliţi,
nici asupriţ(i), ci di a noastră bunăvoi, avînd un loc di cas(ă), carili est(e) din d(e)al di
Podul Hagioai, în capul uliţălor ci vini dinspre biserica Curălarilor, d r u m u l ^ c i ^ s u i spre
TîrguLjBoilor, şi din gios pînă în ograda Păscăloii Paraschiva, fata lui Rogoz, şi scoţînd-o
eu vînzătoari cu voia ficiorilor mei, aflîndu-s(e) dumnalui Toader ficior lui Miron carili
îm(i) ţîni o fat(ă), aflîndu-s(e) cunpărător şi neputînd intra alţi străini s-au tocmit cu
giniri-miu acel loc d e cas(ă) dreptu treizăci di lei noi; ş-am dat-o ca s(ă) hii dum(i)sali
dr(e)aptă ocină şi moşiie ginirilui şi fetei m<51i ca s(ă) n-aibă dispre nim(e) nici o nevoie;
iar carili s-ar scula din feciorii mei sau di n(e)amul meu să-i scoat(ă) să n-aibă a vini
după mini şi să fi(e) neiertat.
Şi ace[s]stu zapis s-au făcut dinainte a mulţi oamini buni şi ş-au pus icăliturile; şi
încă m e - < m > u p u s degitul.
Şi eu, C e r c h e z diiac, am scris zapisul ca s(ă) hie di credinţă.
tf Iflctf, rt(-fe)T(©) X3CMT dB(rtfCT) K".
t Iacob c i b o t a r bătrînul 1 ; t Petre s(î)nă Iacob 1 ; t Sava, ficiorul lui Iacob 1 .
t B o g d a n soronar, martor 1 ; t Cerchez arman, martor 1 ; t Antohi curălar, martor 1 ; t
Macsin ficior lui Iacob, carile n-au fost faţă ş-au dzis tată-său să să pui6 frate-său S a v a
degitul 1 .
t Şi eu, preot(u)lu Costachi ot Curălari, m-am tîmplat la acestu zapis < m . p . > ; t
eu, preotul Ioan m - a m ot Cur(e)lari tîmplat (sic) şi am iscălit < m . p . > ; t eu, preutul
G h e o r g h i e ot Curălari, m - a m tîmplat <m.p.>.

< P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis a casăi ce-au vîndut Iacov
armanul lui T o a d e r , gineril(e) său.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIX/226. Orig., hîrtie difolio
(32 x 20 cm.), cerneală neagră, nouă amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia fi doc. lafi (III), în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 322 (rez.)

1
Amprentă digitală.
 A n d r e i f o s t vistiernic al d o i l e a şi soţia sa, Aniţa, v î n d lui Pavăl blănar o p i v n i ţ ă d c piatră cu
l o c , drept 3 0 0 d e lei.

t U n z a p i s d 6 l a A n d r e i b i v v t o r i v i s t e r n i c î m p r e u n ă c u s o ţ u l s ă u , A n i ţ a , d i n l(ea)t
7 2 4 4 , s c r i i n d u p r e c u m au v î n d u t ei tot a c e a s t ă p i v n i ţ ă d e p i i a t r ă cu l o c c u tot, d r e p t u 3 0 0
lei, lui P a v a i b l a n a r i u l .
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 1855, f. 98 v. Rez. într-un catastif de doc. familiei Palade, din 1745 (7254)
septembrie 1, scris de Vasile Buhăiescul fost mare pitar.
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5(1925), p. 150, nr. XL. Rez.

254 1735 (7244) septembrie 1, Iaşi

Carte d e b l e s t e m dată breslei m i ş e i l o r din Iaşi d e A n t o n i e mitropolitul Ţării M o l d o v e i .

7 2 4 4 < 1 7 3 5 > sept(emvrie) 1, Iaşi.

P r e c u m au î n t ă r i t şi au l e g a t alţi r ă p o s a ţ i p ă r i n ţ i a r h i e r e i şi b l a g o c e s t i v i d o m n i , c e
a u f o s t m a i î n a i n t e d e noi, a ş i j d e r e a şi n o i î n t ă r i m şi l e g ă m .
I a r ă c i n e v a strica şi v a d e z l e g a să fie a f u r i s i t şi a n a f t e m a , a m i n .
Antonie mitropolit Moldaviei.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 128, f. 15 r. Rez. de la mijlocul sec. XIX.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 289 (menţ.); Ghibănescu, Breasla mişeilor şi locul calicilor
din Iaşi, p, 107, nr. b (acelaşi rez.)

255 1735 (7244) septembrie 2, Iaşi

T o a d e r Tătarul şi soţia lui, Safta, v î n d lui C o s t a n t i n H r i s o v e r g h i p o s t e l n i c o c a s ă p e Uliţa
F e r e d e e l o r , c u 15 lei.

t A d e c ă e u , T o a d e r T ă t a r u l î m p r e u n ă c u f e m e i a m e a , S a f t a , s c r i e m şi m ă r t u r i s i m
c u a c e s t a d e v ă r a t şi d e c r e d i n ţ ă z a p i s al n o s t r u la m î n a d u m i s a l e lui C o n s t a n t i n
H r i s o v e r g h i p o s t e l ( n i ) c p r e c u m să s(e) ştie că, d e n i m e sîliţi, n i c i a s u p r i ţ i , ci d e b u n ă v o i a
n o a s t r ă i - a m v î n d u t d u m i s a l i a n o s t r ă d r e a p t ă m o ş i e , o c a s ( ă ) g a t a şi c u t o a t e c î t e sînt în
c a s ( ă ) : p a t , l a v i ţ ă , m a s ( ă ) şi c u tot l o c u l cît ţ i n e a c a s a i , c a r ( e ) c a s ( ă ) i a s t e p e U l i ţ a
F e r e d e i l o r , î n t r e c a s a c e au f o s t a lui V a s i l e P i e t r e a n u l şi î n t r e c a s ( a ) n ă n a ş i i m e l ( e )
S a f t i i , f a t a l u i E f r i m p e v e ţ , c a r e c a s ( ă ) a m f ă c u t - o 6u c u a m e c h e l t u i a l ă , i a r ă l o c u l m i
l - a u d a t d a n i e n ă n a ş i - m e S a f t a , f a t a P i v i ţ o a i e i , c u z a p i s ; şi a c u m a g i u n g î n d u - m ă n e v o i a ,
r ă m î i n d l a m u l t ă l i p s ă , c u v o i e n o a s t r ă i - a m v î n d u t d u m i s a l e c a s a şi c u tot l o c u l c u m s - a u
s c r i s m a i s u s , p e b a n i g a t a , 15 lei. Ş i n e - a u f ă c u t p l a t a d e p l i n toţi b a n i i c e s c r i u m a i sus
î n t r u m î n u l e n o a s t r ă c a să-i fie d e la n o i d u m i s a l e d r e a p t ă m o ş i e , c u t o t l o c u l î n v e c i .
Ş i l a a c e a s t ă t o c m a l ă s - a u t î m p l a t m u l ţ i o a m e n i b u n i şi m a h a l a g i i , c a r i i m a i g i o s
ş - o r p u n e i s c ă l i t u r a şi d e g i t e l e .
Şi noi, pentru credinţa, a m p u s degetil(e).
Ş i e u , D u m i t r a ş c u M u ş t e d i i a c d e c ă m a r ă , a m scris z a p i s u l c u v o i e lor, s ă s ( e ) ştie.
ti Iflc, A('FE)T(O) X3CA\A ctnTeB(p'i'e) TF.
 Toader Tătar1. Safta1.
S a f t a lui E f r i m peviţi, m a r t ( u r ) 1 .

< P e v e r s o - u l filei a d o u a . scris în a c e e a ş i v r e m e > : Z a p i s u l c a s ă l o r d e l î n g ă R î p a

Peveţoaie.
< D e la m i j l o c u l sec. X I X > : 7 2 4 4 < 1 7 3 5 > s ă p t ( e m ) v ( r i e ) 2. N o . 15.
Arh. St. laşi, Documentc, DCCXIV/15. Orig., hîrtie difolio (32,2 x 22,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, trei amprente digitale.

EDIŢII: Pr. C. Bobulcscu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1 - 4 (ian.-apr.), p. 12,
nr. 15 (menj. din 1835 mai 7). M. Costăchescu, Documente. în „Ioan Neculce" fasc. 5 (1925), p. 165, nr.
LXVI (text, cu unele abateri fonetice, după orig.).

1
Amprentă digitală.

256 1735 (7244) septembrie 2

T o a d e r Tătarul şi s o ţ i a lui, Safta, v î n d lui G h e o r g h i ţ ă P o d o g d e la Vistierie o casă p e Uliţa
F c r e d c i e l o r , c u 15 lei.

t A d e c ă e u , T o a d e r T ă t a r u l , î m p r e u n ă cu f e m e i a m e a , S a f t a , f ă c u t - a m acest
a d e v ă r a t z a p i s al n o s t r u la m î n a d u m ( i s a l e ) lui G h e o r g h i ţ ă PoUog d e visterie p r e c u m să
să ştie că, d e n i m e sîliţi, nici asupriţi, c e d e a noastră bunăvoid, i - a m v î n d u t d u m i s a l e a
n o s t r ă d r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i e , o cas(ă) gata şi cu toate cîte sînt în cas(ă): pat, laviţă,
m a s ( ă ) şi cu tot l o c u l cît ţine a casăi, c a r e cas(ă) iaste p e Uliţa Feredeilor, între cas(a) c e
au f o s t a lui V a s i l i e P i e t r e a n u l si
i între c a s a nănasii
> m e l e Saftii, f a t a lui E f r i m peviţ, c a r e
c a s ( ă ) a m f ă c u t - o e u c u a m e c h e l t u i a l ă ; iară locul m i l-au dat d a n i e n ă n a ş i - m e a S a f t a
fata P e v e ţ o a i c u z a p i s . Şi a c u m , a g i u n g î n d u - m ă nevoie, rămîind la m u l t ă lipsă, cu v o i a
n o a s t r ă i - a m v î n d u t d u m i s a l e c a s a şi cu locul, c u m s-au scris m a i sus, p e b a n i gata, 15
lei. Ş i n e - a u f ă c u t p l a t ă d e p l i n ( ă ) toţi banii întru m î n i l e noastre ca să-i fie d e la n o i
d u m i s a l i d r e a p t ă m o ş i e , cu tot lot locul, în veci.
Şi la a c e a s t ă t o c m a l ă şi v î n d z a r e s-au tîmplat mulţi boieri şi o a m e n i buni,
m a h a l a g i i , carii m a i g i o s ş - a u p u s şi iscăliturile şi degitile.
Şi n o i î n c ă , p e n t r u m a i m a r e credinţa, n e - a m p u s şi degitile.
L ( e a ) t 7 2 4 4 < 1 7 3 5 > s ă p t ( e m b r i e ) 2.
. T o a d e r T ă t a r u l 1 ; S a f t a , f e m e i e lui T o a d e r Tătar 1 .
S a f t a , f a t a lui E f r i m p e v e ţ , mart(ur). T o m a zet lui A l e x a n d r u , m a r t ( u r ) 1 .

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , scris în aceeaşi v r e m e > : Z a p i s d e c a s ( ă ) d e l î n g ă R î p a

Peveţoaie.
< D e la m i j l o c u l s e c . X I X > : 7 2 4 4 < 1 7 3 5 > s ă p t ( e m ) v ( r i e ) 2. N o . 14.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/14. Orig., hîrtie difolio (31,9 x 19 cm.), filigran, cerneală neagră,
patru amprente digitale.

EDIŢII: Pr. C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An VII (1919), nr. 1 - 4 (ian.-apr) p 8
(orig.), şi p. 12, nr. 14 (menţ. într-un izvod din 1835 mai 7); M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce",
fasc. 5 (1925), p. 1 6 5 - 1 6 6 nr. LXVII (text, cu unele abateri fonetice, după orig.).

1
Amprentă digitală.
 257 1735 (7244) septembrie 8
C o s t a n d i n N i c o l a e < M a v r o c o r d a t > v o i e v o d îl împutcrniccşte pe Ionichie, e g u m e n u l M-rii
D a n c u l d i n Iaşi, să stăpînească biserica din B u c i u m i , aflată p e m o ş i a acestei mănăstiri.

t HW KOCTDHAHH NHKOAAE B(O6)BOAA, EoacYeio A\(H)A(O)CT'I'IO, r(o)cn(o)Aap'K

3EA\AH MOAAIIBCKOH. D a t - a m c a r t e d o m n i i m e l e r u g ă t o r i u l u i n o s t r u , lui I o n i c h i i e
e g u m ă n u l d e la s v ( î ) n t a m ( ă ) n ( ă ) s t i r e d e la D a n c u l d e aice, din Ieşi, să f i e v o l n i c c u c a r t e
d o m n i i m e l e a s t ă p î n i o b i s e r i c ă cu toate o d ă j d i i l e bisericii, c a r e b i s e r i c ă iaste Ia
B u c i u m i , pe moşiia m(ă)n(ă)stirii Dancului.
P e n t r u c a r e b i s e r i c ă n e - a u j ă l u i t e g u m e n u l d e D a n c u l p r e c u m c ă d i - n c e p u t au f o s t u
m e t o h m ( ă ) n ( ă ) s t i r e i D a n c u l u i . Şi n e - a u arătat şi o m ă r t u r i e d e g i u d e c a t ă p e n t r u p r i c i n a
a c e ş t i i b i s e r i c i , din velet 7 2 3 5 , d e la r ă p o o s a t u l p ă r i n t e l u i c h i r G h e o r g h i e m i t r o p o l i t u l şi
d e la Ilie C a t a r g i u l l o g o f ă t u l , scriind că s - a u m a i g i u d e c a t e g u m ă n u l c e - a u f o s t u la a c e a
v r e m e la m ( ă ) n ( ă ) s t i r e , la D a n c u l , cu p r e u t u l c e iaste la a c e a s t ă b i s e r i c ă p r i c i n u i n d
p r e o t u l c u m c ă a c e a s t ă b i s e r i c ă n - a r hi m e t o h m ( ă ) n ( ă ) s t i r e i D a n c u l u i şi a r a t ă m ă r t u r i e
d e g i u d e c a t ă c ă s - a u d o v e d i t î n n a i n t e a c e l o r g i u d e c ă t o r i c ă b i s e r i c a a c e a s t a iaste
d i - n c e p u t m e t o h m ( ă ) n ( ă ) s t i r e i şi s - a u ales tot în s a m a m ă n ă s t i r i i să f i e .
î n c ă şi p e n t r u p r e o t u l c e v a fi la a c e a s t ă bis6rică, iarăşi au h o t ă r î t c a s ă d e a a g i u t o r
la m ( ă ) n ( ă ) s t i r e d u p ă c u m m a i p r e l a r g u arată m ă r t u r i e a c e l o r g i u d e c ă t o r i .
Dară a c u m ddde samă egumănul de Dancul c u m că de iznoavă s-au apucat o
f ă m e i , a n u m e A c s i n i e b u l u b ă ş o a i e , şi r ă s p u n d e c u m c ă n - a r hi m e t o h m ( ă ) n ( ă ) s t i r e i , c e
ei ar hi ctitori.
D r e p t u aceasta, d u p ă m ă r t u r i e p ă r i n t e l u i G h e o r g h i e m i t r o p o l i t şi Ilie C a t a r g i u l
l o g o f ă t , a m d a t şi d o m n i i a m e a a c e a s t ă c a r t e d e v o l n i c i i la m î n a e g u m e n u l u i , s ă f i e
v o l n i c a s t ă p î n i b e s e r i c a cu t o a t e o d ă j d i i l e bisericii şi n i m e alţii s ă n u s ( e ) a m e s t e c e .
A ş i j d e r e , şi p r e o t u l c e v a fi la b i s e r i c ă , iarăşi în s a m a m ( ă ) n ( ă ) s t i r e i s ă fie şi d e
m ( ă ) n ( ă ) s t i r e să asculte, iar p e n t r u altele c a r e s ă c u v i n în s a m a p ă r i n t e l u i m i t r o p o l i t u l , cu
acele părintele va < a > ' v e treabă.
Şi n i m e să n u ste î m p o t r i v a cărţii d o m n i i m e l e , iar c i n e v a a v e a r ă s p u n d e s ă v i e la
D i v a n ; n u m a i la v r e o p r i c i n ă c e s ă c u v i n e a o c ă u t a s f i n ţ i e sa p ă r i n t e l e m i t r o p o l i t u l u i ,
e g u m e n u l să n u s ( e ) a m e s t e c e , c e d u p ă p r a v i l ă să se u r m e z e .
A(-b)T(o) x 3pA\A cenT(eA\cpVe) î f .
npwHHT 7 A©r(o)<|>(e)T.

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , s c u r t ă î n s e m n a r e g r e c e a s c ă ş i > N . 2 0 .

Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în ccrneală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 240, nr. 301 (rez. gr. dc/.v. după orig., hîrtie difolio (32,2
x 2 2 cm.), cerneală neagră, după orig. din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 372).

' Omis.

258 1 7 3 5 ( 7 2 4 4 ) s e p t e m b r i e 12, Iaşi

Ilie Zmucilă dă mitropolitului Antonie doi ţigani pentru o datorie de 42 de lei.

t A d e c ă e u , I l i e Z m u c i l ă , f ă c u t - a m a d e v ă r a t z a p i s u l m i e u la c i n s t i t ( ă ) şi
b l ( a ) g o s l o v i t o a r e m î n a s f i n ţ i i s a l e p ă r i n t e l u i c h i r A n t o n i e m i t r o p o l i t u l p r e c u m s ă s ă ştie
 că lîmplîndu-s(e) de-au fost luat maică-mca Tudosca spătăroaie 4 2 Ici de la răposatul
chir Calistru episcopul de Rădăuţi şi i-au fost zălojit nişte vii la Buhaineţ, pînă la o dzi
nedîntl banii să rămîie viia a sfinţii sale.
Deci, pe urmă, acele vii au rămas la alţii. Şi tîmplîndu-s(e) moarte maicii m e l e si
părintelui Calistru, socotitu-t-am'cu sfinţia sa părintele mitropolitul şi, pentru acei bani,
am dat sfinţii sale 2 ţigani, anume: pe Ştefan şi pe Ion sin ego, căldărari, ca de acumu
înainta să fie sfinţii sale drepţi robi, în v6ci, cu tot neamul lor. Şi unde i-ar fi voia, să-i
închine. Şi pentru mai bună [mai bună] încredinţare am dat la mîna sfinţii sale acest
zapis al mieu ca să-i fie de bună credinţă.
Şi, pentru mai marc încredinţare, însuşi cu mîna mea am iscălit.
Aşijdere şi iriţi arhierei şi boiari mari ce s-au tîmplat încă s-au iscălit.
tf Iflc, A(-FE)T(O) X3CA\A cenT(eA\BpYe) BL
FL3, HrtVe 3A\FC*IITRTTI, MCKAA < m . p > .
Costantin C(ostache) vel logof(e)t <m.p.>; C(ostantin) Ros(e)t hat(man), martur
< m . p . > ; Vasile Buhă(ie)scul cam(inar), mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX1X/96. Orig., hîrtie difolio
(31,4 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

' în loc dc: „socotitu-m-am".

259 1735 (7244) septembrie 16

M o i s e şi N c c u l a i , fii lui Manea, vînd lui Toader Paladi marc vistier o parte din locul casei
lor aflat l î n g ă ograda vistiernicului pe care accsta vrea să o îndrepte.

Velet 7 2 4 4 < 1 7 3 5 > sept(embrie) 16.

Un zapis d e la Moise şi Neculai, fecior(ii) Manii, făcut la mîna dumisale Toader
Pălade vel vist(iernic) p r e c u m i-au vîndut o parte de loc din locul casei lor din Iaşi, care
case sînt lîngă ograda dumisale, din gios, dinspre Mitropolie, ca să-ş(i) îndrepteaze locul
ogrădzii, însă din colţul ogrădzii dumisale drept după casa dumisale pînă în zăplazii
logofătului Sturdzii. Acest loc de bunăvoie lor l-au vîndut d r e p t u . . . ' ; şi le-au făcut plată
deplin.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 254 v. Rez. în Condica Asachi 1, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.

1
Loc liber.

260 1735 (7244) s e p t e m b r i e 2 9

M i h a i f a c e s c h i m b de vii cu Anton, cămia îi era dator cu 6 lei.

t A d e c ă eu, Mihai, făcut-am zapisul meu la mîna badii lui Anton precum să s(e)
ştie că am schimbat viile amîndoi: şi i-am dat vie me cu cas(ă) cu tot, fiindu-i şi dator cu
şes(e) lei şi m - a u ridicat şi banii.
Şi pentru credinţa m < i > ' - a m pus şi degitul; iar carii s-ar scula să întoarcă, cîtă
chelltuial(ă) s-ar faci să fii tot despre mine.
Şi la această tocmal(ă) a noastră s-au lî<m>'plat mulţi omini buni.
Eu, Mihai 2 .
Sandul 2 ; Antonius S e r m o 3 . . . 4 ; eu, Dumitru Bratu 2 ; eu, Ştefan Săratu 2 ; eu, Ion 2 ; eu,
Andrei 2 ; Vasile Soce 2 .
 L(ea)t 7 2 4 4 < 1 7 3 5 > sep(temvrie) 29.
Arh. St. laşi. Documente, MLXXVIII/I09. Orig.. hîrtie difolio (23 x 17 cm.), filigran, restaurat,
cerneală neagră, şapte amprente digitale.

1
Omis.
2
Amprentă digitală.
3
Cu caractere latine.
' Un cuvînt neclar.

261 1735 (7244) octombrie 5

C o s t a n d i n N e c o l a e < M a v r o c o r d a t > v o i e v o d îl scuteşte d e toate dările p e Ion c a z a c u l dc la

s t e a g u l c a z a c i l o r din Curtea d o m n e a s c ă din Iaşi, care a îmbătrînit în a c e a s t ă slujbă şi s-a
îmbolnăvit.

t Hw KOCTAHAHH NHKOAA€ BOEBOAO, EOJKYIO MHAOCT'UO, ROCNOAAPT 36A\AH

MOAAABCKOH. F a c e m ştire t u t u r o r p e n t r u I o n c a z a c u l , c e - a u f o s t î n C u r t e , la s t e a g u l
c a z a c i l o r , c a r e l e j e l u i n d d o m n i i m e l e c u m c ă au î n b ă t r î n i t î n t r - a c e a s l u j b ă şi au şi
b o l n ă v i t , c u m şi d o m n i a m e a l - a m v ă z u t , şi f ă m e i a i - a u m u r i t şi, n e m a i p u t î n d s ă
s l u j e a s c ă , d o m n i a m e a a m f ă c u t m i l ă c u d î n s u l şi l - a m iertat şi d e s a m e n i e şi d e t o a t e
a n g a r i i l e o r i c î t e ar fi p ă altă ţeară, n i m ă n u i n i m i c să nu d e a , c e s e t r ă i a s c ă c a u n o m
n e p u t i n c i o s , c u m ar p u t e a .
P e n t r u a c e e a , p o r u n c i m şi d u m n e a v o a s t r ă b o i a r i şi v o i s l u j i t o r i c ă r e i v e ţ i u n b l a ori
c u c e fel d e s l u j b e , aici în Iaşi, d a c ă veţi v e d e a c a r t e d o m n i i m e l e , toţi să-i d a ţ i p a c e ,
întru n i m i c să nu-1 învăluiţi, c ă c i n e i-ar f a c e val p ă s t e c a r t e d o m n i i i m e l e , v a fi d e
cercetare.
7 2 4 4 < 1 7 3 5 > o c t o m b r i e 5.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 3 6 3 r., nr. 19. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 5 0 3 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 272, nr. 4 8 9 (rez.);
Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 18. nr. 1286 (copia din 1743).

262 <1735 noiembrie - 1736 august 3 1 > (7244)

G r i g o r i e < G h i c a > v o i e v o d scuteşte d e toate dările o pivniţă d e p c U l i ţ a S t r î m b ă din Iaşi a

lui I o r d a c h e C a n t a c u z i n o mare spătar.

T e s t a m e n t d e l a m ă r i e sa G r i g o r i e v o d ă , d i n v ă l e t 7 2 4 4 .
F a c e m ş t i r e c u a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i i m e l e c ă , a v î n d d u m n e a l u i c i n s t i t şi
credincios boieriul nostru, d u m n e a l u i Iordache Cantacuzino vel spătar, un loc d e casă în
I e ş i , p e U l i ţ a S t r î m b ă , c a r e l o c l - a u lăsat d i n h o t a r u l o g r ă z i i d u m i s a l e şi a u f ă c u t c a s ă şi
p i v n i ţ ă d e p i a t r ă , c a r e e s t e lipit d e o g r a d a d u m i s a l e şi î n t r - a c e p i v n i ţ ă îşi p u n e v i n u l c a r e
e s t e d e t r e b u i n ţ a c a s i i d u m i s a l e , d a r ă , c î t e o d a t ă , s ă î n t î m p l ă d e şi v i n d e c î t e 3 - 4 b u ţ i d e
v i n , d o m n i a m e a a m s o c o t i t , Fiind c a s e b o i e r e ş t i , p e l o c u l d u m i s a l e , l i p i t e d e o g r a d a
d u m i s a l e , n u e s t e c r î c i n ă în tîrg, n i c i în m a h a l a , d o m n i e m e a m - a m m i l o s t i v i t şi a m
hotărît, cînd să va întîmplă să vîndă vin într-ace pivniţă, să aibă p a c e d e s p r e toţi; de
c a m ă n ă , d e b e z m ă n , d e c e p ă r i t , d e b r a n i ş t i , d e b u o r , d e l o c a g e s c , d e p e c e t e a g e a s c ă şi d e
a l t e a n g ă r i i , d e t o a t e c e - a r fi p e a l t e c r î c i m e , d e t o a t e s ă f i e s c u t i t ă .
 A ş e a m v o i t d o m n i e m e a şi n i m e să nu î n t r ă z n e a s c ă a f a c e o r i c î t d e p u ţ i n ă
supărare piste carte domnii mele.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 357. Copie din 1743.

Data, după văleat şi după începutul cclei de a doua domnii a lui Grigorie Ghica al II-Iea.

EDIŢII: Iorga, St. şi Joc.. VI. p. 434, nr. 1634 (rez.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 3, nr. 1268
(copia din 1743, cu acccaşi datare).

263 <După 1735 (7244) noiembrie>

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d întăreşte lui Iercmia d i a c o n armean stăpînirea asupra unei d u g h e n i
cu p i v n i ţ ă d e piatră c u m p ă r a t e d e la Aniţa v ă m e ş o a i e , cu 150 d c lei, bani gata.

T H w rpHropwe TMKA BOGBOAA, E(o)}tcYe» A\(H)A(O)CTYIO, r(O)cnoAdp'h 3CMAH

MOAAABCKOM. A d e c ă au v e n i t î n n a i n t e a n o a s t r ă şi î n a i n t e boiarilor noştri, a m a r i şi mici,
A n i ţ a v ă m ă ş o a i e a S a n d u l u i Ţ i ţ u l şi n e - a u mărturisit p r e c u m d e a ei b u n ă v o i e au v î n d u t
I e r e m i e i d i i a c o n u l u i a r m e n e s c o d u g h e a n ă cu p i v n i ţ ă d e piatră, stricată şi cu locul ei, c e
iaste în tîrg în Iaşi, l î n g ă b e s d r i c a a r m e n e a s c ă şi d e la vale d e c a s a lui L o h a n a r m a n u l ,
iară a l ă t u r e a c u d u g h e a n a m e r g e d r u m u l c e s ă j o g o a r ă din A r c ă r i e în Cizmărie, cari
p i v n i ţ ă a u f o s t u ~ T b ă r b a t u l u i ei, S a n d u f Ţ i ţ u l , f r a t e l e H o ş t i n o a i e , carele, l u î n d - o p e dînsa
f ă m 6 i e ş i e c u 16ge şi t r ă i n d u ei a m î n d o i , în viiaţă c î t e v a o d o a r ă şi lucruri d e preţu ale sale
i l e - a u j > r ă p ă d i t b ă r b a t u l ei, S a n d u l . Şi ea au r ă b d a r e a o f a m 6 i e bărbatuluLsăţi; şi nu i-au
a g i u n s u c u atîta şi î n c ă m a i p e u r m ă s - a u s c u I ă T S a n d u l ş-au j e c u i t - o p e Aniţa f ă m d i a lui
l u î n d u - i tot c e a u m a i a v u t : o d o a r ă , h a i n e şi d e altele, p r e c u m arată izvodul cu iscălitura
r ă p ă o s a t u l u i p ă r i n t e l u i c h i r G h e o r g h i e m i t r o p o l i t u l . Şi f ă c î n d S a n d u l acestu j a c le-au
î n c ă r c a t î n t r - o c ă r u ţ ă c u d o i cai a A n i ţ i i şi s - a u d u s m Ţ ^ M u n t e n e a s c ă şi au lăsat-o p e
Aniţa n u m a i cu trupul pin uşile omeneşti.
D u p ă a c e a s t a V a u s c u l a t H o ş d n o a i a , s o r a S a n d u l u i , şi au arătat un z a p i s a
S a n d u l u i d e ş e a p t e s u t e d e Iei, scriindu c-au dat H o s t i n o a i e în datorie f r ă ţ î n e - s ă u
S a n d u l u i şi p e n t r u a c e a s t ă d a t o r i e au p u s S a n d u l zălog la soru-sa H o s t i n o a i e o p i v n i ţ ă d e
a i c e d i n Iaşi şi o m o a r ă în G î r l a Putnii, cari pivniţă şi m o a r ă au f o s t u a S a n d u l u i ; şi
ţ i i n d u - s ă H o ş t i n o a i e c a s ă ia şi p i v n i ţ a şi m o a r a î n c ă şi o d u g h e n i ţ ă c e era f ă c u t ă p e locul
A n i ţ i i p e n t r u d a t o r i a f r ă ţ i n e - s ă u S a n d u l u i şi A n i ţ a să r ă m î i e j e c u i t ă şi cu n e m i c ă , d o m n i e
sa M i h a i v o d ă c u tot S f a t u l d o m n i e i sale au socotit şi au o r î n d u i t a c e a s t ă g i u d g c a j ă j a
sfmţiia_sg_ r ă p ă o s a t u l p ă r i n t e l e G h e o r g h i e mitropolitul c ă să g i u d e c e cu sv^îjnta p r a v i l ă .
Şi l u î n d u - l c s v i n ţ i i a sa s a m a cu a m ă n u n t u l aşe au aflat: c ă acei b a n i c e scriu m a i s u s i - a u
d a t H o ş t i n o a i e S a n d u l u i m a i î n n a i n t e vrdme, p î n ă a nu lua S a n d u l p e A n i ţ a , şi l e - a u
c u r m a t g i u d e c a t a d u p ă p o r u n c a svintei pravile ca să ţie A n i ţ a p e n t r u dzdstrile ei d i n
m o ş i i l e b ă r b a t u l u i , a S a n d u l u i , c î t e s-au găsit: pivniţa d e a i c e din Iaşi, şi d u g h e n i ţ ă , şi
c a s ă l e din Iaşi şi m o a r a d i n G î r l a Putnii, şi H o ş t i n o a i e să-şi c a u t e p e f r a t e - s ă u S a n d u l
unde-1 v a a f l a s ă - ş i e d i e d a t o r i e d e la dînsul, iar cu aceste cîte scriu m a i s u s să n - a i b ă
treabă, d u p ă c u m p e larg a r a t ă m ă r t u r i a răpăosatului p ă r i n t e l u i G h e o r g h i e m i t r o p o l i t u l şi
ispisocul d o m n i e i m61e d e întăritură din d o m n i i a n o a s t r ă întîi, c a r i l e r ă m î i n d d u p ă
d r e a p t ă g i u d e c a t ă la s t ă p î n i r e a Aniţii v ă m ă ş o a i e .
Şi a c u m , a v î n d u e a t r e b u i n ţ ă d e bani, au scos la v î n d z a r e p i v n i ţ a şi d u g h e a n a c e
iaste p e p i v n i ţ ă , c a r e o au f ă c u t D&iiul spătariul, şi le-au c u m p ă r a t a c e s t u d e m a i s u s
n u m i t I e r e m i a d i i a c o n u l a r m e n e s c u d r e p t o sută şi c i n c i d z ă c i d e lei, b a n i g a t a , f ă c î n d u - i
plată d e p l i n î n t r u m î n u l e ei, d e n a i n t e a n o a s t r ă şi d e n a i n t e a b o i e r i l o r n o ş t r i . Şi d î n d u - i şi
Aniţa v ă m ă s o a i e osăbit zapisul ei la mînă pe această vîndzare i-am întărit şi d o m n i e m e a
Ieremiei diiaconului a r m e n e s c u cu acestu ispisoc a domniei mele pe acea d u g h e a n ă cu
pivniţă d e piatră ca să-i fie şi de la domniia m e a dreaptă ocină şi m o ş i e cu lot locul ei şi
cu tot venitul ei, în veci.
Şi altul n i m e să nu să amestece peste acestu ispisoc a domniei mele.
S t u r d z e a vel logofăt.
npOMHT li AVUr(o)4»(€)T.

< P e verso-ul filei a doua, o semnătură armenească şi o î n s e m n a r e de la mijlocul

sec. X I X > : Act d e vînzare pentru 1 d u g h e a n ă cu pivniţă de piatra diaconului Irimiea.

Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10368. Orig., hîrtie difolio (38 x 26 cm.), ccrneală
neagră, sigiliu domnesc (5 cm. diam.), cu stema unită şi cu legenda în exergă, parţial lizibilă: t Ikv 1'pnropYe
RTIKD BOEKOAA . . . 3EMAN A\0I\A>*BCK0H ( t lo Grigorie Ghica voievod ... Ţării Moldovei).
Menţionarea de către emitent, în acest act, a primei sale domnii sugerează faptul că documentul de
faţă a fost emis în cea de a domnie a sa în Ţara Moldovei, care a început în noiembrie 1735.

264 1735 (7244) decembrie 9, Iaşi

Aniţa Băcăriţa, f i i c a lui Lupul f o s t mare vistiernic, împrumută d e la mitropolitul A n t o n i e

5 0 d e lei, bani noi, punîndu-i z ă l o g partea ei din satul Fauri p e Jijia.

t A d e c ă eu, Aniţa Bănăriţa, fata Lupului vist(iernic), f ă c u t - a m a d e v ă r a t şi

încredinţat zapisul mieu la cinstită m î n a sfinţii sale părintelui chir A n t o n i e mitropolitul
p r e c u m să să ştie că m - a m rugat sfinţii sale d e mi-au făcut bine cu cincidzăci d e lei, bani
noi; şi pentru aceşti bani i-am pus sfinţii sale zălog o m o ş i e ce-i în sat în Fauri, care-mi
iaste mie dreaptă ocină de la părinţii miei, dată mie dzdstre. Şi acel loc este cu red(iu), cu
loc de prisacă, şi cu pomeţi, şi cu loc d e fineţe, şi cu loc de arătură în deal şi şiSsul în apa
Jijiei. Şi această m o ş i e a m pus-o zălog pîn(ă) la luna lui m a i ; nedîndu-s(e) banii la dzi, să
să preţăluiască moşie şi d e a fi m o ş i e să facă mai mult d e aceşti bani, să n e mai dea
părintele ce s-a mai socoti şi să fie a sfinţii sale. Iar nefiind m o ş i e d e acestă preţ să mai
î n t o a r c e m noi din bani sfinţii sale sau să-i d ă m toţi banii înapoi şi să n e l u ă m moşiia
înapoi.
Si la această tocmală d e zălojitură s-au tîmplat mulţi o a m e n i buni, carel(e) mai
gios s-au şi iscălit.
Şi eu încăşi pentru mai bună credinţa am pus pecetea ca să-i fie d e b u n ă credinţă.
Iar n e d î n d u banii la dzi şi hotărînd-o, să rămîie m o ş i e a Mitropoliei.
tf Mc, B(T>) X3CMA A(-FE)T(O) AEK(6A\BP'I'E) E".

t A n i ţ a Bănăriţa, fat(a) L u p u l u i biv vel vist(iernic) 1 .

f Ion B ă n a r biv căp(itan) < m . p . > ; Vasilie căm(ănar), m a r t u r < m . p . > ; t Atf7T(X<TKO
6eco5(Dpr|c;, \iapxr\po.q <m.p.>2.

< P e v e r s o , scris în aceeaşi v r e m e > : Zapis ot Bănăriţa pentru F ă u r e ş t i ; < d e altă

m î n ă > : 7 2 4 4 < 1 7 3 5 > d e c ( h e m v r i e ) 9.
Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei, XXX/6. Orig., hîrtie difolio (31,8 x 18,8 cm.), filigran,
cerneală neagră, o amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.
2
f Lupasko Theodoris, martor <m.p.>.
 G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d dăruieşte Biscricii Catolice din Iaşi cîte o ocă d e u n d e l c m n p e lună
din v a m a d o m n e a s c ă din Iaşi.

t Hw rpuropi'e Hma B(O6)BOAA, EoacTeio A\(M)A(O)CTYK>, r(o)cn(o)AApt

3CA\AH A\WAA<JBCKWH. F a c e m şt(i)re cu această carte a d o m n i i m e l e p e n t r u b i s e r i c a
u n g u r e a s c ă d e a i c e din Iaşi. Iată că d o m n i i a m e m - a m milostivit şi, din o s ă b i t ă m i l a
n o a s t r ă , i - a m f ă c u t o b i c e i u d e milă ca să aibă a lua din v a m a d o m n e a s c ă cîte o o c ă d e
u n d e l e m n u p e l u n ă c a să f i e pentru treaba bisericii.
P e n t r u a c e e a , d u m n e v o a s t r ă vel v a m e ş să daţi această milă la această b i s e r i c ă p e
t o a t e l u n e l e p i s t e tot a n u l n e l i p s i t ; şi să fie d e la d o m n i i a m e miluire stătătoare a c e a s t a .
L ( e a ) l 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > g h e n ( a r i e ) 12'.
H w T p u r o p u e Tuna BweawAd < m . p . > .

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , scris cu caractere latine în a d o u a j u m ă t a t e a sec.

X V I I I > : C a r t a del C e l s i s s i m o P r e n c i p e G r e g o r i o , 1736, per l ' o g l i o ; < d e altă m î n ă > : N o .
setto.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/107. Orig., hîrtie difolio (31 x 20 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), în cerneală roşie, slab imprimai, avînd în cenlni
stema unită, un an cu cifre arabe dedesubt, iar pc laturi, slovele: Viu I*. T. B... (IO G(rigorie) G(hica)
v(oicvod)...).

266 1736 (7244) ianuarie 2 1

Grigorie <Ghica> voievod îl scuteştc pc Ion cazacul de toate dările şi angăriile.

2 0 . C a r t e lui G r i g o r e v o d ă .
C a r t e d a t ă lui I o n c a z a c , ca să fie iarăşi iertat d e toate dările şi angăriile, d e n i m i c
să n u f i e s u p ă r a t .
7244 <1736> ghenarie21.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 363 r., nr. 20. Rez. din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 503 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 18, nr.
1287 (rez. din 1743).

267 1736 (7244) f e b r u a r i e 10, Iaşi

Grigorie Ghica voievod scuteşte 12 oameni ai Mitropoliei Moldovei de unele dări.

t Hw rpuropi'e THKA BOCBOAA, E(o)*îi'eK> A\(H)A(O)CTYIO, r(o)cn(o)Aapt

36A\AH MOAAABCKOH. D e vrtSme ce mila lui D u m n e d z ă u n e - a u a d u s cu a d o o a d o m n i e la
s t r ă m o ş e s c u l n o s t r u s c a u n , s o c o t i t - a m pentru rîndul sv(i)ntii M i t r o p o l i i , c u m s - a u a f l a t
p î n ă a c m u f ă r ă d e o a m e n i d e s l u j b ă , c a r e lucru ne-au p ă r u t f o a r t e f ă r ă d e c a l e şi n e c u v i o s
şi, m a i vîrtos, n e d r e p t , d e v r e m e c<S sv(î)nta M i t r o p o l i e m a i c a t u t u r o r b i s e r i c i l o r aceştii
ţări să n u m d ş t e . Şi iată d a r ă cu cale a m găsit c a p u r u r e [ca p u r u r e ] să a i b ă s v ( î ) n t a
M i t r o p o l i e aceşti o a m e n i d e s l u j b ă pre cîţi a n u m e a r ă t ă m : 12 liudi l e m n a r i , şi 12 d ă r v a r i ,
şi un c i o b o t a r i u , şi 12 liudi vieri, şi 2 herghelegii, şi 2 văcari, şi 2 p ă s c a r i , şi 1 a p a r i u ,
a s u p r a c ă r o r a m - a m milostivit şi i - a m iertat d c toate alte angării, oricîte ar fi p e altă
ţar(ă), n i m i c ă altă să n u de, n u m a i lemnarii, şi dărvarii, şi un c i o b o t a r la v r e m e h a r a c i u l u i
să d e d e o m c î t e u n g a l b e n , iar viării cîte 2 ughi, iar herghelegii, şi văcarii, şi păscarii şi
a p a r i u l , a c e ş t i e să f i e d e tot[ţi] scutiţi, n i m i c ă să nu d e a ; n u m a i aceşti c e nu d a u n i m i c ă
să a i b ă p e c e t l u i t u r i p e f f ţ e l e lor.
D e a c m u î n a i n t e a c e a s t ă m i l ă c e - a m f ă c u t cu acdşti o a m e n i d e s l u j b ă sv(i)ntii
M i t r o p o l i i să f i e s t ă t ă t o a r e şi n e m u t a t ă , pentru că cu caii lucru a m găsit d e a m f ă c u t
această milă.
Ş i p o r u n c i m t u t u r o r boiarilor noştri c e viţi fi cu s l u j b e să av6ţi a u r m a
t e s t a m i n t u l u i n o s t r u , î n s ă şi d u p ă a noastră viiaţă şi d o m n i i , c a r e din m i l a lui
D u m n ( e ) d z ă u v a f i d o m n u ac6ştii ţărî, p o f t i m ca d u p ă d r e p t a t e să m i l u i a s c ă , şi să
î n n o i a s c ă şi să î n t ă r e a s c ă p e n t r u a sa văcinică p o m e n i r e .
H MM AA ce MG TFMMWAET NPEA CHIW AHCTWM r(o)cnoACTBA MM.
O y Ele, s e A6T(O) x3CA\A M(-FE)C(<ÎOUA 4>EB(ptfapYe) T .
Hw rpHropwe THKA BWGB(W)A<» <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice; CLXXX/126. Orig., hîrtie difolio
(45 x 31,3 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat în cerneală roşie,
slab imprimat (în scutul timbrat de coroană, capul de bour şi acvila).

268 1 7 3 6 ( 7 2 4 4 ) f e b r u a r i e 11

Grigorie G h i c a v o i e v o d scuteşte d e dări z e c e p o s l u ş n i c i ai M-rii B î r n o v a .

I o G r i g o r i e G h i c a v ( o i e ) v o d , cu m i l a lui D u m n e z ă u , d o m n u Ţ ă r i i M o l d o v i i .
F a c e m ştire cu această carte a d o m n i i m e l e t u t u r o r cui să c a d e a şti p e n t r u s f î n t a
m ă n ( ă ) ş t i r e B î r n o v a care şi aceasta f i i n d î n c h i n a t ă la S f î n t u l M o r m î n t si f i i n d la stări d e
w » • . '
slăbiciune, m a i săracă decît alte măn(ă)stiri, n e a v î n d u p e n t r u o a m e n i nici o c ă u t a r e cu
m i l a c e să cade, b i n e a m v r u t d o m n i e m e a a o a d u c e la o r î n d u i a l a c e să c a d e şi să a i b ă
o s ă b i t ă milă. Şi d r e p t u aceea, n e - a m milostivit şi, din osăbita m i l ă n o a s t r ă , i - a m d a t
a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i m e l e ca să-şi c a u t e z e c e liudi d e aicea, d e ţară, o a m e n i f ă r ă bir, şi
g ă s î n d u - i acei o a m e n i să f i e posluşnicii m ă n ă s t i r i i şi n i m ă r u i n i m i c ă b i r să n u d e a : nici la
civerturi, nici la hîrtii, nici la alte biruri, nici la unile, nici să-i s u p e r e n i m e n e . Şi p e n t r u
c a s ă f i e ei ştiuţi şi să n - a i b ă d e cătră n i m e nici o bîntuială, a m p o r u n c i t d o m n i e m e a
r u g ă t o r i u l u i n o s t r u N e c h i f o r e g u m e n u l c a să le ia d e la Vist(ierie) f i e ş t e c ă r u i e p o s l u ş n i c
p e c e t l u i t r o ş , p e faţă, să n u să s u p e r e cu hîrtii sau cu alte angării, n u m a i ei atîta să p o a r t e
d e g r i j ă s ă să a f l e în toată v r e m e la m ă n ( ă ) s t i r e şi să f a c ă t o a t e p o s l u ş a n i i l e c e le-ar
p o r u n c i e g u m ( e ) n ( u l ) , p e n t r u ca, cu silinţa e g u m ( e ) n ( u l u i ) şi c u p o s l u ş a n i i l e lor, să să
a d u c ă şi a c e a s t ă s f î n t ă m ă n ă s t i r e la m a i b u n ă stare, d u p ă c u m sintu şi alte m ă n ă s t i r i a
Sfîntului Mormînt.
A ş i j d e r e , aceşti p o s l u ş n i c i să f i e apăraţ(i) şi n e s u p ă r a ţ i d e cai d e o l a c u , d e c ă r u ţ e ,
d e c a r ă d e p o t v o z i , d e l e m n u d o m n e s c u , d e f î n d e m e z i l , şi d e fin c e să f a c e sau să a d u c e
la g r a j d i u l g ( o s ) p ( o ) d , d e c o n a c e , d e clăci şi d e alte a n g ă r i i d e toate, n i c i c u u n fel d e
beilicu n i m e să nu-i bîntuiască.
D r e p t u a c e e a , p o r u n c i m t u t u r o r b o i e r i l o r şi v o a o z a p c i i c a r e vpţi fi o r î n d u i ţ i o r i c u
c e s l u j b e , v ă z î n d u p o r u n c a şi c a r t e d o m n i i m e l e , n i m e m a i m u l t u să n u - i s u p ă r a ţ i .
A ş i j d e r e , şi în u r m a n o a s t r ă , p r e c i n e v a m i l u i D u m n e z ă u c u d o m n i e a c e s t u i
p ă m î n t u o r i d i n fii n o ş t i ori d i n t r - a l t ă s e m i n ţ i e p o f t i m p r e iubiţii d o m n i ca să d e a şi să
î n t ă r e a s c ă şi s ă î n n o i a s c ă s f i n t e i m ă n ă s t i r i c u aceşti puţini o a m e n i p o s l u ş n i c i .
A c e a s t a f a c e m ştire.
 V ( ă ) l e t 7 2 4 4 < I 7 3 6 > f e v ( r u a r i e ) 11, întru a d o a o d o m n i e .
MW TpuropTe NIKA B(O6)BWA("»)'.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 57 v„ nr. 12. Copie în Condica M-rii Bîrnova, scrisă de Cosntantin
Polimaz logofăt în 1796 octombrie 2.

1
Urinează, într-un octogon, menţiunea copistului: „Pecete g(os)pod".

269 1736 (7244) f e b r u a r i e 13

Lazăr vinde egumenului Neofit dc la M-rea Aron Vodă o vie cu pomet, pentru 12 Ici şi un
sărindar.

t A d e c ă e u , L a z a r , f ă c u t - a m zapisul m i u la m î n a sfinţii sale p ă r i n t e l u i N e o f i t

e g u m e n u l d c A r o n V o d ă p r e c u m i - a m v î n d u t o vie cu p o m ă t cu tot, şi d i n n u n t r u d e v i e şi
din a f a r ă p o m ă t , ş - a m v î n d u t în d o i s p r ă d z e c e lei şi un sărindar, c a r e s-au p r e ţ ă l u i t
b ă n e ş t e 2 0 şi 2 lei, p ă m î n t u l m ă n ă s t i r e s c , iar viţa şi p o m i i a m i e ; d e n i m e silit, c e d e
b u n ă v o i a m e i - a m v î n d u t d u m ( i s a l e ) . Iar c i n e s-ar scula din o a m e n i i m i e i : sau ficior, sau
n e p o t , s a u f a t ă sau n e p o a t ă , n i m e să nu fie v o l n ă s(ă) treacă peste zapisul m i e u să d z i c ă
c ă o v a î n t o a r c e s a u o v a r ă s c u m p ă r a , c e să r ă m î i e în veci a mănăstirii.
Şi c î n d a m v î n d u t au f o s t m u l ţ i o a m e n i buni, bătrîni şi tineri, săteni d e la A r o n
V o d ă , c a r e s ă v o r iscăli m a i j o s .
N o i , s ă t e n i i d e la A r o n V o d ă , m a r t u r i , care n e v o m iscăli m a i j o s şi n e p u n e m şi
degetele pre anume.
Eu, Lazăr1.
E u , I r i n a n e p o a t a lui L a z ă r 1 ; Ion Pîrle 1 ; eu, P a v ă l ' ; eu, S p i r ( i ) d o n ' ; eu, I f t i m i i e 1 ;
I f t i m i i e , f e c i o r p o p i i d e la P i a t r ă 1 ; eu, V a s i l i e blănar 1 .
L e t 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > f ă u r ( a r ) 13 dini.
llafiCTTioq riepojaovaxoq paprriq <m.p.>; <J>eco6ocn.cx; |i(ovax°? < m p > ; •••2
apr), fiotprripaq <m.p.>\
< P e v e r s o - u l filei a d o u a , din aceeaşi v r e m e , scurt rez. g r e c e s c al a c t u l u i şi, d i n
s e c . X I X > : N < r . > 1 9 ; 7 2 4 7 (sic:0 f e v ( r u a r i e ) 13.
Arh. St. Iaşi. Documente, DCCCLXXV/22. Orig., hîrtie difolio (22,5 x 17,5 cm.), cerneală neagră,
opt amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
1
Neclar.
3
Paisios ieromonah mărturisesc <m.p.>; Feodotios monah <m.p.>;.... martor <m.p.>.

270 1736 (7244) f e b r u a r i e 15

Grigorie Ghica voievod scuteşte de toate dările şi angăriile cele două steaguri de vînători şi
puşcaşi pe care le-a înfiinţat în domnia anterioară.

HW rpHropVe THKD B«6BOA<». E(O)}KYK> M(H)A(O)CTVK>, ROCNOA^P 3CA\AH

MOAAABCKOH. F a c e m ştire c u a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i m e l e t u t u r o r c u i s ă c a d e a sti, p e n t r u
a c e s t e d o a o s t e a g u r i , v î n ă t o r i şi p u ş c a ş i , c a r e a c e ş t i s l u j i t o r i o d i n i o a r ă , m a i n a i n t e v r e m e ,
n u s - a u p o m e n i t , f ă r ( ă ) d e c î t în v r e m i l e altor d o m n i c e a u f o s t m a i n a i n t e d e n o i , e r a
v î n ă t o r i d e a d u c e v î n a t d o m n i i i , d a r unii ca aceia nu să n u m e a slujitori. Iar aceste
s t e a g u r i p r e c a r e l e - a m n u m i t d o m n i i a m e a mai sus, încă în ceealaltă d o m n i e a nostră
s o c o t i t - a m d o m n i i a m e a d i n p r e u n ă cu tot Sfatul nostru şi din pajîşte i - a m f ă c u t , c ă r o r a
l e - a m dat d o m n i i a m e a şi steaguri şi i-am n u m i t cu aceste n u m e , a d e c ă vînători şi
p u ş c a ş i , f i i n d 2 steaguri, cîte 5 5 liudi Ia un steag. C a r e steaguri, avînd m i l ă d e la d o m n i i a
m e a şi c ă u t a r e , era f o a r t e nişte o a m e n i stricuraţi şi grijiţi, cu a r m e b u n e şi cu toate cîte le
t r e b u i a u n o r slujitori şi d e - a p u r u r e a să afla gata la p o r u n c i l e şi s l u j b e l e d o m n i i m e l e . Pre
c ă r e i i - a m a d u s d o m n i i a m e a d e şădc pre rînd în Curte, cu s ă p t ă m î n a , ca şi c e l e 4
s t e a g u r i d e siimeni din C u r t e şi cu nici un fel d e bir în toată d o m n i i a n o a s t r ă n-au fost
supăraţi.
Iar d u p ă p r e m e n i r e a d o m n i i noastre d e aici în Ţ a r a R u m â n e a s c ă , m i l u i n d u - n e
p u t e r n i c a î n p ă r ă ţ i e , nu să aibă vro milă sau vro căutare, ci cu tot felul d e biruri fost-au
stropşiţi şi supăraţi şi călcaţi deobştie, atîta cît au r ă m a s f o a r t e lipsiţi şi stricaţi şi p r e c u m
i - a m lăsat d o m n i i a m e a , cu nimic nu i-am găsit.
P e n t r u c a r e lucru, văzînd d o m n i i a m e a şi a d e v e r i n d d e toate s t r î m b ă t ă ţ i l e şi
s t r i c ă c i u n e lor, ştiind c ă aceşti slujitori d e la aceste 2 steaguri c e l e - a m n u m i t d o m n i i a
m e a m a i sus d e noi sînt făcuţi, deosebit m a i mult m - a m milostivit d o m n i a m e a d e l e - a m
î n n o i t şi le-am întărit, cu acest testament, c a şi d e a c u m î n a i n t e să fie în p a c e şi în
scuteală d e civerturi, d e hîrtii, d e f u m ă r i t , d e satarale, d e ilişuri, d e ialoviţe, d e c a r ă sau
d e c ă r u ţ e d e p o d v o z i , d e cai d e olac şi d c altele, d e toate î n t î m p l ă r i l e cîte or fi p r e altă
ţară, ei şi casele lor să fie în scuteală şi-n b u n ă pace, p e n t r u ca să să t o c m e a s c ă şi să-şi
vie iarăşi la starea cea dintăi, să aibă a r m e b u n e şi tot sineţe g h i n t u i t e , să fie grijiţi în
toată v r e m e p r e c u m să c a d e u n o r slujitori şi s l u j b a lor iar în C u r t e să fie, cu rînd p ă
s a p t ă m î n ă , d u p ă u r m a r e a cea dintăi. Şi pentru c a să fie c u n o s c u ţ i dintru altă ţară, l e - a m
dat d o m n i a m e a tuturor p e c e d u i t u r i roşii p e faţă, c a d e s-ar î n t î m p l a v r e u n i i d i n t r u dînşii
să m e a r g ă drept h r a n a lor ori în c e parte, p a c e să aibă.
A ş i j d e r e a , şi la v r e m e cînd s-ar î n t î m p l a să iasă văcărit p r e altă ţară, să a i b ă a scuti
d e o m cîte u n cal d e văcărit, însă c a r e v a a v e a cai.
A s e m e n e a , şi p e n t r u feciorii lor holtei sau fraţii lor c e v o r fi necăsitoriţi şi
n e d e s p ă r ţ i ţ i d e c a s e l e lor şi acie d e toate birurile să fie scutiţi şi apăraţi, n u m a i la v r e m e
c î n d s - a r î n t î m p l a să iasă hîrtii p e altă ţară, atunci v o r d a şi ei cîte d e un g a l b e n hîrtie, iar
cu alte c u n i m i c m a i m u l t supăraţi să nu fie. Ci dar, pentru toate cîte a m hotărît d o m n i i a
m e a m a i s u s c u acest testament, să fie d e la d o m n i a m e a obicei d e m i l ă stătător în veci.
P e n t r u a c e e a dar, p o f t i m p r e iubiţii d o m n i p r e cărei îi v a m i l u i d o m n u l D u m n e z e u
cu d o m n i i a a c e s t u i s c a u n , ori din fiii noştrii, sau dintr-alt n e a m strein, d u p ă a n o a s t r ă
v i a ţ ă şi d o m n i e , p o f t i m să nu strice miluirea nostră ce a m legat cu a c e s t t e s t a m e n t ,
p r e c u m nici n o i n - a m stricat m i l u i r e a altor d o m n i c e au f o s t m a i n a i n t e d e noi, ci m a i
v î r t o s să a i b ă a întări şi a - n n o i şi a milui, pentru a sa v e c i n i c ă p o m e n i r e . C ă o r i c i n e s - a r
s c u l a să s t r i c e a c e a s t ă m i l u i r e a n o a s t r ă sau o r i c i n e ar fi î n d e m n ă t o r s p r e s t r i c ă c i u n e
a c e s t u i t e s t a m e n t , unii c a a c i e să f i e afurisiţi şi blestemaţi d e D o m n u l D u m n e z e u şi d e
P r e c u r a t a F e c i o a r ă , M a i c a Sfinţiii Sale, şi d e 3 1 8 Sfinţi Părinţi d e la N e c h i i a , întăritorii
d e l e g e c r e ş t i n e a s c ă , p ă r t a ş i să fie cu Iuda, vînzătorul d e Hristos, şi cu trecletul A r i e ;
hierul, pietrile, l e m n i l e şi altele toate cîte sînt p ă f a ţ a p ă m î n t u l u i să să t o p a s c ă şi să să
r ă s î p e a s c ă , iar t r u p u r i l e u n o r a c a a c e l o r a să stea în veci d e v e c i l e g a t e şi a f u r i s i t e .

Aceasta.
F e v r u a r i e 15, 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > .
 Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 442 v. - 443 v„ nr. 1427. Copie din 1743

EDIŢII: Bianu. Catalogul ms. rom., I, p. 509 (menţ.); Iorga, St. ţi doc.. VI, p. 4 3 5 - 4 3 6 , nr. 1636 (rez
şi extrase); Istrali, Condica Mavrocordat. III. p. 208-210, nr. 1427 (copia din 1743).

2 7 1
1736 (7244) februarie 15
G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d îi scutcştc dc toate dările şi angăriile pc joimirii roşii d c la steagul
marc a g c s c î n t o c m a i ca în d o m n i a anterioară, cînd a fost înfiinţat acest corp d c slujitori.

Hw rpuropi'e TitKa BOCHOAU), E(O)>KYK> A\(H)A(O)CT'I'K>, rocnoAap 3EA\/\M

AIOAAAISCKOII. F a c e m ştire c u a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i i m e l e tuturor cui să c a d e a şti, p e n t r u
s l u j i t o r i i j o i m i r i roşii d e la s t e a g u l cel m a r e agesc, c a r e slujitori î n c ă în c e e a l a n t ă d o m n i e
a n o a s t r ă a m s o c o t i i d o m n i i a m e a d i n p r e u n ă cu tot Sfatul nostru şi den p a j î ş t e i - a m f ă c u t
p î n - l a 120 liudi, p r e c a r e i - a m n u m i t d o m n i i a m e a cu acest n u m e , a d e c ă j o i m i r i i roşii, şi
i - a m dat d o m n i i a m e a c a să fie s u p t steagul cel m a r e agesc, fiind şi atunci tot d u m n e a l u i
cinstit şi c r e d i n c i o s b o i a r u l d o m n i i m e l e I a n a c h e vel agă, ca să fie supt steagul d u m i s a l e
cel m a r e şi d u m n e a l u i s ă le p o a r t e g r i j ă ; şi fiind toţi căutaţi şi miluiţi, a v e a toţi cai b u n i şi
a r m e şi la t o a t e p o r u n c i l e d o m n i i i m e l e g a t a să afla, în toată v r e m e nelipsiţi. C ă r o r a le
f ă c u s e m d o m n i a m e a şi t e s t a m e n t d e milă, c a să fie în p a c e de toate birurile şi angariile,
o r i c î t e s - a r fi î n t î m p l a t să iasă p r e altă ţară, şi la văcărit încă, cînd s-ar fi întîmplat să
iasă, să s c u t e a s c ă d e o m cîte d o a o vite şi cîte un cal d e văcărit. Şi în toată d o m n i i a
n o a s t r ă d e c e l a rînd aici, d u p ă t e s t a m e n t u l c e au avut d e la d o m n i i a m e a , nici cu-n fel d e
bir n - a u f o s t s u p ă r a ţ i , p î n - l a p r e m e n i r e a d o m n i i noastre de aici în Ţ a r a R u m â n e a s c ă ,
m i l u i n d u - n c p u t e r n i c a î n p ă r ă ţ i e , şi p r e toţi i - a m lăsat d o m n i i a m e a grijiţi şi pre cai buni,
c a p r e n i ş t e s l u j i t o r i aleşi.
Iar d u p ă m e r g e r e a n o a s t r ă d e aici, nu să aibă v r o milă sau v r o căutare, ci cu tot
felul d e b i r u r i f o s t - a m stropşiţi, atîta cît au r ă m a s foarte stricaţi, mai m u l t şi din p r i c i n a
z a p c i i l o r ce-i a v e a , n e f i i n d v r e d n i c i a-i chivernisi şi a-i a p ă r a ; fost-au călcaţi d e o b ş t e şi
p r e c u m i - a m lăsat d o m n i a m e a , nici cu unile nu i - a m găsit.
P e n t r u c a r e l u c r u , v ă z î n d d o m n i a m e a şi a d e v e r i n d d e toate s t r î m b ă t ă ţ i l e şi
s t r i c ă c i u n e a lor, ştiind c ă aceşti slujitori p r e c a r e i - a m n u m i t d o m n i a m e a m a i sus d e n o i
sînt f ă c u ţ i , d e o s e b i t m a i m u l t m - a m milostivit d o m n i i a m e a şi l e - a m întărit şi l e - a m
î n n o i t cu a c e s t t e s t a m e n t , ca să le fie d e la d o m n i i a m e a obicei d e m i l ă stătător şi iarăşi şi
d e a c u m î n a i n t e să f i e tot în p a c e şi în scuteală d e civerturi, d e hîrtii, d e f u m ă r i t , d e
satarale, d e ilişuri, d e ialoviţe, d e cară sau căruţe d e p o d v o z i , d e cai d e o l a c şi d e t o a t e
t î m p l ă r i l e c e ar fi p r e altă ţară, ei şi casele lor d e toate să f i e scutiţi şi î n b u n ă p a c e ,
p e n t r u c a să să t o c m e a s c ă şi să-şi vie iar la starea lor cea dintîi şi să a i b ă cai b u n i şi a r m e ,
să f i e grijiţi p r e c u m să c a d e şi-n toată v r e m e a să fie nelipsiţi d e s l u j b a şi p o r u n c i l e
d o m n i i i m e l e . Ş i - n t o a t ă u r m a r e a testamentului v e c h i să fie şi p e n t r u v ă c ă r i t şi p e n t r u
altele; şi p e n t r u c a să f i e ei c u n o s c u ţ i dintr-altă ţară, l e - a m d a t d o m n i a m e a t u t u r o r
p e c e t l u i t u r i r o ş i i p ă f e ţ e l e lor, c a d e s-ar î n t î m p l a v r e u n i i să m e a r g ă d r e p t h r a n a lor, ori
în c e p a r t e d e l o c p a c e să aibă.
A ş i j d e r e a şi p e n t r u f e c i o r i i lor holtei c e v o r a v e a din t r u p u r i l e lor, sau f r a ţ i h o l t e i
c e v o r f i n e d e s p ă r ţ i ţ i d e c a s e l e lor şi acie d e toate b i r u r i l e s ă fie scutiţi şi a p ă r a ţ i , n u m a i
la v r e m e c î n d s - a r î n t î m p l a să iasă hîrtii p r e altă ţară, a t u n c e v o r d a şi ei c î t e d e u n
g a l b e n hîrtie, iar c u alte cu n i m i c m a i m u l t supăraţi să nu f i e
 P e n t r u a c e e a d a r , p o f t i m p r e iubiţii d o m n i p r e c ă r e i îi v a m i l u i D u m n e z e u cu
d o m n i i a a c e s t u i s c a u n , ori d i n fiii noştrii, sau dintr-alt n e a m strein, d u p ă a n o a s t r ă v i a ţ ă
şi d o m n i e , p o f t i m să n u strice m i l a n o a s t r ă c e a m l e g a t d e acest t e s t a m e n t , p r e c u m nici
n o i n - a m stricat m i l u i r i l e altor d o m n i c e au f o s t m a i n a i n t e d e noi, ci m a i v î r t o s s ă a i b ă a
î n t ă r i şi a - n n o i şi a m i l u i , p e n t r u a sa v e c i n i c ă p o m e n i r e . C ă o r i c i n e s - a r s c u l a să strice
a c e a s t ă m i l u i r e a n o a s t r ă , sau o r i c i n e ar fi î n d e m n ă t o r s p r e un lucru c a a c e l a , unii ca a c i e
s ă f i e a f u r i s i ţ i şi b l e s t e m a ţ i d e D o m n u l D u m n e z e u şi d e P r e a c u r a t a F e c i o a r ă , Maica
S f i n ţ i i i S a l e şi d e 3 1 8 O t e ţ i din c e t a t e N i c h e i i , întăritorii d e l e g e c r e ş t i n e a s c ă . Şi în c e a
d e a p o i , s ă f i e p ă r t a ş i c u I u d a v î n z ă t o r i u l d e H r i s t o s şi cu trecletul d e l e g e A r i i ; fierul,
p i e t r i l e , l e m n i l e , t o a t e să se t o p a s c ă şi să p u t r e z e a s c ă , iar t r u p u r i l e u n o r a c a a c i e să stea
î n v e c i d e v e c i l e g a t e şi a f u r i s i t e .
Aceasta scriem.
F e v r u a r i e 15, 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > .

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 441 v. - 4 4 2 v. Copie din 1743.

EDIŢII. Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 509 (menţ.); Iorga, St. fi doc., VI, p. 4 3 4 - 4 3 5 , nr. 1636 (rez.
şi extrase); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 2 0 5 - 2 0 7 , nr. 1426 (copia din 1743).

272 1736 (7244) martie

Grigorie Ghica voievod scuteşte de toate dările şi angăriile şase pescari străini din Galaţi ai
Mitropoliei Moldovei.

t lw rpHropVe THKA B(O6)BOAA, Eoaîeio A\(H)A(O)CTYIO, ROCNOAAP'H 3CA\AH

/WwAAdBCKoY. S c r i e m d o m n i i a m e a la b o i a r i şi la toţi s l u j i t o r i i c ă r e i viţi î m b l a o r i c u c6
f e l d e s l u j b e a d o m n i i m61e la ţinutul C o v u r l u i u l u i . F a c e m şt(i)re t u t u r o r p e n t r u ş e a s ă
l i u d i s t r e i n i p ă s c a r i c e v a a v e în G a l a ţ i cinstit p ă r i n t i l e şi r u g ă t o r i u l n o s t r u , s v ( i ) n ţ i i a sa
c h i r A n t o n i e m i t r o p o l i t u l , c a s ă fie p ă s c a r i p e n t r u p e ş t i d e t r e a b ă s v ( i ) n t i i M i t r o p o l i i ; iată
c ă d o m n i i a m e a m - a m m i l o s t i v i t ş - a m igrtat p r e a c e i o a m e n i d e t o a t e d ă r i l e şi a n g h e r i i l e ,
o r i c î t e a r fi p r e alţii, iar ei la n i m i c ă să n u d e .
D r e p t u a c e e a , p o r o n c i m d u m i l o r v o a s t r e b o i a r i , şi v o a o s l u j i t o r i , şi p î r c ă l a b i d e
G a l a ţ i , şi t î r g o v 6 ţ i l o r d e G a l a ţ i , d a c ă viţi v i d e c a r t e d o m n i i m61e la m î n u l e p ă s c a r i l o r , toţi
s ă - i f e r i ţ i d e t o a t e b i r u r i l e şi a n g h e r i i l e , şi n i c i t r ă s u r ă p e n t r u alţii să n u l e l u a ţ i lor, p e n t r u
c a s ă p o a t ă e i p u r t a g r i j e n u m a i p e n t r u p 6 ş t e d e t r e a b a M i t r o p o l i i , d u p ă t o c m a l a lor, c ă
c i n e s - a r ispiti a l e f a c e m a i m u l t s u p ă r p i s t e c a r t e d o m n i i m e l e , u n i i c a a c 6 i a c u m a r e
certare să v o r pedepsi.
Aceasta poruncim.
tf Mc, A(-k)T(O) X 3CMA A\ap(TTe).
Hw rpnropue TMKA BWCBWAA m.p.

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , s c r i s în a c e e a ş i v r e m e > : 6 l i u d i s t r e i n i p ă s c a r i o t G a l a ţ i ,

ot G r i g o r i e vod(ă) Ghica. 7 2 4 4 .

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/56. Orig., hîrtie difolio
(33,2 x 22,3 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat în
cerneală roşie, foarte slab imprimat.

EDIŢII: Iorga, St. f i doc.. V, p. 105, nr. 122 (rez. după orig.).
 Sama Iui Iordachi Cantacuzino marc vornic privitoare la cheltuielile făcute Ia construcţia
caselor Mitropoliei din Iaşi

S a m a dumisali Iordachii Cantacuzino vel vor(nic) de banii ci i s-au dat pentru

treaba casălor Mitropolii, şi pe ci s-au dat bani noi, începîndu lucrul din zi întîiu a Iui
martu.
L(ea)t 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > mart 1.
3 295 lei s-au luat de pre la boiari. cu 1 000 lei ce-au dat g(o)sp(o)d precum arată
izvodul cu pecete g(o)sp(o)d;
6 9 8 lei 4 p(o)t(ronici) s-au luat de la preuţi pe 419 preuţi cîte un ug(hi);
2 0 0 0 lei s-au luat ot Camară din cei 2 bani de peci ce s-au scos la disătin(ă) cu
5 0 0 lei ce-au dat mitropolitul şi s-au luat ot Camară;
5 9 9 3 lei 4 pot(ronici) fac.

U n d e s-au dat
3 6 0 lei p e 5 0 coşuri piatră, cîte 6 lei de coşu, cari s-au dat bani în domniia întîiu la
Iordachii măimariul, bez 10 coşuri ce-au rădicat g(o)sp(o)d lui Iordachii măimariul
giurîind că nu ştii ce s-au făcut din Mitropolie;
140 lei 7 0 coşuri piatră, cîte 2 lei de coşu, să o scoată din pămîntu tij la Iordachii
măimariul;
120 coşuri fac ce s-au lucrat, bez 28 ccşur(i) ce s-au luat ot Bărboiu ci s-au pus în
hrubile pivniţi şi în pivniţă de s-au înnoit;
5 0 0 lei fac piatra.
C e s-au dat pe luni

mart
150 lei 8 salahori pedestraşi, cîte 3 lei de omu pe lună, bez 27 liudi ce-au făcut
m(ă)n(ă)stirile;
225 lei 4 5 cară d e cărat piatră var, cîte 5 lei de car pe lună;
15 lei Costantin Nastas(e) 2 vist(ier), cîte 15 lei di lună;
10 lei Vasîli Cracatiţă vtor(îi) jit(nicer) cîte 10 lei pe lună
4 0 0 lei.

april
150 lei 8 salahori;
225 lei 4 5 c a r ă ;
152 lei 13 pietrari greci, cît(e) 11 lei de om, şi canfa lor 20 lei;
4 5 lei 11 teslari, cîte 4 lei de lună de om, şi Pătraşco 5 lei;
12 lei 4 armaşi zapcii, cîte 3 lei pe lună de o m ;
6 lei d e 2 ţigani cu foali, cîte 3 lei pe lună;
15 lei Costantin Nastas(e);
10 lei Vasîli Cracatiţă;
6 1 5 lei.
mai
150 lei 5 0 s a l a h o r i ;
2 2 5 lei 4 5 c a r ă ;
152 lei 13 petrari g r e c i ;
4 0 lei 8 petrari m o l d o v e n i , cîte 5 lei p e l u n ă ;
4 5 lei 11 teslari;
12 lei 4 a r m a ş i zapcii;
6 lei 2 ţigani cu foali;
15 lei C o s t a n t i n N a s t a s ă ;
10 lei Vasîli Cracatiţă
6 5 5 lei

iunii
150 lei 5 0 salahori;
2 2 5 lei 45 cară;
152 lei 13 petrari greci;
4 0 lei 8 petrari m o l d o v e n i ;
4 5 lei 11 teslari;
12 lei 4 armaşi;
6 lei 2 ţigani cu foali;
15 lei Costantin Nastasă;
—1.0 lei Vasîli Cracatiţă
655 lei

Giumătat(e) d e luna lui iulii

112 lei p(o)l 4 5 c a r ă ;
7 5 lei 5 0 salahori;
7 6 lei 13 pietrari greci;
2 0 lei 8 pietrari m o l d o v e n i ;
7 Iei p(o)l Costantin N a s t a s ă ;
5 lei Vasîli Cracatiţă
2 9 6 lei

avgust
300 lei 6 0 c a r ă ot B o t ă ş a n i cu 2 0 car(e) ot Iaşi;
150 lei 5 0 salahori;
60 Iei 12 petrari m o l d o v e n i ;
10 lei Vasile Cracatiţ(ă);
12 lei 4 armaşi zapcii;
6 lei 2 ţigani cu foali
5 3 8 lei

D o o ă z ă c i zile d e l u n a lui s ă p t e m v r i
6 6 lei 8 p ( o ) t ( r o n i c i ) 2 0 c a r ă ;
100 lei 5 0 s a l a h o r i ;
 7 lei p(o)l V a s î l e Cracatiţ(ă);
15 lei lui I o r d a c h i m ă i m a r pe o lună ce-au lucrai, lipsind c a n f a 10 zil(e) a v ( g u s t )
2 0 zile s ă p t ( e m b r i e ) ;
4 0 Iei 12 pietrari m o l d o v e n i ;
2 2 9 lei 2 p ( o ) l r ( o n i c i )
iară p e s t e tot(e) lunile fac 3 8 8 8 lei 2 pot(ronici);

4 0 0 lei 4 varniţă mari lui Iordachii măimariul cu 100 Iei i-au dat în d o m n i a întîiu;
3 lei 4 b e r b e c i la săpatul şanţului;
2 lei li s - a u d a t bacşiş atunci;
5 0 lei 1500 s c î n d u r i de tei, cîte 4 bani scîndura, lui Pilat vor(nic);
18 lei 8 p ( o ) t ( r o n i c i ) 5 6 0 d e scînduri de tei dighiţi tij şi Corciuiu la Vasîl(e)
Cracatiţă;
5 8 Iei 6 8 0 scînduri, 10 p o l o b o a c e apă, 6 0 0 lopăţi [600 lopăţi], 5 0 ciuber(e),
c ă r b u n ( i ) , fin tij la Vasîli Cracatiţă;
125 lei 5 0 0 tălpi d e stejar ce s-au plătit ot Orheiu din domniia dintîiu;
6 6 lei 8 p o t ( r o n i c i ) 4 0 0 amnari stejar d e uşi şi d e ferestre, cîte 2 potr(ronici)
a m n a r i u i , la pârcălabi d e Branişte;
2 5 lei 2 0 0 s c î n d u r i d e uşi şi d e mesă, cîte 1 p(o)t(ronic) p(o)l scîndura, la
p î r c ă l a b i ot V a s l u i u ;
5 0 lei 100 laviţe, cîte 6 p(o)t(ronici) laviţa Ia pîrcălabii ot Vasluiu tij;
100 Iei 6 0 0 grinzi d e stejar d e p u s prin zîdiu, cîte 2 pot(ronici) grinda, la Aristarh
c o m i s ot C î r l i g ă t u r ă ;
4 lei 9 p ( o ) t ( r o n i c i ) s-au făcut şuri de s-au coperit cărămida la Vasîl(e)
Cracatiţă;
7 9 lei 7 9 0 0 0 c ă r ă m i z i , cîte 1 leu miia;
4 6 lei 4 p ( o ) t ( r o n i c i ) 278 cară l e m n e d e s-au arsu cărămida, cîte 2 pot(ronici)
caru;
81 lei 9 c a n t a r e d e her ce s-au luat ot Iaşi la Vasîli Cracatiţă, cîte 9 lei cîntarul;
2 5 0 lei 2 5 0 0 0 0 şindilă, cîte un leu miia cu adus cu tot;
9 5 lei 10 c î n t a r e her c e s-au luat ot Focşani;
3 0 0 lei s - a u dat lui I o r d a c h e măimare, p e 150 coşuri piatră, să o scoată din p ă m î n t ,
cîte 2 lei d e coşu, pentru lucrul casălor cît au mai r ă m a s a se l u c r a d e
acum;
100 lei s - a u dat la Vasîli Cracatiţă pentru 25 coşur(i) piatră să plătească să o a d u c ă
din c e a 150 coş(uri), cît(e) 4 lei de c o ş ;
112 lei p ( o ) l p e 2 5 0 o c ă cui şindilă, cîte 6 p(o)t(ronici) o c a ;
L5 lei o v a r n i ţ ( ă ) sîgă (?) albă ce s-au plătit la D u m b r ă v e n i ot S u c e a v ă
1 9 8 1 lei 11 p o t ( r o n i c i ) , iar peste tot f a c 5 8 7 0 lei 1 p(o)t(ronic), şi r ă m î n 123 lei 3
pot(ronici).
t EcKppcoyie...' j r a x p i a p x o ţ |3epakx; <m.p.> 2 .
t Antonie mitropolit <m.p.>.
S t a v r o vel c l u c e r < m . p . > .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCVI/112. Orig., hîrtie, 8 file (40 x
15,5 cm.), filigran, cerneală neagră (f. 4 v. - 8 v., nescrise).
 EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „T. Codrescu". An. III (1934), nr. 2 (februarie), p. 19-22. nr. 8
(orig., cu greşeli şi omisiuni').

1
Neclar.
3
1 Sofronie ... patriarh încredinţez <m.p.>.
3
Cu următoarea notă a editorului la sfîrşitul documentului:
„Totalizînd sama reiese că s-au încasai venituri pentru clădire 5 9 9 3 lei 4 po tron ici, iar cheltuielile au
fost dc 5 870 lei un potr(onic). Rămîn necheltuiţi 123 lei, 3 potronici. Materialul a costat: 120 coşuri piatră:
5 0 0 lei; cărămizi 79 0 0 0 - 79 lei; şîndilă 250 0 0 0 - 2 5 0 Iei; seînduri 2 7 4 0 - 274 Ici; cărătura materialului.
305 cară - 1 840 lei; pietrari greci 13 - 684 lei; pietrari moldoveni 8 - 240 Ici; teslari 11 - 180 lei; salahori 8
(corect: 50, n. ns.) - 925 lei; privighitori 4 armăşei; 2 ţigani - 30 lei; 27 liudi - 126 lei; total: 216 lei.
Ispravnicii lucrării: C. Nastasă 2 vist(ier) - 82 Ici, Vasile Cracatiţă 2 jitnicer - 6 2 lei; diverse alte cheltuieli
898 lei.
Suma noastră este interesantă pentru a cunoaşte preţul lucrurilor şi mîna de lucru la facerea unei casc
acum 2 0 0 dc ani...".

274 1736 ( 7 2 4 4 ) m a r t i e 10, Iaşi

B o g d a n a r m e a n d ă r u i e ş t e M i t r o p o l i e i din Iaşi p c ţiganul N i c o l a i pentru p o m e n i r e a fratelui

A g o p ş e a , o m o r î t d c a c e s t ţigan.

t A d e c ă e u , B o g d a n sin B i e t e i n e m e s n i c a r m a n u l , s c r i u şi m ă r t u r i s e s c c u a c e s t
a d e v ă r a t z a p i s u l m i e u p e n t r u un ţigan, a n u m e N i c o l a i f i c i o r lui Iliuţă, c a r e ţ i g a n au f o s t
d r e p t ş e r b u a m ă n ă s t i r i i S l a t i n e i ; şi t î m p l î n d u - s ă , d i n z a v i s t i i a şi î n d e m n a r e a d i a v o l u l u i ,
d e - a u o m o r î t a c e s t ţigan, N i c o l a i , p r e un f r a t e al m i e u , a n u m e A g o p s e a , şi, p u i n d u - 1
d o m n i i a în t e m n i ţ ă şi scoţindu-1 la D i v a n , au v r u t să-1 p i a r d z ă c a p r e u n u c i g a ş . D e c i e u .
B o g d a n , m - a m s o c o t i t cu f i r e a m e a şi s i n g u r m - a m s f ă t u i t c a să n u s e f a c ă m o a r t e p e n t r u
m o a r t e şi cu t o a t ă v o i a m e a , î n n a i n t e a D i v a n u l u i d o m n i e i , a m d a t şi a m d ă r u i t p r e a c e s t u
ţigan, N i c o l a i , s f i n t e i M i t r o p o l i i d i n Iaşi c a să fie d r e p t ş e r b u în v e c i , c ă c i a m s o c o t i t că,
c u m o a r t e a c e i să v a f a c e lui, m o a r t e a f r ă ţ i n e - m i e u n u oi m a i î n t o a r c e - o , iar d ă r u i n d u - 1
s f i n t e i M i t r o p o l i i , c î n d a i şi f r a t e - m i e u v a a v e a p a r t e d e p o m e n i r e .
Şi la a c e a s t ă t o c m a l ă şi z a p i s al m i e u s - a u t î m p l a t c î ţ i v a b o i a r i m a r i , al (sic)
D i v a n u l u i , şi m a i m i c i , şi c î ţ i v a n e g u ţ i t o r i a r m e n i d e ai n o ş t r i , carii m a i g i o s s - a u şi
iscălit.
Şi e u , î n c ă şi p e n t r u m a i b u n ă c r e d i n ţ ă , m i - a m p u s şi d e g e t u l .
ti Iflc, A(-fe)T(o) x3Crt\A Map-rVe 7.

< P e v e r s o - u l f i l e i a d o u a , s c r i s în a c e e a ş i v r e m e > : Z a p i s o t B o g d a n arman

p e n t r u N e c u l a i ţ i g ( a n ) S l a t ( i n e i ) , c e - a u u c i s p e A g o p ş e a r m a n şi l - a u d a t armenii
Mitropoliei.
< D e la s f i r s»i t u l s e c . X V I I I > : 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > m a r t 10.
< D i n p r i m a j u m ă t a t e a s e c . X I X > : N o . 18. Ţ i g a n M i t r o p o l i i . 7 2 4 4 / 1 7 3 6 m a r t i e
10.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C L X X X I X / 9 8 . Orig., hîrtie difolio
(31,3 x 18,7 cm.), filigran, cerneală cafenie, patru semnături armeneşti.

EDIŢII: Iorga, St. f i doc., V, p. 106, nr. 123 (rez. după orig.).

' Urmează patru semnături cu caractere armeneşti.

275 1736 (7244) martie 16
Salta D r o s c i şi soţul ei, G h e o r g h i e Chibac, vînd lui Iane p o l c o v n i c de saragele trei p o g o a n e
de v i e c u livadă din D e a l u l C o z m o a i e i , pe locul M-rii Cetăţuia. cu 120 d e lei noi.

A d e c ă cu, S a f t a Drosii, înpreună cu soţul mieu, G h e o r g h i e C h i b a c , f ă c u t a - a m

zapisul nostru la m î n a d u m i s a l e Iane p o < l > c o v n i c de saragii p r e c u m să să ştie că, d e
n i m e siliţi, nici asupriţi, ce d e a noastră bunăvoie, a m vîndut a noastră dreaptă o c e n ă şi
moşie, trei p o g o a n e d e vie cu livadă, care vii sînt în Dealul C o z m o i , p e locul Cetăţui.
însă a c e s t e vii au r ă m a s d e la m a i c a noastră, Irina Drosii, a trii surori: Marii, Catrinei şi
S a f t a , şi o c a s ă cu pi ^niţă, cu livadă din sus de casă, în ogradă. Şi vrîndu surorile m e l e ca
să m ă lipsască pre m i n e clin vii şi din casă, zicîndu că nu-s sor(ă) b u n ă şi să m ă fi luat
m a i c ă - m e a f a t ( ă ) de suflet, şi ieşindu la luminat Divanul mării sale lui Grigorie vodă,
mărie sa au g i u d e c a t î n p r e u n ă cu tot Sfatul mării sale pe diiata ce-am avut de la m a i c a
noastră Irina Drosii ca să aibu parte şi din casă şi din vii ca şi cele surori.
Deci m ă r i e sa v o d ă au orînduit vornici d e poartă înpreună cu negustori, a n u m e :
L u p a ş c u c u p c ţ , Panaite cupeţul, ca să m a r g ă acolo să socotească casa cu pivniţă ca de ce
preţ ar fi; s - a u socotit c a s a cu pivniţa 170 de lei şi acele trei p o g o a n e cu livadă 9 0 de lei,
cîte 3 0 d e lei p o g o n u l . Şi î n v o i n d u - n e între noi surorile, au r ă m a s casa cu pivniţa cu tot a
surorilor m e l e Marii şi Catrinii, iar acele trei p o g o a n e cu livadă au rămas a mele cu un
p o g o n ce s - a u venit parte m e a ; şi a g i u n g î n d u - m ă greu şi nevoie am vîndut lui Iane
p o l c o v n i c u l d e saragil(e), drept 120 lei noi, bani gata. Şi făcîndu plată deplin în mînile
noastre, a m dat şi noi acestu zapis al nostru la mîna dumisale ca să-i hie dreaptă ocenă şi
m o ş i e d u m ( i ) s a l e şi g i u p î n e s ă i d u m i s a l e în vdci.
Şi a c e a s t ă t o c m a l ă s - a u tînplat dinainte a mahalagii şi negustori, carele mai j o s
s-au iscălit, să să ştie.
7 2 4 4 < 1 7 3 6 > m a r t ( i e ) 16.
M ă r i e fata D r o s o a i e ; Catrina tij; Safta tij; Gheorghie Cubac 1 ;
E u , C e r c h e z diiacu, a m scris; Cheşcul ot vist(ierie), mart(or); E n a c h e Căsian,
mart(or); Grigorie, mart(or).
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 645, f. 19, nr. 5. Copie în Condica M-rii Barnovschi, scrisă de Costandin
Polimaz logofăt, lîul protopopului Ioniţă din Bacău. în 1796 dec. 21.

1
Mai sus: „Chibac".

276 1736 (7244) martie 24

Grigorie G h i c a v o i e v o d confirmă Mitropoliei M o l d o v e i stăpînirea a două sălaşe d e ţigani.

t IW rpitrop'I'e R«KD KoeeoAd. E(O)JKYIC« A\(H)A(O)CTYIO, R(©)CN(o)A4PII 3€A\AH

MOAAABCKOY. D a t - a m d o m n i i a mea, şi am întărit şi a m miluit pre sv(î)nta M i t r o p o l i e din
ispisoc d e d a n i e şi dc miluire ce ne-au arătat svinţiia sa preasvinţitul p ă r i n t e d e la
domniia sa C o s t a n d i n vod(ă), cu d o a o sălaşe de ţigani din ţiganii d o m n e ş t i d e Ia
c e a t a . . . 1 giudelui, a n u m e Sandul din Botoşeni, cu ţiganca l u i . . . 1 , şi cu toti copii lor si
Neculai zlătar, brat S a n d u l u i , cu ţiganca lui... 1 şi cu toţi copiii lor c a să f i e sv(i)nt'ii
Mitropolii drepţi robi ţigani, cu ţigancele lor, şi cu toţi copiii lor şi c u toată seminţiia lor
ce să va naşte dintru dînşii.
 Şi să f i e sv(i)ntii Mitropolii ispisoc d e miluire şi d e întăritură neclătit, neruşiit
n i c i o d î n ă o a r ă , în v6ci.
A ş i j d e r e , şi d u p ă a noastră viiaţă şi d o m n i i , p r e cine v a milui D u m n e d z ă u cu
d o m n i a aceştii ţărî, ori din fii noştri sau dintr-altă săminţie, p o f t i m p e acei milostivi
d o m n i ca să nu s u r p e d a n i e şi miluirea sv(i)ntii Mitropolii, c u m nici noi n - a m stricai
d o m i i l e şi m i l u i r e l e altor d o m n i , c e m a i vîrtos ca să aibă a da, şi a milui, şi a întări pentru
a lor v e c i n i c ă p o m e n i r e .
A c e a s t a scriem.
L ( e a ) t 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > mart(ie) 24.
Hw rpHropHe rnKii BW6EWA'» m . p .
< P e verso-ul filei a doua, scris în p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : N o . 19. Penlru
ţigani ot B o t o ş e n i . 7 2 4 4 / 1 7 3 6 m a r t i e 24.
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/110. Orig., hîrtie difolio
(36,1 x 24,3 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1.9 x 1,8 cm.), slab imprimat
în cerneală roşie (se disting capul de bour şi acvila).

1
Loc liber în orig.

277 1736 (7244) martie 25

Cîrstca cojocar, soţia Iui, Sanda, f i i c a şi g i n e r e l e lor v î n d lui Oprea o d o b a ş d e s a r a g e l e şi
soţiei acestuia Măriuţa o casă din mahalaua Bărboiului c u 1 3 0 d e lei, bani v e c h i .

t A d e c ă eu, Cîrstca c o j o c a r ficior lui Ivan S i m p i t r i u ot Ieşi, d i m p r e u n ă cu f i m & e

m e , S a n d a , şi cu fiiul m i e u , Ivan, şi cu g i n e r i - m i u , L u c a starost(e) di s o r o n a r i , f ă c u t - a m
adivărat zapisul nostru la m î n a dum(i)sali Oprii o d o b a ş di sarageli şi a soţului d u m ( i ) s a l i ,
Măriuţii, p r ă c u m să să ştie că, d c n i m e sîliţ(i), nici asupriţ(i), ce d c a n o a s t r ă b u n ă v o i e ,
i - a m v î n d u t o c a s ă a m e a din m a < h a > ' l a o Bărboiului, lîngă c a s a lui A n d r i i P o l o b o c u
a r m a n uşirel, şi lîngă c a s a lui P e t r e Chirtu a r m a n , şi întri c a s a U r s u l u i p o t c o v a r , şi lîngă
c a s a Cîrstii c o j o c a r şi a Savei c e a u ş di a r m e n i , c a r e c a s ă î m ( i ) este m i e d c b a ş t i n ă d e la
moşi, di la părinţi, cu loc cu tot, pi c u m arată cârdul 2 î m p r i g i u r , iar din f a ţ a casii, pîn(ă)
în uliţă, cu c h i v n i c i o a r ( ă ) di l e m n u , casa cu c ă m a r ( ă ) şi căsoie, cu pat în c a s ( ă ) şi cu d o o
laveţi şi pat în c a m a r ă , a m v î n d u t - o d u m ( i ) s a l i dreptu o sută treidzeci lei, b a n i v e c h i ; şi
d u m n e a l u i m i - a u f ă c u t plata deplin întru m î n u l i meii.
D r e p t u aceea, i - a m dat şi eu acestu adivăratu zapis c a să-i fie driptă o c i n ( ă ) şi
m o ş î i e în veci, d u m ( i ) s a l i , şi soţului d u m ( i ) s a l i , şi copiilor d u m ( i ) s a l i şi n e p o ţ i l o r , cîţ(i)
D u m n ( e ) d z e u i-a dăruit.
Şi Ia a c e a s t ă t o c m a l ă di b u n ă v o i e s - a u tîmplat mulţi o a m e n i b u n i , m a h a l a g i i , c a r e
m a i g i o s ş - a u p u s p e c e ţ i l e şî iscăliturile.
Şi eu, p e n t r u cr6dinţa, a m iscălit a r m e n e ş t i .
L(ea)t 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > mart(ie) 253.
E u , I v a n sîn Cîrstii, a m p u s d e g i t u l 4 ; eu, T o a d ( e ) r croitor, martur' 1 ; t eu, Cîrste
a r m a n , m a r t u r 4 ; f eu, S a v a c e a u ş d e a r m e n i , m a r t u r 4 ; t eu, b u l b a ş M i h ( a ) l a c h e T r a n d a f i r ,
m a r t u r 4 ; t e u , A n d r i i P o l o b o c , m a r t u r 4 ; t eu, L a z ă r s o r o n a r , m a r t ( o r ) u , C ă u ş a n u 4 ; t eu,
P a r a s c h i v s t e g a r d e saragili, m a r t ( o r ) u 4 ; t eu, b u l b a ş S a n d u l , m a r t u r 4 .
f E u , N e c u l a i diiac, a m scris c u zîsa lor, m a r t ( o r ) .
 < P e verso-ul filei a doua, scris în p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : Zapisul lui Cîrstea
c o j o c a r i u prin c a r e v i n d e o casă în m a h a l a o a Bărboiului lui O p r e a o d o b a s . 7 2 4 4 < 1 7 3 6 >
mart(ie) 2 5 .
Arh. Si. Iaşi, Documente, CDIX/71. Orig., hînic difolio (32 x 22 cm.), filigran, ccmeală neagra, zece
amprente digitale.

1
Omis în orig.
2
Aşa în orig.
1
Urmează o semnătură cu litere armeneşti.
4
Amprentă digiMlă.

278 1736 (7244) april 1

P a v ă l blănar d ă lui Gavril croitor un loc de casă, pe care acesta din urmă şi-a făcut casa,
pentru carc u r m e a z ă să-i plătească chirie cclui dintîi.

t Un z a p i s d e la Gavril croitorul, din l(ea)t 7 2 4 4 <1736> april 1, scriind p r e c u m

i-au dat Pavăl blănariu! loc de o casă cu măsură trei stînjăni de lungu, trei stînjeni d e
largu. d e ş-au l a c u l o casă şi să de chirie pe an, care să cuprinde tot pe acest loc o
pivniţă.
Arh. St. laşi, Ms. nr. 1855, f. 98 v. Rez. într-un catastif din 1745 <7254>sept. 1. al familiei boiereşti
Palade. scris de Vasile Buhăiescul fost mare pitar.

EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 150, nr. XLII (acelaşi rez.).

279 1736 (7244) aprilie 10, Iaşi

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d întăreşte M-rii Trei Ierarhi din Iaşi stăpînirca asupra Rcdtului lui
Tătar în urma j u d e c ă ţ i i cu fraţii G h e o r g h c şi Ion Ursulcţu postelnici.

t Hw rpurop'i'e Tuna BoeBWA*. E(O)>KVIO A\(H)A(O)CT'I'IO, r(o)cn(o)Adp-h

3EA\AH MOAAABCKOH. F a c e m ştire tuturor cui să cade a şti pentru un locu de moşie şi de
odarâ cu iazu, cari locu au fostu din hotarul tîrgului laşului, ce iaste la Rădiul lui Tătar şi
di-ncepulu au fostu dată o bucată dintr-acestu locu danie de răpoosatul Iliiaşu v o d ă lui
Ianache ce au fostu postelnic al doile, precum i-am vădzutu ispisocul de danie şi
întărilură d e la toţi d o m n i i ce-au fostu mai pe urmă. Iar răpoosatul Ştefan Pătru v o d ă .
os(ă)bitu d e întăritură ce i-au făcutu pe această bucată de locu ce scriu mai sus ce i-au
făcutu danie d e la Iliiaşu vodă, încă l-au mai miluit pe Ianache post(e)lnic şi cu altă
bucată d e locu iarăş(i) din hotarul tîrgului alăture cu aceasta, ce i-au fostu danie mai
denainte, p e care moşii şi alţi domni pe urmă tot au întăritu. Şi d u p ă m o a r t e lui I a n a c h e
post(elnic) au r ă m a s acel locu în sama frăţine-său, lui Costandin ce-au fostu a r m a ş m a r e .
Iar mai p e urmă, lipsind Costandin armaşul din ţară ca un o m strein ce-au fostu, s-au
fostu sculai un T o a d e r u ficiorul lui Pavel Albotă ce-au fostu jitnicer m a r e s-au cersutu
acel locu la răpoosatul Costandin Cantimiru vodă să i-1 dăruiască lui danie, arătîndu el
c u m şi Costandin armaşul, fratel(e) lui Ianache, să fi muritu şi ficior(i) nu i-au rămas. Şi,
amăgind el d o m n i e , l-au fostu credzut şi i-au fostu făcutu dires de danie şi d e miluire p e
acel locu. Şi acel T o a d e r ficiorul lui Pavel jitniccriul nu n u m a i cîtu au amăgitu p e
Cantimiru v o d ă cu moarte lui Costandin armaşul, fratel(e) lui I a n a c h e post(elnic), ce el,
ca un o m rău, au fugitu din ţară în Ţara Leşască şi d e acolo multă peire au adus ţărîi.
 Şi m a i p e u r m ă , şi C o s t a n d i n armaşul, aflîndu-să viu şi viind de la Ţ a r i g r a d u , au
c e r ş u t u m o ş i e f r ă ţ i n e - s ă u , lui I a n a c h e post(elnic), p e diresă d o m n e ş t i ce-au a v u t u ; şi
C a n t i m i r u v o d ă , d u p ă dreptate, i-au datu locul iarăş(i) la stăpînire lui, d u p ă c u m arată
i s p i s o c u l lui C a n t i m i r u v o d ă .
Şi d u p ă aceasta, î n t î m p l î n d u - s ă m o a r t e şi lui Costandin a r m a ş u l şi la ace v r e m e
a f l î n d u - s ă aice, în ţară, şi un C o s t a n d i n Săvasto ce-au fostu gramaticii m a r e , ficiorul lui
I a c o m a c h e S a v a s t o ce-au fostu v a m e ş mare, carile sjujindu ţării cu d r e p t a t e şi cu
c r e d i n ţ ă r ă p o o s a t u l ( u i ) C a n t i m i r i u v o d ă i-au datu lui danie şi m i l u i r e acestu locu ce-au
f o s t u a lui I a n a c h e post(elnic).
Şi, d e i z v o a n ă , au triimis acolo hotărnici de-au î n p r e u n a t u danie lui Iliieş v o d ă cu
d a n i e lui Ş t e f a n Pătru vodă, tot la un locu, şi le-au stîlpit înpregiur.
Iar d u p ă toate aceste, la d o m n i e răpoosatului Antiohie vodă, au avutu pîră d e faţă,
î n n a i n t e a tot D i v a n u l , Costandin Savasto gramaticul cu T o a d e r ficiorul lui A l b o t ă
a r m a ş u l p e n t r u acestu locu, c ă c e T o a d e r ficiorul lui Albotă, viindu din Ţ a r a L e ş a s c ă ,
ş - a u c e r u t acestu locu, ce cu m e ş t e r ş u g u luasă diresă d e d a n i e d e la C a n t i m i r i u v o d ă . Şi
l-au dat r ă m a s din toată giudecata ţării, ca s(ă) nu s(e) a m e s t e c e el la acestu locu, den
v r e m e c e 61 nu n u m a i că luasă locul cu meşterşugu, ce î n c ă şi p e i r e ţării cu l'aptel(e) lui
au adus, c u m arată diresăle vechi. Iar lui Constantin S a v a s t o g r a m a t i c u l i-au întăritu şi
d o m n i e sa A n t i o h i e v o d ă cu ispisocu p e acestu locu şi l-au stăpînitu totu cu p a c e d e cătră
T o a d e r ficiorul lui Albotă.
Şi m a i p e u r m ă , acel Costandin gramaticul, fiindu o m strein şi p e n t r u e v l a v i e
ce-au avutu cătră m ( ă ) n ( ă ) s t i r e Trii Sfetitel(e) şi mai vîrtos cătră S f î n t a P r e a c u v i o a s a
M a i c a noastră Paraschiva el î n c ă i-au datu d a n i e acestu locu sfinţii m ( ă ) n ( ă ) s t i r i Trii
Sfetitel(e). Şi l-au stăpînitu m ă n ă s t i r e d e a t u n c e şi pînă a c u m totu cu p a c e .
Iar a c u m , în d o m n i e noastră a dooa, d e i z n o a v ă s-au sculatu G h i o r g h i e U r s u l e ţ u
post(elnic) cu frate-său, Ion Ursuleţu post(elnic), ş-au arătatu şi u n ispisocu a lui Ş t e f a n
Pătru v o d ă , f ă c u t acel ispisocu în Hotin şi scriind p r e c u m totu acestu locu c e s c r i e m m a i
sus c - a u fostu a lui I a n a c h e post(elnic) l-au dat d a n i e şi miluire şi slugii sale, lui D u r a ş c o
ce-au f o s t u c o m i s d e s p r e d o a m n a , arătîndu pricină într-acel ispisocu că m ă c a r ă c ă i-au
fostu dat acel locu m a i d e n a i n t e d a n i e de alţi d o m n i lui I a n a c h e biv vtor(îi) p o s t ( e l n i c )
pentru c a să f i e s l u g ă d r e a p t ă d o m n i l o r . Iar din v r e m e c e la p r i m e n e a l a c e s - a u
întîmplatu Ia H o t i n întîi el, I a n a c h e post(elnic), l-au viclenit şi l-au lăsatu la locu d e
n e v o ( i ) e şi pentru a c e a s t a i-au stricatu d a n i e ce-au avutu şi i-au dat a c e m o ş i e slugii sale,
lui D u r a ş c o ; c a r e ispisocu ce-au f o s t u dat Ş t e f a n Pătru v o d ă lui D u r a ş c o n i m e p î n ă a c u m
nu l-au m a i arătat, nici l-au stăpînitu cu dînsul. Iar a c u m , G h i o r g h i e U r s u l e ţ u p o s t ( e l n i c )
şi c u f r a t e - s ă u , ei l-au arătat, acel ispisocu, ş-au cerut acel locu, dzicînd c ă acel D u r a ş c o
le iaste m o ş u l lor şi le-au r ă m a s lor d e la m o ş u l lor.
P e n t r u care pricină, d ( o ) m n i i a m e a a m o r î n d u i t p e cinstit şi c r e d i n c i o s b o i a r i u l
n o s t r u , d u m n ( e a ) l u i D a r i e D o n i c i vel l o g ( o ) f ( ă ) t c a să c e r c e a c e a s t ă p r i c i n ă p e i s p i c o a c e
c e v a a v e şi m ( ă ) n ( ă ) s t i r e Trii Sfetitil(e), d e n v r e m e că C o s t a n d i n g r a m a t i c u l c î n d i-a dat
d a n i e m ă n ă s t i r i i i-au datu şi toate ispisoacel(e) acestui locu, d e la toţi d o m n i i .
D e c i r u g ă t o r i u l nostru, sfinţie sa Iezechiel, a r h i m a n d r i t u l şi e g u m e n ( u l ) sfinţii
m ( ă ) n ( ă ) s t i r i i T r i i S f e t i t e l o r , el au scos toate d r e s ă l e ş - a u stătut di s - a u pîrît f a ţ ă cu
U r s u l e ţ u p o s t ( e l n i c ) , î n n a i n t e d u m i s a l e vel l(o)g(o)f(ă)t(ului). Şi d u m n ( e a ) l u i , luînd
s a m a şi iată că, a d u e î n d u - n e d u m n ( e a ) l u i vel I(o)g(o)f(ă)tul t o a t e d i r e s ă l ( e ) î n n a i n t e
d ( o ) m n i ( e ) i m e l e d e l e - a m luat s a m a , a m aflatu a c e d a n i e a lui Ş t e f a n P ă t r u v o d ă ce-au
f o s t f ă c u t slugii sal(e), lui D u r a ş c o c o m i s u l , r ă s u f l a t u şi m a i v î r t o s f ă r ă d i r e p t a t e , c ă
atunci:, Ia H o t i n , c î n d au f ă c u t u Ş t e f a n Petru v o d ă ace d a n i e lui D u r a ş c o , s i n g u r Ş t e f a n
Petru v o d ă s - a u h a i n i m d e c ă l r ă î n p ă r ă ţ i e şi nu p u t e Ş t e f a n Petru v o d ă să-i p u i e p r i c i n ă
lui I a n a c h e p o s t ( e l n i c ) c ă l-au viclenit şi l-au lăsatu la locu d e n e v o i e ; c ă mai cu c a l e au
f ă c u t u I a n a c h e p o s t ( e l n i c ) c ă s-au întorsu cătră stăpîni şi au m e r s u la c a s a lui, în
Ţ a r i g r a d , d e c î t u Ş t e f a n Petru v o d ă că s-au hainitu ş-au m e r s u în Ţ a r a L e ş a s c ă ; î n c ă d e
p r e p u s este c ă p o a t e şi din Ţ a r a L e ş a s c ă i-ar fi făcutu acel ispisocu lui D u r a ş c o c o m i s u l .
Ce, o r i u n d e l-au f ă c u t u , f ă r ă c a l e l-au făcutu şi cu d r e a p t ă g i u d e c a t ă l - a m r u p t u
d ( o ) m n i i a m e a acel i s p i s o c u a lui D u r a ş c o c o m i s u l . Şi a m d a t u r ă m a s p e G h i o r g h i e
U r s u l e ţ u p o s l ( e l n i c ) şi p e f r a t e - s ă u , că n-au nici o d r e p t a t e a r ă s p u n d e cu acel i s p i s o c u .
Şi, p r e c u m n i c i o d a t ă n - a u stăpînitu nici D u r a ş c o , nici el, aşe şi d e a c u m î n n a i n t e să d e
p a c e , să nu s ă a t i n g ă d e acel locu. Iar rugătoriul nostru, sfinţie sa IezechiiI,
a r h i m a n d r i t u l , c u a sali h u n e direasă i-am întăritu şi de la d ( o ) m n i i a m e a pre aceste m o ş i i
mai sus p o m e n i t e , c a să-i fie d e la d ( o ) m n i i a m e a sfinţii m(ă)n(ă)stiri d r e a p t ă d a n i e , şi
m i l u i r e şi u r i c u cu totu h o t a r u l şi cu totu vinitul şi neruşiit stătătoriu, în veci. Şi altul să
nu s(e) m a i a m e s t e c e rtpe,\ CHA\ AHCTOA\ ruicnoACTBd AUI.
t Oy IHc, A(*IOT(©) X 5CMA anpiiA T .
Hui Tpuroptie FMK4 BuieBWA*» < m . p . > .
t S i m i o n C h e ş c u uricariul < a scris>.

< P c v e r s o , s c r i s în a d o u a j u m ă t a t e a sec. X V I I I > : C a r t e d e stăpînire p e Rediul lui

T ă t a r . 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > ap(rilie) 10; s-au scris, 32.
< D e altă m î n ă > : I s p i s o c u d e întăritură şi de d a n i e Rodiului lui Tătar, mănăstiri(i)
Tri S f e t i t e l o r .
Inst. de Ist. „A. D. Xcnopol" - laşi. Copie după foto orig., sigiliu domnesc inelar, octogonal. aplicat
în cerneală, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578. f. 132 v. - 133 v. (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în prima
jumătate a sec. XIX), şi Ms. nr. 579, f. 336 v„ nr. 55 (re/.., avînd numai vălcatul, în altă condică, din aceeaşi
vreme, a aceleiaşi mănăstiri).
EDIŢII: Florin Marincscu, Protaton. p. 178, nr. 275 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (48,8 x 33
cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc octogonal, aplicat în cerneală roşie, din Arh. M-rii Protaton dc la
Muntele Alhos, Grecia, nr. 389).

280 1736 (7244) m a i 2, Iaşi

Grigorie Ghica voievod scuicştc nouă butucari şi trei teleaci dc la feredeul din Iaşi al M-rii
Trei Ierarhi dc toate dările cu excepţia celor cinci sferturi pe an.

T Hui rpitropue Tuna KO6BOAA, E(O)*YI© A\(H)A(O)CT'I'K>, r(o)cn(o)Aap'h 3CA\AH

AVOAAABCKOH. S c r i e m d o m n i i a m e a la boiari şi Ia toţi slujitorii carii v e ţ ( i ) î m b l a ori c u c e
fel d e s l u j b e a d o m n i i m e l e la ţinutul Iaşilor şi la Cîrligătură. F a c e m şt(i)re tuturor p e n t r u 9
o a m i n i argaţi carii sîntu butucari, de aduc butuci la federeul sv(i)ntii ni(ă)n(ă)st(i)ri Trii
Svetitele; iată c ă d o m n i i a m e a m - a m milostivit şi i-am iertai d e alte dări şi angherii, d e t o a t e
cîte sîntu pre alţii în ţ(a)ra d o m n i i m e l e : d e sulgiu, d e iliş, d e cai d e m e z i l , d e cai
împărăteşti, d e c a r ă de branişte, d e boi d e selişte, d e iaioviţ(ă), d e c o n a c e , d e p o d v o z i , d e
fin, d e o r d z u , d e mezil, d e l e m n u l Curţilor g(o)sp(o)d, d e p e c e t l u i t u r i şi d e alte d ă r i si
angherii, d e toate, nici d e u n e l e să nu dea, f ă r ă cît ei să a i b ă a d a p e an c î t e c i n c i c i v e r t u r i
şi Ia c i f e r t u c î t e c i n c i p o t r o n i c i , m a i m u l t n i c i o d a t ă să nu se a d a o g ă . Şi aceşti b a n i ei să-i
p l ă t e a s c ă şi să p o a r t e şi d e g r i j e b u t u c i l o r să a d u c ă nelipsit la f e r e d e u .
 A ş i j d e r e şi p e n t r u trii t e l e a c i c ă r e i s î n t u p e n t r u t r e a b a s p ă l a t u l u i la f e r e d e u , a c e i a
î n c ă s ă f i e î n p a c e ş i î n s c u t e a l ă d e t o a t e a l t e a n g h e r i i , c î t e s c r i u m a i s u s , f ă r ă c î t şi e i s ă
d e a a c e l e 5 c i f e r t u r i p e an şi la cifertu cîte 5 p o t ( r o n i c i ) .
I a r ă altă m a i m u l t să nu dea, nici butucarii, nici teleacii, a f a r ă din d e s e t i n ă şi din
g o ş t i n ă , a c e e a p r e c u m a fi p r e altă ţ(a)ră a fi şi pe dînşii şi m ă c a r ori la c e greu şi c e n e v o i e
ar fi p r e altă ţară p e aceşti o a m e n i nime, niciodată, dintr-această t o c m a l ă să nu-i scoată, mai
m u l t u să nu se a d a o g ă , şi să fie sv(i)ntii mănăstiri testamentu neclătit nici o d i n i o a r ă .
I a r ă c i n e s - a r ispiti a f a c e oricît d e puţin val piste c a r t e d o m n i i m e l e , unii c a a c e i a
v o r f i d e m a r ( e ) c e r t a r e d e la d o m n i i a m e a .
Aceasta scriem.
Oy IHc, B(-h) A€TO x3Crt\A A\AH fi".

Hw rpHropue THKA BWBBWAA m.p.

S - a u scris la c o n d i c ă .

< P e v e r s o , scris în a d o u a j u m ă t a t e a sec. X V I I I > : 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > m a i 2 ; < N r . > 8.

P e ( n ) t r u 9 argaţi şi trei teleaci c a să f i e scutiţi p e n t r u f e r e d e u ; < s c u r t r e z . g r e c e s c al
actului>.
Inst. dc Ist. „A. D. Xcnopol" - Iaşi. Copie după foto. Orig.. hîrtie sigiliu domnesc inelar, octogonal,
în cerneală, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 102 v., nr. 8 (rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din laşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, Vil, p. 4 6 - 4 7 (menţ.); Florin Marinescu, Protaton, p. 178, nr. 276 (re/.,
gr. după orig,, hîrtie difolio (45,3 x 30,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos,
Grecia, nr. 1040).

281 1736 (7244) mai 8

N e c u l a i f o s t mare sulger îi scrie Fiului său Sandul din laşi să intervină la mitropolitul ţării
sper a-1 n u m i e g u m e n la M - r e a Războieni pe preotul Dumitru.

S c r i s o a r e a lui N e c u l a i biv vel s u l g e r c ă t r ă fiul său S a n d u l T o m a d i n 8 m a i 7 2 4 4

<1736>.
„ C i n s t i t şi al m e u d u m n e a t a , i u b i t e fiiu S a n d u l , şi iubită fiică m e a , S a f t a , c u b u n ă
şi f e r i c i t ă s ă n ă t a t e m ă î n c h i n d u m i l o r v o a s t r e ! A l t a , d e veţi o s t e n i a î n t r e b a şi d e m i n e , c u
m i l a lui D ( u m n e ) z ă u , m ă a f l u a c e a s t ă d a t ă m a i s ă n ă t o s .
A l t a , v e i şti d u m n e a t a p ( e n t r u ) b i s e r i c a R ă s b o e n i , a m s o c o t i t s ă f i e m ă n ă s t i r e , să
ş a z ă n i ş t e c ă l u g ă r a ş i să o d e ş c h i z ă , să nu f i e p u s t i e . C ă p r e o ţ i d e m i r n - a m p u t e r e să-i ţin
la un l o c c a a c e l a . I a r d u e î n d u - s e p o p a D u m i t r u la c ă l u g ă r i e p e a i u r e n u l - a m l ă s a t , c e a m
s o c o t i t să se a ş e z e a c o l o cu alţi p e c i n e v a să t r ă i a s c ă a c o l o . C e te p o f t e s c u p e d u m n e a t a
să o s t e n e ş t i la p ă r i n t e l e m i t r o p o l i t să-1 b l a g o s l o v e a s c ă s ă f i e c ă l u g ă r a c o l o , c ă i - a m dat
b i s e r i c i i şi m o ş i a d e a c o l o a p a t r a p a r t e d e loc, d e sat, să ţie c u m v o r p u t e a , şi c u v a d d e
m o a r ă şi d e p i o ă , să le fie d e h r a n ă şi p r e d a n i e m e a . M ă r o g şi s f i n ţ i e i s a l e să f a c ă o
î n t ă r i t u r ă c u s c r i s o a r e a p ă r i n t e l u i m i t r o p o l i t u l c a să fie şi s f i n ţ i e i s a l e p o m e n i r e v e c i n i c ă ,
c ă c i a c i a s t ă s f î n t ă b i s e r i c ă e s t e f ă c u t ă d e Ş t e f a n v o d ă cel B u n , d e c a r e s - a u f ă c u t şi P u l n a .
Şi n - a ş v r e a să f i e p u s t i e a c i a s f ( î n t ă ) b i s e r i c ă . D e c i o s t e n e ş t e d u m n e a t a c u r ă v a ş u m e u la
p ă r i n t e [ l e ] l e şi a r a t ă c u m c ă e s t e cu v o i a m e a n u m a i să hie m i l a lui D ( u m n e ) z e u şi c u
r u g a S ( f î n t u ) l u i A r h a n g h e l M i h a i l şi G a v r i i l , c ă a c e s t a - i e s t e h r a m u . Şi d u p ă I s p a s v o i u
v e n i şi e u la Iaşi şi o m f a c e v o r o a v ă c u p ă r i n t e l e . N u m a i a c u m s ă dâ b l a g o s l o v e n i e
p ă r i n t e l e să s e c ă l u g ă r e a s c ă p r e o t u l D u m i t r u .
 A c i a s t a şi s ă fii d u m n e a t a s ă n ă t o s !
A dumilorvoastre părinte".
După Gh. T. Chirileanu. Din hîrtiile lui Mihail Kogălniceanu, în „Spicuitor de ogor vecin". An 1
(1920), fasc. 1-3 (ianuarie - septembrie), p. 62. Copie dc M. Kogălniceanu comunicată de Gh. T. Chirileanu.

282 1736 (7244) iunie 9

C o s t a n t i n m e d c l n i c e r dă preotului Gavril un l o c de casă din deal d c P o d u l H a g i o a i e i pentru
a-i f a c e un sărindar şi a trece n u m e l e părinţilor şi a fratelui său în p o m e l n i c u l bisericii.

t C o s t a n t i n m e d ( e l n i c e r ) f ă c u t - a m zapisul m e u la m î n a p r e u t u l u i G a v r i l sîn
p r e u t u l u i G h i o r g h i i p r e c u m să s(e) ştie pentru un loc d e cas(ă) den deal d e P o d u l
H a g i o a i , l î n g ă locul lui R u g i n ( ă ) , din deal, car(e) acel loc l-au c u m p ă r a t f r a t e - m e u
A n d r e i p o s t ( e l n i c ) d e la Ş t e f a n H ă r m e z î u cu cas(e), şi d e n tîmplările v r e m i l o r au f o s t
arsu c a s ă l e ş - a u r ă m a s acel loc d e c a s ( ă ) ; şi fiindu trebuitor preutului Gavril, c ă d z u t - a u
cu r u g ă m i n t e c a să i-1 d a u să-ş(i) f a c ă o căşişoar(ă) pe acel loc. Deci şi eu i l - a m dat
d a n i e c a s ă fie o s t e n i t o r să f a c ă di d a r un sărindar, iar d u p ă ce va isprăvi acel sărindar să
l(e) pui n u m e l e p ă r i n ţ i l o r şi a r ă p o s a t u l u i A n d r e i , fratele m e u , la sfîntul p o m e l n i c să fie
p o m e n i t d e m o l i f t a sa cît îi v a lungi D u m n e d z ă u viiaţa şi în u r m a molifţii sale carele din
fiii m o l i f ţ i i s a l e v a r ă n i î n e să m o ş t e n e a s c ă acel l o c ; şi acel loc să aibă a şi-1 îngrădi pre
u n d e [ c î n d ] au f o s t o g r a d a c e v e c h e , iar m a i mult să nu s(e) întindză decît i-au fost locul.
Şi la a c e a s t ă d a n i e s - a u î n t î m p l a t şi alţi[i] boieri şi ficiori d e boieri.
Şi, p e n t r u c r e d i n ţ a , a m iscălit şi eu şi alţii d e n p r e u n ă cu mine, să s(e) creadză.
L ( e a ) t 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > i u n i e 9.
C o s t a n t i n m e d ( e l n i c e r ) u HCKAA < m . p . > .
t E u I o n i ţ ( ă ) < m . p . > ; f Ş t e f a n H e r m e z i u , m a r t o r < m . p . > ; t eu, G a v r i l a ş < m . p . > ; t
T o d e r a ş c o < m . p . > ; t p o p a G a v r i l < m . p . > ; Stanşi (?), s o c r o popii lui Gavril < m . p . > .

< P e verso* scris în a c e e a ş i v r e m o : t Un cal a m dat d u m n ( n e a l u i ) d r e p t u 2 0 d e lei

p e loc, să s ( e ) ştie.
t Preot Gavril.

Arh. St. laşi. Documente, DCCCLXXX/4. Orig., hîrtie (30,3 x 23,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

283 1736 (7244) iunie 28

T o a d e r g i n e r e l e lui M o s c h i c i < v i n d e > lui N i c o l a e Pîrvu d o u ă d u g h e n i p c P o d u l V c c h i .

7 2 4 4 < 1 7 3 6 > iunie 28.

Z a p i s u l lui T o a d e r zet M o s c h i c i către N i c o l a e P î r v u p e n t r u d o u ă d u g h e n e pe
Podul Vechi.
După Ghibănescu, Ms. Surete, VI, 1904. Rez. în Opisul documentelor Mănăstirii Neamţ, nr. 3216.

284 1736 (7244) iulie 1, Iaşi

Ilie P r o d a n D r ă g u ş e s c u l dăruieşte mitropolitului A n t o n i e o ţ i g a n c ă .

t Adecă eu, Ilie P r o d a n Drăguşescul, făcut-am zapisul mieu la cinstită şi

b l a g o s l o v i t o a r e m î n a s f i n ţ i i sali p ă r i n t e l u i chir A n t o n i e m i t r o p o l i t u l p r e c u m s ă să şlie c ă ,
d e n i m e silii, nici asuprit, c c d c a m e a b u n ă v o i e , a m d a t ş - a m dăruit sfinţii sali a m e a
d r e a p t ă ş a r b ă ţ i g a n c ă , a n u m e M ă r i i a f a t a lui Ş t e f a n , c a r e ţ i g a n c ă î m i iaste şi m i e d e la
tatăl m i e u , P r o d a n D r ă g ă ş c s c u l , iar d u m i s a l i i-au fost c u m p ă r ă t u r ă d e la S t u r d z e a ; c a r e şi
z a p i s e l e si m ă r t u r i i l e celi v e c h i l e - a m dat în m î n u l e sfinţii sale, c u m d e a c m u î n a i n t e să
fii s f i n ţ i i s a l e d r e a p t ă ş a r b ă în veci. î n s ă p e n t r u un copil, a n u m e G l i g o r i e , al ei, n u l - a m
d a t s f i n ţ i i sali, iar alţi c o p i i , c e - a r m a i f a c e , să fie drepţi şerbi sfinţii sali.
Şi n i m e d e n f e c i o r i i m i e i sau d e n n e a m u l < m e u > ' , să n - a i b ă a strica d a n i i a m e a .
Iar c i n e s - a r ispiti a strica, să fie trecleat şi neiertat d e D ( o ) n m u l D ( u ) m n ( e ) d z ă u şi d e
m i n e păcătosul.
Şi a c e s t z a p i s al m i e u d e d a n i e l - a m f ă c u t d e n a i n t e a a m u l ţ i b o i a r i şi a r h i e r e i al
ţării, carii m a i g i o s s - a u şi iscălit.
Şi e u , î n c ă şi p e n t r u m a i b u n ă c r e d i n ţ a , a m şi iscălit î n s u m i , cu m î n a m e a .
ti Iflc, ACIOTCO) x 3CA\A IO A 0*6) X
Ilie P r o d a n D r ă g u ş e ş c u l < m . p . > .
D a r i e D ( o n i c i ) vel l o g ( o ) f ( ă ) t < m . p . > .
I o r d a c h i C a n t a c u z i n o vel v o r ( n i c ) < m . p . > .
S t u r d z e a vel v o r ( n i c ) < m . p . > .
t Atfrcacnco OetoScoari, p . a p x r i p a q < m . p . > 2 .
t Ş e r b a n B o t e a n u l p a h ( a r n i c ) , şi e u m - a m t î m p l a t .

< P e v e r s o , scris în a c e e a ş i v r e m e > : Z a p i s d e la P r o d a n p e n t r u M ă r i i a ţ i g a n c a ,

c c o n t i n u a t la sfîrşitul sec. X V I I I > : a M i t r o p o l i i . 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > iulii 1.
< D i n p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : Ţ i g a n i i . N o . 2 0 ; 7 2 4 4 / 1 7 3 6 iulie 10.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C L X X X I X / 9 5 . Orig., hîrtie difolio
(31,5 x 20,3 cm.), filigran, cerneală cafenie.

1
Omis în orig.
2
t Lupasko Fcodosi ... <m.p.>.

285 1736 (7244) iulie 2 0

Zapis al Iui Panaite Moschici pentru dugheni pe Podul Vechi.

7 2 4 4 < 1 7 3 6 > iulie 2 0 .

Z a p i s u l lui P a n a i t e M o s c h i c i p e n t r u n i ş t e d u g h e n i p e P o d u l V e c h i .
După Ghibănescu, Ms. Surete, VI, 1904. Rez. în Opisul documentelor Mănăstirii Neamţ, nr. 3217.

286 1736/7244 iulie 27, Iaşi

Grigorie Ghica voievod acordă scutiri de dări M-rii Sf. Vineri din Iaşi în beneficiul M-rii
Sinai, căreia cea dintîi îi este închinată.

C u m i l a lui D u m n e z e u , I o G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d , d o m n Ţ ă r i i Moldavscoii.
F a c e m ştire» c u a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i m e l e t u t u r o r cui să c a d e a »sti, d e v r e m e c e s f î n t u l
si d e D u m n e z e u î m b i a t m u n t e S i n a i , p r e c u m z i c e p r ( o ) r o c u l A v a c u m , i a s t e m u n t e
d u m n e z e i e s c d e s şi u m b r i t d e m i n u n i c e s - a u f ă c u t î n l e g e a v e c h e , c ă la acel m u n t e s - a u
a r ă t a t lui M o i s i i r u g u l cel d e a r d e şi r ă m î n e n e s t r i c a t d e f o c , î n c h i p u i n d f e c i o r i i a
P r e c u r a t e i M ă r i e i , c a r e au r ă m a s şi d u p ă n a ş t e r e f e c i o a r ă , la m u n t e l e a c e l a s - a u p o g o r î t
D u m n e z e u c u t r ă s n e t e şi f u l g e r e , c î n d au dat lui M o i s e i p r ( o ) r o c u l în l e s p i z i s c r i s ă legi.
 care cu adevărat loc d e sfinţire şi casă Dumnezeu lui Iacov să numeşte. Că şi după
înfricoşările acele minuni ce s-au făcut în lege veche mai înainte pînă a nu să zidi d e
pur(u)rea pomenitul împăratul Iustin mănăstire, şi după zidire mănăstirii multe si
n e n u m ă r a t e m i n u n i s-au făcut de bărbaţi sfinţi ce sîhăstrescu-acolo şi petrece pre pămînt
viaţă cu adevărat îngerească. Cu carele şi în vremurile aceste arată mari minuni ţerii d e
acea slîntă m ă n ă s t i r e între neamuri streine şi încungiurată de acei nemilostivi ca fiarăle
sălbatici, groaznicii arapi. Şi vieţuiesc într-acea mănăstire mulţime de părinţi călugări şi
să păzeşti toată orînduiala cea veche a bisericii lui Hrist(os). Şi să p o m e n e s c sufletele
pravoslavnicilor creştini împăraţi şi a tuturor domnilor la sf(î)ntul jărtvenicu şi să f a c
adesă litanii şi rugi pentru toată creştinătate, întru carele să află şi făcătoarele de minuni
a Sfi(n)tei şi preînţăleptei muceniţă Ecaterinii numai sprijinindu-să acel sfînt loc cu
multe şi mari cheltuiele şi alt ajutoriu de nicăiure nu are, ce cu tot razimul este plecată
cătră mila pravoslavnicilor creştini.
Şi avînd dare sf(î)nta mănăstire Sinai metoh şi aice, în Ţara Moldovei, această,
sf(î)ntă m ă n ă s t i r e d e aice, din tîrgul Ieşilor, ce să numeşte Sf(î)nta Vineri, şi socotind
d o m n i e m e că nici un folos de agiutor de la acest mitoh nu are, fiind cuprinsă cu nevoile
pămîntului, şi, deosebit, viindu-ne jalobă şi de la preosfinţitul arhiepiscopul Sinaiu, chir
Nechifor, şi de la tot Soborul acei sfinte mănăstiri carele iaste zidită într-acel preslăvit
munte, arătînd scîrbele, nevoile şi supărările ce au despre neamurile cele streine, arapii,
cît au agiuns la mare slăbiciune şi cu lacrămi rugîndu-să ca să facem vreo chivirnisală
acestui metoh, să Ie margă ceva venit pre an, să fie mîngîiere scîrbelor şi nevoilor ce au
de către cele nemilostive neamuri ce să află acolo. Ce noi, pe de o parte, văzînd la ce
s c ă p ă c i u n e şi sărăcie au ajunsu pămîntul nostru cît nu sîntem harnici a ne chivernisi; de
altă parte, socotind că mila ce s-ar face acelui sfînt loc nu va fi de pagubă, ce mai virtos
folos, că nu îmblînzeşte mînie lui D(u)mnezeu alta, ca milostenie şi faptele bune. Şi
n - a m trecut nici r u g ă m i n t e sf(in)ţilor părinţi şi iată că am socotit împreună şi cu a noştni
a patru a ţării sf(i)nţi părinţi arhierei: sf(i)nţie sa chir Antonii arhiepiscop şi mitropolitul
Sucevii, G h e d e o n episcopul Romanului, Varlam episcopul Rădăuţilor, T h e o f a n
episcopul Huşilor, şi cu tot Sfatul nostru, boierii cei mari ai Divanului domniei mele. Şi
am pus p e această sf(î)ntă mănăstire ce să numeşte Sfînta Vineri la această cale d e
chivcrnisală, ca să aibă şi ea, această mănăstire, toată orînduiala cea de milă, d u p ă c u m
au şi mănăstirile Sfîntului Mormînt. Şi mila ce va să aibă arătăm anume.
Întîi, d a j d i e să nu d e ; nici bani di-nprumută domniie niciodată să nu ie de e g u m e n i
ace[e]ştii mănăstiri, nici mulţi, nici puţini, macar ori la ce nevoie ar sosi pămîntul nostru.
A ş i j d e r e şi desetină de stupi, pîn la o mie de stupi, iarăş(i) nici un ban desetină să
nu de. Iar goştină de oi şi de mascuri să aibă a scuti, pe toate bucatele, oricîte şi v a ave,
nici un ban goştină să nu dea.
A ş i j d e r e nici pogonoritul, nici pîrcîlăbie, pe tot vinul ce va ave din viile mănăstirii
nici un ban să nu dea, ce acel venit cît s-ar face dintru aceste mile ce a m făcut cu această
sf(în)tă m ă n ă s t i r e să m a r g ă pe tot anul nelipsit la sf(în)ta şi m a r e mănăstire Sinai, pentru
cinste şi agiutoriul ţării noastre şi pentru vecinică p o m e n i r e noastră şi a părinţilor si a
strămosilor
»
noştri.
*

Aşijdere, pentru oamenii cari s-ar afla prin satile mănăstirii şi carii ar fi si f u g i t si
ar veni, d a j d e lor să f i e de om cîte trei galbeni într-un an şi aceşti bani să-i d e d e patru
ori cîte 15 potronici d e o m la civertu. Şi banii lor să aibă a-i a d u c e e g u m e n u l , să-i d e la
Visterie. Şi răsuri v o r d a cîte doi potronici de galbăn a vist(iernicului), iară zlotasii ce-ar
fi la ţîn(u)t(uri), să nu u m b l e printre dînşii, însă pentru pripus, ca să nu fie o a m e n i m a i
 mulţi si tăinuiţi pin satele mănăstirii, peste izvodul ce-ar da la Visl(ierie) va c e r c a un o m
g ( o ) s p o d î n t r - u n an o d a t ă , iar altă supărare mai mult să nu aibă. Şi tot o m u l dinlri ceste
sate c a r e v o r fi, v o r lua peceUuituri g ( o ) s p o d pe feţă, că d e se vor tîmpla hîrtii pe altă
ţară, ei să nu de, nici să aibă s u p ă r a r e niciodată.
Şi v e c i n i i mănăstirii, di p e u n d e vor fi, să aibă a-i lua să-i d u c ă în sate şi iarăş(i) pe
a c e a s t ă t o c m a l ă să-i aşeze.
A s i j d e r e d e chile, d e ialoviţă şi de alte angherii. cîte ar ieşi pe ţară şi d e clăci
g ( o ) s p o d şi boiereşti şi d e p o d v o z i şi d e cai d e olaci, de toate să fie în pace. O s ă b i l d e
a c e s t e , nici d e un fel d e globnici sau giudecători, starosti sau pîrcălabi sau alţi o a m e n i
g ( o ) s p o d , n i m e să n - a i b ă treabă, ni<ci> giudecată sau a-i globi, fără n u m a i e g u m e n i i să
le f i e cercător(i) şi giudecător(i), să-i certe pre cei vinovaţi, afară d e m o a r t e d e o m şi d e
f u r t u ş a g u r i , c a r e să cuvin a să giudeca cu Divanul g ( o ) s p o d .
A s i j d e r e , şi pentru o pivniţă cu băutură ce va a v e slînta m ă n ă s t i r e aice, în tîrgul
Ieşilor, iarăş(i) din osăbită mila noastră am iertat-o şi pe acea pivniţă d e c a m ă n ă , d e
b e z m ă n , d e cepărit, de buor, d e branişte, d e loc agescu, d e toate beilicurile n i m i c a să nu
de, n u m a i venitul ci vor fi dintr-această pivniţă să fie pentru l u m i n i şi d e u n d e l e m n u l d e
c a n d i l e la sfînta m a r e m ă n ă s t i r e Sinai şi la sfintele m o a ş t e a m a r e i m u c e n i ţ e . C a r e aceste
m i l e le-au avut m ă n ă s t i r e miluire cu hrisoave şi d e alţi luminaţi d o m n i şi l e - a m întărit şi
d o m n i e m e cu acest hrisov a d o m n i e i m e l e . Osăbit m - a m milostivit d o m n i e m e c a să
aibă a scuti această sfîntă m ă n ă s t i r e şi d e văcărit şi d e cuniţă. C î n d s - a r t î m p l a a fi o sută
di iepe cu cai şi o sută cinzeci vaci cu boi, nici un ban p e aceste b u c a t e să nu d e a , c e
aceste b u c a t e c a să fie iarăş(i) d e agiutor la sfînta m a r e m ă n ă s t i r e Sinaiu. î n s ă şi rugătorii
noştri, călugării d e la acea sfînta m ă n ă s t i r e Sinaiu să aibă datorie a r u g a s p r e D u m n e z e u
pentru ca să-ş(i) întoarcă mila şi spre ţara aceasta.
D u p ă această să r o a g e lui D u m n e z e u şi pentru c a să p o m e n e a s c ă s u f l e t e l e t u t u r o r
d o m n i l o r Ţării M o l d o v e i şi a răposaţilor părinţilor noştri şi ca să nu n e ierte şi n o a o
păcatele, să n e f e r e a s c ă D u m n e z e u , viaţă în d o m n i e cu linişte şi f ă r ă p r i m e j d i e şi d u p ă
petrecire vieţii n o a s t r e s ă n e î n v r e d n i c e a s c ă împărăţii cereşti a fi părtaşi.
A s i j d e r e şi pentru o a m e n i argaţi c e va ave m ă n ă s t i r e : argaţi, plugari, văcari,
pastori, iarăş(i) plătind ei n u m a i cîte un galbăn d e o m o d a t ă într-un an, la v r e m e hîrtiilor,
altă n i m ă r u i n i m i c ă nici un ban bir să nu d e a în toată d o m n i e noastră, nici să-i s u p e r e
nime.
A s i j d e r e şi d u p ă a n o a s t r ă viaţă şi d o m n i e , pre careii v a milui D u m n e z e u cu
d o m n i i a p ă m î n t u l u i M o l d o v e i , p o f t i m pre iubiţii d o m n i c a să nu strice a c e a s t ă a ş ă z a r e c e
s - a u f ă c u t aceştii sfintei mănăstiri, c a de-i va şi p ă r e c e v a agiutor, iară d e m a i m a r e risipă
îi v a fi i s p i t i n d u - s ă a strica u n a ca aceasta, că şi noi această d a t ă în m u l t e g r e u t ă ţ i n e
a f l ă m , iar î n s u ş ( i ) p e n t r u c h i v e r n i s a l a acelui s f î n t loc într-acest c h i p l e - a m aşezat, m ă c a r
că nu s î n t e m î n d o i ţ i c ă v a î n d r ă z n i c i n e v a a f a c e p a g u b ă acei sfintei m a r i m ă n ă s t i r i
S i n a i u di v r e m e c ă nu v a f i creştin. Iară carele s-ar ispiti ar clăti sau a strica, m a c a r c ă nu
s u n t e m îndoiţi c ă v a î n d r ă z n i , m a c a r o r i c i n e ar fi, sau arhiereu ar d e z l e g a , sau b o i e r i ar
î n d e m n a , sau c e o b r a z a fi, ca nişte
» v r ă ş' m a ş»i a sfintei biserici si
* întru tot n e c r e sIt i n i si
I fără
frica lui D u n n e z e u , să fie blestemat şi neiertat şi afurisîţi d e Tatul şi d e Fiul şi d e D ( u ) h u l
S f î n t şi d e toţii Sfinţi Părinţi purtători d e D u m n e z e u ce au f o s t în N e c h i i e şi î n g e r u l lui
D u m n e z e u să-i g o n e a s c ă p r e aceia în toate zilile vieţii lor. Şi tot prilejul lor s ă fie c a p r a f u l
înainte feţii vîntului şi în c e a m a i desăvîrşit să fie a n a t h e m a şi trupeşte şi sufleteşte, c u toată
casa lor şi p a r t e lor să fie c e e a ce-au strigat a s u p r a D o m n u l u i nostru, lui Is(us) H ( r i s t o ) s 2 ;
s î n g e l e lui s p r e noi şi s p r e f e c i o r i i noştri şi în v e c i n i c a m u n c ă să r ă m î i e .
 Şi întăriri hrisovul accsta cu tot Sfatul boiarilor celor m a r i a D i v a n u l u i d o m n i e i
mele, d u m n e a l o r Darie Donici velichii logofăt, Iordachi C a n t a c u z i n o velichii d v o r n i c
Doinii Z e m l i , S a n d u l Sturza velichii dvornic Vişnii Zemli, Costantin Ipsilant(i) h a t ( m a n )
i pîrcălab S u c e a v s c h i i , Grigorie vel post(elnic), T o a d e r Paladi vel spăt(ar), Gavril
Costachi biv vel ban, T o a d e r Costachi vel pah(arnic), Costachii R a z u vel vist(iernic),
Lupul G h e u c a vel stolnic, Aristarho vel comis, Costantin Donici vel med(e)l(nicer),
Stavro vel clucer. L u p u l Sărd(a)r, Ienachi Ipsilanti vel aga, Ilie vel pit(ar), Vasilie Ruset
vel şat(rar), A l e c s a n d r u tretii logof(ă)l şi a tuturor boierilor noştri, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în anul dintîi, în a doao d o m n i i e a d o m n i e i mele, aice,
în oraş în Iaş(i), d c T a n a s i i logof(ă)t de taină, la veleat 7 2 4 4 iulie 27 d e la începutul
lumii, iar d e la H(risto)s 1736.
Mvu rpitrwpie TURA BW€BU>A(<»).
A n t o n i i mitropolit Suceavii.
V a r l a m e p i s c o p Radauţului.
Ghedeon episcop Romanului.
T h e o f i l e p i s c o p Huşilor.
Darie vel l o g ( o ) f ( ă ) t ; Iordachi Cantacuz(ino) vel vorn(i)c; Sandu Sturza vel
v o r ( n i ) c ; C o s t a n d i n h a t ( m a n ) ; Grigorii v(el) post(elnic); Toader Paladi vel spat(ar);
Gavril C o s t a c h i biv v(el) b a n ; T o a d e r Costachi vel pah(arnic); Costachi Raz(u) vel
vist(iernic); L u p u l G h e u c a , vel stol(ni)c; Aristarh vel c o m i s ; Costandin Donici
m e d ( e l n i ) c e r ; S t a v r o vel c l u c e r ; Lupul sardar; Icnachi Ipsilant(i) vel aga; Ilii vel pit(ar);
Vasilii Ruset vel şat(rar); Alecsandru 3 log(o)f(ă)t'.

< D u p ă u n b l e s t e m în limba greacă subscris de Paisios fost patriarh al

C o n s t a n t i n o p o l u l u i , a d n o t a r e a > : Căutaţi, d o m n i şi boieri, nu pentru puţuntea dobîndă, în
loc d e b l a g o s l o v e n i e , să luaţi blăsteme patriereşeşti, că zice D o m n u l Iisus H(risto)s:
„Fericiţi cei milostivi că aceia să vor milui".

Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 1707, nr. 36. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei scrisă în 1834 iulie dc
Grigorie Hudici.

EDIŢII: „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 226, nr. 36 (menţ.).

1
Urmează menţiunea copistului: „Locu p(eceţii)".

287 1736 (7244) iulie 30, Iaşi

Nectarie arhimandrit şi egumen al M-rii Galata vinde lui Vasilachi Costachi postelnic al
doilea satul Piscani şi doi bătrîni din Corotcni cu 200 de Ici şi doi cai pentru a reface zidul
mănăstirii.

t Adecă eu, Nectarie arhimandritul şi e g u m e n u l svintii mănăstiri Galaţii,

mărturisăsc cu acestu zapis al mieu p r e c u m să să ştiie că, fiind eu e p i t r o p o r î n d u i t d e
preosfinţitul părintele chir Mel&ie patriarhul Sfîntului M o r m î n t , c a să f a c d e i z n o a v ( ă )
zidiul sf(i)ntii m ă n ă s t i r i Gălaţii; şi afar(ă) din cîţ(i) b a n i au agiutat si sfiintiia sa si
luminaţii d o m n i , î n c ă m a i fiind trebuinţă d e m u l t ă cheltuială, c a r e eu m - a m îndatorit, si
neavînd cu alta cu c e să plăteascu acea datorie, cu ştire p r e l u m i n a t u l u i d o m n u l u i n o s t r u
măriia sa G r i g o r i e G h i c a voievod şi a sfinţii sale părintelui chir A n t o n i e m i t r o p o l i t şi
 ailor boiari, am scos aceste moşii la vînzare, din moşiile lui Ene Hadîmbul. care iaste
m e t o h m(ă)n(ă)stirei Gălăţii, anume: sat întreg Piscanii, în ţinutul Tutovii, cu vecini şi cu
tot vinitul, care moşiie au fostu danie şi miluiri Iui Ene Hadîmbul de la răpoosatul Duca
vodă bătrînul, fiind această moşie dzestre doamnii mării sale Anastasii, p r e c u m arată
ispisocul mării sale Ducai vod(ă) şi întăritură de la doamna mării sale.
Aşijdere şi altă parte de moşie, un bătrîn din satu din Coroteni şi cu vad d e moară
în apa Bîrladului, care moşie au fostu cumpărătură lui Ene Hadîmbul de la Iacob ficiorul
lui E f r i m , nepot(ul) Cîrstinei, şi de la Simion sin Berheci, şi de la Onţa sin Basoiu, şi
Lajul cu ginere-său Costuc şi de la alţi răzeşi, dreptu 30 ug(hi).
Aşijderea ş-altu bătrîn ce-au fostu cumpărătură lui Ene Hadîmbul iarăş(i) de la
acel Iacob ficiorul lui Efrim, nepotul lui Mihăilă Roşcăi, tot dintr-acestaş(i) sal
Corotenii, care scrie zapisul că s-au ales optusprăzece pămînturi şi aceste moşii
hotărăndu-se cu alte moşii a dumisali Vasilachi Costachi viori post(el)nic, neîncăpînd
alţii a 16 cumpăra, ne-am tocmit cu dumnealui şi ne-au dat plata deplin 2 0 0 lei şi cu 2 cai
întru m î n u l e noastre, cari bani i-am dat şi eu la datoriile ce-am făcut cu zidiul mănăstirii
şi i-am dat de la noi acestu zapis de vînzare acestei moşii ca să fie dumisale dreaptă
o c i n ă şi moşie cu vad de moară în apa Bîrladului şi cu tot vinitul.
Şi, pentru credinţa, am iscălit şi eu şi alţi fraţi egumeni a Sfintului M o r m î n t ş - a m
pus şi peceţile sfintelor mănăstiri. Şi acestu zapis s-au făcut dCnainte sfinţii sale
mitropolitului şi alţi boiari, mari şi mici.
Oy Mc, B6A6T X3CA\A K»rtH A".
N£KTapr|0<; apxr|pav5pr|TTi<; r « x ) X ( c m i s ) fkpatcx; < m . p . > ; t MTiovpvofiaicri,
notioT|oţ, p a p n ^ <m.p.>; t ZAXXTCOXTCV Neo<pr|To, p a p t r i g <m.p.> 3 ; AapVe At©"» 1 !")
B6A AU>p(o)4>(E)T <m.p.>; HWPAAKH KdMT<iKtf3HH0 B6A BopunK < m . p . > ; CAIIATFA
CTTFPSA B6A BoptiiiK <m.p.>; GTDBPW BEA KAFEM(d)p <m.p.>; TABPHA KOCTAKH B6A R.AII
<m.p.>; Tu^AMp RIJA.»,\N cn<vr(<»p) <m.p.>; KVWCTAKM Pd3taV\ BCA BHCT(APMMK) <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis p e 2 bătrîni din Coroteni
de la Nectarie arhimadritul şi pe Piţcani.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XXI/10. Orig., hîrtie difolio (47 x 35 cm.), filigran, cerneală neagră,
pătat, sigiliu rotund al M-rii Galata (3 cm.) aplicat în fum, cu icoana hramului înconjurată în exergă dc
legendă, neclară.

EDIŢII: Ghibănescu. Ispisoace, V„ p. 212-213, nr. A (orig.).

1
Preţul, scris de altă mînâ, cu cerneală cafenie.
1
„Alte moşii", scris de altă mînă, cu cerneală cafenie.
3
Nectarios arhimandritul Galatei adeveresc <m.p.>; Paisios de la Barnovschi, martor <m.p.>; Neofit
de la Zlataust, martor <m.p.>.

288 1736 (7244) august 1

Dragul abager ia de Ia M-rea Aron Vodă un loc cu bezmen de 3 lei pe an.

Zapis a unui D r a g u l abăger, din Iet 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > avg(us)t 1, p e 2 p(o)l stînjăni de
loc în lat şi lungul păn-în Şcoala jidovască, c e l-au luat de la e g u m ( e n u l ) d e A r o n V o d ( ă )
ca să de b e z m ă n cîte 3 lei p e an.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 6 r. Rez. în condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate a
sec. XVIII.
 289 1736 (7244) <după a u g u s t 1>
Fratele lui A h m c t T u n u s l u o l u l vinde lui Mihalache C h e ş e u un Ioc amanetat d e Safta, soţia
lui Panait, pentru 1 1 0 lei.

7244.
Z a p i s u l f r a t e l u i h a g i A h m c t prin c a r e arată c ă locul ce-1 luasă p e n t r u d a t o r i e d e
110 lei d e la S a f t a s o ţ i e lui P a n a i t e i l-au vîndut iar lui M i h a l a c h i C h i ş c o c a un c l i r o n o m
ce au r ă m a s a v e r e a f r ă ţ i n e - s ă u său A h m e t T u n u s l u o l ( u ) .
Arh. St. Mehedinţi. Dmhcta - Turnu Scverin, Colecţia Dr. Constantin I. Istrati, Ms. nr. 12 (1264), 1". 7
v.. nr. 12. Rez. în „Condica pentru toate scrisorile moşiilor scoasă în perilipsis. 1834ghenari 1".

Luna şi ziua, probabile, după alte documente din aceeaşi condică.

290 1736 (7244) august 13, Iaşi

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d scuteşte M-rea Aron V o d ă de unele dări şi o pivniţă din Iaşi şi z e c e

posluşnici ai a c e s t e i a d e toate dările şi angăriile şi îi dă cîte 5 5 de lei noi pe an din vama mare
d o m n e a s c ă p e care să-i trimită la M-rea Halchi de lîngă Ţarigrad, la care este închinată.

t Hw rpitropite PHKA BOEU©A<», E(O);KIUC> A\(H)A(O)CTYK>, r(©)cn(«>)A<»P'1*

3e<\\AH M O A A A B C K O H . D e v r e m e că sfinteli m(ă)n(ă)stiri şi lucaşurili dumnezeieşti ce să
află s t î n d u î n s p r e n e a m u r i l e cele d e feliu streine şi nemilostive a neiubitorilor de
p r a v o s l a v i e d e p u r u r e a sintu învăluite, luptîndu-să cu multe nevoi ca o corabie pre mare
ce-i c u p r i n s ă d e f u r t u n ă şi în g r e u t a t e iaste petrccire şi a părinţilor călugări carii sa
s p r i j i n e s c u p r e la s f i n t e l e m(ă)n(ă)stiri, şi altu agiutoriu d e nccăiuri numai de cîtu
aşteaptă m ( i ) l ( o ) s t e n i e d e la p r a v o s l a v n i c i i creştini, p r e c u m una din m(ă)n(ă)stiri taste şt
s f î n t a m ( ă ) n ( ă ) s t i r e d e la H a l c h i , c a r e fiindu a p r o a p e d e Ţarigradu să află şi mai în gre
p e t r c c i r e ; şi a c o l o iaste n ă z u i n ţ a şi a mulţi cei c e ias din Ţarigradu, cărei toţi sintu
priimiţi c u c h e l t u i a l e d i s p r e părinţii călugări grijindu-i cu cîtu le dă putinţa, tiindu o
m ( ă ) n ( ă ) s t i r e p r e s l a b ă , n e a v î n d u nici un vinitu, nici un agiutoriu d c necăiuri.
A v u t - a u m e t o h u a i c e în Ţ a r a M o l d o v e i pre această sfîntă m(ă)n(ă)stire a lui A r o n
Vodă, u n d e - i h r a m u l S f î n t u l u i , ' d e m i n u n i făcătoriu a lui H(risto)s, Neculai, d e la carile
n e m e r g î n d u - i nici un vinitu, nici un agiutoriu, fiindu şi această sfîntă m(ă)n(ă)stire
c ă z u t ă la m u l t ă l i p s ă şi s l ă b ă c i u n e din tîmplările vremilor ce au vinitu asupra acestui
p ă m î n t u . D e c a r e , v ă d z i n d u d o m n i i a m e a lipsa şi cădere aceşti m(ă)n(ă)stiri şi m a i v î r t o s
s o c o t i n d u c a să f a c e m c e v a m î n g î i e r e scîrbiloru şi nevoilor şi a părinţilor c ă l u g ă r i c e să
află la m a r e m ( ă ) n ( ă ) s l i r e d c la Halchi, fiindu ei lipsiţi de totu agiutoriul acestui m e t o h u ,
bine a m v o i t u d o m n i i a m e a cu a noastră bună învoire, a d u e î n d u - n e a m i n t e nu n u m a i d e
luminaţii d o m n i c e - a u f o s t u m a i înainte d e noi, carii s-au n e v o i t u întru z i d i r e
m ( ă ) n ( ă ) s t i r i l o r , f ă c î n d u şi întărindu şi m i l u i n d u cărei c u m le-au datu putinţa, c e m a i
vîrtosu c ă n i m i c ă m a i b u n a o m u l u i întru toată viiaţa ce să osteneşte în l u m e a a c e a s t a nu
iaste alta d e c î t u m i l o s t e n i e c e va f a c e întru viiaţa sa că la totu lucrul v r e m e iaste v r e m e i a
trăi şi v r e m e i a m u r i , p r e c u m d z i c e apostolul, şi nu a v e m aice lăcaşu d e lăcuitu, c e celi
viitoare s ă c e r c e t ă m , c ă toate celi v ă d z u t e pămînteşti sintu p î n ă la o v r e m e , iar c e l e
sufleteşti v e c i n i c e sintu.
P e n t r u a c e e a , şi d o m n i i a mea, din inima n o a s t r ă c e î n d u r a t ă şi din o s ă b i t ă e v l a v i e
c e - a m a v u t u a s u p r a s f i n t e l o r m(ă)n(ă)stiri, m - a u milostivitu a s u p r a aceştii m ( ă ) n ( ă ) s t i r i
ce să n u m e ş t e a lui A r o n V o d ă , şi os(e)bitu d e întăritură ce-au a v u t u p r e o b i c e i u l d e m i l ă
si d e la alţi fericiţi şi luminaţi domni, şi domniia mea cu cîtu ne-am dat mîna d u p ă
vremile în care ne aflămu, şi fiindu aice în ţară şi preosfinţitul chiriu chiriu Paisie proin
patriarhu Ţarigradului, şi înpreună cu patru a ţării noastre sfinţi arhierei: chiru Antonie
arhiepiscopă şi mitropolitu Sucevii, şi chiru Ghedeon episcopul Romanului, i chiru
V a r l a a m u episcopul Rădăuţului i chir Theofil episcopul Huşilor, şi cu vrerea a totu al
nostru Sfatu, boiarii noştri moldovineşti, a mari şi a mici, socotit-am domniia m e a d e am
învoitu şi am întăritu sfinţii m(ă)n(ă)stiri ce scriem mai sus a lui Aron V o d ă şi am
iertat-o ca niciodată d a j d e să nu de, nici bani de î m p r u m u t ă să nu dea.
Os(e)bit, m - a m milostivitu domniia mea ca să aibă a scuti şi patru sute d e stupi de
desetină, şi cindzăci d e mascuri de goştină, şi d o u ă sute de oi de goştină şi optusprădeze
p o g o a n e d e vii d e pogonăritu.
Asijdere, şi de vedritu, cîtu vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu
vedritu să nu dea.
Şi să aibă a scuti şi la văcăritu cindzăci de vite: vaci, boi şi doădzăci de cai, iepe;
nici un ban p e aceste bucate să nu de.
Asijdere, să aibă a scuti şi o pivniţă aice, în tîrgu Ieşi, d e camănă, de b e z m ă n , de
ccpăritu, de locu agescu, şi de branişte, şi de buăru şi de toate angăriili.
Osăbitu, m-au milostivitu domniia m e a şi pentru dzece liudi, şi doi vieri, şi un
văcăriu şi doi argaţi fără de bani în Visterie încă să fie în pace de ciferturi şi de hîrtii şi
de toate dările şi angăriile cîte ş-ar fi pe altă ţară ei la nimică să nu de, numai ei să fie
pentru slujba sfinţii m(ă)n(ă)stiri.
Asijdere, am miluitu sfînta m(ă)n(ă)stire ca să aibă a lua pre tot anul din v a m a ce
mare cîte cindzăci şi cinci de lei npi pre an; şi aceşti bani să-i ia la noă dzile a lui maiu,
la dzua aducere moştiilor a Sfîntului ierarhu Neculae, ca să trimită egumenul de la Aron
Vodă aceşti bani la sfînta mare m(ă)n(ă)stire de la Halchi agiutoriu şi milă de la d o m n i i a
mea.
Deci dară şi egumenul cu aceste mile ce-am făcut noi cu sfînta m(ă)n(ă)stire cu
toate să nevoiască spre procopsala m(ă)n(ă)stirii să sporească toate bucăţile
m(ă)n(ă)stirii şi s(ă) caute toate moşiile şi viniturile m(ă)n(ă)stirii ca şi sfînta
m(ă)n(ă)stire de la Halchi să s(e) folosască să nu-i lipsască pre totu anul agiutoriu de
milă triimis de aice, d e la acestu metohu,7 si » metohul încă să-1 aducă la stare ce să c a d e »si
să tocmască toate celi stricate la m(ă)n(ă)stire; şi să ţie doi preuţi şi un diiacon la
m(ă)n(ă)stire ca să nu lipsască sfintele leturghii pre toate zilile, rugîndu pe milostivul
D ( u ) m n ( e ) d z ă u pentru s(ă)n(ă)tate si iertare păcatilor noastre şi pentru o d i h n a sufletelor
şi a părinţilor noştri, fericiţii întru pomenire.
Iară d u p ă a nostră viiaţă şi domniă, pre cine D(u)mn(e)dzău va alege să fie d o m n u
Ţării M o l d o v e i , ori din fiii noştri sau dintr-altu neam, poftescu ca să nu lipsască această
milă a sfinţii m(ă)n(ă)stiri, c u m nici noi n - a m stricatu daniile şi miluirile altoru d o m n i
ce-au fostu mai înainte de noi, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a sa
vecinica p o m e n i r e . Iară cine va îndrăzni a strica, pîrîşu să-i fie Sfîntul marele arhiereu i
ierarhu Nicolae, hramul sfinţii m(ă)n(ă)stiri.
A c e a s t a a m datu şi am miluitu pre sfînta m(ă)n(ă)stire.
Scrisu-s-au acestu hrisov în anul dintîiu, a d o a d(o)mniie a d o m n i i mele, în oraşu
în Iesi,
> '
d e S i m i o n C h e s'c o uricariul.
OY file. văletu de la A d a m x3C<v\A A\(-b)c(A)u<» AB(rtfcTa) rT.
 Hw rpuropHe Hih-d BW€BWA<* m.p.

c U r m e a z ă un b l e s t e m d e patru rînduri greceşti g r e u lizibile (cu p ă r ţ i rupte),

subscris d e Paisie fost patriarh al Ţ a r i g r a d u l u i > .

Arh. St. Bucureşti, M-rea Aron Vodă, 1/13. Orig., hîrtie difolio (67,3 x 47.4 cm.), cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal. aplicat în ccrneală roşie, neclar (se distinge stema unită, cu o coroană
deschisă deasupra).

291 1736 (7244) august 15, Iaşi

Grigorie G h i c a v o i e v o d dăruieşte M-rii Dancu din Iaşi cîtc 100 de lei pe an din v a m a
domnească din Iaşi, îi scuteşte de dări zece pogoane dc vie de la Odobeşti şi 12 p o s l u ş n i c i şi o
împuterniceşte să ia d e la cei c e scot piatră de la Buciumi şi Poiana lui Păun cîte doi potronici d e
om, iar d e la cei ce o cară în Iaşi, cîte patru potronici.

t Hw rpuropi'e FHKA BOCBOA^, E(o)»IIO A\(H)AOCTYIO, r(o)cn(o)AApt* 3CA\AH

MOAAABCKOH. F a c e m ştire cu această carte a d o m n i i m e l e tuturor cui să c a d e a şti, d e
v r e m e c ă s v ( î ) n t a b i s e r i c ă a noastră, a pravoslavii, p u r u r e ne a d u c e a m i n t e şi n e
î n d e a m n ă d z i c î n d : „ C e r c e t a ţ i întîiu împărăţiia certurilor să o cîştigaţi, că toate ş-altele nu
va lipsi v o i a " ; şi a c e a s t ă p o r o n c ă a D o m n u l u i cu toată osîrdiia să c a d e să o plinim cu
faptele celi b u n e şi m a r i p e n t r u că cu adivăr cela ce v a socoti şi va milui pri cei lipsiţi,
unul ca a c c l a n i c i o d a t ă n u v a sărăci, ce nelipsit v o r fi la dînsul toate d e agiunsu şi vor
creşte şi să v o r î n m u l ţ i , că p u r ( u ) r e are D u m n e d z ă u întru p o m e n i r e acea milostenie a
noastră şi trimite la n o i î n g e r i povăţuitori d e ne povăţuiescu întru toată cale cea bună,
atîta întru v i a ţ ă c e a s t ă p ă m î n t e a s c ă , cît şi d u p ă moarte, în l u m e a care va să fie, însutit ne
plăteşti D u m n e d z ă u a c e a m i l o s t e n i e că, cînd d ă oarecine milosteniia sa cu i n e m ă curată,
însuşi D o m n u l H ( r i s t o ) s p r i m e ş t e d e la noi şi iaste î m p r u m u t a t tuturor acelor m(i)lostivi
şi aceasta n e i z b ă v e ş t e şi d e m u n c e l e cdli de v£ci şi n e f a c e m o ş t e n i împărăţii c6r6şti. C e
fiind d a r ă m ( i ) l o s t e n i i a d e atîta f o l o s sufletescu, c u m dară să nu c e r c e t ă m a alerga cu
toată e v l a v i i a c ă t r ă f a c e r i l e d e bine şi mai vîrtos milosteniia ca să c î ş t i g ă m acel
sufletescu d a r c a r e iaste f ă g ă d u i t următorilor.
C e v o i n d şi d o m n i i a m e a a ne arăta următorii poruncii cei dumnedzăieşti,
socotit-am d a r ă şi d o m n i i a m e a pentru sf(î)nta m(ă)n(ă)stire ce să n u m e ş t e D a n c o , d e
aice din Ieşi, u n d e iaste h r a m u l Sv(î)ntului M a r e l e V o i e v o d A r h a n g h e l M i h a i l , c a r e iaste
închinată la sf(î)nta m(ă)n(ă)stire Xeropotam de la S f ( î ) n t a G o r ă , care fiind o
m ( ă ) n ( ă ) s t i r e slabă, f ă r ă moşii, fără vinituri, şi vrînd ca să-i f a c e m c e v a a g i u t o r i u d e m i l ă
spre c h i v e r n i s a l a ei, m - a m milostivit d o m n i i a m e a şi, din osăbită mila d o m n i i m e l e , o a m
miluit ca să a i b ă a lua p r e tot anul din v a m a cea m a r e cîte o sută d e lei p r e an, la d z u a
Sf(î)ntului M a r e l e V o i e v o d A r h a n g h e l M i h a i l ; însă cînd v a fi v a m a d a t ă în c r e d i n ţ ă ,
atunce să să d e a aceşti bani din vinitul d o m n i i , iară cînd v a f i d a t ă în c u m p ă r ă t u r ă s ă a i b ă
a să d a aceşti b a n i din vinitul v a m e ş i l o r celor mari ce vor ţine v a m a , n u m a i p r e tot a n u l
nelipsit să să de, n i c i o d a t ă această milă a sf(i)ntei m(ă)n(ă)stiri să n u l i p s a s c ă , c a să f i e
de c h i v e r n i s a l a sfinţii m ă n ă s t i r i şi să m a r g ă c e v a vinit p r e an şi la a c e a mari
m(ă)n(ă)stire d e la S v ( î ) n t a G o r ă .
A ş i j d e r e , iarăşi m - a m milostivit d o m n i i a m e a a s u p r a aceştii s f i n t e m ( ă ) n ( ă ) s t i r i si
i-am iertat p o g o n o r i t u l d e p e d z e c e p o g o a n e ce are la O d o b e ş t i şi v e d r i t u l p e a c e s t ( e )
p o g o a n ( e ) , nici un b a n p o g o n ă r i t să nu d e în toată d o m n i i a n o a s t r ă .
 A ş i j d e f e , iarăşi m - a m milostivit a s u p r a sf(i)ntii m(ă)n(ă)stiri şi i - a m iertat d e bir
12 o a m e n i c e v a a v e o a m e n i streini, f ă r ă bani în Visterie, c a să f i e în p a c e şi iertaţi d e
t o a t e b i r u r i l e şi a n g h e r i i l e , oricîte ar fi p r e altă ţară. Aceşti o a m e n i n e m ă r u i n e m i c ă altă
s ă n u de, c e n u m a i la v r e m e hîrtiilor d e o m cîte un g a l b ă n , iar m a i mult să nu fie s u p ă r a ţ i
p e n t r u c a să f i e d e p o s l u ş a n i e sf(i)ntii m(ă)n(ă)stiri; însă nici c a r ă l e lor la podvo/.i să nu
li s ă ia, nici cu c l ă c i d o m n e ş t i d e c o < n > ' a c e sau d e altu lucru, nici d e l e m n e , nici la lîn
d e g r a j d i u l g ( o ) s p ( o ) d , sau la mezil, nici la un fel d e beilicuri să nu să s u p e r e .
A s i j d e r e , a m dat d o m n i i a m e a ş - a m întărit sv(i)ntii m(ă)n(ă)stiri D a n c u l u i p r e a sa
d r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i e c e a r e aice l â n g ă Ieşi, în C o d r u l Ieşilor, c a r e să n u m e ş t e B u c i u m i i
şi P o i a n a lui P ă u n , d e p e c a r e m o ş i e să s c o a t e toată piatra c e să c a r ă aice în Ieşi, şi cuiu
u n d e t r e b u i e c a să aibă a lua d e coşul d e piatră cîte doi p o t r o n i c ( i ) d e la cei c e v o r s c o a t e
p i a t r a şi cîte patru p o t r o n i c i d e la cei c e v o r c ă r a piiatra şi ori a cui ar fi piatra, ori
b o i e r e a s c ă , ori c ă l u g ă r e a s c ă , ori a cui ş-ar fi, toţi să d e vinitul m(ă)n(ă)stirii d e p l i n , d u p ă
c u m s-au obicinuit cu t e s t a m e n t şi d e la d o m n i i a sa C o s t a n d i n v o d ( ă ) .
C e d a r ă pentru acestu lucru plăcut lui D u m n e d z ă u , p o f t i m d o m n i i a m e a şi r u g ă m
cu d r a g o s t e d u m n e z ă i a s c ă şi p r e d o m n i i cărei în u r m a n o a s t r ă v o r v e n i în s c a u n u l ţărgi
aceştiia, p r e c u m noi h r i s o a v e l e c a r e l e a m găsit f ă c u t e d e cei m a i d e n a i n t e p r a v o s l a v n i c i
d o m n i l e - a m înnoit şi n e s t r ă m u t a t l e - a m păzit. A ş e a şi d o m n i i a lor, v ă d z î n d acestu
hrisov a d o m n i i m e l e d e aceşti m i l e c e a m a d a o s aceştii m(ă)n(ă)stiri, î n d e m n ă m şi
p o f t i m c a toate aceste cîte c u p r i n d într-însul a să strica şi a să p ă r ă s i m i l e l e a c e s t e , c e
m a i vîrtos să m i l u i a s c ă şi să î n t ă r e a s c ă pentru a lor v e c i n i c a p o m e n i r e , că, p ă z i n d aceste,
neîndoit, în veci, v o r a v e p r e b l â n d p r e Stăpînul H(risto)s şi p r e ai lui p o s l u ş n i c i c ă l u g ă r i
c e să a f l ă petrecători la a c e a c a s e fierbinţi mijlocitori şi cătră dînsul r u g ă t o r i şi s t ă p î n i r e
lor v a fi p a c i n i c ă şi neclintită şi s u f l e t e l e lor întru m î n t u i r e .
Şi î n t ă r i m hrisovul < a c e s > 2 t a cu tot S f a t u l d o m n i i miile, boi<5rii cei m a r i ai
D i v a n u l u i d o m n i i mele, d u m ( n e a ) I o r : D a r i e D o n i c i vel log(ofăt), I o r d a c h i C a n t a c u z i n o
vel vor(nic), i S a n d u l S t u r d z 6 vel v o r ( n i c ) , i C o n s t a n t i n Ipsilante h a t ( m a n ) i p î r c ă l a b
S u c e a v s c h i i , i G r i g o r a ş c o vel poste(lnic), i T o a d e r C o s t a c h i vel p a h ( a r n i c ) , i C o s t a c h i
R a z u l vel vist(iernic), i L u p u l G h e u c a vel stolnec, i A r i s t a r h o vel c o m i s , i E n a c h i vel
agă.
Şi s - a u scris hrisovul acesta în a d o a d o m n i e a d o m n i i m e l e , în s c a u n u l d o m n i i
m e l e , în o r a ş în Ieşi, d e T ă n a s i e l o g o f e ţ ă l u l d e taină.
mc AeTl1
t G3v > H^) X^A A\(-fe)c(A)ua ABrtfCTtf 6K
Hw rpnropHe THKA bu>€bu>aa m.p.

< P e v e r s o , scris în aceeaşi v r e m e > : S - a u scris la c o n d i c ă .

< D i n a d o u a j u m ă t a t e a sec. X V I I I , scurt rez. g r e c e s c al actului şi> N o . 14.

Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, slab imprimat.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 2 4 0 - 2 4 1 , nr. 3 0 2 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie
( 6 4 , 8 x 4 9 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu dc Ia Muntele Athos,
Grecia, nr. X L V ) .

1
Omis în orig.
2
Rupt.
292 1736 (7244) august 30, Iaşi
G r i g o r e G h i c a v o i e v o d c o n f i r m ă M-rii D a n c u l din Iaşi stăpînirea asupra bisericii d i n B u c i u m i .

t Hvu TpuropTe Hma B(O6)B©A4, EOJKHIO IWHAOCTIK», r(o)CN(o)AAP'H 3€A\AH

MOAAAKCKOH. D a t - a m c a r t e d o m n i i m e l e rugatoriului nostru, lui I o a n i c h i e e g u m e n u l d e
la sv(î)nta m ( ă ) n ( ă ) s t i r e d e la D a n c u l , să fie v o l n e c cu carte d o m n i i m e l e a s t ă p î n i o
biserică cu t o a t e o d ă j d i i l e bisericii, care biserică iaste la B u c i u m i , p e m o ş i i a
m(ă)n(ă)stirii D a n c u l u i , p e n t r u c a r e biserică ne-au jăluit e g u m e n u l d e D a n c o p r e c u m că
d i n c e p u t au f o s t u m e t o h m ă n ă s t i r i i D a n c u l u i şi ne-au arătat şi o m ă r t u r i e d e g i u d e c a t ă
pentru p r i c i n a aceştii bisdrici din velet 7 2 3 5 , d e la răposatul p ă r i n t e l e G h e o r g h i e
mitropolitul şi d e la l o g o f ă t u l Ilie Catargiul, scriind că s-au giudecat e g u m e n u l c e - a u
fostu la a c e a v r e m i la m ( ă ) n ( ă ) s t i r e la D a n c u cu preotul ce-au fostu Ia această biserică,
p r i c i n u i n d p r e u l u l c u m c ă a c e a s t ă biserică n-ar hi m e t o h mănăstirii D a n c u l u i ; şi scrie
m ă r t u r i e d e g i u d e c a t ă c ă s - a u d o v e d i t înainte acelor giudecători că biserica aceasta iaste
d i n c e p u t m e t o h m ( ă ) n ( ă ) s t i r i i D a n c u l u i şi s-au ales tot în s a m a mănăstirii ca să f i e ; î n s ă
şi p e n t r u p r e o t u l c e v a fi la a c e a s t ă biserică iarăşi au ales ca să de agiutoriu la mănăstire,
d u p ă c u m m a i p r e l a r g u arată m ă r t u r i e acelor giudecători.
D a r ă a c u m m a i p r e u r m ă , a p u e î n d u - s e o f ă m e i , a n u m e Axinie Bulubăşoaie,
r ă s p u n d e a c u m c ă n - a r hi m e t o h mănăstirii, c e ei ar fi ctitori. Pentru care s-au şi mai
g i u d e c a t la d o m n i i a sa C o n s t a n t i n v o d ă . Şi d o m n i i a sa C o n s t a n d i n v o d ă iar au urmat
m ă r t u r i e p ă r i n t e l u i G h e o r g h i e mitropolitul şi al lui Ilie Catargiul, dîndu şi carte la mîna
e g u m e n u l u i c a să f i e b i s e r i c a în s a m a mănăstirii cu toate odăjdiile bisericii.
D e c i d a r ă şi d o m n i i a m e a , d u p ă mărturie de g i u d e c a t ă şi pe carte domnii sale lui
C o n s t a n t i n v o d ă , i - a m dat şi d e la d o m n i i a m e a această carte ca să fie volnic a stapini
biserica cu t o a t e o d ă j d i i l e bisericii şi n i m e n i altul să nu n-aibă treabă a să amesteca la
biserică.
A ş i j d e r e , şi p r e u l u l c e v a fi la biserică iarăşi în s a m a mănăstirei să fie şi d e
m ă n ă s t i r e să a s c u l t e .
Iar p e n t r u altele, c a r e să c u v i n în s a m a părintelui mitropolitului, cu acele p ă r i n t e l e
va a v e t r e a b ă . Şi n i m e să n u ste î m p o t r i v a cărţii d o m n i i mele. Iar cine va a v e a r ă s p u n d e
să v i e la D i v a n .
OY IHc, A ( - K M O ) X3CMA AB(RTFRR) "A.

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , scris în a d o u a j u m ă t a t e a sec. X V I I I > : C a r t e g ( o s p o ) d

p e n t r u s t ă p î n i r e a bisăricii d e la B u c i u m . N o . 15; 7 2 4 4 a v y . 30.
Inst. de Ist. „A.D. X e n o p o l " - laşi, sub dală. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu d o m n e s c inelar,
octogonal, avînd în scutul timbrat de coroană capul de bour şi acvila.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 2 4 1 - 2 4 2 , nr. 303 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie d i f o l i o
(32,7 x 19,8 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia,
nr. 377).

293 <1736 s e p t e m b r i e 1-1737 a u g u s t 3 1 > ( 7 2 4 5 )

Sandu şi fiul său, Ioniţă diac de cămară, vînd mitropolitului <Antonie> o casă cu pivniţă si
loc, drept 25 de lei

A d i c ă e u . S a n d u , î m p r e u n ă f e c i o r u l m e u , Ioniţă diiacul d e c ă m a r ( ă ) , f ă c u t - a m
acestu z a p i s al n o s t r u la m î n a sfinţîii sale p ă r i n t e l u i m i t r o p o l i t u l u i , d e n i m e 'săliţi, n i c i
a s u p r i ţ ( i ) , c e d e a n o a s l r ă b u n ă v o e , i - a m v î n d u t u o c a s ă cu p i v n i ţ ( ă ) supt d î n s a şi cu locu
cu totu c e e s t e l î n g ă c a s ă l e b a l c i b a ş d u p ă c a s a lui G h i o r g h i ţ ( ă ) n e g u ţ ă t o r u l u i , p e s t e d r u m
d e la B r a h ă , cari locu l - a m f o s t u c u m p ă r a t şi noi di la fiiciorii lui E n e a r u s u l u i şi d e la
f a t a lui C i o c o i u , c e o ţîne G a v r i l a r m a ş u l . Şi l - a m c u m p ă r a t u în triidzăci d e lei î n s ă cu
z a p i s u l cel v e c h i u cari l(e)-au f o s t u şi lor c u m p ă r ă t u r ă şi d a n i e d e la părinţîi şi m o ş i i lor,
c e şi noi, d e n e n e săleţ(i) şi asupriţi, l - a m v î n d u t u sfinţii sale p ă r i n t e l u i m i t r o p o l i t u l u i ,
d r i p t u 2 5 lei, b a n i g a t a ; s o c o t i n d u c - a m luatu plat(ă) întru m î n u l e n o a s t r e , ca să-i fii şi
s f i n ţ i i s a l e d r i a p t ă o c i n ă şi m o ş i e . Iar c a r e s - a r m a i s c u l a d i n t r e noi sau d e s p r e n i a m u l
n o s t r u sau din s ă m î n ţ a n o a s t r ă ca s(ă) m a i î n t o a r c ă , să fie d e m a r ( c ) c e r t a r e o r e la c e
g i u d e c a t ă s - a r î n t î m p l ă ; c ă s-au datu şi z a p i s ă l e c e l e v e c h i c e - a u f o s t u d e c u m p ă r ă t u r ( ă )
şi noî, s - a u d a t u în m î n a sfinţăi sale părintelui m i t r o p o l i t u l u i ca să-i fii di b u n ( ă ) c r e d i n ţ ă .
Şi, p e n t r u c r e d i n ţ a , a m iscălitu ca să s(e) c r i a d ă .
Let 7245.
I o n i ţ ă diiac, iscal, a m v î n d u t u ; e u . S a n d u l , a m v î n d u t , c u v o e n o a s t r ă 1 .

După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 148-149, nr. CX. Orig.

1
Se indică locul amprentei digitale.

294 <1736 septembrie 1 - 1737 august 3 1 > (7245)

Lupul ţiganu canungiu şi fiii săi vînd Iui Grigoraş fiul lui Raţ o casă cu loc <în Iaşi>, cu 45
de lei, bani vechi.

A d i c ă eu, L u p u l ţiganu c a n u n g i u , g i n e r e l e lui B î r g ă u , şi cu fiii m e i c a r e m a i g i o s

s - o r iscăli şi cu n e a m u l m e u î n p r e u n ă f ă c u t - a m z a p i s u l n o s t r u la m î n a lui G r i g o r a ş sin lui
R a ţ şi soţului său şi c u c o n i l o r lor p r e c u m să să ştie că a m v î n d u t d u m i s a l i o c a s ă c u loc,
c u toate cîte are î n p r e g i u r , c a r e c a s ă e s t e lîngă locul lui G l i g o r a ş şi d i n a p o i a c a s e i lui
B î r g ă u ; şi a m v î n d u t - o d r e p t 4 5 lei, bani v e c h i , c a să hie d r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i e , şi lui, şi
hiilor lui şi a n e p o ţ i l o r lui, să le hie m o ş i e în veci.
Şi la această t o c m a l ă s-au t î m p l a t o a m e n i b u n i şi m a h a l a g i i , c a r e m a i g i u s s - a u
iscălit.
Leat 7245.
t E u , L u p u l ţigan, a m v î n d u t ; t Şi eu, N i c h i t a ; t şi eu, B e j a n a B î r g ă o a i e .
Şi eu, D u c a , m a r t u r u ; t şi eu, B u l i g a , n e p o t ; şi e u , A x i n t e , m a r t u r ; şi eu, V a s i l i e
P e t r e , m a r t u r ; şi eu, G l i g o r a ş c u , m a r t u r ; şi eu, R a d u l ţigan, m a r t u r ; şi eu, N e c u l a i zet
Lupului, martur.
Arh. St. laşi. Documente, DCCCLXXII/12, p. 14-15/f. 20 v.-21 r. Copie din prima jumătate a sec.
XIX în condica de „documentele caselor din laşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă".

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 ( 1 9 2 6 - 1 9 2 7 ) , p. 116, nr. XI (aceeaşi

copie, cu data: „1734 (7242)").

295 1736 (7245) s e p t e m b r i e 2

Magda şi fiul ei, Miron, vînd lui Gavril pîslar un loc de casă în Tîrgul Boilor, cu 6 lei.

f A d e c ( ă ) e u , M a g d a , şi c u fiiul m i u , M i r o n , f ă c u t - a m a d i v ă r a t z a p i s u l n o s t r u la
m î n a lui G a v r i l p î s l a r p r i c u m să s(e) ştii că, di n i m i n i siliţ(i), nici a s u p r i ţ ( i ) , ci d e
b u n ă v o i e n(o)astră, a m vîndut un loc di cas(ă) în Tîrgul Boilor, lîngă m o r m î n t u l turcilor,
şi lîngă c a s a Nicăi s i m a n , şi lîngă Mărie Bîrlădeanca, şi lîngă Gavril C h i p e r m i s ă r c i u ; si
ne-au fost l o c m a l a noastră drept şis(ă) lei, ne-au dat banii toţi la m î n u l i noastri.
Şi locul arată dinainte cas(ei) 5 paşi, şi din dos(ul) cas(ei) 5 paşi, şi din s u s p a t r u .
Şi la cest zapis s-au tîmplat mulţi omini buni şi mahalagii, car(e) m a ( i ) g i o s s-au
iscălit şi degitili ş-au pos.
Let 7 2 4 4 < 1 7 3 6 > sep(temvrie) 2.
Eu, Ştifan sarar 1 ; eu, Nica siman <m.p.>.
Eu, M a g d a , v î n z ă t o r ' , şi eu, Miron 1 .
Eu, Ştifan m i s ă r c i u 1 ; eu, Mirăuţă căl(ă)raş; eu, Gavril misărciu 1 ; eu. M ă r i e
Bîrlădeanca 1 ; eu, G h i o r g h i i ' .
Eu, preutul Vas(i)lii, am scris cu dzisa lor.

< P e verso, scris în p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : 7245 < 1 7 3 6 > sept(em)vrie 2.

N<r.> 3.
Arh. St. laşi. Documente, DCCXCIV/21. Orig., hîrtie (32,5 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, şapte
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.

296 1736 (7245) septembrie 7, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Dumitraşco ispravnic al marelui gramatic stăpînirea
asupra unor locuri dc casă de pe Uliţa Pîrvuleştilor.

F Hu> rpuropi'e T H K A B0EB0A<», E(o)îtjVeio M(H)A(O)CT'I'IO, r(o)cn(o)A<ipt» 36A\AM

MwAAdBCKon. F a c e m şt(i)re cu această carte a domnii mdle precum au venit înnainte
domnii m e l e şi d e n a i n t e boiarilor noştri Dumitraşco ispravnicu dumisale lui vel gramatic
şi ne-au arătat o mărturie hotarnică d e la boiarii noştri, vornicii de poartă, din velet 7 2 4 4 ,
scriind p r e c u m din p o r o n c a noastră au mersu la nişte locur(i) de case ce sîntu aice în
Iaşi, pe Uliţa Pîrvăleştilor, Ia capul zidului haznalii, din gios, care locur(i) îi sintu lui
D u m i t r a ş c o d a n i e d e la M i r o n G a f e n c o uricar, iar lui Miron i-au fostu c u m p ă r ă t u r ( ă ) : un
loc d e casă d e la Gavril olariul braţ popei lui Vasilie Tărîţ(ă) din Iaşi şi altu loc d e casă
alăture cu acela, p e d e la deal, care le-au fostu cumpărat cu casă cu tot de la Vasilie şi d e
la f ă m e i a lui, Nastasie, f a t a lui Costantin Claie diiacon; şi aceste locuri de casă sintu
între casa lui G h e o r g h e Ţ ă r u ş şi între casa vornicului Pilat şi între casa Ierimii tipograf.
Şi m ă s u r î n d locul din jirişte locului lui Vasilie zet Costantin pînă în jirişte locului
lui Andrei F u n d a ş u l u i c a r e I-au cumpărat Ţăruş de la Fundaşul şi m ă s u r î n d u l-au
des<părţit>' 2 părţi d e la deal, au rămas a lui Ţăruş, iar parte d e la vale au r ă m a s în parte
lui Vasilie zet C l a i e ; şi s-au măsurat de aceşti vornici cu stînjimul p e d e la deal p e d e s p r e
casa lui Ţ ă r u ş şi s - a u aflat 28 stînjini, şi stînjinul de optu p a l m e dintr-o piiatră c e s-au
pus den afară d e o g r a d a lui Ţ ă r u ş pînă într-alta piatră ce s-au pus hotar în m a l u l Rîpii si
de acole s-au m ă s u r a t p e malul Rîpii pînă într-altă piatră ce s-au pus d e la deal d e c a s a
lui Pilat vor(nic) şi s-au aflat 2 3 stînjini; şi piatra aceasta s-au m ă s u r a t în gios, în l u n g u l
locului, p î n ă într-o piatră c e s-au pus d e la vale, ce desparte locul casii Ierimii tipograf si
s-au aflat 25 stînjini p o l ; şi de acolo la deal în curmedzişul locului p î n ă în piatra c e s-au
pus dinainte porţii Iui Ţăruş, din gios, şi s-au aflat 21 stînjini; care aceste s e m n e c u b u n ă
socoteal(ă) s-au p u s .
 D e c i d a r ă şi d o m n i i a m e , d u p ă m ă r t u r i e v o r n i c i l o r d e p o a r t ă , a m dat a c e a s t ă carte
a d o m n i i m e l e la m î n a lui D u m i t r a ş c o ca să aibă a-ş(i) stăpîni aceste locuri c a a sale
d r e p ţ i o c i n i şi m o ş i i şi să-i fie d e la d o m n i i a m e ispisoc de întăritură în s e m n e l e a c e s t o r
l o c u r i p e c u m m a i sus scriu.
H HLL AA C(A) 116 tf/\\MUdeT.
tf Mc, rt('kMo) x3C(V\e cenT(eiwBp'fe) 3".

Aapne A«NHM BBA AWR(O)4>(E)T <m.p.>.

După Berechet, Albumul paleografie juridic, 1, pi. XI. Fasc. după orig., sigiliu domnesc rotund
aplicat în cerneală, cu capul de bour şi acvila în partea de jos, o coroană deasupra şi legenda în exergă,
neclară.

' Lipsă în facsimil.

297 1736 (7245) s e p t e m b r i e 8

Ianc p o l c o v n i c v i n d e lui Paisie e g u m e n u l M-rii Barnovschi trei p o g o a n e d e v i e cu p o m e t
din Valea C o z m o a i e i de la B u c i u m , p e m o ş i a M-rii Cetăţuia.

A d e c ă eu, I a n e p o l c o v n i c , f ă c u t - a m zapisul m i e u la m î n a svinţii s a l e P a i s i e

e g u m e n d e Ia m ă n ă s t i r e B a r n o s c h e p r e c u m , d e a m e a b u n ă v o i e , a m v î n d u t svinţii sale
trei p o g o a n e de v i e şi cu p o m e t cît iaste pin p r e g i u r , c a r e vie iaste în B u c i u m i , în V a l e
C o z m o a i e , p e m o ş i e C e t ă ţ u i e ; aceste l e - a m u v î n d u t d r e p t u n a sută ş a p t e z e c i d e lei. Şi
i - a m dat toate z a p i s ă l e c e - a m avut ca să-i fie m o ş i e în veci.
Şi, p e n t r u c r e d i n ţ ă , a m iscălit; î n s ă viile cu r o a d ă cu tot.
V ( ă ) l e t 7 2 4 5 < 1 7 3 6 > s e p t ( e m b r i e ) 8.
Iane polcovnicul.
Panaiote Neculai, mart(or); T h o m a Mazarache, mart(or).
E u , Ion g r a m a t i c , a m scris.
Arh. SL Bucureşti, Ms. nr. 645, f. 19, nr. 6 Rez. în Condica M-rii Barnovschi, scrisă dc Costandin
Polimaz logofăt, fiul protopopului Ioniţă din Bacău, în 1796 dec. 12.

298 1736 (7245) o c t o m b r i e 3

Grigorie G h i c a v o i e v o d scuteşte de unele dări p e preoţii d e la Biserica Catolică din Iaşi şi

p e trei o a m e n i străini ai lor.

t IW rpurop'fe THKA BOCBOAA, E(O)JKYK> A\(M)A(O)CTYK>, ROCNOA^PII 3CA\AH

MOAA4BCKOH. F a c e m ştire cu a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i m e l e t u t u r o r cui să c a d e a şti că,

f i i n d aici, în ţara d o m n i i m e l e , cîţiva lăcuitori d e l e g e l e t i n e a s c ă şi a v î n d aici, în s c a u n u l
d o m n i i i m e l e , în o r a ş în Iaşi, b i s e r i c a cu preoţi ai lor, cu cărei, n e p u t î n d u - s ă sprejini,
v e n i t - a u la d o m n i a m e a şi s - a u r u g a t cu l a c r ă m i c a d e o s e b i t ă m i l a n o a s t r ă să le f a c e m şi
lor m i l ă , c a s ă f i e p e n t r u s p r i j i n e a l a lor. Şi d e v r e m e c ă lăcuitorii a c e ş t i e m a i s u s n u m i ţ i
f ă r ă p r e o ţ i n u p o t a sta, a m socotit şi d o m n i a m e a că să c a d e şi este cu c a l e a a v e a c e v a
m i l ă şi d e c ă t r ă d o m n i a m e a şi, d r e p t aceasta, m - a m milostivit d o m n i a m e a şi din o s e b i t ă
m i l a n o a s t r ă a m f ă c u t m i l ă c u preoţii şi l e - a m iertat ş a s e p o g o a n e d e v i e c e au la C o p o u
d e p o g o n ă r i t şi cît vin a ieşi din r o a d a aceştii vii, nici un ban vădrărit pă acel vin să nu de.
A ş i j d e r e a , şi p e n t r u o p i m n i ţ ă cu b ă u t u r ă c e v o r ţine aici, în Iaşi, iarăşi să aibă
p a c e d e c a m ă n ă , şi în b e z m ă n , şi d e branişte, şi d e b o o r , şi d e c e p ă r i t şi d e toate
beilicurilc, o r i c î t c ar fi pe alte p i m n i ţ e , ei n i m ă r u i n i m i c să nu d e a , p e n t r u ca să f i e acel
venit p e n t r u c h i v e r n i s e a l a lor.
A ş i j d e r e a , şi p e n t r u 3 o a m e n i streini ce v o r a v e a Iară bani în V i s t e r i e , iarăşi m - a m
milostivii d o m n i a m e a şi i - a m iertai pre acei o a m e n i , ca să fie în p a c e si în s c u t e a l ă d e
toate d ă r i l e cîte ar fi pre an, n i m ă n u i n i m i c altă să nu dea, ci n u m a i la v r e m e hîrtiilor d e
o m cîte un g a l b e n . A ş i j d e r e a şi 4 boi şi doi cai şi 5 0 d e stupi, iarăşi p e a c e s t e toate
bucate nici un b a n v ă c ă r i t şi d e s e t i n ă să nu de, nici să-i s u p e r e n i m e .
D r e p t a c e e a , p o r u n c i m d o m n i a m e a tuturor boiarilor şi s l u j i t o r i l o r c e veţi u n b l a cu
aceste s l u j b e m a i s u s p o m e n i t e , v ă z î n d carte d o m n i i i mele, să urmaţi a d a b u n ă p a c e la
toate, p r e c u m p o r u n c i m , n i m e m a i mult nici cît de puţin s u p ă r să nu f a c e ţ i , c ă
î n c r e d i n ţ ă m şi a c e a s t ă p o r u n c ă , că c i n e să va ispiti a f a c e oricît de puţin î n p o t r i v i r e d e
supăr p e s t e a c e a s t ă c a r t e a d o m n i i i mele, unii ca aceia cu urgia g o s p o d să v o r p e d e p s i .
7 2 4 5 < 1 7 3 6 > o c t o m b r i e 3.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti. Ms. rom. nr. 237, f. 4 2 6 v. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., 1, p. 5 0 7 (menţ.); Istrati. Condica Mavrocordat, III, p. 166-167,
nr. 1384 (copia din 1743).

299 1736 (7245) noiembrie 15

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d s c u t e ş t e dc toate dările şi angăriile patru şcolari străini iezuiţi din Iaşi.

t'IW rpnropfe TIIKA BOEUOAD, E(O);KYK> A\(M)A(O)CTYK>, r(oc)n(o)A<>ph 3GMAH

MOAAABCKOM. F a c e m şt(i)re c u această carte a d o m n i i m e l e tuturor boiarilor noştri cărei

viţi î m b l a ori cu c e fel d e s l u j b e a d o m n i i mt51e pentru patru o a m e n i streini ce vor ave
iezoviţii c ă r e i să a f l ă aice, în oraşul d o m n i i mele, în Iaşi, şcoleri pentru învăţătura, iată
că d o m n i i a m e a m - a u milostivit şi, din osăbită mila noastră, i-am lăsat pre acei o a m e n i
ca să fie p e n t r u s l u j b a lor, fiind o a m e n i streini, neavînd pre n i m e p e lîngă dînşii d e
slujbă, iertîndu-i d e toate dările şi angheriile, n e m ă r u i n e m i c ă altă să nu de, c e n u m a i
cîte [cîte] un g a l b ă n d e o m p r e an la v r e m e hîrtiilor.
< A > ' ş i j d e r e şi d e la v r e m e văcăritului, şi a pogonăritului şi a vădrăritului să aibă a
scuti din m i l a d o m n i i m e l e d o i s p r ă d z e c e boi şi cinci cai de văcărit şi d o a o d z ă c i p o g o a n i
de p o g o n ă r i t şi d o a o s u t e v e d r i d e v e d r i t ; p e aceste toate să le aibă scutite, nici m a c a r ă
un ban să nu d e .
Şi d r e p t u a c e a s t a p o r o n c i m tuturor celor ce viţi fi cu aceste s l u j b e v ă d z i n d c a r t e
d o m n i i m e l e , toţi s ă v ă feriţi d e aceste bucate mai sus p o m e n i t e .
Şi p o f t i m d o m n i i a m e a şi pre d o m n i i cărei în u r m a noastră vor fi stăpînitori aceştii
ţări ca să d e şi să î n t ă r e a s c ă p e n t r u a lor vecinică p o m e n i r e .
A c e a s t a f a c e m şt(i)re.
L ( e a ) t 7 2 4 5 < 1 7 3 6 > n o i e ( m ) v ( r i e ) 15.
Hw Tpuropue T H K A BW6BWA<» ni.p.
npOMHT BGA BHc(-fepNHK)2.

< P e v e r s o - u l filei a d o u a , scris în aceeaşi v r e m e > : 1) C s e n p i o n e ( ? ) p. 4 u o m i n i

stranieri- 1 ; 2) P o s t u l cel M a r e , 7 săpt(ămîni) şi 3 dzil(e).
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/111. Orig., hîrtie difolio (35,5 x 22,5 cm.), cerneală neagră
(intitulaţia. cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), în cerneală roşie, avînd în
centru capul de bour şi acvila, cu o coroană deasupra şi un an dedesubt, iar pe laturi s l o v e l e Vw P V b (I)
G(rigoric) G(hica) v(oievod).
 Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 425 r. (copie din 1743).

EDIŢII: Istrati, Condica Mavrocordal, III, p. 163. nr. 1380 (copia din 1743).

1
Omis.
- Dedesubt, scris mai tîrziu: I l l e ^ i HCK4A <m.p.>.
3
Cu caractere latine.

300 1 7 3 6 ( 7 1 4 5 ) n o i e m b r i e 15, I a ş i

Grigorie Ghica v o i e v o d scuteşte d e unele dări M-rea Trei Ierarhi din Iaşi, închinată la toate
mănăstirile d e la S f î n t u l Munte, şi d e toate dările o pivniţă de băutură din Iaşi a acesteia.

f H W rpuropVe T U N A HW6BWA4, E(O)JKYK> A\(H)A(O)CTYK>, r(o)cn(o)Adpb 3eA\Ait

MWAAABCKOH. De vreme ce părinţii călugări de Ia svi(n)tele m(ă)n(ă)stiri a Sf(î)nta
Gorii ne-au scris carte şi ne-au rugat pentru sv(î)nta m(ă)n(ă)stire Trei Sfetitele din
scaonul domnii mele, din oraş» din Iasi,
> *
ce iaste închinată la toate acele m(ă)n(ă)stiri, ca
să f a c e m osăbită milă cu dînsa să le margă şi lor milă de agiutoriu pre an, la care şi
domniia mea rugăminte lor n-am trecut, căci că sfintele m(ă)n(ă)stiri şi biserici, care
sintu lăcaşuri dumnezăieşti, n-au vrut Dumn(e)zău să să chivernisască cu altu mijloc,
fără cît cu m(i)l(o)steniia pravoslavnicilor creştini, precum aceasta şi aiave iaste, că cei
ce-au zidit sfintele m(ă)n(ă)stiri le-au şi îndzăstrat cu moşii, cu bucate şi cu alte daruri,
alţii şi cu obiceiurile bune, le-au întărit cu vinituri din viniturile domneşti, pentru ca să
cîştige vecinica pomenire şi uşurare păcatelor.
Asemenea dară şi domnia m e a au luat aminte că neguţătorie aceştii lumi scurtă
iaste şi nemică mai bun omului întru toată viiaţa sa ce să osteneşti în l u m e nu iaste fără
numai faptele bune şi mi(Io)steniia ce va face întru viiaţa sa, puind şi cuvintele lui
Eclisiastes unde zice că „vreme iaste a trăi şi vreme iaste a m u r i " şi de pururea să cade a
tot omul a nu socoti ceste trecătoare, ce tot cele viitoare iaste mai adivăr, că singur
Domnul nostru I(su)s H(risto)s fericeşte pre aceia milostivi, că aceia să vor milui.
La care şi noi, din tot sufletul nostru următori a ne arăta poftind din osăbită mila
noastră am miluit pre această sv(î)ntă m(ă)n(ă)stire Trii Sfetitele, în care biserică se află
şi sf(i)ntele moştii a Preacuvioasăi Maicii noastre Parascheva, ca să aibă a scuti
totdeauna şi în toţi anii optu sute de stupi de desetină şi gorştină de oi pînă cinci sute de
oi şi pogonăritul de vii pe 12 pogoane şi tot vădrăritul pe cît vin va ieşi din viile
m(ă)n(ă)stirii.
Aşijdere şi la văcărit încă să aibă a scuti şesădzăci vaci şi 4 0 cai, iepi.
Aşijdere şi pentru o pivniţă cu băutură ce are sv(î)nta m(ă)n(ă)stire aice, în Iaşi,
m i l u i r e de la strămoşul nostru Ghiorghie Ghica voievoda, iarăş(i) am iertat d o m n i i a mea
şi acea pivniţ(ă) de camănă, de bezmăn, de bour, de branişte, de cepărit, de banii de loc
agiescu şi d e toate cheltuielile cîte sînt pe alte crîşme, nimărui n e m i c ă să nu d e a ; şi
pentru aceste bucate toate cît(e) scriu mai sus hotărîm cu acestu hrisov a d o m n i i mele
nici un ban să nu de, nici pentru bucate, nici pentru pivniţă ca să fie acestu vinit de
chivernisala sfinţii m(ă)n(ă)stiri şi ca să poată triimite egumenul agiutorinţă d e milă şi la
acele s f i n t e . . . 1 de m(ă)n(ă)stiri de la Sv(î)nta Goră, unde este închinată.
Iarăşi părinţii călugări, carii vor fi petrecători întru aceli sv(i)nte m(ă)n(ă)stiri
care-i s-ai dzis mai sus, ca să aibă a ruga pre D o m n u l Dumn(e)dzău la sv(i)ntele
leturghii pentru iertare păcatelor noastre şi a părinţilor noştri, aşijdere şi pentru sănătate
d o m n i i m e l e şi a d o m n e i şi a fiilor noştri.
 A ş i j d e r e . d u p ă a noastră viiaţă şi d o m n i e , pre c i n e v a m i l u i D u m n ( e ) d z ă u cu
d o m n i i a accştii Ţ ă r i a M o l d o v e i , din fiii noştri sau din n e a m u l n o s t r u sau dintr-altul
n e a m strein, p o f t i m ca să nu strice m(i)la c e - a m făcut aceştii s v i ( n ) t e m ( ă ) n ( ă ) s t i r i , c e
mai vîrtos să a i b ă a d a şi a milui şi a întări pentru a lor v e c i n i c ă p o m e n i r e ; iară c i n e a
strica, pîrîş să fie î n a i n t e straşnicului giudeţu hramul aceştii svînte m ( ă ) n ( ă ) s t i r i .
P e n t r u a c e e a , p o r o n c i m d e obşte şi v o a ă celor ce viţ(i> fi s l u j b a ş ( i ) c î n d v a fi d e
trebuinţă şi v a a r ă t a e g u m e n u l hrisovul acesta toţi să aveţ(i) a-1 ţine în s a m ă şi să
urmaţ(i) poroncii d o m n i i mele.
A'kTd WT FL,\AA\ X3CA\E iioenCpie) ei", BToparo r(o)cn(o)ACTBa, BT, nepsoe
RTKTO.

Hw rptiropiie FHKA BWBWAA m. p.

Eu, T ă n a s i e l o g o f ( ă ) t d e taină HCK(AA).

< P e v e r s o , scris d e m a i m u l t e mîini la începutul sec. X I X > : 1) <Scurt rez. g r e c e s c

al a c t u l u i > ; 2) S - a u scris la c o n d i c ă ; N o . 9 ; 3) 7 2 4 5 < 1 7 3 6 > n o i e m v ( r i e ) 15. Pent(r)u
goştină şi d e s e t i n ă şi tot vădrăritul să fie scutit şi pentru o pivniţă. Grigorie Ghica. Nr. 14.

Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto, orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, neclar (se disting în scutul timbrat de o coroană cu trei fleuroni capul de bour şi acvila, iar sub scut
un an cu cifre arabe).

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, VII, p. 4 7 (rez. într-un opis aflat în posesia editorului); Ghibănescu,
Uricariul şi doc. Iaşi, în „loun Neculce", fasc. 7 (1928), p. 258 (rez. după Codrescu); Florin Marinescu,
Protaton, p. 179, nr. 277 (rez. gr. după orig., hîrlie difolio (48,7 x 35,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc
inelar, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 996).

1
Loc liber.

301 1736 (7245) noiembrie 15

G r i g o r c G h i c a v o i e v o d s c u t e ş t e d e toate dările o c î r c i u m ă mare din Iaşi a M-rii B î r n o v a .

t Hw rpuropi'e Tuna B(O6)B(O)A<», E(o)*;(Yeio) A\HA(O)CT(YK>), r(oc)n(o)Aap-h

3EA\AN MOAAABCKOH. S c r i e m d o m n i e m e la boieri şi Ia toţi slujitorii care veţi î n b l a ori
cu c e fel d e s l u j b e p e c î r ş u m e aicea, în Ieşi. F a c e m ştire tuturor pentru o pivniţă m a r e c e
are s f î n t a m ă n ă s t i r e B î r n o v a a i < c e a > \ în Tîrgul din Gios.
Iată c ă d o m n i e m e m - a m milostivit ş - a m iertat-o de cămănărit, d e cepărit, d e
branişte, d e locu a g i e s c u , d e b e z m ă n , d e borărit, d e s c h i m b u , d e ghiaţă, d e salahori c î n d
s-or t î m p l a , d e p r i m b l ă r i agişti, d e fînărie, de ghiaţă g(ospo)d, d e toate oricîte o r ieşi p e
alte p i v n i ţ e aice, în Ieşi, n i m ă r u i n i m i c să nu de.
D r e p t u a c c e a , d u m n e a v o a s t r ă boieri şi slujîtori, v ă z î n d u carte d o m n i i m e l e , toţ(i)
să aveţ(i) a d a b u n ( ă ) p a c e , n i m e întru n i m i c ă supăr să nu-i facă, căci d o m n i e m e a a m
făcut a c e a s t ă m i l ă c a să f i e a c e a pivniţă pentru chivernisala sfintei m ă n ă s t i r i d e m a i sus
pomenită.
Iar c a r ( e ) i-ar f a c e m a i m u l t u s u p ă r peste cartea d o m n i e i m e l e , unii ca a c i e v o r f i
de c c r t a r e d e la d o m n i e m e .
Aceasta scriem.
L e a t 7 2 4 5 < 1 7 3 6 > n o e ( m ) v ( r i e ) 15.
H w F p u r o p u e Tuna BweswAa m . p .
 < P e v e r s o - u l filei a d o u a , scurl rez. g r e c e s c din sec. X V I I I al actului şi>: 7 2 4 5
< 1 7 3 6 > n o i e m ( v r i e ) 15. N o . 17.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Bîrnova. XII/12. Orig., hîrtie difolio (31,3 x 20,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1.8 cm.), în cerneală roşie, neclar (se disting capul de bour şi
acvila, o coroană cu trei fleuroni deasupra şi un an cu cifre arabe dedesubt).

302 1736 (7245) noiembrie 18

V a s i l e M o g o r o g e a şi soţia sa, Aniţa, v î n d lui T o a d e r v o r n i c şi soţiei a c e s t u i a Ilinca o casă

c u l o c u l e i în Iaşi, drept 5 0 de lei.

t A d e c ă eu, V a s i l e M o g o r o g e a , d i n p r e u n ă cu fărnie m e , Aniţa, f a t a lui N o v a c ,

f ă c u t - a m zapisul n o s t r u la m î n a d u m i s a l e v o r n i c u l u i T o a d e r ş-a g i u p î n e s e i d ( u ) m ( i ) s ( a l e )
Ilincăi, să să ştii că, d e n i m i c ă siliţi, nici asupriţi, ci d e a n o a s t r ă b u n ă v o i e , a m v î n d u t a
n o a s t r ă d r e a p t ă m o ş i e ci a m avut dreptu zăstre d e la socrul m i e u N o v a c u ş e r u l , o c a s ă
aice, în tîrgu în Iaşi, şi cu locui ei precît ţine o g r a d a î m p r e g i u r , c a r e c a s ă iaste î n t r e c a s a
lui M u r a i t bulubaşii şi între casa lui C r a b c h e t r a r u l ; şi t o c m a l a n e - a u f o s t u c u d u m n i l o r
dreptu cindzeci lei n o i ; şi banii î n c ă n e - a u dat toţi d e p l i n .
Deci, v ă d z i n d u şi noi plata deplin în rnînule noastre, i - a m v î n d z u t 1 a c e a s t ă c a s ă , ca
să f i e d r e a p t ă m o ş i e dum(isale). Iar noi treabă să nu m a i a v e m , nici noi, nici c o p i i noştri,
nici din n e a m u l nostru nime, nici să să s c o a l e c i n e v a cu v r o p r i c i n ă să î n t o a r c ă a nostră
vîndzări.
Şi cînd a m v î n d u t această c a s ă s-au tîmplat mulţi boiari şi o a m e n i b u n i , cari m a i
gios s-au şi iscălit.
Şi, pintru credinţa, a m şi iscălit.
L(ea)t 7 2 4 5 < 1 7 3 6 > no'iem(vrie) 18.
Vasile M o g o r o g e < m . p . > ; şi eu, A n i ţ a f a t a lui N o f a c , m e - m p u s d e g e t u l c a s(ă) fie
d e credinţă 2 .
I o r d a c h e C a n t a c ( u z i n o ) v o r ( n i c ) < m . p . > . ; Aristarh vel cam(ara.ş), m a r t u r < m . p . > ;
C o s t a n d i n C a n t ( a ) vel a r m ( a ş ) < m . p . > ; şi eu, D u l ( e ) sîn S c r a p 2 ; G a v r i l Pilat v o r n i c
< m . p > ; şi eu, Frătiţa băcal, m a r t u r ' ; C o n d u r a t u m a r t u r u m - a m şi tînplat < m . p . > ; Vas(i)lii
C o t n ă r u ş (?), mart(or) < m , p . > .
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/15. Orig., hîrtie difolio (32 x 20,5 cm.), restaurat, filigran,
cerneală neagră, trei amprente digitale în aceeaşi cerneală.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce"; An. I, fasc. 1(1921), p. 100, ur. XXVIII
(orig.).

1
Aşa în orig.
2
Amprentă digitală.

303 1736 (7245) noiembrie 23

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d s c u t e ş t e d c u n e l e dări M i t r o p o l i a d i n Iaşi şi îi d ă r u i e ş t e 1 6 0 d e lei

din v a m a m a r e d o m n e a s c ă , m i t r o p o l i t u l f i i n d dator să poarte d e grijă c e l o r d o u ă ş c o l i d i n Iaşi, c e a
s l o v e n e a s c a şi c e a g r e c e a s c ă .

A l t h r i s o v d e la G r i g o r i e G h i c a v ( o i e ) v o d , pin c a r e iarăş(i) m i l u i e ş t e şi î n t ă r e ş t e
s f ( i ) n t e i M i t r o p o l i i c a să a i b ă în veci a scuti 3 0 0 vite, vaci cu boi, şi 1 5 0 c a i c u i e p e , nici
 un ban v ă c ă r i t să nu d c . şi 1000 d e oi de goştină, şi o m i e stupi, şi m a s c u r i d e d i s e t i n ă ,
nici o d i n i o a r ă s u p ă r a r e să nu aibă.
A ş i j d e r e . m a i m i l u i e ş t e d o m n i i a sa, să aibă a lua în toţi anii cîte 1 6 0 d e lei p e a n u
din v a m a c e a m a r e d o m n e a s c ă , î n s ă g i u m ă t a t e d e bani la C r e c i u n şi g i u m ă t a t e d e b a n i la
Paşti, să f i e s f ( i ) n t e i M i t r o p o l i i d e ceară şi u n d e l e m n u d e c a n d e l e piste an.
P e n t r u c a r e m i l ă î n d a t o r e ş t e şi sf(î)ntă M i t r o p o l i e ca să r o a g e p r e D ( u ) m n e z e u
t o t d e a u n a şi n e c o n t e n i t şi a p o m e n i la sfîntul j ă r t e v n i c p r e d o m n i i a sa şi p r e r ă p o s a ţ i i
părinţii săi şi p r e b o i e r i şi p e toată ţara aceasta. C u m şi pentru şcoli să a i b ă p u r t a r e d e
grijă, atît p e n t r u s l o v i n e a s c ă cît şi pentru ce g r e c e a s c ă .
< Ş i î n c ă d e v r e m e c e sînt 2 şcoli aicea, în oraş în Iaşi, u n a g r e c e a s c ă şi alta
slovcnească, să fie d a t o r m i t r o p o l i t u l cel d u p e v r e m e , a a v e a p u r t a r e d e g r i j ă şi
n e c o n t e n i t ă c e r c e t a r e a s u p r a d a s c ă l i l o r ca să puie n e v o i n ţ ă a s u p r a u c e n i c i l o r să-i î n v e ţ e
p r e c u m s e c a d e şi să-i p r o c o p s e a s c ă , ca cei c e se v o r f a c e preoţi dintre dînşii să fie
învăţaţi şi p e d e p s i ţ i s ă p o a t ă citi o r î n d u i a l a bisericii d u p e c u m se c u v i n e .
Şi p e n t r u u c e n i c i i d c Ia a m î n d u o ă şcoalele, cei c a r e se v o r sili cu î n v ă ţ ă t u r a şi v o r
fi săraci, lipiţi d e c e l e t r e b u i n c i o a s e , î n c ă să aibă grijă mitropolitul a-i ocroti şi a-i
c h i v e r n i s i d e c e l e c e le v o r trebui, pre unii cu leafă, p r e alţii cu î m b r ă c ă m i n t e , pre alţii cu
h r a n ă , p e n t r u c a să nu l a s e î n v ă ţ ă t u r a dintru acea p r i c i n ă . . . 1
B o i e r i i m a r t o r i : S a n d u l S t u r d z a vel l o g o f ă t , I o r d a c h e C a n t a c u z i n o vel vornic,
Iordache Roset vel vorn(ic) Vişnei <Zemlc>, Const(antin) Ispilante hat(man) şi
parcalabul Sucevei, Grigoraşcu vel post(elnic), T o a d e r P a l a d e vel spat(ar), Gavril
Costache vel pah(arnic), Costache vel vist(iernic), Lupul Gheuca vel stoln(ic),
A r i s t a r c h e vel c o m i s > \
7 2 4 5 < 1 7 3 6 > n o i e m v ( r i e ) 23.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX. p. 394/456, nr. 2. Rez. în Condica Mitr. Mold. scrisă de Theodor
Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20.
EDIŢII: V. A. Urechia, Istoria ţcoalelor, I. p. 12-13 (fragment după document de la Mitropolia din
Iaşi).

1
Text urmat dc menţiunea lui V. A. Urechia: „urmează invocaţiunea la viitorii domni să nu strice
regularea şi adaogă blestemul".
2
Completat după V. A. Urechia (v. EDIŢII).

304 1736 (7245) n o i e m b r i e 2 8

Grigorie Ghica voievod îl scuteşte de toate dările pe David argintar evreu, deoarece el lucrează pentru
Curtea domnească.

t HW rpurop'I'e PHKA BO€BOA, EOJKI'K» M(H)A(O)CTYK>, r(o)cn(O)Adp-K 3€A\AH

MOAAABCKOM. Facem ştire pentru David jidov, argintar g o s p o d , carele aflîndu-se
n e l i p s i t d e la l u c r u l C u r ţ i i g o s p o d , iată c ă d o m n i i a m e a a m s o c o t i t şi i - a m f ă c u t
c h i v e r n i s e a l ă p e n t r u h r a n a lui, o r i c e fel d e n e g o ţ ar a d u c e aici în I a ş i , l - a m i e r t a t d e
v a m ă m a r e , şi d e c a m ă n ă , şi d e b e z m ă n , şi d e m o r t a s i p i e , şi d e p î r c ă l ă b i e si d e a l t e d e
toate.
A ş i j d e r e a şi p e d î n s u l l - a m iertat, să f i e în s c u t e a l ă d e h î r t i e si d e t o a t e d ă r i l e ,
n i m ă r u i n i m i c să n u d e a şi ori cu c e h r a n ă s - a r h r ă n i aici în tîrg şi p e la ţ a r ă , n i m e n i să
nu-1 î n v ă l u i a s c ă .
 Pentru aceea, şi dumneavoastră boiari şi voi, slujitori şi vameşi şi alţii, toţi să aveţi
a vă feri de dînsul, să-i daţi bună pace, ca să fie el numai pentru treaba lucrului domnesc.
Aceasta scriem.
7245 <1736> noiemvrie 28.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 408 r. - v. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul doc. ronţ, I, p. 505 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 436, nr. 1640 (rez.);
Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 120-121, nr. 1344 (copia din 1743); Rosenbaum, Documente şi note, I,
p. 58-59, nr. 5 (rez. după Iorga); Spielman, Izvoare, II „ p. 76, nr. 95 (text după Istrati).

305 1736 (7245) decembrie 2, Iaşi

Angheluşa, fiica lui Neagul beşliu, dăruieşte lui Antonie arhiepiscop şi mitropolit al
Sucevei şi al Ţării Moldovei o casă cu pivniţă şi cu loc pe Uliţa Finului, pentru pomenirea sa şi a
părinţilor ei.
Adecă eu, Anghealuşia, fata Niagului beşliul, făcut-am această adevărat şi
încredinţat zapis al mieu la cinstita şi blagoslovitoarea mîna sfinţii sale părintelui chir
Antonie arhiepiscopul şi mitropolitul Sucevei şi a toat(ă) Ţara Moldovei, precum să s(e)
ştie că eu, de nime silită, nici îndemnată, am dat şi am dăruit sfinţii sale o casă gata cu
pivniţă şi cu loc cu tot, care iaste în Uliţa Fânului, lîngă casăle balcibaşei şi lîngă casa lui
Brahă armaş şi lîngă casa lui Grigoraş cupeţ, carea casă îm(i) iaste şi mie dreaptă
cumpărătură de la Gavril armaşul, ginerele lui Zâne Leondescul, şi de la cumnaţii săi,
Andrieş, Vasilie şi Dima, feciorii lui Zâne Leondescul, după cum spune zapisul cel de
cumpărătură; acesta l-am dăruit sfinţii sale părintelui mitropolitului pentru pomenirea
mea şi a părinţilor miei.
Şi cînd l-am dăruit sfinţii sale s-au tîmplat mulţi oameni buni, împregiuraşi şi
preoţi şi boiari de curte, ca s(ă) fii sfinţii sali dreaptă ocin(ă) şi moşiia stătătoare în veci.
Iar cari din neamul mieu s-ar scula să strice dania mia să fie neertat de Dumnezău.
Şi, pentru mai bună credinţa, mi-am pus degetul.
U las, v(ă)l(ea)t(o) 7245 <1736> dec(hemvrie) 2.
Angheluşia fata Niagului1.
Pentru acestu ioc de cas(ă) ce l-au datu fimie me sfintei Mitropolii ci au dzăs ş-au
datu sam(ă) înnainte părintelui mitropolitului că este draptă ocin(ă) şi moşie a ei, la
dispărţanee noastră, tîmplîndu-m(ă), am fostu faţă, am iscălitu.
Ioniţă diiac iscal.
Măcară că s-au fost dat danie de Angheluşia această casă şi cu locul ei la
Mitropolie, numai pe urmă jăluind Ioniţ(ă) că acesta loc ar fi drept a lui, şi dînd şi la
Mitropolie un sărăndar l-am <dat>2 iarăş la stăpînirea lui.
V(ă)l(ea)t 7252 <1743> oct(omvrie) 24.
Nichifor mitropolit.
<însemnare>: De la Angheluşa fata Niagului ce-au dat o cas(ă) cu pivniţ(ă) şi cu
loc cu tot danie Mitropolii pentru despărţirea lor.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 149, nr. CXI. Text după orig.
1
Se indică locul amprentei digitale.
2
Parantezele lui Ghibănescu.
 306 1736 (7245) decembrie 28, Iaşi
Grigorie Ghica voievod porunceşte lui Vasile Sturzafostmare stolnic şi lui Neculai Talpeş
să hotărnicească satul Piscani şi nişte părţi din Coroteni, din ţinuturile Tutova şi Fălciu, pe care
le-a vîndut M-rea Galata pentru a repara zidul acesteia.

t Yw rpurop'fe THKA BOGBOAA, EoacCVe)» M(H)A(O)CTVIO, r(oc)N(o)A4pt

36MAH AAOAAABCKOH. Scriem domniia mea la credincios boiariul nostru, dumnealui
Vasile Sturze biv vel stolnic, şi la sluga noastră Neculai Talpeş. Vă facem ştire: dacă veţi
vedea carte domnii mele să vă sculaţi să mergeţi la sat la Piscani şi la Coroteni, care să
hotărăscu cu Piscani, ce sintu pre apa Bîrladului, la ţinutul Tutovii şi a Fălciului, care
acel satu Piscani şi cu nişte părţi din Coroteni, care veţi vide la zapisăle cele vechi ce cîte
părţi sintu la Coroteni, au fost drepte moşii a lui Iane Hadămbul, şi Ene Hadămbul le-au
fostu datu mănăstirei sale de la Dealul Mare, care iaste de metoh Gălăţii.
Şi acum, Nectarie egumenul de la Galata, avîndu trebuinţă de cheltuială pentru
zidiul mănăstirii Gălăţii, au scos aceste moşii la vînzare. Şi acole fiind razăş mai aproape
boiariul nostru Vasile Costachi vtori post(elnic) au cumpărat dumnealui aceste moşii;
numai acum spuindu-ne dumnealui că aceste moşii fiind necăutate de multă vreme de
cătră călugări, s-au împresurat de cătră unii şi alţii ce să hotărăscu cu alte hotară
prinprejur.
Pentru aceea, iată că vă scriem să mergeţi acolo şi să strîngeţi oameni buni, care
s-or tîmpla megieşi şi răzeşi de prinpregiur, şi să luaţi sama pre amănuntul, să aflaţi îiitîi
hotarăle cele vechi a satelor. Iată că şi carte de blăstăm s-au făcut asupra cui ar şti şi n-ar
mărturisi dreptu; şi după cum veţi îndrepta hotările din scrisori şi din mărturiile
megieşilor să hotărîţi şi satul Piscanii înprejur şi să alegeţi şi părţile din Coroteni, şi iar
să le hotărăţ(i) cu pietre; şi să faceţi şi mărturie cu semne ca să i să facă şi ispisocu de
întăritură de la domnie mea.
tf Mc, A(*k)x(o) x 3CA\e AHK(6)M(BP'I6) KM.
BeA Awr(o)4>(e)*r.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XIX>: 7245 <1736> dec(he)mv(rie) 28 <şi>
N<r.> 11.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XXI/l 1. Orig., hîrtie difolio (35 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc mijlociu (5 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour şi acvila în scutul timbrat de
coroană şi legenda în exergă (parţial imprimat).
EDIŢII: Ghibănescu, kpisoace, V„ p. 213-214, nr. B (orig.).

307 1737 (7245) ianuarie 24

Vornicii de poartă aleg hotarul unei dugheni a lui Vlaicu cumpărată de la Catargioaia
logofeteasa.
t Cu poronca dumisali Constandin Costachi vel log(o)f(ă)t am mărsu noi, vornicii
de portă, ca să alegem o dugheană a lui Vlaicu ci-i cumpărată de la [de la] dumneaii
log(o)feteasa Catargioie, care dugheană au fost luat(-o) şi dumneaei de la Gligoraşco
uricariul pentru datorii ce i-au rămas de pe vin ce i-au vîndut acelui Gligoras.
Deci, pre porunca dumisali vel logofăt, ce ne-au poroncit din poronca mării sale
lui vodă, am mărsu noi, vornicii de poartă, şi am măsurat tot locul acei dughăne şi am
început a măsura de... 1 este...1 şi de... 1 lungu despre casa zlătarului şi 6 paşi rîndul din
dosul dughenii; dar la măsuratul aceştii dugheni am cercetat ş-am aflat despre Hriba2
c-au întrat acel Hlibă în locul dughânii cu un pas şi mai bine, de care pe unde am socotit
c-a intrat Hliba în locul dughenii am însămnat să să tai gardul Hlibii; şi pasul acestea
măsurătoare s-au făcut de 6 palme de a lui Pilat vornic.
Şi, pentru credinţe, am dat aceast(ă) mărturie la mîna Vlaicului cu pecetea Porţii
g(os)pod.
L(ea)t 7245 <1737> ghen(arie) 24.
Vornici gltonii.
Inst. de Ist „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliul Porţii domneşti, neclar.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 242, nr. 304 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (30,5
x 19,5 cm.), cerneală neagră, din Aih. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 107).
1
Ilizibil.
2
Mai jos: „Hliba".

308 1737 (7245) februarie 6

Peci dat lui Pricop ungurean, care învaţă carte la Şcoala Slovenească <din Iaşi>.
Pricop ungurean, om mic de stat, albineţ, cu ochii mierii, învaţă carte la Şcoala
Slovenească.
I s-au dat peci pe faţă, val să n-aibă.
Let 7245 <1737> fev(ruarie) 6.
Ion...1 <m.p>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCI/47. Orig., hîrtie (9,9 x 16 cm.),
cerneală neagră.
EDIŢII: „Revista învăţămîntului", An. I (1906), p. 646 (orig.).
1
Neclar.

309 1737 (7245) martie 20

Strătulat Bejan vinde lui Toader Scorţescul logofăt un loc de casă din Iaşi, cu 12 lei, bani bătuţi.
t Adică eu, Strătulat Bejan sîn Iosip din Ieşi, făcut-am adevărat zapisul meu la
mîna dumisale logofătului Todir Scorţescul precum să s(e) ştie că, din bun(ă)voie me, di
nime silit, nici asuprit, am vîndut dumisali un loc de cas(ă) ce am aici, în Ieşi, lîngă locul
Stroescului celui bătrîn şi între locul lui Pavăl cămăraşul, care acestu loc al meu
cuprinde pără în păretile casăi Bărăriţii, şi păr-în puţul cel sărat şi pără în casa
cibotarului, cari şi locul casăi cibotarului încă este al meu dat de Dumitraşco Petriceico
ce-au fostu jicnicer mare şi mi-au perit scrisorile din tulburările vremilor, dar dumnealui
să aibă a tragi ş-acel loc unde este casa cibotarului, că ştiu toţi megieşii că este al meu.
Acestu loc de cas(ă) l-am vîndut dumisale drept 12 lei, bani bătuţi; şi mi-au făcut plată
deplin(ă) întru mîhule mele. Deci să fie dumisale draptă ocină şi moşie, dumisale, şi
giupînesăi dumisale şi cuconilor dumisale, căci şi mai înainte vreme tot l-am fostu dat eu
danie acestu loc dumilorsale, mai avîndu şi dumnalor loc alăture cu locul meu, dar pe
urmă m-am socotit ş-am dat şi danie şi pl[e]ată încă mi-au făcut.
 Şi cîndu am vîndut dumisale acest loc s-au întîmplat mulţi oameni buni din Curte
g(ospo)d, care mai gios s-au iscălit.
Şi eu încă, pentru credinţa, am pus degetul.
L(ea)t 7245 <1737> mart(ie) 20.
Eu, Strătulat Bejan, vîndzător1.
Gavril Pilat vor(nic) glotnii <m.p.>; Ştefanachi log(o)f(ă)t, martor <m.p.>; Ilie
Şeptilici MCKA<A>2, martar3 <m.p.>; Ilii sî<n>2 Neculai cupeţ, martur <m.p.>; Antioh
Bantaş <m.p.>; Postolachi Scorţăscul <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVm>: Zapisul lui Bejan pe un loc
de cas(ă) ot Muntenime.
Arh. St. laşi. Documente, CLX/5. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.
1
Amprentă digitală.
2
Omis.
3
Aşa în orig.

310 1737 (7245) aprilie 12

Andrei, soţia sa, Vasilca, şi fiii lor vînd lui Lupaşco o vie cu casă şi livadă la Socola, cu 30
de lei, bani noi.
t Adic(ă) eu, Andrii, înpreună cu femeia mea, Vasilca, şi cu feciorul nostru,
Pavel, şi cu fata noastră, Ileana, făcut-am acest adevărat zapis al nostru la mîna lui
Lupaşco s(î)nă Malahii precum si s(e) ştie că i-am vîndut o viişoară cu cas(ă) şi cu
livad(ă); şi vie este la Socola, pe D<e>alul Coruiului, lîhgă Dumitru şi Toderiţi, biaţi lui
Lupaşco. Şi i-am vîndut-o drept triidzeci de lei, ban(i) noi, ca să-i fie dreaptă ocin(ă), pe
locul mănăstirii Socolii.
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi oamen(i) bun(i) şi megieş(i), cari s-au şi
iscălit mai gios.
Iară de s-ar tîmpla ca cineva din neamul nostru, ficiori sau fraţi, sau nepoţi
să-ntoarcă vînzarea înapoi şi de-ar merge la vro giudecat(ă), să fie toată dispre noi.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degetile.
V(ă)let 7245 <1737> ap(rilie) 12.
Eu, Andriiu, am vîndut1; eu, Vasilca, am vîndut1; eu, Pavle s(î)nă, am vîndut1; eu,
Ileana, fata lui Andrei1. 1
Eu, Vas(i)le, martur ; eu, Sava, răzeş, martur1; eu, Nichifor, martur.
Eu, popa Năstasă, am scris.
Aih. S t Iaşi, Documente, DIII/2. Orig., hîrtie (20 x 16,5 cm), cerneală cafenie, şapte amprente digitale.

311 1737 (7245) aprilie 20

Grigorie Ghica voievod îl scuteşte de toate dările şi angăriile pe Gheorghie cizmarul de la
Curtea domnească din Iaşi.
Cartea lui Gheorghie cizmar ot Iaşi.
t YW rpMropVe TMKA BO€BOAA, E(O)ÎKCI)» M(H)A(O)CTVK>, rocnoAap 3CMAH
MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii mele tuturor boiarilor şi
slujitorilor carii veţi înbla ori cu ce fel de slujbe a domniii mele aici, în tîrg în Iaşi,
pentru Gheorghie cizmariul, carele fiind şăzâtor aici şi fiind meşter la Curte domniii
mele, domnie mea m-am milostivit şi l-am iertat de toate dările şi angăriile, oricîte ar
ieşi pe breasla cizmarilor sau pe alţii, acest om nimărui nimică să nu de, nici ciferturi,
nici hîrtii, nici altă nemică, ce el să fie numai pentru treaba lucrului Curţii domniei
mele.
Ce dar, văzînd carte domniei mele, precum poruncim, nime mai mult să nu-i facă
supărare.
Aşijdere şi voi, cizmari, la nimică cu breasla voastră să nu-1 amestecaţi, că cine
s-ar ispiti a-i face mai mult val peste carte aceasta, unii ca aice vor fi de mare certare,
într-alt chip nu va fi.
Aceasta poruncim.
Let 7245 <1737> aprilie 20.
Procit vel vistiernic.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 448 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., p. 510 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 223, nr. 1143
(copie din 1743).

312 1737 (7245) mai 12

Grigorie Ghica voievod îl scuteşte de toate dările şi angăriile pe evreul Cerbul „carele face
vutcă pentru treaba domnească".

Carte Cerbului jidovului care face vutcă domnească.

t Yw rpitropTe THKA BO€BOAA, E(O)MCYIO M(H)AOCTYK>, ROCNOA^PI» 3CMAH
MOAAABCKOM. Facem ştire cu această carte a domnii mele, dumneavoastră boiari şi voao
slujitori care veţi unbla ori cu ce fel de slujbe a domniii mele, în Iaşi şi pe afară pe la
ţinuturi, pentru Cerbul jidovul, feciorul Ceauşului, carele face vutcă pentru treaba
domnească. Iată că domnia mea m-am milostivit şi l-am iertat de vama mare şi de
camănă şi de bezmăn şi de mortasipie şi de pîcălabie şi de altele, de toate, nimărui nimic
să nu dea.
Aşijderea, l-am iertat de toate dările şi angheriile cîte ar fi pă altă ţară, să fie
scutit şi odihnit, nimărui nimic să nu dea; şi unblînd păn ţară ca să să hrănească ori cu
ce fel de hrană, sau pă la iarmaloace, despre nimeri să n-aibă nici o-nvăluire.
Aşijderea şi caii lui de olac să nu-i ia, nici cu altele nimeni să nu-1 supere, că oricărei
din boiari sau din slujitori nu vor asculta porunca domniii mele, cu pedeapsă să vor
pedepsi.
7245 <1737> mai 12.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 413 r.-v. Copie din 1743.

EDIŢII: Iorga, St. ţi doc., VI, p. 275, nr. 505 (menţ., fără lună şi zi); Bianu, Catalogul ms. rom., I, p.
506 (menţ.); Rosenbaum, Documente şi note, I, p. 59, nr. 7 (menţ., după Iorga, cu data greşită: 2 sept 7245
<1736-1737>); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 135, nr. 1360 (copia din 1743); Spielman, Izvoare, II„ p.
82, nr. 98 (text după Istrati).
 313 1737 (7245) mal 18, laşi
Mărturia Iui Ahmet, vechilul negustorului hagi Ismail, că Ion Neculce fost vornic fi-a
achitat datoria bănească mai veche către stăpînul său.

t Adecă eu, Ahmet, care mai înnainte vremâ m-au chemat Murtaza, vechilul lui
hagi Ismail, fac ştir£ cu această scrisoare a mea la mîna dumisale Ion Neculce biv vornic
că, avînd dumnealui vornicul mult alişveriş cu stăpîhu-mieu hagi Ismail şi frate-său
Mahmut, cînd era neguţătoriia lor la un loc, a lui hagi Ismail şi a frăţine-său, lui
Mahmut, mai înnainte de vinire moscalilor, cînd au vinit Petru înpăratul moschicescu
aice în (ară, s-au tîmplat atunce de s-au dus şi dumnalui vornicul cu moscalii şi au rămas
datoriu stăpînu-mieu, lui hagi Ismail, şi fraţine-său, lui Mahmut, cu şas(e) sute de lei şi
mai bine, cu bani şi cu miere, cu alte mănunţuşuri ce luasă dumnalui.
Şi au zăbăvit dumnalui vornicul noă ani la Mosc şi, după ce au vinit dumnalui
vornicul în ţară, netîmplîndu-să stăpînu-mieu, hagi Ismail, nici frate-său, Mahmut, la
vremea lui Mihai vodă, în domniia a triia, l-am apucat eu, Murtaza, fiind vechil
stăpînu-mieu, pe dumnalui vornicul Ion, cu zapciu de la domnie, ca să plătească datoriia
stăpînu-mieu, lui hagi Ismail, şi a frăţine-său, Iui Mahmut. Şi dumnealui mi-au înnoit
zapisul aceii datorii veche şi au rupt zapisele cele vechi şi apoi s-au apucat dumnalui şi
au plătit o sumă de bani şi eu am tot scris în dosul zapisului cîţi bani au dat dumnalui; şi
mai rămăsese dumnalui cu vro doă sute de lei şi mai bine.
Şi, viind pe urmă dumnalui Mahmut de la Anadol, fratele stăpînu-mieu, de
iznoav(ă) am stătut la socoteală pentru acea datorie; şi au mărturisit Mahmut cum că au
luat neşte miere şi neşte stupi a dumisale vornicului după ce s-au dus dumnalui la
Moscu. Şi acea miere şi acei stupi nu s-au ştiut să să puie la socoteala, cînd s-au înnoit
zapisul.
Deci acmu, stînd la socoteal(ă) cu dumnalui Mahmut Celebi înpreună, ne-am
socotit şi încă mi-au mai dat dumnalui vornicul acmu cincidzeci de vedre de miere, care
nu s-au scris în dosul zapisului, neaflîndu-sS zapisul; şi au plătit dumnalui vornicul toată
datoriia cea vechâ. Şi nu ne iaste dumnalui acmu datoriu cu nimic; cu banii ce-au dat
dumnalui şi cu stupii şi cu miere ce au dat dumnalui întîi şi cu aceste cindzăci de vedre
ce au dat dumnalui acmu, au plătit tot Numai zapisul acel de şase sute de lei şi mai bine
nu l-am putut găsi să i-1 dau dumisale voinicului. Iar cînd s-ar găsi şi ar cere cineva
banii, să nu să ţie în samă. Şi i-am dat această scrisoare a noastră s&-i fie de credinţă,
care mai gios am pus peceţile, care s-au tîmplat şi alţi neguţători. Şi zapisul cînd s-ar
găsi, acela de şes(e) sute de lei şi mai bine, să se ştie că ori a scrie pe numele mieu
Murtaza, cum mă chiema atunce, ori pe numelâ stăpînu-mieu, lui hagi Ismail. Aceasta
facem ştire.
tf Mc, GSCMG AIAH M1.
ţ Egumenul de Trei Sfetitele, Iezechiil, m-am tîmplat şi sintu martor.

<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: f Mărturiia lui Ahmet, care mai
înnainte îl chiema Murtaza, şi a lui Mahmut, fratele lui hagi Ismail.
Aih. St. Bucuteşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXX/114. Orig., hîrtie difolio
(31,5 x 19,7 cm.), ftligran, cerneală neagră, patru sigilii inelare aplicate în fum.
 EDIŢII: Iulian Marinescu, Documente relative la familia Neculce, în „Bul. Com. Ist. a Rom.", IV
(1925), p. 7 0 - 7 1 , nr. 30 (orig.); Iorga, Anciens documents, II, p. 3 9 1 - 3 9 3 , nr. CCCXXV (text după Marincscu
şi trad. fr. juxtapusă a editorului).

1
Urmează patru semnături turceşti însoţite de sigilii ovale (două) şi octogonale (alte două) cu
inscripţii turceşti.

314 1737 (7245) mai 26, Iaşi

S a f t a Istrătoaia v i n d e ginerelui său N e c u l a i croitor şi fiicei ei A l e x a n d r a o c a s ă c u pivniţă

d e l e m n , drept 2 5 d e lei.

t A d e c ă eu, Sa<fta>1 Istrătoaie croitoriţa, făcut-am zapisul mieu la mîna

g i n e r e l u i M e c u l a i c r o i t o r i u şi la a f i i c < ă - m > ' e A l e x ( a ) n d r a p r e c u m l e - a m v î n d u t c a s a
d i n d o s cu l o c c u tot şi c u p i v n i ţ ( ă ) d e l e m n s u p t c a s ă , d r e p t 2 5 lei b a n i g a t a ; c a r e c a s ă
şi l o c i a s t ( e ) î n t r - u n p ă < r e > 2 t e ş i - n t r - u n a c o p e r ă m î n t , şi d i n d o s d e c a s a c e l e - a m dat
c u l o c c u tot d e z e s t r e c a r e e s t ( e ) l a U l i ţ a B r a ş o v e n i l o r , în c o r n u l uliţii d e n d e a l şi
p i s t ( e ) d r u m d e C h i r v ă s ă r i e M a r e , c a r e a c e a c a s ( ă ) şi l o c u l n e e s t ( e ) c u m p ă r ă t u r ă d e la
N i c o d i m c ă l u g ă r u l , tatăl lui T o f a n b i v p r o t o p o p ; d e c i l u î n d toţ(i) b a n i i d e p l i n la m î n a
m e l e - a m d a t şi l e - a m ...' < s ă > ' l e f i e < î n > ' v e c i m o ş i e d u m i l o r s a l e şi c u c o n i l o r , altul
n i m e d i n f i i m e i să n - a i b ă a să a m e s t ( e ) c a . < C a > 2 s ă s ( e ) c r e a d ( ă ) a m p u s d e g e t u l .
ti Mc, A(-FE)T0 X3CA\E MAH KS-

t S a f t a a lui Istrat(e) b i v s t a r o s t ( e ) d e c r o i t o r i a m v î n d u t cu v o i e m e 3 .
V e l i ş c o sîn Istrati HCKAA <m.p.>4.
t Andrei bărbier, vădzindu vîndzare dumisal(e), am pus degetul3; t Gligoraşco
abageri, m a r t u r şi m a h a l a g i u , că-i d e n a i n t e c a s ă i m e l e 3 ; t G h i o r g h i m a h a l a g i u 3 .
t G l i g o r a ş c o d i i a c u a m scris z a p i s ( u l ) cu d z i s a S a f t e i .
Arh. St. Iaşi, Documente, MXXVI/1. Orig., hîrtie (31,5 x 20 cm.), rupt, restaurat, cerneală neagră, un
sigiliu inelar octogonal aplicat în aceeaşi cerneală, neclar, trei amprente digitale.

1
Rupt în orig.
2
Omis.
3
Amprentă digitală.
4
Sigiliu inelar.

315 1737 (7245) iunie 8

Maria, s o ţ i a l u i Ş t e f a n Corbul f o s t b u l u c b a ş , f i i c a şi fiestrii săi v î n d lui I a c o m a c h i n e g u s t o r

o c a s ă din j o s d e Tîrgul Făinii din Iaşi.

8 iunie 7245 <1737>.

« M a r i i a f e m i a e lui Ş t e f a n C o r b u l c e - a u f o s t u b u l u c b a ş şi c u f i i c a m i a T o f a n a şi cu
f i e s t r i i m i e i » , v î n d o c a s ă « d i n g i o s di T î r g u l Făinii, l î n g ă c a s a lui M i h ( a ) ' l a c h i c ă l ( ă ) r a ş
d e Ţ a l i g r a d 2 şi l ă n g ă c a s a lui T o a d i r diiacul d e Ia a g a şi î n t r e c a s a lui I o n n a g a r a g i u l » , lui
« I a c o m a c h i i c u p e ţ » , p e 6 0 d e lei.
T o c m e a l a s e f a c e « d i n a i n t e a o a m i n i b u n i , m a h a l a g i i şi alţi s l u j i t o r i , c a r i i m a i g i o s
s - a u p u s d e g i t u l şi iscăliturili».
Scrie «Cerchiaz diiacul de divan».
 Iscăleştc: «Moisia săponan>.
După Iorga, Si. f i doc.. VII, p. 341, nr. 17. Extras.

1
Parantezele lui N. Iorga.
- Aşa în textul editat.

316 1737 (7245) iunie 15, Iaşi

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d dăruieşte lui Sandul Sturdzc mare l o g o f ă t n i ş t e ţigani d o m n e ş t i .

t "L'w rpuropiie I'HKA B(OE)B(O)AD, E(©)>KI'IO <v\(H)rt(o)cTYi©, r(o)cn(o)Aapb

3ERT\AH A \ O A A ^ B C K O H . înştiinţare f a c e m tuturor cui să cade a şti că iată cinstitu şi

credincios boiariul n o s ' r u , d u m n e l u i Sandul Sturdzc vel logofetu, slujind d o m n i i m e l e cu

dreptate şi credinţă s l u j b ă , dreptu aceea şi domniia m e l-am miluit cu nişte ţigani din
ţiganii d o m n e ş t i , carii s - a u fost amestecat cu ţiganii dumisale, a n u m e M ă r i c a f a t a Nicăi
canongiul g ( o ) s ( p o ) d au luat-o un ţigan a dumisale, a n u m e Ion Ţipărnac, ce-1 poriclescu
Bătrîna 1 , şi p e Chiţa ţigancă g(o)s(po)d au luat-o alt ţigan a dumisal(e), anum(e) Ursachi
Păţior, p e c a r e ţigance, ţiindu-le ţiganii dumnisale, i le-am dăruit domniia m e cu parte lor
d e copii c a să fie sălaşele întregi a dumisale. Şi să-i fie d e la d o m n i i a m e a drepte roabe
cu copii lor şi cu tot rodul c e să va trage dentru dînsele şi uric d e miluire stătătoriu în
veci.
A s i j d e r e şi d u p ă a noastră viiaţă şi d o m n i e , pre cine D u m n e d z ă u va milui cu
d o m n i e aceştii ţăr(i), ori din fii noştri sau dintr-alt n e a m , p o f t i m ca să nu surpe a noastră
danie şi miluire, p r e c u m nici noi n - a m stricat miluirile altor răpoosaţi şi luminaţ(i)
d o m n i ce-au f o s t m a i înainte d e noi, ce mai vîrtos să aibă a milui şi a întări pentru a sa
vecinica p o m e n i r e .
Aceasta scriem.
Din Iaş(i), l(ea)t 7 2 4 5 < 1 7 3 7 > iun(ie) 15.
Hiv rpnropMe Tuni» bwebwaa m.p.
Arh. St. Bucureşti, Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, V/3H. Orig.. hîrtie difolio (32,2 x 21,9
cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, avînd în centru
capul de bour şi acvila, o coroană cu trei fleuroni deasupra, iar pe laturi se disting doar slovele: Iw I \ (restul
neclar).

1
„ce-1 poriclescu Bătrîna", completare pe marginea stingă a textului.

317 1737 (7245) iunie 16

C î ţ i v a b o i e r i s t a b i l e s c c h e l t u i e l i l e făcute la construirea unei d u g h e n i p e l o c u l M - r i i C e t ă ţ u i a
dc pe Podul Hagioaiei.

Din p o r o n c a d u m i ( s a l e ) Sandului Sturdzea vel l o g o f ă t a m f ă c u t s o c o t e a l a cît au

c u p r i n s c h e l t u i a l a la o d u g h e a n ă ce s-au făcut p e locul Cetăţuii, p e P o d u l H a g i o a i e i . Şi
p e această s o c o t e a l ă sînt şi alte dughdni ci sînt în rîndu p e locul m ă n ă s t i r i i f i i n d f ă r ă
ştir(ea) e g u m e n u l u i şi cei cu dughdnile.
L(ea)t 7 2 4 5 < 1 7 3 7 > iuni(ie) 16.
3 lei, 7 p o t ( r o n i c i ) , 2 bani, 18 grinzi, cîte 8 p a r ( a l e ) ;
7 lei p(o)l, 150 scîndur(i), cîte 2 par(ale);
 1 leu p(o)l, 9 căpriori, cîte 2 0 d e bani;
2 lei p(o)l, 120 leaţuri, cîte 2 b a n i ;
6 lei, 4 draniţ(e), cîte 1 leu;
4 lei, 8 pot(ronici), 8 cuie, cîte 7 pot(ronici);
1 leu p(o)l, 6 0 0 c u i e leaţuri cîte 3 pot(ronici);
4 lei, 4 0 a m n a r ( e ) , cîte 4 par(ale);
4 lei, 2 4 0 bîrne, cîte 2 b a n i ;
3 lei năsipitul;
10 lei d e lipit;
1 leu m u r u i t u l ;
4 lei uşi(le) şi o b l o a n e l e ;
1 leu, 3 po(ronici), 3 laviţă;
1 leu d e lucrul dirvaşilor;
4 pot(ronici) p(o)l, 3 stîlpi, cîte 5 par(ale);
3 lei p(o)l h o r n u l ;
15 lei lucrul;
3 lei, 4 pot(ronici), 8 tălpi, cîte 5 pot(ronici);
77 lei, 2 pot(ronici), 7 bani faci cheltuiala unei d u g h e n i .
C o s t a c h e (?) post(elnic) < m . p . > ; Vas(i)lie vt(orîi) logofăt < m . p . > ; n a v a y i ^ T r i q
NIKU <m.p.>.
Iordachi M e i c a . . . 1 < m . p . > .
t 2 Iar pentru o pivniţă c e iaste în dosul dughenii Cîrstii blănariului, care dzice
Cîrste ca au cheltuit 100 lei gîrliciul şi cu hrubile, iar e g u m e n u l d e Cetăţuie au arătat
zapis încredinţat d e la vînzătorii măriei sale răpăosatului D u c ă i vod(ă) şi scrie în
vîndzar(e) cu pivniţă d e piatră g a t a ; şi m ă c a r c ă Cîrstea să cunoaşte c ă au cheltuit d e au
tocmit pivniţa, dar Cîrstea m a i mult decît doi lei n-au dat chirie, p r e c u m au dat şi alţii c e
n-au avut pivniţe p e supt d u g h e n e .
Şi a m socotit că au f o s t . . . 1 cînd s-au apucat Cîrste să t o c m e a s c ă pivniţa să fi
î n t r e b a t p e e g u m e n u l şi să ft luat scrisoare şi să fi adaos şi c e v a chirie peste acei doi lei.
D a r , de v r e m ( e ) ce n-au întrebat e g u m e n u l şi n-au adoas chirie pentru pivniţă a m socotit
să r a b d e Cîrste pentru cheltuiala pivniţei, căci d e cînd au tocmit Cîrste pivniţa s-au hrănit
c u pivniţa şi chirie pivniţei iarăş(i) cuprind(e) ace s o m ă d e bani.
î n c ă Cîrste la aceasta au şi greşit, căci au t o c m i t pivniţa f ă r ă ştirea e g u m e n u l u i .
Iar d e ar fi dat cît de puţintel venit Cîrste blănariul la m(ă)n(ă)stire pentru chirie
p i v n i ţ i i a c m u a m fi dat rămas p e e g u m e n u l c a să întoarcă cheltuiala c e au f ă c u t Cîrste cu
p i v n i ţ a şi aşea să-1 scoată e g u m e n u l din d u g h e a n ă şi din p i v n i ţ ă ; dar şi cît d z i c e Cîrste că
a u c h e l t u i t cu tocmitul pivniţii sa cunoaşte că nu iaste atîta c e m a i puţin.
C o s t a c h e (?) post(elnic) < m . p . > ; Vasilie vt(orîi) l o g o f ă t < m . p . > ; navayiooxric,
NIKD <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia XIII/15. Orig., hîrtie(32,l x 9,8 cm.), filigTan, cerneală neagră (text
scris pe două coloane de mîini diferite).

1
Neclar.
2
Textul ce urmează este scris de altă mînă pe o coloană juxtapusă celui anterior.
 318 1737 (7245) iunie 2 3
Z a p i s u l lui Panaitc M o s c h i c i că a vîndut lui Ioniţă săpunar trei d u g h e n i .

7 2 4 5 < 1 7 3 7 > i u n i e 23.

P a n a i t c M o s c h i c i v i n d e lui Ioniţă s o p o n a r i u trei d u g h e n e .
După Ghibăncscu, Ms. Surele. VI (1904), nr. 3219. Rez. după Opisul de documente al M-rii Neamţ.

319 1737 (7245) iunie 2 5

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Ioniţă săpunar stăpînirea asupra a trei dugheni
c u m p ă r a t e d e la Panaite M o s c h i c i .

1 7 3 7 < 7 2 4 5 > iunie 2 5 .

G r i g o r i e G h i c a v o i e v o d întăreşte lui Ioniţă soponariu trei u g h e n i <în Iaşi>
c u m p ă r a t e d e la P a n a i t e M o s c h i c i .

După Ghibănescu, Ms. Surele. VI (1904), nr. 3220. Rez. după Opisul dc documente al M-rii Neamţ.

320 1737 (7245) iunie 26

Ioan M o s c h i c i d ă n i i e ş t e fiului sau Panaite şi nurorii sale Cîrstina un l o c de casă p e Uliţa
P o d u l V e s h i din Iaşi.

7 2 4 5 (1737) iunie 26.

S c r i s o a r e d e d a n i e a lui Ioan M o s c h i c i , prin c a r e dăruieşte feciorului său Panaite şi
nororii s a l e C î r s t î n i i un loc d e c a s ă p e Podul V e c h i u , din dosul d u g h e n i l o r sale ce i-au
f o s t şi lui r ă m a s d e la părinţii săi, ca să p o m e n e a s c ă atît ei, cît şi urmaşii lor.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXXI/79, nr. 3. Rez. într-un pcrilipsis de acte ale dughenilor de
pe Podul Vechi din Iaşi, din 1835 septembrie.

321 1737 (7245) iulie 1

Sanda, fiica lui Vasîle Ghenman, dăruieşte preotului Vartolomci o casă cu loc pe Uliţa Sîrbească.

7 2 4 5 < 1 7 3 7 > iulie 1.

U n z a p i s u d e la S a n d a , f a t a Iui Vasîle G h e r m a n , î m a lui Gavrilaş, c e au f o s t u s l u g ă
la S a n d u l S t u r z a vel l o g ( o ) f ă t , c u m au datu danii preutului V a r t o l o m e i o c a s ă cu locu c u
totu, pi U l i ţ a S î r b e a s c ă , c a r e c a s ă esti din dosul casăi lui Postolachi G h e r m a n a r m a ş .
Ş i - a u m ă s u r a t u locul c a s ă i cu stînjini, din Uliţa Sîrbească, din f a ţ a c a s ă i p î n ă în
locul fetii A n i ţ i i C o r b o a i , pi din dosul casăi lui P o s t o l a c h e G h e r m a n şi s-au aflat 16
stînjini şi 2 p a l m i ; şi d e a c o l o au m ă s u r a t u şi s-au aflatu p î n ă la Uliţa S t r î m b ă 8 stînjini şi
7 p a l m i ; şi d e a c o l o au m ă s u r a t u alăture cu Uliţa S t r î m b ă , pi din dosul casăi, p î n ă î n
Uliţa S î r b e a s c ă şi s - a u aflat 21 stînjini; şi de acolo au m ă s u r a t alăture cu U l i ţ a S î r b e a s c ă
p î n ă în l o c u l c a s ă i lui C o s t a c h i G h e r m a n şi s-au aflatu 2 0 stînjeni, şi stînjinii toţi c î t e d e
8 p a l m i d o m n e ş t i , î n s ă u n d i zîci d o m n e ş t i , esti a d a u s u cu altă slovă şi arată c ă a c e c a s ă
n - a u f o s t n u m a i a ei, c e i-au f o s t u în parti cu şetrăroai D a b i j o a i d e C o r b e n i ; şi p e n t r u
parte D a b i j o a i s - a î n v o i p r e u t u l V a r t o l o m e i c u m s-a pute.
După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce" An. I, fasc. 2 (1922), p. 284, nr. CXXX1I. Rez.
într-un „perelepsis dc scrisorile d(umi)sale spăt(arului) Ion Cananou".
322 1737 (7245) august 5
G a v r i i l c i u b o t a r şi s o ţ i a sa, I o a n a , v î n d lui V a s i l e o c a s ă c u l o c d i n Iaşi c u 1 5 0 d e lei, bani
noi.

f A d e c ă eu, Gavriil ciubotar, d e n p r e u n ă cu soţul meu, Ioana, f ă c u t - a m adevărat

zapisul nostru la m î n a dumisale giupînului Vasili zet lui Ilie abăgeru p r e c u m , de n i m e
siliţi, nici asupriţi, c e d e a noastră bunăvoie, am vîndut dreapta moşie, o case cu locul ei
p e u n d e arată s e m n e l e gardului şi răspundu zapisele vechi: un zapis d e la p o p a R o m a n ce
au v î n d u t - o Măricuţii cosetoarei şi Măricuţa au vîndut-o lui Gavriil ciubotari, care este şi
z a p i s d e v â n z a r e d e la Măricuţa cosetoare. Şi tîmplîndu-se din voie lui D u m n e d z e u focu
şi a r d z i n d u tîrgul au arsu şi casa noastră c e v e c h e ; şi am făcut cu agiutoriul lui
D u m n e d z e u alta noaă, d e iznoavă, şi cu voie noastră o am vîndut-o d u m i s a l e giupînului
V a s i l e şi giupînesii dumisale Aniţii şi cuconilor d u m i s a l e ca să le fie m o ş i e în vecii; şi
plata n<e>-au făcut deplin în m î n u l e nuastre c u m n<e>-au fostu toctnala, o sută şi
cindzeci d e lei, bani noi. Iar cari ori din fraţii ori surorii sau alte rudenii a noastre s-ar
scula să întoarcă sau d e s-ar amesteca cu vre o pricină cât d e puţin, unii ca acie ori la ce
giudecată s-ar tîmpla a m e r g e să nu li se ţie în samă, că n-ar(e) nici < o > ' treabă, că noi
am făcut-o din pajişte.
Şi la această tocmală s-au tîmplat o a m e n i mahalagii şi a noastre r u d e şi alţii,
o a m e n i streini, cari s-au tîmplat şi s-au iscălit mai gios.
Şi noi, pentru mai m a r e credinţa, n < e > - a m iscălit.
L(ea)t 7 2 4 5 < 1 7 3 7 > av(gust) 5.
Eu, Gavriil ciubotar, am vîndut 2 ; şi eu. Ioana soţ lui Gavriil, a m vîndut 2 .
Eu, Mărie, maică Ioanii, am iscălit 2 ; eu, Ioan brat Gavril, HCKAA 2 ; eu, Mărie, soţ
lui, HCKAA2; Acsinie Pojfa)roie, martur 2 ; G h i o r g h i e biv bulbaş, martor < m . p . > ; Ştefan
Pojar mart(or) < m . p . > ; T o a d e r Ichim, mar(tor), staroste 2 ; eu, E n a c h e , curălar, m a r t u r ;
Trohin, c u m n a t lui Gavril 2 .
Şi eu, preutul Ioan, m - a m tîmplat şi am scris zapisul cu dzisa şi cu v o i e lor.

< P e v e r s o : Tănas(e) brat lui Vasilie abăger, m a r t u r 2 ; eu, T ă n a s ( e ) , m a r t u r 2 ; eu,

C a r a g e , arman, şetrărel, martor 2 ; eu, Catrina, soţu < l u i > ' T ă n a s ( e ) 2 ; HM TT»HAC(6) HCKAA

< m . p . > ; preotul Lupul ot Curălar(i) HCKAA < m . p . > ; preotul G h e o r g h i e ot Curălari
HCKAA < m . p . > ; şi eu, Ioan ciubotar, văr lui Gavril, HCKAA2.

t A d i c ( ă ) eu, Tănas(e), tatul lui Gavril, iar (?) am vîndut aestă cas(ă) d u m i s a l e
g i u p î n u l u i Vasile abagieriului, cu ştire noastră, sa 3 n-aibă nicio nevoie 2 .

< P e verso-ul filei a doua, scris în p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : 7 2 4 5 < 1 7 3 7 >

a v ( g u ) s t 5. N o . 4.

Arh. St. laşi. Documente, CCCLIX/24. Orig., hîrtie difolio (34,6 x 2 2 cm.), filigran, cerneală neagră,
18 amprente digitale.

1
O m i s în orig.
2
Amprentă digitală.
3
A ş a în orig.
 323 1737(7245) august 24
Grigorie Ghica voievod dă împuternicire egumenului M-rii Barnovschi pentru o dugheană
făcută pe locul mănăstirii din Tîrgul de Jos de un Zorilă.

t Hw rpuropi'e HIHA B(O6)BOAA, EoacYw A\(H)A(O)CT'I'IO, r(o)cn(o)A<»p'h

3eA\rtii MWAAARCKOH. D a t - a m cartc d o m n i i mele rugătoriului nostru e g u m e n u l u i d e
B ă r n o s c h i e să fie v o l n i c cu carte domnii mele a opri o d u g h e a n ă din Tîrgul din Gios,
care d u g h e a n ă au f ă c u t - o un Zorilă pe locul m(ă)n(ă)stircscu. Şi cu e g u m e n u l au făcut
tocmală cînd au vrut să s(e) a p u c e să fac(ă) dughean(ă) c u m că va f a c e o căsişoară m i c ă
şi va da pre an cîte doi lei chiriia.
Iară el s-au sculat ş-au rădicat d u g h e a n ă mar(e), care o dă pre an cîte 15 lei chiriia
şi iaste cu p a g u b a m(ă)n(ă)st(i)rei. Dreptu aceea, să oprească pără vor sta faţ(ă) la Divan
şi c u m va a l e g e D i v a n u l aşe va fi.
Şi n i m e să nu ste înpotriva cărţii d o m n i i mele.
Leat 7 2 4 5 a v ( g u s t ) 24.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/29. Orig., hîrtie (16,3 x 19,1 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu d o m n e s c inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.). în cerneală roşie, avînd în centru capul de bour şi acvila iar
deasupra o coroană cu trei tlcuroni (restul neclar).

324 <1737 septembrie 1-1738 august 31> (7246)

Grigorie Ghica voievod îl scuteşte de unele dări, între care şi cele de pe o cîrciumă din laşi,
pe Constantin Cantacuzino mare armaş, venit din Ţara Romîncască şi căsătorit cu fiica lui
Iordache Cantacuzino mare vornic în Ţara Moldovei.

Hw rpuropi'e riihca BOCBOAA, E(O)>KUO AUIAOCT'I'IO, ROCNOA^pt 3EA\AH

MOAAABCKOM. F a c e m ştire cu această carte a domniei mele, tuturor cui să cade a şti,
pentru c r e d i n c i o s Boiariul nostru Costandin Cantacuzino vel armaş, feciorul lui Matei
C a n t a c u z i n o M ă g u r e a n u l din Ţ a r a R o m â n e a s c ă , care, viind aice la M o l d o v a şi fiind
boiar d e n e a m , s - a u căsătorit aice, luînd iarăşi fată de boiar mare, a d u m i s a l e I o r d a c h i e
C a n t a c u z i n o vel d v o r n i c , s-a făcut p ă m î n t e a n aice. Şi de v r e m e că cei streini şi mutaţi d e
la o ţară la alta, a c o l o u n d e este năzuinţa lor, să cade a fi cercetaţi şi agiutoriţi cu m i l e şi
cu s p r ă j î n e a l ă d e o d i h n a lor, ni s-a părut cu cale a trăi nesupărat acest boiar şi iată că
m - a m milostivit d o m n i e m e a şi i-am făcut acest testament a d o m n i e i m e l e d e mila c e - a m
găsit cu cale şi, d e p e testamentul ce ne-au arătat de la d o m n i a sa C o s t a n d i n v o d ă
N e c o l a e , din velet 7 2 4 3 , să aibă pentru chivernisala sa, d u p ă c u m arată m a i gios, a n u m e :
ficştecînd să s c u t e a s c ă văcăritul d e 150 vite cu boi, şi 100 cai cu iepe, şi d e s e t i n a d e
stupi p e 1 0 0 0 stupi, şi g o ş t i n ă d e mascuri p e 100 de bucate, şi goştină d e oi p e 1 0 0 0 d e
oi, şi p o g o n ă r i t u l d e vii p e 2 0 d e p o g o a n e şi vădrăritul p e 2 0 0 0 d e v e d r e ; pe a c e s t e toate
nici un b a n să nu d e a , nici slujbaşii să le puie la tabla Visteriei.
A ş i j d e r e a , i - a m iertat d o m n i a m e a şi o pivniţă-cîrciumă în Iaşi, să fie scutită d e
c ă m ă n ă , d e b e z m ă n şi d e boor, d e branişte şi cepărit, de bani d e loc a g e s c şi d e toate alte
cheltuiale c e sint p e alte pivniţe, n e m i c ă să nu dea.
A ş i j d e r e a , 3 0 liudi streini, nu din cei cu bir din ţară, c e ş-ar a f l a acest boiar, iarăşi
a m f ă c u t m i l ă d o m n i e m e a şi i - a m iertat d e toate dările şi angăriele, oricîte ar fi p e altă
ţară, n i m i c , n i c i o d a t ă , m a i m u l t să nu dea, c e n u m a i cîte un ughi d e o m într-un an, la
v r e m e a m u c a r c l u l u i , p e n t r u ca să-i fie aceşti o a m e n i d e s l u j b ă casăi sale
 Drept aceea, dumneavoastră boiari şi voi slujitori carii veţi îmbla cu toate slujbili,
domnia mea vă poroncim ca toţi să urmaţi după hotărîrea acestui testament şi nicidecum
nimine altă supărare să nu-i facă, atîta dumisale, cît şi oamenilor dumisale. Şi această
milă care cu cale s-au făcut asupra acestui boiar strein hotărîm ca în toată domnia noastră
să stea nestrămutată. Aşijderea şi după a noastră viaţă şi domnie, [şi] pe cine va milui
Dumnezeu cu domnia aceştii ţări, din fiei noştri, au dintr-alţii, după datorie a fieştecăruie
stăpînitor ce să cade a agiutori pe cei streini, poftim ca să nu surpe mila ce am făcut
acestui boiar strein, ce mai vîrtos să întărească, pentru a sa laudă şi vecinică pomenire.
V(ă)let 7246.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 56 v. Copie din 1742.
EDIŢII: Istrati, Condica Mavrocordat, II, p. 51-52, nr. 127 (aceeaşi copie, cu anul: 7246 <!738>).

325 1737 (7246) septembrie 7

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Moisei Cucoranul cămăraş de izvoade stăpînirea
asupra unei dugheni şi a unui loc de pivniţă de pe Podul Hagioaiei.
t HWN rpHropVe THKA BOCBOA*, EOM&IO MHAOCTTIO, rocnoAApt» 36AW\H MWAAABCKOH.
Dat-am carte domnii mele boiariului nostru, lui Moisei Cucoranul cămăraşul de izvoade, să
fie volnic cu carte domniei mele a stăpîni o dugheană cu loc cu tot, care dugheană este pe
Podul Hagioaie, în faţatârguluişi dispre uliţa ce merge la deal spre pivniţa Stătiâse.
Aşijdere, să mai stăpînească şi un loc de pivniţă din dosul acei dughâne, care loc
de pivniţă lov6şte pără în părutele dughănii, care dugheană au fostu dzâstri maicii lui
Moisii cămăraş şi mai înainte vrlme au fostu dugheană de plăcintărie. Şi avînd pricină
Moisăi cu unchiul său Lupaşco neguţitoriul cu giudecată i s-au dat lu Moisăi Cucoranul
dugheana aceasta cu locul ei şi cu locul de pivniţă ce iaste din dos, precum arată mai sus.
Dreptu aceea dară, după mărturiia de giudecată şi de aşedzare ce ne-au arătat i-am
dat şi domniia mea această carte de volnicie ca să aibă a stăpîni acea dugheană, cu loc cu
tot, şi locul cel de pivniţă din dosul dughenii, cu tot venitul, în semnele după cum arată
mărturiia giudecătorilor.
Şi nime să nu ste(a) împotriva cărţii domnii mele.
L(ea)t 7246 <1737> sept(emvrie) 7.
Vel log(o)f(ă)L
<De mîna marelui logofăt>: Şi prlcum arat(ă) mai sus s-au învoit şi s-au aşezat cu
unchi-său Lupaşcu.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Let 7245 <1736>
sept(em)vr(ie) 6 Csic!).
Arfa. St Iaşi, Documente, CDV/341. Orig., hîrtie difolio (29,2 x 20,5 cm.), filigran, cernealS neagră,
sigiliu domnesc (5 cm. diam.), aplicat în cerneală roşie, slab imprimat (se disting capul de bour şi acvila
precum şi coroana princiară deasupra, iar în exergă, legenda (neclară).

326 1737 (7246) septembrie 12

Grigorie Ghica voievod o scuteşte de toate dările şi angheriile pe soţia lui Polihromi fost
uşer, mort „în slujba ţării" la Vozia.

t Yw rpHropVe THKA BO6BOA*. E(O)>KYI© M(H)A(O)CTYIO, rocnoA*p 3CMAH

A/lOAA<*BCKOH' Facem ştire cu această carte a domniii mele pentru casa lui Polihromi ce
 au fost uşar, din vreme că el pîn-au fost în viaţă au slujit domnilor şi ţării, precum acum,
în vreme domniii mele, aflîndu-se la Voziia, au perit în slujba ţării. Şi rămîindu-i aici
fămeia săracă, cu fete mari şi cu feciori, domnia mea m-am milostivit spre casa lui şi o
am iertat de toate dările şi angheriile, oricîte ar ieşi pre alţi mazîli, casa lui cu nici un fel
de dajde să nu să învăluiască, de toate să aibă bună pace.
Aşijdere, m-am milostivit domniia mea şi i-am iertat ca să aibă a scuti şi aceste
bucate care mai jos arătăm: treizeci vite şi şase cai cu iape de văcărit, şi şase pogoane de
vie de pogonărit şi de vedrerit şi o sută de oi de goştină, pă aceste buftate, pă toate, nici
un ban să nu dea, ca să fie de chiverniseala casii.
Aşijderea, şi pentru trei oameni fără bani în Visterie ce ş-ar găsi, iarăşi m-am
milostivit domniia mea şi i-am iertat de civerturi, de chile, de ialoviţe, de conace, de
podvozi, de clăci gospod, de lemn domnesc şi de toate dările şi angariile, nimănui alt
nimic să nu dea, făr-decît numai cîte un galben de om într-un an, la vremea hîrtiilor,
pentru ca să poată sluji ce ar hi trebuinţele casii Polihronoaie. Aşijderea să aibă pace şi
de altele ce ar hi pă tîrg, cu nimic să nu să supere.
Şi poftim şi pre alţi domni care în urma noastră vor fi ca să miluiască şi să
întărească această puţină milă, pentru a lor vecinică pomenire.
7246 <1737> septembrie 12.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 444 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom.. I, p. 509 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 211, nr.
1429 (copia din 1743).

327 1738/7246
Grigorie Ghica voievod scuteşte de vădrărit viile de la Vlădiceni ale Mitropoliei Moldovei.
Hrisovul sfintei Mitropolii, pentru vedrit.
Hw rpMropVe THKA BOCBOAA. B(o)«(Veio) M(H)A(O)CTIIO, rocnoA^pi» 3€MAM
MOAAABCKOH. în ştiinţă dăm cu acest al nostru domnesc tistament tuturor cui să cade a
şti. Din vreme ce sfînta Mitropolie a ţării noastre este mai aleasă şi mai cinstită între alte
dumnezăieşti lăcaşuri, precum şi capul tuturor bisăricilor aceştii ţări să numeşti,
cuvini-să dară şi mai osăbite daruri a să cinsti şi a să întări. Şi după datorie ce avem,
cercetînd, am socotit din rîndul a unii moşii a sfinţii Mitropolii, ce să numeşte
Vlădicenii, aici lîngă tîrgul Iaşii, unde sînt şi vii, că să cuvine pentru viele ce vor fi pre
acea parte de loc cît va fi a Mitropoliei şi am dat ca să aibă Mitropolie acest dar din
vinitul domniei, vedritul acelui vin din toate viele să-1 ia Mitropolie, cîte patru bani buni
de vadră, precum lua şi domnie de la acele vii, osăbit de boiarii cei cu boierii, cari nu
dau vedrit. Şi la vreme vedritului să aibă a strîngi şi a lua acest vedrit numai omul sfinţii
Mitropolii ce va fi orînduit, iar vedrarii domneşti, pre acel loc cît va cuprinde hotarul
Mitropoliii, niciodată să nu între, nici să să amestice şi să fie sfinţii Mitropolii miluire
stătătoare şi noă pomenire vecinică.
Aşijdere, şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine va milui Dumnezău cu
domnie aceştii Ţări a Moldovii, pohtim pre iubiţii domni ca să nu strice această puţină
milă cu care am agiutorit pre sfînta Mitropolie, ci mai vîrtos să aibă a da si a milui si a
întări, pentru a lor vecinică pomenire. Iar cine s-ar ispiti a strica, scrie cu mare blăstăm
să fie afurisît.
Velet 7246, iar de la Hristos 1738.
 Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 481 r. Copie din 1743.
Ah. St Iaşi, Documente, CCCLX/2, p. 456 (copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 sept 20).
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rotn., I p. 513 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 287-288,
nr. 1517 (copia din 1743).

328 1738 (7246) ianuarie 31

Dima negustor dă lui Enache polcovnic o casă din apropierea bisericii Curelari pentru a-i
achita acestuia o datorie bănească.
Adică eu, Dima neguţitor, ginere Neculăiesei, făcut-am acest încredinţat zapisl al
meu la mîna dumisale Enache polcovnic precum lăsînd dumnealui la mine şapte sute şi
şasezeci de lei amanet, osăbit de trei sute de lei cu doă zapise care au fost luat cu baş,
dînd din zece unsprezece pe an. Deci umblînd eu şi cheltuind acele şapte sute şi şasezeci
de lei la ce mi-au trebuit, şi dintr-acei bani am făcut şi o casă, care casă este de la deal de
casa lui Fote cupeţ, aproape de biserica Curei arilor, deci ieşind la giudecată şi cu
luminată carte măriei sale lui vodă, am dat casa cu tot locul cît ţîne, şi cu pivniţă cu tot,
drept trei sute lei ca să fie dumisale dreaptă ocină şi moşie în veci neruşăit; şi pe acestu
zapis al meu să aibă a-şi face şi ispisoc.
Şi la aşezare s-au tîmplat oameni buni, care mai gios s-au iscălit.
Şi eu, pentru mai bună credinţă, m-am şi iscălit şi am dat şi zapisul casei, cel
vechiu, care ne-au fost şi noao de cumpărătură.
7246 <1738> ghenar31.
Ar^ou; Xajuip, qxepyd) xa avco8ev; ILAAXK&tav; N1K6; 06rr|<; Niicv,
navayloienq Niictf1.
Şi eu, Alexandru Zâne, am scris cu zisa dumilorsale.
Aih. St. laşi, Documente, DCCCLXXII/13, p. 15-16, f. 21 r. - v. Copie în Condica de „documentele
caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie BaşotS".
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 116, nr. XII (aceeaşi
copie); idem, Başoteştii şi laşii, în „Ioan Neculce", fasc. 8, p. 150 (rez.).
1
Dimas, de faţă la cele de mai sus; Paskalis Niko; Fotis Niku; Panaiotis Niku.

329 1738 (7146) februarie 20

Grigorie Ghica voievod confirmă scutirea de unele dări a doi oameni ai protopopului
Mihalache de la biserica Sfîntul Nicolae <Domnesc din Iaşi>.

t YWrpHrop'fe THKA BOGBOAA, E(O)ÎKYK> M(H)A(O)CTYK>, ROCNOA^P 36MAH

MOAAABCKOH. Scriem domnia mea la boiari şi la toţi slujitorii cărei veţi unbla ori cu ce
fel de slujbe ale domniii mele la ţinutul...1. Vă facem ştire tuturor pentru doi oameni ce
ş-ar găsi fără bani în Visterie rugătorul nostru protopopul Mihalache de la Sfetii Nicolai.
Iată că, după cărţi vechi ce au avut de la domnii ce au fost mai înainte de noi, domnia
mea m-am milostivit şi i-am dat acei oameni, ca să fie pentru slujba casii lui şi i-am
iertat de toate dările şi angheriile, oricîte ar fi pre altă ţară, ei nimărui nimic altă să nu
dea, fără cît numai, la vremea hîrtiilor, de om cîte un galben, iar cu altele să nu fie
supăraţi: nici cu chile, nici cu ialoviţe, nici cu civerturi, nici cu altele.
 Drept aceea dar, văzînd carte domniii mele, precum poruncim, aşa să urmaţi, nime
cu nimic pă acei oameni să nu-i învăluiască, că cine le-ar face mai mult val vor fi de
certare de la domnia mea.
Aşijderea, nici bucatele lor pentru alţii să nu să ia, nici ţăranii cu dînşii la nimic să
nu să amestece.
7246 <1738> fevruarie 20.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti. Ms. rom. nr. 237, f. 445 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom. I, p. 509 (menţ.); Dumitru StSnescu, Viafa religioasă la români,
p. 225-226 (copia din 1743); Istrad, Condica Mavrocordat, III, p. 213-214, nr. nr. 1432 (copia din 1743).

1
Loc liber.

330 1738 (7246) martie 2

Aniţa, soacra lui Ilie seimen, vinde lui Ştefan o casă cu loc în mahalaua Muntenime, cu 14
lei.

t Adică eu, Ani<ţa soa>'cra lui Ilii siman, făcut-am adevărată scrisoare me şi
zapis <la>' mîna lui Ştefan precum, de nime silită, nici asuprită, ce de a me bunăvoie,
am vîndut o casă a mea, cu loc cu tot, cari casă este îh Muntenime. Deci eu am vîndut-o
lui Ştefan ca să-i fiâ lui, şi femeii lui, Ştefanii, şi copiilor şi nepoţi(lo)r, ocină şi moşie.
Şi am vîndut-o dreptu 14 lei. Şi, făcîndu-ne deplin plata în rnînule mele, i-am dat şi eu
acest zapis, însă să să ştiâ că locul casii este cît un pogon, cari loc îl am şi eu de la
tată-mieu Toader siman.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat oameni buni, mahalagii, cari mai gios
au pus deget(e)le.
Eu, Aniţa, am vîndut şi, pentru mai mari credinţa, mi-am pus degetul.
Let 7246 <1738> mart(ie) 2.
Eu, Aniţa soacra lui Ilii siman, am vîndut2.
Eu, Ilii gi<nerili Aniţii>\ m-am tunplat2; eu, Vochiţa fata Aniţii, m-am tîmplat2;
eu, Mafteiu sarage, m-am tîmplat2; eu, Măriia Grigoroia, m-am tîmplat2.
Eu, preutul Gavril ot Prapadoamna Paraschi<va, am>' scris zapisul.
<Pe verso, scris îh aceeaşi vreme>: Zapis de cumpărătura casii Sandului gramatic.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/88. Orig., hîrtie (31 x 21 cm.), rupt, lipit, cerneală cafenie, patru
amprente digitale.

Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/35, nr. 3 (rez. într-un opis de doc. din 1851 februarie 10).

2'Şters.
Amprentă digitală.

331 1738 (7246) martie 14

Verii Toader diac şi Safta se înţeleg asupra stăpînirii unei case şi a unui loc de casă din
mahalaua Muntenime.
f Precum să s(e) ştie că m-am aşedzat cu vara noastră Safta pentru un loc de
cas(ă) ce am avut noi aici, în tîrgu în Ieşi, lîngă Pavăl cămăraşul, în Muntenime, de la
părinţii noştri, care, pe acel loc, este şi cas(ă). Ş-am dat dumisale acel loc cu cas(ă) cu tot
ca să trăiască ca nişte săraci, cum or pute, şi dumnalor mi-au dat mie altu loc de cas(ă)
denainte casăi aciei a noastre.
Deci să aibă de astădzi înainte a ţine şi a stăpîni ace cas(ă) părinţască, iar eu să-mi
ţin locul ce mi-u dat dumnalor şi să-m(i) fac şi cas(ă) pe dînsul.
Şi această aşedzare a noastră s-au făcut denainte dumisale Sturdzii vel log(o)făt şi
denainte a mulţi oameni buni şi ficiori de boieri.
Şi, pentru credinţa, m-am iscălit.
L(ea)t 7246 <1738> mart(ie) 14.
Toader H . < m . p . > .
<Pe verso, de altă altă mînă>: Pentru această casă au avut şi întrebare înnainte
noastră Safta, fata lui Toader Plepe, cu văru-său Toader; ş-au arătat Safta zapis de la
mîna văru-său, lui Toader diiac, şi de la alţi fraţi a lui Toader Plepe de vîndzare; ş-au
rămas Toader diiacul de la giudecată, şi acel loc de casă de dinainte casii cei bătrîne ce
arată într-această scrisoare i l-au dăruit Safta văru-său, lui Toader diiacul.
L(ea)t 7246 <1738> mart(ie) 18.
Sturdzea vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Zapisul Saftei ...'teşii
pentru o cas(ă) din Ieşi.
Arh. St laşi, Documente, CLX/6. Orig., hîrtie difolio (20 x 16 cm.), cerneală neagră.
1
Neclar.

332 1738 (7146) aprilie 12

Mărturia stareţei M-rii Socola dată lui Cozma pentru via ce şi-a cumpărat-o pe locul
mănăstirii.
t Adică eu, stariţa de Socola, dimpreună cu tot soborul făcut-am scrisoarea
noastră la mîna Cozmii precum să s(e) ştie că ş-au cumpărat de la oamenii de Socola o
viişoară tînără puisoare, şi cu cas(ă), şi cu pomi tineri; şi vădzînd noi că au cumpărat pe
moşie mănăstirii, deci noi vădzînd cumpărătura, i-am dat şi noi această scrisoare a
noastră la mîna Cozmii, ca să aibă a stăpîni şi a-şi ţine locul şi vie şi pomii şi cît a putea
curăţi să-şi stăpînească şi să-şi ţie, că noi încă-1 priimim cu tot soborul. Iară de s-ar scula
cineva din ţărănime să scoat(ă) din locul mănăstirii sau din cumpărătura lui, să fie de
mare ruşin(e) în ce giud(e)cată ar merge, iară Cozma să-ş(i) de dejma din tot venitul cît
ar ave pe locul mănăstirii.
Şi pentru mai mare credinţa ne-am pus şi pecete mănăstirii.
V(ă)let 7246 <1738> april112.
Stariţa cu tot soborul2.
t Eu, Căsiana, m-am iscălit2.
Arii. St Iaşi, Documente, DIII/3. Orig., hîrtie (28,5 x 20,2 cm.), cerneală neagră, sigiliul M-rii Socola
(2,9 cm. diam.) aplicat în aceeaşi cerneală cu imaginea hramului în cîmp (neclară) şi legenda în exergă: ţ
fleiATh MoHACTHptf G©KOrtd... (ţ Pecetea mănăstirii Socola...) şi două amprente digitale.
1
Corectat din: „avgust".
2
Amprentă digitală.
 Antiohie, fiul lui Mihai spiţer, şi soţia Iui, Sanda, dau Iui Toader Palade un loc de casă de
pe Uliţa Schimbătorilor din Iaşi pentru 100 de matce de albine.
Velet 7246 <1738> aprilie 12.
Un zapis de la Antiohie sîn Mihai spiţerul înpreună cu soţul său, Sanda fiica lui
Ion Merdana şi a Catrinii, făcut la mîna dum(i)s(ale) Toader Palade vel spă(ta)ru* scriind
că avînd ei nişte locuri de casă în Tîrgul de Gios, piuliţa ce s-au chemqţ mai nainte din
zilele bătrîne Uliţa Schimbătorilor, care Ioc este între casa lui Vasilie Jelinco Şi între
pivniţa Iorgăi sîn Ducă şi din faţa uljţăi mergi locul în lungul pînă_în ograda mănăstirei
lui Bărnoschi, care loc au fostu lui Antiohie de la maică sa Catrina şi fiind un loc steipu
neavînd ePnici un folos, s-au socotit cu fimeia lui, de bunăvoia lor, ş-au făcut
schimbătură cu vel spăt(a)r: le-au dat dum(nealui) 100 matce într-ales şi ei i-au dat
dumisale locul acesta ce mai sus s-au arătat; însă să se ştie că despre pivniţa Iorgăi ci o
ţine acmu Iacomache numai patru stînjeni de loc rămîn a lui Iacomache din locul
Anghelinii care au vîndut singură Anghelina Iorgăi, după zapis ce-au arătat Iacomache,
care zapis scrie c-au vîndut din stîlpul porţii ei o bucată de loc. Şi după mărturie lui
Hristodor, cumnatul lui Iacomache, unde au mărturisit el ş-au arătat c-au fost hotarul
acelui loc dinainte lui Vasilie vtori log(o)f(ă)t, ce-au mersu acolo de-au văzut ş-au
socotit pricina locului, numai acei 4 stînjeni de loc au rămas în stăpînirea lui Iacomache
iară de la acei 4 stînjeni înainte tot locul pînă în casa lui Jelinco caie cuprinde...1 stînjeni
în frunte uliţăi ce-au dat dum(isale); şi i-au dat şi scrisorile cele vechi ce-au avut pe acest
loc.
Deci, de acmu înainte ca să fie dum(isale) dreaptă ocină şi moşie să-şi
dugheană şi ce-i va da mîna.
Arh. St Iaşi, Documente, CXLVII/1. Copie în .Zapisăle pivniţăi din Tîrgul de Gios, în Ieşi, pe uliţa
ce s-au chemat mai nainte, din zilele bătrîne, Uliţa Schimbătorilor".
Idem, Manuscrise, nr. 1855, f. 97 v.- 98 r. (copie prescurtată în „Catastih de toate moşiile dunrusaJe
Toader Paladi vel vist(iernic), fiul lui Ion Paladi vel vornic, care s-au scos de pre scrisorile dumisale de Vasili
BuhSiescul biv vel pitar, la anul de la 7254 <1745> săpt(embrie) 1".
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 253 (copie prescurtată în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec.
XVIII).
EDIŢII: A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 149, nr. XXXVII (aceeaşi
copie).
1
Loc liber în copie.

334 1738 (7246) aprilie 13

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Enache braşoveanul stăpînirea asupra unei vii de la
Şorogari, pe locul M-rii Dancu, în urma unei judecăţi cu această mănăstire.

Carte lui Enachi braşoveanul pentru viile lui ce-au avut pîră cu eguminul.
f iu? rpNropie THKA BOCSOA*, B(O)*TIO M(M)A(O)CTYIO, ROCNOA^P-H 3€MAH
MOAA<*BCKOH. Facim ştire cu această carte a domniei mele tuturor cui să cade a şti
precum au vinit înaintea domniei mele şi a tot Sfatul nostru acest om, Enachi
Braşoveanul, şi cu mare jalobă ne-au jăluit dzîcînd că în domnia noastră întîi, vrînd el
să-şi facă o vie aici lîngă Iaşi, iar un Anastasie ce-au fost egumen la Dancul l-au
î n d e m n a t să a p u c e să lucredze o păragină de vie pe locul mănăstirii Dancului, ce este la
Şorogari, fiind şi obicei pejUru Jiaraginjle^ce vor fi p ă r ă s i ţ e j j e J ^ g ^
dei cui s-a găsi s ă j e j u ^ c e d z e şi s ă ^ d e i ^ m a i a j n ă n ă s ţ i r e . Şi lunînd zapis de tocmală ca
aceasta, au m e r s cu zapisul şi la răpoosatul Costandin Costachi, fiind atunce hatman, de
s-au iscălit.
Şi aşa s-au apucat de vie, luînd o păragină, fiind părăsîtă de cîţiva ani, şi eu multă
chiltuială au curăţat-o şi ca de iznoavă au pus viţă, fiind pre puţînă rădăcină de v i a cea
veche, şi ş-au hultuit pomi, afiînd puţini pomi, şi din pomii cii vechi înpresuraţi de
p ă d u r e , carili i-au destupat şi, în patru - 5 ani, abia au închegat-o de au făcut-o vie.
Şi dacă s-au făcut vie de roadă ş-au murit şi Anastasie egumenul, făcîndu-s(e) m a j
pre u r m ă egumin Ieonic(hie) şi vădzînd via lucrată bini şi grijită şi îngrădită, s-au sculat
cu pîră asupra lui Enachi, cercînd pricini ca să ia via gata la mănăstire.
Şi jeluind omul acesta la domniia noastră întîiu, s-au orînduit la r ă p o 0 s a l u ]
Costandin Costachi logofătul şi, arătîndu-ne logofătul zapisul cel de t o c m a l ă ce-au a V u t
Anastasie eguminul, am giudecat şi jjupă obiceiul şi a h o r l ă c u i t o r i ce lucreadza vii pe
moşiele omeneşti şi mănăstireşti ca să-şi ţie şi acest om via cu pace de cătră l°ni C (hie)
eguminul, numai dijma locului să-şi dei la mănăstire pe obiceiu; şi de atunce pînă acum
au stăpînit via cu pace.
Iar acum, de iznoavă, s-au sculat Ieonichie eguminul, afiînd mijlocire şi pe
dumnealui Radul Racoviţă vel păharnic, ş-au cerut giudecată la domniia mea, răspunzînd
şi dumnealui Radul păharnic că această vie au fost a lui Buhuş, socrul dumisali, şi ar fi
dat-o danie Ia mănăstire, fiind via pe moşia mănăstirii Dancului şi acest Anastasie ar fi
dat-o acestui om de au lucrat-o făr(ă) di ştire păharnicului. Şi cu această p r i c i n ă trage să
scoată pe omul acesta din vie şi să ia via gata grijită din mîna omului.
Pentru care, domniia mea a m orînduit această giudecată la cinstit si credincios
boieriul nostru, dumnealui Sandul Sturdza vel logofăt. Şi stînd faţă înainte dumisale
le-au luat sama cu amăruntul şi aşa au aflat: p r e c u m B u h u ş o a i e au dat n u m a i viţa la
mănăstire, dar locul este mănăstiresc, şi nedînd mîna egumenilor să o lucredză, a U r ă m a s
via cîţiva ani paragină. Şi acel Anastasie egumin, d u p ă volnicia ce au s t ă p î n j i moşiilor ca
să dei păraginile cui s-ar găsi să le lucredză, să nu rămîie moşia făr(ă) de vinit, cu cale au
făcut de au dat păragina acistui o m să o lucredză, ca să aducă folos mănăstirii c U dijma
obicinuită. Şi omul acesta încăşi, nu cu vreun viclişug sau pe ascuns, ce cu cale au înblat
d e ş-au făcut vie cu munca şi cheltuiala lui şi dijma, vinitul, o dă la mănăstire din an în
an. Şi la aceasta nici o strîmbătate Buhuşoaie sau mănăstirii nu s-au aflat să aibă, căci
B u h u ş o a i e dînd acea vie la mănăstire, au rămas mănăstirea stăpîn pe dînsa şi egumenii,
neputînd să o lucredză, au cercat cu dînsa iarăşi folosul mănăstirii, pricum s-au cădzut,
ca şi cînd n-ar fi fost dată danie la mănăstire. Şi fiind pi locul mănăstirii şi rămîind
p ă r a g i n ă , tot acea voie au avut egumenii a o da lucrătorilor cui vor găsî să o lucredză,
p e n t r u vinitul locului.
Care, p r e c u m au aflat dumnealui vel logofătul că curgi giudecata şi dreptatea,
arătînd şi d o m n i e i mele, într-acest chip am socotit şi domniia m e a că esti cu dreptate şi
a m hotărît giudecata: din vreme ce este pămîntul mănăstiresc şi n u m a i viţa au fost
o a r i c î n d a B u h u ş o i e < i > , să n-aibă putere nici eguminii. nici n e a m u l J Ş u h u ş o a i e ca^să
poată clăti pe_omul aceşla-dia_vie. Ş - a m dat rămaşi pe dumnealui paharnicul şi pe
I o n i " c < h î e > e g u m i n u l " ca să dei pace omului acestuia şi v i e lui. Iar omul acesta
îndreplîndu -so, i-am întărit cu această carte a domniei mole ca să-şi stăpînească via cu
pace şi pomeţii iarăşi, numai şi din vie şi din pomeţi dzăciuiala să-şi dei Ja mănăstire pi
obiceiu. Şi di această pîră să nu s(e) mai pîrască piste cartea domniei mele.
Let 7246 <1738> ap(rilie) 13.
Bihl. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 473-174 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom.. I, p. 512 (menţ.); Iorga. St. ţi doc.. IV, p. 437, nr. 1646 (rez. şi
extrase); D.R.A., II. p. 203-204, nr. 146 (copia din 1743); Islrati, Condica Movrocordat. III, p. 271-274. nr.
1511 (aceeaşi copie).

335 1738 (7246) a p r i l i e 17, Iaşi

Antonii arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei şi al întregii Moldove judecă pricina dintre

Alexandra, fiica lui Mihăilă croitor, şi preotul Nichita pentru o casă de pe Uliţa Hagioaiei, dînd
cîştig dc cauză celei dintîi.
Antonii, din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit Sucevei şi a toată
Moldavia. Precum au venit înainte smerenii noastre Alexandra, fata lui Mihăilă crav(eţ),
depreună şi cu preotul Nichita, şi s-au părît faţă pentru o casă ce-au fostu a preotului
Nichita, pe Uliţa Hagioae; şi tîmplîndu-să de-au vîndut-o preotul Nichita această casă a
sa întîiu lui Ion blanar şi fimeii sale Elinca, şi Ioan blănar au vîndut-o aceştii femei
Alexandrii, şi fcatii ei Safta, şi după ce-au vîndut Ioan blănar casa Alexandrii, au oblicit
şi preotul Nichita şi nemic n-au răspunsu pană aemu, ce-au trecut ani 7 de cînd au
cumpărat Alexandra.
Deci aemu, vrînd popa să întoarcă banii Alexandrii şi să-şi ia casa, am socotit
smerenia noastră că nu iaste cu dreptate de vreme că el întăi i-au vîndut-o lui Ioan
blanar, şi de la Ioan au cumpărat-o Alexandra şi, cînd au cumpărat-o, au ştiut şi popa, şi
atuncea nemic n-au zis Alexandrei, să-ş ţi6 casa după cum au cumpărat-o, şi mai mult să
nu o supere. Deci dînd pre popa rămas de la giudccata Mitropoliei noastre, am dat şi
această carte de întăritură Ia mîna Alexandrei şi a fete[le]i' sali, Saftei, ca să aibă a-ş ţine
casa ca o driaptă ocină a lor, iar popa Nichita să n-aibă triabă; şi ori la ce giudecată ar
mai eşi să nu s(e) ţie în samă.
Asia am socotit că iaste drept; şi, pentru mai bună îndreptare şi întîrire, am iscălit
cu mîna noastră.
U las, l(ea)t 7246 <1738> ap(rilie) 17.
Antonii mitropolit Suceavschii.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 90, nr. XVI. Text după orig.
ALTE EDIŢII: Gh. Băilcanu ş.a.. Istoria Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, p. 164, nr. IV (text după
Ghibănescu).
1
Cu slove chirilice în textul editat dc Ghibănescu.

336 1 7 3 8 ( 7 2 4 6 ) a p r i l i e 18

Panaite, fiul Iui Moschici, şi soţia sa, Cîrstîna, vînd lui Manolachi şi soţiei sale Tudosca un
loc de casă pe Podul Vechi cil 23 lei, bani gata.

7246 <1738> apr(ilie) 18.

Zapisul de la Panaite ficiorul lui Moschici şi de la soţul său, Cîrstîna, ce-1 dau lui
Manolachi şi soţului său, Tudoscâi, pren care arată că, de bunăvoie lor, le-au vîndut un
loc de casă pe Podul Vechiu, în dosul Dughenil(o)r, ce le iaste şi lor dat de la părintile
său Ioan Moschici, care iaste alesu şi stîlpit în lung 49 paşi şi în curmeziş 13 paşi, drept
23 lei, bani gata.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXXI/79, nr. 4. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor de
pe Podul Vechi din laşi, din 1835 septembrie.

337 1 7 3 8 / 7 2 4 6 m a i 1, Iaşi

Grigorie Ghica voievod pune M-rea Sf. Vineri din Iaşi sub ascultarea M-rii Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril, rezidită de el în prima domnie, şi o scuteşte pe aceasta din urmă de
toate dările şi angăriile, făcîndu-i danii şi din vama domnească.

Cărţile lui Sfeti Arhangheli şi a Sfinţii Vineri.

Cu mila lui Dumnezeu, VWN rpuropi'e T H K A B O C B O A A , E(O)ÎKY!O A \ ( H ) A ( O ) C T N O ,
ROCNOAAPT* 3e<v\AH /UOAA<»BCKOH. în ştiinţă dăm cu acest al nostru testament domnesc
tuturor cui să cade a şti. Din vreme ce decît toate bunătăţile şi datorie cea arătată a
domnilor mai mult este cunoscută dragostea cea răvărsată cătră dumnezăieştile lăcaşuri,
cît va fi prin putinţă a le zidi şi a le întări, căci aceste nu numai milostivire Iui Dumnezău
a o chiema nu contineşte, agonisînd sufletească mîntuire, ce şi întru pomenire vecinică
cu nemuritor nume îi arată. Asemine dar şi domnie me, luînd aminte şi prevind între
ochii noştri răsîpire şi pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de
Gios, unde este hramul cereştilor voievozi Mihail şi Gavril, care di-nceput au fost zidită
de Isac Balica hatmanul şi închinată la mare mănăstire Sinaie, unde este şi biserica Sfînta
Vineri închinată; şi aceste doî biserici fiind amîndoă supt o ţinere, s-au întins egumenii
de Sfînta Vineri a stăpîni moşiele lui Sfeti Arhangheli.
Iar în domnie noastră întîi, din dumnezăiască rîvnă fiind îndemnaţi cătră zidire şi
ridicare aceştii biserici, cu osîrdie ne-am apucat şi cu agiutoriul lui Dumnezău, ca de
iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcînd şi zidi prinpregiur şi
case de piatră şi o am înzăstrat cu toate ce să cad unui dumnezăiesc lăcaş, după cum pre
larg arată şi alt testament al domniei mele, ce s-au făcut atunce la zidire mănăstirii.
Şi miluind Dumnezău cu agiutoriul său de am săvîrşit această biserică precum am
voit, rădieînd-o asemine cu alte mănăstiri mari ce sînt zidirile domnilor aici în ţară, iată
şi acum, după ce am vinit din Ţara Românească cu domnie iarăşi la Moldova, strălucind
Dumnezău cugetul nostru, ne-am plecat cu voinţă cătră această sfîntă biserică, ca să o
punem şi la mai întemeiată stare. Şi întîi, am ales toate moşiele ce-au avut dintru moşiele
Sfintei Vineri, care, alegîndu-le, au rămas un lucru pre puţin dc moşii la Sfînta Vineri. Şi
aceste 2 biserici di-nceput au fost făcute amîndoă de boieri, Sfetii Arhangheli de Balica
hatmanul şi Sfînta Vineri de Urechi Nistor vornicul, iară acum, din vrere lui Dumnezău,
mănăstire Sfetii Arhangheli, făcîndu-să bisărică domnească şi avînd şi chivernisala mai
bună, luat-am voie şi blagoslovenie de la arhiereul sfetii mănăstiri Sinaie, chir Nechifor,
şi de la tot soborul de acolo şi am socotit, înpreună şi cu al nostru duhovnicesc părinte,
chir Paisă proin patriarhul Ţarigradului, ce s-au întîmplat aici, fiind şi sfinţie sa de la
Sinaie, şi cu ai noştri patru sfinţi arhierei: sfinţie sa chir Antonie mitropolitul Moldovii,
si chir Ghedeon episcop Romanului, şi chir Varlaam episcop Rădăuţilor şi chir Teofil
episcop Huşilor, şi cu tot Sfatul nostru, boiarii ţării, a mare şi a mici, că mai de folos este
a fi amîndoă aceste biserici supt chivernisala unui egumen, a cărora vinituri
strîngîndu-să la un loc, sfînta monastire Sinaie mai mult agiutori şi folos va ave.
Şi într-acest chip am făcut aşăzare între aceste doă biserici, adică mănăstire
noastră Sl'elii Arhangheli, ca o mănăstire domnească, să fie cap mănăstirii Sfinţii Vineri
şi la Sfetii Arhangheli, cum sînt şi alte mctoace la alte mănăstiri, şi de acum înainte
egumenie la Slînta Vineri să nu mai fie. Numai egumenul ce va fi Ia Sfetii Arhangheli să
poarte grija şi de biserica Sfînta Vineri, de toate ce s-ar căde, nemică din podoaba
bisericii şi a casăi să nu lipsască şi toate viniturile acestor doă biserici să să strîngă la un
loc de egumenul de Sfetii Arhangheli. Şi din vreme că rugătoriul nostru Filaret, fiind
sinait, l-am ales şi l-am făcut egumen la a noastră mănăstire Sfetii Arhangheli, ca să fie
nelipsit şi neschimbat în toată viaţa lui, după cum este şi închinat cu toate ale Iui la
această mănăstire, purtînd grija amînduror mănăstirilor cu silinţă, după cum se cuvine,
cu toate nelipsite.
Şi cătră aceasta am mai făcut osăbită milă cu a noastră sfintă mănăstire mai sus
arătată şi i-am iertat toate dăjdile ei, şi văcărilul vililor şi a iepilor, şi desetina stupilor şi
a mascurilor, şi goştină oilor, şi pogonăritul viilor şi vedritul vinului, pe toate bucati ce
vor fi drepte a sfinţii monasliri nici un ban să nu dei. Şi cu aceste mile mai sporindu-să
vinitul mănăstirii, să aibă şi egumenul datorie a mai adaoge agiutorinţa la sfînta marc
monastire Sinaie, ca, folosîndu-să mai mult, să ne fie şi noî pomenire vecinică.
Şi iarăşi am mai miluit domnie me pre a noastră sfintă monastire cu obiceiuri de
milă, ca să aibă a lua din vama cea mare domnească pre tot anul cîte cinzăci ocă ceară, la
zua Sfinţilor Arhangheli, pentru hramul bisericii şi pentru făclii la sfeşnice, să ardă peste
an.
Şi iarăşi, să aibă a mai lua, tot din vamă, cîte şesă ocă untdelemn pe lună, pentru
candile, şi cîte o ocă tămîie pe lună.
Aşijdere, şi oborocul de sare aceştii sfinte monastiri am aşăzat domnie me ca să ia
pe an cîte 100 steţii mare de la Ocnă, din care sare, afară din cît va fi trebuinţa
mănăstirii, ceilaltă sare să aibă egumenii datorie a o trimite la metohul sfintei monastiri
Sinaie, de la Ţarigrad. Şi toate aceste mile să să dei la vreme lor deplin, pre toţi anii
nelipsite şi să fie sfinţii monastiri miluire stătătoare în veci.
Aşijdere, şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine Dumnezău va alegi a fi domn
aceştii ţări, ori din fiei noştri, ori dintr-alt neam, pohtim cu nici un chip de pricină să nu
surpe această milă, precum nici noi n-am stricat miluirile altor luminaţi domni ce au fost
înainte de noi, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască, ca să aibă vecinică' fericită
pomenire. Iar de var fi cineva oricît înpotrivitor a strica, unii cu acie ca nişte vrăjmaşi să
să socotească a fi sfinţilor slăviţilor voievozi cetilor cereşti Mihail şi Gavril şi Dumnezău
să scurtează viaţa lor şi osîndiţi să fie din neam în neam.
Şi întărim testamentul acesta cu tot Sfatul nostru, boiarii Divanului domniei mele:
dumnealor Iordache Cantacuzino vel vornic de Ţara de Gios, i Iordache Ruset vel vornic
de Ţara de Sus, i Costandin Ipsilanti hatman i pîrcălab Sucevii, i Grigoraş vel postelnic, i
Toader Păladi vel spătar, i Toader Costache vel ban, i Radul Răcoviţă vel paharnic, i
Costache Razul vel visternic, i Şărban Cantacuzino vel stolnic, i Enache vel comis, i
Enache Ipsilanti vel agă, i Ştefan Ruset vel clucer, i Lupul sărdar, i Vasilie Buhăiescul
vtori logolar,
. i Dimitrie
t
Sturza treti logofăt si
. a tuturor boiarilor noştri
*
Şi pentru mai mare tărie şi încredinţare, am poroncit al lui nostru cinstit si
credincios boiar, dumnealui Sandul Sturza marile logofăt, ca să lege cea de opstie pecete
a stăpînirii noastre şi am iscălit şi domnie mea cu singură mîna noastră.
 Şi s-au scris testamentul acesta aici, în oraş în Iaşi, de Dimitrie Sturza treti logofăt,
în al treilea an, în a doa domnie a domniei mele, la let de la începutul lumii 7246, iar de
la Hristos 1738 mai 1.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 476 r. - 477 v. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 512 (menţ.); Iorga, St. .şi doc., VI, p. 436-437, nr. 1644 (re/..
şi extrase, numai cu data de an); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 277-280, nr. 1513 (copia din 1743, cu
văleatul: 7247).

338 1738 (7246) mai 1

Grigorie Ghica voievod acordă scutiri de uncie dări şi le dă un obroc anual din vama
domnească din Iaşi sihastrilor Iosaf şi Lazăr, foşti egumeni ai M-rii Suceviţa.

t Yw rpHrop'fe TIIHA B O 6 B O A U ) . EO;KYK> MHAOCTI'K», R O C N © A A P ( T I ) 3EA\I\U

MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domniii mele, pentru rugătorii noştrii Iosaf
şi Lazăr, sihastrii, ce au fost egumeni la mănăstirea Suceviţa, cărei ieşind din mănăstire
la o sihăstrie a sa ce ş-au făcut acolo şi mai avînd lîngă sine şi alţi patru călugăraşi,
domnia mea m-am milostivit si le-am dat 2 oameni de posluşanie, iertîndu-i de toate
dările şi dc hîrtii, oricîte ar hi pre alţi oameni, ei nimărui nimic să nu dea, ci numai să fie
pentru posluşanie molitvei lor.
Aşijderea, la vremea desetenii să aibă a scuti cincizeci de stupi, nici un ban
desetină să nu dea.
Aşijderea, pentru starea si chiverniseala lor, iarăşi m-am milostivit domnia mea şi,
din osăbită mila noastră, le-am dat ca să aibă a lua de la vama cea mare domnească pre an
cîte 10 lei pă 10 merţe de grîu, cîte un leu merţa, şi cinci cameni de peşte moron, şi patru
ocă undelemn, şi jumătate ocă tămîie, şi patră ocă ceară, şi patru cojoace, şi patru perechi
de ciuboate şi cinzeci vedre de vin, însă pă vin încă să le dea bani la vremea vinului, ca
să-şi cumpere ei la locul lor. însă cînd va fi vama dată în credinţă, să să dea aceste din
venitul domniii, iar cînd va fi în cumpărătoare, să să dea din venitul a vel vameşu.
Drept aceea, dumneavoastră boiari zlotaşi şi vel vameşi şi alţii care veţi fi ori cu
care slujbe, văzînd carte domniii mele, să urmaţi la toate precum arată mai sus.
Aşijderea şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine va milui Dumnezeu cu
domnia aceştii păzită Ţară a Moldovii, poftim ca să nu strice această puţină milă, ci mai
vîrtos să aibă a da şi a întări, pentru a lor vecinică pomenire.
Aceasta scriem.
7246 <1738> mai 1.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 433 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 508 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 182-183,
nr. 1399 (aceeaşi copie).

339 1738 (7246) mai 6

Balica şi soţia sa, Catrina, vînd Iui Axinte băibărăcar armean o casă pe Podul Vechi, cu 92
de lei, bani noi.
7246 <1738> maiu 6.
Zapisu de la preutul Balica şi soţul său, Catrina, ce-1 dau lui Acsinte arman
băibărăcari cu arătare că avînd el o casă pe Podul Vechi, în dosul dughenil(o)r lui
 Moschici, dreaptă a sa cumpărătură de la fata lui Moschici şi de la ginerele său, fiind
dală de zăstre lor, o vinde şi el, de a sa bunăvoie, casa cu tot locul ei, drept 92 lei bani
noi, pe care, priimindu-i, îi dă zapisu de vecinică vînzare.

Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXXI/79, nr. 5. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor de
pe Podul Vechi din Iaşi, din 1835 septembrie.

340 1738 (7246) iunie 8, Socola

Grigorie G h i c a voievod întăreşte lui Sandul Poiană stăpînirea asupra unei vii la Grozeşti,
ţinutul Putna, în urma unei judecăţi.

t Ho Tpuropie Tusa B(oe)BOA<J, Eoa;Y(eK>) A\HA(OCTTK>), ro(c)n©A(<Op(I,)

3EA\rtn MOAA<»BCKOH. Facem ştire cu această carte-a domniei mele pentru 2 pogoane de
vi6 ce sîntu pe hotarul Grozeştilor, în bătrînul Baciul, la ţinutul Putnii, ce le-au fostu
vîndut Ştefan Prohir Sandului Poiană, la velet 7238 <1729> noiemv(rie) 20, lîngă care
vii, fiind mai aproape răzeş hagi Apostol neguţitoriul din Iaşi, n-au îngăduitu pe Sandul
Poiană să ţie viile aceste şi, cu giudecată hotărîtă după dreptate ce-au avut, fiind el mai
aproape răzeşu, i-au întorsu lui Poiană 76 de lei 8 pot(ronici) ce-au fost dat pe vie şi altă
ogradă şi altă ce-au trebuit ş-au luatu hagi Apostol vie aceasta şi au stăpînit-o pără acmu,
iar acmu, la velet 7246, venit-au aice, la Divan, Măriuţa sora lui Ştefan Prohir şi au dat
jalobă la domniia me, zicînd pre un pogon dintr-aceste 2 pogoane de vie au fostu drept a
ei zestre de la părinţi şi, murindu-i bărbatul ei şi ea rămîindu o fimeie săracă, ncputînd să
ţie acel pogon de vie l-au dat frăţini-său lui Ştefan să-1 lucreze în parte, iar frate-seu cînd
ş-au vîndut pogonul său lui Poiană i-au vîndu<t>' şi pogonul ei şi pe dînsa n-au
întrebat-o, nici este iscălită în zapis. Şi, după ce au vîndut, îndată s-au rădicat de la
Odobeşti şi au venit cu totul de s-au aşezat la Iaşi şi ea n-au putut să-şi caute giudecata şi
să-şi scoată dreptate, fiind fimeid săracă pînă acmu.
Iar acmu au venit la Divan şi au cerut dreptate; pentru care, stînd de faţă cu hagi
Apostol înainte domniei mele şi luîndu-le însumi domniia me sama cu amănuntul,
Măriuţa au arătat mărturie de la dum(nea)lui banul Toderaşco Costachi de cînd era
staroste la Putna, întru care arată precum că Măriuţa au adus dovadă oameni de au
mărturisit înnaintea dumisale cum că ştiu că un pogon dintr-aceste doao pogoane de vie
au fostu dreptu a Măriuţii, iar de l-au dat ea sau dc l-au vîndut frăţini-său ei nu ştiu.
în care domniia m e a într-acestu chipu am giudecat după cum am socotit cu
dreptate şi am hotărît giudecata: de vreme că de la mîna Măriuţii nu să află vro scrisoare
făcută Ia l'rate -său Ştefan Prohir, ori de vînzare ori de danie ori dc schimbare, şi ca
nefiindu în zapis iscălită, să meargă Măricuţa 2 să giure în sf(î)nta biserică precum că
pogonul acel de vie ce-1 cere ea au fostu dreptu a ei datu de la părinţi şi nu l-au vîndut ea
frăţini-său, nici l-au dat danie, nici au schimbat. Şi, giurînd, să-ş(i) ia banii pentru
pogonul acela de u n d e i-au dat de la Sandul Poiană să caute ce-ar găsi de a lui Ştefan
Prohir să o priiască.
Şi, după hotărîre giudecăţii, au mersu Măricuţa la biserică de au giurat si, giurînd,
i s-au dat pogonul ei să-1 stăpînească, după cum mai pre largu arată si în carte ce i s-au
datu ei pe giudecată.
 Dar acum au venit şi Sandul Poiană şi, dînd jalobă, cum că cl accle vii toamna
le-au cumpărat după cules şi nimică nu le-au stăpînit, că primăvara i-au întorsu hagi
Apostol banii şi au luatu vie şi cum că nimică de a lui Ştefan Prohir nu găseşte să
oprească şi rămîne de tot păgubaş.
Domniia mea şi pentru aceasta am hotărît giudecata de a priimi hagi Apostol să
băgubască 2 banii ce să facu pe acel pogon de vie ce s-au aflat acmu a Măricuţii şi să ţie
el numai pogonul lui Ştefan Prohir bine volnic este fiindu mai aproape răzeş decît
Poiană, iar nepriimind hagi Apostol aşe, atuncea să-i de Sandul Poiană banii cîţi s-or
face pentru amîndoao pogoanile şi să lipsască hagi Apostol din pogonul cel de vie a lui
Ştefan Prohir. Şi au venit hagi Apostol înainte domnii mele şi au răspunsu că priimeşte să-i
dea Sandul Poiană toţi banii ce-au datu pe vie şi cum ce-au cheltuit şi va lipsî el; care bani
i-au şi dat Sandul Poiană toţi deplin pentru amîndoao pogoanile, optuzăci de lei.
Drept aceea, dîndu-i Poiană banii, hagi Apostol încă să-i de pogonul acel de vie a
lui Ştefan Prohir cu cramă, căzi, cu jgheabu, cu ciuber, fiind crama şi celelalte toate de la
Ştefan Prohir, şi să le stăpînească Sandul Poiană cu bună pace împreună cu pogonul acel
de vie. Şi să-i fie de la domniia mea dreaptă ocină şi moşie şi uric de miluire şi de
întărire stătătoriu în veci.
Şi nime altul să nu să amestece piste carte daniei mele. Şi de această pîră să nu să
mai pîrască.
Aceasta facem ştire.
Oy CoKOAd, ACT 7246 <1738> IOHHM 8 3 .
Sturza vel log(o)f(ă)t.
Tănasă log(o)f(ă)t de taină am scris.

S-au posledit. Costandin Leondari sulger <m.p.> 4 .

Vel logof(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCIX/25, p. 285/347 - 287/349. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei
scrisă dc Theodor Gaşpar diac de divan, în 1816 septembrie 20, autentificată de Costandin Leondari sulger
prin semnătură şi aplicarea în cerneală roşie a sigiliului domnesc din 1806.

1
Omis.
2
Aşa în copie.
1
într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „l(ocul) p(eceţii) gospod".
4
Sigiliu domnesc din 1806.

341 1738 (7246) iunie 14

Maria preoteasă şi preotul Ilie dăruiesc preotului Gavril un loc dc casă <pe Uliţa
Sîrbească>.

7 2 4 6 < 1 7 3 8 > iunie 14.

Scrisoare de danie din partea Măriei preotesii i preotului Ilie sin Irimii cătră
preotul Gavril pentru locul acestor casă.
în dosul aceştii scrisori să vede o scrisoare de schimbu din let 7 2 6 6 <1758> maiu
9 ce au făcut T o m a blanariul cu preotul Gavril dînd loc pentru loc.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/26, nr. 7 şi 7a. Rez. într-un opis de case de pe Uliţa Sîrbcască din
1839 martie 7.
 Grigorie Ghica voievod îl scuteşte pe Năstasie vătav de săhăidăcari de toate dările şi
angăriile, cu excepţia plăţii de lin ughi la „vremea hîrtiilor".

t HWrpHropVe r»iKrt BceBOAd, B(O)JKTK> rt\(n)RT(O)cTVio, rocnoA^p^ 3 6 M A H

A\OAA<»BCK©H. Facem ştire la toţi boierii i la toţi slujitorii care veţi unbla ori cu ce slujbă
şi poruncă aici, în tîrg în Iaşi, pentru Nastasie feciorul <lui>' Ghiorghe vătav de
săidăcari care, murind tată-său, l-am pus pe dînsul în locul tătîne-său a fi vătaf şi
săidăcar, ca să fie de lucru gospod, la cămară. Iată că domnia mea m-am milostivit de
l-am iertat de toate dăjdiile şi orînduiale care vor ieşi păste an aici, în tîrg, ori la ţară, de
banii rupţii, de chile, de ialoviţe, de cară de branişte, de salahori, de gheaţă şi de alte
dăjdi şi angării cîte ar fi pă alţii aici în tîrg, nimănui nimic să nu dea, numai la vreme
hîrtiilor, cînd s-ar întîmpla a fi, să aibă şi el a da ughi 1, iar mai multă supărare la nimic
să n-aibă.
Drept aceea, poruncesc domniia mea şi dumitale vel agă i vel căpitan za dorobanţi
i altor slujitori, toţi să-i daţi pace, întru nimic să nu-1 supăraţi.
Aşijderea, poruncesc şi voao tuturor săidăcarilor, ca să fiţi supuşi şi să-1 ascultaţi,
să lucraţi la lucru gopod, cînd va fi lucrul şi vă vor chema, toţi să săriţi şi să-i agiutaţi,
ori la cît lucru ar fi şi-ntru nimic cu breasla voastră să nu-1 amestecaţi, că cine i-ar face
mai mult val va fi de certare.
Aceasta scrim.
Avgust 20, 7 2 4 6 <1738>.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 408 v. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 505 (menţ.); Istrati. Condica Mavrocordat, III, p. 121, nr.
1345 (copia din 1743).
1
Omis.

343 1738 (7247) septembrie 17

Axintie, fiul lui Luca băibărăcar, vinde lui Manolachi şi soţiei sale Tudosca o casă pe Podul
Vechi.

7247 < 1 7 3 9 > sept(emv)r(ie) 17.

Zapisu de la Acsintii sin Lucăi băibă<ră>cariu, ce-1 dau lui Manolachi şi fimei lui,
Tudosca, care le vinde o casă de pe Podul Vechiu, din dosul casăl(o)r lui Moschici, ce au
avut-o de cumpărătură de la preutul Balica, drept 92 lei bani gata, fiind al doilea văr cu
preutul Balica.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXX/79, nr. 6. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor de pe
Podul Vechi din Iaşi, din 1835 septembrie.

344 1738 (7247) decembrie 1

Grigore Ghica voievod scuteşte de toate dările şi angheriile o pivniţă cu băutură din Iaşi a
lui Teodor Paladi mare spătar şi pe cîrciumarul acesteia.

Grigore Ghica voevod, Bojieiu milostieiu, gospodaru Zemli Moldavscoi. Facem

ştire cu această carte a domnii meale tuturor cui să cade a şti, pentru o pivniţă cu băutură
ce va avea în Iaşi cinstit şi credincios boiariul nostru dumnealui Teodor Palade vel
spatar. Iată am socotit că avînd multe cheltuieli şăzînd Ia Eşi, am făcut milă cu dumnalui
şi i-am iartat acea pivniţă: de camănă, şi de bezmăn, şi de loc agescu, şi de branişte, şi de
ghiaţă, şi şi de pecete agăi, şi de pivnicerit, şi de buor, şi de primblare agăi, şi de fănar şi
de toate angăriile oricîte ar fi pre alte pivniţe, iară aceasta nemică să nu de.
Aşijdere şi pentru un om crîşmar ce va avea la această pivniţă, iarăş l-am iartat de
toate dările şi angheriile ori cîte vor fi pre altă ţară, nice hărţii nici alta nemică să nu de,
numai el să fie de slujba dum(i)sale.
Pentru aceasta dar, dumneavoastră boiari şi slujitori, şi dumeta. ago, şi alţi zapcii
cărei vor fi ori cu ce fel de slujbe sau poronci pe pivniţă au asupra ţărăi, vă poroncim:
văzînd această carte a domnii mele, toţi să vă feriţi de această pivniţă şi de acel cărcimar,
nime întru nemic să nu-i supăraţi, nici cu un fel de angherei, ce despre toate să aibă pace,
precum este poronca domnii mele; că cine vor ispiti a le pune oricît de puţin val peste
carte domnii mele, unii ca aceia vor fi de certare de la domniia mia. Acesta poruncim.
Grigore Ghica voevod.
<7247 (1738) decembrie 1, Iaşi>'.
După Ghibănescu, Documente, în „T(heodor) Codrescu", An. I (1916), nr. 9 (iunie), p. 134, nr. 52.
Text după orig., hîrtie, „pecete mică roşie" din Acta Paladi, după idem. Ms. Surete. XXV, f. 140.
1
Data, omisă în text; completată după regestul editorului şi după „Sumarul" dc pe coperta revistei.

345 1738 (7247) decembrie 12

Diata lui Cîrste fost mare pitar prin care lasă moştenire nepoţilor săi, între altele, o pivniţă
cu dugheni pe Podul Vechi din Iaşi.

t Din vreme ce singur D(o)'mnul nostru I(su)s H(risto)s au învăţat pre ucinici
întrebînd ei ca să le spui zua şi vremea sfîrşitului vecului acestue, iar Sfinţie Sa Ii-au
răspunsu zicînd precum de zua şi de ceasul acela nime nu ştie, nici îngerii lui
Dumn(e)'zeu nu ştiu, făr-numai unul Dumn(e)'zeu, pentru ace daca şi cei de
Dumn(e)'zeu cuvântători Sf(i)nţii Părinţi ne-au lăsat noao învăţături zicînd precum viaţa
n-ar(e) 1 hotar nici vreme scris(ă) 1 sau socotit(ă) mai înnainte: să zici atăţe ani să trăiască,
ce numai sfatul şi voia lui Dumn(e)'zeu, atunce moare omul. Pentru aceia iată dar şi eu,
robul lui Dumn(e)'zeu, anume Cărste, văzîndu-mă însum dentru vărstn(i)'cii mei rămas
în slăbiciune bătrîneţilor am socotit şi am orînduit cu toat(ă) cunoştinţa şi pricepire voi
mele ca s(ă) 1 rămăi toate după cum m-am orînduită mai înnainte de slăbiciuni şi de
vreme şi de ceasul morţii, adică să să ştie cui ce am dat di a mc bună voie cele ce mi s-au
întîmplat din ostiniala vieţii mele din moşii, din ţigani, din vii, din pivniţe, din bani,
precum arat(ă) 1 izvodul cel osăbit.
însă moşie di la Horod(i)'şte şi moşie di la Prut 2 şi doaspre(ze)'ci pogoani de vii di
la Odobeşti şi di la Gărle şi pivniţa cu dugheni din Ieşi di pe Podul Vechiu şi seş(ă)
sălaşi de ţigani, aceste loat(e) li-am dat fiilor lui Hurmuzachi, nepoţilor mei, iar moşie di
la Dracsini şi locul casălor celor vechi şi cu pivniţa iarăşi di pe Podul Vechiu li-am dat
nepotului mieu, lui Iordachi săn fiului meu Lupului, iar fiică-me Catrinii i-am dat un
sălasu de ţigani, anum(e) 1 Decusar(ă) 1 , ca să le stăpînească iai întru toat(ă) viiaţa lor şi
cuconilor lor.
Şi această diiat(ă) 1 di bun(ă)'voe me am făcut-o înnainte sfinţii sale pă(rin)'te
sufletescu Anastas(ie) 1 egumen ot Hangu, care mai gios au şi iscălit. Iar după pitrecire
vieţii noastre, care din ficiori sau din nepoţi s-ar abate să strici această diiat(ă) 1 a noastră
şi ar vrc să facă alte tocmelc pe urmă, să fie neertat de Domnul Dumn(e)zeu şi de a lui
Precurată Maică şi dc noi să fii neertat şi blăstămat în veci, amin.
L(ea)t 7247 < 1 7 3 8 > dec(hemvrie) 12.
Aşijdere şi din bani şi din haine am dat doao sut(e) 1 de Iei să să fac(ă) 1 biserică la
Horodişti, un contaş un aclaz am dat slugii mele Ant(i)'ohie, încă i-am dat şi doaozăci lei
bani, afar(ă) din simbria lui; un contăş, o dulam(ă) 1 am dat nepoti-miau Cărstii, un
contăş, o dulam(ă) cui a vrea noru-me Ilinca să-i de; doao sute doaozăci şi cinci Iei să fie
de griji me, noao lei ce i-am dat simbrie, însă aceste doao sut(e) doaozăci şi cinci lei
i-am orănduit de grije-me să fii la sam(a) nurori-me, Ilincăi.
Cărst(e) 1 biv v(e)'l p(ita)'r.
După Sever de Zotta, Genealogia familiei Hurmuzaki, în „Arhiva genealogică", An. I (1912), nr. 9 şi
10 (sept. - oct.), p. 142 - 143. Text după orig.

1
Parantezele editorului.
- Dănuţcnii (nota editorului).

346 1739 (7247) ianuarie 15

Aniţa, soţia lui Ioniţă săpunar, dăruieşte M - r i i Neamţ trei dugheni din Iaşi.

7247 < 1 7 3 9 > ianuarie 15.

Aniţa, soţia lui Ioniţă soponariu, dăruieşte mănăstirii Neamţ trei dughene
cumpărate de soţul ei de la Panaite Moschici.
După Ghibănescu. Ms. Surele. VI (1904), nr. 3222. Re/., după Opisul dc documente al M-rii Neamţ.

347 1739 (7247) februarie

Cîrste blănar de pe Podul Hagioaiei dă egumenului M - r i i Cetăţuia două dugheni din Tîrgul
de Sus făcute pe locul mănăstirii, primind de la egumen preţul lemnului dughenilor.

t Adică eu, Cîrste blănar ot Podul Hagioaiei, Tîrgul de Sus, făcut-am această
încredinţat(ă) scrisoare a noastră la mîna sfinţii sale egumen(ul) de Cetăţuie precum fiind
nişte loc mănăstiresc în Tîrgul de Sus, precum mai sus scrie, şi avîndu eu tocmală aii
trecuţ(i) de am făcut dugheană pe acel loc şi trăind eu mulţi ai pe acel loc, tot am dat
egumenului pentru locul ce-au fost vinitul pînă s-au tîmplat de-au arsu tîrgul; şi
arzîndu-m(i) dughenile, sculîndu-s(e) sfinţiia sa egumenul dzicînd că nu va să lase ca noi
să n(e) facem dugheni, şi noi am silit şi iar am făcut dughen(i) precum au fost întîiu, iar
sfinţiia sa au jeluit măriei sale Iui vod(ă) şi sfinţiiei sale părintelui Anton mitropolit
Suceavschi.
Ş-au poroncit sfinţie sa părintele cu porunca mării sal(e) lui vod(ă) ş-au poroncit
dumisale lui Panaite cupeţ, si lui Iordachi petrar(ul) şi dumisal(e) log(o)făt(u)lui Vasili
Budzil(ă), şi viind la aceste dughene li s-au luat sama cu amănuntul ş-au orînduit să-m(i)
întoarcă egumenul banii ce am cheltuit pe lemnul dughenilor, pe doaă dughen(i), şi
precum au luat samă au ales sama de cîte şeptedzeci şapte de lei 2 p(o)t(ronici).
Deci, de atunci pîn-acmu am şedzut, iar acmu vrînd sfinţie sa egumănul ca să-mi
de acei ban(i) pe aceste doaă dughene, pe lemnu, precum mai sus scrie, fiind locul
mănăstirii, deci, vădzind şi plata deplin(ă) întru mînule mele, i-am dat această scrisoar(e)
ca s(ă) fie dughcnil(e) mănăstirii precum mai sus scrie şi de acmu înainte nici o treabă să
n-am, iar sfinţie sa să fie volnic să l(e) stăpînească şi să le năimeasc(ă) cui a fi voie
sfinţii sale.
Şi la aceast(ă) tocmală s-au tîmplat oameni buni şi neguţător(i), car(e) mai gios
ş(i)-au pus numile.
Şi eu, pentru mai bună credinţă, mi-am pus şi degetul.
însăşi precum arată şi suretul care s-au făcut de la vel log(ofăt).
L(ea)t 7247 <1739> fev(ruarie).
Eu, Cîrste blănarul 1 ; Nastasie, soţul Cîrstii 1 .
Sturdzea vel log(ofăt), martur; ... 2 , pocprnpaq < m . p . > \
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7247 <1739>
fev(ruarie); <Nr.> 5.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIII/13. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 20 cm.), filigran, cerneală
neagră, două amprente digitale.

' Amprentă digitală.

2
Neclar.
3
...martor <m.p.>.

348 1 7 3 9 ( 7 2 4 7 ) f e b r u a r i e 22, Iaşi

Gligoraş călăraş de Ţarigrad vinde lui Ştefan Guţul o casă dc la deal de Căcaina, cu 25 de
lei.

t Adică eu, Gligoraş călăraş de Ţarigrada, făcut-am zapisul mieu la mîna dumisali
lui Ştefan Guţul precum să s(e) ştie că avînd eu o casă de la deal de Căcaina, din sus de
Podul Miserciilor, scoţînd-o la vîndzare, aflîndu-să dumnalui cumpărătoriu, m-am
tocmit cu dumnalui ş-am făcut tocmala dreptu 25 lei, ş-am dat-o dumisale, casa cu loc
cît ţine ograda, carile casă este din deal de casa nagaragiului Ion şi între casa lui Andrei
căpitan s(î)nă Lepădat, carile i-am dat-o dc bunăvoia mea, ca să-i fie dreaptă ocină şi
moşie, dumnealui, şi giupînesii dumisale şi copiilor, în veci, şi să-şi stăpînească
dumnealui cu pace. Iar carile s-ar scula, ori fimeia mea, ori dintr-alt nume al meu, să-i de
pace, şi cu mine să-şi întrebe.
Şi această tocmală s-au făcut dinainte a oameni buni şi mahalagii carile mai gios
s-au iscălit şi ş-au pus degetile.
Şi mi-am pus şi eu degetul ca s(ă) hie de credinţă.
Şi eu, Cerchez diiac de divan, am scris zapisul cu dzisa lui.
tf Blc, A ( + O T ( O ) X 3 C A \ 3 4>EB(ptt»pYe) K B .
t Gligoraş căl(ă)raş de Ţarigrad 1 .
f Andrei căpitan s(î)nă Lepădat, martur 1 ; t Petco Negură, tot martor'; t Stoian
Ievinţ, martur 1 ; t Aniţa Loghineasa, martur 1 ; f Ştefan trîmbaş s(î)nă săman
hătmănescul 1 ; t Toadir Golîia armaş, martur.

Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/4. Orig., hîrtie difolio (31,8 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
şase amprente digitale.

' Amprentă digitală.

 Lupaşco, preot la Biserica Doamnei din Iaşi, vinde lui Leondari mataragiu şi soţiei sale
Ilinca o vie de la Valea Adîncă de lîngă Iaşi, cu 20 de lei.

t Adecă eu, preutul Lupaşco di la biserică dispre mărie sa doamna, făcut-am

acestu adevăratu şi încredinţat zapisul meu la mîna dumisali giupînului Leondari
mataragiul şi a giupînesii dum(i)sali Ilincăi precum să s(e) ştie că avîndu cumnatu meu,
preutul Vasilie, ficiorul popii Badiului, o vie aice lîngă Ieş(i), la Vale Adîncă, lîngă viile
meii, care vie i-au fostu cumpărătură cumnatu-meu preutului Vasilie di la cuscrul nostru
diiaconul Davidu Zugravul; şi murindu cumnată-meu şi rămîindu soru-me săracă cu 2
copile şi neputîndu ea să lucredză vie, am scos-o la vîndzare. Şi fraţii cumnatu-meu,
preutul Coste şi Simion Cheşco uricariul, n-au vrut să o cumpere şi au primit ei pe
dum(nea)lui Leondari mataragiul să cumpere vie; şi au neguţat-o şi au datu şi bani şi i-au
făcut zapis ş-au rămas deplin cumpărătoriu. Şi pe urmă cu n-am lăsat pe Leondari şi
i-am întorsu banii ş-am luatu vie; şi eu avîndu şi alte 2 vii acolo n-am putut să o ţin ş-am
vîndut-o altora.
Şi acum, pc urmă, aflîndu Leondari c-am vîndutu vie altora m-au tras Ia giudecata
dumisali vel logof(ă)t; şi stîndu şi dum(nea)lui Simion Cheşco uricariul, fiindu el şi
ogrădaşu acolo, avîndu 2 vii, şi osebitu fiindu şi cumnatu preutului Vasilie cel cu vie şi
n-au suleritu pe acel ţăran să ţie vie, nefiindu nici un răzeşu acolo, şi au priimitu să o
cumpere Leondare precum dintîiu l-au primitu ei şi dîndu şi giudecata să cumpere
Leondare, pe carili îl priimăscu fraţii; şi eu încă după socoteala fraţilor l-am primit şi
mi-au dat Leondare doădzăci lei pe vie după tocmală ce-am avut toţi deplin. Deci să-i fie
dum(i)sale, şi giupînesii dum(i)sali, şi cuconilor dum(i)sali dreaptă moşie şi
cumpărătură, în veci, şi să aibă a-ş(i) face şi dires domnescu pe vie pe zapisul nostru.
Şi la tocmala noastră s-au întîmplat boieri şi preuţ(i) şi neguţitori carii, văzindu di
bunăvoie tocmală şi plată deplin(ă) în mînuli meii, toţi s-au iscălitu mai gios şi ş-au pus
peceţili.
Şi cu, pentru mai mari credinţă, am iscălitu.
tf IHc, rt(-K)R(O) X 3CÂ\3 4>EH(pitapYe) KH.
Şi eu, preutnl Lupaşco ot gospojda, HCKAA.
Ierei Coste H C K A A ; preuteasa Ilinca am pus degetul meu; Sandul Susul ogrădaş, am
priimit; şi eu, Gheorghi răzeşi, am pus; Costachi cruitor; Andrunachi siman sin Zota,
martur; şi eu, Neculai, cumpărătoru pe urma lui Leondari, mi-am luat banii şi m-am
lăsat.
Bibi. Centrală Universitară „Mihai Emineseu" - Iaşi, Documente (act rătăcit).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 180 nr. C X X (orig.).

350 1739(7247) martie 20, Iaşi

Grigorie G h i c a voievod scuteste de unele dări M-rea Galata.

Hrisov a mănăstirii Galata.

t i'w rpiiropYe rima B O G B O A A , EoikYi© AVHAOCTYIO, ROCNOAAPII 3 6 A \ A H
M O A A A B C K O H . în ştiinţă dăm tuturor celor ce să cadi a şti că precum Sfîntul Mormînt este

maica tuturor bisericilor creştineşti, aşa şi sfînta monastire Galata este cap tuturor
 mănăstirilor a Sfîntului Mormînt cc sînt aicia în ţară. Care avînd trebuinţă de mai multe
cheltuiele decît alte mănăstiri şi după datorie creştinească rîvnind purure inima domniei
mele a face milă cătră sfintele biserici şi luminînd Dumnezeu în cugetul nostru a mai
adaogi milă cătră mănăstirea Galata, ca <să>' poată cuprindi cheltuielile şi pentru să să
întemeieză în starea îndestulată, de unde şi Sfîntul Mormînt de acum înainte mai mult să
să agiutoreză de la această mănăstire, iată, peste multe alte mile ce am făcut tuturor
sfintelor monastiri a Sfîntului Mormînt, după cum arată pre larg testamentul nostru ce
am făcut în domnie întîi şi osăbit de cît am agiutorit această sfintă mănăstire cu o somă
de bani la facirea zidiului înpregiurul mănăstirii, ce dc iznoavă s-au făcut, la care însumi
d o m n i e me am fost îndemnător şi începător, care prin ostineala şi silinţa egumenului de
Gălata, Nectarie arhimandritul, s-au şi gătit precum să vede, fiind ispravnic pe tot lucrul,
din poronca gospod, dumnealui Sandul Sturdza vel logofăt, acum dară socotit-am,
dinpreună cu preosfinţitul al nostru duhovnicesc părinte, chirio chir Paisie, proin
patriarhul Ţarigradului, şi cu ai noştri patru sfinţi arhierei: chir Antonie mitropolitul, şi
Ghedeon episcop Romanului, şi Varlaam episcop de Rădăuţi şi Teofil episcop Huşchii,
şi cu tot Sfatul nostru, boiarii ţării a mari şi a mici, căci în testamentul de milă ce am
făcut arată a scuti Gălata opt sute dc stupi, iar de acum înainte, oricîţi stupi şi rîmători ar
avea, scutiţi să fie; aşijderea şi din văcăritul vitelor mănăstirii, pînă la 200 vite vaci, pînă
la 100 iape, iarăşi nici un ban să nu dei să fie scutite de văcărit şi de coniţă, cînd s-ar
tîmpla să fie.
Şi din vreme că, din mila ce am făcut, vinitul mănăstirii s-au înmulţit, dator să fie
eguminul a adaoge egiutorinţa pre an la Sfîntul Mormînt, ca să fie pintru vecinică
pomenirea noastră.
Şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine Dumnezău va alegi a fi domn aceştii
ţări, ori din fiii noştri, ori dintru alt neam, pohtim cu nici un chip de pricină să nu să
surpe această milă, precum şi noi n-am stricat miluirile altor luminaţi domni ce-au fost
mai înainte de noi, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască, ca să aibă vecinică şi
fericita pomenire. Iară de va fi cineva oricît de puţin înpotrivător a strica, unii ca acie ca
nişte vrăjmaşi să să sootească Sfîntului Mormînt şi Dumnezău să scurteză viaţa lor şi
osîndiţi să fie din neam în neam.
Şi după a noastră viaţă şi domnie, pre cine Dumnezău va alegi a fi d o m n aceştii
ţări, ori din fiii noştri, ori dintru alt neam, pohtim cu nici un chip de pricină să nu surpe
această milă, precum şi noi n-am stricat miluirile altor luminaţi domni ce-au fost mai
înainte de noi, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască, ca să aibă vecinică şi fericita
pomenire. Iară de va fi cineva oricît de puţîn înpotrivitor a strica, unii ca acie ca nişte
vrăjmaşi să să socotească Sfîntului Mormînt şi Dumnezău să scurteză viaţa lor şi osîndiţi
să fie din neam în neam.
Şi întărim testamentul acesta cu tot Sfatul nostru, boiarii Divanului domniei mele:
dumnealor Iordache Cantacuzino vel vornic de Ţara de Gios, Iordache Ruset vel vornic
de Ţara de Sus, Costandin Ipsilantie hatman, i Grigorie vel postelnic, i Toader Paladi vel
spătar, c T o a d e r C o s t a c h o 1 vel ban, i Radul Răcoviţă vel paharnic, i Costache Razul vel
visternic, i Şerban Cantacuzino vel stolnic, i Enache vel comis, i Enache Ipsilantie vel
agă, i Ştefan Ruset vel clucer, i Lupul sărdar, i Vasilie Buhăiescul ftori logofăt, Dimitrie
Sturza treti logofăt şi a tuturor boiarilor noştri.
Şi pentru mai mare întărire şi încredinţare, poroncit-am cinstitului şi credincios
boiarului nostru, dumisale Sandului Sturza vel logofăt, ca să scrie şi să lege pecetea
noastră.
 Şi s-au scris testamentul acesta aici, în oraş în Iaşi, întru al doilea domnie a
domniei mele.
Lei 7247 <1739> martie 20.
Gripsosul Patrierşiei şi iscălitura patriarhului, scriind în greceşte, cu mare blăstăm
cine ar strica această milă şi iscăliturile a tuturor boiarilor carii s-au numit mai sus.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237. f. 459 v. - 460 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I. p. 511 (menţ.); Iorga, St. ţi doc., VI, p. 437, nr. 1645 (menţ., cu
vălealul: 7246); Istrati, Condica Mavrocordat, 111, p. 247-249, nr. 1472 (copia din 1743).
1
Omis.

351 1739 (7247) martie 6, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Leondari mataragiu stăpînirea asupra unei vii de la
Valea Adîncă, pe locul M - r i i Cetăţuia, cumpărată de la sora preutului Lupaşco de la Biserica
Doamnei.

t Io Grigorie Ghica voevod, Bojiiu m(i)l(o)stiiu, g(o)sp(o)dar Zemli Moldavscoi.

Facem ştire cu aciastă carte a domnii mele precum s-au părăt de faţă Mardari mataragiul
cu preutul Lupaşco de la biserică despre g(o)sp(o)jda, <cu privire la>' o vie de Ia Vale
Adăncă, pe locul Cetăţui, de la o soră a preutului Lupaşco; care vie i-au fost rămas
suru-sa de la soţul său, preutul Vasile ficiorul popei Badiului; şi murindu-i preutul, şi
rămăind ea o fămeie săracă, neputînd să lucreză vie, au scos vie la vânzare, şi au
văndut-o lui Leondari cu voe frăţine-său, popa Lupaşco, şi cu voe preutului Coste, fiu
din frate soţului ei, şi cu voe lui Simion Cheşco uricariul, fiindu cumnatu soţului său, şi
fiind şi ogrădaş acolo, avănd vie de la părinţi; şi l-au primit toţi fraţii. Şi el au cumpărat
vie ş-au dat şi banii şi i-au făcut şi zapisu.
Şi pe urmă, peste o lună de zăle, s-au sculat popa Lupaşco şi i-au întors banii lui
Leondare, zicăndu-i că a lua-o el, fiind alături cu viile lui, şi a ţine-o el. Şi Leondare încă
l-au lăsat.
Iar pe urmă, s-au sculat popa Lupaşco, ş-au văndut unui ţăran, unui strein, carele
nu este nici niamu, nici ogrădaş; şi, aflăndu Leondare, au cerut giudecata cu popa
Lupaşco, şi s-au orănduit cu giudecata la cinstitu şi credincios boeriul nostru
dumn(ea)lui Sandul Sturzea vel log(o)f(ă)t; şi, luîndu-l(e) sama, aşe i-au giudecat: de
vremea că niamul celui cu vie au priimit pe Leondari să cumpere, şi au cumpărat, şi, pe
urmă, popa Lupaşco i-au luat vie, şi n-au ţinut-o el, ş-au văndut unui om strein, pe carele
nici niamul nu-1 priimeşte, s-au giudecat să întoarcă Leondari banii acelui ţăran, ci-a dat
pe vie, şi să ţie el vie cum au cumpărat întăi.
Şi de aciastă pără să nu să mai părască, peste carte domnii mele.
U laşi, l(ea)t 7247 <1739> mart 6.
Sturdzea vel log(o)f(ă)tu.
După „Revista Istorică", X (1924), nr. 10-12 (oct. - dec.), p. 277-278. Text după orig. din colecţia C.
Argetoianu.

ALTE EDIŢII: Iorga, Anciens documents, I, p. 82-83, nr. XXV (text după „Revista Istorică" si trad.
fr. juxtapusă).

1
Parantezele editorului.
 Grigorie Ghica voievod scuteşte M-rea Cetăţuia de toate dările şi angăriile, iar pe poluşnicii
acesteia de anumite dări în vederea adunării sumei necesare pentru refacerea zidului prăbuşit şi a
chiliilor mănăstirii.

Hrisov a mănăstirii Cetăţuiei, pentru starea ei.

t YW rpuropYe F H K A B O G B O A A , E ( O ) ; K ( U O ) A \ ( H ) A ( O ) C T Î K > , ROCRIOAAP-U 36A\AH
MOAAABCKOM. Rîvnind pururea cugetul domniii mele a socoti pentru starea svintelor
mănăstiri şi la care ce-am cunoscut că este trebuinţă n-am lipsit mila de cătră noi,
precum arată testamentele domniii mele la fieştecare mănăstire, şi măcară că
mănăstirelor Svîntului Mormînt, tuturor, în domnie noastră întîi le-am făcut de toate
trebuinţăle lor şi întemeiată şi de folos aşăzare, între care mănăstiri şi mănăstirea
Cetăţuie este nedeosăbită; numai din starea locului unde este zidită această svîntă
mănăstire de fericitul domn, răpoosatul Duca vodă bătrînul, ponorîndu-să dealul, au
căzut de cîtăva vremi zidiul. Care domniia mea nicedecum n-am putut suferi un lucru ca
acela carele nu era numai cădere zidiului, ci peste puţină vreme s-ar fi primejduit şi
singură beserica şi peste cîte mile are această mănăstire de la noi. iată am mai adaos
venitul precum arătăm mai gios.
Pentru cîte vii vor fi în dealul Cetăţuii, cît va cuprinde vedrilul dintr-aceli vii, să
aibă egumănul a-I scrie şi a lua de la toţi cîte patru bani vechi de vadră, pe obicei, iar
boiarii vădrari ce vor fi orînduiţi de la domniie să nu să amestice, nici egumănul să nu
treacă peste hotar mai mult.
Aşijderea, şi de văcărit să scutească o sută de cai, iepi şi o sută cinzăci boi, vaci,
nice un ban să nu dea pe aceste vite si desetină de stupi, afară de cinci sute de stupi ce
scuteşte mănăstirea Cetăţuie cu testamentul nostru ce au mănăstirile Svîntului Mormînt
mai denainte, încă să mai scutească cinci sute stupi, care fac o mie de stupi, nice un ban
pe aceştie desetină să nu dea.
Aşijderea şi o pivniţă ce are mănăstire Cetăţuie, aici în Iaşi, încă să fie scutită de
camănă, de bezmăn şi de pivnecerit, de branişte, de Ioc agesc şi de toate angăriile cîte
vor fi pe alte pivniţă, nimărui nimică să nu de.
Şi iarăşi, afară de posluşnicii ce are această mănăstire daţi de la domniia mea cu
testament mai sus arătat, încă să mai aibă zece oameni posluşnici din oameni streini ce
ş-ar afla fără de nici o pricină. Care oameni să fie scutiţi de toate angăriile, nimică altă să
nu de, fără numai la vreme hîrtiilor să de cîte un galbăn de om, ca să fie nelipsiţi de
slujba mănăstirii.
Deci dar, toate aceste mai sus arătate cuprinzînd pe an cîtăva somă de bani, am
orînduit domniia mea pe rugătoriul nostru Neofit egumănul întîi să tocmască zidiul şi
apoi casă, chilii, orice va fi trebuinţa mănăstirii a să tocmi şi după aceasta svîntă
mănăstire de agiutoriul Svîntului Mormînt şi vecinică pomenirea noastră.
Iar după a noastră viaţă şi domnie, pre cine Dumnezău va alege a fi domn aceştii
Ţări a Moldovei, ori din fiii noştri, sau dintr-alt neam, pohtim ca să nu strice această
milă ce-am făcut domnia mea cu această svîntă mănăstire, precum nice noi n-am stricat
miluirile altor domni ce-au fost mai înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a întări şi a
milui, pentru a sa vecinică pomenire. Iar de va fi cineva oricînd înpotrivitori a strica mila
aceasta, unii ca a'ceie ca nişte vrăjmaşi Svîntului Mormînt să să socotească şi Dumnezău
să scurteze viaţa lor şi să fie neiertaţi şi blăstămaţi dc Dumnezău şi de Maica Precista şi
de 12 Apostoli vărhovnici, a cărora este hramul, să le fie ei prinşi la straşnica giudecată
şi osîndiţi să fie din neam în neam.
Şi acest testament s-au scris în domnie a doao a domniii mele.
tf IHc, ht» rt(-k)T(o) ^3Crt\3 MdprO'e) TT.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 448 v. - 449 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom.. 1, p. 510 (menţ.); Iorga. St, fi doc., VI, p. 438, nr. 1651 (rez.);
Codrescu, Uricariul, II, p. 120 (rez. cu văleatul greşit: 7246. într-un doc. din 7260); Ghibănescu, Uricariul şi
doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928). p. 258 (rez. după Codrescu); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p.
224-226, nr. 1444 (copia din 1743).

353 1739 (7247) martie 23

Toader Rasul peveţ vinde preotului Toader din Iaşi o casă cu loc în mahalaua Muntenime,
cu 14 Iei, bani gata.

t Adică eu, Toader Rasul piveţul, făcut-am zapisul mieu la mîna preutului Toader
din Iaşi precum să <se>' şt<ie>' că am vîndutu o cas(ă) în Muntenime cu tot locul casii
drept patrusprădzăce lei, bani gata; şi pintru un <sără>ndariu s-au apucat preutul să-m(i)
slujască şi patra... 2 să-i dau, iar alţi bani să fie pintru sărăndariu... 2 <împre> 2 un(ă) cu
soţul mieu i-am vîndutu dreaptă me casă ce arat(ă) mai sus ca să fie preutului dreaptă
<cu> 2 m<pă> 2 tură.
Şi cîndu s-au făcut această tocmală <s-au tîmplat> 2 mulţi oameni buni cari s-au
iscălit mai gios. <Şi>, pentru mai mare credinţa, ne-am pus degit<ele> 2 ca să să creaz(ă).
t L(ea)t 7247 <1739> mart(ie) 23.
Toader Rasul peveţ <m.p.>; şi eu, Mariia, soţul lui Toader.
Ion Ţihan <m.p.>; şi eu, Magda, m-am tîmplat.
Şi cu, Costandin diiac, am scris zapisul.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/89. Orig., hîrtie difolio (20 x 16 cm.), rupt, lipit, cerneală neagră.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/35. nr. 1 (rez. cu văleatul greşit: 7246 şi alte erori, într-un opis de
documente din 1851 februarie 10).

1
Şters în orig.
3
Rupt.

354 1739 (7247) martie 31

Familia Sturza, adunată „la voroavă" în Iaşi, hotărăşte să dea Sfîntului Mormînt una din
moşiile lui Ilie Sturza.

Noi, care mai gios ne-am iscălit, dat-am scrisoarea noastră la mîna dumisale
fratelui nostru, badea Sandul Sturza vel logofăt, să se ştie că, la veleatul 7247 <1739>
martie 31, ne-am tîmplat cu toţii la Iaşi, venit-au sfinţia sa părintele Nectarie
arhimandritul şi egumenul monastirilor Sfîntului Mormînt şi ne-au arătat nişte zapise de
la Todosca fata lui Vasile Sturza ce au fost măritată în Ţara Românească după
Dumitraşco Corbeanul paharnic, răspunzînd într-acele zapise precum că acel Vasile
Sturza ar fi fost frate cu strămoşul nostru Matei Sturza şi moşii ce au avut ea de pe
părintele său Vasile Sturza aicea, în Ţara Moldovei, le-au dat danie toate la Sfîntul
Mormînt, neavînd feciori, care acele zapise mai nainte vreme nu s-au ivit pînă au trăit
părinţii, moşii noştri, ca să ne rămîie şi nouă vreo lumină de înştiinţare pentru părţile
acei jupînese; iară acum, ivindu-se zapisele precum scriem mai sus şi cerînd la noi ca să
dăm seamă la vremea aceasta, şi stînd noi la voroavă şi la socoteală, aşa am hotărît cu
socoteala noastră: că de şi am şi vrea să arătăm acele moşii ce va li fost partea acei
jupînese nu ştim, de vreme că bătrînii noştri s-au trecut; să stăm înprotivă cu gîlceavă
iarăşi n-am putut de blestăm, fiind închinate bisericii; numai această am aflat mai bună,
ca să împăcăm cu sfinţia sa părintele patriarhul, să dăm o moşie din partea tuiulor
fraţilor la Sfîntul Mormînt. Şi am poftit pe sfinţia sa să scrie la preasfîntul părintele
patriarhul să ne isprăvească de la sfinţia sa carte de blagoslovenie pe aşezarea aceasta; şi
noi cu toţii am socotit şi am făcut epitrop pe dumnealui badea Sandu! Sturza vel logofăt
ca să-şi mijlocească să se isprăvească aşezarea aceasta şi să socotească o moşie din
moşiile moşului nostru Ilie Sturza care sînt neîmpărţite şi să dea acea moşie din partea
tuturor fraţilor la Sfîntul Mormînt şi să rămînem şi noi cu toţii odihniţi despre această
pricină.
Alexandru Sturza; Sturza stolnic şi alţi martori.
Leat 7247 <1739> mart 31.

Divanul Apelativ a Ţerei de Sus din Principatul Moldovei.

Copia această poleduindu-se cu originalul (ce se găseşte la dumnealui boierul
logofet Dimitrie Sturza) în toată a ei cuprindere s-au găsit întocmai, decît ia rîndul 1 1
s-au scăpat din vedere cuvîntul „scriem", care s-au trecut asupra rîndului precum se
vede, se adevereşte cu iscăliturile majoritale şi pecetea Divanului după cererea dumisale
vornicului Costache Sturza prin înscris înregistrat sub no.

G. Krupenschi; aga Cantacuzin.

Secţia III, No. 4664, 1840 septemvrie 11 zile'.
Director: Stamate.
Posleduit: Şef, Scorpan.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 65, f. 145 r.-v. Copie din a doua jumătate a sec. XIX de Olga Sturza, după
Condica M-rii Bârboiu.

1
Se menţionează „l(ocul) s(igiliului) D(ivanului) Ţărci de Sus".

355 1 7 3 9 ( 7 2 4 7 ) a p r i l i e 1, Iaşi

Costantin copil din casă şi fratele său, Chiriac, vînd lui Leondari mataragiu, o vie la Valea
Adîncă, pe locul M -rii Cetăţuia, cu 20 de lei, bani gata.

t Adică eu, Costantin copil din casă, şi cu frati-meu, Chiriiacu, ficiorii lui Lazor
Tăplău, făcut-am acestu adevăratu zapis al nostru la mîna dum(i)sale giupînului
Leondari mataragiul precum să să ştie ca avîndu frati-meu Chiriiacu o vie de la Vale
Adîncă, pe locul m(ă)n(ă)stirii Cetăţuii, care vie i-au fostu dată de dzcstre frăţine-meu,
lui Chiriiacu, di la socru-său Ştranga şi neputîndu frate-meu să lucredză vie, rămîindu
nelucrată, şi frati-meu, nefiindu aice, au datu zapisăle celi vechi la mîna me şi au dzis să
o vîndu cui s-a găsi; şi iată am vîndut-o dumisali lui Leondari drept doădzăci de lei, bani
gata; şi mi-au datu banii deplin în mînuli meii şi eu m-am apucatu pînă la Ispas să aducu
şi pe frati-meu să să iscălească în zapis; care această vie este alăture cu vie dum(i)sali lui
Leondari ce-au cumpărat-o di la preutul Lupaşco şi di la soru-sa Ilinca. Şi am datu şi
zapisăle celi vechi a viii la mîna lui Leondari; deci să-i fie dum(i)sali, şi giupînesii
dum(i)sali, şi cucunilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor, dreaptă moşie în veci. Şi nime alţi
să n-aibă treabă.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat boieri şi mulţi oameni buni şi răzes(i) care
vădzindu di bunăvoie vîndzare şi plată deplin(ă), toţi s-au iscălit mai gios.
Şi eu, pentru credinţa, mi-am pus degitul ca să fie de credinţă.
^ IHc, rt( K ) T ( O ) ^3CA\3 anpitrt T.
Costantin Tăplău copil din casă, frate lui Chiriiac, am vîndutu.
Păvăl blănar, martur; Iane grec, martur; Dimitrie Terbaşe, martur.
Şi eu, Simion Cheşco uricariul, am scris zapisul cu voie lor şi sintu martur.
Bibi. Centrală Universitară „Mihai Eminescu" - laşi. Documente (act rătăcit).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 180-181, nr. C X X I

(orig.).

356 1739 (7247) aprilie 3, Iaşi

Diată a lui Cîrstea fost marc pitar făcută înaintea lui Antonie mitropolit şi a lui Sandul
Sturdzea mare logofăt prin care lasă moştenire nepoţilor săi, între altele, o pivniţă cu dugheni pe
Podul Vechi din Iaşi.

nilTOnOe)rtVHTpOnOAHTG^MBCKVH .
t Monah Hrisanlhă, ce mi-au fost numele de mirenie Cîrstea vornicul despre
g(o)sp(o)jdia, făcut-am scrisoarea mea Ia mîna nurorii mele Elinchii, pre care au ţinut-o
fiiul mieu Hurmuzachi, şi a fiilor săi, precum să s(e) ştie că, ajungînd eu la slăbiciune şi
la vîrstă de bătrîncţe, m-am fost dat cu totul fiului mieu, lui Hurmuzachi, înnaintea mea,
şi eu, cerşînd la nuru-mea ca să-m(i) dea şi mie parte din ce am dat fiiului mieu şt
dumneii nevrînd să-m(i) dea avînd copii depreun(ă) cu fiiu mieu, am ieşit la giudccat(ă)
din poronca domniei înnaitea sfinţii sale părintelui chir Antonii mitropolitul ţărei şi
înnainl(ea) d(u)m(calui) Sandul Sturzea vel logof(ă)t. Şi luîndu-ne samă sfinţia sa
părintele şi cu dum(nealui) vel log(o)f(ă)t aşea au socotit şi ne-au aşăzat: cele ce-am dat
eu fiiului mieu date să fie, să rămîie la nepoţii miei. Numai pentru chivernisala vieţii
mele au socotit ca să-m(i) dea noru-mea Elinca şi cu fiii săi pre tot anul cîte doao sute
de lei din venitul pivniţii 1 şi a viilor ce am dat eu Iui Hurmuzachi.
Aşijderea şi la moart(ea) mea să aibă a-m(i) da giumătat(e) de pungă de bani în
mîna epitropului mieu ca să-m(i) fie de griji şi de sarandare.
Aşijderea şi la biserica unde s-a tîmpla să mă îngroape să-m(i) dea noru-mea şi cu
fiiul său 50 matce după moart(ea) mea. Iar eu să nu aibu a mă amesteca la nemic: nici la
moşii, nici Ia vii, nici la ţigani, nici la pivniţi, nici la altele la nimic. Şi după moart(e),
multă-puţină ce-m(i) va mai rămînea iară nepoţilor miei, fiii lui Hurmuzachi, ca s(ă)
rămîie.
Iar de s-a tîmpla să nu dea Elinca acea giumătat(e) pungă de bani la moart(ea) mea
şi cele 50 matce, să fie volnică beserica a lua o moşie de la Prut, anume <Dănuţeni>
carele le-am fost dat-o eu şi să-m(i) fie pentru grijă. Şi pentru trei ţigani, unul dintre al
miei şi doi ce mi-au dăruit măria sa vodă, şi aceştia să rămîie la nepoţii miei, fiii Elincăi,
iar alţii nime să nu s(e) amestece: nici fiii Lupului, nici alte neamuri a meii, nici să aibă a
strica aşăzarea aceasta. Iar cine s-ar ispiti a o strica, unul ca acela să fie neiertat de
D(o)mnul D(u)mn(e)zeu şi de nime. Şi, pentru mai bună credinţă, am iscălit cu mîna
mea.
 tf M c , B-K A(-K)T(O) X 3CM3 anpHrt'ie r.
K*hpcT(-K) B(H)B B ( G ) A n(HTA)p H C K A A <m.p.>.
GTtfps-fe B6A Aor(o)4(e)T <m.p.>.
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXX/185. Orig., hîrtie.

EDIŢII: Sever de Zotta, Genealogia familiei Hurmuzaki, în „Arhiva Genealogică", An. 1. (1912), nr.
9 şi 10 (sepl.-oct.), p. 144-145 (orig.).
1
cu dugheni pe Podul Vechi din Iaşi (v. doc. din 1738 (7247) decembrie 12 - nr. 344).

357 1739 (7247) aprilie 11

Grigorie G h i c a voievod stabileşte dările ce le vor plăti negustorii armeni din Ţara Leşească
ce fac negoţ de vite în Ţara Moldovei.

t YW rpHropi'e R N K D B©eBOA(d). EoacVeio A\HAOCTYK>, rocnoA^P"^ 3 6 A \ A H

MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domniii mele tuturor cui să cade a şti, pentru
neguţitorii armeni din Ţara Leşască, cărei pururea fac neguţitorii cu cirezi de boi aici, în
ţara domniii mele, cărei au venit la domnia mea de au jăluit că au multă supărare şi ei şi
păstorii lor de cătră boiarii ce sînt cu slujbe pre la ţinuturi şi dc cătră dregătorii du pre la
scaune. Şi rugîndu-se ca să fie supuşi la o cale pentru tot alişverişul neguţitoriii lor, ca să
să poată chivernisi alişverişul lor făr(ă) călcare şi făr(ă) supărare, socotit-am domnia mea
pentru toate trebile lor, după obiceiul şi testamenturi ce au avut şi mai nainte de la
domnia mea, fiind făr(ă) de paguba ţării şi a domniii, după cum am socotit că să cade,
într-acestaşi chip i-am aşezat.
Întîi, pentru boii de negoţ, să de cornăritul cîte un leu, un potronic vechi de bou şi
cîte un leu de bou vama, mai mult să nu să supere. Şi pentru vitele şi hergheliile de iape
ce au în Moldova să de cuniţa pe obicei, cîte 40 bani de vită şi de iapă. Aşijderea şi
pentru venitul starostelui de Cernăuţi şi a lui vel căpitan de Coţmani şi a vameşilor celor
mari şi venitul gramaticiii să urmeze cu toţii luîndu-şi venitul lor după obiceiul vechi;
cîte un potronic de bou starostile, şi cîte un leu de cireada lui vel căpitan de Coţmani, şi
cîte un leu de cireadă vameşilor ce merg la otace, şi cîte 4 bani de bou gramaticiia şi cîte
doi potronici de cireadă călăraşilor ce păzesc la trecătoare; iar afară dintr-aceste nimic să
nu le îndrăznească a le lua mai mult.
Aşijderea şi pentru oamenii streini, mazuri de Ţara Leşască, ce vor avea pentru
slujba neguţitoriii lor, fiind streini, de altă ţară, cu capul şi neavînd f ă m e i e şi aşăzaţi aici
în ţară, să aibă pace de hîrtii şi de toate dările şi angariile. Aşijderea şi pentru oamenii de
ţară, holtei, ce vor avea păstori pă la bucatele lor, la vreme cînd vor ieşi şi hîrtiile pe altă
ţară, vor da şi ei hîrtii de om cîte doi galbeni, iar altă supărare de nici unile să n-aibă.
Aşijderea, pentru finul domniii mele, le-am dat voie ca să-şi facă fin cît le-ar tribui
pentru bucatele lor şi pentru boi de negoţ, despre nime opreală să n-aibă. Şi finul să-1
cosească cu oameni de ţară şi unde l-or cosi să fie cu voia celor cu moşiile şi să plătească
d i j m a locului pă obicei. Şi pentru 200 de stoguri de fin domnesc ce este obicei de-1 iau
de la Botoşani, să dea pe obicei cîte 2 lei pol vechi de stog, mai mult să nu să supere. Şi
pentru boii ce să rup cîrduri după în cirezi şi fug, să aibă a da colacul la cine ar găsi boii
cîte doi lei de cîrd, mai mult să nu să supere. Iar cînd s-ar răzli din cireadă cîte un bou
sau cîte doi boi, atunce vor da pîrcălăbie cîte un leu de bou, pe obiceiul ţării.
 Aşijdere, d ă m poruncă tuturor dregătorilor, unblînd aceşti neguţitori păn ţară
pentru neguţiloria lor, ei sau şi feciorii lor. întîmplîndu-se ca să aibă pricină de judecată
cu cineva, nime din dregători să n-aibă a-i judeca sau a-i globi, de vreme că au jăluit
domniii mele că, fiind ci oameni streini, îi calcă şi-i supără afară din cale. Pentru aceea,
oricine ar avea niscareva pricini cu dînşii vor veni aici, la Divanul nostru, de să vor
judeca. Şi pentru cai de olac, nimeni să nu le <ia>' cai de olac de la odăile lor sau de la
drumuri.
Pentru aceea, poruncim la toate să urmaţi la cîte scriu mai sus şi pă unde s-ar duce
ei cu vitele în trecătoare nimeni de la dînşii nimic să nu ceie, nici să-i supere.
Aceasta.
7247 < 1 7 3 9 > aprilie 11.
Bibi. Acad Rom., Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 439 r. - 4 4 0 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Iorga, Şt. şi doc., VI. p. 438-J39, nr. 1652 (extrase); Balan Doc. bucovinene, IV. p. 153-155,
nr. 107 (copia din 1743); ibidem. voi. III, p. 142 (rez.); Istrati, Condica Mavrocordat, IU. 199-201, nr. 1420
(aceeaşi copie).
1
Omis.

358 1739 (7247) aprilie 12, Iaşi

Grigorie G h i c a voievod porunceşte slujitorilor domneşti care s-au aşezat pe moşiile
Iczcreni şi Rediul lui Tătar ale M - r i i Socola să dea ascultare c ă l ^ l f t l o r de la această mănăstire sau
să părăsească moşiile.

t Hw RPHROPVE Tuna BOEUOAA, E(O)*:VK> A\(H)A(O)CTÎ'IO, r(o)cn(o)A(<»)pT»

36MAH /WOAAABCKOH. Scriem domniia mea tuturor voaă slujitorilor fuştaşi sau saragele
sau căpitani, mazili sau săimeni hătmăneşti sau agieşti sau lemnari cu stăpîni ori alţii,
măcar ce breslă ar fi, cărei şădeţi pe moşiile m(ănă)stirii Socolii ce are Izărenii şi Rodiul
lui Tătar, aicea aproape de Ieş(i), vă înştiinţăm pre toţi: iată că rugătoarele noastre,
stariţa şi cu toate alte călugăriţe de la m(ă)n(ă)stire Socola ne-au dat samă că Izerenii şi
Rediul lui Tătar sînt drepte moşiile Socolii şi ne-au jăluit pentru voi că sînteţi aşedzaţi de
la o vreme încoace cu case pe locurile aceste, şi de cătră voi n-au nici o posluşanie, nici
un folos, răspundzîndu-vă voi fieştecare cu stăpînii voştri, aşijdere şi de bucatele voastre,
călcîndu-le locurile, nici alţi oameni nu pot să are sau să cosască ca să facă hrană să nu
s(ă) pagubască venitul m(ă)n(ă)stirii, că oricine de-ar şi face cîte ceva hrană încă
dobitoacele voastre tot calcă şi mănîncă şi strică, şi voi le tăieţi pădurea, le mîncaţi
poamele.
De care lucru, iată că vă poroncim: dc vreme că şidere voastră să află pe locurile
Socolii, să căutaţi, dară, vădzînd carte domnii mele, să vă tocmiţi şi să vă aşădzaţi cu
călugăriţele, ori să le faceţi şi voi cîte o slujbă ca să cunoască şi m(ă)n(ă)stire ceva
poluşanie şi folos, căci şideţi pe acel loc, ori nevrînd să le faceţi posluşanie, şi de v r e m e
că de bucatele voastre nici alţii pe aceste locuri nu să pot hrăni, poruncim să vă rădicaţi
de pe locurile Socolii fără nici un cuvînt de pricină, cu tot ce-ţi avea, să mergeţi pe
moşiile voastre. Iară neapueîndu-vă voi ca să le daţi vo posluşanie şi nerădieîndu-vă de
pe moşiile aceste, şi mai jăluindu-ne călugăriţele, om trimite armaşi de vor răsîpi casăie
şi vor scoate de pe hotarele locului m(ănă)stirii, să li să curăţască moşiile de voi si de
bucatele voastre, ca să să poată hrăni alţii, fiind loc de hrană, să nu să pagubască
m(ă)n(ă)sti.rea de venitul moşiilor sale. Şi într-alt chip să nu fie.
 Această scriem şi cartea aceasta de la mînule călugăriţelor să nu s(e) ia.
ti Mc, B(-I>) A C T ( O ) X 3CRT\3 <»n(pnAVe) ei*.

< P e verso-ul filei a doua, scris în doua jumătate a sec. XVIII>: Carte de apărat
moşiia Izărenii.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, Vl/33. Orig., hîrtie difolio (31.5 x 20,1 cm.), filigran, cerneală
neagră.
EDIŢII: D.R.A., II, p. 207-208, nr. 151 (orig.).

359 1739 (7247) aprilie 12, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Ion Donici, fiul Iui Darie Donici fost mare logofăt,
stăpînirea asupra unor ţigani în urma judecăţii cu Toader Poleitul.

t HW Tpuropie T U N A B O G B W A A , E(©)>KI'K> A\(H)A(O)CTYK>, R(o)CN(o)ADP-H

3e<v\AH MOAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele precum s-au pîrît de
faţă la Divan, înnainte domnii m61e şi a totu Sfatul nostru, boiariul nostru Ion Donici,
fiiul răpoosatului Darie Donici ce-au fostu logofăt mare, cu Toader Poleitul pentru nişti
ţigani, ce să tragu din Istratie ţiganul, ficiorul lui Chiriiac, nepotul Zaharii ţigan. Jăluind
domnii mele Toader Poleitul, zicînd c-ar ave şi el parte un sufletu dintr-aceşti ţigani, din
ficiorii lui Istratie. Şi au arătatu şi un zapis di Ia Mafteiu Niţul, scriindu precum are şi el
parte un sufletu dintr-aceşti ţigani, di pe neamul său, di pe moaşia-sa Suriceniţa, fiindu
rudă cu Niţul.
Iar boiarul nostru Ion Donici au arătatu un zapis din văletu 7212 < 1 7 0 4 > iulie 5,
scriindu precum au datu danie Mafteiu Niţul şi cu fraţii lui pe acel Istratie ţiganul cu toţi
ficiorii lui, răpoosatului Neculai Doniciu ce-au fostu logofătu mare şi fiiului său Darie
Doniciu logofăt. Care aceşti ţigani au fostu daţi danie încă mai dinainte vremea di Ştefan
Niţul, tatul lui Mafteiu Niţul, acestora boiari mai sus numiţi. Pentru căce şi Neculai
Donici logofătul şi cu fiiul său, Darie Doniciu logofăt, tatul lui Ion Doniciu, încă au
iertatu de vecinătate pe cumnatul Iui Mafteiu Niţul, anume pe Alexandru ficiorul lui
Eremia cu ficiorii lui, precum arată zapisul lor, ce iaste la mîna lui Ion Doniciu.
Aşijdire, şi zapisul logofătului Neculai Doniciu, s-au văzutu de iertare, pe acei
vecini, care socotindu-să zapisăl(e) s-au aflatu cu un anu mai înnainte zapisul Niţului de
danie pe aceşti ţigani, lui Neculai Doniciu logofăt şi fiiului său Darie Doniciu logofăt,
decîtu zapisul Poleitului, ce-au arătatu el, iarăş(i) di la Niţul, cum are şi el parte într-aceşti
ţigani, un sufletu, şi di atuncea au trecutu triizăci şi cinci di ani. Şi Poleiul şi fraţii lui au
fostu totu în ţară şi trăitoriu aproape di aceşti boiari, şi ţiganii au fostu totu la stăpînirea
acestor boieri, şi nimică n-au zis, şi Divanuri au fostu, şi nici la o giudecată n-au ieşitu.
Iară acum, piste 35 di ani, ce-au trecutu, s-au sculatu Poleitul ş-au ieşitu la Divan,
înnainte domnii mele cu Ion Doniciu, fiiul răpoosatului Darie Doniciu logofăt şi cu
ficiorii lui Alexandru, ş-au arătatu ace scrisoare di la Niţul, cerşindu un sufletu di ţigan
din ficiorii lui Istratie ţiganul, şi puindu pricină că şi scrisoare i-au fostu în Ţara
Românească, la o soru a lor, şi n-au avutu cu ce răspundea. Pentru care pricină domniia
mea aşe i-am giudecatu, înpreună cu totu Sfatul nostru: den vreme c-au trecutu 30 de ani
la mijlocu şi Poleitul cu fraţii lui au fostu tot în ţară şi trăitori aproape ş-au văzutu pe
aceşti ţigani c-au fostu totu la stăpînire acestora boieri, şi Divanuri au fostu, şi nici la o
giudecată n-au mai ieşitu, di au şi avutu vro parte într-aceşti ţigani, încă şi din vremd că
nu ş-au căutatu pînă acumu, di acumu înnainte să răbdi şi s(ă) dea pace acestor ţigani,
încă şi ficiorilor lui Alexandru, ce s-au răscumpăratu di vecinătate cu aceşti ţigani, încă
să le dea pace Poleitul şi ficiorii lui, să nu mai ceia nimică nici la dînşii.
Iar boieriul nostru, Ion Doniciu, să-ş stăpînească pe aceşti ţigani cu bună pace ca
pre ai săi drepţi şerbi cu totu rodul lor, ce s-ar trage dintru dînşii, şi să fie uricu di la
domniia mea stătătoriu în veci, că aşe şi s-au hotărîtu giudecata. Şi di această pîră să nu
să mai pîrască piste această carte a domnii mele, căci şi zapisul ce-au arătat Poleitul s-au
luat de la mîna lui şi s-au dat ruptu dinainte Divanului şi s-au dat rupt la mîna ficiorilor
lui Alixandru.
(y)\f mc, Bl* A6TV ^3CA\3 AnpHAOs) Bl*'.
IIpoii(n)T B" Awr(o)4>(e)T.
Simion Cheşco uricariul am scrisu.
Arh. Naţională - Chişinău, Fond 220, Registrul l, nr. 388. Orig., hîrtie (52 x 38 cm.), cerneală
neagră, sigiliu domnesc (5 cm. diam.), aplicat în cerneală roşie, cu legenda în exergă: t Hw Tpuropne HIIM
BOEHOAÂ, K(O)>C0E)K> M(H)I\©CT"I'K>, r(O)cn(O)AUpT>) 3 S A \ A H I U O A A A B C K V U H (t lo Grigorie Ghica voievod,
din mila lui Dumnezeu, domn ul Ţării Moldovei).

EDIŢII: Boga, Doc. basarabene, XIV, p. 23-24 (orig.); Moldova. VIII, p. 144-146, nr. 110 (orig.).

1
O semnătură neclară.

360 1739 (7247) aprilie 20, Iaşi

Bcjana lui Bîrgău ţigan vinde lui Fote negustor o casă <din Iaşi>, cu 130 de lei, bani vechi.

Adică eu, Bcjana a lui Bîrgău ţigan, dat-am acestu adivărat zapis al meu la mîna
dumisali giupînului Fote cupeţu precum să să ştie că, de nime silită, nici asuprită, ci de a
me bunăvoe, i-am vîndut a me casă şi ocină dreaptă, care casă iaste aice lîngă
dumnealui, cu loc cu lot ce-i din dos ales şi dinainte cu căsoaie, cu tot, ca să-i fie
dumisali dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor dumisali. Şi din nepoţii mei şi gineri încă să
n-aibă a zice nimică, că s-au iscălit toţi; şi preţul este a casei o sută şi treizăci lei, bani
vechi.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, cari mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru mai mare credinţa, ne-am pus şi degetele.
tf inc, A'bT(o) X3CM3 AnpxA ÎT.
t Eu, Bejana, am vîndut 1 ; t cu, Pavăl, ginere, HCKAA 1 ; t eu, Maria, fata de suflet,
2
HCKAA 1 ; naaKaA.r|<;, papi-ipac; .
Şi eu, Solomon Cupce, am scris cu zisa lor.
Arh. St. laşi, Documente, DCCCLXXII/14, p. 16-17/f. 21 v. - 22 r. Copie în Condica de
„documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisali logofătului Anastasie Başotă", scrisă în prima
jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 116, nr. XIII (aceeaşi
copie).

1
Se indică locul amprentei digitale.
2
Paskalis, martor.
 Mărturie privitoare la nişte dugheni făcute pe locul din Iaşi al M - r i i Bîrnova căreia îi vor
rămîne după acoperirea cheltuielilor de construcţie.

t A i a xf|<; 7tocpot>ar|<; evunoypâcpoupoq opoÂoyiaq 6jj.oA.oyco eycb o

•bjroKâTCoSeu y e y p a p e v o q o u p e xo v â epetv e v a g Tonoq i o v iepov
p o v a a x r i p i < o \ ) > eiq TO Kâxco n a ^ â p i pe paveq. K a i piru excovxac; S u v a p r i o o
f|yo-6(aeTJo<; xo"G dvcoGev iepou p o u a a x r p î c o t » K<xp NiKT|(p\>po<; vot Kâprţ jante
e p y a a x f ţ p i a , prixe 7upvix^av, Kai 5iâ v â p f | a e K e x a i o X6TIO<; Kevoţ e£,o51aaa
eydi, K a i e K a p a m p v i x ^ a eK SepeXto, K a l x e a e p a E p y a a x r i p t a Kai y p â p p a v
â-oSevxiiKot) aoKoxeoiKw xrjţ rupvix^av. K a i eaxt>xaa5r|-u, £7t£iSf| o xojtoq e î v a i
â c p i e p o p a xoi3 âvcoQe'o p o v a c m i p i c o i » , Kai x â e p y a a x r ţ p i a , Kai fţ Tupvtx^av
SeX.i'o eiq xo MTro'upvoPa, Kai a n o xqv a i p e p o v x â paaxâŞ, co ecoq orcau v â x â
e£,o6a x v p v ţ v â ^r|xf|aco Siâcpopou TtÂeov eiq x a â<37ipa o nov e ^ o S i a a a , Kai
âepotjetiycocn. x â e | o 5 a v â e i v a e TtXeov xoti Mrcoupvopa cbqypâcpoo, Kai v a i prţv
exil Kavev<aq> TiyoupevcK; xoâ) TaA.axâ v â Kâpri p e a u x a e7teiS]i Kai eycb
eSaveia&r|v â e m p a , Kai xoo e K a p a .
E£o5iaaa eiq xfţv âixoQev 7upmxi;av Kai eiţ xâ epyaaxrţpia opau pe x6
aoKoxiaxiKov ypâppav âaXavi<a> Koeioupia e£,aKoaia, e E,cou xâ pev
îtevxTiKovxa xâ e%apiaa, xâ 5e eva7toA.tKp0ât)xa nevxaKooi 7ie-uxf|Kovxa vâ xâ
A.âpco a i x i oXiya Kax oXtya â x o xrţţ Ki)pâ8ec; âveo XOKO'D, Kai XapPavcoDxâq x a
v â prţ v e%co Tikkov v a Kapco pr|xe p e x â e p y a a x i p i a prţxe p e xrţi n i p v i x ^ a v
o6ev 8 i â xo aacpa^eq eScoxa xfjv n a p o v o a v âvujuypacpov paq, o p o X o y i a v v a
eupioKexa i eiq xo âvcoGev Iepov povaaxfipioo MTtcupvoPa 07100 vâ p-qv e / r |
xivaţ pexâ pe Tiyoupevcx; xo'O iepco pova7rxr|pl<ou> TaA.axâ vâ Kaprţ pe aoxov.
A\j/A.0 pai<ot» e".
Iyoupeocx; Nr|Kxapio<;, r a X a x a q <m.p.>'.
M7topvicTKr|<; riaiai<o<;>, pâpxipoq <m.p.>.
NecKpixoq pâpxipoq <m.p.>.
na7t:a<; <Zi>peayo<; (?), papxrtpaq <m.p.>.
t Prin prezenta mărturie iscălită mărturisesc eu, cel de mai jos semnat, precum că
a rămas viran un loc din Tîrgul de Jos al sfintei mănăstiri Bîrnova şi neavînd putere
egumenul sfintei mănăstiri de mai sus, chir Nichiforos, să facă nici prăvălii, nici pivniţă,
am făcut pivniţa din temelii şi m-am gîndit, pentru că locul este închinat mănăstirii de
mai sus, să rămînă tot Bîrnovei şi prăvăliile şi pivniţa, şi începînd de astăzi să le deţin
pînă cînd îmi voi scoate cheltuielile, fără să cer mai mult decît asprii pe care i-am
cheltuit. Şi dacă îmi voi scoate cheltuielile să fie apoi Bîrnovei precum este scris şi să nu
aibă nici un egumen al Galatei de a face cu acestea, deoarece şi eu am împrumutat asprii
si
» le-am făcut.
Am cheltuit pentru pivniţa de mai sus şi pentru prăvălii, de asemenea, cu scrisoare
de socoteli, şase mii de aspri noi, în afară de cei cincizeci pe care i-am dăruit.
Ceilalţi cinci sute cinczeci să-i primesc puţin cîte puţin de la stăpîni fără dobîndă;
şi primindu-i să nu mai am de a face nici cu prăvăliile, nici cu pivniţa.
Astfel că, pentru siguranţă, am dat prezenta mărturie iscălită, ca să se afle la mai
sus pomenita sfîntă mănăstire Bîrnova, astfel ca nimeni să nu aibă dc a face cu egumenul
sfintei mănăstiri Galata.
1739 mai 5.
Egumenul Nictarios al Galatei <m.p.>.
 Paisios <de la> Burnovschi, martor <m.p.>.
Ncofilos, martor <m.p.>.
Popa Siveagios (?) martor <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti. M-rca Bîrnova, X/6. Orig. gr., hîrtie (32,1 x 22,2 cm.), filigran, cerneală neagră
un sigiliu inelar, octogonal.

1
Sigiliu inelar.

362 1739 (7247) mai 9

Grigorie Ghica voievod întăreşte negustorilor Costantin şi Dumitru, fiii lui Osmache
negustor, stăpînirea asupra unui Ioc de casă din mahalaua Muntenimii primit de la M-rea Aron
Vodă în schimbul a 50 de stupi şi 50 dc oi.

t HW rpuropYe THKD BOGBOA<I, E(O)>KYIO A\(H)A(O)CTYIO, r(o)cn(o)A<»p'h

38A\AH MUMAABCKOH. Facem ştire tuturor cui să cade a şti pentru un loc de casă de aice
din Iaşi, de la mahalaoa Muntenimii, care loc au fostu a lui Rugină jîcniceriul şi s-au dat
sv(i)ntii m(ă)n(ă)stiri lui Aron Vodă, cu giudecata răpoosatului Neculai vodă, pentru 70
lei bani şi 140 merţă de ordzu ce-au rămas Rugină datoriu m(ă)n(ă)stirii lui Aron
Vod(ă); şi dueîndu-se el la moscali au fostu rămas această datori6 neplătită, pre care loc
de casă au întărit domniia sa Mihai vodă şi însuşi domniia mea; ş-au fostu şi casă şi
pivniţe şi s-au răsîpit. Şi rămîind locul deşărtu, neaducînd nici un vinit la m(ă)n(ă)stire şi
m(ă)n(ă)stire fiind lipsîtă de bucate, aflatu-s-au nişte neguţitori de aice de Iaşi, anume
Costantin şi Dumitru, ficiorii lui Osmache, ca să de ei schimbu la m(ă)n(ă)stire o samă
de bucate. Şi s-au tocmit cu rugătoriul nostru Agapie egumănul de la Aron Vod(ă)
dreptu cincidzăci de stupi şi cincidzăci de oi şi să le de egumănul acest loc să-ş(i) facă
casă.
Şi întîmplîndu-se aice şi preosv(i)nţitul al nostru duhovnicesc părinte chiriu chir
Paisie proin patriiarhu Ţ(a)rigradului, avînd sv(i)nţiia sa purtare de grije de această
mănăstire, fiind închinată la Halchi, şi spuindu-ne sv(i)nţiia sa că este de mai folosul
m(ă)n(ă)stirii cu aceli bucate ce va lua şi, osăbit, că s-au apucat acei neguţitori ca să mai
de şi cîte una ocă de undelemn la m(ă)n(ă)stire pe tot anul, socotit-am şi domniia mea
ş-am dat voie egumenului de Aron Vod(ă) să facă schimbul acesta ca să ia acele bucate
de la acei neguţitori mai sus numiţi şi să dea locul la stăpînire lor. Şi cu această carte a
noastră să fie volneci a face schimbul acesta fără nici o sfială şi să-1 stăpînească acel loc
cu pace ca dreaptă moşie a lor; şi piste acele bucate ce-au dat la m(ă)n(ă)stire să aibă a
da şi acea ocă de undelemnu pe tot anul nelipsit cît va trăi neamul lor. Iară de s-ar tîmpla
vr-odată să se stîngă neamul lor să nu mai rămîie nime moştenitori acestui loc, atunce să
rămîie locul acesta iară la m(ă)n(ă)stire pentru sufletele lor de unde au ieşit, iară alţii
streini ce nu vor avea moştenire asupra locului să nu poată pune mîna pe dînsul.
Acesta facem ştire.
y

B(IJ) ACT(O) X3CA\3 A\AH TF.

Hw rpuroptte THKA BWCBWAA m.p.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXI/105. Orig., hîrtie (32,4 x 21,9
cm.), filigran, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar (se disting capul de bour si acvila).

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 281, nr. 4 (rez.).
 Crăciun, nepotul lui Noroş din Iaşi, şi soţia sa, Măricuţa, dau lui Parfene un loc de
dugheană în Băibărăcărie, lîngă biserica armenească din Iaşi.

t Adec(ă) eu, Crăciun, nepot lui Norăş din Ieşi, împreună cu soţul meu, Măricuţa,
făcut-am acest încredinţat zapis al nostru la mîna dumisal(e) lui hagi Parfen(e) precum,
de nim(e) siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bun(ă)voie, am dat dumisal(e) un loc de
cfug<he>an(ă) din car(e) loc şi mie mi-au fost dat dan(ie) de la moşul meu, Noroş, car(e)
loc este în Băibărăcărie, alăture cu moşie bisăricij armeneşt(i). lîngă dug<he>ana
preutesii cei bătrîne; deci i-am datu dumisal(eJTşFgiupînesii dumisal(e) şi cuconilor
dumisal(e) ca s(ă) le fie draptă ocin(ă) şi moşie, în veci neruşuit.
Şi pe u r m a acestui zapis nim(e) să nu mai fie volnic a s(e) mai scula, nici eu, nici
soţul meu, nici nim(e) din rudel(e) mel(e) sau din nepoţ(i) sau din tot n<e>amul m e u ; şi
care s-ar scula pe urmă or(i)cît de puţin a răspunde pe urmă să nu li s(e) ţie în sam(ă)
or(i) la ce giudeţ ar merge; iar dzicînd cineva ceva p e urmă, precum scrie mai sus, să fie
de mare certar(e) şi de glob(ă), pentru că noi de bun(ă)voie noastră i-am dat.
Şi al această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi onien(i) buni, preuţ(i) şi alţi omen(i)
buni, neguţitor(i).
Şi noi, pentru mai bun(ă) credinţa, n<e>-am pus şi degetil(e).
L(ea)t 7247 <1739> mai 10.
Eu, Crăciun, nepot lui Noroş 1 ; eu, Măricuţa, soţ lui Crăciun 1 .
acaragimu, martur 1 ; Ivan starostil(e), martur; Neculai mindir(i)giu, vătav de
şetrărie, martur 1 ; Simion Cerchez sin preut Simon arman, martur 1 .
Şi eu, Ştefan Pojar, am scris zapisul cu zisa lui Crăciun 1 .
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10311-10312. Orig., hîrtie difolio (31,6 x
21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, şase amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
1
Două semnături în limba armeană în stînga textului şi alte două în dreapta acestuia.

364 1739 (7247) mai 11

Agapie, egumenul M - r i i Aron Vodă, dă lui Costandin şi Dumitru, fiii lui Osmache
negustor, un lec de casă cu pivniţe din mahalaua Muntenimii în schimbul a 50 dc stupi şi 50 oi.

f JldHCIie MHTponOAHT UapHrpaACKYn <m.p.>.

f A d e c ă eu, Agapie egumenul de la sf(î)nta mănăstire a lui Aron Vodă, dat-am
zapisul meu la mîna dumilorsale lui Costandin şi Dumitru, feciorii lui Osmache
neguţitoriul, ca să să ştie că, avînd sf(î)nta mănăstiri un loc de cas(ă) aice în tîrgu, în
Iaş(i), Ia mahalaoa Muntenimii, care loc de cas(ă) a fostu lui Rugină jicniceriul şi după
ce-au lipsit Rugină den ţară, ducîndu-s(e) la moscali, rămîind dator sfinţii mănăstiri cu
7 0 lei bani şi cu 140 merţe ordzu, neaflîndu-s(e) altă pe urma lui, i s-au dat mănăstirii
această cas(ă) cu giudecata răpoosatului măriei sali Neculai vodă, cum arată cart(ea)
mării sali; şi s-au întărit sfintei mănăstiri şi de la alţi domni şi de la însuş(i) mărie sa
luminatul domnul nostru Grigorie vod(ă), cum arată carte(a) mării sale, pe care loc au
fostu şi cas(ă) şi pivniţe şi s-au risipit şi rămîind acum numai locul şedzind pustiiu,
n e a d u c î n d nici un vinit la mănăstire. Şi fiind mănăstire lipsită de bucate şi
întîmplîndu-s(e) aice şi preasfinţitul al nostru stăpîn, sfiinţiia sa chir Paisie proin
patriarhul Ţarigradului, fiind această mănăstire în purtare de grij(ă) a sfinţii sale, luat-am
voie şi de la sf(i)nţiia sa şi, cu şt(i)re mării sale lui vodă, am schimbat acest Ioc de cas(ă)
cu acei de mai sus numiţi neguţitori, Costandin şi Dumitru, feciorii lui Osmachc, pe
cindzăci de stupi şi pe cindzăci de oi; dînd ei aceste bucate la mănăstire, eu încă le-am
dat lor acest loc de cas(ă) cu pivniţe şi cît a cuprinde tot locul lui Rugină înpregiur; însă
să fie ei datori a mai da pre tot anul şi cîte o ocă de untdelemnu la mănăstire şi ca să le
fie dumilorsale dreaptă ocină şi moşie, şi fiilor dumilorsale, şi nepoţilor şi strănepoţilor,
neclătit stătătoare în veci; şi pe zapisul nostru să-şi facă şi ispisoc domnesc.
Şi, pentru credinţă, am iscălit ş-am pus pecete mănăstirii ş-au iscălit şi alţii ce s-au
întîmplat la tocmală să fie de credinţă.
AET(O) x 3CM3 AUH îi* AWHII.

Iarăş(i) la urmă, nerămîind nime din neamul lor, nu va h(i) altul strein stăpînitor,
ce iarăş(i) să rămîie la mănăstire pentru sufletile lor.
Sturdzea vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Toader Costachi vel ban <m.p.>.
Toader P(a)l(a)de vel stolnic <m.p.>.
Vasile Buhăiescu vt(orîi) log(o)f(ă)t, mart(or) <m.p.>.
O' •n'yi/p.evoc, xtf' A oeptov Bo'5a Ayajucx; <m.p.>'.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Zapisul egumenului.
Arh. St. Bucureşti, Fonti Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXI/106. Orig,, hîrtie (32,7 x 22,3
cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia ţi doc. laşi (111), în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 287 (rez.).

1
1 Egumenul de la Aron Vodă. Agapios <m.p.>.

365 1739 (7247) m a i 14

Antonie arhiepiscop şi mitropolit al Sucevci şi al întregii Ţări a Moldovei dă lui Ion beşliu
un pogon de vie la Vlădiceni să îl lucreze în folosul său şi al Mitropoliei.

Antonie, din mila lui Dumnezău, arhiepiscop şi mitropolit al Sucevii şi a toată

Ţara Moldovei. Facem ştire cu această carte a Mitropolii noastre pentru o păragină de
vie ce-au fostu a Dobrovăţului pe moşie sfintei Mitropolii, anume Vlădicenii, care iaste
dată danie de răposatul şi purure pomenitul domnu t Io Miron Barnovschi Moghila
voievod, Dumnezău să-1 pomenească.
Şi părăsindu-să ace vie de cîţiva ani, pe urmă s-au fost dat unui Ion Chişinău ca să
o lucreze. Deci şi Ion Chişinău ţiindu-să cîtăva vreme şi nelucrind-o, după cum să vine
ca să facă roadă, şi rămînîndu de tot părăsită, am socotit şi am dat dintru această
păragină un pogon de vie din mijlocu lui Ion croitoriul beşleul ca să lucreze şi să-şi facă
vie spre folosul lui şi a Mitropolii.
Iar mănăstire Dobrovăţul sau Ion Chişinău să n-aibă treabă şi să fie dreaptă ocenă
şi moşie lui Ion beşleul. Iar alţii nime să n-aibă treabă. De aceasta facem ştire. însă nici
la vie, nici la pomeţi nime să nu s-amestece fără numai Ion beşleul.
Antonie mitropolit Suceavschi.
7247 < 1 7 3 9 > mai 14.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 16 r„ nr. 7. Copie în Condica M-rii Bărboiu, scrisă
de Costantin Polimaz în 1796 octombrie 14.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 52 (menţ.).
 Grigore Ghica voievod acordă scutire de dări M - r i i Bărboiu urmînd ca egumenul Macaric
si călugării să facă „cele trebuitoare" la mănăstire.

Hrisov de milă

Un hrisov de la domnul Grigore Ghica v(oie)v(od), întru care scrie că s-au

milostivit cu sfînta monastire Bărboiu şi i-au făcut obicei de milă ca să aibă fieştecînd a
scuti una mie stupi de desetină şi-una mie oi de goştină, şi văcăritul pe una sută vite, vaci
cu boi, şi cinci zeci cai cu capre, şi pogonăritul de vii pe 12 pogoane, şi vădrăritul pe tot
vinul ce ar ieşi din viile acestea, pe toate aceste nici un ban să nu deie; numai cu mila
aceasta să aibă egumenul Macarie şi călugăraşii de la această sfintă biserică a face la
monastire cele trebuitoare.
Ajişderea şi pentru 12 oameni ce va avea mănăstirea, care să nu fi avut bani în
Visterie, încă să fie cu pace şi iertare de toate dările şi angărălele cîte vor fi pre alţii, ei
nimănui nimic să nu deie, numai pentru poslujania monastirei.
Grigore Ghica v(oie)v(od). 7247 <1739> mai 18 zile 1 .
Sturza vel log(ofăt). Dimilrie Sturza trete log(ogofăt).
Divanul Apelativ al Ţărei de Sus din Princip(atul) Moldovei.
Copia aceasta scoasă de pe o condică a monastirei Bărboiului, posleduindu-se cu
condica din cuvînt în cuvînt şi întocmai fiind, se adevereşte cu iscăliturile majoritale şi
pecetea Divanului, după cererea în scris făcută în registru la No., de dumnealui boierul
vornic Costache Sturza.
Palade vornic; Macsut; G. Crupenschi.
Secţia III, No. 1335, 1840 mart 13 zile 2 .
Director: Stamate.
Posleduit: Şef, Scorpan.
Arh. St. Iaşi, Ms. nr. 65, f. 143 r.-v. Copie din a doua jumătate a sec. XIX de Olga Sturza, după
Condica M-rii Bărboiu.

1
Se indică „I(ocul) p(eceţii)".
2
Se menţionează „l(ocul) s(igiliului) D(ivanului) Ţ(ărei) de S(us)".

367 1 7 3 9 ( 7 2 4 7 ) m a i 27

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Neculai peveţ stăpînirea asupra unor case din capul
Uliţei Ruseşti din Iaşi, în urma unei judecăţi.

Pîra pentru nişte casă cu pivniţă de piatră ce sînt în Iaşi.

t Vw Tpuropie R N K D BO6BOA<», E(O)JKYK> A\(H)A(O)CTYIO, ROCNOA^PI» 3 G A \ A H
M O A A A B C K O H . Facem ştire cu această carte a domniii mele precum s-au pîrît de faţă,

înaintea domniii mele şi a tot Sfatul nostru, Neculai peveţul, feciorul lui Iane peveţul, şi
preotul Ianache, gineri-său, cu Nastasia fata Lupei, fămeia lui Cîrstiian vătaful de fuştaşi,
si cu soru-sa Ilinca, fămeia lui Apostol lipcanul, şi cu Dumitrache, fratele lor, şi alţi fraţi
ai lor, feciorii Lupei, nepoţii Paraschivei pe care au ţinut-o întîi fămeie Iane peveţul,
pentru nişte case cu pivniţă de piatră de aici, din Iaşi, din capul Uliţii Ruseşti, de lîngă
zidiul lui Sfeti Necolai, jăluind domniii mele Nastasie, şi Ilinca, şi Dumitrache şi alţi
 lraţi ai lor, zicînd că aceste casă cu pivniţă au fost drepte moaşăi lor Paraschivei şi moşul
lor, Iane peveţul, cînd au luat pc moaşa lor, Paraschiva, cu accastă casă au luat-o si au
făcut înprcună cîţiva copii şi alţii au murit, fără numai ce au rămas muma lor. Lupa,'fata
lui Iane pevcţul şi a Paraschivei. Şi murind moaşa lor Paraschiva, iar moşul lor, Iane
peveţul, au luat al doilea fămeie pe Dochiţa, cu care au făcut pe Neculai peveţul si pe
alţii, şi pe m u m a lor Lupa au măritat-o după Vasilie Taban; şi murind Taban, s-au
măritat Lupa şi după altul şi au făcut doao rînduri de feciori, din care sînt 6 fraţi feciorii
Lupei. Şi m a m a lor trăind mai mult la ţară, au rămas casele cu pivniţa la stăpînirea
moşului lor. Iui Iane peveţul, cît au trăit; şi după moartea lui Iane peveţul au rămas în
stăpînirea lui Neculai peveţul, ce-i făcut cu altă fămeie, cu Dochiţa. Şi pînă au trăit
muma lor Lupa au cercat de multe ori giudecată cu frate-său Neculai peveţul, cerîndu-şi
casele şi pivniţa a mumei sale Paraschevei; şi fiind frate-său sărac, cu învoială l-ar fi
lăsat de ar fi şăzut. Iar după moartea mumei lor, Lupei, acum Neculai să fece stăpîn
caselor şi pivniţii şi le-au dat zestre la 2 fete ale sale, anume Cîrstina, ce o ţine preotul
Ianache, şi Catrina, ce au ţinut-o Iane bulucbaşa.
Pentru care pricină domniia mea am orînduit la cinstit şi credincios boiariul
nostru, dumnealui Sturzea vel logofăt, ca să le ia seama. Şi stînd cu toţii de faţă,
întrebat-au dumnealui vel logofătul întîi pe feciorii Lupei, nepoţii Paraschivei, să arate
vreo scrisoare cu ce să fac ei stăpîni caselor şi pivniţii şi ei au răspuns că scrisori n-au,
iar oameni martori au adus şi au mărturisit precum acele case cu pivniţă au fost ale
moaşăi lor, Paraschivei, iar cu ce pricină sau cu ce tocmală au rămas în stăpînirea lui
Iane pevcţul şi la feciorul său Ncculai nimea n-au putut adeveri.
Aşijderea, întrebînd şi pe Neculai peveţul cu ce stăpîneşte această casă cu pimniţă,
de vreme că n-au fost a Paraschivei, el încă aşa au dat seama cum el nu ştie altă pricină
asupra acestor casă cu pimniţă, fără decît atîta ştie că de la tată-său, Iane peveţul, i-au
rămas aceste case cu pivniţă la stăpînirea lui şi el fiind om în vîrstă, de 70 de ani, au
stăpînit tot cu pace, pînă acuma ce au dat-o şi zestre fetelor sale mai sus arătate. Şi
divanuri au fost şi judecăţile din pămîntul acesta n-au lipsit şi din mîna şi stăpînirea lor
nimea nu le-au luat şi nici alte scrisori de la tată-său pe această pivniţă nu le-au rămas, că
toate scrisorile, cu tot ce-au avut ei, le-au perit la vremea domniii lui Petriceico vodă,
cînd au căzut ei, înpreună cu muma lor, la robie tătarilor. Făr(ă) decît au arătat o
mărturie de la Ursul ce au fost preot domnesc şi protopop, mărturisind precum el au fost
duhovnic lui Iane peveţul si el i-au scris şi diiata pentru socoteala casii; şi prăpădindu-să
acea diiată ce o făcusă Iane peveţul în vreme ce s-au robit copiii lui de la Podul Leloaiei,
au făcut această mărturie mai pe urmă la mîna lui Neculai peveţul, de la văleat 7206,
pentru cuvîntul lui Iane peveţul ce au ştiut că au fost scris în diiata lui. în care mărturie
aşa s-au aflat scriind că, avînd el acea fată Lupa cu altă fănce dintîi, au măritat-o după
Tăban şi i-au dat toate zestrele după cum i-au fost prilejul şi ce au fost făcut mumă-sa,
m<oş>'ii ce au avut la ţară i-au dat, iar această casă cu pivniţă de la capul Uliţii Rusesti
au orînduit-o să fie a fiilor lui celor mai mici, a lui Neculai şi a altora ce sînt făcuţi cu
Dochiţa, şi au hotărît cu mare blestem să nu să amestece fata sa, Lupa, la cele ce au
orînduit copiilor săi, cestor mai mici.
Pentru care, luînd domniia mea seama înpreună cu tot Sfatul nostru, de vreme ce
Lupa sau feciorii ei, care sînt iarăşi bătrîni, în . . } ani, de au avut a răspunde pentru
această pricină, nu ş-au <căutat>' de cercat pricina, şi Neculai peveţul au tot stăpînit cu
pace între ochii lor, aşa am aflat şi am hotărît giudecata şi cu sfînta pravilă şi cu toată
dreptatea şi judecata ţării: să rabdă feciorii Lupei şi să dea pace lui Neculai peveţul şi
niciodată să n-aibă a mai cere această casă cu pivniţă de mai sus numite la dînsul sau la
feciorii lui, că s-au dat rămas din toată judecata. Iar Neculai peveţul s-au îndreptat
înaintea domniei mele şi s-au dat casele şi pivniţa la stăpînirea lui şi a ficiorilor lui şi
precum au stăpînit şi mai denainte vreme cu pace, aşa şi de acum să le stăpînească, ca a
lor drepte moşii.
Şi după aceasta, s-au sculat şi egumenul de la Cetăţuie şi au adus nişte drese a
mănăstirii, de la ctitorul lor, răposatul Duca vodă bătrînul, scriind pentru o casă cu
pivniţă ce au fost a Ilenei, sora Iui Iane peveţul, pe care au ţinut-o mai pe urmă Ianache
băcalul şi au avut şi o copilă cu Ianache băcalul şi au murit; şi murind şi Ileana, fămeia
lui, i-au dat giudecata să fie Ianache băcalul stăpîn pe acea casă cu pivniţă ce au fost a
fămeii lui, Ilenei, pentru nişte datorii ce au plătit el cu ai săi bani, făcute de Chiriac,
bărbatul Ilenii cel dintîi, înpreună cu Ileana. Apoi, Ianache băcalul, scoţînd acele case la
vînzare, le-au cumpărat Duca vodă, fiind răzeş cu nişte dughene ce au fost cumpărat mai
înainte şi le-au dat mănăstirii sale, Cetăţuiei.
Care case cu pivniţă ce au fost ale Ilenii aşa s-au aflat scriind, la diresile
mănăstirii, că sînt între casele lui Andronic şi între casa Despei, dar egumenul Cetăţuiei
nu ş-au căutat locul său unde arată dresele, ci să acolisiia de această casă cu pivniţă din
capul Uliţii Ruseşti ce arată mai sus, că au tras pe Neculai peveţul cu nepoţii săi, feciorii
Lupei, puind pricină că ar fi fost această casă a Ilenii, sora lui Iane peveţul.
Pentru care domniia mea au orînduit şi această giudecată iar în seama a cinstit şi
credincios boiariul nostru Sandul Sturzea vel logofăt şi am trimis şi acolo la mahala pe
credincios boiariul nostru Vasile Buhăiescul vtori logofăt de au cercat cu oameni bătrîni,
mahalagii, şi au aflat casele lui Andronic unde au fost, după cum au mărturisit
mahalagiii că au apucat şi pe Androniceasă şi s-au aflat şi locul caselor Ilenii, a surorii
lui Iane peveţul, lîngă casele lui Andronic, şi altele au fost casele Ilenii care stăpîneşte
mănăstirea şi altele sînt acesta ale lui Iane peveţul, care sînt la stăpînirea stăpînilor săi,
Neculai peveţul, departe o casă de alta. Care mai vîrtos s-au adeverit şi din pricina ce au
avut Neculai peveţul cu nepoţii săi, feciorii Lupei, că la această casă cu pivniţă n-au avut
Ileana treabă.
Deci, adeverindu-să într-acesta chip, au dat rămas pe egumenul dc Cetăţuie, ca să
stăpînească casăle Ilenii unde s-au aflat, lîngă casele lui Andronic, iar de casele lui
Neculai peveţul să nu să atingă.
Drept aceea, văzînd şi domnie mea bună dreptate a lui Neculai peveţul, i-am
întăritu-i lui şi de la domnia mea pe aceste case cu pivniţă de piatră din capul Uliţii
Ruseşti, de lîngă Sfetii Neculai, ca să-i fie şi feciorilor lui şi de la domnii m e a dreaptă
ocină şi moşie şi uric de întăritură, cu tot venitul, neclătit, neruşăit, stătătoare în veci.
Şi altul nimenea să nu să amestece şi de această pîră să nu să mai pîrască.
Let 7 2 4 7 < 1 7 3 9 > mai 27.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 467 r. - 469 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom.. I, p. 512 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 439, nr. 1653 (menţ.);
Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 263-267, nr. 1505 (copie din 1743).

1
Neclar.
2
Loc liber.
 Grigorie Ghica voievod scuteşte de unele dări şi angării pe Costandin fost grădinar
domnesc şi pe soţia lui, care sînt bolnavi şi săraci.

t Vw rpuropi'e T H K A B O C B O A A , E(O);K'I'K» A \ ( H ) A ( O ) C T M O , ROCNOAAP-H 3 E A \ A I I

MoAAdBCKon. Facem ştire cu această carte a domniii mele tuturor boiarilor si slujitorilor
care veţi unbla ori cu ce fel de dajde în ţinutul Iaşilor, pentru acest neputincios, anume
Costandin ce au fost grădinar gospod, carele s-au jăluit domnii melc că, dintr-o boală ce
au tras, au rămas olog de picioare şi-n coşul lui încă au rămas vătămat şi stricai şi la ochi
de nu vede, atîl el, cît şi muierea lui, şi ce au avut au cheltuit cu boala lor şi au rămas Ia
mare sărăcie.
Pentru care, domniia mea m-am milostivit şi l-am iertat de toate dăjdile, de
civerluri şi de banii hîrtiilor şi de alte dări şi angarii, de toate, cu nici un fel de dajde pă
capul lui să nu fie supărat. Şi pentru aceea dar, dacă veţi vedea carte domniii mele, toţi
să aveţi a-i da bine pace, pă capul lui să nu fie supărat, ca să-şi poată căuta de neputinţa
lui şi a fămeii Iui, fiind neputincioşi, iar pă vite ce ar avea va da şi el cum şi alţii.
Aşijderea, şi voi ţărani de unde ar trăi acest sărac de om, încă la satul vostru să
nu-1 amestecaţi, să vă feriţi de dînsul, că cine i-ar face mai multă supărare va fi de mare
certare de Ia domniia mea.
Aceasta.
Iunie 10, 7 2 4 7 < 1 7 3 9 > .
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 443v. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 509 (menţ.); Iorga, St. şi doc.VI, p. 439, nr. 1655 (rez., cu
luna: iulie); Istrati Condica Mavrocordat, 111, p. 210-211, nr. 1428 (copia din 1743).

369 1739 (7247) iunie 20

Grigorie Ghica voievod întăreşte M - r i i Dancul din Iaşi stăpînirea asupra unei pivniţe dc
piatră din incinta mănăstirii în urma judecăţii cu Ioniţă Cuze postelnic.

t Hw TpuropTe T N K D B C E S O A * , E(O)XI'K> A\HAOCT'I'K>, ROCNOA^p-h 3 6 A \ A H

MOAAAKCKOM. Facem ştire cu această carte a domnii mdle precum au vinit înainte domnii
mele Ioniţă post(elnic), ficiorul Iui Miron Cuze biv vtori logofet, nepotul Cuzei biv vel
spătar, ş-au jăluit domnii mele dzîcînd cum are o pivniţe de chiatră, îngrădită înăoutru
în zăplazii m(ă)n(ă)st(i)rei Dancului, pre care pivniţe au arătat şi zapisul moşu-său,
Cuzei spătar, trăgîndu-i-să pivniţa aceasta di pe giupîneasa, de pe Jorăşti. Ş-au dzis
Ioniţă pos(telnicul) că s-au îngrădit pivniţa aceasta cu nedreptate în zăplazii
m(ă)n(ă)st(i)rii.
Pentru care, chemînd domniia mea faţe pe rugătoriul nostru, Ionichie egumenul de
Danco, l-am întrebat ce samă dă el la aceasta. Şi egumenul de Danco au dat samă cum
pivniţa aceasta o ştie dreaptă moşiia m(ă)n(ă)st(i)rei şi tot m(ă)n(ă)st(i)re o stăpîneste de
cîţiva ani, numai scrisori pe pivniţă de cînd au încăput el egumen la m(ă)n(ă)st(i)re nu să
află; dc au fostu nescariva scrisori, pe semne s-au prăpădit, schimbîndu-să cîţiva
egumeni, dară mai bene ştie pentru aceasta egumenul de Trei Sfetitele, fiind egumen
bătrîn şi neschimbat de la Tri Sfetitele.
 La care domniia me am pus pe aceşti boiari, anume dumnealor Sturdza vel
logof(ă)t, Iordache Cantacuzino vel vornicu i Grigoraş vel pos(telnic), de-au chemat
faţe pe Iezăchiil egumenul de TreiJSfetiele şi l-au întrebat; şi egumănul Iezăchiil aşa
au dat samă pentru pivniţa aceasta: precum m(ă)n(ă)st(i)re Danco mai innainte era
biserică de mir, iar apoi domniia sa Costantin Duca vodă au făcut-o mănăstire ş-au
închinat-o la sv(î)nta m(ă)n(ă)st(i)re Xiropotamu; şi cînd s-au apucat să o îngrădească
au dat poroncă la un aga Gavril să scoată bolovani. Ş-au mersu călare Costandin vodă
depreună cu toţi boierii la Danco, între care boieri era şi Cuze spăt(ar) mart(or), de-au
socotit pentru îngrădirea locului pe giur m(ă)n(ă)st(i)re; şi pivniţa la acea vreme era
pustie.
Ş-au dzis Cuze spăt(ar) cum această pivniţe este a lui ş-a vinde-o lui Costantin
vodă ca să se facă ograda mai mare pe giur m(ă)n(ă)st(i)re. Ş-au cerut 300 lei, iar la
tocmală s-*au aşedzat pe 200 lei, şi pe Cuze l-au pus ispravnec la îngrădire
m(ă)n(ă)st(i)rei. Iar de-au luat bani sau de n-au luat nu ştie, numai de n-ar hi fostu luat
Cuze preţul pivniţii, ar hi mai dzis vrodată ceva, ar fi apucat pre vreun egumen cu
gîlceavă, dară el ştie că, cît au trăit Cuze spăt(ar) şi Miron Cuze, niciodată n-au gîlcevit
ceva pe călugării de Danco.
De care lucru, ieşind de faţe şi înaintea domniei mele Ionichie egumenul de
Danco şi Ioniţă post(elnic) şi luînd domniia mea sama împreună cu boiarii cei mare,
aşea s-au cunoscut a fi după mărturie egumenului de Tri Sfetitele: cum Cuze
spăt(arul) au avut o tacmală de aşădzare cu Cosntantin vodă, au bani i-au dat
Costantin vodă Cuzei, au altă socoteală au avut între dînşii, căci şi dumnealor boiarii
cei mari ne-au mărturisît că Costantin vodă pe Cuze l-au avut în mare cinste şi
dragoste şi nu-i voie pagubă şi poate că vor fi făcut o socoteală între ei pentru pivniţe;
că de n-ar fi fostu între dînşii socoteală cum ar fi putut suferi Cuze spăt(ar), fiind şi
ispravnec la îngrădire locului şi în cinste ca aceea, să prăvească cu ochii i să ia pivniţa
în ograda Dancului; sau de nu atunce, mai pe urmă ar fi mai tras v-o giudecată,
aceasta nicidecum n-ar fi îngăduit-o.
Şi cum dzicem, cu toate aceste s-au cunoscut că cu o tocmală au iâşit pivniţa din
stăpînirea Cuzăi la m(ă)n(ă)st(i)re şi poate şi zapis să fi fost la m(ă)n(ă)st(i)re, dară,
schimbîndu-se atîţi egumeni, s-au prăpădit.
Şi aşe am găsît giudecata cu dreptate ş-am hotărît ca să de pace pivniţii Ioniţă
Cuze post(elnic), că să apucă cu nedreptate. Iară rugătorul nostru Ionichie egumenul de
Danco să aibă a stăpîni pivniţa ca dreaptă moşia m(ă)năstirii şi să-i fie de la domniia me
ispisoc de îndreptare şi de întăritură Stătător în veci.
Şi altul nime să nu se amestece.
B(-B) A6T(O) X3CM3 »HH K.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII: rezumatul grecesc
al actului şi>: 1) Num(ărul) 10; 2) Pivniţa din ograda măn(ăstirii) Dancul.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, neclar (se disting capul de bour şi acvila).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 242-243, nr. 305 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(32x19,6 cm.), din 'Arh. M-rii Xiropotamu, de la Muntele Athos, Grecia, nr. 154).
 Gligori şi Ioniţă, fiii lui Oprea ceauş, şi sora lor, Ilinca, vînd lui Toader Turcul o casă cu
loc în mahalaua Bărboiului, drept 170 de lei noi.

t Adică eu, Gligori, şi eu, Ioniţe, ficiorii Oprii ceauşului, şi eu, Ilinca fata Oprii,
făcut-am acest adev(ă)rat şi încredinţat zapis a nostru la mîna dum(i)sal(e) giupînului
Toader Turcul precum noi, de nimine siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoie,
i-am vîndut o casă cu loc cu tot, care cas(ă) este cumpărată de tatul nostru, Opre, în
mahalaoa Bărboiului, ce-au fost cumpărat-o de la Crîste cojocariul, ficiorul lui Ivan
Simpietriu, lîngă casa lui Andrei Poloboc uşerel arman, şi lîngă casa lui Petre Chiurtu ş-a
Savii ceauş de armeni, şi între casa Ursului potcovar, şi lîngă casa Cîrstii cojocar, drept
170 de lei noi, precum arată gardul împregiur, faţa casii pînă în uliţe. Şi dîndu-ne toţi
banii deplin întru mînule noastre, i-am dat casa cu toată voia noastră, ca să-i fie dreaptă
ocină şi moşie, în veci, dum(i)sal(e), şi giupînesii dumisal(e), şi cuconilor, şi nepoţilor, şi
strănepoţilor dum(i)sali. Şi nici odinioar(ă) nime să nu s(e) mai scoal(e) sau să fie volnic
a mai întoarce această vîndzare a noastră.
Şi la această tocmal(ă), făcută de bunăvoia noastră, s-au tîmplat mulţi oameni buni
şi mahalagii, carii mai gios ş-au pus degetil(e).
Şi, pentru mai mari credinţa, ne-am pus şi noi degetil(e).
Let 7247 <1739> iun(ie) 25.
Gligori sin Oprii <m.p>; Ioniţi sin Oprii; Ilinca, fata Oprii1.
Nastasie Belibeoaie, soara Oprii1; Safta, cumnat(a) Oprii1; Zanhira, cumnaţă
Oprii ; Paraschiva, martur1.
1

Neculai biv ispravnic am scris şi-s martur.

<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1)
în mahalaua Bărboiului; 2) Zapisul lui Grigore şi Ioniţă, feciorii ceauşului, prin care
vînd o casă cu locul ei lui Toad(e)r Turcu. 7247.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDX/19. Orig., hîrtie difolio (32 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, cinci
amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

371 1739 (7247) iulie 23

Tănasie, fiul lui Petre Latef, vinde lui Scarlatache curelar un loc de casă pe Podul Vechi, în
Fînărie, cu 80 de lei noi.
Altu zapis, de la Tanasie sin Petre Latef, precum de bunăvoie sa au vîndut un locu
de casă de pe Podul Vechiu, în Fîiiărie, care locu le iaste rămas de la părinţi şi iaste
alăture cu frate-său Crîste, toată partea cîtă i să va veni în lungu şi în latu, l-au vîndut lui
Scărlătache curălariul, drept 80 lei noi.
7247 <1739> iulie 23.
Tanas(e).
Grigore siman ot Curte'; Ion curălar1; Dumitrache curălar1; Ştefan Bîrlădeanu.
Neculai au scris zapisul.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 10 v., nr. 31. Rez. în Condica M-rii Bărboiu, scrisă
de Costantin Polimaz logofăt în 1796 octombrie 14.
 EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom.. I, p. 51 (menţ.); Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce",
fasc. 5 (1925), p. 178, nr. CVI (acelaşi rez.).
1
Se indică locul amprentei digitale.

372 1739 (7248) decembrie 14, Iaşi

Grigorie Ghica voievod dăruieşte lui Dumitraşco bărbier domnesc o dugheană de lîngă
biserica Sf. Nicolae Domnesc ce a aparţinut Iui Ienăchiţă vistiernicul, care s-a hainit.

t HW rpurwpne Tutca B O E B O A D , E(o)^ith> M ( H ) A ( O ) C T Y K > . r(o)cn(O)A4pi>

36MAH AYuMAdBCKWH. înştiinţare facem tuturor cui să cade a şti că, întîmplîndu-se a
avea puternica înpărăţie, stăpînii noştri, oştire cu moscalii, vjiiU : au_qsUlejgioschiceşti
de-au călcat şi pămîntul acesta a Moldovii, cu multă pradă şi jacuri între bieţii păminteni.
Şi m ă c a r că de la noi destulă poroncă şi înştiinţare au avut, atîta parte boiarească, cît şi
toţi lăcuilfinLcapitele, să nu să lunecc la vrun. hainite, ş t i i n d u ^ ă aceasta cu adivăr că
moscalii a rămînea stăpînitori j u x s t n i pămînLmeidfiCUXIL nu s(c) poate; iară unii din
mazili, precum si dintr-aUă-Proşţime, tot nuş^aU-SURus poroncii şi învăţăturii noastre, şi
c u m au văzut p e moscali îndată s-au şi Jiainit, şi_fără-nici o pricină s-au închinat la
moscali; dintre cărei unii, fiind şi 2 J j c i o r i a Iui Ienăchiţe vistiernic, a n u m e Costantin,
mai mare, si... 1 , care acestu Costantin, făcîndu-să căpitan de cătane la polcul lui
Cantimir, au mai adunat la steagul Iui pre cîţva nebuni, ce s-au potrivit lui, cărei nu
numai c-au ridicat sabiia asupra stăpînilor noştri şi cu podghiaz înpreună cu alţii au vinit
asupra noastră să ne gonească, ce şi alte multe urîte fapte au făcut, jăcuind pe pămînleni
şi muncindu-i. Şi încă dintru nebunească fapta lor, de s-ar fi protivit stăpînii noştri sau
noi de n-am fi păzît lucrurile cu mare chivernisală, era ca să aducă ţara la mare primejdie
de robie si sabie, ce dară pentru unii ca aceştie, ce fără de nici o pricină s-au hainit şi,
părăsind moşiile lor, s-au dus cu moscalii, ca să le slujască lor. Şi nu n u m a i cît au jăcuit
pe pămînteni si de toată hrana lor i-au păgubit, ce încă şi domnii au cursu multă pagubă
din faptele lor; cu mare dreptate s-au luat toate moşiile lor în sama domnească, ca a unor
haini şi făcători de rele.
Şi de vreme că sluga noastră, Dumitraşco, bărbiariul gospod, ne-au slujit cu
dreptate şi mai vîrtos în vremile celi mai de trebuinţe, cînd alţii ne-au părăsît, iar el s-au
aflat tot nelipsît lîngă noi la toate întîmplările noastre, scotit-am că să cade a fi miluit şi
pentru a lui dreaptă slujbă şi, osăbit, că şi lui făcîndu-să multă p a g u b ă de cătră aceşti
tîlhari, din osăbită mila noastră, l-am miluit pre dînsul, din moşiile ce-au fostu a lui
Ienăchiuţe, cu o d u g h e a n ă din dughenile ce-au făcut Ienăchiuţ lîngă bisereca Svînta
Vineri, si cu tot într-un coperemînt_cu c e l e l a l t e j i u g h e n e această d u g h e a n ă şi cu tot locul
dughenii cît are din d o s pînă în gardu, s ă î u T l u i Dumitraşco de la noi dreaptă ocină şi
moşie, şi ispisoc d e miluire, stătătoriu în veci.
Aşijdere, şi d u p ă a noastră viiaţă şi domnie, pre cine D u m n e z ă u va alege a fi
stăpînitor aceştii Ţări a Moldovii, ori din fii noştri, ori dintr-alt neam, p o h t i m a noastră
d a n i e şi miluire să nu o surpe, c u m nici noi n-am stricat miluire altor luminaţi domni, ce
mai vîrtos să aibă a-i da, şi a-i milui şi a-i întări pentru a lor vecinică pomenire.
Aceasta scriem.
OLF Ifl(c), B A(r)TO X3Ca\m A6K(EA\BPVE) AK

Hw r p n r o p n e T H K A B I U E B W A A < m . p > .
T ă n a s ( e ) logofăt de taină, am scris.
 Institutul dc Istoric din Sankt-Petersburg. Federaţia Rusă, Fond Documente moldoveneşti, doc nr.
141. Orig., hîrtie difolio (22 x 19 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală
roşie.

EDIŢII; Moldova. VIII. p. 148-150. nr. 113 (orig.).

1
Loc liber în orig.

373 1739 (7248) decembrie 15, Iaşi

Ncculai Nacul vinde lui Toader Costache mare spătar casele de pe Uliţa Mare din Iasi, cu
300 de lei.

t A d c c ă cu, Ncculai Nacul, ficiorul Iui Ion Nacul ce-au fostu logofăt de visterie,
f ă c u t - a m u acestu adevăraţii zapis al meu la cinstită mîna dumisale Toaderu Costache
vel spătar p r e c u m să ştie cum eu, de nime silitu, nici asupritu, ce de a me bunăvoie,
am v î n d u t u d u m i s a l i casăie părinţăşti din tîrgu din Iaşi, di pe Uliţa Mare, ce-s
înpotriva bisericii ungureşti, care să hotărăscu din sus cu casăli Lupului vist(ernic), iar
din gios să hotărăscu cu casăli dumisali Iui Costantin Cucoranul pitaru şi cu locul
ungurescu, care casă la împărăţeala fraţilor mei s-au vinitu în partea mea. Aceste casă
cu pivniţă di piatră şi cu grădină di pomi şi cu totu locul lor ce cuprindi înpregiuru
care iaste îngrădiţii cu ogradă di zăplazi l-am vîndut dumisali vel spătar dreptu trii
sule lei, bani gata.
Şi mi-au f ă c u t u d u m n e l u i plată deplin în mînuli mele dinainte a boiari şi alţi
oamini buni carii, văzindu de bună voie vîndzare şi plată deplin(ă), toţi s-au iscălitu
mai gios. Deci să-i fie dumisali, şi giupînesii dumisali, şi cucunilor dumisali, şi
nepoţilor şi strănepoţilor dumisali dreaptă moşie în veci căci eu am întrebatu pe fraţi
şi pe totu n e a m u l m e u ; şi nime n-au vrutu să Ie cumpere; pentru aceea le-am vî(n)dutu
dumisali cu v o i e a totu neamul meu şi am datu la mîna dumisali şi zapisăli celi vechi a
casii.
Şi eu, pentru mai mare credinţă, am iscălitu.
tf M c , rt(-t)T(o) x 3cĂ\H A«K(eupVe)
t Neculae Nacul ot visl(ierie) <m.p.>.
Ion Nacul < m . p . > ; Toader Nacul ot vist(ierie) <m.p.>.
Sandul Sturdzea vel log(o)f(ă)tu <m.p.>; Costantin biv fost vel vornic < m . p . > ;
I o n a ş c o . . . 1 < m . p . > ; Costache Razul hat(man) < m . p . > ; T . P(a)l(a)di vel vist(iernic)
<m.p.>; Andrei Ros(e)t spătar <m.p.>; Vasilie Buhăiescul vt(orîi) log(o)f(ă)t < m . p . > ;
Vasili biv vt(orîi) log(o)f(ă)t <m.p.>; Ştefan Hermeziu post(elnic) <m.p.>; Neculai
post(elnic) < m . p . > ; Toader Carp log(o)f(ă)t <m.p.>; Costantin ( ? ) . . . ' vist(iernic)
<m.p.>; Costachi log(o)f(ă)t ot vist(ierie) <m.p.>.
Şi eu, Simion Cheşco uricariul, am scris zapisul cu voie dumilorsale si sint martor.

< P e verso, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de la feciorii Nacului logofăt ot

vist(erie) pe casile lor din Ieşi ce mi le-au vîndut.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDCX1X/4. Orig., hîrtie difolio
(34,5 x 22 cm.), cerneală neagră.

1
Neclar.
 Osman negustor adevereşte că a primit de la Toader Palade mare vistiernic mierea şi banii
datoraţi lui Mahmut Celebi.

L(ea)t 7248 <1739> dec(hembrie) 28.

Scrisoare de la Osman neguţitoriul, omul dumisale lui Mahmut Celebi, fratele lui
hagi Ismail, carile arată că au luat în m(î)na lui toţi banii aceştie 1 , 678 lei, 9 p(o)t(ronici),
bani, şi 120 vedre de miere de la dumnalui Toader Pălade vel vist(iernic) şi i-au dat
zapisele în mîna dumisale.
Arh. St. Bucureşti, A. N„ MMCMV/6, nr. 5. Rez. din 1754 (7262) august 10.

1
V. doc. din 1740 (7248) ianuarie 15 din acest volum (nr. 375).

375 1740 (7248) ianuarie 2

Grigorie Ghica voievod scuteşte de unele dări un om al preotului Ioan de la Biserica

domnească de pe Poartă.

Carte preotului Ioan de la biserica după Poartă, pentru un om de scuteală.

t IW rpuropi'e R N K A B O E B O A D , E(O)ÎK'I'IO A\HAOCT'I'K>, rocnoA^pii 3ei\\RTII
AVortAdBCKOH. Facem ştire cu această carte a domniii mele tuturor boiarilor noştri şi
slujitori cărei veţi unbla ori cu ce fel de slujbe şi porunci ale domniii mele la ţinutul
pentru un om făr(ă) de bir ce va avea rugătorul nostru, preotul Ioan de la biserica gospod
de pe Poartă. Iată că domnia mea m-am milostivit şi l-am iertat de civerturi, de chile, de
ialoviţe şi de toate dările şi angheriile, oricîte ş-ar fi pe alţii în ţara domniii mele, el
nimănui nimic să nu dea, făr(ă) decît numai la vremea hîrtiilor, cînd s-ar întîmpla să iasă
pe ţară, atuncea va da şi el pecete de un galben, iar mai mult supărat să nu fie. Şi să fie în
pace de cai de olac, de podvozi, de cară, de salahori şi de toate beilicurile, nime întru
nimic să nu-1 supere.
Drept aceea, dumneavoastră boiari şi voi slujitori, dacă veţi vedea carte domniii
mele, toţi să vă feriţi de acel sărac de om, să-i daţi bună pace, întru nimic să nu-1
supăraţi, nici trăsură pentru alţii să nu faceţi.
Şi să aibă pace şi de fîn gospod, şi de lemn, şi de clacă gospod, şi de fîn de mezil,
şi de conace şi de toate angariile, numai el să fie pentru treaba casii preutului de mai sus
numit. Iar care nu s-ar supune cărţii domniii mele şi i-ar face mai mult val, unii ca aciia
vor fi de mare certare de la domniia mea.
într-alt chip nu va fi. Aceasta scriem.
7 2 4 8 < 1 7 4 0 > ghenarie 2 dini.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 112 r. - v. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I, p: 506 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 132-133
(copia din 1743).

1
Loc liber în copie.
 Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Toader Paladi mare vistiernic stăpînirea asupra satului
Valea Seacă, răscumpărat de acesta de la un negustor turc din Iaşi în virtutea dreptului de preemţiune.

L(ea)t 7248' <1740> ghen(arie) 15.

Ispisoc de la Grigorie Ghica v(oie)v(o)da în carile arată că la l(ea)t 7245, iesindu
înainte mării sale Mahmut neguţitoriul de Iaşi, fratele lui hagi Ismail, au arătat 2 zapis£ a
lui Dumitraşco beizade, fiiul lui Antioh v(oie)vod: unul de 120 vedre mier6 şi altul de
678 lei, 9 p(o)t(ronici), cari datorie au fostu a frăţine-său, a lui Costandin Cantemir,
luîndu-i cu datorie de ş-au răscumpărat satul Vale Sacă carile era zălogit de însuşi
răpăosalul Antiohie vodă la un neguţitoriu turc pentru datorie cumnatului său Alexandru
Ceaurul; şi, pe urma, mergîndu Costandin beizade la Ţara Românească, au luat
Dumitraşco beizade acea datorie a frăţine-său asupra sa dîndu zapisăle sale la m(î)na[-i]
neguţitoriului ca să o plătească.
Şi, după aceasta, lipsindu şi Dumitraşco beizade de aice, din ţară, ducîndu-s6 în
Ţara Moschicească, au rămas datorie neplătită. Şi cerşindu dreptate neguţitoriul la Divan
nu s-au lăsat neguţitoriul a fi păgubaş; şi fiindu şi singur Grigorie vodă că cu acei bani
s-au răscumpărat satul Vale Sacă, ce după dreptate i s-au dat carte de volnicie ca să
vîndă satul Vale Sacă cu vecin(i) cu tot oricui ar găsi şi să-ş(i) ia banii.
Deci scoţindu neguţitoriul satul la vîndzare, aflatu-s-au cumpărătoriu Iezăchiil
egumenul de Trii Sfetele, fiind răzăş; ce fiindu că satul acesta au fostu de baştină a
Ceaureştilor, sculatu-s-au dum(nealui) Toader Păladi vel vist(iernic) şi, nelăsind ca să
înstreinedzd neamul giupînesii dumisale, au luat acea datorie asupra sa de au plătit-o
ş-au răscumpărat satul de la neguţitoriu plătindu-i toţi banii şi mierea deplin.
Drept aceea, i s-au datu şi de la măriia sa întăritură ca să stăpînească cu pace.
Arh. St. Bucureşti. A. N„ MMCMV/6, nr. 4. Re/., dezv. din 1754 (7262) august 10.

' Cifra zecilor: m, transformată din 3 (60).

377 1740 (7248) ianuarie 21, Iaşi

Ion blănar şi soţia sa, Ilinca, dau lui Neculai Bontaş blănar din Iaşi şase pogoane de vie în
dealul Odobeştilor în schimbul unei dugheni dc pe Podul Hagioaiei din Iaşi şi a 250 de lei, bani gata.

f Adecă eu, Ion blănariul, ginerele Botedzatii, şi cu soţul meu, Ilinca fiica Mariii
Botcdzatei, făcut-am acestu adevăratu zapisul nostru la mîna dumisal(e) lui Neculai
Bontăşu blănariul di Ieşi, ginerele Iui Andrunachi blănariul, precum să s(e) ştie că
avîndu noi şesă pogoane de vii în dealu la Odobeşti, pe Uliţa lui Slavu, moşie cu locu cu
totu şi cu cramă, cu căşicioară, cu 2 cădzi, şi un jghiabu, şi o curatoare şi 2 ciuberă, am
făcutu noi schimbu cu dum(nea)lui giupînul Neculai blănariul: i-am dat noi dumisale
aceste şesă pogoane de vii cu locu cu totu şi cu toa<te>' aceste mai sus numite şi
dum(nea)lui ne-au datu noă o dugheană ce este în faţa uliţei pe Podul Hagioaie, între
dugheana lui T i m u ş blănariul şi între altă dugheană a giupînului Neculai; şi ne-au mai
datu dum(nea)lui şi doă sute şi cindzăci şi cinci de lei, bani gata, peste dugheană. Şi
ne-au făcut dumnealui plată deplină în mînule noastre; deci să-i fie dumisale, si
giupînesii dumisal(e), şi cuconilor dumilorsale, şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisal(e)
drepte ocini şi moşii în veci, nime alţii să n-aibă treabă.
 Şi la tocmala noastră s-au întîmpla<t>' boieri, şi neguţitori, şi preuţi şi mulţi
o a m e n i buni carii, vădzindu dc bunăvoie învoială şi tocmală şi plată deplin(ă) în mînule
noastre, toţi s-au iscălit mai gios.
Şi noi, pentru mai mare credinţa, ne-am pus degetel(e) ca s(ă) fie de bună
credinţă. Şi am dat dumisale şi zapisăle cel(e) vechi.
tf d c , RT(-FE)T(O) X 3CRT\îl renUpi'e) K A .
Ion blănar, zet Botedzatii, am vîndut 2 ; Ilinca soţu lui Ion, fată Botedzatii, am
2
vîndut ; Ştefan sinu lui Ion şi a Ilincăi, ce l-au pus părinţii în zapis.
Şi eu, Simion Cheşco uricariul, am scris cu voie lor şi sintu martur.
t Vas(i)lii Botedzatul 2 şi eu, Mărie Botedzata 2 , soţu Iui Vas(i)lii, s-au făcut această
tocmală cu voie noastră.
t Ştefan sîn Ilincăi fetei Botcdzatei H C K A A după vinire den Ţara Căzăcească 2 .
t Ion blănăriul brat Iordachii, martur 2 .

< P e verso-ul filei a doua, scris la mijlocul sec. X I X > : Zapis Nr. 2; 7 2 4 8 <1740>
ghenar 21.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLXXVIII/35. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 20,5 cm.), lipsă 2/3 din fila a
doua, cerneală neagră, nouă amprente digitale.
EDIŢII: Const. C. Giurescu, Istoricul Podgoriei Odobeştilor, p. 285-286, nr. 40 (orig.).
1
Omis.
2
Amprentă digitală.

378 1740 (7248) <februarie>

Mihalache Sturza dă cumnatului său Radul Racoviţă marc paharnic un ţigan în schimbul
altui ţigan.
Adecă eu, Mihalachi Sturza, făcut-am acestu adevărat zapis al meu p r e c u m să s(e)
ştie c-am schimbat cu cumnatul Radul Răcoviţă vel pah(arnic) şi c - a m dat dumisale un
ţigan al meu, anume Chiriac ficiorul Ganii, şi dumnealui mi-au dat p e Nistor sin Iui
Ţ a m p u l , venit de Prăjeşti.
Deci ca s(ă) hie dum(i)sale rob în veci.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7 2 4 8 .
Mihalachi Sturza biv vel cliuccr.
După Ghibănescu, Surele. VIII, p. 347, nr. CCXXX1X. Text din Ms. Surete, XXVI, f. 686, după doc.
din Bibi. Acad. Rom.
Data completată cu probabilitate după un document similar din 1741 (7249) februarie 5 (Ghibănescu,
voi. cit., p. 347-348, nr. CCXL).

379 1740 (7248) februarie 1

Ioana Holbăneasa vinde lui Andrei Hermeziu o casă cu pivniţă de piatră pe Uliţa Măjilor,
cu 400 de lei, bani vechi.

A d i c ă eu, I o a n a Holbăneasă, fimeia lui Ion Holban, făcut-am zapisul mieu la mîna
d u m i s a l e Andrii H ( e ) r m e z i u ot vist(ierie) p r e c u m , di nime silită, nice asuprită, ce de a
mea bunăvoia. am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, o casă cu pivniţă di piatră d6
aice din Ieşi, di pe Uliţa Măjilor, cu locul popii lui Grigorie, şi pi din deal pînă în locul 1 ,
şi din dos pînă în locul dumisale lui Vasile biv vtorii logof(ă)t. Acest6 casă cu pivniţa di
piatră, cu locul cum răspunde mai sus, le-am vîndut dumisali lui Andrei Hărmezîu ot
vist(ierie), drept 4 0 0 de lei. bani vechi. Şi mi-au făcut plata deplin în mînulc mele ca să-i
fie dumisale, şi giupînesii dumisale şi cuconilor dumisale neclătită şi neruşuită în veci.
Şi aceasta tocmală şi deplin(ă) plată au făcut dinainte a mulţi boieri şi preuţi şi
oameni buni megieş(i), cari, pentru mai inare credinţa, împreună cu noi au iscălit cu
ficiorii miei.
Let 7 2 4 8 < 1 7 4 0 > fevr(uarie) 1.
Ioana Holbăneasa.
Gavril Pilat vornic glotnii.
Şi eu, Andrei zet lui Ion Holban, am pus degilul.
Şi eu, Petre Cheşco biv vătav za stolnicei, am scris cu zisa dumilorsale şi am
iscălit. Petre Cheşco biv vătav.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/2. p. 109 (151). Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan. în 1816 septembrie 20.
1
Aşa în copie.

380 1740 (7248) februarie 14, Iaşi

Iermonahul Varlaam Ursachi vinde lui Toader Carp mare medclniccr casele din
Muntenime, de pe Uliţa Hagioaiei, cu 200 de lei bătuţi.
Iermonah Varlaam Ursachi fac ştiri cu acest adevărat zapis al mieu, la mina
dumisali cumnatului Toader Carp vel medelniceariu, precum eu, de bunăvoie mea, am
vîndut driaptă ocină şi moşie.casăle din Iaşi, ce sînt din Muntenime, pe Uliţa Podului
Hagioaie, între casa Cantei şi între locul casii izbaşii Iani, cari casă ne-au fostu noă
schiinbătură cu dumnealui Lupul Gheuca vel stolnic drept o moşie, anume Horodiştea,
ce este Ia ţinutul Orheiului, iar dumisali Lupul Gheuca stolnicul i-au fost danie de la
răposatul părintele Ghedeon mitropolitul, iar părintelui Ghedeon mitropolitului i-au fost
danie de la Priluţchi polcovnicul căzăcescu, iar lui Priluţchi polcovnicul i-au fost
zălojitură de la d(um)nealui unchiul nostru Gheorghiţă spătariul şi de la mătuşa Catrina,
fata lui Alexandru Buhuş, iar unchiului nostru Gheorghiţă spătariul i-au fost dzestre de
la Alexandra Buhuşoaie.
Deci la împărţala noastră cu fraţii miei, aceste casă s-au vinit în partea mia, şi eu
le-am vîndut dumisali, ce mai sus scrie, Toader Carp, drept doa sute lei bătuţi, ca să-i fie
dumisali driaptă ocină şi moşie în veci neclătită, şi giupînesii dumisali, şi cuconilor
dumisali, şi nepoţilor, şi strănepoţilor şi a tot niamul dumnisali, cine s-ar alege mai de
aproape. Căci fiind dumnealui medelniceariul Toader ginere spătariului Gheorghiţă şi
scoţîndu-să casăie la vînzări, alţii n-au încăput să le cumpere, fiind dumnealui mai
aproape; şi dumnealui mi-au făcut plată deplin cu bani gata, după c u m mai sus scrie,
două sute lei bătuţi. Deci nime din fraţii mei sau din niamul meu să nu aibă triabă a să
amesteca piste zapisul meu, căci noi ni-am împărţit moşiile; iar cine ar avea a răspunde
ceva, cu mine să-şi întrebe, iar dumnealui Toader Carp medelnicerul să-şi stăpînească
casăie cu pace şi să aibă a-ş faci şi ispisoc domnescu, pe zapisul mieu; şi zapisăle ccali
vechi încă să aibă a le da dumisale.
 Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat mulţi boiari mari şi mici, carii mai gios
s-au iscălit.
Şi, pentru mai bună credinţă, şi eu însumi cu mîna mea am iscălit.
V(ă)let 7248 <1740> m(ea)s(en)ţa fevr(uarie) 14.
Ermonah Varlaam Ursachi.
Sturza vel logofăt; T. Paladi vel vist(iernic); Costachi Razul hatman.
<Pe verso>: Casile ce sînt în Muntenime, pe Uliţa Podului Hagioaie.
DupS Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9|, p. 85. Text după orig.
ALTE EDrţTI: Gheorghe Băileanu ş.a., Istoria Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, p. 163, nr. V (text după
Ghibănescu).

381 1740 (7148) martie 1, Iaşi

Grigorie Ghica voievod confirmă bisericii învierea Sfîntului Lazăr din Iaşi dreptul de a lua
din venitul vămii domneşti ceară şi untdelemn iar preoţilor le dă cîte 60 de lei pe an.

t Hw rpYrop'fe ITKA BOGBWAA, E(O)JKI'IO M(H)A(O)CTYK>, r(O)cn(o)A<*p,H 36MAH

MOAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domniii m61e tuturoru cui să cade a şti. Den
vreme dară că svintili biserici şi m(ă)n(ă)stiri sintu lăcaşurile d(u)mn(e)dzăieşti întru
carili de pururea să s(ă)vîr(şe)şti jărtva ce fără de sînge a Domnului nostru I(su)s
H(risto)s, carili cu presfîntul şi precinstitul sîngili său au rădicatu păcatul a toată lumea,
n-au vrutu dară Dumn(e)dzău să să chivirnească svintili rugi cu altu mijlocu, fără de cîtu
cu milostenie a pravoslavnicilor creşti(ni), precum este vederatu lucrul întru toţi dintru
sfintili biserici şi m(ă)n(ă)stiri ce sîntu zidite în ţară di luminaţi şi răpoosaţii domni ce
le-au ziditu le-au miluitu cu moşii, cu bucate, cu veşminte şi cu odoară şi cu alte feliuri
de daruri, iară alţii le-au întăritu cu obiceiuri celi bune cu vinituri din viniturili domneşti
pentru stare şi chivirnisala lor, volnici fiind ca nişti stăpînitori acestui pămîntu a
Moldovii ca să li rămîie în urniă vecnică pomenirea; care şi domniia mea avînd râvnă de
miluire spre sfintili biserici socotit-am dară d(o)mniia mea şi pentru sfînta biserică di la
Vama cea Mară, unde iaste hramul învierii Sfîntului şi dreptului Lazaru, care sfîntă
biserică este zidită de d(o)mniia sa Mihai vodă şi neavîndu nici un vinitu de necăiuri au
fostu miluit-o cu obiceiuri di milă din vama domnească ca să aibă a lua pre totu anul din
vama domnească cîte patru făclii mari de ceară cîte di tri ocă una şi cîte o ocă di tămîie
la hramu şi vameşii cei mari să poarte di grijă să le dea gata făcute din vinitul domnescu
şi, osăbitu, să mai dea preste anu în toate duminecili cîte o giumătate de ocă de lumini di
ceară mici, să fie di arsu în biserică preste săptămînă, şi cîte doă oca di untu di lemnu pe
lună pentru candile.
Aşijdere, şi preoţii cu diiaconul carii vor sluji în sfînta biserică să aibă a lua din
vamă pre totu anul cîte cinci lei pe lună, care facu şesădzăci de lei pe anu, pentru slujba
lor ca să le fie de înbrăcăminte. Aceste mile toate să li să dea pre pre totu anul din vamă
din vinitul domnesc.
Aşijdere, şi cîndu s-ari întîmplă să s(ă) strice acoperemîntul bisericii, să aibă
vameşii cei mari datorie a o acoperi din vinitul lor; însă di va fi vama dată îh
cumpărătură precum arătară preuţii di la această sfîntă biserică şi testamentul cel de
miluiri di la ctitorul sfinţii biserici, şi întăritură şi miluire şi di la d(o)mniia sa Costandin
vodă şi acum jăluindu preuţii precum de cîtăva vreme sintu păgubaşi di vinitu di mai sus
numitu.
Pentru aceea dară, şi domniia mea m-am milostivim şi din os(ă)bită mila noastră
am datu şi am întăritu svintii biserici ca să ia pre tot anul aceste obiceiuri di milă ce
scriem mai sus din vama domnească miluire di la d(o)mniia mea şi nim6 să nu le
poprească nimică din vinitul lor. Dreptu aceea dară, şi în urma noastră, pre carii va milui
Dumnedzău cu domniia ţării noastre a Moldovii, ori din fiii noştri sau dintr-altu1 neamu,
poftimu ca să nu surpe această puţină milă şi a întări şi a milui pentru a sa vecinică
pomenire.
Şi s-au scris acestu testamentu în tîrgu în Ieşi, în domniia noastră a doa, în al
cincile anu.
Oy Mc, 6Tk A6T0 X3CMH MApW T
Hw rpHropwe THKA BW6BWA<* m.p.
AVMiTpVe..Aor(o)4»(e)T npoiirr.
Simion Cheşco uricariul am scris.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DCXXIII/177. Orig., hîrtie (54,5 x
40 cm.), cerneală neagră (invocaţia şi intitulaţia, în cerneală neagră), sigiliu domnesc inelar, octogonal în
cerneală roşie, neclar (se disting doar capul de bour, acvila şi coroana cu trei fleuroni).
1
Neclar.

382 1740 (7248) martie 12, Iaşi

Ion, fiul lui Grigoraş comis, şi Agapie, egumenul M-rii Aron Voda, îşi împart şase ţigani.

t Ion, ficiorul lui Grigoraş comis, dat-am scrisoare me la mîna svinţii sale
părintelui Agapie egumenul de Aron Vodă, pentru şesă ţigani ce-am avut de înpărţală cu
svinţiia sa, anume: Ghiorghie, şi Grigori, şi Dumitru, şi Ştefan, şi Ioniţă şi Vas(i)lie,
ficiorii lui Cucocoţ ţiganul mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuţi dipreună cu Măricuţa,
ţiganca noastră, precum am avut giudecată înnaintea cinstitului dumisali hatmanului
Costachi; şi dum(nealui), cu dreaptă giudecată, ni i-au înpărţit; fiindu dintr-aceşti şesă
ţigani numai patru faţe, anume: Gheorghie, şi Grigorie, şi Ioniţă şi Vas(i)lie, s-au socotit
în partea egumenului, Gheorghie şi Grigori, şi în parte me, Ioniţă şi Vas(i)lie, iar pentru
doi, ce n-au fostu faţe, iarăşi anume: Ştefan şi Dumitru, am socotit dum(nealui)
hatmanul să rămîie, în parte egumenului, Dumitru, şi în parte me, Ştefan, să aibă a-şi
căuta cini pe al său, de unde i-ar afla, să-i ia şi să-i stăpînească după cum ne-am împărţit
şi ne-am aşedzat înnaintea dum(isali) hat(manului).
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
tf Mc, AOfe)T(o) X3CÂÎM MApTtf BK
Ion, ficiorul lui Gligoraş comis, n(e)-am înpărţit şi n(e)-am aşădzat cu voie noastră
<m.p.>.
Din poronca mării sali lui vodă, înnainte noastră s-au făcut această aşădzare cu
giudecată. Costache Razul hat(man) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: S-au scris la condică.
Arii. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCI/83. Orig., hîrtie difolio (32 x
19,6 cm.), filigran, cerneală neagră.
 Grigorie Ghica voievod îi scuteşte dc toate dările pe căpitanul de drăgani Stoica şi pc
fratele său, Ghiorghe băcan, iar de unele dări pe omul de la băcănia lor din Iaşi.

t Yw TpuropTe THKD BO6BOA<*. E(O)ÎKHO A\(H)A(O)CTYK>, ROCNOA^PT 36A\AH

MOAA^BCKOH. F a c e m ştire cu această carte a domniii mele, pentru sluga noastră Stoica,
căpitanul d e drăgani, şi pentru frate-său, Ghiorghe băcal, carele fiind oameni streini
într-acest pămînt, neavînd altă chiverniseală, domnia m e a am făcut milă cu dînşii şi i-am
miluit cu o carte a noastră, ca să fie în pace de bir. De acmu, jăluindu-ni-să pă cum, după
ce au vrut muscalii să să ridice d e aici, din oraşul Iaşilor, ca să meargă la ţara lor, au dat
jaf la d u g h e a n a lor ş-au prădat de tot ce-au avut şi au luat şi carte ce au avut de milă; şi
iar a m dat această carte a domniii mele, întru carele hotărîm şi pentru aceşti doi oameni,
şi casa lui şi d u g h e a n a să fie iertate d e toate dăjdiile cîte ar fi pe alţi neguţilori: de
civerturi, şi d e hîrtii, d e cai înpărăţeşti, şi de cai d e mezil, şi d e chile, şi de ialoviţe, şi de
s c h i m b u r i de galbeni sau de lei, au de zloţi şi de alte de toate, măcar ori ce greu ar ieşi
pre alţii în ţara domniii mele, ei, niciodată, nici cu unile să nu-i supere şi carte aceasta să
o ţie în seamă.
Aşijderea, şi pentru o d u g h e a n ă cu băcălii ce ar avea la_faţa tîrgului şi pentru un
o m strein ce ar avea la dugheană, iarăşi p o r u n c i m şi pentru acel om, mai mult decît un
galben să nu dea la v r e m e hîrtiilor, iar alt măcar un ban mai mult să nu d e nimirui; şi
acei d u g h e n e să-i dea toţi b u n ă pace şi să fie ferită şi de schimburi despre neguţitori şi de
toate cheltuielile ageşti, d e fănari şi de plimbare agăi şi de alte cîte ar fi pre alte dughdne
cu băcălii.

Drept aceasta, d u m n e a t a , vel agă, p o r u n c ă să dai la toţi pentru acea d u g h e a n ă şi

pentru acel o m strein, să să ferească toţi zapciii, să nu-i facă mai mult supăr.
Aşijderea, şi voi, neguţitori de Iaşi, Ia nimic cu voi să nu-I amestecaţi, nici
schimburi să nu-i lepădaţi.
Aşijderea, d o m n i a m e a m - a m milostivit şi i-am iertat cinzeci de stupi ca să fie în
scuteală de desetină ca să-i dea p a c e d e banii desetenii, nici mai mult supăr să nu-i facă;
că cine s-ar ispiti a-i face cît de puţin val păste carte domniii mele, unii ca aciia vor fi de
m a r e certare de la domniia mea.
7 2 4 8 < 1 7 4 0 > martie 13.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 433 v. - 424 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 508 (menţ.); Iorga, St. ţi Joc.. VI, p. 441, nr. 1660 (re/..);
Istrati, Condica MavroorJat, 111, p. 184-185, nr. 1401 (copie din 1743).

384 1740 (7248) martie 15, Iaşi

Aniţa, soţia lui Sandul Ţiţul vameş, vinde lui Pascal Tudori fost vistiernic al doilea cascle
ei de pe Uliţa Trapezencască şi o pivniţă de piatră, prăbuşită, cu 200 de lei, bani gata.

f A d e c ă eu, Aniţa vămăşoaie, făcut-am zapisul meu Ia mîna dumisal(e) lui Pascal
T u d o r i bivu vtori vist(iernic) p r e c u m să s(e) ştie căce eu, de n i m e silitu, nici asupritu, ce
d e a m e b u n ă v o i e , am vîndutu eu dumisale casăle noastre de aice, din tîrgu din Iaşi, di pe
U l i ţ a T r e p e d z i n e a s c ă , cu locu cu totu şi cu pivniţă di piatră di lîngă casă, ce iaste
c ă d z u t ă , c a r e locul acestoru casă îmi este m i e datu danie di la Mihăilă Loiz, iar casăli
Ie-am făcutu î n p r e u n ă cu soţul meu Sandul Tiţul vameşul. Aceste casă, cu totu locul lor
şi cu pivniţa, le-am vîndutu dumisal(e) lui Pascal vist(icrnic) dreptu doî sute di lei, bani
gata; şi mi-au făcutu plată deplin(ă) în mînul(e) mel(e); care casă să hotărăscu cu
casăl(e) d u m i s a l ( c ) lui Pascal vist(iernic) şi cu casăie lui Toaderu pitariul. Şi fiindu-m(i)
dumn(ea)lui Pascal vist(ernic) şi neamu, şi răzeşu, le-am vîndutu dumisal(e).
Deci, să fie dumisal(e), şi giupînesii dumisal(e), şi cuconilor dumilorsal(e), şi
nepoţilor, şi strănepoţilor dumilorsale dreaptă ocină şi moşie în veci; şi nime alţii din
neamul m e u şi din rudenii să nu s(e) amestece la aceste casă.
Şi la t o c m a l a noastră s-au întîmplalu boiari şi neguţitori şi oameni buni, carii,
vădzînd di b u n ă v o i e vîndzare şi plată deplin(ă), toţi s-au iscălitu mai gios.
Şi eu încă pentru mai mare credinţa mi-am pus numel(e) şi pecet(ea) ca să fie de
bună credinţă. Şi i-am dat dumisal(e) şi zapisăl(e) celi vechi ce am avut pe aceste casă ca
să-şi facă d u m n ( e a ) l u i şi diresu domnescu pe zapisul meu.
Oy IHc, rt('k)-r(cO AupTtf 6L
1
Aniţa v ă m ă ş o a i c a m vîndutu .
S t u d z e a vel log(o)f(ă)t < m . p . > ; Vasilie Buhăiescul vt(orii) log(o)f(ă)t <m.p.>.

< P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 7248 <1740>
mart(ie) 15. N o . 9.-

Arli. St. Iaşi, Documente, DCCVII1/1. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
un sigiliu inelar, octogonal (1,4 x 1,3 diam.), aplicat în aceeaşi cerneală, slab imprimat (slovele unei
monograme, neclare).
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/10, nr. 5 (rez. cu văleatul şi luna greşite: 7241 m a r t i e , într-un
pcrilipsis din 1782 august 11 „de pe scrisorile dughenilor... <de> la poarta Sfintei Vineri, despre răsărit").

1
Sigiliu inelar.

385 1740 (7248) martie 20, Iaşi

Grigorie Ghica voievod dăruieşte M-rii Sfinţii Arhangheli venitul pîrcălăbici 'nrguşorului
•din vecinătate, dc sub Galata.

t L'w PpitropYe H I H A B O 6 B O A A , E ( O ) * Y K > A\(H)A(O)CTYK>, ROCNOA^pi» 3 C A \ A M

MOAAAKCHOH. înştiinţare f a c e m cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a şti.
Den v r e m e c e decîtu toate bunătăţili cu care să îndatoreşte totu omul în lume trăind nu
s-au cunoscut altă niai de folos sufietilor omeneşti decît milostenie şi mai vîrtos întărirea
cătră svintile biserici, că aceasta nu numai în petrecire vieţii omului prin rugile ce să
slujăscu pre acei nevoitori îi agiutoreadză, ce şi după moarte uşurare sufietilor
dobîndescu şi pre pămîntu nemuritoriu nume îi arată. Aceste sufleteşti folosiri şi noi din
totu cugetul nostru iubindu, pururea a le urma poftindu, cu cîtu D u m n e d z ă u ne-au
luminatu cunoştinţa priceperii şi ne-au datu mîna, n-am continuatu cu cercetare milii
noastre, atîta pre alte m(ă)n(ă)stiri, cîtu şi cătră aceste doî m(ă)n(ă)stiri ce mai gios
arătămu, milă şi dreptate făcîndu-le.
Pentru care întîmplîndu-să în domniia noastră întîi de an discălecatu Tîrguşoru ce
iaste suptu Gălata, cu aşedzare a trii tarmaroacc pe anu, cum sintu orînduite, am fostu
f a a n u T ^ r a v n i c î T ă s u p r i r T î r g u ş o r u l u i pe a noastră slugă, anume Lupul Poroţchie ce au
fost căpitan mare, carele de noi au fostu rădicatu şi miluitu, dăruindu-i şi pîrcălăbie
 Tîrguşorului, cu totu vinitul obicinuitu, şi osăbitu le-am fost mai miluitu şi cu stîngini de
locu în frunte, din dughenile în faţa uliţii a Tîrguşorului. însă locul acestui Tîrguşoru
fiindu între hotarăle acestor 1 m(ă)n(ă)stiri, a Gălăţii din sus şi a lui Svete Arhangheli
din gios, care locu m(ă)n(ă)stirescu câicîndu-să de gloata strînsurii iarmaroacilor şi
socotindu d(o)mniia mea că iaste cu stiîmbătate m(ă)n(ă)stiriloru, am fostu orînduitu pe
Lupul Poroţchie, din vinitul p î r c ă l a b i e i să de pe anu cîte o sută de lei m(ă)n(ă)stirii lui
Sfetei Arhangelu, făcîndu si cu m(ă)n(ă)stire Gălata altă osăbită milă, de i-am dăruită
toată mortasipie Tîrguşorului, cum arată testaminturile d(o)mnii m£le; şi pînă acum aşe
s-au urmatu. Dară acum, întîmplîndu-să moarte lui Poroţche şi nerămîindu-i copii şi din
vreme că el toată agonisita lui din mila noastră au fostu făcutu şi dintr-a sa agonisită încă
pînă au fostu în viiaţă au fostu cumpăratu o moşie, Bîrzeştii, la Vasluiu şi s-au apucatu
de au rădicatu şi biserică de lemnu si grăbindu-1 moarte, n-au apucatu a o isprăvi cu celi
ce s-au cădzutu de podoaba ei, atîta din lontru cîtu şi din afară, nici a o îndzestra cu
bucate de chivemisala ei, precum au fostu gîndul lui.
Numai la moarte sa au oiînduitu cu diiată o samă de bani şi o samă de bucate, atîta
pentru isprăvire bisericii, cît şi pentru chivirnisala ei, cum arată în diiată anum£ şi cu
aceste toate au lăsatu Poroţchie cuvîntu, pînă era cu viiaţă, gătindu-să această biserică să
s(e) închine la a noastră mănăstire Svetei Arhangheli. Pentru care şi Chiriiac, fratiili
Lupului Poroţchie, într-acestasu chipu au mărturisim, că şi frati-său aşe au orînduitu şi
cu voia Iui iaste să s(e) închine această biserică la m(ă)n(ă)stiie mai sus numită.
Şi la aceasta, den vreme că Poroţchie au fostu a noastră slugă şi toată agonisita lui
din mila noastră făcută şi socotindu şi domniia mea că iaste lucru cu cale şi pentru mai
bunu folosul sufletului său, iată că cu toate aceste ce s-au orînduitu de singura Poroţchie
cu diiata sa asupra bisericii, o am închinat-o şi domniia mea, ca să fie metoh la a noastră
sfîntă m(ă)n(ă)stire Sfetei Arhanghelu şi la mare mănăstire Sinaie. Şi am orînduitu şi
ispravnicu, ca să isprăvască totu lucrul bisericii, dîndu-să cu toată purtar<e>a de griji în
sama rugătoriului nostru Filaretu egumenul de la Sfetei Arhanghelu. Şi din vrem6 că
m(ă)n(â)stire Svetei Arhanghelu totu ave să ia cîte o sută de lei pe anu din vinitul
pîrcălăbiii a Tîrguşorului şi pîrcălăbie fiindu dăruită de noi miluire Lupului Poroţchie şi
biserica lui Poroţchie închinîndu-să la Svetei Arhangheli, acum dară şi totu vinitul
pîrcălăbiii şi acei o sută de stînjini de locu în frunte, la Uliţa cea Mar6, din dughenile
Tîrguşorului, din osăbită mila noastră, le-am datu totu la m(ă)n(ă)stire Svete
Arhanghelu, unde s-au închinatu şi biserca lui Poroţchie.
Şi de acum înainte, la fieştecare iarmarocu, egumenul să puie omul său asupra
pîrcălăbiei, să o cerce şi s(ă) o strîngă, totu vinitul pe obiceiul, cumu s-au urmatu a să lua
şi pînă acumu chirie din dughenile ce vor fi pe acei 100 de stînjini totu egumenul să-1 ia.
Iară şi egumenii se Svetei Arhangheli ce vor fi după vremi să aibă datorie a purta grije şi
a scrie numele acelui mortu la sfîntul pomelnicu, ca să s(e) pominească la toate svintili
leturghii peste anu, nelipsitu şi pre totu anul la dzua...1, să i să facă osăbită paminte şi
pomenire pentru sufletul lui.
însă şi pentru viile de la... 1 , pogoane, ce au fostu a lui Poroţchie şi sintu orînduite
* la diiata lui bisericii sale mai sus pomenită, domniia mea au făcutu osăbită milă cu
această biserică, di i-am iertatu pogonăritul acelor vii şi vedritul pe vinul ce va i6şi
dintr-însăle, nici un ban să nu de, să fie acei bani pentru ceară şi untu de lemnu şi tămîie
la sfînta biserică.
 Şi iarăşi, den vrem* că pîrcălăbieŢfrguşorului s-au datu în sama epumemilni de
Svetei Arhangheli, am socotim domniia mea şi am datu şi pe oaminiidin UrguşcTr suptu
ascultare^gumenului4i pentru mai bună stare lor şi fdfei^Tl m(ă)n(ă)stirii am făcutu si
mare milă cu dînşii, di i-am aşedzatu într-această tocmală, ca fieştieîndu să aibă ei a da
de om numai cîte 2 galbini într-un anu şi aceşti bani să-i dea: 1 ughi la vremea hîrtiilor şi
dzece pot(ronici) să de l a Svetei Gheorghie şi dzece pot(ronici) la Svetei Dimitrie. însă
şi ei să aibă datorie a purta de grije hăleşteului de la Frumoasa întru toată trebuinţa lui, să
nu s(e) surpe, care hăleşteu, cu totu peştile şi cu mori, cu totu vinitul este datu sfinţii
m(ă)n(ă)stiri cum arată testamentul ce iaste la m(ă)n(ă)stire şi ori la ce le va poronci
egumenul, să asculte de dînsul.
Dreptu aceea dară, pe toate aceste mile mai sus arătate, am întăritu cu acestu
domnescu al nostru hrisovu, ca s(ă) ste în veci neclătitu şi nestrămutat. Aşijdire, şi după
a noastră viiaţă şi domnie, pre cine Dumnedzău va alege şi va milui cu domnie aceştii
ţări, ori din fiii noştri, sau dintr-altu neamu, poftim ca s(ă) nu strice a noastră danie,
precum nici noi n-am stricatu daniile şi miluirile altor luminaţi domni ce-au fostu mainte
de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări şi a milui, pentru a sa vecinica pomeniri.
Şi întru aceasta iaste credinţa însumi d(o)mnii m£le, Io Grigorie Ghica voievoda,
şi credinţa a preaiubiţi fiilor domniii mele, Scarlat şi Matei, şi credinţa a cinstiţi şi
credincioşi boiarii d(o)mnii m61e, ai Divanului: d(u)mnealor Costandin Rusătu vel
vornicu de Ţara di Gios, Iordache Rusătu vei vornicu de Ţara di Sus, Costache Razul
hatman i pîrcălabu'Suceavschii, i Grigorie vel post(elnic), i Toader Costache vel spătaru,
Toader Păladi vel vist(iernic), Aristarho vel banu, Radul Răcoviţă vel pah(arnic),
Manolache Costache vel stolnicu i Grigore Costache vel comis.
Şi am poroncitu domniia mea şi cinstitului şi credincios boiariul nostru, dumisale
Sandului Sturze vel Iogofătu, ca să lege şi a noastră domnească pecete să pui£ pe acestu
al nostru domnescu hrisov.
Şi s-au scris în tîrgu în Iaşi, în domniia noastră a doa, în al cincilea anu.
Oy Mc, Bl» A6T0 X3CĂUÎ MApTV K* A^HH.
H w rnwropHe THKA BW6BWA* m
-P-
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DCXXIII/178. Orig., hîrtie difolio
(53,5 x 39,3 cm.), cerneală neagră (invocaţia, intitulaţia şi unele majuscule, cu cerneală roşie), sigiliu
domnesc timbrat.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 458 r. - 459 v. (copie din 1743).
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 511 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 441, nr. 1661 (rez.);
Istrati, Condica Mavrocordat, p. 243-246, nr. 1471 (copia din 1743).
1
Loc liber în orig.

386 1740 (7248) aprilie 3, Iaşi

Costin logofăt de sulgerie dăruieşte o casă din Focşani preotului Sava de la biserica Sfîntul Arhanghel
din acest oraş spre a fi pomenit la liturghie.

t Adecă eu, Costin log(o)f(ă)t ot sulgirie, slugă dumisali lui Stavro vel sulgiriu,
ficiorul lui Ştefan Blănariul, scriu şi mărturisescu cu acestu adivaratu şi încredinţatu
zapisul meu precum să să ştie căci eu, di nime silitu, nici asupritu, ce di a me bunăvoe,
avînd eu o casă făcută di mine în tîrgu în Focşeni care casă iaste lîngă ţintirim(ul)
bisericii undi este hramul Svîntului Arhanghel, am socotitu şi am datu ace casă danie
molifţii sale preutului Savii di la această sfîntî biserici ca să-i fie di la noi dreaptă danie
si miluire pentru pomenire noastră şi a părinţilor noştri, şi nime alţii din neamul nostru
sau dintr-alţii să n-aibă treabă, nici să să amesteci la această casî, căci eu am făcut-o şi
am dat-o acestui preutu danie ca să ne pominească la svintili şi dumnedzăieştili leturghii,
în viaţa lui, şi să-i fie moşie stătătoare în veci. însă şi acestu preutu să aibă datorie
necontenitu a ne pomeni în viaţa lui la toate svintili rugi, iar di s-ar întîmpla acestui preut
să se muti di aolo la altă bisericî şi nu i-ar trebui ace casă şi de ar vre să o vîndză, să aibă
această datorie ca să o vîndză iarăş unui preutu de la această bisericî, ca şi acela preut
ce-ar cumpăra-o să aibă a ne pomeni pre noi la svintili rugi, să ne fie iarăş pomană; şi
acestu preutu ce i-au dat-o iarăş'luînd bani pe casă tot să aibă a ne pomeni cîtu ar trăi.
Şi la această danie s-au întîmplat mulţi oameni buni, cari mai gios au iscălit.
Şi noi încă pentru mai mare credinţa am iscălitu ca să fie di bună credinţă.
U las, let 7248 <1740> april 3.
Costin iscal.
Ştefan şi Sanda, părinţii lui Costin, ne-am iscălit.
Simion Cheşco uricariul am scris cu zisa şi cu voe lui Costin şi sint martur.
După M. Costăchescu, Documente, iii „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 139, nr. c. Text dupS orig.
aflat în colecţia editorului.

387 1740 (7248) aprilie 11, Iaşi

Cîrste, fiul lui Ivan fost staroste de armeni, vinde lui Lohan negustor o casă pe Podul
Vechi, în capul Arcarilor, cu 450 de lei.
Adecă eu, Cîrste ficiorul lui Ivan ce-au fostu staroste de armeni, făcut-am zapisu
meu la mîna dumisale giupănului Lohan neguţitorul, precum să s(e) ştie căce eu, de
nime silitu, nici asupritu, ce de a me bunăvoe, am vîndutu dum(i)sale o casă aice în tîrgu
"în Eşi, cu pivniţă di piatră, ce ieste pe Podul Vechiu, în capul Arcarilor^ care casă este
alăture cu casa frăţine-meu lui Andronic, ce iaste din sus, iar din gioşeste uliţa care să
coboară în Tîrul deXHps, iar din dos este pivniţa Sandului ŢiţuluIŢiardela dial esuTUTiţa
Popului VechiuTşi dinainte aceste casă este fîntînă di piatră, pe locul casii. Aceastacâsă
cu pivniţă de piatră, şi cu tot locul ei, am vîndut-o dumisale giupînului Lohan dreptu 450
lei, bani gata.
Şi mi-au făcut dumnalui plată diplin în mînule meii, dinaintea a neguţitori şi preuţi
şi mulţi oameni buni. Dici să-i fii dumisali, şi giupănesii dumisali, şi cucunilor dumisali,
si nepoţilor şi strănepoţilor, driaptă ocină şi moşie în veci, nime alţii să n-aibă triabă,
căci şi frati-miu Andronic au fostu mijlocitoriu la văndzare ş-au primit pe dumnalui
cumpărătoriu.
Şi au fostu şi Mardiros cel bătrîn şi alţi neguţitori şi preuţi, carii, văzîndu di
bunăvoe vîhdzare şi plata deplin în mînul(i) mel(i), s-au iscălitu mai gios şi ş-au pus
digitil(e).
Şi eu încă pentru credinţa mi-am pus degitul, ca să fie di bună credinţă. Şi i-am
dat dumisali şi zapisăli celi vechi a casii, la mîiia dumisali, ca să-ş facă dumnalui şi dres
domnescu pe zapisul miu.
U las, let 7248 <1740> april 11.
Simion Cheşcu uricariul am scris zapisul cu dzisa Cărstii şi sint şi martur.
 Es, Haciresis, im gamavăs zahăţi (Eu, Cristea, cu a mea bună voe am vîndut)1.
Mada tri inţ habul u teail zapiscov na batal lini (prin punerea degetului cu a mea
voe, iar celelalte zapise răsuflate să rămîe)1.
Es, Mardiros, zis meci vîga (Eu, Mardiros, însumi în aceasta martur)1.
Es, Ovanes, Mardirosi vîga (Eu, Ioan, din partea lui Mardiros martur)1.
Es, Donigăs, habulăs (Eu, Andronic, cu voia mea)1.
DupS Ghibănescu. Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p, 91-92, nr. LXIII. Text dupa orig.
InsL de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi (copie dupS rez. din sec. XVIII din Aih. M-rii Xiropotamu de la
Muntele Athos. Grecia, cu data de zi: 18).

' Aşa în textul editat.

388 1740 (7248) aprilie 20, Iaşi

Costantin Costin fost mare paharnic în Ţara Românească dăruieşte satul Zastinca, din
ţinutul Soroca, M-rii Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Gavrib» zidită lîngă Iaşi de Grigorie Ghica
voievod.

t Costantin Costin, biv vel paharnic al Ţării Româneşti, adeverscu cu acestu

încredinţatu zapisul meu, să s(e) ştie pentru o moşie, anume Zastinca, ce-am avutu aice
la Moldova, care moşie este la ţinutul Sorocii, din gios de tîrgul Sorocii, care şi mie
aceastî moşie mi-au fostu de moştenire de la răposatul părintele nostru Costin Neniul,
ce-au fostu căpitan mare marginii Ţărîi Româneşti. Iar părintelui nostru i-au fostu danie
di la unchiul dumisale, Iancul Costin armaşul, iară Iancului Costin i-au fostu
cumpărărtură, dreptu 48 di taleri, cu zapis din văletu 7174 <1666> mai 15, de la
Toderaşco Grama ce-au fostu cămăraşu, şi de la soru-sa Ciîstîna, giupîneasa lui Statie
sulgiru, şi di la Dumitraşco Prăjescul, ficiorul Saftei, a fetii Gramii stolnicul, precum
arată ispisocul di la Alexandru vodă, ficiorul Radului vodă, din văletu 7140 <1632>
ghenariu 13.
Această moşie cu totu hotarul şi cu totu vinitul, din bunăvoie mea, am socotitu şi
am dat-o danie şi miluire la sfînta mănăstire Svetei Arhangheli de lîngă Iaşi, zidire mării
sale, preînnălţatului domnu al Ţărîi Moldovii şi al nostru stăpîn, Io Grigorie Ghica
voievoda, care iaste închinată la sfînta marea mănăstire di la Munteli Sinaii, pentru
vecinică pomenire a moşilor şi a părinţilor noştri, şi a noastră, şi a surorii noastre Marii,
ca să fie di la noi svintii mănăstiri această moşiâ Zastinca dreaptă ocină şi moşie în veci
stătătoare. Şi pre acestu zapis al nostru să aibă a-şi faci şi ispisocul domnescu de
întăritură.
Şi, pentru mai mare credinţa, am iscălitu şi noi cu mîna noastră şi ne-am pus si
pecete. Şi s-au iscălitu şi alţi cinstiţi boiari.
W Y Mc, BT» AB(TV) X 3CMH AnpwUYe) K*.

Costandin Costin Neaniul biv vel paharnic <m.p.>1.

Nichifor mitropolit <m.p.>.
Iordachi Rusăt vel vornic <m.p.>.
Toader Costache vel spat(ar) <m.p.>.
Toader Paladi vel vist(iemic) <m.p.>.
 Radul Racoviţă vel păharnic <m.p.>.
Manolache Costache vel stolnic <m.p.>.
Şi eu, Simion Cheşco uricariu, am scris acestu zapis cu zisa dumisali, paharnicu, şi
sintu şi martur.
Institutul de Istorie din Sankt-Feteisburg, Federaţia RusS. Fond Documente moldăveneşti, doc. nr.
143. Orig., hîrtie (44 x 30 cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar aplicat în aceeaşi cerneală.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 151-152, nr. 116 (orig.).

'Sigiliu inelar.

389 1740 (7248) aprilie 25, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte M-rii Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Gavril> stăpînirea
asupra satului Zastinca, din ţinutul Soroca, dăruit mănăstirii de Costantin Costin fost mare
paharnic în Ţara Românească.
t HW rpYropYe FINA BOGBWAA, E(o)acYio M(H)A(O)CTYIO, r(o)CN(O)AAPT* 3e«\Ae
MOAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mile tuturor cui să cade a şti că iată
au vinitu înnainte domnii indie şi denainte a tuturora boiarilor noştri moldoveneşti, a
mari şi a mici, rugătoriul nostru Filareatu, egumenul de la sfînta a noastră mănăstire
Svetei Arhangheli şi ne-au arătatu un zapis încredinţam de la dumnealui Costantin
Costin Neniul, bivu vel paharnicu a Ţării Româneşti, di văletu 7248 <1740> april 20, cu
iscălitura şi cu pecete dumisali, în care zapis este iscălitu şi cinstitu părintile şi rugătoriul
nostru, svinţie sa chiru Nechiforu, mitropolitul ţărîi noastre, Moldovii, şi sintu iscăliţi şi
cinstiţi şi credincioşi boiarii noştri: dumnealoru Iordache Rusătu vel vornicu, i Toaderu
Costache vel spătaru, i Toader Păladi vel vistiernic, i Radul Răcoviţă vel paharnicu, i
Manolache Costache vel stolnicu, scriindu şi mărturisindu într-acel zapis dumnealui
Costandin Costin paharnicu, pentru o moşie, anume Zastinca, de la ţinutul Sorocii, ce-au
avutu dumnealui aice, la Moldova, care moşie şi dumisale i-au fostu di moşteniri de la
răpoosatul părintili dumisali Costin Neniul ce-au fostu căpitan mare marginii Ţarii
Româneşti, iar părintelui dumisali i-au fostu danie de la unchiul său, Iancul Costin
armaşul, iar Iancului Costin i-au fostu cumpărătură, dreptu 350 di taleri, cu zapis din
văletu 7174 <1665> mai 15; di la Toderaşco Grama ce-au fostu cămăraşu şi di la soru-sa
Cîrstina, giupîhiasa lui Statie sulgiru, şi di la Dumitraşco Prăjăscul, ficiorul Saftii, a fetii
Gramii stolnicu, precum arată şi ispisocul di întăritură di la Alexandru vodă, ficiorul
Radului vodă, din văletu 7140 <1632> ghenariu 13.
Această moşie, Zastinca, cu totu hotarul şi cu totu vinitul, din bună voie sa, au
socotim dumnealui Costandin Costin paharnic şi au dat-o danie şi miluire la sfînta a
noastră mănăstire Svetei Arhangheli, zidire domnii mele, care este închinată la sfînta
mare mănăstire di la Munteli Sinaii, pentru vecinică pomenire a moşilor şi a părinţiloru
dumisale, şi a dumisali, şi a surorii sale Marii, ca s(ă) fie această moşie în veci stătătoare
la sfînta mănăstire.
Deci, şi domniia mea, dacă am văzutu acestu zapis încredinţatu cu iscălitura
svinţii sali, părintelui mitropolitului şi acestor boiari, mai sus numiţi marturi, am crezutu
şi am dam şi di la domniia mea şi am întăritu svintii noastre mănăstiri Svetei Arhangheli
pre această moşie, mai sus numită, Zastinca, di la ţinutul Sorocii, ca să fie svintii noastre
mănăstiri şi de la domniia mea dreaptă ocină şi moşie, şi uricu, şi întăritură, cu totu
hotarul şi cu totu vinitul neclătitu, neruşiitu, stătătorul în veci. Şi altul nime să nu s(e)
amestece.
Şi întru aceasta este credinţa însumi domnii meii, Io Grigorie Ghica voievoda, si
credinţa a preiubiţi fiilor domnii m£le, Scarlatu i Matei, şi credinţa a cinstiţi şi
credincioşi boiarii noştri: dumnealor Costandin Rusăt vel vomicu di Ţara di Gios, i
Iordache Rusăt vel vomicu di Ţara di Sus, i Costache Razul hatman i percălabu
Suceavschii, i Grigorie vel postelnicu, i Toaderu Costache vel spataru, i Toaderu Păladi
vel vistiernicu, Aristarho vel banu, i Radu Racoviţă vel paharnicu, i Manolache Costache
vel stolnicu i Grigoraşu Costache vel comis.
Şi am poruncitu domniia mea şi cinstitului şi credincios boiariul nostru, dumisali
Sandului Sturzea vel logofătu, ca să legi şi a noastră domnească pecete, să puie pre
aceastu ispisoc al domnii m£le.
Şi s-au scris în tîrgu, în Ieşi, în domniia noastră a doa, în al cincile anu.
BL» A€TW gSCAIH AnpH(ATe) K6.
Hw rpHrwpe Hm* BUTCBWA* m.p.
Simion Cheşco uricariul am scris.
Institutul de Istorie din Sankt-Petersburg, Fond Documente moldoveneşti, doc. nr. 144. Orig., hîrtie
difolio (44 x 30 cm.), cerneală neagră (invocaţia intitulaţia şi unele litere majuscule din text, cu cerneală
roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală neagră.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 152-154, nr. 117 (orig.).

390 1740 (7248) aprilie 25, Iafi

Grigorie Ghica voievod scuteşte de unele dări breasla aprozilor de divan.
Cartea aprozilor, pentru tocmeala lor.
t îw rpHropVe THKA BOGBOA*. E(O)ÎKTIO M(H)A(O)CTYK>, ROENOA^pi» 36MAH
MOAAABCKOH. înştiinţare facem tuturor cui să cade a şti, pentrurîndulaprozilor de divan,
care breaslă precum au fost mai de cinste între alte bresle şi slugi ale Curţii domneşti
este cu adevărat şi de la o vreme încoace, lipsindu-se de mila domnilor, neavînd nici o
căutare cu milă, s-au fost stricat de tot. Şi fiind vrere şi pofta noastră cu toate lucrurile a
să chivernisi la starea obiceiului lor şi fieştecare rufet a să milui după măsura slujbii sale,
n-am suferit nici pentru această breaslă a aprozilor a să pogorî la atîta necinste şi stricare,
ci, după datoria domnilor şi a stăpînitorilor ce pururea să cade a privi şi a cerceta peste
toţi supuşii săi şi cele bine aşăzate a le întemeia şi cele strămutate a le tocmi şi a le aşăza
la starea lor cea obicinuită şi tuturor dreptate a le face, iată dar şi pentru aprozii
Divanului socotind că să cade a fi miluiţi, i-am tocmit şi i-am aşăzat şi i-am odihnit cu
această domnească mila noastră, cum mai jos arătăm.
Întîi, ca să sa facă aprozi de divan să fie pîn-la 30 de oameni şi aceşti oameni vor
fi la izvod cu pecete gospod, să dea de om numai 3 galbeni de om într-un an, pe două
civerturi, I ughi şi pol să dea la Sfetii Gheorghie şi 1 ughi şi pol la Sfetii Dimitrie, iar alt
nimic mai mult să nu dea, nici hîrtii, nici un fel de angarii, orice ar fi pă altă ţară, ei de
toate să fie feriţi. însă şi feciorii holtei să dea la hîirtii numai 1 ughi, mai mult să nu fie
supăraţi. Şi să aibă pace şi de cai de olac, de podvozi, de conace, de chile, de ialoviţe,
nici cu-n fel de angherii să nu să supere.
 Aşijderea, şi desetina de stupi şi goştină de mascuri şi de oi vor plăti după nartul
c e scrie la testamenturile ce sînt la Visterie de toată obşte.
Numai şi ei, cu această milă ce s-au făcut asupra lor, să aibă datorie a-şi îndrepta
breasla lor, ca să vie la stare ce-au fost şi mai dinainte şi să păzească slujba lor cu silinţă
şi nevoinţă.
Şi această aşezare a lor hotărim, cu acest testament al nostru, ca niciodată altă
strămutare să n-aibă, ce pururea să să păzească la aşăzămîntul ei neclătită. Şi poftim şi pă
alţi luminaţi domni ce Dumnezău îi va milui pă urma noastră la domnia acestei ţări, ca să
nu strămute pă acest rufet de aşezămîntul acesta, ci mai vîrtos să-1 întărească, pentru a
lor laudă şi pomenire vecinică.
Şi s-au scris testamentul acesta la scaunul domniii mele din oraşul Ieşilor, de
Tănasie Măcărescul logofăt de taină.
7248 <1740> aprilie 25 d(i)ni.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms.rom.nr. 237, f. 412 v. - 413 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 506 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 440, nr. 1657 (scurte
ectrase, fără lunS şi zi); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 133-135, nr. 1359 (copia din 1743).

391 1740 (7248) aprilie 29

Vornicii de poartă hotărnicesc locul unei dugheni din mahalaua Cizmărie.

t Pecum ne-au orînduit pre noi, vornicii de poartă, dumn(ea)lui Iordachi Rusăt vel
vornic Vişnii Zemne1, din porunca mării sale lui vod(ă), să mergim să alegim şi hotărim
o dughean(ă) cu loc cu tot ce este denapoie dughenii, care dughean(ă) este în Cizmărie,
între dugheana Sandului papugiul, bulbaşii, şi între dugheana ce-au fostu a lui
Ienăchiuţi, care le stăpîneşte acmu dumn(ea)lui Toader Costachii vel spătari.
Deci, mergînd noi acolo am strînsu oameni buni, mahalagii uliceni: pe Sandul
bulbaşe papugiul, şi Cîrste armanul om bătrîn, cojocari, Sava ceauşul de armeni, tij
cojocari, şi Opre cizmari şi Toader croitoriul s(î)nă Negrul croitorul.
Deci, întîi am dus pe Ghiorghii s(î)nă Apostol la sfînta beserică să-1 giurăm
precum au vîndut moşe lui locul din dosul dughenii. Şi mergînd la beseric(ă) să giure nu
l-au lăsat Sanda şi cu Mihălachii să mai giure, ce s-au învoit de bun(ă)voie lor şi i-am
împărţit: gium(ă)tate de dughean(ă) s-au dat Sandii şi gium(ă)tate de dughean(ă) s-au dat
lui Mihăilachi şi am şi măsurat cu pasul; şi s-au vinit lui Mihalachi parte den sus pe
despre dugheana lui Ienăchiuţi şi s-au vinit din faţi despre pod 3 paş(i), 2 palme, 3
degite, iară Sandii tij despre pod din faţi, pe lîngă ulicior(ă), tij s-au vinit 3 paş(i), 2
palme, 3 degite, iar în lungu s-au vinit alături cu uliţa 15 paş(i) parte Sandii, iar pe din
sus lungul hotarului pe despre dugheana lui Ienăchiuţi 14 paş(i) bez o şchioapă s-au
măsurat parte lui Mihăilachii, iar parte lui Ghiorghii am măsurat în curmezişul acelui loc
den dosul dughenii, la mijloc, despre locul ce-au cumpărat Postolachii nălbanul
g(o)s(po)d; şi s-au vinit şi din dos şi din faţi cîte 2 paş(i) şi cîte 2 palme şi o şchioapă2;
ş-am şi stîlpit cu petri.
Şi, pentru credin<ţă>3, am pus şi pecete Porţii g(o)s(po)d.
L(ea)t 7248 <1740> aprilie 29.
t Vornicii glotnii.
<Pe verso, o semnătură în limba armeană>.
 Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, Iov. nr. 10185. Orig., hîrtie (30,5 x 21,5 cm.),
sigiliul în cerneala neagră al Porţii domneşti (diam.: 3 cm.), cu legenda între bretele unei cruci: W w f t e a )
P(o)rţ(ii)", şi anul 1718 (cu cifre arabe) dedesubt
1
In loc de: „Zemle".
3
Corectat din „doaă palme".
3
Omis.

392 1740 (7248) aprilie 29

Vornicii de poartă hotărnicesc locul unei dugheni din mahalaua Cizmărie.
t Precum ne-au orînduit pre noi, vornicii de poartă, dumn(ea)lui Iordachi Rusăt
vel vornic Vişnii Zemle, din porunca mării sale lui vodă, să mergim să alegim şi s(S)
hotărîm a dughean(ă) cu loc cu tot ce este în Cizmărie, între dugheana Sandului papugiul
bulbaş şi-ntre dugheana ce-au fostu a lui Ienăchiuţi, care le stăpîneşte acmu dumn(ea)lui
Toder Costachi vel spătari.
Deci, mărgînd noi acolo am strînsu oameni buni, mahalagii uliceni: pe Sandul
bulbaş, şi Cîrste armanul cojocari, om bătrîn, şi Sava ceauşul de armeni, tij cojocari, şi
Opre cizmari, şi Toder croitori s(î)nă Negrul croitori şi alţii cari s-au mai tîmplat.
Deci, întîi am dus pe Ghiorghii s(î)nă Apostol la sfînta beserică să-1 giurăm
precum au vîndut moşe lui locul din dosul dughenii. Şi mergînd la beseric(ă) să giure nu
l-au lăsat Sanda şi cu Mihălachii să mai giure, ce s-au învoit de bun(ă)voie lor şi i-am
împărţit: pe gium(ă)tate să ţie Sanda, iar pe gium(ă)tate de dughean(ă) să ţie Mihălachii
ş-am şi măsurat cu pasul; şi s-au vinit lui Mihăilache parte din sus pe despre dugheana
lui Ienăchiuţi din faţi despre pod 3 paş(i), 2 palme, 3 degite, iar(ă) Sandii tij despre pod
din faţi, despre dugheana Sandului bulbaş, s-au vinit iarăş(i) 3 paş(i), 2 palme, 3 degite,
iar în lungu pe lîngă uliţă s-au vinit parte Sandii ÎS paş(i); iară pe din sus, în lungul
hotarului pe despre dugheana lui Ienăchiuţi s-au vinit parte lui Mihăilachii, 14 paşi iară
partea lui Ghiorghii s-au măsurat în curmezişul locului din dosul dughenii, la mijlocul,
pe despre locul lui Postolachii nălban g(o)s(po)d; s-au vinit şi din dos şi din faţi cîte 2
paş(i) şi cîte 2 palme şi cîte o schioap(ă); ş-am şi stîlpit cu petri.
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii mării sale domnului.
L(ea)t 7248 <1740> ap(rilie) 29.
t Vornicii glotnii.
<Pe verso, două semnături în limba armeană>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10195. Orig., hîrtie (30,5 x 21,5 cm.),
sigiliul în cerneala al Porţii domneşti (diam.: 3 cm.), cu legenda între braţele unei craci: ,J»(e)cd(tea)
P(o)rţ(ii), şî anul 1718 (cu cifre arabe) dedesubt.

393 1740 (7248) mai 1

Grigorie Ghica voievod îl scuteşte pe protopopul Ion, preot la Biserica Domnească de pe
Poartă, de toate dările şi angariile, iar pe patru oameni şi un vier de la via sa îi scuteşte de anumite
dări.
A lui Ion protopopa.
t îw rpwropYe THKA BO6EOA«, E(O)*CYI© M(H)A(O)CTYK>, ROCNOAAPT 36MAH
MOAAABCKOM. Facem ştire cu această carte a domniii mele tuturor cui să cade a şti,
pentru rugătoriul nostru protopopa Ion, preutul de la biserica gospod de pi Poartă, că-n
anii aceştie întîmplîndu-să a ave preputemicii stăpînii noştri oştiri cu nemţii şi cu
moscalii, domnie mea încă despre partea ţării aceştie am ieşit cu urdie la cîmp şi
protopopa Ion, fiind preut domnesc şi om de treabă şi avînd de la noi poroncă ca să să
afle la paza bisericii gospod cît om fi cu urdie afară, iar el au păzit poronca noastră şi cu
sîlinţă şi cu nevoinţă au păzit slujba besericii precum să cadi. Şi ori în care parte a ţării
aceştie am înblat cu urdie la cîmp, el încă de noi nu s-au dizlipit, nici slujba bisericii
pren silinţa lui nu s-au continit şi mai vîrtos că şi în părţile de gios cînd eram, dispre
Gălaţi, el au urmat tot după domnie mea, căutînd slujba şi paza bisericii.
Şi drept aceie, după a lui dreaptă slujbă ce-au slujit, socotit-am domnie mea pentru
rîndul lui şi am aflat lucru cu cale şi cu dreptate că să cadi a fi miluit din domneasca
noastră milă.
Şi iată că, pe cît s-au socotit de chivirnisala veţii lui şi a odihnii sale, i-am făcut
dîndu-i acest hrisov a domniei mele, cu care hotărîm, pentru protopopa acesta Ion, ca să
fie iertat de poclonul sfinţiei sale preosfinţitului părintelui mitropolit şi de alte dări de
toate, de s-ar mai întîmplă să iasă pe preuţi, niciodată cu nemică să nu fie supărat.
Aşijdere, şi dintru ale sale drepte bucate să aibă a scuti 20 vite, 10 cai de văcărit şi
100 de oi de goştină, 6 pogoane de pogonărit, pe aceste bucate să nu de nici un ban
nimărui.
Aşijdere, şi 4 liudi cu un vier ce-ar ave la vii, iarăşi aceşti oameni hotărîm să aibă
a da numai cîte un ughi de om la vremea hîrtiilor, iar cu ciferturi sau cu alte dări să nu
fie supăraţi, pentru ca să fie numai de slujba casăi acestui preut.
Şi pentru acee, poroncim domnie me şi boiarilor ce vor fi cu slujba, ca să să aibă a
urma pentru toate cum arătăm mai sus, nime altă supărare să nu facă. Şi poftim şi pe alţi
luminaţi domni ce Dumnezău îi va milui pe urma noastră la domnie aceştii ţări, ca să nu
strămute mila acestui preut, ce mai vîrtos să-i întărească, pentru a lor laudă şi pominire
vecinică.
Aceasta scriem.
Mai scade 10 vite, 5 cai şi un om.
Let 7248 <1740>mai 1.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 455 v. - 456 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 511 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 441, nr. 1662 (rez. şi
extrase); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 238-239, nr. 1463 (copia din 1743).

394 1740 (7248) mai 2, Iaşi

Grigorie Ghica voievod îi scuteşte de unele dări pe preoţii Coste şi Mihai de la biserica Sf.
Lazăr de la vama din Iaşi şi pe doi oameni ai acestora.

t Hw rpHropVe THKA BOGBOAA, B(O)SWIO A\(H)A(O)CT'IIO, R(O)CN(O)AAP'H 3CMAH

MOAAABCKOH. Adecă domniia mea bine vrîndu cu a noastră bună vrer6 şi curată şi luminată
inimă şi de la tom sufletul nostru avîndu multă râvnă asupra sfintelor biserici, socotit-am
dară şi pentru sfînta biserică de la Vamă, unde este hramul Sfîntului şi dreptului Lazaru,
care est(e) zidită de iubitul fratel(e) nostru d(o)mniia sa Mihai vodă, la care biserică au
fostu aşedzatu pe preutul Badiul ca s(ă) fie neschimbatu pînă la moarte lui.
Şi, murindu el, au rămas preutu la biserică feciorul său, preutul Coste şi nepotul
său de fecior, preutul Mihai, şi preutul Ianache şi un diiacon, pentru carii d(o)mniia mea
m-am milostivim şi i-am miluit pe rugătorii noştri mai sus numiţi pentru stare si
chivernisala lor după mila ce-au făcut şi domnie sa Mihai vodă, ctitorul bisericei, le-am
întăritu şi de la domniia mea ca să aibă aceşti preuţi a scuti fieştecare desetina pe doaă
sute stupi şi goştină pe treidzăci mascuri şi gorştină pe doaă sute oi, nici un banu pe
aceste bucate să nu de, iar pe cîte bucate vor ave ei mai multu să de boiereşti, pe dzece
bucate un leu, însă ce-or fi drepte bucatăli lor.
Aşijdere, m-am nilostivit d(o)mniia mea şi pentru doi săraci de oameni făr(ă) de
bani ce vor ave pentru posluşenie svintei biserici,. încă să fie scutiţi de toate angăriili,
nimică altă să nu de, fără decîtu să dea numai cîte un galbăn pe an di omu la vreme
hîrtiilor.
Şi poroncim d(o)mniia mea şi tuturor boierilor noştri şi slujilor ce veţi fi orînduiţi
cu toate slujbil(e) d(o)mnii mele, dacă veţi vide carte domnii mel(e) tot să urmaţi
iwroncii, nime întru nemică mai multu să nu-i supăraţi pe aceste bucate şi pe acei doi
posluşnici ce scriem mai sus. Şi poftim domniia me şi pre alţi luminaţi d(o)mni ce vor fi
în urma noastră pe carii Dumnezău va alegi şi-i va milui cu domnie aceştii ţări ca să aibă
a da şi a întări această puţină milă acestor preoţi, pentru a lor vecinică pomenire. Aceasta
scriem.
Oy d c , BT» rt€T(o) gSCMH MAH B*.
Hw rpwropwe rwKA BW6BWAA m.p.
Simion Cheşco uricariul <a scris>.
Arh. St. Bucureşti, DCXXIII/180. Orig., hîrtie difolio (36 x 23,4 cm.), filigran, cernea» neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), cu stemele unite ale Moldovei şi Munteniei, In cerneală
roşie ca şi invocaţia simbolică şi intitulaţia actului.

395 1740 (7248) mal 2

Grigorie Ghica voievod scuteşte de unele dări satele din ţinutul Suceava ale Mitropoliei
Ţării Moldovei, deoarece aceasta este „foarte stricată din jaful oştilor moschiceşti".
Noi Grigorie Ghica voevod, cu mila lui Dumnezeu, domnu Ţărei Moldovei.
Facem ştire cui să cade a şti: de vreme ce decît toate bunătăţile şi dragostea cea arătată
către faptele cele bune, a fericiţilor domni ce au fost stăpînitorii acestui pămînt, care cu
bună nevoinţă s-au nevoit mai mult, sînt cunoscute milele cele răvărsate către sfintele
monastiri şi biserici, pentru că cu aceste nu numai ş-au cîştigat folosul sufletelor sale, ci
2ncă şi pre pămînt cu nemuritor lucru îi arată. Drept acea dară, cu cît mai vîrtos avînd
datorie pentru sfînta Mitropolie a ţărei noastre a se cerceta, şi cu necontenite mile şi
daruri a se cruţa şi a se milui şi a se Uitări, de vreme ce maica tuturor bisericilor acestei
ţări se numeşte; şi, osebit, şi din întîmplările vremurilor ce au venit asupra acestui
pămînt, aflîndu-se sfînta Mitropolie foarte stricată din jaful oştilor moşchiceşti, şi mai
mult şi din pricina strămutărei lui Antonie ce au fost mitropolit, carâle, lăsînd eparchia,
s-au dus cu moscalii în ţara lor, şi au mai luat şi el cu sine bucatele şi altele ce au fost
mai rămas a Mitropoliei.
Şi remăind sfînta Mitropolie la slabă stare şi avînd trebuinţă de multă milă şi
chivirnisală, socotit-am dar acum în această dată pentru satele sfintei Mitropolii ce sînt la
ţinutul Sucevei, şi am găsit cu dreptate ca să aibă posluşnicii sfintei Mitropolii acest fel
de milă, după cum au satele monastirilor Sfîntului Mormînt, şi iată că, pre tocmeală şi
aşezare cum sunt satele monostirilor Ierusalimului, am lăsat şi am aşezat şi pe
poslusnicii sfintei Mitropolii dintr-acele sate mai sus pomenite, cîţi oameni vor fi drepţi
a Mitropoliei, pe izvod ce va da preosfinţitul şi al nostru duhovnicesc părinte, sfinţia sa
chir Nichifor mitropolitul. Toţi aceşti oameni să aibă a da de om cîte 3 ughi într-un an; şi
aceşti bani să-i dea pe patru sferturi: cîte 15 pol la un sfert şi cîte 3 pol galbăn răsură;
însă sfertul dintîi să-1 de la mai, şi al doilea la avgust, al treilea la noemvrie şi al patrulea
la fevruarie. Dar afară din tocmala lor nimărui nimic să nu de: nici hîrtii, nici chile, nici
ialoviţe, nici cară, nici salahori, nici un fel de angării, ci despre toate să fie feriţi, pentru
că, aflîndu-se ei supt această milă şi uşurare dajdiilor, mai mult să se afle sirguitori către
posluşeniile sfintei Mitropolii.
Deci, prin al nostru domnesc testament hotărîm: că de acum înainte poslusnicii
sfintei Mitropolii ce se vor afla într-aceste sate purure să fie păziţi şi odihniţi cu mila
aceasta, şi nici odată cu nici un fel de angării sau adăogat asupra lor să nu adaogă, ci
numai sfertul lor întocmai pe tocmala lor să-1 plătească. Şi zlotaşi pentre dînşii să nu
umble, făr-decît la vremea sferturilor. Şi li s-au dat şi peceţi roşii pe feţele lor, ca să fie
cunoscuţi dintr-altă ţară.
Şi această milă ce s-au făcut sfintei Mitropolii la toate, după cum arătăm mai sus,
să fie stătătoare. Şi poftim şi pre luminaţii domni carii în urma noastră se vor alege de
Dumnezeu a se milui cu domnia aceste ţări, ca să nu strice această milă, care după
cuviinţă s-au făcut sfintei Mitropolii, ci mai vîrtos să miluiască, să se întărească pentru a
lor vecinică miluire.
Aceasta scriem.
<Iscălit>: Noi Grigorie Ghica voevod 1 .
Leat 7248 <1740> mai 2.
După Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 15-16, nr. XVII. Text după copie.
1
Se menţionează „l(ocul) s(igiliului) gospod".

396 1740 (7248) mai 5, Iaşi

Ianachi mare cămănar se angajează să dea M-rii Trei Ierarhi din Iaşi cîte două ocă de ceară
pe an pentru trei stînjeni şi două palme de loc ai acesteia cuprinse în ograda lui.

t Ianachi vel cămănariu. Dat-am scrisoare noastră la mîna sfinţii sale părintelui
Iezechiilu egumenul di la sfînta m(ă)n(ă)stire Trii Sfetitil(i) din Ieşi precum să s(e) ştie
că, cumpărînd eu casăie lui Andronic cămăraş de la dumn(ea)lui fratil(e) Toader
Costache vel spăt(ar)u şi hotărîndu-mi eu locul' casilor mele, am luatu si din locul
mănăstirii Trii Sfetitilor trii stînjin(i) şi două palme dispre podu, şi doi stînjin(i) şi o
pa<l>'mă în fundu i în latu, şi sesă stînjini şi cinci palme în lungu, şi stînjinul domnescu
cu măsură di optu palme, de mi-am lăţitu ograda. Şi acestu locu a m(ă)n(ă)stire(i) l-am
îngrăditu eu cu această tocmală ca să aibu eu a da la mănăstire pe tot anul cîte două ocă
de ceară pe an.
Şi or(i)cîtu a-şi ţine eu acestu locu a mănăstirii sau dacă s-ar întîmpla să rămîn(ă)
şi la alţii stăpînitori a casălor noastri şi cîtu ari ţine şi alţi stăpînitori în urma noastră
acestu locu a mănăstirii îngrăditu, totu să aibă a da pe an, la m(ă)n(ăs)tire, acestu
agiutoriu, după tocmala noastră.
Şi, pentru credinţă, am iscălitu.
TF IFLC, A(e)T(o) X 3CRT\H MAH

Ioxxvvriq Kapvocp'O^A.Tiq <m.p.> 2 .

 <Pe verso, rez. grecesc din a doua jumătate a sec. XVIII al actului, data si
numărul> 12.
Inst. dc Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie.
EDIŢII: Florin Marineseu, Prolalon, p. 183, nr. 287 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,8 x 19 6
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Aihos. Grecia, nr. 235).

1
Omis.
1
Ioannis cămănar <m.p.>.

397 1740 (7248) mai 20, Iaşi

Grigorie Ghica voievod dă lui Toader Carp marc mcdelniccr toate satele socrului său
Gheorghiţă mare spătar ce au fost luate pe scama domniei după ce el a plccat în Rusia împreună cu
Dimitric Cantemir voievod, cu excepţia satului Pietrişul, ce a fost dat de Mihai <Racoviţă>
voievod lui Luca vistiernic.

Io Grigori Ghica voevoda. Bojiiu milostiiu, gospodară Zemli Moldavscoi.

înştiinţare facem tuturor cui să cade a şti pentru Gheorghiţă ce-au fost spătar mare,
ginerile lui Alexandru Buhuş ce-au fost hatman, carele au fostu boeriu mard şi
pămintean a Ţărăi Moldovii, şi în vreme ce-au vinit Petru împărat moschicescu cu ostile
sale înpotriva preputernicilor stăpînilor noştri, la velet 7219 <1711> fiindu atunce
domnu Ţărăi Moldovii Dimitrie Cantemir, şi, hainindu-să de cătră puternica împărăţie
atunce şi Gheorghiţă spătariul împreună cu domnul său, s-au dus cu moscalii în ţara lor,
unde şi pănă astăzi să află. Şi moşiile şi ţigănii săi ce-au avut aici, în ţară, după obiceiul
pămîntului au rămas în sama domnii. De care moşii domnie sa Mihai vodă, la domnie a
trie, făcăndu milă cu o moşie, un sat Petrişul şi zece sălaşe de ţigani pentru o chizăşie
ce-au fostu Luca visternicul chizăş pentru Ghiorghiţă spatar pentru nişte bani. Iar alte
moşii şi ţigani au rămas tot în sama domnii pănă acu.
Şi de vreme ce credincios boerul nostru, Toader Carpu biv vel med(elnicer) Fiindu
ginerile lui Gheorghiţe spătar, avîndu şi copii cu această giupîneasă, fata Iui Gheorghiţă
spatar, aflîndu-să aice în ţar(ă) şi mai vîrtos cu slujbă driaptă cătră domnie me, şi
dumn(e)lui şi copii săi, şi mai ales în vreme ce mai de trebuinţă cîndu au venit Minih
feldmarcşal cu ostile moschiceşti de au călcat pămîntul Moldovii în anul 7247, la care
vreme acii mai mulţi ni-au părăsit şi s-au dezlipit de cătră slujba noastră, iar dumnelui,
cum şi fii dumisale, au arătat slujbă cu credinţă pănă la sfărşit; şi pentru a lor driaptă
slujbă ce mi-au slujit şi osăbit că avîndu şi mai mare prădăciune de cătră ostili
moschiceşti şi mai vîrtos de cumnaţii săi, ficiorii lui Ghiorghiţî spătar, carii, slujindu
muscalilor şi viind şi er cu ostile moschiceşti aice, au mers la bejenie dumisale în
m(ă)n(ă)stire în Golăe şi au luat tot ce-au avut.
Şi pentru această dară, domnie mc, socotindu şi dreaptă slujba lor ce-au arătat
cătră noi şi ace multă pagubă ce i s-au făcut de cătră ostile moschiceşti şi de cătră
cumnatu său, din osăbită mila noastră i-am miluit cu toate moşiile şi ţiganii ce-au fostu a
lui Gheorghiţă spatar aice în ţară, ca să fie toate a lui ş-a copiilor săi ce i-au făcut cu fata
lui Gheorghiţă spatar, afară dentr-acea moşie Petrişul şi acele zece sălaşe de ţigani ce au
fostu date de domniia sa Mihai vodă acelui boeriu de mai sus numitu Luca visternicul,
carele iarăşi dc un domn fiindu date şi domnie me le-au lăsat să rămîe tot la ficiorii
Lucăi, pccum li s-au dat. Iar alte moşii şi ţigani să fie toate la stăpînirea lor după c u m li
s-au dat danie şi miluire de la noi. Şi nime alţii din niamul spatarului Gheorghiţă să
n-aibă triabă fără decît cum arătăm mai sus toate acele moşii cu tot vinitul lor şi toţi
ţiganii ce s-or afla drepţi ai lui Ghiorghiţă spatar, carea moşii şi ţăgani şi lui Gheorghiţă
spatar au fostu de zeastrea de la soacră-sa Alexandra, fata lui Ureche, giupăneasa lui
Alesandru Buhuş ce-au fost hatman, după cum li-a dat danie şi miluire acestor boeri şi
fiilor săi să le fie de la domnie me driaptă ocină şi moşie, şi drepţi robi ţigani şi uricu de
miluire neclătit şi stătătoriu în veci.
Aşijdere şi după a noastră viaţă şi domnie, pe cine Dumnezău va alege şi va milui
cu domnie aceşti ţ(ă)ră, ori din fii noştri sau dintr-altu niam, poftim danie noastră să nu
să surpe, cum nici noi n-am stricat daniile altor domni ce-au fost mai înainte de noi ce
mai vîrtos să miluiască şi să întăriască pentru a lor vecinică pomeniră.
Aceasta scriem.
U las, v(ă)l(ea)t 7248 <1740> mai 20 d(i)ni.
Io Grigore Ghica voevoda.
Proci(toh) vel logogăt.
Dimitrie Sturza 3 logofăt procitoh.
S-au scris la protocol.
DupS GhibSnescu, Surete, IX, p. 217-219, nr. XCVI. Text dupS orig. din Acta Olga Catargiu, după
idem, Ms. Surete, XXVIII, f. 103.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 511 r.-512 r. (copie incompletS din 1743, fărS
dată).
ALTE EDIŢII: Iorga, St. şi doc., VI, p. 450, nr. 1702 (copia din 1743, fără dată); Istrati, Condica
Mavrocordat, III, p. 337-339, nr. 1555 (copia din 1743, cu data restabilită după Ghibănescu, loc. cit.).

398 1740 (7248) mal 25, Iaşi

Gavril, fiul lui Grigorie negustor, vinde lui Aristarhu mare ban un loc de casă cu pivniţă de
piatră sub casă, pe Uliţa Strîmbă, cu 300 de lei.

t Adecă eu, Gavril ficioriul lui Grigorte neguţitoriul, făcut-am zapisul mieu la
mîna dumisali Aristarhu vel ban precum eu, de nimi sîlit, nici asuprit, ci de a me
bun(ă)voie, am vîndut dumisali un loc de casă cu cas(ă), cu tot cu pivniţa di piiatră
dedesuptul casălor, carii loc este lîngă casăle dumisale pi din gios, între casăli
Holbănesii, în Uliţa Strîmbă, cari loc şi mie îmi esti di la părinţii mei. Acesta l-am vîndut
dumisal(e) dreptu trii sute lei, bani gata; şi mi-au plătit dumnalui toţi banii deplin întru
mînule mele. Pentru aceasta am dat şi eu acestu zapis al mieu ca să-i fie dumisale
dreaptă ocină şi moşie, şi giupînesăi dumisali şi cuconilor dumisali, în veci; şi nimi altul
să nu s(e) amestice.
Şi în tocmala noastră s-au întîmplat şi alţi niguţitori şi oameni buni, cari mai gios
s-au iscălit.
Şi eu încă pentru credinţa am iscălit mai gios.
tf Mc, A(e)T(o) X3CMH A\AH K6.
t rappTito) rpiryeopty pepeovo <m.p.>.
f navayuîmiq Niicy, jAapxoq xriq avcoOev <m.p.>; t naaKayriq... 1 , ftefteovo
xa avoOev <m.p.>; 1 6 Tiyyiievoq ry Aapov jktâa, A/arcio^, iiocpxvpaţ <m.p.>; t
Oamţ Nliey(?), fiapxipo TU; avoGev <m.p.>; t Aija.'oA.aţ Nucy, jxcxprripaq <m.p.>2;
mprHivh BMB b€a n(M)T(Ap), mart(or) <m.p.>; Constantin Ştefan <m.p.>.
 <Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul casfilor ce au cumpărat
de la Gavril ficior(ul) lui Grigori cupeţ, <continuat la începutul sec. XDC>: care casă
le-au cumpărat banu Aristarho, fiind alăture cu casile sale. 7248 <1740> mal 25.
Arh. St. Bucureşti, A. N.. CCXLIX/16. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 22,6 cin.), filigran, cerneală
neagră.
1
Neclar.
2
f Gavrilu Grigoriu adeveresc <m.p.>; t Panaiotis Niku mărturisesc cele de mal sus <m.p.>; f
egumenul de la Aron Vodă, Agapios. martor <m.p.>; t Fotis Nicu(?) mărturisesc cele de mal sus <m.p.>;
Dimulas Nicu mărturisec cele de mai sus <m.p.>.

399 1740 (7248) iunie 5, Iaşi

Grigorie Ghica voievod întăreşte lui Sandul Sturza mate logofăt şi Toader Paladi mare
vistiernic stăpînirea asupra unor sate din ţinutul Cernăuţi în uima judecăţii cu Ioniţă Pavel,
grămăticul Divanului domnesc.
Noi Grigorie Ghica vodă, Boj(ieiu) milostiu, g(o)spodar Zemli Moldavscoi.
înştiinţarea dăm tuturor cui să cade a şti că, iată, viind înainte domnii meii şi dennainte a
tuturor boerilor noştri, a mari şi a mici, cinstiţi şi credincioşi boerii noştri dumnalor
Sandul Sturze vel logăfăt şi Toader Păladi vel vist(iemic), ne-au arătat un zapis din velet
7247 <1739> maiu 27 de la Safta, fata Predii stol(nic), pe carii au ţănut-o Mihaiu Micul,
făcut acel zapis dennainte lui Antonie ce-au fostu mitropolit Ţării Moldovii, scriindu şi
mărturisăndu într-acel zapis precum că, cunoscăndu ea multă facere de bine şi căutare de
cătră aceşti boeri mai sus numiţi: dumnalui Sandul Sturzea vel logof(ăt) şi Toader Păladi
vist(iernic), fiindu-le şi niamu, carii de multe ori făcîndu-i bine şi cu bani la greul şi
nevoe sa şi la toate trebuinţele ei, s-au socotit ea în de săne, aducîndu-ş aminte că, după
viiaţă, iaste şi morţi, au stătut de-au făcut socotială cu dumnalor şi s-au găsit gata bani
luaţi de dănsa o mie doao sute de lei. Deci văzînd ea că copii din trupul său n-au avut,
socotit-au de bunăvoe sa de s-au lăsat asupra dumilorsale şi le-au dat danie toată partea
ei din Putila, cu vecini şi cu tot vinitul, şi toată parte din Răstoce, cu vecini şi cu tot
vinitul, şi giumătate de Milie, cu vecini şi cu mori gata şi cu tot venitul, şi giumătate de
sat de Câmpulung Rusăscu, cu vecini şi cu mori gata, ce sîntu la ţînutul Cernăuţălor,
carii şi ei i-au fost aceste moşii drept de baştină di pi strămoşă-său Tăutul ce-au fost
logofăt mari. Şi acum, din toate rudele sale alegăndu pe vărul său Toader Păladi vel
vist(iernic) şi pe vara sa Safta logof(eteasa), giupîneasa vărului său, dum(i)sale Sandului
Sturzea vel logof(ăt), trăgăndu-să şi dumnalor niam de pe moşi-său Tăutul logofăt, de
unde se trag şi moşiile; pentru aciia le-au dat să margă moşiile iarăş la niamul său. însă
cu acastă tocmală le-au fost dat; cît va trăi ea, dumnalor să nu fie volnici a întră în
moşie, nici fii dumilorsale, iară după moarte ei să fie volnici a le stăpîni şi să le fie de
cătră dum(nea)sa drepte moşii şi danii. Iară pentru bani ce mai sus am arătat că s-au aflat
de dănsa din măna acestor boeri, i-au ertat şi dumnalor ca să nu-i mai cer, şi încă şi cu
aceasta au luat aceşti boeri supra dum(i)lorsale: cît va trăi e tot s& o caute şi să o
miluiască în toată viiaţa ei, puindu între dumnalor şi giurămăntu; aşijdere şi după moarte
iai încă să o grijască după obiceiul creştinescu ca pre o fată de boeriu; şi să-i de şi seasă
sărindare. Şi cu toate aceste căndu s-au făcut această aşezare între dumnalor i-au mai dat
şi patru cai telegari buni, de preţ.
 Iară pentru o diiată ce-au fost făcut văru-său Brăescul din parte ei, a Saftii, la o
boală a ei, scriind la ace diiată că s-ar fi lăsat ia cu toati aceste moşii de mai sus
pomenite asupra dum(i)sale vor(nicului) Iordachi Cantacuzino şi or ce o mai fi scriind la
ace diată, o adivereşte că-i făcut(ă) la boala ei şi făr-de voe ei. Şi după ce s-au ridicat de
pi boală, ş-au cerut diiata la dum(nea)lui vor(nicul) Iordachi şi n-au vrut să o de. Şi
pentru aceasta orcănd s-ar ivi ace diiată să nu să ţăie în samă, ce numai această diiată
carii de bunăvoe sa au făcut la muia acestor boeri de mai sus numiţ să s(e) criadă şi să să
ţăe în samă; nisă cu doi copii de vecini, anume Mihai şi Toader din Cămpulungu, cu
aceşti doi copii dumnalor să n-aibă trabă. Aceste toate de mai sus scris(e) s-au aflat
încheiete la diiata ei ce-au dat la măna acestor boeri.
Iar dup(ă) aceasta, în curîhdă vreme întîmplîndu-să morte şi Saftii, fimii Predii
stol(nic), dumnalor aceşti boeri au făcut datorii dum(i)lorsale de au grijit-o cu cele ce
s-au căzut şi au fost rînduiala diiata ei şi au rămas moşiile la stăpînire dum(i)lorsale.
Apoi, sculîndu-să Ioniţă Pavel grămăticul Divanului, fiind ginere Saftii, ţăind el
pre o nepoată de soră a ii, au răspunsu şi el cătră aceşti boeri de mai sus numiţi că i s-ar
căde lui a-i întoarce banii ce ar fi dat dumnalor pe aceli moşii şi să rămîie moşiile la
stăpînire lui, fiind el mai aproape niam di pi femeia sa.
Pentru carii lucru n-au avut el nici o dreptate a răspunde el înpotriva danii ce
făcusă Safta acestor boeri pe acele moşii şi cu giudecată această voe a întoarce acii bani
dumilorsale nu i s-ar fi dat, fiind moşiile date danii; numai dumnalor vel logof(ăt) şi vel
vist(iernic), socotind că şi banii ce-au avut dat dumnalor la Safta, fiind mulţî bani, i-au
fost învoit lui Ioniţă Pavel să le de el banii cu dobînda lor din zece doisprăzeci pi an şi
să-i de moşiile; carii învoială arătînd dumnalor aceşti boeri şi dumnii mele, măcar că
cum a zis giudecata noastră, această voe lui Ioniţă Pavel nu i s-ar fi dat a întorci el acii
bani, neavîndu el nici o putere a răspunde înpotriva danii Saftii. Dară văzîndu învoiala
dum(i)lorsale, şi însumi domnii me am poruncit boieriului nostru Vasăli Buhăescul vtori
logof(ăt) de i-au zăs lui Ioniţă Pavel: de vreme ce i-au învoit aceşti boeri şi de va să li
întoarcă banii cu dobutda lor, din zăci doisprăzăci pe an, să rămîie stăpîn acelor moşii. Şi
Ioniţă Pavel au răspunsu că nu să va amesteca, nici va îhtoarce banii.
Pentru carii văzîhd domniia mea că diiata Saftii, fimii Predi stol(nic), iaste cu voe
ei făcută şi adevărată, dat-am şi li-am întărit şi de la domnie mea acestor de mai sus
numiţ ai noştri cinstiţ şi credincioşi boeri, dumilorsale Sandului Sturzea vel logof(ăt) şi
Toader Paladi vel vist(iernic) pe toate aceste moşii de mai sus arătate, cu vecini şi cu
mori şi cu alti vinituri ce vor fi ca să le fie şi de la domnie me drepte ocini şi moşii şi
uric de întăritură cu toate hotarăle şi cu toate viniturile stăpănitori în veci. însă şi Ioniţă
Pavel, di vreme ce cînd i-au învoit aceşti boeri a-ş lua banii, el n-au vrut să li de, de
acum îhnainte altu cuvîhtu de răspundere să nu aibă, cum nici i să căde lui a răspunde
înpotriva danii soacră-sa, Saftii.
Şi altul nimene să nu să amestece, pread sim listom gospodstva mi. Toe pişem.
U las, v(ă)leato 7248 <1740> iunie 5 zile.
Noi Grigori Ghica v(oe)voda1.
<Cu altă s!ovă>. S-au cercetat de cătră noi suretul acesta şi fiind asemenea cu
ispisocul cel adevărat, îl adeverim cu ale noastre iscălituri.
Gavril Mitropolit Moldavschii, 1777 decem(vrie) 11.
După A. Vitencu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 205-206, nr. CXXXV. Copie.
1
Urmează menţiunea: J(ocul) p(eceţii) domneşti".
 Grigorie Ghica voievod îl împuterniceşte pe egumenul Damiano al M-rii Bîmova să-i
oprească pe cei ce ar cosi fîn fără încuviinţarea mănăstirii în Poiana Bîrnovei şi la Căpoteşti.
t YW rpwropYe THKA BOCBOA*, E(O)*YIO M(H)A(O)CTYK>, ROCNOAAP(%) 3€MAH
MOAAABCKOH. Dat-am cart(ea) domnii mele rugStoriului nostru, lui Damiiano egumenul
de la svînta mănăstire Bîmova, şi oamenilor mănăstirei, pre cine ar pune, să fie volneci
cu carte domnii mele a popri pe toţi oamenii, nime fără ştire şi voie egumănului să nu fie
volneci a cosi fînaţ în poiana Bîrnovii şi la Căpoteşti, piste Codru, cari locuri dzisă
egumenul că sînt moşiile mănăstirei.
Şi dreptu aceea, cu carte aceasta să aibă puteri egumănul şi oamenii mănăstirii a-şi
apăra fînaţăle aceste de cătră lemnarii boiereşti, şi de cătră toţi slujitorii gospod, şi
boiareşti, şi hătmăneşti i ageşti, nime să nu s(e) apropie a intra cu coasa în ierbile acele,
de vreme că va să facă mănăstire fîn pe locurile sale, căci, cine s-ar ispiti a face mai
multă supărare, vor fi de certare.
Aşijdere, şi pentru dejma ce-ar afla pe locurile aceste şi pre alte moşii c6 mai are
mănăstire pre aiure, iarăşi să fie volnici a o strîhge din toate pre obiceiu şi nime să nu ste
împotriva cărţii gospod. Iară avînd cineva a răspunde, să vie la Divan.
V(ă) leto 7248 <1740> iuli 10.
Arh. St Bucureşti. M-rea Bîmova, V/10. Orig., hîrtie difolio, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, aplicat în cerneală roşie.
Idem, Ms. nr. 646, f. 30v. (rez. în Condica M-rii Bîmova, scrisă de Constantin Polimaz logofăt în
1796 octombrie 2).
EDIŢII: D.R.A., II, p. 214, nr. 159 (orig.).

401 1740 (7248) iulie 15

Grigorie Ghica voievod dă bisericii Sf. Dimitrie din Iaşi cîte două ocă de untdelemn pe
lună din vama mare din Iaşi şi îi scuteşte de unele dări o pivniţă cu băutură.
Aşijderea şi alt hrisov pe această miluire acestor preuţi', de la mărie sa domnul
Grigorie Ghica vodă, din let 7248 <1740> iulie 15, şi mai adaoge şi o pivniţă ce ar avea
cu băutură, să fie scutită de toate angăriele şi vedritul de vinul ce-ar lua din viele lor să
nu de nici un ban.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 462 r. Rez. din 1743.
EDIŢII: Bianu, Cataiogul ins. rom., I, p. 511 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 251, nr.
1476 (rez. din 1743).
1
V. doc. din 1734 (7242) mai 1 din acest volum (nr. 200).

402 1740 (7248) iulie 18

Grigorie Ghica voievod îi scuteşte de toate dările şi angăriile pe Vasilie ghiurghiu şi pe
soţia lui.
t HW rpnropYe THKA BOEBOAA, E(O)JKYK> M(H)A(O)CTYK>, ROCNOAIP-H 3SMAH
MOAA<*BCKOH. Facem ştire cu această carte a domniii mele pentru acest om, anume
Vasilie, strein, ghiurghiu, carele fiind om strein şi el şi fămeia lui şi nişte săraci, neavînd
nici un prilej de chiverniseala vieţii lor, iată că domnia mea m-am milostivit de l-am
iertat ca să fie în pace şi-n scuteală de hîrtii, şi de civerturi, şi de chile, şi de ialoviţe şi de
toate dările şi angăriile, oricîte ar fi pe altă ţară, şi el şi casa lui nici odinioară supărat cu
birul să nu fie. Şi măcar de s-ar fi tîmplat, la vro trebuinţă, poruncă, ca să nu ţie cărţile
de milă în seamă, dar cît pentru omul acesta poruncim şi hotărim: carte aceasta tot să să
ţie în seamă şi porunca noastră ce să arată păntr-această carte să stea nestrămutată şi
omul acesta cu casa lui de-a pururea să aibă pace de toate dările, nimeni nici cît de puţin
învăluială să nu-i facă.
Şi drept aceea, poruncim domnia mea şi dumilorvoastre boieri şi voao slujitori
cărei veţi unbla ori cu ce fel de slujbe a domniii mele, unde s-a întîmpla a găsi pe omul
acesta, să-i daţi bună pace, pă cum lui, atîta şi casii lui, de toate nevoile, pentru ca să
trăiască ca un sărac, cum a putea, să-şi chivernisească viaţa şi casa lui.
Şi iarăşi mai poruncim ca să aibă pace de lucru domnesc, şi de fin domnesc, şe de
fîn de mezil, şe de cai de olac, şi de podvozi, şi de conace şi de alte angherii, de toate.
Şi voi, uşari şi uşărei, oaspeţi la casa lui să nu-i duceţi, nici tu, şoltuze de Ieşi,
căruţa lui sau ţolurile de la casă la beilic să nu le iei, că cine i-ar face cît de puţin val vor
fi de certare.
însă de hîrtii numai într-acest an să aibă pace.
Aceasta poruncim.
7248 <1740> iulie 18.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 406 v. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 505 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 114-115,
nr. 1340 (copie din 1743).

403 1740 (7248) iulie 18

Grigorie Ghica voievod îi scuteşte de toate dările şi angăriile pe Gheorghe ghiurghiu şi pe
soţia lui.

t Hw rpHropVe THKA BO6B©AA, E(O)}KYIO A\(H)A(O)CTIW, rocnoA<*pi> 3BA\AH

JUOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domniii mele pentru acest om strein,
Ghiorghe ghiurghiu, carele fiind om strein şi el şi fămeia lui şi nişte săraci, neavînd nici
un prilej de chiverniseala casii lor, iată că domnia mea m-am milostivit şi l-am iertat ca
să fie în pace şi-n scuteală de toate dările: de hîrtii, şi de civerturi, şi de chile, şi de
ialoviţe şi de toate angherii, de toate oricîte ar fi pă altă ţară, el şi casa Iui, niciodinioară
supăraţi cu birul să nu fie. Şi măcar de s-ar fi tîmplat ca să iasă poruncă, la vreo
trebuinţă, ca să nu să ţie în seamă cărţile de milă, dar cît pre omul acesta poruncim şi
hotărim: cartea aceasta tot să să ţie în seamă şi porunca noastră ce scrie în cartea aceasta
să stea nestrămutată şi omul acesta cu casa lui de-a pururea să aibă pace de toate dările,
nimeni şi nici cît de puţin învăluialaă să n-aibă.
Şi drept aceea, poruncim şi domnia mea şi dumilorvoastre boieri şi voao slujitori
cărei veţi unbla ori cu ce fel slujbe a domniii mele la ţinuturi, unde s-ar întîmpla a găsi
pă omul acesta, să-i daţi bună pace, precum lui, aşa şi casii lui, de toate nevoile, pentru
ca să trăiască nesupărat, să-şi chivernisească capetele ca nişte săraci.
 Şi iarăşi mai poruncim ca să aibă pace de tot lucrul de beilic, de ffn gospod, de fin
de mezil, şi de cai de olac, de podvozi şi de conace şi de alte de toate angherii.
Şi voi, uşari şi uşărei, oaspeţi la casa lui să nu-i duceţi, nici tu, şoltuze de Iaşi, si
voi, pîrgari, căruţa lui şi ţolurile de la casa lui la beilic să nu le luaţi, că cine s-ar ispiti a-i
face mai mult val, unii ca acie vor fi de mare certare.
însă de hîrtii numai într-acest an să aibă pace, scăpînd omul de Ia robie.
Aceasta scriem.
7248 <1740>iulie 18.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 406 v. - 407 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. SOS (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 115-116,
nr. 1341 (copia din 1743).

404 1740 (7248) iulie 30

Mihalache fost vătav de călăraşi de Ţarigrad, soţia sa, Zamfira, şi fiicele lor, Tudosca şi
Maria, vînd lui Manole fost mare căpitan de Coţmani şi soţiei acestuia Zmăranda o casă de lîngă
Tîrgul Făinii, cu 100 de lei noi.
t Adec(ă) eu, Mih(a)lache biv vătav de căl(ă)raş(i), împreun(ă) cu soţul mieu, cu
Zamfira, şi cu fiicel(e) noastre, Tudosca şi Mărie, făcut-am această încredinţată scrisoare
a noastră la mîna dumisal(e) giupînului Manole biv vel căp(itan) de Coţmani şi la mîna
dumisal(e) giupînesii Zmărandii, soţul dum(i)sal(e), precum de nime siliţi, nici asupriţi,
ce de a noastră bunăvoie, i-am vîndut o casă cu loc cu tot a noastră, care cas(ă) este
făcută între Uliţa Măjilor şi Chirvăsărie, lîngă Tîigul Făinii, drept 100 de lei noi, care
casă este făcută între casa lui Gligoraşco făcli&iul, între casa lui Enachi şi între casa lui
Ursan făclier, din gios, între răspintiile drumului şi intre casa lui Costantin Botezatul. Şi
dîndu-ne toţi banii deplin, precum scrie mai sus, întrurnînulenoastre, noi încă i-am dat
cu toat(ă) voie noastră, cu. loc cu tot, ca s(ă) fie dreaptă ocin(ă) şi moşie dumisal(e), şi
giupînesii dumisal(e), şi cuconilor, şi nepoţilor şi strenepoţilor dumilorsal(e), în veci,
dispre mine nici un supăr sau învăluial(ă) să n-aibă.
Şi banii ni i-au dat denainte sfinţii sal(e) părintele Macarie egumănul de Bărboi.
Şi cînd s-au făcut această scrisoare s-au făcut denainte a mulţi oameni buni, carii
mai gios s-or iscălis(e).
Şi, pentru mai mare credinţa, ne-am pus şi noi degetil(e), şi i-am dat şi zapisul cel
vechiu.
Let 7248 <1740> iulie 30.
Mih(a)lache biv văt(av) de căl(ă)raş(i) de Ţarigrad1; Zamfira, soţul lui
Mih(a)lachi'; Tudosca, fiica lui Mih(a)lachi'; Mărie, fiica lui Mih(a)lachiI.
M7tap)4,7i6\; Mampioq, |xocprnţ <m.p>2.
Şi eu, Neculai, am scris zapisul cu voie lui Mih(a)lachi şi soţu-său Zamfirei ş-a
fiicelor dumilorsale şi-s martur.
Arii. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXXI/57. Orig., hîrtie (32 x 22
cm.), cerneală neagră, patra amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
3
De la Bărboi, Makarios, mărturisesc <m.p.>.
 Aniţa vămcşoaia vinde lui Icremia diacon armean o dugheană cu loc de lîngă biserica
armenească, drept 150 dc lei, bani gala.

t A d e c ă eu, A n i ţ a v ă m ă ş o a i e , scriem şi mărturisim cu acestu a d e v ă r a t u şi

î n c r e d i n ţ a t u zapisul n o s t r u la m î n a Ieremiii diiaconul a r m e n e s c u p r e c u m să s(e) ştie c ă c e
e u , d e n i m e silită, n i c i asuprită, ce di a m e bunăvoie, i - a m v î n d u t u d u m i s a l ( e ) o
d u g h e a n ă cu p i v n i ţ ă d e piatră, stricată, şi cu locul ei ce iaste în tîrgu în Ieşi, lîngă
Biserica A r m e n e a s c ă , şi d e la dealu este casa lui L o h a n a r m a n u , iar alăture cu d u g h e a n a
m e r g i d r u m u l c e s ă p o g o a r ă din Arcărie în Cizmărie. A c e a s t ă d u g h e a n ă cu p i v n i ţ ă a m
v î n d u t - o d u m i s a l e d i i a c o n u l u i Irimiei 1 , dreptu o sută cindzăci lei, bani gata. Şi m i - a u
f ă c u t u p l a t ă d e p l i n în m î n u l e m e l e ; deci să-i fie dumisale, şi fiilor săi, şi n e p o ţ i l o r şi
s t r ă n e p o ţ i l o r d r e a p t ă o c i n ă şi moşie stătătoare în veci. Şi n i m e alţii din r u d i l e m e l ( e ) sau
dintr-alţii s ă n u s(e) amestece.
Ş i la această tocmală s-au întîmplatu boiari şi neguţitori şi m a h a l a g i i carii,
v ă d z i n d u d e b u n ă v o i e vîndzare şi plată deplin(ă), toţi s-au iscălitu m a i gios.
Şi noi î n c ă pentru mai m a r e credinţa n e - a m iscălitu ca să-i fie d e b u n ă c r e d i n ţ ă ; şi
d i s - a r a f l a nescar(e) zapis(e) vechi pe această d u g h e a n ă să nu s(e) ţie în s a m ă .
TF IFLC, B-H A€T(o) X3CĂ\H lOrtCîe) A".

Aniţa v ă m ă ş o a i e <m.p.> 2 .
Gcopcu; rA.vyop<x(jKo<; < m . p . > 3 ; . . . 4 .
Şi eu, S i m i o n C h e ş c o uricariul, a m scris zapisul cu dzisa Aniţii şi sintu şi m a r t u r .

< P e verso-ul filei a d o u a , o î n s e m n a r e în l i m b a a r m e a n ă > .

Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente. înv. nr. 10184. Orig.. hîrtie difolio (37,3 x 25, 5
cm.), cerneală neagră, sigiliu inelar, octogonal (1,5 x 1,1 cm.), imprimat parţial.

1
Transformat din alt cuvînt.
:
Sigiliu inelar octogonal.
]
Thomas Gligoraskos <m.p.>.
4
Urmează două semnături în limba armeană.

406 1740 (7248) august 1

Marfa, soţia lui Dumitraşco bărbier, ia de la egumenul M-rii Bîrnova o dugheană în Tîrgul
de Jos cu condiţia dc a plăti chirie 15 lei pe an.

f A d e c ă eu, M a r f a , f ă m e i lui D u m ( i ) t r a ş c o bărbier, f ă c u t - a m z a p i s u l m i e u la m î n a

p ă r i n t e l u i e g u m e n u l u i ot B î r n o v a p r e c u m să s(ă) şti6 c - a m luat o d u g h ( e a ) n ă c u c h i r i e
c a r e i a s t e în T î r g u l d e G i o s , c i n s p r i ( z ă ) c i lei într-un an, şi c î n d u s - a p l i n i g i u m ă t a t ( e ) an
s ă a i b u a-i d a b a n i p e g i u m ( ă ) t a t ( e ) , p r i c u m scrie z a p i s u l m a i s u s . I a r n i d î n d u b a n i
p r e c u m s c r i e z a p i s u l şi s - a r t î m p l a la v r o g i u d e c a t ( ă ) , c î t ( ă ) c h e l t u i a l ( ă ) şi p l i n a l ( ă ) şi
c i o b o t ( e ) s - a r f a c e s ă fie toat(e) disprd m i e .
Şi p e n t r u c r e d i n ţ a m i - a m p u s şi d e g i t u l c a s(ă) s(ă) ştie.
Leat 7248 < I 7 4 0 > avgust I.
Eu, Marfa1.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Bannovschi, V/30. Orig., hîrtie (20,1 x 16,2 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală.
 EDIŢII: Ghibănescu, Arh. Statului Bucureşti ţi doc. laţi (I), în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 294
(rez.).

1
Amprentă digitală.

407 1 7 4 0 ( 7 2 4 8 ) august 2
Tănasc daraban şi soţia sa. Lupa, vînd lui Andrei şi soţiei acestuia Caterina o casă cu Ioc
din vale dc biserica lui Vulpe, cu 15 lei, bani noi.

t A d e c ă eu, T ă n a s ( e ) d ă r ă b a n , î n p r e u n ă cu soţul m e u L u p a , f ă c u t - a m a c e s t
adivărat z a p i s u l n o s t r u la m î n a d u m ( i ) s a l ( e ) Andrei sin popii lui C a n ă şi g i u p î n e s e i
d u m ( i ) s a l ( e ) , C a t e r i n i i , p r e c u m , d e n i m e siliţi, nici asupriţi, ce < d e > ' a noastră b u n ă v o i e
a m v î n d u t d r e a p t ă m o ş i e , o c a s ă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui H u l p e , l î n g ă
casa p r e u t u l u i G h i o r g h i din vale, şi între casa Micului d ă r ă b a n , tocmai din d r u m u l
Sărăriei la v a l e şi î n a i n t e s p r e m i a z ă n o p t e , lat şasă stînjîni pol, p e lîngă m a r g i n e
d r u m u l u i . Şi a m v î n d u t - o d r e p t 15 lei, bani noi; şi plata ne-au făcut deplin în rnînule
noastre, c a se-i fie d u m ( i ) I o r s a l ( e ) şi c u c o n i l o r dum(i)lorsal(e) m o ş i e în veci.
A ş i j d e r i l e , p o m e n i m şi p e n t r u nişte z a p i s e v e c h i a casii, ce s-au tîmplat la v r e m e
j a c u l u i m o s c a l i l o r d e au perit, d e s - a r a f l a la c i n e v a p e u r m ă , să nu se ţie în s a m ă ; sau d e
s-ar s c u l a c i n e v a d i n n e a m u l m e u să întoarcă, or la c e g i u d e c a t ă s-ar tîmpla, să nu li se
ţie în s a m ă , c ă n - a r e nici o t r e a b ă n i m e , n u m a i eu.
Şi la a c e a s t ă t o c m a l ă s - a u tîmplat mulţi o a m e n i buni, care m a i gios s-au iscălit. Şi
noi, p e n t r u m a i m a r e c r e d i n ţ ă , n e - a m p u s peceţile.
L ( e a ) t 7 2 4 8 < 1 7 4 0 > a v ( g u s t ) 2.
E u , T ă n a s ( e ) d ă r ă b a n , a m v î n d u t 2 ; eu, L u p a , soţu lui Tănas(e) 2 .
E u , I o n c u m n a t lui T ă n a s ( e ) , H C K A A 2 .
E u , p r e u t u l I o a n , a m s c r i s cu v o i e lor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice. CXVII/96. Orig., hîrtie difolio (32,6
x 21,6 cm.), filigran, ccrneală neagră, trei amprente digitale.

1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.

408 1740 (7248) august 3

Doamna Ana îi scrie fiicei sale Roxandra despre casele ce i le-a dăruit Grigorie <Ghica>
voievod.

P r e a i u b i t a fiica n o a s t r ă , d o m n i ţ e R o x a n d r o , fericită s ( ă ) n ă t a t e r o g p r e D u m n d z ă u
să v ă d ă r u i a s c ă ! C a r t e c e ni-ai trimis a m luat, şi d e s ( ă ) n ă t a t e î n ţ e l e g î n d u - v ă f o a r t e m - a m
b u c u r a t . N e scrii c ă m ă r i e sa G r i g o r i e v o d ă au f ă c u t m i l ă şi v - a u d a t c a s e l e c e l i - a u f ă c u t
h a t m a n u l C o s t a n t i n p e l o c u l lui M a v r o d i n vist(iernic), iarăşi cu m i l a şi a g i u t o r u l m ( ă ) r i i
sale, c a r e l o c u d e c a s e l - a m c u m p ă r a t noi d e la b a n u l M a c r i i , p e n t r u c a r i foarte
m u l ţ u m i m m ă r i i s a l e d e m i l ă şi d r a g o s t e c e vă arată, D u m n ( e ) d z ă u să-1 b u c u r e p r e m ă r i e
sa cu t o a t e c e l e f e r i c i t e . Şi d e v r e m e c ă c a s e l e c e l e p ă r i n t e ş t i î n c ă f i i n d vii r ă p o s a ţ i i
părinţii n o ş t r i vi li-au d ă r u i t , fiind a l ă t u r e cu locul c e l - a m c u m p ă r a t n o i d e la M a c r i i ,
u r m î n d şi n o i d a n i e i p ă r i n t e ş t i , iată d a r ă cu toată v o e n o a s t r ă a m î n d o î l o c u r i l e a c e l e v i l e
d ă m şi vi le d a r u i m c a să f i e d r e p t e o c i n i şi m o ş i i în v e c i .
 Şi d u p ă d a n i e p ă r i n ţ i l o r noştri şi a noastră să v ă faceţi şi ispisoc d e întăritură d e la
m ă r i i e s a G r i g o r i e v o d ă c a să f i e v e c i n i c ă moştenire.
Ş i c u a c e a s t a acu, iarăş p r e D u m n ( ă ) d z ă u rog să vă păzască.
L e t 7 2 4 8 < 1 7 4 0 > a v ( g u s t ) 3.
M a i c a ta, A n a d o a m n a 1 .
< A d r e s a > : P r e a i u b i t e i n o a s t r e d o m n i ţ e i Roxandrii, cu m u l t ă s ( ă ) n a t a t e să să de.
După Ghibănescu, Varia, în „Ioan Neculce", fasc. 9„ (1933), p. 264. Text după orig., „pecete nuca în
ceară roşie" cu stema unită şi slovele: n u . (Ana, doamna Moldovei).

' Urmează menţiunea despre sigiliu.

409 1740 (7248) august 9, Iaşi

Ieromonahul Varlaam Ursache dăruieşte lui Nichifor arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei şi

al întregii Moldove doi ţigani.

t Ieromonah Varlaam Ursache. Scriu şi m ă r t u r i s e s c cu acest adevărat şi

î n c r e d i n ţ a t zapisul mieu la cinstită şi b l a g o s l o v i t o a r e d r e a p t a sfinţii sale părint(e)lui
chiriu chiru N i c h i f o r u arhiepiscopul şi mitropolitul S u c e v e i şi a toată M o l d a v i i a , p r e c u m
să să ştie că, dăruind m a i c ă - m e a , r ă p o s a t a M a r t h a U r s e c h e o a i e , d a n i e sfintei M i t r o p o l i i
ai noştri drepţi şerbi, doi ţigani, a n u m e : T o a d e r şi Costantin, feciorii lui B o s t a n , p r e c a r e
ţigani au f o s t f ă c u t m a i c ă - m e a şi zapis la m î n a părintelui A n t o n i m i t r o p o l i t u l .
Aşijdere, p e u r m ă şi eu, c a l u g ă r i n d u - m ă din m î n a părint(e)lui A n t o n i şi p e n t r u
b i n e şi milă c e - a m avut d e la sfinţia sa, i - a m f o s t dăruit p e V a s i l i e B o s t a n , f r a t e l e lui
T o a d e r şi a lui Costantin, p e care i - a m f o s t f ă c u t şi zapis. Şi, t î m p l î n d u - s ă d e s - a u răsărit
z a p i s e l e aedste răscoali şi mai rămîind un f r a t e acestor ţigani, a n u m 6 N e c u l a i B o s t a n , la
s t ă p î n i r e a m e a , pentru multă m i l ă c e - a m avut şi d e la sfinţia sa p ă r i n t ( e ) l e N i c h i f o r
m i t r o p o l i t u l şi fiind şi cei trei fraţi la M i t r o p o l i e danie, a m socotit, ş - a m dat, şi a m d ă r u i t
şi p r e acest al patrăle, p e Neculaiu, ca să fie, î m p r e u n ă c u fraţii lui, drepţi şerbi sfintei
M i t r o p o l i i , în veci, ei şi copiii ce s-ar n a ş t e dintr-înşii şi tot n e a m u l lor.
Şi să aibă sfinţia sa părint(e)le şi hrisovul g ( o s p o ) d d e stăpînit p e aceşti m a i sus
n u m i ţ i ţigani a-şi f a c e . Şi n i m e din n e a m u l m i e u , ori f r a t e - m i e u , ori fiii m i e i , ori n e p o ţ i
ori alte n e a m u r i să n - a i b ă treabă a î n t o a r c e sau a strica d a n i i a aceasta, c ă c i n - a u nici o
t r e a b ă . I a r ă c i n e ară a v e a ceva, cu m i n e să-şi întrebe, nu cu M i t r o p o l i e .
Şi la a c e a s t ă d a n i e şi întăritură a m e a s-au tîmplat şi alţi m u l ţ i din b o i e r i i cei m a r i
şi m a i m i c i , carii m a i gios s-au iscălit.
Şi e u î n c ă şi p e n t r u m a i b u n ă credinţa m - a m iscălit.
TF IFLC, B(TI) RTOFEMO) X3C/V\H DB(RTFCT)

I e r o m o n a h Vasilie Ursachi <m.p.>.

S t u r d z e a vel l o g ( o ) f ( ă ) t < m . p . > ; A n d r e i R o s ( e ) t v(e)l s p ă t ( a ) r < m . p . > ; Vasilie... 1
vel s t o l ( n i c ) .

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/94. Orig., hîrtie difolio
(34,1 x 22,4 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Neclar.
 Grigorii; Ghica voievod îl scuteşte dc ţoale dările şi angăriile pe Ivan Braşoveanul, străin
stabilit în Iaşi.

Hw rptiropi'E rima BOGBOA, B(O)JKVK> A\HA(O)CTYK>, rocnoAapt 3GA\AH

/UOAAUBCKOH. F a c e m ştire cu această carte a domniii mele pentru acest o m , a n u m e Ivan

B r a ş o v e a n u l , c a r e l e fiind o m strein şi năzuind aici la oraşul domniii mele, în Iaşi, iată că
d o m n i a m e a m - a m milostivit şi I-am iertat, ca să fie în pace şi iertat d e toate dările şi
angheriile, oricîte ar fi p e alţii, el cu nici un fel să nu fie supărat.
A ş i j d e r e a , să aibă p a c e şi despre neguţitori el şi dugheana lui, la s c h i m b u r i să nu-1
supere, nici să s c h i m b e galbeni, nici zloţi, nici orţi, nici lei, nici alt fel de bani nici un
fel, întru toate şi d e toate să aibă bună pace, ca să poată odihni nesupărat, fiind un o m
strein.
Drept aceea, d u m n e a t a vel agă şi alţi boiari şi slujitori ce veţi unbla cu slujbe aici,
în Iaşi, v ă z î n d c a r t e d o m n i i i mele, toţi să daţi bună p a c e acestui o m şi dughenii lui, că
cine s - a r ispiti a-i f a c e mai mult val peste carte domniii mele, unii ca aciia vor fi de
certare.
Aceasta scriem.
7 2 4 8 < 1 7 4 0 > a v g u s t 23.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 424 r. Copie din 1743.

EDIŢII: Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 507 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 160-161,
nr. 1377 (copia din 1743).

411 <1740 septembrie 1-1741 august 31> (7249)

Grigorie Ghica voievod dăruieşte Bisericii Catolice din Iaşi nişte vii ce au fost ale lui Toma
spiţer care a plecat din Iaşi la moscali.

t Hu> rpuropVe riih-D BoeBoAa, EoacYio A\(H)AOCTIÎO, rocnoA^pT» 3EMAH

MOAAABCKOH. F a c e m şt(i)re tuturor cui să c a d e a şti pentru nişte vii cu lozi(i), cu tot,
p o g o a n e d e la ...', c e - a u fostu a T o m i i spiţer, car&e acel T o m a era aice suptu m i l a
d o m n i i m e l e , cu l e a f ă şi cu toată chivernisala lui. Şi în v r e m e ce-au vinit moscalii în
pămîntul M o l d o v i i p î n ă la Iaş(i), atunce şi T o m a , fără nici o pricină, s-au rădicat d e aice
şi s-au d u s cu m o s c a l i i . Şi viile lui au r ă m a s în sama domnii, p r e c u m tot din mila n o a s t r ă
era făcute. Şi d e v r e m e că T o m a spiţăr era d e lege papistaş, socotit-am d o m n i e m e a c ă să
cuvine a r ă m î n e aceli vii dar d e la d o m n i i a m e a iarăş(i) bisăricii ungureşti ce iaste aice,
la Iaş(i). Şi iată d a r ă c ă d o m n i i a m e a am făcut osăbită milă şi a m dat d a n i i e ac<51e vii
bisăricii u n g u r e ş t i .
Şi d r e p t u ac6e, să a i b ă a lua preuţii ungureşti aceste vii în stăpînirea sa. Şi să le fie
şi d e la d o m n i i a m e a bisăricii ungureşti dreaptă danie şi drepte moşii, cu tot vinitul, şi
uric d e m i l u i r e neclătit si neruseit, în văci.
» *

A ş i j d e r e , şi d u p ă a noastră viiaţă şi domniie, pre care D u m n e d z e u v a a l e g e a fi

d o m n u stăpînitor aceştii ţări, ori din fii noştri, ori dintr-altu n e a m , p o f t i m d a n i i a n o a s t r ă
să nu o strice, c e m a i vîrtos să aibă a da şi a întări pentru a sa v e c i n i c ă p o m e n i r ă .
B(-H) A(-FE)TB X 3CM9.

t Hw r p u r o p f e THKA BweewAd m.p.

 <Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine in aceeaşi vreme>: Donazione
fatta dai Principe Gregorio per la vigna di esperienza.
Arh. St laşi, Documente, MLXXVI1I/126. Orig., hlitie difolio (49 x 32,5 cm.), cerneala neagra,
(invocaţia simbolica şi intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,4 x 1,3 cm.), aplicat
în cerneala roşie, inegal imprimat (se disting doar capul de bour şi acvila, cu o coroana deschisa deasupra).
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, V, p. 420-421 (text dup& orig. cu alfabet de tranziţie şi unele abateri).
1
Loc liber în orig.

412 <1740 septembrie 1-1741 august 31> (7249)

Grigorie Ghica voievod hotărăşte ca toţi cizmarii din Iaşi să plătească dările la Visterie cu
rupta, în trei sferturi pe an.

t Hw rpHropYe THKA BOGBOA, E(O)ÎKYIO M(H)A(O)CTYK>, ROCNOADPI* 3€MAH

AAOAAABCKOH. Facem ştire cu aceasta carte a domniii mele, pentru cizmarii din Iaşi. Iată
că s-au tocmit cu rupta la Visterie pe 13 liudi căsari şi pă 3 liudi holtei, ca să dea pe an
cîte 6 ughi de omul căsar şi de holtei cîte 3 ughi, care fac păste tot 87 ughi. Şi aceşti bani
să-i dea pe 3 civerturi, începă[li]ndu-se civertul lor cel dintăi de la luna lui mai vor da 29
ughi şi la septemvrie vor da 29 ughi şi la ghenarie vor da 29 ughi, şi pă aceşti bani vor
da şi răsură, cîte 3 potronici de ughi. Iar cu altele cu nimic să nu fie supăraţi; nici cu
civerturi, nici cu hîrtii, nici cu-n fel de angarii, ci despre toate să fie apăraţi şi scutiţi. Şi
pentru ca să fie cunoscuţi dintr-altă ţară, li s-au dat peceţi roşii pă feţele lor.
Pentru aceea, dumneavoastră boiari şi voi slujitori care veţi umbla ori cu ce fel de
slujbe a domniii mele aici, la Iaşi, toţi să urmaţi după cum poruncim domnia mea, că
cine s-ar ispiti a le face oricît de puţin val păste carte domniii mele, unii ca acie vor fi de
mare cercetare de la domniia mea.
7249.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 445 v. - 446 r. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 509 (menţ., cu data: 1741 (7149); Iorga, St. şi doc., VI, p.
433, nr. 1632 (menţ.); Istrati, Condica Movrocordat, III, p. 216, nr. 1435 (copia din 1743).

413 <1740 septembrie 1-1741 august 31> (7249)

Grigorie Ghica voievod stabileşte cuantumul mortasipiei din Iaşi ce va fi strînsă de
dregătorii domneşti.

f HW rpitropYe BO6B<>A(A), EOSKU» MHAOCTYIO, rocn&A<*P 3£AIAH

MOAAABCKOM. Dat-am carte domniii mele dregătorilor ce sînt cu mortasipie gospod aici
în târg, în Iaşi, să fie volnici a strînge mortasipia pe obicei, să ia 2 zloţi de car sau de
poloboc cu horilcă şi 2 ocă horilcă din tot carul ce intră în tîrg, la vamă; 2 potronici şi 2
zloţi de rachiu ce ar veni dintr-altă ţară şi 2 ocă rachiu; 2 potronici de carul de peşte sărat
sau proaspăt şi 2 ocă peşte, 2 potronici de polobocul cu miere ce vinde cu bani gata la
turci, 1 potronic de putina cu miere, 1 ban de toată precupeaţa ce vinde în tîrg şi de tot
neguţitoriul ce scoate negoţ la tarabă, de toată săptămîna cîte un ban şi de tot băcal(ul) şi
precupeţ(ul); 2 potronici de bolobocul cu perji şi 2 ocă perji, 2 potronici de boloboc(ul)
cu oloi şi 2 ocă oloi, 2 potronici de bute cu vin ce trece păn tîrg sau s-ar vinde cu
d-arădicata şi ar ieşi din tîrg afară, 2 potronici de polobocul cu curechi şi 2 despicături
 de curechi, 4 bani de carul cu cofe şi 2 cofe, 4 bani de carul cu sare, 4 bani de carul cu
harbuzi şi 2 harbuzi, 4 bani de carul cu fieştece fel de poame şi o oca de poame, 4 bani
de putină cu brînză ce să vinde cu d-arădicata, 2 potronici de carul cu tutun si 2 ocă
tiutiun, 2 potronici de polobocul cu coase, 2 potronici de carul mocănesc i unguresc, 2
potronici de căruţă cu raci şi 100 de raci, o bucată de carne de tot triunchiul ce taie în
tîrg de vînd, din legume ce să vînd cu sacul în tîrg de toate să ia cîte oarece legume si din
tot carul ce ar veni cu fănină să ia cîte 4 bani, ori cu ce fel de fănină ar fi şi de poloboc
cu dohot 2 potronici.
Din toate cum scrie mai sus să aibă a lua şi nimeni să nu stea împotriva cărţii
gospod.
Let 7249.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 405 v. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 505 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 449-450, nr. 1700
(aceeaşi copie, fără dată); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 111-112, nr. 1336 (copia din 1743).

414 1740 (7249) septembrie 3

Grigorie Ghica voievod scuteşte de unele dări pe Iosif monah, dascăl Ia Şcoala slovenească
<din Iaşi>, şi pe un om al său.

t Hw rpwropYe BOEEOA, E(O)*CYW M(H)A(O)CTYK>, rocnoA*p 3&UAH /WOAAABCKOH.

Scriem domniia mea la boiari şi la toţi slujitorii cărei veţi unbla ori cu ce fel de slujbe a
domniii mele la ţinutul vă facem ştire tuturor. Iată că domniia mea m-am milostivit
pentru un om ce s-ar găsi fără bani în Visterie, Iosif monah, dascălul de şcoală
slovinească, de l-am iertat pre acel om de toate dările şi angheriile cîte ar fi pre altă ţară,
el nimănui nimic să nu dea nici civerturi, nici hîrtii, nici alte nici un fel şi măcar de ar şi
da vreodată cei cu cărţile domniii mele, iar cît acest dascăl, pentru acel om tot să i se ţie
în seamă, pentru ca să fie de slujba lui.
Aşijderea, am făcut domniia mea milă cu acest dascăl şi i-am lăsat cincizeci de
stupi, ca să dea desetina boiereşte, din zece bucate un leu, mai mult supăr să n-aibă.
Drept aceea, poruncim domniia mea tuturor, văzînd carte domniii mele, toţi să aveţi
a da bună pace acelui om şi voi, desetnici de ţinutul acesta mai sus pomenit, pă acei 50 peci
să-i luaţi desetina de zece bucate un leu, altă supărare să n-aibă. Iar care s-ar ispiti a-i face
oricît de puţin supăr peste carte domniii mele, unii ca aciia vor fi de mare certare.
Aceasta.
7249 <1740> septemvrie 3.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms.rom.nr. 237, f. 434 v. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 508 (menţ.); Iorga, St. şi doc., VI, p. 442, nr. 1668 (rez.);
Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 187,1403 (copie 1743).
1
Loc liber.

1740 (7249) septembrie 3

Izvod de lucruri dintr-o dugheană.

Izvod de ce s-au aflat în dugheana lui Misăilă neguţitorul de la Sveti Sava.

L(ea)t 7249 <1740> săpt(embrie) 3.
1 contăş de post(av) vânăt cu spinare de vulpe de ţară.
1 pietrar de dimie de bumbac.
1 păreche bernevici de postav supţiri roşii cu mestii.
10 coţi de pănză de ţară.
1 gheordie de bogasiu sandraci sîhgiap.
2 scoarţă vechi.
1 mindir cu bumbac cu cit.
2 oghialuri purtate.
3 perini de cit cu bumbac, cu una mică.
1 biniş de postav vănăt vechi cu dihor.
1 biniş de bogasiu singipiu cu suigiap.
1 băibărac tărciniu (s/c)1, vechi.
1 covor vechi.
1 ipăngia drăgăniască roşie.
2 coţi pol cit.
9 coţi astar.
2 şeali, o păreche poclădzi şi 1 cergă s-au dat la Iani brat Misăilă.
2 poloage de lănă.
1 şea munteniască, numai cu curăle.
1 păndză leşască de mindir.
1 păreche ciobote galbeni.
1 părechi pistoale cu tocuri şi cu cămeşi lipscăneşti.
1 puşcă arbănăşască.
1 sabie meschiu ferecată cu fier şi cu 1 bici cu coadă de trestie de maria.
1 lăduncă proastă.
1 căpăstru de cură.
1 piperniţă de Lipsea.
2 frăe, 2 piedeci.
1 ocă aramă, însă:
1 căldare cu toartă.
1 tingire cu căpaci.
5 sahanuri.
1 saplaică.
1 tias.
1 lengher.
3 ocă pol 1 talger costor.
4 ocă aramă un lighian cu ibric.
2 părechi pirostii.
3 ocă pol nişte fărmături de fier.
1 cuţitoaie, 1 săcere, 1 satăr, 1 cuţit de bucătărie.
4 ocă cuie de şindilă vechi.
1 băltag, 1 bărdiţă.
1 cleşte butnărescu.
1 pirus (sic)1 defieralb.
3 ploasce.
1 ţol de păr.
1 cleşte, 1 ciocan de potcovit cai.
1 daltă, 2 păivani de fier.
3 litre schiclos (sic)1.
1 solniţă de plumbu.
2 şipuri de plumb de cernială.
1 păreche de desagi de păr.
1 presin de cură vechiu.
1 giantă veche.
1 lăcată stricată cu 2 cui.
1 plută d e voloc de plumbu.
12 cărţi_greceşti de citit.
3 bucăţele bogasiu^
1 păreche chiostice, 2 şireturi.
3 cruceliţă
1 scul mic de mătasă vănătă.
1 păreche foarfece de hîrtie.
Ce s-au aflat într-un sicrieş a lui Mihălachi băcalul.
1 cumpănă de galbeni.
1 piatră mehenci (sic)1.
1 păreche cuţite cu plasă de aramă.
1 hărtie cu caraghiunlum (sic)1.
5 pile zlătăreşti.
27 păpuşi de şfară de cele mici.
20 măsuri de fier alb de triaba băcălii
70 ocă arămi, însă:
4 căldări mici, 1 tavă cu căpac şi 1 brădică.
2 ocă văpsală galbănă.
1 chiciţă străcată cu dramurile lor fără cumpene.
2 table de numărat bani.
35 pacele vulpe cu 15 necusute.
1 chichiţă, 1 peştiman cu furdale vulpe pacele.
8 dramuri bumbac de cusut la blană.
3 măţă negre şi 1 vănătă.
2 caiuşuri.
1 cumpănă de galbeni.
1 cutie cu o cruce de lemn îh sicriul cel mare.
8 năfrămi cu fir cu 2 turceşti şi 1 meneşterguri turciască, tij în sicriiul cel
1 cot, 2 rupi sandal i pol cot dimie roşie.
2 rupi post(av) albastru.
7 turale aţă.
1 brău chimerbent.
11 dramuri cuişoare.
2 pungi de fotă turceşti.
3 tichiuri şofran.
 1 piatră miheneci.
18 nasturi de aramă nemţeşti.
4 dramuri argint.
2 linguri vechi, 30 dram(uri) argint.
20 nasturi galbeni alamă.
9 dram 3 tichiuri argint.
După Iorga, Istoria industriilor, p. 197-199. nr. 11. Text după Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. nr.
3258, f. 27,44.
1
Aşa în textul editat

416 1740 (7249) septembrie 20

Vasile, fiul preotului Dumitraşco din mahalaua Tălpălărie, şi surorile lui, Catrina şi Irina,
vînd lui Ioniţă Gorovei fost mare căpitan de Dorohoi casele părinteşti din Tălpălărie, cu 90 de lei,
bani vechi.

Adică eu, Vasăliă, feciorul părintelui Dumitraşco din Tălpălărie, înpriună cu

surorile meale, Catrina şi cu Irina, făcut-am bun şi adivărat zapis al nostru la mîna
dum(i)sale Ioniţă Gorovei biv vel căpitan de Dorohoiu, precum să să ştiă că, di nime
siliţî, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndutu a noastră dripti cas(e) cu tot
locul cît este înpregiur la dumiaei, driptu noodzăci de lei, bani vechi, care cas(e) ne sînt
şi noo rămas(e) di la părintele nostru priutul Dumitraşco, aicia în Tălpălăriă, dinainte
cas(e)lor socrului dumisali Ursului ot vist(ierie) şi întră altă casă ce sintu înpregiurul lor.
Şi ni-au făcut dumnealui plata deplin întru mănule noastre, după cum scriă mai sus. Şi
vădzînd şi noi că ni-au plătit dumnalui, dat-am şi noi la mîna dumisale adivărat zapisul
nostru ca să-i fi6 dumisali driaptă ocină şi moşie neclătită, în veci, dmisali, şi giupînesei
dumisal(e) şi cuconilor dumisal(e); şi să aibă dumnalui a-ş faci şi întări tură g(o)sp(o)d pe
zapisul nostru.
Şi când am făcut dm(i)sali acestu zapis al nostru la mîna dumisali s-au întâmplat
mulţi boiar(i) şi megiaş(i) şi răzăş(i) din prin pregiur, cari mai gios s-au iscălit.
L(ea)t 7249 <1740> m(ea)s(en)ţa sept(emvrie) 20.
Eu, preutul Grigore ot Vovădenii, m-am iscălit dinpreună cu pr<e>utias(a) me;
Catrina şi cu soru-sa, Irina1.
Ursul ot vist(ierie).
însă aceste cas(e) fiind în poarta me şi fiindu Gorovei ginere am primit, numai
dumnalor copii n-au; di s-a tămpla vrodat(ă) să lipsască de la mîna lor, iară cine o hi din
ficiori lui să întoarcă banii cu preţu ce s-a neguţa la acea vreme.
Mieu biv 2 med(elnicer), martur; Ion Vărnav; eu, Mihai sin Dumitraş camaraş,
m-am tămplat; eu, Pavăl mahalagiu, m-am tămplat; eu, Ioniţă Măndzul, m-am tămplat1.
Şi eu, Petrea Cheşco biv vat(av) za stolnicei, am scris zapisul cu dzisa lor.
După Ghibănescu, Arhiva Muzeului Municipal, III, şi Surete, XXIV, p. 16, nr. 17. Text după orig. din
Acta Muzeului Municipal - Iaşi, donaţia N. A. Bogdan, cureproducereaiusului mic (A).
ALTE EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 262, nr. XCVI
(text după orig., cu greşeli).
1
Se indică locul amprentei digitale.
 Gligori şi soţia sa, Aniţa, fiica lui Costanda negustor, vînd lui Hristodol o parte de moşie de
pe Jijia, cu 180 de lei.

t Adecă noi, carel(e) mai gios am pus degetel(e), anume Gligori şi cu soţu meu,
Aniţa, fata lui Costanda cupeţ, scriem şi mărturisimu cu acestu zapis al nostru la mîna
domisal(e) giupînului Hristodol cupeţ şi a giupînesăi dumisal(e) Mariii ş-a cuconilor
dumilorsale precum să s(e) ştie că am vîndutu eu cu Aneţa parăte me di moşie de la Jijia
precum scrie la împărţala nostră frăţască că lor i fraţilor li s-au făcut parte şi am aşedzat
să sii1 şi s-au împărţit acea moşie pe 6 părţi să sil1 cît(e) o parte, iară mie s-au făcut şi mi
s-au dat den 5 părţi precum scrie în mărturie şi în învoial(a) nostră să ţii eu, Aniţa, trei
părţi de moşie de la Jijie precum mai sus scrie; şi am vî<n>dut-o dumilorsale ca să l(e)
[ca să l(e)] fie în veci dumilorsale şi cuconilor dumilorsale.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus degetul.
L(ea)t 7249 <1740> oct(omvrie) 14.
Eu, Gligori2; eu, Aniţa2, fata lui Costanda, am vî<n>tut3 moşie de la Jijie, parte
me, trei părţi, precum să împarte acea moşie de la Jijie di 6 părţi trei părţi, parte me cu
toto3 voie me. Ioniţe2, ficiorul Iui Gligori şi Aniţe.
Şi moşie ce scriem mai sus [scriem] am vî<n>dut-o într-o sut(ă) optdzăci.
t A5a|Xîţq KoqxcxvSaţ, p.apxnpaq <m.p.>; t rrţavn Mop£a, jiaptiipaţ
<m.p.>4; Ion Arghir, marturu <m.p.>.
Şi eu, Vasîl(e) sîn Costanda, fratele Aniţei, am scris acestu zapis şi sîntu şi martor
şi am şi iscălit. Vasîl(e) Costanda <m.p>.
Arii. St. Bucureşti, An. N., CC1X/5 (Acte Rosetti-Roznovanu, nr. 522). Orig., hîttie (32 x 23 cm.),
filigran, cemealS neagră, trei amprente digitale.
1
Aşa în orig., pentru: „ţie".
2
Amprentă digitală.
3
Aşa în orig.
4
f Adamis Kostandas, martor <m.p.>; ţ Iane Morza, martor <m.p.>.

418 1740 (7249) noiembrie 12

Grigorie Ghica voievod scuteşte de dări breasla uşereilor de la Curtea domnească, ei
urmînd să plătească numai birul, cîte 2 ughi pe an.
t Hw rpHropVe THKA SOESOAA, E(O)*YIO M(H)A(O)CTYIO, rocnoA^pT» 36A%AH
MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domniii mele tuturor cui să cade a şti,
pentru breasla uşăreilor, carele aflîndu-să de pururea nelipsiţi de la slujba Curţii domniii
mele, am făcut domnia mea osebită milă cu dînşii şi i-am aşăzat pentru birul lor, ca să
dea numai cîte 2 ughi de om într-un an: un galben să dea la Sfeti Gheorghie, iar cu alte
cu nimic să nu fie supăraţi, nici cu civerturi, nici cu hîrtii, nici cu-n fel de angherii, ci
despre toate să fie apăraţi şi scutiţi.
Pentru aceea, dumneavoastră boiari şi voao slujitori care veţi unbla ori cu ce fel de
slujbe a domniii mele, vă poruncim tuturor, văzînd carte domniii mele, întru nimic să nu-i
supere, ci toţi să urmaţi după cum poruncim domniia mea. Că cine le-a face oricît de puţin
val peste carte domniii mele, unii ca acie vor fi de mare certare de la domniia mea.
Let 7249 <1740> noiemvrie 12.
 Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 429. Copie din 1743.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 507 (menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 173, nr.
1398 (copia din 1743).

419 1740 (7249) noiembrie 14

Chiriac Poroschii fost mare căpitan de Ropce şi Vasilie fost căpitan de Răzîna, fraţii
răposatului Lupul Poroschii fost mare căpitan de Iaşi, se învoiesc cu Ilinca Antohieasa şi Aniţa
Ghenghioaia asupra moştenirii fratelui şi a soţiei acestuia Catrina.

HHKH^OJ) MMTponoAHT MOAAABCKIH <m.p.>.

Adecă noi, Chiriiac Poroschii biv vel căpitan de Ropce şi Vasilie biv căpitan de
Răzîna, fraţii răposatului Lupului Poroschii ce au fostu capitan mara1 de Iaş(i), făcut-am
aceasta scrisoară a noastră de aşădzarâ la mîna dumilorsale cuscrilor noastri Ilincăi
Antohiesii şi Aniţii Ghengheoaie ca să să ştie că osăbit de aşedzarea ce făcusă
dumnealor întîiu cu frate-nostru Lupul căpitan după moarte Catrini, giupînesii
fraţină-nostru, surorii dumilorsale, tîmplîndu-să de au murit şi frate-nostru Lupul
căp(itan) şi iar începîndu-să pricina între noi, mai cerşîndu-ne cuscrile noastre nişte
rămăşiţă din dzăstrile cumnată-noastră ce lăsasă cu voiel6 fratelui nostru şi din ogonisîtă
fratelui nostru iarăş(i) am stătut la învoiala şi n<e>-am aşădzat să li dăm şepte şîraguri
de mărgăritarul şi un gherdan cu optu galbini ungureşti şi cu mărgăritariu în şes(e) aţă şi
casale din Ieşî ce sînt în Tălpălărie, cu tot locul cît ţîne ograda şi cu toate damurile ce
sînt în ograda, şi o păreche de sărji cu zmaragduri, şi un inel cu piatră ematositaf; şi deşi
de la a cui mîna va fi parte Catrini ce au avutu moşie în Doljeşti, la ţînutul Romanului, să
avem a o scoate să o dăm la stăpîniri dumilorsale cuscrilor noastre; şi cu aceste s-au
triimis şi dumnealor şi s-au mulţămit. Iar dintr-aceste ce scriu mai sus cît de puţinei de
va lipsi, să aibă a plini de la noi cu om g(os)p(o)d.
însă să să ştie şi parte cumnaţii Catrinii din Cordăreni şi din Şipoteni parte
maica-sa Marii, sora Sandului Goe, iar să le stăpînească dumnealor cuscrăle noastră.
Şi cu aceste ne-am priimit şi ne-am mulţămit să nu mai urmăm în pricină ce să
rămîriem odihniţi şi o parte şi alta. Şi pentru aceea le-am dat scrisoare aceasta ca să aiba2
dumnealor a-ş(i) face carte g(os)p(o)d de apărare ca niciodata2 supăraţi de noi să nu fie.
Iar de am mai stfrni odată pricină, să nu să ţie în sama2.
Şi pentru credinţa, am iscălit, cine au ştiut, şi cene n-au ştiut ş-au pus peceţile în
loc de iscălitura2.
Şi la această aşădzare s-au tîmplat din boierii cei mare2 şi alţi oamen(i) de cinste,
carii mai gios s-or iscăli.
V(ă)leat 7249 <1740> noiemv(rie) 14.
f Chiriac Poroschi biv vel căp(i)tan de Ropce <m.p.>.
t Preutul Lupaşco ot S(ven)ti Ion m-am tîmplat <m.p.>; Stavro vel sulger, martur;
ierei Ursul Zugrav, martur <m.p.>.
Şi eu, preutul Ioan ot Biserica Banului, duhovnic, am scris cu zis(a) lui Chiriiac.
<Pe verso, scris la sfîrşitul sec. XVDI>: Aşedzare lui Chiriiac Poroţchi. 7249
<1740> noiem(vrie) 14.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Doljeşti, 1/23. Orig., hîrtie (30 x 19 cm.), filigran, cerneală cafenie.
1
Aşa în orig., în loc de: „mare".
2
Aşa în orig.
 Agapie, egumenul M-rii Aron Vodă, vinde lui Vasile logofăt o vie părăginită cu pomet,
drept 24 de lei, bani gata.

Copie.
Nichifor mitropolitul Moldaviei.
Adică eu, Agapie, egumenul de la sfînta mănăstire Aron Vodă, dat-am zapisul
mieu la mîna dum(nea)lui Vasile v(torii) logofăt ca să se ştie că, avînd sfînta mănăstire o
paragină de vie şi cu pomet împregiur, care vie şi pomet au fost mai înainte vremea a lui
Lazăr grădinariul, şi Lazăr au vîndut-o cu pomeţi cu tot la sfînta mănăstire, drept 12 lei
bani şi să-i slujască călugării şi un sărindar, cari piste tot s-au socotit băneşte 22 lei; şi au
fost în stăpînirea mănăstirii puţină vreme. Dar mai avînd mănăstirea cîleva pogoane de
vie deosebit şi lucrînd acele, iar această paragină neputînd-o lucra, cît au fost în
stăpînirea mănăstirii au fost tot paragină şi pustie, şi neavînd mănăstirea nici un folos, şi
de vreme că o parte dintr-această vie şi cu pomeţi 6ra pe locul mănăstirii, iar o parte de
vie şi de pomeţi din sus fiind pe locul dum(nea)lui log(o)f(ă)tu!ui Vasile, megieşul
nostru, la care şi dum(nealu)i cerînd dreptate ca să întoarcă pe giumătate de vie
stăpîhitoriu ca un răzăş ce i să cade, pentru aceasta dar, şi noi am socotit, şi de vreme că
de cătră mănăstire era tot pustie şi mai ales că la această vreme fiind mănăstirea şi
prădată de moscali şi avînd multe trebuinţe, şi m-am tocmit cu dum(nea)lui logo(fă)tul
Vasile şi am dat toată vie şi pomeţii cît au stăpînit Lazăr să-i fie în stăpînire dum(nea)lui.
Şi dum(nea)lui ne-au întorsu noă 24 lei, bani gata, carii bani s-au dat în trebile
mănăstirii. Şi i-am dat dum(nea)lui şi zapisul vînzării ce-au avut mănăstire de la Lazăr
şi i-am dat şi de la noi acest zapis de vînzare ca să fie de acum îbainte dum(nea)lui
logo(fă)tul stăpîn pe această vie şi pomeţi, căţi cuprinde, şi pe locul dum(nea)lui şi pe
locul mănăstirii, şi înlăuntrul viii şi de afară, precum au stăpînit Lazăr s i stăpînească
şi dum(nea)lui. Şi pre cîtă vie şi pomeţi vor cuprinde pre locul mănăstirii, dum(nea)lui
va da zeciuiala la mănăstire şi din vie şi din pomeţi, pe obiceiu, iar ce va cuprinde pe
locul dum(nea)lui, ori vie ori pomeţi, îi va stăpîni dum(nea)lui cu pace ca un drept
moşan.
Şi, pentru credinţa, am iscălit şi noi şi am pus pecete mănăstirii şi au iscălit şi alţi
egumeni şi boieri ce s-au întîmplat.
Din Iaşi, velet 7249 <1740> no(ie)mv(rie) 30.
Eu, egumenul de la Aron Vodă, încredinţez şi am iscălit.
Sturz(a) vel logo(fă)t.
Tănasie logo(fă)t de taină am scris.
De la Divan
Copie aceasta fiind întocma după cel adevărat zapis, s-au încredinţat.
1815 mai 18 l .
Posleduindu-să [cu] copie aceasta cu acel adevărat zapis, este adevărat
1814 iuli(e) 6.
Matei Cost(a)chi clucer <m.p.>.
Arh. St laşi. Documente, DCCCLXXV/24. Copie.
1
Urmează semnăturile indescifrabile a doi mari logofeţi şi a trei mari vornici.
 Grigore Ghica voievod dăruieşte lui Nicolae mare şetrar o casă de pe Uliţa Frecăului luată
de domnie de la un Gavril ce o stăpînea fără drept

t Hw rpwropYe THKA BO€B©A, E(O)>KYI© M(H)A(O)CTVIO, r(oc)n(o)A<»p,H 36MAH

MOAAABCKOH. Facem şt(i)re cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a şti
pentru o casă cu locul ei de aicea din tîrgul Ieşilor şi cu altu loc alăture, cumpărătură de
la o fămei Cernuşca ce este pe Rîpă ot XJliţa Frecăului, care casă cu locul ei şi cu acel loc
de cumpărătură au fost a unui Piia sîrbul, om strein ce-au ţinut pe o fămei Mărie, cărora
după moartea lor ficiori nu le-au rămas ca să-i moştenească; şi neavînd ei pre nime ca
să-i moştenească au fost pus mîna pe casa aceasta cu chip c-ar fi moştenitor.
Dară acmu, înştiinţîndu-ne domniia mea cum casa aceasta o ţine acest Gavril fără
cal(e), că el nu poate să-i moştenească pe acei cu casa, am pus de s-au şi cercat lucrul
acesta de svinţiia sa preosfinţitul şi al nostru duhovnicescu părinte chir Nechifor
mitropolitul care, luînd sama, s-au adeverit că, după moartea acelui Piia cu fămeia lui,
nime moştenitor nu le-au rămas şi acest Gavril au pus mîna pe casă fără de nici o cale, că
el nu poate a fi moştenitor acelor cu casa fiind sterpi şi ei cum şi Piia cu fămeia lui. Şi
după dreptate ce s-au cădzut iată că casa aceasta cu locul ei şi cu celălalt loc alăture am
luat domniia mea în sama domnească ca unor străini ce nu le-au rămas nime moştenitor.
Şi de vreme că acest boiariul domnii m61e credincios, dumnealui Nicolae vel
şatrar, ne-au slujit cu credinţă şi cu dreptate, drept ac6ea dară şi dumniia mea m-am
milostivit asupra lui şi, din osăbită mila noastră, i-am dat şi l-am miluit cu această casă
cu tot locul casăi şi celălalt loc alăture ca de acuma înainte să fie dumisale dreaptă ocină
şi moşie şi ispisoc de miluire şi de întăritură, dumisale şi fiilor dumisale.
Şi nime altul să nu se amestece NPEA' CHM AHCTOM r(O)cn(O)A(cr)BA MM.
Toe tiHuieiw.
B(*L») A(-FE)TO X 3CM0 M(*B)CU)UA A6K(6MBPYE) KT.
Hw rpnropHe bwgbwaa.
Tanasă logofăt za taină.
Arh, St Iaşi, Documente, LXXIX/2 bis. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 22 cm.), rupt la îndoituri, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, slab imprimat (se disting capul de bour, acvila şi coroana
deasupra).

EDIŢII: Ungureanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 134-135, nr. LIX (text după
orig., cu greşeli).

422 1740 (7249) decembrie 28

Safta covrigeasa se înţelege cu fiul ei Gavril să locuiască în casa făcută de acesta pe locul
celei părinteşti, pînă cînd el îi va cumpăra un loc de casă la mahala şi îi va da 10 lei ca să-şi facă o
casă.

t Eu, Safta covriges(a), făcut-am scrisoare me la mîna dum(i)sale fiiul(ui) meu,

lui Gavril, precum să s(e) ştie că ne-am aşădzat pentru o casă care au făcut-o fiiul meu
Gavril pe locul casei vechi, părinţescu, şi cu totă cheltuiala lui; deci, învoitu-ne-am noi
în de noi înainte a mulţi preoţi şi a dumna(lui) Pilat vor(nic) şi alţi oameni ca să-mi
cumpere fiiul meu, Gavril, un loc de casă, însă de la de(a)l de aceasta, ca la mahala, şi
să-mi de şi dzece lei agiutor să-mi fac cas(ă), şi el să-şi stăpînească casa cu pace şi pe
mine să nu mă lispsască din casă, ca pre o maică, păr(ă) mi s-a găti casa. Iar din copiii
mei cei mai mici să nu să amestece peste tocmala me.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul.
Let 7249 <1740> dec(hembrie) 28.
E, Safta covrigeas(a)1; eu, Lupaşco s(î)nă Covrig1; eu, Aniţa, sora lui Gavril1;
popa Dimitrie ot Mitropolie m-am tîmplat şi sînt martur <m.p>; ierei Vasile Pravil(ă) ot
S(ven)tii Vasilie m-am întîmplat <m.p>; eu, preot Gavril, m-am îh(tftn)plat de faţă
<m.p.>; Vasili sin lui popii lui Gavril, carele i-am şi cononat, să s(e) ştie <m.p.>; şi eu,
preutul Ioan de la Biserica Banului, m-am tîmplat <m.p.>; eu, Ştefan Finică, ce-am fost
staroste, am fost de faţă <m.p.>; eu Grigoraşcu zet Codrescului, m-am întîmplat <m.p.>;
eu, Tudosca, m-am tîm(plat), fata lu Mardare, şi am pus degetul1.
Gavril Pilat vor(nic) glotnii am scris cu dzisa Saftii şi a copiilor ei.
însă mărturisi Safta covrigeas(a) cum că locul l-au cumpărat, precum scrie
zapisul, şi banii i-au dat, acei bani care scriefoizapis, î&că un leu mai multu.
Gavril Pilat vor(nic) glotnii <m.p.>.
Eu, preu<t>2 Penteleiu ot S(ven)tîi Atănase, m-am tîmplat <m.p>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Zapisul casăi cei
vechi; <de altă mînă din aceeaşi vreme>: Zapisul casii.
Arii. St Iaşi, Documente, DCCCLXXX/3. Orig., hîrtie difolio (33 x 22 cm), filigran, cerneală neagră,
patru amprente digitale.
1
Amprentă .digitală.
3
Omis.
 ADDENDA

1731 octombrie 20
Zaharia, egumenul M-rii Sf. Ioan Gură de Aur, dă lui Panaiotis Nicu şi fratelui său Fotis un
loc de lângă Târgul Boilor în schimbul a 60 de stupi.

Aiă xoi) Tcapovxoq f)n<Sv 5T|XOXIKO'6 ral a7co5£IKXIKO{> 5r|Xo7touo âyio 6

riyo'fyieuoq xr|<; 'Iepdq jiovrfc xov {moţa/iou ©rjou xo6 nlKXîivSptdvou1
£axapta<; 'Iepon6ua%og xoro fcrcoKAxco Y£7pap,jjivcov Tepojiovdxcov, nov
iaxcovxou; Kal v& e-oploKetai 6M.yoţ xâitoq xov jiovacxtiplov xofi AYIOD
'Icoawoo xou Xpucroaxo^oi) elq xo irâtOTi, Tryrţalo'u TOU cnnyri.o'o iov Kai
nawxyu&Tn NIKOD, erupţia e î ; x& xâaaapa âpyacxftpia xofi ati xo6
jiODaaTnploD, raxd n©ţ 7nryatvojxev x6v aivr|cpopov eio x6 pol 5oftâ£Xpov
Beţiov fiâpvţ, eiţ xă bnoîa âpyaaxfipia fjxov npâxEpov x l j m x ţ a , v 6rcotoţ xtaoţ
6vxaţ &xpic xoq Kal SuaKoXoTtixipoţ 8iâc ravăva crop.tpăp'ov xo-o (xovaaxriploD
dK^ajiev dXXayriv x6 î8iov jiaq OăA,t||xa |xi xati icup qx&xTiv &8etap6v xo<> dvco
elpîipivo'O Kal navayubxri NIKOD, Kal xoti  S T B O A J I E V xoti xânov £ Kei V A O va
xoi ăxr| ă5iK6vxoi), Kal aâyroq ă8coaev eiq x6 aa>xo Mouaaxfipio'o 'eţfţvra
jieXloia. 80ev 5ia vă jxf|v ii8eXe eiq x6 nexeîieixa Kajxta &vai^Tjxnaiţ 'bnbxivoq
xayG fvyo'u^âvcov 'Iepojxov&xcov xoi) atixaO MouaoxTtplo'D 8iât x6v xforov atixâv
â&baajievxb 7tap6v jiaţ jcpâqdacpdXiavxx\q Kpoi8elar|<; d^iiOelaţ.
AyXa dKXoPploD k.
<Iscăliţi>: rryotifiEvoţ ţa%apiaţ l£pojx6vaxoq ftefcyeâ xa dvco.
AetDKpnxoq lepoji6va%oq; Maţifioq tepop.6vaxo<;; Icoaicrin lepo^ovaxoţ;
XpvcavOoq tepofiovaxoq; Icoavnicloq Iqpojiâvaxoq.
Traducere
Prin prezenta noastră mărturie şi dovadă, fac cunoscut eu, egumenul sfintei
mănăstiri a Preasfîntului, unchiul(?) lui Biclindrianu1, Zaharia ieromonahul, împreună cu
ieromonahii mai jos iscăliţi precum că aflîndu-se puţin loc al mănăstirii Sfîntului Ioan
Hrisostomul din Iaşi, în apropierea casei lui Panaioti Nicu, în apropierea a patru prăvălii
ale acestei mănăstiri, precum mergi urcând înspre Târgul de Vite în partea stângă, în
care prăvălii era mai înainte pivniţă, care loc fiind nefolositor şi greu de folosit pentru
vreun interes al mănăstirii, am făcut schimb din propria noastră voinţă cu chir Fotis,
fratele mai sus pomenitului şi cu Panaiotis Nicu.
Şi i-am dat locul acela ca să fie al lui, şi aceasta a dat acestei mănăstiri şaizeci de
stupi. Astfel, pentru a nu fi apoi vreo discuţie din partea unor egumeni sau ieromonahi ai
acestei mănăstiri pentru acest loc, am dat prezenta noastră asigurare a judecăţii
adevărate.
 1731 octombrie 20.
<Iscăliţi>: Egumenul Zaharia ieromonah, adeveresc cele de mai sus.
Deocritos ieromonah; Maximos ieromonah; Ioachim ieromonah; Hrisanthos
ieromonah; Ioanichios ieromonah.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/9, p. 11-12. Copie din prima jumătate a sec. XIX în condica
de „documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă" (cu menţiunea
copistului într-un cerc de la începutul zapisului: J(ocul) p(eceţii) a bisericii").
1
Neclar.

B
1736 (7244) ianuarie 10
Grigorc Ghica voievod acordă sihăstriei Putnei unele scutiri de dări şi un obroc anual din
vama şi din pivniţa domnească.

f Vw rpHropVe THKA BOCBOAA, EOÎKVIO MHAOCTVIO. ROCNOA*p(T>) 3€/WAM

MOAA^BCKOH. Adică domnie mea bine vrind, cu a noastră bună vrere, pentru rugătorii
noştri, chir Dosoftei şi cu alţi părinţi călugăraşi sihastrii de la Putna şi, din osăbită mila
noastră, le-am făcut obicei de milă, ca să aibă a scuti la vremea disetinii optzăci de stupi,
nici un ban disetină să nu de, ca să fie pentru treaba sfintei biserici.
Şi să aibă a lua pre an din vama cea mare domnească cîte 40 merţe grîti şi cîte 20
merţă de săcară, însă bani să li să dei pe preţul pîinii, cum s-a vindi, ca să-şi cumpere ei
pîine de acolo, de unde le este petrecirea. Aşijdire să . aibă a mai lua şi cîte 10 ocă
undelem şi cîte 2 ocă tămîie şi cîte 5 camene de peşte moron şi cîte 5 camene crap şi 6
ocă de lumini de ceară şi 7 părechi ciubote şi 7 cojoace.
Aşijdirea, să aibă a lua de la pivniţa domnească şi cîte 80 de vedre vin şi acel vin
să li să ducă cu chirie de la domnie mea pînă la sihăstrie.
Aşijdirea, m-am milostivit domnie mea şi le-am dat ca să aibă şi 2 posluşnici, să
fie pentru slujba sfinţiilor sale.
Drept acee dar, dumneavoastră boiari şi voi slujitori, văzînd carte domniei mele,
toţi să urmaţi la toate precum arată mai sus, nime afară din hotarul cărţii domniei mele să
nu păşască. Aşijdirea, nici bucăţile sîhăstriei sau a posluşnicilor să nu să tragă pentru
alţii şi măcară de ar da alte cărţi de milă, a altora, iar această sfîntă sihăstrie şi posluşnicii
sîhăstriei niciodată să nu să supere; şi mileli ce le arată mai sus tot deplin să li să dei.
Aşijdire, şi în urma domniei noastre, pre care va milui Dumnezău, cu domnie
aceştii ţări, poftim pre iubiţii domni ca să dei şi să miluiască^ şi să întărească această
puţină milă ce-am orînduit să fie sîhăstriei, pentru a lor vecinică pomenire.
Aceasta facem ştire. •
însă cînd va fi dată vama în credinţă, să să dei această milă din vinitul domniei, iar
cînd va fi vama dată în cumpărătură, să să dei din vinitul vamişilor, pe obicei1.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. tom. nr. 237, f. 451 r. - v. Copie din 1742.
EDIŢII: Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 229-230, nr. 1448 (aceeaşi copie).
1
Documentul este urmat în condică (f. 45 v.) de menţiunea: „Aşijderea şi di la mărie sa Costandin vodă
întăritură întocmai precum scrie mai sus. Let 7241 <1733> iulie 11" (editată de Istrati, op. cit., p. 230, nr. 1449).
 c

Grigore Ghica voievod o împuterniceşte pe Safta, soţia lui Gheorghie Chebacu, să ţie trei
pogoane de vie în Dealul Cozmoaiei, pe locul M-rii Cetăţuia, în urma judecăţii cu surorile ei,
Maria şi Catrina.

0 carte de la domnul Grigorie Ghica v(oie)vod în care scrie că au dat cart(ea)

mării sale Saftii, fămei lui Gheorghie Cubaciul1 să fie volnic a ţine şi a opri a sa dreaptă
ocenă, trei pogoane de vie cu pomăt, care vii sîntu în Dealul Cozmoaie, pe locul Cetăţui,
pentru care vii au avut şi pîră de faţă înainte mării sale cu surorile ei, Mărie şi Catrina,
fetele Drosii, după care pîră ce-au avut cute2 trele surorile la Divan s-au învoit cute2 trele
ele în de ele şi s-au aşezatu ca să stăpînească Safta, fămeia lui Chebacu, aceste trei
pogoane de vie cu pomăt cu tot, şi surorile ei să stăpînească casa cu pivniţă cu locu cu
tot, ca să n-aibă despre nime nici un supăr.
Pentru aceea, văzîndu-să între dînsăle aşezare şi învoială li s-au dat această carte
g(os)p(o)d şi să stăpînească Safta vie.
7234 <1736> februarie 133.
Iaste şi zapisul cel de învoială ce-au avut Safta cu surorile ei Maria şi Catrina,
fetele Drosii, ca să ţie Safta cele trei pogoane <de> vie, iar cele surori să ţie casăle din
Iaş(i).
7244 <1736> februarie 13.
Arfa. S t Bucureşti, Ms. nr. 645, f. 19 r, nr. 4. Rez. în Condica M-rii Barnovschi, scrisă de Costantin
Polimaz logofăt, fiul protopopului Ioniţă din Bacău, în 1796 dec. 12.
1
Mai jos: „Chebacu".
2
în loc de: „cîte".
3
Urmează, într-un octogon desenat, menţiunea copistului: „pecete g(os)pod".

D
1740 (7249) septembrie 28
Grigore Ghica voievod acordă unele scutiri de dări şi un obroc anual din vama domenască
sihăstriei întemeiate de Ghedeon episcopul Romanului la Poiana lui Aftanasie.

Let 7249 <1740> septemvrie 28.

Carte de la Grigorie Ghica voievoda, pentru sîhăstria ce este în munte, la Poiana
lui Aftanasie, care sihăstrie este făcută de Ghedeon episcopul Romanului, unde sînt
cîţiva călugăraşi, arătînd mila ce au dat să aibă pre an de la vama domnească, însă:
12 lei pe 12 merţă de grîu, 10 camene peşte morun, 6 făclii ceară, 2 ocă untdelemn
pe lună, 1 litră tămîie pe lună, 10 stupi să scutească de desetină, 2 posluşnici să fie scutiţi
de toate angăriile, numai la vremea hîrtiilor să dea cîte un galben, ca să fie de posluşanie
călugăraşilor.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms.rom.nr. 237, f. 482 v. Rez. din 1742.
EDIŢII: Istrati, Condica Mavrvcordat, III, p. 290, nr. 1521 (acelaşi rez.).
 INDICE DE NUME*

ABREVIERI, SIMBOLURI, LĂMURIRI

c. = comună
c.s. = comună suburbană
l.c. = localitate componentă
m. = municipiu
or. = oraş
r. = raion
R. = republică
reg. = regiune
s. = sat
s.c. = sat component
semn. = semnătură
sig. = sigiliu
top. = toponim
ţ. = ţinut
* = indică aşezări dispărute
() = reprezintă variantele cuvîntului titlu
(?) = exprimă îndoiala editorilor
<> = cuprind completările sau identificările editorilor
[] = repetă vocea de bază
= repetă vocea de bază
/ = semnifică alternanţa (fonetică sau terminologică)
= indică lipsuri în text

*
* *

Indicii cuprind atît informaţia documentară directă, cît şi cea adiţională: din descrierea
arheografică, note sau comentarii.
Indicele de materii a fost corelat cu cel de nume, astfel încît depistarea informaţiei de
referinţă să se poată face cu maximum de rapiditate.
La omonime, indexarea a avut în vedere al doilea element definitoriu, iar variantele au fost
ordonate alfabetic.
Vocile au fost ordinate alfabetic în funcţie de numele de botez, iar apoi, după numele de
familie (inclusiv cele cîteva nume din perioada modernă).
Trimiterile s-au făcut l a numărul documentului.

* întocmit de Marius Chelcu, cercetător la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol".

 A pe Podul Vechi, pierde 123; locul lui - în
hotarul unui loc de dugheni de pe Podul
..., martor la dania făcută lui Iordache Vechi 161; vinde împreună cu soţia sa un
loc de dugheană de pe Podul Vechi lui
Cantacuzino mare spătar 107. Costantin negustor 142, 167; dă mărturie
..., vii la ~ dăruite Bisericii Catolice 411. pentru vînzarea unui loc de dugheană 210;
...alis, v. Iannis martor la vînzarea unei părţi dintr-o moşie
...ău; v. Mihalachi de pe Jijia 417.
...can, <mare boien>; martor la vînzare 31. Adam Luca, sulger; martor 15, 58; a
A... Dimitri, martor (semn. gr.) 185. împrumutat bani cu dobînda de la un
Abăza, v. Andrei negustor turc pentru Ilie Zmucilă 68.
Acsana, v. Acsinia. Adam, v. şi Sandul Vasile
Acsenia, fiica lui Ursul abăger; a cumpărat de Adormirea Maicii Domnului (Barnovschi),
la Costantinachi, Hui Gribincioaiei m-re, în Iaşi; ctitorită de Miron Barnovschi
vătăvoaia, o vie din Dealul Hroncii 12. voievod 64, închinată la Sfîntul Mormînt
Acsinia (Acsana), soţia răposatului Nicola fost 62, 64, 161; locuri de case şi dugheni ale
vătaf de călăraşi; cumpără de la Costantin m-rii ~ 22, 142, 146, 323; catastiful
o vie de pe locul m-rii Cetăţuia 26. cărţilor aflate la m-rea - 23; ograda m-rii
Acsinia Pojaroaia, martoră 322. - în hotarul unui loc de pe Uliţa
Acsinie (Axinie), bulucbăşoaie; a pretins că Schimbătorilor 333; părţi din sate stăpînite
este ctitoră la biserica de la Buciumi 257, de m-rea - 64; primeşte scutiri de dări 62;
292. viile m-rii ~ 140; egumenul m-rii - 22, 23,
Acsiniia, soţia lui Vîlcu fost zlătar; a vîndut lui 140, 146, 161, 297; v. şi Paisis.
Păun fost vameş o casă de pe Uliţa Aenaeus, v. Lucius
Tărbujenească241. Aftanasia Vîrlăneasa, martoră pe Uliţa
Acsinte (Acsintii), armean, băibărăcar, fiul lui Brăhăriei 176.
Luca băibărăcar; cumpără de la popa Aftenia (Aftenie) Roşculeasa, fiica lui Clinco
Balica o casă pe Podul Vechi 339; vinde lăcătuş, nepoată de frate lui Iamandi; vinde
lui Manolachi o casă de pe Podul Vechi egumenului m-rii Bărboiu o vie de la
343. Vlădiceni 184.
Adam, <personaj biblio; anul de la - 290, Agahiţa, soţia lui Gligoraş crîşmar din Podul
300. Leloaiei; cumpără împreună cu soţul ei
Adam, cumnatul lui Toader negustor 50. un loc de dugheană de pe Uliţa Hagioaiei
Adam, martor la dania făcută lui Iordachi 44.
Cantacuzino mare spătar 107. Agapie, v. Agapios.
Adam, postelnic, soţul Catrinei, fiul lui Vasile Agapios (Agapie), egumenul m-rii Aron Vodă;
Buzdugan, cumnatul lui Matei Hurmuz; este împuternicit să dea un loc de casă al
vinde împreună cu soţia şi cumnatul său m-rii în schimbul unor bucate 362, 364
două locuri de dugheni pe Uliţa Hagioaiei (semn. gr.); împarte cu Ion nişte ţigani
(semn. gr.) 137. 382; martor la o vînzare de pe Uliţa
Adam (Adamis) Costanda (Kostandas), Strîmbă 398; vinde lui Vasile logofăt al
negustor, soţul Măriei, fiul lui Costanda doilea o vie a m-rii 420.
. negustor, fratele lui Costantin, Ghiorghi şi Agopşea, armean, fiul lui Bietei, fratele lui
al lui Vasilie, nepotul lui Mihalache Bogdan; a fost ucis de Nicolai ţigan 274.
măscăriciul; s-a judecat pentru un loc de Ahmet Tunuslu (Tunusluolu), negustor turc
casă de pe Podul Vechi 5; se învoieşte cu ce s-a numit Murtaza, vechil al negustorului
fraţii pentru împărţirea averii părinteşti hagi Ismail; este împuternicit să vîndă un
(semn. gr.) 6; a zălogit la Isa negustor turc loc pentru recuperarea unei datorii 106;
o dugheană 6; a pus zălog la Turcul vinde un loc 289; dă mărturie pentru o
iuzbaşă o dugheană de pe Uliţa Hagioaiei datorie a lui Ion Neculce 313.
14; se judecă cu Cîrste Latef pentru case de Albotă, v. Gheorghiţă Pavăl Toader
 Aldca, tatăl Axeniei Bălşoaia, bunicul Cairinei;
a lăsat fiicei sale o parte din s. Prisăci 127.
Ale vînătorilor şi pescarilor, scrisă la Apian;
un volum în limba greacă se află Ia m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Alecsa (Alecsăi), popă la Biserica Banu,
unchiul preotesei Maria; primeşte mărturie
pentru o danie a lui Savin Zmucilă 143; a
vîndut Ioanei vorniceasa o casă pe Uliţa
Sîrbească 238.
Alecsandra (Alisandra), soţia lui Neculai
croitor, fiica lui Istrate croitor şi a Saftei
Istrătoaia, sora lui Vasile şi a lui Velişco;
vinde împreună cu mama şi cu fraţii ei o
casă de pe Uliţa BrăhSriei lui Ion Grosu
176; cumpără împreună cu soţul ei o casă
de pe Uliţa Braşovenilor 314.
Alecsandra Tomuleasa (Tomuleasă), soţia lui
Toma Alevra, fiica lui Ştefan Slănină,
mama lui Anaftail călugăr şi a lui Sandul
Alevra; gardul ei în hotar 46; dă
mitropolitului Antonie o pivniţă cu
cîrciumă de pe Uliţa Hagioaiei în schimbul
unei părţi din s. Cicani 136.
Alecu Boldu, martor pe Uliţa Hagioaiei 128.
Alevra, soţul Zoiţei Alevroaia, tatăl lui Toma
Alevra, bunicul lui Anaftail călugăr şi al
lui Sandul Alevra, cumnatul lui Gligoraş
Ieşanul 136.
Alevra, v. şi Petre Sandul Toma
Alevroaia, v. Zolţa
Alexa Mardarie, vătaf la agă; martor pe Podul
Vechi 37.
Alexandra, fiica lui Zupco; a vîndut iui
Erimiia Ciocîrlie s. Pleşeşti 217.
Alexandra, fiica lui Mihăilă croitor, sora lui
Chiriac croitor şi mama Saftei; cumpără de
la Ion blănar o casă mai sus de Uliţa
Hagioaiei 249; primeşte mărturie pentru o
casă cumpărată de la Ion blănar 250; se
judecă cu popa Nechita pentru stăpînirea
unei case de pe Uliţa Hagioaiei 336.
Alexandra, soţia lui Filip, fiica 1 lui
Dumitraşco cioclul şi mama lui Gavril;
vinde împreună cu soţul şi cu fiul ei o
casă cu loc de pivniţă din Tîrgul Făinii lui
Panaiotis Niku 181.
Alexandra Buhuşoaia, soţia lui Alexandru
Buhuş, fiica lui <Nicolae> Ureche, soacra
lui Gheorghiţă <Apostol> şi a lui Radul
Racoviţă 334; a dat zestre fiicei sale nişte
case de pe Uliţa Hagioaiei 380; a primit
zestre de la tatăl ei moşii şi ţigani 397.
Alexandria, v. Patriarhie de
Alexandros (Alecsandrachi, Alexandrachi,
Alexandru, Alexăndrachi) Kananos
(Cananos), ispravnicul lui Iordachi
Cantacuzino; soţul Saftei, ginerele
<Măricuţei> Peveţoaia 97; vinde lui
Ghiorghiţă Potlog o casă cu loc şi pivniţă
de piatră pe Uliţa Feredeielor 51; a rămas
dator după strîngerea văcăritului în ţ. Putna
51 r se angajează să plătească dobînda unui
împrumut 54;
~ fost comis; a răscumpărat de la Ion
Neculce o casa de pe Rîpa Peveţoaiei 58,
78; a vîndut lui Ghiorghiţă Potlog o casă
de pe Rîpa Peveţoaiei 78, 97; împrumută
bani de la Ghiorghiţă Potlog (semn. gr.)
57.
Alexandru, căminar; <unchiul> lui Ioanikios
egumen al m-rii Dancu 131; - sulger 144.
Alexandru, căpitan, socrul lui Miron Gafenco;
a lăsat ginerelui său nişte locuri de case de
pe Uliţa Pîrvuleştilor 325.
Alexandru, fiul lui Eremia şi cumnatul lui
Mafteiu Niţul; este iertat de vecinie 359.
Alexandru, logofăt al treilea; dă mărturie 286.
Alexandru, socrul lui Toma 255.
Alexandru Buhuş, fost hatman, soţul
Alexandrei Buhuşoaia, ginerele lui Nicolae
Ureche, tatăl Catrinei, socrul lui
Gheorghiţă <Apostol> şi al lui Radul
Racoviţă 334,380, 397.
Alexandru Bute, se înţelege cu Neculai Ghigă
în privinţa restituirii unei datorii 112.
Alexandru Ceaurul, ginerele lui Antioh
Cantemir; a zălogit s. Valea Seacă
rămînînd cu datorii neachitate la un
negustor turc 376.
Alexandru cel Mare <Macedon>, cartea
Despre faptele lui ~ se afla la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Alexandru Sturdza (Sturza), dă mărturie
pentru o danie a familiei sale către Sfîntul
Mormînt 354.
Alexandru Iliaş, voievod, domn al Ţării
Moldovei; a confirmat lui Iancul Costin
stăpînirea asupra s. Zastinca 388,389.
Alexandru Pîrvul, fiul Catrinei şi nepot de
soră Uincăi; cumpără părţi de sate de la
mătuşa sa 83.
Alexandru, v. şi Alexandros, Nicolae ~
Mavrocordat.
Alisandra, v. Alecsandra.
Alţiner, v. Gligore
Ambrosie (Anvrosis), popă la Galata; vinde
lui Dumitraşco căpitan o vie la Miroslava
34; a primit zălog nişte zapise 34.
Amvros, v. Ghiorghi
Ana, doamnă, mama domniţei Roxanda; scrie
fiicei sale despre casele dăruite de Grigorie
Ghica voievod (sig.) 408.
Ana,fiicalui Gligore Alţiner şi a Ursulei, sora
Vărvarei şi a lui Iosif; a vîndut, împreună
cu mama şi cu fraţii ei, o vie de la Cotnari
preoţilor iezuiţi 158.
Ana, v. şi Aniţa, Anufa.
Anadol,<Anatolia>; Mahmut Celebi, negustor
turc a fost la-313.
Anaftail (Naftanail), călugăr, dichiu la
Rădăuţi, fiul lui Toma Alevra şi al
Alecsandrei, fratele lui Sandul Alevra;
martor pe Uliţa Măjilor 46; dă împreună cu
mama şi cu fratele său o pivniţă cu
cîrciumă de pe Uliţa Hagioaiei
mitropolitului Antonie în schimbul unei
părţi din s. Cicani 136.
Anastasă, v. Anastaslos.
Anastasia, doamna lui Gheorghe Duca
voievod; a primit zestre s. Piscani 287.
Anastasie, egumenul m-rii Hangu; duhovnicul
lui Cîrste fost mare pitar şi martor la diata
acestuia 345.
Anastasie (Anastasi, Nastasie, Năstasă,
Năstasie), fost vornic <de tîrg>, tatăl lui
Costantin - şi al lui Lupul - 5, 167; dă
patriarhului de Ierusalim două dugheni de
pe Uliţa Rusească pentru neachitarea unei
chirii (semn. gr.) 65; a zidit nişte case în
incinta m-rii Sfîntul Sava 71; casa lui ~ în
hotarul unei case din Cizmărie 213, 223;
locul lui ~ în hotarul unor locuri de
dugheni din Cizmărie 237.
Anastasie Başotă, logofăt (sec. XIX); casele
din Iaşi ale lui ~ 1, 48, 50, 120, 134, 139,
196,294,328,294,360.
Anastasie, v. şi Costantin Lupul
Anastaslos (Anastasă, Anastasie), egumenul
m-rii Dancu; dă lui Dumitru cizmar un loc
din mahalaua Cizmărie (semn. gr.) 43;
~ fost egumen; a dat lui Ienakis Sauli
braşovean o vie de pe locul m-rii, la
Şorogari 334.
Anastasîia (Anastasîie), soţia lui Costantin;
vinde împreună cu soţul ei trei dugheni de
pe Podul Vechi 17.
Anastasîie, v. Anastasîia.
Anatolia, călugăriţă, fiica lui Ion Sturdza; este
împuternicită să nu plătească datoriile
rămase de la tatăl ei 16.
Andoni (Antony), fiul lui Wasilis Kaziminis
Spinka şi al Ilenii, finul preotului Roiali
Toacardi Damioanes; a primit danie de la
naşul său o vie la Copou 195.
Andoni, martor pe Uliţa Hagioaiei 44.
Andreas, martor la o vînzare făcută lui Ene
Mîrzea (semn. gr.) 63.
Andrei (Andriiu), abăger, soţul Sandei,
ginerele Chelsiei şi fratele lui Gavril; a
vîndut lui Gligoraşcu abăger o dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei 185.
Andrei, bărbier; martor pe Uliţa Braşovenilor
314.
Andrei, căpitan, fiul lui Lepădat; casa lui ~ în
hotarul unei case aflate mai sus de Podul
Meserciilor 348.
Andrei (Andriiaş), diac de cămară; primeşte
mărturie hotarnică pentru un loc de casă de
lîngă Tîrgul Făinii 10; scrie acte 22, 96,
142.
Andrei, fiul Ilincăi şi vărul lui Alexandru
Pîrvul; vinde împreună cu mama şi cu fraţii
săi părţi de sate din ţ. Vaslui 83.
Andrei (Andrieş), fiul lui Iane Leondescul,
fratele lui Dima şi al lui Vasile, cumnatul
lui Gavril armaş; vinde lui Ioniţă diac o
casă de pe Uliţa Fînului 234; a vîndut
Angheluşei o casă de pe Uliţa Fînului 305.
Andrei, ginerele lui Ion Holban şi al Ioanei
Holbăneasa; martor pe Uliţa Măjilor 379.
Andrei, iuzbaşă; martor la o vînzare din
Dealul Hroncii 198.
Andrei, soţul Catrinei şi fiul popii Cană;
cumpără de la Tănase daraban o casă de
lîngă Biserica lui Vulpe 407.
Andrei (Andrii), soţul Vasilcăi, tatăl Ilenii şi al
lui Pavel; vinde împreună cu soţia şi cu fiii
săi o vie cu casă şi cu livadă la Socola, lui
Lupaşco 310.
Andrei, ţigan; să fie restituit lui Cîrste Iamandi
168.
 Andrei, fost vistiernic al doilea, soţul Aniţei şi
fiul Vărvarei; dă mărturie 146; vinde
împreună cu soţia sa o pivniţă lui Pavăl
blănar 253.
Andrei Abăza, fost cămăraş; a vîndut lui
Stamatie <Hiotul> o pivniţă cu loc pe Uliţa
Cizmăriei 237.
Andrei <Balş>, fost postelnic, fratele lui
Costantin Balş; dă mărturie 147; a
cumpărat de la Ştefan Hermeziu un loc de
casă mai sus de Uliţa Hagioaiei 282.
Andrei Fundaşul, locul lui - pe Uliţa
Pîrvuleştilor 296, 325; a vîndut lui
Gheorghe Ţăruş un loc 325..
Andrei Gligoraskos, martor pe Uliţa Rusească
(semn.gr.) 6, 65.
Andrei (Andreiu, Andrii) Hermeziu
(Hărmezîu), de la vistierie; cumpără de la
Ioana Holbăneasa o casă cu pivniţă pe
Uliţa Măjilor 379.
Andrei <Paho!cean> Paloşcan, fost pisar
unguresc, tatăl Anuţei 224; trecut ca martor
(1709) într-un act de vînzare 158.
Andrei Pădureţ (Pădure), căpitan de călăraşi;
martor 52, 171; împuternicit să strîngă
oameni pentru steagul de călăraşi 192.
Andrei (Andrii) Poloboc, armean, uşerel; casa
lui ~ în hotarul unei case din mahalaua
Bărboiu 277, 370.
Andrei Ruset (Roset, Rosăt, Rusăt), fost mare
clucer; primeşte de la Dumitru Blendea
zapisele unei părţi din s. Măstacăn 103;
~ marc spătar, dă mărturie 215, 219,
227;
~ <fost> mare spătar, dă mărturie
373.
Andrei Voroavă, locul lui ~ în hotarul unei
case de pe Uliţa Sîrbească 85.
Andrei (Andrii) Volcinschi, martor 83.
Andrei Zară, a vîndut lui Neculai băcan un
loc de casă din Muntenime 88.
Andrei, v. şi Andreas, Andreiu, Andrii,
Andriiaş, Andriiu.
Andreiu, croitor, ginerele Chelsiei şi cumnatul
lui Andrei abăger; martor 185.
Andreiu, drăgan, fiul lui Mihai lăcătuş; martor
la o vînzare de la Miroslava 30.
Andreiu, v. Andrei.
Andrieş, fiul lui Sandul vătaf; cumpără de la
Neculai Pîrvul nişte case din mahalaua
Tălpălari 250.
Andrieş (Andriiu), soţul Sandei, fiul lui Ştefan
Budurul, nepotul lui Ion Budurul; vinde
împreună cu părinţii săi o vie din Dealul
Hroncii 75, 76; martor la un schimb de vii
260.
Andrii, v. Andrei.
Andriiu, v. Andrei şi Andrieş.
Andronache (Andrunache), blănar, socrul lui
Neculai Bontăş blănar 89,377.
Andronache, meserciu, tatăl Zamfirei şi al
Măriei Frăticeasa, socrul lui Vasile cazac şi
bunicul lui Dumitraşcu 196.
Androneasa, v. Safta
Andronic (Donigăs), armean, fiul lui Ivan
Simpietriu cel bătrîn, fost staroste de
armeni şi fratele lui Cîrste Haciresis; casa
lui - în hotarul unei case de pe Podul
Vechi (semn. armeneşte) 387.
Andronic, cămăraş; casele lui - au fost
vîndute lui Ianachi mare căminar 396. -
Andronic, soţul Andronicesei; casa lui - în
hotarul unei case din capătul Uliţei Ruseşti
367.
Androniceasa, soţia lui Andronic; a dat
mărturie hotarnică pentru un loc de casă
din capătul Uliţei Ruseşti 367.
Andrunachi, seimen, fiul lui Zota; martor la
vînzarea unei vii de la Valea Adîncă 349.
Andrunache, v. Andronache.
An/eloiu, carte bisericească, în limba română;
dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Anghelachi, vornic de poartă; dă mărturie
hotarnică pentru un loc de dugheni 54.
Anghelina, a vîndut lui Iorga un loc de casă pe
Uliţa Schimbătorilor 333.
Anghelina, soţia lui Iorga şi nora lui Duca; a
vîndut lui Iacomache o pivniţă cu loc pe
Uliţa Schimbătorilor 333.
Angheluşa (Angheluşia), soţia lui Ioniţă diac,
fiica lui Niagul beşliu, nora lui Sandul;
cumpără împreună cu soţul ei o casă cu loc
pe Uliţa Fînului, de la fiii lui Iane
Leondescul 234; dăruieşte mitropolitului
Antonie o casă de pe Uliţa Fînului 305; s-a
despărţit de Ioniţă diac 305.
Angheluşia, v. Angheluşa.
Aniţa, dă mărturie pentru nişte case din
mahalaua Cizmărie 11.
Aniţa, domniţă, soţia lui Toader Paladi, fiica
lui Antioh Cantemir voievod şi rudă cu
Stămatie <Hiotul> fost mare postelnic 237.
Aniţa, fiica lui Covrig şi a Saftei Covrigeasa,
sora lui Gavril şi a lui Lupaşco 422.
Aniţa, Fiica Iui Toader seimen, mama Vochiţei
si soacra lui Ilie seimen; vinde lui Ştefan o
casă din Muntenime 330.
A n i ţ a , soţia lui Vasile bărbier şi fiica lui
Vasile Frundză; vinde împreună cu soţul ei
o bucată de loc lui Gligoraşco Căţimaml
13; vinde împreună cu soţul ci un loc de
dugheană din capătul Uliţei Hagioaiei 40.
Aniţa, preoteasă, soţia popii Mihalachi;
cumpără împreună cu soţul ei o casă de la
Postolachi Murau 46.
A n i ţ a , soţia lui Andrei fost vistiernic al doilea;
vinde împreună cu soţul ci o pivniţă de
piatră cu loc, Iui Pavăl blănar 253.
Aniţa, soţia lui Gligoraş, mama lui Ion şi a lui
Niculai; dă împreună cu soţul ei un Ioc de
casă de lîngă biserica Curelari lui Paskalis
Niku în schimbul altui loc 48.
Aniţa, soţia lui Gligori, fiica lui Costanda
negustor şi mama lui Ioniţe; vinde
împreună cu soţul ei partea lor dintr-o
moşie de pe Jijia lui Hristodol 417.
Aniţa, soţia lui Ion diacon şi fiica Florei; vinde
împreună cu soţul o vie din Dealul Hroncii
lui Istratie 116.
Aniţa, soţia lui Ioniţă Moschici săpunar;
dăruieşte m-rii Neamţ trei dugheni 346.
Aniţa, soţia lui Iordache Aslan, fiica Iui
Dumitraşco Ceaurul, nepoata lui Vasile
Ceaurul şi nepoată de frate Ilenii băneasa;
a primit danie de la mătuşa ei satele
Rădeana şi Hălăuceşti 33.
Aniţa, soţia lui Mihalachi Sturdza, fiica lui Ion
Buhuş; vinde împreună cu soţul ei case de
pe Uliţa Feredeielor lui Sandul Sturdza 21.
Aniţa, soţia lui Vasile Mogorogea şi fiica lui
Novac; vinde împreună cu soţul ei o casă
lui Toader vornic 302.
Aniţa, soţia lui Vasile abăger fiica lui Ilie
abăger; cumpără împreună cu soţul ei un
loc de casă de la Gavriil ciubotar 322.
A n i ţ a , vămeşoaie, soţia răposatului Sandul
Ţiţul, cumnata Hoştinoaiei; vinde lui
Ieremia diacon armean o dugheană cu
pivniţă lîngă Biserica Armenească 263;
primeşte întărire pentru stăpînirea unei
mori din Gîrla Putnei 263; vinde lui Pascal
Tudori casele ei şi o pivniţă pe Uliţa
Tărbujenească (sig.) 384; vinde lui Ieremia
diacon armean o dugheană de lîngă
Biserica Armenească (sig.) 405.
Anita B ă n ă r i ţ a , fiica lui Lupul <Coslachi>; a
împrumutat o sumă dc bani de la
mitropolitul Antonie zălogind partea ei din
s. Fauri 264.
Aniţa C o r b o a i a , casa ei pe Uliţa Sîrbească
321.
Aniţa C r u p e n s c h i , medelnicereasă, soţia lui
Sandul Crupenschi; dăruieşte popii
Costandin un loc de casă 104.
Aniţa G h e n g h c o a i a , fiica Măriei, sora
Catrinei şi a Ilincăi Antohiasa, cumnata lui
Lupul Poroschi; se tocmeşte pentru
moştenirea cumnatului ei 419.
Aniţa Loghineasa, martoră la o vînzare de pe
Podul Meserciilor 348.
Aniţa M ă n i o a i a (Mănioaic), mama Iui Neculai
şi soacra Saftei; dăruieşte fiului ei o pivniţă
cu loc în Tîrgul de Sus 47; a dat fiului ei o
casă şi o pivniţă 80.
A n t c m i a , soţia lui Ion, cumnata lui Paraschiv;
martoră 159; dăruieşte popii Dumitraşco o
casă 160.
< A n t h i m > C r e ţ u l , călugăr, fost egumen al
m-rii Bogdana; a vîndut lui Leon mare
pitar nişte case cu loc lîngă m-rea Dancu
100, 121.
A n t i m T u t u c a , a dăruit Bisericii Catolice o vie
în Valea lui Irimia 195.
Antimia, fiica lui Mătei; a dăruit m-rii Hlincea
o parte din s. Miclăuşani 71.
Antioh Bantă.ş, martor la vînzarea unui loc de
casă lui Toader Scorţăscul 309.
Antioh (Antiohie) C a n t e m i r , voievod, domn
al Ţării Moldovei, fiul lui Constantin
Cantemir voievod 279, tatăl lui Constantin
Cantemir, Dumitraşco Cantemir şi al
domniţei Aniţa, socrul lui Toader Paladi
237; acte de Ia - 8, 98, 122; a întărit
stăpinirea soţiei lui Miron Costin asupra
unor moşii rămase de la Isac Balica 135; a
judecat pricini 142, 279; a zălogit s. Valea
Seacă pentru o datorie a ginerelui său.
Alexandru Ceaurul 376.
Antiohi, curelar; martor pe Uliţa Hagioaiei
252.
Antiohie, sluga lui Cîrste fost mare pitar;
primeşte prin diata stăpînului sau un contăş
şi bani 345.
Antiohie (Antiohii), soţul Sandei, Fiul lui
Mihai spiţer, ginerele lui Ioan Mandana şi
fratele Catrinei; dă împreună cu soţia sa un
 loc de casă de pe Uliţa Schimbătorilor lui
Toader Paladi pentru o sută de stupi 333.
Antiohic, trecut ca martor într-un act dc
vînzare a unei vii de la Cotnari (1709) 158.
Antiohic G l i g o r a s k o s , martor pc Uliţa
Rusească (semn. gr.) 65.
Antiohie, v. şi A n t i o h , Nicolae
Antiohii, v. Antiohic.
Antohi de pe iaz; martor la vînzarea unei vii
de la Miroslava 201.
Antohi Cioisa, meserciu; martor la o danie din
Tîrgul Boilor 79.
Antohiasa, v. Ilinca
Anton, staroste de cizmari; martor în Dealul
Hroncii 119; se judecă cu Toader Paladi
pentru o dugheană, pierde 236.
Anton, v. şi A n t o n i e , A n t o n i u s .
Antonia, pităriţă; casa ei în hotarul unei case
din mahalaua Tălpălari 9.
Antonie (Anthonie), episcop de Rădăuţi; dă
mărturie 62, 87;
- arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei
şi a toată Ţara Moldovei; dă lui Sandul
Alcvra o parte din s. Cicani în schimbul
unei pivniţe de pe Uliţa Hagioaiei 136; dă o
vie de la Vlădiccni pentru a fi lucrată 365;
primeşte danii 108, 113, 151, 258. 284,
305; primeşte scutiri de dări 208, 272;
primeşte zălog s. Unguraşi 113; primeşte
zălog s. Fauri 264; cumpără s. Turbăteşti
244; cumpără o casă cu pivniţă 293;
încuviinţează vînzarea unor moşii
mănăstireşti 130, 217, 287; judecă pricini
335, 347; porunceştc vornicilor de poartă
să cerceteze o pricină 202; întăreşte hotărîri
domneşti 155, 186, 286, 337, 350; a stat la
sfat cu domnul 227; dă cărţi de blestem 98,
254; martor 127, 181, 184, 199, 273, 290,
356;
- fost mitropolit; a părăsit scaunul
mitropolitan luînd bucatele Mitropoliei
395; a fost martor la o diată 399; a primit
danie pentru Mitropolie 409.
Antonio, napolitan, soţul Catrinei, ginerele lui
Paulo seimen; a dat lui P. Manzi o casă
pentru o datorie 152.
Antonius (Anton) Servio (Sermo), martor (semn.
lat.) 30; primeşte de la Mihai o vie 260.
A n t o n i u s (Anton) V o r o a v ă (Voroave), ungur;
martor (semn. lat.) 85; via lui - în hotarul
unei vii de la Miroslava 140.
A n t o n u de la Miroslava; martor la vînzarea
unei vii de la Miroslava 30.
Antony, v. A n d o n i .
A n u ţ a , fiica lui Andrei Paholcean; vinde rudei
ei Grigoraş Hanos o vie la Copou 224.
Anvrosis, v. Ambrosie.
Apostol (Postolachi). blănar, soţul Măriei, tatăl
lui Gavril şi al lui Lupul, fratele lui Năstase
blănar; vinde împreună cu soţia şi cu fiii
săi o casă cu loc pc Uliţa Făinii comunităţii
jidoveşti 82; martor 89, 117.
Apostol, cărţi bisericeşti scrise în limbile
greacă şi română dăruite m-rii Sfinţii
Arhangheli 95.
Apostol, cluccr; martor la vînzarea unei vii de
la Nicoreşti 218.
Apostol, fiul lui Gligoraş stegar de drăgani;
martor la vînzarea unei vii de la Miroslava
216.
Apostol, lipcan, soţul Ilincăi, ginerele Lupei;
se judecă pentru stăpînirea unor case din
capătul Uliţei Ruseşti cu Neculai peveţ,
pierde 367.
Apostol, tatăl lui Ghiorghi din Cizmărie 391,
392.
Apostol, tatăl lui Măteiu 11.
Apostol M î r z a , negustor (hagi); cumpără de
la Adam postelnic două locuri de dugheni
de pe Uliţa Hagioaiei 137; a răscumpărat
de la Sandul Poiană o vie de la Grozeşti
340.
Apostolichi Misîon di Moldova, v. Biserica
Catolică.
A postul, călăraş dc Ţarigrad; martor 69.
Aquino, v. T o m a de
Aracîl, armean, arcar; a cumpărat de la Lupul
Anastasie un loc de casă de pe Podul Vechi 5.
Arapul, v. Daniil - .
A r a t , scrierile lui - cuprinse într-un volum de
poeme aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Arcari, v. Arcărie.
Arcărie (Arcari), mahala de pe Podul Vechi;
mărturie hotarnică pentru un loc din ~ 191;
case cu pivniţe de piatră în - 123, (387\
drum care coboară din - spre mahalaua^
Cizmărie 263, 405. ^ Q ^
Argherie, v. A r g h i r .
Arghir, v. I o n Savin
Arhangheli, v. Sfinţii
A r h a t o n a , armeanca, fiica lui Noroş şi a Rujei,
nepoata lui Gligorie armean şi mama lui
Crăciun; vinde, împreună cu părinţii ci, un
loc de pe Uliţa Chervăsăriei lui Manole 96.
A r h i p , nepotul Măricuţei; vinde împreună cu
mătuşa lui un loc de dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei lui Lupasko Theodoris 242.
Arie (Ariie), în formula blestemului 71, 186,
195, 270, 271.
A r i s t a r h (Aristarho, Aristarhu), mare comis;
cumpără de la m-rea Golia case dc pe Uliţa
Mare 87; cumpără de la Mihălachi Luca un
loc de casă de lîngă m-rea Dancu 90;
cumpără de la Leon mare pitar case dc
lîngă m-rca Danco 100; cumpără dc la
Iordachi Cantacuzino un loc de casă 107;
primeşte întărire pentru stăpînirea caselor
de pe Uliţa Mare 121; a cumpărat casc din
Roman de la Suleiman negustor turc 121; a
primit bani pentru grinzi aduse din ţ.
Cîrligătura 273; dă mărturie 286, 291, 303 ;
- marc cămăraş, martor 302;
- mare ban, dă mărturie 389;
cumpără de la Gavril o casă cu pivniţă de
piatră de pc Uliţa Strîmbă 398.
Aristarho, v. Aristarh,
Aristofan, volum de scrieri ale lui ~ în limba
greacă aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Aristotel, volume din operele lui - în limbile
greacă şi latină se află la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
A r m a g o , serdar; dă mărturie în Divan 215,
219, 227.
A r o n Vodă, m-re; <în s. Aroneanu, c. j.
Iaşi>; cu hramul Sfîntul Nicolae, închinată
la m-rea Halchi 290, 362; a fost prădată de
moscali rămînînd pustie 420; dă un loc de
casă din Muntenime în schimbul unor
bucate 362, 364; loc al m-rii ~ dat cu
bezmen 288; m-rea - stăpîneşte părţi din s.
P r i s ă e t — p r i m e ş t e scutiri de dări 172,
290; s-a judecat pentru o datorie 362;
pecetea m-rii - 420; sătenii m-rii - 269;
vii pe locul m-rii - 269; ţiganii m-rii -
382; călugării m-rii ~ 269; egumenii m-rii
- 127, 269, 362, 364, 382, 398, 420; v. şi
Agapios, Ncofitos.
Aslan, v. I o r d a c h e
Atanasie, <călugăr> la m-rea Răchitoasa;
martor 55.
Athanasie, episcop de Roman; dă mărturie 51,
62, 186.
Athos, v. Muntele
Aviron, în formula blestemului 195.
A v r a a m , prooroc <personaj b i b l i o ; lui - i s-a
arătat Dumnezeu pe Muntele Sinai 286.
A v r a m , jidov, staroste dc ciocli jidoveşti,
nepotul lui Haim; cumpără, împreună cu
alţi jidovi, o casă cu loc la Uliţa Făinii dc
la Apostol blănar 82.
A v r a m , martor 188.
<Avram>, v. şi Ursul
Axenia (Axenie) Băl.şoaia, călugăriţă, fiica lui
Aldea şi mama Catrinei; vinde lui Vasile
cămăraş o parte din s. Prisăci 127.
Axenia, v. şi Acsinia.
Axenie, v. Axenia.
Axintc, martor 294.
Axintie, tatăl lui Larion 158.
B
Bacău, tîrg; <m. - , j. ~>; Ioniţă protopop
(1796) din - 2 7 5 , 2 9 7 .
Bacău, ţinut; sate din ţ. ~ 33, 103, 169.
Badiul, popă la biserica Sfîntul Lazăr de la
Vamă, tatăl popilor Coste şi Vasile,
bunicul popii Mihai 349, 351, 394; martor
hotarnic al unui loc de pe Uliţa Hagioaiei
54; a fost numit popă pe viaţă 394.
Bahlui, rîu; <afluent al Jijiei lîngă Chipereşti,
c. Ţuţora, j. Iaşi>; case mai sus de - 126;
pod domnesc peste - 149; mori şi vaduri
de mori pe - 149, 158; moşie pe - 158.
Balica, m-re; v. G a l a t a de Jos.
Balica, popă, soţul Catrinei; vinde, împreună
cu soţia sa, o casă de pe Podul Vechi lui
Acsinte armean 339, 343.
Balica, v. şi <Isac>
Balş, v. Andrei, C o s t a n d i n
Balşi, v. Balş.
Bantăş, v. Antioh
Banu, v. Biserica B a n u .
Banul, v. Ioan - .
Barnovschi, v. A d o r m i r e a Maicii Domnului,
m-re, M i r o n ~ Moghilă.
Basily Spina, v. Wasilis K a z i m i r u s S p i n k a .
Basoiu, tatăl lui Onţa din Coroteni 287.
Başotă, v. Anastasie
 B ă i b ă r ă c ă r i c , mahala în Iaşi; loc dc dugheană
în - 363; v. şi Uliţa B ă i b ă r ă c a r i l o r .
Bălaşa (Bălaşe), soţia lui Manole băibărăcar;
cumpără împreună cu soţul ei un loc de
casă de pe Uliţa Chervăsăriei dc la Norăş
armean 96; se judecă pentni stăpînirea unui
Ioc de casă de pe Uliţa Chervăsăriei, pierde
110.
Bălşoaia, v. Axenia
Bănarul, v. Ion
Bănăriţa, v. A n i ţ a
Baniţa, v. H o i u m i
B ă r ă r i ţ a , casa ei în hotar 309.
Bărboiu, mahala în Iaşi; case cu loc în
mahalaua ~ 277, 370; mahalagii din -
martori 370.
Bărboiu, m-re în Iaşi, ctitorie a familiei
Sturdza 175, 182; primeşte danie s.
Buruieneşti 175, 182; cumpără coşuri cu
piatră pentru refacerea pivniţelor 273;
primeşte scutiri de dări 366; loc de casă al
m-rii - dat cu bezmen 157; poarta m-rii ~
în hotar 157; viile m-rii - 184; zăplazii
m-rii - în hotar 99; Condică a m-rii -
scrisă în anul 1796 de Constantin Polimaz
184, 268, 275, 297, 371; egumenul m-rii -
157, 184, 366, 404; v. şi M a k a r i o s .
Bărgău, v. B î r g ă u .
Bătrîna, porecla lui Ion Ţipărnac 316.
Bciu, chervasaragiu la Vamă; cumpără de la
Dumitru Boldici un Ioc de casă de pe Uliţa
Hagioaiei 128.
Bejan, săhăidăcar, fiul lui Ştefan Ciuciulei şi
fratele lui Mihalachi; a vîndut lui Antim
Tutuca o vie din Valea Iui Irimia 195.
Bejan, v. şi S t r ă t u l a t
IJcjana B î r g ă o a i a (Bîrgăoaie), soţia lui
Neculai Bîrgău ţigan, mamă de suflet
Măriei şi soacra lui Pavăl 360; martoră
294; vinde lui Fotis Niku negustor o casă
cu loc 360.
Bcldiman (Beldeman), vornic dinspre
doamna; a vîndut o casă de pe Uliţa
Strîmbă 130; martor 147.
Belibeoaia, v. N a s t a s i a
Berhcci (Berheciu), pîrîu; <afluent al
Bîrladului la Negrilesti, j. Galaţi>; s. Greci
pe ~ 92, 93.
Berhcci, tatăl lui Simion din Coroteni 287.
Besăricani, v. Biscricani.
Bezedc Ianeul, martor la vînzarea unei vii de
la Nicoreşti 218.
Biclindrianu, bunicul lui Zaharia egumen al
m-rii Sfîntul Ioan Gură dc Aur A.
Bietei, armean, namesnic, tatăl lui Agopşea şi
al lui Bogdan 274.
Bion, poemele lui cuprinse într-un volum în
limba greacă aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Biscrica Armenească, biserică în Iaşi; în
hotanil unor locuri de case, dugheni şi
pivniţe 96, 110, 123, 263, 363, 405;
zăplazii de la - în hotar 5; ţintirimul de la
~ în hotar 5.
Biscrica Banu, biserică în Iaşi; a primit danie
dc la Savin <Zmucilă> fost ban 143;
zăplazii bisericii în hotarul unei case de pe
Uliţa Sîrbească 238; popi dc la - 143, 238,
419; v. şi Alccsa, Ioan, Sîmion Rusul.
Biscrica Catolică, (Apostolichi Misîon di
Moldova, Biscrica Papistăşească, Biscrica
Ungurească), biserică în Iaşi; primeşte
danie un obroc de la Vamă 29, 265; a
primii danie o vie din Valea lui Irimia 195;
primeşte danie viile lui Toma spiţer 411;
primeşte scutiri de dări 169, 298; Ioc al
bisericii dat cu chirie 152; - în hotanil
unor case de pe Uliţa Mare 373; pecctea
bisericii 152; prefectul dc la - 152, 195; v.
şi Koiali Toacardi Dnmioanes.
Biserica Curclarilor, biserică în Iaşi; în hotarul
unor case şi locuri dc case 48, 50, 134, 252,
328; ţintirimul bisericii în hotar 1; popi şi
poporul de la - martori hotărnici ai unui loc
de casă 129; popi de la - 1,48, 82,129, 134,
252, 322; v. şi Costantin, Gheorghie, Ioan,
Lupul, Panaite, Tărîţă,
Biscrica dc pe P o a r t ă (Biserica domnească de
pe Poartă, Biserica domnească de pe Vrat),
biserică din Iaşi; clerul dc la - primeşte
aşczămînt pentru plata desetinii 60; popi de
la - 45, 375, 393; v. si C o s t a n d i n , Ion,
Theodoros.
Biscrica Doamnei (Biserica din Curte,
Biserica dinspre Doamna, Biserica
Gospojda), biserică din Iaşi; popii de la ~
primesc aşezămînt pentru plata desetinii
60; popii de la ~ primesc danii şi scutiri de
dări 228, 229, 230; popă la - 76, 349, 351;
v. şi Lupaşco, M i r o n .
Biserica Vovcdcnie (Vovădenie, Vovidcnia)
<Intrarea în Biserică>, biscrică în Iaşi;
popă la - 46, 416; v. şi Grigore, Panaite,
fost popă la - 8 ; v. V a r l a a m .
Biscricani, m-re, <ţ. Neamţ; în s. - , c.
Viişoara, j. Neamţ>; primeşte danie prin
diata mitropolitului Gheorghie 92.
Bistriţa, m-re, <ţ. Neamţ; în s. - , c. Viişoara, j.
Neamţ>; primeşte danii prin diata
mitropolitului Gheorghie care a fost
egumen la m-rea - 92.
Bîrgăoaia, v. B e j a n a
Bîrgău, v. Neculai
B î r l a d , rîu; <afluent al Dunării la Galaţi, astăzi
afluent al Şiretului la Lieşti, c. j.
Galaţi>; sate pc - 287, 306; vad de moară
pe ~ 287.
Bîrlad, tîrg; <m. j. Vaslui>; creditori turci
din ~ 25, 86.
Bîrlădean, v. Vasile
Bîrlădeanca, v. M a r i a
Bîrlădeanu, v. Ştefan
Bîrlăzel, pîrîu; sate pe - 83.
Bîrnova, m-re; <în s. c. m. Iaşi, j. Iaşi>;
ctitoria doamnei Dafina Dabijoaia 246;
închinată la Sfîntul Mormînt 62, 161, 268;
danii şi întăriri acordate m-rii - 246, 361;
primeşte scutiri de dări 62, 268, 301;
primeşte carte dc apărare a hotarelor
fîncţelor de la Poiana Bîrnovei şi Capoteşti
400; locuri de dugheni şi pivniţe ale m-rii
~ în Tîrgul de Jos 361; se judecă pentru
încălcarea unui loc din Tîrgul de Jos 247;
pivniţă a m-rii - în Tîrgul Jos de 301;
posluşnici ai m-rii ~ 268; Condică a m-rii
- scrisă în anul 1796 de Constantin
Polimaz 400; egumenii m-rii - 161, 247,
268, 361, 400; v. şi Damiiano, Ignatie,
Nikiforos.
Bîrnova, v. şi P o i a n a Bîrnovei.
Bîrzăşti, sat, ţ. Vaslui; <s. Bîrzeşti, c. Ştefan
cel Mare, j. Vaslui>; biserica din s. - este
închinată m-rii Sfinţii Arhangheli;
cumpărat de Lupul Poroschi 385.
Blebe, v. Ş t e f a n
Blendea, v. D u m i t r u
Bobotează, <sărbătoare creştină, Botezul
Domnului>; termen la care egumenii vor
da seamă pentru chiverniseala bucatelor
mănăstirilor 186.
Bogdan, armean, soronar, fiul lui Bietei şi
fratele lui Agopşea; martor pe Uliţa
Hagioaiei 252; dăruieşte Mitropoliei un
ţigan care 1-a ucis pe fratele său 274.
Bogdan, v. şi Ioan Lupul
Bogdan, vier al marelui postelnic; martor la
vînzarea unei vii de la Miroslava 201.
Bogdana, m-re; <în s. - , c. Valea Seacă, j.
Bacău>; călugăr, fosl egumen al m-rii -
100, 121. v. şi <Anthim> Creţul.
Boghirlan, locul lui ~ în hotar pe Uliţa
Hagioaiei 54.
Bogoslovul, v. Sfîntul G r i g o r e
Bohotin, branişte domnească; <zonă deluroasă
şi împădurită de Ia confluenţa Jijiei cu
Prutul, j. Iaşi>; loc din braniştea de la - a
fost dăruit m-rii Trei Ierarhi 8; v. şi
Braniştea domnească.
Boldici, v. D u m i t r u
Boldin, v. Boldici.
Boldu, v. Alecu
Bolşiu, v. Enachi
Bontăş, v. Neculai
Boroh, jidov, starostele breslei cioclilor
jidoveşti, tatăl lui Simon; a cumpărat
împreună cu alţi jidovi un loc la Uliţa
Făinii de la Apostol blănar 82.
Borozan, v. Vasilie
Borş, v. Ion
Borşoaia, v. Gavriloaia
Bostan, ţigan, tatăl lui Costantin şi al lui
Toader 409.
Bostan, v. şi Vasilie
Boteanul, v. Ş e r b a n
Botedzatul, v. Botezatul.
Botezat, v. G h e o r g h e
Botezata, v. M a r i a
Botezatul, v. C o s t a n t i n Ion Vasilie
Botianul, v. Boteanul.
Botoşani, tîrg, <ţ. Hîrlău; m. j. - > ; ţigan
din - 276; care cu piatră aduse din ocolul
tîrgului - 273; fin d o m n e s c luat de
negustorii armeni din ocolul tîrgului -
357.
B r a h ă , armaş, casa lui - în hotarul unor casc
de pe Uliţa Fînului 234, 293, 305.
Braniştea d o m n c a s c ă , <zonă împădurită şi
deluroasă la confluenţa Jijiei cu Prutul>;
pîrcălabul din - a primit o sumă de bani
 pentru materiale dc construcţie aduse din -
273; v. şi Bohotin.
Braşovanul, v. I v a n
Bratu, v. D u m i t r u
Brăescul, nepotul lui Preda fost stolnic şi vărul
Saftei; diata lui - 399.
Bratilă, lipcan; martor hotarnic al unui loc de
casă de lîngă Tîrgul Făinii 10.
Broşteni, mahala din Iaşi; locuri de case din ~
115; ţigan domnesc din ~ 209; v. şi Sandul.
Buciumi, sat, în Codrul Iaşilor; cînglobat în
m. Iaşi, j. Iaşi> ; biserica de la - este metoh
al m-rii Dancu 257, 292; carieră de piatră
la ~ 221, 291; m-rea Dancu ia zeciuială din
moşia ~ 221, 291; popă de la - 198; v. şi
Gavril;
vii la - 12. 74, 75, 76, 116, 124, 198,
199, 297; v. şi Dealul Hroncii.
Bucurc.şti, oraş, în Ţara Românească; <m. - > ;
căpitan de - 175, 182; v. şi Costantin
<CaramanIîul>.
Budurul, v. Ion Ştefan
Budzilă, v. Vasilie
Buhăiescul, v. Vasilie
Buhuş, v. Ion
Buhuşoaia, v. A l e x a n d r a ~
Buliga, v. G h e o r g h i e
Bunavestirea N ă s c ă t o a r e i de Dumnezeu
Fecioara M a r i a . hram al m-rii Vatoped
55; hram al Schitului <lui Tărîţă> din
Codrul Iaşilor 177.
Burgundia, v. Filosofia veche şi nouă editată
pentru folosul şcolii din
Buruicneşti, sat, ţ. Roman; <s. - , c. Doljcşti, j.
Ncamţ>; dăruit şi întărit m-rii Bărboiu 175,
182.
Bute, v. A l e x a n d r u
Butuc, v. C h i r i i a c
Buzdugan, v. Vasile
Calinie, egumenul m-rii Dancu; dă lui Iane
bacal o livadă părăginită la Buciumi 20.
Calistru. fost episcop de Rădăuţi; a primit
zălog de la Tudosca spătăroaia nişte vii de
la Buhaineţ pentru un împrumut 258.
Cali|a, soţia lui Toderaşco; a vîndut împreună
cu soţul ei o vie din Dealul Hroncii, lui
Costantinachi 12.
Callimah, opere ale lui - cuprinse într-un
volum de poeme care se află la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Cananos, v. Kananos.
Cananou, v. Ion
C a n ă , popă, tatăl lui Andrei şi socrul Catrinei
407.
Canta, casa lui ~ în hotarul unor case de pe
Uliţa Hagioaiei 380.
Canta, v. şi Cantacuzino.
Cantacuzino, agă (1840); autentifică copia
unui act 354.
Cantacuzino, v. şi Costantin - , Iordachi - ,
Matei ~ Măgureanul, Toader Şărban
C a n t e m i r (Cantimir), căpitan al unui polc de
cătane moschiceşti care a prădat Ţara
Moldovei 372.
Cantemir, v. Antioh Constantin
Dimitrie Dumitraşco Ioan
Cantimir, v. Cantemir.
Cantioaia (Cantioaie), casa ci în hotarul unei
casc de pe Uliţa Hagioaiei 249, 250.
Capiştca Armenească, loc; heleşteul Slrîmbul
pe - a fost dat Mitropoliei prin diata
mitropolitului Gheorghie 92, 93.
Caracas, armean; martor hotarnic al unui loc
de pe Uliţa Băibărăcarilor 202.
Caracatiţă, v. Vasili
Carage, v. Costandin
Caramanlîul, v. Iordachi
Caraolan, v. Neculai
Cardi, v. Ronagaldo

c
Carp, v. T o a d e r Vasile
Carpu, v. C a r p .

Cacule, v. E n i
Cartea lui Nectărie contra latinilor, volum în
limba greacă aflat la m-rea Adormirea
<CalIimachi>, v. G a v r i l
Maicii Domnului 23.
Cain, <personaj biblio; în formula
Casian, v. E n a c h e
blestemului 71, 195.
Calepinus, autorul unui Lexicon scris în limba Casisi, v. C a r d i .
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii Casus, v. Ioan
Domnului 23. Catacozono, v. C a n t a c u z i n o .
Catargiul, v. Ilie Iordachi Olga
Catrina, fiica Axeniei Bălşoaia, nepoata lui
Aldea; martoră 127.
Catrina, fiica lui Alexandru Buhuş şi a
Alexandrei Buhuşoaia; a primit zestre de la
părinţi case de pe Uliţa Hagioaiei 380.
Catrina, fiica lui Cîrste fost mare pitar, sora
lui Lupul, cumnata lui Hurmuzachi;
primeşte prin diata tatălui ei un sălaş de
ţigani 345.
Catrina, fiica lui Drosea şi a Irinei Drosoaia,
sora Măriei şi a Saftei, cumnata lui
Gheorghie Chebacu; s-a judecat cu sora ei,
Safta, pentru stăpînirea unei vii din Valea
Cozmoaiei 275, A.
Catrina, fiica lui Iane băcan; vinde popii
Gavril de la Buciumi o vie din Dealul
Hroncii 198.
Catrina, fiica lui Mihai spiţer şi sora lui
Antiohie; a lăsat fratelui ei un loc de casă
de pe Uliţa Schimbătorilor 333.
Catrina, fiica Saftei şi -mama lui Alexandru
Pîrvul, sora Ilincăi; a primit de la mama ei
părţi de sate în ţ. Vaslui 83.
Catrina, preoteasa popii Grigore de la Biserica
Vovedenia, fiica lui Dumitraşco şi sora
Irinei şi a lui Vasile; vinde împreună cu
fraţii ei casele părinteşti din Tălpălari lui
Ioniţă Gorovei 416.
Catrina, preoteasă, soţia popii Balica; vinde
împreună cu soţul ei o casă de pe Podul
Vechi lui Acsinte armean 339.
Catrina, soţia lui Andrei şi nora popii Cană;
cumpără împreună cu soţul ei o casă mai
jos de Biserica lui Vulpe 407.
Catrina, soţia lui Antonio napolitanul,fiicalui
Paulo seimen; a dat împreună cu soţul ei o
casă lui P. Manzi pentru o datorie 152.
Catrina, soţia lui Ghiorghiţă; vinde împreună
cu soţul ei o casă cu loc pe Uliţa
Tărbujenească 187.
Catrina, soţia lui Iacob Pozoloţchi, nora lui
Mihai; a vîndut împreună cu soţul ei o vie
din Dealul lui Irimia lui Wasilis Kazimirus
Spinka 195.
Catrina, soţia lui Iane bulucbaş, fiica lui
Neculai peveţ; a primit zestre nişte case de
pe Uliţa Rusească 367.
Catrina, soţia lui Ioan Mandana, mama Sandei
şi soacra lui Antiohie; a dat zestre fiicei
sale un loc de casă din Tîrgul de Jos 333.
Catrina, soţia lui Leca Scrab şi mama lui
Dule; dă împreună cu soţul ei o casă de pe
Uliţa Măjilor fiului lor 4.
Catrina, soţia lui Lupul Poroschi,fiicaMăriei,
sora Ilincăi Antohiasa şi a Aniţei
Ghengheoaia; tocmeală pentru moştenirea
ei 419.
Catrina, soţia lui Sandul, fiica lui Gligoraş
bărbier, sora Irinei Muta şi a lui Neculai;
vinde împreună cu fraţii ei un loc de
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui Istratie
croitor 3; martoră pe Uliţa Hagioaiei 225.
Catrina, soţia lui Tănase; martoră 322.
Catrina, soţia lui Vasili ceauş de negustori,
fiica Hoiumii Băniţei, mama lui Costantin
a Ilincăi şi Măriei; vinde împreună cu fiii
ei un loc de casă de pe Uliţa Fînului 99.
Catrina Catargioala, logofeteasă, soţia lui
Ilie Catargiul, naşa Saftei şi a lui Ion
Vlaico; a luat de la Gligoraş crîşmar o
dugheană pentru o datorie 226, 307; a
vîndut lui Ion Vlaicu o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei 225, 307.
Catrina Lascaroaia, dughenile ei în hotarul
unui loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei 128.
Catrina Merişanca, soţia lui Ioniţă căpitan din
Ţara Românească, nora lui Ilie Stamatie şi
mama lui Şerban postelnic; mărturiseşte că a
vîndut lui Gavril Puiul cizmar o pivniţă din
Cizmărie 207, 236, 237.
Catrina Pop, soţia lui Adam postelnic, fiica
lui Hurmuz vameş, sora lui Costantin şi
Matei Hurmuz; vinde împreună cu soţul ei
două locuri de dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 137.
Cazimir, v. Ion Kazimiers, Kazimirus.
Cazîmir, v. Cazimir.
CScaina (Cacaina), pîrîu şi vale în hotarul
tîrgului Iaşi; în hotarul unei case 73, 84,
348; v. şi Gura Căcainei.
Căcăcea, v. Petrea
*Căcăceni, sat, ţ. Hîrlău; <la vest de s.
Chiţoveni, c. Flămînzi, j. Botoşani>;
vîndut de Pandeli Frangulis 38; carte de
blestem pentru ~ 98.
Căntioaia, v. Cantioaia.
Căpăţînă, v. Grigori
Căpoteşti, sat, peste Codrul <Iaşilor>, ţ.
Vaslui; <înglobat în Şcheia, c. j. Iaşi>;
carte de apărare a hotarelor s. ~ acordată
m-rii Bîrnova 400.
 Căproaia, casa ei din Cotnari în hotarul unei
case a preoţilor iezuiţi 158.
Căpşoaia, v. Safta
Cărţile împăraţilor, volum în limba latină aflat
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Căsiana, <călugăriţă>; dă mărturie pentru o
vie de pe locul m-rii Socola 332.
Căsiian, v. Enachi
Căşcăniţa, fiicele ei au vîndut un loc de casă
din mahalaua Broşteni 115.
Căţimarul, v. Gligoraşco
Ceaureştii, familie; au avut ca s. de baştină
Valea Seacă 376.
Ceaurul, v. Alexandru Dumitraşco
Vasile
Celebi, v. Mahmut
Cerbul, jidov, fiul ceauşului; face vutcă
pentru curtea domnească şi este scutit de
dări 312.
Cerchez, diac de cămară; scrie acte 34,73,84;
- diac de Divan; scrie acte 203, 252,
275,315, 348.
Cerchez, v. Ioniţă Simion Suliiman
Cerchiaz, v. Cerchez.
Cernăuţi, tîrg; <azi în Ucraina, or. reg. ~>;
Lupul din - vinde o casă cu pivniţă din
Cernăuţi, ţinut; <azi în Ucraina, reg. - >;
mare căpitan de ~ primeşte aşezămînt
pentru plata dărilor 59, 60; staroste de ~
percepe dări de la negustorii armeni din
Ţara Leşească 357; sate în ~ 399.
Cernuşca, locul ei de casă pe Uliţa Frecău
421.
Cetăţuia, deal; a alunecat surpînd şi zidul
m-rii - 352.
Cetăţuia, m-re, ctitoria lui Gheorghe Duca
voievod 317, 352, închinată la Sfîntul
Mormînt 62, 352; danii şi întăriri acordate
m-rii - 317, 347; chiliile m-rii - vor fi
refăcute 352; chirie plătită m-rii ~ pentru
locuri 89, 317; primeşte scutiri de dări 62,
352; locurile de dugheni ale m-rii ~ 89,
317, 347; viile m-rii - 26, 275, 297, 351,
352, 355, A; zidul m-rii - s-a surpat 352;
egumen al m-rii - 217, 347, 367; v. şi
Neofitos.
Cezar, v. Iulius
Chebacu, v. Gheorghie
Chelsia, căldărăriţă; mama Sandei şi soacra lui
Andrei abăger 185.
Chervăsăria Mare, în hotarul unor case şi
locuri de case 10, 314, 404; dugheni făcute
în - 161; v. şi Uliţa Chervăsăriei.
Cheşco, v. Mihalache, Petrea Simion
Cheşcu, v. Cheşco.
Chiaroscuro di pintura morale, volum în
limba italiană aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Chibac, v. Chebacu.
Chiper, v. Gavril.
Chiriac, soţul Ilenei, cumnatul lui Iane peveţ;
a rămas cu datorii neachitate 367.
Chiriac, ţigan, fiul lui Gane; dat în schimb lui
Radul Racoviţă 378.
Chiriac Gîndul, unchiul lui Costantin Gîndul;
martor pe Podul Vechi 17.
Chiriac Poroschi (Poroschii, Poroţchi), fost
mare căpitan de Ropce, fratele lui Vasilie
Poroschi şi al lui Lupul Poroschi; a dat
mărturie pentru diata fratelui său . 385; se
învoieşte cu Ilinca Antohiasa pentru
moştenirea fratelui său Lupul 419.
Chiriac Sturdza, fost mare spătar, tatăl Saftei,
bunicul lui Sandul Sturdza şi al lui
Costantin <Caramanlîul> 175; ctitor al
m-rii Bărboiu 182.
Chiricel, v. Ursul
Chiriiac. croitor, fiul lui Mihăilă croitor,
fratele Alexandrei; locul de dugheană şi
de teasc al lui - pe Uliţa Hagioaiei 54;
martor la vînzare de pe Uliţa Hagioaiei
250,249.
Chiriiac, zlătar, soţul Măriei zlătăriţa, tatăl
Irinei şi socrul lui Petre sîrbul 19.
Chiriiac Butuc, martor hotarnic al unui loc de
pe Uliţa Hagioaiei 54.
Chiriiac Tălpău, fiul lui Lazor Tălpău, fratele
lui Costantin Tălpău şi ginerele lui
Ştranga; a primit zestre de la socrul său o
vie de la Valea Adîncă 355.
Chiriiac, v. Enachie
Chiriiac, v. şi Chiriac.
Chiriţă, blănar; locul lui ~ în hotarul unei
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 42.
Chiriţfi, zlătar; martor la vînzarea unei vii de
la Miroslava 125.
Chiriţă, v. şi Toader
Chirvăsărie, v. Chervăsărie.
Chişco, v. Cheşco.
Chişinău, tatăl lui Ion 116,365.
C h i ţ a , ţigancă domncască. soţia lui Ursachi
Păţior; este dăruită lui Sandul Sturdza 316.
Chiurtu, v. P e t r e
Christe, v. Cîrste.
Cicani, sat, pe Milcov, ţ. Putna; <în c.s.
Cîmpineanca, j. Vrancea>; parte din s. -
dată de mitropolit lui Sandul Alevra 136.
Cicero, volumul VII din operele lui - scris în
limba latină se află la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Cicerone, v. Cicero.
Ciocîrlie, v. E r i m i i a
Ciocoiu, socrul lui Gavril armaş; fiica lui - a
vîndut un loc de casă 293.
Cioisa, v. Antohi
Ciora, v. Vasîli
Ciornei, v. D u m i t r a c h i
Ciuca, v. Mihalachi
Ciuciulei, v. Ştefan
Ciudin, v. Negoiţă
C i u d o r , meserciu; casa lui ~ în hotarul unei
case de pe Uliţa Tărbujenească 187.
Ciuşta, mama lui Ion din Tîrgul Boilor 79.
Cizmărie, mahala din Iaşi; drum care vine din
mahalaua Arcărie spre - în hotarul
Bisericii Armeneşti 263, 405; locuri de
dugheni din ~ 43, 212, 223, 236, 391, 392;
loc de case din - 1 1 ; pivniţe de piatră din -
212, 213, 223, 236; v. şi Uliţa Cizmăriei.
Cîmpanul, v. Vasîli
Cîmpul lui Rus, v. C î m p u l u n g Rusăsc.
C î m p u l u n g <Moldovenesc>, tîrg; cor. - , j.
Suceava>; Crăciun a Porhirei din - vinde o
casă din - 130.
C î m p u l u n g Rusăsc (Cîmpul lui Rus), sat, ţ.
Cernăuţi; <azi în Ucraina, s. pe
Ceremuş, reg. Cernăuţi>; jumătate din s. ~
lăsat prin diată 399; fost vornic din - 170;
v. si
>
Mihai Mieu.
C î n d e (Crîstea), fuştaş; martor hotarnic în
mahalaua Surlăriei 61.
C î r j o a i e , locul ei în hotarul unei vii de la
Cotnari 158.
C î r l i g ă t u r a , ţinut; vătaf de la - 26; ispravnic
de la ţ. ~ 273; v. şi A r i s t a r h mare comis;
slujitori de la ţ. - înştiinţaţi de scutiri 166,
280; sat în ţ. - 244; v. şi T u r b ă t e ş t i .
C î r s t e (Christe), blănar, soţul Nastasiei; martor
pe Uliţa Hagioaiei 67, 89; nu a plătit m-rii
Cetăţuia chiria pentru un loc de pivniţă
317; primeşte de la egumenul ni-rii
Cetăţuia cheltuiala p e n a u lemnul a două
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 347.
Cîrste, armean, fiul lui Iacob fost popă
armean, fratele Florei; se judecă cu sora sa
pentru o casă de pe Uliţa Băibărăcarilor,
cîşligă 202.
Cîrste, armean, om bătrîn; martor hotarnic în
Cizmărie 391, 392.
Cîrste (Cîrstea), fost mare pitar şi fost vornic
al doamnei, tatăl lui Ilurmuzaki şi socrul
Ilincăi; s-a călugărit cu numele de
Hrisanthă 356; locul lui - în hotarul
locului dăruit popii Costandin 104; martor
în Dealul Hroncii (sig.) 198; îşi face diata
prin care lasă moştenire nepoţilor săi moşii
şi ţigani 345; a primit danie de la domnie
doi ţigani 356. ^ ": " j-J
Cîrste (Crîstea) Haciresis, armean, cojo<5ar,
soţul Sandei, fiul lui Ivan SirppK^fîu cel
bătrîn, tatăl lui Ivan şi fratele lui Andronic;
locul de casă al lui - pe Podul Vechi în
Armenime 191; se judecă cu Năstasîie uşer
pentru hotarul unui loc de casă 191; martor
hotarnic pe Uliţa Băibărăcarilor 202;
vinde, împreună cu soţia şi cu fiul său, o
casă din^, mahalaua Bărboiu Iui Oprea
odobaş 277ycasa lui - în jjotarul unei casc
din mahalaua Bărboiu £77, 370ţ vinde lui
Lohan o casă de pe Podul Vechi (semn.
armeneşte) 387. > cJ.-hU
Cîrste I a m a n d i , cere să i se restituie un ţigan
luat fără drept de Şerban Botianul 168.
Cîrste (Cîrstea) Latef, arcar, fiul Iui Petre
Latef, fratele lui Tănasie; primeşte
"Vconfirmare pentru stăpînirea unor case din
^Arcărie de pe Podul Vechi 123; martor
r ^ hotarnic al unui loc de pe Uliţa
•i. Băibărăcarilor 202; locul lui - în hotarul
unui loc de casă de pe Podul Vechi 371.
Cîrste, v. şi Cîrstea.
Cîrstea, nepotul lui Cîrstea fost mare pitar;
primeşte prin diată de la bunicul său un
contăş 345.
Cîrstea, topciu; casa lui ~ pe Uliţa Sîrbească
85.
Cîrstea, v. şi Cîrste.
Cîrstiian, seimen; se judecă pentru stăpînirea
s. Podobiţi 7.
 Cîrstiian, vătaf dc fuştaşi, soţul Nastasiei,
ginerele Lupei; dă mărturie pentru un loc
din Tîrgul Făinii 10, 170; se judecă cu
Neculai peveţ pentru casc din capătul
Uliţei Ruseşti, pierde 367.
Cîrstina, bunica lui Iacob din Coroteni 287.
Cîrstina, preoteasă, soţia popii Ianache, fiica
lui Neculai peveţ şi sora Catrinei; a primit
zestre case din capătul Uliţei Ruseşti 367.
Cîrstina, soţia lui Static fost sulger, sora lui
Toderaşco Grama; a vîndut, împreună cu
rudele ei, s. Zastinca lui Iancul Costin 388,
389.
Cîrstîna, fiica lui Enăchiţă; a dăniit un loc de
casă din Tîrgul Boilor 79.
Cîrstîna, soţia lui Panaite Moschici şi nora Iui
Ioan Moschici; primeşte danie de la socrul
ci un Ioc de casă de pe Podul Vcchi 320;
vinde împreună cu soţul ci un loc dc casă
de pe Podul Vechi lui Manolachi 335.
Claie, v. C o s t a n t i n
Clinco, lăcăduş, tatăl Afteniei Roşculeasa 184.
Coca, v. P o s t o l a c h i
Codău, v. Vasile
Codran, v. C o d r e a n .
Codrean, v. L u p u l
Codrescul, socrul lui Gligoraşco negustor 22,
422.
C o d r u l Iaşilor, <zonă împădurită în ţ.
Cîrligătura, Iaşi şi Vaslui, j. Iaşi>; moşii în
- 221, 291; v. B u c i u m i şi P o i a n a lui
P ă u n ; s. peste - 4 0 0 ; v. şi Căpoteşti;
sihăstrie în ~ 177; v. şi Schitul <lui
Tărîţă>.
Cogălnicean, v. Ş t e f a n
Coiceni, sat, pe Prut; <ţ. Iaşi; Coiuccni, c. j.
Bălţi, R. M o l d o v a > ; s. cu bălţi de peşte a
fost dăruit de Isac Balica m-rii ctitorite de
el 135; confirmat m-rii Sfinţii Arhangheli
după judecată cu m-rea Trei Ierarhi 135,
163.
Cojoce, tatăl lui Necolai 117.
Coluth, scrierile lui - cuprinse într-un volum
de p o e m e în limba greacă aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Concordanţa Sfintei Scripturi, volum în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Condică, a caselor şi acareturilor din Iaşi ale
lui Anastasie Başotă (sec. XIX) 48, 50.
Condică, a m-rii Bărboiu; scrisă în anul 1796 de
Costantin Polimaz 184, 268, 275, 297, 371.
C o n d i c ă , a m-rii B î m o v a ; scrisă în anul 1796
de Costantin Polimaz 400.
Condică, a Mitropoliei Moldovei; scrisă în
anul 1816 de Theodor Gaşpar diac de
Divan 36, 113, 128, 136, 142, 149, 208,
210, 303, 327, 340, 379; ~ scrisă în anul
1834 de Grigorie Hudici 286.
C o n d u r a t u , martor 302.
C o n s t a n t i n C a n t e m i r , beizade, fiul lui Antioh
Cantemir voievod, fratele lui Dumitraşcu
Cantemir beizade; a împrumutat bani de Ia
Hagi Ismail 376.
C o n s t a n t i n C a n t e m i r , voievod, domn al Ţării
Moldovei; a confiscat moşii pentru hiclenie
279; a dăruit lui Toader Albotă locuri de la
Rediul lui Tătar 279; a confirmat danii
făcute bisericii Sfîntul Lazăr 381.
C o n s t a n t i n Duca, voievod, domn al Ţării
Moldovei; a cumpărat de Ia <Dumitraşco>
Cuza o pivniţă 369; a dăniit m-rii Dancu o
pivniţă 369; a închinat m-rea Dancu la
m-rea Xeropotoam 369.
C o s t a n t i n H u r m u z (Hurmuzis), fiul lui
Hurmuz vameş, fratele lui Matei Hurmuz
şi al Catrinei Pop; dugheana lui - în
hotarul unor locuri de dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei (semn. gr.) 137.
Constantin Nicolae <Mavrocordat>,
voievod, domn al Ţării Moldovei; fiul lui
Nicolae Alexandni Mavrocordat 186, 204;
acordă danii din venitul domnesc dc la
Vama domnească 173, 174, 177, 178, 183,
193, 194, 200, 219, 235; confirmă stăpîniri
179, 180, 182, 211, 213, 221, 229. 230,
236, 237, 239, . 241, 246, 248, 257, 291;
acordă şi confirmă scutiri dc dări 164, 169,
165, 166, 172, 186, 190. 197, 204, 208,
215, 220, 222, 227, 228, 229, 230, 232,
245, 261; stabileşte dările plătite de
negustorii armeni din Ţara Leşească 206;
porunceşte slujitorilor domneşti 168, 191,
192, 213; acordă cărţi de apărare 205, 2 3 1 ;
judecă pricină 247; - fost d o m n ; a judecat
o pricină 247; a dăruit Mitropoliei nişte
ţigani 276; 1-a scutit de dări pe Costantin
Cantacuzino 324.
Constantinopol, oraş; <or. Istanbul, în
Turcia>; acte din Arhiva bisericii Sfintului
Mormînt de la - 141, 173, 174.
C o p o u , deal; <în m. Iaşi, j. - >; vii la - 6, 14,
49, 195, 224, 298; odaie la - 49; v. şi
Valea lui I r i m i a .
C o p o u , m-re, <m. Iaşi, j. - >, cu hramul
Sfîntul Atănasie <şi Chiril> 422; egumenul
m-rii Trei Ierarhi primeşte carte de apărare
a hotarelor moşiilor m-rii - 231; egumenul
de la - 422; v. şi Penteleiu.
Corban, v. Ursul Vasîle
Corbeanul, v. D u m i t r a ş c u
C o r b e n i , sat; <probabil ţ. Putna; s. Corbeasca,
c. j. Bacău>; Dabijoaia şctrăroaia din -
321.
Corboaia, v. Aniţa
Corbul, v. Ion Ştefan
Corciul, a primit bani pentru scînduri de tei
273.
C o r d ă r e n i , sat; <ţ. Dorohoi; s. - , c. - , j.
Botoşani>; a fost stăpînit de Lupul
Poroschi 419.
Corlat, v. Costantin
•Coroteni, sat, pe Bîrlad, ţ. Fălciu; clîngă s.
Gara Roşieşti, c. Roşieşti, j. Vaslui>; părţi
din s. - vîndute lui Vasilachi Costachi 287,
306; în hotar cu s. Piscani 306; vad dc
moară în - 287.
Cosineanul, v. Enachie
Costache S t u r d z a , vornic (1840); a cerut să se
facă o copie a unui act al familiei sale 354,
366.
Costachi, logofăt de vistierie; martor la
vînzare pe Uliţa Mare 373.
Costachi, nepotul mitropolitului Gheorghie;
primeşte danie prin diata mitropolitului vii
în s. Drăguşeni şi Spărieţi 92.
Costachi (Costache, Costantin) Razul, mare
vistiernic; dă mărturie 286, 287, 291, 303,
337, 350; ispravnic de acte 299, 311;
- hatman şi pîrcălab dc Suceava;
martor 373, 380; dă mărturie 389; a judecat
pricină pentru împărţirea unor ţigani 382.
Costachi, v. şi C o s t a n t i n Gavril
Grigoraş Iordachi Manolache
Matei Nicolae Scarlatachi
Toader Vasilachi
C o s t a n d a , negustor, fiul lui Mihalache blănar,
tatăl Aniţei al lui Adam Costanda,
Costantin, Ghiorghi şi al lui Vasilie 5,. 14,
123, 142, 210, 417; fiii lui ~ s-au judecat
pentru moştenire 14.
Costanda, v. şi A d a m Vasilie
Costandachi, fiul lui Blcndea blănar;
dugheana lui - în hotarul unei dugheni de
pe Uliţa Hagioaiei 89.
Costandăchioaia, v. M a r i a
Costandin, călugăr <la m-rea Sfintul Snva>;
martor la vînzarea unei case de lîngă m-re
203.
Costandin, căminar mare; dă mărturie 215,
. 227.
Costandin, comis mare; dă mărturie 215, 227.
Costandin (Costachi, Costandachi), croitor,
soţul Măriei Costandăchioaia, fiul lui
Neculai Nebunele 109; a făcut o casă în
mahalaua Muntenimii 94; martor la
vînzarea unei vii de la Valea Adîncă 349.
Costandin, diac; scrie acte 353.
Costandin, fiul Despei, fratele Zamfirei,
unchiul lui Iordachi; vinde împreună cu
mama sa o casă dc lîngă m-rea Sfîntul Sava
surorii şi nepotului său 203.
Costandin, fost grădinar domnesc; primeşte
scutiri de dări fiind bătrîn şi bolnav 368.
Costandin, logofăt al treilea; ispravnic de act
182. 183, 186, 190, 193, 194, 204, 220,
229, 239, 246; scrie acte 228, 231, 235.
Costandin, negustor, fiul lui Osmache, fratele
lui Dumitru; dă împreună cu fratele său
m-rii Aron Vodă nişte bucate pentru un loc
de casă din Muntenime 362, 364.
Costandin, popă la Biserica domnească de pe
Poartă; martor 45.
Costandin, tatăl Despei, bunicul Zamfirei şi al
lui Costandin şi străbunicul lui Iordachi
203.
Costandin < C u n u p i > , fost mare armaş, fratele
lui Enachc <Cunupi>; a moştenit de la
fratele său locuri de la Rcdiul lui Tătar
279; a fost plecat la Ţarigrad 279.
Costandin Costin Neaniul (Neniul), fost mare
paharnic, în Ţara Românească, fiul lui
Costin Neaniul şi fratele Măriei; dăruieşte
m-rii Sfinţii Arhangheli jumătate din s.
Zastinca 388, 389.
Costandin (Costantin) L e o n d a r i , sulger;
certifică în 1816 copii de acte 113, 136,
208, 224, 227, 340,
Costandin S a c a r ă , martor pe Uliţa Hagioaiei
128.
Costandin Sevasto (Săvastos), fost mare
gramatic, fiul lui Iacomache Sevasto; a
 primit danii dc la Costantin Cantemir
locuri dc la Rodiul lui Tătar 279.
Costandin Ş t e f a n , martor la vînzare de pe
Uliţa Strîmbă 398.
Costandin, v. şi C o n s t a n t i n , C o s t a n t i n .
Costandinache, v. C o s t a n d a .
Costantin, beşliu; martor la vînzarea unei case
de lîngă Podul Meserciilor 84.
Costantin, blănar; dă mărturie pentru locul
unei case de lîngă zidul m-rii Golia 118.
Costantin, fiul lui Costanda, fratele lui Adam
Costanda şi al lui Vasilie; primeşte de la
fratele său o parte din averea părintească 7;
s-a judecat cu fraţii săi pentru împărţirea
averii părinteşti 14.
Costantin. fiul lui Costin şi al Măriuţei
Costineasa, fratele Saftei; vinde împreună
cu părinţii săi o casă cu loc pe Uliţa
Strîmbă, popii Ursul 1 14.
Costantin, fiul lui Ienăchiţă fost vistiernic;
boier hiclean, mare căpitan de cătane
moschiceşti la polcul lui Cantemir 372.
Costantin, fiul lui Vasili fost ceauş şi al
Catrinei, fratele Măriei şi al Ilincăi; vinde
împreună cu mama şi cu surorile sale un
loc de casă de pe Uliţa Fînului 99.
Costantin, fiul Măriei Muraitoaia, fratele
Paraschivei şi nepotul lui Postolachi
Murail; vinde împreună cu unchiul şi cu
mama o casă popii Mihalache de la Sfintul
Ioan din Măji 46.
Costantin, ginerele Dochiţei Smailoaia;
martor 131.
Costantin (Costandin), negustor, soţul
Naslasiei; a cumpărat de la Adam Costanda
un loc de dugheni în Tîrgul de Jos 142,
210; are o crîşmă în Tîrgul de Jos 333.
Costantin, odobaş; dă mărturie pentru un loc
mai j o s de Tîrgul Făinii 170.
Costantin (Costachi, Costandin), popă la
Biserica Curelarilor; primeşte danie de la
Nicolai băcan un loc de casă din Muntenime
88; primeşte danie de la Maria
inedelnicereasă un loc de casă 101; primeşte
danie de la Aniţa Cnipenschi un loc de casă
104; martor pe Uliţa Hagioaiei 252.
Costantin, posluşnic al m-rii Golia; scutit de
unele dări 150.
Costantin, protopop de Iasi; martor la dania
făcută popii Dumitraşco 159, 160.
Costantin, seimen; locul lui - din Tîrgul
Făinii a fost încălcat de Ion nagaragiu 170.
Costantin, sluga lui Sandul Sturdza; martor pe
Uliţa Hagioaiei 54.
Costantin, socrul lui Vasilie de pe Uliţa
Pîrvuleştilor 296.
Costantin, tîrsînar; dă mărturie hotarnică
pentru un loc de casă dc lîngă Tîrgul Făinii
10.
Costantin, ţigan, fiul lui Bostan ţigan şi fratele
lui Toader ţigan; a fost dăruit Mitropoliei
409.
Costantin, fost vameş, tatăl lui Pascal
Costantin 154.
Costantin (Costandinache, Kostanda)
Anastasie (Nastasie, Năstase, Năstasîie,
Nenea), negustor, fiul lui Anastasie fost
vornic <de tîrg>, fratele lui Lupul
Anastasie; dă împreună cu tatăl său două
dugheni de pe Uliţa Rusească patriarhului
de Ierusalim 65; primeşte împuternicire
pentra stăpînirea s. Frăsuleni şi a unei părţi
din Miclăuşeni 71; martor la vînzare 83;
primeşte de la egumenii m-rilor închinate
la Sfintul Mormînt dugheni stricate şi loc
de dugheni pe Podul Vechi 161; cumpără
dc la Adam Costanda un loc dc dugheană
dc pe Podul Vechi 167;
- vistiernic; a primit bani pentru
construcţia caselor Mitropoliei 273.
Costantin (Costandin) Balş (Balşc), mare
medelnicer, fratele Iui Andrei postelnic; dă
mărturie 215, 219, 227; martor pe Uliţa
Hagioaiei 137;
- fost medelnicer; dă popii Gavril un
loc de casă mai sus de Uliţa Hagioaiei
pentni a i se face sărindar 282.
Costantin (Costandin) Botezatul (Botezul),
cumpără, împreună cu Gavril, o casă de pe
Podul Vechi de la Neculai Caraolan 157;
casa lui - în hotanil unei case de lîngă
Tîrgul Făinii 404.
Costantin (Costandin) C a n t a c u z i n o , mare
armaş venit din Ţara Românească, fiul lui
Matei Cantacuzino Măgureanul; dă
mărturie 302; primeşte scutiri de dări 324.
Costantin Cantacuzino, mare logofăt; dă
mărturie 127.
Costantin (Costandin) C a r a g e , mare sulger;
dă mărturie 215, 219, 227.
 Costantin <Caraman!îul>, căpitan de
Bucureşti, fiul lui Iordachi Caramanlîul; a
vîndut lui Sandul Sturdza s. Buruieneşti
175, 182.
Costantin Claie, diacon, tatăl Nastaşiei şi
socrul lui Vasilie 296,325.
Costantin Corlat, scrie act al unei danii de pe
Uliţa Hagioaiei 225.
Costantin (Costandin) Costachi (Costache),
mare spătar; martor pe Uliţa Hagioaiei 3;
~ mare stolnic, dă mărturie 31;
~ hatman şi pîrcălab de Suceava;
casele lui ~ în hotarul unor case de pe Uliţa
Feredeielor 21; martor 55,100;
~ fost hatman; martor 136; act iscălit
de - 334; a făcut case pe locul lui
Mavrodin vistiernic 408;
- mare vornic <al Ţării de Jos>;
martor 121;
~ fost mare vornic; martor 373;
. - mare logofăt; a cumpărat de la
patriarhul de Ierusalim jumătate din s.
Turbăteşti 244; a dăruit Mitropoliei
jumătate din s. Turbăteşti 244; a dăruit
m-rii Galata jumătate din s. Turbăteşti 244;
a poruncit vornicilor de poartă 170, 202,
223; dă mărturie 215, 217, 219, 227;
martor 127,184,258; ispravnic de act 158,
224; a judecat pricină pentru încălcarea
unui loc de dugheană 247;
~ fost mare logofăt; a poruncit
vornicilor de poartă 307; a judecat o
pricină pentru o vie 334.
Costantin Cucoranul, pitar; casele lui - în
hotarul unor case de pe Uliţa Mare 373.
Costantin (Costandin) Donici, vistiernic, soţul
Sandei, cumnatul lui Ion Neculce 56; dă
mărturie 373;
~ mare medelnicer; dă mărturie 286.
Costantin Fortagiul, fost uşer, soţul Dochiţei
122; vinde, împreună cu soţia sa, o vie de
pe locul m-rii Cetăţuia, Acsiniei 26.
Costantin Gîndul, soţul Anstasîiei, nepotul lui
Chiriac Gîndul; vinde împreună cu soţia sa
trei dugheni de pe Podul Vechi lui Panait
17; a vîndut lui Panghiotis negustor trei
dugheni de pe Podul Vechi 64.
Costantin Holban, copil de casă; a scris act
125.
Costantin Hrisoverghi, postelnic; cumpără de
la Toader Tătarul o casă de pe Uliţa
Feredeielor 256.
Costantin (Costandin) Ipsilanti (Ipsilante),
hatman şi pîrcălab de Suceava; dă mărturie
286,291,303,337, 350.
Costantin (Costandin) Polimaz, logofăt, fiul
lui Ioniţă protopop din Bacău; a scris, în
anul, 1792 Condica m-rii Bîrnova 400; a
scris, în anul 1796, Condica m-rii Barboiu
184,268,275,297,371.
Costantin Primazuş, martor la vînzare lîngă
Podul Meserciilor 84.
Costantin Razul, v. Costachi Razul.
Costantin (Costandin) Ruset (Rosăt, Roset),
mare vornic <al Ţării de Sus>; dă mărturie
31, 87, 121, 127; ispravnic de act în lipsa
marelui logofăt 123;
- hatman şi pîrcălab de Suceava; dă
mărturie 175, 184, 215, 219, 227; martor
258; cumpără de la m-rea Galata o parte
din s. Pleşeşti 217; a cumpărat de la sluga
lui hagi Etimez o parte din s. Pleşeşti 217;
- mare vornic al Ţării de Jos, dă
mărturie 389.
Costantin Tălpău, copil din casă, fiul Iui
Lazor Tălpău, fratele lui Chiriiac Tălpău;
vinde lui Leondari mataragiu o vie de la
Valea Adîncă 355.
Costantin (Costandin) Tudori (Tudor), martor
pe Uliţa Hagioaiei 3,40,54,63,69.
Costantin, v. şi Constantin. Costandin,
Pascal-.
Costantinachi <Grebincea>, soţul Măriuţei,
Hui Gribincioaiei vătăvoaia; a vîndut
împreună cu soţia sa, o vie din Dealul
Hroncii,fiiceilui Ursul abăger 12.
Costantinos, martor pe Podul Vechi (semn.
gr.) 17.
Costas, blănar; martor pe Uliţa Hagioaiei 3.
Coste, popă la biserica Sfîntul Lazăr,fiulpopii
Badiul şi tatăl popii Mihai; martor la
vînzarea unei vii de la Valea Adîncă 349,
351; primeşte confirmare pentru unele
scutiri de dări 394.
Costin, fiul lui Vasîli Cîmpanul armaş; martor
pe Uliţa Strîmbă 114.
Costin, logofăt de sulgerie, sluga lui Stavros
mare sulger, fiul lui Ştefan blănar şi al
Sandei; dăruieşte popii Sava de la biserica
Sfinţii Arhangheli din Focşani o casă în
acel tîrg 386.
Costin, soţul Măriuţei Costineasa, tatăl lui
Costantin şi al Saftei; vinde împreună cu
 soţia şi cu fiii săi o casă cu loc pe Uliţa
Strîmbă popii Ursul 114.
Costin, tatăl lui Costin, socrul Măriuţei
Costineasa, bunicul lui Costantin şi al
Saftei 114.
Costin Neaniul, căpitan fost al marginii Ţării
Româneşti, tatăl lui Costandin - şi al
Măriei, nepot de frate al lui Iancul
Costin; a lăsat fiului său s. Zastinca 388,
389.
Costin, v. şi Costandin ~ Neaniul, ~ Neaniul,
Miron Iancul
Costuc, ginerele lui Lajul; a vîndut, împreună
cu unii răzeşi, o parte din s. Coroteni, lui
Iane Hadîmbul 287.
Coşciug, v. Ion
Cotnari, tîrg, <ţ. Hîrlău; s. c. j. Iaşi>;
biserică a preoţilor iezuiţi în - 158; moşii
de lîngă - confirmate preoţilor iezuiţi 158,
180,248; martori din ~ 158.
Cotnăreanul, v. Ştefan Hergii
Cotnăruş, v. Vasilii
Coţmani, <ocol, ţ. Cernăuţi; azi în Ucraina, or.
şi r. ~ reg. Cernăuţi>; marele căpitan de -
este împuternicit sa perceapă dări de la
negustorii armeni de vite 357; fost marc
căpitan de ~ 404; v. şi Manole.
Covrig, soţul Saftei Covrigeasa, tatăl Aniţei, al
lui Gavril şi al lui Lupaşco 422.
Covrigeasa, v. Safta
Covurlui, ţinut; marele căpitan de - primeşte
aşezămînt pentru plata dărilor 59, 60;
pescari din ~ ai Mitropoliei primesc scutiri
de dări 272.
Cozma, primeşte confirmare pentru stăpînirea
unei vii de pe locul m-rii Socola 332.
Cozma, seimen domnesc; martor la vînzarea
unei vii de la Miroslava 216.
Cozmoaiei, v. Valea
Cozmoi, v. Cozmoaiei.
Crab, v. Scrab.
Crăciun (Naşterea Domnului), <sărbătoare
creştină>; termen de achitare a unor
obroace din venitul domnesc de la Vamă
178, 227, 303; începutul postului de
termen de restituire a unui împrumut 113,
151.
Crăciun, armean, soţul Măricuţei, fiul
Arhatonei şi nepotul lui Noroş armean şi al
Rujei; vinde împreună cu mama şi bunicii
săi un loc de pe Uliţa Chervăsăriei 96; dă
lui hagi Parfene un loc de dugheană din
mahalaua Băibărăcăriei 363.
Crăciun, fiul Porhirei din Cîmpulung; vinde o
casă din Cîmpulung 130.
Creţul, v. <Anthim>
Crîste, v. Cîrste.
Crîstea, v. Cîrstea.
Cropenschi, v. Crupenschi.
Crupenschi. v. Aniţa G. Sandul
Cubac, v. Chebacu.
Cubaciul, v. Chebacu.
Cucioaia, sat, <c. Ghiliceni, j. Bălţi, în R.
Moldova>; fiul lui Nacul dăruieşte o parte
din s. ~ Mitropoliei 102.
Cucoranul, v. Costantin Gligorie Molsei
Cucoş, casa lui ~ în hotarul unei case de lîngă
Tîrgul Făinii 170.
Cucoţ, ţigan al m-rii Aron Vodă, soţul
Măricuţei 382.
Cugetele sufletului impui, volum în limba
italiană aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Cujbă, v. Ion Toader
Culegere de fraze din scrisorile lui Minadus,
volum în limba italiană aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Cupce, v. Solomon
Curelari, mahala din Iaşi; loc de casă din - 1;
casă din în hotarul ţintirimului Bisericii
Curelarilor 129; v. şi Biserica Curelarilor.
Curiozitâi şi alegeri din deosebite ştiinţi,
scriere a lui Martin; partea a treia, în limba
latină, se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Curt, tatăl lui Ioniţă 120.
Curtea domnească, biserică din ~ 228,229; v.
şi Biserica Doamnei; boiernaşi din - 59,
60, 97, 305; bresle de slujitori din - 245,
270,358,390,418; slugi la bulucbaş din ~
59,73,84; v. şi lanul, Standul; cazaci din
- 170,196,266; drăgani din - 201; meşter
cizmar din - 311; meşter argintar din -
304; lemn pentru - 166,280; seimeni din ~
201, 371; steagul cazacilor din - 261;
steaguri de puşcaşi, seimeni şi vînători din
- 270; stegar de drăgani din ~ 216; vutcă
făcută pentru -312.
Curţius, v. Quint
Cuvintele aurite ale lui Pitagora, cuprinse martor pe Podul Vechi (semn. gr.) 167; a
într-un volum de poeme în limba greaca aflat vîndut lui Cîrste Iamandi un ţigan 168.
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23. Daniil, v. şi Sfîntul ~ cel Nou.
Cuza, v. <Dumitraşco> Ionaşco Miron Danu, v. Vasile
Cuze, v. Cuza. Danuţeni, sat, pe Prut, <ţ. Iaşi; s. Dănuşeni, j.
Ungheni, R. Moldova>; trecut în diata lui
D Cîrste fost mare pitar 345, 356.
Darie Donici, mare vornic al Ţării de Jos, fiul
Dabija, v. Istratie lui Neculai Donici şi tatăl lui Ion Donici;
Dabijoaia, şetrăroaie din Corbeni 321. ispravnic de act în lipsa marelui logofăt 14;
porunceşte vornicilor de poartă să facă o
Dabijoaia, v. Dafina
cercetare hotarnică 61; martor la vînzări
Dafina Dabijoaia, doamna lui Istratie Dabija 55,87,90;
voievod; ctitoră la m-rea Bîrnova, a dăruit ~ fost mare vornic al Ţării de Jos; a
acestei m-ri un loc din Iaşi 246. fost martor la o vînzare 121;
Damiiano, egumenul m-rii Bîrnova; primeşte - mare logofăt; a cercetat o pricină
carte de apărare a hotarelor 400. 279; dă mărturie 136, 284, 286, 287, 291;
Damioani, v. Damioanis. ispravnic de act 114, 130, 135, 296;
Damioanis, v. Rolali Toacardi porunceşte să se facă cercetări hotarnice
Danco (Dancu), m-re în Iaşi, ctitorită de 118,129
<Iurie> Danco 100; cu hramul Sfinţii ~ fost mare logofăt; 359.
Arhangheli Mihail şi Gavril, închinată Dathan, <personaj biblio; în formula
m-rii Xeropotam de la Muntele Athos 144, blestemului 195.
190, 219, 220, 291; primeşte danii din David, cartea Dialogurile lui ~ se află la
venitul domnesc de la Vamă 20, 219, 291; m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
a primit danie locuri de case, pivniţe şi David, croitor; dăruieşte m-rii Golia o vie
dugheni de la Păun fost vameş 241; părăginită de la Şorogari 189.
primeşte întărire pentru case, locuri de David, diacon; martor pe Uliţa Strîmbă 114.
case, dugheni şi pivniţe în Iaşi 239, 241,
David, jidov, argintar domnesc; primeşte
369; primeşte confirmare pentru stăpînirea
scutire de dări fiindcă lucrează pentru
bisericii de la Buciumi 292; primeşte
scutiri de dări 28, 148, 190, 220, 222; dă Curtea domnească 304.
un loc de dugheană cu bezmen 43; m-rea - Davidu, zugrav; a dat popii Vasilie o vie de la
în hotarul unei case - 100, 130; locurile Valea Adîncă 349.
m-rii din Iaşi, în hotar 213, 223, 237; Dămian, v. Vasllache
poarta m-rii - în hotarul unui loc de casă Dămiian din Miroslava, soţul Măriei, tatăl
90, 121; m-rea ~ se judecă pentru Gafiţei şi socrul lui Ştefan; a dat fiicei sale
stăpînirea unei vii de la Şorogari cu Ienakis o vie de la Miroslava 201.
Sauli, pierde 334; m-rea - s-a judecat Dănilă, nepotul lui Hilohi; martor la vînzarea
pentru o pivniţă cu Ionaşco Cuza 369; loc unei vii de la Nicoreştii de Jos 218.
de livadă al m-rii ~ 20; vie pe locul m-rii ~ Dănilă Laptiacru, tatăl lui Gligori 195.
în Dealul Drosoaiei 19; viile m-rii - la Dealul Coralului, <în podgoria Iaşilor; la E de
Odobeşti 220; egumeni de la m-rea - 43, s. Bogonos, c. Leţcani, j. Iaşi>; vie cu casă
144, 198, 239, 292; v. şi Anastasios, şi livadă pe locul m-rii Socola în ~ vîndută
Calinic, Ioanikios; fost egumen de la lui Lupaşco 310.
m-rea ~ 334; v. şi Anastasios. Dealul Cozmoaiei, v. Valea Cozmoaiei.
Dancoleasa, soacra lui Neculai 30. Dealul Drosoaiei, vie pe vîndută lui Iane
Daniil Arapul, egumenul m-rii Sfîntul Sava; băcan 19; v. şi Irina Drosoaia.
dă împreună cu egumenii m-rilor închinate Dealul Hroncii (Horoncii, Horongii, Hromcii),
la Sfîntul Mormînt trei dugheni cu loc pe la Buciumi; vii în - 12, 74, 75, 76, 116,
Podul Vechi lui Costantin Anastasie 161; 119,124,198.
Dealul Iui Irimia, v. Valea lui Irimia.
Dealul Marc, <Hadîmbul. m-re pe Stavnic, în
Codrul Iaşilor, ţ. Cîrligătura; în s.
Hadîmbu, c. Mogoşeşti, j. Iaşi>; ctitorită
de Iane Hadîmbul; a fost metoh al m-rii
Galata 217, 306; a primit danie de la ctitor
s. Corotcni 306; a primit danie de la
Erimiia Ciocîrlie s. Pleşeşti 217.
Dccusară, sălaş dc ţigani; lăsat prin diată de
Cîrste fost mare pitar 345.
Dcdiul, <fost maro spătar; a făcut o dugheană
peste o pivniţă de lîngă Biserica
Armenească 263.
Demostcnc, un volum de opere ale lui - în
limba greacă aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Dcocritos, călugăr; martor A.
Descrierea Europei, volum în limba latină
aflat la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Descrieri retorice, volum în limba latină aflat
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Despa, mama lui Costandin şi a Zamfirei,
bunica lui Iordachi; vinde împreună cu fiul
ei o casă de lîngă m-rea Sfintul Sava fiicei
şi nepotului ei 203; casa ei în hotarul unei
case din capătul Uliţei Ruseşti 367.
Despre faptele lui Alexandru cel Mare, volum
scris de Quint Curţius, exemplar în limba
latină aliat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Dialectica, operă a lui Ioan Casus, un volum
scris în limba latină se află la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Dialoguri, volum în limba latină aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Dialogurile lui David, volum scris în limba
italiană aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Didascalia dogmatica, scrisă de Sevastos din
Trapezunt se află la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Dima, blănar, ginerele lui Ştefan Blebe;
cumpără de la Maria o bucată de loc de pe
Podul Vechi 153.
Dima, fost bulucbaş; casa lui - în hotarul unor
locuri de case ale m-rii Danco 239, 241.
Dima, fiul lui Iane Leondescul, fratele lui
Andrei, al Sandei şi al lui Vasile; vinde
împreună cu fraţii săi o casă de pe Uliţa
Fînului lui Ioniţă diac de Divan 234, 305.
Dima, v. şi Mănos Dimos, Toma
Dimitrie, diacon, pisar al Mitropoliei; scrie act
199; martor 422.
Dimitrie, terdzibaş; martor la vînzarea unei vii
de la Valea Adîncă 355.
Dimitrie Cantemir, voievod, domn al Ţării
Moldovei; s-a hainit faţă de împărăţie 397.
Dimitrie Macrii, mare pitar; dă mărturie în
Divan 215, 219, 227;
- fost mare ban; a vîndut doamnei
Ana un loc de casă 408.
Dimitrie Sturdza, logofăt (1840); deţine un
act al familiei sale 354.
Dimitrie Sturdza, logofăt al treilea; scrie acte
337, 366, 381; dă mărturie 350; ispravnic
de act 397; zăplazii lui în hotarul unei
ogrăzi de lîngă Mitropolie 259.
Dimitrie, v. şi Sfintul
Dimos, v. Mănos
Dimulas Niku, martor pe Uliţa Strîmbă (semn.
gr.) 398.
Dionisie, operele lui - cuprinse într-un volum
de poeme în limba greacă aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Dipnosofistul, volum în limba greacă aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Divan (Sfat domnesc), judecă pricini, în
general 6, 7, 110,115, 168,180, 205, 239,
241, 257, 275, 292, 323, 359, 367; judecă
pricini pentru datorii 31, 112, 123, 376; -
judecă pricini pentru stapînire 11, 49, 70,
135, 136, 143, 191, 340, 400, C; - judecă
pricină pentru împărţirea unei moşteniri
19; oameni străini judecaţi la ~ 357; -
judecă pricini pentru furtişaguri şi moarte
de om 274,286;
aprozi de ~ 59, 60, 390; armăşei de ~
59, 60; mari boieri din - dau mărturie 215,
219, 227, 247, 286. 290, 291, 303, 337,
350; logofăt de ~ 110; dieci de - 36, 59,
60, 113,128,134,136, 142,149,170,203,
208, 210, 223, 234, 252, 275, 303, 305,
315, 327, 340, 348, 379; v. şi Cerchez,
Dumitraşco Muşte, Ioniţă, Toader
Hor..., Theodor Gaşpar (1816); gramatic
de - 399; v. şi Ioniţă Pavel.
Doamna, v. Biserica dinspre
Dobrovăţ, m-re; <în s. c. j. Iaşi>; a lăsat
în paragină o vie de la Vlădiceni de pe
locul Mitropoliei 365.
Dochiţa, fiica lui Mihăilă; a dăruit o parte din
s. Miclăuşeni m-rii Hlincea 71.
Dochiţa, preoteasă, mama Măriei, soacra lui
Toader Chiriţă; martoră la vînzarea făcută
lui Gavril cizmar 171; locul ei în hotar
171.
Dochiţa, soţia a doua a lui Iane peveţ, mama
lui Neculai peveţ 367.
Dochiţa, soţia lui Neculai Caraolan şi nora
Saftei; vinde împreună cu soţul şi soacra ei
o casă de pe Podul Vechi lui Costandin
Botezatul 157.
Dochiţa F o r t a g i ţ a , uşeriţă, soţia lui Costantin
fortagiul; vinde împreună cu soţul ei o vie
de pe locul m-rii Cetăţuia văduvii lui
Nicola 26; zapisul ci pentru un loc de casă
de lîngă m-rea Bărboiu 99, 122.
Dochiţa Smailoaia (Smailoaie), soacra lui
Costantin; vinde popii Ioanikios o casă de
lîngă poarta m-rii Sfînta Vineri 131.
Doljeşti, sat, ţ. Roman; <c. - , j. Neamţ>;
rămas moştenire de la Lupul Poroschi 419.
Domnul Dumnezeu, v. Dumnezeu, Isus
Hristos.
Donici, v. şi Costantin, Darie, Ion, Neculai.
Donigas, v. Andronic.
Dosoftei, călugăr la sihăstria Putnei; primeşte
scutiri de dări şi un obroc B.
Dorohoi (Dorohoiu), ţinut; fost căpitan de —
416; v. şi Ioniţă Gorovei.
Drace.v. Vasile
Dracsini, sat, <probabil ţ. Vaslui; s. Draxeni,
c. Rebricea, j. Vaslui>; lăsat moştenire prin
diată de Cîrste fost mare pitar 345.
Dragsineşti, s. pe Orbie, ţ. Neamţ; clîngă
Stănişeşti, j. Bacău>; lăsat Mitropoliei prin
diata mitropolitului Gheorghie 92, 93.
Dragul, abăger; ia cu bezmen de la m-rea
Aron Vodă un loc de lîngă Şcoala
jidovească 288.
Drăgan, v. A n d r c i u - .
Drăgoi, v. Ion
Drăgoiu, v. Drăgoi.
D r ă g u ş c n i , sat; <c. Parava, j. Bacău>; în hotar
cu s. Răcăciuni 92; vie la lăsată prin
diată dc mitropolitul Gheorghie 92.
Drăguşescul, v. Ilie P r o d a n Prodan
D r o s e a (Drose), soţul Irinei Drosoaia, tatăl
Catrinei, al Măriei şi al Saftei, socrul lui
Gheorghie Chebacu C; a părăginit o livadă
de la Buciumi pe locul m-rii Dancu 20.
Drosoaia, v. I r i n a
Duca, seimen agesc, tatăl lui Iorga 333; casa
lui - este îngrădită de casa Zamfirei şi a lui
Neculai Bîrgău 129; casa lui ~ în hotarul
unui loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei 196;
martor lîngă Biserica Curelarilor 50, 134,
294.
Duca, v. şi G h c o r g h e
Dughenele, loc de pe Podul Vechi; în hotarul
unui loc de casă 335; v. şi Neguţitori.
Duh, v. Sfîntul
Dule, soţul Măricuţei, fiul lui Leca Scrab şi al
Catrinei; primeşte casa părintească fiind
mezin 4; martor 302.
D u m b r a v a Roşie, deal, <ţ. Hîrlău; lîngă s.
Cotnari, c. j. Iaşi>; moşie de la - a fost
dăruită lui Gheorghie Strahoţchie pentru
slujbă 158; moşie de la - confirmată
preoţilor iezuiţi 158.
D u m b r ă v i ţ a , sat, ţ. Suceava; <s. - , c. Vadul
Moldovei, j. Suceava>; var făcut pentru
casele Mitropoliei la o varniţă de la - 273.
Dumitrachc, curelar; martor pe Podul Vechi
371.
Dumitrache, fiul Lupei, fratele Nastasiei şi al
Ilincăi; se judecă împreună cu surorile sale
pentru nişte casc din capătul Uliţei Ruseşti
cu Neculai peveţ, pierde 367.
Dumitrachi, martor la o vînzare a unei vii de
pe locul m-rii Cetăţuia 26.
D u m i t r a c h i Ciornei, casa lui - în hotarul unei
case de pe Uliţa Sîrbească 238.
Dumitraşco (Dumitraş), căpitan, fost baş
bulucbaş, fiul Sărăriţei 30, tatăl lui Ioniţă şi
al lui Toader, cumnatul lui Niculai 73;
cumpără de la popa Ambrosie o vie de la
Miroslava 34; martor la vînzarea unie vii
de la Miroslava 30; vinde fiului său, Ioniţă,
o vie de la Miroslava 125;
- seimen hătmănesc; martor la
vînzarea unei vii de la Miroslava 201.
Dumitraşco, cioclu, tatăl Alexandrei, socrul
lui Filip şi bunicul lui Gavril; a dat zestre
fiicei sale o casă din Tîrgul Făinii 181.
D u m i t r a ş c o , ispravnicul marelui gramatic;
primeşte întărire pentru stăpînirea unor
locuri de casă de pe Uliţa Pîivuleştilor 296,
325.
Dumitraşco, popă, tatăl Catrinei, Irinei şi al
lui Vasile; primeşte danie de la Nastasia
Jderoaia un loc de casă 159; primeşte danie
de la Antemia o casă cu loc 160; martor pe
 Uliţa Strîmbă 114; a lăsat fiilor casc în
mahalaua Tălpălăriei 416.
Dumitraşco, staroste de bărbieri domneşti,
soţul Marfei 406; stă într-o dugheană de pe
Uliţa Rusească dată de patriarhul dc
Ierusalim 65; primeşte danie o dugheană
de lîngă biserica Sfîntul Nicolae Domnesc
372.
Dumitraşco, sulger din Podobiţi, tatăl lui
Gavrilaş şi al lui Enachi vameş 7.
D u m i t r a ş c o C e a u r u l , fost mare logofăt, fiul
lui Vasile Ceaurul, tatăl Aniţci, fratele
Ilenei băneasa şi cumnatul lui Savin
Zmucilă; a împărţit moşiile părinteşti cu
sora sa 33.
< D u m i t r a ş c o > C u z a (Cuze), fost mare spătar,
soţul <Saftei>, tatăl lui Miron Cuza şi
bunicul lui Ionaşco Cuza; a vîndut lui
Constantin Duca voievod o pivniţă cu loc
lîngă m-rea Danco 369.
<Dumitraşco> Mavrodin, fost mare
visticrnic; locul lui - pe Uliţa Mare 408.
D u m i t r a ş c o M u r a i t (Morait), bulucbaş, fiul
lui Postolachi Murait, vărul lui Costantin şi
al Paraschivei; vinde împreună cu tatăl şi
cu rudele sale o casă popii Mihalache de la
Sfîntul Ioan din Măji 46; casa lui - în hotar
302.
D u m i t r a ş c o M u r a i t , tatăl lui Postolachi
Murait şi socrul Măriei Muraitoaia; casa
lui - în hotarul unei case de pe Uliţa
Măjilor; a lăsat fiilor o casă 46.
D u m i t r a ş c o (Dimitrie, Dumitraşcu) M u ş t e
(Mustea), diac de cămară; scrie acte 50, 54,
89, 117, 128, 129, 130, 136, 137, 147, 153,
167, 196, 242, 256; dă mărturie hotarnică
213;
- diac dc Divan, dă mărturie
hotarnică 223.
D u m i t r a ş c o Pctriccico, fost marc jitnicer; a
dat lui Strătulat Bejan un loc dc casă 309.
D u m i t r a ş c o P o j a r , gardul lui - în hotarul unui
loc de casă de pe Uliţa Făinii 82; martor pe
Uliţa Hagioaiei 128.
D u m i t r a ş c o P r ă j e s c u l (Prăjăscul), fiul Saftei,
nepotul lui Grama fost stolnic; a vîndut
împreună cu rudele mamei sale s. Zastinca
lui Iancul Costin 388, 389.
D u m i t r a ş c o Z u s i m , din Curte; martor la
vînzarca unei vii de la Miroslava 125.
Dumitraşcu dc la Ga<lata>, ginerele popii
Pavăl din Odobcşti; martor pc Uliţa
Hagioaiei 44, 225.
Dumitraşcu (Dumitraş, Dumitraşco), cămăraş
de izvoade, tatăl lui Mihai 416; a primit
danie de la mitropolitul Ghedeon un loc de
casă 51; scrie o mărturie hotarnică pentru
un loc din Surlărie 61.
Dumitraşcu. ţigan; zălogit lui Adam sulger
68.
Dumitraşcu < C a n t e m i r > , beizade, fiul lui
Antioh Cantemir voievod şi fratele lui
Constantin <Cantemir> beizade; a rămas
cu datorii neachitate la hagi Ismail 376; a
plecat în Ţara Moschicească 376.
Dumitraşcu Corbeanul, <fost> paharnic în
Ţara Românească, soţul Tudoscăi, ginerele
lui Vasile Sturdza 354.
Dumitraşcu, v. şi Dumitraşco.
D u m i t r u , blănar; se judecă cu Ene negustor
pentru hotarul unui loc de casă de lîngă
zidul m-rii Golia 118.
D u m i t r u , călugăr la Războieni; se cere ca - să
fie numit egumen la m-rea de la Războieni
281.
D u m i t r u , cizmar, soţul Saftei, ginele Urîtei;
primeşte de la m-rea Danco un loc cu
bezmen pentru a-şi face dugheană în
mahalaua Cizmăriei 43; martor la vînzarca
unor vii din Dealul Hroncii 75, 76; vinde
împreună cu soţia sa o vie din Dealul
Hroncii lui Istratie bacal 119.
D u m i t r u , fiul Malahii. fratele lui Lupaşco şi al
lui Toderiţă; via Iui - în hotarul unei vii
din Dealul Coroiului 310.
D u m i t r u , negustor, fiul lui Osmache, fratele
lui Costantin negustor; dă împreună cu
fratele său nişte bucate m-rii Aron Vodă
în schimbul unui loc de casă din
Muntenimc 362, 364.
D u m i t r u , plăcintar; a făcut fără drept o furnă
pe locul m-rii Bîmova în Tîrgul de Jos
247 ; locurile lui - 289.
D u m i t r u , seimen; casa lui - în hotarul unei
case din Broşteni 115.
D u m i t r u , ţigan, fiul lui Cucocoţ şi al
Măricuţei; stăpînit de m-rea Aron V o d ă
382.
D u m i t r u , vinde lui Ilie abăger o vie părăginită
de la Miroslava 233.
Dumitru Blendea, dă lui Andrei Ruset nişte
zapise petru o parte din s. Mastacăn ale
unui moşneag care a murit în casa lui 103.
Dumitru Boldici (Boldin), negustor, tatăl lui
Iordachi şi al Măriei; dughenile lui - în
hotarul unui loc de casa de lîngă zidul
m-rii Golia 118; vinde împreună cu fiul
său un loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei lui
Beiu chervasaragiu (sig.) 128.
Dumitru Bratu, martor 260.
<Dumitru Horlenco> Priluţchi, polcovnic
căzăcesc; a dăruit mitropolitului Ghedeon
case de pe Uliţa Hagioaiei 380.
Dumnezeu (Domnul Dumnedzeu,
Dumnedzău), în formularul actelor 12, 18,
20, 33, 42, 43, 55, 59, 60, 64, 66, 71, 81,
149, 174, 175, 178, 182, 183, 186, 193,
197, 200, 203, 204, 209, 215, 219, 227,
229, 235, 267, 268, 270, 271, 276, 282,
286, 290, 291, 300, 303, 324, 327, 337,
338, 350, 352, 365, 372, 381, 385, 390,
393, 394, 395, 397,408,411;- în formula
blestemului 1, 42, 59, 60, 62, 71, 74, 76,
92, 93, 125, 139, 149, 159, 160, 178, 186,
195, 270, 271, 284, 286, 305, 345, 350,
352; ~ al lui Iacov 22, 286; Sfîntul
Mormînt al lui - 174; ~ i s-a arătat lui
Moise pe Muntele Sinai 286; tîrg ars din
voia lui ~ 322.
Duraşco, tatăl Saftei şi socrul lui Ion Vlaico
226.
E Măriei, tatăl Zamfirei; a vîndut egumenului
Eclcsiastes, citat din ~ în formularul actului
300.
Efrim (Ifrim), fost peveţ, soţul <Măricuţei>
Peveţoaia şi tatăl Saftei, socrul lui Vasilie Enachie Cosincanul, martor la vînzarea unei
peveţ 39, 255, 256.
Efrim, tatăl lui Iacob din s. Coroteni 287.
Eleganze, volum în limba italiană aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Elena Volcinschi, martoră la vînzarea unor Enciclopedia filologica, şapte tomuri din ~
părţi din s. Leucuşeni şi Marcoviceni 83.
Elinca, v. Ilinca.
Elisaveta, v. Elisavefta.
Enache <Cunupi>, fost al doilea postelnic, Ene (Enachi, Enea, Iane) Mîrza (Mîrdzea,
fratele lui Costandin <Cunupi>; a primit
danie de la Ştefan Petriceico voievod o
bucată de loc de la Rediul lui Tătar 279; a
fost acuzat fară drept de hiclenie fiindu-i
confiscată moşia de la Rediul lui Tătar
279; nu a avut copii şi a lăsat moşiile
fratelui său 279.
Enache (Ianache, Ienachi) Ipsilanti
(Ipsilante), mare agă; are 120 de joimiri
roşii în steagul mare agcsc 271; dă
mărturie 286, 291, 337, 350.
Enache, v. şi Enachi, Iane.
Enachi (Enache). mare comis; dă mărturie
337, 350.
Enachi. bărbier, fiul lui Petre; martor pe Uliţa
Hagioaiei 89; dugheana lui ~ în hotarul
unei dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 89.
Enachi, casa lui - în hotarul unei case dc lîngă
Tîrgul Făinii 404.
Enachi, Hui Manenţii; a pus zălog un loc dc
casă de lîngă Tîrgul Făinii 10.
Enachi, vătaf; via lui ~ în hotar 189.
Enachi, vameş, fiul lui Dumitraşco sulger şi
fratele lui Gavrilaş; se judecă pentru
stăpînirea unei părţi din s. Podobiţi 7.
Enachi Bolşiu, fiul Tofanei; martor la o
vînzare de lîngă m-rea Sfîntul Sava 203.
Enachi Căsiian, vătaf de vieri; martor 171,
275.
Enachi, v. şi Ene, Ienakis, Ienăchiţă.
Enachie, fiul Irinuţei faclicriţa, fratele
Nastasîiei; vinde împreună cu mama şi cu
sora sa o casă şi două dugheni lui Iane
bacal 22.
Enachie (Enachi) Chiriiac, odobaş, soţul
m-rii Bărboiu un loc de casă de lîngă m-re
122; locul lui - în hotarul unui loc de pe
Uliţa Hagioaiei 128; a vîndut un loc de
casă lui Gligoraş crişmar 128.
vii din Dealul Hroncii 198.
Enachie Litră, armaş; martor în Dealul
Hroncii 116.
Enăchiţă, tatăl Cîrstînei 79.
scrise în limba greacă se află la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Ene Hadîmbul, v Iane Hadîmbul.
Morza), negustor, fiul lui Mîrza, ginerele
Măriei Sănduleasa; cumpără locuri de
dugheni 63, 69; primeşte mărturie pentru
V /y&y-yi^*-!
 un loc de casă de lîngă zidul m-rii Golia
118; cumpără o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei 240; martor la vînzarea unei
moşii de pe Jijia (semn. gr.) 417.
Ene Rusu, fiii lui - au vîndut un loc de casă
lui Sandul 293.
Ene, v. şi Iane.
Eni, topciu, soţul Ilcnii; vinde împreună cu
soţia sa o vie dc la Miroslava lui Neculai
Voroavă 30.
Eni Caculc, soţul Măriei; soţia sa a primit de
la Mănos Dimos o casă cu groapă de
pivniţă lîngă Biserica Curclarilor 50.
Eni, v. şi Ştefan
Eonichie, v. Ionichie.
Episcopia de Nazianz, Sfintul Grigirie
Teologul a fost episcop la - 23.
Episcopia Huşilor, episcopie, <în tîrgul Huşi,
ţ. Fălciiu; or. Huşi, j. Vaslui>; episcopi la -
62, 186, 286, 290, 337, 350; v. şi
Ghcdeon, Thcofil.
Episcopia Rădăuţilor, episcopie, <în s.
Rădăuţi, ţ. Suceava; m. Rădăuţi, j.
Suceava>; dichiu ieromonah la ~ 46; v. şi
Anaftail;
episcopi la - 62, 87, 186, 286, 290,
337. 350; v. şi Antonie, Misail, Varlaam;
fost episcop la ~ 258; v. şi Calistru.
Episcopia Romanului, episcopie, <în tîrgul
Roman, ţ. m. j. Neamţ>; episcopi la ~
51, 62, 186, 286, 290, 337, 350; v. şi
Athanasie, Ghcdeon; fost episcop la - 92;
v. şi Gheorghie.
Epistolariu, volum în limba latină aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Epistolele Fericitului Pavel, scrise de
Hrisostom, volumul III din - se află la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Epistolele lui Vasile de Seleucia, volum aflat
la m-rea Adormirii Maicii Domnului 23.
Eremia, tatăl lui Alexandru 359.
Eremie, v. şi Ierimia.
Erimiia Ciocfrlic, fost pîrcălab de Neamţ,
soţul Păscălinei; a dăruit m-rii Dealul Mare
s. Pleşeşti 217.
Erythraeus. Povestire la ale lui Virgiliu,
volum în limba latină aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Eschil, volum de opere ale lui - scris în limba
greacă se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Estera. parte din Cărţile împăraţilor care
lipseşte de la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Etimez, negustor turc; a primit dreptul de a
vinde s. Pleşeşti pentru arecuperao sumă
de bani împrumutată 217.
Etimologic, carte aflată la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Euclid, şase volume în limba latină din operele
lui - despre principiile geometrice se află
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Euripidc, volum din operele lui - scris în
limba greacă se află la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Europa, v. Descrierea Europei.
Eustratie, autorul Excursurilor la Iliada
volum aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Evanghelie, o - ferecată în argint a fost dăruită
m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Evanghelie, o - românească a fost dăruită
m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Evanghelie, scrisă în limba slavonă se află la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Evanghelişti, v. Sfinţii
Evholighiu georgian, volum aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Evoloi, un - scris în limba greacă a fost dăruit
m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Excursurile lui Eustratie la Iliada, volum
aflat la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Ezichiil, v. lezechiil.
F
Fana (Foina), soţia lui Toma Dima abăger;
martoră pe Uliţa Hagioaiei 137,185.
Faptele lui Iulius Cezar, volum scris în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
•Fauri (Făureşti), sat, pe Jijia, <ţ. Iaşi; lîngă s.
Ţipileşti, c. Popricani, j. Iaşi>; parte din s.
~ pusă zălog de către Aniţa Bănăriţa pentru
un împrumut 264.
Fădor, călugăr; martor la vînzarea unei vii de
pe locul m-rii Cetăţuia 26.
Făinii, v. Uliţa
Fălciiu, ţinut; mare căpitan de margine de -
59, 60; stupi din - ai Bisericii Catolice
169; sat în - 306; v. şi Coroteni.
Fănărie, v. Fînărie.
Făninoaia, mama lui Sava 10.
Fărăoani (Furăvani, Furvani), sat, în ţ. Bacău;
<s. c. j. Bacău>; stupi din ~ ai
Bisericii Catolice sînt scutiţi de dări 169.
•Fărceni, sat, <probabil ţ. Dorohoi; fost s.
lîngă c. Corlăteni, j. Botoşani>; carte de
blestem pentru - 98.
Făsăitul, v. Fîsîitul.
Făureşti, v. Fauri.
Fecioara Maria, v. Bunavestirea Născătoarei
de Dumnezeu
Feodotios, călugăr, la m-rea <Aron Vodă>;
martor la vînzarea unei vii de pe locul
m-rii Aron Vodă (semn. gr.) 269.
Filare t, v. Filaretis.
Fllaretis (Filaret, Filaretu), egumenul m-rii
Sfinţii Arhangheli; martor la vînzarea unei
vii de la Miroslava 140; martor la o vînzare
din Tîrgul de Jos 142; numit ispravnic al
terminării construcţiei bisericii de la
Bîrzăşti 385; primeşte întărire pentru un sat
al m-rii 389.
Filaretu, v. Filaretis.
Filip (Hilip), soţul Alexandrei, ginerele lui
Dumitraşco cioclul şi tatăl lui Gavril; vinde
împreună cu soţia, şi cu fiul său o casă cu
loc şi pivniţa din Tîrgul de Sus lui
Panaiotis Niku 181; casa lui - în hotarul
unei case din Tîrgul Făinii 214.
Filosofia fizică, scrisă de Ioan Scotus, volum
aflat la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Filosofia veche şi nouă editată pentru fololul
Şcolii din Burgundia, volum în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Filosofia, scrisă de Ioan Tinnulus, volum în
limba latină aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Filotei Nealimbă, martor la vînzare lîngă zidul
m-rii Golia 69.
Finică, v. Ştefan
Fînărie (Fănărie), mahala pe Podul Vechi; loc
de casă din - vîndut lui Scărlătache curelar
371.
Fîsîitul, v. Gheorghiţă
Floarea, soţia lui Iamandi, sora Măriei şi
mama lui Sauli 5.
Flore, armeancă, fiica lui Iacob armean, sora
lui Cîrste şi logodnica lui Marcu ; se judecă
cu fratele ei pentru hotarul unei dugheni de
pe Uliţa Băibărăcarilor 202.
Flore, dă mărturie pentru hotarul unei case din
mahalaua Curelari 129.
Flore, preoteasă, soţia popii Miron de la
Biserica Doamnei, mama Aniţei şi soacra
diaconului Ion 116; primeşte danie
împreună cu soţul o vie din Dealul Hroncii
de la ruda lor Ion şi cumpără o vie de la
Ştefan Budurul 74; primeşte de la Ion
Budurul o vie din Dealul Hroncii 76; vinde
împreună cu fiica şi cu ginerele ei o vie din
Dealul Hroncii lui Istratie 116.
Florea, fost bulucbaş, soţul Todosiei; cumpără
împreună cu soţia lui o casă cu loc de pe
Uliţa Sîrbească 138.
Focilide, operele lui - cuprinse într-un volum
de poeme scris în limba greacă aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Focşani (Focşeni), tîrg; <m. j. Vrancea>;
fier luat de la ~ pentru construcţia caselor
Mitropoliei 273; casa din - dăruită popii
Sava de la biserica Sfinţii Arhangheli din ~
386.
Focşeni, v. Focşani.
Foina, v. Fana.
Fortagiţa, v. Dochiţa
Fortagiul, v. Costantin
Fote, v. Fotis Niku.
Fotis (Fote) Niku, negustor, fratele lui
Panaiotis Niku; cumpără de la Nastase
Hrin un loc de casă 120; casa lui ~ a închis
drumul casei lui Duca (semn. gr.) 129; casa
lui ~ în hotarul unui loc de casă de pe Uliţa
Hagioaiei 196; casa lui ~ în hotarul unei
case de lîngă Biserica Curelarilor 328;
martor la tocmeală lîngă Biserica
Curelarilor (semn. gr.) 328; cumpără o
casă de la Bejana Bîrgăoaia 360; martor la
vînzare pe Uliţa Strîmbă (semn. gr.) 398;
primeşte în schimb de la egumenul m-rii
Sfîntul Ioan Gură de Aur un loc din Tîrgul
Boilor A.
Frangole, v. Frangulis.
Frangulea, v. Frangulis.
Frangulis, fost mare vameş, tatăl lui Pandeli ~
şi bunicul lui Stamatis ~ 24; Miron Costin
 a rămas cu datorii neplătite la - 31; pivniţa
lui ~ în hotarul unei case din Tîrgul Făinii
181.
Frangulis, v. şi Pandeli Stamatis
Frăsîna, mama Ioanei; a dat fiicei sale o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 42.
Frăsuleni, sat, pe Prut, în ţ. Iaşi; <s. c.
Victoria, j. Iaşi>; dat lui Anastasie fost
vornic <de tîrg> pentru cheltuieli făcute la
m-rea Sfîntul Sava 71.
Frăticeasa, v. Maria
Frătiţa, bacal; martor la vînzarea făcută lui
Toader vornic 302.
Frumuzachi, de la vistierie; cumpără de la
Ierimia tipograf trei locuri de casă de pe
Uliţa Strîmbă 243.
Frundză, v. Vasile Gligoraşco
Frundze, v. Frundză.
Frundziu, v. Frundză.
Fteodosi, v. Thcodoris.
Fundaşul, v. Andrei
Furăvani, v. Fărăoani.
Furvani, v. Fărăoani.
Fuste, fost bulucbaş; martor Ia vînzarea unei
vii din Dealul Hroncii 198.
G Ganea, v. Gane.
G. Crupcnschi, încredinţează în anul 1840
copia unui act 354, 366.
Gafenco, v. Miron %
Gafiţa, soţia lui Ştefan din Miroslava, fiica lui
Dămiian din Miroslava şi a Măriei, mama
lui Ion şi a lui Toader; a primit zestre o vie
de la Miroslava 201.
Gage, v. Ion
Gagi, v. Gage.
Galata, deal, <lîngă tg. Iaşi; în m. Iaşi, j. Iaşi>;
Tîrguşor sub ~ 385; v. şi Tîrguşorul
Galatei.
Galata, sat; ccartier m. Iaşi, j. Iaşi>;
Ambrosie popă la ~ 34.
Galata de Jos (Balica), m-re, ctitorită de Isac
Balica hatman, cu hramul Sfinţii
Arhangheli Mihal şi Gavril, închinată la
m-rea de pe Muntele Sinai 337, 385, 388,
389; a primit danie de la Isac Balica s.
Coiceni 135; a fost rezidită de Grigore II
Ghica voievod în prima domnie 337; v. şi
Sfinţii Arhangheli Mihail şl Gavril, m-re.
Galata de Sus, m-re, închinată la Sfîntul
Mormînt 62,161, 174,217,350; are metoh
m-rea Dealul Mare <Hadîmbu> 217, 306;
primeşte carte de apărare pentru locul din
jurul m-rii 141; primeşte scutiri de dări 62,
350; dughenile m-rii - în hotarul unei case
de pe Uliţa Tărbujenească 239, 241; locul
m-rii - în hotarul Tîrguşorului Galatei 385;
m-rea - să nu încalce o danie făcută m-rii
Bîrnova 361; vinde sate şi părţi de sate
pentru a putea reface zidul 217, 244, 287,
306; pecetea m-rii - 217; vie de la
Miroslava pe locul m-rii - 201; egumenul
m-rii arhimandrit al m-rilor închinate la
Sfîntul Mormînt 161, 174, 217, 247, 350;
v. şi Nectarios.
Galation, ieromonah schimnic; martor 139.
Galaţi, tîrg, ţ. Covurlui; <m. j. - >; act scris
la - 100; pîrcălabi de - sînt înştiinţaţi de
scutiri 272; pescari din - ai Mitropoliei
primesc scutiri de dări 272; domnul a fost
la ~ în timpul expediţiei împotriva
moscalilor şi nemţilor 393; m-re din - 62,
161; v. şi Sfîntul Gheorghie din m-re.
Gane, ţigan, tatăl lui Chiriac ţigan 378.
Gane, v. şi Ştefan
Gaşpar, v. Theodor
Gavriil, ciubotar, soţul Ioanei, fiul lui Tănase
şi ginerele Măriei; vinde împreună cu soţia
sa o casă cu loc lui Vasile 322.
GavriU Neculce (Neculcea), fost logofăt al
treilea; a vîndut o casă de pe Uliţa Mare
151.
Gavriil, v. şi Gavril.
Gavril, a stăpînit fără drept o casă de pe Uliţa
Frecăului421.
Gavril, fost agă; a primit poruncă de la
Cbnstantin Duca să scoată bolovanii de
hotar din jurul m-rii Danco 396.
Gavril, armaş, ginerele lui Ciocoiu 293.
Gavril, armaş, soţul Sandei, ginerele lui Iane
Leondescul şi cumnatul lui Andrieş, Dima
şi al lui Vasile; vinde împreună cu soţia şi
cumnaţii săi o casă cu loc pe Uliţa Fînului
lui Ioniţă diac 234; a vîndut casă de pe
Uliţa Fînului 293,305.
Gavril, călăraş de Ţarigrad; casa lui ~ în
hotarul unui loc de casă de lîngă Tîrgul
Făinii 10.
 Gavril, croitor; primeşte de la Pavăl blănar un
loc de case cu chirie 278.
Gavril, cumpără de la Neculai Caraolan o casă
de pe Podul Vechi pe locul m-rii Bărboiu
157.
Gavril, fiul lui Apostol blănar şi al Măriei,
fratele lui Lupul; vinde împreună cu
părinţii şi cu fratele său o casă la Uliţa
Făinei staroştilor jidoveşti 82.
Gavril, fiul lui Covrig şi al Saftei Covrigeasa,
fratele Aniţei şi al lui Lupaşco; se tocmeşte
cu mama sa pentru locul unei case 422.
Gavril, fiul lui Filip şi al Alexandrei şi nepotul
lui Dumitraşco cioclul; vinde împreună cu
părinţii o casă cu loc şi pivniţă din Tîrgul
Făinii lui Panaiotis Niku 181.
Gavril, fiul lui Vasile căpitan, fratele lui
Sîmion, Pavăl şi al lui Toader; vinde lui
Ene Mîrza un loc de dugheană 63; vinde
două locuri de dugheni lui Ene Mîrza 69;
vinde casă de pe Uliţa Hagioaiei 240.
Gavril, fratele lui Andrei abăger; martor la
vînzare de pe Uliţa Hagioaiei 185.
Gavril, martor hotarnic al unui loc din
mahalaua Curclari 129.
Gavril, olar, fratele popii Vasilie Tărîţă; vinde
o casa 296; a vîndut lui Alexandru căpitan
un loc de casă de pe Uliţa Pîrvuleştilor
325.
Gavril, pîslar; cumpără de la Magda un loc de
casă din Tîrgul Boilor 295.
Gavril, popă de la Buciumi; cumpără de la
Catrina o vie părăginită din Dealul Hroncii
198.
Gavril, popă la biserica Sfînta Paraschiva;
scrie act 330; primeşte danie de la
preoteasa Maria un loc de casă de pe Uliţa
Sîrbească 341; a făcut schimb de locuri de
casă cu Toma blănar 341.
Gavril, popă, fiul popii Gheorghi; martor pe
Uliţa Hagioaiei 185; primeşte de la
Costantin Balş un loc de casă mai sus de
Uliţa Hagioaiei pentru pomenire 282.
Gavril, popă, tatăl lui Vasile; martor pe Uliţa
Brăhăriei 176,422.
Gavril, popă; a primit danie de la Dumitraşcu
cămăraş de izvoade un loc de casă de pe
Uliţa Feredeielor 51.
Gavril, sumănar; a schimbat o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei cu Ion blănar 117.
Gavril, fost vătaf de vieri; a vîndut lui Ncculai
bacal un loc de pe Uliţa Măjilor 41.
Gavril <CalIimachi>. mitropolit al Moldovei
(1787); autentifică o copie a unui act 399.
Gavril Chiper, mescrciu; martor la o danie din
Tîrgul Boilor 79; martor la o vînzare din
Tîrgul Boilor 295.
Gavril Costachi, fost mare ban; dă mărturie în
Divan 286, 287, 291; ~ mare paharnic, dă
mărturie în Divan 303.
Gavril Miclescul, mare logofăt; cascle lui ~ în
hotarul unor case de pe Uliţa Feredeielor
51; porunceşte vornicilor de poartă 54;
- fost mare logofăt, dă mărturie 87; a
fost martor la o vînzare 121.
Gavril Neaniul, fost stolnic; a fugit în Ţara
Leşească fără a plăti o datorie la Ion
Racoviţă 86;
- fost logofăt al treilea, a vîndut un
loc de casă de pe Uliţa Mare 113, 151.
Gavril Pilat, vornic de poartă; martor la
vînzări 116, 302, 309, 379, 422; dă
mărturii hotarnice 170, 213, 223, 307; scrie
act 422; a primit bani pentru seînduri
trimise la construcţia caselor Mitropoliei
273; casa lui - pe Uliţa Pîrvuleştilor 296,
325.
Gavril Puiul, fost bulucbaş, cizmar, soţul
Nastasiei, fratele lui Ion Puiul cizmar;
cumpără împreună cu soţia sa o vie cu
livadă îngrădită de la Vasile Drace 171; a
lăsat prin diată fratelui său o vie din Dealul
Hroncii 199; a cumpărat de la Catrina
Merişanca o pivniţă 207, 236; a cumpărat
de la Şerban postelnic o pivniţă de piatră şi
locuri de dugheni în Cizmărie 212; se
judeca pentru stăpînirea unei pivniţe,
pierde 237; duhovnicul lui ~ 199.
Gavril Rusu, seimen agesc, unchiul lui Vasile
Soce şi socrul lui Gheorghie; vinde
împreună cu nepotul său o casă cu loc pe
Uliţa Sîrbească lui Ilie ungur 85.
Gavril, v. şi Gavriil, Gavrilu, Sfinţii Arhangheli
Mihail şi
Gavrilaş, fiul lui Dumitraşco sulger şi fratele
lui Enachi vameş; se judecă pentru
stăpînirea unei părţi din s. Podobiţi 7.
Gavrilaş, fiul Sandei 321.
Gavriloaia (Gavriloaie) Borşoaia, a vîndut lui
Ambrosie popă la Galata o vie de la
Miroslava 34.
 Gavriloaie, v. Gavriloaia.
Gavrllu (Gavrii) Grigoriu, <negustor>, fiul
lui Grigorie negustor; vinde lui Aristarh
mare ban un loc de casă cu pivniţă de pe
Uliţa Strîmbă (semn. gr.) 398.
Gazi, v. Teodor
Gălata. v. Galata.
Georgio, v. Gheorghie.
Ghcdeon, călugăr; martor la o vînzare de lîngă
Biserica Curelarilor 134.
Ghcdeon (Ghidioan), episcop dc Huşi;
încredinţează acte domneşti 62,186;
- episcop dc Roman; încredinţează
acte domneşti 286, 290, 337, 350;
întemeiază sihăstria de la Poiana lui
Aftanasie D.
Ghcdcon (Ghidion), fost arhiepiscop şi
mitropolit al Sucevei şi a toată Ţara
Moldovei; a dăruit lui Dumitraşcu cămăraş
de izvoade un loc de casă pe Uliţa
Fcredeielor 51; a rămas cu datorii din
cumpărarea unor sate 92, 93; a dăruit lui
Lqpul Gheuca nişte case de pe Uliţa
Hagioaiei 380.
Ghcizc, <pcrsonaj biblio; în formula
blestemului 195.
Ghengheoaia, v. Aniţa.
Ghcorghc, martor la o vînzare în Tîrgul Boilor
79, 295.
Ghcorghc Botezat, meserciu; martor Ia o
danie din Tîrgul Boilor 79.
Ghcorghc Duca, bătrinul, voievod, domn al
Ţării Moldovei, soţul doamnei Anastasia
287; ctitorul m-rii Cetăţuia 352, 367; a
cumpărat dugheni cu pivniţă de piatră de
pe Uliţa Hagioaiei 317; a dăruit lui Iane
Hadîmbul s. Piscani 287; a dăruit m-rii
Cetăţuia dugheni cu pivniţe de pe Uliţa
Hagioaie 317; a dăruit m-rii Cetăţuia o
casă cu pivniţă şi dugheni în capătul Uliţei
Ruseşti 367; în domnia lui - a fost
împrumutată o sumă de bani 86; danie din
timpul domniei lui - 217.
Ghcorghc (Gheorghie) Ghica, strămoşul lui
Grigore al II-lea Ghica; a dăruit m-rii Trei
Ierarhi o pivniţă cu băutură 300.
Ghcorghc Ştefan, voievod, domn al Ţării
Moldovei; a întărit stăpînirea soţiei Iui
Miron Costin asupra s. Coiceni 135.
Ghcorghe Ţăruş, casa lui - pe Uliţa
Pîrvuleştilor 296; a cumpărat de la Andrei
Fundaşul un loc de casă de pe Uliţa
Pîrvuleştilor 325.
Gheorghi, fiul lui Apostol; a jurat în biserică
la o judecată 391, 392; împarte un loc de
dugheană din Cizmărie cu Mihălachi şi cu
Sanda 391,392.
Gheorghi. tatăl lui Idolţos 198.
Gheorghi, via lui - în hotarul unei vii de la
Valea Adîncă 349.
Gheorghi (Gheorghiţă) Costanda, fiul Iui
Costanda negustor, fratele lui Adam
Costanda şi al lui Vasile; dăruieşte
mitropolitului Antonie o vie de la Odobeşti
108; martor la o vînzare din Tîrgul de Jos
142; martor la vînzare de pe Uliţa
Hagioaiei (semn. gr.) 242; casa Iui - în
hotar 293.
Gheorghie. brăhar, tatăl Mânuţei şi bunicul
Măriei 153.
Gheorghie, călăraş de Ţarigrad, tatăl lui
Petrachi fost călăraş de Ţarigrad şi bunicul
lui Neculai 45.
Gheorghie, cizmar, meşter la Curte; primeşte
scutiri dc dări 311.
Gheorghie, fost episcop de Roman 92;
- arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei
şi a toată Ţara Moldovei; dă o carte de
blestem 42; primeşte carte de apărare a
hotarelor unei moşii a Mitropoliei 27; a
cumpărat de la Moscova obiecte bisericeşti
93; a cumpărat heleşteul Strîmbul de la
Ştefan Eni 93; a cumpărat s. Nimerniceni
de la Silioneasa 93; a cumpărat de la
Ghiorghiţă pitar nişte vii la Odobeşti 92;
diata lui - 92, 93; are postrig la m-rea
Neamţ 92; dă mărturie 31, 33, 45, 51, 62,
87; judecă pricină 11; a făcut un heleşteu
pe pîrîul Orbie 93; a plătit datoriile lui
Ghedeon fost mitropolit 93; sluga lui ~
primeşte danie prin diată 92; v. şi Iftimic;
- fost arhiepiscop şi mitropolit al
Sucevei; acte de mărturie de la - 121, 167;
cărţi de judecată date de ~ 257,263,292.
Gheorghie (Gheorghieş), fiul lui Mihalache,
nepot de frate Ioanei vorniceasa şi al lui
Ion Mîrza armaş; vinde împreună cu
mătuşa şi cu verii săi o casă 52.
 G h e o r g h i e , fiul lui Toderaşcu, nepot de frate
lui Sauli; a primit danie de la unchiul său
un loc de casă de pe Podul Vechi 5; a
dăruit vărului său. Lupul Nastasie un loc
de casă de pe Podul Vechi 5.
G h e o r g h i e , fiul Măricuţei, nepotul lui Isac
croitor; vinde împreună cu mama sa un loc
de dugheni de pe Uliţa Hagioaiei lui
Lupasko Theodoris 242.
G h e o r g h i e , ginerele lui Gavril Rusu; martor
pe Uliţa Sîrbească 85.
G h e o r g h i e (Gheorghi), popă la Biserica
. Curelarilor, tatăl lui Gavril 282; martor pe
Uliţa Hagioaiei 252, 322; casa lui - în
hotarul unei case mai jos de Biserica lui
Vulpe 407.
G h e o r g h i e , popă; gardul lui - în hotarul unui
loc de dugheni de pe Podul Vechi 167.
Gheorghie, puşcaş; via lui ~ în hotarul unei vii
de la Urşulea 36.
Gheorghie, tatăl călugăriţei Tudora 1, 48.
Gheorghie, trecut ca martor într-un act de
danie 158.
Gheorghie Buliga, nepotul lui Lupul ţigan;
cumpără de la Sandul o casă din mahalaua
Broşteni 115; martor 294.
Gheorghie Chebacu (Chibac, Cubac,
Cubaciul), soţul Saftei, cumnatul Catrinei
şi al Măriei C; vinde împreună cu soţia sa o
vie la Valea Cozmoaiei lui Iane polcovnic
275.
G h e o r g h i e (Georgio) Frîncul Strahoţchie
(Stacoski, Strachocki), fost pisar Icşesc,
soţul Uincăi; martor pe Uliţa Hagioaiei 54;
a dăruit preoţilor iezuiţi o casă cu pivniţă
din Cotnari 158; a dăruit preoţilor iezuiţi o
moşie de la Dumbrava Roşie cu vad de
moară pe Bahlui 158; a dăruit preoţilor
iezuiţi un loc din Cotnari 180; a primit
danie de la Mihail Racoviţă voievod pentru
slujbă credincioasă 158, 180.
G h e o r g h i e (Ghiorghi, Gheorghiţă) Ursuleţ,
postelnic, soţul Măriei, fratele lui Ion
Ursuleţ şi ginerele lui Ursul dc la vistierie;
primeşte de la socrul său un izvod de
lucruri date zestre 25; a rămas cu datorii
neachitate la negustori turci din Bîrlad 25;
s-a judecat cu m-rea Trei Ierarhi pentru
stăpînirea unor locuri din Rediul lui Tătar
279; martor la o danie 107.
Gheorghie, v. şi Gheorghe.
Gheorghieţă, v. Gheorghiţă.
Gheorghii, v. Gheorghie.
Gheorghiţă, cojocar; casa lui ~ în hotarul unei
case de pe Uliţa Făinii 82.
Gheorghiţă, izvod de bani pentru o casă daţi
de-38.
Gheorghiţă, fost mare spătar, soţul Catrinei,
ginerele lui Alexandra Buhuş şi al
Alexandrei Buhuşoaia şi socrul lui Toader
Carp; a primii zestre de la soacra sa case de
pe Uliţa Hagioaiei 380; a zălogit case la
Priluţchi 380; a rămas cu datorii neplătite
397; a plecat cu Dimitrie Cantemir în Ţara
Moschicească 397; fiii lui - au venit cu
oştilc moschiceşti în Ţara Moldovei 397;
satele lui - sînt confirmate ginerelui său
397.
Gheorghiţă, scrie act de vînzare a unei case de
pe Uliţa Tărbujenească 187.
Gheorghiţă (Ghcorghiţe) Albotă, serdar; casa
lui - în hotarul unei case de pe Uliţa
Strîmbă 114.
Gheorghiţă Fîsîitul, fost vornic de poartă,
răposatul soţ al Ioanei vorniceasa, tatăl
Ilincăi, Măriei şi al lui Toderaşco şi
cumnatul lui Ion Mîrza armaş; a lăsat soţiei
sale o casă 52, 238; locul lui - în hotarul
unui loc de dughene dc pe Uliţa Hagioaiei
242.
Gheorghiţă (Gheorghieţă) Rus, casa lui - în
hotarul unor locuri de casă de pe Uliţa
Pîrvuleştilor 325.
Gheorghiţă, v. şi G h e o r g h i C o s t a n d a .
Ghcorghiţe, v. G h e o r g h i ţ ă .
G h e r a s i m , egumen la m-rea Golia; cere
domnului să numească un egumen pentru
m-rea Danco 144.
Gherman, v. Postolachc Vasîle
Gheţău, v. T ă n a s ă
Gheuca, v. L u p u l
Ghica, v. G h e o r g h e Grigore Matei
Scarlat
Ghidioan, v. G h e d e o n .
Ghidion, v. Ghedeon.
Ghigă, v. Neculai
Ghilea, tatăl lui Postolache; Uliţa lui - la
Odobeşti 24.
Ghineţ, casa lui - în hotarul loc de casă din
Tîrgul Boilor 79.
Ghiorghe, băcan, fratele lui Stoica căpitan de
drăgani; primeşte împreună cu fratele său
scutiri dc dări 383.
Ghiorghe. ghiurghiu, om străin; primeşte
scutiri de dări 403.
Ghiorghe, fost vătaf de săhăidăcari, tatăl lui
Năstasie vătaf de săhăidăcari 342.
Ghiorghi, martor la o vînzare dc pe Uliţa
Braşovenilor 314.
Ghiorghi, martor pe Podul Vechi (semn. gr.) 17.
Ghiorghi A m v r o s , soţul Nastasiei şi tatăl
Saftei; a lăsat fiicei sale o pivniţă cu loc de
dugheană 188.
Ghiorghi G r i . . . . martor la vînzarca făcută dc
Vasile Drace 171; vinde împreună cu
Dumitru şi cu Neacşa o vie părăginită dc la
Miroslava lui Ilie abăger 233; - fost
bulucbaş; martor la o vînzare făcută
ginerelui lui Ilie abăger 322.
Ghiorghi H c r b i n t c a l ă , scrie act 146.
Ghiorghi, v. G h e o r g h i e .
Ghiorghie, ţigan, fiul lui Cucoţ şi al
Măricuţci; este stăpînit de m-rea Aron
Vodă 328.
Giiiorghiţ ă, tost marc pitar; a vîndut
mitropolitului Ghedeon o vie de la
Odobeşti 92; martor pe Uliţa Strîmbă 398.
G h i o r g h i ţ ă , soţul Catrinei; vinde, împreună cu
soţia lui o casă cu loc pe Uliţa
Tărbujenească Ruxandei 187.
G h i o r g h i ţ ă (Ghcorghiţi) l'otlog, logofăt de
vistierie; casa lui ~ în hotarul unei case dc
pe Uliţa Feredeielor 39; cumpără de la
Alcxandros Kananos o casă cu pivniţă de
piatră dc pe Uliţa Feredeielor 51; a
cumpărat de la Alexandros Kananos case
de pe Rîpa Pcveţoaiei 58, 78; cumpără de
la Toader Tătarul o casă de pe Uliţa
Feredeielor 255; împrumută bani cu
dobîndă 54, 57, 97; martor în mahalaua
Tălpălari 251.
Ghiorhieş, vornic de poartă; gardul lui - în
hotarul unui loc de casă de lîngă
m-rea Bărboiu 122.
Ghiţă, teslar; a primit bani pentru seînduri de
tei 273.
Gîndul, v. C h i r i a c Costantin
Gîrla Putnci, gîrlă, <între Ţifeşti, c. - , şi
Străjescu, c. Garoafa, j. Vrancea>; moară
pe - întărită Aniţei vămeşoaia 263.
Gîrle, vii la ~ lăsate prin diată de Cîrste fost
mare pitar nepoţilor săi 345.
Gligoraskos, v. Andrei Antiohie Thomas.
Gligoraş .... căpitan; martor pe Uliţa
Hagioaiei 137.
Gligoraş, bărbier, tatăl Catrinei, a Irinei Muta
şi al lui Ncculai; a lăsat copiilor săi o
dugheană şi un loc dc dugheană de pe Uliţa
Hagioaie 3.
Gligoraş (Gligoraşcu), casa lui - în hotarul
unei case vîndutc fiului lui Raţ 294.
Gligoraş, călăraş de Ţarigrad; mărturiseşte
pentru un loc mai jos de Tîrgul Făinii 170;
vinde lui Ştefan Guţul o casă mai sus de
Podul Meserciilor 348.
Gligoraş (Gligoraşco, Gligore), crîşmar din
Podul Leloaiei, soţul Agahiţei; cumpără de
la Postolachi Coca un loc de dugheană de
pc Uliţa Hagioaiei 44; a cumpărat un loc
de casă cu gard de pe Uliţa Hagioaiei de la
Enachie Chiriiac 128; - crîşmar al lui
Lupaşco, martor pe Uliţa Brăhăriei 176; a
dat Catrinei Catargioaia o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei pentru o datorie 226.
Gligoraş, lipcan; mărturiseşte pentru un loc
situat mai jos de Tîrgul Făinii 170.
Gligoraş,' soţul Aniţei, fiul Măriuţei; dă
împreună cu soţia sa un loc dc lîngă
Biserica Curelarilor lui Paskalis Niku 48.
Gligoraş (Gligoraşco), stegar dc drăgani, tatăl
lui Apostol; via lui ~ în hotarul unor vii de
la Miroslava 201,216, 233.
Gligoraş, uricar; scrie actul de danie a unei
case de pe Uliţa Măjilor 4; scrie act
domnesc 86; a dat Catrinei Catargioaia o
dugheană pentru o datorie 307.
Gligoraş Frundziu, martor la vînzarca unei vii
din Dealul Hroncii 198.
Gligoraş G r a m a , martor mai sus de Uliţa
Hagioaiei 249.
Gligoraş Ieşanul, fratele Zoiţei Alevroaia,
cumnatul lui Alevra, unchiul lui Sandul
Alevra şi al lui Toma Alevra; a dăruit
Mitropoliei o parte din s. Cicani 136.
Gligoraş M a r d a r e , cumpără de la Vasile
Adam case de pe Podul Vechi 37.
Gligoraş Mihalcca, martor pe Uliţa Hagioaiei
54.
Gligoraş (Grigoraş, Gligoraşcu) Şchiopul
(Şcopul), tatăl lui Neculai Bontăş blănar
 89; locul lui - în hotarul unui loc vîndut
lui Mihai negustor 139.
Gligoraş, v. şi Grigoraş, Gligoraşco,
Grigoraş.
Gligoraşco (Gligoraş, Grigoraş), băcan
negustor, ginerele lui Codrcscul; martor
22, 422; casa lui - în hotarul unei case de
pe Uliţa Fînului 305; cumpără de la Pascal
Costantin o dugheană din Tîrgul dc Jos
154; dughenile lui ~ în hotarul unei
dugheni din Tîrgul dc Jos 154.
G l i g o r a ş c o (Gligoraş, Gligoraşcu), diac de
cămară; scrie acte 19, 30, 119, 124, 140,
157, 201; martor la vînzare de pe Uliţa
Braşovenilor 147, 314.
Gligoraşco, făclier; casa lui - în hotarul unei
casc de lîngă Tîrgul Făinii 404.
Gligoraşco Căţimarul, cumpără de la Vasile
bărbier un loc din Iaşi 13.
Gligoraşco F r u n d z ă , via lui ~ în hotarul unei
vii din Dealul Drosoaiei 19.
Gligoraşco, v. şi Gligoraş, Gligoraşcu.
Gligoraşcu, abăger, soţul Măriei Gligorăşoaia,
fiul lui Loiz şi fratele lui Mihălachi Loiz;
cumpără de la Andrei abăger o dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei 185; casa lui - în
hotarul unei case de pe Uliţa Braşovenilor
314.
Gligoraşcu, streaşina casei lui - în hotarul
unui loc de casă din mahalaua Curelari 1.
Gligoraşcu, v. şi Gligoraş.
Gligorăşoaia, v. M a r i a
Gligore, bărbier din Tîrgul de Jos; martor pe
Uliţa Brăhăriei. scrie act 176.
Gligori, fiul Iui Dănilă Laptiacru; a vîndut lui
Antim Tutucă o vie la Copou în Dealul lui
Irimia 195.
Gligori, fiul lui Oprea odobaş, fratele Ilincăi şi
a lui Ioniţe; vinde împreună cu fraţii săi o
casă cu loc din mahalaua Bărboiu lui
Toader Turcul 370.
Gligori, soţul Aniţei, ginerele lui Costanda
negustor şi tatăl lui Ioniţe; vinde împreună
cu solia sa partea lor dintr-o moşie de pe
Jijia lui Hristodol 417.
Gligore Aljincr, soţul Urşulei, tatăl Anei al lui
Iosif şi al Vărvarei 158.
Gligorie, armean, tatăl lui Noroş, socrul Rujei
şi bunicul Arhatonei; a lăsat fiului un loc
de lîngă Uliţa Chervăsăriei 96.
Gligorie, ţigan copil, lud Măriei, nepotul lui
Ştefan; stăpînit de Ilie Prodan Drăguşcscul
284.
Gligorie (Gligoraşco, Gligori, Gligorii)
Cucoranul (Cucoran), vornic dc poartă;
martor (sig.) 13; dă mărturii hotarnice 10,
82, 191; a lacul o cercetare hotarnică 170.
Goe, v. Sandul
Goian, v. T o a d e r
Golăe, v. Golia.
Golia (Golăe, Golîia), m-re, în Iaşi, închinată
la Muntele Alhos 144; primeşte confirmare
pentru daniile anuale din venitul domnesc
de Ia Vamă 178; primeşte danie o vie de la
Şorogari 189; primeşte scutiri de dări
pentru posluşnici 150, 164; vinde Iui
Aristarh mare comis nişte case de pe Uliţa
Mare 87, 121; zidul m-rii în hotarul unui
loc de casă 118; Toader Carp s-a refugiat
în m-rea - cînd au venit ostile moschiceşti
în Iaşi 397; egumenul m-rii 87, 121, 144;
v. şi Ncofitos.
Golîia, v. Golia.
Golîie, v. I o r d a c h e Toadir - .
G o m o r a , în formula blestemului 186.
Gora, v. Sfînta
Gorglii, soţul Nastasiei; cumpără de la Safta
Androneasa o casă din Tîrgul Făinii 214.
Gorovei, v. Ioniţă - .
G r a n i a , fost mare stolnic; tatăl Saftei şi
bunicul lui Dumitraşco Prăjescul 388, 389.
Grama, v. şi Gligoraş Ion Todcraşco
Gramatica greco-latină, scrisă de Teodor Ga/.i
se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Gramatica lui iMscaris, volum aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Gramatică, două volume de - a limbii latină sc
află la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
*Grcci, sat, la gura Berheciului, ţ. Tutova;
clîngă s. Poşta, j. Galaţi>; vii din ~ în diata
mitropolitului Gheorghie 92, 93.
Grecul, v. Moisă
Gribincioaia, vătăfoaie, mama lui Costanlinachi
<Grebincea> şi soacra Măriuţii 12.
Grigoraskos Andrei, martor pe Uliţa
Rusească (semn.gr.) 6, 65.
Grigoraş, ciubotar; martor lîngă Biserica
Curelarilor 134.
Grigoraş (Gligoraş), fiul lui Raţ; cumpără dc
la Lupul ţigan o casă 294.
Grigoraş Costachi, mare comis ; tatăl lui Ion
382; dă mărturie 389.
G r i g o r a ş H a n o s , soţul Ilincăi; cumpără
împreună cu soţia sa o vie de la Copou de
la vara soţiei sale Anuţa 224.
Grigoraş, v. şi Gligoraşeo, Grigoraşco.
G r i g o r a ş e o (Grigoraş, Grigoraşeu, Grigore,
Grigorie), mare postelnic; dă mărturie în
Divan 286, 291. 303. 337. 350, 389.
Grigoraşeu, v. G r i g o r a ş c o .
Grigore, seimen în Curte; martor pe Podul
Vechi 379.
Grigore (Grigorie) <al II-lea> Ghica.
voievod, domn al Ţării Moldovei, nepotul
Iui Gheorghe Ghica 300. tatăl lui Matei
Ghica şi al lui Scarlat Ghica 389; ctitorul
m-rii Sfinţii Arhangheli <Frumoasa> 337,
388. 389; ctitorul Schitului <lui Tărîţă>
din Codrul Iaşilor cu hramul Bunavestire
177; face danii din venitul domnesc de la
Vamă 29, 66, 200, 265, 337, 381, 401, B,
D; dăruieşte m-rii Sfinţii Arhangheli
venitul pîrcălăbiei Tîrguşorului de sub
Galata 385; dăruieşte Mitropoliei două
mori pe Bahlui 149; dăruieşte lui Sandul
Sturdza nişte ţigani domneşti
dăruieşte lui Dumitraşco bărbier
dugheană 372; dăruieşte domniţei Roxanda
nişte case în Iaşi 408; dăruieşte Bisericii
Catolice viile lui Toma spiţer 411;
dăruieşte lui Nicolae <Anliohie> marc
şetrar o casă de pe Uliţa Frecăului 421;
confirmă şi întăreşte stăpîniri 33, 86, 121,
123, 126, 130. 135. 136, 158, 162, 263,
276, 279, 296, 319, 325, 340, 351, 364,
367, 369, 376, 389, 397, 399; acordă şi
confirmă scutiri de dări 28, 32, 35, 62, 81,
133, 145, 148, 150, 155, 156, 262, 266,
267, 268, 270, 271, 272, 280, 286, 290,
291, 298, 299, 300, 301, 303, 304, 311,
312, 324, 326, 327, 329, 337, 338, 342,
344, 350, 352, 366, 368, 375, 383, 390,
393, 394, 395, 402, 403, 410, 414, 418;
stabileşte modul de plată al desetinii 59,
60; stabileşte laxele plătite de negustorii
străini din Iaşi 111; stabileşte dările plătite
de negustorii armeni din Ţara Leşescă 357;
stabileşte dările plătite dc breasla
cizmarilor 412; stabileşte cuantumul
mortasipiei din Iaşi 413; acordă cărţi de
apărare a hotarelor 27, 90, 141, 323, 358,
400. C; confiscă pentru hiclenie moşiile
fiilor lui Ienăchiţă vistiernic 372;
porunceşte slujitorilor domneşti să facă
cercetări hotarnice 68, 306; judecă pricini
110, 275, 334; numeşte un egumen la
m-rea Danco 144; încuviiţează vînzarea
unei moşii de către m-rea Galata 287;
confirmă închinarea bisericii de la Buciumi
la m-rea Danco 292; confirmă schimbul de
moşii dintre m-rea Danco şi doi negustori
362; închină m-rea Sfînta Vineri la m-rea
Sfinţii Arhangheli 337; a înfiinţat trei
iarmaroace în Tîrguşorul de sub Galata
385; a fost în tabăra turcească de la Galaţi
393; - numit de împărăţie domn al Ţării
Româneşti 270, 271.
Grigore, v. şi Grigoraşco.
Grigori C ă p ă ţ î n ă , blănar, ginerele lui Vasile
Tropa, tatăl Saftei şi socrul lui Ştefan
blănar 24; martor Ia vînzare lîngă biserica
Sfintul Nicolae Domnesc 45.
Grigori, v. şi Grigorie.
Grigorie, croitor; dăruieşte m-rii Golia o vie
de la Şorogari 189.
316; Grigorie, martor în Valea Cozmoaiei 275.
o Grigorie, negustor; tatăl lui Gavrilu Grigoriu
negustor 398.
Grigorie (Gligoraş, Grigore), popă la Biserica
Vovedenia, soţul Catrinei, ginerele popii
Dumitraşco; locul lui - în hotatul unei case
de pe Uliţa Măjilor 204, 379; martor la
vînzare în mahalaua Tălpălari 416.
Grigorie (Grigori), ţigan, fiul lui Cucocoţ şi al
Măricuţei; stăpînit de m-rea Aron Vodă
382.
Grigorie Hudici, a scris în anul 1834 copia
unui act 286.
Grigorii, v. Grigorie.
Grigoriu, v. Gavrilu
Grigoroaia, v. M a r i a
Grosu, v. Ion
•Grozcşti, sat, ţ. Putna; <fost s. lîngă or.
Odobeşti, j. Vrancea>; vie din -
confirmată lui Sandul Poiană 340.
*Grozinţi (Grozini), sat, <ţ. Soroca; s. j.
Soroca, R. Moldova>; lăsat moştenire
Sandei, sora lui Ion Neculce 56.
Grumeze, v. Ş t e f a n
G u l u ţ a , prima soţie a lui Ionaşco Şchiopul;
soţul a făcut cu banii ei case în mahalaua
Cizmăriei 11.
G u r a Căeainei, megieş din - 201.
Guţul, v. Ş t e f a n .
H Vasili ceauş de negustori 99.
Haciresis, v. Cîrste
Hadîmbul, v. I a n e
Hagi Ismail, negustor turc, fratele lui Mahmut
Celebi 374; vechilul lui ~ dă lui Ion
Neculce o scrisoare dc mărturie pentru
achitarea unei datorii 313; Dumitraşcu
Cantemir a rămas cu datorii neachitate la -
376.
Hagioaia, armeanca, preoteasă; casa ci în
hotarul unui loc dc pe Uliţa Chervăsărici
96; locul ei de dugheană în hotarul unei
dugheni de pe Uliţa Băibăcăriei 363.
Haim, jidov; bunicul <?> lui Avram staroste
de ciocli jidoveşti 82.
Halchi, m-re, lîngă Ţarigrad; m-rea Aron Vodă
închinată la m-rea - 290, 362.
Hangu, m-re, <în s. Hangul, c. j. Neamţ>;
egumen de la - 345; v. şi Anastasie.
Hanos, v. G r i g o r a ş
Hariton, seimen; a vîndut lui Apostol blănar o
casă cu loc pe Uliţa Făinii 82.
Hălăuccşti, sat, ţ. Suceava; <c. j. Iaşi>; sat
cu vecini şi ţigani dăruit lui Iordache Aslan
33.
Herbintcală, v. Gheorghi
Hergii, v. Ştefan ~ C o t n ă r e a n u l .
Hermeziu, v. A n d r e i Ştefan
Hermezîu, v. Hermeziu.
Hcsiod, operele lui ~ cuprinse într-un volum
de poeme scris în limba greacă aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Hilip, v. Filip.
Hilohi, bunicul lui Dănilă 218.
Hispanus, v. P e t r u s
Hîrjeu, v. Ş t e f a n .
H î r l ă u , ţinut; sate în - 31, 217; slujitori
domneşti din - înştiinţaţi de scutiri 28.
Hliba (Hriba), casa lui - în hotarul unui loc de
dugheană de pe Uliţii Hagioaiei 40; dugheana
lui - în hotar 44; locul lui - în hotar 226; a
încălcat hotarul unei dugheni 307.
Hlibei, v. Savin
Hlincea, m-re; clîngă s. c. Ciurea, j. Iaşi>,
închinată la Slîntul Mormînt; a primii danii
de la Vasile Lupu voievod 71; moşii ale
m-rii - au fost vîndute pentru ridicarea
casclor de la m-rea Sfîntu Sava 71.
Hoiuma Bănăriţa, mama Catrinei şi soacra lui
Holban, v. Costantin Ion - .
Holbăneasa, v. Ioana
H o m e r , operele lui - se află la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Hor..., v. T o a d e r
Horodişte, sat; <?>; bani lăsaţi prin dată de
Cîrste fost mare pitar pentru a fi ridicată o
biserică în s. - 345.
Horodiştea (Horodişti), sat, {. Orhei; <s. - , j.
Orhei, R. Moldova>; s. - este dat în
schimb lui Lupul Gheuca 380.
Horodişti, v. Horodişte.
Hoştinoaia, sora lui Sandul Ţiţul, cumnata
Aniţei; s-a judecat cu Aniţa pentru moşiile
rămase de la fratele ei 263.
Hotin, cetate, <ţ. lîngă or. r. - , reg.
Cernăuţi, azi în Ucraina>; la - Ştefan
Pctriceico s-a hainit faţă de împărăţie 279.
Hriba, v. Hliba.
Hrin, v. Nastasc
Hrisanth, patriarh dc Ierusalim şi a toată
Palestina; scrie blestem 60; a venit în Ţara
Moldovei şi a primit confirmare penlm
scutirile de dări acordate m-rilor închinate
la Sfîntul Mormînt 62; face schimb dc
moşii cu Panaiotis Niku 64; primeşte două
dugheni de pe Uliţa Rusească 65;
încredinţează o danie din moşiile m-rii
Hlincea 71; a făcut cercetarea moşiilor
m-rilor închinate la Slîntul Mormînt 71;
- fost patriarh de Ierusalim şi a toată
Palestina; a vîndut o parte din s. Turbăteşti
lui Costantin Costachi 244.
H r i s a n t h ă (Hrisanthos), călugăr; Cîrste fost
mare pitar s-a călugărit cu numele de -
356; martor A.
Hrisostom, volume din oprele lui ~ în limbile
greacă şi slavă se află la m-rea Adormiră
Maicii Domnului 23.
Hrisoverghi, v. C o s t a n t i n
Hristodol (Hristodor), negustor, soţul Măriei
şi cumnatul lui Iacomachi; martor în Tîrgul
 I-ăinii 214; dă mărturie pentru un loc de pe
Uliţa Schimbătorilor 333; cumpără de la
Gligori şi de la Aniţa o parte dintr-o moşie
de pc Jijia 417.
Hristodor, v. Hristodol.
Hristos, v. Isus - M î n t u i t o r u l .
Hroncii, v. Dealul
Hrubeş, cizmar; a vîndut lui Istratc cizmar un
loc de casă de pe Uliţa Brăhăriei 176.
Hudici, v. G r i g o r i e
Hulpc. v. Vulpe.
H u r m u z , bulucbaş, tatăl lui Năstasîie, socrul
Irinuţei făclieriţa; martor 22.
H u r m u z , fost vameş, tatăl lui Costantin
Hurmuz, al lui Matei şi al Catrinei Pop şi
socrul lui Adam postelnic 137.
Hurmuz, v. şi C o s t a n t i n Matei
H u r m u z a c h i , soţul Ilincăi, fiul lui Cîrste fost
mare pitar; fii săi primesc moşii prin diata
lui Cîrste 345, 356.
Hurmuzis, v. H u r m u z .
Huşi, v. Episcopia Huşilor.
Iacob, armean, ciubotar, tatăl lui Petre, al lui
Sava şi al lui Macsin şi socrul lui Toader;
vinde ginelui său un loc de casă mai sus dc
Uliţa Hagioaiei 252.
Iacob, fiul lui Efrim; a vîndut împreună cu alţi
răzeşi părţi din s. Coroteni 287.
Iacob, popă armean, tatăl Iui Cîrste şi al
Floarei; a lăsat prin diată fiilor săi o casă şi
o dugheană de pe Uliţa Băibărăcarilor 202.
Iacob Pontanus, autorul volumului
începuturile limbii latine aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Iacob Pozoloţchi, fiul lui Mihai, soţul
Catrinei; a vîndut, împreună cu soţia o vie
din Valea lui Irimia lui Wasilis Kazimirus
Spinka 195.
Iacomachc Sevasto, fost mare vameş; tatăl lui
Costandin Sevasto 279.
Iacomachi, negustor, cumnatul lui Hristodor;
cumpără de la văduva lui Ştefan Corbul o
casă aflată mai jos de Tîrgul Făinii 315;
pivniţa lui - pc Uliţa Schimbătorilor 333.
lăcomie, fost vistiernic; soţia lui - a vîndut lui
Andrei Abăza o pivniţă de pe Uliţa
Cizmăriei 237.
lacov. <personaj biblio; în formula
blestemului 286.
I a m a n d i , locul Iui - în hotaml unor case din
mahalaua Arcăriei 123.
I a m a n d i , unchiul Aftcniei Roşculeasa; a dăniit
nepoatei sale o vie de la Vlădiceni 184.
Iamandi, v. şi Cîrste Olixov
Ianachc, bacal, al doilea soţ al Ilenii, ginerele
lui Neculai peveţ; cumnatul lui Iane peveţ;
s-a judecat cu Iane pentm o casă de pe
Uliţa Ruscască 367.
Ianache, cumnatul Iui Lupul croitor de pe
Podul Vechi; martor la vînzarea unei vii de
la Miroslava 125.
Ianachc, popă la biserica Sfîntul Lazăr, soţul
Cîrslinei, ginerele lui Neculai peveţ; a
primit zestre nişte casc din capătul Uliţei
Ruseşti 367; primeşte confirmare pentm
scutiri de dări 394.
Ianache, v. şi Enache
Ianachi, marc căminar; se angajează să dea
m-rii Trei Ierarhi cîte două ocă de ceară pe
an pentm un loc al m-rii 396.
Ianâş, ungur, negustor; tatăl lui Liţă 49; casele
Iui - pe Uliţa Marc 87, 121.
Iancul, moşneag din s. Măstacăn; a murit în
casa lui Dumitru Blendea şi a lăsat gazdei
sale zapisele pentru o parte din s. Măstacăn
103.
Iancul Costin, fost mare armaş; a cumpărat de
la Todcraşco Grama s. Zastinca 388;
unchiul lui Costin Neaniul; a lăsat
nepotului său s. Zastinca 389.
Iancul, v. şi Bezede
Iane (Ene), băcan, soţul Soltanei, tatăl lui
Panaite 146, şi al Catrinei; cumpără
împreună cu soţia sa o vie din Dealul
Drosoaiei dc la Maria zlătăriţă 19; cumpără
o casă şi două dugheni de pe locul m-rii
Adormirea Maicii Domnului de la Irinuţa
făclieriţa 22; a lăsat fiicei sale o vie din
Dealul Hroncii 198.
Iane, fost bulucbaş, fostul soţ al Catrinei şi
ginerele lui Neculai peveţ; a primit zestre
de la socrul său case de pc Uliţa Rusească
367.
Iane, grec; martor la vînzarea unei vii de la
Valea Adîncă 355.
Iane, peveţ, soţul Lupei şi al Paraschivei,
fratele Ilenii, cumnatul lui Ianache bacal,
 tatăl lui Neculai peveţ; s-a judecat cu
Ianache pentru o casa primită zestre de
sora sa 367.
Iane (Enache), polcovnic de saragele;
cumpără de la Safta o vie din Valea
Cozmoaiei 275; vinde egumenului m-rii
Adormirea Maicii Domnului o vie din
Valea Cozmoaiei 297; primeşte de la
Mănos Dimos o casă din apropierea
Bisericii Curelarilor 328..
Iane (Ene) Hadîmbul, a dăruit m-rii ctitorită
de el la Dealul Mare părţi din s. Coroteni
287,306.
Iane (Zâne) Leondescul, tatăl lui Andrei,
Dima, al Sandei şi al lui Vasile şi socrul lui
Gavril armaş; a lăsat fiilor săi o casă şi un
loc de casă de pe Uliţa Finului 234, 305.
Iane Morza, v. Ene Mîrza.
Iane, v. şi Neculai
Iani, fratele lui Misăilă negustor; a primit de la
fratele său o cergă 415.
Iani, iuzbaş; casa lui ~ în hotarul unor case de
pe Uliţa Hagioaiei 380.
Iannis ...aus, martor pe Uliţa Rusească (semn.
gr.) 65.
lanul, slugă la Stanciul bulucbaş în Curte; tatăl
lui Ştefan Guţul şi al lui Vasile 73, 84.
Iaşi, tîrg: pussim. biserici din: ~ Sfîntul Ienăchiţe, v. Ienăchiţă.
Dimitrie, Sfîntul Ilie, Sfîntul Nicolae
Domnesc; mănăstiri din: - Adormirea
Maicii Domnului (Barnovschi), Biserica
domnească dc pe Poartă, Danco, Galata;
m-ri lîngă: - Aron Vodă, Galata, Sfinţii
Arhangheli; incendii în - 250, 322; tîrgul
- a fost jefuit de moscali 407; boieri şi
slujitori din - înştiinţaţi de scutiri 81, 232,
311, 312, 342, 410, 412; căpitan de menzil
de tg. ~ 59, 60, 419; şoltUzul şi pîrgarii de
- sînt înştiinţaţi de scutiri 402, 403; piatră Ieronim, v. Marcu
adusă în - de la Buciumi şi de la Poiana lui
Păun 221, 273; clerul din - primeşte
aşezămînt pentru plata desetinii 60;
negustorii din ~ primesc aşezămînt pentru
plata dărilor de la Vistierie 59, 60; preoţi
iezuiţi din ~ 158, 180, 248; familia Sturdza Iezăchiil, v. Iezcchiil.
s-a întrunit la "voroavă" în - 354; protopop *Iezăreni, sat; clîngă s. Horpaz, c. Miroslava,
de tîrgul ~ 45, 139, 367, 393; v. şi Ion,
Lupul, Vasilie Tărîţă, Ursul.
Iaşi, ţinut; boieri şi slujitori domneşti din ~
înştiinţaţi de scutiri 148. 150, 163, 166,
190, 222, 280, 368;
branişte în ~ 8; v. şi Braniştea
domnească;
sate în - 64, 70, 71, 87, 127, 135,
198; v. şi Buciumi. Coiccni, Frăsulcni,
Miclăuşeni, Onccni, Oprişcni, Prisăci,
Ţuţora;
vii în-76,169.
Idolţos, fiul lui Gheorghi; martor la vînzarea
unei vii din Dealul Hroncii (semn. gr.; sig.)
198.
Ienakis (Enachi, Ianachi, Ianakis, Ivan) Sauli,
braşovean, soţul Măriei; cumpără de la
\ /HtfarosDftnos o casă cu groapă de pivniţă
lîngaBiserica Curelarilor<5Q\ dă mărturie
hotarnică pentru locul unei case din
mahalaua Curelarilor vinde împreună
cu soţia sa o casă cu pivniţă de lîngă
Biserica Curelarilor lui Mănos Dimos
(semn. gr.) p4; primeşte confirmare
peatru stăpînirea unei vii dc la Şorogari •
3f* \rfrîmeştescutiri de dări 410. ? - < " ^ f a * ^
Icnăchiţă (Enachi, Ienăchiţe), fost vistiernic,
tatăl lui Costantin; martor pc Uliţa
Feredeielor 51; fii săi au lost acuzaţi de
hiclenie 372; dughcna lui - din mahalaua
Cizmăriei este stăpînită de Toader Costachi
391,392.
Ienăchiţi, v. Icnăchiţă.
Ieremia, diacon armean; cumpără de la Aniţa
vămeşoaie o dugheană de lîngă Biserica
Armeană 263,405.
Icrimia (Eremie), tipograf; vinde lui
Frumuzachi trei locuri de casă de pe Uliţa
Strîmbă 243; casa lui ~ în hotarul unor
locuri de case de pe Uliţa Pîrvuleştilor 296,
325.
Ierusalim, cetate sfintă; cor. în Israel>; 71,
173; v. şi Patriarhie de - a Sfîntului
Mormînt şi a toată Palestina, Sfîntul
Mormînt de la Sfîntul Sion de la
Ieşanul, v. Gligoraş
j. Iaşi>; s. al m-rii Socola 358.
Iczechiil (Ezichiil, Iezăchiil, Iezecheil,
Iezichiil, Iezechiilu), egumen la m-rea Trei
Ierarhi, egumen arhimandrit al m-rilor
închinate Ia Muntele Athos; primeşte
 confirmare pentru stăpînirea de către m-re
a unor locuri de la Bohotin 8; primeşte
confirmare pentru obrocul de la Vamă 183;
se judecă pentru stăpînirea s. Coiceni 135;
cere domnului să numească un egumen la
m-rea Danco 144; primeşte carte de
apărare a hotarelor moşiilor m-rii Copou
231; se judecă pentru stăpînirea Rediului
lui Tătar 279; dă mărturie 303; 313, 369; a
cumpărat de la un negustor turc s. Valea
Seacă 376; loc al m-rii dat de ~ cu bezmen
396.
Iezechiilu, v. lezechiil.
Ifrim, v. Efrim.
Iftimle, călugăr, ieromonah; martor A.
Iftimie (Iftinie), căpitan; stăpîneşte o parte din
s. Podobiţi 7.
Iftimle, fiul popii de la Piatră, sătean în s.
m-rii Aron Vodă; martor la vînzarea unei
vii 269.
Iftimie, sluga mitropolitului Gheorghie;
primeşte danie o vie prin diata
mitropolitului 92.
Iftimie cel Mic, trecut ca martor într-un act de
danie 158.
Iftinie, v. Iftimie.
Ignatie, egumen la m-rea Bîrnova; primeşte
confirmare pentru stăpînirea unui loc din
tîrgul Iaşi 246; se judecă pentru încălcarea
hotarului unui Ioc de dugheană al m-rii din
Tîrgul de Jos 247.
liana, v. Ileana.
Ilea, armean, tatăl lui Parfene Manea şi al lui
Sandul Manea 37.
Ileana, băneasă, soţia lui Savin Zmucilă, fiica
lui Vasile Ceaurul, sora lui Dumitraşco
Ceaurul, soacra lui Sandul Sturdza şi
mătuşa Aniţei; a dăruit nepoatei sale satele
Rădeana şi Hălăuceşti şi un loc de casă din
. Iaşi 33; stăpîneşte o parte dintr-o casă 77.
Ileana, domniţă, soţia lui Miron Costin, fiica
lui Ion Moghilă voievod; urmaşii ei se
judecă pentru stăpînirea s. Coiceni 135,
163.
Ileana, fiica lui Andrei şi a Vasilcăi, sora lui
Pavel; vinde împreună cu părinţii şi cu
fratele ei o vie cu casă şi livadă la Socola
lui Lupaşco 310.
Ileana, a doua soţie a lui Wasilis Kazimirus
Spinka, mama Ilincăi şi a lui Ţigănaş;
vinde împreună cu soţul ei o vie de la
Copou unui preot catolic 195.
Ileana, soţia lui Chiriac şi a lui Ianachi bacal,
sora lui Iane peveţ; a lăsat celui de-al
doilea soţ o casă de pe Uliţa Rusească 367.
Ileana (liana), soţia lui Eni topciu şi mama
Vărvarii; vinde împreună cu soţul o vie de
la Miroslava lui Neculai Voroavă 30.
IUada, un volum din - scris în limba greacă se
află la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23; Excursurile lui Eustratie la - se află la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
IUaş <Alexandru>, voievod, domn al Ţării
Moldovei; a dăruit lui Enache <Cunupi>
un loc din Rediul lui Tătar 279.
<Iliaş>, v. şi Alexandru
IUaşco, locul lui ~ în hotarul unui Ioc de casă
de pe Uliţa Hagioaiei 128.
Ilie .... martor pe Uliţa Hagioaiei 3; martor
lîngă Biserica Curelarilor 50.
Ilie, abăger, tatăl Aniţei, socrul lui Vasile şi
fratele lui Tănase 322; cumpără o vie
părăginită de la Miroslava 233.
Ilie, armaş; scrie act de vînzare a unei vii de la
Miroslava 216.
Ilie din Cotnari; trecut ca martor într-un act de
danie 158.
Ilie,fiullui Ionaşco Şchiopul şi al Guluţei 11.
Ilie (Ilii), fiul lui Neculai negustor; martor la
vînzarea făcută lu Toader Scorţăscul 309.
Ilie (Ilii), mare pitar; martor fin mahalaua
Tălpălarilor 251; dă mărturie în Divan 286.
Ilie, popă, soţul Măriei şifiullui Irimia 341.
Ilie (Ilii), seimen, soţul Vochiţei şi ginerele
Aniţei 330.
DIe, ungur, soţul Tudoscăi; cumpără împreună
cu soţia o casă cu loc de pe Uliţa Sîrbească
de la Gavril Rusu 85.
Ilie Catargiul, mare logofăt, soţul Catrinei
Catargioaia 226; martor pe Podul Vechi
64; cercetează pricină pentru datorii 86;
martor 87,121; ispravnic de act 90,110;
- fost mare logofăt; a judecat pricină
pentru stapînire 257,292.
Ilie <Enache Ţifescu>, fost mare spătar;
casele lui ~ în hotanil unor case de pe Uliţa
Feredeielor 21; casele lui - de pe Uliţa
Feredeielor au rămas m-rii Răchitoasa 55.
Hie Prodan Drăguşescul, fiul lui Prodan
Drăguşescul; dăruieşte mitropolitului
Antonie o ţigancă 284.
Ilie Stamatie (Stămatie), fost paharnic, fiul lui Ilinca, soţia lui Grigoraş Hanos, vara Anuţei;
Stamatie <Hiotul>, tatăl lui Ioniţă căpitan cumpără împreună cu soţul ei o vie de la
din Ţara Românească, socrul Catrinei Copou 224.
Merişanca şi bunicul lui Şerban postelnic Ilinca (Elinca), soţia lui Hurmuzachi şi nora
212,236,237. Iui Cîrste fost mare pitar; primeşte prin
Ilie Sturdza, bunicul lui Sandul Sturdza; o diata socrului ei haine şi bani 345; fiii ei
moşie rămasă de la - va fi dăruită Sfîntului primesc moşii prin diată 356.
Mormînt 354. Ilinca (Elinca), soţia lui Ion blănar, fiica lui
Ilie Şeptelici, martor la vînzarea făcută lui Vasilie Botezatul şi mama lui Ştefan;
Toader Scorţăscul 309. cumpără împreună cu soţul ei o casă de la
Ilie Zmucilă, fiul Tudoscăi; nu a restituit o popa Nechita 72; a cumpărat împreună cu
datorie 68; dă mitropolitului Antonie doi soţul ei o casă de pe Uliţa Hagioaiei de la
ţigani pentru o datorie a mamei sale 258. popa Nechita 336; a vîndut împreună cu
Ilie, v. şi Sfîntul soţul ei o casă de pe Uliţa Hagioaiei,
Ilii, v. Ilie. Alexandrei 249,250, 377.
Ilinca, fiica lui Gheorghiţă Fîsîitul de poartă şi Ilinca, soţia lui Leondari mataragiu; cumpără
a Ioanei, sora Măriei şi a lui Toderaşco; împreună cu soţul ei o vie de la Valea
vinde împreună cu mama şi cu fraţii o casă Adîncă de la popa Lupaşco 349.
din Iaşi lui Toader 52.
Ilinca, soţia lui Toader vornic; cumpără
Ilinca, fiica lui Oprea odobaş, sora lui Gligori
împreună cu soţul ei o casă de la Vasile
şi a lui Ioniţe; vinde împreună cu fraţii ei o
casă cu loc în mahalaua Bărboiu lui Toader Mogorogea 302.
Turcul 370. Ilinca, soţia Iui Wasilis Kazimirus Spinka; ia
Ilinca, fiica Saftei, mama lui Toader, Andrei şi de la Biserica Catolică un Ioc de casă cu
a lui Ion, mătuşa lui Alexandru Pîrvul; bezmen 152.
vinde împreună cu fiii ei o parte din s. Ilinca Antohiasa, fiica Măriei, sora Aniţei
Leucuşeni 83. Ghengheoaia şi a Catrinei, cumnata lui
Ilinca, fiica lui Wasilis Kazimirus Spinka şi a Lupul Poroschi; se tocmeşte pentru
Ilenei, sora lui Ion şi a lui Ţigănaş; vinde moştenirea cumnatului ei 419.
împreună cu părinţii şi cufraţiiei o vie de Ilisavefta (Elisaveta), călugăriţă; mărturiseşte
la Copou unui preot catolic 195. pentru o danie făcută de Savin Zmucilă
Ilinca, fiica lui Vasili fost ceauş şi a Catrinei, Bisericii Banu (sig.) 143.
sora lui Costantin şi a Măriei; vinde Iliuţă, ţigan, tatăl lui Nicolai 274.
împreună cu mama şi cufraţiiei un loc de Ioachim, v. Ioanikios.
casă de pe Uliţa Fînului lui Paraschiv 99. Ioan, ciubotar, vărul lui Gavriil ciubotar;
Hinca, mama lui Lupul a lui Neculai şi sora martor 322.
Saftei Androniceasa; a lăsat prin diată o Ioan, egumen; martor la o vînzare făcută de
casă din Tîrgul Făinii 214. m-rea Răchitoasa 55.
Ilinca, preoteasă, soţia ' răposatului popă Ioan, popă la Biserica Banului; duhovnicul lui
Vasile, nora popii Badiul şi sora popii Lupul Poroschi 419; scrie act 419; martor
Lupaşco; a vîndut împreună cu fratele ei o 422.
vie de la Valea Adîncă lui Leondari Ioan, popă la Biserica Curelarilor, ginerele
mataragiu 349,351,355. popii Vasilie Tărîţă; martor 1, 134, 252,
Ilinca, soţia lui Apostol lipcan, fiica Lupei şi 322; scrie act de vînzare a unui loc mai jos
sora lui Dumitrache şi a Nastasiei; se de Biserica lui Vulpe 407.
judecă împreună cufraţiiei pentru case de Ioan, soţul Măriei şi fratele lui Gavriil
pe Uliţa Rusească cu Neculai peveţ 367. ciubotar; martor 322.
Dinca, soţia lui Gheorghie Frîncul Strahoţchie; Ioan Banul, popă; mărturie pentru locul casei
a dăruit împreună cu soţul ei o moşie de la lui - 52.
Dumbrava Roşie şi un vad de moară pe Ioan Bogdan, mare stolnic; dă mărturie în
Bahlui preoţilor iezuiţi 158. Divan 215,219, 227.
 Ioan Buhuş, fost hatman, tatăl Aniţei şi socrul
lui Mihalachi Sturdza voievod; a lăsat
ginerelui său case de pe Uliţa Feredeielor
21; casele lui - de pe Uliţa Feredeielor fost
vîndute lui Sandul Sturdza 55.
Ioan (Ioniţă) Cantemir (Cantimir), mare ban;
dă mărturie în Divan 215,219,227.
Ioan Casus, autorul volumului Dialectica aflat
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Ioan Mandana (Mandaca, Merdana,
Mîndana), soţul Catrinei tatăl Sandei şi
socrul lui Antiohie; casa lui ~ în hotarul
unui loc de pe Uliţa Chervăsăriei 191; a dat
zestre fiicei sale un loc de casă din Tîrgul
de Jos 333; dă lui Toader Paladi un loc de
casă de pe Uliţa Schimbătorilor 333.
Ioan Moschici, tatăl lui Panaite Moschici,
socrul Cîrstinei şi al lui Toader 283;
dăruieşte fiului său un loc de casă de pe
Podul Vechi 320; dughenile lui - în hotar
320; a lăsat fiului său un loc de casă de pe
Podul Vechi 336; casele lui în hotarul unei
case de pe Podul Vechi 343; a dat zestre
fiicei sale o casă de pe Podul Vechi 339.
Ioan Patricius, autorul volumului Istorii
moscovitice în limba latină aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Ioan Patriolanus, autorul volumului Teoriile
anatomice aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Ioan Tinnulus, autorul Filosofici, volum aflat
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Ioan, v. şi Ovanes.
Ioana, ftica mezină a Frăsînii; a primit zestre
de la mama ei o dughenă de pe Uliţa
Hagioaiei 42.
Ioana, mama lui Manole 49.
Ioana, soţia lui Gavriil ciubotar, fiica Măriei;
vinde împreună cu soţul ei o casă cu loc lui
Vasile 322.
Ioana, ţigancă, mama lui Ion şi a lui Nistor 25.
Ioana, vorniceasă, soţia lui Gheorghiţă
Fîsîitul, sora lui Ion Mîrza armaş, mama
Ilincăi şi a Măriei; vinde împreună cu fiii
ei o casă lui Toader 52; a vîndut preotesei
Maria o casă de pe Uliţa Sîrbească 238.
Ioana Holbâneasa, soţia lui Ion Holban şi
soacra lui Andrei; vinde lui Andrei
Hermeziu o casă cu pivniţă de pe Uliţa
Măjilor 379; casele ei în hotarul unei case
de pe Uliţa Strîmbă 398.
Ioanichie, v. Ioanikios.
loanikios (Ioachim, Ioanichie, Ionichie), popă,
nepotul lui Alexandru fost sulger; cumpără
de la Dochiţa Smailoaia o casă de lîngă
m-rea Sfînta Vineri 131;
- numit pe viaţă egumen la m-rea
Danco 144; primeşte scutiri de dări pentru
posluşnicii m-rii 190, 222; martor la
vînzarea unei vii din Dealul Hroncii (semn.
gr.) 198; face o însemnare pe verso-ul unui
act de scutire acordat m-rii 220; primeşte
confirmare pentru vama din piatra scoasă
de la Buciumi şi de la Poiana lui Păun 221;
primeşte confirmare pentru stăpînirea unor
locuri de case, case, dugheni şi pivniţe de
pe Uliţa Tărbujenească 239, 241; primeşte
confirmare pentru stăpînirea bisericii de la
Buciumi 257, 292; se judecă cu Ionaşco
Cuza pentru o pivniţă din incinta m-rii,
cîştigă 369; se judecă cu Ienakis Sauli
pentru stăpînirea unei vii de la Şorogari
334; martor A.
Ion, beşliu, croitor; primeşte de la Mitropolie o
vie de la Vlădiceni 365.
Ion (Ioan, Ioniţă), blănar, soţul Ilincăi, ginerele
lui Vasilie Botezatul, fratele lui Iordachi şi
tatăl lui Ştefan; cumpără împreună cu soţia
sa o casă de la popa Nechita 72; a
cumpărat de la popa Nechita o casă de pe
Uliţa Hagioaiei 335; vinde împreună cu
soţia o casă de pe Uliţa Hagioaiei 249,250,
377.
Ion, blănar, soţul Paraschivei, fiul lui Ştefan
blănar; vinde împreună cu soţia sa o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui Ion
sumănar 117.
Ion, diacon <la Biserica Curelarilor>, soţul
Aniţei şi ginerele popii Vasilie Tărîţă şi a
Florei; martor la o danie din mahalaua
Curelarilor 1; martor lîngă Biserica
Curelarilor 48; martor pe Uliţa Făinii 82;
vinde împreună cu soţia şi cu soacra lui o
vie din Dealul Hroncii lui Istratie 116.
Ion, diacon, soţul Sandei 242.
Ion din Gura Căcainei; martor la vînzarea unei
vii de la Miroslava 201.
Ion, fiul Ciuştei; martor Ia o danie din Tîrgul
Boilor 79.
Ion, fiul lui Chiţa; a vîndut lui Costantin
seimen un loc de casă mai jos de Tîrgul
 Făinii 170; jură cu brazda în cap pentru
hotarul unui loc 170.
Ion, fiul lui Gligoraş şi al Aniţei şi fratele lui
Niculai; dă împreună cu părinţii un loc de
lîngă Biserica Curelarilor lui Paskalis Niku
48.
Ion, fiul lui Grigoraş Costachi; împarte cu
egumenul m-rii Aron Vodă nişte ţigani
382.
Ion, fiul Ilincăi şi nepotul Saftei, fratele lui
Toader şi al lui Andrei; vinde părţi din s.
Leucuşeni şi Marcoviceni 83.
Ion, fiul lui Lupul, nepotul lui Pavăl călugăr;
vinde împreună cu tatăl său o ţelină din
Nicoreşti lui Panaiotis Niku negustor 218.
Ion, fiul lui Ştefan din Miroslava, fratele lui
Toader; vinde împreună cu fratele şi cu
tatăl său o vie de la Miroslava 201.
Ion (Ionaş), fiul lui Wasilis Kazimirus Spinka,
fiastru Ilenii; vinde împreună cu părinţii o
vie de la Copou unui preot catolic 195.
Ion, fratele Lupei, cumnatul lui Tănase
daraban; martor la o vînzare dc lîngă
Biserica lui Vulpe 407.
Ion, ginerele lui Sofroni; martor în Cizmărie
43.
Ion, martor Ia un schimb de vii între Mihai şi
Antonius Servio 260.
Ion, nagaragiu; martor hotarnic al unui loc de
casă de lîngă Tîrgul Făinii 10; a încălcat
hotarul unui loc de lîngă Tîrgul Făinii 170;
casa lui - în hotarul unei case cu loc mai
sus de Podul Meserciilor 315, 348.
Ion, odobaş, cazac din steagul lui Stanciul
bulucbaş din Curte; martor la vînzarea unei
case mai jos de Podul Meserciilor 84;
mărturiseşte pentru un loc mai jos de
Tîrgul Făinii 170; primeşte scutiri de dări
pentru că s-a înbolnăvit în slujbă 261, 266.
Ion (Ioan), popă la biserica Sfîntul Nicolae
Domnesc; martor la o vînzare de lîngă
biserică 45; - protopop, primeşte scutiri de
dări 375, 393.
Ion, posluşnic al m-rii Golia; primeşte scutiri
de unele dări 150.
Ion, fostul soţ al Antemiei, fratele lui
Paraschiv, şi unchiul lui Toader; soţia Iui -
dăruieşte popii Dumitraşco o casă cu loc
160.
Ion, sumănar; cumpără de la Ion blănar o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 117; -
uşer, martor pe Uliţa Hagioaiei 196.
Ion, şcolar; mărturiseşte pentru locul unei case
mai jos de Tîrgul Făinii 170.
Ion, ţigan căldărar, fiul lui Ştefan ţigan; este
dat mitropolitului Antonie pentru o datorie
258.
Ion, ţigan, fiul Ioanei ţiganca 25.
Ion (Ioan), vornic, ginerele lui Vasîli Corban;
martor la vînzarea unei vii de la Nicoreştii
de Jos 218 ; casa lui - în hotarul unor locuri
de casă de pe Uliţa Strîmbă 243.
Ion, zlătar; casa lui ~ în hotarul unei case de pe
Uliţa Măjilor 4.
Ion (Ioniţă) A r g h i r (Arghirie), negustor;
martor la vînzări 46, 63, 118; cumpără de
la Safta o pivniţă cu loc de două dugheni
188; locul l u i - î n hotar 188.
Ion B ă n a r u l , fost căpitan; casa lui - în hotarul
unei case de pe Uliţa Măjilor 4; martor la
tocmeală 264.
Ion Borş, slujitor; martor pe Podul Vechi 157.
Ion Botezatul, staroste; martor la o danie din
Tîrgul Boilor 79.
Ion B u d u r u l , soţul Urîtei, tatăl lui Ştefan
Budurul şi unchiul popii Miron; dăruieşte
împreună cu soţia sa o vie din Dealul
Hroncii nepotului său 74, 76.
Ion C a n a n o u , spătar (1827); perilipsis al
scrisorilor lui - 238.
Ion Cazimir, postelnic; martor pe Uliţa
Feredeiclor 51.
Ion Chişinău, fiul lui Chişinău; martor în
Dealul Hroncii 116; a părăginit o vie de la
Vlădiceni 365.
Ion Corbul, fost vornic <de poartă>, socrul lui
Tănasă Gheţău 238; a vîndut Nastasiei
Jderoaia un loc dc casă 159.
Ion Coşciug, popă la biserica Sfîntul Ilie; scrie
acte 26, 74, 75, 76; martor la vînzare de pe
Uliţa Hagioaiei 54, 249, 250, 378.
Ion C u j b ă , martor la vînzarea unei vii de la
Miroslava 216.
Ion (Drăgoiu) Drăgoi, martor pe Uliţa Măjilor
46; scrie act 72, 105.
Ion Donici, fiul lui Darie Donici şi nepotul lui
Neculai Donici; primeşte confirmare
pentru stăpînirea unor ţigani 359.
 Ion (Ioniţă) G a g e (Gagi), bulucbaş, fiul
Vărvarci şi nepot de soră Măriei zlătăriţă;
martor în Dealul Drosoaiei 19; cumpără de
la Vasîli Cîmpanul o casă de pe Uliţa
Muntenimii 105; martor pe Uliţa Brăhăriei
176.
Ion G r a m a , martor în mahalaua Tălpălarilor
251.
Ion G r o s u , sarage, soţul Măriei; cumpără
împreună cu soţia lui un loc de casă de pe
Uliţa Brăhăriei de la Safta 176.
Ion H o l b a u , soţul Ioanei Holbăneasa şi socrul
lui Andrei 379.
Ion L ă p u ş n e a n u l , blănar, soţul Vasilcăi;
cumpără dc la Maria Costandăchioaia o
casă cu loc în mahalaua Muntenimii 94; s-a
judecat cu Maria Costandăchioaia pentru
un loc dc casă 109.
Ion Mcleghi, bulucbaş hătmănesc; primeşte
carte de apărare a holararului s. Onceni 70.
Ion M î r z a , armaş, fratele Ioanei vorniceasă,
cumnatul lui Gheorghiţă Fîsîitul 52.
Ion M o g h i l ă , fratele lui Moise Moghilă
voievod, tatăl Ilenii şi socrul lui Miron
Costin 135.
Ion Nacul, logofăt de vistierie, tatăl lui
Neculai Nacul; martor 83, 99, 147;
- fost logofăt de vistierie, a lăsat
fiilor săi case dc pe Uliţa Mare 373.
Ion Neculce, fost hatman şi pîrcălab de
Suceava, fratele Măriei şi al Sandei, vinde
lui Ştefan Gane nişte case de pe Uliţa
Hagioaiei 15; a luat bani cu camătă 15;
cumnatul lui Ştefan Luca logofăt; cumpără
de la m-rea Neamţ o casă de pe Uliţa
Feredeielor 39; s-a judecat cu Sanda pentru
împărţirea averii părinteşti 56; Alexandros
Kananos răscumpără de la - o casă de
lîngă Rîpa Peveţoaiei 57, 58, 78, 97; casele
lui-78;
- fost marc vornic <al Ţării dc Jos>;
dă mărturie 114, 136; a plecat în Ţara
Moschicească împreună cu Dimitrie
Cantemir voievod 313; primeşte scrisoare
de mărturie dc la un negustor turc pentru
achitarea unei datorii 313.
Ion Negrul, în anul 1710 a fost martor la o
danie 158.
Ion P a l a d i , mare vornic (sic!) c v i s t i c r n i o ,
fiul lui Toader Paladi fost mare spătar
vornic, tatăl Iui Toader Paladi mare
vistiernic 333.
Ion Pisoţchii, dă mărturie 127.
Ion (Ion) Pîntea (Pîntc), fiul lui Pîntea vătaf
dc Cîrligătura, fratele lui Pavel şi al
Tofanei şi cumnatul lui Ion Rafail; martor
Ia vînzarea unei vii de pc locul m-rii
Cetăţuia 26; via lui - în hotarul unei vii din
Dealul Hroncii 119; a vîndut împreună cu
fraţii săi o vie cu două livezi şi cu casă lui
Vasile Drace 171.
Ion Pîrle, martor la vînzarea unei vii de pe
locul m-rii Aron Vodă 269.
Ion Puiul, cizmar, soţul Sandei, fratele lui
Gavril Puiul, cumnatul Nastasiei; primeşte
de la cumnata sa o vie din Dealul Hroncii
199.
Ion Racoviţă, paharnic fost mare. tatăl lui
Mihail Racoviţă voievod; a împrumutat
bani dc la un negustor turc 86.
Ion Rafail (Rafael, Ufailă), soţul Tofanei,
ginerele lui Pîntea vătaf de Cîrligătura;
vinde împreună cu soţia lui o vie din
Dealul Hroncii lui Vasile Drace 124; a
vîndut o vie cu livezi şi casă lui Vasile
Drace 171.
Ion Scotus, autorul Filosofici fizice volum aflat
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Ion S t u r d z a , fost mare vornic <al Ţării dc
Sus>, tatăl lui Sandul Sturdza şi al
călugăriţei Antonia; a murit cu datorii
neachitate 16.
<Ion> T ă u t u , fost logofăt; strămoşul Saftei,
soţia lui Mihai Mieu 399.
Ion Ţ i h a n , martor în mahalaua Muntenimii
353. m.p.
Ion Ţ i p ă r n a c , ţigan, poreclit Bătrîna, soţul
Măricăi ţigancă domnească; aflat în
stăpînirea lui Sandul Sturdza 316.
Ion Ursuleţ, postelnic, fratele lui Gheorghie
Ursuleţ postelnic; s-a judccat cu m-rea Trei
Ierarhi pentru stăpînirea Rcdiului lui Tătar
279.
Ion V î r n a v (Vărnav), martor în mahalaua
Tălpălarilor 416.
Ion Vlaico (Vlaicu), soţul Saftei, ginerele lui
Duraşco; cumpără de la naşa sa de cununie,
Catrina Catargioaia, o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei 226; cercetare hotarnică
făcută dughenilor Iui - 307.
Ion Volcinschi, martor la vînzarea unor părţi
din s.'Leucuşeni şi Marcoviceni 83.
Ion Zosîn, postelnic, urmaş al Ilenii, fiica lui
Ion Movilă; se judecă împreună cu rudele
sale pentru stăpînirea s. Coiceni cu m-rea
Sfinţii Arhangheli 135,163.
Ion, v. şi Ioan, Ioniţă.
Ionachie, v. Ionichie.
Ionas, martor la vînzarea unei vii de pe locul
m-rii Cetăţuia 26.
Ionaş, v. Ion.
Ionaşco Cuza, postelnic, Hui lui Miron Cuza
şi nepotul lui <Dumitraşco> Cuza; se
judecă cu m-rea Danco pentru stăpînirea
unei pivniţe din incinta m-rii 369.
Ionaşco Şchiopul, soţul Guluţei şi tatăl lui
IUe; a făcut cu banii soţiei case în Cizmărie
11.
Ionichie, v. Ioanikios,
Ioniţă, blănar; soţul Măriuţei, ginerele lui
Gheorghie brăhar şi tatăl Măriei 153.
Ioniţă, căpitan din Ţara Românească, soţul
Catrinei Merişanca, nepotul lui Stămatie
fost postelnic şi tatăl lui Şerban postelnic;
a trimis pe soţia şi pe fiul său să caute
moşiile din Ţara Moldovei 212,223,237.
Ioniţă (Ion), curelar domnesc; primeşte scutire
de dări 32; martor în Tîrgul Făinii 214;
martor pe Podul Vechi 371.
Ioniţă, diac de cămară, fiul lui Sandu; vinde
împreună cu tatăl său o casă cu pivniţă şi
cu loc mitropolitului Antonie 293.
Ioniţă, diac de divan; cumpătă de la fiii lui
Iane Leondescul o casă de pe Uliţa Fînului
234; s-a despărţit de Angheluşa, fiica lui
Niagul beşliu 305.
Ioniţă, fiul lui Curt, vărul lui Nastase Hrin;
locul lui - vîndut lui Fotis Niku 120.
Ioniţă, fiul lui Gligori şi al Aniţei, nepotul lui
Costanda negustor; martor 417.
Ioniţă, martor la o danie mai sus de Uliţa
Hagioaiei 282.
Ioniţă, fost poruşnic, soţul Saftei Ioniţoaia; a
vîndut Nastasiei Jderoaia o casă din
mahalaua Tălpălarilor 9.
Ioniţă, protopop din Bacău, tatăl lui Costantin
Polimaz 275,297.
Ioniţă, soţul Măriei, fiul lui Dumitraşco
căpitan şi fratele lui Toader; cumpără de la
tatăl său o vie de la Miroslava 125.
Ioniţă, ţigan, fiul lui Cucoţ şi al Măricuţei;
stăpînit de m-rea Aron Vodă 382.
Ioniţă Cerchez, soţul Măriei şi socrul lui
Păladi 61.
Ioniţă Gorovei, fost căpitan de Dorohoi;
cumpără de la fiii lui popii Dumitraşco
case din mahalaua Tălpălarilor 416.
Ioniţă Loiz, negustor; locul lui ~ pe Podul
Vechi 167.
Ioniţă Mîndzul (Măndzul), martor în
mahalaua Tălpălarilor 416.
Ioniţă Moschici, săpunar; soţul Aniţei;
cumpără trei dugheni 318; primeşte întărire
pentru stăpînirea dughenilor cumpărate de
la Panaite Moschici 319; a cumpărat de la
Panaite Moschici trei dugheni 346.
Ioniţă Pană, cumpără de la Vasile cazac o
casă de pe Uliţa Hagioaiei 196.
Ioniţă (Ion) Pavel, gramatic al Divanului;
scrie acte 9. 59. 297; s-a judecat pentru
stăpînirea unor moşii 399.
Ioniţă, v. şi Ioan.
Ioniţe, fiul lui Oprea odobaş, fratele lui Gligori
şi al Ilincăi; vinde împreună cu fraţii săi o
casă cu loc în mahalaua Bărboiu lui Toader
Turcul 370.
Ioniţoaia, v. Safta
Iordache Aslan, fost spătar al doilea, soţul
Aniţei şi ginerele lui Dumitraşco Ceaurul;
primeşte confirmare pentru stăpînirea unor
danii făcute de mătuşa soţiei sale 33; vinde
lui Sandul Sturdza o parte dintr-o casă 77.
Iordache Golîie, copil în casă; vinde lui
egumenului m-rii Adormirea Maicii
Domnului o vie de la Miroslava 140.
Iordache Neagul, copiază act 218.
Iordache Razul, paharnic; autentifică o copie
55.
Iordachi, fiul lui Dumitru Boldici negustor;
vinde împreună cu tatăl său un loc de casă
de pe Uliţa Hagioaiei lui Beiu
chervasaragiu 128.
Iordachi, fiul lui Lupul şi nepotul lui Cîrste
fost mare pitar; primeşte moştenire prin
diata bunicului său s. Dracsini şi loc de
casă cu pivniţă pe Podul Vechi 345.
Iordachi, fiul Zanfirei şi nepotul Despei;
cumpără împreună cu mama sa o casă de
lîngă m-rea Sfîntul Sava 203.
Iordachi, fratele lui Ion blănar 377.
 Iordachi, negustor, naşul lui Iordache Golîie;
a dat finului său o vie de la Miroslava 140.
Iordachi, pietrar; a dat mărturie pentru
cheltuiala făcută la două dugheni de pe
Uliţa Hagioaiei 347.
Iordachi, pitar; martor pe Uliţa Feredeielor 21,
55.
Iordachi, săpunar; cumpără de la Maria o vie
de la Miroslava 216.
Iordachi, mare vameş; Mihalachi slugă la ~
99.
Iordachi (Iordache) Cantacuzino (Canta,
Catacuzino), socrul lui Costantin
Cantacuzino 324; mare spătar ispravnicul
lui ~ 51, 54; cercetează o pricină pentru
datorii 86; primeşte danie 107; martor la
vînzări 87, 100, 121; casele lui în hotarul
unor case de pe Uliţa Mare 87,121; ograda
lui - în hotarul unui loc de casă de lîngă
m-rea Danco 90, 121; primeşte banii
datoraţi de tatăl lui Mihălachi Luca 90;
cîrciuma lui - este scutită de dări 133,262;
~ mare vornic al Ţării de Sus; în
Divan 215, 217, 219, 227; martor la o
judecată 250; dă seamă pentru banii
cheltuiţi la reconstrucţia caselor
Mitropoliei 273;
~ marc vornic al Ţării de Jos; martor
la vînzare 302; în Divan 284, 286, 287,
291,303,337, 350;
~ fost mare vornic al Ţării de Jos; a
primit fără drept o diată de la Safta 399.
Iordachi (Canta) Cantacuzino, mare vornic;
dă mărturie 87,184; pivniţa lui ~ în hotarul
unui loc de dugheni de pe Podul Vechi
167.
Iordachi Caramanlîul, fost mare portar, tatăl
lui Costandin <Caramanlîul> căpitan de
Bucureşti 175, 182.
Iordachi Catargiul, mare paharnic; martor pe
Uliţa Feredeielor 21, 31,100, 121.
Iordachi Maimariul (Maimar), varniţele lui -
au lucrat pentru construcţia caselor
Mitropoliei 273.
Iordachi Meica, a făcut socotit cheltuielile de
construcţie ale unei dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 317.
Iordachi Poliz (?), paharnic 21, 55.
Iordachi (lordachie) <Gheorghe> Ruset
(Rusătu), fost mare vornic <al Ţării de
Jos>; nu a iscălit actele de împărţire ale
unor moşii 56; a judecat pricină pentru
datorii 86; a dat mărturie 389.
Iordachi (Iordache) Ruset (Roset, Rusăt),
mare clucer; în Divan 215, 219, 227.
Iordachi Ruset (Rusăt), mare paharnic; dă
mărturie în Divan 215, 219, 227;'
- mare vornic al Ţării de Sus, dă
mărturie 303, 337, 350, 388, 389;
porunceşte vornicilor de poartă să facă o
cercetare hotarnică 391,392.
Iordan, v. Lupul
Iorga, săbier; a primit de la patriarhul
Ierusalimului o dugheană de pe Uliţa
Rusească 65.
Iorga, soţul Anghelinei şi fiul lui Duca;
pivniţa lui - în hotarul unui loc de casă de
pe Uliţa Schimbătorilor 333.
Iosaf, călugăr sihastru, fost egumen al m-rii
Suceviţa; primeşte scutire de dări pentru
doi posluşnici de la sihăstria sa şi un obroc
de la Vamă 338.
Iosif, călugăr, dascăl la Şcoala slavonească;
primeşte scutiri de dări 414.
Iosif, fiul lui Gligore Alţiner şi al Urşulei,
fratele Anei şi al Vărvarei; a vîndut
împreună cu mama şi cu surorile sale o vie
de la Cotnari preoţilor iezuiţi 158.
losip, scrie act de vînzare a unei vii de la
Copou 224.
Iosip, tatăl lui Strătulat Bejan 309.
Iov, parte din Cărţile împăraţilor care lipseşte
de la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Ipsilanti, v. Costantin Enache.
Ipsilantie, v. Ipsilanti.
Irimia, tatăl popii Ilie şi socrul Măriei 341.
Irimia, v. şi Valea lui
Irimiea, v. Eremie.
Irimiţa, v. Irinuţa.
Irina, fiica popii Dumitraşco, sora Catrinei şi a
lui Vasile; vinde împreună cu fraţii săi
casele părinteşti din mahalaua Tălpălăriei
416.
Irina, nepoata lui Lazăr; martoră la vînzarea
unei vii de pe locul m-rii Aron Vodă 269.
Irina, soţia lui Istratie cel Şchiop; a vîndut
Măricuţei un loc de casă de lîngă Biserica
Curelarilor 48.
 I r i n a , soţia lui Paraschiv, nora Mierloaiei;
cumpără împreună cu soţul ei un loc de
casă de pe Uliţa Fînului 99.
I r i n a , soţia lui Petre sîrbul, fiica lui Chiriiac
zlătar şi a Măriei; martoră la vînzarea unei
vii din Dealul Drosoaiei 19.
I r i n a , soţia lui Vasile croitor, fiica lui Tofan şi
nepoata lui Petrachi fost călăraş; martoră la
vînzarea unui loc de lîngă biserica Sfîntul
Nicolae Domnesc 45.
I r i n a D r o s o a i a (Drosii), mama Catrinei,
Măriei şi a Saftei; a lăsat fiicelor sale o vie
cu casă, pivniţă şi livadă în Valea
Cozmoaiei 275; v. şi Dealul Drosoaiei.
I r i n a M u t a , fiica lui Gligoraş bărbier, sora
Catrinei şi a lui Neculai; vinde împreună
cu fraţii un loc de dugheană de pe "Uliţa
Hagioaiei lui Istratie croitor 3.
I r i n u ţ a (Irimija), făclieriţă, soţia lui Toader
făclier, fiica lui Vasîle, nora lui Hurmuz
bulucbaş, mama lui Enachie şi a Nastasîei;
vinde împreună cu fiii ei o casă cu două
dugheni lui Iane bacal 22; a vîndut
Soltanei băcăniţa nişte dugheni 146.
Isa, negustor turc; a primit zălog de la Adam
Costanda o dugheană de pe Podul Vechi 7.
Isac, croitor, tatăl Măricuţei şi bunicul lui
Gheorghie 54; a cumpărat de la Gheorghiţă
Fîsîitul un loc de dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 242.
Isac Balica, fost hatman, unchiul Movileştilor;
ctitorul m-rii Galata de Jos 135, 337; a
dăruit ctitoriei sale s. Coiceni 135; parte
din moşia lui - a fost moştenită de Miron
Costin 31.
Isacu, v. Isac.
Isăileasă, a dăruit bisericii Sfîntul Gheorghie
<Lozonschi> o casă de pe Uliţa
Feredeielor 39.
Ismail, v. H a g i
Isocrat, volum în limba greacă aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Ispas, sărbătoare creştină cînălţarea Domnului>;
termen la care Neculai <Iane> va veni la
Iasi 281; termen de întocmire a unui act de
vînzare 355.
Istor, casa Iui - în hotarul unei case dc pe
Podul Vechi 191.
Istoria lui Iustin, volum în limba latină aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Istoria Sinoadelor Ecumenice, volum în limba
italiană aflat Ia m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Istorie nouă despre a patra monarhie, volum
în limba latină aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Istorii moscovitice, lucrare scrisă de Ioan
Patricius aflată la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Istrate, blănar; martor la vînzarea unei vii de
Ia Miroslava 201.
Istrate, v. şi Istratie.
Istratie (Istrate, Istratii), băcan, soţul
Zambulei, şi tatăl lui Rustea; cumpără
împreună cu soţia sa o vie din Dealul
Hroncii de la Ion diacon 116; cumpără o
vie din Dealul Hroncii de Ia Dumitru
cizmar 119; via lui ~ în hotar 124, 199;
martor la o vînzare 171.
Istratie (Istrate), croitor, soţul Saftei Istrătoaia.
tatăl Alccsandrei al lui Vasile şi al Iui
Velişco; cumpără de la fiii lui Gligoraş
bărbier un loc de dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei 3; a cumpărat de la Hrubeş
cizmar un loc de casă dc pe Uliţa Brăhariei
176; - fost statoste de croitori 314.
Istratie, odobaş al lui Sandul bulucbaş; martor
la vînzarea unei vii din Dealul Hroncii 116.
Istratie, ţigan; a fost dăruit Iui Neculai Donici
359.
Istratie cel Şchiop, soţul Irinei 48.
<Istratic> D a b i j a , voievod, domn al Ţării
Moldovei, soţul doamnei Dafina Dabijoaia
246.
Istratii, v. Istratie.
Istrătoaia, v. S a f t a
Isus Hristos M î n t u i t o r u l , anul de la ~ 227,
286, 337; ~ în formula blestemului 59, 60,
62, 72, 116, 186, 225, 227, 270, 271, 286;
v. şi Dumnezeu Fiul, S c h i m b a r c a la Faţă
a M î n t u i t o r u l u i , S f î n t u l M o r m î n t al lui
Sfîntul Neculai f ă c ă t o r u l d e m i n u n i al
Iui Stratcnia Domnului
Iştoc, casa lui - în hotarul unui loc de pe Uliţa
Chervăsăriei 191.
Iuda, <personaj b i b l i o ; în formula blestemului
71, 125, 186, 195, 270, 271.
ludita, parte din Cărţile împăraţilor care
lipseşte de la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
 KVS
(
Iuliu Cezar, v. Faptele lui
Iustian, v. Iustinian.
lustinian (Iustian, Iustin), împărat bizantin;
ctitorul m-rii dc pe Muntele Sinai 286; v. şi
Istoria lui Iustin.
<Iuric> Danco, m-rea lui - 100; v. şi Danco,
m-rc.
Ivan, armean, fiul lui Cîrste Haciresis şi al
Sandei, nepotul lui Ivan Simpietriu; vinde
împreună cu părinţii săi o casă din
mahalaua Bărboiului 277.
Ivan, căpitan; a vîndut lui Ierimia tipograf trei
locuri de case de pe Uliţa Strîmbă 243.
Ivan, ţigan, lăcătuş domnesc din Ţara
Românească; primeşte carte de apărare
205.
Ivan, unchiul lui Toader; martor pe Uliţa
Hagioaiei 252.
Ivan S i m p i e t r - n f c e l bătrîn, fost staroste de
armeani, tatăl lui Andronic şi al lui Cîrste
Haciresis cojocar, socrul Sandei şi bunicul
lui Ivan 191, 2 0 2 , 3 8 7 ; a din s. Coroteni lui Iane Hadîmbul 287.
cumpărat de la Papina u n l o E d e casă de pe
Podul Vechi 191. • q
Ivan, y. şi Ienakis Sauli. < Larion, fiul Iui Axintie; trecut martor într-un
împărăţia turccască (Ţara Turcească),
<Imperiul otoman>; domn numit de - 270,
271; domn hain faţă de - 397; oameni
străini din - să lîe aduşi la steagul de
călăraşi 192; ostile moschiceşti au venit în
Ţara Moldovei împotriva împărăţiei 372.
începuturile limbii latine, lucrare scrisă de
Iacob Montanus, volum în limba latină
aflat Ia m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
învăăturile lui Maxim Peloponezianul, volum
aflat la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
învierea S f î n t u l u i L a z ă r , hramul bisericii ~
de la Vama Domnească 381.
Jălenco, v. Jălinco.
Jălinco, v. Vasile.
Jderoaia, v. Nastasia
Jderoaie, v. J d e r o a i a .
Jderoi, v. J d e r o a i a .
Jijia, rîu; <afluent al Prutului>; branişte pe —
8; v. şi Bohotin; sate pe ~ 6, 14, 31, 70,
264, 417; vad dc moară pe - 8.
J o r a (Jorăşti), familie boierească; <Safta>
soţia lui <Dumitraşco> Cuza era din
familia - 369.
K
Kananos, v. Alcxandros
Kazimicrs, v. Wenceslaw
Kazimirus, v. Wasilis - Spinka.
Kostanda, v. A d a m Costanda, Costantin
Anastasie.
Kostandas, v. A d a m
Lajul, a vîndut împreună cu alţi răzeşi o parte
Lampr, v. Dimas
Laptiacru, v. Dănilă
act de vînzare 158.
Lasear, fiul lui Toader abăger; a vîndut lui
Dumitru Boldici un loc de casă de pe Uliţa
Hagioaiei 128.
Lascaris, autorul unei Gramatici aflate la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Lascaroaia, v. Catrina
Latef, v. Cîrste Petre
Laiul vechi şi nou, volum în limba latină aflat
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Lazani, v. Lazăr.
Lazăr, călugăr sihastru, fost egumen la
m-rea Suceviţa; primeşte scutiri de dări
pentru doi posluşnici de la sihăstrie şi un
obroc de la Vamă 338.
Lazăr, grădinar; vinde egumenului m-rii Aron
Vodă o vie de pe locul m-rii 269; a dăruit
m-rii Aron Vodă o vie de pe locul m-rii
420.
Lazăr, v. şi învierea Sfîntului Sfîntul
L a z o r T ă l p ă u , tatăl lui Costantin Tălpău şi al
lui Chiriiac Tălpău 355.
Lăpuşneanul, v. Ion
Lăsatul Secului, dc postul Crăciunului; termen
de restituire a unor datorii 113, 151.
Leon, pitar mare; vinde lui Aristarh marc
comis casele sale de lîngă m-rea Danco
100; a vîndut case de lîngă m-rea Danco
121.
Leca Scrab, pietrar, soţul Catrinei şi tatăl lui
Dule; dă fiului său o casă de pe Uliţa
Măjilor 4; casa lui - în hotar 302.
Leondare, v. Leondari.
Leondari (Leondare), mataragiu, soţul Ilincăi;
cumpără de la popa Lupaşco o vie de la
Valea Adîncă 349; primeşte confirmare
pentru stăpînirea unei vii de la Valea
Adîncă după judecată cu Lupaşco popă la
Biserica Doamnei 351; cumpără de la
. Costantin Tălpău o vie de la Valea Adîncă
355.
Leondari, tatăl lui Manoli şi bunicul lui
Toader 41.
Leondari, v. şi Costandin
Leondescul, v. Iane
Leontie, egumen la m-rea Sfinţii Arhangheli;
primeşte confirmare pentru stăpînirea de
către m-re a s. Coiceni 135.
Leopold, autorul volumului Tezaurul public al
împărăţiei elocvenţei aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Lepădat, tatăl lui Andrei 348.
•Leucuşeni, sat, pe Bîrlăzel, ţ. Vaslui;<lîngă s.
Armăşeni, c. Dumeşti, j. Vaslui>; părţi din
~ vîndute lui Alexandru Pîrvul 83.
Lexiconul lui Calepinus, volum scris în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Lexiconul lui Suida, volum în limba greacă
aflat la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Lexiconul lui Varinus, volum aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Liloaie, v. Podul
Lipsea, <Leipzig; oraş în Germania>;
peperniţă de - 415.
Litră, v. Enache
Liţă, fiul lui Ianăş ungurul; vitele lui ~ au
încălcat nişte vii de la Copou 49.
Liveagios (?), popă; martor la o danie făcută
m-rii Bîrnova (semn. gr.) 361.
Loghin, v. Toader
Loghineasa, v. Aniţa
Lohan, armean, negustor; cumpără de la Cîrste
Haciresis o casă de pe Podul Vechi 387;
casa lui ~ în hotarul unei dugheni de lîngă
Biserica Armenească 263, 405.
Loiz, v. şi Ioniţă Mihălachi
Loizu, v. Loiz.
Luca, armean, staroste de soronari, tatăl
Sandei, socrul lui Cîrste Haciresis şi
bunicul lui Ivan 277.
Luca, armen, arcar; casa lui ~ în hotarul unei
case de pe Podul Vechi 123.
Luca, băibărăcar, tatăl lui Acsinte 343.
Luca, v. şi Adam Mihălachi Ştefan
Toma-.
Lucăceşti, sat, <ţ. Suceava; s. c. Drăgoeşti,
j. Suceava>; heleşteul Suliţaşul din s. -
este vîndut de m-rea Voroneţ 130.
Lucius Aenaeus, autorul volumului
Prescurtare de faptele Romei în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Lupa, soţia lui Tănase daraban, sora lui Ion;
vinde împreună cu soţul ei o casă mai jos
de Biserica lui Vulpe 407.
Lupa, soţia lui Vasilie Tăban, fiica lui Iane
peveţ şi a Paraschivei, sora vitregă a lui
Neculai peveţ şi mama lui Dumitrache, a
Ilincăi şi a Nastasiei; s-a judecat cu fratele
ei pentru stăpînirea unor case de pe Uliţa
Rusească 367; a primit zestre o moşie la
ţară 367.
Lupa, via ei în hotarul unei ţeline de la
Nicoreştii de Jos 218.
Lupasko (Lupaşco) Theodoris (Fteodosi,
Tudori, Tudorii), negustor, unchiul lui
Moisei Cucoranul; martor (semn. gr.)'108,
264; dă mărturie pentru o danie 284;
cumpără de la fiica lui Isac croitor un loc
de dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 242;
gardul ogrăzii lui - în hotarul unui loc de
dugheni din capătul de sus al Uliţei
Hagioaiei; a cercetat o pricină pentru o vie
din Valea Cozmoaiei 275; s-a judecat cu
nepotul său pentru o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei 325; crîşmarul lui - 176; v. şi
Gligoraş.
Lupaşco, fiul Malahii, fratele lui Dumitru şi al
lui Toderiţă; cumpără de la Andrei o vie cu
casă şi cu livadă în Dealul Coroiului 310.
Lupaşco, popă la Biserica Doamnei, fratele
preotesei Ilinca şi cumnatul popii Vasile;
vinde lui Leondari mataragiu o vie de la
 Valea Adîncă 349; s-a judecat petru
stăpînirea unei vii 351; a vîndut împreună
cu sora sa o vie de la Valea Adîncă lui
Leondari mataragiu 355.
Lupaşco, popă la biserica Sfîntul Ioan din
Măji; martor pe Uliţa Măjilor 46,419.
Lupaşco, teslar; casa lui ~ în hotarul unei case
de pe Uliţa Tărbujenească 187.
Lupaşco Tudori, v. Lupasko Theodoris.
Lupăneşti, familie; Safta sora Lupăneştilor 83.
Lupu, v. şi Vasile
Lupul, croitor de pe Podul Vechi, cumnatul lui
Ianache; martor la vînzarea unei vii de la
Miroslava 125.
Lupul, din Cernăuţi; vinde o casă cu pivniţă
din Cernăuţi 130.
Lupul, fiul Ilincăi, fratele lui Neculai şi nepot
de soră Saftei Androneasa; vinde împreună
cu mătuşa şi cu fratele său o casă din
Tîrgul Făinii 214.
Lupul, fiul lui Apostol blănar şi al Măriei,
fratele lui Gavril; vinde împreună cu
părinţii o casă de pc Uliţa Făinii staroştilor
jidoveşti 82.
Lupul, fiul lui Cîrste fost mare pitar, tatăl lui
Iordachi, fratele Catrinei şi cumnatul lui
Hurmuzachi 345; să nu încalce prevederile
diatei tatălui său 356.
Lupul, fiul lui Pavăl călugăr şi tatăl lui Ion;
vinde împreună cu fiul său o (elină de la
Nicoreştii de Jos 218.
Lupul, fost odobaş agesc, soţul Nastasîiei 147.
Lupul, popă la Biserica Curelarilor, fiul popii
Vasilie Tărîţă; martor 4 8 , 1 3 4 , 3 2 2 .
Lupul, popă la biserica Sfîntul Nicolae
Domnesc, protopop de tîrgul Iaşi; cumpără
de la Petrachi fost călăraş un loc de casă de
lîngă biserică 45; martor la vînzarea unei
vii de la Miroslava 233.
Lupul, serdar; dă mărturie 286, 337,350.
Lupul, ţigan, canungiu, ginerele lui Neculai
Bîrgău şi tatăl lui Radul; locul lui - în
hotarul unui loc de casă de pe Uliţa Fînului
234; vinde împreună cu fiii săi un loc de
casă 294.
Lupul, zugrav; scrie act 243.
Lupul Anastasie (Nastasie), fiul lui Anastasie
fost vornic de tîrg şi fratele lui Costantin
Anastasie; vinde lui Aracîl un loc de casă
de pe Podul Vechi 5; martor pe Podul
Vechi 17, 64; ~ comis al doilea, primeşte
împreună cu fratele său împuternicire
pentru stăpînirea moşiilor Frăsuleni şi
Miclăuşeni 71; - mare argiaş, martor la
Miroslava 140; a încălcat un loc de pivniţă
şi de dugheni din Cizmărie 223.
<Lupul> Bogdan, fost mare hatman şi
pîrcălab de Suceava; locul lui r în hotar
101.
Lupul Bogdan (Iordan), mare şetrar; dă
mărturie în Divan 215,219, 227.
Lupul Codrean (Codran), martor la vînzarea
unei vii de la Nicoreştii de Jos 218.
Lupul <Costachi>, fost mare vornic al Ţării de
Jos; a judecat o pricină pentru datorii 86;
- fost mare vistiernic, tatăl Aniţei
bănăriţa; a dat zestre fiicei sale o parte din
s. Fauri 264; casele lui - în hotarul unor
case de pe Uliţa Mare 373.
Lupul Gheuca, mare stolnic; dă mărturie în
Divan 286,291,303;
- fost mare stolnic; a dat lui Varlaam
Ursachi ieromonah case de pe Uliţa
Hagioaiei în schimbul s. Horodiştea 380.
Lupul Iordan, v. Lupul Bogdan.
Lupul <Pilat>. fiul lui Pilat, ginerele lui
Vasilii Sălceanul; a vîndut lui Ion Neculce
case de pe Uliţa Hagioaiei 15.
Lupul Poroschl (Poroţchi, Poruschii), soţul
Catrinei, fratele lui Chiriac Poroschi şi al
lui Vasilie, ctitor al bisericii din s. Bîrzăşti
385;
- postelnic; martor la vînzarea unor
părţi din s. Leucuşeni şi Marcoviceni 83;
- armaş al doilea, gardul lui - în
hotarul unor case din mahalaua Tălpălăriei
251;
~ fost mare căpitan de tîrgul Iaşilor,
. ispravnic al Tîrguşorului de sub Galata;
- pîrcălab al Tîrguşorului Galatei; a
închinat biserica de la Bîrzăşti la m-rea
Sfinţii Arhangheli 385; rudele sale se
tocmesc pentru împărţirea averii rămase de
la el 419.
Lupul Vergan, martor 188.
M
Macarie, v. Makarios.
Macarios, v. Makarios.
Macrii, v. Dimitrie
Macsin, armean, soronar, fiul lui Iacob, fratele
lui Petre şi al lui Sava; casa lui - în hotanil
unei case de pe Podul Vechi 191; nu a fost
martor la vînzarea unui loc de casă 252.
Macsut, autentifică în anul 1840 copia unui
act 366.
Madzarachi, v. Madzaraki
Madzaraki, v. Thomas
Maftei, sluga hatmanului; martor pe Uliţa
Hagioaiei 137.
Mafteiu, sarage; martor în mahalaua
Muntenimii 330.
Mafteiu Niţul, fiul lui Ştefan Niţul; a dăruit
lui Neculai Donici un ţigan 359.
Magda, mama lui Miron; vinde împreună cu
fiul ei un loc de casă din Tîrgul Boilor lui
Gavril pîslar 295; martoră în mahalaua
Muntenimii 353.
Magda, soţia lui Ştefan Guţul trimbiţaş şi nora
lui lanul; vinde împreună cu soţul ei o casă
de pe Căcaina 84.
Mahmut Celebi, negustor turc, fratele lui
Hagi Ismail; a fost la Anadol 313;
mărturiseşte pentru achitarea unei datorii
de către Ion Neculce 313; ispravnicul lui ~
primeşte banii datoraţi de Toader Paladi
374; v. şi Osman; s-a judecat pentru
recuperarea unor datorii către fratele său
376.
Maica Precista (Preacurata Maică a Sfinţii
Sale, Preacurata Fecioară Maria), în
formula blestemului 1, 42, 59, 60, 71, 74,
76, 116,139, 149,159,160,177,178,186,
195, 270,271,286,345,352.
Maimar, v. Maimariul.
Maimariul, v. Iordachi
Makarios (Macarie, Macarios), egumen la
m-rea Bărboiu; vinde lui Paraschiv croitor
un loc de casă (semn. gr.) 122; cumpără de
la Aftenia Roşculeasa o vie de la Vlădiceni
184; primeşte scutiri de dări 366; martor la
vînzarea unei case din Tîrgul Făinii 404.
Malaha, mama lui Dumitru, Lupaşco şi a lui
Toderiţă 310.
Mandana, v. Ioan
Mandea, tatăl lui Petre 84.
Manea, v. Parfene Sandul
Manenţa, mama <?> lui Enachi 10.
Mani, v. Manea.
Manolache Costachi, mare stolnic; în Divan
388, 389.
Manolachi, agă; a cercetat o pricină pentru
împărţirea unei moşteniri 14.
Manolachi, soţul Tudoscăi, văr al popii
Balica; cumpără împreună cu soţia sa un
loc de casă de pe Podul Vechi 336;
cumpără o casă de pe Podul Vechi 343.
Manole, băibărăcar, soţul Bălaşei; cumpăra
împreună cu soţia sa un loc de lîngă Uliţa
Chervăsăriei de la Norăş 96; se judecă cu
Parfene Manea pentru un loc de pe Uliţa
Chervăsăriei 110.
Manole, fost căpitan de Coţmani, soţul
Zmărandei; cumpără de la Mihalache o
casă din Tîrgul Făinii 404.
Manole, fiul Ioanei; viile lui - de la Copou au
fost încălcate de vitele lui Liţă 49.
Manoli, fiul lui Leondari şi tatăl lui Toader;
cumpără de la Neculai bacal un loc de pe
Uliţa Măjilor41.
Manoli, fiul lui Mundariiu; casa lui - în
hotarul unui loc de casă de lîngă Tîrgul
Făinii 10.
Manoli, martor pe Uliţa Brăhăriei 176.
Mănos Dimos (Dima, Dimas Lampr), negustor
bacal, tatăl lui Neculai şi al lui Toma Dima
134, ginerele Neculăiesei; a dăruit nepoatei
sale Maria o casă de lîngă Biserica
Curelarilor 50; cumpără de la Ienakis Sauli
o casă cu pivniţă lîngă Biserica Curelarilor
134; martor pe Uliţa Hagioaiei (semn. gr.)
185; dă lui Iane polcovnic o casă din
apropierea Bisericii Curelarilor pentru a-i
achita o datorie bănească (semn. gr.) 328.
Manuscris de aritmetică, volum în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Manuscris de filosofie şi teologie, volum în
limba latină aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Manutius, v. Paul
Manzi, v. P.
•Marcoviceni, sat, pe Bîrlăzel, ţ. Vaslui; <fost
sat lîngă c. Dumeşti, j. Vaslui>; părţi din -
vîndute lui Alexandru Pîrvul 83.
Marcu, armean, fiul lui Sava diacon,
logodnicul Florei 202.
Marcu, sîrb, nemesnic; a vîndut lui Vasilie
Borozan un loc din mahalaua Surlăriei 61.
 Marcu Icronim, volum de scrieri ale lui ~ în
limba latină se află Ia m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Mardare, tatăl Tudoscăi 422.
Mardare, v. Gligoraş
Mardari, v. Leondari.
Mardarie, v. Alcxa
Mardiros cel bătrîn, armean; martor pe Podul
Vechi (semn. arm.) 387.
Marfa, soţia lui Dumitraşco bărbier; ia cu
chirie de la m-rea Bîrnova o dugheană din
Tîrgul de Jos 406.
Maria, fiica lui Ioniţă blănar; vinde lui Dima
blănar o bucată din ograda ei de pe Podul
Vechi 153.
Maria, fiica de suflet a lui Neculai Bîrgău şi a
Bejanei Bîrgăoaia; martoră 360.
Maria, fiica lui Costin Neaniul şi sora lui
Costandin Costin Neaniul; trecută în
pomelnicul m-rii Sfinţii Arhangheli 388,
389.
Maria, fiica lui Drosea şi a Irinei Drosoaia,
sora Catrinei şi a Saftei; s-a judecat cu
Safta pentru o vie din Valea Cozmoaiei
275, C; primeşte de la sora ei o casă din
Iaşi C.
Maria (Mărie), fiica lui Dumitru Boldici şi
sora lui Iordachi; martoră pe Uliţa
Hagioaiei 128.
Maria (Mărie), fiica lui Gheorghiţă Fîsîitul şi
a Ioanei vorniceasa, sora Ilincăi şi a lui
Toderaşco; vinde împreună cu mama şi cu
fraţii ei o casă 52.
Maria (Mărie), fiica lui Mihalache fost vătaf şi
a Zamfirei, sora Tudoscăi; vinde împreună
cu părinţii şi cu sora ei o casă de lîngă
Tîrgul Făinii 404.
Maria (Mariia), fiica lui Neculai Turcul, sora
lui Ştefan TUrcul şi a lui Vasilii Turcul;
cumpără de la Ştefan din Miroslava o vie
părăginită 201; vinde lui Iordachi săpunar o
vie părăginită de la Miroslava 216; a vîndut
lui Gheorghie o vie de la Miroslava 233.
Maria (Mărie), fiica lui Vasili fost ceauş şi a
Catrinei, sora lui Costantin şi a Ilincăi;
vinde împreună cu mama şi cu fraţii ei un
loc de casă de pe Uliţa Fînului 99.
Maria, mama Aniţei Ghengheoaia, Catrinei şi
a Ilincăi Antohiasa, sora lui Sandul Goe şi
soacra lui Lupul Poroschi 419.
Maria (Mărie),- mama Ioanei şi soacra lui
Gavriil ciubotar; martoră 322.
Maria (Mariia), medelnicereasă; dăruieşte
popii Costandin un loc de casă 101; locul
ei în hotar 104.
Maria, preoteasă, soţia popii Ilie, nora lui
Irimia; dăruieşte popii Gavril un loc de
casă de pe Uliţa Sîrbească 341.
Maria (Mărie), preoteasă, soţia popii Sîmion
Rusul; vinde lui Toader Stîrce o casă de pe
Uliţa Sîrbească 238.
Maria, sora Floarei şi mătuşa lui Sauli; a
dăruit nepotului ei un loc de casă de pe
Podul Vechi 5.
Maria (Mărie), sora lui Năstase bacal;
mărturiseşte pentru locul unei case din
Tîrgul Făinii 10.
Maria (Mărie), soţia lui Adam Costanda;
vinde împreună cu soţul ei un loc de casă
din Tîrgul de Jos lui Costantin Anastasie
negustor 142; vinde împreună cu soţul ei
un loc de dugheană de pe Podul Vechi lui
Costantin Anastasie 167.
Maria (Mărie), soţia lui Apostol blănar, mama
lui Gavril şi a lui Lupul; vinde împreună
cu soţia şi cu fiii o casă cu loc la Uliţa
Făinii staroştilor jidovi 82.
Maria (Măria), soţia lui Dămiian de Ia
Miroslava, mama Gafiţei şi soacra lui
Ştefan de la Miroslava, bunica lui Ion şi a
lui Toader 201.
Maria (Măria, Măriia), soţia lui Enachie
Chiriiac şi mama Zamfirei; a vîndut
împreună cu soţul şi cu fiica ei un loc de
casă egumenului m-rii Bărboiu 122.
Maria, soţia lui Eni Cacule; a primit danie de
la ruda ei, Mănos Dimos, o casă cu
groapă de pivniţă lîngă Biserica
Curelarilor 50.
Maria, soţia lui Gheroghie Ursuleţ şi fiica lui
Ursul de la vistierie; primeşte de la tatăl ei
un izvod de zestre 25.
Maria, soţia lui Hristodol; cumpără împreună
cu soţul ei o parte dintr-o moşie de pe Jijia
de la Gligori 417.
Maria, soţia lui Ienakis Sauli; vinde împreună
cu soţul ei o casă cu pivniţă lîngă Biserica
Curelarilor lui Mănos Dimos 134.
Maria (Mărie), soţia lui Ioan, cumnata lui
Gavril ciubotar; martoră 322.
 M a r i a (Mania), soţia lui Ion Grosu; cumpără
împreună cu soţul ci un loc dc casă de pe
Uliţa Brăhărici de la Safta 176.
M a r i a , soţia lui Ioniţă blănar, fiica Măriuţci şi
nepoata lui Gheorghie brăhar 153, nora lui
Dumitraşco căpitan; cumpără împreună cu
socrul ei o vie de la Miroslava 125.
M a r i a (Mărie), soţia lui Ioniţă Cerchez şi
soacra lui Păladi; se judecă pentru hotarul
unui loc din mahalaua Surlăriei cu Vasilie
Borozan 61.
M a r i a (Mărie), soţia Iui Năstase blănar; vinde
împreună cu soţul ei o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei lui Neculai Bontăş blănar
89.
M a r i a (Mărie), soţia lui Neculai Voroavă; a
vîndut împreună cu soţul ei o vie dc la
Odobeşti lui Stamatis Frangulis 24.
M a r i a , soţia lui Pica sîrbul; nu a avut urmaşi
421.
M a r i a , soţia lui Ştefan Corbul; vinde
împreună cu fiii ei o casă aflată mai jos dc
Tîrgul Făinii lui Iacomachi negustor 315.
(Mariia)
M a r i a (Mărie), soţia lui Ştefan Luca, sora lui
Ion Neculce hatman şi a Sandei; a primit
zestre 56.
M a r i a (Mariia), soţia lui Toader Chiriţă şi
fiica preotesei Dochiţa; martoră 171.
M a r i a , soţia lui Toader Rasul peveţ; vinde
împreună cu soţul ei o casă cu loc în
mahalaua Muntenimii popii Toader 353.
M a r i a , soţia lui Vasile Drace; vinde împreună
cu soţul ei o vie cu livadă lui Gavril Puiul
cizmar 171.
M a r i a (Mărie), soţia lui Vasile stoler;
dăruieşte lui Toader un loc din Tîrgul
Boilor 79.
M a r i a (Măriia), ţigancă, fiica lui Ştefan, mama
lui Gligorie; dăruită de Ilie Prodan
Drăguşeseul mitropolitului Antonie 284.
M a r i a (Măria), zlătăriţă, soţia lui Chiriiac
zlătar, mama Irinei şi soacra lui Petre
sîrbul; vinde lui Iane bacal o vie din Dealul
Drosoaiei 19.
M a r i a (Mărie) B î r l ă d e a n c a , martoră în Tîrgul
Boilor 79, 295; locul ei în hotarul unui loc
de casă din Tîrgul Boilor 295.
M a r i a (Mărie, Mariia) Botezata, soţia lui
Vasilie Botezatul, mama Ilincăi, a lui
Sandul şi a lui Vasili şi soacra lui Ion
blănar 249; va dămi fiului ei, Vasili, o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei după ce se
va căsători 225; martoră pc Uliţa Hagioaiei
250; martoră 377.
Maria (Maric) Costandăchioaia, croitoriţă,
soţia lui Costandin croitor şi nora lui
Neculai Nebunele; vinde lui Ion
Lăpuşneanul o casă din mahalaua
Muntenimii 94; se judecă pentru stăpînirea
unui loc de casă din Muntcnime 109.
M a r i a Frăticeasa, fiica lui Andronache
meserciu, sora Zamfirei şi cumnata lui
Vasile cazac; martoră pe Uliţa Hagioaiei
196.
Maria (Mărie, Mariia) Gligorăşoaia
(Grigoroaia), soţia lui Gligoraşcu abăger,
fiica lui Toma Dima şi mama lui Necula, a
Lupei şi a Saftei 176; locul ei în hotar 188;
martoră în mahalaua Muntenimii 330.
M a r i a (Măriia) Mihăilcasa, mărturiseşte
pentru locul unei dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 54.
M a r i a (Moraituie) M u r a i t o a i a , cumnata lui
Postolachi Murait, mama lui Costantin şi a
Paraschivei; vinde o casă popii Mihalache
46.
M a r i a Sănduleasa, negustoriţă, fiica lui
Sandu Mani şi a Mihăi, sora Nastasîiei şi
soacra lui Ene Mîrza negustor 63, 69, 118.
M a r i a (Mariia) Todereasa, abăgeriţă, soţia lui
Toader abăger; a vîndut trei dugheni de pe
Podul Vechi 17, 69.
Maria, v. şi P r e a c u r a t a Feciară
Mărie, v. M a r i a .
Mariia, v. M a r i a .
( M a r t h a Ursăchioaia (Ursechioaia), mama lui
Varlaam Ursachi; a dăruit Mitropoliei nişte
ţigani 409.
M a r t i n , autorul cărţii Curiozităţi şi alegeri din
deosebite ştiinfi aflată la m-rea.Adormirea
Maicii Domnului 23.
M a r t i n , soţul Ozanei, fiul lui Petrea Căcăcea
şi ginerele lui Ştefan Hergii Cotnăreanul; a
vîndut lui Gheorghie Frîncul Strahoţchie o
casă din Cotnari 158.
Matei (Mătei), lipcan; vinde lui Ştefan o casă
de pe Căcaina 73; a vîndut lui Ştefan o
casă de pe Căcaina spre Podul Meserciilor
84.
Matei C a n t a c u z i n o M ă g u r c a n u l , boier din
Ţara Românească, tatăl lui Costantin
Cantacuzino 324.
Matei C o s t a c h i (Costache), clucer; autentifică
în anul 1814 copia unui act 420.
Matei G h i c a , beizade, fiul lui Grigore al
11-lea Ghica şi fratele lui Scarlat Ghica; dă
mărturie 389.
Matei H u r m u z , fiul lui Hurmuz vameş, fratele
lui Costantin Hurmuz şi al Catrinei Pop;
vinde lui Apostol Mîrza două dugheni de
pe Uliţa Hagioaiei 137.
Matei S t u r d z a , fost mare cămăraş, fratele lui
Vasile Sturdza, strămoşul lui Sandul
Sturdza 354; a dăruit m-rii Trei Ierarhi
nişte case de lîngă m-re 126.
M a t c i u Vlastaris, Nomocanonul lui ~ se află
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Mavrocordat, v. C o n s t a n t i n Nicolae
Nicolae
Mavrodin, v. < D u m i t r a ş c o >
M a x i m I'eloponezianul, cartea învăţăturile lui
- se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
M a x i m o s , ieromonah; martor la un schimb
dintre egumenul m-rii Sfîntul Ioan Gură dc
Aur şi P a n a i o t i i N i k u A.
Mazarache, v. M n i z a r a k i .
M ă . . . , fuştaş; m a t W l a vînzarea unei vii de la
Miroslava 30.
Măcărcscul, v. T ă n a s i e
Măcenici, v. Sfinţii P a t r u z e c i dc
Mădîrjacul, v. M i h a l a c h i
M ă g u r c a n u l , locul lui - în hotarul unui loc de
casă de lîngă m-rea Bărboiu 122.
Măgureanul, v. M a t e i C a n t a c u z i n o
Măji, v. S f î n t u l I o a n din Uliţa M ă j i l o r .
M ă n d a n a , locul ei în hotarul unui loc de pe
Uliţa Măjilor 41.
M ă n d c n a , casa ei în hotarul unei casc dc pe
Podul Vechi 191.
Mănioaia, v. A n i ţ a
Măria, v. M a r i a .
Mărica, fiica lui <Mihălachi> Trele; vinde lui
Florea bulucbaş o casă cu loc pe Uliţa
Sîrbească 138.
M ă r i c a , ţigancă domnească, soţia lui Ion
Ţipărnac, fiica lui Nica canungiu
domnesc; este dăruită lui Sandul Sturdza
316.
M ă r i c u ţ a , cusătoarc; a vîndut o casă cu loc lui
Gavriil ciubotar 322.
Măricuţa, fiica lui Isac croitor, mama lui
Gheorghie; dă mărturie hotarnică pentru un
loc de pe Uliţa Hagioaiei 54; vinde
împreună cu fiul şi cu nepoţii ei un Ioc de
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei lui Lupasko
Theodoris 242.
Măricuţa, mama lui Gligoraş, bunica lui Ion şi
a lui Niculai 48.
Măricuţa, pităriţă; casa ei în hotarul unei case
din mahalaua Tălpălarilor 9.
Măricuţa, soţia lui Costantinachi şi nora
Gribincioaici; a vîndut împreună cu soţul
ci o vie din Dealul Hroncii fiicei lui Ursul
abăger 12.
Măricuţa, soţia lui Dule, nora lui Leca Scrab;
primeşte împreună cu soţul ci o casă de pc
Uliţa Măjilor de la socrul ei 4.
Măricuţa, soţia lui Nastase Hrin, mama lui
Niculai, Toader şi a lui Vasile; vinde
împreună cu soţul şi cu fiii ci un loc de
casă lui Fotis Niku 120.
Măricuţa, soţia lui Norăş; dă împreună cu
soţul ci un loc de dugheană din Băibăcărie
A lui Parfene 363.
Măricuţa, ţigancă, soţia Iui Cucoţ 382.
[
< M â r i c u t a > Pcvcţoaia (Piviţoaia), soţia lui
Efrim peveţ, mama Saftei şi soacra lui
Alexandros Kananos şi a lui Vasilie
Pictrianul 39, 51, 58, 97, 255, 256; v. şi
Rîpa Peveţoaici.
Mărie, v. Maria.
Măriia, v. şi M a r i a .
M ă r i u j a , mama lui Gligoraş şi soacra Aniţei; a
lăsat fiului ci o casă de lîngă Biserica
Curelarilor 48.
M ă r i u ţ a , sora lui Ştefan Porhir; s-a judecat
pentru o vie cu Apostol Mîrza pentru
stăpînirea unei vii de la Grozeşti 340.
M ă r i u ţ a , soţia lui Oprea odobaş; cumpără
împreună cu soţul ei o casă din mahalaua
Bărboiului de la Cîrste Haciresis 277.
M ă r i u ţ a , vara lui Nastase Hrin; să nu încalce o
vînzare 120.
M ă r i u ţ a Costineasa, soţia lui Costin, mama
lui Costantin şi a Saftei; vinde împreună cu
soţul şi cu fiii ei o casă de pe Uliţa Strîmbă
popii Ursul 114.
M ă r i u ţ a S ă v o a i a (Săvoi), făclicriţă; a vîndut
lui Gavril sucmănar o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei 117.
Mărturisirea ortodoxă, carte aflată la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
• M ă s t a c ă n , sat, ţ. Bacău; clîngă Bucşăşti, j.
Bacău>; zapise pentru o parte din s. - sînt
date lui Andrei Ruset 103.
M ă t e i , tatăl Antimiei din s. Miclăuşeni 71.
Mătei, v. şi Matei.
M ă t e i u , fiul lui Apostol şi cumnatul Ştefaniei;
se judecă cu Ştefania pentru stăpînirea unei
case din Cizmărie 11.
Măţăcuş, v. M i h ă l a c h c
Măţărănoi, v. Vasilie
Medeleni, sat, ţ. Iaşi; <s. c. Golăieşti, j.
Iaşi>; părţi din s. - stăpînitc de Panaiotis
Niku 64.
Meica, v. I o r d a c h i
Melcghi, v. şi Ion
Meletie (Melentei), patriarh de Ierusalim şi a
toată Palestina; încuviinţează ca egumenii
m-rilor închinate la Sfîntul Mormînt să dea
dugheni de pe Podul Vechi 161; a poruncit
să fie refăcut zidul m-rii Galata 217; a
trimis bani pentru refacerea zidului m-rii
Galata 287; 1-a numit pe Nektarios egumen
arhimandrit la m-rea Galata 287.
Melisa, carte aflată la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
M e r ă u j ă , căldărar; stîlpii porţii lui - în hotarul
unui Ioc vîndut lui Gligoraşco Căţimarul
13.
Merdana, v. M a n d a n a
Merişanca, v. C a t r i n a
Mic, v. Iftimie cel
M i c l ă u ş a n i , sat, peste Prut, în ţ. Iaşi; <j.
Ungheni, R. Moldova>; de cealaltă parte a
s. Frăsuleni 71; o parte din s. - este dată
fiilor lui Anastasie fost vornic dc tîrg 71.
Miclescul, v. G a v r i l
M i e u , fost medelnicer al doilea; martor în
mahalaua Tălpălarilor 416.
Mieu, v. M i h a i
Micul, daraban; casa lui - în hotanil unei casc
de lîngă Biserica lui Vulpe 407.
M i c r l o a i a (Mirloaie), mama lui Paraschiv şi
soacra Irinei 99.
M i h a . soţia lui Sandu Mani, mama Măriei
Sănduleasa şi a Nastasîiei 118.
Miha, v. şi Ştefan
Mihai, dă lui Antonius Servio o vie pentru o
datorie 260.
Mihai, fiul lui Dumitraşco cămăraş; martor în
mahalaua Tălpălarilor 416.
Mihai, lăcătuş, tatăl lui Andreiu drăgan 30.
Mihai, negustor; a cumpărat un loc de la popa
Vasilie Tăriţă 139.
Mihai, popă la biserica Sfintul Lazăr, fiul
popii Coste şi nepotul popii Badiul;
primeşte scutire pentni scutiri de dări 394.
Mihai, spiţer, tatăl lui Antiohie şi al Catrinei,
socrul Sandei 333.
Mihai, tatăl Iui Iacob Pozoloţchi şi socnil
Catrinei 195.
Mihai, vecin din Cîmpulungul Rusesc 399.
Mihai Mieu, fost vornic de Cîmpulungul
Rusesc, soţul Saftei şi ginerele lui Preda
fost stolnic; dă mărturie pentru un loc aflat
mai jos de Tîrgul Făinii 170; nu a avut
urmaşi 399.
Mihai Racoviţă, voievod, domn al Ţării
Moldovei; fiul lui Ion Racoviţă 86; ctitor al
bisericii Sfîntul Lazăr de la Vamă 235,
381, 394; dăruieşte lui Toader Paladi patru
sălaşe de ţigani 18; confirmă împărţirea
unei moşteniri 14; întăreşte stăpîniri 2, 5,
7, 16;
- fost domn; a făcut danii lui
Gheorghie Frîncul Suahoţchie pentru
slujbă credincioasă 158, 180; a dat un
testament de danie ctitoriei sale 381; a
confiscat moşii pentru hiclenie 33, 397; a
confirmat m-rii Aron Vodă stîpînirea
asupra unui loc dc casă 362; a acordat
scutiri dc dări 133, 394; a judecat pricini
pentru datorii 31, 217, 263, 313.
Mihai (Mihaiu) Ţirul, martor lîngă Rîpa
Pcveţoaiei 58.
Mihai, v. şi Mihalachi, Mihăilă, Sfîntul
Arhanghel
Mihaiu, v. Mihai.
Mihalachc, blănar; a pus zălog case de pe
Podul Vechi pentru o pungă de bani
împrumutată de la Tănasie negustor 123.
Mihalache, fratele lui Ion Mîrza armaş şi al
Ioanei vorniceasa, cumnatul lui Gheorghiţă
Fîsîitul, tatăl lui Gheorghie 52.
Mihalache, fuştaş; cumpără case de pe Uliţa
Rusească 2.
Mihalache, măscărici, bunicul lui Adam
Costanda; a cumpărat de la Păscăloaia un
loc de casă de pe Podul Vechi 5.
Mihalache, protopop de Iaşi, popă la biserica
Sfîntul Nicolae Domnesc; primeşte scutire
pentru doi posluşnici 329.
Mihalache, staroste dc ciocli din breasla m-rii
Trei Ierarhi; primeşte confirmarea
scutirilor de dări pentru breasla cioclilor
81; mărturiseşte pentru hotarul unei casc
din mahalaua Curelarilor 129.
Mihalache (Mihai), vătaf de călăraşi de
Ţarigrad, soţul Zamfirei, tatăl Măriei şi al
Tudoscăi; împuternicit să stringă oameni
străini pentru steagul de călăraşi 192; casa
lui - în hotarul unei case mai jos de Tîrgul
Făinii 315; - fost vătaf de călăraşi, vinde
împreună cu soţia şi cu fiicele sale o casă
dc lîngă Tîrgul Făinii 404.
Mihalache Cheşco, cumpără un loc zălogit la
negustorul turc Ahmet Tunuslu 289.
Mihalachi (Mihălachi), popă la biserica
Sfîntul Ioan din Măji, soţul Aniţei; martor
pe Uliţa Hagioaiei 44; cumpără de la
Postolachi Murait o casă 46.
Mihalachi, sluga lui Iordachi mare vameş;
martor pe Uliţa Fînului 99.
Mihalachi Ciucă, martor în Tîrgul Făinii 214.
Mihalachi M ă d î r j a c u l , căpitan; martor pe
Uliţa Hagioaiei 117.
Mihalachi (Mihalache, Mihălachi) P ă t r ă u
(Părău, Pătru), vornic de poartă; dă
mărturii hotarnice 54, 170, 191, 213, 223,
242.
Mihalachi S t u r d z a , soţul Aniţei şi cumnatul
lui Radul Racoviţă; vinde împreună cu
soţia sa case de pe Uliţa Feredeielor lui
Sandul Sturdza 21;
- fost mare clucer; face un schimb de
ţigani 378.
Mihalcea, v. G l i g o r a ş
Mihăilă (Mihail, Mihil), croitor, tatăl
Alexandrei şi al lui Chiriiac croitor,
bunicul Saftei 54, 336.
Mihăilă, tatăl Dochiţci din Miclăuşani 71.
Mihăilă Loiz, fost logofăt; fiul lui Loiz
negustor, fratele lui Gligoraşco abăger şi
cumnatul Măriei Gligorăşoaiai; a dăruit
Aniţei vămeşoaia un loc de casă de pe
Uliţa Tărbujenească 384.
Mihăilă Roşea, tatăl lui Efrim din s. Coroteni
şi bunicul lui Iacob 287.
Mihăilă, v. şi Mihalachi.
Mihălachc, ceauş agesc; martor pe Uliţa
Brăhăriei 176.
Mihălache Măţăcuş, scrie act 52.
Mihălachc Panaite, fiul lui Panaite fost
pîrcălab de Vaslui; se judecă pentni
stăpînirea s. Mîndreşti şi Popeşti cu Toader
Costachi 86.
Mihălachi Luca, fiul lui Ştefan Luca, fratele
lui Toma Luca; vinde împreună cu fratele
său o casă de lîngă m-rea Danco pentru a
plăti datoriile tatălui lor 90; a vîndut un loc
de casă 121.
Mihălachi, băcan; lucruri ale lui - 415.
Mihălachi, fiul lui Ştefan Ciuciulei şi fratele
lui Bejan săhăidăcar; a vîndut lui Antim
Tutuca o vie din Valea lui Irimia 195.
Mihălachi (Mihălachii), împarte cu Ghcorghii
şi cu Sanda un loc de dugheni din Cizmărie
391, 392.
Mihălachi, uşerel; casa lui - în hotarul unei
case de pc Căcaina 73, 84.
Mihălachi Ruset. mare postelnic; dă mărturie
în Divan 215,219, 227.
<Mihălachi> Trele, tatăl Măricăi şi socrul lui
Vasile Voicu armaş 52, 138.
Mihălachi, v. şi Mihalachi.
Mihil, v. Mihăilă.
Mihăileasa, v. Maria.
Milcov, rîu; <afluent al Putnei>; vad de moară
pc - în s. Cicani 136.
Milie, sat; <ţ. Cernăuţi; s. - , azi în Ucraina,
reg. Cemăuţi>; jumătate din - cu mori şi
vecini lăsată prin diată lui Toader Paladi şi
Sandul Sturdza 399.
Minatus, cartea Culegere de studii din
scrisorile lui ~ în limba italiană se afălă la
m-rea Acjormirca Maicii Domnului 23.
Mineia, 12 volume din - în limba greacă au
fost dăruite m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Minih, <MUnnich>, feldmareşal rus a venit în
anul 1739 cu ostile moschiceşti în Ţara
Moldovei 397.
M i r ă u ţ ă , călăraş; martor hotarnic al unui loc
din Tîrgul Boilor 295.
M i r ă u ţ ă , fiul lui Stoica, fratele lui Păladi; a
vîndut împreună cu ftatele său o casă de pe
Căcaina lui Matei lipcan 73.
Miron, fiul Magdei; vinde împreună cu mama
sa un loc de casă din Tîrgul Boilor 295.
Miron, popă la Biserica Doamnei, soţul Florei;
cumpără de la vărul său Ştefan Budurul o
vie din Dealul Hroncii 74, 75; primeşte
danie de la unchiul său. Ion Budurul, o vie
din Dealul Hroncii 74,75,76.
Miron, tatăl lui Toader 252.
Miron Barnovschi Moghilă, voievod, domn
al Ţării Moldovei; ctitorul m-rii Adormirea
Maicii Domnului 64; a confirmat m-rii
Galata de Jos stăpînirea asupra s. Coiceni
135; a dăruit Mitropoliei o vie de Ia
Vlădiceni 365.
Miron Costin (Costin), fost mare logofăt,
soţul Denii şi ginerele iui Ion Moghilă 135;
a rămas cu datorii neachitate la Frangulis
vameşul 31; domnia i-a confiscat 600 de
stupi 86.
Miron Cuza (Cuze), fost logofăt al doilea, fiul
lui Dumitraşco Cuza şi tatăl lui lonaşco
Cuza 369.
Miron Qafenco, uricar, ginerele lui Alexandru
căpitan; a scris act 25; a dăruit lui
Dumitraşco ispravnic al marelui locuri de
case de pe Uliţa Pîrvuleştilor 296.
Miroslava, sat; <s. % c. j. Iaşi>; carte de
apărare dată m-rii Galata pentru locurile de
Ia ~ 141; săteni din - martori 201; v. şi
Bogdan din Dămilan din
Dumitraşco din Ştefan din - ; vii la -
34,125,201,216,233.
Misail, episcop de Rădăuţi; încredinţează acte
domneşti 186.
Misăilă, negustor de la m-rea Sfîntul Sava,
fratele lui Iani; izvod de lucruri aflate în
dugheana lui ~ 415.
Misiunea Apostolică, v. Biserica Catolică.
Mitrofan, locul lui ~ în hotarul unei case din
mahalaua Broşteni 115.
Mitropolia Moldovei şi Sucevei, primeşte
danie prin diata mitropolitului Gheorghie
bucate, sate şi vii 92, 93; primeşte danie de
la Vasiliţă o parte din s. Cucioaia 102;
primeşte danie de la Gheorghiţă negustor o
vie de la Odobeşti 108; a primit danie de la
Gligoraş Ieşanul o parte din s. Cicani 136;
primeşte danie o moară de pe Bahlui 149;
primeşte danie două sălaşe de ţigani
domneşti 209; a primit danie de la
Costantin Costachi o parte din s. Turbăteşti
244; a primit danie de la Miron Barnovschi
o vie de la Vlădiceni 365; a primit danie de
la Martha Ursăchioaia nişte ţigani 409;
primeşte danie din venitul domnesc de la
Vamă 303; o casă a Mitropoliei a fost
dăruită lui Dumitraşcu cămăraş 51;
primeşte confirmare pentru stăpînirea a
două sălaşe de ţigani 276; primeşte
confirmare pentru scutiri de dări 303;
primeşte scutire de dări pentru o cîrciumă
165; primeşte scutiri de dări pentru satele
din ţ. Suceava 395; primeşte scutiri de dări
pentru posluşnici 208, 267, 272, 395;
primeşte scutire de vădrărit pentru viile de
la Vlădiceni 327; stupi ai Mitropoliei 92;
vii ale Mitropoliei 92,327,365;
arhiepiscopi şi mitropoliţi de Ia ~ 11,
31, 3 9 , 4 2 , 4 5 , 5 1 , 6 2 , 92, 93, 98, 108, 113,
136,151,155,184,186,199,202,217,227.
244.254,258,264,272,273,284,286,287,
290,305,335,337,347,350,356,365,388,
389, 395, 409, 421; v. şi Antonie,
Gheorghie, Nichifor; arhiepiscop şi
mitropolit al Ţării Moldovei în a doua jum.
a sec. XVffl 399; v. Gavril <Callimachi>;
foşti arhieposcopi şi mitropoliţi de la
- 92, 93, 257. 263, 292, 395, 399, 409; v.
şi Antonie, Ghedeon, Gheorghie;
Condică de doc. a Mitropoliei
Moldovei scrisă în anul 1816 de Theodor
Gaşpar diac de Divan 36, 113, 128, 136,
142, 149, 208, 210, 303, 327, 340, 379;
Condică de doc. a Mitropoliei scrisă în
anul 1834 de Grigorie Hudici 286.
Mitropolia Nouă, din Iaşi; cbiserică
mitropolitană>; cu hramul Stratenia
Domnului şi Mîntuitorului Isus Hristos
227; primeşte danie un obroc din venitul
domnesc de la Vamă 227; primeşte scutiri
de dări 227; primeşte danie un ţigan 274;
samă pentru cheltuielile făcute la
construcţia unor case la ~ 273; în hotarul
unor case şi a unor locuri de case de pe
Uliţa Mare 113, 132, 151, 259; liturghie
ţinută la ~ 227; însărcinată să întreţină
Şcoala slovenească şi Şcoala grecească
303; sărindar dat la - 305; a fost jefuită de
oştile moschiceşti 395; diacon pisar la ~
199,422; v. şi Dimitrie.
Mîndana, v. Mandana.
•Mîndreşti, sat, ţ. Cîrligătura; <fost s. în
partea de sud a s. Valea Oilor, c. Bălţaţi, j.
Iaşi>; întărit lui Toader Costachi după
judecată cu Mihălache Panaite 86.
Mîndzul, v. Ioniţă
Mîntuitorul, v. Isus Hristos
Mîrza, v. Apostol Ene Ion
Moghilă, v. Miron Barnovschi Moise
Ion
Mogoroge, v. Mogorogea.
Mogorogea, v. Vasile
Moisă Grecul, a vîndut lui Neculai Caraolan o
casă de pe Podul Vechi 157.
Moisăiu, v. Moise.
Moise, fiul lui Sandul Manea şi fratele lui
Neculai; vinde împreună cu fratele său un
loc de casă lui Toader Paladi 259.
Moise, prooroc; a adus tablele Legii Vechi de
pe - Muntele Sinai 286.
Moise (Moisăiu) Moghilă, voievod, domn al
Ţării Moldovei, fratele lui Ion Moghilă; a
confirmat m-rii Galata de Jos stăpînirea
asupra s. Coiceni 135.
Moisei Cucoranul, cămăraş de izvoade;
primeşte întărire pentru stăpînirea unei
dugheni şi a unui loc de pivniţă de pe Uliţa
Hagioaiei 325.
Moisia, săpunar; martor mai jos de Tîrgul
Făinii 315.
Moldova, rîu; <afluent al Sitetului>; sate pe ~
113,151.
Moldovlahia, v. Ţara Moldovei.
Montanus, v. Iacob
Morait, v. Murait.
Morza, v. Mîrza.
Mosc, v. Moscova.
Moschici, v. Ioan Panaite
Moscova (Mosc, Moscovă), <or. în Rusia>;
mitropolitul Gheorghie a cumpărat obiecte
bisericeşti de la ~ 93; Ion Neculce a fost
plecat nouă ani la - 313; v. şi Ţara
Moschicească.
Moscovă, v. Moscova.
Moshu, operele lui - sînt cuprinse într-un
volum de poeme în limba greacă aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Movilă, v. Moghilă.
Movileştii, familie risipită în străinătate;
urmaşi ai Iui Isac Balica 135.
Mundariu, tatăl lui Manoli 10.
Muntele Athos (Sfînta Gora, Sfîntul Munte,
Sventa Gură), <în Grecia>; m-rea Vatoped la
- 55; m-rea Xeropotamu la - 114, 219, 220,
221, 291; m-rea Trei Ierarhi este închinată la
toate m-rile de l a - 2 1 5 , 3 0 0 ; m-ri închinate la
- primesc scutiri de dări 186.
Muntele Sinai (Sînai), <în Egipt>; pe ~ i s-a
arătat Dumnezeu lui Avraam; proorocul
Moise a adus tablele Legii Vechi de pe -
286; m-rea de pe - a fost ctitorită de
împăratul Iustinian 286; la m-rea de Ia - se
află moaştele făcătoare de minuni al Sfintei
Ecaterina 286; m-rile închinate la -
primesc scutire de dajde 186; m-rea Sfinţii
Arhangheli a fost închinată la m-rea de pe
- 337, 385, 388, 389; m-rea Sfînta Vineri
este închinată la - 286; egumen arhiereu la
m-rea de la - 286, 337; v. Nechifor
Sinaianul.
•Munteni, sat, <ţ. Cîrligătura; inclus în or.
Tîrgul Frumos, j. Iaşi>; mori la - mai jos
de Tîrgul Frumos au fost luate fără drept
de Ştefan Luca 56.
Muntenime, mahala în Iaşi; case în - 94, 330,
353, 380; locuri de case în ~ 88,109,331,
362,364; ceauş de negustori din - 99; v. şi
Vasili; uliţe în - 105, 380; v. şi Uliţa
Hagioaiei, Uliţa Muntenimii.
Murait, v. Dumitraşco Postolachi -
Vasilie
Muraitoaia, v. Maria
Muraituie, v. Muraitoaia.
Murtaza, v. Ahmet Tunuslu.
Museu, poemele lui - sînt cuprinse într-un
volum de poeme aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Muşte, v. Dumitraşco
Muta, v. Irina
N
Nacul, tatăl lui Vasiliţă 102.
Nacul, v. Ion Neculai Toader
Naftanail, v. Anaftail.
Nastase Hrin, soţul Măricuţei, tatăl lui
Niculai, al lui Toader şi al lui Vasile; vinde
un loc de casă lui Fotis Niku 120.
Nastasia (Nastasie), soţia lui Cîrste blănar din
Tîrgul de Sus; martoră 347.
Na.stasia, soţia lui Cîrsiiian vălaf şi fiica
Lupei, sora lui Dumitrache şi a Ilincăi; se
judecă pentru stăpînirea unei case de pe
Uliţa Rusească cu Ncculai peveţ 367.
Nastasia, soţia lui Costantin negustor;
cumpără împreună cu soţul ci un loc de
casă din Tîrgul Făinii de la Adam Costanda
142.
Nastasia, soţia lui Ghiorghi Amvros şi mama
Saftei 188.
Nastasia, soţia lui 'Gorghi; cumpără împreună
cu soţul ei o casă din Tîrgul Făinii de la
Safta Androneasa 214.
Nastasia, soţia lui Vasilie şi fiica lui Costantin
Claie; vinde un loc pc Uliţa Pîrvuleştilor
296; a vîndut o casă de pc Uliţa
Pîrvuleştilor 325.
Nastasia (Nastasie) Belibcoaia, sora lui Oprea
odobaş, mătuşa lui Gligori, a Ilincăi şi a lui
Ioniţe; martoră la vînzarea unei case din
mahalaua Bărboiului 370.
Nastasia (Nastasie) Jderoaia (Jderoi),
primeşte mărturie pentru stăpînirea unei
case din mahalaua Tălpălari 9; dăruieşte
popii Dumitraşco un Ioc de casă pentru
pomenire 159; locul ei în hotar 160.
Nastasie, v. Anastasie, Nastasia.
Nastasiia, v. Nastasîia.
Nastasîia, fiica Irinuţei făclieriţa şi sora lui
Enachie; vinde împreună cu mama şi cu
fratele ci o casă şi două dugheni aflate pc
locul m-rii Adormirea Maicii Domnului
22.
Nastasîia (Nastasiia), soţia lui Gavril Puiul
cizmar, cumnata lui Ion Puiul; cumpără
împreună cu soţul ei o vie cu livadă de la
Vasile Drace 171; dă cumnatului ei o vie
din Dealul Hroncii 199; nu a avut urmaşi
199.
Nastasîia (Nastasîie), soţia lui Lupul fost
odobaş; vinde lui Ştefan Tăbîrţă o casă cu
loc 147.
Nastasîie, v. Anastasie.
Nastasîie, v. Nastasîia.
Naşterea Domnului, v. C r ă c i u n .
N a t a l i a (Natalie), călugăriţă; a dăruit popii
Vasilie Tărîţă un loc de chilie 139.
Natalie, v. Natalia.
N a z a r i a (Nazarie, Nazariia), fostă pităriţă
domnească de jitniţă; casa ei în hotarul
unei case din mahalaua Tălpălarilor 9; a
vîndut lui Ion Corbul un loc de casă mai
jos de Tîrgul Făinii 159.
Nazianz, v. Episcopie dc
Nastasă, popă; scrie actul de vînzare al unei dc
la Socola 310.
Năstasă, v. Anastasie
Nastase, băcan; fratele Măriei 10; locul lui ~
în hotarul unui loc de dugheni de pc Uliţa
Hagioaiei; plăteşte chirie pentru un loc de
hrubă 54.
Năstasc, blănar, soţul Măriei, fratele lui
Apostol blănar; vinde lui Ncculai Bontăş
blănar o dugheană dc pe Uliţa Hagioaiei
89.
Nastasie, vătaf dc săhăidăcari, fiul lui
Ghiorghe fost vătaf; primeşte scutiri de
dări 342.
Năstasîie, cumnatul Irinuţei făclieriţa; a vîndut
cumnatei sale o casă dc pe locul m-rii
Adormirea Maicii Domnului 22.
Năstasîie (Năstasîi), uşcr; a încălcat locul de
pe Podul Vechi al lui Cîrste Haciresis
191.
Ncac.şa, vinde o vie de la Miroslava lui Ilie
abăger 233.
Neagul, v. I o r d a c h e Vasili - .
Nealimbă, v. Filotci
Neamţ, m-re; <în c. Vînători, j. Ncamţ>;
primeşte danie de la mitropolitul
Gheorghie nişte stupi 92; primeşte danie de
la Aniţa trei dugheni 346; a vîndut lui Ion
Neculce case de pe Uliţa Feredeielor 39,
57, 58, 78, 97; mitropolitul Gheorghie are
postrig la - 92; opis de doc. al m-rii ~ 283,
285, 319; egumen la - 39, 78; v. şi
Theofil.
Neamţ, tîrg; cor. Tîrgu Neamţ, j. ~>; fost
pîrcălab de - 217; v. şi E r i m i i a Ciocîrlie.
Neamţ, ţinut; sate în ţ. - 93, 113, 151; v. şi
Dracsine.şti, Negoeşti, U n g u r a ş i .
Neaniul, v. C o s t a n d i n Costin Costin
Gavril
Nebunele, v. Ncculai
Nechifor Sinaianul, egumen arhiereu la m-rea
de pe Muntele Sinai; a cerut ajutor pentru
m-rea sa 286; a fost în Ţara Moldovei şi a
încuviinţat închinarea m-rii Sfîntul Sava
la m-rea Sfinţii Arhangheli 337.
Nechifor, v. şi Nichifor, Nikiforos.
Ncchita (Nichita), popă, soţul Sandei; vinde
împreună cu soţia sa o casă lui Ion blănar
72; a vîndut o casă lui Ion blănar 250; se
judecă cu Alexandra pentru stăpînirea unei
case dc pe Uliţa Hagioaiei 336.
Necola, v. Ncculai.
Necolai, fiul lui Cojoce; martor pe Uliţa
Hagioaiei 117.
Nectari, v. Nectarios.
Nectarie, autorul volumului Carte împotriva
latinilor aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Nectarie, v. şi Nectarios.
Nectarios (Neclari, Nectarie, Nectaris),
egumen la m-rea Galata de Sus,
arhimandrit al m-rilor închinate la Sfîntul
Mormînt; dă împreună cu egumenii m-rilor
închinate la Sfîntul Mormînt trei dugheni
de pe Podul Vechi lui Costantin Anastasie
161; va primi pentru m-re o moşie a
familiei Sturdza 354; vinde moşii pentru a
reface zidul m-rii (semn. gr.) 217, 244,
287, 306; a refăcut zidul m-rii 350.
Nectaris, v. Nectarios.
Nccula, fiul Măriei Gligorăşoaia; martor pe
Uliţa Brăhăriei 176.
Necula (Neculaiu), ginerele lui Negoiţă; locul
lui în hotarul unui loc de pe Uliţa Măjilor
41; martor pe Uliţa Brăhăriei 176.
Necula, martor în Cizmărie 43.
Nccula, posluşnic al m-rii Golia; primeşte
unele scutiri de dări 150.
Necula, v. şi Ncculai.
Neculai, a cumpărat fără drept o vie de la
Valea Adîncă 349.
Neculai, armean, popă; martor hotarnic al unui
loc de pe Uliţa Băibărăcarilor 202.
Neculai (Neculaiu, Nicolai), băcan, soţul
Sandei, fiul lui Mănos Dimos şi ginerele
lui Panaite Reiz; vinde lui Manoli un loc
de pe Uliţa Măjilor 41; martor lîngă
Biserica • Curelarilor 50; vinde lui
Panaiotis Niku un loc de dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei 67; casa lui - în hotarul
unei casc de pe Uliţa Făinii 82; a
cumpărat de la Andrei Zară un loc de casă
din Muntenime 88; dăruieşte împreună cu
soţia sa un loc de casă din Muntenime
popii Costantin 88; martor pe Uliţa
Brăhăriei 176.
Neculai, croitor, soţul Alexandrei, ginerele
Saftei Istrătoaia; cumpără împreună cu
soţia sa o casă 314.
Neculai, fiul Ilincăi, fratele lui Lupul, nepotul
dc sora al Saftei Androneasa; vinde
împreună cu fratele şi mătuşa sa o casă de
lîngă Tîrgul Făinii 214.
Neculai, fiul lui Gligoraş bărbier, fratele
Catrinei şi al Irinei Muta; vinde împreună
cu fraţii săi un loc de dugheană de pe Uliţa
Hagioaieie lui Istratie croitor 3.
Neculai, fiul lui Manea, fratele lui Moise;
vinde împreună cu fratele său un loc din
Iaşi lui Toader Paladi 259.
Neculai, fiul Iui Pavăl săpunar; a vîndut lui
Vasile Adam casc de pe Podul Vechi 37.
Neculai, fiul lui Petrachi fost călăraş, nepotul
lui Gheorghie călăraş; vinde împreună cu
tatăl său un loc de casă dc lîngă biserica
Sfîntul Neculai 45.
Ncculai, fiul popii Vasile Tropa; martor Ia
vînzarea unui loc de lîngă biserica Sfîntul
Neculai 45,
Neculai, ginerele Dancolesei; martor la
Miroslava 30.
Neculai, ginerele lui Lupul ţigan; martor 294.
Ncculai, ginerele Iui Obadă; a vîndut lui
Chiriiac zlătar o vie din Dealul Drosoaiei
19.
Neculai, fost ispravnic; martor în mahalaua
Bărboiului, scrie act 370; scrie actul unei
vînzări de pe Podul Vechi 371; scrie actul
unei vînzări dc lîngă Tîrgul Făinii 404.
Ncculai, mindirigiu, vătaf de şetrărie; martor
în Băibăcărie 363.
Ncculai, negustor, tatăl lui Ilie 309.
Ncculai, peveţ, fiul lui Iane peveţ şi al
Dochiţei, socrul lui Ianache, fratele vitreg
al Lupei; se judecă cu fiii Lupei pentru
stăpînirea unei case de pc Uliţa Rusească
367.
Neculai, popă la biserica Sfîntul Neculai de
Sus; martor pe Uliţa Muntenimii 45, 105,
171.
Neculai, postelnic; martor pe Uliţa Mare si în
mahalaua Tălpălarilor 159, 160, 251, 373.
Neculai, soţul Saftei şi fiul Aniţei Mănioaia;
primeşte danie de la mama sa o pivniţă cu
loc din Tîrgul de Sus 47; vinde împreună
cu soţia o casă şi o pivniţă 80.
Neculai, ţigan, fiul lui Bostan şi fratele lui
Vasilie Bostan; dăruit împreună cu fraţii
săi Mitropoliei 409.
Neculai Bîrgău, zlătar, soţul Bejanei
Bîrgăoaia, socrul lui Lupul ţigan 294 şi al
lui Pavăl 360; casa lui - în hotar 129, 294;
martor lîngă Biserica Curelarilor 134.
Neculai Bontăş, blănar, fiul lui Gligoraş
Şchiopul şi ginerele lui Andronache
blănar; cumpără de la Năstase blănar o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 89; dă lui
Ion blănar o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei pentru o vie de la Odobeşti 377;
dugheana lui ~ în hotarul unei dugheni de
pe Uliţa Hagioaiei 377.
Neculai Caraolan, soţul Dochiţei, fiul Saftei;
vinde lui Costandin Botezatul o casă de pe
Podul Vechi 157.
Neculai Donici, fost mare logofăt, tatăl lui
Darie Donici şi bunicul lui Ion Donici 359.
Neculai Ghigă, aprod; se tocmeşte cu
Alexandru Bute pentru restituirea unei
datorit 112.
Neculai (Nicolai, Niculai) <Iane>, fost mare
sulger, tatăl Saftei şi socrul lui Sandul
Toma; martor pe Uliţa Hagioaiei 15; pune
zălog la mitropolitul Antonie s. Unguraşi şi
dăruieşte un loc de casă de pe Uliţa Mare
113, 151; scrie ginerelui său să ceară
mitropolitului numirea unui egumen la
m-rea de la Războieni 281.
Neculai Nacul, diac de vistierie, fiul lui Ion
Nacul; martor pe Uliţa Feredeielor 51,147;
martor la Miroslava 140;
~ fost logofăt de vistierie; vinde lui
Toader Costachi case de pe Uliţa Mare
373.
Neculai Nebunele, croitor, tatăl lui Costandin
croitor, socrul Măriei Costandăchioaia; a
Vîndut două dugheni şi o casă Irinuţei
faclieriţa 22; a lăsat fiului său un loc de
casă din Muntenime 109.
Neculai (Nicolae) Pîrvul, fost medelnicer al
doilea; cumnatul popii Pîntelei 159, 160;
martor pe Uliţa Hagioaiei 242; vinde lui
Andrieş poruşnic case în mahalaua
Tălpălarilor 251; a cumpărat două dugheni
de pe Podul Vechi de la Toader 283.
Neculai Talpeş, primeşte poruncă să facă o
cercetare hotarnică în s. Coroteni şi Piscani
306.
Neculai TUrcuI, tatăl Măriei 201,233.
Neculai (Necola) Voroavă, soţul Măriei;
ograda lui ~ de la Odobeşti 24; a vîndut lui
Stamatis Frangulis vameş o vie de la
Odobeşti 24; cumpără de la Eni topciu o
vie de la Miroslava 30.
Neculai, v. şi Nicolae, Nicolai, Sfîntul
Neculaiu, v. Neculai.
Neculăiasa, soacra lui Mănos Dimos 328.
Neculce, v. Gavril Ion
Neculcea, v. Neculce.
•Negoeşti, sat, Orbie, ţ. Neamţ; <lîngă or.
Buhuşi, j. Neamţ>; dăruit prin diata
mitropolitului Gheorghie 93.
Negoiţă, socrul lui Necula; locul lui ~ pe Uliţa
Măjilor 41.
Negoiţă Ciudin, a vîndut mitropolitului
Gheorghie o parte din s. Nimerniceni 92,
93.
Negrul, croitor; tatăl lui Toader croitor 391,
392.
Negrul, v. şi Ion
Negură, v. Petco
Neguţitori, mahala în Iaşi; ~ în hotarul unui
loc de casă din Tîrgul de Jos 142.
Nenea, v. Costantin Anastasie.
Neniul, v. Neaniul.
Neofit, v. Neofitos.
Neofitos, egumen la m-rea Aron Vodă;
cumpără o vie de pe locul m-rii 269;
martor (semn. gr.) 287.
Neofitos (Neofit), egumen la m-rea Cetăţuia;
martor (semn. gr.) 217, 361; s-a judecat
pentru neplata unei chirii pentru loc de
pivniţă 317; răscumpără lemnul unei
dugheni 347; însărcinat să repare zidul
m-rii şi să trimită ajutor la Sfîntul Mormînt
352; se judecă pentru stăpînirea unei case,
pierde 367.
Neofitos (Neofit), egumen la m-rea Golia;
egumen al m-rii Golia; vinde lui Aristarh
comis case de pe Uliţa Mare 87; a vîndut
lui Aristarh nişte case cu loc de pe Uliţa
Mare 121.
Neofitos, egumen la m-rea Sfîntul Ioan Gură
de Aur; martor (semn. gr.) 287.
Niagul, beşliu, tatăl Angheluşei şi socrul lui
Ioniţă diac 305.
Nica, seimen; casa lui ~ în hotarul unui loc de
casă din Tîrgul Boilor 295.
Nica, ţigan, canungiu domnesc, tatăl Măricăi şi
socrul lui Ion Ţipărnac 316.
Nicandru, scrierile lui - sînt cuprinse într-un
volum de poeme în limba greacă aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Nichela (Nicea, Necheia, Nichei, Nicheia,
Nichiia, Nicheie), oraş <în Asia Mică; azi
Iznik, în Turcia>; în formula blestemului
62,71,72,74,76, 139,149,186,195,270,
271,286.
Nichifor (Nechifor), arhiepiscop şi mitropolit
al Moldovei şi Sucevei; dă mărturie 388,
389; primeşte scutiri de dări pentru
Mitropolie 395; primeşte danie de la
Varlaam Ursachi doi ţigani 409; a cercetat
o pricină 421.
Nichita, martor la vînzarea făcută lui Grigoraş
Raţ 294.
Nichita, v. şi Nechita.
Nicodim, călugăr, tatăl Iui Tofan fost
protopop; a vîndut Saftei Istrătoaia o casă
de pe Uliţa Braşovenilor 314.
Nicola, fost vătaf de călăraşi de Ţarigrad,
răposatul soţ al Acsiniei 26.
Nicolae <Antiohie>, fost mare şetrar; primeşte
danie de la Grigorie Ghica o casă de pe
Uliţa Frecău pentru slujbă 421.
Nicolae Alexandru Mavrocordat, voievod,
domn al Ţării Moldovei, tatăl lui
Constantin Nicolae Mavrocordat, soţul
doamnei Porhiria; a acordat scutire de
dajde pentru toate m-rile din Moldova 186;
a scutit de dări clerul din Moldova 204; să
fie pomenit la Mitropolie.
Nicolae Costachi, martor 31.
Nicolae (Neculai) Racoviţă, voievod, domn al
Ţării Moldovei; act de judecată de la ~
123; a judecat pricină pentru o datorie 364.
<Nicolae> Ureche (Urechi), tatăl Alexandrei
Buhuşoaia şi socrul lui Alexandru Buhuş; a
dat fiicei sale zestre 337, 397.
Nicolae, v. şi Costantin - Mavrocordat,
Neculai.
Nicolai, ţigan domnesc, zlătar, fratele lui
Sandul; este dăruit Mitropoliei 209; este
confirmat Mitropoliei 276.
Nicolai, ţigan, fiul lui Iliuţă; 1-a omorit pe
Agopşea armean 247.
Nicolai, v. Neculai.
Nicolaiu, dascăl; scrie act la Nicoreşti 218.
Nicolau, v. Niku.
Nicoreşti] de Jos, sat, <în ţ. Covurlui; s.
Nicoreşti, j. Galaţi>; călugăr de la - 218; v.
şi Pavăl; popă de la - 218; v. şi Ursachi;
martori din - 218; ţelină din ~ vîndută lui
Panaiotis Niku 218; act scris la - 218.
Nicu, v. Niku.
Niculai, cumnatul lui Dumitraşco bulucbaş;
martor la vînzarea unei case de pe Căcaina
73.
Niculai, fiul lui Gligoraş şi al Aniţei, fratele lui
Ion; dă împreună cu părinţii un loc de lîngă
Biserica Curelarilor lui Paskalis Niku 48.
Niculai, fiul lui Nastase Hrin şi al Măricuţei,
fratele lui Toader şi al lui Vasile; vinde
împreună cu părinţii şi cu fraţii săi un loc
de casă lui Fotis Niku 120.
Niculina Sacă, pîriU; <afluent al Bahluiului în
m. Iaşi, j. Iaşi>; pod peste - în hotarul unui
loc din mahalaua Broşteni 115.
Nikiforos (Nechifor), egumen la m-rea
Bîrnova; este împuternicit să caute
posluşnici pentru m-re 268; martor (semn.
gr.) 161,310; primeşte danie pentru m-re o
pivniţă din Tîrgul de Jos 361.
Nikiforos, egumen la m-rea Sfîntul Sava;
martor pe Podul Vechi (semn. gr.) 17.
Nikolas Niku, negustor; martor pe Uliţa
Hagioaiei (semn. gr.) 242.
Niku, v. Dimulas Fotis Nikolas
Panaiotis Paskalis
•Nimerniceni, sat, ţ. Suceava; <fost s. în
partea de sud a s. Unceşti, c. Buneşti, j.
Suceava>; biserică de piatră în - 92, 93;
dăruit prin diata mitropolitului Gheorghie
' 92,93.
Nistor, ţigan, fiul Ioanei şi fratele lui Ion; dat
zestre fiicei lui Ursul de la vistierie 25.
Nistor, ţigan, fiul lui Ţampul; dat în schimb lui
Mihalachi Sturdza 378.
Nistor Ureche (Urechi), fost mare vornic;
ctitor al m-rii Sfînta Vineri 337.
Niţul, v. Mafteiu Ştefan
Nomocanonul lui Mateiu Vlastaris, manuscris
aflat la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Norăş, v. Noroş.
Noroş (Norăş), armean, soţul Rujei, fiul lui
Gligorie, tatăl Arhatonei, socrul lui Parfene
Manea şi bunicul lui Crăciun; vinde
 împreună cu soţia sa un loc de lîngă Uliţa
Chervăsăriei lui Manole 96; a dat zestre
fiicei sale un loc de pe Uliţa Chervăsăriei
110; a dăruit nepotului său un loc de
dugheană din Băibăcărie 363.
Novac, uşer, tatăl Aniţei şi socrul lui Vasile
Mogorogea; a dat zestre fiicei sale o casă
302.
O .Orfeu, poemele lui ~ cuprinse într-un volum
Obadă, socrul lui Neculai 19.
Ocnă, m-re la ~,<ţ. Bacău; în or. Tîrgu Ocna,
j. Bacău>; călugării de la ~ au încălcat un
loc de dugheni din Cizmărie 213, 236;
locul m-rii de la ~ în hotarul unor locuri de
dugheni din Cizmărie 213, 223, 237;
egumenul m-rii de la - este obligat să
achite lui Anton cizmar cheltuiâla făcută
pentru o dugheană din Cizmărie 236;
carieră de sare la ~ ; obroace de sare de la
- 174, 337.
Octoih, carte bisericească în limba greacă
dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Odiseea, volum în limba greacă aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Odobăscul, v. Ştefan
Odobeşti, tîrg, <ţ. Putna; or. j. Vrancea>;
femeie săracă a plecat de la - 340; vii la ~
24, 92, 220, 291, 345; vie pe Uliţa lui
Slavu din ~ 377; popi din - 225; v. şi
Pavăl, Ştefan.
Olga Catargi, act în inventarul Acta ~ 397.
Olixov Iamandi, vinde case de pe Uliţa
Rusească 2.
Omilii şi cuvîntări felurite ale lui Hrisostonţ,
volum în limba greacă aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Onceni, sat, pe Jijia, la Stîncă, ţ. Iaşi; <s.
Coada Stîncii, c. Bosia, j. Iaşi>; carte de
apărare a hotarelor s. ~ dată lui Ion
Meleghi 70.
Onţa, fiul lui Basoiu; a vîndut lui Iane
Hadînbul o parte din s. Coroteni 287.
Opian, v. Apian.
Opre, cizmar; martor în Cizmărie 391,3,92.
Oprea (Opre), odobaş de saragele, soţul
Măriuţei, tatăl lui Gligori, al Ilincăi şi al lui
Ioniţe, fratele Nastasiei Belibeoaia; cumpără
împreună cu soţia sa o casă din mahalaua
Bărboiului 277;.- ceauş; a cumpărat o casă
din mahalaua Bărboiului 370.
Oprişeni, sat, pe Prut, ţ. Iaşi; <s. c. Ţuţora,
j. Iaşi>; în hotar cu Ţuţora 87; s. - este dat
de Ştefan Luca m-rii Golia pentru achitarea
unor datorii 87.
Orbec, v. Orbie.
Orbie (Orbec), pîrîu; <afluent al Bistriţei>; sat
pe-93.
de poeme în limba greacă aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Organonul (Organul), scris de Aristotel;
volum în limba greacă aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Organul, v. Organonul. .
Orhei, ţinut; tălpi de stejar pentru construcţia
caselor Mitropolieie au fost aduse de la -
273; sat în - 380.
Orioiu, carte bisericească în limba greacă a
fost dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Osmache, negustor,. tatăl lui Costantin şi
Dumitru negustori 362, 364.
Osman, negustor turc, ispravnicul lui Mahmut
Celebi; mărturiseşte pentru achitarea unei
datorii de către Toader Paladi 374.
Ovanes, armean; martor pe Podul Vechi
(semn. arm.) 387.
Ovidiu, volum de opere ale lui - în limba
latină se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Ozana, soţia lui Martin, fiica lui Ştefan Hergii
Cotnăreanul şi nora lui Petrea Căcăcea; a
vîndut împreună cu soţul ei o casă din
Cotnari lui Gheorghie Frîncul Strahoţchie
158.
P
P. Manzi, primeşte o casă de la Antonio
napolitanul pentru o datorie 152.
Pahomie, fost episcop de Roman; a fost de
postrig de la m-rea Neamţ 97; a lăsat m-rii
Neamţ o casă cu loc pe Uliţa Feredeielor
39; a cumpărat de la Safta case de pe Uliţa
Feredeielor 97.
Paisă, v. Paisie.
Paisăie, v. Paisis.
Paisie, egumen arhimandrit la m-rea
Răchitoasa; a venit de la m-rea Vatoped
 55; vinde lui Sandul Sturdza nişte case ale
m-rii de pe Uliţa Feredeielor 55.
Paisie (Paisă), fost patriarh de Ţarigrad;
încredinţează hotărîri domneşti 290, 350;
aflat în Ţara Moldovei, încuviinţează
trecerea m-rii. Sfînta Vineri sub ascultarea
m-rii Sfinţii Arhangheli 337; încuviinţează
un schimb de moşii făcut de m-rea Aron
Vodă 362, 364.
Paisie, v. Paisis.
Paisios, v. Paisis.
Paisis (Paisie, Paisăie, Paisios, Paisîi, Paisîie),
egumen la m-rea Adormirea Maicii
Domnului; martor (semn. gr.) 22, 269,
287; a luat cărţile aflate în m-re 23;
cumpără o vie de la Miroslava 140;
cumpără lemnul unei dugheni şi al unei
case de pe locul m-rii 146; dă împreună cu
ceilalţi egumeni de la m-rile închinate la
Sfîntul Mormînt trei dugheni de pe Podul
Vechi fiilor lui Anastasie fost vornic 161;
cumpără o vie din Valea Cozmoaiei 297.
Paisîi, v. Paisis.
Paisîie, v. Paisis.
Palade, vornic; autentifică în anul 1840 copia
unui act 366.
Palade, v. şi Paladi.
pkladi, v. Ion Toader
Palestina, v. Patriarhie de Ierusalim şi a
toată
Paloşcan, v. Andrei
Pan, v. Ştefan
Panaghioti, v. Panaiotis.
Panaghiotis (Panait, Panaite), cumpără trei
dugheni de pe Podul Vechi 17; martor pe
Podul Vechi (semn. gr.) 37; dă patriarhului
de Ierusalim trei dugheni de pe Podul
Vechi în schimbul unei părţi din s.'
Medeleni 64.
Panaiotis (Panagioti, Panait, Panaite) Niku
(Nicolau, Neculai), negustor, fratele lui
Fotis Niku; a făcut un schimb de moşii 64;
cumpără de la Neculai bacal un loc de
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 67; martor
hotarnic al unui loc de casă din mahalaua
Curelarilor (semn. gr.) 129; martor (semn.
gr.) 140, 198, 242, 297, 328, 398; cumpără
de Filip o casă cu loc şi pivniţă de piatră
din Tîrgul Făinii 181; pivniţa lui ~ în hotar
181; cumpără de la Lupul o ţelină de vie de
la Nicoreştii de Jos 218; a cercetat o
pricină pentru stăpînirea unei vii din Valea
Cozmoaiei 275; a făcut socoteala
cheltuielilor pentru construcţia unei
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 317, 347;
primeşte în schimb de la m-rea Sfîntul Ioan
Gură de Aur un loc din Tîrgul Boilor A.
Panait, v. Sienno
Panaite, bacal; martor la o danie făcută
Mitropoliei 102.
Panaite, fiul lui Iane bacal şi al Soltanei
băcăniţă; vinde împreună cu mama sa
lemnul unei dugheni şi de casă egumenului
m-rii Adormirea Maicii Domnului 146.
Panaite, popă la Biserica Curelarilor; martor
în mahalaua Curelarilor 1,48.
Panaite, popă la Biserica Vovedenia; martor
pe Uliţa Măjilor 46.
Panaite, scrie act 249.
Panaite, seimen; martor 146.
Panaite, soţul Saftei 289.
Panaite Moschici, soţul Cîrstînei şi fiul lui
Ioan Moschici; dughenile lui - de pe Podul
Vechi 285; vinde lui Ioniţă Moschici trei
dugheni 318; a vîndut trei dugheni lui
Ioniţă Moschici 319, 346; primeşte danie
de la tatăl său un loc de casă de pe Podul
Vechi 320; viade împreună cu soţia sa un
loc de casă de pe Podul Vechi lui
Manolachi 336.
Panaite Reiz (Reazu, Reiaz), tatăl Sandei şi
socrul lui Neculai bacal 41; a dat zestre
fiicei sale un loc de casă de pe Uliţa
Hagioaiei 67.
Panaite, v. şi Mihălache
Panaiti, via lui - în hotarul unei vii dăruite
m-rii Golia. 189.
Pană, tatăl lui Saule 5.
Pană, v. şi Ioniţă
Pandeli Frangulis, fiul lui Frangulis fost
vameş, tatăl lui Stamatis Frangulis; vinde
împreună cu fiul său s. Căcăceni şi
Săfîrceni şi părţile lui Balica de pe Jijia 31.
Panhilie, popă; a vîndut mitropolitului
Gheorghie o vie 92.
Panoplia dogmatică, carte în limba greacă
aflată la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Papadimitriu, martor pe Uliţa Feredeielor
(semn. gr.) 97.
Papiria, ţigancă; a vîndut un loc de casă dc pe
Podul Vechi 191.
P a r a s c h i v , croitor; cumpără un loc de casă de
lîngă m-rea Bărboiu 122.
P a r a s c h i v , fratele lui Ion şi cumnatul
Antemiei 160.
P a r a s c h i v , negustor; martor la vînzări 22, 116,
370.
P a r a s c h i v , soţul Irinei şi Fiul Mierloaiei;
cumpără împreună cu soţia sa un loc de
casă dc pe Uliţa Fînului 99.
P a r a s c h i v a , Fiica Măriei Muraiotoaia, sora lui
Costantin şi nepoata lui Postolachi Murait;
vinde împreună cu mama şi cu unchiul ei o
casă 46.
P a r a s c h i v a , prima soţie a lui Iane peveţ,
bunica lui Dumitrache, a Ilincăi şi a
Nastasiei; se judecă pentru stăpînirea unei
case din capătul Uliţei Ruseşti 367.
Paraschiva, soţia lui Ion blănar şi nora lui
Ştefan blănar; vinde împreună cu soţul ei o
dugheană dc pe Uliţa Hagioaiei 117.
Paraschiva Păscăloaia, Fiica lui Rogoz;
martoră în mahalaua Curelarilor 134;
ograda ei în hotarul-untii loc de casă mai
sus de Uliţa Hagioaiei 252.
Paraschiva, v. şi Sfînta Preacuvioasa
P a r f e n e Manea (Mane), armean, băibărăcar,
Fiul lui Ilie armean, ginerele lui Noros;
casele lui ~ în hotarul unor case de pe
Podul Vechi 37 ; se judecă pentru un loc de
pe Uliţa Chervăsăriei cu Manole băibărăcar
110; primeşte un loc de dugheană din
Băibăcărie 363.
Parfeni, v. P a r f e n e .
Pascal, meserciu; martor în Tîrgul Boilor 79.
Pascal Costantin, Fiul lui Costantin fost
vameş; vinde lui Gligoraş bacal o
dugheană din Tîrgul de Jos 154.
Pascal Tudori, fost vistiernic al doilea; casele lui
- în hotar 384; cumpără de la Aniţa vămeşoaia
case de pe Uliţa Tărbujenească 384.
Pascal, v. şi Paskalis.
P a s k a l i s (Pascal, Pascalis) Niku (Xanthu),
negustor; primeşte danie de la Tudora
călugăriţa o casă din mahalaua Curelarilor
1; a primit danie un loc din mahalaua
Curelarilor 48; gardul lui - în hotar 48;
casa lui - în hotar 120; martor (semn. gr.)
129, 185, 328, 360, 398.
Paşti, <sărbătoare creştină>; termen de
achitare a unor obroace din venitul
domnesc de la Vamă 227, 303.
P a t r i a r h i a de Alexandria, patriarhi la - în
formula blestemului 81.
P a t r i a r h i a de Ierusalim a Sfîntului Mormînt
şi a toată Palestina, <în or. Ierusalim, în
Israel>; m-rile închinate la - primesc
scutiri de dări 150, 164, 186, 215, 395;
patriarhi la - 60, 62, 65, 71, 161, 217, 244,
287, 354; v. şi H r i s a n t h , Mclctic.
Patriarhia de Ţ a r i g r a d ; <în Istanbul,
Turcia>; fost patriarh la - 290, 337, 350,
362, 364; v. şi Paisie.
Patricius, v. Ioan
Patriolanus, v. Ioan
Paul Manutius, operele lui - în 12 volume
scrise în limba latină se află la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Paulo, seimen ungur, catolic din Iaşi, tatăl
Catrinei şi socrul lui Antonio napolitanul
152.
Pavăl, blănar; Fiul lui Vasilie Măţărănoi;
martor pe Uliţa Hagioaiei 185; cumpără de
la Andrei vistiernic o pivniţă de piatră 253;
dă lui Gavril croitor un loc de casă cu
chirie 278; martor la Valea Adîncă 355.
Pavăl, butnar; martor pe Uliţa Fînului 99;
locul lui - în hotar 139.
Pavăl, călugăr din Nicoreşti, tatăl lui Lupul şi
bunicul lui Ion 218.
Pavăl, cămăraş; locul lui - în hotarul unui loc
din Muntenime 309, 331.
Pavăl, fiul lui Vasile căpitan, fratele lui Gavril
şi al lui Toader; vinde împreună cu fraţii
săi locuri de dugheni lui Enc Mîrza 69.
Pavăl, ginerele lui Bîrgău şi al Bejanei
Bîrgăoaia; martor 360.
Pavăl, martor în mahalaua Tălpălarilor 416.
Pavăl, popă din Odobeşti, socrul lui
Dumitraşcu 225.
Pavăl (Pavcl), săpunar, tatăl lui Neculai 37;
martor pe Uliţa Făinii 82; locul lui - în
hotar 139.
Pavăl, sătean; martor la vînzarea unei vii dc pe
locul m-rii Aron Vodă 269.
Pavăl Albotă, fost armaş şi fost mare jitnicer,
tatăl lui Toader Albotă 279.
<Pavăl> Rugină, fost mare jitnicer; locul lui -
în hotarul unui loc de casă din Muntenime
 282; a plecat la moscali râmînînd cu datorii
neachitate 362, 364.
Pavăl, v. şi Ioniţă
Pavel, fiul lui Andrei şi al Vasilcăi, fratele
Ilenei; vinde împreună cu părinţii şi cu
sora sa o vie cu casă şi cu livadă dc la
Socola 310.
Pavel, fiul lui Pîntca, fratele lui Ion şi al lui
Rafael; a vîndut împreună cu fraţii o vie cu
livezi 171.
Pavel, v. şi P a v ă l .
Pădure, v. P ă d u r e ţ .
Pădureţ, v. A n d r e i
Pălade, v. P a l a d i .
Păladi, fiul lui Stoica şi fratele lui Mirăuţă; a
vîndut împreună cu fratele său o casă de pe
Căcaina lui Matei lipcan 73.
Păladi, ginerele lui Ioniţă Cerchez şi al Măriei;
dă mărturie pentru un loc din mahalaua
Surlăriei 61.
Păntelei, v. Pîntelei.
P ă p ă l u ţ ă , locul lui - în hotarul unui loc de
dugheană dc pe Uliţa Hagioaiei 242.
Părău, v. P ă t r ă u .
Păruş, v. T ă n a s c
Păscălina, soţia lui Erimiia Ciocîrlie; a dăruit
împreună cu soţul ci s. Pleşeşti m-rii
' Dealul Mare 217.
PSscăloaia, a vîndut lui Mihalache măscărici
un loc de casă de pe Podul Vechi 5.
Păscăloaia, v. şi P a r a s c h i v a
P ă t r a ş c o , calfa de tcslari; a fost plătit pentru
lucrul la construcţia caselor Mitropoliei
273.
Pătrău, v. M i h a l a c h e
Pătru, v. P ă t r ă u , Ş t e f a n
Păţior, v. U r s a c h i
P ă u n , fost mare vameş; a dăruit case cu
pivniţe şi dugheni de pe Uliţa
Tărbujenească 239, 241; v. şi Poiana lui
Peloponezianul, v. M a x i m
Pendicostariu, carte bisericească în limba
greacă dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
• P e n i ş o a r ă , moşie lîngă tîrgul Iaşilor; <fostă
moşie lîngă s. Cîrlig, c. Popricani, j. Iaşi>;
carte de apărare dată Mitropoliei pentru
hotarele de la ~ 27.
Penteleiu, egumenul m-rii Copou; dă mărturie
pentru o tocmeală 422.
Petăr, v. P c t e r .
Pctco Negură, martor mai sus de Podul
Meserciilor 348.
Peter, v. Rîtul lui
P e t r a c h e Ruset (Roset), postelnic; acte între
scrisorile caselor lui - de la biserica Sfîntul
Lazăr 162, 179.
Petrachi, fost călăraş de Ţarigrad, fiul lui
Gheorghie călăraş, tatăl lui Neculai;
vinde împreună cu fiul său un Ioc de casă
de lîngă biserica Sfîntul Nicolae
Domnesc 45.
Petre, sîrb, soţul Irinei, ginerele lui Chiriiac
zlătar şi al Măriei; martor la vînzarea unei
vii din Dealul Drosoaiei 19.
Petre, sluga lui Standul bulucbaş, fiul lui
Mandea; martor mai sus de Podul
Meserciilor 84.
Petre, tatăl Iui Enachi bărbier 89.
Petre (Petrea) Alevra, s-a judecat cu Chiriiac
croitor pentru un loc de dugheni de pc
Uliţa Hagioaiei 54; martor pe Uliţa
Hagioaiei 137, 188.
Petre (Petri) C h i u r t u , armean, fiul lui Iacob,
fratele lui Macsin şi al lui Sava, cumnatul
lui Toader; vinde împreună cu tatăl şi cu
fraţii săi un loc de casă cumnatului său 252
armean; casa lui - în hotarul unei case din
mahalaua Bărboiului 277, 370.
Petre Latef (Ladif), staroste de armeni, tatăl
lui Cîrste Latef şi al lui Tănasie; martor
hotarnic al unui loc de pe Uliţa
Băibărăcarilor 202; a primit un loc de pe
Podul Vechi 371.
Petrea, căpitan; casa Iui - în hotarul unei case
de pe Uliţa Strîmbă 114.
Petrea Căcăcea, tatăl lui Martin şi socrul
O zânei 158.
Petrea (Cheşcu) Cheşco, fost vătaf de
stolnicei; scrie act 379, 416.
Petri, v. Petre.
Petriceico, v. Dumitraşco Ştefan
Petru ccel Marc>, ţarul Rusiei; a venit cu
oştile moschiceşti în Ţara Moldovei 313,
397.
Petrus Hispanus, autorul cărţii Pregătirea
logicei, volum în limba latină aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Peveţoaia, v. <Măricuţa> - , R î p a Peveţoaiei.
Pica, sîrb, soţul Măriei; nu a avut urmaşi 421.
Pietreanul, v. Vasilie
•Pietrişul, sat, <ţ. Roman; fost s. în partea de
sud a s. Costeşti, j. Iaşi>; s. dat lui Ştefan
Luca vistiernic 397.
Pilat, tatăl lui Lupul - 15.
Pilat, v. şi Gavril Lupul
•Piscani, sat, pe Bîrlad, ţ. Tutova; <fost s.
lîngă s. Gara Roşieşti, c. Roşieşti, j.
Vaslui>; în hotar cu s. Coroteni 306; s.
vîndut lui Vasilachi Costachi 287, 306.
•Piscani, sat; <lîngă s. Moimeşti, c.
Popricani, j. Iaşi>; carte de apărare a
hotarelor s. ~ dată egumenului m-rii Trei
Ierarhi 231.
Pisoţchii, v. Ion
Pitagora, v. Cuvintele aurite ale lui
Pîngăraţi, m-re, <ţ. Neamţ; în c. j. Neamţ>;
primeşte stupi prin diata mitropolitului
Gheorghie 92.
Pîntea, vătaf de Cîrligătura, tatăl lui Ion al
lui Pavel şi socrul lui Ion Rafail 171.
Pîntea, v. şi Ion
Pîntelei (Păntelei), popă, cumnatul lui Neculai
Pîrvul; casa lui ~ în hotar 159, 160; gardul
lui ~ în hotarul unor case din mahalaua
Tălpălarilor 251.
Pîrle, v. Ion
Pîrvul, v. Alexandru Neculai
Pîrvuleştilor, v. Uliţa
Plepe, v. Toader
•Pleşeşti, sat, ţ. Hîrlău; <fost s. lîngă s.
Prisăcani, c. Flămînzi, j. Botoşani>;
numele s. - a fost scos cu ţîncuşa de pe un
zapis al m-rii Dealul Mare 217; s. vîndut
lui Costantin Ruset 217.
Poarta Domnească, să fie păzită de către
uşereii domneşti 245; pecetea de la ~ 49,
54, 109, 118, 129, 171, 191,202,307, 391,
392; v. şi Biserica de pe
•Podobiţi, sat, <ţ. Cîrligătura; fost sat în
partea de S-E a s. Bocniţa, c. Sineşti, j.
Iaşi>; Dumitraşco sulger din ~ 7.
Podul Domnesc, pod peste Bahlui; moară la ~
149.
Podul Hagioaiei, v. Uliţa Hagiaoiei.
Podul Leloaiei (Leloi, Liloaie), sat; <c. Podul
Uoaiei, j. Iaşi>; Gligoraş crîşmar din - 44,
226; fiii lui Iane peveţ au fost robiţi de
tătari la ~ 367.
Podul Meserciilor, uliţă în Iaşi; case de pe
Căcaina spre ~ 73, 84, 348.
Podul Vechi (Uliţa Podului Vechi, Uliţa
Veche), uliţă în tîrgul Iaşi; case pe ~ 37,
123, 157, 343, 339, 387; dugheni pe ~ 17,
64, 161, 283, 345; locuri de case pe ~ 5,
37, 320, 336, 345, 371; locuri de dugheni
pe - 161, 167; loc de ogradă pe - 153;
pivniţe pe ~ 37, 123, 345, 387; cercetare
hotarnică făcută unui loc de pe - 191;
croitor de pe - 125; v. şi Lupul; v. şi
Arcărie, Armenime, mahalale de pe
Poiana lui Aftanasie, sihăstrie la ~ făcută de
Ghedeon episcop de Roman D.
Poiană, v. Sandul
Poleitul, v. Toader
Polihronie, fost uşer, soţul Polihronioaiei; a
murit în slujbă la Vozia 326.
Polihronioaia, soţia răposatului Polihronie
fost uşer; primeşte scutiri de dări 326.
Polimaz, v. Constantin
Politice, lucrare a lui Aristotel în limba latină
se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Poloboc, v. Andrei
Polobocu, v. Poloboc.
Pop, v. Catrina
Popa, v. Vasilie
Popeşti, sat, ţ. Cîrligătura; <c. j. Iaşi>;
confirmat lui Toader Costachi după
judecată cu Mihălache Panaite 86.
Porhira, mama lui Crăciun din Cîmpulung
130.
Porhiria, doamnă, soţia lui Nicolae Alexandru
Mavrocordat voievod şi mama lui
Constantin Nicolae Mavrocordat voievod;
trecută în pomelnicul Mitropoliei 227.
Poroschi, v. Lupul
Poroschii, v. Poroschi.
Poroţchie, v. Poroschi.
Poruschii, v. Poroschi.
Postolache, fiul lui Ghilea; a vîndut o vie de la
Odobeşti 24.
Postolache, vornic; martor la vînzarea unei vii
din Dealul Hroncii 198.
Postolachi, nălban domnesc; locul lui ~ în
hotarul unui loc de dugheană din Cizmărie
391,392.
Postolachi, ţigan; zălogit de Ilie Zmucilă
pentru o datorie 68.
Postolachi Coca, ţigan zlătar; gardul casei lui
~ în hotar 13 ; cumpără de la Vasile bărbier
 un loc dc dugheană din capătul Uliţei
Hagioaiei 40; vinde lui Gligoraş crîşmar un
loc de dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 44;
locul lui ~ în hotarul unei dugheni 226.
Postolachi Gherman, armaş; casa lui ~ pe
Uliţa Strîmbă 321.
Postolachi Murait (Morait), tatăl lui
Dumitraşco Murait şi cumnatul Măriei
Muraitoaia; vinde împreună cu fiul şi cu
rudele sale o casă popii Mihalache 46.
Postolachi Scorţăscul, martor la o vînzare
făcută lui Toader Scorţăscul 309.
Postolachi, v. şi Apostol.
Postul Mare, <Postul Paştilor>; ţine şapte
săptămîni şi trei zile 299.
Postul, martor la vînzarea unei vii de la
Nicoreştii de Jos 218.
Potlog, v. Ghiorghiţă
Potropop, v. Sandul
Pozoloţchi, v. Iacob
Pravilă, v. Vasile
Prăjăscul, v. Prăjescul.
Prăjescul, v. Dumitraşco
Prăjeşti, familie boierească; neam de ţigani
moştenit de la ~ 378.
Preacurata Fecioară Maria, v. Maica Precista.
Preacurata Maică, v. Maica Precista.
Preda, fost stolnic; tatăl Saftei şi socrul lui
Mihai Mieu 399.
Pregătirea logicei, carte scrisă de Petruş
Hispanus în limba latină aflată la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Preobrajenia, v. Schimbarea la Faţă a
Mîntuitorului.
Prescorniţa, preoteasă; via ei în hotarul unei
vii din din Dealul Hroncii 124,199.
Prescurtare de faptele Romei, carte scrisă de
Lucius Aenaeus în limba latină aflată la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Pricop, ungurean; învaţă la Şcoala Slavonească
şi este scutit de dări 308.
Prigoreni, sat, <ţ. Cîrligătura; s. c. s. a or.
Tîrgul Frumos, j. Iaşi>; mamă şi sora lui
Ion Neculce au stat la moşia de la - 56.
Priluţchi, v. <Dumltru Horlenco>
Primazuş, v. Costantin
•Prisăci, sat, ţ. Iaşi; <fost s. lîngă s. Rediul
Aldei, c. Aroneanu, j. Iaşi>; o parte din ~ a
fost vîndută lui Vasile cămăraş 127; două
părţi din s. - sînt stăpînite de m-rea Aron
Vodă 127.
Priseci, loc pe Bahlui; în hotarul s. Dumbrava
Roşie confirmat preoţilor iezuiţi 158.
Proca, scrie act 69.
Prodan Drăguşescul, tatăl lui Ilie - ; a lăsat
fiului său o ţigancă 284.
Prodan, v. şi Hie ~ Drăguşescul.
Prohir, v. Ştefan
Prut, rîu; bălţi cu peşte pe ~ 70, 135; mori pe
- 149; sate pe ~ 70,71, 87, 135, 345, 356;
v. şi Coiceni, Dănuţeni, Frăsuleni,
Miclăuşani, Onceni.
Psaltire, carte bisericeasă în limba greacă
dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Psaltire, carte bisericească în limba română
dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Puiul, v. Gavril Ion
•Putila, sat; <prob. lîngă s. Liteni, c. Belceşti,
j. Iaşi>; parte din s. - a fost lăsată prin
diată lui Sandul Sturdza şi lui Toader
Paladi 399.
Putna, m-re, <ţ. Suceava; c. j. Suceava>;
ctitoria Iui Ştefan cel Mare voievod 281;
primeşte scutiri şi un obroc din venitul
domnesc B.
Putna, ţinut; datorie din darea văcăritulu de la
ţ. ~ 51; fost staroste de ţ. - 340; v. şi
Toader Costachi; sate în ţ. - 136, 340; v.
şi Cicani, Grozinţi.
Q
Quint Curţi us, autorul volumului Despre
faptele lui Alexandru cel Mare în limba
latină aflat la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
R
Racoviţă, v. Ion Mihai Radul - , Sandul
Racoviţi, v. Racoviţă.
Radovschi, v. Rădăuţi.
Radu Mihnea, voievod, tatăl lui Alexandru
voievod 388,389.
Radul Racoviţă, ginerele lui Alexandru Buhuş
şi al Alexandrei Buhuşoaia, cumnatul lui
Mihalachi Sturdza;
~ fost mare cămăraş, martor pe Uliţa
Feredeielor 21;
 ~ fără funcţie; primeşte confirmate
pentru stăpînirea unor case din Iaşi 162,179;
~ mare paharnic; se judecă cu
Ienakis Sauli pentru o vie de la Şorogari
334; în Divan 337, 350, 388, 389; face
schimb de ţigani 378.
Radul, ţigan, fiul lui Lupul ţigan şi nepotul lui
Neculai Bîrgău; vinde împreună cu tatăl
său o casă lui Gligoraş fiul lui Raţ 294.
Rafail, v. Ion
Rasul, v. Toader
Raţ, tatăl lui Grigoraş 294.
Razul, v. Costachi Iordache
Răcăciuni, sat; <c. j. Bacău>; vii în s.
Drăguşeni lîngă ~ 92.
Răchiteni, sat, ţ. Suceava; <c. Mirceşti, j.
Iaşi>; stupi din ~ ai Bisericii Catolice sînt
scutiţi de desetină 169.
Răchitoasa, m-re, <ţ. Tecuci; în s. c. j.
Bacău>; închinată la m-rea Vatoped 55;
casele m-rii ~ de pe Uliţa Feredeielor sînt
vîndute lui Sandul Sturdza 55.
Rădăuţi, v. Episcopia Rădăuţilor.
Rădeana, sat, în ţ. Bacău; <s. c. Ştefan cel
Mare, j. Bacău>; dăruit lui Iordache Aslan
33.
Răducan, postelnic; trece un act în condică
29.
Răstoace, sat; <s. Răstoaca, c. Răcăciuni, j.
Bacău>; parte din s. - lăsat prin diată lui
Sandul Sturdza şi lui Toader Paladi 399.
Războieni, m-re, <ţ. Neamţ; în s. c. j.
Neamţ>; biserică din - ctitorită de Ştefan
cel Mare 281; parte din s. - este dăruită
m-rii de la - de către Neculai <Iane> 281.
Răzîna, v. Rezina.
Reazu, v. Reiz.
Rediul lui Tătar, fostă moşie din hotarul
tîrgului Iaşi; <s. Rediu, c.s. Rediu, j. Iaşi>;
părţi din moşia - confirmate m-rii Trei
Ierarhi după judecată 279; slujitori
domneşti aflaţi pe moşia - să asculte de
m-rea Socola 358.
Reiaz, v. Reiz.
Reiz, v. Panaite
Rezina (Răzîna), sat; <s. c. j. Orhei>; fost
căpitan de ~ 419; v. şi Vasilie Poroschi.
Rîpa Peveţoaiei, în tîrgul Iaşilor; case lîngă ~
39, 51, 57, 78, 255, 256, 296; v. şi
<Măricuţa> Peveţoaia.
RStul lui Peter (Petăr), pe Bahlui; <lîngă s.
Cotnari, j. Iaşi>; vad de moară la -
confirmat preoţilor iezuiţi 158.
Rogoz, tatăl Paraschivei Păscăloaia 252.
Roiali (Ronagaldo) Toacardi (Casisi)
Damioanis (Damioani), prefectul Bisericii
Catolice din Iaşi, a venit din Ţara
Frîncească 195; dă lui Wasilis Kazimirus
Spinka un loc de casă cu chirie 152;
cumpără de la Wasilis Kazimirus Spinka' o
vie de la Copou 195.
Roman, popă; a vîndut Măricuţei cusătoarea o
casă cu loc 322.
Roman, tîrg, <ţ. Roman; m. j. Neamţ>; case
din - cumpărate de la Suleiman turc din -
121; livezi din - 56; şoltuz de - 10; fost
şoltuzde- 170.
Roman, ţinut; sate în ţ. - 169, 175, 182, 419;
stupi din ţ. ~ ai Bisericii Catolice 169.
Roman, v. şi Episcopia Romanului.
Ronagaldo Cardi, v. Roiali Toacardi
Damioanes.
Ropce, sat, <ţ. Suceava; azi în Ucraina, s. r.
Storojneţ, reg. Cernăuţi>; fost căpitan de ~
419; v. şi Chiriac Poroschi.
Rosăt, v. Ruset.
Roset, v. Ruset.
Roşea, v. Mihăilă
Roşculeasa, v. Aftenie
Roxanda, domniţă, fiica doamnei Ana;
primeşte scrisoare de la mama sa 408.
•Roznovul, sat, ţ. Bacău, <lîngă s. Bucşăşti, j.
Bacău>; în hotar cu s. Măstacăn 103.
Rufeni, sat, <cart. m. laşi, j. Iaşi>;
egumenul m-rii Copou primeşte carte de
apărare a hotarelor s. ~ 231.
Rugină, v. <Pavăl>
Ruja (Ruje), armeancă, soţia lui Noroş, nora
lui Gligorie, mama Arhatonei şi bunica lui
Crăciun ; vinde împreună cu soţul ei un loc
de lîngă Uliţa Chervăsăriei 96.
Rus, v. Cîmpul lui Gheorghiţă
Rusăt, v. Ruset.
Ruset, v. Andrei Costantin Iordachi
Mihălachi Petrache Ştefan
Vasilie
Rustea (Ruste), fiul lui Istratie bacal şi al
Zambulei; cumpără împreună cu părinţii
vii din Dealul Hroncii 116, 119.
Rusv, v. Ene Gavril
Rusul, martor la Miroslava 30.
Rusul. v. Sîmion
Ruxanda, cumpără de la Ghiorghiţă un loc de
casă de pe Uliţa Tărbujenească 187.
s Toader Paladi, sate din ţ. Cernăuţi 399.
Sacară, v. Costandin
Safta, fiica Alexandrei şi nepoata lui Mihăilă
croitor; se judecă împreună cu mama ei cu
popa Nechita pentru stăpînirea unei case de
pe Uliţa Hagioaiei, cîştigă 335.
Safta, fiica lui Chiriac Sturdza; a vîndut lui
Costantin <Caramanlîul> s. Buruieneşti
175; a stăpînit s. Buruieneşti 182.
Safta, fiica lui Costin şi a Măriuţei Costineasa,
sora lui Costantin; vinde împreună cu
părinţii şi cu fratele ei o casă cu loc de pe
Uliţa Strîmbă 114.
Safta, fiica lui Ghiorghi Amvros şi a Nastasiei;
vinde lui Ion Arghir o pivniţă şi un loc de
două dugheni 188.
Safta, fiica lui Grama fost stolnic şi mama lui
Dumitraşco Prăjescul 388, 389.
Safta, fiica lui Toader Plepe; se tocmeşte
pentru stăpînirea unor locuri de casă din
Muntenime 331.
Safta, mama Ilincăi şi a Catrinei; părţile
moştenite de la ~ din s. Leucuşeni şi
Marcoviceni 83.
Safta, soţia lui Alexandros Kananos şi fosta
soţie a lui Vasilie Pietreanul, fiica lui
Efrim peveţ şi a Măricuţei Peveţoaia, naşa
lui Toader Tătarul şi a Saftei; vinde
împreună cu Alexandros case de pe Uliţa
Feredeielor 97; a dăruit finului ei o casă de
. pe Uliţa Feredeielor 255,256.
Safta, soţia lui Dumitru cizmar, fiica lui Ion
Budurul şi a Urîtei, sora lui Ştefan
Budurul; martoră la vînzarea unei vii din
Dealul Hroncii 75, 76; vinde împreună cu
soţul ei o vie din Dealul Hroncii 119.
Safta, soţia lui Gheorghie Chebacu, fiica de
suflet a Irinei Drosoaia, sora Catrinei şi a
Saftei; se judecă pentru stăpînirea unei vii
din Valea Cozmoaiei cu surorile sale C;
vinde lui Iane polcovnic o vie din Valea
Cozmoaiei 275.
Safta, soţia lui Ion Vlaico şi fiica lui Duraşco,
fina de cununie a Catrinei Catargioaia;
cumpără de la naşa ei o dugheană şi
primeşte o danie în bani 226.
Safta, soţia lui Mihai Mieu, fiica lui Preda fost
stolnic, urmaşa lui <Ion> Tăutu; a lăsat
prin diată rudelor ei, Sandul Sturdza şi
Safta, soţia lui Neculai şi nora Manioaiei;
vinde împreună cu soţul ei o casă lui
Andrei vistiernic 80.
Safta, soţia lui Panaite; a pus zălog la fratele
lui Ahmet Tunuslu un loc 289.
Safta, soţia lui Sandul Sturdza; a primit prin
diata Saftei, fiica lui Preda fost stolnic, sate
din ţ. Cernăuţi 399.
Safta, soţia lui Sandul Toma şi fiica lui
Neculai <Iane>281.
Safta, soţia lui Sandul ţigan; vinde împreună
cu soţul ei o casă din mahalaua Broşteni lui
Gheorghie Buliga 115.
Safta, soţia lui Ştefan blănar şi fiica lui Grigori
Căpăţînă blănar; a cumpărat împreună cu
soţul ei o vie de la Odobeşti 24.
Safta, soţia lui Toader Tătarul; vinde împreună
cu soţul ei o casă de pe Uliţa Feredeielor
255,256.
Safta Androneasa, mama lui Neculai
Caraolan şi soacra Dochiţei, sora Ilincăi,
mătuşa lui Lupu şi a lui Neculai; vinde
împreună cu fiul ei o casă de pe Podul
Vechi 157; vinde împreună cu nepoţii ei o
casă din Tîrgul Făinii 214.
Safta Căpşoaia, a dăruit Măriei nişte cărţi
greceşti 56.
Safta Covrigeasa, soţia lui Covrig, mama
Aniţei, Gavril şi a lui Lupaşco; se învoieşte
cu fiul ei, Gavril, pentru un loc de casă
422.
Safta Ioniţoaia, soţia lui Ioniţă poruşnic; dă
mărturie pentru vînzarea unei case din
mahalaua Tălpălarilor 9.
Safta Istrătoaia, croitoriţă, soţia lui Istratie
croitor, mama Alexandrei şi a lui Velişco,
soacra lui Neculai croitor; cumpără
împreună cu soţul ei un loc de dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei 3; vinde împreună
cu fiii ei un loc de casă de pe Uliţa
Brăhăriei 167; a cumpărat o casă de pe
Uliţa Braşovenilor 314; vinde ginerelui ei
o casă cu pivniţa de pe Uliţa Braşovenilor
314.
 Salustius, volum de opere ale lui ~ aflat la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Sanda, fiica lui Vasîle Gherman; dăruieşte
popii Vartolomei o casă de pe Uliţa
Sîrbească 321.
Sanda, împarte cu Ghiorghii şi cu Mihălachii
un loc de dugheană din Cizmărie 391,392.
Sanda, preoteasă, soţia popii Nechita; vinde
împreună cu soţul ei o casă 72.
Sanda, soţia lui Andrei abăger, fiica Chelsiei
căldărăriţa; a vîndut împreună cu soţul ei o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 185.
Sanda, soţia lui Andrieş, nora lui Ştefan
Budurul; martoră la vînzarea unei vii din
Dealul Hroncii 75,76.
Sanda, soţia lui Antiohie, fiica lui Ioan
Mandana şi nora lui Mihai spiţer; dă
împreună cu soţul ei un loc de casă de pe
Uliţa Schimbătorilor lui Toader Paladi
333.
Sanda, soţia lui Cîrste Haciresis, fiica lui Luca
staroste, mama lui Ivan; vinde împreună cu
soţul şi cu fiul ei o casă din mahalaua
Bărboiu 277.
Sanda, soţia lui Ion diacon; vinde împreună cu
rudele ei un Ioc de dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 242.
Sanda, soţia lui Ion Puiul şi cumnata lui
Gavril Puiul; primeşte împreună cu soţul ei
o vie din Dealul Hroncii 199.
Sanda, soţia lui Necolai bacal; dăruieşte
împreună cu soţul ei un loc din Muntenime
88.
Sanda, soţia lui Ştefan blănar, mama lui
Costin logofăt; martoră 386.
Sandul, bulucbaş, papugiu; via lui ~ în hotarul
unei vii din Dealul Hroncii 74, 116, 119,
171; dugheana lui ~ în hotarul unei
dugheni din Cizmărie 391, 392; odobaş lui
~ 116; v. şi Istratie.
Sandul, fiul lui Tănasie negustor; a vîndut lui
Cîrste Latef nişte case de pe Podul Vechi
123.
Sandul, fiul lui Vasilie Botezatul şi al Măriei
Botezata, fratele lui Vasili; martor 225.
Sandul, gramatic; act pentru vînzarea casei lui
~ 330.
Sandul, popă Ia cbiserica Sfîntul Nicolae de
Sus>; martor la vînzare pe Uliţa
Muntenimii 105.
Sandul, tatăl lui Ioniţă diac de cămară; vinde
împreună cu fiul său o casă mitropolitului
Antonie 293.
Sandul, ţigan domnesc, din mahalaua
Broşteni, soţul Saftei şi fratele lui Neculai
ţigan; vinde împreună cu soţia sa o casă
din mahalaua Broşteni 115; este dăruit
Mitropoliei 209; este confirmat Mitropoliei
276.
Sandul Adam, negustor, fratele lui Vasile
Adam; martor pe Podul Vechi (semn. gr.)
37.
Sandul Alevra, fiul lui Toma Alevra şi al
Alecsandrei, fratele lui Anaftail călugăr,
nepotul lui Alevra şi al lui Ştefan Slănină;
martor pe Uliţa Hagioaiei 3; martor pe
Uliţa Măjilor 46; dughenile Iui ~ în hotarul
unei case de pe Uliţa Hagioaiei 128; dă
împreună cu mama şi cu fratele său o
pivniţă cu cîrciumă de pe Uliţa Hagioaiei
mitropolitului Antonie 136.
Sandul Crupenschi (Cropenschi), fost mare
medelnicer, răposatul soţ al Aniţei
Crupenschi 104; martor la vînzare de pe
Uliţa Hagioaiei 15 ; a vîndut un loc de casă
147; locul lui - în hotar 101.
Sandul Goe, fratele Măriei, unchiul Ilincăi
Antohiasa şi al Aniţei Ghengheoaia 419.
Sandul Mani, soţul Mihăi, tatăl Măriei
Sănduleasa 118.
Sandul Poiană, primeşte confirmare pentru
stăpînirea unei vii din s. Grozeşti 340.
Sandul Potropop, armaş; martor la vînzarea
unei vii de la Miroslava 216.
Sandul Racoviţă, martor pe Uliţa
Feredeielor21.
Sandul Sasul, via lui ~ în hotarul unei vii de la
Valea Adîncă 349.
Sandul Sturdza (Sturza, Sturdze, Sturdzea),
soţul Saftei, fiul lui Ion Sturdza, ginerele
lui Preda stolnic, fratele călugăriţei
Antonia, nepotul lui Chiriac Sturdza,
urmaşul ctitorilor m-rii Bărboiu 175;
~ mare ban, a făcut surorii sale haine
călugăreşti 16; diacul lui ~ 12; v. şi Stoica;
- mare spătar, cumpără de la
Mihalachi Sturdza case de pe Uliţa
Feredeielor 21; martor la vînzare 31;
~ mare vistiernic; sluga lui ~ 54; v. şi
Costantin; a cumpărat case de pe Uliţa
 Feredeielor 55; cumpără de la m-rea
Răchitoasa nişte case de pe Uliţa
Feredeielor 55; a cumpărat o parte de loc
de casă de la Iordachi Aslan 7-7 ; martor la
vînzări 87, 90, 121;
~ hatman şi pîrcălab de Suceava, în
Divan 127;
~ mare vornic al Ţării de Jos, a
poruncit să se facă o cercetare hotarnică
170; dăruieşte m-rii Bărboiu s.
Buruieneşti 175, 182; scrie act 175; în
Divan 184, 215, 217, 219, 227; a judecat
o pricină 247;
- mare vornic al Ţării de Sus, în
Divan 284, 286, 287,291;
- mare logofăt, primeşte danie de la
- Grigorie Ghica voievod nişte ţigani
domneşti 316; primeşte danie părţi de sate
din ţ. Cernăuţi 399; cercetează pricină 331,
334, 351, 356, 367; ispravnic de act 263,
337, 340, 350, 389; ispravnic la
construirea zidului de la m-rea Galata 350;
împuternicit să dăruiască Sfintului
Mormînt o moşie a familiei sale 354; dă
mărturie 303, 364, 366, 373, 380, 384,
409; 420; a poruncit să se facă socoteala
unor cheltuieli 317.
Sandul Toma, soţul Saftei, ginerele lui
Neculai <Iane>; primeşte o scrisoare de la
socrul său 281.
Sandul Ţiful (Titul), fost vameş, soţul Aniţei
vămeşoaia şi fratele Hoştinoaiei; a fugit în
Ţara Românească 263; a făcut împreună cu
soţia sa nişte case de pe Uliţa
Tărbujenească 384; pivniţa lui - în hotarul
unei case de pe Podul Vechi 387.
Sandul Vlase, staroste (vătaf) de curelari, tatăl
lui Andrieş 251; martor pe Uliţa
Muntenimii 102, 105,251.
Sasul, v. Sandul
Saule.v. Sauli.
Sauli, fiul lui Pană şi al Floarei, unchiul lui
Gheorghie; a dăruit nepotului său un loc de
casă de pe Podul Vechi 5.
Sauli, v. şi Ienakis
Sava, ceauş de armeni, cojocar, fiul lui Iacob
armean, fratele lui Petre şi al lui Macsin,
cumnatul lui Toader; vinde împreună cu
tatăl şi cu fraţii săi un loc de casă mai sus
de Uliţa Hagiaiei 252; casa lui ~ în hotarul
unei case din mahalaua Bărboiul 277, 370;
martor în Cizmărie 391,392.
Sava, diacon armean, tatăl lui Marcu 202.
Sava, fiul Făninoaiei; dă mărturie hotarnică
pentru un Ioc de casă de lîngă Tîrgul Făinii
10.
Sava, martor la vînzarea unei vii din Dealul
Coroiului 310.
Sava, popă la biserica Sfîntul Arhanghel din
Focşani; primeşte danie o casă de lîngă
ţintirimul bisericii 386.
Savastos, v. Sevastos.
Savin, popă la biserica Sfîntul Gheorghie
<Lozonschi>; a vîndut o casă de pe Uliţa
Feredeielor 39.
Savin Arghir, martor pe Uliţa Măjilor 46.
Savin Hlibei, beşliu; a cumpărat fără drept un
loc de la Vasile bărbier 13.
Savin ZmucilS, fost mare ban; soţul Denii
băneasa, ginerele lui Vasile Ceaurul şi
cumnatul lui Dumitraşco Ceaurul 33; a
judecat o pricină pentru, datorii 86; ctitorul
Bisericii Banu 143; a făcut danii bisericii
ctitorite de el 143; a dat o parte din s.
Pleşeşti pentru a plăti o datorie 217.
SăbSoani, sat, <ţ. Roman; c. j. Neamţ>;
stupi din s. - ai Bisericii Catolice sînt
scutiţi de dări 169.
•Săfirceni, sat, ţ. Hîrlău; <probabil înglobat în
s. Lişna, c. Suharău, j. Botoşani>; s. vîndut
lui Pandeli Frangulis 31.
Sălceanul, v. Vasilii
Sănduleasa, v. Maria
S&ifeta, deal la Cotnari, *ţ. Hîrlău; s. c. j.
Iaşi>; vie de la - confirmată preoţilor
iezuiţi 158. •
Săratu, v. Ştefan
S&rfirie, mahala în Iaşi; <cart în m. Iaşi, j.
Iaşi>; drumul Sărăriei în hotarul unei case
407.
Sărăriţa, mama lui Dumitraşco 30.
Săvoaia, v. Măriuţa
Scarlat Ghica, beizade, fiul lui Grigorie Ghica
voievod; dă mărturie 389.
Scarlatachi Costachi, martor 31.
ScărlStache, curelar; a cumpărat un loc de
casă de pe Podul Vechi 371.
Schimbarea la Faţă a Mîntuitorului Isus
Hristos (Preobrajenia), hramul m-rii
Slatina 193.
Schin, v. şi T o a d e r
Schitul <lui T ă r î ţ ă > , sihăstrie din Codrul
Iaşilor, deasupra Socolii; cu hramul
Bunavestirea Născătoarei de Dumnezeu
Feciara Maria, ctitoria lui Grigorie al II-lea
Ghica voievod 177; primeşte danii din
venitul domnesc de la Vamă 177.
Scopul, v. Şchiopul.
S c o r p a n , încredinţează în anul 1840 copia
unui act 354, 366.
Scorţăscul, v. Postolachi Toader
Scotus, v. I o a n
Scrab, v. Leca
Scriere latină, volum incomplet aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Seleucia, v. Vasile de
S e r a f i m , egumen la m-rea Sfintul Sava; martor
la vînzare (semn. gr.) 217.
Sermo, v. Scrvio.
Servio, v. Antonius
Sevasto, v. Costandin Iacomache
Sevastos din T r a p c z u n t , autorul cărţii
Diclascalia dogmatica aflată la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Sfat domnesc, v. Divan.
Sfinţi Evanghclişti, patru - în formula
blestemului 74, 76.
Sfinţii Apostoli, în formula blestemului 71,
74, 76, 149, 186, 195, 352; strîngeau
milostenii pentru Sfintul Mormînt 62,
174.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfînta Vineri, m-re în Iaşi; închinată la
<Frumoasa>, m-re lîngă Iaşi, ctitorită de
Grigorie al II-lea Ghica pe locul m-rii
Galata de J o s l 3 5 , 337, 389; închinată la
Muntele Sinai 3371 389; îi este închinată
m-rea Sfînta Vineri 337; biserica de lemn
de la Bîrzăşti este închinată la - 385; V ^ - T u n e i dugheni de J î n g ă biserica Sfintul
primeşte danii din venitul domnesc de la V
Vamă şi scutiri de dări 337; primeşte danie
de la Costandin Costin Neaniul s. Zastinca
388; izvod de cărţi, odoare şi veşminte
dăruite m-rii - 95; primeşte întărire pentru
stăpînirea unor moşii 135, 389; locul m-rii
în hotarul Tîrguşorului de sub Galata 385;
egumenii m-rii - 135, 142, 337, 385, 389;
v. şi Leontic, Filaretis.
Sfinţii A r h a n g h e l i Mihail şi G a v r i l (Sfinţii Sfintul
Mari Voievozi Cereşti Mihail şi Gavril),
hramul m-rii Danco 190, 219, 221, 291; -
hramul m-rii Galata 337; - hramul m-rii
de la Războieni 281.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril,
<sărbătoare creştină>; termen de acordare a
unor obroace din venitul domnesc de la
Vamă 219, 291.
Sfinţii 40 d c Măccnici, hramul m-rii
Xeropotamu 144.
Sfinţii P ă r i n ţ i de la Nichcia (Sfinţii Oteţi), în
formula blestemului 62, 71, 72, 74, 76,
139, 149, 186, 195, 270, 271, 286, 345.
Sfinţii T e o d o r i (Svenli Teodor), biserică în
Iaşi; uliţă ce merge spre ~ în hotarul unui
loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei 128.
Sfînta Ecatcrina, moaştele ei făcătoare de
minuni se află la m-rea de la Muntele Sinai
286.
Sfînta Evanghelie (Scriptură), citate din ~ în
formularul actelor 197, 204, 227.
Sfînta P a r a s c h i v a , biserică în Iaşi; popă la
biserica - 330; v. şi Gavril.
Sfînta Paraschiva (Sfînta Prepadomna
Maica noastra Paraschiva), moaştele ci se
află la m-rea Trei Ierarhi 183, 215, 279,
300.
Sfînta Pravilă, hirotonirea preoţilor se face
după ~ 204.
Sfînta Prepadoamna Maica noastră Paraschiva,
v. Sfînta P a r a s c h i v a .
Sfînta Scriptură, v. Concordanu la Sfînta
Evanghelic.
Muntele Sinai 286; locul m-rii în hotanil
unui loc de casă din Tîrgul de Sus 142;
poarta m-rii ~ în hotarul unor dugheni 131;
zăplazii m-rii ~ în hotarul unor dugheni de
pe Podul Vechi 69, 161; m-rca - în hotarul
„Nicolae Domnesc 137 pivniţă a m-rii -
este scutită dc dări 286.
Sfintul A r h a n g h e l , biserică din Focşani;
ţintirimul bisericii ~ în hotarul unei case
386; popă la biserica - 386; v. şi Sava.
Sfintul Atănasic <şi C h i r i l > ; hramul m-rii
Copou 422.
SfiutuI Daniil cel Nou, hramul m-rii Voroneţ
194.
Dimitrie (Sfetii Dumitrie), biserică în
Iaşi, cu hramul Sfintul Mare Mucenic
Dimitrie 200; primeşte scutiri de dări
 peniru o pivniţă de băutură; popă la - ; v.
şi T o a d e r .
Sfîntul Dimitrie, <sărbătoare creştină>;
termen de acordare a unui obroc din
venitul domnesc Bisericii Doamnei 230;
termen de încasare a dărilor 418, 390.
Sfîntul D u h . în formula blestemului 62.
Sfîntul G h e o r g h i e , <sărbătoare creştină>;
termen de încasare a dărilor 390, 418;
termen de acordare a unui obroc din
venitul domnesc 230.
Sfîntul G h e o r g h i e (Ghcorghii), m-re din
Galaţi, închinată la Sfîntul Mormînt;
primeşte confirmare pentru scutirile de dări
62; loc de pe Podul Vechi al m-rii - a fost
dat m-rii Sfîntul Sava 161.
Sfîntul G h e o r g h i e <Lozonschi>, biserică în
Iaşi; popi de la ~ au vîndut o casă de pe
Uliţa Feredeielor 39, 97; v. şi Savin,
Vasilie.
Sfîntul G r i g o r i e Bogoslovul, fost episcop de
Nazianz 23; zice despre facerile de bine
197.
Sfîntul Ilie, biserică în Iaşi; popă la - 54, 249,
250; v. şi Ion Coşciug.
Sfîntul Ioan <Botezătorul>, biserică din laşi,
din Măji; locul bisericii - în hotar 120;
popi la - 44, 46, 419; v. şi Lupaşco,
Mihalachi.
Sfîntul Ioan G u r ă d c A u r , m-re în Iaşi,
închinată la Sfîntul Mormînt; egumenul
m-rii - 287, A; v. şi Neofitos, Z a h a r i a .
Sfîntul L a z ă r , biserică în Iaşi, lîngă Vama
Domnească, cu hramul învierea Sfîntului şi
Dreptului Lazăr; ctitorită de Mihai
Racoviţă voievod 235, 381, 394; primeşte
danie un obroc anual din venitul domnesc
de la Vamă 235, 381; acoperămîntul
bisericii ~ va fi refecut din venitul marilor
vameşi 381; primeşte confirmare pentru
scutiri de dări 394; popă de la ~ 54; v. şi
Badiul.
Sfîntul L a z ă r , mahala <sec. XIX>; scrisorile
caselor lui Petrache Ruset de la - 162, 179.
Sfîntul M a r e M u c e n i c Dimitrie, hramul
bisericii Sfîntul Dimitrie 200; v. şi Sfîntul
Dimitrie, biserică.
Sfîntul M o r m î n t , m-re la Sfîntul Sion de la
Ierusalim; primeşte danie un obroc din
venitul domnesc 66, 173, 174; să
primească ajutor de la m-rea Galata 350;
m-ri închinate la - au primit danii şi scutiri
de dări 62, 215, 217, 286, 350, 352, 395;
m-rile închinate la - sînt cercetate de
patriarhul Ierusalimului 64, 71; egumeni de
la m-rile închinate la - 161, 217, 287, 354;
v. şi Nectarios; - în formula blestemului
81,350, 352.
Sfîntul Munte, v. Muntele Athos.
Sfîntul Nicolae <Domncsc>, biserică în Iaşi;
zidul bisericii - în hotarul unor case şi
dugheni 367, 372; clerul de la - primeşte
aşezare a scutirilor de dări 60; popă la
biserica - 45; v. şi Ion; protopopi Ia - 45,
329; v. şi Lupul, Mihalache.
Sfîntul Nicolae de Sus, biserică în mahalaua
Muntenimii, în Iaşi; popi Ia - 45, 105, 171;
v. şi Neculai, Sandul, Vasile.
Sfîntul Nicolae făcătorul de minuni al Iui
Isus Hristos, <sărbătoare creştină>;
hramul m-rii Aron Vodă 290; - în formula
blestemului 290; - termen de achitare a
unui obroc din venitul domnesc 290.
Sfîntul Pa vel, a binecuvîntat daniile făcute
Sfîntului Mormînt 62, 204; v. şi Epistolele
fericitului
Sfîntul Sava, m-re în Iaşi; închinată la Sfîntul
Mormînt 62, 71, 161; primeşte bezmen
pentru un loc de casă 203; primeşte
confirmare a scutirilor de dări 62; case din
incinta m-rii - au fost construite de
Anastasie fost vornic 71; m-rea - în
hotarul unei case 203; poarta m-rii - în
hotarul unor dugheni de pe Podul Vechi
17, 64, 161; vie din Valea lui Irimia pe
locul m-rii - 195; negustor de la - 415; v.
şi Misăilă; călugări de la - martori 203;
egumenii m-rii - 161, 167, 168, 217; v. şi
Daniil Arapul, Serafim.
Sfîntul Sion, din Ierusalim; la - se află Sfîntul
Mormînt al Mîntuitorului 66; v. şi Sfîntul
Mormînt.
Sfîntul Vasile, biserică <în Tătăraşi>; popa la
~ 422; v. şi Vasile Pravilă.
Sfîntul Vasile, v. şi Epistolele Sfîntului
Vasile.
Sienno Panait (?), martor la vînzarea unei vii
din Dealul Hroncii 198.
Silioneasa, a vîndut jumătate din s. Nimemiceni
mitropolitului Gheorghie 92, 93.
Simion Cheşco, cumnatul popii Lupaşco de la
Biserica Doamnei;
~ diac; scrie act 82;
~ uricar; s-a judecat pentru încălcarea
dreptului de preemţiune la vînzarea unei
vii de la Valea Adîncă 349; martor la
vînzarea unei vii de la Valea Adîncă 351;
martor în Valea Cozmoaiei 275; scrie actfc
85, 133, 135, 184, 185, 290, 355, 359,
373, 377, 381, 386, 387, 388, 389, 394,
405.
Simion, popă armean, tatăl lui Simion
Cerchez; martor pe Uliţa Hagioaiei 252;
martor în Băibărăcărie 363.
Simon, jidov, tatăl lui Boroh 82.
Simpietriu, v. Ivan
Simpitriu, v. Simpietriu.
Sinai, v. Muntele
Sîmion, fiul lui Vasile căpitan, fratele lui
Gavril al lui Pavăl şi al lui Toader; vinde
împreună cu fraţii săi două locuri de
dugheni lui Ene Mîrza 69.
Sîmion Rusul, fost popă la Biserica Banu,
răposatul soţ al preotesei Maria 238.
Sînai, Sinai.
Slatina, m-re, <ţ. Suceava; în s. c. j.
Suceava>; cu hramul Schimbarea la Faţă a
Mîntuitorului 193; primeşte danie un obroc
lunar din venitul domnesc de la Vamă 193;
fost ţigan şerb al m-rii - 274; v. şi Nicolai.
Slavu, v. Uliţa lui
Slănină, v. Ştefan
Slobozia cdomnească, pţ& Bahlui şi Ci
hotarul tîrgului Idsi; m. Iaşi>; mori de
stăpînite fără drepftţe Ştefan Luca 56,
Smailoaia, v. Dochiţa
Soce, v. Vasile
Socola, m-re de călugăriţe lîngă tîAgul Iaşi, act
domnesc scris la - 340; drumul spre - în
hotarul unei case din mahalaik Broşteni
115; stareţa m-rii - 332;\ primeşte
împuternicire de a lua sub ascultare pe toţi
slujitorii dorfineşti stabiliţi pe moşiile m-rii
de la Iezeieni şi Rediul lui Tătar 358; sigiliul
m-rii ~ 332; via m-rii ~ în hotarul unei vii de
la Copou 224; vie cu casă şi cu ivadă în
Dealul Coroiului pe locul m-rii - : 10.
Socola', pîrîu; <afluent al Vămeşoai< i, în m.
Iaşi>; Schitul <lui Tărîţă> în Codr il Iaşilor
mai sus de - 177. 1 martor pe Podul Vechi 64;
Jr <9- • j
388
Socola, sat lîntă tîrgul Iaşi; <cart. m. Iaşi>;
livezi de la ~ stăpînite fără drept de Ştefan
Luca 56; sătenii din ~ au vîndut lui Cozma
o vie de pe locul m-rii - 332.
Sodoma, în formula blestemului 186.
Sofie, călugăriţă; a dăruit popii Vasilie Tărîţă
un loc de chilii 139.
Sofroni, socrul lui Ion din Cizmărie 43.
Sofronie, fost patriarh; dă mărturie pentru
cheltuielile făcute la construcţia caselor
Mitropoliei (semn. gr.) 273.
Solomon Cupce, scrie act 360.
Soltana, băcăniţă, soţia lui Iane bacal şi mama
lui Panaite; vinde împreună cu fiii ei
lemnul unei dugheni şi o casă egumenului
m-rii Adormirea Maicii Domnului 146.
Soroca, ţinut; mare căpitan de margine de -
59,60; sat în ţ. - 388,389; v. şi Zastinca.
•Spărieţi, sat, <ţ. Putna; fost sat lîngă s.
Moviliţa, c. Moviliţa, j. Vrancea>; vie de
la - dăruită prin diată de mitropolitul
Gheorghie 92.
Spina, v. Spinka.
Spinka, v. Wasilis Kazimirus
Spiridon, sătean de la Aron Vodă; martor 269.
Stacoski, v. Strahoţchie.
Stamate, director; autentifică în anul 1840
. copia unui act 354.
Stamatie (Stămatie) <Hiotul>, fost mare
postelnic, tatăl lui Ilie Stamatie, bunicul lui
Ioniţă fost căpitan din Ţara Românească şi
străbunicul lui Şerban postelnic 212, 236,
. 237; locul lui ~ a fost împresurat de
călugării de la Ocnă 213; a cumpărat de la
Andrei Abăza o pivniţă cu loc pe Uliţa
Cizmăriei 237.
Stamatie, v. şi Ilie
Stamatis Frangulis, vameş, fiul lui Pandeli
Frangulis şi nepotul lui Frangulis fost mare
vameş; a vîndut lui Ştefan blănar o vie de
la Odobeşti (semn. gr.) 24.
Standul, bulucbaş din Curte; slugile lui ~ 84;
v. şi lanul, Petre.
Statie, fost sulger, soţul Cîrstinei şi cumnatul
lui Toderaşco Grama; a vîndut împreună
cu rudele sale s. Zastinca lui Iancul Costin
388,389.
Stavro, v. Stavros.
Stavros (Stavro, Stavru), vistiernic al doilea;
o
'<n v/
A.Q '
V- O
 - mare clucer; dă mărturie în Divan
286. 287;
- mare sulger; dă mărturie pentru
cheltuieli 273; martor 419; sluga lui ~ 386;
v. şi Costin.
Stavru, v. Stavros.
Stămatie, v. Stamatie.
Stătiasa, pivniţa ei în hotarul unei uliţe care
vine dinspre Uliţa Hagioaiei 325.
Stîncă, loc pe Jijia, <ţ. Iaşi; s. Stînca, c.
Victoria, j. Iaşi>; s. Onceni la ~ 70.
Stîngul, v. Ursul
Stîrce, v. Toader
Stîrcea, v. Stîrce.
Stîrcu, v. Stîrce.
Stoian, levent; martor la vînzarea unei case de
lîngă Podul Meserciilor 348.
Stoica, căpitan de drăgani, fratele lui Ghiorghe
bacal; primeşte scutire de dări 383.
Stoica, diac la marele ban; scrie act 12.
Stoica, tatăl lui Păladi şi al lui Mirăuţă 73.
Strahoţchie, v. Gheorghie Frîncul
Stratenia Domnului şi Mîntuitorului Isus
Hristos, hramul bisericii Mitropoliei din
Iaşi 227.
Stratis (Strati), băcan; martor pe Uliţa
Rusească (semn. gr.) 65; locul lui ~ în
hotarul unei case din mahalaua Broşteni
115.
Strătulat Bejan, fiul lui Iosip; vinde lui
Toader Scorţăscul un loc de casă 309.
Stredzăscul, v. Toader
Strîmbul, heleşteu pe Capiştea Armenească;
dăruit Mitropoliei prin diata mitropolitului
Gheorghie 92, 93.
Stroescul cel bătrîn, locul lui ~ în hotar 309.
Struţ, v. şi <Vasille>
Struţ, vad pe Bahlui; <probabil lîngă s.
Cotnari, j. Iaşi>; confirmat preoţilor iezuiţi
158.
Sturdza, a vîndut lui Prodan Drăguşescul o
ţigancă 284.
Sturdza, familie; s-a adunat la "voroavă" în
Iaşi 354.
Sturdza, v. şi Alexandru Chiriac
Costache Dimitrie Ilie Ion
Matei Mihalachi Sandul Vasile
Sturdzea, v. Sturdza.
Sturza, v. Sturdza.
Suceava, tîrg; hatmani şi pîrcălabi de - 21, 55,
100, 215, 219, 227, 286, 291, 303, 337,
350, 373, 380, 389; v. şi Costantin
Costachi, Costantin Ruset, Costantin
Ipsilanti, Costachi Razul.
Suceava, ţinut; sate în ţ. ~ 33, 92, 93, 169,
194, 273, 395; v. şi Dumbrăviţa,
Hălăuceşti, Nimerniceni, Voroneţ.
Suceava, v. şi Mitropolia Sucevei.
Suceviţa, m-re, <ţ. Suceava; în s. c. j.
Suceava>; foşti egumeni la ~ 338'; v. şi
Lazăr, Iosaf.
Suida, v. Lexiconul tui
Suleiman, negustor turc; a vîndut lui Aristarh
mare comis nişte case din tîrgul Roman
121.
Suleţiul, v. VaSîle
Suliiman (Suleiman) Cerchez, ispravnicul lui
Etimez; a împrumutat o sumă de bani lui
Ursul de la Vistierie 25; a vîndut s. Pleşeşti
217.
Suliţaşul, heleşteu în hotarul s. Lucăceşti, <ţ-
Suceava; în s. Lucăceşti, c. Drăgoeşti, j.
Suceava>; a fost vîndut de călugării de la
m-rea Voroneţ 130.
SurlSrie, mahala; mărturie hotarnică pentru un
loc din ~ 61.
Ş
Şarban, v. Şărban.
Şărban (Şarban) Cantacuzino, fost mare
medelnicer; primeşte confirmare pentru
stăpînirea unei case de pe Uliţa Strîmbă
130;
- mare stolnic, dă mărturie 337,350.
Şchiop, v. Istratie cel
Şchiopul, v. Gligoraş Ionaşco
Şcoala Jidovească, în tîrgul Iaşi; zăplazii de la
~ în hotarul unui loc de casă de pe Uliţa
Făinii 82.
Şcoala Slavonească (Slovenească), elev la ~
308; v. Pricop; dascăl la - 414; v.'şi Iosif.
Şeptelici, a vîndut mitropolitului Gheorghie
heleşteul Strîmbul 92, 93.
Şeptelici, v. şi Ilie
Şerban, postelnic, fiul lui Ioniţă căpitan din
Ţara Românească şi al Măriei Merişanca,
nepotul lui Ilie Stamatie şi strănepotul lui
Stamatie <Hiotul>; primeşte mărturie
 hotarnică pentru un loc din Cizmărie
încălcat de Lupul armaş 211, 223; dă
mărturie pentru vînzarea unei pivniţe şi a
două locuri de dugheni din Cizmărie lui
Gavril Puiul 207, 212, 236; a venit din
Ţara Românească împreună cu mama sa
pentru a căuta moşiile rămase de la
străbunicul său 237.
Şerban Boteanul (Botianul), căpitan; primeşte
poruncă să restituie lui Cîrste Iamandi un
ţigan luat fără drept 168; ~ paharnic; dă
mărturie 284.
•Şipoteni, sat, <ţ. Dorohoi; fost sat în partea
de N-E a s. Dumeni, c. Cordăreni, j.
Botoşani>; a rămas moştenire de la Lupul
Poroschi 419.
Şorogari, deal; <în s. c. Aroneanu, j. Iaşi>;
vie de la - dăruită m-rii Golia 189; vie de
la - pe locul m-rii Danco întărită lui
Ienakis Sauli 334.
Ştefan, blănar, soţul Saftei şi ginerele lui
Gngori Căpăţînă blănar; a cumpărat de la
Stamatis Frangulis o vie de la Odobeşti 24.
Ştefan, blănar, soţul Sandei şi tatăl lui Costin
logofăt de sulgerie; martor 386.
Ştefan, blănar, tatăl lui Ion blănar şi socrul
Paraschivei 117.
Ştefan, cobzar; a vîndut un loc de casă din
Muntenime 88.
Ştefan, din Miroslava, soţul Gafiţei, ginerele
lui Dămiian, tatăl lui Ion şi al lui Toader;
vinde împreună cu fiii săi o vie de la
Miroslava fiicei lui Neculai Turcul 201.
Ştefan, fiul lui Ion blănar şi al Ilincăi, nepotul
lui Vasilie Botezatul şi al Măriei Botezata;
martor pe Uliţa Hagioaiei 250; este plecat
în Ţara Căzăcească 377.
Ştefan, iscăleşte un act de scutire pentru patru
oameni străini 299.
Ştefan, martor 147.
Ştefan, martor în Cizmărie 43.
Ştefan, meserciu; martor în Tîrgul Boilor 295.
Ştefan, popă la Odobeşti; martor pe Uliţa
Hagioaiei 225.
Ştefan, sărar; martor în Tîrgul Boilor 295.
Ştefan, soţul Ştefaniei; cumpăra împreună cu
soţia lui o casă din Muntenime 330.
Ştefan, ţigan căldărar, tatăl lui Ion ţigan; a fost
dat mitropolitului Antonie pentru o datorie
258.
Ştefan, ţigan, fiul lui Cucocoţ ţigan şi al
Măricuţei; stăpînit de fiul lui Grigoraş
Costachi 382.
Ştefan, ţigan, tatăl Măriei ţiganca lui Ilie
Drăguşescul şi bunicul lui Gligorie 284.
Ştefan, vinde o vie de la Urşulea 36.
Ştefan, zugrav domnesc; martor la o danie
făcută Mitropoliei 102.
Ştefan Bîrlădeanu, martor pe Podul Vechi
371.
Ştefan Blebe (Blebea, Bleblea), chiurciubaş,
blănar; tatăl lui Costandachi al lui Vasîli şi
socrul lui Dima blănar 69, 89,153.
Ştefan Budurul, ceauş la Sandul bulucbaş,
fiul lui Ion Budurul şi al Urîtei, fratele
Saftei, vărul popii Miron şi tatăl lui
Andrieş; vinde vărului său o vie din Dealul
Hroncii 74,75,76,119.
Ştefan cel Bun, <Mare>, voievod, domn al
Ţării Moldovei; ctitorul bisericii de la
Războieni şi al m-rii Putna 281.
Ştefan Ciuciulei, tatăl lui Bejan săhăidăcar şi
al lui Mihălachi 195.
Ştefan Cogălnicean, armaş; martor la vînzarea
unei vii de la Miroslava 216.
Ştefan Corbul, fost bulucbaş, soţul Măriei şi
tatăl Tofanei 315; martor la vînzarea unei
vii de la Miroslava 216.
Ştefan Eni, logofăt; a vîndut o parte din
heleşteul Strimbul mitropolitului
Gheorghie 92,93.
Ştefan Finică, fost staroste; martor la tocmeală
422.
Ştefan Gane (Ganea), pîrcălab; cumpără de la
Ion Neculce nişte case de pe Uliţa
Hagioaiei 15; locul lui ~ în hotarul unui
loc de dugheni şi de teasc de pe Uliţa
Hagioaiei 54.
Ştefan Grumezc, trecut martor într-un act de
danie 158.
Ştefan Guţul, trîmbiţaş, soţul Magdei şi fiul
lui lanul seimen hătmănesc; cumpără o
casă pe Căcaina spre Podul Meserciilor 73,
84,348; martor 384.
Ştefan Hergii Cotnăreanul, tatăl Ozanei şi
socrul lui Martin 158.
Ştefan Hermeziu (Hermezîu), de la Vistierie;
a primit o rămăşiţă din darea vădrăritului
de la ţ. Vrancea 38; martor pe Podul Vechi
64; martor în mahalaua Tălpălarilor 251;
 martor pe Uliţa Hagioaiei 282; a vîndut lui
Andrei postelnic un loc de casă mai sul de
Uliţa Hagioaiei 282;
~ postelnic, martor pe Uliţa Mare
373.
Ştefan Hîrjeu, de la Vistierie; martor pe Uliţa
Feredeielor 51.
Ştefan (Ştefanachi) Luca, vistiernic al doilea;
soţul Măriei, tatăl lui Mihălachi Luca şi al
lui Toma Luca, cumnatul lui Ion Neculce
şi al Sandei; a făcut nedreptate cumnatei
sale la împărţirea averii părinteşti 56;
~ fost vistiernic; a rămas cu datorii
neachitate 87, 90, 121; a împrumutat bani
pentru nunta fiicei sale 107; martor la
vînzarea făcută lui Toader Scorţăscul 309;
a fost chezaş pentru un împrumut 397.
Ştefan Miha, dughenile lui ~ în hotarul unui
loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei 128.
Ştefan Niţul, tatăl lui Mafteiu Niţul; a dăruit
lui Neculai Donici un ţigan 359.
Ştefan Odobăscul, martor la vînzarea unei vii
din Dealul Hroncii 116.
Ştefan Pan, bacalbaş; martor 171.
Ştefan Petriceico (Pătru), voievod, domn al
Ţării Moldovei; a dăruit lui Enachi Cunupi
o parte din Rediul lui Tătar 279; s-a hainit
faţă de împărăţia turcească la Hotin 279;
acte pierdute în timpul domniei lui ~ 367;
tătarii au robit locuitori din Ţara Moldovei
în domnia lui ~ 367.
Ştefan Pojar, martor 322; scrie acte 79, 99,
363.
Ştefan Porhir, fratele Măriuţei; a vîndut lui
Sandul Poiană o vie din s. Grozeşti 340.
Ştefan Ruset, mare clucer; dă mărturie 337,
350.
Ştefan Săratu, martor 260.
Ştefan Slănină, tatăl Alecsandrei, socrul lui
Toma Alevra, bunicul lui Sandul Alevra şi
al călugărului Anaftail; a dat zestre fiicei
sale o pivniţă de piatră cu cîrciumă de pe
Uliţa Hagioaiei 136.
Ştefan Tăbîrţă, martor pe Uliţa Hagioaiei 15;
clucer, cumpără de la Nastasîia o casă 147.
Ştefan Turcul, seimen domnesc din Curte, fiul
lui Neculai Turcul, fratele lui Vasilii
Turcul şi al Măriei; martor la Miroslava
201; vinde împreună cu fraţii săi o vei de
la Miroslava 216.
Ştefan, v. şi Costandin Gheorghe
Ştefana, soţia lui Ştefan; cumpără împreună cu
soţul ei o casă din Muntenime 330.
Ştefanachi, v. Ştefan Luca.
Ştefania, cumnata lui Măteiu; se judecă pentru
stăpînirea unor locuri din Cizmărie 11.
Ştifan, v. Ştefan.
Ştranga, socrul lui Chiriiac Tălpău; a dat
zestre o vie de la Valea Adîncă de pe locul
m-rii Cetăţuia 355.
T
Talpeş, v. Neculai
Tanasă, v. Tănasie.
Tanasie, v. Tănasie.
Tanasii, v. Tănasie.
Tăban, v. Vasilie
Tăbîrţă, v. Ştefan
Tălpălălari (Tălpălărie), mahala în Iaşi;
biserică în - 251; v. şi Biserica
Tălpălarilor; case în - 9,251,416,419.
Tălpălărie, v. Tălpălari.
Tălpău, v. Costantin Chiriiac Lazor
Tănasă Gheţău, fost armaş, ginerele lui Ştefan
Corbul; casa lui - în hotarul unei case de
pe Uliţa Sîrbească 238.
Tănasă, v. Tănasie.
Tănase, fiul lui Toader baş bulucbaş hătmănesc;
martor pe Uliţa Tărbujenească 187.
Tănase, fratele lui Ilie abăger şi unchiul
Aniţei; martor 322.
Tănase, soţul Catrinei; martor 322.
Tănase, tatăl lui Gavril al lui Ioan şi al Ioanei;
a vîndut lui Vasile abăger o casă 322.
Tănase, vornic de poartă; martor în Surlărie
61.
Tănase Păruş, nemesnic; martor hotarnic al
unui loc din Surlărie 61.
Tănasie, fiul lui Petre Latef, fratele lui Cîrste
Latef; vinde lui Scărlătache curelar un loc
de pe Podul Vechi 371.
Tănasie (Tanasie), negustor, tatăl lui Sandul; a
primit zălog de la Mihalache blănar nişte
case de pe Podul Vechi 123.
Tănasie (Tanasă, Tanasie, Tanasii, Tănasă)
Măcărescul, martor pe Uliţa Hagioaiei 54;
~ diac; scrie acte 110,123;
- uricar, scrie acte 158, 197, 182,
204,217,219,227;
 ~ logofăt de taină, scrie acte 286,
•291,300, 340,372,390,420,421.
Tărîţă; v. Schitul <lui ~ >, Vasilie
Tătarul, v. Toader
Tăutu, v. <Ion>
Tecuci, ţinut; marele căpitan de margine de la
ţ. ~ primeşte aşezămînt pentru plata dărilor
59,60.
Telegăriţa, babă; căscioara ei pe Uliţa
Feredeielor 51.
Teocrit, volum, din scrierile lui - în limba
greacă se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Teofil, v. Theofil.
Teologia, un volum din scrierea a lui Toma d'
Aquino - în limba latină se află la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Teologul, v. Grigorie
Teoriile anatomice, un volum din scrierea lui
Ioan Patriolanus ~ în limba latină se află la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Tezaurul public al împărăiei elocvenei, un
volum din scrierea lui Leopold - în limba
latină se află la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Theodor Gaşpar, diac de divan; a scris în anul
1816 Condica Mitropoliei Moldovei 36,
113, 128, 136, 142, 149, 208, 210, 303,
327, 340, 379.
Theodor Gazi, autorul cărţii Gramatica
greco-latină aflată la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Theodor, v. Theodoros.
Theodoris, v. Lupasko
Theodoros (Theodor), popă la Biserica de pe
Poartă; scrie act 45; martor în mahalaua
Curelarilor (semn. gr.) 134; duhovnicul lui
Gavril Puiul 199.
Theofan, călugăr la m-rea Răchitoasa; martor Tîrguşorul Galatei, lîngă tîrgul Iaşi; la au
55.
Theofan, v. Theofil.
Theofil, egumenul m-rii Neamţ; vinde împreună Toader, abăger, soţul Măriei Todereasa şi tatăl
cu tot soborul de la m-re nişte case de pe
Uliţa Feredeielor lui Ion Neculce 39.
Theofil (Theofan, Teofil), episcop de Huşi;
încredinţează hotărîri domneşti 286, 290,
337, 350.
Theogonis, scrierile lui - sînt cuprinse într-un
volum de poeme aflat la m-rea Adormirea
Maicii Domnului 23.
Thoma, v. Thomas.
Thomas Gligoraskos, martor lîngă Biserica
* Armenească (semn. gr.) 405.
Thomas (Thoma) Madzaraki(Mazarache),
negustor; martor pe Podul Vechi (semn.
j gr-) martor la Vînzarea unei vii din
Valea Cozmoaiei 297.
Timofte, martor la vînzarea unei vii de la
Miroslava 125.
Timuş, blănar; martor pe Uliţa Hagioaiei 89;
dugheana lui ~ în hotarul unei dugheni de
pe Uliţa Hagioaiei 377.
Tinnulus, v. Ioan.
Tîrgul Boilor (Tîrgul de vite), mahala în Iaşi;
martori din - 79; locuri de casă în ~ 79,
295, A; mormîtul turcilor în ~ 79; drum
care merge la - în hotarul unui loc de casă
aflat mai sus de-Ulţa Hagioaiei 252.
Tîrgul de Jos (Tîrgul de Gios), parte a tîgului
Iaşi; crîşmă în ~ 333; dugheni în - 65, 154,
247, 323, 406; locuri de casă în - 142,
333; locuri de dugheni în ~ 6, 14, 210,
323; pivniţe în - 65, 301; incendiu în -
247; uliţe şi mahalale în ~ 65, 142, 176,
333, 387; v. şi Neguţitori, Uliţa
Brăhăriei, Uliţa Rusească, Uliţa
Schimbătorilor.
Tîrgul de Sus, parte a tîrgului Iaşi; dugheană
în - 240; pivniţă în - 47; incendiu în -
347; uliţă în ~ 347 ; v. şi Muntenime, Uliţa
Hagioaiei.
Tîrgul de vite, v. Tîrgul Boilor.
Tîrgul Făinii, mahala în Iaşi; case din ~ 181,
214, 315,404; locuri de case în ~ 10,170,
181, 404; martori din ~ 214; pivniţă de
piatră în - 181; v. şi Uliţa Făinii.
Tîrgul Frumos, tîrg, <ţ. Cîrligătura; or. j.
Iaşi>; mori la Munteni mai jos de ~ 56.
fost înfiinţate trei iarmaroace 385.
Toacardi, v. Roiali - Damioanes.
lui Lascar 64,128.
Toader, bas bulucbaş hătmănesc, tatăl lui
Tănase; casa lui ~ în hotarul unei case de
pe Uliţa Tărbujenească 187.
Toader, croitor, fiul lui Negrul croitor; martor
în Cizmărie 391,392.
Toader cel bătrîn, popă la biserica Sfîntul
Dimitrie; locul lui - în hotarul unui loc din
 Muntenime 88; martor în Tîrgul Făinii
214; cumpără de la Toader Rasul o casă cu
loc în Muntenime 353.
Toader, făclier, soţul Irinuţei 146.
Toader, fiul lui Dumitraşco căpitan, fratele lui
Ioniţă; să nji încalce o danie 125.
Toader, fiul Ilincăi şi nepotul Saftei, fratele lui
Andrei şi al lui Ion, vărul lui Alexandru
Pîrvul; vinde vărului său părţi din s.
Leucuşeni şi Marcoviceni 83.
Toader, fiul lui Manoli şi nepotul lui
Leondari; a primit danie de la tatăl său un
loc de pe Uliţa Măjilor 41.
Toader, fiul lui Miron, ginerele lui Iacob
armean, cumnatul lui Macsin, Petre şi al lui
Sava; cumpără de la socrul său un loc de
casă aflat mai sus de Uliţa Hagioaiei 252.
Toader, fiul lui Nastase Hrin şi al Măricuţei.
fratele lui Niculai şi al lui Vasile; vinde
împreună cu părinţii şi cu fraţii săi un loc
de casă lui Fotis Niku 120.
Toader, fiul lui Ştefan din Miroslava, nepotul
lui Dămiian din Miroslava şi fratele lui
Ion; vinde împreună cu tatăl şi cu fratele
său o vie de la Miroslava 201.
Toader, fiul lui Vasilache Dămian; cumpără
de la Ioana vorniceasa o casă 52.
Toader, fiul lui Vasile căpitan, fratele lui
Gavril, Pavăl şi al lui Sîmipn; vinde
împreună cu fraţii săi două locuri de
• dugheni lui Ene Mîrza 69.
Toader, fiul lui Vasile Codău meserciu;
primeşte danie un loc de casă din Tîrgul
Boilor 79.
Toader, fost protopop; casa preotesei sale în
hotarul uiiei case de pe Uliţa Feredeielor
39.
Toader, ginerele lui Ioan .Moschici; mărturie
pentru două dugheni de pe Podul Vechi
283.
Toader, negustor, cumnatul lui Adam; a
cumpărat fără drept de la Vasilie
Buhăiescul o caşă de lîngă Biserica
Curelarilor 50; dă mărturie pentru un loc
"de casă de lîngă m-rea Golia 118.
Toader, nepotul lui Ion; martor la o danie 160.
Toader (Toaderu), pitar; casele lui ~ în hotarul
unor case de pe Uliţa Tărbujenească 384.
Toader, popă; casa lui ~ în hotarul unor locuri
de casă de pe Uliţa Strîmbă 243.
Toader, seimen, tatăl Aniţei şi bunicul
Vochiţei; a lăsat moştenire fiicei sale un
loc de casă din Muntenime 330.
Toader, spătar; martor pe Uliţa Feredeielor 97.
Toader, şoltuz de tîrgul Iaşi; martor în Tîrgul
Făinii 214.
Toader, ţigan, fiul lui Bostan ţigan, fratele lui
Costantin; este dăruit Mitropoliei 409.
Toader, vecin din s. CîmpulungRusesc 399.
Toader, vornic, soţul Ilincăi; cumpără
împreună cu soţia sa o casă de la Vasile
Mogorogea 302.
Toader (Toderaşcu) Albotă, fost comis
dinspre doamna; fiul lui Pavăl Albotă,
înnaintaşul lui Gheorghie şi Ion Ursuleţ; a
primit fără drept danie locuri de la Rediul
lui Tătar 279; a fugit în Ţara Leşească 279.
Toader Cantacuzino, fost mare medelnicer;
primeşte poruncă să cerceteze o pricină
pentru datorii 68.
Toader Carp, mare jitnicer, ginerele lui
Gheorghiţă fost mare spătar şi al Catrinei;
martor pe Uliţa Strîmbă 243;
- logofăt; martor pe Uliţa Mare 373;
- mare medelnicer; cumpără de Ia
Varlaam Ursachi case de pe Uliţa
Hagioaiei 380;
~ fost mare medelnicer; primeşte
pentru slujbă credincioasă stăpînirea
asupra moşiilor socrului său 397.
Toader Chiriţă, soţul Măriei, ginerele
peotesei Dochiţa 171.
Toader (Toderaşcu) Costachi (Costache), fost
staroste de Putna; a cercetat o pricină 340;
~ logofăt al treilea; ispravnic de act 5;
- fost logofăt al treilea, primeşte
întărire pentru stăpînirea s. Popeşti şi
Mîndreşti 86;
- mare paharnic, dă mărturie 286,
291;
~ mare ban, dă mărturie 337, 350,
364; a dat mărturie 340;
- mare spătar, cumpără de la Neculai
Nacul case de pe Uliţa Mare 373;
dugheana lui - în hotarul unui loc de
dugheană din Cizmărie 391, 392; dă
mărturie 388,389; a vîndut case 396.
Toader Cujbă, vornic de poartă; martor 13; dă
mărturii hotarnice 54,61.
Toader Golan, martor pe Uliţa Hagioaiei 137.
T o a d e r (Toadir) H o r . , . ; diac dc cămară,
socrul Saftei; scrie acte 10, 118;
- diac de divan, scrie acte 134, 170;
- diacul agăi, casa lui ~ în hotarul
unei case mai jos de Tîrgul Făinii 315; se
tocmeşte cu nora sa pentru nişte locuri de
casă din Muntenime 331.
T o a d e r L o g h i n , pîrcălab; martor pc Uliţa
Hagioaiei 54.
T o a d e r Nacul, logofăt de Vistierie; martor pe
Uliţa Feredeielor 51; martor în mahalaua
Tălpălarilor 251, 373.
T o a d e r Paladi, fost marc vornic (sic!)
<vistiernic>, tatăl lui Ion Paladi şi bunicul
lui Toader Paladi 333, 334.
T o a d e r Paladi (Păladi), soţul domniţei Aniţa,
fiul lui Ion Paladi, ginerele lui Antioh
Cantemir voievod, nepotul lui Toader
Paladi fost mare vornic;
- mare paharnic, primeşte danie de la
Mihai Racoviţă voievod patru sălaşe de
ţigani domneşti 18;
- mare ban, a cercetat o pricină
pentru restituirea unor datorii 112;
~ mare vistiernic; martor 31;
- fost mare vistiernic, martor 55;
~ mare vistiernic, martor 184; în
Divan 215, 219, 227; cumpără o casă de pe
Uliţa Mare 132; primeşte întărire pentru
stăpînirea unui loc încălcat de m-rea dc la
Ocnă 213; primeşte întărire pentru
stăpînirea unei pivniţe de piatră cu loc de
trei dugheni din Cizmărie 236, 237;
cumpără o bucată de loc dc casă de lîngă
Mitropolie 259;
- mare spătar, în Divan 286, 287,
291, 303, 337, 350; primeşte în schimb
locuri de casă dc pe Uliţa Schimbătorilor
333; primeşte scutiri de dări pentru o
pivniţă cu băutură 344;
~ mare stolnic; martor 364;
~ mare vistiernic; dă mărturie 373,
380, 388. 389; a achitat o datorie către
Mahmut Celebi 374; primeşte întărire
pentru stăpînirea s. Valea Seacă 376; a
primit danie părţi de sate din ţ. Cernăuţi
399; acte în catastiful moşiilor lui ~ 47,
213,237,333.
T o a d e r Plepe, tatăl Saftei 331.
T o a d e r Poleitul, se judecă pentru stăpînirea
unor ţigani cu Ion Donici 359.
T o a d e r Rasul, peveţ, soţu! Măriei, vinde popii
Toader o casă cu loc în Muntenime 353.
T o a d e r Schin, staroste; martor 322.
T o a d e r Scorţăscul, logofăt; cumpără un loc
de casă 309.
T o a d e r (Toadir) Stîrcc (Stîrcea, Stîrci), vornic
dc poartă; ccrcetcază paguba făcută unor
vii dc la Copou 49; face mărturii hotarnice
54, 170, 191, 213, 223, 242; martor pc
Uliţa Hagioaiei 185; scrie act 188;
cumpără o casă de pe Uliţa Sîrbească 238.
Toader Stredzăscul, martor pe Uliţa
Hagioaiei 15; locul lui ~ în hotarul unui
loc de dugheni de pc Uliţa Hagioaiei 54.
T o a d e r T ă t a r u l , soţul Saftei; martor lîngă
Rîpa Peveţoaiei 58; vinde împreună cu
soţia sa o casă de pe Uliţa Feredeielor lui
Gheorghiţă Potlog 255; vinde lui Costantin
Hrisoverghi o casă de pe Uliţa Feredeielor
256.
T o a d e r Turcul, cumpără de la fiii lui Oprea
ceauş o casă din mahalaua Bărboiului 370.
T o a d e r Vîrnav, martor pe Uliţa Hagioaiei 15.
T o a d e r Volcinschi, martor la vînzarea unor
părţi din s. Leucuşeni şi Marcoviceni 83.
Toaderu, v. T o a d e r .
T o a d i r Golîie, armaş; dă bani pentru un loc
147; martor la vînzarea lîngă Podul
Meserciilor 348.
Toadir, v. T o a d e r .
Tobia, parte din Cărţile împăraţilor care
lipseşte de la m-rea Adormirea Maicii
Domnului 23.
Toderaşco, fiul lui Gheorghiţă Fîsîitul şi al
Ioanei, fratele Ilincăi şi al Măriei; vinde
împreună cu mama şi cu surorile sale o
casă 52.
Toderaşco, soţul Caliţei; a vîndut o vie din
Dealul Hroncii 12.
Toderaşco G r a m a , fost cămăraş, fratele
Cîrstinei, cumnatul lui Statie; a vîndut
împreună cu rudele sale s. Zastinca lui
Iancul Costin 388, 389.
Toderaşco, v. şi T o a d e r .
T o d e r a ş c u , tatăl lui Gheorghie 5.
Toderaşcu, v. şi T o a d e r .
Todereasa, v. M a r i a
 Toderiţă, fiul Malahei, fratele lui Dumitru şi
al lui Lupaşco; via lui ~ în hotarul unei vii
din Dealul Coroiului 310.
Todosia, soţia lui Florea fost bulucbaş;
cumpără împreună cu soţul ei o casă cu
loc pe Uliţa Strîmbă 138.
Tofan, căpitan; martor 171.
T o f a n , protopop; casa lui - în hotarul unui loc
de casă de lîngă biserica Sfîntul Nicolae
Domnesc 4 5 ; - fost protopop, fiul lui
Nicodim călugăr 314.
T o f a n , tatăl Irinci, socrul lui Vasile croitor şi
fratele lui Petrachi fost călăraş 45.
T o f a n a , fiica lui Ştefan Corbul şi a Măriei;
vinde împreună cu mama sa o casă aflată
mai j o s de Tîrgul Făinii 315.
T o f a n a , mama lui Enachi Bolşiu 203.
T o f a n a , soţia lui Ion Rafail; vinde împreună
cu soţul ei o vie din Dealul Hroncii 124;
martoră 171.
Toma; băibărăcar; martor hotarnic al unui loc
dc pe Uliţa Băibărăcarilor 202.
T o m a , bărbier; dughenile lui - în hotarul unor
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 117, 118;
martor pe Uliţa Hagioaiei 128.
Toma, blănar; martor pe Uliaţa Hgioaiei 67,
89; a făcut schimb de locuri de casă de pe
Uliţa Sîrbească 314.
T o m a , ginerele Alexandrei; martor pe Uliţa
Feredeielor 255.
T o m a , fost spiţer, catolic; a vîndut lui Neculai
Pîrvul nişte case din mahalaua Tălpălarilor
251; a plecat cu moscalii iar viile lui au
fost dăruite de domn Bisericii Catolice
411.
T o m a , vinde lui Toader Paladi o casă de pe
Uliţa Mare 132.
T o m a A l c v r a , soţul Alecsandrei Tomuleasa,
fiul lui Alevra şi al Zoiţei Alevroaia,
ginerele lui Ştefan Slănină, tatăl lui
Anaftail călugăr şi al lui Sandul Alevra
128, 136; a cumpărat de la Vasilie Murait
o casă de pe Uliţa Măjilor 46; gardul lui ~
în hotar 46; a primit zestre de la socrul său
o dugheană de pivniţă şi cîrciumă de pe
Uliţa Hagioaiei 136.
Toma d ' A q u i n o , autorul cărţii Teologia
volum în limba latină aflat la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
T o m a D i m a . abăger, soţul Fanei, fiul lui
Mănos Dimos, fratele lui Neculai şi tatăl
Măriei Gligorăşoaia; vinde o casă cu
groapă de pivniţă de lîngă Biserica
Curelarilor lui Icnakis Sauli 50; a vîndut o
casă cu pivniţă lîngă Biserica Curelarilor
lui lenakis Sauli 134; dugheana lui ~ în
hotarul unor locuri dc dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 137; pivniţa lui - în hotarul unor
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 185.
T o m a Luca, fiul Iui Ştefan Luca, fratele lui
Mihălachi Luca; vinde împreună cu fratele
său un loc de casă de lîngă m-rea Danco
pentru a plăti datoriile tatălui lor 90; dă Iui
Iordachi Cantacuzino marc spătar un loc de
casă pentru o datorie 107; a vîndut case de
lîngă m-rea Danco 121.
Toma, v. şi S a n d u l
Tomul bucuriei, carte aflată la m-rea
Adormirea Maicii Domnului 23.
Tomul iubirii, carte în limba greacă aflată la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Tomul schimbării, carte în limba greacă aflată
Ia m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Tomuleasa, v. Alecsandra
Tomuleasă, v. Tomuleasa.
Trapezunt, v. Sevastos din
Trei I e r a r h i (Trii Sfetitele), m-re în Iaşi;
ctitoria lui Vasile Lupu voievod 135;
închinată la toate m-rile de la Muntele
Athos 144, 215, 300; moaştele Sfintei
Preacuvioasa Paraschiva se află la m-rea -
183, 215, 279; argaţii butucari şi teleacii de
la feredeul m-rii - primesc scutiri de dări
166, 280; breasla cioclilor de la m-rea ~
primeşte confirmare pentru scutirile de dări
81; - primeşte danie nişte case 126; a
primit danie fără drept de la Vasile Lupu
voievod s. Coiceni 135; a primit danie de
la Costandin Sevasto locuri de la Rediul lui
Tătar 279; primeşte confirmare pentru
obrocul dc ceară dăruit din venitul
domnesc de la Vamă 183; primeşte întărire
pentru stăpînirea unor locuri de la Bohotin
8; primeşte scutiri de dări 215, 300; loc al
m-rii - dat cu bezmen 396; zidul m-rii ~ în
hotarul unor case 126; egumenul m-rii ~
' »
8, 135, 183, 144, 279, 369, 376,1 396; v. si
lezechiil.
Trele, v. <Mihălachi>
Trifiodor, scrierile lui ~ cuprinse într-un
volum de poeme în limba greacă aflat la
m-rea Adormire Maicii Domnului 23.
Trii Sfetitele, v. Trei Ierarhi.
Triodu, carte bisericească în limba greacă
dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Triodu, carte bisericească în limba română
dăruită m-rii Sfinţii Arhangheli 95.
Trohin, cumnatul lui Gavriil ciubotar; martor
322.
Tropa, v. Vasile
Tudor, bulucbaş, fost căpitan; casa lui ~ în
hotarul unei case de pe Uliţa Măjilor 46.
Tudora, călugăriţă, fiica lui Gheorghie;
dăruieşte lui Paskalis Niku o casă din
mahalaua Curelarilor 1; a dăruit lui
Paskalis Niku un loc de casă cu bordei
lîngă Biserica Curelarilor 48.
Tudori, v. Costantin Pascal
Tudorioaia, casele ei în hotarul unui loc de
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 54.
<Tudosca>, doamna lui Vasile Lupu, rudă a
Movileştilor 135.
Tudosca, fiica lui Mardare; martoră 422.
Tudosca, fiica lui Mihalache fost vătaf şi a
Zamfirei, sora Măriei; vinde împreună cu
părinţii ei o casă de lîngă Tîrgul Făinii 404.
Tudosca, soţia lui Dumitraşcu Corbeanul, fiica
lui Vasile Sturdza şi nepoata lui Matei
Sturdza; neavînd urmaşi a lăsat moşiile ei
din Ţara Moldovei Sfîntului Mormînt 354.
Tudosca, soţia lui Ilie ungur; cumpără
împreună cu soţul ei o casă cu loc de pe
Uliţa Sîrbească 85.
Tudosca, soţia lui Manolachi; cumpără
împreună cu soţul ei un loc de casă de pe
Podul Vechi 335.
Tudosca, spătăroaie, mama lui Ilie Zmucilă; a
împrumutat o sumă de bani de la Calistru
episcop de Rădăuţi 258.
Tunuslu, v. Ahmet
Tunusloulu, v. Tunuslu.
*Turbăteşti, sat, în ţ. Cîrligătura, <fost s. în
partea de E a s. Vocoteşti, c. Voineşti, j,
Iaşi>; jumătate din s. ~ a fost vîndut de
către m-rea Galata mitropolitului Antonie
244.
Turcul, iuzbaşă; a împrumutat lui Adam
Costanda o sumă de bani primind zălog o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 14.
Turcul, v. şi Neculai Ştefan Toader
Vasilii
Tutova, ţinut; 92, 93, 287, 306; v. şi Greci,
Piscani.
Tutuca, v. Antim
T
Ţaligrad, v. Ţarigrad.
Ţampul, ţigan, tatăl lui Nistor ţigan; moştenit
de la familia Prăjeştilor 378.
Ţara Căzţcească, <Ucraina>; Ştefan fiul lui
Ion blănar a plecat în ~ 377.
Ţara de Jos, mari vornici ai Ţării de Jos 175,
215, 219, 227, 286, 337, 350, 389; v. şi
Costantin Ruset, Iordachi Ruset, Sandul
Sturdza.
Ţara de Sus, mari vornici ai Ţării de Sus 215,
219, 227, 28*6, 291, 303, 337, 350, 389,
391, 392; v. şi Iordachi Cantacuzino,
Iordachi Ruset, Sandul Sturdza.
Ţara Frîncească, <Regatul Franţei>; preotul
catolic Roiali Toacardi Damioanes a venit
din - 195.
Ţara Leşească, <Polonia>; boieri fugiţi în ~
86, 279; domn fugit în ~ 279; negustori
armeni din ~ fac negoţ cu boi în Ţara
Moldovei 206, 357; oameni străini veniţi
•din ~ 156,192,357.
Ţara Moldovei (Moldovlahia), oştile moschiceşti
au venit în ~ 313, 372, 397, 411, 420; ~ a
fost atacată de Toader Albobă venit din
Ţara Leşească 279; negustori armeni fac
negoţ cu boi în ~ 206, 357; patriarhi au
venit în - 62, 64, 71, 337, 350, 364; v. şi
Hrisanth, Paisie.
Ţara Moschicească, <ftusia>; Dumitraşcu Cantemir
beizade a plecat în ~ 367; v. şi Moscova.
Ţara Muntenească, v. Ţara Românească.
Ţara Românească (Ţara Muntenească, Ţara
Rumânească), domn în ~ 270, 271, 337; v.
;
şi Grigore al II-lea Ghica; Constantin
Cantemir beizade a plecat în - 376;
egumenul m-rii Danco a fugit în ~ 114;
Sandul Ţiţul a fugit în ~ 263; ţigan
domnesc din - 205; boieri din ~ 237, 324,
354, 376, 388, 389; v. şi Costantin
Cantacuzino, Costandin Costin Neaniul,
Costin Neaniul, Dumitraşcu Corbeanul,
Ioniţă, Matei Cantacuzino Măgureanul.
Ţara Turcească, v. împărăţia turcească.
Ţaregrad, v. Ţarigrad.
Ţarigrad (Ţaligrad, Ţaregrad), cor. Istanbul,
în Turcia>; boier plecat la - 279; m-re
lîngă - 290, 369- v. Halchi; m-re de la ~
închinată la Muntele Sinai să primescă sare
de la egumenul m-rii Sfinţii Arhangheli
337; ogheal cusut cu fir de - 25; covor
mare de - 56; călăraşi de 10, 26, 45, 69,
170, 315, 348, 404; v. şi Apostul, Gavril,
Gheorghie, Gligoraş, Mihalachi, Nicola,
Petrachi; v. şi Patriarhie de - .
Ţarigrad, v. şi Constantinopol.
Ţăruş, v. Gheorghe
Ţigănaş, fiul lui Wasilis Kazimirus Spinka;
vinde împreună cu părinţii şi cu fraţii o vie
de la Copou preotului catolic Roiali
Toacardi Damioanes 195.
Ţihan, v. Ion
Ţipărnac, v. Ion
Ţirul, v. Mihai
Ţiţul, v. Sandul
Ţuţora, sat, pe Prut, în ţ. Iaşi; <c. - , j. Iaşi>; în
hotar cu s. Oprişeni 87.
u de hazna 105.
Ufailă, v. Rafail.
Uliţa Băibărăcarilor, uliţă în tîrgul Iaşi;
dugheni armeneşti pe - 202; v. şi
Băibărăcărie, mahala.
Uliţa Braşovenilor, casă de pe - 314.
Uliţa Brăhăriei, uliţă în tîrgul Iaşi; loc de casă
pe-176.
Uliţa Cervăleştilor, v. Uliţa Pîrvuleştilor.
Uliţa Chervăsăriei (Chirvăsăriei), uliţă în
tîrgul Iaşi; casă pe - 191; loc de casă pe ~
10; dugheană şi loc de dugheană pe - 110;
loc pe, ~ 96; v. şi Chervăsăria Mare.
Uliţa Cizmăriei, uliţă în tîrgul Iaşi; locuri de
dugheni pe - 213, 237; loc de pivniţă pe ~
237; v. şi Cizmărie.
Uliţa de la Deal, v. Uliţa Muntenimii.
Uliţa Făinii, uliţă în tîrgul Iaşi; casă cu loc pe
- vîndută staroştilor jidoveşti 82.
Uliţa Feredeielor, case de pe - 21, 39, 51, 55,
97,255,256; pivniţă de piatră pe ~ 51.
Uliţa Fînului» uliţă în tîrgul Iaşi; case de pe -
234, 305; locuri de casă pe - 99, 234;
pivniţă pe - 305.
Uliţa Frecăului, uliţă în tîrgul Iaşi; casă cu loc
pe-421.
Uliţa Ghilei, uliţă în Odobeşti; în hotarul unei
vii 24.
Uliţa Hagioaiei (Podul Hagioaiei), uliţă în
tîrgul Iaşi, în mahalaua Muntenimii; case
pe - 15,250,336,380; dugheni pe - 6,14,
42, 47, 89, 136, 185, 225, 226, ,240, 317,
325, 347, 377; locuri de case pe - 118,
128, 196, 252, 282; locuri de dugheni pe -
3, 40, 44, 47, 54, 67, 137, 185, 225, 242,
347; pivniţe de piatră pe - 15, 136; loc de
pivniţă pe - 325.
Uliţa' lui Slavu, uliţă în Odobeşti; vie pe -
377.
Uliţa Mare, uliţă în tîrgul Iaşi; 87, 121, 132,
373; locuri de casă pe - 45, 151; portiţa
Mitropoliei pe - 151.
Uliţa Măjilor, uliţă în tîrgul Iaşi; 4, 46, 379,
404; loc pe - 41; pivniţă de piatră de pe -
379.
Uliţa Muntenimii, uliţă în tîrgul Iaşi; s-a
numit Uliţa de la Deal sau Uliţa Nouă 242;
casă pe - 105; loc de dugheni în capătul
Uliţei Hagioaiei pînă în - 242; - mai sus
Uliţa Nouă, v. Uliţa Muntenimii.
Uliţa Pîrvuleştilor (Uliţa Cervăleştilor), uliţă
în tîrgul Iaşi; locuri de casă de pe - 296,
325; hazna în hotarul unui loc de casă de
pe - 296.
Uliţa Podului Vechi, v. Podul Vechi.
Uliţa Rusească, uliţă în tîrgul Iaşi, în Tîrgul de
Jos; case pe - 2, 367; dugheni cu loc pe -
65; pivniţă de piatră pe - 367.
Uliţa Schimbătorilor, uliţă în tîrgul Iaşi, în
Tîrgul de Jos; locuri de case pe - 333.
Uliţa Sîrbească, uliţă în tîrgul Iaşi; case pe -
85,138, 238, 321; opis de doc. pentru case
de pe - 341; locuri de case pe - 85,138.
Uliţa Strepedzenească, v. Uliţa
Tărbujenească.
Uliţa Strîmbă, uliţă în tîrgul Iaşi; case pe -
114, 130, 398; locuri de case pe - 114,
243, 398; pe - nu este crişmă 262; pivniţă
de băutură pe 262.
Uliţa Tărbujenească (Uliţa Strepe-dzenească,
Uliţa Trapezenească, Uliţa Trăpezănească,
Uliţa Trepe-dzineasă), uliţă în tîrgul Iaşi;
case pe - 187, @ 241,384; dugheni pe -
 239, 241; locuri de case pe - 187; pivniţe
pe - 239.241, 384.
Uliţa Veche, v. Podul Vechi.
Uliţa Vezitiiască, uliţă în (îrgul Iaşi; locuri de
case p e - 2 3 9 , 2 4 1 .
*Unguraşi, sat pe Orbie, ţ. Neamţ; <fost sat, la
V de s. Bahna Mare, c. Bîrgăoani, j.
Neamţ>; sat lăsat Mitropoliei prin diata
mitropolitului Gheorghie 92,93.
*Unguraşi, sat, pe Moldova, ţ. Neamţ; <fost
sat, în partea de N a s. Lunca Moldovei, c.
Păstrăveni, j. Neamţ>; s. - primit zălog de
mitropolitul Antonie de la Neculai <Iane>
113,151.
Ureche, v. <Nicolae> Nistor Vasile
Urechi, v. Ureche.
Urîta, soţia lui Ion Budurul, mama lui Ştefan
Budurul şi a Saftei, soacra lui Dumitru
cizmar şi bunica lui Andrieş; dăruieşte
împreună cu soţul ei o vie din Dealul
Hroncii 74,75,76; a dat zestre fiicei sale o
vie din Dealul Hroncii 119.
Ursache, v. Ursachi.
Ursachi, fiul popii Toader; martor pe Uliţa
Strîmbă 243.
Ursachi, fost vistiernic; dughenile lui - în
hotarul unor case de pe Uliţa
Tărbujenească 239,241.
Ursachi, popă din Nicoreştii de Jos, tatăl popii
Vasile; martor la vînzarea unei vii de la
Nicoreşti 218.
Ursachi Păţior, ţigan al lui Sandul Sturdza,
soţul Chiţei ţigancă domnească 316.
Ursachi, v. şi Varlaam Vasile
Ursan, făclier; casa lui - în hotarul unei case
de lîngă Tîrgul Făinii 404.
Ursăchioaia, v. Martha
Ursechioaia, v. Ursăchioaia.
Ursul, <negustor>; martor pe Uliţa Hagioaiei
3, 22.
Ursul, abăger, tatăl Acseniei 12; martor la
vînzarea unei vii din Dealul Hroncii 116.
Ursul, logofăt de vistierie, tatăl Măriei şi
ginerele lui Gheorghie Ursuleţ şi al lui
Ioniţă Gorovei; izvod de lucruri date zestre
fiicei sale 25; martor pe Uliţa Feredeielor
51; casa lui - în hotar 159, 160, 416;
martor în mahalaua Tălpălarilor 251.
Ursul, potcovar; casa lui - în hotarul unei case
din mahalaua Bărboiului 277,370.
Ursul, staroste de ciocli jidoveşti; cumpără
împreună cu alţi staroşti jidoveşti o case de
pe Uliţa Făinii 82.
Ursul, zugrav, popă; casele lui - în hotarul
unui loc de casă de pe Uliţa Mare 113, 151;
cumpără o casă cu loc pe Uliţa Strîmbă 114;
scrie acte 159,160; martor 419.
Ursul <Avram>, fost protopop de tîrgul Iaşi; a
scris diata lui Iane peveţ fiind duhovnicul
acestuia 367.
Ursul Chiricel, trecut ca martor într-un act de
danie 158.
Ursul Corban, martor la vînzarea unei vii din
Nicoreştii de Jos 218.
Ursul Mihalce, trecut ca martor într-un act de
danie 158.
Ursul Stfngul, trecut ca martor într-un act de
danie 158.
Ursula. v. Urşulea.
Ursuleţ, v. Gheorghie Ion
Urşule, soţia lui Gligore Alţiner. mama Anei,
Vărvarei şi a lui Iosif; a vîndut împreună
cu fiii ei o vie cu pivniţă din Dealul Săiăţii,
la Cotnari, preoţilor iezuiţi 158.
Urşulea (Ursula), moşie lîngă tîrgul Iaşi, în ţ.
Iaşi; <în N-V m. Iaşi>; vii la - 36; stupii
de la - ai Bisericii Catolice sînt scutiţi de
dări 169.
V
Valea Adîncă, moşie lîngă tîrgul Iaşi; <s. c.
Miroslava, j. Iaşi>; vie la - pe locul m-rii
Cetăţuia vîndute lui Leondari mataragiu
349,351,355.
Valea Cozmoaiei (Dealul Cozmoaiei, Dealul
Cozmoi), lîngă tîrgul Iaşi, la Buciumi;
<lîngă s. Vlădiceni, c.s. Tomeşti, j. Iaşi>;
vii pe locul m-rii Cetăţuia din - 275, 297,
C.
Valea Seacă, sat; <probabil s. c. j. Iaşi>;
răscumpărat de Toader Paladi de la m-rea
Trei Ierarhi 376.
Vama Domnească (Vama cea Mare), din Iaşi;
danii din venitul domnesc de la - 29, 66,
173, 177, 178, 183, 193, 194, . 200,. 227,
219, 230, 265, 290, 291, 303, 337, 338,
381, B, D; - cumpărată 235; chervasaragiu
la - 128; v. şi Bciu; biserică la - 54, 235,
381, 394; v. şi Sfîntul Lazăr.
 Varinus, un volum din Lexiconul lui - se află
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23.
Varlaam (Varlam, Varlamu), episcop de
Rădăuţi; încredinţează acte domneşti 286,
290,337, 350.
Varlaam, fost popă la Biserica Vovidenia; a
fost duhovnicul unui sătean din Bohotin 8.
'Varlaam Ursachi, ieromonah; s-a numit
Vasile înainte de a se călugări 409; vinde
lui Toader Carp case de pe Uliţa Hagioaiei
380; dăruieşte mitropolitului Nichifor doi
ţigani 409.
Varlam, v. Varlaam.
Varlamu, v. Varlaam.
Vartolomci, popă; primeşte danie o casă de pe
Uliţa Sîrbească 321.
Vasilachi (Vasilie), popă la biserica Sfîntul
Gheorghe <Lozonschi>; a vîndut împreună
cu popa Savin o casă de pe Uliţa
Feredeielor 39; martor pe Uliţa Feredeielor
97.
Vasilache Dâmian, tatăl lui Toader 52.
Vasilachi (Vasile) Costachi, postelnic al
doilea; cumpără de la m-rea Galata s.
Piscani şi părţi din s. Coroteni fiind megieş
cu aceste moşii 287, 306; a făcut socoteala
cheltuielilor pentru construcţia unei dugeni
de pe Uliţa Hagioaiei 317.
Vasilca, soţia lui Andrei, mama Ilenii şi a lui
Pavel; vinde împreună cu soţul şi cu fii ei o
vie cu casă şi livadă de la Socola 310.
Vasilca, soţia lui Ion Lăpuşneanul; cumpără
împreună cu soţul ei o casă cu loc în
Muntenime 94.
Vasile (Vasilii), bărbier, soţul Aniţei, ginerele
lui Vasile Frundză; vinde împreună cu
soţia sa o bucată de loc 13; vinde împreună
cu soţia sa un loc de dugheană din capătul
Uliţei Hagioaiei 40; a vîndut o dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei 226.
Vasile, cazac din Curte, soţul Zamfirei 129,
ginerele lui Andronache meserciu, tatăl lui
Dumitraşcu; vinde împreună cu soţia o
casă cu loc de pe Uliţa Hagioaiei 196.
Vasile, căldărar; locul lui - în hotarul unor
case de pe Podul Vechi 37.
Vlsife (Vasilii, Vasîlie), cămăraş de izvoade;
Wardul lui ~ în hotar 13; cumpără de la
1 Axenia Bălşoaia o parte din s. Prisăci 127;
1 martor pe Uliţa Hagioaiei 175, 242.
1.
Vasile (Vasîli), căpitan, tatăl lui Gavril, Pavăl,
Sîmion şi al lui Toader 63,69,240.
Vasile, croitor, soţul Irinei şi ginerele lui
Tofan; martor 45.
Vasile (Vasilie), fiul lui Iane Leondescul,
fratele lui Andrei, al lui Dima şi al Sandei,
cumnatul lui Gavril armaş; vinde împreună
cu fraţii săi o casă de pe Uliţa Fînului 234;
a vîndut o casă de pe Uliţa Fînului 305.
Vasile, fiul lui Nastase Hrin şi al Măricuţei,
fratele lui Neculai şi al lui Toader; vinde
împreună cu părinţii şi cu fraţii săi un loc
de casă lui Fotis Niku 120.
Vasile (Vasîlie), fiul popii Dumitraşco, fratele
Catrinei şi al Irinei; vinde împreună cu
surorile sale case părinteşi din mahalaua
Tălpălăriei 416.
Vasile (Vasili), fiul popii Gavril; martor pe
Uliţa Brăhăriei 176,422.
Vasile, ginerele lui Frundze; a vîndut un loc de
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei 44.
Vasile, martor la vînzarea unei vii din Dealul
Coroiului 310.
Vasile (Vasilie), fost popă la biserica Sfîntul
Lazăr, soţul preotesei Ilinca, fiul popii
Badiul, cumnatul popii Lupaşco de la
Biserica Doamnei; a lăsat preotesei sale o
vie de la Valea Adîncă 349,351.
Vasile (Vasilii), popă la biserica Sfîntul
Nicolae de Sus; martor pe Uliţa
Muntenimii 105; scrie actul de vînzare al
unui loc din Tîrgul Boilor 295.
Vasile (Vasili), soţul Aniţei, ginerele lui Ilie
abăger; cumpără de la Gavriil ciubotar un
loc de casă 322.
Vasile, stoler, soţul Măriei 79.
Vasile, tatăl lui Adam postelnic şi socrul
Catrinei 137.
Vasile Adam, fost vistiernic al doilea, fratele
lui Sandul Adam; vinde case cu loc şi
pivniţă de piatră de pe Podul Vechi 37.
Vasile (Vasili) Bîrlădean, martor în Tîrgul
Boilor 79; martor pe Uliţa Fînului 99.
Vasile (Vasilie) Carp (Carpu), vornic de
poartă; dă mărturii hotarnice 170, 191;
martor pe Uliţa Strîmbă 243.
Vasile Cazîmir Spina, v. Wasilis Kazimirus
Spinka.
Vasile Ceaurul, fost mare logofăt, tatăl lui
Dumitraşco Ceaurul şi al Ilenii, bunicul
399
 Aniţei; locul său de casă a fost confiscat
pentru hiclenie 33.
Vasile C o d ă u , meserciu, tatăl lui Toader 79;
martor 22.
Vasile D a n u . certifică în anul 1818 copii de
acte 45, 153.
Vasile d e Seleucea, cartea Epistolele lui ~ se
află la m-rea Adormirea Maicii Domnului
23.
Vasile (Vasili, Vasilie) Dracc (Dracea,
Drocea), baş bulucbaş hătmănesc, soţul
Măriei; cumpără de la Ion Rafail o vie din
Dealul Hroncii 124; vinde împreună cu
soţia sa o vie cu livadă îngrădită 171; a
vîndut o vie din Dealul Hroncii 199.
Vasile (Vasilii) F r u n d z ă (Frundze, Frundziu),
tatăl Aniţei, socrul lui Vasile bărbier 13,
40, 44, 226.
Vasile J ă l i n c o (Jălenco), casa lui - în hotarul
unui loc de casă din Tîrgul dc Jos 333.
Vasile (Vasilie) L u p u , voievod, domn al Ţării
Moldovei, soţul doamnei <Tudosca> din
neamul Movileştilor; a dăruit m-rii Trei
Ierarhi un loc din Branişte 8; a făcut danii
m-rii Hlincea 71; a dăruit m-rii Trei Ierarhi
s. Coiceni 135; în domnia lui - au fost
împărţite moşiile rămase de la Isac Balica
şi de la Movileşti 135.
Vasile M o g o r o g e a (Mogoroge), soţul Aniţei şi
ginerele lui Novac uşer; vinde împreună cu
soţia sa o casă 302.
Vasile P r a v i l ă , popă la biserica Sfîntul Vasile;
martor 422.
Vasile (Vasilie, Vasîli) Soce, seimen' agesc,
nepotul lui Gavril Rusul; martor la
Miroslava 30, 260; vinde împreună cu
unchiul său o casă de pe Uliţa Sîrbească 85.
Vasile S t u r d z a , fost mare stolnic, tatăl
Tudoscăi şi socrul lui Dumitraşcu
Corbeanul; primeşte poruncă pentru
' cercetarea hotarelor s. Coroteni şi Piscani
306; dă mărturie pentru o moşie a familiei
- 354; - mare stolnic, dă mărturie în Divan
409.
Vasile T r o p a , popă, socrul lui Grigori
Căpăţînă; casa lui ~ în hotarul unui loc de
casă de lîngă biserica Sfîntul Nicolae
Domnesc 45.
Vasile Ureche, fost spătar; a vîndut doamnei
Dafina Dabijoaia un loc din Iaşi 246.
Vasile Ursachi, v. V a r l a a m Ursachi.
Vasile (Vasili) Vişan, ciubotar, fiul Vişinesii;
martor pe Uliţa Făinii 82.
Vaisile Voicu, armaş, ginerele Iui <Mihălachi>
Trele; martor pe Uliţa Sîrbească 52, 85.
Vasile, v. şi Vasilachi.
Vasili, ceauş dc negustori din Muntenime,
soţul Catrinei, tatăl lui Costantin, al Ilincăi
şi al Măriei 99.
Vasili, fiul lui Vasilie Botezatul şi al Măriei
Botezata; va primi danie de la părinţi o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei dacă se va
căsători cu voia lor 225.
Vasili C a r a c a t i ţ ă , vistiernic al doilea; a primit
bani pentru construcţia caselor Mitropoliei
273.
Vasili, v. şi Vasile.
Vasilie, fost căminar; martor pe Uliţa
Hagioaiei 242, 264.
Vasilie, fost diac de Vistierie, soţul Saftei şi
ginerele lui Efrim peveţ 39.
Vasilie, ghiurghiu, om străin; primeşte
împreună cu soţia scutiri de dări 402.
Vasilie, ginerele lui Costantin; locul lui - pc
Uliţa Pîrvuleştilor 296.
Vasilie, soţul Nastasici, ginerele lui Costantin
Claie; vinde un loc de pe Uliţa
Pîrvuleştilor 296; a vîndut împreună cu
soţia sa o casă cu loc pc Uliţa Pîrvuleştilor
325.
Vasilie, şved; s-a botezat în credinţa
pravoslavnică şi primeşte scutiri de dări
232.
Vasilie Borozan, se judecă pentru stăpînirea
unui loc din mahalaua Surlăriei 61.
Vasilie Bostan, ţigan dăruit Mitropoliei 409.
Vasilie Botezatul (Botedzatul), blănar, soţul
Măriei Botezata, tatăl Ilincăi al lui Sandul
şi al lui Vasili, socrul lui Ion blănar;
dăruieşte fiului său o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei 225; martor pe Uliţa Hagioaiei
249, 250, 377; martor la vînzarea unei vii
de pe locul m-rii Aron Vodă 269.
Vasilie (Vasile, Vasili) Budzilă, fost logofăt al
doilea; locul lui - în hotarul unui-loc de
casă de pe Uliţa Schimbătorilor 333;
martor pe Uliţa Mare 373; a cercetat o
pricină pentru cheltuielile făcute pentru
construcţia unor dugheni 347; locul lui - în
hotarul unei case de pe Uliţa Măjilor 379.
 • ij - p
vj,^" r x - '
Vasilie (Vasili, Vasile) Buhuiescul, diac de
cămară; scrie acte 3. 5, 18, 33, 35; a
cumpărat dc la rudele lui Eni Cacule o
groapă de pivniţă de lîngă Biserica
Curelarilor 50; - cămăraş, martor pe Uliţa
Hagioaiei 242;
~ căminar, martor 258; - logotat al
doilea, dă mărturie 251,337, 350, 364, 373,
384; locul lui ~ în hotarul unui loc de casă
din Tîrgul de Jos 333; a făcut socoteala
cheltuielilor pentru construcţia unei
dugheni 317; a făcut cercetări hotarnice
333, 367; a cercetat o pricină 399; scrie act
263; cumpără de la m-rea Aron Vodă o vie
420;
- fost mare pitar, scrie în anul 1745
catastiful moşiilor lui Toader Paladi 213,
333,'334.
Vasilie (Vasili, Vasîle) Costanda, fiul lui
Costanda negustor, fratele lui Adam
Costanda şi a lui Costantin; primeşte de la
fratele său o parte din moştenirea
părintească 7; s-a judecat cu fraţii pentru
împărţirea moştenirii părinteşti 14; actul lui
- pentru un loc de casă din Tîrgul de Jos
142; martor 210; scrie act 417.
Vasilie M ă ţ ă r ă n o i , tatăl lui Pavăl blănar 185.
Vasilie (Morait) M u r a i t , a vîndut lui Toma
Alevra o casă de pe Uliţa Măjilor 46.
Vasilie (Vasili) Ncngul, uricnr; scrie acte 14.
41, 67, 122,. 127, 147; martor pe Uliţa
Feredeielor 51.
Vasilie Petre, martor 294.
Vasilie Pietrcanul, fostul soţ al Saftei,
ginerele Măricuţei Pcvcţoaia; a făcut case
pe Uliţa Feredeielor 97; casa lui - în
hotarul unei case de pe Uliţa Feredeielor
255, 256.
Vasilie Popa, uricar; scrie acte 13, 31, 40.
Vasilie Poroschi, fost căpitan, de Rezina,
fratele lui Lupul Poroschi; se tocmeşte
pentru moşiile rămase de la fratele său 419.
Vasilie Ruset, mare şetrar; dă mărturie 286.
Vasilie T a b a n , primul soţ al Lupei, ginerele
lui Iane peveţ şi al Paraschivei 367.
Vasilie T ă r î ţ ă , popă schimnic, fost protopop
de tîrgul Iaşi, fratele lui Gavril olar 296,
325, tatăl popii Lupul şi socrul popii Ioan
48, 134 ; vinde un loc din Iaşi 139; v. şi
Schitul <lui ~ >.
&>
Vasilie, v. Vasile.
Vasilii Cotnăru.ş, martor 302.
Vasilii Sălceanul, socrul Iui Ştefan Pilat; a dat
zestre nişte casc de pe Uliţa Hagioiei 15.
Vasilii Turcul, seimen hătmănesc, fratele
Măriei; vinde împreună cu sora o vie de la
xMiroslava 216.
Vasilii, v. Vasile.
Vasiliţă. fiul lui Nacul; dăruieşte Mitropoliei
partea sa din s. Cucioaia 102.
Vasîlachi, călugăr la m-rea Sfîntul Sava;
martor la vînzarea unei case de lîngă m-re
203.
Vasîle Corban, socrul lui Ion vornic 218.
Vasîle Gherman, tatăl Sandei 321.
Vasîle Sulcţiul, stegar la al doilea steag
hătmănesc; martor la vînzarca unei vii de
la Miroslava 201.
Vasîle, posluşnic al m-rii Golia; scutit de unele
dări 150. '
Vasîle, tatăl Irinuţei faclieriţă, bunicul lui
Enachie şi al Nastasîiei; martor 22.
Vasîli, fiul Ştefan Blebe; dugheana lui - în
hotarul unor dugheni vîndute lui Ene
Mîrza 69.
Vasîli, popă, tatăl popii Ursachi din Nicoreştii
de Jos; martor la vînzarea unei vii de la
Nicorcşti 218.
Vasîli Ciora, casa lui ~ în hotarul unei case dc
pe Uliţa Sîrbească 238.
Vasîli (Vasile, Vasile) Cîmpanul, armaş. tatăl
lui Costin 114; vinde o casă de pe Uliţa
Muntenimii 105.
Vasîli, v. Vasile.
Vasîli, v. Vasîle.
Vasîlie, v. Vasile.
Vaslui, ţinut; sate din ţ. - 82; pîrcălabii de -
au primit bani pentru seîndurile trimise la
construcţia caselor Mitropoliei 273; fost
pîrcălab de ~ 86; v. şi Panaite.
Vatopcd, m-re de la Muntele Athos, cu hramul
Născătoarea de Dumnezeu; egumneul m-rii
Răchitoasa a venit de la - 55.
Vărvara, fiica Ilenii; martoră la vînzarea unei
vii de la Miroslava 30.
Vărvara, fiica lui Grigore Alţiner şi a Urşulei,
sora Anei şi a lui Iosif; a vîndut împreună
cu părinţii şi cu fraţii o vie de din Dealul
Sărăţii preoţilor iezuiţi 158.
Vărvara, mama lui Andrei vistiernic 146.
V ă r v a r a , mama lui Ion bulucbaş, sora Măriei doboşar de slrăji, soţul Ilincăi, tatăl lui
zlătăriţa; martoră la vînzarea unei vii din Ţigănaş, Ion şi al Ilincăi; ia de la Biserica
Dealul Drosoaiei 19. Catolică un loc cu chirie 152; viile lui - dc
Velişeo, fiul lui Istrate fost staroste de croitor la Copou au fost păgubite de vitele lui Liţă
şi al Saftei Istrătoaia, fratele Alexandrei; 49; vinde împreună cu ai săi o vie de la
vinde împreună cu mama şi cu fraţii săi un Copou 195.
loc de casa de pe Uliţa Brăhăriei 176; Wenceslaw, v. Wasilis.
martor pe Uliţa Braşovenilor (sig.) 314.
V e n i a m i n , ieromonah; a dat mărturie 136. X
Vergan, v. L u p u l
Viaa lui Cicerone, carte în limba latină aflată Xanthu, v. Paskalis Niku.
la m-rea Adormirea Maicii Domnului 23. Xenoron, volum aflat la m-rea Adormirea
Virgiliu, un volum de scrieri ale lui - în limba Maicii Domnului 23. (Xenolont)
latină se află la m-rea Adormirea Maicii X e r o p o t a m u , m-re la Muntele Athos, cu
Domnului 23; v. şi Povestire la ale lui hramul Sfinţilor 40 de Mucenici 144; are
Vişan, v. Vasile ca metoh m-rea Danco 144, 219, 220, 221,
Vişineasa, mama lui Vasile Vişan 82. 291, 369.
Vîlcu, fost zlătar, soţul Acsiniiei 241.
Vîrlăneasa, v. Aftanasia Z
Vîrnav, v. Ion
Vlaico, v. Ion
Z a h a r i a , egumenul m-rii Slîntul Ioan Gură de
Vlaicu, v. Vlaico.
Aur, nepotul lui Biclindrianu; dă unor
Vlase, v. S a n d u l
negustori în schimbul a 60 de stupi un loc
Vlastaris, v. M a t e i u
din Tîrgul Boilor A.
Vlădiceni, deal; <în s.c. al c.s. Tomeşti, j.
Z a h a r i e , popă armean; martor hotarnic al unui
Iaşi>; vii la - 184, 327,365.
Vochiţa, soţia lui Ilie seimen, fiica Aniţei şi loc de pe Uliţa Băibărăcarilor 202.
nepoata lui Toader seimen; martoră în Z a m h u l c a , soţia lui Istratie băcan şi mama
mahalaua Muntenimii 330. Rustei; cumpără îijipreună cu soţul ei o vie
Volcinschi, v. Andrei Elena Ion din Dealul Hroncii 116, 119.
Toader Z a m f i r a , fiica lui Enachie Chiriiac şi a Măriei;
Voroavă, v. A n t o n i u s Andrei Neculai a vîndut împreună cu părinţii ei o casă de
V o r o n e ţ , m-re, <ţ. Suceava; în s. l.c. a or. lîngă m-rea Bărboiu 122.
Gura Humorului, j. Suceava>; cu hramul Z a m f i r a , soţia lui Vasile cazac şi mama lui
Sfîntul Daniil cel Nou şi Sfîntul Dumitraşcu; primeşte mărturie hotarnică
Gheorghie; primeşte danie din venitul pentru un loc de casă 129; vinde împreună
domnesc 194; a vîndut heleşteul Suliţaşul cu soţul ei un loc dc casă de pe Uliţa
pentru hrană 130. Hagioaiei 196.
Vorova, v. V o r o a v ă . Zâne Leondescul, v. I a n e Leondcscul.
Voroave, v. V o r o a v ă . Z a n f i r a (Zanhira), mama lui Iordachi, fiica
Vovedenie, v. Biserica Despei şi sora lui Costandin; cumpără
Vozia, un boier a murit la - 326. împreună cu fiul ci o casă de lîngă m-rea
V r a n c e a (Vrance), ţinut; rămăşiţă la plata Sfîntul Sava 203.
dărilor la - 38. Z a n f i r a , soţia lui Mihalache fost vătaf de
Vulpe, v. Biserica Iui călăraşi de Ţarigrad, mama Tudoscăi şi a
Măriei; vinde o casă din Tîrgul Făinii 404.
w Z a n h i r a , cumnata lui Oprea ceauş; martoră în
mahalaua Bărboiului 370.
Wasilis (Basili, Vasile, Wenceslaw) Zanhira, v. Z a n f i r a .
K a z i m i r u s (Kazimiers) S p i n k a (Spina), Zară, v. A n d r e i
Zastinca, sat, ţ. Soroca; <s. Zastînca, j. Soroca,
R. Moldova>; mai jos de cetatea Sorocii,
dăruit m-rii Sfinţii Arhangheli 388, 389.
Z n i ă r a n d a , soţia lui Manole fost căpitan;
cumpără împreună cu soţul ei o casă de
lîngă Tîrgul Făinii 404.
Zmucilă, v. Ilie Savin
Zoiţa Alevroaia, soţia lui Alevra, mama lui
Toma Alevra, bunica lui Sandul Alevra şi a
lui Anaftail călugărul, sora Iui Gligoraş
leşanuj 136.
Zorilă, a făcut fără drept o dugheană pe locul
m-rii Adormirea Maicii Dorinului 323.
Zosîn, v. Ion
Zota, tatăl lui Andrunachi seimen 349.
Zupco, tatăl Alexandrei 217.
Zusim, v. Dumitraşco*
 INDICE DE MATERII*
A 262, 261, 266, 267, 268, 271, 272, 290,
<acte> (cărţi domneşti, drese, hrisoave,
ispisoace, mărturii, privilegii, scrisori,
urice, zapise): passim.
abăgeri 12, 64, 137, 128, 185, 233, 288, 314,
322; v. şi Andrei, Dragul, Gligoraşcu,
Ilie, Toader, Toma, Ursul, Vasile.
abăgeriţă 17; v. şi Maria Todereasa.
acareturi, documente pentru - 1, 48, 50, 120,
134, 136, 139, 294, 360.
acoperămînt, de biserici 235, 381; - în hotar
314.
adămască, felon de - 95; patrafir de ~ roşie 95.
agă <dregător> 14, 354; v. Cantacuzino,
Manolachi; mare - 271, 286, 291, 337,
342, 344, 350; v. şi Enache Ipsilanti; fost
- 369; v. Gavril; bulucbaş la - 59, 60;
ceauş agesc 176; v. şi Mihălache; diac la ~
315; v. Toader Hor...; hotnog agesc 59,
60; loc agesc 133; odobaş agesc 147;
pecetea agăi 133, 344; primblarea agăi
344, 383; seimen agesc 50, 85; v. şi Duca;
steagul mare al agăi 271; vătaf la - 37; v.
şi Alexa Mardarie.
agonisită <avere>, casă făcută din - 147;
judecată pentru - 419.
ajutor, pentru m-ri 64, 215, 300.
albineţ, om ~ 308.
alişveriş <negustorie> 357; - cu boi de negoţ
206; datorie din - 3 1 3 .
amanet, bani luaţi cu ~ 328; v. şi dobîndă.
amnare 58, 273, 317.
anaforă, discos de argint pentru ~ 95.
anateme (anaftema, anaftima, anathema), în
formula blestemelor 59, 60, 62, 93, 186.
254,286; v. şi blesteme,
angherii (angarii, angării, angărîi), scutire de ~
35, 81, 148, 156, 165, 166, 190, 208, 245,
* întocmit de Marius Chelcu, cercetător la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol".
291, 299, 312, 324, 326, 342, 344, 352,
357, 366, 368, 375, 390, 394, 395, 401,
402, 403, 410, 412, 414, 418; acordată
argaţilor de la feredeu 280; unui cizmar
domnesc 311; unui curelar domnesc 32;
unei circiume 133; posluşnicilor 28, 222,
329.
apar 267.
apă, parte de sat cu - 71.
aprod 112; v. şi Neculai Ghigă.
aprozi, de la Divan <breaslă> 59, 60, 390;
vătafi de-27,112.
aramă, brăţară de - 415; căldări de - 415;
cuţite de - 415; nasturi de - 415; lighean
de - 415; ocă de - 415; policandru de -
95; tavă cu capac de - 415; sfeşnic de -
95.
arătură, loc de - 264.
arbănăşească, v. puşcă
arcari 5, 123, 202, 363; v. şi Ara'cfl, Cîrstea
Latef, Luca.
argaţi 28, 172, 208, 286, 290; - butucari la
feredeu 166, 280.
argint, bani de - 128, 130; candelă de - 95;
carte ferecată în argint - 95; cădelniţă de -
95 ; cupe de - 25; cutii de - 95; discos de -
95; dramuri de - 415; left de - 25; linguri
de - 25,95,415; paftal de - 95; potir de -
95; tichie de - 415; zvezdă de - 95.
argintar domnesc 304; v. şi David.
arhangheli, v. Sfinţii ~ Mihail şi Gavril.
arhiepiscopi, v. mitropoliţi, patriarhi,
arhierei, scutiri de dări pentru - 59, 60; să nu
încalce scutiri 62; - martori 186, 258, 284,
286, 290, 337, 350; - mazili - 59; v. şi
episcopi, mitropoliţi.
arhimandriţi 55, 161, 217, 244, 279, 287,
337; v. şi lezechiil (egumen arhimandrit al
 m-rilor închinate la Muntele Athos),
Nectarios (egumen arhimandrit al m-rilor
închinate la Sfîntul Mormînt), Paisie
(egumen venit de la m-rea Vatoped).
arin, semn de hotar 158.
aritmetică, manuscris de ~ 23.
armaşi 52, 85, 105, 114, 116, 147, 216, 223,
234, 293, 305, 321, 348; v. şi Brahă,
Enachie Litră, Gavril, Ilie, Ion Mîrza,
Postolachi Gherman, Sandul Potropop,
Ştefan Cogălnicean, Toader Golîie,
Toader, Vasile Voicu, Vasîle Cîmpanul;
fost - 238; v. şi Tănasă Gheţău; ~ să
aducă la domnie pe cei care încalcă
porunci domneşti 231, 358; ~ zapcii 273;
mari ~ 140, 223, 302, 324; v. şi
Costantin Cantacuzino, Lupul
Anastasie;
foşti mari ~ 279, 388, 389; v. şi
Costandin <Cunupi>, Iancul Costin;
armaş al doilea 251; v. şi Lupul
Poroschi;
armăşei de divan 59, 60.
arme, pentru steagurile de puşcaşi şi vînători
-270,271; v. şisîneţe.
armence 96, 202; v. şi Arhatona, Flore,
Hagioaia, Ruja.
armeni 5, 37, 96, 97, 110, 191, 202, 247, 252,
263, 274, 277, 339, 343, 363, 370, 371,
377, 387, 391, 392, 405; v. şi Acsinte,
Agopşea, Andrei Poloboc, Andronic,
Aracîl, Bietei, Bogdan, Caracaş, Cîrste,
Cîrste Hacires, Crăciun, Gligorie, Iacob,
Ieremia, Ilea, Ivan, Ivan Simpietriu,
Lohan, Luca, Macsin, Marcu, Mardiros,
Noroş, Ovanes, Parfene Manea, Petre
Chiurtu, Petre Latef, Sava, Simion;
arcari - 5, 123, 202; v. şi Aracîl, Cîrste
Latef; ceauş de ~ 277, 370, 391, 392; v. şi
Sava; cojocari ~ 391, 392; v. şi Cîrste;
diaconi - 202, 263, 405; v. şi Ieremia,
Sava; negustori ~ din Ţara Leşească 2w>,
3^7; namesnic armean 274; v. şi. Bietei;
preoţi şi diaconi - 35, 202, 363; v. şi
Iacob, Neculai, Simion, Zaharie; staroste
de - 191, 202, 371; v. şi Ivan Simpietriu,
Petre Latef; uşerel armean 277, 370; v. şi
Andrei Poloboc; breaslă de - 202;
dugheni armeneşti 202; însemnări
armeneşti 203.
aspri 361.
astar415.
aşezăminte, pentru plata dărilor 59, 60, 62,
111,390.
aşternuturi 35.
atlaz <atlas>, aurariu de - 95; contăş de - 345;
dvere de - 95; mesă de - 95; naracliţe de -
95; ogheal cu faţă de - 25; patrafir de - 95;
stihar de - 95.
aţă 225, 415,419.
aur, brăţară de - 56; cruce ferecată cu - 95;
inele de ~ 25,56; lanţ de - 56.
aurariu <veşmînt bisericeso 95.
B
babă <femeie bătrînă> 51; v. şi Telegăriţa.
bacalbaş 171; v. şi Ştefan Pan.
bacali, v. băcani.
bacalii (băcălii) 111, 383; v. şi bacali.
bacşiş 273.
balcibaş (balgi baş) 234, 293, 305.
balgi baş, v. balcibaş.
baltag 415.
bani <dregători>, mari - 12, 16, 112, 215,
219, 227, 291, 286, 287, 337, 340, 350,
364, 389, 398; v. şi Aristarh, Gavril
Costachi, Ioan Cantemir, Sandul
Sturdza, Toader Costachi, Toader
Paladi;
foşti mari ~ 33, 86, 143, 217, 408; v.
şi Dimitrie Macrii, Savin <Zmucilă>.
bani <monedă, în general> 5,7, 13, 15,22,24,
51, 74, 80, 83, 100, 119, 120, 124, 137,
147, 190,196, 224, 289, 317, 347, 351, D;
~ de argint 128, 130; ~ cheltuiţi 11,38,71,
287; chirie în ~ 317; ~ datoraţi 31, 51, 54,
65, 87, 226, 263, 374; ~ lăsaţi prin diată
16,92; ~ noi 30, 50, 52, 63, 69,72, 89, 90,
96, 117, 146, 264, 273; danii în ~ 62, 66,
290, 291, 342, 344, 345, 347, 350, 381,
385, 394, 399; dări în ~ 32, 148, 286, 290,
300, 303, 324, 327, 337, 338, 368, 383,
393, 413, 414; ~ daţi la mir 228, 229; ~
pentru sărindar 356; ~ împrumutaţi cu
dobîndă 15, 25, 50, 54, 57, 62, 86, 92, 97,
107, 123, 151, 397; - luaţi cu camătă 15,
86, 92, 93; pungi cu ~ 123, 356; -
schimbaţi 410; table de numărat - 415; -
vechi 12, 17, 26, 37, 39, 44, 68, 78, 82, 65,
 97, 112, 243, 294, 357; v. şi aspri,
galbeni. Ici, parale, piaştri, potronici,
taleri, ughi.
baş, v. dobîndă.
baştină 96, 277, 376.
băcani (bacali) 19, 22, 41, 50, 54, 67, 82, 88,
102, 115, 119, 124, 134, 146, 154, 171,
176, 198, 199, 302, 328, 367, 383, 415; v.
şi Frătiţa, Ghiorghe, Gligoraş, Ianache,
Iane, Istratie, Mănos Dimos, Mihălachi,
Năstase, Neculai, Panaite, Stratis; ~ să
plătească mortasipia 413; v. şi bacalii.
băcălii, v. bacalii.
băcănie 415.
băcăniţă 146; v. şi Soltana.
bădică, de aramă 415.
băibărac415.
băibărăcari 37, 96, 110, 202, 339, 343, 363;
v. şi Acsinte, Luca, Manole, Parfene
Manea, Toma; v. şi Băibărăcărie, Uliţa
Băibărăcarilor.
bălţi 8, 70, 135.
băneasă <soţie de dregător> 77; v. şi Ileana,
bărbaţi sfinţi, v. sihaştri.
bărbieri 3, 13, 13, 40, 89, 117, 118, 128, 176,
226, 314; v. şi Andrei, Enachi, Gligoraş,
Gligore, Toma, Vasile;
staroste de ~ 65, 372, 406; v. şi
Dumitraşco.
bărdiţă 415.
bătrîn 88, 191, 309, 387; v. şi Ivan
Simpietriu cel bătrîn, Mardiros cel bătrîn,
Stroescul cel bătrîn, Toader cel bătrîn; -
<parte de sat> 340; v. şi Baciul; v. şi
oameni bătrîni.
băutură, pivniţe cu ~ 298,300,344,401.
becer domnesc 149.
beci domnesc 177.
beilicuri, scutiri de - 150, 190, 164, 208, 222,
268, 286, 291,298, 375,402,403.
beizadele <fii de domni> 376, 389; v. şi
Constantin Cantemir, Dumitraşcu
<Cantemir>, Matei Ghica, Scarlat Ghica.
bejenie 397.
berbeci 273.
beşlii 13, 84, 305, 365; v. şi Costantin, Ion,
Niagul, Savin Hlibci.
bezmăn, v. bezmen.
bezmen (bezmăn), scutiri de ~ 133, 165, 262,
290, 286, 298, 300, 301, 304, 312, 324,
344, 352; ~ pentru locuri de casă 152, 157,
203; ~ pentru locuri de dugheni 89, 347; ~
pentru locuri 203, 288, 364, 396; v. şi
chirie,
bici 415.
biholi, v. bivoli,
biniş, de postav 415.
bir (haraci) 111, 267, 418; oameni fără ~ 268,
324, 375; scutiri de - 204, 268, 270, 271,
272,286,291,383,402; v. şi dstfdie.
biserici (lăcaşuri sfinte, rugi), de mir: passim\
v. şi Biserica Armenească, Biserica
Banu, Biserica Catolică (Ungurească),
Biserica Curelarilor, Biserica de pe
Poartă, Biserica Doamnei, Biserica
Vovedenie, Biserica lui Vulpe,
Mitropolia Nouă (biserică mitropolitană),
Sfinţii Teodori, Sfînta Paraschiva,
Sfîntul Arhanghel (biserică din Focşani),
Sfîntul Dimitrie, Sfîntul Gheorghie
<Lozonschi>, Sfîntul Ilie, Sfîntul Ioan
<Botezătorul>, Sfîntul Lazăr, Sfîntul
Nicolae <Domneso, Sfîntul Nicolae de
Sus, Sfîntul Vasile;
biserică din lemn 385; - de mănăstiri
144,183; biserică de piatră 92,93;
- de sat 92, 93, 257, 281, 292, 345,
385; v. şi Bîrzăşti, Buciumi,.Horodişte,
Nimerniceni, Războieni;
biserică de sihăstrie 177; v. şi
Schitul <luiTărîţă>;
jurămînt în biserică 340,391, 392.
bivoli 92,93.
bîrne58,317.
blană, de dihor 415.
blănari 3, 24, 42, 46, 67, 72, 82, 89, 94, 109,
117, 118, 123, 153, 185, 201, 225, 253,
249, 269, 250, 278, 317, 335, 341, 347,
355,377,386; v. şi Andronache, Apostol,
Chiriţă, Cîrste, Costantin, Costas, Dima,
Dumitru, Grigori Căpăţînă, Ion, Ion
Lăpuşneanul, Ioniţă, Istrate, Mihalache,
Năstase, Neculai Bontăş, Pavăl, Ştefan,
Timuş, Toma, Vasilie Botezatul,
blestem, pentru încălcarea unor danii 71, 74,
149, 159, 160, 178, 195, 225, 284, 290,
305; ~ pentru încălcarea unor diate 92, 93,
345; pentru încălcarea unor scutiri de dări
59, 60, 62, 81, 186, 270, 271, 286, 300,
327, 350, 352; - pentru încălcarea unor
 hotărîri d o m n e ş t i 59, 144; mărturie cu -
3 6 7 ; - pentru încălcarea unor vînzări 72,
116, 125, 139; cărţi de - 42, 98, 254,
354.
b l i d e 25, 2 2 5 .
b o a l ă 195, 399.
b o g a s i e (bogasiu) 95, 415.
bogasiu, v. bogasie.
boi dăruiţi 7, 143; ~ lăsaţi prin diată 92; ~ daţi
zestre 25; - ies din cirezi 357; ~ să nu
încalce hotare 70; ~ de negoţ 206, 357; -
de selişte 166, 280; - scutiţi de văcărit 286,
290, 298, 299, 303, 324, 352, 366; inel cu
smarald cînt ochiul de bou 56; v. şi T î r g u l
Boilor.
b o i e r i <stăpîni>: passim\ din Divan 186, 204,
215, 219, 227, 286, 287, 350; - de neam
ales 59, 324; - fac danii 62, 228, 273; -
judecă pricini 14, 54, 250;
- mari şi mici, martori 13, 15, 21,
31, 51, 52, 57, 83, 87, 97, 114, 121, 127,
136, 147, 159, 160, 167, 175, 181, 184,
185, 188, 217, 242, 244, 251, 255, 258,
274, 282, 284, 302, 305, 326, 349, 355,
369, 373, 377, 379, 380, 384, 388, 389,
4 0 5 , 4 0 9 , 4 1 6 , 420;
~ scutiţi de dări 133. 197, 324, 327,
344; - să nu încalce scutiri 62, 169, 190,
205, 208, 232, 245, 261, 267, 268, 299,
304, 311, 312, 338, 342, 344, 375, 394,
402, 403, 410. 412, 414, 418;
- din tîrgul Iaşi să nu încalce scutiri
32, 35, 81; ~ de la ţinutul Cîrligătura să nu
încalce scutiri 280; - de la ţinutul Covurlui
să nu încalce scutiri 272; - de la ţinutul
Ilîrlău să nu încalce scutiri 28; - de la
ţinutul Iaşi să nu încalce scutiri 148, 150,
464, 222,'280, 268, 368;
~ mazili primesc scutiri 59, 60;
breaslă de ~ mazili 197; - pămînteni 324,
397; fii de - 282, 331; - cu slujbe 357; v.
şi s l u j i t o r i d o m n e ş t i ,
boierii 5 9 ; v. şi s l u j b e d o m n e ş t i ,
b o i e r n a ş i , de la Curte 59, 60; v. şi slujitori
domneşti.
> D u m i t r a ş»c o .
b o l o v a n i 369.
boor, v. b u o r .
borărit, v. b u o r .
b o r d e i 48.
botez 33, 226, 232; v. şi B o t e z a t u l .
b r a n i ş t e <dare>, care de - 166, 280, 342;
scutire de ~ 81, 133, 262, 286, 290, 298,
300, 301, 324, 344, 352; v. şi Braniştea
d o m n e a s c ă , Bohotin.
b r a ş o v e a n cncgustor dc braşovenie>134,
» * t
v. şi I c n a k i s Sauli. j
b r a z d ă , jurămînt cu - în cap 170.
b r ă h a r 153; v. şi G h e o r g h i e .
b r ă ţ ă r i , date zestre 25, 56.
b r e a s l ă (ceată), aşczămînt de plată a dărilor
pentru - 59; - de aprozi 390; - de armeni
202; - a boierilor mazili 197; - a cioclilor
81; - a cizmarilor 155, 311; - a curelarilor
32, 102; - a jidovilor 82; - a mişeilor 254;
- a negustorilor 111; - a săhăidăcarilor
342; - a slujitorilor domneşti din Curte
245, 358, 370, 390. 418; - a soronarilor
155; v. şi starosti,
brîie 2 5 . 4 1 5 .
b r î n z ă , negoţ cu - 413.
buăr, v. b u o r .
b u c a t e 27, 358; - dăruite 235, 300, 381, 385,
B; - deseatină din ~ 59, 60, 145; -
domneşti 59; ~ lăsate prin diată 92, 93; -
jefuite 395; ~ mănăstiri lipsite de - 62,
362, 364; - mănăstireşti 55; negoţ cu -
206; - pierdute 144; - tiin stupi 414; -
scutite de dări 59, 169, 177, 227. 286, 290,
299, 300, 326, 329, 337, 393, 394.
b u c ă t ă r i e , cuţit de - 415.
buîr, v. b u o r .
bulucbaşi 19, 22. 59, 60, 105, 116, 119, 171,
176, 302, 391, 392; v. şi H u r m u z , Ion
Gagc, Dumitraşco Murait, Sandul,
T u d o r ; ~ ageşti 59, 60; - din Curte 59, 60,
73, 84; v. şi S t a n c i u l ; ~ hătmăneşti 59, 60,
70; v. şi Ion Mcleghi;
foşti - 171, 198, 199, 239, 241, 138,
315, 322, 367; v. şi Dinia, Florea, Fuste,
Gavril Fuiul, G h i o r g h i G r i . . . , Iane,
Ştefan C o r b u l ;
başi - 124, 171, 187, 199; v. şi
T o a d e r , Vasile D r a c e ;
fost baş bulucbaş 73, 125; v. şi
bulucbăşoie 257, 292; v. şi Acsinic.
b u m b a c 415..
b u o r (boor, borărit, buăr, buîr) <dare pe
cîrciumi şi p i v n i ţ o , scutire de - 133, 165,
262, 286, 290, 298, 300, 301, 324, 344.
b u t n a r 99, 139; v. şi Pavăl.
b u t u c a r i 166. 280.
butuci, pentru feredeu 166, 280.
buţi, cu vin 262, 413.
c 115, 138, 147, 234, 256, 293, 294, 305,
cai, buni 271; căruţă cu - 263; - daţi zestre 25;
~ dăruiţi prin diată 93; - în preţ 287; -
împărăteşti 166, 280, 383; - de menzil
166, 2 8 0 , ' 3 8 3 ; - d e olac 81, 150, 190, 208,
268, 270, 271, 286, 312, 357, 375, 390,
402, 403; - scutiţi de văcărit 227, 270,
271, 290, 298, 299, 300, 303, 324, 326,
366, 393; ciocan de potcovit - 415.
caiuşuri 415.
calfă, de pietrari greci 273; - de teslari 273; v.
şi P ă t r a ş c o .
calici, v. mişei.
c a t n ă n ă <dare>, scutire de ~ 133, 165, 262,
286, 290, 298, 300, 301, 304, 312. 324,
344, 352; - cojocărească 35.
caniene, de peşte 338, D.
c a m ă t ă , bani luaţi cu - 15, 86, 92, 93; v. şi
dohîndă.
candele (candile), de argint 95; untdelemn
pentru - 187, 193, 200, 227, 235, 286,
303, 337; tămîie pentru - 193.
canon 139.
c a n u n g i u 294, 316; v. şi L u p u l , Nica.
cap, jurămît cu brazdă în ~ 170.
capac, tingiri cu - 25, 415; tavă cu ~ 415.
c a r a g h i u n l u m , hîrtie cu - 415.
care, cu nuiele 58; - cu piatră 273; - de
branişte 166, 280, 342; - de podvoade 222,
268, 271; mortasipie plătită pentru - de
negoţ 413; - de olac 164; scutire de ~ 270,
375, 395.
carne, tăiată la trunchi 413.
carvasaragiu, v. c h e r v a s a r a g i u .
case, pe uliţele tîrgului vîndute: passim-, —
vîndute pentru achitarea unor datorii 54,
87; - arse 250, 282, 322; casă bătrînă 331;
boiereşti 262; cheltuieli pentru
construcţia unor - 58, 273, 422; ~ cu chirie
126, 246, 287; confirmări pentru stăpînirea
unor - 121, 123, 162, 179; - dăruite 1,
107, 126, 179, 255, 305, 367, 380, 386,
408, 421; diate pentru - 56, 93, 202, 214,
419; - date zestre 15, 25, 181, 302, 380;
casă luată pentru desherenţă 421; casă cu
cămară 202; casă cu grădină 373; - cu
laviţă şi pat 22, 255, 256; casă cu livadă
171; casă cu medean 181; - cu dugheni
241; - cu loc 15, 37, 46, 51, 52, 82, 85, 94,
314, 339, 360, 407; - cu ogradă 13, 50,
126, 302, 373; - cu pivniţe 15, 37, 51, 80,
87, 107, 123, 130, 134, 158, 181, 239, 241,
262, 275, 293, 305, 314, 328, 367, 373,
379, 387, 398, C; casă făcută din temelie
51; - în hotar 4, 15, 37, 40, 45, 54, 79, 84,
87, 96, 113, 114, 151, 159, 187, 191, 196,
213, 214, 223, 234, 238, 239, 241, 243,
250, 255, 256, 263, 277, 293, 294, 295,
302, 305, 307, 314, 315, 325, 328, 331,
333, 348, 370, 380, 384. 387, 398, 405,
416; îmbletul unei case în hotar 191;
peretele unei case în hotar 309; jarişte a
unei case în hotar 48; judecăţi penUu
stăpînirea unor ~ 11, 56, 250, 335, 367;
din incinta unor m-ri 71, 352; casă din
Cernăuţi 130; casă din Cîmpulung 130;
casă din Cotnari 158; vie cu casă în Dealul
Cozmoaiei 275; vii cu - în Dealul Hroncii
119, 199; casă din s. Greci 93; casă din
Focşani 386; vii cu - la Socola 310, 332;
casă din Roman 121; - părinteşti 16, 373,
416; casă pentru şcoală 227;
răscumpărate 57, 97, 238; - risipite 55,
246, 362, 364; - scutite de dări 35, 358,
383, 402, 403; - zălogite 57, 97, 123, 263,
380; - de primire a străinilor 62, 245; copii
de casă 59, 60; 125, 128, 140, 226, 355; v.
şi Iordache Golîic, Costantin Holbau,
Costantin T ă l p ă u ;
oameni de casă 86, 329, 375, 397;
opis de documente pentru - 1, 48, 50, 120,
134, 139, 196, 294, 341, 360; casă a lui
Dumnezeu 62, 227; v. şi căsoaie,
căscioară, locuri de
case, <familii> boiereşti 59, 60, 326; - de
oameni 81.
catastif pentru cărţi 23; - pentru moşii 47,
213, 237, 333.
catolici (frînci, latini, papistaşi) 152, 298, 411;
v. şi Paulo, T o m a .
cazaci (cădzaci), din Curte 170, 196, 216, 261,
266; v. şi Ion, Vasile; polcovnic de - 380;
sotnic de - 59, 60; steag de - 216.
cădzaci, v. cazaci,
care, de negoţ 413.
cădelniţă, din argiht 95.
călăraşi 70, 295, 357; v. şi Mirăuţă; căpitan de
- 192; Andrei Pădureţ; ~ de Ţarigrad 10,
45, 69, 170, 348; v. şi Apostul, Gavril,
Gheorghie, Gligoraş; fost călăraş de
Ţarigrad 45; v. şi Petrachi; steag de ~ 192;
vătaf de - de Ţarigrad 192, 315; v. şi
Mihalachi; foşti vătafi de ~ de Ţarigrad 26,
404; v. şi Mihalache, Nicola; v. şi lipcani,
căldări, de aramă 415; ~ cu toartă,
căldărari 13, 37, 258; v. şi Ion, Merăuţă,
Ştefan, Vasile.
căldărăriţă 185; v. şi Chelsia.
călugăraşi, v. călugări.
călugări (călugăraşi, monahi, rugători) 22, 26,
39, 46, 55, 57, 58, 60, 100, 121, 127, 130,
134, 136, 139, 144, 175, 177, 178, 182,
183, 203, 205, 213, 215, 218, 219, 221,
236, 269, 281, 286, 290, 300, 306, 314,
338, 356, 380, 409, 414, 420; v. şi
Anaftail, Atanasie, <Anthim> Creţul,
Costandin, Dumitru, Fădor, Feodotioş,
Galation, Ghedeon, Hrisanthă, Iosaf,
Iosif, Lazăr, Nicodim, Pavăl, Paisios,
Theofan, Varlaam Ursachi, Vasîlachi,
Veniamin; v. şi ieromonahi,
călugăriţe (monahii, rugătoare, surori) 1, 16,
48, 127, 139, 143, 224, 332, 358; v. şi
Anatolia, Axenia Bălşoaia, Căsiana,
Ilisavefta, Natalia, Sofie, Tudora.
cămară, casă cu - 202; - domnească 32, 59,
273, 342; dieci de - 3, 10, 20, 50, 54, 89,
117, 118, 242, 293; v. şi Andrei,
Dumitraşco Muşte, Gligoraşco, Ioniţă,
Toader Hor..., Vasilie Buhăiescul.
cămări, ruptaşi de - 59, 60.
cămeşi 25, 56; - lipscăneşti pentru pistoale
415.
cămăraşi 242, 309, 331, 396; v. şi Andronic,
Pavăl, Vasilie Buhăiescul;
foşti ~ 237, 373, 388; v. şi Andrei
Abăza, Toderaşco Grama;
mare cămăraş 302; v. şi Aristarh;
foşti mari - 21, 126; v. şi Matei
Sturdza, Radul Racoviţă;
~ de izvoade 13, 51, 61, 127, 242,
243, 325, 416; v. şi Dumitraşcu, Moisei
Cucoranul, Vasile.
căminari (cămănari) 131, 258; vi şi
Alexandru, Vasilie Buhăiescul;
fost căminar 242, 264; v. şi Vasilie;
mari ~ 215, 227, 396; v. şi
Costandin, Ianachi.
căpăstru 415.
căpitani 7, 34, 63, 69, 70, 114, 117, 125, 137,
168, 240, 243, 325, 348, 358; v. şi
Alexandru, Andrei, Dumitraşco,
Gligoraş .... Iftimie, Ivan, Mihalachi
Mădîrjacul, Petrea, Şerban Boteanul,
Tofan, Vasile;
foşti - 46, 59, 60, 264; v. şi Ion
Bănar, Tudor;
foşti - din Ţara Românească 175,
182, 212, 223, 237, 388, 389; v. şi
Costandin <Caramanlîul>, Costin
Neaniul, Ioniţă;
mari ~ de la ţinuturile de margine,
înştiinţaţi de scutiri 59, 60; mare căpitan de
dorobanţi 342; mare căpitan de Coţmani
357;
foşti mari - 385, 404, 416, 419; v. şi
Chiriac Poroschi (de RopCe), Ioniţă
Gorovei (de Dorohoi), Manole (de
Coţmani), Lupul Poroschi (de tîrgul Iaşi),
Vasilie Poroschi (de Rezina);
~ de cătane 59, 60, 372; v. şi
Costantin;
căpitan de călăraşi 52, 171, 192; v. şi
Andrei Pădureţ;
~ de dorobanţi 342;
~ de drăgani 59, 60, 383; V. şi
Stoica;
~ de menzil 59,60;
- cu steaguri 59,60;
~ de vînători 59,60; v. şi iuzbaşi.
căpriori, la o dugheană 317.
cărămizi 273.
cărbuni 273.
cărţi, bisericeşti 93,95; catastif al cărţilor de la
m-rea Adormirea Maicii Domnului 23; ~
greceşti 56, 95, 415; ~ leşeşti 23; ~ în
. limba slavonă 23; ~ netraduse 23; ştiinţă
de carte 204.
cărţi <acte> domneşti, de apărare, de danie, de
judecată: passim; ~ de blestem 42.
căruţă, cu doi cai 263; ~ scutită de dări 268,
270,271,402; - cu raci 413; v. şi care.
căsari, cizmari ~ 412.
 cununii (căsătorii) 225, 226, 324.
căsătorii, v. cununii,
căsoaie 360; v. şi case.
căşcioară 51, 242, 282; - pentru crîşmă 46; -
de dugheană 323 ; vie cu - 377; v. şi case.
cătane, au prădat 9, 139; căpitan de - 59, 60,
372; v. şi Costantin.
căzi (cădzi), vii cu - 340, 377.
cădzi, v. căzi..
ceai (ciai), chichiţă pentru ~ 415.
ciai, v. ceai.
ceară, bani pentru ~ 227; bezmene de ~ 89,
396; făclii de ~ 235, 381, D; obroace de -
177, 183, 303, 337, 338.
ceas, al morţii 345.
ceată, boierească 197; ~ mazilească 197; -
preoţească 204; v. şi breaslă,
ceauş 119, 370; v. şi Oprea, Ştefan Budurul;
~ agesc 176; v. şi Mihălache; ~ de armeni
277, 370, 391, 392; v. şi Sava; - jidovesc
312; - de negustori 99; v. şi Vasili.
cepărit <dare>, scutiri de ~ 133, 165, 262,
286, 290, 298, 300, 301, 324.
cercei, v. sărji.
cercetare, a unei dugheni 347; a stării
m-rilor închinate 64, 71; - a şcolilor 227; -
a veniturilor Mitropoliei 227; ~ a unei
pagube 49; v. şi hotarnice.
eergă, dăruită 415.
cerneală, şipuri pentru - 415.
certe, v. firte.
cetăţi, 62,71, 139; v. şi Ierusalim, -Nichela,
cheltuieli, pentru construcţia unor case 58, 71,
126, 147, 152, 255, 256, 422; - pentru
boală 368; - ale unui boier 344; ~ pentru
chilii 227; ~ pentru ciubere 273; - pentru
dugheni 43, 89, 161, 236, 247, 317, 347,
406; - pentru găzduire 290; ~ pentru haine
călugăreşti 16; pentru iezirea unui heleşteu
92, 93; pentru împrumutul unei sume de
bani 151; - pentru înmormîntare 92, 103;
~ pentru o moară 136; - făcute la numirea
unui egumen 144; ~ pentru nuntă 16, 56; ~
pentru construcţia unei pivniţe 317; ~
pentru sărindare 92; ~ pentru vii 92, 171,
260, 334, 340; ~ pentru o cercetare făcută
de vornicii de poartă 171; ~ pentru
" refacerea unui zid de m-re 217, 287, 306.
cheltuieli <dări>, cheltuieli ageşti 383; ~
pentru crîşme 300; ~ pentru pivniţe 237,
361; - pentru prăvălii 361; ~ ale ţării 186;
v. şi dări.
chervăsărie 161; v. şi Chervăsăria Mare,
Uliţa Chervăsăriei.
chetrari, v. pietrari,
chiatră, v. piatră,
chivnicioară, v. pivnicioară.
chervasaragiu (carvasaragiu) 128; v. şi Beiu.
cheutoare, a unei case 45; - a unei dugheni
40.
chezăşie, pentru un împrumut 397.
chichiţă <cutie>, de fier 415; ~ stricată 415; v.
şi cutie.
chile, scutire de - 286, 326, 329, 342, 375,
383, 390,395,402,403.
chilii 1,227,352; ~ arse 139.
chimerbent, brîu ~ 415.
chiostice 415.
chirii, pentru locuri de case 126, 152; - pentru
locuri de dugheni 89, 161, 225, 246, 247,
317, 323, 406; pentru un loc de furnă 247;
chirie pentru loc de pivniţă 317; ~ neplătite
65, 317; - pentru transport B.
chiurciubaş 153; v. şi Ştefan Blebe.
chiverniseală, danii pentru ~ 291, 381, 385,
394; - din leafa 411; ~ la m-ri 175, 337;
nuntă cu - 56; ~ pentru supuşi 59; scutiri
de dări pentru ~ 62, 286, 298, 300, 301,
304, 324, 326, 338, 383, 393, 395, 402,
403.
ciferturi, v. sferturi.
cin călugăresc 16; - preoţesc 204.
ciocan 415.
ciocli 81, 181; v. şi Dumitraşco; - jidoveşti
82;
staroste' de ~ 81, 129; v. şi
Mihalache.
cirezi, să nu încalce hotare 70; negustorie cu ~
357.
cislă, oameni fără ~ 28,148.
cit <pînză>, 415 ; mindir.de ~ 415 ; perini de -
415.
citit, cărţi de - 415.
ciubere (ciuberă), cheltuială pentru ~ 273; vii
cu - 340, 377; v. şi căzi, curătoare.
ciuberă, v. ciubere.
ciubotari 82, 134, 252, 267, 309, 322; v. şi
Gavriil, Grigoraş, Iacob, Ioan, Vasile
Vişan.
ciubote (cibote) <amendă>15,168,406.
ciubote 338,415.
cibote, v. ciubote.
cizmari 43,119, 171, 176,199,207, 236,237,
391, 392, 412; v. şi Dumitru, Gavril
Puiul, Hrubeş, Ion Puiul, Opre; cizmar
domnesc 311; v. şi Gheorghie; breasla
cizmarilor 311, 412;
staroste de - 119, 155, 236; v. şi
Anton.
cîmp, parte de sat 71; urdie la ~ 393.
cînepă, zeciuială din - 180.
cîntar, de fier 273.
clăci <dări în muncă>, scutiri de - 150, 163,
268; scutiri de ~ boiereşti 286; scutiri de ~
domneşti 208, 222, 286, 291, 326, 375;
scutiri de - de fîn 190.
crîşmar <cîrciumar> 44, 128, 176, 226; v. şi
Gligoraş; - scutit de dări 344.
crîşme <cîrciumi> 262, 333; dări plătite pentru
~ 262, 300; ~ scutite de dări 133, 165, 301,
324; dugheană de - 136; v. şi pivniţe de
băutură,
cleşte butnăresc 415.
clironom, v. moştenitor,
clironomii, v. moşteniri,
cluceri 147, 218, 420; v. şi Apostol, Matei
Costachi (1814), Ştefan Tăbîrţă;
mari ~ 215, 219, 227, 286, 287, 337,
350; v. şi Iordachi Ruset, Stavro, Ştefan
Ruset;
foşti mari - 103, 378; v. şi Andrei
Ruset, Mihalachi Sturdza.
coadă, de bici din trestie 415.
coasă <dare în muncă>, scutire de ~ 81, 208,
222; poloboace cu coase 413.
cofe, negoţ cu - 413.
cojoace, dăruite 338.
cojocari 82, 277, 370, 391, 392; v. şi Cîrste
Haciresis, Gheorghiţă, Sava.
colac <amendă> 357.
comişi, foşti - 57, 78, 97, 279; v. şi
Alexandros Kananos, Toader Albotă;
comis al doilea 71; v. şi Lupul
Anastasie;
mari ~ 87, 90, 100, 107, 121, 215,
227, 273, 286, 291, 303, 337, 350, 382,
398; v. şi Aristarh, Costandin, Enachi,
Grigoraş Costachi.
comfnduri <pomenirea morţilor> 33.
conace <dare în muncă>, scutire de ~ 166,
268, 280, 291, 326, 375, 390,402, 403.
condică, acte trecute în ~ 29, 181, 210, 280,
371; v. şi Condică,
contăş, de atlaz 345; ~ de dulamă 345; -
îmblănit 345; ~ de postav 415.
copii de casă <slujbaşi> 59, 60, 125, 128, 140,
226, 355; v. şi Iordache Golîie, Costantin
Holban, Costantin Tălpău.
copil (cucon), botezat 33, 226; ~ primeşte
danie 4.
copile 226, 349.
corabie 290.
cornărit <dare> 357.
costişă, semn de hotar 158.
costor <cositor>, talger de ~ 415.
coşuri, cu piatră 221, 273, 291; casă cu ~ de
piatră 50.
coş <piept>, vătămat 368.
coţi <unitate de măsură> 6, 14, 96, 110, 167,
415.
covor, dat zestre 25; - de Ţarigrad 56; ~ vechi
415.
crame, vii cu ~ 34, 340, 377.
credinţă pravoslavnică (pravoslavie)
<ortodoxie>, şved botezat în - 232;
neamuri neiubitoare de - 290.
creştini pravoslavnici <ortodocşi> 62, 66,
186, 204, 235, 286, 290, 381.
croitori (craveţi) 22,45, 54,94, 109, 122, 125,
176, 185, 189, 242, 249, 278, 314, 335,
349, 365, 391, 392; v. şi Andreiu,
Chiriiac, Costandin, David, Gavril,
Grigorie, Ion, Isac, Istratie, Lupul,
Mihăilă, Neculai, Neculai Nebunele,
Negrul, Paraschiv, Toader, Vasile;
staroste de - 314, 365; v. şi Istratie.
craveţi, v. croitori.
croitoriţe 3, 94, 109, 167, 314; v. şi Maria
Costăndăchioaia, Safta Istrătoaia.
cruce, de lemn 415; - ferecată 95; ~ de răsură
59, 60; v. şi cruciuliţă,
cruciuliţă 415; v. şi cruce,
csenodohii, v. xenodohii.
ctitori, de biserici şi mănăstiri 55, 95, 135,
235, 246, 257, 281, 286, 300, 306, 337,
352, 367, 381, 385, 388, 389, 394; v. şi
Acsinie (la biserica de la Buciumi), Dafina
Dabijoaia (la m-rea Bîrnova), Gheorghe
Duca (al m-rii Cetăţuia), Grigore al II-lea
 Ghica (al m-rii Sfinţii Arhangheli), Iane
Hadîmbul (al m-rii de la Dealul Mare),
Isac Balica (al m-rii Galata de Jos),
Iustinian (al m-rii de pe Muntele Sinai),
Lupul Poroschi (al bisericii de la
Bîrzăşti), Mihai Racoviţă (al bisericii
Sfîntul Lazăr), Nistor Ureche (al m-rii
Sfînta Vineri), Ştefan cel Mare (al
bisericii de la Războieni şi al m-rii Putna),
Vasile Lupu (al m-rii Trei Ierarhi),
cucon, v. copil.
cuie, la dugheni 236, 273, 317; - de şindrilă
415; v. şi cuişoare.
cuişoare 415; v. şi cuie.
cumpănă <balanţă>, pentru galbeni 415;
chichiţă fără ~ 415.
cuniţă <dare>, vite scutite de - 206, 286, 350,
357.
cupe, de argint 25.
cupeţi, v. negustori.
curătoare cciubăr pentru must>, la o vie 377;
v. şi ciubere.
curăţire, a unor pomi 332.
curechi <varză> 413.
curea, căpăstru de ~ 415; - de şea 415.
curelari 214,252,371; v. şi Antiohi, Dumitrache,
Scărlătache; curelar domnesc 32,214,371; v.
şi Ioniţă; breaslă de ~ 32,102;
staroste (vătaf) de - 32, 102; v. şi
Sandul VIase; v. şi Biserica Curelarilor,
Curelari, mahala,
curte domnească, v. Curtea domnească,
cusătoare 56, 322; v. şi Măricuţa.
cuscri <grad de rudenie> 419.
cutie, pentru urice 95; - dăruită 415; v. şi
chichiţă.
cutremur, în formula blestemului 71,195.
cuţite 415.
cuţitoaie 415.
D plătită de argaţii de la feredeu 280; bani
<desherenţă> 421.
dajdie (bir), la Vistierie 59, 60, 286; scutire de
- 186, 197, 204, 290, 337, 342, 368, 383,
395; v. şi dări, haraci.
daltă 415.
danii (daruri, miluiri, pomeni): passim.
daraban (dorobanţ) 407; v. şi Micul, Tănase;
mare căpitan de darabani 342.
daruri, v. danii.
dascăli, la biserici 195, 218, 303; v. şi
Nicolaiu; la şcoli 227, 414; v. şi Iosif.
datorii 6, 14, 15, 58, 65, 68, 87, 90, 93, 97,
106, 107, 121, 289, 307, 362, 364, 374,
397; judecăţi pentru ~ 16, 31, 86,123, 217,
263, 376; case date pentru ~ 152, 328;
dugheni date pentru - 226; ţigani daţi
pentru - 258; vie dată pentru - 260; - ale
mănăstirilor 55, 62, 71, 144, 287; - dintr-o
negustorie 313; - la Vistierie 51, 54; -
recuperate de zapcii 313; zapis de ~ 313.
dări; scutiri de ~ 35, 81, 145, 148, 156, 166,
172, 190, 215, 228, 245, 266, 280, 286,
291, 303, 352, 357, 366, 368, 383, 393,
395, 402, 410, 414; casă boierească scutită
de - 326; ciîşme scutite de ~ 133, 262; -
plătite boiereşte 394; oameni domneşti
scutiţi de ~ 32, 304, 311,312, 418; oameni
străini scutiţi de ~ 232, 299, 402, 403;
posluşnici scutiţi de - 28, 150, 163, 208,
222, 267, 272, 280, 329, 338, 366, 393;
şcolar scutit de - 308; împrumut bănesc
pentru a plăti - 25; m-ri au plătit - ale ţării
62; - plătite la Vistierie cu rupta 62, 412;
v. şi dajdie.
dărvari, v. dîrvari.
deal, în hotar 158; vii pe - 216, 233; v. şi
Cetăţuia, Copou, Dealul Coruiului,
Dealul Cozmoaiei, Dealul Drosoaiei,
Dealul Hroncii, Dealul lui Irimia, Dealul
Mare, Dumbrava Roşie, Galata, Sărata,
Şorogari, Uliţa de la Deal, Urşulea.
degete <amprente>, ale martorilor: passim;
măsura unor locuri în ~ 391,392.
descălecare <întemeiere> 385.
desetină, de mascuri 59,60,62,303, 337; ~ de
stupi 59, 60, 62, 166, 169, 177, 215, 227,
228, 286, 290, 298, 300, 303, 324, 337,
338, 352, 366, 383, 390, 394,414, B, D; ~
strînşi din - 273; v. şi zeciuială.
desetnici, înştiinţaţi de scutiri 145,177,414.
destupare, a unei vii 334.
diaconi 36, 59, 60, 114, 116, 199, 204, 235,
242, 290, 296, 325, 381, 394; v. şi
Costantin Claie, David, Dimitrie, Ion; ~
armeni 35, 202, 263, 405; v. şi Ieremia,
Sava; stihariu pentru un diacon 95.
diamant, inel cu - 25.
d i a t e (diiatc) <testamente> 92, 199, 202, 214,
345, 356, 367, 385, 399.
d i b a , naracliţă de - 95.
d i c h i u 46; v. şi A n a f t a i l .
dieci 82, 353; v. şi Costandin, Simion
C h e ş c o ; diac al agăi 315, 331; v. şi
T o a d e r H o r . . . ; diac al marelui ban 12; v.
şi Stoica;
- de cămară 3, 5, 10, 18, 19, 20, 22,
33, 34, 35, 50, 54, 73, 84, 89, 96, 117, 118,
128, 130, 136, 137, 142, 147, 153, 157,
167, 196, 201, 213, 223, 242, 256, 293,
314; v. şi Andrei, Cerchez, Dumitraşco
Mustc, Gligoraşco, Ioniţă, Toader
H o r . . . , Vasilie Buhăicscul;
~ de divan 36, 59, 60, 113, 128, 134,
136, 142, 149, 234, 170, 203, 208, 210,
223, 234, 252, 275, 303, 305, 315, 327,
340, 348, 379; v. şi Cerchez, Dumitraşco
Muşte, Ioniţă, T o a d e r H o r . . . , T h e o d o r
Gaşpar;
- de vistierie 39, 51, 59, 60, 147; v.
şi Neculai Nacul, Ghiorghiţă Potlog,
Vasilie.
dihor, blană de ~ 415.
diiate, v. diate.
d i j m ă , din fîneţe 357, 400; ~ pentru loc
mănăstiresc 334; - din vie 332; v. şi
zeciuială.
d i m i e <stofa> 415.
d i r e c t o r 354; v. şi S t a m a t e (1840).
d i r v a ş i <dervişi> 317.
discos, pentru anaforă 95.
d i v a n <pat> 58; v. şi Divan,
d i v o r ţ 305.
d î r v a r i (dărvari) <tăietori de l e m n o , ai
Mitropoliei 267.
d o a m n e esoţii de domni> 135, 227, 246, 287,
408; Ana, Anastasia, Dafina
< D a b i j o a i a > , P o r h i r i a , <Tudosca>; fost
comis al doamnei 279; v. şi T o a d e r
A l b o t ă ; vornic al doamnei 130; v. şi
B e l d i m a n ; fost vornic al doamnei 356; v.
şi C î r s t e ; v. şi Biserica Doamnei,
d o b i t o a c e , date zestre 56; - încalcă hotare
358 ; v. şi vite.
d o b î n d a (baş), la împrumuturi băneşti 15, 25,
38, 50, 54, 58, 68, 97, 107, 112, 123, 328,
361, 399; ~ la o datorie 86; moştenire şi
zestre rămasă - 1 6 .
d o b o ş a r <toboşar>, de străji 49, 152, 195; v. şi
Wasilis K a z i m i r u s S p i n k a .
dohot, negustorie cu ~ 413.
d o m n i ai Ţării Moldovei (stăpînitori): passim;
v. şi A l e x a n d r u Iliaş, Antioh Cantemir,
C o n s t a n t i n C a n t e m i r , C o n s t a n t i n Duca,
Constantin Nicolae <Mavrocordat>,
Dimitrie C a n t e m i r , G h c o r g h e Duca,
G h e o r g h e Ştefan, G r i g o r e <al II-lca>
Ghica, <Istratie> Dabija, Iliaş
Alexandru, Mihai Racoviţă, Miron
Barnovschi Moghilă, Moise Moghilă.
Nicolae Alexandru Mavrocordat.
Nicolae Racoviţă, R a d u M i h n c a , Ştefan
cel M a r e , Ş t e f a n Pctriceico, Vasile L u p u ;
domn al Ţării Româneşti 270, 271;
v. şi Grigorie <al II-lea> Ghica.
domniţe <fiicc dc domni> 153, 237, 408; v. şi
Aniţa, Ileana, I î o x a n d a .
dorobanţ, v. d a r a b a n .
d r a m u r i <unitale dc măsură>, de argint 415; -
de bumbac 415; - de cuişoare 415; de
tămîie 194.
draniţe, la o dugheană 317.
d r ă g a n i 30; v. şi A n d r e i u ; căpitan de - 59,
60, 383; v. şi Stoica; stegar de - 201, 216,
233 ; v. şi Gligoraş.
drăgănească, v. ipingea
d r e g ă t o r i , de la scaune 357; - din tîrg 413;
mari - : passim; v. şi boieri,
drese, v. acte.
d r u m , al unei case 129; - în hotar 10, 115, 139,
158,252, 263,405,407; cai de olac la - 357.
dugheni, pe uliţele tîrgului 161, 236, 285, 333;
acte pentru - 343; - armeneşti 202; - arse
247, 250, 347; cercetări hotarnice pentru -
213, 307; - confirmate 239, 319, 325; -
confiscate 372; dugheană pentru crîşmă
136; dugheană pentru plăcintărie 325; -
dăruite 225, 317, 346; - date cu chirie 43,
225, 246, 406; - date pentru datorii 226; -
dale în schimb 64, 136, 377; - date .zestre
42, 325; - descoperite 161; - făcute pe
locuri mănăstireşti 22, 89, 146, 161, 317,
323, 347; ~ în hotar 44, 110, 118, 128,
154, 225, 239, 241, 320, 339, 363, 377,
385, 391, 392; izvod al lucrurilor dintr-o
dugheană 415; - lăsate moştenire 14, 202;
dugheană jefuită de moscali 383; judecăţi
pentru - 110, 325; - ale negustorilor
 străini 111; - cu pivniţe 65, 136, 143, 241, Ţara Românească 144; - au risipit averea
263, 317, 345. 405; - scutite de dări 383. m-rii Danco 144.
4 1 0 ; - s t r i c a t e 161; - vîndute 17, 117, 154, ematostap v. m a t o s t a t .
185, 283, 318; - zălogite 6, 14; v. şi locuri episcopi 51, 62, 87, 186, 204, 286, 290, 337,
de prăvălii. 350, D; v, şi Antonie (de Rădăuţi, apoi
d u h o v n i c i 8. 139, 199, 214, 419. mitropolit), Athanasie (de Roman),
d u l a m ă , contăş de - 345. Ghedeon (de Huşi, apoi de Roman),
dveri, de adaz 95. Misail (de Rădăuţi), Varlaam (de
dzestre, v. zestre, Rădăuţi), Theofil (de Huşi); - să
dzi, v. zi. organizeze hirotonirea preoţilor 204;
. foşti - 23, 39, 92, 97, 258; v. şi
E Calistru (de Rădăuţi), G h e o r g h i e (de
Roman şi mitropolit), P a h o m i e (de
e g u m e n i 8, 17, 20, 22, 24, 39, 43, 55, 67, 78, Roman), Sfîntul Grigorie Teologul (de
87, 122, 127, 130, 131, 135, 140, 142, Nazianz).
144, 146, 157, 161, 168, 174, 183, 184, epitropi, ai unor mănăstiri 174, 231, 287; - ai
186, 190, 198, 217, 220, 221, 222, 231, unor moşii 354, 356.
236, 239, 241, 244, 246, 247, 257, 268, eretici 62, 186.
269, 279, 286, 287, 288, 292, 297, 300, evrei, v. jidovi. ..
306, 310, 313, 317, 323, 337, 345, 347,
350, 352, 354, 361, 362, 364, 366, 367, F ^ "f
369, 376, 382, 385, 389, 396, 398, 400,
404, 406, 420, 422, A; v. şi Agapios familie 354, 376; v. şi Ceaureşti, Sturdza; -
(m-rea Aron Vodă), A n a s t a s i e (m-rea "adunată la voroavă" 354.
Hangu), Anastasios (in-rea Danco), fată, de suflet 275; - de boier 399.
C a l i n i c (la m-rea Danco), D a m i i a n o feţe c b i r n i o 163, 271,308.
(m-rea Bîrnova), Daniil A r a p u l (m-rea făclieri 146, 404; v. şi Gligoraşco, Toader,
Sfîrrtul Sava), F i l a r e t i s (m-rea Sfinţii Ursan.
Arhangheli), G h e r a s i m (m-rca Golia), făclicriţc 22, 117; v. şi Irinuţa, M ă r i u ţ a
Iczechiil (m-rea Trei Ierarhi), Ignatic Săvoaia.
(m-rea Bîrnova), Ioanikios (m-rea făclii 183, 235, 337, 381, D; v. şi lumini,
Danco), L e o n t i e (m-rea Sfinţii făină (fănină), negustorie cu - 413.
Arhangheli), M a k a r i o s (m-rea fănină, v. făină.
Bărboiu), N e c h i f o r S i n a i a n u l (m-rca de fălci cunitate de măsură> 12, 158.
la Muntele Sinai), Neofitos (m-rea Aron fărîme, de avere 92.
Vodă) Neofitos (m-rea Cetăţuia), f ă r â m ă t u r i , de fier 415.
N e o f i t o s (m-rea Golia), Neofitos (m-rea f ă u r a r d u n a f e b r u a r i o , în dată 269.
Sfîntul Ioan Gură de Aur), Nectarios feciori, de boieri 59, 60, 372; boieri fără ~
(m-rea Galata), Nikiforos (m-rea 279; - ai aprozilor de Divan 390.
Bîrnova), N i k i f o r o s (m-rea Sfîntul Sava),
feldmareşal rus 397; v. şi Minih.
Paisie (m-rea Răchitoasa), Paisis (m-rea
feloane <odăjdii> 95.
Adormirea Maicii Domnului), Penteleiu
femei, sărace 340, 349, 351; v. şi v ă d u v e ;
(m-rea Copou), S e r a f i m (m-rea Sfîntul
femeie jeluită de soţ 263.
Sava), T h e o f i l (m-rea Neamţ), Z a h a r i a
feredeu 166, 280.
(m-rea Sfîntul Ioan Gură de Aur);
ferestre 273.
foşti - 92, 100, 121, 334, 338; ferîie 415.
Anastasie (m-rea Danco), <Antliim> fiare sălbatice 286; v. şi fier.
Creţul (m-rea Bogdana), Gheorghie fiaştri <fii vitregi> 315.
(m-rea Bistriţa), Iosaf (m-rea Suceviţa), fier (her), alb 415; cheltuială pentru ~ 273; în
L a z ă r (m-rea Suceviţa); egumen a fugit în formula blestemului 149, 195, 270, 271;
 fărîmituri dc - 415; păivani de - 415 ; sabie gazdă, oameni ţinuţi în ~ 55, 103.
ferecată cu ~ 415. găzduire, scutire de - 35. 402, 403.
filosofie, manuscris dc - 23. georgian 23; v. şi Evhologhiu
fir, felon cu - 95; meneşterguri cu - 25; gheaţă <dare>, scutire de - 35, 81, 301, 342,
năfrămi cusute cu - 25; ogheal cusut cu - 344.
25; perini cu raţilc de - 25; rochii cu - 25. g h e r d a n <salbă>, de galbeni 25, 419; - de
firte cunitate de măsură> 19, 24, 26, 92, 125, mărgăritar 225, 419.
125, 140, 195, 199. ghiordii <haine> 25, 415.
fin (finar), scutiri de - 35, 81, 166, 190, 222, ghiurghiu 402, 403; v. şi Ghiorghe, Vasilie.
268, 291, 301, 344, 375, 402, 403; - agesc giude, v. jude.
383; ~ domnesc de la Botoşani 257; giudecăţi, v. judecăţi,
cheltuială pentru - 273; - pentru acoperit giudeţ, v. j u d e c a t ă ,
case 58; stog de - 70; v. şi fînaţ. giupînese, v. jupînese.
finaţ (ierbi), cărţi de apărare pentm - 71, 231, giupîni, v. jupîni.
400; - încălcat 27; loc de - pus zălog 264; gîlcevi, oameni străini fără - 28, 148; v. şi
zeciuială din - 180, 357; v. şi fin, locuri, judecăţi,
de gîrlă, în hotar 158.
f î n t î n ă 158. gîrlici, la o pivniţă 317.
flori, broderii cu - 25, 95. gloabe <amenzi> 203, 357, 363; v. şi globnici.
foaie (foali) 273. gloată 385; v. şi vornici dc
foali, v. foaie, globnici, înştiinţaţi dc scutiri 286.
foarfece, pentru hîrtie 415. gorştină (goştină) <dare>, oi scutite de ~ 60,
fotă 415. 62, 166, 215, 227, 228, 286, 290, 300, 303,
franciscan (franţişcan) 145; v. şi preoţi 324, 326, 337, 366, 390, 393; mascuri
ungureşti, scutiţi de - 145, 286, 324, 390, 394; -
franţişcani, v. franciscan, plătită de argaţi 280.
fraţi, v. călugări, goştină, v. gorştină.
f u g ă 86; v. şi pribegire. goştinari, v. gorştinari.
f u m ă r i t <dare>, scutiri de - 270, 271. gorştinari, înştiinţaţi dc scutiri 145.
f u r d a l e <resturi>, de blană 415. g r a j d domnesc 32, 222, 268, 291; casă cu -
f u r n ă <cuptor> 247. 251.
f u r t i ş a g u r i 286. grădinari domneşti 368, 420; v. şi
fu.ştaşi (fustaşi) 2, 30, 61, 358; v. şi Cîndc, Costandin, L a z ă r .
M ă . . . , M i h a l a c h e ; vătaf de - 10, 367; v. grădini, ale unor case 191, 373; stricăciuni
şi Cîrstiian. făcute unei ~ 27; zeciuială din - cu legume
180, 248.
G grămătici 9, 59, 297, 330, 399; v. şi Ioniţă
Pavel, S a n d u l ; mare grămătic 296, 325;
g a l b e n e , ciubote - 415. fost mare grămătic 279; v. şi Costandin
galbeni <bani>, dări plătite în ~ 190, 245, 267, Scvasto.
270, 271, 286, 291, 298, 299, 326, 329, grămăticje, venit pentru - 357. nfl!)®^
342, 352, 357, 375, 383, 390, 394, 395, grec v. şi I a n e ; pietrari greci 21/i.
418; schimb de ~ 383, 410; scutire de - greacă, cărţi în limba ~ 23, 415.
81; cumpănă pentru - 4 1 5 ; - ungureşti 25, gri, sîrmă - 25.
419; nasturi - 415. grijire, pînă la moarte 203; ~ după moarte
g a r d , cheltuială pentru construcţia unui ~ 58; 103, 399; v. şi p o m e n i r e ,
loc împrejmuit cu ~ 370; - stricat dc vite grinzi 273, 317.
49; ~ tăiat 307; - semn de hotar 13, 46, 48, grîu, dăruit 338.
57, 82, 118, 122, 128, 153, 218, 242, 251, g r o a p ă , de ieşitoare 58; - de pivniţă 50.
277; v. şi zăplazi. gunoi, scutiri de ~ 35, 81; case curăţite de - 58.

H încălcate 358. 385; ~ ale unei case 4; - ale
hagii 217, 289. 363; v. şi A h m e t T u n u s l u ,
Etimcz, P a r f e n e .
haine, călugăreşti 16; ~ lăsate prin diată 345; -
jefuite 263.
hainie, v. hiclcnie.
han, în hotar 57; dugheni la - 111.
haraci, v. b i r .
h a r b u z i <harbuji>, negustorie cu - 413.
h a t m a n i şi pîrcălabi de Suceava 21, 55, 100,
121, 127, 175, 184, 215, 217, 219, 227,
258, 286, 291, 303, 337, 350, 373, 380.
382, 389; v. şi C o s t a c h i Razul, Costantin
Costachi, C o s t a n t i n Ipsilanti, Costantin
Ruset, S a n d u l S t u r d z a ;
foşti - 15, 21, 31, 39, 55, 56, 57, 58,
78, 97, 101, 121, 135, 136, 334, 337, 380,
397, 408; v. şi A l e x a n d r u Buhuş,
C o s t a n t i n Costachi, I o a n Buhuş, Ioan
Neculce, Isac Balica; bulucbaşi hătmăneşti
59, 60, 124, 171, 358; slugă la marele
hatman 137; v. şi M a f t e i .
h a t u r i 75, 199, 201, 224; v. şi hotare,
hataie <pînză de mătase> 95.
h a z n a 105, 296, 325.
hcleşteu, cu peşte 9?, 93; - făcut din pajişte
92; părţi de sate cu - 93, 127, 130; v. şi
S t r î m b u l , Suliţaşul.
herghelegii, scutiţi de dări 28, 267.
herghelii, să nu încalce hotare 70; negoţ cu -
de iepe 357.
her, v. fier.
hiclcnie (hainie) 33, 279, 372, 397.
hainie, v. hiclcnie.
hirotonisire 204.
hirte, v. firte.
hîrtii <dări>, scutire de - 150, 156, 164, 268,
270, 271, 290, 304, 311, 357, 368, 383,
390, 395, 402, 403, 412, 414, 418; ~
plătite în galbeni 190, 208, 222, 245, 270,
271, 286, 291, 298, 299, 326, 329, 352,
383, 393, 394; hîrtie cu caraghiunlum 415;
foarfece pentru tăiat hîrtie 415.
hliză <suprafaţă> 201.
holtei 25, 59, 270, 271, 357, 412.
horilcă, negustorie cu - 413.
h o r n , al unei dugheni 317.
hotare, carte dc apărare a hotarelor 231; -
unor locuri de case 1, 82, 85, 407; - ale
unor locuri de dugheni 242, 391, 392; - ale
unor moşii 27, 158; - ale tîrgului 249; ~
ale unei vii 224; v. şi h a t u r i ,
hotarnice (stîlpiri), cercetări ~ 10, 54, 129,
191, 211, 212, 213, 223, 242, 279, 306,
307, 325, 335, 367, 391, 392; v. şi
m ă r t u r i i hotarnice.
hotnog agesc 59, 60.
h r a m u r i , ale bisericilor şi mănăstirilor: passim-,
v. şi Adormirea Maicii Domnului, la m-rea
Barnovschi, Bunăvcstirea Născătoarei dc
Dumnezeu Fecioara M a r i a (Blagoveştenia
Bogorodiţii), învierea Sfîntului şi Dreptului
Lazăr, la biserica Sfîntul Lazăr de la Vamă,
Schimbarea la Faţă a Mîntuitorului Isus
Hristos (Preobrajenia), la m-rea Slatina,
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (Sfinţii
mari voievozi cereşti Mihail şi Gavril), la
m-rea Danco, m-rea Galata şi la m-rea de la
Războieni; Sfintul Atănasie <şi Chiril>, la
m-rea Copou; Sfintul Daniil cel Nou, la
m-rea Voroneţ; Sfintul M a r c Mucenic
Dimitrie, la biseriva Sfîntul Dimitrie;
Sfintul Nicolae Făcătorul de Minuni al lui
Isus Hristos, la m-rea Aron Vodă;
Stratenia Domnului şi Mîntuitorului Isus
Hristos, Ia Mitropolia Nouă.
h r a n ă , scutiri de dări pentru - 178, 281, 304,
312; - pentru şcolarii din Iaşi 227, 303; -
prădată 372.
h r u b e , de pivniţe 41, 54, 317.
hudiţă, în hotar 170; v. şi uliţe,
hulitor <blasfemiator> 186; v. şi Arie.
h u l t u i r c <altoire>, a unor pomi 334.
I
ialoviţe <dare>, scutiri de - 166, 270, 271,
280, 286, 326, 329, 342, 375, 383, 390,
395, 402, 403.
i a r m a r o c 312, 385; v. şi T î r g u ş o r u l Galatei.
icoane, candele la - 178, 178, 193, 194, 200.
iconom 36.
iepe, lăsate prin diată 92, 93; negoţ cu
herghelii de ~ 357; - scutite de văcării
286, 290, 300, 303, 324, 326, 337, 350,
366.
 icrei, v. popi.
ierbi, v. fineţe.
i e r o m o n a h i 46, 136, 139, 269, 380, 409, A; v.
şi Anaftail, Dcocritos, Galation, Hrisantos,
Ioachim, Ioanichios, Maximos, V a r l a a m
Ursachi, V e n i a m i n ; v. şi călugări,
ieşitoare, groapă de - 58; portiţă dc - 58.
iezirc <îndiguire>, a unui heleşteu 92, 93.
iezuiţi, v. preoţi
iazoviţi, v. iezuiţi,
ibric, ligheane cu - 25, 225, 415.
iliş <dare>, scutire de - 166, 270, 271, 280.
inccndii 139, 247, 250, 282, 322, 347; v. şi
jaristc.
inele 25, 56, 419.
inuri, zcciuială din - 180.
ipingea (ipăngia), drăgănească 415.
ipăngia, v. ipingea.
ispăşic cconstatarea pagubclor>, la o vie 49.
ispisoace, v. acte.
ispravnici, ai unor mari boieri 51, 54, 86; v. şi
Alcxandros Kananos; ai unor
construcţii 350, 385; v. şi Filarctis,
S a n d u l S t u r d z a ; ispravnic al marelui
grămătic 296, 325; v. şi D u m i t a r a ş c o ; - ai
unor negustori 25, 217, 313, 374; v. şi
Alimct Tunuslu, Osman, Suliiman
C e r c h e z ; ispravnic al unor iarmaroace
385; v. şi L u p u l Poroschi;
ispravnic de ţinut 273; v. şi A r i s t a r h ;
fost ispravnic 370; v. şi Ncculai.
i u z b a ş i 14, 198, 380; v. şi Andrei, Iani,
T u r c u l ; v. şi căpitani,
izvod, de datorii 38; - de plată a dărilor 59,
60; - de lucruri dăruite 95; v. şi c ă m ă r a ş
d c izvoade.
î foşti mari - 279, 309, 362, 364; v. şi
î m b l e t , al unei case 191; v. şi h u d i ţ ă ,
î m b r ă c ă m i n t e , pentru călugări 178; bani
pentru ~ 235, 381; - pentru şcolari 227,
303; v. şi h a i n e ,
î m p ă r a ţ i , cereşti 186, 204, 219, 286; - creştini
286; ~ bizantini 62, 286; v. şi I u s t i n i a n ;
împărat moschicesc 313, 397; v. şi P e t r u
cel M a r e .
î m p ă r ţ i r i , ale unor moşteniri 6, 14, 33, 56,
135, 167, 373, 391, 392, 417; împărţire a
unor ţigani 382.
împregiuraşi, v. megieşi.
î m p r e s u r ă r i (încălcări), ale unor locuri de case
5, 191; - ale unor locuri de dugheni 54,
236, 307; - ale unor moşii 306, 358.
î n g r ă d i r e , a unor locuri dc case 87, 121, 187;
- a unor livezi 171; — a unor vii 93, 334.
încălcări, v. î m p r e s u r ă r i .
î m p r u m u t u r i , băneşti 14, 25, 57, 68, 86, 93,
113, 123, 151, 290, 361; v. şi
<împrumută>.
< î m p r u m u t ă > , scutire de ~ 62.
îngeri 62, 286, 291, 345.
î n m o r m î n t a r e , bani pentru ~ 92.
î n v ă ţ ă t u r ă , la şcolile din Iaşi 303, 308;
învăţături al Sfinţilor Părinţi 345.
J
jac, v. j a f .
jaf (jac, pradă) 263, 372, 383, 407, 420.
j a l o b ă 61, 111, 144, 286.
j a r i ş t e (jeareşte, jirişte), a unei case 48; - a
unor locuri 296, 325; v. şi inccndii.
jirişte, v. jarişte.
jcarişte, v. j a r i ş t e .
jărtvălnic (jărtăvnic, jărtevnic, jirtăvnic,
pomelnic), pomeniri la - 76, 126, 215,
227, 282, 286, 303; v. şi s ă r i n d a r ,
jirtăvnic, v. j ă r t v ă l n i c .
j e r t f ă , a lui Isus Hristos 235, 381.
j g h e a b , vii cu - 340, 377.
Jidovi <evrei> i o / , 31^; v. şi Avram,
Boroh, C e r b u l , David, Haini, Simon,
U r s u l ; v. şi Şcoala j i d o v c a s c ă .
jitniceri (JTcniceri), mare jitniccr 243; v. şi
Toader Carp;
D u m i t r a ş c o Pctriccico, P a v ă l Albotă,
<Pavăl> Rugină,
j i t n i ţ ă 9.
joimiri, roşii din steagul agăi 271.
j u d e c ă ţ i (giudecăţi, gîlcevi, pîri, pricini) 6,
11,'13, 14, 31, 33, 54, 56, 61, 109, 110,
129, 136, 142, 143, 168, 170, 171, 202,
217, 236, 237, 247, 250, 257, 274, 292,
313, 325, 328, 333, 334, 336, 340, 347,
351, 356, 364, 376, 382, 406, 419, A;
scaune de judecată 357; înfricoşatul judeţ
204, 300.
juzi (giuzi) dc toiag 205; de ţigani 276.
j u d e c ă t o r i (giudecători) 286, 292, 325.
j u g , al dărilor 204.
jupîni, v. negustori.
j u p î n c s e <soţii de boieri şi negustori>, văduve
3, 59, 60, 119; v. şi Safta, Zambulea.
j u r ă m î n t , în biserică 340, 391, 392; - "cu
brazda în cap" 170.
L left <ban>, de argint poleit 25.
lacrimi (lacrămi) 286.
lan|, de aur 56; - de mărgăritar 56.
latini 23; v. şi catolici.
lastră <stofă> 95.
laviţă, case cu ~ 22, 203, 255, 256; dugheană
cu-317.
lăcaşuri, v. biserici, mănăstiri,
lăcătuşi 30, 184, 205; v. şi Clinco, Ivan,
Mihai.
lăcomie 223.
l ă d u n c ă 415.
leafă, spiţer'cu - 4 1 1 ; - dată şcolarilor 227.
leaţuri 317.
lei, în preţ 3, 7, 16, 19, 21, 31, 36, 40, 54, 55,
58, 75, 80, 83, 87, 92, 93, 94, 99, 110, 114,
121, 122, 130, 132, 134, 138, 139, 157,
176, 203, 212, 221, 226, 238, 242, 287,
289, 293, 295, 297, 315, 330, 338, 340,
348, 349, 369, 417, 420, 422, D;
~ bani de argint 128, 130;
~ bani bătuţi (bitih)' 5, 13, 22, 51, 67,
123, 127, 147, 152, 154, 158, 185, 187,
309, 380;
- bani buni 15;
- bani noi 30, 38, 50, 52, 57, 63, 69,
72, 89, 90, 96, 105, 113, 117, 125, 146, 171,
195, 198, 234, 249, 251, 252, 264, 275, 290,
322, 339, 302, 370, 371, 404, 407;
- bani vechi 12, 17, 26, 34, 37, 39,
41, 44, 45, 46, 68, 73. 82, 85, 97, 112, 153,
184, 243, 294, 352, 360, 379, 416;
~ bani gata 24, 51, 74, 87, 100, 107,
119, 120, 121, 124, 137, 142, 167, 171, 181,
188, 196, 201, 216, 224, 242, 244, 255, 256,
263, 293, 314, 335, 343, 345, 353, 355, 364,
373, 384, 387, 398, 405, 420;
- cheltuiţi 71, 103, 273, 347, 317;
chirii pentru locuri plătite în - 65, 152,
157, 203, 247, 288, 323; - datoraţi 6, 14,
25. 31, 38, 57, 65, 68, 86, 107, 112, 113,
123, 151, 226, 260, 263, 264. 328, 313,
362, 364, 374, 376, 385; - dăruiţi 64, 139,
173, 178, 219, 227, 229, 230, 290, 291,
303, 381; - lăsaţi prin diată 345; - daţi
zestre 25; dări plătite în - 38, 59, 60, 62,
111, 352, 357, 394, 414; scutire de - 81,
35; schimburi de - 383, 410; venit în -
356; v. şi preţuri,
lege, creştinească 227, 270, 271; - latinească
<catolică> 298; - scrisă pe lespezi 286; - a
ţării 86, 123, 279; - veche 286.
legume, grădini cu - 248; negustorie cu - 413;
zeciuială din - 180.
lemn, de construcţie la o casă 157; - la
dugheni 146, 263, 347; cruce de - 415;
pivniţă de - 314; - pentru ars cărămizi
273; - domnesc <darc în muncă> 166,
222, 268, 280, 291, 326, 375; ~ în formula
blestemului 71, 195, 270, 271.
lemnari, boiereşti 400; - domneşti 358; ai
Mitropoliei 267.
lengher 415.
lespezi, lege scrisă pe - 286.
leşeşti, v. cărţi
levent <mercenar> 348; v. şi Stoian.
lighean (leghin). dăruit 225; - dat zestre 25; -
cu ibric 415.
leghin, v. lighean.
limbă, cărţi în - greacă 23, 95; cărţi în -
italiană 23; cărţi în - latină 23; cărţi în -
moldovenească 95; cărţi în - slavonă 23; -
de moarte 199, 214; v. şi diate,
lînă 415.
linguri, de argint 25, 95, 415.
lipcani 10, 73, 84, 170, 367; v. şi Apostol,
Brătilă, Gligoraş, Matei,
lipitură, cheltuială pentru - la o dugheană
317.
lipscăncşti, mărfuri - 4 1 5 .
litanii 286.
litră <unitate de măsură>, de schiclos 415; -
de tămîie 193, D.
liturghie (slujbă bisericească), pomeniri la -
159, 160, 300, 386; popi să ţină - 204,
228, 230, 290; - la Mitropolie 227.
liturghier, lăsat prin diată 93.
liude (liudi, liuzi) coameni scutelnici> 58,
222, 273; cizmari 412; - din ţară 268; -
 din steagul de joimiri 2 7 1 ; - din steagul de
puşcaşi 2 7 0 ; - din steagul de vînători 270;
~ posluşnici 208, 222, 267, 272, 290, 393,
324.
livezi 20, 56, 171. 184, 199, 275, 310.
l o c u r i , cu chirie 152, 157, 246, 278; loc al
breslei mişeilor 2 5 4 ;
- de case, confirmate 239, 241, 325;
loc d e casă confiscat 33; - de case, dăruite
33, 4 8 . 79, 88, 101, 104, 107, 113, 151,
159, 282, 320, 341, 384, 385, 421; - de
case date zestre 110, 314, 333; ~ de casc
lăsate moştenire 14, 345; cercetări
holarnice pentru - de casc 109, 118, 191; -
de case îngrădite 87, 121, 187, 214, 370;
jarişte a unui loc dc casă 325; judecăţi
pentru - de case 11, 109, 115; - dc casc,
pustii (deşerte, sterpe) 122, 152, 333, 362,
364; - de case, date în schimb 48, 333,
341, 362, 364; scrisori pentru - dc Case
162; - vîndute 13, 45, 90, 99, 120, 121,
142, 147, 176, 196, 234, 242, 243, 252,
259, 277, 295, 309, 322, 330, 333. 335,
353, 371, 398, 404, 408; loc de casă
zălogit 106;
loc de bordei 48; loc de arătură 264;
loc de baştină 96; - domneşti 8;
- de dugheni 3, 17, 136; cercetări
hotarnice pentru - de dugheni 6, 54, 161,
2 1 3 , 223, 242, 391, 392; - de dugheni,
c o n f i r m a t e 236, 325; loc dc dugheană
dăruit 3 6 3 ; - de dugheni, date cu chirie 43,
89, 161; loc de dugheni dat zestre 67; - de
d u g h e n i , împărţite 14, 391, 392; judecăţi
pentru ~ de dugheni 237, 247; ~
mănăstireşti de dugheni 247, 3 1 7 , - 3 2 3 ,
3 4 7 , 3 6 1 ; ~ de dugheni, vîndute 3, 40, 44,
63, 67, 69, 137, 167, 185, 188, 210, 212,
225, 242;
- d e finaţ 71, 264, 357, 400;
- mănăstireşti 20, 22. 122, 126, 141,
142, 195, 2 0 1 , 2 0 3 , 213, 223, 237, 246,
247, 269, 3 1 0 , 317, 323. 332, 334, 347,
3 5 1 , 3 5 5 , 3 5 8 , 3 6 1 , 3 9 6 , 400, 4 2 0 ;
loc de m o ş i e 2 7 9 ; loc de odaie 279;
- d e ogradă 134, 153, 251, 302, 419; loc
părintesc 19; loc d e prisacă 264; - de
pivniţe 47, 213, 223. 253, 262, 278, 325;
loc de poartă 5 4 ; - păzite de uşerei 245; -
pustii 139, 152; loc de teasc 188; - de vie
19. 76. 108, 195, 275, 297, 332, 377; loc
unguresc 373; v. şi casc cu loc, d u g h e n i
cu loc, p i v n i ţ e cu loc.
loc agesc <dare>, scutiri de - 133, 165, 262,
286, 290, 300, 301, 324, 344, 352.
l u m i n i (lumînări) 165, 178, 3 8 1 ; v. şi făclii,
locuitori 59, 141; — catolici 298.
l o g o d n ă 202.
logofeteasă 226, 307; v. şi Catrina
Catargioaia.
logofeţi 56, 92, 93, 309, 373; v. şi Ş t e f a n Eni,
Ştefan Luca, T o a d e r Carp, Toader
Scorţăscul;
- în a doua j u m . a sec. XVIII şi înc.
sec. XIX 1, 48, 50, 120, 134, 139, 184,
196, 268, 275, 294, 297, 328, 354, 360,
371, 400; v. şi A n a s t a s i e B a ş o t ă , Dimitric
Sturdza, Costantin Polimaz;
fost logofăt 3 8 4 ; v. şi M i h ă i l ă Loiz;
mari - 14, 51, 54, 64, 70, 86, 87, 90,
110, 114, 118, 121, 123, 127, 129, 130,
135, 136, 158, 170, 177, 180, 184, 202,
215, 217, 219, 223, 224, 227, 244, 247,
258, 259, 263, 279, 284, 286, 287, 291,
296, 303, 306, 307, 316, 317, 325, 331,
334, 337, 340, 347, 350, 351, 354, 364,
366, 367, 373, 380, 384, 389, 397, 399,
409, 4 2 0 ; v. şi C o s t a n t i n C o s t a c h i , Darie
Donici, G a v r i l Miclescul, Ilie C a t a r g i u l ,
Sandul Sturdza;
foşti mari - 31, 33. 87, 121, 135,
197, 226, 257, 292, 307, 334, 359, 399; v.
şi C o s t a n t i n C o s t a c h i , D a r i e Donici,
D u m i t r a ş c o C e a u r u l , G a v r i l Miclcscul,
Ilie C a t a r g i u l , < I o n > T ă u t u , M i r o n
Costin, Neculai Donici, Vasile C e a u r u l ;
logofăt al doilea 251, 263, 264, 267,
273, 284, 317, 333, 337, 347. 350, 359,
373, 384, 399, 4 2 0 ; v. şi Vasilie
Buhăiescul;
foşti - ai doilea 347, 373, 369, 379;
v. şi M i r o n C u z a , Vasilie B u d z i l ă ;
- ai treilea 5, 169, 182, 183, 186,
190, 193, 194, 204, 220, 228, 229, 231,
235, 239, 246, 248, 286, 337, 350, 366,
381, 397; v. şi A l e x a n d r u , C o s t a n d i n ,
Dimitrie S t u r d z a , T o a d e r C o s t a c h i ;
f o ş t i - a i treilea 86, 113, 151. 197; v.
şi G a v r i i l Neculce, G a v r i l Neaniul,
Toader Costachi;
 ~ dc vistierie 25, 39, 51, 54, 57, 58,
78, 83, 97, 99. 147, 159, 160, 251, 255,
373; v. şi Costachi, Ghiorghiţă Potlog,
Ion Nacul, Neculai Nacul, T o a d e r Nacul,
Ursul;
fost logofăt de vistierie 373; v. Ion
Nacul;
logofăt de taină 286,' 291, 340, 372,
390, 420, 421; v. şi Tănasie Măcărescul;
logofăt de sulgerie 386; v. şi Costin.
lopeţi, cheltuială pentru - 273.
l u c r u r i <obiecte>, dăruite 62; - date zestre 25;
izvod de - dintr-o dugheană 415; -
pierdute 263.
l u c r u domnesc, scutiri de - 32, 81, 222, 291,
304, 311, 342, 402.
lucru <muncă>, la o dugheană 317; - în parte
la o vie 340.
lumînări, v. l u m i n i .
M Adormirea
m a h a l a l e , în Iaşi: passim; v. şi Arcărie,
Băibărăcăric, Bărboiul, Broşteni,
C i z m ă r i e , C u r e l a r i , Fînărie, Muntenime,
Ncguţitori, S f i n t u l L a z ă r (sec. XIX),
Sărărie, Surlăric, Tălpălari, Tîrgul
Boilor, T î r g u l Făinii; mahala fără crîşmă
262; casă la mahala 129, 422; v. şi
mahalagii.
m a h a l a g i i , martori 13, 40, 41, 50, 52, 54, 67,
69, 97, 117, 118, 128, 129, 134, 139, 153,
170, 187, 191, 196, 203, 213, 255, 256,
275, 294, 295, 314, 315, 330, 348, 391,
392, 405.
m a r f ă 111.
m a r g i n e <graniţă>, mari căpitani dc - 59, 60,
388, 389; v. şi Costin Neaniul.
m a r t o r i , la danii, diate, judecăţi, vînzări ş.a.:
passim.
m a s ă , casă cu - 22, 203.
m a s c u r i (rîmători, sfini) <porci>, aşezământ
pentru desetină de - 59, 60; - moşteniţi
56; - scutiţi de desetină 62, 227, 303, 337;
- scutiţi de goştină 145, 286, 290, 324,
350, 394; v. şi g o r ş t i n a r i de gorştină de
m a t a r a g i u 349, 351, 355; v. şi Leondari.
matce de albine 228; ~ date în preţ 122; ~ date
în schimb 333; v. şi stupi.
matostat (ematostap) <hematit>; inel cu
pecete de - 56; inel cu - 419.
mazili, arhierei - 59, 60; aşezământ de dări
pentru - 59, 60; boieri - 59, 60; dări plătite
dc - 326; - primesc poruncă domnească
358.
mazuri din Ţara'Leşească 357.
m ă d u l a r i u 197.
măistrii la pescuit 70.
mănăstiri (lăcaşuri, rugi) 17, 19, 20, 22, 26,
28, 39, 55, 57. 58, 62, 64, 66, 78, 81, 87,
92, 97, 99, 100, 118, 121, 122, 126, 130,
141, 144, 148, 157, 172, 175, 178, 182,
183, 186, 189, 193, 194, 198, 213, 219,
220, 221, 222, 223, 224, 231, 236, 239.
241, 246, 247, 257, 273, 274, 275. 279.
288, 285, 286, 281, 290, 291, 292, 297,
300, 301, 306, 313, 317, 319, 323, 332,
333, 334, 337, 345, 346, 347, 351, 358,
364, 365, 367, 369, 371, 385, 397, A; v. şi
Maicii Domnului
(Barnovschi), Aron Vodă, Bărboiu,
Bisericani, Bistriţa, Bîrnova, Bogdana,
Cetăţuia, Copou, Danco, Dealul M a r e
<Hadîmbu>, Dobrovăţ, Galata de Jos
(Balica), Galata de Sus, Golia, Halchi
(lîngă Ţarigrad), Hlincca, Muntele Sinai
• (cu hramul Sfînta Ecaterina), Neamţ,
Ocnă, Pîngăraţi, Putna, Răchitoasa,
Războieni, Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril <Frumoasa>, Sfînta Vineri,
Sfintul Gheorghie (în Galaţi), Sfintul
Ioan G u r ă de Aur, Sfintul M o r m î n t (la
Ierusalim), Sfintul Sava, Slatina, Socola,
Succviţa, Vatoped (la Muntele Athos),
Xeropotamu (la Muntele Athos);
- închinate (metoace) 62, 64, 71,
144, 150, 161, 164, 174, 186, 215, 217,
219, 220, 221, 286, 287, 290, 291, 300,
306, 337, 337, 350, 352, 354, 362, 369,
385, 388, 395; v. şi A d o r m i r e a Maicii
Domnului (la Sfîntul Mormînt), A r o n
Vodă (la m-rea Halchi dc lîngă Ţarigrad),
Bîrnova (la Sfintul Mormînt), C e t ă ţ u i a (la
Sfîntul Mormînt), Danco (la m-rea
Xeropotamu, dc la Muntele Athos), Dealul
M a r e (la Galata), G a l a t a de J o s (la
Muntele Sinai), G a l a t a de Sus (la Sfîntul
Mormînt), Golia (la Muntele Athos),
Hlincca (la Sfintul Mormînt), R ă c h i t o a s a
 (la m-rea Vatoped, de la Muntele Athos),
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril (la
Muntele Sinai), Sfînta Vineri (la Muntele
Sinai), Sfîntul Gheorghie din Galaţi (la
Sfîntul Mormînt), Sfîntul Ioan Gură de
Aur (la Sfîntul Mormînt), Sfîntul Sava (la
Sfîntul Mormînt), Trei Ierarhi (la toate
m-rile de la Muntele Athos);
~ primesc aşezămînt pentru plata
desetinii 59, 60; ~ au primit danii 227,
290, 395; ~ fără venituri 182, 190, 219,
291, 220; mănăstire pustie 135, 420; v. şi
Galata de Jos; refugiu în - 9, 139;
mănăstire prădată 420; zapise păstrate la
mănăstire 251; mănăstire catolică 195; v. şi
Biserica Catolică.
mărgăritar, cruce ferecată cu - 95; lanţ cu ~
56; gherdane de - 225, 419; sărji cu - 25;
v. şiraguri de ~ 25, 419; ~ vîndut 56; - în
formularul actului 204
mărturii hotarnice 109, 129, 170, 202, 223,
296, 333, 340; mărturie pentru o danie
143; ~ pentru achitarea unei datorii 313.
măscărici, 5; v. şi Mihalache
măsură, a unor locuri de casă 5, 10, 14, 61,
109, 110, 153, 202, 223, 251, 295, 325,
330, 333, 407; ~ a unor locuri de dugheni
şi pivniţe 54, 161, 213; v. şi coţi, palme,
paşi, pogoane, rupi, stînjeni; - de fier alb
415.
mâţă negre 415; - vînătă 415.
medean, casă cu ~ 181.
medelnicerese 101, 104; v. şi Aniţa
Crupenschi, Maria.
medelniceri, mari ~ 215, 219, 227, 286, 380;
v. şi Costandin Donici, Costantin Balş,
Toader Carp;
foşti mari - 15, 68, 101, 104, 130,
147, 282, 397; v. şi Costantin Balş,
Sandul Crupenschi, Şerban
Cantacuzino, Toader Cantacuzino,
Toader Carp ;
foşti ~ ai doilea 159, 242, 251, 416;
v. şi Micul, Neculai Pîrvul.
medelniţă, ibric cu ~ 25.
megieşi (împregiuraşi, ogrădaşi) martori la
vînzări 4, 9, 17, 50, 51, 58, 96, 105, 120,
127, 167, 185, 243, 305, 309, 310, 349,
351, 379, 416; ~ hotărnici 54, 82, 202,
306; ~ cu drept de preemţiune 54.
mehenchi (miheneci), piatră - 415,418.
miheneci, v. mehenchi.
meneşterguri, date zestre 25; - turceşti 415.
menzil (menzîl, mezil, mezîl), căpitan de - 59,
60; cai de - 166, 280, 383; fîn de ~ 375,
403;
scutire de ~ 166, 222, 268, 280, 291.
merţe <unitate de măsură> de griu 338, B, D;
- de orz 362, 364.
mesă de prestol 95.
meschiu, sabie - 415.
mesercii 22, 79, 187, 196, 295; v. şi
Andronache, Antohi Cioisa, Ciudor,
Gavril Chiper, Gheorghe Botezat,
Pascal, Ştefan, Vasile Codălt; v. şi Podul
Meserciilor.
meşter 58; - cizmar la Curte 311; v. şi
Gheorghie.
meşteşuguri (meşterşuguri) <viclenii> 59, 60,
279.
metoh 215, 257, 290, 292, 337; v. m-rea Aron
Vodă ~ al m-rii Halchi de la Ţarigrad;
biserica de la Buciumi - la m-rea Dancu;
m-rea Trei Ierarhi ~ la m-rile de la
Muntele Athos; v. şi mănăstiri,
mezîl, v. menzil.
mezil, v. menzil.
miere preţuită 112; datorie de - 86, 313, 374,
376; negustorie cu ~ 413.
miheneci 418.
miluiri, v. danii,
milostenii, v. danii.
mindir415.
mindirigiu 363; v. şi Neculai.
minei moschicesc ccarte bisericească> 93.
minghiuvin 25.
minuni 286; v. şi Sfîntul Nicolae făcătorul de
~ al lui Isus Hristos.
mir 95,204, 228,229; biserică de ~ 369.
mireni 204; v. şi poporeni.
misionari iezuiţi 158; v. şi preoţi,
misiunea apostolică 152; v. şi Biserica
Catolică,
mişei (calici), breaslă de ~ 254.
mitră lăsată prin diată 93.
mitropoliţi, arhiepiscopi şi ~ ai Moldovei şi
Sucevei 11, 27, 31, 33, 39, 42, 45, 51, 62,
87, 92, 93, 98, 108, 113, 121, 130, 136,
151, 155, 181, 184, 186, 199, 202, 204,
208, 217, 221, 227, 244, 254, 258, 264,
 272, 273, 281, 286, 287, 290, 305, 335,
337, 347, 350, 356, 365, 388, 389, 395,
399, 409, 421; v. şi Antonie, Gavril
<Calimachi> (a doua jum. a sec. XVIII),
Gheorghie, Nichifor;
foşti - 51, 92, 93, 167, 257, 263,
292, 380, 393, 395, 396, 409; v. şi
Antonie, Ghedeon, Gheorghie;
- primesc aşezare pentru plata
dărilor 59, 60; ~ să organizeze hirotonirea
popilor 204; v. şi ploconul mitropolitului,
moarte a unei familii 135; cheltuieli la - 103;
limbă de - 214; - de om 274, 286; vreme
de - 139.
mori 8, 149, 399; cheltuială pentru - 136; ~
moştenite 56; orăşeni fără - 1 4 9 ; pietre de
- 1 5 8 ; vaduri de - 158, 287; moară pusă
zălog 263.
moaşte 183, 215, 286, 290, 300; v. şi Sfînta
Ecaterina, Sfînta Paraschiva.
moldoveni, boieri - 62; preoţi - 145; pietrari
-273.
moliftă (molitvă) 45, 46, 74, 75, 114, 159,
198; v. şi popi.
monahi; v. călugări,
monahii, v. călugăriţe.
mormînt al lui Isus Hristos 66; - al turcilor
79, 295; v. şi ţintirimuri.
mortasipic <dare> dăruită 385; plătită pentru
negustorie cu alimente 413; scutire de -
304,312.
morun (moron) 338, D; v. şi peşte,
moscali (ruşi), boieri au plecat la - 313, 362,
364; egumeni au plecat la - 144; - au
jefuit 383, 395, 407, 420; - au venit în
Ţara Moldovei 139, 313, 372, 411; - s-au
luptat cu turcii şi cu nemţii 393; - au săpat
o groapă de ieşitoare 58; v. şi ruşi.
moschiceşti, cătane - 372; minei moschicesc
93; oşti - 372; v. şi Istorii moscovitice.
moşan 420.
moşii 27; catastif de - 47, 213; - confiscate de
domnie 397; date pentru datorii 87; - dăruite
1, 158, 175, 235, 300; lăsate prin diată 345,
356; - mănăstireşti 55, 64, 186; mănăstiri
fără - 175, 182, 220, 221, 291; - necăutate
306; - vîndute 51,63,69, 89; v. şi sate.
moşneag 103.
moştenire (clironomii, rămăşiţă) 7, 14, 16, 56,
106, 279, 419.
moştenitor (clironom) 289; fără drept 421.
movilă semn de hotar 158.
mucarer (mucarel) 324.
muceniţă 286; v. şi Sfînta Ecaterina.
muncă, dugheană făcută din - 223, 225; vie
făcută din - 36; - veşnică 62, 195, 291.
munte sfînt 286; v. şi Muntele Athos,
Muntele Sinai.
muntenească, şea - 415.
muruit <tencuit>, cheltuială pentru - o
* dugheană 317.
N
napolitan 152; v. şi Antonio.
naracliţă 95.
nart 59,60,111,390.
nemesnici 61, 274; v. şi Bietei, Marcu,
Tănase Păruş.
nasturi 415.
năframe (năfrămi) 25,415.
nălban domnesc <potcovar> 391, 392; v. şi
Postolachi; v. şi potcovar,
nărod creştinesc 204; v. şi popor,
năsipit, cheltuială pentru - o dugheană 317.
năstav 197,227.
neamuri boiereşti 59,60; - de ţărani 59, 60; -
de ţigani 209, 409; - <rude> 71, 72, 139,
373, 384; v. şi rude; - necredincioase
<popoare> 62,66,290.
nebederniţă lăsată prin diată 93.
nebuni, au prădat 372.
negustori (cupeţi, jupîni, neguţitori) 1, 3, 5, 6,
17, 22, 24, 37, 37, 40, 41, 48, 50, 63, 64,
65, 67, 89, 108, 116, 118, 120, 123, 128,
129, 134, 134, 137, 139, 140, 142, 147,
154, 167, 181, 185, 188, 196, 202, 210,
218, 234, 242, 275, 293, 297, 305, 313,
315, 325, 328, 340, 347, 349, 360, 362,
363, 364, 377, 384, 398, 405, 415, 417; v.
şi Adam Costanda, Apostol Mîrza,
Costanda, Costandin, fiul lui Osmache,
Costantin Anastasie, Dumitru Boldici,
Dumitru, fiul lui Osmache, Ene Mîrza,
Fotis Niku, Gavrilu Grigoriu, Gheorghi
Costanda, Gligoraşco, Grigorie,
Hristodol, Iacomachi, Ienakis Sauli, Ion
Arghir, Ioniţă Loiz, Iordachi, Loiz,
Lupasko Theodoris, Mănos Dimos,
Mihai, Misăllă, Neculai, Nikolas Niku,
 Osmache, Panaiotis Niku, Paraschiv,
Paskalis Niku, Sandul Adam, Tănasie,
Thomas Madzaraki, Toader, Ursul;
- armeni 206, 274, 357, 387; v. şi
Lohan;
negustor grec 361;
negustori turci 15, 16, 93, 121, 217,
313, 374, 376; v. şi Ahmet, Etiraez, Hagi
Ismail, Isa, Mahmut Celebi, Murtaza,
Osman, Suleiman;
~ din Iaşi primesc aşezămînt pentru
plata dărilor 60; ~ înştiinţaţi de scutiri
3Ş3, 4l/f; ~ străini plătesc dări 111; ceauş
de-99; •
staroste de ~ .111; v. şi Neguţitori,
mahala.
negoţ <negustorie> la tarabă 413; - subţire 111;
- cu vite 206,357; - scutit de dări 304.
negustoriţfi 63; v. şi Maria Sănduleasa.
nene 107.
nemţi s-au luptat cu turcii şi moscalii 393; v. şi
nasturi nemţeşti,
nevoi ale ţării 62,286.
nuiele 58; v. şi prăştini.
nume scos cu ţîncuşa 217.
nunţi, cheltuieli pentru ~ 16, 56, 107.
O odoare (odoară) 33; ~ cumpărate de la
oameni bătrîni 63, 105, 213, 218, 224, 391,
392; ~ buni 3,4, 19, 24, 26, 30, 34,45, 46,
48, 50, 52, 54, 61, 63, 67, 75, 76, 82, 84,
87, 99, 105, 114, 117, 119, 120, 124, 125,
127, 128, 137, 146, 147, 153, 159, 160,
171, 176, 184, 185, 187, 188, 191, 196,
203, 210, 214, 224, 225, 243, 252, 255,
256, 260, 264, 269, 294, 295, 302, 305,
306, 310, 315, 328, 330, 331, 347, 348,
353, 355, 360, 363, 370, 373, 377, 379,
384, 387, 391, 392, 398, 404, 407; ~ buni
bătrîni şi tineri 69; - tineri 63, 105, 218,
224,269;
~ domneşti (gospod) 15,16?, 286; v.
şi slujitori;
~ fără bani la Vistierie 268, 326,
329,357; v. şi posluşnici;
- mahalagii 322; ~ nennernici'81; ~
neputincioşi 261, 368; om albineţ 308; om
la dugheană 383; om rău 279; ~ săraci 81,
232, 275,394,402,403; om spudios 56;
- străini >8, 7A, 1^8, 1/6, 1>9,
ltâ, I92y22ţ, lyL 212,. 279, 29*; 29%
3?2, 351, iyb, 4p2, 40X 41jQ, >21; v. şi
posluşnici.
oaspeţi, case de - 55,245,402.
obicei de danie 66, 174, 229, 235, 265, 300,
337, 381; ~ de negoţ 206; ~ de plată a
dărilor 357; ~ de scutire 35, 59, 60, 197,
290; - al breslelor 155; - al ţării 397; -
încălcat 59.
ocă <unitate de măsură> de aramă 415; - de
ceară 183, 235, 338, 381, 396; - de cositor
415; - de cuie 273, 415; - de fier 415; - de
horilcă 413; - de oloi 413; ~ de petje 413; ~
de poame 413; ~ de rachiu 413; ~ de tămîie
337,338,381; - de untdelemn 29,193,194,
200,235,265, 337,338,362,364.
obroc din venitul domnesc 219. 227, 230,337,
338, 381; - de ceară 183; ~ de sare 174,
337; - de tămîie 193, 194; ~ de untdelemn
193,194,265.
obşte (obştie) 149, 270, 271.
obloane la o dugheană 317.
ochi, om cu - de miere 308; om cu ~ bolnav
368.
ocini 1,5,14,51,63,69,72, 89.
odăjdii 257, 292.
Moscova 93; ~ dăruite 95, 235, 381; -
jefuite 263; ~ pierdute 263; ~ moştenite 16.
odobaşi 84, 116, 122, 128, 170; v. şi
Costantin, Enachie Chiriiac, Ion,
Istratie;
odobaş de saragele 277, 373; v. şi
Oprea;
fost odobaş agesc 147; v. şi Lupul,
odăi 27,49,231, 279, 357.
oghealuri 25,415.
ogrăzi, case cu - 19, 50, 126, 134, 275, 302,
348, 373, 396, 419; bezmen plătit pentru
loc de ogradă 157; dugheană cu loc de
ogradă 54; ~ în hotar 54, 90, 107, 118;
121, 129, 153, 213, 223, 242, 251, 252,
259, 325; ~ de mănăstiri 333, 369; pivniţă
făcută în ogradă 262; vii în - 24, 92,199.
ogrădaşi 349,351; v. şi megieşi,
oi date în schimb 362; ~ lăsate prin diată 92; ~
moştenite 56; ~ date zestre; ~ scutite de
gorştină 60, 62, 215, 227, 228, 286, 290,
300, 303, 324, 326, 337, 366, 390, 393.
olac (olăcării), scutire de ~ 156; v. şi cai de
care de
olar 296, 325; v. şi Gavril.
olog 368.
oloi, negoţ cu ~ 413.
omor, v. moarte de om.
omoahoră, lăsate prin diată 93.
oraş 204, 227, 290, 291, 300, 390, 410; v. şi
Iaşi.
orăşeni 149.
orîrtduieli, scutire de - 342.
orţi <bani>, preţuri în ~ 122; scutire de
schimbat ~ 410.
orz (ordzu) datorat 362, 364; scutire de - 166,
280.
osadnici ai lui Hristos 194.
ordzu. v. orz.
oşti 62, 393. 395, 397.
otace <saivane>, cirezi merg la - 357.
P blestem de la - 56.
<preemţiune>, v <protimisis>.
<protimisis>, drept de ~ încălcat 13, 50, 110,
171, 236, 237, 336, 340, 351, 399;
răscumpărări în baza dreptului de ~ 97,
376. .
pacele <blană> de vulpe 415.
paftal 95.
pagubă 49, 62, 111, 323, 358,397.
paharnici 57, 60, 284; v. şi Şerban Boteanul;
fost paharnic 237; v. şi Ilie Stamatie;
mari - 18, 21, 31,100,121,215,219,
227, 286, 291, 303, 334, 337, 350, 378,
388,389,; v. şi Gavril Costachi, Iordachi
Catargiul, Iordachi Ruset, Radul
Racoviţă, Toader Costachi, Toader
Paladi;
foşti mari - 86, 354, 388, 389; v. şi
Costandin Costin Neaniul (în Ţara
Românească), Dumitraşcu Corbeanul (în
Ţara Românească), Ion Racoviţă;
păhărnicei 59, 60.
pai vani de fter 415.
pajişte <temelie>, casă făcută din - 322;
heleşteu făcut din, ~ 92,93; steag de slujitori
făcut din ~ 271; vii făcute din ~ 92.
palme <unitate de măsură> 67, 82, 153, 158,
170, 202, 213, 223, 307, 321, 325, 391,
392, 396.
papistaşi, v. catolici.
papugiu 74, 391, 392; v. şi Sandul bulucbaş
parale <bani> 317.
pari pentru case 59; ~ semne de hotar 48,118.
paşi <unitate de măsură> 10, 158, 213, 223,
295,307,335,391,392.
pat, case cu - 22,203,225,256.
pateri, v. preoţi catolici,
patrafire (pitrahile) dăruite 93,95.
patriarhi de Alexandria, 7n formula
blestemului 81;
- de Ierusalim şi a toată Palestina 60,
62, 64, 65, 71, 161, 217, 287, 354; v. şi
Meletie, Hrisanth; foşti - de Ierusalim
140,244; v. şi Hrisanth;
patriarh de Ţarigrad 273; v. şi
Sofronie; fost patriarh de Ţarigrad 290.
337, 350, 362, 364; v. şi Paisie; carte de
patrie 59,174; v. şi ţară.
pază făcută de uşerei 245.
păcate ale lumii 186, 235, 381; iertarea
păcatelor 175,186.
păduri 20,70,71,201,334,358; fugă în - 9.
păgubaşi 236,340.
pămlnturi <unitate de măsură> 83, 158, 287;
piatră scoasă din pămînt 273.
pămînţi, v. pomeni,
păpuşi de sfoară 415.
păr, ţoi de ~ 415.
părăginire a unor vii 19,24.
părete, v. perete.
părinţi duhovniceşti, v. egumeni, mitropoliţi,
patriarhi,
păscari, v. pescari.
păstori ai negustorilor armeni 357; ~ scutiţi de
dări 286.
pecete domnească <sigiliu>: passim; peceţi ale
martorilor: passim; inel cu ~ de matostat
săpată 56;
- a porţii domneşti 49, 54, 58, 109,
118,129,171,191,202,307,391,392;
peceţi ale mănăstirilor 20, 39, 143,
287,420;
- a Bisericii Catolice 152;
pecetea agăi <dare> 133,262,344.
pecetluiri 31, 59, 60, 81, 86, 163, 166, 245,
267, 268, 270, 280, 286, 308, 375, 390,
395,412,414.
peperniţă, v. peperniţă.
perete (părete) de casă, în hotar 13, 189, 202,
. 309, 314; - stricat de ploaie 202.
perini date zestre 25; ~ de rădvan 25; ~ de cit
415.
perje (peiji), negoţ cu - 413.
pescari 70, 208, 267, 272; v. şi Ale vînătorilor
şi pescarilor.
pescuit fără drept 70.
peşte, bălţi şi heleştee cu ~ 8, 92, 93, 135; -
dăruit 272, 338; loc în care se vinde ~ 3,
65; negoţ cu - proaspăt 413; negoţ cu ~
sărat 413; v. şi morun,
peştiman 415.
peveţi <cantori> 353, 367; v. şi Iane, Neculai,
Toader Rasul;
fost peveţ 39, 255, 256; v. şi Efrim;
v. şi <Măricuţa> Peveţoaia, Rîpa
Peveţoaiei.
piatră (chiatră), biserică de - 92; casă cu
coşuri de ~ 50; inele cu pietre 25,419; - de
moară 158; ~ mehenchi; - de var 273;
pivniţe de - 15, 37, 51, 87, 134, 136, 158,
181, 212, 223, 369; pod de - 82; puţ de -
. 158; - semn de hotar 10, 48, 54, 61, 82,
118, 127, 129, 167, 170, 191, 202, 213,
223, 234, 296, 306, 325, 391, 392; temelie
de - 93; zid de ~ 217; - în formula
blestemului 71, 149, 195, 270, 271; carieră
de - 221, 273, 291; v. şi Buciumi, Poiana
lui Păun.
pieire a ţării 279.
pieptar 415.
pietrari (chetrari) 273, 302, 347; v. şi
Iordachi, Leca Scrab.
pile zlătăreşti 415.
pilotă dată zestre 25.
piperniţă (peperniţă) de Lipsea 415.
pirostrii 415.
pisar al Mitropoliei 199 ; v. şi Dimitrie;
fost - leşesc 54, 158, 180; v. şi
Gheorghie Frîncul Strahoţchie;
fost - unguresc 158, 224; v. şi
Andrei Paloşcan.
pistoale 225,415.
pitari 55, 373, 384; v. şi Iordachi, Toader,
Costantin Cucoranul;
mari - 100, 121, 215, 219, 227, 251,
286; v. şi Dimitrie Macrii, Ilie, Leon;
foşti mari - 92, 213, 333, 345, 398;
v. şi Cîrste, Ghiorghiţă, Vasilie
Buhăiescul (1745).
pităriţe 9; v. şi Antonia, Măricuţa, Nazaria.
pitrahile, v. patrafire,
piuă dăruită - 2 8 1 .
pivnicerit <dare>, scutiri de - 165,344,352.
pivnicioară (chivnicioară), casă cu - 277; v. şi
pivniţe.
pivniţe 188, 207, 212, 333; pivniţă domnească
B ; - la o biserică 92, 93 ; - dăruite 47, 361;
lăsate prin diată 345, 356; pivniţă dată în
schimb 136; pivniţă dată zestre 188; - în
hotar 152, 167, 181, 185, 325, 333, 387;
pivniţă pusă zălog 263; - cu loc 47, 253; -
cu loc de dugheni 236, 237; pivniţă pustie
369; - risipite 362, 364, 384; -
mănăstireşti 241, 273, 301, 352, 369; vie
cu pivniţă 158; venit din - 356; - de
băutură,
- scutite de dări 262, 286, 290, 298,
300, 324, 344, 352, 401; v. şi crîşme;
- de lemn 251, 314; v. şi case cu - ;
dugheni cu - ; locuri de - .
pîine, scumpete de - 180; zeciuială din - 130.
pînză (pîndză) leşească 415; - de ţară 415.
pîraie 73, 83, 92, 93, 115, 177, 348; v. şi
Berheci, Bîrlăzel, Căcaina, Orbie,
Niculina Sacă, Socola.
pîrcălabi 15, 54, 286; v. şi Ştefan Gane,
Toader Loghin; - de ţinuturi 272, 273;
fost pîrcălab de Neamţ 217; v. şi Erimiia
Ciocîrlie; pîrcălab de Branişte 273;
pîrcălab al Tîrguşorului Galatei 385; v. şi
Lupul Poroschi; v. şi hatmani şi - de
Suceava.
pîrcălăbie a Tîrguşorului Galatei 385; -
<dare> 357; scutire de - 286, 304, 312.
pîrgari 35,403.
pîri, v. judecăţi,
pîslar 295 ; v. şi Gavril.
plăcintar247; v. şi Dumitru,
plăcintărie 325.
plocon al mitropolitului 393.
ploscă 415.
plugari 208,286.
plumb, solniţă de - 415; şipuri de - 415.
poame culese fără drept 358; negoţ cu - 413.
poartă domnească: passim; v. şi vornici de - ;
stîlpi de - în hotar 13, 54, 251, 325, 333;
 porţi ale unor mănăstiri, în hotar 64, 90,
121, 161.
poclădzi 415.
pocrovăţ 95.
podgheaz moschicesc 372.
podiş în hotar 158.
podoabe bisericeşti 227.
poduri peste ape 71, 82, 115; v. şi uliţe,
podvozi (poduvoze) <dare>, scutiri de care şi
căruţe de - 81, 150, 163, 166, 190, 208,
222, 268, 270, 271, 280, 286, 291, 326,
375, 390,402,403.
pogoane <unitate de măsură> de . vie 19, 30,
34, 49, 74, 76, 92, 93, 108, 116, 124, 171,
184, 189, 198, 199, 201, 215, 216, 218,
220, 224, 233, 275, 290, 291, 297, 298,
.299, 324, 326, 330, 340, 365, 366, 377,
411, A.
pogonărit <dare>, vii scutite de - 215, 220,
228, 229, 230, 286, 290, 291, 298, 299,
300, 324, 326, 337; tablă pentru - plătit la
vistierie 24.
poiană 221; v. şi Poiana lui Păun.
poias cu paftal de argint 95.
pojţjil ale unor case 16,93.
polc de cătane 372.
polcovnic căzăcesc 380; v. şi «cDumitru
Horlenco> Priluţchi; - de saragii 275,
297, 328; v. şi Iane.
policandru 95.
poloage de lînă 415.
poloboace 273,413.
pomăzanii (pomozanii) 228, 229.
pomelnic, v. jărtvălnic.
pomeni, v. danii.
pomeniri, danii şi scutiri de dări pentru - 1 8 ,
62, 74, 81, 92, 108. 126, 159, 160, 183,
193,' 194, 200, 215, 220, 221, 227, 228,
230, 235, 270, 271, 274, 281, 286, 290,
291, 300, 303, 305, 320, 324, 326, 327,
337, 338, 352, 372, 381, 386, 390, 394,
411; cheltuieli pentru - 92.
pomeţi 19, 26, 70, 76, 119, 124, 140, 198,
201,264,297, 365,420, C.
pomi din livadă 20; grădină de - 373; vie cu -
269, 332; - hultuiţi 334; - semne de hotar
158.
popi 1, 8, 26, 34, 39, 44, 45, 46, 48, 51, 52,
54, 72, 74, 75, 76, 88, 92, 97, 101, 104,
105, J13, 114, 120, 129, 134, 139, 143,
151, 159, 160, 167, 171, 176, 198, 199,
204, 214, 218, 225, 228, 233, 238, 243,
249/250, 251, 252, 257, 269, 282, 290,
292, 295, 303, 305, 310, 321, 322, 325,
330, 336, 339, 341, 343, 349, 351, 353,
355, 361, 363, 375, 377, 379, 386, 387,
393, 394, 407, 416, 419, 422; v. şi Alecsa
(la Biserica Banului), Ambrosie (la
biserica de la Galata), Badiul (la biserica
Sfîntul Lazăr), Balica, Cană, Costandin
(la Biserica domnească de pe Poartă),
Costantin (la Biserica Curelarilor), Coste
(la Biserica Sfîntul Lazăr), Dumitraşco (la
Biserica Vovedenia), Gavril (la biserica de
la Buciumi), Gavril (la biserica Sfînta
Paraschiva), Gheorghie Ga Biserica
Curelarilor), Grigorie (la Biserica
Vovedenia),. Ianache (la biserica Sfîntul
Lazăr), Hie, Ioan (la Biserica Banului),
Ioan (la Biserica Curelarilor), Ioan Banul,
Ion (la Biserica domnească de pe Poartă şi
protopop), Ion Coşciug (la biserica Sfîntul
Ilie), Liveaglos, Lupaşco (la Biserica
Doamnei), Lupaşco (la biserica Sfîntul
Ioan din Măji), Lupul (la Biserica
Curelarilor), Lupul (la biserica Sfîntul
Nicolae Domnesc şi protopop), Mihai (la
biserica Sfîntul Lazăr), Mihalachi (la
biserica Sfîntul Ioan din Măji), Miron (la
Biserica Doamnei), Năstasă, Nechita,
Neculai (la biserica Sfîntul Nicolae de
Sus), Panaite (lâ Biserică Curelarilor),
Panaite (la Biserica Vovedenia), Panhilie,
Pavăl (la biserica de la Odobeşti), Pîntelei,
Roman, Sandul (la biserica Sfîntul
Nicolae de Sus), Sava (la biserica Sfîntul
Arhanghel din Focşani), Savin (la biserica
Sfîntul Gheorghie Lozonschi), Sîmion
Rusul (la Biserica Banu), Ştefan (la
biserica de la Odobeşti), Theodoros (la
Biserica de pe Poartă), Toader (la biserica
Sfîntul Dumitru), Ursachi Ga biserica de la
Nicoreştii de Jos), Ursul, Varlaam (la
Biserica Vovedenia), Vartolomei,
Vasilachi (la biserica Sfîntul Gheorghie
Lozonschi), Vasile (la biserica Sfîntul
Lazăr), Vasile (la biserica Sfîntul Nicolae
de Sus), Vasile Pravilă Ga biserica Sfîntul
Vasile), Vasile Tropa, Vasilie Tărîţă (la
Biserica Curelarilor, fost protopop,
 schimnic), Vasîli (Ia biserica de la
Nicoreştii de Jos);
- primesc danii şi scutiri de dări 60,
145, 204, 229, 230, 235, 381, 394; - să fie
ştiutori de carte pentru a fi hirotoniţi 204,
227;
~ armeni 35, 202, 252, 363; v. şi
Iacob, Neculai, Simion, Zaharie;
~ franciscani 145, 152, 169, 195,
298; v. şi Roiali Toacardi Damioanes;
- iezuiţi 156, 158,180,248,299.
poporeni <enoriaşi> 129,139.
porci în formularul actului 204; v. şi mascuri,
poreclă 316.
portar, fost mare ~ <în Ţara Românească>
175,182; v. şi Iordachi Caramanlîul.
portiţă în hotar 113, 151, 333; - la divan 58; ~
la ieşitoare 58.
poruşnic 9,59,60; v. şi Ioniţă.
posleduiri <verificări> ale unor acte 45, 136,
224,227.
posluşanie, oameni de - 28,148.
posluşnici 150, 164, 208, 222, 267, 268, 272,
286, 290, 291, 298, 326, 329, 352, 358,
366, 375, 383, 393,394, 395, B, D.
postav albastru 415; biniş de - 415; contăş de
-415.
postelnici 29, 51, 107, 135, 137, 159, 160,
162, 179, 198, 207, 211, 212, 223, 237,
251, 256, 279, 369, 373; v. şi Adam,
Cîrste, Costantin Hrisoverghi, Costachi,
Gheorghie Ursuleţ, Ion Cazimir, Ion
Ursuleţ, Ion Zosîn, Ionaşco Cuza,
Neculai, Petrache Ruset (1831),
Răducan, Şerban, Ştefan Hermeziu;
foşti - 147, 282; v. şi Andrei
<Balş>;
mari - 201, 215, 219, 227, 286, 291,
303, 337, 350, 389; v. şi Grigoraşco,
Mihălachi Ruset;
fost mare postelnic 212, 213, 236,
237; v. şi Stamatie <Hiotul>;
postelnic al doilea 287, 306, 317; v.
şi Vasilachi Costachi;
fost al doilea postelnic 279; v. şi
Enache <Cunupi>.
postrig 92,97.
potcovar 277,370; v. şi Ursul; v. şi nălban.
potir de argint 95.
potronici <bani> datorii în - 31, 65, 374, 376;
dări plătite în - 59, 60, 166, 280. 357, 412,
413; - în preţ 58, 127, 273, 317, 347, 347;
vamă plătită în - 221,291.
pradă, v. jaf.
pravilă, judecăţi după - 16, 86,263.
pravoslavie, v. credinţă pravoslavnică,
pravoslavnici, v. creştini
prăştini <nuiele> pentru acoperirea unor case
58.
prăvălii 361; v. şi dugheni.
precupeţi 413.
prefect al Bisericii Catolice 152; v. şi Roiali
Toacardi Damioanes.
preotese 39,46,72, 74, 76, 96, 124, 171,199,
238, 339, 341, 349, 355, 363, 367, 416; v.
şi Aniţa, Catrina, Cîrstina, Dochiţa,
Flore, Hagioaia (armeancă), Ilinca,
Maria, Prescorniţa, Sanda,
prestol 95.
preţ al unor case 21, 22, 37, 39,46, 50, 51,52,
54, 73, 80, 82, 85, 87, 94, 97, 100, 105,
114, 121, 130, 132, 134, 138, 157, 181,
187, 203, 238, 249, 251, 255, 256, 275,
293, 294, 302, 314, 315, 322, 330, 339,
343, 353, 360, 370, 373. 379. 380, 384,
387, 398,404,407,416;
- al unor locuri de case 5,41,45,90,
96, 99, 110, 120. 121. 128. 139, 142, 153,
176, 234, 243, 252, 289, 295, 309, 348,
371;
- al unor dugheni 17, 22, 89, 154,
185,226,263,405;
- al unor locuri de dugheni 3,40,44,
67, 69,137,167, 212, 242;
- al unui heleşteu 92,93;
- al unei livezi 275;
- al unei pivniţe 369;
- al unor sate şi părţi de sate 83, 87,
92, 93, 127, 217, 244, 264, 287, 388, 389,
417;
- al unor vii 24, 26, 30, 34, 36, 75,
119, 124, 125, 158, 171, 184, 195, 198,
201, 216,224, 297, 349, 355, 377,420;
- al construcţiei unei case 422; - al
unui lanţ de aur 56; - al unor materiale de
construcţie 146, 221, 273, 317; - al unei
merţe de grîu 338, D; - al unor zăloage 7;
cai daţi în - 287; stupi daţi în ~ 122; ~
nespecificat 31, 55, 259; lucruri de - 263.
pribegie (străinătate) 33; v. şi fugă.
primblarea agfii <dare>, scutiri de - 301, 344,
383.
prisăci 158, 180, 248,264.
prooroci 204, 286; v. şi Avraara, Moise.
prostiri 25.
protopopi de tîrgul Iaşi 45, 60, 159, 160, 329,
375, 393; Costantin, Ion, Lupul,
Mihalache, Tofan;
foşti ~ 39, 139, 314, 367; v. şi
Toader, Tofan, Ursul <Avram>, Vasilie
Tărfţă;
protopop de Bacău 275, 297; v. şi
Ioniţă (1796).
pungi cu bani 93, 123, 356; ~ turceşti de fotă
415.
pustiire a unei mănăstiri 144; - a unei vii 144.
puşcaş 36; v. şi Gheorghie; v. şi steag de
puşcaşi,
puşcă arbănăşească 415.
putină cu miere 413.
puţ în hotar 309.
R Dimitrie Sturdza logofăt al treilea,
rachiu, negoţ cu ~ 413.
raci, negoţ cu ~ 413.
rădăcină de vie 334.
rădvan dat zestre 25.
rămăşiţă<datorie> la stringerea dărilor 38; v.
şi moştenire,
răscoale, vremuri de - 9, 139.
răscumpărări 57, 78, 97, 110, 123, 236, 237,
238, 250, 336, 340, 351, 376, 399.
răsuri la plata dărilor 59, 60, 286, 295,412.
răzeşi <megieşi> 55, 57, 76, 71, 97, 103, 127,
140, 161, 188, 201, 216, 217, 218, 306,
340, 355, 376, 348, 416; - din sate 7, 8,
30, 287.
răzor (răzăr) vie în ~ 195.
rediu, carte de apărare pentru ~ 231; părţi de
sat cu - 127,264; v. şi Rediul lui Tătar,
risipire a unor case 55, 246; ~ a unei familii
domneşti 135.
rîmători, v. mascuri.
rîpă în hotar 325,421; v. şi Rîpa Peveţoaiei. •
rîuri 136, 306; v. şi Bahlui, Bîrlad, Jţjia,
Milcov, Moldova, Prut.
roadă, vii cu ~ 34, 49, 171, 298; vie fără -
365.
robie 367, 372,403.
rochii date zestre 25.
roţi de moară 149.
rubin săiji cu - 25.
rude (rudenii, seminţie) 72, 135, 159, 160,
185,188,322; v. şi neamuri,
rufeturi 390.
rug 286.
rugătoare, v. călugăriţe.
rugători, v. călugări, popi.
rugi, v. biserici, mănăstiri.
rupi <unitate de măsură> 96,110,415.
rupte la vistierie 59,163,150,342,412.
ruşi 58; v. şi moscali.
S
<safir>, v. zamfir.
<scriitori> de acte: passim\ v. şi Ana doamnă,
Andrei diac de cămară, Cerchez diac de
cămară şi diac de Divan, Costandin diac,
Costandin logofăt al treilea, Costantin
Corlat, Dimitrie pisar al Mitropoliei,
Dumitraşco Muşte diac de cămară,
Dumitraşcu cămăraş de izvoade, Gavril
popă la biserica Sfînta Paraschiva, Gavril
Pilat vornic de poarta, Gheorghiţă,
Ghiorghi Herbinteală, Gligoraş uricar,
Gligoraşco diac de cămară, Gligore
bărbier, Ilie armaş, Ioan popă la Biserica
Banu, Ioan popă la Biserica Curelarilor,
Ion Coşciug popă la biserica Sfîntul Ilie,
Ion Drăgoi, Ioniţă Pavel gramatic al
Divanului, Iosip, Lupul zugrav, Năstasă
popă, Neculai fost ispravnic, Neculai
<Iane> fost mare sulger, Nicolaiu dascăl la
Nicoreşti, Panaite, Petrea Cheşco fost
vătaf de stolnicei, Proca, Sandul Sturdza
mare vornic al Ţării de Jos, Simion Cheşco
diac şi uricar, Solomon Cupce, Stoica diac
al marelui ban, Ştefan Pojar, Tănasie
Măcărescul diac, uricar şi logofăt de taină,
Theodoros popă la Biserica de pe Poartă,
Toader Hor... diac de cămară şi diac de
Divan, Toader Stîrce vornic de poartă,
Ursul zugrav, Vasile popă la biserica
Sântul Nicolae de Sus, Vasilie Buhăiescul
diac de cămară, căminar şi mare pitar,
Vasilie Costanda, Vasilie Neagul uricar,
Vasilie Popa uricar.
<stea>, v. zvezdă. s c h i m b u r i de stăpîniri 48, 64, 136, 333, 341,
s a b i e dăruită 225; - meschiu 415; - ridicată 362, 364, 377, 380; - de bani, scutire de -
<hiclenie> 372. 81,301,383,410.
s a c cu legume 413. schimnici, v. sihastri,
s a c o s e <odăjdii> 93. seînduri 58, 273, 317.
s a h a n u r i (săhanuri) <vase> 225, 415. scoarţă 415.
s a l a h o r i , scutire de - 81, 301, 342, 375; ~ scrisori (acte): passim; luate Iară drept 56; -
plătiţi pentru lucru 273. pierdute 369.
s a n d a c i <carouri>, bogasie în - 415. scul de mătase 415.
s a n d a l <pînză> 415. scule <unelte> 56.
s a r a g i i (saragele) 176, 330, 358; v. şi Ion scumpete a pîinii 130.
G r o s u , M a f t e i u ; odobaş de - 277; v. şi scutiri (sloboziri): passim\ ~ acordate unor
O p r e a ; polcovnic de - 275; v. şi Iane. boieri 324, 326; ~ acordate breslelor 81,
s a r e , negoţ cu ~ 413; obroace de ~ 174, 337. 245, 390, 418; - acordate clerului 35, 204,
s a t a r a l e <năpăşti>, scutire de - 270, 271. 228, 393 ; - acordate mănăstirilor 133, 150,
sate, în general: passim\ milostenii strînse dc 163, 215, 222, 286, 290, 337, 357, 366; -
prin - 62; - mănăstireşti 257, 286, 292, acordate unor meşteri domneşti 32, 304,
358, 389; - scutite de dări 395; ~ cu vecini 312; - acordate Mitropoliei 165, 208, 272,
3 1 ; - zălogite 113, 151. 267, 303; - acordate unor oameni străini
satîr 415. posluşnici 172, 232, 338, 375, 393, 402,
săbier 65; v. şi Iorga. 403; - acordate slujitorilor 192, 266, 270,
săciri, v. sccere. 368, 383; - acordate unui şcolar 308.
săcric.ş dat zestre 25. secere (săciri) <darc în muncă>, scutire de -
săculeţc, scrisori cu - 56. 81, 208; - <unealtă> 415.
săhanuri, v. s a h a n u r i . seimeni (simeni) 6, 7, 82, 115, 146, 152, 170,
s ă h ă i d ă c a r i 195, 342; v. şi Bcjan, Ghiorghe, 295, 330, 349; v. şi A n d r u n a c h i ,
Năstasie. Cîrstiian, D u m i t r u , H a r i t o n , Ilie, Nica,
sălaşe de ţigani; v. ţigani, Panaite, Paulo, T o a d e r ;
săplaică 415. - ageşti 50, 85, 358; v. şi Duca,
săponari, v. s ă p u n a r i . Gavril R u s u , Vasile Soce;
s ă p u n dat zestre 25. - domneşti 201, 216, 37 T; v. şi
s ă p u n a r i (săponar, soponari) 37, 82, 139, 216, Cozma, Grigore, Ştefan Turcul;
315, 318, 319, 346; v. şi Ioniţă Moschici, - hătmăneşti 201, 216, 348, 358; v.
I o r d a c h i , Moisia, Pavăl. şi D u m i t r a ş c o , Vasilii T u r c u l ; steaguri de
s ă r a c i 331, 367, 394; v. şi mişei; jupînese - 270.
sărace 59; v. şi văduve, selişte, v. boi d e
s ă r a r 295; v. şi Ştefan, seminţie, v. r u d e .
s ă r ă t u r ă 158. s e r d a r i (sărdari) 114, 215, 219, 227, 286, 350,
s ă r b ă t o r i , bani daţi de - 228, 229. 337; v. şi A r m a g o , G h e o r g h i ţ ă Albotă,
sărdari, v. s e r d a r i . Lupul,
s ă r i n d a r 33, 92, 126, 139, 282, 305, 353, 356, setei 70.
420; v. şi j ă r t v ă l n i c . s f e r t u r i (ciferturi, civerturi), dări plătite pe - :
s ă r j i <cercei> 25, 419. passim; scutiri de - 148, 190, 208, 245,
s ă t e n i fugiţi 286. 268, 270, 271, 290, 314, 326, 329, 368,
s c a t u l c ă <lădiţă> 25. 375, 383, 402, 403, 414, 412, 418.
s c a u n arhieresc 59, 60; - de judecată 357; oraş sfeşnice 25, 95; făclii la - 337.
de - domnesc 227, 267, 270, 298, 300, sfini, v. m a s c u r i ,
390. sicrie 415.
s c ă d e r e (slăbiciune) <sărăcie> 59, 62, 66, 186. sigilii (peccţi) domneşti: passim; - inelare 13, 95,
schiclos 415. 244, 314, 384; - d e mănăstirilor 217, 332.
s i h a ş t r i (schimnici) 139, 286, 338; v. şi. spătar al doilea 33, 77; v.,şi I o r d a c h i
G a l a t i o n , Vasilie T ă r î ţ ă . Aslan.
s i h ă s t r i e 338, B. s p ă t ă r o a i e 258; v. şi T u d o s c a .
s i m b r i e , slugă cu ~ 345. spiţeri 251, 333; v. şi M i h a i , T o m a .
s i n c j c ghintuite 270. s p o v e d a n i e 139.
sinoade ecumenice, v. s o b o a r c . s t a r e ţ ă 358.
sînge al lui Hristos 62, 186, 204, 235, 286, s t a r o ş t i 79, 286, 322; v. şi I o n B o t e z a t u l ,
T o a d e r S c h i n ; fost staroste 4 2 2 ; v. şi
3 8 L
sîrbi fy, / 4 2 1 /; v. şi M a r c u , P e t r e , Pica. Toader Shin;
s î r m ă 25, 56. ~ de armeni 191, 202; v. şi I v a n
slăbiciune, v. s c ă d e r e . Simpietriu, Petre Latef;
sloboziri, v. s c u t i r i . staroste de bărbieri 6 5 ; v. şi
slugi boiereşti 54, 84, 99, 137, 169, 386; - Dumitraşco;
domneşti 169, 390; slugă a mitropolitului ~ de ciocli jidoveşti 82; v. şi A v r a m ,
9 2 ; v. şi I f t i m i c ; slugă a unui negustor turc Boroh, Haim, Ursul;
2 1 7 ; v. şi S u l i i m a n C e r c h e z ; slugă cu staroste de ciocli 81, 129; v. şi
simbrie 345. Mihalache;
slujbă bisericească, v. l i t u r g h i e , - de cizmari 119, 155; v. şi Anton;
s l u j b e d o m n e ş t i , danii p e n t m - 279, 316, 372, staroste de croitori 314; v. şi Istratie;
4 2 1 ; scutiri de dări pentru ~ 261. staroste de curelari 102; v. şi S a n d u l
s l u j i t o r i domneşti, să nu încalcc scutiri: Vlase;
passim. staroste de negustori 111;
s m a r a l d (zmaragd, zmarandu), inel cu ~ 56; fost staroste dc Putna 340; v. şi .
sărji cu ~ 419. T o a d e r Costachi;
s o b o a r e ale mănăstirilor 39, 121, 130, 221, staroste de soronari 277; v. şi L u c a ;
286, 332, 3 3 7 ; - sfinte, în formula v. şi bresle,
blestemului 59, 60, 71, 159, 160, 186, 332; stăpînitori, v. d o m n i ,
v. şi Istoria Sinoadelor ecumenice, stărostie, scutire de - 286.
N i c h c i a , S f i n ţ i i P ă r i n ţ i d c la Nicheia. steag mare agesc 271; ~ de cazaci 261; - de
socoteli ale unor cheltuieli 58, 317, 361. călăraşi 192; - de cătane 372; - hătmănesc
solniţă de p l u m b 415. 201; steaguri de seimeni 270; - de vînători
soponari, v. s ă p u n a r i . şi puşcaşi 270.
s o r o n a r i (solonari) 155, 191, 252; v. şi stegar de drăgani 201, 216, 233; v. şi
B o g d a n , M a c s i n ; breaslă a soronarilor Gligoraş; - hătmănesc 201; v. şi Vasîle
155; staroste de - 2 7 7 ; v. şi L u c a . Suleţiul.
sotnici de cazaci 59, 60. s t e j a r , amnare de ~ 273; grinzi de - 273;
s p ă t a r i 97, 2 3 8 ; v. şi I o n C a n a n o u (1827), seînduri de ~ 58; tălpi de - 273.
Toader; stele, brîie mari cu ~ 25; v. şi zvezdă.
mari - 3, 31, 51, 86, 87, 90, 100, 107, steţii de sare 337.
121, 133, 215, 219, 227, 286, 287, 291, 303, stiharii 93, 95.
333, 337, 344, 350, 389, 391, 392, 396; v. stîlpi semne de hotar 54, 58, 118, 158, 167; -
şi A n d r e i Ruset, C o s t a n t i n Costachi, de poartă 13, 333.
Iordachi Cantacuzino, Sandul Sturdza, stîlpiri, v. h o t a r n i c e .
T o a d e r Costachi, T o a d e r Paladi; s t î n j e n i cunitate de măsură> 5, 46, 54, 61, 63,
foşti mari - 21, 55, 175, 182, 246, 67, 69, 82, 153, 161, 167, 174, 251, 278,
262, 263, 369, 373, 380, 397; v. şi A n d r e i 288, 296, 321, 325, 333, 385, 396, 407.
Ruset, Chiricac Sturdza, <Dumitraşco> s t o g u r i de fin 70, 357.
C u z a , D c d i u l , G h e o r g h i ţ ă , Ilie < E n a c h e stoler 79; v. şi Vasile.
Ţ i f c s c u > , I o r d a c h i C a n t a c u z i n o , Vasile stolnicei, vătaf de - 379, 4 1 6 ; v. şi P e t r e a
Ureche; Cheşco.
stolnici, foşti - 86, 399; v. şi G a v r i l Ncaniul, şervete date zestre 25.
Preda; ş c t r a r i , mari - 2 1 5 , 219, 227, 286; v. şi Lupul
mari - 31, 215, 219, 227, 286, 291, B o g d a n , Vasilie Ruset; fost marc şetrar
303, 337, 350, 364, 388, 389, 409; v. şi 421; v. şi Nicolae <Antiohie>.
C o s t a c h i Costachi, I o a n B o g d a n , L u p u l ş c t r ă r i e 363.
G h e u c a , M a n o l a c h e Costachi, Ş ă r b a n ş e t r ă r o a i e 321; v. şi D a b i j o a i a .
C a n t a c u z i n o , T o a d e r Paladi, Vasile ş f a r ă <sfoară>, păpuşi de - 415.
Sturdza; ş i n d r i l ă (şindilă) 236, 273; cuie pentni - 415.
foşti mari - 197, 306, 354, 380, 388, şipuri de cerneală 415.
389; v. şi G r a m a , L u p u l G h e u c a , Vasile ş i r a g u r i de mărgăritare 25, 419.
Sturdze. ş i r e t u r i 415.
străinătate, v. pribegie. ş o f r a n 415.
s t r ă i n i , case de primire pentru - 62; negustori şoltuz de tîrgul Iaşi 10, 35, 214, 402, 403; v. şi
— 111; ţigan străin 205; v. şi o a m e n i R o m a n , T o a d e r ; fost - 170; R o m a n ,
străji, v. d o b o ş a r de şvcd <suedez> 232; v. şi Vasilie.
streşini în hotar 1, 85, 223.
s t r î m b ă t a r e 111, 170. T
s t u p i (matce, stupişori) confiscaţi 86; - daţi
pentru datorie 86, 313; - daţi zestre 25; - <termen>, v. zi.
dăruiţi 143; - daţi în schimb A ; - lăsaţi t a b l ă de vistierie 24, 324; - de numărat bani
prin diată 56, 92, 93; ~ în preţ 122, 333, 415.
362; deseatină de ~ 59, 60, 62, 177, 180, taină, v. logofăt de
228, 248, 414, D; - scutiţi de dări 145, taleri <bani> în preţ 56, 388, 389; <dare>
169, 215, 228, 227, 286, 290, 298, 300, scutire de - 35, 81.
303, 324, 337, 338, 350, 352, 366, 383, talger 415.
390, 394; desetnici de ~ 145. t a r a b ă , negoţ la - 413.
s u c m ă n a r i 7, 117, 196; v. şi Gavril, t a v a 415.
Dumitraşco, Ion. tălpi de dugheni 3, 317; cheltuială pentru ~ de
sulgeri 58, 68, 113, 136, 144, 208, 224, 227, stejar 273.
340; v. şi A d a m L u c a , A l e x a n d r u , tămîie, obroace de - 165, 177, 193, 235, 337,
C o s t a n d i n L e o n d a r i ; fost sulger 388, 389; 338, 381, D; dramuri de - 194.
v. şi Statie; t ă t a r i , robie la ~ 367; scutire de a găzdui ~ 35.
mari ~ 215, 219, 227, 273, 386, 419; teasc, locuri de - 54, 188; vie cu - 119; locuri
v. şi C o s t a n t i n C a r a g e , Stavros; de casă la - 6, 14.
foşti mari ~ 15, 113, 151, 282; v. şi tei, scînduri de ~ 273.
Neculai <Iane>. teleci de la feredeu 166, 280.
sulgerie 70; v. şi logofăt de temelie, casă făcută din - 5 1 ; biserică cu ~ de
sulgiu, scutire de - 166, 280. piatră 93.
surori, v. călugăriţe. t e m n i ţ ă 274.
teologie, manuscris de ~ 23.
Ş t c r d z i b a ş 355; v. şi Dimitrie.
teslari 187, 273; v. şi G h i ţ ă , L u p a ş c o ; calfă
ş ă r ş a v <cearşaf> dat zestre 25. de ~ 273; v. şi P ă t r a ş c o .
ş c h i o a p ă , locuri de o - 391, 392. t e s t a m e n t e de danie 149, 155, 178, 235, 352,
ş c o a l ă jidovească 288; - grecească 227, 303; ~ 381; - pentru plata dărilor 59, 60, 81, 111,
slavonească 227, 303; ~ din Burgundia 23. 166, 206, 228, 245, 267, 270, 271, 280,
ş c o l a r i (ucenici) scutiţi de dări 170, 227, 299, 291, 324, 327, 337, 350, 357, 390, 395; v.
303. şi diate.
şea 415. tichie de argint 415; - de şofran 415.
ş e r b al lui Hristos 174; v. şi ţigani. tineri, v. o a m e n i

tingiri 25. 415.
tipograf 248, 296, 325; v. şi Icrimia.
tiutiun, v. t u t u n . ' mănăstireşti 28, 55, 382; ~ zlătari 40, 226
tîlhari 372. . Ao- a 276.
t î m b a r 25. / yK <
t î r g u r i 60, 121, 130, 158, 180, 248, 272, 386,
388; v. şi B a c ă u , Bîrlad, Botoşani,
C e r n ă u ţ i , C î m p u l u n g <Moldovenesc>,
C o t n a r i , F o c ş a n i , Galaţi, Iaşi, Odobeşti,
Roman, Suceava, Tîrgul Frumos,
Tîrguşorul Galatei.
t î r s î n a r <opincar> 10; v. şi C o s t a n t i n .
toboşar, v. d o b o ş a r .
tocuri lipscăneşti pentru pistoale 415; v. şi
cămeşi,
toiag, v. j u z i d e
topcii <tunari> 30, 85; v. şi Cîrstca, Eni.
t r ă s u r ă c i m p u n e r o la plata dărilor 272.
t r e c ă t o a r e păzită 357.
trestie 415.
t r i o a d e «ccărţi bisericcşti> 93.
t r î m b i ţ a ş 73, 84, 384; v. şi Ş t e f a n Guţul.
t r u n c h i , carne tăiată la ~ 413.
t u l b u r a r e a ţării 309; v. şi răscoale,
t u r a l e 415.
turceşti, v. cirezi meneşterguri pungi
turci, creditori şi negustori - 6, 14, 16, 25, 38,
57, 68, 86, 112, 121, 217. 313, 374, 376,
413; v. şi A h m e t T u n u s l u , Etimez, Hagi
Ismail, Isa, M a h m u t Celebi, M u r t a z a ,
O s m a n , S u l c i m a n ; cimitir pentru ~ 79,
295.
t u t u n (tiutiun), negoţ cu - 413.
Tj
ţară, dări plătite de - 81; pînză de ~ 415; ~
pravoslavicească 197; v. şi Indice de
nume.
ţ a r i n ă , cărţi de apărare pentru ~ 27, 231; vii
făcute din ~ 92; zeciuială din ~ 248.
ţ ă r a n i (ţărănime) 332, 349, 351; ~ categorie de
birnici 59, 62, 329, 368.
ţelină 218.
ţigani 13, 58, 274, 284, 294, 3,60,
3,78; ~ boiereşti 316; ~ căldă'rari 258; copil
de - 284; ~ confiscaţi dc domnie 397; ~ au
curăţit gunoi 58; - cu foaie 273; - dăruiţi
18, 33, 209, 276, 316, 356, 409; - daţi şi
zălogiţi pentru datorii 68, 258, 397; - daţi
l-s-
u
/
zestre 25; - domneşti 18, 2QS, 209, 276,
316; - împărţiţi între stăpîni 328; ~
ţigănci 25, J.^1, 209, 276, 284, 382; ~
domneşti 316.
ţincuşă 217.
ţ i n t i r i m u r i (morminte) <cimitire> 1, 5, 139,
251, 386; al turcilor 79, 295.
ţinuturi, sate, selişti şi târguri din - : passim;
v. şi Bacău, C e r n ă u ţ i , Cîrligătura,
Covurlui, Dorohoi, Fălciiu, H î r l ă u , Iaşi,
Iaşi, Neamţ, Orhei, P u t n a , R o m a n ,
Soroca, Suceava, Tecuci, T u t o v a , Vaslui,
boieri de la căpitani dc la ispravnici
de pîrcălabi de
ţoluri dc păr 415; ~ scutite de beilic 402, 403.
u
ucenici - ai lui Isus 345; v. şi şcolari,
ughi <bani>, dări plătite în - 208, 390, 267,
324, 393, 395, 412, 418; - ungureşti 25; -
dăruiţi 273; - în preţ 287; v. şi galbeni,
uliceni martori 3, 48, 191.
uliţe (poduri) în tîrgul Iaşi: passim; v. şi Podul
Meserciilor, Podul Vechi, Uliţa
Băibărăcarilor, Uliţa Brăhăriei, Uliţa
Chervăsăriei, Uliţa Cizmăriei, Uliţa
Făinii, Uliţa Fînului, Uliţa Frecău, Uliţa
Hagioaiei, Uliţa Mare, Uliţa M ă j i l o r ,
Uliţa Muntenimii, Uliţa Pîrvuleştilor,
Uliţa Rusească, Uliţa Schimbătorilor,
Uliţa Strîmbă, Uliţa T ă r b u j e n e a s c ă ,
Uliţa Vezitiiască.
u n g u r e a n 308; v. şi Pricop.
u n g u r i 85, 87, 121, 140, 152; v. şi A n t o n i u s
Voroavă, Ianâş, Ilie, Paulo, Biserica
Catolică (Ungurească), popi ungureşti,
untdelemn, obroace de ~ 29, 178, 193, 200,
227, 235, 265, 303, 337, 362, 364, 381, D;
scutiri pentru ~ 165, 286.
urdie la cîmp 393.
uricari 13, 14, 31, 40, 41, 59, 60, 67, 122,
127, 133, 135, 147, 158, 185, 197, 204,
219, 227, 290, 296, 307, 325, 349, 351,
355, 359, 373, 377, 381, 386, 387, 388,
389, 394, 405; v. şi Gligoraş, M i r o n
Gafenco, Simion Cheşco, Tănasie
Măcărescul, Vasilie Neagul, Vasilie P o p a .
urice, v. acte.
uşerei de la Curte 73, 84, 196, 245, 418; v. şi
Ion sucmănar, Mihălachi; uşerei armean
277, 370; v. şi Andrei Poloboc,
uşeri (uşari) 35, 59, 60, 191, 302, 402, 403; v.
şi Năstasîie, Novac;
foşti ~ 122, 326; v. şi Costantin
Fortagiul, Polihronie.
uşeriţă 99; v. şi Dochiţa Fortagiţa.
uşi 58, 273, 317.
V vecini (împregiuraşi, megieşi), martori:
vaci dăruite 1 4 3 l ă s a t e prin diată 92, 93; -
scutite de dări 286, 290, 300, 303, 350,
352,366.
vaduri de moară 8, 136, 158, 281,287 ; vad de
pod 71.
vamă cumpărată 235; dări plătite la ~ 413;
scutiri de - 286, 304, 312; v. şi Vama
Domnească,
vameşi 7, 24, 338; v. şi Enachi, Stamatis
Frangulis; foşti - 137, 154, 384; v. şi
Costantin, Hurmuz, Sandul Ţiţul;
mare vameş 99; v. şi Iordachi; mari
~ să asigure daniile din venitul domnesc
29, 66, 178, 193, 194, 200, 219, 230, 235,
265,291, 381, B;
foşti mari - 24, 239, 241, 279; v. şi
Frangulis, Iacomache Sevasto, Păun.
var 273.
varniţe 273.
vase, vii cu - 34, 226.
văcari scutiţi de dări 28, 267,286,290.
văcărit <dare>, rămăşiţă din - 51; scutiri de ~
156, 227, 270, 271, 286, 290, 298, 299,
300, 303, 324, 326, 337, 350, 352, 366,
393.
vădrari 327.
vădrărit (vătrit, vedrit) <dare>, bani daţi la ~
327, 338; rămăşiţă din - 38; scutiri de -
24, 228, 286, 290, 291, 298, 299, 300, 324,
326, 337, 352, 401.
vămeşoaie 263, 384, 405; v. şi Aniţa.
văpsală 415.
vătafi (vătavi) de aprozi 27, 112; - de curelari
32, 251; Sandul Vlase; ~ de călăraşi de
Ţarigrad 26, 192, 315, 404; v. şi
Mihalache, Nicola; vătaf de fuştaşi 10,
170, 367; v. şi Cîrstiian; vătaf de
săhăidăcari 342; v. şi Ghiorghc; fost vătaf
de stolnicei 379, 416; v. şi Petrea Cheşco;
vătaf de şetrărie 363; v. şi Ncculai; vătaf
de ţinut 26, 171; v. şi Pîntca; - de vizitii
32; ~ de vieri 41, 171, 189; v. şi Gavril,
Enachi Căsiian; vătaf la agă 37; v. şi
Alexa Mardarie.
vătăfoaie (vătăşoaie) 12; v. şi Gribincioaia.
vătrit, v. vădrărit.
vechil 313; v. şi ispravnic,
vecinătate, iertare de ~ 359.
passim\ <stare socială> sate cu - 33, 175,
399; mănăstire fără - 28.
vedere stricată 368.
vedre <unitate de măsură> de miere 86, 112,
313, 374, 376; ~ de vin 49, 299, 324, 327,
338, 352, B.
vedrit, v. vădrărit.
venit domnesc 66, 173, 183, 219, 235, 290,
291, 300, 327, 338, 381; - al unei dugheni
225; - mănăstiresc 62, 220, 221, 286, 291,
337; - ale Mitropoliei 227; ~ al marelui
vameş 219, 338; zeciuială din - 180.
veşminte dăruite 95, 235, 381.
vicleşuguri 62.
vieri scutiţi de dări 201, 267, 290, 383; v. şi
Bogdan; vătaf de vieri 171, 275; v. şi
Enachi Căsiian; fost vătaf de ~ 41; v.
Gavril.
vii (viişoare, viţe) 12, 24, 30, 34, 36, 74, 92,
116, 119, 125, 140, 184, 189, 195, 199,
201, 216, 218, 224, 233, 310, 349, 351,
355; - dăruite 6, 74, 75, 76, 92, 108, 195,
411; ~ date în schimb 260, 377; vie dată
zestre 355; ~ lăsate prin diate 14, 92, 93,
198, 199, 345, 356; ~ cu case 310, 332,
377; ~ cu căzi 119, 377; ~ cu crame 34,
377; vie cu ciubere 377; ~ cu livezi (cu
pomi) 171, 184, 269, 275, 310; vie cu
pivniţă 158; ~ cu pomet 26, 76, 119, 124,
140, 201, 297, C; ~ cu roadă 34, 171, 334;
~ cu teasc 119 ; - cu vase 34; vie lucrată în
parte 340; vie pusă pe loc de livadă 20; ~
îngrădite (cu gard) 93, 171, 218, 334; -
făcute cu bani din leafă 411; ~ pe locuri
mănăstireşti 26, 215, 220, 224, 269, 275,
297, 332, 334, 351, 355, 420; ~
neîngropate 49; ~ părăginite (nelucrate,
părăsite) 24, 119, 158, 198, 201, 216, 233,
 334. 349, 351, 355, 356; ~ scutite de
pogonărit 215, 220, 228, 230, 286, 290,
291, 298, 299, 300, 324, 326, 327, 337,
352, 366, 393, 401; - zălogitc 258; v. şi
Buciumi, Copou, Dealul Coroiului,
Dealul Hroncii, Dealul Drosoaiei,
Drăguşeni, Gtrle, Grozeşti, Miroslava,
Nicoreştii de Jos, Odobeşti, RăcSciuni,
Şorogari, Urşulea, Valea Adîncă, Valea
Cozmoaiei, Valea lui Irimia, Vlădiceni.
vin, datorie 307; ~ dat pentru o despăgubire
49; - dăruit 338; negustorie cu - 165, 262,
413; - scutit de vădrărit 290, 298, 299,
300, 324, 326, 337, 401; vase de ~ 226.
vistierie, datorie la - 54; dări plătite la ~ 59,
60, 62, 150, 163, 286, 390, 412; bani
dăruiţi de la ~ 228, 229; scutiri de dări la -
28, 186, 197, 204, 208, 222, 267,268, 270,
290, 291, 298, 326, 329, 414; tablă de -
24, 324;
dieci de - 25, 51. 59, 60, 64, 140,
147, 243, 379; v. şi Andrei Hermeziu,
Frumuzachi, Neculai Nacul, Ştefan
Hermeziu, Ştefan Hîrjeu;
fost diac de ~ 39; v. şi Vasilie;
logofeţi de - 25, 39, 51, 54, 57, 76,
83, 97, 99, 147, 159, 160, 251, 255, 373,
416; v. şi Costachi, Ghiorghiţă Potlog,
Ion Nacul, Toader Nacul, Ursul;
fost logofăt de ~ 373; v. şi Ion
Nacul.
vistiernici 56, 273; v. şi Costantin Anastasie,
Costantin Donici; foşti - 51, 237, 239,
241, 372; v. şi lăcomie, Ienăchiţă,
Ursachi;
mari ~ 31, 47, 54, 55, 77, 87, 90,
111, 121, 123, 184, 213, 215, 219, 227,
236, 237, 259, 286, 287, 291, 299, 303,
311, 333, 337, 350, 373, 374, 376, 380,
388, 389, 399; v. şi Costachi Razul,
Sandul Sturdza, Toader Paladi;
foşti mari - 55, 264, 333, 334, 373,
408; v. şi <Dumitraşco> Mavrodin, Ion
Paladi, Lupul <Costachi>, Toader
Paladi;
- ai doilea 56,64,273; v. şi Stavros,
Ştefan Luca, Vasili Caracatiţă;
foşti ~ ai doilea 37, 87, 107, 121,
146, 253, 384, 397; v. şi Andrei, Pascal
Tudori, Ştefan Luca, Vasile Adam.
vite aduse la sulgerie 70; au încălcat hotare 49;
- boiereşti 231; dări plătite pentru ~ 368; ~
lăsate prin diată 92; - să nu încalce hotare
70, 141; negoţ cu - 357; - scutite de dări
227, 271, 290, 303, 324, 326, 337, 350,
352,366,392; - turceşti 231.
viţă 269, 334; v. şi vii.
vizitii (vizitei) primesc scutiri 208; vătafi de ~
domneşti 32.
vînat 270.
vînători, căpitan de ~ 59, 60; steag de - 270;
v. şi Ale vînătorilor şi pescarilor.
vînzător <trădătoi> 186; v. şi Iuda.
voievozi, domni ai Ţării Moldovei: passim; v.
şi domni; ~ cereşti 337; v. şi Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril
vorniceasă 52,238; v. şi Ioana,
vornici 218, 243, 354; v. şi Costache
Sturdza (1840), Ion;
mari ~ ai Ţării de Jos 14, 55, 61, 87,
90, 121, 170,175, 182, 184, 215,217,219,
227, 247, 284, 286, 287, 291, 302, 303,
337, 350, 398; v. şi Costantin Costachi,
Darie Donici, Iordachi Cantacuzino,
Sandul Sturdza, Costantin Ruset;
foşti mari - ai 'ţarii de Jos 56, 86,
114, 121, 136, 313, 337, 373, 389, 399; v.
şi Costantin Costachi, Darie Donici, Ion
Neculce, Iordachi Cantacuzino, Iordachi
<Gheorghe> Ruset, Lupul <Costachi>,
Nistor Ureche (sec. XVI);
mari ~ ai Ţarii de Sus 31, 87, 121,
123, 127, 215, 217, 219, 227, 273, 284,
286, 287, 291, 337, 350, 388, 389, 391,
392; v. şi Costantin Ruset, Iordachi
Cantacuzino, Sandul Sturdza, Iordachi
Ruset;
fost mare vornic al Ţării de Sus 16;
v. şi Ion Sturdza;
foşti mari - 87, 167, 184, 333, 334;
v. şi Iordachi Cantacuzino, Toader
Paladi;
vornic dinspre doamna 130, 147; v.
şi Beldiman;
fost vornic dinspre doamna 104,198,
356; v. şi Cîrste;
- de poartă 5, 10, 13, 17, 49, 54, 58,
61, 82, 97, 109, 116, 122, 170, 171, 185,
188,191,202,204,212,213, 223, 238, 242,
243, 273,275, 302,307,309,325, 379, 391,
 392, 422; v. şi Anghelachi, Gavril Pilat,
Ghiorghieş, Gligorie Cucoranul,
Mihalachi Pătrău, Tănase, Toader
C u j b ă , T o a d e r S t î r c e , Vasile C a r p ;
foşti - de poartă 52, 159, 238, 242;
v. şi G h e o r g h i ţ ă Fîsîitul, Ion C o r b u l ;
fost vornic de tîrgul Iaşi 5, 71, 167,
213, 223, 237; v. şi Anastasie;
fost vornic de Cîmpulung Rusesc
170, 399; v. şi M i h a i Mieu.
v o r o a v ă <sfat>, familie adunată la - 354.
v r ă j m a ş i 66.
v r e m e de moarte 139; - de răscoale 139.
v u l p e , blană de - 415; v. şi Biserica lui
Vulpe,
v u t c ă <votcă> 312.
X 307; v. şi Chiriiac, C h i r i ţ ă , Ion, Neculai
xenodohii (csenodohii) 62.
z zlotaşi 148, 338^
z a m f i r <safir> inel cu ~ albastru 56; inel cu -
galben 56.
zapcii 208, 268, 271, 273, 313, 344, 383.
zapisc: passim; v. acte.
zăloage 6, 7, 10, 14, 34, 42, 57, 68, 97, 113,
123, 151,258, 2 6 3 , 2 6 4 , 3 8 0 .
zăplazi 5, 82, 64, 99, 161, 167, 188, 238, 259,
369, 373; v. şi g a r d u r i .
zeciuială (dea dzece) 20, 180, 420; v. şi
desetină.
zestre (dzeslre) dată la nuntă 56; case date ~
181, 302, 314, 339, 367, 380; dugheni date
~ 42, 325; lucruri din casă date ~ 25; locuri
date ~ 67, 110. 234, 333; pivniţe date ~
136, 188; sate şi părţi de sale date - 264,
287, 397; vii date - 1 1 9 , 2 0 1 , 3 5 5 .
zi (dzi) <termcn> dc achitare a unor
împrumuturi 57. 97, 113, 151, 258, 390; de
întocmire a unui act 355; - de plată a
dărilor 395, 412, 418; de împlinire a unor
obroace 219, 230, 290, 291, 303.
zid de casă 273; - de biserică 227, 367; - de
hazna 296, 325; - de mănăstire 118, 217,
244, 287, 306, 337, 350, 352.
zlătari 4, 40, 44, 125, 129, 209, 226, 241, 276,
Bîrgău, Postolachi Coca, Vîlcu.
zlătăreşti, v. pile
zlătăriţă 19; v. şi M a r i a .
zloţi <bani>, dări plătite în - 413; schimburi
de - 383; scutire de ~ 35, 81, 410.
zmaragd, v. s m a r a l d .
zugravi 102, 114, 159, 243, 349, 419; v. şi
Davidu, L u p u l , Ş t e f a n , Ursul,
z u g r ă v e a l ă <pictută> la o biserică 227.
zulum 35.
zvezdă <stea> dc argint 95.
 C U V I N T E ŞI E X P R E S I I S L A V O N E
DIN D O C U M E N T E L E ÎN L I M B A R O M Â N Ă

az = eu pis(al) = a scris
biti (bitih) = bătuţi pişem = scriem
biv (bîv) = fost pol = jumătate
biv vel = fost mare posleduit = vcrificat
bolear = boier pred sim listom = înaintea acestei cărţi
brat(brat ego) = frate (fratele lui) gospodva mi a domniei mele
ciast (ceast) = parte Preobrajenie - Schimbarea la Faţă
craveţ = croitor proclet = blestemat
cupeţ = negustor Rojdcstvo = Naşterea Maicii
deni (d(i)ni) = zile Bogorodiţe Domnului
dai = am dat sam = însuşi
dăşti (docica) = fiică să' = cu
dobri = buni Săşetvie Sventago = Coborârea Sfîntului
Doineai Zcmli . = Ţara de Jos Duha Duh
dvor =curte s(î)n, sînă, sin = fiul
dvornic = vornic sîn (sin) ego = fiul lui
dvornic glolnii = vornic de gloată s(î)n(o)ve = fiii
eto a z . . . = iată e u . . . selo = sat
Gorneai Zcmli a Ţara dc Sus srebrom = de argint
gospod/ star = cel bătrân
gospodarschii = domnesc, -ească S(ven)ti, Svetii = Sfîntul
G(ospo)d = Domnul <Dumnezeu> tij - de asemenea
g(ospo)d(ar) / toe = aceasta
gospodină = domn trăclet = de trei ori blestemat
gospojda = doamnă tretago gospodstva = a treia domnie
i treti = al treilea
ije = care u = la
in/inii == alt(ul)/alţii vă = în
iproci = şi celelalte vă vechi = în veci
iscal a a (am) iscălit vel = mare
let (leat) = anul veleal = am poruncit
liudi = oameni velet (văleat), văleato = anul, în anul
măj = bărbat,. velichii logofet = mare logofăt
measenţa, meseţi = lună Viş = de Sus
na -pe Vişneai Zemli = Ţara de Sus
neruşeit = nestricat vîrhovnici = de frunte
nicolij(e) = niciodată vnuc - nepot
Nijneai Zcmli = Ţara de Jos voinî = oşteni
Novii = cel Nou v(o)lost = ţinutul
o H(rist)e = întru Hristos vtorago (ftorago)
ol = de, de la, din gospodstva = a doua domnie
ot tam = de acolo vtori (ftori) = al doilea
Ot(e)ţi = Părinţi za = pentru
peveţ = cîntăreţ zăt, zeat, zet (zet ego) = ginere (ginerele lui)
pis (u) = scris (la) zlat - zloţi
 *

t HW ... BO€BOAA, B(0)>KI*6I0 A\(H)~ t Io... voievod, din mila lui Dumnezeu,
A(O)CTYK>, r(o)cn(o)A(A)p'h 3CA\AH domn al Ţării Moldovei.
MWAAABCKOH
6TO (erv) A3 / ce VFC© MU (MH)... Adică eu / adică noi... arhiepiscop şi
ApXH&lHCKOn M MHTpOnOAHT OAIABCKI'H, mitropolit de Suceava, ^i... mare logofăt,
H . . . B6A (B€AHKVM) AOrO^ST, H . . . şi... hatman şi pârcălab de Suceava, ş i . . .
B6A (BEAHKYH) ABOpHHK AOAN'KH/BHUJHN mare (postelnic, spătar, paharnic/ceaşnic,
(ropH-kH> 36MAH, H . . . \^TfAAM H vistiernic stolnic, comis, medelnicer,
n'bpK'hAAB CVMABCKI'H, H ... B€A clucer, jitnicer, sulger, pitar, şetrar, uşer),
(B6AHKYH) nocT6AHHK, cm»TAp (nA\Ap- şi... vornic de gloată şi alţi boieri de la
NHK/t|AUJNHK, BHCTApHHK, CTOAHHK, Curtea milostivirii sale, domnul.
KOMHC, M6A6ANHMdp, KAtftSp, JKHTHH-
HAp, CVAgep, flHTAp, UlGTpAp, tflliCp)
H ... ABOPHHK TAOTHYH M HNYM BOA*K~
pH WT Aeop R(o)cn(o)A(H)N-b er(O)
M(H) A(o)CTh.
t CAvkpeme... en(H)cK(o)n..., H ... t Smeritul... episcop d e . . . , şi... egu-
6IVM6N UIT c(BA)TAA A\(o)MACTHp..., menul sfintei mănăstiri..., şi proegu-
npoerVMGN H e p w M o n ^ . . . , H men... si ieromonahul... si... diaconul...
A'I'AKWH.
... th? C3(Tb)ue. = ... 318 Părinţi.
... M C(A) 3HA6T. HMAK HS VHHHHT6 = . . . să s e ştie. Altfel să nu faceţi
CHIA/TOC (TOM) nnuieM r(O)cn(O)A~ Aceasta scriem domnia mea. Altfel să nu
CTB(O) MH. HNAK H6 BT»A€T (B^ACT)/ fie/să nu faceţi înaintea acestei cărţi a
TFTHNHT6 NP^A CHMB AHCTOMB domniei mele.
r(O)cn(O)ACTB( < A) MH.
H HH A<* C(A)/C6 H6 tfMHUJA6T, tip^A Şi altul să nu se amestece înaintea acestei
CHMh AHCTOM r(o)cil(o)ACTB(A) MH. cărţi a domniei mele.
H A3, . . . AHRMf (tyHKAp), I1HCAA TOT Şi eu... diac (uricar) am scris acest zapis,
3AI1HC, AA C(A) 3HA6T. să se stie.
# ..., BT» A O Q H H . . . BOCBOAU)- = t La..., în zilele lui... voievod.
IIHC(A)/nHCAA... AlttK / tyHKAp, V A scris... diac/uricar, la..., în anul...,
..., B(T») A-FCTCO) ..., A\(-FE)C(A)LTA..., luna..., zile, în domnia a doua (a treia).
AhHH, sToparo (TpeT'hro) TOCnOACTBA.
,
t C A M r(o)cn(e)A(H)N b BCA^A/KA3AA/ = t însuşi domnul a poruncit/a zis/, a spus.
P6H(C).
B6A AORO4>(E)T H C(A) = ... mare logofăt a învăţat şi s-a iscălit.
HCKAA.
ffl3, ..., CAM HCKAA/HCKAAy. - f Eu, ..., însumi am iscălit.
 FACSIMILE

' - '"l"-*^ t/Oiî.

, ' .. ; . .7 A t f » ^ V'.V v / j , /O

f •'•?

S, ' 9 ' <TT vfţjjţiJ rrr-»/V —; T« /<«*—

1 yCV^'Tţfft
\

' - l-

' v ? /? \

t .• /
.n ^ •
 f i - • • ^
H
7 ^ L> '/' > ' ' ' f t

l ^ f y• ^ Jint, /vw/tijU ^ V uiim

J
JJ ,-J t V r _,-/..
f ^ i i s A t ' . ouwp HriUirtnj^

'v • y^rrs • -yinpjai \Xo Ai - '

IV«v/M:i • /«««(•. i^Ay/î/xV . -Um?!^!

Ş ^ ' * s^-lU ofvj, jLx'b*
^ X' f H<r" « ^ S o f j ^
fM"" /k'0'1!Wii'ifM AA/ H
• «m * hw ct/UA • riXZ/itţ yt'ArfnoiQ"" O l^ * :v
Cf/ , • • / • U I*
 -MW -A', Aii • Mustru iVctarttfH £e*Tt
t* f / J0Js ^ ^ > ^ *
• - y > X 'ţty'p^' W'truf/
 CC XLl*
A'.'N ZniÂU f2t\ţuţyuw.

r-t*»To tM* S<. i I O fi * ' 1 /-» '

Jt + < ^ C\ s ss rt r
vrZl t* '*rr-ti - / frt'Kfri
V . „c/
£jSfiT îr»' Crrtt

/^Jrţ* t^rr-w/ • fMx-iSe-ry** y/y< *> — '

Yrr-y?
 l / p ni yiti f/giteMn* ytn/î&2< """T^- Ţ^ji^^^r tttj^
™ T S -"tL -J > ji,. 7T
7
^ . JP ' W- ' ^ i -5 O * ^
lidyi-i Z&Jmn*>a • fctst> rnjrrrn ŢJTJlA risr/ite •
c> i/- ^ </•
•P aT /f S 't. 7/1

AS
^'•y i - »• yy~~ ~ " " rrtiy-----. ytâ'
- //^^^ifjŞ
i*-* /i/tr
M w — * * < ^ r * % a* $
f/A i&ter n 1 m /J rn>J j p / i / t j n-t-cr/X f^/tauX j^J
' ' - O . * ' ^JH-âk-, aS- %
^ j f , / ^ J r Ţ/*^• -rt* ** Vrt/tttijfai

•n-r/z-*' 74st~a>/ff< JA // trA/rnJ yr/^-^j/?-*™' /Jh/h,

ţTmflt tcf7vf /f-nfi TTyt-t tisya MXG

• ' <> ^ . *> JL"

A* JQn X , 1/Vi A N
- tefg! btl -2-t —
' rrtiTnJ* r™ /<* ^ it-tflt* AJ T&Jr I/JAJI
s / S. <, <> 'n & .Ch f y
rţtfTjŞ/ r^ffjp* r v * - C / S J T T &

ŢrrJ'rrri m/ vzeţiiojA { f i r i mjy^j . t'**

- & rrr/* Itd-m-J-rr^rzTJlJyiMZfK „ WAl tf t!S> A< TI*/? <S*'&/><

f " <<*" * > J J W f r r y

 j^tjHţffn

v Ca o 'liC^
<fy / k-T 1 ^ ' Y JUfSCCgp

<r' t i " T ^ r ^ v

fa*

l u x 7 t J i [ • m«n*inx, >M?C Â^UtmsH ^f'^gUSSn^

JrZÎ MJr-* ^ ^ ^ytu, •
rf t slli'.t . . . •-
 1
- r c r ^ ^ / i J c J x f ^ </ * ^ M ^ f e . ^

u
t jtt ttlrSs ' *f • >. >•"' «J -VW . •

f i

. r ^ r ^

o ^

" f ' ^ w f

IW.S.B. - S . 8 . P .
1. ACTK l-WMIUl j
I Nt.
 o
^ * ^ <V..O • . f •^v —— r .

• • V • I ^ ^
c l: ' ^ . . ^ / t . ^ .

A-
m
CXI

1 fir hC JJ Jtfl <L L, r> jJ) ^ -</> • V

A
_ it VS «rjj O tf

^ g a f c i Z /* JfrZ

^ ^ . î s c a ga. /ztrt"** 'ffi**^rf*"**

 ^ :

lO yC^ '• 'X ^ ^ O O hf-âr '

/<> /
 y o M
** ?)<: t " 9 -rry " ^ H
/s «y-
A1I s : /
"rri^ll* 1 .2ZZ* / v , y ^«'Vi/iV
• » »t% A* t» . - c
. ~ ĂS. » "fs
/>-» fi * " f~
~ H' .TW . « Vr,// ^ r-o i. ŞLUi »,
j- - /
H
H • J ^' L.' ' « «-» 1 o - wu> v-r-m
n * ^ / - T t *<c

i , r — • " ^
* • A\*J O* M .Jjff /-«Oi Siv -n^ ^ ryi<
At

H
tT* "rr\t
" • - i- j ** •fft'Vu
' 'J ' ^ * *( r
<v mt I-, rAMi p A- • ^
f -
'a?* t• t l V
l _ J f l X
/j •TT\I
m/ -• T , V
T • V^ ' M
V-
^ ^ ® ^ •• /«X T » »
. t • '«7 . - —' — r
;! * _ /"J
W r
" A; -v-\ fi^ /I • ^J^-

îT ~ « e -

— J ?
 'T/t" tJ^rxxt. ^.t^iT"

A -s"* '
c , c? . . r

T'Ay.» t. _ J-YVczj/ /voCt^na 6 r* ' ^ A » ^

- >7 v , .. ' vy

c f ' ^ r t y '
A/%<1 ' a,** ^ ^ . / i - v ^ f 1
r >1 • ^ </ 4 / c/ / i

r-t o >.i n
 e'yJttJş*. ^ î ş a e .
«Jttfp. ţH^iSJZgT-

£ # £ ^ f * ' * ' "Kf***^

ach

9 *&>

-r-rrCf'-rrrJ / f * * ' fr ** ? f

J
 C U P R I N S

v
Introducere
Bibliografie - Prescurtări IX
Documente 1
Addenda 314
Indice de nume 317
Indice de materii 405
Cuvinte şi expresii slavone din documentele în limba română 437
Facsimile de documente 439
Cuprins 656

•V? DOSOFTEI
Editură - tipografie

România - laşi, Str. Sf. Lazăr, nr. 27

tel./fax:+40-32-137060,+ 40-32-234194
E-mail: dosoftei@mail.dntis.ro