VOLUM TIPĂRIT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI IAŞI

prin hotărârea Consiliului Municipal Iaşi nr. 67 din 29 martie 1999

ISBN 973-8108-34-9
 ACTE INTERNE
(1756-1770)

editate de

IO AN CAPROŞU

306746
B.C.U. IAS!

EDITURA „DOSOFTEI"
IAŞI, 2004
 INTRODUCERE

Cel de al Vl-lea volum, de Documente privitoare la istoria oraşului laşi

cuprinde 881 de acte interne dintre anii 1756 şi 1770 din fondurile arhivistice
publice din ţară şi din afara ei, din unele colecţii particulare şi din publicaţiile
de specialitate privitoare la vatra, hotarul şi teritoriul din fostul ocol domnesc
al tîrgului medieval ce a continuat şă rămînă legat de evoluţia istorică a
capitalei Ţării Moldovei. Cu excepţia cîtorva acte greceşti, documentele din
acest volum au fost redactate în limba română şi se conservă pînă astăzi în
original, în copii, rezumate sau menţiuni, fiind editate şi şi în acest tom după
cea mai bună formă de păstrare a lor, întocmai ca şi documentele cunoscute
numai din publicaţiile de specialitate, ale căror particularităţi fonetice au fost
păstrate, cu eventuale nuanţări, în aparatul critic al actului şi cu reluarea
informaţiilor arheografice la sfîrşitul textului reeditat.
Dacă numărul celor din urmă este restrîns în acest volum, a sporit în
schimb cel al actelor păstrate în arhivele mănăstiriilor de la Muntele Athos
(Grecia), la care au fost închinate mai multe lăcaşe de cult ieşene. Graţie
investigaţiilor sistematice întreprinse în ultima vreme, sub egida Centrului de
Cercetări Neogreceşti din Athena, de colegul Florin Marinescu în arhivele
mănăstirilor menţionate, cunoaştem acum, prin cataloagele publicate de el,
întregul fond de documente al cîtorva aşezăminte athonite, din care două
interesează în chip speciăl istoria oraşului Iaşi: mănăstirile Xiropotamu şi
Protaton', unde se păstrează toate- documentele istorice ale cîtorva mănăstiri
din Iaşi ce le-au fost închinate celor două menţionate. Prin bunăvoinţa
manifestată şi de această dată de colegul Florin Marinescu, căruia îi adresăm
încă o dată mulţurnirile noastre, toate actele privitoare la perioada 1756 -1770
din arhivele celor două mănăstiri au fost cuprinse în acest volum.
Din păcate nu au putut fi incluse nici în acest volum documentele istorice
ale altor mănăstiri ieşene din arhivele athonite aflate în curs de investigare sau
de catalogare2 (ca depildă, Vatopedul) sub egida aceluiaşi Centru de Cercetări
Neogreceşti din Atena; au rămas de asemenea şi în afara acestui volum
numeroase documente privitoare la istoria laşilor aflate în copii în condicile lui
Gh. Ghibănescu (Ms. Surete şi izvoadef, unele acte referitoare la mahalaua
Armenimii4, documentele mănăstirilor ieşene închinate la aşezămintele
religioase diti Orientul Apropiat şi ceea ce s-a mai păstrat în fonduri
particulare greceşti (Atena) din fostă arhivă a metohului din Constantinopol al
1
Vezi secţiunea Bibliografie - Prescurtări din acest volum, p. XI; cf. şi voi. precedent al.
acestor Documente ..., p. VI. • • <
2
Vezi Introducerea de la voi. IV al acestor Documente, p. VI, nota 5.
3
Edităm şi în acest volum doar cîteva acte, pe care am reuşit să le copiem în grabă; (acum
cîteva decenii), în cele cîteva săptămîni cît aceste condici au fost depuse de deţinător spre achiziţie
la Arhivele Statului din Iaşi.
4
Cîteva transcrise şi altele cu părţi traduse din armeană în aceleaşi condici după originalele
aflate în arhiva fostului Muzeu Municipal din Iaşi, trecute apoi (la desfiinţarea acestuia) în
patrimoniului Muzeului de Istorie - Iaşi sau înregistrate (fără ordine) la Arhivele Statului Iaşi.

V
Sfîntului Mormînt\ Nu sînt acestea singurele fonduri documentare ce vor fi
avute în vedere la un volum de addenda, atîta timp cît, aşa cum am mai
subliniat, „precaritatea instrumentarului arhivist ic publicat pentru această
perioadă istorică va c'ontinua să determine, în general, regretabile omisiuni
din orice colecţie românească de izvoare spre paguba cercetării istorice "6.
Criteriile de editare şi regulile de transcriere a documentelor româneşti
din acest volum sînt similare celor de la tomurile anterioare, cu precizarea că,
de această dată, spaţiul tipografic afectat acestui volum nu ne-a mai permis
facsimilarea, la sfîrşit, a documentelor originale din această perioadă7.
Sub titlul Cuvinte şi expresii slavone din documentele în limba română
am grupat într-o primă secţiune a glosarului de la sfîrşitul acestui volum
slavonismele din toate documentele, iar în cea de a doua secţiune a aceluiaşi
glosar am înregistrat, ca şi în tomul precedent, potrivit ordinii din formularul
diplomatic, cuvintele şi expresiile slavone ce se repetă în această vreme în
actele emise de cancelaria domnească.
Indicii de nume şi de materii au fost întocmiţi de D-l Mihai-Cristian
Amăriuţei şi revăzuţi de noi potrivit rigorii impuse de caracterul lor normativ;
ca şi la volumele anterioare, ortografia şi punctuaţia celui de faţă au avut în
vedere necesarul acord cu trăsăturile limbii române din această epocă8.
Pentru transcrierea şi traducerea unor documente greceşti (nr. 302, 409,
444 şi 765) îi mulţimim şi aici colegei Olga Cicanci de la Facultatea de
Arhivistică din Bucureşti, iar decanului acestei facultăţi, conf univ. dr.
Constantin Burac, îi rămînem îndatoraţi pentru promptitudinea cu care ne-a
procurat unele xerocopii şi ne-a dat informaţiile solicitate pentru descrierea
arheografică a unor documente. Se cuvine, de asemenea, să le mulţumim şi pe
această cale colegei L. I. Svetlicinîi de la Institutul de Istorie din Chişinău şi
prietenului Demir Dragnev, directorul acestui institut, pentru transcrierea
documentului nr. 151 din Arhiva Academiei de Ştiinţe din Chişinău şi a unor
acte (nr. 77, 218 şi 250) din fondul de Documente moldoveneşti de la Institutul
de Istorie din Sankt Petersburg, Federaţia Rusă, fond inaccesibil cu trei decenii
în urmă, cînd am investigat pentru ultima pară fondurile arhivistice din acest
oraş. în sfîrşit, trebuie să menţionăm încă o dată solicitudinea cu care ni s-a
înlesnit de către colegii Marcel-Dumitru Ciucă, director, şi Silvia Vătafu-
Găitan, arhivistă, parcurgerea fişierului întocmit de ei în vederea publicării
celui de al II-lea volum al indicelui cronologic al imensului fond Achiziţii Noi
de la Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale-Bucureşti, din care unele
informaţii ne-au fost furnizate şi de arhivistul Arcadie Bodale; tuturor le
aducem şi pe această cale mulţumiri colegiale.
Tipărirea acestui volum decisă de Primăria Iaşilor a fost posibilă datorită
alocării sumei cuvenite prin hotărirea membrilor Consiliului Municipal, cărora
le exprimăm şi aici întreaga noastră recunoştinţă.

5
Cf. şi Introducerea la voi. V al Documentelor..., p. VI.
6
Ibidem.
1
Ibidem, p. VI - VII.
8
Cf. Ibidem, p. Vn - VIU.

VI
 BIBLIOGRAFIE-PRESCURTĂRI

Andreescu, C., Iniţiative particulare = Andreescu, Constantin I., Iniţiative particulare de

aducere a apei potabile Ut Iaşi, în „Arhiva Românească",
tom. VI (1941), Bucureşti, p. 311 - 323.
Andreescu, C., Ştiri noi asupra • Andreescu, Constantin C., Ştiri noui asupra aducerii
aducerii apei în laţi apei în laţi în cursul sec. XVIII şi la începutul sec. XIX,
în „Arhiva românească", tom. III (1939), p. 193-273.
Antonovici, Documente bîrlâdene, IV = Ântonovici, Ioan, Documente bîrlădene, voi. IV, Bîrlad,
1924; voi. V, Huşi, 1926.
Antonovici, Documente = Antonovici, Ioan, Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", fasc. 5 (1925), p. 122-129.
„Arhiva românească" = „Arhiva românească", subt redacţia lui Mihail
Kbgălnicean. Tom. I, II, ediţia a doua, Iaşii, 1862.
Balan, Documente bucovinene = Balan, Teodor, Documente bucovinene, voi. V, Cernăuţi,
1939; VI, Bucureşti, s.a.
Băileanu, Gh., Evoluţia juridică = Băileanu, Gh;, Evoluţia juridică a Epitropiei Sf. Spiridon
de la 1757 la 1800, II-III, Iaşi 1929.
Băileanu, Gh. ş.a., Istoricul Spitalului = Acad. V. Răşcanu, Prof. dr. Gh. Năstase, dr. Şt. Bîrsan,
„Sf. Spiridon" - Iaşi, I Gh. Băileanu, Istoricul spitalului orăşenesc clinic de
adulţi în cadrul evolutiv al fostelor aşezăminte Sf.
Spiridon, voi. I, Ed. Medicală, Bucureşti, 1956.
Băleanu, Documente = Băleanu, Alex., Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 2 (1992), p. 258-259; fasc. 5 (1925),
p. 146-151; fasc. 6 (1926-1927), p. 181-183.
Benjamin, L. ş.a., Izvoare, II2 = Benjamin, L., Spielman, M., Stanciu S., Izvoare şi
mărturii privitoare la evreii din România, voi. II2,
Bucureşti, 1990.
Berechet, Documente vechi, II = Berechet, Ştefan Gr., Documente vechi, 1490-1827, II,
Chişinău, 1928.
Bianu, Catalogul ms. rom., I = Bianu, Ioan, Catalogul manuscriptelor româneşti, tomul
I, întocmit de ..., Bucureşti, 1907.
Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. • Bianu, Ioan, Nicolaiasa G., Catalogul manuscriptelor
rom, III româneşti, III, Craiova, 1931.
Bobulescu, Pr. C., Documente = Bobulescu, Pr. C., Documente, în „Miron Costin", An.
VII (1919), nr. 1-4 (ian.-apr.), p. 3-14.
Boga, L.T., Doc. din Basarabia, II = Boga, L.T., Documente din Basarabia, publicate de
II, Chişinău, 1938.

VII
Bogdan, N. A., Comerţul moldovenesc
Bogdan, N. A., Documente
Burghelea, M., Documente
Camari ano - Cioran, Ariadna,
Academiile domneşti
Caproşu, Documente ist. oraş. Iaşi,
III, IV, V
Caproşu, Ioan, şi Ungureânu,,Mihai-
Răzvan, Documente statistice,!
Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. G. I.
Istrati
Ciubotarii şi Zarâ. Comuna Horleşti
Codrescu, Uricariul
Colecţia de doc. Bacău. înv. arhivistic
Colecţia de doc. Bacău. Catalog
Costăchescu, Documente
VIII
= Bogdan, N. A., Din trecutul comerţului moldovenesc şi
mai ales al celui ieşean, Iaşi, 1925.
= Bogdan, N. A., Documente comunicate de ..., în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 85-90; fasc 2 (1922),
p. 260-266; fasc. 3 (1923), p. 63-69, fasc. 4 (1924), p.
120-123.
= Burghelea, M , Documente ''Comunicate de ,.., în „Ioan
Neculce", fasc. 3 (1923), p. 73-78; fasc. 5 (1925),
p. 151-159.
= Camariano - Cioran, Ariadna, Academiile domneşti din
Bucureşti şi laşi, Bucureşti, Ed. Academiei Române,
1971.
= Caproşu, Ioan, Documente privitoare 'la istoria oraşului
Iaşi, voi. HI, Acte interne (1691-1725), editate de ...,
Iaşi, Editura „Dosoftei", 2000; voi. IV, Acte interne
(1726-1740), Iaşi, Editura „Dosoftei", 2000, voi. V,
Acte interne (1741 - 1755), Iaşi, Ed. „Dosoftei", 2001.
Caproşu, loaii, şi Ungureanu, Mihai-Răzvan, Documente
statistice privitoare la oraşul Iaşi, editate de . . v o l u m u l I
(1755-1820),; Editura Universităţii .Alexandra Ioan
; Cuza" - Iaşi, 1997.
: Chipurici, Nicolae şi Răţoi, Tudor, Colecţia Dr.
Constantin I. Istrati (1429 - 1945), Bucureşti, 1988.
- Ciubotaru, Mircea, şi Zară, Petroliana, Comuna Horleşti.
Cadre istorice, sociale şi culturale, Ed. „Performantica",
Iasi, 1999.
- Codrescu, Teodor, Uricariul, voi. I, Iaşi, 1852; ed. a Ii-a,
Iaşi, 1871; voi. Iaşi, 1852;ed. a O-a.'laşi, 1875;vol. UI,
Iaşi, 1853; voL IV, Iaşi, 1857; voi. V, Iaşi, 1862; voi. VI,
Iaşi, 1875; voL VII, Iaşi, 1876; voi. X, Iaşi, 1888; voi. XI,
Iaşi, 1889; voi. XII, Iaşi, 1889; voi. XIV, Iaşi, 1889; voi.
XVH, Iaşi, 1891; voi. XIX, Iaşi, 1891; voi. XX, Iaşi, 1892;
voi. XXH, Iaşi, 1892; voi. XXV, Iaşi, 1895.
; Colecţia de documente de la Arhivele Statului Bacău
(142.4-1848). Inventare Arhivistice; 7, <întocmit de>:
Dumitru Zaharia, Emilia Chiriceanu, Corneliu
Cărămidarii, Bucureşti, 1976.
= Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului
Judeţului Bacău (1400-1864). Catalog întocmit de
Dumitru Zaharia, Bucureşti, 1986.
= Costăchescu, Mihai, Documente comunicate de ..., în
„Ioan Neciilce", fasc. 1 (1921), p. 95-105; fasc. n
(1922), p. 269-285; fasc. 3 (1923), p. 78-90 şi 108-116;
fasc. 4 (1924), p. 176-186; fasc. 5 (1925), p. 160-170;
fasc. 6 (1926-1927), p. 167-181; fasc. 7 (1928), p. 131-
138;fasc. 8 (1930), p. 61-71.
Costăchescu, Sîneştii
Creşterea colecţiunilor
D. R. A., II
Erbiceanu, Documente
Erbiceanu, Istoria Mitropoliei
Moldovei
Furnică, Băcănia
Furnică, Documente
Furnică, Industria
Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi
Ghibănescu, Actele caselor Institutului
Gregorian
Ghibănescu, Arhiva Muzeului
Municipal-Iaşi, fasc. HI
Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc.
Iaşi
Ghibănescu, Başoteştii şi iaşii
Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei
Ghibănescu, Biserica Sf. Nicolae
Ghibănescu, Biserica Tălpălari
Ghibănescu, Breasla mişeilor
= Costăchescu, Sîneştii, cu trupurile sale: Onişcanii,
Podobiţii, Bătărăştii, Storneştii şi Pleşeştii (din jud.
Iasi), Schiţă istorică, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924),
p. 1—45.
= Biblioteca Academiei Române, Creşterea colecţiunilor,
pe anii 1907-1942, No. I-LIII, Bucureşti, 1907-1942.
= Documente privind relaţiile agrare în veacul al
XVHI-lea, voi. II, Moldova, <publicate de> Vasile
Mihordea (redactor resp.), Ioana Constantineascu <şi>
Corneliu Istrati, Bucureşti, Ed. Academiei, 1966.
= Erbiceanu, C., Documente comunicate de ..., în „Arhiva"
- Iaşi, An. XI (1900), nr. 7-8 (iulie-august), p. 382-384.
= Erbiceanu, C., Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei şi
a catedralei mitropolitane din laşi, Bucureşti, 1888.
= Furnică, Dumitru Z., Din istoria comerţului la români,
mai ales băcănia, Bucureşti, 1908.
= Furnică, Durn. Z., Documente privitoare la comerţul
românesc. 1473-1868, Bucureşti, 1931.
= Furnică, Dumitru Z., Industria şi dezvoltarea ei în ţările
româneşti, Bucureşti, 1926.
= (Shibănescu, Gh., Academia Română şi documentele ce
vorbesc de Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p.
204-206; (H), fasc. 4 (1924), p. 281-282; (III), fasc. 4
(1924), p. 296-298; ( m şi IV), fasc. 5 (1925), p. 321-
329; (VI), fasc. 6 (1926-1927), p. 313-317; (VII), fasc.
8 (1930), p. 215-218.
•• Ghibănescu, Actele caselor Institutului Gregorian,
Maternitatea, Str. Cuza Vodă (fostă Str. Golia), în „Ioan
Neculce", fasc. 9, (1931), p. 129-147
= Ghibănescu, Gh., Arhiva Muzeului Municipal-Iaşi.
Documente româneşti (1723-1757), Fascicula DI, Iaşi, 1930.
= Ghibănescu, Gh., Arhivele Statului din Bucureşti şi
documentele. ce. vorbesc de Iaşi (I), în„Ioan Neculce", fasc. 5
(1925), p. 292-296, şi (II), p. 299-302.
= Ghibănescu, Gh., Başoteştii şi Iaşii, în „Ioan Neculce",
fasc. 8 (1930), p. 141-152.
: Ghibănescu, Gh., Biserica Sf. Andrei - Iaşi, Iaşi, 1934.
: Ghibănescu, Gh., Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Iaşi,
1934.
: Ghibănescu, Gh., Biserica Tălpălari, cu hramul Naşterii
Maicii Domnului, Iaşi, 1934.
: Ghibănescu, Gh., Breasla mişeilor şi locul calicilor din
Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 81-111.
IX
<Ghibănescu>, Casele lui Ştefan
PetriceicU vodă
Ghibănescu, Documente
Ghibănescu, Documentele caselor
Başotă
Ghibănescu, Ispisoace
Ghibănescu, Ms. Surete
Ghibănescu, Spiţa familiei Ganea
Ghibănescu, Spiţa neamului Bădărău
Ghibănescu, Surete
Ghibănescu, „ Theodor Codrescu "
Ghibănescu, Uricarul şi doc. Iaşi
Giurescu, Const. C., Istoricul
podgoriei Odobeştilor
Hurmuzachi-Iorga, Documente
Ichim, Traian, Documente
X
<Ghibănescu, Gh.>, Casele lui Ştefan Petriceicu vodă în
Iaşi, în „Ioan .Neculce", fasc. 4 (1924), p. 272-273.
Ghibănescu, Gfa., Documente comunicate de ..., în „Ioan
Neculce", fasc. 1 (1921), p. 106-119; fasc. 2 (1922), p.
286-291; fasc. 3 (1923), p. 90-99; fasc. 4 (1924), p. 134-
148); fasc. 5 (1925), p. 195-233; fasc. 6 (1926-1927), p.
112-165; fasc. 7 (1928), p. 96-118 şi 125-126; fasc. 8
(1929), p. 71-119; fasc. 9, (1931), p. 83-190; fasc. 9„
(1933), p. 263-268.
Ghibănescu, Gh., Documentele caselor Başotă (azi
Gimnaziul Ştefan cel Mare), în „Ioan Neculce", fasc. 6
(1926-1927), p. 112-166.
Ghibănescu, Gh., Ispisoace şi zapise, voi. IV,.2> Iaşi,
1914, 1915; V„ Iaşi, 1921; VI,.2> Iaşi, 1925,1926.
Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade. Manuscrise, voi. I,
n , iv-VIII, x i - XIII, x v i , x v n , x v m , x x i , x x i v ,
x x v - x x v i n , XXXI, XXXV, XLII, XLIV, XLVII,
XLIX, LII (colecţie particulară).
Ghibănescu, Gh., Spiţa familiei Ganea, în „Ioan
Neculce", fasc. 3 (1923), p. 139-164.
Ghibănescu, Gh., Spiţa neamului Bădărău, în „Ioan
Neculce", fasc. 5 (1925), p. 234-257.
Ghibănescu, Gh., Surete şi izvoade, voi. IV, Iaşi, 1908;
voi. VH, Iaşi, 1911; v o i IX, Iaşi, 1914; vol. X, Iaşi,
1921; voi. XI, Iaşi, 1922; voi. XH, Iaşi, 1924; voi. XIII,
Iaşi, 1925; voi. XIV, Iaşi, 1926; voi. XXI, Iaşi, 1929;
voi. XXII, Iaşi, 1931; XXIV, Iaşi, 1932; XXV, Iaşi,
1933.
Ghibănescu, Gh., „Theodor Codrescu", Iaşi, An. I
(1916); An. IV (1935) şi VI (1936).
Ghibănescu, Gh., Uricarul (XXV volume) şi documentele
ce vorbesc de Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p.
255-262.
Giurescu, Constantin C., Istoricul podgoriei Odobeştilor.
Din cele mai vehi timpuri pînă la 1918 (cu 124 de
documente inedite - 1626 - 1864 - şi 3 reproduceri),
<Bucureşti>, Ed. Academiei, 1969.
Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor,
voi. XI, Bucureşti, 1900; voi. XIV, Documente greceşti...,
publicate de N. lorga, XIV, partea a Il-a (1716-1777),
Bucureşti, 1917; voi. XV, partea a Ii-a, Bucureşti, 1913.
Ichim, Traian; Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", An. I, fâsc. 2 (1922), p. 295 - 296; fasc. 3
(1923), p. 95 - 104; fasc. 4 (1924), p. 171 - 176; fasc. 5
(1925), p. 182-1903; fasc. 6 (1926-1927), p. 183-202 şi
329 - 332; fasc. 7 (1928), p. 118-125.
„Ioan Neculce"
Iorga, Anciens documenta
Iorga, Condica de hirotonii
Iorga, Doc. Callimachi
Iorga, Scrisori de meşteri
Iorga, St. fi doc.
Istrati, Condica Mavrocordat, I-III
Marinescu, Florin, Protaton
Marinescu, Florin, Xiropotamu, I
Marinescu, Iulian, Acte moldoveneşti
felurire
Marinescu, Iulian, Doc. relative la
familia Neculce
Melchisedec, Chronica Huşilor
Melehisedec, Chronica Romanului
Mihail, Contribuţii documentare
Mihail, Doc. Constantinopol
„Ioan Neculce". Buletinul Muzeului Municipal - Iaşi,
An I, fasc. 1, p. 169; fasc. 4 (1924), p. 126-131; fasc. 6
(1927), p. 314; fasc. % (1933), p. 316.
Iorga, N., Anciens documents de droit roumain, voi. I,
Paris - Bucureşti, 1930; voi. II, Paris - Bucureşti, 1931.
Iorga, N., Condica de hirotonii a Mitropoliei Moldovei,
publicată după original de..., în „Buletinul Comisiei
Istorice a României", voi. 3 (1924), p. 1-41.
Iorga, N., Documente privitoare la familia Callimachi,
voi. MI, Bucureşti, 1903.
Iorga, N., Scrisori de meşteri, în „Literatură şi artă
română", VI, p. 690.
Iorga N., Studii şi documente cu privire la istoria
românilor, voi. I-II, Bucureşti, 1901; voi. IV-VII,
Bucureşti, 1902-1904; voi. XVI, Bucureşti, 1908; XXI,
Bucureşti, 1911.
Istrati, Corneliu, Condica lui Constantin Mavrocordat,
ediţie de..., voi. I-III, Iaşi, Centrul de multiplicare al
Universităţii „Al. I. Cuza", 1985-1987.
MapivâoKffO, <î>5\,opiv, PovjiaviKa eyypacpa tov Ayiov
Opovg. Apxeio ITpanatov, A6riva (Marineascu, Florin,
Documente româneşti de la Sfintul Munte. Arhiva
Protaton, Atena), 2001, 658 p.
MâptV&TOT), ®>.opiv, Povfiavnca eyypcupa TOV Aytov
Opovg. Apxeio lepag Moviq Stpotcorocftov, To/ioţ itpanoq,
A&nva (Marineascu, Florin, Documente româneşti de la
Sfintul Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Xiropotamu,
tom. I, Atena), 1997,748 p.
Marinescu, Iulian, Acte moldoveneşti felurire, în
„Buletinul Comisiei Istorice a României", voi. VIII
(1929), p. 69-150.
Marinescu, Iulian, Documente relative la familia
Neculce, în „Buletinul Comisiei Istorice a României",
voi. 4 (1925) p. 1-104.
Melchisedec, Episcopul Dunării de Jos, Chronica
Huşilor şi a episcopiei cu asemenea numire. Bucureşti,
1869.
Melchisedec, Chronica Romanului şi a Episcopiei de
Roman, partea I (1392-1714), Bucureşti, 1784; partea a
II-a(1714 pînă în zilele noastre), Bucureşti, 1875.
Mihail, Paul, Contribuţii documentare la istoria oraşului
Iaşi, în .Anuarul Inst de Ist „A.D. Xenopol" - Iaşi,
tom. XXIV (1987),, p. 415-478.
Mihail, Paul, Documente şi zapise moldoveneşti de la
Constantinopol (1607-1806), Iaşi, 1948.
XI
Mihailovici, Regeşte Constăntinopol
„Miron Costin"
Moldova, Vin
Pamfile, T.
Pavlescu, Economia breslelor
Puiii, Visarion ş.a., Doc. din Basarabia
„Revista istorică", An. 1(1915)
Samarian, Pompei, Ciuma in trecutul
românesc
Sava, Doc. Orhei
Spielman, Izvoare, Hj
Stănescu, Dumitru, Viaţa religioasă
la români
Stoicescu, Dicţionar
Stoicescu, Repertoriul
Stoide şi Caproşu, Relaţiile economice
ale Braşovului cu Moldova
Stoide şi Turcu, Doc., şi regeşte din
ţin. Neamţ, Sec. XVl-XVUI
Tezaur sucevean
Turcu, C., Cărţi, tipografi şi
tipografii în secolul XVIII
xn
= Mihailovici, Diacon Paul, Regestele actelor moldoveneşti
din arhiva de la Constăntinopol a Sf. Mormînt,
Chişinău, 1934.
= „Miron Costin", Bîrlad, An. m (1915) şi VII (1919).
= Moldova în epoca feudalismului, voi. VIII (1711-1750),
întocmit de Lansa Svetlicinâi, Demir Dragnev şi
Eugenia Bociarov; Coordonator: Demir Dragnev,
Chişinău, 1998.
= Pamfile, T., Documente, în „Miron Costin", An. VII
(1919), nr. 1 - 4 (ian. apr.), p. 16.
= Pavlescu, Eugen, Economia breslelor în Moldova,
Bucureşti, 1939.
= Puiu, Visarion, Tomescu, Const., Berechet, Ştefan,
Documente din Basarabia adunate de..., Chişinău, 1928.
= „Revista istorică", An. I (1915), nr. 11 - 12 (nov. - dec.),
p. 2 2 0 - 2 2 1 .
= Samarian, Dr, Pompei Gh., Ciuma din epidemiologia
trecutului românesc, Bucureşti, 1932.
; Sava, Aurel, Documente privitoare la tîrgul şi ţinutul
Orheiului, publicate cu un studiu introductiv de ...,
Bucureşti, 1944,,
= Spielman, Mihai; Izvoare şi mărturii privitoare la evreii
din România, voi. II,, Bucureşti, 1988.
= Stănescu, Dumitru, Viaţa religioasă la români şi
influenţa ei asupra vieţei publice. Bucureşti, 1906.
= Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara
Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971.
= Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al
localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova,
Bucureşti, 1974.
= Stoide, Constantin A., Caproşu, Ioan, Relaţiile economice
ale Braşovului cu Moldova. De la începutul secolului al
XVIII-lea pînăla 1850, Chişinău, „Universitas", 1992.
= Stoide, C.A. şi Turcu, Constantin, Documente şi regeşte
din ţinutul Neamţului. Secolele XVI, XVII, XVIII. Extras
din revista „Apostolul", Nr. 9-11, Piatra-Neamţ, 1935.
= Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de
documente, 1393-1849, întocmit de Vasile Gh. Miron,
Mihai-Ştefan Ceauşu, Gavril Irimescu <şi> Sevastiţa
Irimescu, D. G. A. S„ Bucureşti, 1983.
; Turcu, Constantin, Cărţi, tipografi şi tipografii în secolul
XVIII, în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei", An. XXXV
(1960), nr. 1 - 2 , p. 21 - 31.
Urechia, V. A., Arhimandritul
Vartolomei Măzăreanul
Urechia, V. A., Istoria şcoalelor,
Ursăcescu, V., Documente
Vitencu, A., Documente
Wîckenhauser,Bochotin
Zotta, Documente
Zotta, Uri proces verbal din 1742
= Urechia, V. A., Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul
(1720 - 1780). Notiţă biografică şi bibliografică, în „An.
Acad. Rom.", Menţ. secţ. ist., seria a Ii-a, tom. X (1887
-1888).
= Urechia, V. A., Istoria şcoalelor, de la 1800-1864, tomul
I, Bucureşti, 1892; IV, Bucureşti, 1901.
= Ursăcescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5
(1925), p. 1 9 3 - 1 9 4 .
= Vitencu, A., Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4
(1924), p. 205-206.
"= Wickenhauser, F. A., Bochotin oder Geschichte der Stadt
Cernăuz und ihrer Umgegend, Wien, 1874.
= Zotta, Sever, Documente comunicate de..., în „Ioan
Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 296-300; fasc. 3
(1923), p. 135-138; fasc. 4 (1924), p. 166-170.
= Zotta, Sever, Un proces verbal din 1742, în „Arhiva
genealogică", An. I (1912), nr. 12 (decembrie), p. 182-196.

* * *

Balan, Teodor, Satele dispărute din Bucovina. Extras din Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi, 1937.
„Buletinul oficial" al României. Partea I, anul IV, nr. 163-165, vineri, 20 decembrie 1968.
Caproşu, Ioan, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. II, Acte interne (1661-1690)
editate de..., Iaşi, Editura „Dosoftei", 2000.
Caproşu, Ioan, şi Zahariuc, Petronel, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, voi. I, Acte
interne (1408-1660), editate de..., Iaşi, Editura „Dosoftei", 1999.
Cernovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1977.
Coduri poştale ale Republicii Moldova în noua organizare administrativ-teritorială, Chişinău,
1999.
Dicţionarul geografic al Basarabiei, de Zamfir Arbore, Bucureşti, 1904; <ed. a II-a>; editor: Iurie
Colesnic, Chişinău, 2001.
Dicţionarul geografic al Bucovinei, de Em. Grigorovitza, Bucureşti, 1908.
Documente privind istoria României (DIR), Introducere, voi. I-II, Editura Academiei,
<Bucureşti>, 1956.
Eremia, Antol, Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova, Chişinău, <Editura> Civitas,
2P00.
Ghidul drumurilor clin România, lucrat sub direcţiunea lui Ion Cămărăşescu, Bucureşti, Editura
Cultura Naţională, 1928.
Gonţa, Alexandru I„ Documente privind istoria României, A. Moldova, veacurile XIV-XVII.
Indicele numelor de locuri, ediţie îngrijită şi prefaţă de I. Caproşu, Bucureşti 1990.
Grămadă, Nicolai, Toponimia minoră a Bucovinei, voi. I-II, ed. Ion Popescu-Sireteanu, Editura
Anima, 1996.
Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar. Coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae
Stoicescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1988.
Iordan, Ion, Gâştescu, Petre, <şi> Oancea, D. I., Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti,
Editura Academiei, 1974.
Istorija mişti sil (Jkrainskoi R.S.R., Cerniveţ'ka oblast', Kiiv, 1969.

XIII
Legea nr. 292-XJV din 19 februarie 1999..., în „Monitorul oficial" al Republicii Moldova, nr. 30
din 27 martie 1999, p. 2-22.
Marele Dicţionar Geografic al României, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe,
de Geoirge Ioan Lahovari, general C. I. Brătianu şi Grigore G. Tocilescu, voi. I-V,
Bucureşti, 1898-1902.
Matasă, Preot C., Cîmpul lui Dragoş. Toponimie veche şi actuală din judeţul Neamţ, Bucureşti,
Casa Şcoalelor, 1943.
Moldova în epoca feudalismului, voi. VII; partea I-II. Recensămintele populaţiei Moldovei din
anii 1772-1773 şi 1774. Alcătuirea, cuvîntul introductiv si comentariile de P. G. Dmitriev,
<Dimitriu>, Chişinău, Editura "Ştiinţa", 1975.
Nicu, Vladimir, Localităţile Molddvei în documente vechi, voi. I (A-L) şi II (M-Z), Chişinău,
Editura „Universitas", 1991.
Obreja, Alexandru, Dicţionar geografic al judeţului Iaşi, Iaşi, Ed. .Junimea", 1979.
Păcurarul, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. 3 (secolele XIX şi XX), Bucureşti,
1994.
România. Atlas rutier, de general maior ing. Dragomir Vasile, col. ing. Balea Victor, Col. ing.
Mureşanu Gheorghe <şi> Epuran Gheorghe, Bucureşti, Editura Sport-Turism, <1981>.
Tezaurul toponimic al României. Moldova, volumul I. Repertoriul istoric al unităţilor
administrativ-teritoriale. 1772-1988. Coordonatorul seriei; Dragoş Moldovanu; partea I,
A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), A-O, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1991;
partea a 2-a. A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-30 decembrie; B. Unităţi complexe.
Editura Academiei Române, 1992.
Republica Moldova. Harta generală, Scara 1: 500.000, Chişinău, Editura I.M.C.O., 1993.
Republica Moldova. Harta fizico-geografică, Scara 1:400.000, Bucureşti, 1994.
Republica Moldova. Harta teritorial-administrativă, Scara 1: 400.000, Institutul „Ingeocad" şi
Editura „Iulian" - Chişinău, 2000.
Republica Moldova. Topograficeskaia Karta. Masştab, 1:200 000, Format 55/56, VS Ukrainî,
1992.
Zagal'nogeografiâna Karta. Cernoviţ'ka oblast', Masştab 1:200 000, Ukrgeodezkartografia.
*

Arh., arh. = Arhiva, -ele fr. = francez

Arh. St. = Arhivele Statului germ. • german
Bibi. = Bibliotecă gr- = grecesc
Bibi. Acad. Rom. = Biblioteca Academiei Române Inst. de Ist. = Institutul de Istorie
cca. = circa inv. = inventar
descr. arheogr. = descriere arheografică m.p. = mânu propria
dezv. = dezvoltat m-re, m-ri = mănăstire, i
diam. = diametru Ms., ms. = Manuscrise (fond),
doc. = document manuscris, -e (piesă
ed. = ediţie, - i n. = notă
f. = fila nr. = numărul
facs. = facsimil op. = opis
f.d. = fără dată orig. = original
fasc. = fasciculă P- = pagina, paginile
fig- = figura perg. = pergament
fond. = fondul rez. = rezumat
foto = fotocopie sl. = slavon

XIV
rom, = romanesc supl. = supliment
rus. = rusă, rusească, -esc Tr. tr. = Transport, transport
s. = sat (arhivistic)
sec. = secol trad. = traducere
semn. = semnătură ţ. = ţinut
Sf. = Sfînta, ul urm. = următor, -oare
sig. = sigiliu v. = verso (după numere)
subl. ns. : sublinierea noastră voi. = volumul

O = marchează în text întregirea prescurtărilor.

< > = delimitează întregirile editorului în cazul rupturilor, ştersăturilor şi omisiunilor, precum
şi echivalarea cronologică în anii erei de la Hristos.

[] = indică ceea ce este de prisos în text.

XV
 DOCUMENTE
1 1756 (7264) ianuarie 2
Ion Gheuca spătar se angajează să restituie lui Lupu Balş ban peciul pe care acesta i 1-a dat
pentru un rest de 60 de lei din preţul caselor din Iaşi vîndute banului cu 800 de lei.

7264 <1756> ghen(arie) 2.

Din toată socoteala ce am avut cu dum(nea)lui Lupu Balş pentru 800 lei, ce m-arn
tocmit cu dum(nea)lui pentru casăle din laş; i ce i-am dat dum(i)sale me-au dat
dum(nea)lui alţi bani, toţ deplin, însă cu o sută patruzăci lei, ce me-au trimes
dum(nea)lui cu Irimiia Botez şi am luat, şi din toată socoteala au rămas dum(nea)lui
să-mi mai dea 60 lei, care me-au dat dum(nea)lui şi peci pentru aceşti bani, să dau
peciul.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Ion Gheuca spăt(ar) 1 .
După M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce",ifesc. 5(1925), p. 167-168, nr. LXXII. Orig. (?).

ALTE EDIŢII: C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", VII (1919), nr. 1-4 (ian.-apr.), p. 13
(rez. din sec. XIX).

1
Sub semnătură, observaţia editorului: „urmează apoi, relativ ia acelaşi loc şi casă, alte documente,
fără dată".

2 1756 (7264) ianuarie 14

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la locul de casă de pe Podul Vechi
cumpărat de Vasile Tănase de la vistierie de la Aniţa şi fiul ei Sandul.

f Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată porunca mării sale,
preînnaltului domnului nostru Io Matei Ghica voievod, ne-au orînduit pe noi
dumn(ea)lui Radul Racoviţă vel logofăt ca să alegem şi s(ă) hotărîm un loc de casă şi cu
pivniţă de piatră şi cu dugheană pe pivniţă, a dumisali lui Vasile Tănas(e) ot Vist(erie),
ce iast(e) aici, în Ieşi, pe uliţa Podului Vechiu, pi din vale de uliţă, între locurile Iui hagi
Lohan armanul, care acest loc l-au cumpărat dum(nealui) de la Aniţa, fămeia lui hagi
Manea armanul şi de la fiiu seu, Sandul, după cum adevereşte zapisul lor; iar lui hagi
Manea i-au fost cumpărătură de la Zamfira fata lui Ene ce-au fost starost(e) de neguţitori
şi de la fiii ei, Constantin şi Ioniţă, după cum scriu zapisăle lor.
Deci, noi am mărsu la acest locu ş-am strînsu pe toţi răzăşii şi mahalagii şi fiind de
faţă şi Aniţa vînzătoarea locului şi ne-au arătat locul acesta cît iaste şi-n lat şi-n lungu. Şi
noi am făcut stînjin de optu palme şi l-am măsurat din giur împregiur. Şi s-au aflat
fruntea locului, alăturea cu uliţa Podului Vechiu, şes(e)sprădzece stînjini din locul lui
hagi Lohan, ce iaste dispre răsărit, pi din deal, pără iar în locul Iui hagi Lohan, ci iaste
din sus şi pi din vale. Şi iar am măsurat lungul locului marginea, pi din vale, dispre apus,
iar alăturea cu locul Iui hagi Lohan şi pără în locul lui Neculai Coşoteanul, ce iaste în
fundul locului despre amiadză-dzi şi s-au aflat treidzăci de stînjin(i) şi doî palme. Şi de
acolea, am măsurat curmedziş fundul locului, alăturea cu locul lui Neculai Coşoteanul şi
cu locul Carăcăşoaie armanca şi pără în locul lui Mogîrdici armanul; şi s-au aflat şepte
stînjini şi şepte palme, pentru căci întră locul lui Mogîrdici de îngusteadză locul acesta în

1
capătul despre amiadză-dzi. Şi de acolea, am măsurat iarăşi alăturea cu locui lui
Mogîrdici, adecă din capul locului Cărăcăşoaiei, înspre uliţa Podului Vechiu, şi până în
colţul locului lui Mogîrdici şi s-au aflat dzece stînjini şi şes(e) palme. Şi de acolea,
iarăş(i) am măsurat curmidziş, înspre răsărit, fiind iarăş(i) fund(ul) locului alăturea cu
fundul locului lui Mogîrdici, şi pără în marginea locului lui hagi Lohan, ce iaste alăturea,
pe despre răsărit şi din deal, şi s-au aflat oputu stînjini; şi de acolea, am măsurat
marginea locului p i din deal şi despre răsărit, alăturea cu locul lui hagi Lohan, şi pără în
marginea uliţii Podului Vechiu şi s-au aflat doîdzăci şi doi de stînjini. Şi aşea s-au
încheiat tot locul acesta din giur împregiur, care loc l-am găsit şi îngrădit împregiur. Şi
după cum am aflat măsura locului din pietrile ce sint hotară a lui hagi Lohan ş(i) a altor
răzeşi ce sint înpregiurul acestui loc, l-am măsurat cu dreptat(e) şi s-au aflat precum
scrie mai sus.
Pentru aceasta, am făcut şi noi această mărturie hotarnică la mîna dum(nea)lui
Vasile Tănas(e) ot vist(erie) şi, ca să-i fie de credinţă, am pus şi pecete Porţii gospod şi
ne-am şi iscălit.
L(ea)t 7264 <1756> ghen(arie) 14.
Ştefan Popăscul vor(n)i(c) de poart(ă) <m.p.>.
Neculai Tiron vor(n)i(c) di poart(ă).

<Pe recto-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Palma cu care s-au măsurat
stînjinul.
<Pe verso, de altă mînă, din aceeaşi vreme>: No. <5>.
Hotarnica pivniţii şi a dughenilor din Ieşi. 1756 ghen(arie) 14.
cScris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1) Let 7264 <1756>
ghenari(e) 14; 2) No. 5; 7264 <1756> ghenari(e) 14. Hotarnica vornicilor di poartă, a lui
Ştefan Popăscu şi Nicolai Tiron.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi; Documente, înv. nr. 10330. Orig., hîrtie difolio (33,4 x 24,5
cm.), cerneală neagră, sigiliul Porţii domneşti din 1718 (3 cm. diam.) înecat în aceeaşi cerneală.

3 1756 (7264) februarie 1

Stahl pisar vinde preotului iezuit Adalbert o vie la Miroslava, cu 100 de Iei.

t Adecă eu, Ştal pisariul, făcut-am credincios zapisul mieu la mîna părintelui
iezuvitului sfinţiei sale Adalbertu,superior, precum să să ştie că am vîndut sfinţii sale o
vie la Miroslava, ce est(e) între viile sfinţiilor sale părinţilor iezuviţi şi între viile
dumisale Ion Grozav, cu livada de pom(i), cu casă în deal, cu teasc şi cu 2 căzi şi cu
călcătoriu şi cu deje şi cu 2 ciubere; care vie, cu toate uneltile est(e) a m e şi o
cumpărasem şi eu de la Anna Schiupo(a)ia şi de la Pătraşcu, fii de suflet Anei, care vie
am vîn(du)t-o eu acum, de nime silit, sfinţii salei, drept 100 lei, adecă o sută lei noi, care
bani le-am luat pe deplin din mâna sfinţii <sale>', dîndă acest adevărat zapis al meu în
mîna sfinţii salei şi zapisul de cumpărătură, că să-i fii de bună credinţa şi adevărinţa
sfinţii
5
sale că o ocină si
5
mosiâ
5
sfinţii
t
sale.
Iară vrînd cineva să s(e) acolisască de vie şi de celelalte unelte care am pomenit
mai sus, să să întrebe cu mine, iar sfinţii salei să-i dea bună pace că să stăpînească vie şi
celelalte toate care înpreună cu vie am vîndut sfinţii sale, că să le stăpînească că cele ce
sînt ale sfinţii salei nebîntuită despre nimene, în pace, fiindcă eu m-am plătit pîn(ă) la un
ban, după cum am arătat mai sus.

2
 Şi, pentru mai mare credinţa, m-arn iscălit şi am pus şi mărturie, că să fie de
credinţa.
7264 <1756> fevmar(ie) 1.

Fridericus Christianus Stahl 2 <m.p.>.

Iosephus Michaud, secret(ar) attestor 2 <m.p.>.
Costantin Hlăpăscu diiac, martur <m.p.>.
Ion Bogdan vel log(o)f(e)t <m.p.>.
lordache Balş vel vor(nic) <ni.p.>.
(aotprnq <m.p.>.
Manolachi Costachi vel vor(nic) <m.p.>.
N. Tiron vor(nic) glot(nii).
Tănas(e) Mel(e)ghi vor(nic) de portă, martur c m . p . x
Ion Meleghi vor(nic) de portă, mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/184. Orig., hîrtie (35,5 x 22,3 cm.), cerneală neagă.
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., I - II, p. 108, nr. LV (rez.).

1
Omis. ''
2
Cu caractere latine.
3
Neclar.

4 1756 (7264) februarie 6

Gligoraş Moarte şi soţia sa, Maria, vînd iui Bogdan armean un loc de casă din Armenime,
între Podul Vechi şi Uliţa Armenească, cu 22 de lei, bani noi.

Adică eu, Gligoraş Moarte, dinpreună cu fimeia me, Mariia, făcut-am acestă
adivărat zapisul niieu la m<în>a' Mărândii şi Caţrinii, suror(i) amîndoao, precum să s(e)
ştiie că am vîndut loc de o cas(ă) în Armenime, între Podul Vechi şi între Uliţa
Armenească, car(e) cas(ă) iaste din gios de altă cas(ă) a me şi din sus di casa lui Mitcu,
iar despre răsărit pînă în uliţa ce iaste despre mănăstire lui Bărboiu; care loc s-au şi
măsurat pe lung spre răsărit 7 stînjin(i) şi în 2 cot, iar de curmeziş din Uliţă în gios din
căpriorul cas(ei) a Moartei în gios 5 stînjini şi o palmă, care loc îi luoas(e) Postolache 3
rău şi l-au vîndusă 4 lui Bogdan armanul, căci acest loc au fostu a socru-meu Neculii. Şi
ieşind înainte mării sale lui vod(ă) cu Postolachie şi cu ficiorii lui Postolachi, şi ei mă
rămas(e) din toate locurile să lipsască, să ţiu aibă nici o treab(ă); şi orînduindu-mă
giudecata să dau 28 de lei pe lemnul cas[s]ii, ne-au socotit şi am vîndut locul acestă de cas(ă)
care mai sus scriid drept 22 lei, bani noi. Şi ne-am făcut plat(a) diplin în mînule noastre.
Şi această tocmală s-au făcut înainte şi altor"Oameni buni şi mahalagii, şi înainte
protopopului Lupaşcă, şi înainte starostilu di soronari Lazor, şi Cerchez starostile di
armeni, : Şi,Mihăilă, sluga dumisale vel vist(ier)nicului.
Şi noi, încă pentru mai mare credinţa, am pus degitele, cu voia noastră.
Let 7264 <1756> fev(ruarie) 6.
Gligoraş 5 Moarte, vînzător.
Mariia 5 , fimeia lui Gligoraş, vînzător.
Lupaşcu protopop <m.p.>; eu, Lazor 5 starosti di soronar(i), m-am tîm(plat); eu,
Cerchez 5 starosti di armen(i), m-am tîm(plat); eu, Mihail 5 , slu(ga) dum(nealui)
visternicului.

3
 <Pe verso, doua însemnări armeneşti din aceeaşi vreme>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente. înv. nr. 10494. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 21,3 cm.),
cerneală neagră, cinci amprente digitale.

1
Omis.
2
în loc de: „un".
1
Cuvânt scris deasupra rîndului.
4
în loc de: „vîndut".
5
Amprentă digitală.

5 1756 (7264) martie 11

Antohi căpitan vinde lui Vasile Hămănescu baş bulucbaş un loc de casă, pe Uliţa Sîrbească,
între Biserica Banului şi între Biserica Prepodomna Parascheva.

Adecă eu, Antohi căpitan, dat-am adevărat zapesul meu la mîna dum(nealui)
Vasile baş bulubaş Hămănescu, precum am vîndut de a m e bunăvoie un loc de casă de
aice din Eş, cu loc cu tot, care casă esti p e Uliţa Sîrbească, între Biserica Banului şi între
Biserica Preopodomnii Paraschevii, care casă şi mii mi-au fost cumpărătură cu loc cu tot
de la Stoica văt(avul) Sturzii i-au fostu cumpărătură de Ilii Tomiţă 2 pah(arnic) ce mi-au
dat şi el, zapisul vechiu, iar lui Iii Tomiţă i-au fostu cumpărătură de la popa Toader de la
Prepodobna Parascheva, iar preutului Toader i-au fostu cumpărătură de Ia Parascheva
cusătoari, iar Paraschevei i-au fostu cumpărătură de la popa Ioniţă, nepotul popii lui
Alexandru, unchi... 1 Biserica Banului, tata (?)' dum(nea)lui Iui Vasile baş bulubaş
Hămănescul (? rupt) 1 ce i-am vîndut-o, iar popii lui Ioniţă i-au fostu danii de la Măriuţa
Treloi, fiindcă ei i-au fost drept loc rămas danie de la părinţii ei, pentru care i-ăm dat şi
eu toate zapisăle în mîna dum(nealni), cele vechi, ce au fost de cumpărătură şi
dum(nealui) mi-au dat (loc gol) 1 lei pi această casă cu loc cu tot, de cari luînd toată plata
în mînule mele deplin i-am dat adevărat zapisul meu în mîna dum(nea)lui Vasile baş
bulubaş, înainte a mulţi oameni bătrîni şi megieşi şi boerănaşi, care mai gios s-au şi
iscălit şi nimi sa nu fii volnic, nici dintr-o săminţii a să scula cu vrun drept, fiindcă au
fostu tot cumpărătură din namul (j/c) 1 popii lui Ion Banul, pîn-au venit iar la namu 1 lui
de l-au cumpărat şi pintru mai mare credinţa m-am iscălit, ca să să crază (sic)1 şi să fii
moşii dum(nea)lui Vasile baş bulibaş nerăşuită, în veci.
L(ea)t 7264 <1756> mart 11. '
Antohi căpi(an). Erei Toader.
După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 276-277, nr, CXXIJ, şi. copia
din Fond personal M. Costăfchescu, 1265;voi. l , p . 524-526, nr. 217/11. "'

J Aşa în textul editat şi în Ms. M. Costăchescu,

6 1756 (7264) aprilie, Iaşi

Catrina, fiica lui Calistru Cucoranul monah, fost mare medelnicer, vinde iui Simion Coroiu
mare căpitan casele moştenite de ea pe Uliţa Strîmbă, cu 400 de lei.

t Adică eu, Catrina fiica dumisali părintelui Calistru Cucoranul monah, biv vel
med(elnicer), f a c e m ştire cu acest adevărat zapis al meu, de nime sîlită, nici asuprită, ce
de a m e a bunăvoie, pentru casăli meii din leş, di pri Uliţa Strîmbă, din dosul pivniţii
mănăstirii Trii Sfetitile şi pe lîngă dughenili ungureşti, ci sînt a bisericii lor, care case îmi
sînt de zestre de la tată-meu, părintele Calistru Cucoranul monah, care şi tătîne-meu i-au
4
fost de zestre de la socrul său Ştefan, ci au fost clucer, care au avut dumnealui răposatul
moşu-mieu, Ştefan clucer, schimbătură cu preuţii de la Sfeti Nicolai: au dat casa sa, fiind
lîngă alte case a preuţilor de Sfeti Nicolai, şi preuţii au dat această casă cu locul ei din
dosul pivniţii mănăstirii Trii Sfetitilor, cari şi preuţilor le-au fost dat danie di Păscălina şi
de soţul său, Dumitraşco, cari Păscălinii i-au fost schimbătură cu călugării di Trii
Sfetitile, care au dat Păscălimea casa ei din Cărvăsărie călugărilor şi i-au dat loc pentru
loc din dosul pivniţii, pr6cum arată mai pri larg zapisul călugărilor din let 7180' iunie
25; osăbit au mai schimbat moşu-mieu, Ştefan clucer, cu călugării di Trii Sfetitile, avînd
un loc de casă di la Pan(ă) aprodul călug(ă)rul, care era alături cu casa moşu-mieu lui
Ştefan şi pi Jîngă locul bisăricii ungureşti; au dat călugării moşu-mieu acel loc di casă şi
moşu-mieu Ştefan au dat 40 de mâtce stupi, precum scrie mai pre larg zapisul călugărilor
din let 7197 2 iulie, această casă fiind şiridilită, cu ogradă di bîrne şi cu căsoaie mari
şindilită şi cu grajdiu şi cu 2 dugheni în faţa uliţii, în rîndul dughenilor Trii Sfetitilor;
l e - a m scos la vînzare şi alţii nu s-au aflat, fără numai dumnealui Simion Coroiu vel
căpitan. Le-am vîndut drept 4 0 0 lei; şi mi-au dat banii deplin întru mînuli meii şi i-am
dat toate zapisele celi vechi, ca să-i fie moşie vecină dumisali.
Şi la făcutul zapisului s-au făcut înaintea dumilorsali boierilor celor mari şi altor boierinaşi
de curte mării sali lui vodă şi neguţiţori şi alţi oameni buni, cari mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru credinţă, am pus pecete să fie de credinţă.
^ Mc, A(-B)T(O) tfîcSÂ Anp(Mrti'e)3.
4
Catrina , fata M Calistru Cucoran.
Calistru Cucoran monah.
. T p i E p a p x m q <m.p.>.
Neculai.. , 6 jic(nicer), martur <m.p.>.
Ion Nacul oţ vişt(ierie), inartor <m.p.>.
, . 6 ul ot vist(ierie), martur <m. p.>.
Mihalachi (?) .. . 4 <m.p.>.
Vasilie (?) ot vist(ierie), martur <m.p.>.
Ion Grama, martur <m. p.>.
... 6 , martur <in. p.>.
Toder.. . 6 ot vist(ierie), martur <m. p.>.
Ilie (?) Herescul ot vist(ierie), mart(or) <m. p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/21. Orig., hîrtie (34 x 21,5 cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar,
octogonal, în aceeaşi cerneală; slab imprimat.

1
Deasupra, cu cifre arabe: 1:640 (!).
2
Deasupra, cu cifre arabe: 2677 (!).
3
Sub dată, scris în aceeaşi vreme: ACT 1756.
4
Sigiliu inelar.
5
Semnătură grecească neclară.
6
Nume neclar.

7 1756 ( 7 2 6 4 ) aprilie
Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod scuteşte Mitropolia <Ţării Moldovei> de
văcărit, de goştină şi desetină şi îi dă cîţgJjjOjfe iei pe an din vama domnească.

A[a]lt hrisov 1 , de la Constăiidin Mihail Cihan Racoviţă v(oie)vod, prin care iarăşi
miluieşte şi. înnoieşte sf(i)ntei Mitropolii să aibă a scuti toate bucăţile de văcărit, oi de
goştină, stupii şi rîmătorii de desetină, nici odinioară supărare să nu aibă.

5
 . Aşijdere, să aibă a iua şi c îte 160 k i pe fot anul din v a m a d o m n e a s c ă pentru ceară
i u n d e l e m n u c u m şi pentru şcoli să aibă pui tare de grijă.
• 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > april(ie).
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/6, p. 396 (458). Rez. în condica Mitropoliei Moldovei, de Theodor
Gaşpar diac de divan, din 1816 septembrie.
EDIŢII; V. A. Urechia, Istoria şcoalelor, I. p. 24 (menţ. după orig. şi Sfatul Domnesc).

1
Actul, un folio „mare, scris de Tănasie logof(ăt), sigil roş, mic, cu mărcile ambelor Principate şi data
1753", se afla în Arhiva Mitropoliei din Iaşi, cu următorul Sfat Domnesc: Ioan Bogdan vel logofăt,
Manolache Costache vel vornic de Ţara de Jos, Iordache Balş vel vornic de Ţara de Sus, Vasile Razul hatman
şi pîrcălab de Suceava, Lascarache Geni vel postelnic, Vasile Roset vel spătar, Palade vel vistiernic, loniţă
Cantacuzhino vel ban, Constantin Sturzea vel paharnic, Iordachi Costache vel stolnic (cf. EDIŢII).

Galaţi ai Mitropoliei <Ţării Moldpyei>.

f Hw KOCTAMAHH MHXdHA Me^N PAKOBHUCTO B($6)BOAA, K(O)>KYK>

M(H)A(O)CTYK>, r(o)cn(o)A'»p( , K) 36MAH AIWAAABCKWH. F a c e m şt(i)re cu această carte a
d o m n i i m e l e pentru şeasă păscari o a m e n i streini ce are sfînta Mitropolie în Galaţi, carii
au purtare de grijă n u m a i pentru peşti de trebuinţa Mitropolii. Iată că după cărţi ce ne-au
arătat sfiinţiia sa presfinţitul mitropolit de la alţi luminaţi d o m n i cît şi din cealaltă
d o m n i e a noastră, a s e m e n e şi a c u m domniia rae i-am iertat de tot birul visterii, nemărui
nemică să nu de.
Şi dreptu aceea dară p o r u n c i m domnie m e a şi dumitale pîrcălabe d e Gălaţ(i) şi
altor boiari zlotaşi şi slujitorilor şi tîrgoveţilor de Galaţi cu toţi să aveţi a vă feri de aceşti
păscari, întru n e m i c ă să nu-i supăraţi, nici trăsură pentru alţii să n u le luaţi, pentru ca să
poată purta de grije păscărielor d u p ă tocmala lor, că cine s-ar ispiti a le f a c e mai mult
supăr piste carte d o m n i i mele unii ca aceia să vor pedepsi de cătră d o m n i e me.
Aceasta p o r u n c i m .
7 2 6 4 < 1 7 5 6 > ap(rilie).
IIpumHT "r Aor(o)<|i(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/64. Orig., hîrtie (32 x 22
cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.), cu capul de bour şi acvila
într-un scut oval timbrat de o coroană deschisă, cu cinci fieuroni, avînd pe laturi sabia şi buzduganul şi
iniţialele numelui domnului pe margini slab imprimate în cerneală roşie.

9 1756 (7264) aprilie, Iaşi

Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod acordă scutiri de dări şi de vamă lui Isaac
bashaham
> <din Iasi>.
»
N o i Constantin Mihail < C e h a n > ' Racoviţă voievod, Bojei milostiu, gospodar
Z e m l i Moldavscoi. D e v r e m e ce tota breasla jidovească din tota ţara prin mijlocirea Iui
Isaac b a ş h a h a m a lor se ţine şi se bcîrmueşte, m a i vîrtos ca fiind şi o m de cinste şi de
vrednicie, care între j i d o v i m e n-au stătut altă dată b a ş h a h a m c a acesta, şi cu a lui
povăţuire şi chivernisală şi visteria s e foloseşte, şi tota breasla jidovească cu judecăţile
lui se odihnesc şi cu toţi îndeobşte fiind mulţumiţi, d o m n i a m e a m socotit că se cade să

6
aibă şi el o osebită milă de la domnia me. Şi iată că, precum am găsit cu cale, hotărîm cu
acest testament al domniei mele ca fieşte cînd să aibă a-i scuti desetina de stupi pe
cincizeci de bucate şi vedrerit pe cinci sute de vedre vin şi cuniţa pe zece vite; pe aceaste
bucate nici un ban să nu dee.
Aşijderea, şi trei cufe de horelcă ce va duce pe an din Ţara Leşească să aibă pace
de vamă mare şi de camănă. D e mortasăpie şi de pârcăfăbie şi de toate angarîile, nime
nici un ban să nu-i ceară.
Şi această orînduită milă, purure să steie nestrămutată; niciodată mai mult să nu se
supere. Şi poftim şi pe alţi luminaţi domni ca precum domnia me, hrisoavele ce am găsit
făcute de alţi fericiţi domni, de milă, le-am întărit şi nestrămutat le-am păzit. Aşa şi
domniele sale, găsind acest testament al domiei mele să-1 întărească pentru a lor cinstire
si
> fericire.
Scrisu-s-au de Tănase logofăt, în Iassi, 7264 <1756> luna aprilie 2 .
După ziarul „Fraternitatea", Anul IV, 9/26 februarie 1882, p. 71.

ALTE EDIŢII: Ziarui „Ştafeta" din 7 oct. 1879 (acelaşi text cu data greşită); J. B. Brociner, Memoriu
şi documente istorice, p. 8-11 (acelaşi text); L. Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 19-20, nr. 18 (acelaşi text,
adnotat, cu menţionarea ediţiilor).

1
Omis.
2
Isaac este confirmat ca haham başă, în 1759, de loan Theodor Calimah voievod (cf. L. Benjamin
ş.a., Izvoare, II2, p. 20, n. 4).

10 1756 (7264) aprilie 1

Hotărîre domnească privitoare la plata mortasipiei.

Mortasîpie cea mare, după cum este aşezată la condicile domneşti cu peceţi.
7264 <1756> ap(rilie) 1.
Cîte cîţi bani:
40 - să să ia de cal ce să va vinde în tîrgu, însă 20 bani să de vîndzătoriul şi 20
bani să dea cumpărătoriul;
10 - să să ia de mascur;
4 - să să ia de oaie ce să va vinde în tîrgu sau care să taie la trunehiu;
2 - să să ia de miel de la Ispas înaint(e), însă pe acest(e) bucat(e), pe toate, numai
cărei să vor vinde la Tîrgul Vitelor să aibă a plăti mortasîpie, iară de să vor vinde la
mahalale pînă a nu întră în Tîrgul Vitelor sau afară, la ţara, aceste să nu plătească
nemică, nici să-i supere mortasîpii, numai meşterşuguri să nu s(e) facă;
20 - de carul cu peşte sărat ce vine de pest(e) hotar;
20 - de cufa cu horilcă;
20 - de polobocul de păcură;
20 - de carul cu tiutiun;
20 - de carul cu oale;
20 - de carul cu cofe;
20 - de carul de stecle;
20 - de carul cu marfă braşovenească, iară de calul încărcat zece bani;
4 - de carul cu perje;
10 - de carul sau căruţa cu brînză;
20 - de carul de ceapă ce vine dintr-o altă ţară;

7
 4 — de pereche de roate, cîte un ban de roată;
1 - ocă de carne de la tot trunchiul într-o săptămînă odată de la ceia ce taie
carne, iară banii săului de tot s-au lipsit;
180 - să ia bezmănul pe cifertu pe pivniţa mare, adecă pe 3 luni, iar de pivniţa
mică pe giumătat(e), 90 bani, pe obiceiul vechiu, iară afară dintr-acest mai mult să nu să
supere;
24 - de bou, vacă, vită mare, însă 12 bani să dea vînzătoriul şi 12 bani
cumpărătoriul, iară de vită mică, pe giumătate.
ripUNHT î" A0r(c>)<Ji(6)T.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Mortasipie.

<Scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1) N o . l ; 7264 <1756>
apr(ilie) 1; 2) Ponturile mortasipiei.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVIII/1. Orig., hîrtie (50,3 x 18,3 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, octogoal (2,5 x 2,4 cm.), cu capul de bour şi acvila într-un scut oval timbrat de o coroană
deschisă, cu cinci fleuroni, avînd pe laturi sabia şi buzduganul, iar pe margini, slab imprimate, în cerneală
roşie, iniţialele numelui domnului.

11 1756 (7264) aprilie 2

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod scuteşte de dări pe preoţii de la biserica din
poarta Curţii domneşti.

T HW KWHCTANAHN MH^ATA YY^AN PDKOBNIŢ('H) BOESOAA, E(O)>KYIO

M(H)A(O)CTTK>, r(o)cn(e>)A<»|M» 3CMAH MOAA<»BCKOH. F a c e m ş t ( i ) r e c u a c e s t h r i s o v al
domnii mele tuturor cui să cade a şti. D e vreme ce rugătorii domnii mele, trii preoţi şi un
diiacon ce se află la biserica domnii mele din Curte, pe poartă, au arătat hrisoave de milă
şi de la alţi fericiţi şi luminaţi domni, domniia mea încăş(i) urmînd acelora domni, iată
dară că asemene m-am milostivit ş-am dat ş-am miluit ş-am întărit numiţilor rugători, cu
acest hrisov a domnii mele, prin care hotărîm, ca să aibă a scuti, în toată vreme domnii
mele, aceste bucate: de tot omul cîte o sută cincizăci stupi de desetină, şi cîte o sută
cincizăci oi de goştină, şi cîte zece vite de coniţă, şi cîte o sută cincizăci de vedre de vin
de vădrărit şi tot pogonăritul viilor lor.
Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma domnii mele,
ori din neamul domnii mele, ori dintr-alţii, ca precum domniia mea hrisoavele ce am
găsit făcute de alţi fericiţi domni, le-am înnoit şi nestrămutat le-am păzit, aşe şi domniile
sale, găsind acest hrisov al domnii mele, să aibă a da şi a milui şi întări această puţină
milă ce s-au rînduit de chivernisala acestor preoţi i diiaconi, ca să le rămîie şi domniilor
sale pomenire vecinică.
Scrisu-s-au de Tanasie logofăt.
7264 <1756>, luna april(ie), 2 zile.
HW Ka'HCTAHAHH BW6BWAA <111.p.>.

<Pe verso>: IţJe^AN Etf^tecKtfA r" Awr(o)4>(e)T npwiHTwx-

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/119. Orig., hîrtie difolio
(51,2 x 36,4 cm.), cerneală neagră (intitulaţia, în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.),
aplicat în cerneală roşie, având în centrul scutului heraldic oval capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă
cu cinci fleuroni deasupra scutului mărginită de buzdugan şi sabie şi având pe laturi inscripţia:
lKu/K«xcTâHAHH>/M(H)xUHA)/M(6)x(»H)/PU)K(oKHU'h)/8(o€)K(oA4) ; sub scut, cu cifre arabe: 1753

8
12 1756 (7264) aprilie 3
Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă mănăstirii Danco din Iaşi scutirea de
unele dări, îi scuteşte de toate dările 12 posluşnici şi îi dă câte 100 de lei pe an din vama
domnească, la ziua hramului.

t Hw KWNCTANAHN AIHXAHA ijnpN PdKocmU'H) BWEAOAÂ, E(O)ÎKI'K>

«(H)A(O)CTVK>, r(©)cn(O)AApk 3CMAH MWAAAKCKOH. De vreme că sfînta biserica
noastră a pravoslavii purure ne-aduce aminte şi ne îndeamnă dzicînd: „cercaţi întîi
împărăţiia ceriurilor să o cîştigaţi că toate şi altele nu va lipsi vouă". Şi această poruncă a
Domnului cu toată osîrdie să cade să o plinim cu faptele celi bune şi milosteniie, pentru
că cu adivăr cele ce va socoti şi va milui pri cei lipsiţi vor fi la dînsul toate de agiunsu şi
vor creşte şi să vor înmulţi, că purure are Dumnezeu întru pomenir6 acea milostenie a
noastră şi trimite la noi îngeri povăţuitori de ne povăţuiescu întru toată cale cea bună
atîta întru viaţa această, pămîntească, cît şi după moarte, în lume care va să fie, însutit ne
plăteşte Dumnezeu acea milostenie, cînd varecine dă milostenie sa cu inemă curată
însuşi Domnul Hristos priimeşte de la noi şi este împrumutată tuturor celor milostivi şi
aceasta ne izbăveşte şi de muncile celi de veci şi ne faci moşteni împărăţii câreşti.
Ci fiind dară milosteniea de atîta folos sufletescu, cum dară să nu cercetăm a
alerga cu toată osîrdie cătră facerile de bine şi mai vîrtos ca să cîştigăm acel sufletescu
dar, care este făgăduit următorilor, la care voind şi domniia mea a ne arăta următori
poruncii cei dumnezăieşti, socotit-am dară pentru sfînta mănăstire ce să numeşte Danco,
de aice din Iaşi, unde să cinstescu şi să prăznuiescu mai marii voievozi cereşti Mihail şi
Gavril, care este închinată la sfînta mănăstire ce să numeşte Xeropotamu de la Sfîntul
Munte, şi vădzind hrisoavele de miluiri ce-au avut de la alţi fericiţi şi luminaţi domni,
iată că şi domnie m e din evlavie ce amu cătră această numită mănăstire, m - a m milostivit
şi o am miluit, hotărînd printr-acest hrisov a domnii mele ca să aibă a scuti pururea în
toată vreme domnii mele aceşti bucate: doaî sute stupi de deseatină, şi doaîzăci vite de
coniţă, şi vădrăritul pe tot vinul ce-ar ieşi din zece pogoane de vii ce are la Odobeşti, cît
şi pogonăritul acestor pogoane de s-ari tîmpla vreodată, nici un ban pentru nici unele să
nu dea.
Aşijdere şi pentru doisprezăce oamini posluşnici ce ş-ar găsi streini şi fără biru în
visterie, iarăşi m - a m milostivit domniia m e a şi i-am iertat de toate dările cîte vor ieşi de
la visterie, pentru căpiţele lor nemărui nici un ban să nu de, ca să fie numai pentru
posluşaniile sfinţii mănăstiri.
Şi iarăşi am miluit pre această sfîntă mănăstire Danco, întărindu-i şi înnoindu-i
după hrisoave ce are, ca să aibă a lua pre tot anul din vama cea mare domnească cîte o
sută de lei la praznicul mănăstirii, la optu zile a lui noiemvrie.
Dară pentru acestu lucra plăcut lui Dumnezeu, poftim domniia mea şi pre alţi
luminaţi domni, ce vor fi în u r m a noastră ori din neamul domnii mele, ori dintr-alţii, ca
să întărească şi să miluiască pentru a lor cinste laudă şi vecinica pomenire.
Scrisu-s-au de Tanasie logof(ă)t.
7264 <1756> luna aprilie 3.
HW KWNCTÂNAHN BW6BWAA <m.p.>.
IţleijkdN Etf^tecKtfA "r Awr(o)^(e)T npwmrrwx-

9
 test de Ist, „A. D. Xenopoi" _ Iaşi, sub dată. Copie d <( i iolo orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogona! (2,5 x. 2,4 cm.), din 1753, aplicat în cerneală . « >-*, avîsid în centrul scutului heraldic oval
capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă cu cinci-fleuron , i i upra scutului, mărginită de buzdugan şi
sabie şi avînd pe laturi inscripţia: Hw/K«KcTMiAHNyA(i0x(«HA)/M(6)x(«H)/P(«)K(oBMVi>)/B(«e)B(»A«); a»b
scut.xu cifre arabe: 1753. •
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 262, nr. 341 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(53,8 x 37,8 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. XXV).

13 . 1756 (7264) aprilie 8

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod întăreşte mănăstirii Sfîntul Ioan Gură de Aur
din Iaşi o bucată de loc din hotarul tîrgului Iaşi dăruită de Grigore Ghica voievod.

' F HW KOHCTÂNAHN AVI'^AVA MVX^H PDKOB'IUE BOFC'BOAA, B(O)*VIO M(H)A(O)CTTK»,

r(o)cn(o)Aiipt» SeMrtH MOAAABCKOM. Facem şt(i)re cu acest hrisov a domnii mele tuturor
celor ce pre dînsul vor căuta sau cetind pre ei vor asculta că, iată, viind înnainte domnii
mele cuvios rugătorul nostru ieromonah, Paisie igumenul de la sfînta mănăstire Sfetii
Ioan Zlatoustu de aice din laşi, au arătat hrisoave de la răpoosatul Grigorie Ghica vodă şi
de la domniia sa Matei Ghica vod(ă) din anii 7 2 4 9 < 1 7 4 1 > iulie 12 şi din anii 7 2 6 2
scriind p r e c u m întîiu domniia sa Grigorie vod(ă) au miluit p r e această sfîntă mănăstire
Sfetii Ioan cu o bucată d e loc domnescu din locul tîrgului Iaşilor, din ţarina tîrgului, Ia
care loc s-au trimis şi boiari hotarneci, cărei mărgînd acolo şi socotind stare locului s-au
dovedit dintr-un ispisoc a răposatului Nicolae vodă de miluire ce-au făcut cu această
sfîntă mănăstire Sfetii Ioan de i-au dat şi domniia sa o bucată de loc iarăş(i) din locul
tîrgului, arătîndu că hotarul acei bucăţi de loc este apa Ciricului. Şi măsurînd locul
tîrgului cu f u n e de doaăzeci de stînjini, şi stînjinul d e opt p a l m e , s-au găsit latul locului
de la vale dispre Bahlui, din apa Ciricului şi pînă î(n) marginea tîrgului, doaîdzăci şi
patru de f u n i ; iară în lungu măsurînd locul din hendichiul mormînturilor jidoveşti din
colţul din deal, din sus dispre tîrgu şi dreptu la deal în sus pe deasupra tîrgului pînă la o
moviliţe ce este în costişa Căcainii dispre răsărit, dispre groapă, s-au aliat o sută
şesăsprece f u n i lungul. Iară latul dispre groapă şi despre Şorogari s-au aflat doaodzăci şi
opt de f u n i şi s-au lăsat dispre groapă dzece funi, iară dispre Şorogari cinci funi, iară
tîrgului s-au lăsat loc în lat d e la vale dispre mormînturile jidoveşti dzece funi, iară la
deal să mai lăţeşte locul tîrgului. Şi d u p ă măsura locului s-au pus şi pietre hotară: o
piatră de la vale, în colţul hendichiului de mormînturi jidoveşti de la deal din sus dispre
apus, şi s-au dat atunce patrasprădzece f u n i în lat mănăstirii, iară, dzece funi tij în lat au
rămas loc tîrgului; şi dintr-această piatră drept la deal pin grădini pînă la altă piatră ce
s-au p u s înpotriva Movilii Bivolării, din gios, dispre răsărit, şi iarăş(i) la deal în dreptul
locului s-au p u s şi altă piatră din vale de movila Ciricului ce să numeşti Movila lui
Zorilă, şi de acolo la deal în dreptul locului pînă la altă piatră ce s-au pus în capul unii
rîpe u n d e este şi o moviliţă din deal, în costişe Căcainii, dispre răsărit, şi de acolo iarăş(i)
tot la deal, în sus, s-ău p u s ş(i) altă piatră în capul hotarului din sus, dispre groapă, în
costişe Căcainii, dispre; răsărit, din deal de o moviliţe, şi de acolo priste deal de-a
curmedziş în latul fundului, însjpre răsărit, s-au pus ş(i) altă piatră în costişe Ciricului
dispre apus, înpotriva ieziturii iazului celui vechiu a mănăstirii lui Aron Vodă, unde să
hotărăşte cu moşiia lui A r o n V o d ă . Şi aşa s-au încheiat hotariul acestui loc ce
l-au dată danie domniia sa Grigorie vod(ă) mănăstirii lui Sfetii Ioan.
î n s ă dintr-acest hotar a mănăstirii s-au luat zece funii din lungul locului, din
Movila lui Zorilă la vale, pînă u n d e s-au pus piatră, şi din lat s-au luat cinci funi şi

10
giumătate şi s-au pus şi altă piatră în muche dealului Ciricului can în costişe; şi acel Ioc
s-au dată sfinţii bisărici lui Sfetii Arhanghel clin Tătăraş(i) a popii Roşcăi, iarăş(i) miluire
de Grigorie vodă; şi au rămas lui Sfetii loan o sută şasă funii în lungul hotarului şi
patrusprădzece .funi latul de la vale şi doaîsprădzece funi şi giumătate latul la mijloc şi
doăîdzăci şi optu funi latul în fundul hotarului din sus. Atîta este hotarul aceştii bucăţi de
loc ce s-au scris mai sus danie lui Gligorie vodă.
Dară afară de această danie scrie şi domniia sa Matei vodă Ghica, arăţînd prin
hrisovul său din anii 7262 precum că şi domniia sa au mai miluit şi cu altă bucată de loc
din hotarul tîrgului Iaşilor, din gios, ce 6ra nedată de alţi domni, pre mănăstire Sfetii
loan, osăbit de locul ce-1 arată în semne hrisovul lui Grigorie vod(ă) şi osăbit de locul ce
s-au dat daanie lui Sfetii Arhanghel din Tătăraş(i) şi osăbit de locul mănăstirii lui
Necorife hat(manul), ce-1 are mănăstire danie mai înnaint(e) de alţi domni.
Altu loc cît au fost nedată de alţi domni din hotarul ce scrie mai sus şi pînă în apa
Căcainii în l^t şi în lungu pînă în hotarul ce-au dat răposatul Grigorie vodă, adecă din sus
dispre groapă şi din gios dispre Bahlui pînă supt deal în dreptul mormînturilor jidoveşti,
acest loc l-au dat domniia sa Matei vod(ă) tot daanie şi miluire lui Sfetii loan şi hotar să
fie apa Căcainii, adecă în gios a lui Sfetii loan iară din Căcaina spre tîrgu cătră apus a
tîrgului loc. Şi aşe s-au încheiat tot, hotarul atîta a mănăstirii lui Sfetii loan cât şi a
tîrgului şi a mănăstirii lui Nicoriţe şi a besericii Sfetii Arhanghel a popii Roşcăi.
La care vădzind domniia mea aceşti hrisoave a numiţilor domni de sus şi
binevoind cu a domnii indie bună vrâre a urma lucrurilor celor bune ce-au făcut şi-au
întemiiat alţi luminaţi domni ce-au fostu mai innainte de noi de-au miluit sfintele
mănăstiri unii cu vinituri din viniturile domnăşti, alţii cu moşii din hotarăle domneşti,
iată dară că domniia mea pentru evlavie şi rîvnă ce-am avut cătră sfînta mănăstire încăşi
m - a m milostivit si ca dintru osăbită mila domnii inele volniciie avînd ca un oblăduitor al
aceştii ţărî am dat şi am miluit şi am întărit numiţii sfinţii mănăstiri Sfetii loan pre tot
locul acesta ce l-au avut danie ca să fie şi de cătră domniia mea bine dat lui S(ven)tîi
loan şi miluire stătătoare în veacu, locul cu tot vinitul în toate semnele hotară, şi să ia
părinţii călugări ce vor fi lăcuitori la această sfîhtă mănăstire de toată casa ce-ar fi pe
hotarul locului acestuie cîte doăîdzăci de parale pre an. Şi poftim domniia mea şi pre alţi
luminaţi9 domni ce vor fi în urma domnii mele ca să întărească si > domniile sale danie 9si
miluire sfinţii mănăstiri precum şi domniia mea, să le rămîie pomenire vecinică.
Şi întru aceasta este credinţa domnii mele de mai sus scris, Ion Constandin Mihail
Gihan Racoviţ(a) v(oie)vodă, şi credinţa a cinstiţi credincioşi boiarii domnii mele:
dumnealor Ion Bogdanu vel Iogof(ă)t, i Manolachi Costachi vel vor(nic) de Ţara de
Gios, i Iordache Balşe vel 'vor(nic) de Ţara de Sus, i Vasilie Razul hatman i pîrcălab
Sucevii, i Lascarache Geni vel post(elnic), i Vasilie Rosăt vel spăt(ar), i Ioniţ(ă)
Cantacuzino vel ban, i Costantin Sturzea vel pah(arnic), i Dumitraşco Păladi vel
vist(iernic), i Iordache Costachi vel stolnic, i Iordache Bălăsache vel cămănar, i Iordachi
Hrisosculeo vel comis şi credinţa a tuturor boiarilor domnii mele, a mari şi mici.
7264 < I 7 5 6 > luna april(ie) 8.
Hw KWHCTAHAHH BW6BWAA <m.p.>.

<Pe verso, scris la sfîrşitul sec. XVIII de mîni diferite>: 1) 7264 <1756> ap(rilie)
8. <Nr.> 19; 2) rez. grecesc al actului.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, XXXIX/2. Orig., hîrtie, filigran, cerneală neagră
(invocaţia şi intitulaţia, în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1753, în cerneală'roşie,
parţial imprimat.

11
12 1756 (7264) aprilie 3
Constanţii n Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă mănăstirii Galata dreptul de a lua
venitul mortasipiei de la iarmaroacele ce se vor face la Tîrguşor, afară de iarmarocul de la 29
iunie, a n d venitul va fl luat de mănăstirea Cetăţuie.

F HW KOHCTAHAHH MV^AVA Y Y^AN PAKOBHN('H) B06E0AA, E(S)ÎKI'K>

M(M)A(O)CTYIC, R(O)CN(O)AAPB 3BA\AH MCAAABCKOM.
De vreme ce cuvios rugătoriul
domnii mele ieromonahul Procopie. arhimandritul şi igumenul de la sfînta mănăstire
Galata, au arătat hrisoave atît de la domniia mea, cît si
* de la alti
5 fericiţi
î si
J luminaţi
1
domni, rînduind milă sfinţii mănăstiri ca să ia toată mbrtasîpie, ce va cuprinde a tuturor
iarmaroacelor, cîte să vor face peste anu la Tîrguşor, fără numai la un iarmaroc, care să
face la praznicul Sfinţilor Apostoli Petră şi Pavel, la 29 a lui iunie, numai la acela să nu
să amestece Galata, fiindcă-i rînduit venitul aceluia iarmaroc mănăstirii Cetăţuii,
asemene dar şi domniia mea fiind miluit de pre puternica înpărăţie din scaonul donxnii
Ţării Româneşti, iarăş(i) cu domniia Ţărăi Moldovii, la a noastră părintească şi
strămoşească patrie, dat-am ş-am întărit şi cu al doile hrisov sfinţii mănăstiri Galata, ca
să aibă a lua toată mortasîpie a toate iarmaroacele Tîrguşorului, lipsind de la Galata
numai venitul iarmarocului ce ia Cetăţuia la praznicul mănăstirii la Sfinţii Apostoli Petră
şi Pavel, dară alte iarmaroace, ori cîte s-ari 'face piste an, de la toate să aibă a lua
mănăstire Galata mortasîpie toată, puind oamenii mănăstirii să strîngă banii şi să fie
sfinţii mănăstiri miluire stătătoare în veci.
Şi poftim domniia me şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnădzău va rîndui pre urma
noastră ca să nu să surpe a noastră daanie şi miluire cum nici noi n-am stricat miluirile
altor domni ce-au fostu mai înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi a înnoi şt a milui
pentru a lor vecinica pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa domnii mele de mai sus scris Io Costandin Mihail Cehan
Racoviţ(ă) voievoda şi credinţa cinstiţilor boierilor domnii mele cei mari. dumnealor: Ion
Bogdan vel logof(ă)t, Manoîache Costache vel vor(nic) de Ţara de Gios, lordachie Baişe
vel vor(nic) de Ţara de Sus, Vasilie Razul hat(man) i pîrcălab Sucevii, i Vasilie Rosăt vei
spat(ar), i Dumitraşco Pălade vel vist(iemic), i Ion Cantacuzino vel ban, i Costantin
Sturdzea vel pah(arnic), i Iordache Costache vel stol(riic), i lordache Bălăsache vel
camănar, i lordachie Hrisosculleo vel comis şi credinţa a tuturor boierilor, a mari şi a mici.
7264 <1756> luna apriil 9.
Hw Kwhctahahh BWtBWAâ <m.p.>.
IlpWMHT Hwh EwrA^N BfA Awr(o)<J>eT <m.p.>.
LŢLE^AH EV\"K€CI«S'A P AUR(O)I|i6T NPWMHTCHHWV <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti. M-rea Barnovschi, VI/17. Orig., hîrtie difolid (48,7 x 36,6 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1753, neregulat imprimat în cerneală roşie.

15 1 7 5 6 ( 7 2 6 4 ) a p r i l i e 19

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod scuteşte de toate dările un trunchi de tăiat carne
din Iaşi al domniţei Aniţa <Palade>.

t HW KONCTANAHN A\MX"<»MA UM)(4H PÂKOBHNW B(OE)B(O)AD, B(O)>K(Veio)

M(M)A(©)C(TYI©), r(oc)n(o)Adp(ii) 36A\AM AIOAAAKCKOM. D a t - a m carte domnii mele
dum(i)sale domniţii Aniţăi ca să aibă volnicie, prin carte domnii mele, a ţine aici, în

12
tîrgu, în Iaş(i), un scaun de mesărniţă, de tăiat carne. Şi acel trunchiu să fie scutit de
camăn(ă), de bezmăn, de său domnesc, de branişte, de loc agesc şi de toate alte angării,
oricîte ar fi p e alte trunchiuri, întru nimica să nu să supere.
Drept acee, poroncim domnie m e voao, carii viţi înbla aici, î(n) tîrgu, în Iaş(i), cu
aceste slujbe de mai sus arătate, văzindu carte(a) domnii mele, toţi să vă feriţ(i) de acest
scaun, urmîndu a da pace de toate cîte scriem mai sus. Căci cine s-ar ispiti a face oricît
de puţină supărare peste carte(a) domnii mele, unii ca acie să vor certa de cătră domnie
mea.
într-alt chip să nu fie, că aşe iaste poronca domnii mele. Aceasta.
7264 <1756> ap(rilie) 19.'
npwsHT r Awr(o)4>(e)T.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDX1/8. Orig., hîrtie difotio (31,7 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
domnesc- inelar, octogona) (2,5 x 2,4 cm.), din 1753, aplicat în cerneală roşie, avînd în central scutului heraldic
oval capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, deasupra scutului, mărginită de buzdugan şi
sabie şi avînd pe laturi inscripţia: Hw/Kw(c'riiHAUH)/MMxUu^)/l/(e))((iXu)/PU)K(oisHH'h)Moe)B(i>M)'< sub scut,
cu cifre arabe: 1753.

16 1756 (7264) aprilie 25, Iaşi

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod întăreşte fraţilor Dima şi Costandin suiulgii
stăpînirea asupra locului domnesc din sus şi din jos de cişmeaua veche de la poarta Curţii
domneşti, dăruit acestora de Matei Ghica voievod.

Io Costandin Mihail Cihan Racoviţă, voevoda, Bojiiu milostiiu, gospodar Zemli

Moldavscoi. Facem ştire f cu acestu hrisov al domnii mele tuturor cui se cade a ysti că
viind înainte domnii meale Dima şi frate-său Costandin suiulgii, carii să află aice în Eşi,
la slujba şi chivernisala apii haznelilor, ni-au arătat un?hrisov de la domnie sa Matei
Ghica voevoda, din leat 7263 <1755> martie 20, înpreună şi o mărturie iscălită de sfinţie
sa părintele mitropolitului Iacov şi de episcopii de pre la scauni şi de dumnialor veliţii
boeri şi de toţi egumenii de : pre la sfintele mănăstiri, în cari hrisov şi mărturie scrie
precum că locul domnescu ce-au fostu slobod şi deschis pre lângă hazneoa cea vechi şi
pfna la Pod(ul) Vechiu s-au înpresurat de cătră oamenii carii au locuri de casă de se
hotărăscu cu locul domnescu, a rînduit pre dumnialui Radu Racoviţă vel logofăt,
poroncindu-i domnie sa ca să mergă să e sama să dezbată locul domnescu ce va găsi
înpresurat. Care numit boer, mergând de-au luat sama, a spus domnii sale că au strănsu
pe toţi căţi au locuri alăture cu locul domnescu de la.pod(ul) uliţii ce treci pe denainte lui
Sieti Neculae în sus păr-la Pod(ul) Vechiu, anumi pe Enachi blănar, şi p e popa Iftimie de
la Biserica despre Domna, şi pe Procopie egumenul de la mănăstire Galata şi p e Păisăiu
egumenul de la Sfeti Ioan Zlataustu şi scoţindu-şi fieştecarile zapisăle şi ispisoacile
domnilor de întăritură pre zapisă, l-au cetit dumnialui logofăt Radu Racoviţ şi sănguri
zapisăle lor şi ispisoacile au îndreptat pănă unde agiungu locurile a fieştecărue. Că
Antonie Ruset vodă scrie prin ispisocul domnii sale din anii 7181 ce l-am văzut de faţi în
mănule iui Pricopi egumenul de Gălata, cum că locurile de casă ce-au cumpărat
Hristodor fratele Camelii, carii pe urmă au rămas la Galata.
Aceste locuri s*au hotărât cu boeri de curte, cari şi dumnialui logofăt Radu a
măsurat, începând întăiu den locul casii lorgăi ţircovnic în parte despre răsărit în lungu
cătră Pod(ul) Vechi pănă în locul casii Gheorghiesăi băcăliţii, tij despre răsărit, 16
stănjini, iară:dispre Uliţa Mari, iarăşi din locul casii lorgăi ţircovnicul în lungii spre

13
Pod(ul) Vechiu pănă în locul casii Gheorghiesăi băcăliţii, 20 stănjini, după cum scrie
ispisocul lui Antonie Ruset vodă, că aşe s-au fostu măsurat şi atunce, s-au măsurat în
latu curmezişul capătul locurilor lui Hristodor cel despre Pod(ul) Vechiu pi lăngă casa
Gheorghiesăi băcăliţii şi s-au aflat 7 stănjini pol.
Aşijderi, s-au măsurat şi capătul locurilor acestora despre Iorga ţircovnicul şi s-au
aflat 9 stănjini, iar locul casăi Gheorghiesăi băcăliţii esti tocma în capul Podului Vechi,
cum era mai de demult, unde în dreptul acestui cap al podului dă şi Uliţa Strâmbă ce să
înpreună cu capul Podului Vechi, şi în capul acestui UI iţi Strâmbi despre răsărit de peste
pod este pivniţa lui Ilie zălariul ce-o ţine acmu Foti Nica neguţitor, cum arată şi zapisul
Cărstii, nepotul Gheorghiesăi băcăliţii, ce este la mănăstire Gălata, scriind pentru acesta
loc că esti cumpărătura Hadănbului; din cari Ioc de casă a Gheorghiesăi băcăliţii, unde
s-au plinit 17 şi 20 stănjini locurile lui Hristodor, măsurând şi lungul locului
Gheorghiesăi băcăliţii, pînă la capul Podului Vechiu unde s-au zis mai sus, s-au aflat 11
stănjini; şi de acolo măsurând latul locului domnescu spre apus drept cătră poarta Trii
Sfetitelor pănă la capul podelilor podului Uliţii Boerilor, s-au aflat 11 stănjini, cari
acestu loc s-au ales şi s-au dovedit loc domnescu, lungul alăture cu locul Gheorghiesăi
băcăliţii, ce-1 stăpâneşti mănăstire lui Sfeti Ioan Zlataustu, şi alăture cu locurile lui
Hristodor cari au rămas la Galata şi alături cu locul casăi Iorgăi ţircovnicul şi alăture cu
4 stînjini de loc în lat şi 6 în lungu a popii lui Iftimie ce-1 ari cumpărat de la patriarhul
Meletie şi pînă la pod(ul) uliţii ce treci p e dinainte lui Sfeti Neculai, cari loc de casă a
Iorgăi ţircovnic ce-1 ţine acmu popa Iftimie despre Domna şi cu 4 stănjini în lat de la
patriarhul, măsurăndu-se de-(a) curmeziş din locul casăi potropopului Tofan, ce-1
stăpâneşte acmu Enachie blanar, spre apus pănă în locul domnescu ce i s-au dat popii lui
•Iftimie danie, unde este piatra hotar, s-au aflat 9 stănjini latul iar lungul acestui loc 15
stănjini, fiindcă în vremile de demult era Uliţa Boerilor largă din gura Uliţii Strâmbe şi
pănă drept poarta Trii Sfetitelor. "
Deci, după îndreptări aceasta a locului domnescu de cătră locurile răzeşilor
acestora ce să hotărăscu alăture pe despre răsărit, cercând dumnialui logofăt Radu
Racoviţi, au găsit că şi mănăstire Sfeti Ioan şi mănăstire Gălata şi popa Iftimie cu ficiorii
săi şi Enachi blanar, cU toţi, âu cuprinsu din locul domnescu cu dughenile şi cu casăle
ce-au făcut, după cum arată mai sus hotărâre locurilor lor, cari dugheni şi casă după
bună dreptate si după sfănta pravilă făcăndu-le ei fără de nici o voe de la domnie, să
cade să fie domneşti, să să înfrânezi şi alţii a nu cuteza a să atinge neîntrebat de lucrul
domnescu, precum şi pravila zice, zacealo 90: de va face neştine casă pe loc strein şi va
fi tot lemnul a lor şi toată cheltuiala, de aceasta dă învăţătură cel ce va oblădui acel
pămăiitu acela să oblăduiască şi casa, după pravila ce zice ca să fie biruitori cei mai de
sus celor mai de jos, deci stăpânul aceluie pământ de-a pururi să fie biruitor asupra acei
casă cu toate namesniile pentru că nu poate cela ce-au zidit casa să să părască la
giudecător pentru cheltuiala ce va fi făcut, cum şi dumnialor veliţii boeri, prin anaforaoa
dumilorsale au arătat la domnie sa Matei Ghica voevoda, că să cadi a fi domneşti
dughenile şi casăle ce-au făcut pe loc domnescu şi să-şi piardă toată osteniala şi
cheltuiala încă să nu-si
>
e.
Dar fiindcă dughenile ce-au făcut Sfeti Ioan şi mănăstire Galata şi popa Iftimie
casă, li-au făcut în zilele altor domni, nu s-au îndurat domnie sa Matei voevod a face
după cum hotărăşti pravila, să le e domneşti, mai ales mănăstiri fiind, ştiind că la
mănăstiri să cade a da şi a milui, iar nu a lua şi a lipsi, şi-au făcut milă domnie sa cu
aceşti doî mănăstiri de mai sus numite Gălata şi Sfeti Ioan şi cu popa Iftimie şi li-au dat

14
dughenile şi casăle ce au fost zidit pe locul domnescu iarăşi în stăpânire lor, dăndu-le
danie şi locul gospod căt îl cuprinsese cu dughenile şi casele lor.
Dară mai rămăind loc domnescu din sus de hazneaoa vechi şi din gios de hazna
loc slobod nedăruit nemărue şi dănd jalobă la domnie sa Matei vodă mai sus numiţii
suiulgii Dima şi Costandin, zicând că ei sânt oameni străini şi i-au adus de la Ţarigrad
domnia sa răposatul Grigorie vodă de-au făcut haznalile aice în Eşi pentru folosul şi
odihna nărodului şi de atunce i-au aşăzat aice ca să fie pentru triaba haznalilor; şi ei încă
de atunci păr-acmu li-au căutat şi li-au păzit la vremile de răscoale şi la alti întâmplări de
n-au rămas apele nici la o smintială.
Cari şi domnie sa Matei vodă, găsindu-le păzite de dânşii şi chivernisite, s-au
îndemnat şi au făcut şi altă hazna denainte porţii domneşti, tot cu meşterşugurile acestor
suiulgii; cum şi domnie me, la domnia noastră ce dintăiu aice la Moldova, iarăşi am
făcut o hazna aice în oraş, din vale de Curte gospod, tot cu meşterşugul acestor suiulgii.
Şi după toate aceste fiindcă era ei oameni străini şi n-ave nici moşie nici loc
pentru chivernisala şi aşezare lor, a cerşut ei, prin jaloba ce-au dat, milă de la domnie sa
Matei vodă ca să le de din locul domnescu ce-au rămas slobod şi deschis pe lăngă
haznaoa ce vechi, din sus de hazna şi din gios despre Sfeti Niculai, ca să-şi facă casă,
dugheni, ce-or vre, să le fie de hrana si chivernisala lor, să să aşezi si ei aice în tară si să
fie neschimbaţi şi neclătiţi din slujba haznalilor, apucăndu-să că vor purta şi ei de grijă
cu toată osteniala şi cheltuiala lor pentru lagămuri şi poduşce, cari trebue să să facă
pentru puhoile de aparari heznelilor, ca să nu pricinuiască vreodată nici un fel de
stricăciune apei haznalilor.
Şi pentru aceasta dar au socotit domnie sa Matei vodă înpreună cu tot Sfatul
domnii sale şi găsind eu cale cerire lor, osăbit de mila ce mai au cu hrisoave domneşti
pentru căutare şi chivernisala apei haznalilor, i-au mai miluit şi cu locul domnescu ce era
slobod şi deschis din sus de haznaoa vechi şi din gios dispre Sfeti Niculai, afară de şes(ă)
stănjini de loc slobod ce s-au lăsat pentru trebuinţa .haznaiii din faţi pe denainte în lat şi
cîte un stănjin pol dosul şi laturile haznaiii vechi, cari loc dăndu-le domnie sa danie şi
miluiri acestor numiţi suiulgii Dimii şi lui Costandin ii s-au şi hotărît în sămni cu petri
hotară, măsurăndu-să cu stănjini de opt palme domneşti, începând întăiu de la acel un
stănjin pol ce s-au lasat din dosul haznaiii vechi şi drept la căpiţele podelilor al podului
Uliţii Mari înpotriva hanului Trei Sfetitelor s-au.pus piatră hotar; şi dintr-această piatră
hotar măsurăndu-să faţa locului în sus alăture cu podul Uliţii Mari lungul spre dughiana
ce de piatră pană în locul Gălatii ce au fostu iarăşi loc domnescu şi l-au dat domnie sa
Matei vodă iarăşi danie mănăstirii Gălatii, s-au aflat triispreci stănjini şi giumătate şi
iarăşi s-au pus piatră hotar şi dintr-această piatră hotar măsurăndu-să drept în curmeziş
spre răsărit şi alăture cu locul ce s-au dat danie, Gălatii păr-în locul popii lui Iftimie
despre Doamna, ce i-au dat şi lui iarăşi danie, s-au aflat optu stănjini şi giumătate şi s-au
pus piatră hotar, şi dintr-această piatră hotar măsurăndu-se dosul locului acestue în gios
spre hazna alăture cu locul popii lui Iftimie s-au aflat patrusprezăci stănjini pănă la acel
UD stănjin pol din dosul haznaiii şi s-au pus piatră hotar; şi dintr-această piatră măsurând
latul locului de-(a) curmeziş pin de dosul haznaiii alăture cu acel un stănjin pol a
haznaiii pănă în piatra ce-am pus întăi înpotriva hanului s-au aflat zăci stănjini. Aşijdere,
măsurând şi mijlocul locului aCestue din capătul podelilor a Uliţii Mari şi pănă în locul
popii lui Iftimie cel de danie în latu s-au aflat opt stănjini şi giumătate. Şi aşa li-au ales şi
li-au hotărât această bucată de loc din dosul haznaiii.

15
 Aşijdere, au măsurat şi locul din gios de hazna, despre Sfeti Neculai: au pus întăiu
o piatră hotar dreptu în capetile podelilor a podului uliţii ce treci pe denainte lui Sfeti
Neculai şi tocma în prejma haznalii cei noî; şi dintr-această piatră au măsurat faţa locului
alăture cu podul uliţii ce trece pe denainte lui Sfeti Neculai asupra răsăritului pănă în
dreptul colţului celui despre răsărit al porţii lui Sfeti Neculai de cătră Sfănta Vineri s-au
aflat doîzeci şi 2 pol de stănjini şi acole au pus iarăşi piatră hotar; şi dintr-această piatră
hotar au măsurat drept di-(a) curmeziş pănă în marginea a doi stănjini de loc ce-au lăsat
loc slobod deschis din locul domnescu drum de înblat popii lui Iftimie şi suiulgiilor p e
din dos, s-au aflat şepti stănjini, şi iarăşi a pus piatră hotar; şi dintr-această piatră hotar
au măsurat şi dosul locului acestue spre apus şi spre hazna tot alăture cu cei doi stănjini a
drumului de umblat pănă în hotarul ce-au pus în capul locului celui din dosul haznalii ce
l-au măsurat dintăiu şi s-au aflat noîsprezeci stănjini şi iară au pus piatră hotar; şi
dintr-această piatră hotar au măsurat drept la vale spre Curţile domneşti asupra podului
ce treci pe denainte lui Sfeti Neculai alăture cu locul haznalii ce l-au lăsat în piatra hotar
ce-au pus întăiu şi s-au aflat şeptisprezeci stănjini. Şi aşa s-au închiet şi-au hotărât şi
această bucată de loc, fiind orânduiţi la aşăzămăntul hotarelor vornicii de poartă.
Iară loc de înblat să margă la casăle preotului Iftimie şi la pivniţa lui şi la dosul
dughenilor Dimii şi lui Costantin, au socotit să fie din uliţa ce trece pe denainte lui Sfeti
Neculai din podeţul ulicioarii lui Stoian şi pe denainte dugheanilor lui Enachi blanar,
cum era mai demult păr-a nu arsesi, lăsăndu-se doi stănjini domneşti în latu loc slobod,
deschis din locul domnescu, cari nu s-au dat nici popii lui Iftimie nici suiulgiiior. nici
altora, hotărăndu-se pentru locul acesta ca să fie de-(a) purure Ioc deschis de umbial la
casăle şi pivniţa numitului preot şi la dosul dughenilor numiţilor suiulgii şi nici o parti,
nici alta, niciodată, a nu cuteza a eşi piste hotarăle locurilor sale şi a închidi locul acesta
al drumului ce i-au lăsat deschis nici a-1 strâmta, ce să fie drum de înblat.
Iar pentru lagămurile apelor ce intră în haznali, au hotărăt să aibă a le face mai sus
numiţii suiulgii şi a le zidi de piatră acmu, ca să poată înbla pre dedesubt cînd s-ar
întîmpla vreo smintială apilor, să driagă şi să îndreptezi după orănduiala meşteşugului
lor, ca să nu pricinuiască niciodată stricăciune apelor; însă începutul lagămului au socotit
să fie din capul locului ce s-au dat danie suiulgiilor. Dar pentru doă poduşce al puhoilor
a unie să fie începutul iarăşi din capul locului acestue şi să margă alături cu uliţa mari în
gios pănă va căde în poduşca ce vechi. Iară aceilalti poduşce a haznalii cei n o î să-i fie
începutul din capul uliciorii lui Stoian ce vine despre Podul Vechiu şi să margă p e
dinainte dughenilor lui Enachi blanâiiul, la vali, să iasă la colţul zidelui Sfeti Neculai; şi
pe această poduşcă nime s-au socotit să nu zidească nimică, fiind loc domnesc.
Deci pentru aceasta dară, stănd şi domnie m e înpreună cu tot Sfatul domnii meali
de-am luat sama pentru această danie şi miluire ce-au făcut-o domnie sa Matei Ghica
voevoda la aceşti numiţi suiulgii Dima şi Costandin pe carii, aflăndu-i şi domnie m e
nelipsiţi de la slujba şi chivernisala haznalilor, cum şi haznalile s-au aflat îndestulati cu
apă şi de vremi că ei fiind omeni streini aduşi din Ţarigrad aice de-au făcut aceste
haznali şi au rămas ei de au păzit de atăţa ani dinceputul haznalilor şi pănă acmu, de
n-au dat niciodată smintială apelor şi aşezăndu-se ei cu totul aice în Eşi şi neavănd moşii
şi loc de aşăzari pentru hrana şi chevirnisala lor, găsit-am şi domnie me că cu cale şi cu
dreptate li s-au făcut aciastă milă şi danie de mai sus numită şi pentru ca să le fie lor
acesta loc driaptă danie şi miluire; osabit de alte mile ce mai au ei cu hrisoave domneşti
pentru trebuinţa apei haznalelor, li-am învoit şi li-ani întărit şi domnie me cu acestu
hrisov al domnii mele ca să Ie fie şi de la domnie me danie şi miluire accstor suiulgii

16
Dimii şi cu Costandin, lor şi ficiorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, uric şi miluire şi de
întăritură cu tot hotarul şi cu tot venitul neclătit, neruşuit, stătător în veci. Şi pohtim
domnie me şi pre alţi luminaţi domni ce-i va răndui Dumnezeu în urma noastră să nu
strice această milă ce-am făcut domnie m e cu aceşti suiulgii omeni streini, precum nici
domnie me n-am stricat daniele şi miluire altor domni ce-au fostu mai nainte de noi, ce
mai vărtos să aibă a da şi a întări şi a milui pentru a lor veşnică pomenire.
Şi spre aceasta esti credinţa domnii mele de mai sus scris, Io Costandin Mihai
Cihan Racoviţ voevoda şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boerii domnii mele cei mari al
Divanului: dumnialor Ioan Bogdan vel logofăt, Manolachi Costachi vel vornic de Ţara
de Gios, lordachi Balş vel vornic d e Ţara de Sus, Vasili Razul hatman i pârcălab
Suciavii, Ilie Lascarachi vel postelnic, Vasile Ruset vel spatar, Dumitraşco Păladi vel
vistier, Ioan Cantacuzino vel ban, Costandin Sturza vel paharnic, <în alb> ! vel căminar,
lordachi Costachi vel stolnic, lordachi Hrisosculeu vel comis şi credinţa tuturor boerilor,
mari şi mici.
Şi s-au scris hrisov(ul) acesta în scaunul domnii mele, în Eşi, întru a doa domnii a
domnii mele.
Io Costandin voevoda. V
Leat 7264 <1756> luna april 25.
Ştefan Buhăescul treti logofăt procitenomu.
După C. Andreescu, Ştiri noui asupra aducerii apei în laşi, p. 233-238, nr. 4. Text după
orig., „pecete mică domnească, octogonală, în tuş roş", în Colecţia Fundaţiei culturale M.
Kogălniceanu, dosar Ape -Iaşi, nr. 4.

' Aşa în textul editat.

17 1756(7264) aprilie 28
Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod dă carte de volnicie Episcopiei Romanului ca
să-şi apere ţiganii căsaşi şi holtei care locuiesc cu posluşnicii episcopiei să nu fie traşi la plata
leului pentru cheltuiala grajdului domnesc.

f HW KiJHCTâHAHH Mk^AHA PâKOBHIVh R(0e)lS0A<», EOStUC»

/WHAOCTCI'KO, FOCRIOADP 3CMAH M W A A ^ B C K W H . De vreme ce ne-au spus sfinţiia sa
preasfinţitul episcop de Roman chir Ionichie al nostru precinstit părinte, că cei cărei
strîngu cîte un leu de ţiganul holtei, banii cheltuiala pentru lucrul grajdiului gospod, de
la ţiganii cu meşterşug ce lăcuiescu prin tîrguri, fac învăluială şi ţiganilor episcopiei
cărei lucrează la fier şi sîntu cobzari şi lăutari şi nu lăcuiescu în tîrgul Romanului, ce li-i
şederea cu posluşnicii episcopiei de o parte de tîrgu, unde nu se cheamă tîrgu, ce loc de
posluşnici deosebit de tîrgu, cum dovedescu uricele bătrîne. Cît pentru aceasta, iată c-am
dat carte domnii mele de volnicii la mina numitului episcop şi la mîna dechiului
Episcopiei, să fie volnici a apăra pe toţi ţiganii căsari şi holtei robii Episcopiei cobzari şi
lăutari, ce şed cu casa între posluşnicii episcopiei, căci testamentul de obiceiul acesta cu
banii grajdiului hotărăşte să plătească numai ţiganii cărei şed Ia tîrguri şi să hrănesc cu
meşterşug, dară nu şi cei ce şed afară din tîrguri, cum sînt aceşti ai Episcopiei de şed pe
locul Episcopiei, între posluşnici, unde nu să cheamă tîrgoveţi ce lăturaşi, cît şi Ia ţară.
Pentru aceea dară să-i apere, nici o învăluială să nu mai aibă. Intr-alt chip să nu
fie, că aşe este poronca domniei mele; că cine le va face supărare vor fi de certare.

17
 7264 <1756> aprilie 28.
IlfVOMMT ? A«r(o)4(e)T. . . . .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice LXV/81. Orig., hîrtie difolio (31,8 x
20,9 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu dbmriese inelar, octogonal, (avînd în scut capul de bour şi acvila),
imprimat neregulat în cerneală roşie.

18 1756 (7264) aprilie 30

Ion Harhaz vinde lui Costantin ciubotar opt stmjeni dintr-un loc de casă <din laşi>.

t Adecă eu, Ion Harhaz, am dat acest zapis al meu, la nuna lui Costantin cibotar
sîn babii. Catrinii, precum să s(e) ştie că i-am vîndut opt stînjen(i) di locu de cas(ă), tot.
lîngă locul care vîndusem mai înaint(e) lui Ion Calmîcul, precum ari zapis Costantin, di
la Ion Calmîcul, care locu cuprinde, cu cît am vîndut mai înainte cincisprăzeci stînjîn(i)
şi cu aceşti opt stînjîn(i), fac 23 de stînjîn(i); şi i-am vîndut cu voie me, di nime sîlit, nici
asuprit, care aceşti opt stînjîn(i), ci i-am vîndut pe urmă, vinu dinapoie casii.
Şi, pintru credinţa, mi-am pus digetul.
L(e)t 7264 <1756> april(ie) 30.
Eu, Ion Harhaz <m.p.>.
Şi eu, Paraschiva, şi eu, Todosie.
Eu, Zaharie, am scris < m . p > .
Şi eu, Pavăl; şi eu, Lupul.
Arh. St. Iaşi, XXXII/29. Orig., hîrtie difolio (22,2 x 17 cm.), filigran, cerneală neagră.

19 1756 (7264) aprilie 30

Mărturie hotărnici a trei vornici de poarta privitoare la locul de casă din Uliţa Păcurarilor
cumpărat de Costantin ciubotar de la Ion Calmîcul.

t Facem şt(i)re cu această mărturie hotarnică precum din porunca mării sale
preînălţatului domnului nostru Ion Costandin Mihai Racoviţă voievoda ne-au orînduit
dumnealui Ion Bogdan vel logofăt ca s(ă) hotărîm şi să alegem un loc de cas(ă) a lui
Costantin cibotarului sin babii Catrinii, care cas(ă) pu locul ei este aici în Ieş(i), pe IJliţa
Păcurarilor, din deal de haznaua veche, care cas(ă) cu locul ei l-au cunpărat Costantin de
la Ion Calmîcul cu zapis din velet7249 < l 7 4 1 > iul(ie) 13, iar Ion Calmîcul l-au cunpărat
de la Ion Harhaz tot cu zapis.
Şi să hotărăşti pe de la vali cu locul lui Vasili Ţtgănaş, iar pe de la d(e)al să
hotărăşti cu locul lui Dumitraşco Vîntul, iar pe din faţa locului şi pi din gios să hotărăşti
cu uliţa ce vine de la hazna la d(e)al, iar p e din dosul locului şi din sus să hotărăşti cu
locul ce-au mai rămas nevîndut a lui Ion Harhaz; de către acestn loc l-au fostu înpresurat
Vasili blănarul zăt lui lordache Cracatiţ(ă) zicîndu că-i este a suroru-săi. Şi scoţîndu şi
martur(i) s-au fostu şi hotărît cu petre şi i s-au făcut şi hotarnică la mînă, în sămne, ca
s(ă) stăpîn(e)ască. Dar la urină, scoţîndu Ion Harhaz un zapis din velet 7195 <1687> mai
11 de la Lupul. Haraţul, ce scrie în zapis că pentru o gîlceavă de furtuşag au fost să de 16
lei şi un bou Sandului Hoiungului, cu zi, şi puindu zălog acestu loc de cas(ă) a tătîni-său
la Sandul Hoiungul de Lupul Haruţul şi de frati-său Pavăl, pentru ace pricină a rămas
supţii sţăpînire Hoiungului, unchiul lui Ion Harhaz. Şi răsărindu-s(ă) aceşti omeni cu
locuri au rămas pustii.

18
 Deci de iznoavă ieşindu la giudecat(ă) cu acestu zapis, înainte dum(nealui) vel
log(o)făt, au rămas Ion Harhaz pe Vasili blănarul ce să-ş(i) stăpînească locul cu pace Ion
Harhaz şi cui I-au vîndut să stăpînească cu pace, căci dreptu au vîndut şi, pe poruncă
mărgîndu noi acolo, la locul acela, am strînsu răzăş(i) ş(i) mahalagii di pin pregiur,
anumi: pe Nedeico vătavul, ş(i) pe Neculaiu vătăvul, ş(i) Vasili Ţigănaş, ş(i) Vasili
Coruiu, şi Gligore fuştaşul, şi Iftemii aprodul, şi Gheorghii Sirbul, şi Vasil(e) Mărco, ş(i)
Istrat(i) călăraş, făcîndu stînjin de opt palme, începîndu întîiu a măsura faţa locului pi
din gios din petrii i ce s-au pus de la vali la răsuflătoare haznalei şi din răspitinile
drumului CC S-clU lăsat pintre locul lui Vasili Ţigănaş şi pintre locul Iui Costantin cibotar
ş(i) a lui Ion Harhaz, ce-au dat sam(ă) c-au fostu drum vechi, şi alăture cu uliţa la
dum(nealui) în curmeziş pînă unde s-au pus o piatră hotar în colţu dispre locul lui
Dumitraşco Vîntul s-au aflat 17 stănjini, 3 palme, şi s-au pus al doile piatră hotar; şi din
piatra acee în sus şi alăture cu locul lui Dumitraşco şi pînă la locul lui Ion Harhaz ce-au
mai rămas nevîndut s-au aflat 23 stînjini în lungu, însă cu 8 stînjini ce-au mai cunpărat
Costantin acmu de la Ion Harhaz ş(i) s-au pus piatră hotar în drumul cel mar(e), în colţu;
ş(i) din piatra acee iar în curmeziş ş(i) alăture cu locul lui Ion Harhaz ş(i) la vali, unde
s-au pus în colţul di la vali al paţrăli piatră hotar, jar dispre un loc a lui Harhaz, şi s-au
aflat 15 stînjini; şi de acolo iar în lungul locului lui şi pe de la vali şi alăture cu locul lui
Harhaz unde întră cu clini în drumul ce s-au lăsat pintre locul lui Vasili Ţigănaş şi pintre
locul lui Costantin ciubotar şi pînă în petrili ce s-au pus întîiu la răsuflătoare haznalii, de
unde am început, s-au aflat iar 23 stînjini.
Ş(i) cu aceste sămni ş(i) hotar(e) s-au încheiet şi s-au încungiurat tot acestu loc.
Ş(i) pe cum am aflat ş(i) am adeverit am făcut şi de la noi această mărturie la mîna
lui Costantin ciubotarului.
Şi, pentru credinţa, am pus ş(i) pecete Porţii domnului ş(i) noi încă n(e)-am iscălit
împreună cu aceşti o<a>meni car(e) mai sus sintu numiţi.
L(ea)t 7264 <1756> ! april(ie) 30.
Ion Meieghi vor(nic) de port(ă), hotarnic <m.p.>.
Neculai Tiron vor<nic>,
Tănas(e) Meieghi yor(nic) de portă, hotarnic <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/36. Orig,, hîrtie difolio (46,5 x 32 cm.), cerneală neagră,
„P(e)ce(te)a P(o)rţ(ii)" domneşti (3 cm. în diam.) din 1718, aplicată în aceeaşi cerneală, iar pe verso, figurată
palma de 22,5 cm.

20 1756 (7264) aprilie 30

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă scutirea de lucru domnesc a ţiganilor
Mitropoliei din Iaşi.
t HW KCCTAHAHN MH^AHA ye\AN PAKCKHU(H) B(©6)B<>AA, E(oWi'ei©
M(H)A(O)CTY», r(C>)cn(O)A'»p SSMAH A\WAA«BCKWH. Dat-am carte domnii mele giudelui
de ţiganii sfinţii Mitropolii, de aice din Iaşi, să fie volnici cu carte domnii mele a să
apăra dispre oaminii grajdiului domnescu şi dispre oaminii lui vel isprav(nic) de curte,
ca să n-aibă a trage la nici un lucru a grajdiului g(o)sp(o)d, nici la al Curţii g(o)s(po)d,
după cum am vădzut domniia m e şi cărţile altor luminaţi domni, la mîna ţiganilor să s(e)
apere, fiindcă ei să află purure la lucrul şi trebile sfinţii Mitropolii.
Şi dreptu aceea, poruncim domnie m e şi dumitale vel comis şi vel isprevnic de
curte să daţi a îtiţălege celor ce viţi rîndui să strîngă ţiganii la lucru domnescu, ca
nicidecum să îndrăznească a face supărări ţiganilor Mitropolii.

19
 într-alt chip să nu fie.
7264 <1756> ap(rilie) 30.
IIpWMMT î" AWr(«»)<ji(6)T.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVI/37. Orig., hîrtie difolio
(31,8 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.) din 1753, aplicat
în cerneală roşie, avînd în centrul scutului heraldic oval capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă, cu
cinci fleuroni, deasupra scutului, mărginii» de buzdugan şi sabie şi avînd pe laturi inscripţia:
Hw/Kui(cT4HAHH)/diV(H)x(4Hrt)/M(6)x(4H)/P(ii)K(oBHU'h)/8(o6)B(oA4); sub scut, cu cifre arabe: 1753.

21 1756 (7264) mal 4

Lohan negustor armean din Iaşi vinde lui Manolachi <Costachi> mare vornic două
pogoane de vie părăginită din Dealul Coroiului, pe locul mănăstirii Socola.

4 maiu 7264 <1756>.

«Hagi Lohan arman, neguţ(ă)tor din Iaşi», dă zapis «giupănului Manolachi vel
vornic», că-i vinde două pogoane «de vie păragină», «în Dalul Coroiului, pe locul
mănăstirii Socolii, între Ioniţă ficiorul lui Arsenie şi între Vasăli blănar, gineril(e)
Olariului»;7 care
. «au fost a cumnatului meu,7 a lui Carabet armasului».
>
Semnează armeneste. 5
După Iorga, St. şi doc., V, p. 250, nr. 126 (Documente relative la Botoşani). Rezumat.

22 1756 (7264) mai 5

Constandin Mihai Cehan Racoviţă v o i e v o d îl împuterniceşte pe Dosoftei egumenul
mănăstirii T r e i Ierarhi să ia bezmenul de la cei ce şi-au făcut case în Iaşi p e locul acestei mănăstiri.

t Hw KOHCTâNAHN AVl'p» HCX^H PAKOBHU'h B(oe)B»A(A), BoMîOew)

MYA(«0CT(YK>), r(oc)n(e)A(<0p("i») 3KMA(H) MOAAAECKOH. De vrem(e) ce-au jăluit
domnii m61i rugătoriul nostru Dosoftei egumen de Tre Sfetitele zîcîndu că are sfînta
mănăstire Tre Sfetitele cîteva locur(i) de cas(ă) aici, îri tîrgu în Iaşi, la mahalale cum şi
supt mănăstire, despre Bahlui, pe care locuri sîntu oamen(i) şăzători cu cas(ă) şi venit
mănăstirii după obiceiu bezmănul(ui) nu dau. Drept aceea, îi dau volnieie prin această
cart(e) a domnii meii ca să aibă a-i apuca mai sus numit(ul) egumen pe toţi acei ce au
casă pe locui mănăstirii şi să le ia bfezmănul pe ăn după cum s-ar putea aşăza cu dînşii.
într-alt chip să nu fie, că aşa est(e) poronca domnii mele. însă după obicei să ia,
iar nu mai mult.
Let 7264 <1756> mai 5 d(i)ni.
npum(n)T ? • A W R ( O ) 4 ( E ) T .
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, din 1753.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 206, nr. 340 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,8 x 22,1
cm.), cerneala cafenie, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 234).

23 1756 (7264) mai 6

Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod dă volnieie mitropolitului Ţării Moldovei ca să
stăpînească moşia Vlădicenii de lîngă Iaşi, iar oamenii care vor şedea pe moşie să lucreze 12 zile
pe an boierescul, dînd şi dijma.
f MW KONCTitHAHH <Wn\-i»HA Ijie^AH P«K0BHT|1» B0tKC>Aâ, B(O)>KT6W
M(H)A(O)CTVK5, R(O)CO(O)A#I» 3CMAH MOAAABCKOH. Dat-am carte domnii mele sfinţii

20
sale presfinţituiui mitropolit al ţării chir Iacob, al nostru preacinstit părinte
duhovnicescu, să fie volnic cu carte domnii mele a stăpîni moşiia sfinţii Mitropolii
Vlădicenii de lîngă Iaşi, cu tot venitul moşiei şi cu toată slujba oamenilor ce vor fi
şezănd pe moşiia Mitropolii, după hotărîre ce s-au făcut de obşte pentru toate
mănăstirile, adecă oricine ar şede cu casă să fie datoriu a lucra Mitropolii lucrul de
boierescu 12 zile pre an, însă 6 zile de vară şi şasă zile de iarnă, ori la ce lucru i-ar pune
pristavul Mitropolii. Iară cărora nu le va da mîna să lucreze, să de bani pentru lucru cîte
doi lei de gospodar şi să de şi dejffla din vii şi din toate sămănăturile ce vor ave şi din
prisăci cu stupi şi din fîneţe pre obiceiu. Şi de s-ar arătă vre unii neurmători poroncii,
dumneata ispravnice al ţinutului să le faci zapt, supuindu-i să urmeze şi înplinind de la
dînşii adetiul moşii.
într-alt chip să nu fie.
7264 <1756> mai 6.
IlpoMHT r" rtor(o)4»(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei, III/9. Orig., hîrtie difolio (32 x 21,9 cm.), cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,3 cm.), din 1753, aplicat în cerneală roşie, neregulat imprimat.
Idem, Ms. nr. 530, f. 8 v. (copie din prima jumătate a sec. XIX).

EDIŢII; D.R.A., II, p 327, nr. 309 (orig.).

24 1756 (7264) mai 7

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă preoţilor de la Biserica Catolică din
Iaşi dreptul de a lua cîte o ocă ele untdelemn pe lună din vama domncască.

f Hw KfcNCTANAMH MhX«HA Mm)(AH PâKOBMtUl») b(06)b0AA, B(o)>k(V6k>)

M(H)A(O)CTVK>, r(o)cn(o)A«p 3EMAH MWAA&ECKWH. D e vreme ce preuţii de la Biserica
Ungurească de aice din Iaş(i) au arătat carte domnii mele din ceealaltă domnie a noastră
şi de la alţi luminaţi domni, întru care arată că să ia cîte una ocă de untu de lemnu pe
lună din vama domnească, domniia mea şi aemu, întru a doa domnie, m-am milostivit
ş-am miluit ş-;mi înnoit bisericii mila aceasta ca să ia pe toată luna cîte o ocă de
untdelemnu. Şi pentru aceasta poruncim şi dumilorvoastre vel vameşi să daţi acest
untdelemnu nelipsit pe toate lunele în tot anul.
Aceasta poruncim.
7264 <1756> mai 7
IlpOMHT ?' A<>r(o)<^(e)T.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Biserica Ung(urească) din
Ieş(i).
<Scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. X I X > : 1) No. decimo; 2) No.
decimo. Carta del Principe Costantino Racoviz; 3) Per i . . . ' l i o 3 (sic!) Maggio 1776.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/186. Orig., hîrtie difolio (31,2 x 21,5 cm.), filigran, cerneală
neagră (intitulaţia, cu cerneală roşiei sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.), aplicat în cerneală
roşie, avînd în centrul scutului heraldic oval capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă, cu cinci fleuroni,
deasupra scutului, mărginită de buzdugan şi sabie şi avînd pe laturi inscripţia: HW/BW(RR4HAWI)/
M(H)x<«MA)Me)xUt<)/P(A)K(c>BHivh)/B(o6)B(«A<*); sub scut, cu cifre arabe: 1753.

1
Neclar.

21
25 1756 (7264) mai 7
Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă Bisericii Catolice din Iaşi scutirile de
dări şi slujbe.

t Hw KOHCTdHAHH MH^AYa MUXdH PAKWBlUC-h) BOCEOAd, B(o)>Kl'eK>

/h(h)a(o)CT'TO, r(o)cn(o>Adp'h 3e<wrtH M O A A A B C K O H . D e v r e m e ce preuţii de Ia Bisereca
U n g u r e a s c ă de aice, din Ieşi, au arătat testament de la însumi domniia mea, din domniia
dintăi, şi de la alţi luminaţi d o m n i m a i denainte, întărind u n d o m n u d u p ă altu miluirile
Bisericii Ungureşti, domniia m e a asdmcne şi acmu, întru a doa domniie, m - a m milostivit
ş-am miluit ş - a m întărit ac6ştii numite biseri<ci>', hotărînd întăi pentru şapte oameni
streini f ă r ă de bir în visterie ce ş-ar găsi, ca să fie de slujba bisericii, i-am iertată domniie
m e a pe capetile lor de tot birul visterii, nimărui nemică să nu dea.
Aşijdere, şi la v r ă m e cuniţii, să aibă a scuti preoţii patru vite şi doi cai, c u m şi la
v r e m e desetenii să aibă a scuti cincizăci d e stupi de desetenă şi zece rîmâtori. Pe aceşti
bucate nemărui nemică să nu dea.
Aşijdere, şi pentru tot vinul ce ar ieşi din roada a şapte p o g o a n e de vie ce are
beserica lor la Copou şi din şeasă p o g o a n e ce are la Miroslava, acel vin tot să fie scutit
de vădrărit, nici < u n > ' ban să nu plătească. Şi să f i e slobod a-1 rădica de la vii şi să-1
aducă în Ieşi şi dinspre n i m e oprit să nu fie.
Aşijdere, şi pentru o pivniţă cu băutură ce vor ave preuţii aicea, în tîrgu în Ieşi,
iarăş(i) să fie în pace acea pivniţă d e camănă, d e bezmăn, de branişte, d e locul agescu,
de buor, d e cepărit şi d e pivnicerit şi de alte angării, de toate oricîte ar m a i f i pe crîşme,
cu nici un fel să nu sa învăluiască, pentru ca să f i e de chivernisala lor.
Aşijdere, şi pentru cai ce vor avea preuţii, nime nicidecum,; m a c a r ă ori cu ce
poronci ar merge, ori cu carte g(o)s(po)d, ori fără carte, cai lor d e olac să nu li să ie, că
cine s-ar ispiti a le trage cai să-i ie de olac, unii ca aceia să vor pedepsi ca p r e nişte
călcători de poroncă.
Şi dreptu aceie dară, p o r u n c i m domniia m e a şi dumilorvoastre boieri şi voaî
slujitori ce viţ(i) fi cu aceşti slujbe mai de sus arătate, vădzind testamentul domnii mele,
să aveţ(i) a u r m a întocma şi la toate d u p ă cum poruncim, necutezind nime a le face mai
mult(ă) supărare.
Şi p o f t i m şi pre alţi luminaţi d o m n i ce D u m n ă d z ă u va rîndui în u r m a noastră cu
domniia ţării aceştiia, ca să nu strămute acest(e) mile, ce mai vîrtos să-i miluiască şi să le
întărească, pentru a lor vecinică pomenire.
Scrisu-s-au de Tanas(e) log(o)f(ă)t za taină.
Din Iasi, 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > m a i 7.
t Hw KwNcraNAHM GweewA« <m.p.>.
Ifle^AN E%f)ebecKtfA r Awr(o)4>(e)'r opttWHTWx-

Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/185. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneam
neagră (intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.), aplicat în cerneală
roşie, avînd în centrul scutului heraldic oval capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă, cu cinci
fleuroni, deasupra scutului, mărginită de buzdugan şi sabie şi avînd pe laturi inscripţia: HW/KW(CTANAHN)/
M(H)x(<<Hrt)/M(e)x('iH)/P(4)K(9BHHi)/B(oe)B(oAi»); sub scut, cu cifre arabe: 1753.

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, V, ed. I, p. 431 (rez.).

' Omis.

22
39
1756 (7264)iunie26
Preoţii de ia biserica Sfîntui Neculai de Sus vînd lui Vasile blănar un loc de easă, cu 8 lei,
bani noi.

t Adică noi, preoţii de <la> Sfete Neculai de Sus, care mai gios ne-am iscălit,
dat-am adivăratu zapisul nostru dumisali lui Vasile blănar, ginerile lui Iordachi
Cracatiţă, şi giupînesii sali Lupii, fata lui Iordachi Cracatiţă, pentru un loc de casă din
locui socru-său, lui Iordachi Cracatiţă, ce l-au dat noao baba Axintioaie, care loc au fostu
danie şi cumpărătură babii Acsintioaie de la Iordache Cracatiţă, socrul lui Vasile blănar.
Şi baba Axintioaie au dat acel loc de casă noaî, preoţilor de <la> Sfet(i) Necolae, pentru
grijea ei la moarte, pentru prohod şi 4 stîlpi şi părăstas şi 2 sărăcuste. Dar văzîndu şi noi
că locul acel di casă nici un venitu nu ne-au dat de cîndu ni l-au dat baba Acsintioaie,
l-am scos la vînzare şi nu s-au încăputu nime a-1 cumpăra sau a-1 răstoarce fără decîtu
Vasili zet Cracatiţă. Deci noi i l-am datu în opt Iei, bani noi, ca să-1 lipască iarăşi lîngă
locul său ce iaste dispre socru-său, Cracatiţă. Acest loc di casă iast(e) în fundul de gios şi
are clinuri şi de o parti şi de altă, adică fundul locului de gios ce ni-i danie de la baba
Acsintioaie să hotăreşte cu locul Ghemului. ^
Deci văzindu şi noi că nu ni-i nici de o folosinţă acel loc stîndu sterpii, noi l-am
vîndut, în optu lei, dumisale lui Vasili zet Cracatiţă. Deci de acmu noi să nu avem treabă
cu acest loc, că rie-au dat banii deplin întru mînule noastre; şi i-am dat şi zapisul
socru-său care l-au făcut Axintioaie. Deci de acmu înainte noi să nu avem treabă cu acel
loc di casă care l-au răscumpărat, ce să fie dreaptă ocină şi moşie dumisali şi giupînesii
dumisali, fiilor şi nepoţilor, cu toată blagosloveniia rugăciunii noastre, şi ne-am iscălit.
Şi s-au scris acest zapis în domnia al doile a mării sali Costantin RacOviţă vodă,
viindu iarăşi domnu în Moldova din Ţara Muntenească, şi am ci>'scălit.
L(ea)t 7264 <1756> mai 8.
Eu, Răducan pisar leşăscu, am fost faţă, isc(ălesc) c m . p . x
lcrci Varlic, vîndzetor < m . p > .
Eu, preutul Gligor tij di acolo, vîndzetor c m . p . x
Şi eu, Vas(i)le diiacul ot tam, m-am tîmpiat c m . p . x
Costantin Stam(ate) diiac de divan am scris c m . p . x
Arh. St. laşi, Documente, XXXII/18. Orig., hîrtie difolio (31 x 21,2 cm.), filigran, cerneală cafenie.

' Omis în orig.

27 1756 (7264) mai 15

Costantin ciubotar se judecă pentru o bucată de loc „despre Bisărica Banului" cu preotul
Toader.

7264 c l 7 5 6 > maiu 15.

Carte de giudecata urmată între Costantin ciobotariul şi cu preotul Ţoader pentru o
bucată din acel loc 1 , dînd dreptate lui Costantin .
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/26, nr. 10. Rez. în „opisul documentarilor casălor de pe
Uliţa Sîrbască din oraşul teşii a dumnealui spăt(a)r(u)!ui Mihalachi Cantacuzin. 1839 mart 7".

' „despre Bisărica Banului" (v. doc. nr. 9 din opis, din 7259 <1751> iunie 10).

23
 39
1756 (7264)iunie26
Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod scuteşte de unele dări mănăstirea Sfîntul
, Spiridon, nou zidită în Iaşi, şi 20 de posluşnici ai acesteia.

C u mila iui D u m n ( e ) d z ă u , Io Constandin Mihail Cehan Racoviţ(ă) v(oie)v(o)da,

d o m n Ţărîi Moldovei. D e v r e m e ce decît toate bunătăţile şi dragoste c e să arată cătră
mănăstiri şi bisărici m a i mult este cunoscută facere d e bine şi milosteniia, pentru că cu
adevărat aceasta este ca nişte pîraie ce curgu din izvoarăle celi din evlavie domnilor şi a
tuturor pravoslavnicilor creştini, şi cătră sfintele m(ă)n(ă)stiri răvărsîndu-s(e), nu n u m a i
că să răcoresc şi să mîngîie d e ajutoriul lor, ce şi desăvîrşit a să cruţa şi a să p ă z î cu
bun(ă)stare lor aiavca tuturor arătat este. C ă n-au sporit atîta d e multe alte chipuri de
chivernisală p e sfintele m(ă)n(ă)stiri şi bisărici cît acele stăpîneşti şi creştineşti mile, din
care cu darul lui D u m n e z e u c a dintr-o fîntînă să adapă tot bisericesc cliroş, dup(ă) c u m
şi dumnezăiasc(a) rînduială, aşe au tocmit a nu să chivernisi sfintele dumnezăieşti
lăcaşuri cu alt mijloc fără decît cu milosteniia pravoslavnicilor creştini.
Deci dară şi domnie m e a din dumnezăiasc(ă) rîvnă îndemnîhdu-ne şi urmînd altor
luminaţi şi pravoslavnici domni, celor ce cu bun(ă) îndurare au miluit şi au ajutat sfintele şi
dumnezăieştile lăcaşuri pentru a lor veeinica pomenire, a m socotit şi domniia m e a pentru
sfînta m(ă)n(ă)stire, ce acmu dc nou s-au zîdit din temeliie aice în oraşul Ieşilor, unde să
cinsteaşte şi să prăznuiaşte hramul acelui dintru sfinţi marelui ierarh şi de minuni
lăcătoriului Spiridon, şi o am miluit-o ca să aibă această putinţă) milă, adec(ă) să aibă
pururea a scuti 500 de stupi, mascuri de dcsealină, şi oi de goştină 500, şi vădrărit p e 7 0 0
de vedri, şi vite cai de văcărit sau conit(ă) 40, p e aceste toate nici un ban să nu plătească.
Aşijdere, m - a m milostivit domniia m e a şi i-a<tn>' dat să aibă oamin(i) 2 0 streini
scutiţi de tot birul visterii, carii oameni să fie nelipsiţ(i) pentru posluşaniia sfintei
m(ă)n(ă)stiri, cu această puţin(ă) milă să sî poată sfînta m(ă)n(ă)stire a să cuprinde şi a să
ajutora, pentru chivernisala părinţilor, ce vo<r>' fi slujindu întru dînsa, rugind Dumnezeu
pentru sănătate şi iertare păcatelor noastre şi a altor luminaţi domni ci vor fi dup(ă) vremi în
urma noastră, înc(ă) şi pentru cei ce-au fost mai înainte de noi. Şi pohtim domniia mea şi
pre luminaţi domni, p e carii Dumnezeu îi va orîndui cu domniia la scaunul ţărîi aceştiia, au
din neamul nostru sau dintr-alţii, să nu surpe mila aceasta, ce mai vîrtos să o întărească
pentru a lor bună şi vecinic(ă) pomenire, precum şi noi am întărit daniile şi miluirile altor
l u m i n a t ® domni.
Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > mai 15.
HW KONCT4NAMH BOfcBOAa < m . p . > .
iPe<Jww i;>i)(' hecK ^ rt Awr(o)<J>(e)T npoiiHTW)(.

< P e verso, scris în aceeaşi v r e m e > : Di la Costandin Racoviţă vodă Gehan 2 .

<Scris de mîini diferite, în prima jumătate a sec. X I X > : 1) 7 2 6 4 < I 7 5 6 > martie
15; 2) Pentru ridicători; 3) No. 1. Leat 7264 < 1 7 5 6 > mart(ie) în 15; 4) Costandin Mihai
Gehan v(oie)vod.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/1. Orig., hîrtie difolio (53 x 3 cm,), cerneală cafenie
(intitulaţia şi majusculele din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.),
aplicat în cerneală roşie, având în centrul scutului heraldic oval capul de bour şi acvila, cu o coroană
deschisă, cu cinci fleuroni, deasupra scutului mărginită de buzdugan şi sabie şi având pe laturi inscripţia:
Hu)/Kw(cTiiHAMH)/rtA(H)x(iiHA)/lj(e)x(4M)/P(d)K(®BHU'h)/B(«6)B(0AA); sub scut, cu cifre arabe: 1753,

24
 EDIŢII: Ghibănescu, Documente (Primele 11 hrisoave de mile ale mănăstirii şi spitalului Sf.
Spiridon), în „Ioan Neculce" fasc. 9, (1931), p. 156, nr. CXX1I (orig.); Gh. Băileanu ş.a., Istoricul spitalului
„Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 19-20 (text după Ghibănescu).

1
Omis în orig.
2
Cuvînt adăugat de altă mînă.

29 1756 (7264) mai 22

Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod întăreşte fraţilor Dima şi Constantin stăpînirea
asupra caselor cumpărate <în laşi>.

7264 <1756> mai 22.

Cartea domnului Constantin Mihaiu Cehan Racoviţă v(oie)v(o)d pentru ca Dima
si Constantin, fraţi, să-şi stăpînească casale ce au cumpărat.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibt. Acad. Rom., Documente istorice, DXV/64, nr. 6. Rez. într-o condică
de documente a iui Mihail Sturdza voievod din 1843.

30 1756 (7264) mai 26, <Iaşi>

Constantin Mihai Cehan Racoviţă voievod confirmă lui Dueş^Sotirioviciti^
de dări şi de vamă acordate de Constantin Nicolai <Mavrocordat> voievod şi întărite de el în
prima domnie.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Constantin Mihai <Cehan>' Racoviţ(ă) voievod, domn

Ţărei Moldovei. De vreme ce alesul dintru obşteni Duca Sotiriovici de la Thasos ne-au
arătat hrisov de la preiubitu fratele nostru domnia sa Constantin Nicolai v(oie)v(o)d,
întru care scrie pentru mai sus numitul că, aflîndu-se împodobit cu învăţătura elinească
si letinească şi de alte, ştiind bine şi limba moldovenească, întru care poate să
tălmăcească orice carte, ispitindu-se de domnia sa mai cu deadirisul cu tălmăcirea
Octoihului celui mare şi cu alte şi s-au aflatu vrednic şi avînd şi tipografiia sa cu
cheltuiala lui făcută, n-au lipsit a-1 agiutori dîndu-i şi privileghia ce trebuicioasă cu care
să poată avea odihna lui nebîntuitu de cătră nimeni şi să poată lucra necontenit lucrul
tipografiei ca să se îndestuleze ţeara de cărţi, lipsită fiind, cari să slăveşte numele lui
Dumnezeu întru sfintele biserici; prin care hrisov întîiu hotărăşte ca să fie scutit el cu
toată casa lui şi să ia şi cîte 20 de lei leafă pe lună de la camara gospod, Ia Paşti şi la
Crăciun cîte un postav i un atlaz. Aşijdere, să scutească 150 stupi de desetină şi 250 oi
de goştină, nici un ban pe aceste bucate să nu deie şi 8 oameni scutiţi de tot birul ce-ar fi
pe alţii ca să fie numai pentru lucrul tipografiei.
Aşijdere şi pentru cît plumbu spiglos şi hîrtie va aduce pentru treaba tipografiei
nici un bari vamă să nu deie. Şi de s-ar tîmpla să tipărească domnia noastră vreo carte,
după tocmeala ce va avea să i să plătească de la cămara noastră.
Pentru aceasta, după dreptatea ce s-au căzut şi cu cale fiind, asemene dar şi
domniia mea i-am întărit cu această carte a domniei mele pentru cîte-s mai sus numite şi
poftimu şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi de Dumnezeu rînduiţi în urma noastră domni
şi stăpînitori acestui de Dumnezeu păzit scaon al Ţării Moldovei, ca să întărească, care
cu cale i-au făcut pentru statornicia tipografiei ca să le rămîie vecinica pomenire.
Aceasta scriem.
< 0 l f > Mc, BOH) A-FCTO X3CHH MdpTî'e 30.

25
 HW KWNCTDNTHN BWFIBWAI» •
S-au scris de loniţ(â) log(ofăt) din Giurgiu. Trecut la condică.

' • Acest hrisov fjind făcut după dreptate, l-am întărit să se urmeze şi la domnia
aceasta pre deplin cum scriem mai sus.
7264 <1756> luna mai 26 3 .
npwiOOx ? Aoro^(eT).
După V. A. Urechia, Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (1720 - 1780), în „Analele Acad. Rom.",
Memoriile Secţ. Istorice, seria a Il-a, tom. x (1887-1888), p. 224-225. Text după orig., cu indicarea prin două
desene (greşite) a sigiliilor voievodale inelare, octogonale, din prima domnie (cu capul de bour în centru) şi
din cea de a doua (cu capul de bour şi acvila în centru), ambele aplicate în cerneală roşie.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 65 (107), nr. 2 (secţiunea „Pentru tipografie"). Copie din 1816
ianuarie 19, de Theodoi Gaşpar diac de divan, în Condica Mitropoliei Moldovei, cu sigiliul domnesc
octogonal (3,3 x 2,7 cm.), în cerneală roşie, cu capul de bour cu steaua între coarne într-un scut heraldic
timbrat de o coroană voievodală deschisă, însoţit de trofee (steaguri, baniere ş.a.), avînd dedesubt anul 1806
şi fiind încadrat de iniţialele: Hw. GK. (IA. KA. BB (lo Sc(arlat) Al(exandru) C(a)l(imah) v(oie)v(od)).
Bibi. Acad. Rom., Bucureşti, Mr. rom. nr. 930, f. 113 (copie de la sfîrşitul sec. XIX, de A. Papadopol-
Calimah, după orig. ce se afla în posesia episcopului Melchisedec, cu menţiunea că documentul a fost scris
de Ioniţă logofăt din Giurgiu şi că sigiliul domnesc avea în mijloc „bourul şi vulturul").

ALTE EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 314 (rez. după Ms. rom. nr. 930);
Caproşu, Documente ist. oraş. Iaşi, V, p. 393-394, nr. 621 (copia din 1816, care are unele deosebiri de formă
faţă de orig.).

1
Omis.
2
Cu caractere latine în textul editat.
3
,în copia lui Theodor Gaşpar diac de divan: 27.

31 1756 (7264) mai 28

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă scutirea de unele dări a preoţilor
iezuiţi polonezi din Iaşi.

f HW KONCTDNAHN MH)(DHA M^X41* P'BKOBIM('H) B(06)B(<>)A(<»). EOHîO'EIO)

MHAOCT'I'IO, R(O)CN(O)AAPTI 3CMAM MWAAABCKOH.
Facem ştire cu această carte a domnii
mele pentru iezoviţii preoţi leşeşti de aice, din Ieş(i). Iată, după cărţile cc ne-au arătat de
la alţi luminaţi domni şi de la însumi domniia mea dintăiu, de mila ce s-au făcut cu
dînşii, iarăş(i) domniia mea m-am milostivit şi de-al doilea rîndu şi le-am întărit lor prin
această carte a domnii mele, întăiu pentru patru oameni streini, făr(ă) de bir în visterie,
i-am iertat domniia mea ca să fie în pace de bir şi de toate dările şi angăriile, oricîte ar fi
pe altă ţară, ei nemărui nimică să nu dea, ca să fie numai pentru slujba lor.
Aşijderea, şi pentru trii cai a lor să fie scutiţi de văcărit, şi una sută oi, goştină să
nu dea nici un ban.
Aşijderea, şi desetină pe cincizăci stupi, iarăş(i) să nu dea. Pentru aceste bucate
nici un ban să nu de, ca să fie pentru a lor chivernisală.
Aşijderea, şi pentru şesă pogoani de vie a lor, să nu de pogonăritu şi pe şesă sute
vedri vin, iarăş(i) să nu de vedrărit. Iar mai mult de 600 vedri ce-or avea, vor plăti.
Aşijderea, şi pentru o pivniţă de vor avea aice, în leş(i), iarăş(i) m-am milostivit
domniia mea şi am iertat ace pivniţă, ca să fie în pace de camănă, de bezmăn, de
branişte, de cepăritu, de buor, de loc agescu şi de pecete agească şi de alte angării, de
toate cîte ar fi pe alte pivniţă, iar aceasta întru nimică supărată să nu fi6.

26
 Pentru care p o r o n c i m d d m n i a m e a şi dum(i)lorvoastre boieri şi voaî sluj(i)tori ce
viţ(i) î m b l a cu slujbele aceste de m a i sus arătate, d u p ă c u m p o r o n c i m domniia m e a : toţi
să aveţi a vă feri şi să daţ(i) pace. M a i multă supărare să nu faceţ(i), că cine s-ar ispiti a
le f a c e or(i)cît de puţină supărare peste carte domnii mele, unii ca aceia vor fi de
pedeapsă de cătră d o m n i e mea. Aceasta poroncim.
Leat 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > m a i 28 d(i)ni.
IlpwMHT r" Awr(o)4>(e)T.

< P e verso-ul filei a doua, scris în p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : Libertation

cellario...' cantina in lassio residentia a Celsissimo Principe Constantino Rakovica.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXXVII/187. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 21 cm.), filigran, cerneală
neagră, restaurat, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd în centrul
scutului heraldic oval capul de bour şi acvila, cu o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, deasupra scutului,
mărginită de buzdugan şi sabie şi avînd pe laturi inscripţia: Hw/Kw(cT<tHAHN)/M(H)x(itni\)
/M(e)x(oN)/P(a)K(oBHivh)/B(oe)K(oAA); s u b scut, cu cifre arabe: 1753.

1
Neclar.

32 1756 (7264) mai 30

Costantin Mihail Cehan Racoviţă voievod judecă pricina dintre Enache Borş blănar şi
suiulgiii Dima şi Costantin, dîndu-I rămas de judecată pe cel dintîi, care le va plăti suiulgiilor cîte
10 lei pe an bezmen pentru cei doi stînjeni încălcaţi cu dugheana sa.

Cu mila lui D u m n e z ă u , Io Costantin Mihail Cehan Racoviţă voevod Ţării

Moldovei. F a c e m ştire cu această carte a d o m n i i meii că fiind u n locu d o m n e s c u în tărgu
în Eşi, pre Uliţa Mare, din sus di haznaoa vechi şi iarăş din gios di hazna, alăture, p e
denainte lui Sfeti Niculai, locu deşertu, au rugat pe d o m n i a sa Matei vodă D i m a suiulgiu
şi Costantin frâti-său, de li-au dat acel locu daniia cu ispisoc domnescu hotărât în sămne,
pe cari daniia i-ain întărit şi domnia m e cu ispisoc iarăş în sămne, de vremea că săritu
oamini trebuitori, purtători de grije haznalilor, pre cari ş-au făcut ei şi dugheni. Dară
avănd Enachi blănariul o dughiană şi pivniţă di piatră supt dughiană, în capul dughenilor
Dimii dispre Sfeti Nicolai, cari duhiană, şi pivniţă n-au făcut Enachi numai pe locul lui
ce-au avut, ci s-au întinsu cu doi stânjeni în locul domnescu şi daniia Dimii au cuprinsu
şi acei doi stânjeni de loc din dughenile blănarului şi cu acea dughiană a lui au închis
Uliţa Domnească. Ş-au avut mări supărări D i m a dispre acest blănar căţiva ani; şi dând
blănariul jaibă la domniia, cu răvăşi s-au rânduit i a veliţii boeri ca să le ia s a m a şi de la
toate giudecăţile au tot rămas suiulgii pe blănar, p r e c u m s-au văzut şi cărţile aceli d(e) 1
giudecăţi cu iscălitura sfinţii sale părintelui mitropolitul Moldaviie chir Iacov şi a
ep(iscopi)'lor şi a tuturor veliţilor boeri.
Acum mai pe urmă, dănd jalobă şi la domniia m e acel Enachi blănar, mai
c(er)'şind giudecată, domniia m e l-am rănduit la cinstit şi credincios boeriul domnii meii
dumnealui Iordachi Cantacuzino biv vel logofăt şi stăndu de faţă suiulgii cu blănariul,
tămplăndu-să şi sfinţiia sa episcopul de Rădăuţi, chir Dpsofteiu, li-au hotărât giudecata
să nu să străce dughenile blănariului, m ă c a r că săntu p e locul suiulgiilor, ce să-şi ia
vinitul său din dugheni, pe tot anul p r e ce preţu îmbla şi alte dugheni, p e acei doi stănjini
ce-au cuprinsu din locul Dimii. Şi întrebăndu-se neguţători ce preţu dau b e z m ă n p e
dugheni într-un anu, s-au adeverit din Fote cupeţ, i Chiriţă cupeţ, i Boroh i Lupul jidovi,
că dau căte doîzăci lei p e an. Şi socotindu-să dughianele şi pivniţa blănariului, s-au aflat

27
în lungu 2 şi în lat stânjeni 5 pol şi s-au vinit suiutgiilor din doaozăci lei ce f a c e
dughianele cu h r u b a căte zăce lei p e acei 2 stănjini de loc a lor să de pe tot anul. Iară
uliţa au lăsat-o suiulgii să fiie din locul lor cel dat danie.
Şi arătăndu-ne dumnealui logofătul Cantacuzino toate aceste arătate mai sus, s-au
cunoscut şi d e către d o m n i a m e că li s-au ales giudecata cu dreptate, nepăgubindu-se nici
o parte, nici altă şi li-au întărit şi d o m n i a m e suiulgiilor cu carte aceasta a domnii mele,
iscălită şi pecetluită, ca de a c u m înainte să stăpăniască suiulgii locul şi dughenile lor de
pace, p e ispisoacele de daniie ce au şi vinitul dughenilor să-şi ia suiulgii d u p ă hotărâre
cărţii aceştiia. Şi această p ă r ă să nu să m a i părască piste carte domnii mele.
Io Constantin voevod.
Leat 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > m a i 30.
lordachi Cantacuzino biv vel logofăt încredinţez. Procit G h e o r g h e treti logofăt.
După C. Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei în laşi, p. 238-239, nr. 5. Text după orig., „pecete
domnească octogonaiă în tuş roş", în colecţia Fundaţiei culturale M. Kogâlniceanu, dosar Ape-îaşi, nr. 5.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, DXV/64, nr. 7 (menţ. într-o condică
de documente din 1843 a lui Mihail Sturdza voievod).

1
Aşa în textul editat.

33 1756 (7264) iunie 11

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod îi împuterniceşte pe preoţii de la biserica
domnească Sfîntul Nicolae din Iaşi să ia bezmeri de la toate casele şi dughenile aflate pe locul
acesteia.

f IW KOHCTANAHH MH^AHA HCXAH PAKOEHIVU B(O€)BWA(A), E(o)H<(TeK>)

M(M)A(O)CTYIO, r(C")cn(O)AAp(i») 3 E M A E M W A A A B C K W H . D a t - a m carte domnii mele
rugătorilor noştri preuţilor de biserica g(os)p(o)d ot S(ven)tei Nicolae să f i e volnici cu
carte domnii mele a lua bezmănul de la toate casăle şi dughenile ce vor f i p e locul sfinţii
biserici, d u p ă obiceiu şi d u p ă tocmal(ă) ce vor fi avînd, deci d e la toţi să aibă a lua
bezmănul locului pe an după obiceiu şi d u p ă tocmal(ă) ce a f i avînd. Iar carii n-ar da de
bunăvoie, dum(neata) vel agă să împlineşti de la unii ca aciia şi să-i supui ca să u r m e d z e
după c u m poroncim.
Aceasta scriem.
V(ă)!(ea)t 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > iunie 11.
IIPWIHT B6A AUT04»(E)T.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCLXXXIX/25. Orig., hîrtie
difolio (32,2 x 21,8 cm.), filigran* cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.), aplicat
în cerneală roşie, inegal imprimat.

34 1756 (7264) iunie 12

Judecată pentru piatra de la temelia unei case arse de la biserica Coborîrea Sfintului Duh
(Curelari) între vechilul lui Ioan Bogdan mare logofăt şi Ahiţă, fosta soţie a Iui Dima negustor,
împreună cu ginerele ei, Gavril, cei diri urmă pierzînd procesul.

F a c e m ştire cu această carte de giudecată că din luminată poronca preaînălţat

domnului nostru a m luat s a m a între vechilul d(umi)s(a)le Ioan B o g d a n vel logofăt şi
între Aniţa fata Neculăiesei neguţitorulţiij ce-au ţinut-o D i m a negustorul, şi cu Gavril,

28
ginerile ei; pricina într-acesta chip este: Că fiind nişte casă cu pivniţă ce sînt la biserica
Pogorîrei Duhului Sfînt, care case au fost a soţului ei Dima cumpărate de la un Enache
braşov anul şi rămînînd bărbatul ei Dima dator lui Enache polcovnicul cu şapte sute de
lei, care bani, neavînd de unde să-i dea, au dat nişte vii de la Şorogari şi aceste case cu
preţ drept trei sute de Iei. Şi după Enachi polcovnicu rămînînd giupîneasa, dumneei
Cal rin a polcovniciţa, la moartea ei, i s-au dat danie dum(neaţui) vel logofăt să o grijască
cu toate cele ce sint obicinuite a legei creştineşti; şi această Aniţa au ieşit Ia giudecată
înainte sfiinţiei sale părintelui mitropolitului şi înainte a altor arhierei şi înainte a
dumilorsale veliţilor boieri şi au rămas din toată giudecata legei să stăpînească
dumnealui vel logofăt parte Catrinei. Iar acmu, după arderea tîrgului, au ars şi această
casă şi au rămas numai temelie ce de piatră, iar această Aniţa înpreună cu ginerile ei,
piste toate giudecăţile ce au avut, au îndrăznit şi au luat piatra de temelie şi au dat-o la
beserecă de la Curălar(i), carea este hramul Pogorîrei Duhului Şfînt, pentru care
aducîndu-i de faţă au stătut cu plîngere înainte noastră ragîndu-să că au făcut mare
greşală de au luat piatra de la temelie şi s-au apucat înainte noastră cu zapis precum că
de acmu înainte n-au a răspunde nici un cuvîht asupra acestor case nici se vor mai scula
ei sau neamul lor cu vro pîră pentru toate rămăşiţurile Catrinii polcovniciţei, ce sînt date
danie dumisali Ion Bogdan vel logofăt şi s-au apucat că or pune şi piatra la loc.
Ce dumnealui vel logofăt, văzînd că au pus piatra la sfînta biserică, i-au iertat să
nu puie piatră la temelia caselor, ce acea piatră ce au dat-o la sfînta biserică să fie bine
dată sfintei biserici, să rămîie pomană dumisali şi acelor prestăviţi a neamului dumisaii.
Şi după dreptate, piste atîte giudecăţi întărite şi de domni, pentru îndrăzni re ce-au făcut
de au luat piatra să cădea şi certare, dar stînd cu plîngere ragîndu-să că n-or mai scorni
gîleeavă niciodată, după zapis ci au dat s-au iertat de certare şi după cum am cunoscut că
este cu cale şi cu dreptate am dat această carte de giudecată la mîna dumisali vel logofăt.
Aceasta înstiinţăip,. . . .
Vele't 7264 <1756> iunie 12.
Arh. St. Iaşi, Eţocumente, DCCCLXXII/19, p. 21-25v. (f. 24r.-25v.). Copie în condica de
„documentele caselor din Iaşi şi altar acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate
a sec. XIX. . .•

EDIŢII: Ghibănescii, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 118, nr. XVIII (aceeaşi copie).

35 175<6> (726<4>) iunie 12

Aniţa, fosta soţie a lui Dima negustor, împreună cu Gavril, ginerele ei, se angajează să nu
mai conteste dreptul lui loan Bogdan asupra locului unei case cumpărate de soţul ei şi pierdută din
cauza ncrestituirii unei datorii băneşti.

Adică eu, Aniţa fata Neculăoaiei negustoriul ce m-au ţinut Dima negustoriul, şi
eu, Gavril, ginerile ei, făcut-am adivărată scrisoare noastră la cinstita mîna dumisali loan
Bogdan vel logofătu şi la mîna lui ...' călugărului, ce este văru cu Enache polcovnicul,
precum să să ştie că fiind nişte casă cu pivniţă ce sînt lîngă besereca Pogorîrei Duhului
Sfînt, care casă a f o s t a soţului meu Dimii cumpărată de la Enache braşovanul; şi
rămîind barbatul meu D i m a lui Enache polcovnicul dator cu şapte sute de lei pentru care
bani neavînd de unde să-i dea au dat nişte vii de la Şorogari şi aceste case cu preţ drept
300 de lei; şi după moarte lui Enachi polcovnicul rămînînd giupîneasa dumisali Catrina

29
polcovnicila la moarte ei s-au dat danie dumisali vel logofăt să o grijască cu toate cele ce
sînt obicinuite a legei creştineşti; şi după ace danie rămîindu dumnalui vel logofăt
stăpînitoriu p e parte ei de danie, noi am ieşit la giudecată înaintea arhiereilor şi a
dumilorsale veliţilor boieri şi am rămas din giudecată, să stăpînească dumnealui vel
logofăt partea Catrinei. Iar acmu, după ce au arsu tîrgul, arzînd şi această casă, au rămas
numai temelia cea de piatră şi noi făr-de nici o giudecată am luat piatra de la temelie fără
de ştirea dumisali logofătului şi am dat-o la biserică de la Curălar(i), care este hramul
Pogorîrei Duhului Sfînt. Şi făcînd noi această greşală, ne-au scos p e noi la giudecată şi
noi văzînd că a m greşit, ne-am rugat să ne ierte de greşală şi să punem piatra la loc; şi de
acmu înainte ne-am apucat că nu ne-om mai scula nici noi, nici alţii din neamul nostru
asupra acestor casă şi a altor rămăşiţuri ce sînt a Catrinei polcovniciţei, iar de ne-am
scula ori noi ori alţii din neamul nostru a face vreo scornire de calabalîc pentru aceste
casă, să nu ni se ţie în samă şi să fim de mare pedeapsă şi urgie.
Pentru credinţa, m - a m şi iscălit.
V(ă)let7266 2 iunie'12.'
f Eu, Aniţa fata Neculăiesii, ce m-au ţinut Dima negustoriul.
vornic de poartă, m - a m tîmplat; Ştefan Popăscul vornic de poartă, martur; lene
Popăscul.
Eu am scris cu zisa lor, Ioan pisait am scris.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/24, p. 32-34 (f. 29v.-30v.). Copie în condica de
„documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a du mi sale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate
a sec. XIX).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 121, nr. XXII (aceeaşi copie,
cu anul: 7266).

1
Loc liber în copie: "
2
Deşi cifra chirilică a unităţilor nu este clară, aceasta a fost echivalată cu cifra arabă 6 în data de an
scrisă sub cea chirilică; luna şi ziua (iunie 12) din data actului arată de la sine că cifra unităţilor din această
dată nu putea fi decît A (4), zapisul de faţă avînd aceeaşi dată cu documentul precedent din acest volum.

36 1756 (7264) iunie 15

Costachi Cantacuzino logofăt judecă pricina dintre Aniţa, soţia lui loniţă Pană negustor, şi
epitropii fratelui ei Dumitraşcu Pascal pentru banii ce i se cuvin în urma morţii acestuia din urmă.

Din poroeca g(os)p(o)d s-au giudecat Aniţa, femeia lui Pană cupeţu, au cerut 550
lei la Toader Scorţăscti ot vist(ierie) şi la Chiriţa neguţitor, epitropii lui Dumitraşcu
Pascal, fratele Aniţei, fiindc-au jăluit Aniţa cum că au vîndut casele sale, ce le are de la
bărbat, frăţine-său lui Dumitraşcu într-această somă de bani osăbite dintr-altele ce s-au
fost adeverit frate-său că va da şi o va chivernisi pără cînd va trăi. Şi întîmplîndu-să de
au murit Dumitraşcu Pascal n-au apucat să plătească bani surori-sa Aniţei şi acum
epitropii lui Dumitraşcu stăpînescu toată averea lui Dumitraşcu înpreună şi casele ei; şi
la aceasta au cerşit dreptate.
Toader Scorţăscu ot vist(ierie) şi Chiriţa neguţitor fiind de faţă n-au tăgăduit
pentru aceşti bani că nu are să-i iei Aniţa de la frate-său Dumitraşcu pentru casele ce i-au
vîndut, numai atîta axi dat samă: că după ce âu cumpărat Dumitraşcu Pascal casele au
mai cheltuit cîţiva bani făcînd ogradă, pivniţă de piatră şi altele multe şi acum
tîmplîndu-se de au murit, n-au găsit bani gata a mortului fără numai neguţi în dugheni şi
datorii p e Ia unii şi alţii.

30
 Am hotărît: Chiriţa şi cu Toader Scorţăscul să aibă ei a plăti toţi banii Aniţei, care
s-au pomenit, mai sus şi ei ca nişte epitropi ce sînt puşi să scoată casele la mezat să le
vîndă de vreme că nu le trebuie.
Aceasta înştiinţez.
<Iscălit>: Costachi Cant(acuzino) logof(ăt).
Let 7264 <1756> iunie 15.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/2Q, p. 24-25 (f. 25v.-26r.). Copie în condica de „documentele
caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başofă", din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 119, nr. XIX (aceeaşi copie).

37 1756 (7264) iunie 16

Costantin Mihai Cehan Racoviţă voievod confirmă Aniţei, soţia lui Ioniţă Pană negustor,
dreptul de a scoate le mezat, pentru o datorie, casele fratelui ei, Dumitraşcu Pascal.

Noi Costantin Mihai Cehan Racoviţă v(oie)v(od), BOJKI'H M Y A I C T I V (sic),

ROCNOA^P 3HMA6<» MOAAAECKOY. De vreme că din poromea domniei mele fiind rînduiţi
s-au giudecat de faţă, înaintea a cinstit şi credincios boierul domniei mele dumnealui
Iordachi Cantacuztno biv vel logofăt, Aniţa femeia lui Ioniţă Pană cupeţul şi cu Toader
Scorţăscul ot visterie şi Chiriţa neguţitor, epitropii lui Dumitraşcu Pascal care a murit,
cerşind Aniţa de la epitropi să ia 550 lei preţul caselor ei ce le-au vîndut lui Dumitraşcu,
fratele său, şi tîmplîndu-să de-au murit Dumitraşcu Pascal n-au apucat să dea banii
Aniţii. Acum epitropii mortului stăpînesc toată avere lui Dumitraşcu înpreună şi casele.
Deci, întrebîndu-se pe epitropi ce au a răspunde ei singuri au mărturisit cum că are
dreptate Aniţa a lua aceşti bani, 550 lei, căci n-au apucat a lua de la mort, numai atît au
răspuns epitropii că ei bani gata n-au găsit la mort lar-decît marfă prin dugheni; aşijdere,
au mai cheltuit mortul cîţiva bani cu casele făcînd pivniţi de piatră şi altele. Ş-au cerşut
şi epitropii ca să să vîndă casele şi să-şi iei banii.
Pentru care dar, iată că s-au dat volnicie Aniţei prin cartea aceasta a domniei mele
ca sa aibă a scoati casele la mezat şi oricine va da mai mult, volnic să fie a le cumpăra
ori din rudele lor ori din răzăşi ori alţi străini despre nime nici o sîială să n-aibă. Şi după
ce va cumpăra, să vie la domnie m e ca să-şi iei ispisoc.
Aceasta poroncim.
Let 7264 <1756> iunie 16 1 .
npOMIT B6A A0r04>T»T.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXU/21, p. 25-26 ( f . 26r.-v.). Copie în condica de „documentele
caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 119, nr. XX (aceeaşi copie).

' Urmează, într-un cerc, menţiunea copistului: „L(ocUl) p(eceţii) gosp(o)d".

38 1756 (7264) iunie 26

Mărturie hotarnică a lui Ştefan Popăşcul vornic de poartă privitoare la un loc de pe Uliţa Mare.
7264 <1756> iunie 26.
Mărturie hotarnică de la Ştefan Popăscu vornic de poartă asupra locului Sclipascăi
de pe Uliţa Mare, lîngă ţintirimul bisăricii Sfîntului Gheorghe.
După T. Pamfile, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1-4 (ianuarie-aprilie), p. 16.
Rez. din condicile Racoviţeşti-Ruseteşti, f. 92.

31
39 1756 (7264) iunie 26
Preotul Dumitra Grecu de la biserica Sfîntul Gheorghe şi Vasile Cracatiţ dau mărturie
pentru o casă a dascălului Sofiano.
7264 <1756> iunie 26.
Mărturie de la preot(ul) Dumitru Grecu ot Sfântul Gheorghie şi cu Vasile Cracatiţ
pentru casa dascălului Sofiano că au fost mai mică decăt ace făcută de popa Vasile tot pe
acel Ioc ce-1 are dăruit.
După T. Pamfile, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1-4 (ianuarie-aprilie), p. 16.
Rez. din condicile Racoviţeşti-Ruseteşti, f. 93.

40 1756 (7264) iunie 29, Iaşi

Divanul Domnesc judecă pricina dintre Enachi Cogălniceanul vătav de aprozi şi Dionisie
egumenul de la mănăstirea Bărboiu pentru nişte ţigani.

Carte de judecată pentru lăcătuşul ţigan.

lordachi Cantacuzino biv vel Iog(o)f(ăt), Radul Racoviţă biv vel log(o)f(ăt), Ioan
Bogdan vel log(o)f(ăt), Manolachi Costachi vel vor(nic) de Ţara de Jos, lordachi Balş
vel vor(nic) de Ţara de Sus, Dumitraşco Păladi vel vist(iernic), Vasilie Razul hat(man)
pîrcălab(ul) Sucevei, Vasilie Roset vel spat(ar), Ioniţi Cantacozino vel ban, Conslandin
Sturzea vel pah(arnic), lordachi Costachi vel stol(nic), lordachi Hrisosculleo vel comis.
Facem ştire cu această carte a noastră de judecată că, din porunca prea înălţat domnului
nostru măriia sa Costandin Mihail Cihan Racoviţă voievoda, am luat sama între
dumnealui Enachi Cogălniceanul vătaful de aprozi, fiind ţiganii domneşti, în sama sa, cu
sfinţiia sa Dionisie egumenul de Bărboiu pentru nişte ţigani domneşti anume: Gheorghe
tescariul şi Ioniţi, frate-său, ficiorii lui Dumitraşco, nepoţii lui Andrei, strănepoţii lui
Bejan, zicînd egumenul Dionisie, precum aceşti ţigani sînt drepţi a mănăstirii şi domniia
n-are nici o treabă cu dînşii; ş-au arătat şi aceste scrisori: un zapis din veleatul 7194 de la
Ion ţiganul, ficiorul lui Toader zlătariul din Iaşi, fratele Tudoscăi ţigancei, carea iaste
famăie lui Andrei ţiganul, scriind cu zapisul lui că încăpînd la o nevoie pentru un
furtişag era să pie, neavînd cu ce plăti şi căzînd cu rugăminte la Grigorie vlădica ce era
şi egumen la Bărboiu l-au plătit de acel furtişag şi el au rămas rob mănăstirei. Ş-au mai
arătat Dionisie egumenul şi un ispisoc de la răposatul Neculai vodă din anii 7220 din
domniia doao, care iaste făcut peste 26 de ani mai pre urma decît zapisul lui Ion ţiganul,
întărind răposatul Neculai vodă stăpînirea mănăstirei Bărboiului pe ţiganul acesta Ion sin
Toader zlătariu şi pe o Păscălina ţiganca fata lui Găvan şi cu ficiorul ei Grigorie şi pe
alte nume de ţigani cum şi pe Dumitraşco ţiganul tatăl lui Gheorghe tescariul şi lui Ioniţi,
fiindcă s-au vîndut singuri ţiganii aceştiia, la foamete, mănăstirii Bărboiului. Dar cetind
noi ispisocul răposatului Neculai vodă, am găsit scos din ispisoc numele lui Dumitraşco
ţiganul şi numele acelui Ion ţiganul ficior lui Toader zlătariul şi încunjurate cu cerneală
numele lor. Ş-au rămas într-acest ispisoc numai alte n u m e de ţigani, adică a Păscălinii
ţigăncii şi a lui Grigore ficiorul ei şi a Sandei ţigancei lui Gruiţe cu ficiorii ei Ilieş şi
Mariia, care aiavea s-au cunoscut şi s-au dovedit că Dumitraşco ţiganul, tatăl lui
Gheorghie tescariul şi al lui Ioniţi, au fost ţigan domnesc şi pentru aceea s-au şters şi
numele lui din ispisoc, cum nici într-alte doao ispisoace ce au mai arătat Dionisie
egumenul: un ispisoc de la fericitul întru pomenire răposat părintele măriei sale vodă,
măriia sa Mihai vodă, din veleat 7228, şi altul de la răposatul măria sa Grigorie vodă, din

32
anii 7235, întărind Bărboiului pe Păscălina ţiganca şi pe Sanda ţiganca cu ficiorii lor, nti
s-au găsit numele lui Dumitraşco ţiganul şi măcar că cerirea lui Dionisie egumenul de
Bărboiu însuşi singure ispisoacile domneşti ce-au fost în mîna lui au dovedit-o că iaste
fără cale şi cum că Dumitraşco ţiganul au lipsit din ispisoacile g(os)pod ce le are la
mănăstire pe alţi ţigani. Iar încăş pentru ca să-ş(i) cunoască egumenul şi mai luminat
dreptatea lui c ă n-are nici o treabă cu Gheorghie tescariul şi cu Ioniţi fratele lui
Gheorghie, arătatu-ne-au vătaful de aprozi şi scrisori ce sînt pentru neamul acestor
ţigani: o carte de judecată de la toţi boierii cei mari ce-au fost Ia domniea răposatului
Evstratie Dabije vodă; anume: Racoviţi Cehan vel log(o)f(ă)t, Tom a Cantacuzino vel
vor(nic), Solomon vel vor(nic), Racoviţi hat(măn), Iordachi Cantacozino vel spăt(ar),
Duca vel vist(iernic), şi alţii carii mărturisesc c-au avut pîră, înnaintea răposatului Dabiji
vodă, Toader ţiganul şi Andrei şi Puiţa, feciorii lui Bejan ţiganul vătaf, din care să trag
aceşti ţigani: Gheorghie tescariul şi Ioniţi fratele lui Gheorghie cu Gheorghie şi Vasilie,
ficiorii lui Ceolpan, şi cu alt neam a Ceolpăneştilor ce să ispitisă a trage cătră stăpânirea
lor pre ficiorii lui Băjan ţiganul văt(av), cu pricina unui nume Bajan ce era şi în scrisorile
Ceolpăneştilor. Şi luîndu-să sama cu tot Divanul, s-au dovedit că Bejan ţiganul vătaf au
fost din veac tot ţigan domnesc şi vătaf de ţigani g(os)pod. Şi pîra Ceolpăneştilor fiind
făr-de cale s-au dat rămaşi. Dar ficiorilor lui Bejan li s-au întărit apărarea ca să fie ei
ţigani domneşti precum şi sînt şi pînă acum. La care dacă au văzut Dionisie egumenul de
Bărboiu dovada aceasta nu i-au mai rămas alt cuvînt de răspuns şi s-au lăsat de a mai
trage pe Gheorghie tescariul şi pe frate-său Ioniţi.
Pentru aceasta, şi de la noi încă am dat această carte de judecată la mîna numitului
vătav de aprozi ca să să ştie că ţiganii acestea Gheorghie şi Ioniţi sînt dovediţi şi bine
adeveriţi de ţigani g(os)pod şi domniia are treabă să-i stăpînească.
Aşijderea, mai înştiinţăm şi pentru ţiganca lui Gheorghe tescariul, anume Aniţa, că
pe Aniţa ţiganca au cumpărat-o însuşi măriia sa preaînălţatul nostru domnu Costandin
vodă RacoViţi încă pre cînd era măriea sa beizadea, la anii 7228, de la Neculai Ciulei
fratele Mitrei şi, făcîndu-să de vîrstă, au luat-o Gheorghie ţiganul tescariul, ş-au făcut
înpreună doao fete, anume: Sofica,.ce iaste la Ţarigrad, şi Mariia, pre carea o ţine
Apostol ţiganul măriei sale domniţei Roxandra Racoviţă. Deci, pe jumătate din feciorii
lui Gheorghie şi a Aniţei ţigancei va lua măriea sa Domniţa Roxandra şi pe jumătate
domniia. Aceasta facem ştire.
Din laşi, 7264 < l 7 5 6 > , luna iunie 29.
Radul Racoviţă Iog(o)f(ăt); loan Bogdan vel log(o)f(ăt); Iordachi Balş vel
vor(nic); Dumitraşco Paladi vel vist(iernic); Vasile Razu hat(man); Vasile Ros(e)t vel
spat(ar).
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie. Copie în Condica actelor m-rii Precista din Roman (ms. rătăcit în
prezent).

41 1756 (7264) iulie

Diata Măriei Cerchezoaia prin care lasă nepotului său Iordache Cerchez casele ei din
mahalaua Sfmtului loan.

Let 7264 <1756> iul(ie).

Iată că viindu vreme de am ajuns la vrîsta bătrîneţelor şi socotindu şi celi trupeşti
şi celi sufleteşti, că eu cu altă n-am cu ce m ă chivernisi, nici a mă griji la celi sufleteşti,
făr(ă) decît rămîindu-mi din osteneala mea o păreche de cas(e) în tîrgu în Iaş(i) ot Sfinţii

33
Ioan, le-am (acut danie şi le-am dat nepotului mieu Iordache Cerchez pah(arnic), ca să-i
fie dum(nealui) dreaptă ocin(ă) şi moşie. în veci. Şi nimeni din neamul mieu şi din
nepoţii miei să nu aibă treabă, fiindcă pre acesta l-am socotit ca s(ă) fie moştenitor în
locul mieu acestor- case, şi dum(nealui) să aibă a mă griji păr-la moartea mea, după
izvodul de grijă ce i-am făcut la-nună. Iar carii din nepoţii sau din rudi s-ar scula cu
vreun feliu de lucru asupra lui, or dac(ă) şi nu l-ar lăsa să stăpînească în odihna
dumisale, să fiie blăstămat di Dumnezeu şi di Maica Precista si de toţi Sfinţii si de mini
neiertat, fiindcă eu di a mea bunăvoie şi di nimini silit i-am dat a mea dreaptă ocin(ă) şi
moşie. Aşijderi şi nepotu-miu Iordache pâră oi trăi eu să nu fie volnic ca s(ă) văndă
casăle cuiva, iar de le-a vindi pîn-oi trăi eu, să fie neiertat de mini şi di Dumnezău, iar
după moarte me ce a vrea să fac(ă) cu dînsăli să fie iertat.
Şi la această danie s-au tîmplat şi alţi boieri şi oameni buni, carii mai gios s-au
iscălit:
Mărie Cerchejoaie am dat de bunăvoia mea.
Mărie, nor(a) Marii Cerchizoaie, m-am tîmplat; Costandin Feştil(ă) ot vist(ierie),
martur; Gheorghie Gagea Pavăl; Ştefan Feştil(ă) ot vist(ierie), mart(ur).
Singură Mărie Cerchezoaie au venitu şi nainti mea şi mărturisindu cu gura ei că au
dat această danie.
Am iscălit şi eu şi sintu martur, Costandin Cog(ălniceanu) biv vel med(elnicer).
Iar eu am scris zapisul cu mîna mea, cu zisa Marii Cerchezoaie, Ştefan Hermezău.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 46 v. Copie într-o condică de la sfîrsitul sec.
XVIII. :

EDIŢII: Bianii şi Nicolăiasa, Catalogul ins. rom., III, p. 316 (rez. după aceeaşi copie).

42 1756 (7264) iulie 1

Aniţa, soţia lui Mane armean, şi fiul ei, Sandul, vînd lui Vasile Tănase de la vistierie casele
lor d e pe Podul Vechi* din Arrnenime, cu 1100 lei. .

f Adică eu, Anifa, fămeia lui hagi Măne armanul, înpreună cu fiiui meu, Sandul,
făcut-am acest adivărat zapis al nostru la mîna dumisali Vasile Tanas(e) ot vist(ierie)
precum să s(e) ştie că, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de al noastră bunăvoie, am
vîndut dumisale casile noastri cu pivniţă de piatră, car(e) casi sint pe Podul Vechiu, în
Armenime, cu tot locul casilor cât esti înprejiur, după cum arată hotarnică vornicilor de
poartă, în cari hotarnică scrii toată măsura locului cîţ(i) stînjăn(i) sint în lungu şi în
curmeziş. Deci, fiindcă aceste casi cu loc cu tot şi noaî ne sint cumpărătură de ia Zanfira a
lui Eni ce-au fost starost(e) de neguţitori şi de la ficiorii ei, Costantin şi Ioniţi, socoti-am
dară şi noi şi le-am vîndut aceste casi cu loc cu tot dumisale, numitului mai sus, cu tocmală
drept o mie o sută lei, care bani ni i-au dat dum(nealui) toţ(i) deplin în mînule noastre. Şi
noi încă i-am dat acest adevărat zapis a nostru înpreună cu patru zapis(e) vechi ce-am avot
noi de la vînzătorii carii ne-au vîndut noaî aceşti casi cu tot locul lor.
Şi de acum înnainte să stăpînească dum(nealui) cu pacc, despre nime din neamul
nostru nice o supărări să nu aibă, de vremi că aceşti casi şi pivniţă nime alţii din
neamurile noastri treabă nu au, fiindcă noi le-am cumpărat pe banii noştri. Iar de să var 1
înlîmpla ca să s(e) scoale cineva din neamul nostru sau alţii, oricine, ca să răspunzi
macară oricît de puţînă pricină asupra acestor casi, dumisale să aibă a-i da bună paci, cu
noi să-ş(i) caute şi noi să răspundem la toati.

34
 Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat boieri ai curţii şi alţii carii s-au iscălit
într-acest zapis. Şi noi încă, pentru mai mari încredinţări, ne-am iscălit cu slovă
armenească.
Velet 7264.<1756> iuli(e) l 2 .
Vasilachi, mart(or) <m.p.>.
Al(e)xandru, mart(or) <m.p.>.
Dum(i)tru, mart(or) <m.p.>.
Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Manolachi Costache vel v(ornic) <m.p.>.
lordachi Balşi vel vor(nic) c m . p . x
Lupul Balşi banu <m.p.>.
. , . 3 jicni(cer), mart(or) <m.p.>.
Iordache Grama <m.p.>.
Constandin Sturzea vel pah(arnic) <m.p.>.
.. . 3 med(elnicer) <m.p.>.
Gheorghi Carp ot vist(ierie) <111.p>.
... 3 căp(itan) (?) <m.p.>. o
Şi eu, Ştefan biv 3 armaş, am scris acest zapis cu zisa lor şi sint şi marturu c m . p . x
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10299. Orig., hîrtie difolio (34,3 x 22,5 cm.), filigran,
cerneală neagră.

' Aşa în orig.

2
Urmează şapte semnături armeneşti.
3
Nume neclar.

43 1756 (7264) iulie 4

Enaehe Căpotici dă un loc surorii sale Ileana.

1 zapis di la Enache Căpotiiciu decît loc au dat surori-sa Ileni, din velet [din velet]
7264 <1756> iuli 4.
Arh, St. Iaşi, Documente, CDXXVII/97. Menţ. în secţiunea „Zapesăle casăi din Ieşi" a unei liste de
doc. de la sfirşitul sec. XVIII.

44 1756 (7264) iulie 5

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod porunceşte să fie mutat şanţul de pe Podul
Vechi astfel încît să'nu-i pricinuiască stricăciuni lui Manolache Costachi mare vornic.

f HW KOCTANAHN MH)(4MA HC^AN PDKOBHUM B(O6)BOA; EOÎKVK» MHA(O)CTO'|«I),

r(oc)noAUp) 3 6 M A H M C I U A B C K O M . De vremâ ce ne-au spus cinstit şi credincios boiariul
nostru dumnelui Manolache Costachi vel Vor(nic) pe cum că dumealui vel logof(ă)t şi cu
dumealui vel vornic Iordache Balş, după poronCa domnii mele ce li s-au scris prin ţidulă,
au mersu la o pivniţă ce are dumilui vor(nicul) Manolache pi Podul Vechiu şi, luînd sama,
au aflat că hindichiul ce l-au făcut ispravnicii podului nu l-au făcut pin mijlocul locului di
pod ci l-au făcut spre pivniţa dumnealui Manolache vornic di-i pricinuieşti stricăciuni
puţului ce are cu apă şi pivniţii, pi cum mai pre larg arată carte dumisale vel logof(ă)t ce au
scris la vornicii de poartă, la care volnicim domniia mea pe ...' să margă să stea zapciu
asupra lui Anăstasă lipţican şi a lui Foti, ce sînt ispravnici la făcutul podului, şi să mute acel

35
hindichiu pi locul undi au aflat, vel logo(fă)t a fi cu caii şi cu dreptate ca să nu să
pricinuiască stricăciuni nici la puţi, nici la altă parte.
într-alt chip să nu fie.
L(ea)t 7264 <1756> iuli(e) 5 2 .
ILPOMMT BCA RTOR(O)4>(E)T.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CMLXVI/24. Copie din prima
jumătate a sec. XIX în condica schitului Orgoeşti, ţinutul Tutova (f, 23 v., nr. 6).

1
Loc liber.
2
Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „L(ocul) p(eceţii) g(o)spod".

45 1756 (7264) iulie 5, Iaşi

Gligoraş cobuzar şi soţia sa, Mana, vînd lui Lohan negustor din Iaşi o casă cu şopron
şindrilit din Armenime, cu 60 de lei.
t Adecă eu, Gligoraşu cobuzariu, şi cu soţul meu, Mărie fata Neculii ţigan, ce-au
fostu frate cu Postolachi ţigan potcovariu, făcut-am acestu adevărata şi încredinţatu
zapis al nostru la mîna dumisal(e) giupînului hagi Lohan neguţitoriu din Iaşi precum să
s(e) ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce din bunăvoia noastră i-am vîiidutu noi
dumisal(e) o casă şi o dugheană cu şopron şindilitu şi cu locu cu totu ce iaste aice în
tîrgu în Ieşi, lîngă m(ă)n(ă)st(i)re Bărboiul, în Armenime, ce să hotărăşti din gios dispre
răsărita cu uliţa ce vine pe lîngă Bărboiu, iar din sus dispre apusu să hotărăşte din dosu
cu locul dumisale giupînului hagi Lohan şi cu locul lui Ovanesu Catipute tij din sus şi iar
din giosu de la vale să hotărăşti cu locul casii lui Bogdan cibotariu, care locu cu casă şi
cu dugheană cu şopronu şindilitu au fostu cumpărata de socrul meu Necula ţigan şi
ne-au rămas noî de dzestre şi cu multe giudecăţi l-am scos noi de la ficiorii lui Postolachi
ţigan potucovariu, precum mai pe largu arată cărţil(e) de giudecată de la dumnealor
boiarii cei mari şi cu anafura cu pece mării sale Matei Ghica voievoda şi cu ispisocu de
întăritură de la măriia sa Matei vodă, care locu s-au şi hotărîtu cu vornici de poartă şi
s-au stîlpitu cu pietre hotară şi s-au şi măsurata cu stînjin de opta palme precum mai pre
largu arată şi hotarnica. Acesta locu cu casă şi cu dugheană, cu şopron de potucovit caii
fiindu că să hotărăşti locul acesta cu locul dumisale giupînului hagi Lohan l-am vîndutu
noi dumisal(e) dreptu şesădzăci de lei, bani gata. Şi ne-au făcuta dumn(ea)lui giupînul
hagi Lohan plată deplin(ă) în mînule noastre toţi aceşti bani de mai sus scrişi; şi noi încă
i-am data de la noi acest încredinţatu zapisu şi cu toate scrisoril(e) vechi şi cărţi de
giudecată şi hotarnică şi ispisocu la mîna dumisal(e) ca să stăpînească cu bună pace; deci
să-i fie dumisal(e) şi giupînesii dumisal(e), şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor
dreaptă moşie şi cumpărătură în veci şi nime alţii să n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră, la vîhdzare, s-au întîmplata mahalagii şi preuţi şi neguţitori şi
alţi oameni buni, cari vădzindu din bunăvoie vîndzare şi deplin(ă) plată toţi s-au iscălita
mai giosu. Şi noi încă pentru mai întemeietî credinţa am pus degetil(e) cu mîna noastră ca
să-şi facă dumn(ea)lui şi ispisoc de întăritură pe acestu adivăratu zapis al nostru.
OLF MC, BL» A 6 T I T ^ÎC^A »A(YM)

t Eu, Gligoraş Moarte 1 , ţigan cobuzar, înpreună cu soţul meu, Mărie, fata Neculii
ţigan, am vîndutu ş-am pus degetil(e) cu mîna noastră 2 .
... 3 < m . p > ; MtxocAaKT|<; Aww3tf <m.p.>; ... 4 ; Constantin fiiul Iui Necula bărbier,
martur; eu, Sanca, nevasta Sandului, m-am iscălit cu voia me; şi eu, Yas(i)lii sin

36
Sandului, mart(or), m - a m iscălit; şi eu, Ştefan, a m scris cu zisa lor; şi eu, Simion
Smiianul m - a m tîmplat la iscălitur(a) acestora, s-au iscălit di bunăvoia lor.
f Şi eu, Simion Cheşcu uricarul, a m scris zapisul cu dzisa lui Grigoraş şi a femeii
sal(e) Mariii şi sintu mart(o)r <m.p.>.
< P e verso-ul filei a doua, scris în p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : Zapisul lui
Gligoraşcu cobuzar pentru .. . 3 vîndute lui hagi Lohan.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10168. Orig., hîrtie difolio (36, 2x 25 cm.),
filigran, cerneală neagră.
1
Cuvînt adăugat de aceeaşi mînâ deasupra rîndului.
2
Urmează două amprente digitale.
3
Neclar.
4
Urmează şapte semnături armeneşti.

46 1756 (7264) iulie 7

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod îl împuterniceşte pe Ionichie <egumenul M-rii
Dancii, l'ost> mitropolit al Sînadonului să ia zeciuiala de pe moşia Bucium, iar oamenilor de pe
această moşie le porunceşte să facă cele şase zile dc clacă pc an, trei vara şi alte trei, iarna.

t 11 w KOCTANAHN MHXAMA HE^AN P'HKOBHITTI B(C>E)IIOAA, E(o)>Kfi6to)

A«,(II)A(O)CTVH5, r(o)cnc>A^p'K 3 E M A H MOAAÂBCKOH. D a t - a m cartea domnii m e l e
cinst(itului) părinte şi rugătoriul nostru sfinţii sale chir Ioanichie mitropolitul Sinadon şi,
pe cine ar trimite sfinţiia sa, să f i e volnic a luă venitul moşiei de la Bucium, cîte 4
p(o)t(ronici) de coşul de piiatră, însă de la cei ce scot piiatră cîte 16 bani şi d e la cei ce o
cară cîte 24 bani de coş.
Aşijderea, să aibă a lua de a zece din pîine, din fînaţă, din prisăci cu stupi, însă din
50 de stupi unul, iar de vor fi m a i puţini să ia cîte o para de stup, şi d e livezi cu pomi şi
de vii încă să ia de a zece şi din tot locui cu tot venitul moşiei pe obiceiu.
Şi pentru oamenii cei ci şed pe moşie mănăstirii după hotărîre să lucreze, cîte 6 zile
întru an, însă 3 zile de vară şi 3 zile de iarnă, iar care n-ar lucra să de cîte un leu de casă.
Şi pentru cîrcimă, nimene sa nu fie volnec a vinde vin acolo făr-de ştirea svinţii
saie; iar care ar vinde vin după zapisul lor să aibă a da cîte un leu pe bute de 140 vedre şi
pe giumătaţile de 80 vedre 2 zloţi şi pe polobocul de 4 0 de vedre 10 parali, d u p ă c u m
s-au aşezat ei cu svinţiia sa; n u m a i din grădini cu legumi să nu dea de v r e m e că aşea s-au
învoit.
Drept aceea, să aibă a lua din toate pe obiceiu, după c u m am arătat mai sus; iar
care nu s-ar supune poroncii să de celi obicinuite ale moşiei, poroncim domniia m e a
dumitale, ispravnice de ţinut, să împlineşti de la unii ca aceia supuindu-i să urmezi celor
arătate mai sus.
Aceasta poroncim.
L(ea)t 7264 < 1 7 5 6 > iulie 7 d(i)ni.
npOlHT B6A A©r(o)<Ji(e)T.

< P e verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Carte de stăpînit <şi scurt
rez. grecesc al actului>.
<Din sec. X I X > : Num(ărul) 40.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie dlipă foto orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, în cerneală, din 1753.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p, 262-263, nr! 342 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(32,1 x 21,9 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos,
Grecia, nr. 368).

37
12
1756 (7264)a p r i l i e3
Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă judecata lui Nicolae Canta logofăt şi
Radul Racoviţă logofăt-prin care au hotărît ca Ion sumănar din Iaşi să restituie lui Iacob jidov din
Roman datoria de 396 lei.

HW KwNCTANAMH <®H)(DHA M6X«H B(oe)B0A<».

PAKOBHn(-H) E(o)>K("i6KS)
A\(H)A(O)CTU«, R(O)CNOA*P 3EMAE MWAAABCKOH.După hotărîrea dumilorsale veliţilor
boiari, aflîndu şi domniia mea că iaste cu cale şi cu dreptate, am întărit şi cu o domnii
mele pecete 1 .
Pre înălţate doamne,
t Din luminată poronca mării tale, viind înnainte noastră, s-au giudecat de faţă
Iacob jidovul din tîrgu din Roman şi cu Ion sucmănariul de aice din Ieş(i), însă pricina
lor într-acesta chip s-au dovedit: Iacobu jidovul au arătat, înaintea noastră, 2 zapisă din
ani 7257, în care zapisă scriia, acestu Ion sucmănar întăi într-un zapis, cum că au luat
marfă de la Iacobu de 156 lei şi cu altu zapis s-au apucat mărturisîndu că mai este iarăşi
drept dator cu 300 lei care cuprind într-amîndou zapisăle 456 lei. Ş-au răspunsu Iacob
jidovul cum că pentru aceşti bani i-au pus zălogu zapisăle unei dugheni cu loc cu tot ce
este în Ţîrgul de Sus cum că de nu-i va da banii şă-i ia dugheana; acum din taţi banii,
i-au dat numai 60 lei, iară de ceia bani au rămas păgubaş, căci şi dugheana încă au mai
zălogit-o în • • -2 locuri scoţînd sureturi de pe zapisăle vechi; şi la aceasta au cerşut Iacobu
jid(ov) dreptate.
Deci, fiind de faţă şi Ion sucmanar şi întrebîndu-1 ce are a răspunde, asupra aceşti i
datorii, şi sîngur el n-au tăgăduit, zapisăle Iui mărturisîndu adevărul cum că este drept
dator, numai atîta au pus pricină că cînd au făcut el socoteală de marfă şi au aşezat banii
pe zapisi, atunce l-ar fi încărcat cu cîţiva bani. Osebit au zis că ar fi şi dat cîţiva bani
dintr-aceasta somă cari au arătat şi izvod; anume cari din însuşi isvod(ul) lui ce au dat
s-au cunoscut că sîntu minciuni răspunsurile lui, căci unde au dat, p e la alţi oameni
încarcă pe Iacobu jid(ov), iar pentru socoteala ce-au zis că l-au încărcat, iară.ş(i) s-au
socotit că sînt silele lui Ion sucmănariu răsuflate, căci în 7 ani de cînd s-au legat el cu
zapisăle lui şi pîn-acum, n-au zis nimică pentru socoteală, cum putu suferi acea năpaste
si
j n-au zis nimică.
Ce cît la acesta noi aşe am găsit cu cale şi cu dreptate precum că zapisăle lui
Iacobu jid(ov) sîntu bune şi fără de nici o strînbătate făcuţi şi cum sucmănariul este drept
dator cu aceşti bani, 456 lei; şi am giudecat să-i plătească toţi bani acest sucmănar, din
care somă scoţindu-s(e) 60 lei ce-au mărturisit sîngur Iacobu că i-au luat, rămînu drepţi
bani 396 lei, şi cu aceştle s-au dat platnic pe sucmănar(ul). Iar cît pentru dugheană, de
vreme c-au zălogit-o sucmănar(ul) în trei mînu, scoţind sureturi de pe zapisăle vechi,
această hotărîre rămîne la mila măriie tale.
L(ea)t 7264 <1756> M i 12.
Şi de vreme că în zapisăle lui şi la socoteala lor sînt iscăliţi cinci neguţitori marturi
s-au pus zapisăle dughenii zălog şi în şepti ani ce au trecut n-au zis nimic s-au cunoscut
că umblă făr-de isprav(ă) sucmanar(ul).
Plecaţi slugile măriei tale,
I(ordache) Cant(acuzino) log(ofăt) <m.p.>; R(a)d(ul) R(a)c(oviţă) log(o)f(ă)t
<m.p.>.

38
 Arh. St. Iaşi, Documente, LXVII/9. Orig., hîrtie difolio (32 x 22 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc octogona! (3 x 2,3 cm.), aplicat în cerneală roşie.
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 1 (1921), p. 87-88, nr. IX {orig.); L.
Benjamin ş.a,. Izvoare, II2, p, 21-22, nr. 20 (grig., cu unele abateri).
1
Sigiliu domnesc inelar, octogoriăl, slab imprimat în cerneală roşie.
- Loc liber în orig. ;

48 1756 (7264) iulie 20

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la un loc din Iaşi cumpărat de
Mihălachi negustor şt Ştefan Guţul.

t Facim ştiri cu această mărturie a noastră că, din luminată porunca preînnălţatul(ui)
domnul(ui) nostru, mării sa, Costandin Mihail Cehan Rac(o)viţ(ă) v(oie)v(o)d, ne-au rînduit
dumnealui Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t de-am mersu la un'loc di cas(ă), ce est(e) între locul
dum(i)sali lui Mihălachi cupeţ şi între locul lui Ştefan Guţul, aice în Ieş(i), pentru c-au jăluit
Mihălachi cum că acel loc, fiind între amîndoi, s-au învoit cu Guţul ca să-1 cumpere ci,
giumătate unul şi giumătate altul, iar mai pe urmă, lăcomind, di l-au cumpărat numai Guţul.
După dreptate au giudccat dumnealui vel logofăt ca să întoarcă Mih(ă)lachi
giumătate de ban(i) ş(i) să stăpânească dintr-acel loc pe giumătat(e). Dar mergînd noi
acolo, la locul acela, l-ram hotărît peste tot, cari s-au aflat frunte locului dispre Uliţa
Făinii 13 stînji(ni) ş(i) 1 1 stînjini pol mijlocul şi 8 stînjini pol latul, iar lungul locului din
Uliţa Finului pînă la Uliţa Chirvăsăriii, s-au aflat 17 stînjini, cari dîndu-s(e) în ..." s-au
venit din frunte loculoi lui Mih(ă)lachi 6 stînjini şi giumătate despre casa sa şi 6 stînjini
pol lui Ştefan Guţul dispre casa sa. Şi din mijlocul locului s-au venit lui Mih(ă)lachi
cinci stînjini pol şi cinci stînjin(i) pol Guţului; iar din latul locului dispre Uliţa
Chervăsării s-au vinit lui Mih(ă)lachii 4 stînjini şi 2 palmi, şi Guţului 4 stînjin(i) pol.
Care loc s-au şi stîlpit cu petre după semnile ce s-au dzis mai sus puindu-s(e) 4 petri şi
după cum am găsit cu caii şi cu dreptate împreună cu alţi megieş(i) şi mahalagii şi am
hotărît cu dreptate am făcut şi de la noi această mărturie hotarnică la mîna dumisale lui
Mih(ă)lachi cupeţ şi am întărit şi cu pecete Porţii g(o)sp(o)d ca să-i fie de credinţă.
Let 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > i u l i 20.'
t Neculai Tiron vornic de port(ă), hotarnic.
Ion Meleghi vor(nic) de poartă, hotarnic <m.p.>.
, f Costandin tîrsănar, martur <m.p.>.
Lupaşcu L o . . . 2 , martur.
t Condrătiş m - a m tîmplat <m.p.>.
f Gheorghii călugărul m-am tîmplat <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, DCCCXCI/3. Orig., hîrtie difolio (33,2 x 21,5 cm.), rupt, lipit, cerneală
neagră, sigiliul Porţii domneşti (3 cm. în diam.)-aplicat'în cerneală neagră, neclară.

1
Kupt
- Neclar.

49 1756 (7264) iulie 25, Iaşi

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod hotărăşte ca preoţii, călugării şi diaconii de la

Mitropolia din Iaşi să plăteascŞJeşetteS.toieiceşte,. adică un leu de zece stupi.

t Hw KWNCTANAHN MHX«HA MHX«H PDKOBHU'h B(OE)BC»A(A), EwjK(I'eio)

M(H)A(O)CTVK>, ro(c)II(o)AU)pii SEMAH MOAAABCKOH. De vreme ce sfîntă şi

39
dumnedzăiasca Mitropolie al ţării este maică tuturor sf(i)ntelor mănăstiri şi biserici cîte
sînt într-această păzită de Dumnezeu ţară, să cade şi părinţii călugări ce sînt înpregiurul
presfinţîtului mitropolit, adică slujitori şi osîrduitori d(u)mnădzăieştilor taine ca să fie
într-altă deosăbire de cum sînt alţii părinţi călugări ce lăcuiescu pe la mănăstiri. Şi
fiindcă ne-am înştiinţat domniia me dintru sfinffia sa gresfuuuul murjpoljt al ţării chir
Iacov, al domnii mele preacinstit părinte duhovnicescu, cum ca sa asuprescu călugării
Mitropolii de cătră desetnicijnăcăjindu-i de le iau desetină ţ iane sci pe cîte puţuntei stupi
ce au drepte bucăţile loy, n-am suferit a să năcăji de către desetnici cu această fără socoteală
angărie şi rînduială ce după dreptate ce s-au căzut, iată că le-am dat acestu hrisov al domnii
mele prin care hotărîm şi poroncim pentru preuţii, călugări şi diaconii cărei sînt înpregiurul
presfinţitului mitropolit slujind sfintelor şi dumnezeieştilor taine bisericeşti ca de acum
înnainte să fie în toată vreme domnii mele apăraţi şi neasupriţi despre desetină ţărănească şi
pe drepte bucăţile lor ce-or ave să plătească desetină boiereşte de zece stupi 'unjeu, mai
mult nime să nu-i învăluiască; înse şi ei fiindcă s-au scos de supt giugul ţăranii datori să fie
a să feri ca nicidecum să nu cumva numască stupi ţărăneşti asupră-le meşterşugind să de
boiereşte, ce numai ce-or fi ădivăraţi stupii lor, pe ai lor să de boiereşte desetină.
Şi pentru aceasta poroncim şi voao cărei veţi fi rînduiţi cu slujba desetinii pe la
ţînuturi vădzind testamentul domnii mele acesta să nu supăraţi cu ţăranie stupilor pe
aceşti părinţi de suş scrişi.
Şi poftim domniia mea pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma domnii mele ca să
le întărească şi domniile sale acestor părinţi pentru a lor vecinica pomenire.
Scrisu-s-au de Tanâsie logof(ă)t.
7264 <1756> iulie 25.
Hw KwcTdNAHH BiueBWAd <m.p.>.
IJlre^aN EVp»ecKkV\ r" Awr(o)4>(e)T npWHHTO)( <m.p.>.
Arh. St. Bucureştii Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice; CLXXXI/I17. Orig.. hîrtie difolio
(49,9 x 35,2 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal din 1753, aplicat în cerneală roşie. ;
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 406/468, nr. 2. (copie în Condica Mitropoliei Moldovei de
Theodor Gaşpar diac de divan, din 1816 sept. 20).
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI - XLIII (1920 - 1932), p. 96, col. I (rez.).

50 1756 (7264) iulie 28

Iordachi Gurimaz seimen domnesc de la steagul cazacilor şi soţia sa, Maria, dăruiesc lui
Mihai şi Ştefaniei un loc de casă în Iaşi.

t Adecă eu, Iordachi Gurimaz siman go(spo)d la steagul căzacilor, înpreună cu

soţu meu, Mărie, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisali lui Mihai şi la mîna
soţului dumisali Ştefanii şi la mîna fiilor dumilorsali precum să s(e) ştii că noi, de nimi
siliţi, nici asupriţi, şi de a noastră bunăvoie i-am dat danii un loc de cas(ă), însă 4 paş(i)
de curmeziş la deal pînă în locul ce-au cumpărat de la Măriuţa Gologăneasa, ce-au
cumpărat un pas şi 3 (stînjeni) 1 paşi şi giumati înspre casa noastră, 4 paşi denspre casa
lui Toader şi 10 paşi denspre drum şi 7 paşi au mai cumpărat de la Catrina fata lui
Toader. Şi noi i-am dat cu voie noastră. Iar care s-ar scula dentre noi sau den rudile
noastre să fii blăstămaţi de Domnul Dumnezău şi de Maica Precistă şi de 12 Apostoli şi
de noi încă să fii blăstămaţi, numai dumnealor să stăpînească casa ca nişte moşneani. Iar
dumnealor de s-ar tîmpla ca să vinzi casa, iar locul iar danii să să de şi tot danii să să
pominească pentru sufletul nostru şi a părinţilor noştri.

40
 Şi această danii, cîndu am dat-o, am dat înainte a oamini buni şi mahalagii, cari
mai gios s-or pune şi dejitil(e). Şi noi, pentru credinţa, ne-am pus şi dejitil(e), ca să s(e)
creadză; însă şi noaî încă ni esti locul dat danii de Mărie Frăticeas(a) şi de Vasil(e).
L(ea)t 7264 <1756> iul(ie) 28.
Eu, Iordachi Gurimaz, am dat danii 2 .
Eu, Mărie soţ lui Iordachi, am dat danii 2 .
Eu, Ion siman gospod la steagul al doile, mahalagiu, martur 2 .
Eu, Măteiu aprod, mahalagiu, martur 2 .
Eu, Antoh Niculai aprod, mahalagiu, martur 2 .
Eu, Neculai Roşea, mărginean, de la Podul Mesărciilor, martur 2 .
Eu, Stoian, martur 2 .
Eu, Măriuţa Gologăneas(a), martură şi am fîndut un <pas, am> 3 pus digitul 2 .
Eu, Catrina, fata Iui Toader, am vîndut 2 paşi, am pus degitu ca să s(e) crează 2 .
Şi eu, Dumitraşcu sin Vasili peviţ, martur şi am scris şi zapisul, cu zisa lor.
Şi 6 lei au cheltuit Ştefana cu această danii ci i-am dat-o noi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/296. Orig., hîrtie difolio (21,7 x
15,7 cm.), filigran,, cerneală neagră, nouă amprente digitale. ^
1
Cuvînt tăiat cu două linii.
2
Amprentă digitală.
3
Omis. v

51 1756 (7264) august 1, Iaşi

lordana, vara Catrinei fiica lui Costandin Caţichi, adevereşte că a primit de la Sandul şi
Ioniţă Caţichi 60 de Iei ce reprezintă partea Catrinei din preţul unei case vîndute.

f Adică eu, lordana, vara Catrinei fetii lui Costandin Caţichi uşer, făcut-am acest
adevărat zapis al meu la mîna dum(i)sale badii Sandului Caţichi şi a fratelui
dum(t)sal(e), Ioniţă Caţichi, precum să se ştie că viindu eu cu răvaş de la vară-me
Catrina, ca să-i de parte ei din casa părinţască, adueîndu eu şi un zapis armenesc a casei
şi ieşind eu la giudecată cu bade Sandul şi cu fratele său, Ion, înainte dum(i)sal(e)
giupînului Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t, ne-au judecat să se împartă casa în trei părţi; şi 2
părţi să ieie bade Sandul cu frate-săuipn, iar a treia parte să ieie vara mea, Catrina.
Şi s-au scos casa la mezat şi au ieşit preţul casei o sută optdzăci de lei, care casă
au fost cumpărată în 60 lei; şi după judecată am stătut la aşedzare cu dumnealor şi mi-au
dat şesădzăci dc lei parte vara-mea Catrinei, a treia parte din cît au ieşit casa la mezatu.
Ş-au luat dumnealor casa şi aşa ne-am aşedzatu: vară-me, Catrina, să nu dea nici un ban
la grije mătuşi-sa Caţichioaie, nici la grije Ţomii, fratel(c) cel mai mic a Sandului şi a lui
Ioniţă, nici la datorii părinţăşti sau frăţeşti, nici eu chirie să nu cer p e casă cît au şezut
dumnealor fraţii, nici ce-au dat mătuşa-mea la acoperitul casei, nimic să nu mai cer, că
aşe ne-am aşedzatu denainte <a> oameni de curte şi neguţitor(i).
Şi, pentru credinţă, mi-am pus degetul cu mîna mea.
M C , A ( - F E > T ( O ) yXCfiA D K L V C T 2.

Eu, lordana, vara Catrinei, am pus degetul cu mîna m e ' .

Eu, Necula telal, martur 1 .
loan diiacon m-am tîmplat martor <m.p.>.
Eu, Toader biv staroste de armeni, mahalagiu, martor 1 .
2

41
 Neculai mindirlegiu, mahalagiu, martor 1 .
Eu, Simion Cheşco uricar, am scris după zisa lor şi sint şi martor <m.p.>.
Eu, Lazor soronariu, martor'. '
<Pe verso-ul filet a doua, o însemnare în limba armeană şi alta din prima jumătate
a sec. XIX>: Hîrtie pentru casa lui Caţichi.
Muzeu! de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10236. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 19,5
cm.), filigran, cerneală neagră, cinci amprente digitale.

'Amprentă digitală.
2
Urmează trei semnături în limba armeană.

52 1756 (7264) august 4

Ion Bogdan mare logofăt judecă pricina dintre fraţii Sandul şi Ion Caţichi şi lordana, vară
şi vechil al Catrinei Caţichi,/pentru o casă din Armenxme, pe Podul Vechi.

t Facem ştire eu aceastî carte de giudecatî că, din poronca mării sal(e) preînnălţatu
domnului nostru Io Costandin Mihail Cehah Racoviţă voievbda, s-au giudecatu de faţă
înnainte mea Sandul Caţichi şi frate-său, Ion, ficiorii Iui lane Caţichi ce-au fostu staroste
de neguţ(i)tori din Ieşi, cu lordana vară primare [vară primare] nepoatii lor de frate,
Catrina, fata lui Costandin Caţichi uşer şi a Măriuţii, pentru o casă cu locu cu totu de
aice din Ieşi, di pe Podul Vechiu din Armenime, care casă au cumpărat-o Zamfira
Caţichioaie ce bătrînă în 60 lei cu banii di pe casel(e) cel(e) bătrîne a lui Caţichi
starostil(e), ce le-au vîndutu Caţichioaia lui hagi Mane neguţ(i)tor arman într-o 160 lei,
care această casă ce-au cumpărat-o Caţichioaie ce. bătrînă în 60 lei fiindu parinţască,
şedzîndu îma lor cu ficiorii săi şi apoi la moarte ei grijind-o ficiorii, fiindu frate mai mari
Costantin Caţichi tişer; osăbitu di ce au cheltuitu ficiorii la grije îmii lor au mai luatu şi
cu datorie 15 lei de la hagi Mane de au cheltuitu la grijeli ei. Şi murindu pe urmă şi
Costandin, fratel(e) cel mai mari, l-au grijitu cu ce au avutu şi, rămîindu-i această copilă,
Catrina, au dat-o în casă la mărie sa Costandin vodă Mavrocordalu. Şi acum trimiţindu
ea pe vară-sa lordana vechilă cu răvaş la unchiul ei Sandul Caţichi scrimdu ca să-i di 1
parte ei din casa parinţască cîtu or socoti neguţ(i)tori(i) şi trimiţindu şi un zapis armenesc
a casii şi cerîndu ea giumătate din preţul casii, s-au rînduitu oamini domneşti ca sfii)
cerce din mahalagii pintru casa aceasta, dzicîndu această Iordahă că numai verii ei,
Catrinii fetii lui Costandin Caţichi, şi Tomii, fratelui cel mai mic, au fostu dată de la
Caţichioaie, dară âducîndu mărturie de la mahalagii curii că casa au cumpăratu Zamfira
Caţichioaie pe bănii ce ş-au popritu de comîndul ei din banii 6e-ău vîndutu casele cel(e)
bătrîne iar că le-au daţii' casăl(e) acel(e) [casă] numai fiiuluî său Tomii celui mai mic şi
nepoatei sal (e) di ficior Catrinii nime n-au mărturisite, fără decîtti au mărturisim numai
Uri Neculai mindirlegiu arman, dzicîndu c-au audzitu din gura Caţichioaie că numai
fiiului său Tomii şi aceştii nepoate Catrinii au datu casele, dară nefiindu dilată de la
Caţichioaie, nici altă dovadă cu marturi încredinţaşi) im s-ait pututu crede numai ase pe
mărturie a unui omu. Ce am socotita, fiindu ei doi fraţi vii, anume Sandul Caţichi şi
frate-său, Ion, şi această nepoată a lor de frate mai mari a lui Costandin Caţichi uşer şi
le-am înpărţitu casa cu locul ei în trei părţi pe trii fraţ(i) şi s-au pus di s-ati strigata casa
cu telal la mezatu; ş-au ieş(i)tu preţul casii 180 lei.
Şi s-au sculatu fraţii Sandul şi Ion Caţichi ş-au data ei a trie parte din preţul casii
60 lei în mîna Iordanii verii nepoatii lor Catrinii ce-au trimis-o vechilă şi ş-au datu ei şi

42
zapisă unul la m î n a altuie cu degitul lor şi cu iscălituri a mahalagii şi oamini buni ca
niciodată nepoata lor de frate, Catrina, să nu m a i aibă treabă la această casă părinţască şi
Iordana să aibă a duce banii în m î n a verii sal(e) Gatrinii ca o vechilă d u p ă c u m şi zapis
au datu la m î n a fraţ(i)lor şi nici chirie din casă cîtu au şedzutu fraţii sau c-au datu ceva şi
la acoperit(u)l casii î m a Catrinii, aceste s-au aşedzatu să nu m a i ceie niciodată, căce
parte din preţul casii ş-au luatu a trie parte, 60 lei, şi toată cheltuiala grijii Caţichioaie
ceii bătrînii şi a ficiorului ei, Tomii, cel m a i mic să o poarte fraţii; şi datoriili părinţăşti şi
frăţeşti încă să le plătească fraţii adică Sandul Caţichi şi frate-său, Ion. Şi n u m a i după
giudecată şi aşedzari lor le-am dat şi de la noi această carte de giudecată la m î n a
Sandului Caţichi şi a fratelui său, Ion. D e a c u m înnainte să-ş(i) stăpînească ei această
casă părinţască cu totu locul ei cu bună pace şi s(ă) le f i e lor moşie stătoari în veci şi
nime alţii să n-aibă treabă. Aceasta înştiinţăm.
însă pentru cei cinsprădzece lei ce-au luatu Costantin Caţichi de la hagi M a n e la
grije mîne-sa, murindu şi Costantin şi hagi M a n e , s-au giudecatu şi d u p ă pravilă că
morţii dobîndă hu dau, ce n u m a i capetil(c) să^şi ia cei 15 lei f e m e i a lui hagi Mane. Iar
mai m u l t să nu-i supere, că aşe s-au hbtărîtu giudecata.
însă şi pintru că au dzis că Catrina are giumătate de casă, dar nefiindu diiată nici
altă dovadă c u m s-au dzis m a i sus, s-au giudecatu să f a c ă Catrina o carte d e blăâtăm
asupra Sandului Caţichi c u m că casa au rămas frăţască iar nu esti în doî, n u m a i la doi
fraţi, Tomii şi Catrinii. Şi primindu carte, aşe să rămîie.
Ion B o g d a n vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
V Mc, <v(e)T xSiâ MsrtfcT a-

Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10248. Orig, hîrtie difolio, filigran, cerneală
neagră.

1
Aşa în orig.

53 1756 (7264) august 15

Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod hotărăşte locul ce va rămîne liber pentru
trebuinţele cişmelelor de la poarta Curţii domneşti, stabilind hotarele acestuia şi ale drumului apei
precum şi îndatoririle suiulgiilor, sub ascultarea cărora se vor afla un căpitan şi doi slujitori pentru
paza haznalelor.

Cu mila lui Dumnezău, noi, Constantin Mihai Cihan Racoviţă voevod, domnul Ţării
Moldovii, Facem ştire cu acestu testamintu a domnii mele tuturor cui i să cade a şti că, de
vreme ce după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru 2 haznale ce sintu
făcute d e răposatul Grigorie Ghica vodă aice în oraşul Eşilor, precum să vădii, una p e
denainte feredsilor şi alta pe denainte Curţii i Porţii domneşti. Şi pentru ca să rămîie
vecinică pomenire desăvîrşită, au adus şi oameni meşteri suiulgii de la Ţarigrâd, anume
Dima şi Constantin, şi i-au aşezat aice ca să fie neschimbaţii să poarte de grijă apelor
haznalilor, cu osăbiti mili ce au cu hrisoave pentru cheltuiala stricăciunii haznalilor. Pre
care aşezare făcăndu aceşti suiulgii silinţă cu a lor meşterşug, c u m la linişte aşa şi la toate
vremile de răscoală şi al ti întâmplări ce-au fost, de la zidire haznalilor şi pănă acşum nu s-au
scăzut apile, fiindu chivernisite de dânşii de-au rămas nărodul odihnit.
Ce dar şi d o m n i e sa, văzăndu haznelile că să află chivernisite de dânşii s-au
îndemnat şi au făcut şi domnie sa Matei vodă şi altă hazne în trii şuruburi, p r e c u m să
vede, iarăş denainte Porţii gospod şi mai din gios de ce veche, tot cu meşterşugul şi

43
 slujba acestor 2 suiulgii de mai sus numiţi. Şi au deosebit domnie sa parte bărbătiască de
cătră parte fîmeiască, ca să nu se mai amestece a lua apă la un loc, ce să ia parte
bărbătească apă de la haznaoa c e ' n o a î şi parte fîmeiască să ia apă de la haznaoa ce
veache, pentru ca să4ipsască pricinile de gălcevi şi lucruri necuvioase ce să făce mai
înainte între nărod pentru luatul apii; şi aşa au rămas tot nărodul odihnit.
Deci socotindu domnie sa şi pentru căt loc slobod trebuia să fie oprit din locul
gospod înpregiurul haznelilor şi pe drumul şuiului, adică pe unde vini apa, să rămăie
pentru trebuinţa şi nestricăciune a apii haznelilor, afară din căt loc slobod domnescu au
dat domnie sa danie sfinţii mănăstiri Gălatii i Sfântului Ioan Zlataust i preotului Iftimii,
ce este la Biserica despre Doamna, şi Dimii şi lui Constandin suiulgii, precum arată
hrisoavele domnii sale ce s-au dat la mâna lor.
Şi au orânduit domnie sa pre cinstit şi credincios boeriul nostru dumnealui Radul
Racoviţă biv vel logofăt de-au mersu acolo, la haznele, şi au luat sama locului căt să
rămăie slobod şi deschis înpregiurul haznelilor şi la drumul şuiului, a apii. Şi punând
dumnealui pe vornicii de poartă de-au măsurat cu stănjini gospod tot locul haznelilor şi a
şuiului şi au început întăiu a măsura locul haznalii cei noaî, din capul podului ce vini pe
dinainte Sfântului Nicolai de dă în podul Uliţii Mari şi dreptu în gios spre poarta Curţii
gospod, alăture cu Uliţa Mare, pănă în dreptul gurii poduşcilor, unde curgu puhoaile la
răpă, şi s-au aflat doaozăci de stânjeni; şi de acolo spre răsărit, pănă în popriaua ce este
întăiu la zidul Sfântului Nicolai, din giosul porţii, s-au aflat doaozăci şi şase stănjini; şi
din poprea, alăture cu zidul în sus pănă în colţul dughenilor căpitanului Panaite şi s-au
aflat doaozăci şi şase stănjini; şi de acolo spre apus, alăture cu podul, pănă ce dă iară în
podul Uliţii Mari unde s-au început întăiu a să măsura şi s-au aflat triisprăzăci stănjini. Şi
aşa s-au închiet şi s-au hotărât tot locul haznelii cei noaî, punăndu-să şi petre hotar la
toate sămnile ce s-au zis mai sus.
Aşijdere, s-au măsurat şi locul căt era slobod şi deschis haznelii cei vcachi,
începăndu-să întăiu iarăş din capul podului ce vini pe denainte Sfântului Nicolaie şi despre
haznaoa ce veche alăture cu podul spre răsărit latul, pe denainte haznelii cei veachi, pănă în
locul Dimii şi a lui Constandin suiulgii, ce li s-au dat danie de la domnie sa şi de la domnie
me, unde este pusă piiatră hotar şi s-au aflat optu stănjini, şi de acolo în sus, alăture cu locul
suiulgiilor şi pînă din dosul haznelii ce dă în locul iarăş acestor suiulgii, ce le este dat danie,
pe din sus de hazne, unde este piiatră hotar şi s-au aflat şasesprece stănjini, şi'de acolo spre
apus, alăture cu locul suiulgiilor, pe din dosul haznelii, pănă în capul podelilor a podului
Uliţii Mari şi protiva hanului unde este piiatră hotar şi s-au aflat zăce stănjini; şi de acolo în
gios, alăture cu Uliţa Mare, dreptu spre poarta Curţii pănă în capul podului cc vini despre
Sveatei Nicolai de dă în Uliţa Mare, unde s-au început întăiu şi s-au aflat noaîsprec-e
stănjini. Şi aşa s-au închiet şi s-au hotărât şi locul haznelii cei veachi.
Care aceste locuri s-au hotărît să fie pentru trebuinţa apii haznelilor slodode, de
vreme că apa haznelilor vini peste aceste locuri prin lagănurile ce li-au făcut numiţii
suiulgii cu a lbr cheltuială pe locul lor ce li s-au dat danie, din sus de haznaoa cc veache,
cum şi puvoile curgu ipin poduşcile ce li-au făcut iarăş numiţii suiulgii şi să pogoară tot
pe aceste locuri, din pricina ploilor şi al omătului cănd vini mare, pănă ce cade la răpă ce
este din gios de haznaoa ce noaî, unde s-au pus hotar; care poduşce al haznelii cei noaî îi
este începutul din capul locului lui Grigoraş diaconului, ce este înpotriva muchii zidului
Sveatei Nicolai cei dintâiu, din sus de poarta Sfântului Nicolai spre răsărit şi vini alăture
cu locul popii Balicăi, pe denainte podeţului ce este la capul ulişcioarei lui Stoian şi pe
dinainte dughenilor Iui Enache Borş blănar, care şi acestu loc este domnescu, din uliţă, şi
de acole curge spre pod şi alăture cu podul spre apus pe denainte dughenilor numiţilor

44
suiulgii şi ese drept pe supt pod la colţul zidului Sfântului Nicolai, ce este despre
haznaoa ce noaî şi merge de cade la răpă; iar poduşca haznelii cei veachi îi este
începutul din locul mănăstirii Gălăţii, u<n>'de-i dughiana ce de piiatră, şi drept în gios,
alăture cu podul Uliţii Mari, pănă ce cade în poduşca ce veche; de care poduşci, domnie
me la capitile acestor 2 poduşce nimi volnic să nu fie a zidi sau a face oricăt de puţin
lucru, fiinducă este locu domnescu.
Iar de acum înainte, căndu să vor strica lagămurile şi poduşcile să să facă din
cheltuiala şi vacuful haznelilor; şi fiindcă pe aceste locuri ce s-au lăsat slobode pentru
trebuinţa haznalilor nu este cu putinţă nimi a zidi sau a face oricăt de puţin lucru, pentru
ca să nu pricinuiască niciodată vreodată de smintială stricăciune apelor.
Aşijdere şi pentru drumul şuiului s-au socotit să-i fie începutul din capul locului a
numiţilor suiulgii şi din gura lagămului ce este despre dughiana ce de piiatră şi drept în sus,
alăture cu Uliţa ce Mare şi pănă la Gănscă şi măcar că mai înainte au avut drumul apelor
loc slobod de o parte şi de alta căte şapte pol stănjini, pre care loc nu are voiă nimi să facă
oricăt de puţin lucru, dar fiinducă era cuprinsu dintru acel loc aice în oraş cu case, cu
dughene, cu ogrăzi şi cu grajduri şi au rămas loc slobod pe lăngă drumul apii, de o parte şi
de alta numai căte patru pol stănjini, după cum arată şi scrisorile domneşti ce au suiulgii de
la alţi domni, pă<nă>' la zidiul apii ce este la Răpa Muntenimii şi de la Răpa Muntenimii,
din capul zidului apii, s-au măsurat de o parte despre răsărit şapte pol stănjini în laturi şi de
altă parte despre Bahlui iar şapte pol stănjini, şi s-au pus 2 petre hotar şi aşa să urmeze păn-
la Gănscă, fiind tot loc domnesc şi eămpu deschis s-au hotărăt să fie tot căte şapte pol
stănjini de o parte şi de alta, precum au fostu mai înainte, de la facere haznalilor veachi.
Deci şi domnie me, luănd sama, aşa am găsit că este cu cale şi cu dreptate, a fi acest
loc slobod şi deschis, pe lăngă drumul apilor haznelilor de o parte şi de alta, după cum arată
mai sus. Şi iată dar că asemine după cum am văzut domnie me aşezare şi hotărâre altor
domni pentru aşezare şi stare haznelilor, am întărit şi domnie me pintr-acestu testamintu al
domnii mele. Şi poroncim domnie me de acum înainte, de vreme ce o samă de locu s-au
împresurat cu case, cu dughene şi cu altile şi au rămas aici în oraş căte patru pol stănjini
pănă Ia zidul apii şi căte şapte pol stănjini de o parte şi de alta în sus pănă la Gănscă, tot aşa
să rămăie şi nimi volnic să nu fie a îndrăzni să facă pe acest loc măcar oricăt de puţin lucru
sau a lepăda gunoiu sau a face grădini sau ţarină sau casă pe acest loc.
Şi de să va fi întinsu cineva de au făcut pe acest Ioc ce s-au zis mai sus orice lucru, să
aibă acei cu lucrurile a le rădica cu a lor cheltuială şi să lasă locul să rămăie slobod, ca să
poată numiţii suiulgii a căuta şi a purta de grijă apii haznalilor, căndu s-a întâmpla vreo
smintială de stricăciune apilor şi pentru că acestu loc, fiindu că sintu toate locurile
târgurilor domneşti, am dat dbmnie me locurile aceste danie şi li-am legat să fie vacuful
haznalilor, ca să fie pentru trebuinţa meşterşugului lor să tocmască apile ce vin la haznale.
Iară de s-ăr ispiti măcar oricine să facă ceva pe acesta loc, am dat domnie me voie
numiţilor suiulgii să cerce aceasta şi unde vor afla orice lucru făcut îndată să facă ştire la
dumnealui vel agă; şi poruncim domnie me dumitale vel agă să trimiţi zapcii ca să
răsăpască acele ce sintu făcute pe acel loc şi să ridice şi gunoiul cu a l o i cheltuială şi pe
unii ca aceia să-i aduci înainte domnii mele că să-şi ia căzuta pediapsă fiiştiCare ca nişte
nesupuşi poroncii gospod. f
Şi de să vor întâmpla din lăcuitori târgoveţi ce vor ave casă şi să hotărăscu cu
locurile apelor ca să-şi vănză casa, să aibă acei vânzători şi cumpărători a face ştire şi a
chema pe suiulgii să fie faţă, ca să nu se împresoare locul apii haznelilor; cum şi pentru
făntinile ce sintu pe drumul şuiului, pentru cercatul apii, ori pe unde or fi măcar prin
ogrăzi boireşti sau printr-alti locuri nimi să nu cuteze a deschide să ia apă, că oricarii

45
s-oru afla că nu s-au supus poruncii şi au deschis vreo făntănă dintr-acele sau au făcut şi
au deschis de iznoavă alţi fântâni în ogrăzile lor Ia drumul apii, sau din suiulgii să va
dovedi că au învoit de au dat apă vreunui boeri, să vor pedepsi de cătră domnie me cu
gre pediapsă, cum suiulgii aşa şi cei ce vor deschide făntănile.
Aşijdere, poruncim domnie m e şi pentru sacale şi aparii domneşti sau boereşti sau
măcar a cui ar fi, să fie toţi opriţi nicidecum să nu aibă voia a lua apa din haznele, pentru
ca nici odată să nu pricinuiască din pricina cailor şi a căraţilor.
La care haznele s-au rănduit de la domnie me un căpitan cu doi slujitori de la agie
ca să fie supt ascultare suiulgiilor, să poarte de grijă şi să fie nelipsiţi zioa şi noapte
pentru paza şi apărare haznelilor.
Şi pentru aceasta milă arătată mai sus cu ce am făcut domnie m e eu aceste
haznele, poftim domnie m e şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnăzău îi va orăndui în
urma noastră cu domnie aceştii ţări să nu strice aceste mile, ce mai vîrtos să aibă a milui
şi a da şi a întări pentru a lor vecinica pomenire.
Io Constantin voievod.
Veleat 7 2 6 4 <1756> august 15.
Ştefan Buhăescul ftori logofăt procitennomu.
După C. Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei în laşi, 240-243, nr. 6. Text după orig., sigiliu
domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, din 1753, din colecţia Fundaţiei Culturale „M. Kogălniceanu".
dosar Ape-Iaşi, nr. 6 (cu data în regest: <Iaşi>, 15/26 august 7264/1756).
1
Aşa în textul editat.

54 1756 (7264) august 26, Iaşi

Mărturia preotului armean Sava, fiul preotului Andrei, despre casele părinteşti de lîngă
mănăstirea Bărbciu.
Adică eu, preutul Sava armenesc din Eşi, fecior preutului Andrei, mărturisăsc, cu
această adevărată şi încredinţată scrisoare mea, la mîna copiilor mei, ca s a l e rămîie diată
după moartea mea, precum să se ştie că, murindu tată-meu din vro 25 de ani, şi avîndu şi
cinei fete mai mari şi doi feciori, şi pe patra fete li-au măritat tată-meu cu dzestre lor şi
apoi rămăind maică-me, Măricuţa, preutiasă săracă, cu o fată mai mare şi cu ficior mai
mic, şi cu altu frate al meu mai mic, anume Bariton. Şi rămăindu casa părinţască în sama
maicii noastre, numai cu şaptezăci de lei părinţăşti şi cu treidzeci de lei ai mei, agonisiţi
din munca me, şi cu aceşti bani am grijit eu pe tată-meu, şi am făcut casa, fiindu negata,
numai în amnar, şi am purces în agonisită şi am făcut şi pivniţa de piatră; fiind stricată, şi
am mutat şi casa pe pivniţă, care casă cu locul ei iaste pe Podul Vechi în Armenime.
Şi eu fiind fecior mai mare am purtat eu de griji casei părinţeşti şi am dat şi biru şi
apoi m - a m însurat întăi eu cu munca mea şi mi-au datu şi mîica-Ktea din odoarele
părinţăşti o păreche brăţare de aur şi 2 inele de aur şi 2 pogoane d® vii la Miroslava pe
locul Gălăţei. Şi apoi ear eu împreună cu maică-me am măritat pe soru-mea ce mai mare
decît mine, după un Luca arman, i-au dat parte ei dzestre de la părinţi; straia şi odoară şi
un pogon de vie şi un locu de casă aice în Eşi, lîngă Bărboiu; şi apoi murindu-i bărbatul
ei, Luca, au rămas aciasta soru, Zamfira, săracă cu doi copii, un fătu şi o fată. Şi apoi iar
eu împreună cu maică-me am însuratu şi pe frate-meu : Cel mai mic şi i-au datu şi lui
maică-me 2 inele de aur şi nişte ţinte de aur di ciapsă înpotriva brăţărilor ce mi-au datu
miia, iar casele părinţăşti din Eş, cu locul lor, li-am grijit eu şi li-am făcut; iar un pogon
de vie iar la Miroslava şi săcriul cu odoară cu borfe, şi zapisăle casălor, li-au popritu
maică noastră, nu le-au dat nimărui, nici unui frate, ce li-au ţinut care ficior să va alege

46
să o grijaşcă m viaţă şi la moarte şi după moarte, după obiceiul legei creştineşti, acela să
le moştinenscă, şi să grijască, şi să pomenească părinţii. Şi eu apoi m - a m preuţit şi ani
ţinut casa parinţască,•* p e maică-nie şi p e frate-meu i-am chivernisită din mila lui
Dumnezeu; şi apoi murindu şi maicî~me, eu am grijit-o cu ce-am avut din m u n c a me, iar
frate-meu, prăpădindu tot, au pus mîna şi pe săcriul maică-me cu ci-ati mai avutu i le-au
prăpădiţii ţoale şi au rămas n u m a i casa părinţască. Şi apoi şi frate-meu mergînd la
Chişinău s-au primejduit şi au arsu într-un teascu; şi m - a m dus eu, cu cheltuiala m e
acolo şi l-am apucat viu şi a treia dzi au muritu şi l-am adus aice la Eş, şi l-am îngropaţii
lîngâ părinţi, iar eu l-am grijit şi cu a lui şi cu al meu, şedzîndu noi tot în casa părinţască;
şi rămăindu-i femeia cu trei copile mici săracă au rămas tot în casă cu mine, dară
frate-meu au prăpădite totu şi încă au rămas şi dator, d u p ă moarte lui, cu şeptedzeci de
lei lui hagi Gligor, care m - a m rugata eu cu oameni buni de au făcut milă di l-au ertatu ca
să-1 pomenesc» la biserică, cîtu oi trăi, şi alte datorii a lui, cari s-au plătitu totu cu
chivernisala mea, că lui nu i-au rămas mai mult de 26 lei, după moartea lui, negoţu; şi au
rămas 5 5 Iei dator D r a m e i neguţitor şi cu 20 lei surorii noastre Siminei şi cu 17 lei unui văr
al nostru Tonia şi osăbitu au mai prăpădita frate-meu în holteiia un loc de casă părinţască
din Eşi şi cu casă, l-au vîndut în şesădzăci de lei şi din 21 lei au datu arginta părinţăscu
unui Bariton arman''de la Ruşciuc pentru datorie lui şi di 15 lei au mai datu arginta
părinţăscu unui Costandin neguţător, totu pentru datoria lui, şi miia încă mi-au prăpădita un
cal negru de 15 lei tînăru; şi apoi i-am mai cumpărata eu cai să îmbie cu negoţu pen ţară şi
i-au prăpădiţii şi încă mi-au prăpădita şi negoţ de 26 lei şi i-am mai datu dzece lei de l-am
scos ele la închisoare, şi apoi şi la nunta lui au vîndut arginta părinţăscu de 24 lei surorii
noastre Zamfirei şi apoi au mai vîndut şi poghijie (nornacVe)1 casii părinţăşti: o căldare mare
de 12 lei şi alte căldări şi tingiri, şi blide şi talgere de aramă şi de cositoriu şi her de plugu,
şi altele multe toate a căsii părinţăşti li-au vîndut şi 16-au prăpădita. Şi apoi au pus mîna şi
pe săcriul maîcă-mea cu ! ce-au avuta de coniîndu şi ci-au fostu în săcriu şi li-au prăpădita
toate şi totu şi care ştiţi ihahalagii şi neguţitorii, şi acuma fămeiâ lui încă cere parte din casă,
şi au apucat şi zapisăle casei părinţăşti din săcriiul maică-me.
Şi p r e c u m ştiu cu sufletul m e u şi cu marturi, am făcut aciastă diată a m e la mîna
copiilor mei; osăbitu de biru şi d e altele ce l-am plătitu.
Şi, pentru credinţa, am iscălita eu cu mîna m e şi s-au iscălita şi alţi oameni buni,
mahalagii şi neguţitori, marturi ca să fie de bună credinţă or la ce giudecată s-ar întîmpla.
U las, vălitu 7 2 6 4 < 1 7 5 6 > avgust 20.
- Es d e r Sahagîsi aisbes/ vîgaetsi u vîganeroc. (Eu, preut Sava, astfel a m
mărturisit şi adieverez) 1 .
- Etîder Vîga, / es der Nigo hos, vîga aispanis. (Eu de a m e a b u n ă v o e martur, eu,
popa Neculai. mărturisesc pentru acest lucru.
- Es T o m ş a vorti teder vîga eispanis. (Eu, T o m ş a , ficiorul, de bunăvoie m e a
martur pentru aceasta).
- Es der Antreali tusder m e z î anunîs incivor cîzume ais/ pese gîvîgae or aispesc.
(Eu a popii Andrieş fiica cea mare, în n u m e l e meu, c e e a ce am scris aşa este,
mărturiseşte ca aşa este).
- Es der Antriaşi tustri bîzdigă ispese incivor cîraze ais Iaşi meci/ es Ishapetes
vîgaem vor. (Eu, preut a preutului Andrieş fiica cea mică/ aceea ce este scris în Iaşi, eu,
Elisabeta, sînt martur că aşa este).
După Ghibănescu, Spiţa neamului Băclărău, p. 251-252, nr. CLXXIV. Text după orig.

' Aşa în textul editat.

2
Parantezele ce urmează apartţin lui Ghibănescu.

47
55 1756(7264) august 23
Mărturie hotarnică privitoare la casa de pe Podul Hagioaiei cumpărată de Neculai Neamţul
de la Gheorghie tălpălar. __
t Din luminată poronca preînnălţat(ului) domnul(ui) nostru, mărie sa Costandin
vodă Răcoviţi, ne-au rînduit pe noi dum(nealui) Ion Bogdan vel logofăt de am mersu la
o casă a lui Necuiaiu Neamţul, ce esti în capul Uliţii Hagioai, din sus, cari casa au
cumpăratu Necuiaiu Neamţul de la Ghiorghii tălpălariul, cu locul ei, şi lui Ghiorghie
tălpălariul i-au fostu cumpărătură di Ia Ilie Poniciu. Şi fiind casa lui Necuiaiu Neamţul
alăture cu casa lui Toadir chetrariul, fiind cumpărată tot di la Ilie Poniciu şi întrînd
Toadir chetrariul cu locul lui în locul lui Necuiaiu Neamţul, trecînd peste hotarăle ce-au
hotărît cînd au vîndut Poniciu amîndoao locurile, am mersu noi acolo şi am strînsu
mahalagii pin pregiur, fiind şi Ilii Poniciu de faţă. Şi întrebîndu-1 noi pe undi ştie că au
vîndut Iui Necuiaiu Neamţul şi lui Toadir tălpălariul şi, arătîndu-ne Ilie, am măsurat
întăiu lungul locului, din piatra ce s-au găsit hotar dispre Uliţa Hagioai pînă în locul lui
Andreiu Dămiian cantaragiul, şi s-au găsit şeptesprăzeci stînjini şi giumătati; şi am mai
măsurat şi curmezişul locului din prispa casăi lui Necuiaiu spre casa Iui Toadir petrariul
şi s-au găsit trei stînjini, după cum au mărturisit şi Ilie Ponici, vînzătoriul. Şi am pus
piatră hotar supt gardul lui Andreiu; şi am mai măsurat şi curmezişul din piatra despre
Toadir chetrariul pînă în locul casăi lui Ghiorghi Sirbul, undi s-au găsit piatră hotar şi
s-au găsit patruspreci stînjini şi 5 palme; şi dosul locului din piatra ce s-au găsit pus(ă)
despre Andreiu şi iaraş(i) pînă în locul lui Ghiorghi Sirbul şi s-au găsit patruspreci
stînjini. Şi au mai rămas o bucată de loc nemăsurată, ce esti grădină şi mergi întocma cît
locul casăi lui Andreiu, şi în capul acei bucăţi di loc despre Ghiorghi Sirbul, esti piatră
hotar. Şi atîta s-au aflat tot locul lui Necuiaiu Neamţul.
Şi pe cât am găsit ş-am hotărît, am făcut şi noi această mărturie, la mîna iui
Necuiaiu Neamţul, fiind cu toţii de faţi şi alţi oameni carii s-au aflat la această hotărîre,
carii au iscălit; şi noi încă am iscălit ş-am pus picete Porţii g(o)sp(o)d,
L(ea)t 7264 <1756> av(gusţ) 23.
Tănas(e) Meieghi vor(nic) de portă c m . p . x
f Eu, Ilie, nepot(ul) lui Poneş vînzătorul lucu[co]lui, m-am iscălit c m . p . x
Eu, Gligorie Rugin(ă), m-am tîmplat faţi c m . p . x
Sava diac am scris.
c P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e r n e x Hotarnică pe loc(ul) lui Neculai
Neamţul. 7264 c l 7 5 6 > av(gust) 23.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/18. Orig,, hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliul Porţii domneşti (3 cm, în diam.), înecat în cerneală neagră.

56 1756 (7264) august 25

Catrina, soţia preotului Lupaşcu, şi fiii ei, Manolachi şi Gheorghie, vînd lui Lupul Baîş fost
mare ban un loc de casă din Iaşi, cu 110 lei.

f Adecă eu, Catrina, preuteasa preutului Lupaşcu ce-au fostu preut domnescu,
dinpreună cu fii mei, Manolachi şi Ghiorghie, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat
zapis al nostru la cinstită mîna dumisale Lupul Balş biv vel ban precum să să ştie că, de
nimi siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoi, ani vîndut dumisale locul casăi noastre
cei vechi ce-m(i) este de la soţul meu, preutul Lupaşcu, şi cu locul grădinii ce este din
sus de casă pînă în îocul casălor medilniceriului Mihălachi Cerescu, cari ioc esti alăturea

48
cu casăle dum(isale) ce-au cumpărat de la dumnealui spat(arul) Ioniţă Ganca şi mergi
din locul casălor dum(isale) banului pînă în ţintirimul bisericii lui Sfinţii Ghiorghi de la
vale şi merge alăturea pe lîngă chiotoare casăi Silipancăi pînă în zăplazii ogrăzii
med(elnicerului) Mihălachi Cheşcu, undi esti şi piatră hotar, şi alăture că zaplazii
med(elnicerului) Cheşcu pînă în zăplazii ogrăzii Sandului vătavului ce esti din sus şi
de-acole alăture că ograda Sandului pînă să închei.
Iarăşi în locul dum(nealui) banului ce-au cumpărat de la spăt(arul) Ioniţă, unde
sint casăle dumisale şi s-au încheiet tot locul ce-am vîndut noi dum(nealui) banului; şi
acestu loc de bunăvoia noastră am vîndut dum(nealui) drept 110 lei; şi ne-au dat
dumnealui toţi banii deplin în mînule noastre.
însă să să ştie şi aceasta că din locul casăi ce-am vîndut noi dum(nealui) banului
ne-am lăsat şi nooai o bucăţe de loc ca să ne facem o casă, cari l-am hotărît despre
dumnealui. Şi la tocmala noastră s-au tîmplat mulţi oameni şi răzeşi cari ş-au iscălit. Şi
noi încă, pentru mai mare credinţă, am iscălit ca să să crează. Deci ca să fie dreaptă
ocină şi moşie dum(i)s(ale) şi giupînesii, şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor
dum(nealui) să şi-o stăpânească dum(neaiui) cu bună pace <în> J veci.
Let 7264 <1756> avgust 25 d(i)ni.
Manolachi am vîndut.
Catrina priuteasa, am vîndut.
Eu am scris cu zisa lor şi sint marturu. Savva diiac za divan <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de la preuteasa cu ficiorii
ei pentru locul casălor din Iaşi ce-au cumpărat, care să hotărăşte cu locul casălor mele
ce-am cumpărat de la Ioniţă Gheuca.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 7264 <1756> av(gust) 25. No. 19.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/20. Orig., hîrtie difolio (34,3 x 22 cm.), restaurat, filigran,
cerneală neagră.
EDIŢII: C. Bobulescu, Documente, în „Miron Costin", An. VII (1919), nr. 1-4 (ian. - apr.), p. 9 (text
prescurtat după orig.) şi p. 13, nr. 19 (rez. din prima jumătate a sec. XIX).
1
Omis.

57 <1756 septembrie 1 - 1757 august 31> (7265)

<Constantin> Mihai <Cehan> Racoviţă voievod întăreşte mănăstirii Trei Ierarhi stăpînirea
asupra moşiei sale Rediul lui Tătar.
Mihai Racoviţ(ă) întăreşte stăpînirea mă(năs)ti(rii) Trei Sfătiteli pre moşie sa,
anum(e) Rediul lui Tătar.
V(ă)let 7265.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 336 r., nr. 48. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi scrisă în
prima jumătate a sec. .XIX.

58 1756 (7265) septembrie 25

Costantin cMihail Cehan> Racoviţă voievod judecă pricina dintre egumenul mănăstirii
Aron Vodă şi Iuga vistiernic pentru un sălaş de ţigani.

Carte de la Costantin vodă Racoviţă, din let 7265 <1756> septembrie 25, pentru
giudecată ce-a avut egumenul de Aron Vodă cu Iuga vist(iernic) pentru un neam de
ţigani ficiorii lui Buză.
Aih. St Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 12 r. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate a sec. XVUI.

49
59 1756 (7265) septembrie 25, Iaşi
Constandin Mihail Cehan -Racoviţă voievod dăruieşte lui Ioniţă Cantacuzino mare ban
partea domniei dinţr-un sălaş de ţigani.

f Hw KWHCT4HAIH MhX^HA Hh)(AM PAK(o)BH4(t1) B(06)B0AA, B(o)5kVk>

M(H)A(O)CTY», r(O)CN(O)A'*P,K 3CMAH MOAAABCKOH. F a c e m ş t i r e c u a c e s t h r i s o v al
domn iii mele tuturor cui se cade a şti că, viind înainte domnii mele cinstit şi credincios
boieriul domnii mele, dumnealui Ioniţe Cantacuzino vel ban, ne-au spus c-au avut o
ţigancă dreaptă roabă a dumisale, anume Aniţa, sora lui Timco, fată Iurii şi Drăgunii,
nepoată Uglii, pre care au ţinut-o Nedelco lingurar, ţigan g(o)sp(o)d de la ceata lui Fodor
giudele de lingurari, ş-au făcut depreună pre aceşti ficiori, anume Titircan, şi Negraia şi
Axiniia.
Deci Titircan, însurîndu-se, au luat pe fata Rusului lingurar şi au patru copii
împreună: doi feţi şi doaă fete; iară Negraia au ţînut-o Vasilie, ficior(ul) lui Tricolici
lingurar, ş-au făcut un copil: anume Stoian. Dară Axiniia s-au măritat după Iftimie
Budan lingurar ş-au făcut împreună trii copii, adecă două fete şi un ficior, şi toţi se află
în ceata lui Fodor giudele.
Şi fiindcă pre giumătate din ficiorii Aniţei ţigăncii dumisale banului Ioniţ(ă) şi a
lui Nedelco lingurar sîntu parte dumisale lui Ioniţ(ă) banul, şi pre giumătate sînt parte
ţiganului în parte domniei, domniia me m-am milostivit şi, din osăbită mila domniei
mele, i-am dăruit, pentru a dumisale dreaptă şi încredinţată slujbă, şi parte din ficiorii lui
Nedelco ţiganul bărbatul Aniţei, ce se vinea în partea domniei, ca de acum înainte să-i
fie sălaşele întregi numitului ban, precum parte Aniţăi ţigăncii dumisale asemene şi parte
domniei lui Nedelco ţigan, cu tot rodul lor ce se va trage dintru dînşii.
Şi să-i fie hrisov de miluire şi de întăritură şi danie dumisale şi giupînesei
dumisale, şi fiilor dumisale, nepoţilor şi prenepoţilor.
Şi poftim domniia me şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma domniei miluiţi
de Dumnedzău cu domniia acestei ţări, ca să-i întărească şi domniile sale pentru a lor
cinste şi vecinica pomenire.
Scrisu-s-au de Tanas(e), t în Iaşi, 7265 <1756> sept(embrie) 25.
Hw KWCTAHAHN BweswAt-cm.p.x
IJIe^N Ek^ijecKtfA r" Awr(o)<j»(e)T npuNHTwx cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/55. Orig., hîrtie, sigiliu domnesc
inelar, octogona! (2,5 x 2,4 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd în centrul scutului heraldi^ bval capul de
bour şi acvila, cu o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, deasupra scutului, mărginită de buzdugan şi sabie şi
avînd pe laturi inscripţia: Hiu/Kui(<Ti»HAMn)/A\(H)x(iHA)/M(e)x(âH)/P(ii)K(«BHU'i.)/8(o6)a(oA<»); sub scut, cu
cifre arabe: 1753. •

;
60 1756 (7265) octombrie 9
Mărturie hotarnică privitoare la un loc de casă de pe Uliţa Păcurarului, la Rîpa de Sus, a lui
Vasile blănar.

Din luminată poronca preaînălţatului domnului nostru Io Costandin Mihaiu Cehan

Racoviţ(ă) v(oie)vod.
t Ne-au orînduit dum(nealui) Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t la un loc al lui Vasili
blănăr zet Iordachi Cracatiţă, cari locu esti în mahalao Muntinimii, pe Uliţa Păcurariului,

50
la Rîpa de Sus a haznalii cei vechi, cari acel locu i l-au dat Crăcatiţă de zestri şi altu locu
tot dihtr-acesta au fost vîndut babii Axintoi, cari l-au fost şi stîlpit, dar baba Axintoi, la
moarte ei, l-au dat preuţilor de la Sfeti Neculaiu cel de Sus pentru grija ei, după cum
arată în zapis.
Dar preuţii l-au scos la vînzări şi, neîncăpînd alţii, l-au răscumpărat Vasili blănar
zet Cracatiţă şi l-au lipit iar de locul lui. Cari acestu locu p e din sus să hotăreşti cu uliţa
ce iesă de la haznao cea vechi la deal, în dreptul locului <lui>' Ţigănaş, iar pi din gios să
hotăreşti cu Vasili tălpălar şi cu locul lui Grigori fuştaş, ce-i esti cunpărătură iar din locul
lui Cracatiţă, şi mergi cu clin la deal pără în drum, iar pe de la vali să hotărăşti cu locul
babii Ghermănesă.
Deci noi, pe poroncă mergînd acolo, am strîns oamen(i) bătrîni, mahalagii şi pe
răzeş(i) anumi pe Neculaiu vătavul, şi pe Vasili Decusară talpalar, şi pe Grigor(i) fuştaş,
i Costandin ciubotar şi alţi mahalagii. Şi cercetîndu-să zapisăli locului şi fiind şi preuţii
de Sveti Neculaiu faţă, anumi preutul Vartic i preutul Grigori i Vasili diiacon, am făcut
stînjin de 8 palmi şi am început întîiu a măsura din drumul haznali de la vali, undi s-au
pus o piatră hotar în colţu şi în curmezăş şi alăture cu locul babii Ghermulesă, în gios şi
pînă în locul lui Vasili tălpălar, s-au aflat 17 stînjini 3 palmi şi s-au pus piatră hotar în
colţul di la vali şi din gios, şi de acolo drept la deal în lungu şi alăturea cu locul lui Vasili
tălpălar şi cu a lui Grigor(i) fuştaş pînă undi s-au făcut colţu în drum şi s-au pus doo
pietri hotară înfundaţi, şi s-au aflat 44 stînjini; şi din pietrile acele şi din colţu iară în
lungu şi la vali alăture cu drumul şi pără în locul babii Ghermulesă, s-au făcut 37 stînjini
pînă în hotarul ce s-au pus întîiu, de undi am început a măsura. Aşijdere s-au măsurat
locul şi pe mijloc, dintr-o piatră ce s-au mai pus la mijlocul lungului, în dreptul
răsuflătoari haznali din gios de uliţă şi pînă în locul lui Grigor(i) fuştaşului, în colţul
casăi streşinii Sandi, <unde> ! s-au pus piatră, iar la mijlocul locului din gios s-au aflat
14 stînjini o palmă şi un lat de mînă. Şi aşe s-au închiet şi s-au îngrădit tot locul cu 7
pietri hotară în giur înpregiur.
Şi după cum am hotărîtu am făcut şi de la noi această mărturie hotarnică în semni
la mîna lui Vasili blănar zet Cracatiţă. Şi pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii
domnului şi ne-am iscălit şi cîţi s-au tînplat la această hotărîtur(ă).
Let 7265 <1756> oct(ombrie) 9.
Ion Meleghi vor(nic) de poart(ă), hotarnic <m.p.>.
Ioniţă diiac za divan am scris <m.p.>.
<Pe marginea din dreapta a textului de pe v e r s o : Aceasta este palma cu care s-au
măsurat acestu loc, însă cu palma lui Ion Meleghi vor(nic) 2 .
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/28. Orig., hîrtie (31,5 x 21,2 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul
Porţii domneşti (3 cm. în diam.) din 1718 înecat în cerneală neagră.

1
Omis,
2
In lungime de 23 cm.

61 1756 (7265) octombrie 10, Iaşi

Ion Bogdan mare logofăt judecă pricina dintre Iovanes băibărăcar armean din Iaşi şi Lohan
negustor din Iaşi pentru o casă şi o dugheană cu şopron din Armenime cumpărate de cel de al
doilea şi revenite celui dintîi în urma acestui proces, în virtutea dreptului de preemţiune.

f Facem ştire cu aceastî carte de giudecatî că iată au avutu giudecatî faţă, înnainte
mea, din poronca mării sale preînalţatu d(o)mnului nostru Io Costandin Mihail Cehan

51
 Racoviţă voievoda, Iovanesu băibarăcariu arman din Ieşi pentru o casă şi o dugheană cu
şopron şindilitu şi eu locu cu totu, ce iaste aice, în tîrgu, în Ieşi, lîngă m(ă)n(ă)stire
Bărboiul, în Armenimiî, ce-au fostu cumpărat-o hagi Lohan de trii luni de la Gligoraşu
Moarte ţigan şi dp la femeia lui, Mărie, fata Neculii ţigan, frate lui Postolachi ţigan
potcovariu, care casă cu dugheană şi cu şopron, cu locul ei, au scos-o Gligoraş Moarte
ţiganu şi c u femeia lui, Mărie, fata Neculii ţigan, cu multe giudecăţi de la ficiorii lui
Postolachi ţigan, fiindu-i de dzestre, după cum mai pe largu arată cărţil(e) de giudecată
ce-au avutu ei la Divanul Domnescu şi la boiari mari.
Şi hotărîndu-să această casă cu locul ei din susu, alăture cu locul lui Ovanesu, iar
dosu hotărîndu-să cu locul Iui hagi Lohan, iar din gios, de Ia vale, să hotărăşti cu locul
casii lui Bogdan arman ciubotariu.
Şi cumpărînd hagi Lohan această casă cu locul ei de la Gligoraş Moarte ţigan şi de
la femeia lui, Mărie, cu zapis de trii luni dreptu şesădzăci lei şi dînd-o şi cu chirie, şi
acum sculîndu-să Ovanesu şi jăluindu mării sal(e) lui vodă, dzicîndu că casa aceasta cu
dugheană cu şopron cu locul ei să hotărăşti alăture cu locul lui, iar Lohan să hotă<ră>'şti
cu locul lui din dosu; şi cerşindu el dreptate că i s-ar mai cade lui să cumpere decîtu
Lohan.
Şi cercîndu-să şi cu oamini g(o)sp(o)du şi dovedindu-să şi cu scrisoril(e), ase s-au
aflatu: că acestu Ovanes să hotărăşti alături cu locul aceştii casă, iar hagi Lohan să
hotărăşti din dosu. Şi după dreptate ase s-au socotitu că mai încape Ovanesu să cumpere
decîtu Lohan. Şi s-au giudecatu să-i întoarcă Ovanes banii lui Lohan, care şi Lohan
cunoscîndu că are Ovanesu dreptate, ş-au luatu toţ(i) banii înnapoi de Ia Ovane<s>' şi
i-au datu zapisul, şi cărţil(e) de giudecată şi hotarnica, toate, la mîna lui [lui] Ovanesu şi
cu scrisoare de la mîna lui, iscălită de Lohan şi de preuţ(i) armeneşti, şi s-au aşedzatu.
Dreptu aceea, după giudecată şi aşedzare lor, să aibă a stăpîn(i) Ovanesu această
casă cu dugheană cu şopron cu totu locul ei de acum înnainte cu bună pace ca a lui
dreaptă moşie şi să-i fie lui, şi ficior(ilor) lor, şi nepoţ(i)lor lui dreaptă moşie şi
cumpărătură cu totu vinitu, stătătoari în veci.
Şi nime alţii să nu să mai amestece.
• ,• 'X
Oy Mc, IRIT A C T V jţscâe WKCTOMBJMG) V.
Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t <m.p.>.

<Pe verso, rezumatul grecesc al actului şi un rînd în limba armeană>.

Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10183. Orig., hîrtie difolio (26 x 37 cm.),
filigran, cerneală neagră.

1
Omis în orig.

62 1756 (7265) noiembrie 1

Divanul Domnesc judecă pricina dintre Ion fost ispravnic de copii şi Costantin terzibaş
pentru nişte case din Iaşi zălogite de cel dintîi şi vîndute cu drept de cel de al doilea Saftei, soţia
lui Iacomachc negustor.

t Facem ştire cu această carte de giudecată că, dîndu jalobă, la preînălţatul

domnul nostru măriia sa Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievoda, Ion ce-au fostu
ispravnic de copii, ginerile lui Vartic căpitan, asupra Saftii, giupîneasa lui Iacomachi
negustoriu, şi asupra dum(nealui) Costantin tîrzibaşa, că are pricină de giudecată, pentru

52
nişte case di aice din leş(i), măriia sa vodă i-au rînduit cu giudecata la noi ca să le luăm
sama. Deci stîndu de faţă, cu toţii, şi luîndu-le sama, într-acesta chip s-au dovedit pricina
lor după cum s-au arătat în gios, anume: Ioan ce-au fostu ispravnic de copii au jăluit
întîi asupra lui tîrzibaş că pentru 340 lei 9 pot(ronici) ce-au luat în datorie cu 2 zapise,
pentru aceşti bani, i-au pus amanet la tîrzibaş(a) casele lui di aice din leş(i) şi 14 capete
de vite; şi pe urmă, din întîmplările vremilor, ducîndu-să Ion ispravnic la ţara noî au
rămas la mîna tîrzibaş(ei) casele şi vitele şi acmu, viind el aice, ş-au găsit casele vîndute
de tîrzibaş(ei) şi stăpînindu-să de Ghiorghie paharnic, ginerile Saftii lacomăchioaie;
aşijdire şi vitele încă şi le-au găsit prăpădite. Şi la aceasta a cerşut Ion ispravnic dreptate.
Deci fiindu de faţă şi tîrzibaşa Costantin l-am întrebat întîi pentru ce au vîndut
casele şi cu a cui voie, fiindu-i amanet. Şi dum(nealui) tîrzibaş(a) au răspunsu că pentru
448 lei 30 bani au vîndut casele, cu cari bani i-au fostu dreptu datoru Ion ispravnic, cu 2
zapise, cari s-au văzut şi înainte noastră: însă unul di 200 lei, cu iscălitura şi slova lui Ion
ispravnic, cari cu dobînda lor în 5 luni şi giumătate, ce-au ţinut banii, s-au făcut 218 lei 9
pot(ronici) şi alt zapis de 140 lei, a femeii lui Ion ispravnic, care iarăşi în 21 luni, ce-au
ţinut banii, s-au făcut 189 lei; cari zapise nu le-au tăgăduit nici Ion is(pravnic). Şi 40 lei
pol, văcăritul, după cum au arătat tîrzibaşa Costantin şi socoteala neguţitorilor anume,
cari i-au socotit banii cu dobînda lor, şi s-au făcut această samă de sus scrisă; dar s-au
aflat scris, în zapisul cel de 218 lei 9 pot(ronici) cu dobînda lor a lui Ion is(pravnic), că
de nu va da Ion is(pravnic) banii la soroc, să fie casele de istov a tîrzibaş(ei). Osăbit au
zis tîrzibaş că 60 lei mai are daţi la Ion is(pravnic) în datorie de cîndu au dat cele 200 lei
cari nu s-au aflat scrişi în zapis, nici sintu puşi la socoteala ce-au făcut negustorii; de cari
bani nici Ion ispravnic nu i-au tăgăduit, numai au zis că cu greşală nu i-au scris la
zapisul di datorie. Ş-au mai răspunsu tîrzibaş că dintr-această datorie ce-au avut la Ion
ispravnic şi după socoteala neguţitorilor, au luat 93 lei 30 bani din vitele ce-au avut
zălog, însă 20 lei trei vaci şi 48 lei 5 boi şi 14 lei 2 buhai tineri, şi 7 lei 2 gonitori şi 4 lei
90 pot(ronici) 2 mînzaţi, iară 355 lei au rămas asupra caselor, osăbit din cei 60 lei, care
nu era scrişi în zapis, şi nici l'on ispravnic nu i-au tăgăduit, care să facu 45 lei.
Iară cît pentru vînzare caselor, aşe au dat samă tîrzibaşa Costantin: că după ce au
fugit Ion ispravnic în ţara noî, au scris la Ion ispravnic, acolo unde se afla el, ca să-i
trimită banii, şi Ion ispravnic i-au făcut răspunsu înapoi prin scrisoare cum ca să vîndă
casele cui ar găsi, ori să le preţuiască şi să-şi împlinească banii datorie, şi de ar mai
rămîne ceva, din preţul caselor, să mai de şi pe la alţi datornici ce mai ave; care răspunsu
prin scris l-au arătat şi înainte noastră di l-am văzut. Şi după răspunsul acesta, trecînd
cîtăva vreme, la mijloc şi întîmplîndu-să mergere tîrzibaş(ei) cu măriia sa vodă în Ţara
Românească, au scos casele la vînzare pe răspunsul lui Ion ispravnic; şi întîi găsindu pe
Vicol Vartic, socrul lui Ion is(pravnic), i-au zis ca să cumpere mai bine el casele,
fiindu-le părinte, decît alţi streini, şi Vartic s-au lipădat, zicîndu că nu-i trebuie, cari
aceasta n-au tăgăduit-o nici Varticu. Şi pe răspunsul lui Vartic, nedînd alţii mai mult
preţu pe casi, fiindu dezgrăditi casele şi făr-de nimic pe lîngă dînsele, le-au vîndut Saftii
Iacomăcheoaie, drept 300 lei, iar de cei 55 lei după socoteala negustorilor ce ave să ia
s-au lipsit şi i-au dăruit şi acei bani Saftii lacomăchioaie şi zapisul de cumpărătură din
let 7261 încredinţat cu multe iscălituri a oamini de cinste marturi. Şi cu acestu zapis au
dat samă Safta Iacomăcheoaie c-au stăpînit casele di atunce şi pîr-acum cu pace,
cumpărîndu-le pe răspunsul lui Ion is(pravnic) şi după ce au cumpărat casele le-au dat de
zestre Iui Ghiorghie pah(arnic), ginerele său, şi Gheorghie pah(arnic) au cheltuit piste
700 lei cu casele, mai făcîndu caselor pivniţe di piatră şi zăplazi şi poartă şi alte cîte

53
trebuiesc, după cum se vede de faţă. Şi de cînd au venit Ion ispravnic de la ţara noî aice,
n-au zis nimic pîr-acum ce-au, trecut ceva ani, iar acum să scoală cerşind giudecată.
Deci la aceasta, stîndu noi di le-am luat sama cu amănuntul după dreptate, aşe am
giudecat : de vremi că întîi Ion ispravnic au dat voie tîrzibaşii, prin zapisul di datorie, că
de nu va da banii la soroc, să fie casele de istov a tîrzibaş(ei); al doile dovadă că el nu
numai că n-au dat banii la soroc, Ia tara
»
noî,' si
»
de acolo au scris tîrzibas> dîndu-i voie ca
să vîndă casele să-şi plinească banii, şi tîrzibaş(ei) însăş(i) făcîndu-şi datorie lui ceea ce i
să cade, au dat ştire lui Vartic cum că vra să vîndă casele şi i-au zis să Ie cumpere el mai
bini, şi el s-au lipădat, n-au vrut să le cumpere; al treile, că tîrzibaşa, ca un volnic ce era,
măcar că di n-ar fi avut datorie lui a lua di la Ion ispravnic, dar după răvaşul lui Ion
ispravnic pute să vînd(ă) casele ce întocma că şi pentru datorie lui şi după zapisul cel de
datorie ci avea, ce scria că di n-or fi banii la soroc, să fie casele di istov, iarăşi fiindcă
merge de aice, cu măriia sa vodă, în Ţara Românească, pute să vîndă casele şi să-şi ia
banii. Ce cu toate aceste, cercetîndu noi giudecata, am socotit că n-are Ion ispravnic nici
o dreptate şi l-am dat rămas din toată giudecata ţării, iar tîrzibas bine le-au vîndut, cum
şi Safta Iacomăcheoaie bine le-au cumpărat şi le-au dat zestre ginerelui său, lui
Ghiorghie paharnic, şi să aibă Gheorghie paharnic, ginerele lacomicheoaie, a-şi stăpîni
casele cu loc cu tot, di acum înainte cu bună pace în veci, după zapisul de cumpărătură,
şi de acum înainte să n-aibă Ion ispravnic a-i face nici un fel de supărare.
Aşijdere, au mai cerşut tîrzibaş(a) la Ion ispravnic 60 lei cari n-au intrat la socoteala
neguţitorilor, nefiind scrişi în zapis, care după dreptate, era să-i plătească Ion ispravnic încă
cu dobînda lor, dar, făcîndu milă tîrzibaşa, i-au iertat si acei bani, ca să nu-i mai cei, si
înainte noastră s-au iertat amîndoi, ne rămîind a mai lua nimic unul di la altul.
Aceasta înştiinţăm.
Vel(ea)t 7265 <1756> noiem(vrie) 1.
f 2/T|vaSov, Icoavvucrioţ 1 <m.p.>; Ion Bogdan vel logofăt <m.p.>; Iordachi Balş
vel vor(nic) <m.p.>; V(a)s(ile) Ros(e)t vel spat(ar) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur - Iaşi, XVI/24. Orig., hîrtie difolio (36,9 x 53,2 cm.),
cerneală neagră.

' f Sinadon, loanichie <m.p.>.

63 1756 (7265) noiembrie 2

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod dă dreptul lui Tănasie Meleghi vornic de poartă
să aibă un scutelnic.

t HW K«CT«AMM AYH\AMA He^AM PAK<©)BHU(T») B(©6)BVUAU), B(O)SKO'6K>),

M(M)A(«OCT(YKS), ROCRIOAAP'H '{(-MAU M W A A A B C K W H . Facem ştire cu aciastă carte a
domnii meii tuturor cui să cade a şti pentru un om străin ce ş-ar afla boiarul nostru
Tanasiie Meleghie vornic de poartă ca să fie de slujba casăi lui, aflîndu-să el de a
p(u)r(u)rea la slujba curţii domnii meii; iată că domniia m e m-am milostivit şi i-am ertat
acel om de bir ca să fie în paci de toate, dăreli şi angăriile ori cîte ar fi pe altă ţară,
nemărui nimică să nu de pe capul lui, numai ial ca să să afle Ia slujba casăi lui Tanas(c)
Meleghie vornic; şi găsindu-ş(i) om străin să-1 ducă la du(mnealui) vel vist(iernic) să-i
de pecete pe faţă ca să fie cunoscut dentr-alti lăcuitori.
Pentru aceia, dum(neavoastră) boieri şi voi slujitori carii veţi înbla cu slujbile
domnii meii la acel ţînut unde va fi şedere vornicului Tănasă Meleghii, dacă veţ(i) vide

54
cârti domnii meii să daţ(i) paci acestui om străin, întru nimică să nu-1 învăluiţi, nici voi
ţărani de acolo la nimica cu voi să nu-1 amestecaţ(i), că cine i-ar f a c e oricît. de puţin val
peste carte domnii meii, vor fi de mare certare de la domnie me. într-altu chipu nu va fi.
Aciasta scriem.
L(ea)t 7265 <1756> noem(vrie) 2.
Procit vel vist(iernic).
După Ghibănescu, Surete, XI, p. 133-134, nr. 79. Orig., hîrtie, sigiliu domnesc <ineiar, octogonal>
din 1755, în cerneală roşie, cu capul de bour şi acvila şi cu slovele: Hw/Hw./MxJVX-/ pK -l BB ', anul din
regest, imprimat greşit: „1758".

64 1756 (7264) noiembrie 20

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod dăruieşte iui Dima şi fratelui său Costantin,
suiulgii, o bucată de loc domnesc de pe Uliţa Mare în faţa porţii mănăstirii Trei Ierarhi.

t Hw KWNCTdHAMH MH^'M PâK(©)BHuK) BOCEOA*, E05K(Ye)K>

M(H)A(O)CTYK>, R(O)CN(O)AAPT 36/WAH MOAAABCKOH.De vreme ce domnii şi
oblăduitorii a aceştii de Dumnăzău păzite ţără au fostu volnici a da şi milui deosăbite
lucrurile domneşti, adecă moşii şi alte de tot feliu de daruri celor ce s-au arătat cu
vrednici slujbe cătră domniile sale, cum dovedescu domneştile sale hrisoave care pre la
multe obrazi şi mari şi mai mici am vădzut, domniia mea asemene dară şi domhiia mea,
luînd îndemnare de Ia acei mai dinainte luminaţi domni, cît ne-au fostu prin putinţă, am
dat şi am miluit cu moşii şi ţigani şi cu alte daruri atît pre mănăstiri cît şi p e boieri şi alte
slugi a domnii mele mai mici.
Iară osăbit de altele toate, de vreme că suiulgii haznalilor a Oraşului acestuie,
Dima şi Costaintin, frate-său, ei încăş(i) s-au arătat cu vredneci slujbe, cum la apa
haznalilor, asemine şi la mulţi lucruri ce-au făcut domniia mea, cînd s-au rădicat curte
domnească şi firideul dispre doamna, iată dară că, pentru slujba ce-au slujit, m-am
milostivit domnite me şi i-am miluit cu o bucată de loc din dreptu locul g(ospo)d, de
aicea den Iaşi, care este dinainte porţii mănăstirii Tri Sfetitelor, piste podul g(ospo)d al
Uliţii cei Mare, a căreia bucată de loc este începutu din faţă drept din capu podelilor a
Podului Vechiu ce să împreună cu podul Uliţii Mari, unde s-au pus piatră hotar; şi
dintr-această piatră, măsurîndu-s(e) locul spre răsărit alature cu podelile Podului Vechiu,
s-au aflat 6 stînjini, şi stînjinul de opt palme g(ospo)d, şi s-au pus piatră hotar; şi
dintr-acest hotar al doile s-au mai măsurat, în sus, lungul locului, dosul pînă în locul
casilor Cucoranului, şi s-au aflat 16 p(o)l stînjini, unde iarăşi s-au pus piatră hotar; şi
dintr-acest al triile hotar s-au mai măsurat cătră apus, alăture cu locul Cucoranului, pînă
în locul Bisericii Ungureşti, dosul, şi s-au aflat 6 stînjini, şi s-au pus piatră hotar. Şi
dintr-acest al patrule hotar s-au măsurat în gios, alăture cu locul care este socotit de
Dima şi de Costantin suiulgii, de trebuinţa apei haznalilor pi dinainte Uliţii Mari. Şi s-au
aflat 16 p(o)l stînjini pînă în hotarul ce s-au pus dintîiaşi dată.
Drept II TI CC CU dară, de acum înainte, locul acesta să le fie dreaptă danie şi miluire,
şi hrisov de întărire, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor. Şi să facă pe dînsul
dughene ori alte ce vor vre.
Şi poftim domniia me şi pre alţii luminaţi domni ce vor fi în urma domnii mele ca
să le întărească pentru a lor vecinica pomenire.
7265 <1756> noiem(vrie) 20 dzile.

55
 HW KWHCtftMAMM BW6SWAA <Iîl.p.>.
HpWMHT H W N E W R A D H BCA Awr(o)<f>(e)T <m.p.>.
LPe4>dH B^titcKx'A r" Awr(o)4>(e)T njjWMHTCHHWMV <m.p.>.

<Pe verso, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. X I X > : 1) No. 1; 2) N.
11; 7265 < 1 7 5 6 > noiemv(rie) 20.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, neclar,
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 208-209, nr. 346 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (56,3 x
41,9 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton, Grecia, nr. 216).

65 1756 (7265) noiembrie 20

Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Trei
Ierarhi să interzică tuturor tăierea lemnelor din Rediul Breazului, al mănăstirii Copou, fără
încuviinţarea acestuia.

Carte gospod d e la Mihaiu Cehan Racoviţă voievod, dată sfintei mănăstiri Trei
Sfătitelor ca să fie volnic e g u m e n u a-şi apăra dreaptă ocina şi moşie a sfintei mănăstiri a
Copoului, Rediul lui Tatar.
Din let 7265 < 1 7 5 6 > noiemvrie 20.
Noi Costantin Mihaiu Cehan Racoviţă voievod, EOÎKYK» M H A O C T Y I O , ROCNOA^P
36A\AH FFLOAA^BCKOH. Dat-am cartea domniei mele rugătorului nostru Dosotheiu,
egumenul de Trei Sfătitele, şi ori p e cine ar trimiti aicia în Rediul Breazului, cari esti a
mănăstirii Copoului, şi de v r e m e că ne-au jăluit domniei mele că s-au obicinuit o samă
de oameni de mărgu acolo la cel rediu şi taie lemni şi nuiele, haragi şi alt lemnu ce le
trebuie si
t strică rădiul, »si mănăstirea nici un folos n-are.
Drept aceia, d o m n i a m e a d ă m volniciie prin această carte ca să aibă trimisul
egumenului pe toţi a-i opri să nu taie nici lemne, nici nuiale, nici alt lemnu făr-de voia şi
ştirea egumenului. Iar carii ar îndrăzni mai mult peste cartea domniei mele tăind orce fel
de lemnu şi prinzîndu-i pe unii ca aceia să aibă a le lua toporile şi lemnile ce s-or fi tăiat.
într-alt chip să nu fie, că aşa este poronca domniei mele.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 233v. Copie în Condica mănăstirii Trei Ierarhi scrisă în prima
jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: D.K.A., A, II, p. 332, nr. 316 (aceeaşi copie).

66 1756 (7265) noiembrie 22

Mihail Ciolacul telal din Iaşi şi soţia sa, Mari a, vînd lui losip orîndar şi soţiei acestuia Beila
o casă de lîngă zidul mănăstirii Trei Ierarhi, pe locul acesteia.

t Adică eu, Mihail Ciolacul telal din Ieşi, împreună cu soţul meu, Mărie, făcut-am
adevărat zapisul nostru la mîna dum(nealui) giupînului losip orîndar şi a giupînesii Beila
şi a copiilor, precum să să ştie că noi, de nimi siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră
bunăvoie am vîndut dum(nealui) cas(a) care este lîngă zidul Trii Sfetitele, pe locul
mănăstirii, şi d a m b e z m ă n p e an cîte 2 lei.
Deci noi, învoindu-ne înainte a neguţitori oameni de cinste şi alţii ce s-au
întîmplat, ne-am învoit şi ne-am aşezat ca să-m(i) de patruzăci şi cinci de lei. Şi

56
dum(nealui) Iosif denainte a tuturor neguţitor(i)lor ne-au dat toţi banii, deplin, în mînile
noastre.
Deci noi, după plată ce am luat din mîna dum(nealui), am dat acest adevărat zapis
al nostru la mîna dum(nealui) giupînului Iosif, ca să fie dumisale şi giupînesii dumisale,
şi fiilor dum(nealor) dreaptă ocină şi moşie şi să o stăpînească cu bună pace, în veci. Iar
alţii nimi din noi sau din fii(i) şi neamul nostru să nu fie volnici a mai răscumpăra, căci
noi, de bunăvoia noastră, am făcut această vînzare.
Şi Ia această tocmal(ă) şi vînzare ce am făcut, s-au întâmplat mulţi oameni buni,
neguţitori de frunte şi alţi cari au mai fost s-au iscălit. Şi noi, neştiind a iscăli, ne-am
rugat dum(nealui) Ioan pisar diiac de divan <de>' ne-au pus numile, şi noi ne-am pus
degetele.
V(ă)l(ea)t 7265 <1756> noiem(vrie) 22.
Eu, Mihail Ciolacul 2 telal.
Eu, Mărie, soţul lui, vîndzători 2 .
t M a x O a î o q Tpiepapxvrriţ, (xapTtiţ 4 c m . p . x
... 4 martur c m . p . x
Ioana losipoaia a pîrcălabului, fiindu mahalagiţă, mi-am pus degetul şi sint
marturu 2 .
t Eu, Cîrstîna 2 a Nicului făclieriului, mahalagiţă, sint marturu.
Şi eu am scris cu zisa lor, Ioan pisar diiac de divan c m . p . x
Inst. de Ist, „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., patru amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 209, nr. 347 (rez. gr. după orig., hîrtie (31,5 x 21,5 cm.),
cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 626).

' Omis.
2
Amprentă digitală.
3
f Matei al Trei Ierarhilor, mărturisesc <m.p.>.
4
Nume neclar.

67 1756 (7265) noiembrie 25, Iaşi

Costandin seiman, soţia sa, Aniţa, şi fiii şi fiicele lor vînd lui Vasilie negustor şi soţiei sale
Safta o casă cu ogradă pe Uliţa Fmului, cu 140 de lei.

t Adică eu, Costandin siiman în Curte gospod la başbulucbaşe, împreună cu soţul

meu, Aniţa, şi cu fiii noştri, Pascal şi Ioniţă, şi cu fiicele noastre, Mărie şi Dumitra,
făcut-am acestu adevăratu zapis al nostru la mîna dumisale giupînului Vas(i)Iie neguţitor
şi a giupînesii dumisale Saftii precum să se ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de
a noastră bunăvoie le-am vîndutu dumilorsale o casă cu ogradă şi cu grădină şi cu grajdu
şi cu altă căşicioară în ogradă şi cu tot locul lor cîtu este îngrăditu şi hotărîtu cu pietre
care şi noî ne-au fostu cumpărătură de la alţii, după cum arată zapisele vechi ce le-am
datu toate la mîna dumilorsale, care casă cu locul ei este pe Uliţa Fînului. Această casă
cu tot locul ei am vîndut-o dumisale drept 140 lei, bani gata; şi ne-au făcutu plată deplin
în mînule noastre totiî aceşti
» bani de mai sus scrisi.
»
Deci să le fie dumilorsale dreaptă moşie şi cumpărătură în veci şi nime alţii să
n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră, la vîndzare, s-au întîmplat mahalagii şi oameni buni, carii
s-au iscălitu mai gios. Şi noi încă pentru mai întemeietă credinţa ne-am pus degetul ca să
fie de bună credinţă.

57
 tf Mc, A(*k)vr(o) x ;Vcp HoeM(BpVpe) i e -
t Eu, Costandin siman, împreună cu soţul meu, Aniţa, şi cu fii noştri am vîndutu
şi am pus degetul'.
t Şi eu, Simian Cheşco uricar, am scris cu zisa dumilorsale şi sintu şi mator
<m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXXI/58. Orig., hîrtie difolio
(31,2 x 20,1 cm.), filigran, cerneală neagra, patru amprente digitale.

1
Urmează patru amprente digitale.

68 • 1756 (7265) decembrie 13

Costandin Mihail Cehan Racoviţă voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii
Bîrnova să apere pădurea de a fi tăiată de către locuitori pe o distanţă de cinci pistele de săgeată
în jurul mănăstirii.

Io Costandin Mihail Gehan Racoviţă voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn Ţărîi
Moldovii. Dat-am carte domnii mele rugătoriului nostru chir Damiian, egumen de la
mănăstire Bîrnova, să fie volnic cu carte domnii mele a apăra, după anaforaoa veliţilor
boieri, pădurea ce iaste înpregiurul mănăstirii de cinci cristele de săgeată, despre toţi
care taie lemne de foc şi nuiele şi de alte trebi, ca să nu îndrăznească nime măcar orice
breaslă ar fi şi ori a cui lemnari ar fi, de vreme că veliţii boieri aşa au găsit cu cale, cît a
trage cu săgeata de cinci ori de la mănăstire în toate laturile înpregiur, să fie apărătură.
Iar apoi în laturi, la altă pădure, să fie slobozi a tăie.
Şi poroncim aşa să să urmeze. într-altu chip să nu fie, că arătîndu-să cineva
înpotrivă să vor pedepsi cu certare. într-alt chip nu va fi1.
7265 <1756> dechemvrie 13.
Pecete gospod.
Procit vel logofăt.
Arh. St. Bucureşti, Mr. nr. 646, f. 13. Copie în Condica mănăstirii Bîrnova scrisă de Costandin
Polimaz logoffit, în 1796 octombrie 2.

EDIŢII: O.R.A., II, p. 333, nr. 317 (aceeaşi copie şi textul de la nota 1, pe care îl redăm tot în notă).

1
Interdicţia a fost repetată de Scarlat Ghica voievod, la 10 iulie 1757, pentru „toţi care taie lemne de
foc, şi nuiele, i pari, i căpriori, i amnari i leaţuri şi de alte trebi" (ibidem, rezumat), precum şi la 3 ianuarie
1761 (ibidem, rezumat). La 30 iulie 1765, Grigorie Alexandru Ghica voievod, precizează că „de ar găsi pe
vreunii tăindu orice lemnu în apărătură, oricine ar fi, să aibă egumenul voie şi oamenii mănăstirii a !e lua
lemnul acela şi topoară, săcură, bardă ce ar găsi la dînşii şi pe acei înpotrivitori să-i arate egumenul
is(pravnicilor) de ţinut. Şi poruncim domnie mea dumitale, is(pravnice) de ţinut, pentru acei ce ivar urma
hotărîrii să-i şi cerţi, să urmeze cum arătăm mai sus" (ibidem, f. 13v., copie).

69 1756 (7265) decembrie 31

Ştefan Bontăş şi soţia sa, Zoiţa, vînd lui Frone blănar şi soţiei acestuia Aspra o casă cu loc
pe Podul Vechi, cu 95 lei noi.

t Adică eu, Ştefan Bontăş, împreună cu soţul mieu, Zoiţa, făcut-am zapisul nostru
la mîna dumisale ginirelui nostru Frone blănariul şi a giupînesăi domisali Asprii ca să fii
de buna credinţă, precum să să ştie că avînd noi cas(ă) cu locul ei cît cuprinde pe Podul

58
Vechiu, între locul Misirii abăgeriul şi între locul Achiţăi sora Stamatiscăi, care casă şi
nbî ne iaste dată danii şi miluire de la răposatul stăpîn dum(n)ealui Sandul Sturdza biv
vel log(o)f(ă)t, această cas(ă) o am vîndut-o noi, de a noastră bunăvoie, dumisale de mai
sus numit Frone blănar şi nepoatii noastre Asprii drept nooîdzăci şi cinci lei noi ca să li
fii dumniilorsale dreaptă ocină şi moşie stătătoare la mîna dumilosale s-o stăpînească cu
bună pace dumn(ea)lor şi fii dumn(ea)lor şi nepoţ(ii), strănepoţ(ii).
Şi tot locul casăi iaste 5 stînjăni latul, şi lungul cît cuprinde locul zidului a casăi
Achiţăi sor(ă) Stamatincăi. Şi dîndu-ne dumn(ea)lui gineru nostru Frone cu nepoata
noastră Aspra toţ(i) banii deplin, după tocmală ce-am avut, în mînuli noastre, noi încă
am dat dumilorsale acest zapis încredinţat şi i-am dat şi zapisul cel de danii casăi să
stăpînească dumn(ea)lor cu bună pace.
Şi la toc mal a noastră s-au tîmplat mulţi neguţitor(i) şi oameni buni cari mai gios
s-au pus iscăliturile. Şi noi încă şi pentru mai adevărata credinţă, ne-am pus iscăliturili
mai gios.
L(ea)t 7265 <1756> dic(hemvrie) 31.
Eu,» Ştefan
j Bontăs,ţ * vînzător cu soţul
> meu, Zoita.
9
Eu, Enachi Bontăs, iscal cu voie.
Ilie log(o)f(ă)t, răzeş, am priimit <m.p.>.
Ierei Vasilachi ot Sfeti Neculai g(ospo)d <m.p.>.
t Şi zapisul l-am scris cu zisa Iui Ştefan şi a Zoiţăi eu, ...' Lucaci <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, XI/16. Orig., hîrtie difolio (21,9 x 32,6 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Nume neclar.

70 1757 (7265) ianuarie 1

Hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviţă voievod pentru înfiinţarea spitalului
Sfîntuiui Spiridon în mănăstirea cu acelaşi nume din Iaşi, căruia i se dăruiesc moşiile domneşti de
la Tîrgu Ocna şi Galaţi, stabilindu-se şi unele norme cu privire la administrarea acestei instituţii.

t Cu mila lui Dumnezeu, Io Constantin Mihail Gehan Racoviţ(ă) voievoda, domn

al Ţărîi Moldovei, f Multe chipur(i) şi multe mijloace ne-au arătat marele şi preaînaltul
D(u)ninedzeu cătră sufleteasca mîntuinţă şi către viiaţa ceea de sus şi vecinică, prin care
lesne călătorind lucrătorii faptelor celor bune să fac moşneni înpărăţiei cerurilor şi
măcară că se pot arăta şi a se cunoaşte la toate obştile şi prentr-alte mijloce de bune
fapte, iară mai aleasa pliroforie şi mai întărită încredinţare se vede la toţi a fi evlavia cea
cătră d(u)mnezeieştile lăcaşuri şi buna râvnă a folosului de obşte, prin carele pururea şi
totdeauna să laudă şi să proslăveşte numele marelui şi preaînaltului D(u)mnedzău şi
decît toate alte bunătăţi, alegînd neştine din tot sufletul şi din toată inima, a iubi pe
D(u)mnedzeu şi a chivernisi folos streinilor slabi şi neputincioşi, să vede şi să cunoaşte
că călătoreşte, pre calea cea cu adevărat împărătească, carele îi duce de agiungu cătră
sînurile lui Avraam şi acopere mulţimea păcatelor şi şterge necurăţiile sufletelor, pentru
că urmează poruncii lui D(u)mnedzău cei din tăi şi mai mari între toate poruncile: „să
iubeşti pe D(o)mnul D(u)mnedzăul tău din tot sufletul tău şi din toată inima ta şi din tot
cugetul tău şi pre vecinul tău ca însuţi pre tine", în care poruncă cuprinde ca pe cei
streini a priimi, pe cei goli a-i înbrăca, pe cei bolnavi a-i cerceta. Pentru aceea, cei ce să
nevoiesc să dobîndească moştenirea cea de sus, datori sînt a sîrgui spre înplinirea acestei

59
d(u)mnedzeieşti poronci, cu întărirea şi întemeierea afierosirilor şi daniilor ce se aduc şi
se închină Ia d(u)mnedzeieştile case şi la spitale, care sînt spre sprijineala şi agiutorinţa
neputincioşilor, pentru că acestea foarte cu credinţă şi cu bună dragoste sîntu priimite
înaintea a tot ţiitorului D(u)mnedzeu, ca o roadă a dragostei cei adevărate, ce arvoneşte
răsplătirea vecinicelor bunătăţi.
Dreptu aceea şi eu, robul marelui şi preaînaltului D(u)mnedzeu, Io Constandin
Mihail Gehan Racoviţă voievoda, de vreme ce din proniia cea de sus, ni s-au încredinţat
părinţeştile domneşti scaune, ale pravoslavnicelor ţărilor acestora, din d(u)mnedzeiasca
râvnă îndemnîndu-ne, pus-am tot gîndul şi cugetul nostru a proslăvi pe cel ce m-au
proslăvit pe mine D(u)mnedzeu, de m-au înălţat la stepena cea înaltă şi slăvită a domniei
şi am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al ţării aceştiia, la acestu oraş şi scaun
domnescu ce păr-acmu încă nu s-au căutat a fi spitale pentru hrana, chiverniseala,
căutarea şi odihna săracilor şi a mulţi bolnavi şi neputincioşi, ce se întîmplă la mulţi şi
totdeauna.
D e care sfătuindu-ne în cîteva rînduri pentru aceasta şi cu ai noştri cinstiţi şi
duhovniceşti părinţi, sfinţiia sa chir lacov, mitropolitul ţ(ă)rii aceştiia, şi chir loanichie
episcopul Romanului, şi chir Dositei episcopul Rădăuţilor şi chir Inochentie episcopul
Huşilor, şi cu dumnealor cinstiţi şi credincioşi boierii cei mari, în ce chip s-ar putea un
bine ca acesta, ce este foarte folositor, să fie nestrămutat în pămîntul acesta, deci cu bun
sfat şi cu bună alegere s-au socotit şi s-au pus la cale, ca să să f a c ă spital la mănăstirea
nouă, ce din nou s-au zidit aici în oraşul Iaşilor, a Sfîntului ierarh şi de minuni făcător
Spiridon.
Dară fiind că pentru cheltuiala spitalului este mare trebuinţă a se pune la cale vre
un venit ca să fie totdeauna stătător şi nestrămutat, ca să aibă săracii bolnavi cheltuiala
lor, ce se cade după orînduială, şi la aceasta am găsit domniia m e a cu cale şi cu bună
alegere de statornicie şi am dăruit moşia domnească, tot hotarul Tîrgului Ocna şi cu tot
dealul unde se scoate sarea, de acmu înainte să ia spitaliia dijma din toate, cum şi din
sarea din deal, însă cînd s-a tîmpla să fie ocna vîndută, să ia socoteala de la cei ce-or
cumpăra ocna, din toată suma ocnii din dzece bani unul, iară cînd va fi în credinţă, să
aibă spitaliia omul său acolo, să ia din dzece drobi sau steţii unul, cum şi din ţarini şi din
fînaţe ce vor fi pe locul tîrgului, din toate că ia dijmă după obicei. însă şi chiriia ce s-a
cădea din bezmăn şi din dughenele ce sînt în tîrg să aibă a lua.
Aşijderea, donfhiia mea am dat şi am dăruit tot la spitalul de la mai sus numita
mănăstire tot locul domnesc ce este în tîrgul Galaţi, după hotărîrea ce i s-au şi făcut
acestui loc: începînd hotarul acelui loc din sus la malul Dunării, la schele, din scursura
ce iaste din susul magaziii Ducuzluului, malul Dunării în gios, păr-în gîrla Rcpidii, ce
iaste hotar Ţării Moldovei, stînjeni 1 480, şi stînjenul de opt palme. De acolo, pc malul
Repidii spre miazănoapte, în lungul locului, pîn(ă) unde se începe Repedea, adică pînă în
Brateş, stînjeni 1 4 0 0 ; d e acolo tot alăturea cu Brateşul spre apus, pînă supt mal la Vadul
Ungurului, stînjeni 1 320; de acolo pe supt mal asupra Galaţilor în lungul locului pără în
gura scursurii la Dunăre, unde iaste magaziia Docuzluului, stînjeni 2 120, care loc cu
aceste măsuri s-au încheiata înpregiur. Şi pre acest loc, în curmeziş la schele pe malul
Dunării, sînt în fruntea magaziei despre apa Dunării, care cuprind loc stînjeni 200, şi din
magazii pînă în apa Dunării iaste loc deşert pentru trebuinţa schelii stînjeni 40, iar din
dosul magaziilor sînt case cu oameni, două mahalale.
Deci de p e acest loc încă să aibă a lua bezmăn: din dugheni, din magazii, din casă,
precum se vor aşeza cu omul spitalului, ca să fie şi aceasta pentru hrana şi chiverniseala

60
săracilor bolnavi d e acolo. Şi toate veniturile acestea să înceapă a se lua de acmu din dzi
întăi a lui ghenar, şi ce se va lua, întăi să se cheltuiască ca să se facă casele şi zid
înpregiurul mănăstirii pără se vor isprăvi; şi apoi după cum va găsi atunci cu cale, de cîte
paturi de bolnavi ar ridica acest venit, atunci se va porunci şi aşezămîntul purtării de
grije, cum şi în ce chip să urmeze, atît pentru bolnavi, cît şi pentru cei ce vor fi de
trebuinţă pentru căutarea lor.
Şi acest lucru bun şi de mare folos aceştii patrii s-au socotit ca să fie în epitropiia
breslei negustorilor din Iaşi şi cel orînduit ce s-a socotit spre aceasta să poarte grijă
pentru toate veniturile şi cheltuielile, cu frica Iui D(u)mnedzeu şi din an în an să aibă
datorie dumnealui vel log(ofăt), şi dum(nealui) vel post(elnic), şi dum(nealui) vel
spat(ar), şi dum(nealui) vel vist(iernic) să meargă a treia dzi după ziua prăznuirii
Sfîntului Spiridon acolo la mănăstire, să caute sama epitropilor ce vor f i după vremi şi
de venituri şi de cheltuielile anului.
Pentru aceasta, poftim domniia mea şi pe luminaţii domni ce vor fi în urma
noastră, miluiţi de D(u)mnedzeu cu domniia ţării aceştiia, să nu strice această miluire ce
am făcut cu această sfîntă mănăstire şi cu spitalul de acolo pentru folosul de obşte a
neputincioşilor bolnavi, după cum şi noi n-am stricat milele ce am vădzut făcute de alţi
luminaţi domni, ce le-am înnoit şi nestrămutat le-am păzit. Aşa şi domniia lor, găsind
acest hrisov al nostru, mai vîrtos să întărească şi să adeverească, mai adăugînd fieştecare,
cît îl va îndura bunătatea sa, peste aceste mile ce am afierosit noi. Că întărind această
facere de bine cu adăugire, în veci vor avea înaintea ochilor vădzută pomenire, în viiaţa
aceasta, iar în cea veşnică pe stăpînul Hristos blînd şi milostiv şi însutit răsplătitor şi pe
rugătorii aceştii sfinte case fierbinţi mijlocitori, întru sfintele rugăciun(i) a jertfei cei
făr-de sînge, pentru ca să fie stăpînirea lor paşnică şi neclătită de bîntuieli potrivnice.
Şi întru aceasta iaste credinţa domnii mele însumi, Io Constandin Mihail Gehan
Racoviţ(ă) voievoda, şi credinţa a prcasfinţilor arhierei de mai sus numiţi ai domniii
mele preacinstiţi duhovniceşti şi credinţa a cinstiţilor şi credincioşi boiarii mel(e) cei
mari, dumnealor Ioan Bogdan vel log(ofăt), Manolachi Costachi vel vornic Ţării de
Gios, lordachi Balş vel vornic Ţării de Sus, Dumitraşcu Paladi vel vist(iernic), Vasilie
Razul hatman şi pîrcălab Sucevii, Lascarachi Geni vel post(elnic), Aristarho Hrisoscoleu
vel spătar, Ioniţă Cantacuzino vei ban, Iordache Costachi vel pah(arnic), lordachi
Costachi vel stolnic, Iorgachi Balasachi vel căminar, lorgachi Hrisoscoleu vel comis şi
credinţa tuturor boiarilor mari şi mici.
Scrisu-s-au hrisovul acesta cu mîna lui Ioniţă Pavel gramaticul, aici în Iaşi, în anul
7265 <1757> gheriar 1.
Hw KWHCTâNAHH BW6BWAA c m . p . x
IW KWNCTAHAHH MH^AHA M E ^ N PAKOBHIVU BWSBWAA, E(o)*:Yt©
M(H)A(C)CTHK>, R(«0CN(O)AAP(T>).

IJJe4>AN EV)FBECKVA r Awr(o)4»(e)T npwMH-reHHWM.

c P e recto, în stînga sigiliului domnesc, certificarea, (acum ştearsă), sub semnătură

şi ştampilă, a eliberării unei copii a actului; în dreapta, însemnarea>: S-au cercetat de
căîră Comisie şi s-au adeverit. 1831 mart(ie) 30. Hotarnic şi inginer al Comisiei, D.
Palladi.
c î n dreapta sigiliului domnesc, se certifică sub nr. 11265/1894 decembrie 14,
ştampila şi semnătura grefierului Tribunalului judeţean Iaşi, Secţia III, eliberarea unei
copii la cererea Epitropiei Generale a spitalului; p e pînza pe care a fost lipit mai tîrziu

61
pergamentul, certificarea în acelaşi mod a eliberării altei copii de către acelaşi tribunal în
1900 mai 23. şi a altor două de către Arhivele Statului Iaşi semnate de G. Ionescu, „şeful
Arhivei'", în 1909 aprilie 6, şi, în sfîrşit, a uneia semnate de Sever Zotta, „director
regional" al Arhivei Statutului din Iaşi, la 13 iulie 1925>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. 5. Orig., perg. (79 x 62,5 cm.), lipit mai tîrziu pe
pîn/â albă. cerneală cafenie (intitulaţia, majusculele din text, semnătura şi monograma domnului, unele
ornamente florale policrome din partea de sus şi de jos a textului şi din stema desenată deasupra intitulaţiei a
Ţării Moldovei cu capul de bour şi acvila în scutul flancat de slovele: ÎL» K M M P B (io C(onstandin)
M(ihail) Ge(han) R(acoviţă) v(oievod) şi avînd deasupra sabia şi buzduganul şi o coroană princiară închisă,
cu cerneală aurită), sigiliu domnesc timbrat (diam.: 5,2 cm.), cu capul de bour şi acvila în centru şi cu legenda
în exergă: t I W KWNCTAHAHN M I ^ D I U I MEX'H PAKOSTIIVB BO6B«AA, G(O)SKYK> M(H)A(O)CTTK>,
R(E)cnoAâpTi SSMAH AIOAAIIBCKOH. 1756 (T Io Costandin Mihail, Gehas Racoviţă voievod, domn al Ţării
Moldovei. 1756); sigiliul, înconjurat de un ornament floral multicolor se află sub semnătura (desenată) a
domnului dintr-un chenar flancat de două acvile.
Idem, Documente, DCCCLXIV/1 (copie autentificată în 1894 dec. 14); ibidem XCVIII/90 (copie
autentificată în 1925 iulie 14).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXX/125 (copie din sec. XIX).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 157-159, nr. CXXIII (orig.,
cu unele abateri fonetice); Gh. Băileanu ş. a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" ~ Iaşi", I, p. 22 (rez.) şi 23 - 2 5
(text după Ghibănescu) şi p, 30, fig. 2A (foto ilizibilă).

71 1757 (7265) ianuarie 13, Iaşi

Dima blănar, soţia sa, Aniţa, şi copiii lor vînd lui Toader Nacul logofăt de vistierie şi soţiei
acestuia Mânuţa o dugheană pe Uliţa Hagioaiei din Iaşi, cu 235 de lei.

t Adică eu, Dima blănariul din Ieşi, împreună cu soţul meu, Aniţa, şi cu fiii noştri,
Toader şi loniţă şi Constantin, şi cu fiica noastră, Sanda, facut-am acestu adevărat zapis
al nostru la mîna dumisale giupînului Toader Nacul log(o)f(ă)t ot vist(ierie) şi giupînesii
dumisali Măriuţii, precum să se ştie că noi, de nimene siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră
bunăvoie, i-am vîndut noi dumisale a noastră dreaptă ocină şi moşie, adică o dugheană
cu locul ei, ce iaste aici în tîrgu în Ieşi, în Tîrgul de Sus, p e Uliţa Hagioaie, în Cibotărie,
şi cu casă din dosul dughenii, şi cu pivniţă de piatră din dos, de la deal, şi cu alt locu din
dos de la deal de pivniţă ş-alăturea cu uliţa ce vine de la Tîrgul Făinii şi merge Ia Tîrgul
Boilor pin Sărărie, care loc iaste îngrădit. Care această dugheană cu locul, ei şi cu locul
de casă ce-i din dos l-am cumpărat noi de Ia Neculai olariul ficiorul Şchiopului, iar lor
le-au fost cumpărătură această dugheană, cu locul ei, de la Măriia fămeia Iui Gligoraş
abăgeriul, iar locul cel de casă ce-i din dos le-au fostu cumpărătură d e la Florea Spin şi
de la fraţii lui, precum arată zapisele cele vechi ce le-am dat noi la mîna dum(isale)
Iog(o)f(ătuhii) Toader Nacul. Iar pivniţa cea de piatră am făcut-o noi şi am îngrădit şi
locul, şi am prefăcut şi dugheana ş-am şindilit-o. Care această dugheană cu locul ei să
hotărăşte pe din sus alăturea cu pivniţa şi dugheana iar a dumisale log(o)f(ătului) Toader
Nacul ce-au cumpărat-o dum(nealui) iar de la Mariia lui Gligoraş abăgeriul, fata Fanii, a
căriia au fostu ş-această dugheană, iar pe din gios pe dispre Sărărie să hotărăşte cu
dugheana Ursului arman.
Deci noi, această dugheană cu locul ei şi cu casă din dos şi cu pivniţă de piatră iar
din dos şi alt loc din dos ce-am cumpărat de la Florea Spin şi de fraţii lui, carile iaste pe
din deal de pivniţă, acestea le-am vîndut noi dumisale giupînului Toader Nacul ot
vist(ierie) şi giupînesii dumisale şi cuconilor dumilorsale, drept doî sute treidzăci şi cinci

62
lei; şi ne-au făcut dum(nealui) plata deplin, în mînule noastre, toţi aceşti bani de mai sus
sorişi: Deci să-i fie dumisale, şi giupînesii dum(isale), şi cuconilor, şi nepoţilor şi
strănepoţilor dumilorsale moşie în veci, să o stăpînească cu pace şi nime alţii să n-aibă
treabă, căci dumnealui fiind răzeş mai aproape, alăturea, şi fiind ş-aceâstă dugheană tot
de la Mărie fata Fanii, ce-au ţinut-o Gligoraş abăgeriul, i s-au eădzut dumisale să
cumpere. Pentru aceasta i-am făcut acest zapis la mîna dum(isale) şi i-am dat şi aite
zapise vechi ce-am avut pe această dugheană.
Şi tocmai a noastră, la vîndzare, s-au tîinpia) boieri şi neguţitori şi oameni de curte
şi mahalagii carii, vădzînd de bunăvoie vîndzare şi plata deplin în mînule noastre, toţi
s-au iscălit mai gios; şi noi încă pentru mai întemeiată credinţă, neştiind carte, ne-am pus
degetele şi numele înaintea martorilor, ca să fie de credinţă şi să aibă dum(nealui) a-şi
face ispisoc de întăritură pe acest adevărat zapis al nostru ca să stăpînească cu bună pace,
căci neamurile mele, întrebîndu-le, n-au vrut să cumpere, ce dum(nealui) fiind răzăş a
cumpărat.
0\f Mc, BI> A A T ( O ) ^3CLE reiup Ff.
1 1
Eu,' Dima blănar , si 5 cu soţul
7
» meu,* Anita » ,7 »si cu fiii noştri.
»
2
; Atjxa rpr|yopr|v, p,apTr\q <m.p.> 3 ; T(ă)nas(e) cup(eţ ?), martur <m.p.>;
Ştefan 3 Iog(o)f(ă)t ot vist(ierie), martur <m.p.>; Ion Vîrnav... 4 jic(nicer) <m.p.>;
KcovcTcxxîivoq F l a v a y u a x t ţ <m.p.> 5 ; Iii Herescul ot vist(ierie), martur < m . p > .
Şi eu. Ştefan Popăscul vornic de poartă, m-am tîmplat ş-am scris zapisul, cu zisa
şi voia lor şi sint Şi martur <m.p.>.
Arh, St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LI/1. Orig., hîrtie difolio (30,9 x 44,9 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Amprentă digitală,
2
Semnătură îti limba armeană.
3
Dima Grigoriu, mărturisesc <m.p.>.
4
Neclar.
5
Konstantinos Panăiotis <m.p>.

72 1757 (7265) ianuarie 16

Vartholomei arhimandrit şi egumen al mănăstirii Putna împreună cu soborul acestei
mănăstiri dau mitropolitului Iacov şapte pogoane şi jumătate de vie, de ia Miroslava, lîngă Iaşi, în
schimbul a cinci pogoane de vie de la Odobeşti.

f Vartholomei arhimandrit şi igumen sfintei mănăstiri Putnii, înpreună cu tot

soborul, facem ştire cu această adevărată scrisoare a noastră că avînd sfînta mănăstirea
noastră şapte pogoane pol vii lucrate în dealul Miroslav(a), lîngă laşi, pe moşii sfinţii
mănăstiri Gălăţii, însă 5 pogoane pol au fost viia noastră, iar doao pogoane au fost a unui
călugăr anume... 1 Decusară, care călugăr fiind cu metanie de la mănăstirea noastră şi
întîmplîndu-sâ moartea, după dreptate au rămas aceste doao pogoane de vii a mănăstirii,
mai plătind noi şi o datorie a Iui ...' lipcan, 160 vedri vin . . . ' . Aceste 7 pogoane şi
giumătate vii fiindu-ne noao peste mînă a le chivernisi, le-am făcut schimbătură cu
preosfinţitul mitropolit al ţării, chir Iacov, dînd noi aceste vii Mitropolii, sfinţiia sa ne-au
dat alte vii în locul acestora, adecă 5 pogoane vii lucrate în dealul Odobeştilor despre
Dumbravă. Şi această schimbătură am făcut-o den bunăvoia noastră.
Deci, de acum înaint(e), aceste 7 pol pogoane vii de la Miroslava să le stăpînească
sfînta Mitropolie ca p r e dreaptă moşie ei.

63
 Şi această schimbătură să: stea nestricată în veci.
Si pentru mai bună întărire am iscălit noi cu toţii, am pus şi pecete sfinţii
mănăstiri.
V(ă)leat 7265,<1757> gen(arie) 16.
Vartolomei arhimandrit Putnăii < m . p > .
Ieromonah Venedictă dicheu <m.p.>; Chistrui duh(ovnic) <m.p.>; Parthinie(?)
monah <m.p.>; Theofan <m.p.>; Damaschin ierodiacon < m . p > ; stareţ... 2 <m.p.>; ... 2
eclesiarh <m.p.>; Athanas(e) Zaharuschis <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/149. Orig., hîrtie difolio
(38 x 22,5 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund al mănăstirii Putna aplicat în fum, avînd în centru
icoana hramului (Adormirea Maicii Domnului), iar în exergă, legenda (neclară): t Piceatea sv(i)ntei...
m(ă)năstiri a Putnii.

1
Loc liber,
2
Nume neclar.

73 1757 (7265) ianuarie 21, laşi

Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod dăruieşte mănăstirii Sfintul Spiridon din Iaşi
venitul cîntarului din Tîrgul Făinii, cîte un leu de sacul cu făină

t Cu m(i)la lui D(u)mn(e)dzău, Io Constandin Mihail Gehan Racoviţ(ă) voievoda,

domnu Ţării Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele că, binevrînd
domniia mea a să pune toate lucrurili la cale şi cu bună stare, am socotit domniia mea şi
pentru cei ce vîndu şi cumpără făină aice, în tîrgul Iaşii, că fiind lucru nehotărît, fără de
nart, de-a pururea, trebuie să să năpăstuiască unii de cătră alţii, şi pentru ca să lipsască
această strîmbătate de la mijloc, iată am pus domniia mea la cale şi s-au hotărît de acmu
înnainte să fie cîntariu în Tîrgul Făinii, pentru trebuinţa aceasta, că cine ar ave a vinde
sau a cumpăra făină să o cîntărească şi cu oca să să socotească, şi după preţul nartului
hotărît, aşa să plătească, şi pentru hacul cîntariului şi a oamenilor ce vor fi la această
trebuinţă; s-au socotit să să ia de tot sacul ce s-ar vinde cîte un ban, însă de la cel ce ar
cumpăra grăunţă, adică grîu, sau mălaiu, sau ordzu, să ia de cindzăci de ocă ori de ce fel
de pîine cîte un ban, cum şi făină cînd s-a tîmpla să nu vie cu sacii, ce vărsată prin cară,
şi ar vinde-o cu oca, să aibă a lua cîte de cindzăci de ocă un ban, şi tot de la cumpărători,
iar vîndzătoriul să nu se supere. Dară fiindcă la lucrul acesta trebuie să aibă vreo temelie,
adică să să ştie cine ar ave acea purtare de grijă, să păzască aceasta să fie atîta cîntariul,
cît şi om de slujba cîntariului nelipsit în Tîrgul Făinii, ca să caute slujba aCeasta. Şi
lucrul cel mai statornic să cate a fi la o mănăstire ca de va prisosi ceva mai mult dentru
acel venit piste trebuinţa cheltuielii cîntariului, să rămîie la mănăstire, pentru o bună
pomenire.
Drept aceea dară, socotind domniia mea, am găsit mai cu cale să fie acel venit
danie la mănăstirea noao ce s-au zidit acmu din temelie, unde să prăznuieşte hramul
Sfîntului marelui ierarh Spiridon făcătoriul de minuni, ca den venitul acesta să iasă şi
cheluiala a preuţilor ce vor fi la mănăstire aceasta, să cînte sfînta liturghie piste an rugînd
pre D(u)mn(e)dzău pentru sănătatea şi iertarea păcatelor noastre, şi a altor luminaţ(i)
domni ce vor fi după vreme în urma noastră şi pentru cei ce au fostu mai înnainte de noi.
Şi aşea de acmu înnainte, egumenii de la această m(ă)n(ă)stire să aibă această purtare de
grijă a cîntariului şi a omului ce va fi de trebuinţă slujbii cîntariului să fie în Tîrgul Făinii
slujind nelipsit şi cîntărind, şi va lua şi hotărîtul venit cîte un ban de tot sacul. Şi de acmu

64
înnainte aşa să urmedză; şi măcar vreodată să nu fie trebuinţă a nu fi cîntariu sau din
poroncă va lipsi cîntariul acesta de acolo din Tîrgul Făinii, şi aceasta de să va întîmpla,
dar banul acesta tot să să ia deplin şi de pre la toţi, de vreme că s-au făcut milă la această
sfîntă mănăstire pentru ca să s(e) poată agiuta şi chivernisi.
Şi s-au dat şi s-au făcut acestu puţin venit prin domnescul hrisov şi pohtim şi pre
alţi luminaţi domni ce vor fi rînduiţi de D(u)mn(e)dzău cu domniia Ia scaonul ţărîi
aceşăia, au din neamul nostru sau dintre alţii, să nu strîce daniia şi miluiria aceasta, ce
mai vxrlos să dea şi să întărească, pentru a lor bună şi vecinică pomenire. Iară cine va
strămuta vinitul acesta, afle plată de la D(u)mn(e)dzău şi Svîntul Spiridon să-i fie pîrîş
înnainte straşnicului giudeţu.
Aceasta scriem.
Scrisu-s-au hrisovul acesta în Iaşi, în anul 7265 <1757> ghenar 21.
HW KWHCTdNAHH BW6BWA4 <m.p.>.
IlpwMHT r" A\»r(o)^(e)T.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: De la Costandin Racoviţă

voievod.
<Scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1) Să ia cîte un pol ban de
sacul de făină; 2) No. 2; 7265 <1757> ghenar 21.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/2. Orig., hîrtie difolio (53 x 38,5 cm.), filigran, cerneală
cafenie (intitulaţia şi literele majuscule din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x
2,4 cm.) din 1753, aplicat în cerneală roşie.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 159-160, nr, CXXIV (orig.).

74 1757 (7265) februarie 5

Ioan ţigan, soţia şi copiii lui vînd preotului Ilie o casă de lîrigă biserica Sfîntul Ilie, cu 18 lei.

7265 <1757> febr(uarie) 5.

Zapis prin care Ioan ţiganu cu soţie şi copii vînd preotului Ilie o casă cu locul ei ci
este lîngă bisărica cu hramul Sf(în)t(ul) Ilie, drept 18
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc, 5 (1925), p. 183, nr. CXV. Rez. într-un
„opis de scrisorile easălor şi a dugheniior cu locul lor di pe Uliţa Sf. IHţ< cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a răposatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 august 24.

75 1757 (7265) februarie 17

Costandin Mihai Cehan Racoviţă voievod confirmă dreptul monahului Nicodim ş.a. de a
stăpîni o casă din apropierea Bisericii Curelari revenită acestora prin judecata mitropolitului Iacov.

Noi Costandin Mihai Cehan Racoviţă v(oie)v(o)d, E O Î K Y H MirtocTeV, rocnoA^p

3eMAe« MOAAABCKOV. După hotărîre sfinţiei sale părintelui mitropolitului şi a
dumilorsale veliţilor boieri, cunoscîndu şi domnie me că este cu cale şi cu dreptate, ăm
întărit şi cu a domnii mele pecete.
V(ă)let 7265 <1757> fevr(uarie) 171.
Prea înalţate doamne,
Din poronca măriei tale am luat Sama lui Nicodim monahul, ce este văr premare
cu Enache arnăutu ce au fost polcovnic la măria sa Grigorie vodă, şi altor clirbnomi a
65
polcovnicului:şi a polcovniciţei şi între Aniţa Dimuleasî, soacra lui Gavril lipscanul, şi
între Gavril lipscanul pentru o casă au,fost a Dimii neguţătoriul care fiind rînduiţi cu
ţîdulă la noi şi luîndu-le sama, pricina într-aceasta chip este: Enache polcovnicul în viaţa
lui au dat 760 lei în mîna Dimii amanet ca să stea la dînsul şi i-au mai dat trei sute de lei
cu dobîndă din zece unsprezece pe an. Şi după ce au luat Dima banii au cheltuit în
trebilc lui şi banii cei de amanet şi cei daţi în datorie; şi apucîndu-1 Enache polcovnicul
şi trăgîndu-1 la giudecată ca să-şi scoată datoria au stătut la socoteală şi i-au dat lui
Enache pentru datorie nişte vii şi negoţ din dugheană şi i-au mai dat şi bani şi i-au dat şi
această casă cu pivniţă drept trei sute lei; care casă arată în zapis că au fost făcută pe
banii lui Enache polcovnicul şi i-au mai dat şi nişte vii la Şorogari. Şi cu toate aceste ce
i-au dat încă au mai rămas drept dator Dima din banii cei de amanet cu 110 lei şi cu 300
lei ce erau daţi în datorie, care s-au făcut 410 lei căpiţele, după cum arată zapisul Dimii
de socoteala ce au avut. Şi după socoteala aceea, peste trei ani, a murit Enache
polcovnicul şi, ncrămîindu-i copii cu femeia lui, au ieşit acest Nicodim monahul la
giudecată cu polcovniciţa la maria sa Grigore vodă.
Şi i-au rînduit mărie sa la răposatul sfinţie sa părintele Nechifor mitropolit ca să-i
împartă pe neamul polcovnicului cu polcovniciţa, la care împărţală ce le-au făcut au
arătat datoriile ce s-ar afla a lui Enache polcovnicul să să scoată şi iarăşi să să împartă în
doao, precum s-au împărţit şi alte rămăşiţuri a lui Enache şi pe împărţală părintelui
Nechifor au întărit mărie sa Grigorie vodă şi! cu carte măriei sale care s-au văzut la mîna
lui Nicodim şi a altor clironomi' a lui Enăchi şi după zapisul Dimii ce a dat la mîna lui
Enachi, carele iaste la mîna lui Nicodim; casa aceasta încă era dreaptă a lui Enache,
nuiriăi fiind luătă pentru datorie nu s-au pus la împarţălă şi au rămas în socoteala
datoriei; şi fiind acele zapise a casei la polcovniciţa şi fiind tot învrăjbiţi polcovniciţa cu
Nicodim ri-ki arătat zapisele şi le-au ţinut ca doară a scoate bani şi nici au stăpînit
Nicodim casa nici-polcovniciţa. Dar după împărţala ce au avut polcovniciţa cu neamul
polcovnicului peste 2 luni s-au sculat Dima datornicul lui Enache ş-au jăluit la măria sa
Grigori vodă cum că fiind datoriu lui Enache polcovnicul arâtîrid că i-ar fi fost şi rudă,
au fost zălogit casa pentru datorie, care datorie ar fi plătit capetele; toţi banii şi casa ar fi
rămas numai pentru dobînda banilor, nearătînd adevărul c-âu fost dată de istov şi încă
mai este datoriu cu 4 1 0 lei din capite şi fiindcă rămăşiţele lui Enache polcovnicul după
moarte lui s-au fostU luat p e sama domnească şi măria sa Grigorie vodă după jaloba lui
arâtînd c-au fost casa zălog şi numai pentru dbbîrida banilor s-au milostivit şi i-au dat
carte măriei sale ca să-şi stăpînească casa. Şi după ce au luat Dima acea carte au tăcut, şi
Nicodim fiind învrăjbit cu polcovniciţa ţine polcovniciţa zapisele ca să scoată datoria şi
Nicodim neavînd nimica în mînă nici stăpînea el casa aceasta, nici polcovniciţa, pără de
la o vreme au dat casa lui Gavril ginere-său. Şi după ce-au întrat în casă au arătat şi
carte, iară acmu stînd iarăşi la o socoteală Nicodim monahul du dironomii polcovniciţei
au rămas de s-au aşezat pentru loate pricinile şi s-au mulţămit şi o parte şi alta. Şi ieşind
şi zapisele casei aceste şi dovedindu-să din zapise c-au fost casa dată de istov Iui Enache
polcovnicul, s-au socotit să să împartă şi casa aceasta pe cum s-au împărţit alte
rămăşiţuri a lui Enache. Şi vrînd clironomii să o stăpînească, au arătat ginerile Dimii
carte măriei sale iui Grigori vodă şi nu i-au îngăduit, la care fiind de faţă şi ginerile
Dimii şi Dimuleasă, i-am întrebat cu ce au luat casa la stăpînirea lor şi ei alt temei făr-de
această carte a măriei sale .Grigore vodă n-au arătat răspunzînd că ei numai acea carte au
apucat de la Dima, iar că ş-au plătit datoria, au că nu s-au plătit, nu ştiu.

66
 La care noi, luminate doamne, aşa am găsit a fi cu cale: de vreme că zapisele
Dimei ce-au dat lui Enachi arată că este casa dată de istov drept trei sute de lei şi încă au
mai rămas datoriu Dima cu 410 lei, de care nici o dovadă nu este ca s-au plătit, am
socotit că ace carte ce este la ginerile Dimei este făcută prin mijlocire şi cu ruşfertu,
nearătînd nici adivărul că-i casa dată de istov, iar carte ce este făcută pe înpărţala
părintelui Neehifor am găsit-o că este bună şi cu cale şi am socotit să stăpînească
Nicodim şi cu clironomii polcovniciţei casa cu bună pace, dară arătînd ginerile Dimii că
casa au fost stricat-o şi el au cheltuit de au tocmit-o şi acmu, la vreme de iarnă, nu poate
să iasă; la care am găsit cu cale să mai şază Gavril în casă pînă la Sfeti Gheorghie cu
pace, iară de la Sfeti Gheorghie va ieşi Gavril din casă şi or stăpîni clironomii lui Enachi
casa.
Noi, mărie ta, aşa am găsit a fi cu cale, iar ce desăvîrşit(ă) hotărîre rămîne la ce
preaînaltă şi lesne cunoscătoare înţelepciune măriei tale.
Leat 7265 <1757> ghenar 2 d(i)ni.
Iscăliţi: Iacob mitropolit Moldaviei.
Arh. St. Iaşi, DCCCLXXII/22, p. 27-31 (f. 27r.-29r.). Copie în condica de documentele „caselor din
Iasi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă" din prima jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 119-12,1, nr. XXI
(aceeaşi copie, cu data: 1757 (7265) ianuarie 2, fără întărirea domnească).

' Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „L(ocul) p(eceţii) gosp(o)d".

76 1757 (7265) februarie 17

Scrisoarea Iui Radu Racoviţă logofăt către domniţa Ruxanda Racoviţă privitoare la casele
acesteia din laşi şi rezolvarea altor chestiuni.

Cu mult(ă) plecăciune mă închin mării tale, preluminat(ă) măria ta, domniţă

Ruxanda Racoviţă, şi rog pe milostitul Dumnezău ca să ţia şi să păzască pe măria ta cu
întreagă şi fericită sănătate şi să te învrednicească a treci măsura sfîntului Postu, cu
deplin(a) bucurie şi ajungîndu Şi la sfintele cele mîntuitoare Patimi şi înviere al
Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos, petreeîndu împreună cu toţi ai mării tale,
după cum poftiţi, măria ta; luminată carte mării tale scrisă din ghenarie 16 am luat şi
toate cîte îm scrii măria ta, pre largu am înţăles, pentru casîle mării tale de aice, din Eş,
după cum îm scrii măria ta, că ai scris măriei sale lui vodă ca să de voe să să strice; şi eu
încă arătîndu carte mării tale mării sale lui vodă mi-au spus şi măria sa că e-i scris măria
ta; pentru aceasta şi măria sa dă voe ca să s(e) strice, numai vei şti, măria ta, că
muştereii, care îi ştie mărie ta, dzicăndu-le de cît va voi îm dau răspunsu cu tăcere; alţi
muşterei, ca să le cumperi pără acmu nu să află. Pentru aceia, am socotit că de om strica
şi casăle, cheresteaoa casălor, împreună şi altele de prin pregiur, s-or răsîpi şi s-or irosi şi
a vre să s(e) scază şi preţul; iar aşa fiindu, casăle, să păzăscu toate ne împrăştieti. Şi
găsindu-s(e) nescareva muştelei, putem a le vinde cu preţul acela, după cum sănt cu
casăli, şi acela va ave voe a le strica şi va faci ce va vre cu cheresteao.
Pentru banii de la orăndariul de Vitileuca ce-m scrii mărie ta ca să scriu lui
Necuiaiu căp(i)t(an) vei şti măriia ta că pricina zăbaviii, de nu s-au trimes la măria ta
banii au fost că fiindu căpitanul Necuiaiu rănduit de măria sa vodă căpitan Ia Tecuciu şi
cu slujba văcăritului acolo n-au putut ca să trimit(ă) pără acu măriei tale, iar acu viindu
ielu aice Ia Eşi, mi-au dat 90 lei de la orăndariul de la Vintileuca şi 35 lei chirie pivniţăi,

67
măriei tale, căreia s-au făcut 125 lei, şi i-am trimes, mărie tale, cu (loc gol) 1 şi au scris şi
căpitanul Neculai, mării tale, pentru vinul ce au trimes mării tale, la Ţarigradu; am dzis
căpitanului Neculai, după cum- scrii măriia ta, şi elu mi-au răspunsu că vinul l-au trimes
la Galaţi, şi de^ la Galaţi au tocmit navlonul corăbiei dum(nealui) banul lanachi
Costandaehi, elu nice s-au amestecat după cum, mai pre largu, vei înţălegi măria ta din
cârti ce scrie măriei tale Neculaiu; d(u)m(i)sale logofet Iordachi i-am spus heretizmos,
de la măria ta, întrebîndu-1 şi pentru călugărie cum o poartă; carele închinîndu-să măriei
tale, cu plecăciune, foarti mulţimeşti de cercetare şi de neuitare; şi mi-au dzis să scriu
măriei tale, pentru călugărie, că o poartă pe urechi.
Şi iarăşi rogu pre Dumnezău, ani măriei tale să fie îndelungaţi cu multă fericire.
Al măriei tale plecat şi gata slugă R(ă)d(ucanu) R(a)c(oviţă) logofet.
Let 7265 <1757> februarie 17.
După „loan Neculce", fasc. 9„ (1933), p. 265. Orig.

1
Aşa în textul editat.

77 1757 (7265) februarie 24

Dumitraşco bărbier domnesc dă lui Grigore blănar o dugheană de lîngă biserica Sfîntul
Nicolae în schimbul unei vii din Valea Cozmoaiei, pe locul mănăstirii Oetăţuia.

t Adică eu, Dumitraşco, bărbieriul gospod, înpreună cu soţul mieu, Tudosie. şi cu

fiiul nostru, Grigorie, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat şi încredinţat zapis al
nostru la mîna dumnealui Grigoraş blănar, feciorul răpoosatului lui Ştefan ceprăgar, şi la
mîna soţului dumisale Rucsandii, precum să s(e) ştie că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce
de â noastră bunăvoie, ne-am învoit noi între noi şi am făcut schimbu cu dumisale; şi
i-am dat o dugheană cu loc, cu tot, într-un părete cu dughenile mele, alăture, şi între
dughenile lui Enăchiuţe, care sint date de zestre lui Andrieş negustor, carc dugheană este
pe uliţă lîngă Sveatîi Nicolai. Şi locul dughenii esti 2 stînjini gospod şi giumătate în
curmeziş şi în lungu pîn-în gardul cămăraşului Gheorghi, ce să hotărăşti din dos; care
aceasta dugheană îmi este şi mie danii de la preaînnălţatul răpoosatul mărie sa Grigorie
vodă cu Ioc, cu tot, precum arată şi hrisovul mării sale, care 1-ain dat la mîna lui
Grigoraş blănar şi la mîna soţului dumisale, Rucsandii. însă dintr-acestu loc de
dugheană, 1 stînjin şi 2 palme, au fostu a lui Ioniţe stolnic, ce să hotărî întăiu Ioniţe
stolnicul cu locul Iui Ionăchiuţe; şi cînd au vrut să facă dughenile Inăchiuţe,
neagiungîndu-i loc de dugheni, au făcut Inăchiuţe tocmală cu stolnicul, să-i de 2 stupi, şi
nu i-au dat stupii Costandin Enăchiuţe, Şi dueîndu-să el, hainindu-să cu moscalii, să le
slujască lor acestu Costandin Enăchiuţă, şi dîndu-mi mie mărie sa vodă dugheană, m-au
apucat pe mini Ioniţă stolnic(ul) şi i-am plătit eu acestu stînjin şi 2 palme dc loc lui
Ionite stolnic.
Deciv înVoindu-ne noi înde noi, mi-au dat şi Grigoraş mie, înpreună cu soţul
dumisale Rucsanda, o vie, anume 1 pogon, 3 firte şi cu o păragină alăture cu livezile lor,
cît ţin, care vie este p e moşie sfintei mănăstiri Cetăţui, anume Vale Cozmoai, şi mi-au
mai dat şi o bucată d e loc din dosul dughenilor meii, şi mi-au dat şi o blană de singiap.
Ş-aşedzindu-ne noi cu toaţă voia noastră c u acestu schimbu, ce arată mai sus, i-am
făcut acestu adevărat şi încredinţat zapis l a m î n a Iui Grigoraş şi la mîna soţului dumisale
Rucsandii, ca si-i fie moşie dumiIorsa}i şi fiilpr, şi nepoţilor, şi .strănepoţilor dumisale în
veci.

68
 Şi la această aşezătură de schimpu 1 s-au tîmplat mulţi oameni buni, care s-au şi
iscălit mai gios. Şi noi, pentru mai adevărată şi întemeiată credinţa, ne-am iscălit,
puindu-ni şi degitele.
L(ea)t 7265 <1757> fev(ruarie) 24.
t Eu 2 , Dumitraşco, bărbieru gospod, am schimbat înpreună cu soţul meu 2 ,
Tudosie.
f Eu 2 , Grigorii, ficior lui Dumitraşco şi a Tudosii, am iscălit.
Eu, Şoldan (?), martur <m.p.>; eu, Mihalache blănării sin stolnicului Ioniţe,
m a r t u r < m . p . > ; ţ i o p r i p o ţ cm.p.x
Grigoraş stolnicul <m.p.>, am scris cu zisa lui Dumitraşco şi a soţului dumisale,
Tudosie, şi afiiului dumisale, Grigorie, şi sint martor.
Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse din Sankt Petersburg. Documente
moldoveneşti, nr. 176. Orig., hîrtie, ttei amprente digitale.

1
Aşa în orig., în loc de: „schimbu".
2
Amprentă digitală.
3
Nume grecesc neclar.

78 1757 (7265) m a r t i e 1

Ursa Radomiţchioaia şi fiii săi vînd lui Inochenti episcop de Huşi trei dugheni de pe Uliţa
Mare din Iaşi, cu 700 lei.

f Adică eu, Ursa Radomiţchioaie, dimpreun(ă) cu fiii mei: Mihălachie, Toader,

loan* Ecaterina şi Costantin făcut-am adevărată scrisoare noastră aceasta la mîna sfinţii
sali părint(e)lui chir Inochenti episcopu de Huş(i) şi la a fraţilor sfinţii sali precum să
s(e) ştie că, de nimini siliţ(i), nici asupriţ(i), le-am vîndut dreaptă ocină noastră, trei
dughini cu locul lor şi căsili din dos(u)l dughinilor cu tot locul lor, care dughine şi casă
sint pi Uliţa Mare, între dughinili Besericii Ungureşti şi între locul dum(nealui) ban(u)lui
Filip Catargiul; şi lungul locului acestui(a) cu dughinile şi cu casăli să începi din podul
Uliţii Mari la vale pîn(ă) în locul iezoviţilor, iar latul să începi din ţintiriinul Besericii
Ungureşti pîn(ă) în locul dum(nealui) Catargiului; şi acist(e): dughini şi casă cu totă locul
lor, dup(ă) cum arată mai sus, le-am vîndut sfinţii sali mai sus numitului părint(e) şi
fraţilor sfinţii sali drept şepti suti lei.
Deci să le fie de acmu vecinică ocină, şi nimine din neamul nostru să nu să mai
arnistice nici să aibă treabă cu aciste dughine şi casă, căci noi pre toati rudenii ce-am
avut i-am întrebat şi nimini nu s-au aflat ca să de acişti bani. Şi scrisori vechi ci am avut
pi acist loc cu casă, toati le-am dat la mîna sfinţii sali.
Şi, pintru mai buna credinţă, ne-am iscălit.
L(ea)t 7265 <1757> mart(ie) 1. • •*•>•'-••
Eum Ursa 1 ; eu, Mihalachi Radomiţchi 1 ; eu, Ion 1 ; eu, Toader 1 ; eu, Catrina 1 .
Fr(at)er Joseph.. . 2 <m.p.> 3 .
Pater Adalb(ert) Szymanowski. , . 2 <m.p.;>V
Arh. St Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XIV/9. Orig., hîrtie difolio (22,3 x 33,5 cm.), filigran,
cerneală neagră, şase amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Cu caractere latine.

69
79 1757 (7265) martie 3
Constandin Mihail Cehan Racoviţă voievod confirmă mitropolitului lacov stăpînirea
asupra unor ţigani păruiţi în prima sa domnie şi le interzice acestora de a mai fi masalgii.

t lw KWHCT4HAM" MM^AHA I^M^AH PâKSKMn(h) B(oe)B©AA, EO>K06)k>

M(M)A(C)CT(YK>), R(O)CN(C)AÂP 3KA\AM A\OAAABCK\MI. Devreme ce domniia mea am dat
cu hrisovul domnii m i l e în domniia dintâi sfinţii Mitropolii din Iaşi dani6 pre Vasilie
Burcă ţiganul şi Ion Dzară şi pe Pavăl ficior lui Burduiu, fiind ţigani drepţi domneşti, şi
acum ne-am înştiinţat domniia mea dentru sfiinţiia sa presfmţîtul părintele mitropolit
chir lacov, al nostru precinstit duhovnicu, spunîndu-ne precum că ţîganii aceştie n-au
vrut să se supui cu ascultare sfinţii Mitropolii, ce au mersu de s-au pus masalagii
gosp(o)d şi sfînta Mitropolie n-au avut nici un folos de la dînşii; cît pentru aceasta iată
dară că după hrisovul ce are sfînta Mitropolie de la domniia mea pre ţiganii aceştie dăm
volniciie sfinţii sale presfinţîtului mitropolit ca să aibă a-i lua de grumazu de la
Masalagi6 şi de acum înainte să nu să mai numască masalagii.
Şi poruncim domniia mea şi dumitale vel armaş şi altor zapcii nime să nu cuteze a
mai trage pe aceşti ţigani la slujba masalagii, ce toţi să aveţi a vă feri de dînşii că mai
înştiinţîndu-ne domniia mea că să supără aceşti ţigani de cătră cineva trăgîndu-i iară la
slujba masalagii unii ca ac6ia nu să vor pute îndrepta.
7265 c l 7 5 7 > martie 3.
Hw KWHCTAHAHN BWEKWAÂ c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, CLXXXIX/164. Orig., hîrtie difolio (36 x 24 cm.), filigran, cerneală neagră
(invocaţia, intitulaţii şi literele majuscule din text, cu cerneală roşie, iar semnătura, cu cerneală cafenie şi
pulbere de aur), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,5 x 2,4 cm.), din 1753, aplicat în cerneală roşie, inegal
imprimat.

80 1757 (7265) martie 5

Zapisul preotului Gligorie privitor la un loc de casă din Iaşi.

1 zapis a preutului Gligorie ce-u hotărît şi au măsurat, ce arată totă măsura, din Iet
7265 c l 7 5 7 > mart(ie) 5.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXVH/97. Menţ. în secţiunea „Zapesăle casai din Ieşi" a unei liste de
doc. de la sffrşitul sec. XVIII.

81 1757 (7265) martie 22

Enachie Borş blănar adevereşte că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima şi Constantin şi se
angajează să le plătească bezmen cîte 10 Iei pe an.

Adică eu, Enachie Borşu blănariul, făcut-ain adevărat zapisul meu la mîna
dumilorsale Dimii suiulgiului şi a frăţine-său, Costandin cprecum să să ştie>' că cînd
mi-am făcut eu dughenile înnainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului, am cuprins
din locul domnesc doi stînjini domneşti, care loc după ce au dat danie măria sa Matiei
Ghica vodă dumilorsale suiulgiilor, s-au hotărăt în toate hrisoavele domneşti şi mărturii 2
arhiereşti şi boiereşti şi-n hotarnicci> 3 le vornicilor de poartă, ca să rămîie aceşti doi
stînjini de loc în lat şi cinci stînjini pol în lungu drum de îmbiat la casile şi la pivniţa
preutului Iftimii şi la dosul dughenilor numiţilor suiulgii, fiindcă acest loc nu s-au dat

70
ncmărui, nici mie, nici suiulgiilor, nici preotului Iftimii, ce numai s-au lăsat să fie drum
de îmbiat. Dar tîmplîndu-se de-mi sintu dughenile pe acest loc gospod ce l-am cuprinsu ,
era să mi să taie casa ca să să deşchiză locul drumului gospod şi singuri dumnealor
numiţii suiulgii, pentru ca să nu mi se strice casa, au lăsat din locul dumilorsale drum de
îmbiat.
Iar eu, neodihnindu-mă cu atîta, după hotărîre dumisale Radul Racoviţă logofăt şi
vornicilor de poartă m-am sculat cu pără asupra dumilorsale şi, după jaloba me, au
rînduit măria sa Matei Ghica vodă pe dumnealui loan Bogdan vel logofăt şi pe
dumnealui Alixandru Suci vel postelnic şi pe alţi boieri a mării sale care, după poronca
mării şale, toţi au venit de-au văzut şi stare locului de-au luat sama cu amănuntul de
iznoavă toată hotărâre locului după testaminturi şi scrisori a fîeştecăruia; şi n-au găsit pe
numiţii suiulgii să fi păşit piste hotară măcar de o palmă şi cunoscăndu-se că am îmbiat
giurînd rău, au lăcut veliţii boieri mărturie dumilorsale, iscălită de toţi veliţii boieri şi de
episcopii si întărită de părintile mitropolitul, cu ceartă bisericească cini ar cuteza a
lăcomi mai mult piste hotarâle locurilor sali.
Şi nici cu atîta neodihnindu-mă, m-am sculat iarăş cu pară la mărie sa Costandin
vodă RacoViţă tot pentru acest loc al drumului; şi ni-au orînduit să ne ia sama'dumnealui
Iordachi Cantacozino vel logofăt. Şi stîndu de faţă înnainte dumisale, ni s-au hotărăt
giudecata cu deosăbit hrisov, numai pentru locul acesta, fiindcă au lăsat "suiulgii din
locul lor drum de îmbiat, au rămas locul, aceşti doi stănjini de supt dughenile mele, pe
doi stănjini de loc a lor, s-au hotărît în hrisovul osăbit ca să dau bezmăn zece lei pe tot
anul şi nemică să nu facu sau să zidescu pe acestu numit ioc a drumului, v : :: -
Şi acum mai în urmă, cutezînd eu fără întrebare suiulgiilor, am săpat ca să deschid
gîrliciu de piiatră pe locul acesta a drumului şi scoîmdu-mă la giudecată de iznoavă
ne-au luat sama cu amăruntul după testaminturi domneşti şi după alti giudecăţi ce-am
mai avutu şi iară am rămas din giudecată şi au hotărît giudecată ca să aibu a da bezmăn
cîte zace lei pe an pe, acei doi. stînjini şi 5 pol stînjini în Iungu înspre răsărit şi înspre
apus. Şi m-am apucat înainte giudecăţii ca de acum înainte fără de nici o pricină să aibu
a da cîte zăce lei pe an bezmăn şi să închid gîrliciul care am deschis dedesupt şi
deasupra. Iar de m-aş mai scula de acum înainte a mai supăra Divanul Domnescu, m - a m
apucat înainte tuturor dumilorsale veliţilor boieri giudecători ca să mă pedepsesc cu
certare şi să fiu purtat şi pe uliţili tîrgului. Deci, după c u m m-am adeverit, am dat acest
zapis la mîna dumilorsale a Dimii şi a fratelui dumisale Costandin suiulgii, întru care
zapis însăş cu mîna m e şi de bunăvoia m e m - a m iscălit punăndu-mi şi pecete. Insă
avîndu eu trebuinţă pentru o răsuflătoare de pivniţă, să aibu voie a o scoate în temelie
dughenii suptu talpă de două palme în toată muche.
Veleat 7265 <1757> mart 22.
Eu, Enăchii blanarul, m-am iscălit cu mîna mea.
Iordachi Balş vornic, martur.
Ion Cantacozino ban.
Iordachi Cost<ache> vel stolnic.
După C. Andreescu, Ştiri noi despre aducerea apei în lqşi, p. 244—245, nr. 74 (orig. în colecţia
Fundaţiei Culturale M. Kogălniceanu, dosar Ape - Iaşi, nr. 7) şi Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCXCII/6
(copie din 1828 mai 23).

1
întregit după copia din 1828.
2
în textul editat, greşit: „întăriturii".
3
întregit de C. Andreescu.
4
Cu data în regesc. „<Iaşi>, 22 mart/ 2 aprilie 7265-1757",

71
82 1757 (7265) aprilie 1
Artenie Racleş şi soţia sa, Catrina, vînd lui Eni Chistruiul negustor o casă cu pivniţă, drept
150 de lei.

f Adecă eu, Artenie Racleş, împreună cu soţul meu, Catrina, făcut-am zapis(ul)
nostru la mîna dum(i)sale giupînului Eni Chistruiul cupeţ, precum să să ştie că, de a me
bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă moşie, o casă cu loc cu tot şi cu pivniţi lîngă casă
şi cu altă casă mai mică lîngă pivniţă, cu tocmală dreptu o sută cin<ci>'zeci lei; cari casă
am cumpărat-o şi eu cu zapis de la Andreiu Lepădat armaş şi de la soţu său, Sanda, cu
loc măsurat, după cum arată zapisul lui Andriiu Lepădat armaş, carile l-am dat la mîna
dum(i)sale înpreună şi cu alţi zapisă mai vechi.
Deci dară, dîndu-ni şi dumnealui toţi bani deplini ce sînt şi dumnealui mai sus la
mîna noastră, i-am dat şi zapis(ul) nostru la mîna dumisale, ca să aibă a stăpîni cu pace şi
să-i fie dreaptă ocină şi moşie în veci, neclătită dum(i)sale şi giupînesăi şi coconilor
dum(i)sale.
Şi la această tocmală s-au întîmplat şi din mahalagii şi alţi oameni buni carii mai
gios s-au şi iscălit. Şi eu încă, pentru mai mare credinţa, m-am iscălit.
L ( e a ) t 7 2 6 5 <1757>ap(rilie) 1.
Eu, Artenii Racleş <m.p.>; Catrina <m.p.>.
Vasili Velişcu prot(o)pop u Iaş(i) < m . p > .
Văzîndu şi eu, aşa zisă întră dum(nea)lor, am iscălit. Vasilache <m.p.>.
Dum(i)tru Bot(e)zat, mart (or) < m . p > ; Eu, Mihălache. ,. 2 m-am tîmplat <m.p.>.
Şi eu, Vasîle Racleş, am scris şi m-am întîmplat <m.p.>.

<Pe v e r s o :

ţ Adică eu, E n e Pistruiul cupeţi, adivereseu cu această scrisoar(e) a me pentru

aceşti cas(e) cu locul lor ci a m cumpărat di la Racleşu drept o sută şi cindzăci di lei.
Fiindu răzeş mai di aproape dum(nea)lui spat(arul) Vas(i)li Rusăt, din poronca
domn(e)ască, m - a m giudecat la sfinţîie sa părinteli vlădică Sinadom şi a dumnealor
veliţîi boier(i) şi s-au dovedit că dum(nea)lui esti mai aproap(e) megieş şi s(e) hotăreşti
cu locul acesta. Şi cu dr(e)apt(ă) giudecat(ă) au rămas să ic locul dum(nea)lui spat(arul)
Vas(i)li Rusăt şi s(ă)-mi înto(a)rcă banii. Şi, după dreptat(e), am priimit, ş(i) mi-au
întorsu banii ş(i) am luat în mînuli meii deplin o sută şi cin<ci>'dzăci di lei. Ş(i) locul cu
cas(ă) ş(i) cu toat(e), precum scrii ş(i) în zapisăl(i) celi vechi, au rămas a dum(i)sali. Ş(i),
pentru credinţa, am iscălit.
Z u v a S o v IcoavvtKTjCK; < m . p > 3 .
Cu a m e bunevoi, Ene Pistfuiul cupeţ, am primit şi m-am iscălit <m.p.>.
Vasile Velişcu prot(o)pop u laş(i) <m.p.>.

<De altă mînă>:

t Cu dr(e)apt(ă) giudecat(ă) s-au aflat să întoarcă dum(nea)lui spat(arul) Vas(i)li

Rusăt banii Pistruiului, precum i-au ş(i) dat, şi au rămas locul, cu cas(ă) cu tot, să fii a
dum(i)sali spat(arului), de vreme ce Pistrui(u)l nici răzăş, nici rudenie nu est(e). Cu
dreptat(e) am găsît că s(e) cade spăt(arului) a înto(a)rce banii, precum mai sus am arătat
că i-au întors.
Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t <m.p.>.

72
 Manolachi v(e)l vor(nic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI/130şi 131. Orig., hîrtie difolio
(31,7 şi 21,1 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 194, col. I (rez.).

1
Omis în orig.
2
Semnătură neclară.
3
Sinadon, Ioannichios <m.p.>.

83 1757 (7265) aprilie 4

Marii boieri judecă o pricină de protimisis pentru un loc de pe Uliţa Sfîntului Ilie dînd
cîştig de cauză lui Constantin Cantacuzino paharnic.

7265 (1757) april 4.

Carte de giudecată a veliţilor boeri însărcinaţi de domnul Scarlat Ghica voevod,
prin care depărtează pe Grigore Grecu bacal de la stăpînirea locului ci cu danie au avut
di la spatarul Ilie Neculce dîndu-să protimisis d(umi)sale paharnicului Constantin
Cantacuzino ca neam şi ca razăş.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie; cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a îăposatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 august 24.

84 1757 (7265) aprilie 7

Simion Coruiu mare căpitan de darabani vinde lui Iordachi Costachi mare stolnic nişte case
de pe Uliţa Strîmbâ, cu 477 de lei.

Adecă eu, Simion Coruiu vel căpitan za darabani, fac ştire cu acest încredinţat
zapis al meu pentru casăle meii din Ieşi, di pe Uliţa Slrîmbă, din dosul pivniţii mănăstirii
Trii Sfetitilor şi pe lîngă dughenile ungureşti ce sint a bisericii lor, care casă le-am
cumpărat eu de la Catrina fiica lui Calistru Cucoreanu monah, biv vel med(elnicer), carie
i-au fost de zăstre de la mai sus numitul tatăl său Calistru; şi lui Calistru iarăşi i-au fost
de zăstre de la socrul său Ştefan ce-au fost cluceriu, cari le-au avut schimbătură cu
preuţii de la Sfeti Nicolai, dînd casa sa, fiind lîngă altă casă a preuţilor di Sfeti Nicolai, şi
preuţii au dat această casă cu locul ei din dosul pivniţii mănăstirii Trii Sfetitilor, cari şi
preuţilor le-au fost dat danie Păşcălina şi soţul ei, Dumitraşcu, care Păscălinei i-au fost
schimbătură cu călugării de Trii Sfetitile, dînd Păşcălina casa ei ce-au avut-o în
Cărvăsărie cu locul ei călugărilor de Trii Sfetitile, şi călugării i-au dat loc pentru loc din
dosul pivniţii mănăstirii, precum arată mai pre largu zapisul călugărilor din văleat 7180
<1672> iunie 25; osăbit au mai schimbat Ştefan cluceriul, socrul Iui Calistru Cucoranul,
cu călugării de Trii Sfetitele, avînd călugării un Ioc de casă de la Pană aprodul, care era
alăture cu casa mai sus numitului Ştefan cluceriu şi pre lîngă locul Bisericii Ungureşti.
Ău dat călugării acel loc de casă Iui Ştefan cluceriu şi Ştefan cluceriul au dat călugărilor
patruzăci de matce stupi, precum mai p e largu scrie zapisul călugărilor din vălet 7197
<1689> iulie 18; această casă cu locul ei fiind şindilită şi cu ogradă şi cu grajdiu şi cu
cuhnie cu ogeag şi cu două dugheni în faţa uliţii, în rîndul dughenilor Trii Sfetitelor,
cumpărîndu-le eu de la mai sus numita Catrina, fiica lui Calistru Cucoranul, drept patru

73
şuti de lei. A m mai făcut şi eu poartă şindilită şi alte ce-au mai trebuit pe lîngă casă
dregînd, cu care am cheltuit şeptezeci şi şeapte de lei pol, care acmu de nime silit, nici
asuprit, le-am scos vînzătoare cu toate aceste ce arată mai sus şi fiinducă dumnealui
Iordache Costache vel stolnic să răzaşeşti cu acest loc de casă cu locul casălor dumisale
ce le are de la părinţii dumisali, mi-au plătit dumnealui preţul casălor cu toate cele ce am
mai făcut eu pe lîngă casă, cu patru sute şaptezăci şi şeapte de lei şi giumătate, toţi banii
deplin, întru mînule mele şi i-am dat şi eu casăle cu toate după c u m scrie mai sus, ca să-i
fie dumisale moşie în veci, şi i-am dat şi zapisele Catrinii fiicii lui Calistru ce mi-au
vîndut mie, înpreuna cu toate zapisele cele vechi a acestor case.
Şi la tocmala noastră şi deplin(ă) plată s-au tîmplat şi alţi boieri şi neguţitori şi alţi
oameni buni, cari mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru mai bună încredinţare, m - a m iscălit însumi cu mîna mea, ca să să
crează.
Let 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > ap(rilie) 7 d(i)ni.
Simion Coruiu vel căpit(an) za dărăbani <m.p.>.
Manolachi Costachi vor(nic) <m.p.>; Aristarh spat(ar) <m.p.>; Vasile Ros(e)t
spat(ar) <m.p.>; . . . ' comis <m.p.>; lordachi Cantacuzin pah(arnic) <m.p.>; Cocoranu
Calistru biv vel med(e)l(nicer), martur <m,p.>; Alixandru ....A 1 biv vel cluce(r) <m.p.>;
...' martor <m.p.>.
Şi am scris eu, Savva diiac de divan, cu zisa dum(nealui) căp(i)t(anului) Simion.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Per la casa in Iasy, a Uliza
Strimba.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/22. Orig., hîrtie difolio (43,5 x 32 cm.), filigran, cerneală neagră. ,(3»
o copie cu caractere latine, cu ortografie italienizantă, din aceeaşi epocă.
1
Neclar.

85 1757 (7265) aprilie 8

Catrina şi Safta, fiicele lui Mihai Ungurul, vînd o casă de pe Uliţa Hagioaiei, cu 10 lei, bani
noi.

Adică noi, a n u m e Catriria înpreun(ă) cu soru-me Safta, fetele lui Mihai Ungurul,
făcut-am zapisul nostru la mîn(a) dumisale Marii Căzanes precum să s(e) ştie că, de
nime silite, neci asuprite, ce de; a noastră bunăvoi am vîndut a noastră driapt(ă) ocin(ă) şi
moşii o cas(ă) car(e) şi nooî ne-i de la părintele nostru Mihai Ungurul şi maică noastră,
Aniţa, însă casă este p e Uliţa Hagioi, lîngă Sfeti Spiridon, din sus, piste drum de casa lui
Ion ciobotar şi dlnainti cas(ei) lui Ion Căruntul cantaragiu. Şi tocămala n(e)-au fostu
drepţi ban(i) zece lei, bani noi, însă cu locul ei, cît s-ar alegi.
Şi i-am dat dumisali, şi fiilor dumisali, şi nepoţilor, şi strănepoţilor şi a tot niamul
de a dumisali. Iar carili dintre noi se v o r scula or din namul nostru să nu hie volnici a
răscumpăra căci am întrebat din namurile noastre şi, ne aflîndu-să nime, am vîndut
dumisale cari măi sus este riumit. Şi la aceast(ă) vînzari s-au întîmplat omini buni,
mahalagii, cari mai gios ş-au pus degele.
L(ea)t 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > âpr(ilie) 8.
Eu, Safta, cu voe me 1 ; eu, Catrina, sor Saftei 1 .
Eu, Mîţa, cu v o e m e 1 ; eu, Ilie 1 ; eu, Varnav, martur 1 ; eu, liană, cu voe me 1 ; eu,
Gavril ; Cazan, martur 1 ; eu, Paraschivă, soţ lui Ion ciobotar 1 .
1

74
 Eu, Gheorghe, am scris zapis(ul) cu zisa lor.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 93, nr. XXIII. Orig.

ALTE EDIŢII- Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 171 (text incomplet după
Ghibănescu).

1
Amprentă digitală.

86 1757 (7265) aprilie 10

Gheorghi bacal adevereşte că în urma judecăţii cu Constantin Cantacuzino pentru un loc de
pe Uliţa Sfîntul Ilie i s-au restituit banii, primind în plus 200 de lei.

7265 (1757) april 10.

Zapisul lui Gheorghi bacalu prin care arată că, după giudecata ci au avut cu
paharnicul Constandin Cantacuzin pentru locul ce cumpărasă di la verii dumisale într-o
sută lei, hotărîndu-să ca să i să întoarcă banii, i s-au dat încă 200 lei pe diasupra şi au
rămas să plătească chirie şi să vîndă şi vin de a dumisale paharnicului Constandin
Cantacuzitto.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrisnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

87 1757 (7265) aprilie 12

Văsăica soponăriţa vinde nepotului său Dragomir şi soţiei acestuia Safta o casă din
Ţigănime, lîngă Bahlui, cu 40 de lei.

t Adecă eu, Văsăica soponăriţa, împreun(ă) cu copiii miei, anume Gheorghie şi

Sanda, făcut-am zapisul meu la mîna d(u)m(i)s(ale) nepotului meu Dragomir şi a soţului
d(u)m(i)s(ale) Saftei precum să să ştie că, de nimea sîlită, nici asuprită, ci de a me
bunăvoie, am vîndut d(u)m(i)s(ale) dreaptă ocină şi moşie, o casă ce este în Ţigănime,
lîngă Bahlui, cu ograd(ă), şi cu dugheană, şi cu grajdu şi cu şoprun, drept bani gata
patrudzăci de lei noi. Şi luînd banii deplin întru mînule mele, i-am dat acest zapis la
mînă ca să stăpînească în veci, să fie vecinică moşie dumilorsale, şi copiilor d(umi)sale,
şi nepoţilor, şi strănepoţilor d(umi)lorsale, nici un fel de supărare să n-aibă despre nime,
nici despre copiii mei, nici despre fraţii mei, nici despre tot neamul meu; iar sculîndu-să
cineva cu mine, iar dumilorsale să li dea bună pace să stăpînească în veci, căci este
dreaptă ocină şi moşie a mea; şi mergînd la vreo giudecată să nu li să ţie în samă.
Şi cînd am făcut acest zapis s-au tîmplat şi alţi oameni buni cari mai gios să vor
iscăli; şi, pentru mai adevărată credinţă, am pus degetele mai gios ca să să crează.
L(ea)t 7265 <1757> ap(rilie) 12.
Eu, Văsăica, am vîndut cu voia mea, soţ Moisăi soponarul 1 ; eu, Gheorghe sin
Văsăicăi, am vîndut cu voia mea 1 ; eu, Sanda sin (sic) Văsăicăi, am vîndut cu voia me 1 .
Eu, Andronache brat Văsăicăi, od(o)baş g(os)p(o)d, s-au vîndut cu voia me 1 .
Eu, Lazăr soponarul, cumnat Văsăicăi, s-au vîndut cu voia me 1 .
Eu, Irina sin (sic) lui Lazăr, s-au vîndut cu voia me 1 .
Eu, Neculaiu Tureatcă săim(an) g(os)p(o)d, mahalagiu, mart(o)r'.
Eu, Ştefana Buguleasa, mart(o)r'.

75
 Eu, Paraschiva, sora Soriţăi., martoră 1 .
Eu, Tudosca, martoră 1 .
Şi am scris eu, Ioniţă Munt(eanul), cu dzîsa şi voie lor şi mart(or);
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIX/4. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), rupt, lipsă 1/3 din fila a doua,
cerneală neagră, 11 amprente digitale.
EDIŢII: Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 120, nr. XXXVIII (orig., cu
unele erori).
1
Amprentă digitală.

88 1757 (7265) aprilie 21

Iordache Costachi stolnic vinde lui Locman gerah o casă cu ogradă, grajd, cuhne şi poartă
şindrilită de pe Uliţa Strîmbă, cu 480 de lei noi.

t Fac înştiinţare cu acest încredinţat zapis al meu pentru un loc de casă şi cu casă
gata de p e Uliţa Strîmbă din dosul privniţii mănăstirei Trei Sfetitelor şi pe lîngă
dughenile Bisericii Ungureşti, care case le-am fost cumpărat eu de la Simeon Coroiu
căpitan de darabani şi încă lui i-au. fost cumpărătură de la Catrina fiica lui Calistru
Cucoranul monah, biv vel med(elnicer), după cum mai pe largu arată zapisul lui Simeon
Coroiu şi zapisul Catrinii de vînzare, ce iaste făcut la mîna căpitanului Coroiu.
Această casă cu ogradă, cu grajdiu, cu cuhne şi cu poartă şindrilită, după cum
le-arn cumpărat eu de la căpitanul Simeon Coroiu, le-am vîndut lui Locman gerah drept
patru sute optzăci de lei noi, care mi-au plătit toţi banii deplin şi eu încă i-am dat casăii
cu tot locul şi cu toati celi de penpregiur, precum arată mai sus; şi i-am dat şi toati
scrisorile vechi ca să-i fie moşie stătătoare în veci.
Şi, la tocmai a noastră şi deplină plată s-au tîmplat şi alţi boieri şi oameni buni, cari
mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru încredinţare, am iscălit şi însumi cu mîna me, ca să să crează.
Velet 7265 < I 7 5 7 > ap(rilie) 21.
Iordachi Cost(achi) stolnic am vîndutu <m.p.>.
Ioniţă Cantacuzino ban m - a m tîmplatu <m.p.>.
Tpriep<xp%TiTriq <m.p.>.
Fr. Joseph M r . Cambidi prefectus, mânu propria 2 .
Fr. Joseph M r . Z i n g a l i . . . 1 mânu propria 2 .
Şi eu, Costantin Nicolai diiac, am scris cu dzisa dum(nealui) pah(arnicului)
Iordachi Costachi.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLXI/23. Orig., hîrtie (32 x 22,5 cm.), cerneală neagră. Cu o copie cu
caractere latine, cu ortografie italienizantă, din aceeaşi epocă.
1
Neclar.
2
Cu caractere latine.

89 1757 (7265) aprilie 28

Niculai căpitan şi soţia sa, Tudosca, vînd lui Costandi fiul Iui Sandul o casă cu loc pe Uliţa
Sîrbească, lîngă Biserica Banului.
7265 <1757> apr(ilie) 28.
Un zapis di la Niculai căp(i)t(an) sîn preutuliii Alicsandru şi cu fimea lui,
Tudosca, au vîndutu lui Costandi sîn Sandul o casă cu locul ei, în Uliţă Sîrbască, lîngă
Biserica Banului, din sus.

76
 Şi hotarul locului este o piiatră, după casă, şi dintr-ace piiatră mergi pînă în casa
Corboai, esti o înblătoari pi locul casăi lui, şi de acolo mergi pînă în zăplajii Bise<ri>'cii
Banului.
Şi totu în dosul acestui zapis scrii Ion Meleghi vor(nic) de poartă că, din poronca
boierilor caimacani, au mersu de au alesu locul Sandii vornicesăi, despre locul lui
Costandi log(o)f(ă)t sîn Sandul şi i-au mai datu un stînjîn Sandii.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXXIV/14, f. lv. Rez. într-un „perelepsis de scrisorile d(umi)sale
spăt(arului) Ion Canonou pe locurile de cas(e) ce are în Iaş(i), lîngă Biserica Banului", din prima jumătate a
sec. XIX.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. II (1922), p. 283 (acelaşi rez.).

' Omis.

90 1757 (7265) mai 4, Iaşi

Cîrste Toros şi fiul său, Hagi Ovanes, vînd lui Sandu Turture băibărăcar armean din Iaşi şi
fiilor acestuia o dugheană în Băibărăcărie, cu 160 de lei.

f Adecă eu. Cîrste Toros, înpreună cu fiiul meu Hagi Ovanes făcut-am acestu
adivăratu zâpisu al nostru la mîna dumisal(e) Sandului Turture arman băibărăcariul din
Ieşi, şi a fiilor săi, anume Sava şi Acsintie, precum să s(e) ştie că noi, de nime siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie le-am vîndutu dumilorsal(e) o dugheană cu totu locul
ei din Băibărăcărie, ce este între dugheana lui Acsinti Turture şi între dugheana Bisericii
Armeneşti, şi cu casă din dosu cîtu este locul din dosu îngrădita care şi noî ne-au fostu
această dugheană cu locul ei şi cu casă din dosu, cumpărătură de la Acsintie fecior lui
hagi Parthenii şi de la cumnată-sa Mărie femeia fratelui său mai mare, anume Hagic,
carii âu plătitu ei datoriil(e) părinţăşti, precum arată zapisul vînzării.
Aşijdere, le-am mai vîndutu dumilorsal(e) triisprăzeci coţi de locu în lungu şi
triisprăzeci coţ(i) de locu în latu totu acole în ograda dughenii, în fundu, care locu să
hotărăşti de o parte cu locul Bisericii Armeneşti şi de o parte cu locul lui Ladifu arman,
în fundu, care locu este şi hotărîtu şi stîlpitu cu pietre; care locu şi noi l-am cumpăratu de
la Safta, femeia lui Ioniţă Mardarosu, şi de la ficiorii ei, precum arată zapisul vînzării.
Această dugheană cu locul ei şi cu casă din dos şi acei triisprăzeci coţ(i) de locu în
lungu şi triisprăzeci coţ(i) în latu precum sîntu şi hotărîţ(i) de vornici de poartă i-am
vîndutu şi noi dum(i)lorsale Sandului Turture şi fiilor săi Savii şi lui Acsintie dreptu 160
lei, ban(i) gata; şi ne-au făcut plată deplin în mînul(e) noastri toţ(i) aceşti ban(i) de mai
sus scriş(i), o sută şesădzăci de lei. Şi le-am datu şi toat(e) zapisăl(e) vechi şi hotarnica la
mîna dum(i)lorşale ca să stăpînească cu pace. Deci să le fie dum(i)lorsale dreaptă moşie
şi cumpărătură în veci. Şi nime alţii să nu s(e) amestece.
Şi în tocmala noastră, la vînzare, s-au întîmplatu neguţ(ă)tori şi preuţ(i) şi
mahalagii, carii vădzîndu din bunăvoie vîndzare şi plată deplin(ă) în mînul(e) noastră,
toţ(i) s-au iscălitu mai gios; şi noi încă pentru mai întemeietă credinţa, ne-am iscălitu ca
s(ă) fie de bună credinţă.
V Mc, 8% A6TV ^3CÂE MAM A*.

Si eu, Simion Chescu uricarul, am scris cu dzisa lor si sintu si martur <m.p.>.

77
 <Pe verso-ul filei a doua, scurtă însemnare armenească şi, de la mijlocul sec.
XIX>: Locul de lîngă casa răpos(atei) Doduea Caracat(iţa?). No. 30.
Muzeul de Istorie a Moldovei - laşi, Documente, înv. nr. 10524. Orig., hîrtie difolio (26 x 37,6 cm.),
filigran, cerneală neagră,

1
Urmează trei semnături în limba armeană.

91 1757 (7265) mai 7

Ion Doboş vinde lui Simion două pogoane de vie din dealul Deleni, cu 18 lei.

Făcut-am zapisul meu la mîna dum(nea)lui Simion precum am vîndut 2 pogoani

de vie tineră, preţul nostru au fost 18 lei banii viei, vii în dealu în Deleni, ca să fie
dum(nealui) în viiaţa vecilor vie aceea. Altul n-are nime treabă în viia mea, că eu am
făcut-o sîngur. Şi pentru buna credinţă m-am iscălit şi am pus şi degetul.
Ş-au făcut zapisul acesta, l(ea)t 7265 <1757> maiu 7.
Şi noi ne-am <tîm>plat la acea tocmală şi ne-am iscălit: reseş Gheordii; Ion
Doboş; Anton ficiorul lui Doboş; Gheordii biv ciovînul; Grigoraş vier dum(nealui)
Cilibiului; giupîn Enie Neramţu blănar.
Şi eu am scris zapisul acesta, ieromonah Iosif preut ot Copou, pentru bună
credinţa m-am iscălit.
Asămine scrie cel vechiu, Carpu vor(nic) de poart(ă) c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 204 r.-v. Copie de Ia sfîrşitul sec. XVIII.

1
Omis.

92 1757 (7265) mai 28

împărţeala banilor rezultaţi din vînzarea unei case şi a trei dughene de pe Uliţa Mare, lîngă
Biserica Catolică.

împărţala ce s-au făcut între fămeia răposatului Ştefan Radomeschie şi între

feciorii ei, de bani ce s-au luat de pe casa şi trei dughene ca au aice, în tîrgul leşului, pe
Uliţa Mare, lîngă Besărica Ungureasc(ă), după cum arată.
Let 7265 <1757> mai 28.
Lei Bani
500 S-au vîndut casa cu 2 dughene svinţii Sale, fratelui episcopului
de Huş(i), chir Inochentie.
100 Tij s-au vîndut o dughiiană iar(ă)şi fratelui episcopului de
Huş(i), ce iaste tot într-un acoperămîntu cu celelalte 2 dughene
şi tot cu un zapis, care această dugheană au fost a doi fraţi, ce-au
murit mai nainte, carii au fost făcuţi cu femeia ce dintăi, a lui
Ştefan Radomeschie; şi această sută de lei, la împărţală n-au
întrat, dar să va arăta mai gios, la orînduiala ei.
600 - fac.

Ce s-au scăzut dintr-aceşti bani

81 - Să să plătească o datoriă la răpoasatul Andreieş neguţitoriul,
ce-au rămas Ştefan Radomeschie datoriu, cu zapis.

78
 5 - Să să dea lui Ene Veneţ(i)anul, tij datorie.
5 - Să să dea telalului acelui ce-au vîndut casa şi dughenile.
7 80 Să să dea alte chletuieli ce s-au cheltuit.
15 - Să să mai dea un săiindariu, însă 10 lei sărindariul şi 5 lei, o
grij(ă) sufletului răposatului Ştefan Radomeţschie.
113 80 fac, scoţindu-se din cele 500 lei, ce arată mai sus, această 113 lei'
şi 80 de bani, ce sintă să să plăteasc(ă) datoriile şi alte cheltuieli,
mai rămîn 386 lei, 40 bani.
Aceşti bani s-au făcut 6 părţi şi s-au venit, de parte, cîte 64 lei,
46 bani pol.
Ce-au luat Ursa Radomeţchioaie şi cu feciorii ei, dintr-aceşti
bani şi ce au rămas să mai ia fieştecarele
Lei Bani
12 30 Au luat Ursa, are să mai ia 52 lei, 16 bani pol.
61 _ Au luat fiică-sa, Catrina, are să ia 3 lei, 46 bani pol.
5 84 Au luat Toader, are să mai ia 58 Iei, 82 bani pol.
6 60 Au luat Constandi(n), are să fhâi ia 57 lei, 106 bani pol.
64 46 Are să ia Ioan, fratele lor, cafele, nefiind aici faţe, am hotărît ca
să de;â aceşti bani la un neguţitoriu, de credinţă, şi, cînd va veni
el, să-ş(i) ia partea lui, ce i s-au venit cu dobînda lor, ce s-a
cădea.
:
95 90 Au iUat1 Mihălachi dintr-acestiia,
5 scotmdu-să
' 64 de lei, 46 bani

pol ce i s-au venit, partea lui. Au rămas datoriu, să dea înapoi

mUmii lui şi celorlalţi fraţi 31 lei, 44 bani pol.
Aici arătăm ce iaste să să scad(ă) din 100 de lei, care iaste să să
ia pe dugheana acelor 2 fraţ(i) morţi, carii bani, la împărţal(ă),
n-au întrat.
10
Să s ă d e a un sărindariu pentru sufletele lor, unde s-a socoti.
5
Să li se facă o fîntînă.
25 111
S-au descărcat Mihălachi, carii bani au arătat că i-au cheltuit cu
giudecata ce-au avut pentru dughean(ă).
40 111
fac şi au mai rămas 59 lei, 9 bani.
Aceşti bani, am hotărîţ ca să fie a Catrinii, fiicăi Radomeţschioai, fiind fată mare
şi-fiind şi partea ce mai sla(bă), care la aceasta s-au priimit şi fraţii ei, cu toţii, şi nici o
pricin(ă) n-au pus.
însă, să se ştie şi aceasta că, din vînzare(a) casălor şi a dughenilor, au luat
Mihălachi, ficiorul Ursii Radomeţschioai, numai 200 lei, de la fratele episcopul de
Huş(i), iar 400 lei au rămas la frăţie sa nedaţi: şi de vremi că, între Ursa şi între feciorii
ei, am cunoscut că iaste mare gîlceavă şi neunire, am hotărît şi am făcut epitrop pe
fratele episcopul de Huş(i), chir Inochentie, cînd va da acei bani 400 lei, să-i dea în mîna
fiiştecăruia, după cum arată inai sus, ca să fie între dînsii linişte şi pace şi să fie frăţie sa
mijlocitorul, ca să să plinească de'la Mihălachi şi acei 31 lei, 44 bani pol ce au rămas
datoriu mumii lui şi fraţilor lui. fiindcă au luat mai mult piste partea lui ce i s-au venit,
care şi aceşti bani, împreun(ă) cu ceilalţi, să-i împartă la fiiştecare, pe cît a avea să ia.
Acfcasta'-facem Ştire.

79
 1757 mai 28.
t Iacov mitropolit(ul) Moldoviei c m . p . x
1
Ce de bani am dat Radomeţcheaie şi feciorilor ei, din tocmala casălor şi a
dughenilor, ce-am Cumpărat noi de la dînşii, cum arată mai gios.
200 lei am dat întăi la tocmal(ă), în mîna lui Mihălach(i).
57 Iei, î l pot(ronici), 5 bani am rînduit de i-au luat Ursa Radomeţcheai, de la
Ştefan condurariul i de la Heche jidoavca i de la Iuzep tipsieriul, i cu 5 lei ce-au luat de
la bărbieriul, fără rînduiala me.
44 lei, 9 pot(ronici), am dat noi, cu mîna noastră, Ursii Radomeţcheai, însă cu 5
lei ce-au luat de la dicheul Calistru i de la Mitropolii.
5 lei, 8 pot(ronici), am dat Ursii Radomeţ(chioaiei) de-au plătit o datorii lui Eni
Venetiianul.
5
5 lei am dat copilului lui Costantin, din 57 lei, 10 pot(ronici) 7 banni ce are să ia
el, parte lui, după împărţala ce le-au făcut sfinţie sa, părint(ele) mitropolitul, şi banii
cîţ(i) n-au luat îmblă cu dobîndă la noi.
25 lei am dat lui Toader, cînd au mers la Ţ(a)ngrad, din 57 lei, 10 pot(ronici) 2
bani ce avea să ia, după împărţala lor, şi i-au mai rămas la noi 32 lei, 10 pot(ronici) 7
bani, pe care bani i-am dat scrisoare la mîna lui.
Iar 64 lei, 4 ppt(ronici), 7 bani, part(ea) lui loan, nefjind faţă, după hotărîrea ce-au
avut la împărţa(la) lor, i-am dat la un neguţitor, din 10 - 11; şi zapisul este la noi, ca,
cînd va veni el de unde a fi, să-ş(i) găsasc(ă) banii cu dobînda lor.
81 lei ce sintu scrişi înpărţal(ă), aceşti bani sint datorie la răposatul Andrieş
neguţitoriul şi am luat noi asupra noastră se-i plătim.
5 lei am dat telalului, ce-au strigat casăle la mezat, ce sint scriş(i) înpărţal(ă), iar 7
lei, 8 pot(ronici), ce sint scriş(i) înpărţal(ă) să se dea la alte cheltuiele, adec(ă)
vor(nicilor) de poart(ă) şi altora ce-au ostenit de-au înpărţit. Aceştiia nu i-am dat, ce sint
la noi.
10 Iei am dat un sărindariu pentru sufletul lui Radomeţschie, Ia Mitropolii, und(e)
est(e) îngropat, după rînduiala împărţălii. Iar 5 lei, ce sint scriş(i) înpărţal(ă) că s-au
rînduit să fii pentru grija sufletului lui Ştefan Radomeţchie, sint la noi, cînd s-or vrea să
facă grija, să-i dăm.
10 lei am dat un sărindariu la Episcopiia Huşilui, pentru sufletile a 2 feciori ai lui
Radomeţchie, carii bani sint rînduiţ(i) în înpărţala lor.
5 lei am plătit să le fac o fmtîn(ă), la drumul cel mare a Prutului, carii şi aceşt(i)
bani sint rînduiţ(i) în înpărţala lor, măcar că noi am dat Ia această fîntîn(ă) mai mulţi
bani, dar nu-i încărcăm.
2
Ce de bani am dat noi Ursii Radomeţcheai şi feciorilor ei, din tocmala casălor şi
a dughenilor, ce-am cumpărat noi, de la dînşii, cum arată mai gios.
200 lei am dat, întăi, la tocmal(ă), în mîna lui Mihălachi.
81 lei am rădicat o datorii de la răpăosatul Andries neguţitoriul, ce era datpriu
Ştefan Radomeţchie, cu zapis, după cum arat(ă) şi înpărţala ce-au avut Radomeţcheai cu
feciorii ei, înnainte(a) sfinţii sale părintelui mitropolitului.
5 lei am dat Ursii Radomeţcheai, de au plătit o datorie, la Eni Veneţiianul, care
sintă arătaţ(i) şi la împărţala lor.
5 lei am dat telalului ce-au strîgat casa şi dughenile, la mezat, care şi aceşti bani
sint arătaţi în înpărţala lor, iar 7 lei, 8 pot(ronici), ce sint rănduiţ(i) la înpărţala lor, ca să

80
să dea vornicilor de poartă şi altora ce-au ostenit la înpărţala lor, aceşti bani nu s-au dat,
ce sint la noi.
15 lei am dat un sărindariu, la Mitropolii, unde-i Ştefan Radomeţchie îngropat,
după cum s-au orînduit la înpîrţal(ă), însă 10 lei serindariul, iar 5 lei am dat în mîna
Ursii, pentru grija sufletului lui Ştefan Radomeţschie.
114 lei, 32 bani s-au făcut parte Ursii şi a fiică-sa, Catrinii, la înpărţala lor, cu 59
lei, 9 bani, ce i-au dat mai mult Catrinii, pent(ra) parte ei, după cum arată înpărţala [şi
născînd pricin(ă) de la Mih(ă)Iach(i), fratel(e) Catrinii pentru acei 59 lei 9 bani, ce i s-au
dat mai mult Catrinii, surori-sa, am porprit 17 lei ce nu i-am fost apucat să-i dau pîn(ă)
ş-or căuta ei pricina între dînşii] 3 .
121 lei, 7 pot(ronici, 5 bani 4 , am dat Ursii şi fiică-sa, Catrinii, şi mai daţ(i) mai
mult peste părţile lor 7 lei şi 3 bani.
25 lei, 8 pot(ronici), 2 bani pol am dat lui Toader sin Radomeţchie, din 58 lei, 8
pot(ronici), 2 bani pol ce-au avut să ia de la noi, după înpărţala lor şi i-au rămas la noi 33
lei, pe carii bani i-am dat, scrisoarea noastră.
7 lei, 10 pot(ronici), 6 bani pol am dat lui Costantin copil, din 56 lei, 10
pot(ronici), 7 bani pol ce-au avut să ia de la noi, după cum arat(ă) înpărţala lor, şi mai
are la noi 50 lei, cu dobînda lor. Iar 64 lei, 4 pot(ronici), 5 bani pol, parte lui Ioan,
nefiind faţ(ă), i-am dat la un neguţitoriu, din 10 - 11, după hotărîrea ce-au făcut sfinţie
sa părinte(le) mitropolitul, la înpărţala lor.
10 lei am dat un sărindariu, Ia Episcopiia Huşilui, pentru sufletile a 2 feciori a lui
Radomeţchie, carii bani sînt rînduiţ(i) în înpărţala lor.
5 lei am plătit să Ie facă o fîntînă la drumul cel mare a Prutului, care şi aceşti bani
sînt rînduiţ(i) în înpărţala lor, măcar că noi am dat la aceast(ă) fîntîn(ă) mai mulţi bani,
dar nu-i încărcăm.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVIII/8-10. Orig., hîrtie difolio (43/33 x 16/11 cm.), filigran, cerneală
neagră.

1
Textul ce urmează este arhivat ca document separat, la altă cotă (DCLVIII/9).
1
Textul ce urmează (arhivat Ia cota: DCLVIII/10) reprezintă o variantă corectată şi completată a celui
menţionat la nota 1.
3
Pasaj adăugat de altă mînă ca şi eîteva cuvinte din rîndul anterior.
4
Dedesubt adăugat de aceeaşi mână: „97 lei, 75 bani".

93 1757 (7265) iunie 4

Scarlat Ghica voievod hotărăşte pentru călugării de la Mitropolie să rin mai plătească
desetina ţărăneşte, ci să o plătească boiereşte, de zece stupi un leu.

f iw OKAPADT THKA B06B0AA, Boziei© IWHAOCTVK», rocnoA^pT» 3E<WAH

Moaaabckoh. De vreme ce sfînta şi dumnezăiasca Mitropolie a ţării este maica tuturora

sfintelor mănăstiri şi biserici cîte sintu într-această de Dumnezeu păzită ţară," să cade şi
părinţii călugări ce sint înpregiurulu presfmţitului mitropolit,adecă slujitori şi osîrduitori
dumnezeieiştilor taine, ca să fie într-altă deosăbire de cum sintu alţi părinţi călugări ce
lăcuiescu pre la mănăstiri. Şi fiindcă ne-am înştiinţat dbmnie me dintru sfinţie sa
preosfinţitul mitropolit al ţării, chir Iacob, cum că să asuprescu călugării Mitropolii de
cătră desătnici năcăjindu-i de le ieu desătina ţărăneşte, pe cîte puţintei stupi ce au, drepte
bucăţile lor, n-am suferit a să năcăji de cătră desătnici cu această făr-de socoteala ângărie
şi rînduială, ce, după dreptate ce s-au căzut, iată că le-am dat acest hrisov al domnii

81
mele, prin care hotărîm şi poroncim, pentru un dichiu şi şase ieromonahi şi patru
diiaconi şi pentru doi ţircovnici, care sint înpregiurul presfinţitului mitropolit slujind
sfintelqr şi dumnezeieştilor taine bisericeşti, ca de acum înainte să fie în toată vremea
domnii mele apăraţi şA nesupăraţi despre desătina ţărănească şi pe drepte bucăţile lor ce
vor ave să plătească desătina boiereşti, de zăci stupi un leu, mai multu nimi să nu-i
învăluiască. însă şi fiindcă s-au scos de supt giugul ţărânii, datori să fie ca nicidecum să
nu cumva numască stupi ţărăneşti asupra lor meşterşugindu-să de boiereşti, ce numai ce
vor fi adevăraţi stupii lor, pe a lor să de boiereşti desătina.
Şi pentru aceasta poroncim şi voaî, care veţi fi rînduiţi cu slujba desetinii p e la
ţinuturi, văzind testamentul domnii mele acesta, să nu supăraţi cu ţărănie stupii lor pe
aceşti părinţi de sus scrişi.
Şi poftim domnie m e şi pe alţi luminaţi domni ce vor fi în urma domnii mele, ca
să le întărească şi domniile sale acestor părinţi, pentru a lor vecinică pomenire.
V(ă)l(ea)t 7265 <1757> iuni 4.
Hw CKAfWMT rHKA BW6BWAA <111.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/113. Orig., hîrtie difolio,
sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.

Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 408/470, nr. 3 (rez. dezv; în Condica Mitropoliei Moldovei
scrisă de Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20).

94 1757 (7265) iunie 5

Lochmann chirurg şi soţia sa, Catharina, vînd lui Ştefan curelar şi soţiei acestuia Aniţa
locul unei dugheni arse de pe Uliţa Hagioaiei, cu 158 de lei.

t Adecă eu, Locman gerah, împreun(ă) cu soţul meu, Catrina, făcut-am adevărat
zapisul nostru la mîna dum(i)sal(e) cumnatului Ştefan curălariul şi a cumnată-mea,
Aniţăi,precum să să ştie că avîndu noi o dughean(ă) în Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioaia,
cumpărătură cu loc cu tot de la Lazăr ginere lui Solomon jîd(ov), cu zapis, care
dugheană fiind foarte slabă, stricată, m-am fost tocmit cu cumnatul Ştefan şi cu soţul
dum(nealui), Aniţa, şi i-am fost dat dugheana cu tocmală cîte opt lei chiriia pe an, însă
pentru ca să cheltuiască dum(nealui) să tocmască dugheana cu toat6 cîte ar trebui şi cîtă
cheltuial(ă) ar face la tocmitul dughenii cum şi la altele cîtă ar mai trebui să mai facă pe
lîngă dugheană să s(e) ţîi în sam(ă) din chiriia dughenii.
Şi după cuvîntul meu şi cu voia şi ştirea mea au cheltuit în doi ani şi mai bine la
toate cîte au trebuit cu dughean(a) şi cu pivniţa o sută şi opt lei. Şi după ce au făcut
cheltuiala aceasta s-au tîmplat şi au arsu tîrgul ş-au arsu şi dugheana mea; şi rămîind
locul fără dughean(ă) şi rămîind şi dum(nea)lui păgubaş de banii ce au cheltuit, ne-am
învoit amîndbi şi i-am vîndut locul acel(a) de dughean(ă) dreptu o sută şi cinzăci lei noi,
după cum şi eu tot cu acest preţ l-am cumpărat; care loc, lungul locului est(e) 16 stînjăni
şi gium(ă)tat(e) şi trei palme, însă cu doi stînjăni pol ce s-au lăsat în fundul ogrăzîi, între
ograda lui NeCulai Costachi monah, pentru trebuinţă, şi stînjânul est(e) domnescu. Şi
latul locului este un stînjăn şi patru palme şi stînjănul este zăce palme domneşti, care loc
şi mie îm(i) este cumpărătură de la Lazăr jîd(ov), ginere lui Solomon, după cum şi mai
sus arată. Şi lui Lazăr încă îi iaste de zăstre de la socru-său, Solomon jîd(ov).
Deci, făcîndu-ne plata deplin întru mînule noastre i-am dat şi noi acestu zapis al
nostru ca să aibă a stapîni locul cu bun(ă) pace ca dreaptă ocină şi moşiiâ dum(nealui).

82
Şi nimenc altul să nu să amestice, de vrem(e) că pe cumnatul meu, Ştefan, îl ţîne locul
acesta cu cheltuiala ce au făcu t-o întîiu şi cu banii ce mi-au dat pe loc 158 lei.
Deci cîndu am făcut aceast(ă) tocmală şi vînzare s-au întîmplat şi alţ(i) oameni
burii, megieşi şi neguţitori, carii mai gios s-au iscălit şi i-am dat şi zapisul cel vechiu
ce-am avut de cumpărătură de la Lazăr jîd(ov), iar Lazăr j ă d o v zapis de la socru-său c u m
i-am dat dugheana zăstri n-au dat.
Şi, pentru mai adevărată credinţa, am iscălit ca să să creaz(ă).
Let 7265 <1757> iuni 5 d(i)ni.
Joannes Benedictus Syhestes 1 .
Lochmann Chyrurgus, m â n u propria 1 .
Catharina conjuns Lochmann 1 .
... 2 ; Ion Meieghi vornic de poartă m - a m tîmplal <m.p.>; Neculai Tiron vor(nic)
de poartă m - a m tîmplat puindu pecete me 3 .
Şi eu, Carpu diiac za divan, am scris cu zîsa lui L o c m a n şi a soţîi dum(isale) şi sînt
mart(or) c m . p . x
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliu inelar, octogonal, neclar.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 209, nr. 348 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31,6 x
22,5 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 230).

1
Cu caractere latine.
2
Semnătură evreiască.
3
Sigiliu inelar.

95 1757 (7265) iunie 13, Iaşi

Stratul şi soţia sa, Mania, vînd lui Vasile negustor braşovean din Iaşi o casă şindrilită, cu
loc şi cu pivniţă de lemn pe Uliţa Bărboiului, cu 250 de lei, bani gata.

f Adecă eu, Stratul, înpreună cu soţul meu, Mărie, făcut-am acestu adivăratu
zapisul m e u l a - m î n a dum(i)sal(e) giupînului Vasil(e) neguţitoriu braşovan din Ieşi,
precum să s(e) ştie că noi, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce di a noastră bunăvoie, i-am
vîndut noi dumisal(e) o casă şindrilită şi cu pivniţă de lemnu şi Cu totu locul ei, care s-au
măsuratu cu stînjin de optu palme şi s-au aflatu locul latul dispre Uliţa Bărboiului
patrusprezece stînjini, iar lungul locului dispre casăl(e) giupînul(ui) Matei neguţitoriu
s-au aflatu şesăsprăzeee stînjin(i), iar fundul locului din dosu, dispre giupînului Enachi
grecu neguţitor şi dispre Lupaşco cruitoriu, s-au aflat noî stînjin(i), iar lungul dispre
casăli giupînului Tănasie neguţitor s-au aflatu şepte stînjin® şi cinci palme, după c u m
iaste hotărîtu mai demultu; care această casă, cu locul ei, iaste la Uliţa Bărboiului, care
casă cu locul ei şi noî ne-au fostu danie de la Marina călugăriţă, fata lui Lupan, f e m e i a
lui Ion cantaragiul. Iar Mărinii şi soţului său Ion le-au fostu cumpărătură de la Nastasie
sotniceasa, după c u m arată zapisul vechi, care l-am datu la mîna dum(i)sal(e). Această
casă, cu totu locul ei ce scrie mai sus, am vîndut-o noi dum(i)sal(e) giupînului Vas(i)Iie
neguţitoru, dreptu 250 lei, ban(i) gata; şi mi-au făcutu plată deplin, în mîna noastră, toţ(i)
aceşti bani, de mai sus scriş(i). Deci, să-i fie dum(i)sal(e) şi giupînesăi dum(i)sal(e)
Ilincăi dreaptă moşie şi cumpărătură, în veci; şi nime alţii să n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră, Ia vînzare, s-au întîmplat neguţitor(i) şi mahalagii, carii s-au
iscălit mai gios. Şi noi încă pentru mai întemeietă credinţa am iscălitu ca s(ă) fie de bună
credinţă 1 .

83
 Mc, aMtM X3CĂE K>NH rV.
Şi eu, Stratul, înpreun(ă) cu suţul meiu, Mărie, şi cu cupiii mei am vîndut cu voie
noastră şi am iscălit cu mîna me; şi eu, Mărie, soţul meiu, am pus degetul 2 .
Eu. Marina călugăriţă, am pus degetul 2 ; şi eu, Ursul braşov an, cumnatul Stratului,
martur şi am pus şi degetul 2 ; Nicolaiu Anton (?), mart(ur) <m.p.>; şi eu, Tănas(e)
cup(eţ), martur <m.p.>; Iwv ^aV0V, ţ t a ţ m p o q <m.p.> ! ; şi eu, Lupaşco croitor, martur;
loniţă s(î)n Trandafir m-am tîmplat şi-s martur <m.p.>.
Şi eu, Simion Cheşco uricarul, am scris zapisul cu dzisa vîndzătorilor şi sintu şi
martur <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, lungimea palmei (23,2 cm.) şi c u v i n t e l o r Aceasta-i
palma cu care s-au măsurat locul.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXII/75. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
trei amprente digitale.
1
Urmează un adaos de cîteva cuvinte greceşti neclare.
2
Amprentă digitală.
3
Ion Xanthu, martor <m.p.>.

96 1757 (7265) Iunie 25

Tănase Meleghi şi Neculai Tiron vornici de gloată hotărăsc un loc de dugheni în Uliţa
BtăhMei, al lui loniţă Palade mare vistiernic.

Facem ştire cu această mărturie hotarnică a noastră că, din poronca dumilorsale
veliţilor boieri, fiind noi rîndtiţi ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisali loniţă Palade
vel vist(iemic), ce l-au cumpărat d e la Costantin Osmachi şi lui Ormachi încă i-au fost
cumpărătură de la Avram blănariul, care loc este pe Uliţa Brăhăriei, deci mergînd noi
acolo am strînsu şi pe alţi împregiuraşi mahalagii şi rădzăşi şi, măsurînd locul în frunte,
alăturea cu Uliţa Brăhării, s-au găsit opt stînjăni şi stînjinul de opt palme; iar fundul
locului din sus, despre locul Iui Alivra, ce au fost a Mitropolii, s-au găsit cinci stînjăni,
iar pe di Ia deal, alăturea cu groapa unde au fost pivniţa Vergăi, s-au găsit unsprăzăce
sţînjeni şi cinci palme şi despre uliţă s-au pus şi 2 pietre hotară şi în fundul locului
despre Nastasîia stegăriţa altă piatră hotaru. Şi după c u m s-au măsurat acel loc şi după
c u m am aflat, am dat şi această mărturie a noastră şi am pus şi pecete Porţîi domneşti.
Let 7265 <1757> iuni 25.
Tanasă Meleghi vornic de poartă < m . p > .
Neculai Ţ i r o n vor(nic) glot(nii).
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/18. Orig., hîrtie difolio, filigran, cerneală cafenie, sigiliul Porţii
domneşti, din 1718, şi sigiliul lui Tiron vornic de gloată, inelar, octogonal.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 101, nr. XXXI
(orig.).

97 1757 (7265) iunie 25

Nastasia Grozăvoaia şi fiica ei, Todosia, vînd lui loniţă başceauş o casă cu loc pe Uliţa
Hagioaiei, cu 70 de lei.

Adecă eu, Nastasie Grăzăvoa(ie), înpreună cu fiica mea, Tudosia, făcut-am

adevărat zapisul nostru la mîna dumisali lui Ioniţ(ă) başceauş sin Andrei vătav, precum

84
să s(ă) ştie că, de a noastră bunăvoie, i-am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, adecă
o cas(ă) cu loc cu tot, care loc esti pe Uliţa Hagioai, lîngă casa preutului Toader ot
Prepodoamna Paraschiva din sus şi dinainte casii Tofanii mancii şi lîngă locul lui Enachi
sîn Savii; care loc şi nooî ne este cumpărătură de soţul meu Ştefan sîn Grozav, de la
preutul Vartolomei ot Prepodoamna Paraschiva, care loc umblă denainte casii pără în
Uliţa Hagioai, şi despre preutul Toader pără în mijlocul hendichiului, şi despre Enachi
pără în gardul ogrăzii şi despre Tofana mancă pînă în mijlocul hendichiului, şi din sus
pînă în locul Stroescuiui. Şi i-am vîndut-o în şăptezeci de lei, bani gata.
Care la această tocmală au fostu cu voia a tuturor răzăşilor de pin pregiur, care
s-au iscălit mai gios.
7265 <1757> iuni(e) 25.
Eu, Nastasie Grozăveai, a m vîndut; şi eu, Tudosie fiică Nastasii Grozăvoai, am
vîndut.
Macarie diiac za divan; ierei Toader ot Prepodoamna; ierei Grigorie ot Bis(crica)
Banului; şi eu, Tofana mancă, am pus degitul; eu, Nastasie a lui Costandin stoler; şi încă
m-am tîmplat la această tocmală, Ioniţ(ă) bulbaş; eu, Sand(u) căp(i)t(an) Agii, martur.
Asămine scrie cel vechi. Carpu vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 211 v. Copie de ia siirşitul sec. XVIII.

98 1757 (7265) iunie 25, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi dreptul de a
lua venitul cîntarului din „pînea" ce se vinde în Iaşi.

t Cu mila lui Dumnedzeu, Io Scarlat Grigorie Ghica voievoda, domn Ţării

Moldovei. De vrâme ce între toate bunătăţile dragoste ce să arată cătră sfintele
m(ă)năstiri şi dumnezăieşti lăcaşuri mai mult este cunoscută facerea de bine şi
milosteniia, fiindu că aceasta să răvarsă ca dintr-un pîrîu al milostivirii, ce curge
neîncetatu din i z v b ă f d e îndurărilor celi te-s din evlavia domnilor şi a tuturor
pravoslavnicilor creştini, prin care să şi ajutoresc şi să cruţă starea lor, precum aiavea
tuturor este arătatu, pentru că n-au sporit atîta de mult alte chipuri de chivernisaiă pre
sfintele mănăstiri şi biserici cît acăle stăpîneşti şi domneşti mili şi îndurări. Din care şi
dumnezăiasca rînduială aşa au tocmit a nu s(e) chivernisi sfintile dumnezăieşti lăcaşuri
cu alt mijloc făr(ă) decît cu milostenie pravoslavnicilor creştini. ;
Pentru acăea şi domnie mea, din mila preaputernicului Dumnezău, dăruindu-ne cu
domnie Ţărîi Moldovei, au venit înnainte noastră cucernic riigătoriul nostru Iosaf
igumenul.de la m(ă)năşţire a Sfîntului Ierarh şi de minuni făcătoriului Spiridon, ce aemu
de nou s-au zidit din temelie aice în oraş(ul) Iaşi, şi ne-au arătat un hrisov de milă a
domnii sale Costandin Răcoviţ(ă) vodă întru care scrie că, luîndu domniia sa aminte de
această sfînt(ă) m(ă)năstire noaî, ce are multă trebuinţă pentru întemeierea, stare şi
chivernisala 6i, o au miluit şi i-au făcut venit de milă ca să aibă a lua de tot sacul de orice
fel de pîne s-ar vinde în Iaşi, şi în Tîrgul Făinii cîte un banu de la cel ce-ar cumpăra
făină; au grăunţe, adec(ă) grîu, mălai, orzu, ovăs, păpuşoi, săcar(ă) şi... 1 , iar cînd s-ar
vinde pîne, făină sau grăunţile cu oca, să aibă m(ă)năstire această purtare de grije de
cîntâf, mierţă, baniţă său altă măsură, şi de om pentru slujba cîrităruiui sau a măsurătorii
la tîrgul unde s-ar vinde pîne, şi atunce încă să ia sfînta m(ă)năstire de 50 ocă un banu
pol, car(e) vinit să aibă a-1 strînge sfînta m(ă)năstire ca sa fie pentru chivernisala
părinţilor ce vor sluji într-însa.

85
 Deci dar şi domnie m e dîn2 şi înnoim şi întărim această milă prin domnescu nostru
hrisov aceştii sfinte m(ă)năstiri a Sfmtului Spiridon ca şi de acmu înainte să aibă a lua cîte
un ban de tot sacul de ori ce fel de pîne s-ar vinde aice în Iaş(i) deplin şi de pe la toţi.
Aşijdere, înpă m-am mai milostivit domnie mea şi, din osăbită mila noastră, am
miluit pe această sfîntă mănăstire cu jum(ă)tate de banu peste banul ce este scris mai sus,
adecă să aibă de acmu înnainte sfînta a lua de-a pururc cîte o leţcai adec(ă) pol para de
tot sacu ce s-ar vinde aice în Iaşi de orice fel de pîine, grăunţi sau făină; iar cînd se va
vinde pîne cu oca şi nu cu sacu, atunce să iei mănăstire de 50 ocă cîte o leţcai, avînd
purtare de grij(ă) de o m de cîntari, de măsur(a) ce-ar trebui pentru trasu şi măsurarea
pînei, făină sau grăunţe.
Numai părinţii rugători ce vor fi la această sfîntă mănăstire să fie îndatoriţi a ruga
pe Dumnezeu de-a purure la sfintele rugăciuni şi jărtfe, pentru starea ţării aceştie şi
pentru sănătate şi iertare păcatelor noastre şi a părinţilor noştri. Şi poftim domnia mea şi
pre alţ(i) luminaţ(i) domni pre carii Dumnezeu îi va orîndui cu domniia la scaunul ţării
aceştie, sau din neamul nostru sau dintr-alţii, să nu surpe mila aceasta, ce mai vîrtos să o
întărească pentru a lor vecinic(ă) pomenire, ce să o întărească precum şi noi am întărit
daniile şi miluirile altor luminaţ(i) domni.
Şi spre aceasta este credinţa însum(i) domnii mele, Io Scarlat Grigore Ghica
v(oie)vod, şi credinţa preaiubiţ(i) fiilor domnii mele: Alexandru v(oie)vod, Mihai
v(oie)vod, Grigori v(oie)vod, Gheorghi v(oie)vod, şi credinţa a cinstiţ(i) şi credincioş(i)
veliţ(i) boierii domnii mdle, Radul Racoviţ(ă) vel l(o)g(o)f(ă)t, Costandin Balş vel vor(nic)
de Ţar(a) de Gios, Vasile Ruset vel vor(nic) Ţării de Sus, loan Sturza hat(man) i pîrcalab
Sucevei, Alexandru vel post(elnic), Alistarhu Hrisosculeo vel vist(iernic), loan Palade vel
spat(ar), Panaite vel ban, Iordache Costache vel pah(arnic), Vasile Costache vel stolnic,
Enache vel cam(i)nar, Matei Ghica vel comis şi credinţa a tuturor boierilor mari şi mici.
Aceasta înştiinţăm.
? ?

S-au scris în Iaşi, leat 7265 <1757> iunie 25.

Hw GKAPAAT rpnrope THKA BOEBOAA, E(O)ACHEIO AUIAOCTHK», ROCNOA^p'T.
Hw GKAPAAT THKA BweBWA^ m . p .
6NAKAKH AOr(o)<ji(e)T npW4MTW<(.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: D e la Scarlat vodă, să ia cîte un
pol ban de sacul de făină.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: No. 3; 7265 <1757> iunie 25.
Arh. St. Iaşi, fond Spiridonie, LXXV11/4. Orig., hîrtie difolio (54,5 x 37,5 cm.), filigran, cerneală
cafenie (intitulaţia şi majusculele din text, cu cerneală roşie, iar semnătura domnului cu firicele de aur în
cerneală neagră), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm.), aplicat în cerneală roşie, inegal imprimat.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce" fasc. 9, (1931), p. 160-161, nr. CXXV (orig.).

' Aşa în orig.

2
în loc de: „dăm".

99 1757 (7265) iunie 29

Scarlat Ghica voievod confirmă preoţilor iezuiţi polonezi din Iaşi scutirile de dări acordate
de tatăl şi de fratele său.

F Iw GKApAAT R*HKA BWWBWAGO, EwacG'e») MHA(O)CT'|'K>, r(oc)n(o)AAp("fe)

36MAH MWAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru iezoviţii

86
preuţi leşeşti de aice din Ieş(i). Iată, după cărţile ce ne-au arătat de la alţi luminaţi domni,
de la fericitul întru pomenire, părintele domnii mele şi de la preiubit fratele domnii mele,
domnie sa Matei Ghica vod(ă), de milă ce au făcut cu dînşii, asemine dar şi domnie m e
m-am milostivit şi le-am întărit mila printr-această carte a domnii mele, pentru trei
oameni streini ce ş(i)-ar găsi făr(ă) de bir în visterie, i-am iertat domnie me, să fie scutiţi
de tot birul visterii şi de toate dările şi angăriile, oricît(e) ar fi pre alţii în ţara domnii
mele, ei nămărui nemică să nu de, ca să fie numai pentru slujba lor.
Aşijdcre şi pentru trei cai, să fie scutiţi de coniţă şi de văcărit. Şi la vreme goştinii
să aibă a scuti o sută de oi, şi la vreme desătinii, să scutească cincizăci de stupi.
Aşijdere, pentru şase pogoane de vie Ce au, să nu de pogonărit, şi pentru trei sute
vedre de vin, iarăş(i) să nu de vădrărit.
Aşijdere şi pentru o pivniţă cu băutură ce vor ave aice în Ieş(i), iarăş(i) m-am
milostivit domnie me şi am iertat ace pivniţă, să fie scutită de camănă, de băzmăn, de
branişte, de cepărit, de buor, de loc agescu şi de pecete agească şi de alte angării, de
toate cîte ar fi pre alte pivniţi. Iar aceasta întru nemică supărată să nu fie.
Pentru care poroncim domnie me dum(neavoastră) boieri i voaî sluj(i)tori carii viţi
îmbla cu slujbi de mai sus arătate, după cum poruncim domnie me, toţi să aveţi a vă feri
şi să daţi bună pace. Mai multă supărare să nu faceţi, că cini ar face mai mult vai şi
supărare peste carte domnii mele, unii ca aceia să vor pedepsi de cătră domnie me.
AcCasta poroncim.
B('K) A(T)T(W) X3CÂE IOHCL'E) K8.

Hw OfMprtdT THKA BiveEWAâ m p.

6MK<skh r" rtwr(o)4>(e)T npo^MTO^.

<Pe verso-ul filei a doua, însemnări de la sfîrşitul sec. XVIII>.

Arh. St. laşi, Documente, MLXXVIII/189. Orig., hîrtie difolio (39,5 x 28,2 cm.), filigran, restaurat,
cerneală neagră (la semnătura domnului, cu firicele de aur), sigiliu domnesc inelar, octogona! (2,4 x 2 cm.),
aplicată în cerneală roşie, slab imprimat.

100 . . , ,,„ 1757 (7265) iulie 1

Gheorghie fiul Doboşoaiei vinde lui Mihai, fratele lui Simion cîrciumar din Copou, două
pogoane de vie tînără, cu 7 lei.

Adecă eu, Gheorghie sin Doboşoai, făcut-am zapisul meu la mîna lui Mihai brat
Simion cîrcimar ot Copou, precum să s(e) ştie că i-am vîndut doo pogoane de vie de
pusbare viţă tînără; şi vie este în Fundul Ursului în deal la Deleni, într-un hat cu Andoni.
Vie am vîndutu de nimi silit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie şi cu a fraţilor miei. Şi
tbciiiăla ne-au foştii şepte lei; şi banii mi-au dat toţ(i) deplin în mînă ca să-i fie
dum:(i)sale moşie în veci.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus şi degetul.
L(ea)t 7265 <1757> iuli 1.
Eu, Gheorghie sin Doboşoai, am vîndut cu voie mea.
Eu, Timofte căp(i)t(an) agescu, am scris zapisul.
Asămine Scrie cel vechiu. Cârpu Vor(iiic) de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI; f. 204 y. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

87
101 1757 (7265) iulie 6
Zmaranda Crupinscheoaia vinde lui Gheorghe Beldiman sulger o casă de pe Uliţa Strîmbă,
cu 150 de lei noi.

7265 <1757> iulie 6 d(i)ni.

Zapisul Zmărandii Crupinscheoia.
Adecă eu, Zmaranda Crupinscheoia, făcut-am zapisul meu la mîna dum(nealui)
slugeriului Gheorghie Beldiman, precum i-am vîndut dum(nealui) o cas(ă) de aicea din
tîrgul din Ieşi, cari iasti p e Uliţa Strîmbă, în capul Rîpii Peveţoai, lîngă casa preutului
Antonie şi lîngă casa Despei. Deci am vîndut-o dum(nealui) dreptu o sută şi cincizăci Iei
noi; şi mi-au dat dum(nealui) toţi banii deplin în mînă.
Şi cîndu s-au făcut acestu zapis s-au tîmplat şi alţi oameni buni, carii mai gios s-au
iscălit.
Şi i-am dat dum(nealui) şi zapisăli celi vechi.
Eu, Zmaranda Crupinscheoia, vînzătoare.
Eu, Costandin Negrea biv vel cap(i)t(a)n, am scris zapisul, cu zisa dum(neaei).
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, p. 37. Copie într-o condică de la sfîrşitul sec. XVIII.
EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 316 (rez. după aceeaşi copie).

102 1757 (7265) iulie 6

Scarlat Ghica voievod confumă ..MteBQiipO*lQldovei scutirile de văcărit, gorştină şi
desetină şi dreptul de a lua din vama domnească anual cîte100 de lei pentru a avea grijă descoli.

Alt hrisov de la Scarlat Ghica v(oie)vod prin care iarăş(i) înnoieşte şi miluieşte pre
sf(î)nta Mitropolie să aibă a scuti 300 vaci cu boi de văcărit cum şi 150 cai cu iepe, nici
un ban văcărit să nu de, şi 1000 oi de goştină şi 1000 stupi de disătină, cu mascuri.
Aşijdere să aibă a lua in toţ(i) anii cîte 100 lei din vama domnească cum şi pentru
şcoli să aibă purtare de grija.
7 2 6 T < l 7 5 7 > î î ă î î e 6.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 396/458, nr. 7. Rez. în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan, din 1816 sept. 20.

103 1757 (7265) iulie 6, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă scutirile de dări ale unor mănăstiri.
t Cu mila lui Dumnădzău, Ion Scarlat Ghica voievoda, domnul Ţării Moldovii.
Facem ştire cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a şti. De vreme ce Sfîntul
şi de viiaţă dătătoriu Mormînt a Domnului nostru I(sus) H(risto)s este maica a tuturor
sfintelor d(u)mnedzăieştilor biserici, n-au vrut dar D(u)mnăzău cu alt mijloc să facă
chivernisală sfinţii biserici fără numai cu milostenie pravoslavnicilor creştini, pentru că
şi Sfinţii Apostoli strînge milostenii şi încă prin multe oraşe şi sate au aşedzat orînduite
milostenii ca să margă la Sfîntul Mormîntu, care şi Sfîntul şi fericitul Pavel o au numit
blagoslovenie, şi dup(ă) aceea moşii şi strămoşii noştri şi toţ(i) pravoslavnicii creştini şi
mai ales de aceşti prefericiţi şi samoderjiţii înpăraţii şi luminaţii domni şi cinstiţii boieri
cu multe feliuri de daruri şi cu xinodohii, adică case de priimire streinilor, şi cu alte mari
milostenii au slujit şi au cinstit aceştii blagoslovitei Mitropolii. Iar în vremili ceste de

88
apoi lipsind acei pravoslavnici creştini, carii era agiutori şi sprejinitori aceştii sfinte
cetăţi, acmu dar într-aceste vremi încoronindu-să luminaţ(i) şi pravoslavnici domni întru
a noastră ţară Moldova, aşijdere şi mulţi din cinstiţii boieri cu danii, cu bani şi cu multe
feliuri de lucruri au miluit, şi cu mijlocul aceştii milostenii p(u)r(u)rea să înblânzăscu
cele necredincioas(e) neamuri şi să biruiescu vicleşugurile eriticilor şi să păzăşte casa
D(u)mnăzăului liacov întreagă cu toată plinire ei, cum şi pîn(ă) acmu să află şi este
cunoscută biserica lui H(risto)s.
Acmu dar de la o samă de vreme, vădzindu D(u)mnădzău la o samă de oameni
păcatile, tîmplatu-s-au oşti în multe vremi în părţile aceste cît cu greu au fost a să chivernisi
lăcuitorii acestui pămîntu în moşiile sale şi aşa au agiunsu la mare slăbiciune; aşijdere şi
mănăstirile a Sfîntului Mormînt, care să află într-această ţară într-acestaş(i) chip au slăbit
cît să află la cumpănă, şi milostenie care merge din ţara noastră să lipsisă. Şi găsindu
prefericitul răpousatul întru pomenire părintile domnii mele, mărie sa Grigorie Ghica
v(oie)vod, mănăstirile Sfîntului Mormîntu întru mare slăbăciune, cît nu era cu putinţă a să
chivernisi, le-au miluit şi le-au agiutorat. Drept aceea şi noi, socotind ca să păzim cinste
care au avut-o moşii şi strămoşii şi părinţii noştri cătră Sfîntul Mormîntu şi să aflăm mijloc
să le îndreptăm şi să le aşedzăm aceste sfinte mănăstiri cu mila ce au avut şi de la părintili
domnii mele, şi am aşedzat şi am adeverit precum să cade şi precum D(u)mnădzău
priimeşte pentru ca să aibă sfintile mănăstiri ceva uşurare în toate tîmplările vremilor.
Şi iată dar că domnie me m-am milostivit pentru aceste şase mănăstiri a Sfîntului
Mormînt, adică să aibă a scuti Galata optu sute de stupi, mănăstire Barnovschi şase sute
de stupi, Cetăţuia cinCi sute stupi, S(fe)te Savva trei sute stupi, Bîrnova doaă sute stupi,
S(fe)te Gheorghie din Gălaţ(i) o sută de stupi la desetină, care fac piste tot 2500 de stupi,
şi pre aceste bucate să nu de nici un ban; şi această milă am făcut pentru ceară ca să s(e)
de de lumini la Sfîntul Mormîntu, iar ce trece mai mult să plătească precum vor plăti şi
alte mănăstiri şi boieri de dzăce bucate un leu.
Aşijdere şi pentru cîte vite de oi vor ave aceste sfinte mănăstiri mai sus arătate pe
drepte bucăţile salt nici un ban goştină să nu de, cum şi pentru vii ce vor ave aceste
mănăstiri iarăş(i) m-am milostivit domnie m e să fie scutite de pogonărit, cît şi de
vădrărit, pe tot vinul cît va ieşi din viile mănăstirilor.
Aşij<de>'re şi pentru oamenii carii s-ar afla pin satile acestor sfinte mănăstiri a
Sfîntului Mormîntu să fie în pace de chile, de ialoviţă, şi de clăci domneşti şi boireşti, şi
de podvădzi, şi de cai de olac, şi de toate alte angării şi dări, oricîte ar fi pre alţii în ţara
domnii mele, numai ei să-ş(i) plătească birul lor după cum sint aşedzaţi la tabla visterii.
Osăbit de aceste, nici un fel de globnici sau giudecătoriu, staroste sau pîcălabi sau
dintr-alţi oameni domneşti să n-aibă voie a-i globi sau a-i giud(e)ca, fără numai
egumenii să fie cercători şi giudecători, să certe pre cei vinovaţi, făr(ă) decît numai
cîndu s-ar întîmpla vreo greşală de moarte de om şi furtuşagu ca<re>' să cuvin a să căuta
cu giudecata Divanului domnesc.
Şi p o f t i m domnie me şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domnie aceştiis tări » să nu strice această milă si
» asedzare
> a noastră,' ce mai vîrtos să aibă a
da şi a întări, pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Ion Scarlat Ghica v(oie)vod, şi
credinţa a preiubiţ(i) fiilor domnii meii: Alixandru v(oie)vod, şi Mihai v(oie)vod, şi
Nicola v(oie)vod, şi Grigorie v(oie)vod şi Ghiorghie v(oie)vod, şi credinţa a cinstiţ(i) şi
credincios® boierii cei mari ai Divanului domnii meii, dumnealor: Radul Racoviţă vel
log(o)f(ă)t, i Constandin Balş vel vor(nic) de Ţara de Gios, i Vasilie Ruset vel vor(nic) de

89
Ţara de Sus, i loan Sturza hat(man) i pîrcălab Sucevii, i Alixandru vei postelnic, i Aristarho
Hrisosculeo vel visternic, i Ion Palad(e) vel spatar, i Panaiotache vel ban, i Matei Ghica vel
comis, i Enache vel cămănar, i Iordâche Costache vel paharnic, i lordache Costache vel
stoî(nic) şi credinţa a tuturor boierilor domnii meii, a mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul leşilor, la anii
vel(e)t 7265 <1757> iuli(e) 6.
î w C K â p / U T b PMKd BCeBC«,V1, £ ( © ) » » /w(n)rt©CTIf0, r o c n w A A p i * .
Hw CKApAATb, T H K A BW6B0Aâ m.p.
HwpAâK'e r" Awr(o)<ji(e)T npwinmw)(.
<Pe verso, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Testamentu pentru toate mănăstirile, 7265
<1757> iul(ie) 6, pentru milă de desetină i goştină şi vădrărit a mănăstirii Barnovsche.
<Nr.> 5.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, VI/19. Orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar, octogona!, neclar.

104 1757 (7265) iulie 8

Neculai Holban vinde lui Ioniţă başceauş o bucată de loc de lîngă Uliţa Hagioaiei, cu 15
lei, bani gata.
Adecă eu, Neculai Holban, nepot de fată lui Ion Stroescul ce-au fost armaş mare, făcut-
arri acestu adevărat zapis al meu, Ia mîna dum(nca)lui Ioniţă başceauş fecior lui Andrei vătav
ot Deleni, precum să s(ă) ştie că i-am vîndut o bucată de loc, care loc îmi esti rămas din locul
casii ce-am vîndut lui Vasile teslar despre răsărit, care să hotărăşte despre răsărit cu locul
Nastasiei Grozăvoai şi cu locul Tofanii mancii, şi despre miiazănoapte să hotărăşti cu locul
dum(nealui) lui Toader Scorţăscul şi despre amiiazăz(i) pînă în Uliţa Hagioai şi cu locul ce
s-au vîndut lui Vasile teslariu. Care măsurîndu-s(e) cu stînjinul s-au găsit îh lungu, den Uliţa
Hagioai şi pînă în locul lui Toader Scorţăscul, doaîzeci şi şapte stînjăni, şi în curmeziş, din
gardul lui Vasile teslar şi pînă în locul Tofanii mancii, zeci stînjămi. Şi locul i-am vîndut
dum(nealui) drept 15 lei, bani gata; deci să-i fie dreaptă ocină şi moşie în veci. Şi nimi din
neamul meu: ori fraţi, ori nepoţ(i), ori feciori, ori altă săminţie să nu fie volnici a întoarce; iar
de s-ar scula cineva ori cu ce fel de pricină, eu să aibu a da samă.
Şi, pentru credinţa, am şi iscălit.
L(ea)t 7265 <1757> iul(ie) 8.
Neculai Holban iscal, am vîndut.
Şi eu, Toader starost(e) de bărbieri, m-am tîmplat; Macari diiac za divan; ierei
Toader, martur; eu, Vasile Rugină teslar, răzăş, am pus degetu; Enachi Sava m-am tîmplat;
ierei Grigori ot Biserica Ban(u)lui; Costandin bulbaş, mart(ur); Tănas(e), mart(ur).
Asămne scrie cel vechiu. Carpu vor(nic) de poartă c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 212 r. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

105 1757 (7265) iulie 8

Vasilca din Iaşi adevereşte că a primit de la epitropul mănăstirii Dancul banii cu care
cumpărase nişte vii în dealul de ia Bucium, pe locul acestei mănăstiri, încălcînd dreptul de
preemţiune al acesteia.

f Adică eu, Vasilca den Iaşi, făcut-am zapisul mieu la mîna sfinţiei sale
preasf(i)nţitului părintele mitropolitului de la Sinadon, epitropul sf(i)ntei şi

90
dumnezăieştii mănăstiri Dancului, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul Mai
Marelor Voievozi Cereşti Mihail şi Gavriil, precum să s(e) ştie că am fost cumpărat eu,
cu doaă zapisă, trei pogoane de vie gata, cu cramă şi cu vasă, cu şasă căzi şi cu toate
altile cîte sînt trebuitoare la vie, în dealul la Buciumii, pre moşiia mănăstirii Dancului, de
la Acsiniia Căzăneasa, fata Ursului abăgeriu, însă viia împreună şi cu pomeţii care sînt în
vie, care vie Căzăneasăi încă i-au fostu cumpărătură cu doaă zapisă de la Grebîncioaie;
şi vrînd ca să stăpînescu bu viia aceasta nu m-au suferit sfinţie sa părintele mitropolitul
Sinadon ş-au vrut să mă tragă la giudecata Divanului, răspunzind sfinţie sa ca să-mi
întoarcă banii cumpărăturii, de vreme că eu cumpărasăm viia pren neştiinţa sfinţiei sale.
La care cunoscîndu-mi eu însumi giudecata că nu m-am purtat cum să cade ca să rămîiu
desăvîrşit moştenitoarea viilor şi de voiu ieşi şi la giudecată m ă va rămîrie, m - a m lăsat cu
toată voia mea să nu mai iesu la giudecată ş-am priimit de mi-am luat banii ce-am fostu
dat pă vie, o sută de lei, den mîna sfinţii sale preaosfinţitUlui părintele de mâi sus scris pe
aceste trei pogoane de Vie; şi dîndu-mi sfinţie sa bănii deplin eu încă am făcut de la mîna
mea zapisul mieu ca de acum înainte să nu măi aibu nici o treabă cu viia aceasta, ce să o
stăpînească cu paci sfîntă mănăstire Dancul, de vreme că pi pămîntul şi locul pe care
iaste viia iaste dreaptă moşie b a n c u l u i ; şi de<ri>preună eu zapisul acesta ce-am făcut de
la mîna mea am mai dat şi zapisăle de vînzare a Axiniei Căzăneasă, den anii 7260
<1752> iuni(e) 8, şi alt zapis de la Toader, feciorul lui Ianache, şi de la soţul său Caliţa,
den anii 7223, cu care zapis(e) am vîndut viia aceasta Iui Costandin feciorul lui Panaite
Grebencea, iar zapisul vînzării cu care au cumpărat Căzăneasă de la Grebencioaie nu
l-am dat, că nu ştiu ce s-au făcut, pierdutu-s-au au ce ce s-au făcut; şi de s-ar ivi acest
zapis oricînd şi la ce vreme, ori la a cui mîna, va fi volnică mănăstirea Dancului a-1 lua
ca un drept lucru al său.
Aşijdire am mai cumpărat eu doao pogoane şi o hirtă de vie de la Ştefan feciorul
lui Martin ungurul, tot alăturea cu aceste trei pogoane de vie, drept şasăzăci şi şapte de
lei, cu 2 zapisă vechi şi cu un zapis de la mîna lui Ştefan den anii 7260 <1751 >
săpt(embrie) 15, care pogoane de vie de mai sus scris(e) le-am vîndut iarăşi sfinţiei sale
presfinţitului părinte mitropolitului Sinadon drept o sută şi noaă lei, însă cu triizăci de lei
banii lucrului viilor şi cu doăsprăzăce lei cheltuiala, şi am luat toţi banii deplin în mîna
mea; şi luînd eu banii i-am dat şi scrisorile acestor doao pogoane şi o hirtă în mîna sfinţii
sale.
Şi zapisul acesta de la mîna mea s-au făcut denaint(ea) dum(i)iorsaIe veliţilor
boieri ai Divanului, pre care i-am rugat să iscălească şi dumnealor; şi, pentru credinţa, eu
încă mi-am pus degitul, neştiind iscăli.
La anii 7265 <1757> iuli(e) 8 d(i)ni.
;Eu, Vasilea den Iaşi, am vîndut cu voia mea.
R(a)du R(acoviţă) vel log(o)f(ă)t, martur <m.p.>; Costandin Balş vel vornic
<m:p > ; Vasile Ros(e)t vel vornic <m.p.>; Ion Paladi vel spat(ar) <m.p.>; Panaite vel
ban <m,p.>; Iordache Costache vel pah(arnic) m.p.
Şi eu, Vasilie Ganea diiac za divan, am scris zapisul.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 263-264, nr. 343 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie
difolio (38,3 x 23,4 cm.), cerneală cafenie, după Arh. M-riii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr.
343).

91
106 1757 (7265) iulie 10
Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la locul din poarta Curţii domneşti
dăruit de Scarlat Grigore Ghica voievod fraţilor Dima şi Constantin suiulgii.

Din luminată poroncă preaînălţat domnului nostru, măriia sa Scarlat Grigori Ghica
voevoda ni-au orînduit d(u)m(nea)lui Radul Racoviţă vel logofăt de am mersu la o
bucată de loc domnescu, care loc este denafară, însă din gios de poarta ce mare a Curţii
gospod, ce iaste loc sterpu, care acestu loc iaste drept domnesc de baştină.
Şi măria sa Scarlat Grigorie Ghica v(oie)vod s-au milostivit asupra dumilorsale
Dimii şi fraţini-său Costandin suiulgii, cari sintu de-a pururea purtători de grij(ă) 1 pentru
paza apei a haznealelor g(os)p(o)d de i-au miluit şi li-au dat acea bucată de loc, ce iaste
alăture cu zidul Curţii gospod.
Şi, după poroncă, mergînd noi la acest loc, am iacut stînjin gospod de optu palme.
Şi întîiu am prinsu a măsura din capul Podului Gunoiului, unde se împreună cu Uliţa
Mari înaintea Porţii gospod, şi s-au pus piiatră hotar; şi dintr-această piiatră s-au măsurat
curmezişul a(lăturea) 1 cu piciorul ciasornicului pînă în zidul Curţii domneşti, şi s-au aflat
12 stînjini şi s-au pus piiatră hotar; şi de ai(ce) 1 alăturea cu zidiul spre apus pînă în
başca; şi din başcă iarăşi alăture cu zidiul grajdului gospod pînă în Gunoiu, şi s-au aflat
84 stînjini, şi s-au pus al treile piatră. Şi de acolea curmeziş spre Bahluiu pînă în capătul
podelilor a podului ce s-au făcut de măria sa Scarlat Ghica voevod s-au aflat opt stînjini,
unde şi acolo s-au pus a patra piatră hotar; şi de acolo drept în sus alăturea cu Podul
Gunoiului pînă în hotarul ce s-au pus întăiu s-au aflat 84 stînjini. Şi aşa s-au încheiat şi
s-au hotărît (această) 1 bucată de loc.
Şi după hotărîrea ce am făcut am dat şi noi această mărturie hotarnică la mîna
dumilorsale Dimii şi frăţini-său lui Costandin suiulgii iscălită de noi; şi am pus şi
pecetea Porţii g(os)p(o)d.
Leat 7265 <1757> iulie 10. i!
Pecetea Porţii cu exerga: II m a ITpu, 1718.
Tanasă Vornic de poărtă.
Ştefan Popăscul vor(nic) de poartă.
Ion Meleghi vornic de poartă.
Şi eu am scris, Simion Drăgotean.
După N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1.923), p. 63, nr. XXIII. Qrig., cu
menţionarea peceţii Porţii <domneşti> din 1718).

1
Aşa în textul editat.

107 1757 (7265) iulie 10

Scarlat Ghica voievod împuterniceşte mănăstirea Bîrnova să apere pădurea din jurul
mănăstirii.

Altă carte de la domnul Scarlat Ghica v(oie)vod, întru care scrie ca să fie volnic
egumen(ul) de Bîrnova a apăra după anaforao veliţilor boieri pădure ce iaste înpregiurul
măn(ă)stirii, de cinci cristele de săgeată despre toate părţile, de cătră toţi care taie lemne
de foc, şi nuiele, i pari, i căpriori, i amnari, i leaturi şi de alte trebi, ca să nu îndrăznească
nime, macar ori ce breaslă ar fi şi ori a cui lemnari, căci arătîndu-să cineva înpotrivitori
să vor pedepsi 1 .

92
 7265 <1757> iul(ie) 10.
l i j W H T b6A Awr(o)4(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. !3r., nr. 4. Copie în Condica M-rii Bîrnova, scrisă de Costantin
PoHmaz logofăt în 1796 octombrie 2.

1
Se indică apoi „l(ocul) p(eceţii)".

108 1757 (7265) iulie 17

Hotarnica unui loc de casă al Sandei medelnieereasa întocmită de Neculai Tiron vornic de
poartă.
7265 <1757> iuli 17.
Hotarnicia vornicului de poartă Neculai Tiron cuprinzătoare măsurilor locului de
casă a Sandei medelnieereasa ce să megieşeşte despre o parte a paharnicului Constandin
Pascan şi despre alta cu clucerul Alexandru Neculce i cu alţii.
După Traian fchim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr, CXVI. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Iliessycari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

109 1757 (7265) iulie 21, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica voievod întăreşte fraţilor Dima şi Costantin suiulgii stăpînirea
asupra locului din faţa mănăstirii Trei Ierarhi dăruit acestora de domnii anteriori.
f Mw 0KÂPA4T Tpuropie THKA BWCBWA**, E(S);KI'K> M(H)A(O)CT'HO,
i'(c)cnoA4pi> 3g*mah MiMAdBCKOH. De. vreme ce domnii şi oblăduitorii al aceştii de
Dumnezeu păzite ţări au fostu volnici a da şi milui din oşăbite lucrurile domneşti, adecă
moşii şi altele de tot feliul de daruri, celor ce s-au arătat cu vrednice slujbe cătră
domniile sale, cum dovedescu domneştile sale hrisoave, care pre la multe obraze, şi
mari, şi mai mici, am văzut domniia mea, asemene, dară, şi domniia mea, luînd
îndemnare de la cei mai dinaint(e) luminaţi domni, cît ne-au fostu prin putinţe, am dat
ş-am miluit cu moşii şi ţigani şi cu alte daruri atît pre mănăstiri, cît şi pe boieri, şi alte
slugi a domnii mele mai mici, dintre care supuşi ai domnii aflîndu-se şi suiulgii
haznalilor a oraşului acestuie, anume Dima şi Costantin, frate-seu, cărei ne-au arătat
credinţe, hrisoave g(o)sp(o)d, şi de la alţii prefericiţi domni, adeverindu-i precum că ei
încă s-aii arătat cu vrednice slujbe, cum la paza apii haznalilor, asemene şi la alte multe
lucruri ce s-au făcut de către domnie prin meşterşugul lor. Şi, găsindu-se cu cale di cei
mai dinainte de noi luminaţi domni, de i-au miluit cu deosăbite mile pentru slujba lor,
precum şi cu o bucată de loc aice, din Iaşi, iată, dară, că şi domniia mea m-am milostivit
asupra lor, şi le-am dat şi le-am întărit lor, cu acest hrisov a domniei mele pre acea
bucată de loc ce li s-au dat lor din drept locul g(o)s(po)d de aice, din tîrgul Ieşilor, care
este pe denainte porţii mănăstirii Trii Sfetitelor, piste podul g(o)s(po)d al Uliţii cei Mari,
a căriia bucată de loc este începutul din faţe, drept din capul podelilor care sint din capul
Podului Vechiu, unde să împreună cu podul Uliţii Mare; şi acolo s-au pus piatră hotar. Şi
dintr-această piatră hotar, măsurîndu-se locul spre răsărit, alăture cu podelele care vin
din capul Podului Vechi s-au aflat 6 stînjinul de optu palme g(o)s(po)d; şi s-au pus piatră
hotar. Şi dintr-acest hotar al doile, s-au măsurat în sus lungul locului, dosul, pînă în locul
casii Cucoranului, şi s-au aflat 6 stînjeni, unde iarăşi s-au pus piatră hotar. Şi, dintr-acest

93
al treile hotar, s-au m a i măsurat, cătră apus, alăture cu locul Cucoranului, pînă în locul
Bisericei Ungureşti dosul, şi s-au aflat 6 stînjini; şi s-au p u s piatră hotar. Şi, dintr-aceasta
al patrule hotar, s-au m a i măsurat, în gios, alăture cu hotarul care este socotit de D i m a şi
de Costantin suiulgii d p trebuinţa apii haznalilor, p e denainte Uliţii M a r e ; şi s-au aflat 16
stînjini, pînă în hotarul ce s-au p u s di-ntîia dată.
Dreptu aceea dară, şi noi încă le-am întărit miluire cu acest hrisov al domnii mele,
ca să le f i e dreaptă danie şi întăritură lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi să
facă p e dînsuf d u g h e n e ori altă ce vor vre.
Şi p o h t i m d o m n i i a m e a şi p r e alţi luminaţi d o m n i ce vor f i în u r m a domnii m e l e ca
să le întărească pentru a lor vecinica pomenire,
în Iaşi, 7 2 6 5 <1757>, luna iule 21.
HW CKAPRTÂT FHKA BWEBWADM.P.
npWHHT PdAX'rt PAKWRHIVK K€A AWR(®)<|>(E)T.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 210, nr. 350 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (50,2 x 36,6 cm.),
cerneală cafenie, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, din Arh. M-rii Protaton de la
Muntele Athos, Grecia, nr. 217).

110 1757 (7265) iulie 23

Scarlat Ghica voievod confirmă Bisericii Catolice din Iaşi dreptul de a lua cîte o ocă de
undelemn pe lună din vama domnească.

t IW GKApAAT FHKA B(we)BWAA, B0?K(Y6)» M(H)A(»)CT(YK>), l'(oc)n(o)AAp(l»)

3'I>rtiAH AIwaaabckwh. D e v r e m e ce preuţii de la Bisărica Ungurească de aice, din
Ieş(i), ne-au arătat carte de la fericitul întru pomenire, răpăosatu(l) părintele domnii mele
şi de la alţi luminaţ(i) domni, întru care arată ca să ie cîte o oc(â) de undelemn p e lună
din v a m a domnească, d o m n i e u » ^ J a g i t j ® - a m milpsţiviţu şi am întăritu bisăricii mila
aceasta, ca să ie p e toată luna cîte o oc(ă) de undelemnu.
Pentru aceasta p o r o n c i m d o m n i e m e şi dum(itale) vel vamiş să daţ(i) acestu
undelemnu nelîpsîtu pe toate lunile, în tot anul. Aceasta poroncim.
7 2 6 5 < 1 7 5 7 > iul(ie) 23.
Hw GKApAAT THKA BlUeKWAA m . p.
F1pwm(h)t r" Awr(o)<j>(e)Ţ.
< P e verso-ul filei a doua, scris d e mîini diferite la sfîrşitul sec. XVIII>: 1) N o
vigessimo sessto; 2) No. vigess(i)mo sessto; 3) Carta del Principe Scarlatto; l ' o g l i o
a(nno) D(omin)i 23 Iuglio 1757.
Arh. St. Iaşi, Documente, 1078/191. Orig., hîrtie difolio (31 x21,7 cm.), filigran, cerneală neagră (la
semnătura domnului cu firicele de aur), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm.), din 1757, în cerneală
roşie, inegal imprimat.

111 1757 (7265) iulie 24

Scarlat Ghica voievod confirmă Bisericii Catolice din Iaşi scutirile acordate de domnii
anteriori.

Cu mila lui D u m n e d z ă u , I o ; Scarlat Ghic(a) voievoda, d o m n u l Ţării Moldovii.

Facem ştire cu acest hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti pentru preuţii de la

94
Biserica Ungurească de aice din Ieş(i), carii, arătîndu-ne hrisovul fericitului întru pomenire,
răposat părintili domnii mele, mărie sa Grigorie vod(ă) şi de la alţi luminaţ(i) domni, c u m şi
de la preiubit fratile domnii mele, domnie sa Matei vodă, miluire ce au avut, asemene dar
şi domnie m e m - a m milostivit şi le-am întărit lor cu acest hrisov a domnii mele.
Şi întăiu pentru patru oameni streini, făr(ă) de bir în visterie, ce ş-ar găsi să fie de
slujba lor, i-am iertat domnie-me, ca să fie în p a c e acei o a m e n i de bir şi de toate dările şi
angăriile, oricâte ar fi pre altă ţară, nemărui nemică să nu de.
Aşijdere, şi Ia vreme văcăritului sau a coniţii să aibă a scuti preuţii patru vite şi doi
cai, c u m şi la v r e m e desătinii să aibă a scuti cincizăci de stupi de desetină şi zăce
rîmători, p e aceste bucate nici un ban să nu de.
Aşijdere, şi pentru tot vinul ce ar ieşi din roada a şapte p o g o a n e de vii ce are
biserica lor aice lîngă Ieş(i), la Copou, şi din şase p o g o a n e ce are la Miroslava, tot acel
vin să f i e scutit de vădrărit şi pogoanili d e viie, d e pogonărit; nemărui nic(i) un ban
vădrărit şi pogonărit să nu de şi să f i e slobozi a-ş(i) ridica vinul d e acolo d e la vii şi să-1
aducă aice la biserica lor, despre nimi oprit să nu fie.
Aşijdere, şi pentru o pivniţă cu băutură ce vor ave preuţii aice în Ieş(i), iarăş(i) să
fie în p a c e ace pivniţă de camănă, de băzmăn, de cepăţit, de buor, de branişte, de loc
agescu şi de pivnicerit şi de alte dări şi angării ce ar fi pre alte pivniţ(e), de toate pentru
ca să fie de chivernisala preuţilor.
Aşijdere, şi pentru cai lor c e au, nimi nicidecum, macar ori cu ce poronci ar
merge, ori cu carte g(o)sp(o)d, ori făr(ă) d e carte, cai lor de olac să nu li să ie.
Drdpt aceea dar, poroncim d o m n i e m e şi dumilorvoastre boieri ce viţi fi cu aceste
slujbe mai sus arătate şi voaî, sluj(i)tori, văzind acest hrisov a domnii mele, să aveţi cu
toţii a u r m a întocma şi la toate, d u p ă c u m poroncim, necutedzind a face nimi mai multă
supărare.
Şi p o f t i m d o m n i e m e şi pre alţi luminaţi d o m n i ce D ( u ) m n ă d z ă u îi v a orîndui în
urma domnii mele, au din fii noştri, ori din neamul domnii mele, ori dintr-alt neam,
strein, ca să nu strice miluire acestor preuţi, ce m a i vîrtos să întărească şi să miluiască,
pentru a lor veşnica pomenire.
Văl(ea)t 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > i u l ( i e ) 2 4 d ( i ) n ( i ) .
t Hw Ch'dpAAT THKA BW6BWAA m. p.
S-au trecut la c o n d i c ( Ă ) . M N A K A K C R" I\wr(O)4>(e)T NPWWROX-

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e > : Scarlat vod(ă), 4 liudi streini.
<Scris de mîini diferite, cu caractere latine la sfîrşitul sec. X V I I I > : 1) No.
Vigessimo quinto; 2) No. Vig(essimo) quinto; 3) lassi. Carta d ' i m m u n i t a del Principe
Scarlatto A(nno) D(omin)i 29 (sic) iugli 1757; 4) Gika, 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > iul 24.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIH/192. Orig., hîrtie difolio (53,5 x 38,5 xm.), filigran, cerneală
neagră (la semnătura domnului, cu firicele de aur, iar intitulaţia şi majusculele din text, cu cerneală roşie),
sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm.), inegal imprimat în cerneală roşie.
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, V, ed. I, p. 432 (re?..).

112 1757 ( 7 2 6 5 ) iulie 25, Iaşi

Scarlat Ghica voievod întăreşte fraţilor Dima şi Costandin suiulgii dania locului din poarta
Curţii Domneşti măsurat de vornicii de poartă.

Cu mila lui D u m n e z e u , Scarlat Ghica voevod, d o m n u Ţărei Moldaviei. Facimu

ştire cu acestu hrisovu a domniei mele cui să cade a şti, de v r e m e ce domnii m e a l e au

95
jăluitu Dima şi Constandinu, fraţi suilgii, fiind acestui oraşu pre care i-au adus de la
Ţarigrad răpaosatul întru fericire părintele domniei meale Grigorie Ghica voevod, pentru
trebuinţa haznalilor, deci după jalob'a lor înştiinţindu-mă domnia mea pentru o bucată de
locu domnescu, care locu iaste denafară, însă din giosu de poarta cea mare a Curţii
gospod, ce iaste locul stărpu, care acestu locu iaste chiar domnescu de baştină.
Pentru aceaia osăbitu de altă milă ce au de la alţi luminaţi domni, m-am
milostivitu de am datu şi am miluitu domniia mea, Dimii şi lui Costandinu fraţi suilgii,
cu această bucată de locu ce iaste alăturea cu zidul Curţii gospodu la care locu
orînduindu domniia mea şi vornici de poartă ca să să măsoare stîlpindu-să şi cu pietri de
hotară dupre hrisovul domiei meale. Deci întăiu s-au începutu a să măsura din capul
Podului Gunoiului, unde se împreună cu Uliţa Mare înaintea Porţii gospodu, şi s-au
măsuratu cu stînjinul domnescu şi s-au pus piatră hotaru, şi dintru această piatră s-au
măsuratu curmezişul alăturea cu piciorul ceasornicului pînă în zidurile Curţei gospod, şi
s-au aflatu stînjini 12, şi s-au pus al doilea piatră hotaru; şi de acolea alăturea cu zidurile
spre apus în başcă, şi din bască iarăş alăturea cu zidul grajdului domnescu pînă în
Gunoiu şi s-au aflat 84 stînjini, şi s-au pus piatra al triilea hotaru; şi de acolo curmezişu
spre Bahluiu pînă în capetele podealilor a podului ce s-au făcut acum, şi s-au aflat 8,
unde sau pus hotaru a patra piiatră; şi de acole dreptu în susu alăturea cu Podul
Gunoiului pînă în hotarul ce s-au pus întăiu s-au aflat 84 stînjini; şi aşa s-au măsuratu şi
s-au închiiatu această bucată de locu.
Pentru aceasta, văzîndu domniia mea a lor dreaptă slujbă, cunoscînd şi buna
silinţă ce au orănduitu cu apele haznalelor a oraşului acestuia, dintru înccputu şi pînă
acum, dreptu aceaia m-am milostivit şi le-am datu danie şi miluire această bucată de
locu cîtu cuprinde după cum mai sus scrie, ca să le fie lor şi ficiorilor lor, nepoţilor şi
strănepoţilor lor, dreaptă ocină şi moşie în veci, să stăpînească cu pace şi să facă pre
acelu locu orice vor vrea, pentru hrana şi chiveraisala lor.
Pentru aceia, dară poftim domniia mea şi pre alţii luminaţi domni, ce Dumnezeu îi
va alege în urma noastră a fi domni şi stăpînitori ţărăi aceştiia, ori dinu fii noştri, ori
niamul nostru, au dintr-altu niam, totu să aibă a milui şi a întări pentru al loru veacinica
pomenire, după cum nici noi n-am stricatu daniile şi miluirile altor domni, ci încă am
datu şi am întăritu cu hrisoavele noastre.
' Leat 7265 <1757> iulie 25 d(i)ni.
Io Scarlat Ghica voevodu.
Procit Radu Racoviţă vel logofăt.
După N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce" fasc. 3 (1923), p. 63-64, nr. XXIV. Orig.

113 1757 (7265) iulie 26, Iaşi

Scarlat Ghica voievod întăreşte fraţilor Dima şi Costandin suiulgii stăpînirea asupra locului
domnesc din faţa porţii Curţii domneşti dăruit lor de Matei Ghica voievod.

Posleduindu-se de către noi cu cea adevărată din cuvînt în cuvînt si j aflîndu-se

întocmai o am încredinţat şi cu o a noastră iscălitură, 1803 mai 17. Veniamin mitropolit
Moldovei.
Cu mila lui Dumnezău, noi Scarlat Ghica vo(ie)vod, domnu Ţării
Mold[d]av[v]iei. Facim ştiri cu acest testament al domniei meii pentru slugile noastre
Dima şi Costandin frati-său suiulgii, care i-au adus din Ţarigrad răpoosatul întru fericire

96
părinteli domniei meii, Grigorie Ghica v(oie)vod, la let 7237 <1728> dec(hemvrie) 20,
ca să facă cişmeli înnaintea Porţii g(o)spod, cari le-au şi făcut după cum să vedi. Şi aşa
i-au aşăzat domnia sa aici în oraşu Ieşilor, cu hrisovul măriei sali, p e aceşti doi fraţi ce
mai sus s-au arătat: deci, pentru hrana şi chivernisala lor şi pentru stricăciune apei
haznelilor au fost rînduit să ia de la Ocnă, după cum arată hrisoaveli lor, ce le au de la
toţ(i) domnii ce au fost mai dinainte de noi şi aşa au purtat şi ei de grija apelor haznelilor
de n-au rămas ciaşmeiili niciodată fără di apă fiind şi tot norodul oraşului acestuia
mulţămit de slujba lor. Iar la let 7261 <1752> oc(tombrie) 27, viind aici, pe pămîntu
Moldovei, preaiubit frateli domniei meii Mathei Ghica vod(ă) cu domniia ţării aceştia,
dar aceşti doi oameni suiulgii, Dima şi Costandin, frate-său, fiind oameni streini neavînd
nimică aici chivernisală nici moşii sau locuri şi fiind aici în Ieşi nişti bucăţăli de locuri
g(os)pod şlobodi, o bucată de loc din sus de hazneaoa vechi şi altă bucată din gios de
hazneoa vechi, care aceste bucăţi de loc g(os)pod sînt înpregiurul haznelii vechi. Deci au
cerşut mai sus arătaţii suiulgii de la măria sa Mathei Ghica vpd(ă) ca si li de danie aceli
bucăţăli de loc domnesc să-şi facă case dugheni să îi fie de hrana şi chivernisala lor; şi
le-au dat rnăriia sa aceli bucăţăli de loc g(os)pod după cum se vedi hrisovul măriei sale.
danie şi miluire. Dar fiindcă s-au fost rînduit la ace vremi hotărnici, anumi dum(nealui)
Radul Racoviţ(ă) vel logof(ă)t, şi atunci au fost socotit numiţii hotărnici din dosul
haznelii vechi de au fost lăsat locul slobod pentru drumul apei un stănj(en) şi giumătate
şi laturili haznelii pe de amUndoao părţili, iară cîmpul un stănj(e)n şi giumătate, fiindcă
atu n ce nu era făcuţi dughenili aceli de piiatră. Dar începîndu a lucra suiulgii, în tăi au
început a face lagumul apoi deasupra oalilor cu toată cheltuiala lor ca să aibă loc de
umblat pri didesupt cînd se va strica drumul apii să-1 poată tocmi şi aşa au făcut şi
dughenili de piiatră deasupra lagumurilor după cum se văd.
Deci acum, dîrid domniei meii jalobă slugili noastre, suiulgii, arătînd că acel loc,
un stănj(en) şi giumătate din dosul haznelei, nu esti nici de o trebuinţă, fiindcă au făcut
lagumuri, ci dar la aceasta n-am dat lor încredinţare ci am întrebat pe dum(nealui) Radul
Racoviţă vel logof(ă)t şi jaloba lor am arătat-o, iar dum(nealui) logof(ă)t(ul) ne-au arătat
adevărul, fiindcă acel loc au fost rămas pe urmă nici de o trebuinţă. „De vei socoti,
măriia ta, să-i miluieşti cu aceli bucăţăli de loc ea să-şi facă ceva pentru hrana şi
chivernisala lor, bini vei faci, măriia ta, pomană va rămîne mării tali de vremi că şi ei
siujăsc acum de 30 de ani". Pentru aceea dar, şi domniia me, încredinţăndu-mă di spusul
du(misa)le vei logof(ă)t(ului), iată m-am milostivit domniia m e şi i-am miluit şi le-am
dat danie mai sus numiţilor suiulgii şi aceste bucăţăli de loc ce s-au zis mai sus.
Şi acel stînj(en) şi giumătate ce este înpotriva hanului Trei Svetitelor să începi a se
măsura din hotarul cel dintîi a dughenilor de piiatră ce le-au făcut suiulgii şi drept în jos
alăture cu capul podelilor Podului Mare pînă unde să înpreună cu podul ci vini din Sfeti
Nicolai între stîlpii cu fînare; iar al doile hotar se începe din colţul de sus al haznelei
vechi iar înpotriva hanului Trei Svetitilor şi alăture cu zidiul haznelei vechi şi drept în
gios, unde iarăşi să înpreună în coasteli Podului lui Svetii Nicolai; iar al treile hotar să
începi din colţul al doile a haznelei vechi şi drept în gios pîn(ă) iarăşi în coastile Podului
Sv(în)t(ului) Nicolai; şi întru acest stănj(en) şi giumătate ce se hotărăşte şi de o parte şi
de alta a haznelilor vechi să s(e) las(e) Ulicioară pren mijloc cît să poată umbla veţuitorii
acestui oraş la apa haznelii. Şi aşa s-au închiet în petri hotară aceli bucăţăli de loc
gospod şi de o parte şi de alta a haznelei vechi.
Aşijdere; şi pentru cealaltă bucăţică de loc gospod, trii stînj(eni) latul, ci este
înnainte cişmelii a preiubit frateli domniei meii Mathei Ghica v(oie)vod, care s-această

97
bucăţică de loc să începe a se hotărî din piiatra ce este hotar lîngă stîlpul cu fînare ia
capul podului ce vine dinspre Sv(în)t(ul) Nicolai şi gios drept alăture cu Podul Mare ce
întră în Poarta g(os)pod pînă în picibru ceasornicului ci esti Poarta g(os)p(o)d; care toate
bucăţili aceste ce s-au-arătat m a i sus le-am dat danie şi miluire mai sus numiţilor suiulgii
Dimii şi frăţini-său Costandin ca să-şi facă pe aceli locuri case, dugheni, ori ce vor vre.
Pentru aceea, să li fie de ia domniia m e ocini şi moşii neclătite, nestrămutate, în
veci. Ci dar poftim domniia me şi pre alţi luminaţi domni ce-i va rîndui Dumnezeu în
urma noastră sau striini această puţină milă ce au făcut domniia me cu aceşti suiulgii,
oameni streini, ci mai vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a lor vecinică pomenire.
Şi spre aceasta esti credinţa domniei meii şi credinţa tuturor credincioşilor boieri a
Moldovei, mari şi mici: credinţa dum(i)s(ale) Radul Racoviţă vel logo(fe)t, i dumis{ale)
Costandin Balş vel vor(ni)c de Ţara de Gios, i dumis(ale) Vasîli Ros(ă)t vel vor(ni)c de
Ţara de Sus, i dumis(ale) Sturza Ioan hat(man) i pîrcălab Sucevii, i dumis(ale)
Alexandra Suţu vel postelnic, i dumis(ale) Alistarh Hrisosculeo vel vist(iernic), i
dumis(ale) Ioaniţi Palade vel spât(ar), i dumis(ale) Panaitache vel ban, i dumis(ale)
Iordache Costache vel pah(ar)r(nic), i dumis(ale) Vasîle Costache vel stol(nic), i
dumis(ale) Enachi vel cam(i)n(a)r, i dumis(ale) Alexandru vel com(i)s.
I s-au scris hrisovul acesta în oraşul Ieşilor, în cursul anilor let 7265 <1757> iuli 26.
Noi Scarlat Ghica v(oie)vod.
Proci<t> Radul Racoviţi vel log(o)f(ă)t.
Treti log(o)f(ă)t procit.
Arh. St. Iaşi, Documente, CMXI/7, Copie din prima jumătate a sec. XIX.

114 1757 (7265) iulie 27, Iaşi

Scarlat Ghica voievod întăreşte fraţilor Dima şi Costandin suiulgii stăpînirea asupra locului
domnesc din faţa porţii Curţii domneşti dăruit lor de Matei Ghica, care a fost încălcat apoi de
vecini, făcînd necesară hotărnicirea.

Cu mila lui Dumnăzău, Io Scarlat Ghica voevod, domnu Ţării Moldaviei. Facem
ştire cu acest hrisov a domnii meale tuturor cui să cade a şti că viind înainte domnii
meale Dima şi frate-său, Costandin, suiulgii, care să află la slujba şi chivernisala apii
haznelilor, ni-au arătat un hrisov de la preiubitul fratele nostru domnia sa Matei Ghica
voevod, înpreună şi o mărturiie iscălită de sfinţie sa părintele mitropolitul lacov şi de
episcopii de pre la scaone şi de dumnealor veliţii boiari şi de toţi egumenii de pre Ia
sfintele mănăstiri si
> ni-au mai arătat >si alt hrisov de întăritură de la domnie sa Costandin
vodă Racoviţă, în care hrisoave şi mărturie scrie precum că locul domnescu ce-au fost
slobod şi deschis pre lîngă hazneoa ce vechi şi pînă la Podul Vechiu s-au înpresurat de
cătră oamenii cărei au casă de să hotărăsc cu locul domnescu, Ia care loc s-au fost
orânduit de preiubit fratele nostru domnia s a Matei Ghica voevod pe dumnealui Radul
Racoviţă vel logofăt, care numit boiar, mergând de-au luat sama, au aratat domnii sale
cum au strănsu pe toţi căţi au locuri alăture cu locul domnescu de la podul uliţii ce treci
pe denainte lui Sfeti Nicolai în sus pănă la Podul Vechiu, anume pe Enache blănariul şi
pe popa Iftimii de l a Biserica dispre Doamna şi pe Procopie egumen de la mănăstire
Gălata şi pe Paisie egumen de la Sfeti Ioan Zlataust; şi scoţindu-şi fieştecarele zapisile şi
ispisoaceale domnilor de întăritură pe zapişă toate li-au cetit dumnealui vel logofătul şi
sînguri zapisile lor şi ispisoaceale au arătat pănă unde agiungu locurile a fieştecăruia.

98
 Că Antonie Ruset vodă scrie prin ispisocul domnii sale din anii 7184, ce le-au
văzut de faţă în mănile lui Pricopie egumen de Gălata, cum că locurile de casă ce-au
cumpărat Hristodor, fratele Canelii, de la care mai p e urmă au rămas la Gălata, s-au
hotărăt cu boeri de curtea, care şi dumnealui vel logofătul încă au măsurat, începând
întăi din locul casăi Iorgăi ţircovnicului, în parte despre răsărit, în lungu cătră Podul
Vechiu, pănă în locul casăi Ghiorghiesăi băcăliţii, iar despre răsărit, care s-au aflat 17
stănjini, iar despre Uliţa Mare iarăşi din locul casăi Iorgăi ţircovnicului în lungu spre
Podul Vechiu pănă în locul casăi Ghiorghiesăi băcăliţii 20 de stănjini, după cum scrie
ispisocul lui Antonie Ruset vodă, că aşe s-au fost măsurat şi atunce de acei boeri de
curte; dar fiind trebuinţă a să şti şi latul locului acestue, s-au măsurat şi în lat curmezişul,
capătu locurilor lui Hristodor, cel despre lorga ţicovnicul, şi s-au aflat 9 stănjini, iar
locui casai Ghiorghiesăi băcăliţi este tocma în capul Podului Vechiu, cum era mai de
demult, unde în dreptul acestui cap al podului dă şi Uliţa Strîmbă ce să înpreună cu capul
Podului Vechiu şi în capul aceştii Uliţă Strămbă despre răsărit piste pod este pivniţa lui
Ilie zălariul, ce o ţine acum Fote Nica neguţitor, cum arată şi zapisul Cărstii nepotul
Ghiorghiesăi băcăliţii ce este la mănăstire Gălata, scriind pentru acest loc că este
cumpărătura Hadămbului; din care loc de casă a Ghiorghiesăi băcăliţii, unde s-au plinit
17 şi 20 de stînjini, locurile lui Hristodor, măsurînd şi lungul locului băcăliţii pănă la
capul Podului Vechiu, unde s-au zis mai sus, s-au aflat 11 stănjini pol; şi de acole
măsurând latul locului domnescu spre apus drept cătră poarta Tri Sfetitelor până la capul
podelilor podului Uliţii Boerilor, s-au aflat 11 stănjini, care acest loc s-au ales şi s-au
dovedit Ioc domnescu, lungul alăture cu locui numiţii băcăliţă, ce-1 stăpâneşti mănăstire lui
Sfeti loan Zlataust, şi alăturele cu locurile lui Hristodor care au rămas la Galata, şi alăture
cu locul casăi ţircovnicului, şi alăture cu 4 stănjini de loc în lat şi 5 în lung a popii lui
Iftimii, ce-1 are cumpărat de la patriiarhul Meletie, şi pănă la podul uliţii ce trece pe
denainte lui Sfeti Nicolai, care loc de casă a Iorgăi ţircovnicului ce-1 ţine acum popa Iftimii
dispre Doamna, şi cu patru stănjini în lat de la patriarhul măsurăndu-se de-a curmezişul, din
locul casăi protopopului Tofan, ce-1 stăpîneşte acmu Enache blănarul, spre apus pănă în
locul domnescu ce i s-au dat popi lui Iftimi danii, unde este piatra hotar, s-au aflat 9 stănjini
latul, iar lungul acestui loc 15 pol stănjini, fiindcă în vreamile de demult era Uliţa Boerilor
largă din gura Uliţii Strâmbe şi pînă drept poarta Trisfetitelor.
Deci după îndreptare aceasta a locului domnescu de cătră locurile răzeşilor
acestora ce să hotărăscu alăture pe despre răsărit, cercând dumnealui Radul vel logofăt
au găsit că şi mănăstirea Sfeti loan, şi mănăstire Gălata, şi popa Iftimie cu feciorii săi şi
Enache blănarul, cu toţi au cuprinsu din locul domnescu cu dughenile şi cu casăle ce-au
făcut, după cum arată mai sus hotărîrea locurilor, care dugheni şi case, după buna
dreptate şi după sfânta pravilă, făcîndu-le fără de nici o voe de la domnie, să cade să fie
domneşti, să înfrâneze şi alţii a nu cuteza a să atinge neîntrebat de lucrul domnescu,
precum şi pravila zice, zăceai no. 90: „de va face neştiri casă pe loc strein şi va fi tot
lemnul a lui şi toată cheltuiala, de aceasta dă învăţătură cela ce va oblădui acel pământ
acela să oblăduiască şi casa"; după pravila ce zice ca să fie biruitori cei mai de sus celor
mai de gios, deci stăpânul acelui pămînt de-a purure să fie biruitor asupra acei case, cu
toate nămisniile ei, pentru că nu poate cela ce-au zidit casa să să părască la giudecător
pentru cheltuiala ce va fi.-făcut, cum şi dumnealor veliţii boeri, prin anaforaoa
dumilosale, au arătat preiubitului nostru frate, domnii sale Matei Ghica vodă, că să cade
a fi domneşti dughenile şi casele ce-au făcut pe loc domnesc şi să-şi piardă toată
osteaniala şi cheltuiala încă să nu-şi ia.

99
 Dar fiindcă dughenile ce au făcut Sfeti loan şi mănăstire Gălata şi popa Iftimie
casa, li-au făcut în zilele altor domni, nu s-au îndurat domnie sa Matei vodă a face după
cum hotărăşte pravila, să li ia domneşti, mai ales mănăstiri fiind, ce au făcut milă Cu
numitele mănăstiri şi QU popa Iftimie şi li-au dat dughenile şi casăle ce-au fost zidit pe
locul domnescu iarăş în stăpînire lor, dăndu-le danii şi locul gospod cît îl cuprinsese şi
cu casăle lor.
Dar mai rămăind loc domnescu din sus de hazneaoa vechi şi din gios de hazna, loc
slobod nedăruit nimărui şi dănd jalobă la iubitul nostru frate Matei Ghica vodă mai sus
numiţii suiulgii, zicănd că ei sănt oameni streini şi i-au adus de la Ţarigrad fericitul întru
pomenire răpăosatul părintele domnii meale de au făcut haznalile aice în Iaşi pentru
folosul şi odihna norodului şi de atunce i-au aşezat aice ca să fie pentru treaba haznelilor
şi ei încă de atunce şi pănă acu li-au căutat şi li-au păzit la vreame de răscoale şi la alte
întâmplări, de n-au rămas apele nici la o sminteală, care şi preiubitul nostru frate Matei
vodă găsindu-le păzite de dînşii şi chivernisite s-au îndemnat şi au făcut şi altă hazna
denainte Porţii Domneşti tot cu meşterşugurile acestor suiulgii; şi domnie sa Costandin
Racoviţă vodă iarăş au făcut o hazna aice în Eşi, din vale de Curte Gospod, tot cu
meşterşugul acestor suiulgii şi după toate aceste fiindcă era oameni streini şi n-ave nici
moşie nici loc pentru chivernisala şi aşezare lor, au cerşut prin jaloba ce-au dat milă ca să le
de din locul domnescu ce-au rămas slobod şi deschis pe lîngă hazneoa ce vechi din sus de
hazna şi din gios dispre Sfeti Nicolai, ca să-şi facă casă, dugheni, ce vor vrea, să le fie
hrană şi chivernisala lor, să să aşeză şi ei aice în ţară şi să fie neschimbaţi şi neclătiţi din
slujba haznalilor, apucăndu că vor purta şi ei de grijă cu toată osteneala şi cheltuiala lor
pentru lagumurile şi poduşce care trebuia să se facă pentru pohoile apelor de apărare
haznelilor, ca să nu pricinuiască vreodată nici un fel de străcăciune apei haznalelor.
Şi pentru aceasta dar au socotit domnia sa Matei vodă înpreună şi cu tot Sfatul
domnii sale şi găsănd cu cale cerire lor, osăbit de mila ce mai au cu hrisoave domneşti
pentru căutare şi chivernisala apii haznelilor, i-au mai miluit şi cu locul domnescu ci era
slobod şi deschis din sus de hazneoa ce vechi şi din gios dispre Sfeti Nicolai. afară din 8
stănjini de loc slobod ce s-au lăsat pentru trebuinţa haznalei din faţă pe denainte în lat şi
cîte 1 pol stănjin dosul şi laturile haznaiii vechi, care loc dăndu-1 danie şi miluire numiţilor
suiulgii, li s-au şi hotărît în semni cu pietri hotară, măsurăndu-se cu stănjinul de opt palme
domneşti, începînd întâi de la acel un stănjin pol ce s-au lăsat din dosul haznaiii vechi şi
drept la căpiţele podelilor Uliţii Mari înpotriva hanului Tri Sfetitelor s-au pus piatră hotar
măsurăndu faţa locului în sus, aleature cu podul Uliţii Mari, spre dughiana ce de piatră pănă
în locul Gălăţii, ce-au fost iarăş loc domnescu, care l-au dat domnie sa Matei vodă iarăş
danie mănăstirii Gălăţii, s-au aflat 13 stănjini şi iarăş s-au pus piatra hotar; şi dintr-această
piatră hotar măsurăndu-se drept în curmeziş spre răsărit şi alăture cu locul ce-i dat danii
Gălăţii pănă în locul popii lui Iftimii; ce i-au dat şi lui iarăş danii, s-au aflat 14 stănjini pănă
la acel un pol stănjin din locul haznelii şi s-au pus piatră hotar; şi dintr-această piatră
măsurând latul locului de-a curmeziş pe din dosul haznaiii, alăture cu cel un pol stănjin a
haznaiii, pănă în piatra ce s-au pus întăi înpotriva hanului, s-au aflat 10 stănjini.
Aşijderea, măsurând şi mijlocul locului acestuia, din capătul podelilor a Uliţii
Mari şi pînă în locul popii lui Iftimie cel de danie în lat, s-au aflat 8 pol stănjini. Şi aşe
li-au ales şi li-au hotărăt aceasta bucată de loc din dosul haznelii.
Aşijderea, s-au măsurat şi locul din gios de hazna dispre Sfeti Nicolai, au pus întăi
o piatră drept în capitile podelilor a podului uliţii ce mergi pe denainte lui Sfeti Nicolai
şi tocma în prejma haznaiii cei noa şi dintr-această piatră au măsurat faţa locului alăturea

100
cu podul uliţii ce trece pe denainte lui Sfeti Nicolai asupra răsăritului pănă în dreptul
colţului celui despre răsărit al porţii lui Sfeti Nicolai ce cătră Sfănta Vineri s-au aflat 21
de stănjini şi acolo s-ău pus iarăşi piatră hotar; şi dintr-această piatră hotar s-au măsurat
drept di-a curmeziş, pănă în margine a doi stănjini de loc ce s-au lăsat loc slobod deschis
din locul domnescu drum de umblat popii lui Iftimie şi suiulgiilor pe din dos, s-au aflat
şaptea stănjini, şi iarăş au pus piatră hotar; şi dintr-această piatră au măsurat şi dosul
locului acestuia spre apus şi spre hazna, tot alăturea cu acei 2 stănjini a drumului de
umblat, pănă în hotarul ce-au pus în capul locului celui din dosul haznalii ce s-au
măsurat dintăi şi s-au aflat 19 stănjini, unde s-au pus şi hotar; şi dintr-acest hotar au
măsurat drept la vale spre Curţile Domneşti asupra podului ce trece pe denainte lui Sfeti
Nicolai, alăture cu locul haznelii ce l-au lăsat pănă în piatra hotar ce s-au pus întăi şi s-au
aflat 17 stănjini şi aşe s-au închiiat şi s-au hotărăt şi această bucată de loc, fiind orânduiţi
la aşezământul hotarălor vornicii de poartă.
Iar loc de umblat să margă la casăle preutului Iftimiie şi la pivniţa lui şi la dosul
dughenilor numiţilor suiulgii s-au socotit să fie din uliţa ce merge p e denainte lui Sfeti
Nicolai, din podeţul ulicioarei lui Stoian şi pe denainte dughenilor lui Enachi blănarul,
cum era mai demult pănă a nu arsease, lăsăndu-se doi stănjini domneşti în lat loc slobod
deschis din locul domnescu, care nu s-au dat nici popii lui Iftimii, nici suiulgiilor, nici
altora, hotărăndu-se pentru locul acesta ca să fiie de-a pururea loc deschis de umblat la
casăle şi pivniţa numitului preot şi la dosul dughenilor numiţilor suiulgii şi nici o parte,
nici alta, niciodată, a nu cuteza a eşi piste hotarăle locurilor sale şi a închide locul acesta
a drumului ce l-au lăsat deschis, nici a-1 strâmta, ce să fie drum de umblat.
Iar pentru lagumurile apelor ce întră în haznali, au hotărăt aă aibă a le face mai sus
numiţii suiulgii şi a le zidi de piatră acmu ca să poată ei umbla pe dedesupt cînd s-ar
întâmpla vreo sminteală apelor, să dreagă şi îndrepteze după orănduiala meşterşugului lor,
ca să nu pricinuiască niciodată stricăciune apelor; însă începutul lagumurilor au socotit să
fie din capul locului ce s-au dat danie suiulgiilor. Iar pentru doî poduşce al puhoilor, a unie
să fie începutul iarăş din capul locului acestue şi să margă alăturea cu Uliţa Mare în gios,
pănă va căde în poduşca ce vechi, iar aceialantă poduşcă a haznelii cei nouî să-i fie
începutul din capul ulişcioarei lui Stoian ce vine despre Podul Vechi şi să miargă pe
denainte dughenilor lui Enache blănarul la vale, să iasă la colţul zidului lui Sfeti Nicolai şi
pe această poduşcă nime s-a,u socotit să nu zidească nimică, fiind loc domnescu.
Deci pentru aceasta dar, stănd şi domnie mea înpreună cu tot sfatul domnii mele
de-am luat sama pentru această danie şi miluire ce-au făcut-o preiubit fratele nostru
domnie sa Matei Ghica voevod la aceşti numiţi suiulgii, pe care aflăndu-i domnie mea
nelipsiţi de l a slujba şi chivernisala haznalilor, cum şi haznelile s-au aflat îndestulate de
apă şi de vreame că ei fiind oameni streini aduşi din Ţarigrad aice de-au făcut aceste
haznele şi-au rămas ei de li-au păzit de atâţia ani şi pînă acmu, de n-au dat niciodată
sminteală apelor şi aşezăndu-se ei cu totul aice în Iaşi şi neaVănd moşii şi loc de aşezare
pentru hrana şi chivernisala lor, găsit-am şi domnie mea că cu cale şi cu dreptate li s-au
făcut această milă şi danie şi pentru ca să le fie lor acesta loc driaptă danie şi miluirea,
osăbit de alte mile ce mai au cu hrisoave domneşti pentru trebuinţă apei haznelilor, li-am
înnoit şi li-am întărit şi domnie me, cu acest hrisov al domnii meale, că să le fie şi de la
domnia mea danie şi miluirea Dimii şi lui Costandin, lor şi feciorilor lor, nepoţilor şi
strănepoţilor, uric de miluirea şi de întăritură cu tot hotarul şi cu tot venitul neclătit,
neruşiit, stătător în veci, Şi poftim Domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce-i va răndui
Dumriăzău în urma noastră să nu străce această milă ce-am făcut domnie mea cu aceşti

101
suiulgii oameni streini, preacum domnia mea n-am stricat daniile şi miluirile altor
luminaţi domni ce-au fost mai înainte de noi, ce mai vârtos să întărească şi să miluiască,
pentru a lor vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa însumi domnii meale Scarlat Ghica voevod şi credinţa
a cinstiţi şi credincioşi boerii domnii meale cei mari ai Divanului, dumnealor: Radul
Racoviţă vel logofăt, Costandin Balş vel vornic de Ţara de Gios, Vasăli Ruset vel vornic
de Ţara de Sus, i Ion Sturza hatman i pârcălab Sucevii, i Alixandru sulger (? Suciu) 1 vel
postelnic, i Aristarhu Hrisosculeo vel vistier, i Ioniţa Paladi vel spătar, i Panaitachi vel
ban, i Iordachi Costache vel paharnic, i Vasile Costache vel stolnic, i Enache vel
cămănar, i Alexandru vel comis şi credinţa tuturor boerilor, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în oraşul Iaşilor, în anul dintăi a domnii meale, veleat
7265 <1757> iulie 27.
Io Scarlat Ghica voevod.
Procit Radul Racoviţă vel logofăt.
După C. Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei în laşi, p. 245-250, nr. 8. Orig. din colecţia
Fundaţiei Culturale „M. Kogălniceanu", dosar Ape - Iaşi, nr. 8, cu „pecete mică domnească, octogonală, în
tuş roşu" (cu data în regeşti „27 iulie/7 august 7265 - 1757".
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XVI/l 54a (copie încredinţată la 1818
octombrie 10).

1
Aşa în textul editat; tot „sulger" şi în copia din 1818 oct. 10.

115 1757 (7265) august 1

Scarlat Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi scutirile de dări ce i
le-a acordat Costandin Racoviţă voievod.

Cu mila lui Dumnedzău, Io Scarlat Ghica v(oie)voda, domnu Ţării Moldovei. De

vreme că blagocestivii domni şi oblăduitori Ţărîi Moldovei au miluit şi au agiutorat
sfintele m(ă)n(ă)stiri, ca pe nişte dumnăzăieşti lăcaşiur(i) cu hrisoave de milă şi
afierosir(i) pentru a lor vecinică pomenire, şi noi acmu cu darul preputernicului
Dumnazău miluindu-ne cu domnie ţării aceştie întru preînalt scaon părinţăscu şi
strămoşescu, am socotit şi de rîndul sfintei m(ă)n(ă) ştiri a Sfîntului ierarhu Spiridon, ce
acmu de nou s-au rădicat din temelie aice în oraşul Ieşilor, şi arătîndu-ne cucernicul întru
ieromonaş(i) Iosaf egumenul de acolo un hrisov de milă de la domnie sa Costandin
Racoviţă vodă, întru carele scrie ca să aibă sfînta m(ă)n(ă)stire a scuti 500 de stupi i
mascuri di desetină, şi 500 de oi l a goştină, şi 700 vedri de vin la vădrărit, şi 40 vite cai
la văcărit sau coniţă, şi 10 liudi oamen(i) ştrein(i) seutiţ(i) de tot birul visteriei, ca să fie
pentru posluşania sfinţii m(ă)n(ă)stiri, cu care milă să să poată sprijini şi agiutori sfînta
m(ă)n(ă)stiri, fiindcă este noaî şi fără de nici unile di cele trebuincioase pentru întărirea ei.
Deci şi domnie mea, văzînd că cu cale s-au făcut aceasta puţină milă la această
sf(î)ntă m(ă)n(ă)stire noaî, domnie mea încă m - a m milostivit şi am întărit prin
domnescul nostru hrisov ca să aibă această sfîntă m(ă)n(ă)stire purure a scuti cinci sute
de stupi mascuri la desetină, şi cinci sute oi la goştină şi şapte sute vedri vin, şi patruzeci
vite cai la văcărit cînd vor fi şi zece liudi oamen(i) streini făr-de bir în visterie, carii să
fie nelipsit pentru posluşania sfintei m(ă)n(ă)stiri, care oamen(i) să fie apăraţ(i) de tot
birul şi angăriile or(i) cîte ar ieşi pe altă ţară, ci întru nimică să nu fie supăraţi; şi părinţii
de la această sfîntă m(ă)n(ă)stire să aibă datoriia a ruga pururea Dumnăzău pentru iertare
păcatelor noastre şi altor luminaţ(i) domni ce vor fi după vremi în urma noastră, încă şi

102
pentru cei ce au f o s t m a i înnainte de n o i ; şi p o f t i m d o m n i e m e şi p r e alţi luminaţ(i)
domni, pre care D u m n e z ă u îi v a orîndui cu d o m n i e la scaonui ţărîi aceştia, sau din
neamul nostru sau dintr-âlţii, să nu surpe mila aceasta, ce mai vîrtos să o întărească
pentru a lor b u n ă şi vecinică pomenire, p r e c u m şi noi a m întărit daniile şi miluirile altor
luminaţ(i) domni. Aceasta înştiinţăm.
Leat 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > av(gust) 1.
HW CKÂPADT FMKA B(O€)BOA'», B(O)>KV6K> MHAOCT'HO, ROCNOA^P.
Hu> OKApAAT THKA BWeBWAA m . p.
G H A K A K C ir AWR(O)^(E)T npw«4HT«>)(.

< P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e > : 1) Hrisov pentru rădicătura de
goştină, i d e desetină, i vădrărit şi de coniţă; 2) Hrisov d e mile; 3) Spiridon.
<Din p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : No. 4 ; 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > avg(us)t 1. D o m n u l u i
Scarlat G h i c a v(oie)v(o)d.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/5. Orig., hîrtie difolio (53,5 x 38 cm.), filigran, cerneală
neagră (cu firicele de aur la semnătura domnului) şi cerneală roşie la intitulaţie şi monogramă, sigiliu
domnesc octogona! (2,4 x 2 cm.), apiicat în cerneală roşie, imprimat neregulat, distigîndu-se slovele şi anul
cu cifre arabe: Iw CK. Tp. T K . BK. 1757.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", 9, (1931), p. 161, nr. CXXVI (orig.).

116 1757 (7265) august 7

Ruxanda vinde lui Lupul Sîrbul un loc de casă în mahalaua Muntenimea de Mijloc, cu 37
de lei, bani noi.
Adic(ă) eu, Rucsanda, f e m e e săracă, făcut-am zapisul meu la mîna Lupului Sîrbului
şi fimei sale Lupii precum să s(e) ştie că li-am vîndut dumilorsali o cas(ă) a me, car(e)
cas(ă) am cumpărat-o şi eu de la Gafiţa, cu loc cu tot, car(e) loc este şi hotărît precum scrie
şi zapisul cel vechiu, car(e) cas(ă) este în mahalao Muntenime din Mijloc, lîngă drumul
Copoului, între preoţii bisericii şi între Ursachi Mămălig(ă) şi între Ion Glezn(ă), alături cu
cas(a) Irimii vătavului; şi cas(a) cu loc hotărît şi petre îi sînt puse. Şi i-am vîndut-o drept 37
lei, bani noi; şi plat(a) me-a făcut p e casă ca să le fie dumilorsali dreapt(ă) ocină şi moşie în
veci, dumilorsali, şi ficiorilor dumilorsali, şi nepoţilor şi strănepoţilor, vecinică moşie.
Şi la aceast(ă) tocmală a noastră s-au tămplat mulţ(i) oamini buni şi mahalagii,
car(e) s-au iscălit mai gios; şi, pentru mai mar(e) credinţa, a m p u s şi degitul eu,
Ruxanda 1 vînzător; şi zapisul încă i l-am dat în mînă ca s(ă) f i e stăpînitor în veci.
V(ă)let 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > av(gust) 7.
Şi eu, Ghiorghii zet Lupului Sîrbulu(i), m - a m tămplat şi a m p u s degitul.
După Antonovici, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 125, nr, VI. Orig.

1
Amprentă digitală.

117 <1757 septembrie 1 -1758 august 31> (7266)

Mărturia hotarnică a lui Ştefan Popăscul vornic de poartă privitoare la un loc de casă de
lîngă mănăstirea Sfîntul Spiridon cumpărat de Scărlătache Costache mare ban de la fraţii
Coşţandin şi Ioniţă Canano.

t Din luminata p o r o n c ă preînnălţatului domnului nostru m ă r i a sa Ion Scarlat

Ghica voievod ne-au orînduit p e noi dum(nealui) Ion B o g d a n vel logofăt ca să m e r g e m

103
şi să hotărîm un loc de casă a dum(nealui) Scărlătachi Costache vel ban, care loc iaste
aice în Iaşi, din deal de mănăstire lui Sfeti Spiridon, şi alăturea cu uliţa ce vine de la deal
de la Muntenime şi cari loc iaste dumisale cumpărătură de la Costandin C an ano şi de la
frate-său loniţă Canano şi cu altu loc ce au mai cumpărat dum(nealui) de la loniţă
ciubotarul, siman, carele iaste alăturea pi din gios din colţul de la vale şi cu altu loc ce-
au mai cumpărat dum(nealui) de la Gavril Cazan ce iaste din deal de locul cel de la Ioniţ
ciubotarul, siman, care aceste trei locuri fiind cumpărate de dum(nealui) vel ban
Scarlatachi, după cum scriu zapisele de cumpărătură. Şi fiind tot alăturea la un loc au
cerşut dum(nealui) banul ca să i să hotărască tot la un loc.
Deci noi, pe luminată poronca mării sale lui vod(ă), am mersu la aceste locuri şi
am strînsu pe toţi răzăşii şi pe alţi mahalagii carii s-au tîmplat, anume: sfinţiia sa
părintele Iosaf egumenul ot Sfeti Spiridon, şi dum(nealui) Vasilachi Coţman biv vel
căpitan, şi dum(nealui) Enachi Budzilă log(o)f(ă)t ot visterie, şi dum(nealui) Ştefan
Buhuş şi Antonie căpitan şi alţi boieri şi preuţi şi neguţitori, cari să vor iscăli mai gios.
Deci făcînd noi stănjin de optu palmi am măsurat tot locul începînd întăi din colţul
locului cel de la Canano din sus, din margine uliţii ce vine de la deal despre Muntenime,
unde am pus o piatră hotar în colţul locului din sus şi de la vale; şi dintr-această piatră
am măsurat faţa locului în gios înspre răsărit alăture cu uliţa ce vine despre Sfeti
Theodor(i) şi pînă în locul cel cumpărat de măria sa Costandin vodă Mavrocordat şi
marginea locului cel cumpărat de la Ion ciubotariul, siman, şi s-au aflat treidzăci şi unul
stînjini şi patru palme faţa locului pi din vale, şi acolea am pus altă piatră hotar; şi de
acolea am măsurat drept la deal marginea locului despre răsărit alăturea cu locul cel
domnescu şi pănă în colţul locului de la deal şi despre răsărit şi s-au aflat treidzeci şi
unul de stînjini, şi acolo iarăş(i) am pus o piatră hotar în colţul locului de la deal şi
despre răsărit; şi de acolo am măsurat capul locului pe din deal şi pînă în locul casăi lui
Neculai bucătariul ce iaste în colţul locului acestuia de la deal şi s-au aflat şaptespreci
stînjini şi şase palme, şi acolo am pus altă piatră hotar în colţul de la deal; şi de acolo am
măsurat drept la vale alăturea cu locul lui Neculaiu bucătariul şi s-au aflat dzece stînjini
şi doî palme, şi acolo am pus altă piatră hotar încunjurînd locul lui Neculai bucătariul; şi
de acolo am măsurat drept în sus curmedzis şi pînă în uliţa ce vine de la deal dispre
Muntenime, şi s-au aflat şepte stînjini şi şease palme, şi acolo am pus altă piatră hotar
drept în marginea uliţii; şi de acolea am măsurat drept alăture cu uliţa la vale marginea
locului pi din sus, şi pînă în piatra ce-am pus întăi în colţul din sus şi din vale şi s-au
aflat treidzăci di stînjini. Şi aşea s-au încheiat tot locul dum(nealui) banului Scărlătache
din cîte trele cumpărăturile ce s-au numit mai sUs.
Pentru aceasta am făcut si de la noi această mărturie hotarnică la cinstită mîna
dum(nealui) Scărlătache Costache vel ban ca să-ş(i) facă dum(nealui) şi întărituri
domneşti; şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii domneşti şi ne-am şi iscălit.
L(ea)t 7266.
Ştefan Popăscul vor(nic) de poart(ă) hotarnic 1 <m.p.>.
Chiriiac Poroschi biv vel căp(itan) m - a m tîmplat <m.p.>.
Eu, Gavril Căzan copil din cas(ă), martur 2 .
Eu, preutul Ion, m - a m întîmplat <m.p.>.
Eu, preutul Anton; m-am întîmplat <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris de altă mînă la începutul sec. XIX>: No. 1. 7266.
Hotarnica di la vor(ni)c(Ul) de poartă Ştefan Popăscul prin cari face măsurătoare locului
di casi a banului Scărlătachi Costachi din poruncă gospod.

104
 Arh. St. Iaşi, Fond Spiridon», XC1V/30. Orig,, hîrtie difolio (33 x 21,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliul rotund al Porţii domneşti (3 cm. diam.), aplicat în fum, avînd între braţele unei cruci legenda:
„P(e)ce(t)ea P(o)rţ(ii)", iardedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", 9, (1931), p. 95, nr. XXVII (orig.).

1
Sigiliul Porţii domneşti.
2
Amprentă digitală.

118 1757 (7266) septembrie 6

Radu Racoviţă mare logofăt judecă pricina dintre Rubina şi Mihălachi negustor din Iaşi
pentru o bucată de loc dînd cîştig de cauză celui din urmă.

t Facem ştire cu aceast(ă) cart(e) de jud(e)cat(ă) că, din luminat(ă) poronca

mări(ii) sal(e), preînnălţat(ului) domnului nostru Scarlat Grigor(e) Ghica v(oie)vod, s-au
giud(e)cat de faţ(ă), înnai(n)t(ea) noastră, Rughina, fămeia lui Ştefan Guţul ce-au fost
isprav(nic) de aproz(i), cu Mihălachi cupe| din laş(i), zîcîndu Rubina că în viiaţa
bărbatului ei, au fost cumpărat o bucată de loc de la nişti oamen(i), care loc est(e)
alăturea cu locul casăi ei, ce are; şi cît au trăit bărbatul ei, âu stăpînit tot cu pace, iar după
moart(ea) bărbatului ei, fiind răzăş de o părte şi Mihălachi cupeţ, au adus vornici de
poart(ă) şi au hotărît ace bucăţîcă de loc, în gium.(ă)tat(e), trăgîndu să cumpere şi el
giurn(ă)tat(e) de loc şi trage mare strîmbătat(e), că au intrat şi cu stăpînirea pe
gium(ă)tate de loc. Mihălachi cupeţ, fiind faţ(ă), au răspunsu că cu giud(e)cata
dum(i)s(ale) log(o)f(ă)t(ului) Ion Bogdan s-au rînduit vornici de poart(ă), de i-au hotărît
ş(i) au împărţît acel loc în dooî, căzîndu-li amîndurora să cumpere, fiind răzăş(i), unul de
o part(e) şi altul de altă. Şi după hotărîrea ş(i) împărţala ce-au făcut vornicii, împreun(ă)
şi cu alţi, neguţitor(i) şi împregiuraş(i), ce s-au întîmplaţ la hotărîr(e), au pus şi pietre
hotară, dîndu şi mărturie hotarnică, care mărturie au arătat-o şi înnai(n)t(ea) noastră, şi
atunce i-au dat şi banii pe gium(ă)tat(e) d e loc, după cum îl cumpărase Guţul şi s-au ştiut
mîntuit şi odihnit; acmu, de iznoav(ă) şi-au scos şi pietrile hotară şi le-au lepădat în tăriia ei.
Deci, la aceasta, răspunzîndu Rubina cum că, fără nici o giud(e)cat(ă), au mersu
atunce Mihălachi de au hotărît şi nici bani pe loc nu i-au dat; am cerşut lui Mihălachi ca
să aducă marturi, carii au fost faţ(ă), cînd s-au giud(e)cat, nefiind cart(e) de
giud(e)cat(ă), şi cînd au dat banii pe gium(ă)tate de loc. Şi ne-au adus martur(i) pe
Mateiu neguţitor, şi pe Dumitru Bantăş, şi pe Ghiorghi cupeţ şi vornicii de poart(ă),
anum(e) Neculai Tiron şi Ştefan Popăscul, carii au mărturisît cu sufletile lor, cum că ei
au fost faţ(ă), cîndu au avut Mihălachi giud(e)cat(ă) cu Rubina, înnai(n)t(ea)
dum(i)s(ale) log(o)f(ă)t(ului) Bogdan, şi din giud(e)cat(ă) au rămas ca să încapă şi
Mihălachi, cumpărătoriu, pe gium(ă)tat(e) de loc; şi de ia giud(e)cat(ă) s-au rînduit
hotărnici şi după ce s-au hotărît locul, au văzut cu ochii lor cîndu au dat Mihălachi banii
Rubinii, pe gium(ă)tat(e) de loc. Deci, după mărturia acestor mai sus numiţ(i), s-au
dovedit că Rubina îmblă rău şi am hotărît: devreme că acel loc este între locurile
amîndurora, şi, după hotărîrea dum(i)s(ale) log(o)f(ă)t(ului) Bogdan, au întorsu
Mihălachi banii Rubinii, pe gium(ă)tat(e), să-ş(i) stăpînească Mihălachi ace
gium(ă)tat(e)de loc, cu pace, şi pietrile hotară, ce le-au scos Rubina, să le puie ea iar la
loc, cu cheltuiala ei. Şi după hotărîrea giud(e)căţi(i), am dat şi această mărturie a noastră,
la mîna lui Mihălachi cupeţ.
Aceasta înştiinţăm; şi să ie şi chirii pi casă.

105
 Let 7 2 6 6 <1757> săp(tembrie) 6 d(i)ni.
R(a)d(u) R(a)c(oviţă) vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
• Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCXCI/4. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), lipit, lipsă 2/3 din fila a
doua, cerneală neagră..

119 1757 (7266) septembrie 26

Mărturia hotarnică a Iui Ion Meleghi vornic de poartă privitoare la un Ioc de casă al Saftei,
fiica lui Andrieş diac de divan, aflat de la deal de Podul Meserciilor.

t Facem ştire cu această mărturie hotarnică precum din porunca dum(nealui) Radul
Racoviţ(ă) vel log(o)făt ne-au orînduitu ca s(ă) mergem aice în Ieşi la un loc de cas(ă) şi cu
cas(ă) făcut(ă) pe acestu loc a Saftii, fetii lui Andrieş diiacului d e divan, car(e) cas(ă) este
din deal şi mai în sus de Podul Mesărciilor, care şi Saftii îi este de cumpărătură acel loc de
la Măriuţa Golăgăneas(a), fata Apostului ce-au fost başbulubaş, şi de la fata ei, Statina, cu
zapis din velet 7263 <1754> noie(m)v(rie) 3, care Safta ş-au făcut şi cas(ă) p e loc. Şi p e d e
în deal să hotărăşte cu locul feţilor lui Polifroni, ce l-au schimbat cu Ion ispravnicul de
copii, iar de la vali să hotărăşti cu un drum vechi ce se numeşti c-au fost a Chervăsăriei, iar
faţa locului şi pi din jos să hotărăşti cu locul lui Enache zlătar, iar pi din dosul casii şi pi din
sus să hotărăşti tot cu acel drum vechi a Chervăsării.
Ce p e poruncă mărgîndu noi acolo am strînsu mahalagii di pe împregior şi pe
Măriuţa Gologăneas(a) şi Stratina, fiică Golăgănes(ei), vîndzătorili acelui loc, şi pe unde
au luat aceste femei vînzătore cu sufletile lor c-au vîndut s-au găsit şi piatră hotar din
dosul casii, adică între locul feţilor lui Polifroni şi între acestu loc a Saftii, fetii lui
Andrieş diiac. Şi dintr-ace piatră veche am purces cu stînj(en) de 8 p a l m e o măsură în
lungul locului şi pe de la deal, alăture cu locu Pulifronoie în gios şi pînă în colţul locului
despre... 1 s-au aflat 7 stînj(eni) 2 palme şi s-au pus piatră hotar în colţul locului de la
deal şi din gios şi de aculo la vali în curmedziş faţa locului şi pînă în drumul Chervăsării
s-au aflat 4 stînj(eni) 5 palme şi s-au pus piatră hotar în colţu; şi din piatra aceasta iar în
lungu şi p e de la vali alăture Chervăsării şi pîn(ă) în piatra ce s-au pus din dos şi d e la
vali în colţul din sus s-au aflat 6 stînj(eni) 3 palme; şi d e acolo dreptu la deal şi alăture
cu acel d r u m vechi şi pîn(ă) în piatra ce veche de unde am purces întîiu cu măsura, adică
dosul locului, s-au aflat 4 stînj(eni). Şi aşe s-au încheiat şi s-au încungiurat tot acestu loc
în giur împregiur şi pe c u m am hotărît am făcut această mărturie la mîna Saftii, fetii lui
Andrieş diiacului, împreună şi cu vîndzătorii locului şi cu alţi mahalagii. Şi, pentru
credinţa, am pus şi pecete Porţii go(spo)d şi am şi iscălit.
L(ea)t 7 2 6 6 < 1 7 5 7 > săpt(emvrie) 26.
Ion Meleghi vor(nic) de poartă 2 c n i . p . x
Eu, E n a c h e zlătar, mahalagiu mart(or) c m . p . x
Eu, Mihai căl(ăraş) de Ţarigrad, martor. , , •
Eu, Măriuţa Gologăneas(a) ce-au vîndut locul Saftii, mart(or).
Eu, Mărie simeniţa, mart(or).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/288. Orig., hîrtie difolio (30 x 21 cm.),
filigran, cerneală neagră, sigiliul Porţii domneşti (3m. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de
alta a unei cruci slovele chirilice n/i/tri/pu ,,P(e)ce(tea) P(or)ţ(ii)", iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia Română şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 205 (rez.),

'Neclar.
2
Sigiliul Porţii domneşti.

106
120 1757 (7266) septembrie 30
Scarlat Ghica voievod acordă unele scutiri de dări mănăstirii Aron Vodă.

Hrisov de la Scarlat vod(ă), 7 2 6 6 <1757> septembrie 30, să ia 60 de lei din v a m a

si să scutească 4 0 0 stupi la desetină, 200 oi goştină i 20 d e cai de văcărit, vinul de
vădrărit cît a ieşi din 18 pogoane.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 16 v. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă scrisă în a doua jumătate a
sec. XVIII.

121 1757 (7266) octombrie 8, Iaşi

Vornicii de poartă cercetează starea uliţei dintre Podul Vechi şi mănăstirea Golia.

f F a c e m ştire cu această mărturie a noastră că, din luminatî poronca mării sale,
preînălţatu domnului nostru Io Scarlat Ghica voievod, ne-au orînduit dumnealui Radul
Racoviţă vel logofăt, cu ţidulă cu pecete gospod, ca să cercetăm pentru uliţă ce au fostu
veche, di la Podul Vechiu la dealu, înspre poarta mănăstirii (Solăi; şi noi, d u p ă poroncă,
am mersu ş-am strînsu oameni buni mahalagii, armeni şi moldoveni, oameni bătrîni,
anume: Toader şi Cîrste şi al tu Cîrste sin Petrii, şi Andronic, şi Toader staroste de
armeni, şi Sava, şi Neculai mindirligiu, şi Cerchez, şi Lazor soponar, şi Ioniţă cruitor şi
alţi oameni buni, şi cu toţi aceşti oameni am cercatu şi a m aflatu p r e c u m c-au fost uliţa
veche de la Podul Vechiu dispre Păscărie, de merge pe din dosu p e lîngă crăcişma
dumisali Aristarho vel visternic, pi de la di al şi ieşie înspre poarta mănăstirii Golăi. Cari
uliţă dispre armeni s-au aflatu deschisă, iar dispre locul mănăstirii Golăii s-au aflat uliţa
închisă cu un grajdiu şi o cuhnîcioară, ce-au făcut un beşliagă, ce-au fostu şedzutu într-o
casă, pe locul mănăstirii Golăii, în casa lui Catărău, şi pentre locul casii Goii; şi
întrebîndu noi şi pe sfinţie sa părintele Gherasim, vlădica de Ia Golăie, n-au tăgăduit ş-au
mărturisitu şi sfinţie sa c-au fost hudiţă pe acolo ş-au închis acel beşliagă cu acel grajdiu
şi cuhne ce-au făcutu, şi Cu închisoare aceii uliţă pricinueşte multă stricăciune
mahalagiilor că i-au închis de n-au p e unde mergi pe din dosu, pe la casăle lor, şi încă
ce mai multă grijă au şi pentru focu, să nu să întîmple o primejdie să ardă oamenii prin
casă; iar dischizîndu-să ace uliţă, iaste de odihnă mahalagiilor şi a tot nărodul tîrgului.
Şi osăbitu de această uliţă, s-au mai aflat şi altă uliţă deschisă de mergi pin
Băibărăcărie la Biserica Armenească.
Şi, după c u m am aflat, am făcut şi noi această mărturie, iscălită de noi şi de
mahalagii şi s-au pus şi pecete Porţii domnului.
V Mc, A ( - K M O ) WKT(o«Bpi'e) H:
Ion Meieghi vornic de poartă < m . p . > ' ; Simion Cheşco uricarul <m.p.> 2 ; Cîrste
Haceadur staroste de armeni 3 ; eu, Lazăr arman soronar, martur; Vasile stegar în Curte la
drăgan(i) 3 ; Ioniţă mătasar băibărăcar, martur 3 ; Lupul biv staroste de croitori 1 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 8. Mărturie
hotarnică de la Ion Meieghi vornic de poartă şi Simion Cheşco uricar pentru uliţe ce au
fost vechi de la Podul Vechiu la deal. 7 2 6 6 <1757> octombrie 8.
Arh. St. Iaşi, CDXIX/1I2. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 19,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul
Porţii domneşti (3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele
chirilice n/qAtn/pu (,,P(e)ce(tea) P(or)ţ(ii)"), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.
Idem, CCL1X/1, f. 14 v. (rez. într-un opis din 1806 septembrie 1).

107
 EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 290, nr. CXXXVIII (orig., cu
anul greşit: 7265 <1756> şi cu erori de tipar).

1Î
Sigiliul Porţii domneşti.
2
Urmează şapte semnături în limba armneană.
3
Amprentă digitală.

122 1757 (7266) octombrie 17

Mărturie hotarnică a lui Ion Meleghi vornic de poartă privitoare la o casă cu loc pe Uliţa
Strîmbă, în mahalaua Tălpălăriei.

7266 oct(om)v(rie) 17 <1757>.

O mărturii hotarnică de la Ion Meleghi vornic de poartă, pren cari arată c-au
hotărîtu o casă cu locul ei, pi Uliţa Strîmbă, în măhălaoa Tălpălării, Ia Biserica Banului,
a lui Antohi uşererului 1 sîn Apostul, cari şi lui i-au fostu cumpărătură de la diiacon(ul)
Ghiorghi sîn preutul Grigori ot Biserica Banului.
Şi făcîndu stînjîn de 8 palmi, au începutu întăi a măsura faţă locului, despre Uliţa
Strîmbă, din sămnulu ce s-au pusu din susu, despre locul babii Sandii, din colţul
gardului, cu-n pas mai în susu şi în giOs, alăture cu Uliţa Strîmbă şi pi din giosu şi pînă
în locul Bisericii Banului, în zăplaji, s-au aflatu 19 stînjîni şi 3 palmi; şi din colţul acela
au purcesu cu măsura în curmeziş şi alăture cu locul Bisericii Banului şi cu zăplazul la
dealu şi pînă în colţul locului lui Costande log(o)făt, s-au aflat 22 pol stînjini, şi iară
într-un zăplazu şi din colţul acela au purcesu iară în lungu şi alăture cu locul lui Costandi
log(o)f(ă)t şi pînă în locu babii Sandii di la dealu, unde au pusu piiatră hotar,
despărţitori, în colţu, s-au aliat 11 stînjîni; şi din hotarul acela au purcesu iară în
curmezîş şi pi din dosul casăi şi alăture cu locu babii Sandii, la vali, şi pînă în Uliţa
Strîmbă, la samnul ce s-au pusu, despărţîtoriu, în uliţă s-au aflat 14 pol stînjăni; şi au
măsurat şi prin mijlocu din locul şi zăplajii Bisericii Banului şi pînă în locul Babii Sandii
şi s-au aflatu 13 stînjîni.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXCIV/14, f. 3 r.-4r. Rez. într-un „perelepsis de scrisorile d(umi)sale
spăt(arului) Ion Canonou pe locurile de cas(e) ce are în Iaş(i), lîngă Biserica Banului", din prima jumătate a
sec. XIX.
Arii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 99 (13) (rez.
într-un perilipsis de doc. amanetate de Iancu Cananău postelnic, autentificat în 1827 septembrie 14 (secţiunea
„Scrisorile casilor din Iaş(i)").
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. II, fasc. II (1922), p. 285 (rez. de la
Arh. St. Iaşi).

1
Aşa în text.

123 1757 (7266) noiembrie 4, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă mănăstirii Danco din Iaşi scutirile de dări
acordate de domnii anteriori.

Cu mila Iui Dumn(e)dzău, Io Scarlat Grigorie Ghica v(oie)voda, domn Ţării

Moldaviei. D e vreme că sf(î)nta biserică a pravoslaviei noastre pururea ne îndeamnă
dzicînd: „cercaţi întăi împărăţia cerurilor să o cîştegaţi, că nimica nu va lipsi voao". Şi
această poroncă al Domnului cu toată osîrdiia să cade să o plinim cu fapte bune şi cu
milostenie, că adevărat cel ce va socoti şi va milui pre cei lipsiţi, acela niciodată nu va

108
sărăci, ce nelipsit vor fi la dînsul toate de agiunsu şi vor creşte şi să vor înmulţi, că
pururea are D(u)mn(e)zău întru pomenire acea milostenie a noastră şi triimite la noi
îngeri povăţuitori, de ne povăţuiescu întru toată calea cea bună, atît în viiaţa această
pămîntească, cît şi după moarte, în lumea în care va să fie, însutit ne plăteşte
D(u)mn(e)dzău acea milostenie, cu cît dă oarecine milosteniia sa cu inima curată însuşi
Domnul H(risto)s priimeşte de la noi şi iaste împrumutată tuturor celor milostivi, şi
aceasta ne izbăveşte de muncile cele de veci şi n e face moşteni împărăţii cereşti. Ce dar
fiind milosteniia de atîta folos sufletescu cum dar să nu cercetăm a alerga cu toată
osîrdiia cătră facirili de bine, şi mai vîrtos ca să cîştigăm acel sufletescu dar care iaste
făgăduit următorilor, la care voind şi domniia mea a ne arăta următori poroncii cei
d(u)mn(e)dzăieşti, socotit-am pentru sf(î)nta mănăstire Danco, de aici din Iaşi, unde să
cinstescu şi să prăznuiescu Mai Marii Voievozi Cereşti Mihail şi Gavriil, care iaste
închinată la sf(î)nta mănăstire ce să numeşte Xeropotami de la Sf(î)tul Munte, şi vădzind
hrisoavele de miluire ce au avut de Ia alţi luminaţi domni, iată că şi domniia mea m-am
milostivit şi o am miluit printr-acest hrisov al domnii mele ca să aibă a scuti în toată
vrdmea domnii mele aceste bucate: o mie stupi la desetină şi opt sute oi la goştină, şi
vădrăritul p e opt pogoane de vie ce are aici la Iaşi şi p e cincispre<ze>ci pogoane ce are
ia Odobeşti, cum şi pogonăritul pe aceste vii să aibă a-1 scuti de s-ar tîmpla să ias(ă)
vreodată.
Aşijdirea, să aibă a scuti o sută vite cu cai, orice dare ar ieşi asupra vitelor nici un
ban să nu de, şi pentru doaozăci liud(e) streini fără bir în visterie ce ş-ar găsi pentru
posluşaniia sf(i)ntii mănăstiri să fie iertaţi de bir, oricîte dări ar ieşi pe ţară, nimărui
nimică să nu dea, de vreme că această mănăstire iaste săracă şi nu ari nicăiuri sate cu
oamini, aceşti oameni să fie numai pentru slujba mănăstirii.
Aşijdire, i-am mai dat cinci oameni scutelnici, după cum s-au făcut şi altor boieri,
îns(ă) dintr-aceşti cinci liud(e) trii să i să ridice osăbi cu peci g(os)p(o)d la toate
ciferturile, iar doi liud(e) s-au pus să-i scutească în izvodul scutelnicilor, unde sîntu şi a
altora.
Şi iarăşi am miluit această sfintă mănăstire întărindu-i şi înnoindu-i, după hrisoave
ce are, ca să aibă a lua din vama cea mare de aici din Iaşi pre tot anu cîte o sută lei.
Ce dar pentru acel lucru plăcut lui D(u)mn(e)dzău poftim şi pre alţi luminaţi
domni ce vor fi în urma noastră, ori dintru ai noştri ori dentru alt neam, ca să nu surpe
această miluire, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a lor cinste, laudă şi
vecinică pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa domnii mele, Io Scarlat Grigorie Ghica v(oie)voda,
Mihai v(oie)voda, Nicolae v(oie)voda, Grigorie v(oie)voda, Ştefan v(oie)voda, şi
credinţa tuturor boierilor celor mari a Sfatului domnii mele, dumnealor: Radul
Racoviţ(ă) vel log(ofăt), Costantin Balşă vel vor(nic) Ţării de Gios, Vasile Rusăt vel
vor(nic) Ţării de Sus, loan Sturzea hat(man) i pîrcălab Sucevii, Alexandru vel
post(elnic), Aristarho Hrisosculeu vel vist(iernic), Ion Pălade vel spat(ar), Panaiote vel
ban, Iordachi Costachi vel pah(arnic), Vasili Costachi vel stol(nic), Ianachi vel
camanaru, Matei Ghica vel comis.
Şi pentru mai mari încredinţare am întărit cu iscălitura şi pecete domnii mel(e).
Scrisu-s-au hrisovul acesta cu mîna lui Ioniţă gramaticul, aici în oraşul Iaşilor, în
cursul anilor de la zidirea lumii 7266 < I 7 5 7 > noiemvri(e) 4.
Hw CopAdT nuca BoesoAd, BW>KVK> MHA(o)CTYK>, rocn«>A4p%.
Hw GlîapAAT r«Kd BW6BWAA IT1. p.

109
 Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub. dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, slab imprimat, mărginit de două ramuri înfrunzite, pe care se află două acvile ce mărginesc, la
rîndul lor, semnătura domnului; deasupra intitulaţiei scrise cu majuscule, în mijlocul unui desen cu ramuri
înfrunzite, capul de bour şi slovele: ÎW GR. <"K. MI.

E D I Ţ I I : Florin Marinfeşcu, Xiropotamu, I, p. 266-267, nr. 346 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie (70,1 x
47,4 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. IX).

124 1757 (7266) noiembrie 6, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă mănăstirii Danco din Iaşi dreptul de a lua lunar
din vama domnească din Iaşi cîte patru ocă de untdelemn şi o jumătate de ocă de tămîie.

t Hw OKÂPRTÂT rpwropYe FHKA B(O6)BOAA, E(O)ÎKIW M(H)A(O)CT0'K>),

R(O)CN(O)AAP'H 36MAH MOAA«B(CKC>'0.
Facem ştire cu această carte a domnii mel(e)
pentru sf(î)nta mănăstire ce să numeşte Danco, de aici din tîrgul Iaşii, unde să cinsteşte
şi să prăznuieşte hramul Sfinţilor Mai Mari Voievozi Mihail şi Gavriil, care mănăstire
avînd hrisoave de la alţi luminaţ(i) domni ca să ia din vama domnească de aici din laş(i)
cîte patru ocă de undelem(n) şi cîte giumătate ocă tămîie pe toată luna, ca să fie de arsu
în candile pre la sf(i)nteî(e) icoan(e), pentru aceasta şi domniia me însăş(i) i-am întărit,
cu această carte a domnii meii acest untdelemnu şi tămîie ce arată mai sus, pururea să
aibă a-1 lua, nelipsit în toate lunil(e) în toată domniia noastră,dară şi părinţii călugări să
aibă a ruga pre D(u)mn(e)dzău pentru sufletel(e) răpousaţ(i) părinţilor noştri şi pentru al
noastră viiaţă şi domnie, şi poroncim dum(nealui) vel <va>'meş nelipsit să s(e) de mila
aceasta că aşea-i poronca domnii mel(e).
Aceasta scriem.
V Mc, A(4)T(O) no(e)M(BpYe) <?:
HWN OKâpAâT ThKA BW6BWAA m. p.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, din 1757, înecat parţial în cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 267, nr. 347 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (39,5 x
24,1 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 417).

1
Omis în orig.

125 1757 (7266) noiembrie 9, Iaşi

Scarlat Ghica voievod porunceşte lui Simion Cheşcu uricar să stabilească hotarul viei cu
livadă de pe locul mănăstirii Socola cumpărate de Inochentie episcopul Huşilor.
f ÎW GKAPAATV FHKA boesctm, EosuCie)» M ( H ) A ( C > ) C T ( Y K O , R(O)CN(O)A4PT>
3E«AN MWAAABCKOH. Scriem domniia mea la ...' Simion Cheşcu uricariul. îţi facem
ştire că aice ne-au spus d(o)mnii mele cinstit părintili şi rugătoriul nostru sfinţie sa chir
loeochentie episcopul Huşilor, dzicînd precum şi-au cumpărat o vie cu livadă de pomi
aice la ţinutul leşului, pe locul m(ă)n(ă)stirii Socolii, şi va să-şi hotărască cîtu ţîne locul
viii şi a livedzii dispre alti vii a altora.
Dreptu aceea, iată că-ţi poroncim să mergi la ace vie cu livadă şi s(ă) strîngi pe
toţi răzeşii ş(i) oamini buni megieşi di pinpregiuru, să luaţ(i) sama pe zapisă ce vor arăta
şi precum viţi afla mai1 Cu dreptate să-i hotărîţi locul cîtu ţine ace vie cu livadă de pomi şi
s(ă) îl stîlpiţi cu pietre hotară după cum să cade cu dreptate. Şi precum viţi hotărî şi-ţi
stîlpi să daţi şi mărturie hotarnică în semne iscălită de toţi cîţi s-or întînpla la hotărît, ca
să-i dăm sfinţiei sali ş(i) ispisoc de întăritură de la d(o)mniia mea.

110
 V Mc, a W t C o ) x 3câs NCBM(BpVe) .8.
Kert rtor(o)4>(e)T.

<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. XIX>; Cart(e) g(os)pod di la dom(nu)l
Scarlat Ghica v(oie)vod din 7266 <1757> noiembrie 9 pe(n)tru o vii cu livadă
cumpărat(ă) la Socola de vlădica de Huş(i), moşul socrii mele.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXXVII/39. Orig., hîrtie difolio
(31,4 x 19,4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu aplicat în cerneală roşie, imprimat
neregulat, avînd capul de bour în centrul unui scut oval timbrat de o coroană închisă mărginită de buzdugan
şi sabie, cu legenda în exergă: f HW CKAPAAT FHKH BOEBOA", B(O)ÎKYK> M(H)A(O)CT'I'K>, K o c n o U W p W
3&IMC MWAA48CKOH ( t Io Scarlat Ghica voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).

1
Loc liber în orig.

126 1757 (7266) noiembrie 20

Ioniţă Ciorneiu vinde lui Mihălachi tălpălar cinci firte de vie la Miroslava, cu 25 de lei.

f Făcut-am acest adivărat zapisu al meu la mîna dum(nea)lui Mihălachi tălpălar şi

la mîna soţului dum(nealui) Aniţa, precum să s(e) ştie că, di riim(e) sîlitu, nici asuprit, ci di
a me bun(ă)voi am vîndut dum(nealui) cinci firtii di vie, cari vie est(e) la Miroslava pe
moşii iui Rosătu şi întri vii lui Costantin Canil(ă) băcal şi lîngă vii lui Pavăl tălpălaru. Cari
vii ani vîndut dum(nealui) drept doozăci şi cinci di lei, car(e) ş(i) bani mi-u dat diplin în
mînuli meii. Deci şi eu, văzîndu plata diplin i-am datu acestu zapisu la mîna dum(i)lorsali
ca s(ă) li fii moşii în veci, niclătit d(u)m(i)l(o)rsali şi copiilor, şi nepoţ(ilor), strănepoţ(ilor).
Şi nimi den neamul nostro să nu fii volnici a întorci această vînzari. Car(e) această vii şi mii
mi-i cumpărătură di la Safta sor...' şi di la nepotul său Mihălachi tălpălar.
Şi la această vînzări s-au tîmplat şi alţi ominii buni, car(e) mai gios s-au şi iscălit.
Cari şi eu, pentru mai mari [încredinţat] cridinţa, am dat acest zapis la mîna dum(i)lorsali,
ca s(ă) li fii di bun(ă) cridinţă. Şi, pentro mai mari cridinţa, m-am iscălit mai gios.
Let 7266 <1757> no'ie(mvrie) 20.
loniţ(ă) Ciorneiu am vîndut cu voie me şi am iscălit.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 7 ; 7266
<1757> no(ie)m(vrie) 20. Zapisul lui Ioniţă Ciorneiu ce vinde lui Mihalachi tălpălariu 5
firte de vie la Miroslava.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMD/5. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), lipsă 2/3 din fila a
doua, cerneală neagră.

'Rupt.

127 1757 (7266) decembrie 2

Maria, fiica lui Ştefan, vinde lui Sandul paharnic şi soţiei acestuia Ecaterina o casă cu loc
în mahalaua Muntenimea de Mijloc.

7266 <1757> dec(he)m(vrie) 2.

Zapisul Marii fata lui Ştefan ce vinde Sandului pah(arnic) şi soţului ei Ecaterinii o
casă cu locul ei cu tot în Muntenime din Mijlocu.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr. 7. Rez. într-un opis de doc. al unui loc din
mahalaua Muntenimii de Mijloc.

111
128 1758, Iaşi
Prefectul Bisericii Catolice din Iaşi dă lui Antonie Fedcrman spiţer şi soţiei acestuia
Mariiana o casă de lîngă dughenile bisericii, cu chirie de 10 lei pe an.

Suret de pe tălmăcirea scrisorii lui Antonie spiţer, scos duj>(ă) iţalicon de

d u m n e a l u i ) dascalul Nicolae.

Cuviosul pater prefetos Iosif Cambioli din partea sa şi din partea lui Antonie spiţer
Feg(he)rman, cu giupîneasa lui, Mariiana, prin scrisoarea lor din partea ammduror
părţilor s-au tocmit ca să aibă această putere ca cum ar fi fost făcut prin mîna unui.
gr(a)matic să tocmăscu la cea dupe urmă aşăzare şi legătură, adec(ă) numitul prefetos dă
la numiţii bărbat şi făm6ie, Antonie Fegherman şi Măriiana, casa care să află de o part(e)
alăturea cu casa cea de sus cătră locul ce şade Locman şi de altă part(e) aproape de
dughenile bisericii ungureşti că vor trăi în toată viaţa şi pîeă la moartea copiilor lor de să
vor <na>'şte de cătră dînşii, cu făgăduinţă, de cătră Antonie şi Mariiana, ca să plătească
la ungurasca măn(ă)stire pe an cîte 10 lei avîndu aceasta putere ca s(ă) zidească şi să
mărească aceastăşi casă după voinţa şi pofta lor, cu tocmală ca niciodată să nu s(e)
înmulţască preţul, adec(ă) chiriia acelor 10 lei, şi pe urmă, dup(ă) moartea copiilor lor ce
vor rămînd de la dînşii, să s(e) întoarcă casa îndată la măn(ă)stire. Şi de să va întîmpla
după moartea unuia şi altul să vă căsători iar şi part(ea) care va trăi aşa să urmeze, adică
mirele, mireasa cum şi copii ce s-ar fi născut din cei 1 altă nuntă să rărhîie şi să fie isterisiţi
şi închişi dintr-această tocmală şi să nu aibă nici o dreptat(e) ori cerire pentru casa
aceasta. Aşa s-au tocmit si aşa s-au asăzat spre credinţi, a cărora s-au iscălit cu mîna lor.
în Ieşi, 1758 2 .
Ofra Iosif Canbeolis prefetos, am iscălit.
Mariana Feghermon 3 .
Şi alţii din marturi din partea mirenască a lor şi a bisăricii lor.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/24. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

'Rupt.
2
Cu cifre arabe.
3
Mai sus: „Fegherman".

129 1758 (7266) ianuarie 1, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica confirmă bisericii învierea Sfîntului Lazăr din Vama cea Măre
dreptul de a lua anual din această vamă ceară şi tămîie, iar preoţilor şi diaconului de aici cîte de 60
de lei pe an.

t Hw GopAATtf rpMropi'e THKD BOGKSAA, K(O);KI'K> M(H)A(O)CTYK>,

I,(O)CII(O)AAP-H 3e«AH IWOAAABCKOH. Facemu ştire cu acestu hrisovu al domnii mele
tuturora cui să cade a şti. Den vreme dară că sfintili biserici şi m(ă)n(ă)stiri sintu lăcaşuri
dumnedzeieşti întru care să săvăr<şe>'şte jărtva ce fără de singe a D(o)mnului şi
Mîntuitorului nostru Isus H(ri)st(o)su, carile cu presfîntul şi precinstitul sîngele seu au
rădicatu păcatul a toată lumea, n-au Vrutu dară Dumn(e)dzeu să s(e) chivirnisască sfinili
rugi cu altu mijlocu fără decîtu cu milosteniia a pravoslavnicilor creştini, precum iaSte
vederatu lucrul întru toţi dintru sintili bise(ri)ei şi m(ă)n(ă) ştiri ce sintu zidite în ţară de
luminaţii şi răpoasaţii domni ce-au fostu mai înnainte de noi, care unii dintru dînşii după

112
 ce le-au zidit le-âu miluiţii cu moşii, cu bucate, cu veşminte şi cu odoară şi cu alte feliuri
de daruri, iară alţi le-au întăritu cu obiceiurili celi bune cu vinituri din viniturile
domneşti pentru stare şi chivirnisa<la> 1 lor, volnici fiindu ca nişti stăpînitori acestui
pămîntu a Moldovii ca să li rămîie în u r m a vecinică pomenire; care şi d(o)mniia mea,
avîndu râvnă d e miluire înspre sfintili biserici, socotit-am dară d(o)mniia mea şi pentru
sfînta biserică din V a m a ce M a r e de aice din Ieşi, unde iaste hramul înviere Sfîntului şi
dreptului Lazaru, care sfîntă biserică iaste zidită d e răpoosatul domniia sa Mihai vod(ă)
Racoviţă şi, neavîndu nici un vinit de necăiure, au fostu miluit-o cu obiceiuri de milă din
vama domnească ca să aibă a lua preste tot anul din v a m a ce domnească cîte patru făclii
mari di ceară, cîte de trii ocă una, şi cîte o ocă tămîie la hramu şi vameşii cei mari să
poarte de grijă să le de gata făcute din vinitul domnescu. Şi os(ă)bit să mai de piste anu
în toate duminicii! cîte giumătate de ocă lumini mici di ceară să fie di arsu în biserică
piste săptămînă şi cîte doă ocă de unlu de lemnu p e lună pentru candile.
Aşijdire, şi preuţii cu diaconul carii vor slugi în sfînta biserică să aibă a lua preste
tot anul cîte cinci lei pe lună, care fac şesădzăci de lei pe an, pentru slujba lor ca să li fie
di înbrăcăminte.
Aşijdire, cîndu s-ară întîmpla să s(e) strice acoperemîâtul bisericii să aibă a să
acoperi cu bani din vamă, însă de va fi dată v a m a în credinţă cuiva atunce să aibă a să
acoperi din vinitul domnescu, iar de va fi vama în cumpărătură să aibă a o acoperi
vameşii cei mari din vinitul lor, precum am vădzut d(o)mniia mea şi hrisovul cel di
miluire de la ctitorul bisericii, răpoosatul domnie sa Mihai vod(ă) Racoviţă, şi di la
fericitul întru pomenire răpoosatul părinteli d(o)mnii meii, măriia sa Grigorie vod(ă), şi
di la domniia sa Costandin Neculai vodă, şi de la d(o)mniia sa loan Neculai vodă, şi di la
d(o)mniia sa Costandin vodă Racoviţă şi di ia d(o)mniia sa preiubitu frate d(o)mnii meii
Matei Ghica vodă.
Pentru aceea dară şi d(o)mniia mea, dacă am văzut hrisoavili aceste di sus arătate
de la domni, iată încă şi aseme<ne>' s-au întăritu miluirili sfinţii biserici şi preuţilor de
la această sfîntă biserică di mai sus numită ca să ia pre tot anul aceste m i l e ce scriem mai
sus din v a m a domnească, cîte patru făclii mari di ceară, cîte d e trei Ocă una, şi cîte o ocă
de tămîie la hramu, şi cîte giumătaţe de ocă lumini mici de ceară în toate duminicili, şi cîte
doă ocă untu d e lemnu p e lună şi cîte cinci Iei tij pe lună, care fac şesădzăci d e lei p e an.
Şi p o f t i m u d(o)mniia m e a şi pre alţi luminaţi domni pre care Dumn(e)dzeu va
rîndui în u r m a noastră eu domniia aceştii ţără ori din fii d(o)mnii meii sau dintr-altu
neamu ca să întărească miluire aceştii sfinte biserici şi preuţilor ce vor slugi bisericii
pentru a lor vecinică pomeniri.
Şi s-au scris hrisovul acesta în anul dintăi al d(o)mnii mele aice, în oraşul leşului,
unde iaste scaunul d(o)mnii mele.
La văletu 7 2 6 6 < 1 7 5 8 > ghenari 1.
Hw Ckajwvat I'mka bw6bwaa m. p.
F Sirnion Cheşcu uricarul O H C U A ) .

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice DCXXIII/200. Orig., hîrtie difolio
(44,1 x 30,4 cm.), filigran, cerneală neagră (invocaţia, intitulaţia şi unele grupuri de cuvinte din unele
rînduri, în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm.), în cerneală roşie, inegal
imprimat, neclar.

'Omis.

113
130 1758 (7266) ianuarie 6
Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare Ia un Ioc cu patru dughene şi cu pivniţă
de piatră, al lui Radul Racoviţă mare logofăt, situat de la deal de Tîrgul Făinii.

Facem ştire cu această mărturie hotarnică precum că, din luminată poronca mării
sale preînălţatului domnului nostru, noi Scarlat Ghica voievod, ne-au orînduit dumnealui
Lupul Balş vel vornic i dumnealui Vasilie Rosăt vel vornic la un loc şi cu 4 dughene,
făcute şi cu pivniţi de piatră, şi loc stărpu şi din sus de dugheni şi din gios a dumisale
Radului Racoviţă vel logofăt, care dughene sînt de la deal de Tîrgul Făinii, carc aceste
dughene şi cu : pivniţă de piatră îi este şi dumisale vel logofăt date de zestre de la
răposatul socrul dumisale Ion Buhuşi hatman. Care despre răsărit pe din faţa locului şi a
dughenilor şi a pivniţii să hotărăşte cu Uliţa Fînării pe margine pe de la deal, iar despre
apus p e din giosul dughenilor şi a locului să hotărăşte cu locul şi cu zăplazii mănăstirii
Bărboiului, iar pe din gios să hotărăşti cu locul Sandului Chiperiu, iar margine locului
dughenilor pe din sus să hotărăşti cu două locuri ce viu de la Podul Vechi în lungul şi
lovăsc cu capitile în coastile acestui loc a dumisale vel logofăt; însă un loc a Măndanii şi
unul a lui Andrei stegarul, care aceste locuri cuprinsese şi intrase cu gardurile 5 palme în
locul dumisale vel logofătului. C e noi, p e poroncă, am mers şi am chemat mahalagii şi
ulicenii anume: pe Andrei stegariul, răzăş, şi Toader blănariul, şi loniţă croitoriul, şi
Lupaşco zlătariul, fiind şi loniţă sin Mandanii de faţă, răzăş, şi Iordachi Copchil, şi
Toader Giurgescul, vechilii dumisale vel logofătului.
Mergînd întăi la hotarul ce iaste de disparte fundul locurilor în colţul zaplazului din
sus, cu un stînjăn a mănăstirii Bărboiului şi a lui Andrei stegariul la o groapă de mblătSâre
ş-au găsit piatră hotar vechiu şi s-au mai înoit şi cu altă piatră, şi căutînd pe acel hotar, am
întins funie din hotar şi pînă în Uliţă Fînului, găsind şi pari vechi în pămînt, s-au dovedit că
au mai intrat cu 5 palme şi Andrei stegariul şi M an dan a cu gardurile în locul dumisale vel
logofătului, care nici 6i n-au mâi putut să răspunză la aceasta, cunoscînd că-i drept să-şi
rădice gardurile de pe locu, făcând stînjăn de 8 palme, şi începînd întăi a măsura din colţul
zăplazului Bărboiului şi în lungul Iodului şi alăture cu locul lui Andrei stegariul, şi Ia 8
stînjăni pol s-au pus al doilea piatră hotar, între locul lui Andrei stegariul şi a Măndanii şi în
coastele locului dumisale vel logofătului, şi din piatra aceasta tot în lungul locului şi alăture
şi cu locul Marianii pînă în Uliţa Fînului şi în colţ s-au aflat 15 stînjăni şi s-au pus al treilea
piatră hotar, care fac piste tot 23 stînjăni pol. Şi dintr-aceasta am purces cu măsura pe
margine uliţii şi a pivniţăi şi a dughenilor în curmeziş şi pînă în locul lui Chiperiu, în colţ
unde s-au găsit piatră hotar vechi, între locul dumisale vel logofătului şi a lui Chiperiu, şi
s-au aflat 20 stînjăni latul; şi din piatra aceasta iarăşi am mers cu măsura în lung şi alăture
cu locul lui Chiperiu şi pînă în locul mănăstirii Bărboiului, în zăplazu unde s-au pus iar
hotar în colţ, s-au aflat 24 stînjăni, şi din piatra aceasta, iar în curmezăş prin fundul locului
şi alăture cu locul şi cu zăplazii mănăstirii Bărboiului şi pînă în piatra de la groapa
îmblătorii unde s-au mai înnoit şi cu altă piatră, şi de, unde am purces întăi cu măsura s-au
aflat 16 stînjăni, măsurînd şi mijlocul locului în curmeziş, pe din dosul dughenilor din
hotarul din sus ce este în coastile acestui Ioc a dumisale vel logofătului şi între locul lui
Andrei stegariul şi a Măndapii curmezişul şi pînă în locul lui Chiperiu s-au aflat 16 stînjăni,
3 palme. Şi cu aceste sămne hotară s-au încungiurat acest loc în giur înpregiur.
Şi pe cum am hotărăt am făcut această mărturie întru cinstita mîna dumisale vel
log(o)f(ă)t(u!ui) Radul Racoyiţă. Şi, pentru credinţa, am pus pecetea Porţii gospod şi
ne-am si?
iscălit.

114
 Let 7266 <1758> ghenari 6.
, Ion Meleghii, vor(nic) de poartă 1 .
Ştefan Popăscul, vor(nic) de poartă.
Niculai Tiron, vor(nic) de poartă.
Tănas(e) Meleghii, vornic de poartă.
Andrei stegar, răzăş; Toader blănar, martor 2 ; Toad(e)r Giurgescu; Iordachi Spuzi;
Ion croitoriul, martor; Lupaşco zlătar.
S-au posleduit.
Constandin Leondâri sulger şi logofăt de taină <m.p.>.
Vel log(o)f(ă)t 3 .

<Pe marginea textului, la p. 98/140, scris de copist>: t Aceasta-i palma cu care s-

au măsurat locul.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/7, p. 97-98 (139-140). Copie de Theodor Gaşpar diac de divan în
Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă în 1816 septembrie 20.

1
Figurat de copist „locul peceţii Porţii g(os)pod".
2
într-un cerc figurat de copist, menţiunea acestuia: „l(ocul) p(eceţii)",
3
Pecete domnească octogonală din 1806 aplicată în cerneală roşie.

131 1758 (7266) ianuarie 10

Mărturie hotarnică a iui Ştefan Popăscu şi Neculai Tiron vornici de poartă privitoare la un
loc de casă de pe Uliţa Mare, lîngă Mitropolia Veche, al lui Hilip Catargiul mare spătar.

Din luminată porunca preînnălţatului domnului nostru mărie sa Io Scarlat Grigorie

Ghica voevod ne-au orânduit pe noi dumnealor veliţii boieri de la luminatul Divanul
măriei sale, ca să mergem şi să măsurăm u n loc al dumisale Hilip Catargiul vel spatar,
care loc de casă iaste pe Uliţa Mare lîngă Mitropolia Veche, care loc este cumpărat de
părintele dumisale vel logofăt de la giupăneasa lui Ilie Pleşca jitnicer, iar mai înnainte au
fost locul acesta al lui Ene Hadămbul, şi au fost şi hotărât la domnia măriei sale lui
Mihai Racoviţă vodă, fiind hotărnici Vasile Hăbăsescul biv vel medelnicer si Cîrstea vel
pitar şi Ion biv vel şetrar, după cum scrie în ispisocul măriei sale Mihai vodă, ce are
dumnealui din veleat 7226 <1718> ghenarie 8. Şi după răpăosare părintelui dumisale,
rămăind dumnealui vel spătar cucon mic, şi fiind locul necăutat, s-au înpresurat despre
une părţi,şi era pricină despre locul Mitropoliei Vechi, ce este pe din sus, cît s-au întins
cu neşte dugheane, ce au făcut un Panaiot bacalul pe locul Mitropoliei Vechi, şi acele
dugheane au coprinsu locul uliţei ce merge la vile, înspre Feredeai.
Deci noi, mergînd, am făcut stînjenul de opt palme, cu palma dumnealui Radului
Racoviţa vel logofăt; şi am măsurat locul, începînd în tăia măsură drept din temelia
Mitropoliei Vechi; şi am măsurat 9 stânjeni, ce sănt ai Mitropoliei, şi am însemnat; şi am
măsurat şi 2 stânjeni a uliţei cei vechi, de la vale, despre Feredeai, pintre locul
Mitropoliei şi printre locul acesta a dumnealui vel spătarului, ce au fost a Hadămbului; şi
din locul uliţei am măsurat 25 stânjeni locul acesta tot faţa locului, pe lîngă Uliţa cea
Mare, pănă în locul Radomiscoai, ş-au venit măsura drept unde chică streşina a
Radomiscoai. Şi am măsurat lungul locului din Uliţa Mare şi pănă în locul iazoviţilor
leşeşti, alături cu acei doi stânjeni ai uliţei, şi s-au aflat 31 stânjeni; şi iară am măsurat
lungul locului din Uliţa Mare, alăturea cu locul Radomiscoai, şi iar pănă în locul

115
iazoviţilor, şi s-au aflat 29 stânjeni pol. Şi iarăşi am măsurat fundul locului din vale,
alăturea cu locul iazoviţilor leşeşti, şi s-au aflat 29 stânjeni şi 2 palme, şi-am însemnat.
Şi s-au aflat toate măsurile, după cum scrie şi în ispisocul măriei sale lui Mihai vodă, şi
numai uliţa s-au aflat împresurată cu acea dugheană de băcălie ce-au făcut acel Panaiot
bacalul. Deci precum am aliat cu dreptate am măsurat şi am făcut această mărturie la
mîna dumnealui Hilip Catargiu vel spătar.
Şi, pentru credinţă, am pus şi pecetea Porţii domnului.
Leat 7266 <1758> ghenare'lO 1 .
Ştefan Popescu vornic de poartă.
Neculai Tiron vornic de poartă.
<La sfârşitul documentului se află însemnată «palmă dumisale vel logofătului, cu
care s-au făcut stănjenul de 8 palme», de 22V4 c m . y .
După Furnică, Băcănia, p. 18-19, nr. XIV. Text după orig. de „la Academia Română".
1
Se indică locul „pece(ţii)" <Porţii domneştix
2
Menţiunea editorului.

132 1758 (7266) februarie 5

Toader şi fratele său, Alexandru, vînd lui Ion Paladi fost mare spătar o casă aflată din jos
de Uliţa Măjilor, cu 900 de lei.

Adică eu, Toader sin Ion Bănarul, dinpreună cu frate-meu, Alecsandru, făcut-am
adevărat zapisul nostru lă cinstita mîna dumisale giupînului Ion Paladi biv vel spatar, să
să ştie că noi, de a noastră bunăvoie, am vîndut dumisale casele noastre, cu loc cu tot, ce
am avut de la părinţii noştri şi ce am mai cumpărat noi, care case sînt în Ieşi, din gios de
Uliţa Măjilor, şi să hotărăsc din gios cu casăle dumisale vornicului Manolachi, iar din
sus să hotărăsc cu casăle potropopului Mihălache, iar despre răsărit să hotărăsc cu casăle
Dulii crav(eţ) şi pînă-în uliţa ce merge pe lîngă Sfeti Ioan. Şi tocmala ne-au fost drept
nouă sute de lei.
Şi această tocmală am făcut-o înaintea dumisale giupînului Ion Bogdan biv vel
logofăt, şi înaintea dumisale Manolache Costachi biv vel vornic, şi înaintea dumisale
Sandul Sturze biv vel stolnic. Deci să aibă dumnealui a stăpîni, şi giupîneasa dumisale,
şi cuconii dumnealor, sau din neam în neam; de s-ar tîmpla vro pricină despre vrun neam
a nostru, noi să răspundem. Şi tocmala ce am avut cu dumnealui, ne-au dat toţi banii
întru mînile noastre, şi să avem a-i da toate scrisorile vechi dumisale.
Şi, pentru credinţă, am iscălit şi noi şi alţi răzăşi şi boieri care s-au tîmplat.
Let 7266 <1758> februarie 5 . '
Toad(e)r Bănarul c m . p . x
R(a)d(u) R(a)c(oviţă) vel lqg(o)f(ă)t <an.p.x
Ioan Bogdan biv vel log(o)f(ă)t c m . p . x
Lupul Balş vel vor(nic) c m . p . x
Manolachi Costachi biv vornic, martur c m . p . x
Cozma Balş (?) vornic c m . p . x
Sandul Sturdzca biv stolnic c m . p . x

c P e verso>: Tanasie cămăraş de izvoade zet Bănariului c m . p . x

1
am primit c m . p . x

116
 <Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>; 182, 7266 <1758>
fev(ruarie) 5. No. 8 Z ; 21.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/19. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 22,2 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 102, nr. XXXII (orig.).

1
Nume neclar.
2
Tăiat.

133 1758 ( 7 2 6 6 ) februarie 9

Unii boieri de divan judecă pricina dintre preotul Maftei de la biserica Vovidenia din Iaşi şi
Costantin Topală, ginerele lui Pogor, pentru dijma de pe o parte din Slobotca, dînd cîştig de cauză
celui dintîi.

t Facem ştire cu această cartc de giudccat(ă) că, din poroncă preînălţatului

domnul nostru măriia sa Scarlat Grigor(ie) Ghica v(oie)voda, s-au giudecat de faţă,
înnaintea noastră, preutul Mafteiu di la bisărica Vovidenie din Ieşi cu Costantin Tobală,
ginerile lui Pogor, jăluind preutul Mafteiu că avînd el parte sa, un bătrîn întreg în satul
Slobotca, cari moşie îmblă în patru bătrîni şi, fiind împresurată moşie, zîce preutul
Mafteiu c-au cheltuit el cîţiva bani cu dezbătu tul şi cu hotărîtul ducînd hotărnici pără i
s-au alesu-să bătrînul său. Şi, avîndu preutul Mafteiu să ia parti di la o samă din răzăş(i)
ce-au fost împresurat moşie 17 lei 9 pot(ronici) pentru cheltuiala şi pentru venitul moşii
de pe parti sa, în bani, cum şi acestu Costantin Topală avînd să ia 17 lei, vinitu moşii de
pe altu bătrîn, parti socru-său, lui Pogor, care i-au fost dat numai venitul moşii iar nu şi
locul, s-au sculat acestu Costantin Topală şi pentru bani ce ave să ia de la răzaş(i), acei
17 lei, au rncrsu ş-au luat venitul preutului ce ave să ia de pe bătrînul său într-această
vară ş-au rămas preutul păgubaş de venitul său. Şi la aceasta au cerşut preutul dreptat(e).
Deci, întrebîndU-să şi pe Costandin Topală ce răspund(e), el sîngur n-au tăgăduit
că n-au [n-au] luat vinitul, numai au răspunsu că avînd el să ia acei 17 lei de la Pogor şi
de la alţi răzăş(i) cu care i-au dat de la giudecată platnici pentru acei bani sînguri răzaşi
i-au datu 3 bătrîni dintr-acel sat Slobotca să-i dejmuiască într-acest anu, dintre care
bătrîn(i) unul este a preutului. Şi la aceasta au arătat Topală şi scrisoare răzăşilor cu care
i-au dat voie să ia, dar s-au mai întrebat pe Topală: fost-au de faţi şi preutul cînd i-au dat
voie şi iscălit-au şi preutul în zapis? Şi Topală au zîs c ă preutul n-au fost faţi, nici în
zapis n-au iscălit, ce răzăşii au zîs că ei ar răspund(e) Ia jaloba preutului.
Ce dar la aceasta stînd noi de am luat sama cu amărunt(ul) şi de vreini că preutul
Maftei au avut a lua el 17 lei venitu moşii de la răzăşii ce-au fost împresurat cum şi
Topală că au avut a lua acei bani cheltuiala ari a lua de la alţi răzăşi, iar nu de la preutu.
Şi acei răzăş(i) ce-au volnicit pe Topală să dejmuiasc(ă) n-au fost volnici să de şi parti
preutului căci el încă ari a lua, mai vîrtos că preutul faţă n-au fost, nici în zapis n-au
iscălit. Cu toată dreptat(ea) am giudecat: Topală să plătească preutului toată dejma ce s-a
dovedi c-au luat di pe bătrînul său şi Topală să-ş(i) cei de und(e) i s-au hotărît de la
giudecata ce-au avut întăi.
L(ea)t 7266 <1758> fev(ruarie) 9.
Radu Racoviţă vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Lupul Balş vel vor(nic) <m.p.>.
Filip Catargiu vel spăt(ar) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/80. Orig., hîrtie difolio
(31,8 x 21,8 cm.), filigran, cerneală neagră.

117
134 . • 1758 (7266) februarie 14, Iaşi
Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă mănăstirii Copou scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.

t Cu m(i)la l u i D u m n ( e ) d z ă u , Io Scarlat Grigorie Ghica v(oie)vod, d o m n Ţării

Moldovii. F a c e m ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cad(e) a şti că viindu
înnainte noastră rugătoriul... 1 eg(umenul) sfinţii mănăstiri Copoului, ne-au arătat
hrisoave de milă ce are această mănăstire, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul
Sfîntului marelui Athanasiă, atît de la răpousatul fericitul întru pomenire, părintele
domnii mele, mărie sa Grigorie Ghica v(oie)vod, cît şi de alţi luminaţi domni, pentru
care avîndu d o m n i e m e multă căldură şi dragoste cătră sfintile ale lui D u m n ă d z ă u
lăcaşuri spre a le întări de mile şi miluirile ce au avut şi de la alţi luminaţi domni. Iată
dar că şi d o m n i e m e asemine m - a m milostivit şi întărim printr-acestu hrisov a domnii
meii ca fiişte cîndu, în toată v r e m e domnii meii, să scutească aceste bucate arătate mai
gios, adică: la v r e m e desătinii să scutească patru sute stupi de desătină, şi la v r e m e
goştinii să scutească cinci sute oi de goştină, şi la v r e m e vădrăritului să scutească optu
sute v e d r e de vin ce va f a c e din viile mănăstirii cît şi pogonăritul p e cîte p o g o a n e de vie
va ave, şi la v r e m e văcăritului s-au a coniţii cînd s-or întîmpla a fi, încă să scutească
şasăzăci vite: vaci, bbi, cai, iepe. P e aceste bucate nemărui n e m i c ă să n u de.
Aşijdere, şi pentru doaodzăci o a m e n i streini ce ş-or găsi far(ă) b i r în visterie încă
să fie scutiţi de bir pe capetile lor şi de toate alte dări şi angării oricîte ar f i pre alţii în
ţara d o m n i i meii, nemărui nemică să nu de, ca să f i e n u m a i pentru posluşanie sfinţii
mdnastiri. Această mil(ă) am făcut d o m n i e m e cu această sfîntă mănăstire şi p o f t i m
d o m n i e m e şi pre alţi luminaţi d o m n i ce vor fi în u r m a noastră cu domniia aceştii ţări, au
» neamul nostru sau dintr-alt neam,7 să nu strice această milă ce am făcut d o m n i e
din fiii si
me, ce m a i vîrtos să aibă a da şi a întări pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Io Scarlat Grigorie G h i c a
v(oie)vod, şi credinţa a preiubiţi fiilor domnii mele: Alexandru v(oie)vod, şi Mihai
v(oie)vod, şi Nicolai v(oie)vod, şi Grigorie v(oie)vod şi Gheorghie v(oie)vod, şi credinţa
a cinstiţi şi credincioş(i) boierii cei mari ai Divanului domnii meii, dumnealor: l o a n
Bogdan vel log(o)f(ă)t, Lupul Balş vel vor(ni)c de Ţara de Gios, Vasilie Ruset vel
vor(nic) de Ţ a r a de Sus, Vasilie Razu hat(man) i pîrcălab Sucevii, Alixandru vel
postelnicu, Aristarho Hrisosculeu vel vist(iernic), Filip Catargiu vel spat(ar), Costandin
Sturza vel ban, Enachi vel cămănar, Nicolai R u s e t vel pah(arnic), Stati Ghica vel comis,
Vasilie Costache vel stoln(ic) şi credinţa a tuturor boierilor domnii mele, a mari şi mici.
Si
5 S-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele,' în oraşul > Iesilor,
» ' de loan
pisar, diiac de divan, la anii v(ă)l(ea)t 7 2 6 6 < 1 7 5 8 > fevr(uarie) 14.
Hw GKapAdT ThKA: BW6BWA"» m. p. v

< P e verso, scris în aceeaşi v r e m e > : 7 2 6 6 < 1 7 5 8 > fevr(uarie) 14,

Pentru goştină, i desătenă, şi vădrărit, şi 2 0 oameni streini. Scarlat Grigore Ghica.
N. 21.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, aplicat în cerneală, neclar, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia.

1
Loc liber în orig.

118
135 1758 (7266)'februarie26
Dragomir săpunar şi soţia lui, Safta, vînd lui Ene Năramze blănar o casă cu Ioc pe Uliţa
Frecâuiui, cu 45 de lei.
f Adic(ă) eu, Drag(o)mir săponarul, împreună cu soţul meu, Safta, făcut-am
adivărat al nostru zapis, la mîna dum(i)sali giupînului E n e Năramze blănar, precum să
s(e) ştii câ, d(e) nimene sîliţi, nici asupriţi, ce d(e) a nostră bunăvoie, am vîndut a noastră
dreaptă ocenă şi moşii, o cas(ă), care cas(ă) este cu loc, cu tot, pe Uliţa Frecăului, şi
locul îmblă pe undi <îi>' îngrădită ograda, care casă ne-au fost şi noa cumpărătură de la
Văsăica fem(eia) Moisăi săponar. Deci, avînd tocmală şi făcîndu-ne dum(nea)lui plat(a)
deplin, patruzeci şi cinci di lei, în mînule nostre, i-am dat acest zapis, ca să-i fii drept ă
ocenă şi moşii, în veci, [ne] neclintit dum(i)sali şi giupînesii dum(i)sali şi fi(i)Ior
dum(i)sale; şi cînd ne-au dat bani, i-am dat şi zapisele cele vechi, care am avut noi de
cumpărătură, ca să-i fii ocenă şi moşii, în veci d(u)m(i)sali, şi giupînesăi du(mi)sali şi
fi(i)lor dum(i)sali, în veci niclătit. Şi nim(eni) din neamul nostru să n-aibă a-ntoarce, că
am vîndut-o cu voie nostră.
Şi cînd am vîndut-o, s-au tîmplat mulţi omeni buni şi mah(a)lagii, car(e), mai gios
s-au numit, anum(e); şi noi, pentru mai bun(ă) credinţa, ne-am numit, anum(e), ca să s(e)
cred(ă).
Vel(ea)t 7266 <1758> fe(v)r(uarie) 26.
Eu 2 , Drag(o)mir săponar, am vîndut.
Eu 2 , Safta, fem(eia) dum(i)sali Drag(o)mir, am vîndut.
Eu 2 , Ifrim blănar, sînt martur; eu 2 , Pascali blănar, sînt martur; eu 2 , Vas(i)le blănar,
martur; eu 2 , Ion biv bucicaş (?), martur.
Şi eu, cari am scris zapisul, am iscălit şi sînt m a r t u r . . . ' copil în cas(ă).
Pe tocmala acestui zapis, ani cumpăratu casa de la Dragomir soponar, findcă-i
rămăsăsăm cu 15 Iei; şi dîndu-i eu un peciu al mieu pentru acei bani, iat(ă) că acum i-am
istovit toţi banii şi zîcînd el că au prăpădi tu acel peciu al mieu, i-am dat acestu pecetluit
al mieu, ca, oricînd s-ar găsi pecetluitul dum(i)sale giupîn(ului) Ene, să nu s(e) ţîie în
sam(ă).
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degetele.
L(ea)t 7266 <1758> mart(ie) 20.
Eu, Dragomir sop(o)nar; eu, Safta, soţu lui.
Eu, Vasile biv căp(i)t(an), mart(or).
3
căpitan am scris cu zîsa lor."
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIX/5. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, şase
amprente digitale.

1
Omis în orig.
1
Amprentă digitală.
3
Nume neclar.

136 1758 (7266) martie 1

Constantin tărsinar dăruieşte fiicei sale Maria şi ginerelui său Oprea un loc de casă de pe
Uliţa Fînăriei, din jos de Tîrgul Făinii.

f Adică eu, Constantin tărsinar, făcut-am zapisul meu la mîna fiicii meii, Marii,
precum să să ştie că i - a m dat un loc de casă ce esti din gios de Tîrgul Făinii, pi Uliţa

119
Fînării, cari locu s-au împărţit în două, cu locul ci esti şi casă pi dînsul; şi am ales acestu
locu, parte din gios, dispre Tîrgul Făinii, şi l-am dat fiicii meii Marii şi ginerilui meu
Opre ca sî le fii dreaptă moşii şi danii. Şi nimine din feciorii mei, nici din feti să n-aibă
nici o treabă la această danii ce-am dat de a m e bunăvoi, fiind parte me şi a soţului meu
Aniţăi; iar tîmplîndu-să şi mie moarţe, să aibă a mă griji fiica me Mariia şi Opre, precum
au grijit pe soţul meu Aniţa, aşe să m ă grijască şi pre mine. Iar negrijindu-mă la moarte
me, să aibă voie ceilalţi ficiori a întoarci toată cheltuiala ce au cheltuit la moarte soţului
meu Anitii.
?
Şi, cînd am dat această moşii i danie s-au tîmplat mulţi oameni de cinste.
Şi, pentru mai mari credinţă, am pus şi degitul.
V(ă)let 7266 <1758> martu 1 (?).
Eu, Costantin tărnisar, ce-am dat danii 1 .
Monah Theodosii Pistruiu am fost faţă 1 ;
2
ig(u)m(enul) Slatinii am fost faţă.
Acestu zapis de danii l-am scris cu zisa lui Costantin tărsinar eu, Grigorie sin
Oprii cizmar, dascăl, am scris.
Arh, St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDXIX/31. Orig., hîrtie difolio
(19,6 x 14 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Nume neclar.

137 1758 (7266) martie 4

Sandu Buhuş şi Ştefan Buhuş vînd cumnatului lor loniţă Vîrnav fost mare jitnicer casa din
Iaşi a fratelui lor răposat, cu 180 de lei şi 30 de vedre de vin.

Dat-am scrisoarea noastră Ia mîna dumisale cumnatului loniţă Vîrnav biv vel
jîc(nicer) precum să să ştie că i-am vîndut o casă de aice din Iaşi, ce este de şă hotărăşte
din sus cu locul d(umi)sale sulgeriului Ilie Sturza şi din gios cu pivniţa d(umi)sale
jicnicerului Mihălache Cheşco, drept o sută optzăci lei, cu locul ei pen pregiuru, care
casă au fostu a răpăusatului fratelui nostru Costantin Buhuş, care şi lui i-au fostu
cumpărătură cu care au fostu cumpăratu el ace casă; şi afară dintr-aceşti bani ni-au datu
dumnealui şi treizăci vedre vin pentru pomenire răpousatului fratelui nostru, carii aceşti
bani îi i-am dat şi noi toţi la datoriile fratelui nostru, la grijile lui. Şi de acmu înainte să
aibă dumnealui a o stăpîni ca pre o dreaptă moşie a d(umi)sale ce este; şi după zapisul
nostru să aibă a-şi face d(umnea)lui şi întăritură de la gospod.
Şi pentru credinţa, ni-am iscălit.
Let 7266 <1758> mart 4.
Sandu Buhuş; Ştefan Buhuş.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 187, nr. CXXXVII. Orig.

138 1758 (7266) martie 10

Aniţa, soţia răposatului loniţă Pană, vinde lui Foti un loc de casă din vale de Biserica
Curelari.

Adică eu, Aniţa soţu răposatului loniţă Pană, făcut-am adivărat şi încredinţat zapis
al meu la mîna dumisali giupînului Foti precum să se ştie, de nime silită, nici asuprită, ce

120
de a mea bunăvoie i-am vîndut dumisale un loc de casă ce să hotărăşti cu dumnealui pe
din deal, care loc mi-au rămas de la răposat soţul meu mai susul numit; şi acestu loc l-am
luat cu multă giudecată pentru zestre ce mi-au prăpădit răposat soţul meu şi au rămas sub
stăpînire m e ; şi i l-am vîndut dumisali giupînului Fote şi giupînesii dumisale, drept doau
sute şi cincizeci de lei, adică cu o casă ce-am luat de la dumnealui cu tocmaiă, care să
nume casa preotului Ştefan din vale de Curălar. Şi făcînd dumnealui plata deplin în
mînule mele i-am dat acestu încredinţat zapis al meu la mîna dumisali să stăpînească cu
pace şi să-i fie moşie în veci dumisali, giupînesei dumisali, fiilor dumisali.
Şi la această tocmală a noastră s-au întîmplat mulţi oameni buni, negustori, care
mai gios s-au iscălit.
Şi eu, pentru adevărată credinţă, mi-am pus degetul.
Let 7266 <1758> mart 10 d(i)ni.
[Iscăliţi]: Eu, Aniţa soţu răposatului Ioniţă Pană, am vîndut cu voia me.
Mihai Pancul, martur; Toader Pascul, martur; Costantin Canta m-am tîmplat.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXI/23, p. 31—31 /f. 29r.-v. Copie în condica de „documentele
caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (19^6-1927), p. 121, nr. XXII (aceeaşi
copie, cu unele lipsuri).

139 1758 (7266) martie 18

lacov mitropolitul Moldovei dă lui Ioniţă Paladi mare spătar un loc de casa de lîngă Uliţa
Măjilor în schimbul a 60 de matce bune de albine.

lacov, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit a toată Moldova, t Facem

ştire cu acestu adevărat zapis al mitropoliei noastre tuturor cui să cade a şti că avînd
sfănta Mitropolie un loc de cas(ă) care iaste pe lîngă Uliţa Măjilor, luat cu schimbătură
de la Sandul Alevra, ficiorul lui Tomii Alevra, şi şăzînd locul acesta pustiu, neaducînd
nici un folos sfinţii Mitropolii, şi văzînd şi nici că nu iaste vrun loc ca acela, de pivniţă
sau de dugheană de la care să aibă vrun folos sau venit sfînta Mitropolie, fiind slab<ă>
în toate, şi mai vîrtos lipsită de stupi, pentru folosul şi oarecare venit pe tot anul ce ar fi
să aibă sfînta Mitropolie, din bun cugetul nostru am socotit şi am făcut schimbu cu al
nostru cinstit şi iubit fiiu sufletescu dumnealui Ioniţă Paladi vel spatar; dum(nealui) au
dat 60 de matce bune şi noi i-am dat tot locul acela, după cum arată hotarnica a
răposatului Gavril Pilat vornic de poartă, ce iaste din vălet 7250 <1742> iuli 12, care loc
dum(nealui) spat(arul) şi giupăneasa dum(nealui) şi coconii dum(nealui) să aibă a-1
stăpîni de acum înainte cu pace şi fără nici o pricină, să-i fie dum(nealui) dreaptă ocină
şi moşie stătătoare în veci. Şi dînd dum(nea)lui deplin aceşti stupi de mai sus arătaţi la
sfînta Mitropolie, i" s-au dat dum(nealui) şi zapisile ceale vechi a locului acestuia, pre
care să aibă dum(nealui) a-ş face şi testament g(ospo)d.
Dreptu aceaiaşi dar, cînd s-au făcut această schimbătură, întîmplatu-s-au iubiţii
noştri fraţi episcopii ţărăi, şi dumnealor fii noştri sufleteşti, cinstiţi boerii cei mari faţă,
carii mai gios s-au iscălit. Şi, pentru adevărată credinţa, am dat acestu adevărat zapis al
mitropolii noastre la mîna dum(nealui) spat(arului) şi înşine ne-am iscălit puind şi
pecetea sfinţii Mitropolii.
V(ă)let 7266 <1758> mart 18 dni.
lacov mitropolit Moldaviei; Ionichie episcop Romanului; Inochentie episcop
Huşului.

121
 Radu Racoviţ vel logăfăt, martur; Lupul Balş vel vornic, martur; Vasile Razul
hatman; Ion Cantacuzino ban, martur; Ion Sturza hatman; Constandin Balş biv vel
vornic; Filip Catargiul vel spatar, martur 1 .
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 112-113, nr. XLVII. Orig.
(după idem, Ms. Surete, XLII, f. 92), cu data de zi imprimată greşit în regest: 19.

ALTE EDIŢII: „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 169, nr. 11 (rez. după orig.).

1
Urmează menţiunea lui Ghibănescu: „Locul peceţii Mitropoliei: Pecetia Mitropoliei Soceavei. Iacov
mitropolit. 1752. Sî. Gheorghe călare omorînd balaurul".

140 1758 (7266) martie 26

Scarlat Grigore Ghica voievod scuteşte ele găzduirea musafirilor casa lui Ion Rîşcanul fost
mare pitar de pe locul mănăstirii Golia.

Io Scarlat Grigore Ghica voevod, Bojiu milostiu, gospodar Zemli Moldavscoi.

Facem ştire cu acest hrisov al domniei rneali pentru credincios boiariul nostru loan
Rîşcanul biv vel pit(ar) că avînd el o casă p e locul sf(intei) măn(ănăstiri) a Goliei, p e
care loc plăteşti şi chirie p e an la mănăstire, şi în cîteva rînduri jeluind domniei meale că
are strămbătate să-1 scoată din casă să găzduiască musafiri, care într-un rînd s-au şi scos
din casă făcîndu-se oarecum drum şi conac de musafiri. Şi rugîndu-se domniei meali ca
să f a c e m o milă cu dînsul ca să nu se mai supere cu scoaterea din casă, n - a m trecut
domnia m e a cerire sa, de vreme ce şi răposatul tatăl său Toader jicn(icer) şi răposatul
unchiul său, Vasilachi Măzărachi med(elnicer) aflîndu-se de a purure în slujbele ţării cu
credinţă şi a c u m şi mai sus numitul Ion pit(ar) aflîndu-să în slujbele ţării m - a m milostivit
domnia m e a asupra sa dîndu-i acest al nostru domnescu hrisov prin carele poroncim
dum(ne)v(oastră), vel agă şi vel uşer şi altor zapcii, de acum înainte niciodată gazdă d e
musafiri casele acestea să n u să m a i dea ca să se odihnească în pace. Căci că în cît să v a
supăra casa aceasta să priciaşte pagubă şi sf(in)t(ei) mănăstiri de chiriia sa. Şi pentru ca
să nu să mai ispitească niitiene nici a le mai arăta pe aceste case nici a le mai lua gazda
de musafiri, nici cu altea chipuri să se ia cu sila, fără voia sa, osăbit de poronca noastră
ce poroncim cu hotărârea ca în toată domnia şi duhovnicescu părinte ca să puie şi
blăstăm asupra celor celor (sic)1 mai sus scrisă.
Şi pohtim şi pre alţi luminaţi domni ce D u m n e z e u va rîndui pre u r m a noastră
asemenea să întărească.
V(ă)leat 7 2 6 6 < 1 7 5 8 > mart 26.
Io Scarlat Ghica voevod. vv;:
După Ghibănescu, Surete, X, p. 145-146, nr. LXXXVI. Text din idem., Ms. Surete, VI, f. 4, după 6rig.
:s :
aflat în proprietatea editorului. -"*

1
Aşa în textul editat.

141 1758 (7266) aprilie 2

Carte de blestem a mitropolitului lacob asupra lui Grigori bacal.

7 2 6 6 <1758> april 2.
Carte de blestăm a mitropolitului lacob asupra tei Grigori bacal. ca să arăte
adevărul dacă locul ci are di la Ilie şi Alexandru Neculce i s-au dăruit sau i s-au vîndut.

1.22
 După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI- Rez. într-un.
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

142 1758 (7266) aprilie 3, Iaşi

Mărturie hotarnică privitoare la o casă cu loc din mahalaua Muntenimii, a lui Andrei
Damian cantaragiu.

t Facem ştire cu acestî mărturie a noastră că, din porunca mării sali preînălţatu
domnului nostru, Io Scarlat Grigorie Ghica voievoda, ne-au orînduitu dumnealui Radul
Racoviţă vel log(o)f(ă)tu ca să mergimu la o casă cu locul ei al lui Andriiu Dămiianu
cantaragiul cel bătrînu din Muntenime, care această casă cu locul ei să hotărăşte de la
vale cu locul casii lui Neculai Neamţul siimanu în curte g(o)sp(o)du, ce le-au cumpăratu
el de la Ghiorghie tălpălarul şi di la femeia lui Vasilca, cu zapis din văletu 7253, de 13
ani, di la cei scrişi mai sus, iar lui Ghiorghe tălpălariul i-au fostu cumpărătură de la Ilie
Poniciu, după cum arată zapiseli vechi care scriu c-au vîndutu Poniciu locul său hotărîtu
în semne cu Gavril Pilat vornicul de poartă şi cu Ciolpanu vornicul şi cu mulţi
mahalagii, carii sintu iscăliţi la zapis; iar locul casii lui Andrii cantaragiul este alesu
deosăbitu de la dealu dispre [u] uliţă, care locu l-au cumpăratu Nechita şi cu soţul său
Mărie di la un Toadiru, cu zapisu cu slova lu Pavăl căm(ă)raşul din văletu 7230, care au
trccutu pînă acum 36 de ani şi ş-au stăpînitu el cu femeia lui Mărie şi au datu casa şi de
dzestre cu locul ei gineri-său lui Andrii cantaragiul şi fetii sali Mărie, carii au şi copii
ş-au stăpînitu totu cu pace casa cu locul ei şi pînă acum, după cum au fostu şi îngrăditu.
Dară acum după ce s-au făcutu cumpărătură şi acestu Neculai Neamţul siiman di au
cumpăratu casa di la vale di la Ghiorghie tălpălaru şi di Ia femeia lui, Vasilca, care le-au
fostu şi lor cumpărătură di la Ilie Poniciu, careli trăieşti, şi i-aU vîndutu locul casii
hotărîtu în semne cu vornici de poartă. Dar acestu Neculai s-ău sculatu acum şi
sîricîndu-să gardul lui Andrii cantaragiu fiindu el şi orbu, neputincios, iar Neculai
Neamţul siiman i-âu intrat în locul casii lui Andrii cantaragiu şi i-au îngrăditu din locul
lui trii stînjini di la vali şi un stînjinu şi o palmă di dealu, dispre uliţă. Şi fiindu noi
orînduiţi să luăm sama, au 1 luatu sama pe scrisori şi zapisă şi am socotitu cu mahalagii
să-şi mute Neculai Neamţul gardul pe locul parilor vechi unde au fostu şi cîtu locu au
cumpăratu el cu ace casă ce-au hotărătu atunce di 13 ani, atîta să stăpînească Neculai
Neamţul cu femeia şi cu copiii lor, iar mai multu în locul casii lui Andrii cantaragiul şi a
femeii lui, Măriii, să nu să întindă peste hotarul vechi. Iar locul casii lui Andrii
cantaragiul s-au şi hotărătu cu doă pietre hotară, una di la deal, dinspre drumu, lîngă
gardu, şi una di la vali,; dinspre locul casii lui Neculai Neamţul, care locul casii lui
Andrii cantaragiul s-aU şi măsuratu seu stînjinu de optu palme şi s-au aflatu 12 stînjini şi
cinci palme din sus dis<pre> 2 locul casii lui Neculai Neamţul alături, di la dealu, şi optu
stînjini pol dispre locul casii lui Toader pietraru, di la vali, şi triisprădzici 3 stînjini şi o
palmă din gios, dinspre Catrina Fumoaie, şi dzece stînjini pol de la dealu dispre uliţă
latul. Şi precum s-au îndreptat şi s-au hotărîtu acestu locu a casii lui Andrii cantaragiul
după zapisă ce-au arătatu atîta Andrii cantaragiul cîtu şi Neculai Neamţul mai multu pe
zapisel(e) lui de cumpărătură ce-au cumpăratu el mai pe urmă locu hotărîtu, aşe şi noi
le-am hotărîtu; şi după hotărîre am făcutu şi noi această mărturie hotarnică şi am dat la
mîna lui Andrii cantaragiul şi a femeii lui şi a copiilor lor ca să-şi stăpînească locul casii
lor cu bună pace, iar Neculai Neamţul să-şi mute gardul di pe locul lui Andrii

123
cantaragiul pe unde s-au hotărîtu, dispre locul l u i cu pietre, pe unde au fostu gardul
vechiu şi mai mult să nu să mai lăţască şi după hotărîre să-şi facă şi întăritură. Şi n e - a m
iscălit şi noi hotărnicii şi alţi mahalagii, ce s-au întîmpiatu.
tf MC, A ( 4 ) T ( « ) anpKAH ? .
Tănas(e) M e l e g h i vor(nic) de portă, hotarnic c m . p . x
> Simion Cheşco uricarul crn.p.>.
Vas(i)lie Mărginean, mahalagiu, martur; Andrii cafigiu 5 , martur 4 .

c P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : 7 2 6 6 c l 7 5 8 >

apr(ilie) 3. No. 5. Mărturia hotarnică a lui Meleghi vornic de poartă pentru locul
cantaragiului, anumi Andrii Dămiian.

Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/16. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, două
amprente digitale.

1
în loc de; „am",
2
Omis.
3
Aşa în orig.
4
Amprentă digitală.

143 1758 (7266) aprilie 5

Cîrste blănar şi soţia Iui, Safta, vînd lui Neculai Hriste o vie părăginită la Vămăşoaia, pe
moşia mănăstirii Socolii, cu 35 de lei noi bătuţi.

t A d e c ă eu, Cîrste blănariul, î m p r e u n ă cu soţul mieu, Safta, făcut-am adăvărat şi

încredinţat zapisul nostru la m î n a dumisali badii lui Neculai Hrist(e) şi a soţului dumisali
Angheluşei şi a copiilor dumisali p r e c u m să să ştie că, de nime sîliţi, nici asupriţi, ce di a
noastră b u n ă v o i e a m vîndut dumilorsali dreapt(ă) ocină şi m u n c ă a noastră, rămasă di la
părinţîi noştri 1 , o păragină de vie care este în Vămăşoai, întri Niculai Sofronie vornic ot
B u c i u m şi-ntre Enăchioaie, pi m o ş i e mănăstirii Socolii, dreptu bani gata triidzăci şi cinci
di lei noi bătuţi. Şi luînd bani deplin întru mînule noastre a m dat şi de la noi acest
adăvărat zapis al nostru ca să f i e dreapt(ă) ocin(ă) şi moşie dumilorsal(e), şi copiilor,
nipoţîlor şi strănepoţilor dumisale, în veci neclătit, nici un fel de supărare să nu aibă
dispri noi sau dispri alt n e a m al nostru, să stăpînească cu pace cu tot n e a m u l
dum(i)lorsale cîţi D ( u ) m n ( e ) d z ă u îi va dărui, dupe săvîrşire dum(i)lorsale; iar
sculîndu-ni noi sau alt n e a m ci să va răspunde cu noi cu vreun fel di pricin(ă) asupra
aceştii paragini d i vie ci a m vîndut-o dum(i)lorsali, să aibă a-şi întreba cu noi şi
dum(i)lorsal(e) să li d e a b u n ă pac(e) să stăpînească în veci cu tot neamul. Şi mărgînd la
vreo giudecată să nu s(e) ţie în sam(ă), şi cîtă cheltuială sau plineală s-ar f a c e să fie toată
dispre noi.
Pintru credinţa, n e - a m p u s degitile m a i gios ca s(ă) creadză, tîmplîndu-s(e) şi alţi
o a m e n i buni, care m a i gios s-au iscălit.
L(ea)t 7 2 6 6 c l 7 5 8 > ap(rilie) 5.
Eu, Cîrste blăn(ar) 2 ; şi eu, Safta soţ Q r s t e i , am vîndut cu toată voie noastră 2 .
t Eu, Vasil(e) Hrist(e), m - a m tîmplat mart(or); f eu, Vasîlca soţ lui Vas(i)li
Hrist(e), mart(or); f eu, Vîrlan biv ispravnic di armaşi, mart(or) 2 ; eu, G h e o r g h e sîn
Ion(i)ţă Sofroni, răzăş, mart(or) 2 ; eu, Gligoraş Luncă căp(i)t(an) agescu, mart(or) 2 .

124
 Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/37. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 21,8 cm.), filigran, cerneală
neagră, cinci amprente digitale.
1
„rămas(ă) di la părinţii noştri", adăugat pe margine de scriitorul zapisului.
2
Amprentă digitală.

144 1758 (7266) aprilie 7

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la un loc de casă de pe Uliţa Măjii al lui
Ion Paladi fost mare spătar.
Den luminată porunca preaînălţatului domnului nostru măriia sa Ion Scarlat
Grigore Ghica v(oie)voda, orînduindu-nc dum(nealui) Radul Racoviţ vel logofăt ca să
mergim să hotărîm un loc de casă a dum(nealu)i Ion Paladi biv vel spătar, ce iaste în
Tîrgul de Sus, pe Uliţa Măjîi, cari loc au fost a Mitropoliei şi Mitropolia au făcut
schimbu cu d(u)m(nealui) spatar Paladi, dîndu-1 pi (60 matce) 1 stupi.
Deci noi, după poroncă, am mers şi am măsurat tot locul după zapis ce ari
dum(nealui) spatar Paladi şi după mărturia lui Pilat vornic de poartă, ce au mai hotărît
acest loc în zilele sfinţii sale părintelui Nichifor mitropolit, şi s-au aflat frunte locului din
sus dispre Uliţa Măjîi, den locul potropopului Mihalachi, la deal păr-în ulicioara, noau
stînjăni, şi s-au pus acolo piatră hotar; şi den peatră am măsurat în gios, alături cu
ulicioara, păr-în locul lui Osmac ce-1 ari cumpărătură de la... 1 şi păn-în locul casăi lui
Vasile Avram şi s-au găsit treizăci de stînjăni, şi stănjinul de opt palme cu palma lui
Tiron vornic, şi acolo încă s-au pus piatră hotar; şi de acolo am măsurat la vale, alăturea
cu locul lui Osmac şi cu locul casăi lui Vasăli Avram, pe din sus, şi s-au aflat doispreci
stînjăni şi trii palme şi s-au făcut acolo colţ şi, neputînd puni acolo piiatră, s-au pus de
s-au bătut un par; şi din par s-au măsurat în gios alături cu locul casăi lui Vasăli Avram
păr-în Uliţa Brăhării şi s-au aflat patrusprece stănjăni şi giumătate, şi s-au pus peatră
hotar; şi de acolo, din piatra, am măsurat la vale alăture cu Uliţa Brăhării, păr-în locul
casăi lui Toader vornic şi s-au aflat unspreci stînjăni, însă cu doi stînjăni ce sînt din locul
potropopului Mihalachi ce să răspundi de la Ilie uşaru, şi s-au pus piatră hotar. Şi s-au
măsurat lungul locului pe di la vali den Uliţa Brăhării în sus, alăture cu locul ce să
răspundi a lui Ilie uşaru şi a protopopului Mihalachi păr-în Uliţa Măjăi şi s-au aflat
patruzăci şi şas(e) de stînjeni şi giumătati.
Şi la aciast(ă) 1 măsurătoare şi hotărît am strîns mulţi oameni bătrîni, mahalagii,
cari mai gios s-au iscălit; deci şi noi am făcut aciast(ă) 1 mărturie la mîna dum(nealui) Ion
Paladi biv vel spatar şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii g(os)pod 2 .
Let 7266 <1758> ap(rilie) 7.
Tănas Meleghi vornic de poartă, hotarnic; Ion Meleghi vornic de poartă, hotarnic;
Neculai Tiron vornic de poartă, hotarnic, am pus pecete me 3 .
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 113-114, nr. XLVIII. Text
după orig. (din idem, Ms. Surete, XLII, f. 93).

ALTE EDIŢII: „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 169 (rez. după orig. de la Muzeul Municipal
Iaşi).

1
Aşa în textul editat.
2
Urmează menţiunea lui Ghibănescu: „L(ocul) p(eceţii) Porţii. 1718".
3
Urmează menţiunea aceluiaşi: „N.K.T.R." (Neculai Tiron).

125
145 1758 (7266) aprilie 9
Dumitru Sîrbu mumgiu, soţia sa, Despa, şi'fiul lor, Hriste, vînd lui Costandin casapul o
dugheană de pe locul mănăstirii Barnovschi, cu 75 de lei.

t Adecă Dum(i)tru Sirbul mumgiu împreun(ă) cu soaţa me, Despa, şi cu fiiul

nostru, Hriste, scriem şi adiverim cu acest încredinţat zapis al nostru precum să s(e) ştie
că, di nim(e) siliţ(i), nici asupriţ(i), ci di a noastră bunăvoie am vîndut o dughean(ă)
dum(i)sal(e) lui Costandin casapul, cu tocmal(ă) drept şept(e)dzăci şi cinci de lei, care
dughean(ă) esti pe locul măn(ă)stirii lui Barnovschi, i care îmblă chirii dooădzăci de lei
pe an la măn(ă)stire, ca<re> 1 şi mie mi-au vîndut-o Tudori mumgiu în Tîrgul de Gios, la
Mesărniţ(ă). Şi dîndu-m(i) dumn(ea)lui Costandin toţ(i) banii deplin întru mînule mel(e),
i-am dat şi noi această dughean(ă) cu toat(ă) voie noastră. Şi s-o stăpîneasc(ă) cu pace în
toat(ă) viiaţa dum(i)sal(e), şi dispri nim(e) nici un supăr să n-aibă, numai să-ş(i)
plăteasc(ă) bezmănul la măn(ă(stiri pe an, după cum scrie mai sus.
Şi cînd am făcut această tocmai(ă) şi la scrisul zapisului, s-au tîmplat mulţi
oamenii buni şi cu ştire egumănului carii mai gios s-au iscălit. Şi, pentru mai mare
credinţa, ne-am pus şi noi degitil(e) şi i-am dat şi zapisăl(e) cele vechi.
7266 <1758> âp(rilie) 9.
Eu, Dum(i)tru 2 Sirbul mumgiu, am vîndut cu toat(ă) voie me împreună cu soaţa
me, Despa, şi cu fiiul mieu, Hrist(e).
Eyco QemSopiq, ţ i a p x i p a q <m.p.>. ;
Eyco O p v y e ţ i v o ţ (?), ţ i a p x i p a ş <m.p,>.
M o v r i ţ T)j.T|T^T|ţ, j x a p x i p a ţ <m.p.>.
Niculai diiac am scris cu dzisa lui Dumitru mumgiu şi-s martur.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/47. Orig., hîrtie difolio (32 x 21,6 cm.), filigran, cerneală
neagră, o amprentă digitală.

' Omis în orig.

2
Amprentă digitală.

146 1758 (7266) mai 1

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă schitului Cetate din Codrul laşului, de deasupra
Socolii, şi bisericii domneşti din Tîrgu Frumos stăpînirea asupra unei bucăţi de loc din hotarul
Tîrgului Frumos şi scutirile acordate de Matei Ghica voievod.
Copie
Cu mila lui Dumnezău, Io Scarlat Grigorie Ghica v(oie)vod, domn Ţării
Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii meii tuturor cui să cadi a şti că după
rîvna ce-am avut cătră svintile şi dumnezăieşti lăcaşuri, socotit-am domnie m e şi pentru
schitul Cetate, în Codrul laşului, deasupra Socolii, la cari sîntem ctitori, vrînd ca să-i
facem agiutor de milă de chivernisală şi hrana călugărilor ce vor locui acole.
Aşişdere mai fiind şi o bisărică domnească la Tîrgul Frumos şi aflîndu-să la
stricăciune, lipsîndu-i şi acoperemîntul şi bolţile fiind surpate, şi dinnăuntru lipsîtă de
toată podoaba ce să cuvine unui lăcaş dumnezăiesc, pentru care ne-au arătat şi hrisov de
la preiubit fratile domnii mele, domnie sa Matei Ghica v(oie)vod, de miluire ce au făcut
cu aceşti doă svinte bisărici, întru cari arată că le-au miluit cu o bucată de loc din hotarul
Tîrgului Frumos, cît s-au aflat loc domnesc, afară dintr-alte danii ce-au dat alţi domni
ce-au fost mai înainte de noi altor boieri la cari au trimis domnie sa şi boieri hotărnici

126
pre cin(s)t(iţi) şi credincioşi boierii domnii, meii, dum(nea)lui Mihalachi Sturza biv vel
vor(ni)c de Ţara de Sus i Alecsandru Neculce biv vel armaş, poruncindu-le ca să aleagă
ce va fi loc domnesc şi să hotărasacă; de la cari numiţi boieri au văzut domnie sa
măriuriia dum(nea)lor hotarnică scriind că, după poronca domnii sale, au mersu la Tîrgul
Frumos ş-au strînsu oameni hătrîni şi boieri di pinprcgiur. anumi pe: Toader Buhuş
post(elnie), şi Mihalachi Jora post(elnic), şi pe protopopa Lupul Tabără de la bisărica din
Tîrgul Frumos, şi p e Lupul şătrărelul şi ţîmiraşvil şi Toader Hurjuiu. Ş-au început a
măsura hotarul tîrgului despre soari răsări, din nişte săraturi ce sînt în malul hălăşteului
mănăstirii Hangului, drept spre miazănoapte alăture cu moşiea lui Alecsandru Neculce
armaş ce o. are danie de la măriia sa Mihai v(oie)vod, cu ispisoc de miluire din hotarul
Tîrgului Frumos, şi iaste hotărîtă ; despre ţîrgu şi lipită cătră hotarul Prigorenilor; şi de la
săraturi mergi hotarul într-o movilă, şi din movilă drept piste Drumul cel Mare a leşilor
într-altă movilă din culme dealului^ din movilă în movilă cari caută tot una într-alta pînă
în capul ce să pogoară pe un pisc în şăsul Sîrcăi pînă într-o piatră ce să numeşti La Popa
Mort, undi să împreună în cap cu hotarul Dădeştilor, moşiei lui Toader Buhuş
post(elnic), şi acole s-au împlinit doă mii patru sute patruzăci şi doi de stînjăni, şi
stînjănul de opt pal[pal]irie domneşti; şi de acole să întoarce hotarul spre apus pin capul
hotarului pe din sus alăture cu Dădeştii, moşie lui Buhuş, şi mergi spre apus pînă în
hotarul Muntenilor, moşie lui Mihalachi Jora post(elnic), iar de acole să întoarce hotarul
în gios, spre amiazăzi, lăsînd Dădeştii, mergi alăture cu hotarul Muntenilor pre drumul
Cotnarului ce vine de la Tîrgul Frumos pără într-o piatră ce iaste lîngă drum; de acole
iarăş(i) să întoarce hotarul spre apus pără într-o movilă mari, şi din movila mari purcedi
iar în gios spre amiazăzi pără piste pîrîul Bâhluieţulfli, într-un pisc, în costişă, deasupra
unii fîntîni, într-o piatră ce iaste pusă hotar de Sandul Sturza biv vel Iog(o)f(ă)t cînd au
hotărît Muntenii dinpreună cu alţi boieri, şi de acole tot drept pişte culme dealului pără
în pîrîul cc vine de la Criveşti, în coada hăleşteului vor(ni)c(ului) Iordachi Roş(e)t, şi
acole să sfîrşaşte hotarul tîrgului din gios; şi capul hotarului din gios să începe d e aice,
moşiia vor(ni)c(ului) Ion Sturza cel Bătrîn, care i-au dat-o domnie sa Mihai v(oie)vod
din loc(ul) g(o)spod al Tîrgului Frumos. Aceste sînt sămnili al aceştii bucăţ(i) de loc
ce-au dat domnie sa danii acestor doă bisărici.
Deci domniia sa au dat sfintelor bisărici dreaptă miluire şi danie stătătoare în ve(a)c.
Şi iarăş(i) au mai miluit domniia sa tot pe aceste doă sfinte bisărici şi cu
pîrcălăbiia Tîrgului Frumos şi al ţin(u)t(u)lui Cîrligăturii, şi pentru doă crîşme în de 1
orînda jîdovască ce sînt acolo în tîrg, iarăş(i) au hotărît domniia sa să fii scutite de toate
angăriile şi camăna, cepăritul, bezmănul, buorul, branişte, să fii iarăş(i) miluiri acestor
doă bisărici pentru lumini, undilemn şi tămîie.
Aşişdere şi cînd s-ar întîmpla să să facă niscaiva iarmaroace la locul acela Ia
Tîrgul Frumos, murtasipiia să fii iniluire iar ale acestor doă bisărici.
Şi toate aceste vinituri le-au dat ca să le fie de la. domnie, sa pentru hrana şi
chivernisala şi îmbrăcăminte(a).călugăril(o)r de la schit şi a doi preoţ(i) şi un ţîrcovnic
cari s-or afla de-a p a r a t e la paza bisăriqii de la Tîrgul Frumos şi pentru alte trebuinţi
bisăriceşti ce vor lipsî. Pentru cari văzînd domnie me toate milile ce sînt mai sus, domnie
me încă asămine întărim şi milijim printf-acest hrisov al domnii meii p e toate milile cîte
sînt arătate mai sus ca să le păzăscă 1 nestrămutat în toată vreme domnii meii, numâi şi ei
să aibă datoriia Ia amîndoă mănăstirile aceste, piste an, în toate zîlile să slujăscă
dumnezăieştilc liturghii, rugînd pre Dumnezău pentru sănătate(a) şi bună stare domnii
mele, şi pentru iertare păcatilor a tuturor creştinilor de obştie. Deci dară, toati aceli mile
mai sus arătate să fii de la domnie me miluire stă<tă> 2 toari acestor 2 sfinte bisărici,

127
nestrămutate în ve(a)c. Şi poftim domnie m e şi p e alţi luminaţ(i) dom(ni), pre cari îi va
milui Dumnezău în urma domnii meii, ori dintr-alţii, ca să nu strice nici să strămute
această puţină milă ce s-au făcut, precum nici domnie rne n-am stricat daniile şi miluirile
altor luminaţ(i) domni, ce mai vîrtos le-am întărit, aşa şi domnie lor, văzînd acest hrisov
al domnii meii să de şi să miluiască pentru a lor vecinica pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa domnii meii mai sus scrisă, Io Scarlat Grigori Ghica
v(oie)vod, şi credinţa a preiubiţ(i) fiilor domnii meii: Alecsandra v(oie)vod, şi Mihai
v(oie)vod, şi Neculai v(oie)vod, şi Grigorii v(oie)vod şi Gheorghii v(oie)vod, şi credinţa
a cin(s)t(i)ţ(i) şi credincios© boierii domnii meii cei mari, dum(nea)l(or): Radul
Racoviţă vel log(o)f(ă)t, i Costandin Balş vel vor(ni)c de Ţara de Gios, i Vasîlii Rus(e)t
vel vor(ni)c de Ţara de Sus, i Ion Sturza hat(man) i pîrcălab(ul) Sucevii, i Alecsandru
vel post(elnic), i Aristarh Hrisoscoleo vel vist(ie)rnic, i Ion Paladi vel spat(ar), i
Pariaitachi vel ban, i Matei Ghica vel com(is), i Enaehi vel caminar, i Neculai Rus(e)t vel
pah(a)r(nic), i Vasîlii Costachi vel stolnic şi credinţa tuturor boierilor, mari şi mici.
V(a)litu 7266 <1758> mai 1.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Npi, MMDCLXXXIV/9. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

1
Aşa în copie.
2
Omis.

147 1758 (7266) mai 3

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la un loc de pe Podul Vechi, al
mănăstirii Neamţ.
7266 < ! 7 5 8 > mai 3.
Mărturiia hotarnică de ia Tănasă, Ioan Meleghii şi Neculai Tiron vornici de poartă
prin care arată că, fiind rînduiţi din porunca domnului Ioan Scarlat Grigorie Ghica
v(oie)vod de au hotărît un loc a sfintei mon(astiri) ce este aici în Iaşi, pe Podul Vechiu,
care acel loc au <fost>' întăi a Iui Moschici săhădăicariul şi Moschici I-au dat zestre la
doi feciori ai săi, anume Panaite şi surorii sale Maria, care loc fiind din dosul dughenilor
lui Moschici ce sînt la faţa uliţii Podul Vechiu.
Şi de la feciorii lui Moschici ieşind locul în vînzare, umblînd din mînă în mîna 1-
au cumpărat Mustafa căpitan de lipcani. Şi Mustafa căpitan l-au vîndut dum(isale) agăi
Costache Purice, şi aga l-au dat danie mănăstirii Neamţului, care împresurîndu-se acel
locu de către Velişcu ficior lui Moschici şi mergînd după hotarnica veche ce au hotărît
p(a)ah(a)rnicul Vasile Buhăiescu, fiind atunci vel paharnic, au măsurat locul cu pasul şi
lungul locului din locul dughenilor lui Ioan soponariu, care iar l-au avut Cumpărătură de
la Panaite fecioru lui Moschici, carile l-au dat danie mănăstirii Neamţului, în sus, pînă în
locul casel(o)r lui Velişcu Moschici s-au găsit 49 de paşi, şi pasul de şăsă palme; şi
fundul locului în lat despre Velişcu Moschici s-au găsit 21 paşi şi au pus trei pietre hotar
de au despărţit locul mănăstirii de locul lui Velişcu Moschici. Iar pe după casa ce au dat
aga Purice mănăstirii Neamţului, iar în lat din locul lui Costandin blănar şi pînă în locul
lui Tudori căpitan s-au găsit 25 de paşi şi două palme. Şi aşa s-au încheiat tot locul; şi
precum au aflat au dat monastirii această hotarnică.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXXI/79, nr. 11. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor de
pe Podul Vechi din Iaşi, din 1835 septembrie.

1
Omis.

128
148 1758 (7266) mai 5
Nicolaiu croitor, soţia sa, Aniţa, şi fiii lor vînd Despci o casă din mahalaua Muntenimii cu
36 de lei.

Adecă eu, Nicolaiu croitor, fecior Mînzăroae, înpreună cu soţul mieu Aniţa şi cu
fii noştri făcut-am adevărat şi încredinţat zapis al nostru, de nime silit, nici asuprit, ce de
a nostră bunăvoe am vîndut o casă a noastră dumisale giupînesii Despii a răposat a
dumisale vătavului Alexandrul, care casă şi noă ne este de la maică-me Mînzăroe, care
dumneei rnăică-me au lăsat cu limbă de moarte cini a griji-o din feciori(i) acela să ia
casa. Şi eu am gri(ji)t cu toate cele ce să cuvin mortului şi sărindar; şi rămîind la mîna
noastră, am vîndut-o dumisale mai sus numite drept treizăci şi şase lei. Şi i-am dat şi
scrisorile care am avut de apărare casăi, adică cârti de giudecată la mîna dumisali ca să-i
fiia dumisale dreaptă ocină şi moşiia d(u)m(i)sale şi fiilor dum(i)sale şi nepoţ(ilor), în
veci neruşietă; şi casa este lîngă Toader Canta şi casa cu locul ei, care loc este hotărît cu
vornici de poartă g(o)sp(o)d şi cu mahalagii de prin imprejur, adecă a măhălagii
Muntenimii şi a măhălagii mănăstirii Sfîntului Spiridon. Şi nime din niamul nostru să
n-aiba a întoarce casa fără voe dumisale, că noi am luat plată deplin.
Şi cîndu s-au făcut această vînzare s-au tîmplat omeni buni, adecă preoţ şi
mahalagii carii mai gios s-au pus anume; şi, pentru credinţa, mi-am pus şi degitile ca să
s(e) şti6.
L(ea)t 7266 <1758> mai 5 zile.
Eu, Nicolae, am pus degetul ş-am vîndut cu voe me 1 ; şi eu, Aniţa, soţ dum(i)sale,
iarăş cu voe me ş-am pus şi degetul 1 .
Eu, preot Mavtei, m-a(m) 2 iscălit.
Eu, preot Zanfir, m-a(m) 2 iscălit.
Eu, preutul Anton ot Sfeti Spiridon, m-am iscălit.
Şi eu, preotul Ştefan ot Vovedenie, am scris zapisul cu zisa dum(i)sali Nicolai
croitor sin Mînzăroae.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 93, nr. XXIV. Orig.

ALTE EDIŢII: Gh. Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - laşi, I, p. 171-172, nr. III (text
parţial după Ghibănescu).

1
Amprentă digitală.
2
Aşa în textul editat.

149 1758 (7266) mai 5

Scarlat Grigorie Ghica voievod scuteşte de dări o pivniţă cu băutură din Iaşi a mănăstirii
Sfrntul loan Zlataust.

Noi Scarlat Grigorie Ghica voievod, Bojio milosti, gospodar Zemli Moldovscoi.
Facemu ştire cu această carte a domniei mele, pentru o pivniţă cu băutură ce are aice, în
Iaşi, sfănta monăstire Sfete loan Zlataust. Eată că domnia mea m-am milostivit şi am
ertat numitei monastiri această pivniţă cu băutură: de camănă, de cepărit, de besmen, de
branişte, de loc agescu, de buor şi de toate cheltuelele, oricîte ar mai fi, să nu se supere
nimică.

129
 Şi drept aceia, poruncim şi vouă, carii veţi fi rânduiţi să strângeţi cheltuelile de pre
la cărcime, văzînd cartea domniei mele, să daţi bună pace pivniţei aceştia întru nimică sâ
nu supăraţi. într-altu chip să nu fie.
L e t 7 2 6 6 <1758> maiu 5 1 .
După Codrescu, Uricariul,X, p. 62. Text după orig. ce se afla în păstrarea editorului.

1
Urmează menţiunea editorului: „L(ocul) p(eceţii)".

150 1758 (7266) mai 7

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la un loc domnesc situat de la vale de
Uliţa Frecăului.

f Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că, din luminată poroncă preînălţatu
domnului nostru, mărie sa Scarlatu Grigorie Ghica v(oie)voda, ne-au orânduitu
dum(nealui) Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t, i dum(nealui) Vas(i)le Rusăt vel vor(nic) i
dum(nealui) Alexandra vel poşt(elnic) să mergem la un loc ce esti g(os)p(o)d, cumpărat
de mărie sa Costandin vodă Mavrocordat de la Ionaşcu blănar sin Botezatii, şi lui
Ionaşcu blănar i-au fostu cumpărătură de la Lupul stoler, iar Lupului i-au fostu întîiu
danii apoi cumpărătură de la Lupaşcu teslaru, drept 12 lei, în domnie mării sali Grigor(e)
vodă, cîndu au făcutu Frumoasa întîiu, car(e) loc esti de la vale de Uliţa Frecăului, Ce
esti şi o casă iar pe loc g(os)p(o)d a Iui Manolachi uşer, dată de mărie sa Scarlat vodă,
alăture cu acestu locu despre amiiazăzi, iar pin dispre răsărit să hotăreşti cu locul lui
Vas(i)le Tănas(e) diiac ot vist(erie), iar pe de la vale dispre Bahlui să hotăreşti cu locul
lui Lupaşcu teslar, ce esti cumpăratu şi locul acest(a) g(os)p(o)d tot din locul lui
Lupaşcu, iar dispre casăle de Beilic se hotăreşti cu Uliţa Frecăului,
Deci noi, pe po[po]roncă, am mersu la acest loc şi strîngînd oameni bătrîni
mahalagii şi cercetîndu-i de au mărturisit cum ştiu pentru acest locu cu sufleti<le>' lor să
mărturisascăj Ioniţi sin Enachi Borozan aşe âu mărturisit: că acel locu l-au stăpînit Lupu!
stoler, şi Chirila Borozan iarăşi aşe au mărturisit, şi pentru o groapă ce esti de la vale de
acestu loc g(oş)p(o)d iar au mărturisit aceştie că au vrut să-şi facă pivniţă Lupul stoler,
cari a vîndut lui Ionaşcu blănar, şi au rămas groapă pivniţa nefăcută, iar Vasilachi
Bîrlădean, om bătrîn, au mărturisit precum au dat Lupul stoler lui Lupaşcu teslar 12 lei
pe locu, în domnie mării sali Grigor(e) vodă, cînd au făcut Frumoasa întîiu, şi după
mărturie lor am măsurat acestu locu g(os)p(o)d cu stînjin de 8 palmi, cu palma lui Tiron
vor(nic), faţa uliţii din gardul lui Vasile Tănas(e) ot vist(erie), alăture cu uliţa, şi pără în
locul lui Manoli uşer, ce esti g(os)p(o)d şi dat cu mărie sa vodă, s-au aflat 8 stînjin(i)
curmezişul, şi s-au însemnat locul car(e) s-au făcut colţu; şi din semnul acela drept la
vale, pe lîngă casa uşeralui, şi în lungu spre Bahlui, şi pînă în locul Măriuţii Lupăşcesa,;
undi s-au pus hotar piiatră de la vale, în co<l>|u, şi s-au aflat 8 stînjini 6 palmi; şi din,
hotarul acela şi alăture cu locul Măriuţii Lupăşcesă şi în crumeziş spre răsărit şi pînă în
gardul lui Vas(i)le Tănas(e) ot vist(erie), undi s-au pus hotar piiatră, s-au aflat 7 stînjin(i)
pol; şi din hotarul acela la deal şi în lungu alăture cu gardul lui Vas(i)ie Tănas(e) ot
vist(erie) şi pînă Uliţa Frecăului dispre casăle de Beilic, de undi am purces a măsura"
întîiu, s-au aflat iarăşi 8 stînjin(i) şi 6 palmi; şi aşe s-au închiet acestu locu în giur
împregiur, şi după cum am hotărît am făcut această mărturii hotarnică la mîna lui Ion
călăraşul.

130
 Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii g(os)p(o)d, şi noi ne-am iscălit, şi alţi
danien(i) buni bătrîn(i) şi megieşi ce-au fostu faţă s-au iscălit, şi carii n-au ştiut carte
s-au pus degetile. -
L(e)t 7266 <1758> mai 7 d(i)ni.
Velişcu prot(o)pop Iaşi <m.p.>.
Ion Meleghi vor(nic) di poart(ă) < m . p > .
Tănas(e) Meleghi vor(nic) de portă, ho<ta>'mic <m.p.>.
Tiron vor(nic) de poartă 2 .
Eu, Yas(i)lachi Bîrlădeanu 3 ; eu, Ioniţi sin Enachi Borozan daulgiu g(os)p(o)d 3 ; eu,
Grigoraş Gătană lipcan 3 ; eu, Chiriia Borozan başe-daulgiu g(os)p(o)d; eu, Toader Talpă,
imam tîmplaţ 3 ; eu, Toader doboş, care am şăzut şi în casă încă sînt martur ş-am apucat
tot pe Lupul sţăpînind, şi groapa pivniţii în locul cel şterpu 3 ; Sandul Caiuţ siiman în
Curte, mărturisăsc tij asămine 3 ; Vasil(e) nepuţ Lupului tij mărturisăscu şi eu am vîndut
casa lui lonaşcu şi tot locul acela au fost îngrădit de unchiul meu, Lupul 3 .
Andronache ce-au fost odabaşe de cazaci mărturişăşte că şi el ştie cîndu au
cumpărat locul de la Lupaşcu teslarul şi au cumpărat tot aceasta loc din.. , 4 .
loniţ(ă) diiacu am scris această hotarnică.
Arh, St. Bucureşti, sub dată. Orig., hîrtie difolio, sigiliul Porţii domneşti aplicat în cerneală avînd de o
parte şi de alta a unei cruci, slovele: n/q/«n/pu (P(e)ce(te)a P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718;
sigiliul inelar al lui Tiron vornic, octogonal, neclar,şi opt amprente digitale.

'Omis.
2
Sigiliu inelar.
5
Amprentă digitală.
4
Lipsă.

151 1758 (7266) inşi 14, Iaşi

Scarlat Ghica voievod acordă egumenului mănăstirii Galata dreptul de a lua venitul de pe
moşia mănăstirii Buiecani şi, pentru Sfîntul Mormînt, din cîntarul din tîrgul Chişinău.
Cu mila lui Dumnezău, Noi Scarlat Ghica voievoda, domn Ţării Moldovei. Facem
ştire cu acest hrisov a domnii mdle tuturor cui să cade a şti că viind înaintea domnii meii
cuvios rugătoriul domnii mele, svinţiia sa chir Procopie, arhimandritul şi egumenul
svintii mănăstiri Galata, ne-au arătat hrisoave de la fericitul întru/pomenire, părintele
domnii mele, măriia sa GrigOrie Ghica voievoda, i de la preaiubit fratele domnii mele,
domniia sa Matei Ghica voievoda, şi de la alţi fericiţi, luminaţi, domni, ce au fost mai
înnainte de noi, întru care hrisoave cuprind aceste mile mai gios arătate, întîi hotărînd ca
să ia mănăstirea Galata de pre o bucată de loc al hotarului Buiacanilor, moşiia Gălăţii,
carp întră şi în vatra tîrgului Chişînăului, cîte şasă potronici noi pre an, bezmen de
stfpjinui de loc, de pe la iîrgoveţii creştini moldoveni, şi armeni .şi jidovi, după ctţm şi
singuri tîrgoveţii au priimit, aşa să dea, şi au dat.
Iară pentru pivniţile, ce vor fi în dosul dughenilor, sau alte casă de la faţa tîrgului,
în lătur pre locul Gălăţii, să nu dea nimica, fiind acolo menzil înpărătescu. Dâră pentru
\elniţtle. care vor fi pre locul Buiacanilor, al mănăstirii Gălăţii, să ia cîte ciiici lei, după
cum iau boiarii şi alte mănăstiri de la velniţile ce sînt pe moşiili lor, fiindcă s-au cercetat
pricina aceasta cu amăruntul de cătră dumealor veliţii boiari şi de cătră domniia mea,
prin hrisoave şi alte cărţi domneşti, şi s-au dovedit cu drepate fieştecare, ori boiari, ori
mănăstiri, ce au moşii şi vor fi pre acele moşii velniţă, să-i ia bezmenul di pre velniţă pe
obiceiu. Iară cămănarii să-ş(i) caute camăna lor, pre obiceiu, după cum scrie condica
gospod.

131
 Aşijdirea să mai ia şi venitul cantariului din tîrgul Chişînăului după hrisoave, ce
ne-au arătatu, şi de la alţi luminaţi domni, întru- care scriu că fiind tîrgul Chişînăul
descălecat dentru început p e locul Buiucanilor, moşii a mănăstirii, s-au miluit presfinta
mănăstire Galata şi cu venitul cantariului, ce iaste acolo, care venit să să trimită la
Svîntul Mormînt, la Ierusalim, iară vameşii de Chişinău să nu să amestice la venitul
cantariului.
Pentru care dară, după dreptate şi dovadă hrisoavelor ce ne-au arătat egumenul de
pre la alţi luminaţi domni, domniia m e a încăş pohtind a ne arăta următori, iată dară
aseaminea a m întărit prin acestu al nostru domnescu hrisov, hotărînd ca toate veniturili
aceste, arătate mai sus, să aibă a le lua sfîntă mănăstire şi nestrămutate să să păzască.
Şi pohtim domnii m e a şi pre alţi luminaţ(i) domni, ce în urma noastră îi va milui
Dumnezău cu domnie aceştii ţări, ca să nu strice daniia şi întărirea noastră, ce mai vîrtos
să miluiască şi să întărească pentru a domniilor sale vecinică pomenire.
Scrisu-s-au hrisovul acesta de loniţă Pavel gramaticul aici, în Iaşi, în anul 7266
<1758> mai 14.
IW CiUpAAT I'HKil B 0 6 B 0 A 4 , E O Î K V K » M M A O C T Y K » , ROCFLOAAPT..
Hw GKâpAdT THKA BW6BWAA m. p.
Manolache Bogdan.
NPWHHTW)( B6A AWR(O)4>(E)T.

Arhiva Acad. de Ştiinţe a R. Moldova - Chişinău, Fond 18, registrul 10, doc. II. Orig., hîrtie (55 x 37
cm.), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm.), aplicat în cerneală roşie (aceeaşi cerneală, folosită şi la
intitulaţia actului). Cu o trad. rus.

152 1758 (7266) mai 20

Filip săhăidăcâr, soţia sa, Aniţa, şi fiii lor vînd lui Agapie egumenul mănăstirii Sfîntul Sava
o casă de pe PpduLXschi, pe locul mănăstirii, cu 75 de lei.

t Adică eu, Filip săhăidăcariu, împreună cu soţul meu, Ioana, şi cu fiii mei, Neculai i
Costandin i Toader i Aniţa, dat-am adevărat zapisul nostru la mîna sfinţii sale părintelui
chir Agapii egumen ot Sfinţii Sava, precum să să ştie că am vîndut o casă pe locul sfinţii
mănăştiri pi Podul Vechiu, dc nime sîli{(i), nici asupriţi, ce de-a noastră bunăvoie am
vîndut-o sfiinţu sale în 70 şi cinci de lei. şi dîndu-ne plata deplin în mînule noastre, am dat
acestu adevărat zapis la mîna sfinţii sale ca să o stăpînească în veci cu pace.
Şi, pentru măi adevărată credinţă, ne-am pus mînile şi degitile mai gios, ca să să
crează.
L(ea)t 7266 <1758> mai 20 d(i)ni.
Eu 1 , Filip săhaidăcar, am vîndut; eu 1 , Ioana soţu lui Filip, cu voie m e am vîndut;
eu , Neculai, i eu 1 , Costandin, i eu 1 , Toader, i eu, Aniţa 1 , fiii lui Filip, cu voia noastră am
1

priimit.
. . } , (Accpripcu;1; IcocriOu;... 2 , ţiocptipaţ; reSpyicx; t e p o v . . . EOtţiripicx; 6 Ayttf
Z a w a , la.aptriq... 3 | x a p t r | p ( a ţ ) 4 <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava, CIV/11. Orig., hîrtie difolio (31,4 x 20,9 cm.), cerneală neagră,
opt amprente digitale,

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Cîtevacuvinte greceşti neclare.
4
. . . martor; Iosifis..., martor; Gheorghios...Eftimirios al sfîntului Savva, mărturisesc... martor <m.p.>.

132
jf. 5 3 1758 (7266) mai 24
Diata unui Gavril scrisă de preotul Vasilii de la Biserica Sfîntul loan.

f Adică eu, Gavril, făcut-am diiată a m e la mîna soţului meu Saftii, precum să s(e)
stic că, înainte morţii mel(e) tîmplîndu-s(e) o copil(ă) cu alt soţ al meu, fat(ă) a
Jămirului, am lăsat cu limbă de moarte o dugană 1 în Tîrgul de Sus ot Hagioi, şi anume ce
de sus, şi doi bani pentru zestre ei, aşijdere şi soţului meu Saftii o dugan(a) 1 cu cas(ă) din
dos am lăsat cu limbă de moarte, să fie a ei împreun(ă) cu a unii copil(e); aşejdere şi
după moarte m e am lăsat cu limbă de moarte să aibă a da un sărindar şi a m ă griji după
putinţă, o cergă... 2 , şi doă cămeş(i) cu hir sînt a copil(ei) cei mar(i) şi doă prostir(i) albe
şi o mas(ă) şi meneştergură cu fir şi o năfram(ă) cu fir şi un şervăt şi 9 coţi de pînză
supţiri şi perin(i) mar(i) şi 4 perin(i) mici, aceste sînt rămas(e) de .. , 3 .
Şi la această diiată s-au întîmplat şi alţi oamen(i) şi mahalagii carii mai g(ios) s-au
şi iscălit pentru credinţa.
Eu, Gav<r>il, m-am iscălit; şi eu, preutuf Vasilii ot Svd(ti) loan am scris cu zisa
lui; ierei, preutu loan ot <S> 4 feti loan <m.p.>; eu, Gligoraş Docipal, m-am tîmplat; şi eu,
Alistarhu 5 cojocar, m - a m întîmplat; şi eu 5 , Ioniţ(ă) jomirul, m-am întîmplat; şi eu,
Toader 5 foştăşanul, m - a m tîmplat; şi eu, Vasil(e) foştăşanul, m-am întîmplat; şi eu,
Dumitraşcu 5 Scorţăscul, m-am întîmplat.
Iar de va vre ceneva să să scoal(e) asupra soţului meu Safti den namurile, şi
trăgînd-o în vro giudecată, să nu să ţie în sam(ă), iar îndrăznind ceneva a întră în diiata
aceasta şi a-i f a c e supărăr(e), să fie neiertat de mine şi de Dumnezău, de toţi Sfinţii
Părinţi; herul, p(i)atra să ruginască şi să mucezască; iar trupul acelui să nu putrezască.
Şi aşa am lăsat eu cu limbă de moarte.
Let 7266 <1758> mai 24.
înst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, patru amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotainu, I, p. 268, nr. 348 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (33,1
x 22,8 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 97).

1
Aşa în orig.
2
Un euvînt neclar.
3
Un rînd, pe îndoitură, ilizibil.
4
Omis,
5
Amprentă digitală.

154 1758 (7266) iunie 12

Stoian bucătar din Iaşi şi soţia sa, Tudosca, vînd lui Gheorghie fost mare şetrar nişte case
din Iaşi, cu 70 de lei.

t Adecă eu, Stoian bucătar ot tîrgul Iaşi, împreună şi cu fămeia mea, Tudosca,
dat-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale Gheorghie biv vel şătrar, precum să să
ştie că, dîndu-mi Safta Polihronoaie şi cu fiiu-său, Gheorghie, şi cu fiicele dumisale,
Aniţa şi Maria, o danie, adecă o bucată de loc, din locul casălor celor mari, mi-am făcut
o casă pentru odihna noastră precum arată zapis(ul) dumilorsale. Dar din mînă în mînă,
căzînd casăle cele mari, şi cu tot locul, supt stăpînirca dumisale şătrarului Gheorghie şi
scoţînd casăle noastre ca să le vindem şi ne aflîndu-să alţi cumpărători, cu preţul ce
cerem noi, au primit dum(nealui) şătrar(ul) Gheorghie ca să le cumpere, fiindcă sînt tot

133
într-un hotar cu locul dum(nealui), despre apus, în colţul locuiţii, lîngă drum(ul) cel
mare.
Şi neputîridu-ne tocmi ăm priiinit noi, de a noastră bunăvoie, ca să viie oamini
streini îftpceuană: şi c u nieşterii d s 'teintea^' -le preţălyiască; şi aşa am chemat pe
dumnealui Dima calfa şi p e Andrciu meşter, întîmplîndu-să şi sfinţie sa părintele
arhimandrit Paisîie egurnen de Sfeti Ioan, şi sfinţie sa. părintele Daniil egumenul
Schitean, şi părintele popa Mafţeti, şi dum(nealui) Tănasă Meleghe vornic de poartă, şi
p e dumnealui Ion braşpvan şi alţii şi mi-au preţăluit casele drept şaizeci de Iei. Dar
arătînd eu că am preţăluit mai mulţ, dumnealui şătrarvţl Gheorghie ca să m ă oditinească
cu preţul casei, au priimit ş-au mai dat încă zece lei, cari s-au făcut şaptezăci lei. Şi eu,
cu acest preţ, împreună cu femeia mea, Tudosca, ne-am mulţumit şi am vîndut casăle
dumisale cu locul ci ne iaste dat danie, care ne-am luat şi toţi banii deplin şaptezăci de
lei. Şi-am dat dumisale şi danie Polihronoie.
Dreptu aceea, dum(nealui) Gheorghie biv vel şătrar şi coconii dumisale să aibă
a-şi stăpîni aceste case cu locul în veci, cu bună pace, şi pentru neclătită stăpînire
dumisali şi a coconilor dumisali şi a nepoţilor, strănepoţilor, cîţi Dumnezeu îi va dărui.
Şi cum ca să să ştie că am vîndut cu voia noastră, nesiliţi de nime, ne-am rugat de aceşti
mai sus arătaţi cît şi de alţi ce s-au întîmplat de s-au iscălit precum să văd.
Şi noi, pentru mai adevărată credinţa, ne-am pus numele şi degetile în loc de
peceţi, ca să să crează.
Iunie 12 d(i)ni 7266 <1758>.
Eu 1 , Stoian bucătar, am vîndut cu voia me.
Eu 1 , Tudosca soţie Iui Stoian, am vîndut 2 .
Eu, Ion braşovan, martor <m.p.>.
Şi am scris eu Grigorie cu zîsa lui Stoian şi a femei sale, Tudoscăi.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur - Iaşi, XVI/25. Orig., hîrtie difolio (35,2 x 23,6 cm.),
filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Urmează o semnătură grecească tăiată cu o linie şi trei semnături greceşti neclare.

155 1758 (7266) iunie 12, Iaşi

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile acordate de domnii
anteriori.
r
Cu mila Tui Dumn(e)zău, Io Scarlat Grigorie Ghica vo(ie)vod, domn Ţării
Moldovii. D e vreme ce ceata ce de cinste a preuţii ca un lucru mai plăcut lui Dumnădzău
p(u)r(u)re să cuvini mai multu a să cinsti şi a milui, pentru că după adevăr aceştie sintu
cei ce să apropie de lumina ce neapropiiată, adică preuţii lui Dumnăzău, care la cele mai
de taină sfinte învrednicindu-să, şi mai vjrtos că tot norodul creştinescu, prin sfintile lor
rugi, cătră Mmtuitoriul nostru, alcătuiescu, şi în toate ziiili neeontinit, pre cel mult
milostiv Dumnăzău, cătră iertare greşalilor noastre a-1 îriblînzi sintu rugători şi
mijlocitori. C e dar pentru unii ca aceştie ce să învrednicescu la înalta şi sufleteasca
slujbă ca aceasta, cum să nu s(ă) cadă dupăsdreptate să-i ocrotească şi să-i odihnească şi
în tot chipul să purtăm grij(ă) pentru a lor bună s t a r e ş i neşupărare!Socotit-am domnie
me, pentru preuţii ce s(e) află aice în oraşul Ieşilor, că arătîndu-ne cărţi de la luminaţii
domni ce au fost mai înainte de noi, întru care arată c ă aflîndu-să în ei nelipsiţi de paza

134
bisericilor şi s l u j i n d u p e toate dzilili d(u)mnăzăiasca leturghie, cu caii găsindu, s-au
iertat d e j a d a j d e d o m n e a s c a şi d e p o c l o n vlădicescu şi de alte dări d e toate.
 s e m i n e dar şi d o m n i e m e l e - a m î n n o i t şi le-am întărit c a să f i e în pace d e dajde
d o m n e a s c ă şi d e p o c l o n a \ lăjdicescjşi de galfcanul şcolilor. Şi la y r e m e desătini şi a
goştinii d e oi v o r p V i p i u ă l a triizăci d e bucale, d e zace un leu, d u p ă hotărire
testmnentului; şi p o g o n a r i t u e vii să n u plătească, nici văcărit. "
A ş i j d e r e , să a i b ă p a c e d e p o d v o d z î , d e cai d e olac şi de alte angării de toate, căci
sintu ia oraşul u n d e este scaunul d o m n e s c u şi slujescu în bisericile tui D(u)mnădzău
dzîoa şi n o a p e , şi r o a g ă pre D u m n ă d z ă u pentru pravoslavnicii domni, cei prestăviţi şi
pentru cei vii c e d o m n e s c u ţara aceasta şi pentru toţi pravoslavnicii;creştini. Şi poftim
d o m n i e m e şi p r e alţi luminaţi d o m n i ce vor f i în u r m a noastră cu d o m n i e aceştii ţări, ca
să nu s t r ă m u t e această p u ţ i n ă milă ce a m f ă c u t acestor preuţi, c u m nici noi n - a m stricat
miluirili a l e altor l u m i n a ţ ( i ) d o m n i c e au fostu m a i înainte d e noi, ce m a i vîrtos s ă li
întărească p e n t r u a lor v e c i n i c ă p o m e n i r e .
Şi s p r e aceasta e s t e credinţa a î n s u m i d o m n i i mele, Io Scarlat Grigorie Ghica
v(oie)vod, şi c r e d i n ţ a a preiubiţ(i) fiilor d o m n i i mele: Alixandru v(oie)vod, şi Mihai
v(oie)vod, şi N i c o l a i v ( o i e ) v o d , şi G r i g o r i e v(oie)vod şi Gheorghie v(oie)vod, şi credinţa
a cinstiţi şi credincioş(i) b o i e r i cei m a r i ai Divanului domnii meii, dumnealor; Radul
Racoviţ(ă) v e l log(o)f(ă)t, C o s t a n d i n Balş vel vor(nic) de Ţara de Gios, Vasilie R u s e t vel
vor(nic) d e Ţ a r a d e Sus, Ioan Sturza h a t m a n i pîcălab Sucevii, i Alixandru vel postelnic,
i Aristarho H r i s o s c u l e o vel vister(nic), i Ion Palad(e) vel spat(ar), i Pânaiotachi vel ban,
Matei G h i c a vel c o m i s , i E n a c h e vel c ă m ă n a r , i I o r d a c h e Costache vel pah(arnic), i
Vasilie C o s t a c h e vel stol(nic), şi credinţa a tuturor boierilor domnii mele, a m a r i şi mici.
Şi s - a u scris hrisovul acesta în s c a u n u l d o m n i i mele, în oraşul leşilor, la anii
v(ă)l(ea)t 7 2 6 6 < 1 7 5 8 > iuni 12. '
Miir GKapAdT TMKa b w c b w a a m . p.
IUHAKAKC "r Awr(c)4>(e)T npwMTW^.
T r e c u t la c o n d i c ă .
< P e v e r s o : f A c e s t u hrisov s-au ; f ă c u t cu ostineala protopopului Velişcu, fiind
p r o t o p o p el l a S f e t e N e c o l a i , î n Iaş(i).
V a s ( i ) l i Velişcu p r o t o p o p , laş(i) < m . p . > .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX1/122. Orig.i hîrtie difolio
(52 x 37,5 cm.), cerneală neagră (intitulaţia, unele cuvinte din text şi numele din Divanul domnesc, cu
cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm,), aplicat în cerneală roşie, imprimat neregulat.

156 1758 (7266) iunie 12

Scarlat Grigore Ghica voievod confirmă mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi scutirile de dări
acordate de domnii anteriori.

I w C k ^ p a a t I'pHiopH THKA R(oe)Bc>A*. B(o)>khio «HA(o)cTiio, r(oc)ri(o)AâpK

3KMAM MOAA<»BCKC>m. F a c e m ştire cu acestu hrisov al d o m n i i mele, tuturor cui să cade a
şti, d e v r e m e că sfintile mănăstiri şi bisărici carile sînt dumnezăieşti lăcaşuri n-au vrut
D ( u ) m n ( e ) d 2 ă u sa să chivernisască cu alt mijloc f ă r ă numai cu milosteniia
p r a v o s l a v n i c i l o r creştini, cu cît dară m a i vîrtos cea decît toate bunătăţile şi datoriia cea
arătată a d o m n i l o r m a i m u l t iasti cunoscută dragoste cea revărsată cătră
d u m n ( e ) d z ă i e ş t i l e l ă c a ş u r i cît v a f i putinţă a le zîdi şi a le întări, d e v r e m e că milosteniia
cine o v a f a c e iaste o r o a d ă sufletească atîta de folos şi plăcută lui Dumn(e)dzău cît

135
îndeamnă şi întăreşte pre tot creştinul ca s-alerge neîncetat cătră dîrisa a o face ca să afle
[ca să afle] acel sufletescu dar, căci aceste nu numai că milostivul Dumn(e)dzău cu ruga
a o chema nu conteneşte agonesînd sufleteasca mîntuire ce şi întru pomenire vecinică cu
nemuritor nume îi arată; j a care şi noi din tot sufletul nostru următori a ne arăta pohtindu
a urma bunilor şi fericitelor lucruri ce-au făcuta şi ce-au lucrat alţi fericiţi şi luminaţi
domni ce-au fostu mai înnaint(e) de noi di au miluit şi au întărit sv(i)ntele mănăstiri cu
obiceiuri de milă ca să le rămîie în urmă vecinică pomenire, avînd dară şi danie mea
această râvnă de slujire şi cinste lui Dumn(e)dzău întru inima noastră înrădăcinată
măcară că din stare vremilor nedîndu-ne mîna să slujim lui Dumn(e)dzău precum voim
iară încă şi din cît(e) putem nu contenim precum socotind domniia me şi pentru sf(î)nta
mănăstire Treh S(ve)titele de aice din Iaşi, unde să află şi sfintele moşti a Precuvioasii
maicii Paraschivii, car^sv^finŞ mănăstire iaste zîdită de fericitiil domn Vasîle vod(ă),
care este închinată la toate lavrile ce sînt la Sv(î)ntul Munte de la care sv(i)nte lavre
călugării ce lăcuiescu într-însăle toţi aşteaptă agiutoriu a avea de la această sv(î)ntă
mănăstire al diroajdmitxai-toate chipurile să cade a să adaoge ca să s(e) poată agiutora şi
sv(i)ntele lavre unde iaste închinată.
Ce dar viind înnainte domnii mele rugătoriul nostru Misail egumănul de la această
sv(î)ntă mănăstire mai sus numită şi arătîndu-ne hrisoave de întăritură şi de miluire atîta
de la răposatul, fericitul întru pomenire părintele domnii mele, măriia sa Grigorii Ghica
v(oie)vod, şi de la domniile sale Costantin .vodCă) Neculai, şi de la Ion vod(ă), şi de la
Costantin vod(ă) Răcoviţă, pre obiceiuri de milă ce-au avut această numită mănăstire pre
care mi le-au întărit, mai pe urmă şi iubitu fratele nostru. Matei Ghica vod(ă), cu
hrisovul domnii sale, iată asămene dar şi domnie me m-am milostivit asupra aceştii
svinte mănăstiri ş-am dat şi am întărit şi am înnoitu cu acestu al nostru domnescu hrisov
prin care hotărîm ca fieştecînd în toată vreme şi domnie noastră să aibă a lua părinţii
călugări din Vama cea Mare domnească de aice din Iasi pre tot: anul ci te o sută ocă de
ceară să fie la svînta bisărică de arsu neîncetat la sfintele mosui a Sfmui Prepodoamnii
Paraschivii.
Aşijdire să aibă a scuti totdeauna în toţi anii .opt sute .de stupi di desătina, şi
goştină de oi pînă la cinci sute .[sutej şi o sută vite: vack, boi, cai iepi, de văcărit sau
coniţă.
Aşijdere şi la vreme vadraruului s | .albii,J .scuti Jot. vinul ce va ieşi din 12
pogoan(e) de vie ce are mănăstire. Cum si pogonăritul pe aceste vii nice odată să nu de,
măcar că pogonăritul s-au ridicat de piste toată ţara să nu mai fie.
Aşijdire şî pentru o pivniţă cu băutură di aice din Iaşi, ce esti dăruită mănăstirii di
răposatul Ghiorghie Ghica v(oie)vod, strămoşul domnii mele, iarăşi să fie scutită acea
pivniţă de camănă, de bezmăn, de buor. de branişte, de cipăritu, de banii locului agescu
şi de toate cheltuielile cîte sînt pe al me nimănui nimică să nu de.
Aşijdere şi pentru o moară pe dubasa. ce are sf(î)nta mănăstire în apa Prutului,
iarăşi să fie în pace de dajdie..morMtului d e 1 2 galbini ce eşti obiceiu de să strîngu dc
moară de la dum(isale) vel com[m]is şi de 2 galbini ce ieu de roată nime întru nimică să
nu învăluiască pe mănăstire pentru acei bani pentru moară. Şi dintr-aceste vinituri datori
să fie egumănul pre tot anul a trimite agonisală la sfintele lavre pentru a noastră vecinică
pomenire.
Ce dară pentru acestu lucru bun şi plăcut lui Dumn(e)dzău ce-am făcut domnie me
cu această sf(î)ntă mănăstire poftim domnie me şi rugămu cu dragoste dumn(e)dzăiască
şi pre domnii care cveţi fi>' în urma noastră îi va milui Dumn(e)dzău cu domnie aceştii

136
Ţări ai Moldovii au din fii noştri, au din neamul nostru, sau dintr-altu neamu să nu
strămute milile aceste precum nice noi n-am stricat miluirile ce am găsit făcute di alţi
luminaţi domni ce-au fostu mai înnainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări
pentru a lor cinste şi veşnica pomenire.
Pentru aceea, poroncim domnie me tuturor voî celor ce viţi fi orînduit cu slujbile
aceste cîndu va fi trebuinţă şi va arăta numitul egumănul hrisovul acesta, toţi să aveţi a
ţine în samă şi a urma poroncii domnii mele după cum scrie mai sus.
Şi spre aceasta esti credinţa a însumi domnii mele, Io Scarlatu Grigorie Ghica
v(oie)voda, şi credinţa a însumi iubiţi fii domnii mele: Alixandru v(oie)vod, Mihai
v(oie)vod Ghiorghie v(oie)vod, şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boierii cei mari ai
Divanului domnii mele: Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t, Lupul Balş vel vor(nic) de Ţara de
Gios, Vasile Ruset vel vor(nic) de Ţara de Sus, Vasile Razul hat(man) i pîrcălab Sucevii,
Alixandru vel post(elnic), Ion Pălad(e) vel vist(iernic), Filip Catargiue vel spat(ar),
Costantin Sturza vel ban, Iordachi vel cămănar, Neculai Rusăt vel pah(arnic), Vasîle
Costachi vel stol(nic), Costachi Muruzi vel com(is) şi credinţa a tuturor boierilor domnii
mele, a mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraş(ul) Ieşilor, în anul al
doilea al domnii mele, de Ion Ghindă, la anii v(ă)l(e)t 7266 <1758> iunie 12.
Hw CKapAAT Tmk& KW€KWA<i m. p.
(VUMOAâKe EOIA^N r Awr(o)4>(e)T npowHT.
Trecut la condică de Ion pisar.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 212, nr. 354 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (52,7 x
37,9 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar octogonal, imprimat neclar în cerneală roşie, din Arh. M-rii
Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 933).

'Omis.

157 1758 (7266) iunie 13

Scarlat Grigorie Ghica voievod întăreşte mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi stăpînirea asupra
unui loc de casă cu pivniţă din faţa porţii mănăstirii dăruit de Gheorghie Ghica voievod cînd era
mare vornic.
f ÎW CKAPADT rpHFOpH IfHKd B(C>E)BOAA, E(O)JKH(EIO) MHA(O)CTG'K>),

r(o)cn(e)Aâph 3 6 A \ A H MWAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele

tuturor cui să cade a şti că, viind înainte domnii mele şi a tuturor alor noştri
moldoveneşti boieri, mari şi mici, cuvios rugătoriul nostru Mtsail egumănul şi cu tot
săboriul de la sfînta mănăstire Tre Sfeti iele ne-au arătat o carte de la răpoosatul întru
fericire părintele domnii mele, măriia sa Grigorie Ghica v(oie)vod, din anul 7237, întru
care scrie c-au întărit stăpînirc sfintu mănăstiri, .pg.un_lQc.de casă cu pivniţa ce ia>te aice
în Jîrgul în Iaş(i) denainte porţii mănăstirii, la capul Podului Vechi, care loc şi pivniţă
l-au datu-1 danie sfinţii mănăstiri răpoosatul strămoş(ul) domnii mele Gheorghie Ghica
v(oie)vod, cu zapis din 7164, scriind într-acel zapis cum au dat ş-au dăruit sfinţii
mănăstiri acel loc tot. însă giumătate dintr-acel loc au fost a cumnatului său, Ursul ce-au
fost vornic. Şi, întorcîndu-i banii toţi gata strămoşul domnii mele, Gheorehie Ghica
v(oie)vod, l-au datu-1 danie la mănăstire cu zapis, încă din boierie, c î n d j ornic
mare, pe care danie au întărit şi părintele domnii mele stăpînire sfintei măm
137
 Deci acum, asămene şi domnie me am dat ş-am întărit sfinţii mănăstiri pe tot locul
acesta şi cu pivniţa ca să-i fie şi de la domnie m e dreapt(ă) ocină şi moşie, şi uric de
întăritură, cu tot vinitul, neclătit, nerusiit, stătător în veciu.
Şi nime altul să nu să amestece piste această carte a[l] domnii meie. Aceasta
scriem.
7266 <1758> iun(ie) 13.
HW CKApAAT rHKâ BW6BWAA m. p.
npWMHT ? AWr(o)^(e)T.
Trecut la condică.

<Pe verso, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: 7266 <1758> iuni(e) 13. Pentru o crîşmă
dinainte porţi mănăstirei. N. 12.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" -- laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p, 213, nr. 355 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31,8 x
21,9 cm.), cerneală cafenie, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar, din Arh. M-rii
Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 256).

158 1758 (7266) iunie 13

Scarlat Grigorie Ghica voievod împuterniceşte Episcopia de Roman şă-şi apere ţiganii
căsari şi holtei de plata leului pentru cheltuiala grajdului domnesc.

HW (ÎKApAAT rpHrOp'l'e RHKA B06B0AA, E(O)>KIK> M(H)A(O)CTY»,

(•(COCRICCOAÂPT, BCMAH MOAAABCKOH.De vreme ce ne-au spus sfinţia sa preasfinţitul
episcopul de Roman lonichie, al nostru preacinstit părintele, că cei cărei strîngu cîte un
leu de ţiganul căsariu şi cîte giumătate de leu de ţiganul holteiu, banii cheltuiala pentru
lucrul grajdiului gospod, de la ţiganii cu meşterşug ce lăcuiescu pen tîrguri, fac
învăluială şi ţiganilor Episcopiei care lucrează la fier, şi sînt cobzari şi lăutari şi nu
trăiescu în tîrgul Romanului, ce li-i şederea cu posluşnicii Episcopiei de o parte de tîrgu,
cum dovedescu uricele bătrîne.
Cît pentru aceasta, iată c-am dat cartea domniei mele de volnicie la mîna
numitului episcop şi la mîna dechiului Episcopiei să fie volnici a apăra pe toţi ţiganii
căsari şi holtei robii Episcopiei, cobzari şi lăutari ce şed cu casă între posluşnicii
Episcopiei, căci testamentul de obiceiul acesta cu banii grajdiului hotărăşte să plătească
numai ţiganii carii şed la tîrguri şi se hrănescu cu meşterşug, dară nu şi cei ce şed afară
den tîrguri cum sînt aceştia ai episcopiei, de şăd pe locul Episcopiei între proluşnici,
unde nu să cheamă tîrgoveţi, ce lăturaşi, cît şi la ţară.
Pentru aceea dară să apere, nici o învăluială să nu mai aibă. într-alt chip să nu fie,
că aşa este poronca domnii mele, că cine le va face supărări vor fi de certare de către
domnia mea.
Let 7266 <1758> iunii 13.
IIpWHHT B6A AWr(o)<J>(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXV/82. Orig., hîrtie difolio,
cerneală cafenie, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4 x 2 cm.); aplicat în cerneală roşie, inegal imprimat.

138
145 1758 (7266)a p r i l i e9
Necolai Mărdari copil în casă împrumută de la loniţă Cudrescul medelnicer 12 lei spre a-şi
cumpăra un cal pentru a sluji la Curtea domnească.

t Adecă eu, Necolai Mărdari, s(î)nă Ax inii Mărdăroie ce au fost fată Dumitrii îi
Necules(e), nepoată de fată Ilii de Cudreşti, dat-am zapisul mieu la mîna dum(isa)le
med(e)lnicerului loniţ(ă) Cudrescul, neamului mieu, precum, m-au rugat dum(isa)le de
trii-au dat doispreci lei, bani gata, în mîna mea să-m(i) cumpăr un cal, neavîndu cal ca
s(ă) slujăsc la Curte. Deci şi eu i-am dat dum.(isa)le acest zapis pentru bani şi i-am mai.
dat la mîna dum(isa)le şi un zapis vechiu a maică-mea, de parte sa de moş(i)e de
Cudreşti, şi cînd s-ar hotărî moş(i)e cîtă parte să va alegi a maică-mea, ca să-i dau
dum(isa)le, ş-atunce s-a socoti preţul acestei părţi de moşie, şi ce s-a <so>'coti cu
dreptul şi s-a căde dum(nea)lui să-m(i) de, iar nefiind moşie de aceşti bani, ce va fi cu
dreptul să-i mai întorcu dum(isa)le, însă socotindu-s(e) şi cheltuiala la hotărîtu moşii, ca
s(ă) prind şi eu ce mi s-ar căde pe parte maică-mea. Şi, pentru credinţa, am şi iscălit.
L(ea)t 7266 <1758> iun(i)e 15.
Eu, Neculai Mărdari s(î)nă Ax ini Mărdăroie, copil din cas(ă).

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul lui Niculaiu Mărdare
ce-au vîndut o parte din Codreşti. Let 7266 <1758> iunie 15.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 7266 <1758> iuni 15; N. 32 2 ; No. 59 2 .
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/38. Orig., hîrtie difolio (21 x 14,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Omis.
2
Cifre tăiate.

160 1758 (7266) iunie 15

Socoteală bănească privitoare la nişte case şi dugheni din Iaşi vîndute.

Bani ce am dat Radomeţchioai după vînzarea caselor şi a dughenilor şi bani ce au

luat ia din chiria dughenilor, precum arată.
L(ea)t 7266 <J758> iunie 15.

Lei Bani
200 cînd am luat casa şi dughenile întăi şi ne-au dat zapisul cel de
vînzare;
20 - tij au luat rînduri din mîna noastră;
5 • .;,• - , tij au luat de la Calistru. dicheul Mitropoliei;
Ce ş-(iu scăzut dintr-aceşti bani
14 60 au luat de la Ştefan condurar chirie cîte 1 leu pe lun(ă) de la
anul 7265 pîn-la 7266 <1758> iunie 15.
19 40 au luat de la Herchea jidovca, avînd tocm(a)lă cît(e) 16 lei pe
an, care fac, pe lună, cît(e) 1 leu 40 de ban(i), din let 7265 pîn-
la 7266 <1758> iunie 15;
18 15 au luat de la Iuzîp tipsieriul cîte 50 par(ale) pe lun(ă), din anul
7265 pîn-la 7266 <1758> iun(ie) 15;
275 115 fac; acestiia toţi i-au luai.

139
 t Inochentie episcop Huşi < m . p > .
25 Iei 5 bani 8 pot(ronici) daţi Iui Toader Radomeţchii din banii casălor,
cînd au mersu la Ţarigrad;
5 lei , pot(ronici) dai Ursii mîne-sa de s-au plătit de Ene Viniţiianul;
2 lei pol tij am mai dat [lui] Radomeţchioai cînd au şedzut la
Cetăţui sep(temvrie) 20;
1 leu pol i-am mai dat după ce am ieşit din bejenii;
2 lei 9 pot(ronici) am dat pe faţa de gheordan fetei;
8 pot(ronici) din 6 ug(hi);
5 lei di la bărbier;
1 leu di la tipsier;
6 lei 3 pot(ronici) a 1 misad(ă) blană di veveriţ(ă) şi o misad(ă) di
ialama şi taneli la pordie Catrinii;
24 lei am dat Catrinii 1
27 lei 106 bani pol am dat lui 2 Costantin copil Radomiţchioaii;
15 lei am dat un sărindar la Mitropolii cu ... 3 o grij(ă) lui Ştefan
Radomiţchii ce i-am dat Ursii;
10 lei un sărindar la Episcopii;
5 lei o fîntînă;
5 lei am dat telalului.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVIII/12. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 8 cm.), cerneală neagră.

1
Rînd tăiat cu o linei.
2
Un cuvînt tăiat.
3
Un cuvînt neclar.

161 1758 (7266) iunie 24

Scarlat Grigorie Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi hrisovul de
danie şi de scutiri acordat acesteia pentru spitalul din incinta ei de Constandin Mihail Cehan
Racoviţă voievod.

Cu mila lui Dumnădzău, Io Scarlat Grigorie Ghica voievod, domn Ţării

Moldaviei. Multe chipuri şi multe mijloace ne-au arătat marele şi preaînaltul
D(u)mnedzău, cătră sufleteasca mîntuinţă şi cătră viaţa cea de sus şi vecinică pre care
lesne călătorind lucrătorii faptelor celor bune să fac moşeni împărăţii certurilor şi măcară
că să pot arăta şi a cunoaşte la toate obştiile şi printr-alte mijloace de bune fapte, iară mai
aleasa pliroforie şi mai întărită încredinţare să v<5de la toţi a fi evlaviia cea cătră
dmndzăieştil(e) lăcaşuri şi buna rîvnă a folosului de obşte, prin carile pururea şi
totdeauna să laudă şi să proslăveşte numile marelui şi preaînălţatului Dmndzău şi decît
toate alte bunătăţ(i) alegînd neştine din tot sufletul şi den toată inema a iubi pre
Dumndzău şi a chivernisi folos străinilor slabi şi neputincioşi să vede şi să cunoaşte că
călătoreşte pre calea cea cu adevărat împărătească, carile îi duce de agiunge cătră
sinurile lui Avraam şi acopere mulţimea păcatelor şi şterge necurăţîile sufletelor, pentru
că urmeadză poroncii lui D(u)mndzău cei dintăi şi mai mare între toate poroncile: să
iubeşti pre Domnul D(u)mh(e)dzăul tău din tot sufletul tău şi din toată inima ta şi din tot
cugetul tău şi pre vecinul tău ca însuţi pre tine, în care poroncă cuprinde ca pre cei
streini a priimi p r e cei goli a-i înbrăca, pre cei bolnavi a-i cerceta. Pentru aceea, cei ce să

140
 nevoiescu să dobîndească moştenirea cea de sus datori sîntu a sîrgui spre săvîrşirea
aceştii d(u)mri(edzăieşti poronci cu întărirea şi întemeiarea afierosiriior şi daniilor ce să
aduc şi să închină la d(u)mn(e)dzăieştile casă, şi la spitalii carii sînt pentru sprejineala şi
agiutorinţa neputincioşilor, pentru acestea foarte cu credinţă şi cu dragoste sîntu primite
înnainte a tot ţiitoriului Dumndzău, ca o roadă a dragostei cei adevărate ce arvoneşte
răsplătirea vecinilor bunătăţ(i). Drept aceea şi eu, robul marelui şi preaînnaltului
D(u)mn(e)dzău, Io Scarlat Grigorie Ghica v(oie)vod, din proniia cea de sus miluindu-ne
şi încredinţându-ne cu părinţăscul domnescu scaon al pravoslavnicii ţării aceştiia ne-am
îndemnat cu râvnă d(u)mn(e)dzăiască den bunăvoinţa a gîndului şi a cugetului nostru a
proslăvi pre cel ce m-au proslăvit pre mine D(u)mn(e)dzău ce m-au înnălţat la steapena
cea înaltă şi slăvită a domnii, şi am socotit de lipsa unui lucra ce iaste plăcut tuturor şi
prea trebuincios ţării aceştiia, Ia acest oraş şi scaon domnescu, ce s-au trecut cu vedere a
să căuta şi a să întări, adică a fi spitale pentru hrana, chivernisala, căutarea şi odihna
săracilor şi a mulţi bolnavi şi neputincioşi, ce să întîmplă la mulţi streini şi de loc,
ticăloşi, şi totdeauna.
Pentru care lucru, viind înnaintea nostră cucernicul între ieromonaş(i) losaf
egumenul de la sf(î)nta mănăstire a Sf(î)ntului marelui ierarhu şi de minuni făcătoriului
Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în tîrgul Iaşii, ne-au arătat un hrisov de
danie şi de miluire de la domniia sa Constandin Mihail Gehan Racoviţă voievod, întru
care scrie, pentru această sf(î)ntă mănăstire, că dentru întăi s-au închinat şi s-au afierosit
să fie pentru trebuinţa spitaliei, unde cu sfatul de obşte s-au miluit această numită
mănăstire, dîndu-i-să danie, dăruindu-să şi afierosindu-i-să moşiia domnească tot hotarul
locului tîrgului Ocnii, şi cu tot dealul unde să scoate sarea, cu t o a t ă d i j m a din toate, atîta
din sarea ce să scoate din deal cum şi din tîrgu şi din cîmpu; însă cînd s-ar tîmpla să fie
ocna vîndută, spitaliia să aibă a lua de la cei ce vor cumpăra ocna din toată soma
cumpărăturii din dzece bani unul, iar cînd va fi <în>' credinţă, să aibă spitaliia omul său
acolo să ia din dzece drobi de sare sau steţii unul, cum şi din ţarini şi din fînaţ, ce vor fi
pre locul tîrgului, din toate să ia dijmă p r e obiceiu încă şi din chirie ce s-ar căde din
bezmăn şi din dughenile ce sîntu în tîrgu încă să aibă a lua. fiindcă pentru chcltuiala şi
mare trebuinţă a spitalii să să afle totdeauna stătătoare şi nestrămutată cheltuiala
sărăcilor de bolnavi, ce să cade după orînduială, nu s-au putut găsi într-alt chip cu toată
alegirea de statornicie mai cu cale şi mai cu bună orînduială, fără numai acestu venit, ce
i s-au hotărît să de pe moşiia Ocnii.
Şi începîndu-să a lua vinitul acest hotărît mai sus, întăi să să cheltuiască să să facă
trebuincioasăle casă, şi zidiul împregiurul mănăstirii pînă să va isprăvi; şi apoi domniia
împreună cu tot Sfatul după cum a găsi atuncea cu cale, de cîti paturi de bolnavi ar putea
ridica acest venit, a poronci şi aşădzămîntul purtării de grijă cum şi în ce chip să s(e)
urmedză, atîta pentru ceibolnavi cît şi pentru cei ce vor fi de trebuinţă pentru căutare lor
un hrisov ca acesta, aşea de o trebuinţă mare ca aceasta ce să cade a fi în ţara aceasta, şi
la acestu oraş şi scaon domnescu, vădzîndu-1 domniia me, ne-am îndemnat cu
bunăvoinţa sufletului, sfătuindu-ne şi cu al noştri cinstiţi şi duhovniceşti părinţi: sfinţiie
sa chir lacov mitropolitul ţărîi, şi chir Ioariichie ep(i)s(copul) Romanului,- şi chir
Dosithei ep(i)s(copul) Rădăuţilor, şi chir Inochentie ep(i)s(copul) Huşîlor şi cu einstiţ(i)
şi credincioşi boiarii cei mari a Sfatului nostru, şi am dat şi am afierosit, şi de la domniia
me, această danie ce iaste hotărîtă mai sus să fie a spitalii la această sfîntă mănăstire din
Iaş(i) tot locul domnescu cît iaste a tîrgului Ocnii, cu tot dealul, cu tot venitul di pe sare
şi din cîmpu, şi din ţarini, şi din bezmăn şi chirie ce ar ieşi de pre tot locul acesta; şi

141
acestu lucru şi de mare folos aceştii patrii s-au socotit şi s-au hotărît ca să fie în
epitropiia breslii negu|(i)torilor din Iaşi; şi cel orînduit ce s-a socotit spre aceasta să
poarte grijă pentru toate vertiturili şi cheltuialile cu frica lui D(u)mn(e)dzău şi din an în
an să aibă datorie durn(nealui) vel log(o)f(ă)t, i dumnealui vel post(elnic), i
d(u)mn(ealui) vel spat(ar) i dum(nealui) vel vist(iernic) să m a r g ă a trie dzi d u p ă dzua
praznicului Sfîntului Spiridon acolo, la mănăstire, să caute s a m a epitropilor ce vor f i
d u p ă v r e m i şi d e venituri şi de cheltuielile anului.
Pentru aceasta, p o h t i m şi pre alţi luminaţi d o m n i ce vor f i în u r m a noastră miluiţ(i)
de D ( u ) m n ( e j d z ă u cu domniia aceştii ţări să nu strice această milă ce a m făcut cu această
sf(î)ntă mănăstire şi cu spitalie de acolo pentru folosul d e obşte a neputincioşilor
bolnavi, d u p ă c u m şi noi n - a m stricat milele ce am vădzut făcute de alţi luminaţi domni,
ce le-am înnoit şi nestrămutat le-am păzit, aşea şi domniia lor, găsind acest hrisov al
nostru, mai vîrtos să întărească şi să adeverească mai adăogînd fieştecare cît îl va îndura
bunătate sa, că întărind această facire de bine cu adăogire în veci vor ave înnainte
ochilor vădzută p o m e n i r e în viiaţa aceasta şi în cea vecinică pre stăpînul H(risto)s blînd
şi milostiv şi-nsutit răsplătitor şi pre rugătorii aceştii casă fierbinţi mijlocitori, întru
sfintele rugăciuni al jărtvii cei fără de singe, pentru ca să f i e stăpînirea lor pacinică şi
neclătită de bîntui61(i) potrivnice.
Şi spre aceasta iaste credinţa domnii m&i însumi, Io Scarlat Grigorie Ghica
v(oie)v(o)d, şi credinţa preiubiţ(i) fiilor domnii meii: Alexandru v(oie)v(o)d. Mihai
v(oie)v(o)d, Nicolai v(oie)v(o)d, Grigorie v(oie)v(o)d, Ştefan v(oie)v(o)d, şi credinţa a
presfinţiţilor arhiereii de mai sus numiţi al domnii mele precinstif(i) d(u)hovniceşti şi
credinţa a cinstiţilor şi credincioş(i) boiari domnii mele cei mari, dumnealor: Ion B o g d a n
vel log(ofăt), Lupul Balşă vel vor(nic) Ţărîi de Gios, Vasilie Ruset vel vornic Ţării de
Sus, Vasilie Razul hat(man) i pîrcălab Sucevii, Alexandru vel post(elnic), Ion Paladi vel
vist(iernic), Filip Catargiul vel spat(ar), Costantin Sturze vel ban, Nicolai Ruset vel
pah(arnic), lânachii vel cămănar, Vasil'(e) Costache vel stol(nic), Costachi M o r u z vel
comis.
Şi s-au scris cu mîna lui Ioniţ(ă) Gram(a) sîn Pavel căm(ă)raş, în anul 7 2 6 6
< 1 7 5 8 > iun (ie) 24.
Iw GK.I(VUT rpurope Hma BOEBOAA. EWJKCI'GK») M(H)A(O)CTYK>, r(o)cn(O)AAp(ii).
HLV CK4JVMT I'HK4 8W6BU'A4 IJ). p.

MHdKAKH 9 AWr(o)4»(e)T npWMMTWX-

< P e verso, scris de mîini diferite în aceeaşi v r e m e > : 1) Pentru O c n ă ; 2) Pentru

locul de la O c n ă ; 3) Pentru Ocnă.
<Scris d e mîini diferite în p r i m a jumătate a sec. X I X > : 1) D e la Scarlat vodă; 2)
Hrisov pentru Tîrgul Ocnii; 3) 7 2 6 5 (sic!) iuni 24., Scarlat Grigorie Ghica v(oie)vod
întăritor daniilor lui Costache Mihail Ţehan Racoviţă v(oie)vod. No. 5.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/3. Orig , hîrtie (73,5 x 54 cm.), filigran, cerneală cafenie
(intitulaţia, unele majuscule din text şi monograma, eu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,4
x 2 cm.), aplicat în cerneală roşie, incomplet imprimat, cu capul de bour în centru, cu slovele pe margini: Iw
GK. TK. KB. şi anul cu cifre arabe dedesubt: 1757. Deasupra intitulaţiei actului într-un ornament floral în
cerneală roşie, herbul ţării şi slovele:_Iw GK. Tp. PK, BB.; semnătura domnului, cu firicele de aur
mărginită de două acvile pe două ramuri desenate în cerneală roşie.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Joan Neculce" tasc. 9, (1931), p. 162-164, nr. CXXVII (orig,,
cu unele abateri); Gh. Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon " - Iaşi, I, p. 33-35 (text după Ghibănescu).
1
Omis.

142
162 1758 (7266) iunie 25
Mărturie hotarnică a lui Tănase Meieghi şi Neculai Tiron vornici de poartă privitoare la un
loc de dugheni din Uliţa Brăhăriei al lui Ioniţă Paladi.

f Facem ştire cu această mărturie hotarnică a noastră că, din poronca dumilorsale
veliţilor boieri, fiind noi rînduiţ(i) ca să hotărîm un loc de dugheni a dum(i)sal(e)
Ioniţ(ă) Palade vel vist(iernic), ce l-au cumpărat de la Costantin Osmachi, şi iui Osmachi
încă i-au fost cumpărătură de la Avram blănariul, care loc est(e) pe Uliţa Brăhării.
Deci, mergînd noi acolo, am strînsu şi p e alţi împregiuraş(i) mahalagii şi răzăş(i)
şi măsurîndu locul în frunte alăture cu Uliţa Brăhării, s-au găsît opt stînjăni şi stînjănul
de opt palme. Iar fundul locului din sus despre locul lui Alivra, ce-au fost a Mitropolii,
s-au găsît cinci stînjăn(i); iar pe din vale, alăturea cu locul Nastasîi Avrămoaia stegăriţăi,
s-au găsit triisprăzăce stînjăni, iar pe di la deal, alăturea cu groapa unde au fost pivniţa
Vergăi, s-au găsît unsprăzăce stînjăn(i) şi cinci palme. Şi despre uliţă s-au pus şi două
pietre hotară şi în fundul locului despre Nastasîia stegăriţa, alt(ă) piatră hotăra.
Şi după cum s-au măsurat acel loc şi după cum am aflat, am dat şi această
mărturie a noastră şi am pus şi pecete Porţîi domnului.
Let 7266 <1758> iun(ie) 25 d(i)ni.'
Tănas(e) Meieghi vor(nic) de portă : c m . p . x
Necuiaiu Tiron vor(nic) glot(nîi) 2 .

<Pe recto-ul filei a doua>: Palma lui Tiron vornic 3 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XIX>: 7265 (sic!) iuni 25. No. 20.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/18. Orig., hîrtie difolio (30 x 20,5 cm.), filigran, pătat, cerneală
neagră, sigiliul în aceeaşi cerneală al Porţii domneşti Q cm. în diain.), avînd, de o parte şi alta a unei craci,
slovele nh/M/puJ P(e)ce(te)a P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe: 1718; sigiliul inelar, octogona!, (1,6 x
1,5 cm.), în cerneală neagră, al lui Tiron vornic, cu slove în cele patru colţuri: N.K.E.K. (N(e)c(ulai)
v(orni)c).

' Sigiliul Porţii domneşti.

2
Sigiliu inelar.
3
măsurînd 23,5 cm.

163 1758 (7266) iunie 27

Nicodim monah şi Maria cupăriţa vînd lui Fote negustor nişte case de lîngă Biserica
Curelari.
Facem ştire cu această scrisoare a noastră de vreme că fiind nişte case cu pivniţă a
lui Enache polcovnicul în Tîrgul de Sus, lîngă Beserica Curălarilor, care case le-au luat
Enache polcovnicul de la Dima negustorul pentru o datorie drept trei sute de lei, după
cum mai pe larg arată zapisele Dimii, dînd aceste case cu locul ei şi cu pivniţa de istov.
Şi au stăpînit Enachi polcovnicul pînă la moartea lui şi după dînsul au stăpînit Catrina
polcovniciţa, şi Catrina polcovniciţa, după moarte ei, s-au dat danie dumisali Ion Bogdan
vel logofăt cu toate cele ce va avea ea. Şi fiindcă la împărţala zestrei şi a rămăşiţilor
polcovniciţei s-au venit aceste case în 2: o parte a dumisali vel logofăt şi o parte a lui
Nicodim monahul, vărul lui Enache polcovnicul, dar dumisale loan Bogdan vel logof(ă)t
parte dumisali dintr-aceste case au dat-o danie Măriei cupăriţii ce-au ţinut-o Tanasă
cupariul ca să grijască pe cei răposaţi; şi arzînd casele s-au învoit Nicodim monahul cu

143
dumnealui vel logofăt ca să scoată locul casei Ia mezat şi s-au preţăluit drept... 1 , care
bani, pe giumătate, să vin în parte dumisali Marii cupăriţii şi pe giumătate lui Nicodim
monahul. Şi locul acesta s-au vîndut dumisali giupînului Fote negustor şi giupînesei
dumisali şi fiilor dumisali .drept preţul banilor de mai sus arătaţi; şi pentru acest loc de
casă i s-au dat toate zapisele cele vechi şi toate cărţile de giudecată ce au avut vechilul
dumisali vel logofăt şi Nicodim monahul cu Aniţa Dimuliasa şi cu ginere-său Gavril
după cum arată scrisorile şi zapisul Dimulesei mai pre larg.
Şi fiindcă ne-au dat dumnealui de mai sus numit toţi banii deplin în mînule
noastre, noi încă am dat această scrisoare a noastri la mîna dumisali ca să stăpînească
locul casei cu pivniţă, în veci, dumnealui şi fii dumisali, după cum este hotărît şi după
îngrăditura veche.
Şi la făcutul zapisului nostru s-au întîmplat boieri mari şi negustori mahalagii şi
alţi împregiuraşi. cari mai gios s-au iscălit. Şi încă pentru credinţa ne-am pus degetele şi
pecetea.
V(ă)let 7266 <1758> iunie 27 2 .
Eu 3 , Nicodim monahul, am vîndut; eu 3 , Rucsanda, fata lui, am vîndut; eu 3 , Maria,
fata lui, am vîndut; eu, Maria cupăriţa, am vîndut.
Ioan Bogdan vel logofăt; însă cupăriţa să grijască cu aceşti bani pe răposata
Catrina polcovniciţa, căci eu, pentru sufletul Catrinei, am dat parte m e mătuşii cupăriţei
a răposatului Tanas(e) cupariu.

Zapise ce s-au dat pentru acestu loc de casă la mîna giupînului Foti:
1 zapis din v(ă)let 7235 <1727> avgust 15 ... de la T o m a ficiorul Dimii băcal 3 ;
am vîndut-o lui Enachi Saule. Tiron vornic de poartă.
1 zapis din v(ă)l(ea)t 7240 d e la Enachi Saule au vîndut Dimii neguţătoriului.
1 zapis din let 7245 de la Dima, şi Dima au vîndut lui Enachi polcovnicului.
1 anafora din v(ă)let 7266 <1758> ghenar 2, iscălită de mitropolitul şi de veliţii
boieri, întărită şi cu pecete mării sale Costandin vodă Racoviţă pentru pricina de
giudecată ce au avut Nicodim monahu i vechilul dumis(a)le Ion Bogdan logof(ă)t cu
Dimuleasa cu giniri-său Gavril.
1 zapis din v(ă)let 7265 <1757> iunii 12, de la Dimuleas(a) că nu s-a mai scula
pişte această giudecată.
1 Carte de giudecată tij piste al doile giudecată de la veliţii boieri.
1 zapis de vînzare locului, cu toate scrisorile aceste s-au dat dumisale başa Foti,
7265 <1757> iunie 25.
7 zapis(e), adecă şapte zapise, am dat la mîna giupînului Foti, cum arată anume.
Şi eu am scris cu zisa lor. Ioan nncAA.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/25, p. 34-37 (f. 30v. - 32r.). Copie în condica de
„documentele caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate
a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 122, nr. XXIV (aceeaşi
copie, fără partea de sfîrşit).

1
Loc liber în copie.
2
Data cu cifre chirilice în copie este: 7267 iunie 26, dar sub ele copistul a scris văleatul şi data de zi
cu cifre arabe: 7266 şi 27, pe care le-am reţinut şi noi ca şi primul editor al copiei, deoarece copistul vădeşte
uneori nesiguranţă în transcrierea cifrelor chirilice.
3
Se menţionează ,,I(ocul) p(eceţii)".

144
162 1758 (7266) iunie 25
Nicolai Ruset mare paharnic face schimb de ţigani cu Ioanichie epitropul mănăstirii Danco.

t Dat-am zapisul meu la cinstită mîna sfinţii sale părintelui mitropolitului Sinnado
Ioanichie epitropul sfinţii mănăstiri Danco, precum să se ştie c ă avînd sfîtita mănăstire
Danco un ţigan, anume ion Doros, cu un copil, ariume Vasile, danie di la IlinCa
Şichicoaie, precum arată zapisul ce are, am făcut schimbu de a noastră bunăvoie şi
sfinţie sa mi-au dat mie pe acest mai sus numit ţigan cu copilul său şi eu arii dat sfinţii
sale alt ţigan, anume Vasile, şi cu o fată mare anume Tudora, fata lui Ion ţigan şi de
acum înainte, aşa să ne stăpînim aceşti ţigani. Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7266 <1758> iunie 28 d(i)ni.
N(icolaiu) Ros(e)t vel pah(arnic) <m.p.>.
Zaharie Vicol log(o)f(ă)t am scris şi sînt matur <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapis de la dumnealui Nicolaiu
Ruset pah(arnic). 7266 <1758> iunie 28.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 268, nr, 349 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (29 x 20
cm ), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 806).

165 1758 (7266) iulie 8

loan Bogdan mare logofăt judecă pricina dintre Neculai şetrărel şi Axinia Căzăneasa pentru
un loc de casă din mahalaua Hagioaiei, dînd cîştig de cauză celui dintîi. -
Facem ştiri cu această carte de giudecat(ă) că, din luminat(ă) poroncă mării sale
preînălţat domnului nostru Scarlat Ghica v(oie)vod, s-au giudecat de faţă înnaintea
noastră Nc .ai,'; şătrărelul, ficior Mînzăroaia din Iaşi, cu Acsăniia Căzănias(a) iarăş din
laş, jăluind Acsăniia Căzănias(a) că au avut un loc de cas(ă) aici în las, în mahalaoa
Hagioaia, care loc nefiindli-i trebuitoriu au lăsat pe un ţigan de ş : au făcut o casşoară ca
să s(e) odihniască, de poinah(ă) ; şi au şăzut ţăganul cîtăva vremi şi au vîndut casa în trii
lei unor tamei precupeţi. Şi tîmplîndu-s(ă) de au murit precupeţăle şi rămîind casa la un
ilepot al lor au Vîndtit-o unui Toader făgan şi acel Toader ţîgan au vîndut-o Mînzăroaie
mumii acestui Nfeciilai şătrărfil, care i-au vîndut numai locul casăi, iar acumu Neculai
şătrărelul îi stăpîneşte şi locul zăcîndă că casa este cumpărătură cu loc cu tot, cerşind
dreptate, Neculaiu şătrărelul fiind faţ(ă) l-am întrebat cu ce stăpîneşte el şi locul casăi de
vreme că părinţii lui au cumpărat numai lemnul casăi; el alt răspunderea n-au avut fără
cît ni-au arătat o carte de giudecat(ă) ei-au mai avut cu Acsăniia Căzănias(a) la velet
7263 <1754> oct(ombrie) 12, înnainte dum(nealui) Iordachi Cantacozonu log(o)f(ă)t şi
înnaintea mea, în carea carte scrid cum că i s-au cerşut Acsănii dovad(ă) să aducă
oameni marturi cum că Mînzăroaia, cîndu au cumpărat, au cumpărat numai locul casăi
iar nu şi cu locul silnici o dovad(ă) n-am avut şi fiind stăpînirea acei cas(e) de
Mînzăroaie de 37 ani şi la toate vînzările casăi ce s-au făcut, de au îmbiat din mînă, în
niînă Căzănias(a) au fost tot faţ(ă), fiind treitoare acolo şi nimic n-au răspuns, prăvind cu
ochii cum s-au vîndut casa din mînă în mînă, s-au dat rămas din toat(a) giudecat(â) cum
să nu aibă a să mai acolişă de loc, iar Neculaiu să-şi stăpîniască casa cu loc cu tot. •.
Şi după aceasta am întrebat pe Căzănias(a) ce dovad(ă) mai are să mai arătea
înpotriva aceştii cărţă de giudecat(ă); ia alt(ă) dovad(a) n-au arătat fără cît tot zîsăli[i] de
mai sus arătate. Deci stînd a lua sama şi voind ca să găsim un chip ca acela doar vom
putea afla adevărul am aruncat pricina asupra lui Neculaiu şătrărelul, ca să ridice el cu

145
sufletul lui cum că în viaţa părinţălor lui n-au auzăt din părinţă au dintr-alţăi cum-cum
(s/c) 1 că casa nu este cumpărat(ă) cu loc cu tot au să 2 este vreo pricină asupra locului, şj
el la aceasta au răspunsu cum că. după giiidecata ci-au avut mai înnainte i-au făcut
Cazănias(a) şi carte de blăstăm, care carte este şi acum şi au primit-o, la care nici
Căzânias(a) n-au tăgăduit. Deci la aciast(a), după dreptate, aşa am giudecat: că de vreme
că Căzănias(a) nici o dovadă la zăsăle ei nu arată şi carte de blăstăm i-am făcut şi
Neculaiu au primit-o am hotărît: Neculaiu să-ş stăpîniască casa cu loc cu tot, cu pace ca
driaptă ocină, moşiia sa, iar p e Âxăniia Căzănias(a) am dat-o rămas din toată
giudecat(a), că rău şi făr-de cale să acolisăşte.
Aceasta înştiinţăm.
Let 7266 <1758> iuli 8.
Ioan Bogdan vel logofăt.
t EwaSov, IcoavvtKicx;3.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 94, nr. XXV. Orig.
ALTE EDIŢII: Băileanu ş.a., Istoricul spitalului clinic din Iaşi, I, p. 172, nr. IV (text parţial după
Ghibănescu).
1
Aşa în textul editat.
2
Formă veche ( = dacă).
1
Sinadon, Ioannichios.

166 1758 (7266) iulie 15

Eni blănar, fiul lui Duca, pune amanet o dugheană din Tîrgul de Sus şi un pogon de vie de
la Odobeşti pentru 150 de lei, pe care i-a împrumutat prin intermediul lui Manolache mare logofăt.
t Adică eu, E m blănar sin Duca, făcut-am zapisul meu la mîna dumisale
giupînului Manolache vel log(o)făt precum să se ştie că m-am rugat dumisale de me-au
găsit o sută cincidzăci de lei, într-un an cu dobînda lor din zeci în doispreci, şi am pus şi
amanet o dugheană ce esti alăture cu un loc al dumisale în Tîrgul de Sus, lîngă dughenile
Cetăţuianului, ş-un pogon de vii la Odobeşti ce-mi este dat de zestri în ograda
Bondoces(ei), lîngă Sînta Viner(i). Şi eu m-am apucat ca s(ă) dau aceşti bani cu
mulţămit(ă) şi cu toat(ă) dobmda lor la zioa însămnat(ă), iar nefiind banii la zioa
însemnat(ă) şi s-ar tîmpla a merj i la vro giudeCat(jf), să fii toat(ă) cheltuial(a) dispre mine.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus şi iscălitura.
Eu, Eni Duca, plat(nic) <in.p.>.
\ L(ea)t 7266 <1758> iulii J5.
Inst. de Ist. „A. D, Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 269, nr; 350 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (19,5
x 14,3 :Cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 462).

167 1758 (7266) iulie 20

loniţă Ciornei vinde lui Mihalachi tălpălar cinci fjrţe de vie de la Miroslava. ..
7266 <1758> iulie 20.
Zapisul lui loniţă Giorneiu, ce vinde lui Mihalachi tălpălariu cinci firte de vie la
Miroslav[v]a.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMD/35, nr. 7. Menţ. în „perilipsis scrisorilor viilor de la
Miroslav| v]a", din prima jumătate a sec. XIX.

146
162 1758 (7266) iunie 25
Ion Nart, soţia sa, Aniţa, ş.a. vînd lui Vasilachi C a z m a fost mare căpitan şi soţiei sale
Despa nişte case de pe Uliţa Hagioaiei.

t Adec(ă) eu, Ion Nart, şi cu soţul meu, Aniţa, şi cu preutul Vasile, feciorul lui Ion
Nart, şi cu soţul meu, Ilinca, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dum(nealui)
giupînului Vasilachi Cozmi biv vel căpit(an) şi a dumisale giupînesci Despii şi cuconilor
dumilorsale, precum să să şti că, de nimi siliţi, nici asupriţ(i), ce de a noastră bun(ă)voi,
am vîndut a nostră drapt(ă) ocină şi moşie, casăle ce avem în tîrgu în Iaş(i), pe Uliţa
Hagioaii, cari cas(e) şi cu locul lor esti pîn-la locul mînăstirii lui Sveati Spiridon, din sus
si de la deal pîn-la locul Sturzei, şi din gios pîn-în locul pevicilui şi de la vali pîn-în Uliţa
Hagioai, cari şi noă acestu loc ne este co<m>părat de la Apostol peviţul, ce l-au
cumpărat Ştefan s(i)n Sandul Bosie; şi cu am făcut schimbu cu dumnalui: i-am dat eu
casăle mele cele vechi, unde sînt casăle dum(nealui), şi dum(nealui) m-au dat loc(u)l
aceasta ce arăt mai sus şi am dat şi zapisul cel de cumpărătură de la Apostol peviţul. Şi
de acum înainte să-i fie draptă ocină şi cu moşie în veci d(u)milorsale. şi cuconilor
dumilorsale, şi nepoţilor dumilorsale. Şi aceste cas(e) cu tot cu loc l-am vîndut drept trii
sute şi cinzăci lei noi şi n<e>-au dat dum(nealui) noî toţ(i) ban(ii); şi, pentru mai mare
credinţa, ne-am Iscălit mai gios.
Let 7266 <1758> iulii 20.
Eu, Ion 1 Nart, şi cu soţul meu, Aniţa; şi eu, preutul Vasile, şi cu soţul meu, Ilinca.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. a XIX>: 7266 <1758>
iulie 20. No. 1.
Arh. St, Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/I5. Orig., hîrtie difolio (33,4 x 21,6 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală; ;

EDIŢII; Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9„ (1931), p. 91, nr. XIX (orig.); Băileanu
ş.a., Istoricul spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 169, nr. VI (text după Ghibănescu).

1
Amprentă digitală.

169 1758 (7266) iulie 23

Scarlat Grigorie Ghica voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Galata să dea viile
părăginite ale acesteia de la Miroslava celor care ar voi să le lucreze.

t ÎW CKDPADT RPWROPH FMA B(O6)BWA<», BW(O)AC0EIO> M(H)A(©)CTGI©),

r(o)cn(o)AAp'b 36M(AH) MWAAABCKWH. De vremi ce domnii meii ne-au jăluit cuviios
rugătoriul nostru, sfinţie sa Procopii arhimandritul şi egumenul de Gălata, arătîndu Că p e
moşie sfinţii mănăstiri ce să numeşti Miroslava, fiinducă esti dealul totu vii, unii şi-au
lăsatu viile lor de 3-4 ani de nu le-au mai lucratu şi s-au părăginitu; şi Fiindu că sintu
între alte vii, nu numai că să păgubeşti sfînta mănăstire de vinitul moşii, ce şi carii au vii
alăture cu aceli păragini au supăru şi pagubă, stricîndu-li-să gardurile viilor de vite,
unblîndu slobodi pin păraginile lor. Şi pentru cîti puţintei pomi ce au pin paraginile lor,
nici lasă să ia viile alţii să le lucrezi, nici vor să îngrădească ei şi să să apuci să-şi lucrezi
păraginile lor; şi esti păgubaşi sfînta mănăstiri de venitul moşiii.
Cari după jaloba numitului egumen am socotit şi domnie m e că nu eşti cu dreptati
să rămîi sfînta mănăstire păgubaşi de vinitul moşiii din pricina acelor oameni ce nu-şi

147
lucrează paraginile» nici vor să le de altora să le lucrezi, şi a m datu această carte a
d o m n i i m e i i l a m î n a egumenului, prin care îl volnicim, dîndu ştire tuturor oamenilor ce
au vii paragini şi neapucîndu-să să le lucrezi ei, să aibă voi or p e cine ăr găsi din oameni
răzeşi au alţii, să le de s ă le lucrezi, ca să nu rămîi păgubaşă mănăstirea d e venitul moşiii
şi sa le stăpînească acie, iar carii le-au părăsi tu şi n-au m a i avutu purtări de grijă să le
lucrezi, să f i e ieşiţi din stăpîniri, că aşe esti poronca domniii meii.
Let 7 2 6 6 < 1 7 5 8 > iul(ie) 23.
IIpWMMT B€A AWR(O)4>(E)T.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Probota, XIV/34. Orig., hîrtie difolio (21,8 x 31,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, (2,4 x 2 cm.), aplicat în cerneală roşie, neclar.

EDIŢII: D.R.A., Moldova, II, p. 345-346, nr. 331 (orig.).

170 1758 (7266) august 1, Iaşi

Scarlat Grigori Ghica voievod dă lui Costantin Răşcanul fost mare stolnic, în locul unei
case cu loc din Iaşi ce a fost cuprinsă în ograda caselor de la Beilic, o bucată de loc a tîrgului
Qrheiului.
f Io Scarlat Grigori Ghica voevoda, EO>KTK> MHAOCTYK», ROCNOADPII 3GMAM
A\OAA<»BCKCM. F a c e m ştire cu acestu hrisov a domnii m e l e tiitiiror cui şă cade a şti, pentru
0 casă cu loc cu tot ce-au avut aice, în Eş, credincios boeriul nostru dumnealui Costantin
Răşcanul biv vel stolnic, care casă cu loc fiind driaptă a[I] dumisale o a m luat-o d o m n i e
m e di s-au cuprinsu în locul ogrăzîi casălor d e Beilic, ce s-au făcut aice, în Eş. Dară,
nepriimind domniia m e ca să rămîia păgubaş de moşiea sa, iată, m - a m milostivit domnie:
m e asupra dumisale şi i - a m datu-i danie o bucaţă de lpp dprrtocşcu a tîrgului Orheiului,
cît au r ă m a s nedat de alţi luminaţi domni, cari loc s-au datu în locul casălor dumisale, la
care loc a m trimis d o m n i e m e di s-au şi hotărît cu pietri de cătră alte hotară pre slugile
noastri Neculai Botezatul i Stamatie, pîrcălabii de Orheiu, di l a cari ni-au adusu'mărturie,
hotarnic(ă) 1 cu iscăliturili lor şi cu iscăliturile lui Grigoraş Hodoroge, i Sămipn Boţneţu,
1 Iftodii Cojuşnian, i Alixandru Strătan, i Toader Ţira i Nanîi Strătan, întru care mărturii
scriu numiţîi hotărnici că, după poronca domnii mele ce li-am scris, au mersu di au ales
tot locul cît au rămas d o m n e s c u din olatul tîrgului Orheiul, dispre alte hotară, cari l-au
măsurat cu f u n i e a di şesăzăci de stănjăni, cu stănjăn de o m de mijloc.
Şi măsura dintîi s-au început din hotarul dumisale Vasile Rusăt vel vornic, pînă în
hotarul dumisale Filip Catargiu vel spătar şi s-aii aflat curmezişul treizăci şi doî de funii,
adică pînă î n , m a t c a Sîrbenicăi. Aşijdire măsurînd şi lungul hotarului din hotarul
dumisale vşl spătar, pînă în hotarul CMpirceniJor, undfs să chiamă L a Curmătură .sistau,
aflat şeptizăci şi cinci d e funii lungul, iară parte dispre apus, măsurîndu-să cîmpul în
curmeziş, s-au găsit, cinci funii. Aşijdire şi lungul la cîmpu măsurîndu-1 din hotarul
dumisale y o m i c Vasîle Rusăt şi pînă în hotarul Isacovii, s-au aflat cincizăci şi doî de
funii. Atîta s-au aflat tot locul domnescu, cari au mai rămas II dat altor boeri sau
mănăstiri di alţi luminaţi domni, ş i SR-au dat în stăpînire dumnealui stolnicului în locul
locului dumisale şi a casălor ce i s-au luat domnescu.
Dreptu acesta dar şi d p m n i e me, d u p ă alegire şi ,hptărîre ce-au făcut aceşti numiţi
m a i sus, d o m n i e m e însăş airt dat ş i am întărit credincios bperiului nostru, dumnealui
Costandin Răşcanu biv vel stolnic, în ţpate sămnile ce ş î n t arătate mai sus, ca să-i f i e
driaptă danie şi miluire neclătită, stătătoare în veci.

148
 Şi spre -aceasta esti credinţa însumi domnii mele, Io Scarlat Grigorii Ghica
voevod a, şi credinţa a preiubiţi fii domnii mele Alixandra voevod, Mihai voevod,: şi
Niculai: voevod,;şi Grigorii voevod, şi Ghiorghie voevod şi Ştefan voevod, şi credinţa a
cinstiţi şi credincioşi boerii domnii mele cei mari: Ion Bogdan vel logofăt, Lupul Balş
vel vornic de Ţara de Gios, Vasîle Rusăt vel vornic de Ţara de Sus, Vasîle Razul hatman
i pîrcălabu Sucevii, Alexandru vel postelnic, Ion Pălade vel vistiernic, Filip Caţargiu vel
spătar, Constantin Sturză vel banu, Neculai Rusăt vel pah(arnic)', J a n a c h i vel caminar,
Vasîle Costachi vel stolnic, Costachi Muruz vel comis şi credinţa tuturor boerilor, a mari
şi mici. , • ..
Şi s-au scris hrisov acesta în Eş, la scaunul gospod, di Ion Ghind(ă), la văleat 7266
<1758> avgust l 2 .
Io Scarlat Ghica voevod.
Ion Bogdan vel logofăt pfoci(t).
Manolachi Bogdan 3 logofăt proci(t).
După Sava, Doc. Orhei, p. 238-239, nr. 232. Orig. din colecţia editorului.

'Aşa în textul editat.

2
Urmează menţiunea editorului: ,,p(ecete) g(ospod)".

171 1758 (7267) noiembrie 24

loan Theodor <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi dreptul de a
încasa venitul cîntarului din Iaşi şi din Tîrgul Făinii acordat de Constandin Racoviţă voievod şi de
Scarlat Ghica voievod.

t Cu mila lui D(u)mndzeu, Io loan Theodor v(oie)voda, domn Ţărîi Moldavei. De

vreme că blagocestivii domni şi oblădiiitorii Ţării Moldovei, din ravna bunătăţii lor, au
miluit şi au ajutorit sfintile m(ă)năstiri şi bisărici ca pe nişte dumnczăieşti lăcaşuri, cu
hrisoave de milă şi de afierosire, pentru a lor vecinică pomenire, şi noi acumu, cu darul
lui Dumnezeu, miluindu-rie cu domnie ţării aceştiia, întru preaînalt scaunul patrii
noastre, au venit înăihte noastră cucernicul întru ieromonaşi loasaf igutncnul de la sfînta
mănăstire a mâielui ierarh şi5 de minuni făcătoriului <Spiridon>', ce acmu de nou este
zidită din *temeii6 aice, în oraş în laş(i), şi ne-au arătat hrisoave de milă ce are de la
domniia sa Costandin Racoviţ(ă) vod(ă) şi de la domniia sa Scarlat Ghica vod(ă), întru
carile scriu ca să aibă această sfîntă mănăstire a lua cîte un ban pol de tot sacul de orice
fel de pîne s-ar vinde aice în laş(i) şi în Tîrgul Făinei, grăunţă sau făină, adec(ă) grîu,
mălaiu, păpuşoi, orzu, ovăs, săcară, iar cînd s-ar vinde pîne, făină sau grăunţile cu oca
sau cu măsură, să aibă m(ă)năstire această purtare de grij de cîntar, niierţă, baniţă, sau
altă măsură, şi de om pentru slujba cîntariului sau a măsurătorii în tîrgul unde s 1 ar vinde
aice în laş(i) pîne şi atun<ci> 2 înc(ă) să aibă a lua sfînta m(ă)năstire cîte un ban pol de 50
ocă de la cei ce-ar cumpăra ca să 116 pentru chivernisala părinţilor ce vor slujî într-însa.
Dec ii dar şi domnii me dăm şi întărim această milă prin domnescul nostru
h<r> 2 isovu aceştii sfinte m(ă)năstiri a Sfînţului Spiridon ca şi de acmu înnainte să aibă a
lua de tot sacul de orice fel de pîne, grăunţe sau făină s-ar vinde aice în laş(i) şi-n Tîrgul
Făinei, cîte un ban pol adec(ă) cîte o leţcai deplin şi de pi la toţ(i); iar cînd s-ar vinde
pîne cu oca sau cu măsura atunce să ia sfînta m{ă)năstire de 50 oca cîte un ban pol,
avînd purtare de grij(ă) de o m de cîntar, de măsură, unde şi s-ar viride făina sau grăunţile
aice în Iaş(i) numai părinţii ce vor fi la această sfîntă m(ă)riăstire să fie îndatoriţi a ruga

149
pre Dumnezău de-a purure la sfintele rugăciuni şi jărtve pentru bun(a) stare ţării aceştiia
şi pentru iertare păcatelor noastre şi a părinţilor noştri.
Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni pre carii Dumnezău îi va rîndui
cu domnie ţării aceştiia sau din neamul nostru sau dintr-alţi, să nu strice nici să surpe
această milă, ci mai vîrtos să o întărească pentru a lor vecinică pomenire precum nici noi
n-am stricat, ce am întărit daniile şi miluirile altor luminaţ(i) domni.
Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 7267 <I758> noicm(vrie) 24 d(i)ni.
Hw Hwân bw6bwa<» <m. p.>.
A(TFMHTPÂUJKO) Awr(o)<J>(e)T NPWIHTWX-

S-a trecut la condică.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e r n o : Să ia cîte un pol ban de sacul de
făină.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: No. 7; 7267 <1758> noiemvrie 24.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/6. Orig., hîrtie difolio (49 x 36 cm.), filigran, cerneală neagră
diluată (intitulaţia cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,3 x 2 cm.), inegal imprimat (capul
de bour în centru, o coroană deschisă deasupra şi anul cu cifre arabe dedesubt: 1758).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 164, nr. CXXVIII (orig.); Gh.
Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 36 (text parţial după Ghibănescu).

'Loc liber în orig.

2
Omis în orig.

172 1758 (7267) noiembrie 28

Neculai Tăbîrţă postelnic vinde lui Arghirie serdar o casă de lîngă biserica Sfântul Ilie, cu
498 de lei.

Dat-am zapisul nostru la mîna dum<nealui> sărdariului Arghirie precum să s(ă)'

ştie că de bunăvoia noastră, de nime sîliţ(i), nici asupriţ(i), am vîndut dujn<nealui> o
cas(ă) ci-am avut noi aice în Eş, lîngă Sfet(i) Ilie, cu loc cu tot, dup(ă) cum arat(ă)
zapisăl(e) cele vechi de cumpărătur(ă) ce-au cumpărat răpăosatul părintele nostru Ştefan
Tăbîrţ(ă) biv vel jit<nicer>, drept patru sute nooîdzăci şi opt lei, însă doî sute patrudzăci
şi opt de lei ce-am fost dum<nealui> dator mai nainte ce-am dat lui Ioniţ(ă) Nacul, şi
dooî sute cindzăci d e lei ni-au dat acu ban(i) gata.
Drept aceia am dat şi noi aceast adevărat zapis al nostru la mîna dum<nealui> şi a
giupînesăi dum<nealui> şi a cuconilor dum<i>lorsal(e) care Dumnedzeu i-a dărui ca să
fie driapt(ă) ocină şi moşie în veci; şi am dat şi scrisoril(e) cel(e) vechi. Şi, pentru
credinţa, am şi iscălit.
L<ea>t7267 <1758> noiem(vrie) 28.
Neculai Tăbîrţ(ă) post<elnic> GligOrie C.. 2 med<elnicer> 3 .
După M. Costăchcscu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 84, nr. XLVIII. Text după
orig. ce se afla la Bibi. Universităţii din Iaşi, „Cat. IV" (în prezent de negăsit).

' Parantezele rotunde din text aparţin lui M. Costăchescu.

2
Aşa în textul editat.
2
Urmează menţiunea editorului: „Alte iscălituri, nedescifrabile".

150
 178 <După 1758 (7267) decembrie 20>
Bălaşa vistierniceasă, soţia răposatului Aristarho vistiernic, dăruieşte mănăstirii Dainco din
Iaşi un ţigan fierar cu ţiganca lui.

f Bălaşe Cantacuzinească, giupîneasa duiilQsale răpăosatului vist(iemic)

Aristarho, şi cu fiiul mieu, Iordachi biv vel comis, facem ştire cu această scrisoare a
noastră, de vremi că datoriia fieşticăruia creştinu iasti să alergi cătră Domnul
Dumn(e)zeu şi cătră Ereprecurata şi Pururea Ficioară, Maica Svinţii Saie a Domnului
Nostru Is(us). H(ri)s(ţos), şi să întindă mîinule şi tot cugetul den inemă cătră mila Svinţii
Sale ce nemărginită, şi de cîtu va pute să agiutorească svinteli lăcaşuri întru care să
jărtfuiesc svintele jărtfi, iată dară şi noi, cunoscîndu că lume aceasta esti deşertarea
deşărtărilor şi nime într-însa nu va să petreacă în veci, ce va să să mute dintr-acestu vacu
la altu vacu, unde au mersu moşii şi strămoşii noştri, pentru aceasta, socotit-am că esti de
mare folos şi pomenire vecinică pentru sufletul răpăosatului dumfisale) Aristarho
vist(iernic) şi a pomenirii noastre, căutat-am dintra ai noştri drepţi şerbi ţigani şi am dat
pe Lupul ţigan ferar, ficiorul lui Postolachi Căputatui, ţiganul nostru, şi cu ţiganca lui,
anume Gherghina ţigancă, lui Paloma ţigan al nostru den Trifeşti şi am agiutorat svînta
măn(ă)stire Dancul cu acestu dreptu şărbu: ţigan cu ţiganca lui.
Deci de acum înnainte noi treabă cu dînsul să nu mai avem, nici alţii dintru
neamul nostru, ce svînta măn(ă)stire de mai sus numita să aibă a-1 stăpîni pe acel de mai
sus numit ţigan cu ţiganca lui şi cu toată sămînţa ce să va creşti din dentru dînsul; şi după
scrisoarea noastră să aibă svînta măn(ă)stird a-ş(i) face şi dres domnescu pe acel ţigan cu
ţiganca lui. Şi nimeni dintra neamul nostru ce să va alegi în urma noastră să nu cutează a
strica această puţină danie a noastră, ce mai vîrtos să o întărească pentru a lor vecinică
pomeniră, iar cari s-ar ispiti ca să o dizrădăcineză această daniâ a noastră de la acel
svîntu lacaşu, să fie blăstămatu şi neiertata de noi şi de Domnul Dumn(e)zeu şi de
Prcprecurata Maica Svinţii Sale şi de toţi Svinţii Părinţi şi Mucenici, şi svinteli leturghii
ce să slujesc într-acel sfîntu lăcaş să-i ste împotrivă la giudeţul straşnicu, şi în toată viiaţa
lui procopsaiă să nu vază, şi să aibă parte cu Iuda şi procletul Arie, fierul, pietrile să
putrezască iar trupul lui să ste întregu în veci.
Şi, pentru mai mar6 credinţa, ne-am iscăliţii ne-am pus şi peceţili.
j ^ e O ţ [7267 < 1 7 5 ^ ^ ^
Bălaş(a) vist(ierniceasa) <rn.p.>.
... <m.p.>'.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme rezumatul grecesc al zapisului şi,
de altă mînă>: Zapisul visteresăi Bălaşii pentru ţîgani.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul inelar octogonal cu
vulturul bicefal şi o coroană deasupra al Bălaşei Cantacuzineasa şi un alt sigiliu inelar, octogonal, neclar,
lîngă o semnătură greu de descifrat.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 269, nr. 351 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (33 x
20,7 cm.), cerneală cafenie, din-Ath, M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 792). r ;

1
Nume neclar.

151
178 <După 1758 (7267) decembrie 20>
lacov Mărginean şi soţia sa, Aniţa, vînd lui Gavril tălpălar şi soţiei acestuia Măria un
pogon de vie părăginită în Dealul lui Ştefan Vodă de la Miroslava, cu 15 lei.

t Adecă eu, lacov Mărginean, împreună cu soţul meu, Aniţa, dat-am zapisul
nostru la mîna lui Gavril tălpălar şi a soţului dumisali, Marii, precum să se ştie că i-am
vîndut un pogon de vie păragină la Miroslava, în Deal la Ştefan Vodă, alăture cu Lunga.
Şi tocmala am făcutu dreptu 15 lei; şi banii mi-au dat toţi deplin în mînă. Şi părăgina
acee am vîndut-o de nime siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, ca să fie
dumilorsale moşii în veci de veci, să fie sănătoşi, să o stăpînească, şi copiilor dumilosale
să le fie moşie în veci de veci.
Şi la acestu zapis s-au tîmplat şi alţi oamini buni, răzeşi, cari mai gios şi-au pus şi
degitile.
L e t 7 2 6 7 <1758> deche(m)v(rie) 6.
t Eu 1 , lacov Mărginean, împreună cu soţul meu, Aniţa 1 , nepo(a)tă de sor(ă) a
Gafitii
5
ce-au tinut-o
5
Vasile Comuto.
f E u \ Chiriiac tMpMar, m - a m tîmplat la acestu zapis.
t Eu 1 , Andrei ciobotar sin Negură, m-am tîmplat.
t Eu,Gligoraş, am scris cu zisa dumilorsale.
<Pe verso-ul filei ă doua, scris în prima jumătate a Sec. XIX>: No. 5; 7266 (sic!)
dechem(vrie) 6. Zapisul lui lacov Mărginean ce vinde lui Gavril tălpălariii un pogon de
, ;
vie paragină la Miroslava în Dealul lui Ştefan Vodă.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMD/6. Orig., hîrtie difolio (33 x 21,2 cm.), filigran, cerneală
neagră).
Idem, MMD/35, nr. 5 (rez. cu văleatul greşit: 7266, într-un perilipsis din prima jumătate a sec. XIX).
1
Amprentă digitală.

175 . 1758 (7267) decembrie 7

Gavril tălpalar şi soţia sa, Maria; vînd lui Andrii Ciubotar şi soţiei acestuia Catrina o vie
părăginită din Dealul lui Ştefan Vodă de la Miroslava, cu 16 lei,

t Adic(ă) eu, Gavril tălpălar, dinpreun(ă) cu [cu] soţol, eu, Mariia, şi cu copii
miei, precum să s(e) ştie că i-am vîndut un pogon de vie părăgin(ă) la Miroslava, în Deal
la Ştefan V(o)d(ă) alăture cu Lunga; şi tocma[ma]la am făcut dreptu şaisprazăci lei, şi
banii mi i-au dat toţ(i) deplin în mîn(ă). Şi păragina aceea am vîndut-o di a nostră
bunăvoie, nesiliţi, nici asupriţ(i) di niniin(e), lui Andrii cibotar şi soţului dumisali
Catrinii şi coconilor dum(i)sal(e), ca să li fie dreptă ocină în veci, şi dum(nealui) şi
coconilor dum(i)sal(e) moşie dreptă cumpărătură. Iar de s-ar mai scula cin(e)va [ciniva]
asupra lui Andrii, să nu i să ţie în seam(ă), or despre partea m e or despri parte
vînzător(ului) dintîi. Şi, pintru credinţa, am pus şi digiteli mai gios, care ce-am tîmplat la
acestă vînzar(e) ca să ş(e) creză.
L(ea)t 7267 <1758> dec(hemvrie) 7.
Eu 1 , Gavril tălpălar, dinpreun(ă) co soţ(ul) mieu Marii.
Ioniţ(ă) 1 Păpuşoi, mart(or), răzaş; Enifni] 1 Păpuşoi, mart(or), răzaş; şi eu 1 ,
Palad(e), m-am tîmplat; eu 1 , Andronache sîn Stătiesei, răzăş, mart(or).
Şi am scris eu, Neagul copil, cu zisa lor.

152
 Şi eu ! , Postolachi răzăş şi martur; şi eu 1 , Iacob, m - a m tîmplat şi esti cu vo(i)e me 2 .

< P e verso-ul fiiei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 6; 7 2 6 6 (sic)
dechcmvr(ie) 7. Zapisul lui Gavril tălpălariu ce vinde lui Andrei ciubotar un p o g o n d e
vie paragină la Miroslava în Dealu lui Ştefan V(oie)v(o)d.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMD/7. Orig., hîrtie difolio (21,3 x 16,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, şase amprente digitale.
Idem, MMD/35, nr. 6 (rez., cu văleatul greşit: 7266, într-un perilipsis din prima jumătate a sec. XIX).

' Amprentă digitală.

2
Mai jos, începutul zapisului (primele patru rînduri chirilice) reluat pe verso.

176 1758 (7267) decembrie 11, Iaşi

Ioana ceprăgăriţă din Iaşi se judecă ia Divan cu egumenul mănăstirii Sfîntul Sava pentru
trei dugheni de pe Podul Vechi.

t F a c e m ştire cu această carte d e giudecată, din poronca mării sale preînnălţatu

domn(u)lui nostru Ioan T h e o d o r voievod, au avutu giudecată faţă, înnainte noastră,
Ioana ceprăgăriţă din Ieşi cu sfinţie sa părintele Agapie, e g u m e n u l d e Ia S f e t e Sava,
dzicîndu Ioana ceprăgăriţă că, avîndu ea trii d u g h e n e pe locul m(ă)n(ă)stirii Sfetii Savii,
pe Podul Vechiu, aproape d e mănăstire, de d a bezmăn de locu, dară fiindu ea datoare cu
trii sute de Iei Iui Hapti aga d e la Hotin cu zapis, şi astă vară în d o m n i i a . . . 1 , viindu turcul
cu zapisul la dumniia lor boierii caimacani, ca să-i plinească banii, şi apueîndu-să d e
bani ş-au p u s şi zapcii să-i plinească banii turcului, şi i-au datu alţi bani, iar cu 100 lei au
rămas şi neavîndu cu altă să-i plătească şi avîndu ea aceste dughene, din p o r o n c a
(Ium(i)lorsale boierilor caimacami, au orînduitu p e un N e c u l a telalu d e au strigatu aceste
trii dughene, lemnul, la m e z a t u ; şi au ieşitu Ia mezatu 100 lei. Şi neavîndu ea să de banii
şi egumenul, fiindu locul a m(ă)n(ă)Stirii, n-au lăsatu să le c u m p e r e alţii, c e au datu
e g u m e n u l 100 lei, î n c ă luîridu bani cu d o b î n d ă de i-au datu p e lemnul dughenilor di s-au
plătitu de turcu; şi au r ă m a s dughenile şi lemnul c u m şi locul a m(ă)n(ă)stirii.
Iar a c u m a I o a n a ceprăgăriţă cerşindu dreptate ca să întoarcă ea Banii egumenului,
ace sută de lei ce-au datu pe lemnu, cu dobînda lor din d z e c e 12 p e an, de cîndu i-au
datu banii şi să-i plătească şi b e z u m e n u l cîtu i-au r ă m a s di p e locu. Şi e g u m e n u l fiindu
f a ţ ă au datu s a m ă că i-au r ă m a s di p e bezmen rămăşiţă d e 6 ani nedaţi, şi el au
c u m p ă r a t u lemnul d u g h e n i l o r fiindu p e locul m(ă)n(ă)stirii, n-au lăsat p e alţii să le
c u m p e r e d e la m e z a t u , c u m s-a v ă z u t şi zapisul Ioanii c e l-au scos d e la turcu.
Şi pentru aceasta, noi ase am giudecatu: să plă[piă]tească Ioana banii egumenului
ace sută d e lei, cu dobînda lor d e cîndu i-au datu, şi să-i plătească şi bezmenul locului de 6
ani c e i-au rămas rămăşiţă, şi i s-au pus şi zi Ioanei, pînă în 2 săptămîni. Di va da banii
să-ş(i) ţie ea dughenil(e) şi să-ş(i) plătească bezmenul locului m(ă)n(ă)stirii d u p ă tocmală
d c la proin e g u m e n ; iar de n-a Ioana banii Ia dzîua ce a pus, atuncea să stăpînească
e g u m e n u l dughenili, c u m şi locul m(ă)n(ă)stirii, cu b u n ă pace. Aceasta înştiinţăm.
tf Mc, /\("fc)T(O) X3CG3 AMK(eMBpYe) în2.
Vasilie B u h ă i e s c u l biv vel pah(arnic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, C1V/12. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 19,7 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Mai multe litere transformate, ilizibile.
2
Actul este scris de Simion Cheşcu uricar.

153
178 <După 1758 (7267) decembrie 20>
loan Theodor <Calimah> voievod confirmă Bisericii Catolice din Iaşi scutirile acordate de
unii domni anteriori.

t Cu mila lui Dumnedzău, Io loan Theodoru voievoda, domn Ţărîi Moldovei.

Facem ştire cu acest hrisov al domniei mele tuturor cui să cade a şti, pentru preoţii de la
Biserica Ungurească de aice din Iaşi, că, viind înnaintea domniei mele, ne-au arătat
hrisoave, atît de la domnie sa răpousatul Grigorie Ghica v(oie)voda, cît şi de la domnie
sa Matei Ghica vod(ă) şi de la domnie sa Scarlat Ghica vod(ă), cum şi de la alţi luminaţi
domni ce-au fost mai înnainte de noi, de miluire ce-au avut, asemenea dar şi domnie
mea m-am milostivit şi le-am întărit lor cu acestu hrisov al domniei mele. Şi întîiu pentru
patru oameni streini făr(ă) de bir în visterie, ce ş-ar găsi să fie de slujba lor, i-am iertat
domnie mea, ca să fie în pace acei oameni de bir şi de toate dările şi angăriile, oricîte ar
fi pre altă ţară, nimărui nemică să nu dea.
Aşijdere şi la vremea văcăritului sau a coniţii, să nu aibă a scuti preuţii patru vite
şi doi cai, cum şi la vremea desetinii să aibă a scuti cincizeci de stupi de desetină şi zece
rîmători. Pe aceste bucate nic(i) un ban să nu dea.
Aşijderea, şi pentru tot vinui ce-ar ieşi din roadă a şăpte pogoane de vie ce are
beserica lor aicea, lîngă Ieşi, la Copou şi din şeasă pogoane ce are la Miroslava, tot acel
vin să fie scutit de vădrărit şi pogoanile de vie, de pogonărit, nimărui nici un ban vădrărit
şi pogonărit să nu dea. Şi să fie slobozi a-ş(i) rădica vinul de acolo, de la vii şi să-1 aducă
aicea, la beserica lor, despre nime oprit să nu fie.
Aşijdere, şi pentru o pivniţă cu băutură ce vor avea preuţii aicea în Iaşi, iarăş(i) să
fie în pace acea pivniţă de camănă, de bezmăn, de cepărit, de bour, de branişte, de loc
agescu şi de privnicerit şi de alte dări şi angării ce ar fi prea alte pivniţă de toate, pentru
ca să fie de chivernisala preuţilor.
Aşijderea, şi pentru caii lor, nime nicidecum mac ar ori cu ce poronci ar mergi, ori
cu carte g(o)spod, ori făr(ă) de carte, caii lor de olac să nu li să ia. ^ -
Drept aceea dar, poroncim domnie mea şi dum(i)lorvoastre boieri ce veţ(i) fi cu
aceste slujbe mai sus arătate şi voaă slujitori, văzînd acest hrisov al domniei mele, să
aveţi cu toţii a urma întocma şi la toate după cum poroncim, necutezind a face nemică
mai multă supărare.
Şi poftim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnăzău îi va orîndui în urma
domniei mele, au din fii noştri, ori dintr-alt neam, strein, ca să nu strice miluirea acestor
preoţ(i), ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască, pentru a lor vecinică pomenirea.;, :
Scrisu-s-au de Vasilie Ganea diac de divan.
Let 7267 <1758> dec(hemvrie) 20.
t Hw H W A N B W E S W A D <m.p.>.
AVMMTpâlUKO T AWr(o)4>(e)T npWTOTWX-
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite la sfîrşitul sec. XVIII>: 1) No.
vigessimo primo; 2) No. vig(essi)mo p(rim)o; 3) Carta d'esentione del prihdipe
Giovanni a(nno) D(omi)ne...' 1758;4) 7267.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/194. Orig., hîrtie difolio (48 x 36 cm,); cerneală cafenie,
invocaţia simbolică (intitulaţia şi unele cuvinte din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesq inelar, octogonal
(2,3 x 2 cm.), din 1758, imprimată parţial în cerneală roşie,
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, V, ed. I, p. 432 (rez.).

1
Un cuvînt neclar.

154
178 <După 1758 (7267) decembrie 20>
Izvod de acte ale Bisericii Catolice din Iaşi.
Izvod de urice şi cărţi,domneşti ce are Biserica Ungurească şi preoţii franciscani,
să s(e) ştie.

Carte mării sale lui Gligor(e) vod(ă), den velet 7246 <1737> oc(tombrie) în 4, în
car(e) scrie 6 pogoane de vie ce au la Copou, de pogonărit şi vedritul pe tot vinul ce-ar
ieşi din roada acestor vii, nici un ban să nu de.
Aşijder(e), şi pentru o pivniţă cu băutură, ce vor ţine în Ieş(i), să fie în pace de
toate birurile, oricîte ar fi pe alte pivniţe.
Aşijder(e), şi pentru 3 oameni streini, ce n-or ave bir în vist(erie), îi iartă de bir şi
de toat(e) angăriile; numai la vreme hîrtiilor să de cîte un galbăn de om.
Aşijder(e), şi pentru 4 boi şi 2 cai şi 8 stupi, văcărit sau desetină nici un ban să nu de.

Carte mării sali Costandin Neculai voievoda, de velet 7250 <1741> noie(m)v(rie)
în 18. Şi mărie sa, după testamentul lui Gligor(e) vodă, face milă cu preoţi de la Beserica
Ungurească, pentru tot vinul ce-ar ieşi din 6 pogoan(e) de vie, ce ar(e) la Copou, ca
fieşteeîndu să aibă a scuti vedritul pe tot vinul ce ar ieşi din aceli vii, nici un ban să nu
de. Şi vinul lor să fie slobod a-1 ridica de la vie şi a-1 aduce în Ieş(i), la biserica lor făr(ă)
de nici o [o] popreală.
Iar pentru pivniţă este ţidulă cu pecete mării sale, în car(e) porunceşti la
cămănăr(i), bazmănar(i), buoiâr(i), breneşter(i) şi de loc agescu şi de alte toate angărîi o
pivniţă mar(e), ce ar ave beserica aice, în Ieş(i), să aibă pace, după carte ce au preoţi de
la mărie sa din cielaltă domnie.

7256 <1748> iul(ie) 30. Carte mării sale Iui Costandin Neculai v(oie)v(o)da, din
let 7241 <1733> mai, în 28, ca să aibă a scuti preoţi de la Biserica Ungurească cu carte
mării sale drepte a Ipr bucate 170 de stupi, însă la ţinutul Ieşilor la Urşulă, stupi treidzăci
şi, la ţinutul Fălciiului, stupi 30 i, la ţinutul Romanului, la Săbăoani, stupi 70 şi la ţinutul
Bacăului, la Faroani, stupi 30 i la tinutu Sucevii, la Răchiteni, stupi 10. Pe acest(e)
bucate să n-aibă nici o supărar(e) de desetină, nici un ban p e aceste [bu] bucate să nu de.
Iar cîţ(i) stupi ar ave mai mulţi pist(e) această somă să aibă a-i plăti ţărăneşte.

Carte mării sale, lui Ion vodă, din 7254 <1746> ghienar(ie), în 15. Scrie şi întăreşte
testamenturile a preiubit fratelui măriei sale Costaiidin vodă şi d e la alţi înainte domni, să
aibă <a>'scuti venitul pe tot vinul ce ar ieşi din roada a 7 pogoan(e) de vie, ce ar(e) biserica
la Copou, şi pogonăritul pe acest(e) pogoan(e) şi desetină pe 170 de stupi. Şi pentru o
pivniţă cu băutură, ce ar ave aice, în tîrgu, o iartă de toăt(e) dările şi angăriile.

Carte mării sale lui Gligor(e) vod(ă), din velet 7256 <1747> de(cembrie) 1. Scrie
c a s ă scutească şapte pogoani de vie din Copou de pogonăritul şi vădrăritul pe tot vinul
ce ar ieşi din 7 pogoan(e).
Aşijder(e), şi o pivniţă cu băutură din Ieşi, de toaţ(ă) cheltuielile ce ar fi pre alte
cîrcimi şi pentru 4 boi şi 2 cai de văcărit şi 50 de stupi de desătină, pe toat(e) aceste nici
un ban Să nu de.

Carte mării sale lui Matei vodă, din velet 7261 <1753> av(gust) 3. Scrie întîi
pentru 7 oâmemi streini, făr(ă) de bir în vist(ierie), ce ş-ar găsi, să fie de slujba lor, car(e)
oameni îi iartă de bir şi de alte toăt(e) angării, cît(e) ar fî pre altă ţară.

155
 Aşijder(e), şi la vreme văcăritului şi şi a cuniţii, să aibă a scuti 4 vit(e) şi 2 cai. Şi.
la vreme desetinii, să aibă a scuti 50 de stupi şi 10 rîmător(i) de desetină.
Aşijdir(e), şi şi pentru tot vinul ce-ar ieşi din roada a 7 pogoan(e) de vie de la
Copou şi din 6 pogoan(e) ce ari la Miroslava, tot acest vin să fie scutit de vădrărit şi
pogoanele de pogonăritu. Şi să fie slobozi a-ş(i) ridica vinul de acolo, de la vii, şi să-1
aducă la biserica lor, făr(ă) opreală.
Aşijder(e), şi pentru o pivniţă cu băutură, ce ar ave aice, în Ieş(i), iar să fie în pace
de toat(e) dăriile şi angăriile ce ar fi pe alte pivniţe.
Aşijdir(e) şi pentru cai lor, nimen(i), nicidecum, or(i) cu ce porunci ar fi, la olac să
nu să ia.

Carte mării sale lui Costandin Racoviţ(ă), v(oie)v(o)da, din vel (ea) t 7258 <1750>
iuni, în 15, întru car(e) scrie întăi pentru 7 oamen(i) făr(ă) bir în vist(ierie), ce s-ar găsi
să le fie de slujba lor, iertîndu-i de toat(e) dările şi angăriile, cîte ar fi pre altă ţară, aceşti
oameni să nu de nemică, numai ca să fie pentru slujba lor.
Aşijder(e) şi la vreme văcăritului sau a cuniţii, să aibă a scuti preoţii 4 vit(e) şi 2
cai. Şi, la vreme desătinei, să aibă a scuti 50 de stupi şi 10 rîmători. Pe acest(e) bucat(e)
nimărui nici un ban să nu de.
Aşijder(e) şi pentru vinul ce ar ieşi din [din] 7 pogoan(e) de vie, ce are biserica la
Copou şi din 6 pogoan(e) ce are Miroslava, tot acel vin să fie scutit de vădrărit, nici un
ban să nu de. Şi acel vin să fie slobod a-1 rădica de acolo, de la vii, şi a-1 aduce aice, la
biserică, opriţi să nu fie.
Aşijdere, şi pentru o pivniţă cu băutură ce vor ave preoţii aici, în Ieşi, iar săi fie în
pace de toat(e) dăriile şi angăriile şi de pivnicerit şi beilicuri or(i)cîte ar fi pre alte pivniţe.
Aşijder(e) şi pentru cai ce vor ave preoţii, ori cu ce poruncă ar fi, la olac să nu să ia.

Altă carte a mării sale lui Costandin Racoviţă vodă, din let 7264 <1756> mai, în 7,
întocma scrie asămine în toat(e), după cum şi ace mai în sus.
Carte mării sale lui Scarlat vodă, din l(et) 7265 <1757> iulii, în 24. Scrie întăi că,
după miluir(e) ce au făcut răposatul întru pomenir(e) mărie sa Gligoife) vod(ă), părintele
mării sale, şi de la Matei vodă, frat(e)le mării sale, şi mării sa au făcut milă, întîi pentru 4
oameni strein(i), făr(ă) de bir în vist(ierie), îi iartă de bir şi de alte toat(e) dăr(i) şi
angării, or(i) cît(e) ar fi pre alţi.
Aşijdir(e), şi Ia vreme văcăritului şi a cuniţii, să aibă a scuti 4 boi şi 2 cai, Şi, la
vreme desătinii, să scutească 50 de stupi şi 10 rîmători; pe acest(e) toat(e), nici un ban să
nu de.
Aşijder(e), şi pentru vinul ce va ieşi din 7 pogoan(e) de vie de la Copou şi din 6
pogoan(e) din Miroslava, tot acest vin să fie scutit de vădrărit şi pogoanele de pogonărit.
Şi să fie volnici a-ş(i) rădica vinul de la vii şi să-1 aducă la biserica lor, despre nimen(i)
opriţ(i) să nu fie.
Aşijder(e), şi pentru o pivniţă cu băuturi ce vor ave aice, în Ieş(i), să fie scutită de
toat(e) dăriile şi angăriile.
Aşijder(e), şi pentru caii lor, nimen(i), ori cu ce porunci ar fi, la olac, să nu să ia.
Şi alte cărţi a altor înnainte luminaţi domni, milă au făcut cu dînşii, după cum
arată izvodu 2 .

Hrisov de lă măriia sa Ion vodă, let 1261 <1758> dec(hembrie) 20. întăreşte
pentru 4 oameni strein®, făr(ă) de bir, ce ş-ar găsî. Şi, la vreme văcăritului sau a cuniţâi,

156
să aibă a scuti 4 vit(e) şi doi cai. Şi, la vremea desătenii, 50 de stupi şi 10 rîmător(i), pe
acestea nici un ban să nu dea.
Şi, pentru tot vinul ce ar ieş(i) din 7 pogoane ce are bisărica la Copou şi 6 pogoane
ia Miroslava, nici un ban vădrărit să nu dea cum nici pogonărit să nu plătească.
Cum şi pentru o pivniţ(ă) cu băutură ce ar avea aici, în Ieş(i), să fie scutită de toate
angheriile.
Şi, pentru cai lor, măcar oricin(e) ar merge or(i) cu cart(e) g(ospo)d sau or(i) cu ce
poroncă, cai lor de olac să nu le ia.
<Urmează o însemnare de la sfîrşitul sec. XVIII>: N-ro (?) dei privilegi dei
Principi dă la ... 3 .
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/380. Orig., hîrtie difolio (43 x 16 cm.), filigran, cerneală
cafenie.
Data, după ultimul document din izvod (1758 <7267> decembrie 20).
1
Omis.
2
în continuare, scris de altă mînă.
3
Două cuvinte neclare.

179 1758 (7267) decembrie 28, Iaşi

Iane, fiul lui Costandin Chistruiul negustor, vinde lui Iane Turnavitu negustor din Iaşi un
loc de casă de pe Uliţa Fînăriei.
t Adică eu, Iane ficioru lui Costandin Chistruiul cupeţu din Ieşi, făcut-am acestu
adivăratu zapis al meu la mîna dumisali giupînului hagi Iane Turnavite neguţitoru din
Ieşi, precum să să ştie că eu, de nime silitu, nici asupritu, ce de a me bunăvoie i-am
vîndutu dumisale a me dreaptă moşie, un locu de casă ce iaste pe Uliţa Fînării, care locu
de casă l-am cumpăr atu şi eu de la Andrieş diiacul ficioru Irimii vătafu şi di la femeia
lui, Irina, şi di la ficiorii lor, după cuin arată zapisul lor, care scrie şi în semne că l-au
vîndutu, hotărîtu 26 stînjini pol lungul din susu, dispre casa lui Ilie log(ofăt), şi 25
stînjini pol iar lungul pe din giosu, dispre casa lui Ştefan armaşu sin Andrieş diiacul şi
latul dispre uliţă, din piatra ce-au pusu, în sus, alăture cu drumul treisprăzece stînjini pol
şi iar latul dispre răsăritu, din piatra ce-au pus în hudicioara ce-au lăsatu de înblatu la
uliţă 15 stînjini bez o palmă, care acestu locu eu l-am şi îngrăditu şi acum l-am vîndutu
dumisale dreptu 150 lei, bani gata, şi mi-au făcutu plată deplin în mînuli meii. Deci să-i
fie dumisali giupînului hagi Iane, şi giupînesi dumisali, şi cuconilor, şi nepoţilor şi
strănepoţilor dreaptă moşie şi cumpărătură, în veci; şi nici alţii să n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră, la vînzari, s-au întîmplatu neguţitori şi mahalagii carii s-au
iscălit mai gios. Şi eu, încă pintru mai întemietă credinţă, am iscălitu cu mîna me ca să
fie de bună credinţă.
V Mc, A ( 4 ) T ( O ) ^3cg3 A E K ( E M B P Y E ) K M .
Eu, Ene cupeţ, sînt vînzăt(or) şi am iscălit cu mîna me <m.p.>.
Şi eu, Simion Cheşcu uricaru, am scris zapisul cu dzisa şi cu voie lor şi sînt martor.
t . . . ' rpt|Yopr|v, ţtapxripo <m.p.> 2 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/275. Orig., hîrtie difolio (31,5 x
19,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia Română şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 205 (rez.).
1
Un cuvînt neclar.
2
f ... Grigoriu, martor <m.p.>.

157
180 1758 (7267) decembrie 29, laşi
Mărturia lui Vasile Buhăiescul mare paharnic privitoare la stingerea litigiului dintre
Ghedeon arhimandritul mănăstirii Cetăţuia şi Vasilie butnar pentru construirea a două dugheni în
Tîrgul de Sus ale mănăstirii.

f Facem ştire cu această carte de giudecată că, din porunca mării sale preînalţatu
domnului nostru loan Theodor voievod, că s-au giudecatu de faţă înnainte noastră sfinţie
sa părintele Ghedeon arhimandritul de la Cetăţuie cu Vasilie butnariul, dzicîndu
părintele egumenul şi arhimandritul de la Cetăţuie că au avutu tocmală cu zapis cu acest
Vasile, fiindu el meştera teslariu, să-i facă doă dughene pe locul mănăstirii în Tîrgul de
Sus în Ieşi, dreptu 80 lei, cu toată cheltuiala lui: cu lemnul, şi cu lipitul, şi cu laviţă, şi cu
divanuri, şi cu şendrila, şi cu cuili lui, şi cu podeala lui şi cu toată cheltuiala lui. Dară
părintili egumenul numai să-şi aducă piatră de temelie şi sobele să-şi facă. Şi la Ispas,
anu, să fie gata să-ş(i) puie neguţitorii în dughene după cum scrie în zapisul lui.
Şi fiind şi Vasile teslariul faţă n-au tăgăduitu zapisul de tocmala lui, numai au dzis
că părintele egumenul au pus vechil pe Timuş blănarul de au datu bani în mîna lui de au
cheltuitu la lemnu. Dară totu Vasile teslariul au neguţat lemnul şi pe tocmala lui au datu
Timuş banii ca să nu-i cheltuiască el banii şi apoi făcînd egumenul tocmala ca să de
acele dughene cu chirie <unui>' jidov. Iar jidovul au poftitu să-i facă dughenile după
cum i-a place lui. Şi cu aceasta s-au mai adaosu lucrul şi s-au cheltuitu 135 lei cu
dughenile pînă s-au gătltu. Şi, pe urmă, mai avîndu ei giudecată s-au aşezatu cu
egumenul să-i mai facă un cerdac acolo la crîciumă iarăşi cu lemnul, cu uşi, cu laviţă, cu
ferestre, cu toată cheltuiala lui drept 20 lei; şi i-au mai rămâs cu 15 lei şi s-au apucat
iarăşi cu zapis să-i plătească egumenul banii care nici Vasile n-au tăgăduitu zapisul lui şi
s-au apucatu şi el să-i de egumenului abei 15 lei.
Iar pentru 20 lei au făcutu tocmală cu zapisu să-i facă cerdacul la Crîciumă şi să i-1
gătească cu toată cheltuiala lui, numai ferăle la uşi, la ferestre, care le-au tocmitu, 4 lei,
s-au socotit să-i de egumenul acei bani. Şi i-au datu şi acei 4 lei egumenul în mîna lui şi
el s-au apucat să-i isprăvească şi cerdacul să i-1 de gata că aşe s-au priimitu şi acest
Vasile teslariul. Şi după giudecată şi aşedzare lor am dat şi noi această mărturie de
giudecată la mîna sfinţii sale egumenului ca să să ştie.
tf Mc, A(-B)TV AeK(eMBpVe) K6.
Plecată sluga mării tale, Vasilie Buhăiescul vel pah(arnic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIII/19. Orig:, hîrtie difolio (31,1 x 19,4 cm.), filigran, cerneală
neagră.

'Omis.

181 1759 (7267) ianuarie 1

Iane Turnavite negustor din Iaşi vinde lui Matei Bantăş negustor din acelaşi draş uri loc de
casă de pe Uliţa Fînăriei, cu 150 de lei, bani gata.
f Adică hagi Iani Turnavite, neguţitoriu din Iaşi, făcut-am acest acest adevărat
zapis al meu la mîna dumisali giupînului Măteiu Bantăş neguţitor din Iaşi precum să să
ştii că eu, di nime nesîlit, nici asuprit, ci di a me bunăvoi i-am vîndut dumisali a me
dreaptă moşie, un locu de casă ce iasti pe Uliţa Fînării, cari locu di casă l-am cumpărat şi
eu di la Iani Chistruiul, ficior lui Costandin Chistruiu, cari şi el încă l-au avut

158
cumpărătură di la u n Andrieş diiac, ficioru Irimii vătafului, şi di la f ă m e i a lui, Irina, şi di
la ficiorii lor, d u p ă c u m arată şi zapisul lor, caril(e) scrie şi în sămne că l-au vîndut
hotărît 25 stînjăni pol lungul din sus, dispre casa lui Ilie logofătul, şi 25 stînjăni pol
iarăşi lungul p e din gios dispre casa lui Ştefan armaş sîh Andrieş diiacul şi latul dispre
uliţă din piatră ce-au pus însuşi alăture cu drumul, triisprăzece stînjini pol, şi iar latul
dispre răsărit, din piatra ce-au p u s în hudicioră ce-au lăsat-o di îhblat la uliţă, 15 stînjăni,
bez o palmă, cari acestu locu eu l-am cumpărat di la Iani Chistruiul şi îngrădit şi acum
eu l-am vîndut dumisale giupînului Măteiu, drept 150 lei, bani gata; şi mi s-au făcut
plată deplin în mînule meii.
Deci să fii dumisali giupînului Măteiu, şi giupînes(ei) dumisal(e), şi cuconilor, şi
nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă moşii şi cumpărătură^ în veci. Şi nici alţii să n-aibă
treabă.
Şi în tocmala noastră, la vînzări, s-au întîmplat neguţători şi mahalagii cari s-au
iscălit m a i gios. Şi eu, încă pentru mai întemeiată credinţă, am iscălit cu mîna m e ca să
fii de b u n ă credinţă.
L e t 7267 < 1 7 5 9 > ghen(arie) 1.
. . . ' y i a v t q peftetovo x a avoQev <m.p.>.
. . . ' rpTyyopîitf, ixotpxripaq <m.p.> 2 .
Eu, Toader Dor(o)băţ, martur <m.p.>.
. . . ' XprigtoStfAtf <m.p.> 3 .
Arii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/278. Orig., hîrtie difolio (32 x 22
cm.), filigran, cerneală neagra.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia Română şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 205 (rez.).

' Un cuvînt neclar,

2
. . . Iahis adeveresc cele de mai sus <m.f>.>;... Grigoriu, martor <m.p.>.
' Hristodulu cm.p.x -

182 1759 (7267) ianuarie 3

loan Theodor <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Dancul dreptul de a lua din vama
domnească din Iaşi cîte patru ocă de untdelemn şi jumătate de ocă de tămîie pe lună pentru
candelele mănăstirii.

t ÎWN MWÂH '0-EA'AWP B(O6)EWA<», Bw>Kn(et©) M(M)A(O)CT(YK>),

r(oc)n(o)AApT» 3 I > M A ( E ) M W A A A B C K W H . Faccm ştire cu această carte a domnii meii
pentru sf(î)nta mănăstire ce să numeşte Dancul di aice din Iaşi, unde să cinsteşte şi să
prăznuieşte hramul Sfinţilor mai mari voievozi Mihail şi Gavriil, care mănăstire avînd
hrisoave de la alţi luminaţi domni, ca să ia din v a m a domnească di aice din Ieşi cîte
patru o c ă d e undelemnu şi cîte giumătate ocă tămîie pe toată luna, ca să fie de arsu în
candele pre la sfintele icoane.
Pentru aceasta şi d o m n i e m e încăşi i-am întărit cu această carte a domnii mele
acestu undelemnu şi tămîia ce arată mai sus, purure să aibă a-1 lua nelipsit în toate lunile,
în toată d o m n i e noastră, dar şi părinţii călugări să fie datori a ruga pre D u m n e z e u pentru
sufletile răpoosaţilor părinţilor noştri şi pentru al noastră viiaţă şi domnie.
Şi poroncim domnie m e dumnealui vel vameş nelipsit să-i de mila această, că aşe
este poroncă domnii mele.
Aceasta scriem.

159
 Anul 7267 < 1 7 5 9 > ghen(arie) 3.
IIpWIHT "r Aor(o)4(e)T.
Inst. de Ist. „A- D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, din 1758, neclar. •

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 269-270, nr. 352 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,4 x 19,3 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 421).

183 1759 ianuarie 4

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă Mitropoliei Moldovei scutirile acordate de
domnii anteriori şi dreptul de a lua cîte 160 lei pe an din vama domnească.

Alt hrisov, de la Ioan Teodor v(oie)vod, prin care iarăş(i) asemine înnoieşte ca şi
domi " " îi înainte ca toate bucăţile cîte vor fi a sf(i)ntei Mitropolii să n-aibă a plăti
nimărui nici un bari.
e să aibă a lua din v a m a g(os)pod cîte 160 lei tot agul.
1759 ghenar(ie) 4.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 396/458, nr. 8. Rez. în Condica Mitropoliei Moldovei scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan, în 1816 septembrie 20.

184 1759 (7267) ianuarie 11

Ioan Theodor <Calimah> voievod împuterniceşte mănăstirea Galata sa strîngă mortasipia
de pe vitele vîndute la iarmaroacele de la Tlrguşor, lîngă Iaşi.

f î w H W A H 'O'ewAwp K(oe)BWAd, E W J K N ( e » ) M ( H ) A ( O ) C T C I » ) , r(o)cn(o)A'»p,fc

3T»MAM MWAAABCKWM. Dat-am carte domniii mele cuvios rugătoriul(ui) nostru Procopii
arhimandrit şi egumen de la sfînta mănăstire Galata şi p e cine va rîndui, omul mănăstirii,
să aibă a lua mortasîpie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmarocurilor ce să fac la
Tîrguşor, d u p ă hfisoavile domneşti, cari s-au întărit mila aceasta şi de cătră domnie m e .
Pentru aceasta, să aibă a lua mortasîpie di pe la toţi după obiceiu.
într-alt chip să nu fie.
L(ea)t 7267 <1759> ghen(arie) 11.
IIPWM(H)T R" A W R ( C > ) 4 » ( E ) T .

Arh. St. Biicureşti, M-rea Galata, IV/8. Orig., hîrtie (31,8 x 19,5 cm.), filigrâh, cerneala neagră, sigiliu
domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, incomplet imprimat. •:

185 1759 (7267) ianuarie 13

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un IQC din mahalaua Cacainii.

f Facem ştire cu această mărturie hotarnică precum că, din luminată porunca mării
sali preînălţatului domnului nostru Ioan Ion Theodor Vdievoda, n(e)-au orînduitu
dum(nealui) Vasili Buhăiescui biv vel păh(arnic), giudecător, ca să m e r g e m aice în Ieşi,
în mahalao Căcăinii, din deal de Podul Mesărciilor, dispre apus, lâ un loc unde au fost
casil(e) lui Darie ce-au fostu vel spătar, care loc a c m u î l stăpîneşti Vasilache sin Darie; şi
p e la vali să hotărăşti cu locul lui Andronache, ce l-au cumpărat iar de la Vasilache, dar
iar pe de la vale dispre Căcaina să hotărăşti cu locul lui Iordache sîn Gologan siiman î n
curte şi cu a lui Gligor(e) ciobocta>'rul, iar pe din sus să hotărăşti cu locul Marii

160
•

Crudoie şi cu a lui Coste bulubaş, iar pe din gios să hotărăşte cu drumul ce merge Ia
j<e>al de la Pudul Mesărciilor.
Deci noi, pe poruncă, am mersu acolo la acesta loc, care sintu şi doî cas(e) p e
;ioeu, a lui Ion siimanul în curte şi altă cas(ă) < a > ' Anuşcăi. Şi strîngîndu mahalagii di pe
împregiur, şi răzeşi şi alţi omeni, anum(e): Ion Trandahir, şi Andronache, şi Iordache zăt
Gologan, răzăş, şi un cumnat.Crudului, şi Măriuţa Cruda, şi Gligore aprod, şi Ion siiman
în curte şi alţi mahalagii şi o m e n i streini.
Şi întăi a m p u s piatră hotar în hindichi, dispre locul lui loniţă Trandahir, unde au
mărturisit mahalagii că au fost d r u m deschisu la Uliţa Fînării iar din piatra acee am
purces în sus p e hindichi, făcîndu stînj(ăn) d e 8 palme, şi pînă în locul lui Ion cumnatul
lui Mihălache Crudul, unde s-au pus în colţu piatră hotar s-au aflat 16; şi de acolo dreptu
la vali, alăture cu locul lui Ion, pînă într-o piatră veche s-au aflat 4 stînj(eni) 6 p a l m e ; şi
din colţul acela, iar în curmedziş şi tot alăture cu locul lui Ion pînă la altu hotar vechi
s-au aflat 6 stînj(eni); şi de acolo, purcede alăture şi locul Măriuţii C r u d a şi pînă în locul
lui Coste bulubaş, în colţu, u n d e s-au pus piatră hotar, s-au aflat 11 stînj(eni) 3 p a l m e ; şi
din hotarul acela dreptu la vali spre Căcaina şi alăture cu locul Iui Coste bulubaşe şi pînă
în locul lui Iordache zăt Gologan siiman u n d e s-au pus piatră hotar în colţul s-au aflat 16
stînj(eni) 4 p a l m e lungul la deal; şi de acolo am purces can chedziş şi pe costişă în
curmedziş alăture cu locul lui Iordache z;ăt Gologan pi din deal de o grop(ă) de pivniţă şi
cu a lut Gligore cibotarului şi pînă în uliţa ce m e r g e la deal de la P o d u l Mesărciilor, în
colţu, s-au aflat 2 0 stînj(eni); şi de acolo dreptu la deal şi în lungu şi pi din gios şi
alăture cu uliţa la deal şi iar pînă în colţu locului <lui>' Andronache, ce l-au cumpărat
dum(nealui) Vasilache Darie, în hindichi, de u n d e au purces întăi cu măsura, u n d e s-au
pus întăi piatră s-au aflat 3 0 stînj(eni). Şi aşe s-au încheiet şi s-au încungiurat acestu loc
în giur împregiur cu sămne şi cu hotar(e); am făcut şi de la noi această mărturie la mîna
lui Vasilache Darie. Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii g(ospo)d şi am iscălit, iar
care n-au ştiut carte s-au p u s degetul.
L(eâ)t 7267 < 1 7 5 9 > gheii(arie) 13.
Ion Meleghi vornic de poartă, hotarnic c n i . p . x
Nicolai 2 Tiron vornic de, poart(ă), hotarnic.
< L a sfîrşitul documentului;»: Cu această palmă 3 s-au măsurat acestu loc.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, H/292. Orig.; hîrtie difolio (31,5 x
21,6 cm.), cerneală neagră, sigiliul Porţii domneşti (3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o
parte şi de alta a unei cruci, slovele: Hl/q/AlI/pM, (P(e)ce(te)a P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718;
sigiliul inelar, octogonal, al lui Nicolai Tiron, înecat în aceeaşi cerneală.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 205 (re?..).
1
Omis în orig.
2
Sigiliu inelar.
3
Măsurînd 23 cm.

186 1759 (7267) ianuarie 15

Ioan Theodor <Calimah> voievod îi scuteşte pe ţiganii din cutul Mitropoliei de la Suceava
de banii grajdului domnesc.

t îw HWAN •O'eu.'Aop B ( O E ) B W A A , Eorfeio) M(H)A(O)CT0'IO), r(oc)n(©)Aap(T»)

3 i»A\rtH ffiwAA^BCKWH. D a t - a m carte domniii mele rugătoriului nostru Macarie dichiului
Sfinţii Mitropolii de la Suceav(a) şi pentru ţîganii Mitropolii carii sînt şăzători în cutul

161
Mitropolii, dup(ă) cărţi ce ne-au arătat? domnii mele cinstit părintele şi rugătoriul nostru
svinţie sa chir Iacov mitropolit, să fie volnic mai sus numitul dichiu a apăra pe toţi acei
ţigani, dispre toţi zapcii carii or fi strîngători de banii grajdiului de pe la ţigani, nimeni
întru'nimică să nu-i supere, afară, di ţîganii ce vor fi trăitori cu cas(a) în tîrgu 4n
Sucev(a), acei să plătească banii grajdiului.
Pentru cari, poroncim domnie me şi voî, zapcii ce veţi fi rînduiţ(i) cu banii
grajdului pe ţîgani, văzîndu carte domnii mele, toţi să aveţi a vă feri, de acii ţîgani ce sînt
şăzători în cutul Mitropolii, întru nimică să nu-i supăraţi, că cine le-ar faci mai mult(ă)
supărare piste carte domnii mele, unii ca acei vor fi de pede(a)psă de la domnii me.
Aceast poroncim. ;
7267 <1759» gen(ar)i(e) 15.
IIpwHHT r Awr(o)<|>(e)T.
> S-au trecut la condică*

<Pe verso-ul filei a doiia, scris de aceeaşi mînă>: Testamentu de la mărie sa Ion
loan Theodor v(oie)vod pentru apărarea ţiganilor sfintei Mitropolii despre zapciei
domneşti care or înbla cu banei grajdiului.
<Scris în prima jumătate a sec. XIX»: Ţigani. 1759 ghenar 15.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCIV/68. Orig., hîrtie difolio (32 x 21
cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, inegal imprimat.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XUII (1920-1932), p. 99, col. I (rez.).

187 1759 (7267) ianuarie 16

Costandin croitor, soţia sa, Ilinca, şi fiul lor, Dimitrachi, vînd lui Paisie, egumenul
mănăstirii Sfîntul loan Gură de Aur din Iaşi, o dugheană cu loc lîngă Uliţa Trapezenească.
t Adică cu, Costandin crav(eţ) sin Ion becciul, înpreună cu soţul meu, Ilinca, şi cu
fiiul mieu, Dimitrachi, scriu şi mărturisăscu cu acestu adevărat zapis al nostru precum,
de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut o dugheană cu loc cu tot
sfinţii sale părintelui chir Paisîi, arhimandrit şi egumen de la sfînta mănăstire Sveti loan
Zlataustu din Ieşi, cari dugheană îmi este şi mie cumpărătură de la Ioniţă sin preutului
Vasile i Toader sin Ilinii, fata popii Tomii, i Mărie preuteasa popii lui Vasile, şi lor,
această dugheană, le-au rămas dată cu diiată de la Safta fata preutului Tomii, la moarte
ei, s-o vîndă şi să o grijască, cari dugheană cu locul ei ari locu din faţa Uliţii
Trepezănească, iar dispre răsărit pîn-în uliţa ce vine de la vale, iar dispre amiază zi
pîn-în gardul popii lui Vasile, iar despre apus ari locu numai cît pică streşina.
Deci, neavîndu eu alte neamuri să o cumpere şi alţi răzeşi neafiîndu-să
cumpărători, am vîndut-o sfinţii sale cu toată voie noastră în cinzeci lei; şLluîndu plata
deplin în mînuli noastre, am dat şi noi acestu încredinţat şi adevărat zapis la mîha sfinţii
sale chir Paisîi ca să-şi stăpînească dugheana cu locul ei cu pace, în veci, şi nime aii l
din neamurile noastre să nu fii volnici a să amestica piste această vînzare.
Şi la această vînzare s-au tîmplat şi alţi oameni de cinste, carii s-or iscăli; şi
neştiindu carte, ne-am pus degetele şi am dat şi toate zapisele cele vechi, ca să nu să mai
strămute în veci.
'7267 <1759> ghen(arie) 16.
V : Eu 1 , Costandin crav(eţ) sin Ion becciului, am vîndut. Î:
Toader'crav(eţ), nepot popii Tomii, fiind răzăş, am pus degitul. r3

162
 M a v o X a i a ţ ... 2 , ( l a p x r i p a ţ <tn.p.> ; .
Ion Popa diiac am scris cu zisa vînzătorilor.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, IV/13. Orig., hîrtie difolio (32,1 x 19,7 cm.), filigran,
dă neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Nume neclar.
3
Manolache ..., martor <m.p.>.

188 1759 (7267) februarie 15

Lupul Sîrbul vinde lui Gheorghi Ghiurgiu o casă din Muntenimea de Mijloc, cu 55 de lei.
Adecă eu, Lupul Sîrbul, făcut-am adevărat zapisul meu la mîna lui Gheorghie
Ghiurgiu precum, de nime nesîlit, nici asuprit, ce de bunăvoe me, i-am vîndut o cas(ă) a
me, care cas(ă) îm(i) este şi mie de cumpărătur(ă), care am dat şi acele zapis(ă) ce me-u
fost de cumpărătur(ă). Şi casa este în Muntenime de Mijloc, despre răsăritul bisăricii Sfete
Neculai de Sus şi den del de casa popii lui Vasile şi despre apus de casa Irinii, ca să-i fie
dumisale de mai sus numit vecinecă moşie şi soţului dumisali şi fiilor, în veci de veci.
Şi, pentru mar(e) credinţa, i-am dat acest adevărat zapis al meu de vînzare m e ;
casa o am vîndut dreptu cindzăci şi cinci de lei, bani gata. Şi făcîndu-m(i) plata deplin în
mînule mele i-am dat şi eu acest zapis al meu; şi, pentru credinţa, am pus şi degetul ca
s(ă) fie de mar(e) credinţă.
Let 7267 <1759> fcv(ruarie) 15.
Eu, Lupul Sîrbul, am vîndut casa cu voe me 1 .
Eu, Gherasăm monah, am scris zapis(ul) cu dzisa Lupului Sîrbului.
După Antonovici, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 125, nr. VII. Orig., cu marcarea
prin paranteze rotunde a întregirilor (şi cu anul imprimat greşit în regest: 1757).

1
Amprentă digitală.

.189 1759 (7267) februarie 15

Vasile şi soţia sa, Marica, dăruiesc nepotului lor Ghcrvasi croitor un loc de pe Uliţa
Trape zenească.
f Adică eu, Vasile, şi împreună cu soţul meu Marica, strănepoata Ursului diiacon
gospod, făcut-am adivărat zapisul nostru Ia mîna dumis(ale) nepotu-meu lui Ghervas(e)
croitor, precum si s(e) ştii că i-am dat noi dumis(ale) un loc di casă danii, pe Uliţă
Străpezăneas(că); şi locu esti cît răspunde în suretul vechiu. Şi noi,, pentru mai multă
faciri de bini ci ne-au făcut dumnealui noo şi ne-au grijit la toată nevoie noastră, i-am
dat danii acest loc di casă ca să ne fii pomană noo şi părinţilor noştri.
Şi dumnealui nepotu-meu, lui Ghervasi, să-i fii ocină şi moşii dum(nealui) şi copiilor
dum(nealui) ca să aibă a ni pomeni şi după moarti noastră. Şi nimi din neamul nostru să
n-aibă a să scula să-i facă dumis(ale) v-o supărare. Iar cini s-ar scula pe urma noastră să-i
facă supărar(e), să fii de ruşine or la ci giudecată s-ar tîmpla, şi să fii blăstămat de Domnul
Dumnezeu; şi să n-ai<bă> 3 a vini după noi, nici pămîntul să-1 primască.
Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am şi iscălit mai gios şi ne-am pus degetul ca să
s(e) crează.
7267 <1759> feu(rar) 15.

163
 t K A C ( H ) A H M I M A şi e u \ Măriea soţ lui Vas(i)li Grus, am dat danii cu voia me.
Şi eu. Lupul nepot Maricăi, am pus degitul 1 , cu voie me.
Eu, Iordache.. , 2 păr, am scris cu zisa lui Vasili ş-a Măricăi şi sint şi mart(or) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a'doua, rezumatul grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, IV/14. Orig., hîrtie difolio (31,2 x 21,6 cm.), filigran,
cerneală neagră, două amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Omis.

190 1759 (7267) februarie 15

loan Theodor <Calimah> v o i e v o d confirmă mănăstirii D a n c o scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.

f Cu mila loi D(u)mn(e)dzău, Io loan Theodoru voievoda, d(o)mn Ţărîi Moldovii.

D e vreme că sf(î)nta bisărică a pravoslavii noastre purure ne îndemnează: „Cercetaţi
întăi înpărăţiia ceriurilor să o cîştigaţi, că nimică nu va lipsi voaă", şi această poroncă
a[l] Domnului cu toată osîrdiia să cade să plinim cu fapti bune şi cu milostenie, că
adivărat cel ce va socoti şi va milui pre cei lipsiţ(i), acela nice odată nu va sărăci, ce
nilipsitu vor fi la dînsul toate de agiuns şi vor creşte şi să vor înmulţî, că pururea are
Dumn(e)zău întru pomenire acea milostenie a nostră şi trimite la noi îngeri povăţuitori di
n e povâţuiescu întru toată cale cea bună atît în viiaţa aceasta pămîntească, cît şi după
moarte, în lume care va să fie; însutit ne plăteşte Dumn(e)zău această milostenie cu cît
de are cine milostenie sa, cu inimă de muncile celi de veci, şi ne face moşteni înpărăţîi
cereşti, ce dar fiind milostenie de atîta folos sufletescu cum dar să nu cercetăm a alerga
cu toată osîrdie cătră facirile de bine şi mai vîrtos ca să cîştigăm acel sufletescu dar cari
esti făgăduit următorilor.
La care voind şi domnie me a ni arăta următori poroncii cei dumn(e)zăieşti
socotit-am pentru sf(î)nta mănăstire Danco de aice din Iaş(i), unde să cinstescu şi să
prăzmuiescu mai marii voievodzi cereşti Mihai! şi Gavriil, cari esti închinată la sfînta
mănăstire ce să numeşte Xeropotami de la Sfîntul Munte, şi văzind hrisoavele de miluire
ce au avut de la alţi luminaţ(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că şi domniia
mea m-am milostivit şi o ani miluit printr-acestu hrisov al domnii mele ca să aibă a scuti
în toată vreme domnii mele aceste bucate: o mii de stupi la desătină, şi optu sute oi la
goştină, şi vădrăritul pe tot vinitul ce va ieşi din opt pogoane de vii, ce are aice la Ieşi, şi
pe cincisprezece pogoane ce are la Odobeşti, cum şi pogonăritul pe aceste vii să aibă a-!
scuti de s-ar tîmpla să ias(ă) vre o dată.
Aşijdere să aibă a scuti o sută vite cu cai, orice dare ar ieşi asupra vitelor nice un
ban să nu de.
Şi pentru doîzăci lud(i) streini fără bir în visterie ce şi-ar găsî, pentru posluşanie
sfinţii mănăstiri, să fie iertaţi de bi.ru, oricîte dări ar ieşi pe ţară nimărui nimică să nU de,
de vreme că această mănăstire iaste sărăcă şi nu are nicăieri sate cu oameni, aceşti
oameni să fie pentru slujba mănăstirii.
Aşijdere, i-am mai dat cinci okmini scutelnici după cum s-au făcut şi altor boieri,
însă dintr-aceşti cinci liud(i), trei să i s(e) rîdice osăbi cu peci g(os)p(o)d, la toate
ciferturile, iară doi lud(i) s-au pus să-i scutească în izvod(u)l scutelnicilor, unde sîntu şi a
altora.

164
 Şi iarăş(i) am miluit această sfîntă mănăstire întărindu-i şi înnoindu-i, după
hrisoave, ce are, ca să aibă a lua din vama cea mare, de aice din Ieşi, pre tot anul cîte o
sută de iei.
Ce dară pentru acestu lucru plăcut lui Dumnedzău poftim şi pre alţi luminaţi
domni ce vor fi în urma noastră, ori din fiii noştri, ori dintr-alt neam, ca să nu surpe
această milă, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a lor cinste, laudă şi
vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa domnii mele Ioan Theodor v(oie)vod şi credinţa a
preaiubiţi fiilor domnii meii: Grigorii v(oie)vod şi Alixandru v(oie)vod, şi credinţa a
tuturor boierilor domnii mele, dumnealor: Ion Bogdan vel logof(ă)t, Lupul Balş vel
vor(nic) de Ţara de Gios, Dumitraşcu Pălad(e) vel vor(nic) de Ţara de Sus, Ştefan Rusăt
hat(man) i pîrcălabu Sucevii, Mihalachi vel post(elnic), Ioniţă Cantacuzino vel
spat(ai),... 1 vel vist(iernic), Andronachi vel ban, Ioniţă vel pah(arnic), Filip Catargi vel
cămănar, Costantin Cogălniceanu vel stol(nic), Ianachi vel com(is), şi credinţa tuturor
boierilor mari şi mici.
V(ă)l(ea)t 7267 <1759> fev(ruarie) 15.
Mw HWâN BW6BWAA <m.p.>.
ACx'MHTpaKino) 'r rtwr(o)4»(e)T npwHHT.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, în cerneală, parţial imprimat.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 270, nr. 353 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio (49,5 x
35 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. XV).

' Loc liber.

191 1759 (7267) februarie 23

Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la im loc de casă al lui Chirvasie
croitor de pe Uliţa Ţrapezenească.

f Din luminată poronca preînălţatului domnului nostru, măriia sa Io Ioan Theodor

voievod, am mărsu la un Ioc de casă al lui Chirvasie croitorul din Ieşi, cari loc este pe
Uliţa Ţrapezenească ş-alăturea cu Uliţa Fînării, cari loc îi este lui Chirvasie danie de la
mătuşi-sa Marica, nepoata lui Ochincă şi strănepoată Ursului diiaconul gospod. Şi fiindu
acestu loc pustiiu şi necăutat de multă vreme, s-au împresurat de cătră alţii, făcîndu-şi şi
casă o samă de oamini pe acestu loc neavînd Marica scrisori la mîna ei, fiind înstrăinat
neamul ei ce să trage dintr-acel Ursul diiaconul; iar acmu . . . ' d e ani ş-au găsit o mărturie
veche de la Strătulat şi de la Dumitraş vornicii de poartă, din vălet 7139 <1631> mai 20,
care mărturie încredinţadză pintru acest locu cum că iaste a Ursului diiaconul gospod,
strămoşul aceştii Marică.
Deci noi, pe luminată poronca mării sale lui vodă, am mersu la acel loc ş-am
strînsu pe toţi răzăşii şi împregiuraşii, anume pe Antohie căp(i)t(an) sin Mihai spiţeriul,
şi pe Ion braşovanul, răzeş, şi pe Ioniţă a Enoaie, şi pe dum(nealui) Ştefan treti armaş sin
Andreieş diiacul, şi pe Ioniţ(ă) Trandahir, şi p e Vasili Hordilă siman g(o)s(po)d, şi p e
Ioniţ(ă) croitor, şi pe Ioniţ(ă) saragea, şi pe Zoiţa fata Huzunoaie, răzeşe, şi pe alţi
megieşi cari s-au tîmplat. Şi întrebîndu-i noi pentru acest loc cum ştiu şi cine l-au
stăpînit ş-a cui este, ei au dat samă că nu-1 ştiu stăpînit de nime, numai au audzit din gura
celor mai bătrîni cum că să numeşte locul lui Ochincă, iar nu-i locu domnescu, după

165
cum zicea cei ce ş-au făcut casă pe acest loc, mărturisind Antohie căpitan, om bătrîn, şi
Vasile Hordilă siman cum c-au audziţ şi ei din' gura Huzunoaie cei bătrîne că acest loc
esti a lui Ochincă, iar nu-i loc domnescu.
Şi adiverindu-se îîitr-aceasta chip cum că este locul al lui Ochincă si Marica este
nepoată lui Ochincă şi acel Ochincă au fostu din Ursul diiaconul, am făcut stînjin de optu
palme ş-am măsurat locul cît s-au aflat din giur împregiur şi s-au aflat 25 stînjini faţa
locului pe lîngă Uliţa Trepezenească din locul lui Ion braşovanul ce este pi din sus şi pînă
în Uliţa Fînării şi s-au aflat 42 stînjini şi 6 palme lungu alăturea cu Uliţa Fmării şi iar pîn-în
locul lui Ion braşovanul ce-i de la deal şi s-au aflat 8 stînjeni, 6 palme, capul locului din
deal, alăturea cu locul casei lui Ion braşovanul; şi s-au măsurat şi marginea locului lungul
pi din sus, tot alăturea cu locul lui Ion braşovanul, ce-i pi din sus şi pînă în Uliţa
Trepezinească şi s-au aflat 32 stînjeni 6 palme. Şi aşa s-au încheiat tot locul cît s-au aflat.
Şi pe acest loc s-au aflat o casă cu pivniţă di lemn a lui Vasilie Hordilă simanul
gospod şi o casă a lui loniţă călăraşul agescu şi o casă a lui loniţă croitorul şi o casă a lui
loniţă ce-au fostu siman şi o casă a lui Gheorghie bucătariul, cari casă o ţine Dorofteia,
şi un loc de casă în colţul de la vale, lîngă Hordilă, ce zice Zoiţa, fata Huzunoai, că este
al ei, dar neavînd nici zapis, nici marturi, nu s-au crezut, ieşind Zoiţa şi nainte
dum(nealui) vel vornicul Vasilie Ruset de s-au giudecat cu Chirvasie şi s-au dat tot la
stăpînirea lui Chirvasie.
Deci noi, după cum am adiverit ş-am hotărît, am făcut această mărturie hotarnică
la mîna lui Chirvasie croitoriul. Şi, pentru credinţa, am pus şi pecetea Porţii domnului şi
ne-am iscălit.
L(ea)t 7267 <1759> februarie 23.
Ştefan Popăscul vornic de poart(ă), hotarnic, şi după măsuril(e) locului am pus şi
patru hotară în cîte patru colţurili locului <m.p.>.
Chiriac Poroschi vornicu de portă <m.p.>.
Neculai Tiron vornic de poartă 2 .
S-au trecut la condică 3 .
<Pe recto-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Palma cu care s-au făcut stîjin
de 8 palme.
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: 7267 <1759> fev(ruarie)
23. <Nr.> 17.
<Rezumatul grecesc al actului scris în sec. XIX şi> No. 172.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, IV/16. Orig., hîrtie difolio (31,9 x 20 cm ), cerneală
neagră, sigiliul în aceeaşi cerneală al Porţii domneşti, din 1718, inegal imprimat şi sigiliul inelar, octogonal,
al lui Neculai Tiron vornic, neclar.

' Loc liber.

2
Sigiliu inelar octogonal, neclar.
3
Scris pe verso-ul filei a doua.

192 1759 (7267) februarie 23, Iaşi

Ioan Theodor <Calimah> voievod întăreşte lui Ghervasie croitor din Iaşi stăpînirea asupra
unui loc de casă de pe Uliţa Trapezenească în urma hotărnicirii acestuia de vornicii de poartă.

f Cu mila lui Dumnezău, noi, Ioan Teodor voievod, domn Ţării Moldovii. Facem
ştire cu acest ispisoc a domnii mele tuturor cui să cade a şti că, viind înainte domnii mele
Ghervasie croitoriul de aice din Ieş(i), ne-au arătat o mărturie hotarnică iscălită de Ştefan

166
 popâscul vornicul de poartă şi de Chiriiac Poroschi vornicul de poartă şi de Nicolai
Ţiron vornic de poariă, întru care scriu că fiind rînduiţi din poroncă domnii mele, de au
rnersu la un loc de casă acestui Ghervasie croitoriul, care loc este pe Uliţa
Trepezincască, şi alăture cu Uliţa Fînării, care loc îi este lui Ghervasie danie de la
mătuşi-sa, Măriea, nepoata lui Ionică şi strănepoată Ursului diiaconului g(os)p(o)d, şi
fiind acest loc pustiiu şi necăutat de demult, s-au împresurat de cătră alţii, faeîndu şi casă
o samă de oameni pe acest loc, neavînd Măriea scrisori la mîna ei, fiind înstrăinat
neamul ei ce să trage dintr-acel Ursul diiaconul, iar acmu de . a n i ş-au găsit o mărturie
veche de la Strătulat şi de la Dumitraşco vornicii de poartă, din v(ă)l(ea)t 7139 <1631 >
mai 20, care mărturie încredinţează, pentru acest loc, cum că este a Ursului diiaconului,
strămoşul aceştii Măriea.
Deci după poroncă domnii mele mergîndu la acest loc şi strmgîpdu pe toţi răzeşii şi
împregiuraşii, anume: pe Anţohi căpitan sin Mihai spiţeriul, şi pc Ion brasovenul, răzăş, şi
pe Ioniţi Enoai, şi pe Ştefan treti armaş sin Andrieş diiaconul, şi pe loniţ(ă) Trandafir, şi pe
Vasili Hordilă siman g(os)p(o)d, şi pe Ioniţi croitoriul, şi pe Ioniţi sarage, şi pe Zoiţa fata
Huzunoai, răzăşe, şi pe alţi megieşi carii s-au întîmplat, şi întrebîndu-i pentru acest loc cum
ştiu, cine l-au stăpînit şi a cui este, ei au dat samă că nu-1 ştiu stăpînit pe nimi, numai au
audzit din gura celor mai bătrîni cum că se numeşte locul lui Ochincă, iar nu loc domnescu,
după cum zice cei ce ş-au făcut casă pe acest loc, mărturisind Antohi căpitan, om bătrîn, şi
Vasile Hordilă siiman cum că au auzit şi ei din gura Huzunoai cei bătrîne că acest loc este a
lui Ochincă, şi acel Ochincă au fost din Ursul diiaconul.
Şi adeverindu-să într-acesta chip cum că este locul lui Ochincă iar nu loc
g(os)p(o)d, şi Măriea este nepoată lui Ochincă, au făcut stînjen de 8 palme şi au măsurat
locul cît s-au aflat din giur împregiur; şi s-au aflat 25 Stînjeni faţa locului pe lîngă Uliţa
Trepezinească din locul Iui Ion braşovanul, ce este pe din sus şi pîn-în Uliţa Fînării s-au
aflat 42 stînjeni, 6 palme, lungul alăture cu Uliţa Fînării şi iară pîn-în locul lui Ion
braşovanul cel din deal şi s-au aflat 8 stînjeni, 6 palme, capullobului din deal alăture cu
locul casii lui Ion braşovanul; şi s-au măsurat şi margine locului, lungul pe din sus şi
pîn-în Uliţa Trepezinească, şi s-au aflat 32 stînjeni, 6 palme. Şi aşa s^ati închiet tot locul
cît s-au aflat; şi pe aCfest loc s-au aflat o casă cu pivniţă de lemnu a lui Vasile Hordilă
siman gospod şi o casă a lui Ioniţi călăreţ agescu, şi o casă a lui Ioniţ(ă) croitoriul; şi o
casă a lui Ioniţi ce au fost siman, şi o casă a lui Gheorghie bucătariul, care casă o ţine
Doroftei, şi un loc de casă în colţul de la vale lîngă Hordilă, ce zice Zoiţa fata Huzunoai
că este al ei, dar neavînd nici zapis nici mărturii nu s-au crezut, ieşind Zoiţa şi înainte
duin(nealui) Vasile Ruset vel vor(nic) de s-au giudecat cu Ghervasie şi s-au dat tot la
stăpînire lui Ghervasie. : •; w
Deci, dacă am văzut domnie me această mărturie încredinţată făcută de boierii
noştri vornicii de poartă şi de toţi răzăşii de pe împregiural acestui loc, iată dar că şi
domnie me dăm şi întărim stăpînire lui Ghervasie pe acest loc de mai sus numit pe toate
semnile şi hotarele ce arată mai sus şi să-i fie şi de Ia domnie me dreaptă danie şi miluire
în veci. Şi poftim domnie me şi pe alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
ddthnie aceştii ţări, au din fii şi neamul nOstru său diribr-alt neam să nu strice această
întăritură ce am făcut domnie me, ce mai vîrtds să întărească şi să miluiască pehtru a lor
cinste, şi vecinică pomenire.
V; Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul leşilor, de loan pisar
uricar, la anii: v(ă)l(ea)t 7267 <1759> fev(ruarie) 23.
Hw l w « BweewAd <m.p.>.

167
 AtfMHTpAUJK© r" Awr(o)^(e)T npW4HT.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Gură de Aur, IV/15. Orig., hîrtie difolio (46,2 x 33,6 cm.), filigran,
cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1758, neclar imprimat în cerneală roşie.

' Loc liber în orig.

193 1759 (7267) februarie 25

Dragomir săpunar vinde lui Ene Nărange blănar o casă de pe Uliţa Frecăuhii din Ţigănime,
cu 45 de lei.
Adică eu, Dragomir săponarul, împreună cu soţul meu, Safta, făcut-am adevărat al
nostru zapis la mîna d(umi)sale giupînului Ene Nărange blănar, precum să să ştie că, de
nimene săliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie am vîndut a noastră dreaptă ocină şi
moşie o casă, care casă este cu loc cu tot pe Uliţa Frecăului, şi locul îmbla pe femeea
Moisăi soponar; deci avînd tocmală şi făcîndu-ne d(umnea)lui plata deplin, 45 de lei, în
mînule noastre, i-am dat acest zapis ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie în veci nesmintit
dumisale, şi giupînesei d(umi)sale şi fiilor d(umi)sale. Şi cînd ni-au dat bani i-am dat şi
zapisele cele vechi cari am avut noi de cumpărătură ca să-i fie ocină şi moşie în veci
d(umi)sale şi giupînesei d(umi)sale şi fiilor d(umi)sale, în veci neclătit; şi nimi din
neamul nostru să n-aibă a-ntoarce, că am vîndut-o cu voie noastră.
Şi cînd am vîndut-o s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, cari mai gios
s-au numit anume.
Şi noi, pentru mai bună credinţa, ne-am iscălit anume ca să să creadă.
Veleat 7267 <1759> febr(uarie) 25.
Eu, Dragomir săponar, am vîndut; 'eu, Safta, femeea d(umi)sale Dragomir, am vîndut.
'eu, Ifrim blănarul. sînt martur; 'eu, Pascal blănar, sînt martur; 'eu, Vasile blănar,
martur; 'eu. Ion, martur.
Şi eu, care am scris zapisul, am iscălit şi sunt martur, Dumitrachi Popa copil în casă.
<Pe v e r s o : Pe tocmala acestui zapis am cumpărat casa de Ia Dragomir soponar
fiindcă-i rămăsăsăm e u 15 lei, şi dîndu-i eu un peciu al meu i-am dat acestu pecetluit al
meu ca oricînd s-ar găsi pecetluitul dumisale giupînului Ene să nu să ţîie în samă; şi,
pentru credinţane-am pus şi degetele.
Let 7267 <1759> mart 20.
Eu, Dragomir soponar; eu, Safta, soţia lui.
Eu, Andrei căpitan, am scris cu zisa lor.
Eu, Vasile vel căpitan, martur.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 120, nr. XXXIX. Orig.
1
Se indică locul amprentei digitale.

194 1759 martie 1

Anastase lipscan adevereşte că răposatul Andrieş negustor i-a pus amanet casele şi
dughenile sale de lîngă mănăstirea Sfînta Vineri din Iaşi pentru un împrumut bănesc ce urmează
să-1 restituie Panaite blănar, ginerele defunctului.
t 1759 martie 1.
Zapis de la Anastas(e) lipţcan ce scrie că fiindu-i dator răposat(ul) Andrieş
neguţător cu 70 lei pentru care i-au fost pus amanet casele şi dughenile cu locu lor şi în
cîtă vreme au stat banii neplătiţi, de la 1754 august 7 pînă la 1759 martie 1, făcîndu-se

168
 dobînda 38 lei şi Andrieş, murind, l-au rugat Panaite blănar, ginerele lui Andrieş, de au
primit această aşezare adică: i-au dat Panaite din acei 70 lei capetele 200 lei şi pentru
600 lei ce mai rămîn să aibă a da în 4 ani cîte 150 lei pe an, iar dobînda i-au iertat-o.
Şi scrie în dos că s-au plătit deplin.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MMCMV/10, nr. 9. Rez. într-un „perilipsis" din 1782 august 11 „de pe
scrisorile dughenilor... <de> la poarta Sfintei Vineri despre răsărit".

1.95 1759 (7267) martie 10

Ioan Theodor <Calimah> voievod întăreşte lui Costandin Cogălniceanu mare stolnic
• stăpînirea asupra unei jumătăţi din satul Cerchezeni din ocolul Botoşanilor ce a fost ştăpînită de
unii ieşeni.
t Io Ioan Teodor voivoda, B(o)j(ieiu) m(i)I(o)st(iiu), gospodar Zemli Moldavscoi.
Adică au venit înainte noastră şi înaintea alor noştri moldoveneşti boiari, a mari şi a mici, al
nostru credincios boiar dumnealui Costandin Cogălniceanu vel stolnic şi au cerut de la
domnie me întăritură pre a sa diriaptă moşie ce ne-au arătat prin scrisori că are, o jumătate
de sat de Cerchezeni, ce este la ocolul Botoşeanilor, care moşie mai înainte de veleat 7227
au fost răzăşască a Pâraschivei şi a lui Dumitraşco tărsinarul cu fraţii lui nepoţi lui Ion
Pîrvanul, strănepoţi lui Ion Carenco, mai pe urmă rămăind la Ioniţă blanariul din Iaşi,
ficiorul Paraschivii; şi după moartea lui Ioniţă blănar rămăind la cleronomii fămeei sale
Zamfirei, au vîndut-o lui Zaroh arman sîn Mardaros ot laş, la leat 7243, întru cari zapis
sîntu iscăliţi şi Costandin cu frati-său Gheorghie, ficiorii de mai sus numitului Dumitraşco
tărsinariul, iară după moartea lui Zaroh arman rămăind la stăpînirea femei sale Anuţii
armancă au dat-o cu osăbit zapis boiarului nostru Ştefan Bosie biv vel jicnicer şi, după
vreame, Bosie jic(nicer) au schimbatu cu sluga noastră Zahariia uricarul.
Deci Zahariia uricarul, din bună voia sa făcînd schimbătură cu al nostru de mai
sus numit credincios boiarin, Costandin Cogălniceanul vel stolnic, au luat Zaharia
schimbu altă parţe de moşie din satul lucşăşti ot Roman, cum pre largu arată zapisele
celea de schimbătură Ce sînt întri dînşi, întru care zapis fiind iscăliţi şi alţi boiari mari şi
însuşi al nostru cinstit dohovnicesc părinte sfiţîţiia sa chir lacov mitropolitul Moldovii şi
au dat mai sus numitului boiariu al domniei mele a sa giumătate de sat Cerchezeni.
Care,' dacă am văzut si ? domniia mea de bunăvoe tocmală »si schimbătură, am
crezut şi de la domniia me încă am dat şi am întărit credincios bbiarului domnii mele
dumnealui Costandin Cogălniceanul vel stolnic pre acea giumătate de sat de Cerchezeni,
ce iaste la ocolul Botoşanilor, cu heleşteu şi cu tot venitul, precum scriu diresele, ca să-i
fie lui şi de la domniia mea diriaptă ocină şi uric de întăritură stătătoare în veci.
Şi altul nime să nu să amestice peste această carte a domnii mele.
V(ă)let 7267 <1759> mart 10.
După Ghibănescu, Surele, XXV, p. 40-41, nr. XLVI. Text după „Arhiva Tribunalului de Dorohoi,
lada nr. 8").

196 1759 (7267) martie 15

Ioan Theodor <Calimah> voievod întăreşte mănăstirii Galata dreptul de a lua în continuare
o parte din mortasipia de pe vitele ce se vor vinde la iarmaroacele de la Tîrguşorul <Nicolina>, iar
diferenţa pînă la suma nou hotărîtă a mortasipiei o va lua domnia.
Cu mila lui Dumnedzău, Io Ioan Theodor voievoda, domn Ţării Moldovei. De
vreme ce sfînta mănăstire Galata, care este închinată la Sfîntul Mormînt, a Domnului
169
Dumnezău şi Mîntuitorului nostru I(su)s H(risto)s, au avut milă şi de la alţi luminaţi domni,
carii au fostu mai înnainte de noi a lua mortasîpie di la toate iarmaroacile cîte să facu piste
an la Tîrguşor, în şes, cîte 70 parale de vita mare şi cîte 20 parale de cal ce s-ar vinde la
acele iarmaroace, şi dintt-altele din toate după obiceiu, precum mai pe largu arată hrisovul
domnii mele cari am făcut îndată cum am vinit la luminat scaunul domnii mele.
Acmu dară, de vreme ce s-au socotit şi s-au adaos inortasipie vitilor nu numai la
aceste iarmaroace, ce la toate tîrgurile şi iarmaroacile pe unde s-ar face, ca să aibă a lua
di toată vita mare: bou, vacă, cal, iapă cîte un leu vechi, iară de vita mică pe giumătate,
şi vinitul acesta să să aducă la visterie, şi cunoseîndu domnie m e că nu să cade a să strica
obicinuita milă ce au avut această sfîntă mănăstire si •
de la alti
.*
domni si»
de la însumi
domnie: me, am socotit şi am hotărît, ca di la aceste iarmaroaci cîte să fac piste ari la
Tîrguşor, în şesu, mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele
luminaţilor domni şi a domnii mele cari am înnoit, adică 24 bani de bou, de vacă, vite
mari, şi de cal, iapă să ia şaizăci bani şi de vite mici pe giumătate, cum şi dintr-altile, pe
obiceiu, iară di la această somă şi pără la un leu vechiu ce esti hotărât să să ia mortasîpie
îi va lua domnie acei bani ce este hotărăt să să ia mortasîpie, îi va lua domnie, acei bani.
Şi poroncim domnie me voî, mortasipilor şi zapciilor cari veţi fi rînduiţi di la
domnie ca s ă strîngiţi mortasipie la aceste iarmaroace, mai mult decît este hotărît mai sus
să nu vă amestecaţi. Şi poftim domnie m e şi pe alţi luminaţi domni, carii vor fi în urmă
noastră rînduiţi cu domnie aceştii ţări, au din fii noştri sau din alt neam, să nu strice
această milă a sfinţii mănăstiri, ce mai vîrtos să întărească adăogînd mila, pentru a lor
cinste şi vecinică pomenire.
Let 7267 <1759> mart 15.
Hw H W A N B W B B W A D <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Bamovschi, VI/21. Orig., hîrtie difolio (44,6 x 31em.), cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.

197 1759 (7267) martie 17

Socoteală privitoare la vînzarea u n o r case şi d u g h e n i <din Iaşi>.

Socoteală de cîţi bani am dat Ursăi Radomeţcoaie şi ficiorilor ei, din 600 lei ce-au
fost să le dau din tocmala caselor şi dughenilor.
V(ă)leat 7267 <1759> mart(ie) 17.

Lei Ban( i)
200 A^A întăiu la tocmală Ursăi dinpreună cu fiuî ei Manolache.
81 I-am luat asupra noastră de la răposatul Andrieş neguţitoriul
care bani sint arătaţi înpărţala lor ce au făcut de sfinţie sa
părint(ele) m(i)tr(opo)litul.
5 AAA în mîna lor de au plătit o datorie veche la Enachi
Vineţiianul, ce sînt arătaţi înpărţala lor.
5 AAA telalului ce-au strigat casele, care bani sint arătaţi şi
aceştie înpărţala lor.
10 AAA un sărindariu la M(i)tr(opo)lie, unde este Ştefan
Radomeţchii, bărbatul ei, îngropat, care bani sint rînduiţi de
sfinţie sa părinte(le) m(i)tr(opo)litul să s(e) dea după cum. arată
înpărţala lor.

170
 5 Adrt pentru grija lui Ştefan ce s-au rînduit şi aceştia de sfinţie
sa părinte(le) m(i)tr(opo)litul să s(e) dea după cum arată
înpărţala lor.
10 un sărindariu pentru sufletul a doi ficiori ai lor ce sint
morţi care şi aceştia sint rânduiţi la înpărţala de sfinţie sa
părinte(le) m(i)tr(opo)litul.
114 72 AAA în mîna Ursii Radomeţscoaie partea ei şi a fiică-săi
Catrinei după înpărţala ce le-au făcut sfinţie sa părinte(le)
m(i)tr(opo)litul, însă cu 59 lei şi 9 bani ce'sint rînduiţi mai
mult fiică-sa Catrinii.
57 106 p(o)l AAA lui Costandin fiiul Ursăi toată part(ea) lui şi fiind şi
Ursa, maică-sa, faţă.
25 84 Aaa în mîna lui Toader fiiului ei Ursăi. la care bani au fost şi
Ursa faţă.
Inochentie episcop Huşilui c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVM/14. Orig., hîrtie (40,2 x 16,5 cm.), restaurat, cerneală neagră.

198 1759 (7267) martie 17

Socoteală bănească privitoare la vînzarea unor case şi dugheni cdin Iaşix
Ce de bani am dat noi Ursii Radomeţcheai şi feciorilor ei, din tocmala casălor şi a
dughenilor ce am cumpărat noi de la dînşii, cum arată mai gios.
L(ea)t 7267 c l 7 5 9 > mart(ie) 17.

200 lei am dat întăi Ia tocmal(ă) în mîna lui Mihălache.

101 lei am rădicat o datorie de la răpoosatul Andrieş neguţitoriul ce era
datoriu Ştefan Radomeţchie cu zapis, după cum arată şi împărţala
ce-au avut Radomeţcheai cu feciorii ei înainte sfinţii sali
părintelui mitropolitului.
5 lei am dat Ursii Radomeţcheai de-au plătit o datorie la Eni
Vineţii anul, carii sint arâtaţ(i) şi la împărţala lor.
5 Iei am dat telalului ce au strigat casa şi dughenile la mezat care şi
aceşti bani pot(ronici) ce sint rînduiţ(i) la înpărţală ca să se dea
vornicilor de poartă şi altora ce-au ostenit la înpărţala lor; aceşti
bani nu s-au dat, ce sînt la noi.
15 lei am dat un sărindariu la Mitropolii, unde-i Ştefan Radomeţchie
îngropat, după cum s-au orînduit la înpărţal(ă), însă 10 lei
sărindariul, iar 5 lei am dat în mîna Ursii pentru grija lui Ştefan
Radomeţchie.
97 lei 75 bani am dat Ursii Radomeţcheai şi fiică-sa Catrinii, din 114 lei 72 bani
ce s-au făcut părţile lor, însă cu 59 lei 9 bani ce s-au rînduit mai
mult Catrinii, după cum arat(ă) înpărţala lor ce au de la sfinţie sa,
părintele mitropolitul, iar 17 lei din 59 lei şi 9 bani ce-au fost
rînduiţ(i) să-i dam Catrinii mai mult peste partea ei i-am poprit la
noi născînd pricini despre Mihălache fratele Catrinii pînă îş(i) vor
căuta ei pricina între dînşii.

171
25 Iei 8 pot(ronici), am dat lui Toader sin Radomeţchie din 58 lei, 8 pot(ronici), 3
3 bani bani, ce-au avut să ia -de la noi după înpărţala lor, iar 33 lei au
rămas la noi, pe care bani i-am dat - scrisoarea noastră.
57 lei 10 potronici, -am dat lui Costantin sin lui Radomeţchie toat(ă) partea lui cît i s-au
6 bani pol venit la înpărţală, iar 64 lei 4 p(o)t(ronici), 5 bani pol parte lui Ioan
sin Radomeţchie, aceşti bani după hotărîrea ce au făcut sfinţie sa
părintele mitropolitul la înpărţala lor se să dea aceşti bani cu
dobîedă, nefiind Ion faţ(ă), şi i-am dat la un neguţitoriu din 10-11,
ca, cînd va veni Ion, să-ş(i) găsasc(ă) banii cu dobînda lor.
10 am dat un sărindariu la episcopia Huşilui pentru sufletile a 2
feciore a lui Radomeţchie, carii bani sint rînduiţ(i) înpărţala lor.
5 lei am dat să să facă o fîntîn(ă) la drumul cel mare a Prutului carii şi
aceşti bani[i] sint rînduiţ(i) în înpărţala lor, măcar că noi ani dat la
această fîntînă mai mulţi bani, dar nu-i încărcăm.
Inochentie episcop Huşilui <m.p.>.
Şi noi ne-am tîmplat la aceast(ă) socoteal(ă) ce-au avut părintele episcopul cu
Ursa Radomeţcheai şi cu feciorii ei. Velişcu protopop laş(ilor), martur c m . p . x
Şi aceşti ban(i) i-am dat cu mîna me, parte lui Costantin, şi nu mai are să mai ia
nimică. IoSaf ierodiiacon c m . p . x
Let 7267 <1759> mart(ie) 15 (sic!).
Arh. St. Iaşi. Documente, DCLVIII/17. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 10,8 cm.), filigran, cerneală neagră.

199 1759 (7267) martie 17

Socoteală bănească făcută de Ursa Radomeţchii pentru vînzarea unor case şi dugheni din Iaşi.
Socoteală de cîţi bani am luat noi din mîna sfinţii sal(e) părint(elui) episcopul de
Husi
, chir Inochenti,' din 600 lei ce-au fost să ne de sfinţie
5 sa din tocmala caselor si , a
dughenilor.
Văleat 7267 c l 7 5 9 > mart(ie) 17.

Lei Ban( i)
200 am luat întaiu la tocmală dinpreună cu fiiul meu Nicolai.
81 ne-au rădicat sfi(n)ţie sa de la răposatul Andrieş neguţitoriul, care
bani sînt arătaţi şi în părţala sfi(n)ţii sal(e) părintelui mitropolitului
ce ne-au făcut.
5 am luat de am plătit o datorie veche la En(a)che Vineţianul ce sînt
arătaţi în părţala noastră.
5 au dat sfi(n)ţie sa telalului ce-au strigat casele care şi aceştie sint
arătaţi în părţala nostră.
10 au dat un sărindariu la cMi>'tr(o)p(o)lie, unde este Ştefan
Rădomischii, bărbatul meu, îngropat, după cum arată înpărţala
noastră.
5 am luat de la sfinţie sa pentru grija lui Ştefan Rădomischii, ce sint şi
aceştie rînduiţ(i) în părţala de sfinţie sa părintţele m(i)tr(o)polit.
10 au dat un sărindariu pentru sufletele a doi ficior(i) ai noştri ce sînt
morţi, care şi aceştie sînt rînduiţi la înpărţală de sfinţie sa părint(ele)
m(i)tr(o)p(o)litul.

172
 112 72 am luat eu, Ursa Radomiţscoaie, partea mea şi a fiică-mea Catrinii
după înpărţala ce ne-u făcut sfinţie sa părint(ele) mitropolitul, însă
59 lei 9 bani ce sint rînduiţi mai mult fiică-mea Catrinii.
57 106 p(o)l au luat fiiul meu Costandin pentru part(ea) Iui din mîna sfinţii sale
părint(elui) ep(i)scopului fiind şi eu, Ursa, maica lui, faţe.
28 84 au dat sfinţie sa în mîna lui Ţoader fiiului meu, la care am fost şi eu
faţe, Ursa, maica lui, faţe.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVIII/15. Orig., hîrtie (39,7 x 16,7 cm.), filigran, restaurat, cerneală
neagră.
!
Omis.

200 1759 (7267) martie 23, Iaşi

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.

f Cu mila lui Dumn(e)zău, Io Ioan Teodor voievod, domnul Ţării Moldovii.

Facem ştire cu acest hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti, de vreme ce ceata ce
de cinste a preuţii ca un lucru mai plăcut lui D(u)mnăzău p(u)r(u)re să cuvini mai multu
a să cinsti şi a să milui, pentru că după adevăr, aceştie sint cei ce să apropie de lumina ce
neapropietă, adică preuţii lui Dumnăzău, care la cele mai de taină sfinte
învrednicindu-s(e) şi mai vîrtos că tot norodul creştinescu, prin sfintile lor rugi cătră
MîntuitOriul nostru alcătuiescu şi în toate zilele necontinit pre cel mult milostiv(ul)
D(u)mnăzău cătră iertare greşalelor noastre a-1 înblănzi sînt rugători şi mijlocitori.
Ce dar, pentru unii ca aceştie ce să învrednicescu la înalta şi sufleteasca slujbă ca
aceasta, cum să nu s(e) cad(ă) după dreptate să-i ocrotim şi să-i odihnim şi în tot chipul
să purtăm grijă pentru a lor bună stare şi nesupărare, socotit-am domnie me, pentru
preoţii ce să află aice în oraşul leşilor că, arătîndu-ne cărţi de la luminaţii domni ce au
fost mai înainte de noi, întru care arată că aflîndu-se ei nelipsiţi de pază bisericilor şi
slujind pe toată zioa dumnăzăiasca leturghie, cu cale găsindu s-au iertat de dajde
domnească şi de poclon vlădicescu şi de alte dări, de toate.
Asemine dar şi domnie me le-am înnoit şi le-am întărit, ca să fie în pace de dajde
domnească şi de poclon vlădicescu, şi de galbănul şcoalilor şi, la vreme desătinii de stupi
şi a goştinăi de q i , ^ T p I I t i pînă Ta cindzăci de bucate de dzăce un leu, după hotărîre
testamentului;-şi pogonărit de vii să nu plăteasc,"., mei un văcărit cînd s-ar întîmpla a fi.
Aşijdere, să aibă pace de podvozi, de cai.de olac, înse cîtu'şi pentru agiutorinţă căci sint
la oraşul unde este scaunul domnescu şi slujescu în bisericile lui Dţujmnăzău zioa şi
noapte şi roagă pe D(u)mnăzău pentru pravoslavnicii domni cei prestăviţi şi pentru cei
vii, ce domnescu ţara aceasta şi pentru toţi pravoslavnicii creştini.
Şi poftim domnie me şi prea alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domnie aceştii ţări au din fii şi neamul nostru sau dintr-alt neam să nu strice această milă
ce-am făcut domnie me cu aceşti preuţi din tîrgu din leş(i), precum nici domnie me n-am
stricat daniile şi miluirile ale altor luminaţi domni, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări
pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Io Ioan Teodor v(oie)vod, şi
credinţa a preiubiţi beizadelilor domnii mele, Grigorie v(oie)vod, Alixandru v(oie)vod.
şi credinţa a tuturor boierilor domnii mele a mari şi mici.

173
 Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul Ieşilor, de loan
uricar, la anii v(ă)l(ea)t 7267.
Hw H W A N B W E B W A D <m.p.>.
AHMHTPDUJKW ? AWR(o)4>(e)T npWM(H>T.
S-au trecut la condică.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Acest hrisov s-au făcut cu toat(ă)
silinţi şi ostineala protopopului Velişcu, fiind protopop în Iaş(i), la biserica ce mare,
domnească, în Sfete Neculai, l(ea)t 7267 <1759> mart(ie) 23.
Velişcu protopop <de> Iaşi <m.p.>.
Prin mîna m e s-au isprăvit, Simion Burghele diiac 2 .
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad, Rom., Documente istorice, CLXXXI/116. Orig., hîrtie difolio
(49 x 35,4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,3 x 2 cm.), aplicat în cerneală
roşie, cu capul de bour în centru avînd steaua între coarne şi coroana deschisă deasupra mărginită de sabie şi
de buzdugan, avînd pe margini slovele: IW-IUI/'O'-A/B-B (Io Io(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od) iar dedesubt, cu
cifre arabe, anul: 1758.
1
Cuvînt transformat.
2
Actul este scris de el.

201 1759 (7267) martie 30

Ştefana, fiica sa, Maria, şi ginerele său, Vasili, vînd lui Dediul Codreanu fost mare serdar
vreo trei paşi de loc de lîngă ograda lor, cu 6 lei.

Adică eu, Ştefana, soţul răposatului Ion sin Razmiriţ, dinpreună cu fiică-me,
Maria, şi cu ginere-miu, Vasili, dat-am adevărat şi încredinţat zapis al nostru la cinstit
mîna dum(i)s(ale) Dediului Codrian biv vel sărdar, precum să s(e) ştii că, cumpărîndu
dumnealui un loc de cas(ă) lîngă locul casăi meii, care au şi făcut dmn(nealui), casă pi
acel loc, li-au şi îngrădit cu gard şi fiind că la urzire ogrăzii casăi dumisali, neavînd eu
atunci scrisori, au intrat d(u)m(nealui) cu gardul ogrăzii în locul casîi meii ca trii paşi di
loc şi mai bini, în latu, deci acmu, de nimi silit, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoe,
ni-am învoit cu dumnialui şi ni-au dat şaşă lei pi acest puţintel loc ce scrie mai sus, l-am
fost dat de zăstre fiică-me Maria şi ginere-miu Vasili. Şi di acmu înainte să-i fii
d(u)m(i)sali driaptă ocină, în veci neclătit şi nestrămutat.
Şi la aceast(ă) tocmală s-au întîmplat mulţi oamini buni şi megieşi, carii mai gios
s-au iscălit; şi noi încă pentru mai adivărată credinţa am pus şi degitili ca să s(e) creaz(ă).
L(ea)t 7267 <1759> mart 30 d(i)ni.
'Eu, Ştefana, soţ lui Ion Răzmeriţ, am vîndut cu voia me.
'Eu, Vasili blănar zet Ştefani, am vîndut cu voe me.
'Eu, Maria, fata Ştefanii soţ lui Vasili blănar, am vîndut cu voe me.
Eu, preutul Pintileiu ot Sfeti Aftanasie, m-am tîmplat la această tocmal(ă).
Eu, Costandin Băg, am scrisu zapis(ul), cu zisa dumilorsale.

<Regeste> 2 : Zapisul Ştefanii Răzmeriţoai de locul ce-am luat di la dînsa, ce s-au

luat în ograd(a) mia, a sărdariului cumpărătură.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", 9, (1931), p. 132, nr. LXXXIV. Orig.

1
Locul amprentei digitale.
2
Menţiunea editorului.

174
202 1759 (7267) aprilie 15
loan Theodor <Calimach> voievod scuteşte de plata banilor grajdului domnesc pe robii
ţigani ai Episcopiei Romanului care nu sînt tîrgoveţi.

f ÎW IWAN ^0'EWAWP B(OE)BWAÂ, B(O)>KCI*6IO) MHAWCTYK», r(OC)N(O)AApT»

3%MA6 MOAAAECKOH. D e vreme ce ne-au spus sfinţie sa presfinţitul episcop de Roman

chir Eonichie al nostru precinstit părinte, că cii carii strîngu cîte un leu de ţigan căsar şi
cîte giumătate de leu de ţigări holteiu, banii cheltuiala pentru lucrul grajdiului g(ospo)d
de la ţiganii Cu meşterşug ce lăcuiescu pin tîrguri fac învăluiri şi ţiganilor Episcopii cari
lucrează la fer şi sint cobzari şi lăutari şi nu lăcuiescu în tîrgul Romanului, ce li-i şădere
cu posluşnicii Episcopii, deoparte de tîrgu, unde nu să cheamă tîrgu, ce locu de
posluşneci deosăbit de tîrgu, cum dovedescu uricel(e) bătrîne.
Cît pentru aceasta, iată că am dat carte domnii mele de volnecie la mîna numitului
episcop şi la mîna dechiului Episcopei să fie volnici a arăta pe toţi ţiganii căsari şi holtei
robii Episcopii, cobzari şi lăutari ce şăd cu casa între posluşnicii Episcopii, căci testamentul
de obicciul acesta cu banii grajdiului hotărăşte să plătească numai ţiganii carii şăd la tîrguri
si să hrănescu cu meşterşug, dar nu şi cu cei ce şăd afară din tîrguri, cum sint aceşti al
Episcopii de şăd pe locul Episcopii între posluşnici, unde nu să cheamă tîrgoveţi, ce
lăturaşi, cît şi la ţară. Pentru aceea, să-i apere şi nici o învăluială să nu mai aibă. într-alt chip
să nu fie că aşa este poroncă domnii mele, căci de le vor face supărări vor fi de certare.
V(ă)l(ca)l 7267 <1759> ap(rilie) 15.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXV/83. Orig., hîrtie difolio (31,9 x
19,6 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,3 x 2 cm.), din 1758, aplicat în
cerneală roşie, neclar.

EDIŢII: lorga, Doc. Callimachi, I, p. 424, nr. 14 (rez. dezv.).

203 1759 (7267) aprilie 21

Mărturia a trei vornici de poartă privitoare la un loc de casă de pe Uliţa Fînăriei.

f Dumneata, vornici Ştefan Popăscul, şi dumneata, vornici Chirieci Poroschi. din

poroncă mării sale lui vodă vă rănduim să mergeţi la un loc de casă de la Uliţa Fînării,
cari loc l-aţi fost hotărît mai înainti lui Chervasă croitoriul şi pe urmă, cu giudecata
Divanului, i-au răscumpărat Sandul biv ispravnic şi acmu oaminii ce sîntu şezători cu
casa pe acel loc pun pricină di zic cum că este acel loc gospod. Ce dum(neavoastră)
mergînd acolo să luaţi mărturii încredinţat(ă) în frica lui Dumnezeu, ni făcînd hatîr, cu
voie vighetă, nici la o parte, ci după cum vor mărturisi răzeşii cari au moşii pi înpregiur,
aşa să ne aduciţi mărturii în scris, ca să li să curmi pricinile.
L(ea)t 7267 <1759> ap(rilie) 21.
De bini voitori, Iordachi Balş vel vist(iernic) <m.p.>; Vas(i)l(fe); pah(arnic)
<m.p.>.

t Din p o r o n c i dumilorsali veliţilor boieri ce ne-au poruncit cu această ţidulă, am

mersu pi la mahalagii şi răzeşii acestui loc arătîndu-le poroncă şi carte de blăştăm ca să
mărturişaşcă cine cum ar şti drept.
Au mărturisiţ Antqhie sin Mihai spiţeriul precum el esti un om de 60 de ani ş-au
apucat acest loc pustiu ş-^îţu audzit de Ia părinţii lui precum că acest loc este a unui. Ursul

175
diiaconul şi din pricina a unor fete acelui Ursul diiaconul, fiind fete răle, au rămas
pustiiu; aşa ştie şi aşa mărturiseşte. Iar în mărturia ce s-au făcut din poronca dum(nealui)
vel agă, el nu s-au pus, nici au mărturisit că-i loc domnesc.
Ioniţă sin Enoai, o m bătrîn de 60 de ani, mărturiseşte că au apucat acel loc tot
pustiiu, dar nu ştie a cui este. Şi mărturie dum(nealui) vel agă n-au mărturisit cum să fie
locul acesta domnescu.
Măria, faţa Huzunoaie, răzeşe, au mărturisit cum că ea au auzit din gura maică-sa
precum că acel loc este alde Ochincă ş-au rămas pustiiu acest loc din pricina acelor fete
a Ursului diiacon ce să îngurluisă cu un ciohodar turcu şi făcîndu-li pe fete surguni au
rămas locul pustiiu,
Vasilache vătavul au mărturisit precum c-au auzit din gura soacră-sa Brăhoaie
precum că acel loc au fost a Ursului diiaconul şi avînd doî feti acel Ursu diiacon şi fiind
fămei răle din pricina unui ciohodar turcu, le-au surgunit domnia pe fete în Ţara Leşască
ş-au rămas casăle şi locul lor pustiiu.
Ion braşovanul cupeţ, răzeş, alăturea cu acest loc, mărturisăşte precum c-au audzit
din gura Huzunoai cei bătrîne precum că acestu nu este [acestu] loc domnescu.
Aşijderea, au audzit şi din gura lui Andrieş diiacul, tatul lui Ştefan armaşul.
Măriia Crudoai, femei bătrînă, mărturisăşti şi ea c-au auzit şi ea din pricina acelor
feti a Ursului diiacon au rămas pustiiu.
Şi precum au mărturisit aceşti oameni bătrîni pe cartea cea de blăstăm înaintea
noastră am făcut şi noi această mărturie la mîna Sandului biv ispravnic şi la mîna
Lupului nepot lui Ochincă. Şi, pentru credinţa, ne-am iscălit.
L(ea)t 7267 <1759> ap(rilie) 22.
Ştefan Popăscul, vornic de poartă <m.p.>.
Tănas(e) Meleghi, vornic de poartă <m.p.>.
Chiriac Poroţchi vornic de poartă c m . p . x
Şi eu, Antohii sin Mihai spiţer, aşa am audzit de la părinţii mei c m . p . x
t Ion braşovan c m . p . x
Şi eu, Vasilachi, aşa am audzit din gura soacră-mi.
c P e verso-ul filei a doua, rez. grecesc al actului scris la sfîrşitul sec. XVII şi> No.
175.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur - Iaşi, IV/20. Orig., hîrtie difolio (28,9 x 10,4 cm.),
filigran, cerneală neagră.

204 1759 (7267) aprilie 24

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi scutirile de
dări acordate de Constantin Racoviţă voievod şi de Scarlat Ghica voievod.

f Cu mila lui D(u)mnezeu, Io Ioan Theodor voievoda, domn Ţării Moldovei. De

vreme că blagocestivii domni şi oblăduitorii Ţării Moldovei au miluit şi au ajutorit
sfintili m(ă)năstiri, ca pre nişte dumnezăieşti lăcaşuri, cu hrisoave de milă şi de afierosiri
pentru a lor vecinică pomenire, şi noi acmu, cu darul preputernicului Dumnezeu,
miluindu-ne cu domnie ţărî aceştie, întru preînnalt scaunul patriei noastre, am socotit de
rîndul sfintei m(ă)năstiri a Sfîntului ierarh şi de minuni făcător Spiridon, ce este aice, în
oraş în Iaş(i), de und(e) viind cucernicul întru ieromonaş(i) Iosaf egumenul ne-au arătat
un hrisov de milă de la domnie sa Costandin Racoviţ(ă) v(oie)vod şi altul de la domnie
sa Scarlat v(oie)vod întru carele scrie ca să aibă sfînta m(ă)năstire milă a scuti 500 stupi,

176
• ' mascuri la desetină, şi 500 de oi la goştină, şi 700 vedre vin la vădrărit, şi 40 vite cai la
, văcărit sau coniţă şi 10 liud(e) oamen(i) strein(i) scutiţ(i) de tot birul visterii, ca să fii
- pentru poslusanie sfintei m(ă)năstiri, cu care milă să să poată sprijini şi agiutori sfînta
m(ă)năstire, şi părinţii de acolo, domnie mea dar văzînd că cu cale s-au făcut această
puţin(ă) milă la această sfîntă m(ă)năstire, încă m-am milostivit şi am întărit prin
; domnescul nostru hrisov ca să aibă această sfîntă m(ă)năstire purure a scuti cinci sute de
stupi, mascuri la desătină, şi Cinci sute de oi la goştină, şi şapte sute de vedre vinu la
vădrărit, şi patrazăci vite cai la văcărit coniţ(ă), cînd vor fi, şi zece liudi oameni streini
făr(ă) de bir în visterie scutiţ(i) de tot birul şi angăriile ce ar fi pe altă ţară, carii să fie
nelipsiţ(i) pentru poslusanie asfintei m(ă)năstiri.
Şi părinţii de la această sfîntă m(ă)năstire să aibă datorie purure a ruga Dumnezeu
pentru iertare păcatelor noastre şi a altor luminaţi domni ce vor fi după vreme
oblăduitori ţării aceştie. Şi poftim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni, pre carii
Dumnezeu îi va orîndui cu domnie la scaunul ţării aceştie, să nu strice această milă, ci
mai vîrtos să o întărască pintru a lor bun(ă) şi vecinic(ă) pomenire, precum şi noi am
întărit daniile şi miluirile altor luminaţi domni.
Aceasta înştiinţăm.
Leat 7267 <1759> apr(ilie) 24.
HU> H O A N B W £ K W / \ A <m.p.>.
ITTANCAAKE EWTAAN 'R AU.T(O)4>WT NPWN(H)T.

S-au trecut la condică.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Hrisov pentru rădicături de
goştină, i desetină, de vădrărit şi zece liude.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: Hrisovu domnului loan Theodor v(oie)v(o)d.
7267 <1759> apr(ilie) 24. No. 6.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, LXXVII/7. Orig., hîrtie difolio (43,5 x 30 cm.), filigran, cerneală
neagră diluată (intitulaţia şi data, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,3 x 2cm.), din 1758,
imprimat neregulat în cerneală roşie, avînd pe margini slovele: I W - I W / ' O ' - A / B - B (Io(an) Th(eo)d(or)
v(oie)v(od).
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 165, nr. CXXIX (orig.).

205 1759 (7267) aprilie 24

loan Theodor <Calimah> voievod scrie ispravnicului de ţinutul Cîrligătura să cerceteze
jalba iezuitului polonez Maftei privitoare la moşia Horleşti care trebuie hotărnicită.

T ÎW ÎWAH 'O'EWAWP B(OE)B(O)AA, EWXCGETO) M(H)AOCT(YK>), R(O)CN(O)ADPI>

3"KMA(M) Scriem domnii m e la boierul nostru Sandul biv căm(ă)raş de

A\OA,V»BCKOII.

isvoadi i isprav(nic) de ţinutul Cîrligăturii; îţ(i) facem ştiri că domnii meii au dat jalobă
preotul Maftei izovitul leşesc cum că ari o moşie în ţînutul Gîrligăturii, Hărleştii 1 ,
cumpărată cu ban(i), pi car(e) moşie au fost dat un preot de aceşti leşăşti carte care
oamini or vre să s(e) strîngă pe ace moşie, să margă acolo şi să şadă acolo cu tocmală,
după cum scrie scrisoari. Acmu mergînd numitul preot, au aflat oamen(ii) fugiţ(i) din
pintr-alte sate viniţi acolo, pe ace moşii, dar fiindcă este şi un om, anume Gage, şi zîsă
că face ma<re> 2 tulburări între oamenii ce sîntu acolo, dintr-a cărui pricină nici alţii nu
pot să trăiasc(ă) pi ace moşie; pintru car(e) iată că-ţ(i) scriem luîrid cart(ea) domnii mele
să trimeţ(i) să aducă pe acel om şi să iei sama. Şi de va fi după c u m jăluieşti, să-i dai tari
poroncă ca să s(e) lasă de lucrurile şi buclucurile ci face între oaminii aceia, ca să s(e)

177
odihneasc(ă) cu pace. Iară de nu va Urma după poronca ce-i vei da şi a mai face
răzvrătiri întri oamini care şed pi ace moşie, să-1 aduci şi să-1 cerci cu bataie.
Aşijderi, zisă că ace moşie nu iasti hotărîtă, să cauţi să mergi la ace moşie şi,
chemînd pe toţ(i) răzăşîi şi înpregiuraşii, să iai sama după scrisori ce ar arăta şi după
mărturii a omen(i) bătrîn(i) ce vor fi ştiind stări locului. Şi cîtă part(e) din moşie să va
alegi dr(e)aptă a sa, să o hotăreşti stălpind-o cu pietri din giur înpregiur. Şi după hotărîri
şi alegiri ce-i vii face, să dai şi mărturie hotarnică în scris, iscălită de însăţ(i) şi de toii
cîţ(i) să vor afla la hotărît, ca, după hotărîri ce-i vei face, să-şi ia întăritură şi de la
domnie mea. Aceasta scriem.
Let 7267 <1759> ap(rilie) 24 d(i)ni.
npWM(n)r B6A BMCT(ApNMK).
IIpWM(H)T B6A nâx(ilpHHK).

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>:

S-au trecut la condică.
<Scris cu caractere latine în prima jumătate a sec. XIX>: Karta di permesso fare il
villaggia in (?) Orileste passata alia condica.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/193. Orig., hîrtie difolio (29,3 x 21cm.), filigran, restaurat,
cerneală cafenie, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2,3 x 2 cm.) din 1758, inegal imprimat în cerneală roşie,
avînd pe margine slovele: I U > - I W / ' 0 ' - A / B - K (Io Io(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od).
1
Cuvînt scris deasupra rîndului.
2
Rupt în orig.

206 1759 (7267) aprilie 25, Iaşi

loniţă Gherghel postelnic vinde lui Matei Bantaş negustor din Iaşi un loc de casă în
mahalaua Cacainii.

t Adică eu, loniţă Gherghel postelnicul, nepotu de fată sărdariului Miron,

făcut-am acest adevărat zapis al meu la mîna dumisali giupînului Matei Bantăşu
neguţitoriul din Ieş(i) precum să să ştie că i-am vîndut eu un locu de casă aice în Ieşi, ce
iasti în mahalaua Căcainii, cari acest locu de casă îmi este şi miia cumpărătură de la
Vasilache Darie, ficiorul lui Mihai Darie, precum arată zapisul de cumpărătură ce l-am
datu eu la mîna dumisali, care scrie cum fiindu tată-său Mihai Darie dreptu datoru cu
cincizăci de lei, cu zapisu moşului meu lui Miron sărdariul, şi avînd noi giudecată la
dumnealor veliţii boieri şi dîndu-1 giudecata ca să giure Vasilachi Darie ori să plătească
banii şi necutezîndu-să a giura, au căzut eu rugăminte la mini şi s-au aşezatu cu mini şi
eu încă i-am iertatu douăzeci de lei; şi s-au apucatu să-mi de triizăci de lei. Şi neavîndu
altă putere ca să de banii şi avîndu acestu locu părinţăscu aice în Ieşi, s-au aşezatu şi din
bunăvoie lui mi-au datu acestu locu de casă pentru datorie părinţască cu tocmală dreptu
patruzăci de lei; şi i-am dat banii dumisali şi mi-au datu şi hotarnica locului, care arată locul
din semne în semne şi în lungişu şi în curmezişu; şi niciodată să n-aibă a întoarce nici el,
nici rudile sali, iar di s-ar scula să întoarcă să aibă a da deplin acei cincizăci de lei datorie.
Dreptu aceea şi eu acum am vîndutu acestu locu de casă dumisali giupînului
Mateiu Bantăşu neguţitoru dreptu şesăzăci de lei bani gata şi mi-au făcutu dumnealui
plată deplin în mîna mea toţi aceşti bani de mai sus scrişi. Deci să fie dumisali, şi
giupînesii dumisali, şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă moşie şi
cumpărătură în veci. Şi nime alţii să n-aibă treabă; şi i-am datu şi zapisul şi hotarnica la

178
 fflîna dumisali ca să-şi facă dumnealui şi ispisoc g(o)sp(o)du de întăritură să stăpînească
acest locul de casă cu bună pace.
Şi la vînzarea noastră s-au întîmplatu boieri şi neguţitori şi oamini buni mahalagii
carii s-au iscălitu mai gios şi cari n-au ştiut carte ş-au pus degetili. Şi noi încă pentru mai
înterneietă credinţa am iscălitu cu mîna noastră ca să fii de bună credinţă.
V Mc, A(i)-rv ££
Ioniţă Gherghel post(elnic) c m . p . x
Icoavriţ Xpt|<yto5ovA,v, jaccpTtipaq c m . p . > ' ; Maftei braşovan, martur c m . p . > ;
Nicolai . . } biv vel medelnicer m-am tîmplat c m . p . x
Şi eu, Simion Cheşcu uricar, am scris cu zisa dumnilorsale şi sînt şi martor c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/298. Orig., hîrtie difolio (34,4 x
21,9 cm.). cerneală neagră.
1
loanis Hristodoulu, martor <m.p.>.
2
Nume neclar.

207 1759 (7267) aprilie 27

Anton Ungurul şi soţia sa, Ileana, vînd lui Iosaf egumenul mănăstirii Sfîntul Spiridon o
casă de lîngă locul acesteia, cu 40 de lei.

f Adecă eu, Anton Ungurul, înpreună cu fimeia me, Ileana, fata lui Mihai Ungurul
şi Varvarii Unguroncei, socrii mei, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru
că noi, de nime siliţ(i), nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am avîndut a noastră casă
cu locui ei tot părintelui Iosaf, egumenului de Sfeti Spiridon, drept 4 0 lei, care casă şi
tioaQ ne este dată zestre de la socrul mieu Mihaiu Ungurul şi maica Varvara. iară lor le
este cumpărătură de la preutul Toader de la Prapadoamna, care loc eşte în ograda
mănăstirii Sfîntului Spiridon, adecă despre răsărit şi despre miazăzi este alături cu locul
mănăstirii şi dispre crivăţ pîn(ă) în uliţa... 1 , iar despre apus iarăş pîn(ă) în uliţa... 1 ca să
fie sfintei mănăstiri dreaptă ocină şi moşie în veci; şi am dat şi un zapis vechiu de an... 1 .
Deci, luînd banii în mînule noastre, am dat şi noi acest adevărat zapis înainte a mulţi
oameni buni carii s-au întîmplat. Şi, pentru adevărată credinţă, ne-am pus şi degetele.
Leat 7267 c l 7 5 9 > ap(rilie) 27.
Eu, Anton Ungurul, cu voie mea 2 am vîndut.
Eu, Ileana soţie lui Anton, cu voie mea 2 am vîndut.
Eu, Varvara moaşă Unguronca 2 , adiverez.
Eu, Mihai Ungur, adiverez 2 . " :
Vasile Coz(a) vel căpitan martur c m . p . x
Ierei Toader ot Prepodoamna c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite la începutul sec. XIX>: 1) Zapis
de casa Unguroancei cu loc cu tot, 2) ce iaste în ograda măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon;
3) No. 2; 7267 c l 7 5 9 > apr(ilie) 27 zile.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XCV/I05. Orig., hîrtie difolio (30,3 x 20,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, patru amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 86, nr. VIII (orig.); Gh.
Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 167, anexa V (text după Ghibănescu).
1
Loc liber în orig.
2
Amprentă digitală.

179
208 cînainte de 1759 (7267) mai 3>
Ivan Caraferiali băcan din Iaşi şi soţia sa, Mana, vînd lui Ion Arghiri cinci dugheni de pe
lociil mănăstirii Barnovschi, cu 600 de lei.
Copii de pe documenturile ce să află în mîna dumisale comisul(ui) Toma Bantăş, pentru
doă locuri în Tîrgul de Gios a Sfîntului Mormînt1.

Adică eu, Ivan Caraferiali bacal din Ieş(i), împreună cu soţul meu, Mariia, scrim şi
mărturisîm precum fiind noi datori dumisale giupînului Nicoli Sulioti neguţătorul din
Goliia, cu şasă sute lei, bani noi, cu zapisul, am pus zălog aceste cinci dugheni pe locul
sfintei mănăstiri lui Bărnovschi, care dugheni, neavîndu putinţă ca să pletesc cu bani, am
luat zapisul cel vechiu şi l-am dat Ia mîna dumisale giupînului Nicolai Sulioti ca să vîndă la
mezat: şi le-au dat dumnealui împreună cu mine la telal, împreună şi cu luminată carte a
măriei sale lui Ion Neculai v(oie)v(od), ca să vîndă; şi I-am vîndut lui Ion Arghiri, drept
şasă sute lei, adică 600 lei; şi i-am <dat> 2 şi zapisele cele vechi la mîna dumisale giupînului
Ion Arghiri, ca să le stăpînească în veci plătind bezmănul sfintei mănăstiri.
Şi la tocmală şi la facerea zapisului [şi] s-au întîmplat mulţi oameni buni de
prinpregiur şi s-au iscălit mai gios şi marturi; şi dintra aceste, doă dughene sînt cu loc cu
tot. Şi, pentru mai mare <credinţă>\ ne-am iscălit.
3
EU, Ivan bacal, am vîndut cu voia m e şi am pus degetul; 3 eu, Mariia, fata
Făinoaie(?), soţie lui Ivan, am vîndut.
3
EU, Simion cojocaru, martur; 3 eu, Costandin Chistrui, martur; 3 eu, Alecsandru
blanaru, martur; 3 eu, Savva bacal, am scris, sînt martur.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/33. Copie de la începutul sec. XIX:
Datat după documentul următor de la aceeaşi cotă arhivistică şi din acest volum.

' Urmează un scurt document grecesc din 1743 august I.

2
Omis,
3
Locul amprentei digitale.

209 1759 (7267) mai 3

Ilinca Arghiroaia îi dă ginerelui ei Matei un loc de dugheană urmînd ca acesta să plătească
mănăstirii Barnovschi bezmenul.

încredinţez cu această scrisoare a me, la mîna ginerelui Măteiu, precum să să ştie

că din trei locuri ce am avut asupra me a mănăstirii lui Barnovski, eti bezihen 20 lei pe
an, m-au poftit Măteiu de ie-am dat un loc de au făcut şasăsprezece lei şi optzăci şi de
bani 1 , si
>
să aibă a da dumnealui bezmenul din an în an.
Şi pentru înştiinţare am dat şi eu această scrisoare la mîna dumisale ca să să ştie;
şi, pentru credinţă, am şi iscălit mai gios ca să să crează.
7267 <1759> mai 3.
<Iscăliţi>: Ilinca Arghiroaia.
Aipr|...2 ApYvpTţc;3.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/33. Copie de la începutul sec. XIX.

'Aşa în copie.
2
Cîteva litere, neclare.
3
Diri... Arghiris.

180
210 1759 (7267) mai 13
loan Theodor <Calimah> voievod îl scuteşte de toate dările pe ucenicul Grigorie al lui
Arion ceasornicar.

IUJ IWAH «O-eoACip EOCBOAC'»), E(o)>kVio M(H)AOCTVIO, rocnoA^p(riO 3 CM AM

A / I O A A ^ K C K O H . Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru un ucenic, anume
Grigorie a lui Arion ceasornicariul, domnie mea m-am milostivit asupra lui şi l-am iertat
de tot birul vistieriei să fie scutit pe capul lui şi de toate alte dări şi angherii oricîte ar fi
pe altă ţară, el nimărui nimic, nici un ban să nu de.
Pentru care poruncim domnie mea, dum(nea)v(oastră) vel agă i voî altor slujitori
care veţi înbla ori cu ce fel de slujbi şi porunci a domnii mele, nimea întru nimic să nu-1
supere pe acest Grigori ucenicul de bir pe capul lui, că oricine i-ar face mai mult val şi
supărare peste carte domnii mele, unii ca acie să vor pedepsi de cătră domnie mea.
Aceasta poruncim 1 .
Leat 7267 < 1 7 5 9 > m a i u 13.
Trecută la condica vistieriei.
Logofătul ot vistierie.
flpWHMT B6rt BMCTHgp.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 4081, act 78 (eotă veche). Copie.
EDIŢII: D. Z. Furnică. Documente, p. 17, nr. 16 (aceeaşi copie).
1
Şe indică locul peceţii.

211 1759 (7267) mai 14

Marii boieri judecă pricina pentru un loc de casă din mahalaua Fmăriei între Casandra şi
Paraschiva, fiicele lui Ioniţă bulucbaş, pe de o parte, şi Mărica, pe de altă parte, dînd cîştig de
cauză celor dintîi.

t Facem ştire cu această carte de giudecată că, din poronca preînălţatului

domnului nostru, măria sa loan Teodor voievoda, s-au giudecat de faţă, înaintea noastră,
Căsandra şi Paraschiva, fetile lui Ioniţă bulubaş, nepoati lui Apostol baş bulubaş, cu
Mărica, ce-au zis că esti fata Măricuţăi,: şi Măricuţa, fata lui Pătraşcu Ochincă, şi cu
Lupul, ficior iui Andrieş, nepot Paraschivii, fata lui Pătraşcu Ochincă, pentru pricina
unui loc de casa den mahalaua Fînării, di aice din Ieş(i).
Şi pricina lor întoacest chipu s-au dovedit după cum s-au arătat în gios: acel
Pătraşcu Ochincă au avut un loc de casă Ia Uliţa Fînării în Ieş(i) dar au avut şi două feti
osăbit. de: feciori, anume Paraschiva şi Măricuţa, şi acel loc l-au împărţit: Pătraşcu
Ochincă în două, cu scrisoare, numai la amîndouă fetile: cari Parachivii i-au dat casa cu
pivniţă şi cu giumătati de loc, iară Măricuţăi k a u dat numai giumătati de loc stărpu. Şi
murind Pătraşcu Ochincă, cu fămeie cu tot; şi murind şi Măricuţa, sora Paraschivii, au
rămas locul parte Măricuţii în stăpînire Parachivii nerămîind copii Măricuţăi; cari loc
parte Măricuţăi, după ce l-au stăpînit Paraschiva cîtăva vremi, l-au fost dat danie întîi
unui Toader teslar şi fămei sale Frăsînii pentru sufletul Măricuţăi; şi după ce l-au stăpînit
teslariul acel loc şi ş-au făcut casă, s-au întîmplat de au ars casa ş-au murit şi teslariul cu
fămei, cu copii cu tot, di ciumă. Şi nerămîind nime pe urmă, au rămas locul iarăş(i) în
stăpînire Paraschivii, de undi ieşise (?) locul întăi cu danie.

181
 Şi după aceea, la văl(ea)t(ul) 7230, iarăşi s-au sculat acea Paraschiva ş-au dai
locul Măricuţăi danie lui Apostol baş bulubaş, unchiul Căsandrii şi Paraschivii, şi l-au
stăpînit pe Ioc Apostol baş bulubaş în viaţa lui cît au trăit; şi după moartea lui l-au
stăpînit loniţă, ficior lui Apostol, tatăl feţilor acestora. Iară după ce au murit loniţă, tatăl
feţilor acestora, s-au rădicat această Mărica piste 30 ani, trăgînd locul Măricuţăi î n
stăpînire ei şi zîcîndu că este fată Măricuţăi şi n-ar fi avut treabă Paraschiva să deie locul
maică-sa Măricuţăi danie lui Apostol baş bulubaş. Şi purtînd la giudecată această Mărica
pe Mărie fata Hîncului, m u m a feţilor acestora pe Ia Divan, i s-ar fi supărat cu Divanul, şi
pe de o parti cu vorbe îngrozînd-o, pe de altă parti cu vorbe bune luîndu-o, au amăgit-o
pe Mărie, m u m a fetelor, şi i-au luat zapisul cel de danie Paraschivei ce-au dat lui
Apostol baş bulubaş şi i-au dat 4 lei pentru cheltuiala; şi luînd Mărica locul l-au vîndut
lui Ion Crudul sămanu; şi Ion Crudul au înpărţit locul cu soru-sa, Măriie Crudoaie, care
s-au
» făcut casă cu cîtiva
> bani.
Deci acum, după ce s-au înştiinţat aceste fete, îndată au dat jalobă la măriia sa
vodă cerşind giudecată; şi măriia sa vodă le-au rînduitu-Ie la noi. Care stînd faţă au jăluit
aceste feti, nepoatile lui Apostol baş bulubaş, zicînd că mama lor, Mariia, n-au avut
treabă cu locul lor, ce le-au rămas de la tatăl lor, ca să le de Măricăi numai pe gura ei şi
cum că această Mărică nu este fata Măricuţăi; şi la această au cerşut fetele dreptate.
Deci, s-au întrebat şi pe Mărica cu ce dovedeşti cum că esti cu adivărat fată
Măricuţăi şi undi au fost trăitoare şi pentru că ce au tăcut într-atîţia ani ce-au îmbiat locul
în 5 rînduri di oamini pără au agiunsu la nepoateli lui Apostol baş bulubaş? Şi ea, întîi,
pentru şiderea sa au dat samă c-au fost aice în Ieş(i), aproape de locul acesta, dar n-au
ştiut pentru loc că esti a Măricuţăi, iară că esti ea fată Măricuţăi numai cu gura au zis,
iară dovadă n-au arătat, făr(ă) decît au zis că o ştie mahalagii locului. Şi după zisa ei s-au
orînduit la mahalagii pe Tănase Meleghi vornic de poartă de au cercetat; cari mergînd la
mahalagii, nu s-au aflat alţi oameni mai bătrîni, fără numai s-au aflat Irina, babă, fămeia
lui Andrieş diiacu, m u m a lui Ştefan treti armaş, vîrsta ei de 65 ani, şi altă babă, Ileana,
vîrsta ei de 80 ani, care sînt mahalagiţă acole: şi aceste au mărturisit, cu sufletele lor,
cum că tot la un locu au trăit cu Paraschiva şi cu Măricuţa şi ştiu că această Măricuţă au
murit fără copii, şi nici un copil nu i-au rămas, şi cum că această Mărică iarăşi acole
între dînşii au trăit şi niciodată nu s-au răspuns că esti fată Măricuţăi; şi ele încă ştiu că
cu adevărat nu este fată Măricuţăi; de la cari fimei ne-au adus şi mărturie cu numele lor
şi cu iscăliturile sfinţii sale Paisăi arhimandrit şi egumăn de la Sfeti Ioan şi a lui
Paraschiv neguţitoriul şi cu a numitului vornicu de poartă.
Ce dar Ia aceasta stînd noi de-am luat sama cu amărunt după dreptati, aşa am
giudecat: de vremi ce cu mărturie ce-au adus vornicul de poartă, s-au dovedit că această
Mărica nu este fata Măricuţăi şi zîsăle ei s-au dovedit că sînt răsuflate, înblînd cu
meşterşuguri şi fără nici o dovadă; al doile, măcar de-ar şi fi cu adevărat fata Măricăi,
dar au trăit acole lîngă loc ş-au prăvit locul stăpînindu-să întîi de Paraschiva, sora
Măricuţăi, apoi de acel Toader teslar, mai pe urmă di Apostol bulubaş, pîră ce-au trecut
5 0 - 6 0 ani şi n-au zîs nimică întocma drept locul ei de-ar fi nu poate să-1 ia piste atîţia ani
şi pravila nu i-1 dă; şi acum că au luat zapisul <cel>' de danie din mîna nurorii lui
Apostol bulubaş, m u m a fetelor, n-au avut dreptati să-1 ia şi nici m u m a feţilor n-au fost
volnică să-1 de fiind zăstri feţilor ce le-au rămas de la tatăl lor, ce cu toată dreptatea am
giudecat să stăpînească aceşti feti Căsandra şi Paraschiva locul Măricuţăi cu paci ca pe
dreaptă moşie lor. Şi acei 4 lei ce-au fost luat m u m a lor de la Mărica pentru cheltuială să
aibă a-i da înnapoi cum şi Mărica şi cu Lupul, de vremi ce n-au avut dreptati să vîndă

182
locul nefiind a lor, să aibă a da banii înapoi ce-au luat de la Crudul. Iar pentru ce-au
{Scut casă Crudu pe locul feţilor să să învoiască în de sine. Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 7267 <1759> mai 14.
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t c m . p . x lordachi Balş vel vor(nic) c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/297. Orig., hîrtie difolio (32 x 22
cin.), filigran, cerneală neagră.
1
Rupt.

212 1759 (7267) mai 15

Diata Măriei Cerchezoaia prin care lasă nepotului său Iordache Cerchez averea ei din Iaşi.

Let 7267 c l 7 5 9 > mai 15 d(i)n(i).

A.şijderi socotindu că după ce m-am dat nepotu-meu Iordache şi m-au ţinut 2 ani
şi şapte luni şi cu un an şi mai bini ce m-au ţinut înainte pără a nu mă da dum(nealui),
s-au făcut la patru ani şi mai bini; şi vazîndu că cheltuieşte de mă îmbrac(ă) şi mă
hrăneşte şi banii de cheltuială, cîndu mi-au trebuit or cîndu am cerut mi-au dat de mi-au
fostu pentru trebuinţa mea, şi văzîndu că toată agonisita ce-au agonisit din copilărie
dum(nealui) au mărsu toată la cheltuiala casai, ce nu numai agonisita ci şi Ia datorie au
întrat, numai ca s(ă) poat(ă) chevernisi casa pentru mini, s-au sprijinit şi alţi nepoţi ai mii
în casă, şi socotind că casăli ci i le-am dat mai nainte le-au plătit îndoit şi întriit, pără
acmu într-aceşti trii-patru ani ci m-au ţinut pre mine şi mă-sa şi pri alţii ce-au fostu în
cas(ă) şi diosăbit că cla> această cas(ă) au fostu părtaş şi fiica me, Safta, maica lui
Iordache, ştiindu-m(ă) şi învoindu-m(ă) cu dînsa din copilăriia ei pără au agiunsu şi fiiul
ei la vrîsta de m-au ţinut pîn-acum, socotit-am că puţin îi iaste nepotu-miu Iordache ca
s(ă) <rămîie>' numai cu casa, şi socotind mai vîrtos la păcatul Iui Dumnezău, de vreme
că au cheltuit mai mul tu pără acum cu mini decît i-am datu eu, dar di acum înainte
neştiindu cît mi-a lungi Dumnezău viaţa, cît va s(ă) mai cheltuiască cu mini, dar încă
după moartea mea cît mai trebuieşte să mai cheltuiască, după cum iaste adeverit să m ă
ţiie pîn(ă) la moarte să mă grijască, fiindu acum şi bolnavă, poftit-am pi părintili
duhovnicul şi pi alţi mahalagii, carii mai gios s-au iscălit şi aşe mărtprisăscu înaintea lui
Dumnezeu şi înainti duhovnicului şi a marturilor, precum că şi mai nainte mă
adăverisăm, dar acum mă dau cu totul, adecă casăli, ci i le-am dat înainte, şi doi boi şi o
vacă, şi o părechi fiiară de plug şi altele.
Iar carii din nepoţii miei s-ar scula ca să facă vre un supăr, sau pentru cas(ă) sau
pentru vitili aceste ce i-am dat nepotului Iordache, să fie neiertat de Dumnezău şi de
mini, procopsală în viiaţa lor să n-aibă; şi di s-ar întîmpla să ia p e vrunii din neamul
mieu la vro giudecat(ă) cu nepotu-mieu Iordache, să nu li s(ă) ţie în sam(ă), că di aş fi
socotit eu că m-oiu sprijini cu alţi nepoţi sau neamuri aii meii, m-aş fi dat altora, dar
aligînd pe acestu nepot din toate neamurile, m-am dat lui, fiind mai cucernic şi mai
blîndu.
Şi, pentru credinţa, am pus şi degitul.
Eu, Mărie Cerchezoaia, am dat cu voia me,
Alicsandru Drace m-am tîmplat.
Şi la această danie ne-am tîmplat şi aşe au mărtusit singură m a m a Mărie, precum
cu totul s-au dat pah(arnicului) Iordache şi sintem marturi.

183
 Eu, Ion Gorvei m-am tîmplat; Costandin Mavriche; Toader Ghion; Neculai
Coridrache; Condrache, copil încă fiindu.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 47. Copie într-o condică de la sfîrşitul sec. XVIII.
EDIŢII: Bianu şi Nicolăiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 316 (rez. după aceeaşi copie).
1
Omis.

213 1759 (7267) mai 18

Petco bărbier vinde lui Petre grec din Iaşi o livadă şi un pogon şi jumătate de vie părăginită
de la Podul lui Bîtcă, cu 15 lei.

f Adică eu, Petco bărbieriul, ginerile Irinii, fata Iui Iftode, dat-am adivărat şi
încredinţat zapisul meu la mîna dumisale Petrii grec din Ieşi, precum să să ştie că de a
m e bunăvoie şi nesilită de nimeni, i-am vîndut dumisale o livadă can părăsită şi cu 1 pol
pogon de vie păragină şi din neputinţa me, nedîndu-mi mîna la grija ei, să află cu pădure
amestecată, care livadă şi vie părăsită, să află la Podul lui Bîtcă, la Varniţă; şi tocmală
am avut drept cincisprezece lei şi am Juat toţi banii în mîna me. Şi eu încă i-am dat
acestu zapis la mîna dumisale, ca să-i fie dumisale dreptă ocină şi moşie şi să stăpînească
cu pace, nime din neamul meu treabă să n-aibă, nici să să atingă, fiind dreaptă a me de la
soră-me dată de zestre şi de danie şi miluire.
Şi la acstu zapis s-au tîmplat şi alţi mulţi oameni, cari s-au şi iscălit mai gios.
7267 <1759> mai 18.
Eu, Petcu bărbierul, vînzătoriu 1 '.
Eu, Ion Tătariul săman în curte g(os)p(o)d 1 .
Eu, Ioniţă sin Toder bărbier, cu voie me şi mi-am pus deget(ul) 1 .
Şi eu am scris, cu zisa lui Petcu, Hurmuzachi diiac ot vist(ierie) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/34. Orig., hîrtie difolio
(28,7 x 19,7 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.
Arh. St. laşi. Documente, CCCLX, p. 369 (431), nr. 2 (copie în Condica Mitropoliei Moldovei scrisă
de Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 99, col. 1 (rez.).

' Amprentă digitală.

214 1759 (7267) mai 24

Diata lui Petco bărbier pentru Petru grec de pe Podul Vechi din Iaşi şi soţia acestuia
Paraschiva, cărora le lasă moştenire o livadă şi un pogon şi jumătate de vie părăginită de la Podul
lui Bîtcă.

f Adecă eu, Petco bărbieriul, făcut-am această diiată la mîna lui Petre grecu din
Podu Vechiu precum să să ştie că, de nime sîlit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie am
dat dumisale şi soţului dumisale Paraschivii danie o livadă cu pomi can părăsită şi cu un
pogon pol de vie iar can părăginită, ca să fie vecinică moşie întru toată viiaţa dumisale,
şi a giupînesii dumisale şi copiilor dumisale, care livadă este la Podu lui Bîtcă, la
Varniţă. Şi fiind eu la multă neputinţă şi slăbăciune, săvîrşindu-se şi soţul mieu,
împreună cu toţi copii mei, din boala ciumii, i-am dat această danie ca să stăpînească
copacii şi să pomenească numele răposaţilor şi al mieii, după ce m-oi săvîrşi; nime într-o

184
haznelilor gospod de. aice din leş(i), deosăbit de alte miluiri ce âu suiulgii cu hrisoave
domneşti, însă dintru întăiu de la răpousatul domnie sa Grigori Ghica voievoda şi de la
alţi luminaţi domni, i-au miluit domnie sa Costandin vodă Racoviţă şi cu o bucată de loc
din.locul domnescu de aice din Ieş(i), care loc este. între hotarul mănăstirii Galaţii şi între
hotarul preutului Iftimii şi între locul ce mai au suiulgii în dosul dughenilor celor de
piatră ale numiţilor suiulgii, care loc arată hrisovul domnii sale Costandin vodă Racoviţă
cum că să începe din capul locului de la hotarul suiulgiilor din sus, despre locui
mănăstirii Galaţii, şi merge spre răsărit alăture cu locul Galaţii pînă unde s-au găsit noao
stînjeni lungul; şi de acole latul în curmeziş spre Sfeti Nicolai doi pol stînjini; şi de acole
în lungu spre apus alăture cu locul preutului Iftimie, pînă iară în locul acestor numiţi
suiulgii, unde s-au găsit lungul locului 10 pol stînjen(i), şi de acole iarăşi în lat
curmezişul alăture cu locul suiulgiilor pînă în hotarul de unde s-au început întăiu, unde
au ieşit 3 pol stînjeni, însă stînjinul domnescu de opt palme.
Pentru care şi domnie me, dacă am văzut miluire aceasta pre bucata aceasta de loc
de mai sus scrisă, fiindu că apele haznelilor prin silinţa lor curgu necontenit de să adapă
tot norodul, ca să le fie lor bucata aceasta de loc dreaptă danie şi miluiri şi moşie
stă(tă)toare în vecu D<im>'ii şi lui Costandin şi ficiorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor
lor, în vec, şi să facă pre locul acesta orice le va fi voia. Şi poftim domnie m e şi pre alţi
luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu domnie aceştii ţări, au din fii şi neamul
nostru sau dintr-alte neamuri, ca să le întărească şi încă cît le va da mîna să şi mai
adaogă pentru a lor vecinică pomenire.
V(ă)l(ea)t 7267 <1759> iunie 6.
Hw Hwdw BweBWAd <m.p.>.
IIPWH(H)T IPE^dN Poc(e)T B6A Aiur(O)<ţ>(e)T <M.p.>.
MdNUMMe EUT,VIN ?" rtwr(o)<fk(e)T <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXIX/115. Orig., hîrtie difolio (49,5
x 35,1 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rupt.
EDIŢII: lorga, Doc. Callimachi, I, p. 425, nr. 19 (rez.).

1
Omis în orig.

217 1759 (7267) iunie 7

Paraschiva vinde Anisiei o casă de dincolo de Podul Spînzurătorii, cu 5 lei.

t Adică eu, Paraschiva, dat-am scrisoare me la mîna Anisii precum să s(e) ştie că
i-am vîndut o cas(ă) ce esti dincolo di Podul Spînzurătorii şi i-am vîndut-o drept cinci lei
şi noozăci de bani; şi banii mi i-au făcut deplin întru mînuli mile. Şi casa i-am vîndut-o
cu toată voie me, de nim(e) silită, nici asuprită. Iar de m-aş scula eu să întorcu, să nu mi
se ţie în sam(ă) nici la o giudecat(ă).
Şi pentru cridinţa am pus şi digitul.
Let 7267 <1759> iuni 7.
Eu, Paraschiva 1 , vînzătoare.
Şi eu, Grigori i, am scris cu zisa Paraschivii şi sînt şi mart(or).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/146. Orig., hîrtie (20 x
15,3 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Amprentă digitală.

186
218 1759 (7267) iunie 8
Grigoraş blănar vinde lui Isae jidov o dugheană pe Uliţa Sfîntul Nicolae <din tîrgul Iaşi>.

t Adică eu, Grigoraş blănar sîn răpoosatului Ştefan ceprăgar gospod, înpreună cu
soţul meu, Zmaranda, scriem şi mărturisim cu acestu adivărat şi încredinţat zapis al
nostru, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, la mîna dumisale, lui Isac
jid(ov) sin Cerbului jid(ov), şi la mîna soţului dumisale Beila, precuin să s(e) ştie că
le-am vîndut o dugheană a me, care dughean(ă) este pe Uliţa S(Ven)tîi Nicolaie, între
dugheana dumisale lui Dumitraşco bărbier g(ospo)d şi între dugheanile dumisale...',
sora lui Enăchiuţe, care o ţine Costandin sin abăger, carii dugheană este cu loc cu tot ; şi
în curmeziş sint doi stînjini domneşti şi giumătate şi în lungu, din uliţă pîn(ă) în gardul
dumisale. cămăraşului Gheorghi. Şi această dugheană cu loc, cu tot, îmi este şi mie
cumpărătură cu schimbu di la dumisale Dumitraşco bărbier g(ospo)d şi di la soţul
dumisale, Tudosiica, şi di la fiiul lor Grigori, precum arată şi zapisul lui Dumitraşcu cel
de schimbu. Şi dumnealui, Dumitraşco, i-au fostu danie de la preaînălţatul mărie sa
Grigori vod(ă), precum arată carte, adică ispisocul mării sali, cel de danii, carii i-am dat
lui Isac şi carte mărie sali şi zapisul meu, cel de schimbu, di la dumisale Dumitraşco, şi
i-am vîndut-o dumisale, lui Isac sin Cerbul, şi giupînesii dumisale Beila, cu tocmală
drept 167 lei, bani gata.
Deci, yădzindu noi plata deplin în mîinele noastre, i-am făcut acestu adevărat
zapis al nostru la mîinile dumilorsale, ca s(ă) le fie moşie şi fiilor lor.
Şi cînd am vîndut, am întrebat p e toţi răzeşii şi mahalagii şi s-au tîmplat oameni
buni, carii toţi s-au iscălit mai gios.
Şi ndi, pentru mai adeverită credinţa, ne-am iscălit, puindu-ne degitile.
L(ea)t 7267 <1759> iuni 8.
Eu 2 , Grigoraş blănar sin răpoosatului Ştefan ceprăgar, eu, înpreună cu soţul meu
Zmăranda 2 , am vîndut.
Grigoraş stolnic am scris acestu zapis cu zisa lui Grigoraş blănar şi a soţului său
Zmăranda.
Dumitraşco, bărbier g(ospo)d, isca! <m.p.>; şi eu, Nicol(ai) pah(arnic), martur
<m.p.>; ... 3 ; Ifrim biv ispravnic za aprozi, martur < m . p > ; ... 4 ile, marturu <m.p.>; eu,
Andrei blănar, martur.
Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, Sankt Petersburg, Documente
moldoveneşti, nr. 178. Orig., hîrtie difolio.

' Loc liber în orig.

2
Amprentă digitală.
3
Urmează două semnături autografe, neclare, cu litere greceşti.
4
Nume neclar.

219 1759 (7267)iunie 10

Ioan Theodor <Calimah> voievod dăruieşte suiulgiilor Dima şi Costandin o bucată de loc
domnesc din faţa porţii mănăstirii Trei Ierarhi.

f Cu mila lui Dumnezeu, noi Ioan Theodor voievoda, domnul Ţării Moldovii. De
vreme ce domnii şi oblăduitorii a aceştii de Dumnezeu păzită ţară au fost volnici a da şi
a milui din osăbite lucrurile domneşti, adică moşii şi altele de tot feliul de daruri, celor

187
c e s-au arătat cu vrednicie slujbile lor cătră domnie, cum dovidescii domneştile hrisoave,
care pe la multe obraze şi mari şi mici am văzut domnie me, asemine dar şi domnie me
luînd îndemnare de la cei mai dinainte luminaţi domni, precît ne-au fost în putinţă am
dat şi am miluit cu moşii cu ţigani şi cu alte daruri, atît p r e mănăstiri, cît şi pre boieri şi
alte slugi a domnii mele mai mici, dintre carii supuşi a domnii mele aflîndu-să şi suiulgii
haznelilor al oraşului acestuia, anume Dima şi frati-său Costandin, carii ne-au arătat
credinţă, hrisoave domneşti şi de la alţi prefericiţi domni adeverindu-i precum că ei încă
s-au arătat cu vrednice slujbe, cum la paza apii haznelilor asemine şi la alte multe lucruri
ce s-au făcut de cătră domni prin meşterşugul lor şi găsindu-să cu cale de cei mai
dinainte luminaţi domni de i-au miluit cu deosebite mile pentru slujba lor, precum şt cu
o bucată de loc de aice din leş(i). Iată dar că şi domnie m e m-am milostivit asupra lor şi
le-am dat şi le-am întărit cu acest hrisov a domnii mele pre această bucată de loc din
dreptu locul g(os)p(o)d, de aice din tîrgul Ieşilor, care este denainte porţii mănăstirii Trii
Sfetitelor, piste podul gospod a Uliţii Mari, a căruia bucată de loc îi este începutul din
faţă drept din capul podelilor care vin din capul Podului Vechiu, unde să împreună cu
podul Uliţii Mari, şi acolo s-au pus piiatră hotar; şi dintr-această piiatră hotar măsurîndu-să
locul spre răsărit alăture cu podelile carele vin din capul Podului Vechiu, unde să
împreună cu podul Uliţii Mari, şi acole s-au pus piiatră hotar, şi dintr-această piiatră
hotar măsurîndu-să locul spre răsărit, alăture cu podelile care vin din capul Podului
Vechiu, s-au aflat 5 stînjini, şi stînjinul de opt palme gospod, şi s-au pus piiatră hotar; şi
dintr-acest hotar al doile s-au măsurat în sus lungul dosul(ui) pînă în locul casii
Cocoranului şi s-au aflat 16 pol stînjini, unde iarăşi s-au pus piiatră hotar; şi dintre-acest
al triele hotar s-au mai măsurat cătră apus alăture cu locul Cocoranului pînă în locui
Bisericii Ungureşti dosul şi s-au aflat 5 stînjini, unde iarăşi s-au pus piiatră hotar; şi
dintru această al patrule hotar s-au mai măsurat în gios, alăture cu locul care este socotit
de Dima şi de Costandin suiulgii de trebuinţa a apii haznelilor pe denainte Uliţii Mari, şi
s-au aflat 16 pol stînjini pînă în hotarul ce au pus dintăieşi dată.
Drept aceea dar şi noi încă le-am întărit miluire cu acest hrisov a domnii mele, ca
să le fie dreaptă danie şi întăritură, lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, şi să
facă pre dînsul dughene sau altă ce vor vre ei. Şi poftim domnie me şi pre alţi luminaţi
domni ce vor fi în urma noatră cu domnie aceştii ţări, au din fii şi din neamul nostru, să
nu strice această danie şi miluire ce mai vîrtos să întărească şi să-i miluiască pentru a lor
cinste şi vecinică pomenire.
V(ă)l(ea)t 7267 <1759> luna iunie 10.
Hw MWAN BWEBWAA <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad, Rom., Documente istorice, LV/18. Orig., hîrtie difolio (48,6 x
34,2 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,7 cm.), aplicat în cerneală roşie,
incomplet imprimat, avînd în centru capul de bour, cu o coroana deschisă cu cinci fleuroni deasupra,
mărginită de sabie şi de buzdugan, iar pe laturi slovele: Iw-Iw/'O'-A/ii-B (Io Io(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(odl
iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1759.

220 1759 (7267) iunie 15

Apostol psalt şi fiii săi vînd lui Iftodii Tărdziian o casă cu loc de pe Uliţa Hagioaiei, cu 70
de lei.

t Adică eu, Apostol peviţul, înpreună cu fii mei, anume Ion şi Simion ot Uliţa
Hagioi, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna lui Iftodii Tărdziian, precum să s(e) ştii

188
c i avîn<d>' eu o casă cu locul ei la Uliţa Hagioi a m vîndut-o dumisali, d e nimi siliţi,
nici asupriţi, ce d e a noastră bunăvoi, să-i f i e dmisale draptă ocină şi moşie, şi dumisale
şi copiilor. Şi locui e ş t e intre Ion Narte şi între Ursul Narte şi pînă Uliţa Hagioi şi di la
dai2 în f u n d u pînă în locul Cantii şi dispre dugana 2 lui Mihalachi ficiorului m e u pînă în
picătura streaşinii şi din dosul dughenii pînă în petră, undi-i locul însămnat, şi în
eurmedzişu pînă în gardul a Iui Ion Nartii şi pînă a lui Ursului Nartie; şi l-am vîndut cu
toc<ma> 1 lă drept 7 0 lei şi banii a m luat deplin. Şi de s-ar m a i scula ciniva din n e m u l
meu să nu fii volnicu nici să aibă trabă 2 cu dumnalui să-şi întrebi cu mine, pentru că noi
am vîndut casa cu locul ei.
Şi la acestu zapisul de cumpărătură au fost şi alţi omini buni[i] şi mahalagii, cari
mai gios s-au iscălit. Şi, pentru credinţă, a m p u s degetili ca să s(e) cradză 2 .
L(ea)t 7 2 6 7 < 1 7 5 9 > iunie 15.
Eu, Apostol peviţul, am vîndut cu voie me 3 ; eu, ficiorul lui Apostol peviţ, a m
vîndut cu voie m e 3 ; şi eu, Simion tij ficiorul meu, au vîndut cu voie m e .
Eu, Ion Nart, m - a m întîmplat martur < m . p . > ; eu, T o a d e r Cânte dărăban, m - a m
tîmplat martur <ni.p.>; eu, T o a d e r stolnicu la capitan(ul) d e dărăbani, m - a m tîmplat
martur <m.p.>.
Şi eu, Ursul, a m scris cu zisa Iui Apostol şi fiilor lui şi m - a m tîmplat Ia această
tocmaiă, marturu <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 2; 7267
<1759> iulie 15, <repetat de altă mînă din aceeaşi vreme>.
Arh. St..Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXH/Î6. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), cerneală neagră, trei
amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 91, nr. XX (orig.); Gh.
Bâileanu ş.a.. Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - laşi, I, p. 170, nr. II (text după Ghibănescu.)

'Omisîn orig.
2
Aşa în orig.
3
Amprentă digitală.

221 1759 (7267) iunie 5, Iaşi

ioati Theodor <Calimah> voievod confirmă suiulgiilor Dima şi Costandin stăpînirea asupra
locului domnesc din Iaşi dăruit de domnii anteriori şi încălcat în decursul timpului de vecinii
acestui loc, fapt pentru care este hotărnicit şi stîlpit din nou.

Cu mila lui D u m n e z ă u Io loan Theodor voievoda, domnul Ţărăi Moldovii. Facem

ştire cu acestu hrisov a domnii meii tuturor cui să cade a şti că, viind înainte domnii meii
Dima şi n aii-său Costandin suiulgii, carii să află aice în Eşi, Ia slujba şi chivernisala apii
haznelilor, ni-au arătat un hrisov de la d o m n i e sa Matei Ghica v o d ă din veleat 7263
<1755> m a r t 20, î m p r e u n ă şi o mărturie iscălită dc sfinţie sa părintele mitropolitul lacov
şi de episcopii de p r e la scaune şi de dumnialor veliţii boeri şi d e toţi egumenii de pre la
mănăstiri, şi alt hrisov de la domnie sa Costandin v o d ă Racoviţă din veleat 7 2 6 4 < 1 7 5 6 >
april 25 şi alt hrisov de Ia d o m n i e sa Scarlat Ghica v o d ă din veleat 7 2 6 5 < 1 7 5 7 > iulie
27, care hrisoave scrie p r e c u m că locul domnescu ce-au fostu slobod şi deschis pre lîngă
haznaoa ce v e a c h e şi p î n ă l a Podul Veachiu s-au înpresurat de cătră oamenii cari au
locuri de c a s ă d e să hotărăscu cu locul d o m n e s c u ; au fost rînduit dumnealui Radul
Racoviţă vel logofăt ca să margă să ia sama să dezbată locul domnescu ce va găsi

189
împresurat, care numit boeriu, mergîndu de-au luat sama, au strâns pe toţi câţi au locuri
alăture cu locul domnescu, de la podul uliţii ce trece pe denainte Sfântului Nicolai în sus
pănă la Podul Veachiu, anume pe Enache blănariul şi pe popa Iftimii de la Biserica
despre Doamna, şi pe Procopie egumenul de la mănăstire Gălata şi pe egumenul de la
Sveatei ioan Zlataust. Şi scoţăndu-şi fiiştecare zapisile şi ispisoacele domnilor de
întărituri pre zapise li-au cetit dumnealui logofăt Racoviţă şi singuri zapisăle lor şi
ispisoacele au îndreptat pănă unde agiungu locurile a fieştecăruia.
Că Antonie Ruset vodă scrie prin ispisocul domnii sale din anii 7184, ce l-au
văzut de faţă în mănule lui Procopie egumenul de Gălata, cum că locuri de casă ce-au
cumpărat Hristodor fratele Canelii, care pe urmă au rămas la Gălata, aceste locuri s-au
hoîărăi: cu boeri de curte care şi dumnealui logofăt Radul au măsurat, începând întăiu din
locul casăi Iorgăi ţircovnicului în parte despre răsărit în lungu cătră Podul Veachiu pănă
în locul casii Gheorghiesii băcăliţii tij despre răsărit 17 stănjăni, iar despre Uliţa Mare
iarăşi din casa Iorgăi ţircovnicului în lungu spre Podul Vechiu pănă în locul casăi
Gheorghiesii băcăliţii 20 stănjăni, după cum scrie ispisocul lui Antonii Ruset vodă că aşa
s-au fost măsurat şi atunce de acei boeri de curte; dar fiindu trebuinţă a să şti şi latul
locului acestuia s-au măsurat în lat curmezişul capătul locurilor lui Hristodur despre
Podul Vechiu pe lăngă casa Gheorghiesii băcăliţii şi s-au aflat 7 pol stănjăni. Aşijdere
s-au măsurat şi capătul locurilor acestora despre lorga ţircovnicul şi s-au aflat 9 stănjăni.
iar locul casii Gheorghiesii băcăliţii este tocma în capul Podului Veachiu, cum era mai
de demult, unde în dreptul acestui cap al podului dă şi Uliţa Strărnbă de se împreună cu
capul Podului Veachiu şi în capul aceştii Uliţi Strămbe, despre răsărit, de piste pod, este
pivniţa lui Ilie zălariul ce o ţini acmu Fote Nica negustoriul, cum arată şi zapisul Cărstii
nepotul Gheorghiesii băcăliţii, ce este la mănăstirea Gălata, scriind pentru acesta loc că
este cumpărătura Hadămbului, din care loc de casă a Gheorghiesii băcăliţii unde s-au
plinit 17 şi 20 stănjăni locurili lui Hristodur măsurând şi lungul locului Gheorghiesii
băcăliţii pănă la capul Podului Vechiu, unde s-au zis mai sus, s-au aflat 11 pol stănjăni;
şi de acole măsurând latul locului domnescu spre apus drept cătră poarta Trii Sfetitelor
pănă la capul podelilor podului Uliţii Boerilor s-au aflat 11 stănjăni pol, care acestu loc
s-au ales şi s-au dovedit loc domnescu, lungul alăture cu locul Gheorghiesii băcăliţii ce-1
stăpâneşti mănăstire Iui Sveatei Ioan Zlataust şi alăture cu locurili Iui Hristodur care au
rămas la Gălata şi alăture cu locul casii Iorgăi ţircovnicului şi alăture cu 4 stănjăni de loc
în latul şi 6 în lungu a popii lui Iftimii, ce-1 are cumpărat de Ia patriiarhul Meletie şi pănă
la podul uliţii ce trece pe denainte Sfântului Nicolai, care loc de casă a Iorgăi ţircovnic
ce-1 ţini acmu popa Iftimii despre Doamna şi cu 4 stănjăni în lat de Ia patriarhul
măsurîndu-se diacurmeziş, din locul casii protopopului Tofan ce-1 stăpâneşti acmu
Enachi blănariul spre apus pănă în locul domnescu ce i s-au dat popi Iui Iftimii danie,
unde este piatră hotar, s-au aflat 9 stănjăni latul, iar lungul acestui loc 15 pol stănjăni,
fiindcă în vremile de demult era Uliţa Boerilor largă din gura Uliţii Strămbe şi pănă
drept poarta Triisfetitelor.
Deci, după îndreptare aceasta a locului domnescu de cătră locurili răzăşilor
acestora ce să hotărăscu, alăture, pe despre răsărit, cercând dumnealui Radul Racoviţă
logofăt, au găsit că şi mănăstiri Sveatei Ioan şi mănăstire Gălata şi popa Iftimii cu ficiorii
săi şi Enachi blănar, cu toţii, au cuprins din loc domnescu cu dughenili şi cu casăle ce-au
făcut, după cum arată mai sus hotărâre locurilor, care dughene şi case, după bună
dreptate şi după sfănta pravilă, făcăndu-le iei fără de nici o voie de la domnie, să cade să
fie domneşti, să să înfrâneze şi alţii a nu cuteza a să atinge neîntrebat de lucru domnescu,

190
precum şi pravila zici, zacialo 90: de va face niştini case pe loc strein şi va fi tot lemnul a
lui şi toată cheltuiala, de aceasta dă învăţătură, cela ce va oblădui acel pămănt acela să
oblăduiască şi casa, după pravila ce zici ca să fie biruitori cei mai de sus celor mai de
gios, deci stăpânul acelui pămănt de-a purure să fie biruitor asupra acei case cu toate
nemesnile iai, pentru că nu poate cela ce-au zidit casa să să părască la giudecători pentru
cheltuiala ce va fi făcut, cum şi dumnealor veliţii boeri prin anaforaoa dumnealor au
arătat la domnie sa Matei Ghica vodă că să cade a fi domneşti dughenile şi casăle ce-au
făcut pe loc domnescu şi să-şi piardă toată ostiniala şi cheltuiala încă să nu-şi ia.
Dar fiindcă dughenile ce-au făcut Sveatei Ioan şi mănăstire Gălata şi popa Iftimii
case, li-au făcut în zilili altor domni, nu s-au îndurat domnie sa Matei vodă a faci după
cum hotărăşti pravila, să li ia domneşti, mai ales mănăstiri fiind, ştiind că la mănăstiri să
cade a da şi a milui iar nu a lua şi a lipsi, şi-au făcut milă domnie sa cu aceste 2 mănăstiri
de mai sus numite, Gălata şi Sveatei Ioan, şi cu popa Iftimie şi li-au dat dughenile şi
casăle ce-au fost zidite pe locul domnescu iarăşi în stăpânire lor, dăndu-le danie şi locul
gospod cît îl cuprinsese cu dughenili şi cu casăli lor.
Iar mai rămăind loc domnescu din sus de haznaoa veache şi din gios de hazna loc
slobod nedăruit nemărui şi dând jalobă la domnie sa Matei Ghica vodă mai sus numiţii
suiulgii Dima şi Costandin, zicînd că ei sint oameni streini şi i-au adus de la Ţarigrad
domnie sa răpousatul Grigori Ghica vodă de-au făcut haznalile aice în Eşi pentru folosul
şi odihna nărodului şi de atunce i-au aşezat aice ca să fie pentru triaba haznelilor şi iei
încă de atunci şi pănă acum li-au căutat şi li-au păzit la vremile de răscoale şi Ia alte
întâmplări tde n-au rămas apele nici la o sminteală, care şi domnie sa Matei vodă găsind
păzite de dânşii şi chivernisite s-au îndemnat di-au făcut şi altă hazna denainte Porţii
gospod, tot cu meşterşugul acestor suiulgii şi după toate aceste fiindcă era iei oameni
streini şi n-ave nici moşie, nici loc pentru aşezare şi chivernisa(la) 1 lor, au cerşut ei prin
jaloba ce-au dat milă de la domnie sa Matei vodă, ca să le de din locul gospod ce-au
rămas slobod şi deschis pe lângă haznaoa ce vechie din sus de hazna şi din gios despre
Sveatei Nicolai, ca să-şi facă case, dugheni. ce vor vre, să le fie de hrana şi chivernisala
lor, să să aşeze aice în ţară şi să fie neschimbaţi şi neclătiţi din slujba haznelilor,
apucăndu-să că vor purta şi ei grijă cu toată ostiniala şi cheltuiala lor pentru lagămuri şi
poduşce care trebui să să facă pentru povoaile apelor de apărare haznelilor, ca să nu
pricinuiască vreodată nici un fel de stricăciune apelor haznalilor.
Şi pentru aciasta dară au socotit domnie sa Matei vodă înpreună cu tot Sfatul
domnii sali şi găsind cu caii cerere lor, osăbit de mila ce au cu hrisoave domneşti pentru
căutarea şi chivernisala apii haznelilor, i-au mai miluit şi cu locul gospod ce era slobod
şi deschis din sus de haznaoa ce veche şi din gios despre Sveatei Nicolai, afară de şese
stănjăni de loc slobod ce s^au lăsat pentru trebuinţa haznelii din faţă pe denainti în lat şi
cîRe un>' stănjăn pol dosul şi laturili haznelii vechi, care loc dăndu-1 domnie sa danie şi
miluiri acestor numiţi suiulgii Dimii şi iui Costandin, li s-au hotărît în sămne cu petre
hotară, măsurîndu-să cu stănjăn de opt palme domneşti, începînd întăiu de la acel 1 pol
stănjăn ce s-au lăsat din dosul haznelii vechi şi drept capitili podelilor a podului Uliţii
Mari înprotiva hanului Trii Sfetitelor s-au pus piiatră hotar; şi dintr-aciastă piiatră hotar
măsurăndu-să faţa locului în sus alăture cu podul Uliţii Mari, lungul spre dughiana ce de
piiatră pănă în locul Gălatii, ce-au fost iarăşi loc domenescu şi l-au dat danie Matei vodă
iarăşi mănăstirii Gălatii, s-au aflat 13 pol stănjăni şi iarăşi s-au pus piiatră hotar; şi
dintr-această piiatră hotar măsurăndu-se drept în curmeziş spre răsărit şi alăture cu locul
ce s-au dat danie Gălatii pănă în locul popii Iui Iftimii ce i-au dat şi Iui danie s-au aflat

191
 10 pol stănjăni şi s-au pus piiatră hotar; şi dintr-aciastă piiatră hotar măsurîndu-se dosul
locului acestuia în gios spre hazna alăture cu locul popii lui Iftimii s-au aflat 14 stănjăni
pănă. la acel un stănjăn pol din dosul'haznalii şi s-au pus piiatră hotar; şi dintr-aciastă
piiatră măsurând latul locului di-a curmezişul pe din dosul haznelii alăture c u acel un pol
stănjin a haznelii pănă în piatra ce s-au pus întăiu înpotriva hanului s-au aflat zăci
stănjăni.
Aşijdere, măsurând şi mijlocul locului acestuia din capul podelilor a Uliţii Mari şi
pănă în locul popii lui Iftimii cel de danie în lat s-au aflat 8 pol stănjăni. Şi aşa au ales şi
au hotărît aciastă bucată de loc din dosul haznelii.
Aşijdere, au măsurat şi locul din gios de hazna despre Sveatei Nicolai şi-au pus
întăiu o piiatră hotar drept în capctili podelilor a podului uliţii ce trece pe denainte
Sfîntului Nicolai şi tocma în prejma haznalii cei noaî; şi dintr-aciastă piiatră au măsurat
faţa locului alăture cu podul uliţii ce trece pe denainte Sfântului Niculai asupra
răsăritului pănă în dreptul colţului celui despre răsărit al porţii lui Sveti Nicolai de cătră
Sfânta Viniri s-au aflat 22 pol stănjăni şi acole au pus iarăşi piiatră hotar; şi dintr-aciastă
piiatră au măsurat drept de-a curmezişul pănă în margine a doi stănjini de loc ce-au lăsat
loc slobod deschis din locul domnescu drum de înblat popi lui Iftimii şi suiulgiilor pe
din dos s-au aflat 7 stănjini şi iarăşi au pus piiatră hotar; şi dintr-această piiatră hotar au
măsurat şi dosul locului acestuia spre apus şi spre hazna tot alăture cu cei 2 stănjini a
drumului de înblat pănă în hotarul ce au pus în capul locului celui din dosul haznalii ce
l-au măsurat dintăiu şi s-au aflat 19 stănjini şi iarăşi au pus piiatră hotar; şi dintr-aciastă
piiatră hotar au măsurat drept la vale spre Curţile domneşti asupra podului ce trece pe
denainte lui Sveatei Nicolai alăture cu locul haznelii ce l-au lăsat pănă în piiatra hotar ce
au pus-o întăiu şi s-au aflat 17 stănjini. Şi aşa s-au închiet şi s-au hotărât şi aciastă bucată
de loc, fiind orânduiţi la aşezămîntul hotarălor vornicii de poartă.
Iar loc de înblat să margă la casăli preutului Iftimii şi la pivniţa Iui şi la dosul
dughenilor Dimii şi a lui Costandin, s-au socotit să fie din uliţa ce tre(ce) 1 p e denainte lui
Sveati Nicolai din podeţul ulicioarii lui Stoian şi pe dinainte dughenilor lui Enache
blanar, cum era mai de demult, pănă a nu să arsăsă, lăsindu-se doi stănjăni domneşti în
lat loc slobod deschis din locul domnescu, care nu s-au dat nici popii lui Iftimii, nici
suiulgiilor, nici altora, hotărăndu-se pentru locul acesta ca să fie de-a purure loc deschis
de înblat la casăli şi la pivniţa numitului preut şi Ia dosul dughenilor numiţilor suiulgii şi
nici o parte, nici alta, niciodată a nu cuteza a eşi piste locurilor sale şi a închide locul
acesta al drumului ce l-au lăsat deschis, nici a-1 strămuta, ce să fie drum de înblat.
Iară pentru lagămurile apelor ce întră în haznele, au hotărăt să aibă a Ie face .mai
sus numiţii suiulgii şi a le zidi de piiatră ca să poată înbla ei pe dedesupt cînd s-ar
mtănpla vreo sminteală apelor, să driagă şi să îndrepteze după orănduiala meşterşugului
lor, ca să nu să pricinuiască niciodată stricăciune apelor; însă începutul lagămului au
socotit să fie din capul locului ce s-au dat danie suiulgiilor.
Iar pentru 2 poduşce al puhoilor, a unie să fie începutul iarăşi din capul locului
acestuia şi să margă alăture cu Uliţa Mare în gios pănă va căde în podusca ce veche, iară
a ceelalte poduşce a haznelii cei noaî să-i fie începutul din capul ulicioarii lui Stoian ce
vini despre Podul Vechiu şi să margă pe denainte dughenilor lui Enachi blănariul la vale
să iasă la colţul zidiului Sveatei Nicolai; şi pe aciastă poduşcă s-au socotit nimi să nu
zidiască nemică, fiind loc gospod.
Deci pentru aciasta dar stand şi domnie m e înpreună cu tot Sfatul domnii meii
de-am luat sama pentru această danie şi miluire ce s-au făcut şi de alţi luminaţi domni

192
 jflai înainte d e noi cu aceşti numiţi suiulgii D i m a şi Costandin, p r e carii aflăndu-i şi
5 domnie me nelipsiţi din slujba şi chevernisala haznelilor, c u m şi haznelile s-au aflat
îndestulate cu apă şi d e v r e m e că ei fiind oameni streini aduşi din Ţarigrad de-au făcut
haznelele aice şi au rămas ei.de le-au păzit atăţa ani dinceputul haznelilor şi pănă acmu
si n-au dat niciodată lipsă apelor şi aşezăndu-să ei cu totul aice în Eşi şi neavăndu moşie
si loc de aşezare pentru hrana şi chivernisala lor, găsit-am şi d o m n i e m e cu cale şi cu
dreptate că li s-au făcut această milă şi danie de mai sus numită şi pentru ca să le fie lor
acest loc driaptă danie şi miluiri, osăbit de alte mile ce mai au ei cu hrisoave domneşti,
? pentru trebuinţa apii haznelilor, i-am înnoit şi li-am întărit şi domnie m e cu acest hrisov
s a domnii mele, ca să le fie de la domnie m e driaptă danie şi miluire acestor suiulgii
Dimii şi lui Costandin, lor şi ficiorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor, uricu de miluire
si de întăritură cu tot hotarul şi cu tot vinitul neclătit, neruşuit, stătător în veci. Şi p o f t i m
domnie m e şi pre alţi luminaţi domni ce vor f i în u r m a noastră cu domnie aceştii ţări să
nu strice aciastă milă ce-au făcut domnie m e cu aceşti suiulgii oameni streini, precum
nici domnie m e n - a m stricat daniile şi miluirili ale altor luminaţi domni ce-au fost mai
înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi întări şi a milui, pentru a lor cinste şi vecinică
pomenire.
Şi spre aciasta este credinţa domnii mele d e m a i sus scris, Io loan T h e o d o r
voievod, şi credinţa a pre iu<bi>'ţi fiilor domnii mele Grigorie voevod şi Alixandru
voevod, şi credinţa a tuturor boerilor domnii mele, a mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul Eşilor, de loan
pisar, uricar, la anii veleat 7267 < 1 7 5 9 > luna iunie 5.
Io loan voevod.
Procit Ştefan Roset vel logofăt.
După C. Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei în Iaşi, p. 251-255, nr. 9. Orig. din Colecţia Fundaţiei
culturale M. Kogălniceanu, dosar Ape - Iaşi, nr. 9, cu „pecete mică domnească, octogonală, cu tuş roş".
1
Aşa în textul editat.

222 1759 (7267) iunie 22

loan Teodor <Calimah> voievod confirmă lui Dumitraşcu bărbier stăpînirea asupra unei
dugheni <din Iaşi> dată de Grigore Ghica voievod pentru slujbă credincioasă.

f HW IWDN•O'fcWAWp K W E A W A D , E W J K O ' G I O ) ( V \ ( M ) A ( O ) C T ' I " K > , r(cc)n(o)A'i('h)

3EMAE MWAAABCKWH . Facem ştire cu această carte a domnii mele tuturor cui să cade a
şti, precum au venit înnainte domnii meii şi a tot Sfatul nostru sluga noastră, Dumitraşco
bărbieriul, şi ne-au arătat o carte de la domnie sa, răpoosatul Grigorie Ghica voievoda,
din velet 7248 < 1 7 3 9 > dechemvrie 14, scriind că, într-aceea vreme, întîmplîndu-să a ave
puternica înpărăţie, stăpînii noştri, oştire cu moscalii, venit-au oşti moschiceşti de au
călcat şi pămînt(ul) acesta a Moldovei, cu multă pradă şi jafuri între beţii pămînteni. Iar
unii din mazili, precum şi dintr-altă prostime, nici de c u m nu s-au supus poroncii şi
învăţăturii ce li să da de cătră domnie, ca să nu să lunece nici unul la vre un haienlîc.
Şi c u m au văzut p e moscali, îndată s-au şi hainit, şi fără d e nice o pricină s-au
închinat la moscali, dintre carii fiind şi doi ficiori a lui Enăchiuţă visternic, a n u m e
Costantin, mai mare, şi Lupul. Care acestu Costantin, făcîndu-s(e) căpitan d e cătane, mai
multe urîte fapte au făcut, jacuind p e peminteni şi muncindu-i. î n c ă cu nebunească fapta
lor era să aducă ţara la mai mare primejdie şi robie.

193
 Ce dar pentru unii ca aceştii,- cu mare dreptate s-au luat moşiile lor în sania
domnească, ca a unor haini şi făcători de rele; -
Şi de v r e m e că Dumitraşcu bărbieriul, slujind cu dreptate şi mai vîrtos în vremile
de -trebuinţă aflîndu-^ă tot nelipsit, socotit-au domnie sa, că s(e) cade a fi miluit pentru
dreaptă slujba lui; şi, osăbit, multă pagubă de cătră aceşti tîlhari i s-au făcut. L-au miluit
pre dînsul din moşiile ce au fostu a lui Enăchiuţă vistiernic, cu o dugheană din
dughenele ce ş-au făcut Enăchiuţă lîngă biserica Sfîntului Neculai p e uliţă, care
dugheană este de laturi de cătră mănăstire Sinta Vineri şi tot într-un coperemînt cu
celelante dughene, dugheana şi cu tot locul dughenii, cît are din dos pîn(ă) în gardu.
Dreptu aceea, d u p ă carte domnii sale, răpousatului Grigorie v(oie)vod, d e danie şi
de miluire, m a i vîrtos că Dumitraşco bărbieriul ne-au arătat că, mai p e u r m ă d e danie
domnii sale Grigore vod(ă), aflîndu-să un stînjin şi o p a l m ă din locul dughenii a lui
loniţă stolnic şi, apucîndu-1 cu giudecată, i l-au plătitu. Iată dar că dămu şi de la domnie me
şi întărim stăpînire slugii noastre, lui Dumitraşco bărbieriul, p e această dugheană şi cu tot
locul ei, ca să fie şi d e la noi dreaptă ocină şi moşie, şi ispisoc de întăritură în veciu.
Aşijdere şi d u p ă a noastră viiaţă şi domnie, pre cine Dumnedzău va alege a fi
d o m n u stăpînitoriu aceştii Ţări a Moldovii, ori din fiii noştri, ori dintr-alt neam, poftim
să întărească pentru a lor cinste şi vecinica pomenire.
V(ă)l(ea)t 7267 < 1 7 5 9 > iun(ie) 22.
IJie^M Poc(e)T B6A AOR(©)4>(e)T fipO«L(H)T<»ANOM.
Scrisu-s-au de Simion Burghelea.
S-au trecut în condică.
Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Sankt-Petersburg. Documente moldoveneşti, nr
179. Orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.

223. ,1759 (7267) iunie 25, Iaşi

Aşezămîntul lui Ioan Theodor <Calimah> ^6ievod pentru şcolile din Ţara Moldovei.

Pentru scoale
>
Cu mila lui D(u)mnezeu, noi Ioan Theodor v(oie)voda, domn Ţării Moldo viei
Podoaba cea mai mare a lumii iaste omul, iar a omului iaste înv t tura, că de v o m zicc
' putere, şi aceea ia i viemelin b )£.iţiia, dar nestatornică c c a , şi aceea într-c
clipală curînd să rastoarna, sau spre o parte, sau pre alta, pentru aceasta, acestei:
împotriva învăţăturii sînt acele mai mici podoabe a omului, iară învăţătura nu numai cl
la neîntunericul trecerii vieţii aceştiia, ne iaste ca o făclie arzătoare, şi de lumin
slobozitoare spre îndreptarea şi nepodidirea noastră, ci şi sufletului şi duhului nostru
ajutoriu şi folosinţă, căci printr-însa cunoscînd cele trecute, socotind ceste de faţă, şi cek
viitoare semuind 1 , şi pre toate împreună lămurindu-le, îmbrăţăşem cele bune ş
cuvioase 2 , prin care şi în calea lumii dreptu mergem, şi la popasul cel vecinic răpaos ş
odihnă aflămu, n e p u j | m a d i v e r şi din istoriile vechi în ce fel iu au fostu neamurile
acelea care, p e iscusitul învăţului i1 taL-.t au lucrat, că nu numai cinstite, lăudate, şi c<
nişte dumnezăiri de toată lumea era înc tunate, ci şi la războaie neînfrînte şi nebiruite si
afla, pentru că nu numărul, ci învăţătura obştescului meşteşug poartă biruinţa. Ia si
întoarcem ochii noştri cătră întunericul trecutelor vremi, si să v e d e m c u m străluceste c;
» ' ? 5
o piatră de mult preţu ac6ea adică cuibul înţălepţiloru, grădina iscusitelor meşteşuguri
isvorul învăţăturilor, maica vetejilor, ochiul lumii şi vîlva vacurilor trecute, să întoarcen
şi urechele noastre şi să auzim pre acei vechi istorici, carii pînă acum buciună mărirelt
194
 ei. cît pe la marginile lumii să aude, oare prin ce şi cu ce chip s-au cîştigatu aceste nume
înalte să socotim, nu printr-altă cu adevărat, fără numai prin mijilocul învăţăturii, prin
» care şi cît au fost cu toate fericirile au înflorit, şi după stricarea sa, care iaste sorţul
neamului omenescu, la toţi ceşti de preună pomenire plină de nemurire întru cinste au
lăsat; şi aşa se dovedeşte aieve despre politiceasca stare că învăţătura iaste cea mai de
treabă şi mai de folosu aducătoare, iar de ne vom uita şi despre partea bisericească, nu
numai puţin folosu j i dintr-acolo au adus, au nu prin mijlocul ei Sfinţii Părinţi, carii şi de
Duhul Sf(î)nt fiind năstăviţi şi plini şi de învăţătură, împodobiţi şi luminaţi au bătut cu
tărie, şi au desrădăcinat oborînd şi surpînd plinile de otravă şi oţărîtele eresuri acelor ce
cu vărvărie pornire şi diavolească năvălea cu gâtlejurile lor căscate, dintru care isbucnea
mulţimea hulelor, spre oborîre, şi de tot stricare a dumnezeieştii noastre credinţă
creştineşti. Pre carii toţi ca dintr-o praştie iute întoarsă i-au svărlit întru bezniia vecinicii
pedepsirilor căzute. C u m şi despre altă parte, iarăşi vedem orînduielele sf(i)ntei bisericii
noastre a Răsăritului, carele de Sfinţii Părinţi fiind făcute după meşteşug(ul) învăţăturii,
sînt cele mai iscusite şi mai frumoase; prin care neîncetat şi de a pururea să săvîrşeşte
jertfa cea tăinuită, carea cătră ceriu neîncetat să înalţă, de unde se dovedeşte că şi
politiceştii, şi bisericeştii au fost şi iaste de folos învăţătura, iar„mai^aIes-c©a^I®B©ască,
dc unde ca dintr-un isvor celelalte toate au ieşit, care pretutindenea trebuie a se afla, iar
mai ales în cetăţ(i) si în oraşe pentru folosul de obşte, şi pentru ca să aibă toţi lesnire a se
împărtăşfşî"a să nriapa dintr-această fîntînă plină de daruri, trebuie ca să'sfe) afle şi
şcoală de obşte, dascalt p r o c o p s i i c. să poată toţi încăpea în cămările învăţăturii cele
iscu • e şi Iii nun, isă, după cum ş. s t în Iaşi, scaunul domniei mele, de cînd Dumnezeu
ne-au miluit cu domniia, cea dintaiu grijă a noastră aceasta au fost, ca să păzim
orînduielel^cele iiine-şi-felositoarfi,.iarmai ales a şcoalelor. care .sfat ca Aişte-inaice de
obştie.
Deci cercetînd domniia mea cu tot deadinsul pentru rîndulu numitelor scoale, ca
să vedem în ce chip sînt şi la ce s t a r e s e află, şi cîte sînt şi de sînt dăscăirpocopsiţf; de la
carii se poată învăţa cineva sau ba.
Şi am orînduit domniia mea pe sfînţiia sa chirio chir lacov mitropolitul Moldavii
şi pe numitul şi vestitul la învăţătură Hritie3 marile Caisi, iar ai bisericii cei mari" a
Răsăritului,* ca să cerceteze
- . si
5 în ce chipi se află starea şcoalelor e l .i n o t i , 1 m• , uinteze.
,
Care, după cercetarea ce au făcut, întru adevăr ne-au arătat că şcoala se afla l a p r o a s ţ ă j i
rea stare, fasănu.din.pricina dascălilor, ci din doao pricini s-au dovedii ri n t ucenicilor:
cea dintîi, că u n i i d i n ucenici iubind mai mult cinstea Curţii, alţii fiindu streini şi de cele
trebuincioasă pentru viaţă 1 ipsi ţ(i),neîngăduind vremea şi neşăzînd pînă la sfîrşitul
învăţăturii ies, părăsind cartea;*a dooa pricină care iaste cea mai mare şi mai stricătoare
s-au aflat că oricare dascăl, atît de aiurea cît şi de loc, sţrîngînd ucenici şi făcînd scoale
osăbite,jiu numai că sparg şcoâia_£ea mare domnească, ci încă hulindu şi pe dăscăli,
înst<r> 4 einează şi inimile părinţilor ca să nu-şi dea copiii la şcoala cea mare domnească,
că ascultînd si potrivindu-se defăimărilor lor celor mincinoase, socotesc că dascalul îi
neprocopsit; şi aşa se pricinueşte pustiire de ucinicii şcoalei cei mari domneşti, cît la
aceasta orînduiţii de mai sus arătaţi au găsit doao mijloace îndreptătoare împotriva acelor
doao pricini ce aduce stricăiuneşcoalek}r; s Wîi: ucenicii pînă nu-ş(i) vor plini şase ani,
cel mai puţin, din şcoală să nu lipsească, că cu necurmata ascultare învăţăturii şi cu
împlinirea anilor acestora^ să poată ucenicul a agiunge la priceperea învăţăturii şi la scara
cea căzută a procopselii; al doile: acele de pre de laturi scoale făcute de unii din dăscălii
de mai sus numiţi, ori jţe la monastiri, ori pre la alte locuri şi ori pe unde ar fi, de vreme

195
ce sînt dovedite a fi de stricăciunea -şi răsipa şcoaiei cei mari domneşti, au socotit ca nişte
aducătoare de înpiedecare a mergerii înaintea procopsăiii ucenicilor, de tot să lipsască, şi
numai la şcoala cea mare sa fie adunarea şi învătătura ucenicilor tuturor.
însă dascălii ce Se află la casele boiereşti să înveţe numai pe fii dumilorsale, iar
alţi copii a siringi- 1 a îav.'ţa din laturi, nicidecum voie si u- no i, căci ră cade şcoala cea
mare ca una domneasca şi dintâi ce iaste să aibă cinste şi IÎP 'UII <s ,& deplin.
Iară dascălul cest mare, Nicola, allîndu-1 aceşti mai de sus numiţi orînduiţi că iaste
vrednic şi procopsit, au socotit ca să rămîie iarăş(i) dascai la şcoala cea mare, dînd
madelile cu toată orînduiala şi silinţa necurmat. Asemenea şi pentru dascălul al doile, şi
pentru dascalul ai trcile de la şcoala cea grecească, tot cu alegerea dascălului celui nrare
să fie, pentru mai bună învăţătura ucenicilor.
Aceste în scris fiind aduse de sfinţiia sa părintele mitropolitul şi de marele dascai
Critie, şi cercetînd şi noi şi aflăndu-să că sînt cu cale, cu acest al nostru domnescu hrisov
le-am întărit.
însă pentru dăscălii ce vor cuteza a mai face osăbite scoale şi a mai strînge
ucenici, p e unii ca aciia arătîndu-i dascalul cel mare la domnie, să se pedepsească cu
grea pedeapsă; cum şi pentru dăscălii, ce vor merge pe la casele boereşti, iarăş(i)
dascalul cel m a r e j ă le ispitească vredniciia şi învăţătura lor.
Iar pentro,piata dascalilor, după cum arată hrisovul domniei şale Grigori vodă aşa
să se unp.e2Ş,JjjD^ijLfigşţecare dreptul său .la .vi6mile.ee s-au orînduitu cu de mai sus
numitul hrisov aldomniei T .şale Grigorie vfoiefroda.
Iară pentru d|gcaiul de ia şc()ala a trcia grecească, de vreme ce ne-au arătat sfinţiia
sa părintele mitropolit că are osteneală multă penţru mulţimea ucenicilor şi că cei zece
lei Î mai naiţitejpe lunăjiu-i ajunge de chiyernisala sa, am hotărîţ_dpmniia me de
acu i inie să aibă cinsprezeci lei pe lună; şi de aice încolo aşa să se urmeze.
Iar pentru scoale ce sînt în ţară atîta. moldovincşti, cît şi sloveneşti, iarăş(i) după
testamentul domniei sale Grigori v(oie)vod să se urmeze.
Numai iarăş(i) ne mai arată sfinţiia sa părintele mitropolitul că la mănăstirea
Putnei este trebuinţă c v • i se afle o şcoală, căci fiind loc depărtat, nu pot copiii a agiunge
pe la celelalte scoale, nia- .des că se află acolo un dascai care de cîţiva ani învaţă cu mare
folos u ucenicilor, de- • omniia ine, şi acolo ca să fie dascai şi scoale am întărit, hotărînd
Ca de acum înainte u„.>„:alul ce va fi acolo să aibă a lua din banii şcoalelor ce iaste
obic6iu de să strîngu de pe la preoţi cîte şasezeci lei pe an, adecă treizăci lei Ia Sfîntul
Dimitrie şi treizeci la Sfîntul Gheorghie, pentru osteneala sa; şi şi aceasta să fie una din
celelalte şcoli ce sîntu numite în hrisovul domniei sale Grigori vodă.
Deci la toate după cum am arătat mai sus, poroncim domniia me să sc urmeze. Iar
pentru că aşăzările cele bune sînt cinstea domnilor şi a stăpînitorilor, podobirea cetăţilor
şi a oraşelor, folos de obşte, cadi-ni-să a pune tot fcliul de osîrdic şi de silinţă ca
nestrămutat să se păzască, pentru că întru paza bunelor aşăzări stă dreapta stăpînire a
unui domn, supt a căruia umbrire norodul adăpostindu-să, să apără de arşiturile
strîmbătăţilor, care cu nimică altă să nu să pot goni, nici s-au gonit pînă acum. fără
numai cu cele bune aşezări şi cu bună paza lor. Că de se vor şi întîmpla vre unii să
smintească în cît de puţin acele vechi şi bune orînduiele, nu numai ca luiş nume de
iubiîoriu strîmbătăţilor îşi cîştigă, ce şi de obşfie stricăciune aduce, decît care nimică nu
iaste mai defăimat la un domn, şi de vreme că orînduielele acestea a şcoalelor ce s-au
făcut pentru învăţătura de obşte, sînt unile din cele mai de frunte, şi mai aducătoare de
folos obştii, după cum şi noi nu numai că din veac precum au fost, nu le-am strămutat,
ce încă şi printr-acest al nostru hrisov întărindu-Ie la mai bună stare le-am adus.

196
 spt aceea dar, p o f t i m domniia m e a şi pre alţi luminaţi d o m n i ce vor fi în u r m a
for,, i mele miluiţi de D u m n e z e u cu domniia acestei ţări, ori din fiii domniei mele sau
(jjn , >i neam, să întărească şi domniile sale pentru a lor văcinica pomenire; 1
pre aceasta iaste credinţa a însumi domniei mele de mai sus scrisă, noi loan
Ţbi > • voievoda, şi credinţa a preaiubiţi fiilor domniei m61e, Grigori v(oie)vod şi
Alexandru v(oie)vod, şi credinţa a cinstiţi şi credincioş(i) boierii cei mari ai Divanului
domniei mele, dumnealor: Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t, Iordache Balş vel vor(ni)c de
Tara de Jos, i Mihalache Sturzea vel vor(nic) de Ţara de Sus, i Vasile Ros(e)t hat(man) i
pîrcălab Suc6vii, i Enachi Vidali vel post(elnic), Ioniţă Cantacuzino vel spat(ar), i
Andronache vel ban, i Arghire vel pah(a)r(nic), i Enache vel caminar, i... 5 vel stolnic, i
5
vel comis, şi credinţa a tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domniei mele, în oraşul laşilor, de Vasile
Ganea, diacul de divan, 7 2 6 7 s < 1 7 5 9 > iunie 25 7 ,
<Noi loan voievod. Manolachi B o g d a n treti logofăt procit> 8 .
Arh. St. Iaşi, Manuscrise, nr. 1707, f. 33-39, nr. 8. Copie din 1803, de Grigorie Hudici.
Ibidem, nr. 65, f. 171v.-175r. (copie de Olga Sturza după o copie autentificată de Divanul Apelativ al
Ţării de Sus a Moldovei la 1840 aprilie 25.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 95, f. 77-83 (copie din 1819 mai 5, de Dimitraehi Borş) şi
ms. nr. 878, f. 1 (copie din sec. XIX).
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 630, f. 20 v.-22 r. (copie din prima jumătate a sec. XIX, cu data de lună:
iulie).

EDIŢII: Codrescu, linearul, I, ed. a H-a, p. 67-74 (orig., cu erori şi fără dată); V. A. Urechia, Istoria
sandelor, IV, p. 41-44 (orig., cu unele abateri); „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 226, nr. 8 (menţ. după Ms.
nr. 1707); Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 213 (menţ. după Ms. rom. nr. 95); Bianu şi Nicolăiasa, Catalogul
ms. rom., III, p. 316 (rez. după Ms. rom. nr. 878, f. 1); „loan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 323, nr. 18 (menţ.
după o condică din sec. XIX, f. 46, cu văleatul şi ziua imprimate greşit: 1267 şi, respectiv, 23).
1
în celelalte texte: „măsurînd".
2
Idem: „cuviincioase".
3
Pe margine, scris de aceeaşi mînă: „Critie"; în Ms. nr. 630, f. 21r.: „Critie".
4
Omis.
5
Aşa în text.
6
Urmează anul scris şi cu cifre arabe.
' Cu cifre arabe..
8
în copie, în locul acestor două rînduri din ediţia Codrescu şi din celelalte copii, menţiunea: „Locul
peceţii" (domneşti).

224 1759 (7267) iunie 26

Mărturie hotarnică a lui Ştefan Roset mare logofăt şi a Iui Mihălache Sturza mare vornic
privitoare la un loc de casă de pe Uliţa Sîrbească.

7267 < 1 7 5 9 > iuni 26.

Mărturia lui Ştefan Rosset vel l o g o f ă t şi M i h ă l a c h e Sturza vel vornic, cari au
hotărît un loc de casă în Uliţa Sîrbească a(l) lui Zaharia diacu şi Constandin bulibaşa,
însămnîndu-să şi măsurile despre fieşicare parte.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXV. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusasc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 august 24.

197
 1759 (7267)iunie 27
Cheltuielile unui bărbier pentru repararea unei dugheni <din Iaşi>.

Izvod de ce au.cheltuit Gheorghie bărghicriul la dugana 1 părintelui, tot anume, să

s(e) ştie.

10 par(ale) Draniţă de a tocmit acoperemîntul din dos şi din faţă.

10 par(ale) Cuie de laţ 1 şi de şindil(e).
2 lei Pe lichit păreţii pe unde au fost stricaţi pe dinafară şi în pod.
2 zloţ(i) Pe trei obloane şi pervazuri la 3 uşi.
5 par(ale) La 2 balamale la oblonul din faţă.
3 par(ale) Un rătez la uşa din dos.
3 par(ale) Un rătez la usaf din fată.
>
4 par(ale) Pe o bîrnă şi pe 3 laţuri 1 .
4 par(ale) Cărămidă de s-au tocmit vatra în cuptoriu şi ogeagul căldării.
3 par(ale) Unii m ş c e ce-au lichit în cuptoriu.
6 par(ale) 3 scînduri de s-au astupat uşa cea din hudiţă.
1 para cuie de laţ 1 ce s-au bătut scîndurile.
25 par(ale) la gardă.
15 par(ale) la înblătoar(e).
5 lei 10 par(ale)
1 zlot la lipitul unui păret(e).
însemnare de cînd au intrat losip ungur în dugana 1 părintelui în anul cel de pe
urmu.
L(ea)t 7267 <1759> iun(ie) 27.
70 par(ale) la o raclă de podele ce s-au lichit în pod şi într-acest an atîta au
cheltuit, şi tocmala ne-au fost cinsprăzăce lei într-acest an.
însămnare lui Ştefan conduragiu de cînd au întrat în dugana 1 părintelui, din
dechevrie în 5 şi din anul trecut şi de acum mai decît 1 şapte lei nu s-au luat.
5 par(ale) pe 2 obloane.
1 leu cheltuiala o părec(he) ciobote pentru părintele.
20 par(ale) tij cheltuiala la o păreche caracatări părintelui Dosoftei.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVIII/18. Orig., hîrtie (33,2 x 10,8 cm.), cerneală neagră.
1
Aşa în orig.

226 1759 (7267) iunie 29, Iaşi

Mărturia lui Chiriac Poroschi vornic de poartă privitoare la o casă a lui Toadir croitor de pe
Uliţa Strîmbă, lîngă mănăstirea Dancul.

Din luminat(ă) poronca mării sale lui Ion Theodor voevod ni-au rînduit
dumn(ealui) Ştefăniţ(ă) Ruset vel log(o)f(ă)t la o casă a lui Toadir croitor, ce esti
făcut(ă) pe locul dum(nealui) Costin Catargiu biv vtori spătar, aicea în Iaşi, p e Uliţa
Strîmbă, lîngă mănăstirea Dancul, între casa lui Ioniţ(ă) Nacul şi între locul Bălaşii.
Deci noi, mergînd acolo, am strînsu mahalagii di pe împregiur: sfinţiia sa părintele
vlădica de Dancul, şi Ioniţ(ă) Nacul log(o)f(ă)t ot visterii, şi s-au tîmplat şi Vasili
Iamandi si T o m a si Dima calfa, si asa s-au socotit această casă, fără locul ei, o casă cu

198
daî cămări şi cu tinda ei dreptu optuzăci di lei, socotindu-s(e) toate cu amărunt s-au
cuprinsu aceşti bani. Şi după cum am socotit cu bun(ă) dreptate, am dat şi am făcut
a c e a s t ă mărturie a noastră la mîna d(u)misale Costin Catargiu b(i)v vtori spătar.
Şi, pentru mai mare credinţa, am şi iscălitu şi am pus şi pecete Porţii gospod; şi au
iscălit toţ(i) cîţ(i) s-au întîmplat.
L(ea)t 7267 <1759> iuni 29.
Chiriac Poroschi vornicu de poartă.
Vasili Iamandi; E w a S c a v , IoxxwiKioţ 1 ; A i ţ ţ i a ţ K a t a p a g 2 ; Ion Nacul ot visterie
m-am tîmplat; Toma, martur 3 .
<Regeste> 4 : Scrisoare a lui Chiriac vornic de poartă pentru cercetarea unii case a
lui Theodor croitor din Eşi, pe Uliţa Strîmbă.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 133, nr. LXXXV. Orig., cu
menţiunea editorului „Pecetea Porţii" şi un desen ce prezintă de o parte şi alta a unei cruci slovele:
II/q/ifI/F)H (P(e)ee(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718.

' Sinadon, Ioannikios.

2
Dima calfă.
3
Menţiunea lui Ghibănescu despre „pecetea Porţii".
4
Aparţine lui Ghibănescu.

227 1759 (7267) iulie 5

Egumenul Iorest Movilă închină mănăstirea Adam către Mitropolia Ţării Moldovei.

Fac ştire eu, între monahi Iorest Movila igumen mănăstirii lui Adam, cu această
adevărată şi încredinţată scrisoare a me. D e vreme ce dintru început această mănăstire a
lui Adam au fostu zidită şi făcută de răpăosaţii părinţii noştri şi au fost şi închinată la
Sinaie şi stăpînindu-o părinţii sinaiţi cîţiva ani, pe urmă au lepădat-o şi au dat
arhiepiscopul acei vremi şi scrisoare către ctitori cum că nu iaste trebuitoare mai mult a
fi închinată la Sinaie. Care după lepădarea sinaiţilor, de straşnicele cutremuri ce s-au
întîmplat, de tot au căzut şi s-au răsîpit mănăstirea aceasta şi cu voia lui Dumnezeu şi cu
osteneala fratelui meu celui mai mare, Costandin Movila biv vel căp(i)t(an), şi de
osteneala mea, cum şi din osteneala a dum(nealui) biv vel med(elnicerului) Neculai zăt
Costin, iarăş(i) s-au zidit şi s-au făcut de iznoave, cu toate cele ce s-au căzut
înzăstrîndu-o: cu moşii,
» '
cu vii si
»
cu alte ce au dat mîna fiestecăruia.
. >

Deci noi, socotind că după sfîrşitul vieţii noastre să nu mai între această
mănăstrire iarăş(i) la late locuri streine, dintru al nostru bun cuget şi cu toată voia
noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, am dat şi am închinat această sfîntă mănăstire ce să
numeşte a lui Adam la sfinta Mitropolie a ţării, care iaste maica tuturor sfintelor
mănăstiri si
5 biserici, făcăndu-o metoh,' cu toate moşiile
7
J ei ce are si
Î cu toate bucatele ei ce
să vor arăta cu izvod, care mănăstire iaste în Codrii Ghenghii, în ţinutul Covurluiului,
unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul Adormirei Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu şi pururea Fecioarei Măriei.
Ce dar atît eu cît şi egumenii ce vor fi după mine la acestă sfîntă mănăstire să aibă
a da pre tot anul cîte 50 lei la sfînta Mitropolie şi banii, să să dea de a p(u)r(u)rea la 15
zile a lunii lui august deplin, ca să fie pentru sufletele noastre şi a părinţilor noştri
aşezindu-se şi sufletele noastre la pomelnicul cel mare a sfintei Mitropolii, pentru ca să
să pomenească în veci. însă fratele meu, Costandin, şi cu varul, meu Gavriliţă, feciori

199
Dabijăi, au înzestrat cu moşii şi cu vii sfîntă mănăstire aceasta mai mult, cum şi eu şi cir
fratele meu Ghedeoan Movila am dat sfintei mănăstiri o moşie cu care să să
chivernisască mănăstirea, după cum vor arăta zapisele ce să vor da la sfîntă Mitropolie.
Drept aceea dpr, atît preosfinţitul mieu stăpîn, svinţiia sa chiriu chir lacob
mitropolitul ţării, cît şi alţi preosfinţiţi mitropoliţi ce vor fi după vremi, să fie datori a
purta de grije ca pe toate zilele să să facă sfîntă şi dumnezeiasca liturghie întru această
sfîntă mănăstire pentru sufletele noastre, cum şi pentru egumenii care vor fi cuvioşi
oameni buni şi nevoitori cu sfîntă mănăstire, să nu să schimbe, ce să fie în voia ctitorilor.
Şi după scrisoarea aceasta de închinăciune şi de aşezare ce am dat la sfîntă Mitropolie să
aibă sfinţiia sa părintele mitropolitul a face şi ispisoc domnescu.
Şi, pentru mai mare şi adevărată credinţă, am iscălit şi mi-am pus şi pecetea.
V(ă)leat 7267 <1759> iul(ie) 5.
Iorest Movila egumen ot Adam H C K M < m . p > .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX1/124. Orig., hîrtie difolio
(43,8 x 30,7 cm.), cerneală neagră, sigiliu inelar oval aplicat în aceeaşi cerneală, cu inscripţia în bandă:
Iwpeci7/VLoB(H)A(«).
1
Neclar.

228 1759 (7267) iulie 6

Ioan Theodor <Calimah> voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Agapia să
stăpîncască morile de la Chipereşti, în urma unei judecăţi cu monahul Vărlam.

f lw ÎWAH ^eoAop B(oe)B©AA, EoatCie») MHA(O)CT0'K»), r(©)en(o)AA("u)

3€«A(M) MOAAABCKOM.De vreme ce au jăluit domnii meii cuvios rugătoriul nostru
egumen de la mănăstirea Agapiia că avîndu pricin(ă) de giudecat(ă) cu Vărlam monah
pentru morile de la Chipereşti, pentru care pricin(ă) în doaî rîndur(i) l-au chemai cu
soroc de la sfinţiia sa părintele mitropolit şi n-au vrut să vie, şi s-au triimis şi om
g(ospo)d ca să-1 aducă şi nu l-au găsitu, pentru aceea dar iat(ă) că dăm domniia me
volnicie mai sus numitului egumen prin aceast(ă) carte a domnii meii ca să aibă a stăpîni
morile de la Chipereşti, cu tot venit(ul) lor, şi nime să nu ste înpotriva cărţii domnii meii.
Iar carii ar ave a răspunde, să vie de faţă la Divan.
Let 7267 <1759> iuli 6.
npcw(n)T fit-A Awr(o)4»(e)T.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m o : Chipereştii.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, I V / 1 9 . Orig., hîrtie difolio ( 1 6 , 5 x 2 1 , 5 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), aplicat în cerneală roşie, parţial imprimat, avînd în centra
capul de bour, iar pe margini slovele: W - Î W / 8 - A / H - B (IO Io(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 178, nr. CXL (orig.).

229 1759 (7267) iulie 7

Ioan Theodor <Calimah> voievod scrie ispravnicului de Cîriigătura Alexandru Neculce să
cerceteze pricina dintre preoţii iezuiţi din Iaşi şi unii săteni din Horleşti.

t Iw IwâN ^ewÂop b(o6)boaa, Ec»K(YeK>) MHA(O)CT(Y»), r(0)cn(o)A<»W

36A\A(H) MOAAABCKOH. Credincios boieriul nostru dum(itale) Alicsandru Niculce biv vel

200
stol(nic), isprav(nic) de ţînut(ul) Cîrligăturii, îţ(i) facem ştire că domnii mel(e) ne-au dat
juiobă preuţîi izoviţ(i) din laş(i), zîcînd că au o moşie la ţînut(ul) Cîrligăturii, anume
Orleştii, pe care moşie sîntu o samă de oameni şăzători şi nu să supun a-şi da venit(ul)
moşii după obicei, despre carii nici un folos nu au fără cît numai cît le facu călcare
moşii.
Pentru care, iat(ă) că-ţ(i) scriem: dum(neata) luîndu cart(ea) domnii mel(e) şi pe
carii dintr-acei oameni i-ar arăta vichilul preuţîlor, să-i aduci de faţ(ă) înnaint(ea)
dum(itale) şi să le iei sama. Şi carii dintr-aciia nu s-ar fi supuind a-ş(i) da vinit(ul) după
obicei, să-i apuci şi să împlineşti de la dînşii pîn(ă) la celi puţîn(e) şi să-i supui la toat6
după obicei, odihnind<u-i>' pe preuţî cu dreptate lor, ca mai mult(ă) jalobă să nu ne vie,
hotărîndu prin cart(e) de giud(e)cată. Aceasta scriem.
Let 7267 <1759> iulie 7.
NPW»L(H)T B6A AWR(O)4(€)T.

<Pc verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Orlest, che li omini
paghino il con.. . 2 to.
Arh. St. Iaşi, Documente, 1078/198. Orig., hîrtie difolio (34 x 21,8 cm.), restaurat, filigran, cerneală
cafenie, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.) aplicat în cerneală roşie, neregulat imprimat, cu capul
de bour în centru, coroana deschisă, cu cinci fleuroni deasupra, mărginită de sabie şi buzdugan, anul cu cifre
arabe dedesubt: 1759 şi, pe margine, slovele: R U - I W / 9 - A / K - K (IO loan Theodor voievod).
EDIŢII: Ciubotaru şi Zară, Comuna Horleşti, p. 51 (rez.).
1
Rupt în orig.
2
Trei litere neclare.

230 1759 (7267) iulie 14

Ioanichie episcopul Romanului judecă pricina dintre Theofil monah şi Catrina pentru o
moştenire dînd cîştig de cauză celei din urmă.
Smeritul Ioanichie episcop Romanului.
Din porunca preaînaltului, luminatului domnul nostru mărie sa loan Theodor
voevod s-au giudecatu de faţă, înainte noastră, molitfa sa monah Theofil, ficior Dimii
zugravului, cu dumneei Catrina giupîneasa lui Ioniţă fiiul lui Gheorghie zugrav, pentru
parte di moşie a lui Mihaiu zugravului, zicînd molifta sa că moşii lor au fostu 3 fraţi,
oameni streini : Mihaiu zugravul, Dima zugrav tatăl molitfei sale, Ghiorghie zugrav, tatăl
lui Ioniţ boeriului Catrinei; şi din Mihaiu zugravul n-au rămas nimi <fiind>' sterp, şi ceri
molitfa sa parte di moşii de ţigani, din cumpărăturile lui Mihaiu zugrav de vreme că şi el
este nepot lui Mihaiu zugravului ca şi Catrina.
întrebat-am şi pe Catrina ce răspunde la aceste zise a molitfei sale; dumneei au
răspunsu că nu ştii să răspunzi nimica, fiind capu di fimei, numai trebue să-şi fi căutat
cîndu trăe boeriul dumisale, fiindc-au trăitu tot dinpreună.
Şi după răspunsul acesta, ne-au arătat o carte de la mărie sa Dumitraşco vodă
Cantemir, din velet 7219 <1711> mart 27, în care carte scrie mărie sa la starosti de Putna
că la Divanul măriei sale au dat jaloba Gheorghie zugravul, zicînd cum au fostu dus 280
oca de ceară la Focşani, să le vînză şi le-au lăsat la gazdă în Focşani, iar frati-său,
2
Mihaiu,y s-au sculat fără ştire
î lui si
î au vîndut acea ceară si
5 au luat banii;7 si
» au mai dat...
lei pentru nişte mori din Focşani şi au mai avut 900 drobi de sare, duşi la Gălaţ, cari i-au
vîndut Dima herarul, iar frati-seu, Mihaiu, au mersu şi au luat şi aceie bani, fără ştire lui,

201
şi 400 di steţii de sari ci le-au fost dat la un Tanas de le-au dus la Căuşeni d e le-au vîndut
şi iar au luat Mihaiu banii făr 120 drobi de sari ce au vîndut în Eşi şi iar au luat banii
frati-seu Mihaiu zugravul. Şi au mai luat şi 140 lei, bani gata, de la Goian cărşmarul di
pi nişti vin ce au vîndut Goian, cari şi Goian au mărturisit, şi el este păgubaş de toate, de
aceste. Şi murind frati-seu, iar fimeia frăţini-seu, cumnată-sa, ţine vii şi mori şi alte de a
frăţine-său şi nu vra să ste la socotiale, să plătiască.
Şi întrebînd p e molitfa sa: ştii de aciaste datorii ceva au nu ştii? Molitfa sa au zis
că de datorie nu ştii nimica, iar pentru fimeia lui Mihaiu zugrav ştii că s-au măritat după
alt bărbat şi au fugit în Ţara Muntenească şi au rămas lui Mihaiu zugravul o copilă şi au
dus-o Gheorghie zugrav la Ocnă, la casa lui, şi, la v r e m e catanilor, au luat-o tatarîi şi
acolo s-au prăpădit. Şi s-au cunoscut că moşiile au rămas pentru aceste datorii în
stăpîniri lui Gheorghie zugravului. Şi întrebînd p e molitfa sa Theofil ce ari să răspunzi la
aceste datorii, molitfa sa au răspunsu că de ar fi ştiut d e aceşti pricini, nu s-ar fi mai
sculat cu pîră asupra Catrinii, şi de vremi c ă au fostu pricina întru acestu chipu molitfa sa
au lăsat să stăpînească Catrina cu pace, c u m au stăpînit păr-acum.
Şi văzind şi noi o pricină vechi ca aciasta, am dat această carte la mîna Catrinii.
Aciasta.
M(ea)s(e)ţa iuli 14 d(i)ni 7267 <1759>.
Ionichie episcop Romanului.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 308-309, nr. CLVIII. Orig.
1
Omis
2
Aşa în textul editat.

231 1759 (7267) iulie 20

Alexandru Neculce stolnic judecă pricina dintre preotul iezuit Maftei din Iaşi şi unii săteni
din Horleşti, ţinutul Cîrligătura, pentru dijmă şi boieresc.

Din luminat(ă) poronca mării sali domnului nostru loan Ion Theodor voievod.
t Facim ştir(e) cu această cârti de giudecat(ă) precum s-au giudecat înnainti m e
preutul Maftei a iazoviţilor cu Ion salahor şi cu Gagi şi cu alţi oamin(i) din sat
Horălişt(i), de la ţinutul Cîrligăturii, ce est(e) moşiia iazoviţilor, dzîcîndu preutul Maftii
c u m că nu să supun, la celi ce-i obiceiu locului nu-şi dau. La car(e) fiindu şi ei de faţ(ă),
alt(a) n-au putut să răspundă făr(ă) cît au arătat o cart(e) di aşădzar(e) di la alt preutu din
anul trecut, dzîcînd că pi tocmala aceea au ştiut, iar preutul Maftii ace aşădzar(e) n-au
priimit, ce au pohtit aşădzar(e) cu dînsul să aibă pe anul acesta. Şi într-acest chip s-au
aşedzat înnaint(ea) m e : 12 dzîli într-un an să-i lucrez(e) boierescu, însă 6 dzîli de iarnă şi
6 dzîle de var(ă), şi dejma locului den toat(e) după obicii. Ş(i) după c u m s-au aşădzat,
am dat această cart(e) la mîna preutului Maftii, mai mult să nu-i soper(e) decît est(e)
tocmala, dar şi ei să s(e) supuie cu ascultar(e), dup(ă) c u m arat(ă) mai sus.
L(e)t 7267 <1759> iuli 20.
Alix(a)ndru Necul(ce) stol(nic) c m . p . x
c P e v e r s o u l filei a doua, scris cu caractere latine în prima jumătate a sec. XIX>: Karte
de asiazare con li Orlesteni; caltă însemnare, din 1779, cu acelaşi conţinut, parţial ruptă>.
Arh. St. Iaşi, Documente, 1078/199. Orig., hîrtie difolio (29,8 x 20 cm.), restaurat, filigran, cerneală
neagră.
EDIŢII: Ciubotaru şi Zară, Comuna Horleşti, p. 51 (rez.).

202
232 1759 (7267) iulie 27
Hotarnica lui Carp diac de divan privitoare la un loc din Uliţa Fînăriei al Zoiţei, fiica
Huţănoaiei.
7267 <1759> iulie 27.
Hotarnica lui Carp diiac de divan prin care hotărăşte Zoiţii fata Huţănoaei <un
loc> de la Uliţa Fănării ce era împresurat de către egumen(ul) M(ănăsti)rei Sf(întul) Ioan
Zlataust.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 103, nr. LXXVI/1. Rez. într-un
„perilipsis de actele măn(ăstirii) Dobrovăţul asupra unor case din Trepezeneasă".

233 1759 (7267) august

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă preoţilor iezuiţi polonezi din Iaşi scutirile de
dări acordate de domnii anteriori.

T Hw ÎWIUI ^ E W A W P
BW6BU>AA, Ew^O'ew) M H A ( O ) C T ( Y K > ) , R(O)CN(O)AA(IO

3CA»A6 MWAA4BCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru iezoviţii preuţi
leşăşti de aice, din Ieşi, iată că după cărţi ce ne-au arătat de la alţi luminaţ(i) domni, atîta
de la domnie sa răposatul Grigor(e) Ghica v(oie)vod, cît şi de la domnie sa Matei Ghica
v(oe)voda şi de la domnie sa Scarlat Ghica v(oie)voda, de milă ce-au făcut cu dînşii,
asemene dar şi domnie me m-au milostivit şi le-am întărit mila printr-această carte a
domnii mele, pentru trii oamen(i) strein(i) ce ş-ar găsi făr(ă) de bir în visterie, i-am iertat
domnie me, să fie scutiţ(i) de tot birul visterii şi de toate dările şi angherăl(e) oricîte ar fi
pre alţii în ţara domnii mel(e), ei nemărui nimic să nu de, ca să fie numai pentru slujba lor.
Aşijdire, şi pentru trii cai să fie scutiţi de coniţ(ă) şi de văcărit, şi la vreme goştenii
să aibă a scuti o sută de oi şi la vreme desetinii să scutească cincizăc(i) de stup(i).
Aşijdire, şi pentru şăşă pogoane de vie ce au, să nu de pogonărit, şi pentru trii sute
vedre de vin iar(ă)şi să nu de vădrărit.
Aşijdire, şi pentru o pivniţ(ă) cu băutur(ă) ce vor ave aice în Ieşi, iar(ă)şi m-am
milostivit domnie m e şi am iertat ace pivniţ(ă), să fie scutită de camănă, de bezmăn, de
branişte, de cipărit, de buor, de loc agescu şi de picete agească şi de alte angherîi, de
toate cîte or fi pre alte pivniţă, iar aceasta întru nimic supărată să nu fie.
Pentru care poroncim domnie me dum(i)lorvoastre boieri, voî sluj(i)tori cărei veţi
îmbla cu slujbe de mai sus arătat(e) după cum poroncim domnie me, toţ(i) să aveţi a vă
feri şi să daţ(i) bună pace, mai multă supărar(e) să nu faceţ(i), că cine ar fac(e) mai mult
val şi supărare peste carte domnii mele, unii ca acie să vor pedepsi de cătră domnie me.
Aceasta poroncim.
V(ă)l(ea)t 7267 <1759> av(gust).
t Hw HWAN 'O-EU'AOP BWBBIUAA <m.p.>.
MaNOAAKfc- Kwt'AâH r" Awr(o)4»(e)T <m.p.>.
Trecutu-s-au la condică de Simion Burghele c r n . p . x
Arh. St. laşi, Documente, 1078/200. Orig., hîrtie (44,8 x 21 cm.), cerneală cafenie (intitulaţia, unele
cuvinte şi majuscule din text precum şi data, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8
cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd în centru capul de bour timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni,
mărginită de sabie şi buzdugan, iar pe laturi slovele: I W - I I U / 9 - A / B - B (IO lo(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od);
dedesubt, cu cifre arabe, anul 1759.

203
234 1759(7267) august 2
Zoiţa, fiica Măriei Huţunoaiei, se judecă pentru două locuri de la Uliţa Fînăriei cu
egumenul mănăstirii Sfîntul Ioan Gură de Aur.

7267 <1759> august 2.

Carte de giudecata ce a avut Zoiţa a Măriei Huţunoaei cu egumenul M(ănăstirei)
Sf(întul) Ioan Zlataust pentru două locuri de la Uliţa Fănării, lîngă Strapezăneasca.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 103, nr. LXXVJ/2. Rez. într-un
„perilipsis de actele măn(ă)stirii Dobrovăţul asupra unor case din Trepezeneasă".

235 1759 (7267) august 7

Ştefan Ruset mare stolnic cumpără nişte case în Iaşi, lîngă mănăstirea Dancul, cu 700 de
lei.

f Adeverim cu acest adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că, de a noastră
bunăvoie, am făcut tocmală şi am vîndut drept casile noastre cu loc cu tot ce amă avut
aice în Ieşi dum(i)sale nepotului Ştefan Rus(e)tu vel stol(nic), drept şepte sute lei, bani
gata, cari case sint între casile dumesale hat(manul) Vasile Rusătu şi-ntre casile
dumesale căm(ă)nariului Bălăsache, care şi eu le-am cumpărat de la dumnalui stol(nicul)
răpoosatului 1 Lupului' Ghica; şi tot locul casilor cuprinde din zăplajii ogrăzii dumesale
hat(manului) Vasile Rusăt la vale pără în zăplaji ogrăzii dum(e)saie căm(ă)narului
Bălăsache şi în sus pără în uliţa ce vine de Ia vale şi trece alăturea la deal spre Sfente
Ioan şi în gios pără în zăplajii ogrăzii măn(ă)stirii Dancului. Şi dup(ă) tocmală am luat
toţi bani deplin de la dumnalui şi dumnalui să aibă a le stăpi<ni> 2 cu pace, dumnealui şi
cuconii dum(i)sale. Şi pintru mai bun(ă) încredinţare am dat aceast(ă) scrisoare la mîna
dumesale iscălit(ă) de noi şi am dat şi toat(e) zapisele cele vechi ce am avut pe ace! loc.
Şi la aceast(ă) tocmală s-au tîmplat şi alţi boieri mari şi mici, care mai gios s-au
iscălit. Şi, pintru credinţa, adeverimă cu aceast(ă) scrisoare a noastră.
V(ă)l(ea)t 7267 <1759> av(gust) .7 d(i)ni.
D. P(a)l(a)di vist(iernic), mart(or) <m.p.>; Ion P(a)l(a)di vistiernic <m.p.>;
Manolachi Costachi biv vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ştefan Ros(e)t vel logof(ă)t <m.p.>;
Iordachi Balş vel vor(nic) <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: t Zapis(ul) casălor din Ieşi.

Arh. St. laşi, Fond Spiridon ie, XXXV/16. Orig., hîrtie dufolio (30,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală
neagră.

1
Aşa în orig.
2
Omis.

236 1759 (7267) august 15

Maria, fiica lui Grigoraş Jora fost mare vistiernic, dăruieşte mănăstirii Dancul o ţigancă.

f Eu, Măriia fiica răpoosatului Grigoraş Jora ce au fostu visternic marc, socotind
că lume aceasta este trecătoare şi dorind a lăsa în urma me oarecare pomenire, n-am
lipsit a nu dărui şi sfintei mănăstiri Dancul, unde este hramul Sfinţilor Arhangheli, la
care mănăstire s-au îngropat fiica me Mărie, ş-am socotit dintru al mei drepţi ţigani ce

204
am di Ia părinţi şi am dat danii mănăstirii p e Mariia Hardineasă ţigancă, fata lui Hardin
agan ai nostru, şi eu toată roada ei ce ar fi dintr-însa, p e care ţigancă o ţinut-o un ţigan al
dumnealui Ion Bogdan biv vel logofăt; deci ca pe un lucru drept ce este al meu de la
părinţi, am dat sfintei mănăstiri şi să aibă mănăstire a stăpîni cu bună pace şi de cătră
rudile meii şi de cătră alţii, că nici o trabă n-au nime cu această ţigancă şi datori să fie
părinţii di la sfînta mănăstire a pomeni numele părinţilor miei şi pe nime şi cu fiii miei.
Şi pentru aceasta am iscălit puind însămi eu şi pecete me, iscălindu şi alţi boieri şi
oameni de cinste cari s-au întîmplat.
L(ea)t 7267 <1759> av(gust) 15.
Mărie <m.p,>, fiica lui Grigoraş Jora vist(iernic).
Grigore HCKAA, am scris c m . p . x
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliul inelar octogonal al
donatoarei, avînd în cîmp un vultur bicefal, iar în patru colţuri slove chirilice neclare.
EDIŢII; Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 271, nr. 355 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (29,2 x 22
cm ), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 801).

237 * 1759 (7267) august 21

Ion Bogdan fost mare logofăt dă mănăstirii Dancul din Iaşi un ţigan în schimbul unei
rigance dăruite aceleiaşi mănăstiri de Maria Buziloaia, ţigancă ce este căsătorită cu un ţigan al lui.

t Adeverim cu această scrisoare a noastră la censtită mîna sfenţii sale părintelui

chir lonichie Sinadon mitropolitul şi vechilul sfintei mănăstiri Dancul den Iaşi, precum
să să ştie că un ţigan al mieu au luat pe o ţigancă a dumisale Măriei Buziloaia şi după
săvîrşirea unei fete a dumisale Măriei Buziloaia, au adus-o ş-au îngropat-o în sfînta
mănăstire Dancul den Iaşi; şi pentru sufletul fiică-sa au dat pomană, la sfînta mănăstire
Dancul pe această ţigancă.de mai sus numită ce-au luat-o ţiganul mieu. Şi cerîndu-şi
sfinţiia sa ţiganca i-am dat-o şi nevrînd ţiganca să şadă, au fugit iarăşi la bărbatul său.
Deci trebuind sfinţii sale un fecior de ţigan holteiu, mi s-au rugat de s-au făcut învoială
şi i-am dat un fecior de ţigan holteiu, anume Radul feciorul lui Toader ţiganul, şi l-am
lăsat ca să fie al sfintei mănăstiri Dancul drept rob în veacu stătătoriu. Şi de acum înainte
nici eu să n-aibu treabă cu ţiganul, nici sfinţie sa cu ţiganca de mai sus numită. Şi, pentru
mai adevărată credinţa, m-am şi iscălit.
L(e)t 7267 c l 7 5 9 > avgust 21.
Ion Bogdan biv vel log(o)f(ă)(t c m . p . x
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 271-272, nr. 356 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,7
x 20,8 cm.), cerneală cafenie; din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 802).

238 ' <1759 septembrie 1 - 1760 august 31> (7268)

Privilegiul acordat de loan Theodor <Calimah> voievod negustorilor lipscani.

Cu mila lui Dumnezeu, Io loan Theodor voevod, domnul Ţărăi Moldovei. Datorie
domnilor şi a tuturor celor ce au supusă năroade supt povăţuire lor datori sint a căuta şi a
cerceta pentru supuşii săi ca să găsască chipuri cu carele să aducă pre toţi la fericire şi
patrie lor la bună stare. Cu aceste fiind, şi lauda politicească nu să conteneşte deasupra

205
lor. Dar şi sufletiască pomenire vecinică- rămîne, şi, de nu poate cineva a întări mai eu
milostivire şi bunătate, cade-să dar întru a sa stăpînire să ţie cele întărite. Dar, încăt
pentru cel ce strică şi răsăpeşte cele bune şi hotărâte de la alţii, adevărat un oblăduitoriu
ca acela, ori din fire sa, ori din sfătuire, au din lăcomie fiind îndemnat, să asămănă ca un
călcătoriu de lege şi împotrivitoriu faptelor celor bune.
Dreptu aceia daru luat-am sama domniia mia şi pentru un rufet ce este aice în
oraşul laşilor, neguţitorii lipscani, ce aduc marfă de Lipsea, carii aceştie, fiind rufetul cel
mai de cinste alu neguţitorilor în ţara aceasta şi de vreme că au avut hrisoave şi de la
atăţa domni mai înnainte, cu întărire obiceiului lor, ca să de la vama domniască căte
treizăci lei vechi de carul căte cu doi boi cu marfă de Lipsea, cum şi neguţitorii lipscani
cu acel feliu de marfă, carii nu descarcă aice în ţară, ce sîntu trecători, iarăş aşe, dupe
hrisoavele domnilori să dia cîte doaozăci şi patru lei vechi de tot carul cu doi boi.
Dar fiindcă dintru vrere dumnezăiască, ni-au luminatu a să face spitale, adecă
bolniţă, aice în Iaşi, la mănăstire Svăntului marelui ierarh Spiridon făcătoriul de minuni,
şi fiind trebuinţe de multă cheltuială pentru acei ticăloşi şi neputincioşi bolnavi, s-au
hotărît să mai dia şi aceşti neguţitori lipscani pentru cheltuiala spitaliii într-aceasta chip,
însă: lipscanii ce vor descărca marfa lor aici în ţară, să dia de tot carul de marfă cîte cu
doi boi căte cincisprăzece lei, iar lipscanii trecători, ce nu vor descărca marfa lor aice, să
de pe giumătate, adecă căte şapte lei şi giumătate de tot carul, care miluire şi ei cu
bucuriia şi cu voe lor au priimit.
Şi de acmu înnainte mai mult să nu să supere oricît de puţin, ce într-acest chip să
să urmedze pentru vama lor. Iar cine va strămuta sau va strica această bună aşezare şi
întăritură de atăţa domni mai înnainte, cum şi miluire această ce s-au făcut, pentru hrana
şi sprijiniala a atăţa ticăloşi şi neputincioşi bolnavi, suspinurile neputincioşilor acelora să
să audă înnaintea înfricoşatului Dumnezău, şi Svăntul Spiridon să le fiie părăş la
straşnecul giudeţ (care să nu de Dumnăzău nici a treci a prin găndul cuiva). Şi pentru
aceia dar poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni carii din Pronie dumnăzăiască
vor fi rânduiţi cu domnie aceştii ţări în urma noastră, mai vărtos să întăriască, pentru a
lor vecinică pomenire.
V(ă)l(ea)to 7268.
Io loan Theodor voevod, Bojiiu milostiiu, gospodar.
Io loan voevoda.
Procit Ni%oÂ,aoq 'Eomi)oc).
După „Revistă istorică", An. I (1915), nr. 11-12 (nov. - dec.), p. 220-221, nr. IV. Text după orig.
1
Nicolaos Souţos.

239 <1759 septembrie 1 -1760 august 31> (7268)

loan Theodor <Calimah> către marii boieri privitor la împresurarea unui loc de casă al
mănăstirii Aron Vodă de către jidovii din Iaşi.

Ţidulă de l(a) Theodor vod(ă), 7268, cătră veliţii boieri pentru un loc de casă a lui
Aron Vod(ă) ce-au jeluit egum(enul) că l-au împresurat jidovii din Iaş(i) cu ograda
şcoaliilor.
Ms. nr. 644, f. 16 r. Rez. în condica M-rii Aron Vodă scrisă în a doua jumătate a sec. XVIII.

206
$40 <1759 septembrie 1 -1760 august 31> (7268)
Mărturie a patru hamali privitoare la pivniţa Bisericii Catolice de lîngă zidul mănăstirii Trei
Jcrarhi.
7268.
O mărturie de la 4 mahali, prin cari arată cum că ei de 40 şi mai bine de ani au
băgat vinu în pivniţa preuţilor ungureşti, ce iaste pe Uliţa Mari, în prejma zidului Tri
Sfetitelor, şi zic că tot acolo au apucat gîrliciul şi gura pivniţii, unde se află şi acum. Şi
au apucat denaintea gîrliciului şi o tindă cam de 2 stînjini.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/44, nr. 6. Rez. într-un „perilipsu de pe scrisorile ce au arătat Lohman
Ştefan pe un loc de casă".

241 1759 (7268) septembrie 10

Mărturie hotarnică a unor vornici de poartă privitoare la un loc de două dugheni de pe Uliţa
Rusească.
Din luminată poroncă preaînnălţatului domnului nostru Ioan Teodor voevod ne-a
orînduit dumnealui Ştefan Roset vel logofăt pre noi, vornicii de poartă, ca să mergem în
Tîrgu de Gios, pe Uliţa Rusască, la nişte locuri de dugheni a părintelui Veneamin, şi
Gheorghie postelnicul şi Ştefan postelnicul, ficiorii lui Costanden Anastasă şi Nastasă
C zimir, nepoţii lui Anastasă vornic, avînd pricină cu Alexandru ficiorul lui Toader
jicnicer, nepot lui Măzărachi, pentru o bucată de loc din dos a două dugheni ce au fost
impresurat-o Toader jicnicer, tatăl lui Alexandru, cu un grajdiu.
Dar noi, după poruncă, am mers la acel loc şi am strîns oameni buni uliceni,
mume: Toma săbierul, si Toader bărbierul, monah Pistruiu, si Andrei băcal si alţii; si asa
__ mărturisit cu toţii că din ograda lui afară n-au avut Măzărache nici ginerele său
Toader jăcnicer nici casă, nici grajd, ci de 7 ani încoace s-au întins Toader jăcnicer de au
făcut grajd pe locul a doaî dughene afară de ograda lui. Şi fiind de faţă şi Alexandru sîn
lui Toader jîcnicer i-am întrebat cu ce pricină au întrat de au făcut, afară din ogradă,
grajdiu, pe locul dughenilor, şi de are scrisori dovezi să le arăte de este acel loc
cumpărătură sau de l-au schimbat cu cineva. El nici o scrisoare dovadă n-au arătat, însă
au adus martori pe Gheorghiţă şi pe Toma sîn lui Grigoraş neguţătorul şi aşa au
mărturisit cum că din locul dughenilor ce au vîndut Mazarache Iui Anastase vornic ar fi
această bucată de loc neavîndută pe care au făcut Toader jocnicer grajdiu.
Iar ficiorii lui Constantin Anastase la aceasta au scos dovadă un zapis din let 7222
<1714> februarie în noaî, de o pivniţă cu crîşmă şi doao dughene de la preosfinţitul
Hrisantie patriarhul Ierusalimului, ce le-au fost cumpărat Anastase vornicu; şi au mai
cumpărat Anastase vornicul de la Mazarache alt Ioc de dugheană alăturea cu acel de Ia
patriarhul pe din gios.
Şi s-au dovedit din scrisori că grajdiu ce au făcut Toader jăcniceriu este scos pe
locul dughenilor de la patriarhul, iar nu pe locul dughenilor ce au fost cumpărat
Anastase de la Mazarache şi s-au dovedit mărturia lui Gheorghe şi a Tomei sîn Grigoraş
că este ră şi cum că rău au ieşit Toader jîcnicerul cu acel grajdiu pe locul dughenilor,
căci, că şi alte locuri a dughenilor merg pînă în zăplazii lui Toader jîcnicerul.
Şi ne-au mai arătat feciorii lui Constantin Anastase vornic altă mărturie dovadă de
la Cîrstea sîn Iamandi medelnicer, în care scrie cum că s-au învoit Costantin Nastasă şi
cu Lupul stolnic ca să fie loc slobod pe den dosul, dughenilor alăturea cu gardul lui

207
Mazarache ca să umble cu carul pe den dosul dughenilor la toate dughenile şi s.^au
dovedit, şi cu aceasta că de cînd au făcut Toader jăcniceral grajdiul s-au închis locul de
n-au pe unde să umble cu carul pe din dos la dughene şi s-au dovedit că şi acest loc
merge asemenea cu locul acelorlalte dughene pănă în zaplazii lui Toader jîcniceriul.
Şi după ce s-au ales l<e>-am măsurat înpregiur toate locurile dughenilor cu stînjăn
de 8 palme începînd întăi a măsura despre faţa uliţei din gios, din locul Gălăţii în sus
pănă în huidiţa despre locul lui Constantin zăt Tomei lui Măzărache, şi s-au găsit 19
stânjeni şi o palmă în 11 dughene ce sănt făcute pre aceste locuri; şi de acolea pe huidiţă
în lung spre apus din temelia dughenilor din faţă şi păr-în zăplazii lui Toader jîcnicerul
s-au aflat 17 stînjeni, unde s-au pus şi 2 petre hotar colţ, şe de acolea în gios alăturea cu
locul caselor lui Toader jîcniceriul şi păr-în locul Gălăţii spre amează şi s-au aflat 19
stînjăni şi 7 palme şi s-au pus o piatră unde au fost grajdiul Iui Toader jîcnicerul, şi s-au
mai pus o peatră colţ despre locul Gălăţii, şi de acolea spre răsărit alăturea cu locul
Gălăţii, pănă unde am prins a măsura întăi la uliţă şi s-au aflat 13 stînjeni şi cinci palme.
Şi aşa s-au încheiet acest loc împrejur şi după cum s-au hotărît şi s-au stîlpit, am
făcut şi noi această mărturie hotarnică la mîna d(u)m(i)lorsale de mai sus numiţii fiii lui
Constantin Anastase şi pe hotărîtura noastră să-şi facă dumnialor ispisoc gospod.
Şi, pentru adevărată credinţă, am pus pecetea noastră <a Porţii>, gospod şi am
iscălit şi noi şi alţii care s-au întîmplat.
Let 7268 <1759> septembrie 10.
Poruschie vornic de poartă. Tănase Meleghi vornic de poartă.
Eu, Toma săbier, m-am tîmplat martur; eu, Toader bărbierul, m-am tîmplat
martur; eu, Anadrei bacalul, m-am tîmplat martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/3. Copie din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Ghibănescu, Surete, X, p. 126-128, nr. LXXII, text după „Acta bis. Talpalari" din idem, Mit.
Surele, XVIII, f. 351, cu data de zi: 1); M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p.
169, nr. LXXV (copia din prima jumătate a sec. XIX).
1
Omis.

242 1759 (7268) septembrie 11

Ştefan Roset mare logofăt îl împuterniceşte pe Maftei preot iezuit din Iaşi să-i strice lui
Gage casa din Horleşti, ţinutul Cîrligătura.

t Facem ştire cu această cart(e) de giud(e)cat(ă) că, din luminat(ă) poronca mării
sale preînalţat(ului) domnului nostru Ioan Theodor v(oie)voda, s-au giud(e)cat de faţ(ă),
înnaintea noastră, preutul Maftei iezovitul din Iaş(i) cu Gage din sat din Orleşti, de la
ţînut(ul) Cîrligăturii, jăluind preutul Maftei că de cîţ(i)va ani şăde acestu Gage pe moşiia
Orleşti a bisăricii iezeviţîlor, şi de cînd şedi pe ace moşie, nici vinit(ul) moşii după
obiceiu nu vă să dea, nici alt folos bisărica de cătră dînsu nu are, fără cît numai cît face
călcarâ moşii, pentru cari pricină au mai avut cu dînsul giud(e)cat(ă) înnaint(ea)
isprav(nicului) de ţînut şi s-au hotărît ca să-ş(i) ridice casa de pe moşie; la carea şi
preutul încă s-au apucat că i-a da agiutoriu la mutat(ul) casăi, numai ca să lipsască de pe
moşie. Şi el nici cu atîta n-au vrut să lipsască de pe moşie, la carea, fiind de faţ(ă) şi
Gage, n-au tăgăduit.
Pentru aceea, după dreptat(e), într-acesta chipu am hotărît: că de vreme că Gage
n-au înţăles după giudecat(a) isprav(nicului) ca să-ş(i) fi răd(i)cat casa de pe moşia
preutului, fiindcă i-au fost adeverit cum că i-a da şi agiutor pentru aceea, acmu să-ş(i)

208
 lăd'Ct* c - a cu cheltuiala sa, iar neînţălegînd ca să-şi rădice casa de voie, să-i răs(i)pască
preutul casa, de vreme că nu-1 priimeşte preutul a mai sădea pe moşie.
A. ;asta înştiinţăm.
I . * 7268 <1759> şăpt(emvrie) 11.
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/201. Orig., hîrtie difolio (30 x 20,6 cm.), cerneală neagră.
EDIŢII: Ciubotaru şi Zară, Comuna Horleşti, p. 51 (rez.).'

243 1759 (7268) septembrie 16

loan <Theodor Calimah> voievod judecă pricina dintre Theofilat ieromonah şi fraţii Vasile
ţi Enache Chistruiul pentru datoria de 200 lei a acestora din urmă pe care domnul hotărăşte să o
restituie peste şase luni.

T IW IWAN BWHBU>A(A), EOSTCOE») MHA(O)CT(YK>), r(oc)n(O)AAp(T) 3CMAH

MWAAABCKWH. De vreme că înainte domriii mele, avîndu giudecată rugătoriul Teofilat

ieromonah cu Vasili şi cu Enache Chisţruiul pentru pricina a două sute de lei ce are
Theofilat la Vasili şi la Ene; şi din toată giudecata ce au avut înainte domnii mele s-au
hotărît şi s-au dovedit că este dreaptă datorie, iar nici ei n-au tăgăduit.
Dar fiindu că pune mumă-sa şi o pricină că n-au c u c e plăti, am luat sama domnie
me cu tot Sfatul nostru şi cercetîndu toată pricina dintre dînşii, am socotit că este cu
dreptate, de vreme că pe dînşii i-au arsu focul şi neavîndu acmu cu ce plăti, am hotărît
domnie me Theofilat să mai aştepte de astăzi săpt(emvrie) 16 pîn(ă) la şes(e) luni şi să-i
fie ananet şi o casă ce este preţăluită drept 200 de lei; de nu-i vor ave în purtare de grijă
la zioa însămnată, să de acele 200 de lei, atunci să fie volnic Theofilat cu poroncă
gospod a vinde casa, în cît să va pute găsi preţ, şi altele a lor ce vor mai ave şi toată
cheltuiala şi împlineala toţ despre dînşii să fie, de vreme că şi pentru bani s-au hotărît,
pfti(ă) Ia acele 6 luni, să nu îmbie cu dpbîndă.
Aceasta scriem.
V(ă)l(ea)t 7268 <1759> săpt(emvrie) 16.
ÎIpO«l(n)T B6A AU>rO<fk(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXXI/59. Orig., hîrtie difolio
(29,9 x 20,9 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), aplicat în
cerneală roşie, avînd în centru capul de bour, o coroană cu cinci fleuroni mărginită de sabie şi buzdugan, pe
Idtdr iovele: I w - W q - A / b - b (IO Io(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1759.

244 1759 septembrie 29

Anaforaua marilor boieri întărită de domn privitoare la modul în care să-şi procure
•Mitropolia ţării bani pentru' ă-şi plăti datoriile şi calea de creare a unui venit permanent pentru
Mitropolie. ———

t Hw ÎWAII •0'EWAWP B(OE)B(O)A(A), Eo>FŢ(i'eio) MHAWCTG'k»), KCOCNCCOA^pTO

3€MA€ MWAAA(BC)K(OH).Toate facerele de bin(e) domnie me a le lucra iubim, iar mai

vîrtos cătră dumnezăieştile lăcaşuri a le arăta pohtim, pentru care nu numai anaforaoa
aceasta cu a noastră peceti, preaînălţate doamne, am întărit, ce încă am poroncit să s(e)
facă şi testament 1 .
Den luminată poroncă î n a j i m g L M g J a & l ^ ^ .să ne adunăm la siînta
Mitropolie şi să luăm sama datorii. Mitropolii cîtă iaşt(e), împotriva cării datorii sfinţiia

209
sa părintele mitropolitul ţărîi, chir Iacov, au arătat măru^ socotită şi de
noi iscălită anafora, cum si de nvăriia sa vgdiă) Scarlat 2 întărită au cheltuit sfinţiia sa de
au făcut un rîndjjde cărţi ce s-au sm-otit că sîntu niai <^e_trebuinţă cu chip şi socoteală ci
aceasta ca s(ă) împartă în toată ţara "şi să plătească datorii Mitropolii, £entru care căni
fiindcă s-au-ggfCne'paronceşte m ^ â l ă să'Ţe puhem preţu şi ori cu*ce
chip să ne silim să găsim un mijloc ca acela ca numai să să plătească datoriia Mitropolii
ca să ias(ă) de suptu jugul datorii, să rămîie ca şi întăi curată. Deosăbit ne mai poronceştî
măriia ta ca iarăşi să socotim şi să găsim un chip ca acelâ cu care voiaşte bunătatea măni
tale ca şi sfînta Mitropolie să aibă u n c h i j n t e j g i u t o r ca un venit pe an din ce vonrsocotif
că a fi mai cu caţe, aflîndu-s(e) Mitropoîiia foarte cu puţin vemtTcîTciire nicidecum nu *
să poat(e) cuprinde. Şi 'pentru una cit şî pentru alta, precum va da cunoştinţa şi
socoteala noastră prin anafora pe măriia ta să te înştiinţăm.
Deci noi, după înaltă poronca mării tale, ne-am adunat la sfînta Mitropolie şi întăi
am cercetat toată datoriia Mitropolii cîtă iaste şi la cine. Şi deosăbit de o sămă mare de
bani ce au plătit sfinţiia sa părintele mitropolitul, din datoriia Mitropoliei şi cu dobînda -
lor au mai rămasîncădatoareMitropoliia cu 10 325 lei pol şi dobînda lor neplătite pe la
unii şi alţii, dup(ă) cum şi izvod anume au arătat sfinţiia sa părintele mitropolitul la cine
şi cine iaste datoare, care datorie au rămas numai la mila mării tale şi asupra cărţilor ea
cu ac6stea să să plătească; şi Ş n ^ I ^ M l î Î E i ® . 0 c a r t e a preţul cîte 10 lei, de vreme ce de
sania acestor cărţi, fiind lipsă aici în ţară, s-au cumpărat tot cîte 12 şi 13 lei, care cărţi sa
r
a H i , î s Mi.nieresjscă. făcîndu aflişv^şul lor âici.'-şi'macar t ^ c u acestu preţu
n-i Vi K: ','afonia \l:* r opolii, dar pentru ca să nu cadă cu greu şi Cu astipreală
.jrcoî-'., siii.v t,'-< ' şi 'atuu:. lor aceastăjiare^ s-au socotit preţul dup(ă) cum s-au
arătat mai su - L_> n'i : aprinde va face Mitropolii cum va putea şi va plăti, iar
cărţile aceste t '«np^»'* îi> tojtă'ţara prin toşte şatile ce vor fi-biserici, prin marafetul
ispravnicilor de Ia ţînuturi şi J ani aceştiia îi vor da preoţii, diaconii şi poporanii.
apyfindu-lt-sfe't din partea mării t .jejununat(ejcărţi ispravnicilor de ţînuturi cii chipul c#i
s-a .socot: şi cu poroncă ca ac<ui ca să fie silitori'"asiă'pra aceştii trebumţe cum şi din
partea părintelui mitropolitului iar(ă)şi să să scrie cărţi cătră preoţi, diiaconijsi lăcuitori,
arătîridu-le datoriia şi neputinţa fititru~câre să află Mitropoîiia, din care cărţi a părintelui
mitropolitului sînguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor făr(ă) 'nici o
părere de rău, de vreme ce măn(ă)stirilor celor streine de a lor bun(ă)voie dau, cu cît mai
vîrtos la sfînta Mitropolii-a ţărîi.
Şi aşa socotim că în buha norocită şi de Dumnezeu păzită domniia măriei tale,
lăcuitorii vor primii aceasta cu bucurie ca o milostenie şi agiutor să fac(ă) sfintei
Mitropolii şi înălţimei tale va fi vecinic(ă) pomenire ca în luminate zîlile mării tale să
ias(ă) Mitropoîiia ţării noastre de suptu greutat(e), iar mai vîrtos de suptu giugul datorii
şi sfintele biserici încă să să împodobască cu nişte trebuitoare cărţi ca acest(ea). Şi de
acest(e) cărţi să să dea şi pe la măn(a)^tiulc de ţară şi pe măn(ă)stiriţe greceşti, fiindcă şi
acestea suplu păsloma Mitropolii noastre să află, şi pe ia schituri, cum şi pe la bisericile
domneşti şi boiereşti, cu toţu şi de obştie să prinzâ la aceasta^ agîuforinţă a sfintei
Mitropolii. Socotit-am, doamne, şi pentru folosul sfintei Mitropolii ca ce agiutor şi venit
să i s(ă) fac(ă) pe an şi de unde şi întăi că Mitropolia ca o maică ce iaste tuturor
bisericilor ţărîi aceştiia la căre năztiiescu streinii, săracii şi golii cum şi cei nemernici
dupe aiurea dintr-alt(e) părţî şi locuri care ca o mică pe toţi trebuie să-i îmbrăţişeze şi să
socotească pe fieştecarile cîte cevaşi milă şi agiutor.
Şi dup(ă) cum vedem că cu alte măn(ă)stiri luminaţii domni ce-au fostu mai nainte
au făcut milă şi pe toate le-au agiutorat şi le-au miluit cu ce au dat a lor bunăvoinţă şî

210
 . jcot'-al-i, iar Mitrepoliia fărîi noastre au rămas de tot nesocotită şi necăutată, căriia cu
fcvarai şi dup(ă) dreptate i să cade a avea cea mai dintăi milă şi ăgiiitor mai multu decît
alte măn(ă)stiri streine. Şi am socotit şi pentru acesta în tot feliul şi în tot chipul ca să
găsim un mijloc pentru chiverniseala sfintei Mitropolii; şi alt chip n-am aflat mai cu cale
si dup(ă) cinstea Mitropolii făr(ă) numai aceasta: adec(ă) să i se fac(a) dm ocna
domncască ca să ia de tot drobul ce sare de la acei ce; o vor cumpăra de ia ocna cîte 1
para de drob i coteţ, care venit atît de cămara şi visteriia domnească nu să atinge, nici
aduce vreo pagubă, ca cu mila şi agiutoriul acesta să să poată chivernisi şi sfîntă
Mitropolie şi să răspundă la cheltuielile ei ce ari cum şi pre cei străini, săraci şi goli şi
nemernici să-i ocrotească şi să-i datoria ce are. Şi această milă şi
agiutor făcîndu-să prin buna şi creştineasca osîrdie-a măriei tale sfintei Mitropolii, vei
răniîne cu adevărat desăvîrşit şi nou ctitor şi la sfîntul jărtvînic a sfintei Mitropolii,
pomenit veci de veci.
Preaînălţate doamne, aceasta iast(e) socoteala noastră şi aşa am aflat că iaste cu
cale şi cu dreptat(e). Iară cea desăvîrşit(ă) hotărîre rămîne la mila şi înaltă înţelepciunea
măriei tale.
1759 sept(emvrie) 29 d(i)ni.
A înălţimii tale plecate slugi,
R(a)d(u) R(a)c(oviţă) log(o)f(ă)t <m.p.>.
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
I. Bogdan log(o)f(ă)t <m.p.>.
Vas(ilie) Ros(e)t hat(man).
Ioan Cant(acuzino) vel vist(iernic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXV1/44. Orig., hîrtie difolio
(30,8 x 20,6 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1759, aplicat în cerneală
rpşie, neclar,
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/43, p. 47-49 (89-91) (copie în Condica Mitropoliei Moldovei
scrisă în 1816 sept. 20 de Theodor Gaşpar diac de divan.
EDIŢII: C. Turcu, Cărţi, tipografi şi tipografii în secolul XVIII, în MMS, 1960, nr. 1-2, p. 30-31
(copie din 1816 sept. 20).

' Sigiliu domnesc. <

2
Nume scris de aceeaşi mînă deasupra rîndului.

245 1759 octombrie 4

Ioan Theodor <Calimah> voievod hotărăşte ca Mitropolia Moldovei să ia cîte ojoara de
drobul de sare de la fiecare cumpărător întocmai ca marek^

Alt hrisov, de la Ioan Teodor v(oie)vod, prin care asemine au miluit pre sf(î)nta
Mitropolie; văzîndu-o la proastă stare au hotărît să aibă a lua cîte o păra de drobul de
sare ce să va vinde, însă paraoa aceea o va lua de la cumpărătorul, după cum ia
dumnealui vel spătar şi dumnealui vel ban.
Si această milă să fie nestrămutată în veci.
1759 octomvrie 4.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 396 (458), nr. 9. Rez. în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă
de Theodor Gaşpar diac de divan, în 1816 sept. 20.

211
246 1759 (7268) octombrie 8
\ Ioan salahor se angajează în faţa lui lordachi fost logofăt al doilea, ispravnicul ţinutului
Cîrligătura, că îşi va achita datoria faţă de preotul iezuit Matei din Iaşi şi va pleca din satul (<rlesti
al acestuia.

t Adică eu, Ion salahor rotar, făcut-am adevărată scrisoar(e) a m e la mîna sfinţi!
sali părintelui Matei iezovit, precum să s(e) ştie că înnainte d(u)m(i)sale lui Iordache biţ;
vtori log(o)f(ăt), ispravnicul Cîrligătur(ii), precum şădzîndu eu în satul sfinţii sale,;;
anume Orleşti, la ţinutul Cîrligătur(ii), s-au jăluit domnii sa că ar ave de mini supărar(e|
şi mai mult nu mă priimeşte să şădu pe moşie sfinţii sale.
Deci eu m-am apucat cu acest zapis al meu, pe cum că i-oi plăti toat(ă) datoriţ
car(e) m-am apucat înnainte d(u)m(i)sale ispravnicului, adică 2 lei şi 10 par(ale) şi 1Q
căpiţă de fîn şi un leu la Simedru şi mă apucu la Miazăpărăsimi să ş(i) ies din satul sfinţii
sali fără cuvinti şi pricină. Şi pîn(ă) atunci încă mă apucu să trăiescu cu pace şi fără
gîiceavă cu toţi sătinii de acolo. Iar de n-aş urma după cum mă apucu mai sus, să fiu
globit, bătut şi cu sila gonit din satul sfinţii sali. Şi, pe(n)tru credinţa, îm(i) pui degetul.
L(ea)t 7268 <1759> oct(omvrie) 8.
t Eu, Ion 1 salahor, şi cu toţi ficiorii miei.

<Pe verso-ul filei întîi>: Iordache biv vt(orîi) log(o)f(ă)t, ispravnic, adeverez
<m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/202. Orig., hîrtie difolio (30 x 20 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală.
1
Amprentă digitală.

247 1759 (7268) octombrie 14

Ioan fiul lui Calinic Cepoiu şi soţia sa, Dochiţa, vînd lui Petco pitar din Iaşi şi soţiei
acestuia Agapia o vie în dealul Cetăţuia, pe moşia mănăstirii Cetăţuia, cu 45 de lei, bani gata.

f Adic(ă) eu, Ioan sin Calinic Cepoiu, împreună cu soţul mieu, Dochiţa, făcut-am
încredinţatu zapisul nostru, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, la mîna
dum(nealui) giupînului Petco pitar din Iaş(i) şi la mîna soţului dum(nealui), Agafii,
precum să s(e) ştie că am vîndut dum(nealor) o viie a noastră, adică 2 pogoani şi o firtă,
carii vie este în deălul Cetăţui. Şi această vie îm(i) este mie dată di la părintile mieu
Calinic Cepoiu, şi şă hotărăşti cu viia dum(neaei) mătuşi-mi preutesii Măriuţii, alăture
dispre răsărit, şi dispre apus cu hudiţa gardului ce merge la vale cu vie lui Andronachi
Ţeruş şi di la vale să hotărăşti cu viia fratelui meu lui Gherasim călugăr. Şi eu le-am
vîndut-o dum(neialor) această vie a nostră, cu bunăvoia noastră, cii tocmală drept 45 lei,
bani gata.
Deci, vădzirid noi plata deplin în mîinele noastre pe tocmala ce am avut cu
dum(nealor) le-am făcut acestu adevărat zapis al nostru l a mîna dum(neaior), ca să le fie
moşie dum(nealor), şi fiilor dum(nealor), şi nepoţilor ş(i) strănepoţilor, în veci.
Şi cînd am vîndut şi am făcut acestu zapisul nostru la mîriă dum(iiealor), s-au
tîmplat mulţi oameni carii toţi s-au iscălit mai gios puindu-şi dcgitile; şi noi, pentru mai
adeverită credinţa, ne-am pus degitile.
L(ea)t 7268 <1759> oc(tombrie) 14.

212
 Eu 1 , Ioan sin lui Calinic Cepoiu călugărului, am pus degiţul şi am vîndut cu voie me.
Eu', Dochiţa, am vîndut cu voie m e şi am pus degitul.
Eu 1 , Gherasim, frate lui Ioan, am pus degitul.
Eu 1 , Măriuţa preuteasa, mătuşe lui Ioan, am pus degitul, martur.
Eu', Toader zet Măriuţii preuteasiî, martur.
Grigori HCKAA, a m scris acest zapis cu dzisa lui Ioan şi a Dochiţii şi mart(or).
Eu', Eni, martur, frat(e) lui nălban baş.
Eu', Tănasi nălban baş, martur.
... a p x i l p a v S p i t . • -2 <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XVII/36. Orig., hîrtie difolio (29,9 x 21 cm.), cerneală
neagră, şapte amprenţe digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Nume neclar.
1
Nume indescifrabil.

248 1759 (7268) octombrie 18

împărţire de ţigani între Mitropolia Moldovei şi mănăstirea Ceţăţuia. ,/,

t împărţală de ţîgan(i) ce s-au făcut din poronca mării sale domnului nostru Ioan
Theodor v(oie)v(o)d(a) între sfîntă Mitropolie cu egumenul de Cetăţuie, c u m arătăm
acum în gios.
L(ea)t 7268 < 1 7 5 9 > oc(tombrie) 18 d(i)ni.

Dumitraşco Lăbău ţiganul Mitropolii au ţînut pe Catrina, fata lui Gotăş ţîg(anul)
mănăstirii Cetăţui, şi au făcut 5 ficiori, a n u m e :
Ninica şi Mîrzacu şi Toader şi Enachi şi Măriuţa.
Şi cercetîndu-să neamul ce-ar fi născut dintre aceşti 5 feciori a lui Lăbău alţii
acum în ceasta dată nu s-au aflat, fiind fugiţi, împrăştiaţi, fără numai un fecior a lui
Mîrzacu, a n u m e Pavăl holtei, şi Măriuţa fata lui Dumitraşco Lăbău şi a Catrinii, p e care
o ţine Ştefan ţig(an)u a Cetăţui, carii au cinci ficiori făcuţi împreună, anume:
, Nica ce ţine moldovancă şi au un copil.
Neculai brat lui, însurat, tiind p e Nastasiia ţig(anca) Trei Sfetitelor şi au trei copii.
Enache, brat lor, însurat; ţiind pe Gafiţa ţîg(anca) Cetăţui şi au trei copii.
Toader, brat lor, însurat, ţiind pe Ilinca ţîg(anca) Gălăţii şi au doi copii.

Să fac peste tot zăci suflete de împarţală fără partea cea omenească a ţiganilor, din
carii scoţind un suflet, pe Pavăl sîn Mîrzac din mijloc, s-au dat Mitropolii pentru slujba
ţigăncii Măriuţii şi au slujit măn(ă)st(irii) şi au rămas noao suflete să să dea în doao, care
să vin pe o parte cîte patru suflete şi giumătate;
Care ţîg(a)n(i) s-au dat în parte Mitropolii.
Nica c-un copil a Iui făcut cu m o l d o v a n c ă şi Enachi ce ţini ţiganca Cetăţui şi cu
giumătate part(ea) lui, bez un copil pol, partea ţigăncii care rămîni în parte Cetăţui, iar
din copii ce ar mai face de acum înainte aşe s-au aşădzat: cel dintîi copil să să dea
mănăstirii Cetăţui pentru slujba ţigăncii d u p ă testament si să rămîie ţiganca a Mitropolii.
Ţigani ce s-au dat în partea măn(ă)stirii Cetăţui. j; :
Neculai, ce ţin(e) ţiganca Trei Sfetitelor c-un copil şi gium(ă)tate p a r t e a l u i ;
Toader, brat lui, c-un copil part(ea) lui care să fac 4 suflete şi gium(ă)tate.

213
 Iară alţi ţig(a)n(i) din feciorii sau nepoţii lui: Dumitraşco Lăbău mai sus numiţi
cînd s-or afla atuncea să vor împărţi, de vreme ce acum nu s-au ştiut unde să află.
împărţitor am fost eu, Vasile Buhăiescul biv vel pah(arnic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fpnd Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/171. Orig., hîrtie di|.,ij0
(33, 5x11 cm.), cerneală neagră.

249 1759 noiembrie 36

Gligoraş Codrescu şi soţia lui, Sanda, vînd lui Gheorghie diacon şi soţiei acestuia Matu o
bucăţică de loc din Muntenimea de Mijloc, cu 6 lei.

t Adecă eu, Gligoraş Codrescu, dinpreună cu soţu meu, Sanda, dat-am adevărat şi
încredinţat zapisul mieu la mîna diiacon(ului) Gheorghie ş-a soţu-său, Mărie, precum să
să ştie că i-am vîndut o bucăţică de loc de la Muntenim(ea) de Mijloc din Drumul Sării
la deal pînă în gura pivniţii noastre, drept 6 lei, adecă şăsă lei; ş(i) acestu loc l-am vîndut
de bunăvoia noastră ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, în veci nestrămutat. Iară cine s-ar
scula din nemurile noastri, s-ar scula nepoţi sau strănepoţi ca să răscumpere acest locu,
să nu să ţie în samă; iarăş(i) pentr-o babă cu bordeiaş pe ceasta bucăţică de Ioc s-o lasă
diiacon(ul) pînă la primăvar(ă) la S(veh)tă Ghebrghe să-ş ia baba bordeiul, să rămîie
loc(ul) diiconului slobod, fiindcă aşa ne-am învoit.
La această vînzare s-au tîmplat oameni care şă vor iscăli.
1759 noiem(vrie) 16.
Eu, Gligoraş, cu soţu-său, Sanda.
Eu 1 , Palad(e), am pus deget(ul).
Eu 1 , Antoh(i), văr lu Palad(e), am pus degetu.
Ierei Vasile, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu 1 , Ghiorghie Teac(ă)dearam(ă), martor.
Eu, Lupul, am scris cu zisa lor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XIII/166. Orig., hîrtie difolio (21, 3 x
15 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.

25© 1759 (7268) noiembrie 20

Iordachi mare vistiernic dă mănăstirilor Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Iaşi şi
Fîstîcii două dugheni din Iaşi în schimbul a două părţi din satul Cogeştii din ţinutul Cîrligătura.

f Facem ştire cu această scrisoar6 a noastră la mîna sfinţiei sale chir Silevestru
egumen ot Sfeti Arhanghel(i) şi di Ionichie egum(en) de la svînta mănăstirea Fîstîcii să
să ştie că de a noastră bunăvoie ne-am învoitu şi ne-am tocmit cu svinţie lor pentru 2
părţi de moşie ce are mănăstire Fîstîcii la ţinutul Cîrligăturii den moşie Cogeştii, carea să
megieşeşte cu o parte di moşie a noastră, anume iar Cogeştii, care ni este noî de baştină
de la strămoşi. Şi am făcut schimbătură cu mănăstire pentru acele 2 părţi, adecă datu-ne-
au noî svînta mănăstire de mai sus arătată acele 2 părţi den Gogeşti cu tot hotarul ei.
după cum arată scrisorile, şi noi încă am dat svintei mănăstiri 2 dughene cu locul lor
aicea în tîrgul Iaşii, însă o dugheană ce este lîngă Sfeti Neculai, lîngă dugheana lui
Dumitraşco cc este bărbier g(o)sp(o)du, care şi noî ne este de Cumpărătură de la Nuta
jidov sin Cerbul, şi altă dugheană ce este în Tîrg(ul) de Sus, pe Uliţa Hagioaia; care ni
este cumpărătură de la Ioniţi Corbul şi Miron Ivănescul copil în case.

214
 Şi am dat şi toate scrisorile şi zapisile de cumpărătură ce sintu pe aceste d u g h e n e
ca ,!•_• acum înainte să aibă svînta mănăstire a stăpîni dughenile cu pace în veci, şi noi
încă sa n e stăpînim acele doî părţi de moşie Cogeştii şi pe această scrisoare a nostră să
aibă t-ş(i) face svinfie sa şi întărituri domneşti, întîmplîndu-se la tocmala şi învoiala
a c e j h r a şi mulţi den boieri marturi, carii mai gios s-au şi iscălit.
Şi noi, încă pentru m a i mar6 credinţa, am iscălitu.
L(ea)t 7 2 6 8 < 1 7 5 9 > noiemv(rie) 20 d(i)ni.
lordachi vel vist(iernic) <m.p.>.
Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, Sankt-Petersburg, Documente
inoki-" (ieşti, Nr. 180. Orig., hîrtie.

251 1759 (7268) decembrie 6, Iaşi

Iane Năramdzea blănar din Iaşi vinde lui Mîrzea băcal din acelaşi oraş o casă de pe Uliţa
Frecăului, cu 150 de lei, bani gata.

t Adecă eu, Iane Năramzea blănariu din Iaşi, făcut-am acestu adevărat zapis al
meu la mîna dumisale giupînului Mărzii băcal din Ieşi precum să se ştie că eu de nime
silita, nici asuprit, ce din bunăvoia mea i-am vîndutu eu dumisale o casă cu locul ei cîtu
iaste îngrăditu, • care casă cu locul ei iaste aice în Ieşi, p e Uliţa Frecăului, care această
casă cu totu locul ei mi-au fostu şi mie cumpărătură d e la D r a g o m i r u săponariul şi de la
Ibful lui, Saftâ, iar lui Dragomiru i-au fostu cumpărătură de la matuşi-sa Văsiica
săponăriţa şi de la ficiorii ei, Gheorghie şi Sandu, p r e c u m arată zapisele vechi ce le-am
datu şi. eu la m î n a dumisale această casă cu totu locul ei cît iaste îngrăditu a m vîndut-o şi
eu acumu dumisale giupînului Mîrzii băcal dreptu o sută şi cincizăci d e lei, .bani gata. Şi
mi-au făcutu d u m n e a l u i plata deplin toţi aceşti bani de m a i sus scrişi în mîna m e ; decii,
să-i fie dumisale şi giupănesii dumisale, şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă
moşie şi cumpărătură în veci, Şi nime alţii să nu să aniestice.
Şi tocmeala noastră, ia vînzare, s-au întîmplatu neguţători şi mahalagii carii,
vădzindu din bună voie vînzare şi plată deplin(ă) în mîna noastră, toţi s-au iscălitu. Şi eu,
pentru mai întemeiată credinţa, am iscălitu cu mîna m e ca să f i e de bună credinţă.
Mc, rt(/k)T(o) AeK6MBpi'H
f Pflocwriţ... ' c m . p . x
f ... 1 <E»pavyt$iri jxapxric; «cm.p.x
t Xprţat(o&'Âo>; ... 'jj,apir|a> x a avoOev c m . p . x
t r r i a v v r i ţ ... 1 c m . p . x 2 .
t Panaite sin Alexandru cupeţ, martur 3 .
t Ar)0âpfig AQVKTJW, ţiapTipocc; <m.p.> 4 .
t Ion Brăiescul copil în casă M C ( K M ) c m . p . x
t Şi eu, Simion Chescu uricarul, am scris zapisul cu dzjsa dumisale lui Iane
blănaru şi sintu şi martur.
Arh, St. Iaşi, Documente, XCIX/66, Orig., hîrtie difolio (33,3 x 22 cm,), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Traian Ichim, Documente,tn „Ioan Neculce", fasc. 7 (lS>28);p. 121, nr. XL (orig).

' Neclar.
2
1 Iannis ... <m.p.>; Franguli mărturisesc <m.p.>; f Hristodulos ... martor la cele mai de sus <m,p.>;
lannis ... <m.p.>.
3
Amprentă digitală.
4
Lifteris Luchianu, martor <m.p.>.

215
ÂtâsJ Joi 1759' (7268) decembrie 4
Nicolai, fiul lui Gavril vornic din Larga; vinde lui Antohi croitor o casă <de pe s 'l;)i.
Sîrbească>.

7268 < 1 7 5 9 > dec(hem)v(rie) 14.

Un zapisu di la Niculai sîn lui Gavrilu vorniculu din Larga, întru cari vindi luj
Antohi croitoriul o casă c e au cumpăratu maică-sa Sanda Priscomiţâ di la Antohi sin
Corboai.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXCIV/14, f, 3r. Rez. într-un „pereiepsis de scrisorile d(umi).salţ
spăt(arului) Ion Cananou pe locurile de cas(e) ce are în Iaş(i), lîngă Biserica Banului", din prima jumătate a
sec. XIX.
Idem, Fond M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 580 (acelaşi rez.).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 100 (14) (rez.
într-un perilipsis de doc. amahetate de Iancu Cananău postelnic (secţiunea „Scrisorile casilor din laţii)"),
autentificat în 1827 septembrie 14.
EDIŢII; M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. II, fasc. II (1922) p. 284 (rez. de la '.ih.
St. Iaşi).

253 ' 1759 (7268) decembrie 19

Enachi, fiul lui Irimia, şi soţia sa, Vasîlca, vînd lui Necula Hagiu grec o vie cu livadă ş,a. în
Dealul Coroiului, cu 90 de lei.

t Adică (e)u, E n a c h i sîn Irimii ot Socola, î m p r e u n ă cu f e m e i a mea, Vasîlca; şi cu

toate neamurile meii făcut-am adivărat zapisul nostru la mîna dumnealui giupînului
Neculi Hagiu grec, p r e c u m să s(e) ştie că, di nimi sîliţi, nici asupriţi, ce di a noastră
b u n ă v o i e am vîndut o vie, adică un p o g o n şi o hirtă de vie, ce am făcut-o eu din păduri,
şi cu livada ei, şi cu o casă, şi cu şopron şi cu 4 căzi, şi 2 ceoberă, şi o curătoari, cari vie
este în Dealul Coroiului p e m o ş i e mănăstirii Socoli, lîngă vie lui Toader croitor, răzeşi
din sus, şi din gios este răzeşi Tudosîie.
Şi la această vînzari a m întrebat p e toate neamurile meii şi pi toţi răzăşii di i-am
întrebat; şi cu voie tuturor s-au vîndut.
Şi tocmala ne-au fost drept nooîzăci de lei bani, cari bani ni i-au dat toţi diplin în
mîinile noastre. Şi noi, încă văzindu plata diplin întru mîinile noastre, i-am dat şi noi
acest zapis al nostru ca să fie dumnealui dreaptă ocină şi m o ş i e în veci.
Şi la această vînzari s-au tîmplat şi alţi oamini buni, cari s-au iscălit, şi s-au pus şi
pecete mănăstirii Socolii, fiind şi tot soborul d e faţi. Şi noi încă pentru credinţă am pus
degetile ca să s(e) crează.
L(ea)t 7 2 6 8 < 1 7 5 9 > dec(hembrie) 19.
Eu, Enachi sîn Irimii, a m vîndut cu voie me 1 .
Eu, Vasîlca soţ lui Enachi, a m vîndut 1 .
Eu, Vasîli brat Enachi, a m fost faţă şi sînt martur 1 .
Eu, Lupul brat Enachi, martur 1 .
Eu, T o a d e r brat Enachi, cu voie m e .
Eu, Nastasie, m a t n ă l o r , m - e m pus degitul 1 .
t Eu, Ursachi brat Enachi, mart(or).
t I e r o m o n a h Paisis ot Socola c m . p . x

216
 t Şi eu, stariţa Susana, înpreună cu tot săborul de la mănăstirea Socola ne-am
tîmplat la această tocmală şi am pus şi pecetea mănăstiri, dup(ă) obiceiu.
t Eu, Toader crav(eţ), răzeş din sus.
t Eu, Tudos(e), răzeş din gios.
Arh. St. Drobeta-Turnu Severin, Fond Dr. Constantin I. Istrati, Documente, 111/49. Orig., hîrtie (30 x
20 cm.), filigran, sigiliul M-rii Socola aplicat în fum, neclar şase amprente digitale.
EDIŢII: Chipurici şi Răţoi, Colecţia Dr. C. I. Istrati, p. 104, nr. 269 (rez.).

' Amprentă digitală.

254 1759 decembrie 22, Iaşi

Aşczămîntul lui loan Theodor <Calimah> voievod privitor la spitalul Sfîntul Spiridon din
Iaşi.

t Cu mila lui Dumnedzău, Io loan Theodor voievod, domnu Ţărîi Moldavei. De

vreme că preaputernicul Dumndzeu ne-au arătat multe chipuri cătră sufleteasca
mîntuinţă şi cătră viiaţa cea de sus şi vecinică, prin care călătorind lucrătorii faptelor
celor bune să facu moşteni împărăţiei ceriurilor şi măcară că să pot arăta şi printr-alte
lucrăr(i) de fapte bune, iar mai ales să dovedeşte şi mai cu întăriţă credinţă să vede la toţi
a fi evvlavie cătră dumnezeiaştile şi sy(ijnţele lăcaşuri, fiind, de a purure şi totdeauna că
să laudă şi să proslăveşte numele marelui şi preînnaltului Dumnezeu şi decît toate alte
bunătăţ(i) cea mai aleasă este a iubi pre Dumnezeu şi a împodobi sv(i)ntele lui case,
chivernisind şi miluind pre cei ticăloşi slabi şi săraci. Să vede dar şi să cunoaşte că unul
ca acela călătoreşte pre cale cea de Dumnezeu arătată, care duce de agiungu cătră sînul
lui Avraam, Pentru că urmează poroncii lui Dumnezeu cei dintăi şi mai mare decît toate
poroncele ce zice: „Să iubeşti pre Domnul Dumnezeul tău den tot sufletul tău şi den tot
cugetul tău, şi den toată inima ta, şi pre de aproapele tău ca însuţi pre tine", care poroncă
cuprinde cea desăvîrşit statornica credinţă.
Al doile, pre cei streini a-i priimi, pre cei goli a-i înbrăca, pre cei bolnavi a-i
cerceta şi pre cei neputincioşi a-i sprejini cu milă şi cu cele de trebuinţa lor. Adevărat că
cu aceste chipuri de jertfe să milostiveşte Dumnezeu şi şă acopere mulţime de păcate şi
să izbăvăscu suflete de moarte. Ce dar, totiş cei ce vor să dobîndească. .moştenire
......... de sus,
.»
datori sîntu a să sîli şi a surgui spre împlinire şi săvârşire aceştii dumnezeiaşte poronci,
cu întărire şi intemeiare a închinărilor şi a daniilor ce să aducu şi să închină la
dumnezeiaştile case şi la bolniţele neputincioşilor. Căci aceste foarte încredinţate sîntu
că cu dragoste sîntu priimite înnainte a tot ţiitoriul Dumnezeu,şi ca o roadă a bunătăţii
cei adevărate arvoneşte răsplătire vecinicilor bunătăţi.
Deci şi eu, robul a marelui Dumnezeu, loan Thiodor voievoda, den pronie cea de
sus fiindcă m-au miluit şi m-au înălţat pănă la stepena cea mai slăvită a scaunului
domnescu, fie dar lăudat şi binecuvîntat numele lui în veci, socotit-ani dar domnie mea
cu mare răvnă dumnezeiască pentru o sv(î)ntă şi dumnezeiască m(ă)n(ă)stire ce este
acum de .curîndu zidită aice în oraşul Iaşilor, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul
Svîntului slăvitului şi marele ierarhu Spiridon, făcătoriul de minuni, şi fiind mănăstire
aceasta goală de podoabele ei cele den lăuntru şi de tot lipsită de lucrurile de pe afară
ce-i sîntu de trebuinţa sa, bine voind domnie mea a o întări şi a o întemeia cu cele de
trebuinţă spre a ei bună stare, urmînd învăţăturii, precum zice proorocul şi împăratul
David: „Doamne, iubit-am podoaba casii tale şi locurile sălăşluirii slavei tale", drept

217
aceea însumi domnie m e a şi preiubita noastră doamnă împreună şi cu iubiţii fii noştri,
beizadelele, şi dumnealor toţi boierii noştri, cine den cît l-au năstăvit Sv(î)ntu!
Dumnezeu şi bună vrere sa l-au îndemnat, ăm dat şi am miluit ca să să facă acele
trebuincioasă toate la această sv(î)ntă m(ă)n(ă)stire, pentru a noastră sufletească şi
vecinică pomenire.
Dar fiindcă în oraşul acesta al laşului este lipsită de un lucru foarte de trebuinţă a
ţărîi aceştie, mai ales fiind scaon domnescu şi adunare de multu nărod, care lucru mai
înnainte au fost trecut cu vederea de a să face şi a să împlini, ca să facă spitalie, adică
bolniţă, pentru căutare şi bună odihnă a mulţi bolnavi şi neputincioşi şi săraci ce să află
şi den pămînteni şi streini, şi totdeauna nelipsiţi den oraşul acesta, pentru care lucru
viindu acum înnaintea noastră preacredinciosul şi cinstit boiarul nostru, d(u)mn(ealui)
Nicolae Suţu biv vel post(elnic) şi cu mare evlavie arătîndu-ni-le toate aceste şi cu multă
osârdie fiindu-ne sfătuitoriu şi îndrumătoriu la un bun şi plăcut lui Dumnezeu lucru ca
acesta, ca să punem la cale şi să să facă bolniţă; şi după a dumisale sfătuire şi îndemnare,
bine au fostu priimit la auzul domniei mele, cum şi toţi de obştie cu un glas de bucurie
a m dat mulţămită lui Dumnezeu pentru o mare bunătate ca aceasta şi plăcută tuturor de
obştie ca să să facă şi să să săvîrşască.
Deci fiindcă şi noi den tot cugetul şi gîndul şi cu buna vrere inemii noastre, cu
bucurie priimind, am luat pre Dumnezeu Sv(î)ntul întru agiutoriu, voind ca să împlinim
şi să săvîrşim cu orînduială toate acele de trebuinţă ale bolniţii, şi iată această spitalie o
afierosim şi o dăm ca să fie nestrămutată în veci de la m(ă)n(ă)stire aceasta Sv(en)ti
Spiridon. Şi pentru ca să fie lucrul cel mai statornicu şi să să păzască de a purure şi întru
lungime anilor, sfătuitu-ne-am şi cu ai noştri sv(i)nţiţi arhierei ai ţărîi şi cu cinstiţi şi
credincioş(i) dumnealor veliţii boieri, cărei după mulţumită ce-au dat puternicului
D(u)mn(e)dzeu, pentru o slăvită şi mare încuviinţaţă bunătate ca aceasta, care
dumnezeiasca vrere ne-au luminat a să face spital în oraşul aceasta, unde întru adevăr
este de mare trebuinţă, pentru aceea dar s-au socotit şi s-au hotărît şi cele pentru
trebuinţa bolniţei ca să aibă cheltuiala îndestul pentru hrana acelor ticăloş(i) bolnavi,
pentru aşternuturi şi pentru îmbrăcăminte lor, cum şi pentru plata doftorului, a spiţărului
şi a girahului şi pentru alţi oameni ce vor mai fi trebuincioşi de grija şi slujba bolniţii, şi
iată am făcut domniia mea milă şi s-au rînduit pre tot anul să aibă sv(î)nta m(ă)n(ă)stire
aceste venituri nelipsite şi nestrămutate niciodată, cu carele să poată cuprinde şi
chevernisi cheltuiala bolniţii, adecă de la ocnele domneşti să aibă a lua de tot drobul de
sare cîte Una pâra de toată sarea ce să pogoară den deal şi în toţi anii să să ia acest venit
şi nimene scutit să nu fie, nici cei ce vor cumpăra sare, nici cei ce vor lua dar de la
domnie, ce toţi să plătească paraoa aceasta a spitalului.
Aşijdere, să aibă a lua de la neguţitorii lipscani ce aducu negoţu de Lipţca, afară
de treizăci lei de carul cîte cu doi boi ce dau la vama domnească după hrisoavele
domnilor ce au şi, după obiceiul vechiu, să mai dea şi la cheltuiala aceasta a spitalii
iarăş(i) de tot carul cu doi boi cîte cincisprezăci lei, şi însuţi ei cu buna vrerea lor cu
bucurie au priimit la aceasta. Şi de acmu înnainte mai mult să nu să supere, ce în toţi anii
aşea să să urmeze. Aşijdere şi de la neguţitorii lipscani carii nu vor descărca marfa lor
aice în ţară, ce sînt trecători, de la toţi acie să aibă a lua pe giumătate, adecă cîte şepte
pol lei de tot carul cîte cu doi boi.
Iar de la alţi neguţitori ori creştini ori jidovi sau oricine, de la toţi acie afară den
lipscani să să ia într-acestaş chip, adecă: de bucata de postav supbţire cîte un leu, şi de
bucata ecstra şi novigaton cîte noaozăci de bani şi de bucata de postav mai gros cîte
şasăzăci de bani.

218
 Aşijdere, şi preiubita noastră doamnă Raliţa Hrisoscoleu dentru al său bun cuget,
ofintru a sa bună vecinică pomenire au dat şi au miluit, dentru ale sale vechi obicinuite
venituri, mortasipie sa de aice den tîrgul leşului, care aiave şi mai pre largu adeverează a
sa scrisoare, şi o întărim şi prin domnescul nostru hrisov, ca să să păzască şi această
danie nestrămutată în veci de la m(ă)n(ă)stire aceasta pentru trebuinţa spitalii.
Şi pentru doftorii ce vor fi la spital nice odată să nu aibă vreo supărare de cătră
doftorii domniei, şi ori la ce vreme, şi încă cînd le va prisosi vreme peste obicinuita
trebuincioasa slujba lor a spitalului, şi s-a întîmplat să-i cheme vreun bolnav de aice den
oras să aibă voie să meargă, şi nici atunci să n-aibă vreo supărare de cătră doftorii
domniei.
Si
1 acest lucru bun al bolnitii,
» ' carele este de mare folos de obstie,
j 7 s-au hotărît ca să
fie în epitropie şi purtare de grijă a breslii neguţitorilor de aice den Ieş(i) şi p e doi dentre
dînsii pe carii îi vor socoti şi vor rîndui purtători de grijă pentru toate veniturile aceste
arătate mai sus, cum şi pentru trebuinţa cheltuielilor să fie oameni cu dreptate şi cu frica
lui Dumnezeu. Şi orînduim şi patru boieri mari naziri, adecă: d(u)mn(ealui) vel logofet, i
d(u)mn(ealui) hat(man), i d(u)mn(ealui) vel post(elnic) i d(u)mn(ealui) vel vist(iernic),
ce vor fi după vremi, carii să aibă datorie den an în an să margă a trie zi după ziua
prăznuirii Sv(î)ntului Spiridon, însă acolo la m(ă)n(ă)stire să margă, iar nu aiure la alt
loc să facă samă, şi să fie la sama aceasta şi doi igumeni de la Galata şi Golăie. Şi aşea să
să caute sama neguţitorilor epitropi ce vor fi după vremi şi în toţi anii, atîta de toate
veniturile cum şi de toate cheltuelile anului ce să vor face la bolniţă; şi acea samă p e tot
anul să să treacă la condica m(ă)n(ă)stiri.i şi să fie iscăliţi aceşti de mai sus rînduiţi. Cînd
s-a tîmplat să prisosască bani den venituri piste trebuincioasa cheltuială a spitalii şi va fi
trebuinţă a să cheltui şi la alte lucruri a m(ă)n(ă)stirii să aibă voie, dar şi soma aceea să
să caute tot de rînduiţii boieri, şi să treacă iarăş(i) în condica m(ă)n(ă)stirii.
Drept aceea dar, pohtim domnie me şi pre luminaţii domni ce vor fi în urma
noastră de Dumnezeu niiluiţi cu domniia ţărăi aceştie ca să nu strice miluiri ce s-au făcut
pentru bun folosul a ticăloşilor bolnavi, ce mai vîrtos să să întărească şi să să adaogă de
cătră fieştecarele cît îl va îndura bunătate sa, că întărind această facere de bine cu
adăogire vor ave înnainte ochilor văzută în vii aţa aceasta cu laude pomeniri, iar în cea
vecinică pe stăpînul H(risto)s blîndu şi milostiv şi însutit răsplătitoriu, iară pre Sv(î)ntul
Spiridon fierbinte mijlocitoriu cătră stăpînul H(risto)s şi va fi stăpînire lor pacinică şi de
valurile protivnice neclătită, măcară că la toate aceste carii vor ave fric(a) lui Dumnezeu
şi dragoste cătră o bună sufletiescă faptă ca aceasta şi va fi cu milostivire cătră bolnavi,
după datori ia ce avem cu toţii, sîntem încredinţaţi că de cătră toţi să vor păzi pe deplin.
Dar poate că după vremi să să întîmple a curge de la cinevaş ispitire spre stricăciune
acestor arătate mai sus mile ori den netemere de Dumnezeu ori nemilostivire asupra
ticăloşilor acelor bolnavi, ori îndemnaţi de lăcomie fiind şi au prin singură socoteală
oblădUitorilor ce vor fi sau prin îndemnare sfetnicilor lor, ce pentru o întîmplare ce aceea
carfc să nu o de Dumnezeu în cugetul nemărui, pohtit-am domnie mea şi prea sv(i)nţiele
lor arhiereii ţării de-au legat şi au întărit şi cu blăstămul besericescu şi, deosebit, am
rugat şi pe preosv(i)nţitul şi a toată lume patriarhu ca să întărească şi preosv(i)nţiia sa
împreună şi cu tot soborul besericii a Răsăritului.
Scrisu-s-au hrisovul acesta aice, în oraşul laşului, de Ştefan Buhăiescul biv treti
logothet, la anii de la Hr(istos) 1759 m('b)c(A)uii dechemvre 22.

219
 H W HWAN BW6BWA« < m . p . > . ; '.•••••
ÎIpW4HT HHKOAAC Gfctitf <m.p.>.

Arh. St. Iaşi, Pergamente, Nr. !. Orig.; perg (1,40 m. x 0,72 m.), lipit pe pînză de mătase Verde,
cerneală cafenie aurită (intitulata, invocaţia simbolică, majuscule din text, ornamental floral eu stema Ţârii
Moldovei din capul hrisovului şi semnătura domnului, cu firicele de aur în cerneală), sigiliu domnesc inelai
octogonal din 1759, în ceară roşie (3 x 2,8 cm.),- cu capul de bour în centru, timbrat de o coroană deschisă,
avînd pe margini slovele: t»-h>(9-/kJ*-* (Io lo(ati) Th(eo)d(or) v(oie)v(o)d), iar dedesubt, cu cifre arabe,
anul 1759 (sigiliul domnesc atîrnat cu şnur vişiniu decolorat se află într-o capsulă de argint aurit la exterior
(diam.: 4,5 cm., înaltă de 2,6 cm.), avînd gravată pe capac stema Ţării Moldovei cu capul de bour şi stema
între coarne timbrat de o coroană deschisă cu trei lleuroni, mărginită de sabie şi buzdugan, iar sub ele de o
parte şi alta, slovele: I/wH/fl(eo)/A(®p)/ b(os)/b(OA)-
EDIŢII: GhibăneScu, 'Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 165-168, nr> CXXX (orig.);
Gh. Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sfîntul Spiridon" - Iaşi, I, p. 37-40 (text după Ghibănescu, cu unele
prescurtări).

255 1759 (7268) .decembrie 22,.Iaşi

Raliţa Hrisosculea, doamna lui Ioan Theodor <Calimah> voievod, dăruieşte spitalului
Sfîntul Spiridon din Iaşi „rriortasipia doamnelor" Ţării Moldovei diri oraşul laşi spre a rămîrie
venit permanent al spitalului.

Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Raliţa Hrisosculea, d o a m n a a domnului mieu, Ioan

Theodor voievod, domnu.şi stăpînitoriu Ţ M i Moldovei. De vreme ce am cunoscut că din
toată lucrarea omului ce să osteneşte întru această lume vremelnică nu iaste alta mai bun(ă)
decîtă să poată a afla oarecine sufleteasca mîntuire şi măcar că mulţi s-au nevoit a arăta
roade bunătăţilor şi printr-ălte lucrări de fapte bune, dar cea mai aleasă şi mai cu întărită
credinţă să vede şi să cunoaşte la toţi a fi ev[v]laviia cătră dumnezăieştele şi sfintele
lăcaşuri, unde de-a pururea să laudă şi să proslăveşte numele Sfîntului D(u)mnezeu, şi a
iubi şi p r e sărăci chivernisindu şi miluindu pre cei neputincioşi slabi streini şi bolnavi,
pentru că cei ce să vor nevoi a plini unele ca aceaste vor u r m a poruncii lui D(u)mnezeu cei
dintăiu şi mai m a r e decît toate poroncile, ce s-au zîs de însuşi D(o)mnul: „Să iubeşti pe
D(o)mnul D(u)mnezeul tău din tot sufletul tău şi din toată inima ta şi din tot cugetul tău şi
p r e aproapele tău ca însuţi pre tine", care poruncă încredinţează pe tot omul a cunoaşte
calea care călătoreşte la împărăţiia ceriurilor ţi toţi cei nevoitori ce vor u r m a porunca cea
dumnezeiască cu toată dragostea vor fi priimiţi în lăcaşurile cele vecinice.
Dreptu aceea şi eu, roaba adevăratului D(u)mnezeu, Raliţa Hrisosculeoa doamna,
cu multă cucernicie fiindu plecată a sluji lui D(u)mnezeu cu cele ce bunătatea sa ne-au
dăruit noaă, luerîndu talantul ce ni s-au încredinţat şi ca să nu m ă arătu nemulţămitoriu,
luat-am aminte pentru o sv(î)ntă mănăstire ce iaste aicea, la oraşul leşului, zidită acum
d e curîndu, u n d e să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul Sfîntului ierarhu Spiridon,
făcătoriul d e minuni, care m(ă)n(ă)stiri fiindu goală de p o d o a b a sa dinăuntru şi l i p s i ţ ă d e
toată trebuinţa sa de afară şi, văzîndu noi că din lucrarea d(u)mnezăieştii pronii
luminîndu cugetul mării sale domnului mieu de au întărit-o şi au întemeiat-o p e această
m(ă)n(ă)stire cu toată săvîrşirea podoabei sale şi încă rînduind şi aşăzîndu măriia şa cu
osăbite milile sale că o să f a c ă la această m(ă)năstire şi spital, adecă bolniţă de bolnavi,
ca să-i păzască cu toate cele d e trebuinţă, adecă de hrana lor şi aşternuturi, şi straile de
îmbrăcămintea lor şi cu doftori şi gherahi de căutarea lor, după c u m pre largu sîntu
arătate la hrisovul mării sale, care lucru cunoscîndu-s(e) a fi foarte bun şi plăcut lui
D ( u ) m n e z e u , şi trebuincios ţărăi aceştiia şi de mult folosul sufletescu şi o p o m e n i r e

220
iicîhicâ şi celor ce să vor înpărtăşi şi întări cu ajutor de milă, la cheltuielile ce sîntu
orinduite cătră întemeiarea de paza spitalului.
Pentru această ne-am îndemnat şi noi şi din toată inima am răvnit a ne înpărtăşi Ia
această faptă bună, nedăjduindu a cîştiga sufleteasca mîhtuire. Şi iată, din buna voinţa
noastră, cu fierbinte inimă şi din tot cugetul nostru, am socotit şi dintru ale noastre vechi,
obicinuite venituri, am dat danie şi miluire toată mortasipia noastră de aicea den tîrgul
leşului, ce să numeşte mortasipia doamnilor, ca să fie afierosită această pentru cheltuielile
si trebuinţa spitalului care acestu venit a mortasipiei iaste aratat anume ce cuprinde la
catastihul ce iaste cu iscălitură şi pecetea noastră, trecut şi la condica visteriei, şi protocolită
şi de d(um)n(ea)lui vel vist(iernic), ce dar de acum înnainte tot venitul acesta precum s-au
alierosit şi s-au rînduit cu daniia noastră să fie agiutor de milă la cheltuielile şi trebuinţele
spitalului, adecă la bolniţa de bolnavi să rămîie miluire stătătoare în veci.
Şi p o f t i m şi pe alte luminate doamne, ce D(u)mnezeu v a rîndui pre u r m a noastră,
ca nicidecum să nu îndrăznească a clăti sau a strămuta a noastră danie şi miluire, ce s-au
făcut şi s-au rînduit pentru bun folosul ticăloşilor bolnavi, ce mai vîrtos să adaogă şi să
înoiască şi să întărească pentru a lor vecinică pomenire, eă oricine vor ispiti a să atinge
cu vreun chip de strămutare şi ar lipsi oricît de puţin de miluirea aceasza ce s-au închinat
Iui D(u)mnezeu, spre folosul şi mîngîiarea săracilor bolnavi, unii ca aceia ce vor strica
sau vor î n d e m n a ca să strămute mila aceasta, pîrîş să aibă pre Sv(î)ntul ierarhu Spiridon,
ia î n f r i c o ş a t u l ) giudeţ a D(o)mnuIui Hristos. Şi D(u)mnezău să ferească, că înfricoşat
lucra iasti a cădea cineva în mîna şi giudecata lui D(u)mnăzeu celui viu.
Şi întărim cartea aceasta eu a noastra iscălitură şi pecete, să să ştie, din Ieşi,
v(ă)Ieat 7268 < I 7 5 9 > dechemvre 22 d(i)ni..
S-au scris de Gheorghie vtorii logofet.
Raiiţa Hrisosculoia, d o m n a <m.p.>.
H P W M W HHKOÂAOC G ^ N I S ' <m.p.>.

<Pe verso, scris mai tîrziu>: Danie de mortasipie. 7268 <1759> dechemvre 22.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. 3. Orig., perg. (77 X 63 cm.), lipit pe pînză de mătase
vişinie, cerneală cafenie (primele două duduii şi majusculele din text, semnătura emitentei, cele două
ornamente florale şi stema Ţării Moldovei de deasupra actului, cu cerneală aurie), sigiliu octogorial (2 cm.),
aplicat în ceară roşie, cu capul de bour în eentryl scutului timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni, pe
margine distingîndu-se slovele: P - A / X P ~ A M (R(a)l(iţa) Hrisosculoia) d(oa)m(nă), sigiliul atîrnat cu şnur de
mătase vişinie (decolorat, acum) se află întv-6 'capsulă de argint aurit (diaiii: 3,8 cfn., înaltă de 2,4 cm.), avînti
gravată pe capac stema Ţării Moldovei eu capul de bour şi steaua între coarne timbrat de o coroană deschisă
cu trei fleuroni, iar de jur împrejur, slovele: P A Xp AM (R(a)l(iţa) Hr(isosculoia) d(oa)m(na).
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 169-170, nr. CXXXII (orig.);
Gh. Băileanu, Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - laşi, I, p. 173, Anexa VIII (text după Ghibănescu).

256 ; , 1759 (7268) decembrie 30

Neculai călăraş şi soţia sa, Maria, vînd Măriei Apostoaie o casă de lîngă iaz.

... «S-au adus de faţă, înaintea noastră, pe acel Isacu jidov, cărue la întrebare ce i
s-au făcut cu ce dovezi trage el în stăpînîre locul acesta, au scos de au arătat doao zapisă:
însă unul din veleat 7268 <1759> dechemvre 30, adică de cînd sînt trecuţi 34 ani, de la
un Neculai călăraşul, cu fimeia lui, Maria, adică socrii jăluitoarei, cu care vîndu unei
Măriei Apostoae o casă pe iazu care au făcut-o ei, şi-i dau un stînjeu patru palme de locu
din coastile casii în lături şi denapoia casîi 4 stînjeni de locu; şi preţul vînzărei: 23 iei».
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 71, nr. XX. Rez.
jzn
1760
Toader Cazaeu vinde lui Costandin Andrieş un loc de pe Uliţa Sîrbească.

1760.
Zapisu prin care Toader Cazaeu vinde lui Costandin Andrieş locul din Uliţa
Sîrbească ce i-au mai rămas, după giudecata cu Gheorghe Unguru, drept 350 lei, care loc
îl are după mortul cumnatul seu, Constantin bulubaşa.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVII. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie , care răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului rusăsc, cuvenite după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevnsnicei fiice a
răpouxatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 august 24.

258 <Cca 1760>

Grigorie bărbier, soţia sa, Antonia, şi fiul lor, Tudorachi, vînd lui Iordachi Cerchez diac de
vistierie o vie din Dealul Coroiului, pe locul mănăstirii Socola, cu 118 lei.

Zapisul vii Dealului Coroiului.

Adică eu, Grigorie bărbieriul, împreună cu soţul meu, Antonie, şi cu fiiul nostru,
Tudorachi, dat-am adivărat zapisul nostru la cinsti(ă) mîna dum(nealui) giupînului
Iordachi Cerchez diiacul de visterie, precum să să ştie că, de nimene siliţi sau asupriţi, ce
de a noastră bunăvoie, i-am vîndut dum(nealui) o vie a noastră ce o avem p e Dealul
Coroiul, pe locul mănăstirii Socolei, care vie ăm făcut-o din pădure meret ş-am vîndut-o
vie aceasta cu livada şi cu 2 căzi şi 2 ciuberi ş(i) o curătoare ş(i) o călcătoare; ş(i)
tocmala au fost ca să-mi de dum(nealui) 118 lei, adică una sută optusprezeci, şi să aibu
a-i da dum(nealui) vie rădicată, adică hărăgită, şi apoi să aibă dum(nealiii) a-ş(i) purta de
grijă alt lucru; care după tocmala şi aşezare ce am făcut mi-au dat dum(nealui) toţi banii
deplin. Deci, văzîndu şi noi deplin(ă) plata în m î n a noastră i-am dat şi d e la noi acest
adevărat ş(i) încredinţat zapis ca să fie dum(nealui) dreaptă ocină ş(i) cumpărătură în
veci, dum(nealui), ş(i) cuconilor, ş(i) nepoţilor dumisale.
Ş(i) la această tocmală a noastră s-au mai tîmplat ş(i) alţi oameni buni cari au
iscălit ş(i) ş-au p u s degetele; ş(i) noi încă pentru mai adevărată credinţă am pus degetele.
Eu, Grigori bărbier, am vîndut ş(i) am pus degetul co voie me.
Eu, Antonie soţ lui Grigore, am vîndut ş-am pus degetul.
E u , Tudorachi sîn lui Grigore, am pus degetul.
Gheorghi Beldiman stol(nic), mart(or).
Andrei Coştian a m scris zapis(ul).
Bibi. Acad, Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 51. Copie din prima jumătate a sec. XIX.
Datarea zapisului aproximată după ordinea şi conţinutul documentelor din condică şi după EDIŢII:
EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., 111, p. 316 (rez., cu datarea: <1760-1765>j.

259 1760 (7268) ianuarie 15

Mărturie hotarnică a unor voinici de poartă privitoare la un loc de casă din Muntenimea de
Mijloc al lui Costantin Popăscul paharnic.

t Din poronca preînălţat(ului) domnului nostru loan Teodor v(oie)vod ne-au

orînduit dumnalui Manolachi vel logofăt la un loc de casă a dum(nealu)i Costantin

222
popăscu păh(arnic), care loc esti în Muntenime de Mijloc, din sus de locul dum(nealui)
vor(nicului) Mihălachi Sturzii şi alăture cu locul preutului Gligorî zet Rasul şi cu locul
casăi lui Ioniţă Cănilă copil din casă, care loc şi lui Costantin păh(arnic) îi este
cumpărătură di la fraţii lui Tănasă căpit(an) de vînători, anumi Vasile şi Toader şi
Gheorghi şi lui Tănasă i-au fost <cump>'ărătură di la Toader Rasul peveţ.. , 2 i la moart(e)
,.,<a>'u prăpădit toate zapisăle casăi şi hotarnica. Şi vrînd fr<aţii lu>'i Tănasă
căp(i)t(an) ca s(ă) vînză casa lui Costantin Popăscul păh(arnic), de<ci v>'rînd Costantin
să cumpere casa cerînd scrisorile şi zapisăle casăi ce au jăluit la mărie sa vodă şi den
poroncă -mării sale lui vodă ne-au rînduit pe noi dum(nealui) Manolachi Costachi vel
log(o)f(ă)t c a să mergem să măsurăm acel loc.
Şi mergînd noi la locul acesta am făcut stînjăn de opt palme şi am măsurat pe
hotarăle vechi ce era pusă mai înainte, începînd dintr-o piiatră hotar ci esti în colţul
gardului di la vale despre locul preutului Gligori la deal, spre răsărit, şi s-au aflat
unsprăzeci stînjini şi giumătate pîn(ă) într-o piatră hotar, şi de acole la deal, pe şanţul
moschicesc iăr pîn(ă) într-o piiatră hotar ce este în colţul gardului de la deal în hindichiu,
şi s-au aflat doaozeci şi doi de stînjăn(i) şi şasă palme; şi de acole f u n d u l spre soare
apune pîn(ă) într-o piiatră hotar vechiu s-au aflat şaptesprăzeci stînjin(i) şi giumătati; şi
de acole am măsurat la vale alăture cu locul lui Ioniţă Cănilă copil din casă pîn(ă) într-o
piiatră hotar vechiu şi s-au aflat patrusprăzeci stînj<ini>'; şi di acole tot la vale tot
alăture cu locul lui Ion<i>ţ<ă Cănilă> 1 ... 1 preutului Gligori pîn(ă) într-o piatră hotar
vechiu ce <est> ! i în colţul gardului de la vale despre locul preutului Gligore, de unde am
început întăi a măsura, şi s-au aflat şasăsprăzeci stînjăn(i). Şi aice, la această piiatră s-au
încheiat tot locul; şi după măsurătura locului am făcut şi de la noi această mărturie
hotarnică la mîna dumisale lui Costantin Popăscul păh(arnic).
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii domnului şi noi ne-am iscălit.
- L(ea)t 7268 <1760> ghen(arie) 15 d(i)ni.
Ion Meleghi vornic de poart(ă) <m.p.>.
Neculai Tiron 4 .
Chiriacă Poroschi vornicii de poarta <m.p.>.
Lupul Hadîmbul vor(ni)c de portă <m.p.> 5 .
Eu, Ioniţă" Cănilă, răzeşi şi martor 7 .

<Pe recto-ul filei întîi, scris pe margine de aceeaşi mînă>: Palma 8 vornicului
Chiriiac Poroschi vornic de poartă.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : A lui Costandin
Popăsculoi, din 7268 <1760> ghen(a)r 15.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/128. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 20,5 cm.), restaurat, cerneală
neagră, sigiliul rotund (3 cm. diam.) al Porţii domneşti, din 1718, parţial imprimat, şi un sigiliu inelar
octogonal tot numai în parte imprimat, ambele în cerneală neagră,
1
Rupt în orig.
2
Două-trei litere rupte.
3
Cîteva cuvinte rupte.
4
Sigiliu inelar octogonal.
5
Urmează sigiliul Porţii domneşti.
6
Amprentă digitală.
7
în orig., greşit: „marhtor".
8
Măsurînd 23,3 cm.

223
260 1760 (7268) ianuarie 18
Zapisul lui Ion fost ispravnic de copii <în casă> dat fiicelor lui Tănase Polifrone în legătură
cu un schimb de case dintre ei.

t A d i c ă eu, Ion biv ispravnic de copii, făcut-am zapisul mieu la m î n a Anisîii

călugăriţăi şi a surorii sale Marii, fetile Iui Tănase Polifrone, p r e c u m să să ştie că în anii
trecuţi a m fost făcut noi în di noi schimbu cu casăle di aici din Ieş(i) şi cu locuri de casă
afară din ogradă şi le-am dat eu casăli meii, cari case le-am fost cumpărat şi eu de la
Măriia, f a t a Hîncului. Şi alţi locuri de afară din ogradă şi Anisîia şi Mariie, în anii
trecuţi, d u p ă ce au arsu casăli ce le didesem eu, şi-au vîndut locurile lui loniţă Miticăi
căp(i)t(an). M a i p i u r m ă au ieşit fetili Marii, nepoatile Hîncului, şi cu giudecată den
locurile d e afară au luat un loc şi giumatati di cas(ă) de la poarta casăi şi dîndu-mă
giudecata să dau banii tocmala Miticăi şi eu să-m(i) caut cu Lupul, ficiorul Hîncului,
să-m(i) iau banii di la dînsul; pentru aceasta, am dat zapisul mieu pără a vini loniţă
Mitica şi p e cît a zîce că i-au fost tocmala să aibu a plini eu toţi banii şi eu să-m(i) cautu
cu Lupul, Ficiorul Hîncului, şi să mai vînd şi locul ce-au rămas şi atunci să istovăscu toţi
banii, iar m a i ieşind la v r e o giudecată cîtă cheltuial(ă) şi plineal(ă), toată să f i e dispre
mine. Şi, pentru credinţa, a m iscălit.
L(ea)t 7 2 6 8 < 1 7 6 0 > ghen(arie) 18.
Ion is(pravnic) <m.p.>.
Ion Mitica (?) căp(itan), mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, II/293. Orig., hîrtie difolio (21,5 x
15,3 cm.), cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 205-206 (rez.).

261 1760 (7268) ianuarie 20

Măriuţa Săvoaia şi nepotul ei, Andrei, dau lui Pavel blănar un loc de dugheană din faţa
Uliţii Tîrgului de Sus în schimbul unui loc de casă din Muntenimea de Jos plus 110 lei.

Suret a.săinine scris d e p e cel vechiu zapis.

A d i c ă eu, Măriuţa Săvoi, însăş(i), dinpreună cu nepotu meu, Andreiu, făcut-am
încredinţat zapisul nostru la m î n a dumisale giupînului Pavel blănar zet Gavril Covrig
p r e c u m ca să s(e) ştie că, de nimine siliţ(i), nici asupriţ(i), ci de a noastră bună învoire,
a m făcut scimbătură amîndoi, adică noi i-am dat dumisale un loc de d u g h e a n ă carile esti
în faţa Uliţii Tîrgului de Sus, carile acest loc esti între dugheana dumisale giupîn(u)Iui
Dimitrie căp(i)t(an) zăt a dumisale giupînului Ieni Mîrzii, şi între dugheana nepotului
m e u Andreiu, carele acest loc d e dugheană ne-au fost şi nouă den baştină; şi lăţime
locului dughenii din faţe esti patrusprăzeci p a l m e şi patru degete şi din dos iarăşi lăţime
iaste patrusprăzeci p a l m e f ă r ă d e d o o u ă degete, iar lungime a tot locului iaste păr-în
locul giupîn(u)lui Iani Mîrzii despre gardul dumisale.
Iar dumnealui giupînu Pavăl mi-au dat un loc de casă în mahalaua M u n t e n i m e i de
Gios, între dumnealui giupînul Mihălache cupeţ Loiz şi între dumnealui Ioaniţe
Codrescul si » între casa Nastasii Tinteroai,
î ' alăturea cu Uliţa
> lui Sfeti T h e o d o r ci este
despre apus. Şi ne-au m a i dat dumnealui giupînu Pavăl încă şi o sută şi zeci lei, bani
gata, întru mînuli noastre fiind locul acesta de d u g h e n e mai de preţ.
D a r întîi m i - a m întrebat, cînd a m făcut acest schimbu, pre toate rudeniile meii şi
n e a m u l m e u şi încăşi şi p e toţi răzeşii şi n i m e nu s-au aflat cumpărător.

224
 Şi făcînd noi această tocmală, precum arată mai sus, de carile la această a noastră
tocmală s-au tîmplat şi alţi oameni buni şi mahalagii carele eu toţii s-au iscălit; şi iar şi
pentru mai marele încredinţare noastră ne-am pusu-ne mai gios şi degetile noastre pentru
ca să-i fie dumisale dreapti ocină şi moşie stătătoare în veci.
Velet 7268 <1760> ghenar(ie) 20.
1
> Săvoi .
Eu,7 Măriuta
Eu, Andreiu nepot Săvoii, am priimit 1 .
Chiriiac Poroschi vor(ni)c de poartă, martur.
Iani Mîrza.
Eu, Chirii a abăger, tîmplîndu-mă, sint martur.
Eu, Ion sucmănar, martur.
Eu, Vasili abăger, martur.
Eu, Ion abăger, martur.
Eu, T o m a Nălivaicu cupeţ, martur.
Toader Pascul, martur.
Eu, Gligoraş blănar Fedeleşan, martur.
Eu, Catrina soţ lui Grigoraş, martur.
Eu, Ioaniţe Gîndul, scriind cu zisa Măriuţi a Săvoii şi a nepotu-său, Andreiu, sint
martur.
Ion Popa diacul za divan am scris acest suret asămine de pe cel vechiu zapis la
1794 av(gu)st 5.
Suretul acesta poslodoindu-1 cu cel adivărat zapis din poronca me în Divan şi fiind
întocma s-au adiverit şi cu a me iscălitură.
.. . 2 vel logofăt, martur.
1794 av(gust) 8.
Acesta-i măsura şi palma cu carile au măsuîat Ioaniţ Gîndu locul dughenii din
faţ(ă) şi din dos 3 .

Acest suret din poronca dum(i)s(ale) vel logofăt(ului) poslodoindu-1 din cuvînt în
cuvînt cu cel adivărat zapis şi fiind asămine şi întocma am iscălit.
Grigori Balş c m . p . x 1794 av(gust) 8.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad, Rom., Documente istorice, XIII/112. Copie.
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 265-266, nr. CII (text după
orig., cu cîteva omisiuni; Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 281 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
Indescifrabil.
3
Intr-un desen ce reprezintă palma menţionată în act.

262 1760 (7268) ianuarie 30

loan Theodor cCalimah> voievod stabileşte venitul vomiciei de poartă specificînd scutirile
acordate lui Tănasă Meieghi vornic de poartă.

t H W HWAN BO6BC>aa, Fi(e)*;(YEK>) <WHA(O)CT(YK>), r(o)cn(o)AU)pT»

3emrtH (UOAAAKCKWH . Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru boiarul nostru
Tănasă Meieghi vornicul de poartă, fiind şi ei vechi la orînduiala boerii şi avîndu vinitul
lor de lua gloabă, adic(ă) şugubinile Ia ţinutul Romanului şi a Cîrligăturii şi aicea în Iaşi;

225
şi fiindcă s-au rădicat acei rău şi urît obiceiu a şugubinilor din toată ţara, s-au rădicat şi
d e la ţinuturile aceste să nu dea, şi lor li s-au făcut vinit într-acest chipu care arătăm mai
gios: de bir să fie scutit şi să ia 5 lei, leafă p e lună de la visterie, Ia v r e m e desătinii să
scutească 3 0 de stupi să nu d e a desătină, la vreme gorştini să scutească 3 0 de oi un om
străin să aibă pentru slujba casii lui, însă găsindu pe o m să-1 ducă la isprav(nicul)
ţinutului să-1 cerceteze şi de 1-a adeveri c u m a fi omul: făr(ă) de bir în visterie şi făr(ă) de
nici un calabalîc la vreun sat, să ia de la isprav(nic) mărturie şi să vie la dum(nealui) vel
vist(iernic) să-i de pecete roş pe faţă ca să fie cunoscut dintr-alţi, şi m ă c a r vreodată să fie
poroncă ca să nu fie nime scutit ci să de cu toţii şi cei ce au cărţi domneşti de scuteală la
desătină, la gorştini, iar acestuia şi atunci să i să ţie în samă, de v r e m e ce lui i s-au făcut
aceste în loc de vinitul boierii pentru slujba lui. Şi cînd să va trimete să m a r g ă hotarnic
pentru moşii sau d u g h e n e v a lua şi el osteniala lui cîte un galben de piatră, afară de
galbenul ce iaste să dea di vinitul vtori logofăt după testamentu şi să aibă a păzi, la Curte
domnească, slujba lui p r e c u m să cade. Aceasta poroncim.
L(ea)t 7268 < 1 7 6 0 > ghenar 30'.
Procit vel vist(iernic).

Scoasă de pe condica visleriei. Vasile logofăt.

După Ghibănescu, Surete, XI, p. 134-135, nr. 80. Orig. cu menţionarea sigiliului domnesc: Hw-
Mw/'©'—A/B-B (Io lo(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od). 1759.

' Se menţionează „l(ocu)l p(eceţii) gospod".

263 1760 (7268) februarie 8

Mărturia hotarnică a lui Ion Meleghi vornic de poartă privitoare la un loc de dugheni a lui
Mihălache Cheşco mare jitnicer de pe Podul Hagioaiei.

t Din luminat(ă) p o r u n c a mării sal(e), preînnălţatului domnului nostru Ion

T h e o d o r voievoda, ne-au orînduitu dum(ncalui) M a n o l a c h c Costache vel logofăt ca s(ă)
m e r g e m la un loc de dugheni a dum(nealui) Mihălache Cheşco vel jit(nicer), ce este aice
în leş(i), în Tîrgul de Sus, pe Podul Hagioie, între locul lui Ilie hoştin(ar) zăt Oţul şi între
locul Sandului blănar sin Andronăchioic, iar f u n d u l locului din dos să hotărăşti cu un loc
a lui Beneş jid(ov), care p c acestu loc au fostu şi dughean(ă) cumpărat(ă) de la Ion
sucmănaru. Şi tîmplîndu-s(e) f o c di au arsu Tîrgul de Sus, au arsu şi dugheana aceasta; şi
fiindu şi locul aceştii dugheri(i) împresurat dispre răzăş(i) au jeluitu mării sali Iui vod(ă),
ş(i) orînduindu la dum(nealui) vel log(o)făt cu giudecata n(e)-au timiş p e noi ca s(ă)
cercetăm şi să î n d r e p t ă m pricina acestui Ioc dispre ce parte să împresur(ă).
Şi pe p o r u n c ă m ă r g î n d u acolo a m strînsu mahalagii uliceni şi neguţitor(i) răzăş(i),
a n u m e : dum(nealui) Ioniţ(ă) Slănină lipscan, şi dum(nealui) Ioniţ(ă) Tudori cupeţ, şi Ilie
hoştin(ar), răzăşi, şi D i m a zăt Gavril sucmănarului, şi Sandul blănar răzăş, şi Ion
sucmănaru! vîndzător, şi Ştefan vichilul dum(nealui) Mihălache jit(nicer) şi alţi omin(i)
bătrîni; şi a m aflat tălpile acestor dugheni strîmbe şi strămutate, şi dov(e)dindu-s(e)
p r e c u m au fost tote într-un chip şi pe măsură de largi şi aşe l - a m îndreptat tălpile la fote
dughenile, tot p e o măsur(ă) şi Ia faţa Uliţii Hagioie şi p e din dosul dughenilor alăture cu
tîrnaţui; şi priimindu-s(e) şi răzăşii toţ(i), a m făcut stî(n)j(en) de 8 palme, începîndu întăi
a m ă s u r a f r u n t e locului dispre Uliţa Hagioie, în curmeziş şi în sus, din giumătate de
talpă, în gios dispre Sandul blănarui, în sus alăture cu uliţa şi pîn(ă) în giumătat(e) de

226
 ta<b j p(ă) dispre locul Hui Ilie hoştin(ar) s-au aflat 2 stî(n)j(eni), 1 palmă, 1 şchiop(ă); şi
de acolo să înto(a)rce în lungu locului pe giumătate de talpă şi cu locul lui Ilie hoştin(ar)
şi pîn(ă) în f u n d u l locului unde s-au găsit piatră hotar veche, dispre locul lui~Beneş
jid(ov) s-au aflat 15 stî(n)j(eni) 4 palme; şi de acolo să înto(a)rce în gios şi în curmeziş
pin fundul locului, alăture cu locul lui Beneş jid(ov), şi pîn(ă) în locul Sandului blănar
s -au aflat 1 stî(n)j(en), 4 palme, şi s-au găsit hotar; de acolo să înto(a)rce la vali şi iar în
lungu pe giumătate de talpă dispre locul Sandului blănar şi pîn(ă) în Uliţa Hagioie, unde
a m purces întâi a măsura s-au aflat 15 stî(n)j(eni), 4 palme, măsurîndu-s(e) şi pi din
Josul dughenilor alăture cu tîrnaţul, în curmeziş; ce şi acolo s-au vinit din talpa lui Ilie
hoştin(ar) şi pîn(ă) în talpa Sandului blănar, ca şi la celelalte dugheni, dosurile cîte 2
stî(n)j(cni) tocma. Şi aşe s-au încheiet şi s-au încungiurat acestu loc de dugan(ă) 2 în giur
împregiur cu aceste sămne şi hotar(e) şi precum s-au priimit şi răzăşii am făcut şi de
<la>' noi această mărturie' hotarnică la mîna dum(nealui) 'Mihălache Cheşco' vel
jit(nicer). Şi pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii go(spo)d, şi noi n(e)-am iscălit, şi
aceşti car(e) s-au tîmplat la această hotărir(e).
L(ea)t 7268 <1760> fev(ruarie) 8.
Ion Meleghi vornic de portă, hotarnic <m.p.> 3 .
D i m a zăt Gavril sucmănarul.
Ilie hoştin(ar) Oţul, răzăş, mar(tor).
Ion sucmănarul, vînzător, mart(or).

1718 al

264 1760 (7268)

Mărturie hotarnică a unor vornici de poartă privitoare la un loc de <
Mijloc al lui loniţă copil din casă.

t Din luminat(ă) poronca mării sali preînălţatului domnului nostru Ion T h e o d o r

v(oie)vod ne-au orînduit dum(nealui) Manolachi Costachi vel logof(ă)t, ca să mergim
aice în leş(i), la m(a)halaoa Muntenimii di Mijloc, ca să hotărîm o cas(ă) cu locul ei a lui
loniţă copil din cas(ă), cari locu să hotărăşti pi din sus cu locul lui . . . ' , iar pi din gios să
hotărăşti cu locul dum(nfealui) lui Costandin logofăt, care l-au cumpărat de la Tănas(e) c i ,
au fost vătav la Dileanul, iar pe faţa locului, pi din vale, să hotărăşti cu locul preutului
Gligor(ie) di la bisărica Tălpărarului; iar dos(ul) locului, pe di la deal, să hotărăşti c-un
locu ce esti stărpu.
Deci, din poroncă, mărgînd noi acolo, am strîns mahalagii, anume: preutul
Gligori, răzeş, şi pe dum(nealui) Costandin log(o)f(ă)t, răzeş, şi pe Pavăl Ceapă
păharnic, răzeş, şi loniţă Păpuşoi săman în Curt(e), mahalagiu, şi alţi mahalagii
înpregiuraşi. Şi cercetînd stări locului şi după c u m s-au socotit cu dreptate, cu toţi acieşti
mahalagii, făcînd stînjăn di opt palme începînd întîi din deal dintr-o piatră ci iaste vechi,
în colţul ogrăzii dum(nealui) Costandin log(o)f(ă)t cu măsura la vale, alături cu locul

227
dum(nealui) şi pără în locul priotului Gligor(ie), în colţu, s-au aflat 19 stînjăni pol; şi cti
acoli să întorci în curîmizîş spri apuş, alături cu locul priotului şi pîn(ă) într-un loc ci
iasti stărpu, s-au aflat 16 stînjăni, und(e) s-au pus piatră hotar; şi di acolo să întorci iar în
lung, la deal, alături cu drumu, şi pînă undi s-au pus piatră hotar, s-au aflat 24 stînjăni. Şi
din hotarul acila să întoarce iar în curmeziş, pen fundul locului şi pînă în piatra vechi ce
iasti în colţul gardului dum(nealui) log(o)f(ă)t(ului) Costandin, di undi am purces întăi a
măsura, s-au aflat 12 stănjăni. Şi, aşa s-au încheiat şi s-au încungiurat cu aceste sărnni şi
hotari acest loc în giur înprigiur. Şi, după cum am hotărît, am făcut şi noi aceast(ă)
mărturii la mîna dum(nealui) Ioniţă Cănilă copil din cas(ă), zăt priutului Toadir Rus.
Şi, pentru cridinţa, am pus şi peceti Porţii g(os)pod. Şi dup(ă) cum arat(ă) zapisul
di la socru-său dat di zăstri, să stăpînească.
Let 7268 <1760> fev(ruarie) 9.
Ion Meieghi vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Neculai Tiron vor(nic) 2 .
Chiriacu Poroschi vornicu de portă c m . p . x
Lupul Hadîmbul vornicu c m . p . x
Şi eu, Dumitraş Canano, am scris această mărturii.
Eu, Ivan rus, martur.

<Pe recto-ul filei întîi, pe margine scris, de aceeaşi mînă>: Palma lui Chiriiac
Poroţchi vornic de poartă 3 .
c P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Ioniţ(ă) copil din
CâSâ, loc, din 7268 c l 7 6 0 > fevr(uarie) 9. No. 3.
Arh. St. laşi, Documente, CDXVII/127. Orig., hîrtie difolio (28 x 18,5 cm.), restaurat, cerneală
neagră, sigiliul din 1718 al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi cerneală, imprimat parţial, şi sigiliul inelar,
octogonal, al lui Neculai Tiron foarte slab imprimat.
1
Un cuvînt şters.
2
Sigiliul său inelar, iar în dreapta numelui, sigiliul Porţii domneşti.
3
Măsurînd 23,5 cm.

265 1760 (7268) februarie 13

Elisafta călugăriţă vinde lui Antohi şi soţiei acestuia Maria o casă din Muntenimea de
Mijloc, cu 17 lei.

t Adică eu, Elisafta gălugăriţa 1 , făcu[cu]t-am acest adevărat zapis al meu la mîna
dumisale lui Antohi şi a dumisale Marii precum să s(e) ştie că, de nime siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut o casă cu Ioc cu tot, care cas(ă) este în
Muntenime din Mijloc, 1a poporul Blagoveştinilor; şi preţ ne-au fost cu tocmală, drept
17 lei pol. Car(e) vădzînd şi noi plata deplin i-am dat şi noi aceast(ă) scrisoar(e) la mîna
dumisale ca s(ă) fie dreapt(ă) ocină şi moşie, în veci neclătit.
Şi, pentru credinţă, ne-am iscălit, ca să s(e) creadă.
Iar eu, Elisafta, tîmplîndu-se ca s(ă) fii vreo pricin(ă), să fiu eu a da toată
cheltuial(a) dispre min(e). Şi, pentru credinţă, mi-am pus şi degetul.
Eu, Mih(ă)lache zet Elisaftii, martor 2 .
Eu, Catrina fiica Elisaftei, am pus degetul 2 .
Eu, Eni băcal, sint mart(or) 2 .
Eu, Eni diiac[a], am scris zapisul cu zisa dumilorsale şi-s mart(or).

228
 Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XV/69. Orig., hîrtie difolio (21,8 x
16.6 cm.), filigran, cerneală neagră, patru amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi (II), în „Ioan Neculce", fisc. 4 (1924), p. 281 (re/..).
1
Aşa în orig.
2
Amprentă digitală.

266 1760 (7268) februarie 20

Mai mulţi hamali arată că pivniţa Bisericii Catolice din Iaşi se află pe Uliţa Mare, în
preajma zidului Trei Ierarhilor.

t Adică eu, Gligor, şi eu, Andrii, şi eu, Niculai, şi iar Nicolai, mahali, adeverim cu
această încredinţată mărturie a noastră înaintea Iui Dumnedzău şi ori înainte cării
aiudecăţi s-ar arăta aceasta, cu suflete nevătămate făcută mărturie, dată la mîna preoţilor
de la Biserica Ungurească precum noi, de 4 0 şi mai bine de ani, am băgat buţi în pivniţa
sfinţiilor sali cari să află p e Uliţa Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, şi am pomenit
gîriiciul şi gura pivniţii i o t tinde să află şi acmu ; şi alţi înainte noastră bătrîni mahali am
auzit spuind că tot întru acest loc unde să află acmu, d u p ă c u m mărturisim şi noi şi am
apucat înainte gîrliciului şi o tindă ca de 2 stînjăni.
Aşe ştim şi aşe ştim c-au fost, cu sufletile noastre mărturisim.
Şi, pentru credinţa, cu degitili noastri întărim.
L(ea)t 7268 < 1 7 6 0 > fev(ruarie) 20.
Eu, Gligor dărăban 1 ; eu, Andrii m a h a l ' ; eu, Neculai siiman agescu, singur 1 ; eu,
Neculai mahal 1 ; eu, Neculai sin pisar, martur 1 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere l a t i n o : Mărturie mahallilor pe

pivnize, adike p o n t r e ( ! ) girlizul. A n o 1764. B 1760.. ;

<Din prima jumătate a sec. X I X > : Attestato f a v o r e della porta della cantina.

< D e altă mînă, cu slove chirilice>: 7268/1760 fev(ruarie) 20. No. 12.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/25. Orig., hîrtie difolio (27,5 x 19,2 cm.), filigran, cerneală neagră,
cinci amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

267 1760 (7268) februarie 22

Dumitraşco Paladi vornic dă lui Dumitru grădinar un loc de casă în Iaşi ca să-şi facă o casă.

Precum să se ştie că am dat lui Dumitru grădinari un loc d e cas(ă) aice din vale,
lîngă ograda me, să-ş(i) fac(ă) cas(ă) şi să aibă a o stăpîni casa şi locu cu. pace, căci eu
i-am dat locu şi pînă la poartă lui şi a fimeii lui şi a copiilor lui, nime; să nu-i supere întru
nimic. Iar tîmplîndu-se ca să se ducă ei de acolo ori copii lor să aibu a le întoarce banii
pe casi ori să-ş(i) iei casa de acole. "
Şi, pintru credinţă, le-am dat această scrisoare la mîna lor şi am iscălit.
Let 7268 <1760> fev(ruarie) 22. ' .:
Dumitraşco Paladi vornicii.
I!P<>H(H)T B6A Awr(c)4>(e)T. .

229
 S-au posleduit.
Iordachi Ros(e)t pah(arnic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCVII/80. Copie din prima
jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 70, nr. XVII (aceeaşi
copie).

268 1760 (7268) februarie 25

Boierii de divan judecă pricina dintre Ion ispravnic şi Maria fiica lui Hîncul pentru un loc
de casă de pe Uliţa Fînului, dînd cîştig de cauză celui dintîi.

f Facem ştiri cu această carte de giudecată că, din luminată poronca

preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa loan Theodor v(oie)vod, s-au giudecat de fală,
înaintea noastră, Ion ispravnicul cu Mărie fata Hîncului şi cu fetile sale, Casandra şi
Paraschiva, şi cu Lupul ficiorul lui Miron Hîncul, şi cu Mărie Crudoaia pentru pricina a
unui locu şi giumătate de cas(ă) de aice din Ieşi, pe Uliţa Fînului, în costişa Căcăinii, di
iasta parte, drept Podul Mesărciilor; şi pricina lor într-acesta chip: Ion is(pravnic) la
v(ă)l(ea)t 7250 <1742> mart(ie) 5, au cumpărat o cas(ă) de la Mărie fata Hîncului şi de
la fetile ei, Casandra şi Paraschiva, care cas(ă) au fost de la bărbatul ei, loniţ(ă)
bulucbaşa, iar pe urmă, la al doile an, au vinit tatul lor, Miron Hîncul, cu un zapis de un
loc de cas(ă) ce este la poarta lui Ion is(pravnic), care loc l-au cumpărat Apostul baş
bulucbaş, socrul Marii, de la Catrina Brăhoaia.
Şi scoţînd Hîncul locul la vîndzare şi fiind locul denainte porţii lui Ion is(pravnic)
l-au cumpărat acel loc, împreună cu altă bucat(ă) de loc, din locul ce au fost dat danie
Paraschiva Ţiţuleas(a) lui Apostul baş bulucbaş, drept 15 lei. Şii luînd Ion is(pravnic)
locul la stăpînire l-au hotărît cu vornici de poartă şi l-au stăpînit pîn-la 12 ani. Apoi, au
făcut schinbu cu Gheorghie ficiorul lui Polifroni şi cu surorile ei, Aniţa şi Mărie, dîndu
casa cu locul ei şi cu acel loc şi o bucată ce <au> cumpărat de Ia Hîncu, Ion is(pravnic)
au luat de la dînşii casăle lui Polifroni cu tot locul lor. Şi, după schinbu, au stăp(în)it şi
fetele lui Polifroni 5 ani cu pace, iar în anul trecut s-au sculat Anisie călugăriţa şi cu
Mărie, sora ei, şi fiindcă arsese casăle ce luasă de la Ion is(pravnic) au scos locul casii şi
acel loc şi o bucat(ă) ce s-au dzis mai sus la vîndzare, şi s-au găsit Ioniţi Mitica
căp(i)t(an) şi au cumpărat toate locurile aceste drept şes(ă)dzăci lei, iar după ce au vîndut
Anisie călugăriţa locul s-au sculat Mărie fata Hîncului şi cu fetile sale, Casandra şi
Paraschiva, şi trage la stăpînire lor locul ce a fost a Brăhoai. Şi ace bucată de loc ce au
fost tot a lui Apostul bulucbaş din locul de danie de ia Paraschiva Ţiţuleas(a), dzicînd
Mărie cu fetele ei, că vîndzare ce au făcut-o tată-său, Hîncul, n-au fost cu voia lor, şi
banii ce au luat Hîncul pe ace! loc şi giumătate. . . ' ş i i-ar fi mîncat el.
Şi la aceea vreme nefiind Ion ispravnicul aice, fiind dus din poronca g(os)p(o)d cu
chereste la Cetate Albă, au rămas lucru la pricină de giudecată. Dar la aceea vreme,
Mărie Crudoaia vîndzîndu-ş(I) casa ce au avut şi rămîind făr-de cas(ă), şi tot într-aceea
vreme au ieşit o Mărică, ce s-au numit că este fată Măricuţii şi nepoată Paraschivii
Ţiţulesii, car(e) au dat danie lui Apostul bulucbaşii acel loc a Măricuţii. Şi supărînd pe
Mărie, fata Hîncului, la multe giudecăţi, ca să-ş(i) ia danie înapoi Mărie fata Hîncului de
multă supărare i-au dat zapisul cel de danie şi ş-au cerşut cheltuiala 4 lei, cît au înblat pe
la giudecăţi. Iar după ce au luat Mărica zapisul de danie, îndată au scos locul acel de
danie la vîndzare şi s-au găsii Ion simanul, frate Marii Crudoai, şi au cumpărat locul de

230
ja M i îca în 20 lei. Şi fiind locul la stăpînire lui Ion simanul au învoit şi pe soru-sa,
jvlu.i Crudoaia, şi i-au dat şi ei o bucată de loc, care este stîlpit de Ion is(prevnic), iar ea
au adus lemnu pe loc să-ş(i) facă casă. Şi vădzind călugăriţa Polifronoaia că va
Sa-v'.< facă casă s-au jeluit la dum(nealor) veliţii boieri, şi dum(nealor) boierii au
p0i,.t,( it nici locul să nu vîndză, nici casă să nu s(e) facă, pînă a vini Ion is(pravnic)
să-ş(i) caute giudecata. Iar Mărie Crudoaia tot n-au înţeles şi s-au apucat să-ş(i) facă
casă, şi de iznoavă i-au tot zis Ion Meleghe vornicul de poartă, car(e) au mărturisit
înainte noastră să nu-ş(i) facă casa p e acel loc, că este cumpărat de Ion is(pravnic) de 18
ani, să mai îngăduiască pînă a vini Ion is(pravnic), şi ea tot n-au înţeles şi au făcut casă.
Şi viind şi Ion is(pravnic) din slujbă, îndată l-au apucat călugăriţa Polifronoaia ca
să-i lămurească locul. Şi ieşind la giudecată la dumn(nealor) veliţii boieri, Ion
is(pravnic) şi cu Mărie fata Hîncului şi cu fetili sali, şi cu ace Mărica şi cu Mărie
Crudoaia au dovedit-o pe Mărica că nu este fata Măricuţii şi rău şi făr-de caii s-au
acolisit de ace danie şi au fost rămas danie iar la mîna Marii fetii Hîncului şi a feţilor ei,
după cum au vădzut şi anafora. Şi îndată după ace giudecată, mai ieşind altă poroncă
g(os)p(o)d, de s-au pornit Ion is(pravnic) de au mersu cu oamenii dum(nealui) Turnagii
başii şi cu arnăuţi piste Prut, ia turcii laj(i), n-au apucat a lua sfîrşit ace giudecată, iar
pînă a vini Ion is(pravnic) de acolo, Mărie fata Hîncului şi cu fetilc ei, s-au tocmit cu
Mărie Crudoaia şi piste 20 lei ce au fost dat Măricăi Ion simanul, fratele Crudoai, pe
locul ce făcus(e) casa din locul de danie,au dat Mărie Crudoaia 10 lei Marii fetii
Hîncului şi feţilor sale, ca să stăpînească ace bucată de loc unde s-au făcut casa, car(e)
locu este hotărît şi înpetrit cu vornici de poartă de Ion is(pravnic). Şi de atunce pîn(ă)
acmu, lugindu-se aceste giudecăţi mai mult din pricina că nu s-au întîmplat toate părţile
de faţă, iar acmu piste toate acele giudecăţi stînd de faţă înainte noastră toate părţile şi
căutînd toate pricinile cu amăruntul între dînşii, după cum mai sus am arătat, am aflat a
fi cu pace şi cu dreptate şi am hotărît pentru locul Brăhoai 12 lei să să de Lupul, ficiorul
lui Miron Hîncul, Căsandri şi Paraschivii, fetelor Marii, care bani i-au fost dat Ion
is(pravnic) lui Miron Hîncului, şi 8 să de iar Ion is(pravnic) tot Casandrii şi Paraschivii.
Aşijdere, şi pentru 10 lei ce era să-i de Mărie, hata 2 Hîncului, şi cu fetele ei, Marii
Crudoaia, aceşti bani încă au rămas asupra lui Ion is(pravnic) ca să-i fie Marii Crudoai
pentru ace bucată de loc, unde <este> casa Marii Crudoai, să se curme dintre dînşii toate
pricinile de giudecăţi. Şi de acmu înainte să nu să mai aibă nici o giudecată, că aşa s-au
învoit înainte noastră. Şi Ion ispravnicul să-ş(i) stăpînească toate locurile, după cum sint
hotărîte şi stîlpite de vornicii de poartă, şi schimbul ce l-au făcut cu Anisie călugăriţa
Polifronoaia să rămîie bun schinbul acela. Şi călugăriţa Polifronoaia că au vîndut
locurile acestea lui loniţi Mitica căp(i)t(an) să fie bini vîndute şi el să stăpînească. Iar
Mărie Crudoaia să-ş(i) rădice casa de pe loc că au cumpărat rău şi au avut şi poroncă să
nu-ş(i) facă casă şi ea tot au îndrăznit şi au făcut şi ea să-ş(i) caute giudecata cu
Măricuţa, care i-au vîndut rău.
Şi după cum s-au curmat giudecata dintre dînşii, am dat şi noi această carte de
giudecată la mîna lui Ion is(pravnic) să-i fie de credinţă. Aceasta înştiinţăm.
V(ă)l(ea)t 7268 <1760> fevr(uarie) 25.
Manolachi vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Vasile Buhăiescu biv vel pah(arnic) <m.p.>.
Din luminată poronca mării sale, vodă, fiindcă de iznoavă didese jalobă Mărie
Crudoai şi neţiindu-să de giudecata dum(nealui) Manolachi Costachi biv vel log(o)f(ă)t,
ne-au orînduit mărie sa, vodă, pe noi ca să luăm sama Marii Crudoai cu Ion is(pravnic),

231
pentru pricina unii bucăţi de locu în Uliţa Fînării, cari loc I-âu fost cumpărat Ion
is(prâvnic), de la Miron Hîncul, şi piste 16 ani s-au sculat o fată a Hîncului, anume
Mărie, şi cu fetile ei, Casandra şi Parasphiva, nepoatile Hîncului, zicînd că acel loc ii este
de pe Ioniţi, ficiorul lui Apostul baş bulucbaş, şi rău l-au fost vîndut Hîncul, fiind di pi
Ioniţi, tatăl lor, sin Apostol, ce-au fost baş bulucbaş, iară moşul lor, Hîncul, n-au avut
treabă şi rău au cumpărat Ion is(pravnic).
Şi nefiind is(pravnicul) Ion atunce aice, fiind orînduit din poroncă g(os)p(o)d la
Cetate Albă, au dat giudecata locul acela la stăpînire fetii Hîncului şi ele s-au sculat şi au
vîndut locul Marii Crudoai şi e îndată s-au apucat de făcut casă. Şi i s-au poroncit atunci
pe 2 Ioniţi Meleghi şi Neculai Tiron, vornici de poartă, să nu facă casă pînă nu va veni
Ion is(pravnic). Şi viind Ion is(pravnic) au fost orînduit la dum(nealui) Manolachi
Costachi biv vel log(o)f(ă)t i la dum(nealui) Vasile Buhăiescul biv vel pah(arnic) şi
luîndu-i sama dintr-nceput pentru toate pricinile după cum mai pre largu arată mai sus
carte dumilorsale de giudecată. Şi stînd şi noi şi luîndu-le sama cu amăruntul între Ion
is(pravnic) şi între Mărie Crudoai şi socotind şi giudecata dum(nealui) log(o)f(ătului)
Manolachi, aşe am găsit: că cu cale şi cu dreptati au giudecat să lipsască Mărie Crudoai
din locul acela. Şi după c u m rînduieşti dum(nealui) log(o)f(ă)tul Manolachi să-ş(i) ia
Crudoai banii, şi i-au luat, ci numai 10 lei ce-au rămas să-i de Ion is(pravnic), i-au şi dat
în mîna lui Tănas(e) Meleghii vornicul de poartă, de i-au dat în mîna Marii Crudoai; şi
zapisul ce-au avut Mărie Crudoai de la fetile Hîncului s-au luat şi s-au dat mîna lui Ion
is(pravnic).
Deci după dreaptă giudecată, aşe am aflat cu dreptate să-ş(i) stăpînească locul Ion
is(pravnic), iar Mărie Crudoai să-ş(i) vîndă casa şi să o ridice di pi locul lui. Şi i s-au pus
soroc şi zi pînă la Paşti să-ş(i) rădice casa. Aceasta înştiinţăm.
7269 <1760> oc(tombrie) 10.
f Er|va8ov, Icoavvr|KT|cx; <m.p.>3.
Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Lupul Balş vel vor(nic) <m.p.>.
D. Paladi vel vor(nic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, V3I/172 şi 172 bis. Orig., hînie
difolio (50,7 x 37,3 cm.), cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ion Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).
1
Rupt.
2
Aşa în orig.
3
Sinadon, loannikios <m.p.>.

269 1760 (7268) martie 6

Mărturia hotarnică a celor şase vornici de poartă privitoare la locul de casă din Muntenimea
de <Mijloc> dăruit de domn lui Andronache mare ban.

t Din luminată porunca preînnălţatului domnului nostru măria sa loan Theodor

voievod, fiind noi orînduiţi ca să mergem şi să hotărîm un loc de casă aici, în tîrgu în
Ieşi, în mahalaua Muntenimii de <MijIoc>', cari loc l-au dat mărie sa din locul
domnescu dumisale lui Andronache vel ban ca să-şi facă dumnealui casă şi ce i-ar trebui
p e acest loc.

232
 Deci, luînd noi ţidula cu pecetea mării sale lui vodă, am mersu la locui acesta şi
jtrfpgipd pe toţi mahalagii şi megieşii di pe împregiur, am făcut stînjini de optu palme
ş-am măsurat locul pi din vale şi pi din deal de biserica Blagoviştenilor ş-am măsurat şi
curmezişul locului, capătul pe dispre răsărit, şi s-au aflat patruzăci de stînjini şi marginea
locului pe din deal şi s-au aflat iarăşi optuzăci de stînjini în sus şi-n gios; şi iarăşi am
măsurat curmezişul capul locului pi din sus şi s-au aflat iarăşi patruzăci de stînjini; şi aşe
S-au încheiat tot locul dumisali banului Andronache şi-am pus şi petri hotară, adecă
patru pietri am pus în cîte patru colţurile locului şi alte patru pietri am pus pintri acielea,
po la mijlocite măsurii locului.
.şi după cum l-am hotărît şi l-am stîlpit cu pietri, am făcut această mărturie la
cinstită mîna dumisale Andronache vel ban ca să-i fie dumisale de credinţă şi să-şi facă
dumnealui şi hrisoave de întăritură de la mărie sa vodă. Şi pentru buna credinţă am pus
şi pecetea Porţii domneşti şi ne-am iscălit noi şi mulţi boieri şi megieşi, cari s-au tîmplat
si s-au iscălit mai gios.
L(ea)t 7268 <1760> martie 6.
Ştefan Popăscul vornic de poart(ă), hotarnic <m.p.>.
Lupul Hadîmbul vor(nic) de portă c m . p . x
Ion Meleghi vor(nic) de poart(ă) c m . p . x
Tanas(e) Meleghi vor(nic) de poart(ă) c m . p . x
Neculai Tiron vor(nic) de poart(ă) am pus pecetea, neştiind cart(e) 2 .
Chiriac Poroschi vornicu de portă c m . p . x

<Pe verso-ul filei întîi, scris de aceeaşi m î n ă x Palma 3 lui Chiriiac Poroschi
vornicu de poartă.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIX/238. Orig., hîrtie difolio
(35,5 x 24 cm,), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. diarn.) în fum al Porţii domneşti, avînd de o
parte şi alta a unei cruci slovele: llhl-kMIpn (P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 322 (rez).
1
Loc liber în orig.
2
Sigiliu inelar, octogonal.
5
Măsurînd 23,5 cm.

270 1760 (7268) martie 8, Iaşi

Iacob jidov din Roman vinde lui Pavăl blănar un loc de dugheni din Iaşi, cu 100 de lei.

Adică eu, Iacob jidovul din Roamanu, făcut-am acestu adevăratu zapisu al meu, la
mina dumisali lui Pavăl blănariul din Eşi, feciorul lui Ion, nepot Cîrstei Stroescului,
rreucm să se ştie că, avîndu eu o dughiană, aice în Tîrgu de Susu, pe Uliţa Hagioae,
ce-am luat-o eu de la sucniănarul, cu locu cu totu, pentru datorie lui ce mi-au rămas el
datori cu patru sute cindzăci de iei, din cari bani mi-au dat numai 60 Iei şi mai rămîindu
datoriu cu 396 lei, cari mi-au datu platnicu pe Ion sucmănarul mărie sa Costandin vodă
Racoviţă şi cu dum(ialor) veliţii boeri, după cum arată carte de giudecată, iscălită de
dumniialor veliţii boeri şi întărită cu pecete g(o)sp(o)du şi osăbită şi mărturie vornicilor
de poartă, care arată cum au preţuitu acel locu de dughiană, fiind atunce şi cu dughiană
şi cu căsăoe din dosu, 170 lei, şi au măsuratu locul dughenii şi s-au aflatu latul locului,
despre Uliţa Hagioae şi la faţă, şi la mijlocu, şi la fundu, latul totu căte triisprădzece
palme şi lungul 19 paşi, şi pasul de 6 palme.

233
 Şi apoi ardzindu această dughiană şi rămăindu numai locul,- l-am scos eu acum la
vînzare, şi fiindu locul dughenii cumpărătură şi lui Ion sucmănariul de la neamul acestui
Pavăl blănariul, am vîndutu acest locu dumisali lui Pavăl blănariul, drept o sută de lei -
bani.
Şi mi-au făcut plăta deplin în mîna me toţ aceşti bani de mai sus scrişi şi i-am datu
şi carte de giudecată, şi mărturie vornicilor de poartă la mîna dumisali lui Pavăl "blănaru,,
ca să stăpînească acestu locu de dughiană cu bună pace ca a dumisali driaptă ocină şif|
moşie. "
Şi la vîndzarea noastră s-au întămplatu neguţitori şi mahalagii carii s-au iscălit mai 5
giosu; şi noi încă pentru mai întemeetă credinţa am iscălitu cu mîna me ca să fie de bună
credinţă şi i-am mai dat şi trei zapisă vechi.
las, leat 7268 <1760> martie 8.
Eu, Ştefan Stah(i) 1 , m-am tămpîat; ciscălitura jidovească a lui Iacob> 2 şi eu, Mărie .
Savoae făclieriţă, fiindu moşie de pe niamul meu, cu voe me am primitu de au "
cumpăratu Pavăl blănarul şi am pusu degitul cu mîna me.
Şi eu, Simion Cheşcu uricar, ani scris zapisul cu zisa lui Iacobu şi sîntu şi martur.
După N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 2 (1922), p. 265, nr. CI. Orig.
1
Aşa în textul editat.
2
Menţiunea lui N. A. Bogdan. |

271 1760 (7268) martie 27 *

Simion blănar, soţia sa, Axinia, şi sora lui, Măriuţa, vînd lui Costantin şi soţiei acestuia
Ilinca o casă dincolo de Podul Spînzurătorii, cu 6 lei.

t Adecă eu, Simion blănar, denpreun(ă) cu soţul meu, A[c]xinia, şi cu sora mc.
Mărăuţa, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisali lui Costantin şi cu soţuluiu
Ilinca, precum să să ştiie că i-am vîndut o casă la Podul Spîndzăr(ă)tori, dinăcolo, dreptu
6 Iei, bani deplin; i-am dat în mînăli dumisali 1 , de nimi sîliţi, nici <a> 2 s<u> 2 priţi, ce de
bunăvoia noastră, făr(ă) nici de o pricină. Şi sculî(n)du-s(e) cincva de<n> 2 n(e)amul
nostru să înto(a)rcă casa, să nu <se> 2 ţiie în sam(ă) la giudecat(ă). Şi t<în> 2 plîndu-să vru
giudicat(ă), cît(ă) cheltuiali şi plineali să fie toat(ă) despre noi.
Şi, pentru mai mare credinţ(ă), ne-am pus şi degetele noastre pentru ca s(ă) <se> 2
cre(a)ză.
Eu, Sî[n]mion plănar 1 , am pus [am pus] degitul 3 ; şi eu, Afcjxiniia 1 , am pus
degetul'.
Şi eu, Anton ţîrcov(ni) 2 cu de la Biserica Doa<m> 2 ne<i> 2 , am scris cu dzisa lor.
Velet 7268 <1760> martu 27 dzili.

<Pe verso-ul filei a doua, rez. grecesc din sec. XVIII al zapisului şi, din prima
jumătate a sec. XIX>: No. 2; 7268 <1760> mart(ie) 22; 34.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/185. Orig., hîrtie difolio
(28,5 x 19,4 cm.), filigran, cerneala neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunUor. XXXI - XLIII (1920-1932), p. 100, col. I (rez.).

' Aşa în orig.

2
Omis în orig.
3
Amprentă digitală.

234
 m 1760 (7268) martie 31
Cîhiorghie Arnăut cizmar vinde lui Neofit egumenul mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi o
dugheana pe locul acestei mănăstiri de pe Uliţa Mare.

f Adică eu, Ghiorghie Arnăut cizmar, făcut-am această adevărată scrisoare a mea
mîna sfinţii sale, egumenului de Trei Sfetitele, chir Neofit, precum să s(e) ştie că,
.înd eu o dugheană făcută pe locul mănăstirii, pe Uliţa Mare, din sus de Ioana
'itieuroanca, şi netrebuindu-mi mie să mai ...' vînzătoare şi neîncăpînd altul ...'
cump^ratu sfinţiia sa n u m a i . . . 1 doaozăci de lei, ban(i) gata.
Şi. pentru credinţa, am pus degitul.
U t 7268 <1760> mart(ie) 31.
Eu, Gheorghie Arnăut cizmar, am vîndut 2 .
Eu, Mărie, soţul dum(isale), am vîndut cu voie mea 2 .
'Vasilie Gane (?) biv isp(ravnic) am scris cu zisa lor <m.p.>.

<Pe verso, scris la sfîrşitul sec. XVII1>: No. 1. Pentru o case ce au cumpărat
egumen(ul) de pe Uliţa Mare, <precedat de rez. grecesc al zapisului>.
Iiist. de Ist. „A. D. Xenopoi" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., două amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marineseu, Protaton, p. 220, nr. 370 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (21,9 x 16,8
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 218).
1
Ilizibil în text.
- Amprentă digitală.
3
Deasupra, o semnătură grecească indescifrabilă.

273 1 7 6 0 aprilie

Alegerea fostului mitropolit al Thesalonicului Gavril <Calimah> ca mitropolit al Ţării

Moldovei de către episcopi, marii boieri şi egumenii mănăstirilor moldoveneşti.

f Ot 8 e î o i Kod tepot vopot StaxeXefjovxat tcca StappfjSriv d7ccxpat.vovxat pf]

uevetv e n a p x l a v xtvd erei J I O X V dîtpoaxdtetjxov Kai a notpavrov Kai ev
axepfjaet 7tvei)paxtKfj<; emoKetj/ECCK; Kai dcpKtepaxtxfţq 8toucnaeco<;, t v a (ii) xo ev
xfj eTtapxtâ eKEivfj xpiOTercovopov 7tX.f|pco|ia, p i v o v eaxepr|evov ap%tepaxtKTi<;
npooiacrlaq e7ti 7toA,-6, tino xtvoq evavxipc<; 7tpoa8oXfj<;, xcov dopdxcov e%9p(dv eîq
u v a y-uxticov KIVS'UVOV £^o/aCT0f|crr|, Sta xot (;) xobxo Kai oi Kaxâc x&pav
ewepcoq 7tpo'iaxdpevot cppovaSa oii xfiv rcxot) a a v xaxafJaAAo'octv erci x Ş pfi
Stapevetv x a ţ t>7t' atixcov SiotKODpivaq 6p9o8oJ;ot>(- ejtapxlai; eaxepripevaq
jtveupaxtKfîţ t'7tujKâ\|/ecoq, Kai evopâvxeţ xo Tf\q dpxiepco<y6vr|<; d^icopa orcoaov
jieya xai dvayKatoxaxov eon xotg xâ> xpt-OTtavtKCp 7toA.txe-up.axt
aejt vwopevotq, axe 8t' a m o t ) navxcov xâ>v xfţq ăyîccq xot) Xptaxoi) 'EKKA,r|ala<;
Beuov pwxiiptcov eKxeAo-opivtjov roxvxcov xcov euceScov x p ^ t t a v c o v
KA.tipov6p.cov ©eao dnoSetKvupevcov, ănoKcxdioâoiv yvriowv npoaxaxriv Kai
TtveDpaxiKov n o t p i v a Kai dp%tepea elq xf)v c p 0 a a a a a v X T p e w a t op668o^ov
emapxiav crovcoSt (sic) x o t ţ Oeiou; vâpotq e p y a ţ o p e v o t . ETtetSf] x o v y a p o w rjSri
Kai f| aytffltdxri Mr|xp6no/ac; at)xri MoA8o8A,axlai; ăpetve %i\ p e t i a o o a Kai
eoxepripivri dpxiepaxixfiq îtpoaxaotaq Kai rcvE-upaxt Kfjţ entax%eoo<;, a x e xao
ev a-oxfj dpxtepaxetiovxoc; Kt)p TaKCofkn) 7tapaixr|0tv otKetoQeXfi Kal dptdcxcoc;
7totriaa(aivo'o, x a 0 ® 5 dvxticpt) epat vexat âacppaytapevri rţ IStoOeA/nţ auxot)
Trapatxriatq averi, 8 i d xorno 6 eijaejîeaxaxoţ Kai xpuraavtKtbxaxcx; fipcov

235
Ai3*o£vrriq Kai fţyeiacbv rcdaric MoX5o5Xxxxta<;, r u p t o q , Ktipioq 'Iox. ^ţţ ş
©eo8d>pou BoepoSaţ, dx; dnaSdq rai cp-6X«£, cocpipijc; x â v lepcov vojxcov %q,
e K K A , R | M A A T I K M V Kavovcov K a i e v t a I [XCTXCOV K(Xt FFIŢ 0EO0EV Î | 8 T | ÂXXKCOV
Siincov x a ţ a i i e e v t i K a q i^vtaq x % 0eoşpoDf]TO'O t^otpccţ xaijxriq, ş p p v x t S a atrt]\<
xu%o"Daa, Kaxe(3dAAşxo exi xcp ţii) p i v e i v xfiv ayicoxariv xamr\v MrjxpoTioXiv eju
7io>.\) âîipoGxdxe'Oxov K a i dîiolţtavxov Kai eoiepiiţiEvriv dpxtepaTiKîjc
SioiKriaecoq Kai Tcveu)a.aTiKfig itpocjxaolaq, Kai, crovayaycov Ttdvxai; Toix; tuto
xrţv âytcoxdxrţv xatixrţv Mr1xp67roA.1v SiateA.oOvxaq fktxpiÂeaxdxouq ETUOTCGTCOUIJ,
6jxo<5 Si Kai xoiiţ îtepi xfjv amov> Y\|/Til6xT|xa ewyeveoxdxoxx; apxovxag,
oaicoxdxoxiq Ka8riyo\)(j.evo'oq xrâv e v x a - u m lepcov Kal oefkxoţucov (xovaaxrţploov !
Kai XoirtaSc; a r c a v x a ţ x f j ţ î e p â c K-optou KataXâyot) Kai xao Âa'iKou
awxfi|j,axoc;, SâSooKev a i i x o î ţ d S s i a v erei t q j rcpopdXEoOai \|/fţcpo\><; KavoviKaq ;
Kai EKÂi^at rcpoacoîtov a ^ i o v K a i txpjxoSiov xo"6 â v a 8 E x 0 f | v a i xtjv Ttoijxavxvxnv
T i p o a t a m a v Kai âpxiepaxtKriv Sioitcrţatv xfţţ 0eoaco0xot) x a m r j q x^apocc. Kai
Sfţ, xpuov dpxiepatiKcov npoacomov n a p ' aiixcâv npopX.'qBevxcov, npoexuţQri Kai
Tcpoe^eXiyr) xrâv ăkhav ăfyog Kai 6cp|i,68to(; o Ttavaeptbxaxcx; Mr)xpoxo^ixr|<;
npârjv ©ecjciaÂovtKiig, xiiptoq FaPptfjA,, ax; etiXapfiţ K a i Geocrep-nq, xljxioq xe Kai
iep07ipeTif|q Kai Koautoq, xdxe 8 e î a K a i eKKÂ.r|cn.aaxiKd KaXâg «|rioKTî|j.evoţ
Kai evapexov TtoXixeiav exei ţtenapxupTţfxevcx;, KaGa ecpavr) K a i ev xfj 7cpoxepa
avxoţ) E J I A P X I A 7toXixewd)j,£vo<;, K a i xouyoxoq ţiapxupr|8£i<; i m o X E jtdvxrav
a v r & v npoq r d deoaspeg a v r o v "Yij/og Kai urco xou Ttaviepcoxaxox) Kai
OEQTCpopifţto'O 7ipcbr\v MaXlSoS^ax^X laKcoSou, npooex?-il9il iiito icdvxrav,
Kai eA,aSe jiev xf}<; EKXdfwrpo'U S e ^ i â ţ xou "Yyo'oq a u x a u xfţv 7toip.avxi.Kriv
pdpSov rîjq ă j i a n ă t r i q xauxr|<; MTTtpo7t6A,eco<;, ajtoKaxâaxri 8e Kai 81a x 0 1 ^
e%Xoyfîţ rai Kravovaxrn*; fiezadâaeux; xaxă xiţv eKK/lricriaaxixfiv Staxuîxcooiv
y v f j a u x ; Kai voţiiţioţ K a i KavovtKcx; dpxiepeiic; Kai Mrixpo7toXlxri<; a w f j q . "OQev
eiq E V 5 E I Ş , I V Kai S U I V E K T ] xf|v d a c p a l e i a v eyevexo Kai xo n a p o v EKKXriaiaaxixov
i)îi6(j.vri(ia Kai Kax£<3tpd)0-n ev x©8e xcp tepcp KCOSIKI xiÎQ dytoixdxiiq x a t n ^ q
MT)xpo7t6X£CO<; M o ^ S o p X a x i a ţ . 'Ev exei ocoxtpicp av(/^' -xcp, K a x â (.if)va
'AîtplXiov.

t Sfintele şi d(u)hovnieeştile pravile hotărăsc şi aiavea arată ca să nu rămîie vre o

eparhie cu îndelungă necăutare a păstorii şi lipsită de paza cea d(u)Jiovnicească şi
ocîrmuirea arhierească, ca nu cumva turma lui H(risto)s cu îndelungata neotcîrmuire ai
acei eparhii şi nepurtarea de grijă arhierească să rămîie stinghirită de împbtrivnîcile
înboldituri a vrăjmaşilor celor nevăzuţi şi lunecată spre cumpăna primejdii cei sufleteşti.
Drept aceea dar şi oblăduitprii cei credincioşi de pretutindenea nu cu puţină
purtare de grijă să osîrdiescu ca să nu rămîie pravoslavnicele eparhii ce sînt supt
ocîrmuirea lor stingherite şi lipsite de d(u)hovniceasca căutare şi oblăduire, carii, văzind
cît iaste de mare şi trebuincios darul al arhierii cătră acei ce să laudă cu numele
creştinesc, că prin darul arhieresc să săvîrsesc toate tainile cele duriinezăieşti a sfintei
biserici ai lui Hristos şi â tuturor creştinilor celor credincioşi Şi celor ce sînt vădiţi
moştenitori lui Dumnezău, pînă-şi aşază purtători de grijă şi: adevărat păstoriţi
duhovnicescu şi arhiereu la pravoslavnica eparhie ce ar fi ajuns a rămînea văduvind,
urmînd asămene după dumnezăieştile pravile. Deci, de vreme că şi această sfîntă
Mitropolie a Moldovlahiei au rămas văduvind de arhiereasca căutare şi d(u)hovniceasca
ocîrmuire de arhiereu ei chir Iacov, după paretisis ce au făcut nesilit şe de a sa bună
vrere, şi voia lui, după cum se vede aicea, în ceea faţă pecetluită, această cu al lui bună
vrere al lui paretisis şi precredinciosul şi iubitoriul de H(risto)s al nostru domnu şi
eghemon a toată Moldovlahiia chirios chirios Ioanis Theodoru voevodas, ca un
următoriu şi foarte păzitoriu a sfintelor praveli şi a canoanelor şi poroncilor celor

236
 bisiri v - n de la Dumnezău fiind rînduit şi cu domneasca otcărmuire a[i] aceştii de
£)uBifle>ău păzite ţări, nu puţină silinţă au pus ca să nu rămîie această sfîntă Mitropolie
e u îndelungata nepurtare de grijă, cu nepăstorie şi lipsită de păstoriia arhierească şi de
oeîrniuirea duhovnicească. Şi aşa, adunîrid pre toţi iubitorii de Dumnezeu episcopi ce să
a jla «upt această sfîntă Mitropolie Şi înpreună cu dînşii şi pre toţi veliţii şi cinstiţii boieri
aî înnălţimei Mării Sale şi pe precuvioşii egumeni ce are la sfintele mănăstiri şi cu tot
ciiittful bisericescu şi mirenesc, datu-se-au lor voie ca, după canoane, să facă psifos,
adică aiegire, şi să aleagă obraz vrednic, cinstit şi trebuincios ca să primească această
purtare de grijă şi ocărmuire arhierească a aceştii de Dumnezău păzite ţări, şi dar, trei
obraz! arhiereşti de cinste socotiţi şi arătaţi fiind, s-au ales vrednic şi mai iscusit
prec»sfmţitul mitropolit proin Thesalonichis, chiros Gavriil, ca un cucernic, cinstit şi cu
sfinţirea încuviinţat şi foarte împodobit şi bine învăţat cele dumnezăieşti şi bisericeşti,
după cumu s-au arătatu şi la acea de mai înnainte eparhie a lui, Thesalonichis; pre carele
intiu a^est chip toţi mărturisindu-1 cătră blagocestiva înnălţimea Mării Sale şi de cătră
presimţitul chir lacov ce au fost mitropolit Moldovlahiei, s-au ales de toţi; şi aşa s-au
învrednicit de au luat prin luminată mîna a înnălţimei Măriei Sate păstorescul toiag a
prcasfintei Mitropolii aceştiia, făcîndu-să alegere de obştie după bisericescul aşăzămînt
şi canonicească orînduială şi hotărîre legiuita metathesis, adecă mutare, şi s-au pus
«mitropolit adevărat şi legiuit al eparhiei aceştiia.
Ce dar spre acea de a pururea adeverirea s-ait făcut şi s-au scris pomenirea această
^bisericească întru această sfîntă condică a preasfintei Mitropoliei aceştiia a
Moldovlahiei, 1760, en (sic) luna lui aprilie.
loanichie episcop Romanschii c m . p . x
Dositheu episcop Radauţului c m . p . x
Inochentie episcop Huşului c m . p . x
Arhiva Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei - Iaşi. Condica de hirotonii a Mitropoliei Moldovei, sub
data. Tex! grecesc şi orig. rom.
EDIŢII: lorga, Condica de hirotonii, nr. V, p. 8-10 (text grecesc după care îl edităm aici) şi p. 10-11
(text rom., eu multe abateri fonetice).

274 1760 (7268) aprilie 3

Mărturie hotarnică a patru vornici de poartă privitoare la uri loc cu casă din Muntenimea de
Mijloc al lui Neculai Moraitul baş bulucbaş.

Suret de pe hotarnică din v(ă)let 7268 c l 7 6 0 > ap(rilie) 3.

Facem ştire cu această mărturie hotarnică precum că, din luminată poronca măriei
sale preaînălţatului domnului nostru Ioan Teodor v(oie)voda, ne-au orînduit dumnealui
Manolachi Costachi vel logofăt ca să mergem aice în tîrgul Iaşii, în mahalaua
Muntenimei de Mijloc, din deal de Sfeti Spiridon, ca să hotărîm o casă cu locul ei ce este
împregiurul casei a dumisale Neculai Moraitul başbulubaş, carele casă au cumpărat-o, cu
locul ei cu tot, de la Gavril Cazan copil din casă, cu zapis, care acest loc se hotărăşte pe
din sus cu locul dumisale banului Scărlătache, iar pe din gios să hotărăşte cu locul ce să
nunteşte a lui Gligoraş Savii pîrcălabului, iar faţa locului pe de la vale să hotărăşte cu
Uliţa lui Sfeti Spiridon, iar fundul locului pe de la deal să hotărăşte cu locul domnesc; şi
după cumpărătură, vrînd să-şi hotărască casa cu locul ce-au cumpărat, şi, după poroncă,
mergînd acolo am strîns mahalagii de.pin pregiur şi alţi oameni care s-au întîmplat fiind
de faţă şi vînzătoriu.

237
 întăi s-au pus o piatră hotar din gios, în colţul locului de la vale despre locul i Ul
Grigoraş Savii, în marginea uliţii, şi de acole am purces în sus, alăture cu uliţa şi p nţaj
în colţul gardului dumisale banului Scărlătache, unde s-au găsit piatră hotar vechiu, s-au
aflat 17 stînjîni, 6 pajme; şi de acole drept la deal alăturea cu gardul şi pîn(ă) în locuţ
domnesc, s-au aflat 7 stînjini; 5 palme; şi din colţul acela să întoarce drept în gios pe din
dosul casii, alăturea cu locul domnesc şi pîn(ă) în locul lui Gligoraş a Savii, unde s-au
pus piatră hotar, s-au aflat 17 stînjină; şi de acole să întoarce la vale şi păr-în uliţa despre
Sfeti Spiridon în piatră de unde am purces întăi cu măsura s-au aflat 8 stănjini. Şi aşa
s-au încheiat acest loc cu aceste sămne şi măsuri după cum arată mai sus. Şi după cum
am hotărît am făcut şi noi această mărturie la mîna dumisale Neculai Morait başbulubaş.
Şi, pentru credinţă, am pus şi pecetea porţii domnului şi am iscălit.
1760 <7268> aprilie 3 1 .
Lupul Hadîmbul vornic de poartă.
Tanasie Meieghi vornic de poartă.
Ion Meieghi vornic de poartă.
Chiriac Poroschi vornic de poartă.

Acest suret fiind scos de pe cel adevărat aseminea, am iscălit ca să se crează.

Roseti vel agă <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXX1I/11. Copie de la sfîrşitul sec,
XVIII.

EDIŢII: Creşterea colecliunilor, 1909, p. 194, col. II (rez.); Codrescu, Urbanul, XXII, p. 383 -385
(aceeaşi copie.)

1
Urmează menţiunea copistului: „Pecete Porţii".

275 1760 (7268) aprilie 5

Gheorghiţă fiul lui Ion sumănar redobîndeşte prin judecată, în virtutea dreptului de
preemţiune, o dugheană de pe Uliţa Hagioaiei ce fusese a tatălui său.

t Facem ştire cu această carte a noastră de giudecată că, viind înaintea noastră,
Gheorghiţ(ă) feciorul lui Ion sucmănariul din Tîrgul de Sus şi cu Pavăl blănariul din Iaşi.
feciorul lui Ion, nepot Cîrstii Stroescul, s-au giudecat faţă înaintea noastră pentru o
dugheană den Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioai a, care dugheană o luas(e) Iacov jidovul
din Roman cu loc cu tot de la Ion sucmănariul, tatul lui Gheorghiţ(ă), pentru patru sute
cincizăci şi şasă de lei, ce i-au fost datoriu, cu giudecata mării sale Costandin vodă
Racoviţă şi cu a dumilorsale veliţilor boieri, care loc a fost vîndut la doao-trei neamuri
mai înainte; şi pe urmă, cumpărîndu-1 Ion sucmănariul, l-au stăpînit treizăci şi mai bine
de ani pînă la acea datorie a lui Iacov jidovul, şi Iacov jidovul, scoţind locul vînzător, îl
cumpărasă Pavăl blănariui în 95 lei făr(ă) de ştirea celuia ce-au stăpînit locul atîţia ani.
Şi pe urmă, auzind Gheorghiţ(ă) feciorul lui Ion sucmănariul că au vîndut jidovul locul
tatălui său, n-au lăsat să între la stăpînirea altora şi, cercîndu-şi dreptatea sa înaintea
noastră, am luat sama după sfînta pravilă şi nu s-au căzut ca să cumpere locul acela alt
neam făr(ă) decît ori feciorii lui Ion sucmănariul ori alte rude a lui fiind stăpînit locul de
Ion sucmănariul atîţia ani. Şi după dreptate s-au dat rămas de la giudecată pe Pavăl
blănariul şi i-au întorsu Gheorghiţ(ă) toţi banii înapoi, adică 95 lei; şi s-au luat de la
Pavăl blănariul şi zapisul cel nou cu care îi vîndus(e) jidovul locul şi zapisăle cele vechi

238
 mai de înainte; şi au rămas de acum înainte să-şi stăpînească Gheorghiţ(ă) locul cu bună
i "pace. Şi după cum am găsit a fi cu cale şi cu dreptate am dat şi această carte de giudecată
; la mîna lui Gheorghiţ(ă). Aceasta înştiinţăm.
[ ,et 7268 <1760> ap(rilie) 5 d(i)ni.
Ioanichie episcop Romanschii <m.p.>.
Manolachi v(e)l log(o)f(ă)t <m.p.>.
Vasilie Buhăiescul pah(arnic) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, LX/4. Orig., hîrtie (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 122, nr. XV (orig.).

276 1760 (7268) aprilie 15

loan Theodor <Calimah> voievod dă spitalului mănăstirii Sfîntul Spiridon o trusă scumpă
dc instrumente chirurgicale încredinţînd-o cu izvod domnesc epitropilor mănăstirii.

t IW<»H OEOAOP B(OE)NWA'T, EIWKTK» MHAOCTY», R(OC)U(O)AÂP'K 3E«A6

Moa \Ai;cKWn. De vreme că Svîntul şi mult puternicul Dumnezău bine voind, ne-au
luminat de am,'găsit chipuri ca acele cu carele să să poată păzi şi chivernisi un spital,
adecă bolniţă, aice în oraşul laşului, care s-au aşăzat să fie la svînta mănăstire al
Svintuiui ierarhu Spiridon, pentru căutare şi grija bolnavilor, după cum pre largu arată la
osăbii domnescul nostru hrisov, care acest foarte bun lucru s-au cunoscut de cătră toţ(i)
de oKle a fi, şi lui Dumnezău plăcut, dar şi patrii foarte trebuincios.
Pentru aceasta dar socotind domniia me că toat(ă) paza spitalului acestuie ca să
tămîie în bună stare iaste cuprindere şi împlinire acelor trebuincioasă cheltuiale, ca să nu
lipsască, şi fiindu că pre lîngă alte osăbite mile ce-am rînduit domniia mea la trebuinţa
cheltuielilor acestui spital, precum arată hrisoavele domneşti, dar deosăbit am dat şi un
săcriîu cu toate trebuincioasă hieră de gerah, care hieră nu puţînă sumă de bani cuprindu
şi dc toate hierăle acele, acum, s-au făcut izvod cu pecete domnii mele şi s-au dat Ia
epitropii mănăstirii ca să fie la trebuinţa spitalului nelipsite nici o dată, dar fiind că poate
după vreme s-ar tîmpla, ori de cătră stăpînitorii aceştii ţări, ori din boierii lor, sau din
boierii de ţară, sau din doftorii domniilor sau alţii, s-ar ispiti a lua dintr-aceste hieră orice
şi Ic ar popri la stăpînire lor, pentru aceasta dar iată pe unii ca acie carii ar face această
necu- iincioasă faptă îi dăm şi-i lăsăm la straşnica giudecata Domnului H(risto)s şi pîrîş
să lc fie Svîntul Spiridon şi iertare să nu aibă în veci. Şi încă am rugat şi pe sfinţîie sa,
pre al nostru după trupu preiubit frate, iar după lege sufletescu părinte, chir Gavriil
mitropolitul a toată Moldova, ca să întărească şi să pecetluiască şi sfinţiia sa cu blestem
bisericesc, ca să să păzască acest bun lucru al nostru ce am făcut şi am dăruit la spital,
nestrămutat în veci.
Şi spre aceasta iaste însumi credinţa domnii mele şi întărim şi cu pecete şi
iscălitura noastră. '
V(ă)let 7268 <1760> april 15 d(i)ni.
Hw M W A H B W G B W A A c m . p . x
ArtţuTpux; crot^D \ieyakr\ onaxap <m.p.> 1 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de mîini diferi t e x 1) Hrisov
pentru daniia hiiarălor de gerăhie; 2) Hrisov pentru danie hiiarălor de gerăhie.
<De la începutul sec. XIX>: 7268 <1760> apr(ilie) 15. No. 9.

239
 Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/8. Orig., hîrtie difolio (53 x 38 cm.), filigran, cerneală neapj î
(intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), imprimat inegal în cerneala C
roşie, avînd deasupra capului de bour din centru o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, mărginită de sabia ji 5
buzduganul încrucişate, iar pe laturi avînd slovele: IUI-ÎW/'O'-A/K-B (Io Io(n) Th(eo)d(or) vfoie)v(cxis;
dedesubt, cu cifre arabe, amil: 1759.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 168, nr. CXXXI (orig.) .;,),
Băileanu ş.a.1, Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 41 (text parţial după precedentul).
1
Dimitrios Suţu mare spătar cm.p.x

277 1760 (7268) aprilie (?) 17

Ioan Theodor <Calimah> voievod împuterniceşte o slugă domnească să împlinească de U
Lupul Hîncul 65 de lei datoraţi de acesta lui Ion ispravnic de copii în casă.

t Iw IUMN QewAWp B(OE)S(O)AD, Ew>K(Ye)IO M(H)A(©)CT"I'K>, r(oc)N(o)AU)pT,

3CMAH MWAA<»BCKOH. Dat-am carte domnii meii slugii noastre cestui ...' să fie volnic cu
cartea domnii mele a merge la Lupul ficiorul Hîncului să plinească de la dînsul ...' lei,
care bani au jăluitu Ion biv is(pravnic) de copii că în anii trecuţi au venit Miron Hîncul
cu zapis de un loc de casă de aici din Ieşi, cari loc era în poarta lui Ioniţă, zicînd Hîncul
că este cu ştiri Marii fetii sali şi a nepoatilor lui, fetile Marii. Şi scoţînd loculTa vînzari,
l-au cumpărat Ion is(pravnic) şi după 17 ani l-au schimbat şi Ion cu alţii.
Acmu s-au sculat Mărie fata Hîncului, sora Lupului, şi cu fetile ei şi cu giudecata
dumnealor veliţilor boieri ş-au luat locul la stăpînire lor zîcînd că Hîncul au fost furat
zapisul şi vînzari locului n-au fost cu ştire lor şi să mai plinească 40 lei, car(e) bani au
dat samă Ion că i-au cheltuitu înblînd la multe giudecăţi într-un an şi giumătati, tot
pentru acel loc; deci cu ce-ar găsi la casa Lupului să aibă a plini toţi banii deplin, iar
Lupul avînd ceva a răspunde, să vie să ste faţă la giudecată şi nime să nu ste înpotriva
cărţii domnii mele.
Ap(rilie) 172, l(ea)t 7268 <1760>.
1" HW IWAN 06WAWP B(O€)K(O)A«, E(O)*;(YEIC>) A\(H)A(O)CT(YW),
r(oc)n(O)A(d)p"H 36M(A6) MWAAABCKWH. Dat-am cart(ea) domnii me(le) slugii nostre,
cestui .,.' să fie volnic cu cart(ea) domnii mel(e) a merge la Lupul feciorul lui Miron
Hîncul şi s(ă) plinească de Ia dînsul 65 Iei, care bani au rămas să întoarcă el lui Ion biv
ispravnic de copii pentru pricina unui loc de cas(ă) ce-au fost vîndut tată-său, Miron
Hîncul, lui Ion is(pravnic) şi după giudecăţi s-au hotărît ca să plinească toţ(i) banii de Ia
Lupul Hîncul cu ce-ar găsi la casa lui. Iar el de ar avea ceva a răspunde să vie aice să ste
faţ(ă) la Divan. Aceasta poruncim.
L(ea)t7268.
<Pe verso, de aceeaşi mînă>: t Hw HUMN QEOAOP B(O6)B(O)AA, BoM<(Ve)w
M(H)A(O)CT(YIO), r(oc)n(o)A(<»)p(T) 3 C M A H MWAAABCKOM. Dat-am cart(ea) domnii
mele alui nostru ca un frat(e) dum(nealui) vel armaş, cu frăţască dragoste.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/156 bis. Concepte, hîrtie (33,7 x
21,3 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez. cu data:
„7268 (1760)").

1
Loc liber.
- Luna este nesigură, iar data de zi parc a fi adăugată de altă mînă.

240
 J7;! 1760 (7268) aprilie 19
Carte de blestem a mitropolitului Iacov privitor la împresurarea unui loc din Uliţa Fînăriei.
Iacov, cu mila lui Dumnezău, arhiepiscop şi mitropolit Moldovii.
t Facem ştire cu această carte de blăstăm a mitropolii noastre precum au vinit
îrmaintea noastră Mărica de aicea din Iaş(i) împreună cu nepotul său Lupul sin Marii,
nepot lui Pătraşcu Ochincă, şi ne-au jăluit pentru un loc de casă ce au rămas acelui
Pătraşcu în Uliţa Fînării şi s-au împresurat den sus de cătră locul unui Irimii, giumătate
locul acest de casă ce au fost drept a lui Petraşco de un Ştefan armaş.
Aşijderea, ne-au mai jăluit şi pentru alt loc de casă iarăş(i) de aicea din Iaş(i), de
j-e Uliţa Strepezinească ce iaste alăturea cu Fînărie, care şi acest loc iarăş(i) au fost
acclui Pătraşco şi acmu să scoală unii şi alţii den mahalagii şi zic cum că locul acela iaste
domnescu.
Pentru care, neputînd ei ca să afle adevărul atît pentru locul acel (a) ce l-au
împresurat acel Irimie şi cu acel Ştefan armaşul cum şi pentru locul acestalalt ce-1
tăgăduiescu mahalagii şi zic cum că locul acela iaste, domnescu, au cerşut de la noi
această carte de blăstăm întîi asupra Irimiii şi asupra lui Ştefan armaşul şi asupra
mahalagiilor de penpregiur ca să mărturisască adevărul cum şi cu ce chip au împresurat
acel loc şi pe unde iaste drept locul acelui Pătraşcu cum şi asupra acelor mahalagii ce
tăgăduiescu şi acel alai t loc şi-1 arată cum că iaste domnescu. Şi asupra tuturor oricui ar
f-tt de pricinile acestor 2 locuri de cas(ă) şi nu vor mărturisi adevărul unii ca aceia să fie
afuitsiţi blăstămaţi de Domnul Dumnez(ău) şi de slăvită lui Maică, de slăviţii 12
Apostoli, de 318 Sfinţi Părinţi de la Nichela; fierul, pietril(e) i lemnile să putrezească,
iaiă trupurile acelora să stea întregi, să-1 lovasca cutremurul lui Cain şi bubele lui Gheezi
şi zugrumarea ludii încă şi de smereniia noastră să fie aforesiţi şi blăstămaţi şi după
moarte(a) lor neiertaţi. Iar carii vor mărturisi adevărul nepărtinind nici la o parte, nici la
alta, să fie iertaţi în veci, amin.
L(ea)t 7268 <1760> apr(ilie) 19.
Iacov mitropolit Moldaviei c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, M-reaŞf. loan Gură de Aur, IV/19. Orig., hîrtie difolio (29,8 x 21,2 cm.), filigran,
cerneală neagra.

279 1760 (7268) aprilie 23

Ioana ungureancă dă egumenului Neofit al mănăstirii Trei Ierarhi o dugheniţă de pe Uliţa
Mare pentru bezmenul ce ar trebui să-1 plătească acestei mănăstiri pentm altă dugheană de pe locul
mănăstirii.

t Adecă eu, Ioana unguranca, dat-am adevărată scrisoare a me de bunăvoia me, de

nimene silită, nici asuprită, la mîna sfinţii sale părintelui Neofit, egumenul ot sfînta
măn(ă)stire Trii Sfetitelor, precum să s(e) ştie că aşedzîndu-mă cu sfinţie sa pentru o
dugheană ce am făcută pe locul măn(ă)stirii, la Uliţa Mare, şi fiind şi o dugheniţă
alăturea cu dugheana me... 1 tot a me, am dat-o sfintei măn(ă)stiri, ca luîndu chirie de pe
ace dugheniţă, să fie pentru bezmănul dughenii în care şăd eu, după cum arată şi
scrisoare car(e) o am dat-o Ia mîna sfinţii sale.
Deci nimen(i), nici din neamul mieu, nici alţi streini să n-aibă a să amesteca să facă
vreo supărar(e) măn(ă)stirii înpotriva acestui zapis, că cin(e) s-ar afla sau s-ar scula să facă
oricîtă de puţină supărar(e) peste acest zapis: or rudă, oricineş ar hi, să hie sub blăstăm.

241
 Şi, pentru credinţa, am pus degetul.
L(ea)t 7268 <1760> apr(ilie) 23.
t Eu, Ioana unguroanca, am dat 2 .
' t Şi eu Mihai, fieior Ioanei, cu voia me 2 .
Şi eu, Răducan pisar, am scris şi mart(or).

<Pe verso, scris în sec. XVIII>: 1) 7268 <1760> ap(rili)e 23. <Nr.> 20; 2) Pentru
o dugheniţe de pe Uliţa Mare a Ioanei unguroancei; 3) Pentru o dugheană de pe Uliţa
Mare crepetat în limba greacăx
S-au scris. No. 30. 1795 iulii 9.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, două amprente digitali
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 220, nr. 371 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (20,5 x l4.(,
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton, de la Muntele Athos, Grecia, nr. 221).

1
Neclar.
2
Amprentă digitală.

280 1760 (7268) aprilie 2f

Toma blănar, soţia sa, Aniţa, şi fiii lor vînd lui Coste Papafil trei dugheni şi loc de încă o
:
dugheană din faţa bisericii Sfîntul Nicolae Domnesc, cu 1 200 lei. <
Gavriil mitropolit(ul) Moldaviei <m.p.>.
t Adică eu, Toma blănar sin preotul Balica, împreună cu soţul mieu, Aniţa, şi cu
fii noştri, făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului
Coste Papafil, precum să să ştie că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a nostră bunăvoie,
am vîndut a noastră dreaptă ocină, adică trei dugheni cu loc cu tot şi un loc de o
dugheană alăture cu dughenile care sîntu denainte lui Sveti Nicolai, piste uliţă, între
dughenile vărului mieu Gheorghie peveţul gospod şi între hudiţa lui Stoian care moşie şi
mie îmi este de la părinţi. Şi tocmala ne-au fostu o mie şi doao sute de lei tocma.
Deci văzind plată deplin în mîinile mele, am dat acestu încredinţat zapis al nostru,
împreună cu zapisul cel vechi şi cu hotarnica locului, ca să fie dumisale moşie în veci şi
giupînesii şi coconilor dumisale şi să stăpînească cu pace.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, cari mai gios s-au iscălit; şi
noi, pentru mai adevărată credinţa, ne-am iscălit.
l(e)t 7268 <1760> apr(ilie) 25.
f Toma blănar am vîndut c m . p . x
t Eu, Aniţa, soţ Tomii.
f lanacachi sin Tomii blănar.
f Eleniţa fiică Tomii blănar.
Lupul sin Topor (?) <m.p.>; Ghenadi diac <m.p.>; rA,Tjyopriţ aavÂtjq <m.p.> !
Lupul Hadîmbul vor(ni)c de poartă <m.p.>; Gheorghi cîntăreţ c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLX11I/27. Orig., hîrtie difolio (30,i
x 23,5 cm.), lipsă 1/2 din fila a doua, cerneală neagră.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCXCII/7 (copie din prima jumătate a sec, XIX),

' Gligoris Saulis <m.p.>.

242
 281 1760 (7268) aprilie 25
Ion salahor mărturiseşte că preotul Maftei, superiorul rezidenţei iezuiţilor din Iaşi, i-a
permis să rămînă pe moşia acestuia făcîndu-şi casă sau bordei cu condiţia să trăiască în pace cu
toţi oamenii de pe moşie.

t Adecă eu, salahor Ion, dat-am această adevărată şi încredinţată scrisoar(e) a m e

' la mîna sfinţii sali părintelui Maftii, supirioriul rezidenţii din Ieş(i) a iezoviţilor, precum
- să s(e) ştie că, d u p ă multe împotrivir(i) ce m - a m pus împotriva sfinţii sali, m-au dovedit
si au rămas dîndu-mi 7 lei pe casă, cu toati damurile pi lîngă dînsa car(e) să află, şi să
lipsăscu. Dar apoi agiungîndu iar eu, Ion salahoriul, cu rugăminte la sfinţie sa ca să m ă
lase să şădu tot pe ace moşie, sfinţie sa s-au milostivitu şi m-au slobozitu ca să şed să-
m(i) facu altă casă sau bordei p e moşie sfinţii sale, dar cu acestu scop ca să trăiescu în
pace cu toţi oamenii, cu dînşii gîrlceavă nici odinioară să nu facu şi şi la această m ă
apucu ca un moşneagu să cautu toat(ă) moşie şi d e aş afla făcîndu pe cineva gîlceavă sau
pagubă. îndată să aibu a alerga şi a face ştir(e) stăpînului.
Iar de n-aş u r m a la toate car(e) scriu sus şi aş f a c e oricîtă de puţină pricină sau
împotriviri, volnic să fie sfinţie sa în tot ceasul să m ă gonească de p e moşie. Şi acesta
înainte lui Dumnădzău cu giurămîntul m ă apucu c-oi ţine. Şi, pentru credinţa, îm(i) pui
degetul, ca să se crează.
L(ea)t 7268 < 1 7 6 0 > april(ie) 25.
t Eu, Ion 1 salahor.
t Eu, Petre sin Ion salahor, martor 1 .
Eu, Răducan pisar, am scris. Răducan <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/204. Orig., hîrtie difolio (20,3 x 17,3 cm.), filigran, cerneală
i&feme, două amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

282 1760 (7268) aprilie 28

Ion Theodor <Calimah> voievod întăreşte preotului Iftemi şi fiului său Manolache preot la
Biserica dinspre Doamna stăpînirea asupra unui loc de prisacă din Valea Cămeşii, din gios de
Prosălnici, ţinutul Cîrligătura.

t H W IWAN OewAop B(OE)BC>A<»> E O > K ( Y G K > ) M H A ( C > ) C T ( Y K O , R(OC)N(O)AAP(IO

3T>MAH MOAAABCKOH. Dat-am cart(ea) domnii mel(e) rugătoriului nostru preutului

Iftemi şi ficiorilor 1 săi preutului Manolachi de la Biserica despre Gospojda ca să fiie
volnici cu cart(ea) domnii mele a ţîne ş-a stăpîni un loc de prisacă din Vale Cămeşii, din
gios de Prosălnici, în ţînut(ul) Cîrligăturii, card loc de prisacă est(e) danie preutului
iftimiie de la Ilinca fata lui Gavriil croitoriul, ce-au ţînut-o Ambrohie bărbieriul, care loc
de prisacă are şi p o m ă t şi loc de fînaţu, ce i-au fost şi Ilincăi de zăstre de la tatăl său.
Peniru aceea, după zapis de daniie ce ar6 mai sus numit(ul) preut, să aibă a lua de-a zăce
din ţann(ă) cu pîini, din fînaţ, din stupi, însă din cincizăci un stup, iar fiind mai puţîn să
ia cîte o para de stup, ş(i) din livez(i) cu pomi, ş(i) din grădini cu legumi şi din tot locul,
cu tot venit(ul) locului, după obicei.
Şi nimea să nu stea înpotriva cărţăi domnii mele. Iar cari ar avea mai mult a
răspunde, să-şi ia dresă şi scrisori ce-ar avea şi să vie de faţ(ă) la Divan.

243
 Let 7268 <1760> ap(rilie) 28. •
npW4(H)T E6A AWr(o)4»(e)T.
Arh. St. bucureşti, Fond bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXV1II/185. Orig., hîrtie difoij,
(31,5 x 21,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), imprimat inega
în cerneală roşie, avînd deasupra capului de bour o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, mărginită de sabia ş
buzduganul încrucişate, iar pe laturi avînd slovele: I U I - W ' 0 ' - A / B - B (IO Io(n) Th(eo)d(or) v(oie)v(od;
dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1759. ,
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXX1-XLIII (1920-1932), p. 100, col. II (rez.).
1
Aşa în orig.

283 1760 (7268) aprilie 30, iav

Maria, soţia lui Axintie armean, şi fiii ei: Cîrste, Azbeiu şi Luca, iau cu chirie de 12 lei p |
an un loc de dugheană pe locul Bisericii Armeneşti din Iaşi de la epitropii acesteia.

f Adică eu, Mărie, femeia lui Acsintie armanu, înpreună cu feciorii mei, Cîrste şi
Azbeiu şi Luca, făcut-am acestu zapis al nostru la mîna sfinţiilor sal(e) preuţiloti
armeneşti din Ieş(i), anume preutul Neculai şi preutul Sava, şi la mîna epitropiloşj
bisericii, anume Toader şi Cerchezu şi Toma, şi altor poporăni ce s-or iscăl(i) mai gios)
martori, precum să s(e) ştie că am luatu noi asupra noastră o dugheană veche ce esle
făcută pe locul bisericii şi ne-am apucatu noi din bună voie noastră cu lemnul cel vechiu
a dughenii şi cu trizăci de lei, bani ce ne-au mai datu să facem această dugheană pe locul
ce-1 vechiu a bisericii şi să o gătescu de iznoavă şi noi să şidem cu chirie în dugheană
cît(e) doisprezece lei pe an şi rămîie dugheana tot a bisericii, numai noi s-avem a da
chirie dughenii cîtu omu şide în dugheană totu cîte 12 lei pe an, fără de nici o sminteală,
iar de cheltuiala dughenii să n-avem [să n-avem] noi nimică a cer(e), nici un ban; şi de
n-am da banii chirii pe tocmală, să aibă a-şi plăti chirie de la noi cu giudecată şi toată
cheltuiala şi plineala să fie dispre noi ori la ce giudecată am merge.
Şi, pentru credinţa, ne-am şi iscălitu; şi ori de n-am da chirie den an în an să aibă a
ne scoate din dugheană după zapisul nostru.
ti Mc, RT(,B)T(«>) rtnp(nrtVd) A:

Eu, Mărie, şi cu fii mei, Cîrste, şi Azbeiu şi Luca, platnici, am pus degetele 1 .
Şi eu, Simion Cheşco uricarul, am scris zapisul cu zisa lor şi sîntu şi martor <m.p.>.
Muzeul d e Istorie a Moldovei - laşi, înv. nr. 10167. Orig., hîrtie difolio (28 x 19 cm.), filigran,
cerneală neagră, patru amprente digitale.
1
Urmează patru amprente digitale şi un rînd de text armenesc.

284 1760 (7268) mai

Inventar de „toate lucrurile" mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi ce au rămas după moartea
egumenului Iosaf.
f Aventarion de toate lucrurile m(ă)n(ă)stirii a Sfîntului ierarhu Spiridon şi cine
au dat, mişcătoare şi nemişcătoare, din biserică şi denafară, ce au rămas după moarte
părintelui Iosaf egum(en) ce s-au numit mai pe urmă Iacov, cum arata mai gios.
V(ă)let 7268 <1760> mai.
Celi ce s-au aflat date la m(ă)n(ă)stire de dumnalui Vasile Ruset hat(man):

244
1 falon de atlaz bun, roş, cusut cu sîrmă,
J stihar de lînă vînătă,
1 păreche de naracliţă, tij de atlaz bun cusut cu sîrmă,
6 boi, bez doi ce-au murit de boală,
2 vaci cu viţăi,
40 oi,
400 stupi ce să află acmu, bez 50 ce-au murit i bez ce s-au bătut trăind egumen(ul),
1 poală alăge vînătă de lînă.
Celi ce s-au aflat la biserică date de d(u)mn(ealu)i jic(nicerul) Ştefan Bosie:
1 Evanghelie moldovenească,
2 Minei pe 12 luni tij moldovenească,
1 Paraclitichi tij,
1 Triod, tij mold(ovenesc),
1 Străstier tij,
1 Pendicostar, tij,
1 Ceaslov, tij,
1 Psaltire, tij,
1 Filadră slujba Sfîntului Spiridon, tij,
1 Chiriacodrom, tij,
1 Filadră slujba sfinţilor piste an,
.. .stupi, bez ce s-au bătut şi... ce-au murit,
Moşie Cotnariul de la ţinut(ul) Hîrlăului, ca doă sate de oameni,
Moşie Bogdăneşti de la Prut, lîngă Zăgărance, din sus, ot ţinut(ul) leşului.

Celi ce s-au aflat date la bisărică de d(u)mn(ealui) baş Anăstasă lipscanul:

1 Evanghelie grecească,
12 Minei pe 12 luni, tij greceşti,
1 Paraclitichi, tij,
1' Triod, tij,
1 Pendicostar, tij,
1 Orologhion, tij,
1 Efcologhion, tij,
1 Psaltirea tij,
1 Apostol tij,
1 Filandră a Sfîntului Spiridon,
JJLeturghie,
1 doxastarion,
1 potir de argint pe dinăuntru suflat cu aur,
1 discos, tij de argint,
1 zvezdă tij de argint,
1 linguriţă, tij de argint,
1 copie de argint,
3 văzduhuri şi unul vechiu,
4 procoveţă,
7 candile de argint,
1 cădelniţă, tij de argint,
1 falon de atlaz roş sade,

245
 1 stihar de draghită sapată sîngepie,
1 stihar de cutnie,
1 patrahir de ştof(ă) albastru, .
1 patrahir de atlaz turingiu,
1 patrahir de cutnie cu flori,
1 patrahir de atlaz verde,
1 aurar de atlaz roş,
1 părechi de naracliţe de tafta franţuzască,
2 părechi de naracliţă verzi de droghită,
1 părechi de paftale de argint,
3 dveră de atlaz galbăn bun cu flori,
5 poale de icoane tot de atlaz galbăm cu flori cu una de la proschinitar,
3 dveră de lînă aiăge,
6 poale de icoane tij de lînă alăge cu doă de la proschinitar,
1 policandru mai mic la femei, tij de alamă cu 6 fofezi,
1 pomazanie de argint la mir,
2 poale de icoană mici: una la strana lui vodă şi alta la a mitropolitului,
1 perde de cit la icoana Sfîntu Spiridon,
1 lăcată mare, la uşa bisericii, şî o broască mare,
2 proschinitari de la mir,
2 năloaie,
1 poală de cit ce este aşternută pe pristol şi 3 înpregiur la pristol,
1 poală de cit la jertvenic,
1 ibric mic de încălzit apa la pristol ş-altul de untdelemn,
1 poală ce cit la scaunul de colivă,
1 mînăştergură de ştersu preutu la altar,
2 scaune de colivă şi un zilţu de arhiereu,
1 discos de aramă de naforă,
1 sfeşnic de lemn mic sapat,
3 dugheni făcute în Tîrgul Făinii, cu loc cu tot.
Celi ce s-au aflat la mănăstire date de pe la creştini, cum arată anume:
- 1 Evanghelie moldovinească înbracată cu meşină şi ferecată cu argint pe la
colţuri şi la mijloc iar cu tabla de argint, dată de la loniţă Raţă, lipseşte o chiotoare;
- 1 falon de ştof(ă) albu cu şiret de fir dat de la spatar loniţă Cantacuzino;
- 1 falon de canavăţă roş cu flori mari de fir dat de la dumneaei Ilinca fiica
d(u)misale Radului Răcoviţă biv vel logofăt;
- 1 falon de atlaz albastru cu flori d e la răposatul Miron Goroveiu;
- 1 stebar de canavăţă verde cu flori de fir dat de la d(u)m(nea)lui şetrar Vasile
Cozma;
- 1 stihar de cutnie bună cu floricele dat de la Abaza Vasile;
- 1 patrahir de hataia prisnăfir dat de la d(u)m(nea)lui aga Iordachi Costachi;
- 1 patrahir de şiret galbăn de Ia Negel;
- 1 părechi de naracliţă verzi în şetrangi de la Iacov egumen;
- 1 părechi de naracliţă de ştof(ă) albastru, tij;
- 1 părechi de paftale de argint cu colan prost făcut prin mîna lui Iacov egumen;
- 1 candilă de argint dată de d(u)m(nea)lui stolnic(ul) Costandin Răşcamil;
- 1 candilă de argint la mormîntul lui Miron Goroveiu;

246
 _ 1 candilă de argint făcută de Vasile Moimăscul;
_ 2 discosă de cositor pentru naforă făcută de lacov egumen;
- i coroană de argint suflată cu aur la icoana lui Sfeti Spiridon, făcută de
<j(u)m(nea)lui stolnicul Constandin Răşcanul şi 2 tabliţi cu slove, tij de argint;
- 2 coroane de argint suflate cu aur: una la Maica Precista Dispotica mai mare,
alta mai mică la Domnul H(risto)s din braţă dată de vist(iernicul) Tănasă Gosan.
- 1 cruce de argint suflată cu aur şi cu zăvat şi eu 19 fire de mărgăritar dată de
Vasile Moimăscul cupeţ.
2 sfeşnice de alamă: unu la pristol dat de la Gane, şi altul de la răposatul egumen
la jârlteirnc.
- cutnie neagră verde de altaz, dată de la Ioniţă Raţă.
- 1 belacoasă cu flori de fir ghiuvez dat de la Ioniţă biv vel paharnic;
- 1 tafta leşască verde săpată de la Toader Jora stolnic mare;
- 2 covoară, unul pe mormîntul lui Goroveiu şi altul pe mormîntul paharnicului
Ioniţă Calmăşul;
- 2 tăblişoare de argint la icoana lui Sfetie Spiridon scrisă nişte stihuri;
- 1 săcrieş cu herăle spitalului dat de la mărie sa Ioan Teodor voievod;
- 1 făclie moschicească de ceară albă de la d(u)m(nea)lui Ioniţă Vîrnav;
- 1 cleşte de stînsu lumânările în biserică făcut de răposatul egumen;
- 1 aer bun moschicescu de la o somă de creştini;
- 1 antimis ce era plătit la mitropolitul lacov;
- 1 tipicon dat de la d(u)m(nea)lui stolnic(ul) Negel ;
- 1 candilă de argint dată de poruşnicul Ciudin;
- 1 cutnie verde de la Vasile Caraiman;
- 1 moşie, Hîcenii otHîrlău, de la Vasile Caraiman cu alţi răzăşi;
- 29 stupi de la d(u)m(nea)lui stolnic(ul) Negei, bez 7 ce-au murit pînă în
primăvară;
- 4 sfeşnice mări de lemnu;
- 2 sfeşnice mici;
- 1 măneşterguri, tij;
- 1 păreche paftale argint cu banii bisăricii s-au cumpărat argint;
- 1 coroană de argint la icoana lui Hr(istos) de la d(um)neaei băneasa
Scărlătăchioaie;
- 1 sălaş de ţigan(i) de la Buzilac ţiganul cu doi copii şi o fată, bez femeie ţigancă
ce-au murit;
- crîşmă la Botoşani de le pah(arnicul) Ioniţ(ă) Calmăşul, de lemnu, cu loc cu tot
şi cu casă deasupra;
- 40 oi de la d(u)m(nea)lui şatrar(ul) Vasilachi Cozma;
- 2 boi, 2 vaci de la Miron Gorovei;
- 3 0 stupi tij de la dînsul;
exoc 7 2 6 1 rovvo npoxoţ â S o w i o a v o r o t a â 0 6 . . . ' .
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, LXXXII/17 Orig., hîrtie (32 x 22,2 em.), filigran, şase file, cerneală
cafenie.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 172-174, nr. CXXXVI (orig.);
Gh. Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - laşi, I, p. 45-49, nr. B (text după precedentul).
1
Cîteva cuvinte greceşti, neclare.

247
301
1760 (7268)iunie24
Lupul Gane, fiul lui Ştefan Gane pîrcălab, vinde cu 300 de lei hătmănesei Safta Ruset un
loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei, cumpărat de tatăl său de la Ioan Neculce hatman şi de Ia
Străzescul.

Adică eu, Lupul Gane, ficior lui Ştefan Gane parcalabul, făcut-am zapisul mieu 1®
mîna dumisale giupînesei Saftii Rusătoaia hatmanesii precum să s(e) ştie că, de nimen(i)
sîlit, nici asuprit, ci de a mea bunăvoe am vîndut dumisale a me dreaptă ocină şi moşii si
cumpărătură ce mi-au rămas de la tată-mieu Ştefan Gane giumătate de loc dintr-un loc
de casă de aicia din Eşi, de pe Uliţa Hagioae, drept 300 lei, adică trei sute de lei noi, care
loc de casă l-au fost cumpărat tată-mieu de la dumnealui hatmanul Ioan Neculce şi de la -
Străzescul, după cum arată zapisele de cumpărături iscălite de mulţi boeri, iar giumătate:-
dintr-acel loc l-au fost dat tată-mieu surorii mele, păhărnicesi, pre cari au ţinutu Vasile •
Buhăescul paharnic. Şi soru-me, Mărica păhărniceasa, la darea sufletului ei, au lăsat acea -
giumătate de loc, partea ei, şi să s(e) vîndă şi să s(e) grijască morţii, şi la moartea ei şi la
moartea fiului său comisul Ştefan.
î

Iarăşi eu am luat bani cu datorie şi am cheltuit cu îngropările lor după obiceiul

creştinesc, peste 120 lei, şi am cerut dreptate de la măria sa vodă şi de la d(um)nialor
veliţii boeri ca să stăpîneasc tot locul acela, şi partea mea şi partea surorii mele Marii, de
vreme c-am cheltuit atîţia bani cu pameţele lor. Dar fiindcă comisul Ştefan, fecior
paharnicului Vasile Buhăescul, avînd datorii cu popa Sachelar, puind alte moşii şi
lucruri ale Ganei zălog Ia popa Sachelar, ar fi pus zălog şi locul casălor fără ştirea
noastră şi fără de nici un zapis, şi cercetînd dumnialor veliţii boieri au găsit cu dreptate i
aceasta giumătate de loc partea mea să fie bine la stăpînirea mea, iar pentru cea
giumătate de loc partea surorii mele să rămîie pără va veni şi popa Sachelar ca să vadă
ce au a răspunde şi cu ce dovadă şi asupra cui va rămîne acea giumătate de loc cu acela
să-mi 1 pentru banii ce am cheltuit cu morţile lor; şi mi s-au făcut şi anafora iscălită de
boeri şi întărită de mării sa vodă pe giumătate de loc, parte, şi eu am vîndut-o dumisale
hatmanesei Rosetoae, după c u m arată mai sus, şi dumneaei mi-am dat şi toate zapisele
cele vechi pe tot locul şi anaforalele de giudecată ce am avut şi cu d(umnca)lui clucer
Sandul Miclescul zăt pah(arnicului) Buhăescul.
Şi la această vînzare de buna sa voe <s-au> tîmplat mulţi boeri cari s-au iscălit; şi
de aice înainte să aibă dumneaei jupăneasa hatmaneasă a-ş stăpîni această giumătate de
loc ce am vîndut ca dreaptă moşie dumisale, nesupărată de către noi; şi, pentru credinţă,
am iscălit.
7268 <1760> maiu 1.
Lupul Gane.
Toader Buhăescul clucer, martur; loniţă Iancul, martur.
După Ghibănescu, Spiţa familiei Ganea, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 152-153, nr. CXV1.
Text după orig. aflat „la Academia Română".
1
Omisiune în textul editat.

286 1760 mai 3

Ioan Theodor <Calimah> voievod întăreşte anaforaua marilor boieri privitoare la dreptul
preotului Manolache de a face dugheni pe locul Măriei Curciileasa, soţia lui Neculai seiman.

1760 mai 3.

248
 Anaforaoa boierilor Divanului întărită de domnul loan Teodor v(oie)vod prin care
^ j...nerniceşte stîpî'nire preutului Manolachi [întru] de a putea face şi dugheni pe
Incul M.irii Curculesăi, soţia lui Neculai simanu 1 .
Cupă Mihail, Contribuţii documentare, p. 429, nr, C/42. Rez. în Condica Bisericii Banu (depusă la
Uiih St. Bucureşti sub nr. 1526, f. 41 (?), secţiunea C („Documenturile atingătoare de o crîşraă cu pivniţă de
pnat fi şi cu casă în dos de ia vale de poarta Curţii gospod a grajdiului despre gunoiu de la Mariia Antoneasa
cumpărată de fericitul întru pomenire mitropolitul lacob" -1818.

1
într-o listă de „documentele dughenii din Strada Palatului..." din 1891 ianuarie 15, sub nr. 4, acest
lt t,-ste rezumat astfel: „7268 (1760) mai 3. O anafora de la Constantin Cananău vel paharnic întărită de
iioin'-ul fon Teodor pentru locul Măriei Curculesei" (Mihail, Contribuţii documentare, p. 434).
2
La nr. 5 din aceeaşi secţiune: „Anaforaoa Divanului tot întru o cuprindere cu ace de mai înainte
arătate în dos".

287 1760 (7268) mai 6

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la moşia domnească Şorogari din
ţinutul Iaşi.

t Facem ştire cu această mărturie hotarnică precum, din porunca măriei sale
preînnălţatului domnului nostru Ion Theodor voievod, care ne scrie şi ne poronceşti ca să
mergem aice la ţinutul leşului şi să cercetăm şi să alegem pentru o moşie ce este
domnască la Şorogar(i), care pe această bucat(ă) de moşie să află 15 pol pogoni de vie şi
cu levedzi a dum(nealui) Ioniţ(ă) Vîrnav, 2 pogoni pol şi 3 pogoni 3 hirte a
Gheorghies(ei) neguţitoriţii, 1 livad(ă), 1 pogon pol şi cu livad(ă) a lui Ştefan bărbier, 1
pogon şi cu livadă a Chiriţoie, 1 pogon 1 hirtă şi cu livad(ă) a lui Vasili Schin, 1 livad(ă)
a lui Gavril bărbier, care această bucată de moşie domnească pi din sus să hotărăşti cu
moşie mănăstirii Dancului, iar pi din gios să hotărăşti cu moşie mănăstirii Golii, iar pi
dispre apus să hotărăşti cu Curbetul, moşie sfinţii sali părintelui mitropolitului, care
această bucată de moşie domnească să află în trii colţu(i) şi fiindcă o presora unii şi alţii
dintr-aceşti cu viile, dzicîndu că le este cumpărătur(ă) viile cu moşie şi cu loc, dar nu
este moşie domnească, ce noi pe poruncă mărgîndu acolo am strînsu omeni bătrîni şi
tineri di pe înpregiur, ânum(e): Mihălache sin Ion soponarul monah, om bătrîn, şi Gavril
sin Pavăl soponar, şi Oniche monah, şi Ion sin Istrate, şi Toader Hulpe, şi Toader
Negrul, şi Gligoraş Căsiian vătavul de vier(i), fiindu şi sfinţie sa părintili chir lonichii
mitropolitul Sinodul, epitropul sfinţii mănăstiri Sfete Arhanghel ce să numeşti Dancul,
Şi întrebîndu-i pe aceşti mai sus numiţi înpregiuraşi cum ştiu ei cu sufletul lor
pentru această bucată de moşie domnească, au ieşit un om bătrîn, anum(e) Vasili Burnat,
şi loţi aceşti şi au mărturisit în frica lui Dumnedzău precum ei aşe au apucat din părinţii
lor că este loc gol şi mărgîndu cu toţii de ne-au şi arătat piste tot moşie de unde să începi
şi pînă unde merge şi pe arătare lor am făcut :stînj(en) de 8 palme şi cu funi măsur(ă) de
21 stî(n)j(eni). Şi întăi am pus o piatră hotar în drum(ul) ce merge pe Vale Şorogarilor şi
în costil(e) moşiei Dancului, între moşie mănăstirii Golîi şi între această bucat(ă) de
moşie domnească în vale dispre răsărit şi aşe am purces cu măsura spre apus şi alăture cu
moşie Golîi la d(e)al pi lîngă gardu şi la 6 funi într-un răzor s-au pus al doile piatră
hotar; şi de acolo dreptu pe răzor pi din sus de un păr şi pe suptu un cireş ce este în capul
vii dum(nealui) Ioniţ(ă) Vîrnav şi pin redă şi dreptu piste drum(ul) ce merge pe d(e)al,
unde să tîlneşti cu hotarul Gropii, iar moşie domnească, în colţu s-au pus al triile piatră şi
s-au aflat, iar 6 funi, şi de acolo să întorce în sus şi alăture cu moşie Gropii ce să numeşti

249
domnască şi pîft-îh moşie Curbetului, unde s-au găsit piatră hotar veche, s-au aflat 6
furii; 12 stî(n)j(eni); şi de acolo purced(e) cu moşie Curbetului tot în sus şi alăture şi
pîn-în moşie mănăstirii Dancului, unde s-au găsit piatră hotar veche, şi fundu s-au aflat
12 funi. Şi ase s-au încheiet această moşie g(ospo)d cu aceste sămne şi măsuri şi pecum i
am hotărît şi am aflat am făcut această mărturie.
Şi, pentru credinţă, am pus şi pecet(e) Porţii domnului şi noi n(e)-am iscălit.
L(ea)t 7268 <1760> mai 6 . '
Ion Meleghi vor(nic) de port(ă) <m.p.>.
Lupul Hadîmbul vor(nic) de portă <m.p.>.
<Pe recto-ul filei a două, scris de aceeaşi mînă>: Aceasta este palma cu care s-au
măsurat această moşie cu stî(n)j(en) de 8 palme a vornicului Ion Meleghi.
<Pe verso-ul filei a doua, rezumatul grecesc din prima jumătate a sec. XIX al
actului>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul Porţii domneşti din
1718, inegal imprimat în cerneală neagră.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 273-274, nr. 359 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(35,1 x 24 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 166.

288 1760 (7268) mai 8

Fiii lui Gheorghiţă Ungurul vînd lui loniţă Vîrnav fost mare jitnicer un loc de casă pe Uliţa
Sîrbească, cu 17 lei, bani gata.

Adecă eu, Toader Cande, şi dinpreună cu fămeia me, Aniţa, şi cu loniţ Ungur,
ficiorii lui Gheorghiţ(ă) Ungurul, făcut-am adivărat zapisul nostru la mina d(umi)sale
loniţ(ă) Vîrnav biv vel jicnicer pe cum să s(e) ştie că i-am vîndut un loc de casă ci esti în
Uliţa Sîrbască, care loc să începe din locul casii dumisali şi mergi păr-în ţîntirimul
bisăricii Prepodobnii Parascavii şi ni-au dat d(umnea)lui pi acel loc şăptesprezăce lei,
bani gata, în mănuli noastre ca să i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi cuconilor
dumisali, în .veci; iar de ar eşi moşie ră, să avem a da noi samă.
Şi la această aşezare şi zapis s-au tîmplat dumnealor vornicii de poartă şi preuţii
de la Prebodobna Paraschiva şi alţi boiari şi mahalagii, carii s-au iscălit şi pentru
credinţa n(e)-am pus şi degitile ca să s(e) criaze.
Let 7268 <1760> mai 8.
f Eu, Toader Cande, vînzător. f Eu, Aniţa, fămeia lui Toader Cande, vînzătoari.
Ereu Ştefan ot Prepadobna m-am tîmplat; f eu, loniţ Ungurul brat Aniţii, vînzător;
Ion Meleghi vornic de poartă, martur; Sîmion Arămăscul vornic de poartă; erei Toader:
Toader Buhuş biv vel sulger m-am tîmplat.

Ion Ţîntea biv vtori medelnicer am scris zapisul cu zîsa lor şi sint martur.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", facs. 6 (1926-1927), p. 188, nr. CXXXVIII. Orig.

289 1760 (7268) mai 13

Vas iii Albul şi soţia sa, Maria, vînd lui Lupu vătav de ciocli o casă din sus de Hazna, cu 20
de lei, bani noi.
t Adică eu, Vasili Albul, înpreun(ă) cu soţul meu, Mărie, făcut-am adivărat
zapisul nostru la mîna dumisale Lupui vătav de ciocli, precum să s(e) ştie că i-am vîndut

250
 i
0 casă cari est(e) din sus di Hazna, car(e) şi eu am cumpărat-o de la Humăriţa. Şi am
; vjj)dut-o dum(nealui), drept 20 lei, bani noi, ca să-i fie dum(nealui) dreaptă ocină şi
moşie în veci, dum(nealui) şi fi<i>'ior dum(nealui) şi nepoţilor, în veci.
Şi casa are loc dup(ă) casă 4 paş(i) şi dinaint(ea) casăi tot 4 paş(i) din streşină
dinapoi şi din<a>inte, iar dispre uliţ(ă) pî<nă>' în hotar, după cum şi eu am cumpărat.
Cari şi la aceast(ă) tocmală s-au tîmplat mulţi ome<ni>' bun(i) şi mahalagii. Şi
nimi din ne<a>mul meu să n-aibă a o întorce, fiindcă me-au fă<cu>'t <plata>' diplin.
Şi, pentru credinţ(ă), am pus şi degitu ca să s(e) crez(ă).
Eu2, Vasili, şi eu Mărie, am pu<s>® degitul 2 .
V(a)let 7268 <1760> mai 13.
Şi eu, Costa<n>'tin ciubotar, m-am tîmplat ş-am pus degitul 2 .
Şi eu, Apostol, am scris zapisul cu zi<sa>' lor.
Şi eu, preutul Vasilie, m-am tîmplat la aceast(ă) tocmal(ă).
Eu, Mărie Ghemuleas(a), sînt mart(or) 2 .
Şi eu, Mărie, sînt martur 2 .
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite, în prima jumătate a sec. XIX>: 1)
7268 <1760> mai 13; 2) No. 27 <repetat>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/27. Orig., hîrtie difolio (23 x 17 cm.), cerneală neagră, cinci
amprente digitale.

EDIŢII: lorga. Doc. Callimachi, II, p. 161, nr. 2 (rez.).

' Omis în orig.

2
Amprentă digitală.

290 1760 (7268) mai 16

Carte de blestem a mitropolitului Gavril <Calimah> pentru aflarea adevărului despre un loc
de dugheană din Iaşi, din Tîrgul de Jos.

Gavril, cu mila lui Dumnezău, arhipiscop şi mitropolit Moldovei. Facem ştire cu

această carte de blăstăm că fiind pricină între dumnelui stolnic Costandin Rîşcanu şi
între nepoţii lui Anastasie vornicul pentru un loc de dugheni ce au în Tîrgul de Gios,
alăturea cu casele lui Măzărachi, şi fiindcă aminterile nu se poate îndrepta făr(ă) numai
cu marturi, iată din partea noastră s-au făcut această carte de blăstăm asupra cui ar şti şi
n-ar mărturisi adevărul pe unde au fostu gardul lui Măzărachi şi o cas(ă)' veche ce-au
avut Măzărachi în ograd(ă) şi vor tăgădui sau vor parteni la vro parti, unii ca acei să fie
blăstămaţi de Domnul Dumnezeu a tot puternicul şi de slăviţii săi ucenici şi apostoli, să
aibă şi blăstămul celor 318 Sfinţi de la Nicheia, fierul, pietrele să putredească şi sa se
răsăpască, iar trupurile lor să stea întregi, şă aibă parte cu Iuda şi procleatul Ariia, în
toată viaţa lor procopsală să nu aibă şi ertare să nu afle, şi de smerenia noastră încă să fie
afurisiţi şi neertaţi; iar mărturisind adevărul vor fi ertaţi şi blagosloviţi în veci, amin.
L(ea)t7268 <1760> mai 16.
Gavril mitropolit Moldovei.
După Ghibănescu, Surete, X, p. 130-131, nr. LXXV. Text după orig. din Acta Şt. Negruţ, după idem,
Mx. Surete, XVII, f. 79. ,

1
Paranteze în textul editat.

251
 301 1760 (7268)iunie24
Ileana şi Maria, fiicele lui Dumitraşco Bulai, mărturisesc faptul că au primit, după diiaiL ,1c
la unchii lor Mihălache şi Manolache, moştenirea părintelui lor.

Adică eu, Iliana, şi cu soru-me, Maria, fetele lui Dumitraşco Bulai 1 , făcut-am
adivărată scrisoare noastră la mîna unchilor noştri Mihălache şi Manolache precum să se
ştie că, rămîind moştenire părinţilor noştri pe sama dum(i)lorsale, am venit acum şi li-ani
cerut diiata părintelui nostru şi dum(nealor) după diiatâ păr-la un cap de aţă ni li-au dat
toate denainte dum(nealui) Tiron vornic de poart(ă) 2 şi altor oameni şi preuţî, care mai
gios s-au iscălit marturi; şi noi de acum înnainte nu mai avem nimică să mai cerem de ia
dum(nealor) din rămăşiţurile părinţăşti, căci ni li-au dat toate şi cîte au lîpsît ni li-au
plătit cu bani şi nici noi, nici ficiorii noştri, nu mai avem nimică a cere la dum(nealor),
după cum arată mai sus.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus degitile iscălindu-să şi alţi cîţi s-au tîmplat la
aceast(ă) 1 răfuială a[l] noastră.
Let 7268 <1760> mai 19.
Eu, Iliana fata lui Dumitraşco Bolot(ă) 2 . Eu, Mărie sor(ă) llcnii.
Eu, Neculai Tiron vor(nic) 2 de poartă, am fost faţă.
Eu, preot Ioan, m-am tîmplat.
Eu, preutul Anton ot Sfeti Spiridon, m-am tîmplat.
Eu, preotul Ioan Marcul, m-am tîmplat.
loniţă Iancul am scris şi sînt martur.
2 p(o) 2 l lei am dat în mîna Marii de s-au plătit ce au fost lipsă din sama noastră.
Iară pe casă ne-au dat 250 lei cu loc cu tot, pe care au răscumpărat-o dum(nea)lor
de la şetrariul Gîndul. fiindcă o vîndusăm dum(i)sale.
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu 1265, voi. I, p. 648-649, nr. 63/14. Text după orig.
Idem, Divanul de Apel al Ţării de Sus, Tr. 812, opis 926, dosar 33, f. 2v„ nr. 8 (rez. dezv. într-un opis
din 1836 ianuarie 29).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 84-85, nr. XLIX (orig).

1
în textul editat de M. Costăchescu: „Bulat".
2
Paranteze în text.

292 1760 (7268) mai 20

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă al lui Iordache
pîrcălab şi al lui Ştefan Guţul situat de la vale de Tîrgul Făinii.
f Facem ştire cu această mărturie hotarnică precum, din luminată porunca măriei
sale preînălţatului domnului nostru Ion Theodor voievoda, ne-au orînduit dum(nealui)
Manolache Costache vel logofăt ca s(ă) mergem aice în tîrgul leşului, de la vale de
Tîrgul Făinii, la un loc a lui Iordache pîrcălabul şi al lui Ştefan Guţu, care loc şi cu casă i
l-au dat Rughina Goţuie de dzăstre, iar la urmă, sculîndu-s(e) Mihălache Jelinco
dzicîndu că acel loc l-au cumpărat amîndoi cu Guţul şi măsurîndu-şi locul l-au împărţit
în doă, adică: cîte 4 stînjeni, 4 palme în faţa Uliţei Chervăsăriei, dispre casăle preutului
Velişco, cîte 5 stînjeni pol la mijloc, din piatra hotar ce este dispre locul lui Jelinco în
gios, în parte lui Iordache pîn(ă) în piatra ce s-au pus pre locul cel vechi a Guţului.
Aşijdere, li s-au mai venit iar cît 6 stînjeni pol dispre Uliţa Făinii, 6 stînjeni pol în sus lui

252
 Minei ache Jelinco în sus şi 6 stînjeni pol lui Iordache în gios din piatră în piatră iar pînă
în locul cel vechi a casii lui Ştefan Guţul. Şi casil(e) lui Iordache ce le-au dat cu loc de
dzăstre s-au venit pe parte locului club» 1 Mihălache Jelin<co> 1 ce-au dzis că l-au
cumpăi at. depreună cu Guţul, şi casele au fost făcute mai înainte pe cîndu era Guţul în
stare lui şi Mihălache Jelincu nemică n-au dzis pîn(ă) au murit Guţul. Şi după moarte
Guţului au ieşit Mihălache şi au luat acel loc şi l-au împărţit în giumătate, iar parte lui
Iordache pârcălabului s-au hotărît cu 3 pietre hotar dispre locul cel vechi a casei lui
Şieian Guţului ce l-au dat iar de dzăstre lui Costantin croitorului socră-sa Rughina
Guţoaie.
Şi precum s-au ales şi s-au împărţit şi am hotărît am făcut această mărturie la mîna
lui Iordache pîrcălabului zăt Guţoaie. Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii
domneşti şi noi ne-am iscălit; iar lungul acestui loc s-au aflat de îmbe părţile cîte 16
stînj(eni).
L(ea)t 7268 <1760> mai 20.
Ion Meleghi vornic de portă <m.p.>.
Neculai Tiron vornic de portă 2 .
<Pe marginea din stînga, scris de aceeaşi mînă>: Aceasta este palma cu care s-au
măsurat acestu loc 3 .
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/5. Orig., hîrtie (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul
rotund (3 cm. în diam.) în aceeaşi cerneală al Porţii domneşti avînd de o parte şi alta a unei cruci slovele:
il/i/tn/pu (P(e)ciî(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718; sigiliul inelar octogonal, neclar, al
lui Neculai Tiron.
1
Omis în orig.
2
Sigiliu inelar.
3
Măsurînd 23 cm.

2S3 1760 (7268) mai 23

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Dancul dreptul de a lua venitul
moşiei Bucium de la toţi oamenii de pe această moşie, potrivit hrisoavelor de la domnii anteriori.

t H W I U ' A N Q E W A C T P b(O6)boaa, E O * ( ' I ' € I O ) M H A ( « ) C T ' I K > , R(oc)n(o)A<»p(T>)

; H m a h ittortAt'KCKOH. De vrem(e) ce domnii meii ne-au jăluit cinstit părintile Sânadon,
epitropul măn(ă)stirii Dancului din Iaşi, că în anii trecuţi, la domniia sa Matei Ghica
vod(ă), jăluindu oamenii de Bucium carii sîntu şăzători pe moşiia măn(ă)stirii Dancului
cum că s-ar fi supărîndu pist(e) obicei cU venit(ul) moşii de cătră epitropul măn(ă)stirii,
pe carea oamen(i), după jaloba lor, scoţîndu-s(e) înnăinte domnii şi după ispisoace vechi
ce-au arătat sfinţiia sa, cunoscîndu domniia dreptatea mănăstirii i-au rînduit iar la sfinţîia
sa ca să s(e) aşeză; şi s-au aşăZat de a lor bunăvoie ca să de venit măn(ă)ştirii cîte 40
ban(i) de coşul de piatră ce să sCoate de la Dealul lui Păun, însă 16 ban(i) să de cei ce
scot piiatra şi 24 ban(i) să de cei ce 0 cară, iar cei ce ardu varu să de de varniţa mică cîte
gium(ă)tăt(e) de leu şi de varniţa mare cîte un leu, fiindcă şi piiatra şi lemnile sîntu tot de
pe moşiia măn(ă)stirii, iar pentru locul ce şăd ei sa de cîte un leu de Cas(ă) pe an, iar cei
ce n-ar avea ban(i) să de, să lucrez(e) cîte 6 zîle pe an, însă 3 zile de vară şi 3 de iarnă, şi
zăciuiala din vin să o dea deplin după obicei, iar din grădin(i) să nu de nimică, fără
numai din păpăşoaie şi din varză să dea.

253
 Aşijderea şi pentru crîşmă iarăş(i) s-au aşăzat să dea venit mănăstirii pe bute de
140 de vedre un leu şi pe polobocu de 80 vedre gium(ă)tat(e) de leu, iar pe polobocul de:
40 de vedre cîte un ortu şi din pomi zăciuiala după obicei.
După carea aşăzare şi tocmal(ă) ce-au avut cu oamenii de Bucium, ne-au arătat şi
zapisul lor din velet 7263 <1755> iuni 4 şi după zapis şi întăritură de la domniia sa
Matei Ghica vod(ă), dar acmu mai adăogîndu-să şi alţi oameni streini carii scot piatră şi
ardu varul, cei carii s-au arătat înpotrivitori a nu da venit(ul) moşii la măn(ă)stire după
aşăzarea ce-au avut cu oamenii cei de locu.
Pentru aceea dară, văzîndu domniia mea zapisul oamenilor de Bucium carii sîntu
şăz(ă)tori acole pe moşie măn(ă)stirii ce s-au tocmit şi s-au aşăzat de a lor bunăvoie şi
după zapis şi întăritură de la domniia sa Matei Ghica vod(ă), i-am dat rămaşi, şi de la
domniia mea încă îi dăm şi-i întărim cu această carte a domnii mele sfinţii măn(ă)stiri
Dancului ca după zapis de aşăzare ce are de la oamenii de Bucium să aibă a-ş(i) lua tot
venit(ul) moşii deplin atîta de la pămintenii carii trăiescu acole cît şi de la alţîi strein(i)
ce scot piiatră şi facu varu.
însă acei streini, crîşme fără voia sfinţîi sale să nu fie volnici a pune pe moşie
măn(ă)stirii, fără numai acei ce sîntu şăz(ă)tori acole să aibă voie a vinde după tocmala
zapisului; şi tocmala aceasta să rămîie statornică, nestrămutată în veci.
Aceasta poroncim.
Let 7268 <1760> mai 23 dini.
llpWMHT B€A AWr(o)4(e)*T.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, din 1759.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 274-275, nr. 361 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio
(30,9 x. 22 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia,
nr. 367).

294 1760 (7268) mai 26

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă iezuiţilor polonezi dreptul de stăpînire asupra
satelor Horleşti, din ţinutul Cîrligătura, şi Toxobeni, din ţinutul Iaşi.

t Hw HUMN 0eu'AIVP b(o6)bwa^, Ew«(i'ew) M H A ( O ) C T ( Y K > ) . r(o)cn(o)A^pi

3'HMAE MWAAABCKWH. Dat-am cartea domnii mele iazoviţilor leşăşti să fie volnici cu
cartea domnii mel6 a-şi stăpîni a lor drepte ocini şi moşii ce dzic' ce 2 au, anume
Horileştii, de la ţinutul Cîrligăturii, care să hotărăşte cu Boteştii, şi la Tecsobeni, în
ţinutul Iaşilor, şi pomeţii ce au la Orileşti. Şi de acmu înnainte să nu fie volnici unii şi
alţii a ara pe aceste moşii fără de ştirea lor sau să calce moşiile cu bucăţile în tăriia lor.
Pentru aceasta, le-am dat această carte a domnii mele, ca ori a cui bucate de acum
înnainte ar prinde pe moşiia lor, să aibă a le lua şi să le aducă aicea, să le închidă la
dum(nealui) vel log(o)f(ă)t. Şi să aibă a lua şi dijmă de pe moşiele lor: din ţarini, den
fînaţă, din prisăci cu stupi, din grădini cu legumi şi pomeţi ce ar avea la Orileşti, iarăş(i)
să-i apere despre unii şi alţii, nici să-i strice, nici să-i culeagă. Şi să-ş(i) stăpînească
moşiile lor den tot locul cu tot venitul, după obiceiu.
Iar car6 den vreunii ca aceştie ce arătăm mai sus s-ar arăta împotrivitori şi n-ar
urma după cum arătăm mai sus, şi ar face stricăciune pomeţilor sau i-ar culege făr(ă) de
ştire, să aibă a-i prindi şi să-i ducă la giudecătorii ţinutului şi după stricăciune lor şi
pagube ce vor face să ie vie de hac ca unor nesupuş(i) şi împotrivitori poroncii.

254
 ş i nimenea să nu stea împotriva cărţii domnii mele. Iar avînd cineva mai mult a
riîspunde, să vie să stea faţă la Divan. Aceasta scriem.
Let 7268 <1760> mai 26.
IIpWM(n)'l' K6A AWr(o)4j(e)T.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/203. Orig., hîrtie (31,4 x 19,8 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), din 1759, imprimat inegal în cerneală roşie.
1
„ce dzic", adăugat de altă mînă.
2
în loc de „că".

295 1760 iunie 1

Bilanţul cheltuielilor pe un an ale mănăstirii Sfîntul Spiridon.
Aşăzare şi rînduiala ce s-au făcut pentru starea mănăstirii Svîntului Spiridon
acum, într-acest anu.
Let 1760 iunie 1 d(i)ni.

Lei
60 adecă şasăzăci la doi preuţi sîmbrie, cîte 30 lei de unul,fără altele ce ş-au
aşăzat să mai ia din venitul besericii, adecă din mir, din discu, din liturghii
şi din paraclisuri, a trie parte să ia preuţii, iar doî părţi să rămîie a bisericii
şi doi lei din sărindar(e) să ia preuţii, iar ceilalţi bani să fie a bisericii:
botezuri, cununii, prohoade, zile întîi, molitfe, orţii postului. Aceste toate
să fie a preuţilor.
28 adecă doîzăci şi optu, la un clisiarh.
60 adecă şăsezăei, un dascăl cîntăreţ şi cititoriu la biserică.
25 adecă doîzăci şi Cinci, ia o slugă să fie şi viz(i)teu, sîmbrie şi îmbrăcăminte
pe un anu.
20 adecă doîzăci, la un argat de treaba vitelor, hacul şi îmbrăcăminte lui
într-un anu.
20 adecă doîzăci, îmbrăcăminte unui bucătar ţigan al bisericii cu ţîgancă şi cu
trii copii.
200 adecă doî sute, sîmbrie lui Mihalachi ce s-au socotit de noi să fie purtător
de grijă la taote trebuinţile bisericii şi a oamenilor casăi cît şi la moşii, la
vii, la stupi, la vite, a cărora cheltuiele să să dea din veniturile lor
100 adecă o sută s-au rînduit pentru hrana la toţi aceştie de sus numiţi oameni
ai bisericii şi ai casăi în patru luni de zile: iunie, iulie, avgust, săptemvrie,
afară din preuţi, nefiind nici de unile, iar de la sfîrşitul lui săptemvrie, după
ce s-or aduna, din cele trebuincioasă a hrănii apoi să s(e) facă altă rînduială
pentru ce a mai trebui cheltuială oamenilor, pe lîngă cele adăugate.
Aceşti bani de sus arătaţi i-am rînduit lui Mihălachi să-i ia din veniturile bisericii,
a moşiilor, a dughenilor, a stupilor şi a viilor să-i cheltuiască Ia trebuinţile arătate şi cîţi
bani or mai trece piste cheltuielile de mai sus pomenite şi or prisosi din veniturile
bisericii si
> a celor de afară moşii î »si vite să-i dea cu izvod în manile noastre ca să fie
pentru alte trebuinţă ale bisericii, iar de n-or agiunge la cheltuielile numite din veniturile
ce ş-au arătat mai sus, noi să avem a le împlini lui Mihalachi după aşăzămîntul ce s-au
făcut dintr-alte venituri a mănăstirii, iar el să aibă datorie a purta de grijă atîta pentru
rînduiala bisericii aice şi a oamenilor casăi, cît şi la moşiile de pe afară şi Ia stupi şi la
255
vite şi a tuturor venitul el să-1 strîngă cu izvod anume pîn(ă) la anul şi cînd s-ar împii IU
anul să aibă a ne da samă de toate veniturile, după cum le va lua şi Ia ce s-au cheluit săî
arăte adevărul în frica lui Dumnezău.
Şi această aşăzare- şi tocmală s-au făcut cu voie noastră ca să s(e) păzască
nestrămutată pîn(ă) la un anu de zile; şi după ce să va împlini anul, de va fi plăcută
slujba lui noî, cum şi chivernisala noastră lui, să vor întări scrisorile şi pe alţi ani.
Ştefan Bosîi jic(nicer) <m.p.>.
A 8 a p (?) ...' <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond BibJ. Acad. Rom., Documente istorice, CLI/196. Orig., hîrtie difolio (31,7 x
21,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

' Semnătură neclară.

296 1760 (7268) iunie 11

Zanfir blănar şi soţia sa, Paraschiva, vînd lui Miron copil domnesc şi soţiei acestuia Zanfîra
o casă din Muntenimea de Jos, cu 40 de lei, bani noi.

Adecă eu, Zanfir blănariul, împreună cu soţul meu, Paraschiva, făcut-am adevărat
zapisul nostru, de nime siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bună(voe) 1 am vîndut o casă
dumisale lui 'Miron copil gospod şi soţului său Zanfira, care casă iaste în Muntenimea de
Gios, din gios de mormîntul turcilor, alăture cu drumul cel mare, şi se hotărăşte cu Petco
siman hătmănescu, din sus de casa lui Petco şi din gios de casa diaconului Iordache zet
popei lui Gavril, şi dinaintea casăi se hotărăşte cu un loc a lui Petco siman hătmănescu
mai sus numit; şi am vîndut dreptu 40 lei, bani noi. Şi văzînd noi plata deplin în mînule
noastre i-am dat şi noi acest zapis dumisale mai sus numit şi soţului dumisale ca să
stăpînească în pace şi să-i fie moşie dumisale şi fiilor dumisale. Şi casa am vîndut-o cu
locul ei şi locul îi iaste a casăi dinainte cît îi pică streşina, iar despre Petco siman
hătmănescu tij cît îi pică streşina, iar dinapoi casăi cît iaste gardul care am pus eu; însă
cînd am vîndut am întrebat pe mahalagii şi pe rudenie şi nime nu s-au aflat cumpărători
numai răspund Petco mai sus numit zicînd că are o bucăţică de loc dinaintea casăi care
iaste a lui şi m-am învoit nici el să îngrădească, nici eu numai să fie un loc sterp să fie şi
lui Petco de uliţe şi dumisale lui Miron pentru ca să nu i închiză casa.
Si
» cînd am vîndut,7 am vîndut cu voe noastră isi nime din niamul nostru să nu fie
volnic a întoarce vînzarea noastră. Şi cînd am vîndut s-au tîmplat oameni buni şi megieşi
care mai gios s-au iscălit şi noi pentru credinţa ni-am pus degetele.
Leat 7268 <1760> 'iunie 11.
Eu, t Zanfir blănariu, am vîndut cu voia mea; şi eu, î Paraschiva, soţul lui Zanfir,
am vîndut cu voea mea.
Şi eu, f Măria Guţoae, m-am tîmplat; şi eu, f Toader nepot lui Zanfir, m-am
tîmplat; şi eu, f Petco siman hătmănescu, m-am tîmplat; şi eu, t Toma m-am tîmplat; şi
eu, t Aniţa fata Mădîrjacului, m-am tîmplat; şi eu, f Lupa m-am tîmplat; şi eu, t Maria,
m-am tîmplat.
Şi eu, preotul Ion ot Sfetei Atanasie ot Iaşi, am scris zapisul cu zisa lui Zanfir.
După Ghibănescu, Surete, IV, p. 76, nr. LXXXIII. Text după orig. din Acta loan Vrînceanu,
magistrat, după idem, Ms. Surete, II, f. 199.

' Aşa în textul editat.

256
t 297 1760 (7268) iunie 11
Ioan Theodor <Calimah> voievod porunceşte epitropului mănăstirii Dancul, egumenului
l -jjjuăstirii Bărboiu şi lui Ioan Bogdan fost mare logofăt să cerceteze şi să comunice domnului prin
^aafora dacă ograda sinagogii din Iaşi a încălcat un loc al mănăstirii Aron Vodă.

T HW LUMN OEWAWP B(06)KWAA, BwHî(YEIO) M(M)A(O)CTYK», R(oc)n(O)A'*p*K

3EMAM MWAA4BCKWH. Preosfinţie ta, părinţi mitropolit Sinadon, i sfinţie ta, părinţi
•ţgum(en) de Bărboiu, i dum(neata), Ioan Bogdan biv vel logof(ă)t, adunîndu-vă la un
loc, să mergeţi ; la un loc a sfinţii mănăstire a lui Aron Vodă, de aici din Ieşi, de la Şcoala
• Jidovilor, ce-au jăluit egumenul că l-au înpresurat jidovii cu ograda şcoalii lor; deci după
cum veţi afla cu dreptate să s(e) îndrepte locul mănăstirii, înştiinţindu-ne cu anafura.
1760 <7268> iun(ie) 11.
NPW4(N)T B6A AWr(o)<{>(e)T.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXIX/ Orig., hîrtie, sigiliu
_ domnesc inelaiyjictogonal, slab imprimat în cerneală roşie.

298 1760 (7268) iunie 13

Manolache Costache mare logofăt judecă pricina dintre Costandin croitor şi lordachi
pîrcalab, ginerii Rughinei Guţoaia, pentru o bucată de loc din ograda lui Costandin, revendicată ca
zestre de la Rughina de către Iordache pîrcălab, care pierde procesul.

f Facem ştire că, din luminata porunca preînălţat(ului) domnul(ui) nostru măria sa
Ioan Theodor voievod, s-au giudecat de faţă, înainte noastră, Costandin crav(eţ) cu
lordachi pîrcălabu, ginerii Rughinii Guţoai, jăluindu Costandin crav(eţ) că el, însurîndu-
se mai pe urmă decît lordachi, au luatu pe fata Guţoai cea mai mari, încă şi beteahă la un
ochiu, şi altă zestri n-au avut fără numai casa ce bătrînă a Guţului, cu locul cîtu ţine
îngrăditu cu ograda ei, şi i l-au dat socră-sa zestri. Şi acu cumnatul său lordachi s-au
scul atu şi i-au luatu o bucată de locu din ograda casăi lui încă puindu şi petri hotară cu
vornicii de poartă, nefiindu el faţă să răspundă; şi pentru această ş-au cerşut dreptate.
Intrebîndu şi pe lordachi cu ce pricină au întratu în ograda casăi lui Costandinu
să-i ie locul, el au răspunsu că şi lui i-au datu soacră-sa Guţoai zăstre un locu alăture cu
locul casăi bătrîne şi acu peste 4 ani au ieşit locul lui rău în giumătati că i l-au luat alţii,
şi din giumătate de locu ce i-eu rămas acu ar fi şi înontru, în ograda casei lui Costandin,
a cumnatu-său, cu un pas de locu; şi acela îl cere la stăpînirea lui.
Dar la tiCCclStft fiind de faţă şi soacra lor, Rughina Guţoaie au mărturisitu cu
sufletul ei cum că est(e) locul denafară, l-au dat lui lordachi, zestre, iar locul căsăi cîtu-i
îngrăditu l-au dat zestre lui Costandin şi de au ieşit locul lui lordachi giumătate rău
sa-ş(ij cei dreptate, cu acie la'giudecată, iar să nu ie locu din ograda casăi cari l-au dat
zc 're ginere-său lui Costandin; osebit de aceasta, Costandin mai arătă dovadă izvodul
de zestri ce i-au făcut la logodnă încredinţat cu iscălitura a preuţi şi a oameni de cinsti,
intru care adeverează Rughina Guţoaie că i-au dat casa zestre cu locul cît esti îngrăditu,
întru care izvod s-au aflat iscălitu şi lordachi cumnatu-său; cari această aieve s-au
cunoscut dreptate lui Costandin, căci el mai pe urmă s-au căsătorit şi lordachi de ar fi
avut locul de a lui în ograda casăi cei bătrîne, n-ar fi iscălitu cu mîna lui în izvodul de
zestre, a cumnată-său lui Costandin; şi s-au dovedit că fără cale să sculară să ie locu den
ograda casăi cei bătrîne. Şi am giudecatu: Costandin crav(eţ) să-ş(i) stăpînească casa cu

257
locui cîtu-i îngrăditu, pe unde sintu parii ogrăzii, şi pietrele ce-au pus hotară înonlru pc.
locul casăi lui Costandin s-au orînduitu un vornic de poartă să le scoată şi altă supărării
să n u aibă Costandin de cătră cumriatu-său Iordachi. Aceasta înştiinţăm.
Manolachi Costachi vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Şi nici cu o cheltuială ce-ar arăta Iordachi că au făcut cu hotărîtura lui dentăiu
Costandin să nu fie supărat.
7268 <1760> iuni 13.
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/6. Orig., hîrtie (31 x 21,5 cm.), restaurat, cerneală cafenie.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 99, nr. VII. Orig.

299 1760 (7268) iunie 14

Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la un loc din mahalaua Făinei ai laj§|
Costandin croitor, ginerele lui Ştefan Guţul ispravnic de aprozi.

t Facem ştire cu această mărturie hotarnică că din luminată poronca preînălţatuluiN

domnului nostru măria sa Ion Teodor voievod, ne-au orînduit p e noi dum(nea)luj
Manolachi Costachi vel logofăt ca să mergem, să alegem şi să hotărîm un locu de cas(ă)'
a lui Costandin croitoriul, ginereli lui Ştefan Guţul ispravnicul de aprozi, cari casă iaste
în mahalaoa Făinei, în costişea despre Căcaina, alăturea cu Uliţa Chirvăsăriei, pi din vale *
şi pi din deal să hotăreaşti cu locul lui Iordachi sin Voichiţii, iarăş(i) ginerilie lui Ştefan '
Guţul is(pravnic), iar pi din vale să hotăreaşte cu Uliţa Făinei ce merge la deal şi cu loc .,
ce mai este a lui Ştefan Guţul iş(pravnic), în colţul de la vale şi din gios lîngă locul --
dum(nea)lui Lefter biv vtori armaş, ce iaste din vale, care acestu loc iaste lui Costandin f
croitoriul dat zestre de la soacră-sa Rughina Guţoaie, l-au dat fiicii sale Catrinii, pre care
o ţine Costandin; şi avînd pricină Costandin cu cumnatu-său Iordachi sin Voichiţăi,
lăcomind Iordachi de întrasă cu un pas de loc în locul casăi lui Costandin, carile îl şi;
hotărîsă acmu curînd şi-1 cuprinsease cu ace hotărîre, a vornicului Tiron ş-a lui l.miţi
Meleghe, vornicii de poartă. Şi, nepriimind Costandin acea hotărîre, au ieşit la giudecata"
înainte dum(nealui) vel logofăt şi l-au rămas pe Iordachi de la giudecată, şi nc-au -
poroncit noî să-i îndreptăm şi să-i hotărîm locul din giur împregiur.
Deci, viind noi, am chemat pe mahalagii şi pe alţi megieşi şi, pe poruncă, am scos
pietrele ce le pusese numiţii vornici ş-am îndreptat locul lui Costandin precum ne-au
arătat soacră-sa Rubina Guţoae.pe cît loc i-au dat scrisoare dc zestre fiicii sale Cairinii; :
ş-am scos acele trei piatre ce le pusese pe din deal despre locul cumnatu-săuTordac'". v
am pus pietre unde au vinit cu dreptate, şi am măsurat tot locul lui Costandin s-a fămeei
sale Catrinii cu stînjen de optu palme. Şi s-au aflat curmezişul locului, adecă latul pe din
deal despre locul cumnatu-său lui Iordachi, din piatra ce-am pus în colţul de la deal,
lîngă Uliţa Chirvăsării şi pînă în Ulicioara Făinii ce este pe lîngă Vasile calaraş de
Ţarigrad, şeasesprece stînjeni, unde am pus o piatră hotar, în colţul din deal şi despre
Uliţa Făinii; şi am pus între aceste doî pietre o piatră la mijlocul acestor 16 stînjini ce-s
din deal, şi din piatra cea din colţu am măsurat margine locului pe lungu, alăture cu Uliţa
Făinii şi pînă în colţul de la vale, şi s-au aflat cinspreci stînjeni şi şease palme, unde am
pus o piatră hotar; şi de acolea am măsurat latul locului pe din vale şi s-au aflat optu
stînjeni, unde am pus iarăşi o piatră în colţu locului, lîngă Uliţa Chirvăsării; şi de acolea
am măsurat margine locului pi din deal, pe lîngă Uliţa Chirvăsării şi pînă în piatra ce-am
pus întăi, şi s-au aflat şeasespreci stîiijeni. Ş-aşea s-au încheiat tot locul acesta a lui:
Costantin croitoriul, ginerele Guţului.

258
 Pentru aceasta am făcut această mărturie la mîna lui Costantin croitoriul ş-a
soţului său Catrinii; şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii domneşti, iar hotarnica lui
Iordachi ce-au luat de Ia Tiron şi de la Ioniţ(ă) Meleghe au rămas să o îndreptedze pe cît
Joc au rămas lui Iordachi, iar nu pe cît scrie. Şi noi încă ne-am iscălit.
•L(e:i)t 7268 <1760> iuni 14.
Ştefan Popăscul vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Lupul Hadîmbul vor(ni)cu de portă c m . p . x
Tănăs(e) Meleghi vor(nic) de portă <m.p.>.

•<.Po verso, pe marginea dreaptă a textului, scris de aceeaşi mînă>: Palma cu care
s-ali făcut stînjinul 1 .
Arh. St. Iaşi, Documente, XCIV/7. Orig., hîrtie (33 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund
'3 cm. diam.) al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi cerneală şi avînd de o parte şi alta a unei cruci slovele:
ll/i/in/pu (P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe anul 1718.
Ibidem, DLXXIV/1 (copie din 1806 septembrie 16).
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce" fasc. 7 (1928), p. 99-100 nr. VIII (orig.).

1
Misurînd 24 cm.

390 1760 (7268) iunie 16, Iaşi

Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la un loc de casă din Muntenimea de
J< s al bisericii Sfinţii Theodori vîndut lui Gheorghe Capsomon negustor.

Din luminată poroncă preaînălţatului domnului nostru măria sa Ion Teodor

voevod, ne-au orînduit dumnealui Manolache Costachi vel logofăt ca să alegem şi să
hoiărîm un loc de casă a sfintei biserici a lui Sfîntul Teodor, care locu iaste în
Muntenime de Gios, şi este dat danie sfintei biserici de la Aniţa borşăriţa de cînd s-au
prefăcut sfînta biserică de s-au făcut de piatră, după ce au arsu de foc.
Deci, mergînd noi în acest locu, am strînsu răzăşii şi mahalagii di pi prejur şi
fucînd stănjăn di opt palme l-am măsurat şi s-au aflat 23 stînjini curmezişul pi din deal
ps lîngă locul casilor Marii braşoviniţii, iară pi din gios s-au aflat 22 di stînjeni alăture
cu cărare ce mergi la Marta, pe lîngă locul lui Pascal a Chetrii şi pînă în Uliţa
Muntenimii, cari acest loc l-au vîndut clironomii bisericii lui Sfîntul Teodor dumisale lui
Gheorghi Capsomon cupeţu; şi banii ce-au luat pe acest locu s-au dat la zădire sfintei
biserici, ca să fie de pomenire Aniţei borşăriţii la sfînta biserică. Şi acest loc să alătură pi
du sus şi cu locul părintelui Lupaşcu şi cu a Deadiului abăger; şi am pus şi trei pietre
hotar, carele dispart locul acesta di locul Marii braşoveniţei.
Şi dupe cum am ales ş-am hotărît am făcut şi această mărturie hotarnică la mîna
dumisale Gheorghe Capsomon cupeţu; şi, pentru credinţă, am pus şi pecete Porţăi
domneşti. însă acest locu s-au alăturat cu locul lui Gheorghe Capsomon, ca să să ştie.
î - laşi, leat 7268 <1760> iunie 16.
Ştefan Popăscul vornic de poartă; Chiriac Pochircă 1 vornic de poartă; Lupul
ftttdîînbul.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 115, nr. LI.

' Greşit, în loc de: „Poroschi".

259
301 1760 (7268) iunie 24
, Ioan Theodor <Calimah> voievod scuteşte ţiganii din Focşani ai Mitropoliei de „plata
lucrului ţiganilor ce lucrează la grajdiul domnescu" ş.a.

t Cu mila lui Dumnezeu, noi Ioan Theodor voievoda, domn Ţării Moldoviij
Facem ştire cu această carte a domnii mele, pentru aceşti ţigani a sfinţii Mitropolii,
anume: Costantin Bostan, şi Neculai Bostan, şi Dumitru nepot lui Bostan, şi Stoica sin
Pascul, şi Ion tij sin Pascul, şi Statie iar(ă)şi frate lor, şi Manole frate lui Hurjuiu, şi
Statie sin Manole, şi Simion tij sin lui Manole, şi Marica sor(a) lor, fată lui Manole, şi
Prohira sor(a) Marăcăi, şi Costantin Mazire, şi Ion Bălegariul, şi Costantin Băician cu
ţiganca lui, anume Ioana, şi cu doi ficiori, anume: Vasili şi Dumitraşco, şi cu trii fete,
anume: Soltana, şi Mărie, şi Măriiţa şi Aniţa fata lui Costantin Bostan, şi Staico sin
Pascul, şi Ion frate Stoicăi, şi Statie frate Stoicăi, şi Tudora fata lui Hurjuiu, şi Dumitrii
ficior lui Bostan, şi Nastasie şi cu ficiorii ei, Petre şi Stoica şi Toader sin Neculai Bostan
şi Aniţa fata lui Nicolai Bostan şi Radu, ginere lui Costan, cari să hrănescu cu
meşteşugurile lor în tîrgul Focşenii, unde acole le este şi şăderc; pentru carii spuindu-ne
sfinţie sa presfinţitul mitropolit chir GavriiI, cum că să învăluiescu ţiganii aceştie dispre
mulţi cu multe pricini făr(ă) de cale şi fiind depărtaţi de Mitropolie.
Iată dar pentru ca să lipsască de-asupra lor tot feliul de învăluială, le-am dat
domnie me carte aceasta prin care hotărînd poroncim ca să fie în pace de giudzîi
domneşti şi giudzi boiereşti şi despre starostii de ţigani de Focşeni şi despre carii strîngu
leul de ţigani căsar şi cîte giumătate de leu de holtei, pentru plata lucrului ţiganilor ce
lucrează la grajdiul domnescu, ca să nu de aceşti ţigani nici un ban.
Aşijdire, să să apere şi despre alţi carii îmbla cu cărţi gospod strîngîndu-şi şi pe
ţiganii lor, pe ţiganii aceştiia să nu-i învăluiască, ci de vor ave cineva a zice pentru aceşti
ţigani, să vie la sfinţie sa presfinţitul mitropolit să-şi arete răspundere lor şi nici a-i
giudeca pentru pricini mici şi gîlcevi ţigăneşti nime să nu-i giudece, nici la grosuri şi Ia
închisori să nu-i bage, nici starostii de Putna, nici alţi zapcii stărosteşti, afară de cînd s-ar
afla în furtuşaguri şi moarte de om, care aceste sînt giudecăţi de Divan. Şi cum poroncim
aşa să se urmeze, într-alt chip să nu fie.
; Hw .HwâH iswtmuAa c m . p . x
V(ă)l(ea)t 7268 cK760> iun(ie) 24.
MANWAdKH EwrAâN î" Awr(o)<|>(e)T npwM(n)T(o)x c m . p . x
, S-au trecut la condică de Simion B u r g h e l e c m . p . x
Arh, St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/146. Orig., hîrtie dilolio
(44. x 31 cm,), filigran, cerneală neagră (intitulaţi», în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x
2,8 cm.), în cerneală roşie, avînd deasupra capului de bour o coroană deschisă cu cinci fieurom, mărginită de
sabia şi buzduganul încrucişate, iar pe laturi avînd slovele: Î U I - 1 W * 8 ' - A / S - B (IO Io(n) Th(eo)d(or) v(oie)v(od);
dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1759.
EDIŢII: Creşterea cotecfiartitof, XXXI-XL1I1 (1920-1932), p. 100, col. II (rez.).

302 , 1 7 6 0 iulie I

Agapie egumenul mănăstirii Sfîntul Sava dă cu bezmen preotului Partenie, dascăl la 1 < > <!a
grecească, un loc de două prăvălii în faţa porţii mănăstirii.
t Atd xo\) îcapovxoq pot) evurcoYpatpoD ypd|X|j,aTo<; SfjXov yt v e x a i
sScoaa xou n a r e a ic6p IIap6evlot> Seuxcpou 8i5aaKaÂ,ot> xo\) âXXîţviKoi)
axoXelou STJO e p a o x f i p i a X O T I O V 6prcpoa9ev elq xf)v jtâpxav xou (xovaaxiplov, 8 t â

260
va KOtjxTj Mo E p a y a o x f i p i a . AtScovxac; xo KcxO'exoq Î I E V I E ypocna xo epyaaxfipi.
xoa)
£îto'oXri0a Kai xo âXicaviKov Epyaaxfipi a a p a v t a ypocna, ote&o
efya âyopaori uitb xov nanii Kup Eap7tavov SiSmvxac; Kai 8iâ xov xonov avcot»
jj^vte ypocna xo Kat'exoq, ex&vtaq f) Ttavoaioxriţ xcru Ildaav aSeiav Kai
^oticri&v eiq ocDtd va Kavri coc, 8âA,ei, vd xcx £^oixndcTy-|, i'i va xd nouA/fall fţ
va t a xapiori, vd ei vai tcopioq KOCI Ka9o/AIKOQ OLKOIOIPTŢŢ Kai vd jx-qv &XTI DXTL
ă)Xoc, xivdq ano xooq f|yoi>jxâvotx; e^oixricxv vd xov SiaOeicrri, f| vd xov
Ka 1
' dviacoq f|0eX,av Kaf| Ka|a,(xtav cpopdv, vd EXTI d8£iav 6 raxrcâ ic6p
Ţ l a j M ' ; vd xd (pxidar) eîg xov xdrcov xoî> jiovatroipiGD KaBcîx, Kai 7tp6xepov.
Aio eyive xo napov noi), Kai eSoOţi eic x e V a G dvoOev k~6p IlapGâvidt) eic,
e«;oei^iv, Kai âacpaXeiav.
AIJ/C; i o u  x o o NP^XR].
O xoi) ayioi) Z d p p a , Aydnicoq <m.p.>.
t • rin prezentul înscris iscălit se face cunoscut precum că am dat popii chir
Parthc. , s, al doilea dtdascăl al şcolii greceşti, un loc pentru două prăvălii care se află
J h î s u , orţii mănăstirii, ca să facă două prăvălii, dînd în fiecare an cîte cinci groşi de
prăvălie. Mai mult, i-am vîndut şi prăvălia albaneză 1 cu patruzeci de groşi, pe care o
cumpărasem de la popa chir Şerban, dînd şi pentru acest loc cinci groşi pentru fiecare
an, avînd preasfinţia sa toată încuviinţarea şi stăpînirea asupra acestora să facă ce vrea,
s ! le stăpînească, sau să le vîndă, sau să le dăruiască, să fie stăpîn universal şi proprietar
şi nici un alt egumen să nu aibă să-1 defăimeze sau să-1 supere. Şi dacă vreodată va arde,
să aibă voie popa chir Parthenios să o facă pe locul mănăstirii ca mai înainte. Pentru care
s-a făcut prezentul şi s-a dat la mîna mai sus numitului chir Parthenios ca dovadă şi
asigurare.
1760 iulie întîi.
Agapios al Sfîntului Sava <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LII/7. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 16,8 cm.), filigran,
cerneală cafenie.

'Nesigur.

303 1760 (7268) iulie 10

Iliana şi Maria, fiicele lui Dumitraşco şi ale Nastasiei, vînd logofătului Mihălache şi
dascălului Manolache o casă cu local ci, din Uliţa Stiîmbă, cuJ!Ş0 lei.
t Adecă eu, Iliana, înpreună cu soru-me, Maria, fetele lui Dumitraşco vătav şi a
Nastasîii fata lui David diiacon zugrav, făcut-am încredinţat zapisul nostru la mîna
dumisale log(o)f(ă)t(ului) Mihălache i dascalu(lu)i Manolache precum să să ştie că, de
nime sîlite, nici asuprite, ce de a noastră bunăvoe am vîndut a noastră driaptă ocină şi
moşie, o casă şi cirlotail gi aice fa Eş, pe Uliţa Strîmbă, ce să hotărăşte cu dum(nealui)
şetr(ar) Costandin Gînd(u) 1 , şi cu post(elnicul) Costantin, şi cu Costantin Feştilă şi cu Ilinca
Şuşcăloaia, car(e) 1 şi noaoî ne iaste de pe maica noastră Nastasîia, şi maicii noastre i-au fost
această casă de la tatul ei David diiacon. Această casă cu locul ei am vîndut-o dum(nealui)
de mai sus numitului, drepf250 lei, adecă doaoî sute cinzăci [50 în cifre şi litere scris peste
o ştersură]2. Şi pe tocmală n-eu dat toţ(i)1 banii depiin în mînule noastre şi am dat şi toate
scrisorile vechi ce am avut pe această casă în mîna dum(nealui); şi de acum înainte să fie
dum(nealui) driaptă ocină şi moşie în veci, să o stăpînească în pace, căci nime din rudenii
şi niamurile noastre n-au amestec la această cas(ă) 1 , ci este driaptă a nostră.

261
 Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţi boieri şi oameni buni megieş® 1 care mai ^
gios s-au şi iscălit; şi noi, pentru mai adevărata credinţă, ni-am pus numele şi degetele, J
Şi după zapisul nostru să aibă a-ş face dum(nealui) şi ispisoc domnesc de întăritură.
L(ea)t7268 <17£0> iule 10.
Eu, Iliana, am vîndut.
Eu, Mărie, am vîndut.
Eu, preot loan zug(rav), uncul (sic) 1 vînzătoar(elor) 1 , martur; protopopa loan ot
Banul m-am tîmplat şi sînt martur; eu, preutul Grigori ot Bisărica Tălpălarilor, martut;
eu, preutul Atanasă ot tam, martur; Nicolai cam(araş) de izvoade m-am tîmplat;
Simi(on) 1 Buhăescu biv vel pah(arnic) 1 .
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 656-658, nr. 65/16. Copie după orig.
Idem, Divanul de Apel al Ţării de Sus, Tr. 812, opis 926, dosar 33, f. 2v., nr. 9 (rez. într-un opis din 1836
ianuarie 29).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 85, nr. 50 (text după orig.
ce se afla la Bibi. Centrală Universitară din Iaşi).

' Aşa în copie.

2
Menţiunea Iui M. Costăchescu.

304 1760 (7268) iulie 21

loan Theodor <Calimah> voievod confirmă dreptul mănăstirii Socola de a lua dijma de pe
moşiile acesteia şi de a i se presta 12 zile de muncă pe an.

t Hw ÎWAN QEWAWP B(O6)BWA<», EwK(Yeio) M ( H ) A ( O ) C T O ' K > ) , r(oc)n(»)A<*pi>

36«(AH) MWAAABCKWH. Dat-am carte domnii mele rugătoarii nostre Susanii stareţ(ă) şi
a tot soborul de la Socola, să fie volnici a-şi stăpîni moşiile sfinţii- mănăstiri, anume:
Vale Socolii, i Dealul Coroiului, i Vişana i Vameşoaii ce sînt aproape împregiurul
mănăstirii, şi Iezărenii, i Vale Lupului, i Bâlciul i Găurenii, la ţinut(ul) Cîrligăturii, şi
pără unde sînt alesă şi hotărîte de cătră alti moşii să aibă a-şi lua dijma din hotaru în
hotaru din tot locul, cu tot venitul moşiilor, pe obiceiu, cum şi oameni ce vor fi şezîndu
pe aceste moşii, orice rufet, să aibă de tot gospodariul să le facă pusluşanii, de toată casa
pe an cîte 12 zile, în 6 zile de vară şi 6 zile de iarnă, la ce trebuinţă va ave trebuinţă de
lucru sfînta mănăstire. Iară care n-ar vre să lucreze, să de bani de casă cîte un leu pe an.
Şi poroncim domnie m e dum(nealor) giudecători de ţinut, de s-ar arăta vremii
împotrivitori, să-i supuneţi şi să împliniţi ca să urmeze după cum hotărîm mai sus.
Aceasta poroncim.
7268 <1760> iulie 21.
npU;4(n)T B6A A W r ( o ) 4 ( e ) T .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/81. Orig., hîrtie difolio (31,7 x
21,3 cm.), sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), din 1759, inegal imprimat în cerneală roşie.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce" fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

305 1760 iulie 26

Gheorghe Beldiman mare stolnic dă lui Toma Luca fost mare stolnic o casă din capul Rîpii
Peveţoaiei în schimbul a trei ţigani.
1760 iulie 26.
Zapisul dum(nealui) stol(nicului) Gheorghie Beldiman.

262
 Ad.everescu printr-această scrisoare cum că am făcut schimbu cu dum(nealui)
Toma Lu - i biv vel stol(nic) dîndu dumisali o casă, ce am .avut în tîrgu în laş(î), la capul
pjpii Peviioaie, învoindu-ni noi între noi pentru numita casă: mi-au dat dum(nealui) tri
. jfletc de ţigani, anume: Ioniţă, Costandin şi Todosie, feciori Gheorghiuii, fetii lui Fani,
Ucio" A> lui Bejan, cari ţigani să aibă dum(nealui) a-i luoa de la Iordache Bădros i
Tuderoşco, frate lui, după cum arat(ă) şi cărţile di giudecată ce mi-au dat dum(nealui).
Iar de să va tîmpla altă pricin(a) şi nu mi-ar da dum(nealui) ţiganii, dup(ă) cum am avut
tocmală, să aibă durn(nealui) a-m(i) plăti preţul casăi; şi i-am dat zapisul casăi şi alte
scrisori aii casăi.
Şi, pentru credinţa, am iscălit şi s-au dat această scrisoare la mîna dum(nealui).
Gheorghie Beldiman vei stol(nic).
Costandin biv vel căp(i)t(an), martur; Ion biv vel pit(ar), mar(tur); Ştef(an)
Hurnuz, mar(tur).
Bibi, Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 37 v. Copie într-o condică de la sfîrşitul sec.
XVIII
EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 316 (rez. după aceeaşi copie).

306 1760 (7268) iulie 30

loan Theodor <Calimah> voievod porunceşte să se hotărnicească nişte locuri de casă ale lui
Lupu Balş fost mare vornic.
Ţîd(ula) g(os)pod di la domnul loan Theodor voievod cătră Mihălache Sturza vel
vor(ni)c şi cătră un vor(ni)c de poartă ca să hotărască nişte locuri a răposatului Lupu
Balş biv vel vor(ni)c.
Arh. St. laşi, Documente, XXVI/6, f. 1. Rez. într-o listă de doc. ale lui Iordache Balş căminar, din
1799 februarie 4.

307 1760 (7268) august 3

Iftodi şi şotia sa, Aniţa, dăruiesc mănăstirii Sfîntul Spiridon o bucată de loc de pe Uliţa
Hagioaiei.

t Adecă eu, Iftodi sîn Toader, împreună cu soţul meu, Aniţa, adiverescu cu acest
zapis al meu cum eu, din bună voie me, m-am socotit pentru a sufletului mîntuire şi din
cît mi-au fost putinţa am dat şi am dăruit sfintei m(ă)n(ă)stiri a Sfîntului ierarh Spiridon
o bucată de loc ce l-am fost cumpărat eu di la Apostol peveţul ca să mă pomenească la
jirtăvnic, pe Uliţa Hagioaiei; şi pentru cît loc mi-au fost mai rămas din cel ce am dat
danii sfinţii m(ă)n(ă)stiri din bună voie me m-am priimit de* mi-au întorsu dumnealor
ctitorii banii cîţi s-au făcut înpreună şi cheltuieli şi dobînda care s-au făcut piste tot 43
pol lei. Şi mi-au dat banii deplin aceşti arătaţi. Deci de acu înainte să fie tot locul acesta
dreaptă ocină şi moşie a sfintei măn(ă)stiri în veci şi nimene dintr-ai mei, ori ce neam
mai de aproapi ar fi, să nu să amestice la locul acesta, că este drept al meu cumpărat pe
bani din asteneala m e şi eu cu toată voie mea am vrut să rămîie a mănăstirii.
Şi la această de bunăvoie me danii s-au tîmplat mulţi oameni buni şi boieri, carii
mai gios să vor iscăli; şi am dat şi scrisorile ce am fost mai avut pe loc. Şi, pentru mai
mare credinţa, mi-am pus numilc şi degetul.
Let 7268 <1760> avgust 3.

263
 Eu, Iftodi sîn Toader, am dat 1 ; eu, Aniţa, fimeie lui Iftodi 1 . '
' • • Eu, preutul Anton, m-am tîmplat <m.p.>; Ion, preut, m-am întîmplat cm.p.^î'
Ştefan preutul <m.p.>.

•cPe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X1X>: Scrisorile locului
lui Iftodi ţiganu danie şi cumpărătură. No. 3; 7268 <1760> august 3.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXI1/18. Orig., hîrtie difolio (32,2 x 21,7 cm.), filigran, cer»alS •
neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 91, nr. XXI (orig.); Gh.
Bătleanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 170, nr. III (text după Ghibănescu).

308 1760 august 20

Preoţii de la biserica Sfîntul Nicolae <de Sus> dau lui Iordache vătav de ciocli din Iaşi un
loc de casă al acestei biserici, cu bezmen de 2 lei pe an.
Adecă noi, cari mai gios ne-am iscălit, dat-am acest adevărat zapis al nostru la
mîna dumisali giupînului Iordache vătaf de ciocli de aice din Ieşi precum să s(e) ştie că
i-am dat un loc de casă pe locul lui Sfete Neculai, cu bezman; tocmal(a) ne-au fost ca să
ni dea cîte 2 lei, adecă doi lei bezmanu locului pe an. Dar în anul trecut numai cît au
învălit Sfîntul Pristol cu o pînză; iar de aice înnainte să aibă dum(nealu)i a urma după
cum scrie zapisul: să de cîte doi lei pe tot anul bezmănul locului atît noaî cît şi după
moarte noastră la alţi fraţi preoţi carii să vor afla slujind la acest dumnezăiesc lăcaş şi aşa
nestrămutat să s(e) păzască.
Şi, pentru mai bună încredinţare, ne-am iscălit însuşi noi, cu mîna nostră, ca să
s(e) crează.
Leat 1760 av(gust) 20.
Irei Grigore Brat adeverez c m . p . x
Eu, preut Ioan ot Sfeti Nicolaiu, adeverez c m . p . x
Eu, preut Mafteiu ot Sfeti Nicolaiu, adeverez c m . p . x
Şi eu, Vas(i)le Mărgineanul Creţul, m-am întîmplat şi sint martor c m . p . x
Eu, log(o)f(ă)t Apostul, am scris zapisul cu zisa acestor mai sus arătaţi.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXCIII/1. Orig., hîrtie difolio (24,5 x 18 cm.), filigran, cerneală cafenie.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, A 1580 (Ms. C. Bobulescu), sub dată (transcriere după orig.).

309 1 7 6 0 ( 7 2 6 8 ) a u g u s t 20

Ioan Theodor <Calimah> voievod dăruieşte un loc din capul Muntenimii de Sus, dinspre
Copou, pentru construirea bisericii Sfinţii Patruzeci de Mucenici, iar lui Ioan Gheuca fost spătar a!
doilea, epitropul acestei biserici, îi dă un loc de casă şi de grădină lîngă locul bisericii menţionate.

Suret dupe hrisov g(os)pod.

f Hw IwdH 0eu>A®p BO6boaa, E(o)>Ki'eK> MMAWCTVW, R(o)CNOADP 3€m(AH)
MWAAABCKOH. De vreme că, din vrerea lui Dumnezeu şi dragoste cea arătată a unora din
creştini ce au avut cătră Sfinţii Patruzeci de Mucenici, ce să prăznuiescu noaă zile a lui
marte, ş-au îndemnat cu râvnă d(u)mnezeiască ca să zidească o sfîntă biserică din piatră
aice la oraşul Iaşii, în capul Muntenimii de Sus despre Copou, întru cinstea şi lauda
Svinţilor Mucenici, nefiindu altă biserică la ţara aceasta pe numele acestor Svinţi, şi

264
 întîiaşO) dată domniia mea am ales loc din locul domnescu a tîrgului precît au fost
trebuinţa şi l-am afierosit svintei biserici şi am poroncit cinstitului şi credincios
boieriului nostru dum(nealu)i Manolache Cpstache vel log(o)f(ă)t de au trimis acolo
i boieri hotărnici pe Tănasie Meleghe şi Lupul Hadîmbul şi Sămeon, vornicii de poartă, de
l-au fibtărît şi cu pietri despre toate părţile după cum am văzut şi mărturie acelor boieri
hotărnici scriind că, cu stînjăni de opt palme domneşti, au măsurat locul cel ales de
tijiterimul bisericii şi în lungul locului despre miiazănoapte s-au dat 142 stînjăni şi di
curmezişul locului 45 stînjăni; şi s-au stîlpit cu pietre hotară la tuspatru colţurile locului.
Aşijderea, iară din osăbită mila domnii mele am mai dăruit cu o bucată de loc de
pasă şi de grădină alăturea cu locul bisericii pe din gios despre răsărit, şi pre boiariul
nostru Ioan Gheuca biv vtori spat(ar), carele iaste epitrop asupra lucrului besericii, care
ioc toţi aceşti boieri hotărnici de mai sus numiţi l-au hotărît alegîndu-sâ făr(ă) de
păgubire altor lăcuitori megieş(i); şi s-au văzut scriind tot la acea mărturie a acestor
boieri hotărnici că s-au ales în curmezişul locului de la vale cinzeci de stînjăni şi în
lungul locului 142 stînjăni, şi fundul locului de la deal despre Copou patruzeci şi trei de
stînjăni, iarăşi cu stînjănul de opt palme domneşti; şi s-au stîlpit cu pietri la tuspatru
colţurile locului.
Drept aceea, am întărit şi de la domnie mea întîi svintei beserici, apoi şi mai sus
numitului boieriu Ioan Gheuca spat(ar) ca să le fie dreaptă danie şi moşie stătătoare, în
veci, în sămnile şi pe măsura locului, cum s-au arătat mai sus că s-au hotărît. Şi pohtim
şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnezeu va rîndui pre urma noastră ca să le întărească
pentru a domniilor sale vecinică pomenire.
Fi-b A-feT(o) dB(rVCT) AWNM.
Hw HWAN KweBWAâ'.
H. F.UTA4N B6A AWr(o)4>(e)T npWHMT.

Găsînd eu la Mitropolie hrisovul cel adevărat şi avînd trebuinţi a-1 ceti, l-am şi
posleduit cu suretul acesta şi aflîndu-1 întocma cu suretul acesta (macar că hrisov(ul) este
în doî bucăţ(i), dar se poat(e) ceti) 2 , am iscălit aice şi l-am dat dum(nealui) vor(ni)c(ului)
Ţintilă spre îndreptare locului bisăricii de cătră loc(ul) casăi dumisale.
1781 dec(hem)v(rie) 28 d(i)ni.
Ştefan logofăt de taină <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, MLXXIV/1. Copie.

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, A 1580 (Ms. C. Bobulescu), f. 733 - 734 (copie după orig. cu
menţiunea: „pecete mică din 1759").

1
Urmează menţiunea copistului: „Pecetea".
2
Paraîiteze în text de la „(macar că" pînă aici.

310 1760 (7268) august 25

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă negustorilor din Iaşi dreptul de a plăti camăna
potrivit hrisovului din 1721 noiembrie 20 al lui Mihai Racoviţă voievod.

ţ Hw IwâN QewAOp B(oe)BU'Aa, EwxYe» M ( H ) A ( O ) C T ( Y K > ) , r(cc)n(oXvip'K

3e«A6 'Mwaaabckwh. Facem ştire cu acestu hrisov al domniei mele tuturor cui să cade
a şti că iată au venit înaintea domniei mele şi a tot Sfatului nostru toţi neguţătorii de Ieşi
şi ne-au arătat o carte de la răposatul Mihai Racoviţ(ă) vod(ă), din anii 7230 <1721>

265
noiem(vrie) 20, întru care arată cum că au făcut mare jalobă neguţătorii as îpra
cămănarilor celor mari, făcîndu-le mare asupreală la pivniţele lor, cerîndu şi din băuturi
di-i scot din obiceiul lor cel vechiu şi le cer camană cîte doi bani de vadră de vin, j-Uica
ţărăneşte, şi ei au obiceiu. de dau cu rupta camănă, pre an cîte 15 galbeni de pivniţ(ă), l a
vel cămănar, iar cu altă cu nimic nu s-aU mai supărat priste an. Şi banii acei, 15 ughi, au
dat pe patru ciferturi cîte cît li să vine la slugile dumnealor vel cămănari, din cifert în
cifert pînă cînd li să plinie anul; şi[ij pre tot anul aşe au plătit camănă.
Iar carii din neguţători sau dintr-alţi Iăcuitori de Ieşi carii au pivniţi cu băutură de
nu primie să s(e) tocmească cu dumnealui vel cămănar ca să de camăna cu rupta pre an.
acie plătie camăna cîte doi bani pe vadră.
Şi la cercetare de judecată ce s-au făcut atunce între neguţători şi între vel
cămănariu după dovadă bună şi mărturii de credinţă ce au scos neguţătorii s-aU adivcrit
într-acesta chip obiceiul precum arată mai sus: ca să plătească cu rupta pre tot anul cîte
15 ughi de pivniţi şi pre alţii îi lasă şi mai gios cîte zăce şi cîte 8 ung(hi) de pivniţ(ă) iar
carii nu vre ca să de cu rupta pre an, acie plătie cîte doi bani de vadră.
Şi s-au făcut şi carte de blăstăm asupra marturilor şi acelor ce or şti adivărul <4
obiceiul ce-au avut şi n-or mărturisi; şi toţi o au primit. Şi dovedindu-să atuntc
într-acesta chip, s-au hotărît ca după obiceiu să de neguţătorii, adică carii or vre să ^c
tocmească cu rupta mai mult decît 15 ughi de pivniţă să nu de pre an nici cu alte ut
nimică să nu s(e) supere, nici cu ocali de vin, nici cu bani mai mulţi piste obiceiu, nime
să nu-i supere; numai carii n-or vre ca să de cu rupta, acie să de cîte doi bani de vadră. Şi
cămăn arii pînă acmu au păzit hătărîre aceea, iar acmu ar fi îndrăznind a-i supăra
scoţindu-i din obiceiul vechiu ce-au avut.
Deci şi domnie me, cercetînd pricina aceasta, întrebînd şi pe dumnealor veliţii
boieri de acestu obiceiu cum au fost din vechiu, şi într-acesta chip ne-au ară<ta> i t şi
dum(nealor) cum că aşe este obiceiul după cum arată mai sus. Şi căutîndu-să şi condica
g(os)p(o)d tot aşe s-au aflat, adică neguţătorii carii vor ave pivniţi şi vor să s(e)
tocmească cu vel cămănar să de pre an cîte 15 ughi sau cum să va pute tocmi, iar mai
mult de 15 ughi să nu de, nici cu altă cu nimica mai mult să nu, să supere, nici cu ocală
de vin, nici cu bani mai mulţi. Iar cari nu vor vre ca să s(e) tocmească cu rupta să de pre
an, acie vor plăti cîte doi bani de vadră.
Deci şi domnia me, încredinţîndu-se de obiceiul acesta, dăm şi întărim
printr-acestu hrisov a domniei me<le> tuturor neguţătorilor pe obiceiul ce arată, adică
neguţătorii carii or vre să s(e) aşeză cu dumnealui vel cămănariu să de pre an cîte 15
ughi de pivniţă camănă sau mai gios, precum le-a fi tocmala, iar mai mult de 15 ughi
nimică altă să nu de, nici ocale de vin, nici bani mai mulţi; iar cari nu or primi că să de
camănă cu rupta pre an, acie vor plăti cîte doi bani de vadră, şi cu alte supărări dinspre
dum(ne)alui vel cămănar cu nimică să nu fie învăluiţi, căci de vor face cineva mai multă
supărare piste obiceiu, unii ca acie să vor pedepsi de cătră domnie me.
Aceasta facem ştire.
V(ă)l(ea)t 726s'<1760> av(gu)st 25.
Hw HWAN B W E R W A Â <m.p.>.
MANOAAKM EWRAU)N R AWR(W)<^(E)T NPUMHT2.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXX/59. Orig., hîrtie difolio (45,6 x
31,2 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), din 1759, inegal imprimat în
cerneală roşie.

266
 EDIŢII: Codrescu, Uricariul, II, ed. I, p. 32-35 (orig,, cu slove chirilice); ed. a Il-a, p. 33-36 (orig.);
lorga Doc- Callimachi, I, p. 439-440, nr. 54 (orig.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce",
=fasc 4 (1924). p. 297 (rez.); N. A. Bogdan, Comerţul moldovenesc, p. 60-61 (text după Codrescu).

1
Omis în orig.
stînga: Copiat de V. A. Urechia. 1885 cm.p.x

311 1760 (7268) august 28

Maria comisoaie, fiica lui Vasilie Brahă armaş, dăruieşte Bisericii Albe din Iaşi, cu hramul
Naşterea Domnului, partea tatălui său din satul Soloneţul, din ţinutul Vaslui, spre a fi înscrisă
familia sa în pomelnicul bisericii.

f Adică eu, Maria comisoaia, fata lui Vasilie Brahă armaş, scriu şi mărturisesc cu
această adevărată scrisoare a mea Ia mîna sfinţiei şale părintelui Velişco proin protopop,
de la sfînta Biserică cea Albă din Iaşi, unde este hramul Naşterea Domnului Dumnezău
si Mîntuitorul nostru I(su)s H(risto)s, precum să s(e) ştie că, de nime silită, nici asuprită,
gi de a mea bunăvoie am dat aceştii sfinte biserici toată partea cît să va alege a tatălui
meu din satul Soloneţul, de la ţinutul Vasluiului, pentru sufletul părinţilor miei şi pentru
al nostru şi a toată săminţiia noastră. Numai şi numitul părinte să fie dator a ne scrie la
pomelnicul sv(i)ntei biserici şi să ne pomenească la sv(î)ntul jărtvelnic, cît a milui
Dumnezău a fi această sv(î)ntă biserică în stare, atît sv(i)nţie sa, numitul proin protopop,
Cît şi alţi preoţi ce vor fi după vreme. Şi de acum înainte să fie volnic sv(i)nţiia sa a
stăpîni toată partea tatălui meu de mai sus scrisă, cît se va alege, după scrisori ce i-am
i a t vechi, ca dreaptă moşie sv(i)ntei biserici.
Şi la această danie şi <mi>'luire ce am făcut cu sv(î)nta biserică, să nu fie nimenea
volnic din rudile mele sau den săminţie mea a răscumpăra această parte sau a o vinde
cuiva, făr(ă) decît să remîie dreaptă danie şi moşie sv(i)ntei biserici, neclătită,
nestrămutată în veci. Iar carii s-ar ispiti peste această scrisoare a mea, ori din rude sau
den săminţiia mea, ca să o rescumperâ sau să o vîndă cuiva, unii ca aciia să fie neiertaţi
de Domnul Dumnăzău şi de Maica Sv(i)nţiei Sale, precurata Fecioară Mariia, şi de mine
nevrednica şi păcătoasa.
Şi, pentru mai mare credinţa, m-am şi iscălit şi mi-am pus şi pecetea inelului
mieu, ca să se creadă ş-au iscălit şi alţi oameni de cinste, care s-au întîmplat.
Let 7268 <1760> avgust 28 d(i)ni.
Mariia Brăhoaie biv vtori comis(oa)i 2 .
Ştefan 3 armaş, mart(or) <m.p.>; ... 3 , martor c m . p . x
Vasilache zet Brăhoi am dat şi cu voie me c m . p . x
Vasilie Gane log(o)f(ă)t, am scris cu zisa dumisale.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/197. Orig., hîrtie (31 x
20 cm.), cerneală neagră, sigiliu inelar, octogonal, neclar, aplicat în aceeaşi cerneală.
EDIŢII: Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 27-28, nr. XXIV (orig.).
1
Omis în orig.
2
Sigiliu inelar.
3
O semnătură indescifrabilă.

267
312 <1760 septembrie 1 - 1761 înainte de mai 28> (7269)
Ioniţă aprod vinde lui Sandul butnar o casă din Muntenimea de Mijloc.
Zapisul Iui Ioniţi.aprodu la mîna Sandului butnariu că i-au vîndut o casi la
Muntenime de Mijloc, drept 8 lei.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6, f. 2. Rez. într-o listă de doc. ale lui iordache Balş căminar din
1799 februarie 4. '

313 <1760 septembrie - 1 7 6 1 înainte de mai 28> (7269), Iaşi

Sandul Caţichi şi soţia sa, Maria, vînd lui Carabet, fiul lui Lohan negustor din Iaşi, o casă
pe Podul Vechi, cu 350 de lei, bani gata.
f AdeCă eu, Sandul Caţichi, împreună cu soţul meu, Mărie, şi cu fii noştri,
făcut-am acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisale giupînului Carebetu, ficioru lui
hagi Lohan neguţitoru arman din Iaşi, precum să se ştie că noi, de nimeni siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie i-am vîndut dumisale o casă cu locul ei ce iaste aice în
Ieşi, pe Podul Vechiu, ce este din sus de la deal, la faţa uliţii Podului Vechiu, iar dispre
apusu să hotărăşte cu uliţa ce merge la vale în gios la Cizmărie şi în fiindu de la vale să
hotărăşte cu locul pivniţii Ursului băibărăcariu arman, iar dispre răsărita, di la dealu, s$
hotărăşte cu locul dumisale hagi Lohan. Aceasta casă cu totu locul ei cîtu este îngrădita
am vîndut-o noi dumisale giupînului Carabetu ficiorul Iui hagi Lohan dreptu trii sute st
cindzăci de lei, bani gata. Şi ne-au făcut plata deplin la mîna noastră toţi aceşti bani de
mai sus scrişi în mîna noastră. Şi i-am datu dumisale şi toate zapisele cele vechi la nuna
dumisali ca să stăpînească aceste casă cu totu locul lor cu bună pace şi să-i f i e dumisale
şi giupînesei du(mi)sal(e), şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă moşie şi?
cumpărătură, în veci, şi nime alţii să n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră la vîndzare s-au întîmplatu neguţitori şi preoţi şi mahalagii,;
carii vădzindu din bunăvoie vîndzare şi plată deplină în mîna noastră toţi s-au iscălitu
mai gios.
Şi noi, încă pentru mai întemeietă credinţă, ne-am pus degetil(e) cu mîna noastră
ca să fie de bună credinţă si sa-si faca şi ispisoc g(o)sp(o)du de întăritură pe acestu
adevărat zapis al nostru.
Eu, Sandul Caţichi, împreună cu soţul Mărie şi cu copiii noştri am vîndut şi am
pus degetil(e) cu mîna noastră 1 .
Oy MC, btv A6TV ^sc-te.
Şi eu, Simion Cheşcu uricariul, am scris zapisul cu dzisa Sandului şi a Măriei şi
sintu martur <m.p.>.

t Şi eu, Iordachi sin lui loniţ(ă) Caţichi lipcanu, nepotul lui Sandul Caţichi
vînzătoriul ce arată mai sus, trăgînd giudecată cu giupînul Carabet pentru această
vînzar(e) şi din poroncă mării sale lui vodă ieşind la giudecată la dum(nealor) veliţii
boier(i), m-au dat rămas din giudecată după cum arată carte de giudecată a dum(nealor)
boierilor, ce este la mîna lui Carabet, din let 1766 iuni 11; după car(e) giudecată
neţiindu-mă eu odihnit şi de iznoavă trăgîndu-1 la giudecată n-am mai ieşit la
dum(nealor) veliţii boier(i), ce am stătut la cu giupînul Carabet şi ne-am învoit şi ce
mi-au dat am luat şi m-am priimit şi de acmu înnainte să fii în paci despre mine şi dispre
frati-meu şi dispre neamul meu. Şi de să va ivi vreun zapis pe această casă să nu să ţie în
268
sâiBH. ce să aibă giupînul Carabet a-şi stăpîni casa cu paci. Şi, pentru credinţa, am pus
Jegttol ii i-au iscălit şi alţii ce s-au tîmplat de faţ(ă) la această aşezar(e).
1766 dec(hemvrie) 14.
I u, Iordachi sin lui Ioniţ(ă) Caţichi, am pus deget(ul) 2 .
• i u Lupul lipscan zăt lui Sandul Caţichi, am fost faţ(ă) şi am pus deget(ul) 2 .
Vasile dasc(al). mart(or) <m.p.>.
; înnainte noastră s-au făcut această învoială şi aşezar(e): Alixandru Haciul vornic
de poart(ă) <i i >
Neculai.., 3 vor(nic) de port(ă) <m.p.>.
Toader Carp diiac am scris cu zisa lui Iordachi <m.p.>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10252. Orig., hîrtie difolio, filigran, cerneală neagră,
patru amprente digitale şi, separat, şase semnături armeneşti.

' Patru amprente digitale urmate de şase semnături armeneşti.

:
Amprentă digitală.
' Neclar.

314 <1760 septembrie 1 - 1 7 6 1 înainte de mai 28> (7269)

loan Theodor <Calimah> voievod stabileşte veniturile mănăstirii şi ale spitalului Sfîntul
Spiridon din Iaşi şi ale spitalului de ciumaţi înfiinţat de domn la schitul din Codrul laşului al lui
Ştefan Bosie jitnicer.

Cu mila lui Dumnădzău, Io loan Theodor voievod, domnu Ţării Moldovei.

f De vreme ce preputernicul şi preaînaltul Dumn(e)zău multe chipuri cătră
sufletească mîntuinţă şi cătră viiaţa cea de sus vecinică ne-au arătat prin tarea lucrătorii
faptelor celor bune călătorind să facă moşteni înpărăţiii ceriului vedem dar întru aieve la
arătarea înainte ochilor noştri ş(i) conoaştem adevărul din cele trecute vremi cu fericiţii
intru pomenire domni ce era, carii au fost îndemnaţi cu râvnă a proslăvi pre a tot ţiitoriul
Dumnezău şi s-au silit cu multe chipuri şi cu mijloace a arăta şi a face lucruri bune întru
această de Dumnăzău păzită creştinească ţară, adecă intinzind ocrotirea şi chiverniselile
şi mîngîierea de bunăstarea cătră supuşii: săi iar mai vîrtos cătră svintele mănăstiri
dumnăzăieşti lăcaşuri de ie-au agiutorit cu bune miluiri şi statornicite afierosiri pentru a
lor vecinice pomeniri ale cărora întrări şi bunătăţ(i) strălucescu şi acum şi bine priimite
sin! înainte a tot ţiitoriului Dumnăzău şi nu numai laudă politicească au dobîndit ce
adevărul să cunoaşt6 că vor agiunge sufletile lor cătră sinul lui Avraam.
Pentru aceasta şi domniia me, vrîpd şi poftind din tot sufletul nostru ca să urmăm
poruncii lui Dumnăzău, cei dintîi şi iţiai mare de toate poruncile ce zice: „Să iubeşti pe
Domnul Dumnăzău tău din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău şi din toată inima ta şi
pre aproapele tău ca însuş(i) pre tine"; căci adevărat aceste sint care adcvercaze cea
desăvîrşit statornică credinţă şi chipurile celi mai scumpe de jertye priimite înainte lui
Dumnăzău de să milostiveşte şi acopere mulţime de păcate şi să izbăvescu suflete de
moarte./
Deci şi noi, din vrere dumnezăiască spre lucrarea faptelor bune cu mare râvnă
ne-am îndemnat şi s-au dat şi s-au afierosit cîteva vinituri la mănăstirea Svîntului ierarh
Spiridon făcătoriu de minuni pentru întemeiarea şi bunăstarea acestui lăcaş
dumnăzăiescu, dar fiindcă pronie dumnezăiască ne-am îndemnat de am făcut şi spitalii la
mănăstirea aceasta, adică bolniţă pentru căutarea grijii şi hrana a ticăloşilor bolnavi, şi
vroiturile ce s-au afierosit şi s-au orînduit pentru trebuincioasă cheltuiala spitaliii mai pre

269
largu şi la altu osăbit hrisov al domniei mele, dar deosebit ne-au arătat dumnealor toata
boierime că este trebuinţă să fie şi un doftor, om de ispravă şi iscusit ispitit l a
meşterşugul doftoriilor ca să s(e) afle acolo la mănăstirea lui Sfetii Spiridon pentru
căutarea şi cercetarea bolnavilor ce să vor întîmpla la spitalii, dar şi pentru boierime cum
şi pentru alţi lăcuitori de aicea din oraşul Iaşilor; şi la aceasta ne-am dat cu toţii mare
rugăminte că este foarte de trebuinţă tuturora de obştea şi deosăbit fiindcă iaste trebuintă
şi de geraf acolo, la spitalii, şi de spiţer şi pentru trebuincioasăle doftorii, care toate
aceste adevărat sint cunoscute că-s trebuitoare şi să cade a să pune Ia cale ca să nu
lipsască, numai trebuie să aibă şi ei orînduită plata lor, leafa ce să cade.
Şi încă deosăbit prin arătarea svinţiei sale părintelui mitropolitului a toată ţara.
chir Gavriil, şi a dumilorsale tuturor veliţilor boiari, ne-am încredinţat că aice, la oraşul
acesta a Iaşilor, iaste foarte de mare trebuinţă a să pune Ia cale şi a să face şi un spital
pentru cei ce să vor întîmpla cu primejdii de boala ciumii, de carea Dumnezău să
ferească şi să păzască, căci pînă acum nefiind pus la cale lucrul acesta nu numai că aicea
ce să întîmpla ciumaş(i) şi smoliţi de ciumă nu ştie unde vor merge nici a ave loc rînduit
unde să vor duce, ce încă cei mai mulţi carii să primejduie cu boala aceasta fuge carii
încotro pute, şi cei mai mulţi prin locuri pustii şi cărora li să întîmpla moarte nu numai
că acolo îi mînca fiiarăle şi pasările, ce încă rămîne ca nişte dobitoace neispoveduiţi şi
nepriceştuiţi după pravoslavnica lege creştinească; şi alţii, carii să amesteca cu alţi
oameni, sănătoşi, iarăş(i) să da o pricină de să mai înmulţie boala de cum era.
Şi pentru aceasta, cu sfatul de obştie, am hotărît domniia me că iaste bine să să
puie la cale lucrul acesta atîta pentru rînduiala loc(ului) unde să fie, cît şi pentru
trebuincioasă cheltuială a spitalului ciumaşilor.
Şi, iată, printr-acest al nostru domnescu hrisov arătăm şi întemeiem pentru toate
precum mai gios arată anume, adecă schitul dumisale jitniceriului Ştefan Bosie ce iaste
aicea în Codru laşului, fiind şi cu voie sa, ca un ctitor, îl afierosim ca să fie spitalie
pentru ciumaş(i), dar să fie supt purtarea de griji şi ascultarea mănăstirii Svîntului
Spiridon şi acolo, la schit, unde s-a socoti, prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să
să facă şi casă cîte să vor socoti pentru trebuinţa ciumaşilor, fiind locul acela a schitului,
mai în laturi de alţi lăcuitori; şi iaste şi loc înnalt cu aer bun şi îndestulat, adecă cu multe
ape şi lemne, cele mai mari lucruri şi mai de trebuinţă la acie ce să vor întîmpla a să
primejdui cu acea boală.
Şi iată şi pentru trebuincioas(e) cheltuiale arătate mai sus, adecă pentru plata
doftorului şi a gerahului şi a spiţeriului şi a spiţăriii şi pentru spitalul ciumaşilor şi pentru
alte trebuinţă a spitalului bolnavilor de la Svetii Spiridon ce mai este trebuinţă de
cheltuială, hotărîm şi mai rînduim ca să să ia aceste venituri, adică: unul ban şi giumătate
de toată oca de ceară din toată ţara, carea să va scoate din ţară afară, şi măcar vreodată şi
domnie de ar cumpăra nescareva ceară să o ducă la Ţarigrad, dar banii aceştie a
spitalului tot să să plătească.
Aşijderea, sa să mai ia cîte doi lei de toată bute de vinu şi un leu de poloboc pe
vinul ce vor cumpăra oricine şi ori de la care ţinut de aice din ţară şi-1 vor duce la Ţara
Leşască sau la Ţara Ungurească sau prin raia; iarăşi pe vinul ce-1 duc în Ţara
Căzăcească, carii plătescu vamă mare, de la aciâ să să ia numai cîte un leu de bute.
Aşijderea să să mai ia cîte una para de tot carul de lemne de foc şi cîte doaă parale
de carul de cherestea pră tot lemnul ce să va pogorî la tîrgul Galaţilor de vînzare; iar cei
ce vor aduce lemne cu carăle lor pentru trebuinţa casălor lor, aceia să nu să supere cu
nimică. Şi de pluta de lemne de foc să să ia cîte un leu; şi de pluta de cherestea orice fel
va fi să să ia cîte doi lei, carele să vor pogorî la schele Galaţilor.

270
j g Aşijderea să mai aibă a mai lua cîte doaă parale de bucata de her ce să sfarmă în
' tţrgUl iaşilor şi în tîrgul Galaţilor şi nime alţii să nu mai fie slobozi a rumpe heru nici la
ţirgul laşilor, nici la tîrgul Galaţilor, fără numai la locul mănăstirii, unde a fi rînduit.
•i . Si pentru toate aceste venituri mai sus arătate acmu, deodată, să să dea cîţi bani vor
trebui ca să să facă casăle şi fihtînă pe unde s-ar socoti şi altele ce vor fi de trebuinţa
ciumasilor acolo la schitu. Iar alţi bani ce s-or lua şi s-or strîhge din viniturile acestea să să
ia tot la mănăstirea Svîntului Spiridon ca să fie pentru lefile doftorilor şi pentru alte
trebuincioasă cheltuiale a spitalului. Iar cînd să va întîmpla ca să fie boala aceea a ciumii
v aice în oraşul Iaşilor, de care întîmplare să ferească şi să pazască Dumnezău, atunce să fie
; datoare mănăstirea Svîntului Spiridon ca să poarte grije pentru toate trebuinţele ciumasilor.
Arătăm domniia me şi aceasta: din anu în anu să aibă datorie boierii epitropi de la
Svetii Spiridon ca să ia sama şi egumenului de la schit de toate veniturile schitului cum
şi de cheltuielile ce să vor face, dar la veniturile schitului să nu să amestice, nici să să ie
nici măcar un ban la Sveti Spiridonu ce acolo să să cheltuiască la trebuinţele schitului,
cum nici de la Sveti Spiridonu să nu să de nimică la treaba schitului, fără numai la
trebuinţa ciumasilor cînd s-a întîmpla primejdie aceea atunce să să de de la Svete
Spiridon după trebuinţa ce va fi; iar alte vinituri, fiiştecare mănăstire să-ş(i) stăpînească
ale sale, pentru ca să să poată fieştecare mănăstire a să chivernisi cu bunăstarea sa.
Şi cînd s-ar întîmpla trebuinţă vreodată a să face egumen la schit cu alegerea
bciarilor epitropi de la Sfeti Spiridon să să facă, iar cu alt chip să nu să facă.
Şi poftim şi pe alţi luminaţi domni ce Dumnezău va rîndui pe urma noastră ca
nicidecum bună aşăzare aceasta să nu o strămute, ce mai vîrtos să o întărească şi să
miluiască, fiind un lucru foarte plăcut lui Dumnezău şi tuturor de obştie şi va fi şi
domniilor sale vecinică pomenire.
Aceasta înştiinţăm.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaonul domniei mele, în Iaş(i), cu mîna lui
Dumitrachi Vîrnav ot vist(ierie).
V(ă)let 7269.
Hw I W A N 0 E W A W P Bo(e)BWA«, B(O)>KVIO M ( M ) A ( C O C T Y K \ r(oc)n(o)AApT».
Hw HWAN BW6BWAA c m . p . x
A r p t i p i o g <X0T3V p e y a l r ) a n a x c x p c m . p . > ' .

c P e verso, scris în aceeaşi vreme>: închinarea schitului din Codrul laşului şi

întăritori de alte mile.
c D e alte mîini>: 1) No. 13; 2) 7269.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. 6. Orig., perg. (90 x 59 cm.), cerneală cafenie
(intitulaţia; majusculele din text, data şi monograma domnului, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc octogonal
(3 x 2,8 cm.), aplicat în cerneală roşie în mijlocul unui ornament floral policrom; sigiliul, nu prea clar, are în
centru capul de bour timbrat de o coroană deschisă şi este flancat de slovele: îw-IW>0<-A/B-B (Io lo(an)
Th(eo)d(or) v(oie)v(od), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1759.

1
Dimitrios Suţu mare spătar cm.p.x

315 <1760 septembrie 1-1761 înainte de mai 28> (7269)

Ioan Theodor cCalimah> dăruieşte mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi pentru spitalul de
aici venitul pîrcălăbiei Sorocii.

t Cu mila lui Dumn(e)dzău, Io Ioan Theodor voievoda, d(o)mn Ţ(ă)rîi Moldaviei.

De vreme că Sv(î)ntul şi întru tot puternicul Dumnezeu binevoind şi pronie sa au lucrat

271
şi ne-au miluit cu domnie ţărîi aceştie a Moldovei la patrie noastră, cade-să dar si no»1!
den tot sufletul şi inima noastră a ne sili şi a ne afla lucrători faptelor bune şi folositoare <
ca să plinim poronca dumnezeiască.' Drept aceea dar, îndemnîndu-ne dumnezeiasca »
vrere de am dat şi am afierosit veniturile la sv(î)nta m(ă)n(ă)stire a Sv(î)tului ierarhii '
Spiridon pentru trebuincioase cheltuiele ale bolniţii, pentru hrana şi căutare bolnavilor ce'
să vor tîmpla, precum pre largu arată domneştile noastre hrisoave.
Dar, iată, socotind domnie me că mai este trebuinţă de cheltuială neputîndu-sâ <
cuprinde cu veniturile ce s-au făcut pînă acum şi am mai adaos cu afierosire şi miluire ca
să aibă a lua şi venitul pîrcălăbiei de la Soroca, să fie şi acesta pentru trebuinţa aratatS
mai sus. Dar fiindcă la m(ă)n(ă)stire aceasta epitrop(ul) şi la cele mai multe trebi ale
m(ă)n(ă)stirii şi ale bolniţii este purtătoriu de grijă jitniceriul Ştefan Bosie şi este să Fe şi
în toată viaţa lui ca unul ce este şi den ctitorii m(ă)n(ă)stirii, carele tîmplîndu-să den
oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor şi de
vreme că den copilărie lui au slujit curţii domneşti şi venind la o cădere ca aceasta a nu
pute chivernisi trebuinţa casii lui.
Alta, am găsit domnie mea cu cale şi cu mare dreptate şi i-am dat venitul acesta a
pîrcălăbiii Sorocii să fie în sama lui, cu hotărîre ca aceasta în toţi anii, la zua Sv(î)ntului
Spiridon, să de Ştefan Bosie jit(nicer) agiutoriu la cheltuiala bolniţii cîte una sută şi
doaîzăci de lei, iară alţi bani ce vor mai priposi 1 den venitul pîrcălăbiei aceştie a Sorocii
peste acea 120 lei arătaţi mai sus să-i fie de chivernisala casii jit(nicerului) Ştefan Bosie
şi în toată viiaţa lui dînd pe tot anul soma banilor arătată mai sus den venitul pîrcălăbiiiŞ
la cheltuiala bolniţii, iară după moarte lui să să de pe deplin tot venitul a pîrcălăbiii !
aceştie a Sorocii la trebuincioasăle cheltuiele ale bolniţii. Deci dar, precum s-au rînduit
şi s-au hotărît cu dreptul ce s-au căzut aşa să să păzască nestrămutat.
Şi pohtim dar domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnezeu va rîndui pre
urma noastră cu domnie aceştii ţări ca să şi mai întărească pentru a domniilor sale
vecinică pomenire cu laudă. Şi pre aceasta fiind bună vrere noastră întărim şi
încredinţăm şi cu a noastră iscălitură şi pecete domnească.
Aceasta facem ştird.
Văleat 7269.
Mw HWAN B W E B W A A < m . p > .
Alexandru Ipsilante vel post(elnic) <m.p.>.
<Pe verso scris de mîini diferite, la începutul sec. XIX>: 1) Vinitul pîrcălăbii ot
Soroca, de la Ioan Theodor vodă; 2) No. 14; 7269. Hrisovu domnului Ioan Theodor
v(oie)v(od) prin cari afierosăşti vinitul pîrcălăbiii de Soroca.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, nr. 14. Orig., perg. (84 x 53 cm.), cerneală cafenie
(intitulaţia şi majusculele din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar octogonal (3 x 2,8 cm.), aplicat
în cerneală roşie, avînd în centru capul de bour timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni, pe margini,
slovele: I W - I W / ' O ' - A / B - B (IO Io(an) Th(eo)d(or) v(oie)v(od), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1759.

1
Greşit, în loc de: „prisosi".

316 1760 (7269) septembrie 1

Vasile Creţul Mărginean şi soţia sa, Ecaterina, dăruiesc bisericii Sfîntul Nicolae de Sus o
căscioară de pe locul acestei biserici.

Adică eu, Vasile Creţul. Mărginian, şi înpreună cu soţul mieu, Ecaterina. făcut-am
adivărat zapisul nostru la mîna sfinţiilor sale preuţilor de la S(veh)tii Nicolai de Sus,

272
 -precum să să ştie că, de nime siliţi, nici asupriţ, ci de a noastră bunăvoe, avînd o
1
casicioară pe locul sfintei biserici' a Sfîntului Nicolai din Muntenime de Mijloc ni-am
? socotit şi ni-am vorovit şi am dat-o pentru a noastră vecinică pomenire şi am dat-o
preutului Vartolomei şi preutului Vasilie, iar după săvîrşire lor pre cari preuţi îi va alege
D u r n n e z â u ca s(ă) slujască sfintei biserici a Sfîntului Neculai, acie să aibă şi, în scurt, toţ
preuţii cîţ or sluji sfintei biserici să aibă triabă cu dînsa; şi nimine din niamul nostru să
tiu aibă a să scula <cu> nici un fel de pricină şi ori la ce giudecată ar merge să nu i se ţie
J în sam(ă)2, căci noi am dat-o sfintei biserici pe sama preuţilor ori ce ar vre să facă cu
dînsa pentru agiutoriul bisericii. Şi pentru a nostră pomenire şi pentru mai mare credinţa
ni-am pus şi degetele.
3
Eu, Vasile Creţul Mărginean, am pus degetul pentru credinţa; 3 şi eu, Catrina soţ
lui Vasile, am pus degetul pentru credinţa.
Şi la această tocmală s-au tămplat preuţi şi mulţi oameni buni şi cari au ştiut carte
s-au iscălit, iar cari n-au ştiut carte au pus degetele pentru credinţa.
Let 7269 <1760> sept(emvrie) 1.
Eu, preutul Vasili ot tam, am iscălit.
Eu, preutul Vasilie ot Cogîlnicianul, am iscălit.
Toma Gosan copil.
Eu, Ursachi căpitan, martur şi am copilărit întru ace mahala şi am apucat acel locu
tot a sfintei biserici a lui Sfeti Neculaiu fiind şi eu mo[ş]ştenitor acolo. Iordachi
Mămăligă capitan.
Eu, Gheorghi Teacă<de>aramă m-am tîmplat.
Şi eu, Apostol diac de divan, am scris zapisul cu zisa lui Vasili şi a Catrinii.
După Antonovici, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 126, nr. VIII. Orig.

1
In textul editat urmează menţiunea lui I. Antonovici: „(şters pe de lături: «alăture cu ţintirimul şi mai
muit pe ţintirim»)".
2
Aşa în textul editat.
3
Locul amprentei digitale.

317 1760 (7269) septembrie 1

Irina Andrieşoaia dăruieşte fiului său Ştefan armaş al treilea o casă cu loc <în Iaşi>.

t Adică eu, Irina Andrieşoaia, făcut-am această adivărată scrisoare a mea la mîna
fiiului mieu, lui Ştefan treti armaş, precum să să ştie că pentru multă facerâ de bine ce
am cunoscut de la dînsul, nu numai în viiaţa soţului mieu, ci şi după moarte şi pînă acum
mi-au purtat de grijă şi cu altă cu ce să-1 mulţămăscu ne avîndu ca pe un iubit fiiu al
mieu, avînd şi copii, nepoţi ai miei, i-am dat şi eu danie o casă cu locul ei ce-au rămas de
la soţul mieu Andreiaş, fiicii dumisale, nepoatei mele Gaftii, care casă este den dosul
casii fiiului mieu Ştefan armaş. Deci de acum înainte să aibă dumnealui a stăpîni această
casă cu bună pace, ca dreaptă ocină şi moşiia sa în veci; şi nimene alţii din fiii miei sau
dintr-alte neamuri a mele neminea mai mult a-i răspunde să n-aibă, nici să să amestece,
de vreme ce de la nici unii folos n-am cunoscut, făr(ă) de cît numai de la fiiul nostru
Ştefan. Iar care s-ar amesteca mai mult şi i-ar face oricît de puţină supărare să fie supt
blăstămul Domnului nostru I(su)s H(risto)s şi a Precuratei Maicii Sfinţii Sale Fecioarei
Măriei şi al nostru.
Şi, pentru credinţa, am pus degitul ca să să creadă.
Let 7269 <1760> sept(embrie) 1.

273
 Eu, Irina Andriieşoaia, am dat danie cu voia mea'.
Eu, Apostol, fiiul Irinii, martur 1 .
Maria Brohoie comisoie, mart(oră) 1 .
însă lungul locului este 10 stînjin© şi latul pe di la vale, din piatră şi pîn(â) &
locul lui Toader şet(rar), este 13 stînj(eni) pol 2 .
,.. 3 p a p i r i p a ţ <m.p.>; Vasilache, mart(or) <m.p.>;Mărie Crudoie, martoră 1 .
Şi această scrisoare am scris-o eu, cu zisa dumisale Irinii Andrieşoaia.
Vasilie Gane log(o)f(ă)t <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/273. Orig., hîrtie difolio (32.4 îjl
20,4 cm.), filigran, cerneală neagră, patra amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

1
Amprentă digitală.
2
Pasaj adăugat de altă mînă.
3
Neclar.

318 1760 (7269) septembrie 8, Iaşi î

Mărturia hotarnică a unor vornici de poartă privitoare la un loc de casă din Muntenimea de
Sus dăruit de domn lui Lupul Hadîmbul vornic de poartă.

f Facem ştire, cu această mărturie a noastră hotarnică, că din luminata poruncă t

măriei sale preînalţatu domnului nostru Ioan Theodor voievoda ne-au orînduita
dumnealui Manolache Costache vel logofăt cu un răvaşu ce-au datu la mărie sa vodă
dumnealui Lupul Hadîmbul vornicul de poartă cerşindu milă de la mărie sa vodă un loc '
de casă aice în Ieşi, din locu domnescu de la Muntenime dispre Păcurariu.
Deci noi, după poroncă, am mersu la Muntenime di Sus dispre Copou, de la dealu
de Păcurariu, unde este locul domnescu, afară din tîrgu, necuprinsu de nime, şi, alăture,
pe din susu, să hotăreşti cu un locu ce-au mai datu mărie sa vodă miluire dumisale Iui
Vasilie Buhăiescul biv vel paharnic.
Şi pe lîngă acel locu am măsurate cu stînjinu domnescu de optu palme cindzăci de"
stînjini în lungu şi patrudzăci şi doi de stînjini în latu şi s-au stîlpitu cu şesă pietre hotară
înpregiuru şi precum s-au hotărîtu şi s-au stîlpitu acestu locu de miluire ce l-au datu
mărie sa vodă danie şi miluire dumisale Lupului Hadîmbul vornicul de poartă am făcutu
şi noi această mărturie hotarnică la mîna dumisale Lupului vornicului ca să-şi facă şi
ispisoc de întăritură de la mila măriei sale vodă şi am pus şi pecete Porţii d(o)mnului şi
am şi iscălitu.
OY Mc, văletu 7269 <1760> săpt(embrie) 8.
Vasile Buhăiescu biv vel pah(arnic) m-am tîmplat, răzeş.
Tănase Meleghi vor(nic) de portă, hotarnic <m.p.>.
Chiriiac Poroschi vornicu de portă, hotarnicu c m . p . x
Simion Arămăsc(u) vor(nic) de poart(ă), hotarnic c m . p . x
Ştefan (?) ... 1 , mart(or) cm.p.>; f Ion c m . p . x ...' biv vel căp(i)t(an) c m . p . x
1
... mart(or) cm.p.x
Şi eu, Simion Cheşcu uricarul, am scris.

c P e fila a doua, scris de aceeaşi m î n ă x Aceasta-i palma cu care s-au măsurat

acestu locu.

274
 Arh St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/170. Orig., hîrtie difolio (35,4 x
' cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. diam.), în aceeaşi cerneală, al Porţii domneşti,
a v î n d de o parte şi alta a unei cruci, slovele: IlAi/tH/pn (P(e)c6(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe,

anul!71B

LJITII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi (IV), în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 324 (rez.).
1
Neclar.

319 1760 (7269) septembrie 16

Ioan Theodor <Calimah> voievod scrie lui Iorgache ispravnicul ţinutului Cîrligătura să-i
jjyc pe sătenii din Horleşti să dea lui Matei iezuit din Iaşi venitul cuvenit al moşiei.

Hw MWAN QewAwp B(W6)BWA<J, EW«H(6IO) M(H)A(O)CT(YW), r(oc)n(O)A<»p

AIWAAJKCKIUH. Scriem domnie me la credincios boieriul nostru Iorgache biv
vtori iog(o)f(ă)t, ispravnic de ţinutul Cîrligăturii. îţ(i) facem ştire că aice, la domnie me,
au dat jalobă preutul Matei iezoviţul de aice, din leş(i), zîcîndu că are o moşie la ţinutul
Cîrligăturii, anume Horleştii, şi oamenii ce şedu pe ace moşie îi fac multă supărare şi
mare pagubă, atît din levezile ce are acolo îi fură pomele cu sacii şi alte pagube ce-i face,
cît şi vinitul moşii, după obiceiu, nu vor să de. Şi omul numitului iezovit dacă mergi de
le cere vi(n)itul moşii, ei sar să-1 ucigă în tărie lor, din care i să pricenuieşti mare
supărare şi multă pagubă. Care răvaşul ce-au dat la domnie me iată că ţî l-am trimes şi
cetindu-1 pre largu, vii înţălegi. Şi cerîndu dreptate, iată că-ţ(i) scriem dum(itale) să-i
aduci de faţ(ă) pe acei oameni şi să cercetezi pricina aceasta. Şi fiindu dup(ă) cum s-au
jlluit iezoviţul, pe unii ca acie, să le vii de hac cu certare, supuindu-i şi aşă zorindu-i ca
Să de vinitul moşii după obiceiu şi mai mult să nu s(e) mai arăte înpotrivitori, nici să mai
îndrăznească a mai face pagubă la moşie iezoviţilor.
Ce aşe să-i aşez(i), mai mult jalobă să nu ne mai vie pentru pricina aceasta.
Aceasta scriem: ori să lipsască de pe moşie acei oameni pe cari va arăta că sînt
protivnici.
7269 <1760> săpt(embrie) 16.
IIpwmOT s(e)<\ Awr(o)<J»(e)T.
Arh. St. Iaşi, MLXXVIII/206. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22,1 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.) din 1759, inegal imprimat în cerneală roşie.

320 1760 (7269) septembrie 26

Neculaiu, fiul lui Anton ungur, se înţelege cu fratele său Gheorghie asupra stăpînirii unei
vii moştenite de la mama lor.
f Adică eu, Neculaiu ficior lui Anton ungurul, făcut-am zapisul meu la mîna
frăţîni-meu, lui Gheorghie, precum să să ştie că, ritmîind o vie părinţască, am lucrat-o eu
3 ani, lăsînd maică-me cu limbă de moart(e) cînd au murit e care din fraţi a stăpîni vie
să-i de o vacă cu viţăl şi să-i facă şi o iîntînă. Şi lucrînd eu vie într-aceşti 3 ani, am scos
cheltuiala viei ş-au mai trecut peste cheltuiala vii 4 lei. Şi rămăsăs(e) ca să-i dau la
trebuinţa mortului osăb(i)t de alt(e) cheltuiele ce-au mai făcut.
Şi acum, fiind pricină între noi şi ieşind şi la giudecată înnaint(e) dum(nealor)
veliţilor boieri, dum(nealor) au giudecat ca să stîpînească şi frati-meu Gheorghie vie 3
ani, pe cît am stăpînit-o eu.

275
 Şi eu m-am priimit de bunăvoie me înnainte dum(nealor) vornicilor de poartă si
am dat vie de ispravă, să fie a frăţini-meu, lui Gheorghie, şi frate-meu Gheorghie încj
s-au lipsit de acei 4 lei ce eram să-i dau pentru vacă; şi mai mult nimică eu să tiu m a j
dau, dar nici eu de acum treabă cu vie să nu mai aibu, ci frati-meu să stăpînească vie fol
veci, el şi copii lui. Şi el să de o vacă cu viţăf şi să facă,şi o fîntînă. '
Si carii dintre noi nu s-ar tine de tocmala si aşezare aceasta, să fie de ruşine.
Şi, pentru credinţa, am pus degitul; şi după zapisul meu să-ş(i) facă şi cart(e) de
<jude>'cată.
f Let 7269 <1760> săpt(emvrie) 26.
f Eu 2 , Neculaiu, fratele lui Ghiorghie, am pus degetul.
Tănas(e) Meleghi vor(nic) de portă <m.p.>. Lupul Hadîmbul vor(ni)c de port(â)
<m.p.>.
Eu, Lohmann şerah, sînt martur precum s-au dat vaca din casa mea <m.p.>.
loniţă lancul am scris şi sînt martur <m.p.>.
Un leu este dator Niculaiu.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVffl/207. Orig., hîrtie difolio (22 x 15,5 cm.), cerneală neagră, j
amprentă digitală.
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
3
Trei cuvinte şterse, neclare.

321 1760 (7269) octombrie 8

Trei boieri de divan judecă pricina dintre egumenul mănăstirii Cetăţuia şi Vasile teslar
privitoare la construirea unei dugheni a mănăstirii. -

f Facem ştire cu această cart(e) de giud(e)cat(ă) că, din luminat(ă) poronca mării
sale preînnălţat(ului) domnului nostru Ioan Theodor v(oie)voda, am luat sama lui
Vas(i)le teslariul din laş(i) cu sfinţîia sa părintile eg(u)men de Cetăţuia. Pricina
într-acesta chip am aflat: Vas(i)li teslariul s-au tocmit cu mai sus numit(ul) eg(u)men ca
să-i facă nişti dugheni, aici, în Iaş(i), în Tîrgul de Sus, cu tocmal(ă) să-i de 80 lei şi cu
aceşti ban(i) să-i facă dughene de rîndu proaste, cu podeală dreaptă. Pe urmă, vichilil
ce-au avut eg(u)men(ul) l-au sîlit de au pus podeală strînbă ş(i), osăbit, au ş(i) mai măriţi
dughenile cu un stînjîn pist(e) tocmală ce-au avut întăiu. Şi l-au făcut de au săpat s(t) un
beci pist(e) tocmălă. Deci, la aceasta, am rînduit vornici de poart(ă) ca să le faca
socoteală ce-au trecut mai mult lucrul meşterului şi cheltuiala lui.
Şi făcîndu-le vornicii de poart(ă) socoteală pentru toat6, după tocmala ce-au
avut-o între dînşii, au rămas ca să mai de eg(u)men(ul) 28 lei 6 pot(ronici) lui Vas(i)li
teslariul. Dar la aceasta, stîridu ei la învoială înnaint(ea) noastră, s-au aşăzat ca să mai de
eg(u)men(ul) 15 lei lui Vas(i)li teslariul şi să-i de şi za<pis> 2 ul de .. . 2 ; şi nici să mai aibă
Vas(i)li a mai cere nimic la egumen, nt<ci>' eg(u)me<nul>' la Vasili.
Şi după învoiala şi aşăzareâ ce-ati făcut înnaint(ea) noastră, am dat ş(i) de la noi
această mărturie, Ca de acmu înnaint(e) să aibă pace unul de cătră alt(ul). Iar de s-ar mai
scula vreo part(e) ca să mai Ceară de la celalaht, să fie de ruşini.
Aceast(a) înştiinţăm.
Let 7269 <1760> oc(fomvrie) 8.
L(upul) Baiş vel vor(nic) <m.p.>.

276
 D Palade vel vor(nic) <m.p.>.
Andronache vel spat(ar) <m.p.>.
Arh -t. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIII/20. Orig., hîrtie difolio (31,4 x 21,8 cm.), filigran, cerneală
ud»"-
— —
'Rupt
2
Cîteva litere rupte.

322 1760 (7269) octombrie 8, Iaşi

loan Theodor <Calimah> confirmă mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi dreptul de a lua din vama
mare de la Iaşi cîte 100 ocă de ceară pe an şi îi acordă unele scutiri de dări.

t Cu mila lui Dumnezeu, Io loan Theodor voievoda, domn Ţărîi Moldovii. Facem
ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti de vreme că sfintele
mănăstiri şi biserici, carele sînt duinnedzeieşti lăcaşuri, n-au vrut Dumnedzău sa să
chivernisască cu alt mijloc fără numai cu milostenie pravoslavnicilor creştini, cu cît dar
mai vîrtos cea decît toate bunătăţile şi datorie ce arată a domnilor mai mulţi şi cunoscuţi
dragoste ce revărsată cătră dumnedzăieştile lăcaşuri, cît va fi putinţa a li zîdi şi a li întări,
de vreme că milostenie ce ne o vă face iaste o roadă sufletească atîta de folos şi plăcută
lui Dumnedzău cît îndeamnă şi îndatoreşte pre tot creştinul ca să alergi neîncetat cătră
dînsa a o face ca să afle acel sufletescu dar, căci aceste nu numai că milostivul
Dumnedzău cu ruga a o chema nu conteneşti agonesîndu sufletesca mîntuire, ci şi întru
pomenire vecinică cu nemuritori nume îi arată. La care şi noi din tot sufletul nostru
următori a ne arata poftind â urmă bunelor şi fericitelor lucruri ce-au făcut şi fce-aU lucrat
alţi fericiţi şi luminaţi domni ce-au fost mai înainte de noi şi au miluit şi au întărit
sfintele măn(ă)stiri cu obiceiuri de milă Ca să le rămîie în urmă veşnică pomenire, avînd
dar şi domnie me această râvnă înspre slujire şi cinste lui Dumnedzău întru inima noastră
înrădăcinată, măcar din stare vremilor nedîndu-ne mîna să slujim lui Dumn(e)dzău
precum voim, iară încă din cît putem nu contenim precum socotindu domnie me şi
pentru slin ta mănăstire Tri Sfetitele de aice din Iaşi, unde să află şi sfintele moaşti a
Precuvioasei Maicii noastre Paraschivii, care sfîntă mănăstire iaste zidită de fericitul
domnu Vasilie vod(ă), care este închinată Ia toate lavrile ce sînt la Sfîntul Munte, de la
care sfinte locuri călugării ce lăcuiescu într-îhsăle tot aşteaptă agiutoriu a ave de la
această simtă mănăstire al căruie vinit şi toate chipurile să cade a să adaoge ca să s(e)
poată agiutora şi sfintele lavre unde este închinată.
Ce dar viindu înainte domniei me<le> cuviosul rugătoriul nostru Neofitu
egumenul de la această sfîntă măn(ă)stire mai sus numită, ne-au arătat hrisoave de
înţăritură şi de miluire de la toţi luminaţii domni ce-au fost mai înainte de noi pre
obiceiurile de milă ce-au avut această sfîntă mănăstire pentru care iată şi domnie mea
m-am milostivitu asupra aceştii sfinte mănăstiri şi am miluit, şi am întărit şi am înnoit cu
acestu al nostru domnescu hrisov, prin care hotărîm ca fiistecînd, în toată vremea şi a
domniei nostre, s ă j i i M a J u a p ă r i n ţ i i călugări din vama ce mare domnească de aicejdin
Ieşi, pre tot anul, cîte una sută ocă de ceară să fie la sfînta bisărică de arsu neîncetat, la
sfintele moaşti a Prepădoamnei Paraschivii.
Aşijdere, să aibă a scuti totdeauna, în toţi anii, cîte opt sute de stupi de desătină şi
goştină de oi de pînă la cinci sute şi o sută vite: vaci, boi, cai, iepe, de văcărit sau de
:oniţă.

277
 Aşijdere, şi la v r e m e a vădrăritului să aibă a scuti tot vinitul ce v a ieşi din 12
p o g o a n e d e vie ce are mănăstire, c u m şi pogonărit pe aceste vii niciodată să nu de, măcar
că văcăritu sau pogonăritu s-au rădicat din piste toată ţara să nu mai fie.
Aşijdere, şi pentru -o pivniţă cu băutură d e aice din Ieşi ce este dăruită mănăstirii
de răpoosatul Gheorghie G h i c a vod(ă) iarăşi să f i e scutită această pivniţă d e toate dările
şi angheriile orişicîte ar fi pre alte pivniţe, cu nimică supărată să nu fie.
Aşijdere, şi pentru o m o a r ă p e dubasă, ce are mănăstirea în apa Prutului, iarăşi să
fie în pace de d a j d e morăritului d e 12 ughi ce este d e strîngu d e m o a r ă de la dum(nealuij
vel comis şi de doi ughi ce iau de roată, nici întru nimică să nu învăluiască p e mănăsiire.
Pentru toate aceste ce sînt arătate şi dintr-aceste venituri datori să f i e egumenul pr e
tot anul a trimite agonisală la sfintele lavre pentru a noastră veşnică pomenire, ce dar pentru
acestu lucru bun şi plăcut lui Dumn(e)dzău ce-am lăcut domnie m e cu această sfîntă
mănăstire poftescu domnie m e şi rugăm cu dragoste dumnedzăiască şi pre alţi lunnnati
domni carii de Dumnedzău în urma noastră vor fi miluiţi cu domnie Ţărîi a[l] Moldovii, au
din fii noştri sau dintr-alt neam, să nu strice această milă a[l] sfinţii mănăstiri, ce mai vîrtos
să întărească şi să miluiască pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
Şi p o r o n c i m d o m n i e m e tuturor celor ce vor fi cu aceste slujbe tot să urmeze după
c u m scrie m a i sus.
Şi spre aceasta este şi credinţa domniei meii Ioan T h e o d o r v(oie)voda, şi credinţa
a preiubiţi fiilor domniei mele, Grigorie v(oie)voda şi Alexandru v(oie)voda, şi credinţa
a cinstiţi şi credincioaşi boieri cei mari ai Divanului domnii mele, dumnealor: Ioan
B o g d a n vel logofăt, Lupul Balşu vel vornic al Ţărîi d e Gios, Dumitraşco Pălade vel
vornic al Ţărîi de Sus, Vasîli Rusăt hatman i pîrcălab Sucevschii, Alexandru Ipsălanti
vel postelnic, Filip Catargiul vel visternic, Andronachi vel spătar, Ştefan Sturza vel ban,
Mihalachi M i c h e vel paharnic, Petrache Vidale vel stolnic, Scarlat Carage vel camanari,
T h e o d o r a c h i vel comis şi credinţa a tuturor boierilor domnii mele, a m a r i şi a mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în oraşul leşului, u n d e este scaunul d o m n i i mele, de
H u r m u z a c h i Benescul log(o)f(ă)t.
V(ă)let 7 2 6 9 < 1 7 6 0 > oct(omvrie) 8.
Hw MttwiH BweewAâ <m.p.>.
I V U N O A A K H r AWR(o)4>(e)T npwmrr.
S-au trecut ia condică.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu inelar, octogonal.
din 1759, în cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Pro talon, p. 222-223, nr. 377 (rez. gr. dezv. după orig. hîrtie difolio (54,8,
x 38,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar aplicat în cerneală roşie din Arh. M-rii Protaton de lr
Muntele Athos, Grecia, nr. 995).

323 1760 (7269) noiembrie

Maria Apostoaie vinde lui Isac jidov, cu 25 de lei, casa ei de sub vama mare, pe loc
domnesc.

Al doilea zapis, veleat 7 2 6 9 < 1 7 6 0 > noemvrie, cu un an în u r m a celuelalt zapis,

cu care v i n d e şi M a r i a Apostoai numitului acestuia 1 jidov casa aceia ce au cumpărat-o de
la Neculai călăraşul, cu preţ 2 5 lei, şi o arată că iaste supt v a m a ce mare, pre locu
d o m n e s c , c u m p r e larg dovideşte zapisele aceste.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 72. Rez.
1
Isac.

278
 '324 1760 (7269) noiembrie 22
Ioan Theodor <Calimah> voievod porunceşte lui Gligoraş Hermeziu postelnic să trimită la
jjjjnăstirea Cetăţuia nişte ţigani ai acesteia sau să vină, dacă are acte, la Divan.
f IFTY HWIN©6WAOP B ( O 6 ) B ( O ) A < » , E 0 5 K H ( Y E » ) M H A ( © ) C T ( W ) , r(o)cri(o)AApi»
3(M/\H MOAAABCKOH, Scriem domnie me la boieriul domnii mele, dum(itale)
post(elnice) Gligoraş Hermeziu, îţ(i) facim ştiri că aice la domnie me s-au jăluit
î egum(enul) di la mănăstire Cetăţui asupra ta, zicînd că lipsind di la mănăstir(e) cîţiva
• îigan(i), unii dintru acei fugiţ(i), anum(e): Neculai şi Ilinca şi alţi ficior(i) a Didii, judele
f Mănăstirii Cetăţui. Pe aceştie i-ar fi aflat acolo, la Giuleşti, la casa ta, pentru car(e) era
să-ti vie om g(o)sp(o)d ca să-i ie să-i aducă la mănăstire; numai acum, această dată, iată
că om g(o)sp(o)d nu s-au trimis, ce-ţ(i) scriem domnie me, luînd cart(ea) domnii mele cu
trimisul egumenului de Cetăţui să cauţi de sint acei ţigan(i) al mănăstirii şi n-au nici o
pricină, să-i dai pe mîna omului egum(enului) ca să-i aducă Ia mănăstire cu tot ce vor
ave ei. Iar de ai a răspundi, toţ(i) ţiganii aceie să-i iei pe chizăşie ta şi puindu-ţi soroc să
vii singur tu aice cu scrisorili ce-i fi avînd, să stai faţ(ă) la Divan cu egum(enul). Că
atunce, la sorocul ce vii puni, de nu-i veni, să ştii bin(e) că nu numai p e ţigan® s-ar lua
cu om g(o)sp(o)d, ce şi ciubot(e)li vii da tu.
într-alt chip nu va fi.
Aceast(a) scriem.
L(e)t 7269 <1760> no(ie)m(brie) 22.
IIpWMHT Poc(e)T l(i»T(AUn) < m . p . > . ...

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, X/5. Orig., hîrtie difolio (31,9 x 20,7
cm.). filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1759, inegal imprimat în cerneală roşie.

325 1760 (7269) decembrie

Sofia călugăriţa dă bisericii Sfinţii Theodori 500 de lei spre a se reconstrui din piatră
b ca arsă din lemn,"cînd a ars tîrgul Iaşi.
Gavriil mitropolitul Moldaviei.
Adică eu, Sofie monah(ia), soţul răpoosatului Costandin Tudori, făcut-am
:
scrisoare mea la svînta biserica ce să priznuieşte hramul a Svinţilor Teodori, fiindcă la
moarte soţului meu Constandiri Tudori au lăsâtu pivniţa din Cibotărie fiiului nostru lui
Ioniţă, care pivniţă au fostu dreaptă a dumisale, ca să de 500 lei, adică cinci sute, să facă
bisărică aice în Ieşi, pe locul dumisale ce-au avut lîngă casă, şi să-s(e) de şi doî dughene,
ce-au avut aice lîngă casă, bisăricii, şi preoţii care vor fi la bisărică, den venitul
dughenilor, să aibă a sluji sărindare pentru sufletile răposaţilor. Şi în anii trecuţi
tîmplîndu-s(e) de au arsu tîrgu, au arsu şi bisărică Svinţilor Theodori, fiind de lemnu, am
socotit cu toţii, de au dat fiiul meu Ioniţă acele 500 lei la bisărică Svinţilor Theodori, că
prin mila şi altor creştini s-au făcut de piatră, împlinind şi poronca părintelui său, ca să
fie pomenire vecinică. Şi tîmplîndu-să de au arsu şi acele 2 dughene ce au fost date de
soţul meu bisăricii, deci am socotit cu toţii şi am dat locurile acelor dughene, şi am dat şi
loc tot unde a fost rînduitu să s(e) facă bisărică, pentru lemnul dughenilor ce au ars,
aceste locuri le-am dat toate bisăricii Svinţilor Theodori, şi den veniturile acestor locuri
să aibă preoţii a sluji sărindari, pentru sufletele răpoosaţilor.
Şi această danie şi miluire să nu vie volnici nime a o strica, nici din feciorii mei,
nici din ginerii mei, nici din nepoţii mei; iar cine s-ar ispiti a o strica să fie blăstămat de
Domnul Dumnezău şi de Maica Precista, şi de mine păcătoasa neiertat şi blăstămatu.

279
 Şi această danie şi miluire s-au. făcut înainte preaosvinţitului mitropolit ai
Moldovii,. chir Gavriil, şi înainte a boieri mari, şi al doile, şi a neguţitori. cari mai gi(J
::
s-au iscălit; şi, pentru credinţa, am iscălitu şi eu, şi feciorii miei. :
• L(ea)t 7269 <1760> dec(hemvrie).
Sofiia monah(ia) am pus pecete 1 .
Ioniţă Tudori, martur <m.p.>; Nastasia Hurmuzoie. Mihalachi Costachi biv vel
jicnicer <m.p.>; I(ovr|T^a K o v o x a v x t W <m.p.> 2 ; Neculai Ioniţi vist(iernic) <m.p.>;
Vasile Roset hatman <m.p.>.

Eu, Ştefan, am scris şi am şi iscălit, Ştefan Hermeziu ot vist(ierie) <m.p.>.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXV/141. Orig., hîrtie difolio
(32,8 x 22,3 cm.), filigran, cerneală neagră, un sigiliu inelar octogonal, parţial imprimat în aceeaşi cerneală.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 115-116, nr. LII. (copie,
cu unele abateri, după idem, Ms. Surete, XLII, nr. 193).

1
Sigiliu inelar.
2
Ioniţă Constantinu <m.p.>.

326 1760 (7269) decembrie 7

Foaie de zestre a Catrinei, fiica lui Pascal, măritată cu Ion Catargiul stolnic.
Zestre fiicii noastre Catrinei, ce sint să i să de, precum arată în gios.
L(ea)t 7269 <1760> dec(embrie) 7.
O sfînta icoană a Maicii Preacinstiţii, ferecată cu argint peste tot, să le fie de
ajutor.
12 şiruri mărgăritare - 300 lei.
Un harhar de aur tot cu diamanturi şi cu leftul lui iar cu diamanturi - 170 lei.
Un left de chipt cu tot felul de pietre, adică cu zamfir şi cu diamanturi şi cu alt fel
de petre - 200 lei.
O păreche cercei cu zrnăranduri şi cu diamanturi - 120 lei.
O păreche cercei cu balaş şi cu diamanţele - 50 lei.
O păreche cercei tij cu diamanturi şi cu rubinuri - 40 lei.
O păreche brăţări cut cu 8 rubinuri una şi cu diamanturi - 200 lei.
Un inel cu diamant - 150 lei.
Un inel cu zamfir aibu - 30 lei.
2 inele cu diamănţele - 50 lei.
Un inel cu zamfir - 30 lei.
Un inel cu matustat.
O salbă de 40 galbeni.
O păreche paftale de argint poliite.
O păreche tij sade de argint.
(12 linguri argint cu u c u toc şi cu cuţitele lor) 1 .
(Un toc de cuţite) 1 .
(2 solniţe de argint) 1 .
Un toc de feligin de farfurii cu zarfurile lor de argint.
O străchioară de argint cu lingura ei de dulceţuri.

280
 (Un tanbar de stofă) 1 .
O rochie tij de stofă.
Un tunis de lacoa grecu flur de fir.
0 r,K hie de biiacoas cu şarance.
O rochie de biiacoas de purtat.
O giube cu cacom.
0 giube de purtat.
Aşternutur(i) cu toată orînduiala lor.
2 covoară săgiade.
2 scoarţe de pat.
4 perini de părete.
Un săpet îipţcănesc.
Un săpit tij Îipţcănesc mic.
12 tipsii de costor.
12 talgere de costor.
1 ladă marc de Braşov.
(12 linguri de argint).
(Un toc de cuţite).
6 tingiri cu capacele lor.
2 sănii.
2 feşnice cu mucările lor.
1 cămeş cu sîrmă şi 20 cui fir.
1 masă aliasă cu peşcirul ei ales cu fir şi cu şervetele ei curăţele şi cu fir.
1 scatolcă.
2 mese tij cu şerveţele ei şi cu măneştergure lor.
4 măneşterguri fir de obraz.
1 lighean cu ibric şi cu peşchirul lui.
(Un săpit lipscănescu) 1 .
(Un alt săpit mititel iar lipscănescu) 1 .
(O ladă mare) 1 .
O pivniţă de piatră la Eşi cu crăşma ei din 12 vas (de la Eş) 1 .
2 dughene tij la Eş.
5 pog(oane) de vie cu crama lor la Odobeşti.
5 pog(oane) vie la Gărle.
0 moară cu doaă roate tij la Gărle.
Casa de la Gărle împreună cu noi şi mai la urmă să rămîe desăvîrşit.
Moşie de la Cîmpuri.
Cal de mire cu tacîmul lui.
Leftică cu 6 cai.
Căinară cu 4 cai.
14 epe cu armăsarii lor.
10 vaci.
10 boi.
După Ghibănescu, Surete, IX, p. 274-276, nr. CX. Text după orig. din Acta Olga Catargi, după idem,
Ms. Surele, XXVIII, f. 173.
1
Toate rîndurile în paranteze se văd şterse în original (nota Iui Ghibănescu).

281
 I

327 •'• 1760 (7269) decembr -

Mărturia surorilor Ileana şi Maria, nepoatele lui David diaconul zugrav, dată moşului io/
Mihălache Goste ca să răscumpere casa ce au vîndut-o lui Costantin Gîndul şetrar cu 250 lei.

t Adec(ă) Iliana şi cu soru-me, Mărie, nepoatele lui David diiacon zugrav, dăm
zapisul nostru din bunăvoia noastră la mîna dum(i)sale moşu Mihalache Coste cum noi.
de nici o pricin(ă) 1 silit(e) 1 , voim şi dăm cu toat(ă) inima noastră casăle cu tot locul
ce-am avut de la părinţii noştri şi măcar că noi le vîndusăm şetrariului Costantin
Gîndului, care cu mare înşelăciune, din prostime minţii noastre, ne-u făcut de li-am
vîndut dum(i)sale, căci nimic n-am putut să cunoaştem din banii ce ni-au dat, fiindv că
ni-au dat ban către ban, încă şi vin cu oca ni-au dat pentru bani, ca s(ă) 1 să plini -că
soma de bani ci ni-au dat cu cuvîntul. Car(e) 1 înşelăciune cunoscîndu-o noi şi vrînd
dumnului (sic)1 moşul Mihălache ca s(ă) răscumpere casăle, căruia şi mai înatn\
dum(i)sale am vrut să le dăm fiindcă am cunoscut mult(ă) milă de la dumnalui, dar <
înşelăciunea dum(i)sale şetrariului ne-m potrivit şi au rămas casăle la dumnalui. Ce
acmu văzîndu pe moşul că vra să de acele 250 sute (sic)1 de lei ce au dat dumnalui
şetr(arul) şi să răscumpere casăle ori la ce giudecat(ă) s-ar tămpla să margă mărturisim şi
voim cu tot sufletul nostru ca s(ă) 1 rămîe casăle a dum(neatai) moşului Mih(ă)lache,
măcar de ar da cuvînt şi mai mult, noi nu poftim, vrîndu ca s(ă) 1 rămîe casăle a
dum(nealui).
Pentru mai mare credinţa, ni-am pus numele şi degitile. Şi la această voinţi (sic)1 a
noastră s-au tîmplat mulţ(i) omeni buni şi preuţ(i) 1 , care s-au şi iscălit.
Leat 7269 <1760> dechem(vrie) 8.
Eu, Iliana, cu voia me am dat. Şi eu, Mărie, am dat cu voia me.
Eu, preot loan zugrav, m-am tîmplat.
Şi eu, Simeon siman agescu, m-am tîmplat.
Şi eu, Ion nepot lui Darie de Ia Holmu, m-am tîmplat.
Şi eu, diiaconul Sandul, am scris zapisul cu zisa şi voia Ilenii şi a Marii.
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu 1265, voi. I, p. 654 - 655, nr. 67/18. Copie după orig.
Idem, Divanul de Apel al Ţării de Sus, Tr. 812, opis 926, dosar 33, f. 2v., nr. 10 (rez. într-un opis din
1836 ianuarie 29).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 85-86, nr. LI (acelaşi text
după orig. ce se alia la Bibi. Centrală Universitară - Iaşi).

' Parantezele lui M. Costăchescu.

328 1761 (7269) ianuarie 1

Veniturile mănăstirii Sfîntului Spiridon pe anul 1760.
Sama de veniturile mîn(ă)stirii Sfîntului Spiridon, pe anul trecut, ce s-au strîns
prin mîna lui Anastasă lipscanul, începîndu-să de la leat 7268 <1760> ghenar T, pănă la
leat 7269 < 1761 > ghenar 1.
- 1642 lei 33 bani s-au luat de la Ocnă pe 12 luni, în care şi 59 lei şi 33 bani de la
măriile lor beizadele, pentru sare ce au rămas din anul acesta.
- 850 lei mortasipia mării sale doamnei după vînzare.
- 62 lei 60 bani din mortasipia Tîrgului Făinei, din 412 lei pol, bez 350 lei ce o
luase egumenul mai înainte.

282
 630 lei 88 bani s-au luat de la lipţcani în anul trecut; însă 172 lei pol pe carăle ce
au «ni' 1" ghenar şi 458 lei 28 bani pe carăle ce au venit la iulie.
- 84 lei 15 bani s-au luat de pe postavul jidovilor; însă 58 lei de la Lupul jidov, 10
loi de la Şm 1, 12 lei 75 bani de la Şimon, 3 pol lei de la Gheorghe.

52t>9 lei 76 bani fac soma.

Ce s-au mai luat venituri pe 2 luni, ghenar şi februarie:

- 63 lei 66 bani de la Ocnă pe luna lui ghenar.
- 89 lei 111 bani pe februarie tij de la Ocnă.
- 1 1 8 lei 96 bani de la lipţcani, pe ghenar.
- 266 lei 80 bani de la amîndoao mortasipiile pe doao luni, ghenarie şi februarie.

538 lei 113 bani fac soma; iară peste tot la un an şi 2 luni fac 3808 lei 69 bani.

Obs 1 . în izvodul de cheltuieli, ce urmează listei veniturilor, se arată că s-au

cheltuit prin mîna şatrarului V. Cozma suma de 4358 lei, cheltuielile întrecînd veniturile
ai 549 lei şi 81 bani!
Cheltuielile au fost aşa repartizate: 3730 lei 15 bani facerea zidului, 110 lei
cheltuiala hramului (12 decembrie), 68 lei 105 bani hrisovul mînăstirii, 449 lei cu
ciumaşii.
Bugetul îl verifică aceşti boieri: Vasile Roset hatman, Vasile Razul hatman, D.
Suţu, Cogălniceanul vel vistiernic şi Andronic postelnic).
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 223, nr. CLXX. Text după idem,
Ms. Surete, XLVI, f. 71-75, din Ms. rom. nr. 3259 de la Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti (trecut în alt fond sub
altă cotă).
1
Ceea ce urmează aparţine lui Ghibănescu.

329 1761 (7269) ianuarie 23

Ioan Theodor <Calimah> voievod dăruieşte lui Vasile Gane diac de divan un loc din Iaşi,
în Muntenimea de Sus.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Ioan Teodor voievod, domn Ţării Moldaviei. Facem
ştire cu acest ispisoc al domnii mele tuturor cui să cade a şti că, iată, domnie mea am dat
şi am miluit pe sluga noastră Vasile Gane diacul de divan, carele slujind Curţii domneşti
atît la alţi luminaţi domni ce au fost mai înainte de noi cît şi domnii mele şi pentru a lui
dreaptă slujbă m-am milostivit domniia mea şi l-am miluit cu un loc slobod, fără de nici
o pricină, necuprinsu de nime la Muntenimea de Sus de la laturea tîrgului de locul
domnescu.
Şi din porunca domnii mele am rînduit cinstit şi credincios boieriul domnii mele
dumnealui Ioan Bogdan vel logofăt, pe boieriul nostru Tanasă Meleghi vornicul de
poartă şi mergînd acolo la locul acela ce au cerut numitul Vasile de la domniia mea, au
făcut stînjăn de opt palme domneşti şi au măsurat curmezişul locului în sus spre
Cişmeaoa Păcurarilor despre soare apune, de lîngă o piatră hotar den sus ce iaste pusă la
locul Lupului Hadîmbului vornicul de poartă, care loc îi iaste şi Lupului iar dat danie de
la domnie mea, şi unde s-au plinit treizăci de stînjăni curmezişul locului au pus o piatră
holar din deal de drumul ce iaste deasupra caselor den Muntenimea... 1 , şi de acolo au
măsurat lungul locului înspre Copou tot despre Păcurariu şi unde s-au plinit patruzăci: şi

283
doi de stînjăni au pus altă piatră hotar. Şi tot pe această măsură'de mai sus scrisa rtra
încheiat tot locul acesta de tuspatru conturile.
Drept aceea, i-am întărit domnie mea lui Vasile Gane cu acest ispisoc al domnii
mele pe locul acest de.mai sus scris dat danie, ca să-i hie de la domnie mea dreg pi j
ocină, şi moşie, şi uric şi miluire, neclătit şi nestrămutat, statornic, în veci, în toate
semnele pe măsură şi pe hotărîrea cum s-au hotărît.
Şi pohtim domnie mea şi pe alţi luminaţi domni ce Dumnezeu îi va rîndui în urma
noastră ca să nu surpe dania şi miluirea noastră precum nici noi n-am stricat, nici am
surpat darurile şi miluirile altor luminaţi domni ce au fost mai înainte de noi, ce mai
vîrtos să aibă a da şi a întări pentru a lor mai multă cinste şi fericire şi vecinică
pomenire.
Leat 7269 < 17 61 > luna ghenar 23.
MUMH KWI'AAH BUA Awr(o)^(e)r npwvHT.
S-au trecut la condica divanului de Carpu diac.
Aib. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CIX/22. Orig., hîrtie difolio ( cm.);
filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar octogonal ( cm.), aplicat în cerneală roşie, inegal imprimată.,

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 154-155, nr; CXIX (orig.).

1
Loc liber în orig.

330 1761 (7269) ianuarie 30

Ioan Theodor <Calimah> voievod îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Bîrnova să
apere pădurea din jurul acesteia.

Altă carte, de la domnul Ioan Theodor v(oic)vod, iarăş(i) asemene scrie cum să fie
volnic egumenul de la măn(ă)stire Bîrnova a apăra după anaforaoa veliţilor boieri, ce
iaste întărită cu pecete g(os)p(o)d, pădure ce iaste înpregiurul măn(ă)stirii de cinci
cristele de săgeată despre toate părţile de cătră toţi care taie lemne de foc, şi nuiele, pari,
căpriori, amnare, leaţuri, tălpi şi orice fel de trebuinţă, nime să nu îndrăznească macar
orice breaslă ar fî şi ori a cui lemnariu; iar mai în laturi la altă pădure să fie slobozi a
tăia 1 .
7269 <1761> ghen(arie) 30.
HPWMHT BCA AW(5>)^({)T.

Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 13 r., nr. 5. Copie în Condica M-rii Bîrnova, scrisă de Costantin
Poli maz logofăt în \ 796 octombrie 2.

1
Se indică apoi „l(ocul) p(eceţii)".

331 1761 (7269) februarie 1

Agafia monahie vinde lui Arghirie fost mare paharnic un loc de casă, cu 250 lei, bani noi.

t Adică eu, Agafie monahi(e) 1 , ce m-au ţinut răposatul Toader Canelă, făcut-am
adevărat şi încredinţat zapisul mieu la cinstită mîna dumisale Arghirie biv vel păharnic şi
la cinstită mîna dumisale cuconii (sic)1 Marii precum să să ştie că, de nime silită, nici
asuprită, ce de a m e bunăvde, am vîndut dumilorsale a me driaptă ocină şi moşie un loc
de casă dreptu doao sute şi cincizeci de lei ban(i)' noi, care loc este pînă în zeplazii
dumisale Lupului Crupenschi şi de la dial pîn(ă) 1 în locul Gîrstii Buzilă şi spre soare

284
 răsare păn(ă) 1 în uliţa ce vine dispre Scorţeşti şi mergi la vale spre Sfeti loan. Şi făcînd
• dutnnalor plată deplin în mînule mele am dat acestu încredinţat zapis al mieu la cinstite
=
mînik dumilorsal(e) 1 , înpreună şi o mărturie încredinţat(ă) 1 de la fiică-me Smaranda, ca
să E ^ăpîniască cu pace şi să le fie moşie, în veci.
Şi eu, pentru adevărata credinţă, mi-am pus degetul ca să fie de credinţă.
Eu, Agafîe monahi(e)', am vîndut cu voia me şi am vîndut cu toat(ă) 1 voe me.
Let 7269 < 1761> fev(ruarie) 1 dni.
Costantin Canelă am iscălit cu voe me.
Şi eu, Zmaranda, am vîndut cu voe me şi am pus şi degitul.
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 652-653, nr. 66/17. Copie de M. Costăchescu
dupî i )rig, ce se afla la Bibi. Centrală Universitară - Iaşi, Cat. IV.

BDIŢ1Î: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce" fasc. 3 (1923), p. 86, nr. LII (acelaşi text).

Aşa în textul transcris şi editat de M. Costăchescu.

332 1761 (7269) februarie 1

loan Theodor <Calimah> voievod confirmă lui Gheorghiţă căpitan de menzil stăpînirea
asupra unei case cumpărate în Iaşi, în urma cercetării făcute de Iordache Costache mare agă.

t HW IWAN 0EWA®P B(oe)BWAd, EwacO'E») M(HA0)CTG'W), r(o)cn(o)A<»p

3EMAE M W A A A B C K W H . După cercetare dumisale Iordache Costache vel agă, cercetînd şi
domnie me şi aflînd că dste cu cale şi cu dreptate să-ş(i) stăpînească Ghiorghiţă căpit(an)
casa cu pace, după dreptate ce au avut el a încăpe să cunpere ca un megiaş ce iaste.
Aceasta poroncim 1 .
L(ea)t 7269 <1761> fev(ruarie) 1.
Preaîriălţate doamne,
Din luminată porunca mării tale am luat sama între Gheorghiţă căp(i)t(an) de
mizil M între Safta femeia lui Vasile Chistruiul, pentru pricina unei case a lui Vasile
Chi -truiul ce-au cumpărat Gheorghiţă căp(i)t(an); şi pricina lui într-acest chip iaste: acel
Vasile Chistruiul şi cu frati-său Iăn(â)che şi cu muma lui, fiind datori cu 200 lei
picatului Teofil de la Sfînta Vineri, puindu amanet o casă cu vade pînă la 6 luni şi
nedîîido-i bani la vade să fie casa istov şi plinindu-se vedeaoa nu numai că n-au dat
preotului banii, ci încă au şi fugit Vasile în Ţara Leşască; preotul văzînd că vadeaoa au
trecut şi Vasile au fugit, au dat jalbă mării tale şi, după jalba lui, i s-au dat carte gospod
ca să vîndă casa oricui şi cu ce preţu ar găsi să-ş(i) ia banii. Şi scoţînd casa la mezat s-au
strigat de telaliîn 4 luni de zile ş-au ieşit casa la mezat pînă Ia 103 lei; şi Gheorghiţă căpitan
fiind megiiaş de aproape şi mai căzîndu-i-să lui ca să ia casa decît altora, au dat banii cîţi
au ieşit la mezat, 103 Iei,, bani gata, ş-au luat casa. Acum, viind femeia lui Vasile Chistruiul
au întrat în casă făr(ă) de voie lui Gheorghiţă căp(i)t(an); şi Gheorghiţă căp(i)t(an) încă
văzînd c-au întrat femeia în casă făr(ă) de voie lui, au dat jalbă mării tale.
Şi fiind orînduit la mine ca să cercetez pricina aceasta, am adus faţă şi pe femeia
lui Vasile şi întrebînd-o ce are a răspunde asupra casei de-au întrat în casă far(ă) de voie
lui Gheorghiţă căpitan şi alt n-au avut ce răspunde, făr(ă) numai au zis că bărbatul său
Vasile Chistruiul i-ar fi prăpădit, multă din zăstrea ei, la care nici o dovadă n-au avut ca
să arate; şi după cercetare ce-am făcut într-acestaşi chip, am dovedit pricina lor, dupe
cum arată mai sus, iar hotărîrea giudecăţii aceştie rămîne la acea preaînalt şi lesne
cunoscătoare înţălepciune-a măriei tale.

285
 L(ea)t 7269 <1761> ghen(arie) 27. •
Al mări ii tale pre plecat(ă) slugă, lordachi Cost(achi) ag(ă) <m.p.>.
. S-au trecut la condica Divanului de Carpu diiacui. i
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXXI/60. Orig., hîrtie d < )ii
(31,8 x 21,7 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), aplu i ir
cerneală roşie, imprimat parţial.
1
Sigiliu domnesc.

333 1761 februarie fi

Gavtiil mitropolitul Moldovei îi scrie lui Inochentie episcopul de Huşi să achite Ursi,
Radomirschioaia dobînda banilor pentru partea unui fiu al ei ce o stăpîneşte episcopul.

Gavriil mitropolit Moldovii.

f Iubitorule de Dumnezău episcop al sfintei Episcopiii Huşului, chir Inochentie,
aici la noi au venit şi ne-au jăluit Ursa Radomirschioaia precum frăţiia ta ţii o parte de
înpărţală a unui fecioru carele nu să ştie unde să află, viu sau mortu, a căruia parte o cere
numita Ursa, muma feciorului, fiindu că are trebuinţă acum la vreme de bătrîneţe, la care
vreme sîntu datori feciorii a griji pi părinţii lor.
Dreptu aceasta, am socotit şi noi să dai frăţiia ta la numita Ursa, muma feciorului,
dobinda banilor a părţii feciorului ceş i s-a cădea pînă acmu, iar capetile să stea pînă
cîndă a veni feciorul, însă adueîndă ea mărturie de la fecior, întru care să arate precum
iaste vechil şi epitrop desăvîrşit părţii feciorului să-i dai toată partea feciorului deplin.
De aceasta facem ştire.
Leat 1761 fev(ruarie) 6.
Gavriil mitropolit Moldovei c m . p . x

Şi dobinda pe acea parte a feciorului pe 64 lei 4 pot(ronici) 7 bani s-au făcut 39 dc

lei, din zece tisprezece pol pe 4 ani şi trei luni, carele i-au şi dat în mîna Ursii.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCL VIII/24. Orig., hîrtie difolio (15,6 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.

334 1761 (7269) februarie 6

loari Theodor <Calimah> voievod dă preotului Ioan de la Biserica Banului, fost protopop
doi oameni pentru slujba casei lui, pe care îi scuteşte de dări.

Iw IWAN SewAcp B(OG)EWAA EoxOeK») MHAOCTO'K»), r(oc)noA<»p'h 3T>MA(

MOAAAKCKOH . Facem ştire cu această carte a domnii m61e tuturor cui să cade a şti pentri:
rugătoriul nostru molitfa sa preotul Ioan, ce au fostu protopop, de la Biserica Banului
carele agiugînd la vîrsta bătrîneţilor căzind şi la grea boală fiind şi cu o casă plină dt
copii şi neavînd oameni pentru slujba casii lui, iată că m-am milostivit domniia mei
printr-această carte a domnii mele şi hotărîm pentru doi oameni ce ş-ar găsi preotu
acesta, streini şi fără bir în visterie, pe carii i-am iertat de bir pe capetile lor şi de altf
dări şi angării ori cîte ar fi pe altă ţară, ei nimăruia nimică să nu dea, căci domniia me;
am făcut milă cu dînşii şi i-am iertat de toate dările şi angăriilâ, ca să fie numai pentri
slujba de mai sus numitului preot.
Pentru care poroncim dum(itale), vel agă, i dum(neavoastră), boieri zlotaşiv
ispravnici, i voao, slujitori, carii viţ umbla ori cu ce feliu de slujbe a domnii mele, văzinc

286
. cai j<v j ) imit mele, toţi să vă feriţi, nimene întru nimică să nu-i supăraţi, nici ţăranii la
cisla lor fă nu-i tragă; hotărîm, despre toţi să aibă pace, că oricarile ar îndrăzni a le face
cît de puţină supărare, unul ea acela să va pedepsi de cătră domniia mea. Şi poftim
domniia msa şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnezeu îi va milui cu domniia ţării aceştiia
în urma noastră, ca să întărească această puţină milă ce am făcut, pentru a loru vecinică
puuienirc.
V(ăjlet 7269 <1761> fevr(uarie) 6.
Hw H W A H Bvvmv'A4 <m.p.>.
IJÎiiaJe KdHTA r Awr(o)<{i(e)T npu«HT.
S-au trecut la condică de Nicolai camaraş.
Arh. St. Iaşi, Documente DCXIX/7. Orig., hîrtie (32,7 x 22,7 cm.), cerneală neagră (invocaţia şi
întitulaua. cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal, (3 x 2,8 cm.), din 1759, imprimat parţial în
seerneală roşie.
EDIŢII: M, Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 158, nr. LXXI. (orig.).

335 1761 (7269) februarie 22

Costandi fiul lui Sandul vinde lui Gavril Cărăcaş pitar casele sale de lîngă Biserica
Banului.
7269 < 1 7 6 1 > fev(ruarie) 22.
Un zapis di la Costandi sîn Sandul, întru cari vindi lui Gavril Cărăcaş pit(ar)
ca^ălc de aice din Ieşi, lîngă Biserica Banului, şi cu căsuţă vechi, ce este la poartă, totu în
ograda casălor.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXCIVA4, f. tv. Rez. într-un „perelepsis de scrisorile d(umi)saie
spăt(irulu.i Ion Cananou pe locurile de cas(e) ce are în laş(i), lîngă Biserica Banului" din prima jumătate a
> IX.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad ROJJL, Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 101(15) (rez. într-
U'i penhusis de doc amanetate de lancu Cananău postelnic (secţiunea „Scrisorile caşilor din îaş(i)"),
.lotenlihtatîn 1827 septembrie 14.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. II (1922), p. 283 (rez. de la Arh.
St l . o .

336 1761 (7269) martie 1

Ursa Radomeschioaia şi copiii ei adeveresc primirea de la Inochentie episcop de Huşi a
banilor pentru casele şi dughenile vîndute acestuia.

Ce de bani am luat eu, Ursa Radomescheoa, şi cu feciorii mei din mîna sfinţii
sal(e) părintelui chir Inochentie episcop Huş(u)lui din 600 lei ce am avut să luăm de la
sfinţie sa, din tocmala casălor şi a dughenilor ce am vîndut sfinţii sal(e), precum arată
mai gios; .
L(ea)t 7269 <1761> mart(ie) 1.

Lei Bani
200 A m luat întîi la tocmal(ă).
50 Au plătit sfinţie sa o datorie a noastră de la Andrieş neguţitor,
di 81 lei ce am fost datori, după cum pre largu arată înpărţala
ce ne-au făcut sfinţie sa mitropolitul Iacov.

287
 31 - Am luat de la sfinţie sa ce s-au scăzut din 81 lei ce arată la
înpărţală, să s(e) de la datorie lui Andrieş, Şi ne-au aşăazat
sfinţie sa eu ginerile lui Andrieş de am dat numai 50 lei, iară
aceşti 31 lei i-am luat noi.
5 80 Am luat, eu, Ursa, cu mîna me de am plătit o datorie la Ene
Veniţian(ul), care şi aceşti bani sînt rînduiţi la înpărţala noastră.
7 80 Ce sint rînduiţi iarăşi la înpărţala nostră, să s(e) de vornicilor
de poartă şi altora ce-au ostenit la înpărţala noastră. Aceşti
bani tij au dat sfinţie sa în mîna me, a Ursii.
5 - Au dat sfinţie sa telalului ce-au strîgat casa şi dughenile la
mezat şi sînt la înpărţal(ă) rînduiţ(i).
10 - Au dat sfinţie sa un sărindar la Mitropo(lie) pentru sufletul
soţului mieu Ştefan Radomesche, cari sînt puş(i) la înpărţala
noastră.
5 - Am luat eu de la sfinţie sa pentru griji(a) acestui suflet şi
aceştie sint rînduiţi la înpărţal(ă).
10 - Au dat sfinţie sa un sărindar la Episcopie pentru sufletile a 2
feciori a soţului mieu Radomische, care şi aceştie sînt puş(i) la
înpărţală.
5 - Au dat sfinţie sa de au făcut o fîntînă în Drumul cel Mar(e) a
Prutului, pentru suflitili acestor 2 feciori, care şi aceştie sint
rînduiţi la înpărţala nostră; măcar că sfinţie sa au cheltuit mai
mult cu fîntîna, dar nu ne-au încărcat.
114 72 S-au făcut parte me şi a fîicii mele Catrinii, însă cu 59 lei 9
bani ce sint rînduiţ(i) la înpărţala noastră, să-i ie mai mult
ftică-me Catrina, aceşti bani toţ(i) i-am luat de la sv(i)n<ţia
sa> eu şi fiică me; însă 57 lei 115 bani ne-au rînduit sfinţie sa
de i-am luat de la Ştefan condurar i de la Heche jidovca, i de la
ludzep tipsier, făr-de rînduiala sfinţii sale; iară 56 lei 77 bani
i-am luat din mîna sfinţii sali.
57 109 Ce sint rînduiţ(i) la înpărţal(ă) parte me, a lui Costantin, i-am
luat eu, Costantin, fiind şi eu Ursa faţ(ă).
8 30 Am luat dobîndă de la sfinţie sa pre aceşti 57 lei 109 bani, ce
s-au făcut într-un an.
58 88 Parte lui Toader ce arată la înpărţala noastră dintr-aeeşti bani
25 lei au dat sfinţie sa în mîna lui cîndu i-am luat eu, Ursa,
dup(ă) ce mi-au venit veste că au murit Toader la Ţarigrad.
64 47 Parte lui Ion. Aceşt(i) bani au stătut la sfinţie sa 4 an(i) nefiind
Ioan, ficiorul nostru, aici, în ţară, i-am luat iară noi însă prin ştire
sfinţii sali părintelui Gavriil mitropolit şi a mării sale vod(ă).
39 - Am luat dobîn<dă>' de la sfinţie sa pentru aceşti 64 lei 47
bani.
30 - Au mai dat sfiinţie sa de mi-au cumpărat o casă.

t înainte me au mărturisit Ursa Radomiţcoaie c-au luat aceşti bani deplin de la

sfinţiia sa părintele episcopţil de Huşi, şi ea şi ficiorii săi, şi nici bani rămăşiţi n-au mai
rămas din toat(ă) socoteala arătată mai sus. Şi pi [pe] mărturesire ei am iscălit şi eu.
Vasile Buhăiescu biv vel pah(arnic) adiveredzu <m.p.> 2 .

288
 Eu. Ursa' Radomiţchioaie, dinpreună cu fiii mei, Costantin şi Catrina, am luat
i.-eşti bani.
Eu. popa Ştefan din Curte g(ospo)d, am scris cu dzisa Ursii.
Arh. Sf iaşi. Documente, DCLV1II/26. Orig., hîrtie (31 x 10,5 cm.), cerneală neagră, o amprentă
digitală.
1
Omis în orig.
2
Paragraf scris de Vasile Buhăiescu.
3
Amprentă digitală.

337 1761 (7269) martie 1

Ursa Radomeţschioaia si copiii ei adeveresc primirea de la Inochentie episcop de Huşi a
banilor pentru casele şi dughenile vîndute acestuia.

Ce de bani am luat eu, Ursa Radomeţschioai, şi cu feciorii mei din mîna svinţii
sali părintelui episcopului de Huş(i) chir Inochentie din tocmala casălor şi a dughenilor
din 600 lei ce ne-au fost tocmala, după cum arată mai gios.
V(ă)let 7269 <1761> mart(ie) 1 d(i)ni.

Lei Pot(ronici)
200 - Am luat întîi la tocmal(ă).
50 - Au plătit svinţie sa o datorie a răposatului Andrieş
neguţitoriul, di 81 lei ce au fost datori, după cum s-au
orînduit la înpărţala noastră ce ne-au făcut svinţie sa
părinte(le) mitropolitul lacov; 81 lei arată la înpărţala
noastră.
31 - Am luat eu cu mîna mea, carii bani s-au scăzut din cei 81 lei
a datoriii, după cum arată mai sus.
5 8 Am luat eu cu mîna mea de am plătit o datorie la Eni
Viniţiianul.
7 8 Ce sint rînduiţi la înpărţala noastră, să să dea vornicilor de
poartă şi altora ce-au ostenit la înpărţala noastră, tij mi-au
dat în mîna me.
5 ;; - Au dat sfinţie sa telalului ce au strigat casa şi dughenile la
medzat carii sint puş(i) şi la înpărţala noastră.
10 - Au dat sfinţie sa un sarindariu la Mitropolie pentru sufletul
soţului mieu Ştefan Radomiţchie, carii sint puş(i) Ia înpărţala
noastră.
5 - • Am luat eu de la svinţie sa pentru grija acestui suflet, carii
sint puşi la înpărţala noastră.
Lei bani
10 - Au dat svinţie sa un sărindariu la Episcopie pentru sufletul a
2 feciori a soţului meu Radomeţschie.
5 - Au dat svinţie sa de au făcut o fîntînă în Drumul cel Mari a
Prutului, pentru sufletul acestor 2 feciori, carii şi aceştie sint
arătaţi la înpărţala noastră; măcar că sfinţie sa au cheltuit
mai mult cu fîntîiia, dar nu ne-au măi încărcat.

289
 114 72 S-au făcut partea mea şi a fiică-me Catrinii, însă cu 59 lei 9
bani ce sînt rînduiţ(i) la înpărţala noastră, să-i ia mai mult
fiică-mea Catrina, aceşti bani i-au dat svinţie sa toţi în inî n |
mea şi în mîna Catrinii, însă 57 lei 115 bani m-au orînduil
svinţie sa de i-am luat de la Şteian condurariul i de la HecJiJ
jidovca, i de la luzăp tipsieriui i cu 5 lei ce am luat de la
Gheorghie bărbieriul, fără rmdusala svinţii sali; iară 56 lei 77
bani i-am luat de mîna sfinţii sali.
57 109 Ce au fost partea lui Costantin. au dat-o sfinţie sa în mîn»ll§
lui, fiind şi eu faţ(ă), însă cu dobînda lor de un an. |
58 88 p(o)l Partea lui Toader ce arată înpărţala noastră, dintr-aceşti bani
25 lei au dat svinţie sa în mîna lui cînd au mersu la Ţarigrad. -
iară 32 lei 10 pot(ronici) 7 bani
i-am luat eu de la sfinţie sa
după ce mi-au venit vesti că au murit el la Ţarigrad.
Iară 64 lei 4 pot(ronic)i 7 bani, part(ea) lui Ion, ficiorulijjl
meu, nefiind faţă la înpărţală am rînduit sfinţie sa
mitropolitul să să dea aceşti bani la un neguţitoriu să umble
cu dobîndă, carii i-âu şi dat sfinţie sa la un neguţitor cu
dobînda lor din zăci unsprezăci, ca, cînd va veni Ion, să-ş(i)
25 pol găsască banii cu dobînda lor.
A m luat eu, Ursa, din mîna sfinţii sale din dobînda acestor
bani cu poronca sfinţii sale părintelui mitropolitului Gavriil.
Dinainte me viind Ursa au mărturisit c-au luat aceşti bani deplin; şi am iscălit:7
Vasilie Buhăiescu biv vel pah(arnic) <m.p.>.

Eu, Ursa Radomiţchioaie, adeveredzu c-am luat aceşti bani şi am pus degitul mieu
să să creadză 1 .
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVIII/27. Orig., hîrtie (32 x il cm.), filigran, cerneală neagră, o_
amprentă digitală.

' Amprentă digitală.

338 1761 (7269) martie 1, Iaşi

Ioan Theodor <Calimah> voievod dăruieşte Sandei, jupîneasa răposatului Dumitraşco fost I
mare medelnicer, o bucată de loc domnesc din hotarul tîrgului Iaşi, din partea dinspre Copou.
Cu mila lui Dumn(e)dzău, Io Ioan Teodor voievoda, domnul Ţării Moldo vii. De
vr6pie că după datorie ce să cad(e) domnilor, a stăpînilor, ca să fie cu ochii milostivi
cătră patrie sa a lua sama şi a socoti, şi mai ales pentru obrazăle c61e de cinste şi
văduvele ca să le puie la cale de bunăstare şi pentru buna vecinică pomenire lor cu laude
şi ca să aducă şi sufletescul dar de la stăpînul şi ziditoriul tuturor, Sfîntul Dumnedzău.
bine dar vrînd şi domnie me a plini şi a ne milostivi cu facerile de bine, socotit-am şi
pentru dumneaei Sanda giupîneaşa răpousatului Dumitraşco biv vel med(elnicer), fiica
răpousatului Iordache Aşlan spătar, carile boieriul dum(i)sale în viiaţa sa s-au aflat în
slujbile şi poroncile domneşti şi după datorie ce de obştie din poronca lui D(u)mnedzău
despărţindu-să din lume această vremelnică şi rămînîndu-i giupîneaşa cu copii
luptîndu-să în multă greutate, iată că, după cerire prin jaloba ce ne-au dat, domnie mc

290
 •v |jc-iU!î milostivit,.şi osăbit de altă milă a noastră o am miluit-o cu o bucată de loc din
locul domnescu de laturea tîrgului despre Copou din dosul Tîrgului Boilor, la cari loc
' -poruncit-am d(o)mnia me cinstit şi credincios boiariului domnii meii dum(i)sal(e) Ion
/ gogdan vel îog(o)f(ă)t de au orânduit hotărnici pe boiarii noştri Tanasie Meleghie şi
3 Simion Arăinăscul vornici de poartă, care numiţi hotărnici mergînd acolo şi aflînd locul
^gr(ă) de nice o pricină, necuprinsu de nime, şi l-au măsurat cu stînjen de optu palme.
Începîndu-să hotarul acestui loc din drumul Copoului cel din mijloc, margine
despre răşărit, în dreptul unui hotar ce este în margine drumului despre apus a spătarului
J> Ioniţă Gheuca, care şi lui acestu loc îi este danie de Ia domnie me, şi pintre hotară s-au
lăsat drum de optu stînjini domneşti şi acolo în margine uliţii, din dosul casii lui Andrei
copilul din casă, s-au pus 2 petri hotară colţii; şi de acole în sus alăture cu drumul
Copoului pîn(ă) unde s-au împlinit o sută de stînjini şi iar s-au pus 2 petri colţul; şi de
acolea spre răsărit asupra Căcăinii pîn(ă) în muchea dealului s-aii aflat optuzăci şi trii de
stînjini şi iar s-au pus 2 petri colţii osăbit de optu stînjini ce s-au lăsat loc de drum. Şi din
piatra aceasta în gios pe muchea dealului Căcăinii pînă unde s-aii plinii o sută de stînjini,
şi iar s-au pus 2 petri colţul unde să pogoar(ă) dramul de mergeTa fîntîria lui Alivra, şi
din petrile aceste spre apus, pe de lăture tîrgului, şi trec drumul curmeziş şi pîn(ă) în
petrile cele dintîi, unde s-au început a să măsura. Şi s-au aflat o sută şi douzeci de
stînjeni osăbit de 8 stînjini ce s-au lăsat pentru drum. Şi pre acestu loc s-au aflat şi o casă
proastă care au cumpărat-o dumneaei numita giupîneasă înainte vornicilor de poartă.
Şi aşa s-au încheiat acestu loc cu aceste hotară după cum s-au văzut şi mărturie
vornicilor de poartă de măsura acestui loc iscălită de dînşii şi cu pecete Porţii g(ospo)d.
După carii mărturie a numiţilor hotărnici iată că-i dăm şi de la domnie m e şi-i
întărim stăpînire mai sus numitei giupînes(e) dum(i)şal(e) Sandii Aslăneasăi
medelniceroaie, printr-acestu hrisov a domnii mele pre toate semnele şi hotarăle ce s-au
arătat mai sus ca să-i fie de la domnie me dreaptă ocină şi moşie şi hrisov de danie şi de
întăritură dum(isale), şi fiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dum(isale) neclătit şi nerăşiitu
nici odinioară, în veci. Şi poftim domnie me şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma
noastră miluiţi de D(u)mn(e)dzău cu domnie aceştii ţări, au din fiii noştri sau dintr-alt
neam, să nu strice această puţină milă şi danie ce-am făcut domnie me cu această
giupîneasă ce măi vîrtos să aibă a da şi a întări pentru a lor vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însuşi domnii mele, Io Ioan Teodor v(oie)voda, şi
I credinţa preiubiţi fiilor domnii meii, Grigorie v(oie)voda şi Alexandru v(oie)voda şi
credinţa a cinstiţ(i) şi credincioşi boiarii cei mari ai Divanului domnii mele, dumnealor:
Ion Bogdan vel logo(fă)t, Lupul Balşe vel vor(nic) den Ţara de Gios, i Dumitraşco
Păladie vel vor(nic) de Ţara de Sus, i Vasil(e) Razul hatman i pîrcălab Sucevii, i
Alexandru Ipsilant vel post(elnic), i Filip Catargiul vel vistiernic, i Andronache vel
spătar, i Toader Cantacuzino vel ban, i Alexandru Necolce vel pah(arnic) i ...' vel
stol(nic), i Scarlat Carage vel cămănar, i Ioniţă vel comis şi credinţa tuturor boiarilor
domnii meii, a mari şi a mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta, în Ieşi, de Simion Burghelea, văl(ea)to 7269 <1761>
mart(ie) 1.
Arfi. St. Bucureşti, A.N., MI)LXXXiy/l,2. Orig., hîrtie difolio (44,7 x 31,7 cm.), cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm!), avînd în centru capul de bour timbrat de o coroană deschisă
cu cinci fleuroni, mărginită de sabie şi buzdugan, iar pe laturi avînd inscripţia: IW-W'0»-A/6-K (IO lo(an)
Th(eodor) v(oie)v(od); dedesubt, cu cifre arabe, anul 1759.
Cu o copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

' Loc liberi :

291
.Ş39. 1761 (7269) rtiărtîe 4 ],•
Văsiica (sapunăriţa vinde lui Stoian ţigan bucătar şi soţiei acestuia Tudosca o .asi
Ţigănime, cu 30 de lei, bani gata.

î Adecă eu, Vasiica săponăriţa, făcut-am zapisul meu la mîna duiri(i)sa!(r) lCl
Stoian bucătaru ţigan precum să să ştie că eu, din buna voie mea, de ni<meni> i -ilită.1
nici asuprită, i-am vîndutu dum(i)sal(e) o casă cu locu cu tot în Ţigănime, care < IM
locul ei şi mic mi-au fost cumpărătură cu zapisu de la Gavril Burghele şi de la soţul sa®
Ioana şi de la nepoţii lor, Neculai şi Ioniţă, precum arată şi zapisele cele vechi. Aceasta?
casă cu tot locul ei i-am vîndut-o şi eu acum lui Stoian bucătaru şi soţului său Tudoscăi,
dreptu treizeci de lei, bani gata, şi mi-au făcut plata deplin în mîna me; deci să-i fie
dum(i)sale, şi soţului dum(i)sal(e), şi fe<ciori>'lor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dreaptj
moşie şi cumpărătură, în veci. Şi i-am dat şi zapisul cel vechi la mîna dumilorsale ca sa
stăpînească cu pace şi nime alţii să nu să amestece.
Şi în tocmala noastră, la vînzare, s-au întîmplatu mahalagii şi oameni buni, carii
s-au iscălitu mai gios, şi carii ne-au ştiutu carte, şi-au pus degetile. Şi eu încă pentru mai
întemeietă credinţa mi-arn pus degetul cu mîna me ca să fie de bună credinţă.
tf MC, A(-k)r(o) X3Cg8 MâpTV 9 .
Eu, Văsiica săponăriţa, am vîndutu şi am pus degitul cu mîna me şi i-am datu şi
zapisul cel vechi la mîna dum(i)sale 2 .
Eu, Lazor săporiaru, cumnatu Vasiicăi, martor şi mahalagiu 2 ; eu, Ştefan bucătar,
mahalagiu, martor 2 ; eu; Mărie Păsătoaie, mahalagiţă, martor 2 .
Şi eu, Simion Cheşco uricarul, am scris cu zisa Vasiicăi şi sîntu şi martor crn.p.x
Arh. St, Bucureşti, A. N„ MCDXLVl/i. Orig., hîrtie difolio (32,2 x 21,8 cm.), cerneală neagră, patrii
amprente digitale,

1
Omis.'
Amprentă digitală.

340 1761 (7269) martie 12

Mărturie hotarnică a unui yornic de poartă privitoare la un loc de casă din Muntenimea de
Sus cumpărat de Vasile Razii hatman de la Pintelei şi de la soţia sa Paraschiva.

Copie de pe două hotărnici a locului de casă den laşi ot Mahalaoa Muntenimiei de

Sus asămene scoasă de p e cea adevărată, <17>95 avg(us)t 4.

Din iuminatş porunca preaînnălţat(ului) domnului nostru, loan Theodor voievod, ne-
au orînduit ditm(nf;a)lm loan..Bogdan. logo(fă)t ca să mergem în Muntenime de Sus, aice în
Iaşi, la un loc de casă ce l-au cumpărat dum(nea)lui Vasili Raz(u) hat(man) de la Pintelei şj
de la fămeiea lui, Paraschiva; cari loc 1-aua cumpărat şi Penteleiu de la Măriuţa fata maicii
Paraschivei, carii şi maicei Paraschivei i le-au fostu cumpărat mărie sa doamna lui Miha:
v(o)d(ă), şi doamna i-au fostu cumpărat de Ia Cioroaica nepoata lui Gherman.
Deci noi, mergîndu a c o l p j a acpi loc, am făcut stînjăn de 8 palmi şi ajn început £
măsura den margine uliţii ce vini de la Copou, pe de la vali, pe din gios, pînă în uliţa ct
vini de la Păcurari, pe din deal de ţînterinuil besericii lui Sfete Neculaiu, şi s-au ăfla!
stînjăni 18, şi s-au pusu şi piatră hotar; şi de acole alăture cu uliţa şi cu ţîntirimu
bisericei lui Sfete Neculaiu pînă într-o ulicioară ce vini pe lîngă locu lui Capec s-au afla

292
 stînjăn' 34, şi s-au pusu piatră hotar; şi de acole drept la dealu, alăture cu locu lui Gapec
•4 "fni în Drurnu Sării şi alăture cu Drum(ul) Sării pînă în uliţa ce vini de la Copou, s-au
stîniăni 44 şi s-au pusu piatră hotar; şi de acole drept la vali pînă în piatra ce s-au
t usu cari am început a măsura întăi s-au aflat 33 stînjeni; şi aşa s-au încheiat tot locu cu
- măsurătoare. Şi pe cum am măsurat şi i-am hotărît : acest loc a dum(i)sali Vasîli Raz(u)
' hatmfsn), am făcut şi noi această mărturie la mîna dutn(i)sale şi am pusu şi peceir Porţii
. g(os)pod-şi am iscălit.
7269 <176l> mart(ie) 12.
Chiriiac Poroschii vornic de poartă'.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XIII/159 a. Copie din 1795 august 12
flaJi boMmica din 1783 martie 3 1 a a aceluiaşi loc).
KD1ŢIÎ: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi (II), în Viloan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 281, nrV 17

1
Urmează menţiunea copistului; „Loc(ul) peceţii Porţii g(os)pod".

341 1761 (7269) martie 14

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă hotărîrea judecătorească a unor mari boieri în
pricina dintre Nedelco negustor şi Radul ţigan.
Mw IWAN 0EWA«>P b(o€)boa'», Ew»:(YeK>) M H A ( O ) C T ( Y K » ) , R(OC)N(o)A^PT>
3-KMAIO MOAAABCKOH. După hotărîrea dumilorsale veliţilor boieri, cercetîndu şi
domniia mea şi găsîndu că bine şi cu dreptate au giudecat dumnalor întărim şi domniia
mea cu a domnii mele pecet(e) şi poroncim aşa să săurrnezi.
Let 7269 <1761> mart(ie) 14'.
Preinălţate doamne,
t Din luminat(ă) porunca mării tali am liiat sam(a) întee ,Nede>lco cupeţ şi între
Radul ţig(an), pricina lor într-acest chip este: jăluind mării tale Necielco că sint acum 2
ani pol de cînd i s-au furat din casa lui 50 ug(hi) şi 15 Îşi ban(i) d e argint dintr-un secriiu
ce-1 ave; şi.atunce, deodată făcînd strînsoare; în casa Iui şi văzind că nu este nemică au
tăcu?; dar aţunce fiind în casa lui acest Radul ţigan cu ţiganca iui şi. o babă, Ursa, cu o
nepoată a ei, Ioana, şi neavînd asupra lor nici o dovadă n-au putut şă le dzică nimică. Iar
acum mărţurisindu-i Ioana nepoata Ursăi cum că atunce fiind e în casa lui Nedelco
slujnică înpreună cu Radul ţig(an) de multe ori îi dzice ei Radul ţigan ca să scoată acel
shcnm afară Ia dînşul şi ce va găsi Într-Însulîi va face şi ei parte. Şi într-o sară găsind ea
viutue au scos şăcriiul afară şi l-au dat la mîna Radului ţigan şi întrînd e în case au lăsat
uşii; casii deschise, iar. Radul ţiganul, după,ce-au descflis el şăcriiul, l-au dus în casă de
l-au pus la locul de unde-1 luase Ioana, Şi; întregind, e pe Radul ţig(anul) ce-au găsit în
săcritu, el i-au răspuns, că n-au găsit nemică; iar a doaî dzi venind şi Nedelco de unde au
fost dus şi neaflîndu-şi banii în secriiu si vădzînd e că s(e) face gîlceavă în casfă), arătînd
că i s-au furat galbini şi bani de argint cum arată mai sus, atunci s-au dus loana la Radul
ţigan în grajdiu şi spuindu-i gîlceava ce să face în casă pentru şăcriiul ce s-au scoş afară,
c-au perit şi bani şiarătîndu-i e că va spuniştăpînului său, iar Radul suduind-o.mrădicat
şi o lopată sa o lovaşcă şi e purcegînd şş marg(ă) în cas(ă) să spuie au şi chemat-o
ţiganul înapoi şi dîndu-i 15 lei i-au dzis să tacă; şi luind banii au tăcut pînă acum.
Pe care fămei scoţindu-să înaint(ea) noastră împreună cu ţiganul şi întrebîndu-s(e)
cum ştiu pricina aceasta, iar fămeia iarăşi asemeni au mărturisit cum arata mai sus şi

293
ţiganul tăgăduind că el nemică de aceste nu ştii, ce-1 năpăstuieşti fămeia. S-au rînduit diij
poronca mării taîi de s-au bătut pe Ioana cu 60 de beţ(e) şi mărturisind tot într-acest c'njj.
cum au dzis mai sus. Ai poroncit mărie ta de s-au certat şi pe Radul ţig(anul) cu 300 de
beţ(e) Ia talpe şi la vine jşi nemărturisind nemică. Şi spuind mării tale dum(nealui)
armaş pricina i-ai rînduit mărie ta iarăş(i) la noi ca de izvoană să le mai luăm sam(ă) Cu
dreptati în frica lui Dumnădzău. Vii şti măria ta că foarte ne-am silit ca să aflăm'
adivărul; şi întăi am întrebat pe Nedelco cîtă vreme este de cînd să află Radul ţiganul la
casa lui şi mai simţitu-l-au vreodată în fapt de furteşag, iar el au răspunsu că sini 17 ani
de cînd i l-au dat mărie sa răpăosatul Ioni(ţă) Cantemir beiz(a)de ca să-1 slujască la casa
lui şi în multe rîndur(i) l-au însămnat la furtuşagur(i) din casă arătînd şi semnile anume
cum au fost; odată au dzis că avînd el un poloboc plin cu inu pe sam(a) lui şi, cînd au
căutat, nemică n-au găsit. Intr-alt rînd mai dzis(e) c-au furat un leu pentru care leu şesă
oameni au mărturisit că el au furat leul şi după multe bătăi ce i-au dat puindu-1 şi în fiară
l-au făcut covrig şi l-au supus cu capul pe supt fieră ca să spuie şi nicidecum n-au spus.
Apoi, după aceste, acum la vreme cînd venis(e) tătarîi în ţară ştiindu-1 ţiganul acesta că
ari el puţintei bani îl învăţa să-i îngropi şi el dzicînd că-i va îngropa îi arăta şi locul unde
să-i îngroapi şi săpa el acolo fără de ştire ţiganului şi nemică nu pune numai cît îl ispitie
pe ţigan şi a doaîza căuta unde săpa şi găsie scurmat de ţigan şi cu alte multe îl ispitie şi
tot rău îl găsie, iar uneori îl îndrepta pe ţig(an) dzicînd Nedelco înainţ(ea) noastră că-i
ave mai credincios la casa lui decît pe fămeia sa; apoi ne-au mai spus că după ce i s-au
furat banii au mai şedzut ţiganul la casa Iui o lună şi d o a î d e dzile; apoi l-au luat iri tu a
domniţa Aniţa de supt stăpînire lui şi nici atunce cînd i-au luat pe ţigan nemica n-au
pomenit pentru banii ce s-au furat. Şi aice, mărie ta, să arată oarecari prepus asupra lui
Nedelco, căci vădzînd el că i s-au luat pe ţigan de supt stăpînirea lui şi părîndu-i rau
pentru ţig(an) s-ar fi agiunsu cu Ioana, slujnica sa, să facă această mărturie asupra
ţiganului cu chip că-1 va tragi iar la stăpînire lui. Şi osăbit de aceste, preaînălţate ]
doamne, audzind noi toat(e) acest(e) ce-au arătat Nedelco pentru ţiganul acesta că în
multe rînduri l-au însămnat de talhar, ce căuta el mai multă dovadă asupra Iui cu cale era1
lui îndată să-1 fi tras ori la ce giudecată ar fi vrut fiind aice, în Ieşi, iar nu să repede 1
pentru atîţia bani 2 an(i) pol şi acum numai pe mărturie unii fămei proaste şi tînără să
apucă de ţigan şi ţiganul încă luînd atîta bătaie şi nemică n-au [n-au] mărturisit. !
Apoi socotind noi, mărie ta, şi vîrsta fămei cum să află, nu i s-au putut da atîta
credinţă că este adevărată mărturie ei şi să-i dăm pe ţigan de grumaz, ce am trimis şi la
preosfinţie sa părint(e)le mitropolitul) şi, spuindu-i-se toată pricina aceasta, sfinţie sa
părintele iarăşi asemeni au socotit: de vrem(e) ce Nedelcd în 2 an(i) pol n-au apucat pe
ţigan sau pe alţii de au fost cu adevărat pagubaşi de atîţa ban(i), ce numai acum, după
ce-au văzut c-au ieşit ţiganul de supt stăpînire lui, caută numai pe gura aceştii fămei de
să acoleseşti de ţigan şi altă dovad(ă) n-au mai arătat, s-au conoscut că Nedelco făr(ă)
dreptat(e) să leag(ă) de ţigan; şi au dzis sfinţie sa părint(e)le pe Radul ţig(ahul) cu
chizeşie să s(e) sloboăză, iar mai la urmă de va scoati Nedelco altă dovadă, adivărată, cu
care să poat(ă) dovedi că i-au perit acei bani şi i-au furat Radul ţig(anul) atunce de
iznoavă s-a căuta giudecata lor cu divanul.
La care şi noi, mărie ta, aşe am găsit cu caii şi cu dreptat(e), iar ce desăvîrşit(ă)
hot(ă)rîre rămîne la preînalt(ă) şi lesne conoscătoare înţălepciune mării tale.
t L(ea)t 7269 mârt(ie) 12.
Plecat(e) slugili mării tăli:
lordachi vel log(o)f(ă)t <m.p.>.

294
 îLupu Balş vel vor(nic) <m.p.>.
Vasilie Razu hatman <m.p.>.
Andronachi vel spat(ar) <m.p.>,
Arh. Si. laşi, Documente, CDXII/163. Orig., hîrtie (31,5 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
-domne»- inelar, octogonal, din 1759, aplicat în cerneală roşie, inegal imprimat.

1 1
Sigiliu domnesc.
Aşa în orig.

342 1761 (7269) martie 15, Iaşi

loan Thedor <Calimah> voievod dăruieşte mănăstirii Sfîntul loan Zlataust locul domnesc
jje sub Curte, unde a fost heleşteul domnesc.
Cu mila lui Dumnezău, Noi, loan Teodor voevod, domn al Ţării Moldaviei. De
vreme ce toată slava lumii aceştie deşartă este şi vremelnicească şi trecătoare şi ca un vis
se trec toate, datoriu este tot creştinul a-şi împărtini folosul sufletului său către
Dumnezău, întăi cu milostenie şi cu fapte bune ce va face omul într-această lume, ca să
afle blînd pe stăpînul cătră cele cereşti veţuitoare şi mai cu dinadinsul stăpînitorilor
domni, cari cu mila lui Dumnezău li s-au dat stăpîhifea şi oblăduirea ţării aceştia, să cade
a-şi arăta roada dragostii cu milostenie şi cu alte faceri de bine, mai vîrtos cătră sfintele
mănăstiri şi bisărici, cari sînt lacaşuri dumnezăeşti zidite de cei mai înainte luminaţi şi
răposaţi domni, a înzăstra pi cele lipsite de podoaba lor, a întări pre cele surpate, a
agiutori pre cele slabe, din chivernisala lor, ca să cîştige de la milostivul Dumnezău acel
sufletesc dar, după cuvîntul a însuşi stăpînului Domnului nostru Hristos, (ce zice:)
„Cercaţi mai înainte împărăţia lui Dumnezău şi iubita lui milostenie şi altele să vor
adauge voaă". Deci dar şi domnie me următori a ne arăta pohtind bunelor şi fericitelor
fapte, a celor mai dinainte luminaţi şi răpousaţi domni şi dintru toată a noastră
bunăvoire, din curată şi luminata inimă şi din tot sufletul nostru fiind îndemnaţi, luat-am
aminte şi n-am trecutu cu vedere şi pentru a sfintei mănăstiri ci este aice în oraşul Eşii,
unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul Sfîntului loan Zlataust, ci este închinată la
sfînta mare mănăstire Driacos de la Rumeli, care este zidită şi făcută de creştinul împărat
Iustinian care această sfîntă mănăstire aflîndu-să la slabă stare şi mai vîrtos fiind lipsită
de partea moşiilor, iată că domnie me din osăbită mila noastră am miluit cu o bucată de
ioc din dreptu locti domnesc din hotarul tîrgului Eşului, care locu au rămas nedat de alţi
luminaţi domni mai dinriainiea noastră ci iaSte din giosu supt Curte Domnească unde au
fostu şi heleşteul domnesc. Acest locu cu iazul şi cu vadul şi dinpreună cii tot loCul a
sasului Bahluiului cît au rămas nedat de alţi luminaţi domni, în sus pănă unde să
împreună cu alte hotară căte sînt date altora mai înainte de alţi luminaţi domni cum şi de
domnie me, şi din iaz în giosu, cu tot şăsul şi cu matca apei Bahluiului pănă unde să
începe hotarul moşiei iar aceştii sfinte mănăstiri Sfîntu loan, care îi este danie de la
răposatul Constantin Duca voevod cum şi de la alţi luminaţi domni şi despre apus pănă
unde se împreună cu hotarul mănăstirei Gălăţii şi cu hotarul mănăstirei Frumoasa,
dinpreună cu tot vadul, aşa cu totul acest loc cu cîte cuprind pe dînsul, l-am dat danie şi
afierosire aceştii sfintei mănăstiri Sfîntului Ion Zlataust din Eşi, pe care loc să aibă voe
egumenul de Ia această sfîntă mănăstire a-şi face şi a-ş ţine şi moară şi ori ce pentru
folosul sfintei mănăstiri si de vreme că domnie me am făcut milă cu această sfîntă
mănăstire şi o am miluit cu această măi sus numită moşie.

295
 Şi de s-ar întîmpla a face mănăstirea moară pe acest loc şi fiind'aproape de f j
Domnească de s-ar întîmpla vreodată trebuinţă de la Curte ca să macine nise .va Dine:
domnească, hotărîm domnie me şi- aceasta: venitul morii numitei mănăstiri si dea
nesmintit ca să nu se păgubască mănăstirea de venitul său. Deci să fie sfintei mănlîtiri
Sfîntului Ioan Zlataust de la domnie me dreaptă danie şi afierisire şi hrisov şi întăriturj
cu tot hotarul si
,
cu tot venitul,' neclintit si
s
nerăsuit
,
nici odinioară,> în veci.
Şi pohtim domnie me şi pre alţi luminaţi domni, care după vreme vor fi miluiţi de
Dumnezeu în urma noastră cu domnie aceştii ţări, au fiind şi din neamul nostru sau
dintr-alt neam. să nu strice sau să strămute această puţină milă şi danie cu această mosiq.
ce am făcut domnie me acestei sfintei mănăstiri, precum nici domnie me n-am stricat
nici am strămutat milele altor luminaţi domni, ci mai vîrtos să adaogă şi să întăreasca
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
Scrisu-s-au hrisovul acesta în oraşul domniei mele, în Eşi, cu mîna lui Simion
Burghele.
Let 7269 <1761> mart 15.
Noi Ion voevod 1 .
Ioan Bogdan vel logofăt procitoh.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioaţi Neculce", fasc. 4 (1924), p. 172-173, nr. LXXXVII. Orig.

1
Se indică ,,l(ocuI) p(eceţii)" <domneşti>.

343 1761 (7269) martie 1<|

Ioan Theodor <Calimah> voievod întăreşte lui Vasilie Razul hatman stăpînirea asupra unui
loc de casă din Muntenimea de Sus. ,

Cu mila lui Dumnezău, Io Ioan Theodor v(oie)voda, domn Ţării MoldavieiJ

Facem ştire cu această carte a domniei mele că, iată, viind înaintea domniei mele cinstit
credincios boiariul domniei mele dumnealui Vasilie Razul hat(man), ne-au arătat o
mărturie din văleat 7269 <1761> mart 12, de la boiariul nostru Chiriiac Poruţchie vornic
de poartă, întru care scrie că, fiind orînduit de dumnealui Ioan Bogdan vel logofăt ca să
meargă în Muntenimea de Sus, aice în Iaşi, la un loc de casă ce l-au cumpărat dumnealui,
Vasilie Razul hat(man) de la Pinteleiu şi de la femeia lui, Paraschiva, care loc i-au
cumpărat şi Pinteleiu de la Măriuţa fata maicei Parachiva, care şi maicei Paraschivet f
l-au fost cumpărat Anna, doamna lui Mihaiu vodă, şi doamna l-au fost cumpărat de la
Sanda Cioroaica, nepoata lui Gherman.
Decii, mergînd acolo la locul de mai sus numiţ şi făcînd stînjăn de 8 palme
dom(neşti), şi au început a măsura din margine uliţii ce vine de la Copou pe de la vale,
pe din gios, pînă în uliţa ce vine de la Păcurar, pe din deal de ţintirimul bisăricii lui Svete.
Nicolai, şi s-au aflat stînjăni 18, şi s-au pus şi piatră hotar; şi de acolea alăturea pu uliţa,
şi cu. ţintirimul bisericii Iui Svete Nicolai pînă într-o ulicioară ce vine pe lîngă locul lui
Capic, s-au aflat stînjăni 34, şi s-au pus piatră hotar; şi de acole dreptu la deal, alăture cu
locul lui Capic pînă în Drumul Sării, şi alăture cu Drumul Sării pînă în uliţa ce vine de la
Copou s-au aflat stînjăni 44 şi s-au pus piiatră hotar; şi de acole drept la vale pînă în
piiatra ce s-au pus de unde au început a măsura întăiu şi s-au aflat 33 stînjăni. Şi aşa s-au
încheiat tot locul acesta cu măsurătoarea de mai sus arătată.
Deci şi domniia mea, văzînd mărturiia numitului vornic de poartă întru care scrie
măsurile locului din sămnu în sămnu, am crezut. Pentru aceea dar, iată că şi de la

296
domniia mea încă îi dăm şi-i întărim cu această carte a domniei mele stăpînirea dumisale
hat(manului) Vasilie Razul pe acest locu de mai sus numit ca pre a dumisale dreapta
ocină şi cumpărătură în veci.
V(ă)leat 7269 <1761> martu 16.
HWN EWAAN B6A AWR(O)4>(E)T NPWHHT <M.p.>.
S-au trecut la condică.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Ispisoc pi o cas(ă) cu locul ei
ce-am cumpărat din Muntenime de Sus de la Penteleiu cu fîmeie lui, Paraschiva.
Arh. St Galaţi, Fond Bibi. „V. A. Urechia", Vl/2. Orig., hîrtie difolio (49,5 x 34,2 cm.), filigran,
cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), din 1759, inegal imprimat în cerneală roşie.
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, X, p. 67-68 (orig.); Iorga, St. şi doc., VII, p. 94, nr. 21 (rez. după orig.).

344 1761 (7269) martie 18

Toma, sora sa, Nastasia, şi fraţii săi vînd lui Lupul şi soţiei acestuia Maria o parte dintr-un
loc de .isă <din Iaşi>, cu 20 de lei.
Ţ Adecă eu, Toma sin Stoicăi Muntencii, împreună cu soru-me Nastasie şi cu fraţii
met, anume Gligoraş şi loniţă, făcut-am zapisul nostru Ia mîna Lupului şi a soţului
durcualfe) Mărie, precum să să ştii că le-am vîndut dumilorsale o parte de loc din locul
casii noastre, care ne-au rămas di la părinţii noştri, dinnainte casii cii vechi di la vale şi
însamnure i-am dat Lupului de unde i-am vîndut locul şi cît în lat şi cît în lungu, din
talpa cisii noastre cei vechi di patru stînjini la vale doisprezeci stînjini, la vali în lat, şi
triizeci stînjini în lungu. Şi am făcut cu dumnealor tocmală 20 lei şi bani ne-au dat toţi
deplin în mînu] e noastre precum ne-au fostu tocmala. Iar locul I-am vîndut de nime siliţi,
nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, ca ş(ă) le fie du<mil> 1 o<rsale ocină şi mo>'şii
încă să trăiască să stăpînească şi copii dumilorsale şi nepoţii şi strănepoţii dumilorsale.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat şi alţi oami(ni) bun(i), cari mai gios
s-au iscălit.
Let 7269 <1761> mart(ie) 18.
Eu 2 , Toma sin Stoicăi, am vîndut.
Hu\ Nastasie sin Stoicăi, tij am vîndut.
Eu 2 , Toader zugravul, am vîndut.
Eu 2 , Gligoraş sin Stoicăi, tij.
Eu 2 , loniţă, tij am vîndut.,,
Eu 2 , Pavăl Ceap(ă), m-am tîmplat la acestu zapis; eu 2 , Qstahi Ceap(ă), tij m-am
timplat; eu, Gligoraş Rasul, am scris zapisul cu dzisa Tomii <şi a> 3 Nastasii şi cu a
fraţilor; eu 2 , Parfeni, m-am tîmplat; eu 2 , Vasili nepot lui Ilii; eu 2 , Ilii soţu Lupului, m-am
tîmplat la acestu zapis; eu ? , Andoni căpitan, m-am tîmplat.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Zapisul de cumpărătură locului
de la Toma sin Stoicăi Muntencii.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/132. Orig., hîrtie difolio (30,6 x 21 cm.) rupt, lipit, cerneală
neagră, unsprezece amprente digitale. far»;. J
EDIŢII: „Ioan Neculce", An. I, fasc. I (1921), p. 169 (rez.).

1
Rupt în orig.
2
Amprentă digitală.

297
345 1761(7269) martie 29
Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la un loc din Muntenimea de Sus
dăruit de domn lui Ioniţă Cuza fost mare stolnic.
f Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că din luminată poroncă mării sale
preînălţat domnului nostru Ion Teodor v(oie)voda, ne-au orînduit dumnalui loan
Bogdan vel log(o)f(ă)t ca să mergim aicia în tîrgu, în Muntenime de Sus, deasupra
Păcurariului, Ia un loc domnescu, care loc l-au dat măria sa vodă danie dumisale Ionită
Cuzii biv vel stolnic, care loc iaste drept domnescu, pe care loc s-au găsit şi doaî casă, si
dumnalui stol(nicul) s-au învoit cu acei oameni şi au cumpărat acele casă cu bani.
Deci, după poroncă, mergînd noi acolo, am făcut stînjăn domnescu de opt palme
şi am măsurat întăiu capul locului de la deal, den piatră hotar ce s-au pus întăiu alăture
cu drumul în sus pînă într-o piatră ce s-au pus hotar, şi s-au aflat stînjăni 50; şi de acolo
la vale, spre Bahluiu, alăturea cu locul dumis(ale) pitar(ului) Ioniţ(ă) Rîşcanul, ce este iar
dat danie de la mărie sa vod(ă) şi pînă într-o piatră ce s-au pus în capul locului de la
vale, s-au aflat iar 50; şi de acolo drept în gios capul locului de la vale despre Bahluiu
pînă într-altă piatră ce s-au pus hotar s-au aflat stînjăni 50; şi de acolo drept la dealu
marginea locului pe din gios pînă în piatra ce s-au pus întăiu s-au aflat iar stănjăni 50. Şi
cu această măsură s-au încheiat şi s-au hotărît cu stîlpi tot locul acesta al duin(nealui)'
stol(nicului).
Şi după alegire şi hotărârea ce am făcut am dat şi noi această mărturie hotarnică la
mîna dum(nealui) stol(nicului) Ioniţ(ă) Cuzii biv vel stol(nic) cu pecetea Porţii domneşti
pusă şi de noi iscălită.
Let 7269 <1761> mart(ie) 20 d(i)ni.
Chiriiac Poroschi vornic de portă <m.p.>.
Alexandru Haciul vornic de portă <m.p.>.
Tanas(e) Meleghi vornic de portă <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXIII/79. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), cerneală neagră, sigiliul
rotund (3 cm. diam.) al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi alta a unei cruci
slovele: H / i / i / n / p n / P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.
EDIŢII: M. Burghele, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 151, nr. XLV (orig.).

346 . 1761 (7269) martie 20

Ion Theodor <Calimah> voievod dăruieşte lui Constantin Rîşcanu fost mare stolnic
stăpînirea asupra unui loc de casă dinspre Copou.

Cu mila lui Dumnezău, Noi, Ion Teodor v(oie)v(o)d, domnu Ţărei Moldovei.
Facem ştire tuturor cui să cade a sti că iată domnia mea, .din osebita mila noastră, am
miluit pe al nostru credincios boer, d(umnea)lui Constantin Rîşcano biv vel stolnic, cu
un loc de casa, cu ogradă şi o grădină, din locul ce este drept domnescu despre Copou, la
care loc, din poroncă domniei mele, au rînduit domnialui, Cinstit şi credincios boer(ul)
domniei mele, Ion Bogdan vel logofăt, şi boeri hotărnici pe chir lancu Poroţchi, şi
Tanasă Meleghi şi Alexandru Haciul, vornici de poartă. Care . numitul vornic, mergînd
acolo, au făcut stanjăn de opt palme domneşti şi a pus o piatră hotar, den sus de locul
domniei sale vel logofăt, alăture cu drumul ce merge la Copou; s-au măsurat latul
locului, tot alăture cu drumul, şi unde s-au împlinit cincizeci de stînjăni, a pus pietră
hotar; şi de acolo tot la vale, pînă în prăvalul locului spre Bahlui şi s-au aflat lungul

298
 locului o sută de stînjăni, s-au pus piatră hotar; şi de acolo, drept în jos, capul locului pe
de la vale. pînă în locul domniei sale vel logofăt, s-au aflat cinczeci de stînjăni, ş-au pus
piatra hotar; şi de acolo, drept la deal, alăture cu locul d(umi)sale vel logogăt, pînă în
piatra ce au pus întăi, s-au aflat iar o sută de stînjăni. Şi cu această măsură, s-au încheiat
tot locul domniei sale stolnicului Constantin.
Drept acee, după mărturia hotarnică, a vornicilor de poartă, i-am întărit şi de la
domnia mea pe acest loc, de mai sus scris, ca să-i fie domniei sale dreaptă ocină şi moşie
si uric de miluire, stătător în veci, în tote semnele, pe măsura şi pe hotărnica cum s-a
hotărît. Şi pohtim domnia mea şi pe alţi luminaţi domni, ce Dumnezeu îi va rîndui, ca să
nu surpe dania şi miluirea noastră precum niti noi n-am stricat, nici am surpat daniele şi
miluirile altor luminaţi domni ce au fost mai înainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi a
întări, pentru a lor mai multă cinste şi fericire şi vecinica pomenire.
Scrisu-s-a de Vasili Ganea..diac de divan, la anii 7269 <1761>, luna mart 20.
Arh. St laşi. Documente, CMII/1. Copie modernă.
Idem, CCLIX/1, f. 15r., nr. 1 (rez. într-un izvod din 1806 septembrie 1).

347 1761 (7269) martie 20

Costandin Macul vinde ginerelui său Grigore ceauş casele de pe Uliţa Strimbă, lîngă
mănăstirea Dancul, cu 1200 de lei.

înştiinţăm şi încredinţăm cu acest adevărat zapis al nostru, la mîna dumnealui

ginerilui nostru Grigore ceauş, precum să să ştie că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a
noastră bunăvoie i-am vmdut casile noastre de aice din Ieşi, cu locu cu tot, cît ţine ograda,
cari case sînt pe Uliţa Strimbă, lîngă mănăstirea Dancu şi lîngă dumnealui Vasile Roset; şi
aceste case şi acest locu de casă şi mie îmi sînt cumpărătură de la preotului 1 Iosif, ginirile
Manii. Şi casile cele vechi stricîndu-să, aceste le-am făcut eu din pajişte cu pivniţă de piatră
şi cu altile ce sînt în ogradă şi acmu le-am vîndut ginerelui nostru numitului mai sus
Grigore ceauş, drept 1200 lei, fiindcă şi cu stare vremilor şi cu cheltuiala la trebuinţile
nunţilor a fiicelor mele, m-am scăpătat, supuindu-mă la mare nevoie a datoriilor ; şi această
nevoie siltndu-mă şi ca să nu mă mai încarcu mai mult şi cu dobînzile banilor, am vîndut
casile aceste şi viile ce-am avut la Nicoreşti, de m-am plătit de datoriele ce eram precum
mai pre largu arată şi încrddinţază şi datoriile anume cui ce eram în izvodul de socoteala
banilor ce esti iscălit de noi, cari s-au dat şi acela la mîna dumisale.
Drept aceea de acmu înainte să fie ginerilui Grigore ceauş bine stăpînitor casălor
acestora şi să-i fie dreaptă ocină şi moşie şi dumisale şi fiilor săi; şi dispre fiiul meu Lupul
sau disprâ ginerii noştri niciodată şi cît de puţină supărare să nu aibă, de vreme că eu pentru
mari nevoi a datoriilor şi pentru mulţimea dobînzii banilor ce să încărca asupra mea,
silindu-mă nevoie, am scos la vînzare aceste, viile şi casile ce arătăm mai sus. Şi alţi nime
din fii mei nu s-au aflat ca să dea banii să-mi plătească datorie şi să ; ia casile şi viile, ce
numai dumnealui ginerile Grigore mi-au dat suma banilor arătată mai sus de m-am plătit de
acele grele datorii ce-mi era asupră şi de acmu înainte precum am zis şi mai sus, dumnealui
ginerile Grigore să-şi stăpînească atîta casile cît şi viile precum le-au cumpărat cu banii săi.
Şi la această tocmală şi vînzare s-au tîmplat mulţi boieri mari şi mici şi alţi oameni
de credinţă, cari mai gios s-au iscălit. Şi, pentru mai mare încredinţare, am iscălit şi noi.
L(ea)t 7269 <1761> mart(ie) 20.
Costandin Nacul ot visterie c m . p . x Mărie 2 .
Tănas(e) Gosan log(o)f(ă)t ot vist(ierie) c m . p . x

299
 Gheorghi Carp ot vist(ierie) «on.p.x-
LupuI Nacul am scris.
Arh. St IaŞi, Documente, DCLXXIV/21". Orig., hîrtie (32 x 21,8 cm.), cerneală neagră.

^ Aşa în orig.
2
Adăugat de altă mîna.

348 1761 (726?) martie 20

Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la locul de la Copou dăruit de loan
Theodor <Calimah> voievod lui Gheorghie fbst mare armaş.
Facem ştirea cu această mărturie hotarnică că, den luminată poroncă mării sale
preînnălţat domnului nostru loan Theodor v(oe)'voda, ni-au orînduit dumnealui loan
Bogdan vel log(o) 1 f(ă)'t ca să mergim la un loc al dumisale Gheorghie biv vel armas,
care loc i l-au dat mărie sa vodă daniie den locul domnescu alăturea cu locul dum(isale) 1
stol(nicului) 1 Costandin Răşcanul pe den sus despre Copou.
Deci, după poroncă, mergînd noi acolo, am făcut stănjăn domnescu de 8 palme, ş-am
pus o piiatră hotar den sus de a dum(nealui) stol(nicului), alăturea cu drumul ce mergi la
Copou, Şr-am măsurat latul locului tot alăturea cu drumul şi undi s-au împlinit 8 stînjăni am
pus piiatră hotar; şi de acolo drept la vale pînă în prăvalul locului spre Bahluiu şi s-au aflat
lungul locului 100 stănjini ş-am pus piiatră hotar; şi de acolo drept în gios la capul locului,
pe de la vale pîhă în locul dum(neălui) stbl(nicului) S-ăti aliat stănjăni 8 şi am pus piiatră
hotar; şi de acolo drept la dial, alăturea cu locul dum(nfealui) stbl(nicului) pînă în piiatra ce
s-au pus întăiu s-au aflat iar 100 stînjăni. Şi cu această măsură s-au încheiat şi s-au hotărît
cu stălpi tot locul acesta al dum(nealui) Ghedrghiie biv vel armaş. Şi după alegirea şi
hotărîrea ce am făcut am dat şi noi de la noi această mărturie hotarnică la mîna dum(nealui)
armaşului cu pecetea <Porţii> 2 domnului pusă şi de noi iscălită.
' t e t 7269 <1761> mart 20.
Chiriac Poroschi vornicu de pdartă 3 .
Tanas Meleghi vor(nic) 1 de poartă.
Alexandru Haciul vornic de poartă 4 . '
După Sever Zotta, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 104, nr. LXXVlI. Orig.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopoi" - laşi, sub dată, Transcriere după o copie de la sfîrşitul sec. XVIII. '
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 223, nr. 378 (rez., cu luna greşită: noiembrie după o copie din
Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 929).

' Aparţin lui Sever Zotta.

2
Omis,
3
în textul editat urmează; „s(igiliu)".
" în acelaşi text urmează: Observare. în aceeaşi zi de 20 mâftie 7269 <I761>, Ion Teodor Calimafv
vodă întăreşte biv vel armaşului Gheorghe locul de ia Copou, dăruit de măria sa şi 'hotărnicit de cei 3 vornici
de poartă: Chiria Poroschi, Tănasă Meleghi şi A. Haciul. ; • ..<•>•.

349 ""' 1761 (7269) martie 20

loan Theodor <Calimachi> voievod dăruieşte lui Gheorghie fost mare armaş uh loc de casă
dinspre Copou. '"

Copie
Cu mila lui Dumnezău, noi loan Theodor v(oie)vod domnu Ţărîi Moldovei.
Facem ştire tuturor cui să cadi a şti că, iată, domnie me. cu osăbită mila noastră, am

300
 miluit pre al nostru credincios boieri dum(nealui) Gheorghie biv vel armaşu cu urt loc de
casă cu ogradă şi de grădină din locul ci este drept domnesc dispre Copou la care loc din
poronca domnii mele au rînduit dumnea(lui) cinst(it) şi credincios boieriul domnii mele
Ioan Bogdan vel log(o)f(ă)t şi boieri hotărnici pe Chiriiac Poroţche, şi Tănasi Meleghe,
si Alexandru Haeiul, vornicii de poartă, care numiţii vornici, mergînd acolo, au făcut
stînjin de opt palme domneşti şi au; pus o piatră hotar din sus de locul dum(nealui)
Costand(ln) Râşcanu biv vel stol(ni)c alăture cu drumul ce mergi la Copou; şi au
- măsurat latul locului tot alăture cu drumul şi unde s-au împlinit cincizăci stînjini au pus
piatră hotar; şi de acole drept la vale pînă în prăvalul locului spre Bahlui şi s-au aflat
lungul locului o sută de stînjini s-au pus piatră hotar; şi de acole drept în gios, capul
locului pe de la vale pînă în locul dumne(lui) stol(ni)cu(lui) s-au aflat cincizăci de
stînjini, ş-au pus piatră hotar; şi de acolo drept la deal, alăture cu locul stol(ni)c(ului),
pînă în piatra ce-au pus întîi s-au aflat iar o sută de stînjini. Şi cu această măsură s-au
încheiat iot locul dumnea(lui) armaşului Gheorghi.
Drept aceea, după mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, i-am întărit şi de la
domnie me pe acest loc de mai sus scris ca să-i fie dumnea(lui) dreaptă ocipă şi moşie şi
uric de miluire stăpînitoriu în veci în toate sămnile pe măsura şi pe hotărîre cum s-au
hoWît.
Şi poftim domnie me şi pre alţi luminaţu domni cc Dumnezău îi va rîndui ca să nu
surpe danie şi miluire noastră, precum nici noi n-am stricat nici am surpat daniile şi
miluirile altor luminaţi domni ce au fost mai înnainte de noi, ce mai vîrtos să aibă a da şi
a întări pentru a lor mai multă cinste şi fericire şi vecinică pomenire.
Scrisu-s-au de Vasile Gane diiac de divan, la anii 7269 <1?61>, luna mart(ie) 20'.
IwâH EţTAM iseft ftwr(o)4»(e)T npwmrr.
I H K « H K A M T ( A ) r" AWR(o)<|i(e)T n p w w r .

Inst, de Ist. „A.D. Xenopol" - laşi, sub dată. Transcriere după copie de la stîrşitul sec. XVIII.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 224, nr. 381 (rez. gr. după copie de la sfîrşitul sec. XVIII din
Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 9(5).
!
Urmează menţiunea copistului: „locul peceţii".

350 1761 (7269) martie 23

a' Marii boieri judecă pricina dintre preotul iezuit de Ia Biserica Catolică din Iaşi şi sătenii din
Horileşti, ţinutul Cîrligătura, hotărînd ca aceştia din urmă să-i dea cîte un leu pe an şi dijma din
jstnănături,
t Facem ştire cu această carte de giudecată a nostră că, din poronca preînălţatului
domnului nostru, mărie sa lon Theodor v(oie)voda, s-au judecat faţă înainte noastră toţi
sătenii din satul Horiieştii, bt ţinutul Cîrligăturii, cu preutul iazovit de la bisărica
îngurcască, jălui(n)d aceşti săteni că, în satul unde şed ei, iast(e) moşie preutului iazovit,
şi mai înainte acestui preut ăU fost alt preut la Bisărica Ungurească, carii au murit de
ciumă în anii trecuţi, şi cu acela preot au avut tocmală cu zapis de-i aduce pe an, de
toat(ă) casa cîte 2 cară de lemni şi cîte 2 găini şi-i de şi dejma, pe obiceiu, din toate. Şi
cu ace tocmală au trăit 5 ani p e ace moşie unde şed şi acUm.
Dar de cînd au încăput acest preut iazovit le cere cîte 2 lei de cap pe an şi le face
mar(e) supărare. Şi aceşti mai sus scriş(i) săteni, văzînd că nu să pot aşedza cu
iazovit(ul) într-alt chip, s-au priimit ei de voie lor să-i de cîte 1 leu de cap pe an şi dijma
din sămănături ce-ar ave, pe obiceiu.

301
 Şi preutul iazovitul nepriimind nicidecum cu această tocmală, dîndu-le răspunsu
ca ori să-i de cîte 2 lei de cap pe an, ori să lipsască di pe moşie lui.
Şi stînd de faţă la giudecată înnainte noastră, iazovit(ul) au răspunsu şi înnainte
noastră într-acestaş(i) ohip: că de nu-i vor da cîte 2 lei de cap pe an şi dijma, îi va lipsi di
pe moşie.
Care noi la aceasta aşe am socotit că este cu dreptate ş(i) am giudecat aceşti
oameni ce şed pe moşie preutului iazovit să-i de cîte 1 leu de. cas(ă) pe an şi să-i de si
dijma din toat(e) sămănăturile ce s-or face pe moşie lui, după obiceiu. Şi preutul iazovit
mai mult să nu-i supere a-i strămuta de pe moşie lui, fiindcă el nu poat(e) ca s j
strămut(e) oaminii birnici di pe moşie sa, fiind trăitori acolo şi aşezaţi de multă vreme.
Şi pentru ca să nu s(e) superi oamenii aceştie mai mult decît cu un leu de cap pe
an dispri iazovit, le-am dat şi de la noi această carte de giudecat(ă) a noastră la mîna
oamenilor de Horileşti, ca să le fie de credinţă de apărare.
f Let 7269 <1761> mart(ie) 23.
Lupul Balş vel vornic <m.p.>; D. Păladi 1 Vel vornic <m.p.>; Alix(a)ndri vel
pah(arnic) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/208. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 22,5 cm.), filigran, cerneai
neagră.

EDIŢII: Iorga, St şi doc., I-II, p. 109, nr. LVIII (rez. şi extrase); Ciubotaru şi Zară, Comuna Horte.pl,
p. 52 (rez.).

1
Neclar.

351 1761 (7269) martie 26

Gheorghie şi Ştefan, fiii lui Vasîle stegar, vînd lui Ioniţă Palade fost mare vistiernic o casă
din Uliţa Brăhăriei, cu 100 de lei, bani gata.

f Adică eu, Gheorghie, şi eu, Ştefan, ficiorii lui Vasîle steg(ar), făcut-am adevărat
zapisul nostru la cinst(ită) mîna d(umnealu)i Ioniţă Palade biv vel vist(iernic) precum să
să ştii că, de nimi sîliţi, nici asupriţi, ci di a noastră bunăvoie am vîndut d(umnealu)i o
casă a noastră, ci am avut aici în laşi, în mah(a)lao Măjilor, cu locul ii ci să află, adic(ă)
opt stînjăni curmezişul, ci iaste în Uliţa Brăhăriii, şi zeci st[r]înjăni lungul, cari loc să
hotărăşti din sus şi di la vale cu locul ci au luoat d(umnealu)i vist(iernicul) Ioniţă Pălade
di la mitropolitul, ce să numeşte a lui Alivra, şi di la deal să hotărăşti cu locul ci au
cumpărat dum.(nea)lui di la mizat cu mîna lui Osmanu. Şi pi această casă [casă] cu locul
ii, după cum arată mai sus, ne-au dat dum(nealu)i o sută Iii, bani gata. Şi văzîndu şi noi,
după tocmală ci am avut cu dum(nealu)i plata deplin în mînule noastre, i-am dat
dum(nealu)i această scrisoare ca să-i fii dum(nealu)i dreaptă ocină şi moşie, dum(nealu)i
şi giupînes(ei) dum(nealu)i, cuconilor şi nepoţilor dum(nealu)i. în veci. Şi acest loc ni
iaste şi noau dat danie de la Zanfira, mătuşa noastră, sor tătîni nostru. Şi alt zapis vechiu
n-am avut ca să-1 dăm dum(nealu)i pi locul acesta, fiind prăpădit din zîlile moscalilor,
fără cît arată într-o diiată ci iaste la Anăstase lipţican. Deci noi am dat dum(nealu)i
această scrisoare a noastră. Şi de s-ar tîmpla la urmă ca să aibă dum(nealu)i vro supărare
dispri cineva, noi să avem a răspunde, de vreme că am luoat diplină plată.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat şi alţi boieri mari şi oameni buni
înpregiuraşi cari s-au iscălit.
Let 7269 <1761> mariu 26.

302
 Eu. Gheorghii ficior lui Vasîle stigar, neştiind iscăli, au pus deget(ul) 1 , şi eu,
•Ştefan tij ficior lui Vasîli stigar, am pus degitul 1 .
Dinaintea noastră s-au făcut zapis(ul) ş-au iscălit, luînd şi bani, plata lor deplin,
cum scrie,
Costachie Canta biv log(ofăt) <m.p.>; Iordachi Costachi biv vel pah(arnic)
<m.p >'» Ioniţă Palade biv vel vist(iernie) <m.p.>.
r
Arh. St. laşi, Documente, DCLXI/20. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 22,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. I (1921), p. 102, nr. XXXIII (orig.}.

352 1761 (7269) aprilie

loan Theodor <Calimah> voievod judecă pricina dintre Zmaragda postelniceasa şi Mihai
loan negustor din Bucureşti pentru o datorie bănească dînd cîştig de cauză celei dintîi.

t Mu» IWAH QewAwp B ( O E ) R O A A , Ew;tc(Ye)io M H A ( O ) C T 0 ' K > ) , r(oc)n(O)A^pt

3-KA\A€ MWAAABKOH. De vreme ce domniei mele au dat jalobă dumnaei Zmaragda
postelniceasa, zicînd cum că are datorie la un neguţitor, anume Mihai loan de la
Bucureşti, optsprezece pungi de bani; pentru care bani triimiţind dumnaei Vechil acolo
ca să ceie banii la Mihai, el ar fi dat răspunsu la vechilul postelnicesii cum că va triimite
din parte lui aici pe fratele său Hriste ca să-i plătească banii; de care viind Hriste aici l-ar
fi apucat dumnaei ca să-i dea banii după zapisul frăţini-său şi-au zis că-i va da toţi banii
piste cîteva zile, însă fiindcă era dumnaei postelniceasa datoare cu zece pungi de bani
dumisale vist(iernicul)ui Ioniţă Cantacuzino l-au orînduit ca să plătească acei bani
Hristea şi să-i scoată zapisile de Ia visternicul Ioniţă, din care au scos numai un zapis de
şapte pungi de bani capetele, care cu dobîndă s-au făcut opt pungi de bani. Iar pentru
zece pungi de bani ce-au mai rămas ca să plătească dumisale post(elnicesei) au făcut
zapis şi au mersu la postelniceasa ca să-1 dea, fiind faţă paharnicului Arghiric şi un
neguţitor, anume Xantho. Dar cerşind postelniceasa şi dobînda banilor ce să făcea după
zapis nu s-au priimit Hristea şi au luat zapisul ce-1 făcusă de zece pungi de bani zicînd că
el n~a dat nici un banu, ce să-ş(i) ia postelniceasa banii de la frate-său Mihai. Pentru car6
prccină cerşindu-şi dreptate dumnaei postelniceasa am adus faţă înainte domniei mele şi
.! tot Sfatul domniei mele dum(nealor) veliţii boiari pe Hriste neguţătoriul dinpreună şi
cu vechilul dumisale post(elnicesei) dumnalui pah(arnicul) Argherie; şi au arătat
vechilul dumisale cum că întrebînd pe Hriste cînd au venit ca să-i plătească banii şi el au
răspunsu cum că pentru aceasta au venit ca să-i plătească. Deci întrebînd şi pe Hriste la
aceasta ce răsponde, el au tăgăduit, zicînd că n-au zis, nici este vechilul frăţini-său. Dar
dumnealui pah(arnicul) Argherie, vechilul dumisale postelnicesii, au arătat cum are şi
nurturi pe dum(nealui) vist(ernicul) Ioniţă Cant(acuzino) şi neguţetori de cinste cum că
au zis Hriste că de aceasta au venit ca să plătească banii postelnicesii şi cum că piste
puţine zile îi va da toţi banii; de care adueîndu-să de faţe înainte Divanului domniei mele
pe dum(nealui) vist(iernicul) Ioniţă Cant(acuzino) au mărturisit înainte lui Dumn(e)zău
şi înainte noastră cum că, întrebînd dumnalui pe Hriste pentru banii postelnicesii, el ar fi
răspunsu că pentru aceasta au venit ca să-i plătească toţi banii şi să-şi scoată zapisul
frăţine-său.
Asemene au mărturisit şi başa Costa Papafil lipscanul şi başa Xantho.
Deci văzind domniia mea aceste mărturii încredinţate
9
si
9
încredintîndu-ne
9
cu bună
dovadă după dreptate ce este am hotărît domniia me şi am dat platnic pe Hriste ca să

303
plătească şi acele zece pungi de bani cu dobînda lor deplină precum au plătit şi cele opt
pungi de bani la vistiernicul) loniţă Cant(acuzino) şi au scos zapisul postelnicesii.
; Aşijdere, au mai arătat vechilul dumisale postelnicesii şi aceasta: cum că ar fi a s
Hrişte Ca să-i dea dumnaei postelniceasa un chezeş cum că nu va avea vrodată supărare
fratele seu Mihai dinspre clironimii soţului dumisale, răpousatul postelnicul Lascarache,
şi să-i de banii deplinu; la care cerere a lui, dumnaei postelniceasa au priimit ca să-i dea
şi chizeş într-acestaş(i) chip. Dar socotind domniia mea că nu este cu dreptate, nici este
trebuinţă să dea chizeş dumnaei postelniceasa, fiind carte de izbrăniră între clerononrii
bărbatului său şi între dumnaei iscălită de cleronomi, carea carte iaste întărită şi eu
pecete domniei mel6 şi cu iscălitura arhiereului ţării şi a tot Sfatul domniei mele boiari,
şi iaste şi hoget al cadiului, în care toate aceste scriu cum că au luat izbranirea desăvârşit
şi o parte şi alta şi n-au mai rămas pricină între dînşii.
Deci după cum mai sus hotărîm domniia mea, aşa să să urmez6 ca Hriste să
plătească acele zece pungi de bani cu dobînda lor deplinu.
Şi am dat carte aceasta de giudecată la mîna dumisale postelnicesii Zmaragdtu ca.
după cum hotărăm domniia mea, aşa să să urmeze.
Aceasta poruncim.
V(ă)let 7269 <1761> ap(rilie).
ÎIpWMHT B6A AWr(o)<|i(e)T BT\ AHBAH.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXII/162. Orig., hîrtie difolio (32,3 x 22,3 cm.), filigran, cerneală neagra,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), din 1759, inegal imprimat.

353 1761 (7269) aprilie 2

Aniţa şi Ilinca, fiicele lui Cozma, vînd lui Tănase Gosan trei pogoane de vie cu livadă în
Dealul Coroiului, pe moşia mănăstirii Socola.

Adică eu, Aniţa, şi sora mea, Ilinca, fetele Cozmii, făcut-am adevărat zapisul
nostru la mîna dumisale giupînului Tănasă Gosan logofăt de vistierie precum să să ştie
că avînd noi de la tatăl nostru, Cozma, o vie, trii pogoane, şi cu livada ei cît cuprinde
îngrăditura, cu cireşi ce sînt pe hat, între viia lui Manole uşierul, care vie şi livadă este la
Dealul Coroiului, pe moşia mănăstirii Socolii, am vîndut-o dumisale drept 130 lei, adică
o sută treizeci Iei, însă viia să o dăm dumisale ridicată; şi toţi banii ne-au făcut plata
deplin în mînule noastre, şi noi încă am dat dumisale zapisele cele vechi, de la latul
nostru.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus degetele, şi s-au iscălit şi alţi boieri marturi, carii
s-au întîmplat.
L(ea)t 7269 < 1 7 6 I > ap(rilie) 2.
Eu, Aniţa 1 fata Cozmii; eu, Ilinca 1 fata Cozmii, soră Aniţii; Toader Buzne biv vel
stolnic < m . p . > ; . . . 2 , mart(dr).
Şi eu, Gheorghe Carp ot vist(ierie), am scris zapisul cu zisa lor.
Arh. St. Iaşi, Documente DIII/4. Orig., hîrtie difolio (23 x 17 cm.), filigran, cerneală neagră, două
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.

304
354 1761 (7269) aprilie 14
Ioan Theodor <Calimah> voievod îl împuterniceşte pe epitropul mănăstirii Dancu să vîndă
-viaul de pe moşia Buciumi a acestei mănăstiri urmînd ca sătenii să şi-1 vîndă pe al lor după
-Vînarca vinului mănăstirii menţionate.
Hw lw4H QewAwp B ( O 6 ) B W A A , E W > K ( Y 6 K > ) M ( H ) A ( O ) C T Y » , r(o)oi(o)A<*pb
3-BMAE MOAA^BCKWM. De vreme ce ne-au jăluit domnii mele cinstit părintele şi
nigătoriul nostru, svenţie sa chir ...' Sînadon mitropolit, epitropul sfinţii mănăstiri
panoului cum că au avut tocmală şi aşăzare cu oameni de la Buciumi ce şed pe moşiia
măh(â)stirii pentru vinitul moşii ce să de fiiştecare pre an, dup(ă) care tocmală şi aşăzare
au dat şi zapis la mîna svenţii sale, în care arată şi pentru vin cînd vor pune măn(ă)stire
vmul său pe moşie ca să s(e) vînză ei nime să nu fi6 volnici a vinde cît de puţin, ce
numai vinul mănăstirii să s(e) vînză, iar cînd nu va ave măn(ă)stire vin atunce să-i lasă şi
pe dînşii ca să vînză vinul lor.
Şi acmu fiindcă sfinţie sa au cheltuit mulţi bani şi au făcut cîtva vin tocmind şi
crîsme acole pe moşiia măn(ă)stirii aşezînd vinul ca să s(e) vînză şi oameni de Buciumi
nu vor să urmeză după zapisul lor şi dup(ă) aşăzare, ce stau împotrivă şi-ş(i) vîndu vinul
lor si nu vor să lasă ca să s(e) vînză vinul măn(ă)stirii după cum s-au apucat prin zapisul
lor; ce de vremi că pînă acmu neavînd vin părintele i-au lăsat pe dînşii de-au vîndut, dar
îcrnu pumd şi părintele vin vra ca să vînză sfinţie sa după tocmala ce au.
Drept aceea dar, îi dăm volnicie prin carte domnii mele ca după zapis(ul) ce are să
fid volnic sfinţie sa a-ş(i) vinde vinitul, şi oamenii aciia să nu fie volnici a vinde vin
măcar c ît de puţin pînă nu va mîntui tot vinul măn(ă)stirii. Şi aşe poroncim tuturor să
urmează toţi după zapis(ul) şi tocmala ce-au avut, căci carii n-ar urma după cum
poroncim domniia me pe unul ca aceala cu certare să va pedepsi.
; Aceasta poroncim,
7269 <1761 > ap(rilie) 14.
IXFWMHT B6A AWR(O)4>(E)T.

Tnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
Mtogona', din 1759, inegal imprimat.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 276, nr, 363 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (29,2
x 21 cm ), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 493).

Loc liber.

355 1761 (7269) aprilie 20

Marele logofăt judecă pricina dintre Maria Crudoaia şi Ion ispravnic pentru un loc de casă
din laşi.

t Facem ştire cu această carte de giudecată că, din poronca preînălţat(ului) domnu
nostru măriia sa Ion Theodor v(oie)vod, venind pe faţă, înnainte me, Mariia Crudoai din
Iaşi şi cu Ion isprav(nic) şi, după giudecata ce au avut la dum(nealui) log(o)f(ă)t(ul)
Manolachi şi, al doile, înnainte noastră, tot neodihnindu-să, de iznoavă s-au mai cerşut
giudecată, zicînd ca i să mai face să-i mai de 10 lei pe locul de casă ce au fostu cumpărat
frate-său, Ion simanul, cari arătă pre largu toate pricinile ce au avut între dînşii în carte
de giudecată ce s-au datu la mîna lui Ion isprav(nicul) şi zicînd Mariia Crudoaia că acei
10 lei nu i s-au orînduit la giudecăţile ce au avut căci ea au dat 30 de lei pe locu şi numai
10 lei au luat de la Ion isprav(nicul) şi cu o bucăţică de locu au rămas.
305
 Deci, am triimis vor(nic) de poartă de au măsuratu acel locu a Crudoai şi s-i j aflai
6 stînjini, şl preţul stînjenului alăturea cu acela loc s-au dovedit de curnp r;tura
dum(nealui) şet(ramlui) Costandin'Coce, că alăture cu acela au cumpărat stînjinu> c'itt4-
lei, cari singură nici Crudoai n-au tăgăduit şi acei stînjini au cu[m]prins 24 lei.
Deci, pentru 4 lei ce nu i s-au plinit acei 30 lei, de vreme că au făcut şi cas<- pisâ
poroncă ce au avut să nu facă, şi dintr-însa s-au scornit atîte pricini şi giudecăţi de a a
adus pe Ion isprav(nicul) la multă cheltuială şi pagubă să fi6 răbdătoari şi dania
Crudoai. Şi altă supărări să nu mai aibă Ion isprav(nicul).
Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 7269 <1761> ap(rilie) 20, :
ion Bogdan vel log(oJf(ă)t <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLIII/151. Orig,, hîrtie difolii- Q2,2
x 21,4 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1907, p. 222, col. I (rez.).

356 1761 (7269) aprilie 25

Mărturie a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă din viitoarea incii'iă a
mănăstirii Sfîntului Spiridon.

f Din poronca dumilorsale veliţilor boieri, ne-au orînduit dum(nealui) Ioan

Bogdan vel log(o)f(ă)t ca să mergem la o casă cu locul ei a Antemii fimei lui Mihălachi
feciorul lui Postolachi peveţului, care acel loc de casa i-au fost danie de la Postolache
peveţul fiiului său, lui Mihălachi, iar casa îi făcută de Mihălachi împreună cu soţul lui,
Antemie, care loc fiind între locurile mănăstirii lui Sfeti Spiridon şi fiind trebuincios ca-
să îngrădească cu zidul mănăstirii şi acel loc.
Deci noi, după poronca dumilorsale veliţilor boieri, am mărsu şi am măsurat locul
şi au venit lungul locului 9 stînjăni şi trii palme, şi largul locului 3 stînjăni şi o palmă, şi
l-am socotit pe loc 15 lei, iar casa 25 lei, fiind o căşişOară veche; şi după cum l-am
preţăluit în frica lui Dumnezău am dat şi mărturie noastră la mîna ctitorilor mănăstirii cu
iscăliturile noastre şi cu pecete Porţii.
Let 7269 <1761> ap(rilie) 25.
Simion Arămăscul vor(nic) de poartă <m.p.>.
Alexandru Haciul vornic de poartă <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 7269 <1761>
aprilie 25. No. 2.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/19. Orig., hîrtie difolio (28,3 x 20,2 cm.), filigran, cerneală
cafenie, sigiliul rotund (3 cm. diam.) al Porţii domneşti, avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele:
n/H/-fclI/pn/ (P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 148, nr. CIX (orig.), Gh.
Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 172, p. 14, nota 2 (text după Ghibănescu).

357 1761 (7269) ;aprilie 25

Ioan Theodor <Calimah> voievod dăruieşte surorii sale Maria jitoicerpaif un loc de ca-i în
mahalaua Muntenimii de Mijloc.
Cu mila lui, Dumnezeu, Noi, Ioan Theodor v(oie)v(od), domn Ţărei Moldovei.
Facem ştire cu acest hrisov a domniei mele că, iată, din osăbită a noastră milă socotit-am

306
 - jjpjjmiea 1,1c - şi pentru preiubita sora domniei mele dumneaei Maria jicniceroae şi i-am
N
dat lo c de casă din locul domnesc, aice în oraşul domniei mele, în tîrgul Iaşii, în
! m a h a l a u a Muntenimei de Mijloc, care loc să hotărăşte pe din gios, despre răsărit, cu,

locul caselor dumisale păhămicesei Catrinei, iar pe din sus, despre apus, este alăturea cu
uliţa ce merge înspre Copou, iar capul locului din deal să hotărăşte cu locul casei lui Ion
Ciucul copil din casă, iar capul locului de la vale să hotărăşte alăturea cu Uliţa Sărei, ce
ra^rge î» sus şi în gios, la care loc din poroncă domniei mele, au orînduit dumnealui
cinstit şi credincios boeriul domniei mele, loan Bogdan vel logofăt şi boeri hotărnici pe
ştefan Popăscul vornic de poartă, de i-au şi hotărît cu pietre hotară, de giur împregiur;
care numit vornic, mergînd acolo, au strîns şi pe alţi oameni mahalagii şi răzăşi de pe
împregiui. anume loan Piliposchi medelnicer, şi pe Ion Ciucul copil din casă, şi pe
Grigorie Rugină, şi pe alţi mahalagii şi împregiuraşi, şi, făcînd stînjeni de opt palme
domneşti, au măsurat locul acesta, începînd întăiu drept din marginea Uliţii Sărei, unde
au pus o piatră hotar în colţul locului, de la vale şi din sus, şi au măsurat marginea
locuiţii pe din sus, alăturea cu uliţa ce merge la deal înspre Copou, şi s-au aflat patruzeci
de stînjeni, şi acolo în colţul de la deal iarăşi au pus piatră hotar; şi de acole au măsurat
capul locului din deal latul, şi s-au aflat douăzeci de stînjini pe lîngă ograda lui Ion
Piliposchi medelniceriu, unde au lăsat un stînjen şi jumătate loc de hudiţă, între locul
acesta şi între locul medelniceriului Ion Piliposchi, şi de acolo iarăşi au pus pieatră hotar
în colţul locului din gios şi de la deal; şi de acolo au măsurat drept la vale şi alăturea cu
locul păhămicesei Catrinei şi pîn-în Uliţa Sărei, s-au aflat pătruzeci şi cinci de stînjeni, şi
au pus piatră hotar; şi de acolo au măsurat capul locului pe din vale, drept alăturea cu
Ulii-î Sărei şi pănă în piatra ce au pus întăiu, şi s-au aflat 14 stînjeni. Şi aşa s-au încheet
locul acesta de giur împregiur, cu petre hotară, fiind locul slobod necuprins de nimeni,
după cum au adus numitul vornic şi mărturie hotarnică, cu pecetea Porţii domneşti.
Deci, după mărturiea hotarnică, iată că şi domniea mea încă îi dăm şi întărim cu
atest hrisov al domniei mele stăpînirea preaiubitei surorei noastre, dumisale Măriei
jicniceroaei, pe această bucată de loc ca să-i fie şi de domniea mea dreaptă danie şi
miluite, şi uric de întări tură stătătoriu în veci.
Şi poftim domniea mea şi pe alţi luminaţi domni, ce Dumnezeu îi va rîndui după
vremea domniei mele stăpînitori şi oblăduitori pămîntului acestuia, au din fiii noştri, au
dintr-alt neam, străin, să nu strice daniea şi miluirea ce am făcut domniea mea, după cum
nici domniea mea n-am stricat daniile şi miluirile altor domni, ce au fost mai înainte de
noi, ci mai vîrtos să înnoiască şi să întărească, pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Noi loan voevod.
Let 7269 < 1761. > april 25 1 .
loan Bogdan vel logofăt, procitoh.
Ianachi Canta treti logofăt, procitoh.
Acest suret l-am scos asemenea şi întocmai de pe hrisovul cel adevărat. 1794
aug(ust) 9.
Matei condicariu.
După Codrescu, Uricariul, XX, p. 393-395. Copie ce se afla în posesia lui Gheorghe Ghibănescu.

1
în text urmează menţiunea: „L(ocul) p(eceţii) gospod".

307
358 1761 (7269) mai 1
Despa călugăriţă şi fiii ei dăruiesc un loc de casă mănăstirii Sfîntul Spiridon, iar pentru gj.
de pe acest loc primesc de la epitropii spitalului din incinta mănăstirii 46 de lei.

Adic(ă) eu, Despa călugăriţa, înpreună cu fii mei făcut-am adevărat(ă) scrisoare
m e la mîna dumilorsale epitropilor de la Sfeti Spiridon precum să să ştie că am dat locul
casii danii Sfîntului Spiridon, iară pi cas(ă) şi al ti cheltuieli ce am cheltuit pi lîngă casi
m-eu întorsă dumnalor epitropii înapoi banii şi mi-am luat banii deplin, 46 lei, iară locul
a rămas danii pentru sufletile celor răpăosaţi şi şi pentru sufletul meu, să fii pomană în
veci.
Şi la această danii s-au întîmplat mulţi oameni bun(i) şi am dat cu voe me, de
nime siliţ(ă), nici asuprită, ci de a me bunăvoe şi cu a fiilor mei.
V(ă)ieat 7269 <1761> mai 1
Eu, Despa monahii, am dat.
Eu, Ilie baribatu Despii m-am tîm(plat) 2 ; eu 3 , lordachi mazil m-am tîmplat: şi eu,
preot Mafteiu, m-am iscălit.
Eu, preut Anton ot Spiridon, am scris cu zisa dumilorsale.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 94, nr. XXVI. Text după orig.
din fondul Spiridonie, aflat acum la Arh. St. Iaşi, Documente Spiridonie, LXXXII/14 (originalul nu se mai
află în mapă, ci doar copia dactilografiată de Gheorghe Băileanu, cu unele deosebiri fonetice faţă de textul de
mai sus).

ALTE EDIŢII: Gh. Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 172, nr. V (text
incomplet, după Ghibănescu).

1
în textul editat, greşit: „9".
2
Aşa în textul editat.
3
Locul amprentei digitale.

359 1761 (7269) mai 10

Zaharia diac vinde lui Costandin comis o vie de cinci firte, cu livadă, de la Miroslava, pe
moşia mănăstirii Galata, cu 30 de lei.

t Zahariia diiac făcut-am zapis(ul) meu la mîna dum(nealui) Costandin comisu

precum să s(e) ştie că, de a mea bunăvoie, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, o vie
la Miroslava, între viel(e) măn(ă)stirii Putnii, alăturea, într-un hat cu vie lui Grigoraş
sînu Ilie, cu livadă de la deal şi de la vale şi cu tot vinitul şi să-i fie dreaptă ocină şi
moşie dumisal(e) şi giupînesăi dumisale Aniţii şi fiilor săi. Şi făcîndu-mi plata deplin 30
lei i-am dat şi scrisoril(e) cele vechi tot la mîna dumisal(e) să stăpînească cu pace în veci
şi altul nime să nu să amestece.
Şi, pentru credinţa, am iscălit împreună cu alţi oameni buni, carii s-au întîmplat.
L(ea)t 7269 <1761> maiu 10.
Zahariia diiac am vîndutu <m.p.>.
Insă vie să s(e) ştie că este cinci hirte vie roditoare şi loc stărpu încă mai este cît
este îngrădită; şi locul să s(e) ştie că este a svintii mănăstiri[i] Gălăţii.
Şi văzind şi noi a lor tocmal(ă), am iscălit. Ion vel sulger <m.p.>.
t Hyvţievcx; xv XorynV...1 jxocprriq <m.p.> 2 .

308
 Ioniţă Crucer(e)scul <m.p.>.
Ioniţe Necul bul(uc)baş < m . p > .
Eyo'e AiTyo^aOTioq...1!
f Ilinca 3 grădinărită.

<Pe verso, un zapis scris de aceeaşi mînă, anulat, privitor la vînzarea către acelaşi
coniis a viei învecinate, a lui Grigoraş fiul lui Ilie>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLIII/152. Orig., hîrtie (31,5 x 21,3
cm.) iîligtan, cerneală neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1907, p. 222, col. I (rez.).

• Neclar.
* t Egumenul Sfîntului... mărturisesc cm.p.x
' Aiiprentă digitală.

,60 1761 (7269) mai 14

Ioan Theodor <Calimah> voievod hotărăşte ca din fiecare car cu piatră ce se ia din dealul
de ia Buciumi să se dea cîte o piatră pentru biserica ce o construieşte mănăstirea Dancul în acest
sat si porunceşte sătenilor să dea pentru aceeaşi biserică cele zece coşuri de piatră şi cei zece
salahori promişi de ei.

f Hw IUUN ©ewAwp K(oe)BWAâ, Bwx(i'eio) MHA(o)CT(Y»), r(©c)n(o)A<»p"H

MA(h) MWAAABCKWH. De vreme ce cinstit părintile şi rugătoriul nostru, sfinţiia sa
chir...1 Sînadon s-au apucat ca să facă o sfîntă bisărică de piatră aice la satul Buciumii,
pe moşiia mănăstiri Dancul, şi neputîndu cuprinde numai cu a sfinţii sali au cerut de la
domniia mea milă de agiutoriu cum şi de la dumnalor veliţîi boieri. Şi din osăbită milă
e am dat încă am făcut domniia mea milă şi am rînduit ca ori cîte cară s-ar sui în dealu
li piatră: or domneşti, or boiereşti, or mănăstireşti, or neguţitoreşti sau ori a cui ar fi, să
aibă a lipăda de tot carul cu piatră cîte o piatră de caru la bisărică ce va să s(e) facă, ca
cu acestu chipu să s(e) poată strînge piatra pentru lucrul bisăricii.
Aşijderea şi pentru 10 coşuri de piatră ce au giuruit oamenii din satul Buciumii şi
10 salahori că or da agiutoriu la bisărică, poroncim domniia mea şi voă, săteni de
Bucium(i), după adeverinţa ce aţi făcut cătră sfinţîia sa, să căutaţi şi voi ca să scoateţi şi
să căraţi acele 10 coşur(i) de piatră la locul unde-i să s(e) facă bisărică ca să vă fie şi
pentru folosul şi pomenaniia voastră şi, în scurt, în iastă vară să ia sfîrşit, toată piatra să
s(e) scoată, că mai rămîindu ceva rămăşiţ(i), apoi cu om g(ospo)d să va înplini, cum şi
cei 10 salahori la lucrul bisăricii făr-de nici o sminteală să-i daţ(i).
Aceasta poroncim.
Let 7269 <1761>mai 14.
1 I ( K > W H T 'R RTWR(O)4(E)T.

Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, din 1759, în cerneală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 276-277, nr. 364 (rez. gr. dez. după orig., hîrtie difolio
(31,5 x 21,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia,
nr. 395).

1
Loc liber în orig.

309
361 1761 (7269) mai ls
Radul Racoviţă fost mare logofăt, fiicele sale şi ginerii lui dăruiesc bisericii mitropolitw
Stratenia o pivniţă şi şase dughene de pe Uliţa Fînăriei pentru pomenirea Măriei, soţia răposaţi a
logofătului.

Radul Racoviţă biv vel logofăt împreună cu ginerii mei Petrachi Vidali biv vei
stolnic şi Iordachi Costachi biv vel agă şi cu fiicele mele Ilinca şi Nastasia încredinţăm
cu această adivărată scrisoare a noastră cum noi, de bunăvoia noastră, am dat danie spre
pomenire, o pivniţă de piatră cu dugheană de crîşmă ce iaste deasupra pivniţii şi cu altă
dugheană, ce iaste din sus alăture cu pivniţa, pentru şidere coşmarului, şi cu 4 dugheni
din gios, ce sînt tot în rîndul pivniţii supt un acoperemînt, aice în Tîrgul Iaşilor, lîngă
mănăstirea Bărboiului, pe Uliţa Fînăriei, sfintei Bisericii Mitropolii, unde să cinsteşte si*5
să prăzmueşte hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposaţii soţului mieu Mărie,
fiica răposatului Ion Buhuşi hatman, unde fiind îngropaţi, în sfînta Mitropolie, moşul său
răposatul Neculai Buhuşi hatman şi răposatul Ion Buhuşi hatman, tatăl său, s-au îngropat
şi ea în mormîntul părinţăsc. Şi spre pomenire sufletului ei s-au dat această pivniţă cu
dughenile ei, precum s-au arătat mai sus, sfintei Bisericii Mitropolii, fiindcă pivniţa si cu
dughenile au fost ale ei, a răposatei, de pe părinţii săi Ion Buhuşi hatman; şi să aibă
datorie sfinţii părinţi de la sfînta biserică a pomeni numele răposatei la sfîntul jărtvclnic,
cît a fi biserica, şi sîmbătă şi duminică şi la sărbători, să aibă a aprinde candilă la
mormînt, în vecinile viitoarele vremi.
Drept aceea, să aibă preaosfinţia sa părintele mitropolitul, sufletescul nostru
părinte chir Gavril, a-şi face întări tură şi ispisoc domnesc p e această adivărată scrisoare
şi de bunăvoia noastră danie, spre pomenire ce am dat la sfînta Biserica Mitropolie, spre
vecinică pomenire sufletului răposatei soţului mieu Marii.
Şi scrisori vechi ce au fost pe această pivniţă cu dughenile ei şi cu tot locul carile
iaste hotărît şi stîlpit cu petre hotară, toate s-au dat împreună cu scrisoarea noastră
aceasta la sfînta biserică. Şi spre mai mare şi înntemeiată şi adivărată credinţa am întărit
cu iscăliturile noastre.
Let 7269 <1761> mai 15
Radul Racoviţă biv vel logofăt.
Petre Vidali biv vel stolnic.
Ilinca Racoviţoaia.
Iordachi Costachi biv vel agă.
Nastasica agoai.
S-au posleduit.
Costandin Leondari sulger şi log(o)f(ă)t de taină 1 .
Vel log(o)f(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 99/111, nr. 8. Copie din 1816 septembrie 20, de Theodor
Gaşpar diac de divan.
1
în dreapta: sigiliul domnesc inelar, octogonal, dini 806, 'aplicat în cerneală roşie.

362 1761 (7269) mai 15, Iaşi

loan Theodor <Calimah> voievod întăreşte lui Gligore armean din Iaşi un loc de trei ca^
pe Podul Vechi, în urma unei judecăţi.
f Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Noi loan Theodor voievod, domn Ţărîi Moldavei.
Facem ştire cu acest ispisoc al domniei mele tuturor cui să cade a şti că, la anii 7256

310
 <174&> u n i 6 11, avut-au giudecată Ursul Iuraşco căpitanul mazil de la ţinutul
-j^âBlţc.Uî cu Toader armanul din Iaşi înnaintea dumisale răpousatului Costache vel
« VOfnic, d. înd Urşul Iuraşco că i-ar fi împresurat Toader armanul un loc,(Ie trei casa ce
avut aicea în Iaşi pe Podul Vechiu, în mahalaoa Armenească, de pe moşul său
pătraşco post(elnic), cu un ispisoc de danie de la Alixandru Ilieş vod(ă), den anii 7177.
Toader armanul fiind de faţă au dat samă că acel loc îl stăpîneşte de 50 de ani,
arătînd încă şi un zapis de la Enache Gîndul pe acel loc că I-au fost vîndut altui arman şi
de la acela au căzut locul la neamul Iui Toader.
întrebat-au p e Ursul Iuraşco să arate de are vreo dovadă că au stăpînit într-atîţa ani
(}en neamul lui cinevaşi sau el vreodată şi nici o dovadă n-au avut să arăte, făr(ă) decît
numai cu acel ispisoc de mai sus arătat cerea locul.
Strînsu-s-au înaintea dum(nealui) răpousatului Costache şi mahalagii bătrîni
.^armeni şi "Iţi oameni cîte de 6 0 - 7 0 de ani, anume: Cîrstea cel bătrîn arman, şi hagi
Mane arma'" şi Neculai vătavul de şătrarei arman, şi Cîrstea feciorul Iui Ivan arman şi
Postolache ţiganul potcovariu, carele, el şi tatăl său, tot într-ace mahala au trăit şi i-au
întreba' de au vreo ştiinţă pentru acel loc să mărturisască adivărul; şi s-au încredinţat
înaintea dumnealui şi cu giurămînt cum că n-au nici o ştiinţă de acel nume de loc, nici au
apucat să fie stăpînit cinevaşi den neamul lui Iuraşco într-atîţea ani.
Şi după dreptate ce s-au căzut au dat rămaş pe Ursul Iuraşco cu carte de giudecată,
iar Toader armanul să-şi stăpînească locul cu bună pace.
Acum, la anii 7269 <1761> mai 14, s-au sculat Ion med(elnicer) sin Iuraşco
căpitanul şi s-au giudecat cu Gligore sin Petrii arman ciobotar, nepotul acelui Toader
armanul staroste, tot pentru acele trei locuri de casă, fiind ispisocul acela şi o hotarnică
în mîna lui Ion med(elnicer) înaintea dumisale censtit şi credincios boieriul domnii mele
lo m Bogdan vel log(o)f(ă)t şi după hotărîrea giudecăţii ce au avut tatăl său mai înnainte,
au Jat dumnealui rămas de la giudecată şi pe Ion med(elnicer) sîn Ursului IuraşCo;
hotarnica a,ce6a fiind răsuflată au rupt-o însuşi dumnalui cu mîna dumisale ş-au dat-o în
mina hi Gligore armanul, hotărînd şi cu a dumisale scrisoare ca să-şi stăpînească locul
cu bună pace; şi ispisocul lui Alipşandru Ilieş vod(ă) nu s-au rapt avînd Ion rned(elnicer)
trebuinţă cu dînsul şi pentru nişti ţigani.
Deci de acum înainte să-i fie lui Gligore armanului şi a toată săminţiia lui; şi de la
domnie mea dreaptă ocină şi moşie peclătită şi nestrămutată stătătoare î n . v e c ; şi
ispisocul acela mai ieşind vreodată să nu s(e) ţie în samă.
Scrisu-s-au în Iaşi de Vasilie Gane diiac de divan, la anii7269 <1761> luna maiu 1,5.
Hwh EwrAM B€A Awr(o)4>(e)T npOHHT <|m.p,>,... . /
Mmm KdHxa ? Awr(o)4(e)T npw4HT..,<m.j),>,, .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CIX/71;; Orig,,' hîrtie difolio (45,4 x
31,4 cm,), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogqnal (3 x 2,8 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd
apoi de bour cu steaua în şase colţuri între coarne, timbrat de q coroană deschisă cu cinci fleuroni, flancată
în dextra şi senestra de un buzdugan şi o sabie, şi avînd de o parte şi de alta slovele: I W - Î W / 8 - A / ce continuă
duhsubt, în bandă s 1759 K (IO Io(an)/Th(eo)d(or)/v(oie)v(od). 1759)

EDIŢII: Creşterea colecfhmUor, 1905, p. 104, col I (rw.|.'

363 1761 (7269) iriai 17

Marii boieri de divan judecă pricina dintre Neculai seiman şi preotul Manolachi.
7269 <1761> mai 17.

311
 Carte de giudecată de 1a boierii D i v a n u l u i în pricina urmată între <j< » • jUl>
Neculai simanu cu preutul M a n o l a c h i pentru arătatele binale 1 .

După Mihail, Contribuţii documentare, p. 429, nr. 6, şi p. 434, nr. 5. Rezumate în Condica .iscm.,
Banu de la Arh. St, Bucurjşti (?) nr. 1526, f. 41.

1
Dugheni.

364 m i (7269) mai ia

Toma vinde lui Lupu o parte de loc de casă <din Iaşi>.

7269 <1761> mai 18.

Zapisul lui Toma sîn Stoicăi Muntencii ci-i vinde Lupului o parte de locul casii
lui în stînjeni hotărîţi.

Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr. 8. Rez. într-un opis de doc. al unui ioc din
mahalaua Muntenimii de Mijloc.

365 1761 (7269) mai 26

Marii boieri cercetează actele unui loc de casă cu patru dugheni şi cu pivniţă de piatră de pe
Uliţa Hagioaiei constatînd că acestea aparţin de drept mănăstirei Sfîntul Ioan Zlataust. ;

f Facem ştire cu această carte a noastră noi, toţi cărei mai gios ne vom iscăli,
precum să se ştie că, dînd jalobă la mărie sa, preînălţat(ul) domnul nostru Ioan Theodor
voievod, sfinţie sa părintele Ghedeon arhimandritul şi egumenul de la sfînta mănăstire
Cetăţuia cum că, cercetînd cu amărîntul în scrisorile mănăstirii Cetăţuii, au găsit nişte
zapise de cumpărătură unui M a c a r e ce au fost egumen la Cetăţuia p e un loc de casă cu
patru dughene şi cu pivniţă de piatră aicea în Iaş(i), Ia capul Uliţii Hagioaie despre
răsărit, care loc, cercîndu-1,1 -au aflat cuprinsu cu casele dumisale lui Fote lipscanul. Si
Fote răspunde că l-au luat cu schimbu d e la egumenul de Sfete Ioan Zlataust şi egumenul
n-ar fi avînd nici o scrisoare, nici îndreptare de unde ar f i luat ei acel loc la stăpînirea lor.
Şi ieşind răvaşul la preosfinţie sa părintele mitropolitul şi dumnealor veliţii boieri
ca să le ia sama şi cu anafora să înştiinţeze p e mărie sa vodă s-a întîlnit numitul egumen
de Cetăţuia cu sfinţie sa Paisie arhimandritul, egumenul de la Sfete Ioan Zlataust, şi de
bunăvoia sfenţiilor sale s-au priimit şi s-au învoit ca să nu mai margă înnainte Divanului,
după c u m iaşise răvaşul, făr(ă) decîit să le luăm noi sama cu bună dreptate şi după cum
s-a adiveri den scrisori s-or ţine fieştecare la hotărîrea noastră.
Şi după a sfenţiilor sale învoială şi pohtă către noi ne-am strînsu cu toţii la un loc
şi-întăiu au scos egumenul de Cetăţuia un zapis den anii 7175 <1667> iulie 12, cu multe
iscălituri şi peceţi de la Gligore şi cu femeia lui, Gaftona, şi cu fraţii lui, Gavril, şi
vară-sa Palaghiia, şi cumnată-său, Mihălache, şi toată seminţiia lor, scriind precum au
vîndut a lor dreaptă moşie de la părinţii lor Neniuţul şi maica lor Sora casă cu pivniţă şi
cu tot locul cît ţine ograda, care casă cu pivniţ(ă) sînt în tîrgu în Iaş(i), pe Uliţa Noaî, în
cornul uliţii, în răspîntinea drumului împotriva Besericii Curălarilor şi între casele lui
Gheorghii Mischie, şi între casa Iui Gheorghii vornicul de poartă. Şi toate acestea le-au
vîndut lui Ene băcalul, nepotul lui Limbiriu, drept 450 de lei bătuţi, bani gata.
Şi iarăşi au mai arătat un ispisoc de la Ilieş Alexandru vodă den anii 7175 <1667>
iulie 25, întăritură pe acel zapis de cumpărătură Iui Ene băcalul, nepotul lui Limbiriu.

312
 Mai arătat-au şi un zapis den anii 7191 <1683> iunie 1, de la Tudosca fata lui
Iaiiache, nepoata lui Limbir, şi de la soţul ei, feciorul lui Costin, şi cu feciorii lor cum, de
bunăvoia lor, au vîndut nişte case cu patru dughene şi cu pivniţă de piatră şi cu tot locul cît
tine, care loc este în capul uliţii unde se împreună de merge drumul spre Tîrgul Boilor;
unde merge la Hagioaie şi iaste despre Sărăriia ce veche, preste pod, drept pivniţa
Dobrovăţului şi între dughenile Fâsâitului vornic. Şi acele case au fost cumpărătură tătîne-
sau, lui Ianache, de la Gligore braşovanul ; şi ei încă le-au vîndut lui Macare egumenul de la
Cetăţuia drept 410 lei şi drept 300 merţe de grîu făr(ă) altă cheltuială.
Arătat-au şi Paise arhimandritul egumenul, de la Sfeti loan Zlataust, o mărturie
den anii 7191 <1683> mai 11, de la Neculai Racoviţ(ă) log(o)f(ă)t, şi de la Pălade vel
gpat(ar), şi de la Toader Iordache vel vist(iernic), întăritură de la dumnealor lui Macare
egumenul pe,acel zapis de cumpărătură şi după toate scrisorile acestea aievea era lucra
cunoscut că cu dreptate iaste să rămîie moşie aceasta a mănăstirii Cetăţuii.
Dar pe urma tuturor scrisorilor acestora de mai sus scrise, scosu-ne-au Paise
arhimandritul un zapis de la Macare egumenul de Cetăţuia den anii 7193 <1685>
fe(vruarie) 7, cu iscălitura sa şi cu pecetea mănăstirii Cetăţuii pusă şi cu iscălitura lui
Theofan mitropolitul. Şi scrie în zapis pre largu cum că i-au poroncit mărie sa Duca
vod(ă) lui Macare egumenul de la Cetăţuie să cumpere acea pivniţă cu dughenile şi cu
loc cu tot de la un lonaşco fiind la închisoare şi să fie acea moşie a sfintei mănăstiri a
Sfîntului loan Zlataust; şi au cumpărat pivniţa cu dughene cu tot în 500 de lei. Şi Duca
vodă fiind dus la oaste şi vrînd să se ducă de aicea şi doamna Ducăi vodă în gios au lăsat
la Macare egumenul nişte şifturi; şi el văzînd şifturile acele au scos toţi banii cît au dat
pe pivniţ(ă), care bani îi dedese pe pivniţă şi pe dughene cu loc cu tot pentru mănăstirea
Sfîntului loan Zlataust şi zapiscle locului cele vechi încă scrie că sînt în mîna
egumenului de Galata şi cînd le-ar aduce de unde sînt să aibă a le da pre mîna
egumenului de la Sfeti loan Zlataust. Şi mitropolitul încă scrie den gios de iscălitură cu
însuşi slova sa că aşea au mărturisit Macare egumenul cum scrie mai susu. Deci şi noi
după dreptatea ce am cunoscut că are mănăstirea Sfîntului loan Zlataust, fiind aievea
lucru cunoscut şi dovedit dentr-acea scrisoare a lui Macare egumenului de Cetăţuia am
luat toate scrisorile cele vechi den mîna egumenului de Cetăţuia, cîte scriu mai sus, şi
le-am dat toate în mîna egumenului de la Sfeti loan ca să-şi stăpînească locul acesta cu
bună pace după cum scriu scrisorile vechi şi, după aşezare ce le-am făcut după cum s-au
dovedit la mîna egumenului de Sfeti loan Zlataust, ca să-i fie de credinţă. Aceasta
înştiinţăm..''
Let 7269 <1761> mai 20.
Vasilie Buhăiescul biv vel pah(arnic) <m.p.>. Ştefan Bosăi jic(nicer) <m.p.> 1 .
Arh. St, Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, X/8, Orig., hîrtie difolio (44,6 x 31,2 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Ginci iscălituri greceşti autografe, neclare.

366 1761 (7269) mai 28

Mari boieri judecă pricina dintre egumenul mănăstirii Barnovschi şi Alexandru blănar
pentru o dugheană părăsită a acestuia din urmă de pe locul mănăstirii, pe care o revendică şi o
dobîndeşte egumenul prin această judecată.
t Facem ştire cu această carte de giudecată că, din luminata poroncă preînălţatu
domnul(ui) nostru, mărie sa loan Theodor voievoda, s-au giudecat de faţă, înainte

313
noastră, sfinţie sa . , } arhimandritul şi egumenul de Barnovschi cu Alexandru blănar dig
Ieşi, jăluind blănariul că ari o dugheană în Tîrgu de Gios, numai lemnul, pe locu}
mănăstirii, cu chirie, cari dugheană fiindcă s-au răsipit şi s-au discOperit de au putrezit
lemnul şi s-au stricat şi acu vra să o de unui gineri să o răsipească, să facă dugheană, 4
egumenul nu-1 îngăduieşti, arătînd şi serisoari de la svinţie sa patriarhul, ca să nu-1 scoată
nici să-1 adaogă cît a ţine el dugheană şi a da chiriia; la cari egumenul, fiind de fată,
pinitru scrisori ce-au arătat de la patriarhul, blănariul au răspuns că să ţine şi nu treci peşti
ace tocmală, numai fiindcă blănariul, pintru datoriia sa, să o de gineri-său să o facă. Apoi
că el ari şi chiriia neluată de zeci luni şi, de vremi ce s-au răsipit dugheana, nu poati sa
îngăduiască pe alţii să o facă, fiind locul mănăstirii, ci vre să o facă cu cheltuiala
mănăstirii.
Pentru cari stîndu de le-am luat sama şi de vremi că locul esti a mănăstirii, şi a
blănariului numai lemnul dughenii esti şi fiindcă s-au şi risipit dugheana, volnic este
egumenul a faci el dugheana; şi după dreptati ce-am aflat am giudecat să margă vornicii
de poartă să preţuiască lemnul dughenii cu dreptati şi piste chiriia ce mai esti rămăşiţă la
mănăstire cîţi bani s-or mai faci să aibă egumenul a-i da blănariului şi aşe să ia sfîrşif
pricina. Şi altă supărări egumenul să nu mai aibă de cătră Alexandru blănariul. Aceasta
înştiinţăm. - i'
7269 <1761> maiu 28.
L(upu) Balş vel vbr(nic) <m,p.>.
Andronache vel spăt(ar) <m.p.>.
Toader Cant(acuzino) vel ban <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/48. Orig., hîrtie difolio (31,6 x 22,2 cm.), filigran, cerneală
neagră.

1
Loc liber în orig., (în doc. următor: „Chiriia")/^

367 1761 (7269) mai 29

^ Trei vornici de poartă evaluează o dugheană stricată a lui Alexandru blănar de pe locul
mănăstirii Barnovschi.

f Din luminat(ă) porunca mării sali Ion Theodor voievoda n<e>-ău orinduitu
dum(nealui) Lupul Balşu vel vor(nic), şi dum(nealui) Dumitraşco Pălad(e) vel vor(nic),
şi dum(nealui) Andronache vel spătar şi dum(nealui) Toder Ca(n)'tacozono vel ban,
după giudecată ce-au avut Alexandru blănar cu sfinţie sa Chiriia arhimandritul şi
egumănul de Barnovschi pentru o dughean(ă) cădzută şi descoperită a lui Alexandru 1 ,
ce este pe locul sfinţii mănăstiri BamOvschi, şi poruncindu-h(e) noî ca s(ă) mergem şi să
preţuimu lemnul acei dugheni.
Şi după poruncă, am preţuitu dreptu doisprădzăci lei, fiindu lemnul putred şi
îngropat în pămîntu pînă la ferestri, şi fără doi păreţ(i), şi descoperit, fără căprior(i),
numai denainti sintu 3 căprior(i) în loc de şopron, unde vîndu mesărcii carne. Şi după
cum am preţuitu cu dreptat(e), am făcut această mărturie la mîna sfinţii sal(e) chir
Chiriia egumănul de Barnovschi. Şi, pentru credinţa, am pus pecete Porţii g(ospo)d.
L(ea)t7269<1761>mai29- ' .
Ion Meleghi vor(ni)c de port(ă) <m.p.>.
;
Siniion Ar(ă)măscul v(o)rn(ic) <m.p.>.
Tănas(e) Mel(e)ghi vor(nic) de porta < m . p > .

314
 Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/49. Orig., hîrtie difolio (33,6 x 21,6 cm.), filigran, cerneală
nea^ă, M-ţilul Porţii domneşti, avînd de o parte şi de alta a unei cruci sloveie: lî/i/'kn/pn (P(e)ce(tea)
ftoJrţO'X,ar dedesubt, cu cifre arabe, anul: 1718,

în orig.
2
„a iui Alexandru", scris deasupra rîndului.

1761 (7269) mai 31

Samă anuală de bani din veniturile mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.

Sama de bani ce-am strinsu din veniturile mănăstirii a lui Sfîntul Spiridon
ntr-acest an, de la zi întîi a lui iunie velet 7268 <1760> şi pînă iar la anul let 7269
cl761> iunie 1, precum arată în gios.
Let 7269 <1761> mai 31.
Lei Bani
Veniturile

50 - s-au luat de la Tîrgul Făinii din mortasîpie făinii cu mîna

dumnealui başe Anastasi lipscanul.
116 60 s-au luat di pi postav de la jidov(ul) ce aduce din Ţara
Lesească,
9
însă:
7

Lei bani
- 65 p(o)l de la Lupul jidov, de la tovarăşul lui Litman.
10 - de la Mănaş.
3 60 de la Gheorghe grec(ul)
11 - de la Şimon şi Cerbul
16 60 de la Cerbul jodov(ul)
7 - de la Şmil jid(ovul)
3 - de la Litman
4 40 am luat de la dumnealui şet(rarul) Vasilachi Cozma din
rădicătura goştinii, bez 25 lei, 80 bani ce au cuprin.su oile
m(ă)n(ă)stirii.
170 - 100 Soma

Bani ce s-au luat di pi mieri

22 60 pi 7 p(o)l ved(re) din prisaca de la Prut din 28 stupi bătuţi şi

au rămas de sămînţă 39 peci
18 - pe 6 ved(re) miere de la Botoşeni, care s-au bătut 22 peci, că
de tot atîţia au fost.
72 - 54 soma - şi sînt 38 oc£ ceară din stupi şi din prisosala făcliilor,
bez făcliile ce sînt la sfeşnice.

Din venitul moşiilor

67 15 de la Blăgeşti ot Bacău
pîine ce-au rămas
14 cară păpuşoi
4 mierţă mălai
53 72 de la Băşeni ot ţinut(ul) leşului

315
 Pîine ce-au rămas
5 mierţă grîu, bez 5 ce. s-au mîncat i bez 3 mierţă orzu mîncat
4 mierţă mălăiu
3 . mierţă păpuşoi, bez 7 mîncat(e)
92 moşiile de la Cernăuţi, Şerăuţii şi Hreaţca care s-au vîndut cu
tot venitul într-un an de Coste vameşul
Lei bani
19 90 de la Cotnar(i)
15 - de pe chirie dughenilor din Tîrgul Făinii
70 - de la Cărhana şi de la Păşcani ot Covurlui
317 - 57 soma
Vinul
180 75 s-au luat pe 2 beţi de vin din gios din viile Cogălnicenuluijj
care s-au vîndut la crîşnia măn(ă)stirii ot Botoşeni.
20 - un poloboc de vin din dcjma Cotnarului, 2 poloboace de vin dej
la Copou sînt la mănăstire în pivniţă, bez 3 poloboace ce s-auj
băut, bez 1 poloboc ce s-au mai luat la dum(nealui) hat(manul)
200 - 75 soma
Alte venituri ale măn(ă)stirii
89 82 s-au luat din cutia bisericii, bez a triia parte ce-au luat preuţii,
însă:
Lei bani
4 84 s-au luat pe iuni
7 - iuli
5 60 avgust
7 - sept(emvrie)
8 - oc(tomvrie)
7 15 noiem(vrie)
17 30 dec(hemvrie)
Simbriile ce s-au dat la oamenii mănăstirii şi alti cheltuieli ce s-au mai făcut ta
trebuinţile mănăstirii.
60 - sinbrie la doi preuţ(i) pe un an, bez a trie parte din cutie, i bez 2 lei
din sărindar.
28 - clisiarhului, cu un postav şi încălţămint(e)
60 - l a j j n dascăl şi cîntăreţi bisericii
20 - la un argat hacul şi înbrăcămint(ea) lui, ce păzăşti vitili mănăstirii
20 - hacul şi înbrăcămint(ea) la un ţigan la vezătiu
20 - înbrăcămint(ea) la un ţigan cu fîmei şi cu trii copii
250 - cheltuiala mîncatului într-un an la toţ(i) oamenii mănăstirii, bez
pîini şi vin ce au fost la măn(ă)stire în opt luni, de la sept(embrie)
pînă la sfîrşitul lui mai, iar în 4 luni n-a fost nici pîini, nici vin, ce
toati s-au cumpărat.
120 - hacul lui Mihălachi şi înbrăcămint(ea) într-un an.
30 - la o fimei în casă, de făcut pîini şi di spălat i la Grigoraş, la un copil.
608 soma

316
 Alte cheltuieli

Lei bani
12 - Lucrul viilor de la Copou din anul trecut, bez 18 lei ce i-au dat
părintile.

21 - La lucrul viilor din gios într-acest an, 7269, pi 4 pogoan(e)

Lei bani
7 75 ghen(arie)
4 60 fev(ruarie)
8 - mart(ie)
8 - ap(rilie)
5 15 mai
56 - s-au luat pi sărindare, bez cîte 2 lei ce s-au dat preuţilor, însă:
pol sărindar Dumitru Loiz
pol dum(nealui) com(isul) Negel
1 - Ciorneiu
1 - neguţ(i)torii ot Botoşeni
1 - dum(nealui) jic(nicer) Darii
1 - giupîneasa lui Andriian Cozma
1 - dum(nealui) vist(iernicul) Filip
1
145 -84 soma
de la Vasili Cărăiman

250 Tij s-au luat cu mîna răpăosatului loasaf eg(u)m(en) frăţini-meu de la

Matei văt(af) ce s-au dat la mănăstire pentru pomenire lui.
395 84 ban(i) fac, iar piste tot fac cu veniturile şi cu luaturile
1157 lei 10 bani

Lei bani
27 - Lucrul viilor de la Copou într-acest an, bez 3 hirte ce le
lucreadză vierul şi l-am plătit di agiutorinţă
13 115 desetină pi 125 stupi
8 24 prisăcaritul pi 82 stupi
6 27 s-au plătit agiutorinţa vieriului de la Copou pentru 3 hirte de
vie ce lucrează şi păzeşti viile după poroncă dum(nealui)
hat(manului)
93 51 Cheltuiala a doî buţi de vin ce s-au adus din gios la Botoşeni,
cu vrădrit, cu cu cules cu eercuit, cu buţi, cu caman(a), cu
simbrie coşmarului, şi dresul crîşrnii,
15 - pi 15 stogur(i) di fin pentru vitili mănăstirii
18 96 s-au cheltuit la zioa praznicului cu baccişul cîntăreţilor, cu
masa şi cu mila la săraci.
1 45 o părechi de hamur(i) de un cal
4 - pe un antimis ce au dat lacov mitropolitul
7 - s-au dat unui om de au păzit postavul ce vine în vamă
60 - s-au dat pe undelemnu pe 3 luni, bez pi 9 luni, ce s-au luat de
la vamă

317
 2 75 Prisăcariului de la Băşeni den anul acesta
1 - prisăcariul ot Lieşti pe acest an
3 90 Vădritul pe un poloboc vin ot Cotnar(i)
9 60 . s-au dat pi 4 sfeşnice mari i trii sfeşnice mici, bez 3 lei ce au
dat dum(nealui) com(i)s(ul) Negel.
2 - pi o condică legată cu pieli roşii 1
25 117 Alte cheltuieli mănăs(tireşti) cu culesul viilor de la Copou s |
alte meremeturi ale casii şi a dughenilor. |
277 103 soma, iar peste tot fac simbriile şi cheltuielile, lei 885 - 103
bani, care scoţîndu-s(e) dintr-o 1157 lei 10 bani, ce s-au luat la|
încărcătură, rămîn asupra me 2171 lei 27 bani. 11
Unde sînt aceşti bani rămăşiţă
Lei bani
16 60 la Blăgeşti ot Bacău di pi casă şi fin, pentru care sînt zăloagi în
sama vor(nicului) Vasilachi.
13 30 la Cotnar(i) di pe casă şi di pi fin, pentru care sînt zăloagi în
sama lui Mihai posluşnic.
12 60 la Băşen(i) ot ţin(u)t(ul) Ieşi, sîn(t) zăloagi aice la Costal
vameşul de la Cernăuţ(i) pe amîndoî satile de acolo.
4 La surlar(ul) hătmănesc di pi chirie dughenilor ot Făina
70 — De la cărhana ot Grecen(i)
40 60 s-au dat lui Iftodii ţigan pentru o casă cu locul ei, ce s au
cumpărat lîngă Nast(a) (?)
178 90 fac, cari scăzîndu-s(e) din 271 lei 27 ban(i), ce rămîn asupra
mea, cum arată mai sus, rămîn să mai dau la măn(ă)stire 92 lei
57 bani, adecă noădzăci şi doi de lei cindzăci şi şapte de bani.
2
1 Samă de mine iscălită, Mihalachi Cost(achi) <m.p.>.
<Pe verso-ul ultimei file, o menţiune grecească din aceeaşi vreme>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/20. Orig., hîrtie, 8 file (ultimele patru, nescrise) (43 x 15,3
cm.), cerneală cafenie.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 170 - 172, nr. CXXXV
(orig.).
1
Un cuvînt incomplet la sfîrşitul rîndului,
2
Pe margine, de aceeaşi mînă: „mi-au dat epitropii".

369 1761 (7269) iunie 1

Inventarul averii mănăstirii Sfîntul Spiridon subscris de egumenul Sofronios.
Aventarion de toate lucrurile mănăstirii a Sfîntului Spiridon ce să află astăzi de
s-au dat la mîna mea, atîta de ale bisericii cît şi de afară, vite, stupi, oi, vii şi moşii, cum
arată anume în doă izvoade, unul de cătră mine la mîna epitropilor şi altul de cătră
epitropi Ia mîna mea.
Let 7269 <1761> iuni 1.
Veşminturile sfintei m(ă)n(ă)stiri
- 1 falon de atlaz ros, bun, cusut cu sirmă
- 1 falon de stofă albu cu fir

318
1 falon de canavaţă roş, cu flori mari de hir
1 falon de droghetă cu flori de mătase sîngepiu
1 falon de belacoasă roş, cu flori de mătasă de. fel
1 falon de atlaz albastru, cu flori de mătasă
1 falon de atlaz roş, sade
1 stihar de canavaţă verde cu flori de fir
1 stihar de droghetă săpată sîngepiu
I stihar de atlaz roş sade
i stihar de cutnie bună cu floricele
1- stihar de cutnie proastă
î stuhar de lînă vînăt(ă)
1 patrahîr de ştofă albastru
t patrahir de hataia prins cu fir
1 patrahir de şiret prost galbîn
2 patrahire de atlaz turungii
1 aurar de atlaz roş sade
1 părechi de naracliţă atlaz cusut cu sirmă
1 părechi de naracliţă verzi de cănăvaţă în şetrangi cu fir
1 părechi de naracliţă stofă albaştri
1 de părechi naracliţă albe cu fir
2 părechi de naracliţă de droghetă verzi
1 belacoasă ghiuvez cu flor(i) de fir, nefăcută.
1 droghetă verde, nefăcută
1 stihar de cutnie croit şi nelucrat
1 cutnie verde nefăcută
3 dveri de atlaz galben cu flori
5 poale de icoane, tij atlaz, cu una de la proschinitar
3 dvere de lînă alăge
7 poale de icoane, tij de lînă alăge cu trei de la proschinitar şi una vînătă iar de

6 procoveţe, unul de atlaz şi celelalte de tafta

4 văzduhuri de taftă şi cutnie
1 poală de cit la Sfîntul Pristol şi împregiur iar cu cit
1 poală de cit lîngă icoana Sfîntului Spiridon
2 poale de icoană mici, una la strana mitropolitului şi alta la strana lui vodă
1 aer bun, moschicescu
1 an timiş
2 covoare, unul pe mormîntul lui Gorovei şi altul pe a păh(arnicului) Ioniţă
1 poală de cit la jertevnic
1 poală cit la scaunul de colivă
2 mmeştergur(i) de ştersu preuţii
Argint urile
1 potir de argint suflat cu aur pe dinnăntru
1 discos tij de argint
1 zvejdă tij
1 linguriţă tij

319
 - 1 copie tij
- 1 pomăzanie tij
• - 1 cădelniţă de argint mare
- 1 cădelniţă tij de argint, mai mică
- 11 candile de argint
- 1 cruce de argint suflată cu aur cu 19 fire mărgăritar(e)
- . 3 părechi de paftale de argint
- 1 pomăzanie de argint

Tij argint
- 1 coroană de argint la icoana lui H(risto)s cu pietricele bune
- 1 coroană de argint suflată cu aur la icoana Maicii Precistei şi alta mai mică la
Fiiul H(risto)s
- 1 coroană de argint suflată cu aur la icoana [Iui] Sfîntului Spiridon şi doă tăbliţe
de argint, scrisă cu stihur(i)
- 1 policandru de alamă mare de 24 făclii
- 1 policandru mai mic, de 6 făclii
- 2 sfeşnice de alamă la pristol şi jirtăvnic
- 3 discosă, unul de aramă, doă de cositor
- 1 ibricel mic de încălzit apă şi altul de undelemnu
- 1 cleşte mare de stînsu făcliile
- 1 săcrieş cu tot tacîmul de herurghica pentru spitalii
- 1 lăcată mar6 la usa»
bisericii afară den broaştele
,
uşilor
s

Cărţile bL\ericii,jnoUoveneşti
1 Evanghelie îmbrăcată cu urşinic şi ferecată cu argint pe la colţur(i) şi la mijloc
iar cu table de argint şi cu o chiotoare slobodă
1 Evanghelie tij fără argint
2 Minei pe 12 luni
1 Paraclitichi
I Triod
1 Străstier
1 Pendicostar
1 Ceaslovu
1 Psaltire
1 Filadră Slujba Sfîntului Spiridon
1 Chiriacodrom
1 Filadră Slujba Sfinţilor peste an
1 Apostol
1 Liturghie tij

Tij cărţile greceşti

1 Evanghelie
12 Mineie pe 12 luni
1 Paraclitichi
1 Triod
1 Pendicostar
1 Oroloiu

320
 1 Efcoloiu
' 1 Psaltirie
1 Apostol
1 Filadră a Sfintului Spiridon
1 Liturghie
1 Doxastar
1 Tipicon
1 făclie de ceară albă moschicească
2 proschinitare la femei şi unul bărbaţi
2 năloie
1 scaun de colivă
4 sfeşnice mari de lemnu
4 sfeşnice mici de lemnu
2 clopote ce sînt în clopotniţa de lemnu, unul mai mare, altul mai mic
1 lighen mic cu ibric şi un ibric de cafe
3 tingir(i) cu căpace
1 căldare de mijloc
1 tigaie
1 rnindir lungu cu lînă
6 perne tij cu lînă
1 măcat
1 scoarţă şi doă lăvicere

Pîine gata ce s-au dat pe mîna egum(enului) şi vin şi ceară

14 cară păpuşoi
4 mierţe mălai (la Blăgeşti ot Bacău
4 mierţe mălai
15 mierţe grîu
3 mierţe păpuşoi {la Băşeni ot ţinut Iaşi
2 poloboace vin ot Copou în pivniţă la măn(ă)stire
38 ocă ceară gata la măn(ă)stire, bez făcliile de pin sfeşnice

Vitele măn(ă)stirii, ce sînt

4 vaci mari, însă 2 cu viţăi de ceastă vară
8 boi mari
un cal
114 oi mari
58 miei din iastă vară
71 stupi, însă - 42 la Băşeni
- 24 la Lieşti ot Vaslui

Moşiile măn(ă)stirii
- satul Blăgeştii la Bacău
- satul Dumeştii la Vasluiu
- satul Băşenii pe Jijie ot ţinut(ul) Ieşi
- satul Şerăuţii ot Cernăuţi
- satul Hreaţca, tij la Cernăuţi
- Lieştii ot Vasluiu
 - satul Crăinicenii p e Prut, la ţin(utul) Dorohoiu '•
—satul Şeptelicenii ot Soroca
- Hălcenii pe Miletin ot ţinutul Hîrlăului
- satul Bogdănejtii la Prut, lîngă Zăgărance
- satul Zlodinca ,
- satul Cotnarul f l a H î r l ă u
- a treia parte din satul Cărhana ot Greceni
- 4 pogoane de vie la Gîrle ot Putna
—4 pogoane 3 hirte la Copou
- 3 dughene din Tîrgu Făinii
- un sălaş de ţigani cu trei copii de la fiic(a) lui Buzilă
- un ţigan, Lupul bucătar, de la jic(nicerul) Boşii
- Gavril, ţigan croitor de la dum(nealui) stol(nicul) Negel
- Ion, ţigan vizăteu de la başe Anastase lipscan
- 1 crîşmă de lemnu cu locu cu tot la Botoşeni

Bani ce s-au dat să iei egum(enul) din sama lui Mihalache din anul trecut
Lei bani
16 60 - la Blăgeşti ot Bacău în sama vor(nicului) Vasilachi ot tam
13 30 - la Cotnari să de samă Mihai posluşnic
12 60 - la Băşeni ot Ieşi
19 - la Coste vameşul ot Cernăuţi
4 - la un surlar hăt(mănesc) de pe chirie dughenilor
70 - de la cherhana ot Grecii din vîndzare moşii
135 lei 30 bani fac, adică o şută treizăci şi cinci lei, bani treizăci.
O t o v frylou ZTCVpt&ovoq Eco0p6vkx; <m.p.>'.

<Pe verso-ul ultimei file, scurtă menţiune grecească din prima jumătate a sec,ţ
XIX>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/22, Orig., hîrtie, opt file (31,2 x 21,8 cm.), filigran, cerneală
cafenie;
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fese. 9, (1931), p. 174-176, nr. CXXXV®
(orig.).
;
Sofronie al Sfîntului Spiridon <m.p.>.

1761 (7269) funie 1,

Inventarul averii mănăstirii Sfîntul Spiridon subscris de epitropii acesteia.

t Aventarion de toate lucrurile mănăstirii a Sfîntului Spiridon ce să află pără

astăzi de s-au dat ia mîna sfinţiei sale părintelui Sofronie egumenul mănăstirii, atîta de
ale bisericii cît şi de afară, vite, stupi, oi, vii şi moşii, cum arată anume în doî izvoade,
unul de cătră epitropi la mîna sfinţiei sale şi altul de la sfinţie sa la mîna epitropilor.
Let 7269 <1761> iuni 1.

Veşminturile sfintei m(ă)h(ă)stiri «

- 1 falon de atlaz bun, roş, cusut cu sîrmă
- 1 falon de stofă albu cu fir

322
. 1 falon de canavaţă roş, cu flori mari de hir
. 1 falon de droghetă cu flori de mătase sîngepiu
- 1 falon de belacoasă roş cu flori de mătasă de fel
- 1 falon de atlaz albastru cu flori de mătasă
-1 falon de atlaz sade roş, s-au dat la biserică la Borşa
. 1 stihar de canavaţă verde cu flor(i) de fir
1 stihar de droghet(ă) săpat sade sîngepiu
1 stihar d e atlaz ros> sade,7 s-au dat la bisărică la Borsa
>
1 stihar d e cutnie bună cu floricele
1 stihar de cutnie proastă, s-au îngropat popa Anton cu dînsul
1 stihar vînăt d e lînă
1 patrahir de ştofă albastru
1 patrahir de hataia, tot fir
1 patrahir de şiret prost, galbîn, s-au dat la biserică la Borşa
2 patrahire de atlaz turungiu, s-au dat la bisărică la Cotnari
1 patrahir de cutnie, s-au dat la schitul Lieştii
1 aurar de atlaz roş sade
1 păreche de naracliţă cusut(e) c u sîrmă
1 părechi naracliţă verde de canavaţă în şetrangi cu fir
1 păreche naracliţă de stofă albaştri, tij la popa Anton
1 de păreche naracliţă de taftă albă cu hir
2 părechi naracliţă de droghetă verzi, la bisărică la Borşa
1 belacoasă ghiuvez cu flor(i), de fir, nefăcută, este felon
1 droghez verde, nefăcută, s-au făcut poală la pristol
1 Stihar croit de cufnie sade, este cusut
1 cutnie verde nefăcută, s-au făcut stihar
3 dvere de atlaz galbăn cu flori sade
5 poale de icoane, tij atlaz, cu una de la proschinitar
3 dvere de lînă alăge
7 poale de icoane, tij de lînă alăge cu trei de la proschinitar şi una vînătă
6 procoveţe, unul de atlaz şi celelalte de taftă
4 văzduhuri de taftă şi cutnie
1 poală de cit lîngă icoana Sfîntului Spiridon
1 poală de cit la Sfîntul Pristol şi împregiur iar cu cit
2 poale de icoană mici, una la strana mitropolitului şi alta la strana lui vodă
1 aer bun, moschicescu
1 antimis
2 covoare, unul pe mormîntul lui Gorovei şi altoi p e a păh(arnicului) Ioniţă
1 poală de cit la jertăvnic
2 mîneşterguri de ştersu preutul
1 poală cit la scaunul de colivă

Arginturile
1 potir de argint suflat cu aur pe din nuntru
1 discos tij de argint
1 zvezdă tij
1 linguriţă tij
 - 1 copie tij argint
- 1 candelniţă de argint mare -
- 1 cădelniţă tij de argint mai mică
- 11 candele de argint
- 1 cruce de argint suflată cu aur cu 19 fire mărgăritare
- 3 părechi de paftale de argint
- 1 pomăzanie de argint

Tij argint
- 1 coroană de argint la icoana Domnului H(risto)s cu pietricele, bună
- 1 coroană de argint suflată cu aur la icoana Maicii Precistei şi alta mai mic i ^
Fiiul H(risto)s
- 1 coroană de argint la icoana Sfîntului Spiridon suflată cu aur şi doă tăbliţe de
argint tot la icoană, scrise cu stihur(i)
- 1 policandru de alamă mare, de 24 fălcii
- 1 policandru mai mic, la femei, de 6 făclii
- 2 sfeşnice de alamă, la pristol şi la jirtăvnic
- 3 discosă, unul de aramă, doă de cositor, de nafură
- 1 ibricel mic de încălzit apă şi altul de undelernnu
- 1 cleşte mare de stînsu făcliile cele mari
- 1 săcrieş cu tot tacîmul de herurghica dc spitalii
- 1 lăcată mare la uşa bisăricii afară den broaştele uşilor

Cărţile bisericii pe moldovenie

1 Evanghelie îmbrăcată cu urşinic şi ferecată cu argint pe la colţuri şi la mijloc ar
cu table de argint şi cu o chiotoare slobodă
1 Evanghelie tij făr(ă) argint
2 Mineie pe 12 luni
1 Paraclitichi
1 Triod
1 Străstier
1 Pendicostar
1 Ceaslovu
1 Psaltire
1 Filadră Slujba Sfîntului Spiridon
1 Chiriiacodrom
1 Filadră Slujba Sfinţilor peste an
1 Apostol
1 Leturghie tij

Tij cărţile greceşti

1 Evanghelie
12 Mineie pe 12 luni
1 Paraclitichi
1 Triod
1 Pendicostar
1 Ocoloiu
1 Occoloiu

324
 1 Psaltire
* 1 Apostol
1 Filadră a Sfîntului Spiridon
1 Ermologhion
1 Liturghie
1 Doxastar
1 Tipicon
1 făclie de ceară albă moschicească
2 Proschinitare la femei şi unul la bărbaţi
2 năloaie
1 scaun de colivă
4 sfeşnice mari de lemnu
4 sfeşnice mici de lemnu
2 clopote ce sînt în clopotniţa de lemnu, unul mai mare, altul mai mic
1 lighen mic cu ibric şi cu ibricel de cafe
3 tingiri cu căpace
0 căldare de mijloc
1 tigaie
1 mindir lungu cu lînă
6 perne cu lînă
1 măcat
1 scoarţă şi doă lăvicere
Pline gata ce s-au dat pe mîna eg(u)m(enului) şi vin şi ceară
14 cară păpuşoi
ia Blăgeşti ot Bacău
4 mierţe mălai
15 mierţe grîu la Băşeni ot ţin(u)t(ul) Iaşi
3 mierţe păpuşoi
2 poloboace vin ot Copou în pivniţă la mănăstire
38 ocă ceară gata la mănăstire, bez făcliile de pin sfeşnice de la policandru
Vitele mănăstirii, ce sînt
4 vaci mari, însă doă cu viţei de iastă vară
8 boi mari
un cal
114 oi mari
58 miei din iastă vară
71 stupi, însă - 42 la Băşeni
- 29 la Lieşti ot Vaslui
Moşiile mănăstirii
- satul Blăgeştii la Bacău
- satul Dumeştii la Vasluiu
- satul Băşenii pe Jijie ot ţinut(ul) Ieşi
- satul Şerăuţii ot Cernăuţi
- satul Hreaţca, tij la Cernăuţi
- Lieştii ot Vasluiu
- satul Crăiniceni pe Prut ot Dorohoiu
- satul Şeptelicenii ot Soroca
- Hălcenii pe Miletin ot ţinutul Hîrlăului
- satul Bogdăneştii la Prut, lîngă Zăgărance
- satul Zlodinca
la Hîrlău
- satul Cotnarui
- a treia parte din satul Crihana ot Greceni
- 4 pogoane de vie la Gîrle ot Putna
- 4 pogoane 3 hirte la Copou
- 3 dughene din Tîrgu Făinii
- un sălaş de ţigani cu trei copii de la fiica lui Buzilă
- un ţigan, Lupul bucătar, de la fiica Boşii
- un ţigan, Gavril croitor de la dum(nealui) stol(nicul) Negel
- un ţigan, Ion viziteu de la başe Anastase lipscan
- 1 crîsmă de lemnu cu locu cu tot la Botoseni
Bani ce s-au dat să ia egum(enul) din sama lui Mihalache din anul trecut
Lei bani
16 7 - la Blăgeşti ot Bacău
13 30 - la Cotnari, Mihai, zăloage
12 7 - la Băşeni ot Ieşi
19 - la Coste vameşul ot Cernăuţi
4 - la un surlar hăt(mănesc) de pe chirie dugheni
70 - de la Cărhana ot Greceni din vînzare moşiei »
135 lei 30 bani fac, adică o sută treizăci şi cinci lei treidzăci.
Ştefan Bosîin jic(nicer) <m.p.>;.
Veşminte ce s-au mai adaos de cînd am venit eu
- 1 sacos de atlaz greu
- 1 felon de stofă vînătă greu
- 1 felon de stofă albă greu
- 1 felon de canavaţă verde cu fir
- 1 felon d e belacoasă galbăn cu flori de fir
- 1 stihar de canavaţă albă cu fir
- 1 stihar de atlaz galbăn cu floricele
- 1 petrafir de stofă roş cu flori de fir
- 1 petrafir atlaz cu fir şi cu noaî bunghi de sîrmă
- 1 petrafir de belacoasă roş(u) cu flor(i) de fir
- 1 petrafir de belacoasă galbăn cu flori de fir
- 1 petrafir de cutnie
- 1 părechi naracliţă cusut(e) cu sîrmă
- 1 părechi naracliţă cusut(e) cu fir roş(u)
- 1 părechi naracliţă de canavaţă albă cu fir
- 1 părechi naracliţă de stofă albă cu fir
- 1 părechi naracliţă de droghet roş(u) cu fir
- 1 părechi naracliţă vechi de atlaz roş(u)
- 1 poal(ă) peste tot prestolul de ghermesut cu floricele
- 3 dveră de droghet cu flori de fir şi noaî
- 1 nebederniţă cusută cu sîrmă şi cu mărgăritari la coroană
- 1 părechi naracliţă tij cusute şi cu mărgăritari
 Veşmintele ce sînt a mănăstirii Precista aice
1 sacos vechi albă cu flori de fir
_ 1 petrafir cusut cu sîrniă
1 nebederniţă cusută cu sîrmă
Bucăţi de tăftă ce să află
f- 1 bucată stofa galbănă cu fir d e la mărie sa beizade
^ 1 bucată canavaţă albă cu fir ;;
_ 1 bucată atlaz albastru cu floricele de fir
_ 1 bucată atlaş (sic) albastru cu floricele de mătas(e)
1 bucată bintali a l b ă c u floricele
Argintării ce s-au mai sporit
- 3 candile cu una mai mare
- 5 taftale de argint
- 2 mîini de argint pentru icoana Sfîntului Spiridon
- 1 artoforii
- 1 icoană Precista ferecată cu argint
- 2 cruci ferecaţi, însă una cu sfîntul lemnu
- 3 covoară s-au mai sporit
Cărţi ce s-au mai sporit
- 1 Evanghelie
- 1 Ceaslov
- 1 Mol.itvenic pe rumănie ... ;- s
Candile ce sînt la tnormînturi
- 6 candile de argintu
Aib. St Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/21. ; 0rig., hîrtie, o ~'e (31,2 x 21,8 cm.), filigran, cerneală
cafenie. '

• O semnătură grecească, neclară.

371 1761 (7269) iunie 1, Iaşi

loan Theodor <Calimah> voievod confirmă lui Costandin Răşcanul fost mare stolnic
.stăpînirea asupra unei părţi din hotarul tîrgului Orhei dată de Scarlat Ghica voievod în schimbul
unor case cu locul lor din oraşul Iaşi ale acestuia cuprinse în ograda casei d e oaspeţi din capitală.

" Noi loan Theodor voevod, cu mila Iui Dumnezău, domn Ţării Moldav viei. Facim
ştire cu acest a domnii mele hrisov tuturor cui să cade a şti, că iată au venit înnainte
Jomnii mele credincios dumnalui Costandin Răşcanul biv vel stolnic şi ne-au arătat întîi
lin hrisov din velet 7265 <1757> august 1, de la domnie sa Scarlat Ghica voevod, scriind
precum, i-au dat danie şi l-au miluit pe dumnealui stolnic Costandin Răşcanul cu lot locul
tfrgtilui. Orheiului, ci ..au fost mai rămas nedat de alţi luminaţi domni, făcînd şi schimb
peru i nişte casă cu locul loru de aice din laş, ci i s-au luat dumisale stolnicului de s-au
îngrădit în ograda, casălor de oaspeţi de aice din laş.
Şi acum, cerşind"' dumnealui stolnicul Costandin şi de la domniea me boieri
hotărnici ca să hotărască acest loc a tîrgului. Orheiului ci i-au dat danie şi miluire şi
schimbătură de ia domniea sa Scarlat Ghica voevod cu hrisov, i-am rînduit domniea me

327
 * ' %

pe boierul nostru Ioan Meleghi vornic de poartă şi pe alţi mazili şi preuţi şi tîrgovetf M
Orhei de la care şi mărturiia hotarnică ni-au arătat din velet 7269 <1760> mai 21 Ctf
iscăliturile loru, tot anume c u m arată în gios, scriind că din poronca cărţii domnii mele
au mers vornicul de poartă la tîrgul Orheiului şi au strîns pe toţi acei rînduiţi hotărnici si-
oamini buni, preuţi şi tîrgoveţi din Orhei şi înpregiuraşi, anume: preutul Toader ot tîrgul
Orheiului, şi preutul Tănasă ot tam, i Vasilie Cocul ot tam, i Toader sin lui ot tam, i
Alecsandru Strătan ot tam, i loniţă vameşul ot tam, i Toader Ţira ot tam, i Iftodc
vornicul ot Slobozie, i Toader Stăvilă ot Sălişte, mazil, i Samoilă vornicul ot tam. Deci;
înpreună cu aceştie oamini de mai sus scrişi, mergînd cu toţii şi pe unde au arătat cu
suflitele lor că ştiu că iaste hotarul tîrgului Orheiului, care s-au hotărît la zilele răposatului!
Mihai voevod Racoviţă şi pe mărturiile lor şi pe sămne ci au arătat au hotărît şi au sfflpit cu
pietre tot acest loc a tîrgului Orheiului, moşiia dumisale Costandin Răşcanul biv vel stolnic,
a căriia moşii hotarul să începe din malul Răutului din mîglă alăture J 1 „,
I
Şi cum au hotărît această moşie pe sufletele bătrînilor au făcut această mărturii hotarnica
la mîna dumisale Costandin Răşcanul biv vel stolnic cu iscăliturile lor, care şi domniea
me, dacă am văzut ispisocul de danii şi de miluire şi de schimbătură de la domniia sa
Scarlat Ghica voevod pe acest loc a tîrgului Orheiului dispre alte moşii însămnate el
arată mai sus, am crezut şi am dat de la domniea m e şi am întărit boeriului nostru
credincios dumisali Costandin Răşcanul biv vel stolnic, p e acest loc a tîrgului Orheiului,
ce-1 arată în sămne la hotarnică, de danie şi de miluire şi de schimbătură de la domniea
sa Scarlat Ghica voevod ca să fie dumisali stolnicului şi giupînesăi dumisali, si,
cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisale şi de la Dumnezău driaptă ocină, şi*
moşiie şi uric de întăritură, cu tot hotarul şi cu venitul neclătit şi nerăşluit, stăpînitori în
veci. Şi altul nimine să nu să mai amestice piste acest hrisov a domnii mele.
Şi poftim domniea m e şi pe alţi luminaţi domni, ci Dumnezău îi va rîndui în urmi
noastră cu domniia aceştii ţări, ori din fii noştri sau din alt niam, ca să nu strice aceastl
danie şi întăritură, precum nici noi n-am stricat daniile şi miluirile altor luminaţi domni,
ci au fost mai înnainte de noi, ci mai vîrtos să aibă a da şi a milui şi a întări pentru a sa
veşnică pomenire.
Şi s-au scris acest hrisov aice, în oraşul Eşii, unde iaste scaunul domnii ţării la
velet 7269 <1761> juni 1,
Noi Ioan voevod 2 .
Neculai 3 Bogdan vel logofăt procitoh.
Simion Cheşcu uricari am scrisu.
întocmai, Neculau.
c U r m e a z ă adeverirea copiei de către Giudecătoria ţinutului Eşii, cu data de 1837
iuni 14 (N. Mavrogheni spatar şi Vasile Carp caminar) şi aceia, în limba rusă, a
consulatului rus din Iaşi, cu data de 1837 iunie 15>. > :•••-: >
După Sava, Doc. Orhei, p. 248 - 250, nr. 237. Text după orig. din colecţia editorului, cari
menţionează şi o copie i acestui act de la Arh. St. Iaşi publicată de Ghibănescu, în Surete, X, p. 256.
ALTE EDIŢII: Ghibănescu, Surete, X, p. 256 - 261; nr. CXLII (text integral după copia de la Arft
St. Iaşi, Transport 1349, dosar 567, f. 551 seg: din Ms. Surete, XXXIV, f. 625).
1
în orig. urmează semnele de hotar similare celor din mărturia hotarnică din 1761 (7269) mai 2l tcî,
Sava, {op. cit., nr. 235, p. 243 - 246, între aceleaşi paranteze).
2
Sub nume, menţiunea: „L.p." (locul peceţii).
3
în loc de: „Ioan". • •.!•:•

328
 372 1761 (7269) iunie 4
Ioan Theodor <Calimah> voievod porunceşte marelui logofăt să trimită vornicii de poartă
jă hotărnicească locul casei din şesul Bahluiului cumpărat de preotul Mihail, legătorul de cărţi.

HW JWAH 0EU>AWP B(O6)B(O)A(A), 'MHA(O)CTCI'IO), r(o)cn(o)A^p(t)

3*HMAM M W A A A B C K O H . Dum(neata), vel log(o)f(e)tc, să orînduieşti doi vor(nici) de
poart(ă) ca să margă aice, în tîrgul laşului, supt Mitropolii, în şăsul Bahluiului, la casa
preotului Mihail legătoriul de cărţi, care casă au cumpărat-o el cu banii săi.
Deci fiindcă locul esti domnescu, ia[s]tă îţ(i) poroncim dum(itale) ca să margă
' vornicii acolo şi să hotărasc(ă) locul înpregiurul casai cît ţine casa ş(i) cu ograda ei. Şi
hotărînd, să pui şi pietri hotărnici, dînd şi mărturie lor iscălită, ca să s(e) fac(ă) şi
întăritură de la domniia mea. Aceasta poroncim.
L(e)t 7269 <1761> iun(ie) 4 d(i)ni.
npwiHT r" Awr(o)<j*(e)T.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXXI/15. Orig., hîrtie difolio
(31,4 x 10,4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (3 x 2,8 cm.), din 1759, aplicat
în cerneală roşie, inegal imprimat.

373 1761 (7269) iunie 23

Vornicii de poartă scriu domnului ţării că au cercetat jalba preoţilor de la biserica Sfîntul
Nicolae asupra unui jidov „gîlcevitor".
23 Iunie 7269 <1761>.
Vornicii de poartă către domn. Au mers la o dughiană a Sf(întului) Nicolae, «ce
şade un jidov, anume Mindilă, dănd jalbă preuţii mării sale lui vodă cum că este omu
; gălcevitor între mah(a) 1 lagii».
Află în dughiană «două dulapuri şi poliţile şi jamuril(e) 1 de ferăşti şi masa». Vor
lăsa «soba şi cuptiorul». Tot aşa «şi paturil(e)'i laviţil(e) 1 ... Iar, căt pentru chirie ce
cer(e)1 ca să-i d6 preuţii înnapoi, s-au socotit ca să dea preuţii jidovului 3 d.».
După lorga, St. şi doc., V, p. 109, nr.142. Rezumat.

1
Paranteze în textul editat.

374 ' 1761 (7269) iunie 25

Ioan Theodor <Calimah> voievod dăruieşte preotului Mihai, legător de cărţi, locul
domnesc al casei cumpărate de el în mahalaua Feredeielor, ~

t Cu m(i)la M ©(«)mn(e)zău, Io Ioan Teodor v(oie)voda, d<in mila lui

Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei;» 1 . Facem ştiri cu act jslă t irie ,.i domnii meii tuturor
cui să cade a <şti> 1 .-.. 1 -om strein din Ţara Moschicească şi au vinit aice în ţara domnii
mele d< s-a aşedzat la bise<rica>'... 1 sfinţii Mitropc;.'«, t iu fiindcă slujeşte şi ia
poioncik. domnii meii, şi cumpărîndu-şi o căsişoară pe locul domncsc, m mahalaua
Feredeilor, pe şesul Bahluiului, supt Mitropplie, şi fiind locul domnescu supt cas(ă) au
cerşut milă şi danie de la domnie m e ca să-i dăm acel loc cît ţine casa cu ogrăgioara,
pentru care iată <lar că m-am milostivit domnie me asupra acestui preut şi i-am dat danie
şi miluire ace bucăţică de loc, cît ţine casa cu ogrăgioara, şi am rînduit domnie me şi

329
vornici de poartă de au mersu ia acest loc de cas(ă), strîngînd' şi pe alţi mahalag&ajjg
razăşi de au stîlpit cu petre hotară, care loc este alăture cu locul casii preutului Minai"
ce-1 are şi acela de Ia domnie sa Matei Ghica vod(ă).
. Şi mergînd vorţicii la acel loc au făcut stînj(en) g(os)p(o)d de opt palme, şi foţjj
au mers din sus de zăpladzii dum(nealui) pah(arnicului) Ilie Costache şi au purces înspre
apus şi unde s-au plinit 16 p(o)l stînj(eni) s-au pus piiatră hotar în colţu;.şi din piiaui
aceasta au purces pe margine în gios înspre Bahluiu pînă unde s-au pus piiatră hotar î®-
colţu s-au aflat 20 p(o)l stînj(e)n(i); şi de acolo dintr-acest hotar au purces spre răsărit, şi
alăture cu locul preutului Mihai cel vechiu, şi pînă iar în zăpladzii dum(nealuî)
pah(arnicului) Ilie Costache s-au aflat I I p(o)l stînj(e)n(i); şi de acolo alăture cu
zăpladzii şi pîn(ă) unde au plinit stînjinii s-au aflat 21 stînj(eni).Şi aşa,s-au hotărît şi
s-au stîlpit această bucăţică de loc aceştii casă, pentru care iată dar că m-am milostivit
domnie me asupra acestui preut Mihai şi-i dăm danie şi afierosire ace bucăţică de loc
precum s-au arătat mai sus în semne, să-i fie de la domnie me dreaptă ocină şi moşie, să
stăpînească în veci cu bună pace, de nimi neclătit, nici ruşiit, 61 şi ficiorii lui, nepoţii şi
stră<ne> 2 poţii lui, în veci.
Şi poftim domnie me şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domnie aceştii ţări să nu strice această danie şi miluire ce am făcut domnie me, ce mai
vîrtos să aibă a da şi a întări, pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii meii, Io Ioan Teodor v(oie)vod, şi
credinţa a preiubiţi fiilor domnii mele, Grigorie v(oie)vod şi Alixandru v(oie)vod, şi
credinţa a tuturor boierilor domnii meii, a mari şi mici.
Şi s-au scris carte aceasta în scaunul domnii mele, în oraşul Ieşilor, de Ioan pisar,
diiac de divan, la anii v(ă)l(ea)t 7269 <1761> iun(ie) 25.
Hw Hwan BweBWAd <m.p.>.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLXX1/14. Orig,. hîrtie difolio,
(41,8 x 29,8 cm.), filigran, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1759, aplicat în cerneală roşie, imprimat
parţial.

'Rupt; lipsă.

375 1761 (7269) iunie 30

Dima şi Constantin suiulgii dau mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi un loc de casă pe Uliţa Mare
din faţa mănăstirii în schimbul locului de pe Uliţa Ciubotărească, unde au fost şcolile domneşti;

Gavriil mitropolit Mpldaviei întărim.

Iacă eu, Dima suiulgiul, înpreună cu frate-mieu, Costandin suiulgiul, dat-am
această adevărată scrisoare a noastră la mîna sfinţiei sale rugătoriul nostru Neofitu
egumenul şi la totii soborul de la sfănta mănăstire Trei Svetitelia, înainte preadsfinţiei
sale chiriu chir Gâvrilă mitropolitul a toată Moldavia, şi înainte sfinţiilor sale arhierei:
chir Gherasim de Ia sfănta mănăstire Golăia, şi înainte sfinţiei sale chir Ionichie
Sanadului de la sfănta mănăstire Dancul, şi înainte sfinţiilor sale arhiereilor pămîntului
Moldaviei: sfiiritia sa chir Ionichie episcopul Romanului, şi sfiinţia sâ chir Dositheu
episcopul Rădăuţului, şi sfinţii sale chir Inochentie episcopul Huşului, şi înainte
rugătorilor noştri părinţi egumeni dupre la sfintele mănăstiri cele mari şi înaintea
dumnealor veliţilor boiări ai Divanului gospbdu, precum să să ştie că, avăndu sfănta
mănăstire Trei Svetitelia un locu de casa c u p i v n i ţ ă de piatră răsipită, între feredeu şi

330
 între locul casălor a dumisale paharnic Ilie Costache, care locu iaste şi stălpitu cu hotară d e
piatră de vornici de poartă (după c u m arată mărturiia lor) 1 , dar fiinducă acestu locu d e casă
cu pivniţa răsipită au fost pustie încă de la răpos&ul întru fericireVasilie voevod încoace
pănă acum la leat 7244, în vreamea căndu ne-au adus p r e noi din Ţarigrad răposatul
Grigorie Ghica voevod, de ne-au aşezatu aicea în oraşul Iaşii, pentru trebuinţa apelor ai
haznalelor gospod, dăndu-ne în sama noastră încă şi feredeaele şi toate dresurile căte s-au
cheltuitu pănă a c u m pentru feredeae şi pentru apele fe(re)'deilor şi ale haznalelor gospod,
la care totu noi am cheltuitu, iar de la sfanta mănăstire nici m ă c a r un banu n-am cerşutu de
care să cădea să plătească sfânta mănăstire deplinu, d u p ă obiceiul feredeilor.
Dar fiindu locul acesta pustiu şi pivniţa părăsită şi era atuncea întru acea v r e m e
egumenu sfintei mănăstiri Ezechiil, s-au învoitu cu noi tocmindu-ne întru acesta chip ca
să ne facem noi casă p r e acestu locu să n u şază pustiu, fiindu locul acesta şi aproape de
feredeu, ca s ă n e f i e mai i n d ă m ă n ă pentru trebuinţa apei haznalelor şi să d ă m sfintei
mănăstiri b e z m ă n u p e totu anul căte cinci lei. Şi d u p ă aceasta tocmeală c e - a m avutu cu
mai sus numitul e g u m e n u , ne-am apucatu şi noi d e - a m făcutu casă p r e acestu locu al
mănăstirii şi pivniţa acea răsipită o ani tocmit şi n e - a m fficuSTlnca ş f toate ceale
trebuincioasă căte trebuescu prin pregiurul casii. Şi dintru acea v r e a m e şi p ă n ă a c u m totu
Boi stăpânim casele, iar pre locu a m datu b e z m ă n u d u p ă obiceiu şi d u p ă tocmeala ce-am
avutu.
Dar fiinducă si > noi o bucată < d e > loeu ce o a v e m dată cu hrisov d e la măriia sa
Co^ai in vodă Racoviţă, care locu au fostu domnescu, însă din drumul Uliţii Mari ce
iaste d-naiB'es porţii sfintei mănăstiri T r e i Svetitelor din j o s d e cărcima popilor
uncur ti, c-.sc iocu ne iaste întărilu şi datu darie atăta de la măriia sa S c a r l a f o ' d h i c a
vcwvoo căte. de la măriia sa tocr.u Tfieodor voevod, ci noi v ă z ă n d u ' c u m că acel locu
al nostru ce n e iaste datu danie iaste dinaintea porţii a sfintei mănăstiri T r e i Sveatitelor,
şi iaste şi alăturea cu locul numitei mănăstiri, u sie din dos iaste şi pivniţă d e piatră d e
i â r e ne-au pohtitu p r e noi şi cu multă iubire « Iragoste au cerşutu cuviosul e g u m e n
sfinţiie sa chir Neofit i dinpreună cu totu soborul sfintei mănăstiri Trei Sveatitelor d e - a m
făcutu schimbu, d ă n d u - n e sfmţiia sa noao acestu locu de casă cu pivniţa ce-au fostu
răsipită la feredeu.
Aşijderea şi noi, m a i sus numiţii suiulgii, cu totu sufletul şi din b u n ă voinţa
noastră încă i-am datu sfintei mănăstiri acestu iocu al nostru de m a i sus numitu, ce ne
iaste noao datu danie s _<, i u toată voinţa si < E / ^ s a numitului e g u m e n dinpreună şi
a tot sobor sfintei mănăstiri si-au făcutu du^p-oi" de piiatră dumnealui basa_Fotie
neguţătoriul p r e locul nostru acestu de danie ş< L-r ut, sfintei mănăstiri b e z m ă n u p e totu
anal căte şaptezeci, de lei. Aşijderea şi noi, dup*: < /-cuiala şi aşăzămîntul ce-am făcutu,
am dat şi noi sfintei mănăstiri aceale trei hrisoave domneşti ce m a i sus s-au, pomenitu. Ci
dar şi noi dinpreună amândoi fraţii asemenea n e - a m învoitu şi n e - a m aşăzatu cu numitul
egumen dinpreună şi cu tot soborul numitei mănăstiri Trei Svetitelia, d e - a m făcutu
schimbu dăndu locu pentru iocu însă luând PJ* !< Vn1 1 fi_ntei_mănăstiri ce iaste denaintea
feredeailor, u n d e ne-ar.; . >- şi casă. tocrr ' • . • niţa acea răsipită, f ă c ă n d u - n e şi
toate altele căte trebue ( >J a >1 >regiurul cast . ;um înainte să stăpânească sfănta
mănăstire acel Iocu al no , a cu pivniţa c ' , " tră ce iaste din dos unde săntu
dughianele ceste de piiatră a dumisale başa Fotie neguţătoriul.
Aşijderea şi noi, m a ; ţ u - numiţii suiulgii, încă să stăpânim locul caselor ce iaste
denaintea feredeailor cu pivniţa ce-au fostu răsipită, care pivniţă noi a m tocmitu şi cu
toate căte arii făcut prin prejurul caselor. Pentru aceaia dar şi numita mănăstire Trei
Sveatitelia să stăpînească pre acea bucată de locu ce o am avutu danie cu hri. oav4;x
domneşti care s-au datu de ia mana noastră la mana sfinţiei sale numitului egumenu şi ]a |
totu . soboru sfintei mănăstiri ca să .fie mănăstirii moşie neclătită şi neruşuită nic; ^
odinioară, în veaci.
Iară după viiaţa noastră, pre cine va alege Domnul Dumnezeu a fi egumenu sfintei
mănăstiri, aşijderea din neamul nostru pre cine Dumnezeu va alege a fi stăpănitoriu si
purtătorii! de grijă cestor ce vor rămânea pre urma nostră, atăta pentru toate ale nost).
chiverniseale şi venituri de ocine, de casă, de dughiane şi de altele toate, căto şi pentru
această bucată de locu ce mai sus scrie, carea o am făcut aşăzămăntul noshu de ,
schimbarea acestor locuri de casă şi cu pivniţele lor de piiatră (pentru care pre amătuntul :
mai sus săntu arătate) 1 , aşa să să păzească după aşăzămăntul şi bună învoiala noastră ce o
am făcut-o cu sfinţiia sa numitul egumenu şi dinpreună cu tot soborul sfintei mănăstiri.
Iar cine se va scula, au din neamul nostru, au din egumenii ce vor rămăne pre urmă
ocărmuitori ia numita mănăstire, au măcar cine va fi, ispitindu-să socotind să strice a
noastră tocmeală şi aşăzare ce o am făcut, unora ca aceiia să nu li să ţie în samă dispre
nici o parte, ci încă unii ca aceiia să fie supt blestemul preaosf'iriţitului mitropolit a
Moldaviei chiriu chir Gavriil şi a tuturor mai sus numiţilor arhierei.
Şi aşa învoindu-me unii cu alţii, ne-am făcut şi scrisori unii la mana altora, cu
blagoslovenia şi cu iscălitura preosfinţitului mitropolit şi a tuturor numiţilor arhierei şi
boiari mari întărite şi încredinţate, aşijderea şi cu a noastre iscălituri şi peceţi fiind
iscălite şi pecetluite, am dat să fie sfintei mănăstiri moşie dinpreună cu toate hrisoavele
lor, să stăpânească sfânta mănăstire cu pace, neruşuite şi neclătite nici odinioară în veci.
Leat 7269 <1761> iunie 30 de zile.
(Pecete) 1 . 5f|poq CTouyioÂT^rţc; f | Sidţtou x i p i "urceypaya p a v o u r a q Kai tr\\<
j3ouA,dp,ou Kai âîciSeoatovo 6q avot>8ev.
(Pecete) 1 . KocTTOTÎvoţ aouYiâXt^riţ "()jrăypa\|/ct tcal jîepoaova t a âvoBev 2 .
Inochentie episcopul Huşilor; Ioanichie episcopul Romanului; Dosoftei episcopul
Rădăuţilor; Gherasimos; Sinad, Ioanichie; Costandin vel logofăt; Lupu Balş vel vistier,
martor; D. Paladi vel vornic, martor; Ion Paladi vistier.
După Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei în Iaşi, p. 256 - 259, nr. 10. Orig., din Colecţia
Fundaţiei Culturale M. Kogălniceanu, dosar Ape - Iaşi, no. 10.

1
Aşa în textul editat.
2
V. nota 5 de la doc. urm.

376 1761 (7269) iunie 30, Iaşi

Dima şi Costantin suiulgii dau mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi un loc de casă pe Oliţa Mare
dinfaţa mănăstirii în schjmbţdjocului <fe jfc" şcolile domneşti,
indicîndu-se hotarul acestuia din jjmiă.

f Gavriil mitropolit Moldaviei întărim <m.p.>.

t Adecă eu, Dima suiulgiul, împreună cu frate-mieu, Constantin suiulgiul, dat-am
această adevărată scrisoare Ia mîna sfinţiei sale părintelui egumenului şi a totu săborul
de la sfînta mănăstire Trei Sveti(ti)ior, înaintea preaosfinţiei sale chirio chir Gavriil,
mitropolit(ul) a toată Moldova, şi înaintea tuturor arhiereilor din Moldaviia: sfinţiia sa
chir Gherasim, de la sfînta m(a)n(ă)stire Goliia, şi înaintea sfinţiei sale chir Ioanichie
Sanadulu ot sfînta mănăstire Dancul, şi înaintea sfinţiei sale chir Ioanichie episcopul

332
 Romanului, şi a sfinţiei sale chir Dositheu episcopul Râdouţului, şi a sfinţiei sale chir
Inochentie episcopul Huşului şi a tuturor părinţilor egumeni din Iaşi, de pre la sfintele
]ţj(ă)n(ă)stiri cele mari, şi înaintea dumnealor veliţilor boiari ai Divanului g(o)sp(o)d,
precum să să ştie că, avîndu sfîntă mănăstire a Trei Svetitelor un loc de casă cu pivniţă
de piiatră, răsipită, pre Uliţa Ciobotareascg, unde sîntu feredeHe, c a r e l o c u au fostu
cumpărătură*râposâtului lui Vasilie vodă de la u n T ţ î î K S
a u făcut Vasitie vodă ş c o d e domneşti pre acel locu,.. încă şi feredfile- (dagâjciHn să
vSdu)1.
Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu danie sfintei sale mănăstiri Trei
5vetitelor şi au_fostu acele scoale pînă în zilele lui Mihaiu R^
arzîndu de^focu şcoaiele, au rămasu locul slobodu 'şi p u s t ^ Şi ^ j j j j » 1 * locul'
pustiiu pînă în anii la l(ea)t 7244. Iar feredelile nearzîndu, au rămasu întregi (după cum
se vădu)1. După aceea, răposatul Grigore Ghica voievod, vrîndu ca să facă haznale aice
în Iaşi (după cum au şi făcut) 1 , trimiţîndu îh Ţarigradu, ne-au adusu pre noi, mai sus
numiţii suiulgii, şi, aşăzîndu-ne aicea, în Iaşi, pentru trebuinţa haznalelor, atuncea au
datu în sama noastră şi feredeile cu toate dresurile şi chdtoi61e<de> lor.
întru acea vreme fiindu egumenu la sfîntă mănăstire a Trei Svetitelor un părinte,
Ezechiil, dar avîndu noi trebuinţă ca să r.- :flăm de-a pururea lîngă feredeie, după cum
iasie .,bi "uil lor, ne-am învoitu cu si .r^-d . " /ochii! egumenul, şTne-au datu acel locu
aljcoali « , fiindu slobod şi pustiiu .icsdwV.du iniei mănăstiţi nici un cîtu de puţin
venit» aşa tocmindu-ne pre tot anul cîte cinci lei şi după tocmala şi aşăzămîntul ce
am făcutu ne-am făcut şi casă, şi pivniţa acea risipită o am dresu, şi toate cele de
trebuinţă prin prejurul casii am făcut. Şi aşa noi am stăpînit casăle noastre. Iar pentru
lpcu am datu bezmăn pe tot locul, cîte cinci lei pe obiceiul şi tocmala ce să făcusă (după
cum s-au pomenit mai sus) 1 .
Dar fiindu că am avut şi noi. o bucată de locu aicea denaintea sfintei mănăstiri Trei
Svetitelor, care loc de b ..şl m fusese domnescu, şi fiindu-ne nouă datu danie de la măriia
sa Constai'dj; Racoviţ." ' >it-vod, aşijdere şi de alţi luminaţi domni ne-au fostu datu şi
întăritu atî: de ia mării;,. . Scarîatu Ghica voievod, cîtu şi de la măriia sa Ioan Theodor
voievod, (după cum arată hrisoavele g(o)spod ce au fostu date la mîna noastră pre acea
danie)1. Dreptu ao ndu acestu locu bun şi dinaintea porţii sfintei mănăstiri Trei
Sfetitelor, numai pi sie Uliţa cea Mare, şi alăturea cu o pivniţă a mănăstirii ce este despre
capul Podului V6ehiu, pentru care locu ne-au poftitu numitul egumenu Neofitu
dinpreună cu tot soborul sfintei mănăstiri Trei Svetitelor, să facem schimbu, să ne dea
noao acel locu de scoale ce s-au zis mai sus si noi încă
. ... 5 . . ..
să dăm sfintei mănăstiri
.
acestu
locu de danie ce au fost al nostru; şi pentru dragostea şfmţei mănăstiri am făcutu schimb,
dîndu locu pentru locu; pre care locu, cu bunăvoinţa egumenului şi a totu soborul
tocmindu-să şi cu dumnealui chir Fotie lipţcanul de ş-au făcut dughene de piiatră, s-au
aşezat să dea la sfîntă mănăstire pentru acestu locu bezmăn pre tot anul cîte şaptezeci de lei.
Pentru aceea, iată că şi noi, mai sus numiţii suiulgii, dinpreună cu numitul
egum(en) şi cu tot soborul sfintei mănăstiri facîndu aşezămîntu am schimbatu.
Şi dîndu aceste locuri unul pentru altul ne-am făcut şi scrisori încredinţate şi
întărite cu iscăliturile şi peceţile noastre, unii la mîna altora, aşijderea întărite şi cu
iscăliturile tuturor arhiereilor şi a veliţilor boiari ai Divanului g(o)s(po)dă.
Pentru aceea, iată că noi încă am datu acele trei hrisoave domneşti ce au fostu la
mîna noastră de stăpînire şi întărire pe acea danie: un hrisov de la Constandin Racoviţă
voievod, din l(ea)t 7265 <1756> no(ie)m(vric) 20, iar alte doao hrisoave de întăritură,

333
unul de la măria sa Scarlat Ghica voievod, din l(ea)t 7265.<1757> M i 21,.şi altul . la
mariia sa Ioan Theodor voievod, din l(eajt f i bl <.1758> ,pc(tombrie) 28. Aşijdc • ş-;
noao încă ne-au datu numitul egumen şi numitul sobor un zapis de cumpărătură pre jcel
loc de scoale de la răposatul Vasile voievod, din l(ea)t 7149 <1641> ap(rilie) J->. şj
iarăş(i) un ispisoc de întăritură pentru acest locu de la Ilieş Alexandru voievod, din i(ea)t
7 i / 4 <1666;- avţ&ast) 20, cs de î n a r h^ktU- « stăpînească sfînta ^ r o a s t r e ;u ;;1 Ic- de
danie, ce au fostu al nostru, neruşuitu nici odinioară, în veci.
Aşijdere şi noi încă să stăpînim acestu locu ce s-au numitu al şcoalelor şi acea
pivniţă ce-au fostu răsipită, neclătită nici odinioară, în veci.
Şi de vor mai afla niscare zapise a locului acestuia între zapisele sfintei mănăstiri
ori la care vreme: au măcar acum în zilele noastre au mai pre urmă sau fieşte la care
stăpînitori, şi acele făr-de nici o pricinuire tot să se dea la mîna noastră sau la a cui va
rămîne stăpînitori după noi pre ale noastre casă, tot să aibă a le da la mîna acelora. Im
după viiaţa noastră, pre cine Dumnezeu va alege a fi egum(en) la sfînta mănăMire,
aşijderea şi despre partea noastră, Dima şi Constand(in) frate-mieu, iar cine va răminej
să stăpînească în urma noastră şi să vor ispiti vreunii dintr-aceşti ce s-au zis mai sus ca să
strice şi să strămute a noastră tocmeală şi aşăzămînt ce am făcut noi, să nu să ţie în samă.
Ci încă unii ca aceia să fie suptu blestemu şi catherisirea preosfinţitului mitropolit a toată
Moldova chirio chir Gaviil şi a tuturor mai sus numiţilor arhierei.
Iar preste toate aceste de mai sus pomenite schimburi de locuri ce am făcut noi cu
numitul egumen şi cu tot soborul sfintei mănăstiri Trei Svetitelor ni s-au datu şi ni s-au
întăritu şi cu hrisoave de întăritori de la preaînălţatul domnu a toată Moldaviia, Io
Grigorie Ioan voievod, ca să fie de mare credinţă preste toate iscăliturile şi peceţile a
tuturor arhiereilor şi a veliţilor boiari de mai sus arătaţi şi iscăliţi.
Şi aşa, după toată învoiala noastră şi încredinţate scrisori ce am luatu unii de la
alţii încă şi cu hrisoavele g(o)sp(o)dă de întăritură, am măsurat şi locul acestor scoale, ce
s-au zis mai sus, cu vornicii de poartă, de s-au ales şi s-au osebit despre toate părţile,
atîta de cătră feredeie, cîtu şi de cătră dum(nealui) păh(arnicul) Ilie Costache,
începîndu-să a să măsura cu stînjeriul g(o>' s sau din colţul cel de sus a ceşmelif
despre uşa feredeilor şi în jos mergîndu air. < Liiţa Cebotarească pînă în cheotoarea
zaplazilor dum(nealui) paH(ârnicului) Ilie *>>'.:a',V, ci s-au găsit stînjini ... 2 ; şi de acolea
dreptu la vale, alăturea cu zăplazii spr«, - către apus pîriâ iarăşi în celalaltul
colţu de zaplazi, ce iaste despre şesul Bahluiului, şi iarăşi s-âu aflat Stînjeni ...2, şi iar de
acole drept în sus pînă în poduşcă feredeilor s-au găsit stînjini ... 2 , şi iarăşi pe pbdtişca
dreptu la deal asupra feredeilor şi pînă în colţul cişmelei, unde întîiu s-au pus stînjinul
despre uşa feredeilor, s-au aflat stînjini ..}. Şi aşa măsurîndu-s(e) tot locul acesta (de
mai sus zisu)' al şcoalelor s-au încheiatu de jur împrejur şi s-au stîlpit în patru pietre,
;
după cum arată şi în mărturie vornicilor de poartă pre amăruntul.
Şi am datu sfinţii sale, numitului egumen Neofit, şi a tot soborul sfintei mănăstiri
Trei Svetitelor, această adevărată scrisoare a noastră, după cum se vede, întărită cu
iscălituri şi cu a noastre peceţi pecetluită, ca să aibă sfînta mănăstire a stăpîni acel locu
ce au fostu al nostru dat danie, cum arată mai sus, cu bună pace, neruşuitu nici odinioară.
Şi am scris eu, dascalul Procopiept Şcoala j ( o ) s ( p o ) d de aicea din oraşul Iaş(i).
L(ea)t. 7269 < 1 7 6 i > iun(ic) 30 d(i)ni. *
Aiţjxoq aot>yi6A,t3T]ţ vneypaya K a l t f ţ y pepaiovo t a avcn)6ev <m.p.> 3 .
K o a x a x î v o q aouyioXtsric ujtEypa^/a K a i ftePaiovo x a avoBev <m.p > 3 . t
Ze^aatetaţ, repacajioq <m.p.>; Xtiva8(ov), laxxwitaoq < m . p > ; ...*
ocpxiţiavSplxriţ rKâXuxţ <m.p.>; t K?6piÂ,Âxx; âp%t|tavSpttTţ(; o w MnovpvoPcKti

334
<m.p>; otp%t|xavSpltŢiţ Ţ a e t a i £ o m a q < m . p . > ; £&|}pa<; i e p o p o v a ' / o q K a i
âpxvfiav5plx|a.q xo® B a x p n a i S t o t i K a i fertlponoq M n o p p i t o i o i ) < m . p > ; T e 8 e c b v
FIYOTRIEVOŢ T O \ > ' A y i o v EaPfSa < m . p . > ; K c o v a t d v a v o i ; fiYot>p£voq K o n o v < M . p . > ; t
n a i o i o q â p x i p . a v 5 p i T n q x a o A y t o i ) I c o a v v o v <m.p.> 5 .
Inochentie episcop Huşului <m.p.>.
lomchie episcopul Romanului <m.p.>.
Dositheu episcopul Radăuţului <m.p.>.
Ion B o g d a n v e l i o g ( o ) f ( ă ) t < m . p . > .
Lupul Balş vel vornic, mart(or) <m.p.>.
Vasile Razul hatman <m.p.>.
D i n u (?) v e l v o r n i c < m . p . > ; l o a n v e l v i s t ( i e r n i c ) < m . p . > ; I o n P a l a d e v i s t ( i e r n i c )
<m.p.>.
Inst. de Ist: „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, două sigilii inelare
dctogonale, neclare.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LX/116 (copie din 1830
noiembrie 19).
EDIŢII: Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 449 - 451, nr. 72 (text parţial după copia din 1830 noiembrie
19); Codrescu, Uricariul, VII, p. 25 - 31 (copia din 1830 noiembrie 19); Florin Marinescu, Protaton, p. 227
- 228, nr. 385 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (54 x 38,4 cm,), cerneală neagră, din Arh. M-rii
Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 1037).

' Aşa în orig.

2
Loc liber.
3
Sigiliu inelar.
4
Nume neclar.
5
Dimos suiulgiu subscriu şi adeveresc cele de mai sus <tn.p.>. Costantinos suiulgiu subscriu şi
adeveresc cele de mai sus <m.p.>; Sevasteias, Gherasimos <m.p.>; loanikios de Sinadon <m.p.>; ...
arhimandritul Goliei <m.p.>; Kirilios arhimandritul <mănistirii> Barnovschi <m.p.>; ... arhimandritul
Cetăţuiei <m.p.>; Savva ieromonah şi arhimandrit ai Vatopedului şi epitrop al Bărboiului <m.p.>; Ghedeon
egumen al Sfîntului Savva <m.p.>; Constantinoş egumenul Copoului <m.p.>; Paisios egumenul Sfîntului
loan <m.p>.
9
Semnătură indiscifrabilă. :

377 <1761 iulie - 1 7 6 4 martie 18>

Tarifele vămii mari din Iaşi extrase din catastiful vamal al Ţării Moldovei.

F.ir. Copie

V a m a c e m a r e p r e c u m s - a u aşezat să să ia scoţîndu-s(e) din testamentul v ă m i i cel

vechiu.

. . . A.

A b a a l b ă d e 14 b u c ă ţ i , 1 leu v e c h i u [ u n leu 4 păr(ale)] 1 .

A b a roşie d e 7 b u c ă ţ i , 1 leu vechiu.
A l ă g e d e M i s i r d e 14 b u c ă ţ i , 1 leu v e c h i u .
Alăge d e Halep, bueat(a), 55 bani vechiu.
A l ă g e şam, bucata 5 0 b a n i vechi,: •
A l ă m i i , d i n z e c e u n a la v a m ă . '
Alune, cantariul 5 0 bani.
A n i s o n , c a n t a r i u l 110 bani.

335
 Amici roş şi vînat de Halep, oca 28 bani, iar de cel de Ţarigrad, oca 22 bani.
Arce zugrăvite, de unul 30 bani, iar de cele proaste să să socotească 2 drept unul.
Arce nelucrate, de 2 , 1 6 p(o)l bani.
Aramă lucrată, de 14 oca 1 leu vechiu.
Atlazu, de 14 coţi, 1 leu vechiu era mai înainte, iar de la o vreme încoace trag în
cantar tot feliul de mătăsuri şi de cele cu fir de una ocă iau 3 lei vechi, iar de cele făr-de
fir cîte 1 p(o)l leu vechiu.
F. lv.
Albii,7 covăti,
, 1 scafe,7 căuşe,
, 5 de carul încărcat 1 leu vechiu.

Anterlicuri de 14 ocă, 1 leu vechiu.

Aţă roşie i vînătă de 2 legături, 9 p(o)l bani.
Anterlicuri bune, de unul 90 bani.
Argint, oca 5 lei.

Bacan de 14 ocă, 1 leu vechiu.

Bileală de 14 ocă, 1 leu vechiu.
Bogasie de Ialbichir albe, de 7 parcele 1 leu.
Bogasie ori bune ori proaste, de 14 parcele 1 leu.
Bob, fasole, cantariul 50 bani.
Boi de negoţ, de unul 1 leu vechiu.
Boi de giug, de unul 80 bani, iar giuncul pe giumătate.
Brîie de păr de cele mari, de 14 brîie 1 leu.
Brîie de păr de cele mici, de 28 brîie 1 leu.
F. 2r.
Brîie de Ruinele de bumbacu cîte 4 la o parce, de 14 parcele 1 leu vechiu.
Brîie hahalci buclir, de unul 11 bani.
Brîie de mătase de cele mari, de unul 44 bani.
Brîie de mătase de cele mici, de unul 22 bani.
Brîie mari de Bagdat, o parce 88 bani.
Bunghi de ibrişim, oca 220 bani.
Bumbac alb tors, oca 10 bani.
Burci de 7, 1 leu.
Burungiuc, bucata de 50 coţi 88 bani.
Bute cu vin de tară
5 care trece în Tara
9 Căzăcească, de bute 2 Iei vechi »si cîte 1 leu
de bou sau de cal.
Bute cu vin den Tara
5 Turcească si
5 den Tara
5 Muntenească,' care vine aice,' de una 2
lei vechi; iar de va trece, mai dă 2 lei vama de ieşit.
Blanc de oai, de 14 părechi 1 leu vechiu.
Blane de cecal, de 7 părechi 1 leu vechiu.
Blanc de iepure de ţară, de 14 blane 1 leu vechiu. •
Blane de sobol, de una 17 lei 15 bani, şi de pîntece de sobol tij şi de alemii,
asemenea.
Blane de cîine, de una 220 bani.
Brîie de dimie, de o parce 22 bani.

336
 Blaae patce vulpe de Rumele de 7 - 1 leu vechiu.
Bobou, bucata 50 bani.
grîie de Mucadir, de unul 22 bani.
Brfie d e A d a l i a d e 14 - 1 l e u v e c h i u .
Băibărace nooî de 7 - 1 leu vechiu.
Brînză, cantariul 50 bani.
F. 2v.
Bogasic Ierburi de 7 parcele, 2 lei vechi.
Bulgari d e 7 - ! l e u v e c h i u .
Blane de vulpe de pîntece, 1 leu 4 pol(ronici).
Balăcdiş, oca 50 bani.
Breabu, b u c a t a 9 5 bani.
Brfie de bumbac în tipar de 7 - 1 leu vechiu.
Blane patce de sobol, părechea 4 lei.
Băltage, de 2 o parce şi de parce, cîte 10 bani.
Blane spinare de vulpe, 1 leu 4 pot(romici).
Blane patce de vulpe, 44 bani-
Blane gugini, părechea 44 bani.
Bice, 5 la o parce, 10 bani.
Blane guşi de vulpe, 1 leu 4 pot(ronici).
V

Vaci, de una 44 bani.

Vulpi de ţară de 1 4 - 1 leu vechiu.
Vulpi de Mosc, de 7 vulpi 1 leu vechiu.
F. 3r.
Vergi sau ciubuce, carul 1 leu vechiu.

Găitan sau ibrişim, oca 220 bani.

Guşi de vulpe de Mosc, de 7 părechi 1 leu vechiu.
Ghibreli de 10 testele, 9 p(o)l bani.
Ghiugine taneli de 3 - 1 ban.
Ghiuden, din zăce ocă una la vamă.
D

Dafin sîmbur(i), cîntariul 44 bani.

Darai turcească, cotul 5 bani.
Darai Icşască, de 14 coţi 1 leu vechiu.
Dimie, de 14 coţi 1 leu vechiu.
Dimie de bumbac, de 14 parcele 1 leu vechiu.
F. 3v.
Dinte de fil(deş), oca 44 bani.
Dîrlogi zugrăviţi, de 7 părechi 1 leu vechiu.
Dîrlogi proşti, de 14 părechi 1 leu vechiu.
 Demetul de tiutiun, de 14 ocă 1 leu vechiu.
Drobul de sare cînd va ieşi din ţară, de unul 2 bani, iar de n-a trece nu plite»
vamă.
Dohotul de poloboc, 2 p(o)l lei.
Duşeclăcuri, o parce 9 p(o)l bani.

Epure de Mosc, de 70 - 1 leu vechiu.

Epure Mane de cei mari, de 7 - 1 leu.
Epure blane mici, de 14 - 1 leu.
Epure blană de ţară de 14 - 66 bani.
Epure de 100 - 60 bani.
El am cacom, blana 40 bani.

J
F. 4r.
Jder blană patce, 110 bani.
Jder blană spinare, 230 bani. •
Jder coade, de 2 coade un ban.
Jder tancli cernite, părcchea 55 bani.
Jderi întregi neceniţi 1 leu 3 10 bani.

Zamă de alămii, cantariul 50 bani.

Zahar de 14 ocă, 1 leu vechiu.
Zeboane vechi, 2 la o parce, adecă de 28 - 1 leu vechiu.
Zurumbat, de 7 oca, 1 leu vechiu.
Zirdiceav, de 14 oca 1 leu.
Zof sultan, bucată 95 bani.
Zof şamlă, bucata 47 p(o)l bani.
Zof turcesc, bucata 23 p(o)l bani.
Zof şali, bucata 100 bani.

F. 4v.
Ibrişim, oca 220 bani.
Icre negre, cantariul 100 bani.
Icre roşii, cantariul 50 bani.
In de Braşov, oca 2 bani proşti.
In de Misir de cel alb, cantariul 100 bani.
In de Misir de cel vînăt, cantariul 50 bani.
In rusăsc, cantariul 44 bani.
Icre de chifal, oca 9 p(o)l bani.
Itneni, bucata 44 bani.
In lipovenesc ce să face aice în ţară, de tot calul sau boul ce trage la car, fiind
neguţătorie lor, 1 leu.
Imbir, de 14 oca 1 leu vechiu.

338
 c
i u ie de Mosc, de 7 - 1 leu vechiu.
t a omi, sorocul 30 bani. ,
Cacomi blane, blana 230 bani.
C'ălăcan, de 14 oca 1 leu vechiu.

F. 5r,
Casie, de 14 ocă 1 leu vechiu.
Caculi, oca 88 bani.
Capari, cîntariul 50 bani.
Castane, cîntariul 50 bani sau din zece ocă una.
Carabura halepcă, testeoa 13 bani.
Carabura sau fote albe, 2 teste, 5 bani.
Camuhai inovezco, de 14 coţi 1 leu.
Camuhai parangu, de 7 coţi 1 leu.
Catife, bucata 220 bani.
Chihrimbar de acel bun, oca 3 lei 7 pot(ronici) vechi..
Chihrimbar prost, oca 230 bani.
Cahve, de 14 oca Meu vechiu.
Coase, de 70 coase 1 leu vechiu, iar de butea de coase în care o r fi 800 coase, 11
lei 8 pot(ronici) vechi, însă pentru ca să nu s(e) închiză cale neguţ(ă)torilor s-au lăsat ca
să de cîte 8 lei vechi.
Cositoriu, de 14 ocă 1 leu vechiu.
Chirnen, cantariul 100 bani.
Chinăvar, de 14 ocă 1 leu.
Chilimurle turceşti, de unul 16 bani buni.
Covoară, de unul 50 bani vechi.
Cojoace de oai, de 7 - 1 leu vechiu.
Cojoace mai mici, de 1 4 - 1 leu 2 .
Cuţite splinofi de 2 testele 19 bani.
Cuţite cu plase de cerb, o teste 19 bani.
Cărşină proastă în tipar 5 bucăţi Ia o parce şi parceoa 9 p(o)l bani.

F. 5v.
Cuţite Dansca, păreche 10 bani.
Cuţitoai, testeaoa 18 bani şi în teste 10 cuţitoai.
Cuisoare, oca 88 bani.
Cămeş(i) de 14 - 1 leu.
Cărţi de joc, testeaoa 5 bani.
Cracatiţ(ă), de 14 ocă 1 leu vechiu.
Coajă de năramză, cantariul 50 bani.
Coianuri, roată 10 bani.
Chiusoleu, de unu 19 bani.
Curăle sau mărgeanuri, oca 42 bani.
Chilimuri Broslavscoi, de unul zace bani.
Coade soboli, de 70 - 1 leu.
Cai turceşti, de unul 5 Ici vechi. .,,....

339
 Cai de tară, de unul un leu vechiu.
Chichidie, una ocă 9 p(o)I bani.
Caraboia, 14 ocă un leu nou.
Cuftele, cantariul* 50 bani vechi.
Chingi de păr, de 2 legături 9 p(o)l bani.
Clei de maron, 14 ocă 1 leu.
Clei de potloage, 14 ocă 1 leu.
Cojoace negre căzăceşti, blana 50 bani.
Cîine de Mosc taneli, 14 părechi 1 leu.
Chiperiu, de ocă 1 leu.
Cozi (?) de sobol, de 70 - 1 leu vechiu.
Cărşină, 3 bucăţi drept o parce 9 p(o)l bani.
Chiperniţă de cele bune de Braşov, de una 10 bani.
F. 6r.
Cutnii alăgeli, de una 50 bani vechi.
Chianeală, oca 5 bani.
Carsacu, blana 220 bani.
Cărşină de ce proastă, mică, 3 bucăţi 5 bani.
Cui de şindrilă, 3 ocă la o parce şi de 14 parcele 1 leu vechiu.
Crocuri de vulpe, de una 60 bani.
Cuţite cu plase negre de Beciu, boitul 20 bani.
Catarguri de 1 - 60 bani vechi.
Caşcaval, de car 50 lei.
Carsaci, de 7 - 1 leu.
Chilermene, de 14 oca 1 leu.
Cuţite proaste, 2 testele zcce bani.
L

Lăvdan, bucata 220 bani.

Lînă de una 1 ban prost.
Liuleli ori zece una sau să s(e) tragă în cantar şi să ia de cîntar 44 bani.
Linguri de simcir, de 2 testele una.
Lăcăţi, de pont 10 bani.
F. 6v.
Lasca blane, 105 bani.
Lasca tanele, sorocul 25 bani.
Lupi, de 7 - 1 leu.
M

Margine de postav, 14 ocă 1 leu.

Măsline, cantariul 50 bani vechi.
Masă de pînză leşască, bucata de cele mari 110 bani, iar cele mici 55 bani.
Mătasă, oca 44 bani.
Mărgele proaste handros, 14 ocă 1 leu vechiu.
Migdale, cantariul 110 bani.
Miere, polobocul de 10 cîntare 1 leu vechiu, iar învăţîndu-s(e) turcii a face
poloboacele mari s-au aşezat să de de poloboc cîte 1 p(o)l leu vechiu.

340
 Ivieşini, de 52 - 1 leu vechiu.
Muhair evri, bucata 90 bani.
Muhair mijlociu, bucata 45 bani.
Muhair de cel mai prost, bucata 22 bani.
Măfram bărbiereşti, 4 în teste 10 bani.
Măfram mai mici, 8 în teste 10 bani.

F. 7r.
Moron proaspăt cel sterp 1 leu, iar cu icre 1 leu 8 pol pot(ronici).
Moscu săpon oca 5 bani.
Mîţă blane de Moscu, 25 bani.
Mîţă taneli, de 70 - 1 leu.
Mascuri, de unul 20 bani.
N

Nardinchiu, cîntariul 44 bani.

Nevre, de 7 0 ocă 1 leu vechiu.
Nişadăr, cantariul 50 bani.
Nohot, cîntariul 50 bani.
Novicaton, bucata un leu vechiu.
Nucuşoară, oca 95 bani.
Nemeteţ, de un nemeteţ. 110 bani.
Norniţă, blana 1 leu 8 pol(roniei).
Nasturi de aramă, de 100 - 8 p(o)l bani.
Nurci taneli, 1 - 2 bani.

O
F. 7v.
Oloiu rodinca, 6 p(o)l lei vechi.
Oloiu giumătate, 3 lei 3 pot(ronici), iar polobocu 2 lei.
Oalele, carul cu 2 boi 1 leu vechiu, iar cu 4 boi 2 lei, iar de căruţa cu-n cal - 6
pot(ronici).
Oi sau capre, de una 5 bani vechi.
Orez, cîntariul 50 bani.
Oglindă de chihrimbar 95 bani, iar de cele mari 55 bani, iar de cele mici 5 oglinzi
la o parce - 10 bani.
Oţătu, cîntariul - 50 bani.
Oghial, de 7 - 1 leu.

Papuci cu testei, 14 părechi 1 leu vechiu.

Peteli, 2 bucăţi 110 bani.
Piper, de 14 ocă 1 leu vechiu.
Piei de bou, de 14 - 1 leu vechiu.
Piei de cal, de 7 - 1 leu vcchiu.
Piei de oai, de 70 - 1 leu vechiu.
Piei celi negre de Ţara Ungurească - de 100 - 3 lei vechi.

341
 F. 8r.
Pielcele de hagem, de 7 - 1 leu vechiu.
Papure cu fir, bucata 95 bani. •
Pielcele de Crîm de 1 - 5 bani.
Piatră acră, de 14 ocă 1 leu.
Piatră vînătă, de 3 ocă 1 leu 1 pot(ronic)
Pietre de moară, de o păreche 220 bani.
Pistoale bune, de o păreche 55 bani.
Puh, de 7 ocă 1 leu vechiu.
Potcoave de cai, ciubucul de 30 cai 60 bani.
Plumb, cîntariul 50 bani.
Prav de puşcă, cîntariul 220 bani.
Prunzu tenecheteluri, oca 10 bani.
Pruzgiuc, bucata 50 coţi 95 bani.
Perpetan, bucata 110 bani.
Pînză trepezănească, bucata de 50 coti 95 bani.
Pînză leşască, bucata de 50 coţi 44 bani.
Pînză moschicească, bucata de 30 coţi 50 bani.
Postav subţire onemi 220 bani.
Postav tuzunuc, bucata 220 bani.
Postav novigaton, bucata 132 bani.
Postav siftu, bucata 88 bani.
Pucioasă, cîntariul 50 bani.
Postav ecstra, bucata 1 p(o)l leu.
Ploşcc, trei la o parce şi de 14 parcele 1 leu vechiu.
F. 8v.
Păhară de Veneţia, de săcriiul mare cu 1000 pahare 10 lei vechi, iar săcriiul
mijlociu 5 lei, iar de săcriiul mai mic de 250 păhară 2 p(o)l lei vechi.
Peştele sărat, de carul cu 6 boi 1 p(o)I leu, iar cu 4 boi 1 leu, iar cu 2 boi 6
pot(ronici) de intrat, iar de trecut sau de ieşit carul cu 4 boi 2 lei, iar cu 6 boi 3 lei 4
pot(ronici), iar de boi ce ar cumpăra de giug la carăle lor cîte 88 bani de bou, aceştie sînt
armenii de Ţara Leşască mergînd în gios la Dunăre îşi iau cărţulii de la vameşii de
Cernăuţi pe cîţi boi ar ave la carăle lor ce trec cu deşert, iar încărcînd peştele ei cumpăra
boi cîţi le trebuie şi aşe, întorcîndu-s(e) pe la Cernăuţi, îşi dau sama cîţi boi au avut şi cîti
au cumpărat, plătesc vama cîte 88 bani. '
Pelcele negre de ţară, de 70 - 1 leu vechiu şi de altele de toate.
Peicele negre de Azac, de una 5 p(o)l bani.
Pînză trepezănească, bucata 85 bani.
Pastrama, din zece ocă una la vamă.
Pelcele de Mosc, de una 19 bani.
Pelcele de Ruinele, de 70 - i leu.
Pîntece de soboli, sorocul 1 leu 8 pot(ronici).
Piei de capră, de 35 - 1 leu vechiu.
R
F. 9r.
Răvcntu, oca 220 bani..
Rîş(i), păreche 95 bani.

342
RÎŞ(J). pîntece blană, 7 lei 20 bani,
gîs(i), de ţară, de 7 rîş(i) 1 leu vechiu.
godozahar, de 14 ocă 1 leu şi de alte dulceţi tot asemene.
pup de alămîie, cîntariul 110 bani.
Rlscovi, cîntariul 50 bani.
Rîş(i), blane de patce - 3 lei 7 pot(ronici).
Râzători oci mici 20 Ia o parce şi de 14 parcele 1 leu 2 .
S
Sare, d r o b u l 2 b a n i p r o ş t i .
Sagriu bun, de 14 - 1 leu, iar prost părechc 5 bani.
Sopon, cîntariul 5 0 bani.
Sandalul, o c a 1 p(o)l leu vechiu.
Săftiane, de 28 1 leu vechiu.
Scatulce mici de Dansca, de una 45 bani.
Scatulce mai mari, de una 55 bani.
Săcrii de Braşov, tocul 110 bani şi în toc 5 săcrii.
F. 9v.
Stecle proaste, carul 5 lei.
Stecle bune, carul 10 lei.
Stecle crestai, şăcriiul mare 10 lei, iar cele mai mici 5 lei.
Stecle de ferestre, din zece una sau de 4 - 1 ban.
Sucman, de cot un ban prost.
Silistră, de ocă 5 bani.
Săgeţi proaste, testeaoa 5 bani.
Săgeţi bune, testeaoa zece bani.
Stiubici, de ocă 1 leu.
Scorţişoară, oca 95 bani.
Scrămbiţ de 1000 - 20 bani sau din zece una şi sardele din zece una.
Strane de aramă, de 14 ocă 1 leu.
Strune proaste, de teste 2 bani proşti.
Scumpie, carul cu 2 boi 220 bani, iar cu 4 boi 440 bani.
Smochine, cîntariul 80 bani.
Săul, cîntariul 44 bani.'
Sîngepi, blane de spinări mari 66 bani, iar mai mici 28 bani.
Sîngepi, blane de pîntece mari 55 bani, iar mai mici 14 bani.
Sîngepi, taneli de 1 0 0 0 - 2 p(o)l lei.
Soboli, sorocul 10 lei.
Soboli, de tane 22 bani.
Strafide, cîntariul 50 bani.
Scoarţă turceşti, de una 16 bani 4 buni.
Site de Braşov, de 80 - 1 leu.
F. lOr.
Sirmă, bucata 50 bani şi bucata să fie de 15 dramuri.
Salce sau saparin, 44 bani.
Sarică şerbetli, de una 100 bani.
Suliman, oca 44 bani.

343
 Simenechi, oca 44 bani.
Soboli patce, păreche 4 lei.
Sucmani cusuţi de 14 - 1 leu.
Sandalisghirai, de 14 ocă 1 leu.
Sandala de 14 ocă - 1 leu.
Sacăz, de ocă 9 p(o)l bani.
Sucmane, bucata 16 p(o)l bani.
Sfară, roata 45 bani.

T
Tarcinela cotul 10 bani sau să s(e) tragă în cîntar să plătească pe oca p(o)l leu
Teletin, păreche 45 bani.
Tulpan, bucata 90 bani.
Tiutiun furda, oca 5 bani.
F. lOv.
Tiutiun muntenesc, de 35 ocă 1 leu, iar de carul cu tiutiun trecătoriu 7 lei.
Tiutiun de ţară cînd trece, de 70 ocă 1 leu.
Traiste de cai, de 14 tesle 1 leu.
Tămîie, cîntariul 220 bani, iar de va trece de cîntar 1 leu vechiu.
Tratava, de 4 legături 10 bani.
Tiriplic, bucata mare 40 bani vechi, iar de bucata mică 20 bani.
Tiriplic leşesc, 15 bucăţi cun toc 50 bani.
Tulpan mermerei, bucata 44 bani.
Tulbe proaste, 14 părechi 1 leu.
Tarpuzc cîntariul 50 bani.
Taftuiu.de săgeţi, de 14 - 1 leu.
Taneli spînări d e vulpe d e Mosc, d e 14 părechi 1 leu.
Tabac, de 14 ocă 1 leu vechiu.
Tiutiun de bocee, de 7 oca 1 leu vechiu.
Tiutiun de miez, de 14 oca 1 leu.
F. llr.
Unt, cîntariul 44 bani.
Unturi de peşte, cîntar 44 bani cînd aduc osăbit, iar cînd aduc în carul cu peştele
nu plătesc osăbit, numai cît iaste obiceiu de car.
Urşinic, bucata 30 bani.
Ursul, pele 20 bani.
Untdelemn, cîntariul 100 bani.
Unt de naft, de 14 ocă 1 leu.

F
Fede, cîntariul 50 bani.
Filendriş, bucata 220 bani.
Fote Chiurcbeş, păreche 72 bani.
Fote Chiurchiu calern, 200 părechi 11 bani.
Fote Celbiş, păreche 30 bani.
Fote elicalem, păreche 88 bani, iar pentru să nu s(e) ascunză acest negoţ s-au lăsat
să de vamă p e giumătate de cum scrie mai sus preţ(ul) fotelor.

344
 F. / / v .
Fote carabura, de 2 testele o parce şi de parce 5 bani.
Firul, fontul şi în font 96 dramuri, 220 bani.
Fote cu margine roşii, păreche 12 bani.
Frînghii lungi, de 100 stînjăni 10 bani.
Fuzii bune, de una 100 bani.
Fuzii mai proaste, de 1 - 50 bani.
Feţe de pilotă, bucata 9 p(o)l bani.
Ferestre, carul 5 lei sau din zece una.
Fote zărgele, păreche 60 bani.
Fildiş oca 50 bani.
Frîi ungureşti neferecate, 2 la o parce 9 p(o)l bani, iar ferecate unul o parce.
Flanela, bucata 50 locuri.
H
Hîrtie bună trec apel a, 30 conturi în bucată 44 bani.
F, I2r.
Hîrtie leşască, 20 conţuri în bucată 35 bani.
Honlcă, de zece vedre un leu vechiu, iar de la o vreme s-au obicinuit şi să ie cîte 8
par(a)l(e) de vadră.
Haras, bucata 110 bani.
Ham bumbac, oca 5 bani sau cîntar 220 bani.
Her, cîntariul 50 bani şi în cîntar 59 ocă.
Handreş, de ocă 1 leu sau oca 9 p(o)l bani.
Haladi capicul, bucata 20 bani.
Hataia, 14 coţi 1 leu.
Horbote de tiriplic, cotul un ban.
Harea, de 14 coţi 1 leu.
Bir prost, de 14 parceli 1 leu.
Her alb, table de 2 ocă 1 ban.
Halii oca, 5 bani.
Hunie, cîntariul 50 bani.

Ţ
Ţîr(i), din zece unul la vamă.
Ţipirig, oca 9 p(o)l bani.
F. 12v.
Ţevit lahor, oca 44 bani.
Ţevit mai prost, oca 22 bani.
Ţinte galbene sau albe, de 2 turtii 9 p(o)l bani.
Ci
Ceară sleită, cîntariul 220 bani sau 5 bani de ocă.
Ciubote i papuci cu mestei, de 14 părechi 1 leu vechiu.
Ciubuce, de carul cu 2 boi 1 leu şi cu 4 tot un leu.
Cit prost, 14 bucăţi 1 leu.
Cedar buz.iia, 14 bucăţi 1 leu.

345
 Ceară tare roşie, oca 1 leu 17 bani.
Ceară tare neagră, oca 75 bani.
Ceam sacîz. cîntar 100 bani.
Cit de bumbac cu.flori, bucate 50 bani.
Ciopciun, oca 1 leu 8 pot(ronici).
Cergi bune, de 7 - 1 leu.
Cergi de cai, de 14 - 1 leu.

F. 13r.
Ciorapi, de 3 testele 10 bani.

S .•
Şeii zugrăvite, de 7 1 leu vechiu [leu vechiu este acum un leu i 4 păr(ale)] 1 .
Şelu albe, de 1 4 - 1 leu.
Şişitori, de 14 ocă 1 leu.
Şindrilă, carul 1 leu 8 pot(ronici).
Şeici mari, de una 12 lei.
Şal, bucata 200 bani.
Şerbet, de 14 ocă un leu.
Şeici mici, de una 6 lei.

Alte tocmele a cazacliilor carele vin din sus şi trec în gios şi nu dezleagă aice îi*
tîrgu şi a celor ce duc negoţ de Rumele în Ţara Căzăcească şi iarăş(i) nu dezleagă aice şi
a lipcanilor ce trec şi a celor ce dezleagă aice şi a lehliilor ce trec săftiene de Erbichir şi
alte negoaţ(e) de aice şi nu dezleagă.
F. 13v.
Cazaclii cu blane de Mosc s-au aşezat să de cîte 16 lei de car şi în car mai mult
decît 4 taiuri să nu fie, iar cîte taiuri ar fi mai mult de 4 să plătească cîte 4 lei de taiu de
or trece, iar de or dezlega aice să vînză p e cît or pute vinde să plătească deosăbi, precum
a fi scriind în catastiv, iar cît a rămîne să le pecetluiască şi să le de cărţulie să margă.

Vinaţile ce mergu în Ţara Căzăcească, să ia cîte 2 lei de bute şi cîte un leu vechiu
de bou sau de cal ce vor ave la carăle lor.
Neguţătorii de Rumele s-au aşezat să de cîte 7 lei vechi de vitai şi cîte 3 p(o)l Iei
vechi de catertai şi de vitai să fie 140 ocă.
F. 14r.
Iar catertai 70 ocă, iar de va fi minghinitai să plătească 14 lei vechi şi să fii 300
ocă ori ce fel d e marfă de Ţara Turcească şi să nu dezlege aice, iar de ar dezlega să
plătească vama c u m scrie în catastiv.

Iar de ar trece niscaiva băcălii tămîie sau untdelemn sau cracatiţ sau altele să s(e)
tragă în cîntar şi după cum iaste vama băcăliilor scrisă în catastiv să de pe giumătate
fiind trecătoare.

Vinatile
? de la Niculităl
5 dau 2 lei cînd întră în tară
> »si 2 lei Cîndu iasă.
Săftiane de Bichir ce trec în Ţara Căzăcească, tocmala lor iaste să plătească cîte 5
lei teancul de vitai, iar teancul cataitai 2 p(o)l lei vechi.

346
 F. I4v.
Lipscanii c e nu ţin dugheni aice în laş(i) şi sînt trecători să plătească cîte 8 lei
vechi de cai de cîţi cai ar f i la carăle lor, iar d e ar f i b o i iar să plătească 2 boi drept 3 cai
şi tot cîte 8 lei vechi să de.

Lipscanii c e ţin d u g h e n i aice în Iaş(i) şi vor dezlega marfa lor să sa socotească cîţi
"bani copiind şi să plătească v a m a la carvasara cîte 3 lei la sută după hrisov(ul) ce au.

Iarmaroacele ce să f a c p e la margine la Snetin, i la Movilău, i la Odobeşti, aice la

Tîrguşcr şi alte iarmaroace d e pin ţară cîte să fac toate, altă vamă nu plătesc pe negoţul
ce vor aduce făr-decît 3 lei v e c h i de dugheană, însă cei streini, iar pămîntenii nu dau
nimica, iar de ar c u m p ă r a cei streini alt negoţ de aice din ţară plătesc vamă deplin
deosăbit pe cît negoţ c u m p ă r a .

F. 15r.
Aşijdere şi cei pămînteni d e or cumpăra niscaiva negoţu de la cei streini plătesc
vamă pe cît negoţ ar cumpăra, însă negoţ celor streini şi a celor pămînteni pecetluit să
vie de la margine şi trecînd iarmarocul iar pecetluit să va întoarce de aice de la vamă; iar
de ar nemeri niscaiva n e g o ţ de aice d e loc la vreme iarmarocului cu negoţ de vreo parte,
să-s(e) n u m e r e tot n e g o ţ ce s-ar aduce şi să plătească vamă deplin.

Taiurile cu lînă c e trec în Ţ a r a Căzăcească cîntariu 10 pot(ronici) vechi.

Taiurile de h a m b u m b a c ce trec în Ţ a r a Căzăcească de 1 p(o)l leu vechiu.
Taiurile cîte 2 p e in cal de aba cîte un galbăn vechi de povoară însă trecînd.

F.ISr.
Pentru vite, cai, iepe, oi, capre ce vor cumpăra neguţ(ă)torii pre la tîrguri sau peri
ţară unde să vor afla sa s(e) vămuiască [pe obiceiu] 5 , după cum arată fieştecare la rîndul
ei.
Neguţ(ă)torii sau oricine vor cumpăra cai, iepe de la tătari sau dentr-alte părţi
streine şi le vor a d u c e în M o l d o v a la schele, unde va întră în ţară acolo vor plăti vama
lor cîte 1 leu vechiu de cal sau iapă şi să ia cărţulie de plată de la vameşul acei scheli şi
de-i vof trece în anul acesta la Otace cu acea cărţulie de plată vor treci la O tace cu pace
şi vameşii d e O t a c e îşi vor lua v a m a de la vameşul schelii de unde s-au vămuit, iar
neguţfăjtorii să n u s(e) supere şi de să va întîmpla unii dintr-aceşti neguţ(ă)tori ca să nu
treacă cu cai lor la O t a c e în anul acesta şi vor rămîne pe alt an, atunce cărţulie ce vor ave
de plată dintr-acest an să nu s(e) ţie în samă, ce să de vama la Otace deplin la vreme cînd
vor trece, iar v a m a anului trecut să rămîie bine luată.

T o a t ă ceara, miere, cita sa va f a c e în ţară într-un an să fie a vameşilor din anul

acela şi ori d e să v a rădica din ţară, ori de va rămîne, vor lua vameşii anului în care s-au
făcut ace m a r f ă cînd v a trece peste hotar.
F. !6r.
Pentru m a r f a c e să va afla la drum la împlinirea anului de să va întîmpla să nu
agi ungă la s c h e l e u n d e iaste hotărîtă să plătească vama şi va întră în ţinutul acei scheli,
sa aibă a v ă m u i tot v a m e ş u l de anul acel trecut cum şi la anul viitoriu iarăş(i) pe această
rînduiala să s(e) urmezi.
Neguţ(ă)torii ce vin cu m a r f ă ori de unde, nimi să nu fie volnici a mergi cu marfa
lor pre ia g a z d e p a r ă nu vor mergi în vamă să plătească. ;,

347
 Neguţ(ă)torii ce sînt obicinuiţi de'.fac meşterşug, ascunzându-ş(i) marfa lor si^
vînd pe ascuns altora nevămuită, pe unii ca acie aflîodii-i vameşii să aibă a le lua van»
îndoită pe toată marfa lor şi arătîndu-i la domnie atîta pe cei ce vor mistui marfa di
vamă,, cum şi pe cei ce vor cumpăra de la dînşii pe ascuns, să să pedepsască pentru
paguba ce pricinuiesc vămii g(os)pod cu vicleşugurile lor.
Cîmpulungu Moldovenesc ot Suceavă, Hangul, Bălţăteştii i Grumăzăştii ot Neainţ
de la o samă de vreme încoace cu un chip ca acela că n-au plătit vamă şi mortasipie pe
acele ce aduce de vînzare şi le duce şi pre la alte scheli, li s-au dat hrisoave atît de la alţi
domni cît şi de la domnie mea ca să nu plătească vamă şi mortasipie, care fiindcă ei
alijverişul lor nu-1 fac numai aice în ţară, ce-1 duc şi pre la alte scheli ce au de vîndut,
nefîind ei deosăbiţi de altă ţară, să plătească vamă şi mortasipie după cum plătesc şi al ti
lăcuitori şi testamenturile în samă să nu ţie, însă numai pentru vamă să nu s(e) tie
hrisoavele ce au de la domnie mea.
F. 16v.
Cornăritul
Cîţi boi de negoţ să vor afla cumpăraţi pre la neguţ(ă)tori păr-la împlinirea anului,
fiind plătiţi de cornărit şi avînd pecetluirile cornarilor ce-au fost în anul trecut, să nu fie
supăraţi de corn arii aceşti noi, ţiindu-le în samă pecetluiturile lor, cum şi cornarii de anul
acela să aibă a cornări toţi boii ce să vor cumpăra păr-la împlinirea anului şi cornarii de
anul trecut să aibă a da tablă la cornarii cei noi pe cîţi boi vor fi rămaşi în ţară cu
pecetluirile lor şi după tablă să să ţie în samă, iar boii ce-i cumpără bosnenii de-i duc în
gios nu vor fi supăraţi de cornărit, ce vor da numai vamă mare după obiceiu, iar boii care
sînt de salhanale şi cîţi să vor tăia pre la salhanaii, pe acei boi vor lua vamă la schele
unde să vor cumpăra, după obiceiu.
Neguţ(ă)torii turci hotinlii i benderlii ce vor cumpăra boi de negoţ de aice din ţara de
pre la tîrguri şi nu-i vor ţine aice, ce-i vor trece peste hotar la raiaoa Hotinului i a
Benderiului, pe toţi acei boi să aibă a da vamă cîte un leu vechiu pe bou cîndu-i vor
cumpăra pre la tîrguri sau oriunde, iar boii de negoţ ce să cumpără şi-i aşază aice în ţn^ă ori
neguţ(ă)tori turci, ori greci, ori moldoveni, sau ori ce neguţ(ă)tori ar fi, pe toţi acei boi să
plătească cornărit, pe obiceiu, cîte 1 leu 1 pot(ronic) vechiu de bou cînd să vor cumpăr ; pre:
la tîrguri sau oriunde, iar vama vor plăti pe aceştia cîndu îi vor trece la O taci.
F. 17r.
Mortasipie ce mare după cum s-au aşezat
40 bani noi să ia de calul ce să va vinde în tîrgu, însă 20 bani să de vînzătdriul şi
20 bani să de cumpărătoriul.
10 bani să s(e) ia de mascur.
4 bani să s(e) ia de oaia ce să va vinde la tîrg sau care s-a tăia la trunchiu.
2 bani să s(e) ia de mei de la Ispas înainte însă pe aceste bucate pe toate numai
pe care să vor vinde la tîrgu vitelor să aibă a plăti mortasipie, iar de să vor
vinde la mahalale pără a nu întră să nu plătească nimică, nici să-i supere
mortasipii, numai meşterşuguri să nu s(e) facă.
20 bani de cufa cu horlică.
20 bani de polobocul cu păcură
20 bani de carul cu tiutiun.
20 bani de carul cu oale.

348
 4 bani de cărui cu cofe - [4 bani] 6 .
20 bani de carul cu stecli
20 bani de carul cu marfă braşovenească, iar de calul încărcat 10 bani.
4 bani de carul cu perji."
]o bani de carul cu căruţa cu brînza.
20 bani de carul de ceapă ce vine dintr-altă ţară.
4 bani de păreche de roate, cîte un ban de roată.
1 ocă carne de tot triunchiul într-o săptămînă de le cei ce taie carne, iar banii
săului de tot să lipsască.
> F. 17v.
180 bani să ia bezumăn pe cifert de pivniţa mare, adecă pe 3 luni, iar de pivniţa
mică pe giumătate vechiu; 90 bani, iar de părete de un vas să ia 45 bani pe
obiceiul; afară dintr-aceste mai mult să nu s(e) supere.
24 bani de bou vită mare, însă 12 bani să de vînzătoriul şi 12 bani să de
cumpărătoriul, iar de vita mică pe giumătate. Iar neguţ(ă)torii turci pe vitele ce
vor cumpăra ori la ce tîrguri, să să ia mortasipie numai de la vînzători, adecă:
24 bani de vită mare şi de vita mică pe giumătate, iar de cal 40 bani, după cum
mai sus arată. Iar alţi neguţ(ă)tori greci, armeni sau oricine ar fi, pe vite ce vor
cumpăra să plătească mortasipie pe giumătate vînzătoriu şi pe giumătate
cumpărătoriul, pe obiceiul vechiu 7 . v
[IpWHHT B6A BHCţ(aPHHK) .
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 83. Catastif legat în piele, de 17 file (30 x 20 cm.),
cerneală neagră (iniţialele: articolelor supuse vămuirii în cerneală roşie), sigiliul domnesc inelar oval (3,2 x
2,9 cm.), în cerneală roşie, avînd în centru capul de bour cu stea între coame timbrat de o coroană deschisă cu
cinci fleuroni mărginită de sabia şi buzduganul încrucişate şi de slovele: Iw fp, continuînd dedesubt în
hindi: Iw 1761 BB (IO Gr(igore) Ip(an) v(oie)v(od).

Datat după anul de pe sigiliul domnesc aplicat pe catastif (1761), după doc. următor din acest volum
ji după sffirşitul primei domnii a lui Grigore Calimachi (1764 martie 18).
EDIŢII: Bianu, Catalogul iris. rom., I, p. 178 (descr. manuscrisului şi cîteva rînduri de la sfîrşit);
Ştrempel, Catalogul ms. roni., I, p. 31 (descr. manuscrisului, după Bianu); Kogălniceanu, „Arh. românească",
II. p. 242-262 (text integral cu slove chirilice); Ghibănescu, Catastihul vămilor Moldovei (1765), p. 193 şi
passim (referinţe succinte).
1
Cuvintele dintre paranteze, adăugate de altă mînă, se referă la raportul între leul vechi şi leul nou (1
leu vechi = 1 leu nou şi 4 parale).
3
Cuvîntul „vechiu" ce urma după „leu" a fost anulat cu o linie.
3
Cuvîntul anulat cu o linie ( !)
4
Cuvîntul „vechi" ce urma după „bani" a fost şters.
5
Cuvinte adăugate de altă mînă.
6
Adăugat cu altă mînă.
7
Lîngă sigiliul domnesc aplicat dedesubt, scris cu cifre arabe, de altă mînă, anul 1761.

378 1761 (7269) iulie

Grigore Ioan <Calimah> voievod dăruieşte lui Ioan Cantacuzino fost mare vistiernic o
bucată de loc domnesc de la marginea tîrgului Iaşi, hotărnicită de Chiriac Poroschi vornic de
poartă.
Suret de pe hrisovul mării sale Grigorie Ioan v(oie)vod din velet t 7269 <1761 >
iulii. De vreme ce domnii şi oblăduitorii scaunului acestuie de-a pu(ru)rea bine au voit
spre supuşii săi cuprinzînd cu milă pre toţi cîţi s-au aflat întru credincioasă slujbe

349
domnilor şi ţării după cum am văzut domniia mea şi luminaţilor domni ce-au fost mâi
înainte de noi, care şi domnie mea binevoiesc şi poftim ca să aducem pră toţi cei ce jf
află cu slujbele credincioasă spre mai bună starea lor.
Deci socotit-am. domnie mea şi pentru al nostru cinstit şi credincios boiar
dum(nealui) Ioan Cant(acuzino) biv vel vist(iernic), carele slujind cu dreptate şi cu credinţă
atît la preaînălţatul părintele domnii mele, cît şi la domnie mea, bine am voit domnie mea şi
cu deosăbite milele noastre încă i-am dat şi l-am miluit cu o bucată de loc din locul ce iaste
drept domnesc de lăture tîrgului Iaşii, la care loc am trimis domnia mea pe boiarul nostru
Chiriiac Poruţchi vornicul de poartă de au măsurat acel loc şi l-au stîlpit cu petri începînd
întîi a măsura cu un otgonu de patruzăci şi cinci stînjini g(os)pod, din apa Căcăinii drept l a
dealul spre soare-apune pînă în zare dealului, unde s-au lovit în cap în margine din gios
dispre tîrgu cu locul medelniceroaiei Sanda Aslănoaii, unde s -au aflat patru odgoane si
triizăci şi opt stînjini; şi de acolo muche dealului în sus spre miază-noapte, pînă undi s-au
plinit una sută stînjini a medelniceroaii Sandei, unde iaste piatră hotar în zare dealului; ţi de
acolo drept spre soare apune lovindu-să în coaste tot cu locul med(elniceroaiei) Aslănoaii,
pînă la drumul cel mare ce vine de la Copou, unde s-au aflat doao odgoane triizăci şi patru
stînjini şi s-au pus doao petri hotar în margine drumului despărţînd locul med(elnicero.ae)
Sandei Aslonoai de locul acesta. Deci fiind drumul cel mare s-au lăsat şaptesprăzăci stînjini
pentru drum şi, trecînd peste drum, apucă pe podiş spre Copou, după pietrele ce s-au pus
semne, pînă unde se împlinesc patru'odgoane şi doaozăci şi şapte stînjini şi doao palme,
unde s-au pus pietri în colţul locului; şi de acole se întoarce drept la vale spre Căcaina şi
pînă în zare dealului s-au aflat doao adgoane şi patruzeci şi unul stînjini unde s-au pus
piatră; şi tot drept la vale pînă în apa Căcăinii, şi de acolo malul Căcăinii în gios spre tîrgu,
pînă la celi doao petri unde au început a să hotărî întîi. Şi aşa s-au încheiat tot locul dispre :
toate părţile, după cum arată mărturie hotarnică a vornicului de poartă.
Deci domnie mea bine am voiţ şi am dat şi am miluit pe cinstit şi credincios
boiariul nostru duin(nealui) Ioan Cant(acuzino) biv vel vist(iernic) cu acest loc de mai
sus arătat, ca să-i fie de la domnie mea dreaptă danie şi miluire cu hrisov, neclătit nici
odinioară, în veci. Şi poftim domnie mea şi pe alţi luminaţi domni pe care Dumnezeu îi
va orîndui în urma noastră cu domnie ţării aceştie să nu strice danie şi miluirea noastră,
precum nici noi n-am stricat daniile şi miluirile altor luminaţi domni, ce mai vîrtos să
miluiască şi să întărească pentru a lor vecinică pomenire.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în Iaşi, cu nună lui
Dumitraşco Vîrnav ot vist(ierie).
Suretul acesta, posleduindu-să înnaintea noastră şi aflîndu-să asemenea cu
ispisocul cel adevărat ce iaste întărit cu iscălitura şi pecetea pomenitului domn, adiverim
cu a noastră iscălitură.
Gavriil mitropolit Moldaviei <m.p.>.
Protăcălit de Ioan Bogdan vel logofăt.
Arh. St. Bucureşti, A. N. MDLXXXIV/3. Copie din a doua jumătate a sec. XVIII.

379 1761 (7269) iulie 1

Grigori Ioan <Calimah> porunceşte lui Vasile Balşu fost mare medelnicer, ispravnicul
ţinutului Cîrligătura, să cerceteze jalba preotului iezuit Maftei din Iaşi în legătură cu moşia sa
Horileşti.
f Hw TpnropH IwdN B(o6)BWA*, Ewac(Teio) MMA(o)CT(Y»), r(o)cn(o)A*P
3TMA(N) MWAAABCKOH. Credincios boieriul domnii mele, d(u)m(i)t(ale) Vas(i)le Balşu

350
Ijiv vel med(elnicer), isprav(nic) de ţînut(ul) Cîrligăturii, îţ(i) facem ştire că domnii mele
au dat jalob.î preutul Mafteiu iezovitul din Iaş(i), de la Bisărică Ungurească, zîcîndu că
ar£ o moşie acolo, la ţînut(ui) Cîrligăturii, anume Horileştii, şi alt vinit de pe ace moşiie
nu ia. iă'ă (it acmu, în iastă vara, este fîn, iarbă ca de vro 4 stoguri, unde avea gîndu ca
să-s(i) fac(ă) puţîn fîn pentru treaba vitelor lui. Şi acum au mersu cei carii au fost
rînduiţO; pentru treaba finului g(ospo)d şi au pus buore şi el au rămas de nu ard unde să
puie să cosascâ un stog de fin.
Pentru care cerîndu dreptat(e), iat(ă) că-ţ(i) scriem, luînd cart(e) domnii mele, să
cercetez® foart(e) cu amăru(n)t(ul) de vrem(e) că nu a fi avîndu mai multă iarbă decît
acele 4 stoguri acolo, pe ace moşie, să să rîdice buorile de acolo, şi finul ce au fost
rînduit să s(e) facă acolo, să s(e) facă pe altd moşii. Iar moşia lui mai multu să nu s(e)
supere. Iar fiind pricina într-alt chipu, să ne înştiinţăz(i). Aceasta scriem.
Let 7269 <1761> iul(ie) 1.
HpWH(n)T r" Awr(«)4k(e)T.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/209. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 21,2 cm.), filigran, cerneală
agră, sigiliu domnesc inelar, ©val, foarte slab imprimat.

380 1761 (7269) iulie 9

Mărturia a doi vornici de poartă privitoare la preţul unei căscioare din Sărărie a mănăstirii
Dobrovăţ. "

Dum(neata), vor(nice) Lupul Hadînbul, înpreună cu un negustoriu sau doi să

mergeţ(i) să preţuiţi o poiată di pe locul măn(ă)st(irii) Dobrovăţului. Şi după cum veţ(i)
prefălui cu dreptati să daţi mărturie svinţii sali egum(enului) de la măn(ă)st(irea)
Dobrovăţului.
Aceasta. "M" ""•'
Iul(ie) 9.
t Den luminată porunca preînălţatului domnului nostru mărie sa Grigorii loan
v(oie)voda, ne-au orînduit dum(nealui) Ion Bogdan vel logofăt să mergem să preţăluim
o căşişoară di nuieli ce este în Tîrgul de Sus, în Sărării, pe locul Dobrovăţului, cari casă
i.u fost a lui Samoil jidov ce-au murit.
Şi, mergînd acolo, am strînsu şi pe alţi negustori, anume: pe Toader Pascul, i p e
Costantin Cănilă, şi pe Vasîle Benderliul teslar. Şi după cum am socotit cu dreptat(c) am
preţăluit-o drept 6 lei. Şi după cum i-am pus preţ am făcut această mărturii la mîna sfinţii
sal(e) părinteşui egum(en) ot Dobrovăţ şi am iscălit.
Let7269<1761>M(ip)9.
Lupul Hadîmbul vornic di portă <m.p.>.
Ion Meleghi vorn(ic) <m.p.>.
S-au trecut deplin la condică.
Arh.' St. Iaşi, Documenţe, XCIC/7. Orig.j hîrtie (43 x 1(5 cm.)i filigran, cerneală neagră.

f
381 ' 1 7 6 1 ( 7 2 6 9 ) i u l i e io,. I a ş i

Neofit, egumenul mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, împrumută de la Fote lipscan 100 de lei
pentru trei săteni din Moşeteşti, ţinutul Neamţ.

t Adică noi, Chiriiac Hol tu şi cu văru-meu, Dumitru, nepotu lui Gavrilaşu Holtu,
şi Gligorie Damaschinu, ginere lui Arpintie di la Moşeteşti, ot ţinutul Neamţului, precum

351
să s(e) şti<e>' că am făcut noi acestu adivăratu zapisul nostru la cinstită mîna sfinţii sale
părintelui chiru Neofitu egumenului de la sfînta mănăstire Trii Sfetiteli din Iaşi să să stie
că ne-am rugatu sfinţii sal(e) di ne-au luatu o sută de lei, bani pe chizăşie sfinţii sal(e),
de la giupînul Fote lipţcanul, cu dobîndă din dzece 12 pe anu, şi ne-am pus noi zălogu la
sfinţie sa pentru această sută di Iei noi moşie noastră Jişcanii di pe apa Limpedzii. ot
ţinutul Neamţului. Şi ne-am apucatu noi să-i dăm bani cu dobînda lor cîndu s-a plini
anul negreşitu şi cu mulţămită, fără de nici o sminteală; iar di n-am da banii la dzi si di
s-ar întîmpla la vro giudecată, să aibă a să vinde moşie şi să-i plătim banii cu dobînda
loru, şi noi chizeş unul di altul, şi di am face vro sminteală, toată cheltuiala şi plineai» să
fie dispre noi.

Şi, pentru credinţa, ne-am pus degetil(e).

tf IHc, A(4)T(o) x3c|e lOftOe) V.
Eu, Chiriiacu Holtu, am luatu cindzăci de lei dintr-aceşti bani ce scriu mai sus si
am pus degetul cu mîna m e şi sintu platnicu 2 .
Şi eu, Dumitru, am luatu cinsprădzeee lei şi am pus degetul cu mîna me şi sintu
platnicu 2 .
Eu, Grigore Damaschin, am luat triidzăci şi cinci de lei şi am pus degetul cu mîna
m e şi sintu platnicu 2 .
Şi eu, Simion Cheşco [Cheşco] uri(car), am scris zapisul cu dzisa lor şi sintu şţ
martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: 7269 <1761> iulie 10. La
ţinutu Neamţului, muşic Jişcanii zălog pentru 100 de lei, cu dobînda din zece
doisprăzece pe an. No. 6. Juşcanii. No. 61. <tradus în greceşte>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, trei amprente digitale.

EDIŢII) Florin Marinescu, Protaton, p. 228, nr. 386 (rez. după orig., hîrtie difolio (31,1 x 21,8 cm ),
cerneală neagră, din Arh, M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 873).

'Omis.

382 1761 (7269) talie 12

Grigorie Ioan <Calimah> voievod întăreşte lui Pavel paharnic stăpînirea asupra unui loc dţ
casă din Muntenimea de Mijloc după hotarnica din 1761 (7269) martie 1 a unor vornici de poartă.

THw rpHrwpMH IwdH B ( O € ) B U \ \ A , BWX(Yeîo) «(H)A(O)CT(¥»), r(oc)N(O)A#"k

3SMAH MWAA^BCKWH. Dat-am carte domnii mele iui Pavel pah(arnic) sin Costandin
Ceapă şi după o hotarnică ce ne-au arătat din v(ă)let 7269 <1761> mart(ie) 1, iscălită de
boierii noştri Simion Arămăscul şi Alexandru Haciul vornicii de poartă, să fie volnicu
a şi stăpîni un loc de casă de aici din leş(i), din Muntenime de Mijloc, după cum l-au
măsurat cu stînjenul şi l-au hotărît cu pietri hotară în giur împregiur de cătră locul lui Ion
sucmănariul, şi a lui Gavrilă cupeţ, şi a Lupului călugăr şi a lui Pinco levinţul, fiind între
aceste locuri şi aflîndu-se locul acestui Pavel pah(arnic) di pe tată-său Costandin Ceapă,
după hotarnică ce-au arătat, i-am întăritu şi domnie me după această hotarnică... 1 să-şi
stăpînească locul cu pace; iară cui i-ar păre ceva cu strîmbul, cu scrisori ce-ar ave să vie
să ste de faţă la Divan.
Aceasta poruncim.

352
 ÎV(ă)let 7269 <1761> iul(ie) 12.
ILPUNHT B6A AWR(O)4>(E)T.

Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/131. Orig., hîrtie (31,5 x 22 cm.), rupt, lipit, cerneală neagră.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr. 6 (rez. într-un opis de doc. vechi).

1
Rupt.

383 1761 (7269) iulie 13, Iaşi

Grigorie Ioan <Calimah> întăreşte lui Vasile Costachi fost mare comis stăpînirea asupra
f locului din Muntenimea de Mijloc hotărnicit de Ioan Meleghi vornic de poartă.
Noi Grigorie Ioan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn Ţerei Moldavei. Facem
ştire cu acest ispisoc al domniei mele că, iată, viind înaintea domniei mele credincios
boierul domniei mele, d(umnea)lui Vasile Costachi biv vel comis, şi ne-au arătat o
mărturie hotarnică din veleat 7269 <1760> dechembrie 20, de la Ioan Meleghi vornic de
poartă, întru care scrie că, din poronca preaînălţatului părintelui domniei mele, măria sa
Ioan Theodor voevoda, l-au rînduit d(um)nealui cinstit şi credincios boieriu Ioan Bogdan
vel logofăt ca să meargă aicea, în oraşul Iaşilor, în Muntenimea de Mijloc, ca să închidă o
ulicioară, ce este pe dinaintea ogrăzei dumisale Vasile Costache biv vel comis, şi, osebit de
închisul uliţei, să mai hotărască un loc ce este şi o casă pe acel loc, care se află de la vale de
ogradă şi înpotriva caselor dumisale, care loc l-au cumpărat de la Gheorghie bucătariu cu
zapis. iar ulicioara s-au deschis pe de la vale şi tot dintr-acest loc, ce la-au cumpărat de la
Gheorghe bucatariu şi taie peste capul locului răposatului Petriceicu vodă şi merge în sus
pe dinaintea locului babei Zoiţei şi se coteşte drept uliţa la deal spre Strajă.
Deci mergînd acolo au strîns şi pe alţi mahalagii, anume: baba Zoiţa răzeaşă, şi
baba Mierla răzeşă şi pe alţii carii s-au întîmplat. Şi făcînd stînjeni de 8 palme, şi au pus
întăiu o piatră hotar sub gardul ogrăzii din sus, despre locul babei Mierlei de la vale; şi
măsurînd acea ulicioară ce s-au închis în curmeziş la vale, s-au aflat doi stînjeni şi 6
palme pînă în locul Zoiţei; şi de acolo au purces în gios, alăturea cu gardul şi cu locul
7- iţei, şi pînă în colţul locului lui Gheorghe bucatariu, care l-au cumpărat d(um)nealui
comisul, unde au pus al treilea peatră hotar, au aflat 7 stînjeni şi 7 palme; şi de acolo
arept la vale şi tot alăturea cu gardul locului Zoiţei şi pînă în ulicioara ce s-au deschis
din locul lui Petriceicu vodă, unde au pus al patrulea piatră hotar, s-au aflat 12 stînjeni;
şi din colţul acesta drept în jos şi alăturea cu uliţa ce s-au deschis şi pe de la deal şi pînă
în locul preutului Simion Duşcă, ce l-au dat danie sfintei biserici lui Sfetei Aftanasie,
unde s-au pus al cincilea piatră hotar, şi s-au aflat 15 stînjeni şi 5 palme; şi de acolo
drept la deal şi în curmeziş şi alăturea cu locul bisericei, şi pînă în stîlpul portei cei din
sus a ogrăzei dumisale comisul, s-au aflat 8 stînjeni, bez doi stînjeni, 5 palme, uliţa care
s-ai închis. Şi aşa s-au încheiat acest loc cu casa ce l-au cumpărat dumnealui comisul de
la Gheorghe bucatariul şi cu uliţa ce s-au închis.
Deci după mărturia hotarnică, iată dară că şi de la domnia mea încă-i dăm si-i
întărim stăpînirea dumisale comisului Vasile Costache, cu acest ispisoc al domniei mele,
ca să fie şi de la domnia mea dreaptă ocină şi cumpărătură şi uric de întăritură, neclătit,
nerăşuit stătător în veci. Şi poftim domnia mea, şi pre alţi luminaţi domni ce de
Dumnezeu vor fi orînduiţi stăpînitori şi oblăduitori pămîntului acestuia, ca mai vîrtos să
înoiască şi să întărească printr-a domniilor sale cea mai multă cinste si vecinică
pomenire.

353
 Şi s-au scris ispisocul acesta în oraşul domniei mele, în tîrgul laşilor, de Carp
diacu de divan.
Leat 7269 <176J> iulie 13. '
Hw rpnropYe I W A M B W C B W A * c m . p . x
IwpAAKH B6A AWr(o)<}k(e)T NPŢ>MMT01(-

6N4Ke KAHT(A) Tp€TH AWr(o)<ji(e)T npOMHTO^.

S-au trecut la condică.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXVIiI/28. Orig., hîrtie difolio (31 s
21 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, ine^i
imprimat.
EDIŢII: Codrescu, Uricarul, XVII, p. 40 - 43 (orig. cu data de lună: iunie); lorga, Doc. Catlimachi.J;
p. 444, nr. 69 (rez. după orig., cu data de lună: iunie). j

384 1761 (7269) iulie 13

Mărturie hotarnică a lui Chiriac Poruschi vornic de poartă privitoare la locul domnesc duj.
Muntenimea de Mijloc dăruit de domn Măriei jitnicereasa.

.. .Şi pentru că toţi domnii sînt volnici a dărui şi a milui cu venituri şi moşii;
domneşti şi a da locuri ce s-ar cade, drept aceea şi domnie me cercetînd stare dumisale"
Marii jicniceroai şi aflîndu-o slabă, mai vîrtos din parte moşiilor, iată din deoşăbită mila
noastră o am miluit cu un loc de casă din locul domnesc în Muntenimea de Mijloc, aice
în Ieşi, la care loc din poronca domnii mele rînduit-au cinst(it) şi credincios boieriul
domnii mele dum(nealui) Ioan Bogdan vel log(o)f(ă)t şi hotarnic pe boieriul nostru
Chiriiac Poruschie vor(nic) de poartă de l-au şi hotărît după cum s-au văzut şi mărturie
numitului hotarnic iscălită şi cu pecete Porţii din velet 7269 <1761> iulie 13; scrie că,
după poroncă, mergînd la acel loc de casă au chemat mahalagii şi au făcut stînjin de opt
palme g(o)sp(o)d şi au început întăi a măsura margine locului despre apus, din locul
Tacului la deal alăture cu uliţa ce vini de la Copou pînă în locul lui Ioniţă Gheuca ce-1
are iar de la domnie me miluire şi s-au aflat cincizăci de stînjini şi s-au pus doao pietri
hotar: una caută înnapoi şi una bat(e) în curmeziş capul locului; şi apoi măsurîndu-să şi
capul locului de la deal alăture cu locul Gheucăi pînă în uliţa care vine iarăş(i) despre
Copou şi s-au aflat patruzăci şi opt de stînjini şi iar s-au pus 2 pietri hotară: una caută
înnapoi şi una caută la vali alăture cu uliţa; şî iar măsurîndu-să alăture cu uliţa la vale pînă
în locul lui Ioniţi Pilipovschie şi s-au aflat treizăci şi doi de stînjini şi s-au pus iar două
pietri hotară: una caută înnapoi alăture cu uliţa, alta caută alăture cu locul lui Pilipovschie
de la deal înspre soare apune pînă în capul locului lui Pilipovschie, şi s-au aflat doazăci de
stînjini şi s-au pus iar doao pietri hotară; una caută înapoi, alta caută drept la vale alăture cu
iocul lui Pilipovschi despre soare apune pm(ă) <m>' locul păhărnicesii Catrinii s-au aflat
treizăci şi doi de stînjini; şi s-au pus iar 2 pietri hotară; una caută înapoi alăture cu locul lui
Pilipovschie, alta caută drept înspre soare apune, în piatra ce s-au pus întăi în margine uliţii
de undi s-au început întăi a să măsura şi s-au aflat 21 de stînjini. Şi pe acest loc s-au găsit
trei casă: una... 1 copil din casă, alta iar... 1 copil din casă şi... 1 babă. Şi aşe s-au închiiat
acest loc din giur împregiur cu hotărîre şi cu măsura.

Arh. St. Iaşi, Documente, CDX/24. Extras din copia de la sfîrşitul sec. XVIII a unui act domnesc da)
1762 (7270) martie 6, Iaşi (v. nr. 421 din acest volum).

1
Loc liber în copie.

354
 1761 (7269) iulie 16, Iaşi
Grigorc <Calimah> porunceşte lui Proca Roman poruşnic să repare grabnic cu oamenii din
. [g]e Je sub Codru podurile şi drumul de la Iaşi la Scînteia.
Io Grigori voevoda, Bojieiu rnilostieiu, gospodară Zemli Moldavscoi. Dat-am
carte domniei meale boiarului nostru Proca (Roman) 1 poruşnic să aibă a merge pe la
satele de pe supt Codrul Eşului şi să-i scoată pre toţi oamenii şi să le stea zapciu asupra
lotca să tocmească atît podurile ce sîntu pe drumul Scînteia, cît şi pe drumul prin Codru,
pâră ce vor eşi peste codru în ceia parte. Şi cum mai în grabă să tocmească foarte bine,
fiindcă este să meargă dumnealui Ahmet bei spahilar agassi. într-alt chip să nu fie.
U las, leat 7269 <1761> iulie 16,
După Ghibănescu, Surete, XI, p. 62 - 63, nr. 37. Orig. cu „pecete gospod în tuş roş".
1
Aşa în textul editat.

386 1761 (7269) iulie 20

Mărturie hotarnică a lui Chiriac Poroschi vornic de poartă privitoare la moşia Horleşti, din
ţinutul Cîrligătura, încălcată de Silion medelnicer.

t Facem ştiră, cu această mărturii hotarn(i)că, că, din luminată poroncă preînălţat(ului)
domnului nostru, măriia sa Grigori loan v(oie)vod, am fost orînduiţ(i), cu luminată carte mării
sal(e), ca să mergim la moşiia Horleşti, în ţinutul Cîrligăturii, jăluind părintele Măteiu, izoviţul
di la Biserica Ungurească di leş(i), pe dumnalui medelnieeriu Silion că i-ar fi împresurat o
bucată de loc des[s]pre silişti, dzicînd că esti de Boleşti şi nu ormazi după hotar.
Deci noi, mergînd acolo, am strînsu oamini buni di pe împregiur, anumi: preutul
Costantin, potropopul din Boteşti, i Vasili prisăcariu Iui Silion, i Costantin din Horleşti, i
Petre salahorii o<t> 1 tam, i lanăş unguru o<t>' tam, i Andreiu Rusul o<t>' tam, i Costachi
tKt>' tam; şi am mersu cu aceşti cu toţ(i) întăiu în margine livedzii izoveţului, di la vali la
un stejar cu buor şi am legat un otgon di stejar şi am purces drept în sus, pe prisaca lui
Silion pi în capătul pe din deal şi drept într-o piatră hotar vechiu, ce esti din sus de rădiu.
fiind piiatra culcată, s-au îndreptat şi s-au găsit şi prisaca dumisali medelnicer(ului) Silion,
intrată pe locul izoviţului; şi s-au tăiet gardu şi s-au îndreptat locul iezoviţilo<r>'; şi de
îcole în malu pîrîului, într-o moviliţi; şi de acole piste pMu în costişi, din sus un păd(u)reţ;
si de-a acole la deal, pişti o poieniţi, şi în pădure, păn(ă) lîngă un pădureţ, şi s-au noit
Duorul; şi di acole drept spre soari apuni, la deal pînă dcafalsupra, într-o piiatră hotar
rechiu; şi de-a acole pînă în margine rediului, undi s-aU înnoit buorul într-u<n>' stejar; şi di
îcole în gios, pănă într-o piatră hotar vechiu, ce esti în rediu, lîngă drum; şi de acole la o
piatră hotar vechiu, în cîmpu; şi de acole la dumbravă, undi s-au făcut iar buor într-u<n>'
itejar; şi de acole tot la deal, pin dumbravă, pînă la un buor vechiu, ce est(e) într-u<n>'
stejar şi s-au noit; şi di acole, tot după cum arată scrisorile vechi ce ari. Şi după cum am
jăsit cu caii şi cu dreptati, am îndreptat locul după hotarăle vechi.
Şi am făcut şi noi această mărturii hotarnică la mîna părintelui Măteiu izoviţul.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Let 7269 <1761> iul(ie) 20.
Chiriac Poroschi vornicu de portă, hotarnicu <m.p.>.
Arfî. St. Iaşi, Documente, MLXX VII1/210. Orig., hîrtie difolio (30,5 x 21,9 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Omis în orig.

355
354 1761 (7269)a p r i l i e14
Mărturie hotarnică a iui Chiriac Poroschi vornic de poartă privitoare la un loc din Iasi al \
mănăstirii Sfîntul Ioan Gură de Aur.
f Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că, din poronca mării sole
preînălţat(ului) domnului nostru Grigorie Ioan vod(ă), ne-au orînduit dum(nealui) foan.
Bogdan vel log(o)f(ă)t de am mărsu la un loc a mănăstirii lui Sfeti Zlataust den Iaş(jj,
care loc este alăturea cu uliţa ce vine de la Tîrgul' de Sus şi de lîngă pivniţa lui
Gheorghie Botezatul, pe din deal de uliţă, mergi tot alăturea la vale păr-din dosul lui
Enachi băcalului den Tîrgul Făinii, şi alăturea pi di la vale cu dughenile dumisali
Sinarandi. postelnicesei.
Şi făcînd stînjen de opt palme domneşti, am măsurat lungul locului denaintea pivmiii
Botezatului la vale alăturea cu uliţa şi păr-din dosul dughenilor lui Enachi băcalului s-au
aflat 21 de stînjăni. Şi capul locului despre Tîrgul Făinii s-au aflat 22 stînjăni o palmă şi
mergi tot alăturea cu dughenili lui Enachi băcalul şi pîn-în locul lui Mihălache curălariu şi
pîn-în uliţa ce merge den Păscărie Veche la vale s-au aflat 17 stînjeni. Şi măsurînd şi 1 aţa
locului Ja vale tot pe marginea uliţii despre Tîrgul Făinii şi alăturea pe din deal cu dugheana
ce au făcut Gligore ungurul, s-au aflat 14 stînjăni şi 3 palme.
Şi cu această măsură s-au încheiat tot locul Iui Sfeti Ioan pînă în uliţa denlâi ds
unde am măsUrat lungul locului.
Şi după hotărîrea ce am făcut am dat şi această mărturie hotarnică la mîna sfinţii
sale părintilui Paisă arhimandritul egum(en) de la Sfeti Ioan, cu pecetea Porţii domnului
pusă şi de noi iscălită.
' Let 7269 <1761> iuli 27.
Chiriiac Poroschi vornicu de pbrtă <m.p.>.
Această hotarnică am scris-o eu, Vasilie Gane log(o)f(ă)t(ul) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sfîntul Ioan Gură de Aur, X/7. Orig., hîrtie difolio (31,6 x 22,2 cm.),
filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. în di am.), din 1718, al Porţii domneşti, imprimat parţial.

388 1761 (7269) august

Grigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi scutirile de
dări acordate de domnii anteriori.

f Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ioan v(oie)vod, domn al Ţării Moldovei. De

vreme că blagocestivii domni şi oblăduitorii Ţării Moldovei au miluit şi au agiutorit
svintile mănăstiri ca pre nişti dumnezăieşti lăcaşuri cu hrisoave de mile şi de afierosire
pentru a lor vecinică pomenire, şi noi, acmu, cu darul preputernicului Dumnezău
miluindu-ne cu domniia ţării aceştie, întru preînalt scaunul patrii noastre, am socotit de
rîndul svintii mănăstiri a Sfîntului ierarh şi de minuni făcătoriu Spiridon, ce iaste aice în
oraşul laşului, unde cu agiutoriul lui Dumnezău să face şi spital pentru grija şi odihna
ticăloşilor bolnavi. Şi arătîndu-ne şi hrisoave de milă de la domnie sa Costandin
Racoviţ(ă) vodă şi de la domnie sa Scarlat Ghica vodă cum şi de la preînălţat părintele
domnii mele, mărie sa Ioan Theodor v(oie)vod, întru carile scrie ca să aibă sfinta
mănăstire milă a scuti 500 stupi mascuri de desătină, şi 500 de oi la goştină, şi 700 vedri
vin la vădrărit, şi 40 vite cai la văcărit sau cuniţă şi 10 liudi oameni streini scutiţi de tot
birul visteriei ca să fie pentru posluşanie sfinţii mănăstiri, cu care milă să se poată
sprejăni şi agiutori sfîntă mănăstire şi părinţii de acolo. Domnie mea dar văzînd ca

356
- ; ^ cU> 'caie ^ au făcut această puţînă mi<lă>' la această sfîntă mănăstire.., 1 m-am
•^iiiiloslivit ş. im întărit... 1 nostru hrisov ca să aibă această sfîntă mănăstire purure a scuti
"cinci sWe stupi mascuri la desetină şi cinci sute de oi la goştină şi şapte sute vedri de vin
]a vâdrărit şi patruzeci vite la văcărit, cuniţă, cînd va fi şi <10> l liudi oameni streini
Văr(â) de bir în visterie, scutiţi de tot birul şi angăriile ce-ar fi pe altă ţ<ară> i , care să fie
nelipsip pentru p<oslu>'şanie sfinţii mănăstiri; şi părinţii de la această sfîntă mănăstire
să aibă datorie purure a ruga la Dumnezău pentru iertarea păcatelor noastre şi a altor
laminaţi domni ce vor fi după vremi oblăduitori ţării aceştie.
Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni pe cari Dumnezău îi va orîndui
. a domniia la scaunul ţării aceştie să nu strice această milă, ce mai vîrtos să o întărească
• entru a lor bună şi vecinică pomenire, precum şi noi am întărit daniile şi miluirile altor
„luminaţi domni,
Această înştiinţăm.
V(ă)let"7269 <1761> avgust.
.: Hw rpnr\.vpne I W A N B(O6)BWA<» m.p.
Hwhah I'pei r Awr(o)4>(e)T npw»iHTwx.
S au trecut la condică dc Simion Burghele <m.p.>.

<Pe verso-ql filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Hrisov de mile.

<Din prima jumătate a sec. XIX>: Hrisovul domnului Grigorie Ioan v(oie)vod din
let 7269 <176J > avg(us)t pentru ridicături. No. 16.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, LXXVII/9. Orig., hîrtie difolio (48,5 x 36 cm.), ars pe alocuri, filigran,
cerneală neagră (intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală
roşie, avînd capul de bour cu stema între coarne în scutul oval timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni
flancată de sabie şi buzdugan, iar scutul de doi lei rampanţi, deasupra cărora se află slovele: Iw rp, iar sub
aceştia şi scut: iw 1761 BB. (Io/Gr(igorie)/Io(an)/v(oie)v(od). 1761.

' Rupt.

389 cînainte de 1761 (7269) august 1>

Iordache Cerchez de la vistierie îl roagă pe domnul ţării să-i dăruiască un loc de casă din
şesul Bahluiului.

Milostive şi luminat(e) doamne, mă rog milii şi bunătăţii mării tali, după cum au
făcut preînălţat(ul) părinteli mării tali cu mulţi de le-au dat din locul domnescu ce să află
aicea în Iaşi cîte un loc de cas(ă), să fie mila mării tali şi asupra mea să mi să dea un loc
de cas(ă) din locul domnescu ce se află pe şes, lângă Bahlui, şi mari poman(ă) a fi măriei
tali.
Robul mării tali, Iordache Cerchez ot vist(ierie). ;

Dum(neata) vel log(o)f(e)t(e), să orînduieşti vor(nicii) de poartă să margă să

hotărască un loc de cas(ă) şi cu ogradă, unde ceri el, fiindu dreptu locul domnescu şi
făr(ă) de nici o pricin(ă), însă numai cît ţine casa şi cu ogrăjoară.
<A1> 3 <lea> log(o)f(ă)t.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 4 8 şi 49. Copie într-o condică de ia sfîrsitul sec.
XVIII. ' • '
Datat după mărturia hotarnică a vornicilor de poartă din 1761 (7269) august 1 (v. nr. următor).
EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 317 (rez.).

357
 1761 (7269) attfp
Mărturie hotarnică a doi v o r n i c i . d e poartă privitoare la locul de casă din mahJaua
Ftecăului dăruit d e d o m n lui Iordache Cerchez d e la vistierie.

Let 7269 <1761> av(gust) 1 d(i)n(i).

Facem ştire cu această mărturie a noastră hotarnică că, din luminată poroncă m&jf
sali preînălţat(ului) domnul(ui) nostru Grigorie loan v(oie)voda, ne-au unduit
dum(nealui) loan Bogdan vel log(o)f(ă)t cu ţidulă g(o)s(po)d să hotărîm un loc de
cas(ă), cît a ţine cu ograda, din locul domnescu, în mahalaoa Frecăului, în şesul
Bahluiului, ce s-au milostivit măriia sa vod(ă) de au miluit pe Iordache Cerchez ot
vist(ierie).
Deci, după poruncă, mărgîndu, am făcut st(î)nj(en) de optu palme g(o)s(po)d şi
am măsurat de unde am pus piatra întăi, de lîngă Budăiul Sărat, alăturea cu Uliţa
Frăcăului, în gios spre răsărit, s-au aflat 25 st(în)jă(ni) şi am pus piatră hotar, şi de acole,
alăturea cu Bahluiul, în sus spre apus, am măsurat 32 st(în)jă(ni) şi s-au pus piatră hotar,
şi de acole la deal spre tîrgu, alăturea cu casa Puiului siman g(o)s(po)d pînă în piatra ce
s-au pus dintîi lîngă Budăiu, am măsurat 50 st(în)jă(ni). Şi aşe s-au încheiat acestu loc de
casă în patru pietre şi, după cum am hotărît, am făcut şi noi această mărturie la mîna lui
Iordache Cerchez log(o)f(ă)t ot vist(ierie) şi am pus şi pecete Porţii g(o)s(po)d.
Lupul Hadîmbul vornic de poartă. Alexandru Haciul vornic de poartă.
Bibi. Acad. Rom, - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 49 r. - v. Copie într-o condică de la sfîrşitul sec.
XVIII.
EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 317 (rez.).

391 1761 (7269) august 1

Mărturia a trei vornici de poartă privitoare la preţăluirea casei lui Ion Hordilă seiman de pe
locul preotului Neculai.

t Din luminată porunca preaînăl fătului domnului nostru mărie sa Io Grigorie Ioaii.
voievod ne-au orînduit pe noi dumnealui Ion Bogdan vel logofăt ca să mergem şi să
preţăluim o cas(ă) ce iaste din dosul mănăstirii lui Sfete loan Zlataust, casa a lui Ion
Hordilă simanul din curte, care casă iaste pe locul preutului Neculai sin protopopului
Tofan.
Deci mergînd noi la această casă, am socotit-o cu oameni megieşi şi am preţiluit-d
drept şease lei, fiind casa veche şi din nuiele şi mai descoperită. Deci după cum am
11
socotit cu dreptate i-am pus acestu preţ, fiind casa prea slabă şi s(e) porneşte.
Pentru aceasta, am făcut această mărturie la mîna preutului Neculae sin
potropopului Tofan.
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecetea Porţii domneşti.
L(ea)t 7269 <1761 > av(gust) 1.
Ştefan Popăscul vor(nic) de poart(ă) <m.p>.
Chiriac Poroschi vornic de portă <m.p.>.
Tănas(e) Meleghi vor(nic) de portă <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur, IV/24. Orig., hîrtie, sigiliul rotund aplicat în fum al
Porţii domneşti (3 cm. în diam.), avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele: n / i / i n / p u (P(e)ce(tea)
P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

358
 392 1761 (7269) august 1, Iaşi
Grigore îoan <Calimachi> voievod întăreşte mănăstirii Sfîntul Ioan Zlataust stăpînirea
asupra unui Ioc de dugheni de pe Uliţa Rusească dăruit acesteia de Iorga Minţea.

f Hw rpwrwpe H U M H B0EB0A<T, E W * : ( Y E » ) <WHA(O)CTI°K>, r(O)cn(O)A'»p , »> 3EMAE

,UWAA'SBCK0M- Facem ştire cu acest ispisoc al domnii mele tuturor cui să cade a şti că,
viind înaintea domnii mele, rugătoriul nostru Paisie arhimandritul, egumenul de la Sfeti
Ioan Zlataust den Iaş(i), ne-au arătat o mărturie hotarnică den anii 7264 <1755>
săpt(embrie) 13, iscălită de Ion Meleghe şi Tănas(e) Meleghe vornicii de poartă, întru
,:are scrie că, den poronca domnii sale Mateiu Ghica vodă, i-au orînduit cinstit şi
credincios boieriul domnii meii, dumnalui Ioan Bogdan vel logof(ă)t, ca să margă să
hotărască un loc de dugheni al aceştii sfinte mănăstiri Sfeti Ioan Zlataust den leş(i), ce
este pe Uliţa Rusască, care loc este danie sfintei mănăstiri de la Iorga Minţea cu zapis. Şi
Iorgăi i-au fost cumpărătură de la Fosăitul vornecul. Şi locul este între locul mănăstirii
lui Barnovschi şi între un loc al mănăstirii Gălăţii.
Deci mergînd numiţii vornici acolo după poroncă, au strînsu mahalagii de pe
înpregiur şi au făcut stînjăn de 8 palme domneşti. Şi întăi au început a măsura faţa
locului în latu pe lîngă podul uliţii, den locul mănăstirii lui Barnovschi ce este despre
Cizmărie, şi pără în locul mănăstirii Gălăţii, ce este despre răsărit, s-au aflat şapte
st:ojăni, cinci palme domneşti. Şi au măsurat şi lungul locului, pentre locul Gălăţii şi
;• :r--în locul casii lui Toader Negnilui croitor, ce este den dosul locului mănăstirii lui
Sfete Ioan, s-au aflat den podul uliţii pînă în locul lui Toader Negru, doăîzăci şi trei de
stînjăni şi trei palme. Şi au măsurat iarăşi lungul locului şi pentre locul lui Barnovschi,
cc este despre apus, şi s-au aflat den podul uliţii şi iarăş(i) pînă în locul lui Toader
' ;g ul, ce este den dos, doăîzăci şi trei stînjăni şi cinci palme. Şi au măsurat iarăş(i) latul
lo,;ului pe din dos, den locul lui Barnovschi pînă în locul Gălăţii şi pe denaintea casii
-cgrului şi s-au aflat şapte stînjăni. Şi cu măsura aceasta au încheiat tot locul mănăstirii
lui Sfete Ioan. Şi au pus şi pietre hotară în cîte patra cornurile locului. ' :
Deci acum, cerînd numitul egumen întăritură de la domnie pe acest lpc, ce este dat
danie sfintei mănăstiri de la Iorga Minţea, şi văzînd domnie mea şi mărturiia hotarnică
încredinţată cu iscălituri aivprniei de poartă, am crezut şi iată dar că şi de la domnie mea
dăm i întărim sfintei mănăstiri Sfeti Ioan Zlataust den Iaş(i) cu acest ispisoc al domnii
jiu-le. ca să fie şi de l a domnie mea sfintei mănăstiri acest loc de dughene ce-i este dat
danie de la Iorga Minţea dreaptă ocină şi mo.şiie şi uric şi întăritură în toate sămnile şi
hotarăle ce s-au arătat mai sus, neclătit, nestrămutat şi nerăşuit nici odănăoară stătătoriu,
în vecu. Şi altul nimenea să nu s(e) mai amestece peşti acest ispisoc al domnii mele.
Scrisu-s-au în Iaş(i), de Vasilie Gane diiac de divan.
Let 7269 <1761> luna avgust l d(i)ni.
Hw rpHrwpwe Î W A M B ( O 6 ) B W A A M.p.
HWN BorA«N seA Awr(o)^(e)T n p u w r .

<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite la sfîrşitul sec. X V I I I x 1) 7269
<] 761> ag(gust) 1. <No.> 7; 2 (<scurt rez. grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan dură de Aur, VIII/4. Orig., hîrtie difolio (36,2 x 23,9 cm.), cerneală
cafenie, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), avînd, într-un scut oval susţinut de doi lei rampanţi,
capul de bour cu stema între coarne timbrat de o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, cu sabia şi buzduganul
pe laturi şi slovele: Iw/rp, ce continuă sub scut, în bandă: Iui 1761 BB (Io/ Or(igorie)/Io(an)/v(oie)v(od).
1761.

359
393 1761 (7269) «Jupă august 1>, l a s i
Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte lui Iordache Cerchez un loc de casă ;r,
mahalaua Frecăului, în şesul Bahluiului, hotărnicit de vornicii de poartă.

Let 7269.
Hrisov de întăritură de la măria sa Grigorie Ioan v(oie)voda.
Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ioan v(oie)voda, domn Ţării Moldovii. Facem
ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cadi a şti, de vreme ce domnii 8 j
oblăduitorii între alte ocîrmuiri şi purtătorii de grij au datorie a socoti şi a luoa aminte
pentru supuşii lui, iar mai vîrtos şi mai osăbit pentru cei ce mai cu credinţă şi cu dreptate
în toată vremea să află slujind la toate trebile domnilor şi a ţării pre fieştecare după
dreaptă slujba lui să cade a-1 milui şi a-1 întări şi a-1 odihni cu din domneştile sale mili.
dreptu aceea viindu înaintea domnii mele sluga noastră, Iordache Cerchez ot vister(ie),
au cerut de la domnie mea ca s(ă) facem milă cu dînsul să-1 miluim cu un loc de cas(ă)
din locul domnescu, şi de aice din oraşul laşului.
Deci, domnia mea, după cerere lui, am făcut milă cu dînsul şi l-am rînduit la al
nostru cinstit şi credincios boiariu dum(nealui) Ioan Bogdan vel log(o)f(ă)t de au
orînduit vor(nici) di poartă ca să-i aleagă şi să-i hotărască acel loc de casă de la carii
vornicii de poartă ne-au adus şi mărturiia hotarnică în semne, întru care scrie că, după
poruncă, au mărs acolo, la acel locu de case, în mahalaoa Frecăul în şesul Bahluiului şi
cercetîndu pentru acel locu şi fiind locul slobod şi dreptu domnescu necuprinsu de nime
au făcut şi stî(n)j(en) de optu palme gos(po)d şi au măsurat de unde au pus piiatra întăiu,
de lîngă Budăiul Sărat, alăturea cu Uliţa Frecăul, în jos înspre răsărit, şi au aflat 25
stî(n)j(eni) şi au pus piiatră hotar; şi de acolo la vali spre amiiază asupra Bahluiului au
măsurat 42 stă(n)j(eni) şi au pus piatră hotar; şi de acolo alături cu Bahluiul în sus, spre
apus, au măsurat 32 stă(n)j(eni) şi au pus piatră hotar; şi de acolo la deal spre tîrgu,
alăture cu casa Puiului siman g(ospo)d pînă în piiatră ce s-au pus întăiu, lîngă Budăiu.
s-au aflat 40 stă(n)j(eni). Şi aşa s-au închiet tot hotarul ace(lu)i loc di case şi cîtu
cuprinde cu ograda împrejur, după cum arată măsurile acestui loc mai sus numit.
Pentru aceea dar, văzînd domnie me mărturie vornicilor de poartă am crezut şi iată
că şi domnie m e îi dăm şi-i întărim lui lordachi Cerchez stăpînire pe acest locu de casă
cîtu cuprinde cu ograda împrejur după cum arată şi măsura locului mai sus, ca să-i fie şi
de la domnie m e dreaptă danie şi miluire şi uric de întăritură, neclătit nerăşuit,
stăpănitoriu în veci. Şi poftim domnie m e şi pi alţi luminaţi domni ce de Dumnezeu vor
f i orînduiţi domni şi oblăduitori ţării aceştii după vreme domnii noastre ca să nu strice
daniile şi miluirile ce am făcut, ce mai vîrtos să înoiască şi să întărească pentru a
domniilor sale mai multă cinste şi vecinică pomenire.
Şi s-au scris hrisovul acesta în oraşul domnii mele, în tîrgul Iaşii, de Carpu diiacul
za divan la anii...'.
Io Grigorie Ioan vo(ie)voda.
Ioan Bogdan vel log(o)f(ă)t.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 50 r. Copie de la sfîrşitul a sec. XVIII.

Luna şi ziua actului, după hotarnica din 7269 <1761> august 1 (v. doc. nr. 390 din acest volum).
EDIŢII: Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 569 (rez. după Ms. 783); Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul mş.
roin., III, p. 317 (rez.); Ghibănescu, Surete, XI, p. 85-86, nr. 54 (copie, datată: cca 1763).

'Aşa în copie.

360
 394 1761 (7269) august 4
Grigorie loan <Calimah> voievod îl împuterniceşte pe Maftei preotul iezuit polonez de la
Biserica Catolică din Iaşi să ia cu sprijinul ispravnicului ţinutului Cîrligătura fînul făcut fără drept
de megieşii moşiei Horileşti pe teritoriul acesteia, cu condiţia ca preotul să le restituie acestora
Cheltuiala.

+ HW FPHRWPHH IWAM B(O6)BWA<», EW3K(YEIO) M(H)A(O)CT(HO), r(oc)n(O)Adp-K

3€M/I(H) MWAAABCKWH. De vrem(e) ce domnii meii au jăluit Mafteiu, preutu iezovitu
lesescu din Iaş(i), că la ţi(nu)tu Cîrligăturii au o moşie, anumi Horileştii, hotărîtă, şi s-au
sculat unii din pregiuraşi de au întratu în tăriia lor şi i-au cosit iarba, de au rămas fără
fîn, pentru aceea am dat această carte a domnii meii iezoviţilor leşe[s]şti să fie volnici
prin ştirea isprav(nicului) de ţinutu să ia fînul acelora ce-ar fi cositu pe moşiia lor în tărie
si
f: •să le de numai cheltuiala, după cum plătescu si* alţii' de făcutu fîn, si' să aibă a-s(i)'
a păra moşiia de cătră împregiuraşi, să nu le facă călcare şi pagubă; şi dejma să-ş(i) ia din
toati pe obicei6, din hotaru în hotaru, cu totu venitul moşii.
Şi poroncim domnie me dum(itale), isprav(nice) de ţin(u)tu, să odihneşti pe
lezoviţi cu dreptate lor, urmînd după cum hotărîm mai sus, împlinindu totu venitul
moşii, cum şi oricine ce pagubă şi stricăciune le-ar fi făcutu. Iar avîndu cinev(a) mai
jnultu a răspundi, să viie de faţă la Divan.
Aceasta poroncim.
7269 <1761> av(gust) 4.
NPWMHT B6A AWR(O)4»(E)T.

Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/211. Orig., hîrtie difolio (28,7 x 19,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliul domnesc inelar, oval, din 1761 (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, foarte slab imprimat.

395 1761 (7269) august 8, Iaşi

Grigorie loan <Calimah> confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi daniile şi scutirile
acordate de domnii anteriori precum şi aşezămintele acestora.

t Cu mila lui D(u)mnezeu, Io Grigorie loan voievod, d(o)mn(ul) Ţărîi Moldovii.

De vreme ce lucrarea dumnezeieştii pronii au luminat cugetul luminatului prcînălţat
părintelui nostru, de au aşăzat spitalul aice, în Iaşi, la mănăstire Sv(î)ntului făcătoriului
de minuni ierarhu Spiridon, carele este de folosul obştii, şi mîngîiere şi căutare şi hrana a
ticăloşilor bolnavi păminteni şi streini, carii să vor întîmpla dup(ă) vremi, ca să fie
pentru sufleteasca mîntuire acelor ce s-au nevoit cu întemeiere lui, aşăzîndu prin
domnescul mării sale hrisov stare acestui spital, ca să fie păzitu în rînduiala sa cu aceste
mile care mai gios să vor arăta anume.
Acum dar, den vrerea Sv(î)ntului Dumnezeu, miluindu-ne preputernica Inpărăţie
şi pre noi cu stepena domnii aceştii diiadoh părintescului nostru scaon şi văzîndu
hrisovul preînălţatului părintelui nostru de milile ce au aşăzat cătră starea spitalului, nu
numai că am lăudat această bună faptă, ce şi den toată inima noastră am rîvnitu şi bine
am voit a le şi întări toate acele mile şi cu al domnii mele osăbit domnescu hrisov. Şi iată
că toate aceste mile le întărim şi întocma le afierosim şi domnie mea pentru
trebuincioasă cheltuielele a spitalului de mai sus pomenit.
întăi, de la ocniie domneşti să aibă a lua de tot drobul de sare cîte una para pe
toată sarea ce să scoboară den deal. Şi în toţi anii să iei acestu venit şi nimeni scutit să nu

361
fie, nici cei ce vor cumpăra sare, nici . cei ce vor lua sar(e) de la domnie, ce toti sg
plătească paraoa aceasta, a spitalului. ii
Aşijdere, să aibă a lua de la neguţătorii ce aduc negoţu de Lipsea, afar(ă) de cîte 3 :
lei de sută pe toată marfa lor ce dau la vama domnească, după aşăzarea ce li s-au făcui
cu domnescul nostru hrisov, să mai dea şi cheltuiala aceasta a spitalului de tot carul cîte
cu doi boi cîte 15 lei noi de car. Aşijderea, şi de la neguţătorii lipscani carii nu vor
descărca marfa lor aici în ţară, ce sîntu trecători, de la toţi aceia să aibă a lua pe
giumătate, adec(ă) cîte 7 p(o)l lei de carul cu doi boi; iar de la alţi negustori, ori creştini-
ori jîdovi sau oricine, de la toţi aceie, afar(ă) de lipscani, să să ia într-acestaş(i) chip?
adecă de bucata de postav supţire cîte un leu, şi de bucata de postav eestra şi novagaton
cîte noaîzeci de bani, şi de bucata de postav gros cîte şăsăzeci de bani.
Aşijderea, şi măriia sa preiubit(ă) maică noastră, dentru a mării sale bun cuget sr
pentru a mării sale bună vecinică pomenire, au dat şi au miluit dentru a mării sale*
obicinuite venituri, mortasipie mării sale de aici, den tîrgul leşului, care aiave şi mai pre
largu adeverează scrisoare mării sale şi este întărită şi cu hrisovul preînălţat părintelui
nostru, care şi domnie mea asemene întărim, ca să să păzască şi această danie
nestrămutată în veci de la m(ă)n(ă)stire aceasta pentru trebuinţa spitalului.
Şi pentru doftorii ce vor fi la spital, niciodată să nu aibă vreo supărare de căta
doftorii domniei şi ori la ce vreme. Şi încă cînd le va prisosi vreme peste obicinuit^
trebuincioasă slujba lor, a spitalului, şi s-ar întîmpla să-i cheme vreun bolnav de aice, den'
oraşi, să aibă voie să margă şi nici atunce să n-aibă vreo supărare de cătră doftorii domniei.
Şi acest lucru bun al bolniţii, carele esti de mare folos de obştie s-au socotit şi s-au
hotărîm, ca să fie în epitropie şi purtarea de grij(ă) a breslei neguţătorilor de aici, den leii
Şi doi dentr-înşii, pe carii îi vor socoti şi s-or orihdui purtători de grij(ă) pentru toate
veniturile aceste arătate mai sus cumu şi pentru trebuinţa cheltuielilor, să fie oameni cu
dreptate şi cu frica lui Dumnezeu. Şi orinduirn şi patru boieri mari nazîri, adecă
dum(nea)lui vel log(o)f(ă)t, i dum(nea)lui hat(manul), i dtim(nea)lui vel post(elnic) i
dum(ne)alui vel vist(iemic), ce vor fi dup(ă) vremi, carii să aibă datorie den an în an să
margă a trie zi după ziua prăznuirii Sv(î)ntului ierarhu Spiridon. însă acolo, la măna-'ire. sa
margă, iar nu aiurea, la altî 'loc, să facă sama mănăstirii şi să fie la sama aceasta şi. doi.
egumeni, de Galata şi de Golîie. Şi aşea să să cauţi sama neguţătorilor epitropi ce vor fi
dup(ă) vremi şi în toţi anii, atîta de cheltuielele anului ce să vor face la bolniţă. -
Şi acea samă pe tot anul să să treacă la condica mănăstirii şi să fie iscăliţi aceştie
de mai sus rînduiţi.
Iară cîndu să va întîmpla să prisosască banii din venituri peste trebuincioasa
cheltuială a spitalului şi vă fi trebuinţa a să cheltui şi la alte lucrări a m(ă)n(ă)stiriî. să
aibă voie. Dară şi sama aceea să să caute tot de orînduiţii boieri şi să treacă iarăşi ii în
condică m(ă)n(ă)stirii.
Drept aceea, dar, pohtim domnie mea şi pre luminaţii donini ce vor fi în luma
noastră de Dumnezeu miluiţi cil domnie ţărîi aceştie, ca să nu strice miluirea ce s-au
făcut pentru bun folbsul a ticăloşilor bolnavi, ce mai vîrtos să; Să întărească şi să să
adaogă de fiieştecarele cîtu îl va înţlura bunătatea sa.
Şi spre aceasta întărim şi încredinţăm şi cu a noastră iscălitură şi pecete
!
domnească. . " '
Scrisu-s-au acestu hrisovî de Gheorghie biv vt(orîi) log(o)f(ă)t, în oraşul leşii. la
anul 7269 <1761> avgust 8.

362
 \ A RPMRWPWE IWAN K(O€)BU>AI» m.p.
MiKo^aKîi cryxsY m.p1.
Î P e verso, scris de aceeaşi mînă>: Pentru veniturile măn(ă)stirei. .
<De altă mînă, de la începutul sec. XIX>: 7269 <1761 > av(gust) 8. De la Grigorie
loan v(oie)v(o)d. No. 15.
Arii. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, nr. 15. Orig., perg. (86 x 59 cm,), cerneală cafenie
(iutitulaţia, data, majusculele şi cîteva cuvinte din text, cu cerneală roşie, iar semnătura domnului, cu cerneală
neagra), sigiliu domnesc inelar, octogonal (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd în scut capul de
jjourtimbratde o coroană princiară, iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1761.

1
Nikolaki Suţu <m.p.>.

396 1761 (7269) <după august 8>, Iaşi

Grigorie loan <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Sfinţiţi Spiridon din Iaşi daniile şi
scuturile din hrisoavele şi aşezămintele anterioare pentru spitalul de la această mănăstire şi îi
sporeşte veniturile acestuia şi ale spitalului pentru ciumaţi de la schitul lui Ştefan Bosie din Codrul
Iaşilor.
Cu mila lui D(u)mnedzău, Io Grigorie loan voievoda, domnu Ţărîi Moldovei.
f Facem ştire printr-acest domnescu al nostru hrisov că, deosăbit de alte mile ce
i-au rîr iuit de preînălţat părintele nostru pentru trebuincioasă cheltuială a spitalului ce
s-au făcut: la mănăstirea Svîntului ierarh Spiridon de aice din oraşul Iaşilor, care sint
arătate anume la hrisovul părintelui nostru, care şi de la domhiia me s-au întărit dar şi cu
al doile hrisov a preaînălţatului părintelui domniei mele mai adaoge şi mai întăreşte
arătând că, necuprinzindu-să trcbuincioasăle cheltuiale a spitalului cu celi mai întăi
rîndiiiic mile şi fiind trebuinţe ca să să mai adaogă veniturile, adecă pentru lefile
doftorilor şi a spiţeriului şi ale spiţerii! şi pentru alte cheltuiale ce mai iaste trebuinţă şi
înc<; alt osăbit spital ce s-au socotit să să mai facă pentru boala ciumii cînd să va întîmpla
să să aţiţc acea boală, (de carea Sv(î)ntul D(u)mn(e)zău de-a pururea să ferească) 1 , care
spital cu sfat de obştie s-au socotit să fie la schitul dumisale jitniceriului Ştefan Bosie, ce
iaste ;n Codrul laşilor, ca să nu să înpraştie acei pricinuiţi de boala ciumii să să mai
amestice cu alţi oameni s(ă)n(ă)toş(i) sau să moară pe cîmpi să-i mănînce fiiarăle şi
paserile şi să nu moară neispoveduiţi şi nepricestuiţi după creştineasca lege. Şi pentru
aceea s-au ales locul acesta ce arătăm mai sus, acolo să fie aşezarea acelor pricinuiţi de
ciumă, avînd căutarea de toată grije şi hrana lor dintr-acesti venituri mai gios arătate,
mtra care iarăş® am socotit şi domniia mea că iaste un lucru foarte bun şi trebuincios la
oraşul acesta si cu cale si de folosul obstiei.
» > 5 »
Şi iată şi de cătră domniia mea am întărit şi am afierosit ca să fie bine păzită
rînduiala şi acestui spital de ciumaş(i), cum şi pentru alte neagiunsuri a cheltuialilor
spitalului de la Svîntul Spiridon, iată rînduim şi hotărîm însumi şi domniia mea ca să
păzască aceşti venituri de milă nestrămutate de la mănăstirea Svîntului Spiridonu ca să
fie pentru aceli de mai sus arătate trebuincioasă cheltuiale, adecă unul banu şi giumătate
de toată oca de ceară din toată ţara carea să va scoate din ţară afară şi măcar vreodată şi
domnie de a cumpăra niscareva ceară să o ducă la Ţarigrad, dar banii aceştie a spitalului
tot să să plătească.
Aşijderea, să să mai ia cîte doi lei de toată bute de vin şi un leu de poloboc pe
vinul ce vor cumpăra oricine Şi ori de la care ţinut de aice din ţară şi-I vor duce Ia Ţara

363
Leşască sau la Ţara Ungurească sau-prin raia. Iarăş(i) pe vinul ce-1 duc în
Căzăcească, carii plătescu vamă mare, de la aceia să să ia numai cîte un leu de bute. -f
Aşijderea, să să mai ia cîte una para de tot carul de lemne de focu şi cîte doao paratfl
de carul [de carul] de chereste pre tot lemnul ce să va pogărî la tîrgul Galaţilor de v m ^ :
Iar cei ce vor aduce lemne cu carăle lor pentru trebuinţa casălor, aceia să nu să supere cu
nimica. Şi de pluta de lemn de foc să' să , ia cîte un leu, şi de pluta de chereste ce să
pogorî la schele Galaţilor să să ia într-acesta chip, adecă doi lei de toată pluta cu catarguri si
doi lei de toată pluta cu cîrrnc şi doi lei de toată pluta cu trenchetori şi doi lei de şeici te sk
pogoară pe Şiret cu albii s-au cu altă chereste, şi trii bani de toată scîndura de brad şi tril
bani de tot dulapul şi un ban de toată grinda şi şasă ban(i) de tot tahtanlîcul.
Aşijderea, să aibă a mai lua cîte doao parale de bucata de fieru ce să sfarmă î j |
tîrgul laşilor şi în tîrgul Galaţilor. Şi nime alţi să nu mai fie slobozi a rupe fieru m u la
tîrgul laşilor, nici la tîrgul Galaţilor, fără numai la locul mănăstirii unde a fi rînduit si
dintru toate aceşti venituri mai sus arătate acmu de odată să să dea cîţi bani vor trebui ca
să să facă casăle şi fîntîna pe unde s-ar socoti şi altele ce vor fi de trebuinţa ciumaşilor
acolo la schit. lai* alţi bani ce s-ar lua şi s-or strînge din veniturile aceste să să ia tot Ia
mănăstirea Svîntului Spiridonu ca să fie pentru lefile doftorilor şi pentru alte
trebuincioasă cheltuiale a spitalului.
Iar cînd. să va întîmpla ca să fie boala aceea a ciumii acei în oraşul Iaşilor (de care
întîmplare să ferească şi să păzască Dumn(e)zău), atunce să fie datoare mănăstirea
Svîntului Spiridon ca se poarte de grije pentru toate trebuinţele ciumaşilor, arătăm
domniia mea şi aceasta din anu în anu să aibă datorie boierii epitropi de la Sventii
Spiridonu ca să ia sama şi egumenului de la schit de toate veniturile schitului, cum şi de
cheltuialele ce să vor face, dar la veniturile schitului să nu să amestice, nici să să ia nici
măcar un ban la Sveti Spiridon ce acolo să să cheltuiască la trebuinţile schitului, auv,
nici de la Sveti Spiridom să nu să dea nimică la treaba schitului, fără numai la trebuinţa
ciumaşilor, cîndu să va întîmpla primejdie aceea, atunce să să dea de la Svetii Spiridonu
după trebuinţa ce va fi, iar alte venituri fiiştecare mănăstire să-ş stăpînească ale sale
pentru ca să poată fiiştecare mănăstire a să chivernisi cu bunăstarea sa. Şi cînd s-ar
întîmpla trebuinţă vreodată a să face egumen la schit cu alegire boiarilor epitropi de la
Sveti Spiridonu să să facă, iar cu alt chip să nu să facă.
Şi poftim şi pe alţi luminaţi domni, ce Dumnezău va rîndui pe urma noastră, ca
nicidecum bună aşezarea aceasta să nu o strămute, ce mai vîrtos să o întărească şi sa
miluiască fiind un lucru foarte plăcut lui Dumnăzău şi tuturor de obştie şi va fi şi
domniilor sale vecinică pomenire.
Aceasta înştiinţăm.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domniei meii în Iaş(i), cu mîna Iui
Dumitrachi Vîrnavu ot vist(ierie).
V(ă)let 7269.
H W r p H r w p w e I W A N B(C»6)KOAA, E(O)>KYK> M ( H ) A ( O ) C T C 0 K > , r(o)cn(o>Adp'k.
H w n rpMrwpHe I W D M B(oe)swAA m.p.
NitcoXajcri cnftstf m.p2.
KWHAH RPCTH R AVUR(O)4>(E)T NPUNHTWX-
S-au trecut la condica Divanului.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme de alte mîini>: 1) Pentru spital şi de toate
veniturile măn(ă)stirii; 2) No. 17 <şters: 11; 7>, 7269. Hrisovul domnului Grigorie Ioan,

364
 y(oic)v(o)d. Litera E; 3) Pentru ceară", pentru lip<s>cani; pentru Gălaţi; pentru frîngeri
JŢ9). 4) Pentru şăicele[le] ce să pogoară pe apă la Gălaţ(i); 5) De la Grigorie Calimah
vodă; 6) No. 8.

Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. 7. Orig., perg. (90 x 61 cm.), cerneală cafenie
(intîtulaţia cu ornamentele ce completează rîndul acesteia, data, monograma, decorul flpral din jurul sigiliului
dfroneic >i majusculele din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în
t a x a ţ i roşie, neclar.

1
Aşa în orig.
1
Nikolaki Suţu m .p.

397 1761 (7269) august 28

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte Mitropoliei Moldovei un ţigan bucătar, care
s-a însurat cu o ţigancă a Mitropoliei.

f Hw rpHropie IWAH BWCBWAA, Ew*c(Ye») MHAOCTCI'»), r(o)cn(o)A«»p'fe

3«MAH MWAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domniei mele celor ce se cuvine a
şti pentru acestu ţigan, anume Drăghiciu, carele fiind ţigan strein şi domnescu şi avînd şi
meşterşugul bucătăriei, preasfinţitul şi al nostru duhovnicesc părinte svitiţiia sa chir
Gavriil mitropolitul ţării l-au tocmit bucătariu eu sîmbrie şi slujind el cîteva vreme şi
însurindu-se au luat ţiganca Mitropoliei... 1 .
Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest ţigan de mai sus arătat, l-am dat
danie şi afierosire sfintei Mitropolii. De acmu înainte să-1 stăpînească Mitropolia ca pe al
Său drept şărb şi robu în veci cu tot rodul ce să va trage dintr-însul. Şi poftim domniia
mea şi pe alţi luminaţi domni ce vor fi în urma nostră ca să întărească această afierosire
şi danie sfintei Mitropolii pentru a domniilor sale vecinică pomenire. Aceasta înştiinţăm.
7269 <1761> avgust 28. •
Hw rpnrwpM6 Î W A H B ( O € ) B W A A m.p.
B A C H A 6 P a . W a pT(A\AH) HpWMHTW^ <m.p.>.
HwpAâKe BT(opuH) Aor(o)4(e)T npw4HTW)(.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Danie domnească pe un ţigan.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 1761 avgust 28, No. 53.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/150. Orig.., hîrtie difolio
(29.7 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, în cerneală roşie (3,2 x 2,9 cm.),
avînd. într-un scut oval susţinut de doi lei rampanţi, capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne
t,mb dl de o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, cu sabia şi buzduganul pe laturi şi slovele: Iui/l'p, ce
commuă sub scut, în bandă: Iw 1761 BB (Io/Gr(igorie)/Io(an)/v(oie)v(od).

1
Loc liber în Orig.

398 1761 (7269) av(gest) 29

Mărturia Ursei Radomeschioaia şi a fiilor ei, Costantin şi Catrina, că au primit de la

Inochentie episcop de Huşi suma de 64 de lei şi 46 şi jumătate bani, reprezentînd partea ce i se
cuvine celui d e al treilea fiu al Ursei plecat de 9 ani în Ţara U n g u r e a s c ă .

t Adecă eu, Ursa Radomischioaie, dinpreună cu fiii miei, anume Costantin şi

Catrina, care mai gios ne-am pus şi degitile, dat-am adevărată scrisoarea noastră la mîna

365
sfinţii sale părintelui episcop de Huş(i) chir Inochentie precum să s(e) ştie că avîndu eu
nişte dughene şi cu cas(ă) din dos rămasă d6 la bărbatul mieu Ştefan Radomeschie, care
dughen(i) şi case le-am vîndut sfinţii sale părintelui episcopu. Şi la luoatul baniloru de la
sfinţiia sa am avut pricină cu ficiorul mieu Mihălachie, cel mai mare vrînd el să ia toti
banii. Şi pentru aceasta am dat răvaş la măriia sa Scarlat vodă; şi măriia sa ne-au orînduit
la sfinţiia sa părintele mitropolit Iacov ca să ne ia sama şi să n(e) înparţă.
Şi mergînd eu cu ficiorul mieu înaintea preosfinţii sale, sfinţiia sa au făcut părţi
după dreptatea ce s-au căzut tuturora ficiorilor cum şi mie. Şi s-au vinit de parte cîte 64
lei 46 p(o)l bani, după cum mai pre largă arată înpărţala sfinţii sale părintelui mitropolii,
la care înpărţală au făcut sfinţiia sa epitropu pe sfinţiia sa părintele episcopul ca să dea
bani după părţi fieşticăruia pe a mînă, iar să nu dea toţ(i) banii în mîna unuia. Şi sfinţiia
sa părintele episcop după înpărţăl(a) ce au făcut sfinţiia sa părintele mitropolitu ne-au dat
fieştecăruia părţile pe a mîn(ă); numai lipsindu un ficior al mieu, Ion, car(e) iaste dus de
9 ani în Ţara Ungurească, acei bani, 64 lei, 46 p(o)l bani, parte lui, au stătut tot la
sfinţiia sa; şi de cîndu ni s-au făcut înpărţala au trecut 4 ani. Şi văzîndu că nu mai vin6
ficiorul, nici scrisoare şi nu-1 ştim mort iaste au viu, am cerşut parte lui, aceşti ban(i) de
la svinţiia sa episcopu; şi sfinţiia sa nevrmdu ca să ni-i dea, am dat jalbă mării sale lui
Ion Grigorie v(oie)vod, şi măriia sa ne-au orînduit la sfinţiia sa părintele mitropolit chir
Gavriilă; şi fiind înnaintea sfinţii sale faţă şi sfinţiia sa episcop(ul), ne-au luoat sama ai
au zis sfinţiia sa: de v t i m â că ficiorul n-au vinit într-atîţia ani, nici vre o scrisoare n-au'
trimis ca să ştie unde să află şi de trăieşte şi au hotărît sfinţiia sa ca să ne dea părintele
episcop banii să stea la npi, numai şi noi să dăm zapis la mîna sfinţii sale ca de va veni
ficiorul nostru vreodat(ă) noi să răspundem pentru aceşti bani. Şi luîndu noi bani din
mîna sfinţii sală i-am dat această scrisoare ca oricîndu s-ar tîmpla să vie ficiorul nostru
Ioan, noi să avem a da bani ,aceştiia, iar sfinţiia sa părintele să n-aibă nici o supărar(e).
Şi, pentru credinţa, au iscălit şi alte obraze de cinst(e), car(e) s-au întîmplat cînd
am luoat noi bani. Şi pentru mai adevărat(ă) credinţă ne-am pus şi degitile mai gios ca să
s(e) crează.
L(ea)t 7269 < 1 7 6 l > av(gus)t 29.
Eu 1 , Ursa Radomischioaie; eu 1 , Costantin sin Ursii; eu', Catrina, fata Ursii; eu*,;
Nicolai zet Ursii Radomischioaiei.
SrţvaSov, I c o w u a o q <m.p.> 2 ; ... 3 AxyyoQeTtţq <m.p.>; popa Ştefan din Curte
g(ospo)d <m.p.>.

f Eu, pop(a) Ion ot Mitropolie, am scris zapisul cu zis(a) lor.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCLVIII/29. Orig., hîrtie (31,7 x 21,7 cm.), filigran, cerneală neagră, păun
amprente digitale,

1
Amprentă digitală.
2
Sinadon, lonnikios <m.p.>.
3
Semnătură grecească indescifrabilă.

399 <1761 septembrie 1 -1762 august 31> (7270)

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte mănăstirii Dancu din Iaşi cîţiva ţigani
domneşti.
?

f Cu mila lui Dumnezău, Io Grigorie Ioan voievoda, domnul Ţării Moldovii. Bine
vrînd domniia mea a urma lucrurilor celor bune ce au făcutu si
» lucratu alti
î luminaţi
> *si

366
 fericiţi J wnni ce au fostu mai înainte de'-noi, de au miluit pre sfinteli a le lui Dumnedzău
* lăcaşuri mănăstiri şi biserici; unii cu vinitur(i) din viniturile domneşti, alţii cu moşii
il'n hoiarăle domneşti, alţii cu ţigani din drepţi ţiganii domneşti, volnici fiind ca nişte
domni şi stăpîni acestui pămîntu al Moldovii, ca să le rămîie vecinică pomenire. Dreptu
aceea, cercetat-am domniia mea şi n-am trecutu cu viderea şi pentru sfînta'mănăstire
Dancul, de aicea din oraşul Ieşilui, care sfîntă mănăstire aflîndu-să la slabă stare şi mai
vîrtos fiind lipsită de moşii şi de robi ţigani, socotit-am domniia mea că să cadi a avea
oiiişeare milă şi danie cu robi ţigan(i) din drepţi ţiganii domneşti. Şi iată că, dintru a
:Aiactră deosăbită milă, o am miluit pre această sfîntă mănăstire cu aceşti ţigani din
drepţi ţiganii domneşti, anume: Oprea ţigan cu ţiganca şi cu toţi copiii lui, Radul bucătar
ţigan, jinpreuriă cu ţiganca şi cu toţ(i) copiii îor, şi Constandin şi Şărban ficiorii lui
l rsachi Cacăoale. Pe aceşti ţigani, fiind drepţi domneşti, i-am datu domniia mea danie şi
miluire aceştii sfinte mănăstiri Danculu(i), ca să-i fie de la domniia mea drepţi robi şerbi
•igan(i), cu tot rodul ce să va trage dintru dînşii, neclătiţi şi nestrămutaţi din stăpînirea
mănăstirii, nici odănăoară în veci.
Şi pofatim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni carii după vreme de Dumnedzău
vor fi orînduiţi în urma noastră cu domniia aceştii ţări, au din fiii şi neamul nostru, sau
dintr-alţii, să nu strice această puţină milă şi danie ce au făcut domniia mea cu această
sfîntă mănăstire, ce cîtu le va da mîna să adaogă şi să întărească pentru a domniilor sale
vecinică pomenir(e).
V(ă)l(ea)t 7270.
Irist. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig,, hîrtie, sigiliu! domnesc inelar,
oval, Jm 1761, foarte slab imprimat.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I,: p. 278, nr. 367 (rez. gr. după orig., hîrtie (44 x 32 cm.),
cerneală neagră, din Arh.'M-rii Xiropotamu de la Muntele Aihos, Grecia, nr. XLIX).

400 1761 (7270) septembrie 1

State fost baş bulucbaş din Curtea domnească se învoieşte cu preoţii de la Biserica Sfîntul
Nicolae Domnesc să plătească acesteia pentru un loc de patru dugheni cîte 15 lei bezmen pe an.
Suret de pe o carte de bezmen ce este făcută de la preosfinţie sa părintele
mitropolit Gavriil. . .
Adică noi, preoţii de la bisărică g(os)pod din Iaşi, unde să prăznuieşte hramul
Sfîntului făcătoriul de minuni Nicolae, carile măi gibs ne-am iscălit, dat-am adivărată
scrisoare noastră la mîna dum(i)sale Statii biv baş bulucbaş din Curte g(os)pod, precum să
sici ştie că avîndu sfînta bisărică nişte loc sterpul, răniaS afară din zidiu, adică de la portiţa
zidiului dispre răsărit şi în sus, alăture cu podul uliţii, şi Spre apus tot alăture cu uliţa
podului, spre poarta ce mare a zîdiului de la Uliţa Haznalelor, care acest loc sterpu ce este
afară zîdiului bisăricii, între podul uliţilor, este ca un clit în 3 colţuri şi fiind sterpu, de nu
aduce nici o dbbîhdă băsăricii, la velet 7258 s-atr sculat potr6p6p(ul) Mihălachi şi preuţii
Gavriil i Niculae Novea şi Vasîli ş-au făcuf pomană cu dumnalui Stăti di i-ău dat acest loc'
ce \ . vre pe loc şi pe tot anul să de cîte 6 lei bezmănul pentru loc, după cum pre largu scrie
în zapisul cel vechiu. Şi State făcîhdu pe loc pivniţă de piatră cu 4 dughene şi în capul
colţului dispre apus ău pus şi un jidov cu dugheniţi cu dohot, noi preuţii socotindu că Statii
cum s-au tocmit întăi iaste puţin(ă) chiriia ce dă pe an Ia bisărică,'cîte 6 lei.
Pentru aceea, am mersu înnainte preosfinţiei sale părintelui mitropolit şi presfinţie
s(a) luînd sama între noi şi între Stati, aşe au găsit că iaste cale şi cu dreptate: din 6 Iei ce

367
era chirie pe an s-au. făcut 15 lei pe tot ,anul acesta a bisăricii, ce s-au arătat mai su.
sămne, să aibă a stăpîni. State după cum l-au stăpînit şi păr-acmu, numai chirie, aditâ 15
lei, să-şi de pe tot anul.
Şi de s-ar tîmpla şi vreo primejdie de foc sau alta tot Static şi fiii săi să fie vqinicj
a face ce vor pe acel loc şi tot cu această chirie, de vreme că dintru-ntăi cu cheltuiala lui
Stati s-au deschis acel loc care nu ave besărica nici un vinit, fiindu sterpu.
Şi pe această aşezare ce am făcut înainte preosfinţiei sale părintelui mitropolitului !
amîndoî părţile am rămas odihniţi; ş-aşe să s(e) păzască în veci.
Şi, pentru adivărată credinţă, ne-am iscălit şi numile mai gios, să s(e) crează.
L(ea)t 7270 <1761> săpt(embrie) 1.
Ierei Manolache potropop Iaşi; ierei Mihai ot Sfeti Neculai; ierci Vasîlachi of Sfeti"
Neculai; ierei Vasîli tij ot tam; ierei Gavril tij ot tam; ierei Năstase ot tam; şi Gavril
potropopu.
Eu, Sandul Hermezău log(o)f(ă)t, am scos prubă de pe zapisul acesta ce arată mai
sus.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCLXXXIX/27. Copie din a dona1
jumătate a sec. XVIII.
1
Probabil omisiune: „să facă'1.

401 1761 (7270) septembrie 4

Costantin şi surorile sale, Catrina şi Safta, vînd lui Arghirii fost mare paharnic o casă de la
Uliţa Sîrbească.

t Adecă eu, Costantin feciorul răpăusatului Crîstii Buzil(ă) 1 , înpreună şi cu

surorile meii, anumi Catrina şi Safta, adivirim cu acestu adevărată scrisori a noastră
precum să să ştii că nici de o asuprială, sau silă, ce de a noastră bunăvoi, învoindu-ni cu
dumnalui Arghirii biv vel pah(arnic) i-am vîndut dumisali driaptă casa noastră ce ni-aai
rămas şi noî de la răpăusatul părintili nostru aici în Eş, la Uliţa Sîrbească, casili cu tot:
locul lor dreptu [loc gol] 2 lei, bani gata; însă acestu loc esti dupe cum arat(ă)1
optsprăzăce stînjeni şi giumat(ate) 1 plasa despre casăli dumisale pah(arnicului) Arghirii,
din locul £ e l-au cumpărat de la Costantin Canila păr-în locul pivniţii, capul din sus, şi
optsprăzece stînjini plasa despre Uliţa Sîrbească iarăş din locul Canilii păr-în locul
pivni[ni]ţii, capul din gios despre uliţe, şi doîzeci şi şepte stînjeni plasa de la vali despre
locul ce l-au luat dumnalui pah(arnicul) Arghirii de la Costantin Canila, din uliţ(ă)'
păr-în plasa din sus despre casăli dumisale pah(arnicului), şi doîzeci şepte stînjini plasa
de la dial, despre pivniţa noatră, iarăş din uliţ(ă) păr-în plasa din sus. Şi acestu stînjen cu
cari s-au măsurat acestu loc esti de optu palmi drepţi, cari palmă s-au însămnat în dosul
aceştii scrisori.
Şi la această tocmal(ă) 1 ce-am avut cu mai sus numitul întrebat-am şi pe toate
rudilie răpăusat părintili nostru ca să cumperi şi nici unul [şi nici unul] aflîndu-s(e) 1 . şi
aflîndu-s(e) 1 dumnalui pah(arnicul), fiind şi răzeş, dupe tocmala arătat(ă) 1 mai sus dîndu-
mi dumnalui toat(ă) 1 plata deplin întru mînuli noastri i-am dat şi noi această scrisori ca
să fii dumisali driaptă ocină şi moşii dumisale, şi giupînesii dum(i)sale, şi cuconilor
dumisale, şi nepoţilor, strănepoţilor, în veci, cari pentru mai mare încredinţare am întărit
această scrisori cu ale noştri iscălituri.
Şi la această tocmal(ă) 1 ce s-au făcut s-au tîmplat mulţi boeri şi neguţitori şi alţi
oam(en) 3 i buni cari mai gios să văd iscăliţ(i), iar pentru alte scrisori vechi pe acestu loc

368
 'nu* s-au mai dat, f i i n d c ă c u p r i n d într-însili şi a)ti locuri, c u m şi locul pivniţii, cc
x dumnalui să stăpîniască în veci, n e s u p ă r a t d e s p r e nime, f ă c î n d u - ş şi dresi domneşti d u p e
;C estu zapis.

Let 7 2 7 0 < I 7 6 1 > s ă p t ( e m v r i e ) 4 .

Costantin B u z i l ă ; C a t r i n a ; S a f t a ; C o s t a n t i n C a n i l a m - a m tîmplat; E n a c h e B u z a biv
- v c | stolnic; C o s t a n d i n 4 . . . 5 < m . p > ; Ioniţă Tudori 4 , m a r t u r < m . p . > ; . . . s , m - a m tîmplat
<în.p.>-Costandin ... 7 m a r t u r .
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăehescu, 1265, voi. 1, p. 656 - 658, nr. 68/19. Copie de M.
Costăchescu după orig., „Iaşi, 5 sept. 1922").

;; EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 86 - 87, nr. LIII (acelaşi
ttufirâ cîte va semnături).

1
Parantezele Iui M. Costăchescu.
J
Menţiunea lui M. Costăchescu,
Omis.
4
Semnătură decalchiată de M. Costăchescu.
5
Neclar.
6
Semnătură decalchiată neclară.
' Aşa în transcrierea lui M. Costăchescu.

402 1761 (7270) septembrie 5, Iaşi

Crigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă fraţilor Dima şi Costandin suiulgii stăpînirea
asupra locului de lîngă Curtea domnească dăruit de unii domni anteriori.

l f Cu m i l a lui D ( u ) m n e d z ă u . Grigorie Ioan voievod, d ( o ) m n Ţărîi Moldavei.

Facem ştire cu acest hrisov al d o m n i e i m e l e tuturor cui să c a d e a şti că, viind înnaintea
domniei m e l e D i m a şi C o s t a n d i n fraţi, suiulgii, ne-au aratat un hrisov d e la d o m n i e sa
Scarlat G h i c a v o d ă şi alt hrisov d e la preînnălţat părintele d o m n i e i m e l e m ă r i e sa Ioan
- Theodor v(oie)vod, î n t r u c a r e arată că i-au a d u s d e la Ţarigrad, încă răpousatul d o m n i e sa
Grigorie G h i c a v o d ( ă ) , p e n t r u trebuinţa haznelilor; şi cerşind d e la d o m n i e sa Scarlat
Ghica vodă milă p e n t r u o bucată d e locu d o m n e s c u , c a r e loc este d e n n a f a r ă den gios d e
poarta ce m a r e a Curţii g(o)s(po)d, a d i c ă loc sterpu, c a r e loc iaste d r e p t d o m n e s c u d e
baştină. Pentru aceea, osăbit de alte mile ce au d e la alţi luminaţ(i) d o m n i , s-au milostivit
domnie sa şi au m i l u i t p e D i m a şi p e frate-său Costandin cu acea bucată d e loc, ce iaste
alăturea cu zidul Curţii g(o)s(po)d. La c a r e Ioc au rînduit d o m n i e sa şi vornici d e poartă,
de l-au stîlpit cu pietre hotară.
Şi făcînd stînjăn domnescu, au început a măsura întăiu den capul Podului Gunoiului,
unde să înpreună cu Uliţa Mare, înnaintea Porţii g(o)s(po)d, şi au pus piatră hotar; şi
dentr-acea piatră au măsurat curmezişul alăturea cu piciorul ceasornicului, pînă în zidiul
Curţii g(o)s(po)d şi s-au aflat 12 stînjăni, şi au pus al doilea piatră hotar; şi de acolea
alăturea cu zidiul spre apus, pînă în başcă şi den başcă iarăş(i) alăturea cu zidiul grajdiului
_g(o)s(po)d, pînă în Gunoiu, şi s-au aflat 84 de stînjăni, şi a u pus al treile piatră hotar; şi de
acolo curmeziş spre Bahlui, pînă în căpiţele podelilor podului s-au aflat 8 stînjăni, şi au pus
al patrălea piatră hotar; şi de-acolo drept în sus, alăturea cu Podul Gunoiului şi pînă în
hotarul ce s-au pus întăiu s-au măsurat şi s-au încheiat această bucată de loc.
Pentru aceasta, v ă z i n d şi d o m n i e m e a mila ce-au avut şi a lor dreaptă slujbă,
cunoscînd şi b u n a silinţă c e au osirduit cu apele haznelilor a oraşului acestuia, dintru
început şi p î n ă a c u m , iată dar ca şi d o m n i e m e a m - a m m(i)lostivit şi le-am dat lor d a n i e
şi miluire această bucată d e locu cît cuprinde, după c u m m a i sus scrie, ca să Ie f i e lor şi

369
feciorilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor dreaptă ocină şi moşie, în veci să stăpîneascj
cu pace şi să facă pe acel loc orice vor vrea pentru hrana şi chevernisala lor. j
Pentru aceea dară, pohtin domnie mea şi pre alţi luminaţi domni, ce Dumnă^ău î |
va orîndui, în urma noastră, cu domnie aceştii ţări, au den neamul nostru sau dintr-ajj|
neam, tot să aibă a da şi a milui şi a întări, pentru a domniilor sale mai multă lauda s(-
fericire şi vecinică pomenire. f
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaonul domnii mele, în oraşul laşilor, de Vasiijg
Ganea diiacul de divan.
La anii 7270 <1761> luna săptemvri 5 d(i)ni.
rpHrwpHC Iw«h B(oe)BWAd m.p.
HWN BORAAH B6A AWR(O)<F>(E)T NPWMHT m . p .
KWNAH RPEI-B R" A W T ( O ) 4 > ( C ) T NPUNHTWX.

Arfi. St. Iaşi, Documente, LIX/l. Orig., hîrtie difolio (44,5 x 30,5 cm), filigran, cerneală neag$
(intituiaţia şi unele majuscule şi cuvinte, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2.9 cm.), ţji
cerneală roşie, avînd, într-un scut oval susţinut de doi lei rampanţi, capul de bour cu steaua în şase e o l ^
între coarne timbrat de o coroană deschisă, cu cinci fleuroni, cu sabia şi buzduganul pe laturi şi slovele: iliŞ.
Tp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iw 1761 BB (Io/ Gr(igore)/ lo(an)/ v(oie)v(od). 1761.
EDIŢII: Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 295-296, nr CXL\C
(orig.).

403 1761 (7270) septembrie S

Grigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă Bisericii Catolice din Iaşi scutirile de dătii
acordate de domnii anteriori. -

t Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ioan voievoda, domn Ţării Moldavieff

Facem ştire cu acestu hrisov al domniii mele tuturor cui să cade a şti pentru preoţii de la
Biserica Ungurească de aicea; din Iaşi că, viind înnaintea domnii mele, ne-au arătat
hrisoave atît de la domniie sa preaînălţat părintele domnii mele, cum şi de la alţi luminaţii
domni ce au fost mai' înnainte de noi, de miluire ce-au avut, asemenea şi domniia mea
m-am milostivit: şi le-am întărit lor cu acest hrisov al domnii mele, întăi pentru 4 oameni
ce ş-ar găsi, strein© şi făr(ă) de bir în visterie, să fie de slujba lor, i-am iertatu domniia'
mea, ce să fie în pace acei oameni de bir şi de toate dările şi angăriile, oricîte ar î. pe Jiâ
ţar(ă), nimărui nimică să nu dea.
Aşijderea, şi la vremea văcăritului şi a cuniţii, să aibă a scuti patru vite şi doi a
, Aşijderea, şi pentru tot vinul ce ar ieşi din roada a şapte pogoane de vie. ce are
biserica lor aicea lîngă Iaşi, la Copou, şi din şasă pogoane ce are la Miroslava, tot
vin să fie scutit de v(ă)drărit ;şi pogoanele de vie de pogonărit; nimărui nice un ban'
vădrărit sau pogonărit să nu dea. ŞI să fie, sloboz(i) a-ş(i) rădica vinul de acolo, de la vii,
şi să-1 aducă aicea, la biserica lor; despre nime opriţi să nu fie.
Aşijderea, şi pentru o pivniţă cu băutură ce vor avea preoţii aicea, în laş(i), iarăş(i)'
să fie în pace acea-pivniţă de camănă, de bezmăn, de cepărit, de buor, de branişte, de loc,
agescu şi de pivnicerit şi de alte dări şi angării ce ar fi pe alte pivniţe, de toate.
Aşijderea, şi pentru caii lor, nime nicedecum, măcar ori cu ce poronci ar merse,
ori cu carte g(o)spod, ori făr(ă) de carte, caii lor de olac să nu li să ia.
Dreptu aceea dar, :,porc)ncim domniia mea şi dumilorvostre boieri, ce veţi fi cu aec \
slujbe mai sus arătate, şi voao slujitori: văzind acest hrisov al domnii mele, să aveţi cu toţii
a urma şi la toate dup(ă) cum poroncimfi], necutezindu a face nemică mai multă supărat
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni, ce Dumnezău îi va orîndui în
urma noastră cu domniia ţării aceştiie,: au din neamul nostru, au dintr-alt neam, strein, sâ

370
ru strice miluirea acestor preoţi, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască, pentru a lor
cinste si vecinică pomenire.
L(ea)t 7270 <1761> sept(embrie) 5 d(i)ni.
H U ' rpHrwpwe I W A H B(oe)BWAd m.p.
M H A K € K A H T ( A ) "R A W R ( O ) < ^ ( E ) T N P W M H T <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. X V I I I x Carta defenzione del
prencipe Gregori Ioan voevo[n]da; datta 5 - 7 bre 1761.
No. vigessimo ottavo.
T: ecutu-s-au ia condică de Sămion Burghelea.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/212. Orig., hîrtie difolio (44,2 x 30,5 cm.), filigran, cerneală
neagră (începutul şi unele litere şi cuvinte, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.)
aplicat în cerneală roşie, neclar.

404 1761 (7270) septembrie 14

llinca, fiica răposatului Antohe Jora hatman, şi fiul ei, Vasile Scărlet, dăruiesc mănăstirii
Dancui un sălaş de ţigani.
f Dat-am scrisoarea noastră eu, llinca, fiica răposatului Antohe Jora hat(man), şi
dinpreună cu fiiul mieu, Vasile Scărlet, la mîn(a) preosfinţii sale părintelui mitropolitului
chir Ioanichie Sinadon, epitropul sfintei mănăstiri Dancului, că fiind de au murit fiica
mea Roxanda şi o au îngropat-o la măn(ă)stire şi avînd noi un sălaş de ţîgani la
dum(nealui) Nicolai Roznovanul am dat pentru sufletul ei la sfînta măn(ă)stire la Dancul
si duni(nealui) n-au dat acel sălaş de ţigani, ce au dat alţîi: pe Vasile feciorul
câldărariului şi pe o ţigancă, Tudora, şi cu toate acestea s-au priimit preaosfinţia sa.
Deci dar, acest sălaş de ţigani să fie drăpţ(i) robi sfintei măn(ăs)t(iri) pentru
sufletul ei şi să aibă să o pomenească la sfînta liturghie şi să puie şi la condică.
•» î Şi, pentru credinţa, am iscălit.
7270 <1761> săpt(embrie) 14.
llinca fiica Jorăi hat(man) <m.p.>.
Vas(i)lie Scărlet post(elnic) <m.p.>.
Inst. de Ist. „A. D. Xeiiopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 277, nr. 365 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio (21 x
15,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu, de la Muntele Athos, Grecia, nr. 785.

405 1 7 6 1 ( 7 2 7 0 ) s e p t e m b r i e 14

Grigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.
î Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie IOân vod(ă), domn Ţării Moldaviei. Facem
>tiie cu acest hrisov a domnii mele, de vrem6 ce ceata cea de cinste a preoţii ca un lucra
. ii plăcut lui D(u)mnezău p(u)r(u)rea să cuvine mai mult a să cinsti şi a să milui, pentru
că după adevăr aceştie sînt cei ce să apropie de lumina cea neapropiată, adică preoţii lui
Dumnezău, şi mai vîrtos că tot norodul creştinescu prin sfintele lor rugi cătră
Mîntuitoriul nostru alcătuiescu şi în toate zile necontenit pre cel mult milostiv
t. tmne/ău pentru iertarea greşalelor noastre sînt rugători, ce dar pentru unii ca aceştiia
ct să învrednicescu la înalta şi sufleteasca slujbă cum să nu să cadă să-i ocrotim şi să-i
odihnim şi în tot chipul să purtăm grijă pentru a lor bunăstare si nesupărare, socotit-am
domniia mea pentru preoţii ce să află aicea în oraşul la ului, ca aratmdu-ne cărţi de Ia

1
toţi luminaţii domni, cum de la preaînnălţat părintele domnii mele, întru care arătări
aflîndu-să ei nelipsiţi de paza bisericilor şi slujind pe toată zioa dumnezăiasca liturghie?
cu cale găsind s-au iertat de dajde domnească, şi de poclon vlădicescu, „şrde alte dări d&i
toate, asămene dar şi domniia mea le-am înnoit şi le-am întaril.ea să fie în pace de dajde^
g(ospo)d, şi de poclonul vlădicescu, şi la vremea desătimi de stupi şi,a goştimi de oi vot
plăti pîn(ă) la cinzăci de zăce bucate un leu, dupe hotârîrea testamentului, şi pogonăritu'
de vii să nu plătească, nici văcărit cînd să va întîmpla a fi.
Aşijderea, să aibă pace de podvezi, de cai de olac, însă eîtu şi pentru agiutorintf,
căci sînt la oraşul unde iaste scaonul domnescu şi slujăscu zioa şi noapte şi roagă pe
Dumnezău pentru pravoslavnicii domni cei pristăviţi şi pentru cei vii, ce domnescu tara
aceasta, şi pentru toţi pravoslavnicii creştini. :
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domniia ţării aceştie să nu strice această milă ce am făcut cu aceşti preoţi, ce mai vîrtos
să aibă a întări, pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa a însumi domnii mele, Io Grigorie loan voievod, si
credinţa a tuturor boierilor domnii mele, a mari şi a mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta de Nicolai cam(ă)raş de izvoade, la anii 7270 <17615
sept(emvric) 14 d(i)ni. . . t i
Hw rpHrwpne I W A H B(©C)BWA<» m.p.
I H H M C K 4 N T U ) r" Awr(O)<}>(e)T npwMHT <m.p.>.

S-au trecut la condică de Simion Burghele.

Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/114. Orig., hîrtie difolio
(44, 6 x 3 1 , 1 cm,), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală
roşie, foarte slab imprimat.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 102, col. I (rez.).

406 1761 (7270) octombrie 9

Vasîlca pitari ţa vinde lui Ion Manei i şi soţiei acestuia Maria o casă cu loc din Muntenimea
de Mijloc, cu 16 lei.

Adecă eu, Vasîlca pităriţă, făcut-am adevărat zapisul mieu Ia mîna lui Ion sîn
Mantii şi soţului dum(nealui) Marii precum că, de nimene silită, nici asuprită, ci de-a
mea bun(ă)voi i-am vîndut o cas(ă) cu loc cu tot, cîtă îi ţine locul ele la deal pîn(ă) în
gardul lui Rugină şi de la vale pîn(ă) în gardul Măriiuţii Grozăvoai şi iar păn(ă) în colţul
gardului lui Rugină, car(e) cas(ă) şi mii îm(i) iaste de la părinţi, în mahalaoa Muntenimii
din Mijloc, pi îoc(ul) meu. Şi tocmala am avută drept şeş(ă)sprăzăci lei; şi banii mi-au
dat deplin în mîna mea.
Şi la acestu zapis s-au tîmplat mulţi oameni bun(i) şi mahalagii cari mai gios s-au-
Iscălit; şi eu, pentru credinţa, am pus degitul ca să se creaz(ă).
L(ea)t 7270 <1761> oc(tomvrie) 9.
Eu, Vasîlca, vînzătoare şi am pus de<ge> 1 tul 2 .
Eu, Gheorghi Aramă, sînt martur 2 ; Stanca m-am tîmplat <m.p.>; lacov diiac tn-aifl
tîmplat <m.p.>. ;
f Eu, Apostol diiac za divan, am scris zapisul cu zisa Vasîlcăi. <5
Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCLXXXIII/16. Orig., htt§
difolio (21,2 x 15,4 cm.), cerneală neagră, două amprente digitale.

' Omis în orig.

2
Amprentă digitală.

372
 407 1761 (7270) octombrie 25
Grigorii Ioan <Calimah> confirmă dreptul mănăstirilor Sfîntul Ioan şi Frumoasa de a lua
fiecare cîte o jumătate din venitul iarmarocului de la Ciric, iar mănăstirii Galata de a încasa
jnorfas1?'3 *a ace ^ a Şi iarmaroc.

HW FpnropVn S(c>e)BOA'«, E O J K H ( € » O ) M H A ( O ) C T 0 ' » ) ,

ÎWAN r(o)cn(o)AAp(iO
3EMRTF MWAAABCKOH. De vreme ce acum, la z(i)ua Sfîntului Dimitrie, pentru
iarmaroc ce sa feace aicea, în şăsul Frumoasăi, s-au socotit şi s-au mutat să s(e) facă la
Ciric. de laturea tîrgului, p e moşiia mănăst(i)rii Sfîntului Ioan, de care jăluindu-ne
cu viios rugător(ul) nostru Paisîi arhimandritul, eg(umenul) de Sfete Ioan, cerşind de
îa domniia mea ca vinitul ce lua mănăstirea Galata şi mănăst(i)rea Frumoasa de la
iarmaroc, cînd să făcea în şăsu, să-1 ia Sfete Ioan, făcîndu-să p e moşiia aceştii
mănăstiri. Iată că domniia mea am făcut milă şi cu mănăst(i)rea Sfîntului Ioan şi
hotarîm, printr-această carte a domnii mel(e), vinitul acestui iarmaroc ce să v a strînge
după obiceiu să-1 înparţă în doo: giumătate să ia mănăstirea Sfîntului Ion şi giumătate
mănăstirea Frumoasa, de vreme că obicinuit era a să faci î n şăsu şi acmu s-aU rădicat
de s-au mutat această dată Ia Ciric.
într-alt chip să nu fie, că aşa est(e) poronca domnii meii.
V(ă)l(ea)t 7270 <1761> oc(tombrie) 25.
Bez murtasipiia, care esti a mănăstirii Gălăţii 1 .
flpwiHT r" Awr(o)4>(e)t.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXVM43. Orig., hîrtie difolio
(J1.5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761, aplicat în
cerneală roşie, slab imprimat.

' Menţiune adăugată de altă mînă.

408 1761 (7270) octombrie 26

Chiorghe fiul Saftei Ciurcoaia din Bucium şi soţia sa, Mărksţa, vînd lui Costandin Feştilă
logol.it iIo vistierie cinci firte de vie în Dealul lui Coruiu, cu 40 de lei.

t Adică eu, Cihiorghe sin Saftii Ciurcoaie ot Bucium, dat-am zapisul meu
împreuna cu soţul meu Măriuţa precum să s(e) ştie că, avînd eu o vie de 5 firte în Dealul
lui Coruiu, am vîndut dum(i)sale logofătului Costandin Feştilă ot vist(ierie), dreptu 40
de lei. adică patruzeci, să-i fie dum(i)(sale), şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor
dum(i)sale; însă vie este pe locul mănăstirii Socolii. Şi i-am dat şi zapisele cele vechi Ia
mîna dum(i)sale să-i fie de credinţă.
Şi mai pintru bună credinţa, am pus şi degetile.
L(ea)t 7270 <1761> oct(omvrie) 26 d(i)ni.
t Eu, Ghiorghe 1 sin Saftii, vînzător.
t Şi eu, Neculai Gane diac za divan, am scris cu zisa lui.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXIV/50. Orig., hîrtie difolio (20,5 x 15,5 cm.), cerneală neagră, o
impremtă digitală.

1
Amprentă digitală.

373
409 1761 noiembrie 13, î^j •
Constantin Ioanu vinde lui Chirii, egumen al mănăstirii Barnovschi o prăvălie de pe Iqqjj !
acesteia. ş

f M e xo raxp6v ţiov cpotevepovo) K a i oţtoXoyco eyto o T|TtoKdto8ev

y e y p a i a i v o q xo Jtoq em>'6A,iaa xo E p y a a x i p i ortot) e(3aaxo1)CTa eiq xov xonov KJQ
Iepou |xovaCTXipi<ov> Mra>DpvoaKT| xov p e l v a v povcov x a y p o a i a 75 teyco
y p o c n a et)8o|xt|vxa jrevxai x6v â y t o v a p % t j j . a v 5 p t t a î c o p l c o t » R u p i j ^ o u
r|yo\)|xevot) M7tox>pvo(kncr| v a ^xr\, v a x a e ^ o o c a d a r i fiSioţ K a i KaQoXiKQq
viKoidprii; oq xo e q i ţ K a i v a JJ,T|V £%ei Kaveiq v a xov £vo%A,f|0T| a w e x aSe^TPCJŢ
|xot) a k a o i k o q Kavr|<; xriq yeveu; n o v xr|0"6xcx; e y i v a i xo raxpov y p a j i a Kai
e5o8ei Eiq %eipaq xofi â y i o D KaOtyouţisvo'O KaxeţUTpoaGe xov ot^iomotov
(xapxipov K a i eSoGei elq x e i p a q xoix* K a i a u t o eîq evSr^Tiv K a i acwpaXiav.
1761 w)ep,Ppiot) l y , r i a c n o v .
K o v o x a v x i q I c o a v c o %ai namq poţteooq eypacpn coxu; pepSeovco oq avo9ev
<m.p.>.
Exa(xoA.t|5 I o a v o t ) eypa\|/ov K a i (xapxipa) <m.p.>.
Kcovcrxavxivoq OpavKo^Xri nocpxr|<; <m.p.>.
MavoXr|<; A v x o v n o u KpixiKoq avoGe n a p x t p o <m.p.>.

Traducere

f Prin prezenta fac cunoscut şi mărturisesc eu, cel de mai jos iscălit, precum că a n t
vîndut prăvălia pe care o deţineam pe locul sfintei mănăstiri Barnovschi. I-au rămas numai
75 de groşi, adică şaptezeci şi cinci de groşi, preasfinţitului arhimandrit chir Chirii, egumen
la Barnovschi, să aibă să stăpînească el însuşi şi ca stăpîn universal de acum încolo. Şi să
nu aibă nimeni să-1 supere, nici fratele meu, dar nici altcineva din neamul meu.
D e aceea s-a făcut prezenta scrisoare şi a fost dată în mîinile preasfinţitului
categumen în prezenţa preacinstiţilor martori. Şi s-a dat în mîna lor şi aceasta pentru
dovadă şi siguranţă.
1761 noiembrie 13, Iaşi.
Constantin Ioanu şi s-a scris în numele tuturor romeilor 1 , astfel că adeveresc cele
de mai sus <m.p.>.
Stamatis Ioanu a m scris şi mărturisesc 2 < m . p > .
Constantinos Frangulis, martor <m.p.>.
Manolis Antoniu, cretanul (?), martor al celor de mai sus.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/50. Orig., hîrtie difolio (32,5 x 20,6 cm.), filigran, cerneaţi:
neagră.

'grecilor.
2
Actul este scris de el.

410 1761 (7260) noiembrie 17

Grigorie Ioan <Calimah> voievod împuterniceşte mînăstirea Bîrnova să-şi apere pădurea;
din jur.

Altă carte, de la domnul Grigorie Ioan v(oie)vod, iarăş(i) aseminea scrie ca să fie
egum(e)n(ul) volnic ca să apere pădure ce iaste înpregiurul măn(ă)stirii cît a trage cu
săgeata de cinci ori de la margine pădurii de la măn(ă)stire în toate laturile împregiur sâ
fie apărată pentru măn(ă)stire'.

374
 7270 < 1 7 6 1 > noiemv(rie) 17.
B6A
Jip^MT AWr(o)4k(e)T.
^ Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 13r. nr. 6. Rez. în Condica M-rii Bîrnova, scrisă de Costandin
Poimaz logofăt în 1796 octombrie 2.

1
Se indică apoi ,,l(ocu!) p(eceşii)".

431 1761 (7270) noiembrie 24

Grigorie loan <Calimah> voievod confirmă hotărîrea lui loan Bogdan mare logofăt,
.privitoare Ia un loc de dugheană de pe Podul Vechiu al lui Ioniţă Ghindă, stăpînit abuziv de
ifrfihaUche Loiz.

Hw rpiiropiM ÎWAH B(oe)BWA^. BosKHCi'e») <WHA(O)C(TVK>), r($)CN(®)AA|n»

3EMAF MWAAABCKWM. După hotărîrea dum(nealui) loan Bogdan vel log(o)f(ă)t,
cercetînd şi domniia m e a şi aflînd că est(e) cu cal(e) şi cu dreptat(e), poroncim la toate
asa sa s(e) urmedze. Şi am întărit şi cu a domnii meii pecet(e).
Let 7 2 7 0 < 1 7 6 1 > noiem(vrie) 24 1 .
Preînălţat(e) d o a m n e ,
f Din luminată poroncă mării tali, prin ţidulă fiind orînduit, am luat sama lui
Ioniţă Ghindă, ginerile lui Costandin Loizu cupeţu, cari au murit, şi între Mihălachi
Loizu, ce esti fraţi cu Costandin Loizu, socrul lui Ioniţă Ghindă, jaluind Ioniţi Ghindă
cum că la însurăciune lui, luînd el pe Mărie, fata lui Costandin Loizu cupeţu, i-au arătatu
gpmnaţii săi, ficiorii lui Ioniţi Loizu, Costandin şi Dumitru, cari şi tatăl lor au fost fraţi
cu Mihălachi şi cu socrul lui Ghindă, cum că din 3 locuri de dugheni părinţăşti, ce sintu
pe Podul Vechiu, lîngă zidiul mănăstirii Sfetii Savfvjei, un locu de dugheană esti a verii
lor Marii, pe cari au luat-o el.
Şi acum, cercîndu Ioniţă Ghindă locul acela de dugheană, parte socru-său, l-au găsit
stă<pi>2nindu-să de Mihălachi Loizu şi făcute dugheni pe acel locu de Mihălachi Loizu. Şi
pentru ca să-şi afli dreptate, au scos Ioniţă Ghindă şi carte de blăstăm asupra cumnaţilor săi,
verii lămei sali, numiţilor ficiori a lui Ioniţi Loiz(u), ca să mărturişască întru adevăru pentru
acel locu de dugheană, în ce chipu au auzitu din gura tatălui lom. Şi Costandinu şi frati-său,
Vasili, ficiorii lui Ioniţi Loizu, au venitu înainte vornicilor de poartă, a lui Tănas(e)
Meleghi. Lupul Hadînbul, Alexandru Haciul i Simion Arămăscul; şi din spusul vornicilor
de poartă, aşe am adeveritu c-au mărturisitu cu sufletile loru cum că la moarte lui Ioniţi
Loiz(u), tatăl loru, le-au zis ca să ştii că din 3 locuri de dugheni ce sint părinţăşti, un locu de
dugheană esti dreptu a frăţine-său, a lui Costandin Loizu, socrul Iui Ghindă, şi să nu să
amesteci, ce să-1 stăpînească Mariia, fata lui Costandinu Loizu.
Şi mai pe urmă, numiţii ficiori a lui Ioniţi Loizu, văzindu pe unchiul lor,
Mihălachi, că face dugheni şi pe locul Marii, verii lor, i-au zis: di c e faci dugheni pe
locu. că n-ari treabă; atunce a răspuns Mihălachi că el ari datorie la tatăl Mării, la
Costandin PoJizu (sic!), şi dîridu-i-să banii, a da locul.
Deci, fiindu de faţă şi Mihălachi Loizu, s-au întrebatu cu ce stăpîneşti acel locu şi
cu ce pricină sau giudecată au făcutu dugheni. Şi Mihălachi Loiz(u) întăiu au arătat un
izvodu de cîţiva ani cum că aU plătitu el datoriile tatului loru, lui Loizu celui bătrînu, cari
de atunce fiindu vreme trecută, la 3 0 - 4 0 de ani, şi pe izvodul acela cerîndu să i să
plătească. Şi fiindu scris şi cu slova lui şi aieve fiindu prepus asupra izvodului, i-am zis
lui Mihălachi Loiz(u) să margă în biserică, în Sveti Neculaiu, să giur6 pe toati corideile,
ce sintu arătat(e) în izvodu, căci sintu adevărate şi că n-au avutu nici o socoteală de
răfuialătu fraţii în viiaţa loru. Ş-au răspuns înnainte me că ii-a giură şi nici dovadă n-au
375
avut; s-au eunoscutu că izvodul esti, rău ş-au rămas răsuflaţii, să nu să ţii în saniâ, fcl
vreme că Mihălachi Loiz(u), cel ce l-au scrisu, singur au dzis că n-a giura.
Dar pentru un zapes ce-au arătatu Mihălachi Loizu, cu iscălitura lui Costând®
Loiz(u), socrul lui Ghindă, în care zapis scrie c-au făcutu bine lui Costandin Loizu cu 50
lei, care zapes de cîrfdu-i făcut au trecuta 17 ani, au cerutu Mihălachi Loizu să i s i de banii*
el să de locul, dar fiindu prepus asupra zapesului, fiindu de atîţi ani să nu-şi fi luatu bami
Mihălachi sau să fi avutu altă răfuială în viiaţa lom, cînd trăiia socrul iui Ghindă, st /apesul
or cu ce fel de pricină să fi rămas răsuflat şi acu îl scoati şi-1 arată bunu, iarăşi să cadi să
giuri Mihălachi Loizu cum că-i zapesul bun şi nu i s-(a) plătit nemică dintr-acei 5" lei nici
cu vro răfuială şi ari drept deplin să-i ia acei 50 lei. Şi giurîndu într-acesta chipu, 'lupă etaj
dă dreptate, atunci Ioniţă Ghindă ari datoriia să dei lui Mihălachi Loizu 50 lei. făr|
dobîndă, de vremi că la omul mortu dobîndă pe bani nu plăteşti, după prav .lă; însl
ţiindu-i-să în samă bezmănul locului dughenii dintr-aceşti 50 lei, de cîndu au iăcfitâ!
dugheni pe locu Mihălachi Loizu, după cum dau şi alţii bezmănul acolo <»e locul
dugheniloru, căci nici în zapes locul nu-1 scrii că l-au pus amănetu pentru acei 50 lei. Şi de
cîndu au făcutu dugheni pe locu, totu Mihălachi Loizu au luat totu venitul bezmănului de pi'
acel locu, şi făr(ă) de nici o giudecată s-au făcutp stăpînitoriu pe locu, neascultîndu cînd
i-au dzis nepoţii lui, ficiorii loniţii Loizu, să nu facă dugheni pe locu, că n-ari treabă.
Deci, de vremi că s-au adeveritu că locul acel(a) numitu de dugheană au fost
dreptu părinţăscu a Marii, parte tatălui ei, di pe Costandin Loizu, după cum şi singur
Mihălachi Loiz(u) n-au tăgăduitu, pentru aceea eu aşe am aflat că esti cu caii şi cu
dreptati să giure Mihălachi Loiz(u), după ponturile ce arată mai sus, pentru acel zapes'şi
atunci să-ş(i) ia banii ce s-ar afla că s-a căde să ia, iar negiurîndu, să-şi stăpînească Ioniţi
Ghindă locul dughenii cu paci; iar ce desăvîrşitu hotărîre rămîne la preînnalti
înţălepciune mării tali.
7270 <1761 > noiemv(rie) 23 d(i)n(i).
Plecată sluga mării tali, Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCVIII/6. Orig., hîrtie difolio (32 x 22 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), în cerneală roşie, avînd, într-un scut oval susţinut de doi lei rampanţi,
capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne, timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni, cu sabia
şi buzduganul pe laturi şi slovele: Iw-I'p, ce continuă sub scut, în bandă: Iw 1761 BB (Io Gr(igorie) lo(an)
v(oie)v(od). 1761.

1
Sigiliu domnesc.
2
Omis.

412 1761 (7270) decembrie 10, Iaşi

Grigorie Ioan <Calimah> confirmă mănăstirii Dancu scutirile de dări acordate de domnii
anteriori.

f Cu mila lui Dumn(e)dzău, Io Grigorii Ioan voievoda, d(o)mnu Ţării Moldova.

De vreme că sfînta biserică a pravoslavii noastre p(u)r(u)rea ne îndemnează: „Cercaţi
întăiu împărăţiia ceriurilor să o cîştigaţi, că nimică nu va lipsi vouă" şi această poroncă a
Domnului cu toată osirdiia să cade să o plinim cu fapte bune şi cu milostenie, că adivărat
cel ce va socoti şi va milui pre cii lipsiţi, acela niceodată nu va sărăci, ci nilipsitu vor fi
la dînsul toate de agiunsu, şi vor creşte şi să vor înmulţi, că p(u)r(u)rea are
D(u)mn(e)dzău întru pomenire acea milostenie a noastră şi trimite la noi înger(i) di 4
povăţuiescu întru toată calea cea bună, atîta în viiaţa această pămîntească, cît şi după
moarte, în lumea carea va să fie, însutit ne plăteşte D(u)mn(e)dzău această milostenie, cu

376
 c jt dă oarecine milosteniia sa cu inimă curată, însuş(i) Domnul Hristos priimeşte de la
jioi si este împrumutat tuturor celor milostivi, şi această ne izbăveşte de muncile cele de
Veci şi n e f a c e moşteni împărăţiii cereşti. Ce dar fiind milosteniia de atîta folos
sifletescu, cum dar să nu cercetămu a alerga cu toată osîrdiia cătră faceril(e) de bine, şi
mai vîrtos ca să cîştigăm acel sufletescu dar care este făgăduit următorilor, la care voind
si domniia mea a ne arăta următori poronci ciii dumn(e)dzăieşti, socotit-am pentru sfîntă
mănast(i)re Danco, de aicea din Ieşi, unde să cinstescu şi să prăznuiescu Mai Marii
Voievozi Cereşti Mihail şi Gavriil, care este închinată la sfîntă mănăs(i)re ce să numeşte
Xeropotanii de la Sfîntul Munte, şi văzind hrisoavil(e) de miluire ce au avut de la aljî
luminaţ(i) domni, cît şi de la preînălţat părintele domnii mele măriia sa Ioan Teodor
v(oie)voda, iată că şi domniia mea m-am milostivit şi o am miluit printr-acestu hrisov a
domnii mele ca să aibă a scuti în toată vremea domnii mel(e) aceste bucate: o mie de
stup® la desetină şi optu sute oi Ia goştin(ă) şi vădrăritul pe tot vinul ce va ieşi din optu
pogoan(e) de vie ce are aice la Ieşi şi pe cinspreci pogoan(e) ce are la Odobeşti, cum şi
pogonăritul pe aceste vii să aibă a scuti de s-ar tîmpla să iasă vreodată.
Aşijderea să aibă a scuti o sută vite cu cai or(i) ce dare ar ieşi asupra vitelor nici
un ban să nu dea, şi pentru doozăci liud(e) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ş-ar găsi
pentru posluşaniia sfinţii mănăstiri, pe care oamen(i), găsindu-i, să aibă a-i aduce la
dumnalui vel vist(iernic) ca să-i cerceteze şi, aflîndu-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să
l(e) dea şi pecetluituri roşii pe feţil(e) şi chipurile lor să fie cunoscuţ(i) dintr-altă ţar(ă) şi
aşa să fie în pace de bir oricîte dări ar ieşi pe ţară, nimărui nimică să nu dea, de vreme că
această mănăstire este săracă şi nu are nicăirea sate cu oamen(i), aceşti oameni să fie
numai pentru slujba mănăstirii.
Şi iarăş(i) am mai miluit această sfîntă mănăstire întărindu-i şi înnoindu-i după
hrisoavel(e) ce are ca să aibă a lua pe tot anul cîte o sută de lei. Ce dar, pentru acestu
lucru plăcut lui Dumn(e)zău, pohtim şi pre alţi luminaţ(i) domni ce vor fi în urma
noastră ca să nu surpe această milă, ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a
lor cinste, laudă şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa domnii mel(e) Io Grigorii Ioan v(oic)voda, şi credinţa
a tuturor boier(i)lor domnii mele, dumnealor: Ioan Bogdan vel log(o)f(ă)t, Lupul Balşu
vel vornic de Ţara de Gios, Dumitraşco Păi adie vel vor(nic) de Ţara de Sus, Vasili Razul
hatman i pîrcălab Sucevii, Dumitrache Suciul vel post(elnic), i loniţ(ă) Cant(a) vel
vist(iernic), i Petrache vel spatar, Ilie Costache vel ban, i Petrache Vidaii vel pah(arnic),
Enache HristOverghie vel stol(n)i(c), Scarlat Caragea vel camanar, Mihalache Suciul vel
:omis şi credinţa tuturor boier(i)lor domnii mele, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisov(ul) acesta în scaunul domnii mel(e), în oraş(ul) Ieşilor, de
Simion Burghele.
V(ă)l(ea)t 7270 <1761> dechemvrie 10.
Hw FpunwpHe Iujau b(o6)bwm m.p.
KWHAH Tpei R" A W R ( O ) 4 ( E ) T NPWMHTW^.

S-au trecut lă condica Divanului.

<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul ssec. XVIII: numele domnului cu litere
jreceşti şi> Dancul, 7270, is(pisoc) de milă..
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîitie, sigiliul domnesc inelar,
>val, din 1761.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p, 277 - 278, nr. 366 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie (72,3
151,8 cm.), cerneală neagră (intitulaţia şi sigiliul în cerneală roşie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele
\thos, Grecia, nr. VI).

377
413 1761 (7270) decembi u
Grigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă Bisericii Catolice din Iaşi scutirile acord; : d e
domnii anteriori.

t Cu mila lui D(u)mnedzău, Noi Grigorii Ioan voivoda, domn Ţării Moltl • ,-ij
Facem ştire cu această carte a domnii mdie tuturor cui să cade a şti pentru iezi "iţii
pre(o)ţî leşăşti de aicea, din Ieşi. Iată că, după cărţi ce ne-au arătat, atîta de la domni
răposatul Grigorii Ghica v(oie)voda şi de la domniie sa Matei Ghica v(oie)voda şi < f- [ a
domniie sa Scarlat Ghica v(oie)voda, cît şi de la preaînnălţat părintel(e) domnii r.,
mării sa Ioan Theodor v(oie)voda, de milă ce au făcut cu dînşii, aseminea dar şi dor»>-i:ia
mea m-am milostivit şi le-am întărit mila, printr-această carte a domnii mele, pentr
oameni streini, ce ş-ar găsi, făr(ă) de bir în visterie, pe care oameni, după ce "i-a"gu,
întăi să-i aducă la dum(nealui) vel vist(iernic), ca să-i cerceteze şi aflîndu-i că sjitu
streini şi făr(ă) de bir în visterie, să le dea şi pecetluituri roşii pe feţil(e) şi chipurile tu-,
ca să fie cunoscuţ(i) dintr-alt(ă) ţară. Şi aşa să fie iertaţ(i) şi scutiţ(i) de tot birul vistemi
pe capetel(e) lor şi de toate dările <şi>' anghdrîile, or(i) cîte ar fi pre alţîi în ţara domnu
mele, ei nemărui nimică să nu dea; ca s(ă) fie numai pentru slujba lor.
Aşijdirea, şi pentru trii cai, să fie scutiţ(i). de coniţ(ă) şi de văcărit, şi, la vr6n>c
goştinii, să aibă a scuti o sută de oi şi, la vrămeâ d6seătinii, să scutească cincizăci de stiip(i).
Aşijdirea, şi pentru şasă pogoan(e) de vie ce au să nu dea pogonărit. Şi pentru trii
sute vedre <de> vin, iarăş(i) să nu dea vădrărit.
Pentru care poroncim domniia mea dumilorvoastre boier(i) zlotaş(i) şi altor zapci| ;
carii viţ(i) îmbla cu slujbel(e) aceste de mai sus arătat(e), după cum poroncim domnita
mea, toţ(i) să aveţ(i) a vă f'ări şi să dat(i) bună pace, mai multă supărar(e) să nu faceţ(i),i
că cin(e) ar face mai mult val şi supărar(e) peste carte domnii mele, unii ca aciia să vor
pedepsî de cătră domniia mea. Aceasta poroncim.
V(ă)l(ea)t 7270 <1761> dec(hemvrie) 11.
Hw rpHrwpHe IwâH e(oe)BWAd m.p.
KWHA» rpen R" AWr(O)<J>(e)T npwHHT <m.p.>.
S-au trecut la condică de Simion Burghelea H NNCA^ <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/213. Orig., hîrtie difolio (44 x 30,7 cm.), filigran, cerneală
neagră (intitulaţia, majusculele şi data, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), în
cerneală roşie, avînd într-un scut oval, susţinut de doi lei rampanţi, capul de bour cu steaua în şase colţuri
între coarne, timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni, cu sabia şi buzduganul pe laturi şi slovele: Iw-
rp, ce continuă sub scut, în bandă: Iw 1761 BK (Io Gr(igorie) Io(an) v(oie)v(od). 1761.

1
Omis.

414 1761 (7270) decembrie 12

Maria, soţia lui Andrumache fost călăraş de Ţarigrad, se judecă pentru o casă din Iaşi
zălogită cu Ioniţă Cuza stolnic.

12 decembre 7270 <1761>.

Judecată între «Mărie, fămee săracă din Eş, fămee lui Andrumache ce-au fost
călăraş de Ţarigrad», şi «Ioniţă Cuza», «dzicănd Mărie că, pentru o datorie vechi a
bărbatu-său, ce-au fost dator dum(nealui) stolnic(ului) Ioniţă Cuza, vâ dum(nealui)
stolnicul să-i e o casă ce ari aice în Eş, ş-au trimis vornici de.poartă de ău preţăluit-o, şi
arată prin jaloba ei că casa este cumpărată pe dzăstre ei ce-au avut de la părinţi». Datoria

378
g:a de 21 de lei. Dar casa era zălog, şi Cuza avea şi zapisele la el. «S-au adiverit şi dintru
mahalagii». Se vede că M a n a «îmblă rău». «Iar, de va vre Mărie, fămee lui Andronachi,
să de banii pe casă, preţul ce s-au pus de vor(nicii) de poartă, să dee banii la dumnealui
stolnicul Cuza, şi să-ş 6 casa».
După lorga, St. şi doc., VI, p. 161, nr. 71. Extrase după orig.

415 1761 (7270) decembrie 13

Mărturie hotarnică a lui Lupul Hadîmbul vornic de poartă privitoare la un loc de casă din
mahalaua Muntenimii de Mijloc.
... 7270 <1761 > dechemvr(ie) 13.
Hotarnică de la un Lupul Hadîmbul vornic Porţii pe locul casăi unii babi Vărvara
ci au ţinut-o un Sava olariul pentru un loc din mahalaoa Muntenimii de Mijloc ci să
hotărăşte de la deal cu locul casei Sandului sîn lui Bubulici şi din gios pînă în poarta lui
Costin copil din casă şi din gios de un horn ce să arde oale şi din sus pînă în hindichiu şi
la vale pînă în Drumul Sării şi că după măsurile ce au făcut cu stînjănu g(os)pod au aflat
11 stînjeni 4 palme den picătura streşinii casăi Varvarii de la deal pînă în locul casăi
Lupului călăraş ş-au pus piatră şi din hindechiul din sus pînă în poarta lui Costin copil
din casă din gios di horn s-au aflat doazăci şi unu stînjăni din picătura casăi di la vale
pînă în Dramul Sării.
Şi după zapisul Vărvarii, dc 21 ani, şi mărturie oamenilor megieş(i) au dat această
mărturie babii Vărvarii...
Arh. St. Iaşi, Documente, MXXVI/17. Rez. dezv. într-un doc domnesc (orig.) din 1856 noiembrie 5,
f. Ir., nr. 1.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 121, nr. LVII (acelaşi rez.).

416 1761 (7270) decembrie 18

Grigorie loan Calimah voievod întăreşte lui Vasile Şoroagă mazil din Iaşi stăpînirea asupra
1 1 ii său dintre cimitirul bisericii Prepodoamna Paraschiva şi Rîpă, pe care îl încălcase Nedelcu

Altă copii iarăşi încredinţată di pe o carte a domnului Grigorie loan Calimah

v(oie)vod, din anii 7270 <1761> dec(hemvrie) 18, cu cuprindere că jăluind un Vasile
Şoroagă mazil din Iaşi pentru locul de sus arătat ce-1 are de cumpărătură, care merge din
ţmtirimul bisăricii Prepadoamnei Paraschevii şi pînă în malul Rîpei şi între uliţi(le) ce
mergu drumurile cele mari şi pe de o parte şi pe de altă parte, care este măsurat cu
stînjănul, şi că peste uliţa dispre Bahlui avîrid casă şi crăcimă un Nedelcu vătavu (care
acum să află a clucerului loan Gane) 1 , nu să îndestulasă acel Nedelcu vătavu, că cu
crăcima lui întrase în uliţă de să mai mutasă drumul pe locul lui Şoroagă, ce încă luînd
vornic de poartă să-ş(i) hotărască locul, cere să treacă şi piste uliţă.
Şi rînduindu-să pe răpousaţi Inochentie episcopul de Huşi şi loan Bogdan fiind vel
logofăt de au cercetat la faţa locului au aflat că fără'de cale umblă acel Nedelcu să treacă
peste uliţa drumului în locul lui Şoroagă unde nu are nici o dreptate, întărindu-să lui
Şoroagă ca să-şi stăpînească locul în paci după dresăle Iui, cum pre largu arată carte
domnească; şi măcar că în zapisul de sus arătat, la măsura lungului zice pînă în coada
Rîpii, fără să pomenească de drum, dar carte aceasta domnească face curată alegere că
locul lui Şoroagă au fost între doaî drumuri mari, adică între drumul care-1 pomeneşte

379
dispre Bahlui şi merge pe ia capul Rîpii, pe care îl numesc Drumul Neamţului si. a
Şiretului şi a Păeurariului, şi într-acel drum să răzăma locul lui Şoroagă cu marginea ces
despre amiazăzi, şi acel cuvînt a capului Rîpeî fără a pomeni de drum l-au pus după
prostimea de atunci, căci drumul niciodată n-au putut să umble peste Rîpă, ci pe la capul
Rîpei şi totdeauna trebuinţa l-au cerut a fi la locul acela; iar celălalt drum este drumul
Botoşanilor, în care să răzăma locul lui Şoroagă cu capătul despre răsărit; şi amîndoă
drumurile curat să înţălege că să împreunau drept capul Rîpii, şi după vremi
măcinîndu-să rîpa le-au stricat pe amîndoă suindu-le la deal.
Arh. St. Iaşi, Documente, DVII/29, f. 1-2, nr. 2. Rez. într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 iunie 25
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 138-139 (nr. 2) (rez. ,deotK
într-o carte a Divanului Domnesc din 1807 august 8) şi p. 143-144 (rez, identic într-o mărturie hotarnică dia
<1807> iunie 25). ' ţ

1
Aşa în text.

417 1762 (7270) ianuarie 1

Grigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi dreptul de a
încasa venitul pîrcălăbiei din Soroca.
Cu mila lui D(u)mn(e)dzeu, Io Grigorie Ioan voievod, d(o)mn(ul) Ţărîi
Moldaviei. De vreme că Sv(î)ntul şi întru tot puternicul Dumn(e)zeu bine voindu şi
pronie sa au lucrat şi ne-au miluit cu domnie ţărîi aceştie, a Moldovii, la patrie noastră,
cade-ne-să dar şi noi, den tot sufletul şi inima noastră, a ne sili şi a ne afla lucrători
faptelor bune şi folositoare, ca să plinim poronca dumnezeiască. Dreptu aceea dar,
văzind domnie me hrisovul luminatului şi preînălţat părintelui domnii mele, întru cari
arată că den dumnezăiasca vrere îndemnîndu-să de au dat şi au afierosit venituri la
sv(î)nta m(ă)n(ă)stire a Sv(î)ntului ierarh Spiridon pentru trebuincioasă cheltuiele ale
bolniţii, pentru hrana şi căutare bolnavilor de să vor întîmpla, precum pre largu arată
hrisoavele preînăţat părintelui domnii mele. Dară socotindu mărie sa că mai este
trebuinţă de cheltuială, neputîndu-să cuprinde cu veniturile ce s-au făcut pînă acum şi au
mai adaos cu afierosire şi miluire ca să aibă a lua şi venitul pîrcălăbii de la Soroca, să fie
şi acesta pentru trebuinţa arătată mai sus. Dară fiindcă la mănăstire aceasta epitrop şi la
cele mai multe trebi ale m(ă)n(ă)stirii şi ale bolniţii este purtătorul de grijă jitniceriul
Ştefan Bosie si este să fie si în toată viata lui ca unul ce este si den Ctitorii mănăstirii, carele
? > 5 i > • • >
tîmplîndu-să den oarecare pricini cu nedreptate de-au venit la proastă stare, supus robă
datoriilor, şi devreme că den copilărie lui au slujit Curţii domneşti şi viind la o cădere ca
aceasta a nu-ş(i) pute chivernisi trebuinţa casii lui, aşa au găsit mărie sa cu cale şi cu mare
dreptate şi i-au dat venitul acesta a pîrcălăbiii Sorocii să fie în sama lui, cu hotărîre ca
aceasta: în toţi anii, la zua Sv(î)ntului Spiridon, să de Ştefan Bosie jit(nicer) agiutoriu la
cheltuiala bolniţii cîte una sută şi doăîzăci de lei. Iară alţi bani ce vor mai prisosi din venitul
pîrcălăbiii aceştie a Sorocii, peste acei 120 lei arătaţi mai sus, să fie pentru chivernisala
casii jit(nicerului) Bosie, Şi în toată viaţa lui, dînd pe tot anul soma banilor arătată mai sus
din venitul pîrcălăbii la cheltuiala bolniţii, iară după moarte lui să să de pe deplin tot venitul
a pîrcălăbiii aceştie a Sorocii la trebuincioase cheltuiele ale bolniţii.
Deci dară şi domnie me, după hrisovul luminatului şi preînălţat părintelui domnii
mele, precum s-au rînduit şi s-au hotărît cu dreptul ce s-au căzut, asemene întărim şi
domnie mea, printr-acest hrisov al domnii mele, ca după cum scrie mai sus, aşa să sl
păzască nestrămutat.

380
 Şi poftim domnie mea şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnezeu va rîndui pre urma
noastră cu domnie aceştii ţări, ca să şi mai întărească pentru a domnii lor sale vecinică
pomenire cu laudă.
Şi spre aceasta fiind bună vrere noastră, întărim şi încredinţăm şi cu a noastră
iscălitură şi pecete domnească.
V(ă)leat 7270 <1762> ghenar(ie) 1.
HW RPHRWPNE Î W A N B ( O 6 ) B W A A m . p .

<Pe verso, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Pentru pîrcălăbie de la Soroca.
<De alta mînă, de la începutul sec. XIX>: No. 18; 7270 <1762> ghenar 1.
pîrcălăbie ot Soroca. Grigore Calimah vodă.
Arh. St Iaşi, Fond Spiridor.ie, Pergamente, nr. 16. Orig., perg. (89 x 60 cm.), cerneală cafenie (intitulaţia,
jata si majusculele din text, cu cerneală roşie, iar semnătura domnului, cu cerneală neagră), sigiliu domnesc
inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne
- înîr-un scut oval flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi buzdugan şi de
slovele; Iw-fp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iw 1761 m (Io Gr(igorie) / Io(an) v(oie)v(od). 1761.

418 1762 (7270) ianuarie 22

Preotul Anton şi soţia sa, Maria, vînd lui Inochentie episcop de Huşi o casă de lîngă
mănăstirea Sfîntul Spiridon.

f Adeverez cu încredinţat zapisul nostru la blagoslovitoare dreaptă preosfinţiei

sale părintelui Inochentie, episcop Huşului, precum să să ştie că, de bunăvoia noastră, a
n i ş i a soţului meu şi a fiilor mei, am vîndut a mea dreaptă casă ce am făcut-o pre locul
măriei sale Costandin Nicolae voievod, care acest loc să hotărăşte cu locul lui Sfeti
Spiridon şi să mai hotărăşte cu Jocul dumisale banului Scărlătachi; şi casa am vîndut-o
drept patruzăci lei bani. Şi văzînd noi plata deplin în mînile noastre, după tocmala ce am
avut, i-am dat şi noi preosfinţiei sale să-i fie ocină şi moşie în veci.
Şi la această tocmala s-au tîmplat preoţi şi mahalagii şi alţi oameni buni; şi pentru
mai adevărat am iscălit eu şi soţul meu.
Let 7270 <1762> ghen(arie) 22.
Ierei Anton cu soţul meu Maria am vîndut cu voia noastră.
Eu, Ilie ciobotar, am pUs degetul 1 ; eu, Vasile croitoru, am pus degetul 1 .
Şi eu, Costandin dascal ot Sfeti Jlie, am scris zapisul cu zisa preotului Antonie i
preutesăi sfinţiei sale.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: De casă, la Sv(en)ti
Spiridon.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLV1II/23. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră,
două amprente digitale.

' Amprentă digitală.

419 1762 (7270) ianuarie 27

Stana ţigancă lasă prin diată mănăstirii Dancul o dugheană din Cizmărie făcută pe locul
mănăstirii.
t Eu, Stana ţiganca cusătoare, văzînd eu că n-am nădejde de viiaţa mea, am
chemat p e Dumitru, pitarul mitropolitului lacov, şi l-am trimăs la părintele vlădica de la
Dancu de i-au făcut ştire pentru sfîrşitul mieu, fiindcă am cumpărat o dugheană de la
381
sfinţia sa în Gizmărie 1 , numai dugheana, dar locul este a sfinţiei sale. Şi văzînd sfîrşit^|;l
mieu, le-am dat iarăşi la măn(ă)s(tire) la Dancul ca să mă grijască, dar bărbatul mieu sa
n-aibă treabă la casă şi la dugheană ei numai la aşternutul 1 mieu. Şi sfinţiia sa părintele
vlădica. Ioanichie Dancyl să dea 4 lei la Fotoaie şi 4 lei la Răducăniţa cucoana '1
Nastasiica. Şi altul din neamul mieu sau din bărbatul mieu sau din feciorii miei să n-aiba
treabă la nimic, ci numai vlădica să aibă treabă la toate.
Şi cînd s-au făcut diiata s-au întîmplat trimisul părintelui Ioanichie Sinadin, popa
Ioanichie şi Vasile dasc(ălul) sfinţiei sale; şi cinemu va ţinea această diiată în sama să fie
afurisit de 318 părinţi de la Nichea şi de toţi arhiereii cîţi sînt în toată lumea.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul; şi să mă îngroape la mănăstire la Sfinţii
Arhanghel(i).
L(ea)t 7270 <1762> ghen(arie) 27.
Eu 2 , Stana ţiganca cusătoarea, cu voia mea am dat.
Eu, Ioanichie ier(o)monah, m-am întîmplat cîndu s-au făcutu diiata <m.p.>; eu1,
Dumitru pitarul a lui proin mitropolit lacov, martur.
Şi am scris eu, dasc(al) Vasile otDancu. cu zisa Stanii, această diiată.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, două amprente
digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 278-279, nr. 368 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,ft
x 21,6 em.), cerneală neagră din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 325).

1
Aşa în orig.
2
Amprentă digitală.

420 1762 (7270) martie

Maria, fiica lui Toader Silion Scorţăscu, şi soţul ei Apostol seiman agesc, vînd lui Ioniţă
Ghindă logofăt şi soţiei acestuia un loc de casă, cu 50 de lei noi.
Adecă eu, Maria fata lui Toader Silion Scorţăscu, dimpreună cu soţul meu
Apostol săiman agesc, făcut-am zapisul nostru la mîna dumisale jupînului Ioniţă Ghindă
logofăt, precum să se ştie că eu, Maria, am vîndut un loc de casă alăturea cu locul casei
dumisale pe din sus, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de bunăvoea noastră, i-am vîndut
acest loc de casă dumisale de mai sus numitului logofătului Ioniţă, şi jupînesei dumisale
drept 50 de lei noi; care acest loc de casă mi să trage şi mie zestre de la părinţii mei, iară
părinţilor mei încă le-au fost cumpărătură de la Toader Rasul peveţul. Şi acest loc
cuprinde de la deal cît este îngrădit, şi la vale pînă în drum, iar despre casa lui Enache
croitoriul, ţine din păretele grajdiului dumisale vornicului Mihălache Sturza, drept la
vale pin rădăcina socului ce este lîngă gardu şi prin loculu gropei unde au fost hotarul
vechiu şi pînă la drum; însă pentru partea locului, ce este marginea pe din sus, pe despre
Enache croitorul, di s-ar scula el cu vro pricină asupra locului, noi să avem a răspunde.
Deci pentru acestu loc întîiu am întrebat pe neamurile mele, şi ei n-au vrut să-1
cumpere; şi fiind dumnealui logofătul Ioniţă răzăşi vechiu, cu locul ce l-au cumpărat iar
de la noi, şi acestu loc i l-am vîndut iar dumisale ca să-i fie de acmu înainte dreaptă
ocină şi moşie statornică în veci. Insă acmu ne-au dat 40 de Iei, bani gata înainte, iar 10
lei să aibă a-i da la Sfeti Gheorghie, cînd om eşi din casă. Şi lemnul casei noastre nu i 1-
am vîndut, ci să avem a-1 lua de aice de pe loc.
Şi cînd s-au făcut acestu zapis s-au mai tîmplat şi alţi oameni buni, împrejuraşi şi
mahalagii; care au ştiut carte s-au iscălit, iar cine n-au ştiut carte au pus degetele.

382
 t Şi noi, pentru mai bună credinţă, ne-am pus degetele să se crează.
; Velet 1762 <7270> mart.
Eu, Maria, am vîndut şi am pus degetul 1 ; eu, Apostol sîiman agesc, bărbat Măriei
vînzătoare, am pus degetul 1 .
i Tănasă Meleghie vornic de poartă; Enache Savin ot visterie, m-am tîmplat.
Şi eu, Costantin Abază diac de divan, am scris zapisul cu zisa Măriei şi a lui
Apostol-
După Codrescu, Uricariid, XVIII, p. 218-220. Text după orig. ce se afla în proprietatea editorului.

1
Se indică locul amprentei digitale.

421 1762 (7270) martie 6, Iaşi

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte Măriei jitniceasa un loc de casă din mahalaua
Muntenimii de Mijloc.

Copie
Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ioan v(oie)vod, domnu Ţării Moldovii. Facem
ştire cu acest hrisov a domnii meii tuturor cui să cade a sti că datorie domnilor si a
oblăduitorilor este aceasta cu mila lor pre toţi de opştie şi mai vîrtos obrazăle celi cinstite
chivernisindu-le şi ocrotindu-le şi agiutorindu-le pentru că întru aceasta şi datorie bunii
chiverniscl(e) împlineşti şi cinste vecinică la ce de pe urmă o lasă, după cum şi noi de
cînd D(u)mnezău cu domnie aceştii ţări ne-au miluit din tot sufletul nostru la aceasta am
fost plecaţi drept cum pînă la toat(e) să păzim nevoindu-ne a mulţămi pre toţi.
Şi pentru că toţi domnii sînt volnici a dărui şi a milui cu venituri şi moşii domneşti
şi a da locuri ce s-ar căde, drept aceea şi domnie me cercetînd stare dumisale Marii
jicniceroai şi aflîndu-o slabă, mai vîrtos din parte moşiilor, iată din deosăbită mila
noastră o am miluit cu un loc de casă din locul domnesc în Muntenime din Mijloc, aice
în Ieşi, la care loc din poronca domnii mele rînduit-au cinst(it) şi credincios boieriul
domnii mele dum(nealui) Ioan Bogdan vel log(o)f(ă)t şi hotarnic pe boieriul nostru
Chiniac Poruschie vor(nic) de poartă de l-au şi hotărît după cum s-au văzut şi mărturie
numitului hotarnic iscălită şi cu pecete Porţii din velet 7269 <1761> iuli 13; scrie că,
după poroncă, mergînd la acel loc de casă au chemat mahalagii şi au făcut stînjin de opt
palme g(o)sp(o)d şi au început întăi a măsura margine locului despre apus, din locul
Tacului la deal alăture cu uliţa ce vini de la Copou pînă în locul lui loniţă Gheuca ce-1
are iar de la domnie me miluire şi s-au aflat cincizăci de stînjini şi s-au pus doao pietri
hotar: una caută înnapoi şi una bat(e) în curmeziş capul locului; şi apoi măsurîndu-să şi
capul locului de la deal alăture cu locul Gheucăi pînă în uliţa care vine iarăş(i) despre
Copou şi s-au aflat patruzăci şi opt de stînjini şi iar s-au pus 2 pietri hotară: una caută
înnapoi şi una caută la vali alăture cu uliţa; şî iar măsurîndu-să alăture cu uliţa la vale
pînă în locul lui Ioniţi Pilipovschie şi s-au aflat treizăci şi doi de stînjini şi s-au pus iar
două pietri hotară: una caută înnapoi alăture cu uliţa, alta caută alăture cu locul lui
Pilipovschie de la deal înspre soare apune pînă în capul locului lui Pilipovschie, şi s-au
aflat doaozăci de stînjini şi s-au pus iar doao pietri hotară: una caută înapoi, alta caută
drept la vale alăture cu locul lui Pilipovschie despre soare apune pîn(ă) <în>' locul
păhărniccsii Catrinii s-au aflat treizăci şi doi de stînjini; şi s-au pus iar 2 pietri hotară:
una, caută înapoi alăture cu locul lui Pilipovschie, alta caută drept înspre soare apune, în
piatra ce s-au pus întăi în margine uliţii de undi s-au început întăi a să măsura şi s-au

383
aflat 21 de stînjini. Şi p e acest loc s-au găsit trei casă: u n a . . . 2 copil'din casă, alta iar../-
copil din casă şi... 2 babă. Şi aşe s-au închiiat acest loc din giur împregiur cu hotărîre si
cu măsura.
D u p ă care mărturie ce s-au văzut iată că şi d o m n i e m e d ă m şi întărim stăpînire
dumisale Mării jic(niceroaie) p e acel loc d u p ă toate sămnile şi hotarăle ce s-au arătat mai
sus ca să-i fie şi de la d o m n i e m e dum(neaei), şi fiilor dum(neaei), şi nepoţilor şi
strănepoţilor dum(neaei) dreaptă ocină şi m o ş i e şi uric d e întăritură, neclătit în veci.
Şi s-au scris în Ieşi de Simion Burghele.
Velet 7 2 7 0 < 1 7 6 2 > mart(ie) 6.
Hw rpMrwpîe I w a n b(o6)bwaa 3 .
IWdN EorAAN B6A Aor(o)<|>(e)T ripum(H)T.
IIPWM(H)T "r Aor(o)4k(e)T.

Acest suret I-am scos asămine şi întocma di pe hrisovul cel adevărat.

Vasîli Scîntei diiac za divan. 1794 av(gust) 9.

Arh. St. Iaşi, Documente, CDX/24. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

' Omis.
2
Loc liber în copie.
1
Urmează menţiunea copistului: „Locul peceţii g(o)sp(o)d".

422 1762 (7270) martie 11

Vasile ciubotar şi soţia sa, Maria, vînd Manei Calimah o casă cu locul ei între Uliţa
Sîrbească şi Uliţa Strîmbă.

7 2 7 0 < 1762> mart(ie) 11.

Un zapisu di la Vasîle cibotariul sîn Mărginesii şi f i m e i a lui, Mărie, întru cari
vîndu giupînes(ei) Marii Călimah o casă cu locul ei, cît au stăpînitu elu lîngă casăle
du(uhii)sale, între Uliţa Sîrbească şi între Uliţa Strîmbă, cari i-au fost cumpărătură di la
Niculai, ficiorul lui Gavril vornicul din Larga.

Arh. St. laşi, Documente, CCCXCIV/14, f. 3r. Rez. înU>un „pereiepşis de scrisorile d(umi)sale
spăt(arului) loan Cananou pe locurile de cas(e) ce are în Iaş(i), lîngă Biserica Banului", din prima jumătate a
sec. XIX.
Idem, l-'ond M. Costăchescu 1265 voi. I, p. 580 (transcrierea aceluiaşi rez;, cu data de zi corectă: 11).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 102(16) (rez.
într-un perilipsis de doc. amanetate de lancu Cananău postelnic (secţiunea ,,Scrisorile casilor din laş(i)"),
autentificat in 1X27 septembrie 14.

EDIŢII : M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", An, I, fasc/II (1922), p. 284-285 (rez. de la
Arh. St. Iaşi, cu dala d e / i : I).

423 1762 (7270) martie 20

Grigorie loan <Calimah> voievod confirmă hotărîrea judecătorească a Divanului privitoare
la o casă de lîngă mănăstirea Dancu ce se cuvine să o cumpere, în virtutea dreptului de
preemliune, Ion Ghineţ.

Hw rpnropi'n IwâN B(oe)BWAâ, Ewîk(T6») mhaoctO'k»), r(o)cn(O)Ai»p 3kmah

A\u.'rt.v.tBCKWM. D u p ă hotărîrea preaosfinţii sale părintelui mitropolitului i a dumnealor
veliţilor boiari mari scoţîndu-să şi la Divan, înnainte domnii mele, şi cercetînd şi

384
 domniia mea această giudecată, aşa am găsit a fi cu cale şi cu dreptate şi am hotărît: Ion
:
Ghineţ să întoarcă banii ce au dat vistiernicul) Iorga pe casă, acii trii sute doodzăci şi
noo de lei, şi să ia casile cu totul în stăpînirea sa, iar pentru 36 lei ce arată Iorga
vistiernicul) că a mai cheltuit dînd şi împlineală, la aceasta am hotărît să priimască carte
je blăstăm cum că n-au avut înştiinţare nici de cum de la Ion Ghineţ; atunce va da Ion
Ghinet si acii 36 lei. Şi am întărit şi cu a domnii mel(e) pecet(e)'.
V(ă)l(ea)t 7270 <1762> mart(ie) 20.
Preînaiţate doamne,

Din luminată poronca mării tale, prin ţidulă fiind orînduiţi, ne-am adunat cu toţii
la un loc şi am luat sama lui Ion Ghineţu cu Iorga ce-au fostu visternic al doile pentru o
casă cu locul ei de aice din Iaş(i), de lîngă mănăstire Dancul, şi, după toate răspunsurile
ce am cercetat la amîndoao părţile, pricina într-acesta chip este: această casă cu locul ei
au fostu a lui Vasile Ghineţu med(elnicer), fratile lui Ion Ghineţu, şi o vîndusă lui Ioniţă
Bosîie diiac de visterie şi de la Ioniţă Bosîi, cu giudecată, au răscumpăraţ-o Iorga
vistiernic), fiind răzeş, şi Ion Ghineţu neştiind de vînzare casăi; atîta cînd au cumpărat-o
Ioniţă Bosîi cît şi de cînd au răscumpărat-o Iorga vist(iernic) i să căde lui Ion să o
răscumpere încă şi dş ia Ioniţă Bosie, nefiind el iscălit în zapisul de vînzare. Dar fiindcă
au lipsit casa şi de la mîna lui Ioniţă Bosîi, decît răzeşul mai întîi ruda încape să
..cumpere şi măcar că Iorga visţ(iernic) au arătat înainte noastră cum că el osăbit de cîţi
hani au dat lui Ioniţă Bosîi pentru casă, au mai cheltuit 36 Iei pîn(ă) au văzut casa la
mina lui; dar răspunzînd şi Ion Ghineţu că, după ce s-au giudecat Iorga cu Ioniţă Bosîi,
n-au apucat a da banii lui Bosîi şi au purces cu slujba agiutorinţăi. Şi aflînd Ion Ghineţu
îndată au rnersu la casa lorgăi şi au dat ştire să nu de banii că el va să răscumpere casa,
iar cînd au vinit Ion, Iorga mai înainte viind au dat banii şi iar s-au dus la slujbă.
Preînălţate doamne, după a noastră cunoştinţă, noi aşe am socotit că este cu cale şi
cu dreptate şi am giudecat: Ion Ghineţu, fratile lui Vasile, să întoarcă trei sute doaozăci
şi noao di lei lorgăi vistiernic, care bani i-au dat Iorga lui Ioniţă Bosîi pentru casă, şi să
ia casa cu locul ei şi toat(e) scrisorile di la mîna lorgăi. Iar pentru acei 36 lei, ce au arătat
,/ Iorga că au cheltuit mai mult, să fie răbdătoriu, de vreme că i-au făcut ştire să nu de
banii; iar de va priimi Iorga blăstăm cum că n-au avut înştiinţare nicidecum de la Ion
Ghineţ, atunce să-i de Ion Ghineţu şi acei 36 lei, iar ace desăvîrşit hotărîre să rămîie la
preînălţată înţălepciune mării tale.
L(ea)t 7270 <1762> martie 19 d(i)ni.
Al înălţimei tale cătră Dumnezău fierbinte rugătoriul, Gavriil mitropolit(ul)
Moldaviii c m . p . x
Plecate slugile mării tale: Ion Bogdan vel log(o)f(ă)t c m . p . x , Andronache vel
vor(mc) <m.p.>; Ion P(a)ladi vel vornic <m.p.>; Vasile Razul hatman <m.p.>; lordachi
Cantacuz(ino) vel spat(ar) c m . p . x
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
octogonal, din 1761, imprimat parţial.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 279, nr. 369 (rez. gr. dezv. după orig.,hîrtie difolio (28,5
X20.3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 151).

1
Sigiliul domnesc aplicat în cerneală.

385
 !
424 - 1762 :(727§) MarJc r;^
Ghedeon, egumenul mănăstirii Sfîntul Sava, îi dă lui Eni bacalbaş o pivniţă pustie în!
schimbul unei dugheni de.pe Uliţa Hagioaiei. «

f Adică Eni băcalbaşe scriu şi mărturisesc cu aCestu adevărat zapis al meu la mîna
sfinţii sale părintelui Ghedeon, egumen de la sfîntă mănăstire Sfetii Sava, precuhi sa ^
ştie că am făcut schimbu cu sfinţie sa, de am dat sfinţii mănăstiri Sfetii Sava, o dugheană
a me cu loc cu tot, care dugheană esti în Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioaii, şi să hotărăşte
cu locul dughenii sfetii mănăstiri Fîstîcii, din sus, iar din gios cu un loc de dugheană
stărpu... 1 şi această dugheană cu locul ei mie încă este schimbu cu dumisale Ionita
Cantacuzino vel vistiernic) şi dum(nealui) giupînu! loniţă vel vistiernic au cumpărat-o
di la ieromonah(ul) Serafim şi di la feciorul său Chiriiac, după cum arată şi zapisul fot;1
care zapis l-am dat la mîna sfinţii sale, şi sfinţie sa mi-au dat, adică au schimbat cu mine
di mi-au dat o pivniţă pustie de cîţiva ani, care pivniţă cu locu ei cu tot este pe Uliţa
Podului Vechiu şi această pivniţă au fostu răscumpărat-o părintele Rafail egumen(ul)
ce-au foştii mai năinte di la Manolachi diiacon sin popa Iftimi, dispre mărie sa doamna,
după cum arată şi la zapisul ce au fostu cumpărat diiaconul Manolachi, care zapis ni 1-ai
dat la mînule mele părintele egumen, mai sus numitul, şi părintele egumen iarăşi mi-at
făcut zapis Ia mînule mele de schimbu. Şi să hotărăşte acestu loc a pivniţii din sus ci
locul dughenilor Iorgăi călugăr zet lui Loiz şi din gios să hotărăşte cu locul dughenilo:
mele şi din dos pîn(ă) în zidiul S(fin)ti Sava.
Deci am făcut acestu încredinţat zapis al meu la mîinele sfinţii sale, mai sui
numitului egumen, înainte a mulţi negustori, ca să fie sfinţii mănăstiri moşie în fee
dugheana cu locul ei cu tot; carii s-au tîmplat cînd am făcut zapisul acesta mulţ
negustori şi toţi s-au iscălit. Şi, pentru adivărată credinţa, am iscălit. *
L(ea)t 7270 <1762> martie 20.
IlariCTriaq... 1 <m.p.>.
|xapTTjpo oq avoOev <m.p.>.
ţ i a p T i p o oq avoOev <m.p.>.
Grigori.. , 2 H C K ' M am scris acest zapis cu zisa dum(i)s(ale) lui chir Eni bacalbaş ş
sint mart(dr) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LVIII/9. Orig., hîrtie difolio (31,4 x 21 cm.), cerneai;
neagră.

1
Nume grecesc neclar.
2
Un nume neclar,

425 1762(7270) martie 2<

Ghedeon, egumenul mănăstirii Sfîntul Sava, îi dă lui Eni bacalbaş o pivniţă pustie îi
schimbul unei dugheni d e pe Uliţa Hagioaiei.

Copie
t Adică Ghedeon egumen(ul) de la sfîntă mănăstire Sfeti Sava făcut-atj
încredinţat zapisul mieu la mîna dumis(ale) lui Eni bacalbaş, sîn Savii, precum sa s(e
ştie că am făcut schimbu cu dum(nea)lui, de i-am dat o pivniţi pusti6; care : aceasti
pivniţă pustie cu locul ei neavînd sfîntă mănăstire nici un folos am făcut schimbu cu <
dugheană a dum(i)s(ale) cu locul dughenii, care dugheană iaste în Tîrgul de Sus, pe Uliţ

386
 Hjgioai» după cum arată zapisul care mi-au dat dumnealui la mîinile meii de schimbu şi
<am> dat dum(i)s(ale) această pivniţi cu loc cu tot, care pivniţi iaste pe uliţa Podului
V i-chiu. Şi această pivniţi iaste a sfintei mănăstiri Sfeti Savei răscumpărată de fratile
nostrul1 răposat Rafail, ce-au fost egum(e)n înaintea noastră, de la Manolachi diiacon, sîn
popa Eftimi, de Ia bisărică măriei sale doamnei, după cum arată şi zapisul lui Manolachi
Jiiacon, care zapis l-am dat la mîinile dumis(ale) lui Eni.
Şi această pivniţi cu locul ei să hotărăşte din sus cu locul dughenilor Iorgăi
călugărul, zăt lui Loiz, şi din gios cu locul dughenilor dumis(ale) lui Eni bacalbaş şi în
fată pînă în podul uliţii, iar din dos pînă în zîdiul Sfetii Sava. Şi i-am făcut acest
încredinţat zapis al mieu la mîinile dumis(ale), şi dum(nea)l(u)i mi-au făcut la mîinile
meii iarăşi încredinţat zapis de schimbu.
Şi de acmu înnainte să aibă dum(nea)l(u)i a stăpîni cu paci şi să-i fie dumis(ale)
îiiosiă şi fiilor şi nepoţilor, în veci.
Şi cînd i-am făcut acest zapis s-au tîmplat egum(e)n(ul) cărei s-au iscălit. Şi eu,
pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7270 <1762> marţ(ie) 20. Paisie arh(imandrit) Gălăţii, mart(or).
OTY Aytt) Z a f i Ş a TryopeDoq FeSecov ftefkxlcovto x a aixoOev 2 .
, Am scris acest zapis cu zisa sfinţii sale părintelui Ghedcoan egum(e)n ot Sfeti
Savva şi sînt mart(o)r.

Departament(ul) Pricinil(o)r Streine.

Lopiia aceasta fiind întocmită de pe ce adevărată, s-au încredinţat şi de cătră noi.
: 1818 mart(ie) 10.
Iordachi Donici vbr(ni)c<m.p.>.
loan vel vornic <m.p.>; Ioniţă ... 3 spatar < m . p . > ; . . , 3 păh(arnic) < m . p > .
Poslăduit Vasile Danu.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCVIII/5. Copie.

1
Aşa în copie.
2
Egumenul Ghedeon de la Sfîntul Savva adeveresc cele de mai sus.
3
Nume neclar.

426 1762 (7270) martie 24

Toma Luca fost mare stolnic îi vinde lui Iordache Cerchez de la vistierie o casă din capul
Rîpii Peveţoaiei, cu 250 de lei.

Let 7270 <1762> martie 24 d(i)n(i).

Zapisul dum(nealui) Toma Luca stol(nic).
Toma Luca biv vel stol(nic) adeveresc cu această scrisoare a me cum că de a mea
buriăvoie i-âm vîndut o cas(ă) a mea, ce am avut aice în Iaş(i), dum(nealui) Iordache
Cerchez ot vist(erie), întru o sută cinzăci lei, cari case şi mie mi-au fostu cumpărătură de
la dum(nealui) stol(nicul) Gheorghie Beldiman. Şi această cas(ă) iaste în capul Rîpii
Piviţoaie, după casa preutului Antonie şi lîngă casa Despii. Şi i-am dat şi scrisorile celi
vechi a casăi si
9
am si
9
iscălit.
Toma Luca stol(nic), vînzător.
Costandin Ca(n)tacuz(ino); loan Ca(n)tacuz(ino); Gheorghie Beldiman stol(nic);
Iorga biv vel vist(iernic); Gheorghie Carpu ot vist(ierie), mar(tur); Iordache vt(orîi)

387
logof(ă)t; Costa(n)din Feştil(ă) vist(iernic), mar(tur); Ştef(an) Hurmuz, mar(tur); To«,'efc
Vîrnav ot vist(ierie), mar(tur); Tănas(ă) Gosan iog(o)f(ă)t ot vist(ierie), mar(tut j ŞtejdIl~
Feştil(ă), mart(ur); Costandin Arapul ot vist(ierie), mar(tur); Gheorghie diacon marftm,
Bibi Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 38. Copie într-o condică de la sfîrşitul s v xvi'i

EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom., III, p, 317 (rez. după aceeaşi copie).

427 1762 (7270) man* 2-

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la două locuri de casă din Munttnimţj
de Mijloc ale lui Lupu Cujbă mazil.

7270 <1762> mart 27.

Mărturie hotarnică pentru alegerea a 2 locuri de casă în Muntenimea de Mijkx j
Lupului Cujbă mazil.
După Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 297. Rez. după J u .
la Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXXI/93 (negăsit).

428 1762 (7270) aprilie <I>

Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la locul de casă cumpărat de Vasilş
baş bulucbaş în Mahalaua Sîrbească. 1|

Facem ştiri cu această mărturii hotarnică a noastră că, din luminată poronca
preînălţatu domnului nostru mărie sa Grigorie Ioan v(oie)vod ni-au orînduit dum(nealui)
Ioan Bogdan vel logof(ăt) ca să mergem, să alegem şi să hotărîm un loc de casă a lui
Vasile baş bulubaş sin preutul Ion Ban(u), ce îl are cumpărătură cu casă cu tot de la
Antohi căp(i)t(an) cu zapis din v(ă)let 7263 <1755> mai 1, care loc este aice în laş, în
Mahalaua Sirbească <între> ! Biserica Banului şi între bisărică Pr(e)p(o)dobnâ
Parascheva <ce se hotărăşte> ] pe de sus cu fraţii săi, anume Luca şi Dumitrache şi cu
Coroiu, ciar pe din gios>' cu Neculaiu cămăraş de izvoade şi cu Constandin cibotar.
Deci noi, după poroncă mergînd acolo, am chemat şi pe preutul Toader ot
Prepodobna Paraschiva şi fiind şi fraţii lui Vasile de faţă am făcut stînjîn de opt palme şi
am pus o piiatră hotar, întăi despe locul fraţilor săi, la mijlocul gardului lor ce să începe
din chiotoarea casii lor din faţă şi de acolo am început a măsura I a . . } apus asupra Uliţii
Mari, pînă în pragul porţii, cu trii palme mari cel din sus şi s-au aflat opt stînjini şi <ua
lat>' de mînă şi s-au pus piatră... 2 ; de acolo în gios alăturea cu Uliţa Mare şi pînă în
locul lui Necu<lai cămă>'raş de izvoade s-au aflat unsprăzaee stînjini şi şese palme şi
giumătate <şi s-au> pus piiatră hotar; şi de acolo a m purces la dial, spre răsărit, alăturea
<cu locul lui?> 2 Neculaiu cămărasului de izvoade si alăturea cu locul lui Costandl
ciubotar şi p î n ă în uliţa ce trece alăturea cu Prepodobna Paraschevă s-au aflat triizăci,şi
cinci stînjini şi şese palme şi am pus iarăşi o piiatră hotar; şi de acolo am purces în sus,
alăturea cu uliţa dispre Prebodobna Paraschevă şi pînă în locul lui Co<rui?> 2 s-au aliat
doisprăzăce stînjini şi trii palme şi am pus piiatră hotar; <şi de acolo> am purces în dosul
locului, în lungu, pe din sus, alăturea cu locul lui Coroiu... 2 pînă iarăşi în locul fraţilor
lui Vasile, unde s-au pus piiatra ce dintăi s-au aflat doîzăci şi opt stînjini; şi aşe sfîrşind
s-au încheiiat tot locul casii lui Vasile în cinci pietri împregiur hotară.
Aşijdirea s-au mai măsurat locul curmeziş şi prin mijloc din gardul lui Coroiu şi
pînă în gardul lui Costandin ciubotar s-au aflat triisprăzăce stînjini.

388
 Şi după cum am ales şi am hotărît şi ara şi stîlpit cu pietri hotară, cu locul din giur
? ifgprcgiur, am făcut şi noi această mărturii hotarnică a noastră la mîna lui Vasile baş
- jrjlbas sin Ioan Banul şi am pus şi pecete Porţii g(o)sp(o)d şi am şi iscălit.
^ V(ă)let 7270 <J762> april... 2
vornic de poartă; Lupul Hadîmbul vornic de poartă; Simion Arămăscu vornic
de poartă.
: Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 526-529, nr. 218/12. Copie de M.
CoMfcbescu, din 25 ăprilie 1921, după orig., hîrtie, rupt.
Data de zi: 1, după menţ. din 1766 iunie 20 (v. EDIŢII).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 2 (1922), p, 277-278, nr. CXXIII
(<ieclâ?i te >''• ibidem, p. 280 (menţ., cu data completă „7270 <1762> ap(rilie) 1", într-un „izvod de scrisori
•vecrti pe locul lui Vasîli fiul preu(tului) Banu", din 1766 iunie 20.

1
întregit de M. Costăchescu.
2
Aşa în copie.

429 1762 (7270) aprilie 1

Gligoraş, fiul lui Ion Iuraşcu din Iaşi, vinde lui loniţă chelar domnesc şi soţiei acestuia
Soîiaria un loc de casă, cu 20 de lei, bani noi.

t Adică eu, Gligoraş, ficiorul lui Ion Iurascu 1 di aice din leş(i), făcut-am zapisul
mieu la mîna dumisal(e) giupînului loniţe chilargiului domnescu şi dumisal(e) giupînesii
Sultanii, soţului dumisal(e), şi ficiorilor dumilorsal(e), şi nepoţilor şi strănepoţilor
dumilosal(e), draptă ocină şi moşii un locu cu cas(ă) între casa Ionii Arustoai şi între
casa Dahinii ţigancă, di la vale. Şi acestu loc cu cas(ă) cu totu l-am vîndut eu, cu voie
ine. de nimene silit, nici asuprit, ci de bunăvoie me, cu tocmala înnainte a omen(i) buni,
drept doadzăci de lei, ban(i) noi; şi mi-au dat banii deplin în mîna me.
Şi eu, pentru mai mari credinţa, am pus şi degitul, şi mahalagii martur(i), precum
am vîndut cu toată voie me.
V(ă)l(ea)t 7270 <1762> ap(rilie) 1.
Eu1, Gligoraş ficiorul lui Ion Iuraşcu, am vîndut.
Eu1, Tudosie Petculas(a), martur; eu 1 , Iona Rusitoaie, martur; eu 1 , Dâhina ţigancă
a Răducanului ţigan, martur; eu 1 , Ştefan ginerile Ionii Rusitoai bărbier, martur.
Şi eu, Tador Grecul, am scris zapisul cu zisa lui Gligorascu 1 şi sint şi martur
<m.p.>
Arh. St. Iaşi, Documente, CDII/120. Orig., hîrtie difolio (30 x 21,2 cm.), cerneală neagră, cinci
:
amprente digitale.
1
Aşa în orig.
2
Amprentă digitală.

430 1762 (7270) aprilie 14

Grigorie Ioan < C a l i m a h > îl împuterniceşte p e Ionichie, e g u m e n u l mănăstirii C o p o u , să dea
viile părăginite d e p e moşia C o p o u celor care vor să le lucreze.

t Iw RPHROP'IH IUMN
B(OE)SOAA, EOJKH(I'eio) MMA(O)CT(YK>), r(o)cn(©)A<ipTb
3«M<\H MU'AAABCKOH. De vreme ce domnii mele au dat jalobă cuviosul rugătoriul
nostru, sfinţiia sa Ionichie eg(u)m(enul) de la mănăstirea Copoul, ce iaste aicea aproape

389
de oraş, arătmd că pe aproape de mănăstire, pe moşia mănăstirii, fiind vii făcute cai|
plătescu venitul moşii mănăstirii după obiceiu, dar mai fiind şi alte vii făcute şi ]j s a s
cîte de un an şi mai bine pustiiri şi acei cu viile: alţii duşi fiind pre aiurea, alţii p e ^
fiind şi nelucrînd viile ca să-şi ia roada şi să dea şi venitul moşiilor mănăstirii'
mănăstirea este păgubaşă de venitul moşii stînd viile fieştecare de atîţa an(i) păragin(|)
Şi la aceasta numitul eg(u)m(en) cerşund dreptate de la domniia mea, ca să nu răn%
mănăstirea păgubaşă de venitul moşiilor.
Deci, domnia mea cu jaloba lui l-am rînduit la preosfinţia sa părintile mitropolitul
ţării şi la dum(nealor) veliţii boiar(i) ca să cerceteză şi după cum or găsi cu cal(e)
hotărască.
Şi d(u)m(nealor) stînd de au luat [de au luat] sama după dreaptate şi după obiceiul
pămîntului, aşa au găsit că este cu cal(e) şi cu dreptate: pentru cîte vii ca de acele
părăginite ar fi în hotarul mănăstirii: au boiereşti de or fi, au mănăstireşti, uu •
neguţitor(ilor) sau a slujitori sau oricui, să le ia toate eg(u)m(enul) să le dea cui ar găsi
cu zapis, dinpreună cu pomeţii lor, să le lucredze şi să dea vinitul moşii după tocmeai;
ce ar face cu aciia ca să nu s(e) păgubască mănăstirea de venitul moşiii.
Şi mai vîrtos arătînd numitul egumen şi cărţi de la alţi luminaţi şi răpousaţi domn
mai dinnainte aseminea volnicindu-să pe eg(u)m(en) ce era la acee vreme ca să ia 4
acestu feliu de vii păragin(i) în stîpînirea mănăstirii şi să le vîndză cu acea tocmala cui a
găsi.
Deci, după cercetarea ce au făcut şi după cărţile ce ne-au arătat, cu cale găsindu
să, iată dar că şi domniia mea asenimea volnecim pe numitul eg(u)m(en) printr-aceast;
carte a domnii mele, pentru cîte paragin(i) de vie şi vii lăsate şi părăginite sint în hotaru
sfintei mănăstiri, au de au fostu boiereşti, sau mănăstireşti, sau a neguţitori, sau s
slujitori, sau ori a cui şi lăsindu-le nelucrate de s-au părăginit de se păgubeşte mănăstire
de venitul moşiii, toate aefle vii să le ia egumen(ul) şi să le dea cu tocmală cui ar găsi. Ş
acela să le stăpînească de acum înnainte, iar acel stăpîn a vilor, de ar mai vini vreodată
să nu aibă treabă cu viile.
într-alt chip să nu fie, că aşa este poroncă domnii mele.
V(ă)let 7270 <1762> aprilî 14.
IIpWMMT B6A <Wr(o)4>(e)T.

<Pe verso, însemnare de la sfîrşitul sec. XVIII>: 7270 <1762> ap(rilie) 14. < N i o
19. Pentru cîte vii păragini vor fi la Copou să le de mănăstire altora să le lucreze. N. 1
ctradus, în aceeaşi vreme, de două ori în greceşte>. No. 10.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopot" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliu domnesc inelar, oval. din
1761, neclar. i

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 230, nr. 390 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,5 x 21.4
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 1).

431 1762 (7270) aprilie 15

I o n F o c ş a şi soţia lui, Sanda, vînd lui Vasile căpitan o casă din m a h a l a u a Muntenimii de
M i j l o c , cu 2 0 d e lei, bani gata.

Adică eu, Ion Focşa şi înpreună cu soţul meu, Sanda, făcut-am adivărat zapisul
nostru la mîna dum(nea)lu Vasili căpitan, ficiorul lui Apostol Mărginean(ul) precum să
se ştie că de nimi siliţi, nici asupriţi, ce de <a>' noastră bunăvoie i-am vîndut o casă, cari

390
;
lasă n i 6 S t l c ' e la Apostol Mărginean(ul), tatăl lui Vasili căpitan, cari acest loc din vechi
' Eg fost a Borşoaie şi l-au dat danie lui Apostu Mărgineanul, cari casă esti în mahalaoa
Muntenimii de Mijloc, sus, de la deal de budăiul haznalei cei vechi şi între Drumul
' Neamţului şi din sus din răsuflătoarea haznelii păn-în locul Gaţăi, care, după mărturiia
oamenilor ce-au ştiut acest loc, ş-au aflat trei stînjăni g(ospo)d pîn-în locul Gaţăi, însă
jjjj chitura streşinii casăi şi de ,1a vale despre budăiu pîn-în drumul ci esti deasupra
budăiului şi de la deal dispre drum pîn-în Drumul Neamţului.
Şi tocmala ne-au fost drept 20 lei, bani gata; şi ne-au făcut plata deplin, că să-i fie
"'dreaptă ocină şi moşie dumisale, şi fiilor dumisali; şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisale,
în veci.
Care la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, carii mai gios
s-au si iscălit, care au ştiut carte, iar care n-au ştiut carte ş-au pus degitile.
Şi noi încă pentru adivărată credinţa ne-am pus şi degitile mai gios să să crează.
Let 7270 <1762> april(ie) 15.
Eu. Ion Focşa vînzătoriu, cu voia mea 1 ; eu, Sanda soţ lui Ion, vînzătoare, cu voia
1
mea .
Eu. Vasili Coroiu vatăjel, m-am tîmplat la această tocmală 1 ; eu, Ilii teslariu,
cumnat Sandei, m-am tîmplat 1 ; eu, Hariton stoler, m-am tîmplat 1 ; eu, Ioniţă uşerel, m-am
tîmplat1.
Şi eu, Apostol diac za divan, am scris zapisul cu zisa lor.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/6. Orig., hîrtie difolio (30 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, şase
.unprente digitale.

1
Amprentă digitală.

432 1762 (7270) aprilie 20

Tănase G o s a n l o g o f ă t de vistierie dă mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi o dugheana cu loc şi
cu pivniţă de p e Uliţa T î r g u l u i de Sus în schimbul satului Hărpăşeştii din ţinutul Cîrligătura.

Tănas(e) Gosan logofăt de visterie adiverescu, cu acestu zapisu al meu, precum să

să ştit că, avîndu şyînta mănăstire Sveti Sava o moşie în Cîrligătură, anume Hărpăşăştii,
ce să hotărăşte cu o moşie a me, Todereşti, de la care moşie Hărpăşăştii neavîndu
mănăstire nici un folos, am făcut învoială si schimbătură cu sventie sa Ghedeonu
egumenu Sveti Savii şi cu cielanţi egumeni de la mănăstirile Ierusalimului. A m dat altă
moşie la mănăstire, adecă o dugheană cu locul ei şi cu pivniţă din dosul dughenii, de
piatră, şi cu alt locu din dosul locului dughenii, ce este pe Uliţa Tîrgului de Susu, precum
arată scrisorile de dugheni vechi şi noî, şi svinţie sa Ghedeonu egumenul de Sveti Sava
mi-au dat moşie Hărpăşeştii cu scrisorile moşiei; pentru care de aici înainte să aibă a
stăpîni svînta mănăstire Sveti Sava dugheana cu tot locul şi pivniţa ei cu pace, precum şi
eu moşie Hărpăşeştii.
Şi, pentru mai bună credinţa, am dat acest zapisu şi iscalit(ură).
7270 <1762>iî)(rilie) 2 0 . '
Tănas(e) Gosan logof(ăt) ot vist(erie) c m . p . x
Costandin Gîndul biv vel şetrar, mart(or) <m.p.>; N(ecu)I(a)i Herescul ot
fist(ierie), martur <an.p.>; Alecsandrachi(?) biv vel comis c m . p . x , Gheorghi Carp ot
TOt(ierie), martur < m . p . x
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Sava - Iaşi, LI/2. Orig., hîrtie difolio (31,1 x 20,7 cm.), filigran,
cerneală cafenie.

391
433 1762 (7270) mai 1
Preotul Pintileiu de la biserica Sfîntul Athanasie <şi Chiril> şi fiii săi vînd ginerelui s5j'
loniţă Popa diac de divan o casă cu loc de lîngă biserica menţionată, cu 300 de lei noi, bani gata, Ş

t Adecă eu, preutul Pinteleiu ot Sfete Athanasie din Ieşi, de la Tîrgul Boilor ^
Muntenimea de ...', feciorul preutului Gavril, şi împreună cu fiii mei scriem si;
mărturisim printr-acest adevărat zapis pentru o casă ce am cu patru casă 2 înnoniru şi eu
hornă, şi cu cămară, şi cu tot locul ei cît este îngrădit, care casă cu locul ei din gios si'
hotărăşte cu locul frăţine-mieu lui Vasile, pe unde este gardul, dar din sus să hătărăşte cţ
locul gineri-mieu loniţă Popa diiacul de divan. Această casă den dosul biasăricii lui'
Svete Athanasie cu tot locul ei cît este îngrădit, de cătră nime fără de nici o pricină, de
nim6 siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie am vîndut-o ginerilui loniţă Popa
diiacul de divan, drept trii sute lei, bani noi gata; şi şi luîndu plata deplin i-am dat si
toate zapisăle locurilor casălor ca să-şi facă şi ispisoc g(o)s(o)d să-i rămîie moşie
stătătoare, nestrămutată în veci, să stăpînească cu pace ca pe dreaptă moşie ce as
cumpărat gineri-meu loniţă, şi să stăpînească cu soţul său, Mărie, şi cu fiii săi, şi eu
nepoţii şi cu tot rodul ce va naşt£ dintre dînşii.
Şi la această vînzare s-au întîmplat şi alte obrază de cinste, şi alţi oameni buni;
care mai gios s-au iscălit marturi; şi eu cu fiii mei, şi frate-mieu Vasilie şi nepoţii, şi
neamurile mele am iscălit pentru adevărată credinţă, fiindu-ne cu toată voia, şi pri imiţi la
vînzarea aceasta ce am vîndut de bunăvoie.
Let 7270 <1762> maiu 1.
Eu, preutul Pinteleiu, am vîndut cu voia ma şi am iscălit <m.p.>.
Eu, Gheorghi sîn preutului Penteleiu <m.p.>.
Eu, Vasile sîn popei lui Gavril, am iscălit <m.p.>.
Ion Meleghi vor(nic) de poart(ă), mart(or) <m.p.>; Lupul Hadîmbul vor(ni)c de
poart(ă), martora <m.p.>; Simion Cheşco uricarul <m.p.>; Condi... 1 log(o)f(ă)t <m.p.>;
Vasile Gane log(o)f(ă)t <m.p.>; Antohi Luţă diiac de divan, mart(or) <m.p.>; Simion
Burghele, martur <m.p.>; Gavril Popăscu pîrcălab, martur <m.p.>.
Eu, Antohi diiac, am scris cu zisa preutului Pintileiu şi a fiii-său, lui Gheorghie. şi
sint martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCDLXIII/17. Orig., hîrtie difolio^
(32,2 x 22,2 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Loc liber. '
2
Aşa în orig.
3
Neclar.

434 1762 (7270) mai 2

Petre băcal de pe Podul Spînzurătorii vinde unchiului său Petcu lăcătuşul o livadă cu un
pogon şi jumătate de vie părăginită de la Varniţa, cu 14 lei.

t Adică eu, Petre băcalul ot Podul Spînzărătorii, adeveresc cu acestu zapis al mieu
la mîna unchiului mieu, lui Petcu lăcătuşul, precum să să ştie că pentru o livadă cu 1
p(o)l pogon de vie păragină îm[s]presurat cu păduri a lui Petcu bărbieriul, ce iaste din
deal de Podul lui Bîtcă, la Varniţă, fiindu-mi dată de danie de la Petcu bărbieriul şi de la
soţul său Mărie, după cum arată diiata lor, fiindu eu o m singur şi neputîndu ca s(ă) o

392
 lucrez singur, fiindu plină de pădure, am priimit pe unchiul mieu Petcu lăcătuşul ca s(ă)
"fie giumătate a lui şi giumătate a me, şi el să o lucrez(e) şi să o curăţască de pădure. Şi el
s-au apucat şi au lucrat-o şi au curăţat-o de păduri, dar eu neputîndu ca s(ă) cautu de
parte me, avîndu a<±>tu alişVeriş, am scos parte me vînzătoare; şi am întrebat pe răzăşi
cari sînt pe împregiur cui va trebui să o cumpere. Şi s-au aflat Costandin Ranga, şi am
bătut tîrgu cu dîrisul, şi el mai mult decît 15 lei nu mi-au dat; şi mie nedîndu-mi mîna ca
s(ă) o dau cu aceşti bani, am vîndut-o unchiului mieu, lui Petcu lăcătuşul, pe bani gata
dreptu 14 lei, fiindu-mi rudenie me, însă cu bani soţului său Catrina 1 ; şi mi-au dat toţi
bani deplin în mîna me.
Pentru acie i-am dat acestu adevărat zapis a mieu la mîna dum(isale), că să-i fie
dum(isale), şi soţului dum(isale), şi ficiorilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dum(isale)
dreaptă ocină [ocină] şi moşie, atîta pe parte me, aceasta ce i-am vîndut-o, cum şi pe
parte Iui ce l-am primit tovarăş, şi cu bunăvoie me i-am dât-o dum(nealui).
Şi, pentru credinţa, ne-am iscălit mai gios; şi la această vînzaTe s-au în tîmplat
mulţi oameni bun(ij, care mai gios s-au iscălit;
Let 7270 < I 7 6 2 > mai 2.
t leu, Petre bacalu, am vuntutu şi Paraschiva, soţul mieu, au vuntutu 2 <m.p.>.
t Eu, preutul Sandul, m-am întîmplatu şi sîntu martur <m.p > ; şi eu, Iordache
Simion, nr-am tîmplatu şi sîntu martur <m.p.>; eu, Palaghie, m-am tîmplat.
î Ir|voc5ov, looavvtKqax; m.p3.
Eu, Mihălache diiacul de divan, am scris cu zîsa lui Petre băcalul şi cu a soţului
său Paraschivii.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi, Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/36. Orig., hîrtie difolio
1,5 x 20,7 cm.),.filigran, cerneală,neagră.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 372-373 (434-435), nr. 4 (copie de Theodor Gaşpar diac de
divan în Condica Mitropoliei Moldovei scrisă în 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XL11I (1920-1932), p. 103, col. 1 (rez.).

1
„însă cu bani soţului său, Catrina", adăugat de altă mînă deasupra rîndului.
2
Rînd'scris cu litere greceşti.
3
f Sinadon, loannikios m.p.

435 1762 (7270) mai 4, Iaşi

Grigore loan <Calimah> voievod confirmă schimbul de locuri de casă din Iaşi dintre Dima
şi Costandin suiulgii şi mănăstirea Trei Ierarhi.

Cu mila, lui Dumnezău, Io Grigori loan voevoda, domnul Ţării Moldavii. Facim
ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cacje a şti că iată au venit înaintea
domnii mele şi înainte a tuturor boiarilor noştri a Divanului, mari şi mici, slugili noastre
Dima şi frati-său Costandin suiulgii şi ni-au arătat o scrisoare de la cuviios rugătoriul
nostru sfinţia sa Neofit egumenul sfintei mănăstiri Trei Svititilor din oraşul Eşilor,
înpreună şi de la tot soborul sfintei mănăstiri, iscălită cu iscălitura lor şi încredinţată cu
iscăliturile a preosfinţii sale chir Gavriil mitropolitul Moldovii şi a tuturor arhiiareilor
ţărăi, chir Gherasim Savastianul de la mănăstirea Goliia, şi sfinţiia sa chir Ionichie
Sinadul de la mănăstirea Dancului, i chir Ionichii episcopul Romanului, i chir Dositheu
episcopul Rădăuţului, i chir Inochintii episcopul Huşilor şi cu iscăliturile tuturor
egumenilor sfintelor mănăstiri de aicea din Eşi şi a tuturor veliţilor boiari din veleat

393
7269 <J761> iulie 30, scriind precum că avîndu sfănta mănăstire Trei Svititile un loc de
casă cu pivniţă de piatră răsipită pre Uliţa Ciobotăriaseă, undi sintu feareadeile; cari loc
au fostu cumpărătură răpousatului Vasile voevod de la un Mihai Furtună comisul, după
aceia au făcut Vasile Vodjrşcoale domneasti pre acel loc, încă şi feredeile (după cum să
văd) 1 . . T"" ; ' ' """" ,
Deci după ce le-au pătitu-le toate'li-au ^ h i n a t u - l e danie sfintei .sale mănăstiri
Trei Svititilor; si
V" au fostu acele scoli pănă
' _ • în zilele <
răpousatului Mihai Racovit
II -wwn-r. ... 9voevoda
Ia leatJ232j şlarzmddefocscoabele, au jrămas locul -slobod pustiiu. şi pustiiu au şăzut
locul acela jrînă în anul Ia veleat 7244, iar feareadeile nearzind au_fămas întregi (după
cum să văd) 1 .
După aceia, răpousatul Grigorii Ghica voevoda vrănd ca şă facă haznealile aicea
în Eşi (după cum au şi Scut) 1 , au trimis la Ţarigrad di-au adus suiulgii pe Dima şi pe
Costandin, frate-său, şi aşăzindu-i aice în Eşi au dat în sama lor feareadeile, cu toate
dreasurile şi cheltuialile lor.
într-acea vreame au fostu eg(mnen)' la sfîntă mănăstire a Trei Şfătitilor un
Ezăchiiul, dar avînd trebuinţă numiţii suiulgii ca să să afle dc-a pururea la fereadei, după
obiceiul fcreadeilor, s-au învoit cu Hzăch(iil)' egumen şi li-au dat acel loc al şcoalelor,
find sIobod şi pustiiu, neaducînd sfintii mănăstiri nici un vinit. Şi aşa ş-au făcut casă,
tocmindu-să cu egumen(ul) ca să dea loc pe tot
anul căte cinci lei; şi făcăndu-şi casă au dres şi pivniţa acea răsipită şi au <făc>'ut şi
toate ce<le>' de trebuinţă prin prcgiurul casăi şi ş-au stăpânit numiţii suiulgii casăle, iar
<pentru I o o 1 au dat băzmăn pe obiceiiu.
Dar văzănd numitul egumen cu tot soborul sfintei mănăstiri cum că şi suiulgii au
avut o bucată de Ioc aice în Hşi, denainte porţii mănăstirii Trei Sfetitilor, care Ioc de
baştină fuşăsă do<mnesc şi l-au> 1 dat danie numiţilor suiulgii domnia să Costandin
Racoviţă voevoda, aşijdirea şi de la alţi luminaţi domni iarăş li-au fostu dat întăritură,
apcoi de la domn>'ia sa Scarlat Grigori Ghica voevoda, cît şi de la preaînălţat părintele
domnii meii măria sa Ioan t h e o d o r voevoda, după cum să văd hrisoavili domneşti de
întăritură prea acea danie ce-au făcut la mîna numiţilor suiulgii.
Pentru aceia dar fiind acestu loc bun şi denainte porţii sfintei mănăstiri şi alăturea
cu pivniţa mănăstirii ce iaste la capul Podului Veachiu, au pohtit pe numiţii suiulgii să
facă schimbu, să dea mănăstirii,acel loc de danie şi egumen şi cu tot soborul mănăstirii
încă să dea acel loc de scoale ec s-au zis mai sus, cari loc este denainte fereadeildr. Şi'
aşa voind şi o parte şi alta, au făcut schimbu, dănd ioc pentru loc, pre care loc din
bunăvoinţa şi toCmală ce-au făcut cu Fote lipţcanul de ş-au făcut dughene de piatră, însă
tocmind cu Fote lipţcanul să dea pentru loc la sfănta mănăstire bezmăn pre tot amil căte
şaptezâci de lei.
Pentru aceia şi Neofit egumenul şi cu tot soborul sfintei mănăstiri Trei Sfştitilor
făcînd aşăzămăntu au schimbat şi dănd aceste locuri unul p^ntriţ altul ş-au făcut şi
scrisori încredinţate cu iscăliturile şi peceţile lor, unii la măna altora, aşijderea şi cu a
tuturor arhiiareilor şi a boiiarilor Divanului,
Dreptu aceia şi numiţii suiulgii au dat l a mănăstire aceale trii hrisoave domneşti,
un hrisov de la Costandin Racoviţ voevoda, din leat 7265 <1756> noiembrie 20, şi alte
doo hrisoave gospod de întăritură tot pre această danii, unul de la domnia sa Scarlat
Grigorie Ghica voevoda, din veleat 7 2 6 . : . ş i altul de l a preaînălţat părintele domnii
meii măria sa Ioan Theodor voevoda, din leat 7267 <1758> octombrie 28; aşijderea şi
egumenul încă au dat un zapis ci-au zis mai sus de cumpărătură de la răpousatw!;-yaşilie

394
voevoda, din leat 7149 <1641> april 15, aseaminea şi un ispisoc de întăritură de la
râpos'atul Iliaş Alixandru voevoda, din veleat 7174 <1666> august 20, ca să stăpăniască
numiţii suiulgii acel Ioc ce s-au numit al şcoalelor, cu acea pivniţă ce-au fostu răsăpită şi
aU tocmit-o, cu paci, şi tot niamul lor, în veci. Aşijderea şi sfănta mănăstire iarăşi
aseaminea să stăpăniască acel loc ce-au fostu a numiţilor suiulgii dat danie, nerăşăit nici
adănăoară, în veci.
Şi pentru dragostea ce-au arătat numiţii suiulgii cătră sfănta mănăstire li s-au scris
ţn copila mănăstirii şi numile părinţilor lor şi a lor şi a tot niamul lor întru pomenire
vecinică la sfântul jărtvealnic. însă în ştiinţă au arătat să fie şi pentru aceasta că, di să vor
mai afla niscarva zapisă a locului acestuia între zapisăli sfintei mănăstiri, ori la ce
vreame, au macar acum au în vreamea altor egumeni ce vor fi după vreame, şi aceale
fără de nici o pricină tot să să dea la măna numiţilor suiulgii Dimii şi frăţine-său, lui
Costandin, au măcar la cine va rămănea după dănşii stăpănitor tot să aibă a le da; însă
hotărâre au pus întrea dănşii şi aceasta: că după a lor viaţă, au egumenii ce vor fi
Jţapănitori după vreame la sfînta mănăstire au dispre partea numiţilor suiulgii, cine va
imănea să stăpăniască în urma lor şi să vor ispiti ca să strice şi să strămute acestu
isăzăxnănt şi tocmală ce-au făcut ei, să nu li să ţie în samă, cea încă unii ca aceia ce vor
înbla să strici să fie supt blestemul şi cathirisărea arhiiareailor de mai sus pomeniţi.
Dreptu aceiia, pentru a mai mari încreadinţarea şi întărirea pre aceste mai sus
numite schimburi de locuri, dat-au numiţilor suiulgii şi încredinţată scrisoare a
(ej'gumenului şi a tot soborul şi cu pecetea mănăstirii şi cu iscăliturile a tuturor
arhiiareailor şi boiarilor ţării, ca să le fie de bună creadinţă şi aşa să să păzască de-a
pururea de cătră toţi nezmintită nici adănăoară, în veci, ca nu cănduva să să atingă
vreunii de blestemul preaosfinţiţilor arhiareai de mai sus numiţi.
Şi după toate aciaste schimburi şi scrisori încredinţate, ce-au luat unii de la măna
altora rănduitu-s-au din poronca domnii mele şi hotărnici vornici de poartă de s-au
măsurat şi locul acestor scoale ce s-au zis mai sus, de s-au ales şi s-au osăbit dispre toate
părţile, atăta de cătră fereadei, cît şi de cătră dumnealui banul Ilie Costache,
începăndu-să a se măsura eu stănjănul gospod întîiu din colţul din sus al cişmelii despre
uşa fereadeilor şi în gios mergând alăturea cu Uliţa Ciobotăriască, ce s-au zis mai sus,
pănă în chiotoarea zăplazălor dumisale banului Ilie Costache, şi s-au găsit stănjini 21
doîzeci şi unul; şi de acolea iarăşi la vale alăturea cu zăplazii sprea Bahlui ş i c ă u ă apus
pănă iarăş în ceîdantu colţu de zaplazi ce iaste dispre şăsu! Bahluiului tot a banului Ilie,
şi s-au aflat stănjăni 26 doîzeci şi şasă; şi iarăş de acolea dreptu în sus pănă în poduşcă
feareadeilor s-ău glsit stănjăni 20 doăzeci;. şi de acolea dreptu pe poduşcă la deal spre
feareadei şi pe 2 iarăşi în colţul cişmealii de unde s-au pus stănjănul întăi; dispre uşa
feareadeilor, şi s-au aflat stănjini 29 doăzeci si noă. Şi aşa măsurăndu-să acestu loc de
mai sus zis al şcoalelor. s-au. încheiat de. gţarJnpregittr şi s-au stălpitîn patru hotară, după
cum arată prea largu în mărturiia vornicilor de goartă..
Dreptu aceia, iată dar că şi domnia mea, după scrisoarea egumenului şi a tot
soborul sfăntei mănăstiri Trea Sfetitilor, cu pecetea mănăstirii şi încredinţată cu
iscăliturile a tuturor arhiiareailor ţărăi şi a dumnealor veliţilor boiari, şi mai pe urmă şi
după mărturiia hotarnică cu piceatea Porţiii a rânduiţilor hotărnici de poartă de măsura
acestui loc, dacă am văzut am <cr>'ezut şi <ia>'tă că dăm şi întărim stăpînirea slugilor
noastre Dimii şi frăţine-său Costandin suiulgii pi acestu loc al şcoalelor ce s-au zis
<m>'ai sus, după toate sămnile şi hotărăle ce s-au zis mai sus, ca să le fie şi de la domnia
mea lor, şi fiilor lor, şi nepoţilor şi strănepoţilor lor driaptă ocină şi moşie şi hrisov de
întăritură neclătit şi nerăşăit nici odănioară, în veci.

395
 Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele Io Grigorii loan voevoda ş i
credinţa a preaiubit fiului domnii mele (loc alb) 2 voevoda şi credinţa a cinstiţi şi|
credincioşi boieri <cii>' mari ai Divanului domnii mele, dumnialor: loan Bogdan vel'
logofăt, i Andronache v,el vornic de Ţara de Gios, loan <Pă>'ladii vel vornic di Ţara dc
Sus, Vasili Razul hatman i pârcălab al Sucevii, Petrache vel postelnic, Ioniţă Canta vel.
vistier, Iordache Canta vel spătar, lordachie Costacchi... 2 , P o ' t r a c h e Vidali vel
paharnic, Ghiorghi Sturza vel stolnic, Scarlat Caragea vel cămănar, Mihălachi Sudul vel
comis şi creadinţa tuturor boiarilor domnicii meii, celor mari şi> 1 mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în Eşi, cu măna lui Simion Burgheale.
Veleat 7270 <1762> mai 4.
Io Grigorii loan voievoda. .I
loan Bogdan vel logofăt procit. -
După Andreescu, Ştiri noi asupra aducerii apei în Iaşi, p. 259-262, nr. 11 (cu data: „Iaşi 4/15 mai
7270-1762"). Orig. în colecţia Fundaţiei Culturale M. Kogălniceanu, dosar Ape - Iaşi, nr. 11 (cu menţiunea
editorului: „pecete domnească mijlocie, rotundă (sic), cu tuş roş").
1
Paranteze în textul editat.
2
Aşa în textul editat

436 1762 (7270) mai 11S

Mărturie a doi vornici de poartă dată lui Gheorghii abăger privitoare la cercetarea:
moştenirii unei vii de la Miroslava, ţinutul Iaşi, a celor trei fii ai lui Anton ungur şi ai Anei:
Gheorghii, Neculaiu şi Alexandru.
f Den lum(i)nat(ă) poroncă preaînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigor(ie)
loan v(oie)voda, rînduindu-ne d(u)m(nealui) Ion Bogdan vel log(ofă)t ca s(ă) mergim să
cercetăm pentru pricina unii vii ce au fost a lui Anton ungurul şi fămei sale, Annii, care
esti la ţîn(u)t(ul) leşului, la Miroslava, pe moşiia dum(isale) răpousatului Costandin
Ros(e)t vel vor(nic); carii acel Anton ungurul ari trei feciori, anumii Ghiorghii şi
Neculaiu şi Ale[c]xandru, şi cît au trăitu Anton au stăpîn(i)t tot el accle dooî pogoani de
vie; şi după moarte lui le-au stăpîn(i)t şi fămeie lui, Anna, pîn(ă) la moarte ei. Iar după
moarte părinţilor lor, au cerut Ghiorghii şi Neculaiu să împartă acele dooî pogoni de vie
frăţăşte, pentru că Ali[c]xandru zicea că i-au datu mumă-sa lui sînguru un pogon di vii;
şi la moarte măni-sa ar fi lăsat cu limbă de moarte să-i facu ficiorii o fîntîn(ă) de
poman(ă) şi să de şi o vacă cu viţel unii fete a[l] ei mai mici, Catrinii. Şi neputîndu-s(e)
ei învoi, au dat jalobă la mărie sa vod(ă). Şi fiind rînduiţî cu giudecata la dum(nealui) vel
log(ofăt), l-au întrebat pe Ali[c]xandru: ari diiat(ă) de la mumă-sa cum că i-au dat numai
lui acel pogon de vie; el au răspunsu că diiat(ă) nu ari, dar au zis că ştiu împrigiuraşii că
esti vie a lui, pentru că fraţîi lui, Ghiorghii şi Neculaiu, zicea că el ş-a luat parte Iui de la
mumă-sa, 2 boi şi o vacă. Şi Ali[c]xandru au tăgăduit, zicînd că el de la mumă-sa n-au
luat, fără numai acel pogon de vii.
Şi dum(nealui) vel log(ofat) într-acesta chip i-au giudecat: ca di va avea
Ali[c]xandru marturi să dovidească că esti viia dat(ă) lui de mumă-sa, să fii bini dată şi
să o stăpînească cu paci; iar nedoVidind, să s(e) împartă acele dooî pogoani de vie în trii
părţî, pe trii fraţi.
Şi mergînd acolo, la Miroslava, la vie, i-am zis să-şi aducă marturi pe cini ari să
mărturisască. Şi au adus marturi pe Mihaiu ungurul, unchiul lor, fratele tatîni-său şi pe
vărul lor, Oniţă, şi pe Dumitru vieriul, om bătrîn, carii au trăit tot acolo de-a valoma cu
dînşii şi pîn(ă) acmu. Şi ei au mărturisit cu sufletele lor cum că nimic din gura Annii

396
 n-au auzit să zică, că au dat acel pogon de vii lui Ali[c]xandru, cît au trăit pîn(ă) la
moartea ei, că au fost acolo tot de faţ(ă), iar pentru că s-au fost sfădind, au auzit că nu o
-' bagă în sam(ă) ficior(ul) ei, Ali[c]xandru, pe mumă-sa. Şi n-au avut Ali[c]xandru nici o
dovadă.
Iară Ghiorghii şi Neculaiu au dovidit tot cu acei marturi cum că i-au dat mumă-sa
2 boi lui Ale[c]xandru, cînd s-au însurat şi, murind un bou de boală, i-au cumpărat alt
bou la locu. Şi mai ştiu şi de o vacă gonitori că au dusu Ale[c]xandru în tîrgu di au
vîndutu, dară ce au făcut <cu> bani nu ştiu: la mă-sa i-a fi dat, au el i-a fi prăpădit.
Şi dovedindu-să că n-ari Ale[c]xandru nici o îndreptare, am măsurat vie în trii
părţî, aceli dooî pogoni, cu stînjăn de opt palmi, capătul din deal, dispre soari-apuni, s-au
aflat doisprăzeci stînjeni şi patru palmi, care împărţîndu-s(e) pe trii fraţ(i), s-au vin(i)t de
frate cîte patru stînjeni şi o palmă şi un lat de mînă. Şi au pus despărţîturi pe mijlocu,
dooî pietri hotar; şi la mijlocu iarăş(i) s-au aflat curmezişul unsprăzeci stînjeni, trii palmi
făr(ă) trii degiti. Şi iar au vin(i)t de parte cît(e) trii stînjeni şi şes(ă) palme şi trii degiti. Şi
iar au pus despărţîturi pe mijlocu dooî pietri hotar. Şi măsurînd şi capătul de la vali, au
aflat nooî stînjeni; şi au ven(i)t de parti cîti trii stînjăni. Şi iar s-au pus despărţituri pe
mijlocu, dooî pietri hotară.
Iară lungul cît ţîni vie, os(ă)bit de locu sterpu, s-au aflat o sută dooîzăci şi unul de
stinjâni.
Şi locul cel sterpu şi pomeţîi iarăş(i) în trii părţî să le fie.
Şi s-a împărţit fîeşticăruia parte undi au vin(i)t: parte lui Ghiorghii i s-au vin(i)t pe
din gios, pe despre Ilie ginerele potropopului Lupaşcu. Şi parte lui Ali[c]xandru s-au vin(i)t
în mijlocu, iar parte lui Neculaiu s-a vin(i)t pe din sus, pe despre Todosca vătăvoaie.
Şi am preţăluit şi casa din capul vii, ce au fost părinţască, drept şes(e) lei, fiind
mititic(ă) şi vechi, de nuiele. Şi să s(e) împartă şi această în trii părţî.
Şi după cum s-a dovidit şi s-a hotărît, am făcut şi noi această mărturie la mîna lui
Ghi rghii abăgeriul şi asemine s-a dat mărturii şi la mîna celoralanţî; şi am pus şi pecete
Porţîi gfo)sp(o)d şi am şi iscălit.
L(et) 7270 <1762> maiu 11.
Şi Ion al Ţofanii monah au mărturisit că au trăit cu păr(in)ţii lor la un locu şi n-au
auzit că i-au dat lui Alefcjxandru acel pogon de vii, iar că au fost ocărind pe mă-sa ştii.
Tănas(e) Meleghi vor(nic) de poartă <m.p.>.
Antohi Luţă diiacul de divan <m.p.>.
După giudecata ce-au avut Ghiorghe şi cu Alexandru înnai(n)t(e) dum(iIor)s(aIe)
veliţilor boieri, au rî(n)duit pe Pinteleiu aprod şi pe Neculaiu Zmăul ca s(ă) margă în
sfînta biserică, să giure pecum au zis îma lui Gheorghie şi a lui Alexandru, cu limbă de
moart(e), pentru 2 pogoane de vie, ce arată în mărturie mai sus, pecum că un pogon este
dat Iui Aşexandru, ficiorului celui mai mic, iar pe un pogon să-i facă o fîntînă şi să-i dea
şi o vacă cu viţăl unii surbri mai mici. Drept Dumnedzău, dar ieşindu afară şi mergîndu
ca s(ă) giure, n-au vrut să giure, lepădîndu-să, zicîndu că ei nu vor giura. Şi mărturie lor
s-au aflat ră, fiindcă n-au giurat.
Şi pentru credinţa am întărit, după cum arată mai sus şi am iscălit.
Ion Meleghi vor(nic) de port(ă) <m.p.>.
Lupul Hadîmbul vor(ni)c de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXV1I1/214. Orig., hîrtie difolio (29,6 x 21,2 cm.), cerneală neagră,
sigiliul rotund (3 cm.) al Porţii domneşti, în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele:
n/i/in/pH (P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

397
437 '• ' 1762 (7270) mai uT
Mărturie a doi vornici de poartă dată lui Neculai blănar privitoare la cercetarea moştenirii;
unei vii de la Miroslava, ţinutul Iaşi, a celor trei fii ai lui Anton ungur şi ai Anei: Gheorghii,
Neculai şi Alexandru.

t Den lum(i)nat(ă) poronca preînălţat domnului nostru, mărie sa Grigorii Ioan

v(oie)vod, rînduindu-ne dum(nealui) Ion Bogdan vel log(ofăt), ca s(ă) mergim să
cercetăm pentru pricina unii vii, ce au fost a Iui Anton ungurul şi a fămei sale, Arinii,
care esti la ţinutul leşului, la Miroslava, pe moşie dum(isale) răposat(u)lui Const; lin
Ros(e)t vel vor(nic); cari acel Anton ungurul ari trei feciori, anumi: Gheorgl si
Neculaiu şi Ali[c]xandru. Şi cît au trăit Anton, au stăpî(ni)t tot el aceli dooî pogoan de
vii; şi după moarte lui le-au stăpîn(i)t şi fămeie lui, Anna, păr(ă) la moarte ei. Iar dupa
moarte părinţîlor lor, au cerut Ghiorghii şi Neculaiu să împart(ă) acele dooî pogoant dt
vie frăţăşti, pentru că Ale[c]xandru zici că i-au dat mumă-sa numai lui sîngur un pogon
de vii; şi la moarte mîne-sa ar fi lăsat cu limbă de moarte să-i facă ficiorii o fîntînă de
poman(ă) şi să-i de şi o vacă cu viţel unii fete a[l] 6i mai mici, Catrinii. Şi, neputîndu-sl
ei învoi, au dat jalobă mării sale lui vod(ă). Şi fiind rînduiţ(i) cu giudecata la
dum(nealui) vel log(ofăt), l-au întrebat pe Ale[c]xandru: ari diiată de la mumă-sa, cum
că i-au dat lui sînguru acel pogon de vii; el a răspunsu că diiat(ă) nu ari, dar au zis că ştiu
împregiuraşii că este vie a lui, pentru că fraţîi lui, Ghiorghii şi Neculaiu, zicea că el ş-au
luat parte lui de la mumă-sa, 2 boi şi o vacă, şi Ale[c]xandru au <tă>'găduit, zicînd că el
de la mumă-sa n-au luat nimică, fără numai acel pogon de vii.
Şi dum(nealui) vel log(ofăt), într-acesta chip i-au giudecat: ca di [di] va ave
Ali[c]xandru marturi să dovedească că esti viia dat(ă) lui de mumă-sa, să fie bini dat(a)
şi să o stăpînească cu p a d . Iar nedovidind, să s(c) împartă acele dooî pogoni de vii în trii
părţî, pe trei fraţ(i).
Şi mergînd noi acolo, la Miroslava, la vie, i-am zis să-şi aducă marturi, pe cini ari
să mărturisască. Şi au adus marturi pe Mihaiu ungurul, unchiul lor, fratele tătîni-său, şi
pe vărul lor, Ontiţ(ă), şi pe Dum(i)tru vieriul, om bătrîn, carii au trăit tot acolo, de-a
valoma cu dînşii şi pîn(ă) acumu. Şi ei au mărturisît cu sufletele lor cum că nimic din
gura Annii n-au auzit să zică, că au dat acel pogon de vii Iui Alifcjxandru, cît au trăit
pîn(ă) la moartea ei, că au fost acole tot de faţ(ă), iară peiltru că s-au fost sfădind, au
auzit că nu o bagă în sam(ă) ficiorul ei, Ali[c]xandru, pe mumă-sa. Şi n-au avui
Ali[c]xandru nici o dovad(ă).
Iar Ghiorghii şi Neculaiu au dovidit tot cu acei marturi cum că i-au dat mumă-s<
doi boi lui Ali[c]xandru, cînd s-au însurat şi, murind un bou de boală, şi i-au cumpărai
alt bou Ia locu. Şi mai ştiu şi de o vacă gonitori că au dusu Ale[c]xandru în tîrgu, de au
vîndutu, dară ce-au făcut cu banii nu ştiu: la mă-sa i-a fi dat, au el i-a fi prăpădit.
Şi dovedindu-ş(e) că n-ari Ali[c]xandru nici o îndreptări, am măsurat vie în trei
părţî, acele dooî pogoni, cu stînjen de opt palme, capătul den dealu, despre soari-apuni
s-au aflat doisprăzeci stînjeni şi patru palme, care, împărţîndu-ş(e) pe trei fraţ(i), s-ai
vinit de frate cîte patru stînjini şi o palmă şi un latu de mînă. Şi s-au pus despărţituri p«
mijloc, dooî pietri hotar; şi la mijlocu iarăş(i) s-au aflat curmezişul unsprăzeci stînjini
trii palmi făr(ă) de trii degite. Şi iar s-au vin(i)t de parte cîte trii stînjini şi şes(ă) palmi şi
trii degite. Şi iar s-au pus despărţituri pe mijlocu, dooî pietri hotar. Şi măsurîndu-să şi
capătul di la vali, s-au aflatu nooî stînjini; şi s-au vinit de parte cîte trei stînjini. Şi iai
s-au pus despărţîturi, pe mijlocu, dooî pietri hotar.

398
 Iară lungul cît ţîni viia, osăbit de locu sterpu, [şi] s-au aflat o sută dooîzeci şi unul
di stînjeni.
Şi locul cel sterpu şi pomeţîi iarăş(i) să le fie lor în trii părţî.
Şi s-au împărţît fieştecăruia parte undi i s-au vinit: parte lui Ghiorghii i s-au vinit
pe din gios, pe despre Ilie ginerile patropopului Lupaşcu. Şi parte lui Ale[c]xandru i s-au
vinit în mijlocu. Iară parte lui Neculaiu s-au vinit pe din sus, pe despre Todosca
fvaţâvoaie.
Şi am preţuit şi casa din capul vii, ce au fostu părinţască, drept şes(ă) lei, fiind
m jti<ti>'căşi vechi, de nuieli. Şi să s(e) împartă şi aceasta în trei părţî.
Şi după cum s-au dovidit şi s-au hotărît, am făcut şi noi această mărturii la mîna
lui Neculaiu blănariul. Şi asemine s-au dat mărturie şi la mîna celorlanţi. Şi am pus şi
pecete Porţîi g(o)sp(o)d şi am şi iscălit.
L(et) 7270 <1762> mai 11.
Şi Ion al Tofanii, monahu, au mărturisît că au trăit tot la un locu <cu> ! părinţii lor,
si n-au auzit că i-au dat lui Ali[c]xandru acel pogon de vii, iar că au fost ocărînd pe
mumă-sa ştii,. ,,, .
Tănas(e) Meleghi yor(nic) de portă <m.p.>.
Antohi Luţă diiacu de divan <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/2I5. Orig., hîrtie difolio (29,3 x 21 cm.), filigran,;cerneală
tttSc * sigiliul rcţtund (3 cm.) al Porţii domneşti, în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de alta ,a unei cruci
llo.eL- ll/M/i/il/pu (P(e)ce(tea) P(o')rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

'Omis,

438 1762 (7270) măi 12

Tofana, mancă, dăruieşte lui loniţă diacon la biserica Sfîntul Dumitra o livadă în Dealul
Coroiului, pe moşia mănăstirii Socola.

t Adecă eu, t o f a n a manca, dat-am scrisoarea mea la mîna nanaşului loniţă

diuconui oţ Sfînţ(ul) Dimitrie precum să s(e) ştie că [a] de a me bunăvoie şi socoteală,
de nimene silită sau asuprita, i-am dat o livadă a me pe locul Socolii în Dealul Coroiului,
care această livadă mai nainte fiindu-i data preotului. Iamandi, frăţine-său, şi
limplîndu-să acum de au răposat părintele Iamandi i-am dat-o diiaconului, frate(le)
părintelui Iamandi, cu această scrisoare de la mîna me, la care feciorii nici o treabă să nu
aibă la nemică dintr-această livadă a preotului Iamandi, care au fost a me dreaptă de
mine făcută şi i-am dat-o diiaconului loniţă şi feciorilor lui ca se le <fie> 1 dreaptă ocină,
făr(ă) de nici o pricină; iar de l-or supăra oricine să fie neiertat şi de mine şi de
Dumnezeu, în veci, .
Care la această scrisoare s-au tîmplat mulţi oameni buni şi de cinste cărei mai gios
s-or şi numi.
' Leat 7270 <1762> mai 12.
Eu, Tdfâria 2 , manca, am dat cu limbă de moarte din gura soţul(ui) meu, că murind
preotul şi văzînd eu livada că se prăpădeşte într-atîta vreme necăutînd-o feciorii, am
dat-o diiaconului.
Şi eu, Aiidon.. . 3 m-ăm întîmplat şi mărtUrisiăsC <m.p.>.
Eu, Ion Fone(?), martur <m.p.>.
Ierei Gligorii ot Banul, mart(or) <m.p.>.

3 99
 Şi eu, preotul Vasilie ot Bucium, am scris cu învăţătura şi cu zisa ei, a Tofaqij
mancii.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/61. Orig., hîrtie difolio (20,<jj|
15,1 cm.-), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.
EDIŢII: „loan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 314, nr. 16 (rez.).

1
Omis în orig.
1
Amprentă digitală.
3
Neclar; urma: „am scris" (tăiat).

439 1762 (7270) mai 13

|
Mărturia unor mahalagii din Muntenimea de Sus privitoare la moştenirea celor rămase
după moartea Oghiniei, mama lui Mateiu.
Adică noi, mahalagii de Muntenime de Sus, care mai gios ne vom iscăli, scriem şi
mărturisim cu această mărturie a noastră pentru Oghinia mama lui Mateiu, care fiind
agiunsă cu vrăsta bătrâneţilor şi fiind şi bolnavă ş-au cunoscut scurtarea vieţii sale, âu ,
chemat pe preutul Grigore fiindu-i duhovnic, de au spoveduit-o; altile ce-au mărturisit
nu să ştie, iar întrebănd-o duhovnicul ce are de grijă după moartea ei, ia aii zis că al®
n-are nimică fără cît casa, acea să-i fie de grijă după moarte. Şi după cum au mărturisit
înaintea duhovnicului, duhovnicul ni-au spus noâo, mahalagiilor, după cum au
mărturisit, că nădejde de grija ei casa îi esti, şi Cine a griji-o aceluia să fiiă casa. Iar
pentru o vacă ce o cumpărase cu ficiorul ei Mateiu, cu 10 lei, dînd ia 4 lei şi Mateiu 6,
pe acea vacă, dar ea avînd trebuinţă de bani au cerut banii de la Măteiu ce-i dădesă pe
vacă, ca şă-ş pună masa de cununie să rămînă vaca lui, şi el i-au dat banii, carii dădesă la
vacă. Şi de cînd i-au dat banii de ş-au pus masa au trecut 1 an la mijloc, şi Măteiu au
grijit pe maică-sa, Oghinia, în 2 rânduri.
Iar pentru alte mărunţişuri ce i-au rămas, are şi o neputincioasă de fată, bolnavă^
care nu esti harnică nici să s(e) hrăniască, fiind foarte neputincioasă; şi-a avut Ioniţă;
fratele lui Măteiu, cu 6 ani mai nainte s-au căsătorit înainte morţii măni-sa şi s-au
deosăbit de dănsă, si el nici un ban n-au cheltuit la moarte, fără cît Mateiu au cheltuit st
au grijit-o. Şi dUpă cum ştiu aşa mărturisăscu înainte lui Dumnezău şi înainte giudecăţir,'
şi, pentru, credinţă, ni-am pus degetile.
Let 7270 <1762> maiu 13.
Eu 1 , Ioniţă Ciolan, martur; eu 1 , Ion vatav, martur; eu 1 , Lupul Ivan, martur; eu1,
Postolachi Handrugan, martur; şi eu 1 , Paraschiva, m-am tămplatla grija.

<Pe verso>: Ghinia, mama lui Măteiu.

După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 124, nr. LXXVII. Orig.

1
Locul amprentei digitale.

440 • • •• < 1762 (7270) mai 16

Neculaiu ungur blănar şi soţia lui, Safta, împreună cu copiii lor, Catrina şi Grigorii, vînd lui
Gheorghie abăger a treia parte din două ppgoane de vie de la Miroslava cu 17 lei, bani gata.

t Adică eu, Neculaiu ungur, blănar, ficior lui Anton ungurul şi al Anii,
dinpreun(ă) cu fămeia mea, Safta, fata vătaf(u)lui Iosîf de la Cotnariu, dinpreun(ă) cu

400
 copii noştri, Catrina şi Grigorii, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru,
de nimi sîliţi, nici asupriţ(i), ce de a noastră bun(ă)voi, ne-am socotit şi am vîndut a trie
s pgjţj <je vii din dooî pogoani ce am aviit de la părinţîi mei, Anton şi Ana. Care vii esti la
tîn(u)t(ul) leşului, la Miroslava, pe moşiia dum(i)s(ale) răpoosatului Costandin Ruset vel
vorţnic), partea pe den sus de a frăţîni-mieu, lui Ale[c]xandru, ce este despre mătuşă-me
Todosca vătăvoaia, a lui Neculai Grecul de la Storeşti. Aceasta o am vîndutu
dum(nealui) fratelui mieu celui mai mari, lui Ghiorghii abăgeriul şi soţului dum(nealui),
Irodii, şi cuconilor dum(nealui), dreptu şeptesprăzeci Iei, bani gata. Şi' m-au mai rădicat
sidenooî lei şi un zlot 2 , bani ce aVem să dau eu la o vacă cu viţel, ce au cumpăratu frate-
jnieu Ghiorghii surori-me Catrinii, şi să fac şi o fîntîn(ă) mamii, care aceşti bani s-au
făcut parte me să-i dau la vacă şi la fîntîn(ă), după cum scrii şi carte de giudecat(ă) de Ia
~ dum(nealui) vel log(ofă)t, carii s-au făcut peste tot 26 lei, bani.
Drept acie, să fii dum(nealui) dreapt(ă) ocin(ă) şi moşii, şi giupînesăi dum(nealui),
si cucon(i)lor dum(nealor), şi nepoţilor şi strănepoţilor dum(nealor).
Şi la aceast(ă) tocmal(ă) a noastră s-au întîmplat şi alţi oameni buni de cinste, carii
" mai gios s-au iscălit. Şi noi, pentru adevărata credinţă, am pus degetile.
L(ea)t 7270 <1762> maiu 16.
Eu, Neculaiu ungur 3 , blănar, sîn A<n> 4 ton şi Annii, am vîndut şi am dat şi
zapisăle cele vechi şi mărturie vornicului de poart(ă).
Eu, Safta 3 , fămie lui Neculai, şi copii noştri, Catrina şi Grigorii 5 .
Tănas(e) Mel(e)ghi vor(nie) de poartă m-am tîmplat <m.p.>; Vasile dascal ot
Dancu m-am tîmplat <m.p.>; Ioniţă vutcar, m-am tîmplat <m.p.>; t Gligoraş Castan(ă)
vătav za viil(e) g(o)sp(o)d, m-am tîmplat <m.p.>.
Şi eu, Antohi Luţă diiac, am scris cu zisa lui Neculaiu.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/217. Orig., hîrtie difolio (29,5 x 20,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, patru amprente digitale.

1
Urma un „1" suprascris, ce a fost tăiat.
2
Corectat din alt cuvînt.
3
Amprentă digitală.
4
Omis în orig.
5
Urmează două amprente digitale.

441 , 1762 (7270) mai 15

Fote Sîrbul şi soţia sa, Aftemia, Vînd lui Ilie bulucbaş o casă din mahalaua Feredeielor, cu
35 de iei. •

7270 <1762> mai 15.

1
Fote Sărbul si
» cu soţia
5 lui,' Aftemia, vînd cu' 35
'. lei lui Ilie vtori bulubas5 o casă din
mahalaua Feredeilor, pe locul domnescu, cumpăratî de el în 1743 de la Pavăl butnariul.
Marturi sînt: Ioniţă Cociu aprod, Ioan ceauşul, Costantin ot divan şi Radu Hurmuz
3 armaş.
După Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, p. 13, Anexa C, nr. 2. Rez. după idem, Ms. Surete, XXI, f,
733, şi XXIII, f, 215.

1
Aşa în text.

401
442 1762 (7270) n;ai 20
Măgdălina călugăriţă vinde lui Petra băcan de pe Podul Spînzurătorii o caşă, drept 5 iC( 3
potrOnici, bani gata.

t Adecă eu, Măgdălina calugăriţ(a), fata diiaconului Lupaşcu din Vămăsoaic. d c

la schit, dat-am adevărat şi încredinţat zapisul meu la mîna dum(nealui) giupînului Puru
bacal de la Podul Spînzurătorii, precum să să ştii că am vîndut dum(nealui) o casă ce
în capul podului, dencolo, dreptu 5 lei 3 p(o)t(ronici), bani gata; cari cas(ă) am cumpărat
şi eu de la alţii, dup(ă) cum arat(ă) zapisul ce am dat dum(i)sali. Şi de s-ar scula cineva-
den ne(a)mul meu, ca să întoarcă această cas(ă), să-i întroarcă banii îndoiţi şi c u
dobîndă, căci eu am vîndut de bunăvoie me şi am întrebat pe toat(e) neamurile si
mahalagii. Şi de s-ar tîrnpla vreo giudecat(ă) şi cît(ă) cheltuial(ă) s-au pline(a)l(ă) s-ar
face, să fii toat(ă) despre aceia ce ar întoarce.
ŞI cînd am făcut acestu zapis s-au tînplat şi alţi oamini buni car(i) s-au iscălit.
Şi, pentru credinţa, am pus degitul.
L(ea)t 7270 <1762> maiu 20.
Eu 1 , Magdalina călugăriţ(a), am vîndut.
Eu, Silion eălugăru, martora; eu, Mile m-am tînplat, martor; eu, Petcu, m-am
tînplat, martor; eu, Stoica săpunar, martor; eu, Toader, martor.
Eu, Duca Chiriţ(ă) diiac, am scris zapisul, cu zisa lor, şi sînt martor.
Eu 1 , Mărie, fat(a) călugăriţii; eu 1 , Gheorghiţ(ă) zet călugăriţii.

<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 3; 7270 <1762> mai 20.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice CLXXXVIII/139. Orig., hîrtie (20,3 x
15 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXli-XLIII (1920-1932), p. 103, col. I (rez.). '

' Amprentă digitală.

443 1762 (7270) mai 20

Lupul Brateu şi soţia sa, Gafiţa, vînd lui Necula şi soţiei sale Ilinca o casă din mahalaua
Muntenimii de Mijloc, cu 20 de lei, bani noi.

t Adică eu, Lupul Bratcu, şi împreună cu soţul mieu, Gafiţa, făcut-am adivărat
zapisul nostru la; mîna dumisale giupînului Neculii şi soţului dumisale. Ilincăi precum să
să ştii că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie am vîndut o casă cu locul
ei, care casă esti în mahalaoa Muntenimii de Mijloc, lîngă Drumul Copoului, care casă
esti între casa lui Dumitru Tacului de la vale, denainte, şi locul este pînă în gardul lui şi
pînă în locul casei înmii ispravnic, pîriă în Drumul Sării şi dispre răsărit pînă în colţul
ogrăzii dumisale păhărnicesii Catrihii şi pîh(ă) în Drumul Copoului, despre apus. Şi am
vîndut-o dumisale drejpt 20 lei, bani noi; şi banii ni-au dat deplin în mînule noastre t.1 -v
le fii dreaptă ocină şi moşii în v6ci dumilorsale, şi fiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor
dumisale. Şi nime din neamul nostru să nu aibă a o întoarce, că noi am vîndut de a
noastră bunăvoie.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, mahalagii, cari mai gios s-au
iscălit care au ştiut carte, şi cari n-au ştiut carte ş-au pus degitele. Şi noi, pentru mai mare
credinţa, ne-am pus degitele mai gios, ca să să crează.

402
 L e t 7 2 7 0 < 1 7 6 2 > maiu 20.
Ea, Lupul Bratcu, şi î m p r e u n ă cu soţu mieu Gafiţa, vînzători 1 .
Eu, preutul Vartolomeu of Sfeti Neculaiu, m - a m tîmplat la această tocmală
<an .p.>; eu, ... 2 cop(il) în casă, m - a m tîmplat la această tocmală < m . p > ; eu, Grigoraş
căpiţa ' m - a m tîmplat 1 ; eu, Teodosii monah, m - a m tîmplat; eu, Lefter Bontaş, m - a m
11

tîmplat; eu, Vasilii copil din casă, m - a m tîmplat; eu, Safta Fumoaie, m - a m tîmplat; eu,
Tudorachi p(a)h(a)rnic, m - a m tîmplat <m.pi>; şi eu m - a m tîmplat la această tocmală,
Tacul Frătiţi (?) <111.p.>.
Eu, Apostol diiac za divan, am scris zapisul cu zisa Lupului.
~ Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCI/103. Orig., hîrtie difolio (27,4
193 cm.),filigran,cerneală neagră, şapte amprente digitale.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 103, col. I (rez ).
1
Două amprente digitale.
2
Neclar.
, ' Amprentă digitală.

444 1762 iunie 1

Nicola Costantino ia de la mănăstirea Trei Ierarhi un loc de dugheană cu beztrien de 45 de
lei pe an.

f E e P a a x e a i ; , r e p a o i p o ' o £7tt|3e(iai6(; <m.p.>. Ifflavvuacx; <m.p.>.

f A i a xot) roxpovxo (xov au|a<pcovr|ttKO'o y p a m a a x o q S f ^ o v y l v e x a i om.
o k e i a p o u p c o ^ f j K a i avOatepexoa) yco|xn eoup,(pcbvriaa jae xov ayiot)
Ka9riYO'6)xevov K v p vEotprjxou, K a i xoi) e n a p a K O t ^ s a a K a i |xe eScooev xorcov xou
)xovaatr|plo"o S i a v d K X I C K O e p y a c n p t o v tâq KaOoq 0eÂ.a> pi; i'Sta K a i Ka0oA,ucd
sîjoSa eStKa (xox> pe%pt K a i o(3oA.o'0 o oTtoîoq xortoţ eivod izfya ăno xo p . o v a c r a p i
to âredvto fiâpoq x f j ţ Ttopxai; x o u ^iovaaxT)pl<ou> fjxoi xo p,7taKaXtKoi3 p e xf)v
K q i d p a v xou K a i fie ăXXov juKpov e p y a a x r i p i p d K i o n o v e i v a i ar|ja.â eiq a v t o ,
)xe o a o v xorcov jtepiep%otxnv, xov |X7taKOtA.tK6v (ie xrjv K a j x d p a v (ioo K a i |a.e xo
i p y a a t r i p d K i , f \ a x e x6 |a,dKpo<; K a i xo JtXaxoţ oGev eaQ^cpoaviaa fie xov avcoQev
şipt|ievov a y i o o Ka0rfyo6ji£vo , u, § i a v d S18co s i q x o i e p o y p o v a c m p t o v
HTteoucxou r o u xâjxou xo K a x l t o q y p 6 < a i a > o a p d v t a reevxe, x o 8â e p y a o T r p i o v
jiufe Skov xot) xov ToroD coţ avoOev eîp x d t v d e i v a i xmo xr|t> â ^ o w i a v j i o u , eax;
TâXoţ x f j ţ ^ariiq (j,o0jaexd 8e xriv drcoPoubcriv p.00, v d j i e l v r i e i ţ x a u ţ ,
EyKotXEpoDţ (xou KÂ,r|p6v6|io"D<; (xâxpot r n q âa%dxr|<; ţiou y e v a i c t ţ , k a i v d l ^ e x a t
0%e86v, KTr||.ia ESIKO n o u .
ITfx'x; xo-uxou;, rj p i v i) oiKEia jaco Pot)A,fi r p z k m v d xo Kd(xrs 7t6uA.riaiv eig
ET£po\' repcaawTOv v d ţx-qv c%co e ^ o t x r t a v x c b p i ţ t v d S e i a v x a u p . o v a c m p i < o ' o > ,
o^xe ey«) v d x6 ixcuMaca, o ^ x e aAA,oş v a xo a y c o p d a r ) , K a i e î f i ă v f)Qe>ua
.TouXioco e u ; I x e p o v rcpocamov |x£ XT)V a S i a v xou p o v a a x n p i < o ' o > , v d e%r\ xo
icOpoc v d xo e ^ o t x y t d ^ n EKEVOOI; 7tXsp(j)vovxa<; fyiax; < K a i 8 a w o ţ > xo KAX'exoq x a
ăv©8ev prţOevxa, o a p d v x a ra'vxe y p c x o i a > x o u |i7t£0|j£vo"o, 6 0 e v d î t d xf|V
ffrţRepoi K a i elq xo M-ilv exfflKap.jj,l<av> âv6%?ir|aiv, rţ î t e l p a ^ i v , x o o o v
teo xov a y i d u Ka&r|yo'6p.Evov, 8 a o v K d i arco xoix; pexayEVEaxepo-uţ f]yo-6(.iEvo\x;
Kai Ttaxâpaujxot) fepo-6 jj.ovaaxîipi<py>, o a o i T ) 0 E X A V X P R U I A X L E Ţ eig x6 jaexa
ravxd, E H E I S T I K a i a n o x-qv navoCTiâxitd xă rcapuk-ivou IXEVO<; iyâs, S i d xfiv
p k p ă î t e i a v K a i c u p E p o u x o u iepot» (xovaoxpripl<ot)> x6 EKxriCTai}xe KaOoXiKa
!^o8a e 5 i K d jaco, K a i (aovov o xpnoc, xou j x o y a a x p t p k o t » § i d xov O T O I O V X O J I O V
ac d v © 9 e v e i p l x a i , v a SfiSco x d pr)9evxa y p o < o i a x î a p d v x a 7tâvxe 8 t d

403
f«teo|j.ev6v ei<- xo lep6v ^ o v a a x f j p i o v t©v xplcov lepap%cov 8 i d xotixo vâ p fjv
8tdcr6oT| xivaq Kax' â t & c o xpâjiov 60ev eiq nXeloixx £v8ugriv Kai âcw â ^ ^ s
ey&veyo Kai xo raxpov e p a x e p o v evtmâypatpov, Kal eppapTupiKov ypdţu </,
eScb&rţ Eiq x^poc? XTIV îtavooioxiixoţ xou 8 i a v a &%co xo Kupoq Kal xfjv i - ^
TtdvTi xoîţo kocI Kpixlpuo SiKataxrovriq, Kal fruxco eiq 8f|Axocav Kal (tejîau - c i t j
aij/^P (xr\v<a> iovvt<o'o>
Xdx^Ţi NiKdbXa Kcovoxaxivo pejkâvco xd avo0ev <m.p.>.
<&6XIQ NiKouMxţavoq oq avoGev <m.p.>.

Traducere
t Sevasteias, Gherasimu, adeveresc cm.p.x t Sinadon Ioannikios.
t Prin prezenta scrisoare de înţelegere se face cunoscut precum că prin ptopri£-
mea voinţă şi de bunăvoie ne-am înţeles cu sfîntul categumen chir Neofit şi l-am rugat si
mi-a dat locul mănăstirii ca să construiesc o prăvălie aşa precum vreau, cu propriile
cheltuieli generale ale mele pînă la ultimul obol; care loc este în afara mănăstirii, adică
băcănia împreună cu cămara mea şi cu prăvălioara atît în lungime, cît şi în lăţime. Astfel
ne-am înţeles cu mai sus pomenitul sfînt categumen ca să dau sfintei mănăstiri, bezmen
pentru loc, patruzeci şi cinci de groşi în fiecare an, prăvalia cu tot locul, aşa precum mai
sus se aminteşte, să fie sub stăpînirea mea, pînă la sfîrşitul vieţii mele. După moartea
mea să rămînă eventualilor(?) mei moştenitori pînă la cea din urmă generaţie şi să fie
considerat a fi aproape proprietatea mea.
Prin urmare, dacă prin propria mea alegere, voi vrea să o vînd unei alte persoane, să
nu am voie fără aprobarea mănăstirii, nici eu să-1 vînd, nici altul să-1 cumpere. Şi dacă eu:
voi vrea să-1 vînd altei persoane cu aprobarea mănăstirii, să aibă putere să-1 stăpînească
acesta, plătind însă şi acesta anual cele mai de sus pomenite, patruzeci şi cinci de groşi
bezmen. Astfel că, de astăzi înainte, să nu ani nici o supărare sau stînjenire, atît din partea
sfîntului categumen, cît şi de la egumenii şi părinţii ce ybr urma ai, sfintei mănăstiri, atîţi cîţi
vor voi să plătească după aceea, deoarece şi de către preasfinţîtul fiind îndemnat eu, pentni
folosul sfintei mănăstiri am construit cu propriile: cheltuieli şi numai locul este al mănăstirii;
Pentru care loc precum mai sus se aminteşte, să dau pomenitei patruzeci şi cinci de groşi
pentru bezmen sfintei mănăstiri a celor Trei Ierarhi. Pentru aceasta să nu mă defăimeze
careva în vreun fel, astfel că pentru deplină dovadă şi asigurare s-ău făcut prezenta mea
scrisbare de mărturie şi semnată şi s-au dat în mîna preasfinţiei sale ca să am împuternicirea
şi valabilitatea în orice loc şi judecată pentru dreptate.
1762 luna iunie 1.
Şi pentru mărturie şi adeverire, ;
Hagi Nicola Costantino, adeveresc cele de mai sus c m . p . x
Fotis Niculiţanul, mărturisesc cele de mai sus c m . p . x
•' '•••hist' de Ist „ÂL;D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hfrtie.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 231, nr. ?9J, (rez. gr. după orig.), hîrtie difolio (31,9 x 21,6
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 250).

445 1762 iunie 2

Grigorie Ioan cCalimah> voievod confirmă Mitropoliei Moldovei scutirile de dări acordate
de domnii anteriori menţiqnînd grija ce trebuie să o poarte Mitropolia celor două şcoli din Iaşi.

d x Alt hrisov, de la Grigorie Ioan v(oie)vod, prin care asemine înoieşte, miluieşte
şi întăreşte sf(i)ntei Mitropolii ca să aibă a scuti toate bucăţile cîte vor fi a sfintei Mitropolii

404
 însi y i te " ca
* l'e sau
cuniţe, oile de goştină şi stupii, şi rîmătorii de desătină, nici
i odinioară supărare să nu aibă.
Aşijdere şi în toţi anii -să aibă a lua din vama domnească cîte 160 lei, însă
î'oiufflâtate la Creciun şi giumătate la Paşti, cum şi pentru 2 şcoli să aibă purtare de grijă.
1762 iunie 2. "
<II>. «Şi încă, de vrem(e) 1 ce sărit doao şciale aici > în tîr<,n în I« : una e r ^ e a s c S
şi alta slovenească, săTie datoriu mitropolitul ccl după vrem: a JVCV. pui (are de grijă şi
reconteniîă cercetare asupra dascălilor, ca să pue nevoinţa asupra ucenicilor să înveţă şi
sâ-i pricopsască precum să cade, ca, cei ce vor tace preoţi dintre dănsii să'îie 1 pedepsiţi
cu învăţătura la toată rănduiala bisearicii, dupe cum să cuvine; şi, pentru ucenicii de la
aniSndoao şcoalele, cei carii să vor sili cu învăţătură şi vor f i săraci, lipsiţi de trebuinţile
lor, încă să aibă de grijă mitropolitul a-i ocroti, a-i chivernisi de ce le va trebui: pre unii
cu leală, pe alţii cu îmbrăcăminte şi pre alţii cu hrană, ca nu căndva pentru lipsa lor să
învăţătura».
Scrie «Nicolai cam(a)'raşul de izvoade».
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 396 (458), nr. 10. <I> Rez. în Condica Mitropoliei Moldovei
si'isăde Theodor Gaspar diac de divan, în 1816 septembrie 20, şi <II> Iorga, St. şi doc., V, p. 110, nr. 143
(fragment după orig. de la Bibi. Acad. Române - Bucureşti).
1
Pauntezele lui N. Iorga.

446 1762 iunie 4

Familia popii Ursul vinde mitropolitului Gavriil qn loc <kpc Uliţa Mare,_neceşar şcolilor
din laşi, cu 550 d e lei.

4 iunie 1762. :
Nepoata «popii Ursului» şi familia vînd mitropolitului Gavriil «un loc ce avem
aici pe UliţaJMşre^xgre loc merge în lujftgu-.spp.RăsSrit pănă fa .Uliţa cea.Mare.,.-iar în
capătul dăspre apus cu locul Mănioai, şi din gios să hotărăşte_.cu_ local dascălului
E-lugb . şi pe din sus cu a mării sale domniţi Bălădoai; care loc fiind trebuitoriu
şt'<aliU ce s-au făcut- acmuy dănd si alti rnegiias;locurile ce .au tbst prfo pregiurul
nostru./, ti vînd cu 550 delei. «Iar lemnul casii, ce avem pe acest loc. să ni-JJupm».
După Iorga, St. şi doc., V, p. 110, nr. 144. Extrase după doc. doc. de la Bibi. Acad. Române -
Bucăţeşti.
ALTE EDIŢII: ,Joan Neculce", fasc. 9„, p. 316 (rez. după Iorga).

447 1762 (7270) iunie 4

Nastasia Vrăcioaia şi copiii ei, Mihăilaş şi Ilinca, vînd lui Ioniţă blănar şi soţiei acestuia
Safta o casă, cu 14 lei.
t Adec(ă) eu, Nastasîie Vrăcioi, împreună cu copi(ii) mei Mih(ă)ilaş şi Ilinca,
făcut-am adevărat zapisul meu la mîna dum(nealui) giup(înului) Ioniţ(ă) blănar şi
soţ(ului) lui, dum(neaei) Saftii, precum i-am vîndut drept patrusprăzăci lei noi; şi bani
ne-au dat în mîna m e deplin.
Şi casa este din val(e) de portiţa Tre Sfetitelor facut(ă) pe locul mănăstir(ii), şi
i-am vîndut-o de nim(e) sîlit, nici asuprit, ci de <a>' me bun(ă)Voi. Iar di s-ar tîmpla ca
să s(e) sco(a)li cineva din namul meu ca să întoarcă bahi, să nu să ţîi în sam(ă) or(i) la ci
giudicât(ă) s-ar tîmpla a mergi.

405
 Şi, pentru credinţa, am pus dej(e)tul.
Let 7270 c l 7 6 2 > iuni(e) 4.
t Eu, Nastasîi Vrăcioi, am pus dej(e)tul 2 ; eu, Mih(ăi)laş sîn Vrăcioi 2 , şi eu, llinca2
f Ierei Năstas(e>, m-am timplat şi-s martur c m . p . x
Şi eu am scris zapisul cu zîsa lor. Toma Gosan (?)... 3 .
Lupul Gane c m . p . > ; . . . 4 .
c P e verso-ul filei a doua, însemnări din aceeaşi v r e m e x Răvaşul ce mi-ai trimis
am luat şi iar peste tot fac trii sute şi şeş(e)zeci, carii i-am trimes;
Vas(i)le Tăbuci au mersu cu mini la ales petri de moară din gropa Sandului H u/e
mergînd alergătoare Neculaiu Scurtul cărăuşu = 8 lei i 80 bani;
din gropa lui Toder Roman piatri didesuptu, cărăuş Ghiorghii Tărsină, 4 lei 40
bani.
Arh. St. Iaşi, Documente, CX/15. Orig., hîrtie difolio (20,6 x 15,4 cm.), filigran, cerneală neagră

1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
O semnătură grecească autografă, neclară.

448 1762 (7270) iunie S

Grigorie Ioan cCa!imah> împuterniceşte mănăstirea Bîrnova să-şi apere poienile din codrul
din jurul mănăstirii de cei ce le încalcă.

Doao cărţi domneşti, una de la domnul Grigorie Ioan v(oie)vod, din v(ă)let 7270
c l 7 6 2 > iunie 5 şi alta de la domnul Constandin Dimitrie Muruz voievod, din 1778 iunie
12, asemene scrisă din cuvîntu în cuvîntu, una de pe alta, întru care scrie ca să fie volnic
egum(e)n(ul) de Bîrnova şi oameni ce va pune ca să aibă a opri pre toţi cei ce în tărie lor
ar vrea să cosască fîn în poienile mănăstirii Bîrnovii, ce are prin Codru piripregiurul
mănăstirii. Nime să nu fie volnicu a cosi fînu, devreme c e ierburile acele sîntu
trebuincioase pentru fînaţul mănăstirii.
Deci, să aibă egumenii a apăra fînaţele de cătră lemnari şi alţi slugitori domneşti
sau boiereşti i hătmăneşti sau ageşti; iar care s-ar arăta împotrivitori, să scrie la
ispravnicii de ţinut să nu îngăduiască, ce să-i supuie pre toţi, ca să nu facă stricăciune
fînaţilor mănăstirii 1 .
7270 C1762 iunie 5 x 1778.
IIpWIHT B6rt rtWr(o)4>(e)T.

Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 18v., nr. 17. Rez. în Condica mănăstirii Bîrnova scrisă de Costantin"
Polimaz logofăt în 1796 octombrie 2.

!
Urmează menţiunea copistului condicii: „l(ocul) p(eceţii)".

449 1762 (7270) iunie 8

Grigorie Ioan CCalimah> voievod judecă pricina dintre Tudosca Proculeasa şi nepotul ci,
Toader staroste, pentru locul caselor lor din Iaşi ş.a., dînd cîştig de cauză celei dintîi.

Noi Grigorie Ioan, v(oie)'voda Boj(iiu) mil(o)st(iiu), g(o)sp(o)dar Zămle

Moldavscoi. Facem ştirea cu această carte a domnii meii precum s-au giudecatu de faţă
la Divanu, înnainte domnii meii şi a tuturor veliţilor boeri, Tudosca Proculiasă

406
 jjeguţitoriţă săracă din Eşi cu Toader staroste, nepotu de sor(ă) Procuîesă(i), ficiorul
jtaîtasii, surorii Proculesă(i), şi ficior de sufletu Aniţii i tij surorii Proculeasă(i), cari pe
finita, sora Proculesă(i), au ţinut-o un Andreiu vt(orij vist(ierj; şi Aniţa şi Andreiu
Bjarindu fără roadă, au rămas moştenitora pe rămăşiţurile lor acestu Toaderu. Şi avăndu
multe pără şi giudecăţi atăta mai înainte la dum(nealor) veliţii boeri, cătu şi mai pe urmă
ia prcosvinţie sa chir Gavriil mitropolitul şi la dum(nealor) veliţii boeri pentru locurile
casălor părinţăşti din Eşi, ce au împreun(ă), şi pentru roadă unui pogonu de viia de la
Odobeşti a TudosCăi Proeulesă, ce în trei ani i-au luatu roada în tăriia Aniţa, sora
ludoscăi. după giudecata ce-au avutu la dum(nealui) vornicul Dumitraşcu Păladi, şi
pentru un izvodu de 112 lei, datoriia lui Andreiu vt(ori) vist(ier), ce-au luatu din
dughiana Procăi băcalului, bărbatul Proculesă(i), băcăliia şi altile, ş-au rămas neplătiţi.
Pentru cari pricini s-au hotărîtu giudecata cu anafura şi de la preînnălţat părintile domnii
îneli, locul să-1 stăpăniască Proculiasă, pe undi s-au hotărătu cu vornici de poartă, adică
fără undi îl văndusă Andreiu vt(ori) vist(ier) lui Andreiu Hermeziu, şi roada acelui
; pogonu de viia din 60 lei, ce f ă c e î n trei ani, căte 20 lei pe anu, să de Toader Proculesă(i)
30 lei, adică pe giumătate, şi acei 112 Iei datoriia izvodului, priimindu cârti de blăstăm
Tudosca Proculiasă, că-i dreaptă datoriia. Şi Toader starostile totu neodihnindu-să, s-au
cerut şi la negustori di li-au luatu sama, şi după sfatul negustorilor Tudosca Proculiasă
s-au primitu să-i de Toader starostile 50 de lei din 112 lei datoriia izvodului, şi acei 30
lei pe giumătate roada pogonului de viia, şi locul să-1 stăpânească pe undi s-au hotărătu
cu vornici de poartă. Şi aşe s-au fost priimitu şi Toader starostile.
După aceia, iarăş s-au sculatu Toader starostile ş-au mai tras la giudecată pe
Tudosca Proculiasă la preosVinţie sa părintele mitropolitul şi la dum(nealor) veliţii boeri
de iznoavă, de s-au giudecatu, şi după hotărâre giudecaţii Toader starostile n-au urmat să
de acei 30 lei pe giumătate, roada acelui pogonu de viia, şi 50 lei pentru datoriia
izvodului de acei 112 lei, ce făcăndu carte de blăstăm asupra Tudoscăi ş-au cerutu să
aibă giudecată la Divan înnainica domnii meii. Carii stăndu de faţă la giudecată, Toader
staro<-t'Ic au răspuns că, după toati giudecăţile ce-au avutu mai înnaihte, nu să odihneşti
de nn a primii carte de blăstăm Tudosca Proculiasă, iar priimindu carte de blăstăm va
plăt i linti acei 112 lei, datoriia izvodului, şi 60 lei, roada pogonului deplinu, tar nu pe
giui'iauu, şi locul casăi pe undi va arăta Tudosca Proculiasă. Şi la aciasta nu s-au silita
pe fdiuei a priimi carte de blăstăm, zicăndu-i-să lui Toader staroste să de acei 80 lei după
hotărârea giudecăţilor şi locul pe undi s-au hotărătu cu vornici de poartă, şi Toader
stai ostile n-au priimitu, zicăndu că ari strămbatate. Si Proculiasă nesilită au primitu carte
de blăstăm, zicăndu că nu năpăstueşti. Si s-au datu rămas pe Toader starosti din toată
giudecata, să plătiască Tudoscă Proeulesă deplin acei 112 lei, datoriia izvodului, şi 60
Jei, roada pogonului acelui de viia, şi locul să-1 stăpăniască pe undi l-au hotărătu vornicii
de poartă; şi de adastă pară să nu să mai giudeci nici odinăoară piste carte domnii meii.:
V(ă)le(a)ţ 7270 <1762> iun(ie) 8 d(ni) 2 .
Procit vel logofăt vă Divan.
După Furnică, Băcănia, p. 20-22, nr. XV. Text după doc. dăruit Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, la 3
iuhe 1907. ',,.

!
Toate parantezele din text aparţin lui Furnică,
2
Urmează, într-un cerc, menţiunea: „l(ocui) s(igiiiului)".

407
450 • 1762 (7270) l u a - j . ^
Vasile soronar şi soţia lui, Sanda, vînd lui Petre băcan o casă la Podul Spânzurătorii, cu ;2
lei,
t Adecă eu, Vasile soronar, dempreună cu femeie me, Sanda, dat-am adevăiat ,şi
încredinţat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Petri băcal dc la Podull
Spînzurătorii precum să să ştii că, de nimine siliţi, nici asupriţi, ce de a nostră bunăvoie,
am vîndut o casă a noastră ce aveam pe loc gospod, dincolo de Podul Spînzurătorii, cari
casă am cumpărat-o şi noi de la un Ion Verbu şi am vîndut-o dumisale cu tocmal(âj;
dreptu doisprezece lei, însă casa cu pat şi cu laviţ(ă), şi cu ograd(a) înnpregiur. şi ou
grajdu şi cu fîntîn(ă) de petră în ograd(ă).
Şi cînd am făcut această vînzare şi aşezare între noi, s-au tîmplat şi alţi megieşi,
oameni buni, care mai gios s-au iscălit; şi făcînd dumnealui plata deplin în mînule
noastre, am datu acestu zapis, căci fiind de bunăvoie noastră. Şi de s-ar scula cineva din
ne(a)mul nostru sau dintre mahalagii să înto(a)rcă să de banii îndoiţi şi cu dobînda lor: şi
de s-ar tîmpla a mergi şi la vreo giudecată şi cît(ă) cheltuial(ă) sau pline(a)l(ă) s-ar tace,
să fii tot despre acel ce ar întoarce.
Şi, pentru mai adevărată credinţa, ne-am pus şi noi degitile.
L(ea)t 7270 <1762> iunii 16.
Eu 1 , Vasile soronar, am vîndut; eu 1 , Sanda, femeie lui Vasile, am vîndut; eu'. Ion
sin lui Vasile, am vîndut; eu 1 , Costantin sin lui Vasile, am vîndut.
Eu, Dima, martora; eu, Păladii, martora; eu, Silion, martoru.
Şi eu, Duca Chiriţ(ă) diiac, am scris zapisul cu zisa lor şi sintu martoru. <
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/138. Orig., hîrtie difolic
(21 x 15,5 cm.), filigran, cerneală neagră, patru amprente digitale.
EDIŢII: Creşterea colecfiunUor, XXXI-XLIII (1920-1943), p. 103, col. I (rez.).

1
Amprentă digitală.

451 1762 (7270) iunie 16, Iaşi

Ion seiman agesc şi soţia sa, Angheluşa, vînd lui Vasile Razul hatman d casă din mahalaiiă
Muntenimii de Sus, cu 45 de lei.
Adecă eu, Ion a babei Catrinei, siimah agescu, împreună cu soţul meu Angheluşa,
făcut-am zapisul nostru la cinstită mîna d(umi)sale giupînului Vasilie Razul hatman,
precum să se ştie că noi de nimene siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, i-am
vîndut dumisale o casă cu locul ei cîtu este îngrădit, ce este lă mahalaua Muntenimei de
Sus, care casă este din jos de casa dumisale hatmanului, ce şede Iorga ţiganul al
dumisale, şi lîngă casa lui Vâsîlie Şoroagă, şi lîngă casa lui lordachi croitoru vătaV de
ciocli, care casă am făcut-o noi din temelie pe locul nostru cît este îngrădit. Această casă
cu locul ei am vîndut-o noi dumisale hatmanului, drept 45 de lei, bani gata; şi ne-au
făcut d(umnea)lui plată deplin în mîna noastră toţi aceşti bani de mai sus scriş. Deci să
fie dumisale şi giupînesei dumisale şi cuconilor, şi nepoţilor şi strenepoţilor dumilorsale
dreaptă moşie şi cumpărătură în veci.
Şi în tocmala noastră, la vînzare, s-au tîmplat mahalagii şi oameni de curte, carii
văzînd din bunăvoie vînzare şi plată deplin(ă) în mîna noastră, toţi s-au iscălit mai jos. Şi
noi încă pentru mai întemeetă credinţă ne-am pus degetele cu mîna noastră, ca să fie de

408
 ¥
bună credinţă şi să-şi facă dumnealui şi ispisoc de întăritură pe acest adevărat zapis al
Jnestru.
? Şi casa i-am vîndut-o cu patu, cu laviţe ce sînt în casă; şi cînd om eşi din casă, să
avem a le lăsa toate în casă.
Eu, Ion sin babei Catrinei, siimân agesc, am vîndut împreună cu soţul Angheluşa
si am P IIS Ş* degetul cu mîna noastră 1 .
U las, let 7270 <1762> iuni 16.
Eu, Iordachi vătav de ciocli, neştiind carte, am pus degetul 2 ; Ştefan sînt martur 2 ;
^ 3 Andronachi vel vornic; loan Paladi vel vornic; L. Balş biv vel vornic.
loan Meleghi vornic de poartă; Tanasă Meleghi vornic de poartă şi ne-am tîmplat;
t Lupul Hadîmbul vornic de poartă m-am tîmplat.
Şi eu, Simion Cheşcu uricar, am scris zapisul cu zisa lor şi sint şi martur.
După Codrescu, Uricarul, X, p. 75-76. Text după orig. ce se afla în păstrarea editorului.

1
Se indică locul a două amprente digitale.
2
Locui unei amprente digitale.
3
Aşa în textul editat.

452 1762 (7270) iunie 23, Iaşi

Grigorie loan <Calimah> voievod confirmă preotului Manolache, protopop de Iaşi,
stăpînirea asupra unui loc de casă la poarta grajdului domnesc.
Cu mila Iui D(u)mnezău, Noi, Grigore loan v(oie)vod, domn(ul) Ţărăi Moldovii.
Facem ştire cu acest ispisoc al domniei mele tuturor cui să cadi a şti că, iată, au venit
înnainte dumisali cinstitului şi credincios boieriului domniei mele loan Bogdan vel
log(o)f(ă)t rugătoriul nostru Manolachi protopopa de Iaş(i) şi au arătat o mărturii
hotarnică din anii 7267 <1759> iuni(e) 27, cu iscălitura boieriului nostru Chiriiac
Poroschi Vornicul de poartă şi cu pecete Porţii domneşti, scriind că din poroncă
preînnălţatf părintelui domniei meii l-au orînduit dumnealor veliţii boieri şi au mersu la
un Ioc de casă a numitului protopop, care loc au fost din locul domnesc, la Gunoiu, la
poarta grajdiului g(o)spbd, la capul podului, lîngă casa lui Hurmuzachi 3 armaş.
Deci. mergînd acolu, ău făcut stînjăn de opt palmi şi au început a măsura întăiu
din locul casăi lui Nicolaiu siman în gios, alăture cu uliţa ci iasti pintre casa lui
Hurmuzachi şi pintre casa protopopului, şi pînă drept portiţa Ilincăi s-au aflat' zăci
stînjăni. Şi uliţa au lăsatu să fii de doi stînjăni, cari uliţă mergi la casa lui Necolaiu
simanul. Şi din margine ulicioarei au măsurat drept înspre uliţa ci să scoboară la vali, la
Bahluiu, şi s-au aflat trei stînjăni. Şi de acolu iarăş(i) au măsurat lungul locului în sus,
faţi despre răsărit, alăture cu uliţa şi cu podul ci iasti pi lîngă Gunoiu, şi iar pînă în locul
lui Nicolaiu simanul s-au aflat unsprezăci stînjăni lîngă margine podului. Şi din pod la
Vâli, înspre Bahluiu, şi iar pînă în uliţă s-au aflat patru stînjăni. Şi au "mai măsurat şi
curmezişul locului, la mijloc, pe dinainte casii, şi s-au aflat şasă stînjăni. Şi cu această
măsură s-au încheiat tot locul casii, cari casă şi protopopului Manolachi îi iasti danii de
la baba Mărie Cuculeasă, cu zapis de danii din anii 7266 <1758> noiemy(rie) 12, în cari
zapis sînt iscăliţi şi alţi oamini buni marturi.
Deci acum cerînd de la domnie me întăritură, iată dar că şi domnie me îi dăm şi-i
întărim, cu acest domnescu ispisoc al domniei meii, ca să-i fii şi de la domnie me
protopopului Manolachi şi soţului său, copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor acest loc de

409
casă de mai sus arătat dreaptă ocină şi moşii de danii, urieu şi întăritură în toati sarcinile
cum scrii mai sus, neclătit şi nestrămutat de Ia mîinile lor despre nimine nici odinioară
stătătoriu, în veci. Şi altul nimine să nu să mai amestici piste ispisocul domniei meii. şj
s-au scrisu ispisocul acesta în scaunul domniei meii, în oraşul Iaşilor, de Vasîle Gane
diiacul de divan, la anii 7270 <1762> luna iunie 23'.
Hw rpHrwpi'eIW4M K(O6)KOAA.
IwdH BorAâM E6A rtwr(o)<|i(6)T npeiHT.
S-au trecut la condică. Simion Burghele.
Copie această, prin poslăduire din cuvînt în cuvînt, s-au aflat întocma cu cel
adivărat hrisov.
Chirica ban < m . p . > ; . . } ban <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XV/147. Copie de la sfirşitul sec
XVIII.

EDIŢII: Iorga, Doc. Calliinachi, I, p. 4-55, nr. 90 (rez. şi extras după aceeaşi copie); Mihgj],
Contribuţii documentare, p. 428 şi 434 (rez. nr. 6 şi, respectiv, 7, după o listă de doc. din Fondul Biserica
Banu de la Arh. St. Bucureşti, nr. 1526, f. 41).

' Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „locul peceţii g(os)pod".
2
Un cuvînt neclar. v

:
453 ' 1762 (7270) iunie 26
Grigorie Ioan <Calimah> împuterniceşte mănăstirea Socola să-şi stăpînească moşiile şi să
ia dijma de la toţi sătenii după obicei.

î Hw I'pHrwpi'H Î W A N B(OE)BWA<J, E U » K ( ' I 6 K 0 MHA(OC)T(YK>), r(e>c)n(o)A4p-t

3CM(AM) A\WAA<*BCKWH. De vremi ce ni s-au jăluit rugătoarile noastre, Sofiia stariţa şj
cu totu soborul de la sv(î)nta mănăstire Socola, pentru oamenii ce şedu prin satile pe
moşiile- mănăstirii, la ţinutul leşului, la Socola, pinpregiurul mănăstirii şi la branişti la
Izăreni, la Dancăş, la Vale Lupului, la Balciu, la Găureni, la Rediul lui Tătarii, că, după
cărţile ce au şi de la alţi luminaţi domni, nu să supun să lucreză zilele ce sint obicinuite
pe anu de boierescu, or la ce trebuinţă ari mănăstiri de clăci să saie fieştecarii cu ce-i va
fi ptltere, or cu caru, cu căruţă i cu topor, i cu sapă, i cu coasă şi osăbit.că ţarinile şi locul
de fîneţi îl calcă unii şi alţii cu viti şi mai ales dărvarii g(os)p(o)d i boiereşti şi simeni
g(os)p(o)d i hăt(inăneşti) i agiişti şi alti bresli le cosăscu iarba di pe moşie şi o aducu în
tîrgu de o vîndu,aducîndu-le mari pagubire moşiilor mănăstirii.
Pentru aceea, le-am datu această carte a domnii meii stariţii şi tuturor soborului ca
să-şi stăpînească moşiile mănăstirii şi să ia dijma de la toţi, din toati pe obiceiu. Şi toţi
oamenii ce sintu şezători cu casă pe moşiile mănăstirii, orcarii cu ce le va fi putere să
lucrează or la ce clăci va ave trebuinţă mănăsti<rea>', nime mpotrivitpr să nu fie, ce si
urmeză după hotărîre testamentului pe totu anul zilile aceli obicinuite; şi dijma să-şi Jc
din toati pe obiceiu şi nime cu bucăţile sa nu le calci ţarinile şi locurile de fîneţi.
Şi poroncim domnie me voaî, dărvari gospod i boiereşti i simeni gospod i
hăt(măneşti) i ageşti, sau alţii din bresli, nime să nu îndrăznească a le cosi iarba de fînaţi
di pe moşiile sfinţii mănăstiri, nime întru nemică călcări sau păgubire să nu facă, că
orcarii ar îndrăzni şi ar faci mai multă supărări sau pagubă şi n-ar urma după cum
poroncim domnie me, dum(neata) is(pravnice) de ţinut, pentru unii ca aciia, să ne
înştiinţăzi ca să-i pedepsim, să fiie odihnite călugăriţele cu carte domnii meii. Iar avînd
cineva mai multu a răspundi, să viie de faţă la Divan.

410
 r 7270 <1762> iuni 26 d(i)ni.
FlpWMHT B6A AWr(©)<j>(e)T.

Arh, St, Bucureşti, M-rea Socola, VI/51. Orig., hîrtie difolio (33,8 x 22,6 cm.), filigran, cerneală
' jeagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua în
s a s e colţuri între coarne, într-un scut oval flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă
MĂRGINITĂ de sabie şi buzdugan şi de slovele: Iu>—Fp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iw 1761 BB (IO
Gr(igorc) io(an) v(oie)v(od). 1761.

EDIŢII: D.R.A., II, p. 372, nr. 365 (orig.).

1
Rupt.

454 1762 (7270) iulie 1, Iaşi

Grigorie Ioan <Calimah> confirmă lui Lupul Hadîmbul vornic de poartă scutirile de dări
acordate acestuia de domnii anteriori.

t Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Io Grigorii Ioan voievoda, domnu Ţării Moldovii.

Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti pentru boiariul
domnii mele Lupu Hadîmbul vor(nic) de poartă, ficiorul protopop(u)lui Ioan Hadîmbul,
ce au fost şi preutu în Curtea g(o)sp(o)d, că arătîndu-ne hrisoav(e) atît de la domniia sa
răposatul Grigorii Ghica v(oie)voda şi de la alţî luminaţ(i) domni ce au fostu mai înainte
de noi cît şi de la preaînălţat părintel(e) domnii mele, măriia sa Ioan Theodor v(oie)voda.
scriind că pentru slujba tatălui acestui Lupul vor(nic) de poartă ş-au făcut domniile sale
milă cu casa acelui preutul Ioan Hadîmbul, hotărînd ca să fie ficiorii lui în pace de bir şi
de toate dările şi angăriile; şi le-au făcut şi cîte ceva rădicături ce sintu asupra
dobitoacelor pentru chivernisala vieţii lor.
Iată dar că şi domniia mea cunoscîndu dreaptă şi încredinţată slujba acestui numit
boiar pentru vrednică slujbă lui cea mai dintăiu l-am cinstit şi l-am miluit domniia mea şi
cu boidriia vornicii de poartă. Şi mila acea, ce au avut de la alţi domni, am întărit-o şi
domniia mea, întăiu să fie scutit de dajde pe capul lui şi de toate alte dăr(i) şi angării.
Aşijderea şi la vremea desdtinii să scutească o sută de stupi, şi la vrdmea goştinii o sută
de oi, şi şasă pogoan(e) de vie de pogonărit, şi vădrăritul pe 100 vedre vin, şi l ă vremea
văcăritului sau a coniţii, cînd s-ar întîmpla a fi, iarăş(i) să aibă a scuti ciiicisprece vite de
văcărit şi de cuniţă.
Aşijdirea şi pentru trei oamen(i) streini făr(ă) de bir în visterie, încă să fie scutiţ(i)
de bir pe capetel(e) lor şi de toate alte dăr(i) şi angărăi oricît ar fi pre altă ţară, aceştiia
întru nimică să nu fie supăraţ(i) că să fie numai pentru slujba casei lui.
Această milă am făcut domniia mea cu dînsul şi pohtim domniia mea şi pre alţi
luminaţ(i) domni ce vor fi în urmă noastră cu domniia aceştii ţăr(i), au din fiii şi neamul
nostru sau dintr-alţii, să nu strice această puţină milă ce am făcut domniia mea CU acestu
numit boiar, ce numai vîrtos să aibă a da şi a întări pentru a domniilor sale cinste şi
vecinică pomenire.
Şi spre această este credinţa a însumi domnii mele Io Grigorii Ioan v(oie)voda; :şi
credinţa a preaiubit fiiului domnii mele Ioan v(oie)voda, şi credinţa a cinstiţ(i) şi
credincioş(i) boierii cei mari ai Divan(u)lui domnii mel(e), dumnealor: Ioan Bogdan vel
log(o)f(ă)t, i Andronache vel vor(nic) de Ţara de Gios, i Ioan Păladie vel vor(nic) de
Ţara de Sus, i Vasil(e) Razul hatman i pîrcălab Suceavii, i Petrache vel post(elnic), i
Ioniţ(ă) C'antacuz(i)no vel vist(iernic), Costandin Sturza vel spatar, i Vasil(e) Costache

411
v e l ban, i C o s t a c h e C o n a c h e vel paharnic,- i Ghiorghie Sturdza vel stol(nic), i G r i g o n ^ J
Hrisosculeu vel camanar, i Scarlat Caragea vel comis şi credinţa tuturor boierii!
Divan(u)lui d o m n i i mel(e), mar(i) şi mici.
Scrisu-s-au hrisov/ul) acesta în oraşul domnii mel(e), în Ieşi, cu m î n a lui S i m j î ;
Burghie. ' *»
¥ < 3 1 6 3 0 ' 7 2 7 0 < 1 7 6 2 > iul(ie) 1 d(i)ni.
Hw RPHRWPHE IWAH b ( o 6 ) k w a i » m . p .
Petrachie vel postelnic <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond BibJ. Acad. Rom., Documente istorice, 111/34. Orig., hîrtie (50 x 36,1
filigran, cerneală neagră (intitulaţia, în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.); aplicaţi
cerneală roşie, avînd capul de bour cu stema în şase colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi lîj
rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi buzdugan şi de slovele: Iw—I'p, ce contiţi
în bandă, sub scut: Iui 1761 BB (IO Gr(igore)/ Io(an) v(oie)v(od). 1761).
EDIŢII: Iorga, Doc. Calliinachi, I, p. 455-456, nr. 91 (rez. şi extrase); Ghibănescu, Academia fi doi*
Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).
1
Rupt.

455 1762 (7270) iuliefj

Preotul Toader de la Prapodoamna Paraschiva şi fiii săi vînd lui Toader Vîrnav de ll
vistierie o casă cu loc în mahalaua Hagioaiei, cu 15 de lei, bani noi. f]

A d e c ă eu, preutul Toader ot Prapadoamna Paraschiva, dinpreună cu fii mei,

făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dum(nea)lui Toader V î m a v ot vist(ierie), precum
să să ştie că, de nimi siliţi, nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoi a m vîndut dumisali o casă
cu locul ei, ce iaste în mahalaoa Hagioaie, şi s ă hotărăşte din gios cu cămărăşoaie a
cămăraşului Pavăl, şi din sus cu Enachi Sava diiac de visterie, despre apus să hotărăşte cu
Ioniţi baş ceauş, de care locul casii este după c u m scriu zapisele cele vechi, cari s-au dat la
m î n a dumisali; şi dumnealui mi-au dat plata casii o sută cincizeci de lei, bani noi. De care1
să fie dumisali dreaptă ocină şi moşie în veci neclătită, neruşuită.
Ş i la vînzare aceasta s-au tîmplat mulţi boieri şi oameni buni, care m a i gios s-aa
M
iscălit, iscălindu-să si»
răzăşii,
»
fiind cu voia lor. ii
Şi, pentru m a i m a r e credinţa, a m iscălit şi a m pus şi degetile.
L(ea)t 7 2 7 0 < 1 7 6 2 > iul(ie) 2.
Ierei Toader.
Eu Nastasie cămărăşoai, a m pus degitu; Tănas(e) Meleghi vor(nic) de poartă, m-am
tîmplat; eu, Ioniţţă), fîiu părint(e)lui; Costandin Arapul ot vist(ierie), mart(ur) ; Pavăl Bantăş
ot vist(ierie), martur; Dumitrachi Vîrnav ot vist(ierie), martur; Vasili blănar, mart(ur).
Şi eu, Costantin Ciolpan, a m scris cu zisa dumilorsali.
A s ă m i n e scrie cel vechiu. Carpu vor(nic) d e poartă <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, DCCCI, f. 212v. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

456 1762 (7270) iulie 12

Gheorghiţă, fiul lui Ion sumănar, vinde lui Gavril Covrig staroste un loc de dugheană pe
Uliţa Hagioaiei, cu 135 de lei doi.

A d e c ă eu, Gheorghiţă sîn Ion sucmănarul din Iaşi, scriu şi mărturisesc c u acest
zapis al mieu, l a m î n a d u m i s a l e starostelui Gavril, p r e c u m să să ştie că eu, d e nimi silit,

412
y asuprit, ci de a me bunăvoie am vîndut dumisali un loc de dugheană în Tîrgul de Sus
jpe Uliţa Hagioaea, care acest locu l-am răscumpăratu eu de la ginirile dumisali
starostelui Gavril, fiind a părinţilor mei, după cum arată zapisă](c)' cele vechi şi mărturie
' boerilor cari am luat cînd am întors banii dumisali lui Pavăl blănariul zăt lui Gavril
[''starosti. Şi l-am vîndut acest loc dumisali starostelui Gavril Covrig, drept 135 lei, bani
noi. adică o sută triizîci şi cinci lei noi. Şi eu încă văzînd plata deplin(ă) în mîna mea
I-am vîndut dumisale ca sî-i. fii dumisale driaptă ocină şi moşie, dumisali şi fiilor
dumisali, în veci, fiindcă şi eu întăiu mi-am întrebat întăiu neamul şi nu s-au aflat nime
dintru ei ca să-1 cumpere. Şi eu încă i-am dat acesţ zapis la mîna dumisali ca să
stăpînească cu paci.
Şi la această tocmală a noastră s-au întîmplat şi alţi cari mai gios s-au şi iscălit şi
v-au pus şi degitile. Şi eu, pentru credinţa, m-am iscălit.
Leat 7270 <1762> iulie 12.
Eu, Gheorghiţă sin Ion sucmănarul vânzătorul; şi eu, Ion sucmănarul, s-au vîndut
c u voia me şi am pus degitul; şi eu, Aniţa soţ lui Ion, am pus degitul; şi eu, Rocsanda
fiica lui Ion sucmănaru, am pus degitul.
Mihai Pascu iscal; Vasile preot sin Ion; Alexandru, marţur, s-au vîndut cu voia
me; eu, loniţă Gîndul, martur; Costandin, nepot; Toader Pascu, martur; eu, Mariuţa
Sâ\ oi, mi-am pus degitul fiind cu voia me; eu, Andreiu nepot Mari Săvoi, am pus dejtul
vo me; Yriavrio aKoptgri, ţtaptr|po 2 .
După N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 266, nr. CIII. Text după
ong.

1
Parantezele lui N. A. Bogdan,
- lani Scorţi, mărturisesc.

457 1762 (7270) iulie 15

F.ivel Alevra negustor se angajează să restituie banii ce îi datorează lui Gavril negustor din
Iaşi.

Pentru patrudzăci şi doi de lei, ce am avut datorie cu zapis la Gavril cupeţ din Ieşi,
cu dzăce lei pentru lucrul viilor ce ari la Odobeşti, 2 pogoni, care au fost amanet la mine
roada viilor ce ar ieşi în toamna trecută, şi cumpărîndu aceşti vii de istov dum(nealui)
pust(elnicul) Ştefan Năstas(e) cu roadă cu tot am luat eu vin din roada viilor de 52 p(o)l
le Şi m-am socotit cu Gavril şi i-am dat şi zapisul de datorie şi banii ce-au trecut mai
t pist(e) datorie în mîna lui GaVril.
Şi aducîndu-mă la Ieşi cu om g(ospo)d, cerîndu postelnicul) Ştefan de la mine acei
Ş2 p(o)l lei pentru vinul ce-am fost luat, fiindcă dum(nealui) au cumpărat viile cu roadă cu
fot, ne-am învoit înnaint(eă) negustorilor şi mi-au lăsat toţi banii de vreme că eu m-am
socotit şi am plătit la Gavril. Şi de aice înnaint(e) să nu aibu nici o supărare dispre
dum(nealui). Nici eu nu mai am nemică nici cu Gavril, nici cu post(elnicul) Ştefan; iar de s-
ar dovedi că n-oi fi făcut eu socoteală cu Gavril, să aibu a sta la socoteală cu postelnicul)
Ştefan şi ce oi fi luat mai mult pist(e) dătorie să plătescu la post(elnicul) Ştefan.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
I.(ea)t 7270 <1762> iuli 15.
Pavăl Alivra cupeţ <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/135. Orig., hîrtie (20 x 14,3 cm.), cerneală neagră.

413
458 1762 (7270) iulie 18
Grigorie Ioan <Calimah> v o i e v o d confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi daniile si
scutirile de dări acordate de domnii anteriori. f

t Cu mila lui Dumn(e)zeu, Io Grigorie Ioan voievod, domn Ţării Moldoviei. De

vreme că luminaţii domni oblăduitori Ţărîi Moldovii, din rîvna bunătăţilor au miluit ş-au
agiutorit sfintile mănăstiri, biserici şi dumnăzăieşti lăcaşuri, cu hrisoave de milă de
afierosire pentru a lor vecinică pomenire, la care şi noi acum, din darul lui Dumnăzău,
miluindu-ne cu domniia ţărîi aceştiia întru prea înalt scaonul patriei noastre. Vcnit-au
înaintea domnii mele cucernicul întru ier(o)monaş(i) Sofronie, egumenul de Ia sfînta
mănăstire a marelui ierarhu şi de minuni făcători Spiridon, ce acum din nou iaste zidită
din temelie aice în oraş, în Iaşi, şi ne-au arătat hrisoave de milă ce are mănăstirea de la
domniia sa Costandin Racoviţă v(oie)vod, şi întăritură de la domnia sa Scarlat Ghica
vod(ă), şi de la măriia sa preaînălţat părintele nostru, întru carele scriu ca să aibă
aceast(ă) sfîntă mănăstire a lua cîte un ban pol de tot sacul de orice fel de pîine s-ăr
vinde aicea în Iaşi, şi în Tîrgul Făinii grăunţe sau făină, adică grîu, mălai, păpuşoiu,
orzu, ovăz, săcară, însă cînd s-ar vinde pîinea, făina sau grăunţăle cu Oca sau cu măsura,
să aibă mănăstirea această purtare de grij(ă) de cîntariu; de mirţă, baniţă sau altă măsură,
şi de om pentru slujba cîntariului sau a măsurătorii în tîrgu, unde s-ar vinde, aice în Iaşi,
pîine. Şi atunci încă să aibă a lua sfînta mănăstire cîte tin ban pol de 50 ocă de la cei
ce-ar cumpăra, ca să fie pentru chiverniseala părinţilor ce vor sluji într-aceast(ă) sfîntă
mănăstire. Drept aceea şi domniia mea, prin domnescul nostru hrisov, asemene aia
întărit aceştii sfinte mănăstiri a Sfîntului Spiridon ca şi de acum înainte să aibă a lua de
tot sacul de orice fel de pîne, grăunţe sau făină, s-ar vinde aice în Iaşi şi în Tîrgul Făinii
cîte un ban pol de tot sacul dupe la toţi. Iar cîndu s-ar vinde pîinea cu oca s-au cu
măsură, atuncea să ia sfînta mănăstire, de 50 ocă, cîte un ban pol, avînd purtare de grij(ă)
de om de cîntariu de măsură, unde şi s-ar vinde făina sau grăunţăle. însă fiindcă satele
Bălţăteştii şi Grumăzăştii cum şi alte sate au avut testamenturi g(o)sp(o)d, întărite şi de
către domniia mea, ca să nu plătească mortasipiia pe făină ce-a vinde aice în Iaşi, ci cît şi
pentru aceasta s-au făcut socoteală şi hotărîre înţr-acest chip: ca să plătească toţi, nimeni
să nu fie scutit, de vreme că acest venit ce ş-au dat nu iaste acum mortasipie domnească
şi în sama domnii, ce iaste o milă orînduită aceştii sfinte mănăstiri dupe cum s-au arătat
mai sus. Şi pentru aceasta încăşi s-au dat volnicie numitului egumăn ca, după miluirea
arătată mai sus, să aibă a strînge şi a lua acest venit de la toţi, nefiind nimeni scutit.
Numai şi părinţii ce vor fi după vremi la aceast(ă) sfîntă mănăstire să fie îndatoraţi
a ruga pre Dumnezău de-a pururea la sfintele rugăciuni şi jărtve pentru bunăstarea ţării
aceştiia şi pentru iertarea păcatelor noastre şi a părinţilor noştri. Şi pohtim domniia mea
şi pre alţi luminau domni pre cari Dumnăzău îi va rîndui cu domniia ţărîi aceştiia, sau
din neamul nostru sau dintr-alţii, să nu strice, nici să surpe această milă, ci mai vîrtos să
o în lăţească pentru a lor vecinică pomenire, precum nici noi n-am stricat, ci am întărit
daniile şi miluirile altor luminaţi domni.
Aceasta scriem.
Văleat 7270 <I762> iulie 18 d(i)ni.
Hw RPHRWPWE Î W « N B(OC)BWAA m . p .
LLPWIMT LLNTHWJF 3WCMN B6KMA ?" AWI'(O)4»(fc')T CHl.p.X
S-au trecut la condică de Simion Burghelea c m . p . x

414
 < P( verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme, de aceeaşi mînă>: Să ia cîte un
ry har s cui de făină.
<Diri prima jumătate a sec. XIX>: No. 19; 7270 <1762> iulie 18.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/10. Orig., hîrtie difolio (49,3 x 35,5 cm.), filigran, cerneală
neiifiî (intitulaţii, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (3,2 x 2,9 cm.), bine imprimat în
cein. â'ă roşie, avînd capul de bour cu steaua între coarne în scutul oval flancat de doi lei rampanţi şi timbrat
4c o coroană deschisă mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iw-Tp, ce continuă, în bandă, sub
•SCBI.IW 1761 BB(Io-Gr(igorie)/Io(an)v(oie)v(od). 1761).

451* 1762 (7270) august 1

Enachi Caramanlău ia de lâ preotul catolic din Iaşi un loc pe Uliţa Mare cu bezmen de 3 lei
,pean. *
t Adică eu, Enachi Caramalău telalul, dat-am zapisul meu la mîna părintelui
uhgurescu precum să s(e) ştie că am luat o bucăţe de loc ce este alăture cu cîrciuma
sfinţii sale la Uliţa Mare. Şi tocmala ne-au fost să-i dau trei lei într-un an şi pentru cîtă
şindilă drainiţă a trebui şi cui, să de părintili pentru coperit ace bucăţe de loc, iar altă
ee-ar trebui să puiu de la mine, iar de nu i-aş da banii după cum m-am apucat şi nu s-ar
odihni părintile cu mine, să aibă a mă scoate; sau vrînd eu să ies de acole la altu loC, să
fiu slobod, să nu fie pricină.
Şi, p e r ' r u credinţă, mi-am pus degetul.
L(ea)t 7270 <1762> ăv(gust) 1.
t Eu, Enachi 1 Carămănlău, platnic.
Fra(tei) Giuseppe.. . 2 pfef(ect)os, mânu popria 3 .
Şi eu, Neculai diiac am scris cu zisa lui Enachi <m.p.>.
.. 1 fui presante 3 .
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine, ia sfîrşitul sec. XVIII>: Sapis di
Ianacchi Carainanlu tellau..? Ieremia.. , 2 la cantina.. . 2 anno.
Arh, St. Iaşi, Documente, CLVI/26. Orig., hîrtie difolio (21 x 15 crţv.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.
1 :
Amprentă digitală. "
2
Neclar. vii -
;
Două semnături cu caractere latine neclare.

460 1762 (7270) august 15

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă privitoare la nişte locuri de casă şi de dugheni de
pe Podul Vechi ale lui Carabet armean.
t Den luminat(ă) poroncă preaînnălţat(ului) domnului nostru, măriia sa Grigorii loan
v(oiejvoda, n6-au rînduit dum(nealui) Ion Bogdan vel log(ofă)t ca să mergim pe uliţa
Podului Vechiu la nişti locuri de cas(ă) şi de dugheni a lui Carabetu arman, ficiorul lui hagi
Lohan: un locu carile l-au fost cumpărat tată-său, hagi Lohan, de la Cîrsteă arman, ficiorul
Petrii, şi lor le-au fost de baştin(ă) de la -moşii şi părinţi lor. Şi acmu, Egumenul şi călugării
Ia mănăstirea Bărboiului îi înpresoară locul acil de cas(ă), carile esti cumpărat de la
Cîrste arinan(ul), ficior(bl) Petrii, cu locurile ce ari mănăstirea alăturea.
Deci, mergînd acolo, la numitul locu, am chemat di faţă(ă) pe svinţîia sa părintile
chir Gherasîm mitropolitul Săvastii, epitropul svintii mănăstiri Golîi şi al Bărboiului, şi
415
pe egumenul de Bărboiu, şi călugării de la amîndoî mănăstirile şi alţî mahalagii dipşi
înpregiur, moldoveni şi armeni. Şi iarăş(i) daţ(ă) am cercetat toati scrisorile mănăstHuî
Bărboiului pre amăruntul şi s-au aflat acel locu di cas(ă) drept a lui Carab(e)t arman,
ficiorul lui hagi Lohan„după cum l-au fost cumpărat tată-său, hagi Lohan, de la Cirstea
arman, ficior Petrii.
Deci, făcînd stînjăn de opt palmi, am prinsu a măsura aceşti locuri de tas(a)
întăieş(i) dat(ă) fruntea locfului despre uliţa Podului Vechiu, din piiatra ci esu lîngă
dughenile lui Vasîle Tănas(e) biv vel jit(nicer), ci le-au cumpărat şi el di la hagi Mana
arman, şi drept la deal, alăturea cu marginea Podului Vechiu, locul casăi ci l-au
cumpărat mai pe urină hagi Lohan, tatăl lui Carabet di Ia Asapu Harepul şi di la Cazani
armeni, cari şi acelora le-au f(o)st de cumpărătură di la [di la] Cărăcaşu armaţi şi di la
frate-său, hagi Hazbiiu. Şi s-au aflat acel locu de cas(ă) unsprăzeci stînjăni şi seş(ă)
palmi şi s-au pus piiatră hotar. Şi di acolo, drept la deal, tot alăture cu margine Podului?
Vechiu locul ciialanti cas(e), ci âu fOst cumpărat di la Cîrste ficior Petrii arman(u)lui, şi
pîn(ă) în locul mănăstirii Bărboiului, s-au aflat şi acel locu cinci stînjăni şi trii palmi, cari
faci peste tot fruntea locurilor acelor dooî cas(e) şeptesprăzeci stînjini şi o palmă. Şi undi
s-au înplinit măsura stînjinilor, s-au pus piiatră hotar. Şi de acolo drept în gios, alăture cu
locul mănăstirii Bărboiului, ^ ' u n g u l locului 2 , şi pîn(ă) la părerile casîi Radului ţîgaij
undi pică streşina, cari cas(ă) o ţîni acmu Stanca ţîganca a Sandului potcovariul, s-au
aflat unsprăzeci stînjini. Şi di acolo tot drept în gios, alăturea cu locul lui Ovanseu
Putibate, ci l-au cumpărat di la Grigoraş Moarte ţîgan, şi tot drept în gios, alăture cu
locul casăi lui Hariton arman, ci-i esti cumpăratu tot di la Grigoraş Moarte ţîgan, şi
pîn(ă) în locul lui Mitcu arman s-au mai aflat triisprăzeci stînjăni şi trii palmi, cari s-au
făcut peste tot lungul locului doîzăci şi patru de stînjăni şi trii palmi. Şi undi s-au
înplin(i)t măsura acestoru stînjăni, s-au pus dooî petri fund, una ci caută la piiatra ce de
supt streşina casăi Radului ţîgan şi alta caută di-a curmezeş fundul locului, drept piiatra
ci esti în ograda lui Lazăr arman. Şi acolo s-au găs(i)t fundul locului căsăi ci au fost
cumpărat di la Cîrste, ficior Petrii arman(u)lui, patru stînjăni din piiatră în piiatră. Şi din
piiatra ci este în ograda lui Lazor arman fundul ciluiialant locu a casăi lui Carabet, ci-i
esti cumpărat di tată-său, hagi Lohan, di la Asap Harepul şi di la Cazaru armeni, s-atf
mai găs(i)t nooî stînjăni şi gium(ă)tate, cari s-au făcut peste tot triisprăzăci stînjini şi
gium(ă)tat(e). Şi undi s-au înplin(i)t măsura stînjinilor, s-au găs(i)t piiatră vechi hotar. Şi
di acolo drept în sus lungul locului, despre locul jit(mcerului) Vâs(i)le Tănas(e), ci-i esti
cumpărătură di la hagi Manea arman, şi pîn(ă) în piiatra ci esti la margine uliţîi Podului
Vechiu, di undi am purces cu măsura întăiu, s-au aflatu dooîzăci de stînjăni.
Şi aşe s-au închiiat, amîndooî locurile acestora cas(e) ci s-au zis ; mai sus, fiind
alăturea tot într-această hotarnică, după cum le adevereaz(ă) scrisorile ci ^ri Carabetu la
mînă şi hotarnica locului ci-i este cumpărat de la Asapu Harepul şi di la Cazar armeni,
cari hotarnică esti făcut(âj'la vilet 7261 <1753> mai 29.
Şi după cum s-au ales şi s-au hotărît, am făcut şi noi această mărturii hotarnică la
mîna lui Carabet arman, ficiorul lui hagi Lohan.
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecetea Porţîi domnului şi am şi iscălit.
L(ea)t 7270 <176&> aygoşţ ? l5.
Tanas(e) Meleghi vbr(nic) de pprtă, hotarnic <m.p.>; Lupul Hadîmbul vor(nic) de
poart(ă) c m . p . x
Antohi Luţă diiac za divan c m . p . x

416
 <Pe recto-ul filei a doua, scris marginal de aceeaşi mînă>: Aceasta esti palma 3 cu
ara s-au făcutu stînjinul ci s-au măsuratu.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Hotarnica
vornicilor de poartă [ai Meleghi] Tanasî Meleghi şi Lupu Hadîmbul şi diiac de divan,
din anu 7270,
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10318. Orig., hîrtie difolio (34,5 x 22 cm.), cerneală
Tieagra- sigiliul rotund (3 cm. diam.) al Porţii domneşti, avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele:
n/i/tn/pu (P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

'Omis.
- „<l>ungul locului", scris de aceeaşi mînă pe margine.
1
De 23 cm.

461 1762(7270) august 15

Grigorie Ioan <Calimah> voievod hotărăşte ca preoţii şi diaconii de la cele două biserici de
la Curtea domnească să primească din vistieria domnească de două ori pe an cîte 369 de lei şi 67
de bani.

t Cu mila lui D(u)mn(e)dz(ă)u, Io Grigorie Ioan v(oie)voda, d(o)mnul Ţării

Moldovei. Facem ştire cu acestu hrisov a domniei mele pentru rugătorii noştri preoţii şi
diaconii ce slujescu la sfintele bisărici domneşti de la Curte g(o)sp(o)d, adecă la bisărica
ce mare dispre g(o)spodu şi la bisărica despre g(o)spojda, carile fiindu nelipsiţi de la
slujba bisăricii şi slujindu sfîntă ieturghie în toate zilele nu pot a căuta de altă orice
trebuinţă pentru chiverniseala vieţii lor, ce toată hrana şi îmbrăcăminte lor razimă asupra
milii domneşti, ce au obicei a lua de la visterie. Şi dîndu jalobă domniei mele, cu multă
nlîngire, precum cu rînduiala ce au avut pără acum nu sintu odihniţi, ce să află în multă
supărare şi lipsă, fiindu că acel obiceiu a lor ce li să da pomazanie la sărbătorile
însămnate nu.Ii să da banii la fieştecare zi, ce numai cîndu să tîmpla di iese domnie la
bisărică, iar cele mai multe sărbători întru care nu iese domniia rămîne de trece la mijloc
cîte giumătate de an şi cu multe jalobe ce dau după atîta vreme ce trece iarăş(i) nu li să
dau bani gata, ce li să rînduie rămăşiţă şi nu numai că de la cei mai mulţi nu lua ce încă
să şi necinstie cu cuvinte proaste şi mai de multe ori rămîne şi păgubaş(i) de toţi banii.
Şi cerîndu ca să să taiă acel obiceiu şi cu altu chip să li să de mila ce au, am socotit
şi domnie mea că este cerire lor cu cale şi, iată, după cum toate s-au pus de cătră domnie
mea la bune rînduiele şi cu odihna şi mulţămire tuturor, asămine şi pentru rugătorii
noştri preoţii şi diiaconii de la aceste biserici g(os)pod am făcut domnie mea milă şi, ca
să lipsască acele supărări şi pagube, s-au făcut socoteală de toţi banii ce ave obiceiul să
ia pe anu şi au cuprinsu 739 lei 12 bani, de care şi izvodu anume de aceşti bani, după
orînduiala ce era, s-au făcut şi s-au pecetluit cu pecete gospod. Şi hotărîm pintr-acestu
hrisov a domniei mele: această somă de bani arătată să aibă a lua din vistierie g(os)pod
de 2 ori pe anu, însă 369 lei 67 bani la zi întăiu a lunii lui săptembrie şi 369 lei 67 bani la
zi întăiu a lunii lui martie. Şi după aşezare ce li s-au făcut cu acestu hrisovu a domniei
piele, la vreme însămnată să aibă a li să da banii ori din ce slujbă va fi la ace vreme,
neîmpiedecîndu-să rînduiala lor de cătră nime şi, orice trebuinţă s-ar întîmpla, aceşti
bani a lor numai să li să dea din vistierie domnească. Şi pohtim şi pre alţi luminaţi
domni, ce Dumnezeu îi va orîndui în urma noastră, ca să nu strice mila aceasta, ce mai
vîrtos să o întărească pentru vecinică pominire.

417
 Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 7270 <1762> avgost 15.
' Hw rpHfU'pH6 IWAN K(oe)KWAâ m.p.
Arh. St. Bucureşti, Fo'nd Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XC V/87. Orig., hîrtie difolio (47 ţ x<
34,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală foţîe
avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi lei rairpanţi ţj
timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi buzdugan şi de slovele: Iw—fp, ce continuă, în bandă, iij|)
scut: Iw 1761 BB (Io Gr(igorie)/lo(an) v(oie)v(od). 1761).

EDIŢII: Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 28-29, nr. XXV (orig., cu ziua citită grcsjt: 5i;1
Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.); idem, Biserica Sf
Neculai, p. 24 (rez. şi scurt extras după Erbiceanu).

462 1762 (7270) august 19

Zamfira şi fiii ei vînd preotului Dimitrie şi soţiei acestuia Soltana o casă din mahalaua
Măjilor, cu 50 de lei.

Adică eu, Zamfira, împreună cu fiii mei făcut-am adevărat şi încredinţat zapis al
meu la mîna fiului meu, preotului Dimitrie, adică ginerelui meu şi fiicei mele Soltanii, şi
fiilor dumilorsale, precum de nime silită, nici asuprită, ci de a mea bunăvoie, am dat a
am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, adică o casă cu locul ei cît are prinpregiur, car®
casă este în mahalaoa Măjilor, între casa lui Toader Costaşco şi între casa Niculăiesei, şi
de la vale de dughenile Arghiroaie. Şi tocmala ne-au fost 50 lei, adică cincizăci lei; şi
văzînd şi eu plata deplin am dat şi eu acest zapis de stăpînire, şi încă şi eu <să am> a mă
sprijini în casă în viaţa mda cu fiii mei mai sus numiţi, şi-am dat şi zapisul cel vechiu la
mîna preotului, ce-mi sînt şi mie date de la cine am cumpărat-o, adică de la Alexandri
blănar zăt Timuş blănar.
Şi cînd am făcut această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, care
mai gios s-au iscălit, şi care n-au ştiut carte ş-au pus degetul, ca să fie fiilor noştri moşie
în veci, neclătită; şi, pentru mai mare credinţa, am pus şi eu degetul.
Let 7270 < Î 7 6 2 > avgust 19 zile.
Eu, Zamfiră, soacră preotului Dimitrie, am Vîndut cu voia mea şi am pus degetul'.
Şi eu, Gheorghi sin Zamfira, am pus degetul, cu voia mea am vîndut, după
moartea mamei 1 .
Şi eu, Catrina Stoculesă, m-am întîmplat.
Şi eu, preotul Ştefan, am scris acest zapis cu zisa dumisale soacrei preotului
Dimitrie, anume Zamfira.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLIV/12. Orig., hîrtie (31,5 x 21,7 cm.), cerneală neagră, două amprente
digitale.

1
Amprentă digitală. • -,&

463 1762 (7271) septembrie!

Iordache cantaragiu şi soţia sa, Ruxanda, vînd lui Mihălachi Jilinco negustor două case, ci
45 de lei.
Adică eu, Iordachi cantaragiu, zăt Guţoae, şi împreună cu soţul mieu, Ruxanda
făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna d(u)m(i)sale giupînului Mihalachi Jilincc
cupeţu, precum să să ştiie că i-am vîndut d(u)m(i)salea neştea căsişioarea care easea

418
 Ji-aU fostu şi miia dată de zestrea de la soacră-mea Rughina Guţoae, cari fiindu făcutea
i> giumâtate de locu a d(u)misalea giupînului Mihălachi şi pe giumătate de locu al
pieait, cea ni-au fostu datu de zestre, cu cas cu tot. Şi această parte de locu şi aceşti doî
casea s-au vîndut d(u)m(i)sali; şi tocmala ni-au fostu patruzăci şi cinci di lei, însă
ireizăci de lei mi-au dat bani gata în mîna mea şi cinsprezeace lei bezmănul locului pe
7|ci ani. Şi i-am datu şi eu acelu adivărat zapis al mieu şi împreună cu zapisălea vechi di
cumpărătură locului ca să-i fie d(u)m(i)salea ocină şi moşie în veci.
Şi, pentru mai adevărată credinţa, m-am iscălit mai gios, şi eu şi cini s-au mai
„tîmplat ca să fie de bună credinţă.
L(ea)t 7271 < i 7 6 2 > sepî(emvrie) 5.
ţ Iordachi cantaragiu zet Guţoai am vîndut cu voe me.
Eu, Ruxanda, soţul lui Iordachi, cu voe me 1 .
Eu, Rughină Guţoae, soacra lui Iordachi, cu voe me 1 .
Eu, Anghel ciohodar sin Rughini Guţoae, cu voe me.
Eu, Costantin Parvul ot vist(ierie) am scris cu zisa lor.
loniţ Ciornei, martur; Dumitru Botezatu fiind mahalahiu şi-s martur; Atipitptoq
"optoţ, paprnq 1 -
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 100, nr. IX. Orig.
1
Diraitrios Gorios, martor.

464 1762 (7271) septembrie 6

Mărturia a trei vornici de poartă privitoare la locul de pe Uliţa Hagioaiei cumpărat de
Gavril Covrig staroste de la Gheorghiţă, fiul lui Ion sumănar.

t Din luminat(ă) poroncă preînnălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigorie loan

v(oie)vod, orînduindu-ne dum(nealui) Manolache Costache vel log(o)făt să mergim la
Măriuţa Săvoie şi la Andreiu, nepot(ul) său, şi la Toader Pascul cupeţ şi la alte neamuri a
tor şi răzeşi să le zîcem să iscălească într-un zapes ce au cumpărat un loc de dugheană pe
Uliţa Hagioi, la faţa tîrgului, Gavril Covrig staroste de la Gheorghiţă sîn Ion sucmănarul,
cari acel loc l-au fost [1-a] răscumpărat Gheorghiţ(ă) sîn Ion sucmănar de la Pavăl
Stroescul blănar, ginerelui Gavril Covrig starostelui, cari şî Pavăl l-au fost cumpărat de
la Iaeob jîd(ov) din Roman, carile l-au fost luat Iacob pentru o datorie de la Ion
.•iucmănarul. Acmu, fiindcă l-au fost răscumpărat Gheorghiţ(ă) sîn Ion sumănarul, fiind
locul lor l-au vîndut de bunăvoie lui [lui] Gavril Covrig starostelui drept o sută triizăci şî
cinci de lei noi, afară de doisprăzăci lei ce s-au făcut cheltuială cu nişte lemn şi cu nişte
peatră cari să cumpăras(e) pentru treaba acelui Ioc şi s-au prăpădit. Şi acmu viind locul
iar la mîna lor s-au răbdatu să de acei 12 lei ce au fost cheltuit Pavăl la cumpărătura
dinikb»1. Şi au dat acei 135 de lei şi s-au aşăzat între dînşii, după cum arat(ă) şi
®pcs(u)l lui de vînzare.
Şi mergând noi la acei arătaţi mai sus răzăşi şi neamuri acestui loc de dugheană,
după poroncă dum(i)sale vel log(o)făt, le-am zîs ca ori să iscălească în zapes ori să de
bani. Şi le-am pus şi zî păr-în trii zîle ca ori să de banii ori să iscăleas(că). Şi trecînd doî
luni la mijloc nici au dat bani, nici au vrut să iscălească zapesul. Şi am făcut şi noi
aceasta mărturie a noastră din poroncă dum(i)sal(e) vel logoft(ului) la mîna lui Gavril
"starostelui ca după mărturie noastră să-ş(i) fac(ă) şi întăritură de la mărie sa vod(ă) în
care mărturie am pus şi pecete Porţii g(os)p(o)d.

419
 L(ea)t 7271 <1762> săpt(emvrie) 6.
Tănas(e) Meleghi vor(nic) <m.p.>.
Ştefan Popăscui vor(nic) de pdart(ă) <m.p.>.
Lupul HadîmbuLvor(nie) de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St.. Iaşi, Documente, CDXXIV/51. Orig., hîrtie difolio (30 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră|
sigiliul rotund (3 cm. în diam.), în aceeaşi cerneală, al Porţii domneşti, avînd de o parte şi de alta a unei crU(.j3
slovele: n/i/'kll/pu (P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

' Omis.

465 1762 (7271) septembrie 1 >. !£.j

Grigorie Ioan <Calimah> voievod scuteşte ţiganii din Focşani ai Mitropoliei Mokbvji c,;
impozitul pentru grajdul domnesc <din Iaşi>.
t Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ioan vo(ie)v(o)d, domn Ţării Moluivid,
Facem ştire cu această carte a domniei mele pentru aceşti ţigani a sfintei M rcpoli'
anume: Costandin Bostan şi Necolai Bostan, şi Dumitru nepotu lui Bostan, ş. Stoic;:
feciorul Pascului, şi Ion tij fecior lui Pascu, şi Statie iarăş(i) frate lor, şi Manole • rau. lui
Hurguiu şi Statie fecior Iui Manole şi Simeon tij fecior lui Manolie şi Marica st.ra Jur.
fată lui Manole, şi Prohira sor(a) Maricăi, şi Costandin Mazăre, şi Ion Bălegai.ul.
Costandin Băiceanul cu ţiganca lui, anume Ioana, şi cu doi feciori, anume: Vasilie şi
Dumitraşco şi trei fete anume: Soltana, Mărie şi Mariuţa, şi Aniţa fata lui Costanaui
Bostan, şi Staico feciorul Pascului, şi Ion frate Stoicăi, şi Statie frate Stoicăi, şi Tudori
fata lui Hurjuiu, şi Dumitru feciorul lui Bostanu şi Nastasiia cu feciorii ei, Petrea sf
Stoica, şi Toader feciorul lui Necolaiu Bostan, şi Radul ginere lui Bostan, carii să
hrănesc cu meşterşugurile lor în tîrgul Focşanii, unde acolea le iaste şi şăderea lor.
Pentru carii spuindu-ne sf(i)nţiia sa preaosfinţitul mitropolitu chir Gavriil cum că
aceşti ţigani făr(ă) de cale să învăluiesc despre mulţi cu multe pricini şi fiind depărtaţi cte
Mitropolie, iată dar pentru ca să lipsască de asupra lor totu feliul de învăluială lc-«ty
datu domniia m e a cartea aceasta prin carea, hotărînd, poroncim ca să fie în pace de cătră
giuzii domneşti şi boiereşti şi de cătră starostii de ţigani din Focşani şi despre cărei
strîngu leul de pre la ţiganii căsari şi cîte giumătate de leu de holteiu pentru plata
lucrului ţiganilor ce lucrează la grajdiul domnescu ca să nu dea aceşti ţigani nici un ban.
Aşijderea să să apere şi de cătră alţii ce umblă cu cărţi g(o)sp(o)d strîngîndu-ş(i)
pe ţiganii lor, pre aceşti ţigani unii ca aceiia să nu-i învăluiască, ci de va avea cineva i
răspunde ceva pentru aceşti ţigani, să meargă la sfiinţiia sa preaosfinţitul mitropolitu cu
răspunsul său pentru aceşti ţigani şi nici a-i judeca pentru pricini mici sau pentru alte
gîlcevi ţigăneşti, nimenea să nu aibă a-i judeca, nici la grosuri şi la închisori nimenea sâ
nu-i bage, nici starostii de Putna nici alţi zapcii stărosteşti întru nimic să nu-i supere,
afară cîndu s-ari afla în furtişaguri şi morţi de om, care acestea sîntu judecăţi de divan
g(o)s(po)d.
Şi cum poroncim domniia mea aşa să să urmeză. într-alt chip să nu fie.
L(ea)t 7271 <1762> sept(emvrie) 10 d(i)ni.
ăs nnca% 6ms' flpwKwnîe <*f'tnTe<v v Mcw^.
H w rpwrwpMe IWAK B(O€)KWAA m . p .
K W N A H rp'64 r" Awr(o)4,(e)r N P W H H T W X <m.p.>.
S-au trecut la condic(ă) de Costandin Bostţan?).

420
 (rfh. St. Bucureşti, Fond, Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/149. Orig., hîrtie difolio
| 31.7 cm ), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală
- jvînd capul de bour cu steaua în sase colturi între coarne într-un scut oval flancat de doi lei rampanţi si
; Ij^ijBt de o coroană deschisă mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iw—rp, ce continuă, în bandă,
' %ub scut: Iw 1761 BB (Io Gr(igorie)/Io(an) v(oie)v(od). 1761).

4^6 1762 (7270) septembrie 14

Grigorie Ioan <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Dancul dreptul de a lua din vama
iotanească din Iaşi patru oca de untdelemn şi jumătate de ocă de tămîie pe lună pentru candele.
Hw 1'pnrwpYe Î W A H B O C E C A * , r(o)cn(o)A«p("i») 3 e M i \ e M W A A A B C K W H . F a c e m
ştire cu această carte a domnii mele pentru sfîntă mănăstire ce să n u m e ş t e Dancul, d e
lîGea din Ieşi, u n d e să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul Sfinţilor Marilor Voievozi
Mihail şi Gavriil, care sfîntă mănăstire, avînd hrisoavi atîta de la alţi luminaţ(i) d o m n i ce
au fostu mai înainte de noi cîtu şi de la preînălţatu părintele domnii mele, hotărînd ca să
ia din vama d o m n e a s c ă de aicea din leş cîte patru oca de untudelemnu şi cîte giumătate
, de oca de tămîie p e toată luna, ca să f i e d e arsu în candil(e) pre la sfintel(e) icoan(e).
Pentru aceasta şi domniia m e a încăş(i) i i-am întăritu, cu această carte a domnii
racle: ca să ia acestu untudelemnu şi tămîie ce arată mai sus, de-a p(u)r(u)rea p e toată
luna. nelipsita în toată v r e m e a domnii mele, însă şi părinţii călugăr(i) dator(i) să f i e a
rusa pre Dumn(e)dzău pentru să<nă>'tatea preînălţaţi părinţilor d o m n i i mel(e) şi pentru
t-i noastră viaţă şi domnie.

Şi poroncim domniia m e a dum(nealui) vel vameş nelipsit să să d e a mila aceasta că

uşa este poronca domnii mel(e).
Aceasta scriem.
V(ă)l(ea)t 7 2 7 1 < 1 7 6 2 > săpt(emvrie) 14.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
mut (•' 2 x 2,9 cm), aplicat în cerneală, avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne într-un scut
«val fljncal de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi buzdugan şi de sldvele:
Iw-rp :e continuă, în bandă, sub scut: Iw 1761 se (lo Gr(igorie)/Io(an) v(oie)v(od). 1761).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 281, nr. 373 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (31,4 x
19.3 cm,), sigiliu domnesc în cerneală roşie (ca şi intitulaţia), din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele
Afli.». Grecia, nr. 422).

1
Omis.

467 1762 (7271) septembrie 16

» Grigorie Ioan <Calimah> dăruieşte lui Petrea sîrbu o bucată d e loc d o m n e s c din şesul
Bahluiului, Spînzurătorilor, sub iazul domnesc, u n d e acesta şi-a f ă c u t casă şi
la capătul P o d u l u i
băeimc.

Noi rpwopYe IWAM B(O6)B(O)A(<*). EO»(Ve») MHAOCTO'K»), rocnc>A(A)p

3,KA\AH MOAAABCKOH. F a c e m ştire cu această c a r t e a d o m n i e i m e l e tuturor c u i s ă c a d e a
şti că iată domniia m e a m făcut milă cu Petrea sîrbu, carele fiind o m străin şi
câsătorindu-să aicea în ţară şî aşăzîndu-să ca unul din pămînteni, domniia m e din
deosăbită mila noastră m - a m milostivit şi l-am miluit cu o bucată de loc din dreptul locul
domnesc ci iaste în şăsul Bahluiului, la capătul Podului Spînzurîtorilor de sus, sub iazul
domnesc, u n d e şi-au făcut Petre o casă şi băcălie p i acel locu tot într-un părete şi
dugheana dinaintea casei, la care loc din poronca domniei m e l e orînduit-au cinstit şi

421
credincios boier domniei mele, dum(nea)lui Manolachi Costachi vel log(o)f(â)t,
boierii noştri Tănasi Meleghie şi Lupul Hadîmbul vornici de poartă de l-au hotărît pgj
pregiur acel Iocu cît au fost fără supărare mahalagiilor, de la care am văzut domniia me
şi mărturie hotarnică din velet 7271 <1762> septembrie 15, scriind că mergînd acolo fo
acel locu au făcut ştire şi arhimandritul Procopie egumen de mănăstirea Galata şi alto;
mahalagii de prin pregiur ca să vie să răspundă cine ar ave ceva, alţii n-au răspuns
nimică făr(ă) de cît arhimandritului Procopie egumen di la Galata au zis că iaste locuf
mănăstirii Gălăţii pe acolo, răspunzînd că are mănăstirea şi scrisori de la alţi domni; $f
i-au fost pus numiţi hotărnici vade ca să-şi scoată scrisorile şi au trecut o lună de zile si
egumenu n-au scos nici o scrisoare. Apoi, împlinindu-şi vadeaua ce şi-au pus s i n p r a î r
răspuns că mănăstirea nu are nici o scrisoare pe acel loc ce numai cît au apucat stăpînirel
pe acel loc, din care s-au cunoscut că egumenul rău să acolisăşte cu vreo stăpînire a
monastirei pe acel loc. Şi adeverindu-să că locul acela este făr(ă) nici o pricinii şi iaste
drept domnescu, au făcut stînjen de opt palme şi începîndu-să întăi a să măsura locul dm
malul Nicolinii, din capul Podului Spînzurătorilor pre despre răsărit pe dinaintea casăi si
a dughenii alăturea pintre puţu şi pintri dugheana lui Petcu şi sus păr-unde s-au împlinita
treizăci şi şase stînjeni şi s-au pus peatră hotar; şi de acole spre apus înspre Galata au
măsurat şi s-au găsit douăzăci şi trii de stînjăni şi s-au pus piatră hotar, unde s-au lăsat şi
drum despre casa lui Doroş, şi de acole alăturea cu drumul ce merge la casa lui Doros
s-au aflat treizăci şi şasă de stînjeni păr-în apa Nicolinii în gios despre amiază zi, asupra
răsăritului, s-au aflat douăzăci şi trei de stînjăni, şi s-au pus piatră la capătul Podului
Spînzurătorilor, de unde s-au început întăi a să măsura. Şi aşa s-au încheiet tot locul pe
cît locu au cuprinsu cu casa şi cu ograda lui.
Deci, după mărturia numiţilor hotărnici cu iscăliturile lor şi încredinţată şi cu
pecetea Porţii, dăm şi de la domniia m e şi întărim stîpînirea Petrei sîrbului băcal pe lot
locul acela după toate sămnele şi hotărîtul ce arată mai sus să-i fie şi de Ia domnie me
dreaptă danie şi miluire lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor lui, şi hrisov şi
întăritură, cu tot hotarul şi cu tot venitul, niclătit şi nirăşluit nici odinioară, în veci. Şi
poftim domnia me şi pre alţi luminaţi domni ci vor fi în urma noastră să întărească
această puţină milă şi danie ci am făcut domnie me pentru a domniilor sale vccinica
pomenire.
Veletul 7271 <1762> săp(tem)v(rie) 161.
Iscălit: M D N O A A K H KoCTAKM B6A AOR(«.)<Ţ>(e)T IIJWMHTOX'
S-au trecut la condică. Simion.. . 2 .
Giudecătorie ţîn(u)tului Iaşii
Copie aceasta după poslăduire ci s-au făcut fiind întocmai cu orighinalul, de aceea
potrivit ceririi Hanii berăriţa să încredinţazi pe formă.
. . . 3 ; Z o s i m (?) < m . p . > ; T . Pisovschii <m.p.>.
No. 1230; 1841 av(gust) 6 zile 4 .
Arh. St. Iaşi, Divanul Domnesc, Tr. 806, opis 916, dosar 35, f. 34r. - 35r. (numerotaţie nouă)/41 şi 50
(numerotaţie veche).

EDIŢII: Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 188-189, nr. CXXI (aceeaşi
copie).

1
Urmează menţiunea copistului: „locul peceţii domneşti".
2
Urmează precizarea aceluiaşi: „mai mult nu să cunoaşte, fiind rupt".
3
Semnătură autografă indescifrabilă.
4
Sigiliu oval cu legenda: „Prinţipatul Moldavviei. Giudecătoriea. Ţinutul Iaşi. 1841".

422
 ^ 1762 (7271) septembrie 20
Mărturia lui Tănase Meleghi vornic de poartă privitoare la partea de moşie a mănăstirii
-Jjşjjta ce se află în hotar cu locul tîrgului Iaşi.
20 septembre7271 <1762>.
«Tănas(e) 1 Mel(e)'ghi vor(nic) de porută», arată că a fost orînduit de «Manolachi
t\istachi vel log(o)făt» a cerceta «moşăe mănăstirii Gălăţăi» în hotar cu «locul tîrgului
ţas»; 'a mănăstire era egumen ProcOpie arhimandrit; asistă şi cel de la «Barnoschi» «şă
Agapiian proin egumen de Sfeti Sava». Egumenul «ia bezmănu pe casă şă dejmueşti
padinile oaminilor». Arată act de danie de la Dumitraşcu Cantacuzăno din 22 iunie
3182 <I674>, ce dădea şi o parte din locul tîrgului, puind pe «Ioniţă Bantăş vornecul de
porta şă cu şoltuzul de Eş şă cu 12 părgari, şă au ales ace bucată de loc». Se văd «petrile
pe şăsu, alăture cu ocolul iarmarocului, păr-în Podul Spânzurătorilor, di ceia parti pănă
în apa Micolinii, iar piste iazu nu treci în vatra iazului domnescu».
Locul se întărise de Antonie vodă, la 14 mart 7186 <1678>, de Costandin vodă, ia
29 august 7200 <1692>.
Pecete din 1718 a vornicilor de poartă: P(e)ce(te)a P(o)'rţ(ii)'.
Pe a doua foaie: «Ion Bantăş diiac za divan am scris».
După Iorga, St. şi doc., V, p. 252, nr. 133. Extrase după orig., hîrtie, sigiliul din 1718 al Porţii
domneşti.

1
Parantezele lui N. Iorga.

469 1762 (7271) septembrie 22

Mărturia vornicilor de poartă privitoare la nişte dugheni de pe Uliţa Chervăsăriei ale
mănăstirii Sfîntul Ioan Gură de Aur pe care voia să le stăpînească pe nedrept Neculai Gane diac de
divan.
f Den luminat poronca preaînălţat domnului nostru mărie sa Grigorii Ioan
v(oie)voda ne-au rînduit dum(nealui) Manolachi Costachi vel log(ofă)t de-am mersu pre
Uliţa Chervăsării la nişte dugheni şi cu pivniţă de piiatră, ce sînt a mănăstirii lui Sveti
ioan Zlataustu, care jăluis(e) Neculaiu Gane diiacul de divan mării sale lui vodă cum că
acel locu ce-1 stăpînesc călugării de la mănăstire lui Sfeti Ioan esti a lui de pe fămeia lui
datu zestre şi l-au cuprinsu călugării fără de nici o dreptate. Cari după ce am mersu acolo
am cetit întîiu zapisul lui Neculaiu Gane ce esti scris din let 7176 <1668> ghen(arie) 23,
cari zapis scrii un locu de casă pre Uliţa Chirvăsăriei, dară nu răspundi lîngă cini şi lîngă
al cui dugheni să fie, ce un zapis orbu, făr(ă) de nici a îndreptări.
Iar svinţiia să părintile Paisîi arhimandritul şi egumen de la mănăstire lui Sveti
Ioan Zlataust şi cu tot soborul ne-au arătatu întăiu un zapis din let 7177 <1669> iulie 15,
de la Măcarie egumen şi cu tot soborul de la svînta mănăstire Gălăie, care scrii opt
dugheni pe Uliţa Chervăsării, lîngă dughenile lui Ionaşcu Benescul ce au fost vătav de
temniţă şi denainte casăi Picioragăi; şi alt zapis iarăşi dintr-acelaşi vălet şi dintr-acieşi zi
şi iarăşi de la Măcarii egumen şi cu tot săborul pentru acelaşi locu avîndu alte pricini; şi
ne-au mai arătat alt zapis di mărturii de la toţi boierii cei mari ce au fost la velet 7177
<1669> iul(i)e 25, de la Cîrste vameşul cel mari, fratele mării sale răposatului Ducăi
vodă scriind că acel locu de opt dughene au fost a socru-său, lui Arsăni neguţătoriului; şi
fiindcă au fost mai făcut schimbu cu altu locu tot din Chervăsării au dat şi ei bani gata

423
 350 lei şi l-au dat danii mănăstirii Golăî; şi peste toate aceste zapis(e) şi ispisoc(ul) <k
întăritură mănăstirii de la Duca vod(ă) din let 7177 <1669> iul(i)e 29; şi au mai arătau;
alt zapis din veletu 7179 <1671 > fevr(urie) 15, de la lonaşcu biv vătav de paici, pe aj[
locu deos(e)bitu ce scrii p e un locu de cas(ă) şi cu pivniţă şi cu trii dugheni şi ispisocu de
la Duca vod(ă), şi alt zapis din let 7168 <1660> ap(rilie) 2 pe alt locu lîngă acele di >t
Mărie fata lui Anton neguţătoriul şi d e la fecior(ul) ei Tănasîie şi s-au doveou că
Neculaiu Gane diiacul de divan au îmbiat fără de nici o dreptate.
Şi după cum s-au dovedit am făcut şi noi această mărturii Ia mîna svinţîi sale
părintelui Paisîi arhimandritul şi egumăn(ul) de la svînta mănăstire lui Svetii Ioan şi a tot.
soborul. Şi, pentru credinţă, am pus şi pecete Porţii g(os)p(o)d şi am şi iscălit.
Let 7271 <1762> sept(emvrie) 22.
Tanas(e) Meleghi vor(nic) de portă <m.p.>.
Chiriac Poroschi vornecu de portă <m.p.>.
Si
» eu Antohi Lută> <diac>' de divan am scris,7 fiind rînduit <m.p.>.
r
Neculai Gan(e) diiac de divan <m.p.>.
Ioniţ(ă) Bantăş diiac za divan <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, IJ/8. Orig., hîrtie difolio (35,2 x 22,6 cm.), filigran,:
cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. în diam.), aplicat în aceeaşi cerneală al Porţii domneşti, avînd de o
parte şi de alta a unei cruci slovele: n / i / 4 n / p i t (P(e)cd(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe (neclare),
anul 1718.

' Omis.

470 1762 (7271) octombrie

Duca tipograful se judecă la Divan cu Şteal pisar pentru două pogoane de vie de la Copou-
pe care cel dintîi, care cîştigă procesul, le cumpărase în 1753 de la Răducanul pisar.

t Facem ştire cu această cârti de giudecată că, din luminată poronca preînnălţaiu
domnul nostru, mărie sa Grigorie Ioan v(oie)voda, s-au giudecat de faţă înnainte noastră
Duca tipograf cu Şteal pisariu, bărbatul Ilincăi, pentru 2 pogoane de vie de la Copou.
cari aciste 2 pogoani de vi6 le-au vîndut Răducanul pisariu, fratile Ilincăi, Ducăi
tipografului cu zapes, la vălet 7262 <1753> noie(m)vrii 15, în cari zapis s-au văzutu
iscălitu Răducanul pisariu, vînzătoriul, cu fămeie lui, Vărvara, şi Ilinca, sora'
Răducanului pis(ar), şi Neculaiu, unchiul Ilincăi. Pe cari vii acmu, piste atîţi ani, Şteal
pisariu, bărbatul Ilincăi, cere să le ia de supt stăpînirea Ducăi tipografului, cu 2 scrisori
dieţi de la tatăl Răducanului pisariu, în cari dieţi arată că Răducanului pisariu i-au făcut
parti dintr-altile; ş-au mai răspuns că această vie au fost a Ilincăi, fămei lui, zestri, di pe
mumă-sa, dar dovadă n-au arătata.
Asupra cărie pricină arătat-au Duca tipograful şi anafura întărită cu pecete domnii
sali Costandin Mihaiu Racoviţă vodă, după giudecata ce-au avut la preuţii lor. Şi au mai
cercetat şi dum(nealui) log(o)f(ătul) Iordachi Cant(acuzino) ş-au iscălit, în cari anafura
seri ie şi adeverează că, atunci, la vălet 7261 <1752> sept(embrie) 12, din poronca
domnească, s-au giudecat Răducanul pisariu cu soru-sa Ilinca, pentru unile şi altile
rămăşiţuri a unui fraţi a lor, Ion ce-au murit holteiu, trăgînd toată partea mortului să o ie
Ilinca, pentru că zice că Răducanul îi este frate numai di pe tată, dară Răducanul a
răspuns că parte mîne-sa, de uni şi alti ce-au rămas după moarte ei, aU rămas toati pe
mîna maştehă-să Aniţii, m u m a Ilincăi, pe cari a luat-o tată-său pe urmă, al doilea fămei,
ş-au făcut şi pe Ilinca. Şi maştehă-sa, Aniţa, toati ale mumii lui le-au stăpînit şi lui

424
fjjenuoă nu i-au dat, cari să face mai mulţi decît cere el, după cum au arătat şi izvodu
j-iutne iscălit de unchi-său Neculaiu pisariu, fratile Aniţii.
M. după pravilă, aşa i-au giudecat: şi toate rămăşiţurile mortului, a lui Ioniţi,
fratile lor. s-au făcut în 3 părţi: o parte pentru sufletul mortului, o parti Ilinca soru-si, o
parte - Răducan pisariu.
Iar pentru cărţile dieţile aceste ce le-au arătat atunci Ilinca de Ia tată-său, în cari
•irată să nu aibă parte Răducanul, au rămas să nu să ţiie în samă, ce să-ş(i) ie parte
dreaptă- fiind fraţi, şi osăbit, că parte mumii Răducanului ce-au fost au întrat toată în
ţ:iîna maştehă Aniţii şi ea au prăpădit-o.
Deci Răducanul, luîndu-ş(i) parte ce i s-au venit dreaptă, în cari viindu-i-să pi acele 2
pogoani de vie, la anul mai pe urmă după giudecata ce-au avut, le-au vîndut Ducăi
tipografului, cu ştirea tuturor, cum sint şi iscăliţi cu toţii în zapisul de vînzare ce s-au văzut.
Si atunci, de 9 ani au stăpînit tot cu pace Duca tipograful viia. Şi Ilinca, sora Răducanului,
era toţi faţă, prăviia stăpînirea; încă avînd atunci alt bărbat, nici pe frati-său Răducanul nu
l-au mai tras la vro judecată, să zică pentru vie-a cui este di pe mumă-sa Aniţa.
C e acmu, după ce-au murit Răducanul, frati-său, şi bărbatul ei cel dintăiu, şi
luindu-o Şteal pisariu fămei, au scornit aceşti pricini: cum că viia i să tragi di pe
mumă-sa Aniţa şi că Răducanul nu-i esti fraţi bun di pe mumă-sa şi viia i s-ar căde ci.
Dară de vremi că şi toată parte mumii Răducanului, după ce-au luat tatăl Răducanului
fămei de al doile pe Aniţă m u m a Ilincăi, toati ale mîne-sa le-au stăpînit şi le-au prăpădit
maştehă-sa Aniţa. Şi Răducanul are dreptate să-ş(i) ceară cleronomiia din parte mîne-sa
din cele ce n-au prăpădit maştehă-sa Aniţa, cum pi parte frăţască, ca şi alţi fraţi, di pe
titâ-său. Şi că parte iui ce i s-au venit, volnic au fost a o vindi cui au găsit, de vremi că
neamul lui n-au cumpărat.
Şi, fiindcă Răducanul au vîndut viia de atîţi ani şi Ilinca cu ochii au prăvit
stăpînire Ducăi tipografului, cari ea de ave vreo strîmbătate, pute a-ş(i) căota într-atîţe
ani cit au trăit frati-său Răducanul.
Şi după toată cercetare, s-au cunoscut că Şteal pisariu, bărbatul Ilincăi, s-au
acolisit rău şi făr(ă) de cale de Duca tipograful şi s-au dat rămas.
Iar Duca tipograful să-ş(i) stăpînească viia, după cum au stăpînit şi pînă acum, cu
bună pacc, după zapisul de vînzare ce s-au arătat mai sus şi după cum am socotit şi am
aflat că este cu cale şi cu dreptate, am dat această carte de giudecată Ducăi tipografului,
ca să-i fie de credinţă.
7271 <1762> oc(tomvrie).
Manolachi vel log(o)f(ă)t; Mih(alachi) Sturdza vel vor(nic) <m.p.>; L(upul) Balş
vel vor(nic) < m . p > .
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Della vigna di Copou <şi
un scurt rez. g r e c e s o .
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/220. Orig., hîrtie difolio (34,5 x 21,8 cm.), filigran, cerneală
neagră.

471 1762 (7271) octombrie 1, Iaşi

Grigorie loan <Calimah> voievod hotărăşte ca Nastasia Chistruiasa şi fiii ei să răstituie lui
Theofil monah de la Sfînta Vineri 100 de lei, potrivit judecăţii boierilor de divan.
HW rpHropi'e H U M I N B ( O 6 ) B W A , EO>Ke(IO) M H A O C T ( Y W ) , R O C N O A A P T 3 ' H M A M
MOAAAKCKOM. După hotărîre dumilorsale veliţilor boieri, cercetînd şi domniia me

425
giudecata aceasta am aflat că bine şi cu cale au giudecat şi, drept aceea; port 'îcini 1/
toate aşa să să urmezi, iar neodihnindu-să vre o parte şi ar ave alte răspunsuri a să s„eri lj'
Divan, uşa Divanului să-i fie deschisă. Şi am întăritu şi cu pecete domnii mele,
Let 7271 <1762> octomv(rie) l 1 .'

Facem ştire cu această carte de giudecată că, din luminată poronca mării sale p r /
înălţat domnului nostru Grigorie Ioan voievoda, au venitu înnainte noastră Theofii
monah de la Sf(î)nta Vinere şi ne-au arătat 2 cărţi de giudecată ce au avut la dum(nja)Jor
veliţii boieri scriind pentru 650 lei ce-au avut datorie cu zapis la Nastasiia Chistnria.sâ si-
la ficiorii ei lani, şi Vasilie şi Nastasiia, fiind chizăş la zapisul lor unul de altul; şi j t e j
bani fiind luaţ(i) cu dobîndă, de o sută de lei 15 lei pe anu.
Şi după giudecăţile dumilorsale boierilor i-au dat alţi bani, iar cu 200 de 'ei i-au-
rămas datori să-i mai de lui Theofii. ş
Şi apoi iar mai avînd ei giudecată la Divan, la mărie sa preînălţat părinteh marii;
tale Ioan Theodor v(oie)vod, le-au hotărît giudecata cu boierii ca să-i de şi acei bani 200
de lei pînă în şasă luni, fără dobînda lor, fiind oameni scăpătaţi şi i-au arsu şi focul şi aii
pus ei şi o casă a lor ce-au avut în Tîrgul Făinii amanet ca de n-or purta ei de grijă să de
banii la zi să aibă a să vinde casa şi în cît să va pute găsi preţ şi cu altile de a lor ce-or"
mai ave să să plinească banii şi toată cheltuiala să fie despre dînşii din vreme că şi pentnr
bani s-au hotărît pînă la zi să nu umble cu dobîndă, după cum mai pre largu arată carte
gospod de hotărîtă giudecată. Şi apoi nedînd ei banii la zi s-au rînduitu p e vornicii de
poartă cu poronca g(os)pod de au pus cruce casăi să să vînză la mezat; şi au pus pe un
Necula telal de au strigat-o la mezat patru luni şi apoi s-au vîndut lui Gheorghip
căpitanul de menzil într-o 100 lei, fiind alăture cu casa lui. Şi i s-au dat lui Gheorghiţi
căp(i)t(a)n(ul) şi carte g(os)pod să stăpînească casa cu pace; şi i-au dat şi zapisul casii,
după cum mai pre largu arată mărturie vornicilor de poartă, şi mai rămîind ei datori cu
100 de lei să mai de lui Theofii din capite.
Şi trecînd 2 ani şi neavînd ei purtare de grijă ca să de banii şi cerşind Theofii
dreptate ca să i să plinească banii şi această sută de lei fără dobînda lor, după cum s-au
primit şi Theofii noi aşa am socotit că este cu cale şi cu dreptate după cărţile de
giudecată ce-au avut şi după zapisul lor, fiind ei chizăş(i) unul de altul, să i să plinească
banii lui Theofii şi această sută de lei fără dobînda lor de la Nastasiia Chistruiasă şi de la
ficiorii ei cu ce-ar găsi de ă lor să nu fie păgubaş.
Iar hotărâre ce desăvîrşit rămîne la mila şi preînnaltă înţelepciune mării tale.
O y Mc, B(-h) A 6 T ( O ) 7271 <1762> săptemv(rie) 20.
Plecate slugi mării tale; Racoviţi <biv> 2 vel logofăt, Lup(ul) Balş vel vornic.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 87-88 (129-130), nr. 7. Copie din 1816 septembrie 20 de
Theodor Gaşpar diac de divan în Condica Mitropoliei Moldovei.

1
Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „Locul peceţii g(os)pod."
2
Omis.

472 1762 (7271) octombrie 5

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte Mitropoliei Moldovei cinci sălaşe de ţigani.
f Noi Grigorie Ioan voievod, cu mila lui D(u)mnedzeu, domnu Ţării Moldovei.
Binevrîndu domniia m e a a urma lucrurilor celor bune ce au făcut şi au lucrat alţi
luminaţi domni ce au fost mai nainte de noi, carii au socotit pentru sfintele ale lui

426
 Dumnezeu locaşuri, măn(ă)stiri şi biserici, unde d e a pururea şi în ţoală vremea
necontenit se slavosloveşte şi să proslăveşte preînaltu numele Sf(î)ntului Dumnezeu,
facătoriui şi ziditoriul a toată făptura, miluind pe unile cu venituri din veniturile
i.-jjnncşti. pe altile cu moşii din. hotarăle domneşti, pe altile şi cu robi ţîgani, din drepţi
ţiganii domneşti, volnici fiindu ca nişte stăpîni acestui pămîntu a Moldovei, ca să le
rămîie vecinică pomenire.
Pentru aceea dar, cercetat-am domniia mea şi pentru sf(î)nta Mitropolie a ţărîi.
c^re iaste maica şi purtătoare de grij(ă) a tuturor besericilor a aceştii de Dumnezeu păzite
ţării de care, după c u m ne-am încredinţat şi ne-am adeverit domniia mea de la
proaosvinţitul şi al nostru duhovnicescu părinte, chir Gavriil mitropolitul {Mi, să.află
foarte slabă atît dintr-altele venituri, cît şi de robi ţîgani, carii sîntu cei mai trebuitori
pentru slujba casii. Arătîndu-ne preosvinţiia sa că de au şi avut în trecutele vremi sfîntă
Mitropolie ţîgani, dar la vremea cînd au luat leşii odoarele sfintei Mitropolii de aicea din
ţarfă), atuncea tot de dînşii s-au luat şi toate scrisorile Mitropoliii cîte au avut, atît pe
moşii cît şi pe ţîgani. Şi apoi ţîganii Mitropoliii din vreme în vreme au intrai la stăpînirea
unora şi altora. Şi Mitropoliia neavîndu cu ce-i trage la stăpînirea ei au rămas istorisită
de robii săi.
Dt i domniia mea, iată că ne-am milostivit asupra sfintei Mitropolii şi dintru a
noastră deosebită milă o am miluit cu cinci salaşă de ţîgani din drepţi ţîganii domneşti,
anume: Necula giude cu ţîganca lui, Ioana, şi cu feciorii lui, Dima sin Stoicăi cu ţiganca
şi ficiorii lui, Radul sin Martin cu ţiganca şi feciorii lor, Stoica sin Radu cu ţiganca şi
feciorii lui, Gheorghie cu ţiganca şi cu feciorii lui. Aceşti ţigani de mai sus arătaţi de
acum înainte să fie sfintei Mitropolii robi şi şărbi ţîgani şi să-i stăpînească cu bună pace.
nestrămutaţi şi nerăşuiţi nici odinioară în veci.
Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni, ce vor fi în urma noastră cu
domniia ţării aceştiia, sau din fii şi neamul nostru au dintr-alt neam, să nu strice această
milă ce am făcut domniia mea, ce mai vîrtos să adaugă şi să întărească mila aceasta,
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
Vălet 7271 <1762> octomvre 5.
Mw rp«rwpne Îumh B(oe)BWA<* m.p.
IwpAdKg b" Awr(o)4»(e)T npwHHTeANVVMV <m.p.>.
Arii. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCII/66. Orig., hîrtie difolio (45 x 31
cm ), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.) din 1761, aplicat în cerneală roşie.
EDIŢII: Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 29, nr. XXVI (orig.); Creşterea colecţiunilor.
XXXI-XLIli (1920-1932), p. 103, col. II (rez.).

473 1762 (7271) octombrie 19

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte mănăstirii Galata de lîngă Iaşi venitul domnesc
numit mazarie din vama Galaţilor pentru a-şi achita datoria contractată pentru refacerea bisericii în
urma unui incendiu.
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie Ioan v(oie)v(o)d, domn Ţării Moldovii.
Facem ştire cu acest hrisov al domniei mele tuturor cui se cade a şti, de vreme ce la
sfîntă şi dumnezeiasca mănăstire Galata, care este afară din oraşul Iaşii, unde se cinsteşte
şi se prăznuieşte hramul înălţărei Domnului şi Mîntuitoriului nostru Isus Hrist(os) s-au
întîmplat înăuntrul bisericii ardere de foc, de au ars atît catapiteazma de sus şi pînă gios,
cît şi toate sfintele vase, şi veşmintele ce au avut, cu totul s-au topit de arderea acelui

427
foc. Şi pentru ca să nu fie sfînta mănăstire golită de podoabă şi cuviinţa catapeteznc .
i se cuvine, cum şi de celelalte bisericeşti, sfintele vase şi veşminte, s-au făcut tcv ie,
pre deplin iarăşi după cum au fost, înfrumuseţindu-se sfînta mănăstire cu toate cele ce i
s-au căzut înăuntru. Dar pînă a lua sfîrşit, mare şi multă cheltueală s-au făcut, şi încă au
întrat sfînta mănăstire la o grea şi nesuferită datorie, după cum ne-am adeverit domniia
m e şi ne-am încredinţat şi de Ia preacuviosul întru ieromonaşi, chir Proeop.e
arhimandritul şi igumenul aceştii sfinte mănăstiri, şi neavînd chip sau putinţă ca aceea
mănăstirea ca să plătească datoria; din dumnezeiasca rîvnă şi cugetul cel bun a domniei
mele, am dat şi am miluit această sfîntă mănăstire, cu acest hrisov a domniei mele, ca si-
aibă a lua pe tot anul vama de la schelea Galaţilor, din venitul domnesc care să numeşte -
mazarie, care de-a pururea să fie miluire de la domniia mea mănăstirii de mai sus arătate.
Şi nici unul din vameşii, sau pîrcălabii de Galaţi ce vor fi după vreme sau alţii, să nu
aibă a supărare sau a se amesteca la mila aceasta, ce am făcut domniia mea, cu sfînta
mănăstire de mai sus pomenită, ce numai mănăstirea să aibă treabă şi să ia acest venit
Deci şi părinţii călugării carii se vor afla petrecători, şi acum şi după vreme, încă să fie
datori, de-a pururea şi necontenit, a ruga pre milostivul Dumnezeu pentru iertarea
păcatelor a preaînălţaţilor noştri părinţi şi a noastre, cum şi pentru bunăstarea şi
întemeierea a creştinescului norod, carii să află într-această de Dumnezeu păzită ţară.
Şi, pe urma noastră, pre cine va alege Domnul Dumnezeu ca să fie cu stăpînirea lâ
părintescul şi domnescul nostru scaun al Moldovii, poftim domniia mea ca să fie
următor lucrurilor celor bune, să întărească mila aceasta, iar se nu o surpe, pentru a lor
bună stare şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa domniei mele, Noi Grigorie Ioan voievod, şi credinţa
a preaiubit fiiului domniei mele, Ioan voievod, şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boierii
cei mari ai Divanului domniei mele, d(umnea)lor: Manolachi Costachi vel logof ăt, t
Mihalachi Sturza vel vornic de Ţara de Gios, i Lupul Balş vel vornic de Ţara de Sus,
Vasilie Razu hatman i pîrcălab Sucevei, i Petrachi Ghierachi vel post(elnic), i Ioniţă
Paladi vel vist(iernic), i Alexandru Moruz vel spat(ar), i Vasilie Costachi vel ban. i
Costachi Conachi vel pah(arnic), i Gheorghie Sturza vel stolnic, i Scarlat Caragea vel
comis i Grigoraş Hrisosculea vel caminar.
Şi s-au scris hrisovul acesta de Gheorghe v(tori) logofăt, la anii 7271 <1762> ş
octomvrie 191.
<Iscălit>: Noi Grigorie Ioan voevoda.
Gheorghie vtori logofăt procitoh.
S-au trecut la condică de Vasilie Armăşăscul.
După Codrescu, Uricariut, III, p. 55-56. Text cu alfabet de tranziţie după orig., hîrtie, sigiliu
domnesc din Arhiva Mănăstirii Sf. Sava din Iaşi (în ediţia a doua, p. 57-58, cu caractere latine şi unele
modificări fonetice).

1
Se menţionează ,,l(ocul) p(eceţii)".

474 1762 (7271) decembrie

Gavriil mitropolitul Ţării Moldovei îi scrie lui Inochentie episcop de Huşi că i s-au trimis
115 Evanghelii spre a fi distribuite în eparhia sa, cu preţul de 7 lei şi 30 de bani:
f lubitoriule de Dumnezeu, episcope a sfintei Episcopii Huşi, întru D(u)hul Sfîntu
frate şi împreună slujitoriu chir Ienochentie, har fie frăţiei tale şi pace întemeiată de la
milostivul Dumnezeu.

428
 N-am lipsitu după arhipăstoreasca a noastră datorie a nu pune feliul de silinţă spre
^folosul de obşte şi sufleteasca îmbogăţire a cuvîntătoarei de Dumnezeu turmei noastre.
Şj de vreme că preaiubiţii întru H(risto)s, fratele nostru chir Iiacov_ proin mitropolit,
ţăztod lipsa şi împuţinarea sfintelor cărţi ce era în pămîntul nostru A pen®LCaifi^ftjievoia
fieştecarele de se aducea trebu incioasăle cărţi cu multă cheltuială de pre la alte eparhii,
c j cu toate aceste văzînd că nu iaste îndestulare de cărţi, prin a frăţiei sale silinţă au
întemeiat tipografie aicea în Sfînta Mitropolie, spre lesnire şi îmbogăţirea cea de obşte.
Deci şi noi, ca să nu strice şi să piară acestu lucru bun şi a toată obştea folositoriu,
prin nelucrare şi învechire, şi ca să nu răsipească şi tipografia pentru nechiverniseala lor,
si înştiinţîndu-ne cum că iaste lipsă de Evanghelii pre l a j n a i multe locuri, şi fiind şi
rugaţi de cătră mulţi, am socotit şi luînd bani cu dobîndă de pre la neguţători, am dat în
tipariu Evanghelii foarte curate şi bine lucrate, dintre care unilc s-au împărţit prin
eparhiia noastră, şîpreţuî lor cîte şapte lei 30 de bani; care la aceasta n-am socotit nimic
dobîndă, î a r a n u m a i cheltuiala ce s-au făcut, şi plata tipografului. Şi fiindu că nu s-au
coprinsu toate prin eparhiia noastră, am socotit ca să se împartă şi prin eparhiile frăţiilor
voastre şi socotim că vor fi priimite de cătră toţi cu preţul ce s-au arătat mai sus. Şi iată
că s-au orînduit şi la eparhiia frăţiei tale o sută cinsprăzăci Evanghelii, de care pohtim pe
sfinţiia ta, împărţindu-le, să orînduieşu feciori ca sa strîngă bani mai î n j r a b ă şi să ni-i
trimiţă aicea ca să-i dăm şi noi 1 a neguţăforf sâ hu să mai înmulţască cu dobîndă. Şi
aceşti bani să vor lua de pe la preoţi şi pre la ctitori.
Aceasta, şi mila lui Dumnezeu să fie pururea cu frăţia ta.
Al frăţiei tale întru H(risto)s frate, Gavriil mitropolit <m.p.>.
L(ea)t 7271 <1762> dech(emvrie).
Şi iată că s-au trimis şi cartea cătră preoţi şi cătră ctitorii sfintelor biserici şi de la
aceştiia să s(e) ia şi bani; şi din preţul Ev(an)gheliilor ce s-au arătat mai sus, 7 lei 3
pot(ronici), acei 3 potronici vor fi a oamenilor frăţiei taleTce vii orîndui să strîngă aceşti
bani.
<Pe verso-ul filei a doua, a d r e s a x lubitoriului de Dumnezeu episcop a sfintei
Episcopii Huşi, chir Inbchentie, al nostru în D(u)hul Sfînt frate şi împreună slujitor, cu
frăţească dragoste sa se dea.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 544 (Episcopia Huşi), f. 173 r.-v. Orig., hîrtie difolio (30,5 x 21,5 cm.),
cerneală neagră, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în ceară neagră, neclară.

475 1762 (7271) decembrie 7

Toader Buhăiescul clucer vinde lui Andronache fost mare vornic trei pogoane şi o falce de
vie de la Miroslava pe loc mănăstiresc, drept 50 de lei.
f Adică eu, Toader Buhăiescul clucer, adiverez cu această scrisoare a m e precum
să să ştie că cu voie me ani vîndut nişte vii dumisale Andrunache biv vel vor(nic), care
vii sînt la Miroslava, adică trii pogoane şi o falce; şi tocmala îmi este cu dumnalui să-mi
de pe pogon cîte 16 lei, adică şaisprezeci, carii fac bani peste tot 50 lei, adică cindzăci,
cari aceste, vii şi miei 1 mi-au fost de cumpărătură de la Iliias(a) 2 abăgeriţa, după cum
arată zapisul cel de vînzare. Şi făcîndu-mi dum(nealui) plata deplin, după cum scrie mai
sus, i-am dat şi eu acest zapis a meu la mîna dumisale dimpreună cu zapisul cel vechi de
cumpărătură ca să aibă dum(nealui) a stăpîni cu pace, înse numai Viile iar locul este
mănăst(i)rescu; deci să fie dum(isale) şi cuconilor dum(i)s(ale) dreaptă vie în veci,
înainte şi cu livadă de pomi şi din deal şi din vale, după cum taie hliza viilor din hat în hat.

429
 Şi, pentru mai mare credinţă, am şi iscălit mai gios şi au iscălit şi alţi boieri razăşiji
şi oameni buni, care s-au tîmplat la această tocmală.
L(ea)t 7271 <1762> dec(he)m(vrie) 7.
Toader BuhăiescuLcluc(er) <m.p.>.
Vasilie Buhăiescu biv vel pah(arnic) <m.p.>.
Şi zapisul acesta l-am scrisu eu cu zisa dum(i)s(ale) şi sint martur.
I o n . . . 1 spatar <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV111/162. Orig., hîrtie difolio (32
x 21,8 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colectiunilor, 1905, p. 105, col. II (rez.). Ghibănescu, Academia şi doc. lasi. în
„Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 314, nr. 17 (rez.).

'Aşa în orig.
J
Transformat din alt cuvînt.
3
Un nume prescurtat, neclar.

476 1762 (7271) decembrie 7

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte Mitropoliei Moldovei cinci sălaşe de ţigani.

t Io Grigorie Ioan voiev(o)d, cu mila lui Dumnedzău, d(o)mn Ţării Moldovei!

Binevrîndu domniia mea a urma lucrurilor celor bune ce au făcut şi au lucrat alţi
luminaţi domni ce au fostu mai nainte de noi, carii au socotit pentru sf(i)ntele ale lui
Dumnez(eu) lăcaşuri, mănăstiri şi biserici, unde de-a pururea şi în toată vremea
necontenit se slavosloveşte şi să proslăv6şte preaînaltu numele Sf(î)ntului Dumnezeu,!
făcătoriul şi ziditoriul a toată făptura, miluindu pe unile cu venituri din veniturile
domneşti, pe altele cu moşii din hotarăle domneşti, pe altile şi cu robi ţîgani, din drepţi
ţigani domneşti, volnici fiindu ca nişte stăpîni a acestui pămîntu a Moldovei, ca să li
rămîie vecinică pomenire.
Pentru aceea dar cercetat-am domniia mea şi pentru sf(î)nta Mitropolie a ţărîi, care
iaste maica şi purtătoare de grijă a tuturor bisericilor a acestei de Dumnezău păzite ţări,
de care, după cum ne-am încredinţat şi ne-am adeverit domniia mea de la preaosfinţitul
şi ai nostru duhovnicesc părinte, chir Gavriil mitropolitul ţărîi, să află foarte slabă atît
dintr-alte venituri, cît şi de robi ţîgani, carii sîntu cei mai trebuitori pentru slujba casei.
Arătîndu-ne preosvinţiia sa că de au şi avut în trecutele vremi sfînta Mitropolie ţîgani,
dar la vremea cîndu au luat leşii odoarele sfintei Mitropolii de aicea din ţară, atuncea tot
de dînşii s-au luat şi toate scrisorile Mitropoliii cîte au avut, atît pe moşii cît şi pe ţîgani.
Şi apoi ţiganii Mitropoliii din vreme în vreme au întrat la stăpînirea unora şi altora. Şt
Milropoliia neavîndu cu ce-i trage la stăpînirea ei au rămas isterisită de robii săi.
Deci domniia mea iată că ne-am milostivit asupra sf(i)ntei Mitropolii şi dintru a
noastră deosebită milă o am miluit cu cinci salaşe de ţigani din drepţi ţîganji domneşti,
anume: Ioan cu ţîganca şi cu feciorii lui, Zamfira cu ficiorul ei Dumitraşco holteiu... .
Aceşti ţîgani de mai sus arătaţi de acum înainte să fie sfintei Mitropolii şi robi şi sârbi
ţîgani şi să-i stăpînească cu bună pace, nestrămutaţi şi nerăşuiţi nici odinioară în veci.
Şi poftim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni, ce vor, în urma noastră cu
domniia ţării aceştiia, sau din fii şi neamul nostru au dintr-altu neamu, să nu strice
această milă ce am făcut domniia me, ce mai vîrtos să o adaugă şi să întărească mila
aceasta, pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.

4.M)
 B(-B) <VKT(O) X 3C0Â A6K(eMBpi'e) 3" A ( ^ ) H H .

HW rpHrwpne I W D M B(O6)BWA<» m.p.

HwpA<»K€ BT(OPUH) Awr(o)<|k(e)T npwMMTeAHWMii <m.p.>.
S au trecut la condică. <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/132. Orig., hîrtie difolio
. (44,9 x 30,7 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală
Iroşie,avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi Iei rampanţi şi
ambra! de o coroană deschisă mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iu>-rp,ce continuă, în bandă,
sub scut: Itu 1761 BB (IO Gr(igorie)/ Io(an) v(oie)v(od). 1761).

1
Urmează un rînd liber pe care trebuia să fie scrise numele celorlalte sălaşe de ţigani (cf. doc. nr.
f472).

477 1762 (7271) decembrie 18

l Măriuţa vinde lui loniţă Cuza stolnic o casă făcută pe locul acestuia.

f 7271 < 1 7 6 2 > d e c e m b r i e 18.

f Zapis de vînzare Ce f a c e Măriuţa, babă săracă, dumisale stolnicului Ioniţa Cuza, o
casă împreună cu toate heiurile ce au avut-o p e loc(ul) d(umi)sale stolnicului.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 103, nr. LXXVl/3. Rez. într-un
,.p_ntipsis de actele mănăstirii Dobrovăţul asuprai unor case din Trepezeneasă".

'78 1762 (7271) decembrie 24

loniţă Bantăş vinde lui Toader Vîrnav logofăt de vistierie nişte case cu locul lor pe Uliţa
Hagioaiei.

Adeverescu cu această scrisoare a mea p r e c u m să s(e) ştie că avîndu eu nişte casă

aice, în leş(i), cu locul lor cît este îngrădit pe Uliţa Hagioai, le-am vîndut de b u n ă v o i a
||«iea dumisali T o a d e r Vîrnav ot vist(ierie), dreptu patru sute lei, însă cu 4 0 lei casa
Tofanii mancii ce este de la deal cu locul ei, iar casăle meii pe din gios să hotărăscu cu
casa popii lui T o a d e r ce-au cumpărat log(o)f(ă)t(ul) Toader şi din sus cu alt loc ce-au
(jjjnai rămas afară de gardu, nevîndut, al m e u ; şi aceşti bani, toţ(i), ce scriu mai sus, mi-au
j|pcut dumn(ea)lui plata deplin în mînule meii. Deci să aibă dumnealui a-ş(i) stăpîni
casăle cu pace, cu locul lor cît esti îngrădit, făr(ă) de nici o pricină şi nici alţii din
neamul meu să nu aibă a da dumisale nici o supărar(e) şi să aibu a-i aduci dumisali şi
toate scrisorile ce sîntu a locului şi să i le dau dumisal(e). Şi dîndu scrisorile să va f a c e
alt zapis după orînduiala lui, după c u m scriu scrisorile.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7271 < 1 7 6 2 > dec(hemvrie) 24.
Ion başceauş.

Şi eu, Costandin Ciolpan, a m scris zapisul cu zisa lui.

Asămine scrie cel vechiu. Carpu vornic d e poartă <m.p.>.

Măcar c ă la tocmala ce f ă c u s e m întăiu cu zapisul acesta poprisăm o bucată de loc
ş nu o vîndusem dumisali vist(iernicului) Vîrnav şi-1 p o f t i s e m p e dumnealui ca să-m(i)
cumpere şi locul babii T o f a n i i ce să hotără cu ace bucată de locu ca să-mi f a c eu cas(ă),
dar pe u r m ă m - a m socotit şi m - a m lăsat de acel locu, cumpărîndu-mi locu de casă aiure;

431
şi precum locul cu casăle ce arată în dosul acestui zapis, asemenea şi bucata aceasiu d-f
locu ce rămăsese nevîndută, am vîndut-o dumisali vist(iernicului) Vîrnav dreptu 50
care bani i-am luat toţi deplin plată întru mînule meii, cum şi locul babii Tofanii iarăşi
dumnealui l-au cumpărat pentru dumnealui şi nu mai am nici uri amestec la aci 1 j.yc i
Deci să aibă dumnealui a-ş(i) stăpîni cu bună pace ca pe dreaptă moşie dum(nealui).
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7271.
Ioniţ(ă) Bantăş biv baş bulbaş.
Asămine scrie cel vechiu. Carpu vornic de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 214 v. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

479 1763 ianuarie 1

Filaret egumenul mănăstirii Aron Vodă dă lui Radu mătăsar un loc de şase pogoane ţ •
jumătate de vie de la Odobeşti urmînd ca acesta să dea mănăstirii zeciuiala anuală.
Adică eu, egumenu Filaret de la sfînta mănăstire Aron Vodă, unde să prăzii uieşti
Sfîntul şi făcătoriul de minuni ierarhul Necolae, dat-am scrisoarea me la mîna Radului,
ginere vornecului Sandului ot Bahne, precum să se ştie că, după obiceiul ţării, oriunde
va ave sîînta mănăstire loc de vie, iaste volnecă mănăstirea a da loc oricine ar veni ca s>ă
sădească vie şi să-şi de pe tot anul de a zăcea cît vin ar ieşi.
Deci avînd sfînta mănăstire de mai sus arătată un loc de vie la Odobeşti. la
Dumbravă, l-am dat mai susului numit Radul, loc de şasă pogoane şi giumătate; şi el, să-
aibă să de venitul mănăstirii pe cît vin a ieşi pe tot anul. Şi după mine orice egumen ar
trimiti Dumnezeu la mănăstire, să nu fie volnec a-1 scoate, ci numai să-şi ia venitul. Şi di
alţi streini iarăşi să nu fie volneci a-1 scoati nici pe numitul Radu, nici pe soţiia lui, nici
pe ficiorii lui, nici pe neamul lui, ci să aibă să stăpînească în veci. Căci că acest loc au
fostu stărpu mai mult ca de noîzăci de ani, care nici viţă nu s-au găsit, şi acestu Radul
s-au găsit şi au curăţit şi au sădit vie. Şi să fie volnecu a-şi face şi cramă. Şi, pentru
încredinţare, am iscălit.
1763 ghen(arie) 1.
OiMpeToc; iŢyo'op.evoţ xox) 'Apov B o 5 a .
"O avvaScov, Icoavtiaoc;, pdptupocq 1 .
Vasili dascăl am scris.
Această copie s-âu scos din cuvînt în cuvînt asămenea după zapisul ci iaste la
mîna Radului mătăşariului, ginirili vornicului Sandul.
Bi. pah(arnic). 1787 iuni 15.

în urmă, după ci au mai trecut cinci ani la mijloc, viind Radul mătăsari, ginirili
vornicului Sandul ot Bahne, şi găsîndu-ne aicea în Iaşi, la iarmaroc la Ispas, m-am aşăzat
şi m-am învoit cu dînsul pentru ontaştina aceştii vii şi mi-au dat trei iepi cu mînji şi zări
Iei bani, ca să fie pentru adetiul acestui loc şi să nu să mai supere despre nimini în veci,
fiindcă aciste iepe au rămas bune prăsitoare a mănăstirii a lui Aron Vodă.
Şi la această învoială a noastră s-au tîmplat şi alte obrază care s-au iscălit marturi.
Şi pentru mai buna şi adevărata credinţă, am întărit cu iscălitura m e ea să să crează. Şi să
aibă neam de neâmul dumisali a stăpîni cu paci aceşti pogoani de vie în veci, nerăşuit de
căiră toţi cei dupre vremi egumeni, după cum să cuprinde mai sus, să să păzască
nestrămutat.
 1758 2 maiu 18,
iJnXdtpexoq iŢyoTÎjp.evo<; TOO 'Apov B o 8 a .
npotooTjyyeXoq xo-6 'Aytov Zdcfkx, ixdpTuptxq.
KXt>|_i£vccx; a n o 'Ayiov Xa(3a.
Vasile dascal am scris.

Şi această copie s-au scos din cuvînt în cuvînt asămenea după c u m s-au văzut scris
| n dosul zapisului.
f Bi. pah(arnic) 1787 iuni 15.
Arii. St. Bucureşti, M-rea Aron Vodă, V/6. Copie din aceeaşi dată, hîrtie difolio (31 x 21,2 cm.),
filigran, cerneală cafenie.
EDIŢII: Const. C. Giurescu, Istoricul podgoriei Odobeştilor, p. 291 - 292, nr. 49 (aceeaşi copie).

1
Filaret egumen la Aron Vodă; Sinadon, Ioanichios, martor,
2
j Greşit în copie.
3
' Filaret egumen la Aron Vodă. Protosinghel la Sfîntul Sava, martor. Climent de la Sfîntul Sava.

f o 1763 (7271) ianuarie 14

Grigorie loan <Calirnah> voievod întăreşte lui Toader Boldişor mazil din Iaşi stăpînirea
aslipra unui loc din mahalaua Muntenimii de Sus.
f Iw rpuropi'e IWAN BO€BC>AA, EwxceCi'eio) M H A ( O ) C T ( I » ) , r(oc)n(©)AApt»
3EAWH MwAAâBCKWH; De vremi ce ni s-au jăluit Toader Boldişor mazil din Iaşi că avînd
t asă cumpărată aicea în Iaşi, la mahalaoa Muntenimii de Sus, pe loc domnesc, au cerut şi
de la domniia mea danie şi miluire locul acei casă. Deci, orînduindu-1 domniia mea la
cinstit şi credincios boieriul domnii mele dum(nealui) Manolache Costache vel logofăt să
rînduiască vornici de poartă să cerceteză pricina locului aceluia şi fiind drept domnesc să i
să hotărască; pentru care loc a casăi arătat-au numitul mazil înnainteadomnii mele şi a tot
Sfatul nostru şi mărturie hotarnică a vornicilor de poartă şi cu pecetea Porţii g(os)pod întru
care scrie că, strîngînd toţi megieşii mahalagii şi întrebîndu-i p e toţi şi cercetînd pre
linănuntul, aşa au adeverit că locul acei casă au fostu drept domnesc şi de cătră nime fără
le nici o pricină. Şi aflîndu-să locul casăi 25 de stînjăni lungul locului şi 20 de stînjăni
latul, l-au şi hotărît cu pietri hotară de cătră locurile altora.
Drept ac6ea, vădzind domniia mea mărturiia numiţilor vornici şi a mahalagiilor de
acolo şi cum că locul au fostu drept g(o)spod, iată dară că domniia m e a m-am miliostivit
asupra acestui mazil şi i-am dat daniia locul acei casă pe cît scrie mărturie hotarnică ce
s-au arătat mai sus ca să-i fie danie şi miluire stătătoare în veci. Şi nime să nu să
amestece pist(e) această adevărată carte a domnii mele.
L(ea)t 7271 <1763> ghen(arie) 14 d(i)ni.
MANOAAKH (KOCTACKe) B6A AWr(o)<|>(e)T (IpOMHT <m.p.>.
IWpAAKe BT(ophln) AWr(o)<Ji(e)T npWHMT <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului de Dumitrache Canano diiacu za divan <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: N<r.> 11; 7271 <1763>
ghenfa)r(ie) 14. O carte a mării sale Grigorii loan v(oie)vod pentru un loc ce-1 dă danii
lui Toader Boldişor.
Arh. St. Vrancea, Focşani, Documente, XXII/13. Orig. hîrtie difolio (31 x 21 c m ) , cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua în şase
colţuri între coarne într-un scut oval, flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită de
sabie si de buzdugan si de slovele: Iw-Fp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iw 1761 BE (Io Gr(igorie)/ Io(an)
v(oie)v(od). 1761). ' •

433
481 1763 (7271) ianuarie 15?
Ilie bulucbaş din Curtea domnească vinde lui Gheorghe şi soţiei acestuia Maria o casă jg.
şesul Bahluiului, cu 45 de lei.

7271 < 1 7 6 3 > g h e n a r 15.

Ilie bulubaş al doilea din Curtea domnească vinde cu 45 lei lui Gheorghe şi fc
sale Măriei, fata Tudorii Muntencii, o casă pe şesul Bahluiului, făcută pe Ioc gospod
lîngă Ion lemnarul, Hurmuzachi biv treti armaş, Andrei seiman şi Pavăl butnariul.
Casa o cumpărase de la Fote Sărbul şi Aftemia din mahalaua Feredeilor cu S lUn;
înainte.
După Ghibănescu, Biserica Sf. Andrei, p. 13-14, nr. 3. Rez. după idem, Ms. Surete, XXI, f, 737.

482 1763 (7271) ianuarie 20

Lupul Tetul şi nepotul său, Sandul, vînd lui Antohe uşerul un loc de casă <din Iaşi>, cu 12 Ici •

t Adec(ă) noi, [făcut-am. zapisul nostru] Lupul Tetul cu nepotul meu. Sandul.-
nepoţi lui Gligore Tetul, făcut-am adevărat zapisul nostru, de a noastră bun(ă)voie, k
m(î)ria dum(nealui) Antohe uşărelul precum că i-am vîndut un loc dC cas(ă) din malul'
Richii. de lîngă Lupul ciocle, drept lei 12, de a noastră bun(ă)voie, din pfrJjjtră lai
A[c]xintoiei la vale, care au mărturisit mahalagii, omeni bătrîni. pîn(ă) la glopi 1 . Şi i-eni
vîndut de a m e bun(ă)voie ca să fie dum(i)sale ocin(ă) şi jupînesii dum(i)sale, Ilincal 1
coconilor dum(isale), ca s(ă) fie ocin(ă) în veci, [ne] neclătit 2 .
Iar de s-ar scula din neamul nostru, ori di(n) mahalagii, să avem noi a r(ă)spunde;i
orice cheltuial(ă) şi împlineal(ă) s-ar face să fie tot despre noi.
Şi, pio<îru cre> 3 tenţîie, ne-m iscălit.
Ghenare 20 l(ea)t 7271 <1763>.
Lupul 4 Tetiul am vîndut.
Sandul 4 sin armaşului, vînzător.
Şi eu, preutul Grigor(ie) sin Ban(u), m-am întîmplat < m . p > .
Şi am scris eu, dascălul Bogdan, cu zisa lor.
Let 7271...",
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 7271 <1763>i
ghenar 20.
Arh. St, Iaşi, Documente, XXXII/22. Orig., hîrtie difolio (21 x 16 cm.), cerneală neagră, doua
amprente, digitale.

EDIŢII: Iorga, Doc. Calllimachi, II, p. 161, nr, 3 (menţ.)

1
Aşa în orig.
2
Urma: „şi pentru" (şters de aceeaşi mînă).
3
Omis.
4
Amprentă digitală.
5
Şters." '

1763 Ianuarie 25
Grigorie Ioan <Câlimah> judecă pricina dintre preotul Manolachi şi fiica lui Neculai
seiman.
1.

1763 ghCn(a)r 25.

434
 Carte gospod de la Grigorii Ioan v(oie)vod atingătoriu de giudecata urmată între
> preut{uD Manolachi cu fiica lui Neculai simanu.
Dupî Mihail, Contribuţii documentare, p. 429, nr. 8. Rez. într-un izvod de documente şi acareturi ale
Bii-encii Banu din Iaşi din Condica Bisericii Banu, nr. 1562, f. 41, de la Arh. St. Bucureşti.

- 1763 (7271) Ianuarie 31

Petre băcan de pe Podul Spînzurătorii vinde lui Petcu lăcătuş şi soţiei acestuia Catrina o
Sviidă cu vie, drept 14 lei, bani gata.
• f Adică eu, Petre băcalul de la Podul Spînzurătorii, făcut-am acestu adevărat zapis
la inîna dumisali giupînului Petcu lăcătuş şi a giupînesii dumisali Catrinii şi a tot neamul
tiumilorsali precum să să ştii, de nime siliţi, nici asupriţi, ci de a me bunăvoie i-am
. r.Ut o livadă cu vii cumu arată în scrisorile celi vechi, pe bani gata, drept
• j .t aspre zece lei, ca să le fie dumilorsale dreaptă moşie a o stăpîni în pace.
Iar de s-ar tîmpla a mă scula eu, feciorii mei sau alţi din neamul meu să-ntorcă, să
aibă a da banii înapoi îndoiţi şi cu dobînda lor; cît(ă) cheltuial(ă) sau plin(e)al(ă) să fie
tot despre cine ar înt(oa)rce. Şi, pentru credinţa, ne-am şi iscălit.
,:.{â\x pkoVTW2.
Şi eu, Parascava 2 şi fii mei am vîndut 3 .
r Şi eu, Neculai. m-am tîmplat martur 3 ; şi eu, preutul Sandul, m-am tîmplat martur 3 .
Şi eu, lordachi Fcdeşanul, am scris zapisul cu zisa lor.
1
Lfeajt 7271 <1763>'ghenar(ie) 31.
<; • Şi eu, lordachi Silion, m-am întîmplat.
Adică să se ştie pentru parte lui Petco ce-u luat di la Petre băcal; neavînd banii să
ie. am luat eu, Palaghie, di la mîna Petrii parte 5 firtă de vie cu pomi cu tot şi să n-aibă a
mî da în laturi, <d> 4 ar dîndu-mi bani să rămîie toată a lor.
Aceasta să se ştie.

<Pc verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Vii i livadă la
BîEcă. 7271/1763 ghenar(ie) 31. No. 5.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/261. Orig., hîrtie difolio
(22,5 x 15 cm.), filigran, cerneală neagră, şapte amprente digitale (trei neînsoţind vreun nume).
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 374 (436), nr. 5 (copie din 1816 septembrie 20, de Theodor
G.ispi.r diac de divan, în Condica Mitropoliei Moldovei).

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 104, col. I (rez.).

' Neclar.
2
Aşa în orig,
' Amprentă digitală.
"Omis.

48£ 1763 (7271) februarie, Iaşi

Ion Brâtilă călăraş de Ţarigrad şi soţia sa, Dumitra, vînd lui Vasilie Roset hatman o casă de
pe Uliţa Făinii; cu 500 lei.
laşi, februar 7271 <1763>.
«Ion Brătilă, călăraşul de Ţarigradu, înpreună cu soţu meu Dumitra» dă
«giupănului hatmanului Vasilie Rusătu» o casă cu locul ei, «cătu este îngrăditu şi

435
hotărătu cu vornici de poartă...', din vale de Tărgul Făinii, pe Uliţa Făinii, M ^ -
fă<cu>t-o noi pe locul nostru, lîngă casa lui Toader diiacul de l a dumn(ea) l u i s
dialu de casa Brătiloae cea bătrăn(ă) 2 şi de la dial de casa lui Mihălachi Ţelinci. L L -
care casă iaste făcutî d e noi şi pe locul nostru; şi casa iasţe şindilită, şi cu grajdiu şj C1;;
şură, totu şindilite»: are zapisul lui «Proca Hortolomeiu». Plata e 500 d e lei. <
Scrie «Simion Chesco
» uricarul».
Pecetea cunoscută a vornicilor de Poartă.
După Iorga, St. şi doc., voi. VII, p. 343, nr. 20. Extrase după orig. cu sigiliul Porţii domneşti.

' Aşa în text.

2
Parantezele lui Iorga.

486 1763 februarie 2

înţelegere între fiica lui Neculai seiman şi preotul Manolachi privitoare la stingerea
litigiului dintre ei. • 1 "Ş-
1763 febr(uarie) 2. f
Zapis de la fiica lui Neculai simanu cuprinzătoriu de învoirea ci au săvîrşit cu
preut(ul) Manolachi spre a nu fi mai mult supărat de către dînsa.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 429, nr. 9. Rez. într-un izvod de documente şi acareturi l e
Bisericii Banu din Iaşi din Condica Bisericii Banu, nr. 1526, f. 41, de la Arh. St, Bucureşti.

487 1763 (7271) februarie 14

Ursache şi soţia sa, Maria, vînd lui Tănasă Gosan trei firte de vie cu livadă în Dealul Coroi,
cu 36 de lei.

f Adică eu, Ursache, şi cu soţul meu, Mărie, făcut-am adevărat zapisul meu la
mîna dumisale giupînului Tănasă Gosan precum să s(e) ştie că i-am vîndut o vie pe
Dealul Coroiu, adică trei firte, cu livadă de lâ vale cît ţine partea ei, drept treizăci şi şasă
de lei, ca să fie dreaptă moşie dumisale şi ocină în veci; iar de s-ar scula cineva din
neamul meu să o întoarcă, să nu fie volnici a o întoarce.
Şi, pentru credinţă, am pus şi pecetea mănăstirii şi ne-am şi iscălit.
L(ea)t 7271 <1763> fevruarie 14.
Eu, Ursache 1 , şi eu, Mărie 1 .
Măriuţa Manoleasă, m a m ă Măriei 1 .
Eu, Eremia, care am scris cu zisal lor.
Iar de s-ar gasi zapisul ce<l> 2 de dane 3 de la nen(e), să nu aibă a să ţine nici într-o
samă.
<Pe v e r s o :
Eu, Gheorghii Bunescul sîn Macarii călugăru, fraţi surori-me Mărie, ce-au vîr.dui
aceste trii hirte de vie, cari fiindu dintr-acesta 3 hirte de vii numai una a ei, iar o birui de
vie era dată de părinţii mii [mii] şi o hirtă unui frate al mieu, anume Eiiachii 4 ; ce CMC Ia
Chişinău. Şi vînzîndu-le fără de ştire noastră pe cu tritele hirtile am tras-o la giudecata şi
au rămas ca ori să ei întoarcă 24 lei ori să ni luîm parte noastră; iar de vom vre să-i dam
noi 12 lei şi să stăpînim cu tritele firtile.

436
 pe urmă căzindu soru noastră la noi cu rugăminte, am lăsat-o să fie bună vînzare.
<§ cum dum(nealui) log(o)f(ă)t(ul) Tănas(e) Gosan încă ne-am învoit ca să n(e) mai de
|miii(ea)lui 12 lei, adică doispreci, şi să stăpînească toată vie, acele trii hirte, precum
t jg4u cumpărat, cari bani mi i-au şi dat, aceşti 12 lei, în mîna me. Şi fiindcă frate-mieu
^ gnachi este la Chişinău, n-au fost aice să iscălească, am dat eu scrisoare aceasta şi pentru
| ca să nu mai aibă treabă să superi pe dum(neaiui), ci oricînd ar vini eu să aibu a
| jgspundi fiindcă am bani ai mii la dînsul şi mi-u răspunsu să-mi ieu parte lui din vie. Şi
[jjci unul din noi să nu mai fim volnici a supăra ca să întoarcem vie.
Şi. pentru credinţa, am iscălit ; şi carte de giudecată ce-am avut cu sora noastră
jjci am dat-o la dum(nealui).
L(ea)t 7271 <1763> av(gust) 17.
Eu1. Gheorghii sîn Macarii.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIII/6. Orig., hîrtie (29 x 21 cm.), cerneală neagră, patru amprente digitale
jj sigiliul rotund în fum al mănăstirii Socola (2,9 cm. în diam.), avînd în cîmp icoana hramului (Schimbarea
|a Faţă), iar în exergă, legenda: t C-UH neiAT C ( B A ) T ( 4 H ) MONACTHP GOKOAA. t 3pA AeK6«(BpVe) (t
^ceasta este pecetea sfintei mănăstiri Socola. 7104 <1595> decembrie).

1
® Amprentă digitală.
- Omis.
3
Aşa în orig.
4
Transformat din „Gheorghii".

m 1763 (7271) martie 4

Adam fiul lui Pătraşco, soţia sa, Catrina, şi copiii lor, Eni şi Maria, vînd lui Ioniţă Bantăş
ce:uiş un loc de casă pe Uliţa Hagioaiei, cu 120 de lei bătuţi.

7271/1763 mart 4. Regest.

Adam sin Pătraşco cu soţul său, Catrina, şi copiii lor, Eni şi Maria, <dau zapis> ! la
mîna lui Ioniţă Ban tuş ceauş sîn Andriiu vatav şi a giupînesii d(umi)sale că i-au vîndut
un loc de casă în tîrgu în laş, în mahalaua Muntenimii, pe Uliţa Hagioae, la hindichiu,
care loc îl cumpărase şi el de la Toader Butuc, fratele lui Darie Butuc, şi, „fiind eu om
slabu de bătrîneţă, neputincios şi avîndu şi o copilă fată mare în casă, am năzuit la
nepoiu-mieu loniţ(ă) ceauş neavîndu altă facere şi m-am îndatorit cu cîţiva bani pentru
zâstrurile2 copilii; şi neavîndu cu altă cu ce îi plăti i-am dat locul acesta al mieu din
bunăvoia me dreptu o sută doîzeci de lei bătuţi, din care bani 84 lei am dat dum(nealui)
la zestre copilii mele, însă 22 p(o)l lei pe 10 coţi taftă drochietă, cîte 2 lei la... 2 cot de
rochie şt de antereu şi 6 lei cheltuielile lor şi 22 lei pe o cordea taftă materie, cu blană de
singeapu, şi 10 lei un postavpent.ru mine şi 23 p(o)l lei pe aşternut şi pe alte mărunţişuri,
iar 36 lei ce au mai rămas mi i*au dat bani gata de m - a m plătit de datorie de la başe Eni
Veneţianu fiindu-i dator cu zapis".
între martori e şi ierei Grigori sin Bană.
Toader Vîrnav ot vist(ierie) am scris cu zisa lui.. . 2 .
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1262, Voi. I, p. 479-480, nr. 185. Rez. şi extras după
orig. di:i Acta Ghibănescu, după Ghibănescu, Ms. Surete, I, f. 80.

'Omis în text.
2
Aşa în text.

437
.489 • 1763 (7271) mu jj
Ilarie monah împarte în două fiilor săi un loc de pe Uliţa Sfîntul Ilie.

7271 <1763> mart 15.

Scrisoarea monahului Ilarie prin cari zici că au împărţit în doao la fii săi l o c u şi. e p
au iscălit alt zapis, minciunos, să nu să ţiie în samă. ^
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 183, nr. CXV. Rez. îmi-ua^
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf(întul) Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare <il
Uliţa Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, ncvH<njJp
fiice a răpousatului logofăt Neculaiu Cantacuzino", din Iaşi, 1844 august 24.

490 1763 (7261) m a r t i e !"

Grigorie Ioan < C a l i m a h > judecă un proces de moştenire dintre Simion Crămlău armean,
vechilul Varticăi armencei, şi D o c h i ţ a armeancă, dînd cîştig d e cauză celui dintîi.
t Hw I'pHropi'e H U M N B ( O £ ) B W A A , BwjK(i'eio) M I M ( © ) C T G ' K » ) , r C o k i i ^ A A P I
36MAH MwAAiiBCKWH. Facem ştir6 cu această carte a domniei mele, precum s- m pîrît
de faţă la Divan, înaintea noastră, Simion armanul Crămlău, vechilul Varticăi armencii,
fata Melincăi, cu Dochiţa armancă, fimdia Ursului, ficiorul Tomii arman, cerîndu
Vartica, prin vechilul său, parte mumii sale, Melinicăi, de la Ursul, unchiul ei, din cele
ce au rămas de la moşu-său, T o m a armanul, arătîndu acestu Simion vechilul cum că,
după moarte Tomii armanul, toată avere lui au rămas la mîna Dochiţii, fimeia Ursului,
cerîndu parte Milinicăi, mumii Varticăi, ca să o ia supt stăpînirea ei, să nu rămîie la mîna
Dochiţii, fimeii Ursului.
Fiind faţă înainte domnii mele şi Dochiţa, fim6ia Ursului, s-au întrebat de domnie
mea ce are să răspundă la cele ce au arătat Simion, vechilul Varticăi. Ea au răspunsu că
de la socrul ei nu ştie să fie rămas ceva, dar de au şi rămas foarte puţin lucra.
Şi, pentru ca să se afle adevărul de cele ce au rămas la mîna Ursului de la tatul lui
Toma, s-au făcut carte de blăstăm asupra Dochiţii armencii, fimei Ursului, cum şi asupra
altora din armeni şi din moldoveni, cărei vor şti ce avere au rămas după moarte Tomii la
mîna Ursului, rînduindu-să din parte domnii mele şi doi credincioşi boieri: pe vtori
Iog(o)f(ă)t i pe vătavul za aprozi, care, mergîndu la casa Dochiţii armencii, fiind acolo
faţ(ă) şi Simion, vechilul Varticăi, şi strîngîndu şi mulţi armeni şi moldoveni, caret au
ştiut pe T o m a armanul di-nceputul lui, de ce sărmeia 1 om au fost, după carte ce de
blăstăm ce s-au cetit într-auzul tuturora, aceste s-au aflat rămase după moarte Tomii. la
mîna Ursului ficiorului lui, după cum arată în gios, adecă o părechi brăţări: 40 dram(uri),
80 lei, cîte doi lei dramul de aur; altă părechi de brăţări: 37 dram(uri), 55 pol lei, cîte 6
parale dramul; 15 matcaluri mărgăritar: 45 lei, cîte 3 lei matcalul; dooă năstrăpi de
steclă, o păreche foarfeci şi un hier de călcat straie, 4 lei, 2 covoară, 8 lei, o casă cu loc
cu tot, 239 lei, după cum s-au preţăluit, o pivniţă de piiatră cu locul cît ţine casa, şi cu
casa ce iaste făcută pe pivniţă, fiindu veche, 600 lei, şi chirie pivniţăi aceştie în 25 ani,
750 lei, care face piste tot, toate aceste, 1781 lei 60 bani, care bani făcîndu-să 5 părţi pe
cinci fraţ(i), toate răm(ă)şiţurile Tomii, s-au venit de toată parte cîte 351 lei 24 bani,
afară di 200 lei ce au lăsat Ursul, bărbatul Dochiţii, la moarte lui, cu diiată din agonisita
lui surorii lui, Menilicăi, mumii Varticăi, cari fac piste tot 551 lei 24 bani. Şi priimmd
Vartica prin vechilul ei, Simion, ca să ia pivniţa de mai sus arătată supt stăpînirea ei
drept 600 lei, au rămas să mai întoarcă Simion, vechilul Varticăi, Dochiţii, funiei
Ursului, 48 lei 9 6 bani.

438
 Drept aceea, dar, după hotărîrea aceasta, am dat şi domnie m e a această carte de
~ la mîna lui Simion armanul Crămlău, vechilul Varticăi, ca să-i fie de credinţă.
Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 7261 <1763> mart(ie) 17.
IlpWMHT BT(opUH) AWr(©)<ţ>(e)T.
S-au trecut la condică de Vas(i)le Armăşescul.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. hr. 10245. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), cerneală
Kagră sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua în
au colţuri între coarne într-un scut oval, flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă
jlrgimtă de sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iw-Tp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iui-1761 BB (IO
3r(igorie)/ lo(an) v(oie)v(od). 1761).

1
Aşa în orig.

191 1763 (7271) martie 29

Simion Crămlăul armean, vechilul Varticăi armencei, vinde lui Mihalachi Sturza mare
vornic o pivniţă de piatră din Tîrgul de Jos, cu 1000 de lei.

f Gavriil mitropolit(ul) Moldaviei adeverim <m.p.>.

t Adecă eu, Simion Crămlăul arman, vechilul Varticăi armencii, fata Milinicăi,
facut-am acest adevărat zapis al meu la mîna dumisal(e) giupînului Mihalachi Sturdzii
vei vornic precum să să ştie că i-am vîndut dumisal(e) o pivniţi di piatră în Tîrgul de
Gios la Uliţa Armenească cu locul cît ţine casa şi cu casa pe pivniţi, drept o m i e de lei;
care pivniţi am luat-o cu giudecata mării sali lui vodă de la Dochiţa armanca cari s-au
venit înainte Varticăi armencii. Şi am luat toţi aceşti bani deplin în mînule meii.
Deci, pe tocmala aceasta să aibă dumnelui a stăpîni pivniţa cu bună pace de cătră
toţi. Şi am dat şi cart(ea) mării sale lui vodă de giudecat(ă), ce-am avut, în mîna
dumisali.
Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţi negustori şi oameni buni, carii, pentru mai
' mare credinţa, şi s-au iscălit.
Let 7 2 7 l ' < 1 7 6 3 > mart(ie) 29 d(i)ni'.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vrcrne>: Zapis de pivniţă.

<Dedesubt, scris în prima jumătate a sec. XIX>: N<r.> 5. De cătră Varticoia
armanca; <de altă mînă>: No. 4.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, Documente, înv. nr. 10517. Orig., hîrtie difolio (32,4 x 21,3
cm.), filigran, cerneală neagră. ,

1
Urmează, pe trei coloane, şapte rînduri de text în limba armeană.

492 1763 martie 31

Grigorie Ioan <Calimah> voievod porunceşte egurtienului mănăstirii Galata să: tocmească
gardul ocolului şi dughenile de la iarmarocul de la Tîrguşor, lîngă Iaşi. : .,

H w FpHropYe IwâH s(c>e)BU>A(d), B(o)*cYe» M H A ( 6 C ) T Y K > , r(oc)n(c>)AU)p'h

jemah MwAAăBCKOH. Poruncim sfinţiei tale, părinte arhimăndrite de la sfîntă mănăstire
Galata, pentru ocolul de la Tîrguşor, care vă s-au şi mai poruncit şi cu altă carte a domnii
mele, să-1 tocmiţi şi să-1 schiniţi şi fiindcă iaste prea vechi n-aţi avut ce tocmi. Deci iâtă

439
că acum cu hotărâre îţi poruncim domniia mea, cît cuprinde partea sfinţii tale, să seo|f
pari noi de stejar şi nuiele din codru şi să îngrădeşti gardul nou, bun, şi să-1 schinesti
bine, potrivindu, să să şi mai lărgească ocolul partea sfinţii tale de un stînjăn, după cu®>
s-au poruncit şi sfinţii sale egumenului de la Sfinţii Arhangheli pentru partea sfinţiei sale^
şi numai doao porţi să fie la ocol. Şi poarta aceasta din sus, undi sînt dughenile, s j ^
mutaţi la uft loc bun, să nu mai rămîie într-acea tină care să află. Şi la iarmarocul lui
Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata şi dughenile acoperite bine, că nu priimim domniia
mea să să mai vîndă vite afară din ocol.
Aceasta poruncim.
1763 mart(ie) 31.
Arh. St. Bucureşti, M -rea Galata, IV/9. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 21,3), filigran, cerneală neagra
sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua în şa.sţ
colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită dt
sabie şi buzdugan şi de slovele: Ku-l'p, ce continuă, în bandă, sub scut: Iui-1761 BB (Io Gr(igorie)/ lo(an)
v(oie)v(od). 1761).'

493 1763 (7271) aprilie, Iaşi

Grigorie loan <Calimah> voievod confirmă mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi scutirile de dări
acordate de domnii anteriori.

Cu mila lui Dumnedzău, Ion Grigorie loan voievoda, domn Ţărîi Moldovii;
Facem ştire cu acestu hrisov al domnii meii tuturor cui să cade a şti pentru sfînta
mănăstire Trei Sfetiteli, de aice din Ieşi, unde se află şi sfintele moştii a Preacuviosii
Maicii noastre Paraschivii, care sfîntă mănăstire este zidită de fericitul domnu Vasilie
v(oie)voda, carea este închinată la toate lavrile ce sintu la Sfîntul Munte, de la care sfinte
lavre părinţii ce lăcuiescu într-însili toţi aşteaptă agiutor a avea de la această sfîntă
mănăstire a căriia vinit cu toate chipurile să cade a să adaoge ca să s(e) poată agiutora şi
sfintil(e) lavre unde iaste închinată.
C e dar viind înnaintea domniei mele cuvios rugătoriul nostru Neofit egumenul de
la această sfîntă mănăstire mai sus numită ne-au arătat hrisoave de întăritură şi de
miluire de la toţi luminaţii domni ce au fostu măi înnainte de noi, cît şi de la preaînălţat
părintele domnii mel(e), măriia sa loan Ţeodor v(oie)vod, pre obiceiul de milă ce au
avut această sfîntă mănăstire, pentru care iată că şi domniia mea m-am milostivii asupra
aceştii
» sfinţi mănăstiri si 1 . am dat si» am întărit si
> am înnoit cu acestu al nostru domnescu
hrisov, prin care hotărîm ca fieşticîndu, în toată vremea şi a domnii mele, să aibă a lua
părinţii călugări din ocna domnească de a p(u)r(u)rea pre tot anul cîte una sută lei pentru
o sută ocă de ceară să fie la sfînta biserică de arsu neîncetat la sfintili moştii a
Prepodoabnii Paraschivii; însă aceşti bani să aibă a-i lua sfînta mănăstiri de doo ori pi an,
adică 50 lei la praznicul Prepodoabnii Paraschivii şi 50 lei la Sfeti Gheorghii.
Aşijderea, să aibă a scuti totdeauna, în toţi anii, cîte optu sute stupi de deseatină şi
goştină de oi pînă la cinci sute, şi o sută viti: vaci, oi, cai, iape, de văcărit sau di coniţă.
Aşijderea, şi la vreme vădrăritului să aibă a scuti tot vinul ce va ieşi din 12
pogoani de vie ci are mănăstirea, cum şi pogonăritul pe aceste vii niciodată să nu dea,
măcar că văcăritul şi pogonăritul s-au rădicat de preste toată ţara să nu mai fie.
Aşijderea, şi pentru o moară pe dubasă ce are mănăstirea în apa Prutului iarăşi să
fie în pace de dajde morăritului de 12 ug(hi), ce iaste obiceiul de strîngu de moar(ă) de la
dum(nealui) vel comis, şi de 2 ug(hi), ce iau de roată, nimine întru nimică să nu

440
învălui aseă pe mănăstire pentru toate aceste ce sintu arătate. Şi dintr-aceste vinituri dator
<3 fie eg(u)m(enul) pre tot anul a trimite agonisită Ia sfintele iavre pentru a noastră
vecinică pomenire.
Ce dar pentru acestu lucru bun şi plăcut lui Dumn(e)dzău ce am făcut domniia
©ea cu această sfîntă mănăstire, pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni, carii de
pumnedzău în urma noastră vor fi miluiţi cu domnia aceştii ţări a Moldovii, au din fii
n0 ştri sau dintr-alt neamu, să nu strice această puţină milă a sfinţii mănăstiri, ce mai
vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a domniilor sal(e) cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Io Grigorie Ioan v(oie)voda, şi
credinţa a preaiubit fiiului domnii mele, Ioan v(oie)voda, şi credinţa a cinstiţi şi
credincioşi boiari cii mari ai Divanului domniei mele, dumnealor: Manolachi Costachi
vel h>g(o)f(ă)t, Mihalachi Sturza vel vornic di Ţara di Gios, Lupul Balşu vel vornic de
Ţara de Sus, Vasili Razul hatman i pîrcălab Suceavschii, Petrache vel post(elnic), Ioan
păladie vel vist(iernic), Ilie Costachi vel spăt(ar), Enacachi Milo vel ban,- Grigore
Crupenschii vel pah(arnic), Costandin Greceanul vel stol(nic), Grigoraşco Hrisoscoleu
vel camanar, Scalat Caragea vel comis şi credinţa tuturor boiarilor domnii mele, mari şi
mici.
Scrisu-s-au hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul leşilor, cu mîna Iui
Simion Burghele logofăt.
V(ă)l(ea)t 7271,<1763> apr(ilie).
Hw rpnropne I W A N B ( O € ) B W A A m.p.
I'ewprîe BT(opun) A%»rM^(e)r npwMHTC>x <m.p.>.
S-au trecut la condică.
fnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
< vai. din 1761, aplicat în cerneală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 233-234, nr. 398 (rez. gr. dezv. după orig., hurie difolio (51,6
x 38,9 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 994).

494 1763 (7271) aprilie

Mihalachi Loiz dă ginerelui său Ioniţă Ghindă un loc de dugheană pe Podul Vechi în
schimbul altui loc de dugheană de pe aceeaşi uliţă.

Precum să să ştie că am făcut schimbu cu ginirili Ioniţ(ă) Ghindă, adică mi-au dat
un loc de dughean(ă), ce-I are parte socru-său Costand(i)n Loiz, frate-miu, cari locu este
pi Uliţa Podului Vechiu, lîngă zîdiu Sve(n)ti Şavii, suptu cafineaoa ginirilui Eni, iar eu
i-am dat alt loc de dughean(ă), sterpu, tot din locul părinţescu, mai spre poarta Sve(n)tii
Savii, între locu mănăstirii şi între pivniţa vechi a nipotului Vasili Loiz, cari loc l-am luat
eu schimbătură de la cumnatu-mea Mariia şi de ia nipotu-meu Vasili Loiz. Şi pentru
banii ce cerem eu, 52 lei, de la ginirili Ioniţ(ă), cu cari bani îm(i) esti datoriu frate-meu
Costandin, iarăş(i) ne-am aşezat şi mi-au dat 52 lei, şi ne-am învoit şi ne-am aşezat.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7271 <1763> ap(rilie).
t M i x a ^ a K t i q Aoryrisoţ fkxifteovo <m.p.>'.
. . } Aoi3tf, p a p t r i p o ţ <m.p.> 3 .
V(a)s(ile) Loiz mart(or) <m.p.>.

441
 <Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII>: 1763/7271 4 ap(rilie) <şi un -ind în
limba armeană>. -
. Arh. St. Iaşi, Documente, CCCVIII/7. Orig., hîrtie difolio (19,5 x 14 cm.), filigran, cerneai i iuagri
un sigiliu inelar octogonal, cu legenda în bandă: t / MHXAAI/AOHZO/ 17324.

' Sigiliu inelar.

2
Un nume neclar.
3
f Mihalakis Loizo adeverez <m.p.>;... Loizu, martor <m.p.>.
4
Cu cifre arabe.

495 1763 (7271) âpril it I

Ioan fost cămăraş al doilea dăruieşte mănăstirii Dancul un sălaş de ţigani.

t Facem ştire cu această adevărată scrisoare precum că avînd eu drepţi robi ţigani,
anume: Ilie bucătariu sin Ghiorghiţă ţigaeu şi cu ţiganca lui, Ilinca, şi cu copii lor.'
anume: Stoian, i Tănase, i Mărie, i Niţă, i Ion, i Negoiţă, i Stana, ţigani domneşti, ce-mi
erau daţi danie cu ispisocu de la mărie sa Costandin vodă Racoviţă, aceşti ţigani eu iacă
pentru pomenirea noastră şi iertarea păcatelor, ca să fie pomeniţi în veci, de bunăvoie
i-am datu dani6 sfinţii mănăstiră Dancului ca să-i stăpînească în veci pe aceşti numiţi
ţigani şi cu tot rodul ce va naşte şi să va înmulţi dintr-înşii şi am datu şi ispisocul de
danie ce am avut pe aceşti ţigani de la măriia sa Costandin vodă Racoviţă, ca să-şi facă
ispisoc g(o)sp(o)d pe dînşii, să rămîie la mănăstire nestrămutaţi nici odinioară, în veci. '
Şi, pentru credinţa, am iscălit. \
Let 7271 <1763> ap(rilie) 1.
Ioan biv vt(orîi) căm(ăraş) <m.p.>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 281-282, nr. 374 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio . >1.1
x 21,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 793).

496 1763 (7271) aprilie 1

Mardaros armean vinde lui Iacov al lui Periat un loc de casă pe Podul Vechi, cu 120 de lei.
Adecă eu, Mardaros sin popei Grigorie armenească, şi a Anuţii preoteasii,
făcut-am adevărat zapisul mieu la mîna dumisale Iacov a l u i Feriat şi a soţului dum(i)sali
şi a ficiorilor lor, pentru ca să s(e) ştie Că; de nime silită, nici asuprită^ ci de a me
bunăvoe, am vîndut un loc de cas(ă) p e Uliţa Podului Vechiu alăture cu pivniţa dumisali!
a cuconutui Iordache, fiiul răposatului Aristarh vel vist(iernie) Şi lîngă Luca arman
soponariu, drept o sută doaodzăci lei; carii şi eu văzîndu plat(a) 1 deplin în mîinile meale,
i-am dat ca să-i fie dum(isale) ocină şi moşie în veaCi, dUm(i)sale, şi fiilor dumisale
nepoţilor şi strănepoţilor; care loc de cas(ă) 1 iaste danie de la mOşii miei, şi i-am datu şi
zapisăle ceale vechi armeneşti şi moldoveneşti, că să stăpânească duiri{riea)lui cu pace.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat mulţi oameni buni şi megieşi, carii mai
j o s s-au şi iscălit.
Şi, pentru credinţa, am şi iscălit.
7271 <1763> april 1.
Eu, Mardaros sin popii lui Grigori.
Eu, Cerchez arman, m - a m tîmplat şi sîntu martur.

442
 Eu, Fiorea Zaharioae armancă, carea acestu loc l-am dat fiicli meale zeastre, am
fîndut cu voia mea.
Eu, Mariia fata Zaharioae, soţ lui Cerchez; (5 iscălituri armeneşti) 2 .
<în dos>: Şi eu, Agup, cumpărînd aciastă moşie de la Mardaros armanul şi
ducîndu zapisul la dumnalui Iordachi vel agă ca s(ă) 1 se iscălească, fiindu răzeşu,
(jumnialui, nepriimind: m-au întorsu banii pi tocmală care am făcut-o. Şi eu, Agopu,
jji-am si iscălit mai gios ca să sa crază.
(Alte 7 iscălituri armeneşti) 2 .
Eu, Neculai biv baş ceauş, martur; Iwavviq xţcojkxpaţ, p a p x t p o j ; Koxrxav&nv,
J I O P N I Ţ ; şi eu, Ioniţă mătăsariu, m-amu tîmplatu la acestu zapis; KOCI eyo o Fecopyie.
XaiTtte pHţieXiorr|i; elatca tcai p a p r r i p o ; Kat eyo o Fixapoţirtxx' F i p p y i e X a K o v
Kai p a p t r i p o ; şi eu, La zor, starostele de selenari, m-am tîmplatu la această vînzare şi
măsurătoare. : '
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An, I, fasc. 2, p. 292-293, nr. CXLI. Text după
orig.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIX/1, f. 14 v. nr. 9 (rez. privitor ia vînzarea locului către Iordachi fiul
vistiernicului Aristarh, într-un izvod din 1806 septembrie 1).

1
Parantezele lui Ghibănescu.
2
Menţiunea lui Ghibănescu.
3
Aşa în textul editat.

497 1763 (7271) aprilie 6

Grigorie loan <Calimah> voievod hotărăşti ca un dichiu, şase ieromonahi, patru diaconi şi
doi lîrcovnici, care slujesc la Mitropolie, să plătească desetină boiereşte, adică de zece stupi un
iu

Alt hrisov, de la Grigorie loan v(oie)vod, prin care asemine hotăreşte şi întăreşte
ca un dichiu, 6 ieromonaşi, 4 diiaconi şi doi ţîrcovnici, carii să vor afla slujători s(fin)tei
Mitropolii, să fie apăraţi de disetiria ţărănească, ce să plătească boiereşti, din 10 stupi un
leu.
7271 <1763> april(ie) 6.
Arh. St. Iaşi, Documente, GCGLX, p. 408/470, nr. 4. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, de
Tbeodor Gaşpar diac de divan, din 1816 sept 20.

498 1763 (7271) aprilie 12

Ion Ghindă dă lui Mihalachi Loiz un loc de dugheană pe Podul Vechi în schimbul altui loc
de dugheană de pe aceeaşi uliţă.
f Dat-am scrisoare m e la mîna dum(i)sali nenii lui Mihalachi Loiz, precum să s(e)
ştie că am făcut schimbu cu d(u)m(nealui), adică i-am dat eu un locu di dugheană ci
est(e) parte socru-meu Costantin Loiz, care loc est(e) pe Uliţa Podului Vechiu, lîngă
zîdul Sfe(n)ti Sava, supt cafîneoa cumnatului Eni băcal, ginerili nenii Iui Mihalachi, iar
d(u)m(nealui) mi-au dat alt locu de dugheană stărpu, tot din locul părinţăsc, cari esti mai
spre poart(a) Sfe(n)ţi Savei, între locul măn(ă)stirii şi între pivniţa vechi ci est(e) a
cumnatului Vasile Loiz. Şi pentru ban(i) ce-i cere nene Mihalaehe pentru cari opris(e)
locul acesta parte socru-meu cari cu giudecată I-am scos, iar ne-am aşizat să aibu a-i da

443
d(u)m(i)sale, şi i-am şi plătit; şi au rămas între noi paci, de-acum între noi sa mi m;
nici o pricină.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L ( e a ) t 7 2 7 1 <1763> ap(rilie) 12.
Ion Ghindă log(o)f(ă)t <m.p.>.
. . . ' Aotsss' paptr|p<aq <m.p.> 2 .
V(a)s(ile) Loiz, mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCVIII/8. Orig., hîrtie difolio (20 x 14 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Neclar.
2
... Loizu, martor <m.p.>.

499 1763 (7271) aprilie 17

Chezăşia lui Cerchez, fiul preotului armean Simion, pentru vînzarea unui loc de casă de pe
Podul Vechi.'
7271 <1763>apr(ilie) 17.
Zapisul lui Cerchez sin popa Simion arman de chezăşie pentru locul ce au
cumpărat aga Iordache Aristarh de la Mardaros arman care loc iaste pe Podul Vechiu.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCLIX/I, f. 14 v„ nr. 10. Rez. într-un opis din 1806 septembrie 1.

500 1763 (7271) aprilie 20

Ioan Gheuca spătar vinde fratelui său Ştefan Gheuca o pivniţă cu două beciuri de piatră, cu
0 cîrciumă deasupra pivniţei şi două dugheni alături din Tîrgul de Jos, cu 1100 lei.

t Ioan Gheuca spat(ar) adiverez cu acest zapis al mieu la mîna dum(nealui)

frăţîni-meu Ştefan Gheuca vist(iernic) să se ştie că m-am învoit cu durn(nealui) şi i-am
vîndut o pivniţă de piatră cu dooî beciur(i) tij de piatră în gîrliciul pivniţii, cu crîşmă
deasupra pivniţii şi cu tot locul lor ci au din dos pără în uliţa ci mergi pri la poarta,
Rangăi, cărei pivniţ(ă) cu dughenile esti aici în laş(i), în Tîrgul de Gios, între dughenile;
dum(nealui) unchiului mieu Pascal Tudori biv vel med(elnicer) şi între dughenile
mănăstirii Bîrnovii, cărei pivniţ(ă) şi dugheni cu tot locul lor şi mie îm(i) sînt di pe
maică-me Mărie, fata răposat(u)lui Neculaiu Tudori neguţ(ă)tor; şi le-am dat cu tocmală
drept o mie una sută lei.
Deci dîndu-mi dum(nealui) toţ(i) banii deplin întru mîinile meii i-am dat şi eu
aceast(ă) scrisoare a mc la mîna dum(nealui) întru cari au iscălit boier(i) şi alţi oameni,"
deci ca să stăpînească cu paci. Şi scrisoril(e) vechi prăpădindu-să la vremi răscoalilor nu
1 le-am dat.
Şi, pentru mai adivărat(ă) credinţa, am iscălit şi eu.
L(ea)t 7271 <1763> ap(rilie) 20.'
Ioan Gheuca spat(ar) am vîndut cu voie m e şi am scris zapisul cu mîna me.
Vas(ile) Ros(e)t hatman <m.p.>.
H e K u X a i £x£9avriaÂxo Ycovmpcx; <m.p.>'.
Dediul Codreanul biv vel sărd(ar), martor<m.p.>... 2 .
N i c u l a i . . . 2 m a r t u r <m.p.>. T ă b u c i . . . 2 m a r t o r < m : p > . A . . , 2 c m . p . x
Tănas(e) Gosan log(o)f(ă)t ot vist(ierie) <m.p.>.
Ilie Herescul ot vist(ierie),martor <m.p.>.

444
 Costandin Arapul ot vist(ierie) mart(or) <m.p.>.
... 2 in <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCXlV/78. Orig., hîrtie difolio (33,2
2i ft ir.), cerneală neagră.

• Neculai Stefanialo <m.p.>.

2
Neclar.

501 1763 (7271) aprilie 28

Grigorie Toah <Calimah> voievod îl scuteşte pe Hristofor cojocar de toate dările şi
Jjigăriile fiindcă se află în slujba Mitropoliei.
t HW TpHrwpYe IWAH E(OS)BWAA, EWJK(Y6») MHA(O)CT(YK>), r(oc)n(o)A4pi»
3T,«AE MWAAABCKWH. Facem ştire cu această cart(e) a domnii mele tuturor cui să cade
a şii. pentru acest om strein şi făr(ă) de bir în visterie, anume Hristofor cojocariu, carile
fiind cojocariu pentru trebuinţa casii sfinţii Mitropolii, am făcut domnie me milă cu
dînsul şi l-am iertat de bir şi de toate dările şi angăriile ce ar ieşi din visterii pe altă ţară,
el întru nimică supărat să nu fie, fiindcă să află ia slujba sfintei Mitropolii.
Drept aceea, poroncim domnie me şi dum(itale) vel agă i altor zapcii şi slujbaşi,
văzind carte domnii mele întru nimică supărare să nu faceţi, ce să fie în pace de cătră
toii. într-alt chip să nu fie, că aşa este poronca domnii mele.
L(ea)t 7271 <1763> ap(rilie) 28.
Hw rpHrwpne Î W A H B ( O 6 ) B W A 4 m.p.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCVI/103. Orig., hîrtie difolio (32,2
x 22,5 cm), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie,
avînd capul de bour cu steaua îtt şase colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi lei rampanţi şi
timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi buzdugan şi de slovele: Îw-Tp, ce continuă, în bandă sub
scut. Iw 1761 bb (Io Gr(igorie) Io(an) v(oie)v(od). 1761).

EDIŢII: Creşterea colecţiunUor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 104, col. I (rez.).

502 1763 (7271) aprilie 30

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dă lui Mihălachi uşerel de leafă un loc de casă din
mahalaua Muntenimii d e Mijloc, hotărnicit de vornicii de poartă.
F HW rpwropYe HWAH B(O6)BWAA, EW*(Y6K») MMAOCT(YK>), R(©C)N©AAP('0
3eMA€ MWAAABCKWH. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele, tuturor cui să cade a
şti, pentru acestu Măhălachi uşerel de leafă, carele fiind om strein şi viind aicea la
pămîntul acesta de s-au aşăzat aicea în tîrgu, unde s-au şi însurat, şi allîndu-să şi el
slujind poroncilor domnii mele, pentru aceasta şi domniea mea m-am milostivit asupra
lui şi,/din osăbită mila noastră, l-am miluit cu un loc de casă ce au rămas nedaţ, din drept
locul gospod, care loc este aicea în leş(i), în mahalaoa Muntenimea de Mijloc, din
Drumul Sării la deal, unde ş-au cumpărat luiş casă de la un Lupul ficiorul Sandului
Burbulici chihaia de călăraş(i) hăt(măneşti), la care loc din poronca domnii mele s-au
rînduit şi vornici de poartă: pe Lupul Hadîmbul i Tănasii Meleghe i Alixandru Haciul, dc
au măsurat acel loc precît îi ţine ograda casăi; care făcînd stînjin de opt palme, întăi au
măsurat de unde s-au pus piiatră întăiu, de la vale despre amiază zî şi alăturea cu gardul
lui Mihălachi uşeriul de mai sus numit, despre uliţă, despre casa lui Toader măhalul

445
înspre miiază noapte la deal, păr-în mijlocul gardului lui Mihălachi uşeriul, curmexisu]5
locului, s-au aflat 13 stînjini şi iar s-au pus piiatră hotar; şi de acolea alăturea cu lc.cui
Sandului Burbuliciu chihaia despre apus, păr-în locul casăi lui Toder pivniceriul, .;in , Us
lungul locului s-au aflat 27 stînjăni şi s-au pus piiatră; şi de acolea alăturea cu Leu! im
Toader pivniceriul păr-în uiţă de la vale s-au aflat 7 stînjini, şi iar s-au pus piiatră; si. &
acolea, despre răsărit, alăturea cu uliţa ce-i desparte uliţa de cătră casa lui Mihălachi us-riul
şi de cătră casa lui Costantin pîrcălabul, păr-în piiatra ce s-au pus întăiu, lungul locului dt l a
vele, s-au aflat 29 stînjăni 5 palme; şi măsurîndu-să şi uliţa de la vale, între casa lui
Costantin pîrcălabul şi între casa lui Mihălachi uşeriul, s-au aflat 2 stînjăni pol. Şi s-au mai
măsurat şi uliţa ce mergi pintre locul casii lui Toader măhalul şi a lui Mihălachi uşeriul. si
s-au aflat 4 stînjeni 3 palme. Şi aşe, cu această măsură de mai sus arătată, s-au încheia lot
locul casei lui Mihălachi uşeriul, după cum au cumpărat casa, cît i-au ţinut ograda ve;.he,
precum pre largu arată şi în mărturiia numiţilor vornici de poartă.
Drept ac6ea dar să-i fie şi de la domniia mea acest loc de casă lui MihăLihi
uşeriul dreaptă danie şi ifiiluire, stătător în veci, şi uric de întăritură. Şi poftim-dpmnia 1
mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu domniia aceştii ţări, să nu
strice această puţină milă de mai sus arătată, ce mai vîrtos să întărească pentru a
domniilor sale vecinică pomenire.
Aceasta înştiinăm.
Let 1763 <7271> ap(rilie) 30.
ECA Awr(o)4,(e)T npwMirr <m.p>.

Tewpre B T ( O P U H ) AWR(O)4>(e)T npuNMTWx < m . p > .

S-au trecut la condica Divanului de Vasile Armăşescu.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice CXXV/I89. Orig., hîrtie difolio (48,3
x 35,1 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie,
avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi Iei rampanţi şi
timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iw-Tp, ce continuă, în bandă
sub scut: Iw 1761 BB (Io Gr(igorie) lo(an) v(oie)v(od). 1761).
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XVII, p. 221-223 (orig.).

503 1763 (7271) mai 11

Axinte şi fiul său Ion îi dau lui Stan Codrescul jumătate de pogon de vie din mijlocul viilor
mănăstirii Dancul în schimbul unui pogon de loc sterp şi a 19 lei.
f Adică eu, Acsinte sîn Ion rachieriu, dimpreună cu ficiorul meu, anume Ion,
precum să se ştie că, de a m e bunăvoie, am făcut schimb cu Stan Codrescul cu o
giumătate de pogon de vie care am avut eu în mijlocul viilor Dancului. Şi Stan
Codrescul me-u dat nooasprăzăee lei şi un pogon de loc sterpu, care pogon este pe
pămîntul lui Săcară.
Şi cînd am făcut această schimbare s-au tîmplat mulţi oameni buni care mai gios
ne vom iscăli anume: eu, Acsinte, dimpreună cu ficiorul meu, am schimbat; eu, Vasile,
săhăstru, martur; eu, Apostol, m a r t u r j e u , Neculaiu, martur;
7271 < 1 7 6 3 > m a i 11 d(i)ni;
eu, iereu Ion Ţărcul săhăstru, am scris cu zisa lor;
eu, Dumitraşcu Mîrzac, martur; eu, Ion Cîrste, martur; eu, Vasil(e) Ţărcul, martur.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopor'~ Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinesctl, Xiropotamu, I, p. 282, nr. 375 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (21,9 x
16,8 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 214).

446
 504 1763 (7271) mai 27, Iasi
Cirabet şi fratele său Bogoş, armeni, vînd lui Panaite negustor o casă cu pivniţă de piatră şi
cjj două beciuri de piatră, pe Podul Vechi, drept 600 de lei, bani gata.

Adecă eu, înpreună cu frate-meu Bogos, ficiorii lui hagi Iacob, armeni, făcut-am
zapisul nostru la mîna dumisali giupînului Panaite, ficior mumgiului, neguţitor din Eşi,
precum să s(e) ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoe, i-am
vîndutu noi dumisali o casă cu pivniţă de piiatră şi cu 2 beciuri de piiatră şi cu locul ei,
cîtu este îngrăditu cu zaplazi şi hotărîtu, care casă cu locul ei ieste aice în Eşi, pe Podul
Vechiu. şi s(e) hotărăşti din sus dispre apus, cu locul casii lui Androni arman, iar din
ojos. dispre răsărit, să hotărăşti cu locul unii casi ce iaste a Bisericii Armeneşti, unde să
prlzmieşfi Sfete Grigorie.
Şi locul casii este hotărît precum arată hotarnica şi zapisul vechiu, adică 21 stînjini
lungul din uliţă şi pînă în zaplazii bisericii, iar latul dispre uliţă şasă stînjini fără 2 palme,
şi latul de la vale 5 stînjini fără 2 palme.
Această casă cu totu locul ei am vîndut-o noi dumisali, dreptu, şasă sute de lei, bani
gata. Şi ni-au făcut dumnialui plata deplin în mînule noastre toţi aceşti bani de mai sus
*;rişi; şi i-am datu şi zapisele cele v e c h i a casăi la mîna dumisali, ca să stăpînească cu
race; care casă şi noî ni-au fostu cumpărătură de la Floare armancă, femeia Zaharii, şi de
lafiicili ei, preutiasa Anuţa şi Mărie, cum arată zapisul vechiu, iar casa cu pivniţă şi cu
beciuri li-am făcut noi cu cheltuiala noastră.
P,.iitru aceia, să fie dumisale, şi giupănesii dumisali, şi cuconilor, şi nepoţilor şi
„jănepoţtlor dumisale driaptă moşie şi cumpărătură în vecii.
Şi în tocmala noastră, la vînzare, s-au întîmplatu neguţitori şi oameni buni,
•mahalagii, cari s-au iscălitu mai gios.
Vădzîndu plata deplin, şi noi încă pentru mai întemeetă credinţă am iscălitu cu
mîna noastră.
Această casă s-au scos la mezat şi s-au vîndut.
U las, l(ea)t7271 <1763> mai 27.
Şi eu, Simion Cheşco uricar, am scris cu voe şi cu dzisa vînzătorilor şi sîntu şi
martor.
Mihalachi Papazoglu, martur (greceşte) 1 .
Anastasie Politis Antoniu, martur (greceşte) 1 .
Mircea Lefter, martur (greceşte)'.
<Nota în d o s > ' : Locul de lîngă biserică arsă.
- Es mahtesi Hagopi vorti Karabedăs gam ehpairă Bogos, Carabedi vort A fadurăs
gam Rafaelas Zaheţank mer gamokăn ais mulkăs başa Panaioden mez habul (Eu, Hagi a
lui Iacob fiu, Carabet şi cu fratele Bogos a lui Carabet fiu Bogdan şi cu Rafail am vîndut
cu a noastră voinţă avere jupînului Panaite care a trecut, (locul peceţii cu exerga:
Mahtesi hagi Hagopi vorti Bogos) 1 .
- Es der Sahag vîgaem (Eu, popa Sava, martur).
- Es Zarigăs vîgaem ais panis (Eu, Florica mărturisesc în această afacere).
- Ev es Haiserţi Kiurkci Haciadurăs vîgaem ais panis (l(ocul) peceţii Haciadur) 1
(Şi eu din Haiser cojocar Cristea mărturisesc în această afacere).
- Es Huraşciuhţi ipekci Arutiunăs vîgaem ais panis (Eu din RusciuC mătăsarul
Ariton mărturisesc în această afacere).
- E s Mărgărit Oharăs ais pani vîga (Eu Mărgărit Cercel în această afacere
mărturisesc).
447
 - Es Şargani vorti Lusigăs vîga ais pani (Eu a lui Şargana fiu Lusig mărturi ,
această afacere).
- Ev es Sinapţi Ohanessi vorti Bedrosăs vîgaem (Şi eu din Sinope al lui K, i n
Petru mărturisesc).
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 94-95, nr. LXVII. Orig;

1
Menţiunea lui Ghibănescu.

505 1763 (7271) iunie 1, Iasi

>

Costantin ciubotar şi soţia sa, Paraschiva, vînd lui Iftode cîrciumar şi soţiei acestuia Anita o
casă cu loc în Muntenimea de Sus, cu 120 de lei, bani gata.
f Adecă eu, Costantin cibotarul, ficioru babii Catrinii, înpreună cu soţul mieu,
Paraschiva, făcut-am acestu adevăratu zapis al meu, la mîna dumisal(e), lui Iftodie
crăciumaru şi a soţului dumisal(e), Aniţii, precum să s(e) ştie că noi, de nime siliţi, nici-
asupriţi, ce din bună voie noastră, am vîndutu noi dumisăl(e) o casă cu locu, cu totu, cc
iaste aice, în tîrgu, în Ieşi, la Muntenime de Sus, deasupra haznelii ceii vechi, care casa
mi-au fostu şi noî cumpărătură de la Ion Calmîcul, sîn lui Aramă, iar lui i-au fostu
cumpărătură locul de la Ion Harhazu, precum arată zapisele vechi de cumpărătură si
hotarnica vornicilor di poartă ce ne-au hotărîtu locul şi l-au stîlpitu cu pietre, care le-au
datu toate la mîna dumisal(e). Aceasta casă, cu tot locul ei, cîtu este stîlpitu, am vînduf-o
noi dumilorsal(e) dreptu 120 lei, bani gata; şi ne-au făcutu plată deplin(ă) în mîna
noastră, toţi aceşti bani de mai susu scriş(i).
Şi locul casii să hotărăşti pi din giosu, pi di la vale cu Uliţa Haznalii, iar pi din sus,
să hotărăşti cu locul lui Harhazu, ce-au rămas nevîndutu, iar di la deal, să hotărăşti cu
dramul cel mare; deci să-i fie dumisal(e), şi soţului dumisal(e) şi cuconilor, şi nepoţilor,
şi strănepoţilor dumilorsal(e) dreaptă moşie şi cumpărătură stătătoare, în veci, ca s(ă)
stăpînească cu pace.
Şi în tocm(e)ala noastră, la vînzare s-au întîmplatu mahalagii şi oamini buni, cărei
văzîndu di bunăvoie vînzare şi plată diplin(ă) în mîna noastră, toţi s-au iscălit şi ş-au pus
degetil(e) mai gios. Şi noi încă pintru mai întemeietă credinţa, ne-am pus degetil(e) ca sa
fie di bună credinţă.
O y Mc, R(-H) A6T(O) X 3C0Â KJNH 2 .

Eu, Costantin cibotar, sin babii Catrinii 1 , înpreună cu soţul meu Paraschiva, am
vîndutu ş-am pus degetil(e) cu mîna noastră 1 .
Eu, iereu... 1 ot Biserica Banului <m.p.>; eu, iereu Grigore Vartholomeii <m.p >;
eu, Gheorghiţă crav(eţ)... 1 caş 2 ; eu, Gheorghie băcal 2 ; eu, Vasile, socrul lui Costantin
cibotariului ce-au vîndut 2 ; eu, Ion brat lui Costantin cibotariu 2 ; eu, Andrei, tij brat lui2;
eu, Toader Cânte 2 eu, Ursul, crav(eţ) 2 ; eu, Ispiriu grec, m-am tîmplat 2 ; eu, Antohi
crav(eţ), mahalagiu 2 .
Şi eu, Simion Cheşco uricar, am scris zapisul, cu dzisa vîndzătorilor şi sintu şi
martur <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/19. Orig., hîrtie difolio (35 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
unsprezece amprente digitale.

1
Neclar.
2
Amprentă digitală.

448
 1763 (7271) iunie 1, Iaşi
Costantin Dimachi ş.a. iau de la llinca Arghiroaia două locuri de dughene cu chirie pentru
,i face dughene de piatră.

Copie de pe copie zapisului Osmanezilor (?), din 7271 <1763> iunie 1, scris în
[s.ş(i)-
, Dat-am scrisoarea noastră la mîna dom(i)sale giupînesii Ilincăi Arghiroaia,
.precum să să ştie că am luat de la dumneaei doă locuri de dughene în Tîrgul de Gios,
;.caIV locuri sînt din locul lui Bărnovschi pînă în uliţa ce merge la Sfînta Vinere, care
^aceste locuri le-am luat cu chirie de la dumneaei să ne facem dugheană de piiatră; asupra
'iotului dumisale să avem a-i da aceşti bani precum scrie mai sus 1 şi la începutul anului
jă avem a-i da dumisale chirie după tocmală, cu nimică să nu fim supăraţi mai mult
despre nime peste tocmala ce am făcut.
Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am iscălit şi noi mai gios.
Costandin Dimachi.
Eu, Dimitrie Osmani, am priimit şi am iscălit.
A v a o x a a i o q . . . 2 , (Kxpnpax;; Icoav... 2 ;@eo8opo<;... 2 , p.apTtpoq 3 .
Ioniţă T o m a mărturisăsc că-i adevărată copiia aceasta.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/33. COpie de la începutul sec. XIX.

' Vezi doc. din 1759 (7267) mai 3, din acest volum (nr. 209).
2
Neclar.
3
;Î Anastasios..., martor; Ioan.,.;Theoddros.:;, martor.

507 1763 (7271) iunie 3

Grigorie Ioan <Calimah> voievod întăreşte mănăstirii Dancul din Iaşi stăpînirea asupra
ţiganilor dăruiţi de Ioan fost cămăraş al doilea.

+ Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie Ioan voievoda, domnul Ţării Moldovii.
Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele, tuturor cui să cade a şti, că, iată, au vinit,
înaintea domnii mele şi înaintea a tot Sfatul nostru, cinstit al nostru duhovniceseu
părintele şi rugătoriul nostru sfinţiia sa chir Ionichie, mitropolitul Sinadului, epitropul
sfinţii mănăstiri Dancului, unde şă cinsteşte şi să prăzmuiaşte hramul Sfinţilor şi mai
marilor Voievozi, Mihail şi Gavril, şi ne-au arătat o scrisoare din v(ă)l(ea)t 7271 <1763>
l pti 20, de la Ioan biv vt(orîi) camaraş, scriindu că avînd el drepţi ţigani ai săi, anume Ilie
bucătariul sin Ghiorghiţă ţiganul şi cu ţiganca lui, llinca, şi cu copiii lor: şi Stoian şi
Tănasie şi Mariia şi Niţa şi Ioan şi Negoiţă şi Stana, care ţigani şi ţigance îi sintu daţi danie
; de Ia domniia sa Costandin Racoviţă voievoda, cu hrisov, din drepţi ţiganii domneşti, după
cum s-au văzut şi hrisovul domnii sale din v(ă)l(ea)t7261 <1753> iunie 2, care hrisov scrie
precum au miluit domniia sa cu aceşti ţigani pre boiar(ul) domnii sale Ioan vt(orîi)
camaraş; şi aşa avîndu-i şi el pe aceşti ţigani şi ţigance drepţi ai săi, el încă de a sa
bunăvoie, pentru sufletul lui, i-au dat şi i-au afierosit aceştii sfinte mănăstiri Dancului.
Dreptu aceea, iată dar că şi domniia mea, dacă am văzut zapisul lui încredinţat
dinpreună şi hrisov(ul) domnii sale Costandin vodă, de la domniia m e a încă dămu şi
întărimu stăpînirea sfinţii mănăstiri Dancului pre toţi aceşti ţigani şi ţigance ce sintu
numiţi mai sus, ca să-i fie şi de la domniia mea drepţi robi şi şărbi ţigani şi danie şi
afierosire, cu tot rodul ce să va trage dintru dînşii, neclătiţi şi nestrămutaţi din stăpînirea
sfinţii mănăstiri nici odinioară, în veci.

449
 V(ă)l(ea)t 7271 <1763> iunie 3. •
Hw rpHrWpHg ÎWAH B(oe)BWAâ m.p.
IIpUNHT B(â)CHAe PA3VA ^ATMdN <m.p.>.
' I'ewprH B T ( o p w n ) Awr(o)<j^(e)T npwHHTeNNOMtf <m.p.>.
C M M H W H E^PR-KRTE N H C D \ - <m.p.>.
S-au trecut la condică.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., sigiliu domnesc inelar, oval
1761) aplicat în cerneală, avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri între coarne într-un scut oval flancît!
de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi de buzdugan: îuHTp, ce c i a t i m ^
în bandă, sub scut: Iw 1761 ESB (Io Gr(igorie)/ lo(an) v(oie)v(od). 1761). ;

EDIŢII: Florin Marinescu Xiropotamu, I, p. 282, nr. 376 (rez. dezv. după orig., hîrtii difolio ( 5 î f i ţ
38,3 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc aplicat în cerneală roşie, din Arh. M-rii Xiropotamu de fel
Muntele Athos, Grecia, nr. XXXII). - Ji

508 1 7 6 3 (7271) iunie

Toader Răusan vinde lui Pavăl Bantăş de la vistierie şi soţiei acestuia Ruxanda o txsă de pe "
Uliţa Hagioaiei, cu 250 de lei, bani gata.
t Adică eu, Toader Răusan, dat-am adevărit zapesul nostru la mîna duninisalft
giupînului Pavăl Bantăş ot visti(ierie) şi a giupînesii dumnisale, giupînesii Ri;sandii,
pentru ca s(ă) <se>' ştie că am vîndut o cas(ă), cari casa şădi cu faţa la Uliţa Hagioi, şi .,
din sus să hotăreşte cu Gheorghii tălpălar, şi din gios să hotărăşte cu un Vasiiii Rugină
teslar, din gios dispre mezăno(a)pte să hotărăşte cu Andreican cantaragiu şi cu Mărie":
Plepoai. Şi locul după curnu-i îngrădit şi hotărît cu cheatră, dară s-au şi măsurat cu,
stînjenul domnescu şi sîntu lungul 24 de stî(n)jini şi largu denainte şesprăzece şi
giumătati, denapoi optsprăzăce, şi cu pivniţe de petră. Şi toc(ma)la ne-u fost drept 250
de lei, ban(i) gata, ne-u dat în mînă, şi noi am vîndut de voie no(a)stră, nesiliţ(i), de nime
asupriţ(i), ca să-i fie dumnisale moşie şi dreaptă oCiriă; şi acestă zapes of(i)unde s-ar ceti
să fie de mar(e) credinţe, cari şi măi giOS he-m şi iscălit.
lunii 4, l(ea)t 7271 <1763>. ''
Eu, Toader Răusan, dinpreun(ă) cu soţul meii, Mărie, şi cu fii noştri.
Eu, Lupul, am sc<r>'is zapesul cu voie noastră şi ne-am pus ş(i) degitele.
Eu, Toder Răusan 2 ; eu, Mărie 2 ; eu, Lupul Sîn Toader; e<u> 2 , Paraschiva 2 , sor(ă),
lui Toader.
Ştefan oţ vist(ierie), martor <m.p.>; Tănas(e) Gpsan ot vist(ierie) < m . p > ; Toader
Văr... ot vişt(ierie), martur <m.p.>; Ion Boşii ot yişt(ierie), mart(or).
Acest zape<s> 1 s-au scris înaint(e) me, i-au dat bani gata doaî sule cinzcci lei şi
am iscălit, Costandin Andriiaş ot visl(ierie), mart(pr) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 4; 7271
<1763> mart (sic). Zapis a lui Toader Răusan chetrariul, ci vindi din locul lui, lui Pavel
Bantăş. '
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/20. Orig., hîrtie difolio (30,? x 21 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Omis.
2
Amprentă digitală.

450
509 1763 (7271) Iunie 5
Casandra, soţia răposatului Carp stolnic, dăruieşte împreună cu fiii şi ginerii ei părţile sale
de moştenire din satul Cotigenii, pe Prut, ţinutul Iaşi, bisericii Sfinţii Athanasie şi Chirii din Iaşi
pentru a li se scrie numele în pomelnicul ctitorilor.

Adecă eu, Casandra jupîneasa răpousatului stolnic... 1 Carpu, împreună cu fiii mei
si ginerii, ce s-au iscălit mai jos, adeveresc cu această scrisoare a mea, pentru că avînd o
dreaptă ocină şi moşie a mea părinţească de pe tatul meu Hurmuz Jalipul, anume
Cotigenii din ţinutul Iaşi, pe Prut, în gura Dobovăţului, din jumătate de sat, 2 părţi din
partea de jos, cu ispisoc de Ia Vasile vodă, din velet 7153 <1645> martie 15, şi iarăşi
giumătate de sat întreg de Cotigeni, din tot hotarul, cu ispisoc tot de la Vasile vodă, din
velet 7158 <1650> martie 27.
Această moşie întreagă din tot locul cu tot venitul cît cuprinde şi închee într-aceşte
două ispisoace, cu toată osîrdia inimei mele, pentru vecinică pomenirea sufletelor
părinţilor mei şi pentru pomenirea noastră, am afierosit-o danie la sfîntă biserică Sfeti „
• flanasic din Iaşi, unde se cinsteşte şi se prăznueşte hramul Sfinţilor Ierarhi Aftanasie şi
Chirii, şi ne-am pus numele părinţilor şi a noastre la pomelnicul ctitorilor sfintei biserici,
,' t să aibă purtare de grijă ctitorii, a ne pomeni în veci, şi moşia să fie a bisericei,
«strămutată în veci.
Iar pe urmă, după viaţa mea, nici din fiii mei, nici din neamul meu să nu fie
volnici a-mi strămuta dania, că cine s-ar ispiti cît de puţin să se amestece la această danie
a mea. de mine să fie neertat, şi la înfricoşatul judeţ să aibă pîrîşi pe Sfinţii Ierarhi
Aftanasie şi Chirilă.
Şi la această danie s-au tîmplat şi alte obraze de cinste, care s-au iscălit marturi, şi
cu pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus numele şi pecetea, ca să-şi facă ctitorii
bisericei şi întăritură domnească de stăpînire pe această moşie, cu tot venitul ei cît
„••jprinde în ispisoace.
Aceasta adiverez.
Casandra stolniceasa. Vasile Scîrlet postelnicel. T o m a . . p i t a r i u . T o m a . .
Velet 7271 <1763> iunie 5.
Eu, Ioan Chisa diac, am scris zapisul acesta,
După Codrescu, Uricariul, XIX, p. 95-97. Text după orig. ce se afla în posesia editorului.
1
Loc liber în textul editat.

510 1763 (7271) iunie 12

Mărturia unor vornici de poartă privitoare la nişte dugheni <din Iaşi> ale Ilincăi abageriţa.

Ilinca abăgeriţa, fata Aniţii, şi Aniţa au fost fată lui Gheorghii cupeţu.
O dugheană în cari şedi Costandin Parpaniţă, ce-i din gios, alăture cu locul Golăi,
dă samă Ilinca că[i] i-i dată mîne-sa de zăstre de la tată-său, Gheorghii.
O dugheană, al doile, alăture cu dugheana această din sus, dă samă Ilinca c-au
dat-o Costandin vameş Hoştină Marii Naculoai, sora Ilincăi. Şi; după moarte vameşului
Hoştină, ficiorii săi au luatu ei daniia tatălui lor. Şi apoi, IUia abăgeriu, soţul Ilincăi, au
cumpărat-o cu bani.
Q dughea<nă> 1 ce-i al triile, alăture, din gios cu aceşti 2 dugheni, dă samă, Ilinca,
că au cumpărat-o cu hudiţă mumă-sa, Aniţa, de la Pascal Hoştină, sîn Costandin vameş

451
Hoştină; şi apoi mumă-sa, Aniţa, i-au dat-o ei zestri, că această dugheană îmbla UH
jîdovu să o cumperi de la Pascal Hoştină şi nu l-au îngăduit mumă-sa, Aniţa, ce au Ufaitu-
ea bani, fiindu neam, şi au luat-o. Iar pentru răsuflătoare hrubii pivniţii egumţeniuij
Nechiforaş, sin Saftii Dimuleasă, dă samă, llinca, că nu ştii în ce loc au fost în n ar Ţine -
hudiţii au lîngă talpa dughenilor ce-s cumpărate de la Pascal Hoştină.
' 7271 <1763> iun(ie) 12.
Eu 2 , llinca abăgeriţa, aşe ştiu ş-am mărturisit şi am pus degetul.
Denainte noastră aşe au mărturisit, cum arată mai sus ş-am iscălit şi noi.
Tănas(e) Meî(e)ghi vornic <mip.>.
Lupul Hadîmb(u)l vor(nic) de port(ă) <m.p.>.
Ion Popa log(o)f(ă)t za divan <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ, LXXX/42. Orig., hîrtie difolio (21,6 x 15,6 cm.), filigran, cerneai!,
neagră.
1
Omis,
2
Amprentă digitală.

511 1763 (7271) iunie 21*

Mărturie hotarnică a lui Simion Arămescu vornic de poartă privitoare la moşia Horleşti a
toi Matei, preotul iezuit polonez din Iaşi.

t Fac ştire cu această mărturii hotarnică că, din luminată poronca preaînălţat
domnului nostru, mărie sa Grigorie Ioan v(oie)voda, fiindu orînduit de dum(nealui)
Manolache Costache vel log(o)f(ă)t ca să mergu la moşie preutului Mateiu, iezevitul 1
leşesc din Iaş(i), cari moşii esti la ţi(nu)t(ul) Cîrligăturii, ce să hotărăşti pe dispre răsărit
cu Boteştii lui Toader Vîrnâv ot vist(ierie). Jăluindu preutul Matei mării sale lui vodă c f l
are mare strîmbătat(e) şi împresurare de cătră Toader Vîrnav şi, după poronca, mergîndu
acolo, la numita moşii, şi făcîndu funie de 20 de stînjini şi stînjenul de 8 pr?hni şi
cercetîndu şi mărturie hotarnică ce ari de la pit(arul) Moisîiu Cucoranu, ce i-ău hc;iărit.
fiind is(pravnic) de ţi(nu)t(ul) Cîrligăturii, după sămnile ce arătă, am început ă ! măsura
moşie Horeleştii, întîiu din capul moşii den sus, din valea Cărhanii, dintr-o movilită ce
era veche, făcută de mîn(ă), hotar, şi-am găsit şi un stejaru cu buoru tăiet la pămînt ş-am
înnoit moviliţa ş-am purces spre răsărit şi, în cîmpu, pe podiş, ş-au găsit un stîlpu de
piiatră, hotar; s-au aflat 3 funii şi 14 stînjini şi 3 palme din gios de Cetăţui şi s-au făcut
moviliţă pist(e) acel stîlpu; şi de acole tot spre răsărit, pînă în rădiu, mai la vali de un
stejar ce est(e) cu buoru, lîngă un pădureţ, undi să întîlneşti hotarul Drăgănescului. s-au
găsit altă moviliţă de pămînt, în colţu, şi s-au aflat 4 funi(i) şi 3 stînjini; şi s-au înnoit
moviliţa şi un.bpor încă s-au făcut într-acel pădureţ.
Şi de acole am purces spre amiiază-zî şi pin radi s-au mai făcut un buoiu mai
încoace, într-alt pădureţ. Şi, trecîndu tot spre amiiază-zî, pînă afară, din gios de acel rădi,
pist(e) drum, d i n gios, s-au aflat 9 funi(i) şi s-au făcut movilă de pămînt.
Şi de acolo, tot spre amiazi-zî, pînă am trecu<t>' pist(e) rîpa ce mergi spre răsărit:
în malul rîpii, din gios, s-au găsit altă moviliţă şi s-au aflat 3 funi(i) şi 12 stînjini. 3
palme şi 2 degit(e); şi s-aii mai înnoit moviliţa.
Şi de acole tot spre amiazi-zî, pînă din gios de livada iezoviţîlor, undi s-au găsit un
stîlpu d e piiatră, s-au aflat 6 funi(i) şi 7 stînjini şi 6 palme, şi de acole tot drept şi spre
amiiazi-zî, alăturea cu livada, pi den gios pîn(ă) la un stejar ce s-au găsit cu 2 buore, s-au
aflat 3 funi(i) şi 19 stînjini.

452
 Apoi, de aici purcedi pieziş drept în gios şi d e vali asupra Codrului. Şi, fiindu
c o dru. nu s-au putut măsura aice, dar, d u p ă sămnile ce arată, s-au găsit şi alt stejar cu
buoru în păduri şi s-au înnoit buoral.
Şi, de acole, tot drept în gios, asupra Codrului, pînă în capul luncii, pist(e) o gîrlă,
lângă drumul Boteştilor, lîngă [lângă] un teiu şi lîngă un plop mare, fiindu că acolo i să
m ai lăjăşte moşie în Codru. Şi s-au găsit o movilită lîngă acelaş(i) teiu; ş-am înnoit
jnoviliţa cu pămînt şi s-au făcut şi un buor în teiul acela.
Şi apoi, de acolo purcedi şi întră în Codrul cel mare. Şi di acole purcedi în sus pin
Codru, în lungul moşii, pînă în capătul din sus, undi arată sămnu d e stîlpu de piiatră în
Codru. Şi neputîndu să s(e) găsască stîlpul pi sămnul lui ce arată, am făcut o moviliţă de
î pămînt şi un buor într-un stejar ş(i) a m prinsu a măsura de acolo, din margine Codrului
si pînă în dumbravă, în Costişi, und(e) arătă i a r ă ş ® sămn de stîlpu, s-au aflat 19 funi(i),
18 stînjini şi 6 palme. Şi negăsindU-să nici acole stîlpul cel de piiatră înpotriva sămnului,
după cum s-au adeverit, am făcut iarăş(i) moviliţă şi buor într-un stejar.
Şi de acole am început a măsura la deal tot spre răsărit şi pînă într-un stejar ce era şi
o moviliţă de pămînt, s-au aflat 13 funi(i) şi 8 stînjini. Şi de acole tot în gios, piste voloacă,
în sărături în podiş, undi s-au. găsit un stîlpu de piiatră, s-au aflat 8 funi(i) şi 5 stînjini. Şi
s-au îndreptat hotarul şi s-au făcut moviliţă pişt{e) acelaş(i) stîlpu; ş-am purces tot în gios,
' pînă la alt stîlpu de piiatră, ce este în rădiu, unde arată că să dispart(e) în sus part(ea) lui
Sileon, s-au aflat 8 funi(i) şi 5 stînjini; şi au făcut movilă şi pist(e) acela stîlp; şi de acole
ş-am purces în curmeziş(ul) hotarului 1 ioreieştilor, pînă la un stejar, ce-am făcut un buoru
întru acelaş(i) stejar, ce mergi tot drept în curmeziş s-au aflat 3 funi(i) şi 16 stînjini.
Şi de acole tot drept curmezişal, pînă la alt stejaru, ce s-au făcut iarăş(i) alt buor,
în valea Cărhanii, lîngă movilita dintru cari am început întîiu a măsura; s-au aflat 5
funifi), 8 stînjini.
Şi aşe, cu toate hotarăle şi sămnile ce arată mai sus, s-au încheiet tot hotarul
Horelcştilor a moşii preutului Mateiu iezOvitul leşescu, din giur împregiur, din margine
Codrului, din capul moşii din gios Şi pînă în capul de sus, iarăş(i) pînă supt Codru. Şi
după cum am ales-o şi am hotărît-o, am şi stîlpit-o, din giur împregiur.
Şi am şi iscălit, am făcut această mărturii hotarnică Ia mîna preutului Mateiu
iezovitul leşesc. ' '
însă hotarnica lui Moisăiu Cucoran, dintru cari arată şi s-ău îndreptat toat(e)
sămnile, scrii din l(e)t 7 2 5 6 < 1 7 4 8 > iul(ie) 18.
L(e)t 7271 < 1 7 6 3 > iuni 2.1.
Simion Arămescu vor(ni)c de poartă <m.p.>.
<Pe marginea filei următoare, scris de aceeaşi mină>: Palma cu care s-au făcut
stinjănuP. Simion Arămescu vornicu de poartă. , ;.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/218. Orig., hîrtie difolio (33 x 22,2 cm.), filigram, cerneală
neagră, sigiliu inelar octogonal (cu monograma lui Simion Arămescu), aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.:

'Omis.
2
Măsurînd 24 cm.

512 1 7 6 3 ( 7 2 7 1 ) iunie 2 8

Antohi uşerel şi soţia sa, Ilinca, Vînd Măriei jitnicereasa o câsă lâ Biserica Banului.
7271 < 1 7 6 3 > iunie 28. ;

Un zapis di la Antohi uşurelu şi soţîie lui, Ilinca, cu cari vîndu giupînesei Marii
jit(nicereasă) o casă, la Biserica Banului, cari i-au fostu cumpărătură locul di la Ghiorghi
diiacon.

453
 Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXCIV/14, f. 4r. Rez. într-un „perelepsis de scrisorile d(umi)sal^
spăt(arului) Ion Cananou pe locurile de cas(e) ce are în Iaş(i), lîngă Biserica Banului", din prima jumâtaii> ^
Hc
sec. XIX. •
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 103 i r , .
într-un periiipsis de doc. amanetate de Iancu Cananău postelnic (secţiunea „Scrisorile casilor din hfdy-^
autentificat în 1827 septembrie 14).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. II (1922), p. 285 (rez. de ia Arl>
St, Iaşi).

513 1763 îu;-e 3

Grigorie loan Calimah voievod acordă unele scutiri fiscale oamenilor străini caic vor1
aşeza în Tîrgul Frumos, oprind abuzurile călugărilor de la Schitul din Codrul Iaşilor, căruia î;
fusese dăruită moşia acestui tîrg.
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie loan Calemah voievod, domn Ţârii:
Moldovii. Facem ştire cu acest hrisov al domniei mele pentru Tîrgul Frumos, ce < te fo:
ţinutul Cîrligăturii, care acest tîrg este din cele vechi oraşe, unde şi scaunul d o m n i e au
stătut, şi diri vr6me în vreme, mergînd spre scădere şi împuţinare de oameni, au rănus do
să află acum la proastă stare; care stricăciune şi împuţinări de oameni, ne-ani înştiiţât
domnie mea de la isprăv(nicia) ţinutului, nu s-au pricinuit mai mult de la vreme, ce s-au
dat danie acest tîrg la schitul ce să află în Codrul leşului, supărînd călugărie, pe cei ce
lăcuiesc, cu bezmen, cîte doi lei de casă. Care danie cercetîndu-o de cătră domnie mea,
s-ău aflat un hrisov de la domnie sa Matei Ghica voievod, în care arată pentru cîtă moşie
au rămas a Tîrgului Frumos, nedată de noi pînă 1 la ace vreme, să fie a schitului din
Codrul leşului, şi cu ace danie s-au întins călugării a lua şi bezmenul de pe case, arătînd
şi o carte de la domnie sa Scărlat voievod, în care voiniceşte pe schit să iaie cîte doi lei
de casă, dar s-au cunoscut că ace carte fără nici o cercetare s-au dat. Şi negăsind domnie
m e a fi cu dreptul să să supere lăcuitorii ce să află în vatra tîrgului cu acest bezmen,
fiindcă vatra tîrgului nu este dată, hotărîm prin acest hrisov al domniei mele ca să fie
apăraţ(i), nesupărăndu-să pentru casă cu nemica; iar, pentru cele ce vor lucra pe moşie,
afară din vatra tîrgului, dă deaie dejma obicinuită.
Şi, vrănd domnie m e a aduce pe acest tîrg iarăş(i) spre întemeiiare, cu înmulţire
oamenilor, iată prin acest hrisov a domniei mele făgăduim tuturor celor ce vor vrea din
părţi străine să vie să se aşeze în Tîrgul Frumos, care vor fi oameni străini, din zioa ce
vor veni, le dăm vreme de odihnă, şasă luni, nimărui nemică să nu deaie, ca să-ş(i) poată
face cele de trebuinţă aşezării lor; cum şi după împlinirea sorocului di odihnă, iarăş(i) pe
uşor să va aşeza birul lor de cătră isprăv(nicia) ţinutului, fiind şi de bezmenul ce-i supăra
călugări de la schit apăraţi; şi numai dijma din cele ce vor face afară din vatra tîrgului,
vor da pe obiceiu, iar pe casă nu să vor supăra cu nenică.
Deci, după mila ce am arătat domnie me, oameni străini dintr-acele părţi de loc,
cît de mulţi de vor veni şi să vor aşeza acolo Ia acest tîrg, să fie bine încredinţaţi că
făgăduinţa domniei mele, ce va arăta prin hrisovul acesta, va fi păzită şi nestrămutata.
Numai oameni birnici de ai ţării să nu îndrăznească a merge cu nume de străini; că,
aflîndu-să, nu numai că să vor da de grumaz înapoi, ce să vor pedepsi ca nişte spărgători
de sate; cum şi tîrgoveţii de mare pedeapsă vor fi de vor priimi lăcuitorii al ţării
într-acest tîrg.
Aceasta înştiinţăm.
Let 1763 iulii 3.

454
 p r i g o r i i Ioan Calimah voievod 2 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXXVI/199. Copie de la sfîrşitul
. viii-
EDIŢII: Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 457-459, nr. 107 (aceeaşi copie).

1
in luxt, greşit: „pentru".
2
Urmează menţiunea copistului:Locul peceţii".

•U 1763 (7271) iulie 3

Gngorie Ioan <Calimah> întăreşte lui M i h ă l a c h i Gelincu negustor stăpînirea asupra unui
loc de casă în Iaşi cumpărat de la lordachi ginerele Guţoaiei.
f Hw rpYrwpie b(O6)BWAA,
IWAH EdacCie») MHA(o)CT(TK>), r(oc)noA'»p(t)
3EMRT» MWAAABCKWH. De vrem(e) ce domnii mele au dat jalobă Mihălachi Gelincu
cupeţ din Ieş(i), dzicîndu cum că au cunpărat un locu de cas(ă) iar aice în Ieş(i), de la un
Eordaehi zet Guţoai, şi în zapisul cel de vîndzare a locului nu s-au fosta iscălit neamurile
acelui vîndzitoriu. Şi le-au dzis Mihălachi Gelincu ca ori să iscălească în zapis ori să-i
întoarcă banii ce i-au dat pe acel locu, şi ei nici în zapis n-au iscălit nici banii hu i-au dat;
de care mai jăluindu-se, s-au orînduit şi pe boieriul nostru Toader vornic de poart(ă), şi
mergîndu cu poroncă au apucat pe neamurile mai sus numitului vîndzătoriu, anume:
Costandin croitoriu şi Moisăi sin Guţului şi Diiaconul zet Guţului, ca să iscălească cu
toţii în zapis sau de vor să răscumpere locul să întoarcă banii lui Mihalachi. Şi ei nici
.banii n-au dat, nici în zapis n-au iscălit, şi acum sint 10 luni de cîndu stăpîneşti locul.
i Pentru care, iată,5 că ,si domnie m e i-am dat această carte a domnii mele ca să fie
.volnic a-ş(i) stăpîni acel locu ce l-au cunpăratu, de vrem(e) că neamurile vîndzătoriu!ui
n-au vrut să-i întoarcă banii, nice au vrut să iscălească. ,
Aceasta poroncim.
V(ă)l(ea)t 7271 <1763> iuli(e) 3.
HpwMHT B(g)A AWr(o)4>(e)T.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCXCI/6. Orig., hîrtie difolio (32 x 21 em.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua în şase
colţuri între coarne într-un scut oval flancat de dpi lei rampanţi si timbrat de o coroană deschisă mărginită de
sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iw-Fp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iw-1761 .BB (Io Gr(îgorie)/ Io(an)
V(oie)v(od). 1761).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 101, nr. X (orig.).

515 <După 1763 (7271)> iulie 7

Nedelcu vătav îi scrie lui Costaşca agă în legătură cu o casă cumpărată de la un Gherman.
Scrisoare de la vătav(ul) Nedelcu cătră aga Costaşca că rău au cumpărat casa de la
Gherman. *..,.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDLXXXI/45, nr. 104 (18). Rez.
într-un periiipsis de doc. (amanetate de Iancu Cananău postelnic (secţiunea „Scrisorile casilor din Iaş(i)"),
autentificat în 1827 septembrie 14.

Anul, după data rezumatului precedent din periiipsis.

455
516 1763 (7271) iulie;,
Lista cărţilor dăruite de Neculai Holban fiului său Vasile.
Izvod de cîte cărţi de biserică am dat fiiului meu Vasili, să s(e) ştii.

Den vălet 7271 <1763> mes(e)ţă iulie 9.

1 Evanghelie tiparnică pe înţeles, ce s-au tipărit aice, în Ieşi, din velet 7270;
1 Apostol ce s-au tipărit în Buzău, în Ţa(ra) Munten(e)ască, pe înţăles, den vălet
7251;
1 Leturgliie pe-nţăle(s) ce s-au tipărit în Ieşi, de cel mare, LetUrghii den văk-i
7267;
1 Osmoglasnică rusască, den vălet 1715;
1 Minei scris cu mîna, rusesc, de cele vechi;
1 Psaltire rusască, de ce tiparnică, den vălet 1741;
1 Ceaslovăţ rusesc, let 1757;
1 Triod ţvetn(îi) scrise cu mîna mamii, den vălet 7231 <1722> noiemvri 20;
1 Obştier rusescu scris cu mîna, den vălet 7251 <1742> oct(ombrie) 4 d(i)ni;
1 Molitvenic rusesc, tiparnic, de cele mici;
1 Prolog de iarnă, vălet 7190;
1 Paremier pe-nţeles;
1 Acafister rusesc ;
1 Psaltire pe-nţeles, tipărita în Ard(e)al, în Belgrad;
1 de-n Triodposna scrise cu mîna mamii, nişte tropare;
I Catavasier pe-nţeles ce s-au tipărit la Rădăuţi;
1 Mineie ce s-au tipărit în Ţara Munten(e)ască, den vălet 7251;
1 carte ce să chiiamă Alfavita\
1 Predoslovie de vălet 7205 <1697> mai 20;
1 Divanul lumii;
1 Hronograf,
[1 ] nişte tropare de a optăle sobor.
Aceste cărţi mai sus scrise le-m dat toate fiiului mieu Vasili se-e fie pomană de la
mine, date în veci de veci, amin.
Pentru credinţa m - a m şi iscălit. Neculai Holban <m.p.>.
Let 7271 <1763>, meseţă iuli, d(i)ni 9.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCLIV/10. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 10,5 cm.), cerneală cafenie.

517 1763 (7271) iulie 10

Maria, soţia răposatului Ştefan pietrar domnesc, şi fiii ei vînd lui Simion blănar şi soţiei
acestuia Axinia o casă de la capătul Podului Spînzurătorii, cu 25 de lei, bani gata.
t Adică eu, Mărie soţul răpăosatului Ştefan pietrar gospod, şi împreună cu fiii
miei Ursachi şi Pascal şi cu Lupa, fiica me, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis
al nostru, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, la mîna lui Simion blănar
şi la mîna soţului dumisale Acsinie, precum să să ştie că le-am vîndut dumnealor 0 casă
a noastră ce am pe iaz, la capul Podului Spînzurătorii, alăture cU podul în malul apii a
Nicolinii şi să hotărăşte cu locul casii meii, a Marii, dispre răsărit, iar dispre apus cu
Podul Spînzurătorii alăture, care această casă a me am făcut cu banii mei, adică cu

456
 , m u n ca me; şi le-am vîndut dumnealor cu tocmală drept 25 lei, bani gata. Deci, văzînd eu
'•plata diplin în mînele meii, i-am făcut dumnealui acestu adivărat zapis al nostru ca să
• stăpînească cu pace dispre toţi, rudile mele şi alţii, străini, pentru că eu am făcut cu
miiiica me, şi le-am vîndut-o Cu toată voie me şi neam din f'iimei sau din alte rudile ale
.nele sau streini să n-aibă treabă ca să întoarcă. Iar tocmală am avut cu dumnealui, numai
vin sâ nu vîndă în dugheana aceasta, iar alte ori ce li <va> fi voie dumnealui să vînzi, iar
de ori vinde vin şi nu s-or ţine dumnealui de tocmală să fiu supt volnieie să le întorc
banii înapoi, să-mi ieu dugheana; iar ţiindu-s(e) de tocmală cît oi trăi în casa me lângă
dumnealui, să Ie fie dumnealui şi fiilor şi nepoţilor moşie în veci.
.Şi cîndu am vîndut şi le-am făcut zapisul ineu acesta la mîinele dumisale s-au
tîmplat şi alţi oameni buni şi feciorii mei, carii şi-au pus şi degitele.
Şi eu, pentru credinţa, am pus degitul împreună cu fiii mei, ca să fii de mare
credinţă.
Let 7271 <1763> iulie 10.
Eu1, Marii a lui Ştefan pietrar gospod, am vîndut cu voie me.
Eu 1 , Lupa fiica Marii.
Eu 1 , Vasile cumnat Marii, martur.
Eu 1 , Ursachi sin Marii.
Eu', Pascal sin Marii, martur.
Eu 1 , Vasili brat Marii, pistar gospod.
Eu 1 , Radul blănar, martur; eu 1 , Sandul ciubucciu, martur.
Eu, Grigoraş diiac, am scris cu zisa Marii.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/140. Orig., hîrtie difolio
(32 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, opt amprente digitale.
EDIŢII: Creşterea colicţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 105, col. II (rez.).

1
Amprentă digitală.

1763 (7271) iulie 17

Hotarnica locului lui Ion Căzan seiman în Curtea domnească întocmită de doi vornici de
poartă.
După porunca ce-am avut de la dum(nealui) Manolache Costache vel log(o)făt ca
s(ă) îndreptăm locul lui Ion Căzan siman în Curte g(os)pod, am măsurat locul lui cît este
înpregiur şi s-au aflat lungul, alăture cu Uliţa din Afară, din locul casii lui Andrei
Damian cantaragiul în gios pînă în locul lui Toader SeorţesCul ot vist(ierie), stî(n)j(eni)
15; aşijdere şi lungul locului dum(isali) Pavăl Bontaş log(o)făt ot vist(ierie) iar 20
stî(n)j(eni), iar latul de îmbe părţil(e) s-au aflat cîte 12 stî(n(j(eni). Şi, după cum s-au
măsurat cu stînjin de 8 palme, am făcut şi de la noi această îrisămnare la mîna lui Ion
Căzan şi am iscălit.
7271 <1763> iul(ie) 17.
Ion Meleghi vor(nic) de poartă <m.p.>; Tudori Lupul vor(nic) de port(ă) <m.p.>.
Şi eu, preut(ul) Vas(i)le V(a)rtic, m-am tîmplat la această hotărîtură <m.p.> 1 .
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/12. Orig., hîrtie (33 x 19,5 cm,), cerneală neagră (pe verso-ul doc. din
1751 (7259) aprilie 20).
EDIŢII: Caproşu, Doc. ist. oraş. Iaşi, V, p. 416, nr. 650 (orig.).

1
Urmează, între două liiiii orizontale, menţiunea: „palma cu care s-au măsurat acestu loc".

457
519 1 7 6 3 ( 7 2 7 1 ) i 'i :<•

Mărturie hotarnică a unor vornici de poartă privitoare la un loc de casă din mahalaua
Muntenimea deJ o s cerut danie de la domn de Mihălachi mare şerbetciu.

f Facem ştire cu această mărturie a noastră hotarnică că, dînd jalobă

preaînălţat(ului) domnului nostru, mării sale Grigorii Ioan v(oie)voda, dum(nealui)
Mihălachi vel cerbecciu, cerînd de la mărie sa ca să-1 miluiască cu o bucată de loc d;n
locul domnescu, aicea în tîrgul Ieş(u)lui, în mahalaoa Muntenimea de Gios, şi hmd
rînduit la dum(nealui) Manolacchi Costachi>' vel log(o)f(ă)t, dum(nealui) \cl *
log(o)f(ă)t ne-au orînduit... 1 acel loc... 1 de s-au aflat 35 stînjăni. Şi aşe, cu această
măsurătură, s-au încheiet tot locul acela; şi după cum l-am aleS şi l-am măsurat şi L-am
hotărît cu pietri hotară am făcut şi noi această mărturie hotarnică la mîna dum(neaiui)
Mihălachi vel cerbecgiu, şi am pus şi pecetea Porţii g(os)p(o)d.
Let 7271 <1763> iuli(e) 20. '
.. .Lupul vor(nic) de poartă, hotarnec c m . p . x
Ion cMeleghi vornic de>' poartă, hotarnec c m . p . x
Arh, St. Iaşi, LXXXIII/1. Orig., hîrtie (21,2 x 14,5 cm.), cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm în
diam.) al Porţii domneşti în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele: ll't/ill/pn
(P(e)ce(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.

1
Rupt.

520 1763 (7271) iulie 20

Epitropii răposatului Ioan vătav adeveresc faptul că acesta a lăsat danie mănăstirii Tnci"
Ierarhi o casă din Muntenimea de Mijloc, în Uliţa pe „care merge domniia la ceardacul Copoului"

t Adică noi, epitropii răposatului Ioan vătaful, care mai gios ne vom iscăli,,
făcut-am adevărat zapisul nostru la mîn(a) sfinţiei sale părintelui egumenului de la sfînta
mănăstire Trei Sfetiteie, chir Neofit, pentru o casă ce au lăsat răposatul danie, după cum,,
arată şi acăste patru zapise ca să fie pomenire sufletelor, fiind şi maică-sa îngropată"
acolea la sfînta mănăstire, şi ca să aibă sfinţiia sa să o puie la pomelnic... 1 prothesis şi
după cum au lăsat răposatul să o cîngro>'ape şi să aducă şi arhiereu să o pomenească'
c d u p ă o b i c o ' i t i l creştinesc şi să aibă sfînta mănăstire a cstăpî>'ni casa, orice va vrea să-
facă c u dînsa, care casă este în Muntenimea den Mijloc, den sus de casa preotului Aron,
în uliţa care merge domniia la ceardacul Copoului, casa cu locul ei, şi să nu fie supărată
mănăstirea de nimeni după zapisele ce arată de cumpărătură, care zapise s-au dat la
mîn(a) sfinţiei sale.
Şi, pentru mai adevărată credinţă, ne-am iscălit.
L(ea)t7271 c l 7 6 3 > iuliio. ; |
ZT]va5ov, îoavviKioq c m . p . > 2 . . . \ f

Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 237, nr. 405 (rez. după orig., hîrtie (29,1 x 21,5 cm.), cerneală
neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 219).

1
Rupt.
2
loannikios al Sinadonului <m.p.>.
3
Urmează o semnătură grecească autografă neclară şi alta indescifrabilă.

458
 t;l 1763 (7271) iulie 24
Grigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte lui Andrei cahfegiul de la cahfigeria
(j0lBjKască un loc de casă în mahalaua Broşteni.
Cu mila lui D(u)m(n)ezeu, Noi Grigorie Ioan voievod, d(o)mnul Ţării Moldovei.
t Facem ştire cu acestu hrisov a domnii meii tuturor cui să cade a şti că, iată,
domnii3 m e a m - a m milostivit şi din diosăbită mila noastră am dat danie şi miluiri slugii
noâstre, lui Andrii cahfegiul de la cahfigeriia g(os)p(o)d, cu un loc de casă din dreptu
locul g(os)pod, de aicea din Ieşi, din mahalaoa Broştenilor, ci este îngrădit de Toader
cupiţul, pe care loc fiind m a i înainte casa unui Mavrodin Botezatul şi lipsind el de cîţiva
ani de aicea, rămîind casa lui, s-au răsipit şi au rămas locul iarăşi domnescu, pustiu.
Deci, pentru ca s ă nu f i e acestu locu supărarea vrunora din mahalagii sau
dintr-alţii, din p o r o n c a domniei mele, orînduit-au cinstit şi credincios boiariul domniei
meii, dumnealui M a n o l a c h e Costache vel logofăt, şi hotărnici de l-au hotărît d e cătră
toate părţile p e boiarii noştri T u d o r i Lupul şi Alixandru Haciul vornicei de poartă, de Ia
carii am văzut domniia m e a şi mărturie hotarnică încredinţată cu iscăliturile lor şi cu
pecete Porţii g(os)pod, scriindu că, d u p ă poroncă, mergînd ei acolo, au făcut stînjen de
optu palme şi au măsurat tot locul din giur împregiur cît ţine ace îngrăditură a lui
Toader, începînd întăiu f a ţ a locului despre Uliţa D o m n e a s c ă ce m e r g e p e iaz, alăturea cu
drumul uliţii, dintr-o piiatră ce s-au pus la o poartă, în colţul locului despre amiazăzi şi
pînă în colţul dispre răsărit s-au aflat unsprădzece stînjini şi cinci p a l m e şi s-au pus
piiatră hotar; şi măsurîndu-să şi curmezişul la vale, pînă piste pîrîu, s-au aflat
unsprădzece stînjini şi s-au p u s piiatră hotar; şi s-au măsurat iarăşi lungul, pe la vale,
alăturea cu p î r î u L c e yinc de la Cişmeaua Sărată, s-au aflat unsprădzece stînjini şi trii
.palme şi s-au puş piiatră hotar ; şi măsurîndu-să şi f u n d u l despre apus, din pîrîu şi pînă în
Jrum. în piiatra ce s-au p u s întăiu hotar, s-au aflat noo stînjini cinci p a l m e . Şi aşa, cu
această măsură, s-au încheiat locul acela şi s-au stîlpit şi cu pietri hotar din giur
împregiur.
După care mărturie hotarnică iată că şi domniia m e a d ă m şi întărim stăpînirea lui
Andreiu cahfengiul pi acestu loc, ca să fie şi de la domniia m e a lui, şi ficiolor lui, şi
nep.iţilor şi strănepoţilor lui, dreaptă ocină, şi moşie, şi uric şi întăritură, neclătit şi
nerăşăit, nici odinioară, în veci. Şi pohtim domniia m e a şi pe alţi luminaţi domni ce vor
ii in urma noastră să nu strice această puţină milă şi danie ce am făcut domniia mea, ce
sa adaoge şi să întărească, pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
V(ă)l(ea)t 7 2 7 1 < 1 7 6 3 > iul(ie) 24.
Hw r p n r w p n 6 Îwan ;B:(oe)iswA<» m.p.
MÂTLOAÂKH (KOCTAKH) B6A AWR(©)<FI(E)T npWMHT <m.p.>.
I'FWpi'H KT(opUH) AWr(o)4>(e)T npW4HT ,i <m.p.>'.
f GMAUWN fWprkAe nncf^ <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documbrite istorice, CLVI/127. Orig., hîrtie difolio (53,1
% 38.4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), avînd capul de bour cu
steaua in şase colţuri între coarne într-un scut oval flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroana deschisă
tu emu ileuroni mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele: lui-Tp, ce continuă, în bandă,,sub scut: îw
1761 bk (Io Gr(igorie)/ Io(an) v(oie)v(od). 1761).

459
522 1763 (727.1) a: •
Catrina, soţia răposatului Enache' fost vornic al doamnei, vinde lui Antohi croitor o casăi,;,'
Muntenimea de Sus, cu 45 de lei, pe care apoi o răscumpără Vasile blănar în virtutea drqHuii;i ^
preemţiune.

t Adecă eu, Catrina, soţul răpoosatului Enache ce au fost vor(nic) despre măriiâSiJ
doamna, făcut-am adevărat zapisul mieu la mîna lui Antohi croitoriul precum să s(e)
că i-am vîndut o casă dreaptă a mea aice în mahalaoa Muntenimea de Sus, în tîrgul Iasi
cu locul ei dreptu patruzăci şi cinci 1 lei, bani gata, care casă şi mie mi-au fostu 4
cumpărătură de la un Grigorii fuştaşu. Deci, văzîndu plata deplin intru minule mele
i-am vîndut ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, nestrămutată în veci lui şi fimei lui. si
copiilor lui şi strănepoţilor lui şi a tot neamul lui şi nimea din rudele mele să nu aibi
treabă, nici să să s(e) amesteci la această vînzare a me, căci i-am vîndut lui, fiindu
dreaptă a mea, de nimea silită, nici asuprită, ce de a mea bunăvoie. Şi zapisăle, scrisorile
casăi vechi ce au fost încă i-am dat la mîna lui ca să-şi stăpînească casa cu pace şi far(â)
de nici o pricină.
Şi la această tocmală şi vînzarea s-au întîmplat şi alţi oameni buni, carii mai gio-
s-au iscălit.
Şi eu încă pentru mai întemeiată credinţa m-am şi iscălit.
L(ea)t 7271 <1763> av(gust) 5. •
Catrina vor(niceasă) <m.p.>.
Eu, ierei Niculai (?) ot Biserica Banului <m.p.>; ierei Grigori ot Ban(ul) <m.p>;
şi eu, Lupu cioclu, m-am tîmplat.

<Pe verso, scris de altă mînă>: Cumpărîndu-m(i) eu, Antohi crav(eţ), o cas(ă)€it
loc cu tot de la vorniceasa Catrina a răpusatului Enachi voniicuîui, în mahalaoa
Muntenimea de Sus, p e Uliţa Păcurarului la rîpa de sus, dreptu patruzeci lei, adecă 40, şi
nesuferindu-m(ă) Vas(i)le blănarul zet Iordache Cracatiţi, mi-au întorsu bani toţi deplin
şi i-am dat zapisale cele vechi toate la mînă, fiîndu şi răzeş 2 să aib(ă) a stăp(î)ni de acu
înnainte.
Şi la această tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi oameni buni, care mai gios s-au iscălit.
Let 7271 <1763> a(u)g(ust) 11.
Antohi... 3 <m.p.>.
Eu, preot(ul) Gheorghie <m.p.>; Ilii (?) Caţichi, mărt(or) <m.p.>; şi eu, Lupul zet
Doroş, m-am tîmplat şi martor <m.p.>; eu, Sîmion chilar ot Cocoteni, m-am tîmplat şi
martur.
Eu, Dumitraşco Lozinschi pisar, am scris cu zisa lui Antohi.

<Pe verso-ul filei a doua, scris î n prima jumătate a sec. X I X > : 7271 <176.1?
avgust 5. No. 4.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/21. Orig., hîrtie difolio (30,5 x 20,8 cm.), filigran, cerneală neagră. 5

EDIŢII: Iorga, Doc. Calliinachi, II, p. 161-162, nr. 5 (rez. şi extrase).

1
„şi cinci", adăugat deasupra rîndului de aceeaşi mînă.
2
Aşa în orig.
3
Un cuvînt neclar.

460
 îi; 1763 (7271) august 6
ţ
Vasile blănar şi soţia sa, Lupa, dau lui Dumitrache Vîrnav logofăt un loc de casă din
||unfeni mca de Sus, la Uliţa Păcurariului, în schimbul unui loc din mahalaua Feredeielor plus 30
Jjela
| t Adecă eu, Vasile blănariuL, dinpreună cu soţul meu, Lupa, f a t a lui Iordache
Cracatiţă, înştiinţăm cu această scrisoare a noastră p r e c u m să să ştie că avîndu noi u n loc
^ c asă la mahalaoa M u n t e n i m e de Sus, la Uliţa Păcurariului, la rîpa d e sus, care şi noî
acest loc ne este de zăstre de la Iordache Cracatiţă şi cu o bucată d e loc ce-am
răscumpăra! noi de la preuţii ot Sfete Neculai, m a i p e urmă, de a noastră bunăvoie, d e
nane sîliţi, nici asupriţi, a m făcut aşăzare şi schimbătură cu d u m n a l u i logofăt(ul)
Pumitraehe Vîrnav, adecă i - a m dat dumisale tot locul acesta d e m a i sus arătat cît să
euprinde în hotarnica vornicilor de poartă şi dum(nealui) î n c ă ne-au dat n o î cu
schimbătură un loc de casă ce-au avut la mahalaoa Feredeilor; şi afară d e loc ne-au m a i
dat dum(nealui) treizăci lei, bani. Deci, d u p ă a noastră aşăzare şi schimbătură, a m dat
scrisoare aceasta la mîna dumisale dinpreună şi alte scrisori vechi c e - a m m a i avut p e
iocol ce i-am dat ca să-i f i e dumnisale dreaptă ocină şi m o ş i e în veci; şi p e scrisoare
noastră să aibă a-şi f a c e şi întărituri g(os)p(o)d.
şi, pentru m a i adevărată credinţa, ne-am pus degetile.
L ( e a ) t 7 2 7 1 < 1 7 6 3 > avg(ust) 6.
Eu, Vasile blănar, v î n z ă t o r ' ; eu, Lupa, fata lui Iordache Cracatiţă, vînzătoare 1 .
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/23. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
cuuă amprente digitale.
EDIŢII: Iqrga, Doc. Callimachi, II, p. 162, nr. 6 (rez. după orig.).

' Amprentă digitală.

524 1763 (7271) august 7

Toader Mistreanul monah şi soţia sa, Anisia, vînd preotului Toader de la Biserica
Preopodoanma Paraschiva o casă din mahalaua Muntenimea de Mijloc, cu 50 de lei,

t Adecă eu, Toader Mistreanul monah, şi î m p r e u n ă cu soţul mieu, Anisie,

făcut-am adevărat şi încredinţata zapisul nostru la mînă molitvii sale preotului Toader de
la Prepodoamna Parascheva, p r e c u m să să ştie că, de n i m e sîliţi, nici asupriţi, ce de a
noastră bunăvoie, a m vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, o casă în m a h a l a u a
Muntenime de Mijloc, cari casă este făcută de noi. Şi tocmala ne-au fost drept 50 lei,
adică cinzăci lei, ban(i) noi; şi făcîndu-ne plata deplin în mînule noastre i-am făcut acest
adevărat zapis al nostru ca să-i fii dreaptă ocină şi moşie fiilor, nepoţilor, şi strănepoţilor
şi a tot n e a m u l ce să va trage m a i de aproape al molitvii sale, să o stăpînească cu bună
pace, în veci, neclintitu şi neruşuită, d u p ă c u m şi noi am stăpîni t-o; adică locul casei
dinnainte să hotăreşte cu locul dum(nealui) T o m i i spiţeriul, şi dennapoi să hotăreşte cu
locul casăi lui Veleşcu copil în casă, şi din gios să hotăreşti cu locul lui Ioniţă Cănilă
copil din cas(ă). Şi, în scurt, să o stăpînească după c u m i-am dat-o îngrădită şi nime din
neamul nostru: au feciori, au nepoţi şi strănepoţi, să nu să scoale vreodată, căci de
fetmăvoie a m vîndut. „-.,
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, mahalagii, care şi-au pus
degitele; şi noi încă pentru credinţă am pus degiteie.

461
 Let 7271 <1763> avgust 7. .
Eu, Toader Mistreanul vînzătoriu 1 ; eu, Anisie, vînzătoare 1 .
Eu, loniţă Cănilă, mahalagiu, m-am tîmplat 1 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XCVI/148. Orig., hîrtie difolio f ţ f i
x 21,4 cm.), cerneală neagră, trei amprente digitale.
. EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.),

1
Amprentă digitală.

525 1763 (7271) aîigiKt 9

Tănase Meleghi vornic de poartă cercetează o încălcare a dreptului de preemţiune ia
vînzarca unei dugheni din mahalaua Broşteni.
t Din luminat(ă) poronca preaînălţatului domnului nostru mărie sa Grigorie Ioan'
voievoda ne-au orînduit dum(nealui) Manolachi Costachi vel log(o)f(ă)t ca să mtigem Ia.
mahalao Broştenii, p e iaz, la capul Podului Spînzurătorii, la o dugheană a Mării, care au
făcut-o cu bărbatul ei Enciul sîrbul, ce au fost sluga la Petre grec băcal di la pod', si
fiindc-au murit Enciul sirbul, barbatul Marii, au rămas dugheana supt stăpînire Ni mi. •
avînd Mărie şi altă cas(ă) n-au putut să le ţie amîndooaî ş-au scos-o la vînzare dugheana;
şi di la 10 dzile a lui iuli au vîndut-o lui Semeon blănar siman agesc şi pe Petre băcal nij
l-au întrebat fiindu peste drum mahalagiu. Şi oblicind Petre, au tras la giudecată p |
Simeon. Şi dum(nealor) boierii aşa au giudecat: care a fi mai aproape de dugheană supt
stăpînire aceluie să rămîie dugheana. Şi mergînd noi acolo am chemat şi pe M|jie
vîndzătoare faţe şi a m întrebat pe Mărie: întrebat-au pe Petre cînd au vîndut; şi "ea
singură au mărturit că nu l-au întrebat. Şi s-au dovedit că dugheana Petrii este mai
aproape piste drum. Şi s-au şi măsurat din dugheana Marii pîn(ă) în dugheana Pietri;
băcal şi s-au aflat 4 stînjin(i) pol; iar casa lui Simion blănar este peste Miculina a trie
cas(ă). Şi după dreptate aşa s-au conoscut că este cu dreptate să fie dugheana a Petrii
fiindu că-i dugheana Petrii mai aproapi şi la vîndzarejQU l-au întrebat. Şi după cum am
aflat, am făcut şi noi această mărturie la mîna Petrii băcal fiind faţe şi Simeon blănar şi
cu cumnată-său Alecsandru; şi am iscălit.
L(ea)t 7271 <1763> av(gust) 9.,
Tănas(e) Meleghi vor(nic) de poartă <m.p.>.
I eu, Grigori diiac, am scris.
Şi eu m - a m tîmplat. Mihălachi Ursul <m.p.>.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad, Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/141. Orig., hîrtie difolio _
(21,7 x 16,1 cm ), filigran, sigiliul rotund (3 cm. în diam.) al Porţii domneşti, aplicat în fum, slab imprimat,
EDIŢII: Iorga, St. şi doc.. V, p. 110, nr. 146 (rez.); Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLlli (1920-
1932), p. 106, col. I (rez.). '

526 1763 (7271) august 12

Izvod întocmit de doi vornici de poartă privitor la cheltuiala făcută de Silion blănar cu
dugheana cumpărată în mahalaua Broşteni.
Izvod de cheltuiala ce-au cheltuit Silion blănariul cu dugheana ce-au cumpărat-o
el de la Mărie, fămei, cari dugheană esti pe iaz, la capul Podului Spînzurătorii, în
mahalaoa Broştenii, după cum arată în gios anume.

462
 siXea)t7271 < 1 7 6 3 > av(gust) 12,
Lei Bani
- 78 6 amnari de teiu;
- 117 4 scînduri d e tei de uş(i) ;
3 - 1 sobă cu tot meşterşug(ul) ei;
- 45 1 caru de nuieli, însă cu 8 pari;
1 48 tot meşterşug(ul) teslariului;
1 60 herăle şi cu tot tacîmul ce s-au p u s la praguri;
- 18 1 talpă d e stejaru, ce s-au p u s la praguri;
- 90 lipitul i cu năsipitul ce-au f o s t trebuit;
9 -
23 - Cumpărătura caSii
- 30 1 zapis ce s-au f ă c u t ;
32 - f a c pist(e) tot cheltuială i cu cumpărătura cu totul

Din luminată poroncă preaînălţat d o m n u l u i nostru mărie sa Grigorie l o a n

v(oie)voda, ne-au orînduit dum(nealui) Manolachi Costachi vel log(o)f(ă)t di a m luat
sama pentru toată cheltuiala. Şi mergîndu acolo a m preţăluif toate, d u p ă c u m arată m a i
sus. Şi s-au p u s şi zi lui Silion, di astăzi, av(gust) 13, şi pîn-în 4 0 d e zile, ca să iasă din
cas(ă).
Tănas(e) Meleghi vor(nic) <m.p.>.
T u d o r i vor(nic) de portă < m . p > .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVII1/142. Orig., hîrtie difolio
(30 x 12 cm,), filigran, cerneală neagra.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXX1-XLUI (1920-1932), p. 106. col 1 (rez. după orig.).

527 1763 (7271) august 12

Grigorie loan <Calimah> voievod dăruieşte lui Mihălachi mare şerbetciu o bucată de loc
domnesc de la Drumul Botoşanilor pînă în Cacaina.
Un hrisov de la d o m n u l Grigorie Ion v(oie)vod, din 7271 < 1 7 6 3 > avgust 12, prin
care arată că au dat danie şi miluire unui Mihalachi vel şerbetciu o bucată de loc din
§i>fcul domnescu, p e care Ioc una că-1 arată în măsuri de stînjini, al doilea că-i arată şi
mărimea lui din D r u m u l Botoşănilor şi pînă în Căcaina.

După T. Burada, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 73, nr. XXX. Re?,. într-o hotarnică
lin 1810 noiembrie 20 (aparţinînd casei cu nr. 101 de azi din str. Sărărie).

§28 " 1763 (7271) august 13

Marele logofăt şi marii vornici judecă pricina dintre Petre băcan şi Silion blănar restabilind
dreptul de preemţiune al celui dinţii la cumpărarea unei case din mahalaua Broşteni.
f F a c e m ştire cu această carte de giudecată că, din luminată poroncă preînălţat
domnului: nostru mărie sa Grigorie l o a n voievoda, s-au giudecat de faţă, înainte noastră,
Petre băcalul din mahalaoa Bro.ştenilor de la capul Podului Spînzurătorii şi cu Silion
blănariul, siman ageSc; pricina lor într-acestaşi chip este: o Mărie, ce au ţinut-o Enciul
sirbul. ce au fost slugă la acest Petre băcalul avînd o casă făcută de bărbatul ei, lîngă

463
d u g h e a n a lui Petre băcalul; şi fiindcă au murit Enciul sirbul, bărbatul Măriei; au râma';
casa supt stăpînire Măriei; şi avînd Mărie şi altă casă, n-au putut să le ţie pe
a m î n d o u ă şi au vîndut-o p e această casă în 23 lei lui.Silion simanului, la 5 zile a lui iuiie
Şi cînd au vîndut Mărie casa n-au dat de ştire lui Petre băcalul ca s-o cumperi el, fijn!j
casa aproape de dînsul de patru stînjini şi giumătate; şi de n-ar fi vrut băcalul s-o
cumperi, atunce s-o fi vîndut altora streini. Ce şi Simion cînd au cumpărat casa n- ;m
întrebat pe băcal, nici nu este băcalul iscălit în zapisul vînzării ce Silion au cumpărat
casa făr(ă) de ştire băcalului.
Şi dînd jalobă mării sale lui vodă, Petre băcalul, cerşindu-şi dreptate ca sii
răscumpere el casa, fiind mahalagii şi casa aproape de dînsul şi făcută de sluga lui şi aşe
fiind şi o parte şi alta de faţă înainte noastră, am întrebat şi pe Silion simanul "ce ai >j
răspundă. El au răspuns că şi el au fost mahalagiu cu Mărie şi aproape de dînsa şi avînd
casă ş-au vîndut casa lui şi au cumpărat p e această casă de la M ă r i e cu zapis şi au mai
răspuns că făr(ă) de ştire băcalului a cumpărat Casa. Şi noi, după zisăle lor, am rînduit pe
T ă n a s e Meleghi vornicul de poartă, de au mersu la casa aceasta de au cercetat adevărul:
şi c h e m î n d faţă şi pe M ă r i e care au vîndut casa, singură Mărie a mărturisit înainte
vor(nicului) de poartă p r e c u m că ea au vîndut casa făr(ă) de ştire lui Petre băcalu. ®
măsurînd şi locul din casa ce-au vîndut-o Mărie lui Silion simanului, s-au aflat numai 4,
pol stînjini pîn-în casa lui Petre băcal, iar casa lui Silion simanul în cari au fost şe/ătoriu
este peste Micolina di ceea parte a trii case. Şi d u p ă dreptate am giudecat să răscumpere
Petre băcalul casa, să întoarcă toţi banii înapoi lui Silion simanul, încît au cumpărat casa
de la Mărie, fiindcă s-au dovedit că făr(ă) de ştire băcalului s-au vîndut casa, după cum
p e largul arată în mărturie vor(nicului) de poartă.
Iar pentru cele ce au zis Silion simanul că au făcut pe lîngă casă, a m rînduit ca sa
m a r g ă vor(nicul) de poartă şi p e cît s-ar dovedi cu dreptate că au cheltuit simanul cu cele
ce au făcut, să aibă băcalul a-i întoarce toată ace cheltuială si y
Petre băcalul să aibă a-si
Î
stîpîni casa cu pace, ca o dreaptă ocină şi cumpărătură. Aceasta înştiinţăm.
Let 7271 < 1 7 6 3 > avgust 13.
Şi băcalul au întorsu toţi banii simanului, 3 5 lei 6 9 bani, că atîta au cuprins toată
cheltuiala casii 1 .
Manolachi vel log(o)f(ă)t < m . p > ; Mih(alache) Sturza vel vor(nic) <m.p.>;
A n d r o n a c h i vornic < m . p . > ; L(upul) Balş vel vor(nic) c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/143. Orig., hîrtie difolio
(31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 106, col. I (rez. după orig.).

1
Frază adăugată de aceeaşi mînă.

529 1763 (7271) august 17

Simion, soţia sa, Gafiţa, şi copiii lor vînd lui Toader Vîrnav de la vistierie două pogoane de
vie la Ursule, cu 35 de lei, bani noi.

A d e c ă eu, Simion, şi înpreună cu soţul meu, Gafiţa, şi cu fii mei, a n u m e lordachi i

M ă r i e şi Costantin, dat-am încredinţat zapisul nostru la mîna dum(i)sale giupînului
Toader Vîrnav ot vist(ierie), p r e c u m să s(e) ştie că, de nimi siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a
noastră bunăvoie, i-am vîndut dumisali o vie la Urşole, care sînt 2 pogoani. Şi ne-au
fostu tocmala cu dumnealui treizeci şi cinci lei, bani noi. Şi dîndu-ne n o o î dumnealui

464
 I J j J deplin în mînule noastre, pentru aceasta şi noi văzînd i-am dat-o ca să-i fie
(jumisâli dreaptă moşie şi fiilor dum(i)sali şi să-ş(i) stăpînească cu pace. Şi pentru mai
ap! credinţa ne-am pus degetile.
- * 7271 <1763> av(gust) 17.
Eu. Sămion, am vîndut cu voia mea; eu, Gafiţa, am vîndut cu voia m e a ; eu,
j0j(jâchi sin Sămion; eu, Mărie; eu Costantin.
« "" Şi eu, preutul Ioan ot Buna Vestire, am scris cu zisa lui Sămion i a Gafiţii.
Asămine scrie cel vechi. Carpu vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Arh Si. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 203v. Copie într-o condică de documente scrisă la sfîrşitul sec.

530 1763 (7271) august 30

Nastasia Chistruiasa şi fostul ei soţ, Cozma ieromonah, dăruiesc ginerelui lor Costantin
bîănar o dugheană din Tîrgul de Jos al Iaşilor pentru că acesta le-a plătit nişte datorii părintelui
Tuofil de la mănăstirea Sfîntă Vineri.

t Adică eu, Nastasie Chistruiasa, şi împreună cu soţul meu carile me-au fost,
nume Cozma ier(o)monah, făcut-am adivărat(ă) scrisoare noastră la mîna iubitului
nostru ginere Costantin blănarul precum să să ştie că avînd noi o dugheană în Tîrgul di
Gios si ca pivniţă din dosul dughenii, cari ace dugheană fiind a noastră am dat-o zăstri
fiului nostru, ginerilui Costandin blănar. Şi tîmplîndu-să ardire tîrgului, au ars şi
• dugheana noastră; şi făcînd noi două dugheni pe locul acei dugheni şi fiind noi cu orişce
datorii giupînului Mateiu Bantăş cupeţ, cu înşălătură ne-au făcut şi i-am dat o dugheană
•Je ac -Ic a noastri, cari i-am dat şi zapis la mînă ca să fie stăpînitură, în cari zapis au
iscălit şi dumnealor veliţii boieri, dar cu vicleşugu am umblat noi de am dat acel zapis
aumisaiî giupînului Mateiu, fiindcă n-a fost cu ştire ginerilui nostru lui Costantin
blănaru. Dar mai rămîind o dugheană [deană] de acele şi la stăpînire noastră şi încăpîndu
noi la g a li datorii şi toţi fiii noştri, anume Vasile şi Eni şi Năstase, şi umblîndu datornici
:'si ne secată din dugheană cu poronca mării sale lui vodă, au trimis dumnealor veliţii
hJcti \oraici de poartă şi au preţăluit dugheana; şi umblînd ca să ne dc afară din
dugheană ani năzuit la ginerile nostru la Costandin blănarul şi au plătit datoriile noastre
şi am dat cu toată voie noastră, înainte a mulţi părinţi şi neguţitori, carii mai gios s-au
iscălit, ace dugheană a noastră şi cU tot locul ei după cum i-am fost dat-o şi întîi de
zâitri. după cum arată izvod(ul) nostru cel de zăstri, carile esti la mîna lui Costandin
blanar, ginerile nostru. Şi pentru dugheana ce esti la stăpînire dumnealui giupînului
.\Uteiu, să-şi caute ginerile nostru, de vremi că în zapis(ul) ce am dat noi nu esti iscălit,
ţjizapisălc celi vechi să află toate la mîna lui, să-şi caute; i fiindcă întîi i-am fost dat-o
zăstri şi i-am fost dat şi toati zapisăle celi vechi, acmu au plătit datorie noastră cari au
fostu părintelui Fteofil de la Sfîntă Vineri cu o sută de lei şi alti cheltuieli au mai dat
"gineri nostru la facire dughenii după izvod(ul) ce ari. Şi eu cu plîngere am căzut la mila
pierilui nostru ca să mă lase să mă odihnesc în dugheană păr-la moarte me, şi după
aorti să rămîie dumnealui vecinic stăpînitoru şi fii dumisale şi să nu aibă a să mai
amesteca nici ficiorii noştri, nici fiica nostră ce mai mică la ace dugheană, ce să fie
baştină ginerilui nostru lui Costantin blănar şi fiilor dumisale în veci.
Şi, pentru credinţa, am pus degitile macar că dugheana nu face acei bani, iar
iumnealui ginerile nostru a dat îndoiţi bani.

465
 U'ea)t7271 « c n â S ^ v f e u s y t S O . -
Eir, Nastasîie Chistraiasa, am pus degitul.
Eu 1 , Cozma monah, am. pus c'u toată voie me degitul. '
Movcxxoq Saxapicxc; paptipocţ; Qeoşiloq p,ova%oq, p a p t t p a q 2 ; N ă s t ^
Gîndu, martur < m . p > ; Mih(a)lachi blănar grec, martur, zet Voicăi <m.p.>; Oimv-^
blănar zet .Profira, martur <m.p.>.
Ioniţă Bantăş diiac za divan am scris cu zisa Chistruies(ei) <m.p.>.
înainte noastră s-au făcut sulfă 3 şi s-au dat banii.. ,4.
Ioniţă Tud(o)rachi, martur c m . p . x .. . 5 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Dugheană cu loc di |.ivnbj
în Tîrgul de Gios. 7271/1763 august 30.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/246, Orig., hîfti ..'rfolij
(22,5 x 16 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, f. 86 (128), nr. 6 (copie în Condica Mitropoliei Moldovei i: y
Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecţiunitor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 106, col. I—II (rez.).

1
Amprentă digitală.
2
Monah Zaharias, martor; Theofilos monah, martor.
3
Aşa în orig.
4
Urmează două semnături greceşti neclare.
5
Semnătură neclară.

531 <1763 septembrie 1 - 1764 august 31> (7272)

Maria, fiica lui Ion Suceveanu, şi fiii ei dau lui Ioniţă Cantacuzhino mare vistiernic părţile
lor din satele Dumeşti şi Şendreni din ţinutul Iaşi în schimbul unei livezi de la Vacota din acelaşi
ţinut şi a unei case cu ogradă din mahalaua Făinii.
Adecă eu, Maria fata lui Ion Sucevanu, nepoata Frăsinei Fugăriţei, împreună cu fiii
mei, Ştefan şi Sanda, făcut-am această adevărată scrisoare a noastră, la cinstita mîna
dumisale jupînului Ioniţă Cantacuzino vel visternic, precum să se ştie că avînd dumneMor-
un pogon de vie, cu livadă de pomi, la Vacota ot ţinutul Iaşii, şi o casă cu locul ei cît este dK
ogradă în tîrgul Iaşii, la mahalaua Făinei; şi avînd şi eu o parte de moşie în satul Dumeştiî?
ci iaste peste Prut, la ţinutul Iaşii, cu vad de pod în apa Prutului, şi cu baltă de peşte ce este
abătută din Prut, după cum pre larg arată ispisoacele domneşti, şi alte scrisori, care această
parte de moşie îmi iaste de pe moaşa-me Frăsina Fuguriţa 1 .
Aşijderea mai avînd eu de pe tată-meu loan Sucevanul, nişte părţi de moşie în sat
îh Şendreni, în această parte de Prut, iarăşi cu vad de pod în apa Prutului, adecă a patra
parte din giumătate de sat de Şendreni, din partea de gios, ce au fost cumpărături
tatîni-meu, de la Aniţa şi Vîrvara şi Toader, ficiorii lui Ion Obreja, din sat din Cîrniceni.
precum arată zapisul lor din let 7209 <1701> mart 6; aşijderea şi a treia parte tot din
giumătate de sat din Şendreni, din partea de gios, ce au fost tătîni-meu danie de la Aniţa
şi Varvara şi Toader, ficiorii lui Obreja din Cîrniceni, precum iarăşi pre larg arată zapisul
lor din let 7209 <1701> april 12.
Deci nefiindu-mi nici de un folos aceste părţi de moşie, şi avînd trebuinţă de ţ
casă în tîrgul Iaşii şi de o vie, din bunăvoia noastră, de nime siliţi, nici asupriţi, ne-am
aşazat cu dumnealui jupînul Ioniţă Cantacuzino vel visternic şi am făcut schimbătirî
într-acestaşi chip, adecă: datu-ne-au dumnealui o casă cu tot locul ei, ce are de ograda la

466
 mahalaua Făinei; aşijderea ne-au dat şi un pogon de vie cu livadă, ce au avut dumnealui
Vacota ot ţinutul Iaşii, şi ne-au mai dat dumnealui şi şăsăzeci lei, bani gata.
* Deci noi încă i-am dat dumisale cu schimbătură toate părţile de mai sus arătate ce
,-jveni î n Dumeşti şi în Şendreni, cu vadul de pod într-amîndouă moşiile, şi cu baltă de
-peşte, ce iaste abătută din Prut, ca să-i fie dumisale drepte ocini şi moşie în veci, pe care
sa l e stăpînească dumnealui, şi neam de neamul dumisale, cu bună pace, şi să-şi facă
dumnealui şi drese domneşti. Şi am dat şi cîte scrisori vechi şi nouă am avut pe aceste
părţi de moşie, ca să fie la mîna dumisale şi să-şi stăpînească dumnealui schimbul ce au
luat de la mine cu pace; şi eu încă să stăpînesc schimbul ce am luat de la dumnealui,
după scrisorile ce mi-au dat la mînă.
p Iar de ar eşi vre o pricină, pentru aceste părţi de m o ş i e ce i-am dat dumisale, noi să
avem a-i răspunde, iar dumnealui să stăpînească schimbul cu pace.
Şi, pentru adeverată credinţă, ne-am pus degetele mai gios.
Let 7272.
Eu 2 , Maria Căciormăneasa, fata lui Ioan Sucevanu, vînzătoare.
Eu 2 , Ştefan sîn Măriei Căciormăneasa, vînzătoriu.
Eu 2 , Sanda fata Măriei Căciormăneasă, vînzătoare.
Şi eu încă am scris cu zisa Măriei Căciormănesei Şi a ficiorilor ei şi sînt martur.
L b a ş ă căpitan.
Pjpă Codrescu, Uricariul, XX, p. 366-367. Text. după orig. ce se atla în proprietatea editorului.

/vşa în textul editat.

,-:.e indici locul amprentei digitale.

532 , <1763 septembrie 1-1764 august 31> (7272)

Ştefan Roset stolnic vinde lui Vasile Roset hatman casele sale din Iaşi, cu 800 de lei, bani
gata.

Adeverim cu acestu adevăratu zapis al nostru p r e c u m să să ştie că de a noastră

taiiăv<jK a m făcut tocmală şi am vîndut drepte casăle noastre cu locu cu totu ce am avut
in Ieşi <Jum(i)sale nene Vasîli Ros(e)t hat(man) dreptu optu sute de lei, bani gata, care
:as(e) smtu între casăle dumisale şi între casăle dumisale căminariului Bălăsachi, car(e)
ti DOÎ L - a m cumpărat de la. unchiul nostru dumnalui Ioniţă Pălade vel vornic; şi totu
ocul casăloru cuprinde din zăplizii ogrăzii dumisale la vale pără în zăplazii ogrăzii
lurin-uie căminarului Bălăsachi şi în sus pără în uliţa ce vine di la vale şi trece la deal
ipre ^ tîitii Ioan şi în gios pără în zaplazii ogrăzii mănăstirii Dancului. Şi d u p ă tocmală
sm h u i di la dumnalui toţi banii deplin şi dumnalui să aibă o stăpîni în pace, dumnalui şi
:uconii dumisale.
Şi pentru m a i bună încredinţare am dat această scrisoare la mîna dumisale iscălită
le noi; şi a m dat şi toate zapisăle cele vechi ce-am avut pe acel locu.
Şi la această tocmală s-au tîmplat şi alţii, boierii mari şi mici, care mai gios s-au
scălit. Şi, pintru credinţa, adeverim cu această scrisoare a noastră.
V(ă)l(ea)t 7272. '
Ştefan Ros(e)t stolnic < m . p > .
Arh. St. laşi, Documente, XXXV/18. Orig., hîrtie (32,3 x 22 cm.), cerneală neagră.

467
533 <1763 septembrie 1-1764 august 3'->
loniţă Gheuca fost spătar al treilea şi soţia sa, Ilinca, dau lui Vasile Razu hatman .. jp.y
parte din moşia Rediul Aldci în schimbul satului Dîngeni, pe Jijia, ţinutul Dorohoi, si
circiume cu pivniţă din Iaşi.

f Adecă eu, Ioniţ(ă) Gheuca biv 3 spat(ar), dinpreună cu soţul mieu, I] lt-iCa i
adiverimu printr-acest adevărat zapisul nostru la mîna dumisale Vasîlie Razul hamna
precum să să ştie că, din bunăvoinţa noastră, am făcut aşezare şi schimb,.tur., cu
dumnalui: dat-am noi dumisale o moşie anume Rădiul Aldei, ci este a trie parti din s-ii si,
cu altă bucată de Ioc ci este danie de Ia răpăosatul mării sa Grigor(e) vod(ă) Ghica. după
cum iaste hotărîtă şi stîlpită în sămne şi cu şase pogoane de vie gata ce sînt pe această
moşie şi cu casă gata şi cu un hălăşteu iezit şi cu moară gata; însă să s(e) ştie că dooa
pogoane ce sînt în costişe dispre Prisăci, aceste 2 pogoane sint pe jumătat(e) pe moşie '
aceasta, iar jumătate sîntu pe moşie mănăstirii Aron vodă, care aceast(ă) moşie şi noî ne -
este dat(ă) zestre de la răpăosatul socrul mieu, dum(nealui) Vasîli Buhăiescul ce-au fotr
pah[h]arnic mare, ţîind pe fiica dumisali. Iar dumisali pah(arnicului) Vasilie îi iaste i
cumpărătură de la Aniţa Bălşoai, fata Aldei postelnic, cum arată scrisorile vechi. ^
Şi dumnealui hat(manul) ne-au datu schimbătură o moşie, satu întregu Dîngenii, l | |
ţinutul Dorohoiului, şi cu vatră de hălăşteu în apa Jîjiei şi cu vad de moară, carii şi|
dumisale îi iaste cumpărătură acea moşie de la Gligoraş Hăjdău, cum arată scrisorile*
vechi.
Aşîjdere, ne-au mai dat dumnealui şi o crîşmă cu pivniţ(ă) de piatră, cu casă gata
şi cu tot locul cît iaste hotărît împregiur ce iaste la m a h a l a o a . a i c e în tîrgul îcşii. ase
şi cu cinci vase de vin ce sîntu într-această pivniţ(ă), socotind(u)-se cam una sută de lei
vasul de vin, carii pivniţ(ă) îi iaste şi dumisale cumpărătură de Ia Andreiu Răzrriiriţe,
cum arată zapisul lui. Aceste ne-au dat dumnalui hat(manul). Ce dar de acmu înainte"
dumnalui hat(manul) să-şi stăpînească moşie de mai sus numită Rădiul Aldei cu toate,
veniturile de mai sus arătate cu paci şi să-i fie dumisale şi giupînesei dumisale şi-
coconilor dum(isale) dreaptă moşie în veci; dîndu-i dumisale şi toate scrisorile vechi şi
nooî ci am avut pi aceste moşii şi pe schimbaturile ce am făcut ne-am dat scrisori unul la
mîna altuie. Inse pentru moşiile ce [ce] ne-au dat dum(nealui) hat(manul) de nu vor fi
hotărît(e) sau de vor naşte vreo pricină, dumnealui hat(manul) să aibă a răspunde şi a le
hotărî cu toată cheltuiala dumisale; noi să nu avem treabă la cheltuiala hotărîtului sau la
alte pricini de vor naşte, cum şi moşie ce-am dat noi dumisale schimbătură de va naşte
vreo pricină dumnalui să n-aibă a răspunde şi a îndrepta noi să avem a răspunde şi a
îndrepta cu toată cheltuiala noastră.
Şi, pentru credinţa, am iscălit şi noi şi alţi boieri, mari şi mici, ce s-au întîmplat.
Vălet 7272.
Ion Gheuca spat(ar) <m.p.>; Ilinca Ghioculasă <m.p.>.
Mărie paharnieeasa am priimit. Ştefan Buhăiescul biv vel comis am priimit
<m.p.>.
însc fiindcă în zapisul lui Hăjdău ce-au vîndut dum(nealui) hat(manului) nu
răspunde vad de moară, socotind(u)-se ca să nu ias(ă) cu pricină vadul de moară şi ca sâ
nu să mai păgubască dum(nealui), în locul vad(u)lui de moară mi-au dat dumţnealuii
viile dum(nealui) de la mal de la Necoreşti, care vii sînt cumpărate de răpoovit(ul)
părintele dumisale de la Gheorghie Sămilachi, adică trii pogoane de vie lucrată un
pogon loc stărpu, după cum arată zapisul de vînzare a lui Gheorghi Sămilachi, câni ni

468
 i dat; iar de-ar ieşi vadul de moară bunu să fie a Dîngenilor iarăşi al meu să fie,
Spinal'-'- să n-aibă treabă cu vadul acela şi să rămîie şi viile tot a meii.
I- • iţă Gheuca spăt(ar) c m . p . x
Ai ti. St. Iaşi, DCCCLXXV/29. Orig., hîrtie (32 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.

M c liber în orig.

jg§34 1763 (7272) septembrie 5

I >i anul Domnesc dă un act pentru o prăvălie din Tîrgul de Jos a mănăstirii Bîrnova.

( tea Divanului pentru o prăvălie a mîn(ăstirii) Bîrnova în Tîrgul de Jos.

După Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. Iaşi (II), în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 300 (menţ:
lipse J din pachet).

535 1763 (7272) s e p t e m b r i e 16

(.ut'ore Ioan cCalimah> voievod dăruieşte lui Dima suiulgiu moşia Coţofăneştii, luînd-o
J \ din stăp'imrea urmaşilor doctorului ungur Ferate.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigore Ion voievoda, domn Ţării Moldovii.
^ Binevoi nd domnie mea a urma lucrurilor celor bune, ce au făcut şi au lucrat alţi luminaţi
}; şi fericiţi domni ce au fostu mai înnainte de noi, de au miluit pre supuşii săi, unii cu
| vinituri din veniturile domneşti, alţii cu moşii din hotarăle domneşti, volnici fiindu ca
E nişte domni şi stăpîni al acestui pămîntu al Moldovii, ca să le rămîie vecinic pomenire.
Dreptu aceea, dîndu-ne domnii meii jălobă sluga noastră Dima suiulgiul, arătăndu că el
; fiind om strein şi fiindcă s-au aşezat aicea în Moldova ca unul din pcminteni şi neavîndu
fe moşii cum şi altili ca să poată trăi, au cerşut de la domniia mea prin jaloba lui ca să
> facem domniia mea milă să-1 miluim cu vreo moşie domnească, să-i fie de schivirniseală
f şi aşezarea lui aice în ţară. Deci de vr6me că elu de atăţa ani fiind adus aicea în Moldova
de domniia sa răpousatul Grigorie Ghica voievod, pentru paza şi făcutul haznalelor al
oraşului acestuia, şi de atunci şi pîn-acmu la vreame tuturor luminaţilor domni, au
asirduit şi au purtat de grija haznalelor, atîta cît tot norod(ul) s-ati aflat îndestulat de apă,
c îtu şi domniia me cunoscînd a lui draptă şi încredinţată slujbă, socotit-am şi cu cale am
psitu că după cererea lui să-1 miluim cu vro moşie domnească; şi cercetîndu c a s ă găsim
\ i"'. • o moşie domnească nedată nimărui de alţi luminaţi domni, n-am găsit alta fără de
ciiit inştinţîndu-ne domniia me pentru o moşie, anume Coţofăneştii, ce este pe apa
frotuşului, la ţinutul Putnii, carea fiind a unuia Feratie doftor ungur; şi ftigind acel ungur
i.'.vAşi la ţară lui, şi moşie fiind aicea în ţară, după dreptate au rămas pe sama domnească.
Şi vrînd ca să-1 miluim domniia mea pe mai sus numitul Dima suiulgiul cu această
ni .ic, şi pentru ca să nu fie daniia aceştii moşii cu supărare unora din lăcuitbrii de acolo
n-.. > putut domniia mea da credinţă pînă am scris carte domnii meii cătră al nostru
cr> dincios boiar d(umnea)lui Teodorachi biv vel comis ce-1 avem domniia mea la
aci. astă vrem(e) staroste şi dregător ţinutului aceluia a Putnei ca să cerceteaze şi după
cum va afla pentru starea aceştii moşii să ne înştiinţeze; de la care numit boiar au văzut
ioînniia mea şi mărturie încredinţată de cercetare aceştii moşii scriindu că, după poronca
domnii meii chemîndu oameni bătrîni de acolo, au cercetat şi într-acestu chip au aflat
cum că moşiia aceasta Coţofăneştii au fost cumpărat-o un Dima părcalab de la răzăşii de
Coţorăneşti, şi Dima părcalab au fosto datu zestre fiicei sale Saftii ce au măritat-o după

469

*
Toderaşco mazil, şi după moartea lui Toderaşco încăpând Safta într-o pricim"., i \ ^ ~
răpousatului Mihai vodă, s-au sculat ea şi împreună cu un ficior a ei, Dumii aşeo
vîndut-o lui Feratie doftor şi atunce i-'au dat şi zapis de vînzare dinpreună cu toaL- s 'nsorikî»
moşii la mîna lui Feratie doftor, după care zapis i s-au dat şi dresă domneşti. Ş-, a,
rămas moşie draptă a lui Ferate ş-au luat-o la stăpînire lui; şi stăpănindu cătăva vrjint apo; -
iarăşi s-au dus acel Ferate la Ţara Ungurească, la locul lui de unde era vinit, şi de atolul®
Ţara Ungurească, cît au trăit Ferate, trimetea om aice în ţară de lua dejmă de pre ţeastă 3
moşie, cum şi după moartea lui Eerati trimitea ficiorii lui de lua dejmă pără acmu.
Şi încredinţăndu-ne domnie m e a de pricina moşii aceştiia într-acestu chin si *!
cercetînd însumi domniia mea dinpreună cu tot Sfatul domnii mele că să aflăm cum usie-;;
cu cale a să urma pentru această moşie, ce un om care va lipsi din pămîntul ace,5 ia ş<
merge într-altă ţară şi iar rămîne moşiia lui aicea, aşe am găsit că este cu d r q taie cf-
fiind el dus în Ţara Ungurească la locu lui nicidecum nu este cu cale ce să şază ei a c Ic, ••
nepurtînd el nici o nevoie sau greutăţi a pămîntului acestuia şi să trimată peste no a-(ni,
ţărîi să stăpânească moşie aice şi să ia vinit, şi aceasta nu numai că pentru un siuin ca"
acesta carile au cumpărat moşie aicea în ţară, şi de treizăci şi şesă de ani mai bin.- --au
întorsu iarăş la ţara lui, să urmeze într-acesta chip, ce tocmai şi un boiar pemin Can ori"
mazil sau alţii să va înstrăina la altă ţară şi va rămănea moşiia aicea, aceluia nioşna
rămîne pe sama domnească, şi domnii cui vreu volnici sintu a l(e) da şi a le afiero* i
După cum şi la ponturile sfintei pravile la Slujba arhierească la slova naşu (zice)1-
„că un o m strein şi cu ce chip va lua o moşie ori de dar ori de danie ori cu vecleşug, ort
cu bani de va cumpăra, şi va lipsi din pămîntul acela şi va trăi într-altă ţară, străină, atîţa
ani moşiia şi locul acela va rămînea în sania domnii", cum şi la Mathei Vlasto, la slo^a'-
pocoi, cap. 13 (zice) 1 : „lucrurile cele nemişcătoare acelor de la ţară într-altă ţara ^au de
la o eparhie într-alfa să strămută, (adică) 1 se aşaze la altă ţară, streină, rămfn supta"
stăpînirea stăpănitorului",
Aşijderea şi Costandin Armenopulo, carte a 6-a, titlul 4: „acii ce pribegescu şi au
trecut de la un locu Ia altul sau de la o ţară la alta şi să vor aşeza acolo, lucrurile acele
nemişcătoare rămîn suptu stăpânirea stăpănitorilor". Deci într-acestu chip dovedindu-i şi
rămănîndu moşia aceasta dreaptă domnească şi ne mai fiindu alte pricini, iată că şi domniia
mea m-am milostivit asupra mai sus numitului slugii noastre Dimii suiulgiul şi i-amu data
danie si
• miluire aceasta mai sus numită moşie
. . 9 Cotofănestii:
9 9 ca să-i fie de la domniia me
dreaptă ocină şi moşie, şi hrisovu, şi întăritură cu tot hotar(ul) ei şi cu tot vinitul, atîta lui şi
ficiorilor lui cît şi nepoţilor, şi strănepoţilor, neclătit şi nerăşăită stătător în veci.
Şi p o f t i m domniia m e a şi pre mulţi luminaţi domni, cari de Dumnezău vor fi
orînduiţi în u r m a noastră cu domniia aceştii ţări, au din fii şi neamul nostru sau
dintr-alţii, să nu strice sau să-i strămute această puţină milă, ce cît le va da măna să>
adaogă şi să întărească pentru a dumilorsale vecinică pomenire.
Velet 7 2 7 2 <1763> săpt(emvrie) 16.
Iw Grigorie loan voevoda.
AvSpovaKtiq 2 vel post(elnic); Iordache vt(orîi) logofăt procitelnom; Simeon
Anghel pisai.
După Ghibănescu, Ispisoace, IV2, p. 115-118, nr. H. Orig., hîrtie, „pecete domnească în tuş roş cu
inscripţiile: Ivu/Tp./lui/iiB./ 1761 /cap de bou/", din Fondul Spiridonie, plicul Coţofăneşti II/5 (acum la Arti.i
St. laşi, (ară acest plic).

' Aşa în textul editat.

2
Andronakis.

470
 1763 (7272) septembrie 18
jp I
ţ lordachie Bălăsachi fost mare cămănar şi soţia sa, Carsu, vînd doctorului Drăcachi Dăpaste
îcisde mănăstirea Dancu, drept 1500 de iei.
lordachie Bălăsachi biv vel camănar împreună cu giupîneaşa mea, Carsu, facem
^ stirc cu această scrisoare a noastră precum să să ştie că, de nimeni sîliţi, nici asupriţi, ci
- je a noastră bunăvoie am vîndut dumisale doftorului Drăcachi Dăpaste casele noastre de
y
a j c l din tîrgul laşului, ce să hotărăşte cu mănăstirea Dancu şi cu dumnealui stolnicu
Sft'fto Ros(e)t, cu loc cu tot, drept 1500 lei, adică o mie cinci sute, care case ne sînt şi
^iloul cumpărătură de la dumisale răposatul Ilie Canta vist(iernic); dar fiindcă dumnealui
dol'tor(ul) Drăcachi ne-au făcut mult bine şi agiutor, ostenindu-s(e) cu noi în cîte rînduri
.ne-am bolnăvit, au sării şi ne-au căutat la toate boalele noastre şi cunoscînd şi noi
ajutor(ul) şi folos(ul) ce ne-au făcut cu osteneala dumisale, i-am făcut şi noi danie
Jamisale a şasea parte din case cu toată voie noastră, adică doao sute cincizăci lei, să-i
ge dumisale danie în veci, iar ceilalţi bani ni i-au dat dumnealui deplin în mîinele
Noastre.
Deci să-i fie dumisale şi fiilor dumi(sale) casele moşie în veci şi să le stăpînească
dumnealui cu pace atîta danie şi cumpărătura, despre nimeni să nu aibă nici o învăluială,
caci au fost casele drepte ale noastre cumpărătură; şi i-am dat dumisale şi zapisele cele
vechi a cas(e)lor.
Şi, pentru mai adevărată credinţa, am iscălit şi noi.
L(ea)t 7 2 7 2 <1763> săpt(emvrie) 18.
IcopyaKTţ M7tocXocaaKT| Kapr|vocp < m . p . > ' .
... 2 <m.p.>; lord(ache) Cantacuzino biv vel spat(ar), mart(or) <m.p,>; Toader
Canta ban <m.p.>; Vasile Razul hat(man) m - a m tîmplat <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXV/17. Orig., hîrtie difolio (30,7 x 21,2 cm.), filigran, cerneală neagră.

Iordachi BalasâChi căminar <m.p.>.

Nume neclar.

537 • 1763 (7272) septembrie 23

Ion, fiul lui Gheorghe Abăza fost diac de divan, vinde lui Necula cizmar o dugheană din
Cizmărie, pe locul mănăstirii Galata, cu 53 de lei şi giumătate.
t Adecă eu, Ion sin Gheorghie Abăza ce au fost diiac de divan din Iaşi, făcut-am
zapisul mieu la mîna Neculei cizmar precum să să ştie că avîndu eu o dugheană în
Cv'nă' ie, în rîndul pin d i n gios, de la părinţii mei, iar părinţilor mei l-au fost de la
Pi s o l a c h i cizmar luată pentru-o sută şi noaozeci de lei ce au fost el dator părinţilor mei;
Şl ai'.-astă dugheană esti pe loc(ul) sfinţii mănăstiri Gălăţii, ce u m b l ă cu bezmăn. Şi
acta-Mj dugheană, de nime silit, nici asuprit, ce de bunăvoie me, a m vîndut-o Neculei
azmai, în cinzeci şi trii lei pol, bani gata. Şi plata mi-au făcut în mîna m e ; însă numai
lugheana i-am vîndut-o şi cu casă şi cu umblători precum să află acum, iar locul este al
nănăstirii, precum arată şi mai sus, să-şi plătească Necula bezmănul p e tot anul.
Şi la această vînzări s-au întîmplat şi alţi fraţi ai m e i şi o a m e n i străini cari mai gios
ă vor iscăli, ca să fii de acum înainte draptă ocină şi moşie dum(nealui) şi giupînesii
lum(nealui) şi feciorilor dum(nealui) şi a tot(ă) săminţie dumisale.
Şi, pentru mai mare credinţă, am iscălit şi eu şi fraţii mei, ca să s(e) crează.

471
 Let 7272 <1763> săpt(emvrie) 23.
Eu, Ion Abăza, am vîndut c m . p . x
Eu, Tănas(e), martur c m . p . > ; eu, Costandin Abăza, martur c m . p . x I U| ,
Bîrlădan, martur cmrp.>; Aniţa... 1 c m . p . > ; ... 2 ; eu, Cîrste arman, soronar, martur
c m . p . > ; eu, Costantin băibărăcar, martur 3 .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV/70. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 21,4 cm.), filigran, cerne®
neagră, două amprente digitale.

!
Nume neclar.
2
Un nume cu litere armeneşti.
'Amprentă digitală.

538 1763 (7272) octombrie 1

Necula cizmar adevereşte că a primit de la egumenul mănăstirii Galata 53 de lei şi jumlţai
pentru dugheana ce o cumpărase pe locul mănăstirii.
Adecă eu, Necula cizmar, dat-am zapisul mieu la mîna părintelui egumenului |e
Galata precum să să ştii că, luîndu eu o dugheană drept 53 pol lei de la dum(nealui) loa
Abăza şi fiindu locul al sfinţii mănăstiri al Gălăţii, mi-au întorsu banii părintele înapoi-cu
cheltuiala lor, iar dugheana să rămîie a sfinţii mănăstiri.
Şi, pentru credinţă, am pus degetul 1 .
Let 7272 c l 7 6 3 > oc(tomvrie) 1.
Şi eu, Ion Abăza c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV/71. Orig., hîrtie difolio (21,6 x 15,7 cm.), filigran, cerneai
neagră, o amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.

539 1763 (7272) octombrie 9

Mărturie hotarnică a lui Simion Arămăscul vornic de poartă privitoare la moşiile l'rmăcile
şi Rădiul Aldii ale mănăstirii Aron Vodă, încălcate de Ioniţă Gheuca.

t Facem ştiri cu această mărturii a noastră că, din luminată poronca

preaînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigorie Ioan v(oie)v(o)da, după jaloba ce-au
dat mării sale Filaret egum(en) de la mănăstirea lui Aron Vodă, asupra lui li miţă
Gheucăi, arătîndu că au împresurat moşiile mănăstirii, anume Prisăcile şi Rădiul Aidsi,
ce sint înpregiucru>'l mănăstirii; şi, după jaloba lui, cu luminată carte mării sale lui
vodă, ne-au rînduit dum(nealui) Manolache Costache vel log(o)f(ă)t ca s(ă) mergim sâ
cercetăm si > să vedem starea locului.
Deci, după poroncă mergîndu acolo, am văzut starea locului şi hotarăle ce s-au
aflat. întăiu, un hotaru vechiu s-au aflat în Dealul Gheorghiesii din gios, şi alt hotaru, toi
pe deal, din sus de Gheorghiias(ă), şi tot în sus, pi deasupra Prisăcilor s-au aflat 2 movili
hotar vechi, din sus di un drum ce să scoboară la coada iazului.
Ce zici numitul egum(en) că Ioniţă Gheuca nimică moşii n-au avut pe vate
Prisăcilor, dispre apus. Iar de cîndu au cumpărat el vie lui Lazăr ci esti la Prisăci, s-au
întinsu şi la moşii di au dejmuit, pînă întru acel drum, fiindcă egum(enul) ce-au fost i-ăl
învoit. Iar acmu au trecut şi piste drum, în sus, di au dejmuit la un piscu ei est(e) alăturea
cu Valea Grădinilor şi cu Rădiul lui Găoz. La cari piscu mergîndu după zisa lui Ionii*

472
 £iheuca ce-au zis că sint 2 pietri hotară, am aflat numai o piatră, hotaru nou, nu ca cele
Cl .m aflat vechi, şi de acolo la vali spre răsărit, pi la coada iazului, trecîndu drumul şi
coada iazului asupra costişii, tot spre răsărit, în costişi s-au mai aflat altă piatră hotaru,
ia-'ă^U) n o u > ^ buore ce-au arătat Ioniţă Gheuca că sintu unul într-un ulmu şi altul
într-un stejaru, în Rădiul Aldii, dispre răsărit, fiindu şi Ioniţă Gheuca faţă, aceste încă nu
s-ru aflat. Şi s-au mai aflat o piiatră hotaru vechiu, după zisa egum(enului), după Rădiul
,\ldii, dispre răsărit, într-un piscu, în margine răd<i>ului, cari piiatră esti iarăş vechi ca
ji celelalti; iar Ioniţă Gheuca arată că acel hotar vechi hotărăşti numai pădurea, iar
pâmintul zici că est(e) a lui pînă la aceli hotară noîo, iar pădurea pe giumătati de rădiu
zici că est(e) m(ă)n(ă)stirească.
Şi, după poroncă, cercetîndu aceste hotară şi starea locului, într-acesta chip am
aflat: şi am făcut şi prubă 2 de starea locului, cu toate sămnile arătati anume, precum
adiverescu şi scrisorile m(ă)n(ă)stirii. Iar Ioniţă Gheuca scrisori n-au arătat. Şi după
sămnile ce-au arătat Ioniţă Gheuca aşe făr(ă) de nici o scrisoare numai aceli 2 pietri
hotară ce-s mai noîo decît celelalte, acele s-au aflat şi în scrisorile mănăstirii cuprindu
locul şi pe undi sint aceli hotară ce-au arătat Ioniţă Gheuca. Şi, după cum am aflat, am
făcut această mărturii la mîna părintelui Filaret egum(en).
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Let 7272 <1763> oc(tomvrie) 9,
Simion Arămăscu vomicu de poartă <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Pentru moşia Aldei.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXV/28. Orig., hîrtie difolio (31 x 20,5 cm.), filigran, cerneală
neagră.

' Omis în orig.

2
adică o schiţă cu hotarele menţionate (pe recto-ul filei a doua).

540 1763 (7272) octombrie 20

M ă r t u r i e hotarnică a lui Lupul Hadîmbul vornic de poartă privitoare la un loc domnesc
dintre casa lui L u p u l fiul lui Sandul Bubulici şi casa lui Neculai olar.
Altă mărturie hotarnică tot de la vornicul porţii Lupul Hadîmbul cuprinzătoare că,
din porunca domnului Grigorie loan v(oie)vod, au mers la o casă a Lupului sîn Sandului
Bubulici, că' este pi loc gospod, care de la deal să hotărăşti cu altă casă a lui Neculai
olariu şi fiind cîtva loc sterp din dosul casăi Lupului şi pînă în casa lui Neculai olariu şi
neputîndu-să învoi amîndoi, care cît loc să ţîi, au făcut stînjen de 8 palme şi au măsurat
din casa Lupului din dos şi pănă în casa lui Neculai olariu din faţă şi au aflat doăzăci şi
trii stînjăni şi după porunca ce au avut l-au dat în doă, însă cu un stînjăn ce au lăsat mai
mult lui Necului olariu, adică doisprizăci stînjăni şi Lupului i s-au dat iarăşi doisprizăci
stînjăni, puind şi piatră la dispărţitul locului, puind pietre şi la celelalte locuri, precum
anume le arată.

Arh. St. Iaşi, Documente, MXXV/17. Rez. într-un doc. domnesc (orig.) din 1856 noiembrie 5.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 121, nr. LVIII (acelaşi text, cu
unele abateri şi cu data de zi: 30).

1
în loc de: „ce".

473
541
Hotarnica unor vornici de poartă privitoare ia un Ipc de casă din mahalaua Broştenilor,

Hotarnica făcută de vornicii de poartă locului de casă a lui Iordache nepoţi V

becerului Mihălache în mahalaua Broştenilor pe loc gospod: două case, una cumpărată 1
de la Constantin cojocar şi alta de la Necula bucătar.
După Ghibănescu, Ms. Surete, XXV (1913), f. 82. Rez. de Gh. Ghibănescu.

542 1763 (7272) octonii.ru- 30

Ioniţă şi soţia sa, Vasilca, vînd Ilincăi Rîpoaie şi fiilor ei o casă din Muntenimea de Sus, cu
25 de lei, bani noi.
f Adică eu, Ioniţă sin Mancii, şi împreună cu soţu mieu, Vasilca, făcut-am
adevărat zapisul nostru, la mîna dum(isale) lelii Ilincăi Rîpoaie şi a ficiorilor dumisale,
precum să să ştie că, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoie, am vîndut
a noastră dreaptă ocină şi moşie, o cas(ă) din Muntenimea de Sus, pe loc domnescu, care
casă şi noaî ni este de cumpărătură de la Dumitru Traistă şi de la nevasta lui, Catrina, ci
este între casa Saftii, de la vale, şi dinnainte casii Mancii, maică-mea. Şi tocmala ne-au
fost drept 25 lei, bani noi, care, făcîndu-ne plată deplin(ă) în mînule noastre, i-am făcut
acest adevărat zapis, p e această de mai sus arătată casă, ca să-i fie dum(i)sale, şi fiilor
dum(isale), şi nepoţilor şi strănepoţilor dum(isale), dreaptă ocină şi moşie, în veciţ
stătătoare. Şi nime din neamul nostru să nu aibă a să scula să o întoarcă, căci de
bunăvoie noastră am vîndut-o.
Şi, la această vînzare şi tocmală a noastră, s-au tîmplat mulţi oameni, mahalagii şi
împregiuraş(i), carii şi-au pus degitile. Şi noi, pentru credinţa, am pus degetile, ca să fie
de bună credinţă.
Let 7272 <1763> oct(omvrie) 30'.
Eu, Ioniţă sin Mancii, vînzător cu voie mea 2 ; eu, Vasilca, soţ lui Ioniţă,
vînzătoare 2 .
Eu, Ştefan Talpălată, mahalagiu, m-am tîmplat 2 ; eu, Ioniţă sin Dumitru, m-am
tîmplat 2 ; eu, Vasili Tudosii, m-am tîmplat 2 ; eu, Ion ciubotar, m-am tîmplat 2 ; eu Mărie
Manca, m-am tîmplat 2 .
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/7. Orig., hîrtie difolio (30,5 x 21,7 cm.), filigran, cerneală ncaţtu
şapte amprente digitale.

1
Cifra X" (30), rezultată dintr-o transformare.
2
Amprentă digitală.

543 1763.noiembrie 4
Mărturie a doi vornici de poartă privitoare la un loc din mahalaua Muntenimii de Miji* i
1763 noemvrie 4.
Din luminată poronca preaînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie Ioan''
v(oie)v(o)d ni-au orînduit dum(nealui) Manolache Costache vel logofăt să mergini la un
loc de casă a preutului d i g e r i din Muntenime de Mijloc, din care Ioc, jăluind o babă,
Paraschiva, la mărie sa vodă că are şi ia o bucăţe de locu a casăi ei, şi fiind rînduit Ioniţă

474
 Jffeleghi vornic de poartă ca să meargă ia acel loc, să cercetezi şi, di a fi di hotărît, să şi
Igatărască. au mers ş-au hotărăt locul punînd 2 pietri, din cari una au pus în ograda
?
praitului Gligori. Şi yiind preutul Gligori di s-au jăluit dum(nealui) vel logof(ătului) că
acel loc esti tot a lui şi nefiind el acasă cînd au vinit loniţă Meleghi di au hotărăt, i-au
Scut strămbătate di au dat şi babii loc undi esti casa, dinainte casăi preutului.
- Si, din poronca dum(nealui) Manolachi Costachi vel log(o)f(ă)t, rînduindu-ne pre
aoi să mergem la acest locu de mai sus numit şi să cercetăm pricina locului şi a pietrilor
ji sint pusă cu caii şi di ari baba niscaiva loc acolo şi, di or fi pusă pietriie cu caii, să
întărim şi cu mărturie noastră, iar di ar fi pusă făr(ă) di caii, să le lepădăm.
Deci, mergînd noi după poroncă de am cercetat, am aflat eă baba Paraschiva au
cumpărat ace casă în 5 p(o)l lei de la Standul ţiganul însă numai lemnul casăi, fără loc,
.lupă cum au mărturisit Mărie, fămiia Stanciului vânzătorului, zicînd Mărie ţiganca că
locul n-au fost al lor de cumpărat, ci cu poronca stăpânului lor ş-au făcut ace căscioară
ucok, fiind nişti loc stărpu; şi pe urmă au văndut-o babii Paraschivei. A m cerut zapis la
iabu Paraschiva di vînzarea casăi; e au răspuns că n-ari. Ş-au mai mărturisit şi Costandin
Abâza diiac de divan că acel loc au fost tot a lui Toader Rasul piveţul, socrul preutului
Gligori, şi o bucată dintr-acel loc au dat preutului, Toadir Rasul, ci-au murit, pentru
ârindar şi o bucată de loc ş-au oprit lui, iar o bucată de loc, pe unde este casa preutului
Olig' -ri ş-a babii Paraschivii, au dat-o zestri preutului Gligori, fiind tot din locul Rasului
şî locui Rasului l-au cumpărat Costantin Abăza. Aşe zisă că au auzit şi ştie şi aşe au
măr'undt şi dinainte dum(nealui) vel log(o)f(ătului). Aşijderea au mai mărturisit şi Ursul
ţigan bâtrăn, şi fămiia lui Stratică, că fiind ei trăitori acole multă vreme, au apucat o casă
a unei babe Angheluşe, care şi aceia, cu voe Rasului, au făcut casa pe acel loc. Şi s-au
dovedit că casa babei Paraschivii n-are loc nimică, ci numai lemnul casăi esti a ei şi esti
pe locul Rasului.
•Şi, după cum am aflat, am făcut şi noi această mărturie a noastră la mîna preutului
Glig. • i zet Toader Rasul. Şi pietriie le-am scos şi li-am lepădat, fiind pusă făr(ă) de cale.
Şi am iscălit şi am pus şi peacete Porţii g(os)pod.
L('..a)t 7272 <1763> noembrie 4.
Lupul Hadămbul vornic.
Tudor Lupul vor(nic) de poartă.
Pupă „Miron Costin", Bîrtad, An. III (1915), nr. 3 (martie), p. 37-38, doc. nr. 260. Text după orig.,
hîj'ii.. i,u reproducerea sigiliului Porţii domneşti din 1718 (avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele:
il/t/'lill/pu (P(e)că(tea) P(o)rţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718).

544 1763 (7272) noiembrie 8, Iaşi

Grigorie Ioan <Calimah> voievod dă bisericii Sfîntul Nicolae, zidită de el la Bucium, lîngă
Iaşi, cîte 3 Iei pe lună din vama domnească, stabilind leafa şi acordînd unele scutiri de dări celor
Joi preoţi şi diaconului de la această biserică.

t Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Io Grigorie Ioan voievoda, domnul Ţării Moldovii.

Toată fapta cea bună şi dintru sineş(i) este bună şi Iui Dumn(e)dzău plăcută, fiindcă de la
pumn(c)dzău are începătura şi prin Dumn(e)dzău să săvîrşeşte şi de la Dumn(e)dz(ă)u
să duce. Dar decît toate celelalte fapte bune este şi să cunoaşte iubită de Dumn(e)dzău
milosteniia de vreme ce decîtu toate cele mai mult(e) fapte bune cîştigul şi folosul stă
numai pe la acii ce Ie săvîrşescu după cum dzice B(o)goslovul Grigorie, iar milosteniia
fiind să foloseşte amîndoo părţile pre cel ce dă şi pre cel ce ia şi întăreşte dragostea ce

475
cătră aproapele carele este plinirea a toată pravila şi ca una ce esteîntr-acestaş(i ; chipif
Dumn(e)dzău iubeşte şi cere mai deosăbitu cuvîntu, carile dzice „milă vom. iar ^
jirtvă", cu dreptate să cade a să cinsti decîtu celelante şi a să săvîrşi adesă îatif
creştineasca şi blagoslovita înplinire, iar mai vîrtos întru sfintele şi dumn(e)d/.dieştil{g|
lăcaşur(i), unde numel(e) cel mare a Preaputernicului şi Atotţiitor(u)lui Dumntcidzău si
cinsteşte şi să prăznuieşte.
Deci dar şi domniia mea din râvnă dumn(e)dzăiască îndemnîndu-ne cu a noastrl
cheltuiale, din temelie am zidit şi am săvîrşitu o sfîntă biserică de piiatră dicea la
Bucium, aproape de oraşul leşului, unde este hramul Sfîntului şi a lui Hristos Ierarhii
Necolai, cu care sfîntă biseric(ă) deosăbitu am făcutu doinniia mea milă şi hotăiîmu
printr-acestu hrisov a domnii meii ca fieştecînd în toată vremea domnii mele sa aibi a
lua pe toată luna cîte trii lei din vama g(os)p(o)d ca să fie de un tu de lemnu şi tămîie.
Aşijdirea şi pentru doi preuţi şi un diiacon ce sintu la această biserică iarăs(i) jm
făcutu domniia mea milă şi hotărîm să fie în pace de dajdea domnească şi de banii
şcoalii şi de podvozile preaosfinţii sale părintelui mitropoliî(u)lui cum şi de banii
agiutorinţii şi de banii mucarel(u)lui şi de toate dările şi angărăile.
Aşijderea şi pentru leafa lor hotărîmu domniia mea ca să aibă aceşti doi preuţi si
un diiacon cîte triisprădzeci lei pe lună din vam(ă) g(os)p(o)d, adecă cîte cinci lei preuţii
şi trii lei diiacon(ul), cum şi la vreme desetenii să aibă a scuti pînă la cincidzăci de
bucate, nemărui nici un ban să nu dea.
Şi poroncim domniia mea tuturor boiar(i)lor şi slujbaşilor ce viţ(i) fi cu slujbil(e)
arătate mai sus, vădzind hrisov(ul) domnii mele, toţi să aveţi a urma la toate după cum
hotărîm mai sus.
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni, carii, după vreme, de
Dumn(e)dzău vor fi orînduiţi în urma noastră cu domniia aceştii ţăr(i), au din lui şi
neamul nostru sau dintr-alţii, să nu strice această puţină milă ce am făcutu domniia me,
precum nici domniia mea n-am stricatu milili ale altor luminaţi domni, ce încă le-anj
întăritu. Aseminea şi domniile sale cîtu le va da mîna să adaoge şi să întărească pentru a
domniilor sal(e) vecinică pomenire.
Scrisu-s-au hrisov(ul) acesta în Ieşi, întru al triilea an a domnii noastre întîiu.
V(ă)le(a)t 7272 <1763> noiem(vrîe) 8.
H W rpHrwpi'e Î U M I I B(O€)BWA<» m.p.

<Pe verso-ul filei a doua scris la sfîrşitul sec. XVIII>: Ispisoc pentru biserica
Buciumii. Nr. 27.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar rotund, din 1761, foarte slab imprimat.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 284, nr. 380 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio (49,8 2
36,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. Xfc£

545 1763 (7272) noiembrie 15

Necola şi soţia sa, Ilinca, vînd lui Calistru căpitan agesc şi soţiei acestuia Soltana o casa dir
Muntenimea de Mijloc, lîngă Drumul Copoului, cu 25 de lei.
Adecă eu, Necola, şi împreună cu soţul mieu, Ilinca, făcut-am adevărat zapisţj
nostru la mîna dum(i)s(ale) lui Calistru căp(itan) agescu şi soţului dum(i)s(ale) Soitafl|
precum să să ştie că, de nime siliţi, nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoie, am vîndut f

476
 ;îsfi cu locul ei, ci este în mahalaoa Muntenimii de Mijloc, lîngă D r a m u l Copoului, cari
.ikă este între casa lui Dumitra Tacului, de la vale, dinainte, şi locul este de la deal
•••|r-ta gardul Tacului şi de ia vale este păr-n gardul Irimii isprav(nic) şi păr-în Drumul
Sirii, despre răsărit, păr-în colţul ogrăzii dum(i)s(ale) păh(ărnicesei) Catrinii şi despre
apus păr-în Drumul Copoului; cari casă şi nooî ne-au fost de cumpărătură de la Lupul
Bratcu si de la soţul său Gahiţa după cum pre largu arată zapisul lor ce ne-au dat cînd am
cumpărat casa şi am vîndut-o şi noi dum(i)s(ale) lui Calistru şi soţului dum(i)s(ale)
jltanit drept 25 lei, bani noi, ca să-i fie dum(i)s(ale) dreaptă ocină şi moşie în veci
duro(i)>(alc), şi fiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dum(i)s(ale). Şi banii am luat deplin în
niînuk noastre după c u m ne-au fost tocmala.
Şi nimine din neamul nostru să nu aibă a o întoarce, căci noi am vîndutu-o de a
r.-jastră bunăvoie.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, mahalagii, carii mai gios
s-au iscălit şi ş-au pus degitile.
Şi noi încă pentru mai mare adevărată credinţa, am pus degitele ca să s(e) crează.
Let 7272 <1763> noiem(vrie) 12.
Eu, Necula vînzător, cu toată voia mea 1 .
Eu, llinca soţ Niculii, vînzătoare, cu voia mea 1 .
Eu, Vasilii brat Ilincăi, m-am tîmplat şi au fost cu voia mea 1 .
Eu, .. achi, m - a m tîmplat c m . p . x
Şi eu, Apostol diiac de divan, am scris zapisul cu zisa vînzătorilor.
\rh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCI/100. Orig., hîrtie difolio (31,3
x 21.fi cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.
BOIŢII: Creşterea colecfiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 106-107 (rez.).

• Cîteva litere neclare.

546 1763 (7272) noiembrie 27

Paraschiva, fiica lui. Miron Gorovei şetrar, şi soţul ei, Mihălache Talpă căpitan, vînd lui
Fote negustor două bucăţi de loc de lîngă ograda acestuia cu 65 de lei.

Adecă eu, Paraschiva, fata şatr(arului) Miron Gorovei, înpreună cu soţul mieu,
Mihălache Talpă căpitan, făcut-am zapisul nostru la mîna dumisali giupînului Fote
neguţitor precum să se ştie că soţul mieu cel dintăi, Dumitraşco Pascul, carele răposîndu
el şi rămîind eu cu copil mic de la dînsul şi dîndu-ni giudecata ca să ieu toate
rămăşiţurile lui Dumitraşco la sama m e ca să le chivernisesc înpreună cu soţul meu
Mihalachi Talpă pînă se va ridica copilul la vîrstă; şi rămîind de la răposatul soţul meu
Dumitraşco Pascal doau bucăţele de loc care le-au fost cumpărat în dosul ogrăzii
dumisale giupînului Fote, însă un zapis d e patruzăci şi cinci de lei şi alt zapis de
douăzăci de lei, şi socotind că acele bucăţele d e loc nu sînt locuri de dugheni nici de
făcut casă pe dînsele, fiindu loc puţin, ne-am socotit şi l-am vîndut dumisali giupînului
Fote; ne-au dat dumnealui bani soma deplin ce scrie mai sus, 65 lei, care bani să se puie
In sama celoralanţi şi să se de cu dobîndă, după c u m scrie carte de giudecată. Deci să
aibă dumnealui a stăpîni fără de nici o pricină; şi i-am dat dumisali şi zapisili cele vechi
Se cumpărătură.
Şi, pentru credinţă, am iscălit şi am pus şi pecete.
Let 7 2 7 2 <1763> noiemv(rie) 27.

477
 Mihai Talpă căpitan; Paraschiva vînzătoare 1 .
Stan... 2 , martur; Toader Pascu, martur. -
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII, p. 37-38, nr. 26. Copie in Condica de „documentele <
din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă" scrisă în prima jumătate a sec. XIX. •

EDIŢII: Ghibănescu,.Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 122, nr. XXV (aceeaşi t(>pic
cu unele abateri fonetice); idem, Başoteştii şi Iaşii, în aceeaşi revistă, fasc. 8 (1930), p. 150 (rez.).

1
Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea acestuia: „l(ocul) p(eceţii)".
2
Loc liber lăsat de copist.

547 1763 (7272) noiembrie 30

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc din mahalaua Muntenimiii»
fost al lui loniţă baş bulucbaş hătmănesc.
Facem ştire, cu această mărturie hotarnică, că, din luminată porunca preînălţatţului).
domnului nostru mărie sa Grigorie Ioan v(oie)vod orînduindu-ne dumnalui Manolachi-
Costachi vel log(o)f(ă)t ca să mergem aice în tîrgu în Iaşi, la mahalaoa Munt(enimii), să
alegem şi să hotărăm o bucată de loc a dum(nea)lui Ioniţ(ă) baş bulbaş hătmănescu. care
ioc I-au cumpărat dumnealui de la o Grozăvoai, fiind încă şi o casă pe acel locu şi
dumnealui baş bulbaş vînzînd acest loc dum(i)sali log(o)f(ă)t(ului) Toader Vîrnav ot
vist(ierie), l-au îngrădit, dar au mai rămas o bucată de loc, o şuşăniţ(ă), neîngrădit,
neîngrădindu-1 o Ileana teslăriţa cu feciorii ei, zicînd că ar fi locul ei; pentru care. fiind
pricină, ne-au orînduit dumnealui vel log(o)f(ă)t ca să cercetăm.
Şi, după poruncă, mergînd la numita mahala, la acel locu, am strînsu oameni
înpregiuraş(i) mahalagii şi alţii, anume: preutul Grigori Vortolomeiu, şi Tofana manca,
şi Dumitraşco Lupeş, şi Ostahi crav(e)ţ zăt Ilenii teslăriţii, şi pe Ursachi Buhăiescul, şi
loniţă Rugină şi Sandul zăt Şchiopul săman hăt(mănesc). Am cetit scrisorile teslăriţii,
fiind faţă şi feciorii ei, carii sta pricină, în care scrisori au adeverit locul casii teslăriţii,
din gios despre cari parte era pricină pînă în şanţu, şi tot locul dumisali lui Ioniţ(ă) baş
bulbaş iar pără în şanţu, măcar că ficiorii teslăriţii au arătat şi o piatră hotar pusă pe locul
dum(nealui) baş bulucbaş zicînd că pînă acolo est(e) locul lor, dar nici o dovadă
mărturie hotarnică sau altăceva n-au arătat, ce numai cu gura au grăit cum că ar fi pusă?.,
cu voia şi cu ştirea dum(nea)lui baş bulbaş de un Timofti căp(i)t(an) agescu. l^a cari
neavînd nici o dovadă ca aceea nu i-am putut da credinţă şi mai vîrtos încredinţînd
dum(nea)lui loniţ(ă) baş bulbaş cum că de acea piiatră nu ştie nimică cînd s-ar fi pus, dar
cu toate aceste dum(nealui) încă au mai lăsat o bucăţe de locu ca să rămîie pace şi
învoială. Şi priimindu-s(e) cu aceasta şi feciorii Ilenii teslăriţii, am pus piiatră hotar îţj |
margine Uliţii Hagiioai, de la deal, lăsînd încă şi un stînjăn şi giumătate dintr-acest locu
spre uliţă şi din piatră am măsurat drept pe muche şanţului, la deal pe lîngă locul ţ
teslăriţii pără în locul lui Toader Scorţăscu! ot vist(ierie), ce est(e) de la deal, 25 p(o)l ;
stînjăni, şi am pus piiatră hotar şi măsurînd şi fundul locului de la deal pe lîngă locul
Scorţăscului păr-în locul casii mancii Tofanii, s-au aflat zeci stînjăni şi am pus hotar. Şi
aşa cu această cercetare şi măsură cu stînjăn de optu palme g(os)pod, s-au ales şi s-au
încheiat această bucată de locu ce să împresura despre aceşti răzăş(i) şi rămăses(e)
neîngrădit de log(o)f(ă)t(ul) Toader Vîrnav. Şi după cum l-am adeverit din scrisoari l-am
ales şi l-am hotărît cu pietri hotară după cum arată mai sus. Şi am pus şi pecete Porţii
g(os)pod; şi noi am iscălit.

478
 L(ea)t 7272 <1763> no(ie)m(vrie) 30.
Ion Meleghi vornic.
Lupul Hadîmbul vor(nic) de poartă.
Asămine scrie cel vechiu, Carpu vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi,.Documente, DCCCI, p. 213r. - v. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.
Ibidem, CLX/22 (copie de la începutul sec. XIX, cu menţionarea „locului peceţii Porţii g(os)pod").
1
Loc liber.

548 1763 (7272) decembrie

loan Cantacuzino mare agă dăruieşte lui Iordache Cerchez o bucată de loc din dreptul Rîpei
Pcveţoaiei.

Let 7272 <1763> dec(hemvrie).

Zapisul dum(nealui) loan Cantacozono vel agă pentru o bucată de loc ce mi-au
dăruit.
loan Cantacozono agă, încredinţăz cu această scrisoare a mea cum, de a mea bună
voia, m-am îndemnat şi socotindu pentru Iordache Cerchez, fiindcă l-am făcut omul mieu
şi 1-ain rînduit la multe trebi a meii, de le-au făcut cu osteneala lui, cum şi de acum înainte
il vom rîndu'i, dreptu aciia dar şi eu am o milă cu dînsul, şi i-am dat danie o bucată de loc
din locul casălor mele, ce am aice la tîrgul Iaşilor, dreptu Rîpa Piviţoaie, stă(n)j(ă)ni în
Iun i din locul casălor lui pînă în Uliţa Mare asupra Foişorului şi stă(njj(ă)ni în curmeziş
din /aplaz(ii) iniei pînă în Uliţa cea Veche asupra zaplazilor logof(ă)t(ului) Iordache.
Deci, să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie în veci şi nimeni din fraţii sau din surori
sa, din tot neamul mieu să nu file volnici a luoa această bucată de Ioc, fiindu că de-a mai
bunăvoie am dat şi am dăruit din dreptul locul mieu ce mi s-au veriit partea m e a de la
ră i -)saf(ul) părintele mieu.
Şi','pentru mai mare încredinţate, am iscălit.
loan Cantacosono agă.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 783, f. 39 v. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.
EDIŢII: Bianu şi Nicolăiasa, Catalogul ms. rom., III, p. 318 (rez. după aceeaşi copie).

'549 1763 (7272) decembrie 31

Radul postelnic împarte un sălaş, de ţigani cu epitropul mănăstirii Dancul din Iaşi

t Dat-am scrisoarea mea la cinstită mîna preaosfinţiei sale părintelui

mitropolitului chir Ioanichie Sinadon, epitropul sfintei măn(ăstiri) Dancului, precum să
să ştie că, avînd eu o ţigancă părinţască, anume Aniţa, carii o au luat un ţigan a
mănăstirii Dancului şi făcînd ei şase suflete, am stătut la împărţală cu mai susul numit
mitropolit, epitropul măh(ăstirii) Dancului, şi am împărţit drept, la care împărţală ani
luat întăi eu parte; şi mi s-au venit în partea mea trei suflete: o fată, anume Chiţa, şi doi
flăcăi ţigani, anume'Panait şi Niţă; şi au venit şi în partea măn(ăs)t(irii) doaî fete şi un
flăcău ţigan, anume fetele Ileana, Sanda şi Vasile, iarăşi trei suflete; dar mai avînd eu să
mai ieu un suflet pentru slujba ţigăncii, am socotit, de bunăvoia mea şi am dăruit ţiganca
acea părinţască la sfînta mănăstire, să fie de acum vecinică roabă la mănăstire, neavînd
supărare de acum înainte nici despre mine, nici despre copii miei, nici din neamul mieu,
să rămîie şi pomenire părinţilor miei. Şi, pentru voinţa mea şi pentru credinţa, am iscălit.

479
 L(ea)t 7272 <1763> dec(hemvrie) 31.
însă'de sa va mai întîmpla ea să mai facă copii de acum înainte, iar să să nap^ia
Radul Bo... 1 post(elnic)-cm.p.x'
Inst. de Ist. „A. D. Xen&pol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marineseu, Xiropotamu, I, p. 285, nr. 381 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio i ] < ,
15,1 em.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 780).

' Neclar.

550 1764(7272) ianuai u x

Gheorghie sumănar vinde fratelui său Alexandru o vie, pe moşia Rusetoaiei, <;ai
Miroslava>, cu 30 de lei, bani noi.
f Adecă eu, Gheorghie sucmănariul, dat-am scrisoare me la mîna dum(i): ai(cj
fratelui meu, lui Alexandru, precum să s(e) ştie că, de nime sîlit, nici asuprit, ci de î me
bunăvoie, am vîndut eu dum(i)sal(e) a me dreaptă moşie, adecă o bucată de vie, c irrie
aceast(ă) vie şi mie încă mi-au fost cumpărătura de la frati-meu Neculaiu, fiind pe mo ,ie
Rusătoii; şi tocmala mi-am fost drept triizăei de lei, ban(i) noi, însă ş(i) cu doi lei, c •reh
avem eu ca s(ă) ieu de la Alexandru de p(e) o casă, aşijdere, i cu trii lei p(o)l, ce-in(i) era
dator cu zapis, cuprindu-s(e) toţi aceşti triidzeci de lei, carele scriu mai ,-,is Şj
dîndu-mi-să mie plata deplin întru mîna me, şi pentru toată încredenţare, i-am dat şi
zapisul viii, acel de cumpărătură de la frati-meu Neculaiu.
Drept aceast(a), ca s(ă) fie a dum(i)sal(e) dreapt(ă) moşie, ficiorilor dum(i)salîe) şi
nepoţilor dum(i)sal(e).
Carile, la această a noastră tocmal(ă) 1 , s-au întîmplat şi alţ(i) oamen(i) buni; şi.
pentru credinţa, s-au şi iscălit mai gios, să s(e) creaz(ă).
V(ă)l(ea)t 7272 <1764> ghenar(ie) 8.
Eu 2 , Gheorghie sucmănar, am vîndut; eu 2 , Irodie, soţ dum(isale) Gheorghie
sucmănar.
Eu, Ioniţă sîn Gheorghie sucmănar, m-am iscălit mai gios: Ioniţă, am priimil
cm.p.x
Ioan(?) cupeţ, martor <m.p.>; eu, Pavăl blănar, m-am tîmplat <m.p.>.

t Eu, Ioniţ(ă) Gîndul, scriind zapisul cu zisa dum(nealui) Gheorghii sucmănar

sîntu martur <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/221. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cernealî
neagră, două amprente digitale.
1
Cuvînt adăugat de aceeaşi mînă deasupra rîndului.
2
Amprentă digitală.

551 1764 (7272) ianuarie 11, Iaşi

Lazăr armean din Iaşi, soţia sa, Maria, şi fiii lor, Cîrstea şi Sava, vînd lui Darie din Buciumi
şisoţiei sale Catrina, un pogon şi două prăjini de vie cu livadă pe Dealul Coroiului, pe locul
mănăstirii Socolei, cu 130 de lei, bani gata.
t Adică eu, Lazăr arman din Ieşi, împreună cu soţul meu, Mărie, şi cu fiii noştri,
Cîrstea şi Sava, făcut-am acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisale Darie din
Buciumi precum să s(ă) ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie.

480
 . „ v.v : it dumisale un pogon şi 2 [de] prăjini de vie şi cu livadă de pomi de la vale şi
ce aste
J ' P e dealul Curoiului, între vie lui Darie din gios şi între vie lui Andrei
ce iaste pe locul mănăstirii Socolii. Această vie şi cu livada de pomi precum
„ i ; i j sus i-am vîndut-o noi dumisale lui Darie şi soţului dumisale Catrinii, drept o
-şi treizăci de lei, bani gata. Şi ne-au făcut plată deplin după tocmală în mînule
. I P - [ 0 jj aceşti bani de mai sus scrişi. Deci să-i fie dumisale, şi soţului dumisale, şi
rig^ilor, si nepoţilor şi strănepoţilor dreaptă moşie şi cumpărătură, în veci.
gj -n tocmala noastră, la vînzare, s-au întîmplatu mahalagii răzeşi şi megieşi, carii
iscălit" n a i gios şi ş-au pus degetile, vâzîndu den bunăvoie vîndzare şi plată [şi plată]
Splină îi- mîna noastră. Şi noi încă pentru mai întemeietă credinţă ne-am pus degetele
„,, n î j B a ii- >ast:ră ca s(ă) fie de bună credinţă,
tf Ele, BI» ACI-H" X3C0B reiiâpCie) u .
Eu. Lazăr arman, împreună cu soţul meu, Mărie, şi cu fii noştri, Cîrste şi Sava, am
vîrdut si am pus degetile cu mîna noastră 1 ; şi s(ă) aibu a-i da şi o cadă.
Fu Andrei ungur, răzeş, martur 2 ; şi eu, loniţă sîn Chirii ot Bucium(i), martur 2 .
Si cu, Simion Cheşco uricarul, am scris zapisul cu zisa lor şi sîntu martor.
Arh, St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/72. Orig., hîrtie difolio (32,5 x
-- i (.;« i filigran, cerneală neagră, şase amprente digitale.
3DIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 43, col. II (rez.); „Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 314 (rez.
precedenta).

1
Urmează patru amprente digitale.
1
! Amprentă digitală.

1764 (7272) ianuarie 12

Axinia, fiica Mierlei şi fiii săi vînd preotului Grigorie de la biserica Talpalari o casă de
liiii..! cimitirul acestei biserici cu 50 de lei şi cu condiţia să-i pomenească în biserică.
f Adecă eu, Axinia fata Mierlii, înpreună cu ficiorii mei făcut-am adevărat şi
încredinţat zapisul nostru la mîna sfinţiei sale preutului Grigorie de la biserica
'lăljîăljrilor precum să să ştie că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie,
jm , mdut a noastră dreaptă ocină şi moşie o casă ce iest(e) lîngă casa d(umnea)lui
logoi Ltilui Toader Scorţăscul ot vis(tierie), lîngă ţintirimul bisăricii, casa cu locul ei cît
esti inpregiur despre răsărit păr-în drum şi după casă din sus păr-în dreptul porţii
dumnealui logofătului Toader Scorţăscul, iar dinaintea casii să hotărăşti cu ţintirimul
bisăricii şi de la vale păr-în gardul dumnealui Costantin Gîndul.
Şi tocmala noastră într-acesta chip au fost: mi-au dat 50 lei, bani gata, şi să-mi
slujască şi un şărindariu pentru sufletele noastre şi a părinţilor răposaţi, bucurîndu-ne
îmi mult pentru pomenire ca să ne pomenească preutul cît va trăi; şi în urma molitfii
sale or pre carile din fii îl va orîndui Dumnezău a fi preot să aibă a ne p o c m o ' n i ; pe
caic casă, mai avînd noi şi alte zapisă vechi le-am dat toate în mîna preutului ca să o
stăpînească cu bună pace şi să-i fie dreaptă ocină şi moşie molitfii sale şi fiilor şi
nepoţilor molitfii sale; şi nimine din neamul nostru sau dintre alţi megieşi de pin pregiur
•â nu să amestice ca să strămute vînzarea aceasta, ce o am făcut de bunăvoie.
La cari tocmală s-au tîmplat mai mulţi oameni buni şi mahalagii obrază de cinste,
cart mai gios să vor iscăli. Şi noi încă pentru mai mare credinţa ne-am pus degitile.
Let 7272 <1764> ghenar 12.

481
 Eu, Axinie fata Mierlii, am vîndut 2 ; eu, Safta sin Axinii; eu, Tănasi îi, uinu J .es
Tudosca sora Axinii 2 .

<Pe recto-ul filei a doua, scris de altă mînă>: Pe acestu zapis ci răsj n<j,- j
Gligor(ie) cu giudecat(ă) draptă s-a-ntorsu banii înapoi toţi diplin, 40 lt ~au rămas
locul casăi al meu, că şi mai dinainte vreme tot eu îl cumpărasem i fLcusăm
schimbătură cu Acsănie; ş-acel zapis de schimbătur(ă) şi cu 20 lei ci didesăm A t sănii de
am scos-o din ograda ine nu-mi dudase (sici) popa Gligor(ie), dau sama că l-ar ,'j periat;
de s-a găsi vreodată să nu ţie în samă ori unde, că este răsuflat. Şi ani dat şi sări) 'darul 2C
lei în mîna Acsănii, boierilor (?) celorlanţi şi ş-au mai făcut altu zapis peste ace< «i «.i s-au
plinit 50 lei daţi la mîna Acsănii.
<Sci:is în prima jumătate a sec. XIX>: 7272 <1764> ghenar 12. Pentru L-.-til unde
acum este făcută Fînăriia şi Pescăriia afară de îngrăditura ogrăzii casălor vechi.
Arh. St. Iaşi, Documente, CV/14. Orig., hîrtie difolio (32 x 22 cm.), filigran, cerneală neagrt, patn
amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Omis.

553 1764 (7272) ian iane 25

Grigorie Ioan <Calimah> voievod judecă pricina dintre preotul Mandache şi Ilm-.,. fiica Iui
Neculai Romaşcan-Curcă.

7272 <1764> ianuarie 25.

Cartea de judecată de la Grigorie Ioan voievod între preutul Mandache cu Ilmca,
fata lui Neculai Romaşcan-Curcă.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 434, nr. 7. Rez. din 1891 ianuarie 15.

554 1764 (7272) februarie 2

llinca, fiica lui Neculai Romaşcan fost seiman domnesc, se învoieşte cu preotul Mandache
asupra unui loc de casă.

7272 <1764> februarie 2.

Zapis de la llinca, fata lui Neculai Romaşcan ce au fost siman gospod i p
învoială (sic!) cu preutul Mandache.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 434, nr. 8. Rez. din 1891 ianuarie 15.

555 1764 (7272) februarie 3

Dobri blănar şi soţia sa, Catrina, vînd lui Panait Taraipan blănar o casă din Iaşi, cu 70 de
lei.

t Adică Dobri blănar sîn Mihaiu şi cu soţul meu Catrina şi cu tot neamul nostru
scriem şi mărturisim cu acestu adivărat zapisul nostru la mîna dumisale Panait Tarapaiân
blănar precum să să ştie că casa Zanfirii, fata lui Zanfir zlătariul ot Făina, ce-i era
cumpărătură cu loc cu tot de la Ioniţ(ă) săiman g(ospo)d, locul casăi s-au aflat a lui
Măteiu Bantăş cupeţ, curii scrii carte de giudecată şi măcară că casa cu locul ei din
poronca dum(nealui) post(elnicului) Alexandru Ipsilanti am dat-o 70 lei la balgi başa, ce

482
 casa [casi?] de la Zanfira pentru datorie sa, a m luat zapisul şi carte de giudecată ce
sintu £ a # ) ' Şi n 0 0 ^ această cas(ă) nefiindu-ne trebuitoare, fiindcă nici locul cas(ei) nu
s-au aflat al ei; noi încăşi, de bunăvoie noastră, a m vîndut dum(nealui) Panait dreptu 70
"tt stăpînească casa dum(nealui) şi giupîneasa dum(nealui); şi am dat şi toate
scrisorile
; Si la acestu zapis s-au iscălit şi alţi oameni de cinste cît şi mahalagii şi iscălim şi
Igjimai gios să-i f i e dum(neaalui) de credinţă.
L(ea)t 7272 < 1 7 6 4 > fev(ruarie) 3.
1
poc; w M i x a ş i pepecovo r|5v parţPYXaptf 2 K a x e p i v a xv Xptgttf (3avo
io5...' T r ^ o p ^ .
; Ştefan Popăscul vornic de poartă, martur <m.p.>.
Neculai Adascalui, martur <m.p.>.
Eu, Costandin... 4 ot divan am scris cu zisa dum(nealor) şi sintu şi martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/259. Orig., hîrtie difolio (31,6 x
îl,4 cm.), filigran, cerneală neagră, un sigiliu inelar, octogonal, cu o inscripţie în bandă, în aceeaşi cerneală,
ieelară. şi <> amprentă digitală.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez..).

1
Neclar.
:
Sigiliu inelar.
3
Amprentă digitală.
4
Un cuvînt neclar.

556 1764 (7272) f e b r u a r i e 5

> • rturie hotarnică a cinci vornici de poartă privitoare la un loc din sus de Păcurari dăruit
Js domnie lui Neculai caftangiu.
ţ Din luminată porunca preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorii Ion
"oie oda, ne-au orînduit dumnealui Manolache Costache vel log(o)f(ă)t ca să mergem
din 'us di P ă c u r a r ® şi dispre Copou la o bucaţă de locu gospod ce este pe din sus de
loc ii du:n(nealu)i Ion Bogdan biv vel log(o)făt, ce-i este danie de la mărie sa Ion
Tlieodci ' :>ievoda, şi pe din gios de moşie mănăstirei Copoului, care această bucăţă de
k.cu 1- ii dat mărie sa danie şi miluite dum(nealui)i Neculai... 1 caftangiu, care acestu
locu •. sterpu şi făr(ă) de nici o pricină.
D'-*ci noi, pe poruncă, mărgîndu acolo la acel locu de danie de la mărie sa vodă,
.un ITk uî stî(n)j(en) de 8 palme go(spo)d şi întăi am măsurat fundul locului de la dealu
dispre !- -cui dum(nealu)i păh(arnicuUii) Costandin Rîşcanul şi din piatra dum(nealu)i Ion
Bogdan logofăt în curmeziş şi în sus pe m u c h e a dalului şi alăture cu locul dum(nealu)i
[Sh(amicului) Costandin Rîşcanul şi pînă în şanţu, la hotarul ce este vechiu dispre
ui KÎia mănăstirei Copoului, s-au aflat 96 stînjăni,
Aşîjdcre, şi la al doile măsurătoare de pe supt deal, iar din hotarul dum(nealu)i
logofătului Bogdan în curmeziş şi în sus şi pînă în hotarul din pîrîul ce s(e) trage de la
Rntîna Gînştii, ce disparte moşie mănăstirei, s-au aflat 110 stînj(eni).
Osăbitu, şi la al treile mâsurătur(ă), la matca Bahluiului, iarăşi în fundul locului,
tij din piatra dum(nealu)i logofătului Bogdan ce desparte locul dum(i)s(ale) în curmeziş
şi în sus şi alăture cu matca Bahluiului şi pînă în moşiia mănăstirei Socolei s-au aflat 110
stînj(eni); iar lungul acestui locu, pe margine din gios, este din zare dalului, din hotarul
ce este în colţul locului dum(i)s(ale) păh(arnicului) Costandin Rîşcanul merge alăture cu

483
locul dum(i)s(ale) Ion Bogdan biv vel logofăt Ia vale, spre apus şi pe şes, pînă în ,T,a
Bahluiului. Aşîjdere şi pe margine cea pe din sus acestui locu iar din zarea dalulm dfo
hotarăl(e) ce desparte tij locul dum(i)s(ale) Costantin Rîşcanului păh(arnicului) si h
lungu alăturea cu meşiia mănăstirii Copoului şi cu altă moşie, a mănăstirii Socohi $r
pînă în matca Bahluiului.
Şi aşe s-au încheietu acestu locu cu aceste sămne şi hotar(e) în giur împiegmr dat
danie şi miluire de mărie sa vod(ă) dum(nealu)i Neculai... 1 caftangiu; am făcut şi de la
noi această mărturie hotarnică la mîna dum(nealui) şi, pentru credinţa, am pus pecet»
Porţii go(spo)d şi noi n<e>-am iscălit. 1
Let 7272 <1764> fev(raarie) 5.
Ion Meleghi vorn(i)c de port(ă) < m . p > .
Lupul Hadîmbul vorn(i)c de poart(ă) c m . p . x -J
2
Tudori Lupul vor(ni)c de port(ă) <m.p.> .
Tănas(e) Meleghi vor(ni)c de port(ă) c m . p . x
Alexandru Haciui vornic de poart(ă) c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/222. Orig., hîrtie difolio (31,1 x 22 cm.), filigrar,, cerneai
neagră, sigiliul rotund (3 cm. în diam.) din 1718 al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.
Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată (transcriere după fotografia unei copii de Ia sfirniul sec.
XVIII).

EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 238, nr. 408 (rez. gr. după aceeaşi copie din Arh. M-fi
Protaton de ia Muntele Athos, Grecia, nr. 930).

1
Loc liber pentru un nume (cf, doc. nr. 558),
2
Sigiliu Porţii domneşti.

557 1764 (7272) februarie 10

Marii boieri judecă pricina dintre Apostol, ginerele lui Lupaşcu Covrig, şi Neculai, fiul lui
Gavril Covrig, pentru o casă din Iaşi.

t Facem ştire că, din luminată poronca preînălţatul(lui) domnul(ui) nostru măria
sa Grigorie Ioan v(oie)voda, s-au judecat de faţă, înaintea noastră, Apostol ginerile lui
Lupaşcu Covrigu cu Neculaiu sin Gavril Covrigu pentru o casă cu locul ei ce-a
cumpăraţii cu zapis Apostol ginerile lui Lupaşcu Covrigu de la o babă, anume Zanfin
femeia lui Vasile cojocarul, şi după toate răspunsurile lor într-acestu chip s-au aflatu: ace
casă cu locul ei Z an firii i-au fostu de cumpărătură de la o Irina Cărăimăneas(ă) precum
s-au văzuta şi zapisul vechiu din văleat 7242 <1734> martie 25 şi la acestu valet 7272
c l 7 6 4 > ghen(ar)ie 25 cu zapis au vîndutu şi Zanfira casa cu locul ei, în 110 ici. lfli
Apostol ginerile lui Lupaşcu Covrigu, în cari zapis s-au văzutu iscăliţi martori preoţi şi
răzeşi cum şi Gavril şi Lupaşcu, fraţii Covrigeşti starostii de ciocli, şi scriindu Neculaiu
sin Gavril Covrigu şi pe Apostol blănariu ginerile lui Gavril Covrigu să răscumperi casa
cu locul ei să o ia din stăpînirea cumnatului lor lui Apostol zet Lupaşcu Covrigu, arături
că locul casăi aceştia să hotărăşti cu locul casăi lui Gavril Covrigu şi lor li s-ar căde să e
răscumperi.
Deci, răspunzîndu Lupaşcu Covrigu că el este fraţi mai mieu şi locul casei
părinţilor îl stăpîneşte tot Gavril Covrigu, frati-său cel mai mare, şi el cu gineri-său nu i
să cadi a-s(i)
9 cumpăra acea casă cu locul,7 măcară de se hotărăşte ? »si cu locul caseta
părinţăşti.

484
 La aceasta au arătatu Gavril Covrigu un zapis din văleat 7249 <1740> decembrie
.4-78 aSaftii Covrigeasă, scris de Pilat vornicu glotnii cu zisa Saftii Covrigeasă şi iscălita
! t u p g ş c u feciorul Saftii şi cîţiva preuţi şi oamini marturi, din cari zapis s-au dovedit că
Gavril Covrigu făcîndu-şi casă pi locul părinţăscu cu mumă-sa Safta s-au învoitu de i-au
cunl p§raui altu locu de casă şi i-au datu şi 11 lei bani. Şi cu aceasta au rămas el singur
fliostenitorie pi locul părinţăscu. Şi la aceasta măcară c-au răspuns Lupaşcu Covrigu că
nu puţin preţu au cuprins frati-său Gavril Covrigul tot locul casălor părinţăşti, locu de
mulţii preţu şi nici la aceasta nu-i stă pricină dacă au iscălitu în zapis ce-au făcut m u m a
lor.
Dar fiindcă gineri-său dacă au cumpăratu această casă cu locul ei de la baba
rZanfira s-au iscălitu toţi răzăşii şi frati-său Gavril s-au iscălitu în zapis fiindu-i cu voia şi
acmu feciorul şi gineri-său stau pricină să întoarcă banii pe casă piste iscălitură tatălui
Iar.
Dece, fiindu ei de faţă i-am orînduitu şi ia preosfinţie sa părintile mitropolitul să li
ia sama; şi ducîndu-i de faţă înainte preosfinţiei sali, Tănas(e) vornic di poartă aşa ne-au
arătatu numitul vornic că sfinţie sa părintili mitropolitul luîndu-li sama aşa au aflatu: că
de vreme că Gavril Covrigu, tatăl lui Neculaiu şi socrul lui Apostol blănar, cu voia lui au
priimitu de au iscălitu în zapis, să-şi stăpînească Apostol zetu Lupaşcu casa cu tot locul
ei cu pace. Şi această pricină mai cercetîndu-o şi noi să cunoaşte a fi vrajbă între fraţi şi
între fccior(i) şi gineri, cumnaţi, carii fiind totu un neam din doi fraţi, aşe am socotita
cutii s-au învoit părinţii lor mai înainte. Nici ei pişti iscălitura părintelui lor să nu treacă,
ci duj â zapis(e) şă-ş(i) stăpînească casăle cu locul fîeştecare, după cum au socotita şi
preostinţie sa părintile mitropolitul. Şi pentru ca să nu mai fie pricină între dînşii li s-au
dam cîte o carte de giudecată asămini să le fie de credinţă. Iar cîtu că pentru casa cu
locul ei a babii Zanfirii au mai răspuns Apostol zîtu Lupaşcu Covrigu că un Ghiorghi
Fidtiţ * s-ar fi sculîndu zicîndu că a răscumpăra casa el, că-i radă cu baba Zanfira, de au
mirtui .situ cu sufletul ei înaintea lui Dumnezău că acel Gheorghii este nepotu de pi o
feiasaă, nu-i din neamul ei. Şi casa cu locul esti a ei de cumpărătură, cum adevereşti
zapiml, nu esti baştină părinţască sau di pi neamul acei fiestri a sali.
Drept aceea, s-au arătatu şi mărturisirea babii Zanfirii că ieşindu Apostol zet
Lupaşcu Covrigu şi cu acel Gheorghii trăgîndu-1 la giudecată, să aibă îndreptări şi pace
fi disp'e acel Gheorghii.
7272 <1764> fev(ruarie) 10.
Manolache C(ostache) vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Andronache vel vor(nic) <m.p.>;
Ion Palade vel vor(nic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLIV/135. Orig., hîrtie (31 x 21
cm j .-crneală neagră.

558 1764 (7272) februarie 10

' îrigorie Ioan <Calimah> voievod dăruieşte lui Necolai Nedelcu caftangiu o bucată de loc
din !•< i, rul oraşului Iaşi, hotărnicită de vornicii de poartă.

Copie
Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorii Ioan v(oie)vod domnu Ţării Moldovii.
f Facem ştire cu acest hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti că iată
iomnie mea m-am milostivit sii dintru a noastră deosăbită milă am, dat danie si
!>
miluire
boieriului domniei mele lui Necolai Nedelcu caftangiu o bucată de loc din drept locul

485
domnesc din hotarul tîrgului laşului, ci iaste din sus de Păcurar despre Copou, loc sgţrs, 1
făr(ă) pricină, şi din sus de locul duin(i)sale loan Bogdan biv vel log(o)f(ăt), ce-i a ^ 1
iarăşi dat danie de preaînnălţat(ul) părintele domnii mele, mărie sa loan Theodg^
v(oie)vod, cu hrisov(ui) mării sale, şi din gios de moşie mănăstirii Copoului. Şi
pentru ca se nu fie locul acesta cu vreo pricin(ă) sau cu supărare vr-unora din lăcuito^
din poroncă domniei mele orînduit-au cinst(itul) şi credincios(ul) boieriul domniei mefe
dum(nea)lui Manolachi Costachi vel log(o)f(ăt) de l-au cercetat şi l-au hotărît pe boierii?
domnii mele, Lupul Hadîmbul, şi loan Meleghie, şi Tănasie Meleghie, şi Tudurii Lupul
şi Alexandru Haciul, vornici; am văzut domnie mea şi mărturie hotarnică încredinţată cu
iscăliturile lor şi cu pecetea Porţii g(os)pod, scriind că, după ci au mersu acolo la acel loc
şi l-au cercetat şi I-au aflat făr(ă) nici o pricină, au făcut stînjăn de opt palme gţosjpodsf;
întîi au măsurat fundul locului de la deal despre locul pah(arnicului) Costandin Rîşcanu
şi din piatra dum(i)sale log(o)fătului Bogdan în curmeziş şi în sus pe muchea dealului-spi
alăturea cu locul pah(arnicului) Rîşcanuiui şi pîn(ă) în şanţu la hotar ci iaste vechiu-
despre moşie mănăstirii Copoului s-au aflat noîzăci şi şas(e) de stînjini. ;
Aşijdere, şi la al doile măsurătoare de pe supt deal; iar din hotarul dum(i)sale
log(o)f(ătului) Bogdan în curmeziş şi în sus şi pîn(ă) în hotarul ci să tragi din pîrîu de la,
Fîntîna Gîştii, ci desparte moşia mănăstirii, s-au aflat o sută zeci sînjini.
Osăbit şi la al triele măsurătoare, la matca Bahluiului, iarăşi în fundul locului tij"
din piatra dum(i)sale log(o)f(ătului) Bogdan, ci desparte locul dum(i)saie în curmeziş
în sus şi lăturea cu matca Bahluiului şi pîn(ă) în moşie mănăstirii Socolii, s-au aflat o
sută şi zeci stînjini, iar lungul acestui loc pe marginea din gios iaste din zarea dealului,
din hotarul ci iaste în colţul locului pah(arnicului) Costandin Rîşcanu, mergi alăturea cu
locul dum(i)sale loan Bogdan biv vel log(o)f(ă)t la vale spre apus şi pe şes pîn(ă) în
matca Bahluiului. Aşijderea şi pe marginea cea din susul acestui loc, iar din zarea
dealului din hotarul ci disparte tij locul pah(arnicului) Costandin Rî.şcan; şi în lungu.
alăturea cu moşie m(ănă)sti(rii) Copoului şi cu altă moşie a mă(nă)stirii Socolii şi pîn(a)
în matca Bahluiului. Şi aşa s-au încheiat acest loc cu aceşti semni şi hotară din giur
împregiur.
Deci acestu loc, aşa după cum s-au ales şi s-au hotărît, l-am dat domnie mea danie
şi miluire numitului de mai sus boieriului domnii mele Neculai Nedelcu caftangiu ca se-i
fie de la domnie mea lui şi ficiorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui dreapt(ă) ocină, şi
moşie, şi uric, şi întăritură cu tot hotarul şi cu tot venitul, neclătit şi nerăşuit, stătătoriu în
veci. Şi poftim domnie mea şi pe alţi luminaţi domni ci vor fi în urma noastră miluiţi de
D(u)m(n)ezeu cu domnie aceştii ţări să nu strici a noastră puţină milă şi danie ci am
făcut domnie mea, ci mai vîrtos să dei şi să întărească pentru a domnii sale veciniei
pomenire. «f
Velet 7272 <1764> fev(ruarie) 10. î
Io Grigori loan v(oie)vod'. j

Cel adevărat hrisov să află Ia mănăstirea Dancul, fiind sfinţie sa părintele;

arhimandrit de numita mănăstire epitrop răposatului caftangiu.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Transcriere după foto a unei copii de la sfîrşitul sec.
XVIII aflate Ia M-rea Protaton de la Muntele Athos, Grecia.
Arh. St. Iaşi, MLXXVIH/223 (copie cu caractere latine făcută de Prof. dr. loan Ferenţ, Ia 8 iulie 1915,
în Iaşi cu „N(ota) B(ene) 1: Peceta mică, roşie, rotundă; legenda: Iw Tp Iw 1 7 6 1 BB. Capul de bou?
coroana, steaua, doi lei.
2. Verso: 1764/7272 fevr. 10. Chrisobolum possessionis Monasterii supra Pecororam ad Copo.

486
 ţ Originalul a aparţinut odată Arhivei Episcopiei2. Acum se află în posesiunea d-lul H. A. Bogdan,
ÎS j-a< • apărat de la anticarul Kupermann. Dl Bogdan a avut bunătatea sâ-mi împrumute hrisovul şi astfel
S ^ W ,.pia de mai sus".
f o'TIl: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce" An. I, fasc. 1 (192Î), p. 88-89, nr. X (copia
giuli- (915); Florin Marinescu, Protaton, p. 240, nr. 413 (rez. gr. după copia de la M-rea Protaton de la
i.telt * 'hos, Grecia, nr. 913).

"""•"Mimează menţiunea copistului: „Locul peceţii g(os)pod".

• i .itoliee.

559 1764 (7272) februarie 11

i<. i Ghindă logofăt şi soţia sa, Măriuţa, vînd cumnatului lor lani un loc de dugheană de pe
fadul u c h i , cu 160 de lei.
i Adică noi, cari mai gios ne-am iscălit, făcut-am încredinţat zapisul nostru la
lîna dum(nealui) giupînului lani cumnatului nostru precum să s(e) ştie că, de bunăvoia
,asî • am vîndut dum(nealui) un loc de dugheană pe Uliţa Podului Vechiu, la faţa
xluiui- lîngă zîdiul mănăstirii Sfeti Sava, cari loc de o parte să hotărăşti cu alt loc, a lui
Vasîle 1 oiz ot vist(ierie), iar de alt(ă) parte se hotărăşte iar cu dughenile ce sînt pe locu
mănăstirii Sfeti Sava, cari acest loc au fost a socru-meu Costantin Loiz şi fiind zălog la
frati-^i'> Mihalachi Loiz l-am răscumpărat noi; deci nefiindu-ne trebuinţă l-am vîndut
dumh'.- ilui), cu tocmală drept 160 lei, care bani mi-au dat dum(nealui) toţi deplin. Şi de
acun; înnainte să aibă dum(nealui) a stăpîni locu cu pace precum scriu zapisăle ce i-am
datjiirn(nealui).
•>i pentru mai adevărat(ă) credinţă am iscălit noi ş-au iscălit şi alţii care s-au
înluTipldt.
' 1 tea)t 7272 <1764> fev(ruarie) 11.
Ion Ghind(ă) log(o)f(ă)t <m.p.>; Mariuţa, soţul său, am vîndut cu voia me 1 .
Vasile Loiz, martur c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, un rez. grecesc şi altul a r m e n e s e x
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCVI1I/9. Orig., hîrtie difolio (27,2 x 20 cm.), filigran, cerneală neagră, o
amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.

560 1764 (7272) martie 1

Hriste făclier şi soţia sa, Tofana, vînd lui Andrei croitor şi soţiei acestuia Parachiva o casă
din Muntenimea de Mijloc, cu 60 de lei, bani gata.

t Adecă eu, Hriste fălclieriul, înpreună cu soţul meu, Tofana, fata preutului
Toader ce-au fostu la biserică la Prapadoamna Paraschiva, făcut-am acestu adevăratu
zapis al nostru la mîna dum(i)sale lui Andrei cruitorul zet Ambrosoaie şi a soţului
dum(i)sale, Paraschiva, precum să s(e) ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce din
bunăvoia noastră, leram vîndut noi dumilorsale o casă aice în Ieşi, c e iaste la Muntenime
din Mijlocu, care casă mi-au fost şi mie de dzestre de ia socrul meu preutul Toader, iar
socrului m e u i-au fost cumpărătură de la Toader Mistreanul monah şi de la soţul său,
Anisie, precum arată zapisul ce l-am dat şi eu dum(i)lorsale. Această casă am vîndut-o şi
noi dumilorsale dreptu şesedzăci de lei, adecă şesădzăci de lei, bani gata; şi ne-au făcut

487
plată deplin în mîrta noastră toţi aceşti bani de mai sus scrişi. Deci să le fie du-n(i)larsik
dreaptă moşie şi cumpărătură şi fiilor dum(i)lorsale şi nepoţilor şi stranii oi dor,
stăpînească cu pace, în veci, şi nime alţii să n-aibă treabă nici din neamul r< >stru, ^
alţii, ce să-i fie moşie sţătătoare neruşiită, în veci.
Şi locul casii denainte să hotărăşti cu locul casii dum(i)sale Tomei s iţeriul,
den apoi să hotărăşti cu locul casii lui Velicico copil din casă, şi din gios să hotărăşte ca :
locul casii lui loniţă leahul, iar din sus să hotărăşti cu locul lui loniţă Cănilă copil din casă, ^
Şi dumnealor să stăpînească casa cu locul casii precum i-am dat-o îngrădită.
Şi l a tocmala noastră, la vînzare, s-au întîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii; i
carii ş-au pus degetul mai gios. Şi noi, încă pentru mai înterneietă credinţa, ne-am p® :
degeteli ca să fie de bună credinţă. _ .
Vălet 7272 <1764> martie 1.
Eu, Hriste făclieriul, înpreună cu soţul meu, Tofana, am vîndut şi am pus degeteli.
cu mîna noastră 1 .
Şi eu, Simion Cheşcu uricar, am scris zapisul cu zisa dum(i)lorsale şi sint p
martur.
c U r m e a z ă un text scris de altă mînă din aceeaşi vreme>: 55 lei am dat banţi) gata
pe cas(ă) în mîna Hristii şi a Tofanii, fată preutului.
Să se ştii de cîndu a reposat soţul me(u) Andreiu. Let 7274 <1765> noiembrie 15; •
1 leu tij am cheltuit la tocmala noastră.
27 lei, 17 par(ale) am cheltuit cu pivniţa.
14 lei, 13 par(ale) am cheltuit cu gardurile pe lîngă casă.
2 lei, 23 parale am cheltuit cu acoperemîntul grajdiului.
4 lei, 37 parale am cheltuit cu poditu tinzii şi cu mărirea cămării.
27 parale am cheltuit cu trii obloane.
31 parale am cheltuit cu butucii din poartă.

Fac ban(i) piste tot.. ? lei 25 parale.

Arh. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XCVI/150. Orig., hîrtie difolio 05.9»
22,3 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.).

1
Două amprente digitale.
2
Neclar în orig. (şters).

561 1764 (7272) martie 4

Mărturie hotarnică a lui Lupul Hadîmbul vornic de poartă privitoare la un loc' de casă dc pc
Uliţa Bărboiului.
Din luminată poronca preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorii I m
v(oi)voda, orînduindu-ne dum(nea)lor veliţii boieri să mergem la un loc de casă „• unii
Marii ţigăncii, care au ţînut-o Procopii ţigan potcovar, care locu iaste pe Uliii
Bărboiului, ce s(e) hotărăşte cu locul lui Vărtan arman şi din dos cu locul lui Lohi>n
arman şi dinspre o parte cu locul Marii ţig(ancii) vînzătoarii. Deci noi, după poroncă
mergând acolo, am strins- mahalagii răzeşi, anume pe Vărtan arman şi Sanda lai . :ic
bătrînă, carele Sanda aceasta a mărturisit că acel locu este vîndut de neamul ei M ril:
ţigăncii; şi s-au mai strîns şi alţi răzeşi, oameni streini, şi pe Gheorghi fratele ţigane Si
am făcut stînjen de B palme. Dimpreună cu aceşti mai sus arătaţi negustori şi Cu lraţii

488
^•tigSîicii Marii, anume Gavril şi Gheorghi, şi am măsurat întîi faţa locului despre uliţă şi
s-au aflat curmeziş(ul) loc(ului) 3 stînjeni; şi măsurînd şi lungul locului în sus, alăture cu
locul Marii ţig(ăncii) vînzătoarii, s-au aflat stînjeni 4; şi măsurînd şi curmeziş(ul)
jocului» din dos» dispre loc(ul) lui Lohan, s-au aflat stînjeni 3 şi iar lungul locului dispre
Vărian arman, pînă în uliţă, s-au aflat stînjeni 4; şi aşeas-au închiet tot locul, din giur, cu
măsură, Şi l-am preţăluit acel loc cu oameni streini, drept 20 lei, adecă doîdzăci lei,
împreună cu aceşti mai sus numiţi negustori şi mahalagii, şi după cum s-au pveţă[ţă]îuit
aţii făcut şi de la noi această mărturie a noastră la mîna lui Necolai şetrar.
, Şi, pentru mai mare încredinţare, am iscălit.
Leat 7272 <1764> mart(ie) 4.
Lupul Hadîmbul vornic de poart(ă) <m.p.>.
Eu, Mărie fămei ia lui Pricop ţigan, am pus degetul1.
Eu, Costandin ficior Mariii, tij am pus deget(ul)1.
Eu, Tofana fiica Mariii, am pus degetul',
iordachi Franciul <m.p.>.
.. ." l-am vîndutu şi am iscălit <m.p.>.
Ghiorghiţi Hristodul, martur <m.p.>.
Andreiu staroste de cizmari, martur 1 .
Şi s-au scris mărturiia aceasta cU dzisa Marii ţigăncii şi a fraţilor ei, ... 3
Gheorda[dajchi(?) diiac za divan nucax <m.p>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - laşi. înv. nr, 10475. Orig., hîrtie difolio (30,1 x 24,5 cm.), filigran,
cerneală, neagră, patru amprente digitale.

1
Amprentă digitală,
1
Un nume neclar,
:1
Neclar.

562 1764 <7272) martie 4

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă cumpărat de Apostol
în M u n t e n i m e a de Jos.

t Din luminată poroncă preaînălţatu domnul nostru, măria sa Grigorie loan voievod,
le-au orînduit dumnealui Manolachi Costachi vel logofăt să mergem la o casă cu locul ei,
ş-au cumpărat-o Apostol ginerele lui Lupaşcu Covrig starostele di ciocli de la Zamfira
aiteia iui Vasile cojocariul, ce iaste în Muntenimea de Gios. Deci noi, după poroncă, am
rîns răzăşi mahalagii, anume: preotul loan de la Sveti Aftanasă, şi pe dumnealui
edelnicerul Codrescu, şi pe Mihalache cupeţ, şi pe Sandul Botezatul, şi Gavril Covrig
irostele de ciocli, răzăşi, şi cu alţi oameni, streini, şi cu aceştia cu toţii am cercetat casa cu
;ul ei, după scrisori ce ne-au arătat Apostol de la acea Zamfira, de cumpărătură; şi după
ii l-am adeverit din scrisori şi din mahalagii l-am măsurat, făcînd stînjăn de opt palme.
Şi întăi am măsurat din locul lui Gavril Covrig starostele, ce-i iaste şi lui
aparatură de la Mardare croitoriul, şi alăturea cu ulicioara 1a deal în sus păr-unde să
linesc 15 stînjăni şi giumătate, şi s-au pus piatră hotar, ce desparte uliţa de locul lui
ţă Codrescul şi a lui Mihălache, şi a popii lui Ion, de cătră locul Apostului; şi de
s s-au aflat păr-în locul Sandului Botezatului 5 stînjăni şi o palmă, şi s-au pus piatră
" despre apus; şi de acolea alăturea cu locul Sandului Botezatului spre amiazăzi,
s-au pus piatră, s-au aflat 8 stînjăni şi o palmă la mijlocul locului; şi de acolea tot
-ea cu locul Sandului Botezatului păr-în locul lui Gavril, unde s-au pus piatră s-au

489
aflat 8 stînjini şi 5 palmi şi piatra s-au pusTîngă gard, unde să desparte locul l v f ,.. V r i l |
Covrig de locul Apostului; şi de acolea în gios alăturea cu locul lui Gavril Covri- ..-.r.ţ
uliţă s-au aflat 14 stînjăni şi 3 palme. Şi aşa s-au încheiat acest loc din giur împt ,. -ir n
această măsură ce scrie mai sus, şi după cum l-am hotărît şi l-am stîlpit cu pietri h-«u*r
am făcut şi de la noi această mărturie, hotarnică la mîna Apostului zăt lui Lup.^-u
Covrig, sin lui Vasile băcal.
Şi, pentru credinţă, am iscălit şi am pus şi pecetea Porţii gospod.
L(ea)t 7272 <1764> mart(ie) 4.
Tănasă Meleghi vornic de portă, hotarnic <m.p.>; Lupul Hadîmbul vornic d.
poartă, hotarnic <m.p.>.
Eu 1 , Sandul Botezatul, martur.
Eu 1 , Gavril Covrig staroste de ciocli, răzăş; martur.
Vas(i)le ... 1 diac za Divan, ani scris această mărturie.
Eu 1 , Sandul Nechita, martur.
Eu 1 , Ghiorghii sin Ghiniţii, martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Palma cu care s-au măsurat acest
loc cu stînjinul de 8 palme.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLIV/13. Orig., hîrtie difolio (32 x 22 cm.), restaurat, filigran, cerneală
neagră, pecetea din 1718 a Porţii domneşti imprimată inegal în aceeaşi cerneală.
1
Amprentă digitală.
2
Un nume neclar.

563 1 7 6 4 ( 7 2 7 2 ) martie 5

Judecată la Divan între Costantin Pălade vistiernic al doilea şi doi greci din Iaşi: Panaite
mumgiu şi Andoni pentru vînzarea vinului celui dintîi, care cîştigă procesul.

t Facem ştire cu această carte de giudecată că, din poronca preînălţat(ului)

domnul (ui) nostru, măria sa Grigori Ioan v(oie)v(od), s-au giudecat faţă, înainte noastra
dum(nealui) Costantin Pălade vt(ori) vist(iernic) cu Panaite mumgiu şi Andoni, greci din
Ieşi; şi pricina lor într-acestaşi chip este: că avînd dum(nealui) vist(iernicul) Costantin
Pălade 13 vasă de vin într-o pivniţă aice, în Ieşi, au tocmit cîrciumar pe numiţii greci cu
această tocmală cîte 60 lei bute una cu alta, care peste tot s-au făcut pe 13 buţi vin 1170
lei. Ş-au făcut Panaite mumgiu şi zapis la mîna dum(nealui) vist(iernicului) Costantin să
de aceşti bani pe patru sferturi, adică pe 3 luni un sfert, care să face pe sfert cîte 232 lei
60 parale şi pe cifertul dintăi să de banii înainte, iar ceielanţi bani să-i de pe cifert, după
cum pe largu arată zapisul lor şi Panainte şi cu Andoni[şi cu Andoni] întrînd la cîrcimă
şi luînd tot vinul pe sania lor au prinsu a vinde vin şi banii cifertului n-au dat nici un ban
după tocmala lor; şi au vîndut 2 buţi deplin şi au mîncat toţi banii Panaite mumgiu şi cu
tovarăşul lui, Andon. Şi dum(nealui) vistiernicul) Costandin văzind c-au trecut vreme la
mijloc şi ei n-au dat banii după zapisul lor şi trăgîridu-i la giudecată înainte noastră, am
întrebat pe Panaite şi Andoni la aceasta ce-au să răspundă peste zapisul lor. Ei au dat
samă că tocmala lor într-acesta chip au fost şi zapisul ei l-au făcut după tocmala ce arată
mai sus, numai au arătat că nu s-au vîndut vinul şi de aceie n-au dat banii. Şi noi am
rînduit pe Tănasă Meleghi şi Lupul vornicii ele poartă şi-au mersu acolo la pivniţa ace®
şi-au întrat în pivniţă, fiind Panaite şi Andoni faţă, şi-au făcut cercetare dimpreună şi ctf
Mihălache poroşnecul, omul dum(nealui) visternicului Costantin, şi-aU "aflat- vîridute 2
buţi de vin de Panaite deplin şi banii n-au dat nimică, nici întăiu, nici dacă au vîndut

490
I acele 2 buţi de vin. Şi după cum numiţii vor(nici) de poartă au făcut şi mărturie la mîna
i^upiţnealui) vist(iernicului) Costantin, carii adiverindu-să pricina într-acestaşi chip, noi
la .aceasta a Ş e a m s o c o t i t că este cu dreptate şi-am giudecat: Panaite mumgiul să
: plătească toţi banii deplin după zapisul lui pe acele 2 vasă de vin, de vreme că s-au aflat
• indute, după cum arată mai sus, şi banii n-au dat şi dum(nealui) visternecul Costantin
„i-l lipsască pe Panaite Andone de la crîşmă, să-şi puie alt crîşmar pe cene a vrea
jum(nealui), de vreme că aceştie n-au păzit tocmala zapisului lor, dar, de va plăti
p.maite banii cifertului acum după zapisul lui şi de-şi va da căzuţii bani şi platnic pentru
dînsul la dum(nealui) vistiernicul) Costantin acum cum că va păzi tocmala zapisului, să
fie tot el cîrcimar, iar negăsindu-şi chezaş platnec pentru dînsul să-1 lipsască de cîrcimă
plătind banii după cum arata mai sus.
Şi după hotărîre giudecăţii s-au dat şi de la noi această carte de giudecată la mîna
,m(nealui) vist(iernicului) Costantin Păladi ca să fie de credinţă.
Let 7272 <1764> mart(ie) 5.
Manolachi C(ostachi) vel log(o)f(ă)t < m . p > ; Andronachi vel vornic <m.p.>;
Constandache vel spăt(ar) c m . p . x
<Pe verso-ul filei a doua>: Carte de judecată ce am avut cu Andoni mungiu pe
viral ce mi-au vîndut şi l-am rămas şi să-mi plătească şi banii.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIV/109. Orig., hîrtie difolio (33 x 22,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

564 1764 (7272) martie 12

Zamfira, fiica lui Andronache meserciu, lasă căscioara sa din Muntenimea de Jos lui
\poMoi pentru ca acesta să aibă grijă de ea la bătrîneţe.

f Adică eu, Zamfira fata lui Andrunache mesărciul, scriem şi mărturisescu cu

Mifletul meu, fiind eu agiunsă la vîrsta bătrîneţilor şi la slabă stări şi neavînd cu ce-mi
chivirnisi hrana vieţii meii de o mari nevoie, întîi am năzuit la un strenepot al meu,
anume Gheorghie sîn Frătica căpitan i fuştaş de divan, ca să mă caute pîn(ă) la svîrşitul
vieţii meii; şi fiindcă mă arsăsă focul, umblam pe uşile altora cîtăva vremi şi neavînd
casă ca să mă odihnesc, am luat bani cu datorie şi me-am făcut o căscioară pe locul meu,
ce l-am fost cumpărat de la Irina Cărăitnăneasa.
Şi văzînd eu că acel strănepot al meu Gheorghie tot nu mă caută la mari neputinţa
me -i la slăbăciune bătrîneţilor, am năzuit la preiubit fiiul meu Apostol, ginerile lui
Luo.,şcu Covrig starostelui de ciocli, fiindu-mi mahalagiu şi răzeşu cu socru-său starostile
şi. ii.nd făr(ă) de nici o chivirnisală la slabă vîrsta bătrîneţilor, m-au miluit dumnealui fiiul
mei Apostol cu toati celi trebuincioase pentru hrana vieţii meii şi eu încă văzînd la
nev. «inţa me atîta mari milă şi căutare ce de viiaţ(ă), înainte sfinţii sale duhovnicescului
priiite, sfinţii sali părintelui Pinteleiu protopopului leşii ot Sfeti Aftanasie şi înainte a mulţi
prenţi şi negustori şi mahalagii m-am dat eu cu totul dumisale fiiului meu Apostul, ginerile
dumisale starostelui Lupaşcu Covrig, şi eu i-am dat dumisale căscioara ce o am în
Muiuenime din Gios, de la deal de Sfeti Teodor(i), şi altă orice ar rămîne după viiaţa me,
dar H fiiul meu Apostul să mă chivirnisască în casa dumisale păr-la săvîrşit(ul) vieţii mele,
cu tcati celi ce ne-âr trebui şi după săvîrşit să mă grijască cu toati celi trebuincioase a
sufletului după obiceiul legii creştineşti şi să-mi de şi sărindari. Iar cărei din nepoţii sau
atrenepoţii mei s-ar mai ispiti ca să zică că sînt neam cu mine şi vor arăta că au vreo treabă
cu mine, aceie toţi Să fie supt blăstămul Domnului nostru Isus Hristos şi a lui precurată
Maică şi a trii sute optspreci Oteţi, ferul, petrile să pătrezască, iar trupurile acelora să ste

491
întregi, fiindcă eu, cu bunăvoie me m-am dat preiubitului fiiului meu Apostol cu toiul ce vsj
rămîne pe urma me. Şi, pentru credinţa, me-am pus şi degetul.
; L(ea)t 7272 <1764> mart(ie) 12.'
Eu 1 , Zamfira fata-lui Andrunache mesărciul, fimei sterpă, am pus deguul s j
strenepotul Gheorghie pentru celi ce au cheltuit cu casa, i-am dat eu triizăci şi unul ;<e iei •
înainte giudecăţii, fîindu-mi Ioniţă Meleghi vornic de poartă orînduit la datul bninlor
s-au tîmplat.
Eu, preutul Pinteleiu protopop, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, preot Ioniţă .. . 2 , m-am întîmplat c m . p . x
Mixa?MKiq A o y i s o ţ ps/v napov c m . p . x ' .
Eu, preutul Tănas(e), m-am tîmplat < m . p > .
Eu 1 , Ştefan Finin biv vătav, m-am tîmplat.
Eu 1 , Andreiu Răzmiriţ(ă), m-am tîmplat, cupeţ, mahalagiu.
Eu 1 , Sandul Botezatul, mahalagiu, răzeş, m-am tîmplat.
Eu 1 , Lupaşcu Covrig staroste, mahalagiu, m-am tîmplat.
Şi eu, loan preut ot S(fe)te Athanas(ie), m-am tîmplat.
Ioniţă Balş logofăt de divan am scris cu zisa ei.
t Această danie au fost şi înainte noastră în luminat Divanul premălţat(ului}:!
domnul(ui) nostru, mărie sa Grigorie loan voievoda şi, după zisa babii Zamfirii, am iscălit.
Ştefan Popăscul vornic de poart(ă) <m.p.>
Ion Meleghi vornic de poart(ă) c m . p . x
Lupul Hadîmbul vornic de poartă m-am tîmplat c m . p . x
Tănas(e) Meleghi vornic de portă c m . p . x
Sămion Arămăscul vornec de poart(ă) cm.p.> 4 .
Ion Popa za divan c m . p . x
Ioniţă lancul za divan c m . p . x
Demetris Lozenski m.p. 5 .
Eu, Stoica vătav de călăraşi de Ţarigrad, m-am tîmplatu.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDII/26. Orig., hîrtie difolio (32 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră. ;in
sigiliu inelar octogonal aplicat în aceeaşi cerneală, neclar, şi cinci amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Un nume neclar.
3
Mihalachi Loiz, martor <m.p.>.
4
Sigiliu inelar.
5
Semnătură cu litere latine.

565 1764 (7272) martie 15

Grigorie loan cCalimah> voievod îl trimite pe Lupul Hadîmbul vornic de poartă cu uri
aprod să cerceteze stricăciunile produse pe moşia mănăstirii Socola de vitele sătenilor din Valeâ
Adîncă şi Balciu.

t Hu> rpnrop'iA HWAN B(OE)BWAd,EwatOe») M ( H ) A ( O C ) T C H O ) , r(o)cn(o)AUpt»)

3CM(AH) MWAAAKCKWH. De vreme ce domnii mele ne-au dat jalobă stariţa şi cu totu
soborul de la mănăstirea Socola, zicînd cum că în anul trecut, avînd sfînta mănăstire
cîtăva pîini, -gnu strîns la un locu, cum şi cîtuva fînăţ pe moşiia mănăstirii, vitele
sătenilor din Vale Adîncă şi din Balciu, de la ţin(u)t(ul) Iaşi, neavînd sătenii purtare de
grij(ă) pentru vitele lor ca să puie păzitoriu, ar fi făcut multă păgubiri şi stricăciuni
mănăstirii la acel grîu şi Ia fînaţu şi iaste păgubaşi mănăstirea.

492
 Drept aceea dar volnicim domniia me pe boieriul nostru, Lupul Hadîmbul vornic
I de poartă, i pe sluga noastră,cest aprod, să margă acole la ace stricăciune şi cu bună
; dreptate să cerceteze ace stricăciune, şi cîtă s-a dovedi că iaste de vitele arătaţilor mai
î JUS săteni să arăte omului g(o)sp(o)d să împlinească, cum şi pentru oamenii ce sint
- şezători cu casă pe moşiia mănăstirii, de nu vor vrea să lucreză lucru de boierescu la
jiănăstire, zilile obicinuite pre anu, să arăte omului g(o)sp(o)d să împlinească cîte un leu
4e casa. Iar avînd cineva mai mult a răspunde să vie de faţă la Divan, îns(ă) prin ştire
is(pravnicului) de ţinut.
Acesta poroncim.
L(ea)t 7272 <1764> mart(ie) 15.
IIpWMHT B6A AWr(o)4>(e)T.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: Cârti de apărat
Izarenii.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 111/35. Orig., hîrtie difolio (31,4 x
21.2 cm), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc oval din 1761 aplicat în cerneală roşie, imprimat parţial.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

566 1764 (7272) martie 20

Vasile Loiz dă cumnatului său Eni o pivniţă de piatră de pe Podul Vechi şi 150 lei în
jţchimbul unei case din mahalaua mănăstirii Dancului.

Copie
Adecă eu, Vasîle Loiz, scriu şi adiverescu precum să s(e) ştie pentru o pivniţă de
piaîi 1, veche, ce iaste pe Podul Vechiu cu locul ei cît arată hotarnica, care pivniţă întăi
ii ite de la părinţî, am dat-o dumis(ale) cumnatului Eni şi i-am dat şi 150 lei, bani, şi am
Itut de la dumnealui o casă, care casă iaste în mahalaua mănăstirii Dancului, ce au
a>ut-o zăstre şi dumnealui de la socrul dumnealui. Şi pentru ca să s(e) ştie c ă am făcut
: această aşăzare, am dat această scrisoare la mîna cumnatului Eni şi am iscălit.
L(ea)t 7272 <1764> mart(ie) 20.
Vasîli Loiz.

Departamentul Pricinil(o)r Streine.

Copiia aceasta fiind întocmai de pe ce adevărată s-au încredinţat şi de către noi.
1818 mart(ie) 10.
Andronachi Daniei vel vornic <m.p.>;Ioan Leon spăt(ar) < m . p . > ; . . . ' .
Poslăduit: Vasile Danu <in.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCC VIII/10. Copie.

1
Un nuine neclar.

567 1764 (7272) martie 23

Marii boieri judecă pricina dintre Apostol şi Gheorghie pentru o casă din Muntenimea de
Jos, lăsată prin diată de baba Zanfira celui dintîi, care ciştigă procesul

t Facem ştire că, din luminată porunca preînălţatului domnului nostru, mărie sa
Grigorie Ioan voievod, s-au giudecat de faţă, denainte noastră, Apostol, ginerile lui
Lupaşcu Covrig starostile de cocli, cu Gheorghie sin Frătiţii fuştaş de divan, pentru o casă
cu locul ei din Ieşi, din Muntenimea de Gios, care casă cu locul ei fiindu dreaptă a babii
493
Zanfirii, fata lui Andronache misărciiu,- arătat-au Apostol zet Covrig zapis d
dintr-acestu văieat 7272 <1764> mart(ie) 12 a babii Zanfirii, încredinţat cu iscsi.i a 4 d
preuţi şi a oameni de cinste şi mahal<ag>'ii şi a vornicilor de poartă, întru cari , .IJ,» ^
daiiie să vedi precum că .baba Zanfira neavîndu roadă copii să 2 datu cu casă cu totu c I n D;
mîna Apostolui să o ţîie în casa aceea pînă la moartea ei şi să o cati şi să o hrănea;
grijască cît: o trăi şi după moarte ei să-i facă grijile obicinuite creştineşti şi să de sh ;.i,jar;
priimindu-1 ea ca un ficior de suflet să o moştenească cu tot ce a fi după moarte ei.
Deci Gheorghi Frătiţa au arătat că el este nepot babii Zanfirii şi la acea c;, • ,-i(U
datu şi el agiutor babii Zanfirii ş-au arătat şi diiată cu-n an mai înainte precum i
lui să o clironomisască cu casă cu tot ce are la viaţă şi după moarte; cari viind d
baba Zanfira şi întrebîndu-să asupra acestor 2 dieţi ce-au făcut ce are să răspunc
arătat că au fost de s-au făcut, numai au răspuns că fiindcă să didesă în anul te , 1 .3
clironomisască după moarte strănepotu-său Gheorghi pentru ca să o şi cauţi cît o 1 , sii ,:i
grijască, la neputinţă şi la slăbiciune bătrîneţilor, şi pentru că văzînd că Gheorg
cată la neputinţă sa, i-au întorşii 31 lei pentru cît cheltuisă la casa ei, ş-au fost
ţine de diiata ei ace dintîiu zicîndu că nu o ţine în samă, precum nici Gheorg
urmat să o cauţi cu ceea ce trebuia la neputinţa ei, ci cu toată voia s-au dat asupra
Apostului atît la viaţă ei cît şi după moarte.
Deci fiindu pricină cum s-au arătat mai sus, aşa am socotita: de vreme c.. oaba
Zanfira roadă copii nu ari, cu lucrul său volnică este a să da să o clironomisască La cefi
ce-a păzi şi a urma danii să o cauţi la viaţă şi după moarte cu cele orînduite în diiată.'
Deci Apostol apucîndu-să cu mari credinţă că diiata va păzi atît la viaţă babii cît şi după
moarte ei şi baba Zanfira încă de bunăvoia dîndu-să pi mîna Apostului să o
clironomisască, am giudecata după diiata aceasta ce s-au datu baba Zanfira pe mîna'
Apostului să aibă Apostol a clironomisi urmîndu şi păzindu la toati precum scrie diiata,!
iar diiata ce dintăiu să nu să ţie în samă şi să se ia din mîna lui Ghiorghi, de vreme ei®
Gheorghii n-au căutatu să urmezi să cauţi să o grijască pe babă la neputinţă bătrîneţilor
şi însuşi baba văzîndu-şi necăutare în viiaţă ei au întors de ş-au stricat diiata ace dintîiu
şi s-au lepădat de Gheorghii a nu o clironomisi atît în viaţă cîtu şi după moartea ei.
7 2 7 2 <1764> mart(ie) 23.
Manolachi C(ostachi) vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Andronache vel vornic <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLIV/136. Orig., hîrtie, cerneală
neagră.

1
Omis.
2
în Soc de: „s-au".

568 <După 1764 (7272) martie 23>

Hrisovul lui Grigorie Alexandru Ghica voievod privitor la strîngerea banilor gorştinei.

Hw TpuropTe FLAG-UNAPS' RIIKÂ B(C6)BC>A<», £K>*:IIO M ( H ) A ( O ) C T Y M , r(o)cn(o)A4p

3CMAH MUMAABCKOH. Dat-am carte domniei mele goştinarilor de ţînut(ul)...' să fie
volnici cu carte domnii mele a lua şi a strînge slujba goştinii după hotărîre ponturilor ce
s-au strigat într-acest an la Cochii Vechi, adecă:
Preosfmţie sa părintele mitropolit şi episcopii de pre la scaune şi mănăstirile toate,
boierii mazîli, neguţătorii, vor plăti goştina cîte zăci bani noi de oaie şi cîti 4 parai i de
cruce răsura la goştinarii de ţară, la ţinutul unde au plătit şi în anul trecut.
8500 oi a beizadelilor şi a domniţăior ce au hrisoavile domnii, mele, care de vor
ave drepte oile sale să s(e) scutească de goştină, afară de soma cumpărăturii. însă 500 oi

494
a iica.'«bit fiiului domnii mele beizade Dimitraefae. 500 oi a preiubit fiiului domnii mele
t u i a e Alixandru, 1000 oi a preiubitii fiicii domnii mele domniţa Elenco, 1000 oi a
pii tub ti fiicii domnii mele domniţa Roxanda, 1000 oi beizade Dumitrachi
M<tvr< ordat, 1000 oi domniţa Ruxandra Ghica, 1000 oi domni(ţa) Zoiţa G h i c a
li gofeteasa, 1000 oi domniţa Raliţa Calimah, 1000 oi domniţa Ruxandra Ghica, 5 0 0 oi
dum(nealui) post(elnicul) Casu şi 1000 oi a casap başlîcului, ce vor fi aice în ţară la
iunatic, să să scutească de goştină, afară de soma cumpărăturii, însă 500 med(elnicerul)
i os te Avram şi 5 0 0 sulger Sandul Panaite. Iar cîte oi or ave mai mult piste o mie să
plâtet'îcă goştină cîte zăci bani.
Părintele mitropolit şi med(elnicerul) Toader Vîrnav vor plăti goştină la goştinarii de
(în(u)*'ul), Sucevii; dum(nealui) ban(ul) Gheorghi Beldiman va plăti goştină la ţînut(ul)
Cîrligăturii; dum(nealui) spat(arul) Costandin Palade va plăti goştină la ţînut(ul) Hîrlăului;
mănăstire Dragomirna va plăti goştină la ţînut(ui) Neamţului, fiindu că s-au mutat călugării
la mănăstire Sacului; Ioniţ(ă) biv baş ceauş, c u m şi Ursul Bogonos şi Ilie Roman vor plăti
goştină la ţînut(ui) Iaşii, fiindu şi cu şidere la ţînut(ul) Ieşii; dum(nealui) vist(ierniceasa)
Nastasăica.să plătească goştină la ţînut(ul) Bacăului; Giadărul şi Mingiriul şi Curulu vor
plăti goştină la ţînut(ul) Codrului, la goştinarii de ţară; sulgeroaia lui Ştefan Donici va plăti
goştină Ia ţînut(ul) Hîrlăului; căpitan Mihălache Talpă va plăti goştină la ţînut(ul) Hîrlăului;
dum(neaei) vomiceas(a) lui Andronachi va plăti goştină la ţînut(ul) Orheiului.
Neguţătorii din laş(i) care sînt în izvod cu pecete g(os)p(o)d şi birul lor îş(i) dau în
tîrg!ui) Ieşti să plătească goştină la ţîn(u)t(ul) Iaşii, iar alţii c e sînt legaţi tot cu
neguţătorii din Iaşi şi în izvod cu pecete gospod să arată undi şedu, la care ţînut să arată
în fcvod că iaste cu şidere, la acel ţînut să plătească şi goştină,
Toţi lăcuitorii ţării vor plăti goştină citi zăci bani n o i de oaie şi cîte 4 parali de
crui' - tura la goştinarii de ţara la ţînutu undi să vor afla legaţi cu birul.
Satele de la ţînut(ul) Sucevii ce sînt date agiutor ia ţînut(ul) Romanului să
plătească goştină la ţînuţ(ul) Romanului undi îş(i) poartă birul lor.
Satilc de ia Cîmpuiung ot Suceavă care s-au dat la ţînut(ul) Neamţului vor plăti
goştină Ia ţînut(ul) Neamţului.
Ciobanii care sînt neînsuraţi şi făr(ă) de bir vor plăti goştină undi plătesc şi stăpînii
lor, iar ciobanii care sînt birnici vor plăti'goştină la ţînut(ul) undi îş(i) plătesc birul lor.
Iar ciobanii holtei care sînt de capul lor, fără stăpîn şi fără aşezare, să plătească goştină la
goştinarii de ţară la ţînut(ul) undi să vor afla cu oile lor, iar care vor ave tată şi m u m ă vor
plăti goştină Ia ţînut(ul) unde Vor fi părinţii lor îegaţ(i) cu birul, la goştinarii de ţară.
Mocanii de la Caşin ot Bacău şi mbcanii de la Soveja i Răcoasa, i Bîlca de la
ţinut(ul) Putnii, de vreme ce hotărîre este să de cu toţii de obştie cîte zăci bani noi de
oaie, să plătească goştină la goştinarii de ţară p e la ţinuturile pe unde sînt şăzători, iar
cari din mocanii aceştie sînt strămutaţi de la locurile ce să arată mai sus, şi vor fi cu
fi meiie şi cu copii lor pintr-alte ţînuturi, vof plăti goştină la goştinarii de ţară la ţîntit(ul
undi să vor afla şezători şi-ş(i) poartă birul lor, c u m şi alţi mocani ce vor fi şezători în
ţară, pe la ţinuturile ce să vor afla legaţi cu birul, la acel ţînut să plătească goştină.
Mocanii streini din Ţara Ungurească sau din Ţara Muntenească, cum şi alţi munteni ce
vor teşi cu oile lor la iernatic aice în ţară vor plăti goştină cîti zăci bani noi de oaie şi cîte
4 p.irali de cruci răsura la goştinarii de streini,
Sirbii, grecii şi alţi oameni streini care n-au bir în visterie şi să vor afla cu oile aice
în '.ară, vor plăti goştină cîte zăci bani nOi de oaie şi cîte 4 parali de craci răsura la
govinarii de streini, iar cei ce sînt cu bir vor plăti goştină la ţînut(ul) undi vor fi dîndu
birai lor.

495
 Din lăcuitorii Ţării Leşeşti i din olatul Benderiului i di la Ocraina i Sălcuţa i de
olatul Smilului şi de la raiaoa Hotinului şi din locul nemţesc, care vor ave oi aice în ţara,
vor plăti goştina cîti zăci bani noi de Oaie şi cîte 4.parali de cruci răsura la goştinarii de
streini, iar care vor fi ieşit cu fimeile şi cu copii lor aice în ţară, însă cei ce vor vini păr-la
zî întăi a lui ghenar, vor plăti goştina la goştinarii de ţară unde să vor afla şezători cu
fimeile şi cu copii lor, iar cei ce vor vini după zîoa arătată mai sus să nu să superi de
goştinari.
Ungurenii ce-au ieşit din Ţara Ungurească cu fimeile şi cu copii lor şi s-au aşezat
pin satele ţinuturilor vor plăti goştina la goştinarii de ţară la ţînut(ul) undi vor fi şăzători
cu fimeile şi cu copii lor.
Muntenii din Ţara Muntenească care vor fi venit aice în Moldova cu fimeile şi cu
copii lor vor plăti goştina la goştinarii de ţară unde să vor afla şezători cu fimeile şi cu
copii lor.
Şaugăii Ocnii vor plăti goştina cîte 6 bani vechi de oaie şi cîti 4 paraii de crud
răsura la goştinarii de ţînut(ul) Bacăului, după hrisov.
Ţinutul Grecenii vor plăti goştina cîti 4 bani noi de oaie şi cîti 4 paraii de ruei
răsura la goştinarii de ţînut(ul) Fălciului, iar sîrbii ce sînt la ţînut(ul) Grecenii vor piau
cîti zăci bani noi de oaie tot la goştinarii de ţînut(ul) Fălciiului.
Ţinutul Codrului vor plăti goştina cîti zăci bani noi de oaie şi cîti 4 parale de cruc®
răsura la goştinarii de ţînut(ul) Fălciiului.
Cărţile domneşti pe unde să vor afla, de milă sau de scuteală, să nu să ţie în samă
goştinarii să aibă a-ş(i) căuta slujba goştinii de la zăci zîli a lunii oct(omvrie) păr-la 23
zîli a lunii april, după obiceiu. Pe oile ce vor găsi goştinarii ascunsă ori a cui, adecl
nearătate de stăpînii lor la scrisul goştinii după 2 luni să ia cîti una para primătă (sic),
după obiceiu. Rădicaturile ce s-au făcut boierilor, giupînesălor şi altora de care s au
făcut izvod cu pecete gospod şi cuprinde ...', acele rădicaturi să să înpartă pe fiştccare
ţînut la strigare ce de pe urmă şi să le ţie în samă goştinarii de la sîni, afară de suma
cumpărăturii, şi la visterie să nu să scadă; însă cu soma bucăţilor ce vor cuprinde acele
ridicături să se încarce goştinarii şi acei cu ridicăturile vor lua pecete dum(nealui) vel
vist(iernicului) şi li vor da la goştinari şi goştinarii cu acele pecetluituri a dum(nealui)
vel vist(iernicului) să vor discărca din soma rădicăturilor şi de nu va cuprinde cu
pecet(ea) dum(nealui) vel vist(ieraicului) soma rădicăturilor să de bani ca să să plătească
la ţinuturile unde vor treci pecet(ea) dum(nealui) vist(iernicului) piste soma rădicăturilor.
Arh. St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IX/137. Orig., hîrtie, cerneală neagră,
nesemnat.
Un document cuprinzînd doar prima treime a textului de mai sus, ibidem, X/101.
în absenţa unor indicii sigure de datare, documentul trebuie situat la începutul intervalului celor două
domnii ale lui Grigorie Alexandra Ghica (1764/7272) martie 18-1767 (7275) ianuarie 23 şi 1774 (7273)
septembrie 28-1775 (7284) octombrie 1).

1
Loc liber.

569 1764 (7272) martie 25

Vineţia şi ginerele ei, loniţă mătăsar, se angajează să dea pînă la Crăciun lui Lupaşcu
staroste de ciocli actele locului de casă pe care i l-au vîndut acestuia.

Adică eu, Vineţia, înpreună cu ginerile meu, loniţă mătăsar, dat-ain adevărată
scrisoare noastră la mîna dumisali Lupaşco starostelui de ciocli precum să să ştie că

496
v în/îi-'t eu, Vineţie, un loc de cas(ă) starostelui Lupaşco, p r e c u m arat(ă) în zapisul cel de
vin/ »i Şi pentru zapisile cele vechi nefiind a c u m faţă scrisorile cele vechi, cît şi pentru
0 s t i i - o a r e de danie ce f ă c u s ă m eu, Vineţie, la mîna ginerului mieu loniţ(ă) măsăsar,

c a ; c U au fostu zălogit noă, amîndoi ni-am apucat înainte a oameni buni şi ni-am pus zi
la C u ' i u n să le scoatem de unde sînt zălogite scrisorile şi să le dau în mîna starostilui
j_UfJ?< o, iar neţiindu-mă de cuvîntu p r e c u m ni-am apucat, să aibă dumnialui starostele
Lupaşco a ne apuca cu scrisoare noastră la giudecat(ă) şi să-i d ă m toate scrisorile; şi cît
chcltuial(ă) sau plinial(ă) s-ar faci să fie toate despre noi.
Şi, pentru credinţa, ni-am pus degitiili, cu voe me.
Let 7 2 7 2 < 1 7 6 4 > mart 25.
Eu, Ioniţ(ă) mătăsar, am pus degetul, cu v o e me.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 72, nr. XXII. Text după orig.

570 1764 (7172) martie 26

Sandul Botezatul mesereiu şi soţia sa, Maria, vînd lui Apostol ginerele lui Lupaşco Covrig
staroste de ciocli şi soţiei acestuia Andriana o bucată de loc din faţa casei lor, cu 6 lei, bani noi.

t A d e c ă eu, Sandul Botezatul mesărciu, î m p r e u n ă cu soţul meu, Mărie, f ă c u t - a m

adivărat zapisul nostru la m î n a dumisale Apostol zăt Lupaşco Covrig staroste de ciocli şi
soţului dumisale Andrienii p r e c u m să s(e) ştie că, di nime sîliţi, nici asupriţi, ci di a
noastră bunovoie, i-am vîndut o bucată de loc dumisale ca să-ş(i) facă poartă pentru
traba casăi dumisale, care loc iaste denaintea casăi mele, ci să hotărăşte cu locul casăi
dumisale Gavril Covrig staroste de ciocli şi cu uliţa şi cu locul m e u ; şi locul l-am vîndut
măsurat : lungul cinci stînjeni asupra uliţii, şi curmezişul trii stînjeni şi trii palme, şi
stîrjcnul de optu palme. Şi l-am vîndut dumisale dreptu şesă lei, bani noi. Şi văzîndu noi
pl.ti.1 deplin în mînule noastre i-am dat şi noi acestu zapis ca să stăpînească cu p a c e şi
să-s l u moşie în veci.
Si locul iaste a dumisale, iar din poarta dumisale să nu mai f i e dumnealui volnic a
îim, 'i ţrădi asupra uliţii.
Si cîndu a m vîndut s-au tîmplat mulţi oameni buni şi megiiaşi şi preuţi care m a i
gios- iu iscălit; şi noi, pentru credinţa, n e - a m p u s degetile ca să s(e) creză.
Let 7 2 7 2 < 1 7 6 4 > mart(ie) 26. '
Eu 1 , Sandul Botezatul mesărciu, am vîndut cu voie m e .
iiii 1 , Mărie soţul Sandului Botezatul, am vîndut cu voia me.
Şi eu 1 , Gavril Covrig staroste de ciocli, m - a m tîmplat.
Eu, preutul Tănas(e), m - a m tîmplat c m . p . x
Şi ; eu, Ioan preut ot S(ven)tî Athanas(ie), am scris zapisul cu zisa Sandului
botezatului şi soţu-său Măriei.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLIV/137. Orig., hîrtie, cerneală
neagră, trei amprente digitale.

571 1764 (7272) martie 28

Irodia şi fiii ei vînd lui Alexandru Ungur o vie la Miroslava, pe moşia Rusetoaiei, cu 25 de
lei, bani noi.

f A d e c ă eu, Irodie, soţiul a răpăosatului Gheorghie sucmănar, dimpreună cu fiii

mei făcut-am încredinţat zapisul meu la mîna dum(i)sal(e) cumnatului Alexandru U n g u r

497
precum ca să s(e) ştie că, de nim(e) sîlită, nici asuprită, ci de a m e bunăvoie, i-am vfedulj
eu dum(i)săS(e) o bucăţică de vie, adic(ă) trii firt(e) de vie, la Mirosisjlava, pe niosio
Rusătoai, carele aceast(ă) vie răm(ă)săs'(e) a soţului meu de la părintele dum(i)sal(e .
cum arată şi scrisorile, fiind acest petec de vie mai pe din gios, alăture de o vie <a>..
dum(i)sal(e), am vî(n)dut-o eu dum(i)sal(e) cumnatului meu, lui Alixandru, drept doîdzeci5
şi cinci de lei, bani noi, însă ş(i) [şi] cu doî căzi şi cu un ciubăr şi un ciopron, dîndu-mi-să
aceşti ban(i) toţ(i) deplin întru mînul(e) mele, precum scrie şi zapisul mai sus, dîndu-i la
mîna dum(i)sal(e) acest încredinţat al meu zapis deîmpreună cu alt(e) scrisor(i) o viii şi c u
o hotarnică, ca să-i fie dum(i)sal(e) dreapt(ă) moşie, soţiului dum(i)sal(e) şi fiilor
dum(i)sal(e), nepoţilor şi strănepoţilor dumnilorsal(e), moşie în veci.
Şi, cînd am vîndut eu aceast(ă) bucăţică de vie, s-au întîmplat şi alţî ominfl)-
bun(i), carele s-au şi iscălit şi şe-u pus cu toţii mai gios degetele.Şi, pentru mai mar(e)
încredinţeare, mi-am pus şi eu degetul, deîmpreună cu fiii mei, să s(e) crează.
V(ă)l(ea)t 7272 <1764> mart(ie) 28.
Eu', Ierodie, soţiul a răpăosatului Gheorghie sucmănar, am vîndut şi mi-am pus
degetul.
Eu, Bal aşe', fiica a răpăosatului Gheorghie.
Eu, Mărie 1 , fiica a răpăosatului Gheorghie.
Eu, Neculai brat lui Gheorghie i lui Alecsăndru, m-am tîmplat la vînzar(e).
Eu, Penteleiu Dorungă, m - a m tîmplat la vînzare.
Eu, loniţă Gîndu, scriindu cu zisa Irodiii şi cu a copiilor, sîntu martor <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/224. Orig., hîrtie difolio (29,3 x 20,4 cm.), filigran, cerneală
neagră, trei amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

572 1764 (7272) martie 31

Sarafima, lui Costantin Cucoranul medelnicer, şi fiul ei, Toader, declară că nu au pretenţii
asupra locului de prisacă al lui Manolache fost protopop.
f Adic(ă) eu, S<a>'raf<i> 1 ma Cucorăniţa, şi cu fim! meu, Toader, făcu'-utn
adevărat şi încre<din> 1 ţat zapisul nostru la mîna părintelui proin pro[in]topop Manol uhi
ş-altor fii precum, să se ştie că avîndu un loc de prisacă alăture cu al nostru loc de prL.i>J
a p<ă> 1 rintelui Iftenie care să răspunde Porotopasca, dup(ă) cum răspunde şi-n di Kăi
care esti deci să-ş(i) stăpînească locul cu pace despre noi, cu<m> 1 nici s-au me;. cit
părinţii noştri la acest loc de prisac(ă), nici noi nu ne ameste<că>'m.
Şi pentru credinţ(a) am şi iscălit să fie protopopul odihnit. Şi cine au ştiut carte
s-au i s c ă k i O 1 i ci<ne>' n-au ştiut carte ş-au pus degitil(e),
Let 7272 <1764> mart(ie) 31.
Eu, monahie Sarafi<ma>', fiica răposatului Costantin Cucoranul medelniceru, aii
iscălit cu voie noastră, care şi alcţb» 1 omin(i) de cinste, la această scrisoare 2 .
Toader Nacul <m.p.>.
Eu, pre<o>'tul Ioan ot Nedien(i), am. scris za<pi> ! sul cu zi<sa>' lor şi sint H
martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVI1I/193. Orig., hîrtie dit h
(30,1 x 20,9 cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLI1 (1920-1932), p. 107 (rez.).

Omis.
Amprentă digitală.

498
 1764 (7272) aprilie 13
loan fiul Aslănoaiei restituie Sandei şi fiicei ei Anicuţa cheltuiala pentru o casă.

1764 (7272) april 13.

Zapisul Sandii şi a fiică-sa, Anicuţa, arătător că făcînd o casă pe locul d(umi)sale
joan sin Aslănoae li-au întors ceia Ce au cheltuit.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI. Rez. într-un
opjs de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
-Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
jrâpousaîului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24,

1764 (7272) aprilie 16

Mateiu Bantăş vinde lui Ştefan armaş al doilea din Iaşi un loc d e casă din Uliţa Fînăriei, cu
200 de lei, bani noi.

t Adică eu, Măteiu Bantăş, făcut-am acestu adivărat zapisul meu la mîna
dum(i)sale giupînului Ştefan vt(ori) armaşu din Ieşi precum să să ştii că, de nimene silit,
s nici asuprit, ce de a m e bunăvoie, am vîndut a m e dreaptă ocină şi moşii, un loc de
s(ă) ce iaste pi Uliţa Fînării, care loc este şi mii cumpărătură di la Andrieş, tatul
dum(i)sale lui Ştefan armaşul, adică doăzăci şi şasi stînjăn(i) pol tot lungul, pi din gios
ispre cas(e)le lui Ştefan armaşul, ficiorul lui Andrieş, şi între Gligori capichihaia, şi
ui dinspre uliţă, din piatr(ă) ce-am pus-o şi în sus, alăture cu drumul, triisprăzăci
.stmjăn(i) pol, şi latul dinspre răsărit, din piatra ce-am pus-o în hudicioara ce s-au lăsat de
îblat di ieşiie la Uliţă Mari, la casa lui Andriiaş 1 , cinsprezăci stînjăn(i) bez o palmă; şi
...ţj s-au încheiat tot locul acesta ce l-am vîndut dum(i)sale giupînului Ştefan armaşul,
i jfind tocmală între noi o sută şi cinzăci di lei, iar ieşind la Divan s-au adaos doo suti di
< lei. ban(i) noi; cari făcînd dumnalui plata deplin în mîna me şi eu încă am dat acestu
f zări- al meu la mîna dum(i)sale, ca să-i fii dreaptă ocină şi moşii, neclătită şi
strămutată, dum(i)sale şi giupînesii dum(isale); şi cuconilor dum(i)sale şi nepoţilor şi
- ănepoţilor dum(isale), în veci.
Şi, pentru mai întemeiată credinţă, mai gios am iscălit, mai iscălundu şi alţii cari
u tîmplat.
Let 7272 <1764> ap(rilie) 16.
Matei Bantaş am vîndutu <m.p.>.
Lupul Hadîmbul vor(nic) de poart(ă), martur <m.p.>; Costandin Lăiza (?) diiac,
irtur <m.p.>; Ioniţă Iancul diiac, martur <m.p.>; Ion Popa log(o)f(ă)t za div(a)n,
irturti <m.p.>; Simeon Burghele, martur <m.p.>; Simion Arămăscul vor(nic) di port(ă)
ip-> z ; Ion Mitica (?) căp(i)t(an), martur <m.p.>; Ion Pintilii... 3 , mart(ur) <m.p.>;
; O standin.. , 3 , martur <m.p.>; Vasilache văt(av) <m.p.>; Ghiorghiţ(ă) biv vel păh(amic)
i.p.>; Alistar (?)... 3 vtori armaş <m.p.>; Mărie comisoie... 3 rohoie; Mihălache Popa
iiiitic. mar(or) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/279. Orig., hîrtie difolio (31,2 x
2i 2 un.), filigran, cerneală neagră, un sigiliu inelar octogonal, inegal imprimat în aceeaşi cerneală.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

1
„lâ casa lui Andriiaş", adăugat pe margine de aceeaşi mînă.
2
Sigiliu inelar.
3
Neclar.

499
375 1764 aprilie
Ştefan Gheucă de la visterie dă mănăstirii Sfîntul Sava din Iaşi două dugheni în schimbu]
locului de lîngă zidul mănăstirii dat de aceasta din urmă.

Ştefan Gheucă ot vist(ierie) adeverescu cu acestu zapisu al meu pentru doi

dugheni cu locurile lor, ce sintu în Cizmărie, care locuri le-am avutu şi eu cumpărături
de la un Ştefan biv starost(e) de cizmari şi de la o Măriuţa fata Badiului, cu zapisi. g
dughenile pe aceste locuri le-am făcut eu noî şi le- am datu aceste doî dugheni cu tdtj
locul lor svintii mănăstiri Sveti Savii pentru locul ce mi-au datu egumeni de Sveti Sava
după zidiul mănăstirii dispre Uliţa Strimbă.
Pentru acie să aibă mănăstire a stăpîni dughenile cu totu locul lor.
Şi, pentru credinţa, am iscălit. Ştefan Gheucă ot vist(ierie).
1764 ap(rilie) 20.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LIII/5. Orig., hîrtie (29,3 x 20,6 cm.), cerneală neagră

576 1764 (7272) aprilie 22

Iordache, fiul lui Dimitrie, şi soţia sa, Nastasia, vînd lui Ioniţă şi Măriei o vie, cu 30 de iei.

Adică eu, lordachi sin Dimitrie, dinpreună cu soţul meu, Nastasia, facut-am
zapisul nostru la mîna dumilorsale ai noştri fraţi Ioniţă i Maria, precum să să ştie că ţm
vîndut o vie în 3 0 lei, cu pomăt cu tot, şi cu pădure care este împrejurul viei. Şi de s-ar
tîmpla la vre o judecată, toată cheltuială să fie dinspre noi. Şi, pentru credinţă, ne-am şi
iscălit.
Leat 7272 <1764> april(ie) 22.
Eu, lordachi, cu soţul meu Nastasie 1 am pus degetele 2 .
Eu, Simion, cu soţul meu Anuşca am pus degetele 2 .
Eu, 7'i i i dascalul, m-am prilejit.
Eu, f o r i * stariţa, cu tot soborul de la sfînta mănăstire ot Socola ne-am iscălit şi am
pus şi pecen <i î w ă s t i r i i .
Eu, Ştefan sin Chiriac, martur.
Eu, Andronachi preot, ani scris cu zisa lor.
Arh. St. Iaşi, Documente, DL1I/5. Orig., hîrtie (30x 15,5 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul
mănăstirii Socola în aceeaşi cerneală, cu legenda grecească din exergă neclară, cinci amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Două amprente digitale.

577 1764 (7272) aprilie 25

Iordache croitor vinde lui Hriste făclier şi soţiei acestuia Tofana o dugheană din Tîrgul de
los, p e locul mănăstirii Cetăţuia, cu 108 iei.

Copîie a zapisului adivărat.

t Adică eu, lordachi crav(eţ) sin lui Anastasie lăcătuş, iscălind, scriu şi adiverez
cu acest adivărat şi încredinţat zapis al meu, de nime silit, nici asuprit, ci de a me
bunăvoie, la mînile dum(nea)lui Hriste făclieru şi a soţului dum(nea)lui Tofana, precum
să să ştie că le-am vîndut dum(nea)lor o dugheană a m e în Tîrgul de Gios, care dugheană
este p e locul sfîntii mănăstiri Cetăţui, între dugheana Leibii jid(o)v şi între dugheana

500
l'Şfinteî Viniri, unde şade Irimie bărbier, cari această dugheană este bezmănul locului cîte
fîfasă lei pe an; şi tîmplîndu-s(e), tatăl meu, Anastasă lăcătuş, de au fost vîndut dugheana
ij^asta fără ştirea nostră, fiind dreaptă a lui, făcută cu banii lui, şi au fost-o vîndut unui
fJicolai Filări, anume beşleagăi, d u p ă cum arată zapisul lui care l-au făcut tatăl meu
{ylnasiasă de vînzări la mîna lui.
i Şi sculîndu-mă eu am mersu la giudecată, nefiind cu voie me să o vînză şi
? neiscâlindu-mă eu cu voie me, m-au dat dreaptă giudecată di i-am dat bani lui Nicolai
^ l e a g ă i înapoi şi m-au dat şi zapisul, cari zapis l-am dat la mînile dum(nea)lui Hristii;
si le-am vîndut dum(nea)lor această dugheană cu tocmală drept 108 lei, bani gata; şi alţii
nime s; nu aibă treabă a în t oarei, pentru că eu am vîndut cu toată voia me dum(nea)lor.
eci văzînd eu plata deplin în mîinile mele i-am făcut dum(nea)lui acest adivărat
apis J meu să stăpînească cu pace şi să-i fie moşie. Şi cînd am vîndut s-au tîmplat şi alţi
oainc* i buni, cari toţi s-au iscălit puindu-şi degitile; şi eu, pentru credinţă, am pus degitul.
I <:t 7272 <1764> aprili(e) 25.
j 1 , Iordachi sin lui Nastasi lăcătuş, am vîndut cu voie me.
Lu, Zoiţa, soţu iui Iordachi, am vîndut cu voie me.
Lu, Despa, sor(a) iui Iordachi crav(eţ), am pus degitul.
ha, Vasili frate lui Iordachi crav(eţ), am pus degitul.
h u Gheorghiţă sin lui Anastasă, am pus degitul, fiind cu voie me.
tiu, Gavril crav(eţ), m-am întîmplat, martur 2 .
li. St. Iaşi, Documente, CIII/10. Copie din prima jumătate a sec. XIX.
t Of ŢII; Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 51-52, nr., nr. 45 (orig., cu unele erori).

u i începutul fiecăruia din cele şase rînduri ce urmează se indică locul amprentei digitale.
- Urmează cîteva cuvinte greceşti.

578 1764 (7272) mai 1

Ion Nacul de la vistierie vinde ginerelui său Toader Vîrnav de la vistierie o vie cu livadă
din Dealul Deleni, pe moşia mănăstirii Copou, cu 60 de lei.

înştiinţăm cu această scrisoare a noastră să să ştie că, de a mea bunăvoie, am

vira,.' dumisali ginerilui Toader Vîrnav ot vist(ierie), o vie cu toată livada ei, care vie
iaste în Dealul Delenilor, în ţinutul Iaşii, pe moşie mănăstirii Copoului, alăture cu viia şi
li1-.da dumisali hat(maiuilui) Vasile Ros(e)t, care vie şi mie îmi iaste cumpărătură de la
fccov ungurul. Deci i-am dat dumisali mai sus-numitul dreptu şasăzeci lei; şi dîndu-mi
dumnealui toţi banii deplin în mînule mele, i-am dat toate zapisile, nouă şi vechi, ce am
av'i* pe această vie. Deci să-i fie dumisale, şi soţului dumisale, şi ficiorilor, şi nepoţilor
moţie neclătită nici odinioară.
Şi, pentru mat adevărată credinţa, i-am dat şi eu această scrisoare a noastră întru
CdIC ciVI iscălitu boieri si alti oameni din cinste; si am iscălit si eu cu mîna mea.
L(ea)t 7272 <1764> mai 1.
Ion Nacul ot vist(ierie) am vîndut cu voia mea.
Costantin Andrieş ot vist(ierie), martur.
Gheorghii Carpu, martur.
Şi eu, Costantin Pîrvul ot vist(ierie), am scris zapisul cu zisa dumisale badiului
îoniţă Nacu ot vist(ierie).
Asămine scrie cel vechiu, Carpu vornic de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 204 r. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

501
579 1764(7" t,mai7
Maria Caţichioaia şi fiii ei, Toader şi Lefter, vînd egumenului mănăstirii Bărboi i r casî pe"
Podul Vechi, cu 4 0 de lei.- ' ^

Adecă eu, Mărie Caţichioaie lipscăniţa, împreună cu fii mei, anume: Toader st
Lefter, dat-am zapisul nostru la mîna svinţii sale părintelui Savii arhimandrit, egumen de
Bărboiu, precum să se ştie că avîndu eu o casă făcută pe locul mănăstirii Bărboiului, k
Uliţa Podului Vechiu, care casă mie mi [i]-au fostu dată danie de la soţul meu Sanwil
monahul, am scos-o vînzătoare; şi făcîndu tîrgu cu svinţie sa, mi [i]-au dat 40 let. fiindu
pe locul mănăstirii.
La care tocmală s-au întîmplat şi soţul meu, Samoil Caţichi monah, şi frate-meu,
preot(ul) Vasile, şi alţi oameni buni; şi am vîndut-o cu voie tuturor. Şi, pentru credinţa;
ne-am iscălit numele şi am pus degetele, să să crează.
7272 <1764> mai 7.
Eu, Mărie Caţichioaie, am vîndut 1 .
Eu, Toader sin Marii 1 ; eu, Lefter sin Marii 1 ; eu, Samoil Caţichi monah, cu voie
1
mea ; preot Vasilache brat Marii, iscal.
Matei, martor; Pascal, martor.
Eu, Neculai Gane diiac, am scris cu zisa lor.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 10 v., nr. 33. Copie în Condica M-rii Bărborn sensî
de Costantin Polimaz logofăt la 1796 octombrie 14.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 51 (menţ., cu ziua: 4); Gibănescu, Documente, în ,J«a6;
Neculce", fasc. 5 (1925), p. 179, nr. CVIII (aceeaşi copie, cu data de zi: 6).

1
Se indică locul amprentei digitale.

580 1764 (7272) mai 11

Doi vornici de poartă şi doi dieci primesc poruncă să cerceteze încălcarea unui loc de
dugheană de pe Podul Vechi, de lîngă mănăstirea Sfîntul Sava, al lui Ieni bacalbaş.

f Dumneavoastră, Ioane Meleghii i Sămeon Arămăscule, vornici de poartă, i

Ioniţă i Popo, dieci. Iată că s-a orînduit să mergeţi la un loc de dugheni a lui Icnii
bacalbaş de pe Podul Vechiu ce-1 are de zăstre şi de cumpărătură, care loc de dugheni se
hotărăşte cu locul mănăstirii Sfetii Savvei şi de vreme că jăluiaşte bacalbaş că un
croitoriu au făcut o dugheană cu bezmăn pe locul Sfetii Savvei şi cu gardu ce-au făcut
i-au întrat pe locul dughenii lor.
Deci, mergînd la numitul loc, să chemaţi toţi vînzătorii şi socrii lui bacalbaş sa
arăte cu frica lui Dumnezău pără unde-i locul şi să chemaţi de faţă şi pe egum(e)n(uil de
Sfetii Savva cu scrisorile, să le cercetaţi cu amăruntul şi cu bună înţălegire şi drept locul
dughenilor bacalbaşi cît s-a afla să-1 daţi cu stînjănul de giur înpregiur să-I stîlpiţi cu
pietre hotară şi să-i daţi mărturiia hotărnicească în sămni să-şi facă şi dres g(os)p(o)d de
stăpînire. Aceasta.
7272 <1764> mai 11.
De bine voitori Mihalachi Sturza vornic; Andronachi vornic.
Departament(ul) Pricinilor Străine.
Copiia aceasta fiind întocma(i) de pe ce adevărată s-âu încredinţat şi de către noii
1818 mart(ie) 10.

502
 Andronachi Deniei vornic < m . p . > ; I o r d a c h i . . . ' spatar < m . p . > ; , . . ' .
Poslăduit: Vasile Danu <m.p.>.
A="i. St. Iaşi, Documente, CCCV1II/11. Copie.

1
" j m e neclar.

581 1764 (7272) mal 13

H itarnica locului de pe Podul Vechi a lui Loiz cel bătrîn întocmită de vornicii de poartă.

( >pii
P^cem ştire, cu această mărturie hotarnică, că prin ţidulă ce-am fost orînduiţi di
diBiî'neiOlui vor(nicul) Mihălachi Sturza şi de dum(nea)lui vor(nicul) Andrunachi să
îotărin. tot locul lui Loiz celui bătrîn di pi Podu Vechiu, dinpotriva zidiului mănăstirii
fii.iii '••avvii, după poruncă mărgîndu la numitul loc, am chemat de faţi la stări locului şi
pi sfinţit"-- sa chir Aftanasi, egumenu Sfinţii Savvii, şi preuţii mănăstirii, şi mahalagii. Şi
venind ..crisorile mănăstirii pi locuri ce ari, nu au luminări să arăţi cîţi stînjinii ar fi, nici
hotarnica pi, locuri la mănăstiri nu s-au aflat, cum nici Eni bacalu-baş ginirili Iui
Mihalachi Loiz cupeţu pi tot locul n-au avut hotarnică, ci numai zapisă-scrisori. Şi acest
locu ci s-au numit a lui Loiz celui bătrîn fiindu că de cătră amîndoaî părţi este între locul
mănăstirii ci-ş(i) dă coati curmăzişu, din margi<nea> 1 podului din faţă şi pîn-în zidul
mână: tirii dispri miiazizî s-au aflat izbărniri locului lui Loiz di cătră a mănăstirii din
hotarnica locului casălor lui Andrii Mogîlde blănariu ci răspundi că din locul lui şi pînă
;n hui iiţă ci-i alătură cu locul lui Loiz, locul mănăstirii faţă la podu sîntu 10 stînjăni. Şi
măsurîndu şi noi din locul lui Andrii blănariu pînă în mijlocul huidiţii, s-au aflat 10
Wnjănî şi o palmă locul mănăstirii, şi huidiţa ci-i de umblat din dos, di trebuinţa
(•i.'_.henilor ş-a casilor şi din o parti şi di altă, locul huidiţăi giumătate este a tot locul ci
s-au numit a lui Loiz celui bătrîn şi giumătati a mănăstirii; deci dispri locul mănăstirii ci-
î ;l : spri poartă, într-alt chipu niputîndu-să îndreapta, că hotărnici n-au avut nici o parte,
ar« rămas să s(e) îndreptezi cu mărturii. Şi Mihalachi Loiz fiind om bătrînu de 60 ani, au
mersu şi ne-au dus la zidiu şi ne-au arătat sămnu colţu în zidiu şi au mărturisii cu sufletul
lui că tatu-său Loiz i-au arătat acel colţu şi i-au zis: „să ştii, fiiule, că pîn-într-acestu colţi
ni-i locul".
Deci i-am zis egumenului să găsască un o m bătrîn şi <să>' mărturisască ş(i) să
arăţi f în-în ci sămnu este locul mănăstirii să de ii credinţa aceluia; şi martur ca acela au
r»\*niins că-i poate găsi să ştii ş-au rămas şi egumenu priimit p e sufleţire Iui Mihalachi
Lc'? să fii dispărţire locului de aceea parti acel colţu. Şi am pus hotar petră în margine
p -Jjitii, în mijlocul hudiţii locul curmeziş s-au aflat 18 stînjăni 4 palmi 3 degiti; şi în
f
i;r.('îul locului s-au mai lăsat o palmă di locu spre locul mănăstirii şi s-au pus petră hotar
aMt.ire cu zidiul, şi din petra aceasta alăture cu zidiul latul fundul locului pînă în colţu
aflat 20 stînjini 3 palme şi o scoapă, şi faţa locului 1a podu iarăş(i) asămine s-au
aflat, numai Eni băcalbaş di voie au lăsat o palmă şi o scoapă di la dînsul mănăstirii, din
faţi. Deci din petra ce din mijlocul hudiţii faţe locului pînă undi s-au pus hotaru, petră
mari di disparti locul mănăstirii, sînt 20 stînjăni 2 palmi, şi din petra aceasta ci s-au pus
în margini podului la faţi şi pîn-în zidiu în colţu curmeziş s-au aflat 10 stînjăni, adică
zăci, stînjăni şi o palmă şi colţul zidiului încă s-au mai însămnat cu o căzrna să s(e)
cunoască bini în vacu; şi aşa îh veci tot locul lui Loiz celui bătrîn cu aceşti 3 petri hotară
şi cu colţul zidiului şi hudiţa esti lat(ul) ei 9 palmi 2 degeti, însă să s(e) ştii şi aceasta că

503
din timilia gîrliciului pivniţii lui Eni bacalbaş şi pîn-în mijlocul hudiţii faţa la uliţii
stînjăni şi 3 degiti, şi asămine şi din dos, ş i ' 2 degiti cu locul sînt a medţeln' cei ului)
lorgăi zăt di nepoată Iui Mihălachi Loiz, ci să' numeşti pe călugărie şi cguracnu l j
mănăstirea lui Adam şi cu loccub» 1 dughenilor şi cu dughenile aceste tot din locu:
Loiz celui bătrîn. Dar Eni băcalbas n-ari tre(a)bă cu dughenili şi cu locul lor, ci citii cu •
drept(atea) lui Dumnezău cum am aflat am dat aceasta mărturii hotarnică ia mîna Iu* hnî
băcalbas iscălindu-ni noi şi egumenu şi mahalagii şi alţii ci s-au tînplat faţi, să fi • (jei
credinţi şi să aibă a-ş(i) faci şi dres g(os)p(o)d, di stăpînire. Aceasta înştiinţăm, ins î sî;
s(e) ştii că palma şi şchiupa ş-au luat înnapoi Eni din faţa locului di la podu. Iar la furau
au dat 4 palmi, au lăsat mănăstirii că aşă s-au învoitu amîndoî părţili,
7272 <1764> maiu 13.
Ion Meleghi vornic di portă, hotarnic.
Aftanasi ier(o)monah a Sfîntului Sava 2 .
Simion Arămăscul vornic di poartă, hotărnicii, are şi piceti 3 .
Ion Popa za divan, hotarnicu.
Chir Gheorghii polcovnicul, martur.

Aceasta copii am scris-o întocma de pi ce adivărat(ă). Şi am iscălit.. . 4 .

<Pe marginea din stînga, scris de aceeaşi mînă>: Palma lui Simion Arămăscii cu
care s-au făcut stînjăni de 8 palme.

Departămentul Pricinilor Străine.

Copia aceasta fiind întocmai de pe ce adivărată s-au încredinţat şi de cătră noi.
Andronachi Donici vornic < m . p > ; lordachi Leon spat(ar) < m . p > . . . 4 .
Poslăduit Vasile Danu <m.p.>. 1818 mart(ie) 10.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCVIII/12. Copie.

1
Omis în copie.
2
Este figurat apoi sigiliul din 1718 al Porţii domneşti.
3
Menţiunea copistului însoţită de un mic pătrat cu un p în interior.
4
Nume greu de descifrat.

582 1764 (7272) iunie 3

Mărturie hotarnică privitoare la două dughene de pe Uliţa Hagioaiei.

f Facem ştire cu această hotarnică mărturie a noastră că, din poronca dum(nealor)
veliţilor boieri giudecători caimacam, dum(nealui) vornicul Mihălachi Sturza şi
dum(nealui) vornicul Andronachi, ne-au rînduit ca să mergim la Uliţa Hagioai sa
hotărîm 2 dugheni ce-au rămas de Sa Gavril starostile de cruitori, ce i-au fost
cumpărătură de la Safta fata lui Duraşco, cu zapis din let 7228 <1720> iuni(e) 29 şi cu
alti zapisi vechi, cari aceşti dugheni le-au făcut dimpreună cu fimeia lui, Safta, fata lui
Ştefan Făştăceanu, ce-au luat-o al doile fimei de fată mari, ş-au făcut şi o copilă cu
dînsa, cari trăieşti şi acmu, anumi Catrina, iar pe fimeia lui Gavril cruitorul cea dintîi au
chiemat-o Dochiţa, fata Joimirului, cu cari au făcut iarăşi o fată, anumi llinca, p e care o
ţine Neculai Parfenie aprod. Şi murind Gavril starostile de cruitori au făcut diiată la dare
sufletului pentru aceli 2 dugheni ce sint tot supt un acoperămînt şi tot într-un păreţi, ca să
fie dugheana din sus dispre Coca ţiganul a Ilincăi, pe care o ţine Neculai Parfeni aprod,
iar dugheana din gios dispre Hliboai să fie a copilei Catrinei, ce-au făcut-o cu Safta, al

504
- [[L fimei, 1 r o căsuţă de bîrni şindelită ce esti din dosul dughenilor au lăsat mortul cu
î j ^ j di. moarti, cu blăstăm în diiată, pentru acea căsuţă ca să fie a Saftii, al doile flrnei a
lut
noi, după poroncă dum(riealor) veliţilor boieri, mergîndu la numitile de mai sus
d'ighent am strîns mahalagii di pe împregiur, şi cercetînd scrisorile am găsit o hotarnică
j a filat vornicul de poartă din let 7245 <1737> ghen(arie) 24, ş-am făcut pas de 7
palxui -U palma me şi s-au potrevit cu palma lui Pilat, ş-am purces pe sămnile hotărnicii
lai Pilit m măsurat latul dughenilor din faţi dispre uliţă, din sus în gios, şi s-au aflat
cinci pa.-) şi giumătati .dughenile amîndooă, şi măsurîndu-s(e) şi locul lungului la vale
din mis. itspre Coca ţiganul alăture cu dughenile, puindu-s(e) odgonul din faţă di unde
g u f ist i. melie ce vechi a dughenilor dinţii, s-au aflat patruspreci paşi, şi mergi la vale
-rîn(a) locul Botezatului a lui Gheorghie şi s-au pus 2 pietri hotară, o piiatră caută
< irepî l-i Jeal la uliţă, ce să disparti locul dughenii lui Neculai Parfeni, ginerile lui Gavril
;ruitomil, de cătră locul Cocăi ţiganul, şi o piiatră caută drept spre răsărit, ce să disparti
fundul locului dughenii lui Neculai Parfeni de cătră locul lui Gheorghie Botezatului, şi
ffiâsutvidu-s(e) şi lungul locului din gios dispre Hliboai, puindu-si odgonul iarăşi din
i-M dughenilor dispre uliţă, unde au fost dintîi temelie cea vechi a dughenilor, unde s-au
pas M piiatră hotar, alăture cu păretile dughenii ce esti a copilei Catrinei, ce să disparti
IUCUJ dughenii a copilei Catrinei, fata Saftei, de cătră locul casăi Hliboai, ce caută drept
la vale spre amiiaza/i, şi dintr-această piiatră s-au aflat treisprăzăci paşi şi giumătati
pîn(ă) în fundul locului ce să hotărăşti cu locul lui Gheorghie Botezatul, şi măsurîndu-si
şi l.itul fundul(ui) locului din dosul dughenilor de la vale alăture cu locul lui Gheorghie
Botezatul, s-au aflat şapti paşi latul locului dughenilor din dos, şi s-au pus şi o piiatră
hotar la mijlocul locului dughenilor, la capul tălpii ce esti pin mijlocul prispei dughenilor
din uos, drept supt prispă, şi s-au despărţit în dooă locul dughenii Ili[li]ncăi, ce o ţine
Neculai Parfeni aprod, de cătră locul copilei Catrinei; şi această piiatră caută drept la
vale, la piiatra ce s-au pus din dosul căsuţăi Saftei, ce-au fost al doile liniei lui Gavril
croitoriul, ce disparti locul amînduror dughenilor de cătră locul căsuţii Saftei, şi s-au
osăfi't şi locul căsuţei Saftei de cătră locul dughenilor, din giur împregiur cîti de 3 palmi,
dufâ oiiatra ce s-au pus hotar din dosul căsuţii, iar locul lui Neculai Parfeni din dos
fundul Ia portiţă mergi păn(ă) în locul căsuţii soacră-sa şi tai hotarul p e supt streşina
căsuţii ce s(e) desparţi locul dughenilor şi locul căsuţei de cătră locul lui Gheorghie
Botezatul şi mergi provăţul în gios spre răsărit păn(ă) în locul Hliboai, ce disparti piiatra
ce s-au pus lîngă păretile dughenilor din faţă la temelie veche.
Şi după cum s-au hotărît locul dughenilor şi s-au stîlpit cu 5 pietri hotară am făcut
si de la noi această mărturie hotarnică la mîna Saftei, muca 3 copilei Catrinei, fiind copila
nuca. ca să-i fie de credinţi, şi asămine hotarnică s-au făcut şi la mîna gineri-său, lui
Neculai Parfeni aprod, ce. ţini pe Ilinca, fata lui Gavril cruitorul, ce esti făcută cu
Uochsţa, fata Joimirului, ce i-au fost fimei întîi. Şi, pentru credinţa, ne-am şi iscălit şi am
pus şi pecete Porţii g(ospo)d.
Let 7272 <1764> iuni(e) 3.
Simion Arămăscui vornic de poartă <m.p.>.
Toder... 1 diiac za divan <m.p.>.
Eu, Sava... 1 , am pus degetul, răzăş; eu, Neculachi Decul, m-am tîmplatu <m.p.>;
Gheorghi ot Breazu; eu, Neculai Perfeni, gineri Saftei, neştiind carte am pus degit(ul) 2:
eu, Ilinca, soţ lui Neculai Parfeni, am pus deget(ul), fata lui Gavril cruitor şi a Dochiţii,
fata Joimirului, ce-au fost fimei întîi tătîne-meu 2 .

505
 <Pe marginea filei a d o m o : însă făcîndu-s(e) podul şi strîcîndu-s(e) dughe|JJ
Saftei să rămîi hotarul ce s-au pus din faţă bini pus, iar nestricîndu-s(e) dugheana
muti hotarul cu 3 palmi, în faţa uliţei la capul Tîmpei la cheotoare dughenii. ~ |
S-au scris puind" pricină Gheorghie Botezat. 1
<Pe marginea filei a treia>: Cu această palmă s-au măsurat locul făcîndu-ste) p s :
de şapti palmi după hotarnica lui Pilat vornicul de poartă şi s-ai potrevit palma mea'oi
palma lui Pilat, iar hotarnica lui Pilat şi toati zapisile celi vechi a dughenilor sint la mîna
Saftei Gavriloai muma Ilincăi şi a Catrinei. >
L(e)t 7272 <1764> iuniţ'e) 3. ^
Simion Arămăscul vornic de poartă <m.p.>.

<Pe verso-ul ultimei f i l o : Hotarnica copilei Catrinei pe locul dughenii si *

mîne-sa Saftei Gavriloai pe locul căsuţii, ce iasti din dosul dughenilor de la Uliţa
Hagioai.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul din 1718 al Porţii
domneşti şi un sigiliu inelar octogona!, neclar, al lui Simion Arămăscul vornic de poartă.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 288-289, nr. 386 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,8x21 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 108).

' Nume neclar.

2
Amprentă digitală.
3
Aşa în orig.

583 1764 (7272) iunie 8

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte mănăstirii Galata dreptul de a încasa venitul,
din vama măjeriei de la tîrgul Galaţi.

t Mw I'pHrcpVe H A H ^ A M A ^ I ' H K A « ( C J O R O A U ) , Eo^Oeio) « ( H ) A ( O C ) T O ' I « ) ,

r(oc)noAAp(-k) 3KMAH MOAAâBCKOH. Dat-am carte domnii mele cuvios rugătorului
nostru, sfinţiei sale Procopie arhimandritul şi egumenul Gălăţiei şi omului său pe i , va
trimite la tîrgul Galaţilor, să fie volnic cu cartea domnii mele a lua şi a strînge • : . . ce
să numeşte mazariia, ce este din venitul domnescu, după hrisovul domnii i Io
Grigorie Ioan v(oie)vod, de miluire ce au făcut aceştii sfinţii mănăstiri Galaţii.
Deci şi domniia mea, întărim mila aceasta printr-această carte a domnii n.de.
după obiceiu, să aibă volnicie din anu în anu a lua venitu aceştii vămi măzăriia, orea-
deplin şi fără de nici o învăluială, sau supărare despre nimenea.
Şi poruncim domniia mea dumisale pîrc(ălabului) de Galaţi, pre care îi . ua.a
omul egumenului că sînt nesupuşi şi nu vor să dea vama la aceasta prea dăplin, pa unii
ca aceia să-i supuie ca să dea vama dăplin, înplinind dă pe la dînşii, ca să nu -ă
păgubască mănăstirea dă mila aceasta ce am făcutu domniia mea.
întru alt chipu să nu fie.
Aceasta scriem.
L(ea)t 7272 <1764> iun(ie) 8.
RFC'A IIOCT(E<\NHK).

Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, VI/23. Orig., hîrtie difolio (30 x 20,8 cm.), filigran, certkâK
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, inegal imprimat în cerneală roşie.

506
 1764 iulie 5
Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăşte ca toţi clericii care se află Ia Mitropolie să
plătească pentru stupii lor desetina boiereşte.

t Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, d(o)mnul

Tării Moldovii. Facem ştire cu acestu al domnii mele hrisov tuturor cui să cade a şti,
pentru sfînta Mitropolie a ţărîi, care iaste maica tuturor sfintelor mănăstiri şi biserici,
care cu dreptate iaste a ave părinţii călugări ce sînt petrecători la sfînta Mitropolie
oareşcare milă şi agiutoriu osăbit de alţîi.
Drept aceea, arătînd domnii mele preosfinţitul mitropolit al ţării, chir Gavriil,
irisoave de milă ce le-au făcut alţi luminaţi domni, asemenea şi domniia me ne-am
.riilostivit şi cu cale am găsit de a să înnoi şi a să întări mila lor şi iată că le-am dat acest
irisov al domnii mele, prin care hotărîm pentru un dicheu şi şas(e') preoţi şi patru diiaeon(î)
i doi ţîrcovnici, care sînt înpregiurul presfinţitul ui mitropolit, la vremea desătinii, fiindcă
mai înainte pe stupii lor ce-i ave ei să supăra de desătnici să plătească ţărăneşti;'de acum
ituidH.'îe în toată vreme domnii mele pe cinci sute1 stupi ce vor ave părinţii de la Mitropolie
$4 plătească boiereşti, adecă de zăci bucate un leu, mai mult nime să nu-i învăluiască.
Iris:. -i ei datori să fie ca nicidecum să nu să numască stupi ţărăneşti asupra lor, ce numai ce
vor ii adevăraţi stupii lor, pe aceia să plătească boiereşti desătina.
Şi pentru aceasta poroncim şi voao care viţ(i) fi rînduiţi cu slujba desătinii pe la
ţinuturi, văzind testamentul acest al domnii mele să nu supăraţi cu ţărănie pe această
suma i e stupi a părinţilor acestora de sus scrişi. Şi poftim domnie me şi pre alţi luminaţi
doimi', ce vor în urma noastră cu domnie ţării aceştie, să întărească şi domniile sale mila
accK.v preoţi, pentru a lor vecinică pomenire.
Aceasta înştiinţăm.
V(ă)let 1764 iulie 5.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d < m . p > .
S-au trecut la condică de Mihălachi Popa.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/1I2. Orig., hîrtie difolio
32,7 x 46,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogona!, din anul 1764, aplicat în
cerneaţi roşie, inegal imprimat.

Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 408 (470), nr. 5 (rez. de Theodor Gaşpar diac de divan în
Gondu Mitropoliei Moldovei scrisă în 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecţiimîlor, XXXI-XUI (1920-1932), p. 107, col. II (rez. după orig.).

1
„cinci sute", scris de altă mînă pe loc liber.

585 1764 iulie 6

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte lui Petrea sîrb stăpînirea asupra unei bucăţi de
ioc de fa capătul Podului Spînzurătorii de lîngă iazul domnesc din şesul Bahluiului dăruită
acestuia de Grigore Ion <Calimah>.
Noi Grigorie Alexandru Ghica v(oie)v(o)d, cu mila Iui Dumnezău, domn Ţărîi
Moldovei, Facem ştire cu această carte de întăritură a domniei mele precum am făcut
milă cu Petrea sîrbul, carele fiind om străin şi aşăzîndu-să aicea în pămîntul Moldovei,
cu birul lui la visterie, ca unul din pămînteni, şi l-am miluit cu o bucată loc din drept
locul domnesc, ce iaste în şăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus, supt

507
iazul domnesc, unde ş-au făcut casă şi-băcălie dinaintea casăi, pe care loc ne-;,i.
cartea de danie şi de la domniia sa Grigorie. Ioan voievod, scriind lungimea ş < t U n ^
locului într-acestaş(i) chip: din malul Nicolinei, din capul Podului Spînzurâ ,< 0
despre răsărit, pe dinaintea casăi şi a dughenii alăturea pintre pueţi şi pintre dugl- , j*„j~
Petcu lăcătuş în sus pînă unde s-au plinit treizăci şi şasă de stînjăni şi s-au p v put r j'
hotar; şi de acole spre apus spre Galata douăzăci şi trei de stînjăni şi s-au pi • nutri
hotar, unde iaste şi drum despre casa lui Doroş; şi de acole alăture cu Drumul u i î y ^ ;
la casa lui Doroş, treizăci şi şasă de stînjăni pînă în apa Nicolinii şi s-au pus piat hotar"
şi de acole pe apa Nicolinii în gios pe despre amiazăzi asupra răsăritului s-au aflat -1 luăzâei
şi trei de stînjăni şi s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au .nceput
hotarul întăi. Şi aşa să închei tot locul. Petrii bacal, pe cît loc au cuprins cu casa şi cu ograda
lui, care loc văzîndu-să şi de cătră domniia mea şi cunoscînd că iaste un loc de laturi şi iâ r j
de stricăciuni şi supărarea mahalagiilor şi fiind şi drept loc gosp(o)d, precum mai pe larg
arată în cartea de danie a domniei sale Grigori Ioan v(oie)v(o)d, că ar fi pus o oaricare
pricină arhimandritul de Galata, Procopie, cum că acel loc iaste a monastirii Gălăţii; pe
urmă după cercetarea ce au făcut atuncea cinstit şi credincios boieriul domniei mele"
dumnealui Manolachi Costachi fiind vel logofăt, ncarătînd arhimandritul de Galata vre o
scrisoare pe acel loc sau vre o dovadă au rămas drept loc go(spo)d, care după încredinţata
cercetare şi mărturiia dumisale, iată că şi domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcai. pe tot
locul acela, după toate sămnile şi hotarăle ci arată mai sus, ca să fie şi de la domniia ine
dreaptă danie şi miluire lui şi copiilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor, şi hrisov şi întăritură cu
tot hotarul şi cu tot venitul, neclătit şi nestrămutat, niciodată.
Şi poftim domnia mea şi pe alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră să
întărească această puţină milă şi danie pentru a domniilor sale vecinică pomenire.
S-au scris de Gheorghe izbaş.
1764 iulie 6 1 .
<Iscăliţi>: L ţ l t ^ N CTVp3A B6A a o K o ^ c t ) npoMHT şi AacKâpAKif Poc[c]e r ?
rt0r(o<f>6T) npOwClOTfc-rtNOMb'.

S-au trecut la condica Divanului.

Din cuvînt în cuvînt am scris de pi orighinal această copie.
ŞatrarC. Şum... 2 .
Judecătorie ţinutului Iaşii.
Copie aceasta poslăduindu-să din cuvînt în cuvîntu şi fiind întocmai cu
orighinalul, de acie, potrivit ceririi Hanei berăriţa să încredinţază pe formă.
. . } spat(ar) <m.p.>; Zosim <m.p.>; C. Pisovschi <m.p.>.
No 1228; 1841 săp(em)v(rie) 6 zile.
Arh. St. laşi, Divanul Domnesc, Tr. 806, opis 916, dosar 35 f. 42 şi 49. Copie.

1
Urmează menţiunea copistului: „Locul peceţii domneşti".
2
Neclar.

586 1 7 6 4 iulie 9

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate <
domnii anteriori.

Cu mila lui Dumnedzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnul Ţării

Moldovii. Facem ştire cu acest hrisov a domnii mele, de vr&me ce ceata cea de cinste

508
 •preoţilor, ca un lucru m a i plăcut lui D u m n e z ă u , de-a pururea să cuvine m a i mult a să
c j BS ti şi a să milui, pentru că d u p ă adevăr aceştiia sint cei ce s(ă) apropie d e lumina cea
jieapropiată, adecă preoţii lui D(u)mnezeu, şi m a i vîrtos că tot norodul creştinescu, prin
s gî)ntele lor rugi cătră Mîntuitoriul nostru, alcătuiescu, şi în toate zile necontenit pre cel
jaalt milostiv D u m n e z e u pentru iertarea greşalelor noastre sint rugători. Ci dar pentru
utai ca aceste ce să învrednicesc la înalta şi d(u)hovniceasca slujbă c u m să nu să cadă a-i
acroti şi a i odihni şi în tot chipul să purtăm grij(a) pentru a lor bună stare şi nesupărare.
Socotit-am domniia m e a pentru preoţii ce să află aicea în oraşul laşului, carii
arâtîndu- nc cărţi de la tot(i) luminaţii domni, întru care arată că aflîndu-să ei nelipsiţi de
Ja paza bisericilor şi pe toată zioa săvîrşind d(u)mn(e)zăiasca liturghie, cu cale găsind
s -au iertat de d a j d e a d o m n e a s c ă şi de poclonul vlădicesc şi d e alte dări de toate
îis&neuea dări şi domniia m e a le-am şi înnoit şi le-am întărit ca să f i e în pace de dajdea
•domnească şi de poclonul vlădicesc.
Şi la vremea desetinii de stupi şi a goştinii de oi vor plăti pînă la treizeci de zece
"bucate un leu, d u p ă hotărîrea testamentului. Şi pogonărit de vii să nu plătească, nici
'văcarii.
Aşijdirea să aibă p a c e de podvozi, de cai de olac, însă cît şi pentru agiutorinţă
iarăs(i) să nu fie supăraţi, căCi sînt la oraşul unde iaste scaonul d o m n e s c şi slujesc ziua şi
noapte şi roagă pre D(u)mnezău pentru pravoslavnicii d o m n i cei prestăviţi şi pentru cei
vii ce domnescu ţara aceasta, şi pentru toţ(i) pravoslavnicii creştini.
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţ(i) domni, ce vor fi în u r m a noastră cu
''domniia ţării aceştiia, să nu strice această milă ce a m făcut cu acest sobor preoţesc ci mai
1
ales să aibă a întări, pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa a însumi domnii mele, N o i Grigorie Alexandru
Ghic,, v(oie)voda, şi credinţa a preaiubif(i) fiilor domnii mele, Dimitrie şi Alexandru
v(oie)vod, şi credinţa a tuturor boierilor domnii mele, a mari şi mici.
S-aii scris de Gheorghie izbaşa.
V(ă)i(ea)t 1764 iulie 9.
Ion Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
/H.ch-hpAKe Pwc(e)T ? Awr(o)4>(e)T npwMMTOX <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului de Gheorghi izbaşa.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/115. Orig., hîrtie difolio
(50 x 36,7 cm.), filigran, cerneală neagră (la semnătura domnului, cu firicele de aur), sigiliu domnesc inelar,
octo<.> ia!, aplicat în cerneală roşie, aproape neimprimat.
EDIŢII: Creşterea colecliunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 108, col. I (rez.).

587 * ' 1764 iulie 10, Iaşi

Grigorie Alexandra.» Ghica voievod confirmă mănăstirii Adriano din Arghirocastro
fRimidia) dreptul de "a lua cîte 50 de lei pe an din vama domnească <din Iaşi>.

f Cu mila lui D(um)n(e)dzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnul Ţării

Moldovii. D e v r e m e că părinţii călugăr(i) ce să află lăcuitOr(i) la sfîntă şi dumnedzăiasca
mănăst(i)re d e Ja Driiano din tîrgul Arghirocastru de la R u m e l e care este zidită de
lustinian împărate, unde să cinsteşte şi să prăznuiaşte hramul Adormirea preasfinţii
; preablagoslovitii slăvirii stăpînii noastre Născătoare d6 Dumn(e)dzău şi p(u)r(u)rea
Ficcoarii M a n i i , ne-au arătatu hrisoave de la luminaţii domni ce au fostu mai înainte de
noi rînduind ca să ia această sfîntă mănăst(i)re cîte cincidzăci de iei la 15 dzil(e) a lui

509
august, iată dar că şi domniia mea ase-minea m-am milostivim ş -am datu s-am nnlvi*'
această sfîntă mănăstire hotărîndu ca să ia din vama g(os)p(o)d pre totu anul act t, ^
de. mai sus scrişi la 15 dzil(e) a lui avgust ca să fie agiutor mănăst(i)rii pentru < c j J S l
untu de lemnu şi tămîiş.
Şi la vreme rînduită cînd este să să isa aceşti bani or de Or putea să vie ai u0j0»
părinţii călugăr(i) ori de nu or putea, dar banii aceştiia tot să s(e) dea în nnulc
egum(enului) de la Sfeti loan Zlataustu de aicea din Ieşi, car6 este mitoh aceiii i'.rihe
mănăst(i)ri. Şi egumenul îi va trimite acolo.
Şi pentru această milă ce-am orînduitu domniia mea datori să fie şi ,iârimii
călugăr(i) ce lăcuiescu acolo a ruga pre milostivul Dumn(e)dzeu pentru buna , -a/I y
liniştea norod(u)lui şi pentru s(ă)n(ă)tatea şi iertarea păcatelor noastre.
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noamă eu
domniia aceştii ţăr(i), au din fiii şi neamul nostru s-au dintr-altu neamu, să nu strice
această miluire ce-am făcut domniia mea cu această sfîntă mănăst(i)re, ce mai vîrtos si
aibă a da şi a întări pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Io Grigorie Alexandru Ghiea
v(oie)vod, şi credinţa a preaiubiţi fiilor domnii mele Dimitrie v(oie)voda şi Alexandra
v(oie)vod şi credinţa a tuturor boiar(i)lor domnii mele, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisov(ul) acesta în scaunul domnii mele, în oraşul Ieşilor, la anii
1764 iul(ie) 10.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d c m . p . x
RFHCKTFMRE P W C ( C ) T R" A W K O ) 4 > ( 6 ) T N P W M H T O ^ <m.p.>.
S-au trecut la condică de Mihălachi Popa.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. loan Gură de Aur - Iaşi, XXV/27. Orig., hîrtie difolio (49 x 36.2 cm.),
filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, parţial imprimat în cerneală roşie.

588 1764 iulie 10, Iasi

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntul loan Zlataust din Iaşi
dreptul de a lua cîte 100 de lei pe an din vama domnească din Iaşi.
Cu mila lui Dumnedzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda dom nu Ţării
Moldovii. f Facm ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti că, viind
înaintea noastră rugătoriul nostru Paisie arhimandritul, egumenul sfinţii mănăstiri Sfeti
loan Zlataustu din Ieşi, ne-au arătatu doo hrisoave: unul de la domniia sa Scarlatu Ghica
v(oie)voda şi altul de la domniia sa loan Theodor v(oie)voda, întru care tot asemenea
scriind că au cercetata domniile sali pentru starea şi odihna oreşenilor cum să afla. Şi au
aflatu că întăi pintra gazdili di oaspeţi turci ci vin cu poronci înpărăteşti la doinn.i. .-ru
foarti supăraţi atîta partea boierească şi rufeturili Curţii cîtu şi negustorii şi alţi pămînkni
şi orăşeni de aicea din Ieşi, căci îi scotea di pin casil(e) lor totdeauna. Şi cîtu ce mai mare
greu îi scotea şi la vreme de iarnă de pin casă. Şi osăbită supărare că le lua şi
aşternuturil(c) de pin casei(e) lor. Şi unile să prăpădeau de rămînea orăşenii păgţuibaşi.
Şi era mare pagubă şi supărare. Şi au socotit domniile sale ca să facă un lucru de odihnă
să nu să mai supere orăşenii cu oaspeţii turci pi la casil(e) lor.
Şi cercetînd domniile sale, au aflatu un locu aicea în Ieşi şi au făcutu casă să fif
pentru odihna oaspiţilor turci ce vin la domnie cu poronci înpărăteşti, să nu să supere
orăşenii cu oaspeţii turci pe la casil(i) lor, nici să le mai ia borfe sau aşternuturi de priif:
casil(e) lor, ce sâ fie orăşenii toţ(I) odihniţi. Şi au aflatu un loc de casă aicea în Ieşi carş

510
 Ec es® aproape d e Curtea domnească, pe care loc au mai fostu casă făcute de d o m n i a sa
Igjhai vod( ă) Racoviţe pentru oaspeţii turci şi s-au stricatu de n-au rămas nimică. D a r
'jgjjdo că acestu loc de casă este a mănăstirii şi fiindcă locul este aproape şi de
j|jnăst(i)re, lîngă zăplazii mănăstirii, este şi cu supărarea mănăstirii pentru oaspeţii turci.
U Şi au socotit domniile sale cu sfatu de obştie înpreună cu d(umnea)lor veliţii boiari
j g să nu sa f a c ă mănăstirii pagubă şi strîmbătate. Fiindcă acestu loc este datu danie
Ijjgjjjstnu de p o m a n ă de p r e la creştin®. Şi pentru acestu Ioc au făcutu domniile sale
Obicei de milă hotărînd ca să ia mănăstirea pre tot anul din v a m a cea m a r e domnească
jj n ieşi cîte o sută de lei pre anu. Insă aceşti bani p e giumătate, cincizăci de lei, să să dea
% Sfeti Ghiorghie şi cincizăci de lei la Sfeti Dimitrie.
Deci vădzindu şi d o m n i a mea hrisoavili altor luminaţi domni de lucru bun şi cu
Jsfatu de obşte ce au făcut, asemenea dar şi domniia m e a dăm şi întărim aceştii sfinţii
mănăstiri Sfeti Ioan Zlataustu din Ieşi ca să aibă a lua acea o sută de lei pre tot anul din
•vataa cea mare d o m n e a s c ă din Ieşi, însă cincidzăci la Sfeti Ghiorghie şi cincidzăci lei la
Sfeti Dimitrie.
: Şi pohtim domniia m e a şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în u r m a noastră cu
domnia aceştii ţăr(i) au din fiii şi neamul nostru sau dintr-altu n e a m u să nu strice mila
sfinţii mănăst(i)ri, ce mai vîrtos să aibă a da şi a întări pintru a domniilor sale cinste şi
vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Io Grigorie Alexandru Ghica
v(oie)vod, şi credinţa a preaiubiţi fiilor domnii mele, Dimitrie v(oie)vod şi Alexandru
v(.-te)voda, şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boiari cei mari ai Divanului domnii mele,
j . mt alor: Ştefan Rosăt vel logofăt, i Ioan Sturdza vel vor(nic) d e Ţara de Gios, i Lupul
H ş; /el vor(nic) de Ţara de Sus, i Vasil(e) Razul hatman i pîrcălab Suceavschii, i
Ioidache Balasache vel post(elnic), i Ioan Cantacuzino vel vist(iernic), i Costache
Gulnano vel spat(ar), i Costache Conachi vel ban, i ...' vel pah(arnic), i Constandin
Păi'Jie vel stol(nic), i Panaiodor vel cămănar, i ...' vel comis şi credinţa a tuturor
boi.iilor domnii mele, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisov(ul) acesta în scaunul domnii m i l e , în oraş(ul) leşilor, la anul
17b • iulie 10.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d c m . p . x
Â-HCK'HPAKH P W C ( C ) T r" rtwr(u)4>(e)T npwMMTw\* c m . p . x

iHMiWH FApreA(fc-) mtCAX-

s-au trecut la condică de Mihălachi Popa.
uh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XXV/26. Orig., hîrtie difolio (48,8 x 36 cm.),
ţeineal i neagră, sigiliu domnesc inelar octogonal din 1764, slab imprimat în cerneală roşie.

Loc liber în orig.

589 1764 Iulie 10

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă preoţilor iezuiţi polonezi din Iaşi scutirile de
djri ;>'.. rdate de domnii anteriori.

Zu mila lui D(u)mnedzeu, Io Grigorie Alicsandru Ghica v(oie)voda, d(o)mnu

T(ă'r'ii) Moldavii. Facim ştire cu acestu hrisov a domnii mele pentru preuţii iezoviţi
leşey: di aifce, din leş(i), carile viind înainte domnii mele, au arătat cărţi domneşti, atîta
dl la răpoosatul întru fericire, domnii sa Grigorii Ghica v(oie)vod, unchiul domnii mele,

511
şi di la domnie sa Matei Ghica vod(ă) şi di la domnie sa Scarlat Ghica vod(ă), cît: M di la
alţi luminaţi domni, pentru mila ce-au făcut cp aceşti preuţi.
Pentru acie, iată şi domnie me asămene niram milostivit asupra lor şi le-am iiăi.i
cu acestu hrisov a domnii mele acea milă, prin care hotărîm: la vreme desătenii, să
scuti cindzăci stupi di desătenă şî la vremea goştinii, să scutească o sută oi de Î: stină,
cum şi pentru trii cai ce au, iarăş(i) să aibă a scuti di văcărit şi cuniţă, cînd să va î,ii mpla
să fie vreodată. '
Şi la vreme vădrătitului, iarăş(i) să s c u t e a s c o ' ă trii sute vedri di vin, ce ^^r ieşi
din viile ce au, precum şi pogonăritul pe şasă pogoani de vii ce au, iarăş(i) nici un bau
pogonăritul să nu de pe acele vii.
Pre toate aceste bucate di mai sus scrisă nici un ban să nu de, nici să s(e) s ipsie.
Aşijdire, şi pentru o pivniţi cu băutură ce vor ave, în leş(i), iarăş(it m-am
milostivit domnie me şi am iertat acea pivniţi, să" fie scutită de camănă, de be, măn, di
branişti, di cepărit, de buor, de loc agesc şi di pecete agească şi de alte angării, j ; toati
cît(e) or fi pe alti pivniţi. Iar această pivniţi întru nemică să nu fie supărată.
Pentru care poroncim domnie me, dum(neavoastră) boieri i voî sluj(i)torfi), care
viţ(i) îmbla cu slujbele de mai sus arătat(e), după cum poroncim domnie me. ti >t sâ vâ
feriţi şi să daţ(i) bună paci, mai multă supărare să nu faceţi, că cini i-ar faci mai i .alt val
peste cart(e) domnii mele, unii ca acie să vor pedepsî de cătră domnie me. ; .ceasta
poroncim.
L(ea)t 1764 iul(ie) 10.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d c m . p . x
A-KCK-hpAKH Pwc(e)r r" Awr(«)^(e)T npwMHTWx <m.p.>.
Ion Ghind(ă) log(o)f(ă)t de taină DHCAB c m . p . x
S-au trecut la condică de Mihalachi Popa c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIIÎ/225. Orig., hîrtie difolio (44,6 x 31 cm.), cerneala neagră
(intitulaţia şi unele litere din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.) aplic3t
în cerneală roşie, avînd în scutul oval capul de bour cu coarnele drepte cu o stea cu şase raze între ele, în
dextra şi senestra botului soarele şi luna nouă, scutul fiind timbrat de o coroană închisă şi avînd de o parte şi
de alta slovele: I - T / f l - r / s - e / 1764 (Io Grigorie/Alexandru Ghica voievod. 1764).

EDIŢII: Codrescul, Uricariul, V, ed. I, p, 432 (rez. cu alfabet de tranziţie).

1
Omis.

590 1764 iulie U

Ostahi Ceapă croitor şi soţia sa Paraschiva vînd lui Pavăl Bantăş o casă cu o bucată de loc
de pe Uliţa Hagioaiei, cu 150 de lei.

t Adecă eu, Ostahi Ceapă croitoriu, dimpreună cu fămeia mea Paraschiva, faia lui
Vasile Rugină stoleriul, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dum(nealoî)
logofătului Pavăl Bantăş şi a giupînesii dum(nealui), precum să s(e) ştie că, cutnpărînd
eu o casă cu locul ei de la Costandin, cumnată-meu, şi de la Catrina, cumnata me. fraţii
nevestii mele, care casă este lîngă casa dum(nealui) pe Uliţa Hagioaie, de a noastră
bunăvoie, de nime siliţi, nici asupriţi, ne-am învoit cu dum(nealui) şi i-am vîndut acea
casă cu o bucată de loc, adecă 20 p(o)l de stînjini i 2 palme în lungu, din Uliţa Hagioaie
pînă în locul Scorţescului şi 8 p(o)l stînjini i doao palme în curmeziş de Ia vale despic
Uliţa Hagioaia şi 4 p(o)l stînjini i doao palme în curmeziş din deal despre locui

512
 «Icorţescuiui. adecă giumătate din tot locul, din locul ce am cumpărat eu de la Costandin
Cairina, fraţii nevestii mele, drept una sută cincizeci cinci lei. Iară zapisul cu carele am
î m p ă r a t noi şi alte zapise vechi nu le-am dat la dum(nealui) ci le-am poprit la noi,
'geotru locul ce ne-au rămas noao, pe care loc ne facem casă acum. Şi făcîndu-ne
clum(nealui i plată deplin în mînule noastre preţul ce s-au arătat mai sus, i-am dat acest
zapis al nostru ca să stăpînească cu pace în veci fără nici o pricină, şi dum(nealui), şi
îgiupîneasa dumisale, şi cu copiii şi nepoţii şi strănepoţii dumisale.
• . Şi la această vînzare s-au tîmplat şi alţi mahalagii şi boiari, carii mai gios s-au
iscălit; şi pentru credinţă ne-am pus şi noi degetele.
1764 iulie 13.
Eu, Ostahii Ceapă, am vîndut 1 .
" Eu, Paraschiva fămie Iui Ostahi, am vîndut cu voie mea 1 .
Tănas(e) Gosan logofăt ot vist(ierie) < m . p > ; Ion Boşii of vist(ierie), martur
<m.p>; Gheorghi ot vist(ierie), martur <m.p.>; Dumitru căpitan, martor <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 1764 iulie 13. No.
14 Zapisul iui Ostahi Ceapă, ce vinde giumătate den locul său lui Pavăl Bantăş.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/23. Orig., hîrtie difolio (33,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, două
ar.prtnie digitale.
1
Amprentă digitală.

59? 1764 iulie 14

Grigorie Alexandra Ghica voievod confirmă preoţilor de la cele două biserici din Curtea
J înne iscă scutirile de dări acordate de domnii anteriori.

Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, d(o)mnul Ţării

Moldovi'i. Bine vrîndu domnie mea a urma lucrurilor celor bune ce au făcut şi au lucrat
şi alţi luminaţi şi fericiţi domni ce au fost mai înainte de noi, de s-au miluit pre svintele a
lui Dumnezeu lăcaşuri,5 ' mănăstiri sij biserici,' unii cu vinituri din viniturile domneşti,
•> '
alţii
>
cu moşii din hotarăle domneştii Volnici fiindu ca nişte stăpîni acestui pămînt al Moldovii
ca să le rămîie vecinică pomenirea. Dreptu aceea şi domnie me cercetat-am şi n-am
trecut cu viciere şi pentru starea preuţilor ce să află slujindu la aceste doo sfinte biserici
din Curte domnească şi am aflat că la slabă stări sintu, cu oarişicari puţină leafă ce avea
tle la visterie şi încă şi aceea cu multă supărare şi rînduială li să da. Cari pentru aceea cu
osabite cărţi a domniei mele am aşezat ca să ia de la visterie la vremile hotărîte, după
cum arată cărţile domniei mele, şi cunoscîndu că puţin li era ace milă ce ieu cu rînduială
ţie chivernisala lor şi a casilor lor şi le-am întărit mila ce-au avut dată cu hrisov de la
domnie sa Grigorie Ioan vodă ca să ia vadra de vin domnească ce să lua pe obicei de la
iMi'bcşIi. de acmu înainte să o ia preuţii şi diiaconul şi cîntăreţul şi calinarhii şi
ţîrcovnicii ce sîntu la aceste 2 bisărici domneşti din Curte ca să le fie lor şi celor ce vor fi
după dînşii vecinică milă de la domnie me. Şi fiindu că vadra aceasta domnească dintru
unceput vădrarii n-au dat, au de au fost vădrăritul în credinţă sau în vînzare, şi acmu
loîărîm cu acestu hrisov al domniei mele de milă vădrărit pc cît vin va ieşi, vadra
aceasta să nu de, ce să fie scutiţi şi apăraţi de cătră vădrari. Insă acest vin cît va ieşi să
aibă a-1 face optu părţi, adică şese părţi să ia preuţii ce slujesc svintele liturghii, trii părţi
preuţi de la bisărica ce mare şi trii părţi preuţii de la Bisărica dispre Do(a)mna. şi o parte
diiaconul cu cîntăreţul, şi o parte calonarhiii cu ţîrcovnicii. Şi preuţii datori să fie, după
513
mila ce-am f ă c u t d o m n i e m e , a mai adăogi ostineala spre rugăciune, adică în toate Zilele
sara, să f a c ă paraclis şi în toată săptămîna, vineri sara, să f a c ă acaftist.
Şi p o f t i m d o m n i e m e şi p r e alţi luminaţi d o m n i cari de D u m n e z e u vor fi orindtjitj
în u r m a noastră cu d o m n i e aceştii ţări, au din fiii noştri sau dintr-alţii, să nu strice acestjj
obiceiu d e m i l ă ce-am făcut d o m n i e m e cu dînşii, ce cît le va da m î n a să adaogă sPH
întărească pentru a domniilor sale vecinică pomenire. •*
L e t 1764 iulie 14.
Io Grigorie G h i c a v(oievo)d c m . p . x
IIpOMHT B6/Y RHCT(HepHHK).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi, Acad. Rom., Documente istorice, XCV/88. Orig., hîrtie difolio (48,6 ^
36,2 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, slab imprimat în cerneală roşie

EDIŢII: Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 30 (orig.); Ghibănescu, Academia şi doc. /asi, în
„Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.); Ghihănescu, Biserica Sf. Nicolae, p. 24 (rez. dezv.).

592 * , 1764 (7272) iulie 16

Ilarie monah dă fiului său Costandin preot la biserica Sfîntul Ilie din Iaşi jumătate din locul
părintesc.

7 2 7 2 c l 7 6 4 > iuli 16.

Scrisoarea m o n a h u l u i Ilarie sin p o p a Istrati ci o dă fiului său, preotul Constandin
de la Sf(întul) Ilie, cuprinzătoare că i-au dat giumătate di loc din locu părinţăscu, însă
giumătate lui şi giumătate surori-sa Măriuţa, între cari şi petrele au pus.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 183, nr. CXV. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fii,.,
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

593 1764 (7272) iulie If,

Ilarie monah dă ginerelui său Antoniu preot şi soţiei acestuia jumătate din locul părintesc
de pe Uliţa Sfîntul Ilie.

7 2 7 2 c l 7 6 4 > iuli 16.

Scrisoarea monahului Ilarie către ginire-.său preotu Antoniu şi preuteasa, căruia au
dat giumătate d e loc din locu părinţăsc, însă giumătate lor şi giumătate fiului său
Costandin între care şi pietre au pus.
După Traian Iehim^ Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 183, nr. CXV. Rez. într-un
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul răpousatului logofăt Cdstache Cantacuzino, nevrîsntcei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.

594 1764 iulie 22, Iaşi

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Dancul scutirile de dări acordate de
domnii anteriori (confirmate, la slîrşitul actului, şi în cea de a doua domnie).
Cu mila lui Dumn(e)zău, Noi Grigorie Alicsandru Ghica voievod, d ( o ) m n u Ţ<a)rij
Moldaviei. D e v r e m e că sfînta bisărică a pravoslaviii noastre pururea ne îndeamnă
dzicînd: „Cercetaţi întăiu împărăţiia ceriurilor să o cîştigaţi că nimică nu va lipsi voaă".

514
 |.j această poroncă a Domnului cu toată osîriiiia să cade să o plinim cu fapte bune şi cu
Milosteniia, că adevărat cel ce va socoti şi va milui pre cei lipsiţi, acela nice odată nu vă
lăraci. ce nelipsit vor fi la dînsul toate de agiunsu şi vor creşte şi să vor înmulţi că
-||(u)r(u)rea are Dumn(e)dzău întru pomenire acea milostenie a noastră şi trimite la noi
îngeri povăţuitori de n e povăţuieşte întru toată calea cea bună, atît în viiaţa această
Şămintească, cîtu şi după moarte, în lumea care va să fie, însutit ne plăteşte Dumnedzău
Jceasta milostenie; cu cîtu dă oarecine milosteniia sa cu inemă curată în sus Domnul
ţl(risto)s priimeşti de la noi şi este împrumutat tuturor celor milostivi. Şi aceasta ne
Izbăveşte de muncile cele de veci şi ne face moşteni împărăţiii cereşti. Ce dar fiindu
âilosteniia de atîta folos sufletescu cum dar să nu cercetăm a alerga cu toată osirdiia
lătră facerile de bine şi mai vîrtos ca să cîştigăm acel sufletescu dar, carili este făgăduitu
Jrmător(i)Ior.
La care voind şi domniia mea a ne arăta următor poroncii ciii dumn(e)dzăieşti,
socotit-am şi pentru sfînta mănăstire Dancol de aicea din Ieşi, unde să cinstescu şi să
prazmuiescu mai marii voievodzi cereşti Mihail şi Gavril, carea este închinată la sfînta
mănăstire ce să numeşte Xeropotamu de [de] la Sfîntul Munte, şi vădzind hrisoave de
miluire ce au avut de la alţi luminaţi domni, iată că şi domniia mea m-am milostivit şi
am miluitu printr-acestu hrisov a domnii mele ca să aibă a scuti în toată vreme domnii
mele aceste bucate: o mie stup(i) la desetină şi optu sut(e) oi la goştină şi o sută vite cu
cai. oncare dare ar ieşi asupra vitelor nici un ban să nu dea.
jderea şi vădrăritul pe vinul din optu pogoane de vie ce are aicea la Ieşi şi pe
" cincisprădzece pogoane ce are la Odobeşti cum şi pogonăritul pe aceste vii să aibă a
: scuti de s-ar întîmpla vrăodata să mai fie.

Şi iarăşi am mai miluit această sfîntă mănăstire întărindu-i şi înoindu-i după hrisoave
• cc are ca să aibă a lua din vama cea mare de aicea din Ieşi pre tot anul cîte 100 lei.
Ce dar pentru acestu lucru plăcut lui Dumn(e)dzău pohtim şi pre alţi luminaţi
fjomni ce vor fi în urma noastră, or(i) din fiii şi neamul nostru or(i) dintr-alt neam, ca să
ţiu surpe această miluire ce mai vîrtos să întărească şi să miluiască pentru a domniilor
«ale cinste laudă şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa domnii mele, Io Grigorie Alexandru voievod, şi
credinţa a preaiubiţi fiilor domnii măle, Dimitrie v(oie)vod şi Alexandru v(oie)vod, şi
(Jredinţa a cinstiţi şi credincioşi boieri cii mari ai Divanului domnii mele, dumnealor:
Ştefin Rosăt vel log(o)f(ă)t, i loan Sturza vel vor(nic) de Ţara de Gios, i Lupul Balşu vel
vormio) de Ţara de Sus, i Vasilie Razul hatman i pîrcălab Sucevschii, i Iordache Bălăsache
yd post(elnic), i loan Cantacuzino vel visternic, i Costache Guliiano vel spatar, i Costache
Conache vel ban, i vel pah(arnic), i Costandin Păi adie vel stol(nic) i Panaiodor vel
câoiănar, i ...' vel comis şi credinţa tuturor boierilor domnii mele, mari şi mici.
Scrisu-s-au hrisovu acesta în scaunul domnii mele, în Ieşi, în cursul anilor de la
Kristos 1764 iuli 22.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.

De vreme ce dumnezăiasca pronie binevoind ne-au suit iarăşi la al nostru domnesc

fi î'rîn i i seu scaonu a aceştii Ţări a Moldaviei şi văzind domniia mea acest hrisov al
flor ni t iele ce au avut svînta mănăstire aceasta Danco din ceelaltă trecută domnie a
noastră, iată dar domniia mea nici acum n-am trecut cu vedere, ce milostivindu-ne dăm
-fi întărim numitei mănăstiri aceştie ca să să urmeze la toate deplin precum să cuprinde
mai sus prin hrisovul acesta puind şi a noastră domnească iscălitură şi pecete.

515
 Şi s-au scris aceasta ia scaonul domniei mele, în oraşul Iaşii, întru a doao domnie
a noastră la Moldavie, în anul dintîi, de Dimitrache Vîrnav vtori logofet. j.
. V(ă)let 1775 avgost9.
Grigorie Ghica vtoievo)d <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului şi acum, întru a doa domnie, 1775 av(gust) 9.
Gheorghii Evloghi <m.p.>.
A-hCK'hfMKe POC(E)T r Awr(o)^(e)T npwmtTox-
XpHCTe r Aor(o)<|k(e)T npwMMTWX-
S-au trecut la Condică de Mihălach(e) Popa.
Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, cu stema decorată (ornament
vegetal) la începutul actului, avînd împrejurul capului de bour slovele: Hu>-l'p/fl-'"/R®€ - k»a,/3-M (|)w
r(pMropi'e) fKAe-LtNAptf) T(HKA) B06B0A(a) 3 ( 6 M A H ) M(«AAAKCKOH), iar deasupra, coroana deschisă la
sfîrşitul actului, sigiliu domnesc inelar, ova! cu o coroană închisă, în cerneală (pe confirmarea din 1775).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 289, nr. 387 (rez. dezv. după orig., hîrtie (79 x 53,7 q
cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. IV).

' Loc liber în orig.

595 1764 iulie 24|

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntului Spiridon din Iaşi scuurOcJ
de dări acordate de domnii anteriori. 1

t Cu mila lui Dumn(e)zău, Noi Grigorie Alixandru Ghica voievoda, domnu lâni
Moldovii. De vreme că blagocestivii domni şi oblăduitorii Ţării Moldovei au miluitu ţ j
au agiutorat sfintele mănăstiri ca pre nişti dumnăzăieşti lăcaşuri cu hrisoave de mile ?i Jsf
afierosiri pentru a lor vecinică pomenire, şi noi, acmu, cu darul preputemicului
Dumnezău miluindu-ne cu domniia ţării aceştie întru preaînaltul scaunul patrii noastre:-
am socotit de rîndul sfinţii mănăstiri a Sfîntului ierarh şi de minuni făcătoriu Spiridon, ce
iaste aice în oraşul laşului, unde cu agiutoriu lui Dumnezău să face şi spital pentru grija
şi odihna ticăloşilor bolnavi. Şi arătîndu-ne şi hrisoave de milă de la domnie sa
Constantin Racoviţă vodă, şi de la domnie sa Scarlat Ghica vodă şi de la alţi luminaţi
domni întru carile scrie ca s(ă) aibă sfîntă mănăstire milă a scuti 500 stupi mascuri la
desătină şi 500 oi la goştină şi 700 vedri vinu la vădrărit şi 40 vite cai la văcărit sau
cuniţă şi 10 liudi oameni streini scutiţi de tot birul vistirii ca s(ă) fie p(o)şluşame sfinţii
mănăstiri, cu care milă să s(e) poată sprejini şi agiutori sfîntă mănăstire şi părinţii de
acolo.
Domnie mea dară văzîndu că cu cale s-au făcut această puţînă milă la „casti
sfîntă mănăstire, încă m-am milostivit şi ani întărit prin domnescul nostru hrisov «. a s(ă)
aibă această sfîntă mănăstire purure a scuti 500 de stupi mascuri la desătină, şi .V" de oi
la goştină, şi şepte sute vedri de vinu la vădrărit şi patrudzăci vite cai la văcărit, ct'iiiţ(ă),
cînd vor fi.
Aşîjdirea, m-am mai milostivit domnie mea şi din osăbită mila noastră i-..ui mai
făcut obiceiu de milă ca,de a pururea să aibă pre tot anul din vama cea mare doi? nească
cîte cincizăci lei la ziua Sfîntului Spiridon, ca să fie de agiutoriu şi chivernisala aceşt|
svinte mănăstiri. Şi părinţii de la această sfîntă mănăstire să aibă datorie pururea a rugŞ
pe Dumnezău pentru iertarea păcatelor noastre şi a altor luminaţi domni ce vor fi dufj|
vreme oblăduitori ţării aciştie.

516
 Ş, ; >ftim d o m n i e m e a şi pre alţi luminaţi d o m n i pe carii D u m n e z ă u îi va orîndui
Ntu»l'>®u la scaunul ţării aciştie să nu strice această milă, ce mai vîrtos să o întărească
. ! j n : r u . 1 >r bună şi vecinică pomenire p r e c u m şi noi am întărit daniile şi miluirile a
s'lltoru Ii.Jj.naţi domni. Aceasta înştiinţăm.
" V(ă)let 1764 iulie 24.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
A-hCKi>pâKe Poc(e)T *f rtwr(o)4>(e)T npwiHTeANW/vitf <m.p.>.
<Pe verso-ul filei întîi>: S-au trecut la condică de Mihălachi Popa.
!
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e > : Ispisoace pentru mile.
: <Scris de mîini diferite în p r i m a jumătate a sec. X I X > : 1) No. 2 2 ; 2) Cîte 5 0 lei
den v j m a g(os)podu la zioa hram(ului) măn(ăstiri)i; 3) 1764 iuli 2 4 ; 4) 5 0 lei să aibă a
lua di la v a m ă măn(ăst)ire Sfîntului Spiridon.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXX VII/11. Orig., hîrtie difolio (48,5 x 36 cm.), cerneală neagră diluată
(intitnl.'tia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat în cerneală roşie, neclar.

596 1764 iulie 28

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Dancul dreptul de a lua din vama
damiKiscă din Iaşi cîte patru ocă de untdelemn şi jumătate de ocă tămîie pe lună pentru candelele
11
Jin mănăstire.

t H W rpHrwpie H A H ^ H A P * ' T H I M B(oe)BWA(â), E W A S F R E » ) MHA(OC)TCH©),

r(oc îuwp^T») 3 ( e ) « A e Mwaaabckwh. Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru
sfînta măn(ă)stire Dancul, de aice din leş(i), unde să cinsteşti şi să brăznuieşte 1 hramul
Sfinţilor Marilor Voievozi Mihail şi Gavriil, care svîntă mănăstire, avîndu hrisoave atît de
<1J> luminaţii domni ce au fostu mai înnainte de noi, cît şi de la răposatul întru fericire
mărie sa Grigorie Ghica vod(ă), unchiul domnii meld. hotărîndu ca s(ă) ia din vama
domnească de aice din îeş(i) cîte patru ocă untu de lemnu şi cîte giumătate de ocă de
tămîie. pe toată luna, ca <să> 2 fie de arsu în candele pe la sfintele icoane. Pentru aceasta şi
domnie mea încă i-am întărit, cu această carte a domnii mele, ca să ia acestu untu de lemnu
şi târ.rie ce arată mai sus, de-a pururea p e toată luna nelipsit, în toată vreme domnii mele;
îasa şi părinţii călugări datori să fie a ruga pre Dumnăzeu pentru noi. Şi poroncim domnie
mc di.m(nealui) vel vameş nelipsit să s(e) de mila aceasta, că aşa este poronca domnii mele.
Aceasta scriem.
V(ă)I(ea)t 1764 iuli(e) 28.
inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu inelar octogonal din
T'jJ. imprimat parţial în cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 290, nr. 388 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (30 x 2.0,7
tir.). verneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 412).

• Aşa în orig.
Rupt.

597 1764 august

Panaite din Iaşi vinde lui Hriste băcan o pivniţă cu două beciuri de piatră de pe Podul
Vechi, cu 600 de lei, bani gata.

t Adică eu, Panaite ficior Mumgiului neguţitor din Ieşi, făcut-am zapisul mieu la
mîna dum(nealui) giupînului Hristii Endreneliu băcal, p r e c u m să se ştie că noi,- di n i m e

517
siliţi, nici asupriţi, ci di a m e a bunăvoie, i-am vîndut dum(nealui) o casă cu pivniţi v
piatră şi cu 2 beciur(i) de piiatră şi cu tot locul ei cît este îngrădit cu zăplaj(i) şi hol
care casă cu locul ei este aicea în Ieşi, pe Podul Vechiu, şi să hotăreşti din sus, (
apus, cu locul casii l u i Andrei armanul, iar din gios, dispre răsărit, să hotăreşti cu |t.
unii casă ce este a biserecii armeneşti, undi să prăznuieşti Sfete Grigorie. Şi locul 11,,
este hotărît, precum arată hotarnica şi zapisul vechiu, adică 21 zăpleazii bisericii, iar N
latul despre uliţe 6 stînjin(i) fără de 2 palme, şi latul de la vale 5 stînjin(i) fără de 2 -
palme.
Această casă cu tot locul ei am vîndut-o eu dum(nealui) giupînului Hristii. dreptu
şesă sute lei, ban(i) gata. Şi mi-au făcut dum(nealui) plată deplin(ă) în mînulfe) mele -
toţ(i) aceşti ban(i) de mai sus scrişi; şi i-am dat şi zapisăle cele vechi a casii la mîna
dum(nealui) ca să I(e) stăp(î)nească cu pace. Care casă şi mie mi-au fost cumpăr(ă)turţă)
de la Carabet şi de la Bogoş ficiorii lui hagi lacob armean, şi lor le-au fosta
cumpăr(ă)tur(ă) de la Floarea armancă, femeia Zaharii, şi de la fiicel(e) ei, preuteas£
Anuţa şi Mariia, cum arată zapisăl(e) cele vechi.
Pentru aceea să-i fie dum(nealui) şi giupînesii dum(nealui), şi fiilor dum(nealui),
şi nepoţilor şi strănepoţilor dum(nealui) dreaptă moşie şi cumpăr(ă)tur(ă) în veci.
Şi în tocmala noastră s-au tîmplat neguţator(i) şi oamen(i) buni, mahalagii, carii
s-au iscălit mai gios; văzînd plată deplin(ă), şi eu încă pentru mai întemeiată credinţa
iscălit ca să-ş(i) facă şi ispisoc g(os)p(o)d pentru această vînzar(e) a mea.
L(ea)t 1764 av(gust).
Eyco riavayiaycriq Movq<;o"oA.vq âţiaţiaxriv avoOev iru^tcru <m.p.>'.
Şi eu, Angheli cumnat lui Panait(e), fratile Aniţii, am iscălit cu voia mea 2 .
Şi eu, Aniţa soţ lui Panaite, am iscălit şi mi-amă pusă şi degitul cu voia mea 2 .
Es der Sahak inci vor anin inţ habule.
Es der Nigonosos inci vor anin inţ habiile.
Es mahtesi Ohanesi vorti Garabedă inci vor anin inţ habule 1 .
Şi eu, cu zisa lui başa Hristea, am scris şi sîntu martur. Simion Burghele <m.p >

<Pe verso-ul filei a doua, scris mai tîrziu>: Locul lîngă biserica arsă.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi. înv. nr. 10182. Orig., hîrtie difolio (36 x 25 cm.), filigran,
cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 94, nr, LXVI (orig.).

1
Eu, Panaite Muzulu, adeverez cele de mai sus <m.p.>.
1
Amprentă digitală.
3
Trei semnături armeneşti (după Ghibănescu, v. EDIŢII): Eu, popa Sava, ceea ce ei vor face (este) cu
a mea voie. Eu, popa Nicolae, ceea ce ie vor face (este) cu a mea voie. Eu, hagi Ioan fiul lui Karabet, ceea ce
ei vor face (este) cu a mea voie).

598 1764 august 1

Dumitru Bantăş vinde Ilincăi Parpaniţoaia casele lui din mahalaua Muntenimii de Sus. cu
500 de lei.

t Adică eu, Dumitru Bantăş, dat-am scrisoare-mi la mîna dumisale giupînes(ei)

Ilincăi Parpaniţoi precum să se ştie că, de nimi siliţi, nici asupriţi, ce de a m e bunăvoie,
am vîndut ale mele drepte casă cu locu lor care este îngrădit prin prejur cu zaplax din
tîrg din Ieşi, de Ia deal de Tîrgul de Sus, din mahalaoa Muntenimii de Sus, care casă

518
 jji! ; i'i şi eu cumpărate de la Gheorghie Panaiote, după cum arată şi zapisul de
.„„r ,r : >are me dinpreună şi cu alte zapise vechi cu care zapis(e) le-au .stăpînit
(ifţorgitie Panaiote pînă ce mi le-a vîndut mie; şi eu încă le-am stăpînit părija] acum; ce
-•emu n> fiindu-mi trebuitoare le-am vîndut şi eu dum(eeaei) giupînes(ei) Ilincăi drept
0 lei : 'are ia acesta bună şi dreaptă vînzare a mea să. nu se amestece nimea.. a o strica
nici a-r '0.,rce înapoi, fiindcă este a mea dreaptă moşie cumpărată pe al meifei] bani. nu

stjpînit >e la părinţi sau danie ci a me cumpărături; şi acum cînd le-am vîndut au fost
piti ştir a tuturor fraţilor ş(i) a tot neamului mieu şi a tuturor mah(a)lagiilor de prin
pregiur Deci să-i fie dumisale, şi giupînesii dumi(sale), şi coconilor dumi(sale), şi
nepoţii . şi strănepoţilor pără la al şaptele neam, bun dreaptă ocin(ă) şi moşie, în veci
nestfeir. jtată şi să o stăpînească săn(ă)toşi întru toate cele de fer(i)cire.
f,: la această învoială a noastră, de bu(nă) vînzare, acum cînd am vîndut
dumi(s i •) s-au întîmplat şi alţi negustori martori şi mahalagii de prin prejur, care mai
gios s-a i iscălit cu numele lor.
F eu, pentru mai adevărată, credinţă, mai gios m-am iscălit ca să se creaze.
'64 av(gust) 1.
h j, Dumitraşcu Bantăş, ani vîndut c m . p . x
) îcopyt Havayixic; p a p r r ţ p o oi avoQev <m.p.> ! .
ndreiu (?) Bantăşu, mart(or) < m . p > .
tl... 2 ot vist(ierie) c m . p . x

- Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul iui Dumitru Bantăş, ce
/înde 1 ncăi Parpaniţoai. 1764 av(gust) 1.
h. St. Iaşi, Documente, CVI/5. Orig., hîrtie difoiio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

' Oheorghi Panaiti, martor la cele de mai sus <m.p.>.

2
Neclar (cîteva litere). r

5l>'> 1764 august 3

Grigorie Alexandru Ghica voievod îi împuterniceşte pe orăşenii din mahalalele
Miutemmea de Sus şi Muntenimea de Mijloc să-şi stăpînească locurile şi. casele lor de aici fără a
pEr bezmen.
Copie
Suret scos asemenea di pe carte cea adevărată, cu iscălitura şi pecete g(o)spod, de
la răpousataul domn mărie sa Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, pentru lăcuitorii din
şraş(ul) Iaşii, carii trăiescu cu casăle lor la doî mahalale, Muntenime de Sus şi de Mijloc,
care carte iaste din anii 1764 avgost 3.

MW ' RPHROPVE ^RTH^^MAP^ N » ™ K(O6)BU.'A(A), Bo»;0'e») MHA(OC)TCUO),

r(O)CII(o)AAP 3(C)M(AH) MWÂAABCKOH.Facem ştire cu această carte a domnii mele,

pentru lăcuitorii orăşeni, carii să află cu traiul lor aicea în oraşul laşii pe locul domnescu,
din mahaloă Muntenimii de Sus şi din mahalaoa Muntenimii de Mijloc, carii prin jaloba
Ibr ce au dat domnii mele ne-au : arătat cum că ei, fiind orăşeni, trăiesc din moşi din
strămoşii lor, cu case şi cu grădini" şi cu livezile lor pe locul arătat mai sus şi pînă acum
Stt'-de mult âu trăit tot în pace şi în odihnă şi supăraţi cu bezmăn' pentru locul caselor lor
rt-au: fost. Iară acum, atît d(umnea)M' vornic(ul) Andronachi» cît şi dumneii jicniceroaia
Mărie şi alţii cu daniile ce au de curînd luate pe tot locul acestor doao mahalale de mai

519
sus arătate, îi supără şi le cer bezmăn pe locul caselor lor şi pe cele ce au pin preg^l
Care după jaloba lor, stînd domnie mea de am luat sama, aşa am socotit, (adică).' d&niiiş $
afierosirile care să fac de domni şi să d a u ori la ce,parte, întăi să socotesc şi cînd ni. aduţ
vreo supărare sau pricini de neodihnă lăcuitorilor bimici, ce aduc vre un folos ca & e i a | '
agiutoriu celor cu daniile, acele danii şi afierosiri sint cu cale şi cu dreptate şi să cart a ^
nestrămutate şi neclintite. Iar cînd nu aduc nici un folos şi pricinuiesc gîlcevi şi supărări
lăcuitorilor, din care de-a pururea şi în toată vremea să supără şi domniia, acele dimii ^
afierosiri să socotesc pricinuitoare de neodihna lăcuitorilor şi supărare săracilor birmn.
Deci dar, fiindcă domnie mea de-a pururea voim şi poftim odihna lăcuiţilor
pentru ca să nu sa supere mai mult oroşenii aceştie care sint trăitori cu casele ior pe.
locul domnesc întru acele doao mahalale, de cătră dumnealui Andronachi biv vel -oimo-
şi de cătră alţii, cu bezmăn sau cu altele, li s-au dat această carte a domnii mele 11 mina
lor, ca de acum înainte să-şi stăpânească fieştecarile dintr-înşii casa lui cu tot lot ni ior,ş
cu livezi, cu grădini, cu ce vor avea, precum şi mai înainte şi dispre toţi cei cu dariile de"
mai sus arătaţi să aibă bună pace, mai mult învăluiţi sau supăraţi să nu fie. Şi acele ok-tri
hotară ce să vor fi pus pe locul acestor doao mahalale de acei cu daniile, în samă să m; si
ţie. Aceasta poruncim.
Grigorie Ghica v(oie)voda'.
Şi protocălită este de dumnealui Ştefan Rosăt vel log(o)f(ă)t procitoh.

Posleduind suretu acesta cu cel adevărat hrisovu din cuvînt în cuvînt şi fiindu
întocma cu cel adevărat, spre încredinţare l-am iscălit.
.,. 2 vor(nic) <m.p.>.
Acest suret l-am scos eu di pe întăritură cea adevărată, asemene posleduindu-o din
cuvînt în cuvînt, acum la anul 1784 mai 13.
Andrei biv izbaş <m.p.>.
Iar carte este trecută şi la condica Divanului a preaînălţat domnului nostru
Alexandru Costandin v(oie)voda, tot în anul acesta, 1784.
Ar. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXIII/97. Copie din 1784.
Ibidem, CXLII/188 a (copie din 1784 martie) şi b (copie din 1814 decembrie după condica de
hrisoave a Divanului).

Arh. St. Iaşi, Documente, CLXII/4 (rez. de Ia începutul sec. XIX).

EDIŢII; Creşterea colecţiunitor, XX(1912), p. 124, col. I (rez. după copia din 1784 martie).

' Urmează menţiunea copistului: „pecete".

2
Nume indescifrabil.

600 1764 (7272) august 3

învoială între Vasile Banu şi fraţii săi, Luca şi Dumitrache, ca Luca să grjjească răposaţii!
părinţi de al treilea an şi să ia jumătate din casele părinteşti, partea lui Dumitrache, pare luase dig;
moştenire nişte bani şi o moară, mai mult decît ceilalţi fii ai preotului Banul.
Facem ştire cu această scrisoare a noastră la mîna dum(nealui) fratelui nostru,
Lucăi, precum să să ştie că, după moartea părinţilor noştri, am împărţit cele c e ni s-au
venit de la părinţi, dar viind vremea acum ca să să grijască răpăosaţii de al treilea an şi
neavînd cu ce, am făcut socoteală cu toţii şi fiindcă Dumitrache, fratele nostru, după
moarte părinţilor, au luat nişte bani pre ascunsu, care s-au şi dovedit osăbit de-aceştie,
încă au luat o moară mai mult decît ni s-au venit părţile. Deci noi l-am chemat şi am zis

520
J â să dea acele ce au luat mai mult, ca să grijască părinţii; el n-au primit să dea nimic,
I Jci la socoteală n-au stătut de bunăvoe lui. Deci noi, văzînd aşea, la înpărţire noastră
f âidesem giumătate de casel6 părinţăşti Lucăi şi giumătate lui Dumitrache, după dreptatea
' ţ 6 g-au făcut între noi, şi acum fîindc-au luat să grijască părinţii, n-am vrut ca să-1 mai
Jscoatem Ja judecată, fiind şi mai mic, ce am zis fratelui nostru Lucăi ca să poarte el toată
•cheltuiala şi să-i grijască, şi pentru grija ce-a face să rămîie şi ce giumătate de casă, parte
f lui Dumitrache, iar LuCăi, de vreme că nu va să dea ce-au luat mai mult; şi s-au priimit şi
fratele nostru Luca c-a purta toată cheltuiala grijii.
Deci noi am dat această scrisoare la mînă, ca de acum înainte niminea Ia casă să
nu să mai amestece, ce singură să ş-o stăpîniască făr-de nici o pricină; care la această
aşezare s-au tîmplat şi alţi omeni bătrăni, care mai gios am iscălit cu toţii.
m c L(ea)t 7272 <1764> avg(ust) 3.
f Vasile Banu. Ierei Grigori sin Banu. Aşijdere m-am primit şi eu şi am iscălit eu,
Dtjinitrache sin popa Banul.
<Pe dos, scrisoare mai nouă cu rezumatul celor de mai sus>'.
Arfi. St. Iaşi, Fond personal Mihai Costăchescu, 1265, voi. I, p. 529-531, nr. 219/13. Copie de M.
Custăchescu, din 25 aprilie 1921, Iaşi, după orig., hîrtie, rupt şi putred (cu reproducerea cîtorva slove chirilice).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 278, nr. CXX1V
•acelaşi text),
1
Menţiunea lui M. Costăchescu.

601 1764 august 5

Ştefan Roset mare logofăt judecă pricina dintre Tasiia uşeroaia şi Andronic armean pentru
ţ> casă din Armenime, pe Podul Vechi, dînd cîştig de cauză celui din urmă.
Facem ştiriS că, din luminată poronca preînalţatu domnu nostru, mărie sa Grigorie
Ale?, tndru Ghica v(oie)vod, s-au giudecat de faţă, înainte noastră, Andronic arman din
Eşi. fratile Crăstei sin lui Ivanu celui bătrîn, ce-au fostu staroste de armeni cu Tasiia
fămeia lui Năstasii uşeriul, pentru un loc de casă din Armenimi, di pe Podul Vechiu, cari
^ti acel locu pe lîngă casa lui Macsim arman soronariu, cumpărătură de la o ţigancă,
Papina iară casa lui Năstasii uşărelul esti în fundul locului celui de la Papina, şi de acestu
locu ce-au fostu a Papinii ţiganei să apucasă Tasiia zicîndu cum l-au cumpărat în 8 lei de
la Papina, şi acmu îl află înpresuratu de cătră Andronic armanul. Dar la zisăle ei nici
mărturii, nici zapis c-ar fi cumpăratu acel locu de la Papina n-au avut să arăţi.
Iar la Andronicu armanu s-au văzut scrisori pe acestu locu: întăiu o carte g(o)spod
de la Costandin Duca vodă din let 7203 <1694> sept(emvrie) 22, cari, cetindu-să, să
adivereşti cum s-au părăt de faţă, la Divan, Ivan armanul cu Marin pentru o casă ce-au
fwsiu a unii preutesă armeneşti ş-au fostu vîndutu lui Latif arcariul şi Latif au vîndut-o
unui ţiganu, apoi ţiganul au vîndut-o lui Ivan armanul; şi fiindu preutiasa nănăşă lui Ivan
armanu. măcară că Marinu era răzăşu, dară s-au datu rămas, din giudecată, şi casa au
rimas a lui Ivan armanu. Osăbit s-au mai văzu tu la Andronicu şi o mărturie hotarnică cu
pecete Porţii gospodu şi iscăliţi 4 vornici de poartă, din vălet 7242 <1733> noem(vrie)
28, întru care mărturie arată că, din poroncă g(o)sp(o)d, au mersu acei vornici de poartă
să ia sama pentru un locu de casă ce-au jăluit Cristea armanu sin Ivan celui bătrîn că l-au
fostu înpresuratu Năstasii uşeriul, şi acel locu l-au fost cumpăratu Ivan armanu tatăl
Crîstii de la Papina ţiganca, car(e) 1 esti acel loc pe lîngă casa lui Macsinu armanu

521
soronariu, iar casa Iui Măstasii uşeriul este în fundul locului celui de la Papina .şi răspta|f
şi-n zapisul uşeriului că locul casăi iui i-au fostu înbletu şi în trecuţii ani la Uliţa Carvăsiujţ
pintri casa Măndanii şi pintre casa luilştocu, şi l-au şi hotărîtu cu trii pietri hotară: opMljM
în fundul grădinii uşeriului, şi doaî pietri din faţa casii lui Năstasii uşeriului.
Şi după aceşti dovezi scrisori încredinţaţi, s-au aflatu locul acesta drept a ţ^g
Andronicu, di pi tata-său Ivanu, cum s-au aratat mai sus şi, după hotarnică, să-j
stăpîniască cu pace, iară Tasiia uşeroaia, dovedindu-să acolisitoarea de locu fără dreptate
încă piste atîţa ani, s-au dat ramasă din giudecată, să n-aibă a mai tragi acestu locu. Igt
cîtu pentru c-au jăluit Tasiia că locul casăi ei este închis dispre toate părţile şi n-ari pi
undi unbla, pentru aceia să-ş caute şi pe unde îi vor scrie zapisăli locului casii ei si i-au
fostu umblarea să i să deschidă locu de umblatu.
Şi precum s-au adiveritu pricina acestui locu am datu această carte de giudecată la
mîna lui Andronicu arm anu să-i fie di credinţa.
1764 avgust 5 d(i)ni.
Ştefan Rosăt vei logofăt.
<în dos> 2 : Locul pe lîngă bisărica arsă.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 95-96, nr. 68. Orig.

1
Aşa în textul editat.
2
Menţiunea Iui Ghibănescu.

602 1 7 6 4 august 9

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Gheorghiţă mazil din Iaşi stăpînirea asupra
unui loc de casă aflat din vale de Curtea domnească hotărnicit de vornicii de poartă.

Cu mila lui Dumnezău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnu Ţării

Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domniei mele, pentru sluga noastră Gheorghiţă
mazil de aicea din Iaşi, carele ne-au arătat hrisov de la domnia sa Grigorie Ioai
v(oie)vod, din văleat 7271 <1763> mai 15, danie şi miluire pe un loc de casă pe un loc
g(o)spod de aicea din Iaşi, ce este în costişă, din vale de Curtea domnească, supt Gunoi,
pe care loc are el şi două case cumpărate, la care, din poronca domniei sale orîn mit-au
cinstit si
»
credincios boieriul domniei mele, dumnealui • • •
Costache Manolache i n / vd
logofăt, şi hotărnici de l-au hotărît prin pregiur cît este fără de supărarea altor mi! .-iagti
pe boierii noştri Lupul Hadîmbul i Alexandru Haciul vornici de poartă, de la care idnd
domnia sa şi mărturie hotarnică încredinţată cu iscăliturile lor şi cu pecetea 1 '«ţii
g(o)spod, scriind că, după poroncă, mergînd ei acolo au strîns mahalagii dc pe
împregiur, şi făcînd stînjăn de opt palme au început a măsura din pod, din Uliţa
G(o)spod, pe din sus de casa lui Ioan uşerelul şi pînă în locul Catrinii măturăriţei s-t ti
aflat 14 stănjăni, undi s-au pus şi piatră hotar pîn-în hudicioară; şi de acolo pe di la vali
pe dispre Bahlui, alăturea cu locul Vasilcăi măturăriţei, pînă în locul lui Toader ai. a tul
s-au aflat 11 stînjăni şi giumătate, şi de acolo pe lîngă locul lui Toader arnăutul j un în
hudiţa ce să pogoară din Podul Domnesc, s-au pus piatră hotar, şi s-au lăsat şi hu n , dc
doi stînjăni pentru toţi mahalagii, care hudiţă este pe din dos(ul) casei arnăutului; din
hudiţă în gios pînă în iocul casei lui Sofronie aprod s-au aflat 7 stînjăni, unde s-ar pus a
piatră hotar; şi din locul lui Sofronie aprodul la deal pînă în pod, alăturea cu locul lu
Gheorghi Ghiurgiul uşerul, despre amiazăzi s-au aflat 9 stînjăni, unde s-au pus şi pialrl
hotar lîngă pod; şi de acolea alăturea cu Podul G(o)spod pe. dispre Curtea domnească.

522
 ,:0 Jui Gheorghi Ghiurgiul şi pînă la hudiţa ce s-au lăsat pentru toţi mahalagii s-au
s* -ijăni şi hudiţa de doi stînjăni; şi din hudiţă în sus tot alăturea cu podul, pînă în
jfcul lui i iran uşerel s-au aflat 3 stînjăni şî giumătate, unde s-au pus şi piatră hotar. Şi
-colo s-au încheiat tot locul' de măsurat din giur împregiur; şî aşa măsurîndu-1 numiţii
hotărnici pe acel loc l-au stîlpit şi cu pietre hotară, dînd şi mărturie hotarnică; d u p ă care
niârturie hotarnică i s-au dat şi de cătră domniia sa întăritură.
Pentru care, iată, şi domnia m e a asăminea m - a m milostivit şi a m întărit slugii
l a s t r e lui Gheorghi mazil, acel loc cu toate semnele hotară, ca să fie lui şi de la domniia
mea danie şi miluire şi hrisov şi întăritură, lui, şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor,
nuclătit şi nestrămutat niciodată, în veci.
1764 avgust 9.
l{ie44N Poc(e)T e m AU>r(o)<{>(e)T npuNM-rwx-
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/22. Orig., hîrtie difolio (46 x 35 cm.), restaurat, cerneală neagră
(jntitulaţia şi unele majuscule din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.),
aplicat în cerneală roşie, slab imprimat.

603 1764 a u g u s t 31, Iaşi

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi scutirile
acordate dc domnii anteriori şi acordă noi scutiri spitalului din incinta mănăstirii şi celui de
ciumaţi din Codrul Iaşilor.

Cu m(i)la lui D u m n e d z e u , N o i Grigorie Alixandru Ghica v(oi)evod, domn(ul)

Ţării Moldovei. F a c e m ştire cu acestu hrisov a domniei m e l e tuturor cine p r e dînsul vor
căina sau cetindu vor auzi că, iată, au venitu înaintea domnii mele şi înaintea a tot Sfatul
nistru precinstit şi al nostru sufletescu părinte, svinţiia sa mitropolitul Irinupoleos chir
Sofronie. epitropul m(ă)năstirii Sv(î)ntul ierarhu Spiridon d e aicea, din oraşul Ieşilor, şi
ne-au arătat cîteva hrisoave de Ia luminaţii domni ce au fostu mainainte de noi, de
obiceiuri de milă şi pentru trebuincioas(e) cheltuiale a spitalului ce s-au făcut la această
sfîntă m(ă)n(ă)stire, care este de folosul obştii şi mîngîiarea şi căutarea şi hrana a
ticăloşilor bolnavi, atîtî peminteni cîtu şi streini, parii s-or întîmpla dup(ă) vremi.
Deci dar, şi domniia. mea, dup(ă) ce, cu mila lui Dumnezeu, ni s-au dat domniia ţării
aceştiia la strămoşăscul nostru scaon, luminata fiindu din dumnezăiasca râvnă şi din inima
noastră cea cu totul plecată spre facerile de bine, aşă bine am voit ca să f i m următori acelor
• mainainte de noi luminaţi şi fericiţi domni. Iată că asemene ne-am milostivit şi toate aceste
mile le întărim şi le afierosim şi domniia mea pentru trebuincioas(e) cheltuiale a spitalului
de mai sus pomenitu.
întăiu, de la ocnile domneşti să aibă a lua de tot drobul de sare cîte una para pe toată
sarea ce să scoboară din deal, Şi în toţi anii să s(e) ia acestu venitu şi nimeni scutit să nu fie,
nici cei ce vor cumpăra sare, nici cei ce vor lua sar(e) de la domnie, ce toţi să plătească
paraoa aceasta a spitalului.
Aşijderea să aibă a lua de la neguţători ce aduc negoţ de Lipsea (afară d e v a m a ce
plătescu ei la carvasaraoa domnească) 1 , agiutor la cheltuiala aceasta a spitalului, de totu
carul cîte cu doi boi cîte 15 lei noi de car.
' Aşijderea şi de la neguţătorii lipţcani carii nu vor descărca m a r f a lor aicea, în
ţar(ă), ce sîntu trecători, de la toţi aceiia să aibă a lua pe giumătate, ladec(ă) cîte 7 p(o)l
lei de carul cu doi boi. Iar de la alţi negustori, ori creştini, ori jidovi sau oricine, de la toţi
aceiia (afar(ă) din lipscani)', să să ia într-aceasta chip: adecă de bucata de postav supţîre

523
cît(e) 1 leu, şi de bucata de postav ecstra şi novigaton cîte 90 bani, şi de bucata de josţ^:
mai gios cîte 60 bani,
Aşijdirea şi pe venitul mortdsipiei de aicea, den tîrgul Ieşii, ce să cbiema a
doâmnii, ce iarăşi cu hrisoave domneşti s-au datu aceştii svinte măn(ă)stiri, asemene
întărim ca să să păzască şi această danie nestrămutată în veci de la mănăstirea aceasta,
pentru trebuinţa spitalului, dup(ă) hotărîrea condecii visteriei.
Şi pentru doftorii ce vor fi la spital, niciodată să nu aibă vreo supărare de cătră
doftorii domnii. Şi ori la ce vreme, şi încă cîndu le va prisosi vreme piste obicinuita
trebuincioas(ă) slujba lor, a spitalului, s-ar întîmpla să-i cheme vreun bolnav de aicea, din
oraş, sa aibă voie să margă şi nici atuncea să n-aibă vreo supărare de cătră doftorii domnii.
Osăbit ne-au mai arătat numitul arhiereu şi alte hrisoave domneşti de milă, intra
care arată că deosăbit de milile ce s-au fostu rînduitu pentru trebuincioas(e) cheltuiale ce
să făcus(e) la măn(ă)stirea Sfîntului Spiridon, care sîntu arătate mai sus, dar şi cu al
doilea hrisoave a luminaţilor domni mai adaog şi mai întărescu arătîndu că
necuprinzîndu-s(e) trebuincioas(e)le cheltuiale a spitalului cu aceste mai întîi rînduite
mile şi fiindu trebuinţă ca să s(e) mai adaog veniturile (adec(ă)) 1 pentru Ielele doftorilor
şi a spiţerilor şi ale spiţăriei şi pentru alte cheltuiale ce mai era trebuinţă şi încă şi pentru
al tu osăbitu spital ce s-au socotitu să să mai facă pentru boala ciumii, cîndu s-ar întîmpla
să să aţîţe acea boală (de care Sv(î)ntul Dumnezeu de-a pururea să ferească) 1 , caie spital
cu sfat de obştic s-au socotitu să fie la schitul domnescu din Codru, ce iaste aicea,
aproape de oraş, ca s(ă) nu să înpraştie acei pricinuiţi de boala ciumei să s(e) mai
amestice cu alţi oameni s(ă)n(ă)toşi sau să moară pe cîmpi să-i mănînce fiarăle şi
pasările şi să nu moară neispoveduiţi şi neprecestuiţi dup(ă) creştineasca lege.
Pentru aceia s-au ales locul acesta, ce iaste arătat mai sus, acolo să fie aşăzarea aceka
pricinuiţi de ciumă, avînd căutare de toată grija şi hrana lor din veniturile m(ă)n(ă)suri(i)
Sv(î)ntului Spiridon, întru care iarăşi am socotitu şi domniia mea că este un lucru toarte
bun, trebuincios la oraşul acesta şi cu cale şi folosol obştii. Şi iată că şi de cătră domniia
mea am întărit şi am afierosit ca s(ă) fie bine păzită rînduiala şi acestui spital de ciumaţii
cum şi pentru alte neagiunsur© ale cheltuialilor spitalului de la Sv(î)ntul Spiridon ca s(ij
fie pentru acele de mai sus arătate trebuincioas(e) cheltuiale, dup(ă) hrisoavele ce ni-au
arătat, asemene întărim adec(ă) 1 p(o)l bani să ia de toată oca de cear(ă) din toată ţara care
va scoate din ţară afară, şi macar vreodată şi domniia de ar cumpăra niscareva ceară. 4 <
ducă la Ţ(a)rigrad, dar banii aceştiia a spitalului tot să plătească.
Aşijderea să s(e) mai ia cîte 2 lei de toată butea de vin şi 1 leu de boloboc pe v nul
ce vor cumpăra oricine şi ori de la care ţinut de aicea din ţar(ă) şi-1 vor duce la Ţaia
Leşască sau la Ţara Ungurească sau prin raia. Iar pe vinul ce-1 duc în Ţara Căzăcească
carii plătescu vama mare, de la aceia să s(e) ia numai cîte 1 leu de bute.
Aşijdirea, să s(e) mai ia cîte 1 para de tot carul de lemne de foc ce s-ar po; irî le
tîrgul Galaţilor de vînzare. Iar cei ce vor aduce lemne cu carăle lor pentru trcU.inţa
caselor lor, ac6ea să nu s(e) supere cu nimică.
Aşijderea, să aibă a lua această sv(î)ntă m(ă)n(ă)stire de toată cheresteaoa ce sa va
coborî la schelea Gălaţilor, adec(ă) de toată pluta de lemne de foc cîte 1 leu de pluta de
cherestea 2 lei; şi de toată pluta cu catarguri iarăş© 2 lei, şi doi lei de toată pluta cu armei
şi doi lei de toată pluta cu sirinuri şi doi lei de toată pluta cu trencheturi, şi doi lei de şăici ce
să sciboară pe Şiret cu albii sau cu altă cherestea; şi trei bani de toată scîndura de brad; şi 3
bani de tot dulapul; şi un ban de toată grinda şi şesă bani de tot tahtalîcul. Acestu venitu
pîn(ă) acum fiindu că să lua de la acei ce cumpăra cheresteaoa din care să pricinuia mare

524
S-«igubâ spitalului, acum iată s-au hotărît pentru toate veniturile aceste plutaşii ce duc plutile
S.-uff- Ş» csi ce duc şăicile şi alte chereste de această arătată mai sus, aceştiia cîndu vor
-d^cârcv cheresteaoa la Gălaţi să dea şi ei venitul acesta la omul m(ă)n(ă)stiri(i), ce-1 va
rînduit, cum şi ei la încărcatul cherestelii să-şi ia b a n i ® aceştiia de la acei cu
Cjjercstc :oa, dup(ă) hotărîre domnii mele ce s-au făcut cu sfat de obştie.
rt -ijdere, să aibă a lua cîte 2 parale de bucata de fier ce să sfarămă în tîrgul leşilor
,iîn tîrgul Galaţilor. Şi nimeni alţii să nu fie slobozi a r u m p e fier nici la tîrgul Gălaţilor,
, 0 numai la locurile m(ă)năstirii, unde a fi rînduit; şi acestu lucru a bolniţii, care iaste
,je mare folos obştii s-au socotitu şi s-au hotărît ca s(ă) fie în purtarea de grij(ă) a
epitropii or mănăstirii carii vor fi rînduiţi de domnie.
Şi orînduim domniia mea şi patru boiari mari nazîri; pe dum(nealui) vel
} 0i: (o)f(ă)t, i dum(nealui) hatman, i dum(nealui) vel post(elnic) şi dum(nealui) vel
vist(iernic) ce vor fi după vremi ca s(ă) aibă datorie din an în an să margă a trei zi după
zioa prăzmuirii Sv(î)ntului ierarhu Spiridon. însă acolo, la mănăstire, să margă, iar nu
aiurea la alt loc să facă sama mănăstirii. Şi la sama aceasta să fie şi doi igumeni, de
Galata şi de Golia, şi aşa să se caute sama epitropilor ce vor fi dup(ă) vremi şi în toţi anii
aiiia de toate veniturile, c u m şi de toate cheltuielile anului ce să vor face la botniţe. Şi
nica s:tm(ă) pe tot anul să să treacă la condica m(ă)n(ă)stirii şi să fie iscăliţi aceşti de mai
.ui rînduiţi nazîri. Iar cîndu să va întîmpla să prisosască ban(i) din venituri pentru
iiubumdoas(e) cheltuiale a spitalului şi va fi trebuinţă a să cheltui şi la alte lucruri a
u:ăn(ă)stirii, să aibă voie.
Âşijdirea, să aibă datorie dumnealor boierii orînduiţi Ia Sfete Spiridon din an în an
să ia sama şi igumenului de la schitu de toate veniturile schitului c u m şi de cheltuielile
ce s(a) vor face. Dar la veniturile schitului să nu s(e) amestice nici să ia macar un ban la
Sveft. Spiridon, ce acolo să s(e) cheltuiască la trebuinţile schitului, c u m nici de la Sfete
Spiridon să nu s(e) dea nimic la treaba schitului, fără numai la trebuinţa ciumaşilor,
cîndu să va întîmpla primejdiia a c â a , dup(ă) c u m s-au zîs mai sus, atuncea să să dea de
li Sfeti Spiridon dtip(ă) trebuinţa ce Va fi. Iar alte venituri fieştecare măn(ă)stire să-şi
stăpînească ale sale, pentru ca să poată fieştecare măn(ă)stire a să chivernisi cu bună
starea sa. Şi cîndu s-ar întîmpla trebuinţă vreodată a să face igumen(i) la schitu, cu
alegi re epitropilor de la Sv(î)jiţul Spiridon să să facă, iar cu altu chip să nu s(e) facă.
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni ce Dumnezeu va rîndui în urma
noastră cu domniia ţărăi aceştiia, sau dintr-alţii, ca nicidecum bună aşăzarea aceasta să
nu o strămute, ce mai vîrtos să o întărească şi să miluiască pentru a domniilor sale cinste
şi vei inica pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele, Noi Grigorie Alexandru Ghica
v f t ' s i v o d , şi credinţa a preaiubiţi fiilor domnii mele, Dimitrie v(oie)vod şi Alexandru
v i o i o v o d , şi credinţa, a cinsţiţi şi credincioşi boieri cei mari a Divanului domnii mele:
•tuiir. ealui Ştefan Roset vel log(o)f(ă)t, loannă Sturzea vel vor(nic) de Ţara de Gios,
LLJ-]III Balşî vel vor(nic) de Ţara de Sus, Vasilie Razul hatman i pîrcălab Suceavschii,
Iordache Bălăsache vel post(elnic), loannă Cantacoz(i)no vel vist(iemic), Costache
Guliiano vei spathar, Costache Conache vel ban, Manolache vel pah(arnic), Costandin
Pălade vel stolnic, Panaiodor veî căm(i)nar, Iordache Panaiotache vel comis şi credinţa
tuturor boiarilor Divanului domnii mele, mari şi mici.
Scrisu-s-au hrisovul acesta în scaonul domnii mele, în oraşul leşilor, în anul
dintîiu a domnii noastre, în a şasele lună, de credincios boiariul domnii mele, Gheorghie
«ori log(o)făt.

525
 La anii de la Hristos 1764 august 31 d(i)ni.
Io Grigorie Ghica vod(ă) <m.p.>.
AacKâp P W C C T ?" A w r ( o ) < | . ( E ) T npwMHTW)( <m.p.>.
Trecutu-s-au la coîidica Divanului de Vasile Armăşescu diiac de divan.' -
<Pe verso, scris -de aceeaşi mînă>: Pentru spitali şi pentru toate venilurjjg
<completat de altă mînă>: de la Ghica vodă. i
<De altă mînă din aceeaşi vreme>: No. 16 <şters>; No. 23; 1764 august
Grigorie Alecsandru Ghica v(oie)v(o)d.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. 9. Orig., perg. (90 x 62 cm.), cerni, .li m.:..,^'
(intitulaţia, majusculele din text, data şi ornamentul floral flancat de două acvile negre în c; -
semnătura domnului şi sigiliul domnesc, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal din j { |
1,6 cm.), aplicat în cerneala roşie (neclar).

1
Aşa în orig.

604 1764/7273 septembrie 7, Bucu reşti ^

Ştefan Racoviţă voievod, domnul Ţării Româneşti, închină mănăstirii Sfîntul Spiridon din
Iaşi mănăstirea Sfînta Maria din Roman cu cele două metoace ale ei: biserica Prorocul Sarnuil din;
Focşani şi cea dm Budeşti.

Iw i|ie4>«l A\H)ţaH PâKOBHUTi B ( O 6 ) B ( O ) A U ) , B(O)>K'I6I0 M(H)A(O)CT'I»,

r(O)cn(*)AU)p 3e«AH EA41(HCKOH. Toate lucrurile ce se fac cu gînd bun şi plăcut lui
D(u)mn(e)zeu şi mai vîrtos cînd sînt după orînduiala şi întocmirea d(u)mn(e)zeieşulor
porunci, nu numai sînt cu adevărat plăcute lui D(u)mn(e)zeu, ce şi de toţi sînt lăudate şi
priimite. Acest fel de lucruri dar cînd se fac, mai ales pentru paza bună stare, întărirea.»
adăugirea spre folosul d(u)mn(e)zeieştilor lăcaşur(i), pre cei ce le lucrează îi face
vrednici şi mai de mari d(u)mn(e)zeieşti răsplătiri şi laude: de vreme ce de către toţi se
laudă şi se fericesc cei ce arată spre d(u)mn(e)zeieştile lăcaşuri cu faceri de bine. Şi încl
mai vîrtos cînd aceasta o face în patria sa şi la mănăstiri cari sînt întemeiate penUu binele
şi folosul obştei, ca unii ce prin nevoinţa ce fac către acestea îşi zidesc pentru sincşi
lăcaşuri
5
vrednice înfrumuseţate
»
în ceruri. - ş

Deci dar, acestea socotind şi domnia mea şi din rîvnă d(u)mn(e)zeiească fiind
îndemnată, printr-acest domnesc al nostru hrisov, dăm şi închinăm la mănăstirea din
oraşul Iaşilor a iui S(ven)tîi Spiridon, unde este şi spital de bolnavi, ctitoriceasca noastră
mănăstire, a preasfîntei de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară Mărie, ce se află
din temelie zidită în Ţara Moldovei, la Roman, şi cu toate cele de trebuinţă şi de
podoabă, mişcătoare şi nemişcătoare, îmbogăţită şi înzestrată de răpoosatul întru fericire
fratele domniei mele Constantin vodă Racoviţă, după a căruia pristăvire rămîind aceasta
mănăstire întru moştenirea domnii mele, ca unul ce sîntem după dreptate şi dupf
orînduiala clironomiei adevărat ctitor, legăm şi închinăm această a noastră mai sus
numită ctitoriceasca mănăstire de la Roman împreună şi cu două metoace ale ei, adică
ctitoriceasca noastră biserică din Focşani, la carea să prăznuieşte fericitul Prooroc
Samuil, i biserica de la Budeşti la mai sus numitul spital din Iaşi a Sfîntului Spiridon,
orînduind prin hrisovul acesta a domniei mele, ca de acum înainte să fie supusă şi supl
stăpînirea şi chivernisala acestui spital a lui S(fin)tii Spiridon, împreună şi cu toats
daniile si
,
altele ce are mişcătoare
5 .
si
5
nemişcătoare,
5 7 numindu-să si 5
fiind metoh ţăriŞ
strămutare a aceştii mănăstiri în veci şi să să ocîrmuiască şi să să chivernisească <5
egumenul şi de epitropii ce vor fi după vremi la această mănăstire.

526
 >> ,,hneni din neamul nostru ce vor rămînea moştenitori îe urma noastră, cu n u m e
S L stâi" 1 "titoricească sau în altă pricină, să nu aibă voie nici să îndrăznească a o lua
i; l 0 i i . a de la această mănăstire.
ţ; i bit de aceasta, avînd domniia mea purtare de grijă şi pentru folosul,
ţLtesttfi i. şi buna stare a ctitoriceştii aceştiia a noastră mănăstire, după cum am zis şi a
lm&tob'<i tor ci, am găsit cu cale a orîndui şi aceasta, adecă: epitropii numitei mănăstiri a
®gntul» juridon, atît aceşti de acum cît şi carii vor fi după vreme, să ia cu amănuntul
^ocot». ! i toţi anii de toate veniturile de peste an şi de cheltuielile cele cu cale şi
r'ticbuiTj ase a numitei mănăstiri a preasfintei de Dumnezeu Născătoare. Şi aşa, după
jjnalOjZ'i'-a venitului să ia şi embaticul pe toţi anii ca de la un metoh, de la egumenul ce
u fi r d u i t , iar să nu o îngreuieze cu chirii fără de cale şi piste putinţă. Aşişderea nici
4 ia irt" puţintel decît după analoghiia venitului, ce cu dreaptă cumpănire totdeauna să
păze-*-' buna stare, adăugirea şi folosul numitei noastre ctitoriceşti mănăstiri, şi cea cu
jrepuîc dare de embatic ce este datoare să se dea la mănăstirea lui S(ven)tîi Spiridon să
fie sfintei mănăstiri de ajutoriu şi de întărire, părinţilor călugări de hrană şi de
chiurnisire, iar nouă şi răposaţilor părinţi şi fraţi vecinică pomenire.
Rugăm dar şi p e fraţii noştri întru H(risto)s domni, pre carii Domnul Dumnezeu
bine va voi a-i alege întru stăpînire domni şi oblăduitori scaunului Moldovei, au din
ntamul nostru sau din alţii să înoiască şi să întărească afierosirea aceasta şi prin
lu M avele domniilor sale, ca şi daniile şi hrisoavele domniilor sale, de cei din urmă
i].-u;.iiilor sale să se păzească şi să se întărească.
Ci dar, pentru mai bună adeverinţă şi statornicie a aceştii mai sus izbrănite, am
înt. ut domniia mea hrisovul acesta cu însăşi credinţa domniei mele Io Ştefan Mihai
Ra"< viţă voievod şi credinţa preaiubiţilor domniei m â e fii, Mihai voievod, Costandin
vcii /od. Şi pentru cea desăvârşită hotărîre am întărit şi cu domnesca noastră pecete.
Şi mărturii am pus pe toţi cinstiţii şi credincioşii boiarii cei mari ai domniei mele:
pan Toma Creţulescu v(e)l ban, pan Dumitreşco Racoviţă v(e)l dvor(nic) de Ţara de Sus,
pan Radul Văcărescul vel dvor(nic) de Ţara de Jos, pan Constantin Cîndescul vel
logoiet, pan Athanasie Ipsilant v(e)l spatar, pan Mihai Cantacuzino velichii vistiiariu,
pan T o m a Rafail velichii postelnic, pan Ioniţă Guliano vel cliuceriu, pan Dimitrie
Fotachi v(e)l pahar(nic), pan Iordache Caragea vel stolnic, pan Ianacachie vel comis,
pan Mihalachi vel pitar. Ispravnicii, pan Constantin Cîndescul vel logofăt.
Si
j s-au scris hrisovul acesta în anul dintăi a domniei mele aice,' în scaunul oraşului
»

domniei mele Bucureştii, în anul de la zidirea lumii 7273, iar de la naşterea Domnului
| Dumnezeu şi Mîntuitorului Nostru I(su)s H(risto)s 1764, în luna septembrie 7, de popa
| Horea, dascălul slovenesc de la şcoala domniei mele cea slovenească, ot S(ven)tii
I Gheorghie cel Vechiu .
Hw Iţle^AH BweBwoA« <m.p.>.
Iw Ijle^AH MH^ah P4K0BHivb. BOEBOAU), Bosnie» M(H)A(O)CTYK>,
• r(c>)cri(O)A<»p'K BA^MCKOH.
KWCTSHTMH KT.HA6CKVA b€a <\wrM<f>(e)r npoiHrc\ <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. 8. Orig., hîrtie (70 x 49 cm ), lipit pe pînză verde, rupt
la îndoituri şi mîncat de carii, cerneală neagră (intitulaţia, monograma, majusculele din textul scris într-un
chenar verde şi slovele (I-III/AWI/B-K) ce flanchează stema Ţării Româneşti desenată cu cerneală aurie din
capul documentului, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (2 x 2,3 cm.), din 1764, cu acvila în
centra, aplicat în cerneală roşie (deteriorat), plasat sub semnătura domnului din chenarul ornamentat policrom
de la sfîrşitul actului.
EDIŢII: Gh. Băileanu, Evoluţia juridică, II—III, p. 20-22 (text cu greşeli, după orig.); idem, Istoricul
Spitalului Sf. Spiridon - Iaşi, I, p. 50 (text parţial).

527
605 1764 (7273) septembrie 19
Cîrste Stroescu şi soţia sa, Maria, îrhprumută de la egumenul mănăstirii Sfîntul Ioan 130 de ;
Ici punînd zălog casele din Jaşi.
f Adică eu, Cîrste Stroescu, împreună cu soţul meu, Mărie, făcut-am zapisul
nostru la mîna sfinţii sale părintelui egum(en) de la Sfetii Ioan precum să s(e) şui
<n>'e-au făcut svinţie sa bini cu o sută şi treizeci lei, cu dobîndă din dzeci-do spi /_-,
pe an, şi i-am pus zălog casăle noastri şi i-am dat şi două zăpise a casăi la m i m svntii
sale. Iar de n-am da noi banii şi s-ar tîmpla la vro giudecată, cîtă cheltuială s-er fai c ^
fie toată dispre noi. Şi, pentru credinţă, ne-am iscălit.
Leat 7273 <1764> septembrie'l9.
Eu, Mărie, soţul Cîrstii, platnică.
I tij am mai luat doozeci de lei eu, Mariia soţul Cîrstii Stroescu, şi-i p u ş t a n
pecete ei.
Şi eu, Pavăl sin Ioan, am fost la această tocmală şi mărturisescu şi, neştiinci s.,i m;;
iscălescu, mi-am pus degetul 2 .
Şi eu, Andreiu saigiu, mart(or).
Aceşti trei zapise pre cît au cuprins asemine le-am scos sureturi, la velet i '<65
av(gust) 8, ş-am iscălit.
Ioan Popa log(o)f(ă)t za divan.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XII/15, nr. 3. Copie.

1
Omis.
2
Locul amprentei digitale.

606 1764 septembrie 29

Marele logofăt judecă pricina dintre preotul Grigorie din Muntenimea de Mijloc cu baba
Paraschiva din vecinătatea casei lui dînd cîştig de cauză celui dintîi.

t Facem ştire cu acestă carte de giudecată că, din luminată poronca preaînalţat
domnului nostru, mărie sa Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, s-au giudecat de faţă,
înainte noastră, preutul Grigorie din Muntenime de Mijloc şi cu baba Paraschiva tot de
acolo, din Muntenime, jăluind preutul că nu poate să trăiască de supărărele ce tragi
despre Parachiva, că în toată vreme îl ocărăşti cu fel de fel de ocări, ocărăndu-1 în tot
chipul şi cleventindu-1 cu vorbi necuviioasi prin toată mahaiooa necontenit, fiindcă babţ
Paraschiva şedi aproapi di casa preutului.
L a care stînd noi de li-am luat sama cu amăruntul fiind ş-o parte şi alta de faţă
înainte noastră, am întrebat şi p e baba Parachiva ce ari să răspundă la jaloba preutului. Ia
au răspuns că fiind aproape casa ei de preut, i-ar fi înpresurat locul casăi ei cu un gard
ci-au făcut împregiurul casăi sale. Şi la aciasta, ni-au arătat preutul o mărturie de la
mărie sa Grigorie Ioan vodă din let 7272 <1763> noem(vric) 4, în care mărturie este
iscălit Lupul Hadămbul vornic de poartă şi Tudor Lupu vornic de poartă, întru cari
mărturie adeveresc că fiind iarăşi pricina între baba Paraschiva şi cu preutul Grigorie,
din porunca g(ospo)d i-au orînduit dum(nealui) Manolachi Costachi, fiind vel
log(o)f(ă)t, ca să margă să cercetezi pricina aciasta.
Şi mergînd vornicii de poartă, au strîns toţi mahalagiii ş-au mărturisăt după cum
au ştiut adivărat şi s-au dovedit înainte vor-(nicilor) 1 de poartă că baba Paraschiva ari

528
t u j)pârat(a) acia casă în 5 pol lei, numai lemnul casăi, făr-de loc, de la un Stanciul ţigan
jje la Mărie, fimeia ţiganului, după cum şi ţiganca au mărturisit înaintea vor(nicilor) de
oar tă şi adeveresc mărturii ce sînt în mărturie vor(nicilor) de poartă precum că acel loc
Şlu fost < a ' * u i > 2 Toader Rasul peveţ, socrul preutului Grigorie, şi o bucată dintr-acel loc
| f e r e s c că au dat-o unui preut Toader Rusul pentru sărindari şi o bucată de loc ş-au
! poprit lui. iar o bucată de loc, pe unde iaste casa preutului Grigorie şi a babei Parachivei,
!
a a dat-o zăstri preutului Grigorie; în cari mărturie arată toată pricina şi dovezile pe largul

toii mărturii anume. Şi s-au dovedit că baba Paraschiva esti bună de gură şi cu
Obrăznicie ocărăşti preutul.
Şi am giudecat: baba Paraschiva să-ş şadă în casa ei şi să-şi potoale gura, să nu să
i*®ai ocărască p e preut nici în faţă, nici pe din dos, pin casele altora. Iar de s-ar dovedi de
-.acum înainte că l-ar mai ocără pe preut vreo dată, să s(ă) 1 bată, acolo, în mahala, şi să
j s(â)' de afară din cas(ă)' ca pe o l'imei ră, şi preutul să-i întoarcă banii în cît au cumpărat
î [fnj casa, şi casa să rămăi supt stăpînire preutului. Aciasta înştiinţăm,
r Let ! 764 sept(emvrie) 29.
.. , 3 vel log(o)f(ă)t.
După Al. Saint-Georges, Documente, în „Miron Costin", Bîrlad, An. 111 (1915), p. 101-102, nr. 304.
Orig.
1
Paranteze în textul editai.
2
Omis.
- » Aşa în textul editat.

607 1764 octombrie

Grigorie Alexandru Ghica voievod, stabilind, printr-un aşezămînt, birul armenilor din
Roman, hotărăşte ca aceştia să fie scutiţi de branişte, „adecă pentru finul ce făce armenii pentru
jujdiul gospod".
t Cu mila lui D(u)mnăzău. Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, d(o)mn(ul)
: Tării
» Moldavei. Facem ştire
* cu acestî hrisov a domniei mele tuturor cui să cade a sti '
pentru neguţ(i)torii armeni ce lăcuiescu la tîrgul Romanului, carii, viindu înnainte
. domniei mele, ne-au arătat hrisove şi de <la> alţi luminaţ(i) domni pentru aşezarea
birului lor, că sînt cu ruptoarea la cămară, osăbiţi de altă ţară. Şi cerşind şi de la domniia
rota aşezămînt ca sa ştie cît va fi dare birului lor într-un anu, iată am făcut domniia mea
milă cu dînşii şi li s-au aşezat cu hotărîri dajde birului lor pe an cu ruptoarea la cămară
înlr-acesta chip: adecă pe 22 liud(i) armeni căsari şi 12 holtei, ce sînt cu lăcuinţa în tîrgul
Romanului, să de într-un anu 630 lei pe 6 ciferturi şi un cifert la vreme mucareriului, şi
fia cil'erl cîte 90 lei noi. Şi aşe, pe rînduială, să vor urma ciferturile tot cîte 2 luni un
cifctt. începîndu-să cifertul dinţăi de la luna lu octomvrie şi noiemvrie.
Aşijderea şi pentru deseatină de stupi şi de rîmători, pe drepte bucatele lor ce vor
ave, sa plătească de zeci bucate un leu.
Aşijderea • să fie apăraţi şi scutiţi şi pentru cai de olacu şi podvozi şi pentru
branişte, adecă pentru fînul ce făce armenii pentru grajdiul g(o)spod.
Aşijdere, şi pentru şoltuzul tîrgului, nici la unele ei sau casăle lor să nu fie
supăraţ(i) numai la cheltuiala tîrgului ce s-a face să de şi e i cîte pol leu de casă pe anu,
iar altă supărar(e) să nu aibă. Deci, după mila şi aşezarea aceasta ce li s-au făcut, să fie şi
ci silitori pentru folosul şi sporiul cămării g(o)spod a chema şi a strînge armeni streini
dimr-aite părţi de locu, oricîţi de mulţi, cum şi pre cei ce s-au înstreinat dintre dînşii
Viindu şi aşezîndu-s(e) la tîrgul de mai sus numit, toţi vor fi supt mila domniei mele.

529
 Şi p o f t i m domniia mea şi pre alţi luminaţ(i) d o m n i ce D o m n u l D(u)mnezău & ygf
rîndui cu d o m n i i a aceştii ţări să nu strice buna tocmala şi aşezarea aceasta, ce mai vîrtos
să o înnoiască şi să o întărească pentru a domniilor sale vecinică pomenire. Aceasta
înştiinţăm.
V(ă)let 1764 oct(ombrie).
t Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IIpwiMT B6A BHCT(ApNHK).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CIX/l 18. Orig., hîrtie difolio (50.2 j
35, 3 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat în temealj
roşie, parţial imprimat.

EDIŢII: Pavlescu, Economia breslelor, p. 311 (orig.) şi p. 312 (foto).

1
Omis.'

608 1764 octombrie 1

Grigorie Alexandru Ghica voievod scrie mitropolitului, marelui logofăt şi marilor vornici
să judece pricina dintre fostul mitropolit grec <Ioanichie> şi Vasilca pentru şase pogoane de vie de
la Buciumi.

t Hw rpnrop'T'e flAit^AtiApV F U M B ( O 6 ) B W A U ) , Ew^O'EIO) MHA(CI)CT('I'K>),

r(oc)noAUpTi) 3(GMAH) MOAA4BCKWY. Preosfinţie ta, părinte mitropolite, i dum(neata),
Ştefane Ros(e)t vel log(o)f(ă)t, i dum(neavoa)stră, veliţilor vornici, adunîndu-vă la un,
loc să luaţi s a m a între Vasilca f ă m e i şi între sfinţie sa părintele vlădica Sinado p e n a i |
p o g o a n e de vie d e la Buciumi, ce le stăpîneşti sfinţie sa de 5 ani, şi d u p ă c u m viţ(i) gasj
cu cale şi cu dreptati, în frica lui D u m n ă z e u şi făr(ă) de voie vegheată, să giudecăţi şi să
înştiinţaţi şi pe d o m n i i m e a cu anafora.
1764 oc(tombrie) 1.
UpWMHT B6A BHCt(aPNHk).
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, pecete domnească inelară.
octogonală, aplicată în cerneală, imprimată parţial.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 290, nr. 389 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (30 x 1 0 |
cm.), cerneală neagră, pecete aplicată în cerneală roşie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athefc
Grecia, nr. 762).

609 1764 octombrie 4

Marele logofăt şi cei doi mari vornici judecă pricina dintre mănăstirea Trei Ierarhi şi
Anastasie Z,urba olăcar din Iaşi pentru un loc de lîngă hanul mănăstirii, ce se dovedeşte priij
judecată a fi al acesteia.

t F a c e m ştire cu această carte de giudecată că, din luminată poronca prcainălţatu

d o m n u l u i nostru, mării sale Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, s-au giudccatu de
faţă, înaintea noastră, sfinţiia sa, părintele arhimandritul Neofit, egumenul de la
mănăstirea Tre Sfetitel(e), cu Anastasie Zurba olăcariul de aice, din Ieşi, jăluindn
Anastasie Zurba că f e m e i e sa, Aniţa, de la părinţii şi moşii ei ar fi avutu un loc de casăşi
pînă acmu nu l-au ştiut unde este. Iar acmu l-au aflatu că este cuprinsu în locul hanului
mănăstirii Tri Sfetitelor. Şi ar fi avut şi zapisă de cumpăr(ă)tură pe acest loc. Şi la
aceasta ş-au cerşut dreptate, arătîndu că i s-ar fi împresuratu locul şi să stăpîneşlc cu
nedreptate de cătră mănăstire.

530
 Deci, fiind de faţă şi sfinţiia sa, părintele Neofit, egumenul de Tri Sfetitel(e), l-am
girebatu ce are a răspunde: sfinţiia sa au răspunsu că locul acesta este lămurit şi dreptu a
|iăn(ă)stirii, făr(ă) de nici o pricină şi de 74 ani, de cîndu îl stăpîneşte mănăstirea, arătînd şi
fgrisori vechi. Şi încă mai încredinţată şi adevărată dovadă au arătat o anafora din v(ă)l(ea)t
Î563 <1755> ap(rilie) 3, de la răposatul Radu Racoviţă ce au fost logof(ă)t mare la aceea
vrc nic. scriind că la aceea vreme iarăş(i) s-ar fi sculatu cu această pricin(ă) această Aniţa,
femeia lui Anastasie Zurba, jăluind la domnie şi cerşind acestu loc cu nişte terfeloage de
tapisa vechi. Şi din poroncă mării sal(e) Mateiu Ghica vod(ă), stînd de le-au luatu sama,
a r # că s-au doveditu că femeia aceasta rău să acoleseşte de acestu loc, arătînd într-acea
anafora pre largu toate scrisorile şi dovezile mănăstirii, care anafora o întăreşte şi măriia sa
j^teiu vod(ă) cu pecete mării sal(e), hotărînd şi întărind stăp(î)nirea mănăstirii ca să-ş(i)
stăpînească acel loc cu pace şi pe femeia aceasta o dă rămasă.
La care acmu, întrebînd şi noi pe Năstăsie Zurba ce ar(e) a mai răspunde şi stăpînit-
au femeia lui sau neamul femeii lui vreodată, el au răspunsu că n-au stăpînit niciodată,
gumai au arătat nişte terfeloage de zapisă ce scriu că au cumpăratu neamu femeii lui un loc
în 40 lei. Dar dovadă că este acesta locul carile să fie în zapisul lui n-au arătatu, ce numai
cu guta zice că acesta îi este locul. Şi macar că trecînd atîţa ani la mijloc şi nu ş-au mai
Stăpînit locul nici l-au căutat, n-are nici o dreptate ca să-ş(i) mai ceie loc(ul) cu acel(e)
terfeloage de zapis(e). Dar tot i-am cetit şi zapisăl(e) să videm ce scriu şi unde arată locu(l).
| j dată i-am cetit zapisăle luii adevesescu că locul lui este din gios de locul casilor Dediului
spattan. Şi la aceasta singur din zapisul lui să dovedeşte că este acolisitor de acestu loc a
mănăstirii, de vreme că locul casilor Dediului spat(ar) este lîngă zidul hanului, unde sintu
casil(c) mării sal(e) domniţii Rucsandei, şi trebuie locul acesta ce scrie în zapisăl(e) lui să
l(e) caute din gios de casil(e) mării sal(e) domniţii. Şi la aceasta singur el, dacă au văzut ce
scrie în zapisăl(e) lui, şi însuş(i) au vinitu la cunoştinţă că să acolesăşte de locul mănăstirii.
Şi nemaiavînd cuvînt de răspundere l-am dat rămas, atîta pe Anastasie Zurba, cît
şi pc femeia lui, Aniţa, să nu să mai acolesască de locul mănăstirii, ce să margă să-ş(i)
caute loc unde scriu zapisăle lor. Şi d e vor avea vreo dreptate li să va căuta cu giudecată.
tar sfinţiia sa părintel(e) arhimandritul Neofit, egum(enul) de Tri Sfetitel(e)
îndreptîndu-să cu scrisorile şi dovezile de mai sus arătat(e) şi cu stăpînirea de atîţa ani,
hotărîm sa stăp(î)nească mănăstirea locul cu bună pace, în veci. Aceasta înştiinţez.
L(ea)t 1764 oct(omvrie) 4.
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ioari Sturza vel vor(nic) <m.p.>; L(upu)l
Balş vel vor(nic) c m . p . x
<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: 1764 sept(emvrie) 4; 19.
Carte d e giudecată pentru locu de case ce iaste cuprinsu în locul hanului.
inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 245, nr. 425 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (35,4 x 24,6
ea.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 627).

' Aşa în orig.

610 1764 octombrie 15

Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruieşte lui Andrei Mogîlde mazil din Iaşi un loc de
casă din mahalaua Feredeielor, hotărnicit de vornicii de poartă.
Cu mila lui Dumnezeu, noi Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnu Ţării
Moldovii. Facem ştire printr-acestu hrisov a domniei mele că, iată. domniia mea m-am

531
milostivit şi, din osăbită mila noastră, am datu şi am miluit pe sluga noastră Asalifj
Mogîlde mazil de aice, din Iaşi, cu un Ioc de casă din drept locul domnescu de aicea, d ^
Iaşi, ce iaste în mahalaoa Feredeilor, supt Gunoiul Curţii g(o)spod, din vale de uliţa cţ
merge Ia Fînării, pe care loc are el şi casă cumpărată. La care din poronca domnii ni£lţ
orînduit-au cinstit şi credincios boiariul domnii mele, dum(nealui) Ştefan Roset vet
logofăt şi hotărnici de l-au hotărît prin pregiur, cît iaste fără de supărare altor mahalagii-
pe boiarii noştri Tănase Meleghe i Tudori vornici de poartă, de la care am văzut d o m n i i
mea şi mărturie hotarnică încredinţată cu iscăliturile lor şi cu pecetea Porţii gospod,~
scriindu că, după porunca, mergîndu acolo au strînsu mahalagii de pe înpregiur s v
făcîndu stînjăn de opt palme, s-au început a măsura întăiul faţa locului despre amiază zi
din Uliţa Fînăriei la vale spre Bahluiu alăturea cu casa lui Gheorghi arnăutul, pînâ â
colţul gardului, lîngă casa babii Nastasiei, şi s-au aflat 13 stînjini, şi au pus piatră de
hotar; de acolea parte despre Bahluiu, alăturea cu casa babii Nastasiei din colţul gardului
în sus pîn(ă) la gardul Nicolii podariu, s-au aflat zece stînjini şi s-au pus piatră hotar; d€
acolo dosul locului din hotar la deal spre răsărit, alăturea cu gardul Nicolii podariu, pM"
în uliţă s-au aflat 14 p(o)l stînjini şi s-au pus piatră hotar; de acolo în gios, alăturea cu
Uliţa Fînăriei, pînă la hotarul ce s-au pus întăi s-au aflat 9 stînjini. Şi acolo s-au încheiat
to<t locul> ] de măsurat din giur împregiur.
Şi aşa măsurîndu-1 numiţii hotărnici pe acest loc l-au stîlpit şi cu pie<tre>' hotari
dîndu şi mărturie hotarnică, după care mărturie hotarnică, iată că şi domniia mea îi dăm
şi-i întărim stăpînirea slugii noastre, lui Andreiu Mogîlde mazil, c a să-i fie de la domniia
mea lui şi feciorilor lui, şi nepoţilor şi strănepoţilor lui dreaptă danie şi miluire şi hrisov
şi întăritură după toate semnele şi hotarăle ce s-au zis mai sus, neclătit şi nestrămutat de
supt stăpînirea lui niciodată, în Veci.
Şi s-au scris hrisovul acesta de Gheorghie iuzbaş, la anii de la Hristos 1764
octom(vrie) 15.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IflTe^dN Poc(e)r BCARTWR(O)<|>(e)TnpwiHTo^ <m.p.>.
AacKap Pwc(e)T TpexH Awr(o)<}>(e)f npW4HT(©x) <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului de Lupul GaVrilâ.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXV/190, Orig., hîrtie difolio(50*-
36.2 cm.), filigran, rupt şi şters pe alocuri, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie.

1
Şters şi rupt în orig.

611 1764 octombrie 16

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte mănăstirii Dancul stăpînirea asupra unei vi-, de
la Buciumi potrivit hotărîrii Divanului domnesc.

Hw rpurwpie flA't|kNAptf
Fhka B(oe)swA^, EwasOfeto) MHA(o)cr r i^),
R(OC)NWAAPI» 3 S M A H A W A A A B C K W H . După cercetaj-ea şi giudecata preosfinţn sale
părintelui mitropolit(u)lui i a dum(nealor) veliţilor boieri, poroncim mănăst(i)re Dancul
să-şi stăpînească viile aceaste cu paci şi-i întărim cu pecete domnii mele, iar acea V.s-<ilca
femeie, neodihnindu-s(e) şi s-ar cere la Divan, avînd altă a răspunde, uşa Divanului
domnii m<51e este deschis(ă).
1764 oc(tombrie) 16.
npWHHT ? AW["(«04,(e)T.

532
 Preîcnălţate d o a m > ! n e ,
t Din luminată poronca a înălţimii tali, prin ţidulă ce-am fost orînduiţi, am luatu
r c 3 î a intre svinţie sa Sinadon cu Vasilca fămei, pentru cinci pogoani de vie şi o hirtă ce
-sint la Buciumi, pe moşiia mănăstirii Dancului; şi cercetîndu pre amăruntul, într-acesta
Ccnip a m această fămei, fiind ţiitoare la un Linciu papiştaşu ce-au fost şi vameş la
mărie sa Costandin vodă Racoviţi, pe bani ce ave ea la ace vremi au cumpăratu aceşti vii
„u pomeţi cu cîte cu toate ce era trebuitoare la vii, cu zapisă, de la o Axiniia Căzăneasă
. , c la un Ştefanu ungur, drept 167 lei, şi n-au întrebatu pe stăpînul moşii, fiind în
simeţic supt mîna lui Linciu, ce au stăpînit viile, şi nici svinţie sa Sinadonu n-au pututu
sj-i zică fămeii nemică la ace vremi ştiindu-i că mîna de agiutoriu ari pe Linciu, şi ce o m
era, s-au tras, măcară că viile vre de atunce să le cumpere mănăstirii nu pute să
îngăduiască pe alţii străini să cumpere pe moşiia mănăstirii. Şi tîmplîndu-să de au mărsu
"mărie sa Costandin vodă de aice cu domnie la Bucureşti, această f ă m e i au mers la svinţie
•sa Sinadonu şi rugîndu-i-să să nu-i rămîie viile să s(e) părăginească, că n-ari p e nimi şi
si duci şi ea la Bucureşti cu Linciu, au datu viile pe sama svinţii sali, ca pînă a veni să
cheltuiască să le lucreză şi să le ia roada; şi aşe au rămas viile pe sama svinţii sale
Sinadon. Şi d u p ă ce-au venitu mărie sa Costandin vodă iară aice cu domniia, această
.lamei, viind şi ea de la Bucureşti şi fiind totu supt mîna lui Linciu, ş-au luatu viile iarăşi
la stăpînirea ei, şi svinţie sa pentru Linciu n-au pututu a-i zice că n-a îngădui-o să
stăpînească viile. Iară d u p ă ce s-au mazilitu mărie sa [mărie sa] Costandin vodă şi s-au
dus şi Linciu, s-au sculatu svinţie sa Sinadon la mărie sa Scarlatu G h i c a vodă şi, vrîndu
si tragă pe f ă m e i la giudecata Divanului, să-i de banii să ia viile şi fămeia, încă văzîndu
c-au cumpărat fără ştirea stăpînului moşii şi streină nu o îngăduieşti să stăpînească viile,
au mers la mănăstire la svinţie sa Sinadonu şi i-au datu zapisăle celi vechi şi zapis(ul)
« 1 nou, ce-i din vălet 7265, în care sintu iscăliţi şi 6 boieri mari. Şi, luîndu-şi banii, au
rămas viile la stăpînirea mănăstirii, p r e c u m dovedeşti zapesul ei, ce nu tăgăduieşti c u m
ca nu ş-ati luatu banii, n u m a i a c u m piste 7 ani cere să de banii înapoi să ia viile la
stăpînirea ei, jăluindu că cu sila au făcut-o de au luatu banii şi ea zapis n-au făcut; şi
asupra tăgăduirii zapisului ei, măcar că-i încredinţam cu iscălituri a boier(i) mari, dar şi
svinţie sa Sinadon, cu giurămîntu înfricoşam înainte lui Dumn(e)zău cu sufletu
nevătămatu, au răspuns că f e m e i a în chiliia svinţii sali au mers de i-au datu zapisele
vechi şi cu zisa ei s-au făcutu şi zapis nou şi i-au datu banii.
Şi dovedindu-i pricina c u m s-au arătatu m a i sus, la aceasta f ă m e i e nu i să cadi nici
cu o dreptate să între stăpînitoare în vii, de vremi că a m întrebat-o pentru rudenii ş-au
ţ;răspuns că nu-i nici o rudenii cu acei ce ş-au vîndutu viile; apoi, cîndu au cumpăratu
viile, n-au întrebatu pe stăpînul moşii, cari după pravilă şi obiceiul pămîntuliui,
stîpînului moşii să cade să c u m p e r e iar nu streinul; şi aceasta pe cîtu au îngăduitu svinţie
sa Sinadonu p e f ă m e i de au stăpînitu viile atunce au răbdatu pentru musu Linciu, că nu
pate atunce să tragă p e f ă m e i la giudecată.
C e noi, preînălţati doamni, aşe a m socotitu că d u p ă dreptate mănăstirii să cadi să
stăpînească viile, fiindu şi p e locul mănăstirii, iar nu la mîna streină, şi înştiinţămu pe
mărie ta, iar ce desăvîrşitu hotărîre rămîni la preînaltă şi lesni cunoscătoare înţălepciune
mării tali.
1764 oc(tombrie) 10.
Al înălţimii tale cătră Dumn(e)zău fierbinţi rugătoriu, Gavriil mitropolit Moldavii
<ni.p.>.

533
 Plecaţi slugile mării tali: Ştefan' Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>; loan Sluiza v i '
vor(nic) <m.p.>; L(upu)l Balş vel vor(nic) <m.p.>; Vas(i)le Ros(e)t hatman <m.] >
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 290-292, nr. 390 (rez. gr. de/.v. după orig^ hîrtie• difolio -
(32,5 x 22,2 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 7(->i)

1
Pătat de Ia cerneala sigiliului.

612 1764 (7273) octombrie 20

Zaharia adevereşte că a primit de la cumnatul său Vasile 48 de lei şi 90 de bani, pe carei^
cheltuit pentru construirea unei case pe locul celui din urmă. ' i

f Adecă eu, Zaharie, făcut-am acestu adevărat zapis al meu la mîna cumnat(ulul)-,
meu, lui Vasil(e), precum să s(e) ştii că ţiindu eu pe o sor(ă) a d(u)m(nealui), anumepit
lona, şi îm(i) dides(e) o bucăţică de loc alatur(e) cu cas(a) ce mare; şi eu m-am apucata -
am făcut cas(ă) şi dedesuptu cas(e)lor pivniţă. Şi întîmplîndu-să de au murit t>ou
d(u)m(i)s(ale), suţo meu, şi nerămîindu-mi mie cupii, au rămas d(u)m(nealuij ca s(J)
îm(i) întoarcă d(u)m(nealui) ban(ii) pe cas(ă) şi n(e)-am învuit noi în de noi de a noastă"
bunăvoie ca nişte fraţ(i) şi mi-au întursu mii ban(ii) pe cas(ă), după cum ani d a t e | -
sam(ă) c-am cheltuit cu cas(a), 48 lei 90 ban(i), adecă patruzăci şi optu Ici noozeci =
ban(i), Ioc(u) fiindu a soruri-s(a) dat zestri, I-a dat fii-său lui Vasil(e), fiindu tustrfal
fraţi şi ficior(i) părinţilor; să-i fii lui ocin(ă) şi muşii, lor, şi copiilor lor, şi nepoţilor lor si
a tot neam(ul) ce sa tragi dintr-însu.
Şi, pentru mai mar(e) credinţa, iscăles(c), Zahareie ginere lui Istrat(e).
Let 7273 <1764> oc(tombrie) 20.
Eu, Alicsandra, maică 1 .
Eu, Gligorâş [să] brat ego 1 .
Eu, Aniţa, sor(ă) 1 .
Eu, Ioniţă [să] brat ego 1 .
Eu, Sandu, [să] brat ego 1 .
Şi eu, Ifrim, unchiu, martor 1 .
Arh. St. Iaşi, Documente, MXXV1/4. Orig., hîrtie (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, şase
amprente digitale.

' Amprentă digitală.

613 1764 octombrie 20

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Andrei cafegiu stăpînirea asupra unui loc
de casă din mahalaua Broşteni.

f Cu mila lui Dumnedzău, Noi Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnu! Ţării;
Moldovii. Facem ştire eu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti că, iată, au",
vinit înaintea domnii mele şi înnaintea a tot Sfatul nostru sluga noastră Andreiu cahvegiu
de la cahvigeriia g(o)spod şi ne-au arătat un hrisov de la domniia sa Grigorie loan
v(oie)voda, din l(ea)t 7271 <1763> iulie 24, scriind că s-au milostivit domniia sa şi
dintru a domnii sale deosebită milă au miluit p e numitul Andreiu cahvegiu cu un loc <fe -
casă din dreptu locul domnescu de aicea din Ieşi, din mahalaoa Broştenilor, ce este;

534
 îngrăditu de Toader neguţitor, pe care loc fiindu mai înainte casa unui Mavrodin
jsotexatul si lipsind el de cîţiva ani de aice rămîind casa lui s-au răsipitu şi au rămas locul
fiarâsi domnescu, pustiiu; şi pentru ca să nu fie acestu Joc cu supărarea vrunora din
!jîiahalagii sau dintr-alţii din poronca domnii sale orînduit-au cinstit şi credincios
boiarful) domnii mele dumnealui Manolache Costache biv vel log(o)f(ă)t, fiind
j0g(o)i'(ă)tu mare la acea vrdme, şi hotarneci de l-au hotărîtu de cătră toate părţile pe
iTudoreiu şi pe Alexandru Haciul vornicii de poartă, de la carii au vădzut domniia sa şi
inarturie hotarnică încredinţată cu iscăliturile lor şi cu pec6te Porţii g(os)pod, scriind că
:
îlupâ poroncă mergînd ei acolo au făcut stînjin de optu palme şi au măsuratu tot locul
din giur înpregiur cîtu ţine acea îngrăditură a lui Toader, începînd întîiu faţa locului
despre Uliţa Domnească ce merge pe iazu alăturea cu drumul uliţii, dintr-o piiatră ce
s-aB pus la poartă, în coltul locului despre amiiadzi dze şi pînă în colţul despre răsări tu
s-aii aflatu unsprădzeci stînjîni şi cinci palme şi s-au pus piatră hotar; şi măsurîndu-să şi
curmedzişul la vale pînă peste pîrîu s-au aflatu unsprădzece stînjin(i) şi s-au pus piiatră
hotar; şi s-au măsuratu iarăşi lungul, pe vale, alăturea cu pîrîul ce vine de la cişmeua
sărată, s-au aflatu unspredzece stînjin(i) şi trii palme şi s-au pus piiatră hotar; şi
măsurîndu-să şi fundul despre apus, din pîrîu şi pînă în drum, în piiatra ce s-a pus întăiu
hotar, s-au aflat npo stînjin(i) şi cinci palme. Şi aşa cu această măsură s-au încheiatu tot
lutul acela şi s-au stîlpit şi c u petri hotară din giur înpregiur.
Dreptu acâea, iată dar că şi domniia mea asăminea m-am milostivitu asupra
numitului Andreiu cahvegiu şi-i dăm şi de la domniia mea şi-i întărim stăpînirea pe
acestu loc ca să-i fie şi de la domniia mea lui, şi ficiorilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor lui
4rcapta ocină şi moşie şi uric şi întăritură, neclătit şi nerăşăit, stă<tă>'tori în veci.
1764 oct(omvrie) 20.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IJIe^AN PwceT BEA Awr(o)4>(e)T npo'iHTWX c m . p . x
iVuCK'hpAKg PWc(e)T ?AWrO)4>(e)T lipWHHTeANWMtf.
ILUCÂŢ C H A O ' W N B ^ P R E A E cm.p.x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CL Vl/128. Orig., hîrtie difolio (49,1
ţ-34.7 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.

' Omis.

614 1764 octombrie 27

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte lui Iordache Cerchez stăpînirea asupra unei
bucăţi de loc dăruite de Ioan Cantacuzino fost mare agă din locul caselor sale din Iaşi.

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnul Ţării
Moldovii. t Facem ştire printr-acest hrisov al domniei mele că, viind înaintea domniei
mele Iordache Cerchez, ne-au arătat o scrisoare de la dumnealui Ioan Cantacuzino biv
vel agă in let 7272 c l 7 6 3 > dechemvrie, întru care scrie precum că de a sa bunăvoie s-au
îndemnat şi socotit pentru Iordache Cerchez, fiind omul său şi slujindu-i la multe
trebuinţe cu osteneala sa, pentru aceea au făcut milă cu dînsul şi i-au dat danie o bucată
de loc din locul caselor sale ce are aicea în tîrgul Iaşilor dreptu Rîpa Peveţoaie... 1 stînjini
îh lungu din locul caselor lui Cerchez pînă în Uliţa Mare asupra foişorului şt ...' stînjini
în curmeziş, din zăplazii dum(nealui) agăi pînă în uliţa ce vine asupra zăplazilor
dumis(ale) Iordache Stroi Iog(o)f(ă)t, care bucată de loc iaste din drept locul dum(isale),

535
ce i s-au venit partea sa la împărţala frăţască ce le-au împărţit răposatul tatăl lor; Si nj nie !
din fraţii săi sau alte rudenii ale sale să n-aibă treabă, nici să fie volnici a lua <ie
stăpînirea lui Cerchez această bucată de loc.
C a r e scrisoare, văzîndu-s(e) şi de însumi domniia mea, întărită cu iscălitura -
dum(isale) Ioan Canta biv agă, asemenea şi domniia mea m-au milostivit şi am dat şi u j
întărit printr-acest hrisov al domniei mele stăpînirea lui Iordache Cerchez pe acea bucală
de loc după sămnele ce arată mai sus, ca să-i fie şi de la domniia mea dreaptă ocină si
moşie şi hrisov şi întăritură, lui, şi feciorilor lui, nepoţilor, şi strănepoţilor lui şi a tir
neamul lui ce să va alege mai aproape nestrămutat de supt stăpînirea lui niciodată, în
veci.
1764 oc(tomvrie) 27.
Io Gigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IWPAÂKE B~Awr(o)<j»(E)T npwMHT€AMu?A\V <m.p.>.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCLXXIV/23. Orig. hîrtie (48 x 35 cm.), cerneală neagră (intitulaţia'si
unele majuscule din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat In
cerneală roşie, slab imprimat.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom., nr. 783, f. 40 (copie într-o condică de la sfîrşitul sec. XVlUf

EDIŢII: Bianu şi Nicolaiasa, Catalogul ms. rom.. III, p. 318 (re/.. ); M. Costăchescu, Documente. în
„Ioan Neculce", An. I, fasc. 1 (1921), p. 104, nr. XXXVI (orig ); Ghibănescu, Biserica Tălpălari, p. 37, nr. 4
b (rez. după M. Costăchescu).

' Loc liber în orig.

615 1764 octombrie 29

Marii vornici judecă pricina dintre Neculai ruptaş din Buciumi şi fraţii Crîste blănar şi
Toader pentru o vie de la Vămăşoaia, dînd cîştig de cauză celui dinţii.

t Facem ştir<5 că, din luminată poronca preînnăltatu(lui) domnu nostru, mărie sa
Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vodă, s-au giudecat de faţă, înnainte noastră, Neculai
ruptaş din Bucium cu Crîste blănariu şi cu frati-său, Toader, pentri o vie de la
Vămăşoaia, di pe locul mănăstirii Socolii, cari vie fiindu a tatălui Crîstii i a lui Toader. o
lăsasă de să pără<gi>'nisă, de să păgubea şi mănăstirea Socola de dijmă; şi ace păragină
de vie aşe s-au dovedit că în 25 lei o vîndusă Crîste blănariu unui Neculaiu Hrinu, cu
zapis, la văle(a)t 7266. Deci Neculaiu ruptaş fiindu răzăşu cu altă vie alăture, şi acel
Hrinu fiindu om rău, atîtu alţi răzeşi cîtu şi Neculaiu ruptaş n-au pututu a suferi pe Hrinu
să le fie răzăş, ce i-au datu banii Neculaiu ruptaş şi, precum era viia păragină, au luat-o
la stăpînirea sa, şi de 7 ani deşchizîndu viia bună cu cheltuială şi ostineală, piste alîţi ani
s-au sculatu Crîste cu frati-său Toader să de banii lui Neculaiu ruptaş, să ia viia la
stăpînirea lor; carii s-au dovedit că îmbla fără caii, căci ei totu aicea au fost nelipsit şi
într-atîţi ani au tăcutu, n-au zis nimică, şi mai ales că întîi o vîndusă Crîste lui Hrinu, ce
după ce-au văzutu că Neculaiu ruptaş au adus viia la bună stare cu cheltuială, cere să o
răscumpere, şi la cerirea lor neavîndu dreptate s-au datu rămaş(i) să de şi zapisăle vechi..
După dreptate ce s-au doveditu, am giudecatu să-ş(i) stăpînească Neculaiu viia cu
paci, după zapisul lui Hrinu ce-i vîndusă Crîste, dîridu-ş(i) dejma locului pe obiceiu lă
mănăstire. Aceasta înştiinţămu.
1764 oct(ombrie) 29.
Ion Sturza vel vor(nic) <m.p.>; L(upu)l Balş vel vor(nic) <m.p.>.

536
 <Pe v e r s o :
Din poroncă dum(nealor) veliţilor boieri n(e)-au orînduit ca să luam mărturii
IpŞitru o păragin(ă) de vii ce au vîndut-o Cîrste sîn Andrii de 7 ani pol lui Neculai Hrin;
si fiindu Neculai Sofronii rupt(aş) răzăş într-au hat n-au priimit pe Neculai Hrin să
f jflpînască, i-au întorsu banii 25 lei, şi stîndu ace păragină ma(i) înnainte pînă a n-o lua
I Heculai nelucrat(ă) şi, luînd-o Neculai la stăpînire sa, au tăiet-o din pămîntu şi au
i lucrat-o. Acmu piste atîţa ani să scolă Toader, frateli Cîrstii vînzătorului, să întoarcă
: banii şi să între în vii întreagă, de cari au adus Neculai martur pe Iachici Muntanul din
locola, şi pe Sandul Gherghel din Buciumi, şi pe Dumitru sîrbul ot tam, şi <au>"
.mărturisit înnainte(a) noastră, în frica lui Dumnezeu, precum Sofronii, cîndu au luat
.paragina, era plină d e dudău şi le ... 2 , plină de păduri, şi după mărturisiri acestor omini
js-au făcut şi di la noi această mărturii la mîna lui Neculai Sofronii. Şi, pentru credinţa,
;
n (e)-am iscălit.

în Divanul g(ospo)d s-au făcut aceast(a).

1764 no(i)e(m)v(rie) 19.
Ion Meleghi vornic <m.p.>.
Simion Arămăscul vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/4I. Orig., hîrtie difolio (36 x 24,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

' Omis în orig.

-* Rupt (cîteva litere).

616 1764 noiembrie

Grigorie Alexandra Ghica voievod numeşte mai mulţi negustori din Iaşi ca epitropi pentru
' intuirea şi întreţinerea podurilor de pe uliţele Iaşilor.

Cu mila lui Dumnezău, Io Grigorie Alexandru Ghica voevod, d o m n u Ţărăi

Moldavei. De trebuinţă iaste şi să cuvine domniloru, lîngă alte ocîrmuiri şi chivernisiri
ce facu supuşiloru săi, să grijască şi celi trebuincioasea spre odihna sărăciloru şi a ţărăi şi
. cele spre înfrumuseţarea şi împodobirea acestora şi să le iconomisească cu buna
.'' rtoduială, mai vîrtosu socotindu să poată afla şi chipulu iconomiei ca să păzască fapta şi
rînduiala neclătită şi nestrămutată, mai alesu cu petrecerea de vreami să afle şi să cîştige
şi mai bunî stare şi rînduială. Carea aceasta cunoscîndu domniia mea nu numai că iaste
din ceale trebuincioase, ce încă lucru şi de Dumnezău plăcută, în stăpînitoriulu altoru
oraşj a ţărăi domniei mele, adecă în scaunulu nostru, în oraşulu laşiloru, carea
neputăndu în fieştecare vremi ca să găsască rănduiala şi starea sa, pentru drumuri şi
poduri, de vreme ce, învechindu-să şi stricăndu-să şi iarăşu cu multe cheltuiale
tonoindu-să şi prefăcăndu-să,. pentru neiconomiia ce era, şi dinu vreme în vreme au
râmasu la stare rî.
Pentru aceasta daru s-au socotitu şi de acmu înnainte această triabă a poduriloru să să
dia la neguţ(i)torii streini, oameni de cinste şi de triabă, ce să află aice cu neguţ(i)toriia
loru. adecă: Papa Dimitrie Săchelario, Dimitrie Leonardu, Casta Gheorghiu, Hristodoru
Papalilu, Hagi Polizu, Hagi Chiriţă, Iane Rufa, Dimitrie Pavli, Xantho Lambro, Zoia
Leonardu, Mihailu Gheorghiu, Stamati Bano, Panaite Gheorghiu, Gheorghie Petală.
Care aceşti neguţ(i)tori să strîngă la vreme banii ce voru fi rînduiţi pentru poduri şi, ca
nişte vechili şi epitropi fiindu la această triabă, să aibă purtare de grijă, arătăndu cătră
dumnealui velu vist(iernic), carea după vremi să va afla, ca să arate cătră domnie căndu

537
va fi trebuinţă pentru înnoitulu poduriloru, şi cu purtare de grijă a numiţiloru itegut.tor] ~
şi banii cei ce să voru orăndui, mulţi sau puţini,.pentru trebuinţa poduriloru, să să i,. ,.
rănduiaia aceia care va face domniia, 'şi întru acestu chipu să să înnoiască podurile şi .f i
să tocmască. Cumu şi dumnealui velu agă, ce va fi, să de podarii ce spre această -lujbă ;
săntu rânduiţi, Cumu şi alţi zapcii domneşti, ca lucrare ce trebuincoasă să-şi
rănduiaia şi sfîrşitulu; şi Să fie la această triabă rănduitu şi Dima suiulgiu.
Iară cătu pentru meremetisitulu poduriloru datoriu să fie bulubaşa de po< i
cerceta înu toate zilele peste totu loculu, şi unde a fi trebuinţă de o pode sau doo. în a .
tocmi, să margă la numiţii neguţitori, ca la nişte vechili ce săntu puşi asupra aceşfii trebi
şi cu izvodu anume să arate trebuinţa ce va fi de tocmi tu. Şi numiţii neguţitori • oru da
bani dinu rănduiaia ce va fi de să va meremetisi unde a fi trebuinţă.
Şi poruncimu domniia me, bulibaşo de podari, să fii ascultăroriu numiţiloaij
neguţitori, ca unoru epitropi ce săntu rânduiţi asupra aceştii trebi, fiindu încreditifaţă
domnie mea că voru av£ purtare de grijă cu silinţă şi osârdie. v
Şi poftimu domnie me şi pre cei carii după noi voru lua cîrmuire domniei, ca si
domniile sale să fie răvnitori unii fapte bune ca aceasta iconomisindu şi domniile sale
această care de noi bine s-au iconomisitu, întărindu şi înnoindu hrisovulu acesta a
domnii mele pentru a domniiloru sale vecinică pomenirea.
V(ă)leatu 1764 noiembrie.
Io Grigorie Ghica voevod 1 .
După Iorga, Documente, în „Revista istorică", An. I (1915), nr. 11-12 (noiembrie - decembrie), ţ i
218, nr. III (Porunca lui Grigore Alexandru vodă Ghica pentru podur'Ue Iaşilor).

' Urmează menţiunea „pecete ortogonală".

617 1764 noiembrie 25

Grigorie Alexandra Ghica voievod judecă pricina dintre mănăstirea Dancul şi Vasîlca din "
Iaşi pentru o vie de la Buciumi dînd cîştig de cauză celei dintîi.

Cu mila lui D(u)(m)nedzău, noi Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnu Ţării
Moldovii. Facem ştire cu această carte a domnii mele tuturor cui să cadi a şti că la;
Divan, înainte domnii mele şi a tot Sfatul nostru, s-au pîrît sfinţii sa, părintile?;
mitropolitul Sănad epitropul mănăstirii Dancul cu Vasîlca, femei de aici din Iaşi, pentru ;
pricina a cinci pogoane şi o hirtă de vie, cu livad(ă) di pomi ci iasti la Buciumi. pe T
moşiia mănăstirii Dancul, pentru eari, după jaloba ce-au dat domnii mele această lamei
mai în trecuţi zile că are giudecată cu sfinţiia sa, părintile Sănad, domniia me i-am
orînduit cu giudecata la cinstit părintile şi rugătoriul nostru, svinţiia sa chir Gavriil
mitropolitul ţărîi, şi la cinstiţi şi credincioşi boierii domnii mele dumnealor Ştefan Rusăt
vel logofăt, Ion Sturză vel vor(nic), Lupul Balş vel vor(nic), Vasîle Rusăt hat(man), ca
să ia sama. Şi după cum vor găsi cu dreptate, să înştiinţez(e) pre domnie me cu anafora,
care numiţi boieri împreună cu părintile mitropolitul, făcînd cercetare, într-aceasta chip
ne-au înştiinţat: cum că această fămei au fostu cumpărat la 5 pogoani şi o hirtă de vie cu
livad(ă) di pomi di la o Acsăniia Cazăneasc(a) di aice, din Ieşi, şi di la un Ştefan ungurul
drept 167 lei. Care vie şi livad(a) fiind pe moşiia: mă(năs)t(i)rii Dancul n-au urmai
obiceiul lui să margă să iscăleasc(ă) pe stăpînul moşii, nefiind rudă sau răzeş şi vă ţie
cumpărătura ei stătătoare, ce aflîndu-să la acea vreme supusă la un Linţu sulger C-J au
fost vameş la vreme domniei sale Costantin vod(ă) Răc(o)v(i)ţi în săminţiia acelui Linţu

538
 . ;.Ţjr au cumpărat şi au stăpînit nesocotind celi di pe urmă, precum şi sfinţiia sa,
Î |iîîrintele Sănad n-au cutezat să zică fămei nimic la acea vreme, ce au tăcut fiindcă are
-•yîiul de agiutor pe Linţu sulger, măcar că de atunce îndată era hotărît părintele Sănad în
-gînJul său ca să nu las(e) pe Vasîlca să cumpere viile. Dar din pricina lui Linţu au tăcut.
Pe urmă, întîmplîhdu-s(e) schimbare domnii di au mărsu domnie sa Costantin
' i\od(â) di aice la Bucureşti, au mărsu şi fămeie aceasta după Linţu sulger la Bucureşti. Şi
Îîiieastă pricină şi jalobă au arătat Vasîlca acum la Divan că, mergînd la Bucureşti şi
nieavînd pe nimi rudenie sau cunoscut aice la Moldova, ar fi lăsat viile pe sama sfinţii
\;ile cu o vorbă şi tocmală cu aceasta: din roada viilor să facă trii părţi şi o parte să fie
pentru lucrul viilor şi o parte să strîngă femei cînd va vini, iar a[lj trie part(e) să fie a
^părintelui pentru ostineala sfinţii sale, pentru care cuvînt au dat sam(ă) părintile că nici
S-.'stie. nici au făcut această tocmai(ă).
î .Şi osăbit au mai dat sama Vasîlca, că piste... 1 an viind ea di la Bucureşti aice la
£ Moldova ş-au luat viile iarăş(i) la mîna ei din mîna părintelui şi le-au stăpînit un an, şi
? părintile n-au dzis nimic, precum şi sfinţiia sa au dat samă la Divan că adivărat n-au zîs,
• fiindcă ea cu Linţu sulger au vinit la Moldova, şi pentru aceea n-au putut să zică. Iar
după cc s-au mazilit domniia şi s-au dus şi Linţu sulger la Ţarigrad şi au venit aice la
Moldova domnie sa Scarlat, îndată s-au rădicat svinţiia sa părint(e)le Sănad şi au apucat
•\ Vasîlca să o tragă la giudecat(ă), să-i întoarcă ban(ii). Şi atunce sîngur(ă) Vasîlca,
• văzind că n-au urmat să [iscălească să] iscăleasc(ă) pe părintile Sănad, şi au cumpărat
făr(ă) de ştire şi voia sfinţii sale, n-au priimit să mai iasă la giudecată, ce sîngură au
nrărsu la chiliia sfinţii sale şi i-au dat zapisăle toati a viilor şi au dat şi zapis[s]ul ei la
* mina sfinţii sale iscălit di şasă boieri marturi şi ş-au luat banii ce-au fostu dat pe vii şi au
" n':ţnas viile în sţîpănire mănăstirii Dancul.
Iară acum, piste 6 ani, ceri Vasîlca să întoarcă banii şi să-ş(i) ia viile în stăpînire
sa. zîcînd că cu sîla i s-ar fi luat viile şi i-au Iipădat banii, împotriva căruia răspunsu a
Vasilcăi au priimit sfinţiia sa părintele Sănad înfricoşat blăstăm, precum la giudecata
boierilor şi a părintelui mitropolit, aşe şi înainte domnii mele, la Divan, precum că
; singură Vasîlca au mărsu la chiliia sfinţii sale di i-au dat zapisăle şi ş-au cerut banii,
luaşiepiînd să iasă la giudecată. Care giudecată, făcînd cercetare părintile mitropolit şi
cu veliţii boieri au găsit cu dreptate că jaloba Vasîlcăi esti făr(ă) di cale, căci mai volnică
au fostu mănăstire să cumpere decît streinii, fiind viia pe moşiia mănăstirii şi după
pravila şi obiceiul ţărîi au dat-o rămasă pe Vasîlca, şi viile să le stăpînească mănăstire
Dancul.
După cari giudecată, neodihnindu-s(e) Vasîlca, de iznoav(ă ) au dat jalobă domnii
mele cerîndu să iasă şi la Divan înaintea domnii mele, pre carile scoţindu-s(e) la Divan,
fiind şi toţi veliţii boieri faţă, întîi s-au citit anaforaoa părintelui mitropolit şi a veliţilor
boieri de giudecată dintîi. Şi ş-au cunoscut di tot Divanul că giudecata esti bună şi cu
dreptat(e), la nimică să nu s-au făcut strîmbătate Vasîlcăi. Dar ca să nu mai aibă cuvînt
di răspunsu că nu s-au cercat jaloba ei, s-au întrebat la ce nu esti odihnită pe giudecata
dinlăi; şi ea, tot acea jalobă au arătat precum la boieri aşe şi înainte domnii mele, la
Divan, că cu strîmbătate i s-au luat viile, mai adăogînd cătră jaloba ei şi aceasta: cum că
nu numai că în sîla i-au luat viile, ce nici roada viilor, partea ei, în ...' an nici un ban nu
i-au dat. Cari jalobe.a Văsăicăi cercetîndu-s(e) la Divan, s-au cunoscut că sînt răsuflate,
căci a întorci banii sfinţii sale nu esti cu putinţi, nici nu să cade: întîi, că Vasîlca nu este
nici o rudenie cu vînzătoare viilor cei dintîi, nici esti răzăş al doile, că ea, măcar că, după
ce au cumpărat viile, n-au iscălit pe părintele, fiind moşie mănăstirii ce au stăpînit. Cari

539
stăpînire să dovideşti cu giurămîntu părintelui Sănad, că de sîla lui Linţu sulger tu t â c e l
şi c u m că nici tocmala ce arată Vasîlca pentru r o a d a viilor m a u avut-o, şi c u m că M A ^ ţ f
Vasîlca, din voia sa au dat zapis şi ş-au cerut banii, nepriimind să mai mar-râ^j
giudecat(ă).
Pentru aceasta, cu toată dreptaţ(e) a m aflat că jalobile Vasîlcăi sîntu răsuflate si
a m hotărît d o m n i e m e să stăpîneasc(ă) mănăstire viile aceste, cu pace, în veci. Dar ca$ă\
s(e) tai tot prepusul şi j a l o b a Vasîlcăi, ca din roada viilor să mai dea părintele Sănad 20 -
lei, cari i-au şi dat. Şi di a c u m înainte să nu m a i aibă Vasîlca cuvînt di răspunsu,
niciodat(ă). Aceasta înştiinţăm. ]
V(ă)let 1764 noiembrie 25. _ 11
1|IC4"*h Poc(e)T BCA nwr(O)<|>(e)T npoiHTO^fs] <m.p.>. 5 \
AACKAP PWC(B)T r"Awr(o)<jk(e)T NPUMHTWX <m.p.>. ş
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc1"
inelar, octogonal, foarte slab imprimat.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 292-293, nr. 391 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio(52
x 38 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, mu
XXXIII).

' Loc liber.

618 1764 noiembrie 25, Iasi

?

Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruieşte mănăstirii Dancul mai mulţi ţigani.

t Cu mila Iui D(u)mn(e)dzău, noi Grigorie Alexandru Ghica voievod, d(o)mnu

Ţării Moldovii. Binevrînd domniia m e a a u r m a lucrurilor b u n e ce au f ă c u t şi au lucrattt.
alţi luminaţi şi fericiţi d o m n i ce au fostu mai înainte de noi, de au miluit preasfintele ale
lui Dum(e)dzeu lăcaşuri, mănăst(i)ri şi biserici, unii cu moşii din hotarăle domneşti, alţii,
cu rob(i) ţigan(i) din drepţi ţiganii domneşti, volnici fiindu ca nişte d o m n i şi stăpîni
acestui pămîntu al Moldovii ca să le rămîie vecinică pomdnire.
Dreptu aceea, cercetat-am domniia mea şi n-am trecut cu videreă şi pentru simtă
mănăst(i)re Dancul de aicea din Ieşi, unde să cinsteşte şi să prăzmuiaşte hramul Sfinţilor
marilor voievozi cereşti Mihail şi Gavriil, de la care sfîntă mănăstire viindu înainteâ
domnii m e l e cinstit şi al nostru duhovnicescu părinte sfinţiia sa chir Ionichie mitropolitul
Sinadonului, epitrop aceştii sfinte mănăstiri, ne-au arătat că să află mănăstirea aceasta la
slabă stare.
Şi mai vîrtos, fiindu lipsită de rob(i) ţigani carii să fie de slujba mănăstirii, iată că
domniia m e a m - a m milostivitu şi, dintr-a noastră deosebită milă, am miluit pe iceastâ
m a i sus numită mănăstire cu aceşti ţigani din drepţi ţiganii domneşti s t r e i n © ce arată
mai gios, a n u m e : Costandin Muntean bucătar hol tei u, şi Andonie cărămidar ficioru i lui
Gheorghiţe cu ţiganca lui, Iana, fata Tudorii, şi cu copiii lor, Mariia şi Vasile şi Iftimie,
şi Catrina şi Şerban, şi Radul bucătariul cu ţiganca lui.
Aşa, pe aceşti ţigani, fiind drepţi domneşti, i-am datu domniia m e a danie şi
afierosire sfintei mănăstiri Dancului ce s-au dzis mai sus ca să-i fie de la domniia mea
drepţi robi şi şerbi ţigani în veci dinpreună cu totu rodul ce să va trage dintru dînşii
neclătiţi şi nestrămutaţi din stăpînire mănăst(i)rii nici odănăoar(ă).
Şi pohtim domniia m e a şi pre alţi luminaţi domni carii, d u p ă vreme, de
D u m n ( e ) d z e u vor fi orînduiţi în u r m a noastră cu domniia ţării aceştiia, au din l'iii şi

540
 i n u ] nostru sau dintr-alţii, să nu strice sau să strămute această puţină milă şi danie ce
(făcut domniia m e a ce cît le va da mîna să adaogă şi să întărească pentru a domniilor
»vecinică pomenire.
Si s-au scris hrisov(ul) acesta în Ieşi, întru întîia d o m n i e a noastră, în anul dintăiu.
1764 noiem(brie) 25.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d < m . p > .
tnst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio. sigiliu domnesc
j3»iar. octogonal, în cerneală, neclar.

EDIŢII: Florin Marineseu, Xiropotamu, 1, p. 293, nr. 392 (rez. dezv. după orig.. hîrtie difolio (48,6 x
.'351 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia,
nr. XXX/i.

619 1764 (7273) noiembrie 28

Sarafina Cucorăniţa monahia dăruieşte mănăstirii Dancului pe ţiganca Safta.

t Sarafina Cucorăniţa monahiia, fiica răposatului Calistru Cucoran monah ce au

fostu şi medelnicer mare, scriu şi mărturisăscu printr-această adevărată scrisoare a mea,
la mîna preaosfinţii sale părintelui Ionichie mitropolitul Sinadului şi epitropul sfinţii
mănăstiri Dancului, că întîmplîndu-mă în foarte m a r e neputinţă şi boale şi pentru multă
osteneală şi rugăciune ce au făcut sfinţiia sa la boala mea, eu, încă de bunăvoia mea, de
r.i;iiine silită, nici asuprită, am datu aceştii sfinte mănăstiri Dancului danie şi afierosire
ne o ţigancă dreaptă a mea, cu n u m e Safta, fata... 1 .
Şi pentru ca să fie şi pentru sufletul meu, i-am datu pe această ţigancă, ca să-i fie
de la mine sfinţii mănăstiri dreaptă roabă ţigancă în veci, cu tot rodul ce să va trage
dintru dînsa, neclătită şi nestrămutată din stăpînir6 mănăstirii nici odinioară.
Şi, pentru credinţa, am iscălit dimpreună şi alţi boiari şi oameni de credinţă ce s-au
întîmplat.
V(ă)l(ea)t 7 2 7 3 < l 7 6 4 > noiem(vrie) 28.
Eu, Sarafima m o n a h i e am pus degetul 2 neştiindu iscăli.
Inst. de. Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, o amprentă digitală.

EDIŢII: Florin Marineseu, Xiropotamu, 1, p. 293-294, nr. 393 (rez. gr. după orig,, hîrtie difolio (29 x
;;20 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, Nr. 807).

1
Loc liber în orig.
2
Amprentă digitală.

620 1764 decembrie

Grigorie Alexandru Ghica voievod scuteşte de banii ajutorinţei toate mănăstirile
moldoveneşti închinate la Ierusalim, Muntele Athos şi Sinai.

Hw rpHrwp'm (IAH^AHAP^ FHKA

B(O6)BWA'», Ew>K(iei©) M(H)A(O)CŢYK>,
rC®)CN(O)AU)PT» 3CMAM MOAAABCKOM.Scriem domniia mea la svinţiia voastră
cuviioş(i) e g u m e n i de la sfintele mănăstiri a Ierusalimului, a Sfînta Gorii, şi a Sinaiului,
şi alte mănăstiri streine de la ţinutul...'. Vă f a c e m ştire că din vremea ce ne-am miluit cu
domnia ţării aceştie, n-au lipsit domneasca nostră purtare de griji, priveghindu a aduce
pe toţi lăcuitorii de obştii la buna orînduiala şi cu întemeiată stare şi să rădicăm orice
chip de supărare şi greutate deasupra tuturor; c u m şi pentru obicinuita slujbă a

541
agiutorinţii socotit-am d o m n i e mea şi s-au scos cu milă şi mai pe uşor de cum a i dat alt--'
dăţi, măcar că d u p ă greutate datoriilor, fiindu domnie noaă şi anul dintăi trebuia şi roi
silim cu s o m ă mai mare p r e c u m au dat şi de alte dăţi.
Dar domnie m e a poftindu mai multu dreptate şi odihna tuturor din oi ştie am
priimit supărare şi greutate datoriilor asupra noastră, numai lăcuitorii să afle ol.hrn şi;
dreptate.lor; c u m şi pentru sfintele mănăstiri văzîndu că să scotea de alte dăţi cu de'
bani de da la slujba aceasta a agiutorinţii şi fiindu că la sfintele mănăstiri de-a purtrea şi
nelipsit să face rugă pentru toţi de obştii. Şi aceia care sintu nelipsiţi de la >uga , j f
face, c u m călugării şi cei ce sintu pentru posluşania mănăstirilor caută tot de la mănăstire
să să chivernisască, deosăbitu că măn(ă)stirile la slujba aceasta plătescu la i^iuiorinţă
morile şi crîcimele şi ţiganii, socotit-am domnie m e a pentru acei bani ce să punea cu
somă pe măn(ă)ştiri la slujba agiutorinţii că să lua făr(ă) de orînduială de la mănăstiri şi
după c u m de-a pururea ne nevoim ca să afle toţi de obştii dreptate şi mila domnii melc, 1
mai vîrtos sfintele măn(ă)stiri, unde neîncetat se fac rugăciuni pentru toată creMinatatea, 1
iată, am făcut domnie m e a milă cu toate măn(ă)stirile şi acei bani ce da agiutorinţă some,
i-am rădicat domnie m e a de tot, cu nimică să nu fie supărate, p r e c u m nici la poclonul i
steagului nu s-au supăratu. Şi pe(njtru aceasta n-am lipsit a nu vă înştiinţa cu domneasca
noastră carte ca să ştiţi pentru mila ce am făcut ca să vă bucuraţi şi să rugaţi pre i
milostivul D u m n e z ă u pentru săn(ă)tate noastră şi pentru toţi creştinii pravoslavnici, fiind 1
încredinţaţi ca şi de aicea înnainte va fi nedepărtată mila domnii mele deasupra sfintelor
măn(ă)stiri şi a toată ţara.
Aceasta scriem.
L(ea)t 1764 dec(he)m(vrie).
IlpWMHT B6rt BHCT(ApNHK).
Inst. de ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, aplicat în cerneală, neclar.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 245, nr. 426 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (28,7 x 20,f
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de Ia Muntele Athos, Grecia, Nr. 1036).

Loc liber în orig.

621 1764 decembrie 2 '

Andoni şi soţia lui, Safta, vînd lui Anastasie blănar din mănăstirea Golia şi soţ'ts s; ic
Ileana o casă cu loc de lîngă Biserica Curelari.

Adică eu, A n d o n i nepot răposatului preosfinţiei sale părintelui Gheia-Mm

mitropolit Savastie, dinpreună cu giupîneaşa m e Safta dat-arn adivărat zapisul nostru la
mîna dumisali lui baş Anastas blanar din Goliea şi a giupînesei dumisale Ileana precum
să să ştie că i-am vîndut o casă cu loc cu tot ce iaste de la vale de Biserica Curălarilor, ce
să hotărăşte din deal cu locul ţintirimul(ui) bisăricei şi din gios să hotărăşti cu casa Lupii
Căsinesii, iar din vale casa aceasta se hotărăşti cu locul babii Măhăliţii, care îmi ni'-te şi
m i e cumpărătură de la Vasile Şonţul cojocar locul, după c u m arată zapisele cele vechi
carele s-au dat la mîna dumisale, drept 300 Iei, adică trei sute lei; şi luînd eu toţi banii
deplin în mîna m e i-am dat şi eu acestu încredinţat [şi] zapis al meu la mîna dumisaL. şi
a giupînesei dumisale, şi a cuconilor dumisale, şi a nepoţilor şi strănepoţilor dumisale sa
fie moşie în veci.
Şi, pentru credinţă, i-am dat acest adivărat zapis la mîna dumisali, care mai gio->
m - a m iscălit.

542
 Let 1764 dechemvrie 2.
Av56vr)ţ roxptavcx;...' %t\va Kai p e xo 8eÂ,r||-ia XT]q o u p p i a g i v .
Eu, Magdalina monahie, fata lui Căsian, am pus degetul cu voe me 2 .
Eu. Maria Măhăliţa, am pus degetul 2 ; eu, preutul Vasile, m - a m tîmplat faţă;
1
ftxpA.oK; y o v a p i ţ p a p T u p â ; Şo^fjq Icoavuo, p a p r o p r â .
Şi eu. Gheorghie Banul, am scris cu zisa lui Andonie.
, Arh St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII, p. 85, nr. 59. Copie în condica de „documentele caselor din
•Pjjjjj <i altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 132, nr. XLIX (aceeaşi copie,
unele abateri).

- — T1 Neclar.
7T
;
Locul amprentei digitale.

(,22 1764 decembrie 6

Grigorie Alexandra Ghica voievod scuteşte toate mănăstirile şi bisericile de plata
ajutorinţei.

ispisoc de la Grigorie Alexandru Ghica voievod precum au făcut mila tuturor

sfintelor m(ă)năstirilor şi biser(i)cilor de au ridicat birul domnesc ce era obicinuit să de
:.! ::|utorinţă de la toate m(ă)năstirile.
Din leat 1764 dec(embrie) 6.
/•. h. St. Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 82 r. Rez. în condica mănăstirii Trei Ierarhi scrisă în prima jumătate
5'-j sec. XIX.

623 1764 (7273) d e c e m b r i e 30

Paraschiva Hărhăzoaia şi fiul ei, Iordache, vînd lui Iftodi cîrciumar şi soţiei acestuia Aniţa
an loc de casă din mahalaua Muntenimii de Sus, cu 30 de lei,

f Adică eu, Paraschiva Hărhăzoai, dinpreună şi cu ftiul mieu Iordache dat-am

Încredinţat zapesul meu la mîna lui Iftodi crîşmar şi a soţului dum(nealui) Aniţii precum
să se ştie că eu, de nimeni silită, nici asuprită, ce de a me bunăvoie, ani vîndut a noastră
dreaptă ocină şi moşie, un loc de cas(ă)j care loc est(e) aici în oraş(ul) leşului, în
f mah(a)laoa Munt(enimii) de Sus dispre Păcurar, lîngă locul fratelui meu, a lui loan
! : Harhaz, ce l-am mai vîndutu şi frate-mieu, acmu încăpînd locul acela la stăpînirea lui
Iftodi, ce l-au vîndutu-1 frate-mieu; eu încă i-am vîndutu şi parte me cît au mai rămas,
drept triizeci lei, care tot locul ce-1 avem amîndoi cu frati-mieu ce l-au vîndut mai nainte
î şi acest(a) cît mi-au mai rămas mie nevîndut tpţ locul acest(a) mergi pînă în Drumul cel
j' Mare denapoi, iar dinaintea casii merge pînă în răsuflâtoarea haznaiii vechi şi pînă în
drumul ce s(e) pogoară la hazna, iar dinapoi casii pînă în locul lui Ghiorghiţă lemnar şi
dispre hazna pînă în deal, după cum mai pre largul arată zapis(ul) vechiu ce i s-au dat pe
tot locul la mîna lui Iftodi crîşmar.
Deci văzînd că mi-au făcut plata deplin întru mîinele mele toţi aceşti mai de sus
numiţi băni, i l-am vîndutu-1 ca să-i fie dum(nealui) dreptă ocină şi moşie înpreună şi
cotului său, şi fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor dum(nealui), în veci neclătit şi
nestrămutata, după care zapis al nostru să-şi facă dum(nealui) şi dres g(o)sp(o)d.
Deci, la tocmala şi aşezarea aceasta a noastră ce-am făcut s-au întîmplat şi alţi
oameni buni, care mai gios s-ai iscălit.

543

a
 Şi eu încă pentru credinţa am pus degetul.
L(ea)t 7273 <1764> dec(hemvrie) 30. -
Eu, Paraschiva Hărhăzoai, am vîndut cu voia me 1 .
Iordachi diiac za divan cu voia me s-au vîndut <m.p.>.
Antohi Luţă diiac, mart(or), şi pren mîna m e s-au dat aceşti bani <m.p.>.
Vas(i)l(e) Fuc(a) (?) m-am tîmplat; eu, Ghiorghii Căsăiian, mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXII/20. Orig., hîrtie (29,2 x 20 cm.), filigran, cerneală neagtă. aoT
amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.

624 -;r,5

Datorii plătite şi cheltuieli făcute de un boier din Iaşi.

Ce-am plătitu datoria părintelui mieu şi ce-am cheltuitu cu giudecăţi de moşi, Ui!
ţigani, anumi să să ştii:
Din v(ă)letu 1765.
20 lei am cheltuitu la Matei vodă sîn cîn' m-am giudecatu cu Alicsandru Ilţchii şi
l-am rămas, şi am luatu şi carte de rămas pentru Postolăchini;
30 p(o)l lei tij pentru aceşti ţigani m-am giudecat acmu la Grigore Al ec i-undi u
Ghica v(oie)v(o)d şi iar l-am rămas;
30 lei am cheltuitu pentru Tîrşeşti ţigani la Costandin vodă Racoviţi şi am fost luat
pe Ioniţi, pe Ţuţigu, şi au fugitu;
15 lei am dat lui Curtu pentru Hilişeu de Sus la hotărîtu;
5 lei am dat unui armăşelu ce-au fostu să ia pe capu Stoian Chc.şcu;
5 lei am dat săimenilor de curte pentru Nini di vorniciia de Bot(o)şani ce l-au dai
Nacul la plimbare lui Constandin vodă Racoviţi, iar rămăşiţa era di la
Costandin vodă Mavrocordat;
5 lei am plătit cheltuieli la băcali ce-au luat Nini orez, cafe;
50 lei am dat de am plătitu datoriia de la Aii Caraghiuzu, care ştii marna pricina,
că au fostu cu mini cîndu am plătim;
40 lei am dat lui arnăutu Mustafa datorie tătîne-mieu cu zapis;
60 lei am dat din stupi miei de la Bot(o)şani, de am scos zăloagile surori-me
Catrinii tot la domniia întîi a lui Costandin vodă Racoviţi, bez 60 lei din
stupi Ninii;
2 lei 20 par(ale) am dat la tălmăcitul zapisălor sîrbeşti de moşie Gium(ă)tăţeni, la
giudecat(a) ce-am avutu cu Safta abăgeriţa;
27 par(ale) la scrisul la condică a 9 zapisă, tot a Gium(ă)tăţeniIor;
2 lei am dat de au scris şi cu întăritură anaforalii ce s-au curmat giudecata
Gium(ă) tăţenilor;
10 lei am cheltuitu astă iarnă tot pentru pricina Gium(ă)tăţenilor; şi tîmplîndu-s(e)
mazilie mării sale Grigori Alicsandru Ghi<ca>' vodă 2 n-am apucat a mă
giudeca;
1 lei 20 par(ale) am dat la vornicu de poart(ă) ce-au hotărîtu locul accstu din Ieşi,
bez 1 leu ce-au dat cumnatul Hristachi;
17 par(ale) pentru carte pentru locul cel de cas(ă) acest, cumnatul Hrist(ache);

544
 f 32 par(ale) tij la săpat pentru ca să aflăm pe unde au fost zăplazii, bez 4 par(ale)
ce-au dat cumnatul;
22 lei 22 par(ale) cheltuia<la>' ce-am cheltuitu tot pentru Giumătăţeni.
Arh. St. Iaşi. Documente, CDLVI/9. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

' Omis în orig.

- Greşii, în loc de: Grigorie Ioan <Calimah> vodă.

625 1765
Mărturia unor mari boieri moldoveni privitoare la izvoml de o măsură şi jumătate de apă
găsit de Ioniţă Cantacuzino hatman la Copou.

t Facem ştire cu această mărturie a noastră, pentru un izvor de apă ce-au aflat
despre Copou cinstit fratile nostru dumnealui Ioniţ(ă) Cantacuzino hat(man), care izvor
cu toată cheltuiala şi a dumisale osteneală s-au destupat şi s-au zidit, acestu izvor vrîndu
|umn(ea)lui ca să-1 aducă la casa d(u)m(i)sale din oraşul laşului, prin oalele apii
|>f(îjntului Spiridon, pîn(ă)-la hazneâua măn(ă)stirii, şi de acolo iar(ă)şi, prin deosebite
oale, cu a d(u)m(isale) cheltuială, pînă la casa dumisali, care izvor încă pînă a nu-1 da în
oalele Sfîntului Spiridon şi a-1 înpreună cu apa sfintei măn(ă)stiri, ne-au poftitu
d(ii)mnelui de au mersu acolo la izvor, şi fiindu de faţă şi Dima sughiolgiul şi
Gheorghie, calfa lui, şi puindu măsurile apelor după orînduiala meşterşugului lor şi,
măsurîndu-s(e) apa acestui izvor, s-au aflat o măsură şi giumătate de apă la vreme secitii,
cîndu scadu toate apele.
j
Dreptu aceea dar, pentru ca s(ă) nu s(e) facă vreo împresurare sau scădere apei
dumisale hatmanului, amestecîndu-s(e) cu apa Sfîntului Spiridon, după încredinţarea ce
noâm încredinţat şi ne-amu adeveritu, cu însuşi vederea ochilor noştri, fiindu dreaptă o
măsură şi giumătate de apă, atn datu şi de la noi această carte de mărturie la mîna fratelui
nostru, dum(nea)lui hatmanului Ioniţă Cantacuzino, ca să-i fie de credinţă şi adeverire,
îniru care ani şi iscălitu. Aceasta înştiinţăm.
1765.
t T o o Eicpriviovro&efix; Xaxppowoq <m.p.>; Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t
<m.p>; Vasile Ros(e)t hăt(man) <m.p.>; Gheorghe Hrisoscoleu vel ban <m.p.>.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, XCI/14. Orig., hîrtie difolio (54 x 39 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 187, nr. CLVIII (orig.);
iBiserka Talpalari, p. 38 (rez. după „Ioan Neculce", loc. cit.); C. Andreescu, Iniţiative particulare, p. 311,
yiota 1 (menţ.); Gh. Băileanu ş.a., Istoricul Spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 175-176, Anexa X, nr. I (text
Sflpă „Ioan Neculce", loc. cit.),

626 1765, Iasi

Aşezămîntul lui Grigorie Alexandru Ghica voievod pentru mănăstirea şi spitalul Sfîntul
Spiridon din Iaşi.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Alexandru Ghica v(oie)v(o)d, domn Ţării

Moldovei, f D e vreme ce toate bunătăţile fericirii omeneşti de Ia Dumnezeu sîntu şi de
la dînsul să învrednicească toţi a le ave cu îndestulare, pentru aceea şi fieştecine dator
este Iară cuvîntu de pricinuire a răsplăti către D(u)mnezeu, însă cu nici o faptă alta
cuviincioasă nu poate cineva şi să fie plăcut lui D(u)mnezeu atîta cît cu purtarea de grijă

545
ce va ave către cei slabi şi bolnavi şi cu-facere de bine cătră cei neputincioşi, Fundei
celelalte fapte razimă numai spre folosul făcătoriului, iar facere de bine cu cît este mai
îndestulată, cu atît mai mult se lăţeşte spre folosul celor ce o primăscu de obştie, şi cu c t
firei omeneşti i se pare cu greu a agiutora cu faceri de bine pe alţii, cu atît mai mult si
D(u)mnezeu dătătoriul bunătăţilor cere de la noi faceri de bine spre cei neputincioşi,
zicînd: (în dar aţi luat, în dar daţi, căci mile voiescu iară nu jărtfă) 1 . Pentru fapta facerii
de bine se întăreşte dragoste cătră cel de aproape şi credinţa ce cătră D(u)mnezeu s |
adevereşte. Deci oricarele va face bine adevereşte că şi pre aproapele său iubeşte şi îh
D(u)mnezeu crede, şi cine crede în D(u)mnezeu iubeşte pre însul, şi de iubeşte pre
dînsul iubeşte şi pre cei neputincioşi şi le ajută cu faceri de bine după putinţa sa. fiind
deplin încredinţat cum că facerile de bine cătră cei săraci toate le priimeşte D(u)mnezeuj
precum însuşi adevereşte zicîndu: (cîtu aţi făcutu unuie din fraţii mei ceşti mai mici mie
aţi făcut) 1 . Şi de vreme ce dragostea cea cătră D(u)mnezeu să întemeiază prin iubire
cătră cel de aproape, precum zice B(o)goslovul Ioann: (De va zice cinevaşi că iubeşte
pre D(u)mnezeu şi pre fratele său urăşte, mincinos iaste) 1 şi de să adevereşte dragoste
cătră cel de aproape prin orăşicare faceri de bine spre cei neputincioşi, precum zice
dumnezeiescul apostol Pavvel: (Nimeni să nu ceară numai folosul său, ci fieşte cine să
caute şi folosul celui de aproape)', cu adevărat că fără de aceasta nimene nu poate sase
învrednicească împărăţiei cerurilor, precum şi însuşi zice: (Duceţi-vă de la mine
biăstămaţilor la întunericul cel mai din afară ce iaste gătit diavolului şi îngerilor lui. căci
flămîndu am fost şi nu mi-eţi dat de mîncat, însetat şi nu m-aţi adăpat, gol şi nu m-aţi
îmbrăcat, strein şi nu m-aţi primit, bolnav şi nu m-aţi cercetat) 1 . Deci ca s(ă) nu s(e)
lipsească cinevaşi de acea fericire, să cade fieştecarele dup(ă) putinţa sa să împlinească
datoriia mulţămirii cătră D(u)mnezeu cu faceri de bine carele ca nişte daruri le priimeşte
şi însutit răsplăteşte întru acest vec şi întru cel viitor pentru cei ce să miluiescu, precum
acea nemărginită a lui iubire de oameni făgăduieşte, că cel ce va da ale sale săracilor va
lua însutit întru acest vecu şi viaţă vecinică va moşteni. După cum am zîs şi iaste să zică
şi la a sa a doao venire cînduva şi de p e scaonul slavei sale Ia înfricoşatul giudeţu a toată
lumea: (Veniţi, blagosloviţii părintelui mieu, de moşteniţi împărăţie, ce iaste gătită vogă
de la zidirea lumii, căci flămînd am fostu şi mi-aţi dat de mîncat, însetat şi m-aţi adăpatj
gol şi m-aţi îmbrăcat, străin şi m-aţi priimit, bolnav şi m-aţi cercetat) 1 .
Dreptu aceea dar, fiind şi noi cătră poroncile lui D(u)mnezeu cu totul rîvnitori şi
aflîndu sf(î)ntul lăcaş a celui dintru sfinţi părintelui nostru făcătorului de minuni'
Spiridon început[pu] de alţi pentru ca să s(e) facă şi bolniţe spre priimirea şi tămăduirea
bolnavilor atîtă a celor paminteni, cît şi a celor streini şi nemernici, însă rieseVîrşit fiindu
şi socotind domnie me cîtu poate fi de trebuinţă o pomană ca aceasta spre tămăduirea
bolnavilor, n-am suferit a privi mai multu nesăvîrşirea acestui lucru plăcut lui
D(u)mnezeu, ce prin rîvnă dumnezeiească îndemnîndu-ne şi spre aceasta precum şi spre
altele am săvîrşit tote cele trebuincioase ce lipsiia spre alcătuire desăvîrşit prin a noastre
domneşti cheltuiale cu ... 2 odăi rînduite pentru bolnavi în care pînă la ... 2 bolnavi să fie
primiţi în bolniţă şi cercetaţi cu toate cele trebuincioas(e), după cum se va arăta mai gios:;
la rînduiala bolnavilor şi a doftorilor.
Aşijdire şi cu spiţărie deosebită şi numită a spitalului, care nici odinioară să nu fie
părăsită nici poprită dă cătră ori ce doftor ce să va întîmpla după vremi, precum şi pentru
spiţărie să va arata mai gios orînduiala ei pre largu. Deosăbitu fiind trebuinţă nu numai
pentru spital ce şi pentru a obştii folos şi odihnă de îndestulare de apă, iarăşi prin a
noastre domneşti cheltuiale ziditu-s-au din nou doao ceşmele alăture cu poarta cea mare

546
f anumilului sfinţitu lăcaşu cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atît pentru
; njbutiii i lui şi a bolnavilor, cît şi celor de pe înpregiurul lui şi a obştii. Din care haznele
| fiind apă de prisosită s-au rînduit şi la altă ceşme ce s-au mai făcut iar(ă)şi prin a noastră
' cheltuiala ie răspintiile Uliţii Strîmbe, iarăşi pentru îndestulare obştii. î n s ă osăbit de apa
cc merge cu silinţa şi cu cheltuiala dumisale aflîndu-o deosăbitu din matca apelor a
Sf(î)ntului Spiridon s-au adus prin oalele apelor monastirei pînă în haznale, după c u m
mai pe largu să va arăta prin deosăbit hrisovul domniei mele ce s-au dat dumisale; care
aceste ape a Sv(î)ntului Spiridon vor fi isuptu purtare de grij(ă) a rînduiţilor epitropilor
monastirii ca, oreînd se vor sminti, din ori ce pricină, îndată să s(e) tocmască prin
marafetul sughiolgiilor calfii Dimei, căruia deosebit de milele ce are de la răposatul şi
fericitul întru pomenire unchiul nostru domniia sa Grigorie Ghica voievod şi de alţi
luminaţi domni, care şi de noi s-au întărit. A m mai adaos domnie m e asupra lui din
milele domneşti cu deosebit hrişovu spre răsplătire purtării de grij(ă) şi tocmirii a tuturor
apelor din oraşul Iaşii, iară d u p ă săvîrşire lui care va alege vrednic de a fi calfă şi
purtător de grij(ă) apelor, acela să ia şi veniturile ce sînt rînduite sughiolgiului pentru
cheltuiala şi purtare de grij(ă) apelor.
Hotărîm d o m n i e m e şi pentru drumul a tuturor apelor haznelelor ca pe ori unde au
trebuinţă să v i e . . . 1 stînjăni de locu în lat măcar şi prin ogrăzi boiereşti şi prin a altora de
va fi, nimeni să nu fie volnicu a săpa pe acel locu rînduit, sau p o m i a pune, sau ori cc
lucru a face, ca să nu s(e) de pricină de stricăciune pomenii şi odihnei obştii.
Socotit-am d o m n i e m e şi pentru venitul sf(î)ntului lăcaş Spiridon şi a bolniţii
. ce-au fost rînduit(ă) prin hrisoavele altor luminaţi domni, din care rînduiale, fiind unele
cu asupreală, s-au alcătuit dup(ă) dreptate ce s-au căzut întărindu-să şi de cătră d o m n i e
jne, adecă să aibă a lua cîte una para de tot drobul de sare ce s(e) va vinde la Ocnă, i cîte
cincisprezece lei de tot carul cu doi boi de lipscănie ce să va descărca aicea, în oraşul
Iaşii. iară de ce trecătoare între alte părţi, pe giumătate; iară alţi neguţători: creştini,
jidovi sau oricine carii aduc postaj(e) de vîndutu să de cîte un leu de bucata de postav
supţire, i noaozăci bani bucata de extră, i şas(e)zeci bani de bucata de novigaton, i doi lei
dc toată bute cu vin ce fac cazaclii şi alţii şi-1 trec piste hotar, iară de poloboc pc
jumătate. I venitul de la Galaţi, ce să ia după chereste, d u p ă c u m arată anume în condica
cu pecete g(os)p(o)d; i cîte pol para de totă oca de ceară ce se va afla în toată ţara şi va
trece piste hotar, i doao parale de fot drugul de fier ce să sfărîmă în Ieşi şi în Galaţi, i
mortasipiia gospojdii, dup(ă) c u m arată anume în condica cu pecete g(o)sp(o)d, afară din
pol p ira ce au fost obiceiu şi rînduit în venitul doamnii de să lua de lot sacul cu făină ce
să vinde în tîrgu şi în afară iarăşi de pol para ce au fost luîndu venitu cu deosebitu hrisov
iarăşi dc tot sacul cU făină care, socotindti-s(e) acestu venitu cu strîmbătate, s-au hotărîtu
ca s<ă) nu mai fie nici să să iâ atît de p e făină cît şi de pe orice grăunţe, nici de cătră
m(ă)n(ă)stirea Sf(î)ntului Spiridon, nici de cătră alţii ce au hrisoave deosăbite ca s(ă) ia
veni! de p e făină sau de grăunţe, fiindcă de Sf(i)ntele şi d(u)mnezeieştile pravile iasle
popri' cu blăstăm, zicîndu: (cel ce adaoge preţul pîinii blăstămat să fie) 1 .
Aşijdere şi pîrcălăbiia Sorocăi după cbndica cu pecete gospod i pîrcălăbiia
Tîrgului F r u m o s ce este a schitului din măgura laşului, care s-au rînduit pentru trebuinţa
zmreduiţilor de boala ciumei, şi veniturile a toate moşiilor, i de pe dughene, i de pe orice
alte mareturi; şi diosebitu d e aceste venituri ce s-au pomenit mai sus; rînduitu-s-au şi de
către domniia m e mortasipiia ce mare din tîrgul Iaşii în locul venitului ce să lua de p e
sacu i u făină i de pe alte grăunţe, ce s-au rădicat să nu m a i fie, p r e c u m s-au arătat mai
sus, c.ire mortasipie să s(e) ia după c u m arată anume în condică, iscălită de epitropi i cu
pecete gospod.

547
 Asemene s-au mai rînduit de cătră "domnie me atît mănăstirea Precista din Rom<ni
cîtu şi a Sf(î)nţului Prooroc Samuil din Focşani şi biserica din Budeşti ot ţinutul; j
Neamţului cu toate ale lor, mişcătoare şi nemişcătoare, ca s(ă) fie metoaşă şi suptu
stăpînire şi purtare de grij(ă) a Sf(î)ntului Spiridon spre agiutoriul bolniţii după hrisovul!
domnii sale Ştefan vodă Racoviţ(ă), fratele ctitorului acestora, răpăosatul Constandin
vodă Racoviţă, precum mai pe largu sa vor arăta toate veniturile, moşiile i bucăţile si
altele în condica mănăstirii iscălită de epitropi i cu pecete g(os)pod.
Rînduitu-s-au şi doao cutii pentru milostenii cu pecete epitropilor: una să ste în
biserică, la proschinatar, şi alta la bolniţă, care într-un an odată, la zioa hramului, să sfe)
dechiză de rînduiţii epitropi, şi cîţi bani să vor afla strînşi într-aceste doao cutii să să
arăte la catastihul veniturilor m(ă)năstirii.
însă fiindcă mănăstire Svete Spiridon iaste stavropighion după aşezare şi legătura
ce s-au făcutu cu biserica ce mare, hotărîm şi domnie me, printr-acestu hrisov, atît
mitropolitul ţărîi cîtu şi alţii, oricine carii vor fi după vremi, să nu cuteze nimene a ave
volnicie de a să amesteca ca să puie sau să scoată igumen(i), atît la această de mai sus
numită m(ă)n(ă)stire cît şi la metoaşăle ei, fără numai rînduiţii epitropi ce să vor afla
după vremi să fie volnici a purta de grij(ă) spre a pune igumeni pre care vor socoti mâi
vrednici şi a scoate pe netrebnici şi nevrednici.
Dup(ă) aceste, socotit-am domnie me şi pentru grija şi chivernisala bolnavilor,
cum şi pentru plata doftorilor, a spiţeriului şi a gerahului şi altor ce sîntu rînduiţi pentru
slujba bolnavilor, hotărîndu domnie me printr-acestu hrisov ca să se urmeze cu această
rînduială, şi întăi fiindcă într-această ună dată să află purtător de grij(ă) m(ă)n(ă)stirii
Sv(î)ritului Spiridon svinţiia sa chir Sofronie Irinopoleos, să aibă a lua de la epitropi din
veniturile m(ă)n(ă)stirii..} lei pe lună pentru cheltuiala sa. în cîtă vreme va fi svinţiia si
la acestu lăcaş pentru oasteneala ce au avut pînă acum cu purtare de grij(ă) şi o bute de
vin din viile măn(ă)stirii i doaozăci mierţe grîu pe an, afară de ce a cîştiga cu epitrahilul
său, şi dator să fie în toate sînbetile să slujască sv(î)nta liturghie pentru pomenirea
ctitorilor şi a celor ce vor agiutora la acestu sv(î)ntu lăcaş, iar la altă nimică să nu aibă
volnicie a să amesteca: nici la veniturile mănăstirii, nici la moşii, nici la bucate, nici la
alte venituri sau cheltuiele, la nimică şi întru nemică, fără numai priveghere să aibă în
frica lui D(u)mnezeu ca s(ă) nu s(e) facă vre un sfeterizmis de cătră alţii la venituri i la
cheltuielile m(ă)n(ă)stirii, cum şi la ale sf(i)ntei biserici orînduielile să poarte de grij(ă)
ca s(ă) să păzască de a pururea şi în toată vreme dup(ă) canoanile bisericeşti. Iară cîndu
din ieromonahi, i din preoţii bisericii, i din diiaconi i din alţi călugări, cum şi din alţi
oameni ai mănăstirii va simţi sfinţiia sa că nu să poartă cinevaşi după căzuta rînduial(a),
atunce prin ştire rînduiţilor epitropi să aibă a s(e) pedepsi fieştecine pe vina sa d u p ®
canoanele bisericeşti, însă de sfinţia sa Irinopoleos iar alţii ninime să nu s(e) atingă.
Aşijdire şi pentru purtare de grijă a bolnavilor iar(ă)şi să aibă sfinţiia sa
preveghere ca să s(e) păzască după orînduiala ce să va arăta mai gios.
Adec(ă): 50 lei să aibă a lua pe toată luna doftorul cel mare ce să va afla după
vremi a domniei, carele să fie dator a purta de grijă şi a lua sama rînduitului doi tor a
spitalului i a rînduitului gerah i a rînduitului spiţer şi a altor rînduiţi, carii sîntu spft
slujba spitalului, ca fieştecarele cîndu nu va urma cu căzuta silinţă şi dup(ă) daioriia
rînduielii prin ştire epitropilor şi cu porunca domniei să aibă a să pune la cale dup(ă,'
cum să cade, cum şi pentru chivirnisala şi odihna bolnavilor atît la răţete i la doftorii!®
spiţeriului i la mîncare şi grija bolnavilor să privigheze doftorul cel mare prin mergiresJ
într-o săptămînă de doao ori, ca s(ă) să păzască întru toate după căzuta rînduială, iar

548
Ifiird trebuinţă să aibă a merge şi piste rînduita rînduial(ă) cum şi cîndu doftorul
! Sniialului din pricina de boală nu va pute merge după rînduiala sa, iarăşi doftorul cel
î jjjarc să aibă a merge ca să rînduiască doftoriile bolnavilor.
Şeptezeci lei să aibă a lua pe toată luna doftorul spitalului ce va fi rînduit, afar(ă)
ol te mile ce va ave cu deosăbit hrisov, carele dator să fie a merge cîte de doao ori pe
;2i. dimineaţa odată i la chindie altă dată, să vaz(ă) pe toţi bolnavii şi după boala
/Jjeştecăruia să rînduiască şi doftoriile ce să vor căde cu reţete, iar fiind trebuinţă la vre
/yn bolnav şi piste rînduielile doao vizite pe zi ce s-au arătat mai sus să fie dator a merge
•;0ri zi ori noapte, ca să cerceteze pe bolnav şi să-i orînduiască doftoriile ce să vor căde.
Cinzeci lei să aibă a lua pe toată luna rînduitul gerah a spitalului, carele dator să
Vfic şi ei a urma întocmai după rînduiala doftorului spitalului, afară de alte mile ce va ave
;
c u deosăbit hrisov.
Doaozeci de lei să aibă a lua pe toată luna giovanul, adecă al doile gerah a
spitalului, carele şi el dator să fie a urma întocmai după rînduiala acelui întăi gerah, fiind
şl supus la toate ce i-ar da învăţătură, însă în toată vreme nelipsit de la spital şi purtător
de grijă la doftorii i la mîncare bolnavilor ca s(ă) să păzască atît doftoriile cît şi mîncarea
lorîa orînduitele ceasuri după rînduiala doftorului.
Doaozeci şi cinci lei să aibă a lua pe toată luna rînduitul spiţer a spitalului, anume
. Andonie Faerman, afară din alte mile ce va ave cu deosăbit hrisov, carele din rivna sa s-au
- afituoMt cu totul de la sfinţitul lăcaş a Sv(î)ntului Spiridon, după cum s-au legatu cu zapisul
sau ce au dat ca spiţăriia să o facă cu toată cheltuiala lui după rînduial(ă) şi tote doftoriile şi
alte sinerga şi halaturi ale spiţărîei să rămîie după săvîrşirea sa a spitalului moştenire
desăvirşit şi să se rînduiască alt spiţer vrednic dup(ă) tocmala şi orînduiala ce vor socoti
epitropii. Iară în cîtu Vă trăi acestu Andonie, toate doftoriile ce se vor rîndui prin reţetele
doftorului pentru bolnavii spitalului să le de fără nici un ban dobîndă, însă să fie bune şi
curate şi pe toată luna să se socotească doftoriile bolnavilor după răţete, atît doftorul cel
mare cît şi de doftorul spitalului în frica lui Dumnezeu, hotărînd numai preţul ce pot să
faefă) doftoriile făr(ă) dobîndă şi să i s(e) plătească de epitropi din veniturile măn(ă)stirii
preţul sermaielii, iar nu mai mul'tu. Şi din leafa ce i s-au orînduit, precum arată mai sus, să
aibă a ţine şi o calfă la spiţerie să fie învăţat deplin ca oricînd ai" lipsi la vreo trebuinţă a sa
numitul spiţer Andonie, să'poarte de grij(ă) calfa sa ca şi însuşi el.
Aşijdire şi patru scutelnici i s-au orînduit ca s(ă) aibă a lua de la visterie, din
catastiful scutelnicilor cu pecete g(os)pod, de a purure nesmintit şi din banii acelor patru
scutelnici să aibă a ţine 4 oameni pentru slujba spiţeriei şi în cît' var ave viiaţă numitul
spiţer, nici de cătră domnie, nici de cătră oricine să nu să smintească rînduiala şi
statornicia sa, ce neclătit şi nestrămutat să rămîie de a purure. Cum şi după viaţa lui, ce
să va rîndui de epitropi, asemene statornic să fie şi nestrămutat, fără numai cîndu să va
dovedi vină vederată asupra lui şi necuvios(ă), epitropii numai să aibă volnieie a pune p e
altul pe care vor socoti vrednicu. Aşijdire şi spiţăriia ce s-au pomenit mai sus a spitalului
să fie nesmintită şi statornică în toată vreme atît de doftorul cel mare a domniei ce să va
întîmpla dup(ă) vremi cît şi de alţi doftor(i) cum şi de cătră oricine şi afar(ă) din
doftoriile ce să vor da bolnavilor, oricine altul va lua doftorii de la această spiţărie să
aibă a le plăti cu căzuta plată, după rînduiala altor spiţerii.
.. , 2 scutelnici s-au rînduit să aibă a lua de a pururea epitropii de la visterie, din
catastivul scutelnicilor cu pecete g(os)pod. însă dm epitropi să nu cuteze a să atinge să ia
din hanii scutelnicilor în partea sa, ce numai pentru treaba spitalului să fie şi dintr-aceşti
bani a scutelnicilor să aibă a ţine pentru treaba bolnavilor: lemnari, bucătar® si fămei
pentru spălatul şi grij(a) bolnavilor.

549
 Rînduitu-s-au şi epitropi purtători de grij(ă) şi chivernisitori atît m(ă)n(ă)stinicît,
şi bolniţei din boieri, a n u m e : p e dumnealui hatmanul Vasilie Ros(e)t, i pe dumnealui
visteriul loann Cantacuzin(o), i pe hat(man) i pe vel post(elnic), i p e vel vist(ieinic) ce sa
vor afla d u p ă vremi şi din neguţitori: pe Coste Avraam, i pe Costantin Panaite, t pe Coste
Papafil şi pe Gheorghie Petala, carii aceşti numiţi şi rînduiţi epitropi datori să fie în frică-
lui D(u)mnezeu să poarte de grij(ă) cu toată osîrdie şi silinţa şi privighere atît pentru
metoaşe, moşii, bucate şi alte venituri toate a sfîntului lăcaş Spiridon, să rînduiascâ
o a m e n i de ispravă: vătaşi purtători de grijă, a căror plată să li s(e) de d e către epitropi,
fieştecăruia dup(ă) obraz şi slujba sa, şi să să strîngă fieştecare venit la vreme sa. Şt
dintr-aceste venituri să poarte de grij(ă) ca s(ă) să păzască rînduiala pre deplin în toate si
pentru toate întocma d u p ă c u m s-au pomenit mai sus, nefăcîndu-se cît de puţin
;
sfeterizmos, atît la venituri cît şi la cheltuiele.
Şi la înplinire a fieştecăruia an, la zioa hramului Sf(î)ntului Spiridon, fiind sama.
încheiată şi iscălită de numiţii epitropi, atît de toate veniturile cît şi de toate cheltuielile,
anume după rînduial(ă) să să cerceteze şi să să socotească şi de însuşi domnul şî
oblăduitorul ţării şi să s(e) pecetluiască cu pecete g(os)pod, carele după creştineasca datorie
să aibă a osteni la zioa hramului cu mergerea sa ca s(ă) de cea cătră Dumnezeu multămirc
şi ca prin cercetare ce va face atît pentru a mănţăjstirii orînduial(ă), cît şi pentru a
bolnavilor să poată păzi pururea pre deplin toate după rînduială. Rugînd pe Sfîntul
Dumnezeu ca s(ă) întărească şi să păzască rînduiala pomenii aceştiia spre odihna robilor
lui, prin a cărora rugăciuni să se milostivească spre iertare păcatelor noastre a domnii
noastre şi a fiilor noştri, cum şi a tot neamul nostru şi spre bunastare şi fericire ţărîi aceştie.
Şi pentru ca să se păzască toate aceste pomenite rînduiele ce să cuprind întru acestu hrisov
a domnii mele, am întăritu şi cu însumi a domniei mele iscălitură şi pecete, poftind şi pe
preosfinţiia sa mitropolitul ţării ca să întărească cu arhieresc blăstăm.
Şi p o f t i m domnia m e şi p e care din pronie lui D(u)mnezeu să va orîndui în urma
noastră d o m n şi oblăduitor ţărîi aceştiia ca să întărească rînduiala hrisovului acestuia
spre a sa vecinică pomenire.
Şi pre aceasta iaste credinţa domnii mele. Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda,
şi credinţa a preiubiţi fiilor nosştri: Dimitrie v(oie)v(o)da, Alexandru v(oie)v(o)da şi
lacov v(oie)v(o)da, şi credinţa a tuturor cinstiţi şi credincioşi boierilor domniei mele:
dumnealui Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t, i dumnealui loann Paladi vel vornic de Ţara de
Gios, i dumnealui Ianachi Costandachi vel vor(nic) de Ţara de Sus, i dumnealui Vasile
Razu hat(man) i pîrcălab Suceavschi, i dumnealui loann Cantacuz(ino) vel vister(nic), i
dumnealui Iordache Balasache vel post(elnic), i dumnealui Manolache vel spat(ar), 1
dumnealui Iordache Hrisosculeo vel ban, i dumnealui Panaghiodor vel caminar, i
dumnealui Manolachi vel pah(arnic), i dumnealui Iordache Balş vel stol(nic), şi
dumnealui Alexandru vel com(is) şi credinţa a tuturor boierilor domniei mele celorlalţi.
Scrisu-s-au hrisovul acesta de credincios boieriul nostru Iordache al doilea
Iog(o)făt, întru al doilea an a domniei noastre, în oraşul Iaşii, la anii 1765.
Iw rpiiropTe { I A H ^ A H A P ^ T H K A B O 6 B O A A , EOÎKYIO M M A O C T Y » , ROCNOAAPT».
Hw TpHrepYe P H K A B(OGBO)A cm.p.x
AacKdp P o c ( e ) T "R AOR(O)4>(E)T NPWHHTW)( cm.p.x

D e v r e m e ce preaînălţatul domnul nostru din creştineasca bunătate a măriei sale au

aşăzat toate aceste cîte se cuprindu întru acestu hrisov spre orînduiala şi chivernisall
sfintei m(ă)n(ă)stiri şi mîngîierea bolnavilor, pentru ca să fie nestrămutate şi neclintite

550
"aceste bune aşezări, întărim şi smerenie noastră cu arhieresc blăstăm, ca oricarii din
epitropi şi purtători de grijă ori dintr-alţii vor face oricît de puţin vicleşug cu răpitoare
lăcomie, ori la moşii, ori la alte rînduite venituri şi cheltuiele a m(ă)n(ă)stirii şi a
spitalului, unii ca aceia socotindu-să ca nişte furi de cele sfinte, să fie blăstămaţi de
D(o)rornil D(u)mnezeu atotputernicul şi de Preacurata sa Maică, să moştenească bubele
lui Ghiezi şi zugrumarea Iudei, să fie gemând şi tremurînd ca Cain, să-i înghiţă pămîntul
vii ca pre Dathan şi Aviron, fierul, pietriie să putredească şi să se răsîpască, iar
trupurile acelora să stea întregi şi după moarte nedezlegate, şi de cătră smerenia noastră,
unii ca aceia să fie blăstămaţi.
Gavriil mitropolit Moldovii <m.p.>.
Ştefan Roset v(e)l Iog(o)f(ăjt <m.p.>.
Manolachi biv vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Ioan Paladi vel vor(nic) <m.p.>.
Ianachi Costandachi vel vor(nic) <m.p.>.
Vasile Ros(e)t hat(man) c m . p . x
Vasile Razu hat(man) <m.p.>.
Ioan... 3 hat(man) <m.p.>.
Iordachi Costachi vel vist(iernic) <m.p.>.
Ioan Cantacuzino vel vist(iernic) <m.p.> (?).
Iordachi Balasache<m.p.>.
Armiţiprioi; Cvt3"Y BEA IIWCT(6AHHK) <m.p.>4.
Iordache Hrososcoleo vel ban <m.p.>.
V. Costachi ban <m.p.>.
V(asile) Costachi vel ban < m . p > .

<Pe verso, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: 1765.

Domnul Grigori Alecsandru Ghica v(oie)v(o)d.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, Pergamente, Nr. H). Orig., perg. (90 x 64 cm.), cerneală cafenie
(nunii. L emitentului şi cele ale altor domni, data şi majusculele din text, cu cerneală roşie, iar intitulaţia,
Mm. tWi de deasupra acesteia, şi monograma domnească, eu cerneală aurie), sigiliu domnesc inelar
oUojroual (1,9 x 1,8 cm.), aplicat în cerneală roşie sub semnătura cu cerneală neagră a domnului flancat de un
ornament floral multicolor (mai simplu decît cel care mărgineşte primul rînd de text).

EDIŢII: Gh. Băileanu, Evoluţia juridică, III, p. 23-34 (orig., cu omisiuni şi erori); Gh. Băileanu ş.a..
Istorii ul Spitalului Sf. Spiridon - laşi, I, p. 53-59 (text parţial după precedentul).

1
Aşa în orig.
" Loc liber în orig.
1
Nume neclar.
4
Dimitrios Suţu mare postelnic c m . p . x

627 1765
Grigorie Alexandru Ghica voievod încuviinţează aducerea de către loniţă Cantacuzino
lwtm.ui a apei dintr-un izvor de la Copou prin apeductul mănăstirii Sfîntul Spiridon.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, d o m n u Ţării

Moldovii. f Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele, tuturor celor ce s(e) cuvine a şti
că viindu înaintea domnii mele cinstit şi credincios boieriul nostru dum(nea)lui loniţă
Cantacuzino hat(man) ne-au arătat o mărturie încredinţată şi iscălită, atît de arhieriia sa chir
Sofronie Irinopoleos epitropul sfintei mănăstiri a Sfîntului Spiridon cît şi de cinstiţii şi

551
credincioşi boierii domnii meie, dumneior: Ştefan Roset vel log(o)f(ă)t, i Dimitr..
biv spatar, i Vasilie Ros(e)t hat(man), i Iordache .Hrisosculeo vel ban, i Dima suginolgi^j
pentru un izvor cu apă, ce-au aflat despre Copou dum(nealui) hat(man), care izvor „u toat-i
cheltuiala şi a dumisale osteneală s-au destupat şi s-au zidit, şi acestu izvor rine-
dum(nealui) ca să-1 aducă la casa dum(isale) din oraşul Ieşii, prin oalile Sfîntului Spiridon
pînă la hazneaua mănăstirii şi de acolo iarăşi, prin deosebite oale, pîn(ă) la casa dum.valeca
a sa cheltuial(ă), care izvor după mărturiia arhiereului şi a dumilorsale boierilor măsurindu-
s(e) apa acestui izvor de însuşi Dima sughiolgiul, după orînduiaia meşterşugului lui. s_a,1
aflatu o măsură şi giumătate de apă dreaptă, la vremea secitii, cîndu scadu toate apc-k
Dreptu aceea dar pentru ca s(ă) nu s(e) facă vreo înpresurare şi scăderea apei
dum(isale) hat(manului) dintr-o o măsură şi giumătate ce s-au aflat, adiverimiu-ne
domniia mea din mărturiia de mai sus arătată pentru pricina acestui izvor că aşa i . H j cu
adevărat, de la domniia mea încă s-au dat danie şi afierosire izvorul acesta, ca a: castă
măsură şi giumătate de apă, cu tot locul ce s(e) cuprinde înpregiur(ul) izvorului, aJvc(ă)
10 stînjăni de o parte de izvor şi 10 stînjăni de altă parte în lat, şi iarăşi alţii 10 stinjâni1
de o parte şi alţii 10 stînjăni de altă parte, în cruciş, care fac de giur împregiur(uf).
izvorului 40 stînjăni. Iar de va fi locul mănăstirii Copoului, să aibă a să învoi
dum(nealui) hat(manul) cu igumen(ul) de Copou precum s-ar putea aşăza, care apă.a
izvorului acestuia, i-am dat domnie mea voie dum(nealui) hat(manului) ca s(ă) o aduşi
prin oalele apei Sfîntului Spiridon, şi pîn(ă) la cas(a) dum(i)s(ale). Şi de vreme c i
dum(nealui) hat(manul) au avut mare osteneală şi mare trudă, atît cu adusul apei
Sfîntului Spiridon, cît şi cu făcutul haznalelor a sfintei mănăstirii aceştiia, fiind purtatdr
de grijă pus de domniia mea, pentru ca s(ă) nu s(e) isterisască dup(ă) vremi de cestu
izvor cu apă ce cu a sa trudă şi cheltuială l-au aflat şi l-au zidit, poftim domniia mea.fi
pe alţi luminaţi domni, cari în urma noastră vor fi miluiţi de Domnul Dumnez(ău) cu
domniia şi stăpînirea ţărîi aceştiia, ca s(ă) întărească dum(i)s(ale) hat(manului) daniia şi
afierosirea acestui izvor a domniilor sale cinste si vecinică pomenire.
1765.

Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.

IwpAAKe iT Aivr(o)4>(e)T npwiHTeumvMtf <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Pentru cişme.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XCI/2. Orig., hîrtie difolio (53 x 39,5 cm.), cerneală neagră (imitulkia
şi unele majuscule din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1764 (1.9 x i.fî im •.
aplicat în cerneală roşie, cu slovele W I T / K B de O parte şi de alta a scutului heraldic.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9„ (1931), p. 187, nr. CL1X (orig.); Gh.
Băileanu ş.a., Istoria spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, 1, p. 51 (text după precedentul).

628 1765

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Dima suiulgiu stăpînirea asupra satului
Coţofăneşti, din ţinutul Putna. |
Cu mila lui Dumnezău, Noi Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnul Ţării
Moldovii. t Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cade a şti că, iată,
au venit înaintea domniei mele şi înainte a tot Sfatul nostru sluga noastră Dima suilgiu şi
ne-au arătat un hrisov de Ia domnie sa Grigorie loan v(oie)voda din let 7272 <1763>
septembrie 16, scriindu că dînd domniei sale jalobă arătînd că fiind el om strein şi
fiindcă s-au aşăzat aice în Moldova ca unul din păminteni şi neavînd moşii cum şi altele
 ca sa r ° a u cer ut
Ş de la domniia sa prin jaloba lui ca să facă milă să-i miluiască
vi eo moşie domnească cărei să-i fie de chivernisala şi aşăzare lui aice în ţară.
Di.ci găsind domniia sa că el de atîţia ani fiind adus aice în Moldova încă de
<nicitul întru p o m e n i r i răpoosat(ul) unchiul domniei mele domniia sa Grigorie Ghica
voievod pentru paza şi făcutul haznelelor a oraşului <acestuia>' şi de atunce încoace, la
î vritne tuturor luminaţilor domni au osîrduit şi au purtat de grija haznelilor de s-au aflat
;.;• nărodul îndestulat de apă, cît şi domniia sa cunoscînd a lui dreaptă şi încredinţată
s ; u jbâ socotit-au şi cu cale au găsit ca după cerere lui să-1 miluiască cu vreo moşie
. -mnească şi cercetînd ca să găsască vreo moşie domnească nedată nemărui de alţi
luminaţi domni n-au găsit domniia sa alta fără decît înştiinţăndu-să pentru o moşie,
anume Coţofăneştii, ce este pe apa Trotuşului, la ţinut(ul) Putnii, care fiind a unui Ferate
' doftor ungur şi fugind acel ungur iarăşi la ţara lui şi moşia fiind aice în ţară, după
.luptate au rămas pe sama domnească; şi vrînd ca să-1 miluiască domnii sa pe mai sus
numitul Dima suiulgiu cu această moşie şi pentru ca să nu fie danie aceştii moşii cu altă
pricina şi supărarea vre unora din lăcuitorii de acolo, n-au putut domniia sa da credinţă
pmâ n-au scrisu carte domnii sale cătră al său credincios boieriu Theodarachi biv vel
comis ce-1 avea domniia sa la ac6e vreme staroste şi dregător ţinutului aceluia a Putnii ca
•i cereeteză şi după cum va afla <pentru starea aceştii moşii>' să înştiinţăză pe domniia
s.i. de la cărei numit boier arată că au văzut domniia sa şi mărturie încredinţată de
cercetare aceştii moşii scriind că, după poronca domniei sale, chemînd oameni bătrîni de
.acolo au cercetat şi într-acest chipu au aflat: cum că moşia aceasta C<o>'ţofăneştii au
fost cumpărat-o un Dima pîrcălabul de ia răzăşii de Coţofăneşti şi Dima pîrcalabul au
fost dat zăstre fiicei sale Saftii ce au măritat-o după un Toderaşco mazil; şi după moartea
lui Toderaşco înCăpîrid Safta într-o pricină la vremea răpousatului Mihai vodă s-au
sculat ea dimpreună du un fecior a ei Dumitraşco şi au vîndut-o lui Ferate doftorul. Şi
aluneca i-aii dat şi zapis de vînzare dimpreună cu toate scrisorile moşii la mîna lui Ferate
doftorul, după care zapis i s-au dat şi dresă domneşti. Şi aşa au rămasu moşie dreaptă a
<lui>' Ferate şi au luat-o la stăpînire lui; şi stăpînind-o cîtăva vreme, apoi iarăşi s-au dus
acel Ferate la Ţara Ungurească, la locul lui de unde era venit. Şi de acolo, din Ţara
Ungurească, cît au trăit Ferate triimete om aice în ţară de lua dejmă de pre această moşie,
cum şi după moartea lui Ferate triimete ficiorii lui de lua dejmă. Şi încredinţîndu-să
donmii.t sa de pricina moşiii aceştie într-acesta chipu şi cercetîndu şi însuşi domniia sa
dinpreună cu tot Sfatul domniei sale, ca să afle cum iaste cu cale a să urma pentru
Sâceastă moşie, ce un om care va lipsi din pămîntul acesta şi va merge într-altă ţară şi i-ar
rămîne moşiie lui aice, aşa au găsit cu cale ca să şază el acolo, nepurtînd nici o nevoie
sau greutăţi a pămîntului acestuia şi să triimită peste hotarul ţării să stăpînească moşie
aice şi să ia venitu. Şi aceasta numai pentru un străin ca acesta carile au cumpărat moşie
aice în ţară, şi de triizăci şi* şase de ani mai bine s-au întorsu la ţara lui să urm(e)ază într-
acesta chipu; ce tocma şi un boier pămîntean ori mazil sau oricine ce să va înstrăina la
altă ţară şi va rămîne moşie aice, aceluia moşie rămîne pe sama domnească şi domnii cui
vror, volnici sînt a le da şi a le afierosi.
Cercetînd domniia sa şi urmînd şi după ponturile sfintei Pravili la Cîrja
;
Arhiereilor la slova Naş, unde zice că un om străin ori cu ce chip va avea o moşie; ori de
daru, ori de danie, ori cu vicleşug, ori cu bani de va cumpăra-o şi va lipsi din pămîntul
acela şi va trăi într-altă ţară streină atîţa ani, moşie şi locul acela va rămîne în sama
domniţi. Cum şi Ia Mathei Vlastar Ia slova Pocoi, cap 12, unde zici: „lucrurile celea
nemişcătoare acelor de la o ţară într-altă ţară sau de la o eparhie într-alta să strămută.

553
adecă să aşază la altă ţară străină, rămîn supt stăpînire stăpînitoriului". Aşijdere si codii
Armenopolu, cartea 1:5, titliu 5: „acei ce pribegescu şi au trecut de la un loc la altul sa»
de la o ţară la alta şi să vor aşăza acolo, lucrurile acele nemişcătoare rămîn supt
stăpînirea stăpănitoriulifi". Şi într-acest chip dovedindu-să şi rămîind moşie aceasta
dreaptă domnească făr(ă) de pricină, domniia sa Grigorie Ioan v(oie)vod milostivmdu-să
prin hrisovul domniei sale au dat-o danie şi miluire Dimii suiulgiu.
însă acum, în vreme domnii mele, după ce s-au luat <moşia>' Coţolăneşti ]yi
Ferate doftorul pe sama domnească şi s-au dat şi danie cu hrisov slugii noastre de mai
sus Dimii suiulgiului, au născut oarecare pricină, căci s-au sculat nişte oameni ce s-au
răspunsu că din vechi se tragu răzăşi de satul acela Coţofăneştii: Andrei ficiorul Iui Ion
Munteanu ot Fîntînele, şi loniţă ficiorul lui Tanasie Hagiu şi Sandu feciorul lui Ion Turâiu
ot Bacău dzicînd cum că ei se trag din neamul acela, de la care au cumpărat Dima
pîrcălabul moşie, cerşînd oarecare părtice <din satul>' acela Coţofăneştii, arătînd că este a
lor şi nu-i cuprinsă fii vînzarea pîrcălabului Dimii, adică din 16 p(o)l bătrîni ce zic ei căaa
adiverit că umblă moşie Coţofăneştii cer trei bătrîni; la care măcar că după cum mai sus s-a
zis, domniia sa Grigorie Ioan voievod, cînd s-au dat moşie aceasta danie Dimii suiulgiului
s-au făcutu-să atîta cercetare; numai tot socotind domniia me ca nu cumva eu daniia aceastî
a numitului Dima suiulgiu să se pricinuiască oamenilor acestora chip de strîmbătate. de
iznoavă i-am orînduit domniia m e a cu giudecată la dumnealor veliţii boieri că să cercctezc
zisăle şi jalobile lor ca să vază ce dreptate au a cere parte dintr-această moşie.
Şi stînd dumnealor veliţii boieri de au cercetat pricina aceasta şi întrebîndu-i ce
dovadă au la zisele lor cum că au vreo parte de moşie acolo, ei nice o dovadă n-au arătat,
făr(ă) decît numai o terfeloagă de mărturie veche de la un cluceriui Zaharie, ce scrie şi
arată că au avut pricină cu Dima pîrcălabu pentru că-i trăge pc neamul acestora la
vecinătate şi pentru că au avut pricină şi pentru nişte bani de datorie ce le cere. Iar altţ
scrisori mai temeinice şi vrednice de dat credinţă sau stăpînire c-or fi stăpînit vreodată
acolo de şasezăci-şaptezăci mai bine de ani n-au arătat, fără decît numai cu gura trăge
parte dintr-ăceastă moşie; şi s-au cunoscut că n-au nici o dreptate, de vreme ca moşie
aceasta s-au dovedit că au fost dreaptă acelui Dima pîrcălabu. Şi de la Dima au rămas
zăstre la fiecă-sa, Safta, şi de la fiecă-sa şi de la ficiorul ei Dumitraşco au cumpărat-©
Ferate doftorul. Şi tot din mînă în mînă au umblat la atîtea rînduri de oameni, şi jăluitorii
aceştie ei sau neamul lor niciodată stăpînire acolo n-au avut; şi de-au ştiut că au vred-
dreptate, fiind trăitori aproape şi a valoma nu ş-au căutat, nici ş-au cerşit vreo giudecata"
într-atîţa ani păr-acum şi moşiia au prăvit-o la stăpînirea lui Ferate doftorul şi a feciorilor
lui pînă acum ce s-au luat pe sama domnească. Cum şi la stăpînirea pârcălabului Dimii şi
a feciorilor lui mai înainte de Ferate şi mai vîrtos dovedindu-să pricina aceasta şi dintr-
un suret scos de pe un ispisoc de la domniia sa răpoosat(ul) Mihaiu Racoviţă vodă. cc s-
au văzut la mîna acestor trei oameni jălobaşi ce sînt nUmiţi mai sus, scriind că <~uu
încheiat tot satul în şasăsprezăce pol bătrîni la stăpînirea lui Ferate doftorul şi s-au şi
hotărît şi s-au stîlpit, care dovezi ce le-au văzut numiţii oameni că le sînt înpotriva.
sîhgufi ei au venit la cunoştinţă că n-au avut nici o dreptate a cere parte de moşie din
hotarul acesta Coţofăneştii. Şi s-au plecat la dreptate de au dat pace moşii dînd şi
scrisoarea lor încredinţată aice în Divanul domnescu de pace şi de aşăzare la mîna Dimii
suiulgiului, după carea cercetare a dumisale veliţilor boieri am văzut domniia mea şi
anaforaoa dumilorsale în ce chip au cercetat şi au aliat pricina. Dar cu toate aceste sineur
Dima suilgiu, văzîndu rugăminte lor, de bunăvoie lui s-au priimit şi le-au dat acestor trei
oameni cheltuiala ce au răspunsu ei că au cheltuit umblînd după pricina acesta, cu care ei
:
au rămasu priimiţi şi mulţămiţi.

554
 Deci, cercetîndu-să şi de către domniia mea danie aceasta şi nemaifiind nici o
î pricină despre vreo parte s-au găsit că şi cu dreptate s-au dat această moşie şi s-au
Cafierosit numitului Dimii suiulgiu, pentru a lui ce mai denainte vrednică şi credincioasă
: si de folos slujbă ce-au slujit domnilor şi ţării, carea şi însumi domniia mea cunoscînd a
lui cu silinţă şi cu dreptate slujbă ce au făcut acmu, în vreme domnii mele, la adusul
apelor haznelilor ce s-au mai adus şi s-au făcut aice în oraşul Iaşilor spre mai mare
îndestulare a tot norodul de obşte, după cum sînt văzute şi vederate, iată dar că şi
domniia mea asămine ne-am milostivit asupra numitului slugii noastre Dima suiulgiu şi
îi d&n şi de la domniia m e a şi-i întărim stăpînirea pe zisa mai sus moşie Coţofăneştii, ce
este la ţinutul Putnei ca să-i fie de la domniia mea, lui, şi ficiorilor lui, şi nepoţilor şi
~ strănepoţilor lui dreaptă ocină şi moşie, şi uricu şi întăritură, cu tot hotarul şi cu tot
Menitul, neclătită şi nerăşuită nici odinioară în veci.
Şr Şi poftim domniia m e a şi p e alţi luminaţi domni carii după vreme vor fi în u r m a
lnoastră miluiţi d e D u m n e d z e u cu domniia aceştii ţări au din fiii şi neamul nostru sau
!
dintru alţii, să nu strice sau să strămute această puţînă danie ce s-au făcut mai de sus
numit, slugii noastre Dimii suiulgiului, ce încă cui le va da mîna să-i şi mai adaugă şi
sl-i întărească pentru a domniei noastre vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domniei mele, Io Grigorie Alexandru Ghica
v(oie)voda, şi credinţa a preiubiţi fiii domniei mele, Dimitrie v(oie)vod şi Alexandru
v(oie)vod şi lacov v(oie)vod, şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boieri cei mari ai
Divanului domniei mele, dumnealor: Ştefan Ruset vel log(o)f(ă)t, loan Pălade vel
voriiec de Ţara de Gios, Enache Costandache vel vornic de Ţara de Sus, loan
Cantacuzino hatman i pîrcălab Sucevii, Dimitrachie Suţu vel postelnic, Iordachi
Costachi vel vist(iernic), Neculache Ventura vel spatar, Iordache Hrisoscoleo vel banu,
Mtiîolache Bogdan vel paharnic, Iordache Balş vel stolnic, Panaiodor vel caminar.
Alexandru vel com(i)s şi credinţa tuturor boierilor domniei mele, mari şi mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domniei mele, în oraşul Ieşii, întru întăia
domnii-a noastră, în anul al doile.
1765.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d c m . p . x
I J I E ^ A N P O C ( E ) T BEA A W R ( O ) 4 > ( E ) T N P W M H T C ^ cm.p.x
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XL/68. Perg. (83 x 56 cm.), rupt în partea dreaptă, cerneală neagră
(intitulaţia şi unele majuscule din text, cu cerneală roşie), pecete domnească inelară, octogonală (1,9 x 1,8
i ui. i. aplicată în ceară roşie, avînd capul de bour cu steaua în şase colţuri într-un scut oval, timbrat de o
coroana mărginită de slovele: î-f/fl-r, urmate mai jos de B-B şi de anul 1764, cu cifre arabe (Kw) r(pnrop'ie)
flUeiŞjHAptf) F(mm) E(oe)ii(«Aâ) 1764).
EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, IV2, p. 133-138, L (orig.); Traian Ichim, Dima suiulgiul şi apa la
/«.>/. în ,.!oan Neculce", fasc. 6 (1926 «-1927), p. 329-332 (text, cu multe abateri, după orig.).

' Rupt.
1
V. şi doc. nr. 676 şi 678 din acest volum.

629 1765 (7273) ianuarie 2 4

Vasile Roset hatman dă mănăstirii Bărboiul trei dughene de pe Podul Vechi în schimbul
unei părţi din satul Lazoreni, pe Jijia.

înştiinţez cu această scrisoare a mea pentru o schimbătură ce-am făcut cu

mănăstire Bărboiul din Iaşi: eu am dat mănăstirii Bărboiul doao dughene nouă ce am

555
făcut cu cheltuiala mea pe locul meu ce-am cumpărat de la Ferat armanul, care dughegj 1
sintu în faţa uliţii ce vine din deal de Chirvăsărie şi dă în Podul Vechiu, care dughene
sintu lîngă zăplazii Bisericii Armeneşti şi sintu tot suptu un eoperimîntu cu alte doşl^
dughene, iar ale mele,-făcute cu cheltuiala mea. Aceste două dughene cu loc cu tot Iî| î
iaste, după cum s-au şi hotărît cu vornici de poartă, le-am dat mănăstirii Bărboiului, 4 1
mănăstire Bărboiul mi-au dat o bucată de moşie ce-au avut la Jijie, anume Lazorenii, 1
care moşie mi-au dat egumenu şi epitropii mănăstirii Bărboiul şi toate scrisorile î
vechi pe acea bucată d e moşie, precum arată scrisoarea în care sint iscăliţi cu toţii. !
Iar acum, după doi ani, fiindu egumenu la mănăstire Golie svinţie sa chir-
Scheofilat Ştefan şi egumen la mănăstire Bărboiul, svinţie sa arhimandrit chir Sava, air
căzut cu rugăminte cătră mine ca să le dau alte doao dughene în locul acelor 4oa&
dughene dintîi ca să fie la locul mai bunu ca şi chirie lor să umble mai cu preţ ca s i
cunoască şi mănăstirea ceva folos mai bun; şi eu mai avîndu alte trei dughene în fata
Uliţii Podului Vechiu, lîngă zidiul sfintei mănăstiri Sfeti Sava, tot supt un coperenYîntu.
însă doao dughene ce-am cumpărat de la hagi Ovanes armanu şi o dugheană iar a mea =
ce-am avut-o cumpărată tot de la Ferat armanul cu alte dughene, care aceste trei dughene
preţul iaste 750 lei şi chirie lor umblă cu preţ bunu; care şi părinţii egumeni epitropi
mănăstirii Bărboiul, dacă le-am văzut le-au plăcut ş-au cunoascut să fac preţul îndoit si "
întreit decît moşie mănăstirii, dar poftindu şi rugîndu-să părinţii ca să dau aceste trei
dughene la sfînta mănăstire Bărboiul ca să fie şi pentru acele doao dughene schimbaturi
ce să făcuse întăi, dar să fie şi pentru pomenit ca un ctitor să mă scrie Ia pomelnic cu tat
neamul meu.
Şi eu văzîndu ca să dau aceste dughene la mănăstire n-am socotit preţul
dughenelor că iaste mai multu decît moşie mănăstirii şi cu toată voie mea am dat aceste
trei dughene de pe Podul Vechiu de lîngă zidul Sfintei Savii ce-am dat şi toate scrisorile
ce-am avut de cumpărătură de Ia hagi Ovanes armanu pe aceste dughene la mănăstire, ca
de aice înainte să fie dughenele drepte oceni şi moşii şi schimbătură sfintei mănăstiri, sa-
le stăpînească cu pace. Şi eu mii-am luat cele doao dughene de pe Uliţa Chirvăsării iar-
înapoi şi, după schimbătură ce-am făcut de bunăvoie, ne-am dat şi scrisori unii la mîna
altuia ca să ne stăpînim fieştecare moşie cu pace.
La care schimbătură s-au tîmplat mulţi oameni de cinste care s-au iscălit; şi după
scrisoare mea aceasta să aibă mănăstire a-ş(i) face şi întărituri domneşti pe aceste
dughene.
Şi, pentru credinţa, am iscălit şi am pus pecete.
7273 <1765> ghenarie 24.
Lupul Gane am scris zapisul cu porunca dumnealui hatmanului Ruset.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 10 v. - 11 r„ nr. 34. Copie în Condica M-rii
Bărboiu scrisă de Costantin Polimaz logofăt la 1796 octombrie 14,
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 51 (rez.); Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", 5
(1925), p. 179-180, nr. CIX (aceeaşi copie),

630 1 7 6 5 ( 7 2 7 3 ) i a n u a r i e 25

Fraţii Andriiu, Ştefan şi Ilenca vînd preotului Enache un loc de casă din Muntenimea Je
Jos, cu 100 de lei, bani noi.

t Adec(ă) eu, Andriiu, ficiorul preutului Gavril ot S(ven)ti Fteodor, împreun(ă) cu

fratele meu Ştefan şi cu sora noastră Ilenca, făcut-am adivărat zapisul noostru la mîna

556
 înefitvii sale preutului Enache, cumnatului noostru, ce iaste preut la S(ven)ti Fteodor, şi la
Jjjjna dum(i)sale preutesăi sale Ioanei, surorii nostre, precum să s(e) ştie că, de nim(e)
îsâlit(i). nici asuprit®, ci de a noastră bunăvoie, am vîndut noi un loc de cas(ă) molitvii sali,
c a r e loc ne-au fostu şi noo dat de la părintile noostru Gavril preut ot S(ven)ti Fteodor şi de
la maica nooastră Sanda preutasa, şi locul iaste în Muntenim(ea) de Gios, din deal de Tîrgul
ifeSus şi din sus de bisărica S(ven)ti Fteodor(i), ce să hotărăşte p e din deal cu Gavril Covril
-staroste de ciocli, şi pe dinainte să hotărăşte cu locul lui Rugină şi din gios cu locul lui
^nijriiu Răzmeriţe, şi din sus pînă în uliţe după cum au fostu îngrădit şi de la părintele
jaoostru Gavril aşe i l-am vîndut şi noi, şi i l-am vîndut dreptu o sută de lei, ban(i) noi. Şi
vazîndu noi plata deplin în mînile noostre i-am dat şi noi acestu zapis molitvii sali şi soţului
siu şi fiilor săi, ca să stăpînească cu pace şi să-i fie moşie în veci.
Şi cîndu am vîndut am întrebat şi pe neamul nostru şi nu s-au aflat cumpărători; şi
de s-ar şi întîmpla cumpărător Ia urmă să nu li să ţie în sam(ă), că noi am vîndut cu voie
noastră; şi cîndu [şi cîndu] am vîndut s-au întîmplat mulţi omin(i) bun(i) şi megiiaş(i) şi
pjcuţ(i), care mai gios s-au iscălit.
Şi noi, pentru credinţa, ne-am pus şi degetile ca să s(e) crază.
Lc(a)t 7273 <1765> ghen(arie) 25.'
Eu, Adriu ficior preutului Gavril, am vîndut cu voia m e <m.p.>.
Şi eu 1 , Ştefan ficior preutului Gavril ot S(ven)ti Fteodor(i), am vî(n)dut cu voie me.
Ş(i) eu 1 , Ilenca fat(a) preutului Gavril, am vîndut cu voie me.
Ş(i) eu 1 , Vasile sîn preutului Gavril, m-am tîmplat.
Preutul Pinteliiu proin protop(op) <m.p.>.
Preutul Aftanasie, m-am tînplat <m.p.>.
Şi eu, Ioan preut ot S(ven)ti Aftanasiie, am scris zapisul cu zisa lui Andriiu şi lui
Şefan şi Ilencăi, fecioorii preutului Gavril ot S(ven)ti Fteodor(i).
Şi eu', Grigorie cojocar, m-am întîmplat.
Şi eu 1 , Ioan sucmănar, m-am întîmplat.
Şi eu 1 , Sandul blănar, m-am întîmplat.
Şi eu 1 , Andriiu Răzmiri(ţă), m-am întîmplat.
Şi eu 1 , Moisiiu, m-am întîmplat.
Şi eu 1 , Gligoraş bucă(tar), m-am întîmplat.
\rh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXX/7. Orig., hîrtie difolio (33 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră,
şapie amprente digitale.

' Amprentă digitală.

631 1765 (7273) ianuarie 25

Ştefan Izmana copil în casă cumpără de la Arsănia fuştăşiţa o casă din Muntenimea de
Mijloc, cu 15 lei.

Adică eu, Asînie fuştăşiţa, dat-am zapisul meu la mîna dumisale lui Ştefan Izmană
?opil în cas(ă) pentru să s(e) ştii că i-am vîndut o casă, cari cas(ă) au fostu a surorii mele,
îiVasilcăi, pentru <că>" au lăsat e cu linbă de moarte să vîndu casa ş(i) să o grijescu.
Car(e) această casă este în Muntenime, în mahalaoa de Mijlocu. Şi i-am dat ş(i) zapisul
rel vechiu. Şi i-am vîndut dumnesale dreptu cincispredzece lei, ca să-i fii dumnesale
kr>'e(a)ptă casă ş(i) moşii în veci, să stăpînească cu pace, de nime supărat.

557
 Iar de s-ar scula din nepoţii mei, să aibu eu a răspunde la 'giudecat(ă). , peir.^.-'
credinţa, me-ani pus degitul.
Let 7273 <1765> ghenar(ie) 25.
Ansinie 2 fuştăşiţa*.
Eu, G(a)vriî B(a)Iş (?), isc(a)l <m.p.>.
Ş(i) eu, Ştefan Vîrlan, am scris zapisul cu dzisa Acsănii 2 <m.p.>.
Şi eu, Gligoraş Pilat, m-am tîmplat c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XCVI/154. Orig., hîrtie difolio Q 5 j .
x 10.8 cm.), cerneală neagră, o amprentă digitală.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.)

' Omis în orig.

2
Aşa în orig.

632 1765 ianuarie 28

Cei doi mari vornici ai Divanului judecă pricina dintre Chilina, soţia lui Gheorghie
Giurgiu, şi Gheorghie Sîrbul armăşel pentru o pretinsă datorie bănească, dînd cîştig de cauză celei,
clintîi.

t Facem ştire cu această cârti de giudecată că, din luminată poroncă

preînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, s-au
giudicat de faţ(ă) înainte noastră Chilena fimeia lui Gheorghie Ghiurgiu 1 şi cu Gheorghie
Sîrbul armăşel din Iaşi. Şi după cea cu amăruntul cercetare noastră ce-am făcut între
dînşii pricina lor într-acestaşi chip s-au dovedit.
în anii trecuţi cari acmu sint 7 ani, au cumpărat Chilina şi cu bărbatul ei Gheorghie
Giurgiu o cas(ă) de la Lupul Sîrbul, tatăl lui Gheorghie Sîrbul armăşel, în 50 lei, cari cas(ă)
iasti în Muntenime din Mijloc, aice în Iaşi; şi cînd au cumpărat casa i-au dat 50 lei, iar
pentru 30 lei i-au dat Gheorghie Ghiurgiu şi cu fimeia lui Chilina zapis la mîna lui Lupul
Sîrbul, întru cari zapis adeveresc că păr-în 2 săptămîni să-i dea ş-acei 30 lei, după cum arată
zapisul din let 7267 c l 7 5 9 > ghen(arie) 28. Şi trecînd 18 zile la mijloc, i-au dat banii
Lupului Sîrbul, acei 30 lei, şi Lupul Sîrbul luînd acei 30 lei le-au dat zapis(ul) la mîna lor,
de vînzare casăi, dinpreună şi cu toati zapisile celii vechi a casăi. Iar zapisul ce-au dat
Chilina şi cu bărbatul ei pentru cei 30 lei, la mîna Lupului Sîrbul au rămas la dînsul. Şt
acmu Gheorghie Sîrbul armăşel o apucă pe Chilina să-i de acei 30 lei ce'scrie în zapis,
:
zicînd că nu i-au dat. Si » la aceasta ne-au arătat Chilina mărturie încredinţată
» de la toti'
mahalagii mărturisind cu sufletile lor că pentru acei 30 lei ce-au fost rămas Chilina datoari
Lupului Sîrbul au văzut cu ochii lor cînd i-au data banii. Şi Lupul au răspuns că-i va da
zapisul cel de 30 lei după ce-1 va găsi. Şi tîmplîndu-s(e) de au murit au rămas zapisul
nescos. Şi mai vîrtos că înainte noastră au mărturisit Mărie Neculiiasă aprodoai, fimei
bătrînă şi de cinsti, rădicînd cu sufletul ei înainte lui Dumnezău, zicînd că au văzut cu ochii
cînd i-au dat Chilina acei 30 lei Lupului Sîrbul, fiind Lupul bolnav în casa ei. Şi cu acei
ban(i) l-au grijit la zăcari, şi la moarti, că în casa ei au şi murit; şi s-au cunoscut că
Gheorghie Sîrbul armăşel umblă cu şeretlicuri şi făr-de nici o dreptati să acolisăşti de
Chilina. Şi s-au luat acel zapis de 30 lei, ce-au fost răsuflat, d e la mîna lui şi s-au dat la
mîna Chilinei. Şi după dreptati am giudecat: Gheorghie Sîrbul armăşel mai multă supărări
să nu-i facă Chilinii, ce să fie în paci dispre dînsul. Aceasta înştiinţăm. ft

558
 Let 1765 ghen(arie) 28.
Ion Sturze vel vor(nic) c m . p . x
L(upu)l Balş vel vor(ni)c <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, DVII/7, Orig., hîrtie difolio (30 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră,
r EDIŢII: Antonovici, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 126-127, nr. IX (orig.).

' Mai jos: „Giurgiu".

633 1765 februarie 10

Maria, fiica lui Hîncul, vinde Măriuţii Crudoaia un loc de 10 stînjeni.
1765 februarie 10.
Zapisul Măriei, fata Hîncului, ce a ţinut-o Ioniţă feciorul lui Apostol baş
biîlucbaşa, prin care vinde Măriuţii Crudoaia 10 stînjeni de loc.
După Creşterea colecţiunilor, 1907, p. 203, col. I. Rez. după doc. de la Bihl. Acad Rom. - Bucureşti.

634 1765 (7273) februarie 20

> llinca, soţia preotului Ion Zugrav, şi fiul ei, Gheorghie, dau lui Toader blănar o casă din
Uliţa Strîmbă în schimbul alteia din Muntenimea de Mijloc şi a 70 de lei.

t Adecă eu, llinca preuteasa preutului Ion Zugrav, dimpreună cu fiul mieu
JSheorghie adiverim cu scrisoarea noastră la mîna nepotului nostru Toader blănariul şi a
soţului său Mariia să să ştie că învoindu-1 şi întocmindu-1 înşine între noi şi pentru multă
mdemînă ce-am avut despre dumnealor am făcut schimbu cu casăle, adecă noi i-am dat
pasa noastră cu loc cu tot de aice din Ieşi ce este pe Uliţa Strîmbă între casa dum(nealui)
pomelnicului) Costandin şi între casa a lui Andrei croitoriul zet Ambrosoaiei, ce au
cumpărat-o dumneei bănesa Mărie, iar din sus să hotărăşte cu locul dum(neaei)
giupînesăi Paraschivii sor(ă) cu bănasa Mărie, dar din gios să hotărăşte cu numita Uliţa
Striinbă, şi dumnealor încă ne-au dat nouă casa ce o au dat-o de la socri din Muntenime
de Mijloc, care este alăturea cu casa dum(nealui) vist(iernicului) Vîrnav iar cu loc cu tot
precum este ales; şi fiindcă locul nostru este cu oarece mai mult cît şi casa mai bună,
ne-am învoit şi ne-au mai dat şi şaptezăci de lei bani, ca să fie schimbul deopotrivă, Şi
fundu-ne schimbul plăcut într-acesta chip precum s-au arătat la amîndouă părţile, c a unuie
ce ne este Toader şi neam şi vechiu răzeş cu locul acesta încă den părinţii noştri ş-a lor i-am
dat acest adevărat zapis ca de acum înainte să le fie dumnealor sale dreaptă ocină şi
schimbătură în veci, să o stăpînească cu bună pace, ei şi fiii lor şi nepoţii lor, după scrisori
vechi de împărţire ce-au avut răpăosat(ul) preutul Mîneu (?) cu fraţii lui care scrisori sînt la
dum(nealui) post(elnicul) Costandin, fiindcă stăpîneşte şi dum(nealui) parte dintr-aceste
locuri părinţăşti; şi alte scrisori ce-am avut toate le-am dat ca să-şi întărească stăpînirea şi
cu hrisov domnesc şi întru asemine scrisori ne-am dat unul la mîna altuie denainte a
oameni de curte şi de cinste ca să s(e) crează şi ne-am iscălit cu mîna noastră.
L(ea)t 7273 <1765> fev(ruarie) 20.
I" Eu, llinca preuteasa am primit de am schimbat şi am pus şi degetul 1 .
Eu, Gheorghi, m-am iscălit <m.p.>.
t Şi eu, Sandul, frat(e) răposatului preotului Ioniţă, m-am iscălit c m . p . x
Mihalache Cost(ache) log(o)f(ă)t, martur c m . p . x

559
 înainte me viind amîndooî părţile; Toader blănar şi Ilinca preuteasa şi v ăzînd J
s-au învoit amîndoi cu această schimbătură de case ce-au făcut am iscălit şi noi, let
fevr(uarie) 20. Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>. 1
* • .

Arh. St. Bucureşti, Fend Bibi. Acad., Rom., Documente istorice, C/115. Orig., hîrtie difolio (33 j ^ J
cm.), filigran, cerneală neagră, o amprentă digitală. 5
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce" , fasc. 5 (1925), p. 325 (rez.).

1
Amprentă digitală.

635 1765 februarie 20

Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte marelui logofăt să orînduiască vornici de*
poartă să stîlpească locul lui Dima suiulgiu de lîngă zidul Curţii domneşti.

Hw rpHrwpVe flAeQtXNAptf Twa b(o6)boa<i, Bo>k0'€)k> <HHrt(o)rrCiio),

r(o)cno[p4]Adp 3EMAE MWAAABCKWH.
Dum(neata) Ştefan Rosăte vel log(o)f(ă)t.
De vreme ce ni s-au jăluit Dima suiulgiu cum că locul de pe lîngă zidiul Curţii
g(os)sp(o)d, ce-1 are datu danie de la alţi luminaţi domni ce-au fost mai înainte de noi)
prin hrisoavile domniilor sali, şi au fost şi stîlpit cu petri hotar, acmu s-ar fi stricat pettile
hotar di pre unde au fost pusă, fiindcă să calcă locu acesta de cătră unii şi alţii, pentru
aceea să orînduişti dum(neata) ... 1 vornici de poartă ca, după măsura ci-i arată în
hrisoavile g(o)sp(o)d ce are, tot după acele semne să puie alte petri hotar şi să-1
stîlpească locul după cum au fost şi mai înainte, şi să dea şi mărturie hotarnic(ă).
1765 fev(ruarie) 20.
IIpWMHT F" AWr(o)<J>(e)T.
Arh. St. laşi, Documente, CDXXXIII/19. Orig., hîrtie difolio (30 x 10,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.) din 1764, inegal imprimat în cerneală roşie.

EDIŢII: M. Burghelea, Documente, în „Ioan Neculce", lase. 3 (1923), p. 73-74, nr. XXXI (orig ).

1
Loc liber.

636 1765 februarie 24

Toader blănar şi soţia sa, Maria, fac schimb de case din Iaşi cu mătuşa lor Ilinc.,. soţia
preotului Ioan Zugrav.

Adecă eu, Toader blănar, dinpreună cu soţul meu Mărie, adeverim cu scrisoare
noastră la mîna mătuşii noastre Ilinca preuteasa preutului lori Zugrav şi a fiiului său
Gheorghie precum să s(e) ştie că, învoindu-ne şi întocmindu-ne înşine între noi, am tăcut
schimbu cu casăle de aice den Iaşi, adecă dumneei ne-au dat nooî casa cu totu locul ci dc
pe Uliţa Strîmbă după cum îi va arăta locul scrisorile ce sîntu o samă şi la dumnealui
post(elnicul) Costandin, fiind tot un loc cu a dumisali şi alăture; şi noi încă i-am dat casa
noastră iarăş(i) cu tot locul ei precum iaste aleas(ă) în Muntenime de Mijloc, alăture cu casa
dum(nealui) vist(iernicului) Toader Vîrnav care-m(i) iaste de zestre. Şi .fiindcă casa
dum(neaei) mătuşii Ilincăi iaste cu oareşce mai bună şi loc mai mult, ne-am aşezat, ne-am
învoit şi i-am mai dat şeptezeci de lei, bani, ca să ne fie schimbu deopotrivă.
Şi mulţumindu-ne amîndooî părţile cu acest feliu de schimbătură, noi încă i-atn dat
acest adevărat zapis ca de acmu înaint(e) să aibă dumneaei mătuşe Ilinca dinpreună cu fitul

560
^'sâu Gheorghie a stăpîni casa noastră cu tot locul precum îi va arăta scrisorile vechi cu bună
\ pace în veci ca pe dreaptă ocină şi moşie sa; şi nime din neamul nostru să n-aibă treabă a să
' amcsteca cu vreo pricină la schimbătură ce am făcut de bunăvoie noastră. Şi pe acest zapis
t j nostru să aibă a-ş faci şi întăritură domnească, dîndu-ne asemene zapis de schimbătură
' unul ' a mîna altuia şi ne-am iscălit întru care s-au iscălit şi alţi oameni buni.
Eu, Toader sîn Gavril, dinpreună cu soţul meu, Mărie am pus degetul şi am iscălit.
Eu, Tofana, am apus degetul ca să <se> crează.
Ioniţă sîn Tofanii, cumnat lui Toader; Mihai sîn Tofanii.
Şi eu, Ştefan diiac za divan, am scris zapisul acesta cu zisa lor în Divanul
:}|(0}sp(O)d.
înaintea m e a viind amîndoî părţile, Ilinca preuteasa şi Toader blănar, şi văzînd că
s-au învoit amîndoi cu această schimbătur(ă) de cas(e) ce-au făcut am iscălit şi eu.
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t. 1765 fev(ruarie) 24.

Asămirie scrie cel vechiu. Carpu vor(nic) de port(ă) <m.p.>.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 215 r.-v. Copie de la sfîrşitul sec. XVIII.

637 1765 februarie 28

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă schimbul de case făcut de Ilinca şi fiul ei
Gheorghie cu Toader blănar.

t Hw rpiirwpYe (IAH^HAP^ FMKA B(O6)BOA<*, EOÎKO'GK») MHAOCTG'K»),

r(«c)NOAÂ( , H) 3BMAH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această cârti a domnii mele tuturor
Cui să cade a şti precum că, avînd Ilinca preuteasa ce-au ţinut-o preutul Ion Zugravul o
casă pe Uliţa Strîmbă, aice în Iaşi, între casa postelnicului) Costandin şi între casa lui
Andrei cruitor zăt Ambrăsoai, ce-au cumpărat-o dum(neaei) băneasa Mărie, şi avînd şi
Toader blănari o casă în Muntenime de Mijloc, cari casă îi iasti dată de zăstri, au făcut
Ilinca preuteasa schimbu cu Toader blănarul, adică de bunăvoie lor au dat Ilinca
preuteasa cu ficiorul său Gheorghie casa ei de pe Uliţa Strîmbă lui Toader blănaru, şi
Toader blănaru cu fimeia lui, Mărie, au dat casa lor din Muntenime de Mijloc preutesăi
Ilincăi Şt fiindcă casa preutesăi iasti cu oareşce mai bună şi cu loc mai mult, i-au mai
dat Toader blănaru şaptidzăci lei Ilincăi preutesăi şi li s-au făcut schimbul deopotrivă. Şi
cu această aşezare şi schimu ce-au făcut s-au mulţămit şi s-au priimit amîndoă părţile
dîn<d> zapise de schimbătură casălor lor ce-au făcut unul la mîna altuia, din let 1765
fevr(uarie) 20, c a după schimbul ce-au făcut ei au mersu amîndoi cu zapisele lor de
schimbătură de le-au arătat cinstitului şi credincios(ului) boieriului domniei meii
dum(nca)lui Ştefan Rosăt vel log(o)f(ă)t, pe cari zapis le-au întărit şi dum(nealui) vel
log(o)l'(ă)t cu iscălitura dum(nea)lui.
Deci şi domnie me, văzînd că schimbul lor ce-au făcut de bunăvoie lor s-au
priimit şi unul şi altul, am dat şi am întărit şi domnie me lui Toader blănaru şi fimeii sale
Mărie pe această casă de pe Uliţa Strîmbă ce-au luat-o schimbătură de la preuteasa Ilinca
şi de la ficioru său Gheorghie, după cum arată mai sus, ca să le fie lor şi feciorilor şi
nepoţilor şi strănepoţilor lor, cu tot locul ei, cît să va alegi dreaptă ocină şi moşie, în
veci. Aceasta înştiinţăm.
Let 1765 fevr(uarie) 28.
IIpOHHT EeA Aor(o)4(e)T.

561
 Arh, St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.,-Documente istorice, C/88. Orig., hîrtie difolio «,31 x j j g
cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, apliiUt
cerneală roşie, inegal imprimat. , • i

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez.).

638 1765 «nartk *

Lupul Balş <mare> vornic judecă pricina dintre loniţă Miclescul stolnic şi nepotul său':
Gavril Miclescul pentru un loc de casă de pe Uliţa Feredeieior, pretins de cel din urmă fără drept
fapt pentru care pierde procesul.

Facem ştire că, den luminată poronca preînălţat domnului nostru mărica să
Grigorie Alixandru Ghica v(oie)voda, am luat sama jalobii ce au dat cătră măria sa vodă
d(umnea)lui stol(nicul) loniţă Miclescul asupra nepotului d(umi)sali Gavril Miclescul
sin lui Costandin Miclescul, zicînd că ari d(umnea)lui stolnicul un loc de case pe Uliţa'
Feredeieior, aici în Iaşi, de la părintile d(umi)sali logofătu Gavril Miclescu, pe cate loc1
are şi casă şi nu poati să-şi stăpîniască locul cu casili de supărările ce-i faci nepotul său
Gavril Miclescul, căci cînd vini aice într-acele case şi răsipieşti şi înprăştii m de pe
înprejurul casilor, răspunzind Gavril Miclescul că ar ave şi el parte întru acel loc, zicind
că şi părintile lui au fost ficior răposatului Gavril Miclescul logofăt, după cum şi
d(umnea)lui stol(nicul), şi c u m că i s-ar cade să aibă şi el parte dentru acel loc. Şi după
jaloba d(umi)sali stol(nicului), nefiind Gavril Miclescul de faţă, s-au sorocit să vii la
Devan, să ste la judecată; şi neveiind la sorocul ce i s-a pus, s-a trimis o m gospod să-1
aducă la Devan. Şe mergînd omul gospod ca să-1 aducă faţă 1-a găsit bolnav şi nu 1-âu
adus, dar au scris Gavril Miclescul cătră noi, pe omul g(os)p(o)d, precum că esti bolnav
şi nu poati să vină, dar la Sfete Ghiorghi se va afla faţă la D e v a n ; şi cînd au fost Sfeti
Gheorghii au scris un răvaş cu iscălitura sa cătră d(umnea)lui stolnicul loniţă, zicînd că
esti bolnav şi nu poati să vii, ce să se judeci cu frati-său Sandul jic(nicer) 1 , căci sint toi
una, şi după c u m va lua pricina sfîrşit să va priimi şi el.
Şi am adus de faţă înaintea noastră şi pe d(umnea)lui jic(nicerul) Săndul, fratili lui
Gavril; şi stînd amnîndoi la giudecată au răspuns d(umnea)lui stol(nicul) loniţă
Miclescul c u m că tatălui lor, lui Constandin Miclescul, i-au dat părintile dumilorsale,
logofăt(ul) Gavril Miclescul, un Ioc de casă în Tălpălărie, după casile logofătului Donici,
şi ş-au ştiut unde i-au fost locul de casă de la părinţi şi l-au stăpînit pîr-ce au murit, iar
d u p ă moartea sa, avînd ficiori pe Sandul şi Gavril, ei n-au căutat Să-şi ţiie locul, ce l-au
vîndut şi au rămas de n-au loc de casă în Iaşi. Iar acest loC de la Uliţa Feredeilor l-au dai
d(umi)sale stol(nicului) dîndu-le părintile său, logofătu Gavril Miclescul; un loc unuia şi
alt Ioc altuia, d u p ă c u m arată nlai sus; şi acmu făr-de dreptate îl apucă nepotul său
Gavril, ca să-i facă parte dentru acel loc al său. neavîndu nici o triabă.
A m întrebat şi pe d(umnea)lui jic(hicerul) Sandul Miclescul ce aie să răspundă la
jaloba d(umnea)lui stolnicul, iar d(umnea)lui jic(nicerul) Sandul au răspuns că acel loc
den Tălpălărie de după casăle logofătului Donici au fost a lor de la moşul lor logofătul
Gavril Miclescul şi l-au vîndut, iar Că acest loc de la Uliţa Feredeilor au răspuns că n-au
nici o triabă, căci esti drept a d(umi)sali stol(nicului) de la părintile d(umi)sali Miclescifl
logofăt şi c u m că frati-său Gavril rău să acolisăşti, trăgînd casa parti dentr-acest loc ct
esti a d(umi)sali stol(nicului), La care dovedindu-să pricina într-acestaş chip, s-ai
cunoscut că Gavril Miclescul cu năpustiri să acolisăşti, cerînd să ia parti dentru acest loc
ce după dreptati am giudecat: d(umnea)lui stol(nicul) să aibă a-şi stăpîni acest loc de pe
Uliţa Feredeilor cu casăle ce sint pe dînsul cu bună paci, ca o driaptă ocină şi moşie cc
esti de la părinţi şi mai multă supărări să nu-i facă nepotul său, Gavril Miclescul, fiindd

562
»£aU dovedit pre mărturiea frăţini-său Sandul jic(nicer) ce au mărturisit înainte noastră
• precum că rău şi făr(ă) dreptati tragi ca să ia parti dintru acest loc d(umnea)lui
sto l(mcul), ce după cum arătăm mâi sus, aşe să se urmeze.
Aciasta înştiinţăm.
Let 1765 mart 5.
<Lupul> 2 Balş vornic.
După V. Ursăcescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 193-194, nr. CXXVI.
ALTE EDIŢII: Stoicescu, Repertoriul, p. 501 (rez. după „Ioan Neculce").

1
Aşa în textul editat.
2
în textul editat, greşit: „log A."

639 1765 martie 8

Hotarnica unui loc de casă al lui Toma muzicant domnesc şi al fratelui său Tănase de la
pbdul lui Ştefan Vodă, din mahalaua Trapezănească.
£ 1765 mart 8.
; Hotarnica locului cu pecete porţii gospod de la Tanase Meleghi vornic de poartă,
în care sînt iscăliţi mulţi marturi, arătînd că, din poronca domnului Grigorie Alexandru
Ghica v(oie)v(o)d, au ales şi au hotărît un loc de casă aici în tîrgu Eşii a Tomii mehter
gospod şi a frăţine-său Tănase, care loc. este în gura Căcăinii, în mahalaua
Strapczonească, la Podul lui Ştefan Vodă, arătînd şi mărimea locului anume.
După Traian.Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 102, nr. LXXV/a. Rez. într-un
din 1827 septembrie 28.

1765 martie 14
Măriuţa Crudoaia şi rudele ei vînd lui Toader copil în casă şi soţiei acestuia Tudora o casă
din mahalaua Fînăriei; cu 70 de lei.

t Adică eu, Mariuţa Crudoaie, dimpreun(ă) cu fiicili mele, anume: Mariia şi Ioana, şi
cu frati-mieu, Ion, şi cu tot neamul mieu dat-am zapisul nostru la mîna dumisali Toader
copil în casă şi la mîna soţului dum(isale) Tudora, ca să le fie de bun(ă) credinţă ca să să
ştie că noi le-am vîndut dumnealorsale o casă cu locul casii în mah(alaua) H<nă>'riia,
drept în 70 lei, adic(ă) şaptezeci lei, ca să le fie dumnealorsale dreapt(ă) ocin(ă), moşie, şi
xopiilor dum(isale), şi nepoţilor, şi strănepoţilor; şi casa iaste lîngă gardul dumisale şi a
Cocii în sus [în sus] pînă unde vine 10 stînjăni, iar lungul din gardul dum(isale) Ştifan <al>
2-<lea> armaş şi la vale pîr(ă) în loc(ul) lui Darie, unde iaste o chiatră, care locu iast(e) al
dum(nealui) giupînului Matei eupăţ, dupre cum serie şi în zapis(ul) nostru cel de
cumpărătură^ Şi noi văzînd bani gata deplin în mînili noastre i-am făcut acest zapis la
<mînu>' dumnealorsali să stăpînească cu bună pace; iar altcineva din rudele noastre de să
va scula, eu să am a răşpund(e) cu dînşii ori la ce giudecat(ă) vom mergi.
Şi noi, pentru credinţa, ne-am iscălit ca să <se>' creaz(ă).
L(ea)t 7273 <1765> mart(ie) 14 d(i)ni.
Eu 2 , Mariuţa Crudoaie, dimpreun(ă) cu fiicili meii şi cu fratiu-mieu, am vîndut.
Eu 2 , [eu], Mariia, fata Crudoaiei, am vîndut.
Eu 2 , Ioana, tij fat(a) <Crudoaiei>', am vîndut.
Eu 1 , Gavril, nipot Marii Crud(oaiei), tij.

563
 Eu 1 , lanache nipot, tij.
Eu 1 , Ion, frate Marii Crud(oaiei), tij. -
Eu, Aniţa mah(alagiţa), m-am întîmplat; eu, Ion Botezat, mart(or).
Eu, Iordache Gureman, rezaş şi mah(alagiu), m-am întîmplat cu soţţul > m i e i . ;
Mariia. j
t Ştefan vt(ori) armaş, martur însă cu această tocmală: îmblătoari în srâdinăî
dispre mine să nu-şi facă <m.p.>.
... 3 , răzăş nu-am tîmplat şi sintu martor <m.p.>.
Şi am scris eu, Cos(tan)d(i)n diiac, <cu> ! zisa lor, mart(or).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/157. Orig., hîrtie dif'oliu <15 4
22,6 cm.), filigran, cerneală neagră, şase amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

1
Omis.
2
Amprentă digitală.
3
Nume neclar.

641 1765 martie 23

Safta vinde fratelui ei Vasile şi soţiei acestuia Zamfira o dugheană pe Uliţa Hagioai ei, eu
80 de lei.

Adică eu, Safta ce m-au ţinut Gavril starostile de croitori, dat-am adivărat şi
încredinţat zapisul meu la mîna dumnealui frăţine-meu lui Vasile şi Zamfirei, femeia lui,
precum să să ştie că, de nime silită, nici asuprită, ce de a m e bunăvoie, am vîndut o
dugheană ce iaste la Uliţa Hagioaiei, în Iaşi, cu tot locul, după cum arată hotarnica ce am
dat-o la mîna dumnealui, dimpreună cu alte zapise şi scrisori a dughenii, cari dugheană am
făcut-o eu dimpreună cu soţul meu Gavril; şi din sus să hotărăşte cu dugheana gineri-meu
lui Neculai Parfeni, ce i-am dat-o zăstre, şi sint tot într-un păreţi şi tot supt un acoperămînt,
iar din gios să hotărăşte cu casa Hliboaiei, ce-au cumpărat-o Tănase Grecu făclier, şi din
dos să hotărăşte cu locul căsuţii mele şi cu locul casăi lui Gheorghie Botezat(u), după cum
arată hotarnica; ce dumnealui să aibă a-şi stăpîni locul dughenii, pe cît îi arată hotarnica.
Şi eu văzind pe gineri-meu NeCulai Parfeni că-şi vinde dugheana ce iaste tot
într-un păreţi cu a me, am vîndut şi eu p e a m e drept optzăci şi cinci lei; şi eu ne vrînd să
iscălesc în zapisul cel de vînzare dughenii a gineri-meu lui Neculai Parfeni m-au dus
înainte dumnealui Ştefan Rosăt vel logofăt şi mi-au poroncit dumnealui logofăt(ui) să
iscălesc eu în zapisul lui şi el în zapisul meu. Şi ne-am învoit amîndoi şi le-am vîndut;
iscălindu-mă eu în zapisul gineri-meu de vînzare dughenii, s-au iscălit şi el întru-acel
zapis de vînzare al m e u ; deci făcîndii-mi dumnealui bade Vasile plată deplin întru
mînile mele i-am dat şi eu acest zapis la mîna dumnealui ca să-i fie dreaptă ocină şî
moşie dumnealui, şi giupînesii dumnealui, şi fiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor
dumnealui, în veci, şi să aibă a-şi face şi dres gospod pe dugheană cu locul ei pe arătare
hotărnicii, fiindcă de bunăvoie m e i-am vîndut-o.
Şi la această vînzare s-au întîmplat mulţi negustori şi oameni de cinste cari mai
gios s-au şi iscălit; ci şi eu, pentru mai adevărată credinţa, am pus degetul dimpreună cti
copila me, Catrina.
Let 1765 martie 23.

564
 gu, Safta ce m-au ţinut Gavril starostile de croitori, am vîndut de voie me
JLpreunâ cu copila me Catrina şi am pus degetul 1 .
* Şi eu, Catrina fata Saftei, am pus degetţul) 1 .
Eu, Ion.., 2 cravu <m.p.>.
Eu, Neculai Parfeni, ginerile Saftei, am pus deget(ul) 1 .
Eu. ilinca, soţ lui Neculai Parfeni şi fată Saftei, am pus deget(ul) 1 .
Şi s-au Scris de ...2 diiac şi sînt martur <m.p.>.
: inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, patru amprente digitale.

EDIŢII: Florin Marineseu, Xiropotamu, 1, p. 294, nr. 394 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (29,3
cwt), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu, de la Muntele Athos, Grecia, nr. 106).

• Amprentă digitală.
2
Nume neclar.

642 1765 aprilie 15, Iaşi

Î Gheorghi postelnic vinde cumnatului său Costandin Gîndul fost mare şetrar un loc de
dugheni de pe Podul Vechi, cu 150 de lei.

t Gheorghi postelnic sîn Costandin Năstasă biv vtori vistiernic adeverez cu acest
. zapis al meu la mîna dumisale cumnatului Costandin Gîndul biv vel şetrar, precum să să
. siie că am vîndut eu doisprezăci stînjăni de loc sterp pe Podul Vechi, loc de dugheni; şi,
nefundu-mi mie trebuitor acest loc, l-am scos la vînzare, şi l-am neguţat cu streinii, drept
trei sute de lei.
Deci neîngăduind neamul meu ca să cumpere streinii, învoitu-s-au dumnealui
cumnatul Costandin Gîndul şetrar şi cu frate-meu Ştefan Năstasă postelnic şi l-au
cumpărat dumnealor acest loc, adică şasă stînjeni am vîndut dumisale cumnatului
Costandin Gîndul, drept o sută cincizăci de lei, şi după tocmală mi-au dat şi toţi banii în
mîna mea. Şi curmezişul acestui loc este în fruntea locului, pe lîngă uliţa Podului
Vechiu, iar lungul locului este din Podul Vechiu şi pără în zaplazii Sfintei Vineri; care
acest loc şi mie îmi este baştină de la părinţii mei, ce s-au venit în partea mea, la
împărţala ce am avut cu fraţii.
Deci de acum înainte, aceşti şasă stînjăni de loc în curmeziş şi în lung pe cît ţine locul
sâ-i fie dumisale cumnatului Costandin dreaptă moşie şi să o stăpînească cu pace, în veci.
Iar de ar ieşi acest loc vreodată cu vreo pricină, eu să aibu a răspunde dumisale ori
cu altă moşie ori într-alt chip, cu bani. Şi, pentru adevărată credinţă, am iscălit.
tf Mc, A(4)T(O) xA\jrâe an(pMAi'e) eV.
Gheorghi Năstas(e) postelnic.
Ştefan Anastasă postelnic, martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/43. Orig., hîrtie difolio ( 3 1 x 2 1 cm.), cerneală neagră.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 176-177, nr. CXV
(orig. i.

643 1765 aprilie 15

Gheorghii postelnic vinde fratelui său Ştefan Năstase postelnic un loc de dugheni pe Podul
Vechi, cu 150 de lei.

f Gheorghii post(elnic) sîn Costandin Năstas(e) biv vtori vist(iernic) adiverezu cu

acest zapis al meu la mîna dumisal(e) frăţini-meu lui Ştefan Năstas(e) post(elnic),

565
precum să s(e) ştie că avîndu eu doisprăzăci' stînjini di locu stărpu pe Podul Vechiu, la<|p
de dugheni, şi nefiindu-mi mie trebuitor acestu, locu, I -am scos Ia vinzari şt 1-ain ţu
neguţat cu streinii drept trei sute de lei. ' ;
Deci neîngăduinduim(i) neamul meu ca să cumpere streinii, învomtu-s-aO
dum(nealui) frat(e)-meu Ştefan Năstas(e) postelnic şi cu dum(nealui) c u m n a t ^ 1
Costandin Gîndu şet(rar) şi l-au cumpărat dumnealor acest loc, adică şesă stînjin(i) ÎR) ~
vîndut dumisal(e) frăţin(e)-meu, lui Ştefan Năstas(e) post(elnic), drept o sută cmdzăclât
iei; şi, după tocmală, mi-au dat şi toţi banii diplin în mîna me. Şi curmezişul acestui loc
este în frunt(ea) locului, pe lîngă uliţa Podului Vechiu, iar lungul locului esti din Podul
Vechiu şi păr-în zăplazii Svintii Viniri; care acest loc şi mi6 îm(i) esti baştină di tjfl
părinţii mei, ce s-au vinit în parte me la înpărţala ci am avut cu fraţii mei.
Deci de acum înainte, aceşti şesă stînjini de locu în curmeziş şi în lungu ţ e cît ţine
locul să-i fie dum(i)s(ale) frăţine-meu lui Ştefan Năstas(e) post(elnic) dreaptă moşie si să s
o stăpînească cu pace, în veci.
Iar de ar ieşi acest locu vreodat(ă) cu vreo pricină, eu să aibu a răspundi-
dumisal(e) or(i) cu altă moşie ori într-alt chip, cu bani. Şi, pentru adivărat(ă) credinţa,
am iscălit.
Let 1765 ap(rilie) 15.
Gheorghi Năstas(e) postelnic. .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis pe locul dughenilor ce arii
cumpărat de la frate-meu, bade Gheorghii.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVIII/35. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21,5 cm.), filigran, eerneall
neagră.

644 1765 (7273) mai 5

Ursachi diacon dăruieşte mănăstirii Sfîntul Gheorghe, ce se construieşte în laşi, în faţ§_
Mitropoliei, o jumătate de bătrîn din satul Şoldana, pe Jijia, ţinutul Hîrlău.

t Adică eu, Ursachi diiacon, ficior popii lui Caţir din Şoldana ot Hîrlău, făcut-am
adevărat şi încredinţat zapisul meu la mîna cinstit şi preosfinţit sfinţii sale părintelui
mitropolit chiriu chir Gavriil, precum eu, de nime silit, nici asuprit, ci din bunăvoie me şi
din osirdie sufletului meu, am dăruit şi am dat danie sfinţii mănăstiri a lui Sfet(e)
Ghiorghe, ce să zideşte aici în Ieşi, dinainte Mitropolii, giumătate de bătrîn din satul
Şoldana ce este pe Jijie, Ia ţinut Hîrlăului, parte me, cari şi mie mi-au rămas de la ;
maică-me Mărie preuteasa popii lui Caţir, iar giumătate de bătrîn rămîne a frăţi-niui
Sandului; deci eu, această giumătate de bătrîn ce scrie mai sus am dat-o danie sfinţii
mănăstiri pentru pomenire sufletelor părinţilor mei şi a me. Şi după danie ce am făcut să
aibă sfinţie sa a-şi face şi întăritură cu ispisoc gospod.
La cari danie ce am făcut de bunăvoie me s-au mai tîmplat mulţi oameni buni şi
neguţitor(i), cari mai gios s-au şi iscălit. Şi, pentru mai bună credinţa, m-am iscălit şi eu
cu mîna me.
L(ea)t 7273 <1765> maiu 5.
ţ Eu, Ursachi diiacon sin popii lui Caţir ot Şoldana, am dat şi am dăruit cu voie
me sfinţii mănăstiri <m.p.>.
Eu, Dimitrie ot vis(tierie), martur <m.p.>;... 1 martur c m . p . x
Eu, Neculai Gane diiac, am scris cu zisa lui Ursache Caţir şi-s martur c m . p . x

566
 Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCVI/68. Orig., hîrtie difolio (35 x
. i>,. filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecfiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 109, col. I (re/..); Stoicescu,

;>0t:v>riul, p. 516 (menţ,).
1
Nume neclar.

(45 1765 mai 15

Gheorghie Nacul şi Ioan Nacul de la visterie dă lui Andrei Coşoteanul o pivniţă de piatră în
Ui, >n e l i r a Căcainei, la Podul de Piatră, în schimbul a patru jirebii din satul Pleşeşti, ţinutul

f îneredinţem cu această scrisoare a noastră precum să se ştie că am făcut

•jhinibâtură cu dumnalui Andrei Coşoteanul ot vist(ierie): i-am dat o pivniţe de piatră
j loc cu tot în gura Căcăinii, la Podul de Piatră, aice în tîrgu, în Ieş(i), care pivniţe iaste
iâcută cu banii miei, iar locul l-am cumpărat de la Gavril Ciocan făclieriu şi de la soţul
-JU, Ileana, iar locul ce să numeşte a Hîrjii Mărginean iarăş(i) I-am cumpărat de ia un
Lupul cizmar, precum arată scrisorile celi vechi. Şt aceste scrisori arată anume cum că
aceste Jocuri să ţin unul de altul. Şi să începi în lungu din fundul hrubii pivniţii din deal
pâră în drum, lîngă Podul cel de Piatră, şi în lat din gardul Nichitii căp(i)t(an) pără în
drum. Şi pe acestu loc iaste şi o cas(ă) gata de nuiele veche.
Şi Andrei Coşoteanul mi-au dat mie patru jirebii de moşie Ia Pleşeşti, în ţinutul
Sucevii, care una jirebie îi iaste de baştină, iar dooî le-au cumpărat de la Ioan Coşiteanu,
\\1r(ul) dumisale, şi una de la mătuşe dumisale, Anna.
Şi mi-au mai dat şi 100 lei 90 bani, adecă una sută lei nooîdzeci de bani, în
cindzeci de lei, bani gata, şi 50 lei 90 bani un zapis a vistiernicului Angheluţi Tăbîrţe, cu
tare bani îi iaste datoriu de pe vinitul aceştii părţi de moşii.
Deci aşe învoindu-ne de bunăvoie noastră, ne-am dat şi scrisori unul la mîna
altuie. Şi i-am dat. şi toate scrisorile celi vechi ce am avut pe aceli locuri cu izvod anume
iscălit de mine. Şi dumnalui înc(ă) mi-au dat toate scrisorile ce-au avut pe ace parte de
moşi<£, iarăş(i) iscălit, izvod de toate zapisile şi scrisorile anume. Deci de acum înnainte
sâ-ş(i) stăpîneasc(ă) dumnalui pivniţa cu locurile dup(ă) scrisori ce i-am dat cu bună
pace înpreună cu giupîneasa dumisale, şi cu fiii, şi cu nepoţii şi strenepoţii dum(nealui),
neclătit şi nestrămutat nice odănăoară. Şi eu încă asemini sâ-m(i) stăpîneasc ace.parte de
moşie ce mi-au dat, dup(ă) cum arată mai sus. Şi la această tocmal(ă ) şi de bunăvoie
noastră schimbătură s-au tîmplat boieri şi alţi oameni de cinste, care mai gios s-au iscălit.
Şi, pentru mai adevărată credinţe, am iscălit şi eu.
1765 mai 15. ,
toyecopyioi; o vaKyÂ,oi < m . p . > \
Ioan Nacul ot vist(ierie) < m . p > am scris zapisul cu slova rac şi am schimbat cu
voia me.
Ion Pal(a)d(e) vel vor(nic) c m . p . x
lanache Costandache vel vornic c m . p . x
V(asile) Costachi vel ban c m . p . x
Iordache Balş stolnic c m . p . x
t Gordul vornic d6 poart(ă) c m . p . x
Tănas(e) 3 log(o)f(ă)t ot vist(ierie), martor c m . p . x

567
 Costandin Arap ot vist(ierie), martor <m.p.>.
Gheorghi Carp ot vist(ierie), martor <m.p.>.
Alixandru Haciul vornic de poart(ă) <m.p.>.
Şt(e)f(a)n Hercici (?) ot vist(ierie) <m.p.>.
Şt(e)f(a)n ot vist(ierie), mart(o)r <m.p.>.
Ion losii (?) ot vist(ierie), mart(o)r <m.p.>.
Panaite ot vist(ierie), martur <m.p.>.
Adam Lupul vor(nic) de po(a)r(tă), <m.p.>.
Enachi Sava ot vist(erie) <m.p.>.
Gheorghi Şărb(an) ot vist(ierie). mart(or) <m.p.>.
Tudor Lupul vor(nic) de port(ă), martor <m.p.>.
Costandin Feştilă ot vist(ierie) <m.p.>.
Ilie log(o)f(ă)t, mart(or) <m.p.>.
Iordachi Cerchez ot vist(ierie), mator <m.p.>.
Vas(i)le Purice ot vist(ierie), martur <m.p.>.
Ioan Ghindă log(o)f(ă)t de taină, mart(or) <m.p.>.
Iordachi diiac za divan, martor < m . p > .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIX/243. Orig., hîrtie difolioV
(28,5 x 19,1 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.).

1
Gheorghie Nacul <m.p.>.
2
Nume neclar.

646 1765 (7273) mai 16

Andreiu şi soţia sa, Maria, vînd lui Gavril Covrig şi ginerelui acestuia Pavăl Stroescul zece
palme şi o şchioapă de loc de pe Uliţa Hagioaiei, cu 90 de lei, bani noi.
Suret asămine scris de pe cel vechiu zapis.
Adică eu, Andreiu sin Săvoi, şi împreună cu soţul meu, Mărie, făcut-am adivărat
zapisul nostru la mîna dum(i)sale, giupînului Gavril Covrig, şi la mîna dumisale,
giupînului Pavăl StroesCul, zăt Gavril Covrig, precum să s(e) ştie că, de nimine silit, nici
asuprit, ci de a noastră bunăvoie, i-am vîndut dumilorsale dreaptă ocină şi moşie, în
Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioai, între dugheana lui Gavril Covrig şi între dugheana lui
Pavăl Stroesc(ul), zăt Gavril Covrig, zăci palme şi o şchioapă, din faţe, iar din dos, opt
palme şi o şchioapă de loc. Şi acest loc ari să s(e) împartă în doaî, o parte a lui Gavril
Covrig şi o parte a lui Pavăl Stroesc(ul).
Şi văzind plata deplinu întru mînule noastre, 90 lei, adică noazăci di lei, bani noi,
i-am vîndut cu voia noastră ca să stăpînească dumnalor, şi ficiori(i) dumilorsale, şi
nepoţi(i) şi strănepoţi®, în veci, neclintit şi niruşiit.
Şi la această tocmală s-au tîmplat oameni buni şi megieşi, cari mai gios s-au şi
iscălit. Şi noi, pentru mai mari credinţa, ne-am pus şi degetile.
7273 <1765> maiu 16.
Eu, Andreiu 1 , am pus deget(ul), cu voia me.
Şi eu, Mariia soţul dumisale, lui Andreiu, am pus degetul cu voia me 1 .
Eu, Sava Măriian blănar, martur; şi eu, Mihălachi văt(af) de ciocli, martur.
Şi eu, Sandul Timiş, am scris cu zisa dumilorsale, a lui Andreiu şi a Măriei.

568
 Ion Popa diiacul za divan am scris acest suret asămine de pe cel vechiu zapis, la
1794 av(gu)st 5.
Eni Duca blănar m-am tîmplat şi-s martur.
Suretul acesta poslodoindu-1 cu cel adivărat zapis, din poroncă me, în Divan, şi
fiind întocma, s-au adiverit şi cu a me iscălitură.
1794 av(gust) 8.
C(o)nstandin(?) vel log(o)f(ă)t, martur <m.p.>.
Acest suret, din poroncă dumisale, vel log(o)f(ă)t, posloduindu-1 din cuvînt în
cuVînt cu cel adivărat zapis şi fiind asămine şi întocma am iscălit.
1794 av(gust) 8.
Ghiorghi Bohuş <m.p.>.
<Pe recto-ul filei a doua, figurate şchioapa şi palma, cu menţiunea>: Şi cu
şchioapa aceasta; şi cu palma aceasta.
Arh- St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, III/18. Copie.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).
1
Locul amprentei digitale.

647 1765 mai 21

Mărturia lui Simion Arămăscul vornic de poartă privitoare la u n loc de casă din mahalaua
Muntenime, dintre biserica Sfinţii Theodori şi Uliţa Hagioaiei, al lui Vasile Potoracă ruptaş de
cămară din Botoşani.

f Din luminat(ă) poroncă preînălţat(ului) domnul nostru, mărie sa Grigorie

Alexandru Ghica v(oie)vod, ne-au orînduit dumn(e)alui vel log(o)f(ă)t, după jalobă
.:c-au dat mării sale, lui vod(ă), Vasîle Potorac(ă) ruptaş din Botoşeni pentru un loc de
cas(ă) ce au avut el de la moşii şi părinţii lor, care loc au fost în mahalaoa Montenime,
din vale de Sfeti T e o d o r ® şi din sus de Uliţa Hagioai, care loc zîsă că au fost a unui
Andreian şi a unii Tecle care au făcut pe Gheorghiţ(ă) Potorac(ă). moşul acestui Vasîle.
Deci, după poroncă, mergînd noi acolo la ace mahala, am strîns mahalagii, oamini
bătrîni. anume: pe Neculai Costac(hi) monah, şi pe frate-său, Strătulat, şi pe fratile lor,
Gavril, şi pe Tudosca Botezătoai, oacmeni b ă o ' r î n i ca de optzăci de ani şi mai bine şi
mărturisăscu cu sufletile lor în frica lui Dumnezău că au apucat pe acel Andrian şi pe
fimei lui, Tecla, că au avut casă în dos(ul) pivniţăi lui Costantin Slănină, între pivniţ(ă) şi
între casa lui, şi ave şi o grădiniţ(ă) denainte casăi dinspre pivniţa lui Costantin Slănină;
şi au trăit ei şi ficiorii lor păr-au murit acolo. Şi din ardire focului Tîrgului de Sus au ars
şi.. .-.sa acee; şi fiind Costantin Slănină tră<i>toru cu locurile lui şi văzînd acel loc pustiu,
fără de casă, l-au cuprins cu îngrăditurile lui supt stăpînire lui, nefiind nime faţ(ă)
dintr-acel Potoracă la ace vremi. Şi zîc ei că din vechiu au stăpînit acei oamini ace casă
cu loc cu tot..}.
Deos(e)bit mărturisăşti Iordache blănar, om bătrîn, şi Costantin Cojoce şi Ion
sucmănar, oamini bătrîni, şi Timuş blănarul, om bătrîn, şi alţi mahalagii, oamini
bătrîn(i), pecum au apucat ace căscioară şi cu grădiniţa denainte casăi şi era stăpînitori
ace Teclă babă acolo într-ace casă păr-la moarte ii şi a bărbatului ii şi a ficiorului lor; şi
pe urmă l-au cuprins Costantin Slănină după ce au rămas pustiiu, asămine mărturisăşti.
Şi după cum au mărturisit aceşti oamini bătrîni de mai sus arătaţi cu sufletele lor, am

569
făcut şi noi, această mărturie a noastră la mîna lui Vasîle Potorac(ă) rupt(aş) de cămară
din Botoş<ani...> 1 .
L(ea)t 1765 mai 2 L
Sămion Arămăscul vornec de poart(ă) 3 <m.p.>.
Eu, loniţă Bant(ăş) diiac, am scris.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice XXXIV/215. Orig., hîrtie difoli •'
x 21 cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar octogonal aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 297 (rez.). 1

' R u p t în orig.
2
Loc liber.
3
Sigiliu octogonal.

648 1765 (7273) mai 28, Iaşi

Ursache diacon dăruieşte mănăstirii Sfîntul Gheorghe, ce se construieşte în Iaşi, în feţa-
Mitropoliei, o jumătate de bătrîn din satul Şoldana, pe Jijia, ţinutul Hîrlău.

t Adecă eu, Ursache diiacon sîn popii lui Caţir din Şoldana, făcut-am adevărat si.
încredinţat zapisul meu, de nimea sîlit, nici asuprit, ce de a me bunăvoie şi din osîrdiet
sufletului meu, am dat şi am închinat danie sfinţii mănăstiri marelui mucenic Gheorghie,.
ce să zideşte din nou la Mitropolii în Iaşi, a me dreaptă ocină de moşie ce am de pe*
maică-mea Mărie fata Lupaşcului, ce am în sat în Şoldana, pe apa Jijiei, în ţinutul
Hîrlăului, giumătate dc bătrîn, iar giumătate este a frăţine-meu Sandului, care n-am
treabă eu la ceea; şi această giumătate de bătrîn, care este dreaptă a me, am dat-o dade.
sfinţii mănăstiri, după cum scrie mai sus, ca să fie ocină şi moşie în veci neclătită, şi să
aibă sfîntă mănăstire a n e pomeni p e noi şi părinţii noştri la sfîntă leturghie şi să aibi
părinţii a-şi face şi ispisoc gospod de pe adevărat zapisul meu.
Şi la acest adevărat zapis s-au întîmplat multe obraze de cinste, carii mai gios s-au
iscălit. Şi eu, pentru mai bună încredinţare, am iscălit cu mîna mea.
V Ac, ^scor MAU KÎf.
Eu, Ursachi diiacon, dat-am de bunăvoie m e danii sfinţii mănăstiri şi am iscălit cu
mîna m e <m.p.>.
Dimitrii ot vis(tierie), m-am tîmplat la această danie <m.p.>; eu, Lupaşco staroste
de ciocli, m-am întîmplat ia această danie.
Şi eu, Dosofteiu Goe monah, am scris zapisul cu zisa diiaconului Ursachi şi-s
martur <m.p.>.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul lui Ursachi diiacon,
ficiorul popii lui Caţir din Şoldana, ce au dat danii mănăstirii Sfîntului Gheorghi parte sa
din Şoldana.
1765 mai 28.
<Scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 2. A Mitropoliei. 1765 maiu 28. Hîrlău.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/4. Orig., hîrtie difolio
(31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLI1I (1920-1932), p. 109, col. I (rez.); Stoice-scu,

Repertoriul, p. 516 (menţ.).

570
 1765 (7273) Iunie 1
Darie tălpălar şi soţia sa, Ioana, vînd lui Toader Fătul şi soţiei acestuia Vasîlca o casă din
jjihalaua Feredeielor cu 45 de lei.

+ Adică eu, Darie tălpălar sin Ion, brat Vasile N e g r u , d i m p r e u n ă cu soţul m e u

Ioana, dat-am acest adevărat şi încredinţat zapis al nostru Ia m î n a dumisale T o a d e r Fătul
la mîna soţului dumisale Vasîlca şi a copiilor dumisale că să le f i e de m a r e credinţă, ca
Să să >tie că răposînd frate-meu Vasîli, şi d u p ă moartea lui au rămas o casă cu locul casei
bezniănit; care casă iaste în mahalaoa Feredeilor, lîngă casa dumisale Toader. Deci noi,
nesiliţi de nimenea, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, a m tocmit-o cu dumnealui şi
i-am vîndut-o dumisale şi soţului dumisale, şi copiilor dumisale, şi nepoţilor dumisale, şi
strănepoţilor dumisale, casa cu locu tot, în 45 lei, adică patruzăci şi cinci de lei. Şi noi
am luat toţi banii deplin şi i-am dat şi noi casa cu loc cu tot să f i e dumisale vecinic(ă)
moşie, dumisale, şi jupînesii dumisale, şi coconilor dumisale, iar altcineva din n e a m u l
nostru sau altcineva să nu f i e nimenea volnici ca să să scoale peste vînzarea noastră ca să
întoarcă.
Şi cînd am vîndut s-au întîmplat mulţi oameni de ispravă care să vor iscăli; şi noi,
pentru credinţă, n e - a m iscălit şi n o i ; care eu mi-am întrebat toate neamurile mele.
Iunie l'd(i)ni,>7273 < 1 7 6 5 x
E u ' , Darie sîn Ion, brat Vasile, am vîndut; Ioana 1 soţu lui Darie, tij.
Eu 1 , Sămina, c u m n a t lui Darie am vîndut.
Eu, Neculai martosîpu, mah(alagiu), m - a m întîmplat mart(or); eu, T o a d e r
Călţunaş, mah(alagiu), martur; eu, Toader Manta, biv od(o)baş, săm(an) g(os)sp(o)d,
mart(or); eu, Ilii sin Ion biv văt(ă)jel ot Rusaca, m - a m tîmplat <m.p.>.
Şi am scris eu, C o s t a n d i n . . } , cu zisa lor, martor c m . p . x

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e > : Zapis de cumpărătură, cc am

cumpărat o casă eu, Toader Fătul, cu loc cu tot de la Darie.
irh. St. Iaşi, Documente, DXXV/1. Orig., hîrtie difolio (28 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagră, trei
unpttnk. digitale.

' Amprentă digitală.

Neclar.

650 1765 iunie 6

Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăşte, potrivit anaforalei Divanului Domnesc,

sporirea veniturilor „pentru şcoala ţărei" cu banii mucarerului plătiţi de preoţi, cu banul pentru
drobul do sare de la Ocnă, cu contribuţia bănească a tuturor mănăstirilor din ţară ş.a.

Noi Grigorie Alecsandru Ghica v(oie)vod, Bojiiu milostiiu, gospodar Zemli

Moldavscoi. Cetindu-se anaforaua aceasta înaintea domniei mele, pentru un sufletesc şi
dumnezeescu ca acest lucru, ce este să fie pentru folosul şi procopseala norodului acestei
de Dumnezeu păzite ţări; domnia mea am găsit cu cale cele ce se cuprind întru această
anafora, socotite de sfinţia <-a părintele mitropolitul şi de dumnealor toţi veliţii boeri, şi
hotărîm pentru banii mticarclului ce d:; preoţii ma: nainţe v r e m e la visterie domnia m e a
d a m e r u t , lăsindu-se ca »e lipească lăngă cei 2 lei ce da preoţii pe an pentru banii şcolei,
ş î \ i n u ! cc se lua pănă a c u m de tot drobul de <-are de la Ocna si să da la şcoala de la
Sfanta Goi a, am socotit ca mai cu cale este se fie şi să rămăe banul acesfiTpentru şcoala

571
Ţărei, decît pentru şcoalele de la alte părţi străine. însă pentru monastiri, preosfinţii* \
mitropolite, y e f f a c e i z v o d şi vei pune toate monastirele pe fieştecare dugre putinţa iei,'şi
dupre cum vei socpti că se cade; şi la această socoteală vor intra atăt monastirele Ţărei ».
cît şi monastirile Erusâlimului, Sfănta Gora. a Sinai şi altele. Iar monastirea Trei
Sfetitele, afară de banii ce vei orăndui sfinţia ta ca să dea pentru scoale după starea ei. să
se mai adaogă peşte aceia iarăşi ce vei socoti sfinţia tă7 pentru vemEnscoaleior ce m
rănduit repo s a t u l d o m n u l Vasilie voevod, adecă pentru feredeu i pentru trei sate"
a n u m e . . . ' i pentru locul u n d e j t fost şcoalele şi l-au făcut schimb egumenul cu Dima
suiulgiul, şi apoi banii prcoţilor cu banul de la Ocnă i cu banii monastirilor şi cu banii
şcoalelor, se se facă toţi o somă cu izvod curat şi să se arăte domniei mele, pentru ca să
se aşeze venitul pentru starea şi aşazarea. şcoaleh>r elineşti, întărindu-se analoraoa
aceasta cu a domniei mele iscălitură şi pecete 2 .
1765 iunie 6.
<Iscălit>: Noi Grigorie Ghica v(oie)v(od).
Preînalţate doamne,
D e vreme ce dumnezeiasca pronie, cea mai nainte văzătoare şi ştiutoare a toate,
care pururea voeşte cele de folos, cele de mântuirea tuturor, bine au voit de au înălţat pe
măria ta la acest preaînalt scaun al măriei tale, încredinţând măriei tale cârmele
oblăduirei ţărei aceştiea, ca o dreaptămoşteiiire, ca să înoieşti şi se adaogi, aducînd p e
mai buna sevărşire facerile de bine cu care s-au învrednicit şi s-au îndestulat patria
noastră de la reposaţii şi pururea fericiţii întru pomenire strămoşii măriei tale, şi mai
vărtos de la rerosaliri^fflchiul măriei tale' Grigorie Ghica voievod, carele mai înnainte
pămîntul fiind înţelenit întru prostii şi necpditorio de cele, cuviincioase şi cinstit?
petreceri politiceşti, măria sa l-au făcut roditor şi l-au fapodobit cu 'învăţături şi l-au
înfrumuseţat cu cele trebuincioase faceri, precum lucrurile însuşi mărturisesc, a căruia
măria ta, înpreună cu numele, ai moştenit şi scaunul, şi dreptatea, şi fireasca milostivire,
şi blîndeţe şi răvna spre podoaba şi folosul patriei noastre încă cu mai mare dragoste şi-
fierbinte dorire, de care mulţumim dumnezeeştei pronii care ne-au învrednicit a avea pe
măria ta domn şi oblăduitor; şi din căldura inimilor noastre rugăm pe preaputei nieul
Dumnezeu şi sevărşitorul a toate bunătăţile, (prin a cărora voinţe domnii domnesc) 1 , şi
să păziască pe măria ta nestrămutat, întru neclătită stare la preluminat scaunul măriei
tale, cu linişte pacinică şi cu viaţa îndelungată şi norocită, ca să te bucuri şi măria ta întru
sevărşirea acelor ce s-au început prin rîvna şi mila măriei tale, spre podoaba şi folosul <
supuşilor măriei tale, dintr-alte faceri de bine a măriei tale, cea mai mare şi de folos şi de
mântuirea sufletească şi podoaba politiciască este răvna şi dorirea cea fierbinte care ai
măria la pentru aşazarea şcoalelor elineşti, care aceasta va face nemuritoriu numele
măriei tale, şi poînenirea vecinică şi pururea stătătoare, pentru că mare folos şi podoabă
va pricinui patriei noastre, şi străinilor ce vor năzui aice la învăţătură, spre a cărui laudă
şi deosebită cinste şi înălţime şi fericire acelor ce o vor câştiga, îndestul sunt zisele
înţeleptului Solomon şi a înţeleptului Sirah şi ale altor filosofi din cei di afară şi din
Părinţii Bisericei, fiind lucrul cel mai mult plăcut lui Dumnezeu decît toate cu care mai
dinadinsul se aseamănă oamenii lui D(umne)zeu, din care se pricinuieşte dreptatea şt
celelalte cuviincioase faceri şi pitreciri politiceşti, şi cea mai mare ştiinţă a credinţei cei
adevarate şi sufletească mântuire, pentru care lucru sufletesc şi folosul patriei noastre, ca se
fie nestrămutat, ne porunceşti măria ta, prin luminata ţidulă a măriei tale, se socotim ca să
se aşeze un venit pentru şcolele elineştî care se fie de a pururea statornic pentru plata
dascalilor şi pentru chiverniseala ucenicilor streini, şi a celor saraci ce vor năzui aicea.

572
 După luminata poroncă a înălţimei tale, adunăndu-ne la sfîntă Mitropolie, am stătut
jjeam socotit ca să se afle chip ca acela de statornica aşezare a veniturilor "şcoaTerŢi pre cît
«ii
dU dai socoteala noastră, înştiinţăm
> » *pe măria ta. De va fi si
* mila'mănei• tale,«»Rsă
MEB8se
«S; erte
Ajutorinţa preuţilor, sau cea de iarnă, saa banii mucarelului de vară, care vei socoti măria ta,
•£a"săse adoagă aceşti bani la banii şcolei, ce sînt obicinuiţi de dau prpţii,_,~^lş<fere'şi
foiîtui de la Ocnă ce s-au făcut la şcoala de la Sfănta Goră de lua căte un banu de drob, de
vfemc că acea şcoală, (după cum te vei fi inştiinţat şi măriea ta)' s-au stricat şi s-au pustiet,
am socotit ca sa se ridice acel venit de acolo, şi să se lege la şcoalele aceste de aici; aşişdere
s j nionastirile, de vreme că din pămîntul acesta s-au inzestrat cu moşii, cu ţigani şi cu alte
venituri, şi de vreme că scopusul reposaţilor domni ce au zidit şi au înzestrat aceste
jjionastiri, era ca să fie de folosul obştiei şi să se împărtăşiască şi alţii din acea milă, şi de
vreme că şi măria ta ai ertat ajutorinţa mănăstirilor, am socotit că este cu cale şi cu dreptate
ca se dea şi mănăstirile oareşcare ajutor la şcoatele aceste, din mila fericiţilor ctitori, fiecare
nionastire pre cît se va socoti după putinţă, iarăşi pentru pomenirea ctitorilor. Şi aceste
venituri de se vor aşaza, socotim că"vor ajunge de destul pentru plata dascahlor şi pentru
chivimisala ucenicilor şi pentru cumpărarea otganilor. (?)' şi a cărţilor celor trebumcioase,
sfsocotim că vor fi statornici; iară hotărirea cea desevărşit rămîne ia preaînalta şi lesne
Cunoscătoare înţelepciune ajmarieijaîe.
| 1765 iunie 1.
! Al înălţimei tale către D(umne)zeu ferbinte rugător, <iscălit> 2 Gavril mitropolit
Moldovei.
Preaplecate slugele măriei tale, <iscăliţi>' Ştefăniţă Rosset vel logof(ăt).
Manolache vel logof(ă)t.
Ioan Palade vel vornic.
Vasile Constandin vel vornic.
Ioan Sturza vel vornic.
Andronachi vornic.
Vasile Rosset hatman.
Vasili Razu hatman.
Ioan Canta vel visternic.
Manolache vel spat(ar).
Iordache Balş vel post(elnic).
Iordache Canta visternic.
Divanul Obşteştei Adunări a Cnegiei Moldaviei.
Copia aceasta posleduindu-se din cuvănt în cuvănt şi fiind intocmai cu
orighinalul, s-au adiverit de cătră noi.
<Iscălit>' Veni amin mitropolit Moldovei.
829 iulie 18.
<Iscăliţi>' M. Sturza vornic. Dimitrie Balşi vornic. Ioan vornic. Ştefan Catargiu
vornic. Constantin Drăghici vornic. Canta post(elnic)' Cantacuzin post(elnic)'. Dimitrie
Plaino vornic.
După Codrescu, Uricariul, VII, p. 47-52. Copie ce se afla în păstrarea editorului.
ALTE EDIŢII: V. A. Urechia, Memoriu asupra perioadei din istoria romînilor de la 1774-1786, în
..Analele Acad. Rom.". Mem. secţ. ist., seria a Il-a, tom. XII, Bucureşti, 1893, p. 257-258 (text după
Uricariul).

' Aşa în textul editat.

2
Urmează menţiunea: „L(ocul) p(eceţii)".

573
693 1766 (7274) martie 13

Grigorie Alexandra Ghica voievod confirmă hotărîrea lui Iordache Balş marc postelnic
privitoare la pricina dintre .Ştefan Năstase postelnic şi Ioniţă bărbier din Iaşi pentru chiria unei
dugheni din Uliţa Tîrgului de Jos.

1765 iunie 11.

Grigorie Alex(andru) Ghica v(oie)vod(ul) Mold(ovei) întăreşte anaforaua Iui
Iordache Balş vel postelnic dată în pricina dintre Ştefan Năstase postel(nic) cu Ionită
bărbierul din Iaşi pentru chiria dughenei ce e în uliţa Tîrgului de Jos.
După Creşterea colecţia/iilor, 1907, p. 196, col. I. Rez.

652 1765 (7273) iulie 15

Tofana vinde lui Mihalache o casă în Uliţa Frecăului.

t Adică eu, Tofana fata Sandului Ciolacul, împreună cu ficiorul mceu' Gheorghii
croitor, săim(an) g(os)p(o)d ot baş bulbaş, făcut-am zapisul nostru la mîn(a) dumisale lui
Mihalachii Strechei şi la mîna soţului dum(i)s(ale) Saftii precum să s(e) ştii că, di ninie
sîliţi şi nici asupriţi şi di al nostru bun(ă)voi, i-am vîndutu a noastră ocină şi moşii o
cas(ă) pe Uliţa Frecăului cu locu cu tot, caril(e) casă este lîngă casa lui Ierdachii'
beşliului, lî<n>'gă casa lui Pascal grecul, în capul Ţîgănimei din sus; şi dispre Iordachii
beşliu este locul hotărît cu chetri, iar din gios este hotar părîul şi i-am vîndut-o drept
cindzăci de lei băduţi 1 ; şi plata am luat diplin în mîna noastră. Şi dumnalor să aibă a rna
ţîne pe mini pîn(ă) la dar(ea) suf<le> 2 tului meeu 1 şi pi mini să nu fii volnic a mă da
al'(a)ră pînă la sfîrşitul meu.
Şi cîndu s-au făcutu aceasta tocmală s-au tîmplat mulţi oameni bun(i), mahalagii.
car(e) mai gios s-au iscălit şi au pus şi dej(e)tele.
Deci şi noi i-am dat această casă cu voie noastră. Şi, pentru mai mare credinţa, am
pus dcj(e)tile mai gios ca să s(e) crezi; şi i-am dat şi zapisăle celi vechi la mîn(ă).
L(ea)t 7273 <1765> iule 15.
Eu 3 , Tofan(a) fata Sandului Ciolacul; şi eu 3 , Gheorghii, ficior(ul) Tofanfei).
croitor, am vîndut cu voie me şi am pus dej(e)tul.
Şi eu 3 , Stoica văt(a)vu di căl(ă)raşi, mart(or); şi eu 3 , Pascal grecu, mart(or), m-am
tîmplat; şi eu 3 , Ştefan, mart(or).
Şi eu, Năstas(e) Herbint(e), am scris cu dzîs(a) Tofan(ei) şi a ficioriu)lui
Gheorghii croitor.

<Pe verso-ul filei a doua, scris la sfîrşitul sec. XVIII>: 7273 <1765> iul(ie) 15.
Uliţa Frecăului. No. 23.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/51. Orig., hîrtie difolio, cerneală neagră, cinci amprente
digitale.

1
Aşa în orig.
2
Omis.
3
Amprentă digitală.

EDIŢII: Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 295 (menţ.).

574
 1765 (7273) iulie 15
Vasile Banu se învoieşte cu fraţii săi asupra stăpînirii caselor părinteşti din Iaşi.

Precum să să ştie că după toată învoiala din cele ce am avut de la părinţi ni-am
, învoit, iar pentru casăle părinţăşti au rămas locul casălor şi cu locul preutului Grigoraş şi
c0 locul mieu, ca să să înpartă în patru părţi pe fraţi, dar fraţii mei mi-au învoit mie, cît

0 j trăi, ca să stăpîneascu eu, cu învoială.

^ Şi, pentru credinţa, am iscălit.
L(ea)t 7273 <1765> iul(ie) 15.
; Vasile Banu. Ierei Grigori ot Banu.
<Pe dos>': Zapis de la Vasîle, ca să să înpartă tot locul părinţăsc pe fraţi.

După.M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 278, nr. CXXV (orig.).
—
1
te""',
Menţiunea
'
lui M. Costăchescu.

654 1765 (7273) iulie 16

Safta Dragomireasa şi fiii ei, Ioniţă şi Necolaiu, vînd lui Neculaiu Talpu seiman domnesc o
cjjsă cu loc de lîngă pîrîul Căcaina, cu 6 lei, bani gata.

<Copie>' scoasă de pe zapis vechi din veleat 7273 <1765> iule 16.
Adică eu, Safta Dragomiriasă, înpreună cu fii mei Ioniţă şi Necolaiu dat-am
Zapisul meu în mîna lui Neculaiu Talpu săman g(os)'pod, precum să să ştie că i-am
^îndut-o o casă cu loc cu tot, şi între Ion Telebet şi de la vale de Chirilă şi mergi în sus
păr(ă)1 în casă feciorului Ţugulei şi de la dial păr(ă) 1 în Căcaina: şi am vîndut-o pe bani
•gata 6 lei, bani gata, să-i fie ocină şi moşie lui şi f(ici)'orilor lui. Iar de s-ar scula cineva
să o întoarcă, cîtă cheltuială s-ar face, să fie toată despre mine.
Şi, pentru credinţa, ne-am pus şi degitile.
Eu, Safta Dragomireasa; eu, Ioniţă am pus degitul; eu, Neculaiu brat ego, am pus
degitul. ,
Eu, Măricuta. m-am întîmplat faţă; eu, Micul, m-am întîmplat faţă; eu, Grigoraş,
m-am întîmplat faţă.
Eu, diiaconul Gavrilă, am scris cu zisa lor.

Această copie s-au scris de mine (indescifrabil) 1 căp(i)'t(an)' za darabani.

1797 iule 28.
După A. Băleanu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 146, nr. XXX. Copie.

' Aşa în textul editat.

1765 iulie 17
Grigorie Alexandru Ghica voievod îi împuterniceşte pe Toader Parpaniţă şi pe unii din
fraţii săi să vîndă casele fratelui lor Costandin Parpaniţă pentru plata datoriilor acestuia.

Hw rpnrwpi'e F F A E G Â N A P V T H K A B ( O € ) B W A < » , K(O)acY(eio) M M A O C T O ' K O ,

r(o)cn(o)A4p(Tb.) 3e«A6 (UUMA4KCKU'H. Dat-ani cartea domnii mele lui Toader
Parpaniţă şi fratelui său, Petrii, şi surorii sal(e), Ilincăi, şi altor fraţi ai lor, şi Ilincăi,
fămeii fratelui lor, Costandin Parpaniţă, prin carea îi volnicim şi le dăm voi ca s(ă) aibă

575
a-i vinde casile fratilui lor Costandin Parpaniţă, carile din porunca domnii mele s-au sa>§
la mezat să să vînză, şi să-şi plătească datornicii lor. Deci, cu preţul ce or ieşi la mezat $|
aibă a le vinde oricui s-ar găsi să le cumpere. Şi după zapis de vînzare ce vor da mai sus
numiţii vînzători, Toaddr şi cu fraţii lui, să aibă a stăpîni şi cumpărătoriul casile cu bună
pace, ca pe dreaptă ocina şi moşie lui, nestrămutată nici odinioară, în veci; despre nime-
nici o supărare să nu aibă.
într-alt chip să nu fie. Aceasta poroncim.
1765 mie 17.
llpOMHT B6A BWpn(nn).

Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXX1X/105. Orig. hîrtie difolio
(32,3 x 21,8 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.) dm I7h4,
aplicat în cerneală roşie, împrimat parţial.

656 1765 iulie 23

Grigorie Alexandru Ghica voievod îl împuterniceşte pe Procopie e g u m e n u l mănăstirii

Galata să dărîme casele domneşti stricate de lîngă zidul de la vale al mănăstirii.

t Mw rpmopi'e fiAe^NAp* THO E(O6)BWA<*, BOACCFETO) «(H)A(©C)T(TW),

r(oc)n(O)A4P , K BKMAM MWAAAKCKWH. De vreme ce domniia mea ne-am înştiinţat pentni

casele cele domneşti ce sîntu înăuntru în măn(ă)stirea Galata, aproape de zidul de la vale,
care cas(e) atît temeliia lor cît şi binaoa deasupra s-au stricatu şi au început a să răsipi.
Pentru ca nu cumva să să întîmple să cadă şi să s(e) fac(ă) vreo hatâ să omoare pe
cinevaş, iată domniia mea dăm volnieie cuviosului arhimandrit şi igurnen de Galata sfinţiia
sa Procopie ca din temelie să puie să răspască casile ce s-au arătat mai sus dîndu-s(ă) carte*
domnii mele la mîna igum(enului) de mai sus atătat ca s(ă) urmezi după cum scriem.
Aceasta poroncim.
1765 iuli 23 d(i)ni.
IlpWIMT B6A nWCT(eANHK).
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, IV/10. Orig., hîrtie difolio (29,2 x 19,9 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, aplicat în cerneală roşie, inegal imprimat,

657 1765 iulie 28

Vînzarea a trei stînjeni din locul caselor Nastasiei cămărăşoaia lui Toader Vîrnav vistiernic,
cu 13 lei stînjenul.

... Trei stînjăni din locul casălor mătuşi-mea Nastasii cămărăşoai, în curmeziş, am
vîndut dumisale vister(u)lui Toader Vîrnav despre locul dumisal(e), stînjinul cîte 13 lei.
însă lungul pără în gardul lui Enachi Sava şi pără în uliţă.
Şi, pentru credinţa, am iscălit.
1765 iulie 28.
Vasili Raţ(ă) căp(itan).
Gheorghi Beldiman stolnic, mart(or).

Asămine scrie cel vechiu. Carpu vorţnic) de poartă <m.p.>.

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCC1, f. 216 r. Fragment (partea de sfîrşiţ) dintr-un document, copie
într-o condică de la sfîrşitul sec. XVIII.

576
Ş58 1765 iulie 28
Vasile Raţă căpitan şi soţia lui, Safta, vînd lui Gheorghie Beldiman fost mare stolnic două
f
case de pc Uliţa Sîrbească, cu 2000 de lei noi.

Suret de p e zapisul cel adevărat.

Adică eu, Vasile Raţă căpitan, împreună cu soţul meu, Safta, dat-am adivărat
opisul nostru la mîna d(umi)sale Gheorghie Beldiman biv vel stolnic precum să să ştie
că, de nime sîliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoia, am vîndut a noastre drepte case
ce avem de la părinţii noştri şi de la mătuşa noastră cămărăşoaia Nastasia aice, în oraşul
Esului, la Uliţa Sîrbască, care casă cu tot locul lor cît cuprinde ogrăzîli la amîndoao
casîli. făcînd tocmală cu dumnealui stolnicul drept 2000 lei noi, adică doao mii; şi după
l o c m a l ă am luat toţi banii deplin în mînule mele. Şi noi încă i-am dat acest zapis al

noslru dc vînzare la mîna dumisale stolnicului Beldiman şi i-am dat şi toate scrisorile
ccle vechi pe amîndoao casăle ce am avut cu tot locul lor ce iaste îngrădit. Şi de acum
înainte să aibă d(Umnea)lui stolnicul a-1 stăpîni cu bună pace şi nime din neamurile mele
să nu fie volnici niciodată a-1 întoarce; căci la această vînzare pe toţi i-am întrebat şi
nimene din neamurile mele nu s-au aflat ca să le cumpere.
Şi la această vînzare a noastră s-au tîmplat şi alţi boieri, carii mai gios s-au iscălit.
Şi noi încă pentru credinţă ni-am iscălit Şi am pus şi pecete.
1765 iulie 28..
1
Vasile Raţă căpitan; eu, Safta, am pus degetul.
Ioan Păladi vel vornic; Enachi Costandachi vel Vornic; Manole vel spatar; Vasile
P.î/.u hatman; Iordachi Bălăsachi vel postelnic; Ioan Cantacuzino vel visternic 1 .
<în dos> 2 : Această copie di pe zapisul adevărat a lui Vasile Raţă fiind asămine şi
întocma di pi cel adivărat, s-au încredinţat şi cu a noastră iscălitură. 1790 august 29.
Ion Sturzea; Cost. Greceanul vornic; Depaste vornic; Roset vornic.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 188, nr. CXXXIX. Copie.

1
în textili editat, menţiunea; „locu<l> peceţii".
- Asa în textul editat.

1765 iulie 30
Grigorie Alexandru Ghica voievod îl împuterniceşte pc Ignatie egumenul mănăstirii
Bîrnova să apere pădurea din jurul acesteia de încălcări.

Io Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod, cu mila lui Dumnezău, domnu Ţării

Moldovii. Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Ignatie egum(e)n de la
piăn(ă}stire Bîrnova şi după anafora cu Sfat de obşte întărită cu pecete g(os)p(o)d şi
după cărţi g(os)p(o)d volnicu să fie a-ş(i) apăra apărătura pădure în giuru înpregiurul
®ăn(ă)stirii, de cinci cristele de săgeală, nime să nu îndrăznească a o călca sau a tăia ori
ce fel de lemne pe atîta loc cc-i însămnat apărătură de trebuinţa măn(ă)stirii; iar de ar
găsi pre vreunii tăindu ori ce lemne în apărătură oricine ar fi, să aibă egum(e)n(ul) voie
şi oamenii măn(ă)stirii a le lua lemnul acela şi topoară, săciite, bardă ce-ar găsi la dînşii
şipe acei împotrivitori să-i arate egum(e)n(u)l is(pravnicului) de ţinut.
Şi poruncim domnie mea dum(i)tale is(pravnice) de ţinut, pentru acei ce n-ar urma
hotărîm să-i şi cerţi să urmeze cum arătăm mai sus. Aceasta poruncim'.

577
 1765 iulie 30.
IIpWHHT B 6 A BU'P(NM)K.

• Arh. St, Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 13 v„ nr. 7. Copie în Condica M-rii Bîrnova, seri . <j,
Polimaz logofăt în 1796 octombrie 2.
1
Urmează, într-un octogon desenat de copist, menţiunea acestuia: „pecete g(os)p(o)d".

660 1765 a u ^ s t 3

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte preoţilor de la Biserica Albă din Iaşi • .
asupra unei părţi din satul Soloneţ, din ţinutul Vaslui, dăruită de Maria comisoaia.
Io Grigorie Alexandru Ghica voevod., Bojii milost(iiu), gosp(odai, Zemh •
Moldavscoi. Dat-am cartea domniei mele preoţilor de la Biserica Albă din 1. -t, de ia'
Naşterea lui Cristos, şi după zapis de danie din văleatu 7268 <1760> avgust 2 0 , M ă r i e i " '
comis(oaia), fata lui Vasilie Brah armaş, volnici să fie a stăpîni toată partea lu-: Vjsilâ^
Brah din satul Soloneţul. din ţinutul Vasluiului, ce au dat-o danie sfintei biserici Maria '
fata amiaşului Brah, precum s-au vădzut zapisul de danie încredinţat cu iscălituri şi a.
boerănaşi de Curte.
Pentru aceea, de pe tot locul, de pe parte de moşia a lui Vasile Brah armaş să aibă .
preoţii a-şi lua dijma de a zecea din ţarini, din toate semănăturile, din fînaţe, din pomeţe,
din prisăci cu stupi, din 8 ! unul; iar fiind mai puţin să iea cîte o para de stup şi'
dintr-altele din toate pe obicei, şi numai din grădini cu legumi sa nu iea; şi nime să nu se
arăte împotrivitori piste cartea domniei mele, ci toţi să-şi dea dejme, venitul moşiei, lat *
avînd cineva a răspunde, să vie la Divan cu scrisori. Aceasta poruncim 2 .
1765 avg(ust) 3.
După Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 30-31. Orig.

1
în loc de; 50 (îîa fost citit H).
2
în textul editai urmează menţiunea: „locul sig(iliului) cu <tuş> roş".

661 1 7 6 5 august 4

Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte unor boieri de divan să judece o pricină -
pentru răscumpărarea unei case cumpărate de Coste Avram. .^

H w rpnrwpi'6 flAtgâMApW FHKA B(O6)BOAA, Ewa<(YeK>) A\HA(O)CTO'K>),

R(OC)NOAAP(TI) 3(6)MA6 AYOAAAHCKWH. Dum(neata) Ioane Paladi vel vo(rn)i(c), i

dum(neata) Enachi Costandachi vel vo(rn)i(c), i dum(neata) hat(man) Vasile Razule,
adunînd.u-vă la un locu să luaţi sama între lordachi sin Vasile jic(nicer) şi între Cosii
Avram pentru pricina unii cas(e) cu locul ei, ce au cumpărat-o Coste A v r a m de Ia Mărie
Stroiasca, iar cas(a) să hotărăşti cu locul pivniţii lui lordachi şi acum vra lordachi sâ o.
răscumpere, fiind răzăş.
Deci dum(neavoastră), după cum veţi găsi cu cale şi cu dreptate, în frica lui.
Dumnăzeu, să giudecăţi, după sfînta pravilă, şi să înştiinţaţi şi pe domnie me cu amifora.
1765 avg(ust) 4.'
npWM(n)T B6A BHCr(ANn)K.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXU1/198. Orig., hîrtie dilU»
(29,4 x 10,2 cm.), cerneală neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, imprim
inegal în cerneală roşie.
EDIŢII: Creşterea colecfiunilor, XVII (1911 ian. - mart.), p. 32, col. II (rez.).

578
 662 1765 august 18
1
1 Carte de blestem a lui Gavriil, mitropolitul Moldovei, pentru dreapta mărturie în privinţa
I loc de patru dugheni al mănăstirii Dancului.

Gavriil, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit Moldovei. Facem ştire cu

•această carte a noastră de blăstăm precum că au arătat frăţiia sa, Sinadon, chir Ioanichie,
•pentru un ioc de patru dughene c e are sfînta mănăstire a Dancului aicea în tîrgul laşului
lîngă Biserica Armenească şi mergu hotarăle lui pînă în ţintirimul cel vechiu a Bisericii
troieneşti, după cum arată scrisorile mă(năs)t(i)ri Dancului, care fiind mai nainte
i^sarite. cînd s-au făcut zaplazii Bisericii Armeneşti, s-au împresurat acel loc cu aceea
îngrăditură.
Deci neputîndu-să într-alt chip ca să se dovedească dreptatea şi adevărul, făcut-am
-această carte de blăstăm asupra eelora sau din moldoveni, sau din armeni, oricarii vor şti
pc unde au umblat din vechi hotarăle acelui loc şi pînă unde au fost locul mănăstirii
Dancului mai dinnâinte pînă a nu să face zaplazii Bisericii Armeneşti, de nu vor
mărturisi adevărul în frica lui Dumnezeu, ci părtinind vreunii părţi cu lăcomie şi
-dreptate vor tăgădui, unii ca aceia să fie blăstămaţi de Dumnezeu şi de Preacurata a sa
Maică, de slăviţi 12 Sfinţi Apostoli si de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheea în toată viaţa
iof, să moştinească bubile lui Ghiezi şi cutremurul lui Cain, fierul, pietrile să putredească
jj şâ se răsipască iar trupurile acelora să stea întregi şi după moarte nedezlegate,
ostenelile şi sudorile lor să fie spre pierzare, în toată viaţa lor procopsală să nu vadă, şi
„• câtră smereniia noastră unii ca aceia să fie blestemaţi, iar mărturisind adevărul în frica
iii Dumnezeu, să fie iertaţi şi blagosloviţi în veci, amin.
1765 av(gus)t 18 d(i)ni.
Gavriil mitropolit c m . p . x
iiist de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 294, nr. 395 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (21,7 x
"31.6 cm. din Arii. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 345).

663 <1765 septembrie 1-1766 august 31> (7274)

Ştefan Roset stolnic vinde Iui Vasîli Roset hatman casele din Iaşi, cu 800 de lei.

V{ă)l(ea)t 7274.
„Ştefan Ros(e)'t stol(nic)" vinde „drepte casăle noastre, cu locu cu totu, ce am
avut aicea în Iaşi, dum(i)sale nene Vasăli Ros(e)t hatţman), dreptu optu sute de lei. bani
«ida; care cas(e) sintu între casăle dum(i)sali şi între casăle dum(i)sale căminariului
Băiăsachi. Care şi noi le-am cumpărat di la unchiul nostru, dumnalui Ioniţă Pălade vel
•:nk.. Şi totu locul casălor cuprindea, din zăplazii ogrăzii dumisali la vale pără în
i jlazii ogrăzii dum(i)sale căminariului Băiăsachi, şi în sus pără în uliţa ce vinea di la
«ale şi treci la dial spre Sfeti loan, şi în gios pără în zăplazii ogrăzii mănăstirii
Dancului".
După Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 162, nr. 7. Rez.

' Parantezele ce urmează aparţin lui N. Iorga.

579
664 1765 sepl ii|.,v,

Manoli, fiul Măriei Gleznoaia, şi Zamfira Gleznoaia, vînd lui Irimia ispravnic > • a s | <j
Muntenimea de Mijloc, cu 25 de lei, bani gata.

Suret scris asămene după un zapis din velet 1765 săpt(emvrie) 9.

Adecă eu, Manoli feciorul Marii Gleznoai, şi eu, Zamfira Gleznoai, scriem^?
mărturisim, cu acest adevărat şi încredinţat zapis al nostru, pentru o casă ce am a v u t u l
la părinţii noştri în mahalaoa Muntenimea de Mijloc, cu locul ei, ce să hotărăşte de il-1
vale cu locul dumisale paharnicului Lupului Costache şi cu locul preotului Vasilie VarBc 1
şi cu locul Lupului Cujbă şi de la dea! cu locul casii dumisale ispravnicului• "Irimii, ca»
casă o am vîndut noi de bunăvoia noastră dumisale ispravnicului Irimii, în 25 lei. bam"
gata; şi pentru ca să fie dumnealui drept moştenitorul-şi stăpînitoriu, i-am dat şi noi acest-
zapis a nostru la mîna dumisale ispravnicului Irimii, ca să fie dreaptă ocină şi moşie, sţîj -
stăpînească cu bună pace, în veci.
Şi, pentru credinţă, am pus degitile şi s-au iscălit şi alţi oameni care s-au tîmplat ? -
Eu, Manoli, am vîndut cu voia mea; eu, Zamfira sort a) Marii, am vîndut cu \cb4 ~
mea. . .
Eu, Teodorache sin Gheorghe Hagi vătav, m-am tîmplat ; eu, Vartolomeiu.
Apostol diiac am scris cu zisa lui Manoli şi a Zamfirii. ;„ -

Acest suret l-am scris asemene din cuvînt în cuvînt de pe zapisul cel adevărat
acum, la let 1784 ghen(arie) 2. <
Apostol diiac za divan.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XllI/l 19. Copie.

665 1765 septembrie 15

Ilinca, soţia răposatului preot loniţă Zugrav, şi fiul ei, Gheorghie, vînd lui loniţă Rugină
croitor o casă pe Uliţa Strîmbă, „cu 65 de lei, răscumpărată apoi, în virtutea dreptului drf
preemţiune, de Toader Vîrnav vistiernic.
Adecă eu, Ilinca preuteasa răposatului preutului Ioniţi Zugrav, împreună cu fiiul
meu, Gheorghie, 5 făcut-am zapisul nostru la mîna dumnealui lui loniţă Rugină croitor
precum să s(e) ştie că, avînd o casă cu locul ei, în Muntenimea de Mijloc, dreaptă «i
care casă mi-au fost de schimbătură cu un Toader cumnat cu loniţ(ă) Rugină, dîndu c< -
mea, ce mi-au rămas de la preutul meu, pe Uliţa Strîmbă, am luat pe aceasta cu însuş:
voie mea şi a feciorului meu. Acmu, neavînd putere ca să mai trăicscu în laş(i), dc multe
neagiunsuri, de nuni silită, nici asuprită, Ce de a mea bunăvoie şi cu a fiiului meu, am
vîndut casa cu tot locul ei, drept 65 lei, bani, dum(i)sali loniţă Rugină. Şi făcîndu-re
plată deplin în mîhule noastre, noi încă i-am dat acest adevărat zapis al nostru, care ce
acmu înaint(e) să aibă a o stăpîni în veci, cu bună pace, ca pe drept lucrul său, ce l-au
cumpărat de la noi cu bună învoială şi tocmală în veci, fiindcă iar de la neamul dumisali
am fost luat-o; şi iarăşi dumisali am vîndut-o. Şi dinpreună cu acest adevărat zapis -
nostru i-am dat şi zapis(ul) de schimbătură şi alte scrisor(i) ce-am mai avut pe loc şi jv
cas(ă).
Şi această tocmală şi vînzare s-au făcut dinainte a oameni de ispravă, şi de Curte
Şi, pentru mai întemeiată credinţă, ne-am pus numele şi degitile.
1765 sâpt(embrie) 15.
 Ei., Gheorghie, m - a m iscălit şi am pus degetul.
Eu, Ilinca preuteas(a) preutului loniţ(ă) Zugrav, m-am iscălit şi am pus şi degetul
f s(e) creaz(ă).
' | Eu. Catrina Fumoai, mărturisescu.
Eu, Apostol diiac ot dum(nealui) vel agă, mahalagiu, m - a m tîmplat.
Eu, Ştefan diiac za divan, am scris cu zisa lor.
| Măcar c-am cumpărat eu casa aceasta, cu locul ei, dupa cum arată în zapis(ul)
pesta, dar pe urmă trăgîndu-mă la giudecată dum(nealui) Toader Vîrnav vist(iernic) şi
•jind dum(nealui) răzăş mai de aproapi, au dat dreptate ca să-m(i) întoarcă dum(nealui)
llaaii- La care cunoscînd şi eu dreptatea, am mersu din bunăvoie m e la dum(neaiui) şt
(jj.pi luat toţ(i) banii deplin, cîţ(i) îi didesem Ilincăi preutesii. Şi eu încă am dat toate
.cjlsorile casăi şi a locului acestuie la mîna dum(isale). Deci să aibă dum(nealui) a-ş(i)
,i|pîni locul şi casa, ca p e nişte drepte moşii a dum(nealui).
Şi, pentru credinţa, mi-am pus numele şi degitile.
L(ea)t 1765 săpt(embrie) 15.
Eu, Ioniţ(ă) Rugină crav(eţ).

Asămine scrie cel vechiu. Carpu vor(nic) de poartă c m . p . x

Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 21 Ir.-v. Copie într-o condică de la sfîrşitul sec. XVII!.

(>66 1765 septembrie 15

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la nişte locuri de casă de pe Uliţa
Hagioaiei aflate în litigiu,;

t Facem ştire cu această mărturii hotarnică, că din luminată poroncă

reaînnălţatului domnului nostru, mărie sa Grigorie Alexandru Ghica v(oie)voda, ne-au
rînduit dum(nealui) Ştefan Ros(e)t vel logof(ă)t ca s(ă) mergim aicea în Ieş(i), la Uliţa
Hâgioai. la nişte locuri de casă a lui Vasile feciorul lui Ioniţă nepot lui Lupaşcu
neguWănoriu, ce i-au rămas de la moş(ul) său Lupaşcu, cari şi lui Lupaşcu i-au fost
cumpărătură cu zapisă, pentru cari locuri au avut Vas(i)le multă pricină şi giudecată cu
lipul diaconii, cu un zapis din l(ea)t 7201 c l 6 9 3 > iuli(e) 15, trăgînd să ias(ă) locu lui
Păpăluţă la stăpînirea lui, zicîndu că i-ar fi dat danii de la Dochiţa fămeia lui Păpăluţă şi
h 1;î fala ei Nastasie, scriindu că acel locu fiind a lui Păpăluţă l-au fost dăruit lui
Andronicu vătaf nepot lui Păpăluţă şi acel Andronicu ar fi fost Lupului diacon moş, şi
după zapisul acel de danii cerea locul; şi dovedindu-s(ă) denaintea giudecăţii precum
Lupul diaconu niceodată stăpîniri n-au avut la numitul locu s-au dat rămas.
Aşijderea şi Lupul Cărăcaş ce să acolesea trăgîndu la stăpînirea lui să ie locul lui
Pană vor(ni)cu cu un ispisocu vechi, pe care locu l-au fost şi hotărît el cu vor(ni)cu de
poartă şi, de iznoavă ieşindu la giudecată şi neavînd dovadă c-ar fi stăpînit vrodată cu
acel ispisocu, I-au dat rămas, fiindu că şi cît locu este îl închei tot Vasili cu stăpînirea
zapisilor ce ari şi nu mai rămîne alt locu stărpu ca s(ă) poată începe şi el.
Cum şi Panaite Ştiubeiu încă şi el făr-de nice o scrisoare sau stăpîniri şi făr-de nici
odu^uJă, ce aşa, cu gura, cerea să ia locul lui Păpăluţă zicînd că i-au fost şi el neam lui
Păpăluţă; şi neavînd nice el vreo dovadă de stăpînire asupra locului s-au dat şi pe dînsul
rămas; ş-au rămas locurile de mai sus arătate tot la stîpînirea lui Vasili feciorul lui Ioniţă
nepotul lui Lupaşcu neguţ(ă)toriu după zapisili de cumpărătură ce i-au rămas de la moşu
iau Lupaşcu. însă un zapis de la Iordache şi de la frati-său Nica, feciorii lui Gheorghii

581
Făsiitului vor(nic), şi un locu tij de la Făsiitul cari şi Făsiitului i-au fost cumpărătura de
la Naramţie, însă locul cel de la Naramţie este d e la deal. dinspre. Uliţa Noăo, aiăiuieacu
[cu] locul casii ceii părinţăşti, cari locuri au fost stîlpite şi hotărîte din l(ea)t 7244
c l 7 3 6 > iuni(e) 7; şi alf zapis din l(ea)t 7243 <1735> iuni(e) 9, de la Măricuţa fata tu s
Isacu croitoru şi de ia feciorul său Gheorghii şi de la nepoată-sa Sanda ce-au ţinut-o fon
diiaconu şi de la nepotul său Arhip, cari locu îl arată în zapisul de vînzări că eşti locu de *
trei dugheni alăturea cu locul cel de [de] la Făsîiutul pi den gios şi din Uliţa Hagiălţl
purcedi la deal pînă în Uliţa Noăo; aşişdirea şi alt zapis din l(ea)t 7207 <1698> "
noiem(vrie) 20, de la Toader Ducuniţă şi de la fămeia sa Candachie şi cu nepoiu loţ^
Neculaiu feciorul Grecului de Totoeşti, cari şi lor le-au rămas de Necoară Ducuniţă, iapl
lui Necoară i-au fost cumpărătură de la Isacu croitoriul şi de la Păpăluţă căp(i)t(an). cari
locu esti între locul Făsiitului şi între locul lui Tudori cupeţ şi acel locu deda Păpăluţă
esti cu faţa iarăş la Uliţa Hagioai, iar la deal mergi numai doăozăci de stînjăni lungul
locului pînă în locul lui Lupaşcu neguţător.
Deci, după poroncă, mergîndu la numitile locuri am făcut stînjin de opt palme si/
am măsurat tot locul, începînd întîi faţa locului dinspre Uliţa Hagioi, din zăplajii lui
Pascal zăraf şi pînă în zăplajii lui Ioniţă Tudori cupeţ s-au aflat doăzeci şi doi stînjini i i .
trii palme, însă locul Făsiitului şapti stînjini şi trii palme, alăturea, pe din sus. şi şasă
stînjini locul cel de la Măricuţa fata lui Isac croitor şi noăo stînjini locul lui Păpăluţă, iar .
capu locului cel de la Păpăluţă, dinspre locul lui Lupaşcu, s-au aflat şapti stînjini şi doao
palme, iar lungul locului lui Păpăluţă s-au aflat doăozăci de stînjini; şi din piatra ee-i
pus(ă) în capul locului dinspre Lupaşcu neguţitoriu locul Măricuţii şi a Făsiitului pe la
mijlocu, curmeziş şi pînă în zăplajii lui Pascal zăraf, s-au aflat cinsprăzăci stînjini. Şi mai
măsurîndu şi locul cel de la Naramţie, faţa locului dispre Uliţa Noăo din locul Dochiţii
fetii lui Costache starost(e) de mesărcii şi pînă în locul Măricuţii fetii lui Isacu croitoru,
s-au aflat, şaptisprăzăci stînjini şi şasi stînjini capul locului Măricuţii l'etii,; lui Isacu
croitoriul pînă în locul lui Lupaşcu; şi acolo s-au pus piiatră hotar; iar din Uliţa Noăo şi
pînă în Uliţa Hagioi, lungul locului, s-au aflat patruzăci şi patru stînj(ini), iar din piiatra
ce-i pusă alăturea cu poarta lui Ioniţă Tudori în marginea Podului Hagioi şi pînă în locu
Iui Lupaşcu alăturea cu zăplajii lui Tudori sint doăozăci stînj(ini). Acest locu, de acole la
deal nu să mai suie. Şi aşa s-au încheiat cu măsura toate aceste locuri după cum scrii mai
sus şi după cum le-am ales şi le-am hotărît le-am şi stîlpit. Şi am făcut şi noi aceasfi
mărturii la mîna lui Vas(i)le nepot lui Lupaşcu.
Şi, pentru credinţa, am pus pecete Porţii g(o)sp(o)d şi am iscălit.
1765 săpt(embrie) 15.
Tănas(e) Meleghi vor(nic) de port(ă) c m . p . x
Alexandru Haciul vornic de poartă c m . p . x
Arh. St. laşi, Documente, MXXVI/3. Orig., hîrtie difolio (38 x 25,5 cm.), filigran, cerneala ncjgra
sigiliul rotund (3 cm.) ăl Porţii domneşti din 1718, aplicat în aceeaşi cerneală.

667 ' 1765 (7274) s e p t e m b r i e 19

Mărturie hotarnică privitoare la un loc de casă din mahalaua Muntenimii de Jo.- al lai,
Moiseiu, fiul Floarei.
t Din luminată poronca preaînălţatului domnului nostru Ion Gligori Alix[s]andru
Ghica voievod, ne-au orînduit dumnealui Ştefan Ruset vel log(ofăt) ca să mergim la un
locu di cas(ă) a lui Moiseiu ficiorul Florii, ginirile Savii blănariului, la mahalao

582
 I
luntunimii din Gios. Dici d u p ă poroncă am mersu acolo şi strîngîndu toţi megieşii şi
Lhaî.igii din giur înpregiurul locului ci l-au cumpărat Moiseiu răpăosatul di la Pintileiu
îărdcne post(elnic) Angheloi, am prinsu a măsura din uliţi, ci s-au pus o piatră alăture
„ Mihălachi vătavul di ciocli în gios şi s-au găsit 16 stînjini şi o palmă, şi stînjinul di
ptu palme, şi dispre amezi nopţi s-au găsit optu stînjn(i) în latu ci se hotăreşti cu
loffliîntul turcilor, şi cu Sandul pîslariul căpitan agescu, şi s-au pus doî petri: una dispre
jjjjllachi vătavul di ciocli, dreptu suptu gardu, şi una dispre Sandul pîslar; şi de acole
lîiăsurîndu la vali pără dreptu casa m a m i i lui Moiseiu s-au aflat cinci stînjin(i) şi doî
* Jjjti [pară dreptu casa mamii lui Moiseiu], şi s-au pus o piatră la mijlocul locului; şi
•rJsunndu din capul locului di la deal şi pără în capul locului lui, dispre uliţă s-au găsit
j^ stînjini parte din sus, şi s-au pus şi o piatră. Cu această hotărîre s-au măsurat în giur
înprcgiur şi s-au priimit şi o parte şi alta di car(e) mai gios unii s-au iscălit şi alţii şi au
pud şi degitul, ca să s(e) cre<a>dă.
Şi vîzînd şi noi b u n a învoială dispre toţi am făcut şi noi această mărturii
botarnic(ă) la mîna Florică[s].
Let 7 2 7 4 < 1 7 6 5 > septe(m)brie 19.
Eu, Mihălachi [soţul lui Moiseiu] vătavul de ciocli, am pus degetul, cu voie me, ci
fixă hotărăscu din gios 1 .
Eu. Simion Arămăscul vornic di portă <m.p.>.
Eu, Sandul pîslariu căpitan agescu, am pus degitul, cu voie me, ci m ă hotărăscu
din sus'.
Şi cu, Flore, maica lui Moisă, am pus degetul cu voie m e ' .
h u n preut ot S(fe)te Athanasii, m - a m tîmplat <m.p.>.
P; . ut(ul) Anton ot Sfeti Spiridon, m - a m tîmplat <m.p.>.
Şi eu, Toadir căpitan agescu, martur <m.p.>.
Şi eu, Sandul Timuş staroste di blănar(i), am scris cu zisa şi cu voie tutu<ror> 2 a
§ megieş(ilor).
Arh. St. Iaşi, Documente, CDII/201. Orig., hîrtie difolio (30,3 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, trei
f . KGraemc digitale şi figurarea palmei de 22,5 cm. pe fila a doua.

1
Amprentă digitală.
- Omis în orig.

668 1765 (7274) septembrie 22

Ileana, soţia răposatului Chiriac mortasip, vinde cumnatului ei Ion mortasip un loc de casă,
• cu 15 lei.

t Adecă eu, Ileana soţul răposatului Chiriac mortasip, făcut-am adevărat zapisul
meu la mîna dumisale cumnatului Ion mortasip, precum să s(e) ştie că rămîind u n loc de
casă de la soţul meu Chiriac, dat de la părinţii lui, care loc s-au şi giudecat cu soru-sa
Mărie şi au dat-o giudecata rămasă pe soru-sa Mărie, care au luat şi carte de giudecat(ă).
Iar mai pe u r m ă rămîind eu de soţul meu Chiriac, de n i m e silită, nici asuprită, a m vîndut
acel loc de casă cumnatului Ion mortasip, şi tocmala ne-au fost 15 lei. Şi d u m n a l u i să
aibă a stăpîni şi copii dumisale. Şi nimene din copii mei sau din rudeniile mele să nu
aibă a să scula, ce să rămîn(ă) a dumisale moşie neclătită în veci. Şi, pentru credinţa, am
pu^ şi degetul m a i gios ca să s(e) ştie.
Eu', Ileana soţul lui Chiriac, am vîndut,

583
 t Eu, Vasilache sîn Ilenii; f eu, Tuciuri sîn Ilenii; t eu, Tudurachi sîn Ilenii
Let 7274 <1765> sept(embrie), 22.
t Şi eu, monah(ul) Sarafim, am scris zapisul cu zisa lor.

Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/29, Orig., hîrtie difolio (22 x 15,8 cm.), filigran, cerneală
amprentă digitală.

' Amprentă digitală.

669 1 7 6 5 OCtC) i !;r t 1

Toader Cazacii vinde lui Constandin Andrieş vistiernic al doilea o casă cu loc pe Uiita
Sîrbească. i

1765 octombrie 3.
Zapisul lui Toader Cazacu de vînzare către Constandin Andrieş vtori visien>k a
casei cu locul ei din Uliţa Sîrbească rămasă de la cumnatul lui şi soră-sa Safta.
După Traian Ichim, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 185, nr. CXVII. Re? nitr-on
„opis de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mart şi UJite
Consulatului Rusăsc, cuvenite după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, neyrîsrikei fiiej
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 August 24.

670 1765 octombrie 8

Marii vornici judecă pricina dintre Maria Potoroceasa şi Ioniţă negustor din Iaşi pentni tuf
loc de casă din mahalaua Muntenimii al celei dintîi, care cîştigă procesul.

f Facem ştire cu aceast(ă) carte de giudecat(ă) că, din luminată poroncă"

preaînălţatu domnul nostru mărie sa Grigorie Alicsandru Ghica v(oie)voda s-au giudecat
de faţă, înaintea noastră. Mărie Potoroceas(a), cu Ioniţă cupeţ din Ieş(i); pricina lor esti
într-acestu chip: Mărie Potoroceas(a) au jăluit la mărie sa vod(ă), zicînd că ;ivind ea un
loc de cas(ă) aice, în Ieş(i), în mahalaoa Muntenimii, din vali de Sfeti Theodor(i) şi din
sus de Uliţa Hagioai, care loc de cas(ă) îi este baştină de la moş(ii) şi de la părinţii ci, pe/
care au avut casă moşul ei Andriian Potoracă; şi fiindcă din ardire focului Tîrgului de
Sus au arsu şi casa aciie a moşului ei Andrii Potoroac(ă), au rămas locul pustiiu.
Dar Costandin Slănină, tatul lui Ioniţă, avînd locul lui şi cas(e)le lîngă locul Mariii
şi văzind că locul acela est(e) pustiiu, l-au cuprinsu cu îngrăditurile lui şi cu ograda,-
nefiind la ace vremi nimeni din Potorachi să răspunză, şi l-au stăpînit tot Costandin
Slănină, cum şi după moarte lui ficiorul său acesta, Ioniţ(ă) Slănină. Dar acmu
sculîndu-s(e) Mărie Potoroceas(a) şi cerşînd ea locul moşului ei de la Slănină, după
jaloba ei ce au dat la mărie-sa, lui vod(ă), fiind rînduită la noi ca s(ă) le luom sama, înli
am orînduit acolo la acel Iocu vor(nic) de poart(ă) pe Simion Ar(ă)măscul ca s(ă)
adeverească din mahalagii locul acela. Şi mergîndu numitul vor(nic) acolo, la acel loc cu
pricina, au strînsu mah(a)lagii m e g i e ş © di pin pregiur, anume: pe Necolai Costachi
monah, pe Strătilă Gavril şi pe alţi patru oamini mahalagii, ce sînt numiţi în mărturiei
vor(nicului) de poartă, carii au mărturisit înainte(a) vor(nicului), fiind vechi mah(a)lagii»
precum c ă ei ştiu şi au apucat pe Andriian Potorac(ă), moşu Marii, că ave cas(ă) acolo,
pe locul acela, în dosul pivniţii lui Costandin Slănină, şi c-au şezut acel Potorac(ă) acolo»
pănă au murit, cum şi feciorii lui Potorac(ă) au trăit acolo pînă în trecută vremi, la ardii»
focului Tîrgului de Sus; atunce arzînd şi casă aciie, au rămas locul lui Potorac(ă) pustiiu.

584
I .; t u „ . .1 lui încă s-au însireinat la alte părţi de loc, după cum pre largu arată mărturie
,(P „ .ui) de poartă.
L- ci, fiind de faţă şi Ioniţ(ă) Slănină, ficiorul lui Costandin Slănină, l-am întrebat
a( c - : răspunză pentru locul acela, are vreun zapis de cumpărătură au alte scrisori cu
v ,.i poată dovedi că est(e) locul lui; el altă dovadă au scrisoare n-au arătat pe acel
i . u. iji i decît au răspunsu că l-au stăpînit tatul lui, şi el tot cu pace pîn-acmu, fiindu-i
•u pai ,nţesc. Mărie Potorociias(a) au scos marturi şi înainte noastră pe un Ioan
-nmănar. mah(a)lagiu de acolo, o m bătrîn, carile au mărturisit cu sufletul lui că locul
,:t,_.la est(e) dreptu al Marii Potoroces(ei), de la moş(ul) ei Andriiam Potorac(ă). La
..•a>i(a) au răspuns Ioniţă Slănină zicînd că i-a faci carte de blăstăm, atît asupra ei c u m
i»! pra acelor marturi.
Şi au primit şi Mărie cum şi marturul ei ci era cu dînsa. Deci. stînd noi de le-am
luatu-le sama la toate zisăle lor, şi de vremi că din mărturie mah(a)lagiilor de mai sus
arăwţi s-au doveditu că locui est(e) dreptu al Mării Poto<ro>'ces(ei), aşe am găsît că
estic) cu cale şi cu dreptati şi am giudecat: Mărie Potoroceas(ă) să-ş(i) stăpînească locul
acesta de cas(ă) cu bună pace, hotărîndu-1 şi cu vornicii de poartă. Deci după cum li s-au
dovedit pricina şi pe hotărîre giudecăţii am dat şi noi această carte de giudecată la mîna
Marii Potoroces(ei), ca să-i fie de credinţă.
L(ea)t 1765 oc(tomvrie) 8.
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
lanachi Costandachi vel vornic <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice. XXXIV/217. Orig.. hîrtie difolio
(Jl,3 x 21,3 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 297 (re/..).

' Omis în orig.

671 1765 (7274) octombrie 9

Mărturie hotarnică a lui Darie Lupu vornic de poartă privitoare la un loc de casă din
manu'aua Muntenimii al Măriei Potoroceasa.

Den luminată poronca preaînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie

Alexandru Ghica v(oie)vod, ne-au orînduit dum(nealui) Ştefan Rusăt vel log(o)f(ă)t ca
vi u e r g i m la un loc de casă a Măriii Potorocesă, care loc de casă este în mahalaoa
Municnimei, de la vale de Svet(i) Theodor(i) şi den sus de Uliţa Hagioai, între pivniţa şi
între casa lui loniţ(ă) Slănină. D u p ă giudecata dum(i)lorsale veliţilor boieri, am mersu la
numitul loc, de mai sus arătat, a Marii Potoroces(ei), şi am strînsu oamen(i) bătrîn(i),
care au mărturisit, înnainte dum(nealor) veliţilor boieri şi înnainte noastră, a n u m e : pe
Neculai Costach(e) monah, şi p e Strătilă, i pe Gavril, i p e Tudosca Botezoai, oamen(i)
bătrîn(i) ca de optzăci de ani. Şi au mărturis(i)t cu sufletile lor înnainte noastră că au
apucat pe acel Andriian şi pe fimeia lui, Tecla, că au avut casă în dosul pivniţ(ei) lui
Slănină şi între casa lui Slănină; şi de la ardire focului Tîrgului de Sus, au arsu şi casa
aceea. Şi rămîind locul pustiiu, l-au cuprinsu Costantin Slănină cu îngrăditurile supt
stăpînire lui, nefiind nime den neamu<ri>'li lui Potorac(ă) şi a Tecliî faţ(ă). '
De- iznoav(ă), dînd jalobă mării sale Iui vod(ă) Mărie Potorociţa, şi de ai doiie
ne-au rînduit dum(nealui) vel log(o)f(ă)t ca după luminat(ă) carte mării sale, lui vod(ă),
şi după giudecata dum(nealor) veliţilor boieri să mergim să hotărîm locul Marii

585
Potorocesă. Deci, după poroncă, mărgînd Ia numitul locu am mai strînsu şi alţi oam, ••
bătrîni care au ştiut pe unde au fost locul casî{sî]i Teclii, anum(e): Ordac blănar. om
bătrîn, şi Ion sucmănar, om bătrîn, şi Timuş blănariul, om bătrîn, şi alţi oamenfo
bătrăn(i). Şi aceştie cu 'toţii au mărturisit, înnainte noastră, precum au apucai ace
căşicioară şi cu o grădiniţ(ă) a Teclii între casa şi între o pivniţ(ă) a lui Slănină.
Şi după mărturie acestor oamen(i), pe unde ne-au arătat, am făcut stînjăn de 8
palm(e) şi am măsurat locul dintr-o piiatră, ce s-au pus den locul crîşmii lui Slănină, caro
s-au lăsat 3 p(o)l stînjăn(i), den picătura streşinii în sus, păr-în hotarul unde s-au pus; si
de acole, alăture cu uliţa, în sus, păr-în răspintine drumului ce merge la Osmac, între
casa... 2 şi între casa lui [lui] Slănină s-au aflat 8 stînjăn(i) lungul; şi am pus şi piiatra
hotar. Şi de acole, curmeziş, în gios, alăture cu uliţa lui Osmachi, păr-într-un stîlpu a
dughenii, den gios, lîngă poartă, s-au aflat 4 stînjăn(i). Şi de[ade]acole, alăture [alăture]
cu gargul 3 dughenii, şi păr-în piiatra unde s-au pus, înpotriva pietrii den uliţă, iarăşţi)
s-au aliat 8 stînjăn(i); şi s-au pus şi piatră. Şi de acole, curmeziş, în sus, iarăş(i) s-au aflat
4 stînjăn(i), păr-în piiatra ce s-au pus întăi. Şi aşe s-au încheiet tot locul acesta. însă 3
p(o)l stînjîn(i) s-au lăsat, denapoie crîşmii lui Ioniţ(ă) Slănin(ă), pentru înblătoare şi
pentru ca să margă afară.
Şi după cum am cunoscut cu cale şi cu dreptat(e), am făcut şi de la noi această
mărturie la mîna Mariii fata lui Potorac(ă), să-i fie de credinţa. în care mărturie am şi
iscălit şi am pus şi pecete Porţii domnului, în care s-au iscălit şi alţi mahalagii.
L(ea)t 7274 <1765> oc(tombrie) 9.
t Dari(e) Lupul vor(nic) de port(ă) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXXIV/226. Orig., hîrtie difolio (39.
3 x 22,5 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. în diam.) al Porţii domneşti, parţial imprimai în
aceeaşi cerneală.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 297 (rez.).

1
Omis,
- Lipsă în orig.
3
Aşa în orig., în loc de: „gardul".

672 1765 (7274) octombrie 15

Ion Focşe şi soţia lui, Sanda, vînd lui Costantin teslar, soţiei acestuia Maria şi fiului lor o
casă din Muntenimea de Sus, cu 7 lei.

f Adică eu, Ion Focşe, şi fimeia mea, Sanda făcut-am zapisul nostru la mîna Iui
Costantin teslar şi fimeii lui, Mărie, şi fiii lor, Ioan, să s(e) ştie că am vîndut o casă din
Muntenimea de Sus, care este alăture cu Vasile Bunduc ciubutar şi alăture cu Gligori
Chelideoaie şi din vali di Drumul cel Mare din deal de budăiu, cu locul ei cîtu-i îngrădit;
şi noi am vîndut de bunăvoie noastră, de nime siliţi, ci di a noastră bunăvoie, ca să fie
ocină şi moşie dreaptă lui şi fiilor. Şi am vîndut în 7 lei şi am luat toţi banii.
Şi Ia acest zapis s-au tîmplat oameni mahalagii bătrîni, care mai gios ş-or pune t
degeotel(e) 1 .
Let 7274 <1765> oct (omvrie) 15.
Eu, Gligori Bărat, m-am tîmplat şi mi-am pus degetul 2 ; şi eu, Gligori Cheledeoie,
m-am tîmplat şi mi-am pus degetul 2 .
Eu, Ion Focşe, vînzaş mi-am pus degetul 2 .

586
 Eu, Sanda vînzaş, m i - a m pus degetul 2 .
Eu, Costandin sin lui Ion, mi-am pus degetul 2 .
Eu, Vasile, mi-am pus degetul 2 .
Eu, Ion, mi-am p u s degetul 2 .
Eu, Irimii, a m scris zapisul cu zisa lor.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 51 1 ; 7274
]765> oct(o)mv(rie) 15. No. 279.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/8. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), filigran, lipsă 2/3 din fila a
(jnua, rupt şi pătat, cerneală cafenie, şapte amprente digitale.

•»« 'Aşa în orig.

:
Amprentă digitgaiă.:
' Tăiat.

673 1765 octombrie 15

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte doctorului Drăcachi, în urma judecăţii
^Divanului, casele din Iaşi cumpărate de la Iordachi Balasachi fost mare postelnic.

Hw rpHrop'ÎM flrtM^/iHApV
THKA B06B0A(Â), Eoaciei© A\HA(O)CTOÎO),
R«CNOAOP'B 3EMAH MWAAABCKOH. D u p ă giudecata preosfinţii sale părintilui
mitropolitului şi a dumilorsale veliţilor boieri eitindu-s(e) anaforaoa aceasta şi înnainti
domnii mele am aflat că bini şi cu dreptati au giudicat şi hotărîm d o m n i e m e să
stăpîneasc(ă) doftorul Drăcachi casăle cu paci după c u m le-au cumpărat, iar pentru că
ceri dum(nealui) spat(arul) Cantacoz(i)no cârti de blăstăm l a aceasta nu este cu cale şi cu
dreplati şi nici este trebuinţi de cart(e) de blăstăm, de vremi că danie aceasta dintru
în:cput esti arătat(ă) la zapisul de vînzare precum şi acum se mărturiseşti de dum(nealui)
posKcinic) Băl(ă)şache că numai 1250 lei au luat bani, iar 250 lei i-au lăsat pentru
dani ii, iar neodihnindu-s(e) vro parţ(e) uşa Divanului domniei meii esti deschisă.
Şi am întărit şi cu a domnii mele pecct(e).
1765 o c ( t o m v r i e ) 1 5 .

Preînălţat(e) doamni,
Din luminat(a) poroncă mării tale am luat sama între dumnalor loan Cantacoz(i)no
spattar) şi Toader Cantăcozino banu cu dum(nealui) doftorul Drăcachi pentru pricina
unor cas(e) di aice; din Ieşi, ce le-au cumpărat doftorul di la dum(nealui) Iordachi
Balasac(he) biv vel post(elnic) cari pricină într-acesta chipu s-au aflat după c u m s-au
arătat în gios: dum(nealui) spat(ar) Ioanu Cant(a)coz(i)no şi cu dum(nealui) banu Toader
au pli.it şi cu dumnealui post(elnic) Băl(a)sa(che) avînd cumpăraţi casăle părinţăşti di l a
fulilc dumilorsale Ilie vist(iernic) şi, scoţindu-le dum(nealui) post(elnicul) la vînzare,
lc-a.it cumpărat dum(nealui) doftorul, scriind la zapisul de vînzare c u m că au fost preţul
casălor 1500 lei, din care bani i-au făcut danie a şesă part(e) din cas(e), adecă 250 lei. Şi
fiind zapisul pomenit cu acest chipu de danie s-ar fi înşelat di au iscălit la zapisul de
vînzare, iar acum ziCe dumnealui spăt(arui) că le-ar fi mărturisit dum(nealui)
postelnicul) Băiăsachi adivărul precum că numai 1250 lei au fost preţul şi tocmala
casălor, iar acele 250 lei ce le-au pomenit de danie, acei bani şi danie nu sînt adivăraţi,
ce cu înşelătură i-au scris în zapis la1 daniă. Şi la aceasta au cerut dum(nealui) spat(arul
dreptat(e) ca să aibă voie să răscumpere, fiindcă ar fi dovedit că au fost vînzare şi danie
cu înşelătură.

587
 I s-au cerut dum(nealui) spat(arului) să araţi ce dovadă are asupra danii că e-ig ^ ;
înşelătură; şi dum(nealui) nici o dovadă n-au arătat.
Deci s-au întrebat şi pe dum(nealui) doftorul ce răspunde; şi dum(nealui) întîi au~
arătat zapisul de cumpărătură din let 7272 iscălit de dum(nealui) postfelnicul)-
Bălăsac(hi) şi de giupîneaşa dumisale; şi sînt iscăliţi şi dum(nealui) spaţ(arul) Ioan
Cantacuzino şi Toader Cantacuzino banu, fratile dumisale, şi este iscălit şi dumnealui
hat(manul) Vasîle Razul martur în care zapis scrie că tocmala şi preţul cas(c)lor au fost
1500 lei, dar pentru mult bine şi căutare ce au avut de la dumnealui doftorul i-au făcut
danie a şesă parte din cas(ă) adec(ă) 250 lei asupra căruia cuvînt de danie au dat samă
dumnealui doftorul că mai înainte păr-a nu cumpăra dum(nealui) casăle de la
dum(nealui) post(elnicul) întîmplîndu-s(e) mergire dum(nealui) post(elnicul) la Ţan
şi fiind postelniceasa bolnav(ă) l-au chemat dum(nealui) post(elnicul) pe doftorul şi i- au
poftit ca să fac(ă) osteneal(ă) şi sîlinţi ca un doftor la boala postelnices(ei), să > caute
păr(ă) va veni dum(nealui) de la Ţarigrad, lăsînd în mîna dum(nealui) doftorului tcată
purtare de grij(ă) şi-1 va mulţămi şi dum(nealui) doftorul făcînd sîlinţi si osteneali i) cu
căutare la boala giupînesăi dumisale păr(ă) au vinit dum(nealui) post(elnicul) ds ia
Ţarigrad trecînd 3 luni la mijloc; şi atunci i-au vîndut casăle. Şi la tocmala preţului
arătînd şi dum(nealui) doftor(ul) pentru osteneala ce-au făcut cu boala giuplnosâi
dumisale cum că i s-ar căde ca să-1 mulţămasc(ă) unde aşteapta dum(nealUi) doftor(ul)
ca să-i de 500 sau 600 lei i-au făcut danie a şesă parte din sat adic(ă) 250 lei, cu care s-au
mulţămit şi doftorul, avînd trebuinţi de cas(ă), iar 1250 lei i-au dat bani gata, care fă lac
1500 lei. Şi într-aceasta chip au scris şi zapisul.
Dar la aceasta iarăş(i) au răspunsu dum(nealui) spat(arul) cerînd să i se fac(a)
eatt(e) de blăstăm asupra dum(nealui) post(elnicului) Băl(ă)sachi şi asupra dum(neahii) !
doftorului pentru cuvîntul acesta a danii, de este cu adevărat danie au di este meşterşug;
care aceasta am soCotit-o că nu esti trebuinţi de carte de blăstăm de vremi ce întăi pentru
danie aceasta dintru început au fost numită la zapisul de vînzare precum şi singur
dum(nealUi) post(elnicul) Băl(ă)sachi mărturisăşti că numai 1250 lei au luat bani gata,
iar 250 lei au fost pentru ostineala dum(nealui) doftorului; şi fiind zapisul scris dintru
început într-acesta chipu trebuia cînd au iscălit dum(nealui) spat(arul) şi dum(nealui) !
banu atunce să fie zîs că nu au să răspundă şi că ar cumpăra dum(ncalui) iar nu acum.
piste 2 ani; şi cu toate aceste a m socotit că dum(nealui) spat(arul) şi cu dum(nealui) banu
n-au nici o dreptate a cere casăle înnapoi, ce după cum au cumpărat dum(nealui)
doftor(ul) şi arată zapisul anumi să fie bini cumpăraţi şi danie deplin, danie,
mestrămutat(ă) şi să stăpînească casăle doftorul Drăcachi cu paci.
Noi, doamni, în frica lui Dumnezău aşe am găsît cu dreptat(e), iar hotărîre cea
disăvîrşit(ă) rămîni la înalt(ă) înţălepciune mării tale.
1765 oc(tomvrie) 13.
A înnălţimii tale, cătri Dumnezău fiiul bine rug(ă)tor:
Gavriil mitropolit Moldaviii <m.p.>.
Preplecate slugile mării tale: Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>; lanachi
Costandachi vel vornic <m.p.>; Vasile Ros(e)t hat(man) <m.p.>; Ioan Cantacuzino
hat(man) <m.p.>; Vasile Razu hat(man) <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXV/20. Orig., hîrtie difolio (35 x 22 cm,), filigran, cerneală neagră,
sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, inegal imprimat în cerneală roşie.

' în orig., greşit: „le".

588
 674 1765 octombrie 20
604
o ie Alexandru Ghica voievod împuterniceşte Episcopia de Huşi să adune „banii
scoal 1 do lapreoţii şi diaconii din eparhie.

iw rpHrcpYn F L A E ^ 4 N A P H ' 1'hka bcsbom, Eoxîiei© M ( H ) A O C T Y I O , ROCNOA^P1»

PMAM M O A A A B C K O H . Dat-am carte domniei mele ca, pe cine var trimite svinţie sa,

părintele episcop de Huşi, ca să strîngă obicinuita dajdie de Sfeti Dimitre pentru banii
fecalelor să fie volnic să înplinească de la fieştecare preot i diiacon cîte 2 lei noi, după
j,rînduiala ce s-a făcut acum, .cu hrisov g(o)sp(o)d, fiindcă li s-au iertat banii ce da ia
aiucarel în toţi anii, după cum mai pre largu se vor înştiinţa de la părintele episcopu de
oiila ce am făcut domnie mea. Deci după izvod(ul) ce s-au trimis de Ia visterie cu pecete
jft)sp(o)d
^V i
să aibă a împlini L.
de la , fieştecare
, ,
preot
J ,1,-ir--n-, '
i 'diiacon
•-
cîte 2.:.••/.•
, , • ---
lei noi. Si*
să ia siţ
jţîngătoriul răsură cîte 2 parale, bani noi, de tot leul, cum şi pentru numele ce sînt
irătate în izvod; cîţi preoţi mai mulţi să vor alia, să împlinească de la toţi şi de la
leştecare asăminea cîte 2 lei noi nerătnîind nimenea scutit, măcar şi cărţi gospod sau
4ădiceşti de va avea cineva de sottteâlă să nu..se-ţie-,îp seamă. Şi.pftiă în 15 zile a lui
loiembrie să fie toţi banii împliniţi şiJrimisi aicL Aceasta poruncim.
1765 octombrie 20.
Arh. St. Bucureşti, Ms; nr. 544, f. 185. Orig., hîrtie difolio (28,5 x 20 cm.), filigran, cerneală neagră,
•sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm,), din 1764, imprimat inegal în cerneală roşie.

675 1765 octombrie 31

Andronic staroste vinde Papii ispravnic o bucată de loc din mahalaua Cărvăsăriei, cu 45 de
lei.

Adică eu, Andronic staroste, scriu şi mărturisăscu cu acest adevărat al mieu zapis,
la mîna dum(i)sale Papii ispravnicului, precum să să ştie că am vîndut dum(i)s(ale) o
Jjucăţă de loc ce am aicea în Eş s în : mahalaua Ghirvăsărie, cari Ioc este între locul Tasiei,
să începe din hotarul Tasiei şi pănă în hotarul lui hagi Manea lungul locului, şi latul din
hotarul Tasiei pănă în gardul dum(nealui) Papii is(pravnic) dispre răsărit, iar despre apus
din hotarul hagi Manii pănă în zăplajii Neculăesă; deci de bunăvoia mea am vîndut
dum(i)sale acea bucăţă de lpc drept patruzăci, şi cinci de lei. Deci văzind şi eu plata
deplin întru mînuli mele, i-am dat şi de la mini acest zapis împreună şi cu o carte
g(oisp(o)d de la măria sa răpăusatul Duca vodă şi zapisul cel vechiu armănescu, ca să fii
dumisale, şi giupănesii dumisale, şi fiilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor dum(i)s(ale)
driaptă ocină şi moşie să stăpînească în veci în bună pace, nestrămutat nici odănăoară.
La care tocmală a noastră s-au tîmplat şi alţi oameni buni, bătrâni şi tineri,
mahalagii şi preuţi carii mai gios s-au iscălit. Şi eu încă pentru mai adevărată credinţa
mat gios am iscălit armeneşte.
1765 oct(ombrie) 31.
Es ehnapan Donigs in me zsgamocăs zahi es an ghesiu ghisabes (Eu, starostele
Andronic, din a mea voinţă am vîndut din a mea bucăţică o jumătate)'.
Şi eu am scris acest zapis cu zisa lui Andronic Ia casa lui şi sînt şi martur, Vasile
diiac de divan.
Es Ovanes vîgă (Eu, Ovanes, martur)'.
Es der Sahak vîgă (Eu, popa Sava, martur)'.
 E s Toros egheheţpan vîgă (eu, Toader staroste, martur). =; ¥

Es menderegi Neguiaios egheheţpan vîgă es vîgă astfat (Eu, mindirigiul Necuîa!

staroste, martur, eu mărturisăsc înaintea lui D(umne)zeu) 1 . =|
Es Earkis vîgă (Eu, Cerkef, martur) 1 . ~î
Es Mardiros inci rile al evăs hăblae (Eu, Mardiros, ce am făcut adică aprobăm)'.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 292, nr. CXL. Orig. t -

1
Aşa în textul editat.

676 1765 decembrie 4

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Dima suiulgiu stăpînirea asupra satului
Coţofăneşti, din ţinutul Putna, stabilind obligaţiile sătenilor faţă de stăpîn.

t Hw rpHrWplH ffAH^ANApV FHKA B(oe)BWA<», Ew>n(ie)l0 mCHMoIctCUS),

R(O£)N(O)A(D)P-H 3CMAH AYWAAABCKWH.Dat-am carte domnii mele slugii noastre Dimii
suiulgiului să fie v o l n i c o 1 cu cart(ea) domnii mele a stăpîni tot satul cu tot hotarul
anume Coţofăneştii, de la ţinutul Putnii, căruia este dreaptă moşie CU hrisovu di danie de
la domniia sa Grigorie loan v(oie)vodă, c u m şi domniia m e pentru dreaptă slujba lui ce
cu osîrdii de îndestularea nărodului oraşului şi a obştii de apă pentru hazneli m-am
milostivit şi asemine i-am datu miluire şi i-ăm întărit prin anafora şi prin hrisovul domnii
meii pe tot satul, cu tot hotarul şi cu tot venitul, Goţofăneştii.
Drept aceea or(i) p e cini îş(i) va pune vechil Dima suiulgiul omul său şi purtător
de grij(ă) p e numita moşie, pe satul Coţofăneştii, volnicu să fie a strîngi şi a lua dejma de
a zece din ţarină din toati sămănăturile, din fîneţi, din prisăci cu stupi din 50 unul, iar
fiind mai puţini să ia cîti o para de stupu, din pomeţi, din livezi, din vii, din bălţi cu
peşti, din inaţă, din cînepi şi dintr-altile din toati, pe obiceiu, di pi tot hotarul
Coţofăneştilor ce-i arătatu în semni, hotarătu prin hrisoave. Numai din grădini cu legumi
să nu ia,iar de la cari ar vindi vin pi numita moşiă cu ştirea stăpînului moşii să aibă a le
lua cîte un leu de buti şi pol leu di polobocu, venitul moşii.
însă cîndu va ave crîjmă cu băutură stăpînul moşii, nimi din săteni sau alţii să nu
vînză nici un fel de băutură, ce numai a stăpînului moşii să s(e) vînză băutura în crîşma sa.
Şi hotărîm domniia me, pentru toţi oamenii ce-or ave casă pe hotarul
Coţofăneştilor, cari g(os)p(o)dar n-ă fi putincios să lucreză de boierescu pe anu 3 zile dc
vară şi 3 zile de iarnă, să li ia cîti 20 parali pe anu de casă, venitul locului, după
testamentu, ce s-au făcut de obştii, iar carii or fi oameni în putinţă de lucru să l u a cază
de boierescu a celor 6 zile pe anu, după testamentu, şi banii de casă să nu le ia. Şi
într-acest chipu toţi să urmeză, iar or(i)carîi d e s-ar arăta înprotivitor a nu urnri f i i
hotărîm mai sus, să aibă vechilul Dimii suiulgiului a-i arăta la starostile de P u i
poruncim domniia mea dum(itale) starosti, pentru acei înprotivitor(i), să le faci ij îs
să-i supui să urmezi la toate ce-s mai sus arătate înplinindu şi venitul moşii păr-la acel
puţinu, să fii supuş(i) hotărîrii ce să poronceşti prin cart(ea) domnii meii.
1765 dec(hemvrie) 4 d(i)ni.
IlpOHHT B6A AWr(o)<j>(e)T.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 6; 1775 (sic!)
dechemvr(ie) 4 <şi o scurtă însemnare grecească din aceeaşi vreme>.

590
 "-h. St. Iaşi, Fond Spriridonie, XL/69. Orig., hîrtie difolio (31 x 21;5 cm.), filigran, cerneală neagră,
,\j8jjj,i A . nesc inelar, octogonal (1,9 x 18, cm.), imprimat inegal în cerneală roşie.
l.i. ai, Fond personal M. Costăchescu 1265, voi. I, p. 400-402, nr. 137 (text după orig., cu ziua
'şef-
t-DlŢJI: Ghibănescu, Ispisoace, IV2, p. 138-139, nr. M. (orig.).

1
Omis în orig.

677 1765 decembrie 6

Soţia unui boier răposat dăruieşte mănăstirii Dancul o fată de ţigan, numită Aniţa.

Dat-am scrisoarea noastră la cinstit(ă) mîna preosfinţii sale părintelui

mitropolitului Sinadon, chir Ioanichie, epitropul sfintei mănăstiri Dancul, precum să se
stie că au lăsat dumnealui boiariu mieu cu limbă de moarte ca să dau sfinţii mănăstiri din
drepţii robii noştri ţigani o fată de ţigan şi după dare sufletului dumnealui, căuta<t-a>m
din drepţi ţiganii noştri această fată de ţigan, anume Aniţa fata... 1 , în care avînd eu
împărţală de ţigani cu svenţie sa părintele egumenul de Dobrovăţ, anume... 1 , mi s-au
venit în partea noastră, şi această ţigancă am dat-o sfinţii mănăstiri, ca să fie roabă
neclătită, în veci. Şi oricare din neamurile noastre s-ar ispiti ca să strice această pomenire
a noastră de lă sfîntă mănăstire să nu aibă voie, căci s-au afierosit pentru pomenirea
aoastră. Şi, pentru încredinţare, m-am iscălit.
1765 dec(hemvrie) 6.
.. ? med(elnicereasă) <m.p.>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII-. Florin Mari ne seu, Xiropotamu, 1. p. 295, nr. 396 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (21,2 x
15,6 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 782).

' Loc liber,

2
Semnătură indescifrabilă.

678 1765 decembrie 26

Grigorie Alexandru Ghica porunceşte iui Grigoraş Leon fost mare paharnic, starostele
ţinutului Putna, să dea moşia Coţofăneşti vechilului lui Dima suiulgiu, deoarece Grigorie Ioan
:
<Calimah> i-a dăruit-o acestuia din urmă.

Hw rpwrwpYe flAC^Aiup*' FHKA b(o6)bwaa, E(o)>K(Vew) «(n)rt(o)cTYio,

Kocn©A<vTi) 3(eA\AM) Mwâamckwh. Credincios boieriul domnii mele dum(nealui)
Grigoraş Leon b(i)v vel pah(arnic), staroste de Putna, s(ă)n(ă)tate! îţ(i) f a c e m ştir(e)
pentru moşiia Coţofăneştii de acolo, de la ţinutul Putnii, ce-au fost a unui Ferate doftor
trngur, şi fiindcă acel Feratie s-au dus di multă vreme la locul lui, în Ţara Ungurească, în
trecuta vr6me, din poronCa domnii mele s-au luat moşiia acesta de la mîna trimişilor
ficiorilor'acelui Feratie p e sama domnească, rămîind asupra dom(niei).
Dar fiindcă pentru moşiia aceasta ne-am înştiinţat domniia mea că mai dinainte
vreme au fostu dată danie de domniia sa Grigorie Ioan vod(ă), cu hrisovu slugii noastre
Dimii suiulgiului, pentru slujba lui ce au slujit domnii sale şi ţărîi şi acmu cercetîndu-să
şi de cătră domniia mea daniia aceasta, i s-au întărit stăpînirea Dimii pe această moşie
Coţofăneştii şi cu hrisov(ul) domnii mele, cum şi cu anafora întărită cu pecetea domnii
inele; şi deosebit i s-au dat şi cartea domnii mele de volnicie, ca să-ş(i) ia şi vinitul după

591
obiceiu. D e care iată că-ţ(i) scriem şi dum(itale), Iuînd cartea domnii mele. să <jaj
dum(neata) negreşit moşiia aceea la stăpînirea vechilului Dimii ce-şi va trimite, dîndu-i
şi carte dum(nealui) la mînă, cătră lăcuitorii di acolo, ca să-i supuie să-i dea vinitul
moşii, şi să-1 ştie p e numitul Dima de stăpîn moşii fiindu-i şi dum(neata) mînă de agiuţ 0r
la toate, ca să-ş(i) poată lua vinitul moşii pre deplin, după obiceiu şi după hotărîrea
testamentului, urmînd după carte domnii mele de stăpînit şi de volnicie ce i s-au da!. Si
înţălegînd dum(neata) poronca, cart(ea) aceasta să s(e) dea la mîna vechilului Dimît~=
Aceasta scriem.
1765.
<Pe verso-ul filei a doua, adresa>: Credincios boiarilui domnii mele dumnealui
Grigoraş Leon biv vel pah(arnic) i staroste de Putna, A A T H C ( A ) 3 A 6 . . . ' .
<Sub aceasta>: IIpwMHT b t ( o p h h ) Awr(o)4(e)T.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 1765 dechemvr(ie) 26.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XL/70. Orig., hîrtie difolio (33 x 21,8 cm.), filigran, cerneală neagij
sigiliu domnesc inelar, octogonal (2 x 1,5 cm.), aplicat în ceară roşie pentru a închide plicul, neclar.
1
Neclar.

679 1765 decembrie 27

Ştefana B . . . vinde ginerelui ei Iordache beşliu o casă cu loc lîngă poarta Vămii.

1765 decembrie 27.

Ştefana B . . . ' vinde ginerelui ei, Iordache beşliu caşcavalariul, o casă cu loc
poarta Vămii, peste drum, lîngă casa Iui Mihalache becerul şi într-un gard cu locul casei
Iui Ivan uşer 2.
După Ghibănescu, Ms. Surete, XXV (1913), f, 82. Re/..

' Aşa în rez. lui Ghibănescu.

680 176(|

Nastasia, soţia lui Andrei Hermeziu, şi fiii ei vînd lui Toader Vîrnav fost vistiernic al
treilea o pivniţă de piatră cu o circiuma şi patru dugheni, cu 1050 de lei.

t Eu, Nastasie giupîneasa lui Andrei Hermeziu, împreună cu fii mei, Ştefan şi
Grigoraş, făcut-am adivărat zapisul mieu la mîna dumisale Toader Vîrnav biv treti
vist(iernic) precum de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră bunăvoie, i-am vîndut
dumisale a noastră dreaptă ocină şi moşie, o pivniţă de piatră şi cu casă-crîşmă deasupra,
şindilită, şi cu patru dugheni în rîndu, ce sint iarăşi şindilite, şi cu cinci pol stînjini de loc
sterpu ce sînt din gios de pivniţă şi cu tot locul lor ce este den doşul dughenilor, ce să
hotărăşte den sus cu locul caselor dumisale stol(nicului) Enachi Buzilă şi cu locul
caselor... 1 , şi den gios cu locul caselor lui Ion Popa croitor, ce sintu la Uliţa Măjilor,
care pivniţă şi dugheni îmi sintu şi mii rămase de la soţul mie(u) Andrei, şi soţul meu
încă le-au avut cumpărătură de la Ioana Holbăneas(a), fimeie lui Ion Holban, însă numai
pivniţa şi o cas(ă) deasupra, veche, şi tot loc(ul), iar pe urmă atît dugheana-crî.şma cît
ş-aceste patru dugheni, le-au făcut soţul meu şi cu mine, după cum pre largu să
adevereşte şi din zapisul de cumpărătură ce-1 am de la Ioana Holbăneasa, femeie lui Ion
Holban, care aceste toate de mai sus arătate le-am vîndut dumisale Toader Vîrnav biv

592
 jsti vister(nic), drept 1050 lei, adică una mie cinzeci lei. Şi dîndu-mi dumnealui aceşti
toţi deplin, în mînule noastre, i-am dat şi noi acestu adevărat zapis şi alte zapise şi
scris01* vechi, ce-au mai fost pe aceste de mai sus arătate, ca de acum înainte să fie
dumisale...1 dreaptă ocină şi moşie în veci, ca să le stăpînească cu pace.
Şi. pentru mai adevărată credinţa, ne-am iscălit şi noi toţi împreună cu alţi boieri şi
oaîaeni buni, care s-au întîmplat faţă la această adevărată vînzare a noastră.
. L(ea)t 1766.
Eu, Nastasiia Hermezoaia, am vîndut puindu şi pecete 2 .
Ştefan Hermeziu vist(iernic) am vîndut <m.p.>; Grigorie Hermeziu am vîndut
mp>-
S indul Bosie ot vist(ierie) mart(o)r <m.p.>.
ion Hermeziu vt(orîi) cam(inar) <m.p.>.
A.rh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/247. Orig., hîrtie (28.5 x
j cm. filigran, cerneală neagră, sigiliu inelar, octogonal, în fum, inegal imprimat.
Arh. St. laşi, Documente, CCCLX, p. 11, nr. 16 (copie de Theodor Gaşpar diac de divan în Condica
jtropoliei Moldovei scrisă în 1816 septembrie 20).
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI - XLIII (1920 - 1923), p. 112, col. I (rez.).

1
Loc liber în orig.
2
Sigiliu inelar.

81 1766 ianuarie 10
Grigorie Leon paharnic, <staroste de Putna>, porunceşte sătenilor din Coţofăneşti, ţinutul
Pufaa, să dea ascultare vechilului lui Dima suiulgiu, căruia i-a fost dăruit satul, şi să-i plătească
dijma, potrivit obiceiului.
Voî, oamenilor lăcuitori de la satul Coţofăneştii ot Putna. Iată că, din luminată
sronca a preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie Alicsandru Ghica
v.'oie)voda, vă poroncescu pentru moşiia aceea Coţofăneştii, ce au fostu a lui Ferat
îftoru din Ţara Ungurească, de vreme ce de cătră mărie sa vod(ă), s-au găsîtu dată
iniia cu hrisovul mării sale Grigorie loan vod(ă) dum(nealui) Dimii suiulgiu care mai
pe urmă i s-au întărit stăpînirea şi cu hrisovul mării sale lui vod(ă) şi cu anafora întărită
. pecete mării sale şi deosăbit i s-au dat şi carte mării sale de volnieie şi de stăpînitu
ipă scrisorile de sus zisă. Şi fiindcă de cătră mărie sa vod(ă) pînă a să înştiinţa că este
danie, au fost moşie aceasta dată pe sama noastră şi acmu, prin luminată cârti mării sale
ne poronceşti să o dăm la stăpînirea numitului de mai sus suiulgiiu, ca să fie desăvîrşitu
stăpînitoriu aceii moşii, după care poroncă noi îndată am urmatu şi i-am dat-o; şi pentru
aceea, şi noi vă scriem şi vă poruncim de acmu înainte viind frati-său dum(nealui)
jet(rar) Costandin sau altu vechil a Dimii suiulgiu, să aveţ(i) cu toţîi a-i da ascultare şi să
ffiî(i) supuş(i) a-i da venitul moşii pre deplin, din toate după obiceiu şi după hotărîre
testamentului, urmînd după carte mării sale, de dejmuitU, ce s-au zis mai sus. Şi pe
numitul Dima suiulgiul să-1 ştiţi de stăpîn moşii, căci moşie este dre(a)ptă a lui.
Că neurmînd oricît de puţîn la orice a vă supune şi veţ(i) arăta înpotrivitori a-1
păgubi din vinitul moşii, bine să ştiţi că va vini om g(ospo)d de va înplini de la voi şi viţi
şi pedepsî cu certare ca nişte nesupuş(i) şi înpotrivitori poroncii. Aceasta.
1766 ghenar 10.
Grigori Leon pah(arnic) c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XL/71. Orig., hîrtie difolio (22,7 x 16,5 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, hpisoace, IV,, p. 140-141, nr. O (orig.).

593
682 1 7 6 6 ianuarie 14

Preotul Vasile de la biserica lui Cogălniceanu din Muntenimea de Sus îl ia în chezăşie î i

Gligori fost armăşel pentru o datorie bănească a acestuia la Iordache Hrisosculeu mare ban. * j

Eu, preutul Vasile ot Muntenime de Sus, la bisărică Cogălniceanului, făcuţ.^1

zapisul mieu la mîna dum(nealui) cuconului Iordache Hrisosculeu vel banu să să ştie Câ
am luat eu în chizăşie di la dum(nealui) pe Gligori sîn Cîrstiian biv armăşel că orieîndu
l-ar întreba dum(nealui) se aibu eu a-1 da de faţă, iar nefiindu el, eu să aibu a-i glâtj
dum(nealui) toţi banii ce i-ar cere dum(nealui) de la Gligori sîn Cîrstiian.
Deci, după cum zic mai sus, de n-aş da pe Gligori, eu să răspundu la toatfej
pricinile lui şi să fie dum(nealui) volnic a-ş(i) înplini di la mine ori cu ce zapciu toi
banii ce ar ave a lua di la Gligori sîn Cîrstiian, care bani i-au luat el di pi la ţig(anii)
dum(nealui).
Şi, pentru credinţa, am iscălit. Ierei Vasile < m . p > .
Ghen(arie) 14 1766.
Şi eu sînt martur şi am i s c ă l i t u . . i u l <m ,p.>.
Şi eu, Mihălachi, am scris cu zisa popii.
Şi pentru doi pol lei ce-au rămas se de lui Gligoraş ţig(anul) şi lui Mîrzan. eu se-i
dau pîn(ă) duminică, la ghenar 22; şi iarăşi m-am iscălit 2 . Ierei Vasile c m . p . x

c P e fila a doua, scris de aceeaşi mînă>: Chizeş pentru Grigoraş arm(ă)şel.

Arh. St, Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LVI1I/178. Orig., hîrtie cerneiiă
neagră.

EDIŢII: Stoicescu, Bibliografia, p. 520, nota 182 (menţ.).

1
Nume neclar.
2
Pragraf scris de altă mînă.

683 1766 ianuarie 23

Aniţa, fiica lui Anton cizmar, adevereşte că ea consideră stins litigiul cu logofătul
Costandin Abaza pentru dugheana din mahalaua Cizmăriei de pe locul mănăstirii Galata, ce a
aparţinut soţului ei.

Adică eu, Aniţa fata Iui Anton cizmariu, femeie săracă din Ieşi, ce m-au finutu
Postolachi cizmariu, făcut-am adevărat zapisul meu la mîna dumnealui logofăt(ului)
Costandin Abăza sin Ghiorghi diiac, precum să să ştii că avînd eu multă pîră şi giudecată
înainte mării sale lui vodă şi înainte dum(nealor) veliţilor boieri, cu dumnealui logofătul
Costandin pentru o dugheană a bărbatului meu din Cizmării di pe locul Gălăţii, cari
precum arată logofătul Costandin 2 cărţi de giudecată i o anafora ce-am văzut că pentru
190 lei datoriia bărbatului meu, cu giudecăţi s-au datu dugheana de istov, şi eu nu mai
am nici o giudecată de acum înainte cu logofătul Costandin, pentru dugheană, nici ou.
nici copii mei, de vremi ce-am văzut dovezile în mîna logofătului Costandinu; iar de
n-aş mai scula eu sau copii mei cu vreo pîră asupra logofătului Costandin, nici o
giudecată să nu ne dea crezare.
Şi, pentru mai adevărată credinţă, am pus numile şi degitul.
1766 ghen(arie) 23.
Eu 1 , Aniţa fămeia lui Postolachi.

594
 D u m i t r a c h i . . a m fost faţă 2 .
Ion Popa za divan am scris cu zisa Aniţii. în Divan.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Galata, XIV/72. Orig., hîrtie difolio (22,3 x 16,8 cm.), filigran, cerneală
gri o amprentă digitală.
„ -
1
Un nume neclar.
2
Amprentă digitală.

584 1766 (7274) ianuarie 24

Vasile Banul şi soţia sa, Zoiţa, vînd lui Toader blănar o casă, cu 130 de lei, bani gata.

Adecă eu, Vasîlie feciorul popii Banului, şi cu femea mea Zoiţa făcut-am acest
adevărat zapis al nostru la mîna dum(nealui) Toader blănariul, precum să să ştii că, de
nimene siliţi, nici asupriţi, ce de al noastră bunăvoe, am vîndut dum(nealui) o casă cu loc
cu tot, drept 130 lei, bani gata, care casă să hotărăşte pe din sus cu casele Lucăi, ce au
fost părinţeşti, şi cu casele lui Coroi şi pe din gios cu Costandin ciobotariul (urmează
aproape un rînd şters) 1 . Drept aceea, făcîndu plată deplin întru mănule noastre, i-am dat
dum(nealui) acest zapis dinpreună şi cu scrisorile cele vechi, toate cîte li-am avut şi de
acum înainte să aibă a stăpîni dum(nealui) cu pace, în veci nerăşuit; şi nim6ne din
săminţie mea să nu fie volnici a să mai scula cu vron drept, să supere pe dum(nealui). Şi
eu, pentru mai marC credinţă, (m-am is)'călit, dinpreună şi cu alţi oameni şi preoţi, ce
s-au tîmplat la această tocmală.
L(ea)t 7274 <1766> ghen(arie) 24.
Vasile Banu; eu, Zoiţa soţie. Erei Grigore sin Ban(u) 1 . Eu, Gheorghe blănar ungur,
martur; erei... 1 ot biserica la Banul.

<Pe dos> 1 . Zapis pe un loc de casă din Eş, ce am cumpărat de la Vasîle sin popa
Bani.
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, nr. 1265, voi. I, p. 532-533, doc. nr. 15. Copie după
on^ t-irtie, puţin rapt (cu reproducerea unor slove chirilice).

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 279, nr. CXXVI
(atebM text).

1
Aşa în copie.

685 1766 ianuarie 25

Testamentul lui Mihalachi Cheşco.

25 ianuarie 1766.
Testamantul lui Mihalachi Cheşco.
Lasă lui Costantin casele din Iaşi, satul Scoposeni (ţ. Cîrligătura)', schimbat cu
loniţă Manole, şi 1/16 din Berhomete şi Panca, precum şi ţigani.
Fetei Nastasia îi dă satul Ioneşti (ţ. Suceava) 1 , ţigance, ce le are de la păharnicul
Vasile Buhăiescu, vii la Odobeşti, - afară de zestre.
Fetei Ilinca, satul «Lajul» (ţ. Roman)', de la socrul său, Constantin Tuduri,
Jcvertenii (ţ. Dorohoi) 1 , patru pogoane la Nicoreşti. Ilinca, «ein unmiindiges Mădel und
bestăndig unpăsslich», e încredinţată lui Constantin.

595
 «Meinen Keller aber hier zu Jassi, in der K r u m m e n Gassen», o boltă, un L , c «j,
boltă «in der Oberen Stadt», p o g o a n e la Nieoreşti, herghelii, stupi, boi, vaci, le iasă iu;
Constantin. Pentru o reclamaţie de ţigani e mandatar vărul Petre.
C o n f i r m ă mitropolitul Gavriil, apoi: duhovnicul lui Cheşco, Dosoftei, Sandu
Bosie, G h e o r g h e Hermeziu pitar, p o p a Macarie de la Sf(întul) Dumitru, «eu, popa Gav^i
de la Sfţîntul) Nicolai cel D o m n e s c » . Semnează şi Ştefan Hermeziu, diac d o m n e a
După Iorga, St. şi doc., V, p. 428-429: Rez.
1
Aşa în textul editat.

686 1766 februarie (,;

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Chiriac Cîrstian stăpînirea asupra ;m.ii iot
de lîngă biserica Sfinţii Theodori, pe care i 1-a dat la logodnă Osmache.

N o i Grigorie Alexandru Ghica voievod, BO^Oeto) M(H)A(O)CT(VK>), r(oc)n(o)ASP

3(eMAn) I U W A A A K C K W H . D u p ă giudecata dumnealor veliţilor boieri hotărîm şi domniia
mea, la toate aşa să să u r m e z e şi să-şi stăpînească Chiriiac Cîrstiian locul ce iaste lingi
biserica Sfîntului Theodor cu pace, de vr6me ce aşa s-au dovedit cu marturi de credinţă,"
carii au voit a priimi ca să şi giure precum că Osmache, acel loc de lîngă Sfeti Theodor,
au dat iui Chiriiac la logodnă iar nu altul, p r e c u m acum arată el; şi pentru ca să-ii
stăpînească de a c u m locul fără de nici o supărare despre Osmache, am întărit cu r
domnii mele pecete 1 şi s(ă) aibă voie şi Chiriiacu a merge la neguţitoriia sa.
1766 fev(ruarie) 6.
Preînălţate doamne,
f Din luminată poronca înălţimii tale, de iznoavă a m m a i luat sama între Dumitru
O s m a c h e cu Chiriiac Cîrstiian şi cu Ioniţă Ciorneiu, nepot lui O s m a c h e şi cumnatu lui
Chiriiac, care fiindu de faţă şi Costandin Celihure negustoriul cari au fost rînduitu în
ţidulă cu cielalţi negustori d e i-au aşezat pentru zestruri ce-au giuruit Osmache lui
Chiriiac la logodnă şi p r e c u m le arată anaforaoa negustorilor Iuîndu-şi Osmache 200 lei
de la nepotu-său Ioniţă Ciorneiu au rămas dusă, pricinuia şi pentru locul acel de casă de:
la Sfetii Theodor(i); şi aşe ne-au mărturisit Costandin Celihur6 negustoriul: că ftind de
faţă şi Costandin Osmache, fratile lui Dumitru Osmache, i-au zis frăţine-său Iui Dumitra
O s m a c h e să-1 asculţi şi pe dînsul la aceasta, că locul acela este giumătate a lui şi el îl dă
şi să-1 de şi Dumitru pe giumătate, să nu mai fie pricină; şi aşe au rămas împărţiluire
între dînşii.
Şi au zis şi Ioniţă Ciorneiu că de s-a pute învoi cu cumnatu-său Chiriiacu să-i de
locul cel de la Biserica Banului le va da locul acel de la Sfetii Theodor(i). Deci Dumitru
O s m a c h e ceri să ia locul cel de casă de la Sfetii Teodori ce l-au giuruit lui Chiriiacu la
logodnă, apueîndu pe nepotul său Ioniţă Ciorneiu să giure c u m că nu ştie că soacra Im
Chiriiac i-au datu locul zestri acel de la Biserica Banului. Şi la aceasta au mărturisit
Ciorneiu cu sufletul lui înainte lui D u m n e z e u că, după nuntă, au auzit din gura mînesii
că dă zestri gineri-său, lui Chiriiac, locul acel de la Biserica Banului, dar fiindcă Chiriiac
au dovedit cu marturi de credinţă că acele ce i-au giuruit la logodnă Dumitru Osmachf
acele au cerut.
Şi după cercetare c e - a m m a i făcut în trecute zile dimpreună cu preosfinţie sa
părintile mitropolitul căotîndu şi la sfînta pravilă au scos şi capite din sfînta pravilă şi de
vremi ce hotăreşte sfînta pravilă că acele ce să giuruiescu la logodnă, zestriuri, acel ce-au

596
 . • • să le de. Şi dovedindu-să şi cu marturi că Dumitru Osmache au datu la logodnă
gg^il acel de lîngă Sfetii Teodor(i) l-au datu zestri lui Chiriiac, după hotărîrea sfinţii
Ş^vib. dreptate are Ghiriiac să-şi stăpînească locul casei acel ce i l-au giuruit la
îoji.ihă. Şi fiindcă Chiriiacu esti gata să purcează la Broslov pentru că ari o cireadă de
|oî purnită de cîtăva vremi înainte ce-a fi agiugîndu la Broslov şi Dumitru Osmache îl
Îpnî; poprit cerînd tot giudecată pentru pricina acelui loc, înştiinţăm pe mărie ta ca ori să
| s ă hotărască giudecata acum cu înaltă înţelepciune mării tale ori să-şi lasă vechil
Ijiniac să să mai giudece cu Osmache, dară să nu să propască a nu-şi merge omul după
;jjC,i. ca ncfiindu acolo la vreme vînzărilor s-a prăpădi omul cu totul în pagubă; şi precum
\ ]j mila mării tale.
1766 fev(ruarie) 3 d(i)ni.
Plecaţi slugile mării tale:
Ştefan Ros(e)t vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Cantacuzino hat(man) c m . p . x
Arh. St. laşi, Documente, LXXV/3. Orig., hîrtie difolio (32,3 x 22 cm.), filigran cerneală neagră,
ijciiiu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, imprimat parţial în cerneală roşie.

1
Inelară, aplicată aici în cerneală.

687 1766 februarie 6

Grigorie A l e x a n d r u Ghica voievod întăreşte Bisericii Catolice din Iaşi stăpînirea asupra a
ă d u g h e n e de p e Uliţa M a r e din Iaşi în u r m a judecăţii cu Ioniţă baş b u l u c b a ş agesc.

t Hw rpnrep'i'e F L A E ^ M A P T F rHKa B(oe)is©Ai», B o c c i e » ) MMA(O)CTCUO),

R;X)N«IAAP(IO 3(6MAH) M W A A W B C K W M . Facem ştire printr-această carte a domnii
mc'e. precum au avut giudecată înainte domnii mele... 1 , prefectul d e lâ biserica
:c iviţilor de aicea, din Iaş(i), cu Ioniţă baş bulbaş agesc, cumnat şi epitrop Cîrstînii, pre
citea au ţinut-o Nicola făcliăriul, pentru 2 dughene ce au făcut Nicola făclieriul, bărbatul
Cîrstînii, aice, la Uliţa Mare, pe locul bisericii iezoviţilor, lîngă zidiul mănăstirii Tre
huitelor, cu tocmală ca să dea pe tot anul bezmăn. Şi acum, dup(ă) moarte Nicolii
făclieriul şi a cumnatei sale, Cîrstînii, s-au sculat Ioniţă baş bulbaş şi au tras la giudecată
pre numitul prefectu... 1 cerînd ca să rămîie acele dughene ce le-au făcut Nicola
făclieriul, la clironomiia lui.
S-au cîn> 2 trebat pe numitul prefectu cu ce chip trage acele dughene c l a > :
stăpînirea sa şi nu le lasă la clironomiia lui Ioniţă, cumnatul şi epitropul Cîrstînii, şi el
să-ş(i) ia bezmănul locului, după tocmala ce-au avut Nicola, bărbatul Cîrstînii, cu
prefectul ce au fost la acea vreme, cînd au făcut acele dughene; el au arătat întăi un zapis
din l(ea)t 7252, făcut de un Ion Franţescul, prefectul de la Biserica Ungurească, la mîna
lui Necola făclieriul, bărbatul Cîrstînii, întru care zapis scrie: precum a c e l Franţescul
prefectu au avut tocmală cu Nicola făclidriul ca să facă acel(e) 2 dughene pe locul
bisericii iezoviţilor, dar cu această tocmală, ca să s(e) de bezmăn pe an cîte 15 lei. Osăbit
au mai arătat numitul prefectu şi alt zapis, din leat 7262 c l 7 5 4 > iun(ie) 14, dat de
Cîrstîna, fămeia Nicolii, la mîna unui Climent prefectul, după moarte Nicolii, bărbatului
său, întru carele adeverează însăş(i) ea, de bunăvoia sa, c u m că după moarte Nicolii,
pohtindu ea ca s(ă) şadă tot într-acea casă şi să stăpînească şi dughenile cît va trăi, s-au
învoit cu Climent prefectul ca s(ă) dea bezmăn pe an numai cîte 12 lei, iară nu cîte 15,
după tocmala ce avusese bărbatul său, Nicola, cu Franţescul prefectu: numai e a să fie
volnică a şidea în dugheană pînă la moarte ei. Iară după moarte ei, feciorii ei sau fraţii ei,

597
sau alţii din rudeniile ei să n-aibă treabă cu dughenile, ce să rămîie dani • Biserici •
Ungureşti.
S-au întrebat şi pe loniţă ce are să răspunză împotriva zapisului cumnai :i sale cel -
de danie şi cu ce cere t a s(ă) clironomisască el acele dughene, fiind făcute ie Nicolai
f<ăclie> 2 riul, iar nu de cumnată-sa Cîrstîna. El au ară<tat> 2 o diiată din l(»a)t 7274
<1765> dec(hemvrie) 14,
mtru care scrie precum ca cumnată-sa Cîrstîna, la săvîrsitijf
vieţii sale, ar fi arătat precum că zapisul cel de danie ce l-au dat ea la mîna lui Climent
prefectul, ca după moarte ei să rămîie dughenil(e) a bisericii iezoviţilor, l-ar fi dat ca
greşală, amăgind-o acel Climent. Iară acum, prin diiata sa, au dat dughenile fiicii sale,
Vitoriei, ce iaste făcută cu al doilea bărbat, cu Ilie blănariul; mai arătînd prin diiata sa şi
aceasta: cum că acele dughene sînt făcute cu banii de pe zestrea sa, iar nu le-au făcut
Nicola,Şibărbatul său nu
la aceasta cel s-a
dintăiu.
dat nici o credinţă, de
vreme ce zapisul cel dintaiu ce s-au
văzut la mîna prefectului nu iaste a Cîrstînii, ci iaste a Nicolii făclieriul; de unde să vedi
că Nicola au făcut dughenile, iar nu Cîrstîna, precum la urmă ar fi arătat ea prin diiata, Şi
mai ales cu Cîrstîna nici prin zapisul său cel de danie nu arată precum că acele dughene
sînt făcute cu banii de pe zestrea sa, ci singură ea adeverează că le-au făcut bărbatul său,
Nicola. Iar pentru că la moarte ei ar fi zis ea că au amăgit-o acel Climent prefectul, de au
dat acel zapis de danie, la aceasta iarăş(i) s-au socotit şi s-au aflat 12 ani trecuţ(i) de 1|
zapisul cel de danie şi pînă la diiată şi întru atîţia ani ai vieţii sale nimic n-au zis, nici au
tras la vreo giud(e)cată pre vreunul din <prefec> 2 ţii Bisericii Ungureşti şi chiriia
dughenilor tot ea <a> 2 luat, după aşezarea zapisului, pînă la moarte ei.
Şi de ar fi fost făcute măcar şi cu banii săi, iarăş(i) nu să cad(e) a trage loniţă
elironomie nepoatei sale, Vitoriei, de vreme ce însăş(i) Cîrstîna, prin zapisul său cel da
danie, hotărăşte ca nici feciorii săi, nici fraţii sau alt neam al ei să n-aibă treabă cu
dughenil(e) după moarte sa, ci biserica să le stăpînească.
La care şi însuşi domniia mea aşa am aflat a f(i) cu dreptate, ca acele dughene ce
sînt făcute de Nicola făclieriul să l(e) stăpînească biserica iezoviţilor, dup(ă) curii scrie
zapisul cel de danie. Iar loniţă, cumnatul Cîrstînii, mai mult să n-aibă a le trage la
clironomiia sa, nici a mai trage giud(e)cată pentru această pricină, măcar că Ioniţ(ă), la
giudecata ce-au tras pre numitul prefectu, luase şi anafora de la dum(nealor) veliţii
boieri, ca s(ă) ia dughenil(e) la stăpînirea sa şi s(ă) dea numai bezmăn. Dar mat pre
urmă, la cercetarea aceştii pricini, ce s-au făcut de cătră domniia mea, s-au cunoscut că
acea anafora s-au făcut dup(ă) jaloba ce-au arătat el, iar nu după îndreptarea scrisorilor
ce s-au văzut la mîna prefectului; şi au rămas neîntărită.
însă copila Cîrstînii, viind de vîrştă şi vrînd ca să ţie ea acele dughene, dc va da
chirie pre cît vor da şi alţii, să fie volnică a ţine dughenile, Iar într-alt chip nici o treabă
să n-aibă, ci iezoviţii să le stăpînească acel(e) dughene, fiind făcute pe locul bisericii lor.
cu bună pace, în veci. Aceasta înştiinţăm.
1766 fevr(uarie) 6.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
AacKap Poc(e)r "f AWR(o)<ji(e)T npwMHT <m.p.>.
S-au trecut la condică. Lupul Pravilă <m.p.>. J
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/226. Orig., hîrtie difolio (29,8 x 21 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, inegal imprimat în cerneală roşie.
' Loc liber în orig. *
2
Rupt.

598
 /gg 1766 februarie 16
Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte ceauşului de aprozi să vîndă la mezat casa
(Lupul croitor din Iaşi, care îi este dator cu 160 de lei lui Ioniţă Tudori negustor din Iaşi.

f Hw rpMrwpi'e Tuna B(O6)BWA<», EOJKYW A\(n)A(O)cTi'K>,

Be)n(o)AApi» 3 K M A H MOAAABCKWH. D e vremi ce Ioniţă Tudori cupeţ din Ieşi are
|aptă datoriie cu zapis, 160 lei, la un Lupul croitoriu din Ieşi, de care datornic este
IJezeş şi platnic tatăl lui, Romanu, şi Uii ciobotar, socrul Lupului, şi în zapis este pusă
jjjog casa Lupului şi casa socru-său, lui Ilii din Ieşi, să se vînză la mezat, nedîndu banii
| vade; şi trecîndu cîtva vreme peste vade, n-au datu banii negustoriului şi însuşi
datornicul cu chizeşii s-au priimitu că să vînză casa cît ar ieşi la mezat să i se plinească
banii negustoriului, neavîndu cu<peţ>'ă cu ce plăti ci numai cu ace casă.
Pentru aceea, poruncim domniia m e ceauş(ului) de aprozi să pui casa datornicului
;ă se vînză la mezat şi după zapis să urmezi ce-ar ieşi bani mulţi p e casă de cît ar fi
jatoriu să-i dai datornicului înapoi, iar de n-a agiungi cîtu-i datoriu să înplineşti deplin
janii negustoriului d e la chizeşi şi platnici după zapisul lor.
Aceasta poruncimu.
1766 fev(ruarie) 16.
npOHHT B6A AWr(o)<ji(e)T.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Carte domnească.

<Scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 4 ; 1766 fevr(uarie) 12 (sic).
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVI1/146. Orig., hîrtie difolio (33 x 22 cm.), filigran, rapt, lipit,
rne'iiâ neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), din 1764, aplicat în cerneală roşie, neclar.
Arh. St. Bucureşti, A, N,, MMCMV/35, nr. 4 (rez. cu data de zi: 12, într-un opis de doc. unui loc din
f mahalaua Muntenimii de Mijloc).

689 1766 februarie 26

Marii boieri judecă pricina dintre Ioniţă Tudori negustor, creditor, şi Lupul seiman agesc,
rdebitor, pentru datoria de 160 lei, hotărînd eliberarea din închisoare a celui de al doilea, care va
trebui să achite datoria pînă la sfîrşitul lunii aprilie.

t Facem ştire că, din luminată poronca preînăltat(ului) domnului nostru mărie sa
Grigorie Alexandru Ghica v(oie)v(o)da s-au giudecat de faţă, înainte noastră, Ioniţă
Tudori cupeţ din Iaşi şi cu Lupul săiman agesc, jăluind Lupul c-au rămas dator lui
Tudori cu 160 lei din vînzare unui vin şi neavînd cu ce să-i plătească banii vra să-i vîndă
;asă ce are şi să-şi înplinească banii; şi cere Lupul să nu i să vîndă casa acmu la v r e m e
iarnă, în grabă, făr(ă) d e preţ, ce să i s(e) pui vade ca să vîndă cu preţul ei şi să-i
plătească datorie, Şi i-am pus vade Lupului ca să-şi şadă în casa lui păr-la sfîrşitul lunii
iui april şi pînă atunce să-şi caute muştireu ca să-şi vînză casa şi să-i plătească banii Iui
Tudori păr-la acest soroc. Iar d e nu-şi va vinde Lupul casa pînă la soroc(ul) de m a i sus
arătat nici îi va da banii lui Tudori, atunce să s(e) scoată casa la mezat şi să s(e) vînză. Şi
de va lua Tudori bani m a i mulţi decît 160 lei pe casa ce iasti Lupul dator, să aibă a-i da
Lupului, iar necuprinzindu-se datoria cu banii ce-ar lua pi casă să aibă a-i înplini Lupul
numitului neguţitor şi să-şi de Lupul chizăş că va sta faţi păr-Va plăti banii.
Şi aşa să s(e) sloboadă d e la închisoare şi păr-la soroc s ă fie în pace dispre Tudori
pentru această datorie, ce după c u m arătăm mai sus la toate aşa să s(e) urmeze. Aceasta
înştiinţăm.

599
 • 1766 fev(ruarie) 26.
Ion Păladi vel vornic <m.p.>
lanachi Costandachi vel vornic c m . p . x

c P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m o : Carie Divanului.

cScris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 5; 1766 fev(ruarie) 25 (sic).
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/147. Orig., hîrtie difolio (31 x 21,5 cm.), filigran, up
cerneală neagră.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr. 5 (rez. într-un opis de doc. al unui In- (jin
mahalaua Muntenimii de Mijloc).

690 1766 n.ţ;u iiy

Iordache beşliu vinde lui Ivan uşer al doilea o casă cu loc din mahalaua Bre u ni de ]
poarta Vămii.

1766 mart.
Iordache beşliu caşcavalariul vinde vtorii uşerului Ivan o casă cu loc în nrhnlaua
Broştenilor, la poarta Vămii, de la vale, peste drum, lîngă casele becferulUi Mihil îche .şi
într-un gard cu locul casei uşerului Ivan.
După Ghibănescu, Ms. Sure/e, XXV (1913), f. 81. Rez.

691 1766 (7274) <m£h îi, l>

Toderaşcu blănar şi soţia sa vînd logofătului Luca o casă cu loc.

Adecă eu, Toderaşcu blănar sîn Aprodului, şi soţul meu... 1 , făcut-am acea-.tă
adevărat zapisă al meu la mîna dumnialui logofătului Lucăi, precum să ştie că am »,n<Un
o casă cu loc cu tot, drept (loc gol) 1 lei, care casă am cumpărat-o eu de la natele
dumisale Vasile şi neînvoindu dumnalui a mă lăsa casa fratelui dum(i)sale, fiindu, ca sa
hotărăşti cu celelante case a dumisale, mi-au.,. 1 mie aceşti bani şi mi-au faert plată
deplin în mînele mele şi am dat şi toate c s c r i s o r i l o 1 vechi a casăi, fiindcă du ni-aJe i
s-au căzut. Drept acee, de acum înainte să aibă a stăpîni cu pace.
Şi la această tocmală s-au întîmplat şi alţi oameni care mai gios s-au iscălii' şi,
pentru mai mare credinţa, am iscălit, ca să fie de credinţe.
Let 7274.
Eu, Toadir sin Gavril, m-am iscălit. Eu, Gheorghe blănar, martur. Ioniţă Lupu
m-am tîmplat. Gavril Vîlcu.
Eu, Vasile Coroi, am scris (cu zisa)' dumnalor,

c P e dos>': Zapis pe locu ce-am cumpărat de la Toader blănar, însă pe locul

fratelui mieu Vasîlie. 7284 (sic) mart 1.

1766 iuni 20. Izvod de scrisori vechi pe locul lui Vasîli fiiul preut(ului) Banu.
Zapise pe locul lui Vasile fecioru popii Banului, ce l-au cumpărat Luca, fratelui -
1766 iuni 20.
Un zapis de la popa Toader din 7255 c l 7 4 7 > fevr(uarie) 8.
Un zapis de la poporăni ot Prepodoamna, din l(ea)t 7261 <1753> mart 11.
O mărturie a lui Agărici vor(nic) de poartă, din l(ea)t 7256 c l 7 4 7 > noem(vrie) 19.
Un zapis de la Tomiţa, din l(ea)t 7263 c l 7 5 5 > ap(rilie) 17.

600
 Un zapis de la Stoica văt(av), din l(ea)t 7263 <1755> mai 1.
O hotarnică a locului, tij din l(ea)t 7270 <1762> aprilie 1.
Aceste scrisori de mai sus arătate s-au luat de la mîna Lucăi cu mîna dum(nealui)
ătaf(u)lui de aprozi şi, de a c u m înainte, Zoiţa să nu mai aibă a supăra pe Luca întru
imic, fiindcă i-au dat şi scrisorile şi am iscălit şi noi pentru această pricină, ca să să ştie.
ftîmion* Arămăscul vornic de poartă. Toader Lupul vornic de port(ă), martor.
1
gf După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 279-280, nr. CXXVII.
Orig.
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, nr. 1265, voi, 1, p. 534-535 (acelaşi text, după orig., hîrtie, rupt,
ţranscris la 26 aprilie 1921, fără ultimul paragraf) şi p. 535-536, nr. 223/17 (izvodul din 1766 iunie 20 şi
ultirrl paragraf, transcrise la aceeaşi dată).

Luna şi ziua din dată, după primul zapis menţionat pe verso: 72<7> 2 4 mart I.

ALTE EDIŢII: Mihail, Contribuţii documentare, p. 427, nr. 26 (menţ. izvodului din 1766, cu luna
«(••20).
1
Aşa în textul editat.
2
La Costăchescu, greşit: „Paonie".

692 1766 (7274) martie 2

Catrina Petculeasa dăruieşte Mitropoliei Moldovei un pogon şi jumătate de vie de la
Varniţa, la Podul lui Bîtcă.

t Adică eu, Catrina Petculeasa, adeveresc cu acestu adevărat zapis al mieu pentru un
pogon şi giumătate de vie ci este la Podul lui Bîtcă, la Varniţă, caii viie mi-au rămas de la
bărbatul mieu Petcu lăcătuşul, răscumpărat pe bani mei, de la Petre grec băcal, nepot Iui
Petcu bărbatului meu; iar după moarte bărbatului meu, s-au sculat Petre băcalul denpreună
cu Eni beilicceu, fiind rudenii cu Petcu bărbatul mieu şi m-au tras la giudecată la
dumnealor boierii, în zilele mării sale Grigorii Alexandru Ghica voievod, cu care
giudecat(ă) i-au dat. rămaşi prin anaforaoa dumilorsale boierilor, ce este faţă întărită şi cu
pecete mării sale Grigorii Alexandru Ghica voievod. Şi agiungînd eu la mare slăbiciune şi
grea boală, de nimene silită, nici asuprită, ce de a me bunăvoie, am dat-o danie sfinţii
Mitropolii pentru sufletul mieu şi a bărbatului mieu şi a tot neamului mieu, ca să fie
pomeniţi purure la sfîntul jertevnic. Şi denpreună cu zapisul acesta, am dat toate scrisorile
şi zapisăle aceştii moşii de mai sus arătate ca să o stăpînească sfîntă Mitropolii, cu bună
pace în veci; care pentru mai adevărată credinţă, mai gios m-am iscălit şi am pus şi degetul.
Aceasta înştiinţăm şi, la vreme culesului viilor, să aibă a-mi da sfîntă Mitropolii
cinci vedri vinu.
V(ă)l(e)t 7274 <1766> martie 2.
Eu, Catrina Petculeasă, am pus degitul 1 ; eu, Mariia sor(ă) Catrinii, am pus
degetul 1 ; eu, lordachie sin Marii, nepotul Catrini, am pus degetul 1 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXVIII/265. Orig., hîrtie difolio
(31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 374-375 (436-437), nr. 6 (copie de Theodor Gaşpar diac de
divan în condica Mitropoliei Moldovei scrisă în 1816 septembrie 20).

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 110, col. II (rez.).

1
Amprentă digitală.

601
693 1 7 6 6 ( 7 2 7 4 ) martie 13

Toader Donici, soţia Iui, Safta, şi' fiul lor, Costantin, vînd lui Gavril tălpălar şi SOţj^
acestuia Maria un pogon şi jumătate de vie, cu livadă, casă, cadă, călcătoare şi ciubăr, în DeaifiJ
lui Coroi, cu 140 de lei, bani noi.

t Adică eu, Toader Donici, împreună cu fămeia me, Safta, şi cu feciolul 1 nostr^
Costantin, dat-am adivărat(ul) zapis al nostru la mîna dum(isale) lui Gavril tălpălaru si şi»
suţuilui 1 său, Mariia, precum să se ştii că le-am vîndut dum(nealor) un pogon.st*
giumăt(ate) di vii cu livadă cît are şi cu cas(ă) i o cadă, o călcătoare, un ciubăr, care vie'4
este în Dealul lui Curoi, pe moşie mănăstirii Socolii, între vie lui Darie şi între vie
dum(isale) lui Vas(i)lachi, cumnat dum(nealui) păh(arnicului) Păun; şi i-am vîndut-o
drept o sută patruzăci lei, bani noi. Şi dîndu-nc dum(nealui) toţi banii deplin întru mînulg
noastre, i-am dat şi noi această scrisoare la mîna dum(nealui), de nimi siliţi, nici asupriţi,-?
ce de a noastră bun(ă)voie ca să le fii dum(nealor) dreapt(ă) ocin(ă) şi moşii în veci, m
neam din neam.
Şi cînd am făcut această scrisoare s-au tîmplat şi alţi oamen(i) buni şi megieşi.*
care mai gios s-au iscălit. Şi noi, pentru mai bun(ă) credinţa, am pus degetile să se
crează, fiind vie făcut(ă) de mine din pajişte.
L(ea)t 7274 <1766> mart(ie) 13.
Eu, Toader Donici, am vîndut cu voie me 2 .
Eu, Safta, fămei Iui Toader, cu voie me am vîndut 2 .
Eu, Costantin, sin Toader Donici, cu voie me 2 .
Eu, Ştefan sin Manole, mart(or) 2 .
Eu, Darii, răzeş, priimescu şi sint mart(or) 2 .
Eu, Lupaşcu stări, din Bucium, mart(or).
Eu, Andreiu ungur din Bucium, martur 2 .
Eu, Gheorghii sin Sofronii, mart(or) 2 .
Eu, Năstas(e), nepot Lupaşcului, mart(or) 2 .
Eu, Alicsandru crîşmar, mart(or) 2 .
Eu, Pavăl frat(e) lui Toader Donici, marturu şî priimescu 2 .
Eu, Ştefan frate lui Toader Donici, priimescu 2 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/71. Orig., hîrtie difolio (34.2 x
21,8 cm.), filigran, cerneală neagră, 11 amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 43, col. II (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în
„Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 314, nr. 19 (rez.).

' Aşa în orig.

2
Amprentă digitală.

694 1766 martie 20

Sămion Gînga seiman agesc vinde lui Toader Vîrnav vistiernic al treilea patru pogoane de
vie pe Valea Urşolii, pe moşia mănăstirii Copou, cu 46 de lei.

Adecă eu, Sămion Gînga săiman agiescu, dat-am zapisul meu la mîna dum(i)sal(e)
giupînului Toader Vîrnav treti vist(iernic) să să ştie că avînd eu trei pogoane de vie
lucrătoare şi un pogon sterpu pe moşie mănăstirii Copoului, pe Vali Urşolii, despre
dealul Delenii, şi întăiu vînzînd eu dum(i)sali dooî pogoane parte mea şi mai rămîind

602
j | b î pogoane parte frăţine-meu Mihai nevîndute, m-am învoit eu cu frate-meu Mihai şi
|Şam luat şi aceli pogoani tot asupra mea cu tocmală ca aceasta ce-oi vre eu să fac; şi
jjjani socotit dinpreună cu fămeia mea şi cu copiii mei carii mai gios s-au iscălit şi i-am
JJidut dum(i)sali tuspatru pogoanele cîte sînt îngrădite din gardu în gard, şi partea mea
jf parte frăţine-meu, însă vie cîta este îngrădită, iar pomătul cît esti afară din grăditura vii
j|te a mănăstirii Copoului, noi n-avem treabă. Iar dum(nealui), învoindu-s(ă) cu
jgum(enul), a îngrădi cît i-ar trebui şi s-a folosî, noi treabă n-avem. Şi banii am luat pe
loate pogoanile, adecă pe patru pogoane, patruzăci şi şas(e) lei; toţi aceşti bani i-am luat
In mînule noastre deplin. Şi noi i-am dat acest zapis la mîna dum(i)sali, ca să stăpînească
jn veci. Şi să aibă dum(nealui) a-ş(i) face şi dresă domneşti după zapisul nostru. Iar de
s-af tîmpla să să mai scoale frate-meu sau feciorii mei sau vreo rudenie a mea, eu să aibu
a răspunde dumilui giiupînului Toader Vîrnav, să nu aibă nici o supărare despre nimi, ce
sa stăpînească cu pace.
Şi la această tocmală s-au întîmplat şi alţi boieri şi oameni buni, cari mai gios s-au
iscălit. Şi, pentru mai adevărată credinţa, am pus şi degitele mai gios.
a i 766 mart (ie) 20.
Eu, Sămion Gînga săiman agiesc, am vîndut.
Eu, Gafiţa soţ lui Sămion, am vîndut.
Eu, Iordachi sîn lui Sămion, am vîndut.
Eu, Costandin sin lui Sămion, am vîndu(t).
Eu, Toader sin lui Sămion, am vîndut.
Eu, Mărie fată lui Sămion, am vîndut.
Şi eu, Ion Gheuca spat(ar), m-am tîmplat şi am scris şi zapisul cu zisa lor.
Asămine scrie cel vechiu. Carpu vor(nic) de poartă c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCI, f. 203 r.-v. (secţiunea: „Viile de Ia Urşoîe ot Copou"). Copie de ia
.Br.ital sec. XVIII

695 1766/7274 martie 25

Vineţie vinde lui Lupaşco Covrig staroste de ciocli şi soţiei acestuia Nastasia un loc de casă
din Muntenimea de los, cu 140 de lei, bani gata.

f Adică eu, Vineţie fata răposatului Toader ce-au fostu la Sfeti Teodor(i), făcut-am
adevărat şi încredinţat zapisul meu la mîna dumisale Lupaşco Covrig starostile de ciocli şi a
soţului dumisale a Nastasiei şi a fiilor dumilorsale, precum să se ştie că, de nime silită, nici
asuprită, ce de a me bunăvoie am vîndut dumilorsale un loc de casă ce iaste în mahalaoa
Muntenimii de Gios. Şi locul să hotărăşte cu locul casii dumisale starostilui Lupaşco de mai
suc .irătat; şi fiindu dumnalui mai aproape răzăş i l-am vîndut drept o sută şi patruzeci de
lei ban(i) gata; care loc şi mie îmi ieste rămas de la părinţii mei.
Deci eu, văzîndu plata deplin(ă) în mîinele mele, am dat acestu încredinţat zapis al
meu la mîna dumisal(e) lui Lupaşco starostilui şi a soţului dumisali a Nastasii şi a fiilor
dumilorsali ca să stăpînească cu pace şi să le fie moşie în veci.
Iar pentru zapisele cele vechi şi hotarnica locului m-am apucat înnainte a mulţi
oamen(i) buni să i le dau la toamnă.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat mulţi oameni de cinste şi mahalagii
cari mai gios s-au pus pe nume.
Şi eu, pentru adevărata credinţă, mi-am iscălit numele puindu-mi degetul.
Let 7274/1766 mart(ie) 25.

603
 Eu 1 , Vineţie fata răposatului preotului Theodor, am vîndut cu voie me.
Şi eu, Ionifă mătasar, ginerile Vineţii, •am primit cu voia me şi mi-am p Us
degetul'.
Şi eu, Zaharie starostile de ciocli ot Botăşani, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, Vasili blănar, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, Apostul m-am tîmplat < m . p > .
Eu, ierei Ioan . . } m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, preutul Penteleiu ot Sfete Athanasie, HCKAA <m.p.>.
Ioan preut ot S(ven)tî Athanasie, m-am tîmplat <m.p.>.
Eu, Manoli diecon m-a<m> 3 tîmp(la)t <m.p.>.
Eu, Andrii feciorul lui Costanti<n> 3 Vraghie, nepotul Vineţii, am iscălit cu voie
me şi, pentru credinţă, am 1 pus degetul.

<Pe verso filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 1766 mart(ie) 25.
Zapisul Veneţii ce-au vîndut lui Lupaşcu Covrig tot locul ce-au avut, drept 140 lei.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVIII/149. Orig., hîrtie difolio (30,8 x 21,7 cm.), filigran, cerneală
neagră, trei amprente digitale.

' Amprentă digitală.

2
Un nume neclar.
3
Omis.

696 1766 (7274) martie 25

Stavăr, fiul lui Ghiorghiţă căpitan, vinde lui Vasile braşovan un loc de casă lîngă Tîrgujj
Făinii, cu 120 de lei, bani noi.

t Adic(ă) eu, Stavăr sin căpitanului Ghiorghiţă, dat-am adivărat zapisul mieu la
mîna dumisali giupînului Vas(i)le braşovanul precum si s(e) ştie că, de nime silii, nici
asuprit, ce di a me bunăvoie, am vîndut dumisal(e) un loc de cas(ă) aici în Ieşi, lîngă
Tîrgul Făinii, din gios, care acel loc mi-au fost şi mie danie di la răposatul părit dl(e)
mieu, care loc se hotăreşti din gios cu locul Oprii dzet Costantin tărsinarul, iar dLp sas
pîn(ă) în uliţe dup(ă) cum arată hotarnica, iar di la dai merge locul din Uliţa Fanaiu
pîn(ă) în Uliţa Chirvăsăriei 15 paş(i), cu pasul di şes(ă) palme, şi faţa dispre Tîrgul Făinii
dzece paşi latul, care acest loc est(e) drept casa noastră ce vech(e) şi l-am vîndut
dumisal(e) giupînului lui Vas(i)le [Vas(i)le] drept o sută şi doaodzeci lei ban(i) noi. Şi
dîndu-mi dumn(ea)lui plata deplin în mînul(e) mel(e) am dat şi eu acest adivărat dzapis
la mîna dumisale împreun(ă) şi cu hotarnica, ca să fie dum(nealui) draptă ocină şi moşie
şi giupînesii dumisal(e) şi cuconilor dumisal(e).
Care la această vînzare a noastră s-au tîmplat boieri, şi neguţitori, şi alţi mahalagii
care, pentru mai bună credinţa, s-au iscălit; care şi eu, pentru buna credinţa, m-am iscălit
ca si s(e) craz(ă).
Let(o) 7274 <1766> mart(ie) 25.
Eu, Gxavpcix; recop^iV 1 am vîndut cu a mea voi <m.p.>.
Eu, Despa, soriu lui Stavru, cu voie me am vîndut 2 .
t Şi eu, loniţ(ă) frat(e) lui Staru, am iscălit cu voie me 2 .
Şi eu, Andrei, rud(ă) dum(isale), sînt martur şi m-am tîmplat 2 .
Şi de s-ar tîmpla ca să să scoali vrunul din fraţii mei ori în ce chip a fi, eu să aibu a
sta cu dînşii la toate, măcar că ei nici unui treabă nu au cu locul acesta al meu.

604
 Şi eu, Dumitru... 3 , mahalagiu, mart(or) c m . p . x
t Si eu, Tănas(e) cup(itan) mahalagiu, am scris dzapisul cu dzisa dumilorsal(e) şi
^nt -şi n .:rtur cm.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDXIX/33. Orig., hîrtie difolio (29
s2t),6 cm ), filigran, cerneală neagră, trei amprente digitale.
1
Stavros Gheorghiu.
2
Amprentă digitală.
3
Un nume neclar.

697 1766 aprilie 1

Gheorghiţă croitor şi soţia lui, Sanda, vînd lui Nicolai Ghildescul o vie de la Găureni
(Miroslava), pe moşia mănăstirii Socola, cu 15 lei.

t Adecă eu, Gheorghiţă biv buciucaş, crav(eţ), împreună cu soţul mieu. Sanda,
făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul mieu la mîna dumisale Nicolai Childescul
precum să să ştie că, de nime săliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut
dumisale o vie, în cari vie sînt o samă de roadă şi o samă pusoare; cari vie este la
Găureni ot Miroslava, pe moşie Socolii, ce mi-au fost şi mie această vie de cumpărătură
de la socrul mieu Ionichie cofetariul, monah, cu zapis, cari el au făcutu-o din pădure. Şi
"tocmala ne-au fost 15 lei, adică cincisprezăci; şi făcîndu-ne plata deplin în mînule
noastre, am făcut şi noi acest zapis la mîna dumisale Nicolai Childescul şi soţului
dumisale ca să le fie dreaptă ocină atît dumilorsale cît şi fiilor, şi nepoţilor, şi
strănepoţilor dumilorsale; şi împreună i-am dat şi zapisul ce l-am avut de cumpărătură
de la socrul mieu.
Care la această tocmală a noastră s-au tîmplat şi alţi oameni buni; şi noi încă
per.uu credinţa [încă pentru credinţa] mi-am pus pecetea mea.
1766 april(ie) 1.
Eu, Gheorghiţă biv buciucaş, crav(eţ), am vîndut cu voia mea 1 [cu voie].
Eu, Sanda soţ lui Gheorghiţă, am fost cu voie mea şi am pus degitu 2 .
Eu, Toader star, martur c m . p > ; Ion HCKAA cm.p.>, şi eu, Enachi Botezatul
crav(eţ), m-am tîmplatu martur cm.p.>; eu, ... 3 hor, martur, m-am tîmplat c m . p . > ; eu,
Gheorghe Gage, m-am tîmplat martor <m.p.>.
Şi acest zapis l-am scris eu, cu zisa dumnealui lui Gheorghiţă buciucaş, Apostol
(diiac za divan c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/43. Orig., hîrtie (36 x 25 cm.), filigran, rupt, lipit, lipsă 2/3 din
fila a doua, cerneală neagră, un sigiliu inelar, octogonal în aceeaşi cerneală şi o amprentă digitală.

1
Sigiliu inelar.
2
Amprentă digitală.
3
Nume neclar.

698 1766 aprilie 1

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă hotarnica făcută de vornicii de poartă în urma
cercetării locului bisericii Sfîntul Constantin din mahalaua Broştenilor.
1 april 1766.
Grigorie Alexandru Ghica vodă, pentru plîngerea făcută de «preutul Poliz de la
biserica Sfîntului Constandin, ce iaste aicea în tîrgul Eşii, în mahalaoa Broştenilor, supt

605
Curtea gospod». «Fiind ei preut strein, grec, de la Thesalonic, şi, viind aicea, în orisui
acesta, prin sălinţa şi osteniala sa s-au apucat şi cu drepţi banii săi au zidit din fernelie sj;
au făcut această sfîntă biserică, hramul Sfîntului şi întocma cu apostolii marele
Constandin şi Elena, înpodobindu-o pe dinlăuntru cu toate ceali trebuincioasă; dar
fiindcă locul unde au făcut acea sfîntă biserică au fost drept loc domnescu şi pe urmă l-ar
fi dat domnie sa Matei vod(ă) 1 danie şi afierosire sfinţii biserici, pe care danie au arătat
preutul Poliz că are întăritură şi de la domniie sa Scarlat vod(ă)' şi ari şi hotarnică a
vornicilor de poartă, întru care arată căt loc esti dat bisericii», cere a putea îngrădi loeti-
e trimes «la dumnalor veliţii boeri», cari îngăduie. «Unii din mahalagii» protestă î n s |
arătînd că sînt împresuraţi, «nevrănd să urmeze ca să îngrădiască numai cît loc s-au dat
bisericii din început de domnie sa Costandin vod(ă) 1 Racoviţă, care locu au fost hotăiS|
din poronca domnii sale, de răposatul Iordachi Cantacuzino vel logofăt». Deci se trimet
în cercetare nouă «Pandelachi vătav de aprozi şi Carpu vornicul de poarta»: mahalagiii îi
arată că hotarnica făcută mai tîrziu de Nicolai Tiron şi Ştefan Popăscul, vornici <je
poartă, e încălcătoare pentru ei. Cercetîndu-se hotarnica acestora cu hrisovul lui Scarlat
Ghica, se vede că ele nu se potrivesc între ele. fiind mai mult dat în hotarnică decît în
hrisov. «S-au cerut preutului Poliz ca să arate dania domniei sale Matei vod(ă) 1 : el au dat
samă că nu este la dînsul.»
Deci se cere mahalagiilor să arăte «cu sufletile lor» locul pe unde a hotărît
Cantacuzino. Hotare: «gardul lui Andrei cazacliul... 1 , locul lui Costandin casapul.., 1 ,
locul casii lui Săveliolu protopsalte ...', locul casii lui Şahăn Trandafir... 1 , spre pod,
asupra Bahluiului».
Domnul întăreşte rezultatul.
După Iorga, St. şi doc., VII, p. 343-344, nr. 21. Text prescurtat după o copie de <Artur> Gorovei.

1
Aşa în textul editat.

699 1766 aprilie 1

Grigorie Alexandru Ghica voievod îl scuteşte de dări pe Gheorghii banul deoarece acesta;
s-a „închinat" mănăstirii Sfîntul Spiridon cu obligaţia de a purta de grijă bolnavilor de la spitalul."
de la această mănăstire.

t Cu mila lui Dumnezău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievoda, domnul Ţării

Moldovii. Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele, pentru Gheorghii banul, carele
din bună vrerea sa voit-au şi cu totul s-au închinat la sfîntă mănăstire a Sfîntului şi
marelui ierarh Spiridon, de aice din oraşul leşului, priimindu să să fac(ă) şi poshişanie,
adică: în purtarea sa de grijă să fie toată cheltuiala bolnavilor şi a spitaliei după aşezarea
ce au făcut cu dumnealor boierii epitropi, dînd şi scrisoare încredinţată la mănăstire.
Pentru aceasta dar, fiind trebuinţă de om ca acesta la o slujbă şi trebuinţă ca
aceasta a spitaliei, mai vîrtos fiind om cu capul şi slobod şi de a nu să mai căsători, cu
totul s-au făgăduit şi s-au lăsat. Iată şi de cătră domniia me pintr-acestu al nostru
domnescu hrisov, întărim a lui bună vrere şi închinare ce au făcut şi cele după moarte lui
ce au făgăduit la Sfînt(ul) Spiridon, după cum va arăta scrisoarea lui ce-au dat la
mănăstire, hotărîm să să păzască şi să fie nestrămutat de la mănăstire; deosăbit şi cl
aflîndu-să cu dajde la mazil(i), am făcut domniia me milă şi l-am iertat de dajde şi de
toate alte angării, cîte or fi pre alţi mazili, el în toată viiaţa lui nici cu o dare supărat să
nu fie,-ci să fie iertat şi în pace întru toate, poroncind domniia m e şi dumisale vel

606
'ţr
ms l(iernic) ca i să rază numele şi dajde din tabla visteriei, rămîind cu totul în buna
jedihnă şi purtare de grijă a mănăstirii Sfîntului Spiridon. Şi deosăbit am făcut domniia
jyje mila şi cu doi liud(e) scutelnici să aibă a lua din catastihul visterii la fieştecare
rîaduială şi la desătină să aibă de la visterie a scuti treizăci pce(li) de desătină şi treizăci
oi de goştină, pentru ca să fie de chivernisala vieţii lui, însă şi el să păzască şi să-i umeze
l a toate după scrisoare ce au dat la mănăstire.
Şi poftim domniia me şi pre alţi luminaţi domni ca să întărească hrisovul acesta
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
Aceasta înstiintăm.
> i
1766 aprilie 1.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.

<Pe recto-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînâ>: S-au trecut la condica visterii.
[on Scorţăscu c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi m î n ă x Hrisov pentru Gheorghie banul
sare s-au închinat cu totul să fie a măn(ăsti)rii Sfîntului Spiridon.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 1766 april l-iu. No. 25.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/12. Orig., hîrtie difolio (50 x 35 cm.), cerneală neagră
intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat în cerneală roşie,
ivind capul de bour cu steaua între coarne într-un scut oval timbrat de o coroană închisă, cu slove chirilice de
) .parte şi de alta a scutului:... Fr, B, B, iar dedesubt, anul 1764 cu cifre arabe.

700 1766 aprilie 4

Boierii de divan judecă pricina dintre fiii Purceloaiei şi Năstasie seiman domnesc pentru o
cav uin Căcaina, dînd cîştig de cauză celor dintîi.
t Facem ştire cu această carte de giudecat(ă) că, din luminat(ă) porunca
preaînălţat(ului) domnului nostru mării sale Grigorie Alexandru Ghica v(oie)vod, s-au
giudecat de faţă, înaint(ea) noastră, Năstasie ficiorul Purceloaie şi soru-sa, Safta, cu
Năstasie siman g(o)sp(o)d pentru o casă cu locu(l) ei de aicea din Ieşi de la Căcaina;
jâluind Năstasie siman asupra lui Năstasie a Purceloaie şi asupra surori-sa Saftii cum că
fiind acea casă a unui Ioniţ(ă) ce est(e) frat(e) cu soacră-sa şi scoţîndu-o vînzătoar(e) ar
fi cumpărat-o aceşti de mai. sus numiţii Năstasie şi Safta, feciorii Purceloaie, şi acmu el
cere ca să le întoarcă banii ce au dat şi să i s(ă) dea casa la stăpînirea lui, zicînd că i s-ar
cădea lui a cumpăra, iar nu aceştiia, fiind strein(i).
La car(e), fiind de faţă şi Năstasie a Purceloai şi soru-sa Safta, i-am întrebat ce au
a răspunde; ei au răspunsu cum că casa aceasta o au cumpărat de opt ani de ia acel
Ioniţ(ă) cu preţ(ul) drept triizăci şi şesă de lei şi acest Năstasie siman au fost tot aicea de
laţ(ăi prăvind casa la stăpînirea lor, şi de-au avut vreo rudenie cu vînzător(ul) nimic n-au
zis nici ş-au cerşut vreo giudecat(ă) ca să întoarcă banii şi să-şi ia casa la stăpînirea lui
după cum ne-au arătat ei şi zapis(ul) cel de vînzar(e) din let 7265 c l 7 5 7 x mai 7,
încredinţat fiind cu iscălitur(i)le a atîţea mahalagii şi alţi oameni de credinţă, înpotriva
cărora răspunsur(i) şi dovezi nici Năstasie siman n-au putut tăgădui că n-au ştiut dintru
început de vînzarea casii şi au tăcut, fiind tot aicea trăitor(i), nici au arătat vreo dovad(ă)
de îndreptar(e); ce fiind om fără de cunoştinţe socotind că ar avea dreptate îşi cere acmu
giudecat(ă) ca să întoarcă banii.
Deci divedindu-s(e) pricina într-acestu Chip şi de vreme că Năstasie simanul
atuncea, la vînzarea casii, n-au urmat după obiceiul pămînt(ului) ca să cumpere or(i) cu

607
rudeniia să întoarcă banii, şi peste atîţi ani ce s-au găsit casa vîndută cere ca să întoarcă
banii,la aceast(a) neavînd nici o dreptat(e), l-am- dat rămas, iar Năstasie şi Safta ficiorii
Purceloai dovedind şi îndreptîndu-să cu zapis(ul) de mai sus arătat şi cu stăp(î)nir<:a de
atîţa an(i) hotărîm să-ş(i) Stăpînească casa cu loc(ul) ei, după zapis(ul) de cumpărătură ce
au, cu bună pace în veci. Şi după hotărîrea giudecăţii li s-au dat şi această cart(ei a
noastră de giudecat(ă) ca să le fie de credinţă.
Aceasta înştiinţăm.
1766 ap(rilie) 4.
Manolachi Costachi vel logofăt <m.p.>; Ion Paladi vel vor(nic) <m.p.>; lamchi
Costaedachi vel vor(nic) <m.p.>; Constandin Sturze vel spat(ar) <111.p.>; V(a-ik-)
Costachi vel ban <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MXXVI/5. Orig., hîrtie difolio (30 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Un nume neclar.

701 1766 aprilie 7

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte lui Ivan uşer stăpînirea asupra unei case de
lîngă Vamă cumpărate de la Iordache beşliu.

Noi Grigorie Alexandru Ghica voievoda, Bojieiu milostiiu, gospodar Zemle

Moldavscoi. După giudecata şi cercetarea d(umnea)lor veliţilor boieri poroncim şi
domnie mea la toate şi pre deplin aşa să să urmeze. Şi am întărit şi cu a domnii mele
pecete.
1766 aprilie 7 zile.

Preînnalţati doamne,
Din luminată poronca mării tale am luat sama între Ştefani biv <vel> armaş cu
Ivan vtori uşer. Pricina lor într-acestaşi chip este: Ştefani armaşul au dat sam(ă) că-ntăi a
aVut el femeie pe o Paraschiva fata Cutnăriţăi din Ieşi, cu care fămeie au făcut şi un
copil, ce-s faţă, şi apoi, avînd ei viiaţă şi traiu rău între dînşii, s-au învoit şi s-au dispărţit
şi s-au înpărţit de cele ce-au avut ş-au luat Paraschiva copilul la dînsa cu part(ea) lui ce i
s-au vinit şi au făcut şi dat şi zapis la mîna Paraschivei, cu mari legătură unul de cătră
altul: niciodată să nu să mai înpreună unul cu altul, nici să margă unul Ia altul, nici să sl
mai ocărească unul pe altul, ci în toată viiaţa lor să fie în pace unul de cătră altul, după
cum pe largu arată zapisul lor.
Şi avînd Paraschiva, fata Ştefani, o casă pe iaz supt Vamă, pe locul lor, făcută cu
cheltuiala ei, şi rămăind e la o boală au vîndut mumă-sa, Ştefana, casa înpreună cu
Paraschiva şi alţi ficiori a ei, unui ginere a ei, anume Iordache beşleul, şi s-au iscălit cu
toţii în zapis cum şi pe copil(ul) Paraschivii l-au iscălit în zapisul vînzării ce l-au făcut cu
Ştefan armaşul. Şi după tocmala ce-au făcut lordachi au dat banii toţi în mîna socră-sa şi
a Paraschivii. Şi lordachi beşleul au vîndut casa lui Ivan <vtori> uşer, drept... 1 Iei, a i
osăbit zapis de vînzare, fiindcă Ivan uşer este megieş de aproape cu casa acee. Şi murind
Paraschiva pe care au ţinut-o Ştefan armaşul, el ş-au luat copilul ce l-au făcut cu
Paraschiva, şi Ştefan armaşul au cerut să răscumpere el casa di l a uşerul Ivan, zicînd că i
s-ar căde lui să o răscumpere, să rămîie a copilelui, arătîndcă are şi copilul parte în casă.
Şi stînd cu toţii faţă la giudecată, Ivan uşer au răspunsu că el ca un megieş şi răzăş
de aproape ce este au cumpărat casa de la Iordache beşleul cu zapis încredinţat şi cu
iscăliturile noastre. Şi Iordache beşleul încăşi au răspunsu că copilul n-ari de unde să

608
cear(ă) parti de la mă-sa că e, cît au zăcut, au mîntuit tot ce-au avut şi au prăpădit şi încă
au rămas şi datore şi nici cu ce o griji n-au avut la moarte ei.
Şi arătîndu-ne Iordache şi Ivan uşer şi zapisul lui Ştefan cari l-au făcut la mîna fămei
lui. Paraschivii, de despărţanie ce s-au despărţit, care zapis cercetăndu-se de noi aşe scrie
Ştefan armaşul: în toată viiaţa lui şi de toati ale Paraschivii oricînd s-ar ispiti să ţii cu ceva
sau să ceară ceva de la ale Paraschivii să fie de mari pedepsă, cari înpotriva zapisului ce-au
făcut Ştefan armaşul nici el mai mult altă n-au putut să răspundă, numai au cerut să i să de
parte copilului, arătând că i s-ar căde lui să răscumpere şi casa. Căci la aceasta stînd noi de
am luat sama şi de vreme că Ştefan armaşul după zapisul lui ce-au făcut este înstreinat de
Paraschiva păr-a nu muri şi de toate ale ei, cum şi pintru parte copilului, de vreme că s-au
adiverit că pe urma ei nimica n-au rămas şi încăşi au rămas şi datoare după moarte ei, după
cum arată mai sus, nimica n-are să ceară Ştefan armaş nici pintru parte copilului.
Ce noi, mărie ta, după a [le] noastră cercetări şi cunoştinţă aşe am socotit a fi cu
cap şi cu dreptate: că Ştefan armaşul nici o dreptate n-ari la cerere lui şi rău şi făr-cale să
acolisăşti de Ivan uşer; ş-am giudecat: uşerul Ivan să-şi stăpînească casa ce-au cumpăi, t
de Ia Iordachi beşleul în veci, cu bună pace, după zapisul de vînzare ce ari. Şi niciodată
supărare să n-aibă de cătră Ştefan armaşul sau de cătră copilul lui, de vreme că s-au
dovedit că cerere lui este făr-cale, după cum arată mai sus.
Noi, doamne, aşe am socotit, iar hotărîre ce desăvîrşit(ă) rămîne la ce pre înaltă şi
lesne cunoscătoare înţelepciune mării tale.
Leat 1766 aprilie 4.
Plecate slugile mării tale 2 .
Acta Prof. dr. Ilie Minea-Iaşi. Copie modernă după orig.

1
Loc liber în text.
2
Numele boierilor lipsesc din copie.

702 1766 aprilie 28

Grigorie Alexandru Ghica voievod scuteşte de toate dările şi angheriile o circiumă din Iaşi
a mănăstirii Dancul.

f Hw rpHrwpi'e RTAEÂ<»NAPTF THKA B(OY6)BWAU)> E(O)>K0'6K>) M(H)A(O)CT(YK>),

rO)cn(o)A4pT» 3(€MAH) MWAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele
pentru o cîrcimă cu băutur(ă), ce are aicea în Ieşi cinstit şi al nostru duhovnicesc părinte,
4mt,ia sa chir Ionichie mitropolit Sinad, epitropu sfinţii mănăst(i)ri Dancului, că iată
Qomniia mea m-am milostivit şi i-am iertatu aceast(ă) cîrcimă: de camăn(ă), de bezmăn,
de buor, de branişte, şi de cepărit, şi de pivnecirit, şi de loc agesc şi de toate dările şi
angherăl(i)le oricîte ar fi pe alte cîrcime, dar aceasta cu nimic să nu să super(e).
Pentru care poroncim domniia mea dum(itale) vel agă şi tuturor slujbaşilor ce viţi fi
orînduiţi cu slujbil(e) arătate mai sus pe alte cîrcime, văzînd carte domnii mele, toţi să aveţi
a vă feri de această cîrcimă şi a-i da bună pace, că, carile s-ar ispiti a-i face vreun chip de
supărar(e), peste cartea domnii mele, unii ca aciia să vor pedepsi de cătră domniia mea.
Aceasta poroncim.
1766 apr(ilie) 28.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar
octogonal din 1764, aplicat în cerneală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 295, nr. 397 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (32,5 x
21,9 cm.), cerneală cafenie din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 1641).

609
703 1766 mai |
Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăşte ca darea cotăritului ce constituia venitul
marelui cămăraş să revină spitalului Sfîntul Spiridon.
Cu mila lui Dumnedzăti, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, domn Ţării
Moldovii; f Facem ştire cu acestu hrisov al domnii mele tuturor cui să cade a şti pentru-
sfînta mănăstire a Sfîntului şi marelui ierarh Spiridon de aice din oraşul laşului, la care
sfîntă mănăstire să află şi spitalie pentru cei neputincioşi şi bolnavi, şi căutînd domniia
m e a ca să aflăm chip spre adaogirea venitului spitaliei pentru trebuincioasăle cheltuieli
ce sînt p e toată ziua, socotit-am domnia mea pentru slujba cotăritului, care era venitul"
dumnealui vel camaraş, ca să să dea să fie venit spitaliei mănăstirei Sfîntului Spiridon şi
din cît era obiceiul vechiu de să lua acestu venit încă sau mai adaos oareşce,
priimindu-să neguţitorii şi toţi cei ce vînd cu cotul şi dau acestu venit, ca cu bucurie să
d e la Sfeti Spiridon pe tot anul într-acestu chip după cum arată mai gios: adică trei lei
lipţcanii, doi lei bogasierii păminteni, doi poli sîrbii i armenii streini, doi lei lemenii
păminten(i), trei lei jidovii postăvari, doi lei abăgerii i sucmănarii şi unul pol leu jidovii
cu mărunţuşuri, carii vînd cu cotul şi desăgarii ce umblă prin ţară.
Şi la acestu venit să aibă dumnealor boierii epitropi a rîndui oameni în toată ţara
ca să-1 strîngă di pre la toţi deplin, după cum s-au arătat mai sus. însă dispre vel căniăraş
care după vremi să va întîmpla, să nu aibă neguţitorii altă supărare mai mult pentru
slujba aceasta a cotăritului, ce numai epitropii spitaliei să aibă a lua venitul slujbei
aceştiia, după cum s-au arătat mai sus, rămîind de acmu înainte acestu venit la spitalie
mănăstirii Sfîntul Spiridon nestrămutat şi neclintit nice odinioară în veci, ca să fie de
agiutoriul neputincioşilor bolnavi.
Şi poftim domniia me şi pre alţi luminaţi domni pre carii Sfîntu Dumnezău îi va
rîndui în urma noastră cu domniia ţării aceştie, au din fiii şi neamul nostru sau alţii să nu
strice această milă ce am. făcut domniia mea, ce mai vîrtos să adaoge şi să întărească
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
.1766 mai 1.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
... 1 Cantacuzino (?) c m . p . x
<Pe verso-ul primei file, scris în aceeaşi vreme>: S-au trecut la condica visterii.
Ion Scorţăscu c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. X I X x 1)
Cotărit; 2) Cotăritul; 3) No. 26; 1766 mai 1. Domnul Grigorie Alecsandru.'Ghica
v(oie)v(od), pentru cotărit din ţară.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXV1I/13. Orig., hîrtie difoljo (49 x 36 cm.), filigran, cui.eală
neagră (intitulaţia, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,8 cm.), aplicat. în cuneală
roşie, avînd capul de bour cu steaua între coarne într-un scut oval timbrat de o coroană închisă, cu slove
chirilice de o parte şi de alta a scutului: ... f'r, K, K, iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1764.
1
Neclar.

704 1766 mai 8

Mărturie hotarnică a lui Tudori Lupul vornic de poartă privitoare la un loc de casă din
mahalaua Sîrbească al lui Gavril ciubotar, seiman agesc.

O mărturie hotarnică din 1766 mai 8, de la Tuduri Lupul vornic de poartă, pusă şi
pecetea Porţii, cu cuprindere că, din poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica

610
|(oie)voda, rînduindu-I răpousatul Manolachi Costachi, fiind vel logofăt, d u p ă jaloba
ţ i n u i Gavril ciubotariul, săiman agescu, cu cerire ca să-1 miluiască cu o bucată d e loc în

tîrgu' Iaşii, la m a h a l a o a Sîrbească, lîngă rîpa ce este lîngă Straja Marginilor din D r u m u l
•cel Marc supt costişa rîpii să-ş(i) facă o căscioară să să odihnească, au mers la ace bucăţe
ţ i joc şi strîngînd pe împregiuraşi p e cari îi arată anume, toţi au mărturisit că p e acea
J6cată de loc niciodată n-au fost casă şi, puind o piatră despărţitoare despre locul
preutului loan, au măsurat cu stînjăn de optu palme, cu p a l m a ce este p e hotarnică,
alăture cu drumul în sus costişa, pe malul rîpii, şi undi s-au împlinit opt stînjăni, au p u s
jjtă piatră hotar, iar de Ia vale m e r g e pînă în pîrîul rîpei, c u m pre largu arată hotarnica.
Arh St. laşi,Documente, DVII/29, f. lr.-v. Rez. într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 august 8, Iaşi.
Idem, DVI1/26 (rez.similar într-o carte a Divanului din 1807 iunie 25, Iaşi).
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 139, nr. XXIX (rez. în
mârturia hotarnică din 1807 august 8, Iaşi), şi p. 144, nr. XXX (rez. în cartea Divanului din <1807> iunie 25,
|§i).

705 1766 mai 10

Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruieşte lui Dima suiulgiu locul domnesc din jurul
Işmelei vechi din poarta Curţii domneşti.
Cu mila lui D u m n e z ă u , Io Grigorie Alexandru Ghica voevod, d o m n Ţărăi
Moldovii. F a c e m ştire cu acestu hrisov al domnii mele tuturor cui să cade a şti că de
vteme ce ni-am înştiinţat domniia m e de la sluga noastră D i m a suiulgiul c u m că fiind o
racată de loc gospod înpreagiurul haznealii ceii vechi domneşti, adică din dosul
haznelii, între haznea şi între dughianile cele de piiatră, ce li-au făcut Dima, un stînjen şi
giumătate şi laturile înpregiur haznelii iarăşi căte un stînjin şi giumătate, m e r g â n d
alăturea cu păreţii haznealii p e de amîndoo părţile pănă în podul lui Sfeti Neculai; care
loc s-au fostu socotit de s-au lăsat pentru trebuinţa haznelii, d u p ă c u m arată şi hotăreşti
f
a hrisoavile domneşti ce s-au văzut de daniile ce-au dat domnia sa Matei Ghica voevod
ltc 1 (.icuri prin pregiur, dar acum ne arată numitul D i m a suiulgiul c u m că acel loc fiind
deşert prin pregiur haznelii s-ar fi obicinuit lăcuitori orăşeni de prin pregiur a face multe
scărnăv ii şi mărşevii p e acel loc asupra haznelii şi nicidecum nu să poate ţine locul acela
înpregiur haznelii curat şi în cîteva rînduri s-au făcut acelui loc parmaclăcuri prin
pregiur şi nici aşa nu să poate apăra şi ma(ca)'r că acel loc aşa căte un stănjin şi
giumătate prin pregiur să lăsasă da să fie pentru trebuinţa şi tocmitul haznelilor cînd s-ar
;
ntîrnp!a a să strica, dar din vreame ce pentru trebuinţa tocmitului haznelilor s-au făcut
lagum boltit pe supt d u g h e n e de mergi apa păn-într-amăndoo haznealile şi cînd s-ar
întîmpla a să strica este cu putinţe a să tocmi pe didesupt prin lagum şi nu este trebuinţă
•le a să mai lăsa loc deşărtu de să faci atăta mărşevie despre orăşeni asupra oalilor apii
hi/ncalilor.
Deci cercetând domnia m e a cu cale s-au găsit că de căt să fie locul acesta deşărtu
de să pricinuiaşti atăta scârnăvie şi mârşăvie înpregiur haznelilor, m a i bine să fie
însărcinat cu niscarva casă sau dughene ca să să poată ţine curat. Şi, de v r e a m e că D i m a
-uiubm s-au găsit slujind şi slujaşti de atăţa ani haznealilor oraşului acestuia, iată că
'Jomniia mea, pentru vrednică slujba lui, m - a m milostivit şi i-am datu tot locul acesta căt
:rie mai sus danie şi miluire şi să aibă voe a faci şi a zidi casă, dugheane, or ce va vrea
pi acel loc, de vreame că locul acesta ce prisosia fiind drept gospod şi domniia mea,
îilostivindu-ne, l-am dat tot numitului D i m a suiulgiu ca să-i fie şi de la d o m n i a m e a

611
atîta lui şi feciorilor lui, căt şi nepoţilor şi strănepoţilor lui, dreaptă ocină şi mo i ij, ( n ^, -
hotar(ul) şi cu tot vinit(ul), neclătit şi nerăşăit nici odănăoară, în veci.
Şi pofatim domniia mea şi pre alţi luminaţi'domni ce vor fi în urma n o a s t a să nu-; ?
strici sau să-i strămute această puţină miluire şi danie, ce căt le va da mănă s l - şi g^.'*
întăriască pentru a domniilor sali vecinică pomeanire.
Veleat 1766 mai 10.
Io Grigori Ghica voevod.
Simeon Burghele pisah.
După C. Andreescti, Ştiri noi despre aducerea apei în laşi, p. 262-263, nr. 12. Text după orijr
„pecete mică domnească, ortogonală, în tuş roş", din Colecţia Fundaţiei culturale M. Kogălniceanu. <|„S;.r
Ape-Iaşi, no. 12.

1
Paranteze în textul editat.

706 • 1766 mai 12

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă lui Costantin Răşcanul fost mare pahanjc
stăpînirea asupra locului
tîrgului Orhei dat de Scarlat Ghica voievod în schimbul unor case eu
locul lor din Iaşi luate de
domnie pentru găzduirea oaspeţilor.
Cu mila lui Dumnezău, noi Grigorie Alexandru Ghica voevod, domn Ţării
Moldaviei. înştiinţare facem prin acest al nostru domnescu hrisov tuturor cui să cadi a şti.
că, iată, au venit înnainte domnii meii dumnealui Costantin Răşcanul biv vel paharnic şi
ni-au arătat hrisoave domneşti cum şi o mărturie hotarnică pe o moşie a dumisali, anume1
locul tîrgului Orheiului.
Arătatu-ni-au întîi un hrisov de la domnie sa Scărlat Ghica voevod din velet 7266
<1758> avgust 1, scriind precum i-au dat danii şi I-au miluit pe dum(nea)lui paharnicţui).
Costantin Răşcan cu tot locul tîrgului Orheiului, ce au fost mai rămas nedal de alţi
luminaţi domni mai înnainti, fiind şi schimbu pentru nişte casă cu locul lor di aice din
Eş, ce s-au luat dum(nea)lui păharnicului, de s-au îngrădit în ogradă casălor de oaspiţide
aice din Eş.
Aşijdire,ni-au mai arătat şi alt hrisov de întăritură de la domnie sa Ioan Theodor
voevod din let 7269 <1761> iuli 1, scriind precum au cerşut de Ia domnie sa şi boeri*
hotărnici ca să s(ă) 1 hotărască acest loc a tîrgului Orheiului, ce s-au dat danie şi miluire
şi schimbătură; domnie sa Scărlat Ghica voevod cu hrisov şi domnie sa Ioan Theodor
voevod arată că au rînduit hotărnici pre boeriul său Ioan Meleghi vornic de poan < i pre
alţi mazîli şi preuţi şi târgoveţi de Orheiu, de la cari şi mărturie hotarnică au arăta) u n let
7269 <1761> mai 21, cu iscăliturile lor, tot anume cum arată mai gios, scriinc • - Jra
poronca domnii sale Ioan Theodor voievod au mersu vornic(ul) de poartă 1. 'îigu
Orheiului şi au strîns pe toţi acei rînduiţi hotărnici şi oameni buni, preoţi şi tîrgi , ţi de
Orhei şi înpregiuraş, anume: preotul Toader ot tîrgu Orheiului, şi pre alt Tănasă ot tam
Vasîli Cocul ot tam, Toader sîn lui ot tam, Alexandru Strătan ot tam., loniţă vameşul tt
tam, Toader Ţira ot tam, Iftodii vornic ot Sloboziea, Toader Stavilă ot Sălişte mazil
Samoilă vornicu ot tam.
Deci înpreună cu aceşti oamini de mai sus scrişi, mergînd cu toţii, şi pe unde JI
arătat cu sufletele lor că ştiu că este hotar tîrgului Orheiului, cari l-au hotărît la /IL-IÎ
răposatului Mihai voevod Racoviţi şi după mărturiele lor şi pe semne ce au arăb -tu
hotărît şi au stîlpit cu pietre tot acest loc a tîrgului Orheiului, moşie dumisali Cos >'Jn
Răşcan biv vel paharnic; a cării moşîi axată că hotar(ul) să începe din malul Răutul din

612
 jjjîglă alăture cu Piatra, moşîi dumisali Filip Catargiu biv vel Vistiernic, şi piste nişte
yflceli drept la Fîntîniţă, şi de la Fintîniţă drept pe vîlcică la dial coasta şi trece peste
pruniul Dubasariului şi între Drumul Suslenilor şi mergînd tot coasta în sus s-au mai pus
0 piatră hotar drept din deal din izuini, şi mergînd tot în sus, suindu-să pe muche în zarea
galului s-au pus piatră hotar fundu în dialul Sirbinicului dispre Bolohan(i) şi tae la vaie
peslt w) -binica spre răsărit în curmezîş şi în malu Sirbinicăi, în capul moşiei dumisali
yistLni :ului Filip, în scursură, s-au găsît piatră hotar vechiu, şi din hotaru acesta drept
fi, di ii . >t îspre răsărit s-au găsit, tot pe această vali în dial, iarăş o piatră hotar în capu
jjjo^ii i'timsali visternicului Filip; şi de acolo, suindu-să în dial peste zăpodiia ci-i în
yîrvu u jiului într-o' movilă mare, iarăş s-au găsît o piatră hotar vechiu; şi dintr-ace
jjţo/ii -totaru tot spre răsărit mergi la vali Porosăciucăi pîn-ce să înpreună cu hotaru
0iă:hn, ciului în vali, în drum, şi acolo s-au pus piatră hotar fundu, adecă de unde să
înfund, 'ă despre Drăghinici şi de acolo purcede în sus tot drumul pe vali Drăghiniciului
ţi ap>i ;e la Dmniu Şărcanilor, unde să chiamă în gură Văii Scaiului, în sus, şi mergînd
jc la 1 / amu şărcanilor în sus pe matca Scaiului nu diparte într-un piscuşor s-au aflat o
fafu 1 tar vechiu; şi iarăş de acolo în sus niergînd tot pi matca Scaiului iasă din matca
Scaiu'ui ş-apucă matca Sălcii în sus şi acolo s-au pus piatră hotar în gura Văii Sălcii şi
nier-jV 1 tot pe matca Sălcii în sus, un rîndu din pămînturi unde să înpreună cu moşiia
Chipr. n i l o r ş i a Zahorenilor şi acolo iarăş s-au pus piatră hotar, care piatră caută drept
Îs, u>ri> .tură, chiziş pişti nişte pîtloage, şi viind la curmături tij s-au mai pus o piatră
hotT > re hotar caută asupra viei IVanosului spre apus şi viind la un ezurcan în matca
Iv?n- • tui, la capu ezurcanului despre apus, din vale din Drumu Ivanosului iarăş s-au
pus [.i,.iră hotar; care hotar caută spre apus drept la dial pe capul moşîi mănăstirii Sfintei
Sa«-i. şi de acolo la dial, la nişte bătaguri, drept în vîrvu dialului tij s-au pus piatră hotar
f ux, '«'olo drept la vali, pin fundu Hîrtopului, asupra Cogîlnicului şi tot p e vîlce la un
pî«c,i ' . nişte arei vechi s-au pus două pietre hotar: una hotărăşte moşîia aciasta dinspre
moMi - 1 intei Savei şi alta disparte moşîia dumisali hatman Roşit dinspre moşîia dumisali
pah ului Costantin Răşcan; şi de la această piatră aii purces în gios nu diparti, tot
akiui- ' u moşie dumisali hatmanului Rusit şi cu a dumisali pah(arnieului) Costantin
Râu- i aproape de o vîlce, iarăşi s-au pus piatră hotar; şi de acole în gios, în lungu
paminturilor, treci piste un drumuşor pe din sus de movile în prăvalul Ivanosului în
dreptu iazului din văi în costişă dispri apus, iarăş s-au pus piatră hotar; şi de acolo pişti
Ivaiios Ia dial pi costişă şi drept pe din gios de o moviliţă ca de o cristal de săgiată, care
moviliţă este în zare dialului Baghii şi tai costişa în dreptu movilii, în costişa Baghii
adinei dinspre apus tij s-au pus piatră hotar.
Deci toate de mai sus numite pietre care disparte moşîia dumisali hatmanului
Vasili Roset despre moşie dumisale păh(arnicului) Costantin Răşcan, fiind o funie de
dotiăw-.ci şi cinci de stînjăni domneşti şi stînjini de opt palme gospod, şi începînd a
măsura de unde bate apa iazului celui vechiu, adecă de Şliahu cel Mare a Hotinului,
unde s-au plinit cîte o mii de stînjăni domneşti, s-au pus aceşti pietri hotar de mai sus
pomenite. Aşăjdire şi piste iaz în ceia dispre apus să începe capul hotariului aceştii moşii
a dumisali păh(arnicului) Costantin Răşcanu din Drumul cel Mare, din gura pîrîului
Rublincii, ci să hotărăşti cu Isacova şi acolo s-au pus piatră hotar; şi mergi Rublinca
înspre apus şi viind întru un piscuşor în fundu Rublincii s-au mai pus o piatră hotar; şi de
la acest hotar drept în podiş esti o movilită hotar care şi aciastă moviliţă să hotărăşte cu
Isacova; şi de acole podişul la vali din dial de Ulmii înnalţi, alăture cu Drumul Isacovii,
care drum să pogoară drept la Podu lui Stăvilă şi acolo iarăş s-au pus o piatră hotar; şi de

613
acolo mergi pi costişa Vateciului în sus, pe dumbravă, s-au găsîit o piatră hotar vechi.
de acolo tot costişa pe Vatici în sus este movilă şi într-ace movilă iar s-au pus piatră
hotar şi de la ace movilă tot în sus pe Vatici în dreptul unui iaz, acolo tij s-au pus piatră
hotar; şi di acolo drept pe drum în sus prin spărturi pînă la iazul Păşcăniţăi şi acolo s-a(f
pus doă pietre hotar: o piatră este hotar aceştii moşîi, altă piatră tae în ceia parte pişti
Vatici, cari piatră s-au pus în gura Hulbocicului celui săc, şi acolo s-au pus piatră hotar;
de acolo tae înspre amiazăzi tot pe Hulbocicul Săc şi cuprinde hotarul moşiei pînă în
zarea dialului, în codru, în pravalul apelor, unde este un loc şi un stîlpu de piatră hotar, fi
dintr-acest stîlpu di piatră mergi tot zarea dialului, pin codru, pînă la un carpăn ci-i scris
cu slove, carele să răspunde Copaciul lui Tulburi, care şi acest copaci, toţi bătrînii au.
mărturisit că este hotar aceştii moşîi, şi tot zare dialului mergi pin codru în gios înspre
răsărit pînă ci esi în Poiana Săliştii, marginea poenii din vale dispre apus; şi mergi pin
gura Trestineţului şi tae coasta pin dumbravă spre răsărit, unde să chiamă gura Drumului
Paşii, şi acolo este piatră hotar vechi din sus de dram, apucă tot Şliahul, pin fundu
Dereneucii, şi acolo este o fîntîniţă ce să răspunde Fîntîna Untului, din vali drumCuhii),
despre răsărit, şi de acolo tae la fundu Studineţului; şi din fundu Studineţului tot spre
răsărit şi trece peste Petruca pe supt poalele codrului pîr-ce să înpreună cu hotaru moşîi
Piatra a dumisali vist(iernicului) Filip Catargiu şi de acolo tae drept la răsărit la gum
Lupoaicii de ceia parti di Răut, şi de acolo apucă zarea dialului pintri Lupoaica şi penfcre
Baghiia pînă în drept Baghiia, adecă undi să înpreună cu moşîia dumisali hatmanul(ui)
Vasile Roset, unde s-au pus şi piatră hotar în coasta Baghii dinspre Orhei, din vale de o
movilă.
Şi după cum au hotărît aciastă moşîi, pe sufletele bătrînilor, au făcut mărturie
hotarnică la mîna dumisali Costandin Răşcan biv vel paharnic, cu iscăliturile lor.
Deci dar şi domnia mea, vrînd şi poftind a ne arăta următori bunilor şi fericitelor
fapte acelor mai dinnainte noastră luminaţi şi trecuţi domni şi de vremi că acest numit
boieri dumnealui Costantin Răşcan biv vel pah(arnic) totdiauna nelipsit s-au aliat în
poroncile şi trebuinţile luminaţilor domni şi a ţării, cum şi domniei mele cunoscînd a
dumisali driaptă şi încredinţată slujbă şi dacă am văzut aceli dresuri gospod. întîi
hrisov(ul) de danii şi di miluiri şi de schimbătură de la domnie sa Scărlat Ghica voevod
pe acest loc a tîrgului Orheiului şi apoi şi mărturie acelor boeri hotărnici şi tîrgoveţi s
înpregiuraş, scriind cum au hotărît şi au stălpit cu pietre tot acel loc a tîrgului Orheiului
dispre altile şi în sămnile ce arată mai sus, asămine şi a domnii sale loan Theodor
voevod hrisov de întăritură, domniea mea încă ne-am milostivit şi i-am dat şi de la
domnie m e danii şi miluiri zisa mai sus moşîia, locul tîrgului Orheiului, întăiindu
stîpînire după toate semnele şi hotarăle ce arată mai sus, ca să fii şi de la domniea me atft
dumisali şi fiilor dumisali, cum şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisali, driaptă ocină şi
mosîi si uric de întăritură, cu tot venitul, neclătit si nerăsuit, stătători în veci.
Şi altul nimine să nu să amestici pişti acest hrisov a domnii mele. Şi poftiip
domniea m e şi pre alţi luminaţi domni ci Dumnezău îi va rîndui în urma noastră cu danf
aceştii ţări, ori din fii şi niamu nostru sau dintr-alţi, să nu strici daniia şi miluire acestui
numit boeri, ci mai vîrtos să întăriască pentru a domniilor sali vecinică pomenire.
1766 mai 12.
Grigorie Ghica voievod 2 .

Di pi cel adivărat hrisov s-au scos. Grigoraş Răşcanu.

614
 Posleduindu-să de cătră mine din cuvînt în cuvînt, esti întocma di pi copiia
încredinţată de dumnealui banu Grigoraş Răşcanu. Pentru aceia am iscălit. Darii
gobeică.
După A. Sava, Doc. Orhei, p. 257-261, nr. 245. Copie.

1
Aşa în textul editat.
2
Urmează menţiunea: „(P.D.)" = pecete domnească.

707 1766 mai 15

Ion Larion sulger al doilea cu soţia sa, Ilinca, şi copiii lor şi Costandin Istrati şi soţia lui,
-Safta, vînd lui loniţă Cantacuzino hatman o casă cu loc de lîngă zidul Mitropoliei, „pentru
trebuinţa şcoalelor domneşti", cu 220 de lei noi.

Adică eu, Ion Larion vt(ori) sulger, împreună cu soţul mieu, Ilinca, şi fiii noştri, şi
eu, Costandin Istrati, împreună cu soţul mieu, Safta, făcut-am adivărat zapisul nostru la
cinstită mîna dumisali loniţă Cantacuzino hatman, precum să să ştie că, avînd noi o casă cu
locul ei cît este îngrădit lîngă zidiul Mitropolii, aice în tîrgul leşilor, lîngă locul lui Evloghie
dascălul, lîngă grădina stolnicului Costandin Păladi, care loc, nefiindu-ne noao trebuitor,
ne-am aşezat cu dum(nea)lui hatmanul loniţă Cantacuzino şi i-am vîndut dumisale această
casă cu tot locuitei cît este îngrădită^ dreptu 220 lei noi, care bani, făcîndu-ne dumnealui
plată întru mînule noastre, noi încă i-am dat dumisale această scrisoare ca să aibă
dum(nea)lui a stăpîni casa de mai sus arătată cu tot locul ei cît iaste îngrădit, cu bună pace,
în veci. Şi i-am dat dumisale şi scrisorile vechi cîte am avut pe acestu loc, ca să fie la mîna
dumisale, pe care să aibă dumnealui a-ş(i) face şi întărituri domneşti.
Şi pentru mai adivărată încredinţare ne-am iscălit mai gios. Şi s-au iscălit şi alţii,
cam s-au întîmplatu.
Şi acestu loc de casă, ce arată mai sus, s-au luat pentru trebuinţa şcoalelor
domne-ti; tîrgul cu dumnealui am făcut fiind dumnealui vechil. Şi să aibă a-i triimite
duipi ,aie toate scrisorile vechi ce sîntu pe locul acesta, iar de mai rămîne vreo scrisoare
pe locul acesta, să nu să ţie în samă.
Let 1766 mai 15.
Ion Larion vt(ori) sulger, vînzător. Ilinca, vînzătoare. Costandin Istrati, vînzător.
Safta, vînzătoare.
S-au posleduit, Costandin Leonardi sulger şi logof(ăt) de taină <m.p.>.
Vel log(o)f(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 77/119, nr. 5. Copie de Theodor Gaşpar diac de divan, în
Condica Mitropoliei Moldovei, din 1816 septembrie 20.

708 1766 mai 20

Mărturie hotarnică a vornicilor de poartă Simion Arămăscul şi Tudor Lupul privitoare la
nişte dugheni şi locuri din Uliţa Podului Vechi ale lui Constantin Gîndul şetrar şi ale cumnaţilor
săi Veniamin monah şi Ştefan Năstasă postelnic.

Din luminată poronca preînăltat(ului) domnului nostru mărie sa Grigori

Alecsandru Ghica v(oie)voda m-au orînduit dum(nealui) Manolcahe Costache vel
Iog(o)f(ă)t ca să mergu la nişte dugheni şi cu loc stărpu de dugheni a şet(rarului)
Costandin Gîndul şi a cumnaţilor dum(nealui), Veniiamin monah şi Ştefan Năstasi

615
post(elnic), cari loc esti p e uliţa Podului Vechiu, lîngă locul mănăstirii Sfintei Vineri, d
s-au numit mai înainte a lui Enachi feciorul Nicăi, fiind pricină pentru hotarăle ce-au f o ţ
la uliţă despre Podul Vechiu că sint scoas(e) şi nu să pote nimeri locul hotarălor unde a i
fost îngropate cum şi pentru a portiţă ce iaste făcută din dosul locului, între hotară, c a i
portiţă este de mersu oamenii la beserică şi în tîrgu, vrînd şet(rarul) Gîndul şi Ştefan
post(elnic) să închidă portiţa, zicînd că mai înainte vreme n-au fost hudiţă pe acole, nici?
portiţă de mărsu în Sfîntă Vineri. ^
Şi mergîndu eu la numitele dugheni şi loc de dugheni, fiindu şi Ştefan posi(elnic)l
de faţă, am chemat şi pe oamenii egumenului din Sfîntă Veniri, anume Cozma şt preuful'
Gheorghii, şi am cerut să s(e) scoată scrisorile pe locul ce are mănăstirea; şi ei au dăt
samă că scrisorile mănăstirii sînt strînsă de egumenul şi egumenul nu esti aice Iar Ştefan
post(elnic) au scos scrisori: o mărturii hotarnică de la Ştefan Popăscul şi Tănase Meleghi
vornicul de poartă din let 7263 <1755> iunie 22, în care scrii că au măsurat acel loc a
şet(rarului) Gîndul şi a postelnicului) Ştefan şi s-au aflat frunte(a) locului despre uliţa
Podului Vechi 30 stînjeni şi 2 palme; şi arată şi dosul locului şi curmezişul cîţi stînjent
au venit. Şi osăbit au mai scos Ştefan post(elnic) şi altă hotarnică din let 7241 <1733 >
iulii 19, de la vornicii de poartă şi cu pecete Porţii numai pe locul acest a mănăstirii ce
au fost la aceeaş(i) vreme a lui Enache sin Nicăi, cînd au avut pricină acel Enache cu
Postolache vomecul, ginerile lui Toader abăgeriul; şi scrii că acel Ioc a mănăstirii esti de
2 dugheni a de cîte 5 1 stînjeni şi 8 degete în frunte locului despre uliţa Podului Vechiu şi
5 stînjeni 8 degete dosul locului pă lîngă zăplazii mănăstirii Sfetii Vineri.
Şi am făcut şi eu stînjen de 8 palme şi am măsurat întăi locul mănăstirii, dosul
locului din piiatra hotar ce iaste din gios despre locul dum(nealui) vor(nicuiui) Ion
Păladi şi păr-în piiatra ce iaste den sus despre locul şet(rarului) Gîndul şi a postelnicului;
Ştefan şi s-au aflat 5 stînjeni 8 degete, după cum scrie şi hotarnica ce veche; şi am
măsurat şi frunte acestui loc a mănăstirii despre uliţa Podului Vechiu, iarăşi din locul
dum(nealui) vor(nicului) Păladi şi păr-în locul şet(rarului) Gîndului şi a postelnicului)
Ştefan şi unde s-au venit 5 stînjeni 8 degete am pus sămnu; şi am măsurat şi locul
şet(rarului) şi a post(elnicului) Ştefan, la frunte, pc lîngă uliţa Podului Vechiu, locul cel
sterpu şi cu dughenile cele vechi, ce sint făcute însă din locul mănăstirii, şi în sus păr-în
picuşul streşinii dughenilor în uliţa ce merge la vale şi s-au aflat lat(ul) 30 stînjeni 2
palme, pe cît le scrie şi hotarnica. Şi s-au îndreptat aceste locuri unul de cătră altul.
Şi am socotit şi pentru rîndul hudiţii şi a portiţii ce merge în Sfîntă Vineri şi s-au
aflat că portiţa este făcută între hotară. Deci, pentru hudiţă este făcută într-acestaş chip s-au
învoit: lăsat-au Ştefan post(elnici) 3 palme din locul dumilorsale la frunte uliţii şi 3 palme
la dosul locului despre zăplazii Sfinţii Vineri şi au lăsat şi oamenii egumenului din locul
mănăstirii iarăşi 3 palme la frunte locului şi 3 palme la dosul locului; şi acest loc 6 palme
de largu şi din faţ(ă) şi din dos ce s-au lăsat despre amîndooă părţile cu învoială s-au socotit
ca să fie hudiţă şi portiţă ca să poată dughengii ce vor şide în dugheni a-ş(i) duce lemne şi
apă şi a îmbla ori cu ce trebuinţă or ave pe la toate dughenile pe din dos şi să fie şi
oamenilor a umbla pe această hudiţă la biserică şi în tîrgu neopriţi de nimene.
Şi şet(iarul) Gîndul şi cu Ştefan post(elnicul) pe cît loc au avut afară din cel ce au
lăsat să fie pentru hudiţă, alt loc l-au închis făcîndu dugheni şi ogradă. Aşijdere şi
mănăstire cît loc ari afară din cît au lăsat pentru hudiţă să aibă a-şi închide locul şi să
rămîie numai hudiţa, din cap în cap 6 palme de largă şi nici unul să nu aibă a mai întră în
locul hudiţii ca să-1 strîmtezi că aşe s-au socotit şi s-au învoit hudiţa să fie largă de 6
palme ca să poată umbla şi om şi cal şi vită.

616
 Şi după cum am ales şi s-au îndreptat am făcut această mărturie la mîna dumnealui
|>t(raruiui) Gîndul i Ştefan postelnic; şi am pus şi pecete Porţii domnului.
f Lei 1766 maiu 20.
I Tudori Lupul vor(nic) de poartă <m.p.>; Simion Ar(ă)măscu vor(nic) de poart(ă)

<Pe verso-ul filei a doua, un rez. dezv. al actului si> No. 5 <din prima jumătate a
sec. XIX>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/215. Orig., hîrtie difolio (31
jiî cm.), cerneală neagră, sigiliul din 1718 al Porţii domneşti, aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXVIII - XXX (1916 - 1919), p. 98, col. I (rez.); Ghibănescu,
iicadi'îio şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 217 (cu cota imprimată greşit).

• Cifră adăugată deasupra de aceeaşi mînă.

709 1766 (7274) mai 20

Grigorie <Alexandru> Ghica voievod dă mănăstirii Barnovschi casele domneşti de lîngă
ista în schimbul morilor de la Andrieşeni.

7274 <1766> mai 20.

Grigorie Ghica vodă schimbă cu mănăstirea Barnovschi dîndu-i casele domneşti
x ic are lîngă mănăstire şi ia morile de la Andrieşeni.
După Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 295 (rez. după
doc. de la Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/52 (negăsit).

|710 1766 mai 24

; Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte Măriei şi lui Lupul mazil din Toxobeni,
(inului Iaşi, să se prezinte în termen de zece zile Ia judecată la Iaşi cu preoţii iezuiţi polonezi.

HW rpHrop'IE $LAE0<IHAPV T H K A B ( O € ) B ( O ) A ( 4 ) , EWACG'EIO) MHA(O)CT(TK>),

r(oc)fi(o)A«p 3 ( 6 M A H ) M O A A A B C K O H . De vreme ce domniii mele au jăluit preuţii

iazoviţ(i) asupra unii Marii[i] i Lupul mazil ot Tocsubeni, de la ţin(u)tu Ieş(u)lui, cum că
au pricină de giudecată cu preoţii iezoviţ(i) leş(i), pentru aceea iată că li s-au pus zi de
soroc ca pîn(ă) la zăci zili a lunii aceştie să s(e) afle negreşit, ca să răspundă la pricina ce
t au. Că neviind la sorocul ce li s-au pus, să va trimete om g(os)p(o)d de-i va aduci şi vor
da şi ciubote. Aceasta poroncim.
1766 maiu 24.
IlpwMHT î~ Awr(o)<ţ>(e)T.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/227. Orig., hîrtie (28 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliul domnesc domnesc inelar, octogonal, din 1764, aplicat în cerneală roşie, neclar.

711 1766 mai 29

Grigorie Alexandru Ghica v o i e v o d porunceşte agăi şi zlotaşilor vistieriei să nu perceapă
dări de la Gligori paharnic al doilea, ceasornicarul Curţii domneşti, pentru că este scutit,

Hw rpHropi'e FLAE^AHAP^ THKA B(O6)BOA(A), EOJKTK» MHAOCT'I'K», ROCNOA^P

36MAH MOAAABCKOH. Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru Gligorie vt(ori)

617
pah(arnic), carele fiindcă slujăşte nelipsit la slujba ceasornicării la Curte gospc.-i s funda-
şi vtori pah(amic) m-am milostivit domniia mea asupra lui şî i-am dat ace a,-4a carte a
domnii mele, prin carele hotărîm ca să fie apărat de tot birul vistieriei atîta dc agiwormtă
şi de mucarer pe casa lui să nu plătească, cît şi de alt bir să fie în pace, să nu să -upere,
ca să poată căuta de slujba ceasornicării. :
Pentru aceea dar, poruncim domniia mea dum(itale), vel aga, şi altor zlotaşi ce
veţi fi rînduiţi cu slujbele visteriei, văzînd carte domniei mele, să nu-1 supâraţi întru-
nemic. Aceasta poroncim.
1766 maiu 29'.
IlpWMHT RFA KHCT(ApHHK).

Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 4081, doc. nr. 78 (cotă veche). Copie.

EDIŢII: Furnică, Documente, p. 26-27, nr. 21 (aceeaşi copie).

' Se menţionează locul peceţii.

712 1 7 6 6 ( 7 2 7 4 ) m a i 3 ( s Iaşi

Neculai Sofronie fost vornic din Buciumi, soţia sa, Ioana, şi fiul lor, Vasili, vînd lin Matei
Bantăş negustor din Iaşi o vie la Vămăşoaia, pe locul mănăstirii Socolei.
t Adecă eu, Neculai Sofronie biv vornicu ot Buciumi, împreună cu femeia mea
Ioana şi cu fiiul nostru Vasili, făcut-am acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisale
giupînului Mateiu Bantăşu negustoriu ot Ieşi că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce din
bunăvoia noastră, i-am vîndut dumisale doaî pogoane şi giumătate de vie în Vămăşoaie,
di pe locul mănăstirii Socolii, cu livadă de pomi şi cu poiată di cramă, cu 2 căzi şi o
călcătoare, care vie iaste între viile Cojocariul(ui), din sus, şi din gios să hotăreşte cu
nepotul Ghiorghie; care vie o bucată este di la părinţii mei, iar o bucată îmi este
cumpărătură, precum arată zapisăli ce i-am dat la mîna dumisale. Această vie cu livadă
de pomi i-am vîndut-o noi dumisale dreptu... 1 le<i> 2 , bani gata. Şi ne-au făcut
dumn(ea)lui plată deplină în mîna noastră, deci să-i fie dumisale, şi giupînesii dumisale,
şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale dreaptă moşie şi cumpărătură în
veci; si nime alţii să n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră, la vînzare, s-au întîmplat negustori şi răzeşi, carii s-au
iscălit mai gios; şi noi încă pentru mai întemietî credinţă ne-am pus degetile ca s(ă) fie
de bună credinţă.
tf Mc, B-H AETTF X3C0A M A H A~.
Eu, Neculai Sofronie, împreună cu soţul meu Ioana şi cu fiiul nostru Vasile, am
vîndut şi am pus degetil(e) cu mîna noastră 3 .
Eu, Vas(i)li cojocar, sînt răzăş, am pus şi degetul 4 ; eu, Lupul cizmar, zet lui
Sofronie, martur, am pus şi degetul.
f Şi eu, Simion Cheşcu uricar, am scris zapisul cu zisa lui Neculai Sofronie
vornicu şi sînt şi martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/44. Orig., hîrtie difolio (34,2 x 22 cm.), filigran, cerneală neagrl
cinci amprente digitale.

' Loc liber în orig.

2
Omis.
3
Trei amprente digitale.
4
Amprentă digitală,

618
 1766 Iunie 1
Mărturia Măriei Lehoaia că- au luat de la epitropul mănăstirii Dancul un loc pe care şi-a
J-fiScut casă în mahalaua Cizmărie cu condiţia să plătească bezmen cîte 3 lei pe an.
f Adecă eu, Mariia Lehoaia, făcut-am adevărat zapisul mieu la cinstită mîn(a)
prcoM'inţiei sale părintelui mitropolitului chir Ioanichie Sinadon, epitropul sfintei
nian(â)st(iri) Dancului, precum să să ştie că, avînd sfîntă măn(ă)st(ire) un loc în
Cizmărie, lîngă pivniţa lui Arghire, m - a m rugat de mi-au dat o bucăţea de loc de mi-am
făcut o casă pentru odihna mea, şi să aibu să dau bezmăn pe tot anul cîte trei lei pe an,
dar altă casă să nu mai fac făr(ă) de ştirea sfinţiei sale; şi de n-aş da bezmăn p e tot anul,
dup(a i cum scriu, să fie volnic sfinţie sa, cu zapisul mieu, să-mi preţăluiască casa cu
vornic de poartă şi să o ia Ia măn(ă)st(ire) sau să o vînză. Şi ori la ce giudecată voi ieşi să
nu mi să ţie în samă; şi cîtă cheltuială şi plineală s-ar face să fie toată despre mine.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul.
1766 iunie 1 d(i)ni.
Eu 1 , Mariia Lehoia plat(nic); eu 1 , Catrina fiica dumisale, plat(nic); eu 1 , Smaranda
fiica dumisale, plat(nic).
t 2 lei am dat sfinţii sale. lun(ie) 1.
inst de Ist. „A. D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie, trei amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 295-296, nr. 398 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(21,2 x 15,4 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 328).
1
Amprentă digitală.

714 1766 iunie 1

Neculai Childescul si
-
soţia
-
sa, Ruxandra, vînd lui *»!,'-.,
Gheorghe•
psalt
l .
si
>
soţiei
'
acestuia Maria o
vie la Găureni pe moşia mănăstirii Socola, cu 20 de lei.

f Adecă eu, Neculai Childescul, dimpreună cu soţul mieu Ruxandra, făcut-am

adevăr >1 şi încredinţat zapisul nostru la mîna dumisale dascălului Gheorghie psalt şi a
giupînc-ii dumisale Marii, precum să să ştie că, de nime siliţi, nici asupriţi, ce dc a
noastri bunăvoie ;un vîndut o vie ce este în Găureni, p e moşie mănăstirii Socolii, cari vie
şi noao ne-au fost de cumpărătură d e la Gheorghiţă buciucaşul crav(eţ), însă vie este o
samă de roadă şi o samă pusoare.
Deci această vie o am vîndut dumilorsale, în 20 lei, ca să fie dum(ilorsale) dreaptă
ocină şi moşie, atît dumilorsale cît şi fiilor dumilorsale şi nepoţilor şi strănepoţilor
dumilorsale. Şi împreună cu zapisul acesta a m dat şi zapisăle celi vechi ce le-am avut pe
această de mai sus arătată vie.
La care de bunăvoie vînzări a noastră ce am făcut s-au tîmplat mulţi oameni de
cinsle buni. Şi noi încă pentru mai bună credinţă am iscălit, văzînd plată deplin în mînule
noastre.
1766 iuni 1.
Eu, Neculaiu Childescu, am vîndut cu voie me 1 .
Eu 1 , Rucsanda soţul dum(nea)lu<i> Neculaiu, mc-u fostu cu voie m e şi am pus
degitul.
Şi eu 1 , Gheorghiţă biv buciucaşu, vînzătorul dintăi, este cu voie m e şi am pusu
2
pecete , neştiindă carte.

619
 Apostol diiac za divan am scris cu zisa dum(i)s(ale) lui Nicolai Childescu <m.p>
Arh. St. laşi, Documente, CCCLIX/45. Orig., hîrtie (33,2 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră un"
sigiliu inelar, slab imprimat, şi trei amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.

715 1766 iunie 9, Iaşi

Grigorie Alexandru Ghica voievod dă lui Sandul Panaite şi fraţilor săi Costache şi I<_ .[lai1£
o jumătate din moşia domnească Bălţile de pe Răut îe schimbul locului de casă din laşi dc Jîn>:a
mănăstirea Golia necesar aducţiunii de apă în Iaşi, iar cealaltă jumătate din aceeaşi mo 0
dăruieşte mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi.
Cu mila lui D u m n e z e u , Noi Grigore Alexandru Ghica voievod, domn Ţârei
Moldovei. Zidirea şi p o d o a b a tuturor lucrurilor celor bune este omul, pre carele însuşi
Sfîntul D u m n e z e u 1-a făcut şi 1-a înfiinţat după chip şi d u p ă asemănarea sa şi l- a
înpodobit cu luare aminte la toate cele folositoare şi sufleteşte lucruri, dîndu-i p îtcre a
cunoaşte binele şi răul şi a se feri de rău şi a face bine. Intru carea pururea prin ; înlelc
şi dumnezeieştele Scripturi i se poronceşte ca întru toate şi de a pururea cu faptei cele
bune să fie înfrumuseţat. Şi mai vîrtos să aibă întru dînsul rodurile sufleteşti, a . _ este
lucrul cel m a i fericit, de v r e m e că rodurile şi faptele cele sufleteşti, este rădăcina t îapi-»
tuturor bunătăţilor (după zisa evanghelicescului cuvînt) 1 .
Pentru aceea dar, şi domniia m e a fiind rîvnitor tuturor lucrurilor şi faptelor celor
bune, vrînd dintru toată inima noastră ca să împlinim dumnezeieasca p o r u n c ă după ee
întru tot milostivul Sfîntul D u m n e z e u ne-au încoronat cu stepena domniei, al
pravoslavnicei şi de D u m n e z e u păzitei ţării acestei, la strămoşescul nostru scaun aî
Moldovei, din cît ne-au luminat Sfîntul D u m n e z e u între alte trebuinţe şi purtări de griji
ce a m avut domniia m e a pentru folosul ţărei şi al politiei aceştia, văzind domniia mea că
oraşul acesta întru sine nu are apă îndestul ca să fie pentru îndestularea norodului şi fiind
păr-la atîta de istirisit oraşul acesta de îndestularea apei, din voia lui D u m n e z e u şi a
domniei m e l e putinţă, avînd domniia mea rîvnă ca aceea, ca să î m p o d o b i m şi să
înbogăţim această politie cu îndestulare de apă ca să f i e de prisosit orăşenilor prin
osteneala şi silinţa ce s-a pus de cătră domniia mea, afară de apa ce s-a adus la
mănăstirea sfîntului Spiridon s-a adus şi altă apă, deosebită, la sfînta mănăstire Golia,
după c u m să văd şi la parte şi la alta.
Dar fiind trebuinţă ca să se scoată haznaua de la Golia afară la uliţă şi mănăstirea
ne avînd loc afară pentru trebuinţa haznalei, fiind un loc de casă cu pivniţă de piatră
lîngă zidul mănăstirei Golia a răposatului Panaite negustorul din poarta mănăstirei Golia,
alăturea cu zidul, în lung, pînă în gardul ogrăzei lui Enache negustor şi pînă în Uliţa cea
M a r e ce m e r g e la Tîrgul Făinei, acest loc cu voia şi priimirea a fiilor lui Panaite, anume:
Sandul, Constandin şi lordachi, cît au fost pentru trebuinţa haznelei, s-au luat dintru
dînsul şi s-a dat mănăstirei Golia, pentru scoaterea şi facerea haznalei afară. Iar celalalt
loc l-am dat domniia m e a mănăstirei Sfîntului Spiridon afierosire şi danie ca să facă
d u g h e n e p e dînsul să f i e pentru spital.
Şi pentru acest loc ce s-a luat de la feciorii lui Panaite, avînd domniia m e a ca să-i
m u l ţ ă m i m şi aflînd domniia mea c u m că între ţinutul laşului şi între ţinutul Sorocei, pe
Răut, iaste o moşie ce se numeşte Bălţile, care moşie fiind domnească şi pustie şi riefiind
dată nimănui, s-a luat sub stăpînirea domniei. Şi vrînd domnia mea ca să alegem şi să
 hotărîm moşiia aceasta de către alte moşii, trimis-am domhiia m e a pe credinciosul
boierul nostru Iordachi vtori logofăt, şi pe Ioniţă Pilipoţchie med(elnicer) ca să aleagă şi
să hotărească moşiia aceasta. Care mergînd acolo, la numita moşie, întăi au cercetat toată
starea moşiei acestei şi, după hotarnica lor, aşa arată că au aflat (adecă)' această moşie,
pe din gios să hotăreşte şi merge alături cu moşia lui Ghiorghie Carp vel căpitan de
Ropce, ce Să numeşte Zăvădinele, care şi aceasta a fost iarăşi moşie domnească, dată
.danie cu ispisocul răposatului Pătru vodă, din veleatu 7096 <1588> august 20, Iui
Andrei hat(man).
Apoi, viind Ia starea locului şi fiind faţă şi Postolachi Cîrste biv vtori paharnic,
vechilul lui Gheorghi Carp, strîns-au oameni buni şi bătrîni din satul Heciului şi din satul
Căinăreşti, anume: pe preotul loan, om cuvios şi bătrîn de vîrstă, i Apostol Porcos biv
stegar de Heciu, o m bătrîn, i Timofti Uzum, i Petre Topală, i Toader Cioban, om bătrîn, i
î Vasile Hriţco, i Grigoraş Frunză, i Vasile Deliul, i Lupul căpitan, feciorul lui Decusară
căpitan, i Ursachi Topală vornicul de Căinăreşti, o m bătrîn, i pe Ignat Moroşan de acolo,
om bătrîn, i pe loan Rotariu tij de acolo. Pe aceştia întrebîndu-i pentru moşiia Bălţile
cum o ştiu, toţi au răspuns că de cînd sînt ei trăitori şi aşezaţi cu şederea lor la acea parte
de loc, aproape d e 40 ani, aşa au apucat şi aşa ştiu, cum că moşia aceasta, Bălţile, tot
«Ioniţească s-au numit şi domnească este; şi dintr-un început aşa şi de la părinţii lor cum
im i inie pe dînsa stăpînire n-a avut nici din partea boierească, nici răzăşească, nici alţii
M-..ini făr-decît o stăpîne tatarii şi o păşte cu oile şi hergheliile lor pînă acum în vremea
domniei mele, ce am desrădăcinat tatarii şi s-au gonit din ţară. Şi cercetînd numiţii
hotărnici întîi hotarele moşiei Zavadinilor pe din gios alăturea cu moşia Bălţile, cu
preotul şi cu toţi oamenii mai sus arataţi le-au aflat toate deplin după cum sînt arătate la
hotarnica lui Carp, care vin cătră răsărit, şi către miază zi. După aceea au cercetat şi de
cătră miază noapte şi iarăş(i) au aflat piatră hotar de unde au şi început a hotărî, fiind
-nlp de piatră într-o movilă din sus de gura Copăceancăi, despre apus, şi despre ţinutul
1 - -ului, şi de acolo asupra Răutului spre răsărit în muchea Dealului Răutului, deasupra
Mrîmbului, între două movilite, s-au pus iarăşi piatra hotar lîngă drumul ce merge la
rlotm, şi de acolo peste Răut în sas, lîngă o movilă, unde au aflat piatră veche hotar
despre partea Sorocăi, şi de acolo drept spre răsărit într-un podiş, din sus de o movilă
mare, s-au pus iarăşi piatră hotar în podişul din mijlocul deasupra drumului ce merge la
Movilău, pe Valea Flămînzei, şi de acolo drept peste vale tot asupra răsăritului, în
muchea dealului, despre răsărit alăturea cu Zăvădinele, iarăşi a pus piatră hotar
cheotoare într-o moviliţă; de acolo drept muchea dealului în gios pînă în dreptul unei
m> iii mari, au pus piatră hotar, într-o movilă mică despre răsărit, de acolo la vale spre
R"t i, unde iarăş(i) au pus piatră hotar, într-o moviliţă d e j a deal de drumul Sorocăi,
alăturea cu altă movilă; de acolo peste Răut, despre ţinutul laşului, la deal pînă într-o
piatră veche hotar ce s-au aflat într-un pisc din gios de Movila Bobeanului, după cum
adeverează hotarnica lui Carp; şi de acolo muchea dealului la o' movilă ce se numeşte a
Bobeanului, iarăşi au aflat piatră veche hotar căzut(ă) la pămînt deasupra unor aluni, şi
de acolo tot pe deal în gios pînă într-alt hotar vechi în fundul Soloneţului, unde să
împreună hotarul Zevedenilor cu hotarul satului Bilici-Vatav, deasupra Singereilor unde
să întoarce hotarele moşielor lor spre răsărit, fiind piatră chiotoare moşiei Zevedenilor şi
a lui Hîrbu şi a lui Bilici Vatav şi moşiei domneşti; de acolo podişul spre amiază zi pînă
în muchea dealului şi din muchea dealului peste hîrtoape pînă într-o altă piatră hotar
vechi a lui Bilici Vatav, ce scrie într-însa că este a sa, după cum s-a pomenit mai sus,
care piatră este deasupra a trei rădiuri lîngă un drum vechi şi de acolo au purces spre
miază zi peste fundurile Ciulucurilor pe din gios de acele rădiuri pînă la mijlocul unui

621
podiş şi a pus piatră hotar; şi de acolo tot înainte asupra unei movile mari, deasupra
Ciulucului celui Mare, peste nişte văi, şi iarăşi au pus piatră hotar, într-o costişă, îtt faţă |
despre răsărit, d e sus de o movilă mare ce este în muchea dealului, care din sus d e '
movile şi între hotar, sînt şi nişte ponoară, fiind piatra aceasta pusă din gios de nişte
uluci. De acolo să întoarce hotarul în sus asupra apusului pînă unde să întîlneşte în căpiţe»
cu alte moşii. Cu aceste semne au încheiat tot hotarul moşiei Bălţilor domneşti de cătră i
toate moşiele de prin pregiur.
Şi după porunca ce au avut de la domniia mea hotărnicii de mai sus arătaţi ca sa
măsoare moşiia aceasta în curmeziş după cum este obiceiuil, au făcut stînjăn de opt
palme şi după stînjăn au făcut funie odgon de 25 stînjîni, cu care măsurînd moşiia
aceasta în curmeziş s-au aflat două sute douăzeci şi opt odgoane, care fac stînjăni şase
mii patru sute cincizeci şi opt odgoane, iar în lung pînă unde să întîlneşte cu alte moşii.
Această moşie după cum s-a hotărît pe aratarea semnelor ce scrie la hotarnica
boierilor hotărnici, din tot hotarul jumătate de moşie în lungul moşiei parte despre
apus(ul) moşiei în jumătate cu jumătate din apa Răutului parte despre ţinutul laşului,
care vine despre apus, pînă unde să întîlneşte în capite cu alte moşii, de către domnia me"
s-au dat danie şi dăruire dumisale Sandului feciorului lui Panaite negustor şi neamului
său, pentru locul ce s-a luat, care este arătat mai sus.
Mai dînd Sandul şi una sută cincizeci lei, bani gata, la făcutul dughenilor ce sînt să
se facă pe acel loc, care este afierosit spitalului Sfîntului Spiridon. Iar ceialaltă giumătate
de moşie în lungul moşiei, iarăşi din Răut cu jumătate din apa Răutului, parte despre
ţinutul Sorocăi ce este despre răsărit pînă în hotarul moşiei Zevedinilor, ce este a lui
Gheorghe Carp, de cătră domnie m e a s-a dat sfintei mănăstiri Sfîntului Ierarh Spiridon.
ca să-i fie danie şi miluire deosebit de alte mile ce am făcut domnia mea cu această
sfîntă mănăstire mai dinainte.
Şi fiindcă această moşie are pe dînsa şi iaz care vine o parte pe giumătate de moşie
ce s-a dat Sandului şi altă parte iarăşi pe giumătate de moşie ce s-a dat monastirei, acest
iaz cînd vor vre ca să-1 iezască să prindă ruptura la cheltuiala iazărului cît Sandu Panaite,
cît mănăstirea tot într-un chip să de, iar nu unul mai mult şi altul mai puţin. Cum şi
venitul iazului ce va iezi din peşte şi din raci vor înpărţi iarăşi în două, adică un ban unul
un banu altul, şi la toate precum arată în sus va urma atît Sandu Panaite cît şi mănăstirea.
Drept ac6ea dar, prin domnescul hrisov al domniei mele hotărîm şi dăm dintru
această moşie Bălţile, ce este domnesc, pe giumătate după cum s-a aratat mai sus, să aibă a
o stăpîni Sandul Panaite cu tot neamul său cu giumătate de iaz ce are după cum i s-a dat de
domnia mea cu tot locul şi cu tot venitul, pe semnele ce sînt arătate mai sus, pînă într-alte
moşii ca pe a sa dreaptă ocină şi moşie, neclintită şi nestrămutată nici odinioară, în veci.
Asemine şi sfîntă mănăstire va stăpîni cealaltă giumătate de moşie cu giumătate de
iaz, după cum i s-a dat de la domniia mea cu tot locul şi cu tot venitul pe semnele ce sînt
arătate mai sus, pînă în moşiia Zevedinilor, ca pe a sa dreaptă ocină şi moşie neclintită şi
nestrămutată în veci.
Şi poftim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni care vor fi rînduiţi de Domnul
Dumnezeu în urma noastră cu stăpînirea şi domniia ţărei aceştia, ca să întărească cu
domneştile lor hrisoave această danie ce s-au făcut de cătră domnie mea, atît Sandului
Panaite cît şi sfintei mănăstiri, pentru a domniilor sale ce mai de folos şi de laudă
vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este şi credinţa domniei mele, Io Grigore Alexandru Ghica
voievod, şi credinţa a preaiubiţi fiilor domniei mele, Dimitrie voievod, Alexandru

622
{
. v j | şi Iacob voievod, şi credinţa a cinstiţilor şi credincioşilor boierilor celor mari ai
oiiiii mele: d(umnea)lui Manolache Costache vel logăfăt, i d(umnea)lui Ioan Paladi vel
n(ie) de Ţara de Gios, i dum(nea)lui Enachi Costandachi vel vorn(ic) de Ţara de Sus, i
ranea)Iui Ioan Cantacuzino hatţman) i pîrcalab Suceavschii, i dum(nea)lui Dimitrie Suci
piist(eJnic), i dum(nea)lui Constantin Sturza vel spat(ar), i dum(nea)iui lordachi
t Qgsiuchi vel vist(iernic), i dum(nea)lui Vasile Costachi vel ban, i dum(nea)lui Panaiodor
ve j c-;iniiîiar, i dum(nea)lui Manolachi Bogdan vel pah(arnic), i dum(nea)lui Gheorghi
,[.., . vel stolnic, i dum(nea)lui Alexandra vel comis.
Scrisus-au hrisovul acesta în oraşul Iaşi, întru al treilea an a domniei noastre, la
jjjul Je la H(ristos), veleat 1766 iunie 9.
li Grigorie Ghica voievod.
A.JHCRTÂKH KOCTDKH FI 6 A A<M'(O)4>(E)T NPWMHT.

A n. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XXVI/la (orig.) şi b (copie dactilografiată, autentificată) - actul dat de
domn mănăstirii Sf. Spiridon (în prezent originalul lipseşte din pachet) şi Ghibănescu, Ms. Surete, XXVIII, f.
261 (text după orig. din Acta Catargiu de la Cobîînea, Soroea), - actul dat de domn lui Sandul Panaite. Actele
sînt identice şi poartă sigiliul domnesc inelar din 1764, aplicat în cerneală roşie.
Aih. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CX1I/135 a şi b (copie din 1814 şi,
'ijespeetiv. o copie din aceeaşi vreme după precedenta).
EDIŢII: Ghibănescu, Suretei IX, p. 260-266, nr. CVI (orig. după idem, Ms. Surete, XXVIII, f. 261,
îyin Acta Catargiu); idem, Ispisoace, VI2, p. 24-29, nr. I (orig. din Fondul Spiridonie).

1
Aşa în text.

716 1766 iunie 11

boierii de divan judecă pricina dintre Carabet armean şi lordachi Caţichi pentru o casă de
pe Podul Vechi dînd cîştig de cauză celui dintîi.

T Facem ştire că, din luminată poronca preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa
Grigi-t ic Alecsandru Ghica vo(ie)v(o)da, s-au giudecat de faţ(ă), înainte noastră, Carabet
feciorul lui hagi Lohan arman din Iaş(i), şi cu Iurdachi feciorul Iui Ioniţ(ă) Caţichi;
pricina .or într-acestaş(i) chip esti: Carabet armanul au cumpărat o casă cu locul ei, ce
iaqi p. Podul Vechiu, cu zapis din velet 7269, de la Sandul Caţichi şi de la femeia lui,
Mani. ia 350 lei, cari acel Sandul Caţichi au fost unchiu acestui lordachi, şi acmu, acest
loid.it răspunde cum că ace casă n-ar fi vîndut-o unchiul său lui Carabet, ce i-ar fi
:t a lu chirii pentru nişte bani ce i-ar fi fost datoriu.
Iar Carabet ne-au arătat zapesul de cumpărătură casii de la Sandul Caţichi, întru
cari zapis sint iscăliţ(i) cîţ(i)va oameni şi neguţitori. Şi s-au dovedit că Carabet au
f. cumpărat casa de la Sandul Caţichi, iar nu că au luat-o să o ţii cu chirii, dupre cum zice
? lordachi sin lui Caţichi. Şi doVedindu-să pricina într-acestaş(i) chip s-au cunoscut că
lordachi umbla rău şi fără dreptat(e). Şi după dreptat(e), am giudecat: Carabet arman să
aibă a-ş(i) stăpîni ace casă cu bună paci, ca o dreaptă ocină ş(i) cumpărătură ce-i esti. Şi
mai multă supărări să nu-i facă lordachi sin lui loniţ(ă) Caţichi, ce să fii în paci despre
dînsul. Şi după hotărîrea giudecăţii am şi de la noi această cârti de giudecată la mîria lui
Carabet sin lui Lohan arman, ca să-i fii de credenţă. Aceasta înştiinţăm.
Let 1766 iun(ie) 1.1.
Manolachi Costachi vel log(o)f(ăt) <m . p . x
P(a)l(a)di vel vor(nic) «cm.p.x

623
 l a n a c h e Constandache vel vor(nic) <m.p.>.
Const(andin) Sturza vel spat(ar) <m.p.>.
Vasile Costachi vel ban <m.p.>.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10309. Orig., hîrtie difolio (36,4 x 24,4 eni.). tilig^ '
cerneală neagră. • r;{'

717 1766 iunie

i.
Grigorie Alexandru Ghica porunceşte lui Carp vornic de poartă că cerceteze încălcarea ţintarului
moşiei Piscani a mănăstirii Copou de către oamenii din satul vecin Mîrzăşti al lui Manolache clucer

Hw rpMropi'e flAMj5<»NAptf THKA B(OE)K<\\U), Bwx(i'e») MHA(O)CTO'»):;.

r(o)CN(o)AApti 3 T » A \ A H M W A A « B C K W H . Scriem domniia m e a la boieriul nostru Cârpa';

vornic de poartă. îţi f a c e m ştire că domnii mele ne-au dat jalobă Ioachim egum'enul) du
Copou, zicînd că sfîntă mănăstire Copou ari moşie Piscanii, la ţîn(u)t(ul) Iaşi, şi fiindcă1
să hotărăşte alăturea cu Mîrzăştii, moşie cluce(rului) Manolache, au întrat oaminii
dumi(sale) piste stîlpitura v e c h e de ş-au făcut casă, odăi în mijlocul moşii m ă n ă tini
D e care cerşînd dreptate la domniia mea, iată că-ţ(i) scriem: văzîndu cartea domnii
mele să te scoli şi să mergi la numitele moşii şi aducîndu de faţă pe toţi râ/.ăşii si
înpregiuraşii şi fiind de faţ(ă) şi vechilul cluce(rului) Manolachi cu scrisorile pe acea
m o ş i e Mîrzăştii să faci cercetări din scrisorile de a î m b e părţile şi dintr-alte mărturii
dovezi încredinţaţi şi făcînd şi măsură locului moşiilor d u p ă c u m îţ(i) afla cu dreptate, în
frica lui D u m n e d z ă u , să hotărăşti, şi să îndreptezi moşie mănăstirii cu pietri hotară de
cătră moşie î Mîrzăştii î si
» să faci si
• mărturie hotarnică în sămne iscălită d e tini si
> * de toii
>
răzăşii şi alţii ce s-or întîmpla la hotărît ca fiind făcută hotărîtura aceea cu cale s ă i sa
facă numitului egum(en) şi hrisovu domnii mele de întăritură p e n u m i t a moşie.
Iar de nu s-ar odihni vreo part(e) cu hotărîrea şi alegirea de acolo, să le dai zi
soroc să vie dinpreună cu mărturie la Divan.
Aceasta scriem.
1766 iunie 16.
Ilpa'HHT ? AWR(<>)4>(FC-)T.

< P e verso, m a i multe însemnări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea>: 1)

1766 iuni 16; 2) 1766 iuni 17 (sic); 3) N. 11; N. 12; 5) Carte gos(pod) de Piţcani; 6)
FjTHropi'a AjieâaHgpa Kmca (sic!) BouBoga nopyNKa i m o 6H xornapnnH RIHCKÂHH':

7) < N r . > 11; Carte g(o)spod pentru să să aleagă şi să s(e) hotărască satul Piscani <tradus
în greceşte>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală, neclar.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 251-252, nr. 441 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (32,1 J
21,9 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 446).
1
Porunca lui Gligorie Alexandru Ghica voievod pentru hotărnicit Piscanii.

718 1766 iunie 17

Miron, fiul lui Darie Butuc din Dîngeni, ia arvună 10 lei de la Simion Coroi căpitan pentri
un loc ce urmează să i-1 vîndă cu 25 de lei, pe Uliţa Hagioaiei.

Adică eu, M i r o n sîn Darie Butuc ot Dîngeni, dat-am zapisul mieu la mîna
dum(nealui) giupîn(u)lui Sîmion Coroiu căp(i)t(an), să să ştie că avînd noi un loc de

624
^s(ă) aici, în tîrgul Ieşii, lîngă cas(ă)li dum(nealui), pe Uliţa Hagioaie, şi netrebuindu-ni
DOOÎ acel loc, l-am scos vînz(ă)tor. Şi neîncăpînd alţîi ca să-1 cumpiri, fiind dum(nealui)
rg2ăş l-am întrebat pe dum(nealui) de va să-1 cumpiri; dum(nealui) au răspunsu că casăli
nu sînt a dum(nealui), ci sînt a frat(e)lui dum(nealui), Antohi Corăiu căp(i)t(an), şi pără
a veni dum(nealui) să fiu îngăduitor. Şi am făcut tocmală cu locul 25 lei preţul loc(u)lui.
gi acmu mi-au dat dum(nealui) 10 lei ban(i) păr(ă) a vini dum(nealui) căp(i)t(anul)
Antohi Coroiu. Şi fiind dumisali locul trebuitor şi vrînd să-1 cumpir(e), să-m(i) mai de şi
cei 15 Iei, ca să-m(i) împlinească 25 lei. Iar nefiind trebuitor, eu să aibu a-mi vinde locul
altora cui aş găs(i). Şi vînzînd locul, atunci să-i dau dumisali acei zăci lei ci mi-au dat
grvonă, iar păr(ă) n-oi vinde locul dum(isale) să nu mă supir(e). Şi la aceast(ă) aş(ă)zare
a noastră s-au întîmplat şi alţ(i) boier(i), car(e) s-au şi iscălit. Şi, pentru mai adivărat(ă)
credinţa, am pus degetul mai gios.
1766 iun(ie) 17.
Eu, Miron 1 sîn Dari(e') Butuc, am luat banii din mîna dum(nealui) căp(i)tanul
Sîm(i)on Coroiu.
Vasile, martori (?).
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vrerne>: Zapisul lui Miron sîn Dări Butuc.
<Din sec. XIX>: No. 13.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXVIII/2. Orig., hîrtie difolio (21 x 14,5 cm.), filigran, rupt, pătat,
cerneală neagră.

1
Amprentă digitală.

719 1766 iunie 17

Grigorie Alexandru Ghica voievod întăreşte anaforaua boierilor de divan care au judecat
pricina dintre Vasile Potoracu şi Ioniţă Slănină negustor pentru un loc de casă din sus de Uliţa
Hagioaiei, dînd cîştig de cauză celui din urmă.

IIW FpMropi'e F Î A E Â ^ M A P V T H K A B ( O 6 ) B ( O ) A ( A ) , B ( O ) A « C I E I O ) M ( M ) A ( O ) C T G K > ) ,

r(o)cn(o)AApi> 3 C M A H M W A A A B C K O H . După cercetare şi giudecata dum(nealor) veliţilor
boiari tot neodihnindu-se numitul Vasile Potoracu şi de isnoavă dînd jalobă domniei
mele cerşindu-şi dreptate, am poroncit domniia mea de s-au scos şi la divan înainte
domniei mele şi stînd şi însum(i) domniia mea dinpreună cu tot Sfat(ul) nostru de am
:ercetat giudecata aceasta, am găsit că bine şi cu dreptate au giudecat dum(nealor) veliţii
joiari, iar Vasile Potoracu dovedindu-să că toate pîrile şi jalobele lui sint făr-de cale şi
înpotriva dreptăţii, s-au dat rămas din toată giudecata şi hotărîm: Ioniţi Slănină să-şi
ităpînească tot locul cu bună pace, numai cu toate aceste pentru ca să nu rămîie numitul
Vasile de tot neînpărtinit la acel loc, să-i dea Ioniţi Slănină 20 lei şi să-şi stăpînească
locul, întărindu-se anaforaoa aceasta şi cu pecete domniei mele.
1766 iun(ie) 17'.
Preînălţate doamne,
t Din luminată poroncă mării tale am luat sama între Ioniţi Slănină cupeţu cu
Vasile Potoracu, ficiorul Marii Potorăcesi din Botăşani. Pricina lor într-acest chip iaste:
Vast î )le Potoracu au jăluit măriii tale, zicînd cum că avînd el un loc de casă aice în Ieşi
de ia moş(ul) lui, Adriian Potoracu, în mahalaoa Muntenimii, din vale de Sfeti
Theodir(i), din sus de Uliţa Agioaia, zicînd că şi casa moşului său au fost pe acel loc şi
zicînd el că din ardire focului ce au arsu Tîrgul de Sus au arsu şi casa acie a lui Andriiu

625
Potoracu, moşul lui. Şi rămînînd locul acela pustiiu i I-au cuprins cu îngrăditurile hjj J
nifiind nimi din neam(ul) lui Potoracu a-i ste pricină, şi l-au stăpînit tatul lui loniţi pînă
la moartea lui, cum şi el pîn-acmu ş-au scos Vas(i)le sîn Potoracu şi o carte de giudecată
din let 1765 de la dum(ntealui) Ştefan Roset biv vel logof(ă)t i de la dum(nealui) vor(me)!
lanache Costandachi, întru care scrie că au avut giudecată Mărie Potoroceasa, muma lui
Vas(i)le, cu loniţi Slănină cupeţ pentru locul acela şi nefiind la loniţi Slănină nici c 1
scrisoare, atunce să răspunze după mărturie mahalagiilor, ce au mărturisit că au antic?!
p e Adriian Potorac, moşul lui Vas(i)Ie, şezătorul într-o casă pe acel loc, s-au dat atunce
p e numitul loniţi Slănină rămas din giudecata acelor numiţi boieri şi s-au luat o bucată
de loc dintre pivniţi şi dintre cas(e)le părintelui său cele vechi, cît au mărturisit
mah(a)Iagiii că au ţînut locul cas(e)lor lor, acelui Potoracu.
Şi au mai arătat Vas(i)le Potorac şi o hotarnică pe locul acela, din let 7274 de la
Tuduri Lupul vornecul de poartă, în care scrie că după giudecată au şi hotărît ace bucată
de loc cît au ţinut casa acelui Potoracu, şi arată acestu Potoracu că loniţi Slănină piste
giudecata ce au avut au vîndut casăle sale şi cu bucata lui ace de locu; fiind faţi şi loniţi
Slănină l-am întrebat ce are să răspunză şi di vreme că locul acela i s-au dat cu
giudecată, de ce i l-au vîndut. El au răspuns că locul acela iaste tot de un loc al cas(e)lor
şi î-au stăpînit tată-său, cum şi el, şi este dreptu al său.
Ş-am trimes de au adus zapisele de unde era puse zălog şi s-au aflat la numitţul)
Slănină un zapis din let 7239, de la un Gavril starostele, ce scrie că Costandin ficiorul lui
Gavril staroste au vîndut o dugheană cu pivniţă şi cu locul ei, pe Podul Agioaiei ot
Muntenime, şi arată că merge drumul la deal pîn-în drumu dinainte bisericei lui Sfeti
Theodor(i), această dugheană şi cu locul ei au vîndut-o lui Manole, drept 180 lei.
Şi au arătat tij loniţi Slănin(ă) ispisoc de la răposatul Grigorie Ghica vodă, din let
7246, ce scrie că Manole acela scoţind dugheana acie şi pivniţa d a vînzare> 2 au luat-o
Costandin Slănină, tatul lui loniţi, fiind el răzeş locului acelui, cu giudecata măriei sale,-
şi i-au dat Slănină 460 lei pe dughean(ă) i pe loc, după cum mai pre iargu arată ispisocul
ce este la Slănină şi au mai arătat Slănină de la răposat(ul) log(o)f(ă)t Radu Racoviţă o
carte de giudecată ce este din let 7265, ce scrie că sîngur logofăt(ul) Răducan au fost la
acele locuri de au cercetat şi au măsurat locul a noaî dugheni pe din dos şi le-au îndreptat
ca şi pe altile ce sînt în rîndiil acela.
Şi au mai arătat numit(ul) cupeţ loniţi Slănin(ă) şi o măturie hotarnică ce este iar
din let 7269 de la Ştefan Popăscul i Tănase Meleghe i Ioan Meleghe vornicii de poartă şi
de la alţii ce sînt numiţi în hotarnică, în care scrie că după semnile dum(nealni) val
logof(ătultii) au pus pietri hotară. La cari socotind noi că atunce la hotarit să ni să â
făcut vreo strîmbătati acestui Potoracu, să-i cuprinză şi locul lui acolo, ne-am răc- at şi
însuşi noi de-am mersu la acel locu de am cercetat şi am văzut stare locului; am & !.<« ca
după cum umblă locurile la alte dugheni din dos, asemeni urmează şi merge şt local
acesta şi n-ari unde să fi încăput acel Potoracu ca s(ă) aibă şi el loc de cas(ă) acolo din
dos(ul) dughenelor.
Am zis lui Potorac să~şi aducă mărturii lui acei de faţi înainte noastră; el aU a<L s pe
doi oameni bătrîni, anume pe un Gavril Costache monah i Ioan sucmănari >i; f
întrebîndu-se de noi cum ştiu ei pentru locul acela, ei întîi au arătat că sînt vechi mahalagii
acolo şi ştiu că au avut Andriaş Potoracu, moşul lui Vas(i)le, casă acolo şi locul au fost a
lui. Fiind de faţi şi preosvinţie sa părintele mitropolit, le-am zis acelor numiţi maluri;
lua-or cu sufletele lor şi primi-or blăstămul părintelui mitropolitului cum că ştiu că 1 >ctil
undi au fost casa' acelui Potorac au fost al lui, şi ei n-au priimit, zicînd că pentru cas(ă) o
ştiu că au fost a lui Potoracu iar locul nu-1 ştiu că au fostu a lui, au că n-au fostu.

626
 : La cari stînd noi de le-am luatu-le sama la toate zilele lor şi fiind pricina cum s-au
.-pătat mai sus, după dreptate am giudecat: Ioniţi Slănină cupeţul pe ispisoc(ul) vechi
^să-si stăpînească tot locul acela cu bună pace, din senini în semni, cum îi arată hotarnica
Isi sa nu aibă nici o supărare despre acestu Vasile, neam(ul) lui Potorac, de vreme ce să
cunoaşte la aceasta că de au avut casă acolo acel Potorac au fostu pe locul lui Slănină şi
după c e a u a r s u Tîrgul de Sus şi au arsu şi casa acie nu l-au mai îngăduit Slănină, tatul
; juj Ioniţă, să-şi mai facă casă acolo, ce ş-au îngrădit locul, noi, milostive doamne, după a
noastre cunoştinţi şi pe scrisori ce ne-au arătat, şi după cum am văzut şi starea locului,
aşe socotim că este dreptate şi înştiinţăm pe mărie ta, iar hotărîre ce săvîrşit(ă) rămîne la
mila măriei tale.
1766 iuni(e) 15.
Pre plecaţi slujile măriei tale: Manolachi Costachi vel logofăt <m.p.>; Paladi vel
vornic < m . p > ; lanache Costandachi vel vornic <m.p.>; Vasile Costache vel ban c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXXIV/222. Orig., hîrtie difolio
(32,4 x 22,1 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.

' Sigiliu domnesc inelar.

2
Omis în orig.

720 1766 iunie 21

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de lîngă Tîrgul Boilor dăruit
de Ioan Theodor cCalimah> voievod Sandei medelnieereasa.
f Din luminată poronca preînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigori
Alexandru Ghica voievoda ne-au orînduit dumnealui Anastas(e) Ramadan vel agă ca să
mergem la un loc de danie ce au fiii răposaţii Sandii medelniceroaie din locul domnescu
de ia mărie sa Ioan Theodor voievoda de laturea Tîrgului Boilor despre Copou, la cîmpu,
care locu este slobod făr-de casă, dară fiindcă au mai avut danie din locul gospod, tot de
la măriia sa Ioan Teodor vodă, şi dumnealui vornic Andrumachi şi dumneaei
jicniccroaie Mariia în mahalaoa Muntenimii de Mijloc şi a Muntenimii de Sus, care acel
locu de danie era mai de înainte cuprinsu cu case şi după hrisoavele de danie ce avea
numiţii boieri pe acel locu, făce supărare acelor cu casele, ca să le ia bezmăn de casă;
pentru care pricină jăluind acei cu casele mării sale, lui vodă, pentru supărarea ce tragu
cu daniia ce au făcut măriia sa Ioan vodă şi cercetîndu mărie sa daniia numiţilor boieri şi
văzînd u măriia sa că daniia aceea este înspre supărare lăcuitorilor carii să află trăitori cu
casa ;;<. olo, iar nu înspre folos şi fiind un lucru de stricăciune, n-au suferit măriia sa, ca
să se supere acei săraci ce le-au cuprinsu casele lor în danie şi le-au dat măriia sa
luminată cartea mării sale de volnicie, ca oricîţi lăcuitori or fi cuprinsă casăle lor
într-acele danii, să aibă a-şi stăpîni casăle lor cu tot locul cît îl au cuprinsu în ogrăzile lor
ş: nime întru nimică să nu-i supere cu bezmăn de casă sau or(i) cu ce fel. Şi petrile ce
s-au ptis, cîndu s-au dat acele danii, să nu se ţină în samă.
Şi cu această pricină s-au sculat un Toader săman hătmănesc şi în tăriia lui au
mersu şi au urzit casă pe locul Sandii medelniceroaie ş-au îngrădit păreţii şi au coperit-o
pe giumătate zicîndu cum că are voie de la măriia sa vodă, prin carte ce s-au arătat mai
Sus, ca oricît locu va cuprinde cu casa, să-1 stăpînească cu pace şi cu acest chipu au zidit
casa şi s-au îndemnat şi alţii a-şi prinde locuri de casă, dar casă pîră acum n-au făcut,
anume: Grigoraş siman hăt(mănesc), şi Vasile armăşel, şi David birnicu, şi Neculai
bimicu şi Ştefan Dorobăţ mazil.

627
 Deci fiind aceştia toţi de faţă, am chemat şi pe alţi mahalagii ce sîntu acolo la
margine tîrgului, anume pe Costantin Gage copil în casă, şi pe Neculai cel mure copil în
casă, şi pe Ştefan Torcescul copil în casă, şi pe Ioristu monah, şi pe Costantin vâtăjelul si
aşa fiindu cu toţii faţă le-am cetit ispisocul de daniie ce are Sanda medelniceroaie si-aj^î
cetit şi carte mării sale lui vodă ce au mahalagii ce scrie pentru daniia ce are dum(ncalui)
vor(nicul) Andrunachi şi-a jicniceroaiei Marii şi nepomenind nimică de locul Sandii
medelniceroaie, i-am întrebat ce au să mai răspundă. Şi ei altu cuvîntu de răspunsu n-aii
mai avut, fără cît au zis că ei aiurea nu au locu ca să-şi facă casă şi osăbit au arătat
pricin(ă) cum ar fi loc mai mult cuprinsu decît scrie în ispisocul de daniie.
Şi la aceasta am făcut stînjen de opt palme g(o)s(po)d şi am măsurat locul din
piatra ce s-au pus întîi cîndu s-au hotărît locul şi în sus alăturea cu drumul ce merge Ia
Copou şi pîră în piatra ce s-au pus hotaru am aflat 100 de stînjini, după cum scrii
hrisovul; şi am măsurat locul şi alăturea cu margine tîrgului, din piatră în piatră, şi am
aflat 141 stînjeni din care scoţîndu-să 8 stînjeni ce scrie în ispisocu că s-au lăsat drumu,
mai rămîn 133 de stînjini, dar la ispisoc scrie numai 120 de stînjeni ace măsură şi trecu
13 stînjeni mai mult piste ispisocu; şi au mai arătat pricină mahalagii cum că copii
Sandii medelniceroaie împărţindu acest locu pe fraţi vor să-şi îngrădească fieştecari
partea lui şi li se închide locul de nu au drum să iasă afară. Şi la acesta singuri copii
medelniceroaie s-au priimit înainte noastră să lase drum pintre locurile ce ş-au împărţit
ei ca să iasă mahalagii cu carele afară şi să lase şi hudiţă de mersu la biserică, la 40 de
Mucenici, măcară că este hudiţă şi pe din dos de mersu mahalagii<lor> la biserică, dar
s-au întinsu unii din mahalagii şi mai au cuprins-o cu ogrăzile. Şi de var 1 fi[i] poroncă
mării sale că să s(e) deschidă fiindu că este trebuinţă de a fi uliţă pe acolo de mersu cu
care cu lemne şi cu altele ce sîntu trebuitoare mahalagiilor şi, după cercetarea ce-am
făcut, am făcut şi de la noi această mărturiie a noastră la mîna copiilor Sandii
medelniceroaie întru care am pus şi pecetea Porţii domnului şi am iscălit.
1766 iunie 21.
Carpu vornic de poartă c m . p . x
Ion Cordul vornec c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIX/31. Orig., hîrtie difolie
(30,3 x 21,4 pm.), filigran, cerneală neagră, sigiiiul rotund (3 cm. în diam.), din 1718, ai Poiţn domneşti,
avînd de o parte şi de alta a unei cruci slovele: n - n / t l l - p i t (P(e)ce(tea) P(or)ţ(ii), iar dedesubt, cu t< re atahe.
anul 1718.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (re/.),

1
Aşa în orijji, formă veche a auxiliarului modului optativ,

721 1766 (7274) iunie laşi

Darie vornic d e B u c i u m i , soţia sa, Catrina, şi fiii lor vînd lui Ioniţă Hermeziu t J u ns al
doilea o vie cu livadă, cramă, casă cu cămară, trei căzi, o călcătoare şi un ciubăr o Dealul
Coroiului, pe moşia mănăstirii Socola, cu 3 2 0 de lei, bani gata.
f Adecă eu, Darie vornicul de la Buciumi, şi cu soţul meu, Catrina, şi cu fiii noştri
făcut-am [zapisul] 1 acestu adevăratu zapisul nostru la mîna dumisale cuconului Ioniţă
Hermeziu vtori cămăraşu, precum să s(e) ştie că noi, de nime siliţi, nici asupriţi, te diit
bunăvoia noastră, i-am vîndut dumisal(e) doî pogoane şi trii firte de vie şi cu livadă di f«®i
şi cu cramă şi cas(ă) cu căinară şi cu trei cădzi şi o călcătoare şi un ciubăr ce sint pe Dealul
Curoiului pe moşie mănăstirii Socolii, ce să hotărăscu în hatul din sus cu vie Iui /MIOÎH

628
 ungurul, iar din gios cu vie lui Gavril tălpălariul, iar în capete, di la deal, cu viia dumisal(e)
jjii Costantin Feştilă ot vist(ierie), care vii mi-au fostu şi mie cumpărătură di la Lazor arman
s i dc Ia
ion
Leca, precum arată zapisăl(e) vechi ce le-am datu la mîna dum(i)sal(e) acest(e)
ţjj, 2 pogoane trii hirte, cu livadă, cu casă, cu vasă, ce s-au scris mai susu, le-am vîndutu
^oidumisal(e) dreptu trei sute şi doîdzăci di lei, bani gata. Şi ne-au făcut dumn(ea)lui plată
^ l i n ( â ) toţi aceşti bani de mai sus scrişi în mîna noastră. Deci, să fie dumisal(e) drept(ă)
^cin(ă) şi moşii în veci. Şi nime alţii şă n-aibă treabă.
Şi în tocmala noastră, la vîndzare, s-au întîmplatu boiari şi oameni de curte şi
jjzăşi, carii, vădzindu din bunăvoie vîndzare şi plată deplin(ă) în mîna noastră, toţi s-au
fscălitu mai gios. Şi noi încă pentru mai întemeietă credinţă ne-am pus degetil(e) ca să
fie de bună credinţă. Şi să aibă a-şi face dumn(ea)lui şi ispisocu g(o)sp(o)du di întăritură
pe acestu adcvăratu şi încredinţam zapis al nostru.
© Y Mc. Bl. A€T(O) x3C0A JONH /U
Eu. Darie vornicu ot Buciumi, înpreună cu soţul meu, Catrina, şi cu fiii noştri am
vîndutu şi am pus degetU(e) cu mîna noastră 2 .
Eu, Ştefan, cumnat lui Darie vornic martur 3 .
Eu, Ioniţă vornicu ot Buciumi, mart(o)r\
Eu. Neculai Bădărău ot Buciumi, mart(o)r 3 .
Eu, Andrii ungur ot Buciomi, martor şi răzeş <m.p.>.. , 4 .
Eu, Chiriiac căp(i)t(a)n, văr primare vînzătoriului, martur 3 .
Eu, Gavril tălpălar, răzăş şi martur 3 .
Eu, Simion Cheşco uricar, am scris zapisul cu dzisa vîndzătorilor şi sint şi martur.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/63. Orig., hîrtie difolio (34,8 x
12, • ; m.), filigran, cerneală neagră, şapte amprente digitale.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 43, col. II (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în
.1,un Neculce", fasc! 6 (1927), p. 314 (rez.).

1
Cuvînt scris şi şters de aceeaşi mînă.
:
Două amprente digitale.
Amprentă digitală.
4
O semnătură armenească.

722 1766 iulie 13

Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă orăşenilor din Muntenimea de Sus şi
Muntenimea de Mijloc dreptul de a-şi stăpîni locurile din aceste mahalale ca şi mai înainte fără a
plăti bezmen.

Hw rpHrwpi'E ffAeâwAptf T U N A B(OE)BWAU), B O ^ O ' e i o ) M(H)A(O)CTCHO),

r(oc)iKvvtp'u 3€MAH MWAAABCKOH. Pentru această pricin(ă), de vrem(e) că acest(e) 2
mahalali au deosăbit cart(ea) domnii meii, cari pe largu arat(ă) cum şi în ce chip să să
umiez(e), nu vă mai trebui alt ce s(ă) urmezi după cart(ea) ce aveţi, stăpînindu-să locul
eu bun(ă) paci ca şi pără acmu. Şi am întărit şi cu pecet(ea) domniei mel(e) 1 .
1766 iul(ie)13.
Preînăltate doamne,
t Din luminat(a) poronca mării tale am luat sama jalbei ce au dat către măria ta
mahalagii din Muntenimea de Sus şi mahalagii din Muntenimea de Mijloc cum că ei
fiind oroşani trăiescu din moşi şi stremoşii lor cu cas(e), cu grădini şi cu livezile lor, pe

629
locui arătat mai sus, fiind loc g(os)p(o)d, dar în zîlele mării sale Ioan Theodor \ (oie)vo^
dîndu danie locul acestor mahalale dum(nealui) vornicului Andronache cît şi dumţneuli
Mărie jîcniceroaie, pe care loc l-au fost stîlpit şi cu pi<e>tri hotar şi începus(e) a supâra
p6 mahalagii cerîndu-le şi bezmănul locului. Şi în anii trecuţţi), la leat 1764, dînd
numiţii mahalagii jalbă mării tale cum' că sînt supăraţ(i) cu bezmănul; şi socotind măriia
ta că cu' acele danii şi afierosire aduc supărare şi neodibnă lăcuitorilor şi pentru ca să ;
rămîie locuitorii odihniţ(i), li s-au dat mahalagiilor luminat(ă) cartea mării ude cu
iscălituri, hotărînd ca fieştecare dintr-înşi să-ş(i) stăpînească casa lui cu tot locui, cu
grădin(i), cu livezî şi cu ce or avea, precum şi înnainte, şi mai multu să nu fie supăialfii
cu bezmănul, nici despre dum(nealui) vor(nicul) Andronache, nici despre dum(ntaei)
Mariia jîc(nicereasa) şi acele pietri hotar ce să vor fi pus pă locul acestor mahalale de
acel cu daniile în sam(ă) să nu s(ă) ţîie. Acmu mahalagii răspundu cum că acele pietri
hotar nu s-au scos nici pîn(ă) acum şi fiindcă au rămas nescoas(e) le-ar fi făcînd iarăs(i)
supărare pentru bezmenul locului, la care fiind şi dum(nealui) vor(nicul) Andronache de
faţă, au răspuns că nimini de atuncea pentru bezmen nu le-au zis nici le c€re nimica. Iar
mahalagii au răspunsu că le au spus alţîi cum că vor să le ceie bezmănul locului şi
cererea lor iaste sa s(e) să scoat(ă) acele pietri hotar, ca s(ă) nu-i mai supere vreodatfăj.
cu bezmenul locului, ci să rămîie odihniţî.
Ci noi, măriia ta, după cum am adeverit pricina, înştiinţăm pă măriia ta şi hotărîrea
rămîne la preaînalt(ă) înţălepciunea mării tale.
1766 iul(ie) 3.
Preaplecaţ(i), slugile mării tale:
Manolachi vel log(o)f(ă)t crn.p.x
Paladi vel vor(nic) <m.p.>.
Ianachi Costandachi vel vor(nic) <m.p.>.
Costandin Sturza vel spat(ar) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond bibi. Acad. Rom.,Documente istorice, CXLIII/134. Orig., hîrtie (30,2 x 20
cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, neclar.

EDIŢII: Codrescu, Uricariul, voi. XXII, p. 357-359 (orig.).

• Ş
1
Sigiliu domnesc inelar.

723 1766 iulie 16

Grigorie Alexandru Ghica voievod porunceşte unor boieri să meargă la biserica Sfîntul
Nicolae din Muntenimea de Mijloc şi să facă hotarnica locului acesteia.
HWH RPWREPHE FL<\EÂAHAPTF THKA B(o6)EWA<», EwxCf'e») M(H)A(O)CTY»,
KcOcrioAapOO 3T»MAM MOAAABCKOH. Dum(ncata) şat(rar) Costandin Gîndul i dum(neata)
pit(ar) Neculai Cog(ălniceanu) i Carpu vor(nic) de poartă, adunîndu-vă la un loc, si
mergeţ(i) la biserica Svîntului Nicolai de la Muntenime de Mijlocu şi să strîngeţi oameni
bătrîni mahalagii şi să alegeţi atît locul bisericii cît şi uliţili pe unde vor fi umblat din
vechiu; şi de vor fi apucat cineva a întră cu îngrăditura atît în locul bisericii cît şi uliţile de
or fi îngrădit să le tăiaţi gardur(i)le şi zăplajii şi să deschideţi locul bisericii cum şi uliţele.
Şi după cum veţi găsi cu cale şi cu dreptate în frică lui Dumnezău să faceţ(i)
hotarnică atît pentru locul bisericii cum şi pentru uliţa pe unde au fost şi cum le-aţi ales
să umble. Aceasta poruncim. însă pără în trei zile să ia sfîrşit âceast(ă) treabă.

630
 L(ea)t 1766 iul(ie) 16.
I1JK>M(H)T 6€A AOR(o)4>(e)T.
\rh. St. Iaşi, Documente, DCCXCIII/2. Orig., hîrtie difolio (208,8 x 10 cm.), filigran, cerneală
niip > domnesc inelar, octogona) (1,9 x. 1,7 cm.), aplicat în cerneală roşie, neclar.

724 1766 iulie 23

1 /tgorie Alexandru Ghica voievod hotărăşte ca fiii Sandei Aslănoaia să-şi stăpînească locul
- • stînjeni de la marginea tîrgului restituind însă lui Toader seiman cheltuiala casei făcute
:"5fă dirf pe acest loc.

Hw rpHropVe fîAe|l<îNApk' F u m u(oe)BU>A<A, EoxCYe») M(H)A(O)CTY»,

r(®)cnf- lA^pii '1-KMAH A\WAA<JBCKU>h. De vr6me ce aceşti 120 stînj(en)i de loc sîntu
daţi ci nrisov(ul) domniei sale loan Theodor v(oie)vod danie copiilor mcdelniceroai
Sandi- '„slănoai şi iaste loc sterpu să aibă a-1 stăpîni cu bună pace. Şi acel Toader
sâmai- e au făcut cas(ă) şi nu au isprăvit-o iar şi alţi de vor fi făcut ceva şi pe acest loc
cu v c . - i d de poartă şi cu meşteri să s(e) preţăluiască şi să-şi iai banii şi să dea pace
locuit.! ^cestuia întăridu-s(e) anaforaua aceasta şi cu a domni(ei) mele pecete.
1766 M i e 23. ' ' '
Preînălţate doamne,
Den luminată porunca măriei tale am fost orînduit ca să mărg să cercetezu un loc ce
avea feciorii răposaţii Sandei medelniceresei, care loc îi era de danie de la măriia sa Ion
Theodor v(oie)v(o)d, dat cu hrisov şi loc slobod fără de casă la cîmpu de laturea tîrgului,
itînjini 120. Şi văzînd locul acesta, am luat din porunca mării tale şi doi vornici de poartă,
pe Carpu vornic şi pe Ion Gordul vor(ni)c, de au măsurat acel loc cu stînjen g(o)s(po)d şi
i-au aflat stînjeni 141, care dintr-aeeştiia scoţînd stînjeni 133, dar în hrisov scria numai
itinjini 120 şi trecu mai mult stînjeni 13, care pentru aceşti stînjeni 13 ce trec mai mult şi nu
sînt arătaţi în hrisov s-au priimit feciori Sandei medelneceresii cu voia mahalagiilor ca să
.ase slobod loc să fie pentru drum de mersu cu carăle afară şi osăbit să lase şi hudiţă de
mărsu la beserică. Iar pentru un Toader săiman hăt(mănesc), carile în tăriia sa au mărsu
peste voia feciorilor Sandei med(elnicerease)i de şi-au făcut casă, care casă nu est(e) gata ci
numai îngrădită şi acoperită pe jumătate, pe locul acesta s-au întrebat cu ce pricin(ă) au
facut-o peste voia numiţilor feciori. El au răspunsu cum că au văzut o luminată carte a
măriei tale ce porunciia pentru alt loc, cu case vechi făcute pe dînsul; şi era dat danie tot
de la măriia sa Ion Theodor v(oie)v(o)d dumnealui vo(rni)c(ului) Andronache şi
dum(neâe)i jicniceresei Marii, pe care case le cerea dumnealor băzmăn; şi cunoscîndu-să
că est(e) un lucru de supărare lăcuitorilor, pentru aceea li s-au hotărît cu carte(a) măriei
tale ca să nu fie sup(ă)raţi de bezmăn toţi ce au casele lor făcute pe acel loc.
Iar pentru locul Sandei medelniceresei, fiindcă i-au rămas doi feciori şi o fată, abia
Ie este să le ajungă lor acest loc, stînjeni 120, pentru casele lor. Şi pentru că Toader
săimanul în tăriia lui au mărsu acum de ş-au făcut casă nouă pe acest loc, am socotit să-i
întoarcă feciorii Sandei medelniceresei toată cheltuiala cît să va afla că au făcut cu casa
sa, să nu rămîie păgubaş, pe cum şi alţii nimea într-aceşti stînjeni 120 să fie volnici a să
întinde să-ş(i) facă casă, de vreme ce numai de cîte trei fraţi est(e) acest loc după cum
mai pre larg se vede şi în mărturiia vornicilor de poartă, iar cea desăvîrşită hotărîre
rămîne la preaînălţimea ta.
Iunie 21 d(i)ni 1766.

631
 Preaplecat(ă) sluga mări(ei) tale.
Anastase vel agă <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIX/32. Orig., hîrtie difeii.-. (-.ţ -ţ i
21,3 crri.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 323 (rez.).

725 1766 iulie 26

G r i g o r i e Alexandru Ghica v o i e v o d porunceşte egumenului de la mănăstirea Agapia să vină"
la Iaşi cjj actele moşiei Chipereşti, unde urmează a se face o postăvărie.

Hw rpHFOpi'e ffAH^AHApV PHKA, B(06)BWA(<») B(c>)>K(VeiO) (VtHA(o)cTV»>

R(OC)NOAAPTI. 3EMAM MoAAABCKWH.Scriem domniia me la rugătoriul nostru, sfinţiia ta
igum(ene) de Ia Agapiia, sănătate! îţi facem ştire pentru moşiia Chipereştii, ce are
măn(ă)stire Agapiia aice lîngă Iaşi, care moşie fiind trebuitoare, pentru trebuinta
postăvării ce să face, iată îţi poruncim domniia me, îndată ce vei lua carte domnie melc
să te scolii să vii aice luînd împreună şi scrisorile, i hotarnicile toate ce vei fi avind pe
această moşie şi, viind aice, vom pune domniâ me la cale fără paguba mănăstirii, numai
îndată să vii, nimic zăbavă să nu faci. Aceasta scriem.
1766 iul(ie) 26.

<Pe verso-ul filei a doua, adresa>: La rugătoriul nostru, igum(enul) de la

măn(ă)stire Agapie, să să dea.
<De altă mînă, din aceeaşi vreme>: Chipereştii.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, IV/20. Orig., hîrtie difolio (28 x 19,5 cm.), filigran, cerneală neagă,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,7 cm.), din 1764, aplicat în ceară roşie la închiderea piicâturii,
stricat.

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1930), p. 178, nr. CXLI (orig.); Gh;
Băileanu ş.a., Istoricul spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 64 (fragment).

726 1766 iulie 29

Grigorie Alexandru Ghica v o i e v o d îl împuterniceşte pe egumenul mănăstirii Bîrnova să ia
dijma de la sătenii din Lunca Bîrnovei, Găureni, Todirel, Piciorul Lupului, Ciurea şi Ciurbeşti,
care vor presta şi 1 2 zile de boieresc pe an.

f H W rpHropi'e rfAii^DHAPV F H K A , B ( © 6 ) B © A < » , E W A S C V E » ) M H A ( O ) C T G » ) ,

r(oc)n(o)A<rfe 3 6 M A H M W A A A B C K W M . Dat-am carte domnii mele cuvios rugătorului
nostru Ignatie egumen de la mănăstirea Bîrnova, ca să aibă a-ş(i) lua venitul do pe
moşiile mănăstirii di pe Lunca Bîrnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului,
din Ciurea, de pe Ciurbeşti, ot ţinut(ul) Ieş(i), din ţarini, din toate- sămănăturile, din!
fînaţe, din pomeţi, din vii, din prisăci cu stupi din 50 unul, iar fiindu mai puţini, să ia cîte
o para de stupu şi dintr-altile din toate, pe obiceiu, cum şi din grădini cu legumi din care
vor ave de vînzard de alişverişul lor, să ia dijma obicinuită, iar care or fi numai de hrana
casăi lor, să nu ia.
Şi tot omul g(o)sp(o)dar de pe numitele moşii să aibă a lucra mănăstirii de
boierescu pe an acele 12 zile la vreme rînduită, după hotărîre testamentului ce s-au
rînduit prin ponturi cum şi pentru crîşme, di pe numitile moşii, cîndu n-a ave vin băutura

632
 Aia .istire de vînzară în crîşme, atunce să vînză şi sătenii şi dijma, venitul moşii, adecă
;jeli de bute şi pol leu de polobocu ce s-ar vinde să de la mănăstire. Şi de la carii săteni
lăsa să nU lucreză acele 12 zile pe anu, ca să de bani, să le ia cîte 2 lei de gospodar
., trii lucrul zilelor. Pentru care poruncimu domnie m e dumi(tale) is(pravnice) de ţinut,
jL s-ar arăta vreunii împotrivitori a nu-şi da venitul moşiilor, să-i supui să urmeze la
toati. după hotărîrea ponturilor, împlinindu şi venitul moşiilor păr-la cel puţinu, ca să nu
s ( ă, păgubască mănăstirea, de venitul moşiilor sali. Aceasta poroncim.
1766 iul(ie) 29.
IlpWMMT B6A AWr(o)4k(e)T.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Bîrnova, 111/12. Orig., hîrtie difolio (29,7 x 21,1 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,7 cm.), din 1764, aplicat în cerneală roşie, incomplet
imprimat.
Idem. Ms. nr. 646, f. 18 v., nr. 18 (copie în condica m-rii Bîrnova scrisă de Costantin Polimaz logofăt
ţn 1796 octombrie 2).

727 1766 Iulie 30

Preotul loniţă şi soţia lui, Safta, vînd lui Sandul Huşanu trei pogoane de vie din Dealul
Hruncii, de la Bucium, pe moşia mănăstirii Dancul, cu 80 de lei, bani gata.

f Adică eu, preutul loniţă sin preutul Gavriil, dinpreună cu preoteasa mea, Safta,
scriem şi mărturisim cu acest adevărat şi încredinţat al nostru zapis la mîna dum(nealui)
Sandului Huşanu, p r e c u m să să şti(e) că noi, de nime siliţ(i), nice asupriţ(i), ce de a
noastră bunăvoie am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moştenire, trei p o g o a n e de vii ce
avem la Bucium, în Dealul Hruncii, pe moşie mănăstirii Dancului, cari vii într-acest anu
pînă acmu au rămas nelucrată. Aceasta a m vîndut-o dum(i)sal(e) Sandului, cu toată voia şi
a tuturor neamurilor mele. Intrebat-am şi pe toţi răzăşii miei, şi nime n-au vrut să cumpere,
dîndu-mi voie ca s-o vîndu oricui aş găsi. Şi aflîndu-să dum(nealui) Sandul, a m avut
tocmală dreapt(ă) optzăci lei, bani gata. Cari vie est(e) între viile mănăstirii Dancului şi
Intre viile dum(neaei) Catrinii Donicioai med(elnicereasa), cari toţi mai gios au iscălit.
Deci, f ă c î n d u - m i dum(nealui) plata deplin întru mînule noastre, pe tocmala de mai
sus arătată, a m vîndut-o dum(nealui) cu toat(e) calabalîcurile ei: cu un şopron, şi d o a o
cădzi, şi trii poloboaci, şi călcătoare, şi ciubăr.
Drept aceea dar, să-i f i e dum(nealui), şi fiilor, şi nepoţilor şi stră<ne>'poţilor
dum(nealui) dreaptă ocină şi cumpărătură, stăpînind cu b u n ă pace; însă vie şi livadă, cît
ţine îngrăditura. Cari pentru mai adevărată credinţa, am iscălit mai gios.
1766 iulie 30.
Eu, preutu loniţă sin preot Gavrilu, şi eu, preoteasa Safta, am vîndut cu voie
noastră.
Eu, M a n o l i băibărăcar, martur.
Eu, I < o > ' n i i ă mătăsar, m-am tîmplat, martur.
Eu, Neculai dasealul, m-anijîrnglatu.
Şi eu am sânslicesT zapis cu zisa preutului loniţ(ă) şi a preotesii şi sint martur,
Vas(i)le diiac de divan c n i . p . x
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 296, nr. 399 (rez. dezv. după orig., hîrtie difolio (30,4 x
21,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu, de la Muntele Athos, Grecia, nr. 760).
1
Omis.

633
728 1766 (7274) august 1, i a?i
Vasile Roset hatman dă ginerelui sau Ştefan Rusăt stolnic şi soţiei acestuia Safta o casă cu^
loc şi cu pivniţă de piatră aflate din vale de biserica Sfinţii Theodori.
înştiinţăz cu această scrisoare a m e pentru o casă cu locul ei cît ţine ograda ş(i) c u ~
pivniţă de petră în ogradă, ce iaste din vale de Sfeti Teodor(i), care casă cu locul ci „•; L.u
pivniţă a m cumpărat eu de la Ioniţă Slănin(ă), ficior lui Costand(in) Slănin(ă) cupeţ, (je
la mezat, cu tocmală şi cu preţ drept 405 lei noi, adică drept...'. Această casă cu tot locul
cît ţine ograda şi cu pivniţă de petră în ogradă am dat-o ginerelui meu, lui Ştefan l.' U v [
stol(nic) şi fiicii mele, Saftii, ca să le fie de la mine dreapt(ă) ocină şi moşie în vei. i. ( : i
s-o stăpînească cu pace.
Iar pentru o pivneţă de petră cu dugheană deasupra ce iaste cîrcimă şi cu altă
dugheană ce iaste lîngă cîrcimă, în faţa podului în Uliţa Hagioaie, ş-alt(ă) dugheaiu cc
iaste lîngă o dugheană a Dimii Sîrbul, tot în Uliţa Hagioai, ce le-am cumpărat tot de la
Ioniţă Siănin(ă), iar de la mezat cu tocmală şi cu preţ, d r e p t . l e i , cu acest(ea) să n-atbj:
treabă ginere-meu Ştefan, ce numai cu casa şi cu pivniţa ce iasti în ogradă, cu aceasta să-
aibă trabă şi s-o stîpînească cu paci, că cu voie m e i-am dat-o.
Şi la această danie, de bunăvoie me, s-au tîmplat mulţi den boieri cari mai gios
s-au iscălit.
Şi, pentru credinţa, m-am iscălit.
V Mc, X3C©A âK(rVc)-r 2.
Vas(ile) Roset ha(tman) c m . p . x
Lupul Gane log(o)f(ă)t, cu poroncă dum(nealui) hat(manului) Vas(i)le Ros(e)i am
scris zapis(ul).
<Pe verso scris în aceeaşi vreme>: Zapis de la hat(manul) Ros(e)t, pentru loc(ul)
ce m(i)-au dat, a lui Slănină.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XXXIV/221. Orig., hîrtie difolio
(31,9 x 21,6 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 297 (rez.).

' Loc liber în orig.

729 1766 august 3

Maria şi fiica ei, Cununa, vînd lui Andreiu cafegiu o casă din mahalaua Broştenilor cu 170
de lei.

t Adecă eu, Mariia, cu fiică-mea, Cununa, făcut-am adevărat zapisul nostru la

mîna dum(nealui) Andreiu cafegiu precum să se ştie că i-am vîndut o casă la
ma<ha>'lao Broştenilor în dosul lui S(ven)tî Costantin cu grădină şi cu poartă şi cu grajd
de bîrne, cu uşi şi din dos şi din faţă, cu toate tacîmurile ei, de nimene fiind silite, bani
drepţi o sută şi şaptezeci 2 de lei. Şi casa iaste lîngă Costeaie femeie săracă,
neguţ(ă)toriţ(ă), şi iaste Gheorghie cămănar bărbatul Mioar(ei) şi iaste sfinţiia sa preotul
Poliz. Iar de s-ar întîmpla a să scula din neamul nostru, ca să ia acea casă de noi vîndută,
oricîtă chieltuială s-ar face, să fie toată despre noi.
Şi, pentru adevărată credinţă, ne-am pus şi ddgetcle noastre.
Anul 1766 august 3 zile.
Eu 3 , Mariia, şi cu fiică-mea Cununa.

634
 Eu 3 , Sandul, m-am întîmplat, cumnatul Marii, fiind martor la această tocmală.
Şi eu 3 , Dahina, Marii sor(ă), martor.
Şi am scris acest zapis eu, Eustatie Ardelean, pre <cum> 1 mi-au spus dum(nealor),
.farâ nici un vicleşug.
Arh. St. Bucureşti, A. N., MCDLVII/2. Orig., hîrtie (31,1 x 20,7 cm.), filigran, cerneală neagră, patru
jŢîîprente digitale.

Ibidem, nr. 8 (rez. dez. într-un doc. orig. din 1816 iulie 5, în care locul este situat lîngă biserica Sfinţii
CaBrtantin şi Elena, iar preţul este de 160 lei).

1
Omis.
2
„Şapte", transformat.
' Amprentă digitală.

730 <Cca 1766 august 17>

Macarie, egumenul mănăstirii Agapia, îi scrie d o m n u l u i ţării că, la p o r u n c a acestuia, a adus
moşiei Chipereşti la Iaşi, unde aşteaptă de şapte zile.
toate actele

Preaînălţate doamne,
Jăluim milii mării tale că, după luminată poronca mării tale, am venit aice de 7
zile dinpreună cu toate scrisorile ce sînt pe moşie mănăstirii a Chipereştilor, de la ţinutul
laşului, scrisorile ni s-au luat toate de pe moşie acie din luminata poronca mării tale şi
am înţăles, doamne, că va să ni s(e) ia moşie aceasta şi să ni s(e) dea aiurea altă moşie; la
care ne rugăm bunătăţii mării tale moşie aceasta să nu ni s(e) ia cu schimbu, fiindcă la
mănăstire iaste dată cu blăstăm de ctitorii mănăstirii ca s(ă) n-aibă voie egumenii au
soboril să o ţie cu schimbu. Ce noi, milostivi doamne, pe luminată poronca mării tale
supuş(i) sîntem ca s(ă) faci mărie ta or(i)ce nu numai eu moşie, ce şi cu mănăst(i)rea,
numai cerirea noastră este aceasta: de va fi mila mării tale asupra noastră, moşie să fie
tot a mănăstirii şi, cu poronca mării tale, pe moşie să s(e) facă ori ce numai să ni s(e) de
venit(ui) moşii dup(ă) cum a fi mila mării tale.
Rugător de săn(ă)tate mării tale, Macarii egumen, şi cu tot sobor(ul) de la
mănăstire Agapie® ot Neamţ.
Ion <a scris>.
Arh, St. Iaşi, Fond Spiridonie, IV/21. Orig., hîrtie (22,5 x 16,5 cm.), cerneală neagră.

Datat după documentul anterior şi cel următor din pachet privitoare la aceeaşi chestiune (v. nr. 725 şi
ilm acest volum).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc 9, (1930), p. 178, nr. CXLII (orig., cu
atetj- i datare).

1
„i tot sobor(ul)", şters de altă mînă.

731 1766 august 20, Iaşi

Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruieşte spitalului Sfîntul Spiridon partea de dincolo
de Răut a moşiei Bălţile, hotărnicită de Ioniţă Pilipovschi medelnicer.

Cu mila lui Dumnedzău, Io Grigorie Alexandru Ghica voievod, domn Ţărîi

Moldaviei. Podoaba şi cuviinţa tuturor faptelor celor bune, de a purure să cade a fi în
cugetul cel curat al tuturor, dar cu cît mai vîrtos luminaţii şi oblăduitorii domni, ca ii din

635
dumnezeiască pronie, fiindcă sint unşii Domnului şi aleşi a poveţui năroade, datori -; li(
socoti toati celi ce să cuvin de obştie, dar mai vîrtos pentru svintile dumne/eiestile -
lăcaşuri unde să înalţă şi neîncetat să săvîrşeşte (jertva cea fără de sînge)' şi rugăciune se
face pentru nărodul crftştinescu, care aceasta cea mai întăi trebuieşti a să păzi de
fiiştecare domnu şi oblăduitoriu. Pentru aceea şi noi Sventul Dumnezău, miluindu-ne a ;;
ne sui cu stăpînire domniei la strămoşescul nostru scaon de Dumnezău păzitei tării'
aceştie a[i] Moldaviei, şi avînd râvnă dintru tot sufletul şi inima noastră oarecum să
cumpănim lucrul ca să ne învrednicim a fi povăţuitori la toate sventeîe lăcaşuri si să Ic*
cuprindem cu mila şi agiutoriu şi dar precum pentru altele cu cît Dumnezeu ne-au«
luminat ne-am silit a le aduce Ia bună stare, aşa şi pentru sventa mănăstire de aice din i
laş(i), unde să cinsteşte, şi să prăznuieşte Svîntul făcătoriul de minuni Spiridon. întru
care mănăstire se află şi spital, socotit-am domniia mea şi deosăbit de alte mile a domnii
mele încăş(i) am mai dat şi am afierosit svintei mănăstiri a Svîntului Spiridon. spre
agiutorul spitalului, o bucată de moşie din Bălţi, ce iaste din pustiu pe apa Răutului,
partea cea dincolo de Răut, dinspre răsărit, care aceasta moşie iaste, din drept locul
domnescu, ce s-au hotărît din porunca domnii mele de Ioniţe Pilipovschie med(elnicer),
precun ne-au adus şi mărturie hotarnică iscălită de dînsul şi de alţi împregiutaş(i) a
pustiiului ce au fost la hotărît, carie sint arătaţi anume la hotarnică, mărturisind toţi acei
împregiuraşi cu sufletele lor, în frica lui Dumnezău, cum că aceasta moşie Bălţile iaste
dreaptă moşie domnească şi, fiind pustie, tot tătărîi ş-au păscut bucatele pe dînsa; şi altă
sălişte afară de Bălţi nu să află în cîtă măsură s-au măsurat această moşie domnească,
după a cărora mărturie au măsurat numitul hotarnic locul acel domnescu din pustiiu cu
odgonul după cum mai pre largu arată hotarnica locul din semne în semne, pc de
amîndoao părţile Răutului, între ţinutul Sorocăi şi între ţinutul laşului, lîngă ocolul
Ciuhurului, din care loc domnescu am dat domniia m e danie şi pe aiure, după cum arată
hrisoavele domniei mele ce s-au dat la mîna lor.
Iar moşie aceasta din Bălţi ce am dat domniia me danie şi am afierosit mănăstirii
Svîntului Spiridon să începe din hotarul alţii moşii a mănăstirii Svîntului Spiridon şî a 5
Panaiteştilor ce iaste piatră hotar dinspre răsărit de cătră ţinutul Sorocii, între movilita i
din sus de movila cea mare, şi în sus pe deal pîn-într-o moviliţă, şi din moviliţă tot în sus
pîn-la nişte viezunii ce sint în podiş, şi de la viezunii tot în sus cam la vale pînă unde să
sfîrşeşte muche dealului, şi piste o vîlce tot în sus şi la deal pîn-în drumul Cobolţii ce
merge la Movilău; şi au pus piatră hotar în podiş, din gios de drumul ce merge spre
Cobolta; de acolo piste drum şi tot în sus şi piste o vîlce şi peste podiş şi tot în sus pînă
unde să loveşte capul moşii aceştie cu moşie dumisale Lascarache Roset vel comis, ce
iaste din sus tot din Bălţi dată danie de la domnie me; şi acole s-au pus piatră hotar
dispărţind moşie mănăstirii la o parte dinspre răsărit; şi de acole se întoarce hotarul moşii
mănăstirii drept spre amiazăzi, şi merge tot alăture cu moşie dumisale vel comis pîn-în
matca apei Răutului; şi acolo în mal s-au pus piatră hotar; de acole să întoarce în gios şi
merge tot pe matca Răutului în gios, pîn(ă) să loveşte de altă moşie a Svîntului Spiridon
şi a Panaiteştilor ce iaste din gios, şi de acole să întoarce spre răsărit şi merge tot alăture
cu numitele moşii a Panaiteştilor şi a Svîntului Spiridon păn-la piatra ce este într-o
moviliţe din sus de movila cea mare, de unde s-au început întăi. Atîta iaste moşie aceasta
care am dat domniia mea danie şi afierosire mănăstirii Svîntului Spiridon, care să-i fie de
la domniia mea sventei mănăstiriţi] danie şi afierosire, înpreună şi cu giumătate de apa
Răutului, cu tot venitul ce ar fi pe această moşie, şi hrisov de danie şi afierosire nesmintit
niciodănăoară, în veci.

636
 Şi p o f t i m d o m n i e m e şi pe alţi luminaţi d o m n i pe carii D u m n e z ă u v a rîndui în
B i n a noastră cu d o m n i e acestei ţări să nu surpe danie şi afierosire ce am f ă c u t la svînta
Igiânăstîri p r e c u m nici noi n - a m surpat daniile altor domni, ce m a i vîrtos să miluiască şi
IJă întărească pentru a lor vecinică pomenire.
Şi s-au scris hrisovul acesta la scaonul domniei mele, în oraşul laşii, la anul de la
H(ristos). 1766 av(gust) 20.
*Io Grigorie Ghica v(oievo)d'.
<în dos, regeste> 2 : Tot) d y i o o ajtipticovoţ; pi locul cel pustiu pi apa Răutului,
ţănutul Sorocei.
După Ghibănescu, Ispisoace, VI,, p. 29-31, nr. II. Text după orig., sigiliu domnesc inelar din Fondul
Spiridonie (acum la Arh. St. Iaşi), XXVI/2 (actul lipseşte din pachet).
1
Urmează menţiunea lui Ghibănescu: „L(ocul) p(eceţii) domneşti mici, cap de bou".
2
Menţiunea lui Ghibănescu.

732 <1766> august 25

Macarie, egumenul mănăstirii Agapia, îi scrie domnului ţării că, la porunca acestuia, a adus
toate actele moşiei Chipereşti la Iaşi, unde stă de 15 zile aşteptînd să fie numit un boier hotarnic
•pentru această moşie.

Preaînălţate doamne,
Jăluiesc, doamne, milii şi bunătăţii mării tale că, din luminată poronca mării tale
ce ne-ai poroncit măriia ta ca să venim cu toate scrisorile mănăstirii Agapiei, pe moşie
Chipereştii, u n d e acmu să face postăvărie; d u p ă luminată poronca mării talc, a m venit
dinpreună şi cu toate scrisorile p e m o ş i e acâea, Chipereştii, şi stau de 15 zile aice la
Ieş(i), care şi scrisorile ni s-au luat de la mînă, ş-ai rînduit măriia ta p e dum(nealui)
sulger(ul) Pândele să hotărască ace m o ş i e ; ş-au mersu de 6 zile acolo, la Chipereşti. Şi
viind şi egumenul de Golîia acolo de faţă şi arătînd noi sămnile d u p ă c u m scriu şi
ispisoacile, sfinţiia sa egum(enul) de Golîia nu iaste odihnit şi cerire egum(enului) iaste
sa ia de iznoav(ă) hotarnic pe dum(nealui) vel vornic(ul) Vasile R a z u l ; d e care fiindu că
d(u)m(nea)lui ari şi trebuinţele ţinutului şi nu poate sta numai d u p ă treaba aceasta, ne
rugăm milii mării tale să fie luminată porunca mării tale să meargă cine din boieri va fi
poronca mării tale, să hotărască şi să ia curmare pricina, să nu m a i stăm să p e r i m aici, şi
la măn(ă)stire să ni s(e) prăpădească toate; şi ce-a fi mila măr(iei)<tale>.
Rugător de săn(ă)tate măr(iei), Macarie egum(enul) şi cu tot soborul de la
mănăstire Agapie.
< P e recto-ul filei a doua, de altă m î n ă > : Dum(nealui) vel sulger să ne înştiinţezi ca
să s(e) rînduiască boiar pentru această trebuinţă.
Logof(ă)t.
Avg(ust) 25.

< P e verso-ul filei a doua>: Antohi <a s c r i s x

Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, IV/22. Orig., hîrtie difolio (21 x 15,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

Anul, după doc. domnesc din 1766 iulie 26, la care se referă (v. nr. 725 din acest votam).

EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce" fasc. 9, (1931), p. 179, nr. CXUII (orig., cu
acelaşi an); Gh, Băileanu ş.a., Istoria spitalului „Sf. Spiridon" - Iaşi, I, p. 64 (text parţial după Ghibănescu.

637
733 1 7 6 6 auj»>i 12 S

Mihalachi şi Costantin Cheşcu împrumută 1500 lei de la Ioan Cantacuzino hatman. punînd
zălog casele din Iaşi.
25 august 1766.
Mihalachi şi Costantin Cheşcu arată a fi luat 1500 de lei cu 10 % de la hatmanul
Ioan Cantacuzino.
Zălog: casele din Iaşi.
După Iorga, St. şi doc., V, p. 429. Rez.

734 1766 augu.,i

Costandin croitor din Iaşi împrumută de la Caraonfil 15 lei, fără dobîndă, pînă la Crăciun.
1766 august 25.
Adecă eu, Costandin croitor din laş, făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul mieu
la mîna d(u)m(i)sale giupînului Caraonfil, precum să s(e) ştie că rugîndu-mă dum(isalo)
d e mi-au făcut bine cu cincisprezăce lei pîn-ia Crăciun şi atunce să aibu a-i da banii fără
de baş, cu mulţămit(ă) şi fără de nici o pricină. Iar de n-aş da banii la dzi, cît(â)
cheltuială şi plinială s-ar face să fie toată despre mine. Şi, pentru credinţa, am iscălit.
<1766 august 25> ! .
Eu, Costantin zetu Guţul. ;
Pândele Ştiubeiu m-am tămplat faţă la făcutul zapisului.
Şi eu. Ştefan diiac za divan, am scris cu zisa lui Costandin.
<în dos> 2 : Zapisul a lui Costandin croitorul cel cu casa, lei 15.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 101, nr. XI, Orig.

1
Omis în textul editat (data, pasă numai la începutul actului).
2
Menţiunea lui Ghibănescu.

735 1766 (7274) august 26

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei
ai Alevreştilor.
f Facem ştire cu această mărturie a noastră că, din luminată poronca mării sale
preînălţat(ului) domnului nostru Grigore Alixandru Ghica voievoda, ne-au orânduit
dumnealui Manolache Costache vel logofăt, ca să mergem la Uliţa Hagioaiei, aici în
tîrgu în Iaşi, şi să alegem şi să hotărîm un loc de casă şi de dugheni a lui Pavăl Alevra
cupeţ şi a lui Nathanail ieromonah Alevra şi a lui Costandin Arapul ot vist(ierie) zet
Sandului Alivra, cari loc esti între locul lui Ilie Velichi copil în casă şi între locul
pah(arnicului) Vasile Buhăiescul, iar la fundul locului să hotărăşte cu locul casii lui
Vasile Purice ot vist(ierie), care locu le este cumpărătură de moşul lor, de Ghiorghi
Alevra. de la Ursul Boghirlan, cu zapis din velet 7191 <1683> fevr(uarie) 28.
Deci după poroncă, mergînd acolo am chemat şi pe Ilie Velichi copil în casă şi am
făcut ştire şi dumisale păhărnicesii Marii ca de au hotarnicc şi de mai au ceva a mai
răspunde afară din cît le esti locul îngrădit. Şi Ilie Velichi au scos hotarnică pe locul lui,
dar nu arată cît locu esti în lungu şi cît esti în curmeziş fără cît arătîndu-i carte de
blăstăm, sîngur el au mersu ş-au arătat că i-au fost hotar den afara gardului; şi unde

638
tcne-Sti arătat, acolo am pus piiatră hotaru, iar dumneaei păhărnieieasa au zis că mai are un
pas j ; locu afară din zăplaz şi am cerşut ca să ne arăt6 hotarnică; şi au dat samă că esti în
-oniste lăzi în mănăstire şi au zis că a căuta-o. Şi după aceea mergîndu noi a trie zi ca să ni
arăte hotarnica şi atunce au dat samă cum că toate scrisorile cîte au sîntu zălogite la
preotul Dimitrie Săchelarie şi el nu este aici şi nu are d e unde să arăte hotarnica; şi
•jefiind hotarnica, noi am pus piiatră den afară de zăplaz, în dreptul picăturii streşinii
z ăpla/ului, şi am făcut stînjini d e opt palme şi am măsurat din piatra ce s-au pus despre
j)je Velichi drept în sus alăture cu Podul Hagioaie şi pără în piatra ce am pus despre
locul pah(arnicului) Vas(i)Ie am aflat 11 stînjeni şi 3 palme faţa locului pe despre uliţă,
si ani măsurat şi lungul locului mergine p e din sus alăture cu locul pah(arnicului)
Vasţole şi pără în locul lui Vas(i)le Purice ot vist(ierie) am aflat 14 stînjăni, iar fundul
locului pah(arnicului) Vas(i)le şi în gios alăture cu locul lui Vasile Purice şi pără în locul
lui Ilie Velichi copil în casă, am aflat 10 stînjăni 7 palm6; şi din locul lui Vas(i)le Purice
am măsurat iar lungul locului margine pe din gios, alăture cu locul lui Ilie Velichi şi pără
în piatra ce s-au pus dintăi, la faţa uliţii, am aflat 12 stînjăni şi o palmă.
Şt aşa s-au încheiet tot locul cu măsura de mai sus arătată. Iar acel pasu de locu
ce-au arătat păhărniceasa Mariia, că mai are den afară de zăplazi, cîndu va scoate
hotarnica şi s-a dovedi că mai are acel pas de loc şi-1 va lua. Şi, după hotărîre ce am
făcut, am făcut şi de la noi această mărturiă hotarnică şi am iscălit dimpreună şi cu
mahalagii ce s-au întîmplat.
Let 7 2 7 4 < 1 7 6 6 > av(gust) 26.
Carpu vornic de poartă, hotarnic <m.p.>; Tudori Lupu vor(nic) de portă, hotarnic
'<m.p>.
Şi eu, Sandul Timus, martur la tot(e) hotărîrilc <m.p.>.
Ilie Velichi copil în casă, mahalagiu <m.p.>.
Costandin croitor mahalagiu zet preot Ştefan, m-am tîmplat <m.p.>.
S-au cercetat şi s-au aflat cu cale făcut(ă) această mărturie.
Vasile Roset vel vornic <m.p.>.
< P e recto-ul filei a doua, desenată lungimea palmei (24 cm.) cu textul>: Palma ce
s-au făcut stînjinu cu cari s-au măsurat locul.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/139. Orig., hîrtie difolio (29,4 x
20,6 cm ), cerneală neagră, sigiliu rotund (3 cm.) al Porţii domneşti, în aceeaşi cerneală, avînd de o parte şi de
alta a unei cruci slovele: n->i/ kn-pn (P(e)c6(rea) P(or)ţ(ii), iar dedesubt, cu cifre arabe, anul 1718.
Idem, CLXXXIX/250 (copie de la sfirşitul sec. XVIII).

EDIŢII: Creşterea colecţimUor, XXXI-XLIII (1920-1932), p. 112, col I (rez.); Ghibănescu,

Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez. după precedentul).

736 1766 august 30

Schitul Stavnic întemeiat de Constantin Cucoranul medelnicer, călugărit sub numele de
Calistru, este închinat de nepoţii săi mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi, cu două moşii şi o casă de
pe Uliţa Hagioaiei.

30 august 1766.
Hagiu Dimitri, fiul Serafimei, Zoiţa, fata ei, Toader Nacul, fiul Serafimei (Grigore
Gorovei, martur) 1 , mărturisesc pentru schitul Stavnicul (ţ(inutul) Cîrligătura) 1 , făcut de
«unser Grossvater» Constantin Cocoranul medelnicer, «der als Calugier Calistru hiess». De
el se ţine biserica din Nedieni. îl închină la Sfţîntul) Spiridon din Iaşi. Aveau fundaţiile lui

639
Cocoranu şi moşiile Bănila şi Răstoace şi o casă în Iaşi, pe strada Hagioaiei. Restul avşjii®
se împarte între moştenitori, între care şi Dumitraşco Rali sulger. ,\ 8
Marturi: Sofronie episcop de Irinopolc, Vasile Ruset vel vornic, Manolachi
Costachi vel vornic, loan Sturza hatman, Dumitraşco Sturza hatman, Constantin Sturza
vornic, Vasile vel ban, loan Costachi şătrar, Iordachi Hrisoverghi vel ban. - Vel stolnic.
După Iorga, St. şi doc., V, p. 429. Rez.

1
Parantezele Iui N. Iorga.

737 1766 septembrie 5

Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruieşte mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi venitul din
taxele vamale pe scumpia şi peştele trecute peste graniţă prin Palanca de la Trotuş.
HW rpnropYe FLAH||DHAPTF THKA B(O6)BWAA, EW5K(Y€K>) MHA(O)CTY»,

r(o)cnoA<»p 3 T » M A H Facem ştire cu această carte a domniei mele pentru

MWAA<*BCKUW.

scumpiia şi peştele ce trece peste hotar pe la Trotuş la Palancă, care fiind trebuinţă de a
să trage întăiu la cîntar şi nefiind cineva pînă acum rînduit la această treabă purtătorul de
grijă, ce unii din negustorii cu scumpie şi cu peştele uneori trăge marfa lor la cîntar prin
cine să întîmpla şi lua plata lor fără rînduiala. Iar cei mai mulţi din neguţitorii aceştii
marfe trece marfa lor peste hotar netrasă la cîntar, după mărturiia ce ne-au venit de la;
însuşi dregătorii ţinutului Bacăului: Ştefan Rosăt stol(nic) i de la Ianachi Vil ara
med(elnicer).
Şi pentru ca să să puie Ia rînduială şi aceasta iată hotărîm domnie me
printr-această carte acestu venit ce să lua păr-acmu de cine să întîmpla de pe scumpie şi
de pe peştele ce trece peste hotar, rînduim ca să fie venit mănăstirii Svîntului Spiridon
spre agiutoriul cheltuielii bolnavilor de la spital. Şi epitropii spitalului pe cine vor rîndui
să fie volnic a trage la cîntar toată scumpie şi peştele ce trece peste hotar pe la Trotuş, la
Palancă, şi să aibă a lua de tot cantariul de scumpie cîte una para de cantariu şi cîte doao
parale de tot cantariul de peşte. Şi pără nu să va trage la cantariu scumpie şi peştele de
omul ce va fi rînduit acolo de epitropii mănăstirii, să nu fie volnic nimene den neguţitori
a treci acestu feliu de marfă peste hotar, cum şi nimene altul să nu fie volnic a trage la
cantar acest feliu de marfă fără numai omul ce va fi rînduit de epitropii spitalului
mănăstirii Svîntului Spiridon. Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 1766 săpt(embrie) 5.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d c m . p . x
ILPWMKT B6A BHCT(APHHK).

c P e verso-ul primei f i l e i x
S-au trecut la condica Visterii, loan... 1 ot vist(ierie) c m . p . x

c P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Anul 1766
sept(em)v(rie) 5 zile. No. 27. Carte pentru scumpie şi peştele ce trece piste graniţă ca să
fie cantariul venit Sfîntului Spiridon.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/14. Orig., hîrtie difolio (34,4 x 23,9 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu inelar octogonal (1,9 x 1,7 cm.), aplicat în cerneală roşie, imprimat inegal,

1
Nume neclar.

640
 73# 1766 septembrie 17
s Gngorie Alexandru Ghica voievod porunceşte lui Ioniţă Pilipovschi fost medelnicer şi unui
voiîHC de poartă să hotărnicească moşia Ruteni a mănăstirii Copou încălcată de cei din moşia

jdîfzaşti a lui Manolachi clucer.

Ţ HW rpuropie F L A M ^ Â M A P V THKA B(O6)BWAA, BWÎK0'6IO) MHAWCT(TK>)V

r wtn(o)AAP(i») 3 I A * ( A H ) MWAAABCKWH. Scriem domnie m e la boieriii noştri Ioniţ(ă)
pilipovschi biv med(elnicer) i . . v o r n i c de poartă. Vă f a c e m ştire că domnii mele au dat
jalobă cuvios rugătoriul nostru Ioachim egumenul de la Copou, zicînd că are mănăstire
Copou o moşie, a n u m e Rufenii, la ţinutul Ieşi, care să răzăşăşte cu moşie Mîrzăştii a
duin(nealu)i clucer(ului) Manolachi şi s-ar f i împresurînd moşie Copoului de către
jj&zăştii dum(nealu)i clucerul(u)i Manolachi.
Pentru care pricină s-au orînduit hotarnic pe cinstitul şi credincios(ul) boieriul
domniei mele dum(nealu)i banul Dinul Cant(a) de au mers la aceli moşii ca s(ă)
cerceteze şi să îndrepteze p e unde va f i pricină. Şi, mergîndu acolo la numitele moşii,
nici o îndreptare n-au făcut moşiei Copoului, de care, cerşîndu-şi dreptate de la domnie
me numitul egumen, iată că v - a m orînduit ca să meargă 2 la acele moşii şi să strîngă pe
toţi răzăşii şi împregiuraşii şi fiindcă ş-au făcut şi carte de blăstăm de la preosfinţiia sa
părintele mitropolitul asupra cui ar şti c u m au îmbiat acele moşii şi c u m s - a u hotărît să să
cetească carte de blăstăm întru auzul tuturor şi la locul acel de pricină p e unde vor
mărturisi ..oamenii că au îmbiat hotarele să îndrepteze puind petri hotară ca să lipsască
pricina. Şi de s-ar fi făcut vreo împresurare moşii Copoului cu hotărîre dumnealui
banului Dinul Cant(a) acele hotară să le scoateţi şi să puneţi alte hotară, unde să cade. Şi
ava itidreptînd toată pricina să faceţi şi mărturie hotarnică iscălită de voi şi de toţi, cîţi să
vor întîmpla la ace hotărîre, care mărturie să o aduceţi să o cerceteză ca fiind făcută cu
cale, să i să facă numitului egumen şi întăritură de la domnie me. Iar care parte nu s-ar
odihni cu mărturie ce veţi face-o să vie faţ(ă) la Divan.
Aceasta scriem.
1766 săp(tembrie) 17.
llpWMMT BEA AWr(o)4(e)T.

<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: 1766 sept(embrie) 17. <Nr. > 8; 1766
gsăpt(embrie) 17. N. 4.
<De altă mînă>: Carte g(o)sp(o)d de hotărît satul Rufeni; <scris de altă mînă în
fgreceşto.'
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată, Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
octogonal, din 1764, aplicat în cerneală.
EDIŢII: Florin Marineseu, Protaton, p. 253, nr. 444 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31 x 21
cm,), cerneală neagră, din M-rea Brotaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 430).

1
Loc liber în orig.
- Aşa în orig.

739 1766 septembrie 18

Safta, soţia preotului răposat Ioniţă, vinde lui Ionichie, epitropul mănăstirii Dancul, o vie la
Buciumi pe locul acestei mănăstiri, cu 7 0 de lei.

t Adecă eu, preutul Ioniţă sin preutului Gavril, dimpreună cu preuteasa mea,
Safta, scriem şi mărturisim cu acesta adevărat şi încredinţat zapis al nostru la mîna

641
preaosvinţii sale părintelui chir Ionichie Sinadon, epitropul svintii mănăstiri Dancului
precum să să ştie că, avînd noi o vie p e locul mănăstirii la Buciumi, alăture cu viile
mănăstirii într-un hat, şi viile sintu trei pogoane, însă un pogon rădicat numai pe haragi
şi doaî păragine la pămînt, şi cu trii poloboace şi cu trii căzi mari şi o călcătoare. Şi
căzind eu la zăcar6, am chemat pe svinţiia sa părintele mai sus numit şi am neguţat cu
svinţiia sa, drept 65 lei, adecă şesăzeci şi cinci, şi piste doaî - trii zile gîndind că mă voi
scula de pe boale şi iar îmi voi stăpîni viia m e a ; şi n-am apucat a săvîrşi vînzare me cu-
părintele şi trecînd vreme la mijloc şi avînd eu nevoi mari de boale, au vinit Sandul
Huşanul şi mi-au dat şeptezeci de lei pe aceste vii şi am fostu făcut şi zapis de vînzare
iscălit de mine şi de preuteasa m e şi am fostu luat şi 4 0 lei bani şi pentru 30 Iei să-mi de
nişte zălogi ca să ste la mîna m e a păr(ă) ce-m(i) va da banii deplin. Şi eu, întrebîndu-mă
de oamenii mei, m-au svătuit să nu îmblu luînd zălogi şi să întorcu şi ceilalţi bani ce-tai
dăduse, adică 4 0 lei; şi i-am întors şi grăbindu-mă moarte, au rămas nevîndută.
Şi trebuindu-mi bani pentru cheltuiala mortului, am luat bani de unde ăm găsit si
am grijit mortul şi pe u r m ă viind Huşanul ca să iscălească svinţiia sa părintele zapisul.
n-au priimit svinţiia sa să iscălească şi au poprit zapisul acel de vînzare la svinţiia sa.
carile îl făcuse preotul pînă a muri la mîna Huşanului iscălit de dînsul, carile este faţă la
mîna svinţii sale. Şi eu avînd trebuinţă ca să dau banii de unde a m luat la trebuinţa
mortului, am mers din bună voia m e la svinţiia sa părintele vlădica şi pe tocmala ce
tocmisă preutul mieu cu svinţiia sa, am luat bani deplin pe cum scrii mai sus şi i-am dat
acestu zapis de la mîna m e împreună şi cu trei zapise vechi şi o carte domnească de
stăpînire şi zapisul de la Huşanul. Şi de acum înainte să fie dreaptă ocină şi moşie svintii
sale şi mănăstirii; şi de s-ar rădica cineva din neamţul) mieu sau dintr-a preutului ca sa
de vr6 o supărare părintelui, să n-aibă nici o voie, căci noi pe toţi i-am întrebat; şi de va
ieşi vrun zapis de undeva cu vreo pricină, să nu să ţie în samă.
Şi, pentru mai mare credinţa, am pus degetul; şi iscălitura preutului este în zapisul
de la Huşanul precum şi degetul meiu.
L(ea)t 1766 săpt(emvrie) 18.
Eu 1 , Safta preuteasa a preutului Ioniţă, am vîndut cu voia mea.
Vasilie Moimăscul cup(eţ) ot Ieşi m-am tîmplat şi sintu şi mart(or) c m . p . x
V a s ( i ) l e . . } diiac za divan am scris acest zapis cu zisa aceştii preutes(e)
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, o amprentă digitală.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 296-297, nr. 400 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(32 x 2 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 759).

1
Amprentă digitală.
2
Un nume neclar.

740 1766 octombrie, Iaşi

Aşezămîntul pentru şcoli al lui Grigorie Alexandru Ghica voievod.

Noi Grigorie Alicsandru Ghica v(oie)vod, cu mila lui Dumnezău, domn Ţării
Moldovii. Di vremi ci învăţătura şi ştiinţa săvîrşăşte di păcat pe om şi-1 faci vrednic ca să
aleagă binele din rău şi adivărul de n e a 3 c v 8 r , . p i , d R ^ j i j J i n nedrepţi, pe dreptate din
nedreptate, înluminează ca în toată socotinţa lui sau lucrare cu fapta să mitihirisască şi să
povăţuiască cuvîntul adivărinţă (?) diosăbit c u m dar dobitoacele cele necuvîntătoare şi
lucrători făcîndu-1 tuturor lucrurilor celor meşteşugoasă şi a epistimurilor şi săvîrşitoriu

642
fyi m re şi vrednici de laudă fapte şi la cei desăvîrşit îl face vrednic, puternic, lăudat,
Sfyeltît şi fericit precum faptile arată şi Sfinta Scriptură [scriptură] 1 vesteşte zicînd: fericit
?;6pisc->pul care au a<f> 3 lat înţălepciune eu (sic) zici înţelepciune am lucrat sfatul şi
f mintea [şi mintea] 1 şi socotinţe prin mini cei care să măresc şi tiranii stăpînesc pămîntul.
'-Această învăţătură esti lăudată în tot locul şi în toată arătarea ei vederată şi la toati
marginile pămîn tulu i vestitoare, iară la porţile stăpînitorilor esti nelipsită. Deci şi
. ^postul(ul) Pavel ne vra să fim înţălepţi îndemnîndu-ne ca să vieţuim nu ca neînţălepţi,
ca înţălepţi. Prin aceasta, haldeii groaznici, ighiptenii puternici, elenii minunaţi, greci
lăudaţi şi la cea desăvîrşit neamurile cele di la Apus şi dispre miiazi-noapte, ci au fost
ii înainte varvari iară acum filosofi şi din laudă vrednici prentr-această învăţătură
meşteşug şi epistemi s-au adaus şi s-au răsuflat toată puterea şi stăpînirea s-au mărit atît
cît această ştiinţă şi învăţătură iaste la om lumină tări6, lauzîi podoabă şi împlinire
desâvîrşită; într-acest chip iaste învăţătura şi întăreşte pe om, iară neînvăţătura cum că
iaste împotrivnică şi faci pi om asăminea cu dobitoacele cele necuvîntătoare şi neputînd
faci alegere necunoscute neştiind cuvîntul adivărului şi ca întru întuneric a necunoştinţei
umblînd mărturisăşti pricina stării ceii luminoasă şi vestită a neamului nostru. Cu starea
aceasta ci să află acum într-atîta dar ticăloşită stare şi vrednică de lacrimi a neînvăţăturii
aflînd şi noi pe supuşii noştri a ţărei aceştiia şi mai vîrtos pe cinul preoţăsc care să cade
să fie sarea creştinilor, povăţuirea credincioşilor, sfeşnicul pravoslavnicilor cît să n-aibă
diosăbire preutul şi mai în scurt partea bisăricească de cea mirenească şi norodul
pravoslavnicilor să fie însătoşat di izvoarele cele domnezăieşti a învăţăturilor Domnului
nostru Iis(us) H(risto)s şi socotind şi mărturiia noastră cea căzută şi cugetul
înboldindu-ne după dumnezăiasca poroncă ci avem ca cii putincioşi să ridici sarcina
neputincioşilor aflat-am cu cale şi di trebuinţă ca să zidim yi s& aşăzSm Academiia
învăţăturilor şi a epistimurilor prin care <.3 în/imibză şi «1 s M r ş a ş t e îft tot chipul.fapta
buna luminată pre al nostru pravosuo -tic ne,un. tlixni^.. niui înainte vremi să afla şcoala
necuprinsă cu celi _trebuincioasă
— ii,—* ' • spic mprocopsala
_ -1 ucinicilor.
" *"
Ca să aducim Ia starea cea mai dtzăvîrşită a învăţăturii spre mulţumire dascahlor
cum şi a ucinicilor, iata dar am zîdit dcn timilie aceaslă academie li a
noastră domnească cheltuială slobodă, îndestulată şi cu toate cele trebuincioasă lucrurile
ei şi cu bisărică întru care să prăznuieşte Strateniia Domnului^ şi Domnezăului nostru
lis(us) H(risto)s şi am orînduit dascăli nu numai la această academie ci am zădit aici în
Iaşi, ci şi în toată ţara de fiiştecare eparhie şi ţinut cîte un dascăl ca ţoţi creştinii a ţării
aceştiia, mireni şi copiii preuţilor să să procopsască cu Învăţătură şi cu fapte bune.
Si prin acest al nostru domnesc hrisov hotărîm plată si lefile dascălilor si
chivernis61ile ucenicilor celor streini si săraci ca să să dei nesmintit şi neclătit, djif]
dajdiia cea rînduită a preuţij()r şi a ierodeiaconilor_d să află în toată ţara şi măcar ca
aceşteie era rînduiţi de dajde şcolilor însă aflîndu-să supuşi si la daide vistierii cei
domneşti să supăra de vistierie pentru celi căţră dînşii rînduită dăjdea cea de pişti an,
pentru care milostivindu-ne deodată foarte ani mieşurat acestă dajde ci să da ia visteriia
domnescă uşurînd greutatea lor ce avea mai înnainte, şi lăsîndu-i ca să dea la visteriia
domneascăfoarteputol^soma^atîfprlu|ii5ijLdii^onii. î.r» X ~ 7 $ ; /; i. ! '
Deci i a t â ^ a n o t a n m şi orinauim anumi prin acest al nostru domnesc hrisov cum
nestrămutat şi neclătit să dea preuţei şi cu <ie> 2 rodiiaconii pentru plata dascălilor şi
pentru chivernisala şi iconomiia ucenicilor citi patru lei noi într-un ^L j p i ^ ^ l o t preutul
şi diiaconul, adică, la doîzăci şi trii zile al lui april(ie) cîti doi Iei noi, cum şi la doîzăci şi
şasă zili a lui octomvrie, iarăşi cţti doi IeTnoi să dea asăminea nezmintit şi nestrămutat ca

643
nu cumva puţin în puţin vor curge spre stricăciune aceste rînduite şi hotărîte de domniia
me spre folosul de opşte a neamului nostru cel pravoslovnic. Iară cei ci vor vre di acum
înnainte ca să să învrednicească preuţijMi să vor arăţajscugţţiji_wednici spre procopsalâ
şi învăţătură să iei şi cărţi domneşti di nulă si di scuteală ca nicidicum să nu sfsuperi
nici cu această puţină dajde ci au ramas ca să dea la visteriia donineasca!
Aşijderea şi acei ci mai de mulţi ani s-ău priŞuStdi să vor arăta cu procopsală şi la
stări bună a învăţăturii spre folosinţa opştii şi mîntuirea sufletească şi povăţuireâ
supuşil(o)r prav(o)slavnici să ia şi aceştiia asăminea cărţi di mila aceasta domnească ca
să nu dea nimică la da|dea visterii. Si această milă li s-au făgăduit pentru ea să silească si
să să chinuiască spre iscusănua şi procopsala învăţăturii şi ca să nu să /ticnească ca si
mai înainte din greutate birului acestuia a vtstirii.
Deci dar pentru toate aceste aşăzăm epitropi şi purtători di grijă al acestui sufletesc
şi di obştei folositori lucru pc preasfinţiui sa părintiji mtropolitid Moldoviei. pi
dtim(nca)lui loniţi hatman Cantacuzino, pi dum(nealui) Iordachi Costachi visternic, pe
dum(nealui) Iordache Hrisoshuleu visternic, pi dum(nealui). Manoiachie Bogdan
paharnic, pi dum(nealuji vel visternic ci va fi după vreme, pi başa Costachi Ayraam, şi
başa Sandul Panaite, pe başa Costea Papafil şi pe başa Costandin Panainte pentru ca să
fie purtători în grij(ă) cu silinţă şi cu neadormite în toată viiaţa lor şi să le împlinească
celi căzute şi trebuincioasă ale a c e ş t p j dcOT ca un
omorîtoriu va petrece viiaţa această trecătoare, cielanţi ipitropi să aleagă pre altul şi nffl
aceia ? î"-I ceară cu hotărîre domnească.
Deci dară rînduim ca să'st de plată dascalului celui mare a epistemurilţojr pi anu
cîte 1500 lei, şi dascalului ce 1 - ; dintăiu clinesc cîte 600Iei, şi ipodascalului elenesc cile-
250 lei, şi dascalului ce tavata coitc f e t e a s c ă bisăricească cîte 180 lei, şi dascalului 1
latinesc cîti 240 lei, şi dascalului moldovinesc îmăit: si al doilea 240 lei. Iară pentru1
doaîză<ci> ! ucinici streini şi săraci ci să vor afla la şcoală, pentru mîncarea lor L hîrtie şi
cerneală, cu bucătariul şi ă p a n u f î o r prm purtare de grija şi iconomua îpitropuor să să
dea pen<tru>^ trebuinţa lor 60 lei şi la 60 cară lemne pentru toţi cei ci vor lăcui în şcoală
375 lei, şi la vivliothicariul 120 lei^şi psaltului 250 Li î la ierochirica cel ţrccesc 3Q0J
lei, şi dascalului elenesc 180 l e i ^ i dascalului elenesc şt grecesc cTsă află la şcoala
Gălaţilor 250 lei, a căriia şcoală să fie epitropi neguţătorii ci lăcuiesc acolo şi dascălul
elenesc şi grecesc ci să află la şcoala Botoşanilor 120 lei, a căriia şcoală vor fi epitropi
neguţători ce * ot fi lăcuitori acolo,/şi tril dascăli moldo* ineşti ce sînt rînduiţi la trii1
ipiscopii:/ Pomanului, a Rădăuţului, a Huşilor, histuaruie cîte 80 Iei,/şila doăîzăci şi
tru di i scaii moldovineşti ci s-au rînduit pi la t nuturi: la Cîmpulungul Sucevii, la
Neaimu ia Bacău, la Putna, la Tecuci, la Covurlu u la Lăpuşna, la Chişinău, la Orheiu,
la Soroca, la Cernăuţi, la Cîmpulungul Rusăscu. la Dorohoiu, la Botoşani, la Hîrlău, la
Cîrligătura şi la linului laşului-lMaM.locuri, fieştecăruia dintre ceştiia dăscăli să i să dea
cîti 60 lei, iară .pitrepu să adune în tot anul odată la Mitiopolie şi cu adunarea tuturor
să caute vim-ai-lc cheltuielile şi care nu va fi luat slîiMt şi nu s-ărTj*împiinit după
acest al no.stru domnesc hrisov toate să le caute cu bană cercetare şi cu silinţă şi ce va
mai prisosi din vinituri şi din cheltuielile ci să vor iconomisî di cătră ipitropi să să
cheltuia' c 1' cărţi m Ja organe mathemateca şi la cc'eUntt t cbuincio_aşă aii. academii.
!-} i. a' castă rînduiaia ci s-au făcut pentiu dj-cahi şcolilor, dm zioa_S.fîntului
Gheort-hu c .nt înceapa rînduiţn epitropi a pmta <is t u j ă după.hotarîrea hrisovului
domnii m'-it carc pentru toate aceste ce s-au rînduit spre folosul di opştie prin acest al
nostru domnesc hrisov, pohtim domniia mea şi îndemnăm frăţeşte şi pe iubiţii fraţi

644
 domni ce să vor rîndui din proniia dumnezăiască oblă<dui> 2 tori ţării acesteia în urma
noastră ca să nu smintească, nici să zăticnească 3 starea şi buna aşăzare aceştii academii şi
jnai vîrtos prin a lor domneşti hrisoave spre starea ce mai bună di a pururea să întărească
pentru a loc vecinică pominire.
* Deci dar s-au dat şi acest al nostru domnesc hrisov întăritu cu a noastră domnească
iscălitură şi pecete şi cu patrierşăşti blăstămuri a preosfinţitului al nostru despotu şi
patriarhu a toată lumea şi cu a tuturor sfinţilor arhierei pentru ca să aibă starea cei
nestrămutată şi neclătită.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul Iaşii, în anul al
treilea, 1766octomv(rie).
Noi Grigore Ghica v(oie)v(o)d 4 .
Ionichie ispiscop Romanului.
<Procitoh vel vist(iernic)> 5 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XII/37. Copie din prima jumătate a
sec. XIX.

/ EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XIV, p. 186-192 (orig., fără lună şi zi6, din „pachetul cu no. 21 al
'Arhivei Episcopiei de Roman","cit unele abateri fonetice); V. A, Urechia, Arhimandritul Vartolomei
Măzăreanul, p. 225-229 (text după Codrescu); idem, Istoria şcoalelor, voi. IV, p. 51 -53 (text după
Codiescu); idem, Istoria românilor, II, 1774-J786, p. 266-268 (rez. şi extrase); Hurmuzachi-Iorga.
Documente, XIV2, p. 1184-1186, nota (text după Istoria şcoalelor).

1
Scris şi apoi şters.
2
Omis,
3
Scris în locul cuvîntului „clintească", ce a fost şters.
4
Scris de altă mînă, ce a făcut şi menţiunea: „locul peceţii".
5
La Codrescu, Uricariul, XIV, p. 192, cu menţiunea: „Locul sigiliului mic, chinovar".
6
Conţinutul acestui aşezămînt este reluat de Samuil patriarhul Constantinopolului prin actul 1766
dee.-mbrie (text gr. şi trad. juxtapusă de N. Iorga, în Hurmuzachi-Iorga, Documente, XIV* p. 1184-1189, nr.
MCf.XXVII, şi trad. (cu anul greşit: 1767, din V. A. Urechia, Istoria şcoalelor, I, p. 56-58 - trad. rom.
parţială de C. Erbiceanu).

741 1766 octombrie 10

Actul lui Samoil de Alexandria dat lui Vasile Roset pentru biserica 40 de Sfinţi făcută de el
în iaşi.

10 octombre 1766.
Samoil de Alexandria, pentru 6 eifyEVECTraToq âp%cov %&Tjxavoq KDpix^q
Bacn>tdKTiq Poxxrâxoq pentru folosul Bisericii celor Patruzeci de Sfinţi, făcută de el în
Iaşi.
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., V/p. 110, nr. 147 (rez.).

742 1.766 octombrie 20

Zamfira, soţia răposatului Vasile Tănase fost mare jitnicer, şi fiii ei dau lui Paisie
ârhimandrit şi egumen al mănăstirii Sfîntul loan Zlataust partea lor din satele Scîndureni şi
Horăieşti în schimbul unui loc de pe Uliţa Fierbinte.

f Zamfira jicniceroaia, giupîneasa răposatului Vasîle Tănas(e) biv vel jic(nicer),

împreună cu fiei miei, dat-am adivărat scrisoare noastră la mîna svinţii sale părintelui
arhimandritu eguminu di Sveti loan Zlataust, chir Paisie, să să ştie că avînd sfînta

645
mănăstiri un loc pe Uliţa Fierbinte, ce să zice şi Trepez(ă)neasca, între locul cîrciuti ;
noastri şi între casa Ioanii lui Manolachi uşerelu... 1 stînjini ...', cari loc i-au fost danie
svintii mănăstiri de la ...', şi avîndu noi trebuinţă de acest loc am făcut schimbu cu~
svînta mănăstire, dînd parte noastră di moşii din Scîndureni şi parte din Hărăieşti. ce sînt
la ţ i n u t u . . . ş i am luat acest loc de mai sus arătat cu toate scrisorile ce-au avut, dîndu si
noi toate scrisorile acestor moşii, ce-au fost la noi, să le stăpînească svînta mănăstiri-
părţîle dintr-aceste dooă sati cu bună pace, în veci, să-i fie dreapt(ă) ocină şi moşie. ^ 1
Insă aceste moşii i-au fost răposatului boieriului mieu di pi mama dum(i)sale, ţ i
alţi fraţi nu au treabă, fiind date numai dumisale de la mumă-sa; şi măcar de or fi aceste
moşii şi mai di mult preţ decît locul ce am luat, fiindcă sîntem scrişi la svîntul jertfelnic,
dăm şi danii svintei mănăstiri, să stăpînească svînta mănăstiri toată parte maurii
dumisale, atît dintr-un sat cît şi dintr-altul, după cum să va alege despre verii dumisale, si
noi încă să avem a stăpîni locul ce am luat de la sfînta mănăstiri după scrisoarea ce am
luat de la mîna svinţii sale părintelui arhimandrit şi egumăn di Sveti loan, împreună şi cu
scrisori mai vechi ce-au avut; şi am iscălit.
1766 oct(ombrie) 20.
2
Zamfira jic(nicereasa) <m.p.>; Iordache Vasîli <m.p.>; Tănas(e) Vasili cm.p.x
Arh. St Bucureşti, Fond Bibt. Acad. Rom.,Documente istorice, CXXXIII/199. Orig., hîrtie difelio
(27,5 x 20,3 cm.), filigran, cerneală neagră, un sigiliu inelar, oval, avînd deasupra a trei crini o coroană
princiară mărginită de slovele 3 - M, iar în partea de jos sub slovele 4 - B, cu cifre arabe, anul 1766.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XVII (1911 ian. - mart.), p. 32, col. II (rez.),

1
Loc liber în orig.
2
Sigiliu inelar.

743 1766 (7275) octombrie 22

Sărafim monah dăruieşte mănăstirii Dancul o jumătate de pogon de vie pentru pomenirea
sa şi a părinţilor săi.
t Adic(ă) eu, monah(ul) Sărafim, dinpreună cu feciorii mei pentru ca să s(e) ştie
că, de nimene silit, nici asuprit, am dat danie o jumătate de pogon veie sfinţii mănăstir(i)
Dangului 1 din tîrgul laşului, care să prăznuieşte hramul Sfetîi Arhanghel(i) ca să fei
pomenire pentru sufletele [ale?] părinţilor mei şi al meu păcătosul.
Dar această vie mi-au fostu cumpărătur(ă) de la Acsinte, care vie este în mijlocul
viilor sfinţii mănăstir(i) după cum arat(ă) şi în diiata care am făcut-o la vreme ciumii. Şi
zapisul cel de cumpărătur(ă) este tot într-acest zapis care iaste de faţ(ă).
Şi, pentru mai adivărat(ă) credinţă, m-am iscălit, ca să s(e) creză.
7275 <1766> oct(ombre) 22 d(i)'ni.
Eu, mon(a)h Sărafim, am dat cu toat(ă) inima c m . p . x
t Eu, Ion sin Sărafim, am fostu faţ(ă) c m . p . x
t Ieromonah Ilarion I I C K M c m . p . x
î Eu, popa Ion(i)ţă Ihnatu(T), am scris zapisul cu zis(a) lui Codrescul c m . p . x
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 297, nr. 401 (rez. gr. după orig., hîrtie (21,9 x 16,8 cm.)
cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 214).

1
în loc de: „Dancului".

646
 744 1766 (7275) octombrie 23
Ruxanda şi copiii ei, Toma şi Zanfira, vînd lui Vasile Gurmezea şi soţiei acestuia Dobriţa o
jjsă din mahalaua Fînăriei, cu 25 de lei.
Adică eu, Rucsanda, înpreună cu fiiul meu, Toma, şi cu fiica-me, Zanfira,
f|cut-am zapisul nostru la mîna dum(i)sale lui Vas(i)le Gurmezii şi a soţului dum(i)sale,
Dobriţii, precum să s(e) ştie că i-am vîndut o cas(ă), car(e) cas(ă) este la mahalaoa
,-înării; i-am vîndut-o cu loc cu tot, d u p ă c u m arată zapisele cele vechi şi hotarnica
vornicilor de poartă, dreptu doaîzeci şi cinci de lei. Şi văzînd toţi <banii>' deplin întru
mînule noastre i-am dat acestu zapis înpreună şi cu alte 3 zapis(e) şi o hotarnică ca să-i
fit, dreaptă ocină şi moşie în veci dumisale, şi soţului dumisale, şi cuconilor, şi nepoţilor
strănepoţilor.
Şi, pentru mai bună credinţa, ne-am pus numile şi degitile mai gios ca să fie de
Şedinţă.
L(ea)t 7 2 7 5 < 1 7 6 6 > oc(tombrie) 23.
t Eu, Rucsanda, fata lui Andrieş diiac, am vîndut cu voie me 2 .
t Şi eu, T o m a , cu voia me, am şi iscălit <m.p.>.
| t Şi eu, Zanfira fata Rucsandrii, s-au vîndut cu voie me 2 .
Şi eu, Safta 2 sora Rucsandii, am fostu de faţă la vînzar(e).
Şi eu, Mircul 2 crav(eţ), mart(or).
t Catrina, f ă m e i lui Margine, mahalagiţă, martur.
Şi eu, Neculai Gan(e) diiac, am scris cu zisa lor.
Şi eu, Mareia feica m e am pus degetu 2 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/299. Orig., hîrtie difolio (21 x 15,4
:nt), filigran, cerneală neagră, şase amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

1
Omis.
2
Amprentă digitală.

745 1766 noiembrie 1

Ostahi Ceapă croitor din Iaşi mărturiseşte că îi este dator lui Toader Boldişor căpitan cu
153 de lei şi 30 de bani, cu dobîndă de 20%, pentru care i-a pus amanet pînă Ia Sfîntul Gheorghe
circiuma sa din Iaşi.

Adic(ă) eu, Ostahi Ceapă crav(eţ) ot Ieşi, făcut-am adivărat zapisul m e u la mîna
dum(i)sali giupînului Toader Boldişor căp(i)t(an) precum să s(e) ştii că, din toată
socoteala ce-am avut cu dumnalui, după c u m arat(ă) şi zapisul vechiu, i-am rămas
dumisali dreptu datoriu cu o sută cinzăci şi trii de lei şi triizăci de bani. Ş(i), vrînd
dumnealui ca să-ş(i) ia banii de la mini, m-au rugat dumisali ca s(ă) mai las banii la mini
şi eu să aibu a-i da dumisali dobîndă pi bani din zeci doisprăzeci. Şi vadeaoa am pus la
Sfetci Gheorghi ca să-i dau dumisali banii cu mulţămită. Şi amanet încă i-am dat
dumisali zapisăle dughenii ce am lîngă casăle lui Pavăl Bantăş, ce esti crîşmă; însă trii
zapisă: i-am dat un suret ş(i) un zapis de la cini am cumpărat eu locul ş(i) o mărturii de
la Toader chetrariu. Şi di n-aş da banii la zî, să aibă dumnealui a lua dugheana de istov,
însă cu preţul ce s-ar socoti.

647
 Şi, pentru m a i mari credinţă, am pus degitul.
L(ea)t 1766 no(ie)m(vrie) 1.
Eu, Ostahi C e a p ă crav(eţ), platnic 1 .
Şi eu, Grigori Sttrce, am scris cu zisa lui Ostahi Ceapă.

Aceşti bani ce arată în zapis, socotindu-se cu dobîndă lor, s-au făcut 170 lei; Cur j
bani de acum, de la iul(ie) 25 let 1767 2 şi pără în şesă luni, s-au socotit să ste fără
dobîndă. Şi la ace vreme, la pliniri vadelei de nu-mi va da Ostahi şi Paraschiva, \oţ luj
Ostahi, aceşti bani, să aibu eu a răspunde lui Toader Boldişor cu bani, de vreme că mic
mi-au pus amanet casăle cu locul lor, pentru 326 lei; în cari bani sînt şi aceşti 170 lei a
lui Toader. Şi a m iscălit.
1767 iul(ie) 25.
P(a)v(e)l Bant(ă)ş ot vist(ierie) c m . p . x

Aceşti bani ce arată într-acest zapis i-am luat deplin de la dum(nealui) Pava
Bantăş, fiind faţă Ostafi şi cu soţul lui, Paraschiva.
' l 7 6 8 m(a)rt(ie) (?) 10.
Toader Bold(işor) căp(i)t(an) 3 c m . p . x

c P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă m î n ă x Nr. 15. Zapisul lui
Ostahi ce-au fostu dator lui Boldeşor şi i-am plinit eu banii pentru Ostahi; c d e alta
m î n ă x 1766 no(ie)m(vrie) 1; c d e altă m î n ă x 1767 iuli 24.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/24. Orig., hîrtie difolio (21,7 x 16,5 cm.), filigran, cerneată neagră.»
amprentă digitală,

1
Amprentă digitală.
2
„let 1767" (cu cifre arabe), scris pe margine de altă mînă.
3
De la „Aceşti bani" pînă aici, scris de Toader Boldişor căpitan.

746 1766 noiembrie 9

Statutul breslei ciubotarilor din oraşul Iaşi.
Gavriil, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit Moldovei, f In zilele
preaînălţatului şi de H(risto)s iubitoriului domnului nostru, Grigorie Alisandru Ghica
voevod, cu m i l a lui Dumnezeu, d o m n Ţerei Moldovei, adunăndu-se la sfţînta)
Mitropolie toţi ciubotarii din tîrgul laşului, au arătat cătră smerenia noastră c u m că mai
înainte, din început, fiind unită breasla lor cu breasla tălpălarilor, au a v u t tot un catastih
aceste d o u ă bresle, iar acum tălpălarii şi-au despărţit breasla lor, cu deosebit catastih;
pentru care, şi ciubotarii au cerşut ca să le înoim catastihul cel vechiu, întărind
obiceiurile lor, care înşine au ales a le păzi şi a prăznui praznicul Inălţărei Domnului
Nostru I(su)s H(risto)s, după c u m au fost din vechiu.
D r e p t aceasta şi noi, văzînd dumnezeiască rîvnă a lor, socotind c u m că cererea lor
iaste cu cale, le-am înoit catastihul, ca să fie păzită şi breasla lor, c u m şi alte bresle,
întărind obiceiurile ce le-au primit cu toţii, care se vor î n s e m n a în catastihul acesta.
1) P e starostele ce va fi, toţii să-1 cinstească şi să-1 asculte, iar cine va necinsti pe
starostele şi nu v a asculta de însul, să aibă a-1 globi starostele cu ceilalţi meşteri.
2) Care ucenic va avea a se băga la meşter, să aibă a veni la starostile cu stăpînul
său, şi să se tocmească dinnaintea starostelui şi a meşterilor şi după ce se va tocmi
ucenicul să dea mearul un ort starostelui şi tuturor meşteriloru.

648
 3) Pre ucenic ce-i va smomi alt meşter, şi va fugi de la stăpînul său, să aibă
Starostele a globi pe meşterul acela ce va smomi pe ucenic, şi ucenicul să se certe, iar
accl meşter ce l-ar fi smomit să dea gloabă trei lei.
. 4) Care meşter strein va veni de aiurea şi va vrea să se aşeză aice, în Iaşi, cu
f }>reasia ciubotarilor, sau şi din ucenici, care va vrea să iasă meşter deosebit, să aibă a
ţ®erge la starostele şi la breslaşi, ca să şi ia voe, dîndu-şi bărbînţa cinci lei cu poclon cu
lot: iar carele va fi ficior de meşter, ştiut de ceilalţi, acela să dea bărbînţa doi lei şi
r jumătate cu poclon cu tot.
6) Năimitul moldovan, de se va băga la arman, să aibă a da berăia un ort
ciubotarilor.
7) Cine va aduce ciubote de aiurea ca să vîndă aici, să aibă a merge la starostele şi
să-şi dea poclonul doi bani de perechea de ciubote, şi aşa să fie volnic a vinde. Iar de va
vinde pre ascuns ciubotele acelea, să fie volnic starostele cu meşterii, să le ia toate să fie
a breslei; şi care meşter va cumpăra pre ascunsu, să fie de mare certare şi gloabă, precum
au fost obiceiul din vechiu. Aşijdirea şi meşterii care vor veni de printre-alte tîrguri să
cumpere marfă ciubote, să dea pol ocă ceară la praznic.
8) Pentru că vaşcarii cumpără ciobote şi vînd, să dea pol ocă ceară la praznicu, din
anu în anu, după obiceiu vechiu.
9) Ciubotarii să fie volnici a lucra şi tălpălăria, după cartea gospod, precum le-au
fost obiceiul din vechiu.
10) Cînd va veni poroncă domniască la starostele si va merge starostele la casa vre
unui ciubotar, să aibă a asculta de poronca domniască şi de starostele, iar care nu va
asculta de porunca domnească şi de starostele să se certe şi să se globiască.
11) Carele din meşteri va fi greşit, adecă va fi de judecată, să nu aibă a merge pe
Ia alte judeţe, ce să-i judice starostele cu breslaşii; iar de va avea vină grea, să vie aicea,
la sfîntă Mitropolie.
12) Ciubotarul care va vrea să se facă cavac, să dea una ocă ceară la praznic, iar
carele din ciubotari se va face prin taină tovarăşu cu alt neguţitor şi dovedindu-se, acela
ciubotar să dea cinci ocă ceară la praznic; şi negustorul ce întră la tovărăşie cu
ciubotarul, iarăşi să se globiască.
13) Cavacul să nu aibă voe să umble pe la case arvonind marfă, fără ştirea
starostelui şi a breslaşilor, iar armenii şi jidovii carii vor vrea să cumpere ciubote, să fie
volnici a cumpăra cît de multe, însă voe să nu aibă a le vinde aicea, alăturea cu
ciubotarii, ci să le ducă la alte tîrguri să le vîndă, cum şi alţi neguţitori asemine să
urmeze; iar de vor face vre unii îndrăzneală să vîndă cu taină, unii ca aceia să se
globiască şi nicidecum să nu li se dea voe să vîndă aici, făr-decăt numai breasla
ciubotarilor să vîndă ciubote aici.
14) Neguţitorii streini ce vor vrea să cumpere ciubote, la care meşter vor merge,
acela meşter să meargă să arăte starostelui şi starostele să orînduiască la toţi căte
puţintele să vîndă, iar nu numai unul; iar de va face vre un meşteşug ca să vîndă numai
el şi să nu arăte starostelui şi celoralalţi breslaşi, acela meşter să fie de certare şi să dea şi
cinci ocă ceară la praznicu.
15) Nici un meşter să nu aibă voe să vîndă ciubote a jidovului sau a armanului, iar
care se va afla făcînd vicleşug, să se certe unul ca acela şi să dea cinci ocă ceară la
praznicu.
16) Cizmarii sa-şi păziască cizmăria, cum şi ciubotarii cibotaria, să nu aibă voe a
lucra tiletin sau iminii sau opinci, nici să vîndă, după cum au fost din veac; iar de vor

649
îndrăzni vre unii să se certe, [şi] să se globiască; iar ciubotarii să fie volnici a -"urş,^
piei, păzînd a sa rînduială.
, Aceste bune obiceiuri ce s-au aşezat mai sus în catastivul acesta, precum au legat
şi au întărit alţi preaosfinţiţi reposaţi mitropoliţi, ce au fost înaintea noastră. M „ 0 j
întărim, şi legăm; niininea din starosti, ce vor fi, sau dintr-alţi breslaşi să nu -trice
aşazarea aceasta şi obiceiurile lor, nici odată în veci, ci mai vîrtos să întăriastl
fieştecarele, pentru a sa vecinică pomenire. Iar carii sau din starosti ce vor li S;iU
dintr-alţii vor pricinui înpotriva acestei aşezeri şi înpotriva praznicului spre a-1 sevîr.si.
unii ca aceia să fie blăstămaţi de Domnul Dumnezeu şi de Preacurata a sa Maicii, de
slăviţii 12 Apostoli şi de 318 Sfinţi Părinţi de la Nicheea, să-1 loviască bubele lui Ghiezi
şi cutremurul lui Cain, ostenelele şi sudorile lor să fie spre pierzare, în toată viiaţi; Io;-
procopsală să nu vadă; iar carii se vor sili spre întărirea şi paza aceştii aşezări si
milostivul Dumnezeu să-i erte şi să-1 izbăviască de tot răul, şi în ceru să aibă odihnă cu
drepţii, amin.
1766 noem(vrie) 9.
Gavriil mitropolit Moldovei 2 .

Aice se pomenescu domnii

loan Dragoş vodă. loan Sasu vodă. loan Bogdan voevod. loan Laţco vodă. loan
Petru voevod Muşati şi sin ego. loan Roman voevod i sin ego. loan Alexandru vot \od,
ce au adus pe Sfeti loan Novii în Suceava, în sfînta Mitropolie, şi au făcut multe simte
mănăstiri şi biserici în ţeară, i sin ego. loan Iliaş voevod i brat ego. loan Ştefan voevod.
loan Bogdan voevod i sin ego. loan Ştefan voevod cel bun şi puternic. loan Bogdan
voevod i sin ego. loan Ştefan voevod Lăcustă. Petru voevod Rareş i sin ego. loan Iliiaş
voevod, loan Ştefan voevod cel Tînăr. loan Alexandru voevod Lăpuşneanul, ce au făcut
Galata. loan Ştefan voevod sin Petru voevod. loan Aron voevod. loan Ieremia voevod
Movilă. loan Simion voevod tij Movilă. loan Tomşa Ştefan voevod, ce au făcut biserica
de pe poartă, din Iaşi, în Curtea domniască. loan Radulu voevod. loan Alexandru
voevod. loan Miron Barnovschi voevod. loan Moisi voevod. loan Vasilie voevod. ce au
făcut Trei Sfetitele şi Golia. loan Gheorghie voevod Ştefan. loan Ştefan' Ghica voevod.
loan Ştefan sin loan Vasilie voevod. loan Eustratie Dabija voevod. loan Duca voevod.
loan Iliiaşi Alesandru voevod. loan Ştefan Petriceaicu voevod. loan Dumitraşco voevod.
loan Anton Ruset voevod, ce au înoit pe Sfeti Neculai, în Iaşi, cu zid. loan Constantin
voevod ce au făcut mănăstirea Mera la Milcov, unde se prăznuieşte hramul Sf. Neculai.
loan Constantin sin Duca voevod. loan Constantin Băsărab voevod, domnul Ţerei
Româneşti. loan Antioh Constantin vodă. loan Mihai Racoviţă voevod. loan Neculai
Alisandru voevod. loan Cantemir voevod. loan Şerban voevod. loan Grigorie Ghica
voevod. loan Constantin voevod Mavrocordat. loan loan voevod, brat ego. loan Mătei
voevod Ghica sin Grigorie voevod. loan Scarlat voevod Ghica, brat ego. loan loan
Feodor voevod. loan Grigorie Alesandru Ghica voevod 2 . Iordachi, procitoh, vel 4 logofăt.

Aice se pomenescu arhiereii

Teoctist mitropolit. Calistru mit(ropolit). Teofan mit(ropolit). Grigorie

mit(ropolit). Anastasie mit(ropolit). Teofan mit(ropolit). Macarie mit(ropolit). Niconor
mit(ropolit). Mitrofan mit(ropolit). Gheorghe Moghilă mit(ropolit). Teodosie
mit(ropolit). Anastasie Crimcovici mit(ropolit). Atanasie mit(ropolit). Varlaam
mit(ropolit). Ghedeoan mit(ropolit). Savva mit(ropolit). Dosoftei mit(ropolit). Theodosie

650
 iffropolit). Savva mit(ropolit). Ghedeoan mit(ropolit). Gheorghie mit(ropolit).
' (}|ie>k oan mit(ropolit). Nechifor mit(ropolit). lacov mit(ropolit).
Aice se pomenesc episcopii
'Anastasie episcop Romanshi. Iorest ep(iscop) Rădăuţului. Ioan ep(iscop)
f Komanului. Gerasim ep(iscop) Rădăuţului. Sofronie ep(iscop) Huşului. Calistru
î' e p(iscop) Huşului. Misail ep(iscop) Romanului. Lavrentie ep(iscop) Rădăuţului.
tfitrofan ep(iscop) Huşului. VarJaam episcop Huşului.
După Codrescu, Uricariul, XIV, p. 1-7. Text după o copie din sec. XIX (cînd a fost completat).
ALTE EDIŢII: L. Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 64, nr. 54 (fragment).

1
Greşit, în loc de: „Gheorghe".
• Urmează menţiunea lui Theodor Codrescu: „L. s." (locul sigiliului).
' Menţiunea aceluiaşi: „L(ocu)l p(eceţii) domneşti".
4
în Ioc de: „vtori".

747 1766 noiembrie 15, Iaşi

Grigorie Alexandru Ghica voievod reglementează venitul cîntarului şi îl dăruieşte
mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi pentru spital.

f Cu m i l a lui D u m n e z ă u , I o Grigorie Alexandru G h i c a voievod, d o m n Ţarii

Moldovii. Facem ştire cu acestu hrisov a d o m n i i m e l e tuturor cui să c a d e a şti, pentru
cîntariul di aice din oraş(ul) Iaşilor, carile n e f i i n d p u s nici la o orînduială sau supt
p.irtare d e grij(ă) a cuiva, să f ă c e m u l t e asupreli şi strîmbătăţi de către cantaragii V ă m i i ,
atîf U trasul cantarilui cît şi cu avaietul ce-I lua cantaragii, cînd di la unii mai m u l t lua, di
la ai iii mai p u ţ î n u , f ă c î n d u - ş ( i ) sînguri obiceiul pentru osteneala lor. C a r e pricină, d u p ă
cercetare cu a m ă r u n t ( u l ) , atît pentru cantariul di la Galaţi, c e iaste datu mănăstirii
Frcci.stii şi m ă n ă s t i r i i S f î n t u l u i D i m i t r i e din Galaţi, în c e chipu sa s(e) u r m e z i avaietul
cantariului, cît şi p e n t r u cantariul d e la Focşani, ci iaste dat mănăstirii Precistii di acolo,
;um şt p e n t r u cantariul di la C h i ş i n ă u , ci este dat mănăstirii Gălăţii, şi p e n t r u cantariul di
a B o t o ş a n i , ci este dat m ă n ă s t i r i i S f î n t u l u i N i c u l a i ot f a m .
Iată după c u m şi alte obiceiur(i) p r i c i n u i t o a r e d e s u p ă r a r e şi d e păgubire ţării s-au
us la rînduială cu dreptate, a ş a şi cantariul di aice din leş(i) s - a u socotit într-aceştaşi
lip sa s ( e ) urmez(e), adică la 1 0 0 0 o c ă d e c e a r ă să s(e) ia cantarietica cîte doi pol lei, şi
un p o l o b o c cu untu, cu m i e r e , cu său şi cu altile să s(e) ia cîntarietica cîti şasăzeci di
iii, iară altă marfă băcălie şi o r i c e alti l u c r u r i să vor tragi la cantariu, să s(e) ia di toată
isura d e patruzăci şi patru o c ă cîti şasă b a n i c a n t a r i e t i c a . Cuin şi la trasul fierului d e 5 9
o c ( a ) să s(e) ia cantarietica iar cîti ş a s ă b a n i . Şi acestu avaiet, cantarietica, după c u m
u arătat m a i sus, s ă d e p e giumătate v î n z ă t o r i u l şi p e giumătati să de cumpărătoriul
nai p e marfa c e s ă va vindi. Iară p e marfa c e s - a tragi la V a m ă , după obicei, numai
itru trebuinţa v a m e ş i l o r , ca să ştie ei în c e c h i p şi p e cît să c e i vamă, p e a c e l e lucruri,
d c ă nu să vîndu, să n u s ă ia avaietul c e s-au arătat mai sus, a cantariului. Şi cantaragii
ii ii să aibă a lua di astăz(i) înainte numai cîti 2 0 bani di tot carul, ori cu c e marfă a
i a i c e în V a m a d o m n e a s c ă , cari acest o b i c e i l-au avut di-nceput. Iară la avaietul
a n u l u i c e s - a u p o m e n i t mai sus, cantaragii sau v e m e ş i i să nu s e a m e s t i c e , nici să aibă
>ă. Şi v a m e ş i i vor tine cantaragii pentru trebuinţa V ă m i i , c u t o c m a l ă di la dînşii.
D e c i acestu vinit şi avaiet a cîntariuiui, c e s-au p o m e n i t m a i sus, pentru ca să s ( e )
;că totdeauna c u dreptat(e), d u p ă orînduiala aceasta, f i i n d c ă s f î n t a mănăstire a

651
Sfîntului Spiridon să află cu atîte necontenit! cheltuieli, atît a spitalului, cît şi altile caulc
sîntu văzuţi şi mai vîrtos că di acmu înainte sîntu mai mulţi a să săvîrşi. "" |
D u p ă alte osîbiti mile ci a m făcut d o m n i a me, iată socotit-am cu cale şi cu dreptar ^
şi l-am afierosît la spitalul di la mănăstire Sfîntului ierarh Spiridon di aice din oraş s
leşului, spre agiutorul bolniţii, pentru chivernisala bolnavilor. Şi de astăz(i) înainie^
rînduiţii epitropii spitalului să aibă a faci zaptu toati cantarile ce sîntu domneşti, Şj'i
hotărîm pintr-acest hrisov a domnii mele ca nimini să nu fie volnic a ţine sau a av^,-
cantariu mai m a r e de patruzăci di ocă, fără numai băcalii şi alţii pentru vînzare mărfii lor
pe la dugheni să aibă a ţine cantare de 4 0 oc(ă) trăsură, şi cu acele cantarie sa-ş(i) f ac g
alişverişu lor, iar nu mai mare.
Şi oricini va ave trebuinţă de tras m a r f ă şi alte lucruri la cîntariu, piste pătruzâci deî
ocă, omul ce va fi rînduit cantaragiu dispre parte epitropilor spitalului să aibă a cmtâri şi
să ia rînduitul avaiet, d u p ă c u m s-au arătat mai sus, di la oricine şi fieşticarilc. Şi i a
oricini vor afla epitropii spitalului cantariu mai mare de peste 4 0 ocă trăsură, să fie
volnic a lua cantariul acela şi a-1 face zaptu p e sama lor. Insă pentru trebuinţa Vămii, la
trasul mărfii di pe care va să s(e) ia numai obicinuita vamă, să s(e) tragă cantarile
acest(a) ce s-au dat afierosîre spitalului mănăstirii Sfeti Spiridon. Şi fiind faţă prâvitoriu
şi omul epitropilor spitalului, p e m a r f a ce să va tragi n u m a i pentru trebuinţa Vămii să nul
ia nimică. Iar p e m a r f a ce să va vindi, şi acolo în V a m ă să s(e) ia obicinuitul avaiet«
cantariului, d u p ă cum s-au arătat mai sus.
Şi fiindcă neguţitorii di pe afară, pentru trebuinţa mărfii lor, vine de lua cantariul
di aice din Ieş(i) şi-ş(i) trăge m a r f a lor, iată, diosăbit de cîntarele ce sîntu date altor
mănăstiri, adică la Focşani, la Galaţi şi la Botoşani, după c u m mai sus s-au arătat,
celelalte tîrguri toati, hotărîm domnie m e şi le afierosăm iarăş(i) spitalului mănăstirii
Sfîntului Spiridon. Şi rînduiţii epitropi să aibă a lua cantarietica rînduitului avaiet. după
c u m m a i sus s-au arătat, adică Suceava, Neamţul, Romanul, Bacău, Tecuciul, Vasluiul,
Fălciiul, Greceni, Codru, Lăpuşna, Orheiul, Soroca, Cernăuţii, Hîrlău, Dorohoiul, Tîrgul
F r u m o s i ţinutul Iaş(i); şi la aceste tîrguri di p e afară au epitropii să c u m p e r e cantare şi să
orînduiască diosăbiţi cantaragii au cu cantarăle di aice din oraş(ul) Iaşilor să aibă a
cîntări şi să ia obicinuitul avaiet. Şi acest vinit au în credinţa îl vor căuta, au vînzare di
va fi, orînduim d o m n i e m e din tot vinitul ce va ieşi din avaietul cantariului, să aibă
mănăstire şi epitropii spitalului Sfîntului Spiridon, cîti o sută lei pe tot anul a da la
mănăstire A g a p i e di la ţinutul Neamţului, cari bani să-i de epitropi în doî rînduri, însă
giumătati dintr-aceşti bani să-i de la Sfeti Gheorghie şi p e giumătati să de la Sletţa
Dimitrie, f ă r ă d e greş şi fără de pricinuire di orice cuvîntu de răspunsu, ca sa lie
mănăstirii Agapii miluire aceşti bani, pe tot anul, pentru chivernisala mănăsti 11 1 i
cielalţi bani ce vor mai rămîne din venitul cantariului, cîţi vor fi, îi vor lua numiţii
epitropi ai spitalului, pentru cheltuiala spitalului.
Şi această bună aşezare să ste nestrămutată în veci.
Şi p o f t i m d o m n i e m e şi p r e alţi luminaţi dornn(i), carile d e D u m n e z ă u vor fi
rînduiţi în u r m a noastră cu d o m n i e aceştii ţări, ori din fiii şi neamul nostru sau dintr-alt
neam, să nu strămuti mila aceasta ci a m făcut domnie me, ce m a i vîrtos să întărească şi
să adaugă pentru a domniilor sali cinste şi vecinică pomenire.
V Mc, K(-K) A6T(O) ^dijrgs H06rt\(Epie) 7t •
Io Grigorie Ghica v(oievo)d < m . p . >
MdNOAdKH (liOCTdKM) B6A A<M'(c)4>(e)T fipWMMT <m.p.>.

652
 <Pe verso, scris de mîini diferite, în aceeaşi vreme»: 1) Pentru cîntari; 2) Pentru
l e i t u l cîntariului; 3) Pentru venitul cîntariului din Iaşi să fie afierosire Sfîntului
|piridon.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: Hrisovu domnului Grigorie Alexandru Ghica
-;,0inod din let 1766 noiembrie 15. No. 28.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXX VII/15. Orig., hîrtie (77 x 53 cm.), cerneală neagră (intitulaţia şi
„jele majuscule din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,7 cm.), din 1764,
aplicat în cerneală roşie.

"48 1766 noiembrie 17

Lupul şi soţia sa, Maria, vînd lui Grigorie protopop de Iaşi o casă din mahalaua
"jfonienimea de Mijloc, cu 170 de lei, bani noi.
:
t Adică noi carii mai gios ne vom iscăli şi vom pune degitile, eu Lupul
din[pre]preună cu soţii meu, Mărie, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat şi
încredinţat al nostru zapis la mîna svintii sale părintelui Grigorie protopop de Ieşi,
precum să se ştii cum noi, de nime siliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, i-am
vindut a noastră dreaptă ocină şi moşie, o casă ce avem aicea în Ieşi, din mahalaoa
Muntenimea de Mijloc, însă casa cu loc cu tot, cari loc şi noi l-am cumpărat de la Toma
xitt Stoicăi 1 Muntencii, adică triizăci de stînjini lungul locului, iar faţa locului curmeziş
k denaintea casii doisprăzăci stînjini şi dosul opt stînjini, după cum arată zapisul vechi
.e i-ai dat cu carile am cumpărat şi noi locul; iar casa am făcut-o noi cu a noastră
deosăbilă cheltuială şi ostenială... 2 cu voia noastră şi cu voia tuturor înpregiuraşilor
ma'h(a)iagii am vîndut-o părintelui Grigorie protopop, cu tocmală drept o sută şi
şaptezăci de lei, bani noi.
La care tocmală şi de bunăvoie noastră vînzare s-au tîmplat şi alţi mulţi
neguţ(â)tori şi oameni de cinste, carii mai gios s-au iscălit.
Deci văzind şi noi plata deplină întru mînule noastre după tocmala ce arată mai
sus i-am dat şi de la noi ca să-i fie dreaptă ocină şi cumpărătură svinţii sale, şi fiilor, şi
nepoţilor, şi strănepoţilor săi, neclătită şi nestrămutată, stăpînind în veci cu pace.
La cari pentru mai adevărată credinţa am iscălit mai gios înpreună cei ce s-au
tîmplat la tocmală.
1766 noie(m)v(rie) 17.
Eu 3 , Lupul, am vîndut cu voia mea ş-am pus degetul.
Eu, Mărie soţ(ul) Lupului, am vîndut cu voia me ş-am pus degitul.
Pascal ispravnic, fiind mahalagiu, am iscălit.
Şi eu, Toader zugravul, m-am iscălit 3 .
Şi eu, Grigoraş cumnat zugravului, me-u pus degit(ul) 3 .
Şi eu, Ioniţ(ă) cumnat Lupului, m - a m iscălit 3 .
Eu, Costantin Can(i)la, m-am tîmplat <m.p.> .. . 4 c m . p . x
Ioniţă Tudori m-am tîmplat c m . p . x
Şi eu am scris acest zapis cu zisa Lupului şi cu zisa Măriei şi sînt martur, Vasile
diiac de divan c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul Lupului, de vînzare a
casăi lor.
c D i n prima jumătate a sec. XIX>: No. 10; 1766 noiemv(rie) 17.

653
 Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVII/148. Orig., hîrtie difolio (29,2 x 20 cm.), filigran, rupt
cerneală neagră, cinci amprente digitale. . '
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr.. 10 (rez. într-un opis de doc. al unui locii n S
mahalaua Muntenimii de Mijloc). >.•§

' Fusese scrise cuvintele: „Toader z u g r a f c e au fost şterse.

2
Şters.
3
Amprentă digitală.
4
Nume neclar.

749 1766 noiembrie 19

Cercetare făcută de trei vornici de poartă a locului pretins de Ovanes armean. ; ~
Din luminată porunca preaînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie
Alexandru Ghica voievod, fiind rînduiţi cu ţidulă g(os)p(o)d ca să luăm sama pentru un
locu de casă la poarta mănăstirii Bărboiului a Floarei armencii, femeia lui Andreiu" ,
armanu, mătuşa lui Ovanes armanu, ce trage acum acestu Ovanes armanul să4 ia,
zicîndu că acestu loc nu l-ar fi vîndut tot mătuşa sa, Floare, şi ar fi vîndut numai fa%
locului despre Podul Vechiu, iar dosul casii ar fi rămas nevîndut şi l-ar fi şi stăpîni^.
avîndu şi casă care au dat-o cu chirie; şi cît au trăit casa lui Ovanes nu i-au luat
mănăstire bezmen pe loc; şi întrebîndu-să şi pe Avanes 1 armanul: are vreo scrisoare pre ;
acel loc din dos care au avut şi casă p e el, el nu au arătat nici o scrisoare, zicîndu că nş-
are, numai atîta au răspunsu că au stăpînit.
S-au întrebat şi pe svinţie sa Sava egumen de Bărboiu ce are a răspunde la zisele lui
Ovanes armanu; şi egumen(ul) ne-au arătat un zapis din vălet 7194, scriindu într-acestaş©
chip: precum această numită Floare armancă, mătuşa lui Ovanes armanul, şi cu ficiorul ei,v
Ivan, şi cu fata ei, Ruja, au vîndut de bunăvoie lor acel loc de casă a lor ce l-au avut intre
casa lui Mustafa potcovariul g(os)pod şi între dughenelc mănăstirii Bărboiului şi margine*
Podului Vechiu, în Potcovărie. Şi mergîndu noi şi la stare locului după poruncă, am
cercetat şi am găsit locul Floarei armencii şi cu locul lui Mustafa potcovariul tot deopotrivă
de lungi, unde s-au găsitu şi piiatră hotar Ia capul locului lui Mustafa, din dos.
Şi după cum am aflat am făcut şi noi această mărturie svinţii sale Savii
egumenului de Bărboiu.
1766 noiemv(rie) 19.
Ion Gordul vor(ni)c de poartă; Neculai Ichim (?) vornic de poartă; Mateiu Andreiaş,
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 11 r., nr. 36. Copie în Condica M-rii Bărboiu -.crisă
de Costantin Polimaz logofăt la 1796 octombrie 14.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 51 (rrsenţ.); Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce'.
fasc. 5 (1925), p. 180, nr. CX (aceeaşi copie).

'în loc de: „Ovanes".

750 1766 (7275) noiembrie 24

Costandin Cheşco vinde lui Grigorie Alexandru Ghica voievod o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei, cu 180 de lei.

f Gavriil mitropolit(ul) Moldaviii c m . p . x

t Eu, Costandin Cheşco, fecior lui Mihălachi Cheşco biv vel jicnicer, făcut-am
încredinţat zapis(ul) mieu la luminat(ă) mîna domnului şi stăpînului nostru, mărie sa

654
Igrignri Alexandru Ghica voievod, precum să se ştie că eu, de bunăvoie me, am vîndut
* (năiit sale o dugheană cu tot locul ei aice în Iaşi, în Tîrgul de Sus, la faţa Uliţii Hagioaii,
t jn rîndul dughenilor de la deal; care dugheană cu locul ei mi-au rămas şi mie de la
r pjcinţi, iar părinţilor miei le-au fost cumpărătură de la Ion sucmănar şi de la femeia lui,
Anita, precum arată zapisul lui de vînzare, care dugheană cu locul ei din sus se hotărăşte
l ă t u r e cu dugheana şi locul Iui Ilie Hoştinu, şi din gios se hotărăşte cu dugheana
? Sandului sîn Andronachi blăn(ar). Şi această dugheană cu locul ei este hotărîtă şi
măsurată cu stînjenul de Ion Meleghi vornic de poartă şi de alţi răzeşi şi oameni, precum
arată mărturie hotarnică. Deci această dugheană, cu tot locul ei, am vîndut-o mării sale,
Jiept o sută optzeci lei, care bani mi i-au dat mărie sa tot deplin în mîna m e şi eu încă
| a n dat mării sale acest zapis al mieu şi toate alte zapise vechi ce-am avut pe această
^ dugheană cu locul ei, cu care scrisori să stăpînească mărie sa dugheana şi locul cu bună
pace în veci; şi orice pricină ar ieşi asupra dughenii şi a locului eu să aibu a răspunde.
Şi, pentru mai adevărată credinţa, am iscălit însumi eu, cu mîna me, şi am pus şi
pecete şi am rugat şi pe dum(nealor) boierii cei mari de au iscălit.
V(ă)let 7 2 7 5 < 1 7 6 6 > noiem(vrie) 24.
Costandin Cheşco am vîndut <m.p.>'.
Ioan Cant(acuzino) hat(man), martur <m.p.>; C(onstantin) Balş medelnicer,
:
martur < m . p > ; Costandin Cog(ălniceanul) stol(nic), martur <m.p.>; Iordache vt(orîi)
logofăt, martur <m.p.>; Nicolai <de> ca(maraş) izvoade <m.p.>. ... 2 <m.p.>.

- Arh. St. Bucureşti, M-rea Agapia, X/3. Orig., hîrtie difolio (32,7 x 22,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, un sigiliu inelar octogonal, aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.

' Sigiliu inelar.

1
Nume neclar.

751 1766 noiembrie 24

loniţă Tudori vinde lui Grigorie Alexandru Ghica voievod o dugheană de pe Uliţa
'Hagioaiei, cu 190 de Iei.
Gavriil mitropolit(ul) Moldavii <m.p.>.
t Eu, loniţi Tudori, sîn Costandin Tudori cupeţu, făcut-am încredinţat zapisul meu
la luminată mîna domnului şi stăpînului nostru, măriia sa Grigorii Alicsandru Ghica
v(oie)voda, precum să s(e) ştie că eu, den bunăvoie me, am vîndut mării sale o dugheană
cu tot locul ei aice în Iaşi, în Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioaie, în rîndul dughenilor di la
deal, a cărie dugheni locul ei îl am cumpărat di la maică-me, Sofîe monahie, precum
arată zapisul ce-1 am de cumpărătură cu numele şi pecete ei şi încredinţat cu iscăliturile a
martori, iar lemnul dughenii l-am cumpărat şi o am făcut eu cu drepţi banii mei; cari
dugheană şi locul ei din sus să hotărăşti alăture cu pivniţa şi crîşma ci am, iar din gios să
hotărăşti cu altă dugheană a me ce o am vîndută lui Neculai căm(ă)raş de izvoad(e).
Şi măsurîndu-s(e) lăţime dughenii în faţi şi din dos să află tot de un stînjinu dreptu
şi şas(e) palmi, iar lungul locului din dos măsurîndu-s(e) din talpa tîrnaţului şi pără în
fundul locului să află unsprizăce stînjini şi giumătat(e) tot cu stînjinu di optu palmi
drepte. Deci. această dugheană cu tot locul ei di mai sus scris am vîndut-o mării sale
drept o sută noîzăci lei, cari bani mi i-au dat măriia sa tot deplin în mîna me. Şi eu încă
am dat mării sale acest zapis al meu şi zapisul ce-am avut vechiu de cumpărătura locului
cu care să stăpînească măriia sa dugheana şi locul precum scrii mai sus cu bună paci în
veci. Şi măcar că scrisori mai vechi pe locul acesta şi pe altă moşii şi dugheni, ci am, nu

655
am Ia mîna me şi nici am dat mării sale, fiindcă s-au prăpădit la vremile de nepaci, dar
orice pricină ar ieşi asupra locului şi a dugheni, eu să aibu a răspundi.
Şi, pentru mai adivărată credinţa, am iscălit eu însumi cu mîna me, puind pecete
m e ; şi am rugat şi pe durhnalor boierii cei mari di au iscălit.
L(ea)t 1766 noiem(vrie) 24.
Ioniţă Tudori am vîndut <m.p.>'.
loan Cant(acuzino) hat(man), martor <m.p.>; Constandin Cogţălniceanulp
stol(nic), martur <m.p.>; C(onstantin) Balş med(elnicer), martur <m.p.>; Iordache
vt(orîi) log(o)f(ă)t, mart(or) <m.p.>; Nicolai cam(araş) <de> izvoade <m.p.>-
...cm.p.x 2 .
Şi eu, Ioniţă, am scris acest zapis cu zîsa dum(isale) Ioniţă Tudori şi sîntu mărturii
cm.p.x

<Pe recto-ul primei filei, pe marginea din stînga, scris de aceeaşi m î n ă x f Cu

această palmă 3 s-au măsurat locul dughenii din talpa tîrnaţului din dosu.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Agapia, X/5. Orig., hîrtie difolio (30,7 x 20,9 cm.), filigran, cerneai?
neagră, un sigiliu inelar, octogona! în aceeaşi cerneală.

' Sigiliu inelar.

2
Semnătură neclară.
3
Măsurînd 24 cm.

752 1766 noiembrie 25

Grigorie Alexandru Ghica voievod dă mănăstirii Agapia două dugheni din Tîrgul de Sus,
<pe Uliţa Hagioaieix în schimbul unui vad de moară, două locuri de prisăci şi un unghi de odaie.
Bw rpnrop'i'e F F A E ^ H A P V T H K A B ( O 6 ) B ( O ) A < » . B(O)>K(Y6K>) MKA(OC)TCÎKS),
r(o)cnwA<ip(t) 3 e « A € M W A A ^ B C K W H . Facem ştire cu această scrisoare a domnii noastre
la mîna egumenului şi a tot soborul de la sfînta mănăstire Agapia, precum să se şl* î
avînd sfînta mănăstire Agapia un vad de moară şi un loc de prisacă din i st a
Chipereştii danie şi miluire de la răpăosatul domn Aron vodă cu ispisoace din leat / IUU
<1592> martie 1, şi mai avînd mănăstire Agapie şi altă danie de la un Ioanaşco Petrişor
vatavul de aprozi: un unghi de odaie din gios de mori tot din locul Chipereştilor, după
cum arată zapisul cel de danie ce esti din v(ă)let 7184 <1676> ghen(arie) 1, cum şi altu
loc de prisacă, iar din gios de vadul Chipereştilor, cumpărătură de ia Ion aprodul şi cit
ispisocu de la Irimie Movila vodă din v(ă)let 7109 <1601> maiu 17, daniile mănăstirii, şi
avînd domnie m e trebuinţă de aceste locuri, prin ştire preosfinţitului şi al nostril
duhovnic părinte mitropolit al ţărîi chir Gavriile şi cu voie egumenului şi a tot soborul
sfintei mănăstiri, am făcut schimbu şi cu sfînta mănăstire Agapie, adecă am dat domnie
m e sfinţii măn(ă)stiri, două dugheni gata cu locul lor în Tîrgul de Sus, la faţa uliţii, ce
le-am avut cumpărătură, una de la Ioniţi Tudori sîn Costandin Tudori cupeţ, şi alta de la
Costandin Cheşcu sîn Mih(a)lachi Cheşcu jîcnicer, dîndu-li şi zapisăle cele de
cumpărătură ce am cumpărat domnie m e de la aceşti de mai sus arătaţi, cum şi scrisorile
cele vechi a dughenilor, deosebit de alte mili ce am făcut domnie me cu sfînta
măn(ă)stiri mulţămire, şi a noastră vecinică pomenire, şi părinţîi călugări au dat domnii
mele vadul cel de moară pe care iaste şi moară făcută şi locul de prisacă danie de la
Aron vodă şi unghiul de odaie ce iaste danie de la Petrişor şi alt loc de prisacă ce iaste
din gios de vadul Chipereştilor, cumpărături de la Ion aprodu, după cum pre latgu arată
scrisoare ce de schimbu ce au dat părinţii călugări la mînule domnii noastre, şi

656
 j j e î n d u - s ( e ) schimbul acesta cu voia de îmbe părţile să f i e d e acmu înainte sfinţii
jâăn(ă)stiri statornic şi neclintit în veci, să-1 stăpînească cu pace, dîndu-să şi de cătră
fomnie me pentru adeverire credinţei această scrisoare de schimbu la sfînta mănăstire
R ă r i t ă cu a domnii noastre iscălitură şi pecete.
L(ea)t 1766 noiemţvrie 25) d(i)ni.
^ Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
1 IwpAAKe B T ( o p u n ) Awr(o)4»(e)T npWMHT(o)x <m.p.>.
:
P :
| <Pe verso-ul filei a doua, scris în p r i m a jumătate a sec. X I X > : Chipereştii.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, IV/23. Orig., hîrtie difolio (35 x 24,2 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,7 cm.), din 1764, aplicat în cerneală roşie, slab imprimat.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p: 179, nr. CXLIV (orig.); Gh.
Băileanu ş.a., Istoricul spitalului Sf. Spiridon - Iaşi, I, p. 64 - 65 (text după Ghibănescu).

753 1766 noiembrie 30

Grigorie Alexandru Ghica voievod scuteşte mănăstirea Sfîntul Spiridon de vădrărit şi, de
toate dările, două cîrciumi şi două căsăpii.
t C u mila lui D u m n e z e u , Noi Grigorie Alexandru G h i c a voievod, d o m n Ţării
Moldavii. Eacem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui să cădi a şti, pentru
sfînta mănăstire a Sfîntului mare ierarh şi d e minuni făcătoriu Spiridon din oraşul
laşului, la care sfînta mănăstire să află şi spitalele pentru cei sărăci şi neputincioşi
bolnavi. Socotit-am d a r domniia m e pentru cele d e agiutoriul cheltuielii spitalului şi din
alte mile ce am făcut, m a i milostivitu-m-am asupra aceştii sfinte mănăstiri şi i-am dat
acest hrisov al d o m n i i mele, prin care hotărîm pentru toate viile ce va ave mănăstirea
Sfîntului Spiridon, cît vin va face şi va ieşi din vii, pe tot acel vin nici u n ban vădrărit să
nu plătească, asămine după c u m şi dumnealor boierii pîn(ă) la vel comis nu plătesc
vădrărit şi la v r e m e cînd s-a striga vădrăritul, să să scrie Ia ponturi şi pentru măn(ă)stirea
Simţului Spiridon să nu plătească vădrărit. Aşijderă şi pentru doao crîşme şi doao
trunchiuri ce va ave măn(ă)stire Sfeţ(i) Spiridon aice. în Iaşi, iarăşi hotărîm domnie m e să
fie în pace de banii agiutorinţii şi de banii mucarerului, de camănă, de buor, de bezmăn,
ie loc agescu, de cepărit, de branişte şi de toate alte dări şi angării, orice ar ieşi pe alte
;rîşme aice în tîrgu, de toate să f i e în pace şi în scuteaiă. Această milă a m făcut domniia
nea ca să fie nestrămutată şi să să păzască de-a p(u)r(u)rea spre agiutoriul celor
rebutncioase cheltuieli a bolniţii,
Şi p o f t i m domniia m e şi pre alţi luminaţi d o m n i carii după v r e m e vor fi orînduiţi
le D u m n e z ă u cu domniia ţării aceştiia, să nu strice mila aceasta, ce m a i vîrtos să adugă
xntru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
1766 noiem(vrie) 30.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
IlpWMHT B6A BMCT(APHHK).
< P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e > : Pentru vădrărit pentru crîşme,
pentru trunchiuri.
<Din p r i m a j u m ă t a t e a sec. X I X > : No. 2 9 ; 1766 noiemv(rie) 30. Hrisovul
domnului Grigorie G h i c a v(oie)v(o)d, pentru vădrărit, 2 crîcime şi 2 căsăpii.
Arh. St: Iaşi, Documente, LXXVII/16. Orig., hîrtie difolio (52 x 36,5 cm.), cerneală neagră (intitulaţia
şi unele majuscule din text, cu cerneală roşie), sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,7 cm.), din 1764,
slab imprimat în cerneală roşie.

657
 159 1766 decembrie 30
Mărturie sobornicească privitoare la incendiul din 1766 septembrie 24, cînd i-au ars 4
başca din clopotniţa mănăstirii Dancul toate actele lui Manolache Bogdan fost mare paharnic.
Gavriil mitropolit Moldavschii

Gavril, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop şi mitropolit Mold(o)vvii, şî lonichii

episcop Romanului, şî Dosithei episcop Rădăuţului, şî Enochente episcop Hu.şului, si '
Manolache Costache vel logofăt, şi Vasile Razul vel vornic de Ţara de Gios, şi % .
Costache vel vornic de Ţara de Sus, şi Dumitraşcu Sturza hatman i pîrcălab Suceavschi;3
şi Manolache Geanet vel spătar, şi Iordache Hrisosculis vel vist(iernic)u, şi Vasile.".
Costache vel ban, şi Vasile Rosăt vel pah(a)r(nic), şi Manolache Costache vel stolnicu, si*l:
Lăscărache Rosăt vel comis. Facem ştird cu această a noastră adevărată şi încredinţată '
mărtur(ie) că, la le(a)t(ul) 1766 săpt(em)v(rie) 24, întîmplîndu-se aicea în oraşul laşului '
de s-au făcutu mare ardere de foc, ars-au cîteva sfinte monastiri cum şi case boiereşti şi
altor orăşăni, întru care mănăstiri ars-au şi mănăstirea Dancul; această mănăstiri, in
clopotniţa ei avînd dedesuptu başcă şi fiind multe lăzi boiereşti cît şi altor orăşăni s-au
întîmplat de au luat această başcă foc înnuntru şi aprinzîndu-se au arsu tot ce au fost
într-însa, măcar că purtătorii de grijă ai mănăstirii tîrziu au luat veste cum că cele ce
sîntu în başcă ardu şi cu chip ca acela silindu-se că doar vor putea scoate ceva ş(i) de
acolo, nimenea nu s-au putut apropia de başcă, fiindcă luasă focu peste tot.
Deci într-această başcă deosebit de alte lăzi boiereşti şi <de> orăşăni avut-au l'iiul
şi fratele nostru d(umnea)l(ui) Manolache Bogdan biv vel pahar(nic), fiul răpos(atuiui)
Ioan Bogdan biv vel logofăt, 4 lăzi cu odoare cu toate straiele ce au avut CU potvijfi
casei, cum şi toate scrisorile de moşie şi ţigăni părinţeşti de baştină şi cumpărătură şi de
zăstre, care cu totul s-au topit de focu şi nimică nu i-au rămas.
însă fiindcă d(umnealui) pah(arnicul) Manolache la ace întîmplare a focului nu
s-au întîmplat aicea, au fostu trimis în slujba stăpînească, după ce au venit măcar că de
noi era(u) ştiute aceste de mai sus arătate, dar şi d(umnealu)i mai pre largu ne-au arătat
şi şi s-au jăluit cum că deosebit de paguba ce i s-au întîmplat, de altele ce mai mare
mîhnăciune şi scîrbă are pentru că i-au arsu toate scrisorile, cerînd de la noi cu
rugăminte ca pentru scrisorile de moşîi şi de ţigan(i) ca să-i dăm o lumină ca aceea la
mînă şi să-1 punem la o cale ca nu cumva după vreme fiindcă d(umnealu)i au rămas fără
scrisori să se scoale cineva cu niscavai scrisori răsuflate său rătăcite sau şi Cu alte chipuri
ce se obicinuiescu a le scoate la ivală după ce se pierdu dovezile cele adevărate să-1
supere cerşind moşîi şi ţigării.
Pentru aceea dar, şi noi ştiind şi cunoscînd că jaloba dumisale este adevărată şi
adevărul aşa este după cum s-au arătat mai sus, la această cu altu chipu n-am putut să-1
punem pe d(umnealu)i la cale, de vreme că şi condica scrisorilor şi izvodiil cel de moşîi
şi de ţigani au arsu, fără numai am cerşut de la dumnealui în frica lui Dumnezău să
socotească şi să gîndească după cum a da ţinerea minţii dumisale să ne arăte în scris cîte
moşii are astăzi în stîpînirea dumisale şi ţigani de baştină, de cumpărătură şi de zăstre; şi
d(umnealu)i stînd au datu izvod acum, deodată numai de moşîi, iar pentru ţigani au
rămas mai pe urmă ca să cercetez(e) neamurile. Şi dînd izvod osăbit de ţigăni se va pune
şi pentru acela la cale.
Iar izvod(ul) de moşîi ce au dat d(umnealu)i înaintea noastră în frica lui
Dumnezău este după c u m arată mai gios:

658
 1-iu. Locul de casă din Iaşi, cu pivniţă de piiatră, baştină;
2-le. O crîşmă în Tîrgul Făinii cu două pivniţe de piatră şi cu trei dughene cu loc
Jjjn dos (h)otărît de ogradă şi de grajdiu, afară de două dughene ce s-au dat schimbu la
Mănăstirea Nicoriţii, aceste toate danii de la Catrina po(l)covniciţa răposatului părintelui
dumneaei, după cum la aceasta ştie şi părintele Sinadon vlădica de Dancul;
3-lea. 12 pogoane di vii la Cruce, de zăstre dumisale de la dumnealui vel vornic
fjieCostache, socrul dumnealui;
4-ie. 7 pogoane de vii de la Socola deasupra iazului Frumoasei, iarăşi danie de la
Catrina po(l)covniciţa răposatului părintelui dumisale;
T 5-le. Un locu din locul tîrgului gospod din tîrgul Iaşii pe din sus de Şişmeaua
Păcurarului stîlpit şi . . . ' din drumul ce merge la Copou şi pînă în apa Bahluiului, datu
danie părintelui dumisale de măria sa loan Theodor voievodu;
6-le. Giumătate de sat de Oşăni pe Răzina, la ţin(u)t(ul) Iaşii, dat danie dumnealui
pah(a)r(nicului) de Antohi Scărlat căp(i)t(a)nu;
7<-le>. Sat întreg Saca, pe Sărata, care se numeşte acum Sărata, iar la ţinutu Iaşii,
ste Prut, stîlpit şi hotărît în două rînduri, întîi de Ştefan Popescul vornic de poartă şi al
doilea de şătrar(ul) Costandin Gîndul; acestu satu este dat zestre maică-sa de Ia răposatul
Dumitraşco Racoviţă hatţman);
8<-le>. Satu, întreg Litenii, la ţinutul Sucevei, pi Şomuz, cumpărătura moşului
dumnealui de Lupul Bogdan hatman di la Şepteliceşti pentru care acum, în zilele măriei
ide lui vodă, un strănepot a vînzătorului s-au sculat şi l-au tras pe d(umnea)lui la giudecată
zidnd că satul este zălog,iar nu vîndut; şi scoţîndu zapisul de vînzare a neamului său s-au
dovedit de la Divan cum că este cumpărat de moşul său satul şi au luat şi carte de rămas de
la Divan şi aceea au arsu; care la aceasta ne-au mărturisit şi dum(nea)lui Iordache vtori
logofăt că singur au scris cartea şi după cum arată dumnealui pah(a)r(nicul) aşa este;
9-le. Satu întreg Gădinţîi, la ţinutul Romanului, pe Şiret, şi cu toate cumpărăturile
ninpregiur dat dum(nealui) zestre de la vornic(ui) Ilie Costachi, socrul dumisale;
10-le. Giumătate de sat de Fîrţeşti, iarăş(i) la ţinutul Romanului, tij zăstre;
11 -le. Părţile din sat(ul) Obîrşiia di pi Berheciu ot Tecuciu hotărîte de Ştefan
Abăza, acum, în zilele măriei sale lui vodă, iarăşi zestre;
12-le. Părţile din Crăieşti, iarăşi de la ţinutul Tecuciului, baştină;
13-le. Părţile din Musteşti, tij ot Tecuciu, baştină;
14. Părţi din Burdusaci, tij di la ţinutul Tecuciului, baştină;
15-le. Un locu de prisacă la Frumuşăle, la ţinutul Tecuciului, de la Ionaşcu sîn
Adiul, carile l-au dat danie lui Vasîle GhioCa logofăt şi nepot(ul) Ghiocăi l-au dat
părintelui dum(nealui); :
16-le. SatU întreg Malurile, care giumătate trece în Ţara Muntenească şi o parte
trece dincoace în Moldova, în ţinutul Tecuciului, la margine, zestre maică-sa;
17-le. Sat întreg Ciorăniî, în Ţara Muntenească, iarăşi zestre maică-sa;
18-le. D o ă sate Ia ţin(u)tul Putnii, Bizăceştii şi Dudeştii, cu vaduri de moară în
gîrlele Putnei şi cu moară gata şi cu vii, baştină;
19-le. Partea popii lui Dumitraşcu din Călimăneşti ot ţinutul Putnei, dat părintelui
dum(nealui) pentru o pagubă de stupi ce i-au făcut;
20-le. Sat întreg Ciucanii, la ţinutul Tutovvii, pe apa Tutovii, cu săliştile de
prinpregiur, anume: Davidiţii din sus de Ciucani, alăture, şi Băteneştii din sus de
Dividiţii, alăturea, şi Spinenii din gios de Ciucani, alăturea cu cumpărarea de la Climintu
Scărlat călugăr, în zilele măriei sale lui vodă, cu giudecata Divanului, şi giumătate de sat
de Fîntînele, alăturea, pe din gios de Spineni, baştină;

659
 21-le. Năvărniţii despre răsărit, piste Tutova, ce se numeşte acum Grindul şi
hotărăşte cu tîrgul Bîrladului, schimbu de la monastirea Nicoriţei, şi alăturea: pe din gi0sî
Şopărlenii, iar schimbătură de la mănăstirea Nicoriţii, şi alăturea, pe din gios, B; Iţiganjil
cu vad de moară în Tutova şi cu moară gata, baştină; şi alăturea, pe din gios, Bojoaia, ig|
baştină; şi alăturea pe din gios, Năsloani, cumpărătura Lupului Bogdan hatman, inoşuhji-
dum(nealui), de la Angheluşa Isăroaia; şi alăturea pe din gios, Mărciocani cu doă roate1
de moară în Tutova, cumpărătura părintelui dum(nealui) de la Alexandra giupîheaâ
Mărciucanului, nora lui Mihălache Hagiovici neguţitoriul, căruia şi lui i-au iosm
cumpărătură de la Angheluşa Isăroie; şi alăturea pe din gios, Bălineştii. cumpărătura
dumnealui de la Tudorache din Ţara Muntenească, nepotul Măreiocanuiui: q
Mărciocanului i-au fostu cumpărătură de la Grigori Isar, precum au fostu şi zapise vechif
şi în capul Mărciucanilor, dinspre Bîrlad, un locu din locul din tîrgul Bîrladului ce se
numeşte Valea Hei, stîlpit, şi păr-la apa Bîrladului şi în gios pîn-în moşia dumisale
vornicului Dumitraşcu Păladi, anume peste Bîrlad; sat întreg Dolheşti cu mort în
Bîrladu, stîlpit şi hotărît, cumpărat de moşul dum(nealui) Lupul Bogdan hat(man) de la
Angheluşa Isăroia şi alăturea, pe din gios, sat întreg Ţigăneştii dat dum(nealui) zăstre.
Toate aceste seleşte sintu în ţin(u)tul Tutovvi şi să ţin una di alta. Şi iarăşi la Tutova, pe
Pereschiv(ul) cel Mic, sat întregu Movilenii, cu heleşteie în Pereschiv, şi, pe din susu dg
Movileni, Ciocovenii şi pe din sus părţile din Mireşti şi iarăşi un bătrîn din satul
Chilienii cu 21 pogoane de vii ce se numeşte bătrînul Buganul, şi părţile din Popeşti si
din Păcurăreşti ce s-ar alege, şi iarăşi, pe Peresehivul cel Mare, sat întreg Stănuieştii şi
pe din gios di sat(ul) Stănuieşti sat întreg Şerpenii, pentru care s-au şi giudecat cu răz$pi
de acolo în zilele măriei sale lui vodă şi i-au rămas; şi 2 bătrîni p e din sus de Stănuiesfi
din satul Chetrenii; şi iară, pe Pereschiv în fundu, sat întregu Şăndreştii, şi iarăşi pţ
Tutova în sus, în gura Strîmbii, partea Irimiei ce s-ar alege.
Şi iarăşi la ţinutul Fălciiului tot locul gospod de la tîrgul Fălciiului şi cu vatra
satului şi cu pod în Prut, cît au rămas nedat de alţi domni, dat dum(nealui)
pah(a)r(nicului) danii de măria sa răp(o)satul Scărlat Ghica vodă, fiind dum(nealui)
logofăt al triilea, şi hotărît de dum(nealui) stolnic(ul) Gheorghe Beldiman, fiind
ispravnic, şi de Ştefan Popescul vornic de poartă.
Şi iarăşi un loc la tîrgul Bîrladului de crîşmă, cumpărat de părintele dum(ncalui)
de la Ioan Şoldea cu locul din dos de ogradă şi de grajdiu şi pe din sus altu locu
cumpărat de dum(nealu)i de la Neculaiu Boul. iar în locu de ogradă din dos şi de
grajdiu; şi iarăşi altu locu în tîrgu Bîrlad de crîşmî şi de două dughene şi cu locu din dos
cumpărat de părintele dum(nealui) de la Chiricuţă ficior Lupului căpitanu; şi iarăşi alţii
locu de crîşmă şi de dugheană ci să numeşte a Mătăsăriţei, de zăstre.
Şi, iar, la (in(u)tul Lăpuşnei, sat întreg Scorţeşti, hotărît şi stîlpit de părintele
duni(nealui), zăstre maică-sa de la Dumitraşcu Racoviţă hatman.
22-le. Optu pogoane de v i r de la Priponeşti ot Tutova, alăturea cu viile
dum(nealui) fratelui nostru Vasîli Razul vel vornic ci le are cumpărătură de la dumnealui
Vasîli Costache vel ban. însă dintru acestea optu pogoane, 4 pogoane sîntu cumpărături
părintelui dum(nealui) de la Ursu curălar şi 4 pogoane sîntu cumpărate de d(umnealu)î
pah(a)r(nicul) de la Neculaiu Boul din Bîrlad;
23-le. 6 pogoane de vii în Dealul Sîrbilor la Nicoreşti cumpărătura pâimtelui
dum(nealui), trei pogoane de la Igescul (?) şi trei de la ... 2 .
Acestea sunt moşiile şi viile ce ne-au arătat dumnealui pah(a)r(nicul) că ic areîr
zioa de astăzi în stăpînirea dum(nealui) rămasă de la părinţi baştină şi cumpărături fi
zestre, care, după cererea dum(nealui) pah(a)r(nicului) mai trecînd trei-patru zile la

660
 Îiflîjlocu, fiind în casă rămasă nişte săcrieşi de bunici şi umbiînd dum(nealu)i într-însele,
găsit un izvod cu însăşi slova răp(o)satului părintelui dum(nealui), întru care arată
centru* unele din scrisori pe moşii şi ţigani ce au scăpat de la monastirea Mira din prada
panilor, în zilele măriei sale răp(o)satului Mihail Racoviţă voievod, care şi acestu izvod
|lătîndu-ni-l dumneălui şi cunoscînd că este cu însuşi slova părintelui dum(nealui) i-am
lat crezămîntu şi l-au sfătuit ca să-1 lege bine şi pe toate foile să se întărească şi cu
pecetea măriei sale preaînălţatului domnul(ui) nostru şi că acesta să rămînă la mîna
^am(nealui) ca o bună dovadă de scrisori ce au avut şi poate să-i fie de mare agiutori şi
ooce giudecător poate să-i dei credinţă de vreme ci este făcut cu însuşi slova părintelui
dumisale şi de atîţa ani, pe scrisori anume, macar că ne-au arătat dum(nealui)
pah(a)r(nicul) că lipsescu cîteva scrisori dintr-însul pe cîteva moşii, care nu se ştie cu ce
|iip nu s-au pus într-acesta izvod; dar cu toate aceste am socotit că este bine să rămîie
jzvodul acesta la mîna dum(nealui) pah(a)r(nicului), căci este ca o bună dovadă; şi deşi
lipsescu dintr-însul scrisori a două-trei moşii, îndestul îi este dum(nealui) stăpînirea
neamului dum(nealui).
Mai socotit-am şi aceasta că acum, în vremea domniei preînălţatului domnului
nostru, trăind şi părintele dumi(sale) dumnealui Ioan Bogdan biv vel logofăt, de-ar fi
avut cineva şi pricină de giudecată de moşiile cele de baştină şi de cumpărături cum şi de
ţigani ar fi cerşut, ori cu dum(nealui) răp(o)sat(ul) ori cu dumnealui pah(a)r(nicul) fiul
^um(nealui) giudecată şi dreptate, care după giudecăţile ce-ar fi cerut şi ar fi aflat
dreptatea lor, precum au aflat-o şi alţii din lăcuitorii ce au cerut giudecată şi dreptate ori
pentru ce, dar nimenea giudecată cu dumnealui n-au cerut; şi cînd au cerut n-au avut nici
3 dreptate.
Deci dar, arătîndu-ne d(umnealu)i pah(a)r(nicul) pe toate aceste de mai sus arătate
„moşii că se află în stăpînirea dumnealui şi arderea scrisorilor dum(nealui) cum şi altor
lucruri fiind ştiută şi de însuşi preaînălţatul domnul nostru şi stăpîn măria sa vodă, cum
şi de noi toţi, i-am dat această a noastră adevărată şi încredinţată mărturie întăritură şi
adeverită cu a noastre a tuturor iscălituri, pe care mărturii să-şi facă d(umnealu)i şi
.•Jirisov gospod. Aceasta facem ştire.
1766 dec(hem)v(rie).
Iscăliţi:
Ionichie episcop Romanului;
Inochentie episcop Huşului;
Ilie Costache vel vornic;
Manolache Genet vel spătar;
Vasile Costache vel ban;
Manolache Costache vel stolnic;
Ionache Costache ... 1 ;
Manolache Costache vel logofăt;
Vasile Razul vel vornic;
Dumitraşcu Sturza hatman;
Ioan Paladi vor(ni)t;
Iordache Costache biv vel vist(iernic);
Iordache Hrisosculeu vel vistiernic;
Alexandru Neculcea pah(a)r(nic);
Costandin pah(a)r(nic);
Vasîle Rosăt vel pah(a)r(nic).

661
 Divanul Apelativ a Ţării de Gios

Copia aceasta poslăduindil-să den cuyînt în cuvînt şi fiind întocmai ta

or(i)ghinal(ul), pentru aceea după cererea ce prin jaloba trecută la registru sub N. 22f$i
au făcut cătră acest Divan dum(nealui) aga Manolache Bogdan să . adevereaţi c^i
iscăliturile mădulărel(o)r şi punere peceţii Divanului.
Iscăliţi: Crupenschi vor(ni)c;
Mihalachc Rad agă; Veisa agă.
Secţia întâia. No. 998'; <1>834 avg(us)t 21.

Divanul Domnescu

Copiia aceasta posiăduindu-să şi de Divanul Domnesc şi găsindu-să întocmai cu

orighinalul s-au încredinţat,
Iscăliţi: P. Răşcanu mare vor(nic); Crîstescul vor(ni)c; Miclescu vor(ni)c 3 .
No. 257; <1>844 fevr(uarie) 5.
Posleduit,
Director: Hasnaş
Rag(hist)r(ator): loan Cîmpan (?)
Arfi. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXIV/267. Copie după copie
Arh. St. Iaşi, Anaforale nr. 63, f. 62 v., nr. 2 (copie prescurtată din 1844 martie 8, laşi).
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1912, p. 124 (rez. după copia din 1844 februarie 5); M. Costăchescu '
Documente comunicate, în „loan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 321 (text după prima parte a copiei din 1844
martie 8, Iaşi); Stoicescu, Reportoriul, p. 498 (menţ. după copia din 1844 februarie 5).

1
Un cuvînt neclar.
2
Loc liber în copie.
3
Urmează menţiunea; ,,L(o)c(ul) p(ece)ţi(i)".

755 1766 (7275).decembrie 1

Zamfira, soţia lui Gheorghie negustor, vinde lui Vasile Roset hatman un loc de doul
dugheni în Cizmărie, cu 100 de lei.
Suret scos asămine şi întocma de pe zapisul Zamfirii, giupîneasa lui Gheorghie
neguţ(i)toriul, ce iaste din leat 7275 <1766> dec(he)mv(rie) 1.
Adică eu, Zamfira giupîneasa lui Gheorghie neguţ(i)toriul din Tîrgul de Sus,
sor(a) lui Iordache Frangole, făcut-am acest adevărat zapis al meu la mîna dum(i)sale
giupînului Vasile Ros(e)t hat(man), precum să s(e) ştie că, de nimini silită, nici asuprita,
ce de a me bunăvoie, am vîndut dum(i)sale locu de doao dugheni ce am avut in
Cizmărie, alăture cu o dugheană iar a dum(i)sale hat(manu)lui Vasile Ros(e)t ce le-au
avut cumpărate de la Ferat arman dinpreun(ă) şi cu alte dugheni de pe Podul Vechiu.
care şi mie acest locu de aceste doao dugheni îm(i) sînt date de zăstre de la maică-me.
Rocsanda, şi de la frate-meu, Iordache Frangole. Şi eu l-am vîndut dum(i)sale
hat(manului) cu tocmală şi cu preţi, drept 100 lei, adică drept una sută de let noi. Şi
mi-au dat dum(nealu)i plata deplin întru mînule mele. Şi de aice înnainte să aibâ
dum(nealu)i hat(manul) a le stăpîni cu bună pace, despre nimi să nu s(e) supere, căci cu
voie me le-am vîndut dum(i)sale, şi mi-am luat plata deplin.
Şi la această tocmală şi vînzare de bun(ă)voie s-au tîmplat mulţi oameni
neguţ(ă)tori, care mai gios s-au iscălit. Şi eu, pentru mai bună credinţa, mi-am pus
<degetul>' şi am dat dum(i)sale şi zapisul cel vechiu a locului.

662
 Eu, Zamfira, mi-am pus degitul.
Iordachi Frangole.
1789 iuli 22.
Vasile Racliş diiac de divan am scris suret(ul) acesta întocma după zapisul
Zamfirii, precum să arată mai sus.
<Pe verso, scris de altă mînă>: Altu suret de zapis de cumpărătură de 2 locuri de
dueheni tij a dum(nealui) hat(manului) Vasile Ros(e)t în Cizmărie, carel(e) loc să află tot
în beneoă crîcimii. Şi acest zapis să află la Svete Spiridon înpreună cu cele vechi.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Transcriere după foto unei copii din 1789 iulie 22. Altă
foto. din aceeaşi vreme, ibidem.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXVI/34 (rez.. dezv. de la mijlocul sec. XIX a unui perilipsis din
1782 mai 16).

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 298, nr. 404 (rez. gr. după copie din Arh. M-rii
Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 346; altă copie, nr. 339).

' Omis.

756 1766 d e c e m b r i e 8

Grigorie Alexandru Ghica voievod dă mănăstirii Agapia cîte 100 de lei pe an din venitul
cîntarului din Iaşi, pe care mănăstirea îi va lua de la epitropii mănăstirii Sfîntul Spiridon, căreia i-a
fost dăruit acest venit.

Cu mila lui Dumnedzău, Io Grigorie Ghica voievod, d(o)mn(ul) Ţărîi Moldovii.

Facem ştire cu acestu hrisov a domnii mele tuturor cui să cadi a şti, pentru svînta
mănăstire Agapie, di la ţinutul Neamţului, undi să cinsteşti şi să prăznuieşte hramul
Sfîntului Arhanghel Mihail, cari mănăstire aflîndu-s(ă) la slabă stare şi neputinţă,
neputîndu-s(e) cuprindi trebuinţile cu viniturile ci ave, iată spre agiutoriul mănăstirii ca
să s(e) păzască cu toată rînduiala precum să cadi, deosăbit dintr-alti mile, au mai făcut
domnie m e milă cu această mănăstire şi hotărîm pintr-acestu hrisov a domnii mele ca să
ia din venitul cantarului, di aice din Ieş(i), ci este datu şi afierosăt mănăstirii Svîntului
Spiridon, cu deosăbit hrisov(ul) domnii mele, p e tot anul cîti una sută di lei di la
epitropii Svîntului Spiridon; cari bani să aibă a-i lua mănăstire Agapie în doî rînduri,
adică 50 lei la Sfeti Gheorghie şi 50 lei la Sfeti Dimitri, după cum asămine hotărăşti şi în
hrisovul domnii mele ce s-au dat Svîntului Spiridon pe tot vinitul cantariului.
Şi poroncim domnie m e : orice cheltuiele vor arăta epitropii mănăstirii că au făcut
la vinitul cantariului, vrînd să oprească dintr-aceşti bani a mănăstirii Agapii să nu s(e)
socotească acea cheltuială, ce mănăstire Agapie să aibă a lua deplin aceşti 100 lei di la
mănăstire Sfîntului Spiridon, fără de nici un cuvîntu de răspuns, de vremi ce celalalt
vinit a cîntarului rămîne tot să-1 ia mănăstire(a) Svîntului Spiridon.
Şi poftim domnie m e şi pre alţi luminaţi domni, care de Dumn(e)zău vor fi
rînduiţi în urma noastră, cu domnie aceştii ţări, să nu strămuti mila aceasta, a svinţii
mănăstiri Agapii, ce mai vîrtos să adaogă şi să întărească pentru a domniilor sale cinste
şi vecinică pomenire.
V(ă)let 1766 dec(hembrie) 8.
Io Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.

663
 MANOAdKe KoCTAh'6 B6A AWr(o)<|>(e)T npUNHT C m . p . X
S-au trecut la condica Divanului.

c P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 2;

dechemv(rie) 8. M o ş i a Chipereştii.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, IV/2. Orig., hîrtie difolio (43,8 x 31,8 cm.), cerneală neagră (intitulaţia, cu -
cerneală roşie), sigiliul domnesc inelar, octogonal (1,9 x 1,7 cm.), din 1764, inegal imprimat în cerneală rc-ie

• "' .I
757 1766 decembrie <4
lordachi, fiul lui Ioniţă Caţichi lipcan adevereşte că s-a împăcat cu negustorul C;ar>b_t în
faţa vornicilor de poartă.

Şi eu, lordachi sin lui Ioniţi Caţichi lipcanu, nepotul lui Sandul Caţkhi
vînzătoriui, ce arată mai sus, trăgînd giudicată cu giupînul Carabet pentru această vînzari
şi, din p o r o n c a mării sale lui vodă,ieşind la giudicată la dum(nealor) veliţii boieri, m-au
dat rămas din giudicată, după c u m arată carte de giudicată a dum(nealor) boierilor, ;
esti la m î n a lui Carabet din let 1765 iuni 11, d u p ă cari giudicată neţiindu-mă eu odihnit
şi, de iznoavă trăgîndu la giudicată, n - a m m a i ieşit la dum(nealor) veliţii boieri, ce ani
stătut la paci cu giupînul Carabet şi ne-am învoit şi ce mi-au dat a m luat, şi m-am
priimit; şi de acmu înainte să fii în paci despre mini şi dispre frati-meu şi dispre neamul:
m e u . Şi d e să vor ivi vreun zapis pe această casă, să rtu să ţie în samă, ce să aibă giupîntil
Carabet a-şi stăpîni casa cu paci.
Şi, pentru credinţa, am pus degitul. Şi s-au iscălit şi alţi ce s-au tîmplat de faţ(ă) la
această aşezare.
1766 dec(hemvrie) 14.
Eu, lordachi sin lui Ioniţi Caţichi, am pus degit(ul) 1 .
Eu, Lupul lipcan, zăt lui Sandul Caţichi, am fost faţă ş-am pus degit(ul) 1 . K
1
Vasile dasc(ăl), mart(ur).
înainte noastră s-au făcut această învoială si
»
aşezare:
>
Alixandr(u) Haciul vornic de poartă <m.p.>.
Neculai Iz(mană) vor(nic) de portă c m . p . x
T o a d e r C a r p diiac am scris cu zisa l u i lordachi c m . p . x

c P e verso-ul filei a doua, o semnătură a r m e n e a s c ă x

Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi. înv. nr. 10252. Orig., hîrtie, cerneală neagră, două amprenfea:
digitale.

1
Amprentă digitală. '

758 1766 (7275) decembrie 29;

Mărturia lui Sofronie pentru locul din mahalaua Cacainei al lui Matei Bantăş negustor.

1766 (7275) decem(brie) 29.

Zapisul lui S o f r o n i e prin care face mărturie pentru locul de casă din tîrgul Iaşi,
m a h a l a u a Căcăinei, al jupînului Mateiu Bantăş neguţătorul.
După Creşterea colecţiunilor, 1907, p. 203, col. I. Rez.

664
159 1766 decembrie 30
Boierii de divan judecă pricina dintre Constantin Feştilă de la vistierie şi un Ştefan Ciurchi din
Buciumi, ţinutul Iaşi, pentru cinci firte de vie din Dealul Coroiului, dînd cîştig de cauză celui dintîi.

t Facem ştire că, din luminată poroncă preaînnălţat(ului) domnului nostru mărie
sa Grigorii Alexandru Ghica v(oie)v(o)d, s-au giudecat de faţă înainte(a) noastră
Costantin Feştilă ot vis(tierie) cu Ştefan Ciurchi din Buciumi ot ţinutul Iaşilui pentru
cinci firte de vi6 din Dealul Curuiuiui a unui Gheorghi frate acestui Ştefan, care vie au
Vîndut-o lui Constantin Feştilă ot vist(ierie), în 40 lei, cu zapis de 5 ani.
Şi acum Ştefan Ciurchi zicînd că frate-său Gheorghi au vîndut viia făr(ă) de ştirea
lui u r e să de banii să răscumpere vie. Dar vădzindu-s(e) că Ştefan Ciurchi este om în
vîrstâ şi de la Buciumi de lîngă viia frăţine-său ce-au vîndut-o n-au fost dus aiurea,
înstreinat, ce-au prăvit cu ochii lui în 5 ani stăpînindu-se viia de Costantin Feştilă şi
pîn(ă) acum nu s-au mai sculat să răscumpere viia şi peste 5 ani neavînd nici o dreptate
la jaloba şi cererea lui Ştefan Ciurchi ce arată mai sus pentru răscumpărarea viii, l-am
dat rămas de la giudecata noastră, să nu mai supere întru nimică pe Constantin Feştilă, cc
Costantin Feştilă ot vist(ierie). după zapisul lui Gheorghi şi a fi meii sale Măriţii a
vânzătorilor, să-şi stăpînească vie cu pace.
Aceasta înştiinţăm.:
L(ea)t 1766 dec(hemvrie) 30.
Manolache Costachi vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Vas(ile) Ros(e)t vel vornic c m . p . x
Ilie Costachi vel vornic cm.p.>; Vasile Costachi vel ban c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXIV/58. Orig., hîrtie difolio (3t x 21,7 cm.), filigran, cerneală negră.

760 1767
Egumenul mănăstirii Sfîntul Spiridon adevereşte că Gheorghie Danul a făcut acesteia o
donaţie şi se obligă să slujească la spitalul mănăstirii.
Dat-am scrisoarea noastră lui Gheorghie Danul, să să ştie că din bun cugetul şi
rîvna lui voit-au şi cu acele ce au socotit lucruri drepte aii lui s-au închinat şi s-au dat în
mîinile Sfîntului ierarh Spiridon, priimindu-s(e) să şi slujască mănăstirii la spitalie şi la
alte trebi ce-i vom porunci noi; şi pentru pomenirea lui şi a părinţilor lui dat-au lui
Sf(e)ti Spiridon 500 lei, adică cinci sute lei, bani gata, lui, şi cinzăci stupi, şi cu a lui
cheltuială la poarta mănăstirii au făcut şi şas(e) dugheni. însă atît dobîndă acestor 500 lei
şi dobîndă stupilor ce vor da acum şi chiria dughenilor păn-la moarte lui a lui să fie, şi el
să ia chiriia dughenilor şi dobîndă banilor pentru ca să-i fie de chivernisala vieţii lui; şi
bezmănul locului pe aceste şas(e) dugheni încă pe tot anul să de la mănăstire cîte
optsprezăce lei, adică cîte trei lei de dughiană pe an mai mult. Iară după moarte lui,
banii, dughenile şi stupii ce sînt arătate mai sus să fie de istov a mănăstiiri, şi cu tot
venitul lor, nime din fraţi sau alte rude ale lui să nu să amestece.
Şi banii aceşti, 500 lei, i-au dat acum înainte, la mănăstire, în mîinile noastre,
numai ca din an în an să avem a-i da dobîndă banilor acestor 500 lei, din zece
unsprezece, adică cinzăci de lei la un an, dupe cum şi scrisoare lui ce au dat la mănăstire
arată; deci şi de la noi datu-i-am această scrisoare la mînă ca să să păzască această
orînduială şi aşazare de cătră toţi epitropii mănăstirii lui Sfeti Spiridon, nestrămutat pînă
la moarte lui; cum şi noi la trebuinţili şi supărările lui orice va ave cu cele ce ne va da
mîna să fim mînă de agiutoriu spre odihna lui.

665
 Aceasta.
1767.
, 6 EipT)vuio?ao<; Icxppovioţ 1 .
Vasile Roset h a t m â n ; Ioan Canta hatman; KcovcraxvTTţv A(3paţt 2 .
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. % (1931), p. 86, nr. IX. Text după doc ce j j
afla în Arhiva Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi (astăzi, rătăcit).
ALTE EDIŢII: Gh. Băileanu ş.a., Istoricul spitalului Sf. Spiridon - Iaşi, I, p. 167, nr. II (text,! p :
Ghibănescu), |

' Irinopolios Sofronios.

2
Constantin Avram.

761 1767 \
Ştefan Năstase postelnic şi sora sa, Maria, mărturisesc faptul că dugheana cu locul et de pe
Podul Vechi a fost dăruită mănăstirii Sfîntul Sava de fratele lor Veniamin monah. ," .

Ştefan Năstas(e) post(elnic) înpreună cu soru-me, Mărie, giupîneaşa şetrariuluî

Constandin Gîndul, adeverim cu această scrisoare a noastră pentru o dugheană de furou
gata şi cu locul cari est(e) pe Podul Vechiu şi cu tot edecul dughenii, care dugheană au fost.
a fratelui nostru Veniamin monah, ficiorul răpăosatului părintelui nostru Costandin
Năstas(e) vist(iernic); şi fratile nostru, Veniamin monah, la moart(ea) lui, lăsîndu-i cu diiată
ca să s(e) îngroape oasăle lui la svînta mănăstire Sfetii Sava din Ieş(i), unde şi moşii şi
părinţii noştri sînt îngropaţi şi prin diiata ce-au făcut, dat-au fratile nostru şi au închinat
pentru sufletul lui şi a părinţilor această dugheană de furnu cu locul ei şi cu edicul ei svinţii
mănăstir(i) Sveti Sava din Ieş(i) şi ca să aibă părinţii de la svînta mănăstire a scrie numile în
pomelnecul cel mare să s(e) pomenească sufletile lor la svintile rugi; deci d e acum înainte
să aibă mănăstire a stăpîni şi a lua venitul acei dughene de furnu în veci ca di la o dreaptă
moşie şi danie a svinţii mănăstiri. Şi fiindcă mai avem şi noi, fraţii, dughene acolo, care sînt
tot la neşte scrisori, alt(e) scrisori vechi la mănăstire n-am dat, ce a m dat scrisoate(a) >\
noastră şi după zapisul acesta să aibă a-ş(i) face şi întărituri domneşti.
Şi, pentru credinţa, a m iscălit.
L(ea)t 1767.
Ştefan Năstas(e) post(elnic) <m.p.>.
M ă r i e Gînduleasa şetrăroaie a m p u s pecete 1 .
Costandin Gîndul biv vel şat(rar), mart(or).
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, LV/l. Orig., hîrtie difolio (29,1 x 20,5 cm.), filigran,
cerneală neagră, un sigiliu inelar oval, aplicat în aceeaşi cerneală.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 88/130, nr. 8 (copie Condica Mitropoliei Moldovei scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan, din 1816 septembrie 20).

1
Sigiliu inelar.

762 1767 ianuarie 18

Grigorie Alexandra Ghica voievod confirmă lui Manolachi Bogdan fost mare paharnic
stăpînirea asupra satelor şi ţiganilor săi, deoarece i-au ars toate documentele la 24 septembrie 1766
în turnul mănăstirii Dancul.

Noi rpMrOpM îlAHKCAHApV rHKA B ( 0 6 ) B 0 A U ) , BOîKieC») MMAOC(THK>),

ROENWAD(piO 3CMAH MOAAABBHH. F a c e m ştire cu acest hrisov a domnii mele, tuturor

666
 cui s i cuvini a şti, că iată au vinit înainte domnii mele şi a tot Sfatul nostru credincios,
boieriul nostru dum(nea)lui Manolachi Bogdan biv vel pah(a)r(nic), şi ne-au jăluit cum
că la focul ci s-au întîmplat îri oraşul acesta a laşului la anul 1766 săp(tem)v(rie) 24, la
cari loc mulţi atîte din casă boiereşti şi neguţătoreşti, cum şi monastiri, au arsu, între cari
monastiri au ars şi monastire ci să numeşti Dancul, într-a căriia turnu fost-au o başcă
întru cari cîţiva din boieri şi din neguţători au avut pusă lucrurile lor pentru paza focului,
c u m şi dumne(a)lui pah(a)r(nicul) Manolachi Bogdan tot ci au avut ale casîi, strai şi
altili, cum şi scrisuri di moşîi şi di ţîgani acolo le-au avut pusă, şi întîmplîndu-să de-au
răzbit focul într-ace başcă, atît aii dum(i)sali toati ce-au fost acolo au arsu cît şi altora,
dintru cari nimine nimică n-au putut să scoată, cu toată sîlinţa ce-au pus păzitorii
inonastirii, căci n-au luoat vesti îndată ci tîrziu, după ci să întărisă focul şi nu mai era cu
putinţă a să apropie ciniva şi a da vreun agiutor.
Şi fiindcă dintr-această întîmplari i s-au prăpădit toati scrisurili di moşîi şi di ţîgani
si au rămas făr(ă) di nici o lumină, temîndu-să nu cumva după vremi să să scoali unii şi
alţii cu niscaiva scrisori rătăcite, sau şi cu niscaiva chipuri obicinuiţi a ieşi la ivală după
ci să pierdu scrisorili celi adivărati, ş-au cerut dreptati di la domnii m e cît la aceasta să-1
punim la caii ca să rămîi odihnit.
Şi ştiind şi însumi domniia m e a cum că jalba dum(isal)e esti adivărală, căci şi
însumi domniia me ştim că toati lucrurili ce-au fost în başca aceea au arsu, di n-au scos
nimine nimică, cum a rînduit domniia mea întru tîiaşi dată la preosfinţîia sa părintilc
mitropolit şi dum(nii)le lor veliţii boieri, ca să găsască dumniile <lor> un chip ca acela şi
să-1 pui pi dum(nea)lui la caii la cerire aceasta; şi dumniile lor alt chip n-au găsit fără
numai au cerut di la dum(nea)lui să araţi, în frica lui Dumnezău, cîti moşîi şi ţîgani ari în
stăpînirea dum(i)sali, atîta baştină cît şi di cumpărătură şi di stîpînirea dum(i)sali, atîta
baştină cît şi di cumpărătură şi di zăstri, pi cari izvod ci au dat dum(nea)lui i-au făcut
dum(nealo)r mărturii încredinţată cu iscăliturii i a tuturor, ca să-i fii de îndreptări ori la ci
vremi, pi cari mărturii aducîndu-o înainte domnii mele şi citind-o şi cunoscînd-o şi
însumi domniia me că esti adivărată, asămine şi domniia me i-am întărit stăpînire
d(umisal)e cu acest hrisov a domnii meii, pi aceli moşîi, după izvod(ul) ci au arătat
dum(nea)lui; şi ne-au mai arătat dum(nea)lui pah(a)r(nicul) şi alt osăbit izvod cu însuşi
slova părintilui d(umisal)e, pentru unili din scrisuri ce-u scăpat din prada cătanil(o)r di la
mănăstire(a) Mira, cari izvod fiind cu atîţi ani mai înainti scris cu însuş(i) slova părintilui
d(umisal)e, i-am dat domniia me credinţă, şi prin diosăbit hrisovul domnii meii l-am
întărit pi toati foili cu însuş(i) pecete(a) şi iscălitura domnii meii, să-i rămîi la mîna
d(umisal)e ca o bună dovadă di scrisori ci au avut.
Şi poftim domniia me şi pi alţi luminaţi domni ci Dumnezău îi va rîndui în urma
noastră cu domniia ţării aceştiia ca să întărească stăpînirea d(umisal)e pah(a)rţnicului)
Manolachi Bogdan, pentru a domniilor sali cinsti şi vecinică pominiri.
Aceasta înştiinţăm.
1766 1 ghenar(ie) 18.

Iscălit: Noi Grigori Ghica voivod.

Ioan Razu vel log(o)f(ă)t procitilnom.

Divan(ul) Apilativ a Ţării di Sus din Prinţipatul Moldavii.

Copiia aceasta, poslăduindu-să cu original din cuvînt în cuvînt, s-au găsit
întocmai, di aceea să adivereşti cu iscăliturii! majuritali şi pecete Divanului după cerire
scris(ă) înrăghistrat(ă) supt no. 3293.

667
 .1841 iuni(e) 30.
Iscăliţi: vornic Paladi; aga Costachi. No 3409.
Poslăduit: şăf loan Scorpan sărdar..
Divanul Domnesc.'
Copiia aceasta [aceasta] poslăduindu-s(e) şi de acest Domnesc Divan si •
găsindu-s(e) întocmai cu or(i)ghinalul s-au încredinţat cu iscăliturile mădularelor şi
punerea peceiii.
1844 fevr(uarie) 5. No. 258.
Iscăliţi: P. Rîşcan mare vornic; Crîstescu vor(ni)c; Miclescu vornic... 2 ; derector:
Hasnaş. No. 25.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXL1I/54. Copie după copie.
Arh. St. Iaşi, Anaforaie nr. 63, f. 63v., nr. 3 (rez., Iară lună şi zi, în copia unei anaforale dir. 1X44-
martie 8).

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1912, p. 124 col. II (rez., cu data restabilită: 1767 ianuarie 18).

' Unul dintre copişti a transcris greşit cifra unităţilor din data de an: „6" în loc de „7" (cf. data
incendiului: 1766 septembrie 24 de la începutul actului şi mărturia Divanului din decembrie 1766 pe baza
căreia se emite actul domnesc.
2
Un nume neclar urmat de menţiunea copistului: ,,l(o)c(ul) p(e)ce(ţii)".

763 1767 ianuarie 20

N. Strigescu şi soţia sa, Maria, vînd lui Arghirie fost mare ban un loc de casă, cu 90 de lei.

Făcut-am adivărat zapis(ul) nostru la mîna dumisale Arghirii biv vel ban precum,;
să s(ă) 1 ştie că i-am vîndut dumisale un loc de casă ci avem aice la Iaşi, care loc ne este ,
noîoa rămas di la moşi şi di la părinţi. Şi stare locului este lungul din locul lui Tănasîe
log(o)fătul pîră în locul lui Vas(i)le Beteran, iară curmezişul este din locul Iui Vasile ;
Ganii pără în cărări; şi tocmala făcutu cu dumn(ea)Iui nooăzeci de lei, cari după tocmala ,
ce-am avutu am luoatu şi plata deplin în mînule noastre. Deci să fii dreaptă ocină şi
moşie dum(i)sale şi cucon(i)'lor dum(i)sale.
Şi, pintru mai adivărată credinţa, am iscălit.
Let 1767 ghenar 20.
Nestriţescu (?) 2 am vîndut. Mărie Strijasca am vîndut. Lupul Gane.
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I; p. 414-415, nr. 142. Copie de M.
Costăchescu după doc. ce se afla Ia Bibi. Centrală Universitară „M. Eminescu" - Iaşi.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 87, nr. LIV (acelaşi text).

1
Paranteze în text.
2
Aşa în text, în loc de: N. Strigescu (cf. mai departe numele soţiei: „Mărie Strijasca").

764 1767 februarie 3

Ilie <Costache> mare vornic face înţelegere cu Neofit, egumenul mănăstirii Trei Ierarhi, să
lase fiecare cîte un stînjen din locurile lor din mahalaua Feredeului pentru o uliţă de mers la vale,
în mahala.

Precum să să ştie că am făcut scrisoare mea la mîna svinţii sale părintelui chir Neofit
egumenul de la sfînta mănăstire Tri Sfetiteli, de aşăzare ce am făcutu între noi, avînd eu

668
> dreptu locul mieu de casă aice în Iaşi, din sus de feredeu, şi făcîndu acum pivniţă şi
dughene pe acel locu s-au socotit din talpa cerdacului feredeului ce din sus şi pînă în talpa
crîşmii mele de s-au lăsat loc de uliţă de mersu la vale la mahala de doi stînjăni domneşti,
adecă un stînjăn despre parte mea şi un stînjăn despre parte părintelui din locul feredeului.
Şi această aşăzare să ste nestrămutată între noi în veci, nici să aibă părinţii egumeni cîţ(i)
vor fi în urma svinţii sale vreo supărare despre mine sau despre ficiorii miei.
Şi această aşezare s-au făcut dinaintea boierilor şi a oamenilor de cinste, care mai
gios s-au iscălit. Şi asemene mi-au dat şi svinţie sa scrisoare iscălită şi cu pecete
mănăstiri; şi, pentru credinţa, am şi iscălit.
1767 fev(ruarie) 3.
Ilii vel vor(nic).
Arh. St. Bucureşti, Ms . nr. 578, f. 104 r„ nr. 10. Copie în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în prima
:jţimătate a sec. XIX.
Ibidem, Ms. nr. 579, f.. 14r. (copie din aceeaşi vreme în altă condică a aceleiaşi mănăstiri cu numele
f greşit: „Nicolae vel vornic").

765 1767 februarie 3

Zapis de împrumut bănesc pentru care se pun zălog creditorului Ion Leonard un loc de casă
din Iaşi, trei sate, şase pogoane de vie şi o pivniţă din Tîrgul Făinei.
ţ M e xo raxpov ţtoo SiXojnţco eXxx|k>v fţ8t8av, OCKCOI S t a x p e i a v (.tot)
nou ii xov tijxioToetou unaaâ Kvp Icov Xeovcipd y p o a i a xpetq xtli&Sei; K a i
TceucxKOGia Tixot 3500 7tpoq eîtxaţfocn. y p o a t a x6not>vyr| xov ţ t i v a etq o a o v kepov
f p e t o v axaGotiV K a i S t a 7tÂ,ecov c i y o u p i x a xfţv xiţuoxrixoq xou 5cxi/o e v e ^ e i p a v
Xov xo7tov xou cnuxiou ţtot) ăitb xo yt&cn. K a i x a xcopta ţiou i p o y e c r a x o m o e a x i
Kâ.t pi8evt K a t fffteiX n o y 6 v t a a ţ i n e a i ano xo â 8 o f i 7 t e c n koci xT-ţv m S v t ^ a ţtot)
arco xo xipyooX, cpa'iva 8 i a x e r o x a ţie eScoae Kaxdaxt%ov 8 t â xfiv nepiXaPiŢV)
xot)ţ K a t Ka9coţ TcX/rpovovraq x a a a n p a j j i xo S t a cpopov xoDq v â ţiâ enicxpepri
xă ev e%eipav, K a î eiq xrjv nepi xovxov evSsi^v eyâvexo xo napov ţiou
avt>jr6ypacpov K a i âSoOei &iq %etpaq xfjq xtţitoxixoq xov.
(pePpotxxpto-o y.
...<m.p.>'.
Apytiptq.. ,2 ţiapxriq <m.p>.

f Prin prezenta fac cunoscut precum că am primit prin propria mea voinţă pentru
folosinţa mea, de la preacinstitul başă chir Ion Leonard groşi trei mii cinci sute, adică
3500, cam şapte groşi şi jumătate punga pe lună, pentru perioada de timp în care va voi
să stea. Şi pentru asigurare, pun chezăşie locul meu de casă din Iaşi şi satele mele
Ivoieşti şi Huieşti şi Rădeni şi şase pogoane de vie de la Odobeşti şi pivniţa mea de la
Tîrgul Făinei. Pentru aceste locuri mi-a dat catastif care le cuprinde şi pe măsură ce se
plătesc asprii să mi le înapoieze în mîinile mele.
Şi spre a arăta că aceasta s-a înfăptuit s-a făcut prezenta, iscălită, şi s-a dat în
mîna sa.
1767 februarie 3.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXXXVI/48. Orig., hîrtie difolio (21,5 x 15,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, un sigiliu inelar, octogonal, cu o monogramă neclară, aplicat în aceeaşi cerneală.

' Semnătură autografă indescifrabilă însoţită de sigiliu.

2
Un cuvînt neclar.

669
766 1767 (7275) februarie 26
.Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă din mahalaua
Chervăsăriei.
Facem ştirea cu această mărturie a noastră că, din poroncă dumilorsale boerilor
caimacam, am fost orînduiţi ca să mergem aice în Iaşi, în mahalaoa Chirvăsării, ca sâ
alegem şi să hotărîm un loc de cas(ă) 1 a lui Iordachi Popa sîn Popii is(pravnic), care loc
îl are cumpărătură de părintele dumisale, de Popa 2 is(pravnic), de la Andronic arman.
Deci, după poroncă, mergîndu la numitul loc am chemat şi pe Cerchez arman, oni
bătrîn, mahalagiu, şi pe Hariton dicheu de la Golăia, fiind răzăşă mănăstire pe din sus la
fundul locului, şi pe Ioniţă fecior lui hagi Mane arman, mahalagiu, şi pe Vărtan fecior
Lucăi arman, mahalagiu i răzăş.
Şi, fiind cu toţăi de faţ(ă) 1 , am făcut stînjăn de opt palmea gospod, şi am început a
măsura întăi fundul locului din sus, din doî pietri ce sîntu hotaru, şi colţul din sus la locul
lui hagi Mane arman, cari îl stăpîneşte acum dum(nealui) vist(iernicul) Iordachi
Hrisoscules, şi drept la dialu pănă în zăplazii lui, unde am pus piatră hotară, care piară
caută înapoi la cele două pietri a vist(iernicului) Iordachi Hrisoscules; şi din piatra aceasta
am purces cu măsur(a) 1 drept în gios, alăture cu zăplajii lui Alogunuri şi alăturea cu gardul
şi locul casălor is(pravnicului) Papii 3 şi pănă în locul Tăsăi uşăroia, lungul locului am aflat
11 stînjăni 6 palmea, unde iarăş am pus piatră hotaru, din partea Tasăi uşăroaei nu au fost
nime să răspunză fiind locul pustii; şi din piatra aceasta am măsurat şi fundul locului despre
locul Tasăi, alăturea drept la vale şi pără într-o piatră hotaru ce este între locul Lucăi arman
cel cumpărătură tot de la Andronic arman, am aflat 7 stînjăni şi 5 palme, şi altă piatră n-am
mai pus; şi de acolo, am măsurat drept în sus şi alăture cu locul Lucăi arman şi alăturea cu
cărarea ce vine printre locul dum(i)sale vist(iernicului) Iordachi Hrisoscules şi pintre locul
Papii ce-1 are cumpărătură de la Andronic şi pără în locul mănăstiri Golăi, lungul locului da
la vale ani aliat 12 stînjăni şi 5 palme. î
Şi aşa s-au încheiat tot locul ce l-au cumpărat is(pravnicul) Papa de la Andronic
armanul, cu măsura şi sămnele ce s-au arătat mai sus. Şi pentru credinţa, am făcut şi de
la noi aciastă mărturie hotarnică la mîna dum(i)sale Iordachi Papa şi am iscălit dinpreună
cu mahalagii ce s-au întîmplat şi am pus şi pecete Porţăi domnului.
Let 7275 <1767> fev(ruârie) 26.
Carpu Picioragă vornic de poartă hotarnic.
Sămion Arămăscul vornic di poartă 4 .
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, lase. 2, p. 293—294, nr, CXL1I. Text (Jupă
orig., hîrtie, sigiliu! Porţii domneşti.

1
Aşa în textul editat.
2
Mai jos: „Papa".
3
Mai sus: „Popa".
4
Urmează menţiunea lui Ghibănescu: „L p." (locul peceţii), iar dedesubt: „1. p. Porţii".

768 1767 (7275) februarie 27

Diata lui Vasile Roset hatman.

De vreme că ştiut iaste şi cunoscut că în lumea aceasta sîntem mult mai puţîn decît
un oaspe - să tîmplă a mai merge iară unde au mai fost în gazdă, iară din cei mbrţi a să
întoarce vre unul nici odinioară pînă în zioa aceea cînd va învie Domnul Dumnezău pre
morţi, - pentru aceea dar mi s-au căzut şi mie a face diiată şi rînduială casăi mele păr(ă)

670
 sînt în toată cunoştiinţa şi simţire me; însă după rînduiala şi hotărîre a toate sfintelor
pravile, care hotărăşte că părintele iaste datoriu pentru fiii săi a păzi a triia parte din toată
averea ce va avea, iar cu cele doî părţi să fie volnic a face ce va vre. Pentru aceea dar şi
e u, cumpănind şi păzind ace a triia parte, am rînduit-o fiilor miei, după cum arată mai
jos, şi aşa să aibă parte şi soţul mieu, Safta, după poronca pravilii, adică:
Parte fiiului mieu, lui Lăscărache: satul Fîntînelile, cu casă şi cu biserică de piatră,
c u vaduri de moară în Bistriţa şi în Limpede şi cu alte părţi de moşie şi cu alte părţi di
pin pregiur, care sînt a mele, şi satul Beşenii di pe Bistriţe, de la Mal, ce-m(i) iaste danie
de la Adam, şi satul Mărginenii iarăşi să fie a lui Lăscărache, cu casă şi cu biserică de
piatră, şi satul Bozienii şi giumătate de satul Verceştii şi părţile din Iucaşi şi viile de la
Odobeşti, din deal, ce le-am cumpărat de la Costache Lazu şi de la alţii, iarăş(i) să fie a
lui Lăscărache, şi viile de Ia Odobeştii din vale, care îmi sînt de la maică-mea, iarăşi să
-fie a lui Lăscărache, şi viile de Ia Cotnariu, de la Zlodica şi de la Serata, iarăşi le-am dat
lui Lăscărache. Şi viile de la Spărieţi să fie jumătate a lui Lăscărache şi giumătate să fie
a lui Vasile; satul Ţăhnăuţii, de la Orheiu, ce l-am cumpărat de la Vasile Adam, să fie
iarăşi a lui Lăscărache. Aceasta iaste partea care am rînduit-o fiiului meu Lăscărache.
Parte fiiului meu Ilie: satul Sârbeştii, cu casă şi cu biserică gata şi cu părţîle din
Dragomireşti şi din Hlăpeşti, şi satul Măstacănul, care îmi iaste mie jumătate
cumpărătură, iară giumătate îmi iaste di pe Catargieşti, şi părţile Belceşti şi jumătate de
sat de Leoteşti şi părţile din Miroslăveşti, cu părţile ce am zălog de la Ghidionescul, şi
părţile din Horniceni, şi alte părţi ce-ormai fi prin pregiurul Şerbeştilor, să fie toate a lui
Ilie r'ră satul Briţcanii după cum I-am dat lui Toader stegariul să fie bine dat şi nici să
nu <-a atingă, cum l-am avut Slugă credincioasă şi de odihnă la toate trebile mele, şi-i mai
daiuiesc şi doă săi aşi de ţîgani să-i mai de fiii mei Lăscărache şi Ilie. Satul Ionice, de la
Soioca, iarăşi să fie a lui Ilie, şi satul Maşcăuţii de la Orheiu, ce-1 am zălog de la Negel
pentru cinci sute de lei, iarăşi să fie a lui Ilie, căci lui Lăscărache i-am dat doî moşii cu
toată aşezare cît îi trebuie. Viile de la Scurta toate să fie a lui Ilie, cum şi toate viile de la
Huşi să fie a lui Ilie; pe jumătate viile de la Spărieţi să fie a lui Vasile, iar pe giumătate
să fie a lui LascaTache.
Parte fiiului mieu Iordache: moşie de la Piatră, care o am schimbătură cu
episcopul de Roman, şi o bucată de loc ce o am danie de la mărie sa Ioan vodă; această
moşie să fie toată a lui şi, piste bani şi altele ce i am dat în cîteva rînduri şi acum, îi mai
dăruiesc să i să mai de cinci sute lei, bani gata, şi un plug de boi şi zăci vaci cu viţăi, şi o
sută doăzăci de stupi şi doi telegari cu o Ieftică din cele mai vechi, şi patru selaşi de
ţîgani, ţîindu-i-se în samă cele ce a fi mai luat. Şi-i mai dau şi;trii pogoane şi giumătate
de vie de la Drăg(u)şeni, din ograda Mitropoliei. Aceasta,:iaste parte fiiului meu
Iordache, şi aceasta să-i fie. Iar de nu s-a mulţămi şi de aceasta, să fie lipsit ca unuie ce i
să cade să fie lipsit din clironomie părinţască după faptele şi umbletile lui, şi nu m-am
îndurat şi i-am făcut parte ce-am socotit. Şi-i iaste îndestul, de a ave minte, că are cu ce
trăi, iară, de nu s-a mulţămi, iarăş(i) zic să fie de tot lipsit şi să moştenească numai
blăstămu care i-am dat mai nainte, iar, de să va odihni pe poronca me şi pe diata aceasta,
să fie iertat, şi Dumnezău să-i de cît a trăi cu fericire, şi pe urmă siîrşit bun să
dobîndească sufletul la înpărăţie lui Dumnezău, că aceasta iaste ce mai folositoare.
Partea fiicii mele Saftii: pentru bucate am poftit să iai bani, şi i-am dat trei pungi
de bani, si odoară si strai din care am avut în vremea aceea, mai bune, i le-am dat ei, si
i-am dat şi viele de la Drăguşeni, ce sînt într-o ogradă, cu cramă bună. După aceea i-am
mai dat un loc de casă în Ieşi, în Tîrgul de Sus, care I-am luat la mezat, patru sute şi cinci

671
lei, şi să i se mai de şi acmu cinci sute lei, bani; piste ţiganii ce i-am dat şi au luat, să i să î
mai de şi acmu doă sălaşe de ţîgani şi blagoslovenie de la Dumnezău. _; |
Parte fiicei mele Catrinii: i-am dat, cînd am măritat-o, opt pungi de bani, bani
gata, şi i-am dat şi strai şi odoară, toate scumpi, bune şi noă, că mi-au dat mîna de i-am
dat mai mult decît Saftii, şi l-am iubit pe Vasile mai mult ca pe un ficior, dar s-au tîmplat
vas netrebnic. Eram făgăduit cinci mii de lei, şi patru mii i-am dat bani gata, iară o mie
lei am poprit-o pentru cheltuiala nuntii, fiindcă tot eu <am>' cheltuit şi cu nunta miresif
şi a mirelui: fiind domnii la nuntă o săptămînă, au cuprins cheltuiala nunţii cinci pungi
d e bani; şi straiele miresăi, ce i să căde lui a i le face, le-am făcut eu, şi la toate acestea-
nime un ban n-au prins. Şi pentru acestea i - a m proprit aceasta o mie lei, şi iaste hine si
cu dreptate poprită. Deci ce l-am luat ginere, au început cu mare vrăjmăşie şi vrajbă, şi
întăi asupra tătăne-său cu vorbe amară, şi atîta de urîte, cît nici a le grăi nu şă cade, cît
rămăsese lucrul să-mi ieu fata, şi doi ani amar am obicinuit, făcînd tot chipul de silinţă
de s-au mai potolit. D u p ă aceasta, văzînd aşa, au început asupra m e c u mînie şi cu
vrăjmăşii, cît să ispitie şi la Divan să mă tragă; pentru care cu toată dreptatea lui
Dumnezău şi a oamenilor i să căde să fie lipsit de clironomie, şi a tătîni-său şi a mea,
Dar eu nu m - a m lipsit, neîndurăndu-mă de fiica me Catrina, şi cele ce i-am dat să fie
bine date, iar mai mult să n-aibă gură să cei; iar, de s-o ispiti, blăstămat să fie de Domnul
Dumnezău, şi el şi toţi care-i vor da ascultare. I-am mai dat şi moşiia Corlăteştii, de la
ţinut(ul) Tutovii, di p e Horăiata, cu heleşteu şi temelii şi biserică de piatră; i-am mai dat
şi şase pogoane vie lucrătoare la Nicoreşti; şi aceste să-i fie de bine, iară, după lăcomie
lui, de nu să va mulţ<ăm>'i, să fie osîndă, şi ascultare să nu aibă.
Parte fiicii mele Ilincăi: au luat odoară şi bucate şi strai după orînduială, şi mai
mult decît altele, şi încă i-am dat pe de-asupra bani şi odoară şi i-am făcut şi o păreche
de casă aice, în Iaşi, cu care am cheltuit mai mult de o mie de Iei. Afară de toată tocmala
ce am avut, să aibă a lua şi din ţiganii socru-mieu, lui Balş, pe jumătate, iară pe
giumătate să fie a fiicei mele Aniţăi, osăbit de un loan pitariul, care îmi iaste danie de la
mărie sa Grigorie vodă Ghica, şi un Toma băiet, bucătar, frate lui Gheorghie. Aceştie să i
fie a fiiului mieu Vasile din partea socrului mieu, osăbit de a patra parte ce i să va veni
din ţîganii miei, precum oi arăta mai gios, iară ceilaltă parte pe giumătate de ţiganii
socru-mieu să fie a Aniţăi. Iar pentru satul Caiata de la Ţara Muntenească, ce-mi sînt de
la socru-mieu Balş, am fost-o dat Ilincăi şi ginerelui mieu lancul, şi au pohtit mai mult,
să-i dau Bălţaţii, cu crîşma, decît satul Căiata; măcar că Bălţaţii era daţi fiiului mieu lui
Lăscărache, dar i-am luat . de la Lăscărache si* i-am dat Iancului, si' Lăscărache în locul
Bălţaţilor să stăpînească Căiata. Iară de a priimi lancul să ia Căiata, să de Bălţaţii, iară
Lăscărache şi lancul să stăpîncască Căiata. c <
Parte fiicii mele Aniţăi să i se de după izvodul ce am dat la dum(nea)ii cuscra
Mărie jicniceroaie şi la părintele mitropolitul, şi doă mii de lei bani gata, şi deosebit o
samă de bucate ce n-am. Şi, de n-oi trăi eu pără oi mărita-o, pentru trii rînduri de strai ce
se căde să-i fac şi pentru lipsa a o samă din pojîjie din casă, să i să mai dei o mie cinci
sut6 lei, şi giumătate de lanţuh de aur ce au rămas de la Ilinca, şi toată partea mea cîtă
iaste în satul Păstrăvenii; fiind ea fata ce mai mică, i să cade să moştenească ea şi casa
me, şi morile, şi toată moşie cîtă iaste parte me, şi cu parte din pod ce i să va veni.
Aceasta iaste parte fiicii mele Aniţii.
Parte fiiului mieu Vasile: casăle de la Jijie, cu biserică de piatră şi cu mori şi cu
toată parte ce am schimbătură de la Bărboiu, şi cu toată parte ce am cumpărat de la
Arghiroaie drept o mie lei, şi să aibă a trăi cu mumă-sa. Iar de s-a tîmpla ca să moară

672
 ui toată parte lui să o chironOmisască mumă-sa. însă a vinde sau a dărui, sau a dărui
parte copilului să nu fie volnică, n u m a i pînă a trăi Safta să stăpînească toate, atît
, cît şi m o ş i e şi bani şi bucate şi tot ce iaste parte copilului, după rînduiala ce a m
it, adică toţi ţîganii şi bănii gata.
',? Şi datorii şi bucate să s(e) facă patru părţi, şi întăi să să scoată grijile mele păr-la
I şi cele ce-am rînduit oamenilor casii. Şi cele ce-or rămîne, făcîndu-se în patru părţi:
§to parte să ia Safta, o parte să ia Lăscărachi, o parte să iei Ilie, o parte să ia Vasile, fiiul
S®ieu cel mai mic. Şi aşa să să urmezi şi pentru ţîgani: cei din Jîjie să rămîie la Jîjie şi cei
la Fîntînele să rămîie la Fîntînele şi cei de la Mărgineni să-i iei Ilie, să-i m u t e la
Scârbeşti. Şi, d e ar f i trecînd undeva sălaşi mai multe, cu bună învoială ca fraţii să să
îSjnvoiaseă unul altuie, ţîgan pentru ţîgan; dar să nu de bani.
Iar pentru casăle din Iaşi, de mi-a ajuta Dumnezeu să le gătesc, sau păr-unde le-oi
:;
şăti, să aibă a le stăpîni Safta şi cu fiiul mieu Vasile şi cu Lăscărachi şi cu Ilie, şi să
trăiască cu omenie, dînd m u m i i lor toată ascultare şi cinste. Iar de s-a tîmpla să moară
copilul, fiiul m i e u Vasile, să le stăpînească Safta, înpreună cu Lăscărachi şi cu Ilie, iară
Jupa sevîrşire şi a Saftii să rămîi a Iui Lăscărachi şi Ilie, iar mai multă supărare nime
î nimărui să nu facă.
Iar pentru livada de la Copou să aibă a o stăpîni Safta, şi Vasile, şi Lăscărachi şi
V.c,
Din vii am rînduit şi fiiului mieu Vasile şase p o g o a n e şi jumătate, ce am cumpărat
: -(jel:i
Vasile Potlog în deal la Odobeşti, şi viile de la Cruce, ce le-am cumpărat de la Ilie
î Zmucilă şi de la dumnealui logofătul Iordachi, şi pe jumătate din viele ce a m la Spărieţi:
•: aătate să fie a lui Lăscărachi şi giumătate a Saftii şi a lui Vasile, c u m şi viile de la
; Ceiăţuie, ce le am de la socrul mieu Balş, iarăşi să fie a lui Vasile şi a Saftii; iară viele de
JaPăşun(i) să fie a călugăriţălor de la P r a p a d o a m n a Paraschiva.
Rînduit-am şi pentru parte sufletului mieu cele ce a m socotit să să de la spitalul şi
"la Sfeti Spiridon, şi le-am dat, şi să f i e date: satul Cusros(i) (sic), înpreună şi cu alte
patru sate ce sînt alăture, cu heleşteu gata, cu m o r i gata, d u p ă moarte m e îndată să rămîie
" supt stăpînire mănăstirii. Rînduit-am şi o samă d e ţîgani care s-or arăta, a n u m e : ceata
;;
căldărarilor cu Vasile judele şi cu tot neamul lor, şi un B u z ă ţîgan cu toată oarda lui,
• măcar că pe acel B u z ă ţîganul, cu pricina cuscriilor, l-au tot stăpînit hatmanul Razu, dar
si fie a Sfîntului Spiridon; ceata coroierilor, cu j u d e cu tot, să f i e iarăşi a spitalului şi a
Sfintului Spiridon; ceata lui C o m a n j u d e l e şi cu toată oarda lui iarăşi să f i e a spitalului şi
„ a Sfîntului Spiridon. î n ţîganii căldărari iaste şi un ţîgan căldărar, un ţîgan a n u m e
SnagovanU care l-am luat c u judecată, d u p ă c u m îl arată în carte de judecată, iarăşi să fie
a Sfîntului Spiridon, cu toţi feciorii lui. Şi scrisori, ispisoace, cîte sînt p e ţîgani, ce am
rînduit la Sfeti Spiridon, să să de toate la părintele vlădica şi Ia vechilii măn(ă)st(i)rii, ca
să nu se răsaie vreo scrisoare.
Viile de la C o p o u , care a m rînduit tot la Sfeti Spiridon, să f i e a lui Sfeti Spiridon,
ca toată livada cîtă iaste în îngrăditura viei. M a i rînduit-am la Sfeti Spiridon o crîşmă ce
o am în Tîrgul Făinii, ce am cumpărat-o d e la banul Negel în opt sute de lei, cu
dugheană şi cu furnu, d u p ă c u m arată zâpesul. M a i rînduit-am la Sfeti Spiridon o crîşmă
în Surlărie, care a m făcut-o eu, şi cu tot locul ce are pentru dugheană, să f i e a lui Sfeti
Spiridon.
RîndUit-m din crîşme şi pentru fiii mei:
Lui Lăscărachi îi dau crîşmă de la Ferat, p e Podul Vechiu, cu toate dughenile cîte
sînt a crîsmei.

673
 Fiiului [iui] Ilie îi rînduiesc crîşmă de la Slănină, în Tîrgul de Sus, şi cu toate
dughenile ce arată în zapesul ce am luat de la Slănină, bez cun loc ce am luat de l i '
Slănină în patru sute cinci lei, care l-am dat ginerelui mieu Ştefan, să fie dat.
Rânduiesc şi fiiului mieu Vasile crîşmă ce o am luat de la Buzilă, şi cu toate
dughenile ce scrii în zapis de Ia Buzilă, care sînt în Tîrgul de Sus.
Rînduiesc şi soţului mieu Saftii crîşmă ce noă ce o am făcut eu în Cizmărie, p|ej
la sevărşire soţului mieu Saftii să rămîie şi crîşmă aceasta şi iară la Sfeti Spiridon si la
spital, pentru chivernisala şi hrana bolnavilor şi a streinilor.
Iară pentru moşiile ce am la ţinutul Lăpuşnii, în ol atu tătarilor, fiindcă o moşie,
Todirenii, îmi iaste de la socrul mieu Balş, di pe Ursechioaie, să fie tot a Saftii, iar după
moarte Saftii să rămîie a copilelor ce sînt făcute cu Safta, iară moşie Scroafa şi Ursoaia»
ce sînt alăture cu Todirenii, care îmi sînt de pe moşul mieu, tatăl mumii mele, să b
stăpînească Lăscărachi şi Ilie, iară pentru moşîi Răbîie, cu toate părţile ei, şi cu pod m
Prut, care mi-i cumpărătură de la unchiul mieu Toderaşco Jora şi lui i-au fost rămase de
la moşul Jora, şi aceasta moşie o dau cu totul să fie a Sfîntului Spiridon şi a spitalului lui;
pentru bolnavi şi streini, pentru chiverniseala mîncării.
Parte de moşie ce am de la Ruptura şi la Măstacăn şi pe Iapa să fie a fiiului mieu
Lăscărachi, iar parte de moşie ce am la Sirbi şi la Vămnii Domnii să fie a fiiului mieu
Ilie. Iarăşi mai arăt pentru casăle de la Jîjîie cu beserică şi mori şi toată moşie care am
dat fiiului mieu Vasile, iară, de s-a tîmpla să moară fitul mieu Vasile, atunce să rămîie
casăle din Jîjie, cu toată moşîie şi cu beserică şi mori a fiiului mieu Ilie, ca să aibă şi el
doă moşîi cu casă şi aşezare, după cum am dat şi lui Lăscărachi, dar pără a trăi Safta .să
le stăpînească Safta pînă la sevîrşenie, şi să trăiască şi Ilie cu mămă-sa, cu bună învoială,
pînă la sevîrşenie.
Iar pentru vii, şi ţigani, şi bucate şi bani ce am dat fiiului mieu Vasile, cînd s-a
tîmpla tîmplare ca aceea să moară, atunce acele toate să să facă în trii părţi, şi o parte să
o ia Safta, mumă-sa, ca să-i fie pentru grijăle ei, iară doă părţi să le ia Lăscărachi şi Ilie;
iar alţii să n-aibă treabă.
Pără aice am arătat părţile a fieştecăruia, după cum m-au luminat Dumnezău, şi
aşe să s(e) urmeze la toate.
Iar pentru toată pîine ce am, vechi şi noî, la Fîntîneli, la Mărgineni, la Şerbeşti, la
Jîjîie, şi pe aiurea, din toată pîine pe jumătate să se de la săraci, iară jumătate să fie"
pentru grijăle mele şi pentru hrana casii.
Iară pentru toate bucăţile mele: boi, vaci, iepi, stupi, oi, cîte a da Dumnezău să
rămîie, şi ţîgani, şi bani gata şi datorii, toate să se facă în patru părţi şi să ia o parte Safta,
o parte Lăscărachi şi o parte Ilie, o parte fiiul mieu Vasile, cel mai mic. Numai întăi şi
întăi să să scoată cele ce rînduiesc să s(e) de pomană la seraci şi la Oamenii casii pentru
sufletul mieu, că, de vreme ce port de grijă şi înpart pentru fiii miei, ostenelile mele. cu
cît şi mai întăi şi mai mult mi să cade pentru ticălosul şi păcătosul mieu suflet, cu care
Dumnezăul puterilor să facă milă şi să-1 mîntuiască.
Şi rînduiesc doăzeci vaci cu viţei să se dea la seraci şi doăzeci şi patru rînduri dc
strai să să facă şi să s(e) de la seraci, şi nu un rînd de strai să-1 socotească cu haină, ce
fieştecare rînd să-1 socotească cu toate deplin, păr-la cămeşi, şi aşe să înplinească pe lfc
seraci doăzeci şi patru de rînduri.
Un plug de boi, adică zăci boi, să s(e) de Ia Dragomirna cu toate huiteile şi doă
sute şi cincizeci de lei bani; tij să să de la Horice şi 2 cai; o sută doăzeci de stupi să s(e)
de la Patruzăci de Mucenici. O mie de lei să s(e) de la seraci la zioa îngropării, şi o mie

674
 de lei să s(e) de la fete seraee, şi o mie de lei să s(e) de la sărindare pe la mănăstiri şi pe
la biserici, şi mai întăiu pe la bisericile ce sînt ctitor: cinzăci lei la Sfeti Theodor(i), să
facă cinci sărindare, cinzăci de lei la Curălariu, doăzăci de lei la 40 de Mucenici, doăzeci
de lei la Vulpe, doăzeci de lei lâ Lunca BîrnOvii, la biserica care am făcut-o eu, treizăci
la Prapadoamna Parascheva, la Doljăşti Sus de (sic) cinzăci lei, la Sfeti Nicole de la
0 L nă să să de cinzăci lei, şi la celelalte biserici pe la care sînt ctitor: la Fîntănele, la
Obrejăşti, la Luncani, la Ţuscani, la Mărgineni, la Şerbeşti, la Jîjîie, pe la fieştecare cîte
îţi socoti să daţi. Şi se daţi şi cinzăci de lei şi la sehăstrie ce de piatră de la Puma.
Şi toate grijile anului să le înpliniţi, după cum scriu şi după porunca pravilii.
Şi pentru rînduielile bisericii de la Mărgineni, după cum scriu în diiata
? (âtîne-mieu, aşa să se urmezi, căci acolo sînt îngropaţi părinţii. In toată vremea
; milostenie şi frica lui Dumnezău să nu să lipsască, că aceasta iaste înţălepciune şi viiaţă.
Şi să mai daţi la Prapadoamna Paraschiva şasi vaci cu viţăi şi şasăzăci de stupi. Şi aceste
. ce rînduiesc, să să de dintr-al mieu, rînduiesc şi să să de.
Iar cine s-ar ispiti să smintiască ce mai mică din cît rînduiesc, unul ca acela să fie
blăstămat de Dumnezeu şi de mine păcătosul, şi pricopsală să nu aibă.
Această orînduială şi diiată ce am făcut fiilor miei şi după cum le-am orînduit, aşa
O urmezi toţi şi, urmînd aşa, să fie blagosloviţi de Dumnezău şi de mine. Iară carele s-ar
ispiti a strica saU sminti din diata şi rînduiala inc, unul ca acela să fie de Dumnezău
blăstămat şi osîndit şi de la judecată tuşihat şi neăscultat. I !
Milostive Doamne şi cinstiţi părinţi şi cinstiţi boieri, aşe mă rog lui Dumnezău şi
. tuturor iubitorilor de Dumnezău,' această diiată a inea să să păzească şi să să întărească,
n-am păzit numai a trie parte; parte fiilor mei, după pravilă, ce mai mult le-am dat şi
din cele d o ă părţi ce mi s-au căzut a le popri parte mc, de-am poprit şi de am dat cuiva
i mult, să fie bine dată, nici mai mult să nu să întindă.
Iară moştehitoriu şi clirononi, în urma me las să urinezi după cum arătat mai sus, să
irâiască cu pace Şi cu înVoiălă, nfcdînd niciunul niciun feliu de pricină sau de gălceavă, după
îţătura me cu părte ce i s-a vfeni, să lipsască din casă. Iară diiata aceasta la nimic să nu să
.strămute, şi dsîndit fiiu ă fi acela care n-a asculta învăţătura şi porunca tătîne-său.
Şi iarăşi îţi zic, Lăscărache şi Ilie: cu Safta, muma voastră, să trăiţi cu învoială, ca
cu un părinte, şi ţie, Săfto, îţi poruncesc să-i iubeşti ca pre fiii tăi întru toată dreptate şi
niciodată să riu fie volnică a te mărita, măcar că sînt încredinţat că niciodată în capul tău
mirite sau părere ca aceea n-a veni: iară, de s-a tîmpla o nebunie ca aceea să-ţi vie, să
aibi a pierde toată parte ce ţi s-au vinit de la mine, după poroncă sfinţii pravili, ce zice că
femeia ce n-a cinsti parte bărbatului, ce di-ntăi cununie, şi de să va mărita de al doile,
sa-şi piiarză toată partea ei ce i să vine de la bărbatul ei.
Să mai daţi la Prapadoamna ParascheVa şasăzăci merţă grîu pe an, însă 30 merţă
sa daţi Je grîu ce s-a lua de p e moşiile din olatu tatarilor, Scroafa şi Ursoaie, şi 30 merţă
să daţi din griul de la Jîjîie; însă 30 de merţă să le daţi [să le daţi] la Sfeti Gheorghie şi
30 merţă să le daţi la Sfeti Dimitrie.
Din straiele mele, numai contăşul cel cu spinări şi cel cu guşă să-1 luaţi voi, iară
celelante straie, toate din cele mai bine, să daţi feciorii de boieri săraci; iară celelalte
itraie, cîte am, toate, să. le daţi la slugile mele, care mă slujăsc, la fieştecare după cum
m-au slujit, şi să le daţi şi bani, după izvodul ce am lăsat iscălit de mini. Şi aceste ce vă
poruncesc să le daţi, să daţi, că eu, cît am pohtit la cele mai bune, mi-au agiutat
Dumnezău şi le-am făcut, şi voi, de veţi ave nădejde la Dumnezău, va ajuta de-ţi face, şi
va înmulţi.

675
 Şi, pentru credinţă, am iscălit. Şi, după cum scriu, toate, aşe să să urmezi, şi s | ^
neclătit.
Let 7275 <1767> fev(ruarie) 27.
Acest suret de diiată este scos asemine de pe suretul dieţii hat(manului) Vasflj
Roset, şi iaste încredinţat cu iscălitura dumisale logof(ătului) Iorgachi acel suret de ps
care s-aU scos acesta.
1779 ghen(arie) 6.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, XVI/149. Copie după altă copie.
EDIŢII: Iulian Marinescu, Acte moldoveneşti felurite, p. 88-97, nr. 15 (aceeaşi copie) şi p. 97 şi Jj
(notă şi, respectiv, spiţă genealogică); Stoicescu, Repertoriul, p. 503 (menţ.).

1
Omis în copie.
2
Aşa în orig.

768 1767 martie 2

Matei Bantăş negustor din Iaşi se judecă în faţa unor boieri cu Enachi ceauş de negustori
pentru un loc de casă din Iaşi.
t Avut-au giudecată de faţă, înainte noastră, Mateiu Bantăş cupeţ din Ieşi cu
Enachi ceauş de negustori, pentru un locu de casă din Ieşi, dintre locurile casălor lor,
cari acel locu de casă au fost a unui Ştefan sebieriu; deci după toate răspunsurile lor,
pricina într-acesta chip este: de o parte întru locu săbieriului se hotărăşte şi Mateiu
Bantăş cu locul casei sale şi acel locu mai în anii trecuţi îl şi cumpărase Mateiu Bantăş
de Ia Ştefan săbier în ..,' lei şi un Ştefan a Zanfirii fiindu răzeş mai vechiu, au ieşit la
giudecată la răpăosatul logofăt Radul Racoviţă şi, ca un răzeş mai vechiu decît Bantăş, au
dat banii lui Bantăş şi au luatu pe locu, zicîndu Măteiu Bantăş că cu iconomiia lui Enachi
ceauş au luatu pe locu Ştefan a Zamfirii; şi fiindu că Enachi ceauş să hotăreşte cu acel locu
de 2 părţi cu locurile casei lui într-un capătu şi alăturea, s-au sculatu Enachi ceauş ş-au
cumpăratu pe locu de Ia femeia Iui Ştefan a Zanfirii. Şi pentru că locul acela întăiu îi
cumpărasă Măteiu Bantăş şi fiindu şi răzeş de o parte, alăturea, cerea să de banii lui Enachi
ceauş ce-au datu pe locu femeii lui Ştefan, să le ia la stăpînire; şi măcar că Mateiu Bantăş
întăiu el cumpărase acel locu, dovedind că Ştefan a Zanfirii cu iconomiia lui Enachi ceauş i
l-au luat din mînă, i se cade a-1 cumpăra tot el. Numai arătîndu-ne prubă starea locurilor
caselor lor şi de acel locu ce au pricină de cătră 2 părţi în capăt şi alăturea cu acel locu să
hotărăşte Enachi ceauş, iar de o parte, alăturea, să hotărăşte şi Matei Bantăş şi, după răzeşie,
aşe am socotit tot locul acela a săbieriului să s(e) măsoare şi 2 părţi să s(e) dc lui Hnachi
alăturea cu locurile casei Iui, iar a triia parte de locu să s(e) de lui Mateiu Bantăş iarăşiş
alăturea cu locul casei lui şi Mateiu Bantăş a triia parte de bani de preţul acelui loc să-i dc
lui Enachi ceauş şi aşe să rămîie pricina curmată dintre dînşii.
1767 mart(ie) 2.
Ilie Costachi vel vornic <m.p.>.
Cost(antin) Gîndul şat(rar) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 5; 1766
mart(ie) 2.
Arh. St. laşi, CCCLVliI/9. Orig., hîrtie difolio (33 x 22,8 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Loc liber în orig.

676
 10 1767 (7275) martie 3
Mărturie hotarnică privitoare la un loc de lîngă biserica Sfîntul Nicolae din Muntenimea de.Sus.

0 mărturie hotarnică din anii 7275 <1767> mart(ie) 3, iscălită de Constandin

gândul şatrar, i Carpu Picioraga i Tuduri Lupul, vornicii de poartă, şi de alţi mahalagii
prin care să cuprinde în ce chip au măsurat locul numitei bisărici 1 cu stînjăni de optu
palme proaste, adică din păretele bisăricii dinspre miazănoapte spre casa lui Ioniţă baş
ceauş pînă în zaplaz s-au aflat 13 stînjăni şi dispre casa Iui Tuduri vor(ni)c de poartă,
(care acum este a clucerului Grigoraş) 2 , adică spre răsărit s-au aflat 15 stînjăni, şi de la
vali, spre amiazăzi, dispre casa lui Ion vătavul arată că merg pînă în uliţă, undi au
cunoscut că nici o împresurare nu are locul bisăricii de cătră nime.
Au cercetat şi pentru uliţă şi după un zapis a unui Ion Cazan ci-i zic Fumoaie,
arătătoriu că locul era latul 12 stînjăni pînă în uliţă, au măsurat acei 12 stînjăni din
iăplazii Iui Pavăl Bantăş (care acum esti al mieu, mai gios iscălitul, Costache Canta
vornic)2, asupra uliţii şi i-au mai dat pol stînjăn după mărturisirea oamenilor de atunce,
lasmd şi ace uliţă (a căriia nume nu-1 arată) 2 de patru stînjăni proşti, iar dispre apus nici
fac măsură, nici arată pînă undi mergi locul, nici cu cini să megieşeşte.
Arh. St. laşi, Documente, DVII/29, f. Ir. Rez. într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 iunie 25 şi un
te/ identic într-o carte a Divanului din 1807 august 8, ibidem.
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 138, nr. 1 (rez. identic într-o
tarte a Divanului din 1807 august 8), şi p. 142 (rez. cu anul greşit: 7278, în mărturia hotarnică din 1807 iunie
25 - tipărită cu data greşită: iară an în regest şi ziua: 23, în act).
1
Slîntul Nicolae din Muntenimea de Sus.
2
Aşa în text.

770 1767 martie 13

Zapisul lui Gheorghe, fiul preotului Miron, dat lui Aslan paharnic al doilea pentru o casă.
1767 mart(ie) 13.
Zapisul lui Gheorghe ipodeacon (sic)* ficior preutului Miron, prin care întăreşte
dănuire unei casă ci dăruisă medelnieereasa Sanda dimpreună cu locul ci-1 vîndusă, dat
la mîna lui Ioan Aslan ftori paharnic.
După Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce" fasc. 5 (1925), p. 184, nr. CXVI. Rez. într-un
,.<;pi.s de scrisorile casălor şi a dughenilor cu locul lor di pe Uliţa Sf. Ilie, cari răspunde în Uliţa Mare şi Uliţa
Consulatului Rusăsc, cuvenite, după testamentul răpousatului logofăt Costache Cantacuzino, nevrîsnicei fiice
a răpousatului logofăt Neculai Cantacuzino", din 1844 avgust 24.
1
Aşa în text.

771 1767 aprilie 1

Dumitrache, fiul preotului Ioan Banu, vinde Bisericii Banu două pogoane de vie <de la
Miroslavax
1767 apr(ilie) 1.
Zapisul lui Dumitrachi sin preut Ioan Banu pentru dou pogoane vie <de la
Miroslavax ci le-au vîndut Bisericii Banu.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 428, nr. 16. Menţ. într-un „izvod de documenturile şi
acareturile Bisericii Banu din Iaşi, cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor" din Condica Bisericii Banu, f. 41
(la Arh. St. Bucureşti, nr. 1526 ?).

677
772 17 " i.j.j ^
' Ivan uşer al doilea se judecă şi cîştigă procesul cu Stârnate bulucbaş pentru o vie din dcaidi
Cetăţuia cumpărată de cel'dintîi de la Simion Cheşcu uricar.

t Facem ştiri că, din luminată poronca preînnălţat(ului) domnului nostru mărit sa
Grigorii Ioan Calimah v(oie)v(o)da, s-au giiidiCat di faţ(ă), înnaihtea noastră.
dum(nealui) Ivan vt(ori) uşer şi Cu Stămati bulucbaş, sili lui Costandim Pricina for
într-acestaş(i) chip esti: mai în zilele trecute âu vîndut Simion Cheşcu uricariul 4
pogoani de vii, ce sint pe locul Cetăţui, cu zapisul său, dum(neâlui) uşeriului Iv.m, di
cari vii i-au fost şi lui Simion Cheşco 2 pogoani cumpărătură, unul di la Stămati şi altui
di la soru-sa, Zoiţa, iar 2 pogoani i-au fost di la tatăl său, in cari zapis nefiind Stămati
iscălit, cere să răscumperi un pogon şi o firtă de vii, răspunzind ca lui i să _adi sa
răscumperi fiindcă el esti nepot lui Cheşco.
Iar Cheşco au răspuns că Stămati nu-i făcut cu soru-sa, ci-i făcut cu altă iamei
Ş-au mai răspuns Cheşco că cînd au scos viile la vînzări i-au zis lui Stămak să
cumperi, iar el s-au lepădat şi n-au vruţ să Ie cumperi. Şi neayînd Stamati dreptati a
răscumpăra, l-am dat rămas di giudecata noastră, ce şi el singur cunoscînd că umbli
făr(ă) dreptati, de bun(ă)voia lui ş-au pus numile şi degitul în zapisu înnaintea vorniciloi
di poartă, carii vornici di poartă s-au iscălit şi în zapis. Ce dum(nealui). uşeriul Ivan.., 1
să aibă a-ş(i) stăpîni viile cu pace, dup(ă) arătare zapisului ci a fi di la Simion Cheşco, c:
o dreaptă ocină şi cumpărătură ci-i sint, făr(ă) di nici o supărări di cătră niminea. Aeeast;
înştiinţăm.
L(e)t 1767 mai 4.
Păladi vel log(o)f(ă)t <m.p.>. „
Balş velu vor(n)i(c) <m.p.>.
Vasile Raz(u) hat(man) <m.p.>.
Costandin Sturze vel spat(ar) <m.p.>.
Costach(i) vel ban <m.p.>.

<Pe verso-ul filei întîi, jos, în dreapta, scris în aCeeaşi vreme>: Di secară.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXV/60. Orig., hîrtie difolio (29,6 x
21 cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII . Creşterea colecţiunilor, 1909, p. 43, col. II (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi. în
„Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 314, nr. 21 (rez.).

1
Loc liber în orig.

773 1767 mai 7

Mărturia lui Neculai vornic de poartă privitoare la pricina lui Sandu butnar pentru un gard.

1767 mai 7.
Mărturie di la Neculai vor(ni)c de poartă pentru pricina de gîlceavă ce au avut
Sandu butnariu pentru un gardu <cu Toader croitor;»1.,,
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6, f. 2r„ <nr. 2>. Menţ. într-o listă, din 1799 februarie 4. de
documente amanetate de Iordache Balş căminar.

1
V. doc. următor.

678
 774 1767 mai 7
Grigorie Ioan Calimachi voievod întăreşte anaforaua boierilor mari privitoare la pricina
dintre Sandu butnar şi Toader croitor pentru un gard.

1767 mai 7.
Anaforaoa veliţilor boieri între Sandu butnariu şi între croitor(ul) Toader pentru
$ere acelui gardu 1 , întărită de răposat(ul) Grigore Ioan Calimah v(oie)vod.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXVI/6, f. 2r., <nr. 3>. Rez. într-o listă, din 1799 februarie 4, de
documente amanetate de Iordache Balş căminar.

1
V. doc. anterior.

775 1767 mai 8

Unii boieri de divan judecă pricina dintre răzeşii care au vii pe Dealul Copoului cu Raxi
gramatic pentru îngrădirea unui drum de acesta din urmă, care pierde procesul.

8 maiu 1767.
L. Balş v(e)l vor(nic), Ion Izmană (?)', Ion C(antacuzino) 2 vel ban arată că, «din
poronca preînnălţatului domnului nostru Ioan Grigorie Callimah voevoda», s-au judecat
«răzăşii ce au vii pe Dealul Copoului şi cu Raxi gramaticu», care, «vrînd a-ş mai pune...
şi altă viţă de vie, despre cămpu, au îngrădit drumul pe car(e) 2 ave trebuinţă răzăşii a
umbla pe dansul».
Se cercetează de «Simion Arămăscul vornicul de poartă», care «au tăet gardul şi
au deschis drumu, fiind drum vechiu, şi, pe undi au tăet gardul, întră vitili de aici din
tîrgu şi străcă viile tuturor». Se hotăreşte îngrădirea de fiecare.
După Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 31, nr. 67. Rez.
1
Aşa în text.
2
Parantezele lui N. Iorga.

776 1767 mai 10

Diata monahului Veniamin Năstasă, fiul lui Constantin Năstasă vistiernic.

Veniamin Nastasă monah, ficiorul răpoosatului Constantin Năstasă visternic,

cunoscînd că sîntu toate ale acestei lumi deşertăciuni şi ca fumul trecătoare şi aici ne
aflăm ca nişte oaspeţi şi sîntem totdeauna supuşi primejdiilor vieţei acestei trecătoare, şi
aflîndu-mă şi în primejdie de boală, neştiind viaţa mea cît va să fie, am socotit pîră sîntu
în starea minţei să-mi fac rînduiala mea, din cele ce mi s-au venit în partea mea de la
părinţii mei şi altele, care cu a mea osteneală le-am făcut. Deci rînduind întîiu datoriile
pe unde sîntu datoriu, cum şi grijile mele, de unde să se plătească şi altele ce am orînduit
să se dea la mănăstiri pentru sufletul meu, fraţilor mei şi surorilor şi nepoatelor şi altora
pentru pomenirea mea, după cum arăt mai jos anume.
1767 mai 10.
(Cu ce sunt datoriu şi cu ce plătescu datoria mea) 1 .
364 Iei sunt datoriu frăţine-tneu lui Ştefan, bani fără dobîndă, pentru care bani îi
dau: 200 lei loc de 3 dugheni pe Podul Vechiu, la Sfeti Sava, lîngă locul ce mai are
dumnealui, şi un pogon de vie la Socola, şi cu crama ce am făcut-o eu; 50 lei un pogon

679
de vie la Dealul Coroiului ce îmi este de cumpărătură, şi 20 lei 2 cai; şi 20 lei un boc
vacă; şi 10 lei un gonitor şi o gonitoare, 1 0 l e i zece tipsii de aramă, 4 lei un ghii ,i;m .
lei opt stupi, 4 lei o scaturşcă, 22 lei un cazan mare, 10 lei nişte hamuri bungarii <1,. 2 l
250 lei mai sîtft datoriu, însă 130 lei la Moisă jidovu, cu 30 lei başul lor, şi 112
la stolnicul Gheorghe I. Beldiman chizăş, cumnatul Constantin şetrarul cu 12 lei, basul
lor, şi 8 Iei altă datorie unde s-ar afla. Şi pentru aceşti bani am dat dumisale cumnatului
Constantin Gîndul un pogon şi 3 firte de vie la Odobeşti din viile mele şi cu crama c r
este făcută şi loc sterp ci este dinaintea crămei, care loc l-am cumpărat din locul
Pojoroiu, şi dumnealui cumnatul Constantin Gîndul, pentru aceasta ce i-am dat, î i
plătească această datorie a mea.
Pentru îngroparea mea, să m ă îngroape la Sveti Sava, unde şi moşii şi părinţii si
fraţii mei sînt îngropaţi şi, după neam, fiind şi ctitor la această monastire, am orînduit si
la Sfîntul Mormînt, pentru pomenirea mea şi a părinţilor mei, să aibă a ne pomeni pe tot
anul şi să ne scrie şi la pomelnicul cel mare, o dugheană de furnu pe Podul Vechiu şi cu
locul ei; şi fiindcă am luat şi cinul călugăresc, am dat şi Sfintei Mitropolii din Iaşi-o
dugheană cu locul ei în Tîrgul de Jos, pentru pomenirea mea şi a părinţilor mei, şi si
aibă a m ă pomeni pe tot anul şi să mă pue şi la pomelnicul cel mare; care dugheană aia
luat-o cu schimb de la frate-meu Ştefan.
>

650 Iei am orînduit să se cheltuiască la grijile mele, lăsîndu-mă asupra frăţine-meu

lui Ştefan şi a surorii mele Maria, să mă grijască amîndoi înpreună. însă 350 lei să dea
frate-meu Ştefan, pentru care bani i-am dat jumătate de pivniţă din Tîrgul de Jos, 1
jumătate de sat din moşia Canţeriştii la Vasluiu. Şi 300 să dea soru-mea Maria, pentru
care bani îi dau 3 pogoane de vie, din viile mele la Odobeşti, şi după cum am socotit si
dea şi să cheltuească la grijile mele, am arătat mai jos, anume: 150 lei şă cheltuiască lj
îngroparea mea, 10 lei la grija de 3 zile, 10 lei la grija de 9 zile, 20 lei la grija de 20 zile.
50 lei la grija de 40 zile, 50 lei la grija de jumătate de an, 100 lei Ia grija de un an, şi IOC
lei la 10 serindare, însă 4 serindare la Sfeti Sava, 1 la îngropare, 1 la 40 zile, 1 la pol an,
şi 1 la un an, şi un serindar la Mitropolie şi 1 la Golia, şi 1 la biserica din Talpalari, şi 1
la Biserica Banului, şi 1 la Prapadoamna Paraschiva, şi 1 la sat la Voineşti, şi 50 lei să se
facă o cişmea la un drum mare unde să fie apă bună, şi 40 lei să se facă un pod !a un
părău unde s-au socoti, 40 lei să se cumpere 4 vaci cu viţei, din care una să se dea S.iftei
copilei verei Catrinei, şi una copilei Casandrei, şi una Rucsandei fiicei mamei Balaşu q
una Tăculesei săracă, 10 lei să se dea un serindar duhovnicului, şi o basma cu hir şi <u
mătasă şi o cămeşă, şi o miniştergură de mîni, şi 2 servite. Şi 15 lei să se dea, însă: 5 lei
mamei Aniţei Dinulesei, şi 5 Iei Chiracăi şi 5 lei Catrinei călugăriţei fiica Casandrei, 5
lei să se dea alte trebuinţe ce ar fi la cele ce scriu mai sus şi nu s-ar putea cuprinde cu
preţul ce s-au pus.
Un ceasornic să se vîndă, şi iarăşi şi acei bani să se dea la grijile mele unde a fi
trebuinţă. Iară altele ce au mai remas le-am orîndut şi le dau fraţilor, şi surorilor, şi
nepoţilor mei şi altora, după cum arăt mai jos.
Nepoatei Măriei Feştiloaei şi nepotului Ion Ciudin, ficiorii surorii mele Ilincăi
Ciudinesei, le-am dat o dugheană gata şi cu locul ei pe Podul Vechiu, şi pol copii de
ţigan din copii Catrinei Buliţîse ţigancă, ce au rămas la nepotu Ion Ciudin, din schimbul
ce am făcut, şi o blană spinare vulpe am dat nepotului Ion Ciudin, pentru o blană veche a
tătăne-seu ce s-au stricat, şi o ghiordee vănătă cu sîngeap.
Nepoţilor mei, copii surorei mele Zamfirei Cărpoaei le-am dat o dugheană gata cu
locul ei pe Podul Vechiu, lîngă Furnu, şi pe Mihalache ţiganu ficiorul Mîrinei ţigancei.

680
 Frăţine-meu, lui Gheorghie, i-am dat o dugheană gata cu locul ei pe Podul Vechiu,
pce am luat schimb de la frate-meu Ştefan, şi un pogon de vie la Socola, despre Bogdan,
| si un loc de prisacă la Dumbrava Roşie, şi p e Pricopie ţiganul ficiorul Mărinei ţigance, şi
30 dramuri două linguri de argint nepoatei Ancuţei să-şi facă paftale.
Frăţine-meu lui Ştefan i-am dat partea mea din satul Teleneştii pe Prut şi un loc de
prisacă şi cu livadă la Voineşti, ce au fost să-1 stăpânesc numai în viaţa mea, şi nişte
iconiţe troiţă fericate şi un galbăn costandinat, şi o bivoliţă, şi o chiuliţă, şi alte arămuri
si mărunţuşuri, şi aşternut podvijia casei, şi Ion Şchiopul ţigan, şi Vasile ţigan sin lui
Iftime ficiorul lui Ilieş, şi Maria copilă fata Mărinei ţigance; şi de s-ar pîre cuiva că am
dat lui Ştefan mai mult decît altor fraţi, aşa am găsit a fi cu cale, încărcîndu-se cu
datoriile mele şi pentru osteneala ce va face la grijile mele.
Surorei mele Maria Gîndulesei i-am dat 2 părţi din moşia Miclăuşenii peste Prut,
din patru părţi, ce se împarte tot satul, şi o tingire mare cu capac, şi p e Andrei ţiganu
copil lui Vasile ţiganu şi a Catrinei Dobolinei, şi osebit i-am mai dat 6 felegene de
laiturii cu zarfuri de argint, pentru 18 lei ce i-am fost dator. Şi de s-ar pîrea cuiva că
i-am dat mai mult decît altor fraţi, aşa am socotit a fi cu cale pentru osteneala ce au făcut
de m-au căutat în viaţa mea, şi la boala mea, şi la grijile mele după moartea mea.
Nepoatei Rucsandii, fiica surore-mea Maria care-i botezată de mine, i-am dat o
candelă de argint, şi o străchiniţă de argint cu lingura ei, şi un sipeţel de Lipsea, şi o
păreche cuţite de argint cu o lingură de argint, şi din 210 dramuri de argint, să se ferice o
cruce şi să se dea la Sfîntu Sava, unde m-or îngropa, şi celalt argint cît a mai rămînea, să
se dea iarăşi nepoatei Rucsandii să-şi ferice o icoană de zestre.
Nepoatei Zmarandei fiica surore-mea Maria, care iarăşi e botezată de mine, i-am
dat un pogon de vie din viile mele la Odobeşti.
Nepoatei Saftei fiica verei mele Catrinei, i-am dat un loc de dugheană pe Podul
Vechiu din locul ce avem luat de la Ioniţă a Năculăesei.
Nepoatei Zoiţei fiica lui Ştefan Feştilă şi a Catrinei, i-am dat un loc de dugheană
pe Podul Vechiu la Sfeti Sava, pe care loc i-am făcut şi zapis.
Lui Constantin Feştilă i-am dăruit, cu zapis, un loc de dugheană pe Podul Vechiu,
din locul lui Ioniţă a Năculăesei.
Nepotului lonaşco fiiul surorei mele Zamfirei, i-am dat un beniş blănit cu jderu şi
o ghiordeică de şam blănită cu săngeap şi o dulamă de Stambol şal alăge.
Babi Tutoiescăi ce m-au grijit la boala mea, să i se facă o ghiordee de bogasăn cu
blană de oae.
Şi la toate aceste c e curpind într-această diată, pecum arăt mai sus, şi după cum
însumi eu am socotit, am dat şi am orînduit, aşa să se urmeze nestrămutat; iar care din
fraţii mei sau din nepoţi, şi ori carele din neamul meu ar umbla să strice şi să strămute
diata mea oricît de puţin; unul ca acela să fie blestemat de Domnul Dumnezeu şi de
preacurata Maica Sfinţiei Sale şi de 12 Sfinţi Apostoli şi de 318 Sfinţi Părinţi de la
cetatea Nicheea, şi d e mine încă să fie neertaţi unii ca aceia; şi, pentru adevărată
credinţă, am iscălit însumi cu mîna mea.
<Iscălit>': Veniamin Nastasă monah.
Ilie T o m a biv vel caminar, martur; loan ...' treti vist(iernic), martur; Vasile Canta
ftori paharnic, martur; şi shimonahul Ilisei, duhovnic.
După Codrescu, Uricariul, XVII, p. 54 - 62. Text după orig. ce se afla în păstrarea editorului.

' Aşa în textul editat.

681
777

mănăstirii Dancul.

f Hw rpHrwpi'E I W A H K<»AEA\<»X bw6bvwa«, B(O)5KG'6K>) MMAW(CTYK>,

r(o)cn(o)A'»p'b 3CMAH MWAAABCKWH. Facem ştire cu această carte a domnii mele"
tuturor cui să cade a şti, pentru o pivniţă cu băutură ce iaste aice, în Ieşi, cinstit şi al
nostru duhovnicesc părinte sfinţiia sa chir Ionichie mitropolitul Sinad(on), epitrop(ul)
sfinţii mănăstiri Dancului, pre care [cărţi] avînd cărţi domneşti de scuteală şi de apărare
de la alţi luminaţi domni, dreptu aceea iată că asemine ne-am milostivit şi domniia me şi
i-am iertat această cîrcimă de camănă, de bezmăn, şi de branişte, şi de cepărit şi de loca
agescu şi de toate dările şi angheriile, oricîte ar fi pe alte cîrcime, dar această cîrcimă de
toate să fie în pace şi apărată, pentru care poroncim, dum(itale) vel agă şi tuturor
zapciilor şi slujbaşilor ce viţi îmbla cu slujbile arătate mai sus pe alte cîrcime, văzînd
carte domnii mele toţi să aveţi a vă feri de această cîrcimă şi a da bună pace, nimeni
întru nimica să nu o supăraţi, că oricare s-ar ispiti a-i face vreun chip de supărare, unii ca
acei să vor pedepsi de cătră domniia mea.
Intr-alt chip nu va fi, că aşa este poronca domnii mele.
1767 mai 14/7275'.
'Aţt^q.
IlpwiHT r Awr(o)<fi(e)T.
Inst, de Ist. „A. D. Xenopol - laşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar, oval,:
(3,2 x 2,9 cm.), avînd capul de bour cu o stea raze între coarne într-un scut oval flancat de doi lei rampanţi şi
timbrat de o coroană deschisă cu cinci tleuroni mărginită în dextra şi senestra de o sabie şi un buzdugan,
deasupra şi dedesubtul leilor aflîndu-se slovele: Iw-Tp/ I W - B B (IO Grigorie Ioan voievod), iar sub scut, cu»
cifre arabe, anul 1761.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 299, nr. 405 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (32,7 x
21,5 cm.), cerneală neagră din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 160).

' Văleatul, cu citire arabe, scris de aceeaşi mînă.

778 1767 (7275) mai 15

Lupul, fiul lui Andrei băibărăcar, vinde lui Lupul croitor o vie cu 50 de lei, bani gata.

t Adică eu, Lupul sin Andriiu băibărăcar, dat-am adivărat zapisul meu în mîna
dum(i)sale giupînului Lupului croitor ficiorul Măricuţii precum s(ă) se ştie că i-ant
vîndut o vii dum(i)salc care mi-au fost şi mie cumpărătură de la Răducanul zlătariu drept
50 de lei, bani gata. Şi eu i-am vîndut-o cu to<ată>' voia mea, şi cu voia mamei, şi cu voia
nevestii meii, şi ea i-âu vîndut-o dum(i)sale, ca s(ă) fii dreaptă moşii dum(i)sale. Şi nime să
n-aibă a s(e) scula pi urmă să superi; iar di s-a rădica ciniva, să aibu eu a răspun<d>'i; şi di
a mergi la vro giudecată, cîtă cheltuială şi plineală s-ar faci să fii tot dispre mine.
Şi, pentru adivărată credinţa, mi-am pus şi degitul.
Eu, Lupul sin Andriiu, mi-am pus degitul 2 .
Şi la acest zapis s-au tîmplat şi alţi oameni şi-s martur(i).
L(ea)t 7275 <1767> maiu 15.'
Eu, loniţi mătăsariu, martur.
Eu, Vas(i)li băibărăcar, martur.

682
 Eu, Costantin băibărăcar, martur.
Eu, Ştefan, am scris şi-s martur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCV/57. Orig., hîrtie difolio (28,6 x 20,5 cm,), cerneală neagră, a
amprentă digitală.

!
Omis în orig,
2
Amprentă digitală.
' Cifra 5 (e), neclară (scrisă peste altă cifră) a fost repetată în dreapta de aceeaşi mînă.

779 1767/7275 mai 20

Grigorie Ioan Calirriah voievod confirmă mănăstirii Dancul dreptul de a lua din vama
'domnească din Iaşi cîte patru ocă de untdelemn şi cîte o jumătate de ocă de tămîie pe lună.

t Hw rpwropYe ÎWAN RAABAUX BoeewAd, B(o)*ffeio) M(H)A(C>)CT(YK>),

r(oc)ri(o)Aip('i») 3 6 M A M M W A A A B C K W H . Facem ştire cu această carte a domnii mele pentru

sfînu mănăstire Dancul de aicea din Ieşi, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul
Sfinţilor marilor voievozi cereşti Mihail şi Gavriil, care sfîntă mănăstire are hrisoave de la
luminaţi domni ce au fostu mai .înainte de noi, hotărînd ca să ia din vama domnească de
aicea din Ieşi cîte patru ocă untu de lemnu şi cîte giumătate de ocă de tămîie pe toată luna,
pa să fie de arsu în candile pe la sfintile icoane. Dreptu aceea, iată dar că şi domniia mea
asemine îi întărim printr-această carte a domnii mele ca să ia acestu untu de lemnu şi tămîie
ce arată mai sus de apururea pre toată luna nelipsit în toată vremea domnii mele. însă şi
părinţii călugări datori să fie a ruga pre Dumnezeu pentru noi.
Şi poroncim domniia mea, dumitale vel vameş, nelipsit să se dea mila aceasta, că
aşa este poronca domnii mele. Aceasta poroncim.
1767 mai 20/7275'.
Hw rpHropi'e K U ( H ) M ^ B ( O C ) E W A A , m. p.
npWMHT ?" AWr(o)4>(e)T.
C H M Y W N EtfpreAe I I H C A A .
S-au trecut la condica Divanului.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
«val, din 1761, imprimat neregulat.

EDIŢII: Florin Marineseu, Xiropotamu, I, p. 299, nr. 406 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (35,7 x 24
cm.), cerneală neagră din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 411).

' Văleatul scris de aceeaşi mînă, cu cifre arabe.

780 1767 (7275) mai 22

Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc de casă al lui Matei Bantăş
negustor, din mahalaua Fînăriei, încălcat de Costandin Coce şeţrar.

t Den luminat(ă) poronca preînălţat(ului) domnului nostru, mărie sa Grigorie Ion

Calimah v(oie)voda, ne-au rînduit dum(nealui) Ion Păladi vel log(ofă)t ca s(ă) mergim la
un locu de cas(ă) a dum(nea)lui Matiiu Bantăşu neguţătoriul, ce esti în mahalaoa
Fînării, din deal de Podul Meserciilor, cari loc de cas(ă) I-au fost cumpărat di la un
Ghirghel post(elnic), şi lui încă i-au fostu luat pentru o datorii di la un Vasîlachi, ci au
fost nepot lui Darii spat(ar), hotărît den giur înpregiur, după cum pre largu arat(ă)

683
mărt(u)riia hotarnică a lui Ioan Meleghi vor(nic) de poartă şi a lui Neculai Tiron
vor(nic), din l(e)t 7267 <1759> ghen(arie) 13.
Şi acmu avînd pricin(ă) de giudecat(ă) cu dum(nealui) şat(rarul) Costandin ( ^
jăluind numitul neguţăforiu mării sale, lui vod(ă), cum că şăt(rarul) Cocea, cu ogr.ula«
cu graj(diul) ce-ş(i) faci, îi întră în locul lui. Şi dup(ă) poroncă, mergînd noi, la starea
locului, au fostu de faţă şi dum(nealui) şat(rarul) Cocea. Şi întîiu am circitat hotarnica
numiţîlor vor(nici), ca s(ă) videm nu esti făcut(ă) cu vreo greşal(ă). Şi am făcut stînjîn de
8 palmi, cu palma ci esti pus(ă) în hotarnica vechi. Şi am purces cu măsura întîiu dintr-o
piiatră în hindichiu, despre locul undi au fostu a lui Ioniţ(ă) Trandafir şi a lui Andronic,
cumpăratu iară de la Vasîlachi Darii, şi în sus, alăture pîn-în locul lui Ion, cumnatu lui
Mih(ă)lachi Crudul, ci l-au vîndut dum(nealui) şet(rarul) Cocea, iar pîn-într-o piiatră
hotar s-au aflat 16 stînjîni. Şi di acolo, am purcis, de dipart(e) una de alt(a), şi toiu
alăture cu locul ce l-au cumpărat şet(rarul) Coce di la Ion, şi s-au aflat 4 stînjîni 6 palmi,
cari acile 6 palmi s-au dovedit că le-au fost dat daru Vasîlachi Darii lui Ion, cumnatu
Crudului. Şi din pietrele acele, drept în sus, alăture cu locu şet(rarului) Cocea, ci l-au
cumpărat di la Ion, pîn-într-altă piiatră s-au aflat 6 stînjîni. Şi macar că în hotarnica
vechi au fostu numitu aceast(ă) piiatră numiţîi vornici că este hotar vechiu, şi lai aceasta
ave dum(nealui) şet(rarul) Cocea nedejdi ca va faci hotarnica ce vechi rea, dar s-au
dovedit di la Ion, cumnat Crudului, ce i-au vîndut locul dum(nealui), că fiind acel ioeu a
lor, părinţăscu, s-au învoitu cu soru-sa, Măriuţa Crudoai şi ş-au înpărţîtu acel locu drept
în dooî şi ei au pus ace piiatră la mijlocul locului. Şi numiţîi vornici au fost pus în
hotarnică hotar vechiu. Şi de acolo, în sus, şi chezişu, can puţuntel la vali, alăture cu
locul Măriuţăi Crudoai şi cu al Anuşcăi, pîn-în locul lui Coste bulubaşi, ce-1 stăpînişli
acum Enache zlătar, la altă piiatră hotar, s-au aflat 11 stînjăn(i) 3 palmi. Şi în coastîle
acii pietri vechi am pus şi noi alt(ă) piiatră, de caută drept la vali, spre Căcaina, pe
denainte casăi lui Nache zlătar. Şi di acolo la vali, pe denainte casăi lui Enachi zlătar,
pîn-la alt(ă) piiatră despre locul lui lordachi zet Gologan, s-au aflat 15 stînjăn(i) 4 palmi.
Dar aicea hotarul acil vechiu nu s-au găs(i)t, ce s-au găs(i)t alt hotar nou, pus de astă
toamnă, cînd ş-au hotărîtu Enachi zlătar locul lui. Şi atuncea, nefiind hotarnica cea vechi
a dum(nea)lui Mătiiu Bantăşu, s-au fost făcut greşal(ă) cu un stînjăn şi gium(ă)tati, de
întras(e) locul lui Enachi zlătar în locul lui Mătiiu Bantăşu. Şi acum s-au îndreptata, şi
am pus pen colţul prispii şi pe denainte casăi lui Enachi zlătar, la celi dooî pietri din
deal, iară o piatră, caută costişa în gios. Şi să-şi mute Enachi zlătar gardul grădinii cu un
stînjăn şi gium(ă)tati mai înnapoi. Şi di acolo purcidi în gios, can chizişu puţuntel, pe
costişi, şi alăturea cu locul lui lordachi zet Gologan, pe din deal de o groapă, di pivniţ(a)
vechi ci au fost a lui Grigori ciobotar şi pîn-în uliţa ce mergi la deal, di la Podul
Mesărciilor în colţul din gios, la alte dooî pietri hotar; şi s-au aflat şi acolo 20 de stînjăni.
Şi di acolo să întoarci la deal, alăture cu Uliţa Misărciilor, pe din sus, şi mergi pîn*în
piiatra ci s-au pus întăiu, în hindichiu, dispri locul lui Trandafir, şi s-au aflat 30 de
stînjîni. Şi la toate măsurile din piiatră aii venit tocma stînjăni după cum scrii hotarnica
cea vechi. Iar pentru că au întratu dum(nealui) şet(rarul) Cocea cu poartă, şi cu ograda şi
cu grajdiul ci-1 faci acmu pe locul dum(nea)lui Mătiiu Bantăşu, trecînd piste pietrile
hotar făr-de nici o dovadă, numai cîtu zici cu gura dum(nealui) că-i spun unii şi alţîi că-i
mergi locul ci l-au cumpărat di la Ion, pîn-undi ş-au pus zăplazîi acmu. Şi fiindu Ion
bolnav n-au pututu să vii de faţi acolo, şi am mersu noi la casa lui, di l-am întrebatu,
după pâronca ci am avutu di la dum(nealui) vel Iog(ofă)t, să mărturisască în frica lut
Dumn(e)dziu cum au vîndut acil loc dum(nealui) şet(rarului) Cocii şi cum i l-au arătatu,

684
pîn-în pietrile hotar au mai multu, piste pietri, i-au arătatu. Şi Ion fratele Măriuţăi
Crudoai, vînzătoriul dum(nealui) şat(rarului) Cocii, au mărturisîtu cu sufletul lui,
înnainte lui Dumnădzău şi înnainte noastră, zicînd că şi în svînta bisirică va giura, că
numai pîn-în pietrile hotar ş-au vîndut locul lui dum(nealui) şat(rarului) Cocii, şi,
sînguru, el au văzutu cu ochii lui că au întrat şet(rarul) Coce în locul lui Matiiu Bantăşu,
căci că Maţii Bantăş au fost cumpărat acil locu mai înnainte decît şat(rarul) Cocea şi
hotărît de stăpînul locului, carile i-au dăruit şi lui 6 palmi, ci s-au pomenit mai sus. Şi
după cum <s-au>' aflatu şi s-au dovedit, am făcut şi noi aceast(ă) mărturii la mîna
dum(nea)lui Matiiu Bantăş.
Şi, pentru credinţa, am pus şi pecete Porţii domneşti şi am şi iscălit.
L(ea)t 7275 <1767> mai 22'.
Antiohie Luţi vornic de poart(ă) <m.p.>.
Ion Gordul vornec de poart(ă) c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/251. Orig., hîrtie difolio (32,1 x
21.9 cm ), filigran, cerneală neagră, sigiliul rotund (3 cm. în diam.), din 1718, al Porţii domneşti, aplicat în
aceeaşi cerneală.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

' Omis în orig.

781 1767 (7275) mai 25

Măriuţa Adămoaie şi fiul ei, Pavăl, îi dau lui Dinul, alt fiu al celei menţionate, zapisul unui
loc din Uliţa Măjilor, pe care acesta din urmă îl poate vinde.

Adică eu, Mariuţa Adămoie, şi eu, Pavălă sîn Adămoiei, dat-am scrisoare noastră
la mîna fiiului mieu Dinul precum că, avînd un loc la Uliţa Măjîilor, i-am dat şi zapisul
locului ca să-[i] fie volnicu fiiul meu Dinul cu scrisoare noastră să-1 vînză; şi oricine s-ar
afla să-1 cumpere făr-de îndoială să-1 cumpere.
Şi ne-am pus şi degetele ca să <se creazăx
Eu, Mariuţa Adămoie, am iscălit.
Mai 25 7275 <1767>.
Eu, Pavălă sîn Adam, am iscălit.
Eu, preotu Agapie ot Alauvra, martor şi am scris.
Eu, preot Ghiine ot Gugeşti, cu zisa lor.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 109 (151), nr. 3. Copie din 1816 septembrie 20, de Theodor
Ga.şpar diac de divan, în Condica Mitropoliei Moldovei.

782 1767 mai 29

Anaforaua boierilor de divan privitoare la judecata dintre Iordache, fiul Iui Vasile Tănase
jitnicer, şi Ioniţă, fiul lui Manea armean, pentru o casă din Iaşi, primul cîştigînd procesul.
Preaînălţate doamne,
Din luminată poroncă înălţimei tale am luat sama între Iordache fiul răpousatului
jic(nicer) Vasile Tănase şi între Ioniţă sin lui hagi Manii arman din Iaşi, jăluind numitul
arman că de copil mic l-au lăsat tatăl său de-au învăţat meşteşug în Ţara Leşască şi tatăl
său, întorcîndu-se aice, au murit şi toate ale tatălui său au rămas pe mîna unui frate
acestuia, anume Sandul, ce iaste de faţă, şi cum că acest frate a lui au vîndut tot ce le-au

685
rămas:de la tatăl său: vite, stupi, vii şi toate pojijiia casăi, cum şi o• casă eu p.,niţâ cg
le-au rămas de la tatăl lor, iarăşi au vîndut-o jic(nicerului) Vasile Tănase; şi,fiindcă el au
fost în Ţara Leşască cînd s-au vîndut casa îşi cere dreptate ca să răscumpere cusj tatălui
său; iar Iordache sin jic(nicerului) Vasile Tănase ne-au arătat zapisul de cuinplrăhra
casăi, din let 7264, încredinţat cu iscăliturile tuturor dum(nealor) veliţilor boieri ct-au
fost la aceea vreme şi cu iscălitura a cîţiva armeni, întru care zapis adevereşte Ani,ta
fimeia lui hagi Mane arman, muma acestui Ioniţă, dinpreună cu ficior(ul) său Sandul,
ce-i frate acestuia, cum că au vîndut casăle lor, de bunăvoia lor, cu tot locul lor şi cu
pivniţă de piiatră, lui Vasile Tănase, drept 1100 lei, care casă şi loc le-au just
cumpărătură de la Zamfira a lui Eni ce-au fost staroste de neguţitori şi de la ficiorii ci.
i-au dat lui Vasili Tănase şi zapisul cel vechi a casăi. Şi aceste case sint pe Podul Vechi,
în Armenime, aice în Ieşi, dupe cum pe largul arată zapisul ce iaste la mîna lui Iordache;
şi să dovedeşte din zapis că şi lor le-au fost cumpărătură, iar nu de baştină.
L-am întrebat pe Ioniţă armanul cîţi ani sint de cînd au venit din Ţara Leşască. El
au răspuns că sint 6 ani, iar Iordache au răspuns că-1 Va dovedi cum că la anul dupe
vînzare casălor au venit aice şi de atunce şi păr-acmu sint 10 ani şi n-au mai pomenit
nemică de răscumpărat. I-am zis lui Ioniţă arman: de cînd au ieşit din Ţara Leşască
pentru ce n-au tras giudecată ca să răscumpere casăle şi le-au prăvit cu ochii
stăpînindu-se de Vasile Tănase şi n-au pomenit nemică şi acmu piste atîta vreme ce-au
trecut la mijloc cere să răscumpere. El au răspuns că n-au avut putere păr-acmu, nici nu
i-au dat mîna ca să răscumpere, dar acmu poate şi cere să răscumpere ; care acest obiceiu
n-au mai fost în Ţara Moldovei ca să răscumpere cinevaşi casă cu moşie cînd îi va fi
voia, ce, noi, preînălţate doamne, la aceasta aşa am socotit că este cu dreptate: fiindcă
acele casă nici lor nu le-au fost de baştină ce le-au fost cumpărătură şi încă Ioniţă au ieşit
de atîta vreme din Ţara Leşască şi au venit aice ş-au prăvit pe Vasile Tănase stăpînind
casăle, ce n-au mai pomenit nemică, n-are nici o dreptate Ioniţă arman a răscumpăra şi
fără dreptate să acolisăşti de Iordachi, ce Iordachi sin jicn(nicerului) Vasile Tănase să
aibă a-şi stăpîni casele cu pivniţa şi cu tot locul lor cu bună pace, după arătare zapisului
de cumpărătură ce are la mînă, făr-de nici o supărare de cătră nimene. Şi după cum
socotim a fi cu dreptate înştiinţăm pe mărie ta, iar cea desăvîrşită hoţărîre rămîne la
preînaltă înţălepciune mării tale.
1767 mai 29.
Pre plecaţi sugile măriii tale.
Păladi vel log(o)f(ă)t < m . p > ; Balş vel vor(nic) <m.p.>; Ianache Costandache vel
vor(nic) cm.p.>; Vasile Ros(e)t hatman c m . p . x

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e x

Anafora de giudecată ce-au avut Iordachi fiiul jic(nicerului) Vasile Tanasie cu
Ioniţă arman pentru vînzare casei i a pivniţei. M (?) stoln(i)c c m . p . x
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi. înv. nr. 10247. Orig., hîrtie difolio (32,4 x 22 cm.), cerneală neagră.

783 1767/7275 mai 29

Grigorie loan Calimah voievod confirmă mănăstirii Sfîntul Spiridon din Iaşi dreptul de a
încasa venitul cîntarului de la vama din laşi, din care venit trebuie să dea mănăstirii Agapia cîte
100 de lei pe an.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie loan Calemah voievoda, domnu Ţarii

Moldovii. f Facem ştiră cu acest hrisov a domnii mele, pentru cîntariul de aice din

686
 oraşul Iaşilor, carile nefiind pus nici la o orînduială sau supt purtare de grijă a cuiva să
face multe asupreli şi strîmbătăţi de cătră cantaragii vămii atît la trasul cîntariului cît şi
<|i havaietul ce-1 lua cantaragii, cînd de la unii mai mult lua, de la alţii mai puţin,
făcîndu-şi singuri obiceiul pentru osteneala lor, carea pricină după cercetarea cu
amăruntul ce s-au făcut atît pentru cîntariul de la Gălaţi, ce iaste dat mănăstirii Precistii
i mănăstirii Sfîntului Dimitrie din Galaţi, în ce chip să să urmează avaietul cantariului
cît şi pentru cantariul de la Focşeni, ce iaste dat mănăstirii Precistii de acolo, cum şi
pentru cantariul de la Chişinău, ce iaste dat mănăstirii Gălăţii, şi pentru cantariul de la
Botoşeni, ce iaste dat mănăstirii Sfîntului Neculae ot tam. Iată, după cum şi alte obiceiuri
pricinuitoare de supărare şi de păgubire ţării s-au pus la rînduială cu dreptate, aşa şi
cantariul de aice din laş(i) s-au socotit într-acestaş(i) chip să să urmează, (adică)': la 1
ocă d e ceară să ia cantariiatica cîte 2 pol lei şi la un poloboc cu untu, cu miere, cu său şi
:u altele să să ia cantariiatica cîte şasăzăci de bani, iar altă marfă băcălie şi orice alte
lucruri ce să vor tragi la cantariu să să ia de toată trăsura de patruzăci şi patru ocă cîte
şase bani cantariiatica, cum şi la trasul fierului de 58 ocă să să ia cantariiatica iar cîte
sase bani, Şi acest avaiet, cantariiatica, după cum s-au arătat mai sus să dea pe giumătate
vînzătoriul şi pe giumătate să dea cumpărătoriul, numai pe marfa ce să va vinde, iar pe
marfa ce s-a trage la vamă după obiceiu numai pentru trebuinţa vameşilor ca să ştie ei în
ce chip şi pe cît să cei vamă, pe acele lucruri, fiinducă nu să vînd, să nu să ia avaietul ce
s-au arătat mai sus a cantariului, şi cataragii vămii să aibă a lua de astăzi înainte numai
cîte 20 bani di tot carul ori cu ce marfă a întră aice în vama domnească, care acest
obiceiu I-au avut di-nceput. Iar avaietul cantariului ce s-au pomenit mai sus, cantaragii
sau vameşii să nu să amestece nici să aibă treabă. Şi vameşii vor ţine cantaragii pentru
trebuinţa vămii cu tocmală de la dînşii.
Deci, acest venit şi avaiet a cîntariului ce s-au pomenit mai sus, pentru ca să să
păzască totdeauna cu dreptate, după orînduiala aceasta, fiinducă sfîntă mănăstire a
Sfîntului Spiridon să află cu atîte necontenite cheltuieli atît a spitalului cît şi altile carile
sînt văzute şi niai vîrtos că de acmu înainte sînt mai multe a să săvîrşi, după alte osăbite
mile ce am făcut domnie mea, iată socotit-am cu cale şi cu dreptate şi după hrisovul
domnii sale Grigorie Alexandru Ghica voievoda şi l-am afierosit şi domnie mea acestu
venit al cîntariului la spitalul de la mănăstirea Sfîntului Ierarh Spiridon de aice din oraşul
laşului, spre agiutoriul bolniţii pentru chevernisala bolnavilor. Şi de astăzi înainte,
rînduiţii epitropii spitalului să aibă a face zapt toate cantarile ce sînt domneşti.
Şi hotărîm printr-acest hrisov a domnii mele ca nimene să nu fie volnic a ţine său
a avea cantar mai mare de patruzăci de ocă, fără numai băcalii şi alţii, pentru yînzarea
mărfii lor pe la dugheni să aibă a ţine cantare de 40 de ocă trăsură şi eu acele cantare
să-şi facă alijverişul lor iar nu mai mare. Şi oricine va avea trebuinţi de tras marfă şi alte
lucruri la cantariu piste patruzăci de ocă, omul ce va fi rînduit cantaragiu dispri parte
epitropilor spitalului, să aibă a cîntări şi să ia rînduitul avaiet după cum s-au arătat mai
sus de la oricine şi fieştecarile; şi la oricine vor afla epitropii spitalului la trasul mărfii di
pe care va să să ia numai obicinuita vamă, să să tragă cu cantarile aceste ce s-au dat
afierosire spitalului mănăstirii Sfete Spiridon şi fiindu faţă privitoriu şi omul epitropilor
spitalului pe marfa ce să va trage numai pentru trebuinţa vămii să nu ia nimică, iar pe
marfa ce să va vinde şi acolo în vamă să ia obicinuitul avaiet a cantariului după cum s-au
arătat mai sus. :=
Şi findcă neguţitorii di pe afară pentru trebuinţa mărfii lor vine de lua cantariul de
aice din Iaş(i) şi-şi trăgea marfa lor, iată, deosăbit de cîntariile ce sînt date altor mănăstiri
(adică) 1 : la Focşani, la Galaţi, la Chişinău' şi la Botoşeni, după cum mai sus s-au arătat
celelante tîrguri, toate, hotărîm domniia mea şi le afierosim iarăşi spitalului n u n t i r i i
Sfîntului Spiridon şi rînduiţii epitropi să aibă a lua cantariiatica rînduitul avaiet după
cum mai sus s-au arătat (adică) 1 : Suceava, Neamţul, Romanul, Bacăul, Tecuciul, Tutova.
Vasluiul, Fălciiul cu Grecenii i Codru, Lăpuşna, Orheiul, Soroca, Cernăuţii, Hîrlăul i
Dorohoiul, Tîrgul Frumos i ţinutul Iaşi. Şi la aceste tîrguri di pe afară au epitropii să
cumper6 cantare şi să rînduiască deosăbiţi cantaragii au cu cantarile de aice din oraşul
Iaşilor să aibă a cîntări şi să ia obicinuitul avaiet şi acest venit au în credinţă îl vor căuta,
au vînzare de va fi, orînduim domniia mea din tot venitul ce va ieşi din avaietul Sfîntului
Spiridon cîte o sută lei pe tot anul a da la mănăstirea Agapiia, de la ţinutul Neamţului,
care bani să-i dea epitropii în dooî rînduri, însă giumătate dintr-aceşti bani să-i de la
Sfete Gheorghie şi pe giumătate să-i de la Sfeti Dimitrie făr-de greş şi făr-de pricinuite
de orice cuvîntu de răspunsu, ca să fie mănăstirii Agapii miluire aceşti bani pe tot anul
pentru chivernisala mănăstirii. Iar cielanţi bani ce vor mai rămîne din venitul cantariului,
cîţi vor fi, îi vor lua numiţii epitropi ai spitalului pentru cheltuiala spitalului. Şi această
bună aşezare să ste nestrămutată în veci.
Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni care de Dumnezău vor fi
orînduiţi în urma noastră cu domniia aceşţii ţări, ori din fiii şi neamul nostru sau dintr-alt
neam să nu strămute mila aceasta ce-am făcut domniia mea, ce mai vîrtos să întărească şi
să adaogă pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
Velet 1767 mai 29/72751
Hw rpw-opYe Kârt(M)MA)( B(O6)BWAA m . p .
rpWMHT B6A CIlATUp) (?).
S-au trecut la condică.
<Pe vero-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Venitul cantariului.
<Scris în prima jumătate a sec. XIX>: Hrisovul domnului Grigorie Ioan Calimah
v(oie)v(od) din let 1767 mai 29. No. 30.
Arh. St. laşi, Fond Spiridonie, LXXVII/17. Orig., hîrtie difolio (48 x 35 cm.), cerneală neagră
(intitulaţia şi majusculele din text, cu cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761,
inegal imprimat în cerneală roşie.

1
Aşa în orig.
2
Văleatul, scris cu cifre arabe de aceeaşi mînă.

784 1767 mai 30

Grigorie Ioan Calimah v o i e v o d scuteşte d e toate dările şi angăriile doi preoţi şi un diacon
de la biserica Sfîntul Nicolae construită de d o m n la Buciumi, aproape d e Iaşi.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Grigorie Ioan Calimah voievoda, domnu Ţării Moldovei.
Toâtă fapta ce bună şi dentru sineşi iaste bună şi lui Dumnezău plăcută, fiindcă de la
Dumnezău îşi are începătura şi prin Dumnezău să săvîrşaşte şi prin Dumnezeu să aduce,
dar decît toate celelalte fapte bune iaste şi să cunoaşte iubită de Dumnezeu milosteniia de
vreme ce decît toate celi mai multe fapte bune, cîştigul şi folosul stă numai pre la cei ce-l
săvîrşescu, după cum zice blagoslovul Grigorie iar milosteniia fiindu să foloseşte amîndoao
părţile pre cel ce dă şi pre cel ce ia şi întăreşte dragoste ce cătră aproapele carele iaste
plinire a toată pravila şi ca una ce iaste într-acestaşi chip şi Dumnezeu iubeşte şi cere mai
deosebit cuvîntu, carele zice: milă voi iar nu jirtvă, cu dreptate să cade a a să cinsti decît
blagoslovita împlinire, iar mai vîrtos întru sfintele şi dumnezeieştile lăcaşuri, unde numele
cel mar6 a preputernicului şi atotţiitoriului Dumnezeu se cinsteşte şi se prăznuieşte.

688
 Deci dar şi domniia me din râvnă dumnezeiască îndemnîndu-ne, cu a noastră
cheltuială din temelie am zidit şi am săvîrşit o sfîntă biserică de piiatră aice la Buciumi,
; proape de oraşul laşuliui, unde iaste hramul Sfîntului şi a lui Hristos ierarhu Nicolai, cu
CJic sfîntă biserica deosebitu am făcut domniia mea mila şi hotărîm printr-acestu hrisov
• domniei mele ca fieştecînd în toată vreme domniei mele să aibă a lua pe toată luna cîte
:rci lei clin vama gospod ca să fie de untu de lemnu şi tămîie.
Aşijdere şi pentru doi preuţi şi un diiacon ce sîntu la această biserică, iarăşi am
făcut domniia mea milă şi hotărîm să fie în pace de dajdea domnească şi de banii şcoalei
ţi iie poclonul preosvinţii sale părintelui mitropolituliui, cum şi de banii mucareriului şi
jc banii agiutorinţii şi de toate dările şi angăriile, cum şi la vremea desetinii să aibă a
ti pînă la cincizeci de bucate nimărui nici un ban să nu dea.
Şi poruncim domniia mea tuturor boiarilor şi slujbaşilor ce veţi fi cu slujbele
arătate mai sus, văzînd hrisovul domniei mele, toţi să aveţi a urma la toate, după cum
hotărîm mai sus. Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni carii după vremi de
Dumnezeu vor fi orînduiţi în urma noastră cu domniia aceştii ţări, să nu strice această
puţină milă ce am făcut domnie mea, ce mai vîrtos să adaogă şi să întărească pentru a
domniilor sale vecinică pomenire. Aceasta înştiinţăm.
V(ă)leat 1767 maiu 30.
Mw rpHropVe K A A ( M ) A U X B(OC)BWAA m.p.
I L P W I M T KERT B H C T ( A P H H K ) ; Ioan Scorţăscu <m.p.>.
S-au trecut la condica Visterii.
Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie sigiliul domnesc inelar,
octogonal, din 1761, neclar.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 299-300, nr. 407 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(52 x 37,5 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. XLI).

785 1767/7275 iunie 2

Grigorie Ioan Calimah voievod porunceşte lui Enache Costandache mare vornic şi lui
i Vasile Razul hatman să cerceteze dacă locul mănăstirii Dancul de la Buciumi este încălcat de
' mănăstirea Socola.
Hw rpHrwpi'e IWAN KAACAMX K(©6)BWAU), E(o)k(VeK>) M(H)A(O)CT(TK>),
'r{o)cn(o)AAp(%) 3(CA\AH) MU'AAABCKWM. Dum(nea)t(a) Enache Costandache vel
vor(nic) i dum(nea)t(a) Vasili Razul hat(man), de vreme ce ne-au spus sfinţiia sa părintile
Ionichie mitropolitul Sinadului, epitropul sfinţii mănăstiri Dancului, cum că locul
mănăstirii Dancului de la Buciumi s-ar fi împresurat de cătră locul mănăstirii Socolii, de
care cerşindu-şi ; sfinţiia sa ca să i să hotărască locul mănăstirii, iată că vă rînduim domniia
mea pe dum(neavoastră) hotărnici, să vă sculaţi şi, să mergeţi acolo la locul cu pricina şi,
cercetînd cu antărunt(ul) după scrisori şi dovezi ce vor arăta şi o parte şi alta, să hotărîţi
locul mănăstirii Dancului cătră locul mănăstirii Socolii, după cum veţi găsi mai cu
dreptate, puipdu şi petri hotară şi să daţi şi mărturie încredinţată hotarnică.
1767 iunie'2/7275''.
npWMHT r" Awr(o)4>(e)T.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol",- Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliul domnesc inelar,
oval, din 1761, inegal imprimat.

EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, 1, p. 300, nr. 408 (ret gr. după orig., hîrtie difolio (33 x 21,7
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 88).
1
Văleatul, scris cu cifre arabe de aceeaşi mînă.

6S9
786 1767iuiiii. 1
Catrina, nepoata preotului Ursii, şi nepoţii ei, Neculai şi Anfilohie, vînd mitropolitului
Gavriil un loc de pe Uliţa Mare trebuitor „şcoalelor ce s-au făcut acmu".
Adică eu, Catrina, nepoata popii Ursului, dinpreună cu nepoţii miei, Neculai si
Anfilofie, ficiorii lui Andronachi, fratelui mieu, dat-am adivărat zapisul nostru la cinstită
mîna preosfinţiei sale părintelui mitropolit chirio chir Gavriil precum să să ştie că am
vîndut un locu ce avem aice, pe Uliţa Mare, care loc merge în lungu spre răsărit pînă în
Uliţa cea Mare iar în capătul despre apus cu locul Mănioai şi din gios să hotăreşte cu
locul dascalului Evloghie şi pe din sus cu a mării sale domniţii Pălădoai, care loc fund
trebuitoriu şcoalelor ce s-au făcut acmu, dînd şi alţi megieşi locurile ce au fost
pinpregiurul nostru, l-am vîndut şi noi acestu loc al nostru mai sus arătat în 550 lei şi am
dat şi zapisăle ce avem pe acestu loc să ni-1 luom.
Deci să aibă preasfinţiia sa părintele mitropolit după zapisăle vechi şi după zapisul
nostru a stăpîni şi nimine să n-aibă a să scula asupra acestui loc mai sus arătat, căci noi
l-am vîndut de bunăvoia noastră şi bani pe dînsul deplin în mînile noastre am luat.
Şi, pentru credinţă, am pus şi degitile.
1767 iunie 4.
Eu, Catrina, nepoată pop(ii) Ursului, am vîndut 1 .
Amfilofti monah; Niculai ficior lui Andronachi; Sofronie ierom<on> 2 ah văr
primar cu Niculai.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 50 (92), nr. 44. Copie din 1816 septembrie 20, de Theodor
Gaşpar diac de divan, în Condica Mitropoliei Moldovei, cu sigiliul domnesc octogonal (3,3 x 2,7 cm.), în.
cerneală roşie, cu capul de bour cu steaua între coarne într-un scut heraldic timbrat de o coroană voievodală./
deschisă, însoţit de trofee (steaguri, baniere ş.a.), avînd dedesubt anul 1806 şi fiind încadrat de iniţialele: Hw"
GK. (IA. KA. BB (IO Sc(arlat) Al(exandru) C(a)l(imah) v(oie)v(od)).
EDIŢII: Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 33 (acelaşi text); V. A. Urechia. htăma
românilor, II (1774-1786), p. 267 (re/.); Stoicescu, Repertoriul, p. 506 (menţ.).

1
Se indică locul amprentei digitale.
2
Omis.

787 1767 iunie 4

Mărturie hotarnică a lui Simion Arămescu vornic de poartă privitoare Ia o dugheană din
mahalaua Hagioaiei a mănăstirei Agapia din ţinutul Neamţ.
t Facem ştire cu această mărturii hotarnică că, din luminată poronca
preaînălţat(ului) domnului nostru mărie sa Grigori Ioan Calimah voievoda, ne-au rînduit
dum(nealor) veliţii boieri ca să mergem la o dugheană cu locul ei din Tîrgul de Sus de la
mahalaoa Hagioaii, ce este a mănăstirii Agapii, de la Neamţu, iar dugheana se hotărăşte
cu locul dughenii lui Ilie condiiragiu pe din sus, ş-alăture pe din gios cu locul dughenii
lui Sandul Andruneschioăi, care acea dugheană cu locul ei au cumpărat mărie sa Grigori
Alexandru Ghica vodă cu zapis din let 7275 <1766> noiem(vrie) 21, de la Constandin
Cheşcu, ş-au dat-o mărie sa sfinţii mănăstiri Agapii făcînd schimbu cu moşie Chipereştii,
ot Ieşi, pe care dugheană au dat-o şi cu o hotarnică mai veche din let 7268 <1760>
fev(ruarie) 8, deci este făcută de Ioniţă Meleghii vornicul de poartă, întru care arată şî
palma stînjenului cari au măsurat locul şi l-au fost şi stîlpit.
Dar fiindcă din dosul dughenii s-au fost stricat hotarele ce-au fost mai dinainte,
după poroncă mergînd la numita dugheană, am strîns oameni de cinste şi mahalagii ce

690
 >înt şi megieşi alăture, după hotarnica lui Ioniţă Meleghi am făcut stînjenu cu palma din
Idos. am găsit un stînjen şi 4 palme şi am pus piatră hotar cu fund şi dispărţanii, care din
t c e l e patru: palme am găsit acolo, din dos, făcută casa lui Ilie cu colţu de casă al lui pe
locul dughenii mănăstirii şi am pus şi piatră hotară, şi din gios dispre locul dughenii lui
y Sandul Andrunichioai, tot ia fundul locului din dos, şi dispre locul lui Ilie conduragiu pe
locul luis între locul mănăstirii am lăsat loc ca cît ar merge un om.
Şi după cum am găsit pc mărturie veche şi după zapisul sfintei mănăstiri am făcut
s i de la noi această mărturii hotarnică la mîna sfinţii sale părintelui Macarie egum(en) de
la mănăstirea Agapie, întru care ne-am iscălit noi şi alţii oameni de cinste şi megieşi care
s.au tîmplat faţă ş-am pus şi pecet(ea) Porţii g(o)spod.
1767 iun(ie) 4. ; '
Simion Arămeşcu vornic de poartă <m.p.>'.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Agapia, X/4. Orig., hîrtie difolio (32,2 x 24,7 cm.), filigran, cerneală
tîneagră, sigiliul rotund (3 cm. în diam.) al Porţii domneşti şi un sigiliu inelar, octogonal, neclar, aplicate în
iaceeaşi cerneală.

1
Sigiliu inelar.

788 1767 (7275) iunie 8

Mărturia monahului Vasian (Vasile Banu) privitoare la un loc de casă părintesc ce trebuie
împărţit cu fraţii săi, care au avut nedreptate din partea sa.
Mărturisesc eu, cu sufletul meu, prin această scrisoare: făcînd fraţii mei carte de
blăstăm pentru un loc de casă ce l-au cumpărat tatălmeu de la Antohie căp(i)t(an), cari
loc I-am tăgăduit eu despre fraţii mei, cu nidreptate, deci aşă mărturisăscu: că acel loc a
tatîni-meu este Cum şi celălalt luc, carile sînt casăle părinţeşti, şi aşa este cu drept ca să
să înpartă tot locul părinţăscu pe 4 fraţi, după cum am împărţit şi altele tote pe 4 fraţi,
fiindcă fraţii mei au avut strîmbătate la acest loc dispre mine, aşa mărturisăscu în frica
lui Dumnezeu ş-am iscălit.
Vasiană monah.
7275 <1767> iuni 8.
Fiind de faţă acest părinte înaintea noastră şi iscălind, am iscălit şi eu, Alexandru
Haciul vornic, feindu părintele Vasile cel mare [mare] de faţă.
Am iscălit şi eu, Florea vorn(ic) de poartă. Ioniţă lancul Diianu sînt martur.
Eu, Gavriil Vîlcu, am scris cu zisa domn(e)lorsale.
<Pe verso>: Mărturie fratelui mieu Vasîle Ban, pentru locu lui părinţăscu, 7285
iste) t u n i 8.

Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 539-540, nr. 225/19. Copie din 4 iunie
1921 după orig., hîrtie, rupt.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „loan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 280, nr. CXXVIII
(acelaşi text).

789 1767 iunie 8

Grigorie loan Calimah voievod scuteşte mănăstirea Sfîntul Spiridon din Iaşi de vădrărit şi,
de t< ,ue dările, două cîrciumi şi două trunchiuri de tăiat came din Iaşi.

Ho rpuropi'e H U M H K « M M A M X BOCHOA*, cu mila lui Dumnedzău, domnul Ţării

Moidovii. t Facem ştire cu acest hrisov ăl domniei mele pentru sfînta mări(ă)stire a

691
Sfîntului şi marelui ierarh Spiridon din oraşu laşului, la care sfînta măn(ă)stire să aflg ş,
spitalie pentru cei săraci şi neputincioşi bolnavi'. Socotit-am dar domniia me pentru celi!
de agiutoriul cheltuielii spitalului şi din alte deosebite mile ce am făcut mai
milostivitu-m-am domniia m e asupra aceştii sfinte măn(ă)stiri şi i-am dat acest hrisov al
domnii mele prin care hotărîm pentru toate viile ce va avea măn(ă)stirea Sfîntuluf
Spiridon, cît vin va faci şi va ieşi din vii, pe tot acel vin nice un ban vădrărit să BU
plătească, asemene după cum şi dum(nealor) boierii păr-la vel com(i)s nu plătescu
vădrărit. Şi la vreme cînd să va striga vădrăritu să să scrie la ponturi şi pentru
măn(ă)stirea Sfîntului Spiridon să nu plătească vădrărit.
Aşijderea şi pentru doao crîşme şi doao trunchiuri ce va ave măn(ă)stirea Sfîntului
Spiridon aicea în Iaşi iarăşi hotărîm domniia m e să fie în paci de bani agiutorinţii şi de
bani mucarerului, de camănă, de buor, de bezmăn, de loc agescu, de cepărit, de branişte
şi de toate alte dări şi angării cum şi pentru doao trunchiuri de tăiet carne încă să fie în
pace şi în scuteală de toate dările cîte ar fi pe alte trunchiur(i) întru nemic nime să nu fe
supere. Această milă am făcut domniia mea ca să fie nestrămutată şi să să păzască de i
p(u)r(u)rea, fiind spre agiutoriul celor trebuincioas(e) cheltuieli a bolniţii.
Şi poftim domniia me şi pre alţi luminaţi domni carii după vremi vor fi orînduiti
de Dumnezău cu domniia ţării aceştiia să nu strice mila aceasta ce mai vîrtos să ad oga
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire.
1767 iunii 8 d(i)ni.
Hw rpMropi'e KAA(H)<VMX is(©e)BWA<» m.p.
Hht'iwx r" /\wr(0)<p(e)r npuvHTW^ <m.p.>.
S-au trecut la condica Divanului, 7275'. Simion Burghele <m.p.>. 4

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Pentru vin şi pentru trunchiuri
şi pentru 2 crăcime.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 1767 iunie 8. Grigorie Ioan Calimalj
v(oie)v(o)d. No. 31; <şi în greceşte>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/18. Orig., hîrtie difolio (53 x 38), filigran, cerneală neagră
(intitulaţia şi majusculele din text, cu cerneală roşie), sigiliul domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761^
aplicat în cerneală roşie, avînd capul de bour şi steaua cu şase raze între coarne într-un scut oval flancat de:
doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni, mărginită de sabie şi de buzdugan şi d#
slovele: Iw-I'p, ce continuă în bandă, sub scurt: IW-BB (IO Gr(igorie) / lo(an) v(oie)v(od); dedesubt, cu cifre
arabe, anul 1761.

1
Cu cifre arabe.

790 1767 iunie 10

Grigorie Ioan Calimah voievod confirmă scutirea de dări acordată de Grigorie Ghica
voievod lui Gheorghie ban, care s-a închinat cu averea sa mănăstirii Sfîntul Spiridon pentru
folosul spitalului de la această mănăstire.

Cu mila Iui Dumnedzeu, Io Grigorie Ioan Calimah v(oie)vod, domn Ţării Moldovei,
t Facem ştire cu acest hrisov al domnii meii pentru Gheorghi banul, carile, din bună vrerea
sa, voit-au şi cu totul s-au închinat la sfînt(a) mănăstire a Sfîntului şi marelui ierarh
Spiridon, de aice din oraş(ul) leşului, priimindu-să să facă şi posluşanie, adecă în purtarea
sa de grijă să fie toată cheltuiala bolnavilor şi a spitaliei după aşăzarea ce au făcut cu
dum(nealor) epitropii măn(ă)stirii, dînd şi scrisoare încredinţată la mănăstire.

692
 Pentru aceasta dar, fiind trebuinţă de om ca acest(a) la o slujbă şi trebuinţă ca
aceasta a spitaliei, mai vîrtos fiind om cu capul şi slobod, şi de a nu să mai căsători, cu
jjtul s-au făgăduit şi ş-au lăsat după cum ne-am încredinţat domniia me şi din hrisov(ul)
domnii sali Grigorie vodă Ghica.
Iată şi de cătră domniia me pentru acest al nostru domnescu hrisov întărim a lui
bună vrere şi închinare ce au făcut, şi cele după moarte lui ce au făgăduit la Sfet(i)
Spiridon, după cum va arăta scrisoarea lui, ce au dat la mănăstire, hotărîm să să păzască,
si să fie nestrămutat de la măn(ă)stire.
Deosebit şi el, aflîndu-să cu dajdea la mazili, am făcut domniia mea milă şi l-am
iertat de dajde şi de toat(e) alte angării, cît(e) ar fi pre alţi mazil(i). El în toată viaţa lui
nici cu o dare supărat să nu fie, ci să fie iertat şi în pace întru toate. Poruncind domniia
me şi dum(nealui) vel vist(iernic) ca să i să raz(ă) numile şi dajdea din tabla visterii,
rămîind cu totul în bună odihnă şi purtarea de grijă a măn(ă)stirii Sfîntului Spiridon.
Şi deosăbit am făcut domniia me milă şi cu doi liud(e) scutelnici să aibă a lua din
catastihul visterii de la fieştecare rînduială, şi la desetină să aibă de la visterie a scuti
treizăci stupi de desătină, şi triizăci oi de goştină pentru ca să-i fie de chivernisala vieţii
lui, însă şi el să păzască şi să urmează la toate după scrisoarea ce au dat la măn(ă)stire.
Şi poftim domniia me şi pe alţi luminaţi domni ca să întărească hrisov(ul) acestţa)
pentru a domniilor sale cinste şi vecinică pomenire. :
1767 iunie 10.
H w rpHropi'e K A A ( H ) M ^ B ( O 6 ) B W , M m.p.
fliiTW^'H 3 o c e m r" Awr(o)<^(e)T npwHiiT c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e x Pentru Gheorghie banul.
cDin prima jumătate a sec. XIX>: 1767 iunie 10. No. 32.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVil/i9. Orig,, hîrtie difolio (53 x 38), filigran, cerneală neagră,
sigiliul domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), avînd capul de bour cu o steaua cu şase raze între coarne într-un
scut oval flancat de doi lei rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroni, mărginită în dextra şi
senestra de o sabie şi un buzdugan, deasupra, şi dedesubtul leilor aflîndu-se slovele: Iiu-rp/Iw-BB (Io
Grigorie loan voievod), iar sub scut, cu cifre arabe, anul 1761.

791 1767 (7275) iunie 14

Mărturie hotarnică a trei vornici de poartă privitoare la un loc de casă de lîngă Biserica
Banului, ce a aparţinut răposatului preot Ion Banul.

Facem ştire cu această mărturie hotarnică a noastră că, din luminată poroncă
preînălţatului domnului nostru măriia sa Grigorie loan Calimah v(oie)vod, ne-au rînduit
dumn(ealor) veliţii boieri să mergem la un Ioc de casă, ce este lîngă Besărica Banului,
care loc de casă cu casă cu tot au fost a preutului Ion Banul, ce este... 1 , lui Vasîle, şi
preutul Gligori şi Dumitrache, pentru un locuşor de casă, unde este şi o casă mică a lui
Vasîli fratelui celui mai mare, despre bisărică Prapodoamna Paraschiva, multă pricină şi
giudecată în trecuţii ani, care locuşor de casă este alăture cu locul casăi părinţeşti, zicînd
Vasîli, fratele cel mai mare, că acel locuşor de casă, unde are el şi casa, ar fi fost
cumpărătură de dînsul şi nu-1 pune la înpărţala l'răţască, înpreună cu locul părinţăsc, iar
acum făcînd fraţii cei mai mici carte de blăstăm asupra frăţine-său lui Vasîle, fratele lor,
Vasîli au mărturisit adevărul, cum că acel locuşor de casă au fost cumpărat tot de
tată-său, preotul Ion Banul de la Antohe căpit(an), care după adevărul cel mărturisît, prin
carte de blăstăm au făcut şi cscrisoare> 2 la mîna frăţîni-său Lucăi, în cari mărturii ne-am
iscălit şi noi.

693
 Şi după învoiala ce s-au învoit înainti noastră tus 4 fraţi s-au priiiriit să să înpartă
tot locul pe patru fraţi, care măsurînd,noi tot locul cU stînjinUl de 8 palme g(o)sp(o)d, ain
măsurat întăi locul cel de baştină părinţescti, din locul pit(arului) Cărăcaş pe lîngă uliţă
în gios, păr-lîngă locullui Neculaiu cămăraş de izvoade şi s-au găsît lungul locului 39
stînjîni; şi măsurîndu-să pe 3 locuri şi m curmeziş s-au aflat 15 stinjmi. Şi impărţindu-să
acest loc pe trii fraţi s-au vinit de frate Cîte 13 stînjîni lungul locului şi cîte 14 stînjîni
curmezişul; şi parte din sus s-au dat preutului Gligorii, unde ari şi casă, iar parte din
mijloc, unde este casa părinţască s-au dat Lucăi şi lui Dumitrache, 26 d e stînjîni, fata
locului. Şi cu această măsură s-au închiet şi s-au împărţit acest loc, pe aceşti 3 numiţi
fraţi; şi al patrîli lungul locului, unde este casa lui Vasîli, a fratelui cel mai marc,
măsurîndu-să din locul celor doi fraţi, a Lucăi şi Dumitrache, pîn-în ţintirimul besăricîi
Prapadoamnii Paraschivii s-au găsît lungul locului 16 stînjîni; şi măsurînd şi curmezişul
locului din locul lui Costantin ciubotariului şi păr-în locul lui Antohi Coroiu s-au aflat
13 stînjini şi 6 palme şi scăzîndu-să 3 stînjeni din lungul locului şi puihdu-să la lipsa
ccurmezîşului locului, unde s-au împlinit şi acest curmezîş de> 2 loc, iar patrusprezăci
stînjeni asămini, ca şi cele 3 locuri, ce s-au arătat mai sus. Şi aşa pe această măsură,
le-am înpărţit locul tuspatru fraţii şi s-au priimit cu toţii şi s-au pus şi 2 petre hotară la un
loc, lîngă gardul lui Costantin ciobotariul, cari piatrî disparti 3 locuri: a Lucăi, şi a lut
Dumitrache şi a preutului Gligoraş de cătră locul lui Vasîli, fratelui celui mai mare, care
pietre una caută la zăplazii Lucăi cei noi, în curmeziş, şi una la uliţă înspre Biserica
Banului.
Şi pe această măsură şi împărţală ce s-au făcut cu voia tuturor fraţilor să-şi
stăpînească fieşticari locul său de acum cu bună pace, precum s-au arătat mai sus, în cari
mărturii ne-am iscălit şi noi şi am pus pecetea Porţii domneşti 3 .
Let 7275 <1767> iuni'l4.
Alicsandru Haciul vornic di poartă. Toader Lupul vor(nic) de portă. Simion
Arămăscul vor(nic) de poartă.
<Pe verso>: 7278 (sic!) iunie 14. Hotarnica pe locu ce au venit partea noastră din
locu lui Vasîli de la popa Toaderu.
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 545-549, nr. 228/21. Text după orig.,
hîrtie, rupt şi putred (transcr. din 7 iunie 1921, Iaşi).
Idem, Documente, CDXXXI/16 (copie din 1819 decembrie 3, de la Chirică Stamati, după o copis
autentificată de Divanul Moldovei în 1811 iulie 25).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 280-281, nr
CXXIX (orig.).

1
Loc liber în orig. (menţiunea lui M. Costăchescu).
2
Rupt (menţiunea aceluiaşi); întregit după copia din 1819 decembrie 3 (v, descrierea arheografică).
3
Menţionată în copia din 1.819 decembrie 3.

792 1767 (7275) iunie 16

Măsurile locului caselor preotului <Ion> Banul.
Măsura locului casălor popii Banului.
Let 7275 <I767> iuni 16.
39 stînjîni în sus şi-n 'gios, în lungul locului.
:
14 stînjîni în curmeziş.
14 stînjîni tij loc în curmeziş, din gios, dispre casa lui Vasile.

694
 16 stînjîni din casa lui Vasile înspre Prapadoamna Paraschiva, lungu.
10 stînjeni, 2 palme, capul locului dispre poartă.
39 stînjăni lungul locului, dîndu-1 pe 3 fraţi, să vine cîte 13 stînjîni lungul şi cîte
|j4 stînjeni curmeziş.
| Şi al patrule, lungul locului înspre Prapadomna Paraschiva, măsurînd-să s-au găsit
' stînjîni; şi dîndu-să şi curmezişul capul locului dispre Prapadomna Paraschiva s-au
fîg&sit 10 stînjîni, 6 palme; şi scăzînd 3 stînjîni din lungul locului şi puindu la lipsa
curmezişul locului unde s-au plinit şi aceasta curmeziş de loc, iar 14 stînjîni, asămene ca
şi cele 3 locuri.
- Alicsandru Haciul vornic de poartă.
î însă lungul locului măsurîndu-să din gardul lui Cărăcaş păr-în gardul
cămăraşului... 1 .
13 stînjîni 2 palme au vinit parti din sus a părintelui Gligori, unde este casa, însă
•din locul lui Cărăcaş pîr-în zăplazul Lucăi fratelui sfinţii sale.
26 stînjîni bez 2 palme, partea Lucăi şi a lui Dumitrache, a doi fraţi, din locul
părintelui Gligoraş păr-în locul lui Neculai Cărăcaş.
16 stînjîni dintr-aceste 3 (?) 2 locuri a Lucăi şi Dumitrache pîr-în ţintirimu
Prapadomnii Parăschi(vii) 2 10 stînjîni, 6 părmace curmezişul din locul lui Costandin
ciobotar păr-în locul lui Antohie Corui şi stînj(eni) curmeziş ca şi cele locuri, cari loc
s-au vinit în parte părintelui Văsăian, frate mai mare, unde s-au pus piatră de s-au
dispărţit locul părintelui Văsăian din locurile fraţilor Luca şi Dumitrache.
<într-un colţ> 3 : 7285 (greşit) 3 iuni 6. însămnare de măsurătoarea locului casăi
Banului. Luca Banul, hotarnică, să să ştie.
Arh. St. Iaşi, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 536-538, nr. 18. Text după orig., hîrtie.
rapt ,,f(oarte) rău scris" (transcr. din 29 aprilie 1921, laşi).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 281, nr. CXXX
(orig.).

' în text urmează menţiunea lui M. Costăchescu: „nu se poate citi".

2
Aşa în text.
3
Menţiunea lui M. Costăchescu.

i93 1767/7275 iunie 18

Grigorie Ioan Calimah voievod întăreşte anaforaua marilor boieri privitoare la un loc de
casă din mahalaua Fînăriei stăpînit de Matei Bantăş negustor.

Hw rpuropi'e HOAH KAA(H)MAX B(O6)BOAA, E(O)>KCI6K>) MHA(O)CT(TK>),

r(©c)n(o)A(<0pt 3 6 M A M M O A A A B C K O H . După cercetarea şi giudecata dum(nealor)

cinstiţilor boieri, poroncim domnia mea aşa să s(e) urmeze, iar neodihnindu-să vre o
parte şi s-ar cere la Divan, uşa Divanului domniei mele este deschise; şi am întărit şi cu a
domniei mele pecete.
1767 iunii 18/7275
Preaînnălţati doamne,
t Din luminată poronca înălţimii tale, am luat sama între Mateiu Bantăş,
negustoriu din Ieşi, cu llinca lămeiia lui Vasilache Darie din Ieşi, pentru un locu de casă
dispre Căcaina ot mahalaoa Fînăriia, cari loc zice llinca că este al ei, zestre de la
socru-său, Toader Dariie, şi cum că fără dreptate îl stăpîneşte Mateiu Bantăş. Care
pricină, cercetîndu-o cu amăruntul, într-acesta chip s-au aflat: după cum s-au dovedit din

695
scrisorile ce s-au văzut la mîna lui Mateiu Bantăş, tatăl lui Vasilache Darie, fiindu duto:
cu zapis cu 50 lei sărdariului Miron, s-au sculat post(elnicul) loan .Gherghel. nepotul
sărdariului, cu acel zapis şi au cerut acei 50 lei la Vasilache Darie trăgîndii-1 şi Ja
giudecată; şi pentru ace* datorie i-au vîndut Vasilache Darie acest loc al tătîne-sâu lu}
Toader Darie post(elnicului) Gherghel, fiindu şi locul părinţescu, şi datoriia părinţa^i
după cum pre largu arată zapisul lui Vasilache Darie ce-i din v(ă)let 7267 <1759>
ghen(arie) 18, ce-i încredinţat şi cu iscălitura dum(nealui) răpăosatului Ştefan Rosat vel
log(o)f(ă)t, ce sint de atunce 8 ani. Şi tot la acestu văleat, 7267 <1759> ap(rilie) 21. vau
sculat post(elnicul) Gherghel şi-<a>u hotărît locul acesta; şi cu zapisul său l-au vîndut
lui Mateiu Bantăş, fiindu răzeş, şi cît au trăit Vasilache Darie, Anuşca, sora lui Vasilache
Darie, şi Sofroniia, cumnată lui Vasilache Darie, şi Iordache zlătar, ginerile de nepoata
lui Vasilache Dariă, n-au zis nimică c-ar ave şi ei parte într-acestu locu, ce l-au stăpînit
tot cu pace totu locu Mateiu Bantăş. Iar după moarte lui Vasilache Darie s-au <sculat>'
şi ei, zicînd că au parte într-acestu loc şi au tras la giudecată pe Măteiu Bantăş. Şi
dovedindu-să că locul au fost părinţăscu şi datoriia încă părinţască, ii s 7 au hotărît
giudecata să rămîie locul bine vîndut. Numai de or primi ei giurămînt că n-au ştiut de
vînzarea locului, că n-au ştiut locului, să-1 răscumpere, fiind locul părinţăscu, după cum
s-au văzut şi carte d e giudecată la mîna lui Mateiu Bantăş, din vălet 7268 <1760>
av(gust) 11, puindu-le vade pînă într-o lună de zile; şi ei pînă acum n-au primiit nici
giurămînt, nici au urmat giudecăţii, de ave dreptate să răscumpere locul.
Ce acum, la 7 ani s-au sculat şi această fămeie, Ilinca, nora lui Darie, şi numai cu
gura ei zicînd că locui eşti al ei zestre de la socru-său Darid, s-au dovedit că înbla fără
cale şi n-are nici o dreptate să cei locul la stăpînirea ei, de vreme că locul au fost a lui
Darie şi datoria iarăşi a lui Darie au fost şi ficiorul lui Darie pentru datoriia tatîne-sâu au
vîndut locul întăiu post(elnicului) Gherghel; şi Mateiu Bantăş hotărîtu cu hotarnică şi cu
zapis de 8 ani l-au cumpărat de la post(elnicul) Gherghel şi de 8 ani îl stăpîneşte.
Cu toată dreptate noi, doamne, aşe găsim a fi cu cale după zapis şi hotarnică: să-şi
stăpînească Mateiu Bantăş locul cu pace, nesupărat niciodată de neamul lui Darie, şi
înştiinţăm pe mărie ta, iar ce desăvîrşită hotărîre rămîne la preînălţată lesne
cunoscătoarea înţălepciune mării tale.
1767 maiu 13.
Prepiecaţi slugile mării tale: Palade vel logofăt <m.p.>, Balşu vel vornic <m.p.>,
loan Sturza vel vornic <m.p.>; Costachi Conachi vel ban <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, 11/291. Orig., hîrtie difolio (32,4 x
21,7 cm,), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. laşi, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206-207 (rez.).

1
Văleatul, scris cu cifre arabe de aceeaşi mînă..
2
Omis în orig.

794 1767 iunie 20

Gavriil arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei dă lui Toader Vîrnav fost vistiernic al treilea moşia
Vericicanii din ţinutul Suceava în schimbul unei jumătăţi din satul Vlădeni, din ţinutul Iaşi, a unei pivniţe cu
cîrciumă şi patra dugheni de pe Uliţa Măjilor din Iaşi, a şapte pogoane de vie de Ia Ţifeşti, ţinutul Putna, şi a
250 lei, daţi pentru hiscrica Mitropoliei aflată în construcţie.

Cu mila lui Dumnăzău, Gavriile arhiepiscop i mitropolitul Moidoviii.

t Adeverim cu scrisoarea aceasta la mîna dumisali Toader Vîrnav biv ; 3
vist(iernic), precum să s(e) ştie că avînd sfînta Mitropolie o moşie anume Vercicanii, ce

696
iast. la Siretiu, ot ţinutul Socevii, care moşie să hotărăşte pe din sus cu Joldeştii, moşie
clin e(rului) Gavril Adam, şi pe din gios cu Geminii, moşiia med(elnicerului) Costandin
Vîinav, iar despre răsărit cu Litenii, moşie dumisale vist(iernicului) Toader Vîrnav, care
m; v ie o are sfîntă Mitropolie de schimbătură de la mănăstirea Putna, din zilile mării sale
Şti lan vodă. Şi neavînd sfîntă Mitropolie nici un folos de venitul aceştii moşii, fiindu la
Ir,ui depărtat, să împărtine alţii, streini, de venitul ei. Pentru aceea, stînd a socoti pentru
mai bun folosul mănăstirii şi găsîndu pe dumnealui vist(iernicul) Toader Vîrnav ca să de
alte acareturi la mănăstire mai de mare preţ şi mai cu mult venit şi folos sfintei mănăstiri,
din bunăvoia noastră am făcut schimbătură dîndu dumisale vist(iernicului) Toader
Vîrnav moşiia aceasta de mai sus numită, ca să fie dreaptă ocină şi moşie a dumisale, şi a
giupînesii, şi a fiilor săi şi a tot neamul său şi dumnealui încă au dat la sfîntă mănăstire
giumătate de sat de Vlădeni ce i-au avut de baştină la Turiia, la ţinutul Iaşii, parte de gios
ce să hotărăşte cu Perienii, moşie dumnealui stol(nicului) Manolachi Costachi.
Aşijdere, au mai dat o pivniţ(ă) cu arge şi cu hrube de piiatră şi deasupra cu casă
crăcimă, şindilită, şi cu 4 dugheni alăture fiind tot în rînd, şindilite, supt un acoperemîntu
cum şi loc sterpu ca de 2 dugheni alăture cu pivniţa şi cu tot locul lor din dos pără în
hotarul locului stol(nicului) Enachi Buzilă, ce iaste la Uliţa Măjilor, aice în tîrgul Iaşii,
care pivniţă şi dugheni cu tot locul lor le are şi dumnealui de cumpărătură, după cum pre
largu arată în zapisul cel de schimbătură ce-au dat la sfîntă Mitropolie.
Aşijdere, au mai dat şi şepte pogoane vie lucrătoare la Ţifeşti, ot ţinutul Putnii,
care vii sîntu lîngă alte vii ce mai are Mitropolie acolo.
Aşijdere, au mai dat şi 250 lei, adică două sute cincizeci, bani gata, agiutor la
lucrul sfinţii mănăstiri ce să faci acum Mitropolii în oraşul acesta al Iaşilor, unde să
cinsteşte şi să prăzmeşte hramul Sfîntului marelui Gheorghie.
Deci toate aceste de mai sus arătate moşii, pivniţi, dugheni şi loc de dugheni, vie
şi bani gata ce au dat vist(iernicul) Vîrnavu la sfîntă Mitropolie pentru moşie Vercicanii,
ce-au luat de la Mitropolie, socotindu-se s-au găsit mult mai bine, mai de preţ şi mai cu
bun venit decît moşie ce-au luat, fiindcă şi moşiia, pivniţa, dughenile ce-au dat sîntu
lîngă Mitropolii şi poate să s(e) caute de venitulJor mai cu odihnă, cum şi viile iarăşi
fiind lîngă alte vii a mănăstirii, au fostu trebuinţă să s(e) ia.
Şi la aceasta văzînd şi însuş(i) noi că acareturile ce-au dat vist(iernicul) Vîrnavu
sîntu mai bune şi mai de mult preţ decît moşie ce-au luat, am cerşut ca ceva preţ mai
mult să lase la sfîntă Mitropolie pentru pomenirea sufletelor sale, să fie şi ctitor la sfîntă
mănăstire. Deci şi dumnealui dimpreună cu soţul său socotindu-să întru sine pentru paharul
cel de obştie, care iaste să-1 bem toţi, şi cum că să cade mai mult a împodobi sufletele decît
trupurile, de vreme ce lumea aceasta iaste trecătoare, să cuvine Ia fiştecare a-ş(i) găti lăcaş,
unde vor să petreacă în veci, şi înţălegînd că odihna sufletului iaste ce mai de folos şi luînd
pre milostivul Dumnezău într-agiutor s-au închinat la sfîntă mănăstire a Mitropolii din Iaşi,
deci acele acareturi şi bani ce s-au socotit că fac mai mult peste moşiia ce s-au dat din bună
ravna inemi[i]lor sale voind le-au dat danie şi le-au afierosit Ia sfîntă Mitropolie cu tot
venitul lor ca şi mănăstire să fie datoare a-i pomeni ca pe nişte ctitori ce sînt şi să să puie şi
la pomelnicul sfintei mănăstiri, dîndu şi scrisoare de schimbătură şi de danie aceasta ce au
făcut asemene iscălită de dumnealor la sfîntă Mitropolie, precum şi noi pentru adeverinţa
am dat scrisoare aceasta la mîna vist(iernicului) Toader Vîmav, ca să aibă a-şi stăpîni moşie
Vercicanii de mai sus numită. Şi pe această scrisoare a noastră să aibă a-şi face dumnealui
şi întărituri domneşti iar scrisorile moşiei aceştie fiind prăpădite la Ţara Leşască din vreme
cînd au mersu acolo răpăosatul mitropolit chir Dositheu, care scrisori, oricînd s-ar pute

697
scoate, să s(e) de la mîna vistiernicului) Toader Vîrnav. Şi am iscălit şi eu şi alţi i r a i
episcopi şi boieri mari şi mici puindu-să şi pecete sfintei Mitropolii.
. L(ea)t 1767 iunie 20.
Gavriil mitropolit Moldovii <m.p> 1 .
t Xr|va5(ov), Icoawucioq <m.p.> 2 .
Inochentie episcop Huşului <m.p.>.
Ioan Pălade vel log(o)f(ă)t, mar(tor) <m.p.>.
Lupul Balş vel vornic, mar(tor) <m.p.>.
Enachi Costandachi vel vornic, mar(tor) <m.p.>.
Vasile Razul hat(man) <m.p.>.
Ioan Canta hat(man), mart(or) <m.p.>.
Costandin Sturze vel spat(ar) <m.p.>.
lordachi Costachi biv vel vistiernic, mart(or) <m.p.>.
lordachi Balş vel pah(arnic), mart(or) <m.p.>.
Arghir ban, mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDIII/16. Orig., hîrtie difolio (44.4
x 32,2 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul Mitropoliei în aceeaşi cerneală avîndu-1 în cîmpul heraldic pd
Sfîntul Gheorghe călare ucigînd balaurul cu slovele de o parte şi alta a nimbului: Ok - Tew (CIIATMH
feiupr'îe), iar în exergă, inscripţia: t Pecetea Mitropoliei Moldovei. Gavriil mitropolit. 1760 (?).
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 55 v.-56v. (copie de la sfîrşitul sec. XVIII).

' Sigiliul Mitropoliei.

2
Sinadon, loannikios cm.p.x

795 1767 iunie 20

Toader Vîrnav fost vistiernic al treilea dă Mitropoliei Moldovei, în schimbul satului Vericicani
din ţinutul Suceava, jumătate din satul Vlădeni, din ţinutul Iaşi, o pivniţă cu cîrciumă deasupra
acesteia, patru dugheni şi loc de alte două dugheni pe Uliţa Măjilor din Iaşi, şapte pogoane de vie la
Ţifeşti, ţinutul Putna, şi o sumă de bani pentru construcţia catedralei mitropolitane.

Toader Vîrnav biv tretii vist(iernic) adiverez cu această scrisoare a me la

precinstită şi blagoslovită dreaptă preasvinţiei sale Chirio chir Gavriile mitropolitul
Moldavviei, precum să să ştie că avînd sfînta Mitropolie o moşie, anume Ver(i)cicanii,
ce iaste la Şiret ot ţînutul Sucevii, care moşie se hotăreşte pe din sus cu Joldeştii, moşiia
dumisale Gavril Adam biv vel clucer, şi pe din gios cu Gemenii, moşiia dumisale
Costandin Vîrnav biv vel med(elni)ce(r) iar despre răsărit cu Litenii, moşiia noastră.
De care moşi6 neavînd sfînta Mitropolie nici un folos, fiindcă să înpărtine alţii,
streini, de venitul ei; şi socotind preosvinţie sa părintele mitropolitul pentru mai bun
folosul Mitropoliei, m-au găsit pe mine ca să dau alte acareturi la Mitropolie şi să-mi dea
moşia aceasta cu schimbătură. De care moşie avînd şi eu trebuinţă, fiindcă se hotăreşte
cu moşiia
» mea,1 m-am socotit si 5 eu si
j din bunăvoie me,' am făcut schimbătură,' luînd eu
moşiia aceasta de mai sus arătată de la sfînta Mitropolie şi am dat în locul moşiei alte
acareturi mai de mare folos Mitropoliei, anume: giumătate de sat de Vlădeni ce am de
baştină, la Turiia, la ţînutul laşului, partea din gios, ce să hotăreşte cu Perienii, moşiia
dumisale Manolachi Costachi biv vel stolnic.
Aşijdire, am mai dat o pivniţă cu arge şi cu hrube de piatră şi deasupra cu casă
crăcimă şindilită şi cu patru dughene alăture, fiind tot în rînd şindilite supt un
acoperămînt, cum şi loc stărpu ca de doao dughene alăture cu pivniţa şi cu tot locul lor

698
 din dos, pără în hotarul locului stolnicului Enache Buzilă, ce iaste la Uliţa Măjîlor, aice
în tîrgul leşii, care pivniţe şi dughene Cu tot locul lor le am şi eu de cumpărătură de la
Nastasia Hermezioaie, şi de la ficiorii ei. Ştefan, i Grigoraş.
Aşijdire, am mai dat şapte pogoane vie lucrătoare la Ţifeşti ot ţinutul Putnii, care
vii sînt lîngă alte vii, ce mai are Mitropolia acolo.
Aşijdire, am mai dat şi bani gata, agiutor la lucrul sfintei mănăstiri, ce se face
ţcum Mitropolie în oraşul acesta al laşului, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul
Şf(î)ntul(lui) marile mucenic Gheorghie.
Deci toate aceste de mai sus arătate: moşie, pivniţă, dughene şi loc de dughene,
sie şi bani gata, ce am dat la sfînta Mitropolie pentru moşia Vet(i)cicanii ce am luat de la
Mitropolie, socotindu-se, s-au găsit mult mai bune, mai de preţ şi mai bun venit decît
venitul moşiei ce am luat, fiindcă şi moşiia, pivniţa, dughenile ce am dat sînt lîngă
Mitropolie, şi poate să să caute de venitul lor mai cu odihnă, cum şi viile, iarăş(i) fiind
lîngă alte vii a Mitropolii, au fost trebuinţă să se ia.
Şi la aceasta văzind şi însuş(i) preosvinţie sa părintele mitropolitul că acareturile
ce am dat sînt mai bune şi mai de mult preţ decît moşia ce am luat, am cerşut ca, ce va
trece mai mult, să las la sfînta Mitropolie, pentru pomenire sufletilor noastre, să fim şi
ctitori la sfînta mănăstire.
Deci şi eu dinpreună cu soţul mieu socotindu-ne întru noi pentru paharul cel de
obştie care iaste să-1 be toţi, şi cum că se cade mai mult a împodobi sufletile decît trupurile,
de vreme ce lumea aceasta este trecătoare, să cuvine la fieştecare a-ş găti lăcaş unde vor să
petreacă în veci, şi că odihna sufletului este cea mai de folos. Şi luînd pre milostivul
Dumnezeu întru agiutor ne-am închinat la sfînta mănăstire a Mitropolii din laşi.
Deci acele acareturi şi bani, ce s-au socotit că fac mai mult piste moşiia ce ni s-au
dat, din bună rîvna inimilor noastre voind, le-am dat danie şi le-am afierosit la sfînta
Mitropolie, cu tot venitul lor, ca şi mănăstire să fie datoare a ne pomeni, ca pe nişte
ctitori ce sîntem, puindu-ne şi la pomelnicul sfintei mănăstiri, dîndu-ne şi preosfinţie sa
părintele mitropolitul asemine scrisoare iscălită şi cu pecete sfintei Mitropolii, precum şi
noi, pentru adiverinţa, am dat scrisoare aceasta la mîna preosvinţiei sale, ca să aibă a
stăpîni toate acareturile de mai sus numite cu tot hotarul şi cu venitul lor în pace.
Şi p e această scrisoare a noastră, să aibă preosvinţie sa a-ş(i) face şi întărituri
domneşti. Iar scrisorile moşiei şi pivniţii, cum şi a dughenilor şi a viei, cîte au fost vechi
şi nouă, le-am dat la mîna preosvinţiei sale şi am iscălit.
1767 iunie 20.
Toader Vîrnav biv tretii vist(iernic); Safta soţul vist(iernicului) Toader Vîrnav, am
pus pecete 1 .
Pentru scrisorile pe giumătate de moşiia Vlădenii ot Turiia, care am dat-o cu
schimbătură la sfînta Mitropolie, fiindcă sînt scrisorile la soacră-me Paraschiva, fata
Miclescului, giupîneasa medelniceriului Lascăr, şi pără voi lua scrisorile, ca să le dau la
Mitropolie, am făcut acestu răvaş al mieu, ca să stea sînet. Măcar că toate scrisorile acele
sînt trecute si5 în condica ce iaste la mine,7 făcută de socrul Lascar,' si
5 cînd a fi trebuintă
1 oi
face şi sureturi, pără să vor lua scrisorile de la medelnicereasa Paraschiva, şi am iscălit.
1767 iunie 23.
Toader vist(iernic).
S-au posleduit, Constantin Leondari sulger <m.p.> 2 .
Vel log(o)f(ă)t.

699
 Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXXXIX, 'p. 293-294, nr. 1 şi 2. Copie în condica Mitro, oh
Moldovei, din 1818 noiembrie 10, Iaşi, scrisă de Theodor Gaşpar diac de divan. •

EDIŢII: Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 31— 33, nr. XXX (aceeaşi copie).

' Urmează menţiunea: „1. p." (locul peceţii).

3
Urmează sigiliul domnesc octogonal din 1806.

796 ' 1767 (7275) Iunie 22; i

Mărturie hotarnică privitoare la nişte locuri de case ale lui Costantin Macrii fost mare
jitnicer şi ale cumnaţilor săi Hristache Bălăsache şi Costantin Başotă foşti mari medelniceri, de
lîngă Biserica Banului, la Uliţa Sîrbească.
Facem ştire cu această mărturie hotarnică că, din poronca preaînălţatţului;}
domnul(ui) nostru, măria sa Grigorie Ioan Calimah v(oie)vod, ne-au rînduit dum(nea)loi
veliţii boeri, de am mers Ia Bisărica Banului, la Uliţa Sîrbească, unde sînt nişte locuri de
casă a dum(nealui) Costantin Macrii biv vel jic(nicer), Hristache Bălăsachi biv vel
med(elnicer), cumnatul dum(nealui) jicţni)ce(rului) Costandin Macrii şi al dum(nealui)
Costantin Baş(o)'tă biv vel med(elni)ce(r), ce iaste iar cumnat cu dum(nealui), cartt
locuri de case le sînt înpărţîtoare pe trei fraţi. Şi fiind locurile părăsite de cîţiva ani, au
fostu trebuinţe a să face cercetare, să să vadă: n-au cuprinsu vreunii din mahalagii, ce au
case acolo, din locul numiţilor boeri.
Deci, după poroncă, mergînd noi acole, la acel numit loc, şi fiind faţe şi din
mahalagii la cercetarea ce s-au mai făcut întăi, tot de acestă hotărîtură dum(nealui)
Costantin Gîndul biv vel şetr(ar) i Ursul croitoriul, mahalagiu bătrîn, i Vasiian Călugărul
sin popei Banului, şi popa Ioan de la Biserica Banului, am făcut stînjăn de opt palme
proaste nu domneşti, şi după o mărturie veche hotarnică şi alte scrisori ce au arătat
dum(nea)lor numiţii boeri pe aceste locuri de case, am măsurat întăi din Uliţa Sîrbască,
de unde s-au găsit sămne vechi de zăplazi în pămînt, pe unde au fost ograda părinţască,
lungul locului, spre Bahlui, alăturea cu zăplazii dum(ncalui) şetrar Gîndului, şi pîn-la
portiţa ogrăzii casăi Aprodoai s-au găsit trăizăci de stînjîni, cum şi celalalt lung de loc,
pe lîngă ţintitimul bisăricii pe din sus, iarăş asăminea s-au aflat; şi am mai măsurat şî
curmezişul, adecă capul locului, pe despre Bahluiu, pe lîngă casa dum(nea)lui
Dumitrache Vîrnav căp(itan) şi pe lîngă ograda casăi Aprodoai şi din ţintirimul bisericii
pîn-în zăplazii şetr(arului) Gîndului, unde iaste şi o piatră hotar vechi dinnontru, în
ograda Gîndului şetr(ar), s-au aflat 38 stînjîni; şi scăzindu-se 9 pol stînjini, un loc de
cumpărătură, rămîne locul cel de baştină părinţesc 18 pol stînjini; tij s-aU mai măsurat şi
mijlocul locului, tot din ţintirimul bisăricii, pîn-în ograda şatr(arului) Gîndului şi s-au
aflat 26 stînjini, 3 palme curmezişul; şi scăzindu-se 9 pol stînjini locul cel de
cumpărătură, rămîne locul cel de baştină părintesc 16 stînjîni, 7 palme; tij s-au mai
măsurat şi capul locului, dispre Uliţa Sîrbască, şi s-au găsit 26 stînjîni; şi scăzindu-se iar
9 pol stînjini locul de cumpărătură rămîne locul cel de baştină 16 stînjîni, 7 palme.
Si
'
ase,
»
cu această măsură, si
*
cercetare ce am făcut s-au încheiat tot locul
dum(i)lorsale numiţilor boeri din giur înpregiur. Şi am făcut şi noi această mărturie
hotarnică la mîna dum(nealui) jic(nicerului) Costantin Macrii şi a cumnaţilor
dum(nealui) şi am iscălit.
L(ea)t 7275 <1767> iunii 22.
Alecsandru Haciul vor(nic) de poartă; loniţe Iancul diiac.

700
 După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", An. I, fasc. 2 (1922), p. 282 - 283, nr. CXXXI.
Orig.

1
Parantezele lui M. Costăchescu.

797 1767/7275 iunie 23, Iaşi

Grigorie Ioan Calimah voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.

Cu mila lui D(u)mnedzău, Io Grigorie Ioan Calimah voievoda, domnu Ţării

Moldovii. f Facem ştire printr-acestu al nostru domnescu hrisov. De vreme ce ceata cea de
cinste a preoţiii ca un lucru mai plăcut lui Dumnedzeu de a p(u)r(u)rea să cuvine mai mult
a să cinsti şi a să milui, pentru că după adevăr aceştiia sintu cii ce să apropie de lumina cea
neapropiiată, adică preuţii lui Dumnedzău, şi mai vîrtos că tot norodul creştinesc prin
sfintile lor rugi cătră Mîntuitoriul nostru alcătuiesc şi în toate dzilile necontenit pre-acel
mult milostiv Dumnedzeu pentru iertarea greşalelor noastre sintu rugători.
Ce dar pentru unii ca aceştiia ce să învrednicescu la înnalta şi duhovniceasca
slujbă cum să nu să cadze a-i ocroti şi a-i odehni şi în tot chipul să purtăm de grij(ă)
pentru a lor bună stare şi nesupărare socotit-am domniia mea pentru preuţii ce să află
aicea în oraşul Ieşilor că arătîndu-ne testaminturi de la toţi luminaţii domni ce au fostu
mai înainte de noi, întru care arată că allindu-să 6i nelipsiţi de Ia paza bisericilor şi pe
toată dzua săvîrşind dumnedzăiasca liturghie, cu cale găsind s-au iertat di toată dajdea
domnească si j de alte dări.
Asemenea dar şi. domniia mea le-am înnoit şi le-am întărit; şi hotărîm domniia mea
ca să fie în pace de toată dajdea domnească, de banii agiutorinţii şi de banii mucarelului şi
de altile oricîte ar ieşi de la visteriia domnii m61e cu nimică ei să nu fie supăraţi.
Aşijdirea şi la vremea desetinii de stupi şi la vremea goştinii de oi vor plăti pîn(ă)
la triidzăci de bucate de dzece un leu, după hotărîrea testamintului.
Şi macar că la vremea domnii sal(e) Grigorie Alexandru Ghica vod(ă) să
obicinuisă şi ei a să supăra cu oareş(i)ce agiutoriu la vremea mucarel(u)lui şi a
agiutorinţii, dar acmu făcînd domniia mea milă cu dînşii, i-am iertat domniia m e a de
toate, lăsindu-i să trăiască în apărar(e) şi nesupăraţi, căci sintu la oraşul unde este
scaunul domnii mele şi slujescu dzua şi noapte şi roagă pre Dumnedzeu pentru
pravoslavnicii domni cii prestăviţi şi pentru cii vii ce domnesc ţara aceasta şi pentru toţi
pravoslavnicii creştini.
Şi pohtim domniia mea şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
domniia ţări<i> aceştiia să nu strice această milă ce am făcut cu acestu sobor preuţescu,
ce mai vîrtos să aibă [să aibă] a întări pentru a domniilor sal(e) vecinică pomenire.
Şi spre aceasta este credinţa a însumi domnii mele Io Grigorie Ioan Calimah
v(oie)vod şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boiarii domnii mele, dumnealor: Ioan Păladie
vel log(o)f(ă)t, Lupul Balşu vel vor(nic) de Ţara de Gios, i Enache Costandache vel
vor(nic) de Ţara de Sus, Vasilie Suţul hatman i pîrcălab Sucevii, Dimitrache Suciul vel
post(elnic), Costandin Sturdza vel spat(ar), Iordache Hrisosculeo vel vist(iernic), Costache
Conache vel ban, Iordache Balşu vel pah(arnic), Ioniţi Stratilat vel stolnic, . . v e l camanar,
Grigoraşco Hrisosculeo vel comis şi credinţa tuturor boiarilor domnii mel(e), mari şi mici.
Scrisu-s-au hrisov(ul) acesta în Ieşi, întru al doilea domnie a noastră, în anul
dintăiu.

701
 1767 iuni 23/72751
Hw rpuropie K A A ( H ) M A ) ( B ( O € ) B U ; A I S m.p.
flNTHWj( r Awr(o)4k(e)T npwMHTW^ <m.p >.
f ChmVwm EtfpreA(e) iihca^ < m . p > .
S-au trecut la condică.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXI1/111. Orig., hîrtie difolio (44 7
x 31,5 cm,), filigran, cerneală neagră, sigiliul domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761, aplicat în
cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua cu şase raze între coarne într-un scut oval flancat de doi lei
rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă cu cinci fieuroni, mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele:
Iw - Tp, ce continuă, în bandă, sub scut: Iui - bk (lo Gr(igorie) / Io(an) v(oie)v(od): dedesubt, cu cifre
arabe, anul 1761. ,

1
Loc liber în orig.
2
Scris, de aceeaşi mînă, cu cifre arabe.

798 1767 iunie 29

Grigorie loan Calimah voievod întăreşte lui Matei Bantăş negustor un loc de casă din
mahalaua Fînăriei, în urma judecăţii cu Ilinca, soţia lui Vasilache Darie.

f Hw rpHrwpie I U M N K A A H M A ^ s ( O E ) B W A < * , E(O)>K(Yeio) M ( H ) A O ( C T V W ) ,

r(o)cn(o)AAp("h) 3eA\nn M W A A ^ B C K W H . Facem ştire cu această cart(e) a domnii mele că
s-au pîrît de faţ(ă) la Divan, înaintea domnii mele şi a tot Sfatul nostru, Mateiu Bantăş
neg(u)ţitor de aice, din Ieşi, cu Ilinca femeia lui Vasilachi Darie iarăş(i) din Ieşi, pentru
un loc de casă de aicea, din Ieşi, din mahalaoa Fînăriia, despre Căcaina, jăluind domnii
mele numita Ilinca cum că-i este ei dzestre de la socru-său Toader Darie şi cu nedreptate
l-ar fi stăpînind Mateiu Bantăş, cu care pricină după jaloba ce ne-au dat întăiu i-am
orînduit domniia mea cu giudecata la cinstiţ(ii) şi credincioş(ii) boiarii domnii mele,
dum(nealor) loan Păladie vel log(o)f(ă)t, Lupul Balşu vel vor(nic), Constandin Sturz(a)
vel spat(ar), Costache Conache vel ban; înnaintea acestora numiţi boiar(i) stînd de faţ(ă)
şi o parte şi alta şi cercetînd dumnalor pricina cu amărunt într-acesta chip s-au aliat:
după cum s-au dovedit din scrisorile ce s-au văzut la mîna lui Mateiu Bantăş că tatăl lui
Vasilache Darie fiind datoriu, cu zapis, cu 50 lei sărdar(u)lui Miron; s-au sculat
postelnicul) loniţ(ă) Gherghel, nepot sărdar(u)lui, cu acel zapis şi au cerut acii 50 lei la
Vasilache Darie trăgîndu-1 şi la giudecată. Şi pentru acea datorie i-au fost vîndut
Vasilache Darie acest loc al tatîne-său lui Toader Darie postelnicului Gherghel, fiind şi
locul părinţescu şi datorie părinţască, după cum pre largu arată zapisul Iui Vasilache
Darie ce s-au văzut, din l(ea)t 7267 <1759> ghen(arie) 18, încredinţat şi cu iscălitura
răpousatului Ştefan Roset biv vel logo(fă)t, ce sînt de atuncea opt ani; şi tot la acest
l(ea)t 7267 <1759> ap(rilie) 25 s-au sculat post(elnicul) Gherghel ş-au hotărît locul
acesta şi cu zapisul său l-au vîndut lui Mateiu Bantăş, fiind răzeşu. Şi cît au trăit
Vasilache Darie, o Anuşca, sora lui Vasilache Darie, şi Sofroniia, cumnată lui Vasilache
Darie, şi Iordache zlătariul iarăş(i) ginere de nepoată lui Vasil ache, care avea şi ei parte
într-acest loc, n-au zis nimic, ce l-au stăp(î)nit tot cu pace tot Mateiu Bantăş. Iar după
moarte lui Vasilache Darie s-au sculat ei dzicînd că au parte într-acest loc şi au tras la
giudecată pe Mateiu Bantăş. Şi dovedindu-să că locul au fost părinţăscu şi datoriia încă
părinţască li s-au hotărît giudecata să rămîie locul bine vîndut, numai de or priimi ei
giurămînt că n-au ştiut de vînzarea locului atuncea să le răscumpere, fiind locul
părinţăscu, după cum s-au văzut şi carte dum(nealor) veliţilor boiar(i) de la acea vrerile

702
 la mîna lui Mateiu Bantăş, din l(ea)t 7268 <1760> av(gust) 11, puindu-le vadea pîn(ă)
într-o lună de zile; şi ei pînă acmu n-au priimit nici giurămînt, nici au urmat giudecaţii
dc avea dreptate să răscumpere locul; ce acmu, piste şepte ani, s-au sculat şi această
femeie Ilinca nora lui Darie şi numai cu gura dzicînd că locul este al ei zestre de la
socru-său Darie.
S-au dovedit că îmbla fără de cale, neavînd nici o dreptate a cere locul la
(stăpînirea ei de vreme că locul au fost a lui Darie şi datoriia iarăş(i) a lui Darie au fost, şi
ficiorul lui Darie pentru datoriia tătăni-său au vîndut locul întăiu post(elnicului)
Gherghel şi Mateiu Bantăş hotărît cu hotarnica şi cu zapis de optu ani l-au cumpărat de
la Gherghel şi de opt ani îl stăpîneşti, după cercetarea ce au făcut dum(nealor) veliţii
boiari aşa au găsit cu dreptate: ca după zapis şi hotarnică să-ş(i) stăp(î)nească Mateiu
Bantăş locul cu pace şi nesupărat niciodată de neamţul) lui Darie, după cum am vădzut
domniia mea şi anafora de hotărîrea giudecăţii dumilorsale veliţilor boiari.
Deci tot nehodihnindu-să această femeie Ilinca şi de iznoavă dîndu jalobă domnii
mele, cerşindu-şi dreptate, am poroncit domniia mea de s-au scos şi la Divan înaintea
domnii mele şi stînd şi însumi domniia mea dinpreună cu tot Sfatul nostru de am cercetat
pricina aceasta, s-au întrebat pe Ilinca ce are a răspunde. Ea iarăş(i) aseminea au
răspunsu cum că locul acesta este drept al ei dzestre de la socru-său Darie şi cum că
Mateiu Bantăş l-ar fi stăpînind fără de dreptate, căci ea n-ar fi ştiind pînă acmu de
cumpăr(ă)tura ce l-au cumpărat Mateiu Bantăş, fiindcă ar fi fost pîn(ă) acmu trăitoare la
ţară, ce numai aşa cu gura trăgea ca să ia locul la stăp(î)nirea ei. Şi toate pîrile şi jalobile
ei s-au dovedit fără de cale şi înpotriva dreptăţii.
Şi, drept aceea, s-au dat rămas din toata giudecata Divanului domnii mele ca
niciodată să nu mai aibă a să mai scula cu pîră pentru această pricin(ă) a cere acest loc.
far Mateiu Bantăş neg(u)ţătoriul îndreptîndu-să şi dovedind cu bune şi adevărate dovezi
ce s-au zis mai sus hotărîm domniia mea să-ş(i) stăpînească acest loc cu bună pace şi cu
apărare de cătră aceast(ă) Ilinca şi de către alte neamuri a lui Darie ca pre a lui drept(ă)
ocină şi moşie, neclătit şi nestrămutat niciodată, în veci. Aceasta înştiinţăm.
1767 'iun(ie) 291. '
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, H/295. Orig., hfrtie difolio (31,8 x
21,4 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliul domnec inelar, octogonal (3,2 x 2,9 cm.), din 1761, aplicat în
cerneală roşie, avînd capul de bour cu steaua cu şase raze între coarne într-un scut oval flancat de doi lei
rampanţi şi timbrat de o coroană deschisă mărginită de sabie şi de buzdugan şi de slovele: Iw - Fp, ce
continuă, în bandă, sub scut: Iw - BB (IO Gr(igorie) / Io(an) v(oie)v(od); dedesubt, cu cifre arabe, anul 1761.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

' Data de zi, cu cifre arabe.

799 1767 iunie 29

Grigorie Ioan Calimah voievod confirmă lui Dima suiulgiu stăpînirea asupra satului
Coţofăneşti din ţinutul Putna şi dreptul de a lua zeciuiala moşiei.

t Hw rpwopYe Hui AH B(O6)BWAA,

K.»AFCAM\- BironCie») M(H)A(©)CT(MO),
r(o)cn(o)AAp('H) 3HMAH Dat~ain carte domnii mele slugii noastre Dimii
IWWAAABCKWH.
suiulgiului şi omului pre cine ar triimite, să fie volnic cu carte domnii mele a-ş(i) stăpîni a
sa dreaptă ocină şi moşie ce are, anume Coţofăneştii, de la ţinutul Putnii, deci după dresă şi
scrisori ce va fi avîndu, să aibă a-ş(i) lua venitul moşii din toate sămănăturile, din ţarini cu

703
pîine, din finală, din prisăci cu stupi, şi din livezi cu pomi şi din tot locul, cu tot vinitul -
moşii, după obiceiu, însă afară numai din grădinele cu legumi ce vor face lăcuit» .rii de :
hrana casăi lor; iar din grădinile ce vor face de alijveriş să le ia dijma după obiceiu cum si
pentru cei ce vor vrea să vîrfdă băutură pe acea moşie să urmeză într-acestu chip, (adică)':
vinu numai stăpînul moşii să pui să vînză pe moşie sa, cum şi care s-ar învoi cu stăpînul -
moşii, iar altul rumene să nu fie volnic a vinde, iar altfel de băutură să nu fie opriţi nici
sătenii. Aşijderea şi vinul stăpînului moşii după ce să va vinde, să aibă a vinde şi sătenii
învoindu-să cu stăpînul moşii. Aşijderea şi pentru oamenii ce vor fi şăzători, cu casă pe /isa
mai sus moşie Coţofăneştii, iarăş(i) să-ş(i) ia de la dînşii adetiul moşiei, adică boierestuJ,
zilele obicinuite, de lucru, la vrdme, ori bani, urmînd la toate după hotărîrea ponturilor
domnii mele ce s-au făcut pentru toţi de obştie.
Pentru cari poroncim domniia mea şi dumi(ta)le, staroste de Putna, pentru aciia cari
nu s-or supuni a-ş(i) da venitul moşii, să le faci zaptu supuindu-i şi împlinindu de la dînşii
tot vinitul moşii deplin, după hotărîre ponturilor. Iar cini ar avea a răspunde să vie la Divan.
L(ea)t 1767 iuni 29.
ripOMHT BEA BWp(HHK).

< P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : No. 7.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, XL/72. Orig., hîrtie difolio (29 x 20,1 cm.), filigran, cerneală nenjiră
sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 X 2,9 cm.), parţial imprimat în cerneală roşie.
EDIŢII: Ghibănescu, Ispisoace, IV,, p. 141 - 142, nr. P. (orig.).

1
Aşa în orig.

800 1767 iunie 30

Boierii de divan judecă pricina dintre Catrina şi Dumitru Caiuş pentru un loc de casă din
mahalaua Frecăului, dînd cîştig de cauză celei dintîi.

F a c e m ştire că, din luminată p o r u n c a preînălţat(ului) d o m n u l u i nostru mărie sa

Grigorie Ioan Calimah vodă, s-au giudecat de faţă, înaintea noastră, Catrina, fămeie
săracă din Ieş(i), şi Dum(i)tru Caiuş . . . ' .
Pricina lor într-acestaşi chip este: această Catrină, în anul trecut, a cumpărat un loc
de casă ce este în m a h a l a o a Frecăului, cu zapis din let 1766 mart{ie) 5, de la Alecsandra
f ă m e i a Sandului Caiuş, m u m a acestui Dumitru Caiuş, drept 17 lei, în care zapis sînt
iscăliţi fetile şi feciorii ei; şi acmu Dumitru Caiuş, feciorul Alecsandrii, d u p e ce şi-au
f ă c u t Catrina casă pe acel Ioc, ce l-au cumpărat de la mumă-sa, să scoală cu pricină
asupra Catrinei şi cere ca să răscumpere de la dînsa răspunzînd Dumitru Caiuş că măcar
că n u m e l e lui este p u s în zapis, dar la vînzarea locului el n-au fost aicea ce-au fost dus la
Ţarigrad şi pentru acee cere să răscumpere locul.
Iar Catrina au răspunsu că cu adevărat, la vînzarea locului, el n-au fost de faţă, dar
de la Paşti au vinit aici şi s-au înştiinţat de vînzarea locului şi n-au pomenit nimic de
răscumpărat; şi d u p e aceea ş-au cumpărat Catrina lemnu şi s-au apucat de ş-au făcut casă
şi, cît s-au lucrat casa ei, Dumitru Caiuş au fost tot de faţă ş-au privit cu ochii făcîndu-să
casa pe locul acela şi n-au pomenit într-atîta v r e m e nemica de răscumpărat, care loc de
casă s-au dovedit că şi lor le-au fost de cumpărătură.
Şi la aceasta dovedindu-să pricina într-acestaşi chip, d u p e c u m s-au arătat m a i sus,
n-are Dumitru Caiuş nici o dreptate a răscumpăra locul de la Catrina, de v r e m e Ce de la
Paşti au venit aici şi s-au înştiinţat de vînzarea locului şi au privit-o pe Catrina cu ochii

704
facîndu-şi casa şi nimic de răscumpărat n-au mai pomenit; şi acmu, dupe ce ş-au făcut
ca sâ nu este cu drept<ate> 2 a o strămu2ta din odihna ei, şi neavînd Dum(i)traşcul Caiuş
njci o dreptat(e) la cererea lui, l-am dat rămas din giudecata noastră.
Au venit şi Alecsandra, muma lui Caiuş, de faţă, înaintea noastră, şi au răspunsu
cînd au vîndut locul Catrinei nu i-au vîndut tot locul ci-1 are la cumpărătură cu alt zapis,
ci i-au vîndut o parte dintr-însul; şi la aceasta nici Catrina n-au tăgăduit, ce-au răspunsu
că cît loc i-au vîndut pentru trebuinţa casăi sale i-au arătat sămnile locului.
Pentru aceasta, am giudecat să margă un vor(nic) de poartă acolo la starea locului
si cît loc să va dovedi prin oameni martori ce s-au tîmplat faţă la vînzare atîta loc să-i
aleagă Catrinei despre casa sa şi să dea şi mărturie hotarnică la mînă şi Catrina să-ş(i)
stăpînească locul şi casa ce-au făcut-o ea pe acel loc cu bună pace. Şi mai multă supărare
cu nedreptate să nu-i facă Dum(i)tru Caiuş, ci după cum arătăm mai sus aşa să se
urmeze. Aceasta înştiinţăz.
1767 iun(ie) 30.
L(upu)l Balş vel vornic <m.p.>; lanache Costandachi vel vornic <m.p.>;
Constantin Sturza vel spat(ar) «cm.p.x.
Arh. St. Iaşi, Documente, MXXVI/6. Orig., hîrtie difolio (29 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră.

1
Loc liber în orig.
2
V Rupt.

801 1767 iulie 6

Radu croitor, soţia sa, Irina, şi fiica lor, Elena, din Iaşi vînd lui Avram jidov şi soţiei
acestuia, Istera, trei dughene, cu 220 de Iei, bani gata.
Adică eu, Radu croitor, dinpreună cu fărneie me, Irina, şi cu fiica noastră. Elena,
din Ieşi, făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Avram jid(o)v şi a
giupinesei dumisale Istera, precum să să ştii că noi, de nime nesiliţi, nici asupriţi, ci de a
noastră bunăvoie, am vîndut dumisale trii dugheni cu tot locul lor din dos cît cuprindi în
hrisovul gospod, cari loc ni esti în danii di la măriia sa Ion Theodor vodă cu hrisov
g(os)pod; şi dintr-acel loc am vîndut şi lui Eni jid(o)v o bucăţică de loc cît îi ţîni
dugheana cu casa din dos, cari loc carii ie-am vîndut lui esti osăbit di locul acestor trii
dugheni a meii. Şi aceste trii dugheni a mele sînt făcute tot supt un acoperămînt cu
dugheana lui Eni jid(o)v şi sînt drept başcă zidului Curţii g(os)pod, alăture cu podu ci
mergi la vali. Şi dughenili sînt făcuţi pi stîlpi <de>' stejar neînpluti pi didisupt, pi cari
dugheni şi eu le-am făcut cu-datoriUsi cum am putut. Şi apueîndu-mă unii din datornici
casă Ii dau banii şi eu niavînd nici o facire, am pus cruci dughenilor şi au şăzut trii luni
c® cruci şi s-au strigat şi Ia mezat şi nimine n-au vrut să le cumperi, ei dumnealui
giupîn(ul) Avram argintar cu giupîneasă d(umi)sali Istera s-au găsît cumpărători; şi am
tăcut tocmală cu dum(nea)lui drept 220 lei, adică doî suti |doî suti] doîzăci lei, b a n i gata,
şi o părechi paftali de argintu drept 40 dramuri şi o părechi şărgi di argint poleiţi şi cu
mărgăritar. Şi făcîndu-ni p l a t a d e p l i n în mîiiiilinoştri; i-am d a t a c e s t e trii dugheni
dinpreună cu hrisovul locului, ci l-am avut de danii şi să fii dumi(sale) dugheneli cu
locul lor şi giupînesii dumi(sale) drept ocină şi moşii. Şi în casă ci esti din gios(ul)
dughenilor să aibă a o răsîpi păr-într-o săptămînă şi să ieulemnul.
Şi la această vînzări a noastră s-au întîmplat şi alţi oamini, cari mai gios s-au şi
iscălit, Şi noi, pentru mai adevărata credinţă, ne-m pus şi degitili.

705
 Eu, Radu croitor, am vîndut şi am pus degit(ul); şi eu, Irina soţ Radului, am vinii.,
şi am pus degit(ul); şi eu, Ilinca fiica Radului, am vîndut şi am pus degit(ul).
Simion Avrămăscu vor(ni)c de poartă; Teodor Carp diac za divan; eu, l,„,
log(o}f(ă)t, martor; Constand(in) ot divan, martor; Teodor Berciia, martor. Şi fiindcă am
văzut şi eu (sic) tocmală şi la o parte şi la alta, m-am iscălit şi eu, Anton Carp, martur;
Andrei diiac za divan, mart(or).
Eu, Tovana sora Irinii, ce o ţine Radul croitor, cu bunăvoia me m-am priimit cu
această vînzare de mai sus arătată şi am pus degetul.
Eu, Chiriiacu, sluga părintelui mitropolitului, mart(or); eu, Constandin Matei,
mahalagiu ; Iordachi vtori logofăt am iscălit.
Acist zapis s-au scris de Miron Săcara diiac za divan cu voie şi priimire Radului şi
a fămeii lui, Irina, şi am iscălit.
<Pe verso-ul filei a doua>: 1767 iulii 6.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLXVII/48. Copie din prima jumătate a sec. XIX.

EDIŢII: L. Benjamin ş.a.. Izvoare, II2, p. 65-66, nr. 56 (aceeaşi copie, cu unele erori).

'Omis.

802 1767 iulie 6

Grigorie Ioan Calimah voievod judecă pricina dintre loniţă armean şi fraţii Iordachi ş
Tănasă, fiii lui Vasîle Tanasă jitnicer, pentru un loc de casă de pe Podul Vechi, dînd cîştig de
cauză celor din urmă.

Io Grigorii Ioan Calimah v(oie)vod, Bojiiu milostiiu, gospodara Zămli

Moldavscoi. Facim ştire cu această carte a/domnii mele de giudecată că, la Divan,
înnainte domnii mele, şi a tot Sfatul nostru, s-au giudecat de faţă loniţă sîn hagi Maric
arman cu Iordachi şi Tanas(ă) 1 , ficiorii lui Vasali Tănas(ă) 1 jic(nicer) 1 , jăluind numitul
arman, că tatăl său, Mane armanu. au avut aice în Eşi, la Podul Vechiu, o casă cu 'ncul ei
şi o cărcimă cu pivniţă di piiatră. Şi muiMd Statal său, au rămas pe sama mumii sale şi a
unui frate a lui anumi Sandul; şi acel frate a lui au vîndut lui Vasîle Tanas(ă) 1 jic(nicer)
atît casa cît şi pivniţa, şi cărcima. Şi Cu, fiindu fraţi mai mic, şi fiind dus în Ţara Leşască
n-am ştiut nimic de vînzare; pe urmă viind aice, am găsit lucrurile aceste vîndute, la
jic(nicerul) Vasăle Tanas(ă). Şi au cerut dreptate ca să aibă voia să răscumpere, fiindcă
n-au fost aice cînd s-au vîndut moşie părintelui său.
S-au înU-ebat pe feciorii jicniceriului Vasăli Tanas ce au să să: răspundă; ei întăi atţ:;
arătat anafora de giudecată, a dum(nealor) :veliţilor boeri, întru care serie cum că măcar el::
n-au fostu aice în ţară loniţă arman, la vînzare, dar trecînd... 2 ani, de cînd au cumpărat
jic(nicerul) Vasăli pără acum, şi loniţi arman: de cînd au venit în ţară sînt 6 ani şi n-au vrut
să răscumpere au socotit că n-are dreptate să răscumpere acum şi l-au dat rămas pe arman;;
fiindcă obiceiul ţărăi nu iaste ca cînd vra fieştecine să răscumpere moşie trecînd vreme
multă la mijloc; care aceasta este lucru ştiut că nu o zice, pentru acei ce nu sînt faţă la
vînzare moşii şi n-au voia să răscumpere, ce o ziee pentru acei ce prăvăscu, cu ochit
vînzindu-s(ă) 1 moşie nu vor să iscălească, nici vor să întoarcă banii, şi acelora nu li s(ă)1 dă
voia să răscumpere. Au mai răspunsu Iordachi şi Tanas(ă)' cum că acestu Ioniţ(ă) 1 arman
după ce au vinit din Ţara Leşască s-au înştiinţat că au cumpărat părintele lor casa şi sarcina
de la mumă-sa Aniţa, fimee lui hagi Mane arman şi di la ficiorul ei Sandul şi i-au prăvit pe

706
 (jîaşîi stăpînind şi n-au zis nimic pără acum, şi încă mai pe urmă, sîngur Ioniţi arman, au
priimit di s-au iscălit şi el în zapisul de vînzare, precum s-au văzut de faţă la Divan.
Iar acum, fiind pus la căi de alţii, cere iarăş să răscumpere, şi n-ar ave dreptate să
răscumpere, fiind iscălit. Au mai răspunsu iarăş Ioniţ arman, mărturisind adivărul, cum
că au iscălit în zapis, dar s-au fost învoit cu Iordachi şi Tanas(ă), ficiorii lui Vasăli
;jic(nicer), ca să-i de 50 lei şi, bucurîndu-s(ă) 1 la acei 50 lei, s-au iscălit, iar acum nu vor
să-i de bani; şi nevoind să-i de bani, pentru aceia să scoală di cere să răscumpere. S-au
întrebat pe copii jic(nicerului) Vasăli, di au făgăduit că-i vor da 50 lei şi pentru că ci nu
i-au dat; şi ei au arătat adivărul cum că s-au făgăduit acei bani, dar nu i-au dat,
temîndu-s(ă)1 ca luînd banii apoi să s(ă) 1 ridice de iznoav(ă) 1 să ceară giudecată. I s-au
zis lui Ioniţă armanul cum că di iaste şi acmu mulţămit cu acei 50 lei, precum întăi cînd
s-au priimit di s-au iscălit vînzării, şi el sîngur au mărturisit că este priimit.
Ce dar luînd domnie me sama cu amărunt, după dreptate, aşa am giudecat: de
vremi că Ioniţii armanul, măcar că trecus(ă) 1 vreme la mijloc de cînd s-au făcut vînzare,
şi păr-aeum, dar fiind că n-au fost aice în ţar(ă) 1 cînd sau vîndut moşiile aceste, cu
dreptate era să răscumpere moşie părinţască, dar de vremi că sîngur au priimit cu voia
lui şi au iscălit în zapis, mulţămindu-s(ă) 1 cu acei 50 lei ce au făcut tocmală, am hotărît
domnie me, să de copii lui Vasăli Tanasă jic(nicer) aceşti bani lui Ioniţă arman, după
«tocmala ce au avut, cari ş-au şi daţ, şi să-ş stăpînească casăli cu tot locul lor şi cu
cîrcimă, şi pimniţa în veci, cu bună pace, după cum li-au cumpărat, neavînd nici odată
vreo supărare, di cătră Ioniţă armanu sau dispre alţii, ce să stăpîniască în veci. Şi de
aceasta pîră să nu s(ă) 1 mai părască. Aceasta înştiinţăm.
L(ea)t 1767 iuli 6 3 .
H W rpnropi'e K A A H A U X B O G B O A A .
Procit vel logofăt.
<în dos> 4 : Carte mării sale Grigorie Calimah vodă pentru giudecata ce au avut fii
jic(nicerului) Vasile Tănasii cu Ioniţă arman pentru o casă i pivniţ(ă) de piatră.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 3.(1923), p. 121-122, nr. XCIX. Orig., hîrtie,
sigiliu domnesc în cerneală roşie <din I761>.
1
Parantezele lui Ghibănescu.
2
Loc liber în textul editat.
3
în rezumatul de la începutul actului: „8".
4
Menţiunea lui Ghibănescu.

803 1767 iulie 25

Ostâhie Ceapă croitor şi soţia sa, Paraschiva, împrumută de la Pavel Bantăş 325 lei, cu
dobîndă de 10% pe an, punînd zălog casa cu locul ei şi pivniţa din Iaşi.

f Adică eu, Ostahie Ceapă croitor, şi eu, Paraschiva soţ lui Ostahi, făcut-am
adevărat zapisul nostru la mîna dum(nealui) giupînului Pavel Bantăş precum să să ştie că
ne-am rugat dumisale de ne-au făcut bine la trebuinţa noastră cu 325 lei, cu dobîndă din
Zăci unsprăzăce, păr-într-un an. Şi pentru aceşti bani de mai sus arătaţi am pus dumisale
amanet casa cu pivniţă şi cu tot locul ce o avem aice, în oraşul Iaşi; ce merge locul
aceştii casă alăture pe din gios cu locul casăi dumisale. Şi i-am dat dumisale dinpreună
cu zapisul acesta şi trii .zapisă şi scrisori mai vechi ce avem şi noi pe această casă şi cu
locul ei, iar de s-ar mai afla niscaivă zapisă sau scrisori pe această casă cu locul ei, acele
scrisori şi zapisă sa nu să ţie în samă. Şi la vade, adică la plinitul anului să avem a-i da

707
dumisale toţi banii cu dobîndă lor făr(ă) de nici o pricină. Iar nedîndu banii la vadeoa ce
arată mai sus, atunce să să preţăluiască casa noastră cu locul ei şi de a face mai mult
peste aceşti bani cu dobîndă lor ce-am luat de la dumnealui acum să ne împlinească
dumnealui banii ce or treci "mai mult peste aceşti 325 lei ce s-ar faci cu dobîndă lor. Şi
atunce să-i dăm şi noi zapis de vînzare, însă pentru casa din faţă, de la uliţă, şi cu,
pivniţa; de a vre dumnealui ca să-şi puie vin în pivniţă să să vînză, de la vreme ce a pun®,
dumnealui vasele în pivniţă ne-am aşăzat cu dumnealui să ne de chirie pe an 30 lei, de1
vreme că banii dumisale mergu cu dobîndă.
Şi la această zălojitură, ce de bunăvoie noastră am făcut dumisale s-au întîmplat şi
alţi boieri şi preuţi care mai gios s-au iscălit. Şi noi, încă pentru mai adevărată credinţi,
ne-am pus degetile.
1767 iulie 25.
Eu 1 , Ostahie Ceapă croitor, platnec; eu 1 , Paraschiva fată lui Vasîle stoler, soţ lui
Ostah(i), platnică.
Iii ... 2 om vel vam(eş), martur <m.p.>; eu 2 , Ursul cruitor, mahalagiu, m-am
întîmplat şi eu acolo şi sînt martur; Toader căpitan, martur <m.p.>; Manolachi poroşnic.
martur <m.p.>.
Fiindcă dintr-aceşti bani, 325 lei, ce scriu mai sus, au fost 170 lei ai căpitanului
Toader Boldişor şî la datul banilor ce-au dat logofătu Pavăl ne-am întîmplat şi noi aice şi
di isnovă s-aii întrebat pe Paraschiva soţul lui Ostah: cu voie ii este această zălogitură au
ba, si ea au dzîs că si întîi si acu, cu toată voie ii au fost si este si acum si au dzîs si noî
că să priimeşte. Fiindcă ne-am întîmplat aice ne-am iscălit.
1768 martu 10.
Ioniţă.. . 2 biv vel şet(rar) c m . p . x
Aimrixptoq retopytv, |j,ocpTT|pa><; cm.p.x 1 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul lui Ceapă şi a fămei lui
pentru casa ce mi-au pus amanet. 1767 iulie 25; ccompletat în prima jumătate a sec.
XIXx. cît loc îi mai rămăsăs(e) nevîndut.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/25. Orig., hîrtie difolio (28,2 x 20,2 cm.), filigran, cerneală neagra,
trei amprente digitale.

1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
1
Dimitrios Gheorghiu, martur <m.p.>,

804 1767 august 3

Grigorie loan Calimah voievod porunceşte marelui agă să descuie împreună cu cîţiva
negustori dugheana din Iaşi părăsită de un, negustor băcan şi şă dea marfa, spre păstrare, băcal
başei, iar dugheana să o dea iezuiţilor din Iaşi, cărora le aparţine.

F Hw RPHRWPI'H IWAN KMHMA)( E(o)>K(YeK>) A \ ( H ) A ( O ) C T G ° N ) ,

B(O6)B(O)A(I»),

R(o)c(RIS)AUpt) 3€M(AH) De vreme ce domnii mele au dat jalbă

<\\WAA(I»)BCKOE.

iazoviţii de la Beserica Ungurească de aici, din tîrgul Iaşii, că avînd ei o dugheană a lor
la Uliţa Mar(c), ar fi dat-o cu chirie ia un Panait băc(an), de au pus marfă băcălie
într-însa, tocmindu-o cu anul, şi numitul Panaite căzînd la datorie, ar fi încuiet dugheana
ca marfa ce iast(e) într-însa şi au fugit de sînt acum Cincisprăzece luni şi nici stăpîniioi
celor cu dugheana nu le-au plătit chiriia pe cît au şăzut într-însa; şi să păgubesc şi di

708
 chirii dughenii, fiind închisă. Şi, cerşind de la domniia mea ca să li să deşchiză
dugheana, să o dea la alţii cu chirie, poruncim, domniia mea, dumitale vel agă, ca să
mergi la acea dugheană şi să aduci 2 - 3 negustori turci şi cîţ(i)va din rufetul băcalilor.
sadescuieţi dugheana aceea şi ce marfă să va găsi într-însa să o daţi în mîna lui băcal
başa. ca să fie supt păst<r> ! area lui pîn(ă) ce va veni stăpînu acei marfe. De care marfă
să să facă izvod anume, în care să t(e) iscăleşti atît dumneata, vel agă, cum şi negustori
lurci, punîndu-şi peceţile lor şi să iscălească şi băcalii cei ce să vor întîmpla faţă; care
i^vod, înpreună cu marfa, sa va da la mîna lui băcal başa.
Apoi dugheana, deşărtînd-o, să o dai supt stăpînirea mai sus numiţilor iazoviţi,
stăpîni dughenii, să şi-o stăpînească şi să o dea cu chirie cui vor vrea. Şi dupe cum
poruncim domniia mea, aşa să să urmeze aceasta.
Av(gust) 3 1767.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/230. Orig., hîrtie difolio (30,2 x 21 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761, inegal imprimat în cerneală roşie.

EDIŢII: Iorga, St. şi doc., I-II, p. 110, nr. LX (rez. şi extrase).

1
Omis.

805 1767 august 8

Grigorie Ioan Calimah voievod confirmă lui Lupul Crupensche stolnic stăpînirea asupra
jnui loc de casă de pe Uliţa Strîmbă în urma judecăţii ce a avut-o în faţa unor arhierei cu Nicolai
Aslan şetrar.

HW TpHropi'e IUMN KAAHMAX BOAA, E(O)JKG6IO) MHAOCMHBC!),

p(oc)n(o)A"»p(t) 3 6 M A 6 M W A A A B C K W H .
t Dupe cercetarea ce au făcut atît preosfinţie sa părintile mitropolitul şi alţi
irhierei poroncim domnie mea ca dupe hotărîrea giudecăţîi dintîi să să urmeză, fiindcă şi
sfinţiia lor, dupe cercetarea ce cu amăruntul ce-au făcut, aşa au aflat că iaste cu dreptate,
şi am întărit şi cu a domnii mele pecete 1 .
1767 av(gust) 8.
IlpWMHT TpeTH AWr(©)4>(e)T.
Preaînălţate doamne,
t Din luminată poronca a înălţimii tale, ce ni s-au dat prin ţudulă, am mai cercetat
pricina de giudecată ce are dum(nealui) stol(ni)c(ul) Lupul Crupensche cu şet(rarul)
Nicolai Aslan pentr-un locu de casă de aice din Iaşi, pe Uliţa Strînbă, lîngă Sfeti Ioan,
care pricină s-au cercetat la măriia ta şi s-au şi hotărît după dreptate, deci mai cercetînd
i şi noi toate scrisorile, şi la o parte şi alta, între altile ce ne-au arătat stol(ni)c(ul) Lupul
Crupensche ne-au mai arătat şi un zapis de zălojitură a tatului dum(nealu)i, Sandului
Crupensche med(elnicer), întru care arată cum că, pentru o sută de lei ce-au fost luat în
datorie de la clucerul Iordache Ruset, i-au pus zălog şi casile de aici din Iaşi. Aceste ce
le cere acmu şet(rarul) Nicolai Aslan, şi-ntr-acest zapis de zălojitură este iscălit şi Timuş
Crupensche, fratele medţelnicerului) Sandului Crupensche şi a Aniţi Aslănoai, moaşa
şetţrarului) Nicolai Aslan, din care să dovedeşte cum că acest loc de casă au fost drept a
med(elnicerului) Sandului Crupensche, tatul stol(ni)c(ului) Lupului Crupensche, ce-au
întrat la stăpînirea sa cu vreo socoteală, căci, de ar fi fost a Aniţii Aslănoai, fratile ei
! Timuş Crupensche n-ar fi iscălit zapisul cel de zălojitură a Sandului Crupensche, nici ar

709
fi îngăduit pe Sandul Crupensche să-1 zălojască, şi mai vîrtos cu zălojetură ca aceea cum
arată zapisul, că de n-a da bani la vadea să fie volnic a le vinde clucer(ul) Iordache
Ruset, care le-au răscumpărat da la clucer(ul) Iordache Rusăt dum(nealui) stol(ni)c{ţjl) .
Lupul Crup(enschi), fiiul Sandului med(elnicer), şi măcar că şet(rarul) Nicolai Aslan au
pricinuit cum că Sandul med(elnicer); tatul stol(ni)c(ului) Lupul Crup(cnschi), n-au
zălojit aceste case, ci altile, dar stol(ni)c(ul) Lupul Crupensche au priimit blăstăm
înnaintea noastră cum că aceste case au zălojit tatul său, Sandul med(elnicer), iar mi
altile, căci alte case nici au avut aici în Iaşi.
Osăbit de aceasta ne-au încredinţat şi frăţiia sa chir Ioaniche Sinadon. mărturisind'
de faţă cum că în 50 şi mai bine de ani, de cînd să află aici în Iaşi, tot pe dum(nealui)
stol(ni)c(ul) Lupul Crupensche şi pe tatul dum(nealui) Sandul med(elnicer) au apucat
stăpînind aceste case, şi-ntr-aceast(ă) curgere a vremii nici Aniţa Aslănoai, nici soţul ei,
Aslan, privind stăpînirea lui Crupensche n-au zis nimic, nici au cerut; ce şi dintr-aceastî
îndălungată stăpînire să dovedeşte cum că făr(ă) de dreptate să acolisăşte set(rarul)
Nicolai Aslan de acest loc de cas(ă), pentru că pravila hotărăşte cum că un om ce va
stăpîni un lucru patruzeci de ani, chiar lucru strein, şi stăpînul acelui lucru, fiind de fată.
dă va tăcea într-atîta vreme, nu poate mai pe urmă ca să tragă giudecată, ci rămîne
desăvîrşit stăpînitoriu acelui lucru cel ce l-au stîpînit 40 de ani; aşijderea hotărăşte si
pentru zestre: dă nu o va cere cineva pînă în zece ani, să rămîie păgubaş, precum zice Ia
Vact(iria) Arhiereasc(ă), la slova pocoi, cap(ul) 26: de să va cununa cineva cu muiere,
fiind în vîrstă de 25, şi vor trece ani sau vreme de cînd s-au cununat şi zestre nu ş-au
cerut este datoriu bărbatul să dea zestre muierii înnapoi din lucrurile lui cînd va veni
vremea să moară muierea lui sau să o despartă, iar de n-au fost de 25 de ani cînd s-aa
cununat are voie în zece ani să-şi ceie zestre de la socrul său; şi de vor trece zece ani şi
va cere zestrâ este datoriu a o plăti dintr-ale lui lucruri şi, de va muri el, clironomii lui să
păgubăsc şi dau zestrea muierii, măcar de n-ar fi luat-o nicicum. Şi după hotărîrfel;
sfinţilor pravile nici o dreptate n-are şet(ratul) Nicolai Aslan a cere acmu acest loc de
cas(ă), după ce au trecut şaptezeci de ani fiind tot în stăpînirea lui Crupesnche, ci am
socotit a fi cu cale şi cu dreptate să s(e) urmeze după dreaptă hotărîre a mării tale.
1767 iul(ie) 29. t
A înnălţimii tale cătră Dumnezău fierbinţi rugători:
Gavriil mitropolit(ul) Moldaviei <m.p.>; ... 2 <m.p.>; Xr|voc8ov, i(oawr|KTio<;
< m . p . > ; . . } <m.p.>; Neculai (?) ... 3 c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXI/57. Orig., hîrtie difolio (31,8
x 21,9 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761, inegal imprimat
în cerneală roşie.
EDIŢII: Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 464, nr. 127 (rez.).
1
Sigiliu domnesc inelar.
2
Semnătură grecească neclară.
3
Neclar.

806 176<7> august 17

Grigorie Ioan <Calimah> voievod judecă pricina dintre mănăstirea Aron Vodă şi Frangole
negustor pentru o vie.

Anafora de la Grigorie Ioan vodă, 1766' av(gu)st 17, de giudecată ce-au avui
egum(enul) de Aron Vodă cu Frangole cupeţ pentru o vie a mănăstirii ce-au fost făcui
schimbu Frangole pe 50 stupi.

710
 Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 16 v. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă scrisă în a doua jumătate a
... .-.vili.
' Cifra unităţilor din an, greşită: 6în loc de 7.

,«07 • 1767 august 22

Ştefan CeraChe se angajează să fie calfă şi lucrător cu 15 lei pe lună la construirea
,, dughenilor Bisericii Catolice din Iaşi pe locul ars de lîngă aceasta.

? f Adecă eu, mai gios iscălit(ul), dat-am acest adevărat zapis la mîna mănăstirii
B: >. icii Ungureşti ca să să ştie că m-am tocmit la sfinţiia lor ca să le fiu calfa şi lucrător
: la toate tribuincioase dughenilor pă locul sfinţiilor sale or(i)cîte dughene va vre sfinţiia
lor ca să să facă pă locul sfinţiilor cel arsu şi să fiu şi calfa de învăţătură altora după
plăcere sfinţiilor sale să fiu şi lucrator cu ceilalţi. Şi numai a mea tocmeală au fost păntru
; ostâneala această pă lună cîte 15 lei [pă lună]; şi am luat doi lei înainte de la sfînţiia sa
părinte Toader 1 ; şi să lucrez toată săptămînă cu oameni miei, afară din dominică.
sărbătoare şi ploaie cînd va ploa din sus. Şi să lucrez de la răsăritul soarelui pîn(ă) la
scăpat şi după cum lucraze şi la alte fabrice 2 . Dar întîmplîndu-să vreo pagubă ori
stricăciune ori zăbavă despre parte mea să am eu a răspunde la toate.
Şi, păntru credinţe, ne-am iscălit mai gios ca să să craze; şi ne-am pus şi degitele
noastre.
Avg(ust) 22 1767 3 .
Eu 4 , Ştefan Cerache, adeverez, calfa şi lucrător.
Eu 4 , Gheorghe blănar, martor; eu 4 , Cazimir cîrciumar, martor; I. Marini 3 , martur
, <m.p;>. "
Şi am scris eu, loan pisar leşesc şi martur c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXV11I/231. Orig., hîrtie difolio (21,8 x 16 cm.), filigran, cerneală
:
neagră, trei amprente digitale.
1
Propoziţie scrisă la sfîrşitul textului.
2
Frază adăugată în spaţiul liber din partea de sus a filei.
3
Peste ultima cifră, o pată de cerneală; deasupra, cu cifre arabe, scris de aceeaşi mînă: „1767".
4
Amprentă digitală.
5
Cu caractere latine.

808 <1767 septembrie 1 - 1768 august 31> (7276)

Postolache Bîgul copil în casă, soţia sa, Maria, şi fiii lor vînd Sandei, soţia răposatului
Mihalache Sircu, şi fiilor ei o dugheană cu loc pe Uliţa Hagioaiei, cu 265 de lei noi.

t Adică eu, Post(o)laChe Bîgul copil în cas(ă), şi dinpreună cu soţul meu Mariia
ş(i) cu fii nostre, făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna dum(neaei)
cumătrii Sandii, soţ răposatului Mihălache Sircu, şi a fiilor dum(neaei) precum să s(e)
ştii că noi, de nime siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a nostră bunăvoi, am vîndut a nostră
dreapt(ă) ocină şi moşii, o dugheană cu locul ei, ce estii pe Uliţa Hagioi, dispre apus,
adică dispre zîdul Golîi, înspre dughenile răposatului Grigori arman, ce sint pe din gios,
care sint făcut(e) pe locul mănăstirii'Răchitosii, şi pe din sus de această dugheană esti
dugheana frăţini-meu lui Ioniţă, care dugheană o am făcut-o eu pe locul ce-1 avem şi noi

711
de cumpărătură de la egumenul Gavriiî; şi egumenu'lui încă i-au fostu cumpăi...ij.
[tură] de la Săndulache vist(iernic), după cum arat(ă) şi zapisile vînzătorilor. Şi i- ani ;
vîndut-o dumisale drept doî suti şas(ă)zăci şi cinci lei noi. Deci noi văzîndu plată deplin
în mînule noastre, i-am'dat şi de la noi acestu zapis, ca de acmu să aibă a stăpîni cu pace
şi să fii draptă ocină şi moşii, în veci, dumisali, şi fiilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor
nerăşuit.
Şi la această tocmală s-au întîmplat mulţi oameni buni şi negustor(i) cari mai gioi
au iscălit. Şi eu încăş pentru mai mari credinţa am iscălit ca să-i fii de credinţă.
Let 7276.
Eu Post(o)lachi Bîgul copil în cas(ă) am vîndut cu voi me; şi eu, Marii soţ lui
Postolachi Bîgu, cu voi me 1 .
Eu, preutul Vasilie, m-am tîmplat <m.p.>; eu, preutul Nicolae Scarlat, m-am
tîmplat <m.p.>; eu, preutul Lupul, m-am tînplat, of Curălar(i) <m.p.>; eu, loniţă Bîg(u),
mar(tor)'; eu, Eni Vişan, martur 1 .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: 7276. Zapisul lui
Postolachi Bîgul cătră Sanda soţi lui Mihălachi, <continuat de altă mînă>: pentru o
dugheană cu locul ei pe Uliţa Hagioai, ce au vîndut de veci.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/21. Orig., difolio (20,2 x 18,5 cm.), cerneală neagră, două amprente
digitale.

EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1927), p. 169-170, nr. CII1 (orig.).

' Amprentă digitală.

809 1767 septembrie 1

Fraţii Veniamin Năstase monah şi Ştefan Năstase postelnic dau negustorului Gheorghii
braşovean şase stînjeni de loc pe Podul Vechi, cu 40 de lei bezmen pe an.

Veniamin Năstas(e) monah împreună cu l'rati-meu Ştefan Năstas(e) post(elnic),

ficiorii lui Costandin Năstas(e) vtori vist(iernic), dat-am scrisoare noastră la mîna
dum(isale) giupînului Gheorghii braşovan, neguţitor strein de la Braşov, precum să să
ştie că i-am dat şasă stînjini de loc cu bezmăn din locul nostru ce avem noi, aceşti doi
fraţi, pe Podul Vechiu, dinainte porţii Sfetii Savii, piste uliţă. Şi tocmala noastră este să
de cîte patruzeci lei pe an bezmăn şi dumnealui să-şi facă dugheană de piatră pe locul
acesta cum i-ar plăce şi să o stăpînească dumnealui şi copiii dumisale şi neam de neamul
dumisale şi să nu aibă nimene a mai adaoge bezmănul pe an sau a-1 mai scăde din preţul
tocmelii ce scrie mai sus; şi vadelile banilor într-acestaş(i) chip s-au aşezat: pe anul
dintăi să de toţi banii bezmănului pe un an înainte şi după ce să va împlini anul dintăi, de
acole înainte doaîzeti lei să-i de la începutul anului şi doaîzeci lei să-i de la giumătate de
an; şi aşe pe tot anul să se urmeze. Şi începutul anului să fie de cînd şă va găti dugheana,
Iar di să va tîmpla de oareşcare orice pricină, ca să nu să gătească dugheana în iastă vară,
di la toamnă di la Sfeti Dimitrii, măcar şi ne gata să fie dugheana, de acole înainte să
îmbie bezmănul locului. Şi locul, precum la uliţă şesă stînjini în curmeziş, ase şi la
fundul locului să fie iarăşi şesă stînjini, iar în lungu di la uliţă şi pără în zăplazii Sfinţii
Vineri precum îmblă hotarul acestui loc. Şi, pentru credinţa, am iscălit.
Anul s-aU început la zi întăiu a lui săpt(emvrie), cînd s-au gătit dugheana.
L(ea)t 1767 săpt(emvrie) 1.

712
 Veniamin Năstas(e) monahu <m.p.>.
Ştefan Anastas(e) post(elnic) <m.p.>.
Gheorghi Năstase post(elnic) am iscălit <oi.p.>.
Costandin Gînd(u) biv vel şat(rar), martur.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: 1767. Zapis(ul) dumisale
post(elnicului) Ştefan pentru locul dughenii; <urmează un scurt text în limba armeană>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXX/216. Orig., hîrtie difolio
::|31,5 x 22 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Creşterea colecţiunUor, XXVIII -XXX (1916 - 1919), p. 98, col. I (rez.).

810 1767 septembrie 28

Aşezămîntul lui Grigorie Ioan Calimah voievod pentru mănăstirea şi spitalul Sfîntul
Spiridon din Iaşi.

t Cu mila lui D(u)mn(e)dzău, Io Grigorie Ion Calimah v(oie)v(o)d, domn Ţării

Moldovei. De v r e m e ce toate bunătăţile fericirii omeneşti de la D(u)mn(e)zeu sîntu şi de
la. dînsul să învredniceseu toţi a le ave cu îndestulare, pentru aceea şi fieştecine dator este
făr(ă) cuvîntu de pricinuire a răsplăti cătră D(u)mnezeu datoriia mulţămi rii însă nici cu o
faptă alta cuvioas(ă) nu poate cineva să fie plăcut lui D(u)mnezeu atîta cu purtare de
grij(ă) ce va avea cătră cei slabi şi bolnavi şi cu faceri de bine cătră cei neputincioşi,
fiindu că celelalte fapte'razimă numai spre folosul făcătorului, iar facirea de bine cu cît
este mai îndestulată cu atîta mai mult să lăţeşte spre folosul celor ce o priimescu de
obştie şi cu cît firii omeneşti i să pare cu greu a agiutora cu faceri de bine pe alţii cu atîta
mai mult şi D(u)mnezeu dătătoriul bunătăţilor cere de la noi faceri de bine spre cei
neputincioşi, zicîndu: „In dar aţi luat, în dar daţi, căci milă voiescu iar nu jărtvă", pentru
că cu fapta facerii de bine să întăreşte dragostea cătră cel de aproape şi credinţa cătră
D(u)mnezeu să adevereşte; deci oricarele va face bine adevereşte că şi pre aproapele său
iubeşte, şi de iubeşte pre dînsul iubeşte şi pe cei neputincioşi şi le agiută cu faceri de
bine după putinţa sa, fiindu deplin încredinţat c u m că facerile de bine cătră cei săraci
toate le priimeşte D(u)mnezeu (precum însuşi adevereşte zîcîndu) 1 : „cît aţi făcut unuia
din fraţîi miei ceşti mai mici mie aţi făcut".' Şi de vreme că dragoste(a) cea cătră
D(u)mnezău să întemeiaz(ă) prin iubirea' cătră cel de aproape, precum zice B(o)goslovul
Ioan) 1 : „de va zice cinevaşi că iubeşte pre D(u)mnezeu şi pe fratile său urăşte, mincinos
este". Şi de să adevereşte dragostea cătră cel de aproape prin oareşcare faceri de bine
spre cei neputincioşi, precum zice d(u)mnezăiescul apostolul Pavvel: „Nimeni să nu
cear(a) numai folosul său, ce fieştecine să caute şi folosul celui de aproape. Cu adevărat
că făr(ă) de aceasta nimene nu poate să s(e) învrednicească <de> 2 împărăţie ceriului,
precum şi însuşi zice: „Duceţi-vă de la mine blestemaţilor la întunericul cel mai
den afară, ce iaste gătit diavolului şi îngerilor lui, căci flămîrid am fost şi nu mi-eţi dat de
mîncatu, însătat şi nu m-aţi adăpat, gol şi nu m-aţi îmbrăcat, strein şi nu m-aţi priimit,
bolnav şi nu m-aţi cercetat". Deci, ca s(ă) nu s(e) lipsască cinevaşi de acea fericire să
cade fieştecarele după putinţa sa să înplinească datoriia mulţămirii cătră D(u)mnezău cu
faceri de bine, carele ca nişte daruri le priimeşte şi însutit răsplăteşte întru acestu vec şi
întru cel viitor pentru cei ce să miluiescu, precum acea nemărginită a lui iubire de
oameni făgăduieşte, că cel ce va da ale sale săracilor va lua însutit întru acestu vec şi
viaţă vecinică va moşteni, după cum au zis şi iaste să zică şi la a sa a doao venire cîndu
va şide pe scaunul slavei sale, la înfricoşatul giudeţ a toată lumea: „Veniţi, blagosloviţii

713
părintelui mieu, de moşteniţi înpărăţiia ce este gătită voî de la zidirea lumii, căci-,
flămîndu am fost şi mi-eţi datu de mîncat, însătăt şi m-aţi adăpat, gol şi m-aţi îmbrăcat,
strein şi m-aţi priimit, bolnav şi m-aţi cercetatu".
Dreptu aceasta dar, fiindu că preaînălţatul şi preaiubitul părintele domnii mele
mărie sa loannă Theodor Calimah v.(oie)vod, dup(ă) ce cu agiutoriul sfintei a
d(u)mnezăieştii pronii s-au înălţat la scaonul aceştii de D(u)mnezău păzite Ţări a
Moldovei, la patriia sa, fiindu cătră poroncile lui D(u)mnezău cu totul rîvniior şi
osîrduitor spre a le împlini între alte purtări de grij(ă) ce avea atît politiceşti cît şi
sufleteşti de a pururea am fost cu luare aminte şi pentru sfintele şi d(u)mnezăicştile
lăcaşuri, între care lăcaşuri aflîndu-s(e) aici, în oraşul leşilor şi măn(ă)stirea acelui dintru
sfinţi părintele nostru făcătoriul de minuni ierah Spiridon, măriia sa dintru şi cugetul
inimii sale cel curat cu totul fiind dorit spre faptile cele folositoare şi lui D(u)mnczen.
plăcute, socotit-am că bine şi folositor lucru iaste precum la alte părţi de locuri aşa aicea
în ţar(a) şi oraşul acesta, la această sv(î)ntă mănăstire să s(e) aşazi şi să s(e) facă spital,!
adec(ă) bolniţă spre priimirea şi tămăduirea ticăloşilor bolnavi, atît a celor peminteni, cît
şi a celor streini şi nemernici ce s(e) vor întîmpla de a pururea şi în toată vreme, care
pentru ce mai statornică întemeiere şi bună aşăzare şi orînduiala a bolniţii, din deosebit'®
şi domneştile a mării sale mile au miluit şi au îmbogăţit aceasta sfîntă m(ă)n(ă)stire cu
multe şi îndestulate miluitoare venituri şi stătătoare vecinice ca s(ă) fie spre agiutoriul ş|:;
chivernisala şi buna odihnă a celor bolnavi ce s(e) vor afla atît acmu cît şi dupe vremi la :
spital, care mile sîntu ştiute şi adeverite prin deosăbite domneştile mării sale hrisoav|
ce-au dat la măn(ă)stire.
Aceste mile şi domniia mea dup(ă) ce benevrînd d(u)mnezăiasca pronie de nc-am
suit şi am stătut diiadoh părintescului nostru scaon întru întăia domnie toate le-am înnoit
şi le-am epichirosit prin deosebit a domnii mele hrisoave mai adăogîndu încăşi şi
domniia mea piste milile preaînălţat(ului) părintelui nostru şi alte deosăbite mile tot
chivernisala şi buna întemeiere a bolniţii.
Dup(ă) aceasta, miluindu-s(e) cu domniia ţărîi aceştiia şi fratele nostru domniia sa
Grigorie Ghica v(oie)vod, toate milile măn(ă)stirii şi a bolniţii ce au aşăzat preaînălţat(ul|
părintele domnii mele, cum şi domniia mea le-au întărit şi le-au înnvoit prin domneştile
sale hrisoave cu nestrămutare şi domniia încăşi fiindu rîvnitor şi cu osîrdie faptelor şi
lucrurilor celor plăcute lui D(u)mnezeu, cu totul s-au nevoit şi s-au silit a urma bunii
aşăzări ce au făcut părintele domnii mele şi domniia mea asupra spitalului mai adăugind şi
domniia sa deosebite mile silindu-se şi cu aducere de ape atît pentru trebuinţa măn(ă)stirii
şi a spitalului cît şi pentru folosul obştii, care atît începerea spitalului, carile şi toată zidire
împregiur ce era mai denainte vreme începute în vremea domnii sale s-au săvîrşit.
Acum cu agiutorul Sfîntului D(u)mnezeu, viindu şi cu al doile domnie iar(ă)şi la
părintescul nostru scaon, toate milile aceştii sfinte măn(ă)stiri şi a spitalului domnie mea
le înnoim şi le întărim printr-acest al nostru domnescu hrisov ca să fie statornice
neclintite şi nestrămutate dup(ă) cum să vor arăta mai gios a măn(ă)stirii mile, cît şi
rînduiala bolniţii, în ce chip să s(e) urmeze şi să s(e) păzască.
însă pentru venitul acestui sfîntu lăcaş şi a bolniţii, unile din rînduiele fiindu cu
asupreal(ă), socotindu-s(e) de domnie mea, s-au alcătuit dup(ă) dreptatea ce s-au căzut,
întărindu-s(e) şi de cătră domniia mea: să aibă a lua cîte una para de tot drobul de sare ce
să va vinde de la Ocnă: şi de stăţii, şi de sare de coteţ şi de găleată i cîte 15 lei de tot
carul cu doi boi, de lipscărie, ce să va descărca aicea, în oraşul leşului, iar de cea
trecătoare într-alte părţi, pe giumătate.

714
 Iar alţi neguţători: creştini, jidovi sau oricine carii aduc postaj(e) de vîndut să de
cîte 1 leu de bucată de postav supţire, i 90 bani de bucata de extră, i 60 bani de bucata
novigaton, i 2 lei de toată bute cu vin ce fac cazaclii şi oricine alţii şi-1 trec piste hotar,
iar de poloboc pe giumătate, afar(ă) din vinul de la Neculeţel, care s-au aşăzat ca s(â) de
de bute cîte 60 bani.
Venitul de la Gălaţi ce s(ă) ia dupe chereste şi dup(ă) altile dup(ă) cum arată anume
în condica cu pecete g(ospo)d i cîte pol para de toată oca de ceară ce s(ă) va afla în toată
ţara şi va trece piste hotar atît de la ceara ce să face aice, în Ţara Moldovei, cît şi de la ceara
ce vine din alt(ă) ţară şi va trece piste hotar, ori a cui a fi, să de toţi cîte pol para de oca de
ceară i doao parale de tot drugul de fier ce s(ă) fărîmă în Ieşi şi în Gălaţi i la alte tîrguri.
I mortasipiia cea mare din Ieşi cu mortasipiia gospojdi, după cum arată anume în
condica ce pecete g(ospo)d, afară din pol ce-au fost obicei şi rînduit în venitul doamnii
de s(a) lua de tot sacul de făin(ă) ce s(ă) vinde în tîrgu şi afară, iar şi de pol para ce-au
fost luînd venit(ul) cu deosăbit hrisov iar(ă) şi de tot sacul de făin(ă); care socotindu-s(e)
acestu venit cu strîmbătate s-au hotărît ca s(ă) nu mai fie, nici să s(e) ia atît de pe făin(ă)
cîtu şi dup(ă) Orice grăunţe nici de măn(ă)stirea Sfîntului Spiridon, nici de cătră alţii ce
au hrisoave deosăbite ca s(ă) ia venit(ul) dup(ă) făin(ă) sau dup(ă) grăunţe fiindu că de
sfintele şi d(u)mn(e)zăieştile pravile iaste poprit cu blăstem zicînd: „cel ce adaoge preţul
pîini blăstămat să fie". însă la acest venit a mortasipii ce s-au dat spitalului nimeni să nu
fie scutit, măcar şi cărţi g(ospo)d de ar ave cinevaşi pe cîrşme i pe trunchiuri,fiindcă
acest venit s-au rînduit spre agiutoriul bolnavilor.
Pîrcălăbiia Sorocii să va lua după condica cu pecete g(ospo)d; şi pîrcălăbiia
Tîrgului Frumos ce iaste a schitului din Măgura laşului, care s-au rînduit pentru credinţa
zmereduinţilor de boala ciumei.
I veniturile a toate moşiilor i de pe dughene i de pe alte acareturi, afar(ă) din
Gălaţi, din Focşani, din Chişinău şi din Botoşani, care a acestor tîrguri venitul cîntariului
iaste dat altor măn(ă)stiri; iar de la celelalte tîrguri venitul cîntariului să va lua dup(ă)
hrisovul domnii mele.
Mortasipiia de la tîrguşor(ul) din gios de Curte g(ospo)d, de Ia rînduitile
iarmaroace, să va lua dup(ă) condic(ă) şi după hrisov.
Tvenitul dup(ă) horilcă i rachiu de la cei ce vor vinde în Tîrgul Ocnii, care venit
mai nainte vreme a fost a căm(ă)raşilor de ocnă, iar acum şi acesta cu osăbit hrisov s-au
dat să fie venit bolniţii.
Măn(ă)stirea Preacista din Roman, şi Sf(î)ntul Samuil din Focşani şi beserica din
Budeşti ot Neamţu, cu toate ale lor mişcătoare şi nemişcătoare, vor fi suptu stăp(î)nirea
şi purtare de grij(ă) a Sv(î)ntului Spiridon spre agiutoriul bolniţii după hrisov(ul) cel de
închinare a ctitorului lor, domniia sa Ştefan v(oie)vod Racoviţi. însă măn(ă)stirile aceste
cu toate veniturile şi bucăţile lor fiindu că sîntu date în purtare de grij(ă) a svinţii sale
episcopului de Roman şi sfinţiia sa au dat la spital moşiia tîrgul(ui) Hîrlăul(ui) i Sîrbii şi
Avrămeni tij: la Hîrlău, şi cîte una suta lei pe tot anul să dea de la sîne la spital să va
urma dup(ă) hrisov(ul) ce iaste la măn(ă)stire.
Doao cutii ce sîntu pentru milostenie cu pecete epitropilor: una în biserică şi alta
la bolniţă, aceste să vor deschide odată într-un an, la zioa hramului, de rînduiţii epitropi
şi bani să vor arăta la eatastih(ul) venitului măn(ă)stirii.
Şi fiindcă măn(ă)stirea aceasta este stavropighion dup(ă) aşăzare şi legătura ce
s-au făcut cu beserica cea mare, hotărîm domniia mea atît mitropolitul ţării cît şi alţii
oricine carii vor fi dupe vremi să nu cuteze nimeni a avea volnicie de a s(e) amesteca ca
s(ă) puie igum(en) sau să scoată, nici la metoaşăle ei, fără numai rînduiţii epitropi ce s-ar

715
afla dup(ă) vremi, ei să fie volnici spre a pune igum(e)ni pe care vor socoti mai vrednici!;
şi a scoate pe cei netrebnici şi nevrednici.
După aceasta socotit-am domniia mea şi pentru grija şi chivernisala bolnavilor
cum şi pentru plata doftorilor, a gerahilor şi altora ce sîntu rînduiţi pentru slujba
bolnavilor într-acestaş(i) chip să s(e) urmezi (adecă) 1 : întăi, fiindu că această ună dată se
află purtător de grij(ă) şi chiveraisitor sfintei măn(ă)stiri svinţiia sa chir Sofronie
Irinupoleos, carele pentru osteneala şi multa silinţă ce-au făcut la această sf(î)ntâ
măn(ă)stire pîn(ă) acmu, pentru cheltuiala sa rînduim ca s(ă); aibă a lua de la epitropi din
veniturile măn(ă)stirii cîte 84 lei, 10 bani, pe lun(ă), împreun(ă) şi cu alţi oameni a
bisericii dup(ă) domneasca noastră foaie, ce iaste pecetluit(ă), i o bute vin şi 20 mierte
grîu pe an, afară din ce va cîştiga cu epitrahilul său, fiind dator în toate sînbetile să
slujască sf(î)nta liturghie pentru pomenire ctitorilor şi a celor ce vor agiuta acestu sf(î)nt
lăcaş, iar la altile să nu s(e) amestice, făr(ă) numai să aibă privighere în frica lui
D(u)mn(e)zeu să nu s(e) facă vreun sfeterizmos atît la venituri cît şi la alte cheltuieli să
poarte de grij(ă) ca s(ă) să păzască în toată vreme după canoanile bisericeşti. Iar cînd din
preoţi bisericii, i diaconi, i călugări şi dintr-alţi oameni a măn(ă)stirii va simţi svinţiia sa
că nu s(e) poartă cinevaş(i) dup(ă) căzuta rînduial(ă), atuncea prin ştire rînduiţilor
epitropi să aibă a să pedepsi fieştecine pe vina sa dup(ă) bisericeştile canoane, însă de
părintile Irinopoleos, iar alţii nimeni să nu s(e) atingă.
Iar rînduiala spitalului şi a doftorilor să va urma într-acest chip (adec) 1 : cincizeci
lei va lua pe lun(ă) doftorul cel mare a domnii ce va fi după vremi care să fie dator a
purta de grij(ă) şi a lua sama rînduitului doftor a bolniţii i a gerah(u)lui i a spiţeriului
cum şi altora cărei sînt rînduiţi spre slujba spitalului ca fieştecarele cînd nu va urma cu
căzuta silinţă şi dup(ă) datoriia Iii3 prin ştirea epitropilor şi cu poronca domnii să aibă®
să pune la cale după cum s-a căde, cum şi pentru chivernisala şi odihna bolnavilor atît la
răţete i la doftoriile spiţeriului i la mîncare; şi grija lor să privighezi doftorul cel maro
prin mergire sa într-o săptămînă de 2 ori păzindu-s(e) întru toate după căzuta rînduial(ă):
Iar fiind trebuinţă să aibă a merge şi piste căzuta rînduial(ă) şi cînd doftorul spitalului
din pricin(ă) de boal(ă) nu va pute merge după rînduiala sa, iar şi doftorul cel mare să
aibă a merge ca s(ă) rînduiască doftoriile bolnavilor.
Şeptezeci lei va lua pe lun(ă) doftorul spitalului ce va fi rînduit afar(ă) din alte
mile ce va ave cu deosăbit hrisov, carele dator să fie a merge de 2 ori pe zi: dimineaţi.
odată, şi la chindie, alt(ă) dată, să vaz(ă) pe toţi bolnavii şi, după boala fiecăruia, să
rînduiască şi doftoriile ce s(ă) vor căde cu răţetă; iar fiind trebuinţă la vreun bolnav şi
piste rînduitile vizite pe zi ce s-au arătat mai sus, să fie dator a merge ori zî ori noapte ca
s(ă) cercetezi pe bolnav(i) şi să rînduiască doftoriile ce s-ar căde.
40 lei va lua p e lun(ă) rînduitul gerah a spitalului care şi el dator să fie a urma
întocma după rînduiala a spitalului doftor, afară dintr-alte mile ce va ave cu deosăbitu
hrisov.
Doaozeci Iei va lua pe lun(ă) al doilea gerah al bolniţii, care şi el dator să fie a
urma întocma dup(ă) rînduiala celui dintăiu gerah fiind supus la toate ce i-ar da
învăţătură.
20 lei va lua pe lun(ă) giovanul al treile gerah, care şi el dator să fie a urma la
toate cele ce i s-ar da învăţătur(ă) de întăiul gerah, însă în toată vreme să fie nelipsit de la
spital şi purtător de grij(ă) la doftorii i la mîncare bolnavilor ca s(ă) să păzască atît
doftoriile cît şi mîncare lor la orînduitele ceasuri dup(ă) rînduiala doftorilor.
15 lei va lua pe lun(ă) doftorul ce va fi rînduit la fabrica Chipereştilor.
10 lei va lua pe lun(ă) gerah(ul) ce va fi la Ocnă.

716
 Aşijdirea şi pentru spiţăriia ce s-au făcut în ograda măn(ă)stirii spre agiutoriul, şi
folosul bolnavilor cu îndestulate doftorii prin cheltuiala măn(ă)stirii şi prin afierosirile ce
au făvut unii din doftori dup(ă) bunăvrerea lor.
Domniia mea hotărîm ea în tot oraşul leşilor, nimeni altul oricine ar fi, cum nici
doftorul domnii ce s-ar afla dup(ă) vremi, să nu fie volnicu nimeni a deschide altă spiţărie
fără numai mănăstirea Sfîntului Spiridon să aibă a ţine spiţărie cu doftorii de vînzare, iar de
n-ar fi dindestul o spiţărie şi a fi trebuinţă pentru îndestulare şi lesnirea norodului şi de altă
spiţărie, iar şi altul nimeni volnic a deschide spiţărie să nu fie, ce numai măn(ă)stirea
aceasta prin marafetul epitropilor să fie volnică a deschide şi a doile şi a treile spiţărie de a
fi trebuinţă la locurile unde s-ar socoti. Şi de ar şi îndrăzni cinevaşi, oricine ar fi, a'deschide
vreo spiţărie piste hotărîre noastră, dăm'domnie mea volnicie epitropilor ce s(ă) vor afla să
răs(i)pască acea spiţărie şi toate doftoriile să le ia făr(ă) de nici o plată şi să le de la spiţăriia
măn(u)stirii; cum ş î unii'din doftori i din gerahi ce s(ă) obicinuiescu'a ţinea doftorii'prin
casele lor hotărîm'domniia mea ca s(ă) fie împiedicaţi şi popriţi de a ţine doftorii prin
casele lor, ce fieştecine avîndu trebuinţă de doftorii să rînduiască prin reţetă şi să ia de la
spiţăriia spitalului Sfîntului Spiridon după tarifa ce s-au aşăzat cu preţ mai gios după cum
s-au socotit a fi cu dreptate spre odihna obştii.
Iar carii din doftori sau din gerahi ce s-ar afla aicea nu s-ar supune a urma dup(ă)
poronca aceasta ce s-au hotărît, volnicim domnie mea pe epitropi ca luîndu toate
doftoriile ce vor afla la fieştecarele şi dîndu-le la spiţărie spitalului făr(ă) de nici o plată
să înştiinţeze şi pe domniia mea ca s(ă) să pedepsască unii ca aceiia ca nişte nesupuşi şi
înpotrivitori poroncii de vreme ce fieştecine din doftori i din gerahi şi alţii lăcomind a
face această neguţătorie spre înteresul lor nu numai că doftoriile lor era proaste şi făr(ă)
de nici un folos şi'în loc de un fel de doftorie da de alt fel, ce încă şi la preţ încărca la un
ban zece, deosăbit că cu acea rînduial(ă) ce s(ă) urma de fieştecine de vinde doftorii spre
înteresul lor pute să s(e) pricinuiască şi primejdie vreunui bolnav. Ce dar pentru aceste
toate s-au rînduit cu hotărîre ca numai măn(ă)stirea Sf(î)ntului Spiridon să aibă a ţine
spiţărie în oraşul laşului înăuntru în măn(ă)stire şi afar(ă) din măn(ă)stire de a fi
trebuinţă şi doao şi trei spiţării să deşchiză unde s-ar'socoti de epitropi. Şi fieştecine din
doftori 'să'aibă a rîndui prin răţete doftoriile a fieştecăruie bolnav şi să le cumpere de la
spiţărie după tarifa ce s-au aşăzat cu preţ mai gios spre mulţămire obştii; însă numai
doftorul cel mare a domnii ce's-ar afla după vremi să aibă a ţine doftorii la gazda sa iar
nu la deosăbită spiţărie şi numai pentru trebuinţa Curţii g(o)sp(o)d să metahirisască
doftoriile sale iar nu pentru alţii. Şi doftorul cel mare cum şi doftorul spitalului să aibă
datorie amîndoi de a pur(u)rea a cerceta doftoriile spiţării şi care nu vor fi de trebuinţ(ă)
şi rele să le verse şi să s(e) cumpere la loc alte doftorii, bune, de cătră epitropi; cum şi la
preţul doftoriilor să aibă doftorii mare purtare de grij(ă) ca s(ă) să vînză după tarifa ce
s-au aşezat cu preţ mai gios spre mulţămirea obştii, iar nu să îngăduiasc(ă) pe spiţer a
vinde cu preţ mai multu piste hotărîre tarifii, de vreme că spiţerii sîntu aşăzaţi cu plată pe
an. Şi care spiţer va fi orînduit de epitropi va lua şi leafa lui cîte 20 lei pe lun'(ă).
15 scutelnici să aibă a lua epitropii de a pururea de la visterie din catastivul
scutelnicilor cu pecete g(os)p(o)d, din care bani a scutelnicilor să aibă epitropii a ţinea,
pentru treaba bolnavilor, lemnari, bucătari şi femei pentru spălat şi grija bolnavilor.'
Rînduitu-s-au şi epitropi purtători de grij(ă) şi chivernisito'ri atît măn(ă)stirii cît şi
bolniţii din boieri,' anume: pe dumnealui Ioniţ(ă) Cantacuzino hat(man), i pe
dumnealui... 4 , i pe vel post(elnicul) i pe vel vist(iernicul) ce să vor afla după vremi şi
din neguţători pe Costi Avraam i pe Costandin Panaite şi Coste Papafil, carii aceşti
numiţi şi rînduiţi epitropi datori să fie în frica lui Dumnezeu să poarte de grij(ă) cu toată

717
osîrdiia şi silinţa, avîndu privighere atît pentru metoaşă, moşii, bucate şi alte venituri
toate a sfîntului lăcaş Spiridon, orînduind o a m e n i de isprav(ă), vătaji purtători de grij(ă)
a căror plată să li s(e) dea de cătră epitropi fieştecăruia dup(ă) obraz şi slujba sa si'
fiecare venit să s(e) strîngă la v r e m e sa. Şi dintr-aceste venituri să poarte grij(ă) ca s ( i | :
să păzască rînduiala p r e a deplin în toate şi pentru toate şi întocma d u p ă cum s-a®
p o m e n i t m a i sus, nefacîndu-s(e) cît de puţin sfeterizmos atît la venituri cît si la
cheltuiale. Şi la împlinire a fieştecăruia an, la zioa hramului, a Sf(î)ntului Spiridon fiind
s a m a încheiată şi iscălită de numiţii epitropi, atît de toate veniturile cît şi de toate
cheltuielile a n u m e dup(ă) rînduial(ă) să s(e) cercetez(e) şi să s(e) socotească şi de
însuş(i) d o m n u l şi oblăduitoruiul ţărîi şi să s(e) pecetluiască cu pecete g(o)sp(o)d carele
dup(ă) creştineasca datorie să aibă a osteni la zioa hramului cu mergirea sa ca să de cea
cătră D ( u ) m n ( e ) z e u mulţămire şi ca prin cercetare ce va f a c e atît pentru a măn(ă)stirii
orînduial(ă) cît şi pentru a bolnavilor să s(e) poată păzi pururea p e deplin toate
orînduialile rugînd p e Sfîntul D u m n e z ( e u ) ca s(ă) să întărească şi să s(e) păzască
rînduiala pomenii aceştiia spre odihna robilor lui, prin a cărora rug(ă)ciuni să s(e)
milostivască spre iertarea păcatelor noastre, a fiilor noştri c u m şi a părinţilor şi a tot
n e a m u l nostru şi spre b u n a stare şi fericirea ţării aceştiia.
Şi pentru ca s(ă) să pazască aceste toate pomenite rînduiale ce s(e) cuprind întru
acest hrisov a d o m n i i mele, a m întărit şi cu însumi a domnii m e l e iscălitură şi pecete.
Şi spre aceasta iaste iaste credinţa a domnii m e l e Io Grigorie Calimah v(oie)v d i
credinţa a cinstiţi boierilor domnii m e l e : dumnealui M a n o l a c h e Costache vel log(o)t(a)t,
i dumnealui Lupul Balşă vel vor(nic) de Ţara de Gios, i dum(nealui) Ia 1 chc
Costa<n>dache vel vor(nic) de Ţara de Sus, i dum(nealui) Vasilie Razi hat(man) 1
pîrcălab Suceavschi, i dum(nealui) Dimitrie Suci vel post(elnic), i dum(nealui)
Constandin Sturzi vel vist(iernic), i d u m ( n e a l u i ) . . . 4 vel spathar, i dum(nealui) ..' vel
caminar, i dum(nealui) Iordache Balşă vel pah(arnic), i dum(nealui) Vasile Balşă vel
stol(nic), i dum(nealui) Grigoraşco Hrisosculeo vel com(is).
Scrisu-s-au hrisovul acesta de credincios boieriul nostru G h e o r g h e al doile
Iog(o)f(ă)t, în anul întăi, întru al doilea domnie-a noastră, la anii 1767 sept(emvrie) 28.
î w rpHropi'e IWH R W H M ^ B ( O 6 ) B ( O ) A , E(o)>Kiic> M H A ( © ) C T Y » , RO£N(o)A*PT.
Hw rpnropie K A A H M A X B($6)BWAA m.p.
IwpAAKe BT(opMM) AWr(o)4i(e)T npa»IHTfrtNWMV <m.p.>.
S-au trecut la condica Visterii. loan Scorţăscu ot vist(ierie) <m.p.>.

< P e verso, scris în aceeaşi v r e m e > : Pentru spital şi pentru veniturile măn(ăsti)rii.
<Din p r i m a jumătate a sec. X1X>: No. 3 3 ; 1767 săpt(em)v(rie) 28. Domnul
Grigorii loan Calimah.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, Perg. nr. 11. Orig. (88 x 63 cm,), cerneală neagră (intitulaţi», cu
cerneală aurită, iar numele domnului, al mănăstirii şi foarte multe litere din cuprinsul actului, cu cerneala
roşie), sigiliul domnesc inelar, oval (3,2 x 2,9 cm.), din 1761, slab imprimat în cerneală roşie, într-un decor
floral roşu-albastru, sub semnătura cu cerneală neagră şi firicele de aur într-o broderie verde-roşie-aurie ţinută
în mîini de doi heruvimi, între cele două părţi ale monogramei domneşti aurite; intitulaţia de la începutul
actului este încadrată de două decoruri florale policrome (roşu, vişiniu, verde, albastru, auriu) şi precedată de
stema ţării desenată cu culorile: cafeniu, negru, roşu şi auriu, avînd de o parte şi alta a scutului oval slovele:
îw-rp/Ka-AII/B-B (Io Gr(igorie) Cali(mah) v(oie)v(vod).

1
Aşa în orig.
2
Omis în orig.
3
Greşit, în loc de: „lui".
4
Loc liber.

718
 1767 octombrie 31
Grigorie Ioan Calimah confirmă scutirea de dări acordată de domnii anteriori unor pescari
si unui vătav ai Mitropoliei Moldovei.

Hw rpnropi'e IWDN K M H M < » X B ( O 6 ) B W A ( A ) , BOJKVK» M M A O C T Y K \ ROCNOAAP

3tw hffioAA^BCKeiH.Facem ştire cu această carte a domnii mele de vreme că la sf(î)nta

Mitropolie a ţării noastre sprejineşte toată parte bisăricească şi politicească cum şi alţi
streini şi nemernici ca la ceea ce iaste maică tuturor bisăricilor aceştii ţări pre lîngă care
d; multe ori să întîmplă a veni şi oameni streini obraze de cinste de altă ţară, care după
cinste fieştecăruia să cade a fi priimiţi şi mulţămiţi şi sf(î)nta Mitropolie după vremile ce
s-au întîmplat aflîndu-să la slăbiciune iată că, după cărţile de milă ce am vădzut domniia
ine atît de la alţi luminaţi domni de mai înnaintea noastră cum şi de la preînnălţat
părintele domnii mele, mărie sa Ioan Teodor v(oie)vod, şi de la domniia me din ceialaltă
domnie a nostră. Pre lîngă alte miluiri ce am făcut domniia me cu această sf(î)ntă şi
dfu)mnezeiască casă am mai adaos şi această milă şi agiutoriu sf(i)ntei Mitropolii
hotărînd ca să aibă purure şi 4 oameni păscari la apa Prutului, însă oameni fără de bir
să-i găsască preosvinţie sa părintele mitropolitul şi să-i aşeze la slujba păscării ca să
poarte de grijă să nu fie lipsă niciodată de peşte la sf(î)nta Mitropolie; şi aceşti păscari
pentru ca să fie cunoscuţi dintr-altă ţară li să va da şi pecetluiri roşii pe feţile lor.
Aşijdere, m-am milostivitu domniia me şi pentru Ioan ce iaste vătav la Mitropolie
carile să află purure nelipsit de Ia slujba şi trebuinţile sf(i)ntei Mitropolii ca şi el să fie în
pace şi scutitu de bir pe capul lui şi de alte dări şi angării oricîte vor fi pe altă ţară el
întru nimică supărat să nu fie şi poruncim domniia me şi dumneavostră boieri slujbaşi şi
voao slujitori văzindu carte domnii mele cu toţii să vă feriţi de aceşti păscari cum şi de
vătavul Mitropolii întru nimică să nu-i supăraţi, că aşa este poronca domnii mele.
1767 octomv(rie) 31.
Io Grigorii Calimah voievoda 1 .
npOH6T ? AWr(o)<j>(e)T.
S-ati posleduit. Cbnstâhdin Leondari sulger <m..p>.
: Vel logbfăt.
Arh. St, Iaşi, Documente; CCCLX, p. 409-410/471-472, nr. 6. Copie în Condica Mitropoliei
Moldovei, de Theodor Gaşpar diac de divan, din 1816 septembrie 20.

1
Se indică J(ociil) p(eceţii) g(os)pod".

812 1767 decembrie 14

Vasile croitor şi soţia sa, Dobrina, vînd lui Toader Tudori copil o casă din casă în mahalaua
Fînăriei de Mijloc, cu 30 de lei.

t Adecă eu, Vasile croitoriul, dinpreună cu soţul mieu, Dobrina, făcut-am

adevărat şi încredinţat zapisul la mîna dumisale, giupînului Toader Tudori copil în
cas(ă), precum să s(e) ştie că, de nime siliţi, nici asupriţ(i), ce de bunăvoia noastră, i-am
vîndut o casă, dreaptă a no(a)stră, drept triizăci de lei, car(i) cas(ă) iaste în mahalaoa
Fînării de Mijlocu, cari cas(ă) ni iaste şi noaî cumpărătură de la o Ru[c]xanda şi de la
feciorulfui] ei. Şi am luat noi toţi banii aceştiia întru mînăle noastre, priimindu-ne cu
preţul arătat mai sus.

719
 Deci, de acum înnainte să-i fie dum(isale) casa aceasta dreaptă ocină şi moşi(e) ea
locul ei, dumisale, şi giupînesii dumţisale), şi fiilor dum(isale), şi nepoţilor şi
strănepoţilor.
Şi să o stăpînească cu pace în veci, după arătarea hotărnicii şi după zapisile vechi,
ce le-am dat şi s(ă) facă ce-i va fi voia cu această cas(ă) şi atît noi, cum şi fii noştri şi tot
neamul nostru să n-aibă voi a întoarce banii aceştiia, fiindcă cu toată voia noastră am
vîndut casa aceasta.
Şi la această tocmală şi vînzări s-au întîmplat şi alţi oamini buni, cari mai g »
s-au iscălit. Şi noi, pe(n)tru mai mare credinţa, ne-am pus degetile, ca să s(e) creazâ.
L(ea)t 1767 dec(hemvrie) 14.
Eu 1 , Vas(i)le croitorul, cu voia m e am vîndut.
Eu 1 , Dobrina, soţul lui Vas(i)le, cu voia me am vîndut.
Eu, Enachi cantaragiu, martur.
Vas(i)le diiac za divan am scris zapisul cu zis(a) arătaţilor mai sus.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/253. Orig., hîrtie difolio (20,5 \
14,9 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.). %

813 1768 (7276) ianuarie 10

Ilie conduragiu din Iaşi, care a încălcat cu bordeiul său locul unei dugheni din Tîrgul de
Sus a mănăstirii Agapia, se angajează faţă de marele logofăt să-şi aducă actele lămuritoare sau, în
caz contrar, să-şi ridice bordeiul de p e acest loc şi să plătească şi bezmenul cuvenit.

t Adică eu, Ilie condoragiu din Ieşi, făcut-am zapisul meu la mîna sfinţii sale
părintelui Macarii egumen ot Agapie precum să să ştie că, avînd sfîntă mănăstire Agapie
o dugheană în Tîrgul de Sus şi avînd şi eu un bordeiu făcut den dosul dughenii mele şi al
mănăstirii şi jăluind egum(enul) că aş fi făcut eu acel bordeiu şi pe locul dughenii
mănăstirii, i-au rînduit dum(nealui) vel logofăt(ul) Manolachi Costachi pe dum(nealui)
Antohi Luţă i pe dum(nealui) loniţă Gordul vor(nici) de poartă şi loniţă Iancul diiac de
au mersu acolo la acel loc cu pricină şi cercetînd după hotarele vechiu s-au aflat după
stare locului c-am intrat eu cu bordeiul cu locul cel de la vale dispre dosul dughenilor cu
2 palme pe locul mănăstirii şi de la deal, dispre răsărit, cu 4 palme. Şj răşpunzînd eu
înainte dum(nealui) vel log(o)f(ă)t(ului) cum cu hotărîre ce s-au făcut mai în trecuţii ani
ce-au hotărît loniţă Cănănău, fiind răzăş, mi s-au împresurat locul şi nefiind scrisorile la
mîna me mi-am pus dzi dinainte dum(nealui) vel log(o)f(ă)t(ului) păr-la Miedzăpăresi
să-mi aduc scrisorile să să îndrepteze locul să ie svîrşit pricina şi aducînd scrisorile la dzi
şi m-oi îndrepta să fiu îndreptat, dar ne aducînd scrisorile nici la dzua aceasta să nu mai
aibu cuvînt de răspunsu ce să-mi rădic bordeiul de pe locul mănăstirii şi încăş(i) să
plătescu şi bezmănul p e cît loc este cuprinsu de mine; şi am pus şi degetul.
Let 7276 <1768> ghen(arie) 10.
Eu 1 , Ilie conduragiu.
Ion Gordul vornec de poartă <m.p.>; Antiohi Luţ(ă) vor(nic) de poart(ă) <m.p.>.
loniţă Iancul diiac <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Agapia, X/6. Orig., hîrtie difolio (20,9 x 14,9 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală.

1
Amprentă digitală.

720
814 1768 februarie 4
Costandin fiul lui Neculai Bontăş blănar vinde preotului Dimitrie de la Biserica Domnească
de pe Poartă o casă din mahalaua Măjilor, cu 55 de lei.

Adică eu,Costandin sin Neculai Bontăş blănar, dat-am adevărat zapisul meu la mîna
sfinţiei sale părintelui Dimitrie, de la Biserica Gospod de pe Poartă, precum să să ştie că, de
nime silit, nici asuprit, ci de a mea bunăvoie, i-am vîndut o casă cu locul ei cu tot cît să află
si după cum arată zapisul ce am avut de cumpărătură păr-în teascul dumisale va<me>'şului
Paraschiv, care l-am dat la mîna preotului, cu preţ drept cincizăci şi cinci de lei. Şi această
casă este la mahalaoa Măjilor, între casa preotului Dumitru cumpărătoriului ce este din sus,
jgi după dughenile ce se numesc a lui Arghirie cupeţ şi din sus de casa Sandului Timus.
Deci făcîndu-mi preotul Dumitru plată deplin în mîinile mele, i-am dat şi cu acest zapis în
veci cu pace. Şi pentru mai mare credinţă am iscălit.
Şi la această de bunăvoe tocmală a noastră s-au întîmplat şi alţi oameni care mai
gios s-au iscălit.
1768 fev(ruarie) 4.
Eu 2 , Costandin sin Neculai, am vîndut de bunăvoia mea.
Eu, preotul Ilie, martur, că m-am tîmplat < m . p > .
Eu, Sandul Timuş, răzăş, m-am iscălit cu voia mea, mergînd cu hliza dreaptă
cm.p.x
Eu, Sandul sin Andrunachi, m-am iscălit cu voia m e c m . p . x
Şi eu, Mihai, am scris acest zapis cu zisa lor şi sînt martur c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCLIV/14, Orig., hîrtie difolio (28,3 x 20,3 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală.

1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.

815 1768 (7276) februarie 8

Vasîle Fuştăşan tălpălar vinde cumnatului său Darie o dugheană în Tîrgul de Sus, cu 100 de lei.

f Adică eu,Vasîl(e) Fuştăşan tălpălarî, dat-am adivărat zapisul meu la mîna

cumnatului meu, Dari(e), precum să s(e) [să] ştie că i-am vîndut o dughean(ă) din Tîrgul de
Sus, cu locul ii cu tot, drept o sută lei, de a me bunăvoie şi de nime sîlit, nici asuprit, ca să-i
fie ocină să o stăpînească şi el şi ficiorii lui, însă şi nepoţii lui. Şi pentru credinţa mi-am pus
şi degetul mai geos. însă carii această dughen(ă) îm(i) est(e) draptă cumpărătură de la
soru-me, Safta, ce-au ţinut-o Gavril ce au fostu staroste di croitor(i), cărei această
dughean(ă) m-am socotit de am vîndut-o sururei mele, Saftii, şi tot soţului ii, Darii, cu preţu
ce scrii măi sus. De acum înnainte să le fie lor drapt(ă) ocină şi moşie în veci, nerăşuită şi
neschembată. Iar de o ave cineva a răspunde din neamurile meii, să nu li să ţie nimică în
samă, căci că eu de bunăvoie me am vîndut, şi cuvîntul meu am iscălit şi, neştiindu carte,
am pus şi degetul.
7276 c l 7 6 8 > fe(v)r(uarie) 8.
Eu, Vasîl(i) Fuştăşan 1 , am vîndut de bunăvoie me.
f Ierei Iosaf ot Svet(i) loan m-am tîmplat c m . p . x
Şi eu, Gavril Dobre, am scris cu zîsa lui Vasîl(i) Fuştăşan c m . p . x

721
 Inst de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, o amprentă digitală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 301, nr. 410 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (19,7 x
14,4 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de fa Muntele Athos, Grecia, nr. 102).

1
Amprentă digitală.

816 1768 martie 2

Carabet, fiul lui Lohan armean, şi fratele său, Ştefan, vînd bisericii armeneşti Maica
Precista două locuri de casă de pe Podul Vechi, cu 795 de lei.

f Adică eu, Carabet ficiorul lui Lohan armanul, dinpreună cu frati-meu, Ştefan,
făcut-am adivărat şi încredinţat zapisul nostru la sfîntă bisăncă arminească din Iaşi. ce sâ
prăznuieşti Maica Precistă, şi la mîna epitropilor sfintei bisărici, precum să s(e) ştii că, de
nimene siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi
moşii, doî locuri de case de pi Podul Vechiu de aice din Iaşi, sfintei bisărici, cari locuri
ne-au rămas de la tatăl nostru, hagi Lohan, ce şi tatălui nostru i-au fost cumpărătură: adiţă
un loc de casi de la Mane armanul ficiorul lui Vicol armanul, care loc dinspre soari-răsari
să hotărăşti cu hagi Mane armanul, iar un loc de casi, ce sint tot într-o îngrăditură i-au fost
cumpărătură dispre toţi ficiorii lui Caţichi, Sandul şi loniţi şi alţii.
Şi aceşti doî locuri de casi s-au făcut tot unul şi s-au îngrădit din giur înpregiur. însă
aceşti locuri de casi să hotărăsc din sus, din faţi, cu Uliţa Podului Vechiu, şi dispre răsărit să
hotărăsc cu locul lui hagi Mane, iar dispre amiiază-zi să hotărăşti cu uliţa podului ce mergi
în Cizmării, iar fundul locului, din gios, să hotărăşti cu crăcima Ursului arman.
Şi pe aceste doî locuri de casi le-am vîndut sfintei bisărici armineşti drept 795 lei,
adică şepti suti noîzăci şi cinci lei. Şi luînd noi toţi banii deplin în mîinile noastre de la
epitropii sfintei bisărici, am dat şi de la noi acest zapis al nostru la sfîntă bisărică ca să-i
fii sfintei bisărici dreaptă moşii şi cumpărătură în veci.
Şi după acest zapis al nostru să aibă a-şi stăpîni sfîntă bisărică aceşti 2 locuri de
casi cu paci. Şi am dat sfintei bisărici şi toati zapisile locurilor acestora, celi ce i-au fost
tatălui nostru de cumpărătură cum şi zapisile vechi. Şi nimene din neamul nostru şă
n-aibă voi a le răscumpăra, fiindcă de bunăvoia noastră le-am vîndut. Iar cari din neamul
nostru s-ar ispiti ca să strici această vînzari a noastră să fie afurisit de Domnul
Dumnezău şi de Maica Precistă.
Şi la această vînzări a noastră s-au tîmplat aceşti ce s-au iscălit mai gios. Ce şi noi,
pentru mai adivărată credinţa, ne-am iscălit armineşti cu mîinile noastre.
1768 mart(ie) 2'.
S-au scris de Toader Carp diiac za divan, cu zisa ficiorilor lui hagi Lohan arman. '
<Pe verso-ul filei a doua, scris la mijlociii sec. XIX, lîngă un text în limba arineană>:
Zapisul fiilor lui hagi Lohan pentru un locu di pe Podul Vechiu vîndut bisăricii.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10244. Orig., hîrtie difolio, filigran, cerneală neagră.

1
Urmează trei semnături armeneşti.

817 1768 martie 7

Toader Băcăoanul şi soţia sa, Tudora, vînd Ilincăi Pălădoaia şi fiului ei Ghiorghie o casă
din mahalaua Rnăriei, cu 150 de lei.
f Adic(ă) eu, Toader Băc(ă)oan(ul), dinpreun(ă) cu soţul mieu, Tudora, dat-am
acest adev(ă)rat şi credincios zapis al nostru Ia mîna dumisale, jup(î)nisii Ilincăi

722
păl(ă)doaie, şi la mîna fiiului dumisali, Ghiorghie, ca să Ii fie d e mare credinţă, precumî
ca să să ştie că avînd noi o cas(ă) în mah(alaua) Fînării, care cas(ă) rie-ati fost şi noao de
cumpărat de la d(umneaei) Mariuţa Crudoaie. Şi casa iaste lîngă gardu dumisa(le) şatrar
Cocis, în sus, pîn(ă) unde vine 10 st[r]înjăni, iar lungu din gardu dumisali Ştifan 2 armaş
şi la vale pîn(ă) în locu lui Darie, unde iaste o piiatră, care loc iast(e) al dumi(sale) Matei
cupiţ, pîn(ă) chiiatră, dupre cum şi zapisul nostru cel de cumpărătură. Şi noi, văzînd bani
gata deplin în mîinile noastre, i-am făcut acist zapis al nostru de credinţă, care noi am
vîndutî casa, drept 150 de lei, şi i-am luat toţi bani deplin şi noi, adică o sut(ă) cincizeci
de lei. Şi noi i-am <dat>" acest zapis şi zapis(e)li cile vechi, ca să li fie dumnea(lor)sal(e)
dreapt(ă) ocin(ă) moşie în veci, coconilor duminealorsali, şi nipoţilOr şi strenipoţilor
dumnealor, să stapîneasc(ă) în veci.
Şi cînd am făcut aceast(ă) tocmal(ă), s-au întîmplat şi alţii oameni de isprav(ă). Şi
noi, pintru credinţa ne-am iscălit şi ne-am pus degitil(e), ca s(ă) creaz(ă).
1768 mart(ie) 7 d(i)ni.
Eu 2 , Toader Băc(ă)oan, am vîndut.
Eu 2 , Tudora, soţiia dumi(sale) am vîndut.
Eu 2 , Iane căp(itan) ot Gnţeşti, m-am întîmplat şi sîntu mart(or), tat(a) lor.
Eu 2 , Lupu, sîn ego, frat(ele) lor, m-am întîmplat şi sîntu mart(or).
Eu 2 , Vasîle bărbier, roş agescu, m-am întîmplat şi sîntu mart(or)7
Eu, şi iau (sic.1). Neculai sîri Năstas(e) Herbintoiul, m-am întîmplat martur.
Eu 2 , Căsandra, nepot(a) Hîncului, ffiart(or). '
f Ştefan vt(orîi) armaş, martor <m.p.>.
Şi am scris eu, Cost(a)ndin log(o)f(ă)t, cu zisa lor şi sîntu mart(or) <m.p.>.
... 3 răzeş, martur <m.p.>.
Eu 2 , Mărie fata Hîncului bulbaşăi, mart(or) şi chi[z]zeş la tot.
Eu 2 , lordachi Guriman, m-am tîmplat şi chi[z]zeş.
Cum şi pentru loc(ul) casii [casii] care arată mai sus în semni pentru uliţa să aibu
iar eu a da sam[m]ă eu, Toader <m; p > .
f Eu Costahdihţ?) Pă... 3 ni-am tîmplat martur <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad, Rom,, .Documente istorice, IV/293. Orig., hîrtie difolio (31 ,x 22
cm.), filigran, cerneală neagră, opt amprente digitale,
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
3
Nume neclar. ..,

818 ' .:. ,. , . 1768 martie 15

Constandin Cheşcu de la vistierie dă lui Ioan Cantacuzino fost spătar o bucată de loc de
lîngă biserica Sfîntul Gheorghe.

1768 mart(ie) 15. ,:,•,.

Zapis... Tot într-această vânzare' au dat <Constandin Cheşcu ot vist(ierie) lui Ioan
Cantacuzino biv spat(ar)> 2 şi o bucată de loc ce esti în dosul ogrăzii despre bisărică
Sfîntului Gheorghe, care loc esti în colţu şi hotărăt cu pietri, lăsat afară din ogradă, între
casile Nastasiei Sclipascăi şi între casile lui Ion vatav Mitropoliei. 5

723
 , După T. Pamfile, Documente, în „Miron" Costin", An. VII (1919), nr. 1 - 4 (ian.-aprilie), p. 16
dintr-o condică Racoviţă-Ruset, f. 93.

1
Doc. de ia aceeaşi filă, din 1756 (7264) iunie 16 (v. doc. nr. 38 din acest volum).
2
Paranteze în textufeditat.

819 1768 martie 22

Grigorie loan Calimah voievod judecă pricina dintre Biserica Catolică din Iaşi şi Anton
Feierman spiţer pentru nişte case din Iaşi şi vii de la Copou, dînd cîştig de cauză celei dintîi.

t Hw rpHropie ÎWAH KAAHMAX B(O6)BWA(I»), E(®)*;G'e») <W(H)A(O)CTCI'IO)

R(OC)NOA(A)P(T) 3EMAH MOAAABCKOM. Facem ştire cu această carte de giudecată a
domniei mele că. după jaloba ce au dat domniei mele Antonie Faierman spiţăriul asupra
lui Bonaventura. zicînd că fiind el viţăprefectul i-ar fi luat o casă ce o are aice în Iasi si
altă casă şi cu vii ce iaste la Uşolea, pe locul mănăstirii Copoului, care vie o are
cumpărată cu bani şi casa făcută iarăşi de dînsul, şi iar cu banii lui, şi Bunaventura va ca
să Ic stăpînească; şi fiind a lui drepte lucruri au cerut de la domniia me dreptate.
Popa Bunaventura fiind faţă s-au întrebat cu ce pricină îi popreşte casăle şi via; si
au arătat întăi, pentru casa din Iaşi, cum că fiind Antonie spiţăriul om strein şi catolic
s-ar fi aşăzat cu dînsul prin zapis ca să-i de un loc de a bisăricii ce iaste pe Uliţa Mare ca
să-şi facă casă şi dugheni şi altele ce i-ar trebui, cu tocmală ca să plătească bezmăn pe an
pentru loc cîte 10 lei la mănăstire, arătînd în zapisul acel de tocmală ca cum ar trăi
Antonie spiţăriul şi fimeia lui şi de nu vor ave copii, după moartea lor, casele acestea din
Iaşi să fie a bisericii. Şi fiindcă muiere lui Antonie a murit şi el vrînd ca să să ducă din
ţara aceasta la altă parte de loc şi avînd şi el un copil luat de suflet l-ar fi lăsat la mina
preoţilor că să-1 hrănească şi să-1 gijască şi să-1 înveţe şi carte şi să-1 ţină pîn(ă) să va faci
de 18 ani şi atunce bisărică lor să aibă a da copilului şi 500 lei şi ei încă să ia supt!
stăpînirea lor viile cu casăle de la Copou, cum şi casăle din Iaşi.
S-au întrebat pe Antonie ca să răspunză înpotriva zapisălor lui; el întăi au răspuns
şi a arătat adevărul cum că avînd gînd ca să să ducă de aice ar fi făcut această tocmală cU
dînşii, dar acum fiind luminat din dumnezăiască pronie şi săvîrşindu-se pravoslovnic
creştin cu totu au rămas iarăşi în pămîntul Moldovii şi însurîndu-să au rămas pămîntean,
cerînd de la domniia me dreptate pentru casăle din Iaşi ca să rămîie iarăşi în stăpînirea
lui, de vreme ce şi după zapisul lui ce răspunde cum că după săvârşirea lui nerămîindu-i
copii atuncea să le stăpînească biserica lor.
S-au întrebat pe Antonie şi pentru pricina viilor şi a casălor de la Copou ce are să
răspundă; şi au răspuns cum că el atunce fiind catolic, atît popa Bunaventura cît şi ceilalţi ai
lor s-au rădicat asupra lui năpăstuindu-1 că ar fi făcut un copil cu o fămeie catolică, neavînd
bărbat, şi apucîndu-1 aice cu toţii la mijloc arătînd că vor să-1 scoată la giudecată, nu pentru
că era vinovat cu fămeia aceia, ce mai vîrtos neavînd copii vînd să-şi facă pomană au luat
pe acel copil ca cum ar fi de suflet; şi au făcut şi pomană de au măritat şi pe mumă-sa,
dîndu-i fămeia aceea înpreună cu bărbatu ei şi zapis cum că nici are cevaş a lua de la
Antonie, nici au ei a da; şi apoi, după acel zapis ce au dat el pentru hrana acelui copil,
fămeia aceea cu bărbatul ei. amîndoi s-au făcut creştini; şi fiindcă acel copil atunce să află
la mîna lor, prin jaloba ce au dat fămeia domniei mele au cerut pe copil; şi rînduindu-sa la
preosfinţia sa părintele mitropolit ca să cercetezi şi după cercetare ce au făcut preosfinţiia sa
au înştiinţat pe domniia mea arătînd adevărul că au năpăstuit pe Antonie, care copil din
poroncă domniei mele s-au luat de la dînşii şi s-au dat la muma lui.

724
 Au mai arătat Bunaventura că are a lua 104 lei de la Antonie, care bani i-au zis ca
să i cheltuiască la oarecare loc şi i-au cheltuit şi nu vra să-i de şi care mai are să mai ia
de la Anonie bezmănul locului şi a lucrului viilor; la aceasta nici Antonie nu puni
pricină, ci zici că i-a da şi iaste datorii.
Deci domnia me, cercetând toate pricinile între dînşii, aşa am găsit că iaste cu cale
si am hotărît:
întăi, pentru casăle din Iaşi, de vreme că Antonie s-au însurat şi măcar de ar faci şi
copii cu fimeia aceasta după săvîrşirea lui atît fămeia cît şi copilul lui să nu fie volnici a
stăpîni casăle aceste, ci să rămîie casăle la Bisărica Ungurească, după zapisul cel de
aşăzare ce-au dat el mai înainte, dar a stăpîni să le stăpînească păr-la moartea lui şi
bezmănul pe an cîte zăci ei să de pentru loc.
Al doilea, pentru viile şi casăle de la Copou, fiindcă copilul acela ce-au mers la
niîna mumii lui şi n-au rămas la dînşii, acel zapis de tocmală ce au făcut Antonie a rămas
răsuflat. Şi hotărîm viile şi casăle de la Copou sa le ia Antonie supt stăpînirea lui, iar
pentru 104 lei, fiindcă Antonie tăgăduieşte şi nefiind dovadă la mijloc, au hotărît domnia
mea ca să giure Anton(ie) cum că n-au zis Buniiventurii ca să de şi să cheltuiască acei
bani şi să aibă paci; iar negiurînd, poroncim domnia mea văt(avului) de aprozi să
înplineşti banii şi să-i dai la mîna Buniventura, atît aceşti 104 lei cît şi bezmănul locului
şi lucrul viilor cum şi hrana copilului în cîtă vreme l-au ţinut ei şi i-au purtat de grijă.
Şi după hotărîrea giudecăţii s-au dat această carte a domniei mele la mîna
Buniiventura ca, după săvîrşirea lui Antonie, să-şi stăpînească casăle din Iaşi cu pace.
Aceasta înştiinţăm.
1768 mart(ie) 22.
Hw rpHrcpi'e Kaamm&% BOSBWA* < m . p . > .
IlpivNHT r" Awr(o)4>(e)T.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/27. Orig., hîrtie difolio (36 x 24 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc oval (2,7 x 2,5 cm.), aplicat în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 240-242, nr. CXLIX (copie).

820 1768 martie 28

Toader Băcăoanul şi soţia sa, Tudora, vînd lui Gheorghe Sîrbul de la visterie un pogon de
vie cu livadă de pe dealul Coroiu, pe locul mănăstirii Socola, cu 70 de lei.
Toader Băcăoanul cu femeia sa, Tudora, din Ieşi vînd lui Gheorghe Sîrbul de la
vistierie un pogon de vie tînără şi bătrînă şi cu livadă la capul viei din vale, de pe dealul
Coroiu, pe locul mănăstirii Socola, pe care l-au cumpărat şi ei de la Ştefan Blebe, în
1767 august 9, care 1-a cumpărat de la Toader croitor, la 17 martie 1764.
Via este într-un hat cu a Iui Neculai Popa şi din jos de a lui Toader croitor; preţ:
70 lei.
Martori: Panaite grecul, Chiriac calfă de pietrari.
După Ghibănescu, Ms. Surete, XXXV, p. 726-727. Rez. după orig.

821 1768 (7276) aprilie 7

Ieromonahul Naftanail Alivra vinde lui Vasile Razul hatman un loc de casă de lîngă Podul
Hagioaiei.

t Adică eu, Naftanail ierimonah, ficior Tomii Alivra cupeţ din Ieşi, făcut-am
adivărat zapisul meu la cinstită mîna dum(nealui) giupînului Vasîle Razul hat(man)

725
precum să să ştie că avînd eu un loc de casă alăture cu Podul Hagioaie, care loc să hotărăşti
din sus cu locul lui Vasîle Buhăiescul pah(arnic) şi din gios cu locul lui Ilii Velit hii, care
acest loc ne este de la moşul nostru Gheorghie Alivra, care loc fiindu-mi de vînzare. de
nimi sîlit, nici asuprit, am vîndut dum(nealui) parte me giumătate dintr-acest loc cu tocmală
c î t e . . l e i stînjăn(ul); şi măsurăndu-să tot locul acesta cu stînjăn(ul) de 8 palme g(o)sp(o}d
s-au găsît 11 stînjăni faţa locului, alăture cu podul din locul lui Ilie Velichii păr(ă) în locul
pah(arnicului) Vasîle Buhăiescul şi lungul locului alăture cu locul pah(arnicului) Vasîle
s-au găsît 13 stînjăni pi din sus alăture cu locul Biterăi, 10 stînjăni s-au găsît fundul locului
despre locul lui Vasîle Bitera, 11 stînjăni pol s-au găsît lungul locului din locul Biterăi
păr(ă) în pod, alăture cu locul lui Ilie. Şi împărţind eu locul acesta în giumătat(e) cu
văru-meu, Pavăl Alivra, s-au vinit parte me 5 stînjăni pol faţa locului; şi cu această tocmală.
de mai sus arătată l-am vîndut dum(nealui) acest loc însă numai parte me; şi dup(ă)
tocmal(ă) mi-au făcut dum(nealui) plata deplin întru mînule mele.
Deci dum(nealui), după zapisul meu, să aibă a-şi stăpîni locul acesta în veci cu
bună pace ca dreaptă moşie, dum(nealui), şi giupîneasa dum(nealui) şi cuconii
dum(nealui).
Şi la această vîndzare s-au tîmplat şi alţi boieri şi oameni de cinste, carii mai gios
s-au iscălit martori. Şi, pentru adevărată credinţa, am iscălit şi eu. Iar din surorile noastri
nimi să n-aibă treabă.
Let(o) 7276 <1768> ap(rilie) 7.
t Ieromonah Naftanail Alivra < m . p > ; Pavăl Alevra am vîndut <m.p.>. \
Tudor Lupul, vor(nic) de port(ă), martur c m . p . x
Costandin Can(i)la, martur cm.p.>; Cos(tan)d(in) Arap ot vist(ierie) cm.p.>; Ispir
căp(i)t(an), mar(tor).
Ioniţă Iancul am scris zapisul cu dzisa dum(nealor) şi sînt martur c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/140. Orig., hîrtie difolio (29,9 si
20,6 cm.), filigran, cerneală neagră.

' Loc liber în orig.

822 1768 (7276) aprilie 7

Pavel Alivra vinde lui Vasile Razul hatman un loc de casă de lîngă Podul Hagioaiei.

t Adecă eu, Pavăl, feciorul lui Petre Alivra cupeţ din Iaş(i), făcut-am adevărat
zapisul meu de la cinstită mîna dumnealui giupînului Vasile Razul hatman să se ştie că,
avînd eu un loc de casă alăture cu locul lui Ilie Velichi, lîngă Podul Hagioaie, adecă pe
din sus să hotărăşti ca locul lui Ilie Velichi şi pe din gios să hotărăşti cu locul
paharnicului Vasile Buhăiescul, care acest loc ne este şi nouă de la moşiul nostru
Gheorghe Alivra; care loc, fiindu-mi de vînzare, eu, de nime sîlit, nici asuprit, l-am
vîndut dumnealui, parte me, giumătate dintr-acest loc, cu tocmală cîte ...' lei stînjăn(ul).
Şi măsurîndu-să tot locul acesta cu stînjăn de 8 palme g(o)sp(o)d s-au găsit 11
stînjăni faţa locului alăture cu podul, din locul lui Ilie păr-în locul paharnicului Vasile
Buhăiescul şi lungul locului alăture cu locul pah(arnicului) Vasîle pe din sus s-au găsit
13 stînjăn© den pod pîn-în locul Biterăi şi 10 stînjăn(i) s-au găsit fundul locului dinspre
locul Biterăi şi din locul Biterăi păr-în pod pi din gios, alăture cu locul lui Ilie Velichi,
s-au găsit 11 stînjăn(i) pol; şi împărţind eu locul acesta în giumătate cu văru-meu
părintele Naftanail Alivra, mi s-au vinit parte me 5 stânjăn(i) pol faţa locului. Şi cu
această tocmală de mai sus arătată am vîndut dumnealui acest loc, parte me.

726
 : Şi după tocmală ne-au făcut dumnealui plata deplin întru mînule mele. Deci
dumnealui după zapisul meu să aibă a stăpîni locul acesta în veci, cu bună pace, ca
dreaptă moşie dumnealui şi giupîneasa dum(nealui) şi cuconii dum(nealui).
Şi la această vîndzare s-au tîmplat şi alţi boieri şi oameni de cinste, care mai gios
s-au iscălit.
Şi, pentru credinţă, am iscălit şi am dat dumnealui mărturie hotarnică; iar din
gurorile noastre nimeni să n-aibă treabă.
;R Let 7276 <1768> ap(rilie) 7.
Pavăl Alivra <m.p.>; Ier(o)monah Naftanail Alivra c m . p . x
Tudor Lupul vor(nic) de portă c m . p . x
Costantin Can(i)la, martur c m . p . x , Ispir căp(i)t(an), martur c m . p . x
Ioniţă lancul am scris cu dzisa dum(nealui) şi sînt martur c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice CXI/141. Orig., hîrtie (31 x 21 cm.),
Cerneală neagră.

1
Loc liber în orig.

823 1768 (7276) aprilie 8

Pavăl, fiul lui Adam, Vinde fratelui său Costandin partea sa de loc de pe Uliţa Măjilor.

Adică eu, Pavăl sin Adam, dat-am adivărat scrisoare me la mîna frăţini-meu,
Costandin sin Adam, precum să să ştie pentru un loc ce iaste la Ieşi, la Uliţa Măjilor,
carile locul acel s-au împărţit pe fraţ(i) şi parte me ce mi s-au venit de a m e bunăvoia am
vîndut frăţini-mieu lui Costandin; şi am dat această scrisoare de la mîna me ca să o
stăpînească, şi eu să n-aibu nici o treabă cu moşiia aceea.
Şi la această scrisoare cînd s-au făcut s-au tîmplat preoţ(i) şi oameni streini care
mai gios să vor iscăli marturi.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus degetul mai gios ca să s(e) crează.
7276 <1768> april(ie) 8.
Eu, Pavăl sin Adam, am vîndut de bunăvoie şi mi-au pus şi degetul pentru
credinţa; eu, Ilinca, giupîneasa dumisale, mi-au pus degetul ca să s(e) crează.
Şi eu am scris, preotul Eni, cu zisa dumisale giupînului Pavăl şi mărturisăsc. Preot
Eni ot Besericafni] lui Miţoie.

S-au posleduit, Constandin Leondari sulger şi log(o)f(ă)t de taină c m . p . x

Vel log(o)f(ă)t.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 110 (152), nr. 4. Copie din 1816 septembrie 20, de Theodor
Gaşpar diac de divan, în Condica Mitropoliei Moldovei, cu sigiliul domnesc octogonal (3,3 x 2,7 cm.), în
cerneală roşie, cu capul de bour cu steaua între coarne într-un scut heraldic timbrat de o coroană voievodală
deschisă, însoţit de trofee (steaguri, baniere ş.a.), avînd dedesupt anul 1806 şi fiind încadrat de iniţialele: Hw
CK. FLA. K. B (Io Sc(arlat) Al(exandru) C(a)l(imah) v(oie)v(od)).

824 1768 aprilie 8

Vasile Razul hatman vinde Saftei Roset o casă cu loc la Uliţa Hagioaiei, cu 330 de lei.
Adiverezu cu această scrisoare a me precum să să ştie că, cumpărîndu eu un locu
de cas(ă) şi cu cas(ă) pe locu de la Ilie Velichi copil în cas(ă), carili locu şi cas(ă) sîntu la
Uliţa Hagioai, carili locu măsurîndu-să cu stînjeni g(os)p(o)d s-au aflat faţa locului zăci

727
stînjeni făr(ă) o palmă şi pe aceşti stînjeni i-am dat cîti triizăci de lei pe stînjenu si
triizăci de lei pi lemnul casei, carili s-au făcut pişti tot 330 lei; pe din dos să hotărăşti cu
Vasile Pureci ot vist(ierie), iar în luncu (sicf) merge alăture cu U<li>'ţa Măjilor, din:
poarta lui Vasili Purice pînă în podu. Osăbit am mai cumpărat unsprezăci stînjeni de
locu de la Naftanailu ieromonah şi di la Pavăl Alevra, văru-său, tot cu acestu preţu. cîte
30 lei stînjinu, care s-au făcut 330 lei, cari şi acestu locu de la Alivra esti tot alăture cu
locul ce l-am luat de la Ilie Velichi copil în casă. Iar pi din sus se hotărăşti cu locul
dum(isale) pah(amicului) Vasile Buhăiescul, iar pi din dos cu locul iui Vasile Purici ot
vist(ierie) care împreunîndu-să amîndoaă în locurili la un locu s-au luat zapisă de la
vînzălori şi noaă şi vechi şi hotarnică locului şi le-am dat banii gata în mîna lor 660 lei.
Deci trebuindu-i acestu locu dumisale cuscrii Saftii hăt(măneasa) a răposatului hat(man)
Vasile Rusătu m - a m poftit ca să-i dau locul dum(isale) şi să-m(i) de banii ce-am dat eu.
Pentru care văzîndu şi eu că-i trebuie locu şi mai vîrtos ca să nu-i rămîie dumisali hatîru
gios, i-am dat dum(isale) locul, atîta locul ce l-am luat de la Ilie Velichi cu casă cu tot
cîtu şi locul ce l-am luat de la Alevra şi mi-am luat de la dum(neaei) toţi banii deplin cîţi
am dat eu. Deci de acum înainte să aibă dum(neaei) a stăpîni în veci nesupărat de nimini
ca pe o dreaptă moşie, dumisali, şi cuconii dumisali şi nepoţii să stăpînească neclătit în
veci; şi cîte zapise vechi şi noaă ce s-au găsit la vînzători i le-am dat dumisali, iar mai
ieşindu vreun zapis undeva mai în urmă să nu s(ă) ţie în sam(ă); şi m-am iscălit.
1768 ap(rilie) 8 d(i)ni.
V(a)s(ile) Razul hat(man), cu voie me, am vîndut du(mi)sale <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/142. Orig., hîrtie difolio (29.3 x
20,6 cm.), filigran, cerneală neagră.

1768 aprilie 9
Izvod de banii cheltuiţi pentru construcţia unei case boiereşti <din Iaşi>.
Bani ce s-au dat la lucrul caselor celor noao a dum(nealui) răposatului
vist(iernicului).
1768 ap(rilie) 9 d(i)ni.

Lei Bani Ce s-au dat după purcedirea dum(nealui) vist(iernicului). Săpt(emvrie)

8, 1767
61 2 La teslari
40 9 Emeclicul ţiganilor boiereşti ce-au lucrat şi la piatră ce s-au mai
cumpărat cu izvodul lui Drăgoiu.
55 Ţiganilor boiereşti dari de la dum(nealui) vist(iernicul) dup(ă)
izvod(ul) ce-au lăsat dum(nealui) vist(iernicul) de orînduială bez ce li
s-au dat întăiu.
13 - La pietrari.
169 11 fac, bez 2893, lei 111 bani ce s-au dat pînă la purcedirea dum(nealu)i
vist(iernicului) din Iaşi.

Ce s-au dat acum, la al doile an, 1768.

152 60 La pietrari.
168 72 La teslari.
67 - La lucrul ce s-au plătit cu arsa
13 60 40 butuci de ogradă.

728
 60 99 109 scînd(uri) de ogradă.
20 - Poarta.
55 - 5 p(o)l coşuri piatră.
44 24 101 cuie de şîndilă.
5 63 12 pol ocă tij cuie şîndilă de la un ţigan ce l-au trimis dum(nealui)
cocon(ul) Costandin.
- 75 200 cuie ce s-au făcut pentru chemerurile uşilor.
- 18 2 odgoane.
1 96 4 lecituri cercuri pentru poloboace şi căzi de apă.
- 24 Un colţu hîrtie de scris.
60 - Lui Isac jid(o)v arvonă pentru sticlele de fereşte.
50 - La cărămidari arvonă pentru oameni de acoperemînt.
60 72 52 050 drainiţă.
50 - Arvonă ţiganilor ce s-au tocmit salahori.
" 756 63 Iar piste tot fac 925 lei 74 bani.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDXVI/50. Orig., hîrtie difolio, (21 x 10,5 cm.), filigran, rupt, lipit,
cerneală neagră.

826 1768 aprilie 10

Paraschiva Sofronoaia şi fiii ei vînd lui Stan şi Sohiicăi un pogon şi jumătate de vie la
Vămăşoaia, pe locul mănăstirii Socola, cu 245 lei.

f Adică eu, Paraschiva Sofronoi, şi cu ficiorii mei, cu Costandin şi Apostol şi

Manolachi, făcut-am adivărat zapisul nostru la mîna dum(nea)lui Stan şi a Sohic(ăi)
precum să să ştii că am vîndut un pogon şi giumătate di vii ci esti la Vămăşoi, pi locul
Socolii 1 , şi via cu livadă din capătul din de(a)lu şi de la vali, ci esti alăture din sus cu via
giupînului Mătei cupeţ şi din gios cu via dum(nea)lui Ghiorghi bărbieriul. Şi noi am
vîndut viia dum(nealui) dreptu 245 lei; şi ne-au făcut plata deplin în mînule noştri, şi noi
am vîndut de nimi siliţi, nice asupriţi, ce din bunăvoia nostră. Deci să li fii via
dum(nealor) treaptă (sic!) ocină şi moşii cumpărătură dum(nealor), şi copiilor
dum(nealor), şi nepoţilor şi strănepoţilor treptă (sic!) cumpărătură şi nimi din noi să nu
avem trebă a întoarci veia, ci să li fii a dum(nealor) dreaptă cumpărătură în veci.
Şi pentru mai mari <cre> 2 dinţa, ne-am pus degitile. Şi la această vînzări s-au aflat
ornini bun(i) şi răzăşi ca<re> 2 s-au iscălit mai gios.
1768 ap(rilie)' 10.
Eu, Paraschiva, am vîndut, am pus degitul 3 ; eu, Costandin am vîndut, am pus
degitul 3 ; eu, Apostolu, am vîndut, am pus degitul 3 ; eu, Manolachi, am vîndut, am pus
degitul 3 ; eu, Ghiorghi bărghierul. martor şi răzăş, m-am iscălit <m.p.>; Ştefan ot Ieşi
mart(or) <m.p.>.
Eu, Simion, eu am scris cu zisa lor <rn.p.>.

<Peverso>:
Eu 3 , Vasîli sin Ghiorghi. am vîndut.
Eu 3 , Mariia brat ego sin Ghiorghi, am vîndut.
Adică eu, Vasile sin Ghiorghi. şi eu, Maria brat ego, care mai sus am pus degitile,
dat-am încredinţată scrisoare noastră de a[l]di<ve> 2 ri<re> 2 la mîna acestor cumpărător(i)
di mai sus arătaţi, precum să s(e) ştii că, sculîndu-ne noi ca să întoarcem viia, care am

729
mersu şi la giudecată şi ne-au dat giudecat(a) ca să-i dăm banii, să ne întoarcă vie, si noi
neavînd bani, ne-am aşezat cu cumpărătorii şi ne-au mai dat 12 lei peste tocmeala ce u
vîndut moşii noştr(i), care sînt mai sus iscăliţi în zapis vînzător(i) şi am dat şi noi această
scrisoare la mîna dum(neaei) Sofiicăi, soţul Iui Stan, şi a copiilor săi, ca să o stăpînească
în veci şi di nimini să nu fii supăraţi; cari mai gios am pus degitile ca să <se> 2 crez(ă),
1778 noiem<vrie> 23.
Eu 3 , Vasili sin Ghiorghi, am pus degitul cu voie me; eu 3 , Mărie sin Gheorghi, am.
pus degitul cu voie me.
Şi la această scrisoare s-au tîmplat şi alţi oameni buni:
Eu 3 , Ştefan sin Ilinii; eu 3 , Finică sin Donici; eu 3 , Vas(i)li cojocar.
Şi eu, Agapii, am scris cu zisa acestor di mai sus iscăliţi.
Arh. St. Iaşi, CCCLIX/46. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, 11 amf
digitale.
1
„pi locul Socolii", scris deasupra rîndului.
2
Omis.
3
Amprentă digitală.

827 1768 aprilie 12

Lupul croitor de pe Podul Vechi şi soţia sa, Maria, vînd bănesii Maria patru pogoane de vie
cu livadă de la Copou, cu 160 de lei, bani noi.

12 april 1768.
«Lupul croitoriul de pe Podul Vechiu, di leş, ginerile lui Grigoraş croitorii),
staroste de ciocli, împreună, cu fămăia mea, Mariia», dau zapis «la cinstită mănâ
dum(nealui) giupănesii Marii bănesii», că-i vînd «patru pogoane de viia cu livadă şi cu
cas(ă) 1 şi cu trii căz(i) şi cu trii ciuberă, şi cu călcătoare, şi cu tiascu, şi cu lotcă şi cti
toate celi trebuitoari aii vii, cari vii sintu Ia Copou, între viili dum(ncalui) răposatului
hat(man) Vasile Roset, la capul vii di sus, şi între viili giupănesii Marii, despre apus, şi
între viile măn(ă) 1 ştirii Copoului». Iau pe ele 160 de lei, «bani noi».
După Iorga , Doc. Callitnachi, II, p. 32, nr. 72. Rez.

828 1768 aprilie 20

Panaiti blănar grec şi soţia sa, Marina, vînd Iui Matei Bantăş negustor o casă din mahalaua
Fînăriei.

Adică eu, Panaiti grec, blănar, ficior lui Costand(in) cuiucgiu di la Tarapiia,
dinpreună cu soţul meu, Marina, făcut-am adivărat zapisul nostru la mîna dum(nealui)
giupîn(u)lui Matei Bantăş neguţător precum să s(e) ştii că, de himine sîlit, nici asuprit, ci
di a noastră bunăvoie, am vîndut dum(nealui) o casă a noastră ce esti în mahalaoa
Fînării, ci-i pi loc(ul) dum(nealui) giupîn(u)lui Matei, car(e) casă o am şi eu
cumpărătur(ă) di la Dobri blănar şi di la soţul lui, Catrina, cu tocmai(ă) d r e p t u . . . c a r ( e )
casă am vîndut-o dum(nealui) cu ogradă înpregiur şi cu toat(e) ce sînt pe lîngă cas(ă),
cîtu eu nemică n-am să ieu di pe lîngă cas(ă) cînd aş ieşi din cas(ă). Şi făcîndu-m(i)
dum(nealui) plat(a) deplin în mînule noastre, după tocmal(ă) şi vînzare ce-am avut cu
dum(nea)lui, mi-au dat toţi banii deplin, car(i) să-i fii dum(nealui) dreaptă ocină şi moşii
în veci nestrămutat, şi giupînesăi dumţnealui), şi cucon(i)lor dum(nealui), şi nepoţilor şi

730
r a n e p o ţ i l o r d u m ( i ) s a l i ; c a r ( e ) n i m e n e d i n c o p i i noştri, n i c i d i n n e a m ( u l ) n o s t r u s ă n u fii
plnici a î n t o r c i a c e a s t ă b u n ă v î n z a r e a n o a s t r ă , cari a m v î n d u t c u v o i e n o a s t r ă , c a r i a m
at şi z a p i s i l e v e c h i cili d i c u m p ă r ă t u r ( ă ) .
C a r ( e ) la a c e a s t ă t o c m a l ( ă ) şi v î n z a r i s - a u t î m p l a t şi alţi b o i e r i şi n e g u s t o r ( i ) şi alţi
i p r e j u r a ş ţ i ) şi o a m i n i b u n i , c a r ( e ) m a i g i o s s - a u iscălit; şi n o i , p i n t r u m a i m a r i c r e d i n ţ ă ,
dai g i o s n e - a m iscălit şi n e - a m p u s d e g e t i l e .
1 7 6 8 ap(rilie) 2 0 .
E u , P a n a i t i b l ă n a r T a r a p i i a n o s , a m p u s 2 d e g e t ( u l ) ; eu, M a r i a n a soţ(ul) lui Panaiti,
un pus 2 d e g e t ( u l ) .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/249. Orig., hîrtie difolio (32 x
2 J .7 cm.), filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.

EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).

' Loc liber în orig

2
Amprentă digitală.

829 1768 aprilie 21

Mărturie a doi vornici de poartă privitoare la pricina dintre preotul IanaChe şi Gavril
Covrig.

D i n p o r o n c a d u m i ( l o r s a l ) i veliţilor boieri, fiind rînduiţ(i) ca s(ă) c e r c e t ă m p r i c i n a

între preutul I a n a c h e şi î n t r e Gavril C o v r i g , şi d u p ( ă ) p o r o n c ă m e r g î n d , într-acest c h i p
am aflat: G a v r i l C o v r i g şi-au f ă c u t grajdi drept p e locul lui, iar streşina g r a j d i l u i c e est(e)
mu 1 1 pist(e) păret(e) treci, de cînd plooî, chică p l o a i a p e locul preutului I a n a c h e şi
jji uul I a n a c h e nu-1 îngăduieşti să-i las(e) streşina întinsă pest(e) locul său, zicînd să nu
ti i ploaia p e locul sau. Şi d u p ă c u m a m aflat, a m făcut şi noi această mărt(urie) la
mîna preutului E n a c h e şi a m iscălit.
1768 ap(rilie) 21.'
N e c u l a i u L u p u vor(nic) de po(a)rt(ă) < m . p > .
Alixandru Haciul vornic de po(a)rt(ă) c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXX/10. Orig., hîrtie difolio (21 x 14,3 cm.), cerneală neagră,

830 1768 aprilie 25

Grigorie Ioan Calimah voievod porunceşte tuturor călugăriţelor şi posluşnicilor să dea
ascultare Magdalinei, noua stareţă a mănăstirii Socola.

t Hw rpviropi'e HWAN KAAMAUV(

I;(OI0RO,\(A), E(O)»:(i'eio) A\HA(O)CT(VK>),
ROCTI(O)AAP(II) 3£A\AH A\6AAABCKWH.
Dat-am carte domnii meii molitfii sale,
Magdalina monahiia pre care, cu alegirea preosfinţitului şi al nostru d(u)hovnicescu
părinte chiriu chir Gavriil mitropolit, o am rînduit domniia m e ca să fie stariţă sfintei
măn(ă)stiri Socolii. Deci să aibă a lua la sama sa toat(e) lucrurile măn(ă)stirii, atît celi
mişcătoare, cît şi cele nemişcătoare, silindu-să toat(e) a le adaogi şi a le spori, iar nu să le
răsipească.
Pentru care poroncem domnia me(a) tuturor călugăriţilor şi altor posluşnici cîţ(i)
vă aflaţ(i) la măn(ă)stire aceast(a) cu toţii să aveţi a da cinste şi ascultare la toat(e) celi ce
v-ar poronci stareţa, căci care să va arăta înpotrivitoare i s-au dat voie să le arat(e)
preosfinţii sale părint(e)lui mitropolit(u)lui. Şi după vina lor să să pedepsască.

731
 Aceast(ă) poroncim.
1768 ap(rilie) 25.
IIpuNHT ? A w r ( o ) 4 ( e ) r .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VII/82. Orig., hîrtie difolio (31,7 x
21,3 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 465, nr. 131 (orig.); Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan
Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (re/..).

831 1768 mai 1

Toader copil în casă şi soţia sa, Aniţa, vînd lui Lupu fiul lui Curpi şi soţiei acestuia Axinia
o casă din mahalaua Fînăriei, cu 45 de lei.

t Adică eu, Toder cop(il) din cas(ă), dimpreun(ă) cu soţul mieu, Aniţa, şi cu copiii
noştri dat-am acest adiv(ă)rat şi credincios zapis al nostru la mîna dum(nealui) Lupului sîn
Curpi şi a giupînesii dumisale A[c]xinii şi a cuconilor dumnealorsali şi a nipoţilor şi a
strenepoţilor dumnealorsale ca să le fie de mare credinţă precum ca să să ştie că avînd noi o
cas(ă) în mah(alaua) Fîn(ă)rii, din dos(ul) [din] casii <lui>' Ştefan călărăşi, şi i-am vîndut-d
dumnealorsali drept 45 de lei; care cas(ă) ne-au fost şi noao de cumpărătură dup(ă) zapise
şi acum am luat toţi banii deplin în mîinile noastre şi i-am dat şi zapisele cel(e) vechi,
c-arat(ă) din [în] hotar în hotar cît cuprind(e) locu. Drept aceasta i-am dat după tocmala
vînzării ci am vîndut-o noi drept ocin(ă), moşie în veci, să le fie dumnealorsale, şi
coconilor, şi nepoţilor şi strenipoţilor dumnealorsal(e), iar altcineva care sa va scula sau din
neamul nostru, sau din mahalagii ca să întoarcă aceast(ă) vînzare a nostră ori la ci
giudecat(ă) va fi să nu li se ţie în sam(ă), că noi i-am vîndut-o dreaptă ocină, moşie în veci.
Şi cînd am vîndut-o s-au întîmplat şi alţi omini, mahalagii, care să vor ciscăli mai
jos>'.
Şi noi, pentru credinţa, n e - a m iscălit şi am pus degitili ca să să creaz(ă).
M a i 1 d(i)ni 1768.
Eu 2 , Todcr cop(i)l în cas(ă), am vîndut; eu 2 , Aniţa soţu dumi(sale), am vîndut 2 ,
dimpreun(ă) cu tot n e a m u l nostru am vîndut.
Eu, Toader Corbu, mart(or), ot vam(ă), cantaragiu; eu, Gligoraş ot vam(ă),
mart(or), cantaragiu.
Şi am scris eu, Costandin log(o)f(ă)t, cu zisa lor, mart(or) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, IV/252. Orig., hîrtie difolio (29,9 x
20,9 cm.), filigran, cerneală cafenie, două amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 206 (rez.).
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.

832 1768 (7276) mai 1

Lupul Gane vinde Saftei Rusetoaie hătmăneasa o jumătate dintr-un loc de casă de pe Uliţa
Hagioaiei, cu 300 de lei noi.

t A d e c ă eu, Lupul Gane, feciorul lui Ştefan Gane pîrcălabul, făcut-am zapisul
mieu la m î n a dum(i)sale giupînes(ei) Savtii Rusătoai hătmănes(a), p r e c u m să să ştie că,
di <ni> 1 m<eni> 1 sîlit, nici asuprit, ce de a m e bun(ă)voie, am vîndut dum(i)sale a me
draptă ocină şi moşie şi cumpărătură ce mi-au rămas de la tată-meu Ştefan Gane,

732
gium(ă)tate de locu dentr-un loc de casă de aicea din Ieşi, d e p e Uliţa Hagioai, drept 3 0 0
lei, adecă drept trii sute d e lei noi, care locu de cas(ă) l-au cumpărat tată-mieu de la
dum(nea)lui hatmanul Ion Neculce şi de la Stirzăscul, d u p ă c u m arată zapisăle de
cumpărătură iscălite d e mulţi boier(i), iar gium(ă)tate dintr-acest locu l-au fost dat
tată-meu surorii mele, Marii păhărnices(a), p e care au ţinut-o Vas(i)le Buhăiescul
pah(arnic); şi soru-me Marii păh(ărniceasa), la dare sufletul ei, au lăsat ace gium(ă)tate
de locu, parte ei, să să vîndă şi să să grijască morţii. Şi, la moarte ei şi la m o a r t e fiiului
său com(i)sului Ştefan, iarăşi eu am luat ban(i) cu datorie ş - a m cheltuit cu îngropările şi
cu grijile lor, d u p ă obiceiul creştinesc, piste 120 lei; şi a m cerut dreptate de la mărie sa
vodă şi d e la dum(nea)lor veliţi(i) boieri ca să stăpînesc tot locul acela, şi parte m e şi
parte surorii m e l e Marii, de v r e m e c - a m cheltuit atîţa ban(i) cu morţile lor. D a r fiindcă
com(i)sul Ştefan, ficior pah(arnicu)lui Vasile Buh(ă)iescu, avînd datorie cu p o p a
Săchelari, puind alt(e) moşii şi lucruri ale sale zălog la p o p a Săchelari, ar fx p u s zălog şi
locul casălor făr(ă) gîrneţ şi făr(ă) d e nici u n zapis, şi cercetînd dum(nea)lor veliţi(i)
boieri au găsit cu dreptate: această gium(ă)tate de loc, parte mea, să f i e bun la stăpînire
me, iar pentru cea gium(ă)tate de loc, parte surorii mele, să rămîi păr(ă) v a veni şi p o p a
Săchelari că să să vadă ce are a răspund(e) şi cu ce d o v a d ă şi asupra cui v a răm(î)ne ace
giumătate de loc, cu acela să-mi cautu pentru bani ce-am cheltuit cu morţile lor; şi m i
s-au făcut şi anafora iscălit(ă) de boieri şi întărită d e mărie sa vodă, p e gium(ă)tate d e loc
parte m e , şi eu a m vîndut-o dum(i)sale giupîhes(ei) hătmănes(a) Ros(e)toăi, d u p ă c u m
arăt m a i sus, şi d u m n a e i m-au dat toţi ban(ii) deplin, d u p ă tocmală, şi i-am dat şi toate
zapisăle cele vechi p e tot locul şi anaforarile de giudecată ce-am avut şi cu dum(nea)lui
cluce(rul) Sandul Miclescul zăt pah(arnicului) Buhăiescul.
Şi la această vînzare de bun(ă) voie s-au tîmplat mulţi boieri care s-au iscălit; şi d e
acu înnainte să aibă dumnaei giupînas(a) hătmănas(ă) a-şi stăpîni această gium(ă)tate de
loc ce i-am vîndut ca draptă moşie dum(i)sale, nesupărat(ă) despre nime. Şi, pentru
credinţe, am iscălit.
7 2 7 6 < 1 7 6 8 > m a i 1.
Lupul G a n e <m.p.>.
Toader Buhăiescul clucer mar(tor) < m . p > ; Ioniţă lancul, martur < m . p > .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/143. Orig., hîrtie difolio (31,1 x
21.3 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 325 (rez.).
1
Omis în orig.

833 1768 mai 2

Grigorie loan Calimah voievod porunceşte să se evalueze nişte case din mahalaua
Sîrbească şi să fie scoase la mezat, potrivit hotărîrii din anaforaua boierilor de divan.

HW rpHropVe ÎWAN KAA(H)MA^ B(O6)BCA«, E(O)>K0EK») MHA(O)CTO'K>),

KOKNOAAPCT) 3(SMAH) AIWAAABCKWH.D u p ă cercetarea şi giudecata dum(nealor)

veliţilor boieri, cetindu-să anaforaoa aceasta şi înaintea domnii m61e, p o r u n c i m domniia
me să m a r g ă doi vornici de poartă dimpreună şi cu un meşter calfă, ca s(ă) preţăluiască
acele cas(e) şi să s(e) Vînză la mezat oricui s-ar găsi şi cîţi bani ar trece m a i mult peste
datoriia lui Bantăş, să ia Mariia, sora Saftei, însă Bantăş să priimască carte d e blestem că
nu o încarcă mai mult decît iaste cu dreptate şi c u m că nice zapisul nu iaste scris de
dînsul şi nice cu alt chip de meşterşug.

733
 Şi am întărit şi cu a domniei mele pec6te'.
1768 mai 2. '

Preînălţate doamne,
t Din luminată poronca înălţimii tale, am luat sama între Mărie fata lui Ncculai
Neamţul din Ieşi şi între Pavăl Bantăş ot vist(ierie), jăluind Mărie că, avînd ea o ora
anume Safta, au luat soru-sa Safta 290 lei în datorie de la Pavăl Bantăş; şi tîmplîndu sa
de i-au murit soru-sa Safta şi rămîindu-i surori-sa nişte casă ce le-au avut de la părinţii, ei
aice în Iaşi, în mahalaoa Sirbască, acmu Pavăl Bantăş vra să-i ia casile surorii-sa f entru
ace datorie, pentru care casă, răspunde Mărie că sint de preţ mai mult, peste datorie ce
esti datoari lui Pavăl Bantăş.
L-am întrebat şi pe Pavăl Bantăş cu ce scopos i-au dat acei bani Saftii, surorii Măriei.
El au răspuns că aceşti bani i-au dat Saftii în 3 rînduri, cu 3 zapisi la nevoile ei, cînd i-au
trebuit, pe care zapise le-am văzut şi noi şi în zapisile de datorie sint casile aceste puse
amanet. Şi toate zapisele vechi şi alti scrisori a casălor sint la mîna lui Bantăş şi încă Safta
adevereşti prin zapisili ei cele de datorie ca să aibă a da banii cu dobînda lor. Au mai
răspuns Mărie, sora Saftii, cum că zapisile de datorie var 2 fi scris(e) de Pavăl Bantăş şi cum
că soru-sa Safta n-ar fi luat de la dînsul toţi banii ce sint arătaţi în zapis, ci cu nedriptate la
scrisul zapisilor ar fi încărcat-o pe Safta cu bani mai mulţi decît i-ar fi dat.
Iar Pavăl Bantăş mărturiseşte cu sufletul său că nice zapisile nu sint scrise de
dînsul şi nice cu un ban mai mult n-au încărcat-o pe Safta, nice alt meşteşug nu esti la
mijloc, ce în frica lui Dumnezău are dreaptă datorie să ia de la Safta aceşti bani, 290 leL
cu dobînda lor, cum scriu zapisile.
Ce noi, preînălţate doamne, la aceasta aşa am socotit că esti cu dreptate: fiindcă
casile sint puse amanet în zapisile de datorie, să meargă doi vornici de poartă dimpreună
cu o calfă de teslari ca să preţăluiască aeeli case şi să s(e) vîndă oricui s-ar găsi
cumpărător şi cîţi bani var 2 trece mai mulţi pişti banii ce are să-i ia Bantăş cu dobînda
lor, acei bani să-i ia Mărie, sora Saftei. însă Mărie, fiindcă are prepus asupra Iui Bantăş
cum că ar fi zapisile scrisi de dînsul şi cum că ar fi încărcat-o pe soru-sa cu bani mai
mulţi, iar nu că i-ar fi dat deplin 290 lei, să aibă Mărie a face cărţi de blestem asupra lui
Pavăl Bantăş, ca pentru toate să arăţi adivărul; şi aşa s-au primit şi o parti şi alta.
Şi înştiinţăm pe mărie ta, iar hotărîre cea desăvîrşită rămîni la preînaltă
înţălepciune mării tale.
1768 mai 1.
Preplecaţi, slugile mării tale, L(upu)l Balş vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ioan Paladi vel
vornic <m.p.>; Ianache Costandachi vel vor(nic) <m.p.>; Toader Cant(acuzino) vel
spat(ar) < m . p > ; Ştefan Ros(e)t vel ban <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/26. Orig., hîrtie difolio (28,7 x 20,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, oval (2,7 x 2,5 cm.), din anul 1761, slab imprimat în cerneală roşie.

1
Sigiliu domnesc.
2
Aşa în orig. (formă veche a auxiliarului modului optativ).

834 • 1768 mai 11

Grigorie Ioan C a l i m a h v o i e v o d confirmă anaforaua mitropolitului M o l d o v e i şi a boierilor
de divan privitoare la pricina dintre Sachelarie Duca şi Lupul Gane pentru un loc de casă din Iaşi.

Hw rpHropi'e ÎWAN KAA(H)MAX B(O6)BOAA, Bo^O'eio) MMA(COCTCMO).

r(o)cnoAAp('h) 3(6MAH) MWAAABCKWH. După cercetarea şi giud(e)cata preaosfinţii sale

734
 mit(ropolit) şi a dum(nealor) veliţilor boieri, poroncim şi domniia m e aşa să
s(e) urmeze, iar Sechelarie cînd va veni, de va avea ceva a răspunde, îş(i) va căuta
pricina cu giud(e)cată. Şi am întărit ş(i) cu a domniei mele pecete 1 .
1768 m a i 11. . . . . . .

Din luminată porunca înălţimii tale ce ni s-au dat prin ţidulă, adunîndu-ne l a ;
; Mitropolie, a m cercetat jaloba Lupului Ganii, carele, viind înnaint
; cum că are loc de casă aicea, în Iaşi, lîngă Sfete Spiridon, care loc i-au rămas moştenire
de la părinţii lui. Şi cît au trăit cumnatu-său, pah(arnicul) Vasile Buhăiescul, s-au aflat cu
saderea p e acest loc, cu învoiala lui.
A c m u , d u p ă moartea pah(arnicuiui) Vasile, vrînd Lupul G a n e a ca să-ş(i) ia locul,
fiind partea lui, îi stau pricină c u m că ar fi zălogit locul la Sachelarie D u c a de cătră
com(i)s(ul) Ştefan, feciorul lui Vasile pah(arnic). Şi la aceasta ş-au cerat dreptate ca să ia
locul acela în stăpînirea lui ca o dreaptă moştenire părinţească. A m cerşut dovadă
Lupului Ganii ca să dovedească c u m că acest loc au rămas în partea lui şi ne-au

Iar Toader Buhăiescul, frate lui Vasile paharnic ^cumnatului Ganii, viind :
noastră, au încredinţat cu sufletul lui, priimind şi blăstăm c u m că au fost faţă cînd au dat
zestre Ştefan Ganea jumătate dintr-acest loc fiicei sale, păhărnicesii a lui Vasile Buhăiescul.
surorii Lupului, iar giumătate au rămas în partea Lupului Ganii, care loc iaste şi hotărît în
cu o piatră hotar, şi cum că nu ştie nici au auzit să fie avut vreo învoială fratele
), cu cumnatul său, Lupul Ganea, pentru ceialaltă jumătate de loc,
că fără dreptate cere tot locul Lupul Ganea, fiindcă numai jumătate
iaste a lui, iar jumătate iaste dat(ă) de tată-său zestre surori-sa.
Şi pe aceast(ă) mărturie s-au odihnit şi Lupul Ganea, ca să ia locul p e .
măcar că altă mărturie n-au adus fără numai pe Toader Buhăiescu
său, dar fiindcă iaste o m la vrîsta bătrîneţilor şi priimind asupra lui şi
să i să dea credinţă la această mărturie. Ş i ' d e v r e m e că şi zapisele cele vechi de
locului să află la mîna Lupului Ganii, am socotit că cu dreptate jumătate
loc, fiind lui dreaptă moşteniri de la părinţi, iar Sachelarie va ţine zălog
mătate pentru datoriia sa, 'căci com(i)s(ul) Ştefan n-au avut treabă a zălogi
lucra strein, c u m şi Sachelarie n-are dreptate a popri această j u m ă t a t e de loc, fiind partea
Lupului. însă mai pe urmă, de va scoate Sachelarie vreo dovadă sau scrisoare a Lupului
Ganii c u m că s-au luat această jumătate de loc, sau cumpărătură sau cu danie sau cu
schimbătură, atuncea iarăş(i) să va lua de la stăpînirea Lupului Ganii.
A u mai arătat Lupul Ganea c u m că ar mai fi cheltuit piste 150 lei la îngroparea şi
ia grijile surori-sa, păhărnicesii, şi c u m că soru-sa au lăsat cu limbă de m o a r t e ca să să
vîndă locul acesta, partea ei, şi să'să grijască. Ce la aceasta am socotit că d u p ă ce va veni
Sachelarie Duca. atuncea îş(i') va cerca judecata, dar acmu să ia în stăpînirea lui
jumătate de loc, parte sa, iar hotărîrea cea desăvîrşit(ă) rămîne la preaînaltă
mării tale.
M a i 8 d(i)ni 1768.
Al înnălţimii tale cătră D(u)mnezeu fierbinte rugător, Gavriil mitropolit Moldaviii
<m.p.>.
eaplecat(e) slugile mării tale;

735
 L(upul) Balş vel log(o)f(ă)t <m.p.>; Ion Sturza vel vor(nic) <m.p.>; Ianache
Costandachi vel vor(nic) <m.p.>; V(a)s(ile) Razul hat(man) <m.p.>;
loan Cant(acuzino) vel vist(iernic) <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/144. Orig., hîrtie difolio (31. | %
21,7 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, inegal imprimat în cerneală roşie.
EDIŢII: Ghibănescu, Spiţa fain. Ganea, în „loan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 153-154, nr. CXVin
(orig.); idem, Academia şi doc. Iaşi, în „loan Neculce", fasc. 5. (1925), p. 325 (rez.).
1
Sigiliu domnesc.

835 1768 mai 20

Neculai croitor, soţia lui, Sofiica, şi fiul lor, Dimitrachi, vînd lui Iamandi blănar şi soţiţî
acestuia Maria o dugheană din Tîrgul de Jos, cu 380 de lei.
f Adică eu, Neculai croitoriul din Ieş(i), dimpreună cu soţul meu, Sofiica, şi
dimpreună cu fiiul meu, Dimitrachi, şi cu tot neamul meu, dat-am încredinţat zapisul
meu la mîna dumnealui cumnatului lamande blănar şi varii mel(e) Marii, precum să se
ştie că, de nimeni siliţi, nici asupriţi, ce de a nostră bunăvoie, am vîndut o dugheană în
Tîrgul de Gios, cari se hotărăşte cu dugheana lui Hriste Bostan făclier, din gios, iar din
sus se hotărăşte cu dugheana iui Neculai croitoriului ş-a Sofiicăi, drept trei sute optzeci
lei, ca să fie dumilorsale dreaptă ocină şi moşie în veci, dumilorsale, şi cuconilor
dumilorsale, şi nepoţilor şi strănepoţilor dumilorsale şi nimeni să n-aibă voie, din
rudeniile mele sau a bărbatului meu, ca să strice această tocmală, nici să aibă voie a
întoarce banii pentru aceste dughene, fiindu că aceste dughene sînt făcute di pe zestre,
care mi-au dat-o părinţii mei; ori la ce giudecată vor ieşi, cineva din rudele mele sau a
bărbatului meu, să fie sub blestemul lui Dumnezeu şi ori Ia ce giudecată vor ieşi să nu li
să ţie în samă.
Şi, pentru credinţa, am pus deget(ul ).
1768 mai 20.
Eu, Nicolai croitor 1 , şi dimpreună cu soţul meu Sofiica 1 ; eu, Dumitrachi fiiu lui
Nicolai, am pus deget(ul) 1 .
Eu, Irimie bărbieriul, martur; şi eu, Antohi bărbier, martur; şi eu, Sămina
chingăriţa, şi cu bărbatul meu, Gheorghii misărciu, m-am aflat şi mărturisăscu.
Şi eu, popa Nechifor de la Vamă. cu zisa lor, am scris şi mărturisăscu c m . p . x
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e i n e x Pentru dughenile din Tîrgul de
Gios.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLIX/47. Orig,, hîrtie difolio (35 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră,
trei amprente digitale.
1
Amprentă digitală.

836 1768 mai.21

Maria, fiica lui Neculai Neamţul, soţul ei, Ion telal, şi copiii lor vînd lui Toma calfă de
pietrari o casă cu pivniţă de piatră şi dugheană din capul Uliţii Hagioaiei, lîngă rîpa de la Strajă, cu
450 de lei, bani gata.
Adică eu, Mariia fata lui Neculaiu Neamţul botezatul, dimpreună cu soţul mieu,
Ion, şi cu feciorii noştri, anume: Roxanda i Nastasiia i Tudora i Ioana, făcut-am adevărat

736
 zapisul nostru la mîna dumisale Toma calfa de pietrari precum să să ştie că avînd noi o
casă cu locul ei şi cu pivniţă de piatră în ogradă alăturea cu casa şi cu dugheană la uliţă,
aicea în tîrgul laşului, în capul Uliţii Hagioaiei, lîngă rîpa de la Strajă, după cum iaste şi
hotărît cu vornici de poartă, o am vîndut dumisale Tomei calfa de a nostră bunăvoie, de
nime siliţi, nici asupriţi, dreptu patru sute cincizeci de lei, bani gata; şi luînd în mînile
noastre toţi banii deplin aceste patru sute cincizeci lei din mîna dumisale Tomei calfa
i-am dat zapisul nostru acesta, ca de acum înainte să-şi stăpînească casa şi locul ca pe
dreaptă ocina sa în veci, dumnealui, şi feciorii, nepoţii, şi strănepoţii dumnealui şi tot
neamul său. Şi această casă să hotărăşte pe din gios despre răsărit cu locul casălor
dumnealui Pavăl Bantăş de vistierie, iar pe din dos, despre miază noapte, să hotărăşte la
un colţ cu locul casii lui Andrei cantaragiul şi cu uliţa, iar pe din sus, despre apus, să
hotărăşte cu un loc al unii casă a dumnealui Vasile Carpu vameş, iar pe din faţă cu Uliţa
Hagioaie despre amiază zi, care această casă au fostu şi tătîne-mieu de cumpărătură de la
un Gheorghie tălpălariul, iar lui Ghiorghie tălpălariul încă i-au fostu cumpărătură de la
un Ilie şi frate-său Ştefan. Şi aceste zapisă de cumpărătură împreună şi cu hotarnica
le-am dat toate în mîna mai sus numitului cumpărător; şi această casă fiindu-ne de
vînzare, de cîtăva vreme am făcut ştire tuturor mahalagiilor de pe împregiur şi aflîndu-să
calfa Toma de ne-au dat preţ mai bun, dreptu aceea şi noi de voia noastră i-am vîndut
dumisale; şi pe zapisul nostru acesta să-şi facă dumnealui şi întăritură domnească. Şi,
pentru credinţa, ne-am pus numele şi degetele ca să şă crează.
Iscălesc ş-alte cinstite obraze de cinste şi megieşi.
Let 1768 mai 21.
Eu, Ioan 1 , telal; eu, Mariia 1 , soţul lui Ioan; eu, Roxanda 1 fiică Măriei, şi eu,
Nastasiia 1 , şi eu, Tudora 1 , şi eu, lona 1 , fetele mai sus numiţilor vînzători, ne-am pus
dige(te)le.
Măcar că zapisul acesta scrie că s-au vîndut casa lui Toma calfă de petrari, dar
aducînd zapisul la dumnealui giupîn(ul) Pavel Bantăş ca să-1 iscălească, fiind răzeş, şi,
ncîngăduind dumnealui pe Toma, au cumpărat dumnealui casa după zapisul acesta şi
me-u făcut dumnealui plată toţi banii deplin întru mînule mele; care cînd me-u dat
dumnealui banii s-au întîmplat ş-alţi boieri de faţă ce-au iscălit mai gios.
Şi, pentru credinţa, mi-am pus şi eu degitul.
Eu 1 , Mărie soţul lui Ion, adeverez.
Toader ... 2 biv vel med(elnicer) m-am tîmplat <m.p.>; Ştefan ... 2 <m.p.>;
Toader Vîrnav biv 3 vist(iernic), mart(or) cm.p.x; Tănas(e) Gosan log(o)f(ă)t ot
vist(ierie), mart(or) <m.p.>; Vas(i)le Carp vel vam(e)ş, fiind răzeş din sus, am priimit cu
voie me <m.p.>; Gheorghi Carp ot vist(ierie) mart(or) < m . p > ; Ştefan Feştilă ot
vist(ierie), martur <m.p.>; L(upul) Balş vel log(o)f(ă)t, mart(ur) <m.p.>; V(a)s(ile) Razu
hatman, mart(or) <m.p.>; Ianache Costandachi vel vor(nic), martur <m.p.>; Constandin
Andrieş ot vist(ierie), mart(or) c m . p . x
Şi eu am scris zapisul cu zisa numiţilor de mai sus vînzători şi sînt martur şi am
iscălit, Costandin Chiriac (?) şcoler c m . p . x
c P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Zapis de vînzare
casii ce-am cumpărat de la Mărie fata lui Neculai Neamţul. 1768 mai 21.
Arh. St. Iaşi, Documente, CLX/I9. Orig., hîrtie difolio (38 x 26,8 cm.), cerneală neagră, şapte
amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Nume neclar.

737
837 1768 iii;» :i)
Grigorie Ioan Calimah voievod întăreşte unor copii din casă locurile din mahalaua
Muntenimii de Mijloc, pe eare se află casele lor, în urma judecăţii cu loniţă mare cupar.
Noi Grigorie Ioan Calimah voevod, Bojio milostio, gospodar Zemli Moldavscoi.:
Facem ştire cu această carte a domniei mele de giudecată că, înainte domniei mele şi a tot
Sfatul nostru, s-au părît de faţă Ion Ciucul copil din casă şi Ioan Căpăţînă, tij copil din casă.
şi Vasile Jăcul biv copil din casă, cu boeriul nostru loniţă vel cupariu, fiiul şi vechilul
dumisale Măriei jicniceresei, pentru un loc stărp ce am fost dat domnia mea danie, în
domnia dintăiu, dumisale jicniceresei Măriei, care loc este aice în Iaşi, în mahalaua
Muntenimei de Mijloc, care pricină de giudecată într-aceasta chip au curs: aceşti numiţi
copii din casă au arătat în jaloba lor cum că dînd domnia mea danie locu stărp dumisale
jicniceresei, pentru să-şi facă casă dumneaei, le-au cuprins cu măsura locului său şi locul de
supt casăle lor, unde au şezut moşii şi părinţii lor, şi ş-au făcut casăle lor şi livezi de pomi;
şi cu danie ce au avut de la domnia mea, cuprinzîndu-le şi locul de supt casele lor, acum îi
supără cerîndu-le ca să dea bezmăn, ori să-şi rădice casăle, pentru care au arătat numiţii
copii din casă o carte de la domnia sa Grigorie Ghica voevod, de giudecata ce au mai avut
ei cu roposatul Andronache vornic şi cu dumneii jicnicereasa, în care le-au hotărît ca să n-
aibă voe jicnicereasa sau vornicul Andronache a le lua bezmăn sau a-i supăra, căci dania s-
au dat loc stărp, fără de pricină, pentru să-şi facă casă, iar nu ca să ia bezmăn; şi pănă acmu
n-au fost supăraţi, iar acmu iarăşi îi supără cerîndu-le bezmăn; care, întrebîndu-se şi pe
cupariul ce răspunde el, altă n-au respuns fără numai ce-au arătat hrisovul domniei mele, cu
care i s-au dat danie locul acesta, întru care hrisov domnia me hotărîm că i-am dat şi casăle
copiilor din casă cu locul lor, sau să ia bezmăn de la dînşii.
Cc dar, la aceasta luînd domnia mea sama şi de vreme că atunce la măsurarea locului
cînd s-au dat danie de domnia mea dumisale jicniceresei Maria, cu hotăritura ce au făcut
vornicii de poartă, au cuprins şi casăle acestor copii din casă în danie, pentru aceasta acmu
am hotărît domnia mea: cît loc cuprind casăle acestor copii din casă, care sînt făcute mai
dinainte decît dania cu ogrăzile lor şi cu grădinile lor, domnia mea am făcut milă şi 1-aţil
dat acel loc tot să-1 stăpînească fieştecarele copil din casă, cu pace în veci, precum ba
stăpînit şi pără acum moşii şi părinţii lor, şi nici odată să nu fie supăraţi cu bezmăn sau cu
alt chip despre cinevaşi, mergînd şi vornici de poartă ca să le hotărască locul ce au cu casă,
cu grădină şi cu livezi, atît în lat cît şi în lung, stflpindu-1 şi cu pietre hotară.
Iar locul cel stărp ce este dat de domnia mea danie dumisale jicniceresei şi pe acel
loc au făcut un Trohin Roşu casă fără ştirea şi voia dumisale jicniceresei, domnia mea
am hotărît ca să-şi ia acel Roşu banii de la dumneaei jicnicereasa pe lemnul casăi şi să
lipsască el de pe locul acela, fiind trebuitor dumisale jicniceresei, ca să-şi facă casă. Şi
după hotărîrea ce am făcut domnia mea, s-au dat şi această carte a domniei mele la mîna
copiilor din casă, de mai sus arătaţi. Aceasta înştiinţăm.
Let 1768 mai 30.
<Iscălit>' Grigorie Calimah voevod.
<L. p. gospod> 1 .
Iordachi vel 2 logofăt procitoh.
După Codrescu, Uricariul, XXII, p. 242-244. Text după orig. ce se afla în posesia lui Gheorghe
Ghibănescu.
1
Menţiunea lui Theodor Codrescu.
2
în loc de: „vtorîi".

738
838 1768 iunie 1
Pană vinde lui Vasile blănar de pe Podul Vechi o dugheană din această uliţă, pe locul
mân ştirii Trei Ierarhi, cu 125 de lei.

t Adecă eu, Pană sin loan coimigiu, făcut-am adevărat zapisul mieu la mîna
dumisale lui Vasile blănar ot Podu Vechiu că, luînd eu loc a sfintei măn(ăstiri) a Trei
Sfetitelor pe Podul Vechiu, care loc este între log(o)f(ătul) Manolache, unde este
făclieriia a lui başa Nicola şi dentr-această parte a Nicolăiesii, unde au fost căsăpiia şi
locul sfintei măn(ăstiri) cît este la mijloc, patru stî(n)j(eni) latul, dar lungul pîn(ă) în
g[rlardul lui divan-efendi; şi am făcut dooî dughene cu toată cheltuialele pe acel loc a
măn(ăstirii) cu această tocmală ca să dau pe tot anul bezmăn la sfînta măn(ăstire) Trei
Sfetitele cît(e) dooîzăci de lei şi să-mi fie locul supt stăpînire mea pîn(ă) la sfîrşîtul vieţii
mele şi la neamurile mele pînă în sfîrşît. Şi cînd voi vrea să fac vînzare acele dughene ce
sînt pe locul măn(ăstirii) la obraz strein să n-aibu voie să le vînd făr(ă) de ştirea
măn(ăstirii) şi a egum(enului), nici eu să le vînd, nici altul să le cumpere; dar de voi vrea
ca să le vînd, să fie cu voia măn(ăstirii) şi cu ştirea egum(enului).
Şi acum, netrebuindu-mi dughânele.am făcut ştire egum(enului) şi am vîndut o
dugheană mai susului numit Vasile blănar, care s-au şi iscălit sfinţia sa în zapis şi alţi
mart (ori), drept 125 de lei, adecă o sută doaîzeci şi cinci, şi să aibă să stăpînească şi el şi
copii lui şi rudeniia lui pîn(ă) în sfîrşit, dînd obicinuitul bezmăn, zece lei pe tot anul pentru
loc, la sfînta măn(ăstire) Trei Sfetitele; şi să ferească D(u)mn(ă)zău de să va întîmpla vreun
foc şi va arde dughean(a) să nu fie sfinţia sa volnic a-1 scoat(e) să dea locul altuia nici alt
egum(en), ci numai el să aibă să stăpînească şi rudele lui dînd mai susul numit bezmăn,
dup(ă) cum scrie zapisul vechiu a sfinţii sale cu pecetea sfintei măn(ăstiri), la care l-am dat
în mîna numitului Vasile blănar; şi bani toţi i-am luat în mîinele mele.
Şi, pentru credinţa, am iscălit înnaint(ea) altor obraze de cinste, carii s-au şi iscălit
mart(ori).
1768 iuni 1 d(i)ni.
ndvcx; KOKtvou Pefteovo <m.p.>; rewpytoq Ad^ov pocpiipo <m.p.>;
AripfjTptQC, Kow|p.cnip7Kxcrr|<; <m.p.>; Ar|pf|tpfO(; 'Iojâvvou papTipo <m.p.>;
X/capavoţ Tptepapxtriq <m.p.>'.
Vasile dascăl am scris cu zisa giu(pînului) Pană.

<Pe margine, scris de altă mînă>: Zapisul lui Pană zlătar.

Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie difolio.
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 255, nr. 450 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (28,9 x 20,2
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 232).
1
Panos coimigiu adeveresc <m.p.>; Gheorghios Lazu mărturisesc <m.p.>; Dimitrios... <m.p.>;
Dimitrios Ioanu mărturisesc <m.p.>; Stefanos de la Trei Ierarhi cm.p.x

839 1768 iunie 1

Vasile blănar de pe Podul Vechi se obligă să plătească mănăstirii Trei Ierarhi cîte zfcce lei
pe an bezmăn pentru dugheana de pe aceeaşi uliţă, cumpărată de la Pană coimigiu.

f Adecă eu, Vasile blănar ot Podul Vechiu, făcut-am adevărat zapisul mieu la
cinstită mîn(a) sfinţii sale părintelui egum(en) de l(a) sfînta măn(ăstire) Trei Sfetitele,

739
chir Neofit, precum să ştie că am cumparat o dughean(ă) de la Pana coimigiu c<irt :
dugheană este făcută pe locul măn(ăstirii) cu cheltuiala lui Pană; şi netrebuindu-i
dumisale mi~[i]au vîndut-o mie cu voia măn(ăstirii) şi cu ştirea sfinţii sale. care
dughean(ă) este pe Podul Vechiu, lîngă Necola făclierul.
Şi m-am tocmit cu sfinţia sa ca să dau pe tot anul bezmăn zece lei, însă sfert(ul) pe
trei luni, cît(e) 2 p(o)l lei; şi să ferească D(u)mnăzău de va arde dughean(a) să nu fie
volnic sfinţia sa sau alt cgum(en) ca să dea locul altuia să-şi facă, ci iar eu să fac dînd
obicinuitul bezmăn pe tot anul.
Şi, pentru credinţa, am pus degetul.
1768 iun(ie) 1 d(i)ni.
Eu, Vasile blănar, plat(nic) 1 .
Vasile dasc(al) am scris cu zisa lui.
Inst, de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig,, hîrtie difolio, o amprentă digitală:
EDIŢII: Florin Marinescu, Protaton, p. 255, nr. 449 (rez. după orig., hîrtie difolio (20,6 x 14,6 cm.);
cerneală neagră, din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 231).
1
Amprentă digitală.

840 1768 iunie 10

Grigorie Ioan Calimah voievod confirmă hotărîrea boierilor judecători privitoare la
restituirea de către Irimice Botez, în virtutea dreptului de preemţiune, a sumei de 1050 de lei cu
care Toader Vîrnav fost vistiernic al treilea cumpărase o pivniţă şi patru dugheni în Iaşi.

Hw rpuropi'e Iwah KAA(M)MAX B(oe)BOAâ, EumcGe») MHA(O)CT0Î<5).

r(oc)n©AAp(Ti) 3t*MAH MOAAABCKOH. După cercetarea i giudecata boierilor
gi(u)decători, poruncim domnie mea ca să întoarcă Botez banii lui Vîrnav şi să-ş(i) ia
pivniţa şi dughenile la stăpînirea lui, fiindcă el esti neam mai aproape cu vînzătoare, iar
parte care nu să va odihni uşa Divanului domnii mele iasti deschisă. Aceasta poruncim.
1768 iunie 10. '
Preînălţate doamne, |
Din luminată porunca mării tale am luat sama între Irimice Botez mazil ot
Suceavă cu Toader Vîrnav biv treti vist(iernic) pentru o pivniţă cu 4 dugheni ce sînt aice
în Ieş(i), pentru care au jăluit mării tale Irimice Botez cum că pivniţa aceasta înpreună şi
dughenile fiindu drepte a unii cumnate a lui, anume Nastasie Hermezioai, sora fi meii
sali, şi pe neştiinţa Irimicii le-au vîndut lui Toader Vîrnav vist(iernic), drept 1050 lei,
care iaste un an şi mai bine de zile; acum, după jaloba ce-au dat Irimice mării tali, ceri ca
o rudenie ce iaste cu vînzătoare să s(e) prothimisască el, să întoarcă banii ce-au daţ
vist(iernicul) Vîrnav, şi să ia pivniţa înpreună cu dughenile.
Deci, fiind de faţ(ă) amîndoî părţile înainte noastră, am întrebat pe Toader Vîrnav
înpotriva jalobei Irimicii ce are să răspundă; el au răspunsu că cu adevărat au cumpărat
ace pivniţ(ă) şi dughenile de la numita fimei cumnata Irimicii, dar atunce cînd au făcut
tocmală cu sora fimei Irimicii şi i-au dat banii au întrebat pe toate alte neamuri a Nastasii
Hermezoai, şi nimene din neamurile ei n-au priimit ca să de această somă de bani de mai
sus arătaţ(i). Dar cît pentru acest Irimice, una că nu s-au tîmplat aice la vînzarea aceea,
fiind trăitoriu Ia Suceavă; al doile, că ştiindu-1 că esti om scăpătat n-au socotit că i-a da
mîna să de această somă de bani să cumpere el dughenile şi pentru aCeea nu l-au
înştiinţat. Dar deosăbit au mai răspunsu Vîrnav că de cînd au cumpărat el pivniţa şi
740
 (juJhTiile sînt doi ani; şi de n-au fostu înştiinţat atunce la vînzare, într-atîta vremi au
: îjjtăles pentru vînzare aceasta, de ce-au tăcut păr-acum; care dugheni şi pivniţa aceea au
-lipsit şi de la stăpînirea lui Vîrnav, fiincă le-au făcut schimbu cu preosfinţie sa părintile
:
jaitropolitul: i-au dat o moşie pentru dînşăle anume... 1 .
înpotriva căriia zisă a vistiernicului) Vîmav au răspuns Irimice că el de vînzare
aceea întru nimică n-au ştiut pînă la sfîrşitul lui ghen(arie) din anul acesta. I-am zis Irimicii:
primi-va el blăstămul părintelui mitropolitului, că după cum zice el că n-au ştiut nimică el
.au răspuns că va priimi carte de blestăm că pîn(ă) la ghen(arie) acum întru nemică n-au
ştiut de vînzare; am mai întrîbat pe Toader Vîrnav: pivniţa aceea împreună cu dughenile
_pentru trebuinţa lui le-au luat ca să le stăpînească, au pentru vreo iconomie ca să facă
schimbul de mai sus arătat. El la aceasta n-au tăgăduit, ci s-au arătat adevărul că cu acel
chip le lasă. Care stînd şi noi de le-am luat sama, şi la o parte şi la alta, şi dovedindu-s(e)
pricina într-acestaş(i) chip cum arată mai sus la dreptate, aşe am găsît cu caii şi am
giudecat: de va fi şi luminată porunca mării tale, fiincă Irimice Botez primeşte blăstămul
preosfinţii sali părintelui mitropolitului, şi zice că n-au ştiut nimică de vînzare aceea, de Ia
care înştiinţare a Iui pînă acum să vede că nici 6 luni deplin nu sînt şi cu dreptate găsim că
esti Irimice Botez să întoarcă banii lui Vîrnav înapoi, însă cîţ(i) să va dovedi că au dat, şi
să-ş(i) ia pivniţa şi dughenile la stăpînire lui, fiindcă esti neam mai de aproape cu
vînzătoare şi mai mult i să cade lui şi-! dă dreptate să-i întoarcă banii, şi să răscumpere
moştenire cumnată-sa, decît unuia strein ca acesta, carele nici o rudeniie nu sînt.
Noi, mărie ta, după cercetare ce am făcut şi după cum socotim că esti cu dreptate
înştiinţăm pe mărie ta, iar ce desăvîrşit(ă) hotărîre rămîne la preaînaltă înţălepciune marii
tale.
1768 iun(ie) 8.
Pre plecaţ(i) slugile mării tale,
Costache ban; Alexandru Neculce pah(arnic); Balş vel stol(nic).
Asămine scrie ce vechi, Carpu vor(nic) de poartă c m . p . x
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCI, f. 60v.-61v. Copie de Ia sfîrşitul sec. XVIII.
1
Loc liber.

841 1768 iunie 20

Grigorie Ioan Calimah voievod hotărăşte ca trei armeni fruntaşi din Iaşi să jure în biserica
lor că cimitirul acesteia nu a încălcat terenul mănăstirii Dancul.

f Hw rpwropYe Î W A H R M H M ^ B(O6)BOA(A), EwstcO'eio) M ( H ) A W C T C H O ) ,

r(oc)n(o)Adp('ii) 3"HMAH /HOAAABCKOH. Dup(ă) cercetarea preaosfinţii sale
pări(n)t(e)lui mitropolitului şi a d(u)m(nealor) veliţilor boieri, poruncim şi domnie me ca
să giure trei armeni, cei mai fruntaş(i), în biserica lor, după ponturile ce s-au arătat în
anafora şi, giurînd, să fie în pace de cătră ig(u)m(enul) de Dancul, să-şi stăpînească locul
ţintirimului bisericii cum iast(e) îngrădit, cu pace.
Şi am întărit şi cu a domnii mele pecet(e) 1 .
1768 iun(ie) 20.
Preaînălţate doamne,
După luminată poronca înnălţimii tale, prin ţidulă ce-am fost orînduiţi, am mersu
în Cizmărie, la Biserica Armenească, de am cercetat pentru locurile m(ănă)st(i)rii

741
Dancului, pentru care au jăluit mării tale Ieremie egum(enul) de la Dancul, asup^
armenilor, că cu locul ce s-au lăţit armenii din- faţa bisericii de au îngrădit, cît zic ei
este ţintirimul bisericii, au împresurat loc şi din locul m(ănă)st(i)rii Dancului.
Şi locul l-am văzut şi noi că esti mai largu şi mai mult dinainte Bisericii
Armeneşti, decît dinapoie bisericii, dar armenii toţi au răspuns că, din moşii şi părinţii
lor, atîta loc au apucat ţinterimul bisericii lor cît este îngrădit cu zaplazi şi l-au stăpinit;
iar scrisori sau hotarnică zic că pe locul ţintirimului bisericii lor nu au.
A m cercetat şi scrisorile-zapisăle măn(ă)st(i)rii Dancului, de cumpărătură ce au
cumpărat ctitorul măn(ă)st(i)rii şi scriu pe locuri de dugheni.. ? şi pe locuri de casă şi utj
zapis scrie şi pe loc de casă în ţinterimul Bisericii Armeneşti. Dar în stînjeni măsura
locurilor nu scriu în zapisă, ca să s(e) poată alege locurile cu măsură şi cumpărăturile
sînt vechi. Am zis egum(enului) să găsască 2 oameni bătrîni, de credinţă, carii să aratej
pînă unde este locul mă(nă)st(i)rii şi să giure şi pînă acolo să s(e) dea locul
mă(nă)st(i)rii. Şi la aceasta s-au priimit şi armenii.
Şi fiind vreme învechită cu trecire anilor, egum(enul) n-au găsit oameni giurători»
deci armenii zicîndu că ţintirimul bisericii lor esti cîtu-i îngrădit şi or primi să giure cit
n-au întrat în locul mănăstirii Dancului nici cu o împresurare. Şi la aceasta aşea ar®
socotit: dacă va f i şi luminată poroncă mării tale, să s(e) socotească 3 armeni mai bătrîni,
care vor fi fruntaş(i) dintre dînşii, să margă să giure în biserica lor, aceea, întîi pentâi
scrisori de le au pe locul ţinterimului bisericii şi le tăgăduiescu; al doile, să arate pini
unde este loc drept ţinterimul bisericii şi de este cît l-au îngrădit şi n-au auzit din moşii şi
părinţii lor cum c-au întrat cu vro împresurare în locul mă(nă)st(i)rii Dancului. Şi
giurîndu într-aceasta chip, să-şi stăpînească locul ţinterimul(ui) bisericii lor, drept cîtu-i
îngrădit.
Noi, doamne, aşe socotim că este cu cale şi cu dreptate şi înştiinţăm pe măriie ta,
iar desăvîrşit(a) hotărîre rămîne la preaînaltă şi lesne cunoscătoare înţelepciune mării
tale.
L(ea)t 1768 iunie 15.
Al înălţimii tale cătră Dumnezeu fierbinte rugător, t Gavriil mitropolitul
Moldaviii <m.p.>.
Plecaţi slugile mării tale:
L. Balş vel logofăt c m . p . x V(a)s(ile) Razu hatman c m . p . x
Insţ. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto., orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
oval, slab imprimat în cerneală roşie.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 302-303; nr. 412 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,5 x 21,6 cmi), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 333).
1
Sigiliu domnesc.
2
Loc liber în orig,

842 1768 iunie 21

Grigorie loan Calimah voievod încuviinţează vînzarea prin mezat, fără pteemţiune.a
caselor din Iaşi de către Catrina, soţia răposatului Ioniţă Nacul diacul de vistierie, pentru a se plăti
datoriile acestuia.

Io Grigorie loan Calimah v(oie)vod, Boji(eiu) m(i)l(o)st(iiu), g(os)p(o)d(a)ri

Zemli Moldavscoi. De vreme că domnii meii au dat jalobă Catrina nevasta lui Iomţ

742
Hacul diiacul de visterie precum după moarte bărbatului ei au rămas cîţva bani datorie
şi, neavînd nici o putinţă ca să plătiască datoria, au scos casăle ce are aice în Iaşi la
vîn/,-je şi muşterii ce să află să le cumpere să ferescu atîta de radele bărbatului cît şi de
rudei-.- ei, socotind că după ce 1-a vinde să li întoarcă; şi cu această pricină i să
pricinueşte pagubă din preţul casălor. Pentru care dăm domnie me printr-această ţidulă
g(o.^)p(o)d voe ca să pue să strigi casîli la mezat şi cini a da mai mult să ia casăli şi să fie
bine cumpăraţi, neavînd nici o supărare despre rudile lor ca un lucru ci s-au cumpărat de
la mezat. Aceasta poroncim.
1768 iunie 21
Procit 3 log(o)f(ă)t.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p. 133, nr. LXXXVI. Orig.
1
Menţiunea lui Ghibănescu: „l(ocul) p(eceţii) gosp(o)d".

843 1768 (7276) iunie 25

Diata monahului Nathanail Alevra pentru nepotul său Costantin, fiul lui Adam Alevra.
Suret de pe zapisul lui Anathanail din let 7276 <1768> iunie 25.
Adică eu, Anathanail sin Tomii lui Alivra, dat-am încredinţată scrisoarea mea la
mîna dumisale nepotului mieu Costantin sin Adam, precum să să ştie că, de nimene
siliţi, nice asupriţi, ce de a mea bunăvoie i-am dat a mea dreaptă parte şi moşie
părinţască de la tatăl mieu Toma Alivra şi de la maica mea Alecsandra, un loc ce iaste pe
Uliţa Brăhăriei, care iaste de împărţanie cu frate-mieu Sandul Alivra şi cu soru-mea,
Măritiţa, şi partea mea ce şă va alege să fie a nepotului mieu Costantin, osăbit şi de alt
loc, care iaste în Muntenimea din Gios, iarăşi a nepotului mieu Costantin să fie ce s-a
alege partea mea.
însă şi pentru un vad de moară ce iaste în Ţara Muntenească la Vîrştejcoiu, partea
mea ce s-a alege, iar a dumisale nepotului Costantin să fie; însă şi pentru nişte moşii ce
sînt în silişte la Grozeşti, partea mea ce s-a alege, iar a nepotului Costantin să fie, pentru
că, fiind eu şi frate-mieu Sandu şi soru-mea Măriuţa tot a dumisale Tomii Alivra am
fost, din care am şi eu a trage parte din moşiile acestea; însă pentru trei pogoane de vie
ce sînt în ogradă la Grozeşti, care mi-eu fost date mie de la părinţi, şi pentru aceste vii
am dat scrisoare la mîna frăţi<ne>' mieu Sandului, ca să le stăpînesc eu pără oi trăi, iar
la moartea mea să le facă danie ori unui nepot ori unii nepoate, pentru că eu fiind parte
călugărească şi fiind nepotul mieu Costantin sin Adam la mine, m-am slujit 6 ani şi cu
altă n-am avut să-i plătesc simbriia lui, ce iată că i-am dat a treia parte din toate moşiile
ce să va alege partea mea, osăbit de aceste trei pogoane de vie ce să numesc mai sus,
care agiungînd eu la vreme de mare slăbăciune, le-am vîndut dumisale lui Enache
Diamandi, pogonul cîte 85 de lei; ce iată că-i dau voie nepotului mieu Costantin sin
Adam să dea banii aceştiia să le răscumpere precum, numeşte scrisoarea aceasta mai sus,
ca să nu le vîndu ce să le fac danie, ori unui nepot, ori unii nepoate, ce iată că i-am dat
această scrisoare la mîna nepotului mieu Costantin, de la mîna mea, ca să le poată
răscumpăra aceste vii; fiindcă m-au slujit 6 ani, i-am dat a treia parte din moşii şi pe
aceste vii ca să dea banii şi să le răscumpere, să rămîie supt stăpînire lui; şi din Cercani
partea de moşii iar nepotului dau cu toată voia mea ce s-a al6ge partea mea.
Şi la această scrisoare s-au tîmplat preuţi şi oameni de cinste, carii mai gios s-au şi
iscălit. Şi eu, pentru mai mare încredinţare, m-am şi iascălit.

743
 Nathanail Alivra.
Şi eu, preutul Neculai ot Ovedenie, martur; şi eu, preutul Ştefan ot Ov. denie
martur.
Eu, Sandul Timuş, am scris cu zisa părintelui Nathanail.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad, Rom., Documente istorice, XXXIX/250. Copie de la sfirşituf
sec. XVIII. '
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX/5, p, 111 (153) (copie după acelaşi suret, în Condica Mitropolit!!
Moldovei, scrisă de Theodor Gaşpar diac de divan la 1816 septembrie 20). ,,
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI-XLIII (1920 - 1932), p. 115, col. I (re?..).
1
Omis.

844 1768 iunie 2®

Grigorie Ioan Calimah voievod îi scrie lui Ghiorghi Sturza ispravnic de Cîrligătura s |
cerceteze încălcarea hotarului satului Hărleşti din acest ţinut de către răzeşii de moşie.

t Hw rpuropi'H ÎWAN KAAHMAX B(O8)BWA<»,

EţoWi'eio) M(H)A(O)CTG'K>),
R(O)CN(«0AAPT» 3T>MA(M) A\(O)AAABCKWH. Credincios boieriul domnii mdle.
dum(nealui) Ghiorghii Sturza biv vel stol(nic), isprav(nic) de ţinutul Cîrlig(ă)turii. îţ(i)
f a c e m ştir6 că domnii mele au dat jalobă Bălaş, săpirior izovitul leşăscu din Ieşi. zicînd
că ari o moşie la acel ţinut, anumi Hărleştii, dar alţi răzăş(i) ce-s cu moşie p e înpregiurul
acei moşie, Hărleştii, a numitului jăluitor, i-ar fi făcînd multă p a g u b ă p e moşie, călcîtid
locul cu vit(e)le lor şi ar fi poprit fîneaţul să-I cosasc(ă) aceiia fără ştire jăluitoiiului şi
i-âr fi tăiet şi pomii ce ar fi fost acolo, pe moşie, în tărie lor. Şi multă pagubă i sa
precinuieşti de cătră acei răzăş(i) înpregiuraş(i). Şi Cerşînd dreptat(e) la d o m n i e mea, iată
că-ţi scriem dum(itale) să tremiţi Ia acei oameni pe cari va arăta numitul jăluitor. Şi
adueîndu-i de faţă, să cercetez(i) această pricenă cu amăruntul. Şi fiind dup(ă) cum
jăluieşti, să-i giudeci şi pentru cîtă p a g u b ă i s-ar fi pricenuind de cătră acei răzăş(i): ce va
da dreptate lui c e i s-a căde. Iar d e v a fi pricena într-altu chip şi nu s-ar odehni vreo
part(e) cu giudecata şi alegire c e vii face dum(neata) acolo, cu zi d e sorocu şi cu
mărturie dum(itale) să v i e la Divan. Aceasta scriem.
1768 iun(ie) 26.
Arh. St. Iaşi, Documente, M L X X V I I I / 2 3 5 . Orig., hîrtie difolio (29 x 20,2 cm.), filigran, cerneală
neagră.

845 1768 iunie 27

Ilinca, fiica lui Cozma, şi fiul ei, Dimitrachi, vînd lui Apostol o casă, cu 90 de lei.

t A d i c ă eu, Iiinca fat(a) Cozmii, dinpreună cu ficiorul mieu Dimitrachi dat-am

adivărat şi încredinţat zapisul mieu la mîna dumi(sa)le giupînului Apostol p r e c u m să s(e)
ştie că d e nime silit, nici asuprit şi d e a m e bunăvoie, i-am vîndut o eas(ă) a m e ce mi-au
fost şi mie cumpărătur(ă) d e la loniţă ficiorul popii lui Vasile, cu tocmal(ă) drept 90 lei,
adică nouzăci d e Iei.
însă locul casii să hotărăşti din sus pîn(ă) în d r u m şi d e la vale pîh(ă) în gardul lui
Anghelachi şi dispre răsărit iarăş(i) pîn(ă) în d r u m şi dispre apus iarăş(i) pîn(ă) în gardul
lui Anghelachi. Şi dîndu-mi plat(ă) deplin(ă) întru mîna m e i-am vîhdut-o cu voie me

744
să-, fie dreapt(ă) ocină şi moşii dumi(sa)le şi cuconilor dumi(sa)le, nestrămutat. Şi la
făt (Uul zapisului acestuie de cumpărături ă) i-am dat şi patru zapisi vechi de stăpîniri.
Şi la făcutul zapisului s-au întîmplat şi alţi oameni buni, mah(alagii), cari mai gios
s-uU iscălit. Şi, pentru credinţă, ca s(ă) <se>' creaz(ă), ne-am iscălit.
Leat 1768 iuni 27.
Eu 2 , Ilinca fata Cozmii, am vîndut cu voie me şi am pus degetul.
Eu 2 , Dimitrachi ficiorul Ilincăi, am vîndut cu voie me şi am pus degetul.
Şi eu, Ion siiman gosp(o)d, mahalagiu, m-am tîmplat şi sînt mart(or).
Şi eu, Năstăs(e) Her, mart(or).
Şi eu, Ioana uşeroai, mah(alagiţă), mart(oră).
Şi eu, Antohi mesărciul, m-am tîmplat şi sint mart(or).
t Şi eu, Anghelachi Vas(i)le am scris zapisul cu zisa Ilincăi şi cu a ficiorului ci
Dimitrachi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXIII/200. Orig., hîrtie difolio
(31,3 x 22,9 cm.) filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XVII (1911 ianuarie - martie), p. 32, col. II (rez.).
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.

846 1768 iulie 3

Boierii de divan judecă pricina dintre mănăstirea Dancul şi călugăriţa Căsiiana cu fiul ei
Neculai pentru cinci pogoane şi o firtă de vie de la Buciumi dînd cîştig de cauză celei dintîi.
Preînnălţat(e) doamne.
Din luminată poroncă mării tale am luat sama între sfinţiia sa Irimiia egumenul
mănăstirii Dancului şi între Căsîiana călugăriţă din Ieşi şi fiiul său, Neculaiu. Şi după
cercetare ce am făcut, pricina lor într-acestaş(i) chip s-au dovedit: Casîiana călugăriţă,
avînd 5 pogoane de vii şi o firtă, ce sîntu la Buciumi, pe moşiia mănăstirii Dracului, ce
le-au avut şi ei cumpărătură de la o Acsinie Căzăneas(a) şi de la un Ştefan ungurul,
dreptu 167 lei, cu zapis. Şi cînd au cumpărat viile n-au întrebat pe stăpînul moşii. Dar, în
zilili mării sale Scărlat Ghica vodă, s-au sculat răpousatul părinteli Sinadon, ăpitropul
mănă<s> 1 tirii Dancului, şi vrînd să o tragă pe Căsîiana la Divan să-i de banii şi să ia viile
supt stăpîniri mănăstirii şi văzîndu şi e că au cumpărat făr(ă) de ştiri stăpînului moşii şi-i
streină şi nu o îngăduieşti să s(e) stăpînească viile, au mersu singură la mănăstire
Dancului, la sfinţie sa Sinadon, şi i-au dat zapisili cele vechi şi i-au făcut şi de la dînsa
zapis nou, ce este din velet 7265, în cari zapis sînt iscăliţi 6 boieri mari ai Divanului 1 ce
au fost la aceea vremi. Şi luîndu-ş(i) banii, au rămas viile la stăpînirea mănăstirii, după
cum pre largul arat(ă) zapisul ei de vînzare. Şi după vînzari, trecînd 7 ani la mijloc, cere
Căsîiana să de banii înnapoi părintelui Sinadon şi să ia viile la stăpînire ei, jălui<n>'du
atunce mării sale Gligorii Alecsandru Ghica vod(ă) că cu sila au făcu t-o de au luat banii
şi ea zapis de vînzari pe vii n-ar fi făcut. Şi după jaloba ei, fiind rînduită la preosfinţie sa
părintele mitropolitul şi la dum(nealor) veliţii boieri şi tăgăduindu ea că n-ar fi dat zapis
de vînzari şi măcar că zapisul ei este încredinţat cu iscălituri a boieri mari dar şi
răpousatul Sinadon cu giurămîntu înfricăşat înnai<n>'te lui Dumnezeu cu suflet
nevătămat atunce la giudecat(ă) au răspu<n>'s că Căsiiana au mersu în chilie sfinţii sale
de i-au dat zapisile vechi şi cu zisa ei s-au făcut şi zapis şi i-au dat banii.

745
 Şi după pravilă şi dreptate, nefiind ea nici rudenii cu cei ce ş-au vîndut viile şi înca
cîndu au cumpărat viile n-au întrebat pe stăpînul moşii, s-au dat rămas din giudecat(ă) si
viile s-au dat la stăpînire mănăstirii, după cum pe largul arat(ă) toate dovezile în
anafuraoa ce este întărit(a) cu pecete mării sale Gligorii Ghica vod(ă), ce este din velei
1764, cu cari giudecat(ă) neţiindu-s(e) Căsîiana odihnită, au ieşit şi la Divan înnai<n>'te
mării sale Gligorii Alecsandru Ghica vod(ă). Şi cercetîndu-s(e) pricina aceasta şi cu
Divanul mării sale, s-au cunoscut că Căsîiana unblîndu făr(ă) dreptat(e), trăgînd viile la
stăpîniri ei, s-au dat iarăş(i) rămas(ă) din toat(ă) giudecata Divanului, dupe cum pe largul
arat(ă) toate dovezile în carte g(o)spod de giudecat(ă) de la Divan, ce esti întărită cui;
iscălitura şi pecete g(o)spod.
Şi de atunce de cînd au avut giudecată la Divan sîntu 4 ani. Şi părintele Sinadonl
au trăit pînă în Postul Mari ce au trecut. Şi Căsîiana, fiind tot de faţă şi ştiindu-s(e) câ
dup(ă) dreptat(e) s-au dat rămas din giudecata Divanului, n-au mai dzis nimic, nice
giudecat(ă) pentru această pricină n-au mai cerşut, dar acum după moarte părintelui
Sinadon iarăş(i) să scolă cu pricină şi să jăluieşti că cu sila au făcut de au luat banii şi ea
zapis de vînzare viilor n-ar fi dat; cari răspunsuri a ei sînt dovediţi prin giurămîmurile
părintelui Sinadon ce au mărturisit adevărul la giudecăţile ce au avut dintăiu. Ce noi,
preînălţat(e) doamne, după cercetare ce am făcut, alta, am socotit că esti cu dreptate
mănăstire Dancul să aibă a stăpîni viile cu pace după zapis de cumpărătură ce are de la
Căsîiana, căci jaloba Căsîienii s-au dovedit că esti ră şi împotriva dreptăţii. Şi mai multă
supărări cu nedreptati să nu-i facă egumenului nici Căsîiana, nici fiiul său, Neculaiu, ce
să fii în pace despre dînşii. Şi după cum socotim a fi cu dreptat(e), înştiinţăm pe mărie*
ta. Iar ce deşevîrşit(ă) hotărîri rămîne Ia preînnaltă înţelepciune mării tale.
1768 'iuli(e) 3.
Al mării tale cătră Dumnezău fierbinţi rugător, Gavriil mitropolit Moldaviii <m.p >.
Preplecaţ(i) slugile mării tale: L(upul) Balş vel log(o)f(ă)t <m.p>; Ioan Sturza vel
vor(nic) <m.p.>; Ianache Costandache vel vor(nic) <m.p>; Toader Cant(acuzino) vel
spat(ar) <m.p.>; Ştefan Ros(e)t vel ban <m.p>.
Snst. de Ist. ,,A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig.
EDIŢII : Florin Marineseu, Xiropotamu, I, p. 304, nr. 414 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (32.4
x 22,3 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 758).
1
Omis în orig.

847 1768 iulie 5

Lupul Balş mare logofăt le scrie vornicilor de poartă Mihalachi Stîrce şi Neculai Mămăligă
să-i ducă pe trei armeni la Biserica Armenească din Iaşi să jure de faţă cu egumenul mănăstirii
Dancul asupra întinderii cimitirului armenesc.

Dumneavoastră, Mihalachi Stîrce şi Neculaiu Mămăligă vornici de poart(ă), din

poronca mării sale lui vodă vă orînduim să mergiţ(i) să rădicaţi pe Toader Toros şi pe
Neculaiu mindirigiu şi pe Ladin, armeni, şi să-i duceţi în biserica lor din capul Cizmării
şi să-i băgaţ(i) în biserica lor, fiindu faţi şi egum(enul) di Dancul, şi înnuntru, în biserică,
undi li esti obicinuită ruga lor, şi, după obiceiul legii lor, să-i puneţi să giuri; întăi, cu
aceşti ponturi să grăiască moldoveneşti giurămîntul înfricoşat: una, că scrisori nu au pe
ţinterim(ul) bisericii lor; al doile, să arăţi pînă undi esti locul drept ţinterimu bisericii lor
şi di esti cît l-au îngrădit; al triile, că n-au auzit di moşii şi părinţii lor cum c-au întrat cu
vro înpresurare în locul măn(ă)stirii Dancului. Şi giurîndu într-acesta chip după ponturile

746
ce sînt în ana<f>'ora, cum au hotărît mărie sa vodă, să ne aduceţi mărturii; sau di n-or
vre să giuri, să ne înştiinţaţi, ca să arătăm mării sale vodă aceast(a).
1768 iuli(e) 5 d(i)ni!
De bini voitor,
Balş vel log(o)f(ă)t <m.p.>.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 305, nr. 324 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31,1
x 10.9 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 324).

' Omis în orig.

848 1768 iulie 8

Vasile Costache <mare> ban şi Balş mare stolnic judecă pricina dintre Ioana, femeie săracă
din Iaşi, şi Măranda călugăriţa pentru nişte bani.
1768 iulie 8.
Cartea lui V(asile) Costachi banul şi Balş vel stolnic dată în pricina de giudecată a
Ioanei femeia săracă din Iaşi cu Măranda călugăriţa pentru nişte bani.
După Creşterea colecţiunilor, 1907 (ianuarie-aprilie), p. 203, col. II. Rez. după doc. fără cotă de la
Bibi. Acad. Rom., Documente istorice.

849 1768 iulie 8

Mărturia a trei vornici de poartă privitoare la jurămîntul fruntaşilor armeni din Iaşi asupra
întinderii cimitirului Bisericii Armeneşti.

Din luminată poronca preaînălţat domnului nostru, mărie sa Grigorie Ioan

Calimah v(oie)'vod, m-au rînduit dum(nealui) Lupul Balş vel logofăt cu ţidula
dum(nealui), după hotărîrea anaforalii mării sale lui vodă, ca să luăm pe Toader Toros
staroste şi pe Neculaiu mindirigiu şi pe Ladi<n>, armeni, se-i ducem în biserica lor din
capul Cizmării, şi să-i băgăm în biserică, să giuri la locul ce-i rînduit de rUga lor, şi să
giuri pe aceste ponturi cu cuvinte moldoveneşti: întăiu, că pe locul bisericii lor n-au
scrisori; al doile, că cît esti locul îngrădit al bisericii esti drept locul ţintirimului bisericii
lor; ai triile, că nici din moş, nici din părinţii lor n-au auzit, nici ştiu c-au înpresurat, cu
ţintirimul bisericii lor, loc de a mănăstirii Dancului.
Şi ducîndu-i în biserica lor, fiind faţă şi egumen(ul) Irimii ot Dancul cu preuţii săi
ai mănăstirii Dancului, deci aceşti numiţi fruntaşi din armeni, acei bătrîni, cu un
înfricoşat giurămînt pe obiceiu lor au giurat pe aceşti ponturi de mâi sus arătati şi,
precum au giurat, am făcut şi noi aceasta mărturii la mîna lor întru cari ni-am iscălit. Şi,
pentru credinţa, am puk şi pecete Porţii g(o)spod.
1768 iuli 8 2 .
Alexandru Haciul vornic de poartă; Vasilachi Stărce vornic de poartă; Neculaiu
vornic de poartă 3 .
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 122-123, nr. C. Text după orig.,
cu menţionarea „l(ocului) p(eceţii) Porţii gospod din 1767 cu iniţialele ll.M.a.npu 1767".
1
Parantezele lui Ghibănescu.
2
Urmează menţiunea peceţii Porţii domneşti.
3
Urmează altă menţiune: „note armeneşti".

747
85© ' 1768 iulii-17,
Catrina Năculeasa şi fiul ei, Gheorghe Nacul, -vînd, prin mezat, lui Ilie Herescul de l j
vistierie casele cu pivniţă de piatră şi cu loc de pe Uliţa Strîmbă, cu 1505 lei.

Adecă eu, Catrina Năculias, soţul răposatului Ion Nacul ot visterie, dinpreună şi cu
fiul meu, Gheorghe Nacul, facem ştirea cu acestu adevărat zapis al nostru că, rămîind după
moartea soţului meu multe datorii, numai la un loc 1552 lei, şi apucîndu-mă datornicul şi
neavînd cu ce plăti, fiindu că la această somă de bani au fostu pusă zălog moşia Lunganii,,
sat întreg cu iazu, şi cu casăle din Eş, ale soţului meu lucruri, şi trecînd doi ani şi 5 luni de:
la luare banilor şi pînă acmu, şi ne mai plătind banii capetele cu dobîndă lor şi apucîndu-ne
datornicul de bani, după dreptate, neavînd alta ce să facem sau a mai lungi, am socotit dec|
să s(e) mai adaogă dobîndă banilor şi noi supărîndu-ne de datornici necontenit, scos-am îl
vînzare casăle din Eş, ce sînt lîngă Dancul, la Uliţa Strîmbă, cu pivniţa de piatră şi cu locul
lor, întrebînd şi pe toate rudeniile şi pe alţi ca să le cumpere, şi au dat unii din cei străini
pînă la 1.400 lei; trecînd la mijloc 9 luni după moartea soţului meu, la care văzînd noi că nu
ni să plătescu casăle cu aceşti bani, am socotit să s(e) strige la mezat, ca doar s-ar afla
cineva să de mai mult, să ne mai folosîm la datorii.
Şi dînd răvaş la măriia sa vod(ă) au eşit ţidulă g(o)sp(o)d ca să strige casăle Ia
mezat; şi la acest mezat ce s-au strigat de telal, în 30 zili, s-au aflat de au dat mai mult
decît toţi d(u)mnialui Ilii Herescul ot visterie, adică 1505 lei, şi ne mai suindu-s(e) de
cătră nime mezatul şi văzînd şi noi că ni-am mai folosît la datorie cu 105 lei mai mult
decît întăiu au rămas să fie casăle a dum(i)sale; deci făcînd d(u)mnialui plata deplin în
mîinile mele şi a fiiului: meu Gheorghie 1505 lei, i-am dat şi noi acestu încredinţat zapis
la mîna dumisali numitului mai sus şi a giupînesii şi a fiilor dumisali ca să Ie stăpîniască
aceste casă, cu locul lor în veci în pace, ca o driaptă moşie a d(u)m(i)sale, adecă casăle
cu pivniţa de piatră şi cu tot locul ce să cuprinde în scrisori şi este îngrădit, şi cu alte
heiuri, toate ce sînt în casă şi prin pregiur neclătite, deci pentru locul casălor i-am dat şi
scrisorile vechi şi noî ce am avut cum şi ţidula g(o)spod de strigare casălor la mezat.
Şi la făcutul acestui zapis, s-au tîmplat mulţi boeri neguţitori, rudenii şi megieşi
cari mai gios s-au iscălit; şi pentru credinţa am pus pecete şi iscălitura me, iscălind şi
fiiul meu Gheorghie.
însă acestu loc s-au vîndut cît iaste îngrădit şi cu casăle i altele ce sîntu făcute de
soţ(ul) meu Ion Nac(u).
1768 iuli 17.
Eu, Catrina Năculeas, vînzătoare <pecete 2 păsărele pe oali cu flori K. A. T. H.>'.
L. Balş vel logofăt, martur; l e p e p t a q fiyoTJpevoţ d ţ vxav%u, pocptip® 2 ; Iorga biv vel
medelnicer; Vasile Carp vel vameş, martur; Iordachi vtori logofăt, martur; Gheorghi
Carp ot vist(ierie), martur; Kcovcrtriq ocjip., jiapxTţpaţ; navau»TT|<;... 3 |xaptup6<;;
recopyiox;, p a p n p o j ; MrţxâA.r|<; recopy'ttf, p a p t t p â ţ ; Kcovarc. IlavcpiÂoţ,
pocprnpdS4; Balş vel stolnic;.. . 3 martur.
După Ghibănescu, Documente, în „loan Neculce", fasc. 9h (1931), p. 133, nr. LXXXVII. Text după orig.
1
Menţiunea lui Ghibănescu.
2
Ieremias, egumenul Dancului, mărturisesc.
3
Aşa în text.
4
Constis..., martor; Panaiotis..., martor; Gheorghios, mărturisesc; Mahalis Gheorghiu, martor
Constantin Panfilos, mărturisesc.

748
851 1768 august 20
Fraţii armeni Carabet şi Ştefan vînd bisericii armeneşti Precista din Iaşi două locuri de casă
de pe Podul Vechi, cu 700 de lei.
f Adică eu, Carabet ficiorul lui hagi Lohan, dimpreună cu frati-meu, Ştefan,
armeni din Iaşi, dat-am adivărat şi încredinţat zapisul nostru la mîna epitropilor sfintei
bisărici Precistii, arminească, de aice din Iaşi, precum să s(e) ştie că tatăl nostru fiind
pitrop cîţ(i)va ani la numita bisărică şi tîmplîndu-si de-au murit de 12 ani şi rămîind
dator la bisărică cu 400 lei, bani gata, şi acmu epitropii bisăricii apucîndu-mă să le dau
banii cu dobînda lor şi neavînd nici o puteri să le dau banii şi fiindcă de la tatăl nostru,
hagi Lohan, ne-au rămas doî locuri de casi ce i-au fost cumpărătură tatălui nostru, un loc
de casi de la Cîrste armanu, ficior Petrii, iar lor le-au fost de baştină, iar un loc i-au fost
cumpărătură tătîne-meu de la Asapu Harepul şi de la Cazar, armeni, iar lor le-au fost
cumpărătură de la Cărăcaş armanu şi de la frati-său, hagi Hazbeiu, cari locuri de casi sint
alăture, pe Podul Vechiu, aice, în Iaşi, după cum le adevereazi anumi hotarnica
vornicilor de poartă din let 7270 <1762> av(gust) 15.
Ce noi, de bunăvoia noastră, de nimeni siliţi, nici asupriţi, am vîndut aceşti 2
locuri de casă ce s-au arătat mai sus bisăricii Precistii drept 700 lei, adică şepti suti lei,
însă ne-au iertat aceli patru suti lei cu dobînda lor, datorie tatălui nostru, şi ne-au mai dat
ir i uti lei, acmu, bani gata şi s-au împlinit 700 lei. Şi făcîndu-ne plata deplin în mîinile
noastre, am dat şi noi hotarnicile locurilor cu zapisile vechi şi cu toati scrisorile în
mnmle epitropilor bisăricii.
Deci, să-i fie sfintei bisărici dreaptă ocină şi cumpărătură în veci şi să le
stăpînească cu paci şi nimene din neamul nostru să n-aibă voi a le răscumpăra de la
bisărică, fiindcă noi le-am dat şi pentru datorie şi încă ne-au mai dat şi bani.
Şi la această vînzare a noastră s-au întîmplat aceşti ce s-au iscălit mai gios. Ce şi
hoi, pentru mai adivărată credinţa, ne-am iscălit armineşti cu mîinile noastre.
Let 7276 <1768> avgust 20 1 .
S-au scris de Toader Răcar diiac za divan, cu zisa ficiorilor lui.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 6. Zapisul lui
hagi Lohan, Carabet şi Ştefan, cu cari trece în de veci vînzari cătră biserica Precista
locul cumpărat de cătră părintele lui di la Cîrstea ficiorul Petrii armanul.
Muzeul de Istorie a Moldovei - Iaşi, înv, nr, 10209. Orig., hîrtie difolio (31,5 x 45 cm.), filigran,
cerneală neagră.

1
Urmează şase semnături armeneşti.

852 1768 octombrie 1

Ioniţă Gane negustor ia de la Neculai Cogălniceanu pitar un loc pentru dugheană în Tîrgul
de Jos, cu bezmen de 30 de lei pe an.

Adică eu, Ioniţi Gane cupeţi, făcut-am zapisul mieu la mîna dum(i)s(ale)
pit(a)r(u)lui Neculai Cogălniceanu, precum să s(e) ştie că am luat un loc cu bezmăn de la
dum(nealui), cari loc esti aice în Tîrg(ul) de Gios, între locul mănăstirii Sfîntului Ioan şi
între locul dum(i)s(ale) pah(a)r(nicu)lui lui Costandin Rîşcanu, ca să-mi fac dugheană de
piatră pe loc. Şi tocmala îmi este cîte triizăci lei pe an şi la tot anul, la început, să aibu a-i
da toţi banii deplin, aceşti triizăci lei, pe tot anul, şi dum(n)i(alui) să n-aib(ă) volnă® a mă

749
adăogi cu bezmăn oricît a fi dugheana pe locul dum(i)s(ale), nici eu să n-am , r ,-
scade din tocmala ci am cu dum(nealui). Şi, pentru credinţa, mai gios am iscălit.
' 1768 oct(om)v(rie) 1.
' Iscălit: loniţi Gafte cupeţi.
Toader Isăcescu; Petre Cheşcu.. -
întocmai cu orighinal(ul), ci esti la mini, pe care o încredinţăz cu a me iscălitura.
Colejschi răghistrator, Costachi Ciornei. 1844 iuni 23, Ieşi.
Arh. St. Iaşi, Documente, DIV/4. Copie.
EDIŢII: Ghibănescu, Surete, X, p. 125 - 126, nr. LXXI (aceeaşi copie din Acta bis. Tulpalari, după
idem, Ms. Surete, XVIII, f. 533); M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 17ţ) nr
LXXVI (aceeaşi copie).
1
Aşa în text.

853 1769 februarie 1

Costandin fiul lui Cotîrlă, Costandin fiul lui Toader Cotîrlă şi Maria, fiica Iui Costandin
Cotîrlă, vînd lui Costea Papafil negustor din Iaşi 11 stînjeni din Dănuţeni, ţinutul Iaşi.
f Adică eu, Costandin feciorul lui Cotîrlă, şi eu, Costandin sîn Toader Cotîrlă. şi
eu, Maria fata lui Costandin Cotîrlă, făcut-am adevărat şi încredinţat zapisul nostru Ia
mîna dumisale giupînului Costea Papafil neguţitor din Ieşi precum să se ştie că noi. de
nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut dumisale a noastră dreaptă
ocină şi moşie ce avem la sat la Dănuţăni, în ţinutu Ieşi, 11 stînjini, adică unspră/ăci,
care această parte de moşie ne esti de la părinţii noştri. Şi fiindcă dumisale esti răzăs
într-această moşie cu celalte părţi ce mai are cumpărătură, am vîndut şi noi aceşti 11
stînjini cîte... 1 păr ale. Şi cîndu am vîndut ne-am întrebat pe toate rudile şi fraţii noştri şi
nime n-au vrut să cumpere, ce dumnealui făcîndu-ne plată deplin am făcut şi noi acestu
adevărat zapis al nostru la mîna dumisale; deci de acum să aibă dumisale. şi giupîneaşa
dumisale, şi cuconii, şi nepoţii şi strănepoţii dumisale a o stăpîni cu bună pace neclătit şi
nestrămutat, în veci. Şi nime din neamul nostru să nu aibă a supăra pe dumnealui, ce de
va ave ceva cu noi să-şi întrebe, ce dumnealui să aibă pace.
Şi cînd am vîndut, la facere zapisului, s-au tîmplat şi alţi oameni de cinste, care
mai gios s-au iscălit. Şi noi, pentru mai mare dredinţa, am pus numele şi degitile, ca si
fie de credinţă.
Let 1769 fevr(uarie) 1.
Eu 2 , Costandin sîn Cotîrlă, cu voie mea am vîndut; eu 2 ; Costandin sîn Toadet
Cotîrlă, cu voie me am vîndut; eu2, Mărie fata lui Costandin Cotîrlă, cu voie me am vîndut.
Eu, popa Zadiian (?), martor < m . p > .
Eu, Ioan Chira (?) za divan, am scris aceste zapis cu zisa vînzătorilor în divan
g(os)p(o)d şi sînt martor <m.p.>.
Iordachi condicar, martor <m.p.>; Mihai, martor <m.p.>; Ilie (?) ispravnic za
aprozi, martur <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 21
Cumpărătură den Dănuţeni, 11 stînjeni. 1769 fevr(uarie) 1.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXX/31. Orig., hîrtie difolio (33 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră,
trei amprente digitale.
1
Loc liber în orig.
2
Amprentă digitală.

750
854 1769 februarie 2
Alegerea de către soborul arhiereilor Moldovei a episcopului de Roman, în biserica
Stratenia a Mitropoliei din Iaşi.

t Preasf(î)nta episcopie a Romanului rămîind fără de arhiereu, de vreme că

arhiereul ce-au fost întru dînsa chir Ioanichie s-au săvîrşit întru D(o)mnul, noi, carii ne
aflăm aicea denpreună fraţi arhierei prin voia, îndemnarea şi slobozeniia a
blagocestivului, iubitoriului de H(risto)s domnului nostru şi stăpînitor a toată Moldaviia,
Ioan Grigorie Ioan Calimah v(oie)voda, adunîndu-ne în biserica preasfintei Mitropolii,
unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramu Strateniia Domnului nostru I(su)s H(risto)s, şi
hotărîri canoniceşti puind înainte, spre aflarea şi alegerea cinstitului şi vrednicului obraz
ce iaste să priimească duhovniceasca ocîrmuire a eparhiei şi a episcopiei aceştiia, întăi
dar am pus pe preacuviosul întru ieromonaş(i) chir Leon prot(o)singhelul sfintei
Mitropolii şi al doilea pre ieromonahul Antonie egumenul de Moldoviţă şi al treilea pre
ieromonahul Veniamin proegum(enul) de Socola.
Şi s-au scris numele lor întru această sfîntă condică a preasfintei Mitropolii a
Moldaviei.
Anul de la H(risto)s 1769 fev(ruarie) 2 d(i)ni.
E-opiîtCJKyo)...1 <m.p.>; Xocpvrowtoteftx; Eoxppowoq <m.p.>; Inochentie
episcopu Huşului <m.p.>.
Arhiva Mitropoliei Moldovei - Iaşi. Orig., în manuscrisul <Condica de hirotonii a Mitropoliei
Moldovei>, f. 21 r.

EDIŢII: Iorga, Condica de hirotonii, p. 13, nr. VII (orig.).

1
Nume greu de descifrat.

855 1769 (7277) februarie 23

Nastasia Mătrăşoaia vinde lui Ion teslar o casă, cu 25 de lei.
f Adică eu, Nastasîie Mătrăşoi, făcut-am adevărat zapesul meu la mîna dumisale lui
Ion teslar precum să se ştie că i-am vănadutu o casă dum(i)sale, de nime silit, nici asuprit,
ci de a me bunăvoie, şi casa cu locul cu tot cît i-aş arăta locul, iar de la vale păr-în gardul
lui Sîrghie. Şi eu i-am vîndutu dumisale cu voie me ca să-i[i] fie dumisale ocină şi moşie în
veci, dumisale. şi ficiorilor dumisale, şi nipoţălor şi strănepoţilor neclătită.
Iarăş(i) mai ridicîndu-să cineva din rudeniile meii au fata me au din nepoţ(i),
strănepoţ(i), cu vrun fel de răutate asupra lui Ion teslar ca să întoarcă casa, să nu li să ţie
în sam(ă) şi să fie de certar(e) or(i) la ce giudecată ar mergi că eu am vîndut-o cu voie
me în 25 lei, adică do(uă)zăci cinci lei.
Iar noi şi pentru credinţa me-m dat acestu adevărat zapis la mîna dumisale ca s(ă)
creaz(ă).
Şi la făcutul zapisul s-au tîmplat mulţi o(a)men(i) bun(i), care s-au şi iscălit cu
zîsa me.
v La let 7277 <1769> fev(ruarie) 23.
Eu 1 , Nastasîie Mătrăşoie, am vîndutu şi me-m pus degitul.
Eu, Oniţi Frumşel, am scris zapis(ul) cu zîsa Nastasîie.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDVI/56. Orig., hîrtie difolio (31 x 21 cm.), filigran, rupt, lipit, cerneală
neagră, o amprentă digitală.

751
856 ' 1 7 6 9 februarie 25

Nicola dăruieşte mănăstirii Dancul nişte case din.mahalaua Cizmăriei.

t Dat-am scrisoare me la cinstită mîn(a) părintelui egum(enului) ot Dancul, precu

să să ştie că avînd sfîntă măn(ă)st(i)re Dancul un loc de dughene în Cizmărie şi
tîmplîndu-să de mi-au giuruit bani fetele Lehoaiei şi neputînd eu nici înt-un chip ca să
scot bani de la dîns61e, am dăruit casele ce le-au făcut măn(ă)st(irii) lui Steat(i)
Arhangheli. Şi eu, de acum înnainte, să n-aibu să fac nici cu fetele Lehoaei, nici cu
măn(ă)st(irea), ci să fie danie dreaptă. Şi de s-ar întîmpla ca să ieşim la vreo giu Iccata,
să nu mi să ţie sam(ă).
Şi, pentru credinţă, am pus degetul.
1769 fev(ruarie) 25.
Eu 1 , Nicola priimăsc.
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, o amprentă digitală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 308, nr. 420 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio (20.3 x
1.4,6 cm.) din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 336).
1
Amprentă digitală.

857 1769 (7277) martie 23

i
Mărturie hotarnică a doi vornici de poartă privitoare la un loc din preajma bisericii Mintui
Nicolae.
S-au mai văzut la mîna Ruxandei Corboaiei şi altă mărturie hotarnică, din m i
<1769> mart(ie) 23, de la Antohi Luţa şi Neculai Luţa vornici de poartă pe alt loc ci esti
alăture pe din gios de locul acesta, care au mai fost a unui preotu Ioan de la numita
bisărică a Sfîntului Necolai, cumpărat de la o Catrină Buchiloaie arătîndu-i măsurile de
giur împregiur.
Arh. St. Iaşi, Documente, DVII/26 şi 29. Rez. identic într-o mărturie hotarnică (orig.) din 1807 iunie
25 şi, respectiv, într-un doc. (orig.) din 1807 august 8.
EDIŢII: N. A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 140, nr. XXIX/7 (rez. di»
1807 august 8) şi p. 144, nr. XXX (rez. din 1807 iunie 25).

858 1 7 6 9 aprilie

Vasile braşovean se obligă să plătească mănăstirii Sfîntă Vineri cîte 20 de lei pe an bezmen
pentru două dugheni de pe locul acesteia.

t înştiinţăz cu aceast(ă) scrisori eu, carile mai gios mă v-am iscălit 1 , precum să să
ştie că am cumpăratu doaă dugheni de la sfinţiia sa, părintele Melintii, egumănUl Sfinţii
Vineri, care dugheni au fostu a lui Lohanu armanu, însă pe locu mănăstirescu; la care,
săvărşîndu-să Lohanu, au rămas necochir ftcioru lui, anumea Carabet.
Deci acestu Carabetu sîn Lohanu, scoţîndu-le de vînzari le-au cumpăratu părintele
Melentii, egumenul Sfinţii Vineri de la Carabetu, însă numai cheresteoaă, fiind locul
mănăstirescu. La care, fiind dUghenele vechi şi vremile tulburat(e) şi nedîndu-i mîna ca
s(ă) le prefacă şi scoţindu-le de vînzari m-am aşăzat cu părintele Melentii, egumenul, şia

752
 je_am cumpărat făcînd tocmală drept 120 lei, adecă una sută doaăzeci Iei, numai
cheresteaă, iar cîtu pentru locu m-am aşăzatu cu părintele egumenul ca să-i dau pe totu
anul cîte 20 lei bezmănu, însă zăci la Sfeti Gheorghi şi zăci lei la Sfeti Dimitri.
Şi după această tocmală şi aşăzare ce am făcut să fiiu volnicu în toată vremea ca
s(ă) facu or(i) aş vrea pre acest locu, au crîşmă, au dugheni, ce aş pofti ca un sîngur
necochir, să fiu vrednicu a stăpîni în veci eu şi copiii mei şi totu neamu mieu după
aceast(ă) aşăzare ce am făcut.
Deci avîndu-le eu de vînzare au neamul meu să nu diu volnicu a le vinde pără nu
ya întreba pre egumenul au epetropii mănăstirii a Sfint(ei) Vineri; car(e) acestu loc
iast(c) în Tîrgul de gios, pe Uliţa Rusasca, de o part(e) să hotărăşti cu dughenile lui
tltadronăche bărbieriu, de alt(ă) parte cu locul mănăstirii Bîmovii şi locul lui den Uliţa ce
fvlari den talpa şi îndărăpt, adecă locul la vale păr(ă) în fund sînt 19 p(o)l stînjini
domneşti; car(e) am şi iscălit.
1769 ap(rilie).
Vas(i)l(e) braş(o)van < m . p > .

<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 9 <şi rez.
grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad; Rom., Documente istorice, XIII/124. Orig., hîrtie difolio (30,7 x
21,2 cm.), cerneală neagră.
1
Aşa în orig.

859 1769 aprilie 6

Pavăl butnar vinde preotului Manolachi o casă de lîngă Gunoi.

1769 ap(ilie) 1 6.
Zapis de la Pavăl botnariu prin care vinde de veci o casă supt Gunoiu (din dosul
dughenilor ce au fost a<le> lui Hurmuzachi armaş) 1 preotului Manolachi.
După Mihail, Contribuţii documentare, p. 429, nr. 10. Rez. din 1818 în Condica Bisericii Banu, f. 41.
lbidem, p. 434, nr. 9 (rez. din 1891).
1
Parantezele editorului.

860:. 1769 aprilie 22

Grigorie loan Calimah voievod scuteşte de toate dările şi angăriile un trunchi de tăiat carne
din Iaşi al Mitropoliei Moldovei.

Hw rpHrepi'H IWAN KMHM<»X R(<>E)EOAÂ, E(O)ÎK0EI«) M(H)A(COCT(Y»),

r(o)cn(o)AAp(%); 3 T » « A ( H ) A \ O A A < I B C K W H . Facem ştire cu această carte domnii mele,

pentru un trunchi de tăiet carne ce va avea aicea în Iaş(i) cinstitul şi al nostru
duhovnicesc părinte, preosfinţiia sa chir Gavriil mitropolit. Iată ne-am milostivit domnie
me asupra acelui trunchi şi l-am iertat de camănă şi de alte toate dările şi angăriile,
oricît(e) ar fi pe alte trunchiuri, acest trunchiu cu nimică supărat să nu fie.
Şi poroncim domnie me, voao cămănar(i) şi altor carii sînteţ(i) rînduiţi ori cu alte
dări pe trunchiur(i), văzînd carte domnii mele, întru rtimică supărare să nu faceţi.

753
 Aceasta scriem.
1769 ap(rilie) 22.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXV1/35. Orig., hîrtie djlcfyl
(27,5 x 19 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, oval, aplicat în cerneală roşie, neclar. 1 |

861 1769 iunie 3

Dima geambaş, vechil al unui clisiarh de la mănăstirea Sfîntul Neculai, vinde o căsuţă a
acestuia din incinta acestei mănăstiri lui Calimah egumen, cu 25 de lei.
înştiinţăz cu această scrisoare a mea, precum să s(e) ştie: un Nechita pîn/.ariul
fiind mai înnainte clisiiarhu Sfeti Neculai, s-au dus la măn(ă)stirea Dragomirna de s-ari
călugărit; şi rămînîndu-i o căsuţă înlăuntru în mănăstiri, m-au făcut pe mine vechil cu
răvaşul lui, ca să vînzu căsuţa or(i)cui s-ar găsi s-o cumperi. Şi alţii neîncăpînd să
cumperi casa, fiind în mănăstiri, am făcut tocmală cu părintele Calinic egum(enul) ot
Sfeti Neculai drept 25 lei, adică doîzăci şi cinci lei, cari bani mi i-au dat sfinţie sa pe
casa aceasta den chiriile măn(ă)stirii, şi de acum înnainte să o aibă a o stăpîni sfînta
măn(a)stiri şi oricui ar vre s-o de cu chirie, volnic să fie egum(enu)l măn(ă)stirii.
Şi la această tocmală s-au întîmplat şi alţi boieri şi neguţitori, carii mai gios s-au
iscălit. Şi eu, pentru credinţa, am iscălit şi am pus şi pecetea mea.
L(ea)t 1769 iun(ie) 3. ' ' 4
Dima geambaş 1 <m.p.>.
Ştefan Drăganul, martur <m.p.>; eu, Ioan braşovan, m-am întîmplat <m.p.>.
Miron Săcară diiac de divan am scris cu zisa Dimii c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCLXXXIX/28. Orig., hîrtie
difolio (28,1 x 19,6 cm.),filigran,cerneală neagra, sigiliu inelar oval, aplicat în aceeaşi cerneală, neclar.
1
Sigiliu inelar.

862 1769 septembrie 15

Iordache, fiul preotului Maftei, vinde proegumenului Calinic o casă din ograda bisericii
Sfîntul Neculai Domnesc din Iaşi, cu 50 de lei.
f Adecă eu, Iordache sin popii lui Mafteiu ce au fost preot la biserica domnească
unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul Sfîntului ierarhului Nicolae, dat-am credincios
zapisul mieu la mîna sfinţii sale părintelui Calinic proegumănul precum să s(e) ştie că
rămîind după moartea tatîne-mieu o casă în ograda bisericii, făcută de dînsul, am
vîndut-o de a mea bunăvoie sfinţii sale părintelui proegumen(u)lui în 50 lei, adecă
cincizeci. Deci să aibă sfinţiia sa a stăpîni casa în pace şi nestrămutat de cătră mine şi de
cătră tot neamul mieu, fiindcă am vîndut-o cu ştirea tuturor.
Şi cînd s-au vîndut această casă s-au întîmplat şi alţi oameni, neguţători, marturi,
carii mai gios s-au iscălit.
Şi eu, pentru [mai] întărirea adevărului am iscălit acest zapis puind şi pecetea mea
ca să s(e) creaz(ă).
1769 săpt(emvrie) 15.
Iordache Dari(?) am vîndut 1 c m . p . x

754
 Condi 3 log(o)f(ă)t ispr(a)v(nic), mart(or) <m.p.>; f eu, preutul Grigori,
unc<hi>ul lui Iordachi, am iscălit < m . p > ; t ierei Grigori ot Sfeti Neculai şi r|£pei
rncopyt, fxapxripco <m.p.> 2 .
Şi am scris acest zapis cu zisa şi învăţătura lui Iordachi sin popii lui Mafteiu.
Şerban log(ofă)t, mărturie <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCLXXXIX/29. Orig., hîrtie
difolio (32 x 22 cm.), cerneală neagră, sigiliu inelar oval, aplicat în fum.
1
Sigiliu inelar.
2
Ierei Ghiorghi, mărturisesc <m.p.>.

863 1769 decembrie 1

Carabet armean vinde lui Vasile braşovean două locuri de casă din Armenime, pe Uliţa
Bărboiului, cu 700 de lei.

Adică eu, Carabet sîn Lohan arm anu cupeţ ot Podul Vechiu, dat-am adivărat şi
încredinţat zapisul mieu la mîna d(umi)sale giupînului Vasile braşovan precum să să ştie
că, de nime silit, nici asuprit, ci de a me bunăvoie, am vîndut d(umi)sali dreaptă ocină şi
moşie, adică un loc di casă ci este aice în tîrg în Ieşi, pe Uliţa Bărboiului, în Armenime,
ci să hotărăşti latul pe Uliţa Bărboiului 15 stînjăni din locul lui Ivan Mosor, ci să
hotărăşti, dispre răsărit păn(ă) în locul Petrii Cortar, ci esti din sus despre Podul
Cizmării, iar în lungul locului, la vali, în gios sînt treizăci şi trii de stînjăni şi giumătati
pe amîndouă părţile, iar fundul de la vali sînt în lat doisprăzăci stînjăni, cari să hotărăşti
despre Uliţa Cizmăriei din sus cu locul dughenilor lui Enăchiuţ vist(iernic), iar din gios
să hotărăşti cu locul lui loniţă căpitanul, ci esti stîlpit cu patru pietri hotar în patru
cornuri: două pietri din deal pe Uliţa Bărboiului, iar una din gios despre locul lui Ivan
Mosor, despre locul lui loniţă căpit(an), alta din sus despre locul lui Enăchiuţ vist(iernic)
despre Cizmărie, după cum arată hotarnica Petrii, hotărîre acestui loc.
Aşijdere, am mai vîndut dum(i)sali de mai sus numitul un loc de casă, ci să
hotărăşte tot cu acest loc, acesta este din Uliţa Bărboiului, undi este un pod de piatră,
găr-iarăş(i) în locul acest(a) despre Cizmărie, iar piste uliţa despre apus iasti biserica
Sfeti Grigori, cari acest loc este cumpărat de tatăl mieu de la Ovanes zaraf
Ţarigfădeanul, după cum arată zapisul de vînzari. Deci şi mie rămîindu-mi aceste moşii
de la părinţi le-am vîndut şi eu de mai sus numitul, făcînd tocmală, drept 700 lei, adică
şapti şuţi.. Şi luînd toţi banii deplin în mînule meii, am dat această scrisoari la mîna
d(umi)sale, ca de acum înainte să aibă a stăpîni cu paci, fiind dreaptă ocină şi moşii,
neclătit în veci, d(umi)sale cu giupîneaşa d(umi)sale, cuconi, nepoţi, strănepoţi, cîţi
Dumnezeu le va dărui. Iar.întîmplîndu-să ca să să scoali cineva cît d e eu puţină pricină;
din neamul meu, au din răzăşi, să aib eu ca să răspund; şi de s-ar întîmpla vreo cheltuială
au înplineală, să fie toată despre mini: care pentru mai adivărată credinţa am iscălit,
punînd şi mohur 1 mai gios, ca să fie de bună credinţă.
Let 1769 dec(hem)vr(ie) 1.
Eu, Carabet sîn hagi Ohan 2 am vîndut cu voia mea şi sînt priimit 3 .
Eu, Ştefan sin hagi Ohan 2 sînt priimit.
Eu, popa Sava sînt priimit.
Eu, Asfandur Turci sînt priimit:şi am pus degitul.
Eu, Bedros sîn Hacic, cumnat: cu Carabet.

755
 Eu, hagi Ovanes, martur.
Eu, Sava sîn Hacic, sînt priimiţ şi am pus degitul.
Eu Ovanes Mosor sînt priimit şi am pus degitul.
Iordache Frangule martur.
Grigori Balş med(elni)cer.
Cari au dat d(umi)sale şi şasă zapisă pe acest loc, însă patru zapisă scrise
moldoveneşti şi două armeneşti, împreună cu hotarnica, care pe acest loc sînt doaă casai
a locului şi o casă deosăbită iasti tot pe acest loc a unui ţîgan, cu bezmăn.
Eu, Carabet sîn hagi Ohan 2 , cu voia mea; Hrizodulu, martiros 4 ; Tănasă Iordache, ^
martur; Dimitrii Andreovici, martur; lordachi Hristodor, martur; Costandin Rangă,
martur; Ştefan Vărzar, martur; eu, Ion spoitor, martor; Toader Dorobăţ, martur; eu,
Andrii Racoviţă, martur.
Eu, Păvălachi, am scris cu zisa lui Carabet sîn Ohan 2 şi sînt martur.
Departamentul Pricinilor Străine.
Copie aceasta s-au cercetat în departament şi esti întocmai or(i)ghinalul(ui);
pentru aceea s-au încredinţat.
Ieşi, 4 fevr(uarie) 1818.
Andronachi Donici vor(ni)cu <m.p.>; Ioan .. ,5 spat(ar) < m . p > ; lordachi.. , 5 <m.p>.
S-au posleduit, Racliş med(elni)ce(r) <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, CDIV/478. Copie.
Idem, Fond personal M. Costăchescu, 1265, voi. I, p. 317-321, nr. 111 (transcrierea aceleeaşi copii).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 158, nr. LXXII (aceeaşi
copie).

'Aşa în text.
2
Mai sus: „Lohan".
3
Urmează menţiunea: „l.p." (locul peceţii).
4
martor.
5
Nume neclar.
6
Sigiliu ova!.

864 1769 decembrie 22

Chiriac, fiul lui Grigore, şi soţia sa, Nastasia, dăruiesc mănăstirii Adriano din Rumeiia casa
lor din Iaşi, de lîngă biserica Sfîntul Ioan Zlataust.

t Adecă eu, Chiriiac sîn Grigore, înpreună cu soţul meu Nastasîia, să să ştie cu
această adevărată scrisoare a me la mîna sfinţîi sale arhimandrit(ului) chir Paisîie
egumen de Sfeti Ioan Zlataoust pentru o casă cu locul ei cu pivniţă de piatră ce avem
lîngă zăplazii mănăstirii de la vale, ce să hotărăşte cu o hudiţă ce iaste lăsată pe lîngă
zăplazii din locul mănăstirii; şi dispre drum(ul) de la vale, în colţu, se hotărăşte cu o casă
ce-au cumpărat numitul egumen mai nainte de la un pop(ă) Grigoraş, adică din sus, iar
dispre Tătăraş(i) merge pînă în drumu ce merge la Podu de Piatră şi dinspr(e) amiazăzî,
adică din gios să hotărăşte cu casa Măriei Chişinoai, cu locul ei.
Deci această casă a noastră cu tot locul şi cu pivniţă de piatră am dat-o de a
noastră bunăvoie şi am afierosît-o la sfînta şi înpărăteasca mănăstire Driiano de la
Runteli, unde se cinsteşte şi să prăznuişti hramul Adormirii Precistei şi iaste închinată
mănăstire Sfîntului Ioan acolo, să fie volnică sfînta mănăstire a stăpîni cu pace în veci
după moarte noastră, iar cît om trăi să avem a ne odihni.

756
 Şi pentru că noi nu avem nici un copil, din păcatele noastre, să nu fie volnic nici
din neamul nostru cineva a se scula pentru această danie ce-am făcut la sfînta mănăstire.
Şi am făcut această scrisoare înaintea multor boieri şi oameni de cinste şi am pus
degitele, neştiind carte; şi am dat şi scrisorile casăi la mîna numitului arhimandrit să o
stăpînească sfînta mănăstire cum s-au zis mai sus fiind pentru vecinică pomenirea noastră.
1769 dec(he)m(vrie) 22.
Eu 1 , Chiriiac sîn Grigori, am dat de bunăvoia me; eu 1 , Nastasîia soţ lui Chiriiac,
am dat de bunăvoia me.
Gheorghie Scorţăscu biv vel pah(arnic) mărturisescu <m.p.>; ... 2 prţţ popxiq
<m.p.> 3 ; Enachi Leonard stolnic, mart(or) <m.p.>; A 6 o p ... 2 p a p t r i p a ţ <m.p.> 4 ;
Ianachi şat(rar), mart(or) < m . p > ; Tanas(e) Vasili, martor <m.p.>. Iordache Vasili am
scris cu zisa lor şi am iscălit martor <rn.p.>; eu1, Ştefan Angheli mahalagiu, mart(or);
eu1, Mărie Chişinăoai, mahalagiţ(ă), mărturisăscu.

<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: 1769 dec(hemvrie) 22. Podul de
Piatră <Nr.> 9; <rez. gr. din sec. XIX>.
Arh. St. laşi, Documente, CIII/14, Orig., hîrtie difolio (33,5 x 23 cm.),filigran,cerneală neagră, patru
amprente digitale.
1
Amprentă digitală. ,:
2
Nume neclar.,
3
...ris, mărturisesc <m.p>.
4
Âthon..., martor <m.p.>.

865 1770 februarie 12

Gheorghie ţigan, sora sa, Maria, şi fiii ci, Constantin şi Tofan, vînd lui Vasile negustor o
casă de pe Uliţa Bărboiului, cu 50 de lei.
Adică eu, Ghiorghie sin Postolachii ţigan potcovar, înpreună cu soru-me, Mărie, şi
cu ficiorii ei, anume: Costantin şi Tofan, făcut-am zapisul nostru la mîna d(u)m(i)sale
giupănului Vasile cupeţi precum să s(e) ştie că, di a noastră bunăvoi, nesiliţi, nici
asupriţi, i-am vîndut d(u)m(i)sali o casă cu loculu casii, însă locul este pînă în picătura
streşinii cu giur pregiur, care casă au cumpăratu tatul nostru Postolachi potcovar de la
Vasile Cazacul şi lui Vasile i-au fostu dat danie di mă-sa Măriuţa Cazaciţa ţiganca
tileleiţa, după cum arată şi zapisele cele vechi. Dice noi, după cum arată mai sus, am
vîndut-o d(umi)sale dreptu 50 lei, adică cinzăci lei, ca să-i rămîie d(umi)sale, şi
giupînesei d(umi)sale şi cuconilor d(u)m(i)sale driaptă ocină şi moşie, în veci neclătit. Şi
dîndu-mi dumnealui toţi banii deplin întru mănule noastre şi i-am dat şi zapisele cele
vechi şi o carte gospod de giudecată de la măria sa Constantin vodă Mavrocordat. Şi,
pentru credinţa, ne-amu pus degetele ca să creadă.
Care casă este lîngă Uliţa Bărboiului, lîngă Cizmărie, aice în Eşii.
L(ea)t 1770 fevr(uarie) 12.
'Eu, Ghiorghi sin Postolachi potcovar, am vîndut cu voe me.
'Eu, Maria sor lu Ghiorghi, am vîndut cu voe me împreun cu ficiorii mii.
'Eu, Sava arman cojocar, m-am tîmplat faţă şi sînt martur; 'eU, Ioniţă starostele de
meşteri, martur; 'eu, Ion spatar, martur; "eu, Ştefan a Sandului bulubaş, martur; 'eu,
Lupu Bărlădian, martur; 'eu, Gligoraş Lichini, martur.
Neculai vornic de poartă am scris cu voe lor şi sînt martur.

757
 Şi di s-ar mai afla zapisă vechi ori la cine să nu s(e) ţii în samă şi să e tot'
cumpărătorul la stăpînire sa.
La aciastă vînzare am fost şi eu de faţă şi măcar că întăiu s-au fostu făcut tocmală
cu loniţă ţîgan dreptu 45 lei, dară fiindcă au fost răzeşu d(u)mn(ea)lui Vasile braşovanu
d(u)m(i)sale s-au căzutu şi au datu şi mai multu.
Antioh Luţea vornic de poartă, martur.
Eu, Hagioa armanca Măriei am iscălit cu voe me. 'Eu, Andriu Racoviţă, am puş >
degetul cu voe me; Ştefan Varzariu sînt martur. '
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 143, nr, XLVI. Orig.
1
Se indică locul amprentei digitale.

866 1770 februarie 15

înţelegere între Constandin fost mare paharnic şi Irimia egumenul mănăstirii Dancul asupra,
unui schimb de ţigani. <!

f Adivirez cu această scrisoari la mîna svinţii sale părintelui Irimii, eguminul din
Dancul, precum să s(e) ştie că tîmplîndu-să un ţigan a mănăstirii,anumi Tănas(e) ficioru lui,
Ilie bucătar, di au răpit din casă di la min6 pi Ileana fata lui Tohin ţigan al mieu, pintru cari
ne-am învoit cu părintile să-m(i) dea o fată de ţîgan în loc(ul) Ilenii, să-m(i) fie di slujbă în
cas(ă), însă ţigancă fără nici o pricin(ă) şi vîrsta ei să fie de 13 ani; şi vadea încă ş-au pus
părintile pînă în trii luni să-ş(i) dea ace fată di ţîgan, anumi... 1 , fata ...', şi Tunasie)
împreună cu Ileana încă să rămîie datori a mă sluji amîndoi împreună într-un an nelipsiţţi).
Dar nedîndu-mi pi fată pînă la vadea, să rămîie Tănas(e) drept ţigan al mieu, şi eu în loc Mi
Tănas(e) să dau pi Costandin ficioru lui Trohin, însă pînă va vini Costandin la vîrsta di 20
di an(i), dinpotriva lui Tănas(e), să aibu a lua părintile di la Trohin, tatu lui Costandin, cîte ;
trii lei pi an dajdie mănăstirii pi obiceiu, iar di va ieşi fata cu vreo pricină, ace dată în locul
Ilenii, atuncea să rămîieTănas(e) drept ţigan al mieu şi Costandin ţigan ficioru lui Trohin să
rămîie ţigan a mănăstirii Dancul; şi fot să aibă părintele a lua di la Trohin cîte trii lei pi an
pîhă va vini Costandin la vîrstă di doaăzăci di an(i).
Şi, pintru credinţa, am iscălit; şi asămine scrisori ca aceasta am luat şi eu di la părintile.
1770 fev(ruarie) 15.
Constantin biv vel pah(arnic) adiverez < m . p > .
Inst. de Ist. „A. D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig,, hîrtie.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 308, nr. 421 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (31,2
x 21,2 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 787).
1
Loc liber.

867 1770 (7278) februarie 28

Diata lui loniţă Codrescul fost medelnicer al doilea.

Deşertare deşertărilor şi toate sînt deşerţi, precum zice prorocul. Trecînd şi eu prin
deşertăciunile lumii aceştie şi agiungînd la bătrîneţ(e), ştiind că om sînt muritoriu şi
avînd grije morţii şi a sfirşitului mieu, făcut-am această diiată pentru cele ce rămîn, cui si
ce am socotit să s(e) de, cum arată mai gios.

758
 L(ea)t 7278 <1770> fcv(ruarie) 28.
Casăle mele din Iaş(i) le-am dăruit dum(nealui) ginirilui Ioniţi Bos(ie) cu tot locul
ce este îngrădit, fiind făcute cu toată cheltuiala me, măcar că la-ngrădit au dat agiotor şi
dum(nealui) ginirile Ioniţ(ă), cum şi la părdosit dinnuntra, însă dum(nealui) Ioniţi
gos(ie), fiindu-m(i) sfîrşitul, să aibă dum(nealui) a-m(i) faci grije într-acest an cu cele ce
s-a pute cuprind(e), şi să-m(i) de şi sărindari, iar pi ceielalţi ani să nu fiu uitat, cîte o
grij(e) şi cîte un sărindar pe tot anul, şi pe copii să-i ocrotească şi să le poarte de grij(e)
cum şi păr(ă) acum, şi fiindcă s-au dat copii asupra dum(i)sale s-au socotit;
ţiganul cel bătrîn şi cu ţiganca lui şi cu Ioniţi, ficiorul lui, şi cu alţi copii ce sînt la
casa di mai sus numitului ţigan să fii supt ascultare şi purtare de grij(ă) asupra dum(nealui)
ginirilui Ioniţi Bos(ie), şi să slujască la cele ce le-ar poronci, şi vrînd Dumnezău să s(e)
căsătorească vreuna din fiicele mele va da zăstri pe cari va socoti dum(nealui);
un loc de cas(ă) sterpu ce am în Ieş(i), în mahalaoa Muntenimii, sînt (sic) de zăstri
fiicii mele Zamfirii;
pentru fiiul mieu Enachi, fiindcă am cumpărat la Tecuci slujba goştinii, m-au rugat
el ca să-1 trimăt, şi trimăţîndu-1 la slujbă nu că n-au scos slujba, ce încă au adus şi pe parte
lui o sută treizăci lei pagubă şi cheltuială făr(ă) de cale, cum şi la alte slujbi ce I-am pus
asemine cheltuiele mi-au adus, cari le-am plătit eu cu cîtăva somă de bani, cum şi în anii
trecuţ(i), la nişti Paşti, au luat de pe la neguţitori şi de pe aiure marfă şi bani, piste doao sute
de lei mai bini, şi i-am plătit eu şi an la Paşti i-am dat un cal cari l-au vîndut în patruzăci şi
trei de lei; şi osăbit de acele am mers la leş(i) să-m(i) rădic copiii şi avînd un cal bun mi 1-
au luat şi pe acela, cu şe cu tot, şi mi l-au prăpădit, şi la toate cîte i-am poroncit la o nimică
nu m-au ascultat; şi eu cu toate acele, văzîndu-mă că am venit la slăbăciune(a) morţii, i-am
mai rînduit un cal mohorît şi un cal din cei murgi alăşegi dacă va ave slugă, şi i-am mai
dăruit şi o puşcă cu săderuri şi o săbii mischii, cari el le-au hrintuit. Şi de acole înainte să nu
s(e) mai amestici la nimică de ale mele, fiindcă s-au luat parte lui mai înainte, cu îmbletile
lui cele rele, după cum ştiu toţi oamenii miei cum şi alţii streini;
părţi de moşii ce am avut s-au dat, însă parte de moşii din satul Pungenii ot
ţinut(ul) Hîrlăului fiicii Măriei şi parte de moşii din sat Zaluceni ot ţin(u)t(ul) leşului
fiicii Ilincăi, şi parte de moşii din sat Codreşti ot ţinut(ul) Cîrligăturii să fii a fiiului meiu
lui Costantin, şi pîn(ă) va creşti Costantin să fii supt stăpînire dum(nealui) ginirilui Ioniţi
Bos(ie), iar crescînd şi ieşind rău să lipsască din moşii;
pentru dum(nealu) ginirile lordachi Cerchez, fiindcă mai am cîte o petică de
moşii, i-am arătat dum(nealui) ca să-ş(i) aleagă, şi fiindcă i-am arătat moşii cîtă este şi la
ce Ioc, de la dum(nealui) n-am avut nici un răspuns, să i s(e) de dintr-acesti părţi de
moşii unde-i va plăce, şi celelalti părţi ce vor mai rămîne să s(e) de celorlalţi fiici;
cai, iepi, boi, vite, ce vor rămîne din iarnă şi păn(ă) să vor alina vremile, după cum
vor socoti să s(e) de zăstri copililof, cum şi din stupi asămine;
doi cai a fiicii Catrinii s-au vîndut an la Otaci şi au rămas dintr-înşii optzăci de lei
şi sînt daţ(i) la ginirili Ioniţi, cum şi o sută cinci lei ce s-au luat pe cinci boi a fiicii
Catrinii, cari bani s-au dat la făcutul finului astă toamnă, de cari să s(e) facă socoteală, şi
ce vor rămîne din iernaticul vitilor să s(e) de Catrinii; şi din optzăci de lei ce s-au luat pe
doi cai di mai sus arătaţ(i) să s(e) de fiicii Catrinii;
patruzăci de lei s-au luat pe un cal a ginirilui lordachi, din cari să s(e) socotească
cheltuiala şi iernaticul iepilor dum(i)sale cît au şezut de cînd i le-am dat;

759
 şep(te)zăci de lei am al miei la ginirile Ioniţi, adică cincizeci de lei din vam(ă) %{
doaozăci lei dintr-alţi bani al miei, fiind ginirile Ioniţi vechil pentru copii Ia cele ce a
socoti să-i cheltuiască;
iepile şi caii ce sîht în hărghelii ai miei, ai ginirilui Ioniţi, a ginirilui lui Iordachi, a
fiicii Catrinii, scriu la izvod anume cum şi vitile mele şi a ginirilui Ioniţi a fiicii Cairtnii.
asemine sînt scrisă la izvod anume;
cu bucăţile ginirilui Năsta(se) am cheltuit un an, pîn(ă) a nu muri, îns(ă) numai cil
iepile, şi au dat numai doaozăci de părale la herghelegiu de i-au căputat nişti cibote; si'
după ce au murit ginirile Năstas(e) am cheltuit cu toate bucăţile dum(nealui) pîn(ă) le-au
luat clironomii;
Ia Ioniţi Proca cupeţ am luat un bogasîu şi i-am dat şasăzăci parale, şi cît bogasîu au
priposit 1 din berneveci i l-am dat înapoi şi după rînduiala ce am făcut eu, aşe să să urmezi.
Şi, pentru credinţa, am iscălit eu însum(i) cu mîna me.
loniţ(ă) Codrescul biv vt(orîi) med(elnicer) <m.p.>.
Dosithei episcop(ul) Radauţului adeverim <m.p.>.
Toader am scris după cum m-au învăţat ră<po> 2 satul cumnatul Ioniţi Codrescul,
fiind cu toată întregime(a) minţii sale.
NI. Herescul ot vist(ierie) adeveresc <m.p.>; Nicolai camţăraş de) izvoade
adeveresc <m.p.>; Misail ieromonah rud(ă?), adiverescă <m.p.>; ierei Nechita, duhovnic
răposatului, am fost faţă cîndu au făcut diiată această <m.p.>; ieromonah Casiian
adeveresc <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CDII/125. Orig., hîrtie difolio (42,5 x 15,5 cm.), rupt, restaurat, filigran,
cerneală neagră.
1
Greşit, în loc de. „prisosit"..
2
Rupt.

868 1770 martie 7

Apostol Papaioanu, grec, vinde lui Iordachi, fiul lui Vasîli Tănase jitnicer, o casă din
mahalaua Sfîntului Ion Zlataust, cu 80 de lei.

t Adecă eu, Apostol Papaioanu grecu aghiomavrit, dat-am adevărat(ă) scrisoare

m e la mîna dumisale giupînului Iordachi fiiul dum(nealui) jic(nicerului) Vasîli Tănas(e)
să să ştii că avîndu eu o casă cu loc cu totu în poporul Sfîntului loanu Zlataust, ce am
cumpărat-o de la Ilinca fata Cozmii i de la ficiorul ei Dumitrachi drept 90 lei, cari loc să
hotărăşti cu locul lui Anghelachi sîn popa Vasîle şi cu casa ce-au cumpărat-o părintele
egumenul de Sfeti loan de la ...'. Deci această casă a mea cu tota locul de penpregiurul
m-am tocmit cu dumnealui şi i-am vîndut drept optzeci lei; şi luînd eu banii deplinu i-am
dat această scrisoari a mea împreună cu alt(e) scrisori ce am avut ca să o stăpînească cu
bună paci în veci, fiind dreaptă ocină dumisale.
Şi am iscălit cu mîna me greceşti înnainte multor boieri şi alţi oameni de cinste ce
s-au întîmplatu la tocmală şi vînzare aceasta.
1770 mart(ie) 7.
Eyo AnoqtoXriq IlaTtaicoavv (tepeovo oq avoQev <m.p.> 2 ... 3 .
K a i . . . ' ap%i}iav8pTjTTiQ Kat riyo'opevo*; xov Aytov Icoavvoo... a p o v <m.p.> 4 .
Şi eu, Pândeii Manole am scris cu dzisa Iui Apostol şi sînt martor c m . p . x

760
 Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXIII/201. Orig., hîrtie difolio
(31.5 x 21,5 cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar, oval, avînd în centru un scut oval (neclar) timbrat de o
c o r o a n ă .şi flancat de doi lei rampanţi şi de patru slove dintre care se disting fl-II.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XVII (1911 ianuarie - martie), p. 32, col. II (rez.).
1
Loc liber în orig.
2
Eu, Apostol Papaioanu, adeveresc cele de mai sus <m.p.>.
3
Neclar.
4
Şi... arhimandrit şi egumen al Sfîntului Ioan ... <m.p.>.

869 1770 martie 10

loniţă, moşul lui Grigori bărbier, vinde lui Dumitru căpitan o curătură cu jumătate de
pogon de vie pe Dealul Coroiului, pe locul mănăstirii Socola.

t Adică eu, Ioniţ(ă) moş(ul) lui Grigori bărbier, dat-am zapisul meu la mîna
dum(isale) căp(i)t(anului) Dumitru precum să s(e) ştie că avînd eu o curătură pe Dealul
Coroiului, pe locul mănăstirii Socolii, cu giumătate de pogon de viţă, i-am vîndut-o
dum(isale) căp(i)t(anului) Dumitru, drept zeci lei, adică zeci, ca să-i fie dreaptă moşie
dum(işale) şi cuconilor dum(isale).
Şi la această vînzari s-au tîmplat şi alţi oamini buni cari mai giosu au iscălit; şi eu,
pentru credinţa, am pus degitul,
1770 mart(ie) 10.
f Eu Ioniţ(ă), moş(ul) lui Grigori, am vîndut cu voie me 1 .
Toader biv i(spravnic?) <m.p.>.
Ion Standul log(o)f(ă)t <m.p.>.
Andrii am scris cu zisa lor <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCVI/88. Orig., hîrtie (21 x 15,7
cm.), filigran, cerneală neagră.

EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XXXI -XLIII (1920 - 1932), p. 116, col. I (rez.).

' Amprentă digitală.

870 1770 aprilie

Generalul von Stoffel, comandantul Moldovei şi Vlahiei confirmă dreptul spitalului de la
mănăstirea Sfîntul Spiridon de a-şi încasa veniturile şi de a beneficia de scutirile acordate în trecut
de domnii ţării.

t De la gheneral porutcic şi de feliuri ordenor cavaler şi mai mare comandir al

Moldovei şi a Vlahiei fon Ştofei.
Să face ştire printr-această carte pentru venitul spitalului de la mănăstirea
Svîntului Spiridon, din oraşul Ieşii, atît a moşiilor cît şi a altor acareturi şi altor venituri
ce au fost afierosiri d e la domni şi de la alţi creştini, spre chivernisala spitalului şi a
mănăstirii. Care venituri de la o sam(ă) de vreme încoace lipsindu de tot au rămas
spitalul în pustiire cît şi mănăstirea făr(ă) cele trebuincioas(e) rînduialii sale.
Deci cercetîndu-s(e) de cătră noi, vrîndu ca să s(e) păzască un lucru ce iaste plăcut
lui Dumnezău şi de folosul oaminilor ne-au arătat epitropi spitalului şi a mănăstirii
veniturile ce-au avut, de care acmu iaste lipsită mănăstirea şi spitalul, adec(ă) mortasipiia
tîrgului Romanului i mortasipiia i pîrcălăbiia de la Tîrgul Nou ot Ieşi, cînd se va face

761
iarmaroc, afar(ă) di iarmaroacele ce s(ă) fac la Tîrguşor(ul) de lîngă Frumoasa, ce iaste
venitul Gălăţii i a Frumoasii, i a Cetăţuii, i pîrcălăbiia Sorocăi, i pîrcălăbiia Tîrgului
Frumos, i cîte o para de tot drobul de sare, i de steţie, i de coteţ i de găleată ci să vinde la
Ocnă, i cotăritul din toată ţara i cîte pol para de ocă de ceară ci să va afla în toată Tara
Moldovei, i venitul cîntariului din toată ţara, afar(ă) de o samă de tîrgur(i) ce sîntu date
venit pe la alte mănăstiri, i venitul de la Galaţi, i cîte doi lei de bute mare de vin, i cîte 1 leu
de polobocul cu vin, pe cîte vinaţe vor trece piste hotarul Moldovei, i cîte 2 parale de
drugul de fier, ce să va sfărma, i vînzarea horilcii i a rachiului din Tîrgul Ocnii, i vînzarea
luminilor de său i de cear(ă) din tîrgul Botoşani, i veniturile dup(ă) postajăle ce aduc de
vîndut jidovii i cîte 15 lei de carul cu lipscănie ce aduc lipscanii, i venitul dup(ă) peştile şi
dup(ă) scunpie ce trece în Ţara Ungurească, i scuteala pe trei crîşme i pe 2 trunchiuri din
oraşul Iaşii, de toate havaieturile, i venitul moşiilor pe obiceiu i venitul spiţării ce iaste
înountru în mănăstire Svîntului Spiridon, afară de alte mile ce avea de la domnii Moldovei.
Dreptu aceea, toate aceste venituri arătate mai sus să dă volnicie epitropilor
printr-această cart(e) ca s(ă) rînduiască oameni să le strîngă veniturile pe obiceiu dup(â)
condica ţărîi, precum s-au luat şi s-au strînsu şi pîn(ă) acmu. Iar carii s-ar arăta*
înpotrivitori să să rădice la caraul, ca s(ă) să pedepsască.
Deci, dumneavoastră epitropii, avîndu toată purtarea de grij(ă) şi silinţa, să
strîngeţi veniturile aceste, şi atît spitalul să să păzască cu bolnavii pe orînduiala ce-au
fost mai nainte cît şi mănăstirea pe orînduiala sa, cu cele trebuincioase. Şi orice trebuinţă;
de agiutor veţ(i) avea, să ne arătaţi, ca s(ă) vi s(e) dea mîn(ă) de agiutor spre chivernisala
spitalului şi a mănăstirii. Aceasta scriem.
1770 ap(rilie) 10.
<m.p.>.
S-au trecut la condic(ă). Iordache Ros(e)t (?) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1)
1770 apr(ilie) l-iu. No. 34; 2) Scrisoare pentru mortasipiie a mănăstirii Svîntului
Spiridon.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXVII/20. Orig., hîrtie difolio (28,7 x 20,2 cm.), filigran, rupt la
îndoituri, cerneală neagră, sigiliu aplicat în ceară, pierdut.
1
Semnătură neclară.

871 1770 mai 2

Ilie aprod şi soţia sa, Ruxanda, vînd Vărvarii două pogoane de vie cu pomet de ia
Miroslava, pe moşia Rusetoaiei, cu 35 de lei.

t Adică eu, Ilie aprudul, împreună cu soţul mieu, Rucsanda, adeverim cu acest
zapis al nostru la mîna giupînesii Vărvarii, precum să s(e) ştie că i-am vîndut 2 pogoane
de vie lucrătoare, cu pomăt cu tot şi cu păragină cu tot, dezgrădit, cari vie este la
Miroslava, pe moşie Rusătoaie, între vie Bitirăi şi între vie lui Alicsandru Ungurul, care,
fiind dreaptă a noastră, am vîndut-o dum(nealui) cu totul, drept 35 lei. Şi după vînzarea
ce-am făcut, ne-au dat plata deplin în mînule noastre.
Pentru aceea să aibă dum(neaei) a stăpîni cu bună pace, ca o dreaptă cumpărătură.
Şi, fiindcă ne-au plătit deplin, am făcut şi noi acest zapis, în care ne-am pus
numele şi degitile. Şi s-au iscălit şi alţi oameni ce s-au tîmplat la această tocmală.
1770 maiu 2

762
 Eu, Ilie aprodu, am vîndut 1 .
Eu, Rucsanda, soţ lui IJie, am vîndut 1 .
Eu am scris cu zisa lui Ilii i a Rucsandii. Apostol <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/237. Orig., hîrtie (21,5 x 19,9 cm.), filigran, cerneală neagră,
două amprente digitale.

' Amprentă digitală,

872 1770 mai 5

Diata lui Andrei cantaragiu şi a soţiei sale Măriuţa pentru fiiastrul lor Gavril.

t Adică eu, Andrei cantaragiul, înpreună cu soţul meu, Măriuţa, adeverim cu această
scrisoare a noastră precum să se ştie că, cît am trăit împreună, ficiori din trupul nostru n-am
a p t şi am luat copil mic de ţîţă pe Gavril neavînd părinţi pe care, avîndu-1 ficior de suflet,
l-am crescut pînă s-au făcut de vîrstă şi l-am şi însurat după lege şi după datorie părinţască.
Şi de cînd s-au rădicat şi pînă acum la vremea noastră de neputinţi ne-au ţînut şi
ne-au chivernisit cu agonisîta lui.
Pentru aceasta, acum, cunoscînd acum că s-au apropiat şi sfîrşitul, am socotit ca
nişte oameni ce-am trăit şi cunoscînd multă facere de bine şi grijă dispre Gavril, şi o casă
ce o avem dreaptă a noastră pe locul nostru am dat-o danie cu tot locul ei lui Gavril
fiiui ai nostru. Care casă, după moarte(a) noastră să o stăpînească cu bună pace el şi soţul
său. fii, nepoţii şi strănepoţii.
Iar alţii, adică alt(e) neamuri a mele sau a soţului meu Măriuţii să nu se amestece
nici să dea supărare, căci la nevoia noastră nime alţii nu ne-au căutat, ce numai Gavril
ne-au agiutat şi ei să o stăpînească şi pe noi să ne grijască după legea creştinească.
Deci pentru ca să nu aibă nici o supărare i-am dat această diiată în care ne-am pus
şi degetile ca să s(e) crează.
1770 maiu 5.
f Eu, Andrei cantaragiu, am dat cu voie mea; t eu, Măriuţa soţ(ul) lui Andrei, am
dat cu voie mea.
t Ierei Vasile Vartic m-am tîmplatu <m.p.>; f Catrina Fumoaie m-am tîmplat; t
Ion fumea Căzan m-am tîmplat; t eu, Ilinca sin Asprii, m-am tîmplat; t eu, Măriuţa
Iordăchioai, m-am tîmplat.
Şi am scris eu, cu zisa lui Andrei cantaragiu şi a soţului său Măriuţa, Apostul
<m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 20; 1770 mai 5.
Danie di la Andrii cataragiu lui Gavril fiiastru lor casa lor cu locul din Iaşi.
Arh. St. Iaşi, Documente, CI.X/29. Orig., hîrtie difolio (19 x 14 cm.), filigran, cerneală neagră.

873 1770 octombrie 26

Diata lui Constantin Gîndul stolnic.

Cunoscînd că această lume iaste vremelnică şi trecătoare şi nici un om fără

moarte nil iaste, şi findcă şi eu m-am bolnăvit de grea lungoare, şi încă aflîndu-mă în
toată starea minţii mele, am făcut această diată, ca pe urma mea să fie linişte între fiii
mei, fiindcă din voia lui Dumnezeu, am avut două case şi două rînduri de copii şi după
cum am socotit a fi cu cale şi cu dreptate, am arătat mai jos:

763
 Casa dintîi. Mergînd eu Ia Bucureşti cu reposatul vornic Rpset, m-am câs^orit si
mi-au dat pe Maria fata lui Pascal de pe Horăiata, ci era fată în casă la doamna Catrina a
lui Costantin vodă Mavrocordat, şi cu această zestre: o rochie de belacoasă fără petele
care i-am cumpărat e u petele, şi o păreche paftale de argint, care i-am cumpărat eu,
colanu, şi o păreche brăţele de aur în belciugi de 38 dramuri, şi o păreche cercei cu
smaranduri, lucra uşor de purtat din casă, şi un beniş şi o rochie de hatae cu flori dc
matasă, de purtat, făcute de doamna, şi un inel cu zanfir prost de purtat din c<>^ i de ic,
doamna, şi 500 lei bani, pentru ca să cumpăr rădvan cu 4 cai, cercei, mărgăritari, \ ase dc
aramă şi de costor, şi aşternut, căci nu ne-au dat macar un mindir sau un ogheal, şt mi-au
dat şi socrul meu Pascal 4 boi, 4 vaci şi 30 stupi, şi o parte de moşie din Scîntăeaşu. u t f e
am hotărît-o cu Negre pitariul şi s-au găsit 75 pămînturi, şi mi-au dat şi soacră~me;i m a i
pe urmă jumîtate de sat Negoeaşti pe Bîrlad; iară părţile din Onţeşti fiindcă era aşezarea
soacră-mea, cu iaz şi cu moară, le-au dat fii-său lui Manolache cumnatu-meu, şi el ca un
om neaşezat le-au tot zălogit, şi am. dat eu 150 lei de le-am scos de unde era zălogite, ca
să nu se prăpădească moşia şi între alţii streini. Iar altă nu ştiu cu sufletul meu, să fie luat
nici de la doamna, nici de la socrii mei.
Şi din voia lui Dumnezeu şi prin osteneala mea, am cumpărat o căsucioară în Iaşi,
lîngă Scorţescu, şi alt loc de casă lîngă Biserica Banului, pe care loc am făcut mai pe
urmă şi casă, care cînd au murit soţul meu, era nesăvîrşită; şi am cumpărat şi o moşiei
Forăştii, unde-mi iaste aşăzarea. Şi tîmplîndu-se de au murit soţul meu Maria, fata lui
Pascal, ne-au remas o copilă Catrina, iar alţi copii ci amu fostu mai făcut, au murit toţi.
Din voia iui Dumnezeu şi după rînduiala lumei, am făcut al doilea casă, m-am
însurat şi am luat pe Maria fata lui Costantin Nastasă vist(iernic); şi am luat zestre un
loc de casă cu pivniţă de piatră în Iaşi, pe Podul Vechiu, care loc mai pe urmă l-am
vîndut şi cu acei bani am cumpărat o moşie Căueştii, la Turiea, şi am mai luat zestre
două dughene iarăşi pe Podul Vechiu, şi 5 pogoane vie la Odobeşti, şi două pogoane vie
la Miroslava, şi o moşie, Măleştii pe Prut, care moşie am făcut schimbu cu dumnealui
banu Neculai Roset, şi am luat jumătate de sat de Durneşti la Dorohoiu, iar jumătate de
sat Durneşti îmi este danie de la vornicul Roset, pentru slujba ce l-am slujit din copilărie,
cum şi odoare şi alte zestruri din casă, pe cît au dat mîna fraţilor de au înzestrat pe sora
lor, am luat, afară de clironomia cumnatu-meu Veniamin călugăru, ce au dat el cu diată
la moartea lui sorî-sa, soţului meu Maria şi nepoţilor lui, fiilor noştri, precum arată pre
larg diata lui. Şi am mai cumpărat şi eu împreună cu soţul meu Maria această de al
doilea, două dughene în Tîrgul de Jos de la cumnatul meu Gheorghie Nastasă pitar, şi un
loc de dughene p e Podul Vechiu, iarăşi de la cumnatul meu Gheorghie, pe care loc am
făcut trei dughene. Şi am mai cumpărat o bucată de moşie, ce se numeşte Şoimăreştii,
lîngă Forăşti, şi nişte părţi din Dănuţeni şi trei pogoane de vie la Miroslava, cumpărate
de mine mai înainte, iar 6 pol pogoane vie la Nicoreşti, ce au fost cumpărate de mine,
iarăşi mai înainte; acelea le-am dat zestre fiicei mele Catrinei, cum şi pentru două salaşe
de ţigani slujind eu la domnii a măriei sale Constantin vodă, am grăit şi pentru slujba
mea, m-au miluit cu acele două sălaşe de ţigani; şi la vreme am măritat pe fiica mea
Catrina după Ştefan Feştilă, cu toată rînduiala înzestrîndu-o ca pe o fată de boier, după
cinstea şi. puterea noastră, în care izvod de zestre sunt toate arătate, nelipsindu i nimică,
care nu din zestrea mîne-sa ce, din osteneala mea sunt făcute toate. Numai moşii de a
mele nu i-am dat, căci atuncea aveam numai Foraştii, unde îmi era aşezarea, si jumătate
de sat de Durneşti, ce o avem danie de la vornicul Roset, şi i-am dat numai moşiele ce
am avut de pe neamul ei, jumătate de sat din Negoeşti şi părţile din Scăntciaşti, 75

764
 §|mînturi ce le-au hotărît Negrea, şi baştină Donoţăşti® cu iaz şi cu moară, care am
pscumpărat-o cu 150 lei, fiind zălogită de cumnatul meu Manolachi, şi i-am dat şi toate
Scrisorile ce sînt pe aceste moşii, în mîna ginerelui meu Ştefan; carile mai pe urmă
|culîndu-se nişte ţerani răzăşi d e acolo, ci era lepădaţi, şi făcînd cărţi la nişte ruptaşi,
acolo să le hotărască moşia, netrimeţînd ginerele pe nime, nici cu scrisori, nici cu cărţi,
ţeranii şi cu acei ruptaşi au hotărît singuri, luînd mai toată moşia.
Şi cu zestrea ce-au luat socotesc să fie mulţămit gineri-meu Ştefan şi fiica mea,
Catrina. Iar de or face vreo supărare mîne-sa sau copiilor celor mici, după moartea mea,
sa fie sub blestemul m e u ; cum şi pentru două blide mari ce zice fiica-mea, Catrina, că
sînt de argint a mîne-sa date de doamna, mărturisesc în frica lui Dumnezeu, că nu sînt de
argint, ce sînt de costor curat de Beci, care mi le-au dăruit mie nişte armeni din Ţara
Ungurească pentru o ispravă ci le-am făcut lui Ioan vodă.
Pentru copila Rucsanda, fiica noastră, i-am orânduit partea ei de zestre cu izvod,
iar ce a mai rămâne de acole în colo, am lăsat asupra soţului meu Maria, mai remăind un
copil şi o copila mici, să se chivernisască cum le-a da Dumnezeu.
Şi să aibă a m ă griji şi pe mine cu cele trebuincioase pentru îngroparea m e a ; de se
va întîmpla severşirea m e a la ţară, la ţară să mă îngroape, fiind biserică strămoşască.
Let 1770 octomvrie 26.
<Iscălit> 2 : Constantin Gîndu stolnic.
Erei Lupaşcu dohovnic m-am întîmplat.
Gavril Chirica m-am întîmplat; Ştefan Anastasă poşteinicel.
Neîntîmplîndu-se alţii scriitori, am scris eu cu zisa dumisale cumnatului
Constantin Gîndu stolnic.

Departamentul Pricinelor Streine.

Copia aceasta poslăduindu-să în departament, s-au aflat întocmai din cuvînt în
cuvînt cu scrisoarea originală, drept aceia s-au încredinţat.
Iaşi 21 iunie 1824.
Catargiu vel vornic, Alecu Baluş agă 3 .
Departamentul Pricinelor Streine.
Poslăduit Ştefan Grigoriu.
După Codrescu, Uricarul, XVII, p, 63-70. Copie,

'Maisus: „Onţeşti".
2
Menţiunea lui Theodor Codrescu,
3
Urmează menţiunea aceluiaşi: „L. p." (Locul peceţii).

874 1770 noiembrie 1

Serafim, egumenul mănăstirii Trei Ierarhi, şi soborul acesteia dau unor mazili o vie de la
Şorogari în schimbul a 20 de stupi.

'Adică eu, Sarafem egumenul de Tre Sfetitile, şi cu tot sînodu adiverez cu acest
zapisul meu la mîna dum(i)sal(e) lui Costandin Roată mazil şi la mîna dumis(ale)
cumnatului său, Ştefan, şi a neamurilor sale, precum să s(e) ştii că avînd sfînta mănăstire
Tre Sfetitelor o vie la Şorogani 2 cu locul loi şi pe a mănăstirei Dancului, adică trei
poagoani, păragină de cîţ(i)va ani, care vie o are şi sfînta mănăstire danie de la
vor(niceasa) Andrunăchioai şi anum(e) văzînd sfînta mănăstire că va rămîne păgubaş(ă)
de aceste trei pogoane, am făcut schimbătură cu numiţii mazeli, dînd sfintei mănăstiri 20

765
stupi. Şi de acum înnainte să aibă dum(nea)lor şi copii dum(i)sale a o stăpîni ca pe o
dreaptă moşii, neruşiuită în veci.
Şi la acest zapes cînd s-au făcut, ş-au întîmplat şi alţi oameni buni şi cu obrază de
censtei. Şi eu, pentru mai bună credinţi, am iscălit şi am pus şi pecete sfintei mănăstiri
Tre Sfetitelor.
1770 noiemb(rie) l 3 .
A Trii Ierarhilor, Sarafim, încredinţăm.
Irimiia Dancu încredinţăm.
Eu, Ştefan condicariu, am scris.
Inst. de Ist. „A. D, Xenopol" - Iaşi, sub dată. Transcriere după fotografia unei copii de la sfîrşitul
XVIII din Arh. M-rii Protaton de la Muntele Athos, Grecia, nr. 242.
1
La începutul actului, menţiunea; „Locul peceţîi".
2
în loc de: „Şorogari".
3
Data, repetată dedesubt de aceeaşi mînă (anul, cu cifre arabe, incomplet: „177"!).

766
 %

ADDENDA

" <1758 septembrie 1 - 1759 a » g n £ & > (7267), Iaşi

Ioan Theodor <Calimah> voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate de
Ijjpmnii anteriori.

Cu mila lui Dumnezău, Io Ioan Theodor voievod, domnul Ţării Moldovii. Facem
ştire t u acest hrisov a domnii mele, de vreme ce ceata ce de cinste a preuţii ca un lucru
mai rlăcut lui Dumnăzău p(u)r(u)re să cuvine mai multu a să cinsti şi a să milui, pentru
că după adevăr aceştie sint cei ce s(ă) apropie de lumina ce neapropietă, adecă preuţii lui
P(u)mn(ă)dzău care la cele mai de taină sfinte mvrednicindu-ş(e) şi mai vîrtos că tot
horodul creştinescu prin sfintile lor rugi cătră Mîntuitoriul nostru alcătuiescu şi în toate
îizilele necontenit pre cel mult milostiv D(u)mnădzău cătră iertare greşalelor noastre a-1
înblîndzi sint rugători şi mijlocitori. Ce dar pentru unii ca aceştie ce să învrednicescu la
înalta şi sufleteasca slujbă ca aceasta cum să nu s(e) cadă după dreptate să-i ocrotim şi
: să-i odihnim în tot chipul să purtăm griji pentru a lor bunăstare şi nesupărare, socotit-am
domnie me pentru preuţii ce să află aice în oraşul leşilpr, că arătîndu-ne cărţi de la
luminaţii domni ce ău fost mai înainte de noi întru care arată că aflîndu-s(e) ei nelipsiţi
de paza bisericilor şi slujind pe toată dzioa dumnădziască leturghie, cu cale găsindu s-au
iertat de dajde domnească şi de poclon(ul)_vlădicescu şi de alte dări de toate.
Asemine dar şi domnie me le-am îimoit şi le-am întărit ca să fie în pace de dajde
domnească si de poclon(ul) vl(ă)dicescu si de galbănul scoalilor si la vreme desătinii de
stupi şi ă goştinii de oi
vor plăti pînă la cindzăci de bucate de dzăce lin îeu după hotărîrea
testamintului şi pogonărit de vii să nu plătească, nici văcărit cînd s-ar întîmpla a fi.
Aşijdire să aibă pace de podvodzi de cai de olac, însă cîtu şi pentru agiutorinţă <iarăşi
şă nu fie supăraţi>', căci sint la oraşul unde este scaunul domnescu şi slujescu în bisericile lui
Duinnădzău zioă şi noapte şi roagă pe D(u)mnădzău pentru pravoslovnicii domni cei
prestăviţi şi pentru cei vii ce domnescu ţara aceasta şi pentru toţi pravoslavnicii creştini.
domnieŞi acestii
poftimtări,
domnie me şi pre alţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră cu
» > 7 au din fii »si neamul nostru sau dintr-alt neam, să nu strice această
milă ce am făcut domnie me cu aceşti preuţi din tîrgu din Ieşi, precum nici domnie me
n-am stricat daniile si »
miluirile ale altor luminaţi> domni,' ce mai vîrtos să aibă a da 9si a
întări pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa a însumi domnii mele Io Ioan Theodor v(oie)vod şi
credinţa a preaiubiţi beizadelilor domnii mele, Grigorie v(oie)vod şi Alixandru
v(oie)vod, şi credinţa a tuturor boiarilor domnii mele, a mari şi a mici.
Şi s-au scris hrisovul acesta în scaunul domnii mele, în oraşul Ieşilor, de Ioan
uricar, la anii v(ă)l(ea)t 7267.
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
Hw H H KW6BWA<* <m.p.>.
^HMHŢpAKS R" A W r ( O ) 4 > ( e ) T NPU>4HT(U>X).
S-au trecut la condică.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXI/116. Orig., hîrtie cerneală
aeagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, din 1758, inegal imprimat în cerneală roşie.

767
B 1764(7272) martie \
Maria, soţia lui Enache băcan din'laşi, vinde lui Solomon jidov două pogoane şi ji,iU
de vie din Bucium şi un teasc de vin, cu 105 lei.

t Adică eu, Mărie fata Păscăloaiei, soţul răposatului Enache băcal ot Ieşi, din 'I ît<tU;
Făinii, făcut-am adivărat zapisul meu la mîna dumisale giupînului Solomon jid(ov) 1 s i =(e)
ştie că eu, de nime silită, nici asuprită, ce de a m e bunăvoie am vîndut dumisal(e) . .
pogoan(e) şi giumătate de vie, cu t<e>ascul cel de vin, la Buciumi, care şi noao ne-au v
cumpărătură di la dum(nea)lui giupînul Antohi spiţerul, aceste vii. Deci, dîndu-mj
dum(nea)lui preţul după tocmala ci am făcut cu dum(nea)lui, adică o sută dzece lei,
noi, adică 110 lei, şi plinindu-mi dum(nea)lui plata deplin în mînul(e) mel(e), dup(ă) oua
arată zapisul mai sus, i-am dat şi eu zapisul cel vechi şi i-am dat şi acest dzapis di la mina
m e ca s(ă) fie dum(nea)lui volnic a stăpîni, şi dum(nea)lui, şi copiii dumisal(e), şi nepoţii şi
strănepoţii dumisal(e). Şi aceste vii sînt pe locul sfinţii mănăstiri a Dancului.
Cari la această vînzare s-au tîmplat şi alţi oamin(i) bun(i), neguţitori şi mahalagii
care m a i gios s-au şi iscălit, care şi eu, pentru m a i bună credinţă, am pus degetul ca si
s(e) creadă.
Let 7 2 7 2 < 1 7 6 4 > mart(ie) 1. ;
Gherghiţi Hristodul, martur < m . p . > ; Iordache Hristod(ul), martur <m.p.> ;
Constandin Ranga, martur < m . p . > ; Vasile braşovan, martur < m . p . > ; . . } , martur.
Şi eu, Tănas(e) cup(eţ), a m scris zapisul cu zisa giupînului Costantin Ranga şi sînt
şi martur.

< P e verso, scris în aceeaşi v r e m e > : Zapis, vii de la Buciumi.

Arh. St. Iaşi, Documente, CDXIX/126. Orig., hîrtie difolio (35 x 22 cm), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: L. Benjamin ş.a., Izvoare, II2, p. 50, nr. 43 (orig., cu greşeli de transcriere şi omisiuni).
1
„giupînului Solomon jid(ov)", adăugat de aceeaşi mînă pe loc liber.
2
Nume neclar.

c 1764 (7272) martie 28

Pavăl tălpălar vinde lui Vasile Bălan un pogon de vie Ia Miroslava.

7 2 7 2 < 1 7 6 4 > mart(ie) 28.

Zapisul lui Pavăl tălpălariu ce vinde lui Vasile Bălan un p o g o n de vie la
Miroslava, în Gălăţăni.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMD/35, nr. 8. rez. într-un „perilipsis" din prima jumătate a sec. XIX.

D 1764 falie 9
Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă preoţilor din Iaşi scutirile de dări acordate de
domnii anteriori.

Cu mila lui D u m n e d z ă u , Io Grigorie Alexandra Ghica voievoda, domnul Ţării

Moldovii. F a c e m ştire cu acest hrisov a domnii mele, de v r e m e ce ceata cea de cinste a
preoţii ca un lucru mai plăcut lui D u m n e z e u de-a pururea să cuvine m a i mult a să cinsti
şi a să milui, pentru că d u p ă adevăr de lumina cea neapropiiată, adecă preoţii lui
D ( u ) m n z e u şi mai vîrtos că tot norodul creştinesc prin sfintele lor rugi cătră Mîntuitoriul
nostru alcătuiesc şi în toate dzile necontenit pre cel mult milostiv Durnncdzeu pentru

768
jiertarea greşalelor noastre sint rugători. Ci dar pentru unii ca aceste ce să învrednicesc la
înalta şi duhovniceasca slujbă cum să nu să cadă a-i ocroti şi a-i odihni şi în tot chipul să
purtăm grij(ă) pentru a lor bunăstare şi nesupărare, socotit-am domniia mea pentru preoţii
ce să află aicea în oraşul laşului, carii arătîndu-ne cărţi de la toţi luminaţii domni întru care
arată că aflîndu-să ei nelipsiţi de la paza bisericilor şi pe toată zioa săvîrşind dumnedzăiasca
liturghie, cu cale găsind s-au iertat de dajdea domnească şi de poclonul vlădicesc şi de alte
dan de toate.
Asemenea dar şi domniia mea le-am înnoit şi le-am întărit ca să fie pace de dajdea
domnească şi de poclonul vlădicesc şi la vremea desetinii de stupi şi a goştinii de oi vor
plăti, pînă la treizeci, de zece bucate un leu după hotărîrea testamentului şi pogonărit de
vii să nu plătească, nici văcărit.
Aşijderea să aibă pace de podvozi, de cai de olac, însă cît şi pentru agiutorinţă
iarăş(i) să nu fie supăraţi, căci sint la oraşul unde iaste scaonul domnesc şi slujesc zioa şi
noapte şi roagă pre D(u)mnezeu pentru pravoslavnicii domni cei prestăviţi şi pentru cei
vii ce domnescu ţara aceasta şi pentru toţi pravoslavnicii creştini.
Şi poftim domniia mea şi pre alţi luminaţ(i) domni ce vor fi în urma noastră cu
domniia ţării aceştiia să nu strice această milă ce au făcut cu acest sabor preoţesc, ci mai
ales să aibă a întări pentru a lor cinste şi vecinică pomenire.
Şi spre aceasta iaste credinţa a însumi domnii mele Noi Grigorie Alexandru Ghica
v(oie)voda şi credinţa a preaiubiţ(i) fiilor domnii mele, Dimitrie şi Alexandru v(oie)vod,
şi credinţa a tuturor boiarilor domnii mele, a mari şi a mici.
S-au scris de Gheorghie izbaşa.
V(ă)l(ea)t 1764 iulie 9 d(i)ni.'
Grigorie Ghica v(oievo)d <m.p.>.
AhCK'hpAKe Pwc(e)'r r" Awr(o)^(e)T npwMHTU>x.
S-au trecut la condica Divanului de Gheorghi izbaşa c m . p . x
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom,, Documente istorice, CLXXXI/115. Orig., hîrtie, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, slab imprimat în cerneală roşie.

E 1766 august 13
Grigorie Alexandru Ghica întăreşte mănăstirii Frumoasa - Sfînta Vineri stăpînirea asupra
casei din Iaşi dăruite de Ianache mare agă.
Cu mila lui Du(mne)zeu, Noi Grigorie Alexandru Ghica voievod, domnu Ţării
Moldovii. înştiinţare să face cu acest hrisov a domniei mele tuturor celor ce să cade a şti,
pentru că viind înaintea noastră cuviosul întru ieromonahi igumen Dionisie de la sf(în)ta
mănăstire a Sinai, Frumoasa şi Sf(în)ta Vineri, ne-au arătat scrisoare de danie şi
afierosire din 1765 august de la credincios boierul nostru dumnealui Ianache vel agă, fiul
răposatului Anastasachi gerahul, întru care scrie că acest numit boieriu, dintru a sa bună
vrere spre a sa veşnică pomenire şi a răposaţilor părinţilor săi şi rudenii, din dreaptă
agonisita sa au cheltuit şi au făcut casă pe locul sfinţii mănăstiri a marii muceniţe a lui
Hristos, Paraschivii, ce să află în oraşul Iaşii, pentru a sa odihnă, care casă după ce le-au
gătit, socotit-au dintru al său bun cuget ca să nu rămînă socoteala sa în deşert şi poftind a
cîştiga cel mai adevărat folos sufletesc şi ca un creştin şi fiu al Sinai, au dat danie şi
afierosire casăle aceste sfintei mănăstiri de mai sus arătată; întru care scrisoare arată ca
să ia de la cei după vreme boieri străini care vor şăde într-însele cîte o sută lei chiria pe
tot anul fără de nici o pricină. însă cu tocmală ca aceasta: ca oricînd s-ar întîmpla ori
domnul aga ori fraţii săi sau din rudenii ca să vie la curţile aceste dumnealor să-i
protimisască mai întăi decît toţi alţii să şadă în casele aceste nesupăraţi de cătră mănăstire

769
•pentru chirie acelor 100 lei pe an ce vor da alţii toţi cei străini fără de nici o îndo-re pe t ^
anul să aibă datorie a da acel cîşt 100 lei pentru veşnica pomenire şi a celor ce vor i _ şj
banii aceştia ce să vor lua di pi chiriia acestor case să-i trimeată la părinţii a sfîntului munte
a Sirtai spre a lor oreşcare puţină chivernisală asupra scrisei alieosiri.
Igumen(ul) di mai sus arătat, prin răvaş de rugăminte ce au dat domnii mele
rugat-au ca să-i facă şi hrisov de întăritură de la domnia m e p e această danie; asămine
rugăminte şi cerire domnia m e n-au trecut cu vedere.
Deci dar, dacă am văzut domniia m e această danie şi afîerosire a boierului de mai
sus numit, am întărit sfintei mănăstiri ca să-i fie şi de la domnia m e a această casă draptă
ocină şi moşie şi uric di întăritură, cu tot vinitul neclătit şi nerăşuit în veci.
Şi poftim domnia m e şi pe alţi luminaţi domni care vor fi rînduiţi de D(umne)zău
cu stăpînirea aceştii ţări ca să întărească această danie şi afîerosire sfintei mănăstiri
pentru a domniilor sale cinsti şi veşnică pomenire.
Let 1765 august 13.
<Iscălitura>: Noi Grigorie Alex(andru) Ghica voievod 1 .
Gheorgache al doilea logofăt procitelnom.
<Pe verso-ul filei a doua>: Aceste casă ce le arată d(umnea)lui Enache vel agă ţa;
le-au făcut pe locul mănăstirii, locul este ştiut că este lîngă Curtea domnească aproape
de zidiul bisericii lui Sfeti Nieolaie care loc îl are mănăstirea Sfîntă Vineri danie de la
Stavro vel sulger, fiu lui Stavro sulgerul, îi ste danie de la măria sa Grigorie Ghicii
v(oie)vod, din dreptu locul domnesc, după cum pre larg arată ispisocul gospod de danie,
cum şi zapisul lui Stavro sulgerul, ce-au dat la mănăstire danie locul acesta, care ispisoc
şi zapis s-au scris la condică apoi acele case cc le-au făcut Enache aga s-au învechit şi
s-au stricat şi locul s-au dat cu bezmen la ... 2 gramaticu de ş-au făcut făcut casă.
1765 aug(ust) 13.
După Narcis Creţulescu, Istoria fostei m(ănăsti)ri a Sf. Vinere din Iaşi, manuscris Ia Biblioteca
Mănăstirii Neamţ, judeţul Neamţ, f. 90 v.-91r. Copie după orig., hîrtie difolio, cerneală neagră (intituiaţia,
data şi sigiliul domnesc, cu cerneală roşie); originalul, „pe hîrtie mare, groasă" se afla la Calinic Dima
episcopul Huşilor din vremea „cînd să afla egumen la Frumoasa" (din Iaşi).
1
Urmează menţiunea: „Sigil A., Gr./vv./1764".
2
Aşa în text.

F 1766 februarie 12
<Grigorie> Alexandru Ghica voievod dispune vînzarea casei lui Lupu din Iaşi pentru
achitarea datoriei acestuia către loniţă Tudori negustor.

1766 fev(ruarie) 12.

Carte domnească a lui <Grigorie> 1 Alexandru Ghica v(oie)vod pentru vînzare
casăi Lupului şi a socru-său Ilii din Iaşi spre plata datorii cătră loniţă Tudori cupeţ.
Arh. St Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr. 4. Rez. într-un opis din 1851 februarie 10 privitor
Ia locul de casă al lui Ilie seiman din mahalaua Muntenimea de Mijloc.

G 1766 februarie 25
loniţă Tudori se judecă pentru o datorie cu Lupu seiman din Iaşi.
1766 fev(ruarie) 25.
Carte de giudecată între loniţă Tudori cu Lupu săiman pentru datorie.
Arh. St. Bucureşti, Achiziţii Noi, MMCMV/35, nr. 5. Menţ. într-un opis din 1851 februarie 10
privitor la locul de casă al lui Ilie seiman din mahalaua Muntenimea de Mijloc.

770
 INDICE DE NUME*

A B R E V I E R I , S I M B O L U R I » L Ă M U R I R I

Bd. = Bulevard
c. = comună
c.s. = comună suburbană
l.c. = localitate componentă
iil- = municipiu
or. = oraş
r. = raion
R. = republică
reg. = regiune
S- = sat
s.c. = sat component
semn. gr. = semnătură grecească
sig. = sigiliu
str. = stradă
top. = toponim
ţ- = ţinut
* = indică aşezări dispărute
O = reprezintă variantele cuvîntului titlu
(?) = exprimă îndoiala editorului
o = cuprind completările sau identificările editorului
[] = indică ceea ce este de prisos
- = repetă vocea de bază
/ = semnifică alternanţa (fonetică sau terminologică)
= indică lipsuri în text

* *

Indicii cuprind atît informaţia documentară directă, cît şi cea adiţională: din descrierea
arheografică, note sau comentarii.
Indicele de materii a fost corelat cu cel de nume, astfel încît depistarea informaţiei de
referinţă să se poată face cu m a x i m u m de rapiditate.
La omonime, indexarea a avut în vedere al doilea element definitoriu, iar variantele au fost
ordonate alfabetic.
Vocile au fost ordonate alfabetic în funcţie de prenume (numele de botez), iar apoi, după
numele de familie (inclusiv cele cîteva nume din perioada modernă).
Trimiterile s-au făcut la numărul documentului.

* întocmit de Mihai-Cristian Amăriuţei.

771
 Âchiţa, sora Stamatiscăi; locul ei de
Podul Vechi 69.
martor 6:
Acsinia (Axinia), soţia lui Simion blănar si
;v Adam cumnata Măriuţei; cumpără împreunj
, v Alistarh cu soţul ei o casă de la capătul PoduLni
, V Alixandru Spînzurătorii de la Maria şi fiii acesteia
, V Anastasios 517; vinde împreună eu soţul g j
, V Andon cumnata ei o casă din acelaşi loc lui
, V Athon Costantin şi soţiei acestuia Ilinca 27 i
, V Costandin Acsinia (Acsăniia, Acsiniia, Axinia)
Căzăneasa (Cazăneasa, Căzăncasă.
> V Dumitrachi ~
Căzăniasa), fiica lui Ursu abăger; se
, v Dumitra
judecă cu Neculai şetrărel pentru un loc
, V Gînseppe de casă din mahalaua Hagioaiei 165;
, V Grigori vinde vii ia Buciumi Vasiicăi din Iaşi,
, v loan singură şi împreună cu Ştefan ungur
, v Ion 105, 611, 617; vinde, o vie la Buciumi
, v lonîtă Căsiianei călugăriţa şi fiului acesteia
, v Iordachi Neculai. 846.
,V Acsinia, v. şi Axinia.
, v Neculai Acsinte, fiul lui Ion rachier şi tatăl lui Ion;
, V Nicolai schimbă o vie cu un loc sterp şi o sumă
, v Paisias de bani cu Stan Codrescul 503.
Acsinte, vinde o bucată de vie lui Sărafim
, V Panaiotis
monah 743.
, v Stan
Acsintie, fiul lui Sandu Turture şi fratele lui
... aelii, martor 545.
Sava; cumpără împreună cu aceştia o
... hor, martor 697.
dugheană cu loc în mahalaua Băibărăcărie
... ile, martor 218. 90.
... in, martor 500.
Acsintie, armean, fiul lui Parthenie, fratele
... iul, martor 682. lui Hagic, tatăl lui Cîrste, Azbeiu şi
... ris, martor 864. Luca şi cumnatul Măriei; vinde
... tăbuci, v. Niculai împreună cu aceasta lui Cîrste Toros şi
... Cantacuzino, încredinţează o hotărîre fiului acestuia Ovanes o dugheană în
domnească 703. mahalaua Băibărăcărie 90, 283.
... Decusară, călugăr; viile lui de ia Acsintioaie, v. şi Axintioaie.
Miroslava 72. Adalbertu (Adalber) Szymanowski, preot
... Lucaci, scrie act 69. iezuit polonez; cumpără o vie la
... Lupul, vornic de poartă; martor 519. Miroslava 3; martor pe Uliţa Mare 78.
Adalia, hîrtie de - 377.
A ..., martor 500.
Adam, fiul lui Pătraşco, soţul Catrinei şi
Abaza, v. Vasile
tatăl lui Eni şi al Măriei; vinde
Abază, v. şi Abăza.
împreună cu aceştia un loc de casă cc pe
Abăza (Abază), v. Costandin Gheorghie Uliţa Hagioaiei lui Ioniţă Bantaş ceauş,
Ion *Ştefan
Î nepotul său 488.
Academila învăţăturilor şi epistimurilor, Adam, dăruieşte s. Beşenii de pe Bistriţa lui
înfiinţată ia Iaşi de Grigorie Alexandra Vasile Roset hatman 767.
Ghica voievod 740. Adam, soţul Măriuţei Adămoaia, tatăl lui
Acafister ccarte bisericească> rusesc, dăruit Pavel şi al lui Costandin (Dinu) 781,
823, 843.
516.

772
Adam, v. şi Mănăstirea Gavril Vasile
Adam..,, martor într-un izvod de cheltuieli
295.
Adam Lupul, vornic de poartă; martor 645.
Adascalui, v. Neculai
Adămoaia (Adămoie), v. Mariuţa
Adiul, tatăl lui Ionaşcu 754.
Adonnirea Fecioarei Maria (Pietistei), v.
Adriano, m-re, Mănăstirea Adam.; v, şi
hramuri.
Adrian Potoracu, bunicul lui • Vasile
Potoracu;. locul lui de casă din
Muntenime, casa arzînd într-un
incendiu 719.
<A«driana> (JDriiano) de la Arghirocastro din
Rumclia, m-re, cu hramul Adonnirea
Fecioarei Maria; primeşte anual o sumă
de bani din vama domnească din Iaşi
587; primeşte danie o casă cu pivniţă de
piatră în Iaşi de la Chiriiac şi soţia
acestuia Nastasia 864.
Aftanasie (Aftanasi), egumenul m-rii Sf.
Sava; martor pe Podul Vechi 581,
Aftanasie, preot; martor 630.
Aftemia, soţia lui Fote Sărbul; vinde
împreună cu acesta o casă din mahalaua
Feredeielor lui Ilie bulucbaş al doilea din
Curtea domnească 441, 481.
Agafîa, soţia lui Petco pitar; cumpără
împreună cu acesta o vie la Cetăţuia de la
Ioan fiul lui Calinic Cepoi 247.
Agafia, călugăriţă, soţia lui Toader Canelă,
mama Smarandei; vinde un loc de casă
lui Arghirie fost mare paharnic 331.
Agapia (Agapie, Agapiia), m-re, <ţ. Neamţ;
în s. şi c. j. Neamţ>, cu hramul Sf.
Arhanghel Mihail; dugheană cu loc în
mahalaua Hagioaiei 787; primeşte anual
sume de bani de la epitropii m-rii Sf.
Spiridon şi din venitul cîntarului din Iaşi
747, 156, 783; în pricină cu Varlam
monah pentru mori de la Chipereşti 228;
schimbă un vad de moară, două locuri de
prisăci şi un unghi de odaie de la
Chipereşti cu două dughene în Iaşi 752;
actele m-rii pentru Chipereşti 732;
egumen de la ~ 228, 725, 730, 752, 813;
v. şi Macarie; egumen şi sobor de la ~
730, 752.
Agapie, preot la cbiserica lui> Alauvra;
martor şi scrie act 781.
Agapie (Agapii), scrie aci 826.
Agapie (Agapios, Agapiian), egumen de Ia
m-rea Sf. Sava; cumpără o casă de pe
Podul. Vechi de la Filip săhăidăcar, soţia
acestuia Ioana şi copiii lor 152; dâ cu
bezmen un loc cu două prăvălii din faţa
porţii m-rii Sf. Sava preotului Partenie
302; se judecă cu Ioana ceprăgăriţa din
Iaşi pentru trei dughene de pe Podul
Vechi 176;
fost egumen la m-rea Sf. Sava;
martor la cercetarea părţii de moşie a
m-rii Galata aflată în hotar cu locul
tîrgului Iaşi 468.
Agapiian, v. şi Agapie.
Agapios, v. şi Agapie.
Agarici (Agărici), vornic de poartă; martor
691.
Agia din <oraşul> Iaşi; căpitan <de îa> ~ 97;
slujitori de la ~ 53; v. şi agă.
Agup, cumpără un loc de la Mardaros
armean 496.
Ahmet bei, spahilar agassi; vine la Iaşi pe
drumul ce trece prin s. Scînteia 385. -
Alauvra, v. şi Alivra.
Albul, v. Vasili
Âidea, postelnic, tatăl Aniţei Bălşoaia 533.
Alecu Baieş, agă (sec. XIX); ispravnic de act
873.
Alfavita <abecedar>, dăruit 516.
Alecsandra, soţia lui Sandu Caiuş şi mama
lui Dumitru Caiuş; vinde un loc din
mahalaua Frecau Catrinei 800.
Alecsandra, soţia lui Toma Alivra şi mama
lui Nathanail, Sandu şi a Măriuţei 843.
Alecsandra, v. şi Alexandra.
Alecsandrachi (?), fost mare comis; martor
432.
Alecsandra, blănar; martor 208.
Alecsandra, mare postelnic; în Divanul
domnesc 146.
Alecsandra, cumnatul lui Siineon blănar;
martor 525.
Alecsandrv, fiul lui Ion Bănar şi fratele lui
Toader; vinde împreună cu fratele lui o
casă din jos de Uliţa Măjilor lui Ion
Paladi fost mare spătar 132.
Alecsandru, v. şi Alexandru.
Alesandru, v. şi Alexandru.
773
Aievra, v. Gheorghe Nathanail Pavel
Petre Sandul Toma
Alevra, v. şi Alivra.
Alexandra, soţia lui Mărciueanul şi nora lui
Mihălache Hagiovici negustor; vinde s.
Mărciucani (ţ. Tuto va) lui Ioan Bogdan
fost mare logofăt 754.
Alexandria, cor. în EgipO; Samoil de ~ 741.
Alexandru, blănar, ginerele lui Timuş
blănar; vinde o casă cu loc din mahalaua
Măjilor Zamfirei 462.
Alexandru, blănar, se judecă cu Chirila
arhimandrit şi egumen de la m-rea
Barnovschi pentru o dugheană a sa de pe
locul m-rii 366, 367.
Alexandru, mare comis; în Divanul (Sfatul)
domnesc 113,114, 626, 628, 715.
Alexandru, cupeţ, tatăl lui Panaite 251.
Alexandru (Alixandru), fiul lui Anton ungur
şi al Annei, fratele lui Gheorghe, Neculai
şi Catrina; primeşte a treia parte din viile
părinteşti de la Miroslava pentru care se
află în pricină cu fraţii săi 436,437,440.
Alexandru, fiul lui Toader jitnicer şi nepotul
lui Măzărachi; se judecă pentru o bucată
de loc de pe Uliţa Rusească cu Ştefan
postelnic şi alţii 241.
Alexandru, fratele lui Gheorghie sumănar şi
Neculai; cumpără de la primul dintre
aceştia o vie la Miroslava 550.
Alexandru, martor 42,456.
Alexandru, popă 5.
Alexandru (Alixandru), mare postelnic; în
Divanul (Sfatul) domnesc 98, 103, 123,
134, 155, 156, 161, 170; orînduieşte
hotărnici 150.
Alexandru, vătaf, soţul răposat al Despei
148.
Alexandru (Alixandru) voievod, fiul
(beizadea) lui Grigorie Alexandru Ghica
voievod; în Divanul (Sfatul) domnesc
586, 587, 588, 594, 603, 626, 628, 715,
D; oile lui scutite de gorştină 568.
Alexandru (Alixandru) voievod, fiul lui Ioan
Theodor Calimah voievod; în Divanul
(Sfatul) domnesc 190, 200, 221, 223,
322, 338, 374, A.
Alexandru (Alecsandru, Alixandru) voievod,
fiul lui Scarlat Grigorie Ghica voievod;
în Divanul (Sfatul) domnesc 98, 103,
134,146,155,156,161,170.
774
Alexandra (Alecsandru, Aii.1- inJru.
Alisandra, Alixandru), v. şi Grigorie -
Ghica voievod, Iliaş ~ voievod, Ncculai
~ <Mavrocordat> voievod, Scarlat -
Calimah voievod.
Alexandru voievod, domn al 1 am
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Alexandru ccel Bun> voievod, domn al
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Alexandru Costandin <Mavrocordat>
voievod, domn al Ţării Moldovei,
condica Divanului a lui ~ 599
Alexandru (Alecsandru, Alixandru) Haciul
(Hagiul), vornic de poartă; cercetează un
ioc de dugheană de pe Podul Vechi 411;
hotarnic 345, 346, 348, 349, 382, 390,
502, 521, 556, 558, 602, 666, 791, 792,
796; martor 313, 645, 788, 829, 849;
mediază o înţelegere 757; evaluează o
casă cu loc 356.
Alexandru Ipsilanti (Ipsălanti, Tpsilant,
Ipsilante), mare postelnic; în Divanul
domnesc 315, 322, 338; porunceşte plata
unei case ce era la balgi başa 555.
Alexandru Lăpuşneanu voievod, domn al
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Alexandru Moruz, mare spătar; în Divanul
domnesc 473.
Alexandru (Alecsandru, Alicsandru,
Alixandru) Neculce (Necolce, Neculcea,
Niculce), fratele lui Ilie; <marc> armaş;
moşia sa din hotarul Tîrgului Frumos
dăruită de Mihai Racoviţă voievod 146;
fost mare armaş; hotarnic 146;
clucer; locul său de lîngă cel al Sandei
medelnicereasa 108;
mare paharnic; încredinţează mărturia
sobornicească privitoare la incendiul cc a
distrus actele lui Manolache Bogdan fost
marc paharnic 754; în Divanul Domnesc
338; judecă pricină 840;
<mare> stolnic; judecă pricina dintre
preotul iezuit Maftei şi unii săteni din
Horleşti 231;
fost mare stolnic, ispravnicul ţ.
Cîrligătura; cercetează pricina dintre
 preoţii iezuiţi din Iaşi şi unii săteni din
Horleşti 229;
vinde împreună cu fratele său un loc
lui Grigori băcan 141.
Alexandru (Aiecsandru, Alixandru) Strătan,
din tîrgul Orhei; martor aici 170, 371,
706.
VkAaudru (Alixandru) Suta (Suci), mare
postelnic; în Divanul domnesc 133, 114;
judecă pricină 81.
Ab •tandru (Alicsandra) Ungur (Ungurul),
fratele lui Gheorghie sumănar şi Neculai,
cumnatul Irodiei; cumpără de la aceasta o
vie la Miroslava 571; via lui de aici 871.
Alexandru, v. şi Aiecsandru, Alixandru.
Aii Caraghiuzu, creditor 624.
Alicsandra, mama lui Zaharia; martor 612.
Aiicsandru, crîşmar; martor 693.
Aiicsandru, popă, tatăl lui Niculai căpitan
89.
Alicsandra Drace, martor la o diată 212.
Aiicsandru Iltchi, se judecă 624.
Aiicsandru, v. şi Alexandru.
Alisandra, v. şi Alexandru.
Alistarh (?)..., armaş al doilea; martor 574.
Alistarh, v. şi Aristarh.
Alistarhu, cojocar; martor la o diată 153.
Alivra (Alauvra, Alevra), ffntîna lui - 338;
locul lui ~ de pe Uliţa Brăhăriei, ce a fost
al Mitropoliei 96, 162, 351; preot la
cbiserica lui> ~ 781; v. şi Agapie.
Alivra, v. şi Alauvra.
Alivra, v. şi Alevra.
Aiixandri, mare paharnic; judecă pricina
dintre preotul iezuit de la Biserica
Catolică din Iaşi şi sătenii din Horleşti
350.
Alixandru..., fost mare clucer; martor 84.
Alixandru Hies, voievod; dăruieşte un loc de
pe Podul Vechi lui Pătraşco postelnic,
bunicul lui Ursul Iuraşco căpitan mazil
362.
Alixandru, v. şi Alexandru.
Alogunari, locul Iui din Chervăsărie 766.
Anibrohie, bărbier, soţul Ilincăi şi ginerele
lui Gavril croitor 282.
Ambrosoaia (Ambrăsoai, Ambrosoaie),
mama Paraschivei şi soacra Iui Andrei
croitor 560, 634, 637.
Aiiifilofti, monah 786.
Ana (Anna), soţia lui Anton ungur şi mama
Iui Alexandru, Ghiorghi, Neculai şi a
Catrinei; lasă moştenire o vie la
Miroslava 436, 437, 440.
Anastas, blănar la m-rea Golia, soţul Ilenei;
cumpără împreună cu aceasta o casă cu
loc lîngă Biserica Curelari de la Andoni
şi soţia acestuia Safta 621.
Anastasachi, gerah, tatăl lui lanache mare
agă E.
Anastasă (Anastase), v. şi Nastasă (Năstase).
Anastase (Anastasă, Anastasi, Anastasă,
Anăstase), lipscan; adevereşte că
răposatul Andrieş negustor a pus amanet
casele şi dughenile sale din Iaşi pentru un
împrumut neachitat 194; dăruieşte cărţi,
obiecte de cult şi pe Ion ţigan vizitiu
m-rii Sf. Spiridon 284, 369, 370;
ispravnic la reparaţiile Podului Vechi 44;
strînge mortasipia fainii din Tîrgul Făinii
şi alte venituri pentru m-rea Sf. Spiridon
328, 368; lasă diată 351.
Anastase Ramadan, mare agă 724;
porunceşte vornicilor de poartă 720.
Anastasie, episcop de Roman; în statutul,
breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Anastasie (Anastasă, Nastasi), lăcătuş, tatăl
lui Iordachi 577.
Anastasie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Anastasie, vornic 290.
Anastasie Başotă, logofăt (sec. XIX);
documente ale caselor lui din Iaşi 34-37,
75,138,163,546,621.
Anastasie Crirncoviei, mitropolit a! Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Anastasie Politis Antonio, martor 504.
Anastasie Zurba, olăcar, soţul Aniţei; se
judecă cu Neofit egumenul de la m-rea
Trei Ierarhi pentru un loc de lîngă hanul
m-rii 609.
Anastasios..., martor (?) 506 (semn. gr.).
Ancuţa, nepoata lui Veniamin Năstasă
monah; primeşte de la acesta nişte linguri
de argint prin diată 776.
Andon..., martor 438.
Andoni, căpitan; martor 344.
775
Andoni, grec; se judecă împreună cu Panaite -
mungiu cu Costantin Pălade vistiernic al
doilea pentru nişte vin vîndut 563.
Andoni, nepotul lui Gheraşim mitropolit de
Savastia şi soţul Saftei; vinde împreună
cu aceasta o casă cu loc lîngă Biserică
Curelari lui Anastas blănar şi soţiei
acestuia Ileana 621.
Andoni, via lui într-un hat cu o alta 100.
Andonie, ţigan domnesc, cărămidar, fiul lui
Gheorghiţă, soţul lanei şi tatăl lui Iftimie,
Vasile şi al Măriei; dăruit m-rii Dancu
618.
Andonie, v. şi Antonie.
Andrei, armean; casa lui de pe Podul Vechi
597.
Andrei, băcan; martor 241.
Andrei, blănar; martor 218.
Andrei, bunicul lui Gheorghe tescar şi al lui
loniţă 40.
Andrei, cantaragiu, soţul Măriuţei; locul
său de pe Uliţa Hagioaiei 836; îşi lasă
averea prin diată fiiastrului lor Gavril
872,
Andrei, cazacliu; gardul său e în hotarul
unui loc din mahalaua Broşteni 698.
Andrei, căpitan; scrie act. 193.
Andrei, copil în casă; casa lui spre Copou
338.
Andrei, croitor, soţul Paraschivei, ginerele
Ambrosoaiei; cumpără cu soţia lui o
casă în Muntenimea de Mijloc de la
Hriste făclier şi de la soţia acestuia
Tofana 560; casa lui de pe Uliţa
Strîmbă e cumpărată de Maria băneasa
634, 637.
Andrei, ciubotar, fiul lui Negură; martor
174.
Andrei, diac de divan; martor 801.
Andrei, fiul Săvoaiei, soţul Măriei; vinde
împreună cu soţia un loc de pe Uliţa
Hagioaiei lui Gavril. Covrig şi ginerelui
acestuia Pavăl Stroescul 646.
Andrei, fiul lui Ion Munteanul de la
Fîntînele; pretinde ca răzeş că i s-ar
cuveni s. Coţofăneşti (ţ. Putna) 628.
Andrei, fratele lui Costantin ciubotar şi al
lui Ion 505.
Andrei, hatman; primeşte moşia Zăvădinele
de la Petra Şchiopul voievod 715.
776
Andrei, fost iuzbaş; copie act 599.
, Andrei, meşter; preţuieşte o casă a luj
. Stoian bucătar 154.
Andrei, nepotul Măriei Săvoaia; schimbă
împreună cu aceasta un loc de dugheană
din faţa Uliţii Tîrgului de Sus pe un ldi
de casă din Muntenimea de Jos al lui
Pavel blănar 261; martor 456; nu vre^s
să semneze un zapis 464.
Andrei, preot <armean>, tatăl preotului :
armean Sava şi al lui Hariton, v *uiî
Măricuţei 54.
Andrei, rudă cu Stavăr; martor 696.
Andrei, seimen; casa lui de pc şesul
Bahluiului 481.
Andrei, stegar; casa lui din Iaşi 130.
Andrei, ţigan, fiul lui Bejan ţigări vătaf*
fratele lui Toader şi al Puiţei; se iudecf*
cu neamul Ceolpăneştilor 40. "'
Andrei, ţigan, fiul lui Vasile şi al C.riin.-i
Dobolina; lăsat prin diată de Veniamin
Năstasă monah surorii sale Maria 776.
Andrei, ungur; răzeş şi martor 551.
Andrei, vătaf la Deleni, tatăl lui loniţă baş
ceauş 97, 104.
Andrei, via lui din Dealul Coroiului 551.
Andrei, vistiernic al doilea, soţul Aniţei;
vinde o bucată de loc lui Andrei
Hermeziu 449.
Andrei Coşoteanul de la vistierie, nepotul
Annei; schimbă patru jirebii din s.
Pleşeşti (ţ. Suceava), una cumpărată de
la mătuşa lui, pe o pivniţă de piatră din
Iaşi a lui Ioan Nacul de la vistierie şi
este creditorul lui Angheluţi Tăbîrţc
645.
Andrei Costian, scrie act 258.
Andrei (Andriiu) Dămian (Dămiian,
Dămiianu), cantaragiu; locul său în
hotarul altuia 55; i se hotărăşte o casă
cu loc în mahalaua Muntenime 142;
casa lui de pe Uliţa din Afară 518.
Andrei Hermeziu, soţul Nastasiei, tatăl Sui
Ştefan şi Grigoraş 680; cumpără o
bucată de loc de la Andrei vistiernic al
doilea 449.
Ândreian, soţul Teclei, tatăl lui Gheorghiţă
Potoracă 647.
Andreiaş, soţul Irinei Andrieşoaia şi tatăl
lui Ştefan armaş al treilea şi Apostol
317.'
 Andreiaş, v. şi Mateiu
And -eieş, negustor; creditorul lui Ştefan
Iladomeţchi, primeşte banii de la soţia
icestuia, Ursa 92.
An Ireiean, cantaragiu; casa lui de pe Uliţa
Hagioaiei 508.
Vndreiu, armean, soţul Floarei armeanca
749.
Andreiu, cafegiu; primeşte confirmarea
stăpmirii asupra unui loc de casă din
mahalaua Broşteni 613; cumpără o casă
în Broşteni de la Maria şi fiica acesteia
Cununa 729.
Andreiu, răposat 560.
Andreiu, saigiu; martor 605.
Andreiu, staroste de cizmari; martor 561.
Andreiu, ungur din Buciumi; martor 693.
Andreiu (?) BantSsu, martor 598.
; Andreiu Lepădat, armaş, soţul Sandei;
v inde împreună cu aceasta o casă cu
pivniţă lui Artenie Racleş şi soţiei
tcestuia Catrina 82.
Andreiu (Andriiu) Răzmiriţă (Răzmeriţe,
kăzmiriţe), clipeţ; vinde o pivniţă lui
Vasilie Razul hatman 533 ; martor 564;
locul său din Muntenimea de Jos 630.
i Andreiu Rusul din Horleşti; martor 386.
Andreovici, v. Dimitriih
Andriana, fiica lui Lupaşco Covrig staroste
de ciocli şi soţia lui Apostol; cumpără
împreună cu soţul ei o bucată de loc de la
Sandul Botezatul meserciu şi soţia
acestuia Maria 570.
; Andrieş (Andreieş), diac, fiul lui Irimia
vătaf, soţul Irinei şi tatăl lui Ştefan armaş
al treilea (apoi al doilea), Rucsanda şi
Safta 119, 191, 192, 211, 744; martor pe
Uliţa Fînăriei 203; vinde un loc de casă
de pe Uliţa Fînăriei lui lani Chistruiul
179, 181 şi' un altul lui Matei Bantăş 574.
Andrieş, negustor, socrul lui Panaite blănar;
amanetează case şi dugheni de lîngă
m-rca Sf. Vineri 194; creditorul lui
Ştefan Radomiţchi 197-199, 336, 337.
Anclrîcs, preot; fiicele lui sînt martore la o
diată 54.
Andrieş, tatăl lui Lupul 211.
Andrieş (Andriiaş), v. Costandin
Andrieseni, sat, t. Iasi; <s. -, c. j. Iasi>;
morile m-rii Barnovschi din ~ schimbate
pe case domneşti din Iaşi 709.
Andrieşoaia, v. Irina
Andrii, cafegiu; martor 142; primeşte un loc
de casă în mahalaua Broşteni 521.
Andrii, ciubotar, soţul Măriei; cumpără o vie
la Miroslava de la Gavril tălpălar şi soţia
acestuia Maria 175.
Andrii, fiul lui Costantin Vraghie şi nepotul
Vineţiei; martor 695.
Andrii, mahal; martor pe Uliţa Mare 266.
Andrii, scrie act 869.
Andrii, tatăl lui Crîste blănar şi Toader 615.
Andrii, ungur; via lui din Dealul Coroiului
721.
Andrii Mogîlde, blănar; casele lui de pe
Podul Vechi 581.
Andrii Mogîlde, mazil din Iaşi; primeşte un
loc de casă în mahalaua Feredeielor 610.
Andrii (Andriu) Racoviţă, martor 863, 865.
Andriian, soţul Teclei; casa lui din mahalaua
Muntenimea arsă în incendiu 671.
Andrii an Co/.ma, soţia sa plăteşte sărindar
368.
Andriian Potoracă, bunicul Măriei
Potoroceasa; locul lui din mahalaua
Muntenime 670.
Andriiaş, v. şi Andrieş.
Andriiu, băibărăcar, tatăl lui Lupul 778.
Andriiu, fiul preotului Gavril, fratele lui
Ştefan, Ilenca, Ioana şi Vasile; vinde
cumnatului Enache un loc de casă în
Muntenimea de Jos 630.
Andriiu, vătaf, tatăl lui Ioniţă Bantaş ceauş
488.
Andronache, bărbier; dughenile Iui de pe
Uliţa Rusească 858.
Andronache (Andronachi, Andrumachi,
Andrunachi), mare ban; în Divanul
domnesc 190, 223; primeşte o bucată de
loc domnesc în Muntenime 269;
mare spătar; în Divanul domnesc
322, 338; judecă pricini 321, 341, 366;
porunceşte vornicilor de poartă 367;
mare vornic de Ţara de Jos; în
Divanul domnesc 435, 454; judecă
pricini 423, 528, 557, 563, 567; martor
451; porunceşte slujbaşilor domneşti 580,
581,582;
fost mare vornic; cumpără vii la
Miroslava de la Toader Buhăiescul clucer
475; pretinde bezmen de la locuitorii din
777
 Muntenimea de Sus şi de Mijloc 599;
primeşte un loc domnesc în Muntenimea
de Sus şi de Mijloc 720, 722, 724; se
judecă pentru nişte . locuri din
Muntenimea de Mijloc 837;
încredinţează anaforaua privind venitul
şcolilor 650;
vorniceasa lui ~ 568.
Andronache (Andrunache), meserciu, tatăl
Zamfirei 564, 567.
Andronache, odobaş domnesc, fratele
Văsăicăi săpunăriţa; martor 87;
fost odobaş de cazaci; martor 150.
Andronache, răzeş, fiul Stătiesei; martor
175.
Andronachi, blănar, tatăl lui Sandul 750.
Andronachi, fratele Catrinei, tatăl lui
Neculai şi Anfilohie 786.
Andronachi, preot; scrie act 576.
Andronachi Donici, mare vornic (sec. XIX);
încredinţează copii de acte 566, 580, 581,
863.
Andronachi Terus, via lui de la Cetătuia
247.
Andronakis, mare postelnic; ispravnic de act
535.
Andronăchioaia, mama lui Sandu blănar
263.
Androni, armean; casa lui de pe Podul Vechi
504.
Andronic, armean, staroste, fiul lui Ivan cel
bătrîn şi fratele lui Crâstea; se judecă
pentru o casă din mahalaua Armenime cu
Tasiia uşeroaia 601; vinde un loc de casă
din mahalaua Cărvăsărie lui Papii (Popa)
ispravnic 675, 766.
Andronic, cumpără un loc ' din mahalaua
Fînărie de ia Vasilache Darie 185, 780.
Andronic, om bătrîn; martor 121.
Andronic, postelnic; verifică bugetul m-rii
Sf. Spiridon 328.
Andronic, vătaf, nepotul lui Păpăluţă şi
bunicul lui Lupul diacon; pretinde că a
primit un loc pe Uliţa Hagioaiei de la
Dochiţa şi Nastasia 666.
Andrunache, fost călăraş de Ţarigrad, soţul
Măriei 414.
Andrunachi, tatăl lui Sandul 814.
Andrunăchioai, vorniceasa; dăruieşte o vie
la Şorogari m-rii Trei Ierarhi 874.
778
Andraneschioai (Andrunichioai), v. Sandul
Anfilofie, fiul lui Andronache şi fratele lui
Neculai; vinde împreună cu fratele si
mătuşa sa un loc de pe Uliţa Marc
mitropolitului Gavril pentru şcoli 786.
Anghel, ciohodar, fiul Rughinei Guţoaia;
martor 463.
Anghel, v. şi Simeon
Anghelachi, casa lui din Iaşi 845.
Anghelachi, fiul preotului Vasile; locul iui
din mahalaua Sf. Ioan Zlataust 868.
Anghelachi Vasile, scrie act 845.
Angheli, fratele Aniţei şi cumnatul lui
Panaite; se vinde cu voia lui 597.
Angheli, v. şi Ştefan
Angheloi, v. Pintileiu Gărdene
Angheiuşa, casa ei din Muntenimea de
Mijloc 543.
Angheiuşa, soţia lui Neculai Hriste; cumpără
împreună cu acesta o vie la Vămăşoaia de
la Cîrste blănar şi soţia acestuia Safta
143.
Angheiuşa, soţia lui Ion seimen agesc; vinde
împreună cu acesta o casii din
Muntenimea de Sus lui Vasile Razul
hatman 451.
Angheiuşa Isăroaia, vinde ş. Năsloani (ţ.
Tutova) lui Lupul Bogdan hatman 754.
Angheluţi Tăbîrţe, vistiernic; datornicul lui
Andrei Coşoteanul 645.
Anicuţa, fiica Sandei; primeşte împreună cu
acesta de la Ion fiul Aslănoaiei banii pe o
casă făcută pe locul acestuia 573.
Anisia (Anisîia), călugăriţă (înainte de
călugărire se numea Aniţa), fiica lui
Tănase Polifroni şi a Saftei Polihronoaia,
sora lui Gheorghie şi Maria; dăruieşte
împreună cu familia o bucată de Ioc lui
Stoian bucătar 154; face schimb de casc
cu Ion fost ispravnic de copii în casă 260,
268.
Anisia, cumpără o casă dincolo de Podul
Spînzurătorii de la Paraschiva 217.
Anisia, soţia lui Toader Mistreanul monah;
vinde împreună cu acesta o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Toader preot
Ia Sf. Paraschiva 524, 560.
Anisîia, v. şi Anisia.
Aniţa, are un trunchi de tăiat carne scutit de
toate dările 15.
Mtt'», borşăriţă; dăruieşte bisericii Sf.
"teodori un loc de CclScl din Muntenimea
!e Jos 300.
A.i:ca, domniţă; ia de ia Nedelco negustor pe
Radul ţigan 341.
\iiiţa, fiica lui Cozma şi sora Ilincăi; vinde
împreună cu aceasta o vie cu livadă din
Dealul Coroiului lui Tănase Gosan
logofăt de vistierie 353.
Aniţa, fiica lui Filip săhăidăcar şi a Ioanei,
sora lui Neculai, Costandin şi Toader;
vinde împreună cu familia o casă de pe
Podul Vechi lui Agapie egumenul m-rii
Sf. Sava 152.
Aniţa, fiica lui Gheorghi cupeţ şi mama
Ilincăi abăgeriţa 510.
Ani! i, fiica lui Ion Obreja din Cîrniceni, soră
u Toader şi Vîrvara; vinde împreună cu
1 raţii ei părţi din s. Şendreni lui Ion
Suceveanul 531.
urna, fiica lui Mădîrjac; martor 296.
\tn(a. fiica iui Vasile Roset hatman şi a
•aftei, soră cu Catrina, Ilie, Ilinca,
iordache, Lăscărache şi Vasile; primeşte
1 rin diată partea sa de moştenire 767.
AnitJ. mahalagiţă; martor 537, 640.
Aiiua, sora lui Gligoraş, Ioniţă, Sandu şi
Zaharia6I2.
An;' i, sora lui Neculai pisar, soţia lui Şteal
pisar, mama Ilincăi şi mama vitregă a lui
Răducanul pisar 470.
Aniţa, soţia lui Anastasie Zurba olăcar; locul
ei moştenit de la părinţi 609.
Aniţa, soţia lui Andrei vistiernic al doilea şi
soră cu Tudosca Proculeasa şi Nastasia;
creşte pe Toader, fiul Nastasiei, ca pe
fecior de suflet 449.
Aniţa, soţia lui Postolachi cizmar şi fiica lui
Anton cizmar; închide litigiul cu
Costandin Abaza logofăt pentru o
dugheană din mahalaua Cizmărie 683.
Aniţa, soţia lui Constantin tărsinar 136.
Aniţa, soţia lui Costandin comis; cumpără
împreună cu acesta o vie cu livadă la
Miroslava de Ia Zaharia diac 359.
Aniţa, soţia lui Costandin seimen şi mama lui
Ioniţă, Pascal, Maria şi Dumitra; vinde
împreună cu familia o casă de pe Uliţa
Finului lui Vasilie negustor şi soţiei
acestuia Safta 67.
Aniţa, soţia lui Dima blănar şi mama lui
Constandin, Ioniţă, Toader şi Sanda;
vinde împreună cu familia o dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei lui Toader Nacul
logofăt de vistierie 71.
Aniţa, soţia lui lacov Mărginean; vinde
împreună cu acesta o vie la Miroslava lui
Gavril tălpălar şi soţiei acestuia Maria
174.
Aniţa, soţia lui Iftodi crîşmar; cumpără
împreună cu acesta o casă cu loc şi un loc
în Muntenimea de Sus de la Costantin
ciubotar şi soţia acestuia Parachiva şi de
Ia Paraschiva Hărhăzoaia şi fiul acesteia
505, 623.
Aniţa. soţia lui Iftodi şi nora lui Toader;
dăruieşte o bucată de loc de pe Uliţa
Hagioaiei m -iii Sf. Spiridon 307.
Aniţa, soţia lui Ion Nart, mama lui Vasile
preot şi soacra Ilincăi; vinde împreună cu
familia case de pe Uliţa Hagioaiei Iui
Vasilachi Cozma fost mare căpitan 168.
Aniţa, soţia lui Ion sumănar şi mama lui
Gheorghiţă şi a Rocsandei; martor 456;
vinde împreună cu soţul ei o dugheană cu
loc de pe Uliţa Hagioaiei lui Mihălachi
Cheşco fost mare jitnicer 750.
Aniţa, solia lui Ioniţă Pană negustor şi sora
iui Dumitraşcu Pascal; se judecă cu
epitropii fratelui ei decedat pentra nişte
bani 36, 37; vinde un loc de casă din vale
de Biserica Curelari lui Foti 138.
Aniţa, soţia iui Mane (Manea) armean şi
mama lui Ioniţă şi Sandul; vinde un loc
de casă, case şi crîşmă cu pivniţă de
piatră de pe Podul Vechi lui Vasile
Tănase 2, 42, 802.
Aniţa, soţia lui Mihai Ungurul şi mama
Catrinei şi a Saftei 85.
Aniţa, soţia lui Mihălachi tălpălar; cumpără
cu acesta o vie la Miroslava de la Ioniţă
Ciorneiu 126;
Aniţa, soţia lui Nicolai croitor; vinde
împreună cu familia o casă din mahalaua
Muntenime Despei, văduva lui
Alexandru vătaf 148.
Anita, soţia lui Panaite şi sora lui Angheli; se
vinde cu voia ei 597.
Anita,
» soţia
, lui Ştefan
, curelar; vinde
împreună cu acesta locul unei dugheni
arse de pe Uliţa Hagioaei cumnatului
779
 . Locman gerah şi soţiei acestuia Catrina
94.
Anita,
, soţia , lui Toader Cande, sora lui Ioniti
Ungur şi fiica lui Gheorghiţă Ungurul;
vinde împreună cu familia un loc de casă
de pe Uliţa Sîrbească lui Ioniţă Vîrnav
fost mare jitnicer 288.
Aniţa, soţia lui Toder copil în casă; vinde
împreună cu acesta o casă din mahalaua
Rnărie lui Lupul şi soţiei acestuia Axinia
831.
Anita, soţia lui Toma blănar si mama lui
lanacachi şi a Eleniţei; vinde împreună cu
familia un loc de dugheană şi dugheni
din faţa bisericii Sf. Nicolae domnesc lui
Coste Papaffl 280.
Aniţa, ţigancă; dăruită m-rii Dancu de către
soţia unui boier răposat 677.
Anita, ţigancă a Iui Ioniţă Cantacuzino mare
ban, fiica lui Iura şi a Drăgunei, sora lui
Timco, soţia lui Nedelcu lingurar, mama
lui Titircan, Axiniia şi Negraia 59.
Anita, ţigancă din Focşani a Mitropoliei,
fiica lui Costandin Bostan 301, 465.
Anita, ţigancă din Focşani a Mitropoliei,
fiica lui Neculai Bostan şi a Nastasiei,
soră cu Petre, Stoica şi Toader 301.
Aniţa, ţiganca lui Radul postelnic; se
căsătoreşte cu un ţigan al m-rii Dancu
549.
Anita, ţigancă, soţia lui Gheorghe tescar şi
mama Măriei şi a Soficăi; cumpărată de
Costandin Racoviţă voievod de la
Neculai Ciulei 40.
Aniţa Aslănoai, soră cu Sandul Crupensche
medelnicer şi Timuş Crupensche, bunica
lui Nicolai Aslan şetrar; martor la
zălogirea unor case din Iaşi 805.
Aniţa Bălşoai, fiica lui Aldea postelnic;
vinde moşia Rediul Aldei lui Vasile
Buhăiescul. fost mare paharnic 533.
Anita Diniuîiasa (Dimuleasă, Dimuleasî),
fiica lui Neculăoaiei (Neculăiesei)
neguţitor, fosta soţie a lui Dima negustor
şi soacra lui Gavril; în pricină cu vechilul
lui Ioan Bogdan mare logofăt şi Nicodim
monah pentru o casă de lîngă Biserica
Curelari 34, 35,75, 163.
Anita Dinali
âSIÎ (Dinulesei), primeşte bani
prin diata lui Veniamin Năstasă monah
776.
780
Aniţa, v. şi Anisia.
. Anna, doamnă, soţia iui Mihai <Raeovjta>~
. voievod; cumpără un loc de casă %
Muntenimea de Sus de Ia Sanda.
Cioroaica, pe care-1 dăruieşte maicii
Paraschiva 343.
Anna, mătuşa lui Andrei Coşoteanul de la
vistierie; vinde acestuia o jirebie din
moşia Pleşeşti (ţ. Suceava) 645.
Anna Schiupoaia, vinde vie la Miroslava 3.
Antemia, soţia lui Mihălachi şi nora lui i
Postolachi psalt; primeşte dospii albire
pentru locul de casă ce va intra în incinta1
m-rii Sf. Spiridon 356.
Antioh Constantin <Cantemir> voievod,ti
domn al Ţării Moldovei; în statutul;
breslei ciubotarilor din Iaşi 746. s |
Antioh Zosin (Zosem), vechilul logofătului:
al treilea şi logofăt al treilea; ispravnic de
act 458, 789, 790, 797.
Antoh Niculai, aprod, mahalagiu; martor 50»
Antohe, căpitan; vinde un loc de casă lîngSţ
Biserica Banul lui Ion Banul preot 791.
Antohe, uşer, soţul Ilincăi; cumpără de la
Lupul Tetul şi nepotul acestuia Sandul Un
loc de casă în malul Richii (Rîpei ?) 482i i
Antohe Jora, hatman, tatăl răposat al ilincăi
bunicul lui Vasile Scărlet şi al Roxandei
404.
Antohi, bărbier; martor 835.
Antohi, căpitan; vinde un loc de casă de pe
Uliţa Sîrbească lui Vasile baş bulucbaş 5«
428.
Antohi, croitor; cumpără o casă î»;
Muntenimea de Sus de la Catrina
încălcînd dreptul de preemţiune ai lui
Vasile blănar 522.
Antohi, croitor; cumpără o casă de pe Uliţa
Sîrbească de la Niculai fiul lui Gavril
vornic de Larga 252.
Antohi, croitor; mahalagiu 505.
Antohi, diac; scrie act 433.
Antohi, fiul Corboaiei; vinde o casă de pe,
Uliţa Sîrbească Sandei Priscorniţa 252.
Antohi, meserciu; martor 845.
Antohi, scrie o jalbă, a egumenului Macarie
de la m-rea Agapia 732.
Antohi, soţul Măriei; cumpără o casă eu loc
în Muntenimea de Mijloc de la Elisafia
călugăriţa 265.
Antohi, spiţer; vinde o vie la Buciumi Măriei
soţia lui Enache băcan B.
Antohi, uşer, fiul lui Apostul; locul său
hotărnicit de pe Uliţa Strîmbă cumpărat
de la Ghiorghi diacon 122.
Antohi, uşerel, soţul Ilincăi; vinde împreună
cu aceasta o casă lîngă Biserica Banul
Măriei jicnicereasa 512.
Antohi, vărul Mi Palade; martor 249.
Antohi, v. şi Antohie.
Antohi Coroiu (Corăiu), căpitan, fratele lui
Sîmion Coroiu căpitan; casele lui şi un
loc de pe Uliţa Hagioaiei, pe lîngă
Biserica Banul 718, 791.
Antohi (Antioh, Antiohie) Luţă (Luţa, Luţi),
diac de divan; cercetează pricina dintre
copiii lui Anton ungur pentru o vie la
Miroslava 436, 437; martor 433, 460,
623; scrie act 440, 469;
vornic de poartă; cercetează o
încălcare de loc 813; hotarnic 780, 857;
martor 865.
Antohi Scărlat, căpitan; dăruieşte o jumătate
din s. Oşăni (ţ. Iaşi) lui Manolache
Bogdan fost mare paharnic 754.
Antohi (Antohie), căpitan, fiul lui Mihai
spiţer; martor pe Uliţa Fînăriei 191, 192,
203.
Antohie, căpitan; vinde un loc de casă tatălui
lui Vasile Ban, călugărit Vasian 788.
Antohie, v. şi Antohi.
Antohie Corui, locul său de lîngă biserica
Prapodoamna Paraschiva 792.
Anton, cizmar, tatăl Aniţei 683.
Anton, fiul lui <Ion> Doboş; martor 91.
Anton, iereu, soţul Măriei; vinde împreună cu
aceasta o casă de lîngă m-rea Sf. Spiridon
iui Inochentie episcop de Huşi 418.
Anton, negustor, tatăl Măriei şi bunicul lui
Tănasîie 469.
Anton, preot; îngropat cu un stihar de cutnie
370; martor 117, 307.
Anton, preot la m-rea Sf. Spiridon; martor
148, 667; martor la o diată 291; scrie act
358.
Anton, ţîrcovnic la Biserica Doamnei; scrie
act 271.
Anton, ungur, fratele lui Mihai Ungur, soţul
Anei şi tatăl lui Alexandra, Ghiorghi,
Neculai şi al Catrinei; via lui de la
Miroslava rămîne moştenire copiilor 320,
436, 437, 440,
Anton, v. Nicolaiu
Anton, v. şi Antonie.
Anton Carp, martor 801.
Anton Ungurul, soţul Ilenei fiica lui Mihai
Ungurul şi a Varvarei; vinde împreună cu
soţia lui o casă de lîngă m-rea Sf.
Spiridon lui loasaf egumen la această m-re
207.
Antoneasa, v. Maria
Antonia, soţia lui Grigorie bărbier şi mama
lui Tudorachi; vinde împreună cu aceştia
o vie din Dealul Coroiului lui Iordachi
Cerchez diac de divan 258.
Antonie, căpitan; martor 117.
Antonie, egumen la m-rea Moldoviţa; propus
pentru a fi ales episcop de Roman 854.
Antonie, preot; casa lui de pe Uliţa Strîmbă
101.
Antonie, preot; casa lui dinspre capul Rîpii
Peveţoaiei 426.
Antonie, v. şi Anton.
Antonie (Andonie) Faicrman (Fegherman,
Feghermon), spiţer, soţul Marianei 626;
închiriază împreună cu aceasta o casă de
ia Iosif Cambioli prefectul Bisericii
Catolice din Iaşi 128; se judecă cu
Biserica Catolică pentru case din Iaşi şi
vii de la Copou 819.
Antonie (Anton) Ruset voievod, domn al
Ţării Moldovei; confirmă m-rii Galata
stăpînirea unor locuri din Iaşi 16, 114,
221, 468; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Antoniu, preot, <soţul Măriuţei>, ginerele lui
Darie monah şi cumnatul lui Costandin;
primeşte o bucată de loc de la socrul său
593.
Antoniu, v. şi Anastasie Politis Manolis
Anuşca, casa ei din Cacaina, din deal de
Podul Meserciilor 185.
Anuşca, fiica lui Toader Darie şi sora lui
Vasilache Darie; se judecă cu Matei
Bantăş negustor pentru un loc din Fînărie
793,798.
Anuşca, locul ei din Fînărie 780.
Anuşca, soţia lui Simion; martor 576.
Anuţa, armeancă, soţia lui Zaroh armean
răposat;, moşteneşte jumătate din s.
Cerchezeni (ocolul Botoşani) pe care o
dă lui Ştefan Bosie fost mare jitnicer
195.
781
Anula, <armeancă>, soţia lui Manea armean,
mama lui Ioniţă şi Sandul; confirmă că a
vîndut case de bună voie 782.
Anuţa, <armeancă>, ptfcoteasă, fiica lui
Zaharia şi a Floarei armeancă, sora
Măriei 504; vinde împreună cu mama şi
sora ei o casă de pe Podul Vechi fraţilor
Bogos şi Carabet 597.
Anuţa, armeancă, preoteasă, soţia lui
Grigorie preot armean şi mama lui
Mardaros 496.
A. Papadopol-Calimah (sec. XIX), copie act
30.
Apostoaie (Apostoai), v. Maria
Apostol (Apostul), baş bulucbaş, tatăl lui
Ioniţă bulucbaş, bunicul Casandrei şi
Paraschivei 211, 633; cumpără un loc de
casă de pe Uliţa Finului de. la Catrina
Brăhoaia 268; primeşte un loc de casă pe
Uliţa Fînăriei de la Paraschiva 211.
Apostol, blănar, ginerele lui Gavril Covrig
557.
Apostol, carte bisericească 284, 369; -
grecesc 370; ~ moldovenesc 370; ~
tipărit la Buzău, dăruit 516.
Apostol, cumpără casă de la Ilinca şi fiul
acesteia Dimitrachi 845.
Apostol, diac de divan; scrie şi copie acte
316, 406,431, 443, 545, 664, 697, 714.
Apostol, diac la marele agă; mahalagiu
martor 665.
Apostol, fiul Irinei Andrieşoaia; martor 317.
Apostol, fiul Paraschivei Sofronoaia, fratele
lui Costandin şi Manolachi; vinde
împreună cu aceştia o vie la Vămăşoaia
lui Stan şi soţiei acestuia Sohiica 826.
Apostol, fiul lui Vasile băcan, soţul
Andrianei şi ginerele lui Lupaşcu Covrig
staroste de ciocli; cumpără un loc în
Muntenimea de Jos de la Zamfira soţia
lui Vasile cojocar 562; cumpără o bucată
de loc de la Sandul Botezatul meserciu şi
soţia acestuia Maria 570; îngrijeşte la
bătrîneţe pe Zamfira fiica lui Andrunache
meserciu care-i lasă casa ei 564; se
judecă cu Gheorghie fiul lui Frătiţi fuştaş
de divan pentru o casă din Muntenimea
de Jos 567; se judecă cu Neculai fiul lui
Gavril Covrig pentru o casă cumpărată de
la Zamfira soţia lui Vasile cojocar 557.
Apostol, martor 503.
782
Apostol, psalt, tatăl lui Ion, MihaiaciJ|;
Simion; vinde împreună cu aceştiao'^g
cu loc de pe Uliţa Hagioaiei lui jfjj^
Tărdzian 220, 307; vinde un loc d e ţ e
Uliţa Hagioaiei lui Ştefan fiul lui Sandul
Bosie 168. '
Apostol, scrie act 289, 871.
Apostol, seimen agesc, soţul Măriei; vinde
împreună cu aceasta un loc de ca$iqUj
Ioniţă Ghindă logofăt şi soţiei acestuia
420.' '
Apostol, ţigan, soţul Măriei; stăpînit de
domniţa Roxanda Racoviţă 40.
Apostol, v. şi Apostul.
Apostol (Apostu) Mărginean, taiai t
Vasile căpitan; primeşte un loc ae i
Borşoaia 431.
Apostol Papaioanu, grec aghiomavrit; vinţfe
o casă din mahalaua Sf. loan Zlataust lui
Iordachi 868.
Apostol Porcos, fost stegar de Heciu; martor
715.
Apostoli, 12 în formulă de blestemi Jb,
278,746.
Apostolul Pavel, în formularul diplomatic
740.
Apostu, fost baş bulucbaş, tatăl Măriutei
Golăgăneasa 119.
Apostu, v. şi Apostol.
Apostuî, logofăt; scrie act 308.
Apostul, martor 695.
Apostul, scrie act 872.
Apostul, tatăl lui Antohi uşer 122.
Apostul, v. şi Apostol.
Aprodoai, casa ei de pe Uliţa Sîrbească
796.
Aprodul, tatăl lui Toderaşcu blănar 691
Aramă, tatăl lui Ion Calmîcul 505.
Aramă, v. şi Gheorghi
Arapul (Arap), v. Costandin
Arămascul, v. şi Arămăscuî.
Arămascu, v. şi Arămăscuî.
Arămăscuî (Arămascul, Arămăscu, Arămescu.
Avrămăscu), v. şi Simion
Arămescu, v. şi Arămăscuî.
Ardeal <Transilvania>, Psaltire tipărită în
la Belgrad 516.
Ardelean, v. Eustatie
Argherie, v. şi Arghirie.
Arghir, ban; martor 794.
Arghire, pivniţa lui din mahalaua Cizmărie
713.
Arghire, v. şi Arghirie.
Arghiri, v. Ion •••.
Arghirie, negustor; dughenile lui din
mahalaua Măjilor 814.
Arghirie (Argherie), paharnic, vechilul
Zmaragdei postelniceasa; martor la plata
unor datorii 352.
Arghirie (Arghire, Arghirii), mare paharnic,
soţul Măriei; în Divanul domnesc 223;
fost mare paharnic; cumpără un loc
de casă de la Agafia monahia 331;
cumpără o casă de pe Uliţa Sîrbească de
la Costantin, Catrina şi Safta 401.
Arghirie, serdar; cumpără o casă de lîngă
Biserica Sf. Ilie de la Neculai Tăbîrţă
postelnic 172.
Arghirii, fost mare ban; cumpără un loc de
casă de la N. Strigescu şi soţia acestuia
Maria 763.
Arghirii, v. şi Arghirie.
Arghiris, v. Diri...
Arghiroaia, dughenile ei din mahalaua
Măjilor 462.
Arghiroaia, v. şi llinca
Arghiroaie, vinde o parte de moşie lui Vasile
Roset hatman 767.
Arghirocastru, oraş în Rumelia; m-rea
Adriano de la - 587; v. şi Adriano, m-re.
Arhip, nepotul Măricuţei; un zapis de lâ ~
666.
Arie (Ariia), în formulă de blestem 173, 290.
Arion, ceasornicar; Grigorie ucenicul lui ~ e
scutit de toate dările 210.
Aristarh, spătar; martor 84.
Aristarh, v. şi Iordache
Aristarh, v. şi Aristarho.
Aristarho (Alistarh, Alistarhu, Aristarh)
Hrisosculeo (Hrisoscoleo, Hrisoscoleu),
soţul Bălaşei Cantacuzino şi tatăl lui
Iordache 496;
mare spătar; în Divanul domnesc 70;
mare vistiernic; crîşmă lui de lîngă
Podul Vechi 121; în Divanul (Sfatul)
domnesc 93, 103, 113,114, 123, 134, 146,
155; soţia lui - dăruieşte m-rii Dancu un
ţigan fierar cu soţia acestuia 173.
Ariton, mătăsar din Rusciuc; martor 504.
Armăşescul (Armăşescu, Armăşăscul), v.
Vasile
Armenime (Armenească), mahala, clîngă
Podul Vechi>; case, dugheni, locuri şi
pivniţe în ~ 4, 42, 45, 52, 54, 61, 362,
601,782,863.
Arnienopulo, codul - 628.
Armenopuio, v. şi Costandin
Arnăut, v. Ghiorghie
Arpintic, socrul lui Gligorie Damaschin 381.
Aron, preot; casa Iui din Muntenimea de
Mijloc 520.
Aron voievod, domnul Ţării Moldovei;
dăruieşte m-rii Agapia un vad de moară
şi un loc de prisacă la Chipereşti 752; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Aron Vodă, m-re, <în s. şi c. Aroneanu, j.
Iaşi> 13, 58; egumen la m-rea ~ 479,
539, 806; v. şi Filaret;
loc al m-rii ~ încălcat de ograda
sinagogii din Iaşi 239, 297;
moşie a m-rii - 13, 533.
Arsăni. negustor, socml lui Cîrste mare
vameş 469.
Arsănîa (Acsăniia, Ansinia), fuştăriţă, sora
Vasilcăi; vinde o casă din Muntenimea de
Mijloc lui Ştefan Izmană copil în casă 631.
Arsenie, tatăl lui Ioniţă 21.
Artenie Racleş, soţul Catrinei; vinde
împreună cu aceasta o casă cu pivniţă lui
Eni Chistruiul 82.
Arustoai, v. Iona
Asapu Harepul, armean; vinde un loc de pe
Podul Vechi lui Lohan armean 460, 851.
Asfandur Turci, martor 863.
Aslan, soţul Aniţei Aslănoai 805.
Aslan, v. şi Ioan Iordache Nicolai
Aslănoae, mama lui Ioan 573.
Aslănoai (Aslăneasa, Aslănoaie), v. Aniţa
Sanda
Aspra (?), soţia lui Frone blănar, nepoata lui
Ştefan Bontăş şi a 21oiţei; cumpără
împreună cu soţul ei o casă de pe Podul
Vechi de la părinţi 69.
Aspra (?), mama Ilincăi 872.
Atanasă, preot Ia Biserica Tăipălari; martor
303.
Atanasie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Athanase Zaharuschis, martor 72.
Athanasie Ipşilant, mare spătar; în Divanul
Ţării Româneşti 604.
Athon ..., martor 864.
Aviron, în formulă de blestem 626.
783
Avram, blănar; vinde un loc de dugheni de Bacău, ţinut; dascăl moldovenesc la ~ 74q3
pe Uliţa Brăhăriei lui Costantin Osmachi dregători de Ia ~ 737; v. şi lanachi
96, 162. . Vilara, Ştefan Rosăt; gorştină plătită la -
Avram, jidov argintar, soţul Isterei; cumpără ~ 568; sa'te de la ~ 178, 368, 369, 370; v
împreună cu aceasta trei dugheni de la şi Blăgeşti.
Radu croitor şi familia acestuia 801. Badiul, tatăl Măriuţei 575.
Avram, v. şi Vasile <Bagdad> (Bagdat), <or. în Irak>; brîie de ~
Avram, v. şi Avraam. 377.
Avraam, sînul lui în formularul Baghii, deal, în hotarul tîrgului Orhei 706
diplomatic 70, 161,254,314. Bahlui, rîu, <afluent al Jijiei, lîngă
Avraam (Avram), v. şi Constantin Chipereşti, c. Ţuţora, j. Iaşi>; în / lingi
(Costachi, Coste, Costi) hotarul unor locuri din Iaşi 13, 22, 53.
Avraam, v. şi Avram. 87, 106, 112, 150, 342, 345, 346, 348^
Avrămăscu, v. şi Arămăscul. 349, 372, 374, 376, 389, 390, 393, 402*
435, 467, 481, 556, 558, 585, 602, 61o]
*Avrărneni, s. în ţ. Hîrlău, <j. Iaşi>; dăruit
698, 754, 796; uliţa ce coboară spre ~
spitalului de la m-rea Sf. Spiridon de
416, 452.
către episcopul de Roman 810.
Bahluieţ, pîrîu, ofluent al Bahluiului la Podul;
Avrămoaia, v. Nastasîia
Iloaiei, c. Podul Iloaiei, j. Iaşi> 146.
Axinia, fiica Mierlei, sora Tudoscăi şi mama
Bahne, sat, <ţ. Neamţ; Bahna, c. j.
lui Tănase şi a Saftei; vinde împreună cu
Neamţ>; vornic din ~ 479.
copiii o casă de lîngă cimitirul Bisericii
Bajan, ţigan; în actele Ceolpăneştilor 40,
Tălpălari lui Grigorie preot 552.
Balasache (Bălăsache, Bălăsachi), v
Axinia, soţia lui Lupul; cumpără împreună
Iordache
cu aceasta o casă din mahalaua Fînărie de
Balasa,
j mama Rucsandei 776.
la Toader copil în casă 831.
Balciu, sat, ţ. Iaşi; <s. c. Miroslava, j.
Axinia Mărdăroie, fiica Dumitrei Neculesa, Iaşi>; moşie a m-rii Socola 304, 453;
mama lui Necolai Mărdari şi nepoata lui vitele sătenilor produc stricăciuni 565.
Ilie de la Cudreşti 159. Balica, preot, tatăl lui Toma blănar 53, 280.
Axinia, v. şi Acsinia. Balş, socrul lui Vasile Roset hatman; ţiganii
Axiniia, ţigancă, fiica lui Nedelcu şi a Aniţei, 'lui 767.
soţia lui Iftimie Budan lingurar 59. Balş, mare stolnic; judecă pricini 840, 848;
Axintioaie (Acsintioaie, Axintoi), babă; martor 850.
cumpără un loc de casă de pe Uliţa Balş, mare vornic; judecă pricini 772, 782,
Păcurarului de la Iordachi Cracatiţă pe 793.
care-1 dăruieşte preoţilor de la biserica Sf. Balş, v. şi Constantin Cozma Gavril
Nicolae de Sus 26, 60. Grigori loniţă Iordache Lupul
Axintoaiei, piatra - 482. Balşă, v. Vasiie
Axintoi, v. şi Axintioaie. Balsă,
>
v. si
*
Bals.?
Azac, pielicele de ~ 377. Balse, v. si Bals.
Azbeiu, fiul lui Acsintie armean şi al Măriei, Balşi, v. Dimitrie
fratele lui Cîrste şi Luca; ia cu chirie o Balsi,
s v. si; Bals.
5
dugheană pe locul Bisericii Armeneşti Balsî,
> v. si s Bals.
5
283. Balsu, v. si Bals.
B Baluş, v. Alecu
Bană, tatăl lui Grigori ierei 488.
B..., v. Ştefana
j Ban, v. Banul.
Bacău, tîrg; <m. j. ~>; cantariatica (venitul Bano, v. Stămati
Ban tas,> v. Bantăs. ?
cîntarului) de la ~ dat m-rii Sf. Spiridon
Bantăş, v. Dumitru Ion Ionită Matei
747, 783; <tîrgoveţ> de la - 628; v. şi
Pavel Toma
Ion Turaliu.

784
 Jîantăşu, v. Andreiu (?)
gantăşu, v. şi Bantăş.
Banii, v. Biserica
ganul (Banu), preot, tatăl lui Dumitrache,
Grigore (Grigori, Grigorie), Luca şi
Vasile (călugărit Vasiian) 482, 600, 684,
691, 796; locul l u i - 7 9 2 .
r Banul (Banu), v. şi Gheorghie Ion Luca
Vasile
Barnovschi (Barnoschi, Barnovski,
Bămovschi), m-re în Iaşi; <m. şi j. Iaşi>;
închinată la Sfîntul Mormînt de la
Ierusalim, scutită de unele dări 103;
dugheni şi prăvălie pe locurile din Iaşi ale
m-rii 145, 208, 409; locurile m-rii din
Iaşi 209, 392; schimbă morile de la
Andrieşeni cu nişte case domneşti din
:
Iaşi 709;
egumen şi arhimandrit 366, 367, 376,
409, 468; v. şi Chirii (Chiriia).
Barnovschi, v. şi Miron ~ voievod.
Başotă, v. Anastasie Costantin
Băcăoanul, v. Toader
Bădărau, v. Neculai
Bădros, v. Iordache
Băg, v. Costandin
Băibărăcărie, mahala în Iaşi; dugheană cu
loc în ~ 90; uliţă deschisă ce merge din ~
121.
Băiceanul (Băician), v. Costandin
Bălan, v, Vasile
'Bălaş, superior iezuit polonez din Iaşi; reclamă
încălcarea hotaralui moşiei Horleşti. (ţ.
Cîrligătura) de către răzeşi 844.
Bălaşa, fiica lui Gheorghie sumănar şi a
Irodiei, sora Măriei; vinde împreună cu
aceştia o vie la Miroslava Iui Alexandru,
unchiul ei 571.
Bălaşa, locul ei de pe Uliţa Strîmbă 226.
Bălaşe Cantacuzinească, viştierniceasă,
soţia răposatului Aristarho <Hrisosculeo
mare> vistiernic; dăruieşte un ţigan fierar
împreună cu ţiganca acestuia m-rii Dancu
173. ' :
Băiăsachi, căminar; casele lui de lîngă m-rea
Dancu, alături de cele ale lui Ştefan Roset
stolnic 237, 532, 663.
Băiăsachi, v. şi Hristache
Băiăsachi, v. Balasachi.
Bălegariul, v. Ion
*Bălineşti, sat, ţ. Tutova; clîngă s. Iveşti, c.
Iveşti, j. Vaslui>; cumpărat de
Manolache Bogdan fost mare paharnic de
la Tudorache din Ţara Românească 754.
Bălsoai,
> v. Anita 3
*BăIţaţi, sat, <ţ. Cîrligătura; lîngă s.
Cogeasca, c. Leţcani, j. Iaşi>; lăsat prin
diată copiilor săi de către Vasile Roset
hatman 767.
Băltătesti,
j 5 sat, ,t. Neamţ; <s. ' c. ' J j.
Neamţ>; nu plăteşte vamă şi mortasipie
pe făina vîndută în Iaşi 377, 458.
Bălţi (Bălţile), sat, pe Răut <ţ. Soroca; m.
j. R. Moldova>; dat jumătate m-rii Sf.
Spiridon şi jumătate copiilor lui Panaite
negustor 715,731.
Bănar, v. Ion
Bănarul, socrul lui Tanasie cămăraş de
izvoade 132.
Bănarul, v. şi Toader
Bănila, sat, ţ. Cernăuţi; <azi în Ucraina,
Baniliv Pidghernii, r. Storojineţ, reg.
Cernăuţi>; închinat la m-rea Sf. Spiridon
de către nepoţii lui Constantin Cocoranul
medelnicer 736.
Bărat, v. Gligori
Bărboiu, schimbă proprietăţi de la Jijia cu
altele ale lui Vasile Roset hatman 767.
Bărboiul (Bărboi, Bărboiul), m-re în Iaşi 61,
629; călugări de la ~ 460; condica m-rii ~
(1786) 579; cîrciumă, dugheni, locuri de
casă şi pivniţă lîngă - 4, 45, 130, 361,
749; zăplazi m-rii, în hotar 130;
egumen 40, 297, 460, 579; v. şi
Dionisie, Grigorie, Sava;
epitrop 376, 460; v. şi Gherasini
Savastianul.
Bărlădian, v. Lupu
Bămovschi, locul lui ~ 506.
Băsărab, v. Constantin ~ voievod.
*<Băşeni> (Beşeni), selişte, pe Bistriţa , <ţ.
Neamţ>; lăsată prin diată de către Vasile
Roset hatman fiului său Lăscărache 767.
Băşeni, sat, pe Jijia, ţ. Iaşi; <s. Mihail
Kogălniceanu, c. Ţigănaşi, j. Iaşi>; moşia
m-rii Sf. Spiridon 368, 369, 370; prisacă
la ~ 368.
*<Bătineşti> (Băteneşti), selişte, <pe rîul
Tutova>, ţ. Tutova; <lîngă s. Crîngul
Nou, c. Perierii, j. Vaslui>; stăpînită de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
785
Beci (Beciu), oraş, cViena, în Austria>;
cositor, cuţite de ~ 377, 873.
Bedros, <armean>, fiul lui Hacic, <fratele lui
Sava> şi cumnatul lui Carabet; martor 863.
Beila, soţia lui Iosip orîndar; cumpără
împreună cu acesta o casă de lîngă m-rea
Trei Ierarhi de la Mihai Ciolacul telal şi
Maria, soda acestuia 66.
Beila, soţia lui Isac Jidov şi nora lui Cerbul
jidov; cumpără împreună cu soţul ei o
dugheană de pe Uliţa Sf. Nicolae de la
Grigoraş blănar şi soţia acestuia
Zmaranda 218.
Beilic, în Iaşi; case dc - 150; ograda caselor
de - cuprinde o casă a lui Constantin
Răşcanul fost mare stolnic 170.
Bejan, străbunicul lui Gheorghe tescar şi
loniţă 40.
Bejan, ţigan, tatăl lui Fani şi bunicul
Gheorghioaiei 305.
Bejan, ţigan, vătaf de ţigani domneşti, tatăl
lui Andrei, Toader şi al Puiţei 40.
*Belceşti, sat, <ţ. Cîrligătura, lîngă Cogeasca,
c. Leţcani, j. Iaşi>; părţi din ~ lăsate de
Vasile Roset hatman, prin diată, fiului
său Ilie 767.
Beldiman, v. Gheorghe Gheorghe I.
Belgrad, oraş, în Transilvania; <m. Alba-
Iulia, j. Alba>; Psaltire tipărită la - 516.
Bender, <Tighina, j. Tighina, R. Moldova>;
gorştină plătită de cei din olatul ~ 568;
raiaua ~ 377.
Benderliul, v. Vasile
Benedictus Syhestes, v. Joannes
Benescul, v. Hurmuzachi Ionascu
Beneş, jidov; locul lui de pe Podul Hagioaiei
263.
Berciia, v. Teodor
Berheci, pîrîu, <afluent al Bîrladului la
Negrileşti, j. Galaţi>; sat pe - 754; v. şi
Obîrşia.
Berhomete, <selişte lîngă s. Ţuşca, ţ.
Cemăuţi>; <azi \în Ucraina, s.
Storojineţ, reg. Cemăuţi>; 1/16 parte din
~ lăsată moştenire de către Mihalachi
Cheşco lui Costantin 685.
Beseni,
>
v. Băşeni,
Î
sat.
Beteran, v. Vasile
Bi., paharnic; încredinţează copie de act 479.
Bilici - Vatav, sat, <ţ. Orhei; Biliceni, j.
Bălţi, R. Moldova>; în hotarul
Zevedenilor715.
736
*Bilţigani, <selişte a moşiei Ciocanii,
Tutova; <la sud de s. Podul Pietriş, &
Perieni, j. Vaslui>; stăpfnită de
Manolache Bogdan fost mare pahaiais
754.
*Biserica Albă din Iaşi, preoţii de la ~
stăpînesc părţi din s. Sojoneţ (ţ. Vaslui)
660; fost protopop la
Biserica Armenească din Iaşi, cu hramul
Maica Precistă 816, 847, 849, 851;
cimitirul de la ~ ar fi încălcat locul m-M
Dancu 841; casa ~ de pe Podul Vechi
504, 597; dugheana ~ 90; dughene şi loc
de dugheni lîngă ~ 629, 662; zăplazii de
la în hotar 629; uliţa ce merge la »
121;epitropi 283; v. şi Cerchezu.
Biserica (Besărica, Bisărica) Banu (Banul,
Banului), cu hramul Duminica Tuturor
Sfinţilor 771; case şi locuri de case lingă
~ 5, 27, 89, 122, 252, 335, 422,428,512,
686, 791, 796, 873, condica ~ (1818)
286, 363, 483, 486, 859; cumpără o vie la
Miroslava de la Dumitrache 771; preoţi
la ~ 97, 104, 334, 438, 522, 653, 684;
sărindar la - 776.
Biserica Bunavestire (Blagoviştenilor) din
mahalaua Muntenimea de Mijloc 265;
un loc lîngă ~ 269; preot la - 529.
Biserica (Beserica, Bisărica, Bisereca)
Catolică (Ungurească) din Iaşi 242, 350,
687; cimitirul de ia ~ 78; case, dugheni a
locuri stăpînite de - 6, 78, 84, 109
128, 819; case şi dugheni lîngă ~ -4 92,
iezuiţi de la ~ 804; izvod de uricc i ^ uţi
domneşti ale ~ 178; în hotar de L M
219; m-rea - 807; prefect la ~ 687, v şi
Climent; viceprefebt la ~ 819 \ s
Bonaventura; preoţi la - 24, 2"* 26fi
379, 386, 403; primeşte un obru 1,'K'
din vama domnească 110; scti< 11 de
unele dări 111,177.
Biserica <Cure!ari> (Curălari, Curălarilor)
r. cu hramul Coborîrea Sf. Duh 34, 35; case
cu loc şi pivniţă lîngă - 138, 163, 621;
drumul de la ~ 365 ; primeşte piatră de la
temelia unei case arse 34; preot la 80?
primeşte bani prin diata lui Vasile Rowt
hatman, care este ctitor 767.
•Biserica dinspre Doamna (Doi .na,
Gospojda) <din Curtea domnească> 461,
591; preoţi la ~ 16, 53, 114, 221, 282; "
şi Iftimie (Iftimii); ţîrcovnic la ~ 271,
:
*Biscrica <Domnească> <din,Gurte> (de
pe Poartă) 11; făcută de Ştefan Tomşa
voievod 746; preot la ~ 814; v. şi
Dimitrie.
Biserica toi Miţoie; preot la - 8,23; v. şi Eni.
'Biserica Mitropoliei, cu hramul Stratenia
740, 854; primeşte o pivniţă de piatră cu
crîşmă şi dugheni de la Radul Racoviţă
fost mare logofăt şi alţii 361.
Biserica Prepodoamna (Prepodobna,
Prepodobnii) Paraschiva (Parascavii), v.
Preapodoamna Paraschiva, biserică.
Biserica Tălpălarilor (Talpalari), v.
Tălpălari, biserică.
Bistriţa, rîu, <afluent al Siretului>; sat pe
Bistriţa 767; v. şi Băşeni; vaduri de
moară pe ~ 767.
Bitera, locul lui pe lîngă Podul Hagioaiei
822.
Bitera, v. şi Vasîle • . :
Bitira, via Iui de Ia Miroslava 871.
Bizăceşti, sat, ţ. Putna; <s. Bizigheşti, c.
Garoafa, j. Vrancea>; stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Bîgu, v. Ioniţă ,;:
Bigul, v. Postolache
Bîlca, sat. ţ. Putna; <s. c. Coţofăneşti, j.
Bacău>; gorştina plătită de cei din ~ 568.
Bîrlad, rîu, <afluent âl Siretului> 754.
Bîrlad, tîrg; <m. j. Vaslui>; sat în hotarul
~ 754; v. şi Năvărniţi. < > -.. .
Bîrlădan, v. Lupul
Bîrlădean, v. Vasilachi k
Bîrnova, m-re, <în Codrul Iaşilor; în s. c.
s. m. Iaşi>; închinată Sfîntului
Mormînt <de la Ierusalim>, Scutită de
dări 103; condica m-rii - 330, 410;
dugheni, loc şi prăvălie din Iaşi ale m-rii
-500,534,858;
egumeni de la m-rea ~ 68, 107, 330, 448,
659, 726; v. şi Damian. Ignatie.
Bîtcă, sat, <ţ. Suceava; c. s. Lunca, m .
Paşcani, j. Iaşi>; vii şi livadă la ~ 484.
<Blagoveştenie> (Blagoviştenilor), v.
Biserica Bunavestire.
Blăgeşti, sat, ţ. Bacău; <s. e. j. Bacău>;
moşia m-rii Sf. Spiridon 368, 369, 370.
Blebe, v. Ştefan . Iaşi>; m-rea Sf. Spiridon dăruieşte un
Bo...,v. Radul
Bobeieă, v. Darii
Bogdan, armean, ciubotar 504; locul lui din
Armenime, cumpărat 4, 45, 61.
Bogdan, dascăl; scrie act 482.
Bogdan, via lui de la Socola 776.
Bogdan, voievod, domn al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Bogdan, v. şi Ioan Lupul Manolache
Bogdăneşti, sat, pe Prut, lîngă Zăgărance, ţ.
Iaşi; «înglobat în Zagarancea, j. Ungheni,
R. Moldova>; moşia m-rii Sf. Spiridon,
dăruită de Ştefan Bosie jitnicer 284, 369,
370.
Boghirlan, v. Ursul
Bogonos, v. Ursul
Bogos (Bogoş), armean, fiul Iui Iacob şi
fratele lui Carabet; vinde împreună cu
fratele său o casă cu pivniţă de piatră de
pe Podul Vechi lui Panaite negustor 504,
597.
Bogoslovul Grigorie, în formulatul
diplomatic 544.
Bogoslovul Ioan (loann), în formularul
diplomatic 626, 810.
Bogoş, v. Bogos.
Bohuş, v. Ghiorghi
Bojoaia, v. *Bojoanii, selişte.
*Bojoanii, selişte <a moşiei Ciocani>, ţ.
Tutbva; <la nord de s. Iveşti, c. Iveşti, j.
Vaslui>; stăpînită de Manolache Bogdan
fost mare paharnic 754.
Boldişor, v. Toader
Boleşti, în hotarul s, Horleşti 386.
Bolohani, sat, <ţ, Orhei; s. j. Orhei, R.
Moldova>; dealul Sirbinicului dinspre ~
în hotar de moşie 706.
Bonaventura (Bunaventura, Buniventura),
viceprefeetul Bisericii Catolice din Iaşi;
se judecă cu Antonie Faierman spiţer
pentru nişte case din Iaşi şi vii de la
Copou 819.
Bondoceasa, via ei 166.
Bontaş, v. Lefter
Bontăş, v. Enachi Neculai Ştefan
Boroh, jidov; martor în ceea ce priveşte
bezmenul obişnuit al unei dughene pe an
32.
Borozan , v. Chiriia Enachi
Borş, v. Dimitrachi Enache
Borşa, <sat, ţ. Iaşi>; <s. c. Vlădeni, j.
falon de atlaz şi un stihar de atlaz bisericii
din ~ 370.
787
Borşoaia, un loc al ei dăruit lui Apostol
Mărginean 431.
Borşu, v. Borş.
Borul, v, Gligorci
Bosăi, v. Bosie.
Bosie, v. Sandul Ştefan
Boşii, v. Ion
Bosîi, v. Bosie.
Bosîie, v. Bosie.
Bostan, v. Costandin Hriste Neculai
•Boteşti, sat, ţ. Cîrligătura; <lîngă s. Horleşti,
c. Horleşti, j. Iaşi>; în hotar cu s. Horleşti
294; moşia lui Toader Vîrnav de la
vistierie 511; drumul ~ - lor 511;
protopop din - 386; v. şi Costantin.
Botez, v. Irimiia Irimice
Botezat, v. Dumitru Ion
Botezata, mama lui Ionaşcu blănar 150.
Botezatul (Botezatu), v. Dumitru Enachi
Gheorghie Mavrodin Neculai
Sandul
Botezătoai (Botezoai), v. Tudosca
Botoşani (Botăşani, Botoşeni), tîrg; <m. j.
~>; crişmă de lemn la ~ a m-rii Sf.
Spiridon din Iaşi 284, 368-370; femeie
din ~ 719; v. şi Maria Potorăcesa;
negustori de la ~ 368; ocolul tg. - 195;
staroste de ciocli de la ~ 695; şcoala din ~
740; taxe pe vînzarea luminărilor în tg. ~
870; venitul cîntamlm de la - este dat ra-
rii Sf. Nicolae din oraş 747, 783, 810;
vornicia de - 624.
Botoşani (Botoşeni), ţinut; dascăl
moldovenesc la ~ 740; miere de la -
368; stupi la ~ 624; ruptaş de cămară
din ~ 647.
Boţneţu, v. Sămion
Boul, v. Neculaiu
Bozieni, sat, <ţ. Neamţ; probabil s.
Dulceşti, j. Neamţ>; lăsat prin diată de
către Vasile Roset hatman fiului său
Lăscărache 767>.
Brahă (Brah), v. Vasilie
Brat, v. Grigore
Bratcu, v. Lupul
Brăhoaia, soacra lui Vasilache vătaf 203.
Brăhoaia, v. şi Catrina
Brăhoaie, v. Maria
Brăiescul, v. Ion
Brătilă, v. Ion
788
Brătiloaia, casa ei de pe Uliţa Făinii 4* *
• Braşov, <oraş în Transilvania>; <m. ~ j ..>
• chiperniţă, in, ladă, săcrii, site de -
377; negustor străin de la ~ 809.
Brateş, lac lîngă tg. Galaţi; <j. Galaţi> 70.
Breazu, sat, ţ. Iaşi; <s. c. s. Rediul, m
Iaşi, j. Iaşi>; Gheorghi de la ~ 582.
Briţcani, sat, ţ. Neamţ; <~, c. Dulceşti, j.
Neamţ>; dăruit de Vasile Roset hatman
lui Toader Stegariul 767.
Brohoie, v. Brăhoaie.
Broslav, oraş <Wroclaw, în Polonia>;
chilimuri <de> ~ 377; cireadă de boi
pornită spre ~ 686.
Broslavscoi, v. Broslav.
Broslov, v. Broslav.
Broşteni, mahala în Iaşi; băcan din - 528;
biserică în - 698; case şi dughene în ~
521, 525, 526, 541,613, 690,729.
Bubulici, tatăl lui Sandul 415.
Bubulici, v. şi Sandul
Buchiloaie, v. Catrina
Buciumi (Bucium, Buciumii), s. lîngă tg.
Iaşi, ţ. Iaşi; <cartier al m. Iaşi, j. Iaşi>; în
stăpînirea m -rii Dancu 46, 105, 293,
354; biserică de piatră la ~ zidită de
Grigore loan Calimah voievod 360, 544,
784; locul m-rii Dancu ar fi fost încălcat
de m-rea Socola 785; om bătrîn din ~
693; preot de la - 438; ruptaş din - 6 1 5 ;
locuitori din - 408, 551, 759; v. şi Darie,
Safta Ciurcoaia, Ştefan Ciurchi; vii şi
livezi la - 608, 611, 617, 727, 739, 846,
B; v. şi Dealul Hriincii; Vornic de la ~
721; v. şi Darie; fost vornic la ~ 712.
Bucur, v. Vasile
Bucureşti, oraş, <Ţara Românească; m. - >;
domnie la ~ 611; negustor din - 352;
plecare la - 873; v. şi Constantin
Gîedul, stolnic; scaunul domnesc din ~
c.
604; vodă pleacă la ~ după schimbarea
domniei 617.
Budăiul Sărat, loc în Iaşi alături cu Uliţa
Frecăului <Str. Smîrdan>; în hotar de loc
390,393.
Budan, v. Iftimie
Budeşti, sat, ţ. Neamţ; <s. c. Făurei, -j.
Neamţ>; biserică din metoc al m-rii Sf.
Maria din Roman, este închiriată m-rii Sf.
Spiridon 604, 626, 810.
Budzilă, v. Buzilă.
fBuganuî, bătrîn din s. Chilieni (ţ. Tutova); locuri de case şi pivniţe de piatră lîngă ~
stăpînit de Manolache Bogdan fost mare 185, 338, 378,'527, 639, 645, 654, 700,
paharnic 754. 780, 793, 798; costişa despre ~ 268, 299;
Buguleasa, v. Ştefana moviliţă în costişa semn de hotar 13;
Buhăiescul (Buhăescu, Buhăescul, Buhăiescu), mahala în Iaşi; case şi locuri de case
v. Simion Ştefan Toader în ~ 185, 206,758.
Ursachi Vasile Cacăoale, v. Ursachi
Buhuş, v. Costantin Sandu Ştefan Caiata (Căiata), sat în Ţara Românească, j.
Toader Rîmnicu Sărat; <s. c. Sihlea, j.
Buhuşi, v. Ion Neculai Vrancea>; lăsat prin diată de către Vasile
<Buicani> (Buiacani), sat lîngă tg. Chişinău, Roset hatman fiului Lăscărache sau fiicei
<ţ. Lăpuşna; cartier în m. Chişinău, R. Ilinca 767.
Moldova>; stăpînit de m-rea Galata, o Cain, cutremurul lui în formula
bucată de loc din hotarul s. ~ intră şi în blestemului 278, 626, 662,746.
vatra tg. Chişinău 151. Caisi, v. Hritie
Bulat, v. Dumitraşco
Caiuş (Caiuţ), v. Dumitru Sandul
Bulat, v. şi Bulai.
Caiuţ, v. Caiuş.
Buliţîse, v. şi Catrina
Calimah (Calemah, Callimah), v. Gavriî
Bunduc, v. Vasile
<~>, Grigorie Ioan ~ voievod, Ioan
Bunescul, v. Gheorghii
Theodor ~ voievod, Maria Kalita
j
Burbulici, v. Sandul
Burbulici, v. Bubulici. Scarlat Alexandru ~ voievod.
Burcă, v. Vasilie Calinic, egumenul de la m-rea Sf. Nicolae;
Burdusaci, sat, ţ. Tecuci; <~, c. Răchitoasa, j. cumpără o căsuţă din incinta acestei m-ri
Bacău>; părţi din ~ stăpînite de Manolache de la Dima geambaş, vechilul lui Nechita
Bogdan fost mare paharnic 754. pînzar861.
Burghele, v. Gavril Simion Calinic, fost egumen; cumpără de la Iordache
Burghelea, v. Burghele. fiul preotului Maftei o casă din ograda
Bumat, v. Vasili bisericii Sf. Nicolae Domnesc 862.
Butuc, v. Darie Toader Calinic Cepoiu, călugăr, tatăl lui Ioan şi
Buza, v. Buzilă. Gherasim călugăr 247.
Buză, ţigan; dăruit împreună cu tot neamul Calinic Dima, episcop de Huşi; deţine acte
său m-rii Sf. Spiridon de către Vasile originale de pe vremea cînd era egumen
Roset hatman 767. la m-rea Frumoasa E,
Buză, ţigan; fiii săi sînt pricină de judecată Calistru, căpitan agesc, soţul Saftei; cumpără
între Iuga vistiernic şi egumenul de la împreună cu aceasta o casă în
m-rea Aron Vodă 58. Muntenimea de Mijloc de la Necola şi
Buzău, oraş <în Ţara Românească; m . j. soţia acestuia Ilinca 545.
~>; Apostol tipărit la ~ 516. Calistru, dichiu; dă bani Ursei
Buze, v. Sandul Radomeţchioaia 92,160.
Buzilă, crîşmă lui este luată de Vasile Roset Calistru, episcop de Huşi; în statutul breslei
hatman 767. ciubotarilor din Iaşi 746.
Buzilă, ţigan 369, 370. Calistru, mitropolit al Ţării Moldovei; în
Buzilă (Budzilă), v. şi Crîstea Enache statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Buzilac, ţigan; dăruit m-rii Sf. Spiridon 284. Calistru Cucoranul (Cucoran, Cucoreanu),
Buziloaia, v. Maria monah, fost mare medelnicer, tatăl
Buzne, v. Toader Catrinei şi al Sarafinei Cucorăniţa
monahia 6, 88, 619, 736; dâ zestre
C
Catrinei nişte case pe care le arc de la
C..., v. Gligorie socrul său Ştefan fost clucer 84.
<Cacaina> (Căcaina, Căcăina), pîrîu, Calita, soţia lui Toader şi nora lui lanache
<afluent al Bahluiului în m. Iaşi>; case, 105.

789
Calmăşul, v. Ioniţă
Calmîcul, v. Ion
Cambidi, v. Joseph
Cambioli, v. Iosif
Cananău, v. Constantin Iancu
Canano, v. Costandin Dumitrache
Dumitraş Ioniţă
Cananou (Canonou), v. Ion
Cananou, v. Canonou.
Candachia, soţia lui Toader Ducuniţă 666.
Cande, v. Toader
Canela (Camelia), sora lui Hristodor 16, 1.14,
221.
Canelă, v. Toader
Canila (Canelă, Canilă), v. Costantin
Canonou, v. Cananou.
Canta, locul lui ~ în hotarul altui loc 220.
Cânta, postelnic; încredinţează o copie de act
650.
Canta, v. şi Dinul Ianache Vasile
Cantacuzin, postelnic; încredinţează o copie
de act 650.
Cantacuzineasca, v. Bălaşe
Cantacuzino, v. ...
Cantacuzino (Canta, Cantacozino, Cantacozono,
Cantacozonu, Cantacuzăno, Cantacuzin),
v. Constantin Costache
Dumitraşcu Ilie Ion Iordache
Mihai Neculai Toader Toma
Cantemir voievod; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Cantemir, v. şi Constantin Dumitraşcu
Ioniţă
Canţerişti, v. Cănţălăreşti, sat.
Capic (Capec), locul lui ~ din Iaşi 340, 343.
Capsomon, v. Gheorghi
Carabet, armaş, cumnatul lui Lohan
negustor armean; a avut o vie în Dealul
Coroiului, vîndută de Lohan lui
Manolache Costache mare vornic 21.
Carabet, armean, fiul lui Iacob şi fratele lui
Bogos; vinde împreună cu fratele său o
casă cu pivniţă de piatră de pe Podul
Vechi lui Panaite negustor 504, 597.
Carabet, armean, fiul lui Lohan negustor
armean şi fratele lui Ştefan; cumpără o
casă pe Podul Vechi de la Sandul Caţichi
şi soţia acestuia Maria 313; un loc al lui
de pe podul Vechi este încălcat de
790
călugării de la m-rea Bărboi 4®, s e
judecă cu lordachi Caţichi pentru o casa
de pe Podul Vechi 716, 757; vinde două
locuri de casă de pe Podul Vechi B i sericii
Armeneşti 816, 851, nişte dugheni făcute
de tatăl său pe locul m-rii Sf. Vinei
egumenului acesteia 858, şi douâ locui
de casă de pe Uliţa Bărboiului lui Vasili
braşovean 863.
Carabet (Karabet), tatăl lui Ioan 597.
Caracatiţa (?), „doduea" <duduia> - (sec.t
XIX); locul de lîngă casa ei 90.
Caraferiali, v. Ivan
Caragea (Carage), v. Iordache Scarlat
Caraghiuzu, v. Aii
Caraiman, v. Vasile
Caramănlău, v. Enachi
Caraonfil, împrumută fără dobîndă pţf
Costandin croitor 734.
Carenco, v. Ion
Carp (Carpu), diac de divan; hotarnic pe
Uliţa Fînăriei 232; martor 94; scrie acte
94, 383, 393; trece acte la condica
Divanului 329, 332. I.
Carp (Catpu) Picioraga (Picioragăj, vornic
de poartă; cercetează un loc din mahalaua
Broşteni 698 şi încălcarea moşiei Pişcaţi'
a m-rii Copou de către sălenii din
Mîrzeşti 717; hotarnic 720, 723, 724;
735, 766, 769; verifică copii de acte 9!.
97, 100, 104, 455, 478, 529, 547, 578,
636, 657, 665, 694, 840.
Caip (Carpu), v. şi Anton Gheorghe
Toader Vasile
Carpu, stolnic, soţul Casandrei 509,
('arsu, soţia lui lordachie Bălăsaehi fost
mare cămănar; vinde împreună cu soţul
ei case de lîngă m-rea Dancu lui Dracachi
Dăpaste doctor 536.
Casandra, fiica lui Hurmuz Halipul şi soţia
răposatului Carpu stolnic; vinde
împreună cu fiii şi ginerii ei părţi din s.
Cotigeni (ţ. Iaşi) bisericii Sf. Athanasie ţi
Chirii pentru a fi înscrişi în pomelnicul
ctitorilor 509.
Casandra, fiica Măriei şi sora Paraschiva; se
judecă împreună cu mama ei şi alţii cu
Ion ispravnic pentru un loc de casă de pe
Uliţa Finului 268.
Casandra, mama Catrinei călugăriţa 776.
Casandra, primeşte o vacă cu viţel prin diata
lui Veniamin Năstasă monah 776.
 Casii an, ieromonah; martor la o diată 867.
Casta Gheorghiu, negustor; epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Castană, v. Gligoraş
Casu, postelnic; oile lui scutite de gorştină
568.
Casin, sat, ţ. Bacău; <s. c. j. Bacău>;
gorştină plătită de locuitorii din ~ 568.
Caşoteanul, v. Neculai
Catargieşti, familia ~ a stăpînit jumătate din
s. Măstacănul 767.
Catargiu, mare vornic; ispravnic de act 873.
Catargiu, v. şi Costin Ştefan
Catargiul (Catargi, Catargiu), v. Filip
Catovasier <carte bisericească>, tipărit la
Rădăuţi; dăruit 516.
Catărău, în casa lui a stat un beşleagă 121.
Catharina, soţia lui Locman gerah şi
cumnata lui Ştefan curelar; vinde
împreună cu soţul ei locul unei dugheni
arse de pe Uliţa Hagioaiei lui Ştefan
curelar şi soţiei acestuia Aniţa 94.
Catharina, v. şi Catrina.
Catipute, v. Ovanesu
Catrina, babă, marna lui Costantin ciubotar
< 18,19,505.
Catrina, călugăriţă, fiica Casandrei; primeşte
bani prin diată de la Veniamin Năstasă
monah 776.
Catrina, doamna lui Constantin Mavrocordat
voievod; are fată în Casă pe Maria fiica
lui Pascal 873 .
Catrina, fiica Anei soţia lui Anton ungur şi
soră vitregă cu Alexandru, Neculai şi
Ghiorghi; trebuie să primească de ia
aceştia o vacă; cit viţel după moartea
mamei 436,437,440.
Catrina, fiica lui Calistru Cucoranul monah,
fost mare medelnicer; vinde casele cu loc
primite zestre lui Simion Coroiu mare
căpitan de darabani 6, 84, 88.
Catrina, fiica lui Costandin Caţichi uşer şi a
Mânuţei, vară primară a lordanei; partea
ei din preţul de vînzare al unei case
Previne lordanei 51; la moartea tatălui ei
intră în casă la Constantin Mavrocordat
voievod 52.
Catrina, fiica lui Costantin Gîndul stolnic şi
a Măriei; primeşte partea ei de moştenire
prin diata tatălui 873.
Catrina, fiica lui Crîstea Buzilă, sora Saftei
şi a lui Costantin; vinde împreună cu
fraţii ei o casă de pe Uliţa Sîrbească lui
Arhiri fost mare paharnic 401.
Catrina, fiica Elisaftei; martor 265.
Catrina, fiica lui Gavril staroste de croitori şi
a Saftei; primeşte prin diată de la tatăl ei
o dugheană de pe Uliţa Hagioaieei, pe
care o vinde împreună cu mama ei
unchiului Vasile şi soţiei acestuia
Zamfira 582, 641.
Catrina, fiica lui Ioniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea, sora lui Costantin,
Enachi, Ilinca, Maria şi Zamfira; primeşte
partea ei de moştenire prin diată 867.
Catrina, fiica Măriei Lehoaia şi sora
Smarandei; martor 713.
Catrina, fiica lui Mihai Ungurul şi a Aniţei,
sora Saftei; vinde împreună cu sora ei o
casă de pe Uliţa Hagioaiei Măriei
Căzanes 85.
Catrina, fiica lui Neculai ungur blănar şi a
Saftei, sora lui Grigori 440.
Catrina, fiica lui Pascal şi soţia lui Ion
Catargiul stolnic 326.
Catrina, fiica lui Ştefan Guţul ispravnic de
aprozi şi a Rughinei Guţoaia, soţia lui
Costandin croitor; primeşte zestre un loc
de casă în mahalaua Făinei 299.
Catrina (Ecaterina), fiica lui Ştefan
Radomiţchi şi a Ursei, sora lui
Constandin, Ion, Mihălache şi Teodor 78;
primeşte partea sa din bani rezultaţi în
urma vînzării împreună cu familia a unor
case şi dugheni din Iaşi lui Inochentie
episcop de Huşi 78, 92, 160, 197-199,
336,337,398. '
Catrina, fiica lui Toader; vinde o bucată de loc
lui Mihai şi soţiei acestuia Ştefania 50.
Catrina, fiica lui Vasile Roset hatman şi a
Saftei, soră cu Ilie, Iordache, Lăscărache,
Vasile, Aniţa, Ilinca şi Safta; primeşte
prin diată partea ei de moştenire 767.
Catrina, fiica lui Vasile Rugină stoler, sora
lui Costandin şi a Paraschivei; vinde
împreună cu fratele ei o casă de pe Uliţa
Hagioaiei cumnatului Ostahi Ceapă
croitor 590.
Catrina, mama lui Ion seimen agesc 451.
Catrina, mama Saftei şi verişoara lui
Veniamin Năstasă monah 776.
791
Catrina, măturăriţă; locul ei de lîngă Curtea
domnească 602.
Catrina, nepoată preotului Ursul, sora lui
• Andronachi si
> mătuşa 3 lui Anfilofie >si
Neculai; vinde împreună cu nepoţii ei un
loc de pe Uliţa Mare pentru şcoli 786.
Catrina, păhărniceasă; locul ei din
Muntenimea de Mijloc 357, 384, 421,
443, 545.
Catrina, polcovniciţă, soţia lui Enache
polcovnic; dăruieşte după moartea soţului
ei case cu pivniţă de lîngă Biserica
Curelari lui Ioan Bogdan mare logofăt
34,35,163,754.
Catrina, se judecă cu Dumitru Caiuş pentru
un loc de casă din mahalaua Frecău 800.
Catrina, sora Marandei; cumpără un loc de
casă în Armenime 4.
Catrina, soţia lui Adam şi mama iui Eni şi a
Măriei; vinde împreună cu aceştia un loc
de casă de pe Uliţa Hagioaiei lui loniţă
Bantaş ceauş 488.
Catrina, şotia lui Andrii ciubotar; cumpără o
vie la Miroslava 175.
Catrina, soţia lui Artenie Racleş; vinde
împreună cu acesta o casă cu pivniţă lui
Eni Chistruiul negustor 82.
Catrina, soţia lui Darie vornic din Buciumi;
cumpără împreună cu acesta o vie cu
livadă în Dealul Coroiului de la Lazăr
armean şi familia acestuia, pe care o
vinde apoi lui loniţă Hermeziu cămaraş al
doilea 551, 721.
Catrina, soţia lui Dobri blănar; vinde
împreună cu acesta o. casă din mahalaua
Fînărie lui Panait Taraipan blănar 555,
828.
Catrina, soţia lui Dumitra Traistă; vinde
împreună cu acesta o casă din
Muntenimea de Sus lui loniţă şi soţiei
acestuia Vasilca 542.
Catrina, soţia lui loniţă şi nora lui Gheorghie
zugrav; se judecă cu Theofîl monah
pentru o parte a moşiei lui Mihai zugrav
230.
Catrina, soţia lui Lupaşcu preot domnesc şi
mama lui Ghiorghie şi Manolachi; vinde
împreună cu fiii ei un loc de casă lui
Lupul Balş fost mare ban 56.
Catrina, soţia lui Margine; martor 744.
Catrina, ţigancă; dăruită m-rii Dancu 618.
792
Catrina, ţigancă, fiica lui Gotăş ţigan şi <j(
lui Dumitraşco Lăbău ţigan i'
Mitropoliei 248.
Catrina, vomiceasă, soţia răposatului
Enache fost vornic despre doamna; vinde
lui Antohi croitor o casă din Muntenimea
de Sus 522.
Catrina, zăloagele ei 624.
Catrina Brăhoaia, vinde un loc de pe (Jliia
Fînului lui Apostol baş bulucbaş 268.
Catrina Buchiloaie, vinde uri loc din îasi
Ruxandei Corboaia 857.
Catrina Buliţîsc, ţigancă; copiii ei dăruiţi
prin diată de Veniamin Năstasă monah
776.
Catrina Dobolina, mama lui Andrei ţigăh
776.
Catrina Donicioai, medelnicereasa; viile ci
de la Buciumi, în Dealul Hruncii 727.
Catrina Fumoaia (Fumoaie), locul ei din
mahalaua Muntenime 142; martor 665,
872.
Catrina Năculias, soţia răposatului loniţă
Nacul diac de vistierie şi mama lui
Gheorghe Nacul; solicită vînzarea la
mezat a caselor din Iaşi pentru acoperirea
datoriilor soţului 842; vinde împreună cu
fiul ei case cu pivniţă şi loc de pe Uliţa
Strîmbă lui Ilie Herescul de la vistierie
850.
Catrina Petculeasa, soţia lui Petcu lăcătuş şi
sora Măriei; cumpără împreună cu soţul
ei o vie cu livadă la Varniţă de la Petre
băcal 434, 484, pe care o dăruieşte
Mitropoliei Moldovei 692,
Catrina Stoculesă, martor 462.
Catrina, v. şi Catharina.
Caţichi, fiii lui vînd un loc de pe Podul
Vechi lui Lohan armean 816.
Caţichi, v. şi Costandin Iane Ion
Săirioil Sandul
Caţichioaie, mătuşa Catrinei; bani pentru
îngrijirea ei 51.
Caţichioaie, V. şi Maria Zamfira
Caţir, preot din Şoldana (ţ. Hîrlău), soţul
Măriei, tatăl lui Sandul şi Ursachi diacon
644,648.
Caţir, v. şi Ursachi
Căzaciţa, v. Măriuţa
Cazacu, v. Toader
Cazacul, v. Vasile
Cazan, martor 85.
Cazan (Căzan), v. şi Gavril Ion
Cazar (Cazaru), armean; vinde un loc de
casă de pe Podul Vechi lui Lohan armean
460, 851.
Cazimir, cîrciumar; martor 807.
Cazimir, v. Nastasă
Căcaina, v. Cacaina.
Căciormăneasa, v. Maria
Căinăreşti, <Căinari>, seliste,
, t., Soroca;
<Gura Căinări, j. Soroca, R. Moldova>;
oameni buni şi bătrîni şi vornic din ~
715.
•Călimăneşti, sat, ţ. Putna; <în partea de vest
a s. Cîmpineanca, c. s. Cîmpineanca j.
Vrancea>; parte din ~ dată de preotul
Dumitraşcu, pentru o pagubă de stupi,
tatălui lui Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Călţunaş, v. Toader
Cănănău, v. Ioniţă
Cănilă, v. Costantin Ioniţă
Cănţălăreşti (Canţerişti), sat, ţ. Vaslui; <s.
c. Ştefan cel Mare, j. Vaslui>; jumătate
de ~ lăsată prin diata lui Veniamin
Năstasă monah fratelui său Ştefan 776.
Căpăţînă, v. loan
Căpotici (Căpotiiciu), v. Enache
Căputatul, v. Postolachi
Cărăcaş (Cărăcaşu), armean, fratele lui
Hazbeiu; vinde împreună cu acesta un loc
de pe Podul Vechi lui Asapu Harepul şi
lui Cazar, armeni 460, 851.
Cărăcaş, pitar; locul lui de lîngă Biserica
Banu 791.
Cărăcaş, v. şi Gavril Lupul Neculai
Cărăcăsoaia,
j armeancă; locul ei de casă de
pe Podul Vechi 2.
Cărăiman, v. Vasili
Cărăimăneasa (Cărăimăneasă), v. Irina
"Cărhana (Crihana), sat, <ţ. Cîrligătura>;
<la vest de s. Cucuteni, c. Leţcani, j.
Iaşi>; stăpînit de m-rea Sf. Spiridon 368-
370.
Cărhana, vale în hotarul moşiei Horleşti 511.
Cărpoaia, v. Zamfira
Cărstea, nepotul Gheorghiesei băcăliţa;
zapisul unui loc al lui se află la m-rea
Galata 16, 221.
Căruntul, v. Ion
Cărvăsărie, v. Chervăsărie.
Căsandra, fiica Iui Ioniţă bulucbaş şi a
Măriei, nepoata Hîncului şi a lui Apostol
baş bulucbaş, sora Paraschivei; martor
817; se judecă împreună cu sora sa cu
Măriea şi Lupul pentru un loc de casă din
mahalaua Fînărie 211.
Căsăian, v. Gheorghii
Căsian, tatăl Magdalinei monahia 621.
Căsiian, v. Grigoraş
Căsinesa, v. Lupa
Căsîiana, călugăriţă, mama lui Neculai; se
judecă cu egumenul de la m-rea Dancu
pentru o vie la Buciumi 846.
Cătană, v. Grigoraş
Căţichi, v. Ilii
*<Căuieşti> (Căueşti), sat, <ţ. Iaşi>, la Turia;
<în partea de est a s. Roşcani, c. Rădeni,
j. Iaşi>; cumpărat de Constandin Gîndul
stolnic 873.
Căuşeni, sat, ţ. Roman; <s. c. Bîra, j.
Neamţ>; sare dusă la ~ 230.
Căzan, v. Cazan.
Căzanes, v. Maria
Căzăneasa (Cazăneasca, Căzaneasă), v.
Acsinia
Ceaslov <carte bisericească> 284, 369, 370.
Ceaslovăţ <carte bisericească>, rusesc; dăruit
516.
*Cecani, <sat, ţ. Putna; lîngă m. Focşani, j.
Vrancea>; părţi din ~ date prin diată de
Nathanail Alevra nepotului său Costantin
843.
Cehan (Cihan, Gehan, Gihan), v. Constantin
Mihail ~ Racoviţă, voievod.
Celbiş, fote ~ 377.
Cel Bun, v. Alexandru voievod.
Celihure, v. Costandin
Ceolpan, tatăl lui Gheorghie şi Vasile 40.
Ceolpăneşti, ţigani; se judecă cu fiii lui
Bejan ţigan vătaf 40.
Cepoiu, v. Calinic
Cerache, v. Ştefan
Cerbul, jidov; bani de la ~ 368.
Cerbul, jidov, tatăl lui Isac jidov şi socrul
Beilei 218.
Cerbul, jidov, tatăl lui Nuta 250.
Cercel, v. Mărgărit
Cerchejeni (Cerchezeni), sat, <ţ. Botoşani; s.
c. Suliţa, j. Botoşani>; jumătate de ~
vîndută 195.
793
Cerchez, armean; martor 496, 766.
Cerchez, fiul lui Simion preot armean;
martor 499.
Cerchez, om bătrîn; martor 121.
Cerchez, staroste de armeni; martor 4.
Cerchez, v. şi Iordache . Chilena (Chilina), soţia lui Gheorghie
Cerchezeni, v. Cerchejeni, sat.
Cerchezoaia (Cerchejoaie), v. Maria
Cerchezii, epitrop al Bisericii Armeneşti din
Iaşi 283.
Cerescu, v. Mihălachi
Cerkef, martor 675.
Cernăuţi, tîrg <ţ. - ; azi în Ucraina, m. reg.
~>; vameşi 368 - 370, 377; v. şi Coste;
venitul cîntarului este dăruit m-rii Sf.
Spiridon 747, 783.
Cernăuţi, ţinut; <azi în Ucraina, în reg. ~>;
dascăl moldovenesc la ~ 740; sate în ~
369, 370.
Cetate, sat, <ţ. Vaslui; s. Poiana cu Cetate, c.
Grajdurile, j. Iaşi>; schitul ~ din Codrul
laşului 146.
Cetate Albă, cetate, <azi Bilgorod
Dnistrovski, reg. Odesa, Ueraina>;
cherestea dusă la ~ 268.
Cetăţuia, deal lîngă Iaşi; vii la ~ 247, 767.
Cetăţuia, loc în hotarul s. Horleşti 511.
Cetăţuia, m-re; <m. Iaşi>; închinată la
Sfîntul Mormînt, primeşte scutire de dări
103; dugheni şi loc 77, 577; împarte
ţigani cu Mitropolia 248; primeşte
venitul mortasipiei de la iarmarocul din
Tîrguşor 14, 870; vie pe locul m-rii 772;
Ursa Radomiţchioaia stă la ~ 160;
egumen şi arhimandrit 180, 321, 324,
365, 376; v. şi Ghedeon, Macare .
Cetăţuiamil, dughenile lui din Tîrgul de Sus
166.
Chelideoaie, v. Gligori
Cliervasă, croitor; locul lui de pe Uliţa
Fînăriei pierdut după judecata cu Sandul
fost ispravnic 203.
Chersăvărie (Cărsăvărie, Chirvăsărie),
mahala în Iaşi; casă în ~ 6; drum vechi
ce-a fost al - 119; loc de casă în ~ 675,
766; uliţa ce vine din deal de ? 629.
Cheşcu (Cheşco), v. Constandin
Mihalachi Petre Simion Stoian
Chetra, mama lui Pascal 300.
794
Chetreni, sat, ţ. Tutova; <s. Petre u, ^
Bălteni, j. Vaslui>; doi bătrîni stăpîu.ţi (j6
Manolache Bogdan fost mare pal iornic"
754.
Childescul, v. Neculai
Giurgiu; se judecă cu Gheorghie Sîrbul
armăşel pentru o datorie bănească 632.
Chilieni, sat ţ. Tutova; <s. c. Coroieşti, j.
Vaslui>; bătrînul Beganul stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754. 1
Chipereşti, sat. ţ. Iaşi; <s. c. Ţuţora, j.
Iaşi> 756; stăpînit de m-rea Agapia 725,
730, 732; fabrica ~ 810; la ~ se face
postăvărie 732; mori la ~ 228; un vad de
moară, două locuri de prisăci şi un unghi
de odaie de la ~ schimbate pe două
dugheni din Iaşi 752; schimbat pe o
dugheană din mahalaua Hagioaiei a lui
Grigore Alexandru Ghiea voievod 787. s a
Chiperiu, v. Sandu
Chipirceni, sat, ţ. Orhei; <s. j., Orhei, R.
Moldova>; în hotarul tîrgului Orhei şi al;
unui loc dăruit lui Constantin Răşcanul
fost mare stolnic 170,706.
Chira (?), v. Ioan
Chiraca, primeşte bani prin diata lui
Veniamin Năstasă monah 776.
Chiriac, calfă de pietrari; martor 820.
Chiriac, mortasip, soţul Ilenei, tatăl iui
Tudur, Tudurache şi Vasilache, fratele
Maxiei; se judecă cu aceasta pentru un loc
de casă părintesc 668.
Chiriac, tatăl lui Ştefan 576.
Chiriap (?), v. şi Costandin
Chiriac (Chiriachi, Chiriacu, Chirieci,
Chiriiac) Poroschi (Poroschii, Poruschie,
Poroschi, Poroţche, Poroţchi, Poruţchi,
Poruţchie), vornic de poartă; cercetează
un loc de pe Uliţa Fînăriei 203; hotarnic
259, 264, 269, 274, 300, 318, 340, 343,
345, 348, 349, 378, 384, 386, 387, 421,
452; martor 117, 191, 192, 261, 469;
preţuieşte case 226, 391.
Chiriac, v. şi Chiriiac.
Chiriacodrom. (Chiriiacodrom) poarte
bisericească> 284, 369, 370.
Chirica, ban; copie act 452.
Chirica, v. şi Gavril
Chirică Stamati, copie act (în 1819) 791.
Chirieuţâ, fiul lui Lupul căpitan; vinde un
loc în tîrgul Bîrlad lui Ioan Bogdan fost
mare logofăt 754.
Chiriiac, căpitan, vărul lui Darie vornic din
B uciumi; martor 721.
Chiriiac, fiul lui Grigorie şi soţul Nastasiei;
dăruieşte împreună cu aceasta o casă de
lîngă biserica Sf. Ioan Zlataust m-rii
Adriano din Rumelia 864.
Chiriiac, fiul lui Serafim ieromonah 424.
Chiriiac, tălpălar; martor 174.
Chiriiac Cîrstiian, cumnatul lui loniţă
Ciorneiu; se judecă pentru un loc de lîngă
biserica Sf. Theodori cu Dumitra
Osrr.ache 686.
Chiriiac Holtu, de la Moşeteşti (ţ. Neamţ),
vărul lui Dumitru; împrumută bani de la
Fote lipscan, chezaş fiind Neofit egumen
la m-rea Trei Ierarhi 381.
Chiriiacu, în slujba mitropolitului Moldovei;
martor 803.
Chirii (Chirila, Kirillos), arhimandrit şi
egumen de la m-rea Barnovschi; cumpără
o prăvălie de pe locul m-rii de la
Constantin Ioanu 409; se judecă cil
Alexandru blănar pentru o dugheană a
acestuia de pe locul m-rii 366, 367;
martor 376.
Chirii din Buciumi, tatăl lui loniţă 551.
Chirila, abăger; martor 261.
Chirila Borozan, baş daulgiu domnesc;
martor 150.
Chirilă, casa lui 654.
Chiriţă, negustor, epitropul Iui Dumitraşcu
Pascal, fratele Aniţei; se judecă cu
aceasta pentru nişte bani datorie 36, 37.
Chiriţă, cupeţ; dă mărturie despre bezmenul
obişnuit pentru o dugheană 32.
Chiriţă, v. şi Duca Hagi
Cbiriţoaia, via ei cu livadă la Şorogari 287.
Chirvasie, croitor; locul lui de pe Uliţa
Trapezenească, danie de la mătuşa sa
191.
Chirvăsărie, v. Chervăsărie.
Chisa, v. Ioan
Chistrui, duhovnic; martor 72.
Chistruiasa (Chistruiasă), v. Nastasia
Chistruiul (Chistrui, Chistraiu), v. Costandin
Enache Iane Vasile
Chişinău (Chişînău), tîrg; <m. ?, j. R.
Moldova>; dascăl moldovenesc la ~ 740;
Hariton armean moare ars, la ~ 54; un
Enache este la ~ 487; venitul cîntarului
de la ~ este dăruit m-rii Galata 747,. 783,
810; vameşi la ~ 151; vatra ţg. 151,,.
Chişinoai, v. Maria
Chiţa, <ţigancă>, fiica Aniţei ţiganca 549.
Chiurcbes, fote - 377.
Chiurchiu, fote ~ 377.
Cibotărie, v. Cizmărie.
Cilibiu, vierul său 91.
Cioban, v. Toader
Ciocan, v. Gavril
*Ciocoveni, selişte, ţ. Tuto va; clîngă s.
Movileni, c. Coroieşti, j. Vaslui>;
stăpînită de Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Ciolacul, v. Mihail Sandul
Ciolan, v. Icnită
Ciolpan, v. Costandin
Ciolpanii, vornic; hotarnic în mahalaua
Muntenime 142.
Ciorăni, sat, în Ţara Românească; zestre a
mamei lui Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Ciornei (Ciorneiu), v. Costachi loniţă
Ciorneiu, plăteşte un sărindar 368.
Cioroaica, nepoata lui Gherman; vinde
doamnei lui Mihai Racoviţă voievod un
loc în Muntenimea de Sus 340.
Cioroaica, v. şi Sanda
Ciric, pîrîu, <în m. Iaşii-; hotar de loc 13.
Ciric, movila ce se numeşte Movila lui
Zorilă; semn de hotar 13.
Ciric, iarmaroc la mutat din şesul
Frumoasei 407.
Cişmeaoa (Şişmeaua) Păcurarilor, în Iaşi;
în hotar de loc 329,754.
Cişmeaua Sărată, loc în mahalaua Broşteni
'521.
Ciucarii, sat, ţ. Tutova; <s. Ciocani, c.
Perieni, j. Vaslui>; stăpînit de Manolache
Bogdan fost mare paharnic 754.
Ciucul, v. Ion
Ciudin, poraşnic; dăraieşte o candelă de
argint m-rii Sf. Spiridon 284.
Ciudin, v. şi Ion
Ciudineasa, v. Ilinca
Ciuhur, rîu, <afluent al Prutului la Costeşti,
j. Rîşcani, R. Moldova>; în hotarul
moşiei Bălţi 731.
Ciulei, v. Neculai
795
Ciulucul cel Mare, pîrîu, <afluent ai
Răutului, R. Moldova>; în hotarul moşiei
Bălţi 715.
Ciulucuri, pîrîuri, <aflu.enţi ai Răutului, R.
Moldova>; fundurile ~ în hotarul moşiei
Bălţi 715.
Ciurbeşti, sat, <ţ. Iaşi; s. c. Miroslava, j.
Iaşi>; moşia m-rii Bîrnova 726.
Ciurchi, v. Ştefan
>
Ciurcoaia, v. Safta
Ciurea, sat, <ţ. Iaşi; s. c. - , j. Iaşi>; moşia
m-rii Bîrnova 726.
Cizniarie, mahala în Iaşi; Biserica
Armenească din - 841, 847, 849; case,
dugheni, crîşme, locuri şi pivniţe în - 71,
325, 392, 419, 537, 575, 683, 713, 755,
767, 856, 865; uliţa ce merge la - 3 1 3 ,
816.
Cîndescul, v. Constantin
Cîmpan, v. loan
Cîmpulung, ţinut; <în j. Suceava şi
Ucraina>; sate de la - date la ţ. Neamţ
568; dascăl moldovenesc la - 740.
Clmpolnng Moldovenesc, sat, ţ. Suceava;
cor. j. Suceava>; nu plăteşte vamă şi
mortasipie 377.
Cîmpulungul Sucevei, v. Cîmpulung.
Cîrnpulungul Rusăscu, sat; <azi în
Ucraina>; dascăl moldovenesc la ~ 740.
Cîmpuri, sat, ţ. Putna; <s. Cîmpurile, c. - , j.
Vrancea>; moşie la - 326.
Cîria Arhiereilor (Vactiria), <cod de legi>
628.
Cîrligătura, ţinut; <în j. Iaşi>; dascăl
moldovenesc la - 740; gorştină de la ~
568; pîrcălăbia ţ. - 146; sate în - 231,
242, 250, 282, 294, 304, 350, 386, 394,
432, 511, 513, 685, 867; schit în - 736;
duşegubinele de la - 262; ispravnic ţ. -
205, 229, 246, 319, 379, 844; v.' şi
Aiicsandru Niculce, Ghiorghi Sturza,
Iordache, Moisîiu Cucoranu, Sandul,
VasileBalsu.»
Cîrniceni, sat, <ţ. Iaşi; s. c. Ţigănaşi, j.
Iaşi>; părţi din - vîndute 531.
Cîrsîna, soţia lui Nicu făclier; martor.
Cîrste, atmean, soronar; martor 537.
Orste, <armean>, fiul lui Acsintie armean şi
al Măriei, fratele lui Azbeiu şi Luca; ia
împreună cu familia un loc de dugheană
796
cu chirie pe locul Bisericii Armei e^t
283.
Cîrste, armean, fiul lui Petre armean; vinde
un loc de casă de pe Podul Vechi lui
Lohan 460, 851.
Cîrste, blănar, soţul Saftei; vinde împteunj
cu aceasta o vie la Vămăşoaia lui Neculai
Hriste şi soţiei acestuia Angheluşa 143.
Cîrste, nepotul Ghiorghiesei băcăliţa 114.
Cîrste, om bătrîn; martor 121.
Cîrste, alt om bătrîn, fiul lui Petre; inanor
121.
Cîrste, mare vameş, fratele lui Duca vodă si
ginerele lui Arsăni negustor; dăruieşte un
loc de pe Uliţa Chervăsăriei m-rii Golia
469.
Cîrste, v. şi Ion Postolachi
Cîrste Haceadur, staroste de armeni; dă o
mărturie privitoare la starea unei uliţe
închise de lîngă m-rea Golia 121.
Cîrste Toros, tatăl lui Hagi Ovanes; vinde
împreună cu acesta o dugheană cu loc din
mahalaua Băibărăcărie lui Sandu Turture
armean băibărăcar şi fiilor acestuia 90.
Cîrstea, armean bătrîn; martor 362.
Cîrstea, armean, fiul lui Ivan armean; martor
362.
Cîrstea, <armean>, fiul lui Lazăr armean şi
al Măriei, fratele lui Sava; vinde
împreună cu aceştia o vie cu livadă M
Dealul Coroiului lui Darie din Buciumi şi
soţiei acestuia Catrina 551.
Cîrstea, fiul lui Iamandi medelnicer; marior
241.
Cîrstea, mare pitar; hotarnic pe Uliţa Mare
131.
Cîrstea Buzilă, locul lui din Iaşi 331.
Cîrstea Stroescul (Stroescu), soţul Măriei,
tatăl lui Ion şi bunicul lui Pavăl blănar
270, 275; împrumută bani de la
egumenul m-rii Sf. loan, punînd zălog
casele din Iaşi 605.
Cîrstiian, tatăl lui Gligori 682.
Cîrstiian, v. şi Chiriiac
Cîrstîna, soţia lui Nicola făclier şi ulterior a
lui Ilie blănar, cumnata lui Ioniţă baş
bulucbaş agesc care i-a rămas şi epitrop;
se învoieşte cu Climent prefectul
<Bisericii Catolice> pentru bezmenul
unor dugheni 687.
Climent, de la Sf. Sava; martor 479.
Climent, prefect <ia Biserica Catolică>; se
învoieşte cu Cîrstîna pentru bezmenul
unor dugheni ale acesteia de pe locul
bisericii 687.
CHmintu Scărlat, călugăr; vinde proprietăţi
lîngă Ciucani (ţ. Tutova) prin judecata
Divanului 754.
Cnegia Moldovei (sec. XIX), Obşteasca
Adunare a ~ 650.
Cobolţa, pîrîu, <ţ. Soroca; afluent al
Răutului, j. Floreşti, R. Moldova>;
drumul - 7 3 1 .
Coca, ţigan; locul lui de pe Uliţa Hagioaiei
582,
Coce, gardul lui 640.
Coce (Cocea), v. şi Costandin
Cochii Vechi, ponturi strigate la ~ 568.
Cocis, şetrar; locul lui din mahalaua Fînărie
817.
Cociu, v. Ioniţă
Coeoranul, casa lui în hotar deloc 219.
Cocoranul, v. şi Constantin
Cocoteni, v. Cucuteni, sat.
Cocul, v. Toader Vasilie
Codreanul (Codrian), v. Dediul
Codrescu, v. Gligoraş
Codrescul, <numele de mirean al lui Sărafim
monah> 743.
Codrescul, v. si
> Ionită
5 Stan
*( odreşti, sat, ţ. Cîrligătura; <lîngă s.
Mădîrjeşti, c. Bălţaţi, j. Iaşi>; părţi din ~
lăsate prin diată de Ioniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea fiului său Costantin
867.
Codrul (Codru), ţinut; <în R. Moldova>;
gorştină plătită la ~ 568; venitul
cîntarului de la ~ dat m-rii Sf. Spiridon
747, 783.
Codrul Iaşilor (laşului), <în ţ. ariigătura,
Iaşi şi Vaslui; j. Iaşi>; în hotarul s.
Horleşti 511; dram prin ~ 385; schit
domnesc în ~ 146, 314, 396, 513, 603;
satele de sub ~ 385; ~ din jurul m-rii
Bîrnova 448.
Codrii Ghenghii, în ţ. Covurlui; <j. Galaţi>;
m-rea Adam în ~ 227.
Cogălniceanul, cbiserica lui ~> 682; preot
la -? 316; vinul său se vinde la crîşmă ra-
rii Sf. Spiridon din Botoşani 368.
Cogălniceanul, mare vistiernic; verifică
bugetul m-rii Sf. Spiridon 328.
Cogălniceanul (Cogălniceanu), v. şi
Costandin Enachi Neculai
Cogeşti, sat, ţ. Qrligătura; <s. Cogeasca, c.
Leţcani, j. Iaşi>; stăpînit de m-rea Fîstîci
şi lordachi mare vistiernic 250.
Cogîlnic, pîrîu, <afluent al Răutului Ia
Isacova, j. Orhei, R. Moldova>; în
hotarul tîrgului Orhei 706.
Cojocariul, viile lui la Vămăşoaia 712.
Cojoee, v. Costantin
Cojuşnian, v. Iftodii
Colejschi, registrator (sec. XIX);
încredinţează o copie de act 852.
Coman, jude <de ţigani>: ceata lui dăruită
m-rii Sf. Spiridon 767.
Comuto, v. Vasile
Conache (Conachi), v. Costache
Condi Greci (Grece), logofăt al treilea;
ispravnic de act 388, 396, 402, 412, 413,
433,465; martor 862.
Condrache, martor la o diată 212.
Condrache, v. şi Neculai
Condrătiş, martor 48.
Constandache, mare spătar; judecă pricina
dintre Costantin Păladi vistiernic al
doilea şi Panaite mumgiu împreună cu
Andoni pentru nişte vin vîndut 563.
Constandin, ciubotar; locul lui din mahalaua
Sîrbească 428.
Constandin, de la divan; martor 801.
Constandin, fiul lui Panaite negustor, fratele
lui Sandul şi lordachi; primeşte împreună
cu fraţii săi o bucată din moşia
domnească Bălţile de pe Răut în
schimbul locului lor de lîngă ni-rea Golia
715.
Constandin, fiul lui Ştefan Radotniţchi şi al
Ursei, frate cu Ioan, Mihălachi, Toader şi
Catrina; vinde împreună cu mama şi fraţii
săi o casă şi trei . dugheni din Iaşi lui
Inochentie episcop de Huşi 78, 92, 160,
197 - 199, 336, 337,398. '
Constandin (?), mare logofăt; încredinţează
un suret 646.
Constandin, fost mare paharnic; schimbă
ţigani cu Irimia egumenul de Ia m-rea
Dancu 866.
Constandin, preot la biserica Sf. Ilie, fiul lui
Ilarie monah şi fratele Măriuţei; primeşte
o jumătate de loc părintesc 592.
797
Constandin, ţigan domnesc, fiul lui Ursachi
Cacăoale şi fratele lui Şărban; dăruit
m-rii Dancu 399.
Constandin (Costandin) Chescu, de la
vistierie, fiul lui Mihalachi Cheşcu fost
mare jitnicer; vinde o dugheană cu loc de
pe Uliţa Hagioaiei lui Grigore Alexandru
Ghica voievod 750, 752, 787; împrumută
bani de la Ioan Cantacuzino hatman,
zălog fiind casele din Iaşi 733; vinde lui
Ioan Cantacuzino fost spătar o bucată de
loc lîngă biserica Sf. Gheorghe 818;
primeşte prin testament case în Iaşi, sate,
ţigani şi altele 685.
Constandin Matei, mahalagiu; martor 801.
Constandin Pascan, paharnic; locul lui
alături de cel al Sandei medelnicereasa
108.
Constandin Sandul, şetrar; hotarnic 769.
Constandin, v. şi Vasile
Constantin cojocar; vinde o casă din
mahalaua Broşteni lui Iordache 541.
Constantin (Constandin), bulucbaş,
cumnatul lui Toader Cazacu; locul său de
pe Uliţa Sîrbească 224, 257.
Constantin, fiul lui Necula bărbier; martor
45.
Constantin, fiul Zamfirei; vinde un loc de pe
Podul Vechi 2.
Constantin, ginerele lui Toma Măzărache;
locul lui <din Iaşi> 241.
Constantin (Constandin, Costandin,
Costantin, Costantinos), arnăut suiulgiu,
fratele lui Dima suiulgiu; adus de la
Ţarigrad pentru aducţiune de apă în Iaşi
16; primeşte împreună cu fratele său un
loc lîngă Curtea domnească 16, 29, 53,
64, 106, 112 - 114, 215, 216, 221, 402;
primeşte un loc în faţa porţii m-rii Trei
Ierarhi, pe Uliţa Mare32, 109, 219, care
e încălcat de Enache Borş blănar 32, 81 şi
pe care îl schimbă cu un loc al m-rii Trei
Ierarhi de pe Uliţa Ciubotărească 375,
376, 435;
şetrar; ar putea fi vechilul fratelui său
pe moşia Coţofăneşti (ţ. Putna) 681.
Constantin, fiul lui Dima blănar şi al Aniţei,
fratele lui loniţă, Toader şi Sanda; vinde
împreună cu aceştia o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei iui Toader Nacul logofăt
de visterie şi soţiei acestuia Măriuţa 71.
798
Constantin (Costantin), tîrsănar, soţul
Aniţei, tatăl Măriei şi socrul lui Oprea
696; dăruieşte fiicei sale un loc de casă
de pe Uliţa Fînăriei 136.
Constantin, v. şi Antioh ~ <Cantemir>,
voievod.
Constantin Avraam, martor la donaţia lui
Gheorghie Danul către m-rea Sf.
Spiridon 760.
Constantin (Costantin) Balş, medelnicer:
martor 750, 751.
Constantin (Costandin, Costantin) Bais
J
(Balşă), mare vornic de Ţara de Jos; iii
Divanul (Sfatul) domnesc 98, 103, 113.
114, 123,146, 155; martor 105;
fost mare vornic 139.
Constantin Băsărab, voievod, domnul Ţării
Româneşti; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Constantin <Cantemir>, voievod, domnul
Ţării Moldovei; ctitorul m-rii Mera de lâ
Milcov, cu hramul Sf. Nicolae 746;
întăreşte m-rii Galata stăpînirea asupra
locului aflat în hotarul tîrgului Iaşi 468.
Constantin (Costandin) Cantacuzino
(Canta), paharnic; invocă dreptul de
preemţiune în cazul unui loc dăruit de Ilie
Neculce spătar lui Grigore Grecu băcan
83; martor 138, 426; se judecă cil
Gheorghe băcan pentru un loc de pe Uliţa
Sf. Ilie 86.
Constantin Cananău, mare paharnic;
întocmeşte o anafora privind un loc al
Măriei Curculeasa 286.
Constantin Cîndeseul, mare logofăt în Ţara
Românească; în Divanul domnesc 604.
Constantin (Costantin) Cucoranul
(Cocoranul), medelnicer, călugării sub
numele de Calistru, tatăl \Saiafimei
Cucorăniţa 572; ctitoreşte schitul Stavnic
736.
Constantin Dimitrie Muruz, voievod,
domnul Ţării Moldovei;'-'împuterniceşte
m-rea Bîrnova să-şi apere poienile de
!
încălcări 448.
Constantin Drăghici; vornic; încredinţează
o copie de act 650.
Constantin (Costandin) Duca, voievod,
domnul Ţării Moldovei, fiul lui
<Gheorghe> ; Duca voievod 746;
dăruieşte m-rii Sf. Ioan Zlataust 0 bucată
 de Ioc lîngă Curtea domnească 342;
hotărăşte în pricină de judecată 601.
Constantin Feştilă, primeşte prin diată de la
Veniamin Năstasă monah o dugheană pe
Podul Vechi 776.
Constantin (Costandin, Costantin) Gîndul,
soţul Măriei şi cumnat cu Gheorghi
Năstase, Ştefan Năstase postelnic şi
Veniamin Năstase monah; casa lui de
lîngă biserica Talpalari 552;
<mare> şetrar; are locuri şi dugheni
pe Uliţa Podului Vechi 708 şi pe Uliţa
Strîmbă 303; cumpără un loc de la
cumnatul său Gheorghi 643; cumpără cu
înşelăciune case de la Ileana şi Maria,
nepoatele lui David diacon zugrav 327;
hotarnic 723, 754; împrumută cu bani pe
cumnatul său Veniamin Năstase monah
776; judecă o pricină de proprietate 768;
fost mare şetrar 761; cumpără un loc
de pe Podul Vechi de la cumnatul său
Gheorghe 642;martor 432,796, 809;
stolnic; lasă o diată 873.
Constantin Ioanu, vinde lui Chirii egumen
de la m-rea Barnovschi o prăvălie de pe
locul m-rii 409.
Constantin Leondari, sulger şi logofăt de
taină; ispravnic de act 130, 361, 707,
795,811,823.
Constantin (Constandin, Costandin,
Costantin) Mihai Cehan (Gehan)
Racoviţă, voievod, domnul Ţării
Moldovei; cumpără, cînd era beizadea, pe
Aniţa ţiganca de la Neculai Ciulei 40;
dăruieşte şi confirmă stăpîniri de case,
locuri şi ţigani 16, 29, 59, 64, 79, 114,s
216, 221, 375, 376, 435, 470, 495, 507,
698; scuteşte de dări şi confirmă scutiri
de dări 7, 8, 9, 11, 12, 15, 17, 20, 25, 28,
30, 31, 63, 115, 156, 178, 204, 388, 204,
388, 595; judecă, confirmă şi porunceşte
judecăţi 32,:'40, 47, 52, 58,61, 62, 75/81,
163, 270, 275, 624; ctitor al m-rii
Precista din Roman, pe care o
împodobeşte şi înzestrează, al m-rii Sf.
ProroC Săfniiil din Focşani şi al bisericii
din Budeşti 604, 626; porunceşte
hotărniciri de locuri 19, 48, 55, 60;
îhfiinţeăză spitalul Sf. Spiridon dăruindu-i
; moşiile domneşti de la Tg. Ocna şi Galaţi
- ^ 70 şi altfe scutiri 161, precum şi venitul
cîntamlui din Iaşi şi din Tîrgul Făinii 73,
98, 171; împuterniceşte pe egumenii de
la m-rile Bîrnova şi Trei Ierarhi să-şi
apere pădurile de tăiere 65, 68; întăreşte
m-rii Sf. loan Gură de Aur stăpînirea
unui loc din hotarul tîrgului Iaşi 13;
confirmă m-rii Galata dreptul de a încasa
mortasipia de la iarmaroacele de la
Tîrguşor, afară de unul 14; acordă mile
din vama domnească preoţilor de la
Biserica Catolică şi de la biserica învierea
Sf. Lazăr 24, 129; împuterniceşte preoţii
de la Sf. Nicolae şi m-rea Trei Ierarhi să
încaseze bezmen de la casele şi dughenile
de pe locurile lor 22, 33; confirmă
stăpînirea Mitropoliei Moldovei asupra
moşiei Vlădiceni (ţ. Iaşi) şi hotărăşte ca
toţi clericii Mitropoliei să plătească
desetină boiereşte 23, 49; reglementează
problemele aducţiunii de apă în Iaşi 53;
confirmă m-rii Trei Ierarhi stăpînirea
asupra moşiei Rediul lui Tătar 57;
împuterniceşte m-rea Dancu să ia dijma
de la Buciumi 46; porunceşte mutarea
şanţului de pe Podul Vechi 44; confirmă
dreptul Aniţei, soţia lui Ioniţă Pană
negustor, de a scoate o casă la mezat 37 ;
act scris în vremea sa 26; vameşi din
vremea sa 611, 617.
Constantin (Costanden, Costandin) Năstasă
(Năstase, Anastase, Anastasă), tatăl lui
Gheorghi postelnic, Ştefan postelnic,
Veniamin monah şi Maria;
vornic; cumpără un loc de dugheni
de la Măzărache şi o pivniţă cu dugheni
de la Hrisantie patriarhul Ierusalimului
241;
.., vistiernic al doilea 761, 776, 809,
873;
fost vistiernic al doilea 642,643.
Constantin (Costandin, Costantin) Nicolae
Mavrocordat, voievod, domnul Ţării
Moldovei 746; scuteşte de dări pe Duca
Stotiriovici tipograf, m-rea Trei Ierarhi şi
Biserica Catolică din Iaşi 30, 156, 178;
confirmă bisericii învierea Sf. Lazăr
milele din vama domnească 129;
cumpără locuri în Muntenimea şi pe Uliţa
Frecăului 117, 150; judecă pricină 865;
Catrina fiica lui Costandin Caţichi intră
în casa lui ~ la moartea tatălui ei 52;
799
 doamna Catrina a lui ~ 873; casa făcută
pe locul lui ~ 418; datorie din vremea lui
~ 624.
Constantin Panfilos, martor 850.
Constantin (Costandin, Costantin) Polimaz,
logofăt; scrie condica m-rii Bîmova
(1796) 68, 107, 330, 410, 448, 579, 629,
659,726,749.
Constantin (Costandin) Răşcanul (Răşcanu,
Rîşcanu), fost mare stolnic; dăruieşte o
candelă de argint m-rii Sf. Spiridon 284;
locul său spre Copou 346, 348, 349;
primeşte de la Scarlat Grigorie Ghica
voievod o bucată de loc în hotarul
tîrgului Orhei în schimbul unor case din
Iaşi cuprinse în ograda Beilicului 170,
371; se judecă pentru un loc de dugheni
din Tîrgul de Jos cu nepoţii lui Anastasie
vornic 290;
paharnic; locul său din sus de
Păcurari 556, 558.
fost mare paharnic; i se confirmă
stăpînirea locului din hotarul tîrgului
Orhei 706; locul lui din Tîrgul de Jos
852.
Constantin (Constandin, Costandin,
Costantin) Sturza (Sturdza, Sturze,
Sturzi); mare ban; în Divanul (Sfatul)
domnesc 134,156,161, 170;
mare paharnic; în Divanul domnesc
7,13,14,16,40; martor 42;
mare spătar; în Divanul domnesc
454, 715, 797; judecă pricini 700, 716,
772, 798, 800; martor 794; semnează
anafora 722;
mare vistiernic; în Divanul domnesc
810;
<mare> vornic; martor 736.
<Constantin> Serban voievod, domnul
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Constantin Tuduri, socrul lui Mihalachi
Cheşco; dăruieşte acestuia s. Lajul (ţ.
Roman) 685.
Constantin, v. şi Alexandru ~ <Mavrocordat>.
Constant! nopol coraş; Istanbul, Turcia>;
patriarh de - 740.
Constantinos, egumen de la m-rea Copou;
martor 376.
Constantinos I'rangulis, martor 409.
Constantinu,5 v. Ioniţă
? lasă prin testament case şi dugheni de pe
Constis, martor 850.
800
Copaciul Iui Tulburi, catpen însemnat,
numit în hotarul tîrgului Orhei 706.
Copăceanca, pîrîu; gura în hotar de moşie
715.
Copchil, v. lordachi
Copou, deal; ccartier, m. Iaşi>; biserică de
piatră nou zidită în capul Muntenimii de
Sus, înspre ~ 309; ceardacul ~ 520;
cîrciumar la ~ 100; izvor de apă la ~ 625,
627; preot la ~ 91; locuri înspre - 3 1 8 ,
329, 346, 348, 349, 556, 558, 720; drum
şi uliţă ce merge la / de la Copou 116.
340, 343, 346, 349, 357, 378, 384, 421.
545, 720, 754; tîrg înspre ~ 338; vii şj
livezi la - 25, 111, 177, 178, 368, 403,
470, 767, 775, 819, 827; vin de la - 368.
369.
Copou, m-re, lîngă Iaşi; <m. Iaşi> 65, cu
hramul Sf. Athanasie; locul m-rii ~ 627;
moşia m-rii ~ 556, 558, 578, 694; viile
m-rii ~ 819, 827; egumen de la - 134,
376, 430, 717, 738; v. şi Constantinos,
Ioachim, Ionichie.
Corboaia, casa ei în hotar de loc 89.
Corboaia, mama lui Antohi 252.
Corbu, v. Toader
Corbul,' v.. Ioniţij
*Corlătesti, sat, t. Tutova; <lîngă s.
Bogdăneşti, c. Bogdăneşti, j. Vasiui>;
lăsat prin diată de Vasile Roset hatman
fiicei sale Catrina 767.
Coroi, casele lui <din Iaşi> 684.
Coroiu, frate cu Dumitrache, Luca şi Vasile
baş bulucbaş 428.
Coroiu (Corai, Coruiu, Coroi), v. şi Dealul
Antohi Simion Vasile
Cortar, v. Petre
Costache, ban; judecă o pricină 840;
Costache, staroste de mesercii, tatăl Dochiţci
666.
Costache, mare vornic; judecă pricina dintre
Ursul Iuraşco căpitan mazil şi Toader
armean pentru un loc de pe Podul Vechi
362.
Costache Canta, fost logofăt; martor 351.
Costache Canta, locul lui <din Muntenimea
de Şus> 769.
Costache Cantacuzino, logofăt (sec. XIX);
Uliţa Sf. Ilie fiicei lui Neculai
 Cantacuzino logofăt 74, 83, 86, 108, 141,
224, 257, 489, 573, 592, 593, 669, 770.
Costache Cantacuzino, logofăt; judecă o
pricină de bani între Aniţa şi epitropii
fratelui acesteia 36.
Costache (Costachi) Conache (Conachi),
mare ban; în Divanul domnesc 588, 594,
603, 797; judecă pricini 793, 798; mare
paharnic; în Divanul domnesc 454, 473.
Costache Guliiano, mare spătar; în Divanul
domnesc 588, 594, 603.
Costache Lazu, vinde vii la Odobeşti lui
Vasile Roset hatman 767.
Costache Purice, agă; cumpără un loc de pe
Podul Vechi de la Mustafa căpitan de
lipcani, pe care-1 dăruieşte m-rii Neamţ
147.
Costache (Costachi), v. şi Gavril Ilie ş
lonache Iordache Lupul
Manolache Mihalache Neculai
Scărlătachi ~,*V. Vasile
Costachi, agă (sec. XIX); încredinţează o
copie de act 762.
Costachi, mare ban; judecă o pricină112.
Costachi din Horleşti; martor 386.
Coştachi (Costi) Avraam, negustor; epitrop
al Academiei domneşti din Iaşi 740 şi al
m-rii Sf. Spiridon 810.
Costachi Ciornei, încredinţează o copie de
act (sec. XIX) 852.
Costachi Muruz, în Divanul (Sfatul)
domnesc 156, 161, 170.
Costachi, v. şi Ioan
Costan, ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
socrul lui Radu 301.
Costandache (Costandachi), v. lanache
Costande, logofăt; locul lui de pe Uliţa
Strîmbă 122.
Costandi, logofăt, fiul lui Sandul; cumpără o
casă cu loc de pe Uliţa Sîrbească de la
Niculai căpitan şi soţia acestuia Tudosia
89; vinde case de lîngă Biserica Banu lui
Gavril Cărăcaş 335.
Costandin, blănar; locul lui de pe Podul
Vechi 147.
Costandin, bulucbaş; martor 104.
Costandin, casap; cumpără o dugheană de pe
locul m-rii Barnovschi de la Dumitru
Sîrbul mumgiu şi familia acestuia 145.
Costandin, casap; locul lui din mahalaua
Broşteni 698.
Costandin, fost mare căpitan; martor 305.
Costandin, ciubotar; casele lui <din Iaşi>
684.
Costandin, ciubotar; locul lui dinspre
Preapodoamna Paraschiva 792.
Costandin, ciubotar; martor 60.
Costandin, comis, soţul Aniţei; cumpără o
vie cu livadă Ia Miroslava de la Zaharia
diac 359.
Costandin, croitor, fiul lui Ion becciul, soţul
Ilincăi şi tatăl lui Dimitrachi; vinde o
dugheană cu loc lîngă Uliţa
Trapezenească lui Paisie egumenul de la
m-rea Sf. Ioan Gură de Aur 187.
Costandin, croitor, ginerele lui Ştefan Guţul
ispravnic de aprozi şi al Rtighinei
Guţoaia 292; împrumută bani fără
dobîndă de la Caraonfil 734; locul lui de
zestre din mahalaua Făinărie 299; nu
semnează un zapis de vînzare şi nici nu
răscumpără locul 514; se judecă cu
Iordachi pîrcălab, cumnatul său, pentru o
bucată de loc 298.
Costandin, croitor, ginerele lui Ştefan preot;
martor 735.
Costandin, cuiucgiu de la Tarapia, tatăl lui
Panaite blănar grec 828.
Costandin, dascăl la biserica Sf. Ilie; scrie
act 418.
Costandin, de la divan; scrie act şi e martor
555.
Costandin, diac; scrie act 640.
Costandin, fiu de abăger 218.
Costandin, fiul lui Adam şi fratele lui Pavăl;
cumpără de la fratele său partea lui de loc
de pe Uliţa Măjilor 823.
Costandin, fiul lui Dumitraşco tîrsănar şi
fratele lui Gheorghie; martor la vînzarea
unei jumătăţi din s. Cerchezeni din ocolul
Botoşanilor 195.
Costandin, fiul lui Filip săhăidăcar şi al
Ioanei şi fratele lui Neculai, Toader şi al
Aniţei; vinde împreună cu aceştia o casă
de pe Podul Vechi lui Agapie egumenul
de la m-rea Sf. Sava 152.
Costandin, fiul lui Gavril staroste; vinde o
dugheană cu pivniţă de pe Podul
Hagioaiei lui Manole 719.
Costandin, fiul lui Ilarie monah şi cumnatul
preotului Antoniu; primeşte jumătate de
loc părintesc de la tatăl său 593.
801
Costandin, fiul lui Ion; martor 672.
Costandin, fiul lui Ioniţi Loiz, fratele lui
Dumitru, nepotul lui Costandin Loiz cupfeţ
şi al Mihălachi Loiz şi vărul Măriei 411.
Costandin, fiul Măriei; martor 561.
Costandin, fiul lui Neculai Bontăş blănar;
vinde o casă din mahalaua Măjilor
preotului Dimitrie de la Biserica
Domnească de pe Poartă 814.
Costandin, fiul lui Panaite Grebencea;
cumpără vii în Buciumi de la Vasilca
105.
Costandin, fiul Paraschivei Sofronoaia şi
fratele lui Apostol şi Manolachi; vinde
împreună cu aceştia o vie la Vămăşoaia
lui Stan şi soţiei acestuia Sohiica 826.
Costandin, fiul lui Sămion Gînga seimen
agesc şi al Gafiţei, fratele lui lordachi,
Toader şi al Măriei; vinde împreună cu
aceştia o vie de pe Valea Urşolii lui
Toader Vîrnav vistiernic al treilea 694.
Costandin, fiul lui Toader Cotîrlă; vinde
împreună cu alţii o parte din s. Dănuţeni
(ţ. Iaşi) lui Costea Papafil negustor 853.
Costandin, fiul lui Vasile Rugină stoler,
fratele Catrinei şi Paraschivei şi cumnatul
lui Ostahie Ceapă croitor; vinde
împreună cu sora lui Catrina o casă de pe
Uliţa Hagioaiei cumnatului lor 590.
Costandin, logofăt; locul lui din
Muntenimea de Mijloc cumpărat de la
Tănase fost vătaf la Dileanul 264.
Costandin, logofăt; scrie act şi e martor 817,
831.
Costandin, mare logofăt; martor 375.
Costandin, martor 456.
Costandin, negustor; primeşte în contul unei
datorii nişte argint părintesc de la Hariton
fiul lui Andrei armean 54.
Costandin, paharnic; încredinţează mărturia
saborniceaşcă privitoare la incendiul ce a
distrus actele lui Manolache Bogdan fost
mare paharnic 754.
Costandin (Costantin), postelnic; casa lui de
pe Uliţa Strîmbă 303,634, 636, 637.
Costandin, seimen în Curtea domnească la
baş bulucbaşă, soţul Aniţei, tatăl lui
Ioniţă, Pascal, Dumitra şi Maria; vinde
împreună cu aceştia o casă de pe Uliţa
Finului lui Vasilie negustor şi soţiei
acestuia Safta 67.
802
Costandin, stoler, <soţul> Nastasiei 97.
. Costandin, tatăl lui Stămati bulucbaş 772.
Costandin, tîrsănar; martor 48.
Costandin, trimite un ţigan cu nişte cuie de
şindrilă 825.
Costandin, ţigan, fiul Gheorghioaiei şî
fratele lui Ioniţă şi Todosia; schimbat pe
o casă 305.
Costandin, <ţigan>, fiul lui Trohin ţigan;
dăruit de către Constandin fost mare
paharnic m-rii Dancu 866.
Costandin, voievod, fiul lui Ştefan Mihai
Racoviţă voievod, domnul Ţării
Româneşti; în Divanul Ţării Româneşti
604.
Costandin .... martor 401,574.
Costandin ..., scrie act 649.
Costandin Abăza (Abază), diac de divan,,
fiul lui Gheorghi diac; martor în
Muntenimea de Mijloc 543; scrie act
420;
logofăt ; se judecă cu Aniţa penuai o
dugheană a soţului acesteia din
mahalaua Cizmărie 683.
Costandin Andrieş, vistiernic al doilea;'
cumpără de la Toader Cazacu un Ioc de
pe Uliţa Sîrbească 257, 669; martor 508,
578, 836.
Costandin Arapul (Arap), de la vistierie,
ginerele lui Sandul Alivra; locul lut'de
case şi dugheni de pe Uliţa Hagioaiei
735; martor 426, 455, 500, 645, 821.
Costandin Armenopulo, <pravila lui> -
535; v. şi Armenopulo, cod.
Costandin Băg, scrie act 201.
Costandin Băiceanui (Băician), ţigan ai
Mitropoliei, din Focşani, soţul Ioanei,
tatăl lui Dumitraşco, Vasili, Maria,
Măriuţa şi Soltana; scutit de banii pentru
grajdul domnesc 301,465.
Costandin (Costantin) Bostan, ţigan al
Mitropoliei, din Focşani, tatăl Aniţei;
scutit de banii pentru grajdul domnesc
301,465.
Costandin Bost(an), trece act la condică
465.
Costandin Canano, fratele lui Ioniţă; vinde,
împreună cu acesta un loc de casă lîngă
m-rea Sf. Spiridon lui Scărlătache
Costache mare ban 117.
Costandin Caţichi, uşer, fiul lui Iane Caţichi
fost staroste de negustori, fratele lui Ion
şi Sandul, soţul Măriuţei si tatăl Catrinei
.51,52.
Costandin Ceapă, tată! lui Pavel paharnic
382.
Costandin Celihure, negustor; veghează
asupra împlinirii zestrei promise lui
Chiriac Cîrstian 686.
Costandin Chiriac (?), şcoler; scrie aCt şi e
martor 836.
Costandin Chistruiul (Chistrui, Chistruiu),
cupeţ, tatăl lui Iane Chistruiul 179, 181;
martor 208.
Costandin (Costantin) Ciolpan, scrie act
455,478.
Costandin Coce (Cocea), şetrar; locul lui de
casă din Iaşi 355; se judecă cu Matei
Bantăş negustor pentru un loc de casă din
mahalaua Fînărie 780.
Costandin Cogălniceanul, mare stolnic;
solicită confirmarea stăpînirii asupra unei
jumătăţi din s. Cerchezeni: din ocolul
Botoşanilor, obţinută la schimb cu
Zaharia uricar 195; în Divanul domnesc
190; martor 750, 751;
fost mare medelnicer; martor la:: o
diată 41.
Costandin Diniachi, împreună cu alţii ia cu
chirie două locuri de dugheni din Ţîrgul
de Jos de Ia Ilinca Arghiroaia 506.
Costandin Enăchiuţe (lonăchiuţe, Inăchiuţe),
ia de la Ioniţă stolnic un loc de dugheni
pentru care promite nişte stupi, pe care
nu-i mai dă fugind la ruşi 77.
Costandin (Costantin) Feştilă, de la vistierie
(logofăt de vistierie, vistiernic); cumpără o
vie în Dealul Coroiului de la Ghiorghe şi
soţia acestuia Măriuţa 408; martor 426,
645; martor la o danie 41; se judecă cu
Ştefan Ciurchi din Buciumi penau o vie
din Dealul Coroiului 759; via lui din
Dealul Coroiului 721; locul lui de pe Uliţa
Strîmbă 303:
Costandin Greceanul, mare stolnic; în
Divanul domnesc 493; vornic; ispravnic de
act 658.
Costandin Hoştină, vameş, tatăl lui Pascal; dă
o dugheană Măriei Naculoaia, sora Ilincăi
abăgeriţa 510.
Costandin Istrati, soţul Saftei; vinde
împreună cu aceasta şi cu Ion Larion
sulger al doilea şi familia acestuia o casă
cu ioc de lîngă Mitropolie lui Ioniţă
Cantacuzino hatman 707.
Costandin Lăiza (7), diac; martor 574.
Costandin (Costantin) Loiz (Loizu), cupeţ,
fratele lui Ioniţă Loiz şi Mihalachi Loiz,
tatăl Măriei (Măriuţei) şi socrul lui Ion
Ghindă logofăt 411, 494, 498; a avut n n
loc de dugheană zălog la fratele Iui
Mihalachi 559.
Costandin Mavriche, martor la o diată 212.
Costandin Mazăre (Mazire), ţigan al
Mitropoliei, din Focşani; scutit de banii
grajdului domnesc 301,465.
Costandin MfcJescul, fiul lui Gavril Miclescul
logofăt, fratele lui Ioniţă Miclescul stolnic
şi tatăl lui Gavril Miclescul 638.
Costandin Movilă, fost mare căpitan, fratele
lui Iorest Movilă egumenul m-rii Adam;
împreună cu fratele său şi cu Neculai fost
mare medelnicer reface şi înzestrează
m-rea Adam 227.
Costandin Muntean, ţigan bucătar domnesc,
holtei; dăruit m-rii Dancu 618.
Costandin Nacul, de la vistierie, tatăl lui
Lupul şi socrul lui Grigore Ceauş; vinde
un loc de pe Uliţa Strîmbă ginerelui său
347,
Costandin Negrea, fost mare căpitan; scrie act
101.
Costandin Parpaniţă, fratele lui Petre, Toader
şi Ilinca, soţul Ilincăi; casele lui sînt
vîndute de aceştia penfru plata unor datorii
655; stă într-o dugheană a Ilincăi abăgeriţa,
alături de m-rea Golia 510.
Costandin (?) Pă..., martor 817.
Costandin Păladc (Palade, Pălade, Păladi),
spătar; plăteşte gorştină la ţ. Hîrlău 568;
mare stolnic; grădina lui de lîngă zidul
Mitropoliei 707; în Divanul domnesc 588,
594,603.
Costandin Ranga, doreşte să cumpere ca
răzeş o vie cu livadă de la Varniţă a lui
Petre băcan 434; martor 863, B.
Costandin Roată, mazil, cumnatul lui Ştefan;
schimbă împreună cu rudele sale nişte
stupi pe o vie de la Şorogari a m-rii Trei
Ierarhi 874,
Costandin (Constantin) Roset (Ruset), mare
vornic; moşia lui de la Miroslava 436, 437,
440.
803
Costandin Tudori, negustor, soţul Saftei
călugăriţa şi tatăl lui loniţi Tudori 325,
751,752. '
Costandin Vîrnav, fost mare medelnicer;
stăpîneşte moşia Gemenii (ţ. Suceava) 794,
795.
Costantin, băibărăcar 778; martor 537.
Costantin, blănar, ginerele lui Cozma
ieromonah şi al Nastasiei Chistruiasa;
primeşte de la aceştia o dugheană în Tîrgul
de Jos'530.
Costantin, ciubotar, fiul babei Catrina;
cumpără o parte dintr-un loc de casă de pe
Uliţa Păcurarilor de la Ion Harnaz 18, 19.
Costantin, ciubotar, fiul Catrinei, fratele lui
Andrei şi Ion şi soţul Paraschivei; vinde
împreună cu aceasta o casă cu loc în
Muntenimea de Sus lui Iftode cîreiumar şi
soţiei acestuia Aniţa 505.
Costantin, ciubotar; locul lui de lîngă Biserica
Banu 791.
Costantin, ciubotar; martor 289.
Costantin, ciubotar; se judecă cu preotul
Toader pentru o bucată de loc de lîngă
Biserica Banu 27.
Costantin, de la divan; martor 441.
Costantin din Horleşti; martor 386,
Costantin, fiul lui Adam şi nepotul lui
Nathanail Alevra; primeşte prin diata
acestuia din urmă un loc de pe Uliţa
Brăhăriei şi altele 843.
Costantin, fiul lui Cîrstea Buzilă şi fratele
Catrinei şi Saftei; vinde împreună cu
acestea o casă de pe Uliţa Sîrbească lui
Arhiri fost mare paharnic 401.
Costantin, fiul lui Enăchiuţă vistiernic; se face
căpitan de cătane la moscali 222.
Costantin, fiul lui loniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea, fratele lui Enachi,
Catrina, Ilinca, Maria şi Zamfira; primeşte
partea sa de moştenire prin diată 867.
Costantin, fiul Măriei, fratele lui Tofan şi
nepotul lui Ghiorghie; vinde împreună cu
aceştia o casă de lîngă Uliţa Bărboiului lui
Vasile negustor 865.
Costantin, fiul lui Simion şi al Gafiţei, fratele
lui Iordachi şi al Măriei; vinde împreună
cu familia o vie de la Ursule lui Toader
Vîrnav de la vistierie 529.
Costantin, fiul lui Toader Donici şi al Saftei;
vinde împreună cu aceştia o vie în Dealul
804
lui Coroi lui Gavril tălpălar şi soţii i
acestuia Maria 693,
Costantin, fiul lui Vasile soronar şi al Sandei
şi fratele lui Ion; vinde împreună cu aceştia
o casă lui Petre băcan 450.
Costantin, pîrcălab; casa lui din Muntenimea
de Mijloc 502. ,
Costantin, preot, protopop din Boteşti; martor
386.
Costantin, soţul Ilincăi; cumpără împreună cu
aceasta o casă dincolo de Podul
Spînzurătorii de la Simion blănar, şotia»
acestuia Axinia şi Mărăuţa 271.
Costantin, terzibaşa; se judecă cu Ion fost
ispravnic de copii pentru vînzarea unor
case zălogite de către el 62.
Costantin, teslar, soţul Măriei şi tatăl lui Ioan 5
cumpără împreună cu familia o casă din
Muntenimea de Sus de la Ion Focşe şi
soţia acestuia Sanda 672.
Costantin, vătăjel; martor 720.
Costantin Başotă, fost mare medelnicer,
cumnatul lui Hristache Bălăsachi fost mare
medelnicer şi al lui Costantin Macrii fost
mare jitnicer; are împreună cu aceştia
locuri de casă pe Uliţa Sîrbească 796.
Costantin Buhuş, fratele lui Sandu şi Ştefan şi
cumnatul lui loniţă Vîrnav fost mare
jitnicer; cumpără o casă 137.
Costantin Canila (Canelă), băcan; martor
331, 380, 748, 821, 822; vinde un loc de
pe Uliţa Sîrbească lui Arghirii fost mare
paharnic 401; viile lui de la Miroslava 126.
Costantin Cojoce, martor 647.
Costantin Gage, copil în casă; martor 720.
Costantin Hlăpăscu, diac; martor 3.
Costantin Macrii, fost mare jitnicer, cumnatul
lui Hristache Bălăsache fost mare
medelnicer şi Costantin Başotă fost mare
medelnicer; are împreună cu aceştia locuri
de casă pe Uliţa Sîrbească 796.
Costantin Nicolai, diac; scrie act 88.
Costantin (Costandin) Osmaehe (Osmachi),
fratele lui Dumitru Osmaehe; cumpără 1111
loc de pe Uliţa Brăhăriei de la Avram
blanar pe care-1 vinde apoi lui loniţă
Palade mare vistiernic 96, 162; împarte un
loc de lîngă biserica Sf. Theodori cu fratele
său 686.
Costantin (Costandin) Panaite (Panatnţei,
negustor; epitrop al Academiei domneşti
 din Iaşi 740 şi al m-rii Sf. Spiridon 626,
810;martor71.
Costantin Pălade, mare vistiernic; se judecă
cu Panaite mumgiu şi Andoni pentru
vînzarea vinului său 563.
Costantin Pîrvul (Parvul), de la vistierie; scrie
act 463,578.
Costantin Popăscu, paharnic; cumpără un loc
de casă în Muntenimea de Mijloc de la
fraţii Gheorghe, Toader şi Vasile Tănasă
259.
Costantin Ranz (?), martor la o diată 214.
Costantin (Costandin) Slănină, negustor, tatăl
lui Ioniţă Slănină negustor 728; cumpără o
dugheană cu pivniţă şi loc de pe Uliţa
Hagioaiei de la Manole 719; cuprinde un
loc pustiu, vecin cu al său, cu îngrăditură
670, 671; pivniţa lui de pe Uliţa Hagioaiei
647.
Costantin Stamate, diac de divan; scrie act
26.
Costantin Tobală (Topală), ginerele lui
Pogor; se judecă cu preotul Maftei de la
biserica Vovidenia pentru dijma unei părţi
din s. Slobdtca 133.
Costantin Vraghie, tatăl lui Andrei 695.
Costantino, v. Nicola
Costaşca, agă; primeşte o scrisoare de la
Nedelcu vătaf în legătură cu o casă
cumpărată de la Gherman 515.
Costaşco, v. Toader
Coste, bulucbaş; locurile lui din Cacaina şi
din mahalaua Fînărie, ultimul stăpînit de
Enache zlătar 185, 780.
Coste, vameş la Cernăuţi; vechilul m-rii Sf.
Spiridon pentru moşiile acesteia de aici
368-370.
Coste, v. şi Mihalache
Costeaie, negustoreasă; casa ei din mahalaua
Broşteni 729.
Costea (Coste) Papafil, negustor lipscan;
cumpără o parte din s. Dănuţeni (ţ. Iaşi)
de la neamul Cotîrlă 853 şi un Ioc de
dugheană din faţă bisericii Sf. Nicolae
Domnesc de la Toma blănar şi familia
acestuia 280; epitrop la Academia
domnească din Iaşi 740 şi la m-rea Sf.
Spiridon 626, 810; martor ia judecată
domnească 352.
Costea Avram, medelnicer; oile sale scutite
de gorştină 568; se judecă eu lordachi,
răzeş al casei cumpărate de el de la Maria
Stroiasca 661.
Costin, copil în casă; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 415.
Costin, socrul lui Neculai fost mare
medelnicer 227.
Costin, socrul Tudoscăi 365.
Costin Catargiu, fost spătar al doilea; pe
locul lui de pe Uliţa Strîmbă şi-a făcut
casă Toadir croitor 226.
Costisi, loc în hotarul moşiei Horleşti 511.
Coşiteanu, v. Ioan
Coşoteanul, v. Andrei
Coştian, v. Andrei
Cotigeni, sat; <ţ. Hotin; c. j. Edineţ, R.
Moldova>; părţi din ~ sînt dăruite de
Casandra soţia lui Carp stolnic bisericii
Sf. Athanasie şi Chirii 509.
Cotîrlă, tatăl lui Costandin 853.
Cotîrlă, v. şi Toader
Cotnari (Cotnar, Cotnariu), s., ţ. Hîrlău; <s.
c. j. Iaşi>; dăruit de Ştefan Bosie
jitnicer m-rii Sf. Spiridon 284, a cărui
moşie este 368 - 370; drumul ~ 146;
dijmă din vin la ~ 368; la biserica din ~
se dau două patrahire de atlaz 370; vii şi
vin la ~ 370,767; vătaf de la - 4 4 0 .
Coţman, v. Vasilachi
Coţofăneşti (Coţofeneşti), sat, ţ. Putna; <s.
c. j. Bacău>; fostă moşie a lui Feratie
doftor ungur, dăruit lui Dima suiulgiu
535, 628, 676, 678, 799, locuitorii săi
primind poruncă să asculte de vechilul
noului stăpîn 681.
Covrig (Covrigu), v. Gavril Lupaşcu
Covrigească, v. Safta
Covrigeşti, fraţii ~ starosti de ciocli 557.
Covril, v. Covrig.
Covurlui, ţinut 227; dacăl moldovenesc la -
740; sate de la ~ 368.
Coza, v. Vasile
Cozma, ieromonah, fostul soţ al Nastasiei
Chistruiasa, tatăl lui Năstase, Eni şi
Vasile, socrul lui Costantin blănar;
dăruieşte împreună cu fosta soţie o
dugheană din Tîrgul de Jos ginerelui său
530.
Cozma, martor 708.
Cozma, tatăl Aniţei şi al Ilincăi 353, 845,
868.
805
Cozma Bals,j vornic; martor 132.
Cozma, v. şi Andriian Vasilachi Vasile
C. Pisosvschi, încredinţează o copie de act
585.
Cracatiţă (Cracat) ţ, Cracatiţi), v. Iordache
Vasile
Crăieşti, sat, ţ. Tecuci; <s. c. Stănişeşti, j.
Bacău>; părţi din - stăpînite de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Crămlău, v. Simion
Crăciun, <sărbătoare creştină>; termen de
plată 445, 569, 734; un postav şi un adaz
date de ~ lui Duca Sotiriovici tipograf 30.
Crăiniceni, sat, ţ. Dorohoi; <s. c.
Horodiştea, j. Botoşani>; moşia m-rii Sf.
Spiridon 369, 370.
Crăstea, fiul lui Ivan cel bătrîn şi fratele lui
Andronic 601.
Crecul, v. Tador
Creţul, v. Vasile ~ Mărginian (Vasile
Mărgineanul
Creţulescu, v. Toma
Crimcovici, v. Anastasie
Cristea, cojocar din Haiser; martor 504.
Criveşti, sat, <t. Cîrligătura; c. Strunga, j.
Iaşi>; pîrîu ce vine de la - 146.
Crîm, <Crimeea>, pielicele de la - 377.
Crîngul, sat, ţ. Bîrlad; <s. c. Perieni, j.
Vaslui>; s. Năvămiţii, în hotarul tîrgului
Bîrlad, se numeşte acum ~ 754.
Crîste, blănar, fiul Iui Andrei şi fratele lui
Toader; se judecă cu Neculai ruptaş
pentru o vie de la Vămăşoaia 615.
Cristea Buzilă. tatăl lui Costantin, Catrina şi
Safta 401.
Crîstescul (Crîstescu), vornic (sec. XIX);
încredinţează copii de acte 754, 762.
Cruce, sat, ţ. Putna; <Crucea de Jos şi de
Sus, 1. c. a or. Panciu, j. Vrancea>; vii la
-754,767.
Crucerescul, v. loniţă*
Crudoaia (Crudoai, Crudoaie), v. Maria
Crudul, v. Ion Mihălache
Crupenschi, vornic (sec. XIX); încredinţează
p copie de act 754.
Crupenschi, v. şi Grigore Lupul
Sandul Timus
Crupinscheoaia, v. Zmăranda
C. Şuin ..., şetrar; copie un act 585.
806
Cucoranul, casele lui din Iaşi 64,109,
Cucoranul (Cucoranu, Cucoreanti), y.
Calistru Costantin Moisîiu ~
Cucorăniţa, v, Sarafina
Cuculeasa, v. Maria
<Cucuteni> (Cocoteni), sat, ţ. Cîrligătura
<s. c. Leţcani, j. Iaşi>; chelar din ~ 522.
Cudrescul, v. loniţă
* Cudreşti <Codreşti>, sat, <ţ. Cîrligătura:
lîngă s. Mădîrjeşti, c. Bălţaţi, j, [asi>;
parte de moşie de la ~ şi Iia de ~ 159.
Cujbă, v. Lupul
Cununa, fiica Măriei; vinde împreună cu
aceasta o casă din mahalaua Broşteni lui
Andrei cafegiu 729.
Curbet, moşie, <ţ. Iaşi; lîngă s. Şorogari, c.
Aroneanu, j. Iaşi>; este moşia
mitropolitului 287.
Curelari (Curălari), v. Biserica
Curculesa, v. Maria
Curpi, tatăl lui Lupul 831.
Curtea domnească din Iaşi 16, 64 114;
biserici din ~ 11, 461, 591, 746; .
Biserica dinspre Doamna, Bisei u i
Domnească din Curte (<Sfînta
Treime>); aducţiune de apă pînă la
cişmeaua (haznaua) din faţa - 53;
biserică în mahalaua Broşteni sub - 698;
locuri de lîngă ~ 221, 342, 588, 602,635,
E; poarta cea mare de la ~ 106, 112, 286,
402; zidul - 112, 215, 402, 801; Gunoiul
<de lîngă> - 610; medicamente pentni -
810; tîrguşor din jos de ~ 810; slujbă la
- 159, 262, 315, 329, 711; cinstea - 223;
rufeturile - 588;
preot d i n - 3 3 6 , 398, 454;
boiernaşi de - 660;
slujitor <la> - 417; bulucbaş ai
doilea din - 481; fost bulucbaş al doilea
din - 400; seimeni în - 67, 142, 150.
264,518; stegar în - la drăgani 121.
Curtu, bani daţi lui - 624.
Curulu, plăteşte gorştină la ţ. Codrul 568.
Gusrosi, loc (7); dăruit m-rii Sf. Spiridon
prin diata lui Vasile Roset hatman 767.
Cutnărita,
' v. >Ştefana
Cuza, v. Ionită
j
D
Dabija, tatăl lui Gavriliţă 227.
Dabija, v. şi Eustratie voievod.
Dahina, sora Măriei şi mătuşa Cununei;
martor 729.
Dahina, ţigancă, soţia lui Răducanu ţigan;
casa ei din Iaşi 429.
Damaschin, ierodiacon; martor 72.
Damaschinu, v. Gligorie
Damiian, egumen la m-rea Bîrnova;
împuternicit să apere pădurea m-rii de
tăiere la cinci bătăi de săgeată în jur 68.
Dancăş, sat, ţ. Iaşi; <s. Dancăşul, c.
Miroslava, j. Iaşi>; moşia m-rii Socola
453. ' »
Dancu (Danco, Dancol, Dancul, Dangul),
m-re în Iaşi, cu hramul Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril, închinată la m-rea
Xiropotamu de la Muntele Athos 12,
105, 123, 190, 287, 412; locuri ale m-rii
~ din mahalaua Cizmărie 662, 713, 841;
un loc al m-rii împresurat de cimitirul
armenesc 849; scutita de' dări 12, 123,
594, 777; locuri şi case lîngă m-rea ~
226, 347, 423, 536, 566; ograda şi
zăplazii m-rii în hotar de loc 235, 532,
663: moşule si viile m-rii, la Buciumi în
Dealul Hruncu şi la Şorogari 287, 360,
503. 611. 727, 874, B; m-rea primeşte
lunar dm vama domnească un obroc de
untdelemn şi tămîie pentru candele şi alte
mile 124, 182, 466, 596, 779; m-rea ~
arde în incendiu, inclusiv turnul 754,
762; m-rea primeşte ţigani domneşti 399,
618 şi boiereşti' 173, 236, 495, 619;
primeşte danie o bucată de vie de la
Sărafim monah 743; un hrisov de la m-
rea ~ 558; dascăl la m-rea v. şi Vasile;
arhiereu de la ~ 375, 376, 435;
epitrop 164, 237, 293, 354, 404, 507,
549, 617, 619, 677, 702, 739, 785; v. şi
Ioanichie;
egumen 846, 847, 850, 856, 866;
vlădică de la m-rea - 226, 419, 754.
Dancu, v. şi Irimiia
Daniil, egumenul de la Schit; martor 154.
Dansca, oraş, <Gdansk, Polonia>; cuţite şi
scatulce de - 377.
Danu, v. Vasile
Danul, v. Gheorghie
Darie, cumnatul lui Vasile Fuştăşan tălpălar;
cumpără de la acesta o dugheană din
Tîrgul de Sus 815.
Darie dc la Holmu, bunicul (?) lui Ion 327.
Darie, jitnicer; plăteşte un sărindar 368.
Darie, locul lui din Eînărie 640, 817.
Darie, răzeş; martor 693.
Darie, fost mare spătar, bunicul lui Vasîlachi
780; îocul lui din mahalaua Căcaina, din
deal de Podul Meserciilor 185.
Darie, tălpălar, fiul lui Ion, fratele lui Vasile
Negru şi soţul Ioanei; vinde împreună cu
aceasta o casă din mahalaua Feredeie lui
Toader Fătul şi soţiei acestuia Vasîlca
649.
Darie, via lui din Dealul lui Coroi 693.
Darie, vornic de la Buciumi, soţul Catrinei;
cumpără împreună cu aceasta o vie cu
livadă în Dealul Coroiului de la Lazăr
armean şi familia acestuia 551; vinde
împreună cu familia o vie din Dealul
Coroiului lui Ioniţă Hermeziu cămăraş al
doilea 721.
Darie Butuc din Dîngeni, fratele lui Toader
Butuc şi tatăl lui Miron 488,718.
Darie Lupul, voinic de poartă; hotarnic 671.
Darie, v. şi Mihai Toader Vasilache
Dari (?), v. Iordache
Darii Bobeică, copie act 706.
Darii, v. Darie.
Dariie, v. Darie.
Dathan, în formula blestemului 626.
David, bimic; încalcă locul Sandei
medelnicereasca de lîngă Tîrgul Boilor
720.
David, diacon zugrav, tatăl Nastasiei şi
bunicul Ilenei şi al Măriei 303, 327.
David, împărat; în formularul diplomatic 254.
Davidiţi, v. Diviţeni, selişte.
Dădeşti, sat, <ţ. Cîrligatura; s. c. al c, s. Tîrgu
Frumos, or. Tîrgu Frumos, j. Iaşi>; moşia
lui Toader postelnic 146.
Dănuţeni (Dănuţăni, Donoţăşti), sat, ţ. Iaşi;
<s,Gropniţa, c, Gropniţa, j. Iaşi>; o parte
din ~ vîndută de familia Cotîrlă lui
Costea Papafil negustor 853; părţi din -
cumpărate de Costandin Gîndul stolnic
pe care le dă zestre fiicei sale Catrina
873.
Dăpaşte, v. Drăcachi
Deadiu, abăger; locul lui din Muntenimea de
Jos 300.
Dealul Copoului, v. Copou, deal.
Dealul Coroiului (Curoiului, Curuiului) de
la Socola; curătură, vii şi livezi în - 21,
807
 253, 258, 304, 353, 408, 438, 487, 551,'
693,721,759, 776, 820, 869.
Dealul Delenilor, v. Deleni, deal. • Despa, văduva lui Alexandru vătaf; cump. : j
Dealul Gheorghiesii, toponim în hotarul
moşiei Prisăcile a m-rii Aron Vodă 539.
Dealul Hruncii de la Buciumi; vii în ~ 727.
Dealul lui Păun, <în s. Păunul, c. Bîrnova, j.
Iaşi>; piatră scoasă de la - 293.
Dealul lui Ştefan Vodă de la Miroslava 174;
vii în ~ 175.
Dealul Răutului, în hotarul moşiei Bălţile
715.
Dealul Sîrbilor la Nicoreşti; vii în ~ 754.
Decul, v. Necuiachi
Decusară, căpitan, tatăl lui Lupul căpitan
715.
Decusară, v. şi... Vasili
Dediul, spătar; casele lui din Iaşi, lîngă hanul
m-rii Trei Ierarhi 609.
Dediul Codreanul (Codrian), fost mare
serdar; cumpără o bucată de loc de la
Ştefana, fiica ei Maria şi ginerele Vasili
201-martor 500.
Deleni, sat, ţ. Hîrlău; <~, c. j. Iaşi>; vătaf
de l a - 1 0 4 .
Deleni, deal; vii la - 91, 100, 578, 694.
Deliul, v. Vasile
Demetris Lozenski, martor la o danie în
Divan 564.
Departamentul Pricinilor Străine, acte
autentificate în - (1818) 425 , 566, 580,
581,863, 873.
Depaste, vornic; încredinţează o copie de act
658.
Dereneuca, pîrîu, <R. Moldova>; fundul - în
hotarul tîrgului Orhei 706.
Despa, casa ei dinspre capul Rîpii Peveţoaie
426.
Despa, casa ei de pe Uliţa Strîmbă 101.
Despa, călugăriţă; dăruieşte împreună cu fiii
ei un loc de casă m-rii Sf. Spiridon 358.
Despa, sora lui Gheorghiţă, Iordache croitor
şi Vasili; martor 577.
Despa, sora lui Stavru Gheorghiu şi Ioniţă; se
vinde cu voia ei 696.
Despa, sora lui Dumitru Sîrbu mumgiu şi
mama lui Hriste; vinde împreună cu
aceştia o dugheană de pe locul m-rii
Barnovschi lui Costandin casap 145.
Despa, soţia lui Vasilachi Cozma fost mare
căpitan; cumpără împreună cu acesta
808
nişte case de pe Uliţa Hagioaiei (L la i n
Nart, Aniţa, preotul Vasile şi Ilinc,, Ii,
o casă în mahalaua Muntenime de U
Nicolai croitor şi familia acestuia 148.
Diamandi, v. Enache i
Didea (Dide), ţigan jude al m-rii Cetăţui%
tatăl lui Neculai şi al Ilincăi 324.
Diiaconul, ginerele lui Guţul; rudă fiind nu
semnează un zapis de vînzare şi nici nu
răscumpără locul 514.
Diianu, v. Ioniţă lancu
Dileanul, a avut vătaf pe Tănase 264.
Dima, băcan, tatăl lui Toma 163.
Dima, blănar din Iaşi, soţul Aniţei, tatăl lui
Constantin, Ioniţă, Toader şi Sanda;
vinde împreună cu aceştia o dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei lui Toader Nacul şi
soţiei acestuia Măriuţa 71.
Dima, calfă; martor la evaluarea casei lui
Stoian bucătar, care nu s-a înţeles ia
preţul vînzării cu Gheorghie fost mare
şetrar 154, 226.
Dima, dascăl; martor 576.
Dima, fierar; vinde drobi de sare 230.
Dima, geambaş, vechilul lui Nechita pînzar
care se călugăreşte; vinde căsuţa acestuia
din incinta m-rii Sf. Nicolae egumenului
de aici 861.
Dima, ginerele lui Gavril sumănar; martor
263.
Dima, martor 450.
Dima, negustor, fostul soţ al Aniţei; cumpără
case cu pivniţă de lîngă biserica
Coborîrea Sf. Duh de la Enache
braşovean, pe care le pierde alături de
nişte vii de la Şorogari şi o sumă de bani
în contul datoriei către Enache polcovnic
34, 35,75, 163.
Dima, pîrcălab, tatăl Saftei şi socrul lui
Toderaşco mazil; cumpără s. Coţofencşti
(ţ. Putna) de lă răzeşii de aici, dîndu-1
zestre fiicei sale 535, 628.
Dima, suiulgiu arnăut, fratele lui Costantin
suiulgiu; adus împreună cu acesta de la
Ţarigrad pentru aducţiune de apă în Iaşi
16; are calfă 626; martor 627; măsoară
apa izvorului de la Copou găsit de Ioniţă
Cantacuzino hatman 625; primeşte
împreună cu fratele său şi i se confirmă
stăpînirea asupra unui loc de lîngă Curtea
domnească 16, 29, 53, 64, 106, 112 -
 114, 215, 216, 221, 402, 635, 705 şi a
altuia din faţa porţii m-rii Trei Ierarhi
109, 219, pe care-1 schimbă cu un loc de
pe Uliţa Ciubotărească al m-rii Trei
Ierarhi 375, 376, 435; cere şi primeşte s.
Coţofeneşti (ţ. Putna) 535, 628, 676, 678,
681, 799; rînduit şi la întreţinerea
podurilor uliţelor din Iaşi 616; se judecă
cu Enache Borşu blănar, care i-a încălcat
un loc 32, 81.
Dima, ţigan, fiul lui Stoica; dăruit împreună
cu familia Mitropoliei Moldovei 472.
Dima, zugrav, tatăl lui Theofii monah şi
fratele lui Gheorghie zugrav şi Mihai
zugrav 230.
Dima Grigoriu, martor (semn. gr.) 71.
Dima Sîrbul, dugheana lui de pe Uliţa
Hagioaiei 728.
Dima, v. şi Calinic
Dimachi, v. Costandin
Dimitrache, logofăt al treilea; ispravnic de
act A.
Dimitrache, v. şi Dimitrie.
Dimitrachi, fiul lui Costandin croitor şi al
Ilincăi; vinde împreună cu aceştia o
dugheană cu loc de lîngă Uliţa
Ţrapezenească lui Paisie egumenul de la
m-rea Sf. Ioan Gură de Aur 187.
Dimitrachi, fiul Ilincăi şi nepotul lui Cozma;
vinde împreună cu mama lui o casă lui
Apostol 845.
Dimitrachi, fiul lui Neculai croitor şi al
Sofiicăi; vinde împreună cu aceştia o
dugheană din Tîrgul de Jos lui Iamande
blănar şi soţiei acestuia Maria 835.
Dimitrachi Borş, copie act (1819) 223.
Dimitrie, căpitan, ginerele lui Ieni Mîrza;
dughenile lui de pe Uliţa Tîrgului de Sus
261.
Dimitrie (Dimitrii) de la vistierie, martor
644, 648.
Dimitrie, preot la Biserica Domnescă de pe
Poartă; cumpără de la Costandin o casă
din mahalaua Măjilor 814.
Dimitrie, preot, soţul Soltanei şi ginerele
Zamfirei; cumpără o casă cu loc în
mahalaua Măjilor de la soacra lui 462.
Dimitrie, tatăl lui Ioniţă, Iordache şi Maria
576.
Dimitrie (Dimitrache), voievod, fiul lui
Grigorie Alexandru Ghica voievod; în
Divanul domnesc 586 - 588, 594, 603,
626, 628, 715, D; oile sale scutite de
gorştină 568.
Dimitrie, voievod, fiul lui Ioan Theodor
<Calimah> voievod; în Divanul domnesc A.
Dimitrie Balşi, vornic; încredinţează o copie
de act 650.
Dimitrie Fotachi, mare paharnic; în Divanul
Ţării Româneşti 604.
Dimitrie Ghica, fost spătar; dă o mărturie
627.
Dimitrie Leonardu; negustor; epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Dimitrie Osmani, martor 506.
Dimitrie Pavli, negustor; epitrop al podurilor
uliţelor din Iaşi 616.
Dimitrie Plaieo, vornic; încredinţează o
copie de act 650.
Dimitrie Săchelarie, preot; ţine zălog nişte
acte, printre care şi ale Măriei
păhărniceasă 735.
Dimitrie (Dimitrache, Dimitrachie,
Dimitrios, Dumitrachi) Suta (Suci,
Suciul) mare postelnic; în Divanul
domnesc 412, 628, 715, 797, 810;
semnează un blestem arhieresc 626; mare
spătar 314; ispravnic de act 276; verifică
bugetul m-rii Sf. Spiridon 328.
Dimitrie (Dimitrache, Dimitrii, Dumitrachi,
Dumitraşco) Vîrnav, de la vistierie;
martor 455, 644, 648; scrie act 314, 378,
396; logofăt al doilea; schimbă locuri cu
Vasile blănar şi soţia acestuia Lupa 523;
scrie act 594.
Dimitrie, v. şi Constantin ~ Muruz,
voievod, Papa ~ Săchelario.
Dimitrii, fiul Serafimei, fratele lui Toader
Nacul şi al Zoiţei şi nepotul lui
Constantin Cu coranul medelnicer;
închină m-rii Sf. Spiridon schitul Stavnic
(ţ. Cîrligătura) 736.
Dimitriih Andreovici, martor 863.
Dimitrios, martor 838.
Dimitrios Gheorghiu, martor (semn. gr.)
803.
Dimitrios Gorios, martor (semn. gr.) 463.
Dimitrios loanu, martor (semn. gr.) 838.
Dimitrios, v. şi Dimitrie.
Dimuleasa (Dimuleasî), v. Aniţa Safta
Dinu (?), mare vornic; martor 376.
809
Dinul, fiul Măriuţei Adămoaia şi fratele lui
Pavel; primeşte de la aceştia zapisul unui
loc de pe Uliţa Măjilor pentru a-1 putea
vinde 781.
Dinul Canta, ban; hotamicul moşiei Rufeni
a m-rii Copou 738.
Dinuleasa, v. Aniţa
Dionisie, egumenul m-rii Bărboi; se judecă
cu Enachi Cogălniceanul vătaf de aprozi
pentru nişte ţigani 40.
Dionisie, egumenul m-rii Frumoasa - Sf.
Vineri; solicită confirmarea stăpînirii
asupra casei sale din Iaşi dăruită de
Ianachi mare agă E.
Diri... Arghiris, martor la o danie (semn.
gr.) 209.
Divan Apelativ (sec. XIX); ~ al Ţării de Jos;
autentifică act 754; ~ al Ţării de Sus;
autentifică acte 223, 327, 762.
Divan (Sfat) domnesc 161, 221, 222, 310,
507, 535, 603, 613, 628, 762; acte scrise
şi verificate în ~ 261, 352, 534, 636,646,
683, 689, 704 (în 1807), 754, 762 (în
1844), 853; boieri din ~ 105, 131, 286,
352, 363, 375, 376, 435; componenţă 7,
13, 14, 16, 98, 103, 113, 114, 123, 134,
146, 155, 156, 161, 170, 190, 223, 322,
338, 412, 435,45, 473, 493, 588, 588,
594, 603, 626, 628, 715, 797, 810; ~ din
Ţara Românească (componenţă) 604;
condica ~ 329, 332, 396, 412, 480, 502,
585, 586, 594, 599, 603, 610, 756, 779,
789, D; danie făcută în ~ 16, 114, 480,
564; judecă pricini: passim-, mărturie în -
717; v. şi dieci de divan; divan.
Divanul Lumii, <carte>, dăruit 516.
Divanul Moldovei (sec. XIX), autentifică act
650,794.
*Diviţeni (Davidiţi), selişte, ţ. Tutova; <lîngă
s. Ciocani, c. Perieni, j. Vaslui>; stăpînită
de Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Dîngeni, sat, ţ. Dorohoi; <s. c. : j.
Botoşani>; Darie Butuc din ~ 718;
stăpînit de Vasilie Razul hatman, dat la
schimb cu Rediul Aldei lui loniţă Gheuca
fost spătar al treilea 533.
Dobolina, v. Catrina
Doboş, v. Ion Toader
Doboşoaie, mama lui Gheorghie 100.
DobovSţ, pîrîu <la Cotiujeni, R. Moldova>;
s. Cotigeni de la gura ~ 509.
810
Dobre, v. Gavril
Dobri, blănar, soţul Catrinei şi fiul lui Mihaf
vinde împreună cu soţia lui o casă din
mahalaua Fînărie lui Panait Taraipaa
blănar grec şi soţiei acestuia Marina 555
828.
Dobrina, soţia lui Vasile croitor; vinde
împreună cu soţul ei o casă din Fînăria de
Mijloc lui Toader Tudori copil in casi
812.
Dobriţa, soţia lui Vasile Gurmeza; cumpără
împreună cu soţul ei o casă din mahalaua
Fînărie de la Rucsanda şi copiii acesteia
744,
Dobrovăţ, m-re; <în s. c. j. Iaşi>; actele
m-rii ~ 232, 477; o căsuţă pe locul m-rii ;
~ 380; pivniţa m-rii ~ 365; egumen de ~
677.
Dochiţa, armeancă, soţia lui Ursul armean şi
cumnata Varticăi; se judecă cu aceasta
pentru o pivniţă de piatră 490,491.
Dochiţa, fiica lui Costache staroste de
mesercii; locul ei de lîngă Uliţa Nouă
666.
Dochiţa, fiica Joimirului, a doua soţie a lui
Gavril staroste de croitori şi mama Ilincăi
582.
Dochiţa, soţia lui Ioan, nora lui Calinic
Cepoi şi cumnata lui Gherasim călugăr;
vinde împrşună cu soţul ei o vie la
Cetăţuia lui Petco pitar şi soţiei acestuia
Agafia 247.
Dochiţa, soţia lui Păpăluţă şi mama
Nastasiei; ar fi dat danie un loc de pc
Uliţa Hagioaiei lui Andronic vătaf,
nepotul soţului ei 666.
Docipal, v. Gligoraş
*Dolheşti, sat, <ţ. Tutova; lîngă m. Bîrlad, j.
Vaslui>; stăpînit de Manolache Bogdan
fost mare paharnic 754.
Doljăştii de Sus. sat, <ţ. Roman; s. Doljeşti,
c. Doljeşti, j. Neamţ»; bani lăsaţi bisericii
din ~ prin diata lui Vasile Roset hatman,
ctitorul acesteia 767.
Domnul Dumnezeu, v. Dumnezeu.
Domnul Isus Hristos, v. Isus Hristos.
Donici, logofăt; casele lui din Tălpălărie 638.
Donici, tatăl lui Finică 826.
Donici, v. şi Andronachi Iordachi
Toader Ştefan
Donicioai, v. Catrina
Donoţăşti, v. Dănuţeni, sat.
Oorobăţ, v. Ştefan Toader
Dorofteia, ţine casa lui Gheorghie bucătar
; 191,192.
Dorohoi; ţinut; dascăl moldovenesc la ~ 740;
sate în ~ 369, 370, 533, 685, 873; venitul
cin tarului de la ~ este dat m-rii Sf.
Spiridon 747,783.
Doros, v. Ion
Doroş, casa lui 585.
Doroş, casa lui din şesul Bahluiului 467.
Doroş, socrul lui Lupul 522.
Dorungă, v. Penteleiu
Dosithei, v. Dosoftei.
Dosoftei, duhovnicul lui Mihalachi Cheşco;
martor la testamentul acestuia 685.
Dosoftei (Dosotheiu), egumenul m-rii Trei
Ierarhi; reclamă dreptul de a încasa
bezmen de la cei care şi-au făcut case pe
locul m-rii 22 şi de a împiedica tăierilşde
lemn din Rediul Breazului fără voia sa
65.
Dosoftei (Dositei, Dosithei, Dosofteu),
episcop de Rădăuţi; încredinţează o diată
867 şi mărturia sobornicească privitoare
Ia incendiul ce a distrus actele lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754; în Divanul domnesc 70; martor la
schimbul de locuri dintre m-rea Trei
Ierarhi şi fraţii Dima şi Costantin suiulgii
375, 376, 435; participă la alegerea lui
Gavril <Calimăh> ca mitropolit al Ţării
Moldovei 273; se sfătuieşte cu domnul
ţării în privinţa spitalului de la Sf.
Spiridon 161; judecă pricini 32.
Dosoftei (Dositheu), mitropolit al Ţării
Moldovei 746; duce actele Mitropoliei în
Ţara Leşească 794.
Dosoftei, preot; i se repară o dugheană 225.
Dosofteiu Goe, monah; scrie act şi e martor
648.
Doxaslar <carte bisericească> 369, ~ grecesc
370.
D. Palladi, hotarnic şi inginer al Comisiei
(sec. XIX) 70.
Drace, v. Aiicsandru
Dragomir (Dragomiru), săpunar, soţul Saftei
şi nepotul Văsăicăi săpunăriţa; cumpără
de la Văsăica şi copiii ei o casă în
mahalaua Ţigănime 87; vinde împreună
cu soţia o casă cu loc de pe Uliţa
Frecăului lui Ene Năramze blănar 135,
193,251.
Dragomireşti, sat,: <ţ. Roman; înglobat în
Cotu Vameş, c. s. Horia, m. Roman, j.
Neamţ>; părţi din ~ lăsate prin diată de
către Vasile Roset hatman fiului său Ilie
767.
Dragomiriasă, v. Safta
Dragomirna, m-re; <în c. s. Mitocu
Dragomirnei, m. Suceava, j. Suceava>;
Nechita pînzar se călugăreşte la ~ 861;
primeşte un plug de boi prin diata lui
Vasile Roset hatman 767; plăteşte
gorştină la ţ. Neamţ 568.
Dragoş, voievod, domnul Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Drăcachi Dăpaste, doctor; cumpără de la
Iordachi Balasachi fost mare postelnic
case din Iaşi pentru care se judecă 536,
673.
Drăganul, v. Ştefan
Drăgănescul, hotarul lui 511.
Drăghici, v. Constantin
Drăghiciu, ţigan bucătar domnesc, străin;
căsătorit cu o ţigancă a Mitropoliei, este
dăruit acesteia 397.
Drăghinici, hotarul ~ 706.
Drăgoiu, izvodul lui de cumpărături 825-
Drăgotean, v. Simion
Drăguna, ţigancă, soţia lui Iura şi mama
Aniţei şi a lui Timco 59.
Drăguşeni, sat, ţ. Cîrligătura; <s. c.
Şcheia, j. Iaşi>; vie la - 767.
Driacos, m-re, în Rumelia; îi este închinată
m-rea Sf. loan Zlataust din Iaşi 342.
Driiano, v. Adriano, m-re.
Druma, negustor; creditorul lui Hariton
armean 54.
Drumul Botoşanilor, în hotar de loc 416,
527.
Drumul cel Mare, în hotar de loc 146, 585,
623, 672; Straja Marginilor din în
mahalaua Sîrbească 704.
Drumul cel Mare al Prutului; firitînă la -
336,337.
Drumul cel Mare, în hotarul tîrgului Orhei
706.
Drumul Copoului, în hotar de loc 443,545.
Drumul Dubasariului, taie hotarul tîrgului
Orhei 706.
Drumul Isacovii, în hotarul tîrgului Orhei
706.
811
Drumul Ivanosului, în hotarul tîrgului Orhei '
706.
Drumul Neamţului, în Iaşi; în hotar de loc
416,431.
Drumul Paşei, în hotarul tîrgului Orhei 706.
D r u m u l Sării, în Iaşi; în hotar de loc 249,
340, 343,415,443,502, 545.
Drumul Suslenilor, în hotarul tîrgului Orhei
706.
Drumul Şărcanilor, în hotarul tîrgului Orhei
706. '
Dubasar, tîrg; <or. Dubăsari, Transnistria, R.
Moldova>; Drumul ~ 706.
Duca, tatăl lui Eni blănar 166.
Duca, mare vistiernic; judecă pricină 40.
Duca, voievod, domnul Ţării Moldovei; carte
domnească de la ~ 675; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746; porunceşte lui
Macarie egumen la m-rea Cetăţuia în
pivniţa unei pivniţe cu dugheni a lui
lonaşco 365.
Duca Chiriţă, diac; scrie act şi e martor 442,
450.
Duca Sotiriovici, tipograf din insula Thasos;
cere confirmarea scutirilor de dări şi de
vamă 30; cumpără o vie la Copou de la
Răducanu pisar pentru care se judecă cu
Şteal pisar 470.
Duca, v. şi Constantin voievod; Eni
<Gheorghe> ~ voievod; Sachelarie
Ducuniţă, v. N e c o a r ă Toader
Ducuzluu, magazia lui ~ în hotarul unui loc
din tîrgul Galaţi 70.
*Dudeşti, sat, ţ. Putna; <probabil lîngă s.
Bizigheşti, c. Garoafa, j. Vrancea>;
stăpînit de Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Dulea, croitor; casele lui de pe Uliţa Măjilor
132.
Dumbrava Roşie, (?) ; loc de prisacă la ~
776.
Dumbravă, loc în dealul Odobeştilor, <ţ.
Putna>; vii la Odobeşti despre ~ 72, 479.
*Dumeşti, sat, peste Prut, ţ. Iaşi; clîngă s.
Toxobeni, c. Horeşti, j. Bălţi,
Moldova>; o parte din - schimbată de
Maria <soţia> lui Ioniţă Cantacuzino
mare vistiernic 531.
Dumesti, sat, t. Vaslui; <s. c. j. Vaslui>;
moşia m-rii Sf. Spiridon 369, 370.
Duminica Tuturor Sfinţilor,
? hramul
Bisericii Banu 771.
812
Dumitra, fiica lui Costandin seimen si g
Aniţei, sora lui Ioniţă, Pascal şi Maria-
. vinde împreună cu aceştia o casă de pe
Uliţa Rnului lui Vasile negustor şi soţiei
acestuia Safta 67.
Dumitra, soţia lui Ion Brătilă călăraş de
Ţarigrad; vinde împreună cu acesta o
casă de pe Uliţa Făinii lui Vasile Roset
hatman 485.
Dumitra Neculeasa, mama Axiniei
Mărdăroaie 159.
Dumitrache, fiul preotului Ion Banul, fratele
lui Gligori, Luca şi Vasile; împarte cu
fraţii săi un loc părintesc de lîngă
Biserica Banu 791, 792; la moartea
părinţilor ia din moştenire bani şi o
moară 600; vinde Bisericii Banu o vie
•da Miroslava> 771.
Dumitrache, fratele lui Coroiu, Luca şi
Vasile baş bulucbaş; locul lui din
mahalaua Sîrbească 428.
Dumitrache Canano, diac de divan;
transcrie act în condică 480.
Dumitrache Vîrnav, căpitan; casa lui de pe
Uliţa Sîrbească 796.
Dumitrachi, fiul Ilincăi; vinde împreună cu
aceasta o casă cu loc din mahalaua Sf.
Ioan Zlataust lui Apostol Papaioanu grec
868.
Dumitrachi..., martor 683.
Dumitrachi Mavrocordat, beizadea; oile
sale scutite de gorştină 568.
Dumitrachi Popa, copil în casă; scrie act şi e
martor 193.
Dumitraş Canano, vornic de poartă;
hotarnic 191, 264.
Dumitraşco, bărbier domnesc, soţul Tudosiei
şi tatăl lui Grigorie blănar; dughenile lui
din Iaşi, una primită de la Grigorie Ghica
voievod 222, 250; vinde o dugheană cu
loc de lîngă Biserica Sf. Nicolae lui
Grigoraş blănar 218; schimbă o dugheană
de lîngă Biserica Sf. Nicolae pe o vie din
R. Valea Cozmoaiei a lui Grigore blănar 77.
Dumitraşco, fiul lui Toderaşco mazil si ai
Saftei; vinde împreună cu mama lui s.
Coţofeneşti (ţ. Putna) lui Ferate doftor
ungur 535, 628.
Dumitraşco (Dimitrache), logofăt al treilea;
ispravnic de act 171, 176, 190, 192, 200,
A.
Dumitraşco, fost mare medelnicer, soţul
Sandei şi ginerele lui Iordache Aslan
spătar 338.
Dumitraşco (Dimitraşcu), soţul Păscălinei;
dă o casă bisericii Sf. Nicolae Domnesc
pe care soţia sa o are dintr-un schimb cu
m-rea Trei Ierarhi 6, 84.
Dumitraşco, tatăl lui Gheorghe tescar şi al
lui Ioniţă 40.
Dumitraşco, tîrsănar; stăpîneşte împreună cu
alţii jumătate din s. Cerchezeni din ocolul
Botoşanilor 195.
Dumitraşco, ţigan al Mitropoliei, din
Focşani, fiul lui Costandin Băiceanul şi al
Ioanei, fratele lui Vasile, Maria, Măriuţa
şi Soltana; scutit de banii pentru grajdul
domnesc 301,465.
Dumitraşco, ţigan holtei, fiul Zamfirei;
dăruit Mitropoliei 476.
Dumitraşco, vătaf, soţul Nastasiei şi ginerele
lui David diacon zugrav, tatăl Ioanei şi al
Măriei 303.
Dumitraşco, vornic de poartă; hotarnic 192.
Dumitraşco Bulat (Bulai), tatăl Ilenei şi al
Măriei, fratele lui Manolache şi
Mihălache; îşi lasă averea fiicelor sale
prin diată 291.
Dumitraşco Cantemir, voievod, domnul
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746; judecă o pricină
dintre fraţii Gheorghie zugrav şi Mihai
zugrav 230.
Dumitraşco Lăbău, ţigan al Mitropoliei,
soţul Catrinei, tatăl lui Enachi, Toader,
Mîrzacu, Măriuţa şi Ninica 248.
Dumitraşco Lozinschi, pisar; scrie act 522.
Dumitraşco Lupeş, martor 547.
Dumitraşco Pascul, primul soţ al
Paraschivei fiica lui Miron Gorovei şetrar
546.
Dumitraşco Păladi (Paladi, Pălade, Pălădie),
mare vistiernic; în Divanul domnesc 13,
14, 16, 70; judecă pricini 40; martor 235;
mare vornic de Ţara de Sus; în
Divanul domnesc 190, 322, 338, 412; dă
un loc de casă lui Dumitru grădinar 267;
judecă pricini 268, 321, 350, 449; martor
375; moşia lui de lîngă tîrgul Bîrlad 754;
orînduieşte vornici de poartă să estimeze
lemnul unei dugheni de pe locul m-rii
Barnovschi 367.
Dumitraşco
, Racoviţă,
j hatman; dă zestre
satul Saca, numit apoi Sărata (ţ. Iaşi) 754;
mare vornic de Ţara de Sus (în Ţara
Românească); în Divanul Ţării
Româneşti 604.
Dumitraşco Rali, sulger; unul din
moştenitorii lui Costantin Cocoranul
medelnicer 736.
Dumitraşco Vîntul, locul lui în hotarul altui
loc 19.
Dumitraşco,
» v. si> Dumitraşcu. s
Dumitraşco, fiul lui Vasili psalt; martor la o
danie şi scrie act 50.
Dumltraşeu, preot; dă partea sa din s.
Călimăneşti (ţ. Putna) tatălui lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Dumitraşcu cCantacuzim» (Cantacuzăno),
dăruieşte m-rii Galata un loc, incluzînd o
parte din locul tîrgului Iaşi 468.
Dumitraşcu Mîrzae, martor 503.
Dumitraşcu Pascal, fratele Aniţei; cumpără
case de la aceasta dar moare fără a plăti
36, 37.
Dumitraşcu Scorţăscul, martor la o diată
153.
Dumitraşcu (Dumitraşco) Sturza, hatman şi
pîrcălab de' Suceava; încredinţează
mărturia sobornicească privitoare la
incendiul care a distras actele lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754; martor 736.
Dumitraşcu, v. si Dumitraşco.
Dumitru, blănar, ginerele Profirei 530.
Dumitru, căpitan; cumpără de la Ioniţă o
curătură şi o vie din Dealul Coroiului
869.
Dumitru, căpitan; martor 590.
Dumitru, de la Moşeteşti (ţ. Neamţ), nepotul
lui Gavrilaş Holtu şi vămi lui Chiriac
Holtu; împrumută bani de la Fote lipscan,
chezaş fiind Neofit egumen al m-rii Trei
Ierarhi 381.
Dumitru, fratele lui Ioniţi Loiz şi Costandin,
nepotul lui Costandin Loiz şi Mihălachi
Loiz, vărul Măriei 411.
Dumitru, grădinar; primeşte de la
Dumitraşco Păladi <mare> vornic un loc
de casă în Iaşi 267.
Dumitru, martor 42.
813
D u m i t r a , pita- al mitropolitului Iacov,
anunţă pe vlădica de la m-rea Dancu
despre diata unei ţigănci 419.
Dumitru, sîrb din Buciumi^ martor 615.
Dumitru, tatăl lui loniţă 542.
D u m i t r u , ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
fiul lui Bostan; scutit de plata banilor
pentru grajdul domnesc 301, 465.
D u m i t r u , ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
nepotul lui Bostan; scutit de plata banilor
pentru grajdul domnesc 465.
Dumitru, vier, om bătrîn; martor în pricina
dintre copiii lui Anton ungur în pivniţa
viei de la Miroslava moştenită de aceştia
436, 437.
Dumitra..., mahalagiu;martor 696.
Dumitre (Dumitraşcu) Bantăş, vinde case
cu loc din Muntenimea de Sus Ilincăi
Parpaniţoaia 598; martor la o judecată
118.
Dumitru Botezata (Botezat), mahalagiu;
martor 82, 463.
Dumitru Calus, fiul lui Sandul Caius si al
Alecsandrei; se judecă cu Catrina pentru
un loc din mahalaua Frecău cumpărat de
aceasta de la mama lui 800.
Dumitru Grecul, preot la biserica Sf.
Gheorghe; dă o mărturie pentru o casă a
dascălului Sofiano 39.
Dumitru Loiz, plăteşte sărindar 368.
Dumitru Osmaehe, fratele lui Costandin
Osmaehe; se judecă cu Chiriac Cîrstian
pentru un loc de lîngă biserica Sf.
Theodori pe care-1 promisese acestuia la
logodnă 686.
Dumitru Sirbul, mumgiu, soţul Despei şi
tatăl lui Hriste; vinde împreună cu aceştia
o dugheană de pe locul m-rii Barnovschi
lui Costandin casap 145.
Dumitru Tactil, casa lui diri Muntenimea de
Mijloc 443, 545.
Dumitru Traistă, soţul Cattinei; vinde
împreună cu aceasta o casă din
Muntenimea de Sus lui loniţă şi soţiei
acestuia Vasilca 542.
Dumnezeu (Dumnedzău, Dumnăzău,
Dumnezău) în formularul diplomatic 12;
în formulă de blesterri 41, 73, 153,
212, 238, 438, 662, 835; jurămînt
înaintea lui ~ 611; mărturie în frica lui ~
203;
814
Domnul în formularul dipj .nutL
767; în formulă de blestem 50, 17 ,
. 214, 278, 290, 311, 325, 626, 746. l(q
776,816;
~ Iiacov; în formularul diplomatic
103.
Dunăre, fluviu; în hotar de loc domnes. "
negustori armeni din Polonia merg ia -
377.
Duraşco, tatăl Saftei 582.
Durneşti, sat, ţ. Dorohoi; <s. c. Uiuur.'ni.
j. Botoşani>; jumătate de ~ schimnatt de
Neculai Roset ban cu s. Măleşti, de pe
Prut, al lui Constantin Gîndul stolnic
873.
Duşcă, v. Simion
Dzară, v. Ion
E
Ecaterina, soţia lui Sandul paharnic;
cumpără împreună cu acesta o casă cu loc
din Muntenimea de Mijloc 127.
Ecaterina, soţia lui Vasile Creţul Măr n n
dăruieşte împreună cu acesta bisencu Sf:
Nicolae o căscioară de pe locul bisericii
316.
Ecaterina, v. şi Catrina.
Efcologhion <carte bisericească> 284.
Efcoloiu <carte bisericească> 369.
Eftimi, preot la Biserica dinspre Doamna,
tatăl lui Manolachi diacon 425.
Eftimirios, v. Gheorghios
Elari, v. Nicolai
Elena (Ilinca), fiica lui Radu croitor şi a
Irinei; vinde împreună cu părinţii ei trei
dugheni lui Avram jidov şi soţiei acestuia
Istera 801.
Elenco, domniţă, fiica lui Grigore Alexandru
Ghica voievod; oile ei scutite de gorştină
568.
Eleniţa, fiica lui Toma blănar şi a Aniţei şi
sora lui Ianacachi; vinde împreună cu
aceştia trei dugheni şi un loc de dugheană
lui Coste Papafil 280.
Elisabeta, fiica preotului Andrieş; martor 54.
Elisăfta, călugăriţă, mania Elisaftei şi soacra
lui Mihălache; vinde o casă cu loc din
Muntenimea de Mijloc lui Antohi şi
soţiei acestuia Maria 265.
> Enacache (EnacacHi), logofăt al treilea;
ispravnic de act 98, 99,115.
Enacachi Milo, mare ban; în Divanul
domnesc 493.
Enache, arnăut, fost polcovnic la Grigore
<Ghica> voievod, soţul Catrinei
polcovniţa şi vărul lui Nicodim monah;
creditorul lui Dima negustor, ia de la
acesta în contul datoriei case cu pivniţă în
Tîrgul de Sus, marfă din dugheană şi vii
la Şorogari 34,35,75,163.
Enache, băcan din Iaşi, soţul Măriei şi
ginerele Păscăldaiei B.
Enache, braşovean; vinde case cu pivniţă de
lîngă Biserica Curelari lui Dima negustor
34, 35.
Enache (Enachi), mare cămănar; în Divanul
domnesc 103, 113, 114, 134, 146, 155,
223.
Enache, croitor; casa lui în hotar de loc 420.
Enache, negustor; ograda lui de lîngă m-rea
Golia 715.
Enache, preot la biserica Sf. Theodori, soţul
Ioanei şi ginerele lui Gavril preot la Sf.
Theodori; cumpără lin loc în Muntenimea
de Jos de la cumnaţii săi 630.
Enache, ţigan, fiul lui Ştefan şi al Măriuţei,
soţul Gafiţei şi fratele lui Neculai, Nica şi
Ţoader 248.
Enache, fost vornic despre doamna, soţul
răposat al Catrinei 522.
Enache, zlătar; locul lui din deal de Podul
Meserciilor 119; iţiartor 119; stăpîneşte
un Ioc din mahalaua Fînărie al lui Coste
ţnilucbaş 780.
Enache (Enachi, Enachie) Borş (Borşu),
„blănar; adevereşte cu zapis că a încălcat
un loc al fraţilor Dima şi Costandin
suiulgii şi se angajează să le plătească
bezmen 32, 81, 114, 221; casa şi
dughenile lui de lîngă Curtea domnească
16,53.
Knache (Enachi) Buzilă (Buza), fost mare
stolnic; locul lui de pe Uliţa Măjilor 680,
794, 795; martor 401.
Enache Canta, logofăt ăl treilea; ispravnic
de act 383.
Enathe CăpOtiiciu, fratele Ilenei;1 îi dă
acesteia un loc 43.
Enache (Ene, Eni) Chistruiul, negustor, fiul
lui Cozma ieromonah şi al Nastasiei
Chistruiasa, fratele lui Năstase şi Vasile;
se judecă cu Theofilat ieromonah pentru
o datorie bănească către acesta 243;
rămîne dator împreună cu familia 530;
cumpără o casă cu pivniţă de la Artenie
Racleş şi soţia acestuia Catrina 82.
Enache (Enachi) Costândache (Costandachi),
mare vornic de Ţara de Sus; cercetează o
încălcare a locului m-rii Dancu de către
m-rea Socola 785; în Divanul domnesc
628, 715, 797; judecă o pricină de
răscumpărare a unei case de către un
răzeş 661; martor 658,794.
Enache Diamandi, cumpără o vie la Grozeşti
de la Nathanail Alevra 843.
Enache Gîndul, vinde un loc de pe Podul
Vechi unui armean 362.
Enache Hristoverghie, mare stolnic; în
Divanul domnesc 412.
Enache Savin de la vistierie; martor 420.
Enache (Ene, Eni) Veneţianul (Venitianul,
Vineţiianul, Viniţiianul), creditorul lui
Adam fiul lui Pătraşco pentru zestrea fiicei
acestuia 488 şi al Ursei Radomiţchioaiea
92,160,197—' 199,336,337.
Enache, v. şi Enachi, Enachic, Ene, Eni.
Enachi, băcan; locul lui din Tîrgul Făinii 387.
Enachi, cantaragiu; martor 812.
Enachi, ceauş de negustori; se judecă cu Matei
Bantăş negustor pentru un loc de casă din
Iaşi 768.
Enachi, fiul lui Ioniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea, fratele lui Costantin,
al Catrinei, Ilincăi, Măriei şi Zamfirei;
primeşte prin diată partea sa de moştenire
867.
Enachi, fiul lui Irimia de la Socola şi al
Nastasiei, soţul Vasîlcăi şi fratele lui.
Lupul, Toader, Ursachi şi Vasile; vinde
împreună cu aceştia o vie cu livadă în
Dealul Coroiului lui Necula Hagiu grec
253.
Enachi, fiul Nicăi; im loc de pe Podul Vechi
s-a numit al lui ~ 708.
Enachi, fiul lui Sava; locul lui de pe Uliţa
Hagioaiei 97,
Enachi, negustor grec; casa lui din Iaşi 95.
815
Enachi, polcovnic; cumpără <proprietăţi> de
la Dima 163.
Enachi, ţigan, fiul lui Dumitraşco Lăbău şi al
Catrinei 248. 1
Enachi Bontăs,5 martor 69.
Enachi Borozan, tatăl lui Ioniţi 150.
Enachi Botezatul, croitor; martor 697.
Enachi Budzilă, logofăt de vistierie; martor
117.
Enachi Caramânlău, telal; ia cu bezmen un
loc de pe Uliţa Mare de la preotul catolic
din Iaşi 459.
Enachi Cogălniceanul, vătaf de aprozi; se
judecă cu Dionisie egumenul de la m-rea
Bărboi pentru nişte ţigani 40.
Enachi Leonard, stolnic; martor 864.
Enachi Saule, cumpără <o casă> de la Toma
fiul lui Dima băcan pe care o vinde lui
Dima negustor 163.
Enachi Sava, diac de vistierie; casa lui din
mahalaua Hagioaiei 455; gardul lui în
hotar de loc 657; martor 104,645.
Enachi Vidali, mare postelnic; în Divanul
domnesc 223.
Enachi, v. şi Enache.
Enachie, V. Enache.
Enachii, fiul lui Macaiie călugăr şi fratele lui
Gheorghie şi al Măriei; se află la Chişinău
în timp ce sora lui vinde via stăpînită
împreună 487.
Enăchioaie, via ei de la Vămăşoaia 143.
Enăchiuţ (Enăchiuţă), vistiernic, tatăl lui
Costandin şi Lupul; locul lui de pe Uliţa
Bărboiului 863; fiii săi trec la moscali,
drept pentru care moşiile îi sînt confiscate
de domnie 222.
Enăchiuţe 218.
Enăchiuţe, dughenile Iui din Iaşi 77.
Enăchiuţe, v. şi Costandin
Enciul; sîrb, soţul Măriei; îşi face o casă în
mahalaua Broşteni fiind slugă la Petru
(Petre) grec băcan 525, 528.
Endreliu, v. Hriste
Ene, băcan, nepotul lui Limbiriu; cumpără un
loc de pe Uliţa Nouă de la Gligore fiul lui
Neniuţul şi rudele acestuia 365.
Ene (Eni), fost staroste de negustori, soţul
Zamfirei şi tatăl lui Costantin şi Ioniţi 2,
42,782.
816
Ene Hadîmbul, a avut loc de casă pe Uiiţaţ
Mare, vîndut ulterior de soţia lui Ilie
. Pleşca jitnicer tatălui lui Filip (Hilip)»
Catargiul mare spătar 131.
Ene (Enie) Năramze (Nărange, Neramţu),
blănar; cumpără o casă cu loc de pe Uliţa
Frecăului de la Dragomir săpunar şi solia
acestuia Safta 135, 193;martor 91.
Eni, bacalbaş, fiul lui Sava, ginerele lui
Mihălachi Loiz cupeţ şi cumnatul lui Ion
Ghindă; schimbă o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei pe o pivniţă pustie a m-rii Sf.
Sava 424, 425; nu are hotarnică pentru
un loc de pe Podul Vechi 581; cafeneaua
lui de pe Podul Vechi 494, 498; schimbă
o casă a cumnatului său Vasîli Loiz de
lîngă m-rea Dancu pe o pivniţă de pe
Podul Vechi şi o sumă de bani 566.
Eni, băcan; martor 265.
Eni, beilicceu; se judecă cu Catrina
Petculeasa pentru o vie la Podul lui Bîtcă
692.
Eni, diac; scrie act şi e martor 265.
Eni, fiul lui Adam şi al Catrinei şi fratele
Măriei; vinde împreună cu aceştia un loc
de casă de pe Uliţa Hagioaiei lui Ioniţă
Bantaş ceauş 488.
Eni, fratele lui Tănasi nălban baş; martor
247.
Eni, jidov; cumpără o bucată de loc de la
Radu croitor 801.
Eni, preot la Biserica lui Miţoie; scrie act şi e
martor 823.
Eni Duca, blănar, fiul lui Duca; amanetează
o dugheană din Tîrgul de Sus şi un
pogon de vie la Odobeşti pentru o sumă
de bani împrumutată prin intermediul lui
Manolache Bogdan mare logofăt 166;
martor 646.
Eni Păpuşoi, răzeş; martor 175.
Eni Visan,
3 martor 808.
Eni, v. şi Enache, Enachi, Ene.
Enoai, v. Ioni ti
Enoaia (Enoaie), mama lui Ioniţă 191, 203.
Enochente, v. Inochentie.
Eonichie, v. loeichie.
Eordachi, v, Iordachi.
Episcopia Huşilor, episcopie, <în tîrgul
Huşi, ţ. Fălciu; or. Huşi, j. Vaşlui> 92,
 333, 474; sărindar la ~ 198, 336, 337;
Evanghelii distribuite în ~ 474;
episcop 70, 78, 92, 125, 139, 160,
161, 197-199, 273, 333, 336, 337, 375,
376, 398, 416, 418, 435, 474, 746, 754,
794, 854, E; v. şi Calinic Dima,
Calistru, Inochentie, Mitrofan,
Sofronie, Varlaam.
Episcopia Rădăuţilor, episcopie, <în s.
Rădăuţi, ţ. Suceava; m. Rădăuţi, j.
Suceava>; episcop 32, 70, 161, 273, 375,
376, 435, 746, 754, 867; v. şi Dosoftei
(Dosithei), Gherasim, lorest.
Episcopia Romanului, episcopie, <în tîrgul
Roman, ţ. Roman; m. Roman, j. Neamţ>
854; dichiul ~ 202; posluşnici ai ~ 202;
episcop 17, 70, 139,' 158, 161, 202,
230, 273, 275, 375, 376, 435, 740, 746,
754, 810, 854; v. şi Anastasie, Ioan,
Ioanichie, Misail.
Epitropia Generală a spitalului Sf, Spiridon;
solicită o copie după un act (1894) 70,
Erbichir, săftiene de ~ 377.
Iîremia, scrie act 487.
Ermologhion ccarte bisericească> grecesc
370.
Erusalim, v. Ierusalim.
Kustatie Ardelean, scrie act 729.
Eustratie Dabija (Dabije), voievod, domnul
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746; o carte de
judecată de la marii boieri din timpul
domniei lui ~ 40.
Evanghelie <carte bisericească> 369;
distribuită în Episcopia Huşilor 474; ~
grecească 284, 370; ~ moldovenească
284, 370; ~ tipărită în Iaşi, dăruită 516.
Evloghi, v. Gheorghii
Evloghie, dascăl; locul lui de pe Uliţa Mare
Ezechiil (Ezăchiiul), egumenul m-rii Trei
Ierarhi; dă fraţilor Dima şi Costandin
suiulgii un loc cu bezmen de pe Uliţa
Ciubotărească, fost al şcolilor domneşti
375, 376, 435.
F Filip (Hilip) Catargiul (Catargi, Catargiu),
Faierman (Faerman, Federman, Fegherman),
v. Antonie
Fani, ţigan, fiul lui Bejan şi tatăl
Gheorghiesei 305.
Faraoani, sat, ţ. Bacău; <s. c. j. Bacău>;
stupi la ~ 178.
Făinii (mahala); v. Tîrgul Făinii.
Făinoaia (?), mama Măriei 208.
Fălciiu, tîrg, <ţ. s. c. j. Vaslui>; loc
domnesc în ~ 754.
Fălciiu (Fălciu), ţinut 178; venitul cîntarului
(cantariiatica) de la ~ este dat m-rii Sf.
Spiridon 747, 783; gorştină plătită la ~
568; un loc în ~ 754.
Făsiitul (Făsăitul, Fosăitul), v. Gheorghii
Făstăceanu, v. Ştefan
Fătul, v. Toader
Fedeleşan, v. Gligoraş
Fedeleşanul, v. Iordachi
Feodor, v. Theodor.
Ferat, armean; vinde două dugheni din
mahalaua Cizmărie, de lîngă Biserica
Armenească, lui Vasile Roset hatman
629, 755; crîşmă lui de pe Podul Vechi e
luată de Vasile Roset hatman 767.
Ferate (Ferat, Feratie), doftor ungur; cumpără
ş. Coţofăneşti (ţ. Putna) de la Safta fiica
lui Dima pîrcălab, care îi este luat de
domnie deoarece a fugit în Ţara
Ungurească 535, 628, 678,681.
Feredeie, mahala în Iaşi; case şi locuri în -
374, 441, 481, 523, 610, 649; uliţa
despre ~ 131; v .şi Uliţa Feredeieior.
Feriat, tatăl lui Iacov 496.
Feştilă,
'
v. Costantin Ştefan
>
Feştiloaia, v. Maria
Filadră <carte bisericească> 284; ~ Slujba
Sf. Spiridon grecească şi moldovenească,
- Slujba Sfinţilor peste an 369, 370.
Filaret, egumenul m-rii Aron Vodă; dă o vie
la Odobeşti lui Radul mătăsar, acesta
urmînd să dea zeciuială anual 479;
reclamă încălcarea moşiilor Prisăcani şi
Rediul Aldei de către loniţă Gheuca 539.
Filip, săhăidăcar, soţul Ioanei şi tatăl lui
Costandin, Neculai, Toader şi al Aniţei;
vinde împreună cu aceştia o casă de pe
Podul Vechi lui Agapie egumenul m-rii
Sf. Sava 152.
ban; locul lui de pe Uliţa Mare 78;
mare cămănar; în Divanul domnesc 190;
mare spătar; în Divanul (Sfatul) domnesc
134, 156, 161, 170; judecă pricina dintre
817
 preotul Maftei de la biserica Vovidenia şi
Costantin Topală pentru dijma unei părţi
din s. Slobotca 133; martor 139; moşia
lui în hotarul unui loc domnesc din tîrgul
Orhei 170; locul lui de casă de pe Uliţa
Mare 131;
mare vistiernic; în Divanul domnesc
322, 338; plăteşte sărindar 368;
fost mare vistiernic; stăpîneşte moşia
Piatra de lîngă tîrgul Orhei 706.
Filip, v. şi Hilip.
Finică, fiul lui Donici; martor 826.
Finin,*v. Ştefan
r
Fiul Hristos, o coroană de argint la <icoana>
~ de la m-rea Sf. Spiridon 369.
Fînărie, mahala în Iaşi 552, 780; casă şi loc
de casă în ~ 211, 640, 744, 793, 798,
812, 817, 828, 831; uliţă ce merge Iă -
610; v. şi Uliţa Fînăriei.
Fîntîna Gîstii (Gînştii), pîrîul ce se trage de
la-556,558. '
Fîntîna Untului, toponim în hotarul tîrgului
Orhei 706.
*Fîntînclc, sat, ţ. Tutova; <lîngă s. Podul
Pietriş, c. Perierii, j. Vasiui>; jumătate din
~ stăpînită de Manolache Bogdan fost
mare paharnic 754; Ion Munteanu de la
-628.
Fîntînelile (Hntănclc), sat, <ţ. Bacău>, pe
Bistriţa; <s. Fîntînelele, c. s. Hămeiuşul,
m. Bacău, j. Bacău>; biserica din -
primeşte bani prin diata lui Vasile Roset
hatman, cart este ctitor, satul fiind
moştenit de fiul acestuia, Lăscărache 767.
Fîntîniţa, toponim în hotarul tîrgului Orhei
706,
*Fîrţeşti, sat, ţ, Roman; «clîngă s. Buhonca, c.
Doljeşti, j. Neamţ>; jumătate de - primită
zestre de către Manolache Bogdan fost
mare paharnic 754.
Fîştîci, m-re; <în s c. Deleşti, j. Vaslui>;
dugheana m-rii ~ 424; egumen la m-rea -
250; v. şi Ionichie.
Floarea, armeancă, soţia lui Andrei armean,
mama lui Ivan şi a Rujei şi mătuşa lui
Ovanes armean; locul ei de casă de lîngă
m-rea Bărboi 749.
Floarea (Flore), mama lui Moiseiu 667.
Floarea (Florea) Zaharioaic, armeancă,
soţia lui Zaharia, mama Anuţei preoteasa
şi a Măriei; vinde împreună cu fiicele ei o
818
casă cu pivniţă de pe Podul Vechi fraţilor
Bogos şi Carabet armeni 496,504,597.
Florea, preot, dascăl slovenesc la şcoala
slovenească de la Sf. Gheorghe cel Vechi
din Bucureşti; scrie act 604.
Florea, vornic de poartă; încredinţează o
mărturie privitoare la un loc de casă 788.
Florea Spin, vinde împreună cu fraţii lui un
loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei lui
Dima blănar şi soţiei acestuia Aniţa 71.
Florica, martor 504.
Focşa (Focşe), v. Ion
Focşani (Focşeni), tîrg, <ţ. Putna; m. j.
Vrancea>; gazdă în - 230; m-rea Sf.
Proroc Samuil din - 604, 626, 810; mori
în ~ 230; ţiganii Mitropoliei din tîrgul -
301,465; venitul cîntarului din - este dat
m-rii Precista din tîrg 747,783, 810.
Fodor, ţigan, giude de lingurari; ceata lui -
59. '
Foişor, <toponim> pe Uliţa Mare 548.
Fone, v. Ion
Forăşti, sat, <L Iaşi; s. c. Gropniţa, j.
Iaşi>; Constantin Gîndul stolnic locuieşte
în - 873.
Fotachi, v. Dimitrie
Fote, cupeţ; martor la stabilirea bezmenului
anual pentru o dugheană 32.
Fote, negustor; cumpără împreună cu familia
de la mezat locul de casă al lui Nicodim
monah şi al Măriei cupăriţa 163.
Fote, negustor; cumpără de la Mihălache
Talpă căpitan şi soţia acestuia Paraschiva
două bucăţi de loc 546J
Fote, lipscan; dughenile lui de pe locul m-rii
Trei Ierarhi 376, 435; dă un loc de pe
Uliţa Hagioaiei egumenului m-rii Sf.
loan Zlataust 365; împrumută bani unor
săteni din s. Moşeşti (ţ. Neamţ), chezaş
fiind. Neofit egumenului m-rii Trei Ierarhi
381.
Fote Nica, negustor; ţine pivniţa lui Ilţe zălar
de pe Uliţa Strîmbă 16,114,261,
Fote Sîrbul (Sărbul), soţul Aftemiei; vinde
împreună cu aceasta o casă din mahalaua
Feredeielor lui Ilie bulucbaş al doilea din
Curtea domnească 441,481.
Foti, cumpără un loc de casă din vale de
Biserica Curelari de la Aniţa soţia
răposatului Ioniţă Pană 138.
Foti, ispravnicul podului de pe Podul Vechi
44.
Fotie, negustor; dughenile lui de pe Uliţa
Mare 375.
Fotis Niculiţanul, martor 444.
Fotoaia, are de luat o sumă de bani de la
Ioanichie vlădica de la m-rea Dancu 419.
Franciul, v. lordachi
Frangole, negustor; se judecă cu egumenul
m-rii Aron Vodă pentru o vie a m-rii
schimbată pe nişte stupi 806.
Frangole (Franguli), v. Iordache
Frangole, v. şi Franguli.
Franguli, martor 251.
Frangulis, v. Constantinos
Franţescul, v. Ion
Frăsina Fugăriţa, are ca nepoată pe Maria
531.
FrăSîna, soţia lui Toader teslar 211.
Frătica, v. Frătiţă.
Frăticeasa, v. Mărie
Frătiţă, v. Ghiorghie
Frătiţă (Frătica), căpitan şi fuştaş de divan,
tatăl lui Gheorghie 564, 567.
Frătiţi (?), v. Tacul
Frecău, mahala în Iaşi; loc de casă în ~ 390,
393, 800; v. şi Uliţa Frecăului.
Fridericus Christianus Stahl (Ştal, Şteal),
pisar, soţul Ilincăi, cumnatul , lui
Răducanul pisar, 3; se judecă cu. Duca
tipograf pentru o vie de la Copou 470.
Frone, blănar, soţul Aspei şi, ginerele lui
Ştefan Bontăş şi al Zoiţei; cumpără o
casa cu loc de pe Podul Vechi de la socrii
săi 69.
Frumoasa, m-re lîngă Tîrguşor; <în m. Iaşi>;
închinată m-rii Sinai E; este făcută de
Grigore Ghica voievod 150; casa ei din
Iaşi dăruită de Ianache mare agă E;
hotarul m-rii ~ 342; iarmaroc la Tîrguşor,
lîngă ~ 870, mutat la Ciric 407; iazul ~
754; încasează jumătate din venitul
iarmarocului de la Ciric 407, şi în
totalitate pe cel al iarmarocului de la
Tîrguşor 870; egumen E; v. şi Calinic
Dima, Dionisie.
Frumşel, v. Oniţi
*Frumuşăle (Frumuşelul), sat, ţ. Tecuci;
dîngă s. Bărboasa, c. Onceşti, j. Bacău>;
un loc de prisacă la - stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Frunză, v. Grigoraş
Fteofil, preot Ia biserica Sf. Vineri; creditorul
Nastasiei Chistruiasa şi al fostului ei soţ
Cozma ieromonah 530.
Fuca (?), v. Vasile
Fugărită, v. Frăsina
Fumoaie, Ion Cazan ce-i zic ~ 769.
Fumoaie (Fumoai), v. şi Catrina Safta
Fundul Ursului, toponim în dealul
Delenilor; vie la ~ 100.
Furnu, o dugheană pe Podul Vechi, la ~ 776.
Furtună (Fortună), v. Mihai
Fustăsan,
, » ' v. Vasîle
G
Gafita (Gahiţa), soţia lui Lupul Bratu; vinde
împreună cu acesta o . casă din
Muntenimea de Mijloc lui Necula şi
soţiei acestuia llinca 443, 545.
Gafiţa, soţia lui Simion Gînga seimen agesc,
mama lui Costandin, lordachi, Toader şi
Maria; vinde împreună cu aceştia o vie pe
Valea Urşulei lui Toader Vîrnav
vistiernic al treilea 529, 694.
Gafita,
, soţia, lui Vasile Comuto si » mătuşa
,
Aniţei 174.
Gafiţa, ţiganca m-rii Cetăţuia şi soţia lui
Enache 248.
Gafiţa, vinde o casă cu loc din Muntenimea
de Mijloc Rucsandei 116.
Gafta, fiica lui Ştefan arriiaş al treilea şi
nepoata Irinei Andrieşoaia 317.
Gaftona, soţia lui Gligore şi cumnata lui
Gavril; vinde împreună cu rudele ei un
loc cu casă şi pivniţă de pe Uliţa Nouă lui
Ene băcan 365.
Gage (Gagi) din Horleşti (ţ. GSrligătura);
produce tulburări printre locuitorii de pe
moşie şi se judecă cu preotul iezuit
Maftei pentru dijmă şi boieresc 205, 231,
242.
Gage, v. şi Costantin Gheorghe
(iagea, v. Gheorghie ~ Pavăl.
Gahiţa, v. Gafiţa.
Galata (Gălata), m-re; <în m. Iaşi>; închinată
la Sfîntul Mormînt, primeşte scutire de
dări 103, dreptul de a încasa mortasipia şi
pîrcălăbia de la Tîrguşor 196, 870,
mortasipia de la iarmarocul de la Ciric
407, venitul cîntarului din Chişinău 747,
819
 783, şi vama măjeriei din tîrgul Galaţi
583; case domneşti în m-rea ~ 656;
dughene şi locuri ale m-rii în Iaşi 16, 53,
114, "241, 392, 537, 683; Alexandru
Lăpuşneanu voievod a făcut m-rea ~ 746;,
incediu la ~ 473; ţigancă a m-rii ~ 248;
moşia m-rii - la Miroslava 54, 72, 359,
468; hotarul m-rii -216, 342, 467, 585;
egumen şi arhimandrit al m-rii ~ 14,
114, 151, 169, 184, 221, 254, 365, 395,
425, 492, 538, 583, 585, 603, 656; v. şi
Procopie.
Galaţi (Gălaţi), tîrg; <m. j. ~>; m-ri din ~
103, 747, 783; v. şi Sfîntul Dimitrie,
Sfîntul Gheorghe, M-rea Precistă;
venitul de la ~ 626, 810 revine spitalului
Sf. Spiridon 870, vama măjeriei este
dăruită m-rii Galata 583, iar venitul
cîntarului din ~ 810 este dat m-rilor
Precistă şi Sf. Dimitrie din tîrg 747, 783;
drobi dc sare la ~ 230; fier sfărîmat la ~
314, 603, 626, 810; lemn vîndut în ~
314, 396, 603; schele la ~ 314, 396, 603;
loc domnesc în - 70; pescari ai
MiU'opoliei la ~ 8; şcoala de la ~ 740;
vinul pentru Ţarigrad trece prin ~ 76;
pîrcălabi de ~ 8,473,583.
Ganea, v. loniţă
Gane, dăruieşte un sfeşnic m-rii Sf. Spiridon
284.
Gane (Ganea), v. şi Ioan loniţi Lupul
Neculai Ştefan Vasile -.
Ganii, v. Vasile
Gaşpar, v. Theodor
Gaţa, locul ei 431.
Gavril, bărbier; livada lui de pe moşia
domnească de la Şorogari 287.
Gavril, ciubotar, seimen agesc; primeşte un
loc în mahalaua Sîrbească 704.
Gavril, croitor, tatăl Ilincăi 282, 577.
Gavril, egumen; vinde un loc de pe Uliţa
Hagioaiei lui Postolache Bîgul copil în
casă 808.
Gavril, fiul lui Neniuţul şi al Sorei, fratele lui
Gligore, cumnatul lui Mihălache şi al
Gaftonei, vărul Palaghiei; vinde împreună
cu aceştia un loc de pe Uliţa Nouă lui
Ene băcan 365.
Gavril, fiul lui Pavăl săpunar; martor 287.
Gavril, fratele lui Neculai Costachi monah şi
Strătulat; martor 647.
820
Gavril, lipscan, ginerele Aniţei Dimuk-sa,
se judecă, împreună cu aceasta, cu
Nicodim monah şi vechilul lui L an
Bogdan mare logofăt pentru un loc de
casă şi piatra de la temelia unei case 34,
35, 75,163.
Gavril, ierei la Sf. Nicolae Domnesc^
încredinţează o carte de bezmen 400.
Gavril, martor 85,671.
Gavril, negustor; creditorul lui Pavel Alevra v
negustor 457.
Gavril, nepotul Măriei Crudoaia; vinde
împreună cu familia lui un loc de casă
640.
Gavril, preot la Sf. Nicolae Domnesc;
confirmă testamentul lui Mihalachi
Cheşco 685.
Gavril, preot la Sf. Nicolae Domnesc; dă
împreună cu alţi preoţi un ioc cu bezmen
lui State fost baş bulucbaş 400.
Gavril, preot, socrul lui Iordache diacon 296.
Gavril, preot, tatăl preotului loniţă 727,739.
Gavril, preot la biserica Sf. Thcodori, soţul
Sandei, tatăl lui Andrei, Ştefan, Vasile,
Ilenca şi Ioana 630.
Gavril, preot, tatăl lui Pinteleiu preot la
biserica Sf. Athanasie <şi Chirib» 433
Gavril, primeşte partea sa de moştenire de la
părinţii săi adoptivi, Andrei cantaragiu şi
Măriuţa 872.
Gavril, protopop; încredinţează o carte de
bezmen 400.
Gavril, staroste, tatăl lui Costandin; dă un
zapis privitor la un loc de pe Uliţa
Hagioaiei vîndut de fiul său 719.
Gavril, staroste de croitori, fostul soţ al
Dochiţei, fata Joimirului, cu care are pe
Ilinca şi soţul Saftei, fiică Ilii Ştefan
Fuştăşan, cu care are pe Catrina; lasă
dughene şi bani fiicelor din ambele
căsătorii 153,582,641, 815.
Gavril, sumănar, socrul lui Dima 263.
Gavril, tatăl lui Toadir 691.
Gavril, tatăl lui Toader blănar 636.
Gavril, tălpălar, soţul Măriei; cumpără
împreună cu aceasta o vie la Miroslava
de la Iacov Mărginean şi soţia acestuia
Aniţa 174, şi o alta în Dealul lui Coroi de
la Toader Donici şi familia acestuia 693,
721; vinde o vie de la Miroslava lui
 Andrii ciubotar şi soţiei acestuia Catrina
175.
Gavril, ţigan croitor, dăniit m-rii Sf. Spiridon
de către Negel stolnic 369, 370.
Gavril, ţigan, fratele lui Gheorghi şi al
Măriei 561.
Gavril (Gavrilu), vornic de la Larga, tatăl lui
Niculai 252, 422.
Gavril Adam, fost mare clucer; stăpîneşte
moşia Joldeşti (ţ. Suceava) 794, 795.
Gavril Balş (?),'martor 631.
Gavril Burghcle, soţul Ioanei; vinde
Vasilcăi săpunăriţa o casă din mahalaua
Ţigănime 339.
Gavril (Gavriil) <Calimah>, mitropolitul
Ţării Moldovei; fost mitropolit de
Thesalonic, este ales mitropolit al
Moldovei 273; judecă pricini 423, 449,
611, 617, 673, 805, 834, 841, 846;
încredinţează o mărturie sobornicească
privitoare la actele distruse ale lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754, anaforaua privitoare la venitul
şcolilor 650, statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746, testamentul lui Mihalachi
Cheşco 685, schimbul de proprietăţi al
m-rii Agapia 752 cu dugheni din Iaşi
cumpărate de Grigore Alexandru Ghica
voievod 750, 751, precum şi alte acte
378, 400, 491; dă cărţi de blestem 276,
290, 626, 662; primeşte danie o jumătate
de bătrîn din Şoldana (ţ. Hîrlău) de la
Ursache diacon .644, dugheni şi pivniţă
de piatră pe Uliţa Fînăriei de la Radul
Racoviţă fost mare logofăt 361, cere
ţigani domneşti pentru slujba casei
Mitropoliei 472, 476 şi primeşte un ţigan
bucătar 397; cumpără locuri de pe Uliţa
Mare pentru trebuinţa şcolilor din Iaşi
446, 786; încredinţează schimbul de
locuri dintre m-rea Trei Ierarhi şi fraţii
Dima şi Costandin suiulgii 375, 376,
435; mediază rezolvarea pricinii de bani
dintre Ursa Radomiţchioaia şi Inochentie
episcop de Huşi 333, 336, 337, 398;
solicită scutiri pentru ţiganii Mitropoliei
din Focşani 301, 465; cere scutire de dări
pentru un trunchi de tăiat carne al
Mitropoliei 860 şi dreptul clericilor de
aici de a plăti boiereşte desetina din stupi
584; trimite Evanghelii în Episcopia
Huşilor 474, propune înfiinţarea unui
spital pentru ciumaţi 314, alege stareţa
m-rii Socola 830, martor la vînzare de
dugheni 280, întăreşte o danie 325 şi face
un schimb de proprietăţi cu Toader
Vîrnav fost vistiernic al treilea 794,795.
Gavril Cazan (Cazan), copil ui casă; vinde
un loc de lîngă m-rea Sf. Spiridon lui
Scărlătache Costache mare ban 117, şi o
casă cu loc din Muntenimea de Mijloc lui
Neculai Moraitul baş bulucbaş 274.
Gavril Cărăcaş, pitar; cumpără case de lîngă
Biserica Banu de la Costandi 335.
Gavril Chirica, încredinţează o diată 873.
Gavril Ciocan, făclier, soţul Ilenei; vinde un
loc din mahalaua Cacaina lui Ioan Nacul
de la vistierie 645.
Gavril Costache, monah; martor 719.
Gavril Covrig, staroste de ciocli, fratele lui
Lupaşcu Covrig, tatăl Iui Neculai şi
socrul lui Pavăl Stroiescul blănar 261,
557,570; cumpără un loc de dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei de la Gheorghiţă fiul
lui Ion sumănar 456,464, şi un altul de la
Andrei şi soţia acestuia Maria 646; în
pricină cu preotul Ianache pentru streşina
grajdului său 829; locul lui din
Muntenimea de Jos 630; martor 562.
Gavril Dobre, scrie act 815.
Gavril Miclescul, fiul lui Costandin
Miclescul şi nepotul de frate al lui Ioniţă
Miclescul stolnic; se judecă cu unchiul
său pentru un loc de pe Uliţa Feredeielor
638.
Gavril Miclescul, logofăt, tatăl lui Ioniţă
Miclescul stolnic şi al lui Costandin
Miclescul, bunicul lui Gavril Miclescul
638.
Gavril Popăscu, pîrcălab; martor 433.
Gavril Pilat, vornic de poartă; hotarnic 139,
142.
Gavril (Gavriil) Vîlcu, martor 691, 788.
Gavril, v. şi Stratilă
Gavrilaşu Holtu, bunicul (?) lui Dumitru
381.'
Gavrilă, cupeţ; locul lui din Muntenimea de
Mijloc 382.
Gavrilă, diacon; scrie act 654.
821
Gavrilă, v. şi Lupul
Gavriliţă, fiul lui Dabija, vărul lui lorest şi
Costandin Movilă; înzestrează împreună
cu acesta din urmă m-rea Adam cu vii şi
moşii 227.
Gavriloai, v. Safta
Gădinţi, v. Gîdinţi, sat.
Gălăţăni, <trup de moşie>; vie la Miroslava,
în ~ C.
Gănscă, toponim, în hotarul unui loc 53.
Gărdene, v. Pintileiu ~ Angheloi.
Gărle, v. Gîrlele.
Găureni, sat, ţ. Iaşi, <s, c. Miroslava, j.
Iaşi>; vie la ~ 697,714; moşie a m-rii
Socola 304, 453; moşie a m-rii Bîrnova
726.
Găvan, <ţigan>, tatăl Păscălinei 40.
Geanet, v. Manolache
Gehan, v. Cehan.
Gelincu, v. Mihălachi
Gemeni, sat, ţ. Suceava; <s. Gemenea, c.
Stulpicani, j. Suceava>; stăpînit de
Costandin Vîrnav fost mare medelnicer
794, 795.
Geni, v. Lascarache
Ghedeoan, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Ghedeoan Movilă, fratele lui lorest şi
Costandin Movilă; înzestrează m-rea
Adam cu o moşie 227.
Ghedeon, arhimandritul şi egumenul m-rii
Cetăţuia; se judecă cu Paisie egumenul
m-rii Sf. Ioan Zlataust pentru nişte
dugheni şi o pivniţă de pe Uliţa Hagioaiei
365 şi cu Vasile butnar pentru construirea
a do.uă dugheni ale m-rii în Tîrgul de Sus
180.
Ghedeon (Ghedeonu), egumenul m-rii Sf.
Sava; martor 376; schimbă o pivniţă
pustie pe o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei a lui Eni bacalbaş 424, 425, şi
moşia Hărpăşeşti (ţ. Cîrligătura) pe o
dugheană cu loc şi pivniţă din Iaşi a lui
Tănase Gosan logofăt de vistierie 432.
Gheezi, v. Ghiezi.
Ghemu, locul lui în hotarul altuia al bisericii
Sf. Neculai de Sus 26.
Ghemuleasa, v. Maria "
822
Ghenadi, diac; martor 280.
Gheordachi (?), diac de divan; scrie act 561
Gheordii, fost ciovîn; martor 91.
Gheordii, răzeş; martor 91.
Gheorgache, logofăt al doilea; ispravnic de
act E.
Gheorghe, blănar; martor 691, 807.
Gheorghe, blănar grec; martor 684.
Gheorghe, fiul lui loniţă Sofroni; martor
143.
Gheorghe, grec 368.
Gheorghe, ipodiacon, fiul lui Miron preot;
dă un zapis pentru o casă la mîna lui
Aslan paharnic al doilea 770.
Gheorghe (Gheorghie), izbaşă; scrie act 585,
586, 610, D.
Gheorghe, jidov; dă din banii postavului
m-rii Sf. Spiridon 328.
Gheorghe (Gheorghie), logofăt al doilea;
scrie act 255, 473, 603, 810; ispravnic de
act 493,502.
Gheorghe, logofăt al treilea; ispravnic de aci
32.
Gheorghe, soţul Măriei; cumpără împreună
cu aceasta o casă din şesul Bahluiului de
la Ilie bulucbaş al doilea 481.
Gheorghe, scrie act 85.
Gheorghe, tescar, ţigan domnesc, fiul lui
Dumitraşco şi fratele lui loniţi; Dionisie
egumenul m-rii Bărboi spune că este
ţiganul m-rii 40.
Gheorghe, ţigan; dăruit Mitropoliei
împreună cu familia sa 472.
Gheorghe (Gheorghie, Ghiorghi) Alevra,
bunicul lui Naftanail Alivra ieromonah,
Sandul Alivra şi Pavăl Alivra 821, 822;
cumpără un loc <ile casă şi dugheni de pe
Uliţa Hagioaiei de la Ursul Boghirlan
735.
Gheorghe (Gheorghi, Gheorghie) I.
Beldiman, sulger; cumpără o casă de pe
Uliţa Strîmbă de la Zmăranda
Crupirischioaia 101; ban; plăteşte
gorştina la ţ. Cîrligătura 568; fost mare
stolnic; chezaş lui Veniamin Năstase
monah 776; cumpără case de pe Uliţa
Sîrbească de lai Vasile Raţă căpitan şi
soţia acestuia Safta 658; ispravnicul lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754; martor 258, 657; vinde o casă din
 capul Rîpii Peveţoaiei lui Toma Luca fost
mare stolnic 426, iar o altă o schimbă pe
trei ţigani 305.
Gheorghe (Gheorghi) Carp, de la vistierie;
scrie act 353; martor 42, '347, 426, 432,
645,836, ,850.
Gheorghe Duca, voievod, domnul Ţării
Moldovei, fratele lui Cîrste mare armaş
469.
Gheorghe Gage, martor 697.
Gheorghe (Gheorghi, Ghiorghie) Ghica,
voievod, domnul Ţării Moldovei;
dăruieşte un loc de casă cu pivniţă m-rii
Trei Ierarhi, în faţa porţii acesteia,
cumpărat de el însuşi pe cînd era mare
vornic 156, 157, 322; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Gheorghe Hagi, vătaf, tatăl lui Teodorache
664.
Gheorghe Hermeziu, pitar; încredinţează
testamentul lui Mihalachi Cheşco 685.
Gheorghe Hrisoscoleu, mare ban; martor
625.
Gheorghe Moghilă, mitropolitul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Gheorghe (Gheorghie) Nacul, fiul lui ; Ion
Nacul şi al Catrinei; vinde împreună cu
mama lui case cu loc şi pivniţă de pe
Uliţa Strîmbă lui Ilie Herescul de la
vistierie 850; schimbă o pivniţă de piatră
din gura Căcainei cu patru jirebii de Ia
Pleşeşti ale lui Andrei Coşoteanul de la
vistierie 645.
Gheorghe Sîrbul, de la vistierie; cumpără o
vie cu livadă în Dealul Coroiul de la
Toader Băcăoanul şi soţia acestuia
Tudora 820.
Gheorghe Unguru, se judecă cu Toader
Cazacu pentru un* loc de pe Uliţa
Sîrbească 257.
Gheorghe, v. şi Gheorghi, Gheorghie,
Ghiorghi, Ghiorghie.
Gheorghi, arnăut; casa lui din mahalaua
Feredeielor 610.
Gheorghi, băcan; adevereşte că după
judecata cu Costandin Cantacuzino
paharnic pentru un loc de pe Uliţa Sf. Ilie
i s-au restituit banii 86.
Gheorghi, ban; scutit de dări după ce s-a
închinat cu averea sa m-rii Sf. Spiridon
699,790.
Gheorghi, cămăraş; locul lui din Iaşi 77, în
hotar de loc 218.
Gheorghi, cîntăreţ; martor 280.
Gheorghi, de la vistierie; martor 590.
Gheorghi, fiul preotului Penteleiu, fratele
Măriei şi cumnatul lui Ioniţă Popa diac
de divan; martor 433.
Gheorghi, fiul Zamfirei, fratele Soltanei şi
cumnatul preotului Dimitrie; vinde
împreună cu mama sa o casă din
mahalaua Măjilor cumnatului şi sorei sale
462.
Gheorghi, fratele lui Ştefan Ciurchi şi soţul
Măriţei; vinde lui Costandin Feştilă de la
vistierie o vie în Dealul Coroiului 759.
Gheorghi, fratele fiul Tănasă căpitan de
vînători, Toader şi Vasili; vinde
împreună cu aceştia un loc din
Muntenimea de Mijloc lui Costandin
Popăscu paharnic 259.
Gheorghi, ierei; martor 862.
Gheorghi, logofăt al doilea; ispravnic de act
507,521.
Gheorghi, <ţigan>, fratele lui Gavjil şi al
Măriei 561.
Gheorghi (Gheorghie, Gheorghii, Ghiorghie)
voievod, fiul lui lui Scarlat Grigore Ghica
voievod; în Divanul domnesc 98, 103,
134,146,155,156,170.
Gheorghi Aramă, martor 406.
Gheorghi Capsomon, negustor; cumpără un
loc de casă din Muntenimea de Jos de la
clironomii bisericii Sf. Theodori 300.
Gheorghi (Gheorghie) Ghiurgiul (Giurgiu),
uşer, soţul Chilenei 632; locul lui de
lîngă Curtea domnească 602; cumpără o
casă din Muntenimea de Mijloc de la
Lupul Sîrbul 188.
Gheorghi (Gheorghii) Năstase (Năstasă),
postelnic, fiul lui Costandin Năstase fost
vistiernic al doilea, fratele lui Ştefan
Năstase postelnic şi cumnatul lui
Costandin Gîndul fost mare şetrar; martor
809; vinde un loc <din Iaşi> fratelui şi
cumnatului său 642, 643;
pitar; vinde cumnatului său dugheni
din Tîrgul de Jos 873.
823
Gheorghi (Gheorghie) Sturza, mare stolnic; •
în Divanul domnesc 435, 454, 473, 715;
fost mare stolnic, ispravnicul • ţ.
Cîrligătura; cercetează încălcarea
hotarului moşiei Horleşti de către răzeşi
844.
Gheorghi Şărban, de la vistierie; martor
645.
Gheorghi (Ghiorghie) Teacădearamă,
martor 249, 316.
Gheorghi, v. şi Gheorghe, Gheorghie,
Ghiorghi, Ghiorghie.
Gheorghie, fost mare armaş; primeşte un loc
domnesc înspre Copou 348, 349.
Gheorghie, băcan; martor 505.
Gheorghie, bărbier; scrie un izvod cu toate
cheltuielile făcute la repararea unei
dugheni a preotului <Dosoftei> 225.
Gheorghie, bărbier; returnează bani Ursei '
Radomiţchioaia 337.
Gheorghie, bucătar; vinde un loc din
Muntenimea de Mijloc lui Vasile
Costache fost mare comis 383.
Gheorghie, calfa lui Dima suiulgiu 625.
Gheorghie, cămănar, soţul Mioarei; casa lui
din mahalaua Broşteni 729.
Gheorghie, dascăl, psalt, soţul Măriei;
cumpără împreună cu aceasta o vie la
Găureni de la Neculai Childescul şi soţia
acestuia Ruxandra 714.
Gheorghie, diacon; martor 426.
Gheorghie, diacon, soţul Măriei; cumpără
împreună cu aceasta o bucăţică de loc din
Muntenimea de Mijloc de la Gligoraş
CodreScu şi soţia acestuia Sanda 249.
Gheorghie (Gheorghii), abăger, fiul M
Anton ungurul şi fratele: lui Neculaiu şi
Alexandru; se înţelege cu fratele său
Neculaiu asupra stăpînirii unei vii
moştenite de la mama lor 320, 436, 437,
440.
Gheorghie, fiul lui Ceolpan şi fratele lui
Vasilie; se judecă cu Toader ţigan şi fraţii
acestuia 40.
Gheorghie, fiul Doboşoaiei; vinde două
pogoane de vie din Dealul Delenilor lui
Mihai fratele lui Simion cîrciumar din
Copou 100.
Gheorghie, fiul lui Dumitraşco tîrsănar şi
fratele lui Costandin; este de acord cu
824
vînzarea unei jumătăţi din s. Cerchezeni
(ocolul Botoşani) 195.
Gheorghie, fiul lui Frătica căpitan şi fuştas
de divan şi strănepot al Zamfirei; nu vine
să o îngrijească pe aceasta la bătrîneţe
564.
Gheorghie, fiul preotului Ion Zugrav şi al
Ilincăi; schimbă împreună cu mama lui
casa lor de pe Uliţa Strîmbă cu o alta din
Muntenimea de Mijloc a lui Toader
blănar 634, 636, 637; vinde împreună cu
mama lui o casă de pe Uliţa Strimbă lui
Ioniţă Rugină croitor 665.
Gheorghie, fiul lui Polifroni şi al Saflei
Polihronoaia, fratele Aniţei şi al Manei;
dăruieşte împreună cu mama şi surorile
sale o bucată de loc lui Stoian bucătar
154; schimbă case cu Ion ispravnic 268.
Gheorghi, fiul Văsăicăi săpunăriţa, fratele lui
Sandul şi al Sandei; vinde împreună cu
aceştia o casă din mahalaua Ţigănime lui
Dragomir săpunar şi soţiei acestuia Safta
87,251.
Gheorghie, fiul lui Vasîle stegar şi fratele lui
Ştefan; vinde împreună cu fratele său o
casă de pe Uliţa Brăhăriei lui Ioniţă
Palade fost mare vistiernic 351.
Gheorghie, fratele lui Toma bucătar 767.
Gheorghie, fratele lui Veniamin Năstase
monah, Ştefan, llinca, Maria şi Zamfira;
primeşte proprietăţi prin diata fratelui său
Veniamin 776.
Gheorghie, fost logofăt al doilea; scrie act
395.
Gheorghie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Gheorghie, negustor din Tîrgul de Sus, soţul
Zamfirei 755.
Gheorghie, peveţ (psalt) domnesc; dughenile
lui din faţa bisericii Sf. Nicolae Domnesc
280.
Gheorghie, postelnic, fiul lui Costandin
Năstase şi fratele Iui Ştefan postelnic; în
pricină împreună cu alţii pentru o bucată
de loc cu Alexandru, fiul lui Toader
jitniccr241.
Gheorghie, preot; martor 522.
Gheorghie, sumănar, soţul răposat al Iiodiei,
fiatele lui Alexandru şi Neculai şi tatăl lui
Ioniţă 571; vinde o vie <da Miroslava>
fratelui său Alexandru 550.
Gheorghie (Ghiorghie, Ghiorghii) tălpălar,
soţul Vasilcăi; vinde o casă de pe Uliţa
Hagioaiei lui Neculai Neamţul seimen la
Curtea domnească 55,142, 836.
Gheorghie, fost mare şetrar; cumpără ca
răzeş o casă cu loc din Iaşi de la Stoian
bucătar şi soţia acestuia Tudosca 154.
Gheorghie, zugrav, tatăl lui loniţă, fratele lui
. Dima zugrav şi Mihai zugrav şi socrul
Catrinei 230.
Gheorghie Abăza, fost diac de divan, tatăl
lui Ion 537.
Gheorghie Banul, scrie act 621.
Gheorghie Botezatul, casa lui de pe Uliţa
Hagioaiei 582, 641, şi pivniţa lui de lîngă
Tîrgul de Sus 387.
Gheorghie Danul, dăruieşte m-rii Sf.
Spiridon bani, stupi şi dugheni,
obligîndu-se să slujească la spitalul m-rii
760.
Gheorghie (Ghiorghi) Frătiţa, fiul lui
Frătiţa; se judecă cu Apostol ginerele lui
Lupaşcu Covrig pentru o casă din
Muntenimea de Jos 557, 567.
Gheorghie Gagea Pavăl, martor la o danie
41.
Gheorghie Panaiote, vinde case cu loc din
Muntenimea de Sus lui Dumitra Bantăş
598.
Gheorghie Petala, negustor; numit epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616 şi al m-rii
şi spitalului Sf. Spiridon 626.
Gheorghie Sămilachi, vinde vii la Nicoreşti
tatălui lui Vasile Razul hatman 533.
Gheorghie Scorţăscu, fost mare paharnic;
martor 864.
Gheorghie Sîrbul, arraăşel, fiul lui Lupul
Sîrbul; se judecă cu Chilena soţia lui
Gheorghie Giurgiu pentru o datorie
bănească 632.
Gheorghie Ştefan, voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Gheorghie, v. şi Gheorghie, Gheorghi,
Ghiorghi.
Gheorghieasa, neguţătoriţă; via ei de la
Şorogari 287.
Gheorghiesa, băcăliţă; casa ei de lîngă
Curtea domnească 16, 114, 221.
Gheorghii, braşovean; ia cu bezmen o bucată
de loc de pe Podul Vechi de la Veniamin
Năstase monah şi fratele acestuia Ştefan
Năstase postelnic 809.
Gheorghii, călugăr; martor 48.
Gheorghii, croitor, seimen domnesc la baş
bulucbaş, fiul Tofanei; vinde împreună
cu aceasta o casă de pe Uliţa Frecăului lui
Mihalachi Strechei şi soţiei acestuia Safta
652.
Gheorghii, cupeţ, tatăl Aniţei şi bunicul
Ilincăi abăgeriţa 510.
Gheorghii, fiul Măricuţei şi nepotul lui Isac
croitor; un zapis de la ~ 666.
Gheorghii, fiul lui Soffoni; martor 693.
Gheorghii, meserciu, soţul Săminei
chingăriţa; martor 835.
Gheorghii, polcovnic; martor 581.
Gheorghii,1 preot; martor 708.
Gheorghii, tălpălar; casa lui de pe Uliţa
Hagioaiei 508.
Gheorghii, vornic de poartă; casa lui de pe
Uliţa Nouă 365.
Gheorghii Bunescul, fiul lui Macarii
călugăr, fratele lui Enache şi al Măriei;
contestă vînzarea unei vii de către sora sa
487.
Gheorghii Carpu, martor 578.
Gheorghii Căsăiian, martor 623.
Gheorghii Evloghi, transcrie act la condică
594.
Gheorghii Făsiitul, vornic, tatăl lui Iordache
şi Nica; locul lui de pe Uliţa Nouă
cumpărat de la Naramţie 666; dughenile
lui de pe Uliţa Hagioaiei 365; vinde un
loc de dugheni de pe Uliţa Rusească lui
Iorga Minţea 392.
Gheorghii Mischie, casele lui de pe Uliţa
Nouă 365.
Gheorghii (Ghiorghi) Sirbul, martor 19;
locul său în hotar 55.
Gheorghios, martor 850.
Gheorghios... Eftimirios de la Sf. Sava;
martor 152.
Gheorghios Lazu, martor 838.
Gheorghiţă* fost buciucaş, croitor, soţul
Sandei şi ginerele lui Ionichie cofetarul,
monah; vinde împreună cu soţia lui o vie
la Găureni lui Neculai Childescul şi soţiei
acestuia Ruxandra 697,714.
825
Gheorghiţă, căpitan de menzil; i se confirmă .
stăpînirea asupra casei cumpărate de Ia
Vasile Chistruiul 332; cumpără la mezat
.casa Nastasiei Chistruiasa 471.
G h e o r g h i ţ ă , croitor; martdr 505.
G h e o r g h i ţ ă , fiul lui Anastasie lăcătuş şi
fratele lui Iordachi croitor, Vasile şi
Despa; martor 577.
G h e o r g h i ţ ă , fiul lui Ion sumănar şi al Aniţei,
fratele Aniţei; se judecă cu Pavăl blănar
pentru un loc obţinut de acesta pentru o
datorie bănească neonorata 275; vinde un
loc de dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui
Gavril Covrig staroste 456, 464.
Gheorghiţă, martor 241.
Gheorghiţă (Gheorghi), mazil din Iaşi;
primeşte confirmarea stăpînirii unui loc
din vale de Curtea domnească 602.
Gheorghiţă, soţul Măriei şi ginerele
Măgdălinei călugăriţa; martor 442.
Gheorghiţă Potoracă, fiul lui Andreian şi al
Teclei, bunicul lui Vasile Potoracă 647.
Gheorghiţă Ungurul, tatăl lui Ioniţă Ungur
şi al Aniţei, socrul lui Toader Cande 288.
Gheorghiţe, <ţigan>, tatăl lui Andonie
cărămidar 618.
Gheorghiu, v. Casta Dimitrios Mahalis
Mihailu Panaite Stavăr
Gheorghiuaie, ţigancă, fiica lui Fani şi
mama lui Costandin, Ioniţă şi Todosie
305.
Gherasăm, monah; scrie act 188.
Gherasim, călugăr, fiul lui Calinic Cepoiu
călugăr şi fratele lui loan; via lui de la
Cetăţuia 247.
Gherasim, episcop de Rădăuţi; în statutul
breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Gherasim Savastianul, mitropolit de
Sevasteia, epitrop la m-rea Golia şi m-rea
Bărboi, bunicul lui Andoni 621;
încredinţează un act 444; întăreşte
schimbul de locuri dintre m-rea Trei
Ierarhi şi fraţii Dima şi Costandin
suiulgii 375, 376, 435; martor 121, 376,
460.
Gherghel, v. loan Sandul
Gherghina, ţigancă, fiica lui Paloma ţigan
din Trifeşti şi soţia lui Lupul ţigan fierar;
dăruită m-rii Dancu de Bălaşa
Cantacuzino vistiemiceasă şi fiul acesteia
Iordache fost mare comis 173.
826
Gherghiţi Hristodul, martor B.
Gherman, bunicul Sandei Cioroaica 340,
343.
Gherman, vinde o casă lui Costaşca agă 515.
Ghermănesă, babă; locul ei în hotar 60.
Ghermulesă, babă; locul ei <din Iaşi> 60.
Ghervase (Ghervasie), croitor, nepotul lui
Vasile şi al Maricăi; primeşte de la
aceştia danie un loc de pe Uliţa
Trapezenească 189, cerînd domniei
confirmarea stăpînirii asupra acestuia
192.
Gheuca, v. Ioniţă Ştefan
Ghica, v. Dimitrie Gheorghe Grigorie
Grigorie Alexandru Lupul
Matei Ruxandra Scarlat Grigorie
*
Stati Zoita >
Ghidionescul, lasă zălog părţi din s.
Miroslăveşti lui Vasile Roset hatman
767.
Ghierachi, v. Petrachi
Ghiezi (Gheezi), bubele lui în formula
blestemului 278, 626, 662,746.
Ghiine, preot la Gugeşti; martor 781.
Ghindă, v. Ion
Ghineţu, v. Ion Vasile
Ghiniţa, mama lui Ghiorghii 562.
Ghioca, v. Vasîle
Ghioculasă, v. Ilinca
Ghion, v. Toader
Ghiorghe, fiul Saftei Ciurcoaia din Buciumi
şi soţul Măriuţei; vinde împreună cu soţia
lui o vie în Dealul lui Coroiu lui
Costandin Feştilă de la vistierie 408.
Ghiorghi, bărbier; via lui de la Vamăşoaia
826.
Ghiorghi, ginerele lui Lupul Sîrbul; martor
188, 632.
Ghiorghi, diac, tatăl lui Costandin Abăza
logofăt 683.
Ghiorghi, diacon, fiul lui Grigori preot la
Biserica Banu; vinde o casă cu loc de pe
Uliţa Strîmbă lui Antohi uşer şi soţiei
acestuia Ilinca 122,512.
Ghiorghi, negustor; martor la o judecată 118,
Ghiorghi, tatăl lui Vaşîli şi al Măriei 826,
Ghiorghi Bohuş, ispravnic de act 646.
Ghiorghie, fiul Ilincăi Pălădoaia; cumpără
împreună cu aceasta o casă din mahalaua
Fînărie de la Toader Băcăoan şi soţia
acestuia Tudora 817.
Ghiorghie, fiul lui Lupaşcu preot şi al
Catrinei şi fratele lui Manolachi; vinde
împreună cu mama şi fratele lui un loc de
casă lui Lupu Balş fost mare ban 56.
Ghiorghie, fiul lui Postolache ţigan potcovar
şi fratele Măriei; vinde împreună cu
aceasta şi copiii ei o casă de pe Uliţa
Bărboiului lui Vasile negustor 865.
Ghiorghie, nepotul lui Neculai Sofronie fost
vornic de Buciumi; via lui de la
Vămăşoaia 712.
Ghiorghie, paharnic, ginerele Saftei
Iacomăchioaia; cumpără de la Costantin
terzibaşa case zălogite la acesta de Ion
fost ispravnic de copii 62.
Ghiorghie Arnăut, cizmar, soţul Măriei;
vinde lui Neofit egumenul m-rii Trei
Ierarhi o dugheană de pe locul m-rii, pe
Uliţa Mare 272.
Ghiorghie Carp, mare căpitan de Ropce;
stăpîneşte moşia Zăvădinele din hotarul
moşiei Bălţile de pe Răut 715.
Ghiorghii, fiul Ghiniţei; martor 562.
Ghiorghii Tărsină, cărăuş; plătit pentru un
transport <de pietre de moară> 447,
Ghiorghiţă. căpitan, tatăl lui Stavăr
Gheorghiu 696.
Ghiorghiţă, lemnar; casa lui din
Muntenimea de Sus 623.
Ghiorghiţă, fost mare paharnic; martor 574.
Ghiorghiţă, ţigan; tatăl lui Ilie bucătar 495,
507. '
Ghiorghiţi Hristodul, martor 561.
Ghirghel, postelnic; vinde un loc de casă din
mahalaua Fînărie lui Matei Bantăş
negustor 780.
Ghiurgiul (Giurgiu), v. Gheorghie
Giadărul, plăteşte gorştina la ţ. Codrul 568.
Gihan, v. Cehan.
G. Ionescu, „şeful Arhivei" din Iaşi (1900);
certifică copii de acte 70.
Giovanni, v. Ioan Theodor Calimah.
Giudecătoria ţinutului Iaşi (sec. XIX); copii
de acte încredinţate de - 371, 467.
*Giulesti, <sat, ţ. Hîrlău; lîngă s. Cotnari, c.
Cotnari, j. Iaşi>; casa lui Gligoraş
Hermeziu postelnic de la ~ 324.
Giumătăţeni, v. Jumătăţeni.
Giurgescul, v. Toader
Giurgiu, tîrg, <Ţara Românească; m. j.
Ilfov>; Ioniţă logofăt din ~ 30.
Giuseppe ... , prefect <al Bisericii Catolice
din Iaşi>; martor 459.
Gizmărie, v. Cizmărie.
<Gîdinti> (Gădinţi), sat, ţ. Roman, pe Şiret;
<s. c. Sagna, j. Neamţ>; primit zestre
de către Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Gîndul, şetrar; cumpără o casă pe care o
revinde proprietarilor iniţiali 291.
Gîndul (Gîndu), v. Constantin Enache
Ionită Năstase
Gînduleasa, v. Maria
Gînga, v. Sămion
*<Gîrlele> (Gărle, Gîrle), moşie, ţ. Putna;
<lîngă or. Odobeşti, j. Vrancea>; vii Ia
moşia m-rii Sf. Spiridon 326, 369, 370.
Gleznă, v. Ion
Gleznoai, v. Maria Zamfira
Gligor, dărăban; martor 266.
Gligor, hamal; adevereşte că pivniţa Bisericii
Catolice din Iaşi se află pe Uliţa Mare
266.
Gligor, preot la biserica Sf. Neculai de Sus;
vinde un loc de casă lui Vasile blănar 26.
Gligor, creditorul lui Hariton armean 54.
Gligoraş, abăger, soţul Măriei 71.
Gligoraş, bucătar; martor 630.
Gligoraş, cantaragiu la vamă; martor 831.
Gligoraş, fiul lui Ion Iuraşcu; vinde un loc de
casă lui Ioniţă chelar domnesc şi soţiei
acestuia Soltana 429.
Gligoraş, fiul Stoicăi Munteanca, fratele lui
Ioniţă, Toma şi al Nastasiei; vinde
împreună cu fraţii săi o parte dintr-un Ioc
de casă lui Lupul şi soţiei acestuia Maria
344.
Gligoraş, fratele lui Ioniţă, Sandu, Zaharia şi
al Aniţei; martor 612.
Gligoraş, scrie act 174.
Gligoraş, ţigan; creditor 682.
Gligoraş Castană, vătaf la viile domneşti;
martor 440.
Gligoraş Codrescu, soţul Sandei; vinde
împreună cu aceasta o bucată de loc din
Muntenimea de Mijloc lui Gheorghie
diacon şi soţiei acestuia Maria 249.
Gligoraş Docipal, martor la o diată 153.
827
Gligoraş Fedeieşan, blănar, soţul Catrinei;
martor 261.
Gligoraş Hăjdău, vinde moşia Dîngeni (ţ.
Dorohoi) lui Vasile Razul hatman 533.
Gligoraş Hermeziu, trebuie să restituie m-rii
Cetăţuia nişte ţigani fugiţi sau să se
judece pentru ei 324.
Gligoraş Lichini, martor 865.
Gligoraş Luncă, căpitan agesc; martor 143.
Gligoraş (Grigoraş) Moarte, ţigan cobzar,
soţul Măriei şi fratele lui Postolachi ţigan
potcovar; vinde un loc de casă din
mahalaua Armenime 4 şi o Casă cu
dugheană şi şopron şindrilit din
Armenime lui Lohan negustor 45, 61;
vinde un loc de pe Podul Vechi lui
Ovanes Putibate şi altul lui Hariton
armean 460.
Gligoraş Pilat, martor 631.
Gligoraş Rasul, scrie act 344.
Gligoraş Savii, pîrcălab; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 274.
Gligorci Borul, locul lui din deal de Podul
Meserciilor, în mahalaua Căcaina 185.
Gligore, aprod; martor 185.
Gligore, armean,, fiul. lui Petre armean
ciubotar şi nepotul lui Toader armean
staroste; se judecă cu Ion medelnicer
pentru un loc de pe Podul Vechi 362.
Gligore, bărbier; martor la o diată 214.
Gligore, braşovean; vinde case de pe Uliţa
Hagioaiei lui Ianache tatăl Tudoscăi 365.
Gligore, ciubotar; locul lui din mahalaua
Căcaina 185.
Gligore, fiul lui Neniuţul şi al Sorei, soţul
Gaftonei, fratele lui Gavril, vărul
Palaghiei şi cumnatul lui Mihălache;
vinde împreună cu aceştia o casă cu
pivniţă şi loc lui Ene băcan 365.
Gligore, ungur; dugheana lui din Tîrgul
Făinii 387.
Gligore Tetul, are ca nepoţi pe Lupul şi
Sandul 482.
Gligore, v. şi Gligori, Gligorie.
Gligori, fost armăşel, fiul lui Cîrştiian;
debitorul lui Iordache Hrisosculeu mare
ban 682.
Gligori, capuchehaie; casa lui de pe Uliţa
Fînăriei 574.
828
Gligori, fuştaş; martor 19.
Gligori, preot, fiul preotului Ion Banul,
fratele lui Dumitrache, Luca şi Vasile;
împarte cu fraţii săi un loc de lingă
Biserica Banu 791,792.
Gligori, preot, ginerele lui Toader Rasul psalt
(piveţ); locul lui din Muntenimea de
Mijloc pentru care este în pricină cu
Paraschiva 259,543.
Gligori Bărat, martor 672.
Gligori Chelideoaie, casa lui din
Muntenimea de Sus 672.
Gligori, v. şi Gligore, Gligorie.
Gligorie, paharnic al doilea, ceasornicar la
Curtea domnească; scutit de bir 711.
Gligorie, preot 552.
Gligorie, preot; dă o mărturie privitoare la un
loc de casă 80.
Gligorie, preot la Biserica Talpalari; locul lui
din Muntenimea de Mijloc 264.
Gligorie C ..., medelnicer; martor 172.
Gligorie Damaschinu din Moşeteşti (ţ.
Neamţ), ginerele lui Arpintie; debitorul
lui Fote lipscan, chezaş fiind Neofit
egumenul m-rii Trei Ierarhi 381.
Gligorie Rugină, martor 55.
Gligorii, ierei la Biserica Banu; martor 438.
Gligoris Saulis, martor 280.
Goe, v. Dosofteiu
Goia, casa lui de lîngă m-rea Golia 121.
Goian, cîrciumar; vinde vin în pagubă 230.
Golia (Gălăia, Golăi, Golăia, Golîia), m-re în
Iaşi; <m. j. Iaşi>; ctitorită de Vasile
Lupu voievod 746; apă adusă la ~ 715;
blănar de la ~ 621; dicheu de la ~ 766;
locuri ale m-rii ~ 140, 510; moşia m-rii ~
287; sărindar la ~ 776; o uliţă veche de la
Podul Vechi la ~ 121; zidul m-rii ~ 808;
arhiereu de la m-rea - 375, 376;
epitropul m-rii - 460; v. şi Gherasim
Savastianul;
egumeni 254, 395, 603, 629, 732; v.
şi Scheofilat Ştefan; egumen şi sobor la
m-rea ~ 469.
Gologan, seimen, socrul lui Iordachi 185,
780.
Gologăneasa (Golăgăneasa), v. Măriuţa
Gordul, vornic de poartă; hotarnic, 645.
Gordul, v. Ion
Gorios, v. Dimitrios
Gorovei, mormîntul lui din biserica m-rii Sf.
Spiridon 369, 370.
Gorovei (Gorvei), v. şi Grigore Ion
Miron
Gosan, v. Tănase Toma
Gotăş, ţiganul m-rii Cetăţuia, tatăl Catrinei
248.
Gotuie, v. Gutoaie.
Grama, v. Ioniţă Iordache
Grebencea, v. Panaite
Grebîncioaie, vinde vii la Bucium Acsiniei
Căzăneasa 105.
Greceanul, v. Costandin
Greceni (Greci), ţinut, <R. Moldova> 369,
370; sate la ~ 368, 369; venitul cîntarului
de la ~ revine m-rii Sf. Spiridon 747,
783; gorştină plătită la ţ. ~ 568.
Greci (Grece), v. Condi
Grecu, v. Dumitru Grigore Tănase
Grecul de la Totoeşti, tatăl lui Neculai 666.
Grecul, v. şi Neculai
Grigoraş, . blănar, fiul lui Ştefan ceprăgar şi
soţul Rucsandei; schimbă viile din Valea
Cozmoaiei pe o dugheană de lîngă
biserica Sf. Nicolae a lui Dumitraşco
bărbier domnesc 77; soţul Zmarandei;
vinde împreună cu aceasta o dugheană de
pe Uliţa Sf. Nicolae lui Isac jidov şi soţiei
acestuia Beila 218.
Grigoraş, căpitan; martor 443.
Grigoraş, clucer; stăpîneşte casa lui Tuduri
vornic de poartă 769.
Grigoraş, copil 368.
Grigoraş, croitor, staroste de ciocli, tatăl
Măriei şi socrul Iui Lupul croitor 827.
Grigoraş, cumnatul lui Toader zugrav;
martor 748.
Grigoraş, diac; scrie act 517.
Grigoraş, diacon; locul său în hotarul unei
cişmele noi din faţa Curţii domneşti 53.
Grigoraş, fiul lui Eie; via lui de la Miroslava
359.'
Grigoraş, martor 654.
Grigoraş, negustor 241.
Grigoraş, preot; locul lui de casă <din Iaşi>
653.'
Grigoraş, preot; vinde m-rii Sf. loan Zlataust
o casă de lîngă m-re 864.
Grigoraş, seimen hătmănesc; încalcă locul
Sandei medelnicereasa de lîngă Tîrgul
Boilor 720.
Grigoraş, stolnic; scrie act 77, 218.
Grigoraş, vier; martor 91.
Grigoraş Căsiian, vătaf de vieri; martor 287.
Grigoraş Cătană, lipcan; martor 150.
Grigoraş Frunză, martor 715.
Grigoraş (Grigorie) Hermeziu, fiul lui
Andrei Hermeziu şi al Nastasiei, fratele
lui Andrei; vinde împreună cu mama şi
fratele lui o pivniţă de piatră cu dugheni
şi crîşmă de pe Uliţa Măjilor lui Toader
Vîrnav fost vistiernic al treilea 680,795.
Grigoraş Hodoroge, martor la hotărnicirea
unui loc domnesc din tîrgul Orheiului
170.
Grigoraş Jora, fost mare vistiernic, tatăl
Măriei 236.
Grigoraş Leon, fost mare paharnic, staroste
de ţ. Putna; primeşte poruncă să dea
moşia Coţofăneşti vechilului lui Dima
suiulgiu 678, 681.
Grigoraş Răşcanu, ban; încredinţează o
copie de act 706.
Grigoraşco (Grigoraş) Hrisosculeo
(Hrisoscoleu, Hrisosculea), mare
căminar; în Divanul domnesc 454, 473,
493;
mare comis; în Divanul domnesc
797, 810.
Grigore; ceauş, ginerele lui Costandin
Nacul de la vistierie; cumpără de la
acesta case de pe Uliţa Strîmbă, lîngă
m-rea Dancu 347.
Grigore, ierei, fiul lui Banu; martor 684.
Grigore, preot, duhovnicul Oghiniei, mama
lui Ioniţă şi Matei 439.
Grigore, scrie acte 236, 247.
Grigore, tatăl lui Chiriac 864.
Grigore Brat, ierei la biserica Sf. Nicolae
<de Sus>; dă un loc cu bezmen lui
Iordachi vătaf de ciocli 308.
Grigore Crupenschi, mare paharnic; în
Divanul domnesc 493.
Grigore Gorovei, martor la o închinare de
schit 736.
Grigore Grecu, băcan; se judecă cu
Constantin Cantacuzino paharnic pentru
un loc primit danie de la Ilie Neculce
829
 spătar, în virtutea dreptului de
preemţiune 83.
Grigore (Grigori) Vartholomei (Vartolomeiu),
iereu; martor 505, 547..
Grigore, v. şi Gligore, Gligori, Gligorie,
Grigori, Grigorie.
Grigori, armean; dughenile lui de pe Uliţa
Hagioaiei 808.
Grigori, băcan; primeşte carte de blestem
asupra unui loc al său 141.
Grigori, bărbier, nepotul lui Ioniţă 869.
Grigori, ciubotar; a avut o pivniţă în
mahalaua Fînărie 780.
Grigori, diac; scrie act 525.
Grigori (Grigorie), fiul lui Dumitraşco
bărbier domnesc şi al Tudosiicăi 218;
schimbă împreună cu aceştia o
dugheană din Iaşi pe nişte vii din Valea
Cozmoaiei ale lui Grigore blănar 77.
Grigori, fuştaş; are un loc cumpărat de la
Cracatiţă 60.
Grigori (Grigorie), ierei, fiul lui Banu;
martor 482, 488, 600,
Grigori, ierei la Biserica Banu, tatăl lui
Ghiorghi diacon 122; martor 97, 104,
522, 653.
G r i g o r i , ierei la biserica Sf. Nicolae; martor
862.
Grigori, preot la biserica Sf. Nicolae de
Sus; martor 60.
Grigori, preot la Biserica Tălpălari; martor
303.
Grigori..., scrie act şi e martor 424.
Grigori Balş, medelnicer; martor 863.
G r i g o r i I s a r , vinde s. Bălineşti (ţ. Tutova)
lui Mărciocanul 754.
Grigori Stîrce, scrie act 745.
Grigori, v. şi Grigorie.
Grigorie, bărbier, soţul Antoniei şi tatăl lui
Tudorachi; vinde împreună cu aceştia o
vie din Dealul Coroiului lui lordachi
Cerchez diac de divan 258.
Grigorie, cojocar; martor 630.
Grigorie, dascăl, fiul lui Oprea cizmar;
scrie act 136:
Grigorie, fiul Păscălinei; se vinde singur, la
foamete, m-rii Bărboi 40.
Grigorie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Grigorie, preot armean, soţul Anuţei şi tatăl
lui Mardaros 496.
830
Grigorie, preot, ginerele lui Toader R a i u j
psalt; se judecă cu baba Paraschiva
pentru un loc împresurat jj n
Muntenimea de Mijloc 606.
G r i s orie, preot la Biserica Tălpălari;
cumpără de la Axinia şi fiii acesteia o
casă de lîngă cimitirul bisericii sale, 552,'
Grigorie, preot, unchiul lui lordachi Dan'
(?); martor 862.
Grigorie, protopop de Iaşi; cumpără o casă
din Muntenimea de Mijloc de la Lupul
şi soţia acestuia Maria 748.
Grigorie, scrie act 154.
Grigorie, ucenicul lui Arion ceasornicar;
scutit de birul vistieriei şi de toate dările
210.
Grigorie, vlădică, egumenul m-rii Bărboi;
plăteşte pentru un furtişag în locul unui
ţigan, acesta devenind ţigan al m-rii 40.
Grigorie (Grigori, Grigorii), voievod, fiul
lui Ioan Theodor Calimah voievod; în
Divanul (Sfatul) domnesc 190, 200,
221,223, 322, 338, 374, A.
Grigorie (Grigori, Grigorii), voievod, fiul
lui Scarlat Grigorie Ghica voievod; în
Divanul domnesc 98, 103, 123, 134,
146, 155, 161, 170.
Grigorie (Gligori, Grigori, Grigorii)
Alexandru (Alixandru) Ghica voievod,
domn al Ţării Moldovei; judecă pricini
şi confirmă anaforale de judecată 617.
624, 651, 692, 719, 846; dă porunci
601, 606, 608, 609, 615, 632, 635, 638,
639, 647, 661, 666, 667, 670, 671, 678,
681, 689, 700, 704, 708, 710, 711, 716.
717, 720, 723, 735, 738, 749, 759;
confirmă stăpîniri 583, 585, 599,
602, 611, 613, 614, 628, 637, 660, 673,
676, 686, 687, 698, 701, 706, 722, 724,
762, E;
dăruieşte moşie, locuri de casă şi
ţigani 585,' 610, 618, 705, 731;
acordă şi confirmă scutiri de dări
586, 589, 591, 594, 595, 603, 622, 699,
702, 753, D;
acordă m-rilor Adriano (din
Rumelia), Dancu şi Sf. Ioan Zlataust un
obroc anual din vama domnească 587,
588, 596, iar m-rii Agapia o sumă
anuală din venitul cîntarului din Iaşi
756;
 dăruieşte m-rii Sf. Spiridon venitul
cîntarului din Iaşi, darea cotăritului ce
cbnstituie venitul marelui cămăraş şi
venitul din taxele vamale pe scumpia şi
peştele trecut peste graniţă 703, 737,
747, 783;
dă aşezăminte pentru m-rea şi
spitalul Sf. Spiridon 626, 810, şi pentru
şcoli 740;
cumpără dugheni de pe Uliţa
Hagioaiei 750, 751, pe care le dă m-rii
Agapia în schimbul unui vad de moară,
două locuri de prisăci şi un unghi de
odaie 752, 787;
dă o jumătate din moşia domnească
Bălţile de pe Răut în schimbul unui loc
de casă de lîngă m-rea Golia al lui
Sandul Panaite 715; dă m-rii
Barnovschi casele domneşti de lîngă
aceasta în schimbul morilor de la
Andrieşeni 709;
împuterniceşte m-rea Bîrnova să
apere pădurea din jur de încălcări 659 şi
să-şi stăpînească moşiile din Lunca
Bîrnovii, luînd dijmă şi beneficiind de
boieresc 726;
acordă preoţilor de la bisericile
Curţii domneşti vadra de vin domnească
de la Odobeşti 591; împuterniceşte
egumenul m-rii Galata să strice casele
domneşti de lîngă zidul m-rii 656;
permite vînzarea unor case la mezat
pentru acoperirea datoriilor 655, 688, F;
dă un hrisov privitor la strîngerea
banilor gorştinei 568; hotărăşte ca toţi
clericii Mitropoliei să plătească desetina
boiereşte 584; hotărăşte sporirea
veniturilor pentru şcoli cu banii
mucarerului plătiţi de preoţi şi alţii 650;
împuterniceşte Episcopia Huşilor să
adune banii şcoalelor de la preoţii şi
diaconii din eparhie 674; încasează de
la preoţii din Iaşi banii mucarerului şi
banii ajutorinţei 797; încuviinţează
aducerea de către loniţă Cantacuzino
hatman a apei de la Copou prin
apeductul m-rii Sf. Spiridon 627;
numeşte epitropi pentru podurile
uliţelor din Iaşi 616; porunceşte
egumenului m-rii Agapia să vină la Iaşi
cu actele moşiei Chipereşti 725;
scuteşte de banii ajutorinţei toate m-rile
închinate la Ierusalim, Muntele Athos şi
Sinai 620; stabileşte birul armenilor din
tîrgul Roman scutindu-i de branişte
607; în statutul breslei ciubotarilor din
vremea sa 746.
Grigorie (Gligore, Grigore, Grigori,
Grigorii) Ghica voievod, <al II-lea>,
domn al Ţării Moldovei, tatăl lui Scarlat
Ghica voievod şi unchiul Iui Grigorie
Alexandru Ghica voievod ;
acordă scutiri de dări 111, 134, 156,
178, 233, 413,454, 589,790;
întăreşte m-rii Trei Ierarhi stăpînirea
asupra unui loc de casă cu pivniţă din
faţa porţii m-rii 157; dăruieşte dugheni
cu loc, moşie şi ţigani 13, 77, 151, 218,
222, 533,' 767,' E; miluieşte m-rile
Sfîntului Mormînt 103 şi altele 129,
177, 596; aduce de la Ţarigrad pe fraţii
Dima şi Costandin suiulgii 112, 113,
221, 375, 376, 402, 435, 535, 628,
cărora le dăruieşte un loc în Iaşi 216,
626 pentru a îngriji cişmelele şi
feredeiele din oraş 53;
judecă pricină 837; face m-rea
Frumoasa 150 şi alte lucruri deosebite
pentru ţară 650; dă un aşezămînt pentru
şcoli 223; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746; acte de la ~ 40, 719; fost
polcovnic la ~ 75.
Grigorie Hudici, copie act (1803) 223.
Grigorie (Grigore, Grigori, Grigorii) Ioan
Calimah (Calemah.Callimah) voievod,
domnul Ţării Moldovei; dă porunci 379,
380, 385-387, 390, 391, 428, 436, 437,
460, 464, 469, 470, 511, 519, 525, 526,
528, 539, 540, 543, 547, 556, 557, 561,
562, 563, 567, 606, 772, 775, 780, 785,
787, 791, 796, 800, 830, 833, 844, 849,
854;
judecă pricini 449, 483, 490, 553,
802, 806, 819 şi confirmă anaforale de
judecată 411, 423,774,793, 834;
acordă şi confirmă scutiri de dări
388, 395, 396, 403, 405, 412, 413, 445,
454, 458, 493, 501, 513, 777, 784, 789,
790,797,811,860;
dăruieşte moşii, locuri de casă şi
ţigani 378,'393, 397, 399, 421, 467, 472,
831
 502, 521, 527, 535, 558, 602, 613, 628,
676, 678, 681, 746 şi confirmă stăpîniri
382, 383, 392, 402, 416, 452, 453, 480,
507, 514,798,799, 805,-837;
acordă un obroc din vama domnească
m-rii Dancu 466, 779 şi bisericii Sf.
Nicolae, zidită de el la Bucium 544; dă
m-rii Galata venitul din vama măjeriei de
la tîrgul Galaţi 473, 583, confirmă m-rii
Sf. Spiridon dreptul de a încasa venitul
cîntarului de la vama din Iaşi 783 şi
venitul pîrcălăbiei din Soroca 417, iar
m-rilor Frumoasa şi Sf. loan dreptul de a
lua fiecare jumătate din venitul
iarmarocului de la Ciric 407;
împuterniceşte m-rea Bîrnova să-şi
apere pădurea şi poienele de încălcări
410, 448, pe egumenul m-rii Copou să
dea viile părăginite de pe moşia m-rii
celor care vor să le lucreze 430, pe
egumenul m-rii Galata să repare gărdul
ocolului şi dughenile de la iarmarocul de
la Tîrguşor 492, şi pe preotul iezuit
Maftei să ia fînul Scut fără permisiune de
megieşii moşiei Horleşti pe teritoriul
acesteia 394;
confirmă restituirea de către Irimicc
Botez a unei sume cu care Toader Vîrnav
fost vistiernic al treilea cumpărase o
pivniţă şi nişte dugheni 840, precum şi
schimbul de locuri dintre m-rea Trei
Ierarhi şi fraţii Dima şi Costandin suiulgii
376, 435;
hotărăşte ca trei armeni fruntaşi din
Iaşi să jure în biserica lor că cimitirul
acesteia nu a încălcat locul m-rii Dancu
841, ca preoţii şi diaconii de la bisericile
Curţii domneşti să primească o sumă de
bani de la vistierie 461, ca unii clerici de
la Mitropolie să plătească desetină
boiereşte 497 şi ca Nastasia Chistruiasa
să restituie lui Theofil monah de la Sf.
Vineri o datorie bănească 471;
dă un aşczămînt pentru m-rea şi
spitalul Sf. Spiridon 810; porunceşte
deschiderea unei dugheni părăsite 804;
scuteşte ţiganii Mitropoliei din Focşani
de plata banilor grajdului domnesc 465;
încuviinţează vînzarea Ia mezat a caselor
lui Ioniţă Nacul diac de vistierie pentru
plata datoriilor acestuia 842; orînduieşte
pe Gavriil mitropolit să cerceteze pricina
832
dintre Ursa Radomiţchioaia şi Inochentţ.
episcop de Huşi 398; trimite slujbaşi 4
cerceteze stricăciunile produse pe moşia
m-rii Socola de către vitele sătenilor din
Balciu şi Valea Adîncă 565; danie făcută
în Divan în prezenţa sa 564; mazilirea lui
-624.
Grigorie Rugină, martor 357.
Grigorie (Grigore, Grigori), v. Scarlat ~
Ghica.
Grigorii, fiul lui Neculaiu ungur blănar şi al
Saftei, fratele Catrinei 440.
Grigorii, fuştaş; vinde o casă din
Muntenimea de Sus Catrinei, solia
răposatului Enache fost voinic despre
doamna 522.
Grigorii, scrie act şi e martor 217.
Grigoriu, martor (semn. gr.) 179,181.
Grigoriu, v. şi Dima Ştefan
Groapa, toponim la Şorogari; în hotar de loc
287.
Grozav, tatăl lui Ştefan, socrul Nastasiei şi
bunicul Tudosiei 97.
Grozav, v. şi Ion
Grozăvoai, vinde un loc din mahalaua
Muntenime lui Ioniţă baş bulucbaş
hătmănesc 547.
Grozăvoai (Grâzăvoaie), v. şi Măriuţa
Nastasia
*Grozeşti, sat, <ţ. Putna; lîngă or. Odobeşti,
j. Vrancea>; moşii în silişte la - lăsate
moştenire de Nathanail Alevra nepotului
său Costantin 843.
Gruiţe, soţul Sandei ţigancă 40.
<Grumăzeşti> (Grumăzăşti), sat, ţ. Neamţ;
<s c. j. Ncamţ>; nu plăteşte vamă şi
mortasipie în Iaşi 377,458.
Grus, v. Vasile
Gugeşti, sat, <ţ. Putna; desfiinţat, înglobat în
s. Cîmpincasca, c. s. Cîmpineanca, m.
Focşani, j. Vrancea>; preot la - 7 8 1 .
Guliano, v. Ioniţă
Guliiano. v. Costache
Gunoi, toponim în Iaşi, lîngă Curtea
domnească; în hotar de loc 106, 112,
286,402,452,602,610, 859.
Guriman (Gureman), v. Iordache
Gurixnaz, v. Iordachi
Gurmezea, v. Vasile
Guţul, tatăl lui Moisăi şi socrul lui Diaconul
514.
Guţul, socrul lui Costantin croitor 734.
Guţul, v. şi Ştefan
Guţoaie (Guţoae, Guţoai, Goţuie), v. Maria
Rughina
H contul unei datorii 54.
Haceadur, v. Cîrste
Haciadur, martor 504.
Harîc, tatăl lui Bedros şi al lui Sava 863.
Haciul (Hagiul), v. Alexandru
Hadămbul (Hadămb), cumpără un Ioc de
casă lîngă Curtea domnească, acum
stăpînit de Ghiorghiesa băcăniţa 16, 114,
221.
Hadîmbul (Hadîmbul), v. Ene Ioan
Lupul
Hagi Chiriţă, negustor; numit epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Hagi Ovanes, fiul lui Cîrste Toros; vinde
împreună cu acesta o dugheană cu loc din
mahalaua Băibărăcăriei lui Sandu Turture
băibărăcar armean şi fiilor acestuia
Acsintie şi Sava 90.
Hagi Polizu, negustor; numit epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Hagi, v. şi Gheorghe
Hagic, fiul lui Parthenie, fratele lui Acsintie
şi soţul Măriei 90.
Hagioa, v. Maria
Hagioaia, mahala în Iaşi; locuri de casă 165,
455, 787; v. şi Uliţa' (Podul) Hagioaiei.
Hagiovici, v. Mihălache
Hagiu, v. Tanasie
Haiser, Cristea cojocar din ~ 504.
Halep (<Alep>), <oraş; în Siria>; alăge,
ai-nici de ~ 377.
Hana, berăriţă (sec, XIX); solicită o copie de
act 467, 585.
Handrugan, v. Postolachi
H a n g u l , m-re <în Schitu, azi Ceahlău, c.
Ceahlău, j. Neamţ> 146; nu plăteşte
vamă şi mortasipie 377.
Hapti, agă dc la Hotin; creditorul Ioanei
ceprăgăriţa din Iaşi 176.
Haraţul (Haruţul), v. Lupul
H a r d i n , ţigan, tatăl Măriei Hardineasă 236.
Hardincasă, v. Maria
Harepul, v. Asapu
Harhaz (Harhazu), v. Ion
Hariton, armean; cumpără un loc de pe
Podul Vechi de la Grigoraş Moarte ţigan
460.
Hariton, armean din Ruşciuc; dă argint
părintesc lui Hariton fiul lui Andrei în
Hariton, dicheu de la m-rea Golia; martor
766.
Hariton, fiul lui Andrei preot şi al Măricuţei,
fratele lui Sava armean 54.
Hariton, stoler; martor 431.
Hasnas, director (sec. XIX); încredinţează
copii de act 754,762.
Hazbeiu (Hazbiiu), armean, fratele Iui
Cărăcaş; vinde împreună cu acesta un loc
de casă de pe Podul Vechi lui Asapu
Harepul şi Cazar, armeni 460, 851.
Hazna, toponim în Iaşi; în hotar de loc 289.
Hăbăşescul, v. Vasile
Hămănescu, v. Vasile
Hăjdău, v. Gligoraş
Hălceni, sat, pe Miletin, ţ. Hîrlău; <s. c.
Şipotele, j. Iaşi>; moşia m-rii Sf.
Spiridon 369, 370.
*Hărăieşti sat, <probabil Horeşti, ţ. Fălciu;
lîngă s. Urdeşti, c. Viişoara, j. Vaslui>;
parte din ~ este schimbata de Zamfira
jitnicereasa pe un loc de pe Uliţa
Fierbinte al m-rii Sf. Ioan Zlataust 742.
Hărhăzoai, v. Paraschiva
Hărpăşeşti, sat, ţ. Qrligătura; <s. c.
Popeşti, j. Iaşi>; moşie a m-rii Sf. Sava,
schimbată pe o dugheană cu loc şi pivniţă
din Iaşi a lui Tănase Gosan logofăt de la
vistierie 432.
Heche, jidovcă; debitorul Ursei Radomiţchioaie
92,336,337.
Heciul, sat, <ţ. Suceava; s. c. Lespezile, j.
Iaşi>; oameni buni şi bătrîni şi fost stegar
de la -715.
Her, v. Năstăse
Herbinte (Herbintoiul), v. Năstase
Herchea, jidovcă; plăteşte chiria dughenii
160.
Hercici (7), v. Ştefan
Herescul, v. Ilie Neculai
Hernie zău, v. Sandul
Hermeziu, v, Andrei Gheorghe
Grigoraş Ion Ştefan
833
Hermezoaia (Hermezioaie), v. Nastasia
Hilip, v. Filip.
Hilişeul de Sus, sat, <ţ. Dorohoi; c. Hilişeu-
Horia, j. Botoşani>; - se hotărniceşte
624. ' Berezeni, j. Vaslui>; părţi din - şi cai daţi
Hîceni, sat, ţ. Hîrlău; <probabil s. Hălceni,
c. Şipote, j. Iaşi>; dăruit m-rii Sf.
Spiridon de către răzeşi 284.
Hîncul (Hfncu), bulucbaş, tatăl lui Lupul şi
al Măriei, socrul lui loniţă bulucbaş
211,260,633,817.
Hîncul, v. şi Miron
Hîrbu, moşia lui de lîngă s. Bălţile 715.
HSrjă Mărginean, locul ce se numeşte al lui
-645.
Hîrlău, tîrg, <L or. j. Iaşi>; moşia
tîrgului - 810.
Hîrlău, ţinut; sate în ~ 284, 369, 370, 644,
648, 867; dascăl moldovenesc la ~ 740;
gorştină plătită la - 568; venitul
cîntarului de la ~ este dat m-rii Sf.
Spiridon 747,783.
Hîrtop, pîrîu; fundul <pîrîului> în hotarul
tîrgului Orhei 706.
Hlăpeşti, sat, <ţ. Neamţ; s. c.
Dragomireşti, j. Neamţ>; părţi din -
lăsate prin diată de către Vasile Roset
hatman fiului său Ilie 767.
Hliboaia, casa ei de pe Uliţa Hagioaiei,
cumpărată de Tănase Grecu făclier 582,
641.
Hodoroge, v, Grigoraş
Hoiungul, v. Sandu
Holban, v. Ion Neculai
Holbăneasa, v. Ioana
Holmu, sat, <ţ. Cîrligătura; s. —, c. Podul
Iloaiei, j. Iaşi>; Darie de la ~ 327.
Holtu, v. Chiriiac Gavrilas
Horăiata, pîrîu, <afluent al Bîrladului la
Banca, j. Vaslui>; s. Corlăteşti, pe - 767;
Pascal de la ~ 873.
Hordilă, un loc de
casa lîngă - 192.
Hordilă, v. şi Ion Vasili
Hoiice, v. Hornieeni.
Horleşti (Hărleşti, Horăleşti, Horeleşti,
Horileşti, Orleşti), sat, ţ. Cîrligătura; <s.
c. j. Iaşi>; moşia Bisericii Catolice
din Iaşi 229, 231, 294, 319, 379, 394,
511, cercetată şi hotărnicită 205, încălcată
834
de Silion medelnicer 386 şi de răzeşi 844i
care se judecă cu proprietarii 350.
•Hornieeni (Horice (?), <Horinceni>), sat,
<ţ. Fălciu; pe teritoriul s. Berezeni, c.
la ~ prin diată de către Vasile Roset
hatman fiului său Ilie 767.
Hortolomeiu, v. Proca
Hoştină, v. Costandin Pascal
Hoştinu, v. Ilie
Hotin, cetate, <ţ. azi în Ucraina, lîngă or.
r. - , reg. Cernăuţi>; drumul ce merge
la-706,715.
Hotin, raia otomană 377; gorştină plătită de
cei din ~ 568.
Hreaţca, sat, ţ. Cernăuţi; <azi în Ucraina,
c. r. Herţa, reg. Cemăuţi>; moşia m-rii
Sf. Spiridon 368-370.
Hrinu, v. Neculaiu
Hrisantie, patriarh al Ierusalimului; vinde o
pivniţă cu crîşmă şi două dugheni dc pe
Uliţa Rusească lui Anastasă vornic 24).
Hrisoscoleu (Hrisosculeo, Hrisosculea,
Hrisosculis, Hrisoshuleu), v. Aristarh
Gheorghe Grigoraşco Iordache -,
Ralita-,
>
Hrisoverghi, v. Iordachi
Hristache Bălăsachi, fost mare medelniccr,
cumnatul lui Costantin Macrii fost mare
jitnicer şi al lui Costantin Başotă fost
mare medelnicer; are împreună cu aceştia
locuri de casă pe Uliţa Sîrbească 796.
Hristachi 624.
Hriste, fiul lui Dumitru Sîrbu mumgiu şi al
Despei; vinde împreună eu aceştia o
dugheană de pe locul m-rii Barnovschi
lui Costandin casap 145.
Hriste, logofăt al treilea; ispravnic de act
594.
Hriste, negustor <din Bucureşti>, fratele lui
Mihai Ioan negustor; vine la Iaşi în
pricina unui împrumut al fratelui său de
la Zmaragda postelniceasa 352.
Hriste Bostan, făclier, "soţul Tofanei; vinde
împreună cu aceasta o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Andrei croitor
şi soţiei acestuia Paraschiva 560 şi
cumpără o dugheană din Tîrgul de Jos de
la Iordache croitor 577, 835.
Hriste Endreneliu, băcan; cumpără o pivniţă
de pe Podul Vechi de la Panaitc 597.
Hriste, v. şi Neculai Vasile
Hristodor, fratele Canelei: cumpără locuri de
casă lîngă Curtea domnească ce rămîn
apoi m-rii Galata 16,114, 221.
Hristodor, v, şi Iordachi
Hristodoru Papafilu, negustor; numit
epitrop al podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Hristodul, v. Ghiorghiţi Iordache
Hristodulos, martor 251.
Hristodulu, v. loariis
Hristofor, cojocar, om străin şi fără de bir la
vistierie; scutit de dări fiind în slujba
Mitropoliei 501.
Hristos, v. Isus
Hristoverghie, v. ,Enache
Hritie (Critie) Calsi, orînduit să cerceteze
starea şcolilor elineşti 223.
Hriţco, v. Vasile
Hrizodulu, martor 863,
Hronograf, dăruit 516.
Hudici, v. Grigorie
•Huieşti, sat; <j. Iaşi (?)>; pus zălog pentru
un împrumut 765.
Hulbocicul Săc, pîrîu; în hotarul tîrgului
Orhei 706.
Hulpe, v. Toader
Humărita, vinde o casă din sus de Hazna lui
Vasili Albul 289.
Hurjuiu (Hurguiu), ţigan al Mitropoliei, din
Focşani, fratele lui Manole şi tatăl
Tud'orei 301,465.
Hurjuiu, v. şi Toader
Hurmuz Jalipul, tatăl Casandrei; stăpîneşte
părţi din s. Cotigeni, pe Prut 509.
Hurmuz, v. si, Radu >Ştefan
Hurmuzachi, fost armaş al treilea; casa lui
de lîngă grajdul domnesc 452,481, 859.
Hurmuzachi, diac de vistierie; scrie act şi e
martor 213.
Hurmuzachi Benescul, logofăt; scrie act
322.
Hurmuzoaie, v. Hermezoaia.
Hurnuz, v. Hurmuz.
Huşanul, v. Sandul
Husi, tîrg, <ţ. Fălciu; or. j. Vaslui>; vii la
~ 767; v. şi Episcopia Huşilor.
Hutănoaia, mama Zoitei 232.
Huţunoae, v. Maria
Huzunoaie, mama Măriei 20C
Huzunoaie, mamaZoiţei 191.
I
Iachici Muntanul, din Socola; martor 615.
Iacob, armean, tatăl lui Bogos şi Carabet
504, 597.
Iacob, martor 175.
lacomachi, negustor, soţul Saftei 62.
lacomăchioaie, v. Safta
lacov, diac; martor 406,
lacov, egumenul m-rii Sf. Spiridon; s-a
numit Iosaf 284; dăruieşte m-rii Sf.
Spiridon o pereche de naracliţe şi altele
284.
lacov, <fiul> lui Feriat; cumpără un loc de
casă de pe Podul Vechi de la Mardards
armean 496.
lacov (Iacob), jidov din tg. Roman; se judecă
cu Ion sumănar din Iaşi pentru o datorie
bănească a acestuia 47, în contul căreia ia
de la acesta o dugheană cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei 275 pe care o vinde lui Pavel
Stroescul blănar 270,464.
lacov (Iacob, Iiacov), arhiepiscop şi
mitropolit al Ţării Moldovei; cercetează
starea şcolilor elineşti 223, dă cărţi de
blestem 141, 278, încredinţează acte 16,
32, 75, 114, 195, 221; dăruieşte un
antimis 368; slujeşte o liturghie pentru
sufletele ctitorilor m-rii Adam, închinată
Mitropoliei 227; stăpîneşte moşia
Vlădiceni de lîngă Iaşi 23; sfătuieşte pe
domn în privinţa spitalului de la m-rea
Sf. Spiridon 161; împarte banii rezultaţi
din vînzarea unor case şi dugheni de către
Ursa Radomiţchioaie 92, 336, 337, 398;
solicită scutiri şi înlesniri de dări pentru
clericii Mitropoliei 49, 93 şi pentru
ţiganii Mitropoliei de Ia Suceava 186;
solicită confirmarea stăpînirii asupra unor
ţigani nesupuşi care se declară masalgii
domneşti 79; schimbă un loc de casă de
pe Uliţa Măjilor pe 60 de matce de albine
ale lui Ioniţă Paladi mare spătar 139,
precum şi viile de la Odobeşti pe cele de
la Miroslava ale m-rii Putna 72; vinde o
crîşmă cu pivniţă de piatră şi casă de
835
 lîngă Curtea domnească1 Măriei
Antoneasa 286; în Divanul domnesc 70;
în statutul breslei ciubotarilor din laşi
746; are ca pitar pe. Dumitru 419; se
retrage din funcţie de bună voie 273;
fost mitropolit; întemeiază o Ianache, tatăl Tudoscăi; cumpără case cu loc
tipografie la Mitropolie 474.
lacov, ungur; vinde o vie cu livadă din
Dealul Deleni lui Ion Nacul de la vistierie
578.
lacov (Iacob) voievod, fiul lui Grigore
Alexandru Ghica voievod; în Divanul
domnesc 626,628,715.
lacov Mărginean, soţul Aniţei; vinde
împreună cu aceasta o vie de la
Miroslava lui Gavril tălpălar şi soţiei
acestuia Maria 174.
Ialbichir, bogasie de ~ 377.
Iamande, blănar, soţul Măriei; cumpără
împreună cu aceasta o dugheană din
Tîrgul de Jos de la Neculai croitor şi
familia acestuia 835.
Iamandi, medelnicer, tatăl lui Cîrstea 241.
Iamandi, preot, fratele lui Ioniţă diacon la
biserica Sf. Dumitru; primeşte o livadă în
Dealul Coroiului de la Tofana manca
438.
Iamandi, v. şi Vasili
Iana, ţigancă, fiica Tudorei, soţia lui
Andonie cărămidar şi mama lui Eftimie,
Vasile şi a Măriei; dăruită m-rii Dancu
618.
Ianacache (Ianacachi), logofăt al treilea;
ispravnic de act 111,155,161.
Ianacachi, fiul lui Toma blănar şi al Aniţei,
fratele Eleniţei; vinde împreună cu
aceştia trei dugheni şi un loc de dugheană
lui Coste Papafil 280.
Ianacachie, mare comis; în Divanul Ţării
Româneşti 604.
Ianache (Enache), mare agă, fiul răposatului
Anastasachi gerah; dăruieşte o casă din
Iaşi m-rii Frumoasa E.
Ianache, fratele lui Vasile Chistruiul;
datornic împreună cu acesta şi mama lor
lui Teofil preot la biserica Sf. Vineri,
drept pentru care casa lor e vîndută la
mezat 332.
Ianache, nepotul Măriei Crudoaia; vinde un
loc împreună cu familia 640.
836
Ianache (Enache), preot; în pricină cu Ga Pil
Covrig pentru streaşina grajdului acesaia
. 829.
Ianache, tatăl lui Toader şi socrul Cailei
105.
de pe Uliţa Hagioaiei de la Gligore
braşoveanul 365.
Ianache (Ianachi) Canta, logofăt al treilea;
ispravnic de act 334, 349, 357, 362, 403,
405.
Ianache (Ianachi) Costandache, ban ; are o
corabie la Galaţi 76;
mare vornic de Ţara de Sus; în
Divanul domnesc 626, 810; judecă
pricini 670,673,689,700,716,719,782,
800, 833, 834, 846; martor 645, 836;
încredinţează anafora 722.
Ianache, v. şi Enache, Ianachi.
Ianachi, mare căminar; în Divanul (Sfatul)
domnesc 123,161,170.
Ianachi, mare comis; în Divanul domnesc
190.
Ianachi, şetrar; martor 864.
Ianachi Vilara, medelnicer; dregător al ţ.
Bacău 737.
Ianăş, ungur din Horleşti; martor 386.
Iancu Cananău, postelnic (sec. XIX);
amanetează acte de case şi dugheni 122,
252,335,422,512,515.
Iancu Poroţchi, vornic de poartă; hotarnic
346.
Iancul, soţul Ilincăi şi ginerele lui Vasile
Roset hatman 767.
Iancul, v. şi Ioniţă
Iane, căpitan de Onţeşti; martor 817.
Iane Caţichi, fost staroste de negustori din
Iaşi, tatăl lui Costandin, Ion şi Sandu 52.
Iane (lani) Chistruiul, fiul lui Costandin
Chistruiul; vinde un loc de casă de pe
Uliţa Fînăriei lui Iane Turnavitu
negustor 179, 181.
Iane Năramzea, blănar; vinde o casă dc pe
Uliţa Frecăului lui Mîrzea băcan 251.
Iane Rufa, negustor; numit epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Iane (Ene, Ianis) Turnavite, negustor;
cumpără un loc de casă de pe Uliţa
Fînăriei de la Iane Chistruiul 179, pe
care-1 vinde lui Matei Bantăş negustor
181.
Iane, v. şi Ene, Iani.
Iani, cumnatul lui Ion Ghindă logofăt;
cumpără de la acesta un loc de
dugheană de pe Podul Vechi 559.
Iani, fiul Nastasiei Chistruiasa şi fratele lui
Vasilie; este dator împreună cu aceştia
lui Ţheofil monah de la m-rea Sf. Vineri
• 471.
Iani Scorţi, martor 456.
Iannis, martor (semn. gr.) 251.
Iapa, sat, <ţ. Neamţ; azi s. Luminişul, c.
Piatra Şoimului, j. Neamţ>; parte din ~
lăsată de către Vasile Roset hatman fiului
său Lăscărache prin diată 767.
Iaşi (Eşi, Iassio, laş, Ieşi), oraş / tîrg, ţ. <m.
j. ~>; oraş de scaun domnesc 16, 30,
70, 73, 103,' 115, 129, 134, 155, 156,
161, 170, 192, 200, 221, 223, 254, 314,
322, 371, 374, 378, 388, 395, 396, 402,
405, 412, 452, 458, 473, 493, 586-588,
594, 595, 603, 616, 628, 650, 715, 731,
740, 797, 810, A, D; acte scrise la
passim; case şi locuri de case, dugheni şi
locuri de dugheni, pivniţe; livezi, vii;
bresle, meşteşugari, negustori, preoţi, v.
Indice de materii; protopopi de ~ 82,
150, 198, 200, 452, 564, 748; v, şi
Gavril, Grigorie, Ioan, Lupaşcu,
Manolache, Mihălache, Pinteleiu,
Tofan, Vasili Velişcu;
podele pentru uliţe 16, 24, 106, 109,
112,114,219,221, 225,402,616;
suiulgii pentru construirea şi
întreţinerea aducţiunii de apă în ~ 16, 32,
53, 64, 81, 106, 109, 112-114, 215, 216,
219, 221, 375, 376, 402, 435, 535, 616,
625-628, 635, 676, 678, 681, 705, 799;
v. şi Costandin, Dima;
uliţe şi mahalale: passim;
sate lîngă v. şi Buciumi, Rediul
Aldei, Valea Adîncă; .
biserici: passim; v. şi Biserica
Armenească, Biserica Banu, Biserica
Catolică (Ungurească), Biserica
Curelari, Biserica Doamnei, Biserica
Domnească de pe Poartă, Biserica
Tălpălari (Naşterea Domnului), Sfinţii
Athanasie <şi Chiril>, Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfinţii
Theodori, Sfinţii Voievozi-Rosca, Sfîntă
Preacuvioasa Paraschiva (Prepodobna
Paraschiva), Sfîntul Gheorghie, Sfîntul
Ilie, Sfîntul Nicolae Domnesc, Sfîntul
Nicolae de Sus, Vovedenie, Vulpe;
biserica Mitropolitană, v. Mitropolia
Sucevei şi a toată Ţara Moldovei;
mănăstiri: passim; v. şi Aron Vodă,
Barnovschi, Bărboiu, Cetăţuia, Copou,
Dancu, Frumoasa, Galata, Golia,
Sfinţii Trei Ierarhi, Sfîntă Vineri,
Sfîntul Ioan Gură de Aur (Zlataust),
Sfîntul Sava, Sfîntul Spiridon; m-ri
lîngă v. şi Bîrnova, Socola;
vama domnească din ~ 123, 594;
dări plătite de tîrgoveţi; v. Indice de
materii;
agă de tg. ~ 147, 485, 499, 515, 754,
762, 873; v. şi Alecu Baluş, Costache
Purice, Costaşca, Iordache Aristarh,
Manolache Bogdan, Mihalaehe Rad,
Veisa; fier prelucrat în tg. ~ 314, 603,
626, 810; cîntarul din or. ~ 747, 783;
venitul mortasipiei din tg. ~ 254, 603;
cereale (pîne) vîndute în ~ 98, 458; cărţi
bisericeşti tipărite în - 516; breasla
ciubotarilor din tg ~ 746; breasla
negustorilor din ~ 161; preoţi din or. ~
586; incendiu în or. - 762; locuitorii din
or. ~ 599, şoltuz şi pîrgari de ~ 468; locul
tg. - 468; tîrgul din - 15; Drumul cel
Mare al Iaşilor 146.
Iaşi, ţinut; sate şi moşii în ~ 125, 178, 284,
287, 294, 368-370, 436, 437, 440, 453,
509, 565, 578, 710, 717, 726, 730, 738,
754, 787, 794, 795, 853, 867; dascăli
moldoveneşti la ţ. ~ 740; gorştină plătită
la ţ. - 568; Judecătoria ţ. ~ (sec. XIX)
467, 585; moşia Bălţile între ţ. - şi ţ.
Soroca 715, 731; deşugubinele din ~
262; venitul cîntarului din ţ. ~ este dat
spitalului m-rii Sf. Spiridon 747,783.
I. Beldiman, v. Gheorghe
Ichim (?), v. Neculai
lene Popăscu, martor 35.
Ieni, bacalbaş; locul lui de pe Podul Vechi
este încălcat 580.
Ieni Mîrzea, socrul lui Dimitrie căpitan 261.
Ieremia 459.
Ieremia (Irimia) Movilă voievod, domnul
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746; un act de la ~
752
837
Ierusalim (Erasalim), oraş, <în Israel>;
Sfîntul Mormînt de la ~ 151; m-rile
moldoveneşti închinate la Sfîntul
Mormînt 432, 620, 650; patriarh de ~
241.
*Iezăreni (lezăreni), sat, ţ. Iaşi; <înglobat în
s. Horpaz, c. Miroslava, j, Iaşi>; moşia
m-rii Socola 304, 453; carte de apărat ~
565.
Ifrim. blănar; martor 135, 193.
Ifrim, unchiul lui Zaharia; martor 612.
Iftemi, preot, tatăl lui Manolachi preot; i se
întăreşte stăpînirea asupra unui loc de
prisacă din Valea Cămeşii (ţ. Cîrligătura)
282.
Iftemiî, aprod; martor 19.
Iftenie, preot; locul lui de prisacă 572.
Iftimie, fiul lui Ilieş şi tatăl lui Vasile ţigan
776.
Iftimi, preot, tatăl Iui Manolachi diacon 424.
Iftimie, preot; casele lui cu pivniţă din Iaşi
81.
Iftimie, preot; locul lui în hotar 216.
Iftimie (Iftimii), preot la Biserica despre
Doamna; casa lui de lîngă Curtea
domnească 16, 53; încalcă locul dăruit
fraţilor Dima şi Costandin suiulgii 114,
221.
Iftimie, <ţigan>, fiul lui Andonie şi al Ianei;
dăruit m-rii Dancu 618.
Iftimie Budan, lingurar, soţul Axiniei 59.
Iftode (Iftodi), tatăl Irinei 213, 214.
Iftode (Iftodii), vornic de la Slobozia; martor
371,706.
Iftodi (Iftodie), cîrciumar, soţul Aniţei,
cumpără împreună cu aceasta o casă cu
ioc din Muntenimea de Sus de la
Constantin ciubotar şi soţia acestuia
Paraschiva 505, precum şi un alt loc de la
aceeaşi Paraschiva şi fiul ei 623.
Iftodi, ţigan; cumpără o casă cu loc cu bani
de la m-rea Sf. Spiridon 368.
Iftodi, ţigan, fiul lui Toader şi soţul Aniţei;
dăruieşte o bucată de loc de pe Uliţa
Hagioaiei m-rii Sf. Spiridon 307.
Iftodii Cojuşnian, martor în tg. Orhei 170.
Iftodii Tărdziian, cumpără de Ia Apostol
psalt şi fiii acestuia Ion şi Simion o casă
cu loc de ,r,;tî> Hagioaiei
Igescul (7), vinde vii la Nicoreşti, în Deaiil
Sîrbilor, lui Ioan Bogdan fost mare
logofăt 754.
Ignat Moroşan, martor 715.
Ignatie, egumenul m-rii BîmoVa; cefe
împuternicire să apere pădurile din junii
m-rii de încălcări 659 şi să încaseze dijma
de pe moşiile din Lunca Bîrnovii 726.
Ihnatu (?), v. ioniţă
Harie, monah, fiul Iui Istrati preot, tatăl lai
Costandin preot şi al Măriuţei şi socrul
lui Antoniu preot; împarte copiilor săi un
loc de pe Uliţa Sf. Ilie 489, 592, 593.
Ilarion, ieromonah; martor 743.
Da de la Cudreşti, bunica Axiniei Mărdăroaie
159.
liana, martor 85.
Ileana, babă; martoră pe Uliţa Fînăriei 211.
Ileana, fiica lui Mihai Ungurul şi a Varvarei
Unguronca, soţia lui Anton Ungurul;
vinde împreună cu soţul ei o casă de
lîngă locul m-rii Sf. Spiridon lui loasaf
egumenul m-rii 207.
Ileana, fiica lui Trohin ţigan; răpită de
Tănase ţigan al m-rii Dancu din casa lui
Costandin fost mare paharnic 866.
Ileana, martor 185.
Ileana, soţia lui Anastas blănar; cumpără
împreună cu acesta o casă cu loc de lîngă
Biserica Curelari de la Andoni şi soţia
acestuia Safta 621.
Ileana, soţia lui Chiriac mortasip, mama lui
Tudur, Tudurache şi Vasilache, cumnata
Iui Ion mortasip; vinde cumnatului ei un
loc de casă 668.
Ileana, soţia lui Gavril Ciocan făclier; vinde
împreună cu acesta un loc din gura
Căcainei lui Ioan Nacul de la vistierie
645.
Ileana, teslăriţă, soacra lui Ostahi croitor; în
pricină cu Toader Vîrnav logofăt dc
vistierie pentru o bucată de loc din
mahalaua Muntenirne 547.
Ileana, <ţigancă>, fiica Aniţei ţigancă 549.
Ilena, sora lui Enache Căpptici; primeşte de
la acesta un loc 43.
(lenea, fiica lui Gavril preot şi a Sandei, sora
lui Andrei, Ştefan, Vasile şi Ioana; vinde
un loc din Muntenimea de Jos
cumnatului ei Enache preot 630.
Iliana, fiica lui Dumitraşco vătaf şi a
Nastasiei, sora Măriei şi nepoata de frate
a lui Mihălache Coste logofăt şi
Manolache dascăl; primeşte moştenirea
tatălui ei, prin diată, de la cei doi unchi
291, cărora le vinde o casă cu loc de pe
Uliţa Strîmbă 303, dîndu-le şi o mărturie
privitoare la răscumpărarea casei ce-a
vîndut-o lui Gîndul şetrar 327.
Diaş (Hieş) Alexandru voievod, domnul
Ţării Moldovei; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746; întăreşte m-rii
Trei Ierarhi stăpînirea asupra unui loc de
pe Uliţa Ciubotărească 376, 435, şi lui
Ene băcan stăpînirea asupra unui loc de
pe Uliţa Nouă 365.
<Iliaş> (Dieş), v. şi Alexandru
Ilia (?), soţia Lupului; martor 344.
Ilie, aprod, soţul Rucsandei; vinde împreună
cu aceasta o vie cu livadă de la Miroslava
Vărvarei 871.
Ilie, blănar, al doilea soţ al Cîrstînei, tatăl
Vitoriei 687.
Ilie, bucătar, tatăl lui Tănase 866.
Ilie, bulucbaş al doilea din Curtea
domnească; cumpără o casa din mahalaua
Feredeielor de la Fote Sîrbul şi soţia
acestuia Aftemia 441; vinde o casă de pe
şesul Bahluiului lui Gheorghe şi soţiei
acestuia Maria 481.
Ilie, <bunicul> lui Vasile 344.
Ilie, casa lui din mahalaua Hagioaiei 787.
Ilie, ciubotar; martor 418.
Ilie, ciubotar, socrul lui Lupul croitor; chezaş
pentru datoria ginerelui său, casa lui fiind
zălog 688.
Ilie, conduragiu; dugheana lui din mahalaua
Hagioaiei 787.
Hie, conduragiu; acuzat că a încălcat locul
unei dugheni a m-rii Agapia din Tîrgul
de Sus 813.
Ilie, fiul lui Vasile Roset hatman şi al Saftei,
fratele lui Iordache, Lăscărache, Vasile,
Aniţa, Catrina, Ilinca şi Safta; primeşte
partea sa de moştenire prin diata tatălui
său 767.
Ilie, fiul lui Ştefan; vinde împreună cu acesta
o casă de pe Uliţa Hagioaiei lui
Gheorghie tălpălar 836.
Ilie, ginerele protopopului Lupaşcu; via lui
de la Miroslava 436,437.
Ilie, hoştinar, ginerele lui Oţul; locul lui de pe
Podul Hagioaiei 263.
Ilie (7), ispravnic de aprozi; martor 853.
Hie, logofăt; casa lui de pe Uliţa Fînăriei 179,
181; martor 69,645.
Ilie, martor 85.
Ilie, nepotul lui Poneş; martor 55.
Ilie, preot; cumpără o casă cu loc lîngă
biserica Sf. Ilie de la loan ţigan 74.
Ilie, preot; martor 814.
Ilie, seimen; locul lui din mahalaua
Muntenimea de Mijloc F, G.
Ilie, soţul Despei călugăriţa; martor 358.
Ilie, tatăl lui Grigoraş 359.
Ilie,ţigan bucătar, fiul lui Ghiorghiţă ţigan,
soţul Ilincăi, tatăl lui Ion, Negoiţă, Niţă,
Stoian, Tănase, Maria şi Stana; dăruit
împreună cu familia m-rii Dancu 495,
507.
Ilie, uşer; casa lui de pe Uliţa Măjilor 144.
Ilie, zălar; pivniţa Iui de pe Uliţa Strîmbă o
ţine Fote Nica negustor 16,114, 221.
Iii... om, mare vameş; martor 803.
Ilie Cantacuzino (Canta), vistiernic, fratele
lui loan Cantacuzino spătar şi Toader
Cantacuzino ban; vinde case de lîngă
m-rea Dancu lui Iordachi Bălăsache fost
mare postelnic şi soţiei acestuia Carsu
536, 673.
Ilie Costache, paharnic; locul lui din
mahalaua Feredeielor 374, de pe Uliţa
Ciubotărească 376 şi de pe Uliţa Mare
375;
mare ban; în Divanul domnesc 412;
locul lui de pe Uliţa Ciubotărească 435;
mare spătar; în Divanul domnesc
493;
mare vornic de Ţara de Sus; judecă
pricini 759, 768; încredinţează o
mărturie sobornicească privitoare la
incendiul care a distrus actele lui
Manolache Bogdan paharnic 754; se
înţelege cu Neofit, egumenul m-rii Trei
Ierarhi, să lase loc de uliţă între locurile
lor 764.
Hie Herescul de la vistierie; cumpără de la
mezat casele Catrinei Năculeasa şi ale
fiului ei Gheorghe Nacul 850; martor 6,
71, 500.
Hie Hoştinu, dugheana lui de pe Uliţa
Hagioaiei 750.
839
Ilie Lascarachi, mare postelnic; în Divanul
domnesc 16.
Ilie Neculce, spătar, <fratele> lui Alexandru
Neculce; dăruieşte împreună cu acesta
un loc de pe Uliţa Sf. Ilie lui Grigore
băcan 83, 141.
Ilie Pleşca, jitnicer; soţia sa vinde un loc de
casă de pe Uliţa Mare tatălui lui Filip
Cataragiu mare spătar 131.
Ilie Poniciu, vinde o casă cu loc din
mahalaua Muntenimii lui Ghiorghie
tălpălar şi soţiei acestuia Vasilca 55,
142, şi o alta vecină lui Toadir pietrar
55.
Ilie Roman, plăteşte gorştină la ţ. Iaşi 568.
Ilie Sturza, sulger; casa lui din Iaşi 137.
Ilie Toma, fost mare căminar; încredinţează
o diată 776.
Ilie Tomită, paharnic al doilea; vinde un
loc de casă 5.
Ilie Velichi, copil în casă; locul lui de pe
Uliţa Hagioaiei 735, 821, 822 îl vinde
lui Vasile Razul hatman 824.
Ilie Zmucilă, vinde vii la Cruce lui Vasile
Roset hatman 767.
Ilieş, fiul Sandei ţigancă; stăpînit de'm-rea
Bărboi 40.
Ilieş, tatăl lui Iftimie şi bunicul, lui Vasile
776.
Ilii, fiul lui Ion fost vătăjel de la Rusaca;
martor 649.
Ilii, socrul lui Lupul; casa lui este vîndută
pentru plata unei datorii către loniţă
Tudori negustor F.
Ilii, teslar, cumnatul Sandei; martor 431.
Ilii (?) Căţichi, martor 522.
Iliia, abăger, soţul Ilincăi; cumpără o
dugheană de la fiii lui Costandin
Hoştină vameş 510.
Iliiasa, abăgeriţă; vinde vii şi miei la
Miroslava lui Toader Buhăiescul clucer
475.
Iliiaş voievod, domnul Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Ilina, fiica preotului Toma şi mama lui
Toader 187.
Ilina, mama lui Ştefan 826.
Ilinca, abăgeriţă, fiica Aniţei, sora Măriei
Naculoaia, soţia lui Iliia; dă o mărturie
privitoare la unele dugheni ale sale 510.
840
Ilinca, casa ei de lîngă grajdul domnese;
452.
Ilinca, fiica răposatului Antohe Jora
hatman, mama lui Vasile Scărlet
postelnic şi a Roxandei; dăruieşte
împreună cu fiul ei un sălaş de ţigani
m-rii Dancu 404.
Ilinca, fiica Asprei; încredinţează o diată
872.
Ilinca, fiica lui Cozma şi mama lui
Dumitrachi; vinde împreună cu fiul ei o
casă cu loc din mahalaua Sf. Ioan
Zlataust lui Apostol Papaioanu grec
845, 868.
Ilinca, fiica lui Cozma şi sora Aniţei; vinde
împreună cu aceasta o vie cu livadă în
Dealul Coroiului lui Tănase Gosan
logofăt de vistierie 353.
Ilinca, fiica lui Gavril croitor şi soţia lui
Ambrohie bărbier; dăruieşte un loc de
prisacă cu pomet şi fînaţ preotului
Iftimie 282.
Ilinca, fiica lui Gavril staroste de croitori,
soţia lui Neculai Parfenie aprod; martor
641; primeşte o dugheană prin diata
tatălui ei 582.
Ilinca, fiica lui loniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea, sora lui Costandin,
Enachi, Catrina, Maria şi Zamfira;
primeşte partea sa de moştenire prin
diată 867.
Ilinca, fiica lui Mihalache Cheşco; primeşte
prin testament sate şi vii la Nicoreşti
685.
Ilinca, fiica Nastasiei Vrăcioaia şi sora lui
Mihăilaş; vinde împreună cu aceştia o
casă lui loniţă blănar şi soţiei acestuia
Safta 447.
Ilinca, fiica lui Neculai Romaşcan-Curcă
fost seimen domnesc; în pricină cu
preotul Mandache asupra unui loc de
casă 553, 554.
Ilinca, fiica lui Vasile Roset hatman şi a
Saftei, sora lui Ilie, Iordache,
Lăscărache, Vasile, Aniţa, Catrina şi
Safta; primeşte partea sa de moştenire
prin diată 767.
Ilinca, grădinăriţă; martor 359.
Ilinca, preoteasă, soţia lui Ion Zugrav preot
şi mama lui Gheorghie; schimbă
împreună cu fiul ei o casă de pe Uliţa
 Strîmbă pe o alta din Muntenimea de
Mijloc a lui Toader blănar 634, 636,
637; vinde o casă de pe Uliţa Strîmbă
lui loniţă Rugină croitor 665.
Ilinca, sora lui Toader Parpaniţă, Petre şi
Costandin şi cumnata Ilincăi; vinde
casele fratelui ei Costandin pentru a
. plăti datorii 655.
Ilinca, soţia lui Antohe uşer 482; vinde
împreună cu acesta o casă de lîngă
Biserica Banu Măriei jitnicereasa 512.
Ilinca, soţia lui Costantin; cumpără
împreună cu acesta o casă dincolo de
Podul Spînzurătorii de la Simion blănar,
soţia acestuia Axinia şi sora Măriuţa
271.
Ilinca, soţia lui Costandin croitor; vinde
împreună cu acesta şi fiul lor o
dugheană cu loc lui Paisie egumenul
m-rii Sf. Ioan Gură de Aur din Iaşi 187.
Ilinca, soţia lui Costandin Parpaniţă,
cumnata lui Petre, Toader şi Ilinca;
vinde casele soţului ei pentru a plăti din
datorii 655.
Ilinca, soţia lui Ion Larion sulger al doilea;
vinde împreună cu familia, Constandin
îstrate şi soţia acestuia Safta o casă cu
loc de lîngă Mitropolie lui loniţă
Cantacuzino hatman 707.
Ilinca, soţia lui Necola şi sora lui Vasile;
vinde împreună cu soţul ei o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Calistru
căpitan agesc şi soţiei acestuia Soltana
545; cumpără împreună cu soţul ei o
casă din Muntenimea de Mijloc de la
Lupul Bratcu şi soţia acestuia Gafiţa
443.
Ilinca, soţia lui Pavăl; martor 823.
Ilinca, soţia lui Şteal pisar, sora lui Duca
tipograf şi a lui Răducanul pisar;
încredinţează zapisul de vînzare a unei
vii din Copou de către fratele ei Duca
tipograf 470.
Ilinca, soţia lui Vasilache Darie şi nora lui
Toader Darie; se judecă cu Matei
Bantăş negustor pentru un loc de casă
din mahalaua Fînăriei 793,798.
Ilinca, soţia lui Vasile braşovean; cumpără
împreună cu acesta o casă cu loc şi
pivniţă de pe Uliţa Bărboiului de la
Stratul şi soţia acestuia Maria 95.
Ilinca, soţia preotului Vasile şi nora lui Ion
Nart; vinde case de pe Uliţa Hagioaiei
lui Vasilache Cozma fost mare căpitan
168.
Ilinca, ţigancă, fiica lui Didea judele m-rii
Cetăţuia, sora lui Neculai; fuge de la
m-re 324.
Ilinca, ţigancă, soţia lui Ilie ţigan bucătar;
dăruită m-rii Dancu 495, 507.
Ilinca, ţigancă, soţia lui Toader; stăpînită de
m-rea Galata 248.
Dinca Arghiroaia, soacra lui Matei; dă cu
chirie două locuri de dugheni din Tîrgul
de Jos lui Costandin Dimachi şi altora
506; dă ginerelui ei un loc de dugheană,
acesta urmînd să plătească bezmen m-rii
Barnovschi 209.
Ilinca Ciudineasa, sora lui Veniamin
Năstasă monah, Gheorghie, Ştefan,
Ilinca, Maria şi Zamfira, mama lui Ion
Ciudin şi a Măriei Feştiloaia 776.
Ilinca Ghioculasă, soţia lui loniţă Gheuca
fost spătar al treilea; schimbă împreună
cu soţul ei o parte din s. Rediul Aldei pe
s. Dîngeni (ţ. Dorohoi) şi o cârciumă din
Iaşi a lui Vasilie Razul hatman 533.
Ilinca Parpaniţoi, cumpără case cu loc din
Muntenimea de Sus de la Dumitru
Bantăş 598.
Ilinca Pălădoaie, mama lui Ghiorghie;
cumpără împreună cu acesta o casă din
mahalaua Fînăriei de la Toader Băcăoari
şi soţia acestuia Tudora 817.
Ilinca Racoviţoaia, fiiea lui Radu Racoviţă
fost mare logofăt şi a Măriei, sora
Nastasiei; dăruieşte un felon de
canavaţă m-rii Sf. Spiridon 284;
dăruieşte împreună cu tatăl ei o pivniţă
şi şase dugheni de pe Uliţa Fînăriei
bisericii mitropolitane Stratenia 361.
Ilinca Rîpoaie, cumpără o casă din
Muntenimea de Sus de la loniţă şi soţia
acestuia Vasilca 542.
Ilinca Şichicoaie, dăruieşte m-rii Dancu pe
Ion Doros ţigan şi pe fiul acestuia
Vasile 164.
Ilinca Suscăloaia, locul ei de pe Uliţa
Strîmbă 303.
Ilinca, v. şi Elena.
Ilisei, shimonah şi duhovnic; încredinţează
o diată 776.
Ilţchii, v. Alicsandru
841
I. Marini, martor 807.
Inochentie (Enochente, Ienochentic,
Inochenti, Inochintii, Ionochentie),
episcopul Huşilor; cumpără o casă şi trei
dugheni de pe Uliţa Mare de la Ursa
Radomiţchioaia şi copiii acesteia 78, 92,
160, 197-199, 333, 336, 337, 398; alege
pe Gavril <Calimah> mitropolit al Ţării
Moldovei 273; cumpără o casă de lîngă
m-rea Sf. Spiridon de la preotul Anton şi
soţia acestuia Maria 418, şi o vie cu
livadă în ţ. Iaşi, pe locul m-rii Socola
125; cercetează o încălcare de loc 416;
încredinţează o mărturie sobornicească
privitoare la incendiul ce a distrus actele
lui Manolache Bogdan paharnic 754 şi
schimbul de locuri dintre m-rea Trei
Ierarhi şi fraţii Dima şi Costandin suiulgii
375, 376, 435; în Divanul domnesc 70;
martor 139, 794, 854; primeşte de la
Mitropolie un număr de Evanghelii
pentru a le distribui în eparhie 474;
sfătuieşte pe domn în privinţa spitalului
m-rii Sf. Spiridon 161.
l o a c h i m , egumenul m-rii Copou; reclamă
încălcarea moşiilor Piscani şi Rufeni de
către, sătenii din Mîrzeşti 717,738.
loan, braşovean; martor 861.
loan, fost cămăraş al doilea; dăruieşte m-rii
Dancu un sălaş de ţigani 495, 507.
loan, ceauş; martor 441.
loan, coimigiu, tatăl Iui Pană 838.
loan, diacon; martor 51.
loan, episcopul Romanului; în statutul
breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
loan, fiul Aslănoaiei; dă banii cheltuiţi
pentru o casă făcută pe locul său Sandei
şi fiicei acesteia Anicuţa 573.
loan, fiul lui Calinic Cepoiu, fratele lui
Gherasim călugăr, soţul Dochiţei; vinde
împreună cu aceasta o vie de la Cetăţuia
lui Petco pitar şi soţiei acestuia Agapia
247.
loan, fiul lui Carabet; se vinde cu voia lui
597.
loan, fiul lui Costantin teslar si al Măriei;
cumpără împreună cu aceştia o casă din
mahalaua Muntenimea de Sus de la Ion
Focşe şi soţia acestuia Sanda 672.
loan (Ion), fiul lui Ştefan Radomiţchi şi al
Ursei, fratele lui Constandin, Mihălachi,
Toader şi Catrina; vinde împreună cu
842
mama şi fraţii săi o casă şi trei dugheni
lui Inochentie episcopul Huşilor,
împărţind banii 78, 92, 198, 336; plecat
în Ţara Ungurească 337, 398.
loan, ierei la biserica Sf. loan; martor la o,
diată 153.
loan (?), negustor; martor 550.
loan, pisar uricar; scrie acte 192, 200, 221,
A.
loan, pisar, diac de divan; scrie acte 35, 66,
134, 374.
loan, pisar leşesc; scrie act şi e martor 807.
loan, pitar <ţigan>; dăruit de Grigore Ghica
voievod lui Vasile Roset hatman 767.
loan, preot la Biserica Banu, fost protopop;
martor 303, 796; primeşte doi oameni
scutiţi de dări pentru slujba casei 334.
loan, preot la Biserica Buna Vestire; scrie
act 529.
loan, preot la Biserica Sf. Athanasie <şi
Chiril>; martor 562, 564, 667, 695;
scrie act 570, 630.
loan, preot Ia Biserica Sf. Nicolae; a avut
un loc în Iaşi 857.
loan, preot la Nedieni; scrie act şi e martor
572.
loan, preot; locul lui din mahalaua
Sîrbească 704.
loan, preot; martor 291, 715.
loan, preot şi zugrav, unchiul (?) Ilianei şi
al Măriei, fiicele lui Dumitraşco vătaf;
martor 303, 327.
loan, săpunar; locul lui de pe Podul Vechi
cumpărat de la Panaite este dăruit m-rii
Neamţ 147.
loan, sumănar; martor 630, 670, 719.
loan, scrie act 163.
loan, tatăl lui Pavăl 605.
loan, ţigan; dăruit Mitropoliei împreună cu
familia 476.
loan, ţigan, fiul lui Ilie şi al Ilincăi, fratele
lui Negoiţă, Niţă, Stoian, Tănasie,
Maria şi Stana; dăruit m-rii Dancu 507.
loan, ţigan; vinde împreună cu soţia şi
copiii lui o casă cu loc de lîngă Biserica
Sf. Ilie preotului Ilie 74.
loan, uşerel; casa lui de lîngă Curtea
domnească 602.
loan, vătaf; dăruieşte m-rii Trei Ierarhi o
casă din Muntenimea de Mijloc 520.
loan, vătaf la Mitropolie; scutit de dări 811.
 Ioan, mare vistiernic; martor 376.
Ioan, mare vornic; încredinţează acte 425,
650.
Ioan, voievod; fapte petrecute în vremea sa
873.
Ioan voievod, fiul lui .Grigorie Ioan
Calimah voievod; în Divanul domnesc
' 454, 473, 493.
Ioan ... de la vistierie; trece act la condică
737.
Ioan ..., hatman; încredinţează un blestem
arhieresc 626.
Ioan ..., ierei; martor 695.
Ioan ..., martor (?) 506.
Ioan ..., spătar; încredinţează o copie de act
863.
Ioan ..., vistiernic al treilea; încredinţează o
diată 776.
Ioan Aslan, paharnic al doilea; primeşte un
zapis al unei case de la Gheorghe
ipodiacon 770.
Ioan (Ion) Bogdan, mare logofăt, tatăl lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754; cercetează o încălcare de loc 416;
dăruieşte Măriei cupăriţa partea sa din
casele Catrinei polcovniciţa 16;
ispravnic de act 64, 309, 342, 343, 371,
378, 402, 435; în Divanul (Sfatul)
domnesc 7, 13, 14, 16, 40, 70, 134, 156,
161, 170, 190, 322, 338, 412, 435, 454;
judecă pricini 51, 52, 61, 62, 81, 82,
165, 268, 355, 362, 411, 423; martor 3,
42, 376; porunceşte vornicilor de poartă
19, 48, 60, 117,' 118, 150, 329, 338,
340, 343, 345, 346, 348, 349, 356, 357,
380, 383, 384, 387, 390-393, 421, 428,
436, 437, 460; primeşte cererea
preotului Manolache protopop de Iaşi
de ai i se întări stăpînirea asupra unui
loc de casă 452; primeşte danie case cu
pivniţă de lîngă Biserica Curelari ale
răposatei Catrina polcovniciţa 163;
primeşte un zapis de la Aniţa şi ginerele
acesteia Gavril prin care aceştia nu-i
mai contestă stăpînirea asupra unei case
pierdute de soţul Aniţei din cauza unei
datorii 35 ; orînduit hotarnic 55; vechilul
său se judecă pentru piatra de la temelia
unei case de lîngă Biserica Curelari cu
Aniţa şi ginerele acesteia Gavril 34;
fost mare logofăt; cercetează dacă
ograda sinagogii din Iaşi a încălcat un
loc al m-rii Aron Vodă 297; dăruieşte
m-rii Dancu un ţigan 237; locul lui,
danie domnească, din sus de Păcurari
556, 558; martor 132; un ţigan al său
ţine pe o ţigancă a Măriei, fiica lui
Grigoraş Jora fost mare vistiernic 236;
cumpără un loc de crîşmă din tg. Bîrlad
de la Ioan Şoldea 754.
Ioan (loann, Ioannă, Ion, Ioniţă)
Cantacuzino, fost mare agă; dăruieşte o
bucată de loc din dreptul Rîpei
Peveţoaiei lui Iordache Cerchez 548,
614;
mare spătar; cere o carte de blestem
în pricina pe care o are cu Drăcachi
doctor pentru nişte case 673; fost spătar;
primeşte de la Costandin Cheşcu de la
vistierie o bucată de loc de lîngă
biserica Sf. Gheorghe 818; în Divanul
domnesc 190, 223; dăruieşte un felon
de stofă m-rii Sf. Spiridon 284;
mare ban; în Divanul domnesc 7,
13, 14, 16, 70; judecă pricini 40, 775;
martor 81, 88, 139; solicită o parte
dintr-un sălaş de ţigani aparţinînd
domniei 59;
mare vistiernic; epitrop al m-rii şi
spitalului Sf. Spiridon 626; creditoml
Zmaragdei postelniceasa 352; face un
schimb cu egumenul m-rii Fîstîci,
dîndu-i acestuia o pivniţă de pe Uliţa
Hagioaiei 424; în Divanul domnesc
412, 435, 454, 588, 594, 603, 626;
încredinţează anaforale 244, 650; judecă
pricină 834; martor 426, 658; schimbă o
livadă şi o casă pe nişte părţi din satele
Dumeşti şi Şendreni ale Măriei şi
copiilor acesteia, Ştefan şi Sanda 531;
fost mare vistiernic; primeşte danie
o bucată de loc domnesc de la marginea
tg. Iaşi 378;
hatman şi pîrcălab de Suceava; creditorul
fraţilor Mihalachi şi Costandin Cheşcu
733; cumpără o casă cu loc de lîngă
Mitropolie de la Ion Larion sulger al
doilea, Costandin Istrati şi familiile
acestora 707; epitrop al m-rii Sf.
Spiridon 810; găseşte un izvor de apă la
Copou pentru care solicită permisiunea
de a folosi apeductul m-rii Sf. Spiridon
625, 627; încredinţează dania lui
Gheorghie Danul către m-rea Sf.
843
 . Spiridon 760; în Divanul domnesc 628,
715; judecă pricini 673, 686; martor
750, 751, 794; epitrop al Academiei
d6mneşti din Iaşi 740. .
Ioan Căpăţînă, copil în casă; se judecă
împreună cu alţii cu loniţă mare cupar
pentru un loc din Muntenimea de
Mijloc 837.
Ioan Chira (?) de la divan; scrie act 853.
Ioan Chisa, diac; scrie act 509.
Ioan Cîmpan (?), „reghistrator" (sec. XIX)
754.
Ioan Costachi, şetrar; martor 736.
Ioan Coşiteanu, vărul lui Andrei
Coşoteanul de la vistierie; vinde
acestuia o jirebie din moşia Pleşeşti (ţ.
Suceava) 645.
Ioan Gane, clucer; stăpîneşte cîrciuma ce a
fost a lui Nedelcu vătav 416.
Ioan (loniţă) Gherghel, postelnic, nepotul
lui Miron serdar; cumpără un loc din
mahalaua Fînăriei de la Vasilache Darie
în contul unei datorii către bunicul său
793, 798; vinde un loc de casă din
mahalaua Cacaina lui Matei Bantaş
negustor 206.
Ioan Hadîmbul, protopop, fost preot la
Curtea domnească, tatăl lui Lupul
Hadîmbul vornic de poartă; scutit de bir
şi alte dări pentru slujba sa 454.
Ioan Leon, spătar; încredinţează o copie de
act (1818) 566.
Ioan Marcul, preot; martor la împlinirea
unei diate 291.
Ioan (Ion, loniţă) Nacul de la vistierie,
soţul Catrinei şi socrul lui Toader
Vîrnav de la vistierie 850; casa lui de pe
Uliţa Strîmbă 226; creditorul lui
Neculai Tăbîrţă postelnic 172; moare
lăsînd în urmă datorii băneşti neonorate
842; schimbă împreună cu Gheorghie
Nacul o pivniţă de piatră de lîngă Podul
de Piatră, în gura Căcainei, pe patru
jirebii din moşia Pleşeşti ale lui Andrei
Coşoteanul de la vistierie 645; vinde o
vie cu livadă din Dealul Deleni
ginerelui său 578.
Ioan (Ion) Neculai <Mavrocordat>
voievod, domnul Ţării Moldovei, fratele
lui Constantin Mavrocordat voievod;
act de la ~ 208; în statutul breslei
844
ciubotarilor din Iaşi 746; scuteşte de dări
şi confirmă scutiri de dări 129,156,178.
Ioan (Ion) Neculce, hatman; vinde
împreună cu Străzescul un loc de casă
de pe Uliţa Hagioaiei lui Ştefan Gane
pîrcălab 285, 832.
Ioan (Ioann, Ion, loniţă) Palade (Palad,
Paladi, Pălade, Păladi, Păladie), unchiul
lui Ştefan Roset stolnic şi Vasile Roset
hatman; mare spătar; în Divanul (Sfatul)
domnesc 98, 103, 113, 114, 123, 146,
155; martor 105;
fost mare spătar; cumpără o casă din
jos de Uliţa Măjilor de la fraţii Toader
şi Alecsandru, fiii lui Ion Bănar 132;
schimbă nişte matce de albine pe un loc
de casă al Mitropoliei de pe Uliţa
Măjilor 139,144;
mare vistiernic; în Divanul (Sfatul)
domnesc 7, 156, 161, 170, 473, 493;
cumpără un loc de dugheni de pe Uliţa
Brăhăriei de la Costantin Osmachi 96,
162; martor 235, 375, 376;
fost mare vistiernic; cumpără o casă
de pe Uliţa Brăhăriei de la Gheorghie şi
Ştefan, fiii lui Vasîle stegar 351;
mare vornic de Ţara de Jos;
încredinţează anafora 650, 722; în
Divanul domnesc 626, 628, 715; judecă
pricini 557, 661, 689, 700, 716, 719,
833; locul lui de pe Podul Vechi 708;
martor 645, 658;
mare vornic de Ţara de Sus; în
Divanul domnesc 435, 454; judecă
pricină 423; martor 451; vinde case din
Iaşi lui Ştefan Roset stolnic şi lui Vasile
Roset hatman 532;
mare logofăt; în Divanul domnesc
797; judecă pricină 772, 782, 793, 798;
martor 794; orînduieşte hotărnici 780.
Ioan (loniţă, loniţi) Pilipovschie (Piliposchi,
Pilipoţchie, Pilipovschi), medelnicer;
martor 357; locul lui din Muntenimea de
Mijloc 384, 421; hotamicul moşiei Bălţi
de pe Răut 715,731;
fost medelnicer; hotarnicul moşiei
Rufeni a m-rii Copou 738.
Ioan Razu, mare logofăt; ispravnic de act 762.
Ioan Rotariu, martor 715.
Ioan Scorpan, serdar; încredinţează o copie
de act (1841) 762.
Ioan (Ioannă, Ion) Sturza (Sturză, Sturze,
Sturzea), hatman şi pîrcălab de Suceava;
în Divanul (Sfatul) domnesc 98, 103,
113, 114, 123, 146, 155; martor 139,
736; încredinţează o copie de act 658;
mare vornic de Ţara de Jos;
încredinţează anafora 650; în Divanul
domnesc 588, 594; 603; judecă pricini
609, 611, 615, 617, 632, 793, 834, 846.
Ioan .Şoldea, vinde un loc de crîşmă din tg.
Bîrlad lui Ioan Bogdan fost mare
logofăt 754.
Ioan (Ion) Theodor (Teodor) Calimah
voievod, domnul Ţării Moldovei, tatăl
lui Grigorie Ioan Calimah voievod 255,
746; dăruieşte locuri domneşti 219, 309,
329, 338, 346, 349, 357, 374, 556, 558,
720, 724, 754, 767, 801, şi oameni
scutiţi de dări 334; dăruieşte locul
mahalalelor Muntenimea de Mijloc şi
de Sus lui Andronache vornic şi Măriei
jitnicerească 722, precum şi locul
domnesc de sub Curtea domnească şi
heleşteul domnesc m-rii Sf. Ioan
Zlataust 342; confirmă stăpîniri 192,
195, 216, 221, 222, 282, 293, 294, 304,
332, 343, 362, 371, 375, 376, 402, 435,
706;
scuteşte de dări 186, 301 şi
confirmă scutiri de dări 171, 177, 183,
190, 200, 202, 204, 210, 233, 322, 388,
412, 413, 454, 493, A; obroace anuale
din vama domnească 182, 588; mile
domneşti 810, 811; dă porunci 180,
185, 191, 205, 211, 215, 226, 229, 230, *
231, 239, 241, 242, 248, 259, 263, 264,
268, 269, 274, 287, 292, 297-299, 300,
306, 318, 319, 321, 324, 340, 345, 348,
350,355, 360, 365-367, 372, 383;
judecă pricini 176, 243, 352, 471 şi
confirmă judecăţi 286, 341;
dă aşezămînt pentru spitalul m-rii
Sf. Spiridon din Iaşi 254, căruia îi
stabileste veniturile, alături de cele ale
spitatului pentru ciumaţi înfiinţat de
domn la schitul din Codrul Iaşilor 314,
îi dăruieşte venitul pîrcălăbiei de Soroca
315 şi o trusă cu instrumente chirurgicale
276,284;
împuterniceşte pe egumenul m-rii
Agapia să stăpînească morile de la
Chipereşti 228, pe egumenul m-rii
Bîrnova să apere pădurea din jur de
tăieri 330, pe epitropul m-rii Dancu să
vîndă vinul de pe moşia Buciumi
înainte de vinul sătenilor 354, m-rea
Galata să încaseze mortasipia de pe
vitele vîndute la iarmaroacele de la
Tîrguşor 184, 196;
acordă un privilegiu negustorilor
lipscani 238, confirmă negustorilor din
Iaşi dreptul de a plăti camăna potrivit
unui hrisov al lui Mihai Racoviţă
voievod 310, convoacă episcopii, marii
boieri şi egumenii pentru alegerea
noului mitropolit, după plecarea lui
lacov 273, dă un aşezămînt pentru
şcolile din Ţara Moldovei 223,
hotărăşte ca Mitropolia să încaseze cîte
o para de fiecare drob de sare vîndut
245, împuterniceşte o slugă domnească
să împlinească o sumă de bani de la un
datornic 277, întăreşte anaforaua
marilor boieri privitoare la modul în
care Mitropolia să-şi procure banii
necesari plătirii datoriilor, creîndu-se un
venit permanent 244, stabileşte venitul
vorniciei de poartă 262.
Ioan Zlataust, v. Sfîntul Ioan.
Ioan, v. şi Grigorie- Calimah, Mihai
Ioan, v. si
> Ion, Ionită.
9
Ioana, ceprăgăriţă; împrumută bani de la
Hapti aga de la Hotin şi se judecă cu
egumenul m-rii Sf. Sava pentru trei
dugheni de pe Podul Vechi 176.
Ioana (Iona), fiica lui Ion telal şi a Măriei,
sora Nastasiei, Roxandei şi Tudorei;
vinde împreună cu aceştia o casă cu
pivniţă şi dugheană de pe Uliţa Hagioaiei
lui Toma calfă de pietrari 836.
Ioana, fiica Măriuţei Crudoaia şi sora Măriei;
vinde împreună cu familia o casă din
mahalaua Fînăriei lui Toader copil în
casă şi soţiei acestuia Tudora 640.
Ioana, nepoata babei Ursa 341.
Ioana, preoteasă, soţia lui Enache preot, fiica
lui Gavril preot şi a Sandei, sora lui
Andrei, Ştefan, Vasile şi Henca 630.
Ioana, se judecă cu Măranda călugăriţa
pentru nişte bani 848.
845
Ioana, soţia lui Darie tălpălar; vinde
împreună cu acesta o casă din mahalaua
Feredeielor lui Toader Fătul şi soţiei
acestuia Vasîlca 649. -
Ioana, soţia lui Filip săhăidăcar, mama lui
Costandin, Neculai, Toader şi Aniţa;
vinde împreună cu aceştia o casă de pe
Podul Vechi lui Agapie egumenul m-rii
Sf. Sava 152.
Ioana, soţia lui Gavril Burghele; vinde
împreună cu acesta şi nepoţii lor o casă
din mahalaua Ţigănime Vasiicăi săpunăriţa
339.
Ioana, <soţia> lui Manolachi uşeiel; casa ei
de pe Uliţa Fierbinte 742.
Ioana, soţia lui Neculai Sofronie fost vornic
de la Buciumi şi mama lui Vasile; vinde
împreună cu aceştia o vie de la
Vămăşoaiâ lui Matei Bantăş negustor
712.
Ioana, ţigancă a Mitropoliei, din Focşani,
soţia lui Băicean şi mama lui Dumitraşco,
Vasilie, Maria, Măriuţa şi Soltana 301,
465.
Ioana, ungureancă, mama lui Mihai; dă o
dugheniţă de pe Uliţa Mare egumenului
Neofit de la m-rea Trei Ierarhi pentru
bezmenul cuvenit pentru o altă dugheană
de pe locul m-rii 279; locul ei de pe Uliţa
Mare 272.
Ioana, uşeroaie; martor 845.
Ioana Holbăneasa, soţia lui Ion Holban,
vinde o casă cu loc şi pivniţă de pe Uliţa
Măjilor lui Andrei Hermeziu 680.
Ioana losipoaia a pîrcălabului; martor 66.
loanaşcu Petrişor, vătaf de aprozi; dăruieşte
m-rii Agapia un loc de prisacă şi un
unghi de odaie la Chipereşti 752.
Ioanichie (Eonichie, Ionichie, Ionichii),
episcop de Roman; judecă pricini 230,
275; încredinţează actul de alegere ca
mitropolit al lui Gavril <Calimah> 273,
aşezămîntul pentru şcoli al lui Grigorie
Alexandru Ghica voievod 740, mărturia
sobornicească privitoare la incendiul ce a
distrus actele lui Manolache Bogdan
paharnic 754 şi schimbul de locuri dintre
m-rea Trei Ierarhi şi fraţii Dima şi
Costandin suiulgii 435; martor 139, 375,
376; se sfătuieşte cu domnul în privinţa
spitalului de la m-rea Sf. Spiridon 70,
846
161; solicită scutiri de plata banilor
grajdului domnesc pentru ţiganii
Episcopiei 17,158,202; a decedat 854.
Ioanichie (Ioaniche, Ioanichios, Ioanikios,
Ionichie, Ionichios), epitropul m-rii
Dancu, fost mitropolit în Grecia (de
Sinadon) 82, 419; cumpără o vie la
Buciumi de la preotul Ioniţă şi soţia
acestuia Safta 739; dă cu bezmen un loc-
al m-rii din mahalaua Cizmăriei Măriei
Lehoaia 713; epitropul lui Ion vătaf 520,
face un schimb de ţigani cu Nicolai Roset
mare paharnic 164; împarte un sălaş de
ţigani cu Radul postelnic 549;
împuternicit să ia zeciuiala de pe moşia
Buciumi 46; încredinţează un zapis 444
şi un schimb de locuri 435; judecă pricini
62, 165, 268; martor 226, 287, 375, 376,
398, 434, 479, 494, 805; primeşte figani
danie 404, 619, 677 şi face schimb de
ţigani 237; reclamă o încălcare a locului
m-rii, din Buciumi, de către m-rea Socola
785; solicită o carte de blestem asupra
celor care depun mărturie în privinţa unui
loc al m-rii 662, scutiri de dări pentru
m-re 702, 777 şi ţigani pentru slujba
m-rii 507,618.
Ioanichie, ieromonah; martor 419.
Ioanis Hristodulu, martor (semn. gr.) 181,
206.
loaniţe Codrescul, locul lui din Muntenimea
de Jos 261.
Ioanu, v. Constantin Dimitrios Stamatis ~
Ioasaf, numit şi lacov, egumen al m-rii Sf.
Spiridon, fratele lui Mihalachi Costachi;
primeşte o danie de bani de la Matei vătaf
368; solicită confirmarea dreptului m-rii
de a încasa venitul cîntarului din Iaşi 171.
Ion, abăger; martor 261.
Ion, aprod; vinde un loc de prisacă de la
Chipereşti lui loanaşcu Petrişor 752.
Ion, baş ceauş 478.
Ion, becciu; tatăl lui Costandin croitor 187.
Ion, braşovean; martor 191,192, 203.
Ion, fost bucicaş; martor 135.
Ion, cantaragiu, soţul Mărinei călugăriţa 95.
Ion, călăraş; locul lui din vale de Uliţa
Frecăului 150.
Ion, ciubotar; casa lui de pe Uliţa Hagioaiei
85.
Ion, ciubotar; martor 542.
Ion, cumnatul lui Mihălache Crudul; martor
185.
Ion, de la Horleşti, salahor; se judecă cu
preotul iezuit Mafiei pentru dijmă şi
boieresc 231.
Ion, diacon, soţul Sandei 666.
Ion, fiul lui Acsinte şi nepotul lui Ion rachier
503.
Ion, fiul lui Apostol psalt, fratele lui Simion
şi Mihalache; vinde împreună cu aceştia
o casă cu Ioc de pe Uliţa Hagioaiei lui
Iftodi Tărdzian 220.
Ion, fiul lui Istrate; martor 287.
Ion, fiul Mancei şi soţul Măriei; cumpără
împreună cu soţia lui o casă cu loc din
Muntenimea de Mijloc de la Vasilca
pităriţă 406.
Ion, fiul lui Manuli; casele lui din mahalaua
Căcaina, din deal de Podul meserciilor
185.
Ion, fiul lui Răzmiriţ şi tatăl Măriei; răposat
201.
Ion, fiul lui Sărafim monah; martor 743.
Ion, fiul lui Vasile soronar şi al Sandei,
fratele lui Costantin; vinde împreună cu
aceştia o casă lui Petre băcan 450.
Ion, fratele lui Costantin ciubotar şi Andrei
505.
Ion, fratele Măriuţei Crudoaia, cumnatul lui
Mihălachi Crudul şi unchiul Ioanei şi
Măriei; vinde împreună cu familia o casă
din mahalaua Fînăriei lui Toader copil în
casă şi soţiei acestuia Tudora 640, şi un
loc din mahalaua Fînărie lui Costandin
Cocea şetrar 780.
Ion, fratele lui Răducanul pisar şi Ilinca; mort
holtei 470.
Ion, fost ispravnic de copii în casă, ginerele
lui Vartic căpitan; creditorul lui Lupul,
fiul lui Miron Hîncul 277; schimbă case
cu fetele lui Tănase Polifrone 119, 260,
ale sale fiind cumpărate de la Maria, fiica
lui Hîncul, cu care se judecă 268, 355; se
judecă cu Safta, soţia lui lacomachi
negustor, şi cu Costantin terzibaşa pentru
nişte case zălogite acestuia 62.
Ion, lemnar; casa lui din şesul Bahluiului
481.
Ion, logofăt; martor 801.
Ion, martor 193, 318, 672, 697.
Ion, medelnicer, fiul lui Ursul Iuraşco căpitan
mazil; se judecă cu Petre armean ciubotar
pentru un loc de pe Podul Vechi 362.
Ion, monah, fiul Tofanei; martor 436, 437.
Ion, mortasip, cumnatul Ilenei soţia lui
Chiriac mortasip; cumpără un loc de casă
de la cumnata lui 668.
Ion, nepotul lui Darie de Ia Holmu; martor
327.
Ion, pisar; trece act la condică 156.
Ion, fost mare pitar; martor 305.
Ion, preot; martor 117, 307.
Ion, preot la Mitropolie; scrie act 398.
Ion, preot la Biserica Sf. Athanasie <şi
Chirib»; scrie act 296.
Ion, rachier, tatăl lui Acsinte 503.
Ion, salahor rotar, tatăl lui Petre; se angajează
în faţa ispravnicului ţ. Qrligătura că îşi
va achita datoria faţă de preotul iezuit
Mafiei şi va pleca din s. Horleşti 246;
adevereşte că preotul iezuit Maftei îi
permite să ramînă pe moşie 281.
Ion, săpunar monah, tatăl lui Mihălache 287.
Ion, scrie act 730.
Ion, seimen; martor 185.
Ion, seimen agesc, fiul Catrinei şi soţul
Angheluşei; vinde împreună cu soţia lui o
casă din Muntenimea de Sus lui Vasile
Razul hatman 451.
Ion, seimen domnesc; martor 845.
Ion, seimen domnesc la steagul al doilea;
martor 50.
Ion, spătar; martor 865.
Ion, spoitor; martor 863.
Ion, mare sulger; martor 359.
Ion, sumănar, soţul Aniţei şi tatăl lui
Gheorghiţă şi al Rocsandei 456; din
cauza unei datorii neplătite, pierde
dugheana lui cu loc de pe Uliţa Hagioaiei
în favoarea lui Iacov jidov din Roman
47, 270, 275, 464; vinde împreună cu
soţia lui o dugheană cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei lui Mihălachi Cheşco fost mare
jitnicer 263, 750.
Ion, sumănar; locul lui din Muntenimea de
Mijloc 382.
Ion, sumănar; martor 261, 263, 647, 671.
Ion, fost mare şetrar; hotarnic pe Uliţa Mare
131.
Ion, tatăl lui Costandin 672.
847
Ion, tatăl lui Darie tălpălar şi Vasile Negru
649..
Ion, tatăl lui Pavăl blănar şi Cîrstea Stroescul
• 270,275.
Ion, tatăl lui Vasile preot 456.
Ion, telal, soţul Măriei şi tatăl Ioanei,
Nastasiei, Roxandei şi Tudorei; vinde o
casă cu pivniţă şi dugheană lui Toma
calfă de pietrari 836.
Ion, teslar; cumpără o casă cu loc de la
Nastasia Mătrăşoaia 855.
Ion, ţigan, fiul lui Ilie şi al Ilincăi, fratele lui
Negoiţă, Niţă, Stoian, Tănase, Maria şi
Stana; dăruit m-rii Dancu 495.
Ion, ţigan, fiul lui Toader zlătar şi fratele
Tudoscăi ţigancă; din cauza unui furt,
neavînd cu ce plăti, devine ţigan al m-rii
Bărboi 40.
Ion, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Pascul, fratele lui Statie şi Stoica;
scutit de unele dări 301, 465.
Ion, ţigan, tatăl Tudorei ţigancă 164.
Ion, ţigan vizitiu; dăruit m-rii Sf. Spiridon
de către Anastase lipscan 369, 370.
Ion, vătaf; casa lui <din Muntenimea de
Sus> 769.
Ion, vătaf; martor 439.
Ion, vătaf <la> Mitropolie; casa lui de lîngă
Biserica Sf. Gheorghe 818.
Ion, fost vătăjel de la Rusaca, tatăl lui Ilie
649.
Ion..., spătar; scrie act 475.
Ion..., croitor, martor 641.
Ion Abăza, fiul lui Gheorghie Abăza fost
diac de divan; vinde o dugheană din
mahalaua Cizmărie lui Necula cizmar,
care este răscumpărată de m-rea Galata
fiind construită pe locul acesteia 537,
538.
Ion Arghiri, cumpără la mezat cinci
dugheni de pe locul m-rii Barnovschi
ale lui Ivan Caraferiali băcan şi ale
soţiei acestuia Maria 208.
Ion (Ioniţă) Bantăş, diac de divan;
încredinţează act 469; scrie act 468,
530, 647.
Ion (Ioan) Banul, preot, tatăl lui Gligori,
Dumitrache, Luca şi Vasile baş
bulucbaş 5, 428, 774; a avut o casă cu
loc lîngă Biserica Banu 791.
Ion Bălegariul, ţigan al Mitropoliei, din
Focşani; scutit de unele dări 301, 465.
848
Ion Bănar, tatăl lui Alexandru şi Toade^1
132.
Ion (Ioniţă) Boşii (Bosîie), diac de vistiorie,
ginerele lui Ioniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea; martor 508, 590;
cumpără o casă de la Vasile Ghineţu
medelnicer, pe care o răscumpără Iorga
vistiernic în calitate de răzeş 423;
primeşte proprietăţi prin diata socrului
său 867.
Ion Botezat, martor 640.
Ion Brăiescul, copil în casă; martor 251.
Ion Buhuşi, hatman, tatăl Măriei şi socrul lui
Radul Racoviţă mare logofăt; dă
ginerelui său un loc cu dugheni şi pivniţă
de piatră în deal de Tîrgul Făinii 130;
îngropat în biserica Mitropoliei 361.
Ion Brătilă, călăraş de Ţarigrad. soţul
Dumitrei; vinde împreună cu aceasta o
casă de pe Uliţa Făinii lui Vasilie Roset
hatman 485.
Ion Calmîcul, fiul lui Aramă; cumpără un
loc de casă din Muntenimea de Sus de la
Ion Haihaz pe care-1 vinde apoi lui
Costantin ciubotar şi soţiei acestuia
Paraschiva 18,19,505.
Ion Cananou, spătar (sec. XIX); casele lui
de lîngă Biserica Banu 89,122,252,335,
422,512.
Ion Carenco, strănepoţii săi, printre care şi
Dumitraşco tîrsănar, stăpînesc o jumătate
din s. Cerchezeni (ocolul Botoşanilor)
195.
Ion (Ioniţă) Caţichi, lipcan, fiul lui Iane
Caţichi fost staroste de negustori, fratele
lui Costandin Caţichi uşer şi Sandul
Caţichi, tatăl lui Iordache 313, 716, 757;
se judecă cu lordana, vara Catrinei,
pentru o casă din Iaşi 51, 52; vinde
împreună cu fratele său Sandul un loc de
casă de pe Podul Vechi lui Lohan armean
816.
Ion Cazan (Căzan), fumea, „ce-i zic
Fumoaie"; încredinţează o diată 872; un
zapis al lui ~ 769.
Ion Căruntul, cantaragiu; casa lui de pe
Uliţa Hagioaiei 85.
Ion Căzan, seimen la Curtea domnească;
locul lui de lîngă Uliţa din Afară este
hotărnicit 518.
Ion Ciucul, copil în casă; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 357; se judecă
 împreuna cu alţi copii în casă cu loniţă
mare cupar pentru locurile din
Muntenimea de Mijloc 837'.
ion Ciudin, fiul Ilincăi, fratele Măriei
Feştiloaia şi nepotul lui Veniamin
Năstasă monah; primeşte de la acesta o
dugheană de pe Podul Vechi prin diată
'776.
Ion Qrste, martor 503.
Ion Crudul, seimen, fratele Măriei Crudoaie;
cumpără un loc de casă de pe Uliţa
Fînăriei de la Mărica, pe care-1 împarte
cu sora sa 211, 268, 355.
Ion Doboş, tatăl lui Anton; vinde o vie din
Dealul Deleni lui Simion 91.
Ion Doros, ţigan al m-rii Dancu, tatăl lui
Vasile; schimbat cu Vasile şi Tudora,
ţiganii lui Nicolai Roset mare paharnic
164.
Ion Dzară, ţigan; dăruit de domnie
Mitropoliei, nu de supune şi se declară
masalgiu domnesc 79.
Ion Focşa (Focşe), soţul Sandei; vinde
împreună cu aceasta o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Vasile căpitan
431, şi o alta din Muntenimea de Sus lui
Costantin teslar şi familiei acestuia 672.
Ion Fone (?), martor 438.
Ion Franţescul, prefect la Biserica Catolică
din Iaşi; se înţelege cu Nicola făclier ca
acesta să dea bezmen pe două dugheni
tăcute pe locul bisericii 687.
Ion (Ioan, loniţă) Ghindă, pisar, soţul
Măriuţei şi ginerele lui Costandin Loiz;
scrie act 156, 170; logofăt de taină;
schimbă locuri de dugheni de pe Podul
Vechi cu Mihalachi Loiz 494, 498; scrie
act 589; vinde împreună cu soţia un loc
: de dugheană de pe Podul Vechi lui Iani,
cumnatul său 559; martor 645; cumpără
împreună cu soţia un loc de casă de la
Apostol seimen agesc şi soţia acestuia
Maria 420; se judecă cu Mihalachi Loiz
penteu un loc de pe Podul Vechi 411.
Ion Ghinetu, fratele lui Vasile Ghinetu
medelnicer; răscumpără o casă de la
Iorga vistiernic în virtutea dreptului de
preemţiune 423.
Ion Gleznă, casa lui din Muntenimea de
Mijloc 116.
Ion (loniţă) Gordul (Cordul), vornic de
poartă; cercetează un loc de casă 749 şi
o încălcare de loc 813; hotarnic 720,
724, 780.
Ion Gorovei, martor la o diată 212.
Ion Grozav, via lui de la Miroslava 3.
Ion (Ioan) Harhaz, fratele Paraschivei
Hărhăzoaia şi nepotul lui Sandu
Hoiungu; locul lui din Muntenimea de
Sus 623; vinde o bucată dintr-un loc de
casă lui Costantin ciubotar-18, şi un loc
din Muntenimea de Sus lui Ion
Calmîcul 19, 505.
Ion Hermeziu, căminar al doilea; martor
680; cumpără o vie în Dealul Coroiului
de la Darie vornic de la Buciumi şi
familia acestuia 721.
Ion Holban, soţul Ioanei Holbăneasa 680.
Ion Hordilă, seimen de curte; casa lui de
lîngă m-rea Sf. Ioan Gură de Aur, de pe
locul preotului Neculai 391.
Ion Iosii (?) de la vistierie; martor 645.
Ion Iuraşcu, tatăl lui Gligore 429.
Ion Izmană (?), judecă pricina închiderii
unui drum de acces 775.
Ion Larion, sulger al doilea, soţul Ilincăi;
vinde împreună cu familia şi Costandin
Istrati şi soţia acestuia Safta o casă cu
loc de lîngă Mitropolie lui loniţă
Cantacuzino hatman 707.
Ion Leca, vinde împreună cu Lazor armean
o vie din Dealul Coroiului lui Darie
vornicul de la Buciumi 721.
I o n L e o n a r d , creditorul unei persoane de la
care primeşte zălog un loc de casă din
Iaşi şi alte proprietăţi 765.
Ion (Ioan, loniţă) Meleghi (Meleghe,
Meleghii), vornic de poartă; cercetează
o încălcare de loc pe Podul Vechi 580 şi
starea unei uliţe de lîngă m-rea Golia
121; hotarnic 19, 48, 60, 89, 106, 119,
122, 130, 144, 147, 150, 185, 259, 263,
264, 269, 274, 287, 292, 299, 371, 383,
392, 518, 519, 543, 547, 556, 558, 581,
706, 719, 750, 780, 787; intermediază
stingerea unei datorii 564; martor 3, 94,
288, 433, 436, 451, 615; preţăluieşte o
căsuţă 380 şi o dugheană 367; sfătuieşte
să nu se facă casă pe un loc în dispută
268.
Ion (loniţă) Mitica (?) (Miticăi), căpitan;
cumpără locuri de la Anisîia călugăriţa
şi sora acesteia Maria 260. 268; martor
574.
849
Ion Munteanu de la Fîntînele, tatăl lui
Andrei 628.
Ion Nart (Narte), soţul Aniţei, tatăl
preotului Vasile şi socrul Ilincăi; vinde
împreună cu aceştia nişte case cu loc de
pe Uliţa Hagioaiei lui Vasilachi Cozma
fost mare căpitan 168; locul lui în hotar
220.
Ion Obreja din Cîrniceni, tatăl lui Toader,
al Aniţei şi Vîrvarei 531.
Ion Pintilii, martor 574.
Ion Pîrvanul, nepoţii săi, printre care şi
Dumitraşco tîrsănar, stăpînesc o
jumătate din s. Cerchezeni (ocolul
Botoşanilor) 195.
Ion Popa, croitor; casele lui de pe Uliţa
Măjilor 680.
Ion (loan, Ioniţă) Popa, diac de divan, soţul
Măriei, ginerele lui Pinteleiu preot;
cumpără de la acesta o casă cu loc 433;
scrie acte 187, 261, 646; logofăt de
divan; hotarnic 581; martor 510, 564,
574; scrie act 605, 683.
Ion (Ioniţă) Rîşcanul, fost mare pitar, fiul
lui Toader jitnicer şi nepotul lui
Vasilachi Măzărachi medelnicer; scutit
de găzduirea musafirilor în casa pentru
care plăteşte chirie m-rii Golia 140;
locul lui din Muntenimea de Sus 345.
Ion (loan) Scorţăscul, de la vistierie 784;
trece act la condică 699, 703, 810.
Ion Stanciul, logofăt; martor 869.
Ion Stroescul, fost mare armaş, bunicul lui
Neculai Holban 104.
Ion Sturza cel Bătrîn, vornic; primeşte
danie de la Mihai <Racoviţă> voievod o
moşie în hotarul Tîrgului Frumos 146.
Ion Sucevanu, tatăl Măriei 531.
Ion Şchiopul, ţigan; lăsat de către
Veniamin Năstasă monah, prin diată,
fratelui său Ştefan 776.
Ion Tătariul, seimen la Curtea domnească;
martor 213.
Ion Telebet, casa lui înspre Căcaina 654.
Ion (Ioniţă) Trandafir (Trandahir), martor
185, 191, 192; locul lui din mahalaua
Fînăriei cumpărat de la Vasîlachi Darii
780.
Ion Turaliu de la Bacău, tatăl lui Sandu
628.
Ion Ţărcul, iereu, sihastru; scrie act 503.
850
Ion Ţîntea, fost medelnicer al doilea; serie
act şi e martor 288.
Ion Verbu, vinde o casă de pe Podul
Spînzurătorii lui Vasile soronar şi soţiei
acestuia Sanda 450.
Ion Xanthu, martor (semn. gr.) 95.
Ion (Ioniţi) Zugravul (Zugrav), preot, soţul
Ilincăi şi tatăl lui Gheorghie 634, 636,
637, 665.
Iona, fiica lui Istrate, sora lui Vasile şi soţia
lui Zaharia 612.
Iona Arustoai (Rusitoaie), martor 429; casa
ei din Iaşi 429.
Ionache Costache, încredinţează o mărturie
sobornicească privitoare la incendiul
care a distrus actele lui Manolache
Bogdan fost mare paharnic 754.
Ionachi, mare cămănar; în Divanul
domnesc 156.
Ionaşco, vinde, fiind la închisoare, o
pivniţă cu dugheni lui Macare
egumenul m-rii Cetăţuia 365.
Ionaşcu, blănar, fiul Botezatei; vinde un loc
de pe Uliţa Frecăului lui Costadin
Mavrocordat voievod 150.
Ionaşcu, fiul lui Adiul; dăruieşte un loc de
prisacă la Frumuşăle (ţ. Tecuci) lui
Vasile Ghioca logofăt 754.
Ionaşcu, fiul Zamfirei Cărpoaia şi nepotul
lui Veniamin Năstasă monah; primeşte
de la acesta, prin diată, nişte blănuri
776.
Ionaşcu Benescul, fost vătaf de temniţă; are
casă, dugheni şi pivniţă pe Uliţa
Chervăsăriei 469.
Ionescu, v. G.
loneşti, sat, ţ. Suceava; <azi s. loneasa, e.
Vadul Moldovei, j. Suceava>; lăsat
moştenire de către Mihalachi Cheşco
fiicei sale Nastasia 685.
Ionică, <bunicul> Măricăi 192.
Ionice (?) sat (?), ţ. Soroca; <?>; lăsat prin
diată de către Vasile Roset hatman fiului
său Ilie 767.
Ionichie, cofetar, monah, socrul lui
Gheorghiţă croitor; vinde acestuia o vie
la Miroslava 697.
Ionichie, egumenul m-rii Copou; solicită
permisiunea de a da viile părăginite de pe
moşia Copou celor care vor să le lucreze
430.
lonichic, egumenul m-rii Fîstîcî; schimbă
două părţi din moşia Cogeşti (ţ.
Cîrligătura) pe două dugheni din Iaşi ale
lui lordachi marc vistiernic 250.
Ioniţ Ungur, fiul lui Gheorghiţă Ungurul,
fratele Aniţei şi cumnatul lui Toader
Cande; vinde împreună cu sora şi
cumnatul lui un loc de casă de pe Uliţa
Sîrbească lui Ioniţă Vîrnav fost mare
jitnicer 288.
Ioniţă, armean, fiul lui Manea armean şi al
Aniţei, fratele lui Sandul; se judecă cu fiii
lui Vasile Tănase jitnicer pentru un loc de
casă de pe Podul Vechi 782, 802.
Ioniţă, baş ceauş; casa lui <din Muntenimea
de Sus> 769.'
Ioniţă, baş ceauş, fiul lui Andrei vătaf de la
Deleni; cumpără de la Nastasia
Grozăvoaia şi fiica acesteia o casă cu loc
de pe Uliţa Hagioaiei 97, precum şi o
bucată de loc lîngă Uliţa Hagioaiei de la
Neculai Holban 104.
Ioniţă, fost baş ceauş; plăteşte gorştina la ţ.
Iaşi 568.
Ioniţă, bărbier, fiul lui Toader şi nepotul lui
Petco bărbier; martor la o diată 214..
Ioniţă, bărbier; se judecă cu Ştefan Năstase
postelnic pentru chiria unei dugheni de
pe Uliţa Tîrgului de Sus 652.
Ioniţă, blănar, fiul Paraschivei şi soţul
Zamfirei; stăpîneşte o jumătate din s.
Cerchezeni, moştenire de la mama sa
195.
Ioniţă, blănar, soţul Saftei; cumpără
împreună cu aceasta o casă de la Nastasia
Vrăcioaia şi copiii acesteia 447.
Ioniţă, bulucbaş, fiul lui Apostol baş
bulucbaş, soţul Măriei, ginerele lui
Hîncul şi tatăl Casandrei şi al Paraschivei
211,268,633.
Ioniţă, bulucbaş; martor 97.
Ioniţă, baş bulucbaş agesc, cumnatul şi
epitropul Cîrstînei; se judecă cu prefectul
Bisericii Catolice din Iaşi pentru două
dugheni de pe Uliţa Mare 687.
Ioniţă, baş bulucbaş hătmănesc; cumpără un
loc din mahalaua Muntenime de la
Grozăvoaia, din care o parte o vinde lui
Toader Vîrnav de la vistierie iar o altă
parte este în litigiu 547.
Ioniţă, bunicul lui Grigori bărbier; vinde o
curătură şi o vie din Dealul Coroiului
lui Dumitru căpitan 869.
Ioniţă (Ioniţi), călăraş agesc; casa lui <din
Iaşi> 191, 192.
Ioniţă, căpitan; locul lui de pe Uliţa
Bărboiului 863.
Ioniţă, ciubotar seimen; vinde un loc de
casă de lîngă m-rea Sf. Spiridon lui
Scărlătache Costache mare ban 117.
Ionită, mare comis; în Divanul domnesc
338.
Ioniţă, croitor; martor 121, 130, 191, 192.
Ioniţă, cumnatul lui Lupul; martor 748.
Ioniţă, mare cupar, fiul şi vechilul Măriei
jitnicereasa; se judecă cu nişte copii în
casă pentru un loc din Muntenimea de
Mijloc 837.
Ionită, diac; cercetează o încălcare de loc de
pe Podul Vechi 580.
Ioniţă, diac; scrie act 150.
Ioniţă, diac de divan; scrie act 60.
Ioniţă, diacon la Biserica Sf. Dumitru,
fratele Iui Iamandi preot; primeşte o
livadă din Dealul Coroiului de la
Tofana manca 438.
Ioniţă, fiul lui Arsenie; locul lui din Dealul
Coroiului, lîngă locul vîndut de Lohan
negustor armean lui Manolache
Costache mare vornic 21.
Ionită, fiul lui Chirii de la Buciumi; martor
551.
Ioniţă, fiul lui Costandin seimen şi al
Aniţei, fratele lui Pascal, Dumitra şi
Maria; vinde împreună cu aceştia o casă
de pe Uliţa Finului lui Vasilie negustor
şi soţiei acestuia Safta 67.
Ioniţă, fiul lui Dima blănar şi al Aniţei,
fratele lui Constantin, Toader şi Safta;
vinde împreună cu aceştia o dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei lui Toader Nacul
logofăt de vistierie şi soţiei acestuia
Mariuţa 71.
Ioniţă, fiul lui Dimitrie, fratele lui Iordache
şi Maria; cumpără împreună cu sora sa
o vie cu livadă şi pădure în jur de la
fratele lor 576.
Ionită,
ţ ' fiul lui Dumitru; martor 542.
Ioniţă, fiul Enoaiei; martor 191, 203.
Ioniţă, fiul lui Gheorghie sumănar şi al
Irodiei; este de acord cu vînzarea unei
vii de către părinţii săi 550.
851
loniţă, fiul lui Gheorghie zugrav, soţul
Catrinei, vărul lui Theofil monah şi
nepotul lui Mihai zugrav 230.
loniţă, fiul lui Lupaşcu negustor şi tatăl lui
Vasile 666.
Ionită, fiul Mancii si soţul Vasilcăi; vinde
împreună cu soţia lui o casă din
Muntenimea de Sus Ilincăi Rîpoaia şi
fiilor acesteia 542.
loniţă, fiul Mandanei; martor 130.
loniţă, fiul lui Mane armean; martor 766.
loniţă, <fîul> Niculăesei; dă un loc de pe
Podul Vechi lui Veniamin Năstasă
monah 776.
loniţă, fiul Oghiniei şi fratele lui Matei; a
plecat de acasă 439.
loniţă, fiul preotului <Toader>; martor 455.
loniţă, fiul preotului Vasile; vinde o casă
Ilincăi şi fiului acesteia Dimitrachi 845.
loniţă, fiul preotului Vasile; vinde
împreună cu alţii o dugheană cu loc de
lîngă Uliţa Trapezenească lui Costandin
croitor 187.
loniţă, fiul Saftei Dragomireasa şi fratele
lui Necolaiu; vinde împreună cu aceştia
o casă de lîngă Căcaina lui Neculai
Talpu seimen domnesc 654.
loniţă, fiul Stoicăi Munteanca, fratele lui
Grigoraş, Toma şi Nastasia; vinde
împreună cu fraţii săi o bucată de loc de
casă lui Lupul şi soţiei acestuia Maria
344.
loniţă, fiul lui Tanasie Hagiu; pretinde să
stăpînească moşia Coţofăneşti (ţ. Putna)
ca descendent al răzeşilor de aici 628.
loniţă, fiul lui Toader bărbier; martor 213.
loniţă, fiul Tofanei şi cumnatul lui Toader
blănar; martor 636.
loniţă, fiul lui Trandafir; martor 95.
loniţă, fiul Zamfirei; vinde un loc de pe
Podul Vechi 2.
loniţă, fratele lui Neculai, nepotul lui
Gavril Burghele şi al Ioanei; vinde
împreună cu familia o casă din
mahalaua Ţigănime Vasilcăi săpunăriţa
339.
loniţă, fratele soacrei lui Nastasie seimen
domnesc; vinde o casă din mahalaua
Căcaina copiilor Purceloaiei 700.
loniţă, fratele lui Stavru Gheorghiu şi
Despa; se vinde cu voia lui 696.
852
loniţă, fratele lui Gligoraş, Sandu, Zaharia
şi Aniţa; martor 612.
loniţă, grămătic; scrie act 123.
loniţă, joimir; martor la o diată 153.
Ionită, leah; casa lui din Muntenimea de
Mijloc 560.
loniţă, logofăt din Giurgiu; scrie act 30.
loniţă (loniţi), mătăsar; martor 496, 727,
778.
loniţă, mătăsar băibărăcar; martor 121.
Ionită, mătăsar, ginerele Vineţiei; se
angajează împreună cu aceasta să dea
actele casei vîndute lui Lupaşcu staroste
de ciocli pînă la Crăciun 569; se
învoieşte cu vînzarea <unei case> 695.
loniţă, negustor, fiul lui Costandin Slănină;
se judecă cu Maria Potoroceasa pentru
un loc din Muntenime 670.
Ionită, mare paharnic; în Divanul domnesc
190.
loniţă, preot, fiul preotului Gavril şi soţul
Saftei; moare în timp ce se derula
vînzarea viei sale de la Buciumi către
Sandul Huşanul 727, 739.
loniţă, preot; vinde un loc de casă 5; martor
564.
loniţă (loniţi), saragea; martor 191, 192.
loniţă, scrie act şi e martor 751.
loniţă, seimen domnesc; vinde o casă cu
loc Zanfirei fiica Iui Zanfir zlătar 555.
loniţă (loniţi), fost seimen; casa lui <din
Iaşi> 191,192.
loniţă, staroste de meşteri; martor 865.
loniţă, stolnic; primeşte, după judecata cu
Dumitraşcu bărbier, o bucată de loc
încălcată de dugheana acestuia 222.
loniţă, ţigan, fiul Gheorghioaiei, ginerele
lui Fani, fratele lui Costandin şi
Todosie; este schimbat pe o casă 305.
loniţă, ţigan; se tocmeşte pentru
cumpărarea unei case de la Ghiorghie
865.
loniţă, uşerel; martor 431.
loniţă, vameş în tîrgul Orhei; martor în
Orhei 371.706.
loniţă, vornic de la Buciumi; martor 721.
loniţă, vutcar; martor 440.
loniţă..., spătar; încredinţează o copie de
act 425.
loniţă..., fost mare şetrar; martor 803.
Ioniţă Balş, logofăt de divan; scrie act 564.
Ioniţă Bantas, ceauş, fiul lui Andrei vătaf
şi nepotul lui Adam; cumpără un loc de
casă de pe Uliţa Hagioaiei de la Adam,
soţia acestuia Catrina şi copiii lor Eni şi
Maria 488.
Ioniţă
3 Bantăş,3 fost bas» bulucbaş; > vinde
case cu loc de pe Uliţa Hagioaiei lui
Toader Vîrnav logofăt de vistierie 478.
Ionită Bantăş, vornic de poartă; hotarnic
468.
Ioniţă Bîgu, fratele lui Postolache Bîgul
copil în casă; dugheana lui de pe Uliţa
Hagioaiei 808.
Ioniţă Calmăşul, fost mare paharnic;
dăruieşte m-rii Sf. Spiridon o belacoasă,
o crîşmă la Botoşani şi un covor 284,
care ajunge pe mormîntul său din m-re
369, 370.
Ionită
3 Canano,' fratele lui Costandin; vinde
împreună cu acesta un loc de casă de
lîngă m-rea Sf. Spiridon lui Scărlătache
Costache mare ban 117.
Ioniţă Cantemir, beizadea; dă pe Radul
ţigan lui Nedelco negustor 341.
Ionită Cănănău, hotarnic 813.
Ioniţă Cănilă, copil în casă, ginerele
preotului Toadir Rus; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 259, 264, 524,
560.
Ionită Ciolan, martor 439.
Ionită Ciornei, martor 463.
Ioniţă Ciorneiu, nepotul lui Dumitra
Osmache şi cumnatul lui Chiriac
Cîrstiian; se judecă împreună cu Chiriac
Cîrstiian cu Dumitru Osmache pentru
un loc de lîngă biserica Sf. Theodori
686.
Ionită Ciorneiu, vinde o vie de la
Miroslava lui Mihalachi tălpălar 126,
167.
Ioniţă Cociu, aprod; martor 441.
Ioniţă Codrescul (Cudrescul), medelnicer
<al doilea>, tatăl lui Costandin, Enache,
Catrina, Ilinca, Maria, Zamfira, socrul
lui Ioniţă Bosie, Iordachi Cerchez şi
Năstase; împrumută bani rudei sale
Necolai Mărdari copil în casă pentru
a-şi cumpăra un cal cu care să slujească
la Curtea domnească 159; martor 562;
fost medelnicer al doilea; îşi lasă
averea moştenire prin diată 867.
Ioniţă Constantinu, martor 325.
Ioniţă Crucerescul, martor 359.
Ioniţă Cuza, fost mare stolnic; cumpără o
casă făcută pe locul său de la Măriuţa
472; locul lui dăruit de domnie din
Muntenimea de Sus 345; se judecă cu
Maria soţia lui Andrumache fost călăraş
de Ţarigrad pentru o casă zălogită din
Iaşi 414.
Ioniţă Ganca, spătar; vinde un loc de casă
Iui Lupul Balş fost mare ban 56.
Ioniţă (loan, Ion) Gheuca, fost spătar al
treilea şi al doilea, fiul Măriei, fratele
lui Ştefan Gheuca vistiernic, soţul
Ilincăi şi ginerele Iui Vasile Buhăiescul
fost mare paharnic; casa lui dinspre
CopoU 338; epitrop Ia zidirea bisericii
Sfinţii Patruzeci de Mucenici, primeşte
o bucată de loc domnesc lîngă biserică
pentru casă şi grădină 309; încalcă
moşiile Prisăcile şi Rediul Aldei ale
m-rii Aron Vodă 539; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 384, 421;
schimbă o parte din Rediul Aldei pe s.
Dîngeni (ţ. Dorohoi) şi o cîrciumă din
Iaşi ale lui Vasilie Razul hatman 533;
vinde case din Iaşi 56 lui Lupu Balş ban
1; vinde fratelui său o pivniţă, o cîrciumă
şi dugheni în apropiere de Tîrgul de Jos
500; scrie act şi e martor 694.
Ioniţă (Ioniţe) Gîndul (Gîndu), martor 456;
scrie act şi e martor 261, 550, 571.
Ionită Grama, fiul lui Pavel cămăraş; scrie
act 161.
Ioniţă Guliano, mare clucer; în Divanul
domnesc din Ţara Românească 604.
Ioniţă (Ioniţe) lancul, diac de divan;
cercetează o încălcare de loc 813;
hotarnic 796; martor 285, 564, 574,
832; scrie act şi e martor 291, 320, 821,
822.
Ioniţă lancul IJiianu, martor 788.
Ioniţă Ihnatu (?), preot; scrie act 743.
Ioniţă Lupu, martor 691.
Ioniţă Manolc, face schimb de sate cu
Mihalachi Cheşco 685.
Ioniţă Mardaro.su, soţul Saftei 90.
Ionită Miclescul, stolnic, fiul lui Gavril
Miclescul logofăt şi fratele lui
Costandin Miclescu; se judecă cu
nepotul său Gavril Miclescul pentru un
loc de pe Uliţa Feredeielor 638.
853
Ioniţă Munte (?), serie act 214.
Ioniţă Munteanul, scrie act şi e martor 87.
Ioniţă Pană, negustor, soţul Aniţei 36, 37;
risipeşte zestrea soţiei 13$.
Ioniţă Pavel, grămătic; scrie act 70, 151.
Ioniţă Păpuşoi, seimen la Curtea
domnescă; martor 175, 264.
Ioniţă Raţă, dăruieşte o Evanghelie m-rii
Sf. Spiridon 284.'
Ioniţă Rugină, croitor; cumpără o casă de
pe Uliţa Strîmbă de la llinca preoteasă
şi fiul acesteia Gheorghie, răscumpărată
apoi de Toader Vîrnav vistiernic 665;
martor 547.
Ioniţă (Ioniţi) Slănină, lipscan, fiul lui
Costandin Slănină negustor; are o casă
cu pivniţă în mahalaua Muntenime 671,
vîndută la mezat lui Vasile Roset
hatman 728; martor 263; se judecă cu
Vasile Potoracu pentru un loc de casă
din sus de Uliţa Hagioaiei 719.
Ioniţă Sofroni, tatăl lui Gheorghe 3 43.
Ionită Toma, încredinţează o copie de act
506.
Ioniţă Tudorachi, martor 530.
Ioniţă Tudori, negustor, fiul lui Costandin
Tudori negustor şi al Sofiei călugăriţa;
creditorul lui Lupul croitor 688, F; locul
lui de pe Uliţa Hagioaiei 666; martor
263, 401, 748; primeşte o pivniţă din
mahalaua Ciubotărie de la mama sa
325; se judecă cu Lupul seimen agesc
pentru o datorie 689, G; vinde o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui
Grigore Alexandru Ghica voievod 751,
752,
Ioniţă (Ion) Vîrnav, <mare> jitnicer,
cumnatul fraţilor Constantin, Sandu şi
Ştefan Buhuş; martor 71;
fost mare jitnicer; cumpără casa
răposatului Constantin Buhuş de la
fraţii acestuia 137; cumpără un Ioc de
casă de pe Uliţa Sîrbească de la Toader
Cande şi Ioniţ Ungur 288; dăruieşte o
făclie moschicească m-rii Sf. Spiridon
284; via lui cu livadă de la Şorogari
287.
lonite,
, , chelar domnesc, soţul , Soltanei;
cumpără împreună cu aceasta un loc de
casă de la Gligoraş fiul lui Ion Iuraşcu
429.
854
Ioniţe, stolnic, tatăl lui Mihalache blănar;
locul lui de lîngă biserica Sf. Nicolae
77.
Ioniţe Necul, bulucbaş; martor 359.
Ioniţi, fuge <din ţară> 624.
Ioniţi, aprod; vinde o casă din Muntenimea
de Mijloc lui Sandul butnar 312.
Ioniţi, baş ceauş; casa lui din mahalaua
Hagioaiei 455.
Ioniţi, daulgiu domnesc, fiul lui Enachi
Borozan; martor 150.
Ioniţi, ţigan; lăsat prin diată împreună cu
părinţii lui de către Ioniţă Codrescul
fost medelnicer al doilea ginerelui
acestuia Ioniţă Bosie 867.
Ioniţi, ţigan domnesc, fiul lui Dumitraşco,
fratele lui Gheorghe, nepotul lui Andrei
şi strănepotul lui Bejan; revendicat de
către Dionisie egumenul m-rii Bărboi
40.
Ioniţi Corbul, vinde împreună cu Miron
Ivănescul copil în casă o dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei lui lordachi mare
vistiernic 250.
Ioniţi Enoai, martor 192.
Ioniţi Gane, negustor; ia cu bezmen un loc
de dugheană din Tîrgui de Jos de la
Neculai Cogălniceanu pitar 852.
Ioniţi Loizu, fratele lui Costandin Loiz
negustor şi Mihălachi Loiz, tatăl lui
Costandin şi al Iui Dumitru 411.
Ioniţi Proca, negustor; vinde bogasie lui
Ioniţă Codrescul fost medelnicer al
doilea 867.
Ioniţi Stratilat, mare stolnic; în Divanul
domnesc 797.
Ioniţi, v. Neculai
Iordache, beşliu caşcavalar, ginerele Ştefanei
Cutnăriţa; casa lui de pe Uliţa Frecăului
652; cumpără o casă cu loc lîngă poarta
Vămii de la soacra sa şi fiii acesteia 679,
701, pe cate o vinde ulterior lui Ivan uşer
al doilea 690,701.
Iordache, blănar; martor 647.
Iordache (lordachi), diac de divan, fiul
Paraschivei Hărhăzoaia; martor 645;
vinde împreună cu mama sa un loc de
casă din Muntenimea de Sus lui Iftodi
crîşmar şi soţiei acestuia Aniţa 623.
Iordache, diacon, ginerele lui Gavril preot;
casa lui din Muntenimea de Jos 296.
Iordache, fiul lui Gheorghi Făsiitul vornic şi
fratele lui Nica; un zapis de la ~ şi fratele
său 666.
Iordache, fiul Măriei şi nepotul Catrinei
Petculeasa 692.
Iordache (Iordachi), fiul lui Vasile Tănase
jitnicer şi fratele lui Tanasă; cumpăra o
> casă din mahalaua Sf. Ioan Zlataust de la
Apostol Papaioanu 868; se judecă cu
Coste Avram care a cumpărat o casă de la
Maria Stroiasa 661, cu loniţă armean
pentru un loc de casă de pe Podul Vechi
802 şi cu Manea armean pentru o casă
din Iaşi 782.
Iordache (Iordachi), logofăt al treilea;
ispravnic de act 103; logofăt al doilea;
hotarnicul moşiei Bălţile de pe Răut 715;
ispravnic de act 397, 472, 476, 480, 535,
614, 627, 746, 752, 810, 837; martor
426, 750, 751, 801, 850; scrie act 626,
754.
Iordache (Iorgache), fost logofăt al doilea,
ispravnicul ţ. Cîrligătura; judecă pricina
dintre preotul iezuit Matei şi Ion salahor
rotar'de pe moşia Horleşti 246; primeşte
poruncă să oblige pe sătenii din Horleşti
să dea venitul moşiei preotului iezuit
Matei 319.
Iordache, nepotul lui Mihălache becer; pe
locul din mahalaua Broşteni are două
case, cumpărate de la Constantin cojocar
şi Necula bucătar 541.
Iordache (Eordache, Iordachi), pîrcălab, fiul
Voichiţei, ginerele Rughinei Guţoaia;
locul lui de casă de la vale de Tîrgul
Făinii 292, 299; se judecă cu Costandin
croitor, cumnatul său, pentru o bucată de
loc din ograda acestuia 298; vinde un loc
de casă lui Mihălachi Gelincu negustor,
dar rudele sale refuză să semneze zapisul
514.
Iordache, scrie act şi e martor 189.
Iordache (Iordachi), croitor, vătaf de ciocli
din Iaşi; locul lui luat cu bezmen de la
preoţii bisericii Sf. Nicolae <de Sus>
308,451.
Iordache, zlătar, ginerele de nepoată al lui
Vasilache Darie; se judecă cu Matei
Bantăş negustor pentru un loc din
mahalaua Fînărie 793, 798.
Iordache (Iordachi) Aristarh, mare agă, fiul
lui Aristarh mare vistiernic; cumpără un
loc de pe Podul Vechi de la Mardaros
armean 499; pivniţa lui de pe Uliţa
Podului Vechi 496; nu iscăleşte un zapis
în calitate de răzeş 496.
Iordache Aslan, spătar, tatăl Sandei şi socrul
lui Dumitraşco fost mare medelnicer 338.
Iordache Bals, căminar (1799); amanetează
acte 306, 312,773,774.
Iordache (Iordachi) Bals, mare stolnic; în
Divanul domnesc 626, 628; martor 645;
mare postelnic; judecă pricină 652;
încredinţează anafora 650;
mare paharnic; în Divanul domnesc
797, 810; martor 794;
mare vistiernic; porunceşte vornicilor
de poartă 203;
mare vornic de Ţara de Jos; în
Divanul domnesc 223; judecă pricină
211; martor 235;
mare vornic de Ţara de Sus;
cercetează plîngerea lui Manolache
Costache cum că şanţul Podului Vechi
produce stricăciuni pivniţei acestuia 44;
în Divanul domnesc 7, 13, 14, 16, 70;
judecă pricini 40,62; martor 3,42, 81.
Iordache Bădros, fratele lui Tuderoşco;
trebuie să dea trei ţigani lui Toma Luca
fost mare postelnic 305.
Iordache (Iordachi, lordachie, Iorgachi)
Bălăsache (Balasache, Balasachi
Bălăsachi), soţul Carsuiei, mare
cămănar; în Divanul domnesc 13, 14;
fost mare cămănar; vinde împreună cu
soţia lui nişte case de lîngă m-rea Dancu
iui Drăcachi Dăpaste doctor 536;
mare căminar; în Divanul domnesc 70;
mare postelnic; în Divanul domnesc
588, 594, 603, 626; martor 658;
fost mare postelnic; vinde case din
Iaşi doctorului Drăcachi 673.
Iordache (Iordachi) Cantacuzino (Canta,
Cantacozino), fiul Bălaşei Cantacuzino
vistierniceasă; mare spătar; în Divanul
domnesc 40, 435; judecă în Divan 423;
fost mare spătar; martor 536;
<mare> paharnic; martor 84;
fost mare comis; dăruieşte împreună
cu mama lui un ţigan fierar împreună cu
ţiganca acestuia m-rii Dancu 173.
<mare> vistiernic; încredinţează
anaforaua privind veniturile şcolilor 650.
855
 Iordache Caragea, mare stolnic; în Divanul
' domnesc al Ţării Româneşti 604.
Iordache (lordachi) Cerchez, ginerele lui
.. Ioniţă Codrescul fost medelnicer al
doilea; diac de vistierie; cumpără o vie
din Dealul Coroiului de la Grigorie
bărbier şi familia acestuia 258;
logofăt de vistierie 548; cere domniei
un loc de casă din şesul Bahluiului 389,
primind unul în mahalaua Frecăului 390,
393; cumpără o casă din capul Rîpei
Peveţoaiei de la Toma Luca fost mare
stolnic 426; martor 645; primeşte danie o
bucată de loc de lîngă Rîpa Peveţoaiei de
la Ioan Cantacuzino fost mare agă 548,
614; primeşte părţi de moşie prin diata
socrului său 867.
Iordache Cerchez, paharnic, fiul Saftei şi
nepotul Măriei Cerchezoaia; primeşte
prin diata bunicii sale toată averea
acesteia din Iaşi 41, 212.
Iordache (lordachi). Costache (Costachi),
ginerele lui Radul Racoviţă fost mare
logofăt; mare stolnic; cumpără case de pe
Uliţa Strîmbă de la Simion Coroiu mare
căpitan de darabani 84, 88; în Divanul
domnesc 7, 13, 14, 16, 70, 103; judecă
pricină 40; martor 81;
<mare> agă; dăruieşte un patrahir
m-rii Sf. Spiridon 284; fost mare agă;
cercetează întemeierea stăpînirii lui
Gheorghiţă căpitan de mezil asupra unui
loc de casă din Iaşi 332; dăruieşte
împreună cu socrul său şi alţii o pivniţă şi
şase dugheni de pe Uliţa Fînăriei bisericii
mitropolitane Stratenia pentru pomenirea
soacrei sale Maria 361.
lordachc (lordachi) Costache (Costachi),
mare paharnic; în Divanul (Sfatul)
domnesc 70, 98, 103, 113, 114, 123, 155;
martor 105;
fost mare paharnic; martor 351;
mare vistiernic; încredinţează un
blestem arhieresc 626; în Divanul
domnesc 628,715;
fost mare vistiernic; încredinţează o mărturie
sobornicească privitoare la incendiul ce a
distrus actele lui Manolache Bogdan fost
mare paharnic 754; epitrop al Academiei
domneşti din Iaşi 740; martor 794.
Iordache (lordachi) Cracatită (Cracatiţi),
tatăl Lupei şi socrul lui Vasile blănar 522,
856
523; dă zestre un loc de pe Ulit»
Păcurarului, din care însă o bucată o
vinde babii Acsintioaie 26, 60.
Iordache Dari (?), fiul preotului Maftei;
nepotul de frate al preotului Grigorie;
vinde o casă din ograda bisericii Sf.
Nicolae Domnesc lui Calinic proegumen
862.
Iordache Donici, vornic; încredinţează o
copie de act 425.
Iordache Frangole (Frangule), fratele
Zamfirei şi cumnatul lui Gheorghie
negustor 755; martor 863.
Iordache Grama, martor 42.
iordache (lordachi) Guriman (Gureman),
soţul Măriei; martor 640, 817.
Iordache (lordachi) Hrisosculeo (Hrisoscolea,
Hrisosculeu, Hrisosculis), mare comis; în
Divanul domnesc 13, 14, 16, 70; judecă
pricină 40;
mare ban; creditorul lui Gligori fost
armăşel 682; încredinţează un act 627; în
Divanul domnesc 626, 628;
mare vistiernic; epitrop al Academiei
domneşti din Iaşi 740; încredinţează
mărturia sobornicească privitoare la
incendiul ce a distrus actele lui
Manolache Bogdan paharnic 754; în
Divanul domnesc 797; locul lui din
Chervăsărie 766.
Iordache Hristodul, martor B.
Iordache Panaiotache, mare comis; în
Divanul domnesc 603.
Iordache (lordachi) Roset, fiul lui Vasile
Roset hatman şi al Saftei, fratele lui Ilie,
Lăscărache, Vasile, Aniţa, Catrina,
llinca, Safta; vornic; are un heleşteu în
hotarul Tg. Frumos 146;
paharnic 267;
primeşte partea lui de moştenire
prin diata tatălui său 767;
trece un act la condică 870.
Iordache Ruset, clucer; creditorul lui Sandul
Crupensche medelnicer 805.
Iordache Simion, martor 434.
Iordache Vasili (Vasîli), martor 742; scrie
act şi e martor 864.
Iordache, v. şi Tănasă - .
Iordache, v. şi lordachi.
lordachi, cantaragiu, soţul Ruxandei şi
ginerele Rughinei Guţoaia; vinde
 împreună cu şotia lui o casă lui Mihălachi
Jilinco negustor 463.
Iordachi, condicar; martor 853.
Iordachi, croitor, fiul Iui Anastasie lăcătuş,
fratele lui Gheorghiţă, Vasili şi Despa,
soţul Zoiţei; vinde o dugheană din Tîrgul
de Jos lui Hriste făclier 577.
Iordachi, fiul lui Dimitrie, fratele lui Ioniţă şi
al Măriei, soţul Nastasiei; vinde împreună
cu soţia lui o vie cu livadă şi pădure în
jur fraţilor săi 576.
Iordachi (Iurdachi), fiul lui Ioniţă Caţichi
lipcan şi nepotul lui Sandul Caţichi; se
judecă cu Carabet negustor pentru un loc
vîndut acestuia de către Sandul Caţichi
313, 716, cu care se împacă însă în faţa
vornicilor de poartă 757.
Iordachi, fiul lui Panaite negustor, fratele Iui
Constandin şi Sandul; primeşte o parte
din moşia domnească Bălţile de pe Răut
în schimbul locului său de lîngă m-rea
Golia 715.
Iordachi, fiul lui Simion Gînga seimen agesc
şi al Gafiţei, fratele lui Costandin, Toader
şi Maria; vinde împreună cu aceştia o vie
de pe Valea Urşule lui Toader Vîrnav
vistiernic al treilea 529, 694.
Iordachi, ginerele lui Gologan seimen; are
un loc în mahalaua Cacaina, dincolo de
Podul Meserciilor 185,780.
Iordachi, logofăt 76.
Iordachi, logofăt; vinde vii la Cruce lui
Vasile Roset hatman 767.
Iordachi, mare logofăt; ispravnic de act 383;
judecă pricină 341.
Iordachi, mazil; martor 358.
Iordachi, mare vistiernic; schimbă două
dugheni ale sale din Iaşi pe două părţi din
moşia Gogeşti (ţ. Cîrligătura) ale m-rilor
Sfinţii Arhangheli şi Fîstîci 250.
Iordachi..., încredinţează o copie de act 863.
Iordachi Cantacuzino (Cantacozino,
Cantacozonu), fost mare logofăt;
încredinţează anafora 470; hotarnic 698;
judecă pricini 32, 37, 47, 81, 165.
Iordachi Copchil, vechilul lui Radul
Racoviţă mare logofăt; martor 130.
I o r d a c h i Fedelesariul, scrie act 484.
Iordachi Franciul, martor 561.
Iordachi Gurimaz, seimen domnesc la
steagul cazacilor, soţul Măriei; dăruieşte
un loc de casă din Iaşi lui Mihai şi
Ştefaniei 50.
Iordachi Hrisoverghi, mare ban; martor
736.
Iordachi Hristodor, martor 863.
Iordachi Leon, spătar; încredinţează o copie
de act(1818) 580, 581.
Iordachi Mămăligă, căpitan; martor 316.
Iordachi Popa (Papa), fiul lui Popa
ispravnic; locul lui de casă din mahalaua
Chervăsărie este de hotărnicit 766.
Iordachi Silion, martor 484.
Iordachi Spuzi, martor 130.
Iordachi Stroi, logofăt; casa lui de lîngă
Uliţa Mare 614.
Iordachi, v. şi Iordache.
lordachie Costachi, în Divanul domnesc 435.
lordana, verişoara şi vechilul Catrinei fiica
lui Costandin Caţichi uşer şi a Măriuţei;
se judecă cu fraţii Ion şi Sandul Caţichi
pentru o casă cu loc de pe Podul Vechi,
cerînd partea Catrinei 51, 52.
Iordăchioai, v. Măriuţa
lorest, episcop de Rădăuţi; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
lorest Movilă, egumenul m-rii Adam, fratele
lui Costandin Movilă fost mare căpitan;
închină m-rea Adam Mitropoliei
Moldovei 227.
Iorga, călugăr, ginerele lui Loiz; dughenile
lui cu loc de pe Podul Vechi 424, 425;
medelnicer, ginerele de nepoată al lui
Mihalachi Loiz; locul lui de pe Podul
Vechi 581.
Iorga, fost mare medelnicer; martor 850.
Iorga, ţigan; locuieşte într-o casă a lui Vasile
Razul hatman din Muntenimea de Sus
451.
Iorga, ţîrcovnic; casa lui cu loc de lîngă
Curtea domnească 16, 114, 221.
Iorga, fost vistiernic al doilea; primeşte
înapoi banii cu care a cumpărat o casă
nesocotind dreptul de preemţiune al lui
Ion Ghineţ 423.
Iorga, fost mare vistiernic; martor 426.
Iorga Minţea, cumpără un loc de dugheni de
pe Uliţa Rusească de la Fosaitul vornic
pe care-1 dăruieşte m-rii Sf. loan Zlataust
392.
Iorgache, v. Iordache.
857
lorgachi, logofăt; încredinţează copie de act
161.
Ioristu, monah; martor 720.
Iosephus Michaud, martor 3.
Iosaf, egumenul m-rii Sf. Spiridon; cere
confirmarea daniilor şi scutirilor de dări
acordate de domnii anteriori 115, 161,
204, precum şi dreptul m-rii de a încasa
venitul pe cerealele şi făina ce se vinde în
Iaşi şi în Tîrgul Făinii 98; cumpără o casă
cu loc din ograda m-rii de la Anton
Ungurul şi soţia acestuia Ileana 207;
martor 117.
Iosaf, ierei la biserica Sf. Ioan 815.
Iosaf, ierodiacon; înmînează nişte bani 198.
Iosif, ieromonah, preot la Copou; scrie act
91.
Iosif, preot, ginerele lui Manea; vinde case de
pe Uliţa Strîmbă lui Costandin Nacul de
la vistierie 347.
Iosif Cambioli (Canbeolis), v. Joseph
Cambidi.
losifîs, martor (semn. gr.) 152.
losii (?), v. I o n
losip (Iosif), orîndar, soţul Beilei; cumpără
o casă de lîngă m-rea Trei Ierarhi de la
Mihai Ciolacul telal şi soţia acestuia
Maria 66.
losip, ungur; scrie un izvod de cheltuieli
225.
losipoaia, v. Ioana
Iosif, vătav de la Cotnari, tatăl Saftei şi socrul
lui Neculaiu ungur blănar 440.
lovanes. băibărăcar armean; se judecă cu
Lohan negustor pentru o casă şi o
dugheană din mahalaua Armenime 61.
Ipsilant, v. Athanasie
Ipsilante (Ipsălant, Ipsilant), v. Alexandru
Irimia de la Socola, tatăl lui Enachi 253.
Irimia (Ieremias, Ieremie, Irimiia), egumenul
m-rii Dancu; asistă la jurămîntul unor
fruntaşi armeni în biserica lor în privinţa
întinderii cimitirului armenesc 849;
martor 850; reclamă încălcarea unui loc
al m-rii din mahalaua Cizmărie de către
cimitirul Bisericii Armeneşti »
841;*
schimbă ţigani cu Constandin fost mare
paharnic 866; se judecă eu Căsiiana
călugăriţa şi fiul acesteia Neculai pentru
o vie la Buciumi 846.
858
Irimia, ispravnic; cumpără o casă din
Muntenimea de Mijloc de la Manoli şi
mătuşa acestuia Zamfira Gleznoaia 443,
545, 664.
Irimia, încalcă un loc de pe Uliţa Fînăriei
ce-a fost al lui Pătraşeu Ochincă 278.
Irimia, se alege partea lui ~ 754.
Irimia, scrie act 672.
Irimia, vătaf, casa lui din Muntenimea de
Mijloc 116.
Irimia, vătaf, tatăl lui Andrieş diac 179, 181.
Irimice Botez, mazil de la Suceava,
cumnatul Nastasiei Hermezoaia; se
judecă, în virtutea dreptului de
preemţiune, cu Toader Vîrnav fost
vistiernic al treilea pentru o pivniţă cu
dugheni 840.
Irimie, bărbier; locuieşte într-o dugheană a
bisericii Sf. Vineri din Tîrgul de Jos 577
Irimie, bărbier; martor 835.
Irimiia Botez, duce banii lui Lupul Balş la
Ion Gheuca spătar 1.
Irimiia Dancu, încredinţează act 874.
Irina, casa ei din Muntenimea de Mijloc, în
hotar 188.
Irina, fiica lui Iftodi şi soacra lui Petco
bărbier 213, 214.
Irina, fiica lui Lazăr; martor 87.
Irina, soţia lui Radu croitor şi mama Elenei;
vinde împreună cu aceştia trei dugheni
lui Avram jidov şi soţiei acestuia Istera
801.
Irina Andrieşoaia, babă, soţia lui Andrieş
diac, mama lui Apostol şi Ştefan armaş al
treilea 181; dăruieşte fiului ei Ştefan o
casă cu loc în Iaşi 317; martor pe Uliţa
Fînăriei 211; vinde un loc de casă de pe
Uliţa Fînăriei 179.
Irina Cărăimăneasa, vinde o casă cu loc
Zamfirei, soţia lui Vasile cojocar 557,
564.
Irinopoleos (Irinopole, Irinopolios,
Irinupoleos), mitropolit de ~ 603, 626,
736,760,810; v. şi Sofronie
Iradia, soţia lui Ghiorghii abăger 440.
Iradia, soţia răposatului Gheorghie sumănar,
mama lui loniţă, Bălaşa şi Maria;
încredinţează un zapis 550; vinde
împreună cu fiii ei o vie la Miroslava
cumnatului Alexandru Ungur 571.
Irtim, fost ispravnic de aprozi; martor 218.
Isaac, baş haham al breslei jidovilor; scutit
de desetină 9.
Isac, croitor, tatăl Măricuţei. şi bunicul lui
Gheorghi 666.
Isac, jidov; cumpără o casă de sub Vama
mare de la Maria Apostoai 323.
Isac, jidov, fiul lui Cerbul jidov şi soţul
Beilei; cumpără împreună cu aceasta o
dugheană de pe Uliţa Sf. Nicolae de la
Grigoraş blănar şi Zmaranda 218.
Isac, jidov; primeşte arvună pentru sticlă de
ferestre 825.
Isacova, sat, ţ. Orhei; <s. j. Orhei, R.
Moldova>; în hotarul tîrgului Orhei
170, 706.
Isacu, jidov; îşi probează stăpînirea cu acte
256.
Isar, v. Grigori
Isăcescu, v. Toader
Isăroaia, v. Angheluşa
Ispas <înălţare>, sărbătoare creştină;
iarmaroc în Iaşi la ~ 479; miel de ~ 10,
377; termen de construire a unei dugheni
180.
Ispir, căpitan; martor 821, 822.
Ispiriu, grec; martor 505.
Istera, soţia lui Avram jidov; cumpără
împreună cu soţul ei trei dugheni de la
Radu croitor şi familia acestuia 801.
Istrate, tatăl lui Ion 287.
Ist rate, tatăl lui Vasile şi al Ionei, socrul lui
Zaharia612.
Istrati, preot, tatăl lui Ilarie monah şi bunicul
lui Costandin preot şi Măriuţa 592.
Istrati, călăraş; martor 19.
Istrati, v. şi Costandin
Isus Hristos (Domnul Hristos, Hristos,
Mîntuitor), icoană a lui ~ 284, 369, 370;
în formula blestemului 255, 276, 317,
564; în formularul diplomatic 12, 70,
103, 123, 155, 200, 254, 273, 342, 594,
740, 746, 797; <Sf> Paraschiva,
muceniţă a rui ~ E.
Iştocu, casa lui din mahalaua Armenime 601.
*Iucaşi (<Iucaşul)>, sat, <ţ. Neamţ; lîngă s.
Mărgineni, c. Mărgineni, j. Neamţ>; părţi
din ~ lăsate prin diată de către Vasile
Roset hatman fiului său Lăscărache 767.
Iucsăsti (<Iucşeşti)>, sat, ţ. Roman; <s.
Icuşeşti, c. Icuşeşti, j. Neamţ>; o parte
din ~ stăpînită de Ştefan Bosie fost mare
jitnicer 195.
Iuda, în formula blestemului 173, 278, 290,
626.
ludzep, v.îuzep.
Iuga, vistiernic; se judecă cu egumenul m-rii
Aron Vodă pentru un neam de ţigani 58.
Iura, ţigan, soţul Drăgunei, tatăl Aniţei şi al
lui Timco 59.
Iurascu, v. Ion
Iuraşco, v. Ursul
Iurdachi, v. lordachi.
lustinian, împărat; ctitorul m-rilor Adriano şi
Driacos din Rumelia 342, 587.
Iuzep (ludzep, Iuzăp, Iuzîp), tipsier; dă bani
Ursei Radomiţchioaia 92, 160, 336, 377.
Ivan, armean, tatăl lui Cîrstea 362.
Ivan, fiul Floarei armeanca şi fratele Rujei;
vinde împreună cu acestea un loc de casă
de lîngă m-rea Bărboi 749.
Ivan cel bătrîn, fost staroste de armeni, tatăl
lui Andronic şi al Crăstei; cumpără un loc
de pe Podul Vechi de la Papina ţigancă
601.
Ivan, tatăl lui Petru 504.
Ivan, uşer al doilea; cumpără o casă cu loc
din mahalaua Broşteni de la Iordache
beşliu caşcavalar 690, pentru care se
judecă cu Ştefan fost mare armaş 701;
casa lui de lîngă Vamă 679; se judecă cu
Stamate bulucbaş pentru o vie de la
Cetăţuia 772.
Ivan, uşerel; locul Iui de lîngă Curtea
domnească 602.
Ivan Caraferiali, băcan, soţul Măriei; vinde
împreună cu aceasta cinci dugheni de pe
locul m-rii Barnovschi lui Ion Arghiri
pentru a plăti datoria faţă de Nicoli
Sulioti 208.
Ivan Mosor, locul lui de pe Uliţa Bărboiului
863.
Ivan Rus, martor 264.
Ivan, v. şi Lupul
Ivanos, <vale, ţ. Orhei; la Bieşti, j. Orhei, R.
Moldova>; via Ivanosului 706.
Ivănescul, v. Miron
*Ivoiesti (<Brăileanca>), sat, <ţ. Cîrligătura;
lîngă s. Holmul, c. Podu Iloaiei, j. Iaşi>;
pus zălog pentru un împrumut 765.
Izmană, v. Ion Neculai Ştefan >
859

împărăţia <turcească>, «Imperiul Otoman>
395; domn miluit cu scaunul Ţării
Moldovei de către ~ 14; ~ are război cu
ruşii 222.
înălţarea Domnului Isus Hristos, hramul
m-rii Galata 76, 473 şi al breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
învierea Sfîntului Lazăr, hramul bisericii de
la Vama cea Mare din Iaşi 129; v. şi
Sfîntul Lazăr.
J Kupermann, anticar (sfîrşitul sec. XIX);
Jalipul, v. Hurmuz
Jăcul, v. Vasile
Jălea, staroste de precupeţi 325.
Jămir, o fiica a sa are o fată cu Gavril, care
îi lasă acesteia prin diată o dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei 153.
Jelinco (Jelinco), v. Mihălache
Jeverteni, sat, ţ. Dorohoi; <s. Sărata, c.
Mihălăşeni, j. Botoşani>; lăsat prin
testament de către Mihalachi Cheşco
fiicei sale Ilinca 685.
Jijia (Jîjîia), rîu, <afluent al Prutului>; sate
pe ~ 369, 370, 629, 644, 648; vatră de
heleşteu pe ~ 533,
*.|ijia (Jîjîia), sat, <ţ. Botoşani; s. c.
Albeşti, j. Botoşani>, biserica din -
primeşte bani prin diata lui Vasile Roset
hatman, care e ctitor 767.
•Jişcani, moşie, pe pîrîul Limpezi, ţ. Neamţ;
<lîngă m. Bacău, j. Bacău>; pusă zălog
de către trei proprietari pentru un
împrumut bănesc de la Fote lipscan din
Iaşi 381.
Joannes Benedictus Syheştes, martor 94.
Joimirul, tatăl Dochiţei şi bunicul Ilincăi
582.
Joldeşti, sat, ţ. Suceava; <s. c. Vorona, j.
Botoşani>; stăpînit de Gavril Adam fost
mare clucer 794, 795.
Jora, bunicul lui Toderaşco Jora 767.
Jora, v. şi Antohe Grigoraş Mihalachi
Toader
Joseph, <călugăr iezuit>; martor 78.
Joseph (Josif) Cambidi (Cambioli,
Canbeolis), prefectul Bisericii Catolice
din Iaşi; dă cu chirie o casă lui Antonie
Faierman spiţer şi soţiei acestuia Mariana
128; martor 88. '
860
Joseph Zingali, ccălugăr iezuit>; martor 88
Judecătoria ţinutului Iaşi (sec. XIX), copia
făcută la ~ 585.
*<Jumătăţeni> (Giumătăţeni), sat, <t.
Botoşani; desfiinţat, înglobat în s. Jijia, c.
Albeşti, j. Botoşani>; zapise sîrbeşti ale
moşiei ~ 624.
K
Karabet, v. Carabet.
Kirillos, v. Chirii.
Krummen Gasscn, pivniţă în Iaşi pe ~ 685.
vinde un hrisov lui N. A. Bogdan 558.
L
La Curmătură, toponim lîngă s. Chipirceni
(ţ. Orhei), în hotar 170.
Ladifli, armean; locul lui din mahalaua
Băibărăcăriei 90.
Ladin, armean; jură în biserică în privinţa
întinderii cimitirului armenesc 847, 849.
*LajuI (<Laiul>), sat, ţ. Roman; <lîngă s.
Băiceni, c. Todireşti, j. Iaşi>; lăsat prin
testament de către Mihalachi Cheşco
fiicei sale Ilinca 685.
Lambro, v. Xantho
La Popa Mort, o piatră ce se numeşte - 146.
Larga, sat, <ţ. Iaşi; s. Larga-Jijia, c.
Movileni, j. Iaşi>; vornic de ~ 252, 422
Larion, v. Ion
Lascarache, soţul răposat al Zmaragdei
postelniceasa 352.
Lascarache (Lascarachi) Geni, mare
postelnic; în Divanul domnesc 7,13,70.
Lascarachi, v. Ilie
Lascăr, medelnicer, soţul Paraschivei 795.
Latif, arcar armean; cumpără o casă de pe
Podul Vechi de la o preoteasă armeancă,
pe care o vinde apoi unui ţigan 601.
Laţco voievod, domnul Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Lavrentie, episcop de Rădăuţi; în statutul
breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Lazăr (Lazăr), armean; locul lui de pe Podul
Vechi 460.
Lazăr (Lazor), armean; soţul Măriei şi tatăl
lui Cîrstea şi Sava; vinde împreună cu
familia lui şi cu Ion Leca o vie din Dealul
Coroiului lui Darie vornic din Buciumi şi
soţiei acestuia Catrina 551, 721.
Lazăr, jidov, ginerele lui Solomon jidov;
vinde o dugheană cu loc lui Locman
gerah şi soţiei acestuia Catrina 94.
Lazăr (Lazor), săpunar, cumnatul Văsăicăi
săpunăriţa; martor 87, 121, 339.
Lazăr (Lazor), armean, staroste de soronari
4; martor 51, 121,496.
Lazăr, vinde o vie de la Prisăci lui loniţă
Gheuca 539.
Lazor, v. şi Lazăr.
Lazoreni, sat, pe Jijia, <ţ. Iaşi; s. Cilibiul, c.
Golăieşti, j. Iaşi>; moşia m-rii Bărboi,
schimbată pe nişte dugheni de pe Podul
Vechi ale lui Vasile Roset hatman 629.
Lazu, v. Costache Gheorghios
Lăbău, v. Dumitraşco
Lăcustă,' v. Ştefan voievod.
î
Lăiza (?), v. Costandin
Lăpuşna, ţinut; sate în ~ 754, 767; dascăl
moldovenesc la ~ 740; venitul cîntarului
de la - revine m-rii Sf. Spiridon 747,
783.
Lăpuşneanul, v. Alexandru voievod.
Lăscărache, fiul lui Vasile Roset hatman şi
al Saftei, fratele lui Ilie, Iordache, Vasile,
Aniţa, Catrina, Ilinca şi Safta; primeşte
partea sa de moştenire prin diată 767.
Lăscărache (Lascar, Lascarache, Lascarachi)
Roset, logofăt al treilea; ispravnic de act
60, 585 - 586, 594, 595, 610, 613, 617,
626, 687, D; încredinţează o mărturie
sobornicească 754; moşia lui de lîngă s.
Bălţi 731.
Leca, v. Ion
Lefter, fost armaş al doilea; locul lui din
mahalaua Făinei 299.
Lefter, fiul lui Samoil monah şi al Măriei
Caţichioaie, fratele lui Toader; vinde
împreună cu mama şi fratele lui o casă de
pe Podul Vechi lui Sava egumenul m-rii
Bărboi 579.
Lefter Bontas, martor 443.
Lefter, v. şi Mireea
Lehoaia, v. Mariia
Leiba, jidov; dugheana lui din Tîrgul de Jos
577,
Leon, protosinghelul Mitropoliei; propus
pentru a fi ales episcop de Roman 854.
Leon, v. şi Grigoraş Ioan Iordachi
Leonard, v. Enachi Ion
Leonardu, v. Dimitrie Zoia
Leondari (Leonardi), v. Constantin
Leoteşti, sat, <ţ. Neamţ; înglobat în Tupilaţi,
c. Tupilaţi, j. Neamţ>; jumătate din ~
lăsată prin diată de către Vasile Roset
hatman fiului său Ilie 767.
Lepădat, v. Andreiu
Lichini, v. Gligoraş
*Lieşti, sat, ţ. Vaslui; «dîngă s. Gugeşti, c.
Boţeşti, j. Vaslui>; moşia m-rii Sf.
Spiridon 369, 370; schitul ~ primeşte un
patrahir de cutnie de la m-rea Sf.
Spiridon 370; prisacă la ~ 368.
Lifteris Luchianu, martor (semn. gr.) 251.
Ligodzatios, martor (semn. gr.) 359.
Limbir (Limbiriu), bunicul Tudoscăi şi al lui
Ene băcan 365.
Limpede (<Limpedea>, Limpezi), pîrîu,
<afluent al Bistriţei la Şerbăneşti, c. Letea
Veche, j. Bacău>; s. Jişcani de pe - 381;
vaduri de moară în ~ 767.
Linciu (Linţu), catolic, sulger, fost vameş în
timpul domniei lui Costandin Racoviţă
voievod; a avut ca „ţiitoare" pe Vasilca
din Iaşi 611,617.
Lipsea (Lipţca), oraş <în Germania,
Leipzig>; marfă de la ~ 238, 254, 395,
603; sipeţel de ~ 776.
Liteni, sat, pe Şomuz, ţ, Suceava; <s. c.
j, Suceava>; cumpărat de Lupul Bogdan
hatman de la Şepteliceşti, este stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Liteni, sat, ţ. Suceava; <s. c. Moara, j.
Suceava>; stăpînit de Toader Vîrnav fost
vistiernic al treilea 794, 795.
Litman, <negustor> 368.
Liturghie (liturghie), ccarte bisericească;»,
moldovenească şi grecească 284, 369,
370,516.
Lo..., v. Lupaşcu
Locman (Lochmann, Lohmann), gerah, soţul
Catrinei şi cumnatul lui Ştefan curelar;
cumpără case de pe Uliţa Strîmbă de la
Iordachi Costachi stolnic 88; martor 320;
vinde împreună cu soţia un loc de
dugheană arsă de pe Uliţa Hagioaiei
cumnatului său şi soţiei acestuia Aniţa
94; locul lui din Iaşi 128.
861
Lohan, armean; locul lui de pe Uliţa
Bărboiului 561.
Lohan, negustor armean, tatăl lui Carabet şi
Ştefan 313, 716, 816,. 851, 863; a avut
dugheni pe locul m-rii Sf. Vineri 858;
locul său de pe Podul Vechi 2; cumpără
un loc de pe Podul Vechi de la Cîrstea
armean 460.
Lohan, negustor armean, cumnatul lui
Carabet armaş; vinde o vie părăginită din
Dealul Coroiului lui Manolachi Costachi
mare vornic 21.
Lohan, negustor; cumpără o casă şi o
dugheană din mahalaua Armenime de la
Gligoraş Moarte ţigan şi soţia acestuia
Maria, încălcînd dreptul de preemţiune al
lui Ovanes băibărăcar 45,61.
Lohman, v. Ştefan
Loiz, socrul lui Iorga călugăr 424,425.
Loiz (Loizu) cel bătrîn, tatăl lui Costandin
Loiz negustor, Ioniţi Loiz şi Mihălachi
Loiz 411; locul lui de pe Podul Vechi
581.
Loiz (Loizu), v. şi Costandin Dumitru
Ioniţi Mihalachi Vasile
Lozinschi (Lozenski), v. Dumitraşco
Luca, armean, tatăl lui Vărtan 766.
Luca, armean săpunar; locul lui de pe Uliţa
Podului Vechi 496.
Luca, armean, soţul Zamfirei şi cumnatul lui
Sava preot armean 54.
Luca, casele lui <din Iaşi> 684.
Luca, fiul lui Acsintie armean şi al Măriei,
fratele lui Azbeiu şi Cîrste; ia cu chirie un
loc de dugheiană de pe locul Bisericii
Armeneşti 283.
Luca Banul, logofăt, fiul preotului Ion
Banul, fratele lui Coroiu, Dumitrache,
Gligori şi Vasile baş bulucbaş; cumpără o
casă cu loc de la Toderaşcu blănar şi soţia
acestuia 691; împarte un loc părintesc cu
fraţii lui 791, 792; locul lui din mahalaua
Sîrbească 428; se învoieşte cu fraţii lui să
grijească părinţii răposaţi şi să ia jumătate
din casele părinteşti 600.
Luca, v. şi Toma
Lucaci, v . . . .
Luchianu, v. Lifteris
Lunca Bîrnovei, sat, <ţ. Iaşi; s. Lunca, c.
Grajduri, j. Iaşi>; bani lăsâţi prin diata lui
Vasile Roset hatman la biserica din ~
unde e ctitor 767; moşii din ~ 726.
862
Luncani, sat, <ţ. Bacău; s. c. s. Mărgineni,
m. Bacău, j. Bacău>; biserica din ~
. primeşte bani prin diata lui Vasile Roset
hatman, fiind ctitor 767.
Luncă, v. Gligoraş
Lunga, top. la Miroslava, <ţ. Iaşi>, alături cu
Dealul lui Ştefan Vodă 174, 175.
Lungani, sat, <ţ. Cîriigătura; s. c.
Lungani, j. Iaşi>; pus zălog pentru
datoriile făcute de Ion Nacul de la
vistierie 850.
Lupa, fiica lui Iordache Cracatiţă şi soţia lui
Vasile blănar; împreună cu soţul ei face
un schimb de locuri cu Dumitrache
Vîrnav logofăt 523.
Lupa, fiica lui Ştefan pietrar domnesc şi a
Măriei, sora lui Pascal şi Ursachi; vinde
împreună cu mama şi fraţii ei o casă de la
capătul Podului Spînzurătorii lui Simion
blănar şi soţiei acestuia Axinia 517.
Lupa, soţia lui Lupul Sîrbul; cumpără
împreună cu acesta un loc de casă din
Muntenimea de Mijloc de la Rucsanda
116.
Lupa Căsinesa, casa ei de lîngă Biserica
Curelari 621.
Lupan, tatăl Marinei călugăriţa 95.
Lupaşcă, protopop; martor 4.
Lupaşco, croitor; casa lui din Iaşi 95.
Lupaşco, zlătar; martor 130.
Lupaşcu, diacon din Vămăşoaia, tatăl
Măgdălinei călugăriţa 442.
Lupaşcu, ierei, duhovnic; încredinţează o
diată 873.
Lupaşcu, negustor, tatăl lui Ioniţă şi bunicul
lui Vasile; cumpără locuri de casă de pe
Uliţa Hagioaiei 666.
Lupaşcu, om bătrîn din Buciumi; martor
693.
Lupaşcu, preot; locul lui din Muntenimea de
Jos 300.
Lupaşcu, preot, fost preot domnesc, soţul
Catrinei şi tatăl lui Gheorghie şi
Manolachi 56.
Lupaşcu, protopop, socrul lui Ilie 436, 437.
Lupaşcu, tatăl Măriei 648.
Lupaşcu, teslar; dăruieşte apoi vinde un loc
din vale de Uliţa Frecăului lui Lupul
stoler 150.
Lupaşcu, <unchiul> lui Năstase 693.
Lupaşcu (Lupaşco) Covrig (Covrigu),
staroste de ciocli, fratele lui Gavril
Covrig, soţul Nastasiei, tatăl Andrianei şi
socrul lui Apostol 557, 562, 564, 567,
570; cumpără împreună cu soţia lui un
loc de casă din Muntenimea de Jos de la
Vineţia şi ginerele acesteia Ioniţă mătăsar
şi aşteaptă actele locului pînă la Crăciun
569, 695; martor 648.
Lupaşcu Lo..., martor 48.
Lupăşcesa, v. Măriuţa
Lupeş, v. Dumitraşco
Lupoaica, pîrîu; gura în hotarul tîrgului
Orhei 706.
Lupu, <fiul> lui Iane căpitan de Onţeşti;
martor 817.
Lupu, martor 296.
Lupu, seimen; se judecă cu Ioniţă Tudori
pentru o datorie G.
Lupu, vătaf de ciocli; cumpără o casă din sus
de Hazna de la Vasile Albul şi soţia
acestuia Maria 289.
Lupu Bărlădian, martor 865.
Lupu, v. şi Ioniţă Neculai
Lupul, călăraş; casa lui din Muntenimea de
Mijloc 415.
Lupul, călugăr; locul lui din Muntenimea de
Mijloc 382.
Lupul, căpitan, fiul lui Decusară căpitan;
martor 715.
Lupul, căpitan, tatăl lui Chiricuţă 754.
L u p u l , cioclu; casa lui din malul Richii 482;
martor 522.
Lupul, cizmar, ginerele lui Neculai Sofronie
fost vornic de la Buciumi; martor 712.
Lupul, cizmar; vinde locul numit „al Hîrjii
Mărginean" lui loan Nacul de la vistierie
645.
Lupul, croitor; datornicul lui Ioniţă Tudori
negustor, avînd zălog casa sa din Iaşi
688.
Lupul, fiul Măricuţei; cumpără o vie de la
Lupul fiul lui Andrei băibărăcar 778.
Lupul, croitor de pe Podul Vechi, soţul
Măriei şi ginerele lui Grigoraş croitor,
staroste de ciocli; vinde o vie cu livadă de
la Copou Măriei băneasa 827.
Lupul, cumpără o bucată de loc de casă de Ia
Toma fiul Stoicăi Munteanca 364.
Lupul, diacon, nepotul lui Andronic vătaf;
pretinde că are drepturi asupra unor
locuri de casă de pe Uliţa Hagioaiei ale
lui Vasile 666.
Lupul, fiul lui Andrei băibărăcar; vinde o vie
lui Lupul croitor 778.
Lupul, fiul lui Curpi şi soţul Axiniei;
cumpără împreună cu soţia lui o casă din
mahalaua Fînărie de la Toader copil în
casă şi soţia acestuia Aniţa 831.
Lupul, fiul Irimiei şi al Nastasiei, fratele lui
Enachi, Toader, Ursachi şi Vasile; martor
253.
Lupul, fiul lui Andrieş şi al Măriei, nepotul
lui Pătraşcu Ochincă; primeşte o mărturie
asupra unui loc de pe Uliţa Fînăriei 203;
reclamă încălcarea unui loc al lui
Ochincă de către Irimia şi Ştefan armaş
278; se judecă cu fiicele lui Ioniţă
bulucbaş, Casandra şi Paraschiva, pentru
un loc de casă din mahalaua Fînărie 211.
Lupul, fiul lui Miron Hîncul şi fratele
Măriei; în pricină cu Ion ispravnic de
copii în casă pentru nişte bani şi un loc de
casă de pe Uliţa Finului 260, 268, 277.
Lupul, fiul lui Sandul Bubulici chihaie de
călăraşi hătmăneşti; casa lui de pe loc
domnesc 540; vinde o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Mihălachi
uşerel 502.
Lupul, fiul lui Toader Răusan şi al Măriei,
fratele Paraschivei; vinde <un loc> şi
scrie act 508.
Lupul, fiul lui Topor (?); martor 280.
Lupul, ginerele lui Doroş; martor 522.
Lupul, ginerele lui Ilie; casa sa şi a socrului
său este vîndută pentru plata unei datorii
către Ioniţă Tudori negustor F.
Lupul, jidov; adevereşte care este bezmenul
anual obişnuit al unei dughene 32.
Lupul, jidov; dă bani de pe postav la m-rea
Sf. Spiridon 328.
Lupul, jidov, „tovarăşul" <de negustorie> al
lui Litman; aduce postav din Ţara
Leşească 368.
Lupul, lipcan, ginerele lui Sandul Caţichi;
martor 313,757.
Lupul, martor 18.
Lupul, mazil de la Toxobeni; să se prezinte
la judecata cu preoţii iezuiţi polonezi din
Iaşi 710.
863
Lupul, nepotul Măricăi; martor 189.
Lupul, preot la Biserica Curelari; martor 808.
Lupul, scrie act 249.
Lupul, seimen agesc; datdrnicul lui loniţă
Tudori negustor, se judecă cu acesta
pentru a nu i se vinde casa 689.
Lupul, soţul Iliei 344.
Lupul, soţul Măriei; vinde împreună cu
aceasta o casă din Muntenimea de Mijloc
lui Grigorie protopop de Iaşi 748.
Lupul, soţul Măriei; cumpără împreună cu
aceasta o parte dintr-un loc de casă de la
Gligoraş, loniţă, Toma şi Nastasia, copiii
Stoicăi Munteanca 344.
Lupul, fost staroste de croitori; martor 121.
Lupul, stoler, vinde un loc din vale de Uliţa
Frecăului lui Ionaşcu blănar 150.
Lupul, stolnic; se învoieşte cu Costantin
Anastasă să lase un loc liber în spatele
unor dugheni 241.
Lupul, şetrărel şi ţimiraş; martor 146.
Lupul, ţigan bucătar; dăruit m-rii Sf.
Spiridon de către jitnicerul <Ştefan>
Bosie 369, 370.
Lupul, ţigan fierar, fiul lui Postolachi
Căputatul ţigan şi soţul Gherghinei
ţigancă; dăruit de Bălaşa Cantacuzino
vistierniceasă şi fiul ei Iordachi fost mare
comis m-rii Dancu din Iaşi 173.
Lupul (Lupul) Balş (Balşă, Balşe, Balşi,
Balşu), fost mare ban; cumpără case în
Iaşi 1 şi un loc de casă de la Catrina, soţia
preotului Lupaşcu, şi fiii ei Gheorghie şi
Mihalachi 56; martor 42;
mare vornic de Ţara de Jos; în
Divanul (Sfatul) domnesc 134, 156, 161,
170, 190, 322, 338, 412, 797, 810;
judecă pricini 133, 268, 321, 341, 350,
366, 775, 798, 800; martor 132, 139,
375, 376, 794; porunceşte vornicilor de
poartă 130, 367;
fost mare vornic 306; martor 451;
mare vornic de Ţara de Sus; în
Divanul domnesc 473,' 493, 588, 594,
603; judecă pricini 470, 471, 528, 609,
611,615,617,632, 638;
mare logofăt; judecă pricini 833, 8Î54,
841, 846; martor 836, 850; porunceşte
vornicilor de poartă 847, 849.
Lupul Bîrlădan, martor 357.
864
Lupul Bogdan, hatman, bunicul lui
Manolache Bogdan fost mare paharnic;
' cumpără s. Liteni (ţ. Suceava) de la
Şepteliceşti 754.
Lupul Brateu, soţul Gafiţei; vinde împreună
cu aceasta o casă din Muntenimea de
Mijloc lui Necula şi soţiei acestuia Ilinca
443, 545.
Lupul Cărăcaş, încearcă să ia locul lui Pană
vornic de pe Uliţa Hagioaiei 666.
Lupul Costache, paharnic; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 664.
Lupul Crupenschi (Crupensche), stolnic,
fiul lui Sandul Crupensche medelnicer;
locul lui din Iaşi 331; se judecă cu
şetrarul Nicolai Aslan pentru un loc de
casă de pe Uliţa Strîmbă 805.
Lupul Cujbă, mazil; locurile lui de casă din
Muntenimea de Mijloc 427, 664.
Lupul Gane, logofăt, fiul lui Ştefan Gane
pîrcălab, fratele Măriei, cumnatul lui
Vasile Buhăiescul paharnic; martor 447.
763; scrie act 629, 728; se judecă eu
Sachelarie Duca pentru un loc de CclSci din
Iaşi 834; vinde o jumătate de loc de casă
de pe Uliţa Hagioaiei Saftei Rusetbaia
hătmăneasă 285, 832.
Lupul Gavrilă, trece act la condică 610.
Lupul Ghica, stolnic; vinde case de lîngă
m-rea Dancu 235.
Lupul (Lupu) Hadîmbul (Hadănbul,
Hadînbul), vornic de poartă, fiul lui Ioan
Hadîmbul protopop; cercetează pricină
606, starea unor locuri din Iaşi 411, 543,
o vînzare de vin la cîrciumă 563 şi
stricăciunile produse pe moşia m-rii
Socola de vitele sătenilor din Valea
Adîncă şi Balciu 565;
hotarnic 259, 264, 269, 274, 287,
299, 300, 309, 390, 415, 428, 460, 467,
502,540,547,556,558,561,562, 602.
martor 280, 320, 433, 436, 451, 464,
510, 564, 574; stabileşte preţul unei
căscioare din Sărărie 380; primeşte danie
un loc de casă din Muntenimea de Sus
318, 329; primeşte confirmarea scutirilor
de dări acordate de domnii anteriori 454.
Lupul Haraţul (Haruţul), fratele lui Pavăl;
pentru o gîlceavă de furtişag pune zălog
un loc de casă al tatălui său la Sandu
Hoiungul 19.
L u p u l Ivan, martor 439.
Lupul Nacul, fiul lui Costandin Nacul de la
vistierie; scrie act 347.
Lupul Pravilă, trece act la condică 687.
Lupul Sîrbul, soţul Lupei şi tatăl lui
Gheorghie Sîrbul armăşel; cumpără un
loc de casă din Muntenimea de Mijloc de
la Rucsanda 116; vinde o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Gheorghie
Giurgiu şi soţiei acestuia Chilina 188,
632.
Lupul Tabără, protopop la biserica din
Tîrgul Frumos; martor 146.
Lupul Tetul (Tetiul), nepotul lui Gligorie
Tetul; vinde un loc de casă din malul
Richii lui Antohe uşerel 482.
Lupul, v. şi ... Adam Darie Tudor
Vasile ~ voievod.
Lusig, fiul Şarganei (?); martor 504.
Luţa, v. Neculai
Luţă (Luţa, Luţi), v. Antohi
M icoană la m-rea Sf. Spiridon 284, 369; în
M . (?), stolnic 782.
Macare, egumenul m-rii Cetăţuia; cumpără
un loc de casă cu dugheni şi pivniţă de pe
Uliţa Hagioaiei de la Tudosca şi soţul
acesteia 365.
Macarie (Macari), diac de divan; martor 97,
104.
Macarie, dichiu la Suceava; solicită scutire
de plata banilor grajdului domnesc pentru
ţiganii din cutul Mitropoliei de la
Suceava 186.
Macarie, egumenul m-rii Agapia; primeşte
hotarnica locului de dugheană al m-rii
din mahalaua Hagioaiei 787; reclamă
încălcarea locului de dugheană din Tîrgul
de Sus de către Ilie conduragiu 813;
solicită domniei să nji se ia Chipereştii,
moşia m-rii 730, şi grăbirea hotărnicirii
acesteia 732.
Macarie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Macarie, preot la biserica Sf. Dumitru;
încredinţează testamentul lui Mihalachi
Cheşco 685.
Macarii, călugăr, tatăl lui Enachi, Gheorghii
şi Maria 487.
Macrii, v. Costantin
Macsim, armean soronar; casa lui de pe
Podul Vechi 601.
Maftei, braşovean; martor 206.
Maftei, preot la biserica Vovidenia; se judecă
cu Constantin Topală, ginerele lui Pogor,
pentru dijma unei părţi din s. Slobotca
133.
Maftei, v. şi Matei.
M a f t e i u , preot; martor 358.
M a f t e i u , preot, fost la biserica domnească,
tatăl lui Iordache Dari 862.
M a f t e i u , preot la biserica Sf. Nicolae <de
Sus>; dă un loc de casă cu bezmen lui
lordachi vătaf de ciocli 308.
Mafteiu, v. şi Matei.
Mafteu, preot; martor 154.
M a g d a l i n a , monahie; aleasă stareţă a m-rii
Socola 830.
M a g d a l i n a , monahie, fiica lui Căsian; martor
621.
Mahalis G h e o r g h i u , martor 850.
Maica Precista (Preacurata Fecioară),
hramul Bisericii Armeneşti din Iaşi 816;
formula blestemului 41, 50, 214, 278,
311,325,564, 776,816.
Mal, s. Beşeni, de pe Bistriţa, de la ~ 767.
Malurile, sat, ţ. Tecuci; <s. c. Vulturul, j.
Vrancea>: jumătate în Ţara Muntenească
şi jumătate în Ţara Moldovei, este zestrea
mamei lui Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Manca, mama lui Ion şi soacra Vasilcăi 406,
542.
Manca, v. şi Maria
Mandache, preot; în pricină cu llinca, fiica
lui Neculai Romaşcan - Curcă fost
seimen domnesc pentru un loc de casă
553, 554.
Mane, armean; martor 362.
Mane, armean, fiul lui Vicol armean; vinde
un loc de casă de pe Podul Vechi lui
Lohan armean 816.
Mane, armean negustor; cumpără casele lui
Caţichi staroste de la Zamfira
Caţichioaie 52.
Manea, armean; vinde dugheni de pe Podul
vechi lui Vasile Tănase fost mare
jitnicer 460.
Mane, armean, soţul Aniţei (Anuţei), tatăl
lui Ioniţă şi Sandul, fratele lui Sandul
42, 766,'782, 802.
865
Manea, locul lui din mahalaua Cărvăsăriei
675,
Manea, socrul lui Iosif preot 347.
Manolache (Manolachi), clucer; stăpîneşte
moşia Mîrzeşti (ţ. Iaşi) 717, 738.
Manolache, dascăl; cumpără împreună cu
Mihălache logofăt o casă cu loc de pe
Uliţa Strîmbă de la Iliana şi Maria
fiicele lui Dumitraşco vătaf 303.
Manolache, fiul lui Pascal, fratele lui
Veniamin şi Maria, cumnatul
Constantin Gîndul stolnic; primeşte
părţi din s. Onţeşti de la mama sa 873.
Manolache, fratele lui Dumitraşco Bulai
(Bulat) şi Mihălache, unchiul Ilenei şi al
Măriei; se îngrijeşte ca nepoatele sale să
primească moştenirea de la tatăl lor,
după diată 291.
Manolache, logofăt; locul lui de pe Podul
Vechi 838.
Manolache, martor (semn. gr.) 187.
Manolache, protopop de Iaşi; încredinţează
act 400.
Manolache Bogdan, agă (1834); solicită o
copie de act 754.
Manolache Bogdan, logofăt al treilea, fiul
lui l o a n B o g d a n fost mare logofăt,
ginerele lui Ilie Costache mare vornic;
dă poruncă să se scrie un act 170;
ispravnic de act 151, 156, 204, 216,
223, 301, 310, 322; încredinţează act
233;
mare paharnic; în Divanul domnesc
603,626, 628,715;
fost mare paharnic; epitrop al
Academiei domneşti din Iaşi 740; un
incendiu îi distruge actele 754; solicită
confirmarea stăpînirii asupra proprietăţilor
sale 762.
Manolache (Manolachi) Costache (Costachi),
mare stolnic; încredinţează mărturia
sobornicească privitoare la actele
distinse în incendiu ale lui Manolache
Bogdan fost mare paharnic 754;
fost mare stolnic; stăpîneşte s.
Perieni (ţ. Iaşi) 795;
mare logofăt; cercetează un loc de
pe Podul Spînzurătorii 585;
intermediază un împrumut bănesc
pentru Eni blănar, care-i amanetează o
dugheană şi o vie 166; ispravnic de act
866
747, 756; încredinţează act 650, 722
754; în Divanul domnesc 473, 493, 715.
810; judecă pricini 268, 275, 298, 47({
528, 557, 563, 567, 700, 716, 719, 759;
martor 736; porunceşte vornicilor de
poartă 259, 263, 264, 274, 292, 299,
300, 309, 318, 464, 467 - 469, 480,
511, 518, 519, 521, 525, 526, 539, 543*
547, 556, 558, 562, 606, 704, 708, 735,
813;
lui
fost mare logofăt 268; încredinţează
blestem arhieresc 626; martor 235;
porunceşte vornicilor de poartă 602,
613;
mare vornic de Ţara de Jos;
cumpără o vie în Dealul Coroiului de la
Lohan negustor armean 21; în Divanul
domnesc 7, 13, 14, 16, 70; judecă
pricini 40, 82; martor 3, 42, 84; reclamă
stricăciuni produse pivniţei sale de pe
Podul Vechi de şanţul podului 44;
fost mare vornic; martor 132.
Manolache Geanet, mare spătar,
încredinţează act 650, 754; în Divanul
domnesc 626.
Manolache, v. şi Manolachi.
Manolachi, diacon la Biserica dinspre
Doamna, fiul lui Iftimi preot la Biserica
dinspre Doamna; pivniţa lui de pe Podul
Vechi este răscumpărată de Rafail
egumenul m-rii Sf. Sava 424, 425;
preot; i se confirmă stăpînirea
asupra locului de prisacă din Valea
Cămeşii (ţ. Cîrligătura) 282.
Manolachi, fiul lui Lupaşcu preot şi al
Catrinei, fratele lui Gheorghie; vinde
împreună cu mama şi fratele lui un loc
de casă lui Lupul Balş fost mare ban
56.
Manolachi, fiul Paraschivei Sofronoaia,
fratele lui Apostol şi Costandin; vinde
împerună cu aceştia o vie la Vămăşoaia
lui Stan şi soţiei acestuia Sohiica 826.
M a n o l a c h i , logofăt; judecă pricina dintre
Maria Crudoaia şi Ion ispravnic pentru
un loc de casă 355.
Manolachi, poruşnic; martor 803.
Manolachi, preot; cumpără o casă de lîngă
Gunoi de la Pavăl butnar 859.
Manolachi, preot; i se confirmă dreptul de
a face dugheni pe locul Măriei
 Curculeasa, soţia lui Neculai seimen
286, fiind apoi în pricină cu fiica
acestora 363, 483, 486.
Manolachi, protopop de Iaşi; solicită
întărirea stăpînirii asupra unui loc de
casă din poarta grajdului domnesc 452.
Manolachi, fost protopop; locul lui de
prisacă 572.
Manolachi (Manoli), uşer; casa lui din vale
de Uliţa Frecăului 150.
Manolachi, uşerel, soţul Ioanei 472.
Manolachi, vornic; casele lui de pe Uliţa
Măjilor 132;
Manole, cumpără o dugheană cu pivniţă şi
loc de pe Podul Hagioaiei de la
Costandin fiul lui Gavril staroste 719.
Manole, mare spătar; martor 658.
Manole, tatăl lui Ştefan 693.
Manole, ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
fratele lui HUtjuiu, tatăl lui Simion,
Statie, Maria şi Prohira; scutit de unele
dări 301, 4 6 5 . '
Manole, uşer; via lui din Dealul Coroiului
353.
Manole v. si I o n i t ă Pândele
Manoleasă, v. M ă r i u ţ a
Manoli, băibărăcar; martor 727.
Manoli, diacon; martor 695.
Manoli, fiul Măriei Gleznoaia, nepotul
Zamfirei Gleznoaia; vinde împreună eu
mătuşa sa o casă din Muntenimea de
Mijloc lui Irimia ispravnic 664.
Manolis Antoniu, cretan (?); martor 409.
Manta, v. Toader
Mariuli, tatăl lui Ion i85.
Marcul, v. Ioan
Mardare, croitor; vinde un loc din
Muntenimea de Jos lui Gavril Covrig
562.
Mardaros, armean, fiul lui Grigorie preot
armean şi al Anuţei; vinde un loc de
casă de pe Podul Vechi lui Iacov 496.
Mardaros. <armean>, tatăl lui Zaroh
armean 195.
Mardaros, armean; vinde un loc de pe
Podul Vechi lui Iordachi Aristarh agă
499.
Mardarosu, v. Ionită ?
Mardiros, martor 675.
Mareia, martor 744.
Margine, soţul Catrinei 744.
Maria, băneasă, sora Paraschivei ; cumpără o
vie cu livadă la Copou de la Lupul croitor
şi soţia acestuia Maria 827, precum şi o
casă de pe Uliţa Strîmbă de la Andrei
croitor 634, 637.
Maria, braşoveniţă; locul ei din Muntenimea
de Jos 300.
Maria, comisoaie, fiica lui Vasilie Brah
armaş; dăruieşte Bisericii Albe din Iaşi o
parte din s. Soloneţ (ţ. Vaslui) 660.
Maria, cupăriţă, soţia lui Tanasă cupar;
primeşte danie de la Ioan Bogdan mare
logofăt partea acestuia din casele rămase
de la Catrina polcovniciţa 163.
Maria, fiica lui Adam şi a Catrinei, sora lui
Eni; vinde împreună cu familia un loc de
casă de pe Uliţa Hagioaiei lui loniţă
Bantaş ceauş 488.
Maria, fiica lui Costandin Cotîrlă; vinde
împreună cu alţii o parte din s. Dănuţeni
(ţ. Iaşi) lui Costea Papafil negustor 853.
Maria (Măriuţa), fiica lui Costandin Loiz
negustor, soţia lui loniţă Ghindă logofăt
şi nepoata lui Mihălachi şi loniţă Loiz
411; vinde împreună cu soţul ei un loc de
dugheană de pe Podul Vechi lui Iani 559.
Maria, fiica lui Costantin Nastasă vistiernic,
sora lui Gheorghie pitar, a doua soţie a
lui Costantin Gîndul stolnic şi mama
Rucsandei 873.
Maria, fiica lui Costandin seimen şi a Aniţei,
sora lui loniţă, Pascal şi Dumitra; vinde
împreună cu aceştia o casă de pe Uliţa
Fînului lui Vasile negustor şi soţiei
acestuia Safta 67.
Maria, fiica lui Costantin tîrsănar şi a Aniţei,
soţia lui Oprea; primeşte un loc de casă
de pe Uliţa Fînăriei de la tatăl ei 136.
Maria, fiica lui Dimitrie, sora lui loniţă şi
Iordache; cumpără împreună cu loniţă o
vie cu livadă şi pădure în jur de la
Iordache şi soţia acestuia Nastasia 576.
Maria, fiica lui Dumitraşco Bulai (Bulat),
sora Ilenei, nepoata lui Manolache şi
Mihălache; primeşte partea ei de
moştenire, după diată, de la unchii ei 291.
Maria, fiica lui Dumitraşco vătaf şi a
Nastasiei, sora Ilianei şi nepoata lui
David diacon zugrav; vinde o casă cu loc
de pe Uliţa Strîmbă lui Mihălache logofăt
şi Manolache diacon 303.
867
Maria, fiica Făinoaiei (?), soţia lui Ivan
Caraferiali; vinde împreună cu soţul ei
dugheni dc pe locul m-rii Barnovschi lui
Ion Arghiri pentru a plăti datoria către
Nicoli Suliod negustor 208.
Maria, fiica lui Gheorghie sumănar şi a
Irodiei, sora Bălaşei; vinde împreună cu
familia ei o vie la Miroslava unchiului ei
Alexandra 571.
Maria, fiica lui Gheorghie ţigan tescar şi a
Aniţei, sora Măriei şi soţia lui Apostol
ţigan 40.
Maria, fiica lui Grigoraş Jora fost mare
vistiernic; dăruieşte o ţigancă m-rii
Dancu 236.
Maria, fiica Huzunoaiei; martor 203.
Maria, fiica lui Ion şi a Ştefanei, soţia lui
Vasili; vinde împreună cu mama şi soţul
ei o bucată de loc de lîngă ograda lor
201.
Maria, fiica lui Ion Buhuşi hatman, soţia lui
Radul Racoviţă fost mare logofăt, mama
Ilincăi şi a Nastasiei, soacra lui Petrachi
Vidali fost mare stolnic şi lordachi fost
mare agă; decedată, se face o danie
pentru pomenirea ei 361.
Maria, fiica lui Ioniţă Codrescul foşt
medelnicer al doilea, sora lui Costantin,
Enache, Catrina, llinca şi Zamfira;
primeşte partea sa de moştenire prin diata
tatălui ei 867.
Maria, fiica lui Grigoraş Jora fost mare
vistiernic şi a Măriei; îngropată la m-rea
Dancu 236.
Maria, fiica Măgdălinei călugăriţa şi soţia lui
Gheorghiţă; martor 442.
Maria, fiica Mălinei ţigancă, sora lui
Mihălache şi Procopie; lăsată prin diata
lui Veniamin Năstasă monah fratelui
acestuia Ştefan 776.
Maria. fiica lui Macarie călugăr şi a Măriuţei
Manoleasă, sora lui Enachii şi Gheorghie,
soţia lui Ursache; vinde împreună cu
soţul ei o vie din Dealul Coroiului lui
Tănasă Gosan 847.
Maria (Măria), fiica lui Miron Hîncul
bulucbaş, sora lui Lupul, soţia lui Ioniţă
bulucbaş, mama Casandrei şi a
Paraschivei; martor şi chezaş 817; se
judecă pentru un loc de casă de pe Uliţa
Fînului cu Ion ispravnic de copii în casă
868
268, 277 şi cu Mări ca, pretinsa nepoată a
lui Pătraşcu Ochincă, pentru un loc de
casă 211; vinde o bucată de loc Măriei
Crudoaia 633 şi case din Iaşi lui Ion fost
ispravnic de copii în casă 260.
Maria, fiica lui Moschici săhăidăcar, sora lui
Panaite şi Velişcu; primeşte ca zestre un
loc de pe Podul Vechi 147.
Maria, fiica lui Neculai Neamţul şi sora
Saftei; se judecă cu Pavăl Bantăş de la
vistierie pentru o datorie bănească a sorei
sale 833.
Maria, fiica lui Neculai Tudori negustor şi
mama lui Ioan Gheuca spătar 500.
Maria, fiica lui Nicodim monah; vinde
împreună cu tatăl şi sora ei partea din
locul de casă de la Catrina polcovniciţa
lui Fote negustor 163.
Maria, fiica lui Pascal de pe Horăiata, sora
lui Manolache şi Veniamin călugăr,
prima soţie a lui Constantin Gîndui
stolnic şi mama Catrinei; a fost fată în
casă la Catrina, doamna lui Constantin
Mavrocordat voievod 873.
Maria, fiica lui Postolachi ţigan potcovar,
sora lui Ghiorghie şi mama lui Costantin
şi Tofan; vinde împreună cu fratele şi
copii ei o casă de lîngă Uliţa Bărboiului
lui Vasile negustor 865.
Maria, fiica Păscăloaiei şi soţia lui Enache
băcan din Iaşi; vinde o vie cu teasc de la
Buciumi lui Solomon jidov B.
Maria, fiica lui Pintileiu preot la biserica Sf.
Athanasie <şi Chiril>, soţia lui Ioniţă
Popa diac de divan; cumpără împreună
cu soţul său o casă cu loc de la tatăl ei
433. '
Maria, fiica lui Simion Gînga seimen agcsc
şi a Gafiţei, sora lui Costandin, lordachi
şi Toader; vinde împreună cu familia o
vie de pe Valea Urşulei lui Toader
Vîrnav vistiernic al treilea 529, 694.
Maria, fiica lui Ştefan; vinde o casă cu loc
din Muntenimea de Mijloc lui Sandul
paharnic şi soţiei acestuia Ecaterina 127.
Maria, fiica lui Tănase Polifroni şi a Saftei
Polihronoaia, sora lui Gheorghie şi Aniţa
(Anisia); dăruieşte împreună cu mama şi
fraţii ei o bucată de loc lui Stoian bucătar
154; face schimb de case cu Ion fost
ispravnic de copii în casă 260, 268.
Maria, fiica lui Toader Silion Scorţăscu şi
soţia lui Apostol seimen agesc; vinde
împreună cu soţul ei un Ioc de casă Iui
Ioniţă Gîndul logofăt şi soţiei acestuia
420.'
Maria, fiica Tudorei Munteanca şi soţia lui
Gheorghe; cumpără împreună cu acesta o
casă din şesul Bahluiului de la Ilie
bulucbaş al doilea din Curtea domnească
481.
Maria, fiica lui Zaharia şi a Floarci
armeanca, sora Anuţei preoteasă 504;
vinde împreună cu mama şi sora ei o casă
de pe Podul Vechi fraţilor Bogos şi
Carabet armeni 597.
Maria, jitnicereăsă, sora lui loan Theodor
Calimah voievod, mama lui Ioniţă mare
cupâr, soacra Aniţei şi cuscra lui Vasiie
Roset hatman şi a Saftei 7, 67; cumpără o
casă de lîngă Biserica Banu de la Antohi
uşerel şi soţia acestuia Ilinca 512;
primeşte danie domnească un loc de la
marginea tîrgului; în Muntenimea de Sus
şi de Mijloc 357, 384, 421, 720, 722,
724, încălcîrid apoi locurile unor copii în
casă 837 şi cerînd bezmen de la locuitori
599.
Maria, mama lui Luptil 278.
Maria, martor 289, 296, 347.
Maria, nepoata lui David diacon zugrav, sora
Ilenei; dă mărturie bunicului ei ca să
răscumpere casa ce a vîndut-o lui
Constandin Gîndul şetrar 327.
Maria, nora Măriei Cerchezoaia; martoră 41.
Maria (Măriea), păhărniceasă, fiica lui
Ştefan Gane pîrcălab, sora lui Lupul
Gane, soţia lui Vasile Buhăiescul
paharnic şi mama lui Ştefan comis;
primeşte de la tatăl ei o jumătate de loc
de casă de pe Uliţa Hagioaiei 832; martor
533 ; să dea hotarnica locului de pe Uliţa
Hagioaiei 735; lasă .partea ei de loc
pentru grijirea morţilor 285.
Maria, preoteasă, fiica lui Lupaşcu, soţia lui
Caţir preot de la Şoldana (ţ. Hîrlău),
mama lui Sandul şi Ursachi diacon 644,
648.
M a r i a , să se prezinte la judecata cu preoţii
iezuiţi polonezi din Iaşi 710.
M a r i a , seimeniţă; martor 119.
Maria, sora Catrinei Petculeasa şi mama lui
Iordache; martor 692.
Maria, sora lui Chiriac mortasip şi cumnata
Ilenei; se judecă cu aceştia pentru un loc
de casă rămas de la părinţi 668.
Maria, sora Dahinei, mama Cununei şi
cumnata lui Sandul; vinde împreună cu
fiica ei o casă din mahalaua Broşteni lui
Andrei cafegiu 729.
Maria, soţia lui Acsintie armean, mama lui
Azbeiu, Cîrste şi Luca; ia cu chirie un loc
de dugheană pe locul Bisericii Armeneşti
din Iasi
j 283.
Maria, soţia lui Andrei; vinde împreună cu
acesta un loc de pe Uliţa Hagioaiei lui
Gavril Covrig şi ginerelui acesteia Pavăl
Stroescul 646.
Maria, soţia lui Andrumache fost călăraş de
Ţarigrad; se judecă cu Ioniţă Cuza stolnic
pentru o casă zălogită din Iaşi 414.
Maria, soţia lui Antohi; cumpără cu acesta o
casă cu loc din Muntenimea de Mijloc de
la Elisafta călugăriţa 265.
Maria, soţia preotului Anton; vinde
împreună cu acesta o casă de lîngă m-rea
Sf. Spiridon lui Inochentie episcop de
Huşi 418.
Maria, soţia lui Arghirie fost mare paharnic
331.
Maria, soţia lui Qrste Stroescu; împrumută
împreună cu acesta bani de la egumenul
m-rii Sf. loan, punînd zălog casele din
Iaşi 605.
Maria, soţia lui Costantin teslar şi mama lui
loan; cumpără împreună cu familia o casă
din Muntenimea de Sus de la Ion Focşe şi
soţia acestuia Sanda 672.
Maria, soţia lui Enciul Sîrbul; vinde o casă
din mahalaua Broşteni lui Silion blănar
încălcînd dreptul de preemţiune al lui
Petre băcan 525, 528.
Maria, soţia lui Gavril tălpălar; cumpără
împreună cu acesta o vie de la Miroslava
de la lacov Mărginean şi soţia acestuia
Aniţa 174, pe care o vinde lui Andrei
ciubotar 175.
Maria, soţia lui Gheorghe Arnăut cizmar;
vinde împreună cu acesta o dugheană de
pe Uliţa Mare lui Neofit egumenul m-rii
Trei Ierarhi 272.
Maria, soţia lui Gheorghie diacon; cumpără
împreună cu acesta o bucată de Ioc din
Muntenimea de Mijloc de la Gligoraş
Codrescul şi soţia acestuia Sanda 249.
869
Maria, soţia lui Gheorghie psalt; cumpără -
împreună cu acesta o vie de Ia Găureni de
Ia Neculai Childescul şi soţia acestuia
Ruxandra 714.
Maria, soţia lui Gligoraş cobuzar şi fiica lui
Necula ţigan; vinde împreună cu soţul o
casă din mahalaua Armenime lui Lohan
negustor 45.
Maria, soţia lui Hagic şi cumnata lui
Acsintie; vinde împreună cu acesta din
urmă o dugheană din mahalaua
Băibărăcăriei lui Cîrste Toros şi fiului
acestuia Hagi Ovanes 90.
Maria, soţia lui Iamande blănar şi vara Iui
Neculai croitor; cumpără împreună cu
soţul ei o dugheană din Tîrgul de Jos de
la Neculai croitor şi familia acestuia 835.
Maria, soţia lui Ion şi nora Mantii; cumpără
împreună cu soţul ei o casă cu loc din.
Muntenimea de Mijloc de la Vasilca
pităriţa 406.
Maria, soţia lui Iordache Gurimaz seimen
domnesc; dăruieşte un loc de casă lui
Mihai şi soţiei acestuia Ştefania 50;
martor 640.
Maria, soţia lui Lazăr armean, mama lui
Cîrstea şi Sava; vinde împreună cu
aceştia o vie cu livadă din Dealul
Coroiului lui Darie de la Buciumi şi
soţiei acestuia Catrina 551.
Maria, soţia lui Lupul; cumpără împreună cu
acesta o bucată de loc de casă de la
Gligoraş, loniţă, Toma şi Nastasia, copiii
Stoicăi Munteanca 344.
Maria, soţia lui Lupul; vinde împreună cu
acesta o casă din Muntenimea de Mijloc
lui Grigorie protopop de Iaşi 748.
Maria, soţia lui Mihai Ciolacul telal; vinde
împreună cu acesta o casă de lîngă m-rea
Trei Ierarhi 66.
Maria, soţia lui Nechita, mama Măriei şi
soacra lui Andrei cantaragiu; cumpără
împreună cu soţul ei un loc de casă de la
Toadir, pe care-1 dau zestre fiicei şi
ginerelui 142.
Maria, soţia lui Neculai călăraş; vinde
împreună cu acesta o casă de lîngă iaz
Măriei Apostoaia 256.
Maria, soţia lui Petcu bărbier; dăruieşte
împreună cu acesta o vie cu livadă de la
Varniţă lui Petre băcan 434.
870
Maria, soţia lui Pricop ţigan; martor 561..
Maria, soţia lui Sandul Botezatul meserciu;
vinde împreună cu acesta o bucată de loc
lui Apostol şi soţiei acestuia Andriana
570.
Maria, soţia lui Sandul Caţichi; vinde
împreună cu acesta o casă cu loc de pe
Podul Vechi lui Carabet armean 313.
716.
Maria, soţia lui Stratul; vinde împreună cu
acesta o casă cu loc şi pivniţă de pe
Bărboiului lui Vasile braşovean 95.
Maria, soţia răposatului Ştefan pietrar
domnesc, mama lui Pascal, Ursachi si
Lupa; vinde împreună cu toţi copiii o
casă de pe Podul Spînzurătorii lui Simion
blănar şi soţiei acestuia Axinia 517.
Maria, soţia lui Toader blănar; schimbă
împreună cu acesta o casă din
Muntenimea de Mijloc pe o alta dc pe
Uliţa Strîmbă a Ilincăi preoteasa 636,
637.
Maria, soţia lui Toader Răusan, mama lui
Lupul şi Paraschiva; vinde împreună cu
soţul ei o casă de pe Uliţa Hagioaiei lui
Pavăl Bantăş de la vistierie şi soţiei
acestuia Rucsanda 508.
Maria, soţia lui Vasile Albul; vmde
împreună cu acesta o casă din sus de
Hazna lui Lupul vătaf de ciocli 289.
Maria, soţia lui Vasile ciubotar; vinde
împreună cu acesta o casă cu loc Măriei
Calimah 422.
Maria (Mariuţa, Măriiţa), ţigancă a
Mitropoliei, din Focşani, fiica lui
Costandin Băiceanul şi a Ioanei, sora lui
Dumitraşco, Vasilie, Mariuţa şi Soltana
301, 465.
Maria, ţigancă, fiica lui Ilie şi a Ilincăi, sora
lui Ion, Niţă, Stoian, Tănase şi Stana;
dăruită m-rii Dancu 495,507.
Maria, ţigancă, fiica lui Necula ţigan şi soţia
lui Gligoraş Moarte ţigan 61.
Maria, ţigancă, sora lui Gavril şi Gheorghi,
fosta soţie a lui Procopie ţigan potcovar;
locul ei de pe Uliţa Bărboiului 561.
Maria, ţigancă, soţia lui Stanciul ţigan 543;
vinde împreună cu acesta o casă fără loc
din Muntenimea de Mijloc Paraschivei
606.
Maria, vinde o dugheană de pe Pqdul
Spînzurătorii lui Silion blănar 526.
Maria Antoneasa, cumpără o cîrciumă cu
pivniţă de piatră şi casă de lîngă Curtea
domnească de la Iacob mitropolit 286.
Maria Apostoaie (Apostoai), cumpără o casă
de lîngă iaz de la Neculai călăraş şi soţia
acestuia Maria 256; vinde o casă de sub
Vama Mare lui Isac jidov 323.
Maria Brăhoaie (Brohoie), comisoaie, fiica
lui Vasilie Brahă armaş; dăruieşte
Bisericii Albe din Iaşi partea tatălui său
din s. Soloneţ (ţ. Vaslui) 311; martor 317,
574.
Maria Buziloaia, dăruieşte m-rii Dancu o
ţigancă căsătorită cu un ţigan al lui Ion
Bogdan fost mare logofăt 237.
Maria Calimah, cumpără o casă cu loc între
Uliţa Strîmbă şi Uliţa Sîrbească de la
Vasile ciubotar şi soţia acestuia Maria
422.
Maria Caţichioaie, lipscăniţă, sora preotului
Vasile, soţia lui Samoil monah, mama lui
Lefter şi Toader; vinde o casă de pe
Podul Vcchi m-rii Bărboi 579.
Maria Căciormăneasa, fiica lui Ion
Sucevanu, nepoata Frăsinei Fugări ţa,
mama lui Ştefan şi Sanda; schimbă părţi
din satele Dumeşti şi Şendreni pe o
livadă şi o casă ale lui Ioniţă Cantacuzino
mare vistiernic 531.
Maria Căzaneasa, cumpără o casă de pe
Uliţa Hagioaiei de la Catrina şi Safta 85.
Maria Cerchezoaia (Cerchejoaie), mama
Saftei şi bunica lui Iordache; lasă prin
diată o pereche de case din mahalaua Sf.
Ioan nepotului ei 41, 212.
Maria Chişinoaia, locul ei de lîngă m-rea
Sf; Ioan Zlataust 864.
Maria (Mariia, Mariuţa, Măriuţa) Crudoaia
(Crudoaie, Crudoie), sora lui Ion Crudul
seimen, soţia lui Mihălachi Crudul;
mama Ioanei şi a Măriei; cumpără o
bucată de loc de la Maria fiica Hîncului
633; împarte cu fratele ei un loc de casă
părintesc de pe Uliţa Fînăriei 211, 780;
locul ei din mahalaua Căcaina, din deal
de Podul Meserciilor 185; martor pe
Uliţa Fînăriei 203, 317; se judecă cu Ion
ispravnic pentru un loc de casă de pe
Uliţa Fînului 268, 355; vinde împreună
cu familia o casă din mahalaua Fînărie lui
Toader Băcăoan copil în casă şi soţiei
acestuia Tudora 640, 817.
M a r i a Cuculeasa, dăruieşte lui Manolachi
protopop de Iaşi un loc de casă de lîngă
poarta grajdului domnesc 452.
Maria Curculesa, soţia lui Neculai seimen;
locul ei din Iaşi 286.
Maria Festiloaia, fiica Ilincăi, sora lui Ion
Ciudin şi nepoata lui Veniamin Năstasă
monah; primeşte o dugheană de pe Podul
Vechi de la unchiul ei 776.
Maria Ghemuleasa, martor 289.
Maria Gînduleasa, şetrăreasă, fiica lui
Costandin Năstase vistiernic, sora lui
Ştefan Năstase postelnic şi Veniamin
monah, soţia lui Costandin Gîndul şetrar,
mama Rucsandei şi a Zmarandei;
adevereşte că o dugheană de pe Podul
Vechi a fost dăruită de fratele ei
Veniamin m-rii Sf. Sava 761; primeşte
bunuri prin diata fratelui ei Veniamin
776.
Maria Gleznoaia, sora Zamfirei Gleznoaia
şi mama lui Manoli 664.
Maria Guţoaia, martor 296.
Maria Hagioa, armeancă; martor 865.
Maria Hardineasă, ţigancă, fiica lui Hardin;
dăruită m-rii Dancu de către Maria fiica
lui Grigoraş Jora fost mare vistiernic 236.
Maria Huţunoaia, mama Zoiţei 234.
Maria Manca, martor 542.
Maria Măhălita, locul ei de lîngă Biserica
Curelari 621.
Maria Naculoaia, sora Ilincăi abăgeriţa;
primeşte danie o dugheană de la
Costandin Hoştină vameş 510.
Maria Neculiiasă, aprodoaie; martor 632.
Maria Păsătoaia, martor 339.
Maria Plepoaia, casa ei de pe Uliţa
Hagioaiei 508.
Maria Potoroceasa (Potorăcesa, Potorocesă)
din Botoşani, nepoata lui Andriian
Potoracă şi mama lui Vasile Potoracu
719; locul ei de casă din mahalaua
Muntenime se hotărniceşte 671; se judecă
cu Ioniţă negustor pentru un loc de casă
din mahalaua Muntenime 670.
Maria (Mariuţa, Măriuţa) S ă v o a i a (Savoae,
Săvoi, Săvoie), făclieriţă, bunica lui
Andrei 646; martor 270, 456; nu vrea să
semneze, ca radă sau răzeş, un zapis de
vînzare 464; schimbă un loc de dugheană
871
 din faţa Uliţei Tîrgului de Sus pe un loc
de casă din Muntenimea de Jos a lui,
Pavel blănar 261.
Maria Strijasca, soţia lui N. Strijescu; vinde
împreună cu acesta un loc din Iaşi lui
Arghirie fost mare ban 763.
Maria Stroiasca, vinde o casă lui Costi
Avram fără a întreba pe Iordachi răzeş
661.
Maria, v. şi Mariia, Mariuţa, Măria,
Măriea, Măriuţa.?
Marica, împreună cu Lupul, nepotul ei şi al
lui Pătraşcu Ochincă, reclamă încălcarea
unui loc de către Irimia şi Ştefan armaş
278.
Marica (Măriea), soţia lui Vasile, mătuşa lui
Chirvasie croitor şi nepoata lui Ochincă;
dăruieşte un loc de casă nepotului său
189, 191, 192.
Marica, ţigancă a Mitropoliei, din Focşani,
fiica lui Manole, sora lui Simion, Statie şi
Prohira; scutită de unele dări 301, 465.
Mărie, preoteasă, soţia preotului Vasile;
vinde împreună cu alţii o dugheană cu
loc de lîngă Uliţa Trapezenească 187.
Mărie Frăticeasa, dăruieşte împreună cu
Vasile un loc lui Iordachi Gurimaz
seimen domnesc şi soţiei acestuia Maria
50.
Mariia, cumnata lui Mihalachi Loiz,
<mama> lui Vasili Loiz; schimbă locuri
de pe Podul Vechi cu Mihalachi Loiz
494.
M a r i i a , fiica lui Ghiorghi şi sora lui Vasîli;
răscumpără împreună cu fratele ei o vie
de la Vămăşoaia de la Sofiica soţia lui
Stan 826.
Mariia, fiica lui Grigoraş croitor staroste de
ciocli, soţia lui Lupul croitor; vinde
împreună cu soţul ei o vie cu livadă de la
Copou Măriei băneasa 827.
Mariia, fiica Măriei Crudoaia, sora Ioanei şi
nepoata de unchi a lui Ion; vinde
împreună cu familia o casă din mahalaua
Fînărie lui Toader copil în casă şi soţiei
acestuia Tudora 640.
Mariia, fiica lui Neculai Neamţul botezat,
soţia lui Ion telal, mama Ioanei,
Nastasiei, Roxandei şi Tudorei; vinde
împreună cu aceştia o casă cu pivniţă şi
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui Toma
calfă de pietrari 836.
872
Mariia, fiica Sandei ţigancă; stăpînită de
m-rea Bărboi 40.
Mariia, fiica Zaharioaiei şi soţia lui Cerchez;
martor 496.
Mariia, soţia lui Gavril tălpălar; cumpără
împreună cu acesta o vie şi altele în
Dealul Coroiului de la Toader Donici şi
familia acestuia 693.
Mariia, soţia lui Gligoraş Moarte; vinde un
loc de casă din mahalaua Armenime 4.
Mariia, soţia lui Postolache Bîgul copil în
casă; vinde împreună cu familia ei o
dugheană cu loc de pe Uliţa Hagioaiei
Sandei soţia răposatului Mihalache Sîrcu
808.
Mariia, soţia lui Toader blănar; schimbă
împreună cu acesta o casă din
Muntenimea de Mijloc pe o alta de pe
Uliţa Strîmbă a Ilincăi preoteasa şi a
fiului acesteia Gheorghie 634.
Mariia, <ţigancă>, fiica lui Andonie şi a
Ianei; dăruită m-rii Dancu 618.
Mariia Lehoaia, mama Catrinei şi a
Smarandei; ia un loc cu bezmen din
mahalaua Cizmăriei de la m-rea Dancu
713; fiicele sale promit bani lui Nicola
pentru nişte case din Cizmărie 856.
Mariiana, soţia lui Antonie Faierman spiţer;
ia împreună cu acesta o casă cu chirie de
la Iosif Cambioli prefectul Bisericii
Catolice 128.
Marin, se judecă cu Ivan armean pentru o
casă de pe Podul Vechi 601.
Marina (Mariana), soţia lui Panaiti blănar
grec; vinde împreună cu acesta o casă din
mahalaua Fînăriei lui Matei Bantăş
negustor 828.
Marini, v. I.
Mariuţa Adămoaia, mama lui Pavăl şi a lui
Dinul; dă împreună cu Pavăl zapisul unui
loc din Uliţa Măjilor lui Dinul pentru a
putea fi vîndut 781.
Mariuţa, v. şi Maria.
Marta, o cărare ce merge la - 300.
Martin, ţigan, tatăl lui Radu 472.
Martin, ungur, tatăl lui Ştefan 105.
Masalagie, ţigani care sînt luaţi înapoi de -
79.
Maşcăuţi, sat, ţ. Orhei; <s. j. Chişinău, R.
Moldova>; lăsat prin diată de către Vasile
Roset hatman fiului său Ilie 767.
Matei, condicar (1794); scrie o copie de act
357.
Matei, al m-rii Trei Ierarhi; martor 66.
Matei, ginerele Ilincăi Arghir.oaia; primeşte
de la soacra sa un loc de dugheană pentru
care plăteşte bezmen m-rii Barnovschi
209.
Matei, martor 579.
Matei, negustor; casa lui de pe Uliţa
Bărboiului 95.
Matei, negustor; locul lui din mahalaua
Fînăriei 640, 817.
Matei, negustor; martor 118.
Matei (Maftei, Mafteiu, Mateiu), preot iezuit
polonez, superiorul rezidenţei iezuiţilor
de la Biserica Catolică din Iaşi; cere ca
Ion salahor rotar de pe moşia sa, anume
Horleşti (ţ. Cîrligătura), să-şi plătească
datoria şi să plece de pe moşie 246; cere
ca sătenii din Horleşti să fie obligaţi să-i
dea venitul moşiei 319; cere hotărnicirea
moşiei Horleşti 205; cere împuternicire
pentru a lua finul cosit de megieşi pe
teritoriul moşiei Horleşti 379, 394;
reclamă încălcarea moşiei Horleşti de
către Toader Vîrnav 511; permite lui Ion
salahor să se stabilească pe moşie 281;
reclamă încălcarea moşiei dc către Silion
medelnicer 386; se judecă cu unii săteni
din Horleşti care nu plătesc dijmă şi nu
prestează boieresc 231, 242.
Matei, vătaf; dă bani m-rii Sf. Spiridon 368.
Matei (Mateiu, Matiiu, Măteiu) Bantăş
(Bantăşu), negustor; creditorul Nastasiei
Chistruiasa şi al soţului acesteia Cozma,
le ia o dugheană 530; cumpără o casă din
mahalaua Fînăriei de la Panaiti blănar
grec şi soţia acestuia Marina 828, un loc
de casă de pe Uliţa Fînăriei de la lane
Turnavite 181 şi un altul din mahalaua
Cacainii de la loniţă Gherghel postelnic
206, precum şi o vie de la Vămăşoaia de
la Neculai Sofronie fost vornic de
Buciumi şi familia acestuia 712; locul lui
de casă din Căcaina 758 şi cel din Fînărie
780; o casă de pe locui Iui este vîndută
555; se judecă cu Enachi ceauş de
negustori pentru un loc de casă din Iaşi
768, şi cu Ilinca soţia lui Vasilache Darie
pentru un altul din Fînărie 793, 798;
vinde un loc de casă din Fînărie Iui
Ştefan armaş al doilea 574.
Matei (Mateiu, Mathei, Matei) Ghica, mare
comis, fiul lui Grigorie Ghica voievod,
fratele lui Scarlat Grigorie Ghica
voievod; în Divanul (Sfatul) domnesc 98,
103, 123, 146, 155;
voievod, domn al Ţării Moldovei;
cercetează starea haznalelor făcute dc
tatăl său în faţa Curţii domneşti şi în faţa
feredeieior 53; dă porunci 2, 221, 392,
609; dăruieşte locuri domneşti din
preajma cişmelelor de lîngă poarta Curţii
domneşti 16, 32, 81, 113, 114, 705 şi din
alte locuri 374, 698; dăruieşte loc
domnesc din hotarul Tîrgului Frumos
schitului Cetate din Codrul Iaşilor şi
bisericii domneşti din Tîrgul Frumos
146, 513; scuteşte de dări 99, 178 şi
confirmă scutiri de dări 111, 156, 233,
413, 589; dă obroace anuale din vama
domnească 129, 177; întăreşte stăpîniri
13 şi alte drepturi 151; confirmă m-rii
Dancu dreptul de a încasa venitul moşiei
Buciumi 293; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746; întăreşte
anafora 45; judecă pricină 624.
Matei, v. şi Constandin
Mateiu, fiul Oghiniei şi fratele lui loniţă;
primeşte moştenirea rămasă de la mama
sa 439.
Mateiu Andreias, cercetează un loc de casă
de lîngă m-rea Bărboi 749.
Mathei Vlastar (Vlasto), pravila lui ~ 535,
628.
Mavriche, v. Costandin
Mavrocordat, v. Alexandru Costandin <~>
voievod, Constantin Neculai ~ voievod,
Dumitrachi Ioan Neculai <~>
voievod, Neculai <~> voievod.
Mavrodin Botezatul, a avut o casă în
mahalaua Broşteni 521, 613.
Mavrogheni, v. N.
Mavtei, preot; martor 148.
Mazăre (Mazire), v. Costandin
Măcarie, egumenul m-rii Golia; un act din
vremea lui ~ 469.
Mădîrjac, tatăl Aniţei 296.
Măgdălina, călugăriţă, fiica diaconului
Lupaşcu din Vămăşoaia, mama Măriei;
vinde o vasă de pe Podul Spînzurătorii
lui Petru băcan 442.
873
Măgura laşului, sat <ţ. Iaşi; s. Măgura, j.
Bălţi, R. Moldova>; schitul din ~ deţine
pîrcălăbia Tîrgului Frumos 810.
Măhăliţa, v. Maria
Măjilor, mahala; casa cu loc în ~ 351, 462,
814; v. şi Uliţa Măjilor.
*Măleşti (<Mileşti>), sat, pe Prut,
Covurlui; lîngă s. Smulţi, c. Smulţi, j.
Galaţi>; primit zestre de Constantin
Gîndul stolnic, schimbat pe s. Durneşti la
Dorohoi 873.
Mămăligă, v. lordachi Neculaiu
Ursachi
Mănas, bani de la ~ 368.
Mănăstirea lui Adam, m-re, ţ. Covurlui, <în
c. Drăguşeni, j. Galaţi> 581; închinată
Mitropoliei Ţării Moldovei 227.
Măndana, mama lui Ioniţă; casa ei din
Armenime 130, 601.
M ă n i o a i a (Mănioai), locul ei de pe Uliţa
Mare 446, 786.
Măranda, călugăriţă; se judecă cu Ioana
pentru nişte bani 848.
Măranda, sora Catrinei; cumpără un loc de
casă din mahalaua Armenime 4.
Mărăuta, sora lui Simion blănar si cumnata
Axiniei; vinde împreună cu aceştia o casă
de dincolo de Podul Spînzurătorii lui
Constantin şi soţiei acestuia llinca 271.
M ă r c i o c a n i , sat, ţ. Tutova; <s. Iveşti, c.
Iveşti, j. Vaslui>; stăpînit de Manolache
Bogdan fost marc paharnic 754.
Mărciocanul (Mărciucanul), soţul Alexandrei
754.
Mărco, v. Vasile
Mărdari, v. Necolai
Mărdăroie, v. Axinia
Mărgărit Cercel, martor 504.
Mărginean, v. Apostol Hîrjă lacov
Mărgineanul (Mărginian), v. Vasile ~ Creţul.
Mărgineasa, mama lui Vasile ciubotar 422.
Mărgineni, sat, <ţ. Neamţ; s. c. j.
Neamţ>; lăsat de Vasile Roset hatman,
prin diată, fiului său Lascărache, biserica
de aici primind bani 767.
Măria, fiica lui Anton negustor şi mama lui
Tănasîie 469.
Măria, v. şi Maria.
874
M ă r i ca, pretinde că este fiica Măricuţei si
nepoata Paraschivei Ţiţuleasa şi i s-ar
, cuveni locul dăruit lui Apostol bulucbaş
268; se judecă împreună cu Lupul cu
fiicele lui Ioniţă bulucbaş, Casandra şi
Paraschiva, pentru un loc de casă din
mahalaua Fînărie 211.
<ţ.
Măricuţa, fiica lui Isac croitor şi mama lui
Gheorghii; un zapis de la ~ 666.
Măricuţa, fiica Paraschivei Ţiţuleasa 268.
Măricuţa, fiica lui Pătraşcu Ochincă, sora
Paraschivei; primeşte de la tatăl ei
jumătate de loc de pe Uliţa Fînăriei, care
rămîne Paraschivei 211.
Măricuţa, mama lui Lupul croitor 778.
Măricuţa, martor 654.
Măricuţa, preoteasă, soţia lui Andrei preot,
mama lui Hariton şi Sava preot armean
54.
Măriia, soţia lui Gligoraş abăger şi fiica lui
Fani; vinde o dugheană cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei lui Neculai olar şi o alta cu
pivniţă lui Toader Nacul logofăt de
vistierie 71.
Măriian, v. Sava
Marina, călugăriţă, fiica lui Lupan şi soţia
lui Ion cantaragiu; dăruieşte o casă de pe
Uliţa Bărboiului lui Stratul şi soţiei
acestuia Maria 95.
Măriţa (Măriuţa), soţia lui Gheorghe; vinde
împreună cu soţul ei o vie din Dealul
Coroiului lui Constantin Feştilă de la
vistierie 408,759.
Măriuţa, babă; vinde lui Ioniţă Cuza stolnic
o casă făcută pe locul acestuia 472.
M ă r i u ţ a , fiica lui Badiul; vinde împreună cu
Ştefan fost staroste de cizmari două
dugheni din mahalaua Cizmăriei lui
Ştefan Gheuca de la vistierie 575.
M ă r i u ţ a , fiica lui Ilarie monah şi sora lui
Constandin preot; primeşte de la tatăl ei o
jumătate de loc părintesc 592.
M ă r i u ţ a , fiica maicii Paraschiva; vinde un
loc de casă din Muntenimea de Sus lui
Pintilei şi soţiei acestuia Paraschiva 340,
precum şi un altul lui Vasile Razul
hatman 343.
Măriuţa, fiica lui Toma Alivra şi a
Alecsandrei, sora lui Nathanail şi Sandul;
împarte cu fraţii ei un loc de pe Uliţa
Brăhăriei 843.
Măriuţa, preoteasă, mătuşa lui Ion şi a lui
Gherasim călugăr; via ei de la Cetăţuia,
în hotar 247.
Măriuţa, soţia lui Andrei cantaragiu; lasă
împreună cu acesta, prin diată, toată
averea fiastrului lor Gavril 872.
Măriuţa, soţia lui Costandin Caţichi uşer şi
mama Catrinei 52.
Măriuţa, soţia lui Toader Nacul logofăt de
vistierie; cumpără împreună cu acesta o
dugheană cu loc de pe Uliţa Hagioaiei de
la Dima blănar şi familia acestuia 71.
Măriuţa, ţigancă, fiica lui Dumitraşco Lăbău
şi a Catrinei, soţia lui Ştefan ţigan, mama
lui Enache, Neculai, Nica şi Toader 248.
Măriuţa Cazaciţa, ţigancă telaliţă, mama lui
Vasile Cazacul; lasă fiului ei o casă de
lîngă Uliţa Bărboiului 865.
Măriuţa Gologăneasa (Golăgăneasa), fiica
lui Apostol fost baş bulucbaş şi mama
Statinei; vinde un loc la deal de Podul
Meserciilor Saftei, fiica lui Andrieş diac
de divan 119, şi un alt loc lui Mihai şi
soţiei acestuia Ştcfania 50.
Măriuţa Grozăvoaia, gardul ei în hotar de
loc'406.
Măriuţa Iordăchioai, încredinţează o diată
872.
Măriuţa Lupăşcesa, locul ei de pe Uliţa
Frecăului 150.
Măriuţa Manoleasă, mama Măriei; martor
487.
Măriuţa Treboaia, dăruieşte un loc de casă
5. '
Măriuţa, v. şi Maria.
Măstacănul, sat, <ţ. Neamţ; s. Mesteacănul,
c. Borleşti, j. Neamţ>; lăsat prin diată de
către Vasile Roset hatman fiului său Ilie
767.
Mătăsărita,
5 un loc ce se numeşte ' al
Mătăsăriţei, primit zestre de Manolache
Bogdan fost mare paharnic 754.
Mătei, negustor; via lui de la Vămăşoaia
826.
Măteiu, aprod; martor 50.
Mătrăşoi, v. Nastasîie
Măzărachi, bunicul lui Alexandru şi tatăl lui
Toader jitnicer; vinde un loc de dugheni
lui Anastasă vornic 241.
Măzărachi, casele lui din Tîrgul de Jos 290.
Măzărachi, v. şi Vasilachi
Melchisedec, episcop (sec. XIX); are un
document din sec. XVIfl 30.
Meleghi (Meleghe, Meleghii), v. Ion
Tănase
Melinca (Melinica, Milinica), armeancă, fiica
lui Toma armean, sora lui Ursul şi mama
Varticăi 490,491.
Meletie, patriarh <al Ierusalimului;»; vinde
un loc de lîngă Curtea domnească lui
Iftimie preot la Biserica dinspre Doamna
114,221.
Melintii (Melentii), egumenul m-rii Sf.
Vineri; cumpără dugheni de la Carabet
armean pe care le vinde ulterior lui Vasile
braşovean 858.
Mera (Mira), m-re, pe Milcov; <ţ. Putna, în
s. c. j. Vrancea> 746; prada
cătanelor de la ~ 754, 762.
Mesărniţă, în Tîrgul de Jos la - 145.
Michaud, v. losephus
Miche, v. Mihalachi
Miedzăpăresi (Miazăpărăsini), termen de
plată 246 şi de prezentat acte 813.
Miclăuşeni, sat, peste Prut, <ţ. Iaşi; s.
Miclăuşani, j. Ungheni, R. Moldova>;
părţi din ~ lăsate prin diată de către
Veniamin Năstasă monah sorei sale
Maria 776.
Miclescu, vornic (sec. XIX); încredinţează
copii de act 754, 762.
Miclescul, tatăl Paraschivei 795.
Miclescul, v. şi Costandin Gavril
Ioniţă Sandul
Micolina, v. Nicolina.
Micul, martor 654.
Mierla, mama Axiniei şi a Tudoscăi 552.
Mierla, martor 383.
Mihai, călăraş de Ţarigrad; martor 119.
Mihai, fiul Ioanei ungureanca; se în voieşte
cu mama sa să dea o dugheniţă m-rii Trei
Ierarhi 279.
Mihai, fiul Tofanei; martor 636.
Mihai, fratele lui Sămion Gînga seimen
agesc; stăpîneşte împreună cu acesta nişte
vii la Valea Urşolei 694.
875
Mihai, fratele lui Simion cîrciumar; cumpără
o vie din Dealul Deleni de la Gheorghie
fiul Doboşoaiei 100.
Mihai, ierei la biserica Sf. Nicolae Domnesc;
încredinţează o carte de bezmen 400.
Mihai, martor 853.
Mihai, posluşnic; dă o samă la Cotnari 369;
păstrează zăloage ale m-rii Sf. Spiridon
368, 370.
Mihai, scrie act şi e martor 814.
Mihai, soţul Ştefaniei; primeşte danie un loc
de casă de la Iordachi Gurimaz seimen
domnesc şi soţia acestuia Maria 50.
Mihai, spiţer, tatăl lui Antohie căpitan 191,
192, 203.
Mihai, tatăl lui Dobri blănar 555.
Mihai (Mihaiu), ungur, fratele lui Anton
ungur, unchiul lui Alexandru, Ghiorghii
şi Neculai; martor în privinţa moştenirii
lăsate de fratele său 436,437.
Mihai, voievod, fiul lui Scarlat Grigorie
Ghica voievod; în Divanul (Sfatul)
domnesc 98, 103, 123, 134, 146, 155,
156, 161,170.
Mihai, voievod, fiul lui Ştefan Mihai
Racoviţă voievod; în Divanul Ţării
Româneşti 604.
M i h a i , zugrav, fratele lui Dima zugrav şi
Gheorghie zugrav; nu are moştenitori
230.
Mihai C a n t a c u z i n o , mare vistiernic; în
Divanul Ţării Româneşti 604.
M i h a i Darie, tatăl lui Vasilache Darie;
datornicul lui Miron serdar, bunicul lui
loniţă Gherghel postelnic 206.
Mihai (Mihaiu) Furtună (Fortună), comis;
vinde un loc de pe Uliţa Ciubotărească
lui Vasile Lupu voievod 376, 435.
Mihai Ioan, negustor din Bucureşti, fratele
lui Hriste; datornicul Zmaragdei
postelniceasa, cu care se judecă 352,
Mihai. Pancul, martor 138.
Mihai (Mihail, Mihaiu)'Racoviţă (Racoviţi)
voievod, domn al Ţării Moldovei, soţul
doamnei Ana 340, 343; construieşte case
pentru oaspeţii turci lîngă Curtea
domnească 588; ctitorul bisericii Sf.
Lazăr de lîngă Vama cea Mare din Iaşi
129;
dăruieşte locuri din hotarul Tîrgului
Faimos 146; dă porunci 131;
876
reglementează plata camenei de către
negustorii ieşeni 310; în vremea sa pradă
cătanele 754, se hotărniceşte locul
tîrgului Orhei 371, 706, şi ard şcolile
domneşti făcuta de Vasile Lupu voievod
pe Uliţa Ciubotărască 376, 435; pricini în
vremea lui 535, 628; un ispisoc de la ~
40; în statutul breslei ciubotarilor din Iaşi
746.
Mihai Ungurul, soţul Aniţei, tatăl Catrinei şi
al Saftei 85.
Mihai Ungurul, soţul Varvarei Unguronca,
tatăl Ilenei şi socrul lui Anton Ungurul;
cumpără împreună cu soţia lui o casă cu
loc de la preotul Toader de la biserica
Prepodobna <Paraschiva> 207.
Mihai,*v. si
> Ştefan
» ~ Racoviţă
> voievod.
Mihai, v. şi Mihail, Mihaiu.
Mihail (Mihai), preot, Iegător de cărţi,
cumpără un loc de casă din şesul
Bahluiului, sub Mitropolie 372; primeşte
locuri de casă de la Matei Ghica voievod
şi Ioan Theodor Calimah voievod 374.
Mihail Ciolacul, telal, soţul Măriei; vinde
împreună cu aceasta o casă de lîngă
m-rea Trei Ierarhi lui losip orîndar şi
soţiei acestuia Beila 66.
Mihail Sturdza voievod, domnul Ţării
Moldovei (sec. XIX); o condică de
documente a lui - 29, 32.
Mihail, v. şi Constantin ~ Cehan Racoviţă
voievod, Sfinţii ~ si Gavril.
Mihail, v. şi M i h a i , Mihăilă.
Mihaiiu Gheorghiu, negustor; epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Mihalache (Mihălache), becer; casa lui de
lîngă poarta Vămii 679, 690; Iordache
este nepotul lui 541.
Mihalache, blănar, fiul lui loniţă stolnic;
martor 77.
Mihalache, negustor; martor 562.
Mihalache, o samă de bani a lui - 369, 370.
Mihalache, ţigan, fiul Mîrinei, fratele lui
Pricopie şi Maria; dăruit prin diata lui
Veniamin Năstasă monah nepoţilor de
soră ai acestuia 776.
Mihalache (Mihalachi) Costache (Costachi),
fratele lui Ioasaf egumen; încredinţează o
samă a m-rii Sf. Spiridon 368;
fost mare jitnicer; martor 325;
logofăt; martor 634.
Mihalache Coste, unchiul Ilenei şi al Măriei,
nepoatele lui David diacon zugrav;
răscumpără de la Costantin Gîndul şetrar
casa vîndută acestuia de către nepoatele
sale 327.
Mihalache Rad, agă (1834); încredinţează o
copie de act 754.
Mihalache (Mihalachi, Mihălache, Mihălachi)
Sturza (Sturdza, Sturzea), mare vornic
de Ţara de Jos; caimacam 582; cumpără
o pivniţă de piatră din Tîrgul de Jos de la
Simion Crămlău, vechilul Varticăi
armeanca 491; grajdul lui în hotar de loc
420; încredinţează act 650; în Divanul
domnesc 473, 493; dă porunci 580, 581;
judecă pricini 470, 528;
mare vornic de Ţara de Sus; în
Divanul domnesc 223; locul lui din
Muntenimea de Mijloc 259; hotarnic
224, 306;
fost mare vornic de Ţara de Sus;
hotarnic unui loc domnesc din hotarul
Tîrgului Frumos 146.
Mihalache (Mihălachi) Suciui, mare comis;
în Divanul domnesc 412, 435.
Mihalache, v. şi Mihalachi, Mihălache,
Mihălachi.
Mihalachi, blănar grec, ginerele Voicăi;
martor 530.
Mihalachi, fiul lui Apostol psalt; dugheana
lui în hotar de loc 220.
Mihalachi, ia simbrie de la m-rea Sf.
Spiridon 295.
Mihalachi, mare pitar; în Divanul Ţării
Româneşti 604.
Mihalachi, mare postelnic; în Divanul
domnesc 190.
Mihalachi (Mihălache), protopop; locul lui
de pe Uliţa Măjii 132,144.
Mihalachi (Mihălachi), mare şerbetciu; cere
şi primeşte danie 6 bucată de loc
domnesc din Muntenimea de Jos 519,
527.
Mihalachi, tălpălar; cumpără o vie la
Miroslava de la Ioniţă Ciorneiu 167.
Mihalachi (?)..., martor 6.
Mihalachi Cantacuzin, spătar (1839); casele
lui de pe Uliţa Sîrbească 27.
Mihalachi (Mihălache, Mihălachi) Cheşco
(Cheşcu), fost mare jitnicer, tatăl lui
Constantin, llinca şi Nastasia 750, 752;
îşi lasă averea prin testament 685; i se
hotărniceşte un loc de dugheni de pe
Podul Hagioaiei încălcat de răzeşi 263 ;
pivniţa lui 137.
Mihalachi Jora, postelnic; martor 146.
Mihalachi (Mihalachis, Mihalakis,
Mihălache, Mihălachi) Loiz (Loizo,
Loizu), fratele lui Costandin Loiz şi
Ioniţă, cumnatul Măriei, socrul lui Eni
băcan şi Ioniţă Ghindă logofăt 581;
martor 45, 564; schimbă locuri de
dugheni de pe Podul Vechi cu ginerele
Ioniţă Ghindă 494, 498; ţine zălog un loc
de dugheană al fratelui său pe care-1
răscumpără ginerele Ioniţă Ghindă 559;
locul lui din Muntenimea de Jos 261; se
judecă cu Ioniţă Ghindă pentru un loc de
dugheană de pe Podul Vechi 411.
Mihalachi Miche, mare paharnic; în Divanul
domnesc 322.
Mihalachi Papazoglu, martor 504.
Mihalachi (Mihălache, Mihălachi) Popa,
diac; martor 574; trece act la condică
584, 587 - 589,594, 595.
Mihalachi Stîrce, vornic de poartă; să ducă
armeni fruntaşi să jure în biserica lor
asupra întinderii cimitirului armenesc
847.
Mihalachi Strechei, soţul Saftei; cumpără
împreună cu aceasta o casă de pe Uliţa
Frecăului de la Tofana şi fiul acesteia
Gheorghi croitor 652.
Mihalachi, v. şi Mihălachi.
Mihăilaş, fiul Nastasiei Vrăcioaia şi fratele
Ilincăi; vinde împreună cu acestea o casă
lui Ioniţă blănar şi soţiei acestuia Safta
447.
Mihăilă (Mihail), în slujba marelui
vistiernic; martor 4.
Mihălache, cumnatul lui Gavril şi Gligore,
fiii lui Neniuţul şi ai Sorei; vinde
împreună cu rudele lui un loc de pe Uliţa
Nouă lui Ene băcan 365.
Mihălache, curelar; locul lui din Tîrgul
Fainei 387.
Mihălache, diac de divan; scrie act 434.
Mihălache, fiul lui Ion săpunar monah;
martor 287.
Mihălache (Mihălachi, Mihălachie), fiul lui
Ştefan Radomiţchi şi al Ursei; fratele lui
Constantin, Ioan, Toader şi Catrina;
877
 vinde împreună cu familia dugheni lui
Inochentie episcop de Huşi şi îşi împart
banii 78, 92,198,398.
Mihălache, fratele lui Dumitraşco Bulat
(Bulai) şi Manolache, unchiul Ilenei şi al
Măriei; se îngrijeşte de împlinirea diatei
lui Dumitraşco 291.
Mihălache, ginerele Elisaftei; martor 265.
Mihălache, logofăt; cumpără împreună cu
Manolache dascăl o casă cu loc de pe
Uliţa Strîmbă de la Iliana şi Maria, fiicele
lui Dumitraşco vătaf şi ale Nastasiei 303.
Mihălache, martor 82.
Mihălache, poruşnic; cercetează împreună cu
vornici de poartă vînzarea vinului lui
Costantin Pălade vistiernic al doilea de
către Andone şi Panaite rnumgiu 563.
Mihălache Crudul, cumnatul lui Ion 185,
780.
Mihălache Hagiovici, negustor, socrul
Alexandrei 754.
Mihălache (Mihălachi) Jelinco (Gelincu,
Jilinco, Ţelinco), negustor; casa lui de pe
Uliţa Făinii 485; cumpără un loc de casă
de la Iordachi cantaragiu şi soţia acestuia
Ruxanda 463, 514; împarte un loc cu
Ştefan Guţul 48, 292; se judecă cu
Rughina Guţoaia pentru o bucată de loc
118.
Mihălache Sîrcu, răposatul soţ al Sandei
808.
Mihălache Talpă, căpitan, soţul Paraschivei
şi ginerele lui Miron Gorovei şetrar;
plăteşte gorştină la ţ. Hîrlău 568; vinde
cu soţia lui două bucăţi de loc lui Fote
negustor 546.
Mihălache, v. şi Mihalache, Mihălachi.
Mihălachi, fiul lui Postolachi psalt şi soţul
Antimiei, primeşte danie de la tatăl său
un loc de casă, pe care îşi face o casă
împreună cu soţia 356.
Mihălachi, hacul şi îmbrăcămintea lui 368.
Mihălachi, protopop; împreună cu alţi preoţi
de la biserica Sf. Nicolae Domnesc dă cu
bezmen un loc al bisericii lui State fost
baş bulucbaş 400.
Mihălachi, scrie act 682.
Mihălachi, tălpălar, soţul Aniţei; cumpără
împreună cu aceasta o vie de la
Miroslava de la Ioniţă Ciorneiu 126.
878
Mihălachi, uşerel de leafa, om străin aşezat
în Iaşi; primeşte o bucată de loc domnesc
din Muntenimea de Mijloc 502.
Mihălachi, vătaf de ciocli; locul lui din
Muntenimea de Jos 667; martor 646.
Mihălachi Cerescu, medelnicer; locul lui de
casă din Iaşi 56.
Mihălachi (Mihalachi) Cheşcu, medelnicer,
<fratele lui Costantin Cheşco;
împrumută împreună cu acesta o sumă de
bani de la loan Cantacuzino hatman,
zălogind casele din Iaşi 733; locul lui de
casă din Iaşi 56.
Mihălachi Ursul, martor 526.
Milcov, pîrîu, <afluent al Putnei>; m-rea
Mera pe ~ 746.
Mile, martor 442.
Miletin, rîu, <afluent al Jijiei>; sate pe - 369,
370.
Milo, v. Enacachi
Mindilă, jidov; în pricină cu preoţii de la
biserica Sf. Nicolae pentru chiria unei
dugheni 373.
Mineie <cărţi bisericeşti>, moldoveneşti şi
greceşti 284, 369, 370; ~ tipărite în Ţara
Românească şi Minei rusesc 516.
Mingiriul, plăteşte gorştină la ţ. Codrul 568.
Minţea, v. Iorga
Mioara, soţia lui Gheorghie cămănar 729.
Mira, v. Mera, m-re.
Mircea Lefter, martor 504.
Mircul, croitor; martor 744.
*Mireşti, sat, ţ. Tutova; <j. Vaslui>; părţi din
- stăpînite de Manolache Bogdan fost
mare paharnic 754.
Miron, copil domnesc, soţul Zamfirei;
cumpără împreună cu soţia lui o casă din
Muntenimea de Jos de la Zamfir blănar şi
soţia acestuia Paraschiva 296.
Miron, fiul lui Darie Butuc din Dîrigeni; ia
arvună de la Simion Coroi căpitan pentru
un loc de pe Uliţa Hagioaiei ce urmează
să i-1 vîndă 718.
Miron, preot, tatăl lui Gheorghe ipodiacon
770.
Miron, serdar, bunicul lui Ioniţă Gherghel
postelnic 206; creditorul lui Toader Darie
793, 798.
Miron Barnovschi, voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Miron Gorovei (Goroveiu), şetrar, tatăl
Paraschivei şi socrul lui Mihălache Talpă
căpitan 546; dăruieşte m-rii Sf. Spiridon
un felon de atlaz şi altele 284.
Miron Hîncul, tatăl lui Lupul şi al Măriei
268; vinde un loc lui Ion ispravnic de
copii în casă 277.
Miron Ivănescul, copil în casă; vinde
împreună cu loniţi Corbul o dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei lui Iordachi mare
vistiernic 250.
Miron Săcară, diac de divan; scrie act 801,
861.
Miroslava, sat, ţ. Iaşi; <s. c. j. Iaşi>; în
stăpînirea m-rii Galata 169; vii şi livezi la
- 3,25,54,72, 111, 126, 167,'l74, 175,
177, 178, 359, 403, 436, 437, 440, 475,
571,697, 771,871,873, C.
Miroslăveşti, sat, <ţ. Suceava; s. c. j.
Iaşi>; părţi din - lăsate prin diată de către
Vasile Roset hatman fiului său Ilie 767.
Misail, egumenul m-rii Trei Ierarhi; cere
confirmarea scutirilor de dări pe care le
are m-rea 156 precum şi întărirea
stăpînirii asupra unui loc de casă cu
pivniţă din faţa porţii m-rii 157.
Misail, episcop de Roman; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Misail, ieromonah; încredinţează o diată 867:
Mischie, v. Gheorghii
Misir, abăger; locul lui de pe Podul Vechi
69.
Misir, <Egipt>; alăge şi in de ~ 377.
Mistreanul, v. Toader
Mitcu, armean; locul şi casa lui din mahalaua
Armenime 4, 460.
Mitica (Miticăi), v. Ion
Mitra, sora lui Neculai Ciulei 40.
Mitrofan, episcop de Huşi; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746..
Mitrofan, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Mitropolia de la Suceava, primeşte scutiri
pentru nişte ţigani 186; Sf. Ioan cel Nou
adus în - 746.
Mitropolia <Sucevei şi a toată> Ţara
Moldovei (Moldovlahiei), în formularul
diplomatic 49, 92, 93; scutită__de_unele
dări 7, 102, J 8 3 , 445^584? primeşte
dreptul de a încasa cîte o para de fiecare
drob de sare vîndut 245; ţigani ai - 79,
397, 472, 476 scutiţi de lucru domnesc
20 şi împărţiţi cu m-rea Cetăţuia 248;
preot l a - 3 9 8 ;
m-rea Sf. Gheorghe se zideşte din
nou lă - 644, 648;
slujitori la - 497, vătaf l a - 8 1 1 , 818,
cojocar în slujbă la - 501, pescari ai ~ 8,
811; pecete a ~ 139; pmelnicul cel mare
al ~ 227; zidul - 707; ograda - 767;
locuri de casă lîngă - 131, 372, 374;
hrisov găsit la - 309; judecată la ~ 834;
pristav de la - 23; locul lui Alivra a fost
al - 162; sărindar la - 197 - 199, 336,
337; dichiu la -160; zapis al -139;
- are datorii 244; m-rea Adam
închinată la ~ 227; Academia domnească
este construită lîngă - 740; se alege un
nou mitropolit al - 273; sfat la - 650; la
- ciubotarii îşi fac breaslă separat de
tălpălari 746; epitropii .Academiei
domneşti se aduna anual la - 740; la - se
alege noul episcop de Roman 854;
stăpîneşte moşia Vercicani (ţ.
Suceava) 795, schimbă proprietăţi cu
Toader Vîmav fost vistiernic al treilea
794; lipsită de stupi 139 schimbă un loc
pe matce de albine 144, primeşte o vie
danie 692, şi o dugheană 776; schimbă
vii cu m-rea Putna 72;
condică scrisă la - (1816) 30, 49, 93,
102,130, 183, 213, 214, 244, 245, 273,
434, 445, 471, 484, 497, 530, 584, 680,
692, 707, 781, 786, 795, 811, 823, 843,
854;
mitropoliţi 16, 23, 32, 49, 70, 72, 75,
79, 81, 92, 93, 113, 114, 139, 141, 144,
161, 163, 186, 195, 197 - 199, 221, 223,
227, 228, 244, 278, 280, 284, 286, 287,
290, 301, 314, 325, 333, 336, 337, 341,
351, 361, 365, 368 - 370, 375, 378, 397,
398, 400, 419, 423, 430, 435, 445, 446,
449, 465, 472, 476, 491, 544, 557, 568,
584, 608, 611, 617, 626, 644, 650, 662,
673, 685, 686, 719, 738, 740, 746, 750 -
752, 754, 762, 767, 784, 786, 794, 795,
801, 805, 810, 811, 819, 830, 834, 840,
841, 846, 860; v. şi Anastasie, Anastasie
Crimeovici, Atanasie, Calistru,
Dositheu, Dosoftei, Gavriil <Caliniah>,
Ghedeoan, Gheorghe Moghilă,
879
 Gheorghie, Grigorie, lacov (Iacob),
Macarie, Mitrofan, Nechifor, Nicanor,
Savva, Teoctist, Teofan, Teodosie,
Theodosie, Vat-laam, Veniamin,
Veniamin (1803);
fost mitropolit 474; v. şi lacov (Iacob).
Miţoie, biserica lui ~ 823.
Mîneu (?), preot; împarte un loc cu fraţii săi
634.
Mîntuitor, v. Isus Hristos.
Mînzăroae, mama lui Nicolaiu croitor; lasă
casa fiului ei şi familiei acestuia pentru
grijile de după moarte 148.
Mînzăroaia, mama lui Neculai şetrărel;
cumpără o casă făcută pe locul Axiniei
Căzăneasa de la Toader ţigan 165.
Mîrina, ţigancă, mama lui Mihalache,
Pricopie şi Maria 776.
Mîrzac, v. Dumitraşcu
M î r z a c u , ţigan, fiul lui Dumitraşcu Lăbău şi
al Catrinei, tatăl lui Pavăl 248.
Mîrzan. are de primit bani 682.
* Mîrzăşti (<Mîrzeşti>), sat, <ţ. Iaşi; lîngă s.
Horleşti, o. s. Rodiul, m. Iaşi, j, laşi>;
stăpînit de Manolache clucer 717, 738.
Mîrzea, băcan; cumpără o casă de pe Uliţa
Frecăului de la Iane Năramzca blănar
251.
Mîrzea, v. şi leni
Mîţa, martor 85.
Moarte, v. Gligoraş
Moghilă, v. Gheorghe
Mogîlde, v. Andrii
Mogîrdici, armean; locul lui de Podul Vechi
2.
Moimăscul, v. Vasile
Moisă, jidov; creditorul lui Veniamin
Năstasă monah 776.
Moisă, săpunar, soţul Văsăicăi 87, 135; soţia
sa are un loc pe Uliţa Frecăului 193.
Moisăi, fiul lui Guţul; rudă cu lordachi
ginerele Guţoaiei nu semnează un zapis
de vînzare şi mici un răscumpără locul
vîndut 514.
Moiseiu, fiul Floarei şi ginerele lui Sava
blănar; are un loc de casă în Muntenimea
de Jos cumpărat de la Pintileiu Gărdene
Angheloi postelnic 667.
Moisi <Moghiiă> voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
880
Moisiiu, martor 630.
MoLsîiu Cucoranu, <fost m a r o pitar,
ispravnic de ţ. Cîrligătura; dă o mărturie
hotarnică pentru s, Horleşti 511-
Moldova, v. Ţara Moldovei.
Moldoviţa, m-re, <ţ. Suceava; în s. Vatra
Moldoviţei, c. Vatra Moldoviţei, j.
Suceava>; egumen de ~ 854.
Molitvenic ccarte bisericească:», românesc
370 şi rusesc 516.
Moraitul, v. Neculai
Moroşan, v. I g n a t
Moruz, v. Alexandru
Mosc (Moscu), cor. Moscova, Federaţia
Rusă>; <blănuri de> de cîine, iepure,
mîţă şi vulpi de săpun de ~ 377.
Moschici, săhăidăcar, tatăl lui Panaite,
Velişcu şi Maria; locul lui de pe Podul
Vechi îl dă zestre lui Panaite şi Măriei,
care-1 vînd ulterior 147.
Mosor, v. Ivan Ovanes
*Moşeteşti, sat, ţ. Neamţ; <lîngă s. Gura
"Văii, c. Girov, j. Neamţ>; Arpintie de la
~ 381.
Movila Bobeanului, toponim în hotarul
moşiei Bălţi 715.
Movila Bivolarii, toponim în tîrgul Iaşi, în
hotar 13.
Movila lui Zorilă, movila Ciricului ce se
numeşte în hotar 13.
Movila, v. Costandin Iorest
Movila, v. Ghedeon Ieremia ~ voievod,
Simion ~ voievod.
Movilău, <tîrg în Ţara Leşească, pe Nistru;
azi în Ucraina, Moghilev - Podolskii>;
drumul ce merge la ~ 715, 731;
iarmaroace la ~ 377.
Movileni, sat, ţ. Tutova, pe Pereschivul cel
Mic; <s. c. Coroieşti, j. Vaslui>;
stăpînit de Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
M u c a d i r , brîie de ~ 377.
Murngiul, negustor, tatăl lui Panaite Muzulu
597.
Muntanul, v. lachici
Munte (?), v. Ioniţă
Muntean, v. Costandin
Munteanca, v. Stoica Tudora
Munteanu, v. Ion
Munteanul, v. Ioniţă
Muntele Athos (Sfîntul Munte), m-ri de la ~
12, 123, 156, 190, 412, 493, 594; m-ri
închinate la - 12, 322, 620; şcoala de la
-650 , Nasta (?), o casă lîngă - 368.
*Munteni, sat, <ţ. Iaşi; lîngă m. Iaşi, j: Iăşi>;
stăpînit de Mihalachi Jora postelnic 146.
Muntenime, mahala în Iaşi; case, locuri de
case, uliţă, Tîrgul Boilor din ~ 60, 117,
142, 148, 433, 488. 547. 647, 670, 671,
719,967.
Muntenimea de (din) <Jos> (Gios), mahala
în Iaşi; case şi locuri de case în - 261,
296, 300, 519, 562, 564, 567, 630, 667,
695, 843.
Muntenimea de (din) Mijloc^ mahala în Iaşi;
case şi locuri de case în - 1 1 6 , 127, 188,
249, 259, 264, 265, 269, 274, 312, 316,
357, 364, 382 - 384, 406, 415, 421, 427,
431, 443, 502, 520, 524, 545, 560, 631,
632, 634, 636, 637, 664, 665, 688, 689,
720, 748, 837, F, G; biserică din -.723;
c. şi Sfintul Nicolae <de Sus>; locuitori
şi mahalagii din - 599, 722; preot din -
543,606.
Muntenimea de Sus, mahala în Iaşi; case şi
locuri de case în - 318, 329, 340, 343,
345, 451, 480, 505, 522, 523, 542, 598,
623, 672, 720; biserica Sf, Nicolae <de
Sus>, nou zidită 309, 769; v. şi Sfîntul
Nicolae <de Sus>; locuitori şi mahalagii
din - 439, 599, 722; preot d i n - 682.
MUruz, v. Constandin Dimitrie - voievod,
Cpstachi-,
Mustăîa, -arnăut; priiiieşte o datorie 624:
Mustafa, căpitan de lipcani; cumpără un loc
de pe Podul Vechi ce aparţinuse copiilor
lui Moschici săhăidăcar, pe care-1 vinde
apoi lui Costache Purice agă 147 :
Mustafa, potcovar domnesc; casa lui < de
lîngă m-rea Bărboi 749, ,
•Musteşti, sat, ţ. Tecuci; clîngă s.
Cornăţelul, c. Motoşeni, j. Bacău>; părţi
din - stăpînite de Manolache Bogdan fost
mare paharnic 754.
Muşati, v. Petru - voievod.
Muzulu, v. Panaite
Nacul, v. Costandin Ghccrj'he Ion
Lupul Toader
Naculoaia, v. Maria , Nastasia, ţiganca m-rii Trei Ierarhi, soţia lui
Nanii Strătan, martor în tîrgul Orh.-; .--/juV
Naramţie, vinde un loc de pe Uliţa Hagioaiei
lui Gheorghi Făsiitul vornic 666.
Narte (Nart), v. Ion Ursul
Nasiasă Cazimir, nepotul lui Anastasă
1
vornic 241.
Nastasă; v: şi Năstase.
Nastasăica, vistierniceasă; plăteşte gorştină
la ţ. Bacău 568\
Nastasia (NastasiCa), agoaie, fiica lui Radul
Racoviţă fost mare logofăt şi a Măriei,
sora Hineăi; dăruieşte împreună cu tatăl ei
o pivniţă şi şase dugheni de pe Uliţa
Fînăriei bisericii mitropolitane Stratenia
361.
Nastasia, casa ei din mahalaua Feredeielor
610.
Nastasia (Nâstasiia), cămărăşoaie, mătuşa lui
Vasile Raţă căpitan; lasă nepotului ei
case cu loc de pe Uliţa Sîrbească 658;
martor 455; nepoţii] ei vinde o bucată de
loc lui Toader Vîrnav vistiernic 657.
Nastasia, fiica lui Mihalachi Cheşco;
primeşte prin testament s. Ioneşti, ţigănci
şi vii la Odobeşti 685.
Nastasia, fiica Stoicăi Munteanca, sora lui
Gligoraş, Ioniţă şi Toma; vinde împreună
cil fraţii ei o bucată dintr-un loc de casă'
lui Lupul şi soţiei acestuia Maria 344.
Nastasia, fiica lui Păpăluţă şi a Dochiţei; ar fi
dăruit împreună cu mama sa un loc de pe"
Uliţa Hagioaiei lui Andronic vătaf 666.
Nastasia, mama lui Enachi, Lupul, Toader,
Ursachi şi Vasile; martor 253.
Nastasia, sora Aniţei şi a Tudoscăi
Proculcasa, mama lui Toader staroste
449.
Nastasia, soţia lui Iordache; vinde împreună\
cu acesta o vie cu livadă şi pădure în jur
cumnatului Ioniţă şi soţiei acestuia Maria
576.
Nastasia, soţia lui Lupaşco Covrig staroste
de ciocli; cumpără împreună cu acesta un
loc de casă din Muntenimea de Jos de la
Vineţia 695. •
Nastasia (Nastasiia), ţigancă a Mitropoliei,
din Focşani, soţia lui Neculai Bostan,
mama lui Petre, Stoica, Toader şi Aniţa
301,465.
. Neculai ţigan 248.
N-S-i
Nastasia (Nastasiia) Chistruiasa (Chistruiasa),
fosta soţie a iui Cozma ieromonah, mama
lui Eni, Năstase şi Vasile, soacra lui
Costantin blănar; dăruieşte împreună cu :
soţul ei o dugheană din Tîrgul de Jos
ginerelui Costantin 530; se judecă cil
Theofil monah la m-rea Sf. Vineri pentru
banii ce îi datorează acestuia 471.
Nastasia (Nastasie) Grozăvoaie, soţia lui
Ştefan <Grozav> şi mama Tudosiei;
locul ei de pe Uliţa Hagioaiei 104; vinde
împreună cu fiica ei o casă cu loc de pe
Uliţa Hagioaiei lui loniţă baş ceauş 97.
Nastasia (Nas tasiia) Hennezoaia
(Hermezioaie, Hurmuzoaie), soţia lui
Andrei Hermeziu, cumnata lui Irimice
Botez mazil, mama lui Grigoraş şi
Ştefan; martor 325; vinde împreună cu
fiii ei o pivniţă de piatră cu circiumă şi.
dugheni de pe Uliţa Măjilor lui Toader
Vîrnav fost vistiernic al treilea 680, 795,
840.
Nastasia Sclipasca, casele ei de lîngă
Biserica Sf. Gheorghe 818.
Nastasia Ţinţeroaia, casa ei din
Muntenimea de Jos 261.
Nastasia, v. şi Nastasie, Nastasiia.
Nastasie, sotniceasă; vinde un loc de casă de
pe Uliţa Bărboiului lui Ion cantaragiu şi
soţiei acestuia Mărina 95.
Nastasie, <soţia> lui Costandin stoler; martor
97.
Nastasiia, fiica lui Ion telal şi a Măriei, sora
Ioanei, Roxandei şi Tudorei; vinde
împreună cu aceştia o casă cu pivniţă şi
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui Toma
calfă de pietrari 836.
Nastasiica Răducăniţa, are de luat o sumă
de bani de la Ioanichie epitropul m-rii
Dancu 419.
Nastasiia, fiica lui David diacon zugrav,
soţia lui Dumitraşco vătaf, mama Ilianei
şi a Măriei 303.
Nastasiia, soţia lui Chiriac; dăruieşte
împreună cu acesta o casă de lîngă m-rea
Sf. Ioan Zlataust m-rii Adriano din
Rumelia 864.
Nastasiia Avrămoaia, stegăriţă; locul ei de
pe Uliţa Brăhăriei 96, 162.
Nastasîia Vrăcioi, mama lui Mihăilaş Şt a
Ilincăi; vinde împreună cu aceştia o casă
882
lui loniţă blănar şi soţiei acestuia Safta
447.
Nastasîie Mătrăşoi, vinde o casă cu loc lui
Ion teslar 855.
Naşterea Domnului (Naşterea lui Cristos),
hramul Bisericii Albe din Iaşi 311, 660.
Nathanail (Anathanail, Naftanail) Alevra
(Alivra), ieromonah, fiul lui Toma Alivra
negustor şi al Alecsandrei, vărul lui Pavăl
Alivra, fratele lui Sandul şi al Măriuţei;
împarte cu vărul său un loc de lîngă
Podul Hagioaiei 822; locul lui de casă şi
de dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 735;
lasă prin diată un loc de pe Uliţa
Brăhăriei nepotului său Costantin 843;
vinde un loc de pe Uliţa Hagioaiei lui
Vasile Razul hatman 821,' 824.
Năculiasa, v. Catrina
Nălivaicu, v. Toma
Năramze (Năramzea, Narange, Neramţu), v.
Ene~.
*NăsIoani (<Năslăoani>), sat, ţ. Tutova;
<lîngă s. Iveşti, c. Iveşti, j. Vaslui>;
stăpînit de Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Năstasă, v. Năstase.
Năstase, ginerele răposat al lui loniţă
Codrescul fost medelnicer al doilea 867.
Năstase, ierei; Mrfâr 447. .
Năstase, ierei la biserica Sf. Nicolae
Domnesc; încredinţează o carte de
bezmen 400.
Năstase, nepotul lui Lupaşcu; martor 693.
Năstase Gîndu, martor 530.
Năstase Herbinte (Herbintoiul), tatăl lui
Neculai 817; scrie act 652.
Năstase (Năstasă, Năstasi), v. şi Costandin
Gheorghi Ştefan Veniamin
Năstase, v. şi Năstasă.
Năstasi, v. şi Năstase.
Năstasic. fiul Purceloaiei şi fratele Saftei; se
judecă cu Năstasie seimen domnesc
pentru o casă din mahalaua Căcaina 700.
Năstasie, seimen domnesc; se judecă cu
Năstasie şi Safta, copiii Purceloaiei,
pentru o casă din mahalaua Căcaina 700.
Năstasii, uşer, soţul Tasiei 601.
Năstăse Her, martor 845.
Năvărniţi, sat, peste Tutova, ţ. Tutova; <s.
Crîngul, c. Perieni, j. Vaslui>; sţăpînit de
 Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Neagul, copil în casă; scrie act 175.
Neamţ, m-re; <în s. Mănăstirea Neamţ, c.
Vînători Neamţ, j. Neamţ>; primeşte
danie un loc de pe Podul Vechi de la
Costache Purice agă, încălcat de Velişcu
fiul lui Moschici 147.
Neamţ, ţinut; sate în ~ 377, 381, 626;
biserică din ~ 810; dascăl moldovenesc la
~ 740; gorştină plătită la ~ 568; mazil de
la ~ 362; m-rea Agapia de la ~ 730, 747,
756, 783, 787; venitul cîntarului de la -
este dat m-rii şi spitalului Sf. Spiridon
747,783.
Neamţul, v. Neculai
Nechifor (Nichifor), arhiepiscop şi mitropolit
al Sucevei şi Moldovei 144; în statutul
breslei ciubotarilor din Iaşi 746; judecă
pricină 75.
Nechifor, preot de la Vamă; scrie act şi e
martor 835.
Necfaifor, v. şi Nichifor.
Nechiforaş, egumen, fiul Saftei Dinuleasa;
pivniţa lui <din Iaşi> 510.
Nechita, ierei, duhovnicul lui Ioniţă
Codrescul fost medelnicer al doilea;
încredinţează diată 867.
Nechita, pînzar, clisiarh la biserica Sf.
Nicolae; se călugăreşte la m-rea
Dragoimma, lăsînd o căsuţă în incinta
m-rii Sf. Nicolae 861.
Nechita, soţul Măriei, tatăl Măriei şi socrul
lui Andrei cantaragiu; cumpără un loc de
la Toadir, pe care îl dă zestre fiicei şi
ginerelui 142
Nechita, v. şi Sandul
Necoară Ducuniţă, un zapis de la ~ 666.
Necola, v. Necula.
Necolai, şetrar561.
Necolai Bostan, ţigan al Mitropoliei, din
Focşani, tatăl lui Toader; scutit de banii
pentru grajdul domnesc 465.
Necolai Mărdari, copil în casă, fiul Axiniei
Mărdăroaie; împrumută bani de la Ioniţă
Cudrescul medelnicer pentru a-şi
cumpăra un cal cu care să slujească la
Curtea domnească 159.
Necolaiu, fiul Saftei Dragomireasa şi fratele
lui Ioniţă; vinde împreună cu aceştia o
casă de lîngă Căcaina lui Neculai Talpu
seimen domnesc 654.
Necorite,
' v. Nicoriti.
r
Necula, bărbier, tatăl lui Constantin 45.
Necula, bucătar; vinde o casă din mahalaua
Broşteni lui Iordache 541.
Necula, cizmar; cumpără o dugheană din
mahalaua Cizmăriei de la Ion iiui lui
Gheorghe Abăza 537; adevereşte că a
primit de la egumenul m-rii Galata banii
pmtru dugheana ce o cumpărase pe locul
m-rii 538.
Necula, jude ţigan, soţul Ioanei; dăruit
Mitropoliei împreună cu familia sa 472.
Necula, socrul lui Gligoraş Moarte; locul lui
de casă din mahalaua Armenime 4.
Necula (Necola), soţul Ilincăi; cumpără
împreună cu aceasta o casă din
Muntenimea de Mijloc de la Lupul
Bratcu şi soţia acestuia Gafiţa 443; vinde
împreună cu soţia lui o casă din
Muntenimea de Mijloc lui Calistru
căpitan agesc şi soţiei acestuia Soltana
545.
Necula, telal; martor 51; „strigă" la mezat o
casă 471 şi lemnul unor dugheni 176.
Necula, ţigan, fratele lui Postolachi ţigan
potcovar şi tatăl Măriei 61; cumpără un
loc în mahalaua Arrnenime 45.
Neculache Ventura, mare spătar; în Divanul
domnesc 628.
Neculachi Decul, martor 582.
Neculai, armean, vătaf de şetrărei; martor
362.
Neculai, bucătar; casa lui din mahalaua
Muntenime 117.
Neculai, fost baş ceauş; martor 496.
Neculai, birnic; încalcă locul Sandei
medelnieereasa de lîngă Tîrgul Boilor
720.
Neculai, călăraş, soţul Măriei; vinde
împreună cu aceasta o casă de sub Vama
Mare Măriei Apostoaie 256, 323.
Neculai (Neculai, Nicolai), cămăraş de
izvoade; cumpără o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei de la Ioniţi Tudor 751;
încredinţează o diată 867; locul lui de
lînga Biserica Banu 428, 791; martor
303, 750; scrie act 405, 445; trece act la
condică 334.
Neculai cel mare, copil în casă; martor 720.
Neculai, croitor, soţul Soiîicăi şi tatăl lui
Dimitrachi; vinde împreună cu soţia şi
883
 fiul lui o dugheană din lîrgul de Jos lui
Iamande blănar şi soţiei acestuia Maria
835,
Neculai, dascăl; martor 727.
Neculai, diac; scrie act şi e martor 459.
Neculai, fiu de pisar; martor 266.
Neculai, fiul lui Andronachi, fratele lui
Amfilohie şi nepotul Catrinei; vinde
împreună cu fratele şi mătuşa lui un loc
de pe Uliţa Mare mitropolitului Gavril
pentru şcoli 786.
Neculai, fiul lui Filip săhăidăcar şi al Ioanei,
fratele lui Costandin, Toader şi Aniţa;
vinde împreună cu familia o casă de pe
Podul Vechi lui Agapie egumenul m-rii
Sf. Sava 152.
Neculai, fiul lui Grecul de la Totoieşti şi
nepotul lui Toader Ducuniţă; un zapis de
la ~ 666.
Neculai, fiul lui Năstase Herbintoml; martor
817.
Neculai, fratele lui Alexandru şi Gheorghie
sumănar, cumnatul Irodiei; martor 571;
vinde fratelui său Gheorghie o vie <la
Miroslava> 550.
Neculai, fratele lui Ioniţă, nepotul lui Gavril
Burghele şi al Ioanei; vinde împreună cu
familia lui o casă din mahalaua Ţigănime
Vasilcăi săpunăriţa 339.
Neculai, hamal; martor 266.
Neculai, martor 484.
Neculai, fost mare medelnicer, ginerele lui
Costin; reface şi înzestrează împreună cu
fraţii Movilă m-rea Adam 227.
Neculai (Neculaiu), armean, mindirigiu;
martor 51, 52, 121, 675; să jure în
biserică asupra întinderii cimitirului
armenesc 847, 849.
Neculai, mortasip; martor 649.
Neculai, olar, fiul lui Şchiopul; casa lui de
lîngă cea a lui Lupul 540; cumpără o
dugheană cu loc de la Măria, soţia lui
Grigoraş abăger, pe care o vinde apoi lui
Dima blănar şi soţiei acestuia Aniţa 71.
Neculai, preot, fiul lui Tofan protopop; locul
lui din spatele m-rii Sf... Ioan Gură de
Aur, pe care este o casă a lui Ion Hordilă
seimen de curte 391.
Neculai, preot la biserica Vovidenie; martor
843.
884
Neculai, preot; martor Ia o diată 54.
Neculai, seimen 486.
Neculai, seimen agesc; martor 266.
Neculai, seimen; fiica sa se judecă cu preotul
Manolache pentru nişte binale 363.
Neculai, seimen, soţul Măriei Curculeasa
286.
Neculai, şetrărel, fiul Mînzăroaiei; se judecă
cu Axinia Căzăneasa pentru un loc de
casă din mahalaua Hagioaiei 165.
Necula}, ţigan, fiul lui Didea judele m-rii
Cetăţuia, fratele Ilincăi; fuge de la m-rea
Cetăţuia 324.
Neculai, ţigan, fiul lui Ştefan şi al Măriuţei,
soţul Nastasiei, fratele lui Enache, Nica şi
Toader 248.
Neculai (Nicolae, Nicolai, Niculai) voievod,
fiul lui Scarlat Grigorie Ghica voievod;
în Divanul domnesc 103, 123, 134, 146,
155,161,170.
Neculai, vornic de poartă; dă mărturie 773,
849; scrie act şi e martor 865.
Neculai..., jitnicer; martor 6.
Neculai .... judecă pricină 805.
Neculai Adascalui, martor 555.
Neculai (Nicolae) Alisandru <Mavrocordat>,
voievod, domnul Ţării Moldovei;
întăreşte m-rii Bărboi stăpînirea asupra
unor ţigani vînduţi singuri la foamete 40;
în statutul breslei ciubotarilor din Iaşi
746; miluieşte m-rea Sf, Ioan Gură de
Aur 13.
Neculai Bădărău de la Buciumi; martor 721.
Neculai Bontăş, blănar, tatăl lui Costandin
814.
Neculai Bostan, ţigan al Mitropoliei, din
Focşani, soţul Nastasiei, tatăl lui Petre,
Stoica, Toader şi Aniţa; scutit de unele
dări 301.
Neculai Botezatul, pîrcălab de Orhei;
hotarnic în tîrgul Orhei 170.
Neculai Buluisi, hatman, fratele lui Ion
Buhuşi hatman, bunicul Măriei soţia, lui
Radul Racoviţă fost mare logogăt;
îngropat în biserica Mitropoliei 361.
Neculai Cantacuzino. logofăt (1844); fiica
sa primeşte prin testament case şi
dugheni pe Uliţa Sf. Ilie de la Costache
Cantacuzino logofăt 74, 83, 86,108, 141,
224, 257,489, 573, 592, 593, 669,770.
Neculai Caşoteanul, locul lui de casă de pe
Podul Vechi 2,
Neculai Cărăcaş, locul lui dinspre biserica
Preapodoamna Paraschiva 792.
Neculai (Nicolai) Childescul, soţul
Ruxandrei; cumpără împreună cu aceasta
o vie la Miroslava de la Gheorghiţă
croitor şi soţia acestuia Sanda 697, pe
care o vinde apoi lui Gheorghie psalt şi
soţiei acestuia Maria 714.
Neculai Ciulei, fratele Mitrei; vinde pe Aniţa
ţigancă lui Costandin Racoviţă beizadea
40.
Neculai Cogălniceanu, pitar; dă cu bezmen
un loc de dugheană din Tîrgul de Jos lui
loniţă Gane negustor 852; să facă
hotarnica unui loc din Muntenimea de
Mijloc 723.
Neculai Condrache, martor la o diată 212.
Neculai (Necolai) Costachi (Costache),
monah, fratele lui Gavril şi Stratulat;
martor 647, 670, 671; ograda lui 94.
Neculai (Neculaiu) G a n e , diac de divan;
scrie act 408, 579, 644, 744; pretinde că
un loc de pe Uliţa Chervăsăriei al m-rii
Sf. Ioan Gură de Aur ar fi al său, zestrea
soţiei 469.
Neculai Grecul de la Stroeşti, soţul Todoscăi
vătăvoaie 440. ;••...
Neculai (NI.) Herescul de la vistierie;
încredinţează o diată 867; martor 432.
Neculai Holban, nepotul lui Ion Stroescul
fost mare armaş, tatăl lui Vasili; dăruieşte
cărţi fiului său 516; vinde o bucată de loc
de lîngă Uliţa Hagioaiei lui loniţă baş
ceauş 104.
Neculai Hriste, soţul Angheluşei; cumpără
împreună cu aceasta o vie la Vămăşoaia
de la Cîrste blănar şi soţia acestuia Safta
143.
Neculai Ichim (?), vornic de poartă;
cercetează un loc de lîngă m-rea Bărboi
749.
Neculai loniţi, vistiernic; martor 325.
if
Neculai Iz.rnanâ, vornic de poartă; mediază o
înţelegere 757.
Neculai L u ţ a , vornic de poartă; hotarnic 857.
Neculai Moraitul. baş bulucbaş; casa lui cu
loc., din Muntenimea de Mijloc,
cuiTţpărată de la Gavril Căzan copil în
casă 274.
Neculai (Neculaiu) Neamţul, seimen în
Curtea domnească, tatăl Măriei şi al
Saftei 833, 836; cumpără o casă cu loc de
pe Podul Hagioaiei de la Gheorghie
tălpălar şi soţia acestuia Vasilca 55, 142.
Neculai (Necolai) Nedelcu, caftangiu;
primeşte danie un loc domnesc din sus de
Păcurari 556, 558.
Neculai Parfeni, ginerele Saftei; dugheana
lui de pe Uliţa Hagioaiei 641.
Neculai Parfenie, aprod, soţul Ilincăi,
ginerele lui Gavril staroste de negustori şi
al Dochiţei 582.
Neculai Popa, via lui din Dealul Coroiului
820.
Neculai Racoviţă, logofăt; dă o mărturie
după o judecată 365.
Neculai Romascan-Curcă, fost seimen
domnesc, tatăl Ilincăi 553, 554.
Neculai (Nicolai) Roset (Rusăt, Ruset), ban;
schimbă jumătate din s. Durneşti (ţ.
Dorohoi) pe s. Măleşti, pe Prut, al lui
Constantin Gîndul stolnic 873;
mare paharnic; în Divanul domnesc
134, 146, 156, 161, 170; schimbă ţigani
cu Ioanichie epitropul m-rii Dancu 164.
Neculai Roşea, mărginean de la Podul
Meserciilor; martor 50.
Neculai (Niculai) Sofronie (Sofronii), ruptaş,
fost vornic de la Buciumi, soţul Ioanei şi
tatăl lui Vasili; se judecă cu fraţii Crîste
blănar şi Toader pentru o vie de la
Vămăşoaia lui vinde împreună cu familia
o vie de la Vămăşoaia 615; vinde
împreună cu familia lui o vie de la
Vămăşoaia lui Matei Bantăş negustor
712; via lui de la Vămăşoaia 143.
Neculai Stefanialo, martor 500.
Neculai Tăbîrţă, postelnic, fiul lui Ştefan
Tăbîrţă fost mare jitnicer; vinde o casă de
lînga biserica Sf. Ilie lui Arghirie serdar
172.
Neculai (Neculaiu, Nicolai, Niculai) Tiron,
vornic de poartă; hotarnic 2, 19, 48, 96,
108, 130, 131, 144, 147, 150, 162, 185,
191, 192, 259, 264, 269, 292, 299, 698,
780; martor 3, 94, 118, 163, 291, 313;
porunceşte Măriei Crudoaia să nu-şi facă
casă pe un teren în dispută 268.
Neculai, v. şi Constantin ~ <Mavrocordat>
voievod, Ioan ~ <Mavrocordat>
voievod.
885
Neculai, v. şi Neculaiu.
Neculaiu, căpitan; orînduit cu slujba
văcăritului la Tecuci 76.
Neculaiu, fiul Căsiianei călugăriţa; se judecă
împreună cu aceasta cu egumenul m-rii
Dancu pentru o vie de la Buciumi 846.
Neculaiu, fiul lui Gavril Covrig; se judecă cu
Apostol ginerele lui Lupaşcu Covrig
pentru o casă 557.
Neculaiu, fratele Aniţei, unchiul Ilincăi;
încredinţează un zapis 470.
Neculaiu, martor 503.
Neculaiu, seimen 483.
Neculaiu, ungur blănar, fiul lui Anton şi al
Anei, fratele lui Alexandru, Gheorghie şi
Catrina, soţul Saftei; în pricină cu fraţii
săi pentru via de la Miroslava moştenită
de la părinţi 320, 436,437, 440.
Neculaiu, vătaf; martor 19, 60.
Neculaiu Boul, vinde un loc din tîrgul Bîrlad
lui Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Neculaiu Hrinu, cumpără o vie de la
Vămăşoaia de la Cîrste blănar 615.
Neculaiu Lupu, vornic de poartă; dă o
mărturie 829.
Neculaiu Mămăligă, vornic de poartă; să
ducă trei armeni fruntaşi să jure în
biserica lor asupra întinderii cimitirului
armenesc 847.
Neculaiu Scurtul, cărăuş; plătit pentru un
transport de pietre de moară 447.
Neculaiu Talpu, seimen domnesc; cumpără
o casă de lîngă Căcaina de la Safta
Dragomireasa şi fiii acesteia 654.
Neculaiu Tudori, negustor, tatăl Măriei 500.
Neculaiu Tureatcă, seimen domnesc; martor
87.
Neculaiu Zniăul, jură în biserică ca martor
436.
Neculaiu, v. şi Neculai.
Neculau, încredinţează o copie de act 371.
Neculăîasa (Neculăesa, Ncculăoaie),
negustor, tatăl Aniţei şi socrul lui Dima
negustor 34, 35; locul lui din mahalaua
Cărvăsăriei 675.
Neculce, v. A l e x a n d r u Ilie Ion
Neculesa, v. Dumitra
Neculi Hagiu, grec; cumpără o vie din
Dealul Coroiului de la Emachi şi soţia
acestuia Vasîlca 253.
886
Neculiiasă, v. Maria
Nedelco, ţigan lingurar domnesc, soţul
Aniţei, tatăl lui Titircan, Axinia şi
Negraia 59.
Nedelco, negustor; se judecă cu Radul ţigan
acuzat că i-ar fi furat bani din casă 341.
Nedelcu (Nedelco), vătaf; încalcă un loc de
lîngă cimitirul bisericii Preapodoamna
Paraschiva al lui Vasile Şoroagă mazil
416; martor 19; scrie lui Costaşca agă în
legătură cu o casă cumpărată de la
Gherman 515.
Nedelcu, v. şi Neculai
* Nedieni (<Nedeieni>), sat. <ţ. Cîrligătura;
lîngă ş. Voineşti, c. Voineşti, j. Iaşi>;
biserica din ~ ţine de schitul Stavnic (ţ.
Cîrligătura) 736; preot de la ~ 572.
Negel, stolnic; dăruieşte m-rii Sf. Spiridon pe
Gavril ţigan croitor şi cîteva obiecte 284,
369, 370;
comis; plăteşte sărindar 368;
ban; lasă zălog s. Maşcăuţi (ţ. Orhei)
lui Vasile Roset hatman, căruia îi vinde şi
o crîşmă în Tîrgul Frumos 767.
*Negoeşti (Negoeaşti), sat, pe Bîrlad, <ţ.
Tutova; lîngă s. Banca, c. Banca, j.
Vaslui>; jumătate din ~ dat zestre de
către Constantin Gîndul stolnic fiicei sale
Catrina 873.
Negoijă, ţigan, fiul lui Ilie şi al Ilincăi, fratele
lui Ion, Niţă, Stoian, Tănase, Maria şi
Stana; dăruit m-rii Dancu 495, 507.
Negraia, ţigancă, fiica lui Nedelcu şi a
Aniţei, soţia lui Vasilie ţigan, mama lui
Stoian 59.
Negre, pitar; hotărniceşte o parte din moşia
Scîntăeaşti 873.
Negrea, v. Costandin
Negru, v. Vasile
Negrul, v. Toader
Negură, tatăl lui Andrei ciubotar 174.
Neniutul, soţul
? 5 Sorei,' tatăl lui Gavril >si
Gligore 365.
Neofit (Neofitu), arhimandrit şi egumen al
m-rii Trei Ierarhi; cere confirmarea
daniilor şi scutirilor de dări acordate de
către domnii anteriori 322, 493; chezaş
pentru împrumutul făcut la Fote lipscan
de către unii săteni din Moşeteşti (ţ.
Neamţ) 381; cumpără o dugheană de pe
Uliţa Mare de la Ghiorghie Arnăut
 cizmar 272; dă cu bezmen un loc al m-rii
lui Nicola Costantino 444; primeşte
confirmarea epitropilor lui Ioan vătaf că
acesta a dăruit m-rii o casă din
Muntenimea de Mijloc 520; primeşte de
la Ioana ungureanca o dugheni ţă de pe
Uliţa Mare pentru bezmenul datorat m-rii
pentru altă dugheană 279; schimbă locuri
4e casă cu fraţii Dima şi Costandin
suiulgii 375, 376, 435; se înţelege cu Ilie
<Costache> mare vornic să lase fiecare o
bucată de loc pentru o uliţă 764; se
înţelege cu Vasile blănar pentru
bezmenul unei dugheni de pe Podul
Vechi 839; se judecă cu Anastasie Zurba
olăcar pentru un loc de lîngă hanul m-rii
609.
Nestriţescu, v. N. Strigescu.
Nica, fiul lui Gheorghi Făsiitul vornic şi
fratele lui Iordache; un zapis de la - 666.
Nica, tatăl lui Enachi 708.
Nica, ţigan, fiul lui Ştefan şi al Măriuţei,
fratele lui Enache, Neculai şi Toader 248.
Nica, v. şi Fote
Nicanor, mitropolit al Moldovei; în statutul
breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Nicheea (Nichea, Nicheia), oraş, <în Asia
Mică; azi Iznile, în Tureia>; în formula
blestemului 290, 419, 662, 746, 776.
Nichita, căpitan; locul lui de lîngă Podul de
Piatră, în gura Căcainei 645.
Nicodim, monah, tatăl Măriei şi al
Rucsandei, vărul lui Enache polcovnic;
primeşte o jumătate din casele Catrinei
polcovniţa 163; se judecă cu Aniţa
Dimuleasî pentru o casă de lîngă Biserica
Curelari 75.
Nicola, dascăl mare la şcoala domnească 223.
Nicola, dăruieşte m-rii Dancu nişte case din
mahalaua Cizmărie 856.
Nicola (Necola, Nicu), făclier, soţul Cîrstînei
66; dugheana lui de pe Podul Vechi 838,
839; face două dugheni pe locul Bisericii
Catolice din Iaşi, lîngă zidul m-rii Trei
Ierarhi 687.
Nicola, podar; casa lui din mahalaua
Feredeielor 610.
Nicola Costantino, ia cu bezmen un loc al
m-rii Trei Ierarhi 444.
Nicolae, dascăl; traduce din italiană un act al
lui Antonie spiţer 128.
Nicolae, preot; se vinde cu voia lui 597.
Nicolae Scarlat, preot; martor 808.
Nicolae (Nicolachi, Nicolaos, Nicolas) Suţu
(Soutos), mare postelnic; ispravnic de
act 238, 254, 255; încredinţiază act 395,
396; sfătuieşte pe Ioan Theodor
Calimah voievod să facă spital la m-rea
Sf. Spiridon 254.
Nicolai, fiul lui Ştefan Radomiţchi şi al
Ursei, fratele lui Costandin, Ion,
Mihălachie, Toader şi Catrina; primeşte
banii cuveniţi din vînzarea unor dugheni
către Inochentie episcop de Huşi 199.
Nicolai, ginerele Ursei Radomiţchioaia;
martor 398.
Nicolai, hamal; adevereşte că pivniţa
Bisericii Catolice din Iaşi se află pe Uliţa
Mare, lîngă zidul m-rii Trei Ierarhi 266.
Nicolai, paharnic; martor 218.
Nicolai ..., fost mare medelnicer; martor
206.
Nicolai Aslan, şetrar; se judecă cu Lupul
Crupensche stolnic pentru un loc de casă
de pe Uliţa Strîmbă 805.
Nicolai Elari, beşleagă; cumpără o dugheană
din Tîrgul de Jos de la Anastasie lăcătuş
577.
Nicolai Roznovanul; llinca, fiica lui Antohe
Jora hatman, are un sălaş de ţigani la ~
404.
Nicolai, v. şi Costantin
Nicolaiu, croitor, fiul Mînzăroaiei şi soţul
Aniţei; vinde împreună cu soţia şi copiii
lui o casă din mahalaua Muntenimii
Despei, soţia răposatului Alexandrul
vătaf 148.
Nicolaiu, casa lui de lîngă grajdul domnesc
452.
Nicolaiu Anton, martor 95.
Nicoli (Nicolai) Sulioti, negustor de la m-rea
Golia; creditorul lui Ivan Caraferiali
băcan 208.
Nicoliria (Micolina, Miculina), pîrîu,
<afluent al Bahluiului în m. Iaşi, j. Iaşi>;
în hotar de loc 467, 468, 517,'525, 528,
585.
Nicoresti (Necoreşti), sat, <ţ. Covurlui; s.
c. j. Galaţi>; vii la ~ 347, 533, 685,
754,767, 873.
Nicoriţi (Necoriţe, Nicoriţei), m-re în
Tătăraşi, <cu hramul Sf. Ioan cel Nou>
887
 13; schimbă s. Năvărniţi, ce se numeşte-
acum Crîngui, de lîngă tg. Bîrlad 754.
Nicu, v. Nicola. • c. Gîrleni, j. Bacău>; biserica din ~
Niculae Novea, preot ^ <la biserica Sf.
Nicolae Domneso; împreună cu alţi
preoţi dă un loc cu bezmen lui State fost
bulucbaş 400.
Niculai, căpitan, fiul preotului Alicsandru şi
soţul Tudoscăi; vinde împreună cu soţia
lui o casă cu loc de pe Uliţa Sîrbească
lui Costandi fiul lui Sandul 89.
Niculai, diac; scrie act şi e martor 145.
Niculai, fiul lui Gavril vornic de la Larga şi
al Sandei Priscorniţa; vinde o casă de pe
Uliţa Sîrbească lui Antohi croitor 252 şi
o alta lui Vasile ciubotar 422.
Niculai, hamal; adevereşte că pivniţa
Bisericii Catolice din Iaşi se află pe
Uliţa Mare; lîngă zidul m-rii Trei Ierarhi.
266.
Niculai, ierei la Biserica Banu; martor 522.
Niculai... tăbuci, martor 500.
Niculai, y. Antoti
Niculăiasa (Nicolăiasa), <mama> lui loniţă
776; locul ei de pe Podul Vechi 462, 838.
Niculiţanul, v. Foţis
Niculiţel (Neculeţel), sat, <în Dobrogea; s.
c. j. Tulcea>; vinuri de ~ 377, 810.
Nini, ia mărfuri de băcănie 624.
Nimica, ţigancă, fiica lui Dumitraşcu Lăbău
şi a Catrinei 248.
Niţă, <ţigan>, fiul Aniţei ţigancă 549.
Niţă, ţigan, fiul lui Ilie şi al Ilincăi, fratele lui
Ion, Negoiţă, Stoian, Tănase, Maria şi
Stana; dăruit m-rii Dancu 495, 507.
N. Mavrogheni, spătar (1837); încredinţează
o copie de act 371.
Novea, v. Niculae
N. Strigescu (Nestriţescu), soţul Măriei
Strijasca; vinde împreună cu aceasta un
loc din Iaşi lui Arghirie fost mare ban
763.
Nuta, jidov, fiul lui Cerbul; vinde o
dugheană iui Iordachi mare vistiernic
250.
O Făinii 696. <
Obîrşiia, sat, ţ. Tecuci, pe Berheci; <s.
Obîrşia, c. Izvorul Berheciului, j.
Bacău>; părţi din ~ primite zestre d e
către Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
888
Obreja, v. I o n
Obrejăşti, sat, <ţ. Bacău; s. Gîrlenii de Sus,
primeşte bani prin diata lui. Vasile Roset
hatman, ctitorul ei 767.
Obşteasca Adunare a Cnejiei Moldovei
'(sec-XIX) 650.
Obştier <carte bisericească>, rusesc 516.
Occoloi ccarte bisericească>, grecesc 370.
Ochincă, v. Pătrascu
Ocna. tîrg, <ţ. Bacău; în or.Tîrgu Ocna, j.
Bacău> 161; bani luaţi de la ~ 328,
inclusiv pentiU chiverniseala fraţilor
Dima şi Costandin suiulgii 113; biserica
Sf: Nicolae de la ~ 767; chirurg orînduit
la ~ 810; copilă dusă la în casa
unchiului ei 230; sarea de la ~ 626, 650,
810,870; saugării de la ~ 568.
Oeraina, v. Uerâina.
Ocloihul cel Mare, tălmăcit în limba română
de Duca Sotiriovici 30.
Odobeşti, sat, <ţ. Putna; or. j. Vrancea>;
iarmaroace la ~ 377; vadra de vin
domnească ce se lua la ~ 591; vii la ~ 12,
72, 123, 166, 190, 326, 412, 449, 457,
479,594,685,765,767,776, 873.
Oghinia (Ghinia), mama lui Iorsiţă şi.Mafei;
lasă după moarte o casă celor care o vor
griji 439.
Olariul, socrul lui Vasăli blănar 21.
Olga Sturza, copie act (1840) 223.
Oniche, mohah; martor 287.
Oniţă (Ontiţă), vărul lui Alexandru.
Ghiorghii şi Neculaiu, fiii lui Anton
ungur şi ai Anei; martor în privinţa viei
de la Miroslava moştenită de verii săi
436,437.
Oniti Frumsel, scrie act 855.
Onţeşti, sat, <t. Tutova; s. Unţeşti, c.
Bogdăneşti, j. Vaslui>; căpitan de la ~
817; părţi din ~ primite de Manolache de
la mama sa 873.
Oprea, cizmar, tatăl lui Grigorie dascăl 136.
Oprea, soţul Măriei şi ginerele lui Costantin
tîrsănar 136; locul lui de lîngă Tîrgul
Oprea, ţigan domnesc; dăruit m-rii Dancu
împreună cu familia 399,
Ord ac, blănar; martor 671.
Orgoeşti, sat, ţ. Tutova; <s. Orgoieşti, c.
Bogdăneşti, j; Vaslui>; în condica
 schitului din ~ (prima jumătate a sec.
XIX) se află copia unui act din sec.
XVIII 44.
Orhei, tîrg, ţ. cor. ~,.j. R. Moldova>;
locul tîrgului - 170, 371, 706; tîrgoveţi
d e - 371.
Orhei, ţinut; sate în - 767; venitul cântarului
de la - este dat m-rii Sf. Spiridon 747,
783; dascăl moldovenesc la ~ 740;
gorştină plătită la - 568; pîrcălab de ~
170.
Orleşti, v. Horleşti, sat.
Orologhion ccarte bisericească> 284.
Oroloiu ccarte bisericească> 369, 370.
Osmac, locul lui de pe Uliţa Măjii 144.
Osmache, v. Dumitru
Osmachi (Osmac), drumul ce merge la ~
671.
Osmachi (Osmache), v. şi Costantin
Osmanezi, un zapis de la - 506.
Osmani, v. Dimitrie
Osmanu, loc cumpărat la mezat „cu mîna lui
351.
Osmoglasnică ccarte bisericească>, rusească
516.
Ostahi (Ostahie) Ceapă, croitor, soţul
Paraschivei, ginerele lui Vasile Rugină
stoler şi al Ilenei, cumnatul lui Costandin
şi al Catrinei; datornicul lui Pâvel Bantăş
803 şi al lui Toader Boldişor căpitan 745;
martor 344, 547; vinde împreună cu soţia
lui o casă de pe Uliţa Hagioaie lui Pavel
Bantăş logofăt 590.
*Oşăni, sat, ţ. Iaşi, pe Rezina; clîngă
Ungheni, or. şi j. Ungheni, R. Moldova>,
jumătate de - dăruit de Antohi Scărlat
căpitan lui Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Oteţi, v. Sfinţii Părinţi.
Otaci (Otace), cpe Nistru; j. Edineţ, R.
Moldova> 377; cai vînduţi la - 867. '
Oţul, socrul lui Ilie hoştiriar 263.
Ovanes, armean, nepotul de mătuşă al
Floarei armeancă; pretinde că i se cuvine
o bucată din locul mătuşii sale 749;
martor 675, 863; vinde două dugheni de
lîngă m-rea Sf. Sava lui Vasile Roset
hatman 629.
Ovanes Mosor, martor 863.
Ovanes Ţarigrădeanul, zaraf; vinde un loc
de Casă de pe Uliţa Bărboiului lui Lohan
negustor 863.
Ovanes, v. şi Hagi
Ovanesu Catipute, locul său din mahalaua
Armenime, în hotar 45.
Ovanesu Putibate, locul lui de pe Podul
Vechi cumpărat de la Grigoraş Moarte
ţigan 460.
Ovedenie, v. Vovedenia, biserică.
P
Paisias ..., martor 424.
Paisie, arhimandritul m-rii Galata; martor
425.
Paisie (Paisă, Paisăi, Paisios, Paisîi, Paisîie,
Păisăiu), arhimandrit şi egumen al m-rii
Sf. loan Gură de Aur (Zlataust); cere
confirmarea dreptului m-rii de a încasa o
sumă anuală din vama domnească 588,
întărirea stăpînirii asupra unor locuri din
Iaşi ale m-rii 13, 16, 392, precum şi o
parte din venitul iarmarocului de la Ciric
407; cumpără o dugheană cu loc de la
Costandin croitor 187; i se hotărniceşte
un loc de lîngă Tîrgul de Sus 387;
încalcă locul domnesc dăruit fraţilor
Dima şi Costandin suiulgii 114;
încredinţează o mărturie 211; în pricină
cu Neculai Gane diac de divan pentru
nişte dugheni de pe Uliţa Chervăsăriei
469; martor 154, 376; primeşte o casă cu
pivniţă de piatră de la Chiriac şi soţia
acestuia Nastasia 864; schimbă un loc al
m-rii de pe Uliţa Fierbinte cu părţi din
satele Horăieşti şi Scîndureni ale
Zamfirei jitniceroaie 742; se judecă cu
Ghedeon egumenul m-rii Cetăţuia pentru
un loc de pe Uliţa Hagioaiei 365.
Paisis, ieromonah la m-rea Socola; martor
253.
P a l . . . de la vistierie; martor 598.
Balade, martor 175.
Palade, vărul lui Antohi; martor 249.
Palade (Palad, Paladi, Pălade, Păladie,
Păladii), v. şi Costandin Dumitraşco
loan
Paladi, vornic (1841); încredinţează copie de
act 762.
Palaghia, martor 434.
Palaghie, ia o parte de vie cu pomi de la
Petre băcan 484.
889
Palaghiia, vara lui Gavril şi Gligore; vinde
împreună cu rudele ei un loc de pe Uliţa
Nouă lui Ene băcan 365.
Palanca, sat. ţ. Trotuş; ,<s. Palanca, c.
Palanca, j. Bacău>; punct de graniţă 737.
Paloma, ţigan din Trifeşti, tatăl Gherghinei
ţigancă 173.
Panaiodor (Panaghiodor), mare cămănar; în
Divanul domnesc 588, 594; mare
căminar; în Divanul domnesc 603, 626,
628,715.
Panaiot, băcan; încalcă cu dugheni locul lui
Hilip Catargiul mare spătar 131.
Panaiotache (Panaiote, Panaitachi, Panaite),
mare ban; în Divanul (Sfatul) domnesc
98,103,105, 113,114, 123, 146, 155.
Panaiotache, v. şi Iordache
Panaiote, v. Gheorghie
Panaiotis..., martor 850.
Panaiotis, v. şi Panaite.
Panait, băcan; părăseşte o dugheană a
iezuiţilor de pe Uliţa Mare pe care o ţinea
cu chirie 804.
Panait, <ţigan>, fiul Aniţei ţigancă 549.
Panait Taraipan, blănar; cumpără o casă de
la Dobri blănar şi soţia acestuia Catrina
555.
Panaite, blănar, ginerele lui Andrieş
negustor; se obligă să restituie banii
împrumutaţi de socrul său de la Anastase
lipscan 194.
Panaite, căpitan; dughenile lui de lîngă
Curtea domnească 53.
Panaite, de la vistierie; martor 645.
Panaite, fiul lui Alexandra negustor; martor
251.
Panaite, fiul lui Moschici săhăidăcar, fratele
lui Velişcu şi al Măriei; primeşte zestre
un loc de pe Podul Vechi pe care-1 vinde
ulterior lui Ioan săpunar 147.
Panaite, grec; martor 820.
Panaite, grec mumgiu; se judecă, alături de
Andoni, cu Costantin Palade vistiernic al
doilea pentru vînzarea vinului acestuia
563.
Panaite, negustor, tatăl lui Constandin,
Iordache şi Sandul; a avut un loc de casă
cu pivniţă de piatră lîngă m-rea Golia
715.
Panaite Gheorghiu, negustor; epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
890
Panaite Grebencea, soţul Grebencioaiei şi
tatăl lui Costandin 105.
Panaite Muzulu, fiul lui Mumgiu negustor,
soţul Aniţei şi cumnatul lui Angheli;
cumpără o casă cu pivniţă de piatră de pe
Podul Vechi de la fraţii Bogos şi Carabet
504; vinde o pivniţă de pe Podul Vechi
lui Hriste Endreneliu băcan 597.
Pajiaiţe Ştiubeiu, pretinde că are drepţup
asupra locului de casă de pe Uliţa
Hagioaiei cunoscut ca „locul lui
Păpăluţă" 666.
Panaite, v. şi Costantin Sandul
Panaiteşti, neam de lîngă s. Bălţi 731.
Panaiti Tarapiianos, blănar grec, fiul lui
Costandin cuiucgiu de la Tarapia, soţul
Marinei; vinde împreună cu soţia lui o
casă din mahalaua Fînărie lui Matei
Bantăş negustor 828.
Pană, aprod; dăruieşte călugărilor de la
m-rea Trei Ierarhi un loc de casă de lîngă
locul Bisericii Catolice 84; călugăr 6.
Pană (Panos), coimigiu, fiul lui Ioan
coimigiu; vinde o dugheană de pe Podul
Vechi lui Vasile blănar 838, 839.
Pană, vornic; în pricină cu Lupul Cărăcaş
pentru un Ioc de pe Uliţa Hagioaiei 666.
Pană, v. şi Ioniţă
Panca, sat, <ţ. Suceava; s. r. Storojineţ, azi
în Ucraina»; lăsat moştenire de către
Mihalachi Cheşco lui Costantin 685.
Pancul, v. Mihai
Pandelachi, vătaf de aprozi; cercetează un
loc din mahalaua Broşteni dăruit bisericii
Sf. Constandin <şi Elena> 698.
Pândele, sulger; hotarnic pentru moşia
Chipereşti 732.
Pândele Ştiubeiu,
s martor 734.
Pandeli Manole, scrie act şi c martor 868.
Panfilos, v. Constantin
Papa, ispravnic; cumpără o bucată de loc din
mahalaua Cărvăsărie de la Andronic
staroste 675.
Papa Dimitrie Săchelario, negustor; epitrop
al podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Papadopol - Calimah, v. A.
Papafil, v. Costea
Papafilu, v. Hristodoru
Papazoglu, v. Mihalachi
Papina, ţigancă; vinde o casă de pe Podul
Vechi lui Ivan armean 601.
Papaioanu, v. Apostol
Paraclitichi ccarte bisericească> 284, 369,
370.
Parascava, încredinţează un act 484.
Parascheva, cusătoare; vinde un loc de casă
5.
Paraschiv, negustor; încredinţează o
mărturie 211.
Paraschiv, vameş; teascul lui din mahalaua
Măjilor 814.
Paraschiva, călugăriţă, mama Măriuţei; locul
ei din Muntenimea de Sus dăruit de
doamna Ana, soţia lui Mihai Racoviţă
voievod 340, 343.'
Paraschiva, fiica Ambrosoaiei şi soţia lui
Andrei croitor; cumpără împreună cu
soţul ei o casă din Muntenimea de Mijloc
de la Hriste făclier şi soţia acestuia
Tofana 560,
Paraschiva, fiica Cutnăriţei, prima soţie a lui
Ştefan fost mare armaş; se desparte de soţ
şi încheie o înţelegere cu acesta 701.
Paraschiva, fiica lui Ioniţă bulucbaş şi a
Măriei, nepoata lui Apostol baş bulucbaş,
sora Casandrei; se judecă împreună cu
sora ei cu Măriea, fiica Măricuţei, şi cu
Lupul, fiul lui Andrieş, pentru un loc de
casă din mahalaua Fînărie 211; se judecă
cu Ion ispravnic 268.
Paraschiva, fiica lui Miron Gorovei şetrar,
soţia lui Dumitraşco Pascul şi apoi a lui
Mihălache Talpă căpitan; vinde împreună
cu al doilea soţ două bucăţi de loc lui
Fote negustor 546.
Paraschiva, fiica lui Pătraşcu Ochincă, sora
Măricuţei; primeşte o parte din locul
părintesc de pe Uliţa Finului 211.
Paraschiva, fiica lui Toader Răusan şi a
Măriei, sora lui Lupul; vinde împreună
cu familia 508.
Paraschiva, fiica lui Vasile Rugină stoler,
sora lui Costandin şi a Catrinei, soţia lui
Ostahi Ceapă croitor 745; vinde
împreună cu soţul ei o casă de pe Uliţa
Hagioaiei lui Pavăl Bantăş logofăt 590;
împrumută bani de la Pavăl Bantăş
punînd zălog o casă cu loc şi pivniţă 803.
Paraschiva, mama lui Ioniţă blănar;
stăpîneşte împreună cu alţii o jumătate
din s. Cerchezeni (ocolul tg. Botoşani)
195.
Paraschiva, martor 18,439.
Paraschiva, medelnicereasă, fiica lui
Miclescu, soţia lui Lascăr medelnicer,
mama Saftei şi soacra lui Toader Vîrnav
fost vistiernic al treilea 795.
Paraschiva, pretinde că îi aparţine o bucată
din locul lui Gligori preot din
Muntenimea de Mijloc 543, cu care se
judecă 606.
Paraschiva, sora Măriei băneasa; casa ei de
pe Uliţa Strîmbă 634,
Paraschiva, sora Soriţei; martor 87.
Paraschiva, soţia lui Costantin ciubotar;
vinde împreună cu acesta o casă cu loc
din Muntenimea de Sus lui Iftode
cîrciumar şi soţiei acestuia Aniţa 505.
Paraschiva, soţia lui Ion ciubotar; martor 85.
Paraschiva, soţia lui Petre băcan grec;
primeşte împreună cu acesta o vie cu
livadă la Podul lui Bîtcă prin diata lui
Petco bărbier 214; vinde o vie cu livadă
de la Varniţă lui Petcu lăcătuş şi soţiei
acestuia Maria 434.
Paraschiva, soţia lui Pintelei; vinde
împreună cu acesta un loc de casă din
Muntenimea de Sus lui Vasile Razul
hatman 340, 343.
Paraschiva, soţia lui Zanfir blănar; vinde
împreună cu soţul ei o casă din
Muntenimea de Jos lui Miron copil
domnesc şi soţiei acestuia Zanfira 296.
Paraschiva, vinde o casă de dincolo de
Podul Spînzurătorii Anisiei 217.
Paraschiva Hărhăzoai, sora lui loan Harhaz
şi mama lui Iordache; vinde împreună cu
fiul ei un loc de casă din Muntenimea de
Sus lui Iftodi cîrciumar şi soţiei acestuia
Aniţa 623.
Paraschiva Sofronoi, mama lui Apostol,
Costandin şi Manolachi; vinde împreună
cu aceştia o vie de la Vămăşoaia lui Stan
şi soţiei acestuia Sofiica 826,
Paraschiva Ţiţulcasa, dăruieşte un loc de pe
Uliţa Finului 268.
Paraschiva (Parascheva), v. şi Prepodoamna
I'aremier ccartc bisericească;», dăruit 516.
Parfeni, martor 344.
Parfeni (Parfenie), v. şi Neculai
Parpaniţă, v. Costandin Petre Toader
Parpaniţoi, v. Ilinca
891
Parthenie, tatăl lui Acsintie 90.
Parthenios, preot, dascăl la şcoala grecească
din Iaşi; ia cu bezmen un loc de prăvălii
din faţa m-rii Sf. Sava de la Agapie
egumenul m-rii 302.
Partfainie, monah; martor 72.
Parvul, v. Costantin
Pascal, blănar; martor pe Uliţa Frecăului
193.
Pascal, de pe Horăiata, tatăl lui Manolachi,
Veniamin şi Maria 873.
Pascal, fiul Chetrei; locul lui din
Muntenimea de Jos 300.
Pascal, fiul lui Costandin seimen şi al Aniţei,
fratele lui Ioniţă, Dumitra şi Maria; vinde
împreună cu aceştia o casă de p e Uliţa
Finului lui Vasilie negustor şi soţiei
acestuia Safta 67.
Pascal, fiul lui Ştefan pietrar domnesc şi al
Manei, fratele lui Ursachi şi al Lupei;
vinde împreună cu mama şi fraţii săi o
casă de la capătul Podului Spînzurătorii
lui Simion blănar şi soţiei acestuia Axinia
517.
Pascal, grec; casa lui de pe Uliţa Frecăului
652.
Pascal, ispravnic; martor 748.
Pascal, martor 579.
Pascal, zaraf; locul lui de pe Uliţa Hagioaiei
666.
Pascal Hoştină, fiul lui Costandin Hoştină
vameş; vinde o dugheană Aniţei 510.
Pascal Tudori, fost mare medelnicer,
unchiul lui Ioan Gheuca spătar;
dughenile lui din Tîrgul de Jos 500.
Pascal, v. si
' Dumitraşcu »
Pascali, blănar; martor 135.
Pascul (Pascu), ţigan al Mitropoliei, din
Focşani, tatăl lui Ion, Statie şi Stoica 301,
465.'
Pascul (Pascu), v. şi Dumitraşco Toader
Paşcan, v. Constandin
Paşti, <sărbătoare creştină>; datorii făcute la
~ 867; Dumitru Caiuş a venit în ţară de la
, ~ 800; termen de plată/achitare a unor
obligaţii 30, 268, 445.
Patimi ale lui Isus Hristos 76.
Patruzeci (40) de Mucenici, v. Sfinţii
Patruzeci de Mucenici, biserică.
892
Pavăl, blănar; martor 550.
Pavăl, butnar; casa lui din şesul Bahluiului
481; vinde o casă din mahalaua
Feredeielor lui Fote Sîrbul 441.
Pavăl, butnar; vinde o casa de lîngă Gunoi
lui Manolachi preot 859.
Pavăl, fiul lui Adam, fratele lui Costandin şi
soţul Ilincăi; vinde fratelui său partea lui
de loc de pe Uliţa Măjilor 823.
Pavăl, fiul lui Ioan; martor 605.
Pavăl, fratele iui Lupul Haruţul; pune zălog
un ioc de casă al tatălui său pentru o plată
într-un caz de furtişag 19.
Pavăl, fratele lui Toader Donici şi Ştefan;
martor 693.
Pavăl, logofăt; creditor 803.
Pavăl, martor 18.
Pavăl, săpunar, tatăl lui Gavril 287.
Pavăl, tălpălar; viile lui de la Miroslava 126;
vinde o vie de la Miroslava lui Vasile
Bălan C.
Pavăl, ţigan, fiul lui Burduiu; dăruit de
domnie Min-opoliei, nu se supune şi se
declară masalagiu domnesc 79.
Pavăl, ţigan holtei, fiul lui Mîrzacu ţigan
248.'
Pavăl Alevra (Alivra), negustor, fiul lui
Petre Alivra, nepotul lui Gheorghe Alivra
şi vărul lui Naftanail Alivra ieromonah;
împarte cu vărul său un loc de casă şi de
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 735, 821;
datornicul lui Gavril negustor şi Ştefan
Năstase postelnic 457; vinde un loc de
casă de pe Uliţa Hagioaiei lui Vasile
Razul hatman 822, 824.
Pavăl (Pavel) Ceapă, paharnic, fiul lui
Costandin Ceapă; martor 264, 344;
solicită întărirea stăpînirii asupra locului
său de casă din Muntenimea de Mijloc
382.
Pavăl (Pavel) Stroescul, blănar, fiul lui Ion,
nepotul lui Cîrstea Stroescul, ginerele lui
Gavril Covrig staroste; cumpără
împreună cu socrul său un loc de pe Uliţa
Hagioaiei de la Andrei şi soţia acestuia
Maria 646; cumpără un loc de dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei de la lacov jidov
din Roman pe care îl răscumpără
Gheorghiţă, fiul lui Ion sumănar 270,
275, 464, 465; schimbă un loc de casă
 din Muntenimea de Jos pe un altul din
Tîrgul de Sus al Măriuţei Săvoaia 261.
Pavăl, v. şi Gheorghie Gagea
Pavăl, v. şi Pavel.
Pavălă, fiul Măriuţei Adămoaia şi fratele lui
Dinul; dă un loc de pe Uliţa Măjilor
fratelui său Dinul 781.
<Pavel> (Pavvel), apostol; în formularul
diplomatic 626, 810.
Pavel (Pavăl), cămăraş, tatăl lui loniţă Grama
161,455; scrie act 142.
Pavel (Pavăl) Bantăş, logofăt de vistierie,
soţul Rucsandei; are case în Iasi 745, pe
Uliţa Hagioaiei 836, şi un loc pe Uliţa din
Afară 518; a avut un loc <în Muntenimea
de Sus> 769; cumpără o casă cu pivniţă
şi dugheană de pe Uliţa Hagioaiei de la
Ion telal şi familia acestuia 836, o casă de
pc Uliţa Hagioaiei de la Ostahi Ceapă
croitor şi soţia acestuia Paraschiva 590,
precum şi o casă de pe Uliţa Hagioaiei de
la Toader Răusan 508; creditorul lui
Ostahi Ceapă croitor 803; martor 455 ; se
judecă cu Maria pentru o datorie făcută la
el de sora acestuia Safta 833.
Pavel, v. si
' Ionită
>
Pavel, v. şi Pavăl.
Pavli, v. Dimitrie
Pă..., v. C o s t a n d i n
Păcurari (Păcurar, Păcurariu), locuri de casă
în Iaşi din sus de ~ 318, 345, 556, 558,
623; uliţa ce vine, de la - 340,343.
Păcureşti, sat, ţ. Tutova; <s. c. Coroieşti, j.
Vaslui>; părţi din ~ stăpînite de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Păisăiu, v. Paisie.
Pălade (Păladi, Păladie), v. Palade.
Păladi, martor 450.
Pălădoaia, domniţă; locul ei de pe Uliţa
Mare 446, 786.
Pălădoaie, v. Ilinca
Păpălută, căpitan, soţul Dochiţei şi tatăl
Nastasiei; locul lui de pe Uliţa Hagioaiei
666.
Păpuşoi, v. Eni loniţă
Părinţii Bisericii, în formularul diplomatic
650; v. şi Sfinţii părinţi.
Păsătoaia, v. Maria
Păscălina, soţia lui Dumitraşcu; dăruieşte
bisericii Sf. Nicolae Domnesc nişte case
<din Iaşi> 6, 84.
Păscălina, ţigancă, fiica lui Găvan şi mama
lui Grigorie; împreună cu alţi ţigani se
vinde m-rii Bărboi, la foamete 40.
Păscăloaia, mama Măriei şi soacra lui
Enache băcan B.
Păscăria Veche, uliţa ce merge din - la vale
387.
Păscărie, uliţa veche dinspre ~ 121.
Păstrăveni, sat, <ţ. Neamţ; s. c. j.
Neamţ>; părţi din ~ lăsate prin diată de
Vasile Roset hatman fiicei sale Aniţa
767.
*Păşcani, sat, ţ. Covurlui; clingă s. Vlădeşti,
c. Vlădeşti, j. Galaţi>; stăpînit de m-rea
Sf. Spiridon 368.
Păscănita,
5 J iazul - 706.
Păşuni, vii la ~ 767.
Pătraşco, postelnic, bunicul lui Ursul Iuraşco
Căpitan mazil 362.
Pătrasco, tatăl lui Adam şi socrul Catrinei
488.
Pătrascu, fiul de suflet al Anei 3.
Pătraşcu Ochincă, tatăl Măriei şi al
Paraschivei, bunicul lui Lupul 191; locul
lui ~ 192, 203; locul lui de pe Uliţa
Fînăriei îl lasă moştenire fiicelor sale
211,278.
Păun, paharnic, cumnatul lui Vasilachi 693.
Păvălachi, scrie act şi e martor 863.
Penteleiu Dorungă, martor 571.
<Penticostar> (Pendicostar), <carte
bisericească> 284, 369, 370.
Peresehivul cel Mare, pîrîu, <afluent al
Bîrladului> 754.
Peresehivul cel Mic, pîrîu, <afluent al
Bîrladului>; s. Movileni pe - 754.
Perieni, sat, ţ. Iaşi; <s. c. Probota, j. Iaşi>;
stăpînit de Manolachi Costachi fost mare
stolnic 794, 795.
Pescăriia (prima jumătate a sec. XIX) 552.
Petala, v. Gheorghie
Petco, pitar, soţul Agafiei; cumpără o vie la
Cetăţuia de la Ioan fiul lui Calinic Cepoiu
247.'
Petco, seimen hătmănesc; casa lui din
Muntenimea de Jos 296.
893
Petcu (Petco), bărbier, soţul Măriei, ginerele
Irinei; dăruieşte lui Petre băcan o vie cu
livadă de la Varniţă 213, 214,434.
Petcu, dugheana lui din şesul-Bahluiului 467.
Petcu, lăcătuş, soţul Catrinei Petculeasa şi
unchiul lui Petre băcan 692; cumpără o
vie cu livadă de la Varniţă de la nepotul
său 434, 484; dugheana lui de pe Podul
Spînzurătorii 585.
Petcu, martor 442.
Petculasa, v. Tudosie
Petculeasa, v. Catrina
Petrache, mare spătar; în Divanul domnesc
412.
Petrache (Petrachi) Ghierachi, mare
postelnic; în Divanul domnesc 435, 454,
473,493.
Petrache (Petrachi) Vidali (Vidale), mare
paharnic, ginerele lui Radul Racoviţă fost
mare logofăt; în Divanul domnesc 412,
435;
mare stolnic; în Divanul domnesc
322;
fost mare stolnic; dăruieşte împreună
cu socrul său o pivniţă şi şase dugheni de
pe Uliţa Fînăriei bisericii mitropolitane
Stratenia 361.
Petre (Petrii), armean, tatăl lui Cîrste 121,
460,851.
Petre (Petri, Petru), băcan grec, soţul
Paraschivei şi nepotul lui Petcu lăcătuş;
cumpără o casă de la Măgdălina
călugăriţa 442, o alta de pe Podul
Spînzurătorii de la Vasile soronar şi soţia
acestuia Sanda 450, precum şi o vie cu
livadă de la Podul lui Bîtcă de la Petco
bărbier 213; Catrina Petculeasa
răscumpără de la el o vie la Podul lui
Bîtcă 692; i se încalcă dreptul de
preemţiune de către Maria, soţia lui
Enciul sîrbul, la vînzarea unei case 525;
primeşte prin diată de la Petco bărbier o
livadă cu vie la Podul lui Bîtcă 214; se
judecă cu Silion blănar pentru încălcarea
dreptului său de preemţiune la vînzarea
unei case din Broşteni 528; vinde o vie
cu livadă de la Podul lui Bîtcă lui Petcu
lăcătuş şi soţiei acestuia Catrina 434, 484.
Petre, ciubotar armean, fiul lui Toader
armean staroste şi tatăl lui Gligore 362.
Petre din Sinope, fiul lui loan; martor 504.
894
Petre, fiul lui Ion salahor; martor 281.
Petre, mandatat pentru o reclamaţie de ţigani
685.
Petre, salahor din s. Horleşti; martor 386.
Petre, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Neculai Bostan şi al Nastasiei, fratele
lui Stoica, Toader şi Aniţa; scutit de
unele dări 301.
Petre Alevra, negustor; tatăl lui Pavăl Alivra
822.
Petre Chesco, martor 852.
Petre Cortar, locul lui de pe Uliţa
Bărboiului 863.
Petre <Parpaniţă>, fratele lui Costandin,
Toader şi Ilinca, cumnatul Ilincăi; vinde
casele fratelui său Costandin pentru a
plăti datoriile acestuia 655.
Petre Topală, martor 715.
Petrea, băcan sîrb; se aşează ca pămîntean în
Iaşi, primind o bucată de loc domnesc la
capătul Podului Spînzurătorii 467, 585.
Petrea, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
Nastasiei şi fratele lui Stoica; scutit de
banii pentru grajdul domnesc 465.
Petriceicu (Petriceaicu), v. Ştefan ~ voievod.
Petrii, v. Petre.
Petrişor, v. loanaşcu
Petru Muşat voievod, domn al Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Petru Kareş voievod, domn al Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
<Petru> (Pătru) <Şchiopul> voievod, domn
al Ţării Moldovei; dăruieşte lui Andrei
hatman s. Zăvădinele 715.
Petruea, pîrîu, <în ţ. Orhei>; hotarul tg.
Orhei trece peste ~ 706.
Piatra, sat, ţ. Orhei, <s. j. Orhei, R.
Nloldova>; stăpînit de Filip Catargiu fost
mare vistiernic 706.
Piatră, tîrg, <ţ. Neamţ; m. Piatra-Neamţ, j.
Neamţ>; moşia de la ~ este lăsată prin
diată de Vasile Roset hatman fiului său
Iordache 767.
Picioraga, casa lui de pe Uliţa Chervăsariei
469.
Picioraga (Picioragă), v. şi Carpu
Piciorul Lupului, sat, <ţ. Iaşi; s. c. Ciurea,
j. Iaşi>; stăpînit de m-rea Bîrnova 726.
Filat, vornic de poartă; dă mărturie 144;
hotarnic 582; scrie act 557.
Pilat. v. şi Gavril Gligoraş
Pilipovschi (Piliposchi, Pilipoţchie, Pilipovschie),
v. Ioan
Pinco, levinţ; locul lui din Muntenimea de
Mijloc 382.
Pinteleiu, aprod; jură ca martor în biserică
436.
Pinteleiu (Penteleiu, Pinteliiu, Pintileiu),
protopop de Iaşi, preot la biserica Sf.
Athanasie <şi Chiril>, fiul preotului
Gavril, fratele lui Vasile, tatăl lui
Gheorghe şi ai Măriei şi socrul lui Ioniţă
Popa diac de divan; martor 201, 564,
630, 695; vinde un loc de casă de lîngă
biserica sa ginerelui Ioniţă Popa 433.
Pinteleiu (Pintelei), soţul Paraschivei;
cumpără un loc din Muntenimea de Sus
de la Măriuţa, pe care-1 vinde ulterior lui
Vasile Razul hatman 340, 343.
Pintileiu Gărdene Angheloi, postelnic;
vinde un loc din Muntenimea de Jos lui
Moiseiu 667.
Pintilii, v. Ion
*Pitcani (Piscani), sat, ţ. Iaşi; clîngă s.
Moimeşti, c. Popricani, j. Iaşi>; stăpînit
de m-rea Copou, este încălcat de sătenii
din Mîrzeşti 717.
Pisosvschi, v.. C.~, T.
Pistruiu, monah; martor 241.
Pistruiu, v. şi Theodosii
Pîrvanul, v. Ion
Pîrvul, v. Costantin
Plaino, v. Dimitrie
Plepoaia, v. Maria
Pleşca, v. Ilie
Pleşeşti, sat, ţ. Suceava; <s. c. Vultureşti, j.
Suceava»; patru jirebii din ~ schimbate
de Andrei Coşoteanul de la vistierie pe o
pivniţă de piatră din Iaşi a lui Ioan Nacul
645. '
Poartă domnească de la Curtea domnească
din Iaşi 114, 402; sigiliul Porţii domneşti
pe mărturii hotarnice ale vornicilor de
poartă 2, 19, 48, 55, 60, 96, 106, 117,
119, 121, 130, 131, 144, 150, 162, 185,
191, 226, 241, 259, 263, 264, 296, 274,
287, 292, 299, 300, 318, 338, 340, 345,
357, 367, 384, 387, 390, 391, 421, 428,
435^137, 452, 460, 464, 467-469, 480,
519, 521, 543, 547, 556, 558, 562, 582,
601, 602, 610, 613, 639, 666, 671, 704,
708, 720, 766, 780, 787, 791, 849;
cişmele în faţa Porţii domneşti 53, 113,
221; un loc în faţa Porţii domneşti 112.
Podul Cizmăriei, uliţă în Iaşi; în hotar de loc
863; v. şi Cizmăria.
Podul de Piatră, la gura Căcainei; pivniţă de
piatră la ~ 645; drum ce merge la ~ 864.
Podul Domnesc (Podul Mare), uliţă <Bd.
Ştefan cel Mare şi Sfînt>, în hotar 602;
hudiţă ce vine din ~ 602; podelele
Podului Mare 113; v. şi Uliţa Mare.
Podul Gunoiului 112; în hotar 106,402.
Podul Hagioaiei (Agioaiei, Hagioi, Hagioie),
uliţă în Tîrgul de Sus; <Bd. Independenţei»;
case, dugheni, locuri şi pivniţe pe ~ 263,
719, 821, 822; în hotar 666,735.
Podul lui Bîtcă, vii la ~ 213, 214, 434, 692.
Podul lui Stăvilă, toponim în hotarul tg.
Orhei 706.
Podul lui Ştefan Vodă, peste Căcaina, în
Iaşi; un loc de casă la ~ 639.
Podul Mare, v. Podul Domnesc, Uliţa Mare.
Podul Meserciilor (Mesărciilor), pe costişa
Cacainei; în hotar 119, 185, 268, 780;
mărginean de la ~ 50.
Podul Spînzurătorii (Spîndzărătorii,
Spânzurătorilor, Spînzurîtorilor), uliţă în
Iaşi; băcan de pe ~ 434, 442, 450, 484,
528; în hotar 217, 271, 467, 468, 517,
525,526,585.
Podul Vechi (Veachiu, Vechiu), uliţă; <Str.
Costache Negri> 16, 109, 114; case,
locuri de case, dugheni, locuri de dugheni
şi pivniţe pe ~ 2, 4, 42, 44, 52, 54, 69,
130, 147, 157, 176, 221, 313, 362, 376,
411, 425, 435, 460, 499, 504, 566, 580,
581, 597, 601, 642, 643, 716, 749, 755,
761, 767, 776, 782, 802, 809, 816, 851,
873; blănar de pe ~ 838, 839; croitor de
pe ~ 827; grec de pe ~ 214; negustor de
pe ~ 863; podele pe ~ 64, 219; uliţe ce
dau în ~ 121,629.
Pogor, socrul lui Costantin Tobală 133.
Pogorîrea Duhului Slînt, v. Coborîrea
Duhului Sfînt, hram.
Poiana Săliştii, în hotarul tg. Orhei 706.
Pojoroiu, locul lui - 776.
895
Polifrone, v. Tănase
Polifroni, tatăl lui Gheorghie, Aniţa şi Maria
268; fetele lui au un loc din deal de Podul
Meserciilor 119.
Polihronoaie, v. Safta
Polimaz, v. Constantin
Politis, v. Anastasie ~ Antoniu.
Poliz, preot la biserica Sf. Constantin <şi
Elena> din mahalaua Broşteni, grec de la
Thesalonic; casa lui din Broşteni 729;
zideşte biserica sa pe uri loc domnesc
dăruit 698.
Polizu, v. Hagi
Poneş, v. Poniciu.
Poniciu, v. Ilie
Popa, diac; să cerceteze încălcarea unui loc
de dugheană de pe Podul Vechi 580.
Popa (Papa), ispravnic, tatăl lui Iordache
popa; cumpără un loc de casă din
mahalaua Chervăsărie de la Andronic
armean 766.
Popa, v. şi Dumitrachi Ion Iordachi
Mihalachi Neculai
Popăscu, v. Costantin Gavril
Popăscul, v. lene
Popăscul, v. şi Popescul.
Popescul (Popăscul), v. Ştefan
*Popesti, sat, ţ. Tutova, <pe Peresehivul
Mic; lîngă s. Păcurăreşti, c. Coroieşti, j.
Vaslui>; părţi din - stăpînite de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Porcos, v. Apostol
Porosăciuca, valea ~ <în ţ. Orhei> 706.
Poroschi (Poroschi, Poroţchi, Poruschie,
Poruţchi), v. Chiriac
Porotopasca, un loc de prisacă ce se numeşte
~ 572.
Post, sfîntul - 76.
Postul Mare, părintele Sinadon trăieşte pînă
în - 8 4 6 .
Postolache (Postolachi), ţigan potcovar,
fratele lui Gligoraş Moarte şi Necula 45,
61; martor 362.
Postolache, vinde un loc din mahalaua
Armenime 4.
Postolache, vornic, ginerele lui Toader
abăger; în pricină cu Enachi fiul lui Nica
pentru un loc de pe Podul Vechi 708.
896
Postolache Bîgul, copil în casă, fratele lui
loniţă şi soţul Măriei; vinde împreună cu
familia lui o dugheană cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei Sandei, soţia răposatului
Mihălache Sircu 808.
Postolache, v. şi Postolachi.
Postolachi, cizmar, soţul Aniţei; dă lui
Gheorghie Abăza diac de divan dugheana
sa din mahalaua Cizmăriei pentru o
datorie neplătită 537, 683.
Postolachi, martor 175.
Postolachi, psalt, tatăl lui Mihălachi şi socrul
Antimiei; dăruieşte fiului său un loc de
casă 356.
Postolachi Căputatul, ţigan, tatăl lui Lupul
ţigan fierar 173.
Postolachi Orste, fost paharnic al doilea,
vechilul lui Gheorghe Carp mare căpitan
de Ropce; martor la hotărnicirea s. Bălţile
depeRăut715.
Postolachi Handrugan, martor 439.
Postolachii, ţigan potcovar, tatăl lui
Ghiorghie şi al Măriei; cumpără o casă de
lîngă Uliţa Bărboiului de la Vasile
Cazacul 865.
Postolăehini, o carte de rămas pentru ~ 624.
Potcovărie, mahala; un loc de casă în ~ 749.
Potlog, v. Vasile
Potoracă (Potoracu), v. Andriian
Gheorghiţă Vasile
Potorachi, <familia> - 670.
Potorăcesa (Potoroceasa, Potorăciţa), v.
Maria
Pravila, <cod de legi> 628.
Pravilă, v. Lupul
Preacurata Maică (Precistă), în formula
blestemului 173, 317, 626, 662,746.
Preacuvioasa Maica Paraschiva, moaştele
ei la m-rea Trei Ierarhi 322, 493.
Preapodoamna (Prapadoamna, Prepodoabna,
Prepodobna, Prepodoamna) Paraschiva
(Parascheva), biserică în Iaşi; <Metocul
(Mitohul) Maicilor> 207, 560;
călugăriţele de la ~ 767; cimitirul de la ~
288, 416, 791; locuri de case lîngă - 5,
428, 791, 792, E; enoriaşii de la - dau un
zapis 691; preoţi la - 5, 97, 428, 455,
524; sărindar la ~ 776; Vasile Roset
hatman, fiind ctitor, lasă bani prin diată la
-767.
Preaputernicul Dumnezeu, în formulam]
diplomatic 544.
Predoslovie, ccarte bisericească» 516.
Precista, hramul, bisericii Armeneşti din Iaşi
851.
Precista, m-re din Focşani, <ţ. Putna; în m.
Focşani, j. Vrancea»; primeşte venitul
, cîntarului din tg. Focşani 747, 783. ,•
Precista, m-re din Galaţi, <ţ. Covurlui; în m.
Galaţi, j. Galaţi»; primeşte venitul
cîntarului din tg. Galaţi 747, 783.
Precista, m-re din Roman, <ţ. Roman; în m.
Roman, j. Neamţ»; condica m-rii ~ 40;
metoc al m-rii Sf. Spiridon din Iaşi 604,
626, 810; veşminte de la ~ păstrate la m-
rea Sf. Spiridon 37Q.
Pricop, ţigan, soţul Măriei 561.
Pricopie, ţigan, fiul Marinei ţigancă, fratele
lui Mihalache şi al Măriei; dăruit prin
diata lui Veniamin Năstasă monah
fratelui acestuia Gheorghie 776.
Prigoreni, sat, <ţ. Cîrligătura; s. c. s. Tîrgu
Frumos, or. Tîrgu Frumos, j. Iaşi»;
hotarul s. - 146.
Prinţipatul Moldavii, Divanul Apelativ al
ţării de Sus din ~ (sec. XIX) 762.
Priponeşti, sat, ţ. Tutova; <s. c.
Galaţi;»; vii la ~ stăpînite de Manolache
Bogdan fost mare paharnic 754.
*PrisăciIe (Prisăci), saţ, ţ. Iaşi; <iîngă s.
Rediul Aldei, c. Aroneanu, j. Iaşi> 533;
stăpînit de m-rea Aron Vodă, este
încălcat de către Ioniţă Gheuca 539.
Priscorniţa, v. Sanda
P. Rîşcan (Răşcanu), mare vornic (1844);
încredinţează copii de act 754,762.
Proca, băcan, soţul Tudoscăi Proculeasa; dă
marfă pe datorie cumnatului sau Andrei
vistiernic al doilea 449.
Proca Hortolomeiu, dă un zapis 485.
Proca Roman, poruşnic; primeşte poruncă să
repare drumurile şi podurile de la Iaşi la
Scînteia 385.
Proca, v. şi Ioniţi
Procopie (Pricopi, Pricopie, Procopii),
arhimandrit şi egumen al m-rii Galata;
cere confirmarea dreptului m-rii de a
încasa mortasipia de pe Vitele vînduţe la
iarmaroacele de la Tîrguşor 14, 184,
precum şi a dreptului de a încasă venitul
din vama măjeriei din tg. Galaţi 583;
arată că m-rea stăpîncşte un ioc în hotarul
tg. Iaşi 468 şi pretinde că stăpîneşte un
loc din şesul Bahluiului al lui Petrea sîrb
467, 585; ccrc confirmarea unor drepturi
ale m-rii la moşia Buiacani de lîngă
Chişinău şi venitul cîntarului din tg.
Chişinău 151; cere învoire să dea altora
viile paragină de la Miroslava, moşia
m-rii 169 şi un venit pentru ca m-rea să-şi
plătească datoriile provenite din refacerea
de după un incendiu 473; încalcă locul
dăruit fraţilor Dima şi Costandin suiulgii
114, 221; împuternicit să dărîme casele
domneşti stricate de lîngă zidul m-rii
656; prezintă acte pentru locul m-rii de
lîngă Curtea domnească 16.
Procopie, dascăl la şcoaia domnească din
fe&jsăsj^Ss-
Procopie, scrie act 465.
Procopii, ţigan potcovar, fostul soţ al Măriei
ţigancă 561.
Proculiasă, v. Tudosca
Profira, soacra lui Dumitru blănar 530.
Prohira, ţigancă a Mitropoliei, din Focşani,
fiica lui Manole, sora lui Simeon, Statie
şi Marica 465; scutită de unele dări 301.
j.
Prolog de iarnă «ccarte bisericească» 516.
Proorocul SamuiI, v. Sfîntul Proroc Samuil,
m-re.
Prosăinld, sat, ţ. Cîrligătura; <s. Proselnici,
c. Miroslava, j. Iaşi» 282.
P r u t , rîu 284; Drumul cel Mare al Prutului
92, 198, 336, 337; mori pe ~ 156, 322,
493; pescari la ~ 811; peste la turcii
lazi 268; pod în ~ 754; prisacă de Ia -
368; sate şi moşii pe - 369, 370, 509,
531,754,767,776,873.
Psaltire <carţe bisericească», moldovenească
şi grecească 284, 369, 370; ~ rusească
. 516;-tipărită Ja Belgrad, în Ardeal 516.
Puiţa, <ţigancă>, fiica lui Bejan ţigan vătaf,
sora lui Andrei şi Toader; se judecă cu
neamul Ceqlpăneştilor 40.
Puiul, seimen . domnesc; casa lui din
mahalaua Frecăului 390,393.
*Purigeiii,$at, ţ..HMSu; <lîngă s. Drăgăneşti,
c, Andijeşeni. j. Iaşi»; părţi din ~ lăsate
prin diată de Ioniţă Codrescul fost
medeluicţsr al doilea fiicei sale Maria
867,
897
Purceloaie, mama lui Năstasie şi a Saftei'
700.
Purice (Pureci), v. Costache Vasile
Putibate, v. Ovanesu • Radul, mătăsar, ginerele lui Sandul vornic de
Putna, m-re, <ţ. Suceava; în s. c. —,. j.
Suceava>; e nevoie de şcoală la ~ 223;
viile m-rii de la Miroslava 359; schimbă
moşia Vercicani cu Mitropolia 794;
egumen 72; v. şi Vartholomei.
Putna, pîrîu, <afluent al Siretului>, în ţ.
Putna; <j. Vrancea>; gîrle pe ~ 754.
Putna, ţinut 369, 370; dascăl moldovenesc la
~ 740; gorştină plătită la - 568; sate la -
535, 628, 676, 681, 754, 794, 795, 799;
sihăstrie de piatră la ~ 767; staroste de -
230,301,465,678,799.
R Radul, ţigan; se judecă cu Nedelco negustor
Racleş (Racliş), v. Artenie Vasile
Racliş, medelnicer; ispravnic de act 863.
Racoviţă (Racoviţe, Racoviz, Răcoviţă), v.
Andrii Constantin Mihail Cehan ~
voievod, Dumitraşco Mihail ~
voievod, Neculai Radul -, Răducanu
Ruxanda Ştefan Mihai ~ voievod.
Racoviţă-Ruset (Racoviţeşti-Rusetcşti),
condica (condici) ~ 38, 39, 818.
Racoviţi, hatman; judecă pricină 40.
Racoviţi Cehan, mare logofăt; judecă o
pricină în Divanul lui Eustratie Dabija
voievod 40.
Racoviţoaia, v. Ilinca
Rad, v. Mihalache
Radomiţchi (Radomesche, Radomeschie,
Radomeţchie, Radomischii, Radomiţchie),
v. Ştefan Toader
Radomiţchioaie (Radomescheoa, Radomeţcheai,
Radomeţcoaie, Radomeţchioaia,
Radomirschioaie, Radomischioaie,
Radomiscoaie, Radomiţscoaie), V. Ursa
Radu, croitor, soţul Irinei şi tatăl Elenei;
vinde împreună cu familia lui trei
dugheni lui Avram jidov şi soţiei acetuia
Istera 801.
Radu, ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
ginerele lui Costan; scutit de unele dări
301.
Radu, ţigan, fiul lui Martin; dăruit
Mitropoliei împreună cu familia 472.
898
Radu, ţigan, tatăl lui Stoica 472.
Radu Hurmuz, armaş al treilea; martor 441.
Radul, blănar; martor 517.
la Bahne; ia o vie de la Odobeşti de la
Filaret egumenul m-rii Aron Vodă, dînd
zeciuială 479.
Radul, ţigan; casa lui de pe Podul Vechi este
ţinută de Stanca ţiganca 460.
Radul, ţigan bucătar; dăruit m-rii Dancu
împreună cu familia 399, 618.
Radul, ţigan holtei, fiul lui Toader ţigan;
dăruit de loan Bogdan fost mare logofăt
m-rii Dancu 237.
Radul, ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
ginerele lui Bostan; scutit de banii
grajdului domnesc 465.
care-1 acuză de furt 341.
Radul Bo..., postelnic; împarte un sălaş de
ţigani cu m-rea Dancu 549.
Radul <Mihnea> voievod, domn al Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Radul (Radu) Racoviţă (Racoviţ, Racoviţi,
Răcoviţă), mare logofăt, soţul Măriei,
ginerele lui Ion Buhuşi hatman, tatăl
Ilincăi şi Nastasiei, socrul lui Iordachi
Costachi fost mare agă şi al lui Petrachi
Vidali fost mare stolnic; cercetează
pricină şi starea unui loc 221, 609;
hotarnic 16, 114; ispravnic de act 109,
112-114; încredinţează act 244, 719; în
Divanul (Sfatul) domnesc 98, 103, 113,
114, 123, 146, 155; judecă pricim 47, 81,
118, 133, 768; locul lui cu dugheni şi
pivniţă primit zestre 130; martor 105,
132, 139; porunceşte vornicilor de poartă
2, 106, 113, 119, 121, 142, 144; se face
stînjen cu palma lui 131;
fost mare logofăt 284; cercetează
starea unui loc din junii cişmelelor din
faţa Curţii domneşti 53; dăruieşte
bisericii mitropolitane o pivniţă şi şase
dugheni de pe Uliţa Fînăriei 361; judecă
pricini 40,471.
Radul Văcărescul, mare vornic de Ţara de
Jos; în Divanul Ţării Româneşti 604.
Rafail, egumenul m-rii Sf. Sava; răscumpără
o pivniţa de pe Uliţa, Podului Vechi de la
Manolachi diacon 424, 425.
Rafail, vinde împeună cu alţii o casă cu
pivniţă lui Panaite negustor 504.
Rafail, v. şi Toma
Rali, v. Dumitraşco
Raliţa Calimah, domniţă; oile sale scutite de
gorştină 568.
Raliţa Hrisoscoleu (Hrisosculea, Hrisosculoia),
soţia lui Ioan Theodor Calimah voievod;
dăruieşte venitul mortasipiei doamnei din
tîrgul Iaşi spitalului m-rii Sf. Spiridon
254, 255.'
Ramadan, v. Anastase
Ranga, locul lui din Tîrgul de Jos 500.
Ranga, v. şi Costandin
Ranz (7), v. Costantin
Rareş, v. Petru ~ voievod.
Rasul, socrul lui Gligori preot 259.
Rasul, v. şi Gligoraş -r, Toader
Rată,
>
v. Ionită
?
Vasile
Raxi, grămătic; se judecă cu răzeşii ce au vii
la Copou pentru un drum închis 775.
Razul (Razi, Razu), v. Ioan Vasile
•Răbîie, sat, pe Prut, <ţ. Fălciu; lîngă s.
Rîşeşti, c. Drînceni, j. Vaslui>; lăsat prin
diată de Vasile Roset hatman m-rii şi
spitalului Sf. Spiridon 767.
Răcar, v. Toader r.
Răchiteni, sat, ţ. Suceava, <pe Şiret; s. e.
Mirceşti, j. Iaşi>; stupi la ~ 178.
Răchitoasa, m-re, <ţ. Tecuci; în s. --, c. j.
Bacău>; dugheni făcute pe locul m-rii din
Iaşi 808.
Răcoasa, sat, <ţ. Putna; s. e, j.
Vrancea>; gorştină plătită de cei din -
568. ' _ .,,
Rădăuţi (Rădăuţi, Radouţ, Rădăuţ), sat, <ţ.
Suceava; or. j. Suceava:»; dascăl
moldovenesc la - 740; Caţavasier tipărit
la ~ 516; episcop de ~ 32, 70, 161, 273,
375, 376, 435, 746, 754, 867; v. şi
Episcopia Rădăuţilor.
Rădenl, sat, isfeamţ; s. c. Păstrăveni, j.
Neamţ»; zălogit pentru un împrumut
bănesc 765.
Rădiul, v. Rediul.
Rădueah, logofăt; măsoară şi aliniază
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei 719.
Răducanii, ţigan, soţul Dahinei 429.
Rădueanu Racoviţă, logofăt; scrie domniţei
Ruxanda Racoviţă privitor la starea
caselor acesteia diri Iaşi 76.
Răducanul (Răducan), pisar leşesc, fratele
lui Ion răposat şi al Ilincăi, soţul
Vărvarei, cumnatul lui Şteal pisar; martor
26; scrie act 279, 281; vinde o vie la
Copou lui Duca tipograf 470:
Răducanul, zlătar; vinde o vie lui Lupul fiul
lui Andrei băibărăcar 778.
Răducăniţa, v. Nastasiica
Răsărit, biserica Răsăritului 223,254.
*Răstoacîe (<Lîvezile)>, sat, <ţ. Tecuci; lîngă
s. Căuiâ, c. Dealul Morii, j. Bacău>;
dăruit m-rii Sf. Spiridon de nepoţii lui
Constantin Cocoranul medelnicer 736.
Răşcanu, v. Grigoraş Rîşcan, Rîscanul.
Răusan, v. Toader
Răut, pîiîu, <afluent al Nistrului>, în hotar
, 371, 706; moşia Bălţile de pe ~ 715, 731.
Răzina, v. Rezina,
Răzmeriţoai, v. Ştefana
Răzmirit, tatăl lui Ion 201.
Răzmiriţă (Răzmeriţe, Răzmiriţe), v.
Andreiu
Rediul (Rădiul) Aldei, sat, <ţ. Iaşi; s. c.
Aroneanu, j. Iaşi>; moşia lui loniţă
Gheuca fost spătar al treilea, schimbată
pe s. Dîngeni al lui Vasile Razul hatman
533; m-rea Aron Vodă reclamă stăpînirea
asupra ~ 539.
Rediul Breazului, sat, <ţ. Iaşi; s. Breazul, c.
s: Rediul, m. Iaşi, j. Iaşi>; stăpînit de
m-rea Copou 65.
Rediul (Rădiul) lui Găoz, toponim pe moşia
Prisăci a m-rii Aron Vodă 539.
Rediul lui Tătar (Tatar),sat, ţ. Iaşi; <s.
Rediul, c. s. Rediul, m. Iaşi, j. Iaşi>;
stăpînit de m-rea Copou 65, m-rea Socola
453, m-rea Trei Ierarhi 57.
Repidea, pîrîu, <în ţ. Putna>; în hotar de loc
şi hotar al Ţării Moldovei 70.
<Rezina> (Răzina). pinu. <în j. Ungherji, R.
Moldova>; s. Oşani pe ~ 754.
Răpa (Richii), toponim din Iaşi, în hotar de
loc 416, 482.
Rîpa de Sus (Rîpa Muntenimii)! pe Uliţa
Păcurarului 53, 60.
Rîpa Peveţoaiei (Peveţoai, Peviţoaie,
Piviţoaie), lîngă Uliţa Strîmbă; în hotar
de loc 101, 305, 426,'548, 614. n:
Rîpoaie, v, Ilinca ; r>
Rîşcan (Răşcanu), v. P.
899
Rîşcanul (Răşcanul, Rîşcano), v. Constantin
Ion
Roată, v. Costandin
Rocsanda, fiica Iui Ion suînănar şi a Aniţei,
sora lui Gheorghiţă; martor 456.
Rocsanda, mama lui Iordache Frangole şi a
Zamfirei; dă zestre fiicei sale un loc de
dugheni din mahalaua Cizmăriei 755.
Roman (Roaman), tîrg, ţ. <m. j.
Neamţ> 17; dascăl moldovenesc la
episcopia ~ 740; episcop de ~ 17, 70,
139, 158, 161, 202, 230, 273, 275, 375,
376, 435, 740, 746, 754, 767, 810;
Episcopia de ~ rămîne fără arhiereu 854;
v. şi Episcopia Romanului;
' jidov din ~ 47, 270, 464; m-rea
Precista din ~ 40, 604, 626, 810;
mortasipia tîrgului ~ este dată spitalului
de la m-rea Sf. Spiridon 870; negustori
armeni din ~ 607; ţigani din ~ 158, 202.
Roman, ţinut 178; duşegubinele de la - 262;
gorştină plătită la ~ 568; sate în - 195,
685, 754; venitul cântarului din - este dat
spitalului de la m-rea Sf. Spiridon 747,
783,
Roman, tatăl lui Lupul croitor; chezaş şi
platnic pentru datoria fiului său 688.
Roman, voievod; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Roman, v. şi Ilie Proca Toder
Romaşcan-Curcă (Romaşcan), v. Neculai
Ropce, sat, <ţ. Suceava; s. Ropcea, r.
Storojineţ, azi în Ucraina>; mare căpitan
de-715.'
Rosătu, moşia lui de la Miroslava 126.
Roset, mare agă; încredinţează act 274.
Roset, vornic; încredinţează act 658; merge
la Bucureşti cu stolnicul Constantin
Gîndul 873'.
Roset (Rosăt, Rusăt, Ruset), v. şi Costandin
Iordachi Lăscărache Neculai
Ştefan şi Vasile
Roşea, biserica din Tătăraşi a popii <azi
Biserica Sfinţii Voievozi-Roşca> 13.
Roşea, v. şi Neculai
Roşu, v. Trohin
Rotariu, v. loan
Roxanda, fiica răposată a Ilincăi fata lui
Antohe Jora hatman; îngropată la m-rea
Dancu 404.
Roxanda, fiica lui Ion telal şi a Măriei, soră
cu Ioana, Nastasia si Tudora; vinde
900
împreună cu aceştia o casă cu pivniţă şi
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui Toma
calfă de pietrari 836.
Roxanda, v. şi Ruxandra.
Roznovanul, v. Nicolai
Rublinca (<Rubleca>), pîrîu, <în ţ. Orhei>;
în hotarul tg. Orhei 706.
Rucsana, fiica lui Andrieş diac, sora Saftei,
mama lui Toma şi a Zamfirei; vinde
împreună cu copiii ei o casă din
mahalaua Fînărie lui Vasile Gurmezea si
soţiei acestuia Dobriţa 744.
Rucsanda, fiica Balaşei; primeşte o vacă cu
viţel prin diata lui Veniamin Năstasă
monah 776.
Rucsanda, fiica lui Constantin Gîndul stolnic
şi Maria fiica lui Costantin Nastaiă
vistiernic; i se orînduieşte Zestre cu izvod
873; primeşte proprietăţi prin diata lui
Veniamin Năstasă monah 776.
Rucsanda, fiica lui Nicodim monah; vinde
împreună cu acesta partea din locul de
casă primită de la Catrina polcovniciţa lui
Fote negustor 163.
Rucsanda, soţia lui Grigoraş blănar 77.
Rucsanda, soţia lui Ilie aprod; vinde
împreună cu acesta o vie cu livadă de la
Miroslava Vărvarei 871.
Rucsanda, soţia lui Pavăl Bantăş de la
vistierie; cumpără împreună cu acesta o
casă de pe Uliţa Hagioaiei de la Toader
Răusan 508.
Rucsanda, v. şi Ruxanda.
Rufa, v. Iane
Rufeni, sat, ţ. Iaşi, <în m. Iaşi, j. Iaşi>;
stăpînit de m-rea Copou, este încălcat de
locuitorii din s. Mîrzeşti 738.
Rughina (Rubina) Guţoaia (Goţuia, Guţoae,
Guţoai), soţia lui Ştefan Guţul fost
ispravnic de aprozi, mama lui Anghel
ciohodar şi a Ruxandei, soacra lui
Costandin croitor şi a lui Iordache
pîrcălab 298, 514; dă zestre fiicei sale un
loc de casă 292, 299, 463; se judecă cu
Mihălachi negustor pentru o bucată de
loc 118.
Rugină, gardul lui în hotar de loc 406.
Rugină, locul lui din Muntenimea de Jos
630.
Rugină, v. şi Grigorie Ioniţă Vasile
Ruja, fiica Floarei armeanca şi sora lui Ivan;
vinde împreună cu aceştia un loc de casă
de lîngă m-rea Bărboi 749.
<Rumelia> (Rumele, Rumeli), provincie
otomană; <în Bulgaria»; m-re din ~ 342,
864; v. şi Adriano, Driacos; negustori şi
mărfuri din ~ 377; tîrg din ~ 587; v. şi
Arghirocăstro.
Ruptura, sat, <ţ. Neamţ; s. Izvoarele, c.
Bahna, j. Neamţ»; parte din - lăsată prin
diată de Vasile Roset hatman fiului său
Lăscărache 767.
Rus, v. Ivan Toadir
*Rusaca, sat, <ţ. Covurlui; lîngă s. Şendreni,
c. s. Şendreni, j. Galaţi»; fost vătăjel de la
-649.
Rusătoaia (Rusăt), v. Safta
Rusciuc (Ruşciuc), or. în Imperiul Otoman;
<or. Ruse, în Bulgaria»; Hariton armean
mătăsar din ~ 54, 504.
Ruset, v. Antonie ~ voievod.
Rusitoaie, v. Arustoai
Rusu, lingurar 59.
Rusul, v. Andrei
Ruxanda, fiica Rughinei Guţoaia, sora lui
Anghel ciohodar şi soţia lui lordachi
cantaragiu; vinde împreună cu soţul ei o
casă lui Mihălachi Jelinco negustor 463.
Ruxanda (Rucsanda), femeie săracă; vinde
un loc de casă din Muntenimea de
Mijloc lui Lupul Sîrbul 116.
Ruxanda, vinde o casă din mahalaua
Fînăria de Mijloc lui Vasile croitor şi
soţiei acestuia Dobrina 812.
Ruxanda (Rucsanda, Roxandra) Racoviţă,
domniţă, fiica lui Constantin Mihail
Cehan Racoviţă voievod; casele ei de
lîngă hanul m-rii Trei Ierarhi 609, în
legătură cu care primeşte o scrisoare de
la Radu Racoviţă logofăt 76; stăpîneşte
pe Apostol ţigan soţul Măriei 40.
Ruxandra, soţia lui Neculai Childescul;
vinde împreună cu acesta o vie de la
Găureni lui Gheorghie psalt şi soţiei
acestuia Maria 714.
Ruxandra (Roxanda) Ghica, domniţă, fiica
lui Grigorie Alexandru Ghici v •'•'"
nile sale ,, K •
S;
Saca, sat, ţ. Iaşi; v. Sărata, sat.
Sachelarie (Sachelar) Duca, preot; ţine zălog
moşii şi un loc de casă lîngă m-rea Sf.
Spiridon pentru o datorie a lui Ştefan
comis, fiul lui Vasile Buhăiescul paharnic
285, 832, 834.
Safta, abăgeriţă; se judecă 624.
Safta, casa ei din Muntenimea de Sus 542.
Safta, fiica lui Andrieş diac de divan, sora
Rucsandei şi mătuşa lui Toma şi a
Zanfirei; se măsoară locul ei din deal de
Podul Meserciilor cumpărat de Măriuţa
Golăgăneasa 119; martor 744.
Safta, fiica Axiniei şi nepoata Mierlei;
martor 552.
Safta, fiica Catrinei; primeşte o vacă cu viţel
prin diata lui Veniamin Năstasă monah
776.
Safta, fiica lui Crîstea Buzilă, sora lui
Costantin şi a Catrinei; vinde împreună
cu fraţii ei o casă de pe Uliţa Sîrbească
Iui Arhiri fost mare paharnic 401.
Safta, fiica lui Dima pîrcălab, soţia lui
Toderaşco mazil şi mama lui Dumitraşco;
primeşte zesU'e s. Coţofăneşti (ţ. Putna)
628, pe care îl vinde lui Feratie doctor
ungur 535. •„._:
Safta, fiica lui Duraşco ; vinde dugheni de pe
Uliţa Hagioaiei lui, Gavril staroste de
croitori 582.
Safta, fiica lui Iosif vătaf de la Cotnari, soţia
Iui Neculaiu ungur blănar, mama lui
Grigori şi a Catrinei; vinde împreună cu
soţul ei partea acestuia din via de la
Miroslava cumnatului ei Ghiorghi abăger
440.
Safta, fiica lui Mihai Ungurul şi a Aniţei,
sora Catrinei; vinde împreună cu sora sa
o casă de pe Uliţa Hagioaiei Măriei
Căzanes 85.
Safta, fiica lui Neculai Neamţul, sora Măriei;
împrumută bani de la Pavăl Bantăş de la
vistierie 833.
Safta, fiica Purceloaiei şi sora lui Năstasie; se
judecă cu Năstasie seimen domnesc
pentru o casă din mahninn.! < '.n.im
1
Safta o
ue lîngă Uliţa
i1 apezenească lui Ioniţă şi altora 187.
901
Safta,, fiica lui Vasile Roset hatman şi a
Saftei, sora lui Ilie, Iordache, Lăscărache,
Vasile, Aniţa, Catrina şi Ilinca, soţia lui
Ştefan Rusăt stolnic; primeşte partea ei
de moştenire prin diata tatălui ei 767;
primeşte de la tatăl ei o casă cu pivniţă
de piatră de lîngă biserica Sfinţii
Theodori728.
Safta, preoteasă, soţia preotului loniţă; vinde
împreună cu acesta o vie de la Buciumi
lui Sandul Huşanu 727; vinde după
moartea soţului ei o vie de la Buciumi lui
Ioanichie epitropul m-rii Dancu 739.
Safta, sora lui Toader Cazacu; lasă o casă
fratelui său 669.
Safta, sora lui Vasile Fuştăşan tălpălar, soţia
lui Gavril staroste de croitori, apoi a lui
Darie, mama Catrinei şi a Ilincăi, soacra
lui Neculai Parfeni; vinde şi recumpără o
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei de la
fratele ei 641, 815.
Safta; soţia lui Andoni; vinde împreună cu
acesta o casă cu loc de lîngă Biserica
Curelari lui Anastasie blănar şi soţiei
acestuia Ileana 621.
Safta, soţia lui Cîrste blănar; vinde împreună
cu acesta o '"Vie de lă Vămăşoaia lui
Neculai Hriste şi soţiei acestuia
Angheiuşa 143.
Safta, soţia lui Costandin Istrati; vinde
împreună cu soţul ei şi cu Ion Larion
sulger al doilea şi familia acestuia o casă
cu loc de lîngă Mitropolie lui loniţă
Cantacuzino hatman 707.
Safta, soţia lui! Dragomir; cumpără împreună
cu acesta o casă diii mahalaua Ţigănime
de la Văsăica şi copiii acesteia 87.
Safta, soţia lui Dragomir săpunar; vinde
împreună cu acesta o casă de pe Uliţa
Frecăului lui Iarie Năramzea blănar 135,
193, 251,
Safta, soţia lui Gavril; primeşte prin diată de
la soţul ei o casă cu dugheană şi altele
153.
Safta, soţia lui loniţă blănar; cumpără cu
acesta o casă de la Nastasia Vrăcioaia şi
copiii acesteia.447.
Safta, soţia lui loniţă Murdarosu; vinde
împreună cu fiii ei un loc <din Iaşi> lui
Cîrste Toros şi fiului acesteia Hagi
Ovanes 96.
902
Safta, soţia lui Mihalache Streche; cumpără
împreună cu acesta o casă de pe Uliţa
• Frecăului de la Tofana şi fiul acesteia
Gheorghi croitor 652.
Safta, soţia lui Toader Donici şi mama lui
Costantin; vinde împreună cu familia o
vie din Dealul Coroiului lui Gavril
tălpălar şi soţiei acestuia Maria 693.
Safta, soţia lui Toader Vîrnav fost vistiernic
al treilea; schimbă diverse proprietăţi pe
moşia Vericicani (ţ. Suceava) a
Mitropoliei 795.
Safta, soţia lui Vasile Chistruiul; se judecă cu
Gheorghiţă căpitan de menzil pentru casa
cumpărată de acesta de la soţul ei 332.
Safta, soţia lui Vasilie negustor; cumpără
împreună cu acesta o casă de pe Uliţa
Fînului de la Costandin seimen şi familia
acestuia 67.
Safta, soţia lui Vasile Raţă căpitan; vinde
împreună cu acesta nişte case de pe Uliţa
Sîrbească lui Gheorghie Beldiman fost
mare stolnic 658.
Safta, ţigancă; dăruită m-rii Dancu de către
Sarafina Cucorăniţa monahie 619.
Safta, vinde împreună cu nepotul ei
Mihălachi tălpălar vii de la Miroslava lui
loniţă Ciorneiu 126.
Safta Ciurcoaia de la Bucium, mama lui
Ghiorghe408. f"
Safta Covrigeasă, mania lui Gavril şi
Lupaşcu; dă o mărturie despre locul de
casă stăpînit de fiul ei Gavril 557.
Safta Dimuleasa, mama lui Nechiforaş
egumen 510.
Sâfta Dragomireasă, mama lui loniţă şi
Necolaiu; vinde împreună cu aceştia o
casă cu loc de lîngă Căcaina lui Neculaiu
Tâljpu seimen domnesc 654
Safta Fumoaie, martor 443.
Safta Gavriloaiă, fiica lui Ştefan Făştăceanu,
a doua soţie a lui Gavril staroste de
croitori, mama Catrinei 582.
Safta Iacomăchioaia, soţia lui Iacomachi
negustor şi soacra lui Ghiorghie paharnic;
se judecă cu Ion fost ispravnic de copii
,<în ;casă> pentru nişte case- din Iaşi
zălcgite de acesta şi cumpărate de
ginerele ei 62.
Safta Polihrcinoaia, mama lui Gheorghie,
Aniţa şi Maria; dăruieşte o bucată de loc
lui Stoian bucătar 154.
Safta (Savta) Rusătoaia (Rusătoai,
Rusătoii), hătmăneasă, soţia lui Vasile
Roset hatman; cumpără o jumătate
dintr-un loc de casă de pe Uliţa Hagioaiei
de la Lupul Gane 285, 832, precum şi un
loc de pe Uliţa Hagioaiei de la Vasile
Razul hatman 824; moşia ei de la
Miroslava 550, 571, 871; primeşte o
parte din averea soţului prin diată 767.
Samoil, jidov; a avut o căsuţă în Sărărie, pe
locul m-rii Dobrovăţ 380.
Samoil, patriarh de Alexandria 741.
Samoil Caţichi, monah, soţul Măriei
Caţichioaie; dăruieşte soţiei o casă de pe
Podul Vechi 579.
Samoiiă, vornic de la Sălişte; martor în tg.
Orhei 371,706. '
Samuil, patriarh de Constantinopol 740.
Sanca, soţia lui Sandul; martor 45.
Sanda, babă; locul ei de pe Uliţa Strîmbă
122,
Sanda, colţul casei ei, în hotar 60.
Sanda, femeie bătrînă; neamul ei a vîndut un
loc de pe Uliţa Bărboiului Măriei ţiganca
561.
Sanda, fiica lui Dima blănar şi a Aniţei, sora
lui Constantin, Ioniţă şi Toader; vinde
împreună cu aceştia o dugheană de pe
Uliţa Hagioaiei lui Toader Nacul logofăt
de vistierie 71.
Sanda, fiica Măriei, sora lui Ştefan şi
nepoata lui Ion Sucevanu; schimbă
împreună cu mama şi fratele ei părţi din
satele Dumeşti şi Şendreni pe o livadă şi
o casă ale lui Ioniţă Cantacuzino mare
vistiernic 531.
Sanda, fiica Văsăicăi săpunăriţa, sora lui
Gheorghie; vinde împreună cu aceştia o
casă din mahalaua Ţigănime lui
Dragomir şi soţiei sale Safta 87.
Sanda, mama Anicuţei; primeşte de la loan
fiul Aslănoaiei cheltuiala pentru o casă
făcută pe locul acestuia 573.
Sanda, preoteasă, soţia lui Gavril preot,
mama lui Andrei, Ştefan, Vasile, Ilenca şi
Ioana 630.
Sanda, soţia lui Andrei Lepădat armaş; vinde
împreună cu acesta o casă cu pivniţă lui
Artenie Racleş şi soţiei acestuia Cauina
82.
Sanda, soţia lui Gheorghiţă croitor; vinde
împreună cu acesta o vie de la Găureni, la
Miroslava, lui Nicolai Childescul 697.
Sanda, soţia lui Gligoraş Codrescu; vinde
împreună cu acesta o bucată de loc din
Muntenimea de Mijloc lui Gheorghie
diacon şi soţiei acestuia Maria 249.
Sanda, soţia lui Ion Focşe; vinde împreună
cu acesta o casă din Muntenimea de Sus
lui Costantin teslar şi familiei acestuia
672, precum şi o casă din Muntenimea de
Mijloc lui Vasile Căpitan 431.
Sanda, soţia lui Ion diacon şi nepoata
Măricuţei; un zapis de la ~ 666.
Sanda, soţia răposatului Mihalache Sircul;
cumpără împreună cu fiii ei o dugheană
cu loc de pe Uliţa Hagioaiei de la
Postolache Bîgul copil în casă şi familia
acestuia 808.
Sanda, soţia lui Vasile soronar, mama lui
Costantin şi Ion; vinde împreună cu soţul
ei o casă de pe Podul Spînzurătorii lui
Petre băcan 450.
Sanda, <ţigancă>, fiica Aniţei ţigancă 549.
Sanda, ţigancă, <soţia> lui Gruiţe, mama lui.
Ilieş şi a Măriei; stăpînită de m-rea
Bărboi 40.
Sanda, vorniceasă; i se măsoară un loc de
lîngă locul lui Costandi logofăt 89.
Sanda, Aslănoaie (Aslăneasa), medelnicereasă,
fiica lui Iordache Aslan spătar, soţia
răposatului Dumitraşco fost mare
medelnicer; dăruieşte o casă cu loc 770;
fiii ei primesc confirmarea stăpînirii
. asupra unui loc de la marginea tg. Iaşi
724; locul ei de la marginea tg. Iaşi 108,
338,378,720.
Sanda Cioroaica, nepoata lui Gherman;
vinde un loc de casă din Muntenimea de
Sus doamnei Ana, soţia lui Mihai
Racoviţă voievod 343.
Sanda Priscorniţă, mama lui Niculai;
cumpără o casă de pe Uliţa Sîrbească de
la Antohi fiul Corboaiei 252.
Sandu, căpitan la Agie; martor 97.
Sandu, fiul lui Ion Turaliu de la Bacău;
pretinde moşia Coţofeneşti ca descedent
al răzeşilor de aici 628.
Sandu, fiul Văsiicăi săpunăriţa şi fratele Iui
Gheorghie; vinde împreună cu aceştia, o
903
 casa de pe Uliţa Frecăului lui Dragomir
săpunar 251.
S a n d u , fratele lui Gligoraş, Ioniţă, Zaharia şi
' Aniţa; martor 612.
Sandu 'Buhuş, fratele lui Costantin şi Ştefan,
cumnatul lui Ioniţă Vîrnav fost mare
jitnicer; vinde împreună cu fratele său
Ştefan o casă rămasă de la Costantin
Buhuş lui Ioniţă Vîrnav 137.
Sandu Chiperiu, locul lui din Iaşi 130.
Sandu Hoiungul, unchiul lui Ion Harhaz;
primeşte zălog un loc de casă de la Lupul
Haraţul şi de la fratele acestuia Pavăl
într-o pricină de furtişag 19.
Sandu Turture, armean băibărăcar, tatăl lui
Acsintie şi Sava; cumpără împreună cu
fiii săi o dugheană cu loc din mahalaua
Băibărăcărie de la Cîrste Toros şi Hagi
Ovanes 90.
Sandul, bulucbaş, tatăl lui Ştefan 865.
Sandul (Sandu), butnar; cumpără o casă din
Muntenimea de Mijloc de la Ioniţi aprod
312; în pricină cu Toader croitor pentru
un gard 773, 774.
Sandul, fost mare cămăraş de izvoade şi
ispravnic de ţ. Cîrligătura; să cerceteze şi
să hotărnicească moşia Horleşti 205.
Sandul, ciubucciu; martor 517.
Sandul, cumnatul Dahinei şi al Măriei;
martor 729.
Sandul, diacon; scrie act 327.
Sandul, fiul Aniţei; vinde împreună cu
aceasta case de pe Podul Vechi lui Vasile
Tănase de la vistierie 42.
Sandul, fiul unui armaş, nepotul lui Gligore
Tetul şi Lupul Tetul; vinde un loc de casă
de pe malul Rîpei lui Antohe uşer482.
Sandul, fiul lui Bubulici; casa lui din
Muntenimea de Mijloc 415.
Sandul, fiul lui Caţir preot din Şoldana şi al
Măriei, fratele lui Ursache diacon 648.
Sandul, fiul lui Mane armean şi al Aniţei,
fratele lui Ioniţă; vinde o casă şi o
cîrciumă cu pivniţă de piatră de pe Podul
Vechi lui Vasile Tănasă jitnicer 802.
Sandul, fratele lui Ioniţă <Zugrav> preot;
martor 634.
Sandul, fratele lui Manea armean şi unchiul
lui Ioniţă; primeşte averea fratelui său
782.
Sandul, ginerele lui Şchiopul seimen
hătmănesc; martor 547.
Sandul, fost ispravnic; răscumpără lin loc de
pe Uliţa Fînăriei de la Chervasă croitor
. 203.
Sandul, paharnic, soţul Ecaterinei; cumpără
o casă cu loc din Muntenimea de Mijloc
de la Maria 127.
Sandul, pîslar şi căpitan agesc; locul lui din
Muntenimea de Jos 667.
Sandul, potcovar, soţul Stancăi ţigancă 460.
Sandul, preot; martor 434, 484.
Sandul, soţul Sancăi 45.
Sandul, tatăl lui Costandi 89, 335.
Sandul, vătaf; locul lui de casă din Iaşi 56.
Sandul, vornic de la Bahne, socrul lui Radul
mătăsar 479.
Sandul Alevra (Alivra), fiul lui Toma Alivra
şi al Alecsandrei, fratele lui Nathanail şi
al Măriuţei, socrul lui Costandin Arapul
de la vistierie 735; împarte un loc de pe
Uliţa Brăhăriei cu fraţii săi 843; schimbă
un loc de casă de pe Uliţa Măjilor cu
Mitropolia 139.
Sandul Andruneschioai, blănar, fiii lui
Andronachi blănar şi al Andronăchioaiei;
dugheană lui cu loc de pe Uliţa Flagioăiei
263,750,787; martor 630, 814.
Sandul Bosie de la vistierie, tatăl lui Ştefan
168; încredinţează testamentul lui
Mihalachi Cheşco 685; martor 680.
Sandul Botezatul, meserciu, soţul Măriei;
martor 562, 564; vinde împreună cu soţia
lui o bucată de loc din faţa casei lui
Apostol şi soţiei acestuia Andriâria 570.
Sandul Bubulici (Burbulici), chihaie dc
călăraşi hătmăneşti, tatăl lui Lupul 502,
540.
Sandul Buze, are o groapă Cu pietre de
moară 447.
Sandul Caiuş (Caiuţ), seimen în Curtea
domnească, soţul Alexandrei şi tatăl lui
Dumitru Caiuş 800; martor 150.
Sandul Caţichi, fiul lui Iane Caţichi fost
staroste de negustori, fratele lui
Costandin Caţichi uşer şi Ioniţă Caţichi,
soţul Măriei, unchiul lui lordachi Caţichi
şi socrul lui Lupul lipscan; dă Iordanei,
vara Catrinei, a treia parte din vînzarea
Casei părinteşti 51; se judecă cu lordana
pentru o casă din Iaşi 52; o vînzare a sa
este pricină de judecată între nepotul său
Iordache şi Carabet negustor 757; vinde
 împreună cu soţia lui o casa de pe Podul
Vechi lui Carabet 313, 716, şi un loc de
casă de pe Podul Vechi lui Lohan armean
816.
Sandul Ciolacul, tatăl Tofanei şi bunicul lui
Ghiorghi croitor 652.
Sandul Crupensche, medelnicer, fratele Iui
Timuş Crupensche şi al Aniţei Aslănoaia,
tatăl lui Lupul Crupensche stolnic;
datornicul lui Iordache Ruset clucer 805.
Sandul Gherghel de la Buciumi; martor 615.
Sandul Hermezău, logofăt; scoate o „prubă"
de pe un zapis de bezmen 400.
Sandul Huşanul, cumpără o vie de la
Buciumi de la Ioniţă preot şi soţia
acestuia Safta 727, 739.
Sandul Miclescul, clucer şi jitnicer, fiul lui
Costandin Miclescul, fratele lui Gavril
Miclescul şi ginerele lui Vasile
Buhăiescul paharnic; se judecă cu Lupul
Gane pentru un loc de pe Uliţa Hagioaiei
285, 638, 832.
Sandul .Nechita, martor 562.
S a n d u l Panaite, sulger, fiul lui Panaite
negustor, fratele lui Constandin şi
Iordachi; are oi scutite de gorştină 568;
rînduit epitrop al Academiei domneşti
din Iaşi 740; primeşte împreună cu fraţii
săi o parte din moşia domnească Bălţile
de pe Răut în schimbul unui loc de casă
de lîngă m-rea Golia 715.
Sandul Sturza (Sturdza, Sturze), fost mare
stolnic; martor 132;
fost mare logofăt; dăruieşte o casă cu loc de
pe Podul Vechi lui Ştefan Bontăş şi soţiei
acestuia Zoiţa 69; hotarnicul moşiei
Munteni 146.
Sandul Timuş (Timiş), staroste de blănari;
casa lui din mahalaua Măjilor 814;
martor 735; scrie act 646, 667, 843.
Sandul, v. şi Constandin
Sarafem, egumenul m-rii Trei Ierarhi;
schimbă o vie de la Şorogari pe stupii
unor mazili 874.
Sarafim, monah; scrie act 668.
Sarafima (Sarafina) Cucorăniţa, monahie,
fiica lui Calistru (Costantin) Cucoranul
monah, fost medelnicer, mama lui
Toader; dăruieşte m-rii Dancu pe Safta
ţigancă 619; declară că nu are pretenţii la
locul de prisacă al lui Manolache fost
protopop 572.
<Sas> (Sasu) voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Saule, v. Enachi
Saulis, v. Gligoris
Sava, armean cojocar; martor 865.
<Sava> (Savva), băcan; martor şi scrie act
208.
Sava, blănar, socrul lui Moiseiu 667.
Savai (Savva), diac de divan; scrie act 55,
56, 84.
Sava, fiul lui Hacic; martor 863.
Sava, fiul lui Lazăr armean şi al Măriei,
fratele lui Cîrstea; vinde împreună cu
familia o vie cu livadă din Dealul
Coroiului lui Darie din Buciumi şi
Catrinei 551.
Sava, fiul lui Sandu Turture şi fratele lui
Acsintie; cumpără împreună cu aceştia o
dugheană cu loc din mahalaua
Băibărăcărie 90.
Sava (Savva), ieromonah şi arhimandrit al
m-rii Vatoped, epitrop al m-rii Bărboi,
arhimandrit şi egumen al m-rii Bărboi;
cere lui Vasile Roset hatman alte
dugheni în locul celor date iniţial 629;
cumpără o casă de pe Podul Vechi de la
Maria Caţichioaie şi fiii acesteia 579;
mator 376, 749.
<Sava> (Savva), mitropolit al Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Sava, olar, soţul Vărvarei 415.
Sava, om bătrîn; martor 121.
Sava, preot armean; martor 504, 597, 675,
863.
Sava, preot armean, fiul lui Andrei preot şi al
Măricuţei, fratele lui Hariton; dă o
mărturie despre casele părinteşti de lîngă
m-rea Bărboi 54.
Sava, răzeş; martor 582.
Sava, tatăl lui Enachi 97.
Sava, tatăl lui Eni bacalbaş 425.
Sava Măriian, blănar; martor 646.
Sava, v. şi Enachi Gligoraş Sfîntul
Sava, m-re.
Savastiariul, v. Gherasim
Savin, v. Enache
905
Savoae, v. Săvoaia
Savva, v. Sava.
Săbăoani, sat, ţ. Roman; <s. c. j.
Neamţ>; stupi la ~ 178..
Săcară, loc sterp pe pămîntul lui ~ 503.
Săeară (Săeara), v. şi Miron
Sachelarie (Săchelario), v. Papa Dimitrie
Săcul, v. Secu, m-re.
Sălcia, pîrîu, <ţ. Orhei>; în hotarul tg. Orhei
706.
*Sălcuţa, sat, <ţ. Tecuci; lîngă s. Buda, c.
Corbiţa, j. Vrancea>; cum plătesc
gorştină cei din ~ 568.
Săliste,
, > <sat,* t.
, Orhei;* c. j.
J Orhei, R.
Moldova>; mazil şi vornic din ~ 371,
706.
Sămilachi, v. Gheorghie
Sămina, chingăriţă, soţia lui Gheorghii
meserciu; martor 835.
Sămina, cumnata lui Darie tălpălar; vinde în
calitate de rudă 649.
Sămion Botnetu,
s ? martor la o hotărnicire în
tg. Orhei 170.
Sămion Gînga, seimen agesc, fratele lui
Mihai, soţul Gafiţei, tatăl lui Costandin,
Iordachi, Toader şi Maria; vinde
împreună cu farriilia lui o vie de pe Valea
Urşolii lui Toader Vîriiav Vistiernic al
treilea 694.
Săndulaehe, vistiernic; vinde un loc de pe
Uliţa Hagioaiei lui Gavriil egumen 808.
Sărafim, monah, tatăl lui Ion; dăruieşte o vie
m-rii Dancu 743.
Sărata, pîrîu, <în ţ. Iaşi; R. Moldova>; s.
Saca, care se numeşte acum pe ~ 754.
Sărata,sat, ţ. Iaşi; <s. Sărata Veche, j. Bălţi,
R. Moldova>; satul Saca, care se numeşte
acum este stăpînit de Manolache
Bogdan fost mare paharnic, zestre de la
mama lui 754; vii la ~ 767.
Sărărie, mahala în Iaşi; case cu dugheni şi
pivniţă în ~ 365; căsuţă de nuiele în -
380; uliţă ce merge prin - 7 1 .
Sărbul, v. Fote
Săveliolu, protopsalt; locul lui din mahalaua
Broşteni 698.
Săvoaia (Săvoie), v. Maria
Scai, pîrîu, <ţ. Orhei>; în hotarul tg. Orhei
706.
906
Scarlat Alexandru Calimah voievod, în
sigiliu (începutul sec. XIX) 30,786, 823.
Scarlat Caragea (Carage), mare cămănar; în
Divanul domnesc 322, 338,412, 435;
mare comis; în Divanul domnesc
454,473, 493.
Scarlat (Scarlatto. Scarlatu, Scărlet) Grigorie
(Grigore, Grigori) Ghica voievod,
domnul Ţării Moldovei, fiul lui Gligorie
Ghica voievod şi fratele lui Matei Ghica
voievod 110; scuteşte de unele dări
Biserica Catolică din Iaşi 178, m-rea
Aron Vodă 120 şi m-rea Sf. Ioan Zlataust
149; miluieşte Biserica Catolică din Iaşi
177 şi m-rea Sf. Spiridon 171; confirmă
scutirile de dări acordate de domnii
anteriori şi alte venituri 98, 99, 102, 103,
110, 111,' 115, 123, 124, 129, 134, 146,
155, 156, 161, 204, 233, 388, 413, 458,
588,589,595; dăruieşte locuri din tg. Iaşi
150, 402, din tg. Fălciu 754 şi din tg.
Orhei 170, 371, 706; întăreşte stăpîniri
109, 112-114, 157, 216, 221, 375, 376,
435, 698; dă porunci 83, 106, 117, 118,
121, 125, 130, 131, 133, 142, 144, 147,
150, 165; împuterniceşte m-rea Bîrnova
să apere de tăiere pădurea din jur 107,
m-rea Galata să dea altora în lucru viile
părăginite de la Miroslava 169 şi să
încaseze venitul moşiei Buiucani şi
venitul cîntarului din tg. Chişinău 151,
Episcopia de Roman să aibă ţigani scutiţi
de plata banilor grajdului domnesc 158,
iar călugării de la schitul din Codrul
Iaşilor să ia bezmen pe case de la cei care
locuiesc pe moşia Tîrgului Frumos 513;
hotărăşte pentru călugării de la
Mitropolie să plătească desetina boiereşti
93; orînduieşte pe mitropolitul Iacov să
medieze pricina de bani dinte Ursa
Radomiţchioaia şi fiul ei Mihălache 398;
scuteşte de găzduirea musafirilor CclScl lui
Ion Rîşcanul fost mare pitar de pe locul
m-rii Golia 140;
întăreşte o anafora a marilor boieri în
privinţa cheltuielilor Mitropoliei 244:
judecă pricini 611, 617; face un pod 106;
o judecată din vremea lui ~ 846; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Scarlat, v. Nicolae
Scărlat, v. Antohi Climintu
Scărlătachi (Scărlătache) Costache, mare
ban; cumpără un loc de casă de lîngă
 m-rea Sf. Spiridon de la fraţii Costandin
şi Ioniţă Canano 117, 274,418.
Scărlătăchioaia, băneâsă; dăruieşte m-rii Sf.
Spiridon o coroană de argint la o icoană
284.
Scărlet (Scîrlet), v. Vasile
Scheofilat Ştefan , egumenul m-rii Golia;
cere lui Vasile Roset hatman alte dugheni
în locul celor date m-rii la schimb 629.
Schin, V. Vasili
Schitean, egumen - 154.
Schiupoaia, v. Anna
*Scîndureni, sat, <ţ. Covurlui; lîngă s. Igeşti,
c. Blăgeşti, j. Vaslui>; o parte din ~ este
schimbată de Zamfira jitniceroaia pe un
loc de pe Uliţa Fierbinte al m-rii Sf. loan
Zlataust 742.'
Scîntăeasti,
, v. Scînteiesti,
5 sat.
Scîntci, v. Vasîli
Scînteia, sat, <ţ. Vaslui; s, c. j. Iaşi>;
drumul spre Iaşi prin - 385.
*<Scînteieşti> (Scîntăeaşti), sat, <j. Galaţi
(?)>; o parte din ~ dată zestre de Pascal
ginerelui său Constantin Gîndul stolnic
873.
Scîrlet, v. Scărlet.
Sclipasca, locul ei hotărnicit de vornic de
poartă 38.
Sclipasca, v. şi Nastasia
Scoposeni, sat, ţ. Cîrligătura; <s. c.
Hofleşti, j. Iaşi>; lăsat moştenire de
Mihalachi Cheşco lui Costantin 685.
Scorpan, v. loan
Scorţăscu, v. Gheorghie
Scorţăscul (ScorţesCu), v. Dumitraşcu Ion
Toader Silion
Scorţescu, căsuţă în Iaşi lîngă - 873.
Seortescul, locul lui de pe Uliţa Hagioaiei
590.
*Scorţeşti, sat, ţ. Lăpuşna; <lîngă s. Horjeşti,
j. Lăpuşna, R. Moldova>; stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Scorţeşti, uliţa ce vine dinspre -331.
Scorţi, v. Iani
*Scroafa, moşie, alături de Todireni, ţ.
Lăpuşna; clîngă s. Todireşti, j. Chişinău,
R. Moldova>; lăsată prin diată de Vasile
Roset hatman fiilor săi 767.
*Scurta (<Bîrnova>), moşie, <ţ. Putna; lîngă
s. Păuneşti, c. Păuneşti, j. Vrancca>; vii
la ~ 767.'
Scurtul, v. Neculaiu
Serafim, ieromonah, tatăl lui Chiriiac; vinde
o dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui
Ioniţă Cantacuzino mare vistiernic 424.
Serafima, mama lu; Dimitri, Toader Nacul şi
a Zoiţei 736.
Serata, v. Sărata, sat.
Sevasteias (Savastie, Săvastia, <Sebasteia>);
cor. Sivas, în Turcia>; mitropolit de ~
376,444, 460, 621.
Sever Zotta, director regional al Arhivei
Statului Iaşi (1909); autentifică o copie
de act 70.
Sfat domnesc, v. Divan domnesc.
Sfintele Scripturi, în formularul diplomatic
715.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iarmaroc la
lîrguşor la praznicul ~ 14; în formulă de
blestem 662,776; în formularul diplomatic
103.
Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Gavril>,
biserică din mahalaua Tătăraşi; <azi
Sfinţii Voievozi - Roşca>; primeşte un
loc 13.
Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril, hram al
m-rii Dancu 12, 105, 123, 124, 182, 190,
236, 287, 412, 466, 594, 596, 618, 743,
779,856; v. şi Dancu, m-re.
Sfinţii Arhangheli <Mihail şi Gavril>, m-re
Ia Frumoasa, <m. şi j. Iaşi> 419; egumen
la - 250, 492.
Sfinţii Athanasie (Aftanasă, Atanasie) şi
Chirii (Chirilă), biserică în Iaşi 509;
primeşte danie un loc din Muntenimea de
Mijloc de la preotul Simion Duşcă 383,
precum şi părţi din s. Cotigeni (ţ. Iaşi) de
la Casandra soţia lui Carp stolnic 509;
preot la - 201, 296, 433, 562, 564, 570,
630, 667, 695; protopop de la -- 564.
Sfinţii < A t h a e a s i e > (Aftanasie) şi Chirilă,
în formula blestemului 509.
Sfinţii Constandin şi Elena, biserică din
mahalaua Broşteni din Iaşi; o casă lîngă ~
729; preot l a - 6 9 8 .
Sfinţii P a t r u z e c i d e Mucenici, biserică în
Iaşi; <pe str. General II. M. Berthelot>;
309, 741; hudiţă de mers la - 720; stupi
dăruiţi bisericii - 767.
Sfinţii P ă r i n ţ i (Oteţi) ai soborului de la
Nichea; în formularul diplomatic 223; în
formula blestemului 41, 153, 173, 278,
290,419, 564, 662, 746, 776.
907
Sfinţii Theodori (Fteodori, Teodori, Sf.
Theodor), biserică în Iaşi 325; case,
locuri de case şi pivniţă de piatră lîngă -
564, 647, 670, 671, 686, 719, 728;
primeşte bani prin diata lui Vasile Roset
hatman 767, precum şi un loc din
Muntenimea de Jos de la Aniţa Borşăriţa,
pe care-1 vinde ulterior lui Gheorghi
Capsomon negustor 300; uliţa ce vine
dinspre ~ 117; preot la ~ 630, 695.
Sfînta Mitropolie, v. Mitropolia Sucevei şi a
toată Tara Moldovei.
Sfînta Paraschiva, moaştele ei de la m-rea
Trei Ierarhi 156; v. şi Preapodoamna
Paraschiva.
Sfînta Scriptură, în formularul diplomatic
740.
Sfînta Vineri, biserică din Odobeşti (ţ.
Putna) 166.
*Sfinta Vineri, m-re, <pe Uliţa Sf. Vineri -
Bd. Anastasie Panu> din Iaşi; <demolată
în 1881> 16, 114, E; dugheană lîngă ~
194, 222; dugheana bisericii - 577; preot
la ~ 332, 530; uliţa ce merge la ~ 506;
zăplazii bisericii ~ 642, 643, 809;
egumen la ~ 858; v. şi Melintii; locul
m-rii de pe podul Vechi 708; monah la ~
741.
Sfîntul Arhanghel Mihail, hram, v. Agapia,
m-re.
Sfîntul Athanasie, hram, v. Copou, m-re.
Sfîntul Dimitrie (Dumitru), biserică în Iaşi;
diacon la ~ 438; preot la - 685.
Sfîntul Dimitrie, m-re din Galaţi; <m. şi j.
Galaţi>; primeşte venitul cîntarului din
tg. Galaţi 747, 783.
Sfîntul Dimitrie (Dimitrie, Dimitri,
Simedra), sărbătoare creştină; termen de
plată 223, 246, 588, 674,' 747, 756, 767,
783, 809, 858; zi de iarmaroc 407.
Sfîntul Duh, în formularul diplomatic 223;
v. şi C o b o r î r e a S f î n t u l u i D u h , hram.
Sfîntul G h e o r g h e (Gheorghie) <Lozonschi>,
biserică în Iaşi; cimitirul bisericii - 56;
locuri lîngă ~ 38, 818; preot la - 39.
Sfîntul <Gheorghe> (Gheorghie), m-re în
Galaţi, <m. şi j. Galaţi>; închinată la
Sfîntul Mormînt, este scutită de dări 103.
Sfîntul G h e o r g h e (Gheorghie, Ghiorghie),
biserica Mitropoliei Ţării Moldovei, ce se
908
zideşte în Iaşi 644, 794, 795; primeşte
jumătate de bătrîn din s. Şoldana de la
.Ursache diacon 648.
Sfîntul Gheorghe (Gheorghie, Gheorghie,
Ghiorghi), sărbătoare creştină; termen de
plată şi de îndeplinire a unor obligaţii 75,
223, 249, 420, 493, 588, 745, 747, 756,
767, 787, 808; de ~ începe mandatul
epitropilor de la Academia domnească
740; zi de iarmaroc 492; să vină la Divan
de ~ 638.
Sfîntul <Gheorghe> (Gheorghie) cel Vechi,
m-re în Bucureşti, <Ţara Romînească>;
şcoala slavonească de la - 604.
Sfîntul Grigorie, în formularul diplomatic
784.
Sfîntul Grigorie, hramul bisericii armeneşti
din Iaşi 504, 597, 863.
*Sfîntul Ilie, biserică în Iaşi, <pe Uliţa SI.
Ilie; str. Vasile Alecsandri; distrusă în cel
de-al doilea război mondial» 74; o casă
lîngă - 1 7 2 ; dascăl la - 418; preot la -
592.
Sfîntul Ioan cel Nou, moaştele lui aduse la
Suceava de Alexandru cel Bun voievod
746.
Sfîntul Ioan <Botezătorul>, biserică în Iaşi,
cu hramul Tăierea Capului Sf, Ioan
Botezătorul; case lîngă ~ 41, 805; preot
(ierei) la - 153, 815; uliţă ce trece spre -
132, 235, 331, 532, 663.'
Sfîntul Ioan Gură de Aur (Zlataust), m-re
în Iaşi 187; închinată m-rii Adriano din
Rumelia 342, 587, 864; casă lîngă ~ 391;
primeşte confirmarea unei danii din vama
domnească 588; locuri ale m-rii în Iaşi
13,16, 53, 387, 852, precum şi dughenile
cu pivniţe de piatră 149, 469; iarmaroc la
Ciric, pc moşia m-rii de la care
încasează jumătate din venit 407;
mahalaua m-rii - 868; egumen la - 114,
211, 221, 232, 234, 365, 376, 392, 605,
742; v. şi I'aisie. ;
Sfîntul Mormînt de la Ierusalim; locuri şi
dugheană din Iaşi dăruite la - 208; 776;
m-ri închinate la - 103, 196; primeşte
venitul cîntarului din tg. Chişinău 151.
Sfîntul Munte, v. Muntele Athos.
Sfîntul <NicoIae> (Necolai, Nicolai),
biserică din Buciumi <m. Iaşi>; zidită de
Grigore Ioan Calimah voievod 544, 784.
Sfîntul <Nicolae> (Necole), biserică din
Ocna, <Tîrgu Ocna, j. Bacău>; bani lăsaţi
prin diată la ~ de Vasile Roset hatman
767.
Sfîntul <Nicolae> (Necolae), hramul m-rii
Aron Vodă 479; v, şi Aron Vodă, m-re.
Sfîntul <Nicolae> (Neculai), hramul m-rii
Mera de pe Milcov <ţ. Putna, j. Vrahcea>
746; v. şi Mera, m-re.
Sfîntul <Nicolae> (Neculae, Niculai), m-re
din Botoşani, <m. şi j. Botoşani>;
primeşte venitul cîntarului din tg.
Botoşani 747, 783.
* Sfîntul Nicolae (Neculai, Nicolai) de Sus,
biserică din mahalaua Muntenimii; <pe
locul Casei de Cultură a Studenţilor din
Piaţa Mihai Emiriescu, m. Iaşi; demolată
la începutul sec. XX> 309, 769; o casă
lîngă ~ 188; locul bisericii ~ din
Muntenimea de Mijloc 723; primeşte
danie o căscioară 316; preoţi de la ~ 26,
60; cimitirul bisericii ~ 340, 343.
Sfîntul Nicolae (Necolai, Neculai, Nicolai)
Domnesc, biserică în Iaşi, lîngă Curtea
"domnească 16, 33, 84, 340, 343, 400,
461, 591, 862; diigheni şi locuri lîngă ~
32, 77, 81, 215, 216, 222, 250, 280, E;
case, dugheană şi un loc al bisericii ~ 6,
308, 373; jurămînt în biserica -411; uliţa
ce trece prin faţa lui ~ şi podul acesteia
53, 113, 114, 221, 705; înnoită cu zid de
Antonie Ruset voievod 746; zidul
bisericii ~ 53; clisiarh la ~ 861; preoţi la
~ 443, 523, 685, 857, 862; protopop Ia ~
155, 200; v. si Velişcu.
' j s
Sfîntul Pavel, în formularul diplomatic 103;
v. şi Pavel, apostol.
Sfîntul Pristol, de la biserica Sf. Nicolae de
Sus 308; ~ de la biserica m-rii Sf.
Spiridon 369, 370,
Sfîntul Proroc Samuil, m-re în Focşani, <ţ.
Putna; m. Focşani, j. Vrancea>; metoc al
m-rii Sf. Maria din Roman, este închinată
m-rii Sf. Spiridon din Iaşi 604, 626. 810.
Sfîntul Sava (Savva), m-re în Iaşi; închinată
la Sfîntul Mormînt, este„ scutită de dări
103; dugheni lîngă - 411, 776; locul
m-rii 580; moşia m-rii de lîngă tg. Orhei
706; schimbă moşia Hărpăşeşti (ţ.
Cîrligătura) pe o dugheană cu pivniţă şi
loc din Iaşi 432; schimbă un loc pe două
dugheni 575; primeşte o dugheană cu loc
de pe Podul Vechi de la Veniamin
Năstasă monah 761, care cere să fie
îngropat la ~ 776; să se dea o cruce la ~
776; poartă m-rii ~ 809 şi zidul acesteia,
în hotar 494, 498, 559, 581, 629;
protosinghel la - 479; egumen la - 152,
176, 302, 376, 424, 425; v. şi Aftanasi,
Agapie, Ghedeon, Rafail; fost egumen
la ~ 468; v. şi Agapiian.
Sfîntul Spiridon 626; în formula blestemului
73, 238, 255, 276.
Sfîntul Spiridon, m-re în Iaşi 28, 70, 73,
115, 161, 171, 254, 314, 315, 458, 627;
danii pentru ~ 307, 767; primeşte
confirmarea scutirilor de dări acordate
388, 395, 396, 595! 603; scutită de
vădrărit şi de alte dări 753, 789;
aşezămîntul lui Qrigorie Ioan Calimah
voievod pentru ~ 810; prinieşte danie
partea de dincolo de Răut a moşiei Bălţile
731; încasează darea cotăritului 703,
venitul cîntarului din Vama domnească
din Iaşi 747, 756, 783, venitul pîrcălăbiei
din Soroca 417 şi venitul din taxele
vamale pe scumpia şi peştele trecute
peste graniţa la Palanca (ţ. Trotuş) 737; îi
sînt închinate m-rea Sf. Maria din Roman
cu două metoace 604 şi schitul Stavnie
736; Gheorghie Danul ban se închină la
m-rea ~ 760, 790; spitalul de la ~ 238,
276, 604, 870; inventar de bunuri 284,
369, 370 şi sama veniturilor m-rii pe un
an 295, 328, 368; aducţiune de apă la ~
625, 715; închinare la ~ 699; casă şi
locuri de case lîngă ~ 85, 117, 274, 418,
834; locul m-rii ~ 168, 356; icoane la ~
284, 369, 370; mahalaua m-rii ~ 148; un
zapis de ia ~ 755; preot la - 148, 291,
667; epitropi la ~ 358; egumen la ~ 98,
171, 207; v. şi Ioasaf, Sofronie.
Sfîntul Spiridon, sărbătoare religioasă 70,
315,417,595.
Sileon, partea lui de moşie 511.
Silevestru, egumen al m-rii Sfinţii
Arhangheli; schimbă două părţi din s.
Cogeşti (ţ. Cîrligătura) ale m-rii Fîstîci pe
două dugheni din Iaşi ale lui Iordachi
mare vistiernic 250.
Silion, călugăr; martor 442.
909
Silion, martor 450.
Silion, medelnicer; încalcă hotarul moşiei
Horleşti (ţ. Cîrligătura) 386.
Silion, v. şi lordachi Toader ~ Scorţăscu.
Silion, v. şi Simion.
Silipanca, casa ei «lin laşi> 56.
Simeon Anghel, scrie act 535.
Simeon, v. şi Simion.
Simina, sora lui Hariton şi Sava preot
armean; împrumută cu bani pe Hariton
54.
Simion (Silion, Simeon), blănar şi seimen
agesc, soţul Axiniei, tatăl Măriuţei;
cumpără o casă din mahalaua Broşteni de
la Măria, soţia lui Enciul Sîrbul,
încălcînd dreptul de preemţiune al lui
Petre băcan 525, 528, precum şi o altă
casă de la capătul Podului Spînzurătorii
de la Maria, soţia răposatului Ştefan
pietrar 517, 526, pe care o vinde apoi lui
Constandin şi soţiei acestuia llinca 271.
Simion, cîrciumar la Copou, fratele lui Mihai
100.
Simion, cojocar; martor 208.
Simion, cumpără o vie fînără din Dealul
Deleni de la Ion Doboş 91.
Simion, fiul lui Apostol psalt, fratele lui Ion
şi Mihalache; vinde împreună cu aceştia
o casă cu loc de pe Uliţa Hagioaiei lui
Iftodi Tărdziian 220.
Simion, preot armean, tatăl lui Cerchez 499.
Simion, seimen agesc; martor 327.
Simion, scrie act 826.
Simion, soţul Anuşcăi; martor 576.
Simion, soţul Gafiţei, tatăl lui Costantin,
lordachi şi Maria; vinde împreună cu
aceştia o vie la Ursule lui Toader Vîrnav
de la vistierie 529.
Simion (Simeon), ţigan al Mitropoliei, din
Focşani, fiul lui Manole, fratele lui Statie,
Maria şi Prohira; scutit de unele dări 301,
465.
Simion (Sămeon, Sămion, Sîmion) Arămăscul
(Arămescu, Arămăscu, Avrămăscu),
vornic de poartă; cercetează locuri din
Iaşi 411, 580, 647, 670, 775; hotarnic
309, 318, 338, 382, 428, 511, 539, 581,
582, 667, 708, 766, 787, 791;
încredinţează acte 615, 691; preţuieşte
casă şi dugheană 356, 367; martor 288,
564, 574, 801.
910
Simion Buhăescu, fost mare paharnic; martor
303.
Simion (Sămicm, Simeon) Burghele
(Burgheale, Burghelea), diac; martor 433,
574; scrie act 200, 222, 338, 342,412,413,
421,435,454,493,507,521,588,597,613,
705,779,797; trece act la condică 233,301,
388,403,405,452,458,467,789.
Simion Cheşco (Cheşcu), uricar, fratele Zoiţei;
cercetează starea unei uliţe de lîngă m-rea
Golia 121; hotarnic 125, 142; martor 433;
scrie act 45, 51, 67, 90, 95, 129, 179, 206,
251,270,283,313,318,339,371,381,451,
485,504,505,551, 560,712, 721; vinde o
vie de la Cetăţuia lui Ivan uşer al doilea 772.
Simion (Simeon, Sîmion) Coruiu (Coroiu),
mare căpitan de, darabani, fratele lui Antohi
Coroiu căpitan; cumpără case cu loc de pe
Uliţa Strîmbă de la Catrina, fiica lui Calistru
Cucoranul monah, pe care le vinde apoi lui
lordachi Costachi mare stolnic 6,84,88; dă
arvună lui Miron fiul lui Darie Butuc pentru
un loc de pe Uliţa Hagioaiei 718.
Simion Crămlăul, armean, vechilul Varticăi
armeanca; vinde o pivniţă de piatră din
Tîrgul de Jos lui Mihalachi Sturza mare
vornic 491 şi se judecă cu Dochiţa armeanca
pentru o moştenire a Varticăi490.
Simion Drăgotean, serie act 106.
Simion Duşeă, preot; dăruieşte un loc din
Muntenimea de Mijloc bisericii Sfinţii
Athanasie <şi Chiril> 383.
Simion Movilă, voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor din
Iaşi 746.
Simion Smiianul, martor 45.
Simion, v. şi Iordache
Sinadon (Sănad, Sinad, Sinadom, Sinadul,
Sînadul), mitropolit de ~ <în Grecia> şi
epitrop al m-rii Dancu 46, 62, 82, 105,
164, 165, 226, 237, 268, 287, 293, 297,
354, 360, 375, 376, 398, 404, 419, 434,
435, 444, 479, 507, 520, 549, 608, 611,
617-619, 662, 677, 702, 713, 739, 754,
777,785,794, 805, 846; v, şi Ioanichie.
Sinai (Sinaie), m-re m Muntele Sinai;
<Egipt>; m-ri închinate la ~ 620, plătesc
banii şcoalelor 650; m-rea Adam
închinată la ~ 227, precum şi m-rea
Frumoasa E.
Sinope coraş, în Turcia>; Petni din ~ 504.
Sirah, înţeleptul în text de anafora 650.
Sirbinic, dealul ~ dinspre Bolohani, în ţ.
Orhei 706.
Sircu, v. Mihălache
Şiret, rîu; sate pe ~ 754, 794, 795; şeici ce
coboară pe ~ 396, 603.
Sîmion, chelar de Ia Cocoteni; martor 522.
Sîngerei, sat, <pe Ciulucul Mare, ţ. Soroca; s.
j. Bălţi, R. Moldova>; în hotar 715.
Sîrbească, mahala în Iaşi; case şi locuri în -
428,704, 833.
Sîrbenica, pîrîu, în ţ. Orhei; în hotar de loc
170.
Sîrbi, sat, ţ. Hîrlău; <">>; dăruit spitalului de
la m-rea Sf. Spiridon de episcopul de
Roman 810.
Sîrbi, sat, <?>; parte din ~ lăsată prin diată de
Vasile Roset hatman fiului său Ilie 767.
Sîrbul, v. Dima Dumitru Gheorghe
Lupul
Sîrca, pîrîu; cjud. Iaşi>; şesul 146.
Sîrghie, casa lui din Iaşi 855.
Slatina, m-re, <ţ, Suceava; în s. c.
Suceava>; egumen ia ~ 136.
Slănină, cîrciumă lui ~ luată de Vasile Roset
hatman 767.
Slănină, v. şi Costantin Ioniţă
Slobotca, sat, <ţ, Hotin; s. Slobodca, j.
Edineţ, R. Moldova>; moşie împresurată
133.
Slobozia, sat, <ţ. Orhei; s. j. Orhei, R.
Moldova>; vornic de la - 371, 706.
Smaranda, fiica Măriei Lehoaia şi sora
Catrinei; încredinţează un zapis de
bezmen către m-rea Dancu 713.
Smaranda (Zmaranda), fiica lui Toader
Canelă şi a Agafiei monahia; dă o
mărturie 331.
Smaranda, postelniceasa; dughenile ei de
lîngă Tîrgul de Sus 387.
Smiianul, v. Simion
Smil (<Ismail>), raia; <azi în Ucraina>; cum
plătesc gorştină cei din olatul ~ 568.
Snagovanu, ţigan căldărar; dăruit m-rii Sf.
Spiridon de Vasile Roset hatman 767.
Snetin, <tîrg de graniţă în Polonia; azi în
Ucraina>; iarmaroace la ~ 377.
Socola, m-re de Călugăriţe, <lîngă tg. Iaşi, cu
hramul Schimbarea la Faţa; m. şi j. Iaşi>;
locuri şi moşii ale m-rii ~ 21, 125, 143,
253, 258, 353, 408, 438, 551, 556, 558,
615, 693, 697, 712, 714, 721, 820, 826,
869; ar fi încălcat locul m-rii Dancu din
Buciumi 785; proegumen la ~ 854;
stareţă la ~ 830; v. şi Magdalina,
Susana; stareţă şi sobor la ~ 304, 453,
565,576.
Socola, pîrîu şi vale <m. Iaşi>; vii la ~ 754,
776; schitul Cetate deasupra ~ 146.
Socola, sat, <ţ. Iaşi; în m. şi j. Iaşi>; Irimia de
la - 253 ; martor din ~ 615.
Sofia, monahie, soţia Iui Costandin Tudori
negustor, mama lui Ioniţă Tudori; dă o
sumă de bani bisericii Sfinţii Theodori
pentru reconstrucţie 325; vinde un loc de
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei fiului ei
751. ' •
Sofiano, dascăl; o mărturie privind casa lui
39.
Sofica, fiica lui Gheorghie ţigan tescar şi a
Aniţei ţigancă, sora Măriei; se află Ia
Ţarigrad 40.
Sofiica, soţia lui Neculai croitor şi mama. lui
j.
Dimitrachi; vinde împreună cu aceştia o
dugheană din Tîrgul de Jos lui lamande
blănar şi soţiei acestuia Maria 835.
Sofiica (Sohica), soţia Iui Stan; cumpără
împreună cu acesta o vie de la Vămăşoaia
de la Paraschiva Sofronoaia şi fii acesteia
826.
Sofroni, v. Ioniţă
Sofronie, aprod; casa lui de lîngă Curtea
domnească 602.
Sofronie, dă o mărturie 758.
Sofronie (Sofronios), mitropolit de
Irinopoleos <în Grecia>, epitropul m-rii
Sf. Spiridon 369, 626; cere confirmarea
daniilor şi scutirilor de dări de care
beneficiază m-rea 458, 603; încredinţează
o danie a lui Gheorghie Danul către m-re
760; martor 736; permite lui Ioniţă
Cantacuzino hatman să aducă apă din
Copou prin apeductul m-rii 627; primeşte
un inventar al averii m-rii 370; rînduit să
ia un venit de la m-rea Sf. Spiridon 810.
Sofronie, episcop de Huşi; în statutul breslei
ciubotarilor din Iasi>
746.
Sofronie, ieromonah, vărul lui Niculai;
martor 786.
Sofronie (Sofronii), v. şi Neculai
911
Sofronii, tatăl lui Gheorghii 693.
Sofroniia, cumnata lui Vasilache Darie; se
judecă cu Matei Bantăş negustor pentru
lin loc de casă din mahalaua Fînărie 793,
798.
Sofronoia, v. Paraschiva
Sohica, v. Sofiica.
Solomon, <rege al evrei!or>; în text de
anafora 650.
Solomon, jidov; cumpără o vie cu teasc de la
Buciumi de la Maria B.
Solomon, jidov, socrul lui Lazăr 94.
Solomon, mare vornic; judecă pricină 40.
Soloneţ, pîrîu, <afluent al Răutului, R.
Moldova>; în hotarul moşiei Bălţile 715.
*Soloneţ, sat, ţ. Vaslui; <j. Vaslui>; o parte
din ~ dăruită de Maria comisoaia
Bisericii Aloe din Iaşi 311, 660.
Soltana, fiica Zamfirei şi soţia lui Dimitrie
preot; cumpără împreună cu acesta o casă
cu loc din mahalaua Măjilor de la mama
şi fratele ei 462.
Soltana, soţia lui Calistru căpitan agesc;
cumpără împreună cu acesta o casă din
Muntenimea de Mijloc de la Necola şi
soţia acestuia Ilinca 545.
Soltana, soţia lui loniţă chelar domnesc;
cumpără împreună cu acesta un loc de
casă de la Gligoraş, fiul lui Ion Iuraşcu
429.
Soltana, ţigancă a Mitropoliei, din Focşani,
fiica lui Costandin Băiceanul şi a Ioanei,
sora lui Dumitraşco, Vasili, Maria şi
Măriuţa 301,465.'
Sora, soţia lui Neniuţul, mama lui Gavril şi
Gligore 365.
Soriţa, sora Paraschivei 87.
Soroca, ţinut 369, 370; dascăl moldovenesc
la 740; moşia Bălţile este între ~ şi ţ.
Iaşi 715, 731; pîrcălăbia de ~ dată m-rii
Sf. Spiridon 315, 417, 626, 810, 870;
venitul cîntarului de la ~ revine m-rii Sf.
Spiridon 747, 783; piatră hotar dinspre ~
715; sat l a - 7 6 7 .
Sotiriovici, v. Duca
Souţos, v. Suta.
Soveja, sat, <ţ. Putna; s. c. j. Vrancea>;
cum plătesc gorştină cei din - 568.
*Spărieţi, sat, <ţ. Putna; înglobat în s.
Movilita, c. Movilita, j. Vrancea>; vii la
- 767.
912
Spin, v. Florea
. *Spineni, selişte, lîngă s. Ciucani, ţ. Tutova;
. clîngă s. Ciocani, c. Perieni, j. Vaslui>;
stăpînită de Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Spuzi, v. Iordachi
Stahi, v. Ştefan
Stahl (Ştal, Şteal), v. Fridericus Christianus
Stamate, v. Costantin
Stamati Bano, negustor; rînduit epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Stamati, v. Chirică
Stamatie, pîrcălab de Orhei; hotarnic în tg.
Orhei 170.
Stamatisca (Stamatinca), sora Achiţei 69.
Stamatis Ioanu, scrie act şi e martor 409.
Stambol, oraş; <Istanbul, Turcia>; dulamă
de-776. '
Stan, soţul Sohicăi; cumpără împreună cu
aceasta o vie la Vămăşoaia de la
Paraschiva Sofronoaia şi fiii acesteia 826.
Stan..., martor 546.
Stan Codrescu!, dă lui Acsintie şi fiului
acestuia Ion un pogon de loc sterp şi 19
lei în schimbul unei jumătăţi de pogon de
vie 503.
Stana, ţigancă cusătoare; lasă prin diată m-rii
Dancu o dugheană din mahalaua
Cizmărie făcută pe locul m-rii 419.
Stana, ţigancă, fiica lui Ilie şi a Ilincăi, sora
lui Ioan, Negoiţă, Niţă, Stoian, Tănasie şi
Maria; dăruită nwrii Dancu 495, 507.
Stanca, martor 406.
Stanca, ţigancă, soţia lui Sandu potcovar;
ţine casa lui Radul ţigan de pe Podul
Vechi 460.
Staneiul, ţigan, soţul Măriei; vinde o casă
fără loc din Muntenimea de Mijloc
Paraschivei 543, 606.
Staneiul, v. şi Ion
Stati Ghica, mare comis; în Divanul
domnesc 134.
Statie, fost baş bulucbaş din Curtea
domnească; se învoieşte cu preoţii de la
biserica Sf. Nicolac Domnesc să
plătească bezmen pe un loc de dugheană
400.
Statie, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Manole, fratele lui Simion, Maria şi
Prohira; scutit de unele dări 301, 465.
Static, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Pascal, fratele lui Ion şi Stoica; scutit
de unele dări 301, 465.
Statina (Stratina), . fiica Măriuţei
Golăgăneasa; vinde împreună cu aceasta
un loc de casă Saftei, fiica lui Andrieş
diac de divan 119.
Stavăr (Stavros, Stavru) Gheorghiu, fiul
lui Ghiorghiţă căpitan, fratele lui Ioniţă
şi al Despei; vinde un loc de casă de
lîngă Tîrgul Făinii lui Vasile braşovean
696.
Stavnic, schit, <ţ. Cîrligătura; în s. Schitu
Stavnic, c. Voineşti, j. Iaşi>; ctitorit de
Costantin Cucoranul medelnicer, este
închinat m-rii Sf. Spiridon 736.
Stavro, sulger, tatăl lui Stavro mare sulger
E. , ,
Stavro, mare sulger, fiul lui Stavro sulger;
dăruieşte m-rii Sf. Vineri un loc de
lîngă Curtea domnească E.
S t ă m a t i , bulucbaş, fiul lui Costandin şi
nepotul lui Simion Cheşcu uricar; se
judecă cu Ivan uşer al doilea pentru o
vie de la Cetăţuia 772.
*Stănuieşti, sat, ţ. Tutova; <în s. Cociu, c.
Moţoşeni, j. Bacău>; stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Stărce, v. Vasilachi
Stătiasa, fiul ei 175.
Stăvilă, v. Toader
Stefanialo, v. Neculai
Stefanos de la Trei Ierarhi; martor 838.
Stirzăscul, vinde un loc de casă de pe Uliţa
Hagioaiei lui Ştefan Gane pîrcălab 832.
Stîrce, v. Grigori Mihalachi
Stoculesă, v. Catrina
Stoian, martor 50.
Stoian, ţigăn bucătar, soţul Tudoscăi;
cumpără împreună cu aceasta o casă din
mahalaua Ţigănime de la Vasiica
săpunăriţa 339; vinde împreună cu soţia o
casă lui Gheorghie fost mare şetrar 154.
Stoian, ţigan, fiul lui Ilie şi al Ilincăi, fratele
lui Ion, Negoiţă, Niţă, Tănase, Maria şi
Stana; dăruit m-rii Dancu 495, 507.
Stoian, ţigan, fiul lui Vasilie şi al Negriei 59.
Stoian, ulicioara (hudiţa) lui ~ 16, 53, 114,
221,280.
Stoian Cheşcu, bani pe capul lui ~ 624.
Stoica, săpunar; martor 442.
Stoica, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
Nastasiei şi fratele lui Petrea; scutit de
plata banilor pentru grajdul domnesc
465.
Stoica, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Neculai Bostan şi al Nastasiei, fratele
lui Petre, Toader şi Aniţa; scutit de unele
dări 301.
Stoica, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Pascal, fratele lui Ion şi Statie; scutit
de unele dări 301, 465.
Stoica, ţigan, fiul lui Radu; dăruit Mitropoliei
Moldovei împreună cu familia 472.
Stoica, ţigan, tatăl lui Dima 472.
Stoica, vătaf de călăraşi de Ţarigrad; martor
564, 652; un zapis de la ~ 691.
Stoica, vătaful Sturzii; vinde un loc de casă
5,
Stoica Munteanea, mama lui Gligoraş,
Ioniţă, Toma şi Nastasia 344, 364, 748.
Storesti,
? '
sat,><t., Hîrlău;' s. >c. Frumuşica,
, Ji.
Botoşani>; Neculai Grecul de la ~ 440.
Strada Palatului, în Iaşi ''(într-o1 listă din
1891)286.
Strajă, rîpa de la pe Uliţa Hagioaiei 836;
uliţă la deal spre ~ 383; rîpa de lîngă
Straja Marginilor 704.
Strapezonească, v. Uliţa Trapezenească.
Stratenia Domnului Isus Hristos, hramul
bisericii Mitropoliei Moldovei din Iaşi
361,740,854.
Stratica, soţia lui Ursul ţigan 543.
Stratilat, v. Ioniţi
Stratul, soţul Măriei; vinde împreună cu
aceasta o casă cu loc şi pivniţă lui Vasile
negustor braşovean 95.
Străstier, <carte bisericească> 284, 369, 370.
Strătan, v. Alexandru Nanii
Strătilă, martor 671.
Strătilă Gavril, mahalagiu megieş; dă o
mărturie cu privire la starea unui loc
670.
Strătulat, fratele lui Neculai Costachi
monah şi Gavril; martor 647.
Strătulat, Vornic de poartă; încredinţează
mărturii hotarnice 191, 192.
Străzescul, vinde împreună cu loan
Neculce hatman un loc de casă de pe
Uliţa Hagioaiei lui Ştefan Gane pîrcălab
285.
913
Strechei, v. Mihalachi
Strigescu, v. N.
Strijasca, v. Maria
Strîmbă, pîrîu; în hotar 754..
Strîmbu, toponim în hotarul moşiei Bălţile
715.
Stroescul, locul lui de pe Uliţa Hagioaiei 97.
Stroescul (Stroescu), v. şi Cîrstea Ion
Pavăl
Stroi, v. Iordache
Stroiasca, v. Maria
Studinet, pîrîu, <în ţ. Orhei>; în hotarul tg.
Orhei 706.
Sturza, locul lui din Iaşi 168.
Sturza, vătaful lui ~ 5.
Sturza (Sturdza, Sturdzea, Sturză, Sturze,
Sturzea, Sturzi), v. şi Constantin
Dumitraşcu Gheorghi Ilie Ioan
Mihail ~ voievod, Mihalachi Olga
Sandul Ştefan
j
Suceava, cetate, <în m. j. ~>; hatman şi
pîrcălab de ~ în Divanul domnesc 7, 13,
14, 16, 40, 70, 98, 103, 113, 114, 123,
134, 146, 155, 156, 161, 170, 190, 223,
322, 328, 412, 435, 454, 473, 493, 588,
594,603, 626, 628,715,754,797, 810.
Suceava, tîrg, ţ. <m. j. ~>; Mitropolia
de la ~ 186; Sf. Ioan cel Nou adus la ~
746; ţigani din ~ 186.
Suceava, ţinut 178 ; gorştină plătită la ~ 568;
mazil de la ~ 840; sate la ~ 377, 645,
685, 754, 794, 795; venitul cîntarului din
- este dat m-rii şi spitalului Sf. Spiridon
747, 783.
Sucevanu, v. Ion
Suciul, v. Mihalache
Sulioti, v. Nicoli
Surlărie, mahala în Iaşi; crîşmă în ~ 767.
Susana, stareţa m-rii Socola; cere
confirmarea dreptului m-rii de a lua
dijma de pe moşiile sale şi de a i se presta
boierescul 304; martor 253.
Susleni, drumul ~ 706.
Suţu (Suţul), v. Alexandru, Dimitrie,
Nicolae Vasilie
Syhestes, v. Joannes Benedictus
Szymanowski, v. Adalbert
S5
Sahăn Trandafir, casa lui din mahalaua
Broşteni 698.
914
Şargana, mama lui Lusig 504.
Săndresti, sat, t. Tutova; <s. Sendresti, c.
Motoşeni, j. Bacău>; stăpînit de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754!
Şărban, ţigan domnesc, fiul lui Ursachi
Cacăoale, fratele lui Constandin; dăruit
m-rii Dancu 399.
Şărban, v. şi Gheorghi
Şărcani, drumul ~ 706.
Şchiopul, seimen hătmănesc, socrul lui
Sandul 547.
Şchiopul, tatăl lui Neculai olar 71.
Şchiopul, v. şi Pătru <~> voievod.
Şcoala domnească din Iaşi;
r > dascăl la ~ 376.
Şcoala Jidovilor <Sinagoga> din Iaşi 297.
Şendreni, sat, ţ. Iaşi; <s. c. Victoria, j.
Iaşi>; o parte din ~ dăruită de copiii lui
Obreja din Cîrniceni lui Ion Sucevanu,
fiica acestuia Maria schimbînd părţi din ~
cu loniţă Cantacuzino mare vistiernic
531.
Şepteliceni, sat, ţ. Soroca; <s. Şeptelici, j.
Soroca, R. Moldova>; stăpînit de m-rea
Sf. Spiridon 369,370.
Şepteliceşti, neam; vînd s. Liteni (ţ. Suceava)
lui Lupul Bogdan hatman 754.
Şerăuţi, sat, ţ. Cernăuţi; <azi în Ucraina, s.
reg. Cernăuţi>; stăpînit de m-rea Sf.
Spiridon 368-370.
Şerban, logofăt; scrie act 862.
Şerban, preot; vinde o „prăvălie albaneză"
m-rii Sf. Sava 302.
Şerban, <ţigan>; dăruit m-rii Dancu 618.
Şerban, v. <Constantin> ~ voievod.
Şerbeşti (Şărbeşti), sat, <?>; lăsat prin diată
de Vasile Roset hatman fiului său Ilie,
biserica din ~ primind bani 767.
*Şerpeni, selişte, ţ. Tutova; clîngă s. Cociul,
c. Motoşeni, j. Bacău>; stăpînită de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Şichicoaie, v. Ilinca
Şimon, jidov; dă din banii postavului la m-
rea Sf. Spiridon 328, 368.
Şişmeaua, v. Cişmeaua Păcurarului.
Şleahu cel Mare al Hotinului, în hotarul tg.
Orhei 706.
Şmil, jidov; dă din banii postavului m-rii Sf.
Spiridon 328, 368.
*Şoimăreşti, sat, <ţ. Iaşi; lîngă s. Forăşti, c.
Gropniţa, j. Iaşi>; cumpărat de
Constantin Gîndul stolnic 873.
Şoldan, martor 77.
*ŞoIdana, sat, ţ. Hîrlău; <lîngă s. Buhăieni,
c. Andrieşeni, j. Iaşi>; o jumătate de
bătrîn din ~ este dăruit m-rii Sf.
Gheorghe din Iaşi de Ursache diacon
644, 648.
Şoldea, v. Ioan
Şomuz, pîrîu, <afluent al Şiretului, ţ.
Suceava>; s. Liteni pe ~ 754.
Şonţul, v. Vasile
*ŞopărIeni (<Şopîrleni>), sat, ţ. Tutova, <pe
Tutova; lîngă s. Crîngul Nou, c. Perieni,
j. Vaslui>; stăpînit de Manolache Bogdan
fost mare paharnic 754.
Şoroagă, v.! Vasile
Şorogari (Şorogani), sat, ţ. Iaşi; <s. c.
Aroneanu, j. Iaşi>; moşie domnească
287; vii la ~ 34, 35, 874; hotarul dinspre
-13.
Ştal (Şteal), v. Stahl.
Ştefan (Ştifan), armaş al treilea, fiul lui
Andrieş diac şi al Irinei Andrieşoaia,
fratele lui Apostol şi tatăl Gaftei 203,
211; casa lui în hotar de loc pe Uliţa
Fînăriei 179, 181; încalcă un loc ce a fost
al lui Pătraşcu Ochincă de pe Uliţa
Fînăriei 278; martor 191, 192, 311,;
primeşte o casă cu loc <în Iaşi> de la
mama sa 317;
fost armaş al treilea; scrie act şi e
martor 42;
armaş al doilea; cumpără un loc de
casă de pe Uliţa Fînăriei de la Mătei
Bantăş 574, 640,817.
Ştefan (Ştefani), fost mare armaş, prima lui
soţie a fost Paraschiva; se judecă cit
Ivan uşer al doilea pentru o casă de
lîngă vamă 701.
Ştefan, armean, fiul lui Lohan negustor şi
fratele lui Carabet; martor 863; vinde
împreună cu fratele său două locuri de
casă de pe Podul Vechi bisericii
armeneşti 816, 851.
Ştefan, bărbier, ginerele Ionei Rusitoaia;
martor 429; via lui cu livadă de la
Şorogari 287.
Ştefan,
5
bucătar; martor 339.
Ştefan, călăraş; casa lui din mahalaua Fînărie
831.
Ştefan, ceprăgar domnesc, tatăl lui Grigoraş
blănar şi socrul Xmarandei 77, 218.
Ştefan, fost clucer, socrul lui Calistru
Cucoranul monah 6; dă zestre ginerelui
său nişte case <din Iaşi> şi schimbă
matce de albine pe uri loc de casă al
călugărilor de la m-rea Trei Ierarhi 84.
Ştefan, comis, fiul lui Vasile Buhăiescul
»
paharnic şi al Măriei 832; datornicul lui
Sachelarie Duca preot 285, 834.
Ştefan,
y
condicar; scrie act 874.
Ştefan, condurar; returnează o sumă de bani
Ursei Radomeţchioaia 92, 160, 225, 336,
337.
Ştefan, cumnatul lui Costandin Roată mazil;
schimbă împreună cu rudele sale nişte
stupi pe o vie la Şorogari a m-rii Trei
Ierarhi 874.
Ştefan,
>
cumnatul lui Darie vornic de la
Buciumi; martor 721.
Ştefan, curelar, soţul Aniţei, cumnatul lui
Locman gerarh şi al Catrinei; cumpără
împreună cu soţia de la cumnaţii lor locul
unei dugheni arsei de pe Uliţa Hagioaiei
94.
Ştefan de la vistierie; martor 508, 645.
Ştefan, diac de divan; scrie act 636, 665,
734.
Ştefan din Iaşi; martor 826.
Ştefan, fiul lui Chiriac; martor 576.
Ştefan, fiul lui Gavril preot şi al Sandei,
fratele lui Andrei, Vasile, Ilenca şi Ioana;
vinde un loc din Muntenimea de Jos
cumnatului său Enache preot 63.
Ştefan, fiul Iui Grozav, soţul Nastasiei
Grozăvoaia şi tatăl Tudosiei; cumpără o
casă de pe Uliţa Hagioaiei de la
Vartolomei preot la biserica
Preapodoamna Paraschiva 97.
Ştefan, fiul Ilinei; martor 826,
Ştefan,
5 fiul lui Manole;' martor 693.
Ştefan, fiul Măriei, fratele Sandei şi nepotul
lui Ion Sucevanu; schimbă împreună cu
familia lui părţi din satele Dumeşti şi
Şendreni pe o livadă şi o casă ale lui
Ioniţă Cantacuzino mare vistiernic 531.
915
Ştefan, fiul lui Martin ungur; vinde Vasilcăi
vii la Buciumi 105.
Ştefan, fiul Nastasiei Hermezoaia şi fratele
lui Grigoraş; vinde Mpreună cu aceştia o
pivniţă de piatră cu dugheni şi circiumă
de pe Uliţa Măjilor lui Toader Vîrnav
fost vistiernic al U-eilea 795.
Ştefan, fiul lui Sandul Bosie; cumpără un loc
de pe Uliţa Hagioaiei de la Apostol psalt,
pe care-1 schimbă apoi pe un loc al lui
Ion Nart 168.
Ştefan, fiul lui Sandul bulucbaş; martor 865.
Ştefan, fiul lui Vasîle stegar, fratele lui
Gheorghie şi nepotul Zanfirei; vinde
împreună cu fratele său o casă de pe Uliţa
Brăhăriei lui loniţă Palade fost mare
vistiernic 351.
Ştefan, fiul Zanfirei; contestă în calitate de
răzeş cumpărarea unui loc de către Matei
Bantăş negustor 768.
Ştefan, fratele iui Ilie; vinde împreună cu
acesta o casă de pe Uliţa Hagioaiei lui
Gheorghie tălpălar 836.
Ştefan, fratele iui Toader Donici şi Pavăl;
martor şi se învoieşte cu vînzarea 693.
Ştefan, fratele lui Veniamin Năstasă monah,
Gheorghie, Ilinca, Maria şi Zanfira;
primeşte diverse proprietăţi prin diata
fratelui său Veniamin 776.
Ştefan, ginerele lui Vasile Roset hatman;
primeşte un loc din Iaşi de la socrul său
767.
Ştefan, iereu la biserica Preapodoamna
Paraschiva; martor 288.
Ştefan, logofăt de taină 309.
Ştefan, logofăt de vistierie; martor 71.
Ştefan (?), martor 318.
Ştefan, martor 451,* 652.
?
Ştefan, pietrar domnesc, soţul răposat al
Măriei, tatăl lui Pascal, Ursachi şi Lupa
517.
Ştefan, postelnic, fiul lui Constandin
Anastasă şi fratele lui Gheorghie
postelnic; în pricină cu Alexandru fiul lui
Toader jitnicer pentru o bucată de loc
241.
Ştefan, preot din Curtea domnească; martor
398; scrie act 336.
Ştefan, preot; casa lui din vale de Biserica
Curelari 138.
916
Ştefan, preot la Biserica Vovidenie; martor
148, 843.
Ştefan, preot; martor 307.
Ştefan, preot; scrie act 462.
Ştefan, preot, socrul lui Costandin croitor
735.
Ştefan, săbier; a avut un loc de casă în Iaşi
768.
Ştefan, scrie act 45,778.
Ştefan, fost staroste de cizmari; vinde
împreună cu Măriuţa fiica Badiului două
dugheni din mahalaua Cizmărie lui
Ştefan Gheuca de la vistierie 575.
Ştefan, tatăl Măriei 127.
Ştefan, ţigan al m-rii Cetăţuia, soţul Măriuţei
ţigancă, tatăl lui Enache, Neculai, Nica şi
Toader 248.
Ştefan, ungur; vinde împreună cu Axinia
Căzăneasa o vie de la Buciumi Vasilcăi
611, 617; vinde o vie de la Buciumi
Căsiianei călugăriţă şi fiului acesteia
Neculai 846.
Ştefan, vechilul lui Mihălache jitnicer;
martor 263.
Ştefan voievod, fiul lui Scarlat Grigorie
Ghica voievod; în Divanul (Sfatul)
domnesc 123,161,170.
Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Ştefan..., martor 836.
Ştefan Abăza, hotarnic 754.
Ştefan Angheli, mahalagiu martor 864.
Ştefan Blebe, vinde o vie cu livadă din
Dealul Coroiul lui Toader Băcăoanul şi
soţiei acestuia Tudora 820.
Ştefan Bontăş, soţul Zoiţei, tatăl Asprei şi
socml Iui Frone; vinde o casă cu loc de
pe Podul Vechi ginerelui său 69.
Ştefan Bosie (Bosăi, Boşii, Bosîi), <fost
mare> jitnicer; cumpără o jumătate din s.
Cerchezeni (ocolul Botoşani) de la Anuţa
armeanca pe care o schimbă ulterior pe o
altă proprietate a lui Zaharia uricar 195;
ctitorul schitului din Codrul Iaşilor 314,
396; dăruieşte m-rii Sf. Spiridon cărţi
bisericeşti şi moşii 284, precum şi pe
Lupul ţigan bucătar 369, 370; epitrop al
m-rii Sf. Spiridon, unde este ctitor 315,
417; face bilanţul cheltuielilor pe un an
 ale m-rii Sf. Spiridon 295; judecă o
pricină de proprietate dintre m-rile
Cetăţuia şi Sf. loan Zlataust 365.
Ştefan Buhăiescul (Buhăescul), logofăt al
treilea; ispravnic de act 11, 12, 14, 16,
25,28,49, 59, 64,70;
fost logofăt al treilea; scrie act 254;
logofăt al doilea; ispravnic de act 53;
fost marc comis; martor 533.
Ştefan Buhuş, fratele lui Costantin şi Sandu,
cumnatul lui Ioniţă Vîrnav; martor 117;
vinde împreună cu fratele său Sandu casa
lui Costantin lui Ioniţă Vîrnav 137.
Ştefan Catargiu, vornic; încredinţează o
copie de act 650.
Ştefan <cel M a r o voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746; în vremea sa m-rea Putna
face un schimb de sate cu Mitropolia
794.
Ştefan Cerache, calfă şi lucrător; se
angajează la construirea dughenilor
Bisericii Catolice din Iaşi pe locul ars de
lîngă aceasta 807.
Ştefan Ciurchi de la Buciumi, fratele lui
Gheorghi; se judecă cu Constantin Feştilă
de la vistierie pentru o vie din Dealul
Coroiului 759.
Ştefan Donici, sulgeroaia Iui ~ 568,
Ştefan Dorobăţ, mazil; încalcă locul Sandei
medelnicereasa de lîngă Tîrgul Boilor
720.
Ştefan Drăganul, martor 861.
Ştefan Fă.ştăceanu, tatăl Saftei şi bunicul
Catrinei 582.
Ştefan Feştilă de la vistierie, soţul Catrinei,
ginerele lui Constantin Gîndul stolnic şi
tatăl Zoiţei 776, 873; martor 41, 426,
836.
Ştefan Finin, fost vătaf ; martor 564.
Ştefan Gane (Ganeaj, pîrcălab, tatăl lui
Lupul Gane şi al Măricăi, socrul lui
Vasile Buhăiescul paharnic, bunicul lui
Ştefan comis 832; cumpără un loc lîngă
m-rea Sf. Spiridon 834 şi un loc de casă
de pe Uliţa Hagioaiei de la loan Neculce
hatman şi de la Străzescul 285.
Ştefan Gheuca (Gheucă) de la vistierie,
fratele lui loan Gheuca spătar; cumpără
de la fratele său o pivniţă, o cîrciumă şi
dugheni lîngă Tîrgul de Jos 500; schimbă
două dugheni pe un loc al m-rii Sf. Sava
575.
Ştefan Grigoriu, autentifică o copie de act
873.
Ştefan Guţul, fost ispravnic de aprozi, soţul
Rughinei Guţoaia, socrul lui Costandin
croitor şi Iordachi 118, 299; are un loc la
vale de Tîrgul Făinii împreună cu
Iordache pîrcălab 292; cumpără un loc
împreună cu Mihălachi negustor 48.
Ştefan Hercici de la vistierie; martor 645.
Ştefan Hermeziu (Hermezău) de la vistierie,
fiul lui Andrei Hermeziu şi al Nastasiei,
fratele lui Grigoraş; scrie act 41, 325;
vinde împreună cu mama şi fratele lui o
pivniţă de piatră cu dugheni şi cîrciumă
lui Toader Vîrnav fost vistiernic al treilea
680;
diac domnesc; încredinţează
testamentul lui Mihalachi Cheşco 685.
Ştefan Hurmuz (Hurnuz), martor 305, 426.
Ştefan Izmana, copil în casă; cumpără o casă
din Muntenimea de Mijloc de la Arsănia
fuştăşiţa 631.
Ştefan Lăcustă voievod/ domnul Tării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Ştefan Lohman, prezină acte pentru un loc
de casă 240.
Ştefan <Lupu> voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Ştefan Mihai Racoviţă voievod, domnul
Ţării Româneşti; închină m-rii Sf.
Spiridon din Iaşi m-rea Sf. Maria din
Roman cu cele două metoace ale acesteia,
biserica Prorocul Samuil din Focşani şi
biserica din Budeşti, ctitoriile sale 604,
626, 810.
Ştefan Năstase (Anastasă, Năstasă, Năstasi),
postelnic, fiul lui Costandin Năstase fost
vistiernic al doilea, fratele lui Gheorghi
postelnic, Veniamin Năstase monah şi
Maria, cumnatul lui Constantin Gîndul
şetrar; adevereşte că o dugheană cu loc
de pe Podul Vechi â fost dăruită de
fratele său Veniamin m-rii Sf. Sava 761;
cumpără o bucată de loc de pe Podul
Vechi de la fratele său Gheorghi 642,
643, precum şi vii la Odobeşti 457; dă cu
bezmen o bucată de loc de pe Podul
917
 Vechi lui Gheorghi braşovean 809;
dughenile şi locurile lui de pe Uliţa
Podului Vechi 708; încredinţează o diată
873; martor 642; se judecă cu Ioniţă
bărbier pentru chiria unei dugheni de pe
Uliţa Tîrgului de Sus 652.
Ştefan Petriceicu voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746; locul lui ~ <din Iaşi> 383.
Ştefan Popăscul (Popăscu, Popescul), vornic
de poartă; cercetează un loc de casă de pe
Uliţa Fînăriei 203; dă o mărturie 464;
hotarnic/martor hotarnic 2, 38, 106, 117,
130, 131, 191, 192, 269, 299, 300, 357,
698, 708, 719, 754; martor 35, 118, 555,
564; preţăluieşte o casă 391; scrie act 71.
Ştefan Radomeţchi (Radomeschie,
Radomischi, Radomiţchi), soţul răposat
al Ursei Radomiţchioaia, tatăl lui
Costantin, Ion, Mihălachie, Nicolai,
Toader şi Catrina 92, 160, 398; îngropat
la Mitropolie 197; datornicul lui Andrieş
negustor 198; un sărindar pentru ~ 199,
336, 337.
Ştefan <Rareş> voievod, domnul Ţării
Moldovei, fiul lui Petru <Rareş>
voievod; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Ştefan (Ştetaniţă) Roset (Rosăt, Rusăt,
Ruset), stolnic, soţul Saftei, ginerele lui
Vasile Roset hatman, nepotul de unchi al
lui Ioniţă Pălade mare vornic; casa lui de
lîngă m-rea Dancu 536; dregător al ţ.
Bacău 737; primeşte o casă cu pivniţă de
lîngă biserica Sfinţii Teodori de la socrul
său 728; vinde casele sale din Iaşi lui
Vasile Roset hatman 532, 663;
mare stolnic; cumpără case de lîngă
m-rea Dancu 235;
mare ban; judecă pricini 833, 846;
hatman şi pîrcălab de Suceava; în
Divanul domnesc190;
mare logofăt; dă o mărturie 625;
ispravnic de act 216, 221, 222, 599, 602,
610, 613; încredinţează acte 244, 627,
634, 636, 637, 650, 793; în Divanul
domnesc 223, 588, 594, 603, 626, 628;
hotarnic pe Uliţa Sîrbească 224; judecă
pricini 211, 242,' 601, 608, 609, 611, 617,
670, 673, 686; martor 235; porunceşte
vornicilor de poartă 226, 241, 610, 635,
918
666, 667, 671; porunceşte semnarea unor
zapise de vînzare de către rudele
vînzătorului 641;
fost mare logofăt; încredinţează un
act 798; judecă pricină 719.
Ştefan Stahi, martor 270.
Î
Ştefan Sturza, mare ban; în Divanul
domnesc 322; mare logofăt; ispravnic de
act 585.
Ştefan Talpălată, mahalagiu martor 542.
Ştefan Tâbîrţă, fost mare jitnicer, tatăl lui
Neculai Tăbîrţă; cumpără o casă de lîngă
biserica Şf. Ilie 172.
Ştefan cel Tînăr (<Ştefăniţă>) voievod,
domnul Ţării Moldovei; în statutul
breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Ştefan Tomşa voievod, domnul Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746.
Ştefan Torcescul, copil în casă; martor 720.
Ştefan Vărzar (Varzariu), martor 863, 865.
Ştefan Vîrlan, scrie act 631.
Ştefan, v. şi Gheorghie ~ voievod,
Scheofilat
Ştefana B..., vinde o casă cu loc de lîngă
poarta Vămii <Mari> ginerelui ei
Iordache beşliu caşcavalâr 679.
Ştefana Bugulcasa, martor 87.
Ştefana Cutnărita, mama Paraschivei,
> >
soacra lui Iordache beşliu 701.
Ştefana Răzmeritoai, soţia răposatului Ion,
nora lui Răzmiriţ, mama Măriei şi soacra
lui Vasili; vinde împreună cu fiica şi
ginerele ei trei paşi de loc de lîngă ograda
lor lui Dediul Codreanu fost mare serdar
201.
Ştefania, soţia lui Mihai; primeşte danie un
loc de casă de la Iordache Gurimaz şi
soţia acestuia Maria 50.
Stifan,
? v. Ştefan.
Î
Ştiubeiu, v. Panaite Pândele
Ştofei (<Stoffel>), general porutcic,
„comandir" al Moldovei şi al Vlahiei;
confirmă spitalului de la m-rea Sf.
Spiridon dreptul de a încasa veniturile
sale şi de a beneficia de vechile scutiri
870. '
Şum..., v. C.~.
Şuşcăloaia, v. llinca
 T Vasile; rămîne dator împreună cu familia
Tabără, v. Lupul
Tacul, locul lui în hotar 384,421.
Tacul Frătiţi (?), martor 443.
Tacul, v. Dumitru . Tănase, logofăt de vistierie; martor 645.
Tador Crecul, scrie act şi e martor 429.
Talpă, v. Mihălache Toader
Talpălată, v. Ştefan
Talpu, v. Neculaiu
Tanas, duce sare la Căuşeni 230.
Tanasă, cupar, soţul Măriei 163.
Tanasă, fiul lui Vasîle Tanasă jitnicer şi
fratele lui Iordachi; se judecă cu loniţă
armean pentru un loc de casă de pe Podul
Vechi 802.
Tanasie, cămăraş de izvoade, ginerele lui
Bănariul; martor 132.
Tanasie (Tanase), logofăt de taină; scrie act
7, 9, 11, 12, 25, 49, 59; locul lui din Iaşi
763.
Tanasie Hagiu, tatăl lui loniţă 628.
Taraipan, v. Panait
Tarapiia, cuiucgiu de la ~ 828.
Tarapiianos, v. Păhaiti
Tasia (Tasiia, Tăsăia), uşeroaie, soţia lui
Năstasi uşer; locul ei din mahalaua
Cărvăsăriei 675, 766; se judecă cu
Andronic armean pentru un loc de casă
din mahalaua Armenime 601.
Tăbîrţă,
> v. Neculai 5Ştefan
Tăbîrţe, v. A n g h e l u t i
Tăbliei, v. Vasile
Tăculesa, primeşte o vacă cu viţel prin diata
lui Veniamin Năstasă monah 776.
Tălpălari, biserică în Iaşi, <cu hramul
Naşterea Maicii Domnului>; condică de
acte de la - 852; sărindar la - 776; preot
la ~ 264, 303, 552.
Tălpălari, mahala în Iaşi; case şi locuri de
case în ~ 122, 638.
Tănasă, căpitan de vînători, fratele lui
Gheorghi, Toader şi Vasile; cumpără un
loc de casă din Muntenimea de Mijloc de
la Teodor Rasul psalt 259.
Tănasă din tg. Orhei; martor 706.
Tănasă, preot din tg. Orhei; martor 371.
Tănasă Iordachi, martor 863.
Tănase, căpitan; scrie act şi e martor 696.
Tănase, fiul lui Cozma ieromonah şi al
Nastasiei Chistruiasa, fratele lui Eni şi
530.
Tănase, fratele lui Toma muzicant domnesc;
locul lui din mahalaua Trapezănească de
hotărnicit 639.
Tănase, martor 104, 537.
Tănase, negustor; martor 71,-95; scrie act B.
Tănase, preot; martor 564, 570.
Tănase (Tănasie), ţigan, fiul lui Ilie şi al
Ilincăi, fratele lui Ion, Negoiţă, Niţă,
Stoian, Maria şi Stana; dăruit m-rii
Dancu 495, 507.'
Tănase, ţigan, fiul lui Ilie bucătar; răpeşte o
ţigancă a lui Constandin fost mare
paharnic 866.
Tănase, fost vătaf la Dileanul; vinde un loc
din Muntenimea de Mijloc lui Costandin
logofăt 264.
Tănase (Tănasă) Gosan, logofăt de vistierie;
cumpără o vie cu livadă în Dealul
Coroiului de la Aniţa şi Ilinca, fiicele lui
Cozma 353, şi o altă vie de la Ursache şi
soţia acestuia Maria 487; dăruieşte m-rii
Sf, Spiridon două coroane de argint aurit
la icoane 284; martor 347, 426, 500, 508,
590, 836; schimbă o dugheană cu loc din
Iaşi pe s. Hăipăşeşti (ţ. Cîrligătura) al
m-rii Sf. Sava 432. '
Tănase Grecu, făclier; cumpără o casă de pe
Uliţa Hagioaiei de la Hliboaia 641.
Tănase (Tanasă, Tanasie, Tănas, Tănasă,
Tănasi) Meleghi (Meleghe, Meleghie),
vornic de poartă; cercetează pricini 203,
211, 411, 436, 437, 468, 525, 528, 563;
dă mărturii 464, 469, 510; duce
împricinaţi la judecată 557; hotarnic 19,
55, 96, 106, 130, 142, 144, 147, 150,
162, 241, 269, 274, 299, 309, 318, 329,
338, 345, 346, 348, 349, 392, 460, 467,
502, 556, 558, 562, 610, 639, 666, 708,
719; i se stabileşte venitul funcţiei şi
primeşte scutiri 262; martor 3, 154, 320,
420, 440, 451, 455, 564; mediază o
înţelegere 268; primeşte un scutelnic 63;
stabileşte preţul unor case şi dugheni 367,
391,526.
Tănase Polifrone, tatăl Anisîiei călugăriţa şi
al Măriei 260.
Tănase (Tanase) Vasili, martor 742, 864.
Tănase, v. şi Vasile
919
Tănasi,, fiul Axiniei şi nepotul Mierlei;
încredinţează act 552.
Tănasi, nălban baş; martor 247.
Tănâsie, negustor; casa lui din Iaşi 95.
Tănasîie, fiul Măriei şi nepotul lui Anton
negustor 469.
Tărdziian, v. Iftodii
Tărsină, v. Ghiorghii
Tătariul, v. Ion
Tătăraşi, ccartier în m. Iaşi>; biserica Sf.
Arhanghel <azi Sfinţii Voievozi - Roşca>
din ~ 13; loc înspre ~ 864.
Teacădearamă, v. Gheorghi
Tecla, soţia lui Andreian şi mama lui
Gheorghiţă Potoracă 647, 671.
Tecuci, ţinut; căpitan de ~ cu slujba
văcăritului 76; v. şi Neculai; dascăl
moldovenesc la ~ 740; sat la - 754;
venitul cîntarului de la ~ este dat m-rii Sf.
Spiridon 747,783; slujba gorştinii de la ~
este cumpărată 867.
Telebet, v. Ion
*Teleneşti, sat, pe Prut, <ţ. Orhei; lîngă s.
Micleuşeni, j. Chişinău, R. Moldova>;
parte din - este lăsată prin diată de
Veniamin Năstase monah fratelui său
Ştefan 776.
Teoctist, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Teodor Berciia, martor 801.
Teodor Carp, diac de divan; martor 801.
Teodorache, fiul lui Gheorghe Hagi vătaf;
martor 664.
Teodorachi (Theodorache), mare comis; în
Divanul domnesc 322; fost mare comis,
staroste şi dregător la ţ. Putna; să
cerceteze moşia Coţofeneşti 535, 628.
Teodosie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Teodosii (Theodosii) Pistruiu, monah;
martor 136, 443.
Teofan (Theofan), mitropolit al Ţării
Moldovei; în statutul breslei ciubotarilor
din Iaşi 746; încredinţează act 365.
Tetul (Tetiul), v. Gligore I.upul
Thasos, insulă <în Marea Egee; Grecia>;
tipograf din ~ 30; v. şi Duca Sotiriovici.
Theodor Gaşpar, diac de divan; copiază acte
într-o condică a Mitropoliei din Iaşi
(1816) 30, 49, 93, 102, 130, 183, 213,
214, 244, 245, 434, 445, 471, 484, 497,
920
530, 584, 680, 692, 707, 761, 781, 786,
795,811,823,843.
Theodor, v. şi loan ~ Calimah voievod.
Theodoris, martor (semn. gr.) 145.
Theodoros..., martor (?) (semn. gr.) 506.
Theodosie, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Theofan, martor 72.
Theofil (Teofil, Theofilat), monah la m-rea
Sf. Vineri, fiul lui Dima zugrav şi nepotul
lui Mihai zugrav; se judecă cu Catrina
soţia lui Ioniţă pentru o parte din moşia
lui Mihai zugrav 230; se judecă cu
Nastasia Chistruiasa şi fiii acesteia
Enache şi Vasile pentru o datorie de bani
a acestora 243, 471; vinde la mezat casa
fraţilor Chistruiu lui Gheorghiţă căpitan
de menzil 332.
Theofilos, monah; martor 530.
Thesalonic, oraş, <în Grecia>; preot grec de
la ~ 698; fost mitropolit de ~ 273; v. şi
Gavril <Calimah>.
Tîmco, ţigan, fiul lui Iurie şi al Drăguhei,
fratele Aniţei 59.
Timofte (Timofti), căpitan agesc; pune o
piatră hotar 547; scrie act 100.
Timofti Uzum, martor 715.
Timuş, blănar, socrul lui Alexandru blănar
462; martor 647, 671; vechil al
arhimandritului m-rii Cetăţuia pentru
cumpărarea de lemn pentm dugheni 180.
Timuş Crupensche, fratele lui Sandul
Crupensche medelnicer şi al Aniţei
Aslănoaia; încredinţează act 805.
Timuş (Timiş), v. şi Sandul
Tipicon ccarte bisericească> 284, 369, 370.
Tiron, v. Neculai
Titircan, ţigan, fiul lui Nedelcu lingurar şi al
Aniţei, ginerele lui Rusii lingurar 59.
Tîmpa, locul ei 582.
Tînăr, v. Ştefan cel ~ voievod.
Tîrgul Boilor, mahala în Iaşi; biserică din ~
433; v. şi Sfinţii Athanasie cşi Chiril>;
drum şi uliţă spre ~ 71, 365; locuri lîngă
- 338, 720.'
Tîrgul de Jos (Gios), mahala în Iaşi;
dugheni, locuri de dugheni şi pivniţe în ~
145, 208, 241, 290, 366, 491, 500, 506,
530, 534, 577,776, 835, 852, 858, 873-
Tîrgul de Sus, mahala în Iaşi; case, cîrciumi,
dugheni şi locuri în - 47, 71, 94, 144,
 153, 163, 166, 180, 250, 263, 270, 275,
321, 380, 387, 424, 425, 456, 598, 630,
646, 685, 750-752, 767, 787, 813, 815; -
arde în incendiu 263, 647, 670, 671, 719;
negustor din ~ 755.
Tîrgul Făinii, mahala în Iaşi; case, cîrciumi,
dugheni, locuri şi pivniţe în ~ 130, 136,
284, 292, 299, 368-370, 387, 471, 485,
531, 696, 754, 765, 767; băcan din ~ B;
cereale vîndute în ~ 98, 171, 458;
cîntarul din ~ 73; mortasipia pe făina
vîndută în ~ 328, 368; uliţa ce merge la ~
71, 715; zlătar din ~ 555.'
Tîrgul Frumos, tîrg, <ţ. Cîrligătura; or. j,
Iaşi>; moşia ~ dăruită schitului din
Codrul laşilor 513; biserica domnească
din ~ 146; hotarul - 146; pîrcălăbia -
146, 626, 810, 870; scaunul domnesc a
fost la — 513; venitul cîntarului din - este
dat m-rii Sf. Spiridon 747,783.
Tîrgul Nou, din Iaşi; mortasipia şi pîrcălăbia
de la - revin spitalului Sf. Spiridon 870.
Tîrgul Ocna, tîrg, <ţ. Bacău; or. j.
Bacău>; hotarul ~ dăruit spitalului de la
m-rea Sf. Spiridon 70; horilcă şi rachiu
vîndute î n - 810, 870.
Tîrgul Vitelor din Iaşi 10.
Tîrguşor, la Frumoasa, lîngă or. Iaşi;
iarmaroace la - 14, 184, 196, 377, 870;
ocolul iarmarocului de la - 492.
Tîrsesti, neam de ţigani; judecată pentru -
624.
Toader, abăger, socrul lui Postolache vornic
708.
Toader, arnăut; locul lui de lîngă Curtea
domnească 602.
Toader, bărbier; martor 241.
Toader, blănar; cumpără o casă cu loc de la
Vasile Banu şi soţia acestuia Zoiţa 684.
Toader, blănar, fiul lui Gavril, soţul Măriei,
cumnatul lui Ioniţă Rugină croitor şi
nepotul Ilincăi preoteasă; schimbă o casă
din Muntenimea de Mijloc pe o casă de
pe Uliţa Strîmbă a Ilincăi preoteasă 634,
636,637,665.
Toader, blănar; martor 130.
Toader, căpitan; martor 803.
Toader, copil în casă, soţul Tudorei;
cumpără împreună cu aceasta o casă din
mahalaua Fînăriei de la Măriuţa Crudoaia
şi familia acesteia 640.
Toader, croitor; în pricină cu Sandu butnar
pentru un gard 773,774.
Toader, croitor, nepotul preotului Toma;
încredinţează act 187.
Toader, croitor; via lui din Dealul Coroiului
253 pe care o vinde lui Ştefan Blebe 820.
Toader, cumnatul lui Ioniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea; scrie o diată 867.
Toader, diac; casa lui de pe Uliţa Făinii 485.
Toader din tg. Orhei, fiul lui Vasile Cocul;
martor în Orhei 371, 706.
Toader, epitrop al Bisericii Armeneşti din
Iaşi 283.
Toader, fiul lui Andrei şi fratele lui Cîrste
blănar; se judecă cu Neculai ruptaş pentru
o vie de la Vămăşoaia 615.
Toader, fiul lui Dima blănar şi al Aniţei,
fratele lui Constantin, Ioniţă şi Sanda;
vinde împreună cu aceştia o dugheană de
pe Uliţa Hagioaiei lui Toader Nacul
logofăt de vistierie 71.
Toader, fiul lui Filip săhăidăcar şi al Ioanei,
fratele lui Costandin, Neculai şi Aniţa;
vinde împreună cu aceştia o casă de pe
Podul Vechi lui Agapie egumenul m-rii
Sf. Sava 152.
Toader, fiul lui Ianache şi soţul Caliţei 105.
Toader, fiul flinei; vinde împreună cu alţii o
dugheană cu loc de lîngă Uliţa
Ţrapezenească 187.
Toader, fiul lui Ion Obreja din Cîrniceni,
fratele Aniţei şi Vîrvarei; vinde împreună
cu surorile lui părţi din s. Şendreni lui Ion
Sucevanul 531.
Toader, fiul lui Irimia şi al Nastasiei, fratele
lui Enachi, Toader, Ursachi şi Vasile;
martor 253.
Toader, fiul lui Samoil monah şi al Măriei
Caţichioaia, fratele lui Lefter; vinde
împreună cu mama şi fratele său o casă
de pe Podul Vechi lui Sava egumenul
m-rii Bărboi 579.
Toader, fiul Iui Sămion Gînga seimen agesc
şi al Gafiţei, fratele lui Costandin,
lordachi şi Maria; vinde împreună cu
familia o vie de pe Valea Urşolii lui
Toader Vîrnav vistiernic al treilea 694.
Toader, fiul Sărafimei Cucorăniţa:
adevereşte că nu are pretenţii asupra
locului de prisacă al lui Manolachi fost
protopop 572.
921
Toader, fuştăşan; martor la o diată 153.
Toader, fratele lui Tănasă căpitan de
vînători, Gheorghi şi Vasile; vinde
' împreună cu aceştia un loc din
Muntenimea de Mijloc lui Costantin
Popăscu paharnic 259.
Toader, ginerele Măriuţei preoteasă 274.
Toader, hamal; casa lui din Muntenimea de
Mijloc 502.
Toader, fost ispravnic; martor 869.
Toader, jitnicer, tatăl lui Alexandru 241.
Toader, jitnicer, tatăl lui Ion Rîşcanul fost
mare pitar 140.
Toader, martor 442.
Toader, negustor; locul lui din mahalaua
Broşteni 521; încalcă un loc din Broşteni
613.'
Toader, nepotul lui Zanfir; martor 296.
Toader, om bătrîn; martor 121, 697.
Toader, pietrar; cumpără o casă de la Ilie
Poniciu şi încalcă un loc al lui Neculai
Neamţul 55 ; dă o mărturie 745; locul lui
din mahalaua Muntenime 142.
Toader (Toader), pivnicer; casa lui din
Muntenimea de Mijloc 502.
Toader, preot 791.
Toader, preot; casa lui de pe Podul Hagioaiei
478.
Toader, preot din tg. Orhei; martor 371,706.
Toader, preot; martor 104, 288, 455.
Toader, preot la Biserica Catolică din Iaşi
807.
Toader, preot la biserica Preapodoamna
Paraschiva, tatăl Tofanei şi socrul lui
Hriste făclier 560; casa lui de pe Uliţa
Hagioaiei 97; cumpără o casă din
Muntenimea de Mijloc de la Toader
Mistreanul monah şi soţia acestuia Anisia
524; martor 97, 428; vinde un loc de casă
5, o casă cu loc din mahalaua Hagioaiei
lui Toader Vîrnav de la vistierie 455 şi o
casă cu loc din ograda m-rii Sf. Spiridon
lui Mihai Ungurul şi soţiei acestuia
Varvara Unguronca 207.
Toader (Theodor), preot la biserica Sfinţii
Theodori, tatăl Vineţiei 695.
Toader, preot; se judecă cu Costantin
ciubotar pentru o bucată de loc de lîngă
Biserica Banu 27.
Toader, preot; un zapis de la ~ 691.
922
T o a d e r , seimen hătmănesc; construieşte fără
permisiune o casă pe locul Sandei
. medelnicereasa 720, 724.
Toader, staroste; martor 675.
Toader, staroste, fiul Nastasiei, crescut de
mătuşa sa Aniţa; se judecă cu mătuşa lui
Tudosca pentru un loc de casă şi altele
449.
T o a d e r , staroste de armeni, tatăl lui Petre
armean ciubotar; se judecă cu Ursul
Iuraşco căpitan mazil de la ţ. Neamţ
pentru un loc de case de pe Podul Vechi
362; martor 51, 121.
T o a d e r , staroste de bărbieri; martor 104,
T o a d e r , stegar; primeşte danie s. Briţcani şi
două sălaşe de ţigani de la Vasile Roset
hatman 767.
Toader, stolnic la căpitanul de dărăbani;
martor 220.
Toader, şetrar; locul lui din Iaşi 317.
Toader, tatăl Catrinei; casa lui în hotar 50.
Toader, tatăl lui Iftodi 307.
Toader, tatăl lui loniţă bărbier 214.
Toader, teslar, soţul Frăsinei; primeşte danie
un loc de casă de pe Uliţa Fînăriei de la
Paraschiva, care revine acesteia după
moartea sa 211.
Toader, ţigan; cumpără o căsuţă din
mahalaua Hagioaiei de la nepotul unor
precupeţe pe care o vinde Mînzăroaiei
165.
Toader, ţigan, fiul lui Bejan ţigan vătaf,
fratele lui Andrei şi al Puiţei ; se judecă în
vremea lui Dabija voievod cu fiii lui
Ceolpan ţigan 40.
Toader, ţigan, fiul lui Dumitraşco Lăbău şi ai
Catrinei 248.
Toader, ţigan al Mitropoliei, din Focşani,
fiul lui Necolai Bostan şi al Nasţasiei;
scutit de darea pentru grajdul domnesc
301,465.
Toader, ţigan, fiul lui Ştefan şi al Măriuţei,
soţul Ilincăi, fratele lui Enache, Neculai
şi Nica 248.
Toader, ţigan, tatăl lui Radul ţigan 237.
Toader, vornic; casa lui de lîngă Uliţa
Brăhăriei 144.
Toader, vornic de poartă; porunceşte ca
rudele lui Iordache, ginerele Guţoaiei, să
semneze un zapis de vînzare sau să
răcumpere locul 514.
Toader, zlătar, tatăl lui Ion ţigan şi al
Tudoscăi 40.
Toader, zugrav; martor 748; vinde o parte
dintr-un loc de casă lui Lupul şi soţiei
acestuia Maria 344.
Toader..., fost mare medelnicer; martor 836.
Toader Bacăoanul, soţul Tudorei; vinde
împreună cu aceasta o casă din mahalaua
Fînăriei Ilincăi Pălădoaia şi fiului acesteia
Ghiorghie 817, precum şi o vie cu livadă
din Dealul Coroiului lui Gheorghe Sîrbul
de la vistierie 820.
Toader Bănarul, fiul lui Ion bănarul şi
fratele lui Alexandru; vinde împreună cu
fratele său o casă din jos de Uliţa Măjilor
lui Ion Paladi fost mare spătar 132.
Toader Boldişor, căpitan mazil; creditorul
lui Ostahi Ceapă croitor 745 şi al altora
803; solicită domniei un loc de casă din
Muntenimea de Sus 480.
Toader Buhăiescul, clucer, fratele lui Vasile
Buhăiescul paharnic; dă o mărturie 834;
martor 285, 832; vinde vii de la
Miroslava lui Andronache fost mare
vornic 475.
Toader Buhus, fost mare sulger şi postelnic;
martor 146, 288.
Toader Butuc, fratele lui Darie Butuc; vinde
un loc de pe Uliţa Hagioaiei lui Adam
fiul lui Pătraşco 488.
Toader Buzne, fost mare stolnic; martor
353.
Toader Cande, soţul Aniţei, ginerele lui
Gheorghiţă Ungurul şi cumnatul lui loniţ
Ungur; vinde împreună cu soţia lui un loc
de casă de pe Uliţa Sîrbească lui Ioniţă
Vîrnav fost mare jitnicer 288.
Toader Canelă, soţul Agafiei călugăriţa şi
tatăl Smarandei 331.
Toader Canta, casa lui din mahalaua
Muntenime 148.
Toader Cantacuzino (Canta, Cantacozino),
mare ban, fratele lui Ilie vistiernic şi loan
Cantacuzino spătar; în Divanul domnesc
338; judecă pricină 366; martor 536;
porunceşte vornicilor de poartă 367; se
judecă cu doctorul Drăcachi pentru nişte
case din Iaşi 673;
mare spătar; judecă pricini 833, 846.
Toader Cânte, dărăban; martor 220, 505.
T o a d e r C a r p , diac de divan; scrie act 313,
757, 816.
Toader Cazacu, fratele Saftei şi cumnatul lui
Constantin bulucbaş; vinde o casă cu loc
de pe Uliţa Sîrbească lui Costandin
Andrieş vistiernic al doilea 257, 669.
Toader Călţunaş, martor 649.
Toader Cioban, martor 715.
Toader Corbu, cantaragiu la vamă; martor
831.
Toader Costaşco, casa lui din mahalaua
Măjilor 462.
Toader Cotîrlă, tatăl lui Costandin 853.
Toader Darie, tatăl lui Vasilache Darie şi al
Anuşcăi, socrul Ilincăi; ar fi dat zestre un
loc din mahalaua Fînăriei 793; datornicul
lui Miron serdar 798.
Toader Doboş, martor 150.
Toader Donici, fratele lui Pavăl şi Ştefan,
soţul Saftei şi tatăl lui Costantin; vinde
împreună cu familia o vie cu acareturi din
Dealul Coroiului lui Gavril tălpălar şi
soţiei acestuia Maria 693.
Toader Dorobăţ, martor 181, 863.
Toader Ducuniţă, soţul Candachiei; un zapis
de la - 666.
Toader Fătul, soţul Vasîlcăi; cumpără
împreună cu aceasta o casă din mahalaua
Feredeielor de la Darie tălpălar şi soţia
acestuia Ioana 649.
Toader Ghion, martor la o diată 212.
Toader Giurgescul, vechilul lui Radul
Racoviţă mare logofăt; martor 130.
Toader Hulpe, martor 287.
Toader Hurjuiu, martor 146.
Toader Isăcescu, martor 852.
Toader (Toderaşco) Jora, mare stolnic,
unchiul lui Vasile Roset hatman;
dăruieşte m-rii Sf. Spiridon o tafta
leşească 284; vinde s. Răbîia de pe Prut
lui Vasile Roset hatman 767.
Toader Manta, fost odobaş, seimen
domnesc; martor 649.
Toader Mistreanul, monah, soţul Anisiei;
vinde împreună cu aceasta o casă din
Muntenimea de Mijloc preotului Toader
524, 560.
Toader Nacul, logofăt de vistierie, nepotul
lui Costantin Cucoranul medelnicer, fiul
Serafimei, fratele lui Dimitri şi al ZOiţei,
soţul Măriuţei; cumpără o dugheană cu
loc de pe Uliţa Hagioaiei de la Dima
blănar şi familia acestuia 71; închină
schitul Stavnic m-rii Sf. Spiridon 736;
martor 572.
923
Toader Negrul, croitor; locul lui de pe Uliţa
Rusească 392; martor 287.
Toader Parpaniţă, fratele lui Costandin,
Petre şi llinca, cumnatul Ilincăi; primeşte
împuternicire să vîndă casele fratelui
Costandin pentru a plăti datorii 655.
Toader Pascul (Pascu), negustor; martor
138, 261, 380, 456, 546; refuză semnarea
unui zapis de vînzare 464.
Toader Radometchi, fiul lui Ştefan
Radomeţchi şi al Ursei, fratele lui
Constandin, Ioan, Mihălachi, Neculai şi
Catrina; primeşte partea sa din banii
rezultaţi în urma vînzării unei case cu
dugheni de pe Uliţa Mare lui Inochentie
episcop de Huşi 78, 92, 197-199; se află
la Ţarigrad 160, unde decedează 336,
337^
Toader Rasul, psalt, socrul lui Grigorie
preot; locul lui din Muntenimea de
Mijloc 543, împărţit cu ginerele său 606;
vinde un loc de casă din Muntenimea de
Mijloc lui Tănasă căpitan de vînători 259
şi un altul lui Toader Silion Scorţăscu şi
soţiei acestuia 420.
Toader Răcar, diac de divan; scrie act 851.
Toader Răusan, pietrar, soţul Măriei, tatăl
lui Lupul şi al Paraschivei; vinde o casă
de pe Uliţa Hagioaiei lui Pavăl Bantăş şi
soţiei acestuia Rucsanda 508.
T o a d e r Silion Scorţăsciil (Scorţescul),
logofăt de vistierie, tatăl Măriei; casa lui
de lîngă biserica Tălpălari 552; cumpără
un loc de la Toader Rasul psalt 420;
locurile lui din mahalaua Muntenime
547, de pe Uliţa Hagioaiei 104 şi de pe
Uliţa din Afară 518; se judecă cu Aniţa,
sora lui Dumitraşcu Pascal, al cărei
epitrop este 37, pentru că nu i-a dat banii
cuveniţi după moartea fratelui ei 36.
Toader Stăvilă, mazil din Sălişte; martor în
tg. Orhei 371,706.
Toader Talpă, martor 150.
Toader Toros, staroste de armeni; să jure în
biserica lui asupra întinderii cimitirului
armenesc 847, 849.
Toader Tudori, copil în casă; cumpără o
casă din mahalaua Fînăriei de Mijloc de
la Vasile croitor şi soţia acestuia Dobrina
812.
Toader Tira din tg. Orhei; martor 170, 371,
706.'
924
Toader Vîrnav, logofăt de vistierie, soţul
Saftei şi ginerele lui Ion Nacul de la
vistierie; cumpără case cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei de la Ioniţă Bantăş fost baş
bulucbaş hătmănesc 478, 547, precum şi
o casă cu loc din mahalaua Hagioaiei de
la preotul Toader şi fiii acestuia 455;
cumpără o vie din Dealul Deleni de la
socrul său 578 şi o alta de la Ursule de la
Simion şi soţia acestuia Gafiţa 529, 694;
încalcă moşia Horleşti (ţ. Cîrligătura)
511; martor 426, 508; scrie act 488;
vistiernic al treilea; casa lui din
Muntenimea de Mijloc 636; cumpără o
bucată de loc a Nastasiei cămărăşoaia de
la nepotul acesteia 657; răscumpără în
baza dreptului de preemţiune o casă din
Muntenimea de Mijloc cumpărată iniţial
de Ioniţă Rugină croitor 665;
fost vistiernic al treilea; cumpără o
pivniţă de piatră cu dugheni şi cîrciumă
de la Nastasia şi fiii acesteia 680; martor
836; schimbă diverse proprietăţi pe moşia
Vericicani a Mitropoliei 794, 795; se
judecă în baza dreptului de preemţiune cu
Irimice Botez mazil din Suceava pentru
dugheni cu pivniţă din Iaşi 840;
medelnicer; plăteşte gorştina la ţ.
Suceava 568.
Toadir, căpitan agesc; martor.
Toadir, croitor; se stabileşte preţul casei lui
de pe Uliţa Strîmbă 226.
Toadir, fiul lui Gavril; martor 691.
Toadir, vinde un loc de casă din mahalaua
Muntenime lui Nechita şi soţiei acestuia
Maria 142.
Toadir Rus, preot, socrul lui Ioniţă Cănilă
copil în casă 264.
Tocsubeni (Tecsobeni), sat, ţ. Iaşi, <peste
Prut; s. Toxobeni, c. Moreşti, j. Bălţi, R.
Moldova» 294; mazil de la - 7 1 0 .
Toder, bărbier, tatăl lui Ioniţă 213.
Toder, copil în casă, soţul Aniţei; vinde
împreună cu aceasta o casă din mahalaua
Fînăriei lui Lupul şi soţiei acestuia
Axinia831.
Toder, de la vistierie; martor 6.
Toder..., diac de divan; hotarnic 582.
Toder Roman, groapa lui - 447.
Toderaşco, mazil, soţul Saftei, ginerele lui
Dima pîrcălab, tatăl lui Dumitraşco 535;
 stăpîneşte s. Coţofeneşti (ţ. Putna), zestre
a soţiei sale 628.
Toderaşco, v. şi Toader.
Toderaşcu, blănar, fiul lui Aprodul; vinde
împreună cu soţia sa o casă cu loc lui
Luca logofăt 691.
*Todereşti, sat, ţ. Cîrligătura; <probabil
lîngă s. Chilişoaia, c. Durneşti, j. Iaşi>;
stăpînit de Tănase Gosan logofăt de
vistierie 432.
Todirel, sat, <ţ. Iaşi; s. c. s. Bîrnova, j.
Iaşi>; stăpînit de m-rea Bîrnova 726.
Todireni, sat, ţ. Lăpuşna; <s. Todireşti, c.
Todireşti, j. Ungheni, R. Moldova>; lăsat
prin diată de Vasile Roset hatan soţiei
sale Safta 767.
Todosca, vătăvoaie, soţia lui Neculai Grecul
de la Storeşti; via ei de la Miroslava 436,
437,440.
Todosie, martor 18.
Todosie, ţigan, fiul Gheorghioaiei, nepotul
lui Fani, strănepotul lui Bejan, fratele lui
Costandin şi loniţă; schimbat pe o casă
305.
Tofan, fiul Măriei, fratele lui Costantin şi
nepotul de unchi al lui Ghiorghie; vinde
împreună cu aceştia o casă de lîngă Uliţa
Bărboiului lui Vasile negustor 865.
Tofan, protopop, tatăl lui Neculai preot 391;
locul lui de casă de lîngă Curtea
domnească este stăpînit de Enache blănar
16, 114, 221.
Tofana, fiica Măriei; martor 561.
Tofana, fiica lui Sandu Ciolacu şi mama lui
Gheorghi croitor; vinde o casă de pe
Uliţa Frecăului lui Mihalache Strechei şi
soţiei acestuia Safta 652.
Tofana, fiica preotului Toader şi soţia lui
Hriste făclier; vinde împreună cu soţul ei
o' casă din Muntenimea de Mijloc lui
Andrei croitor şi Paraschivei 560;
cumpără o dugheană din Tîrgul de Jos de
la Iordachi croitor 577.
Tofana, mama lui Ion monah 436, 437.
Tofana, mama lui loniţă şi Mihai; martor
636.
Tofana, mancă; casa ei cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei 97, 104, 478; dăruieşte lui
loniţă diacon o livadă din Dealul
Coroiului 438; martor 547.
Toma, armean, tatăl lui Ursul şi a Melincăi
490.
Toma, blănar, fiul preotului - Balica, soţul
Aniţei, tatăl lui Ianacachi şi al Eleniţei;
vinde împreună cu familia trei dugheni şi
un loc din faţa bisericii Sf. Nicolae
Domnesc lui Coste Papafil 280.
Toma, calfă de pietrari; cumpără o casă, cu
pivniţă şi dugheană de pe Uliţa Hagioaiei
dc Ia Ion telal şi familia acestuia 836.
Toma, epitrop al Bisericii Armeneşti din Iaşi
283.
Toma, fiul lui Dima băcan; vinde o casă lui
Enachi Saule 163.
Toma, fiul lui Grigoraş negustor; martor 241.
Toma, <fiul> lui Măzărache şi socrul lui
Constantin 241.
Toma, fiul Rucsandei şi fratele Zanfirei;
vinde împreună cu acestea o casă din
mahalaua Fînăriei lui Vasile Gurmezea şi
soţiei acestuia Dobriţa 744.
Toma, fiul Stoicăi Munteanca, fratele lui
Gligoraş, loniţă şi Nastasia; vinde
împreună cu fraţii lui o parte dintr-un loc
de casă din Muntenimea de Mijloc lui
Lupul şi soţiei acestuia Maria 344,364,748.
Toma, fiul Zamfirei Caţichioaia, fratele lui
loniţă şi Sandul, unchiul Catrinei; bani
pentru grijile sale (slujbe religioase) 51;
primeşte de la mama sa casele părinteşti 52.
Toma, martor 226, 296.
Toma, muzicant domnesc şi fratele lui
Tănase; locul lui din mahalaua
Trapezănească hotărnicit de vornic de
poartă 639.
Toma, preot, <bunicul> lui Toader croitor
187.
Toma, preot, tatăl Ilinei 187.
Toma, preot, tatăl Saftei 187.
Toma, săbier; martor 241.
Toma, spiţer; casa lui cu loc din Muntenimea
de Mijloc 524, 560.
Toma, <ţigan> bucătar, fratele lui
Gheorghie; lăsat prin diată de Vasile
Roset hatman fiului său Vasile 767.
Toma, vărul lui Sava preot armean, Hariton
şi Simina; creditorul lui Hariton 54.
Toma..., încredinţează act 509.
Toma..., pitar; încredinţează act 509.
Toma Alevra, negustor, soţul Alecsandrei,
tatăl lui Nathanail, Sandul şi Măriuţa
139, 821, 843.
925
Toma Bantăş, comis; are acte pentru două
locuri din Tîrgul de Jos ale Sfîntului
Mormînt 208.
Totna Cantacuzino, mare* vornic; judecă
pricină în vremea lui Eustratie Dabija
voievod 40.
Toma Cretulescu,
5
marc ban; în Divanul
Ţării Româneşti 604.
T o m a Gosan, copil în casă; martor 316; scrie
act 447.
T o m a L u c a , fost mare stolnic; schimbă trei
ţigani pe o casă din capul Rîpei Peveţoaia
a lui Gheorghie Beldiman mare stolnic
305, pe care o vinde apoi lui Iordache
Cerchez de la vistierie 426.
Toma Nălivaicu, negustor; martor 261.
Toma Rafail, mare postelnic; în Divanul
Ţării Româneşti 604.
Toma, v. şi Ilie Ioniţă
Tomiţa, un zapis de la ~ 691.
Tomiţă, v. Ilie
Tomşa, martor la o diată 54.
Tomşa, v. şi Ştefan ~ voievod.
Topală (Tobală), v. Costantin Petre
Ursachi
Topor (?), tatăl lui Lupul 280.
T . Pisovschii, încredinţează o copie de act
(1841)467.
Torcescul, v. Ş t e f a n
Toros, v. Cîrste Toader
Totoesti, sat, <t. Hîrlău; s. Totoiesti, c,
Ierbiceni, j. Iaşi>; Grecul de la ~ 666.
Tovana, sora Irinei şi cumnata lui Radu
croitor; martor 801.
Traistă, v. Dumitru
Trandafir, tatăl lui Ioniţă 95.
Trandafir (Trandahir), v. şi Ion Şahăn
Treboaia, v. Măriuţa
Trei Ierarhi (Trei Sfetitele, Trei Svitite),
m-re în Iaşi, pe Uliţa Mare 64, 65, 84,
109, 447; ctitorită de Vasile Lupu
voievod 746; închinată la toate m-rile de
la Sfîntul Munte 156, 493; la m-rea ~ se
află moaştele Sf. Paraschiva 156;
stăpîneşte s. Rediul lui Tătar 57; primeşte
obroc din vama domnească şi scutiri de
dări 322; un loc al m-rii 838 pentru care
primeşte bezmen 444, hanul m-rii 113,
pivniţă a m-rii 6, 88 şi ţigancă a m-rii
248; casă, dugheni şi loc lîngă m-rea ~
66, 219, 687; poartă m-rii ~ în hotar 16,
926
114, 221; zidul m-rii ~ în hotar 240, 266;
650; Matei
m-rea - plăteşte banii şcolilor
al m-rii martor 66; condică a m-rii ~
(sec. XIX) 622, 764; soborul m-rii - 157,
375, 376;
egumeni 22, 272, 279, 375, 376, 381, 435,
520, 609, 764, 839, 874; v. şi Dosoftei,
Ezechiil, Misail, Neofit, Sarafem.
Trepezenească (Strapezonească), mahala în
Iaşi; case şi loc în ~ 477, 639; v. şi Uliţa
Trestineţ, pîrîu, <ţ. Orhei; j. Orhei, R.
Moldova>; în hotarul tg. Orhei 706.
T r i b u n a l u l judeţean Iaşi; grefier la - (1894)
70.
Tri colici, lingurar, tatăl lui Vasilie 59.
Trifeşti, sat, ţ. Iaşi; <s. c. j. Iaşi>; ţigan
din - 173.
Triod <carte bisericească> 284, 369, 370,
516.
Trohin, ţigan, tatăl Ilenei 866.
Trohin Roşu, îşi face casă fără permisiune
pe locul Măriei jitnicereasă 837.
T r o t u ş , rîu, <afluent al Siretului>; punct
vamal pe ~ 737; sate pe ~ 535, 628.
Tuderoşco, fratele lui Iordache Bădros; să
dea trei ţigani lui Toma Luca fost mare
postelnic 305.
Tudor (Tudori, Tuduri) Lupul, vornic de
poartă; cercetează locuri şi pricini 543,
606; hotarnic 518, 521, 556, 558, 610,
613, 704, 708, 719, 735, 769, 791;
martor 645, 691, 821, 822; stabileşte
preţul unor reparaţii de dugheană 526.
Tudora, fiica lui Ion telal şi a Măriei, sora
Ioanei, Nastasiei şi Roxandei; vinde
împreună cu aceştia o casă cu pivniţă şi
dugheană de pe Uliţa Hagioaiei lui Toma
calfa de pieU'ari 836.
Tudora, soţia lui Toader Băcăoanul; vinde
împreună cu acesta o casă din mahalaua
Fînăriei Ilincăi Pălădoaia şi fiului acesteia
Ghiorghie 817 şi o vie cu livadă din
Dealul Coroiului lui Gheorghe Sîrbul de
la vistierie 820.
Tudora, soţia lui Toader copil în casă;
cumpără împreună cu acesta o casă din
mahalaua Fînăriei de la Măriuţa Crudoaia
şi familia acesteia 640.
Tudora, ţigancă; dăruită m-rii Dancu 404.
Tudora, ţigancă a Mitropoliei, din Focşani,
fiica lui Hurjuiu 301,465.
Tudora, ţigancă, fiica lui Ion ţigan;
schimbată de Nicolai Roset mare
paharnic, împreună cu Vasile ţigan, pe
doi ţigani ai m-rii Dancu 164.
Tudora, <ţigancă>, mama Ianei 618.
Tudora Munteanca, mama Măriei 481.
Tudorache, din Ţara Românească, nepotul
Mărciocanului; vinde s. Bălineşti (ţ.
Tutova) lui Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Tudorachi, fiul lui Grigorie bărbier şi al
Antoniei; vinde împreună cu aceştia o vie
din Dealul Coroiului lui lordachi Cerchez
diac de divan 258.
Tudorachi, paharnic; martor 443.
Tudorachi, v. şi Ioniţă
Tudori, căpitan; locul lui de pe Podul Vechi
147.
Tudori, mumgiu; vinde o dugheană de pe
locul m-rii Barnovschi lui Dumitru Sîrbul
mumgiu 145.
Tudori (Tuduri), v. şi Costandin Ioniţă
Neculaiu Pascal Toader
Tudosca, fiica lui Ianache, nora lui Costin şi
nepoata lui Limbir; vinde împreună cu
soţul ei case cu pivniţă de pe Uliţa
Hagioaiei lui Macare egumenul m-rii
Cetăţuia 365.
Tudosca, fiica Mierlei şi sora Axiniei;
încredinţează act 552.
Tudosca, martor 87.
Tudosca, soţia lui Niculai căpitan; vinde
împreună cu acesta o casă cu loc de pe
Uliţa Sîrbească lui Costandin 89.
Tudosca, soţia lui Stoian ţigan bucătar;
cumpără împreună cu acesta o casă din
mahalaua Ţigănime de la Vasiica
săpunăriţa 339, şi vînd o casă cu loc lui
Gheorghie fost mare şetrar 154.
Tudosca, ţigancă, fiica lui Toader zlătar, sora
lui Ion ţigan şi soţia lui Andrei ţigan 40.
Tudosca Botezătoai (Botezoai), martor 647,
671.
Tudosca Proculiasă, negustoriţă, sora Aniţei
şi Nastasiei; se judecă cu Toader staroste
pentru un loc de case şi altele 449.
Tudosia, fiica Nastasiei Grozăvoaia; vinde
împreună cu aceasta o casă cu loc de pe
Uliţa Hagioaie lui Ioniţă baş ceauş 97.
Tudosie (Tudosiica), soţia lui Dumitraşco
bărbier domnesc şi mama lui Grigorie
218; schimbă o dugheană de lîngă
biserica Sf. Nicolae pe vii de la Valea
Cozmoaiei ale lui Grigore blănar 77.
Tudosie Petculasa, martor 429.
Tudosii, v. Vasili
Tudosîie, răzeş unei vii din Dealul Coroiului
253.
Tudurachi, fiul lui Chiriac mortasip şi al
Ilenei, fratele lui Tuduri şi Vasilache;
încredinţează act 668.
Tuduri, fiul lui Chiriac mortasip şi al Ilenei,
fratele lui Tudurachi şi Vasilache;
încredinţează act 668.
Tulburi, copacul lui semn de hotar lîngă
tg. Drhei 706.
Turaliu, v. Ion
Turci, v. Asfandur
Tureatcă, v. Neculaiu
<Turia> (Turiea, Turiia), cocol şi zonă
deluroasă la nord de m. Iaşi de o parte şi
de alta a Jijiei>; sate la ~ 794, 795, 873.
Turnagi, merge peste Prut la turcii lazi 268.
Turnavite, v. Iane
Turture, v. Sandu
Tutoiesca, primeşte o haină de blană prin
diata lui Veniamin Năstasă monah 776.
Tutova, pîrîu, <afluent al Bîrladului; ţ.
Tutova>; sat pe ~ 754.
Tutova, ţinut; sate la ~ 44, 754, 767; venitul
cîntarului de la ~ revine m-rii Sf.
Spiridon 783.
Ţara Căzăcească, marfă de Rumelia dusă în
- 377; vin vîndut în ~ 314, 377, 396,
603.
Tara de Jos (Gios), mari vornici de ~ 3, 7
13, 14, 16, 40, 70, 98, 103, 113, 114
123, 134, 146, 155, 156, 161, 170, 190
223, 322, 338, 412, 435, 454, 473, 493
588, 594, 603, 604, 626, 628, 715, 754
797, 810; v. şi Andronache, Costandin
Bals, Ioan Palade, Ioan Sturza,
Iordache Balş, Lupul Balş, Manolache
Costache, Mihalachi Sturza, Vasile
Razul;
Divan Apelativ al ~ (sec. XIX) 754;
mare vornic de ~ în Ţara Românească
604; v. si Radul Văcărescul.
927
Ţara de Sus, mari vornici de ~ 3, 7, 13, 14,
16, 40, 70, 98, 103, 113, 114, 123, 134,
146, 155, 156, 161, 170, 190, 223, 322,
338, 412, 435, 454, 473, 493, 588, 594,
603, 604, 626, 628, 715, 754, 797, 810;
v. si
'
Dumitraşco
y Pălade, Dumitraşco >
Racoviţă, Enache Costandache, Die
Costache, Ioan Palade, Iordache Balş,
Lupul Balş, Mihalache Sturza, Vasile
Roset;
fost mare vornic de ~ 146; v. şi
Mihalache Sturza;
Divan de Apel (Apelativ) al ~ (sec.
XIX) 223, 327,762.
Ţara Leşească (Leşască), armeni din ~ 377;
acte pierdute în -794; cum plătesc
gorştină cei din ~ cu oi în ţară 568; fete
surghiunite în ~ 203; fugă în ~ 332;
horilcă dusă în ~ 9; meşteşug învăţat în ~
782, 802; postav din ~ 368; vin dus în ~
314, 396,603.
Ţ a r a Moldovei (Moldova), domnia din
passim\ ceară din 810, 870; cai şi iepe
aduse în - 377; Cnejia ~ (sec. XIX) 650;
comandir al ~ şi Vlahiei 870; v. şi Stofei;
hotar al ~ 70, 870; jumătate din s.
Malurile (ţ. Tecuci) este în Ţara
Românească iar jumătate în ~ 754; m-rea
Sf. Maria (din Roman) zidită în - 604;
obicei care nu a mai fost în ~ 782;
oameni străini aşezaţi în ~ 585, 628; ~
călcată dc oşti moschiceşti 222; fără rude
în ~ 617.
Ţara Moschicească, preot legător de cărţi
venit din ~ 374; v. şi Mihai.
Ţara Muntenească, v. Ţara Românească.
Ţara Românească (Muntenească), Constantin
Băsărab domn în ~ 746; Costantin
Racoviţă vine domn în Moldova din ~
26; cărţi bisericeşti din - 244, 516; fugiţi
în - 230; jumătate din s. Malurile (ţ.
Tecuci) este în - iar jumătate în Moldova
754; mocani din ~ 568; sate în ~ 767,
843; v. şi Căiata, Vîrştejcoiu;
scaunul domnesc din ~ 14; Tudorache din
-754; vad de moară în ~ 843; vin din
~ 377; vodă merge în ~ 62; v. şi Vlahia.
Tara
>
Turcească, mărfuri si' vin din ~ 377.
Tara Ungurească <Transilvania>; armeni
din ~ 873; doctor din ~ 535, 628, 678, 681;
928
v. şi Ferati; Ion Radomeţchi e plecat în ~
398; mocani din ~ 568; peşte şi scumpie
. pentru ~ 870; pielicele de - 377; vin
pentru ~ 314, 396, 603; v. şi Ardeal.
Ţ a r i g r a d , oraş, d s t a n b u l , Turcia>; arnici de
~ 377; călăraşi de - 1 1 9 , 299, 485, 564;
fost călăraş de Ţarigrad 414; ceară
pentru ~ 314, 396, 603; Dima şi
Costandin suiulgii sînt aduşi Ia Iaşi de la
~ 16, 53, 112-114, 221, 375, 376, 402,
435; persoane plecate la ~ 40, 92, 160,
336, 337, 617, 673, 800; v. şi Dumitru
Caiuş, Linţu, Sofica, ţigancă, Toader
Radomeţchi; vin trimis la ~ 76.
Ţarigrădeanul, v. Ovanes
Ţăhnăuţi, sat, ţ. Orhei; <s. Ţahnăuţi, c.
Ţareuca, j. Orhei, R. Moldova»; lăsat
prin diată de Vasile Roset hatman fiului
său Lăscărache 767.
Ţarcul, v. Ion Vasile
Ţelinco, v. Jelinco.
Ţeruş, v. Andronache
Tifesti, sat, ţ. Putna; <s. c. j. Vrancea»;
vie la-794, 795.
Ţigănaş, locul lui în hotar 60.
Ţigănaş, v. şi Vasili
"Ţigăneşti, sat ţ. Tutova; <lîngă s. Bădeana,
c. Tutova, j. Vaslui»; primit zestre de
Manolache Bogdan fost mare paharnic
754.
Ţigănime (Ţîgănime), mahala în Iaşi; case în
~ 87, 339, 652.
Ţintilă, vornic 309.
Ţinţeroaia, v, Nastasia
Ţira, v." T o a d e r
Ţiţuleasa, v. P a r a s c h i v a
Ţîntea, v. Ion
Ţugulea, casa fiului său în hotar 654.
Tuscani, sat, <t. Covurlui; s. Tutcani, c.
Măluşteni, j. Vaslui»; biserica din -
primeşte bani prin diata lui Vasile Roset
hatman, ctitor aici 767.
Ţuţigu, a fugit 624.
U
<Ucraina> (Ocraina), cum plătesc gorştină
cei din - 568.
Ugla, ţigancă, cbunica» Aniţei 59.
Uliţa Armenească, <Str. Armeană»; loc de
casă pe ~ 4; casă cu pivniţă de piatră pe ~
491.
Uliţa Bărboiului, <Str. Bărboi>; case şi
locuri de case pe - 95, 561, 863, şi lîngă
-865.
Uliţa Boierilor, v. Uliţa Mare .
Uliţa Brăhăriei, <numită apoi Uliţa Măjilor;
str. Gh. I. Brătianu>; în hotar de loc 144;
casă cu loc şi locuri pe ~ 96, 162, 351,
843.
Uliţa Chervăsăriei (Cărvăsării, Chirvăsăriei),
<Str. Sf. Lazăr>; dugheni, pivniţă de
piatră şi loc de casă pe ~ 469, 601, 629;
în hotar 48, 292, 299, 696.
Uliţa Ciubotărească (Cebotărească,
Ciobotărească), <Str. Arh. G. M.
Cantacuzino>; loc de casă cu pivniţă pe -
376,435; în hotar 376.
Uliţa Consulatului Rusăsc, opisul actelor
caselor şi dughenilor de pe Uliţa Sf, Qie
ce răspunde în ~ (1844) 74, 83,' 86, 108,
141, 224, 257, 489, 573, 592, 593, 669,
770.
Uliţa din Afară, un loc pe - 518.
Uliţa Domnească, închisă de o dugheană
32; în hotar de Ioc 602, 613; un loc p e ~
521.
Uliţa
s Făinii, <Str. Elena Doamna>; casă cu
loc pe - 485; în hotar 299; locuri înspre ~
48, 299; v. şi Tîrgul Făinii.
Uliţa Feredeieior, un loc de case pe ~ 638.
Uliţa Fierbinte, <Str. Iordache Bueşineseu>,
ce se zice şi Uliţa Trepezănească; un loc
pe-742.
Uliţa Finului (Fănăriei, Fînăriei), <pe costişa
pîrîului Caeâina> 130; casă eu acareturi,
dugheni cu pivniţă de piatră şi crîşmă,
locuri de case pe ~ 48* 67, 136,'l79,181,
203, 211, 232, 234, 268, 361, 574; în
hotar de loc 610, 696; loc de casă alături
cu - 391» 192; dram de mere la-185.
Uliţa Frecăului, <Str. Smîrdan>; case cu
loc p e ~ 135, 193, 251, 652; în hotar de
, loc 390, 393; un loc de la vale de ~ 150.
Uliţa Hagioaiei (Agioaiei), <B-dul
Independenţei»; Apostol psalt şi fiii săi
de pe - 220; case pe - 55, 85,'97, 168,
478, 508, 590, 736, 824, 836; dugheni pe
- 71, 94, 153 , 250, 270, 275, 424, 425,
582, 641, 728, 750, 751, 808, 836;
eîrciumă şi pivniţă de piatră pe - 728,
836; locuri de case şi de dugheni pe -
104, 285, 307, 365, 456, 464, 488, 646,
666, 718, 735, 832; în hotar de loc 547;
locuri de case din sus de ~ 647,670,671,
719.
Uliţa Haznalelor (Haznalei), în hotar de loc
400, 505.
Uliţa Mare (Uliţa Boierilor) <B-dul Ştefan
cel Mare şi SlînO 106, 112, 114; opisul
actelor şi dughenilor de pe Uliţa Sf. Ilie
ce răspunde în - (1844) 74, 83,' 86, 108,
141, 224, 257, 489, 573, 592, 593, 669,
770; case, dugheni, cîrciumi, locuri şi
pivniţe pe - 32, 38, 78, 92, 131, 240,
266, 272, 279, 376, 459, 687, 786, 804,
819; podul de pe - 53, 64, 109,219; un
loc pentru şcoli pe - 446; în hotar de loc
375, 402, 548, 715, 858; locuri înspre -
16, 221, 428, 614; hudicioară de ieşire Ia
-574.
Uliţa Măjilor, <numită înainte Uliţa
Brăhăriei; Str. Gh. I. Brătianu>; case,
cârciumi, dugheni, locuri şi pivniţe de
piatră pe - 139, 144, 680,781, 794' 795,
823; case din jos de - 132; în hotar de loc
-, 824.
Uliţa Munţenimii, un loc pînă în - 300.
Uliţa <Nouă> (Noaî, Noăo), casă cu pivniţă
pe - 365; un loc înspre - 666.
Uliţa Păcurarului (Păcurarilor), în mahalaua
Muntenime; <Bd. Păcurari>; case şi
locuri p e - 19,60, 522,523.
Uliţa P o d u l u i Vechi, <Str. Costache Negri>;
case, dugheni şi focuri pc - 424. 494,
496, 498, 559, 579, 629, 708; în hotar de
;
loc 816. •"•"•"'' '
Uliţa <Rusească> (Rusască), <Str. Grigore
Ureche>; locuri de dugheni pe 241,
392,858.
Uliţa Sării, <Str. Sărărie, partea de început>;
în hotar de Ioc 357.
Uliţa Sfîntul Iile, <S(r.! Vasile Alecsandri>;
opisul actelor şi dughenilor , de pe -
(1844) 74, 83, 86, 108, 141, 224, 257,
489,573,592,593,669,770,
Uliţa Sfîntul Nicolae, o dugheană pe - 218.
Uliţa Sfîntul Spiridon, în hotar de loc 274.
Uliţa Sfinţii T h e o d o r i , loc de casă lîngă -
'261.
Uliţa S î r b e a s c ă (Sîrbască), <Str. Alexandru
Lăbuşneanu>; case şi locuri de case pe -
5, 89,'224, 257, 288; 401, 658, 669, 796;
casă între - şi Uliţa Strîmbă 422; opisul
actelor caselor de pe - (1839) 27.
929
Uliţa Strîmbă, <parte din Str. Cuza Vodă?
16, 114, 221; case, locuri şi pivniţă pe -
6, 84, 88, 101, 122, 226, 303, 347, 634,
636, 637, 665, 805, 850; o casă între
Uliţa Sîrbească şi ~ 422; cişmele la
răspîntiile ~ 626; un loc dinspre - 575.
Uliţa Tîrgului de Sus, dugheni şi pivniţă de
piatră p e - 2 6 1 , 432, 652.
Uliţa Trapezenească (Străpezănească,
Strepezenească, Trepezenească), <Str.
Grigore Ghica Vodă>, ce se numeşte şi
Uliţa Fierbinte 742; case, dugheană şi
locuri pe ~ 187, 189, 191, 192, 232, 234,
278,742.
Uliţa Veche, în hotar de loc 548.
Ulmii înalţi, toponim în hotarul tg. Orhei
706.
Ungur, v. Ioniţ
Unguronca, v. Varvara
Ungurul (Ungum), v. Alexandru Anton
Gheorghe Mihai
Ursa, babă, bunica Ioanei 341.
Ursa Radomeţchioaie (Radomeţcoaie,
Radomischioaie. Radomiţchioaie,
Radomiţscoaie), soţiâ răposatului Ştefan
Radomeţchi, mama lui Constandin, loan,
Mihălachi, Toader şi Catrina; împarte cu
toţi copiii banii rezultaţi din vînzarea
unor case şi dugheni de pe Uliţa Mare lui
Inochentie episcop de Huşi 78, 92, 160,
197-199,333,336,337,398.
Ursache, soţul Măriei; vinde împreună cu
aceasta o vie din Dealul Coroiului lui
Tănasă Gosan 487.
Ursache (Ursachi) Caţir, diacon, fiul
preotului Caţir din s. Şoldana (ţ. Hîrlău)
si al Măriei, fratele lui Sandul; dăruieşte
m-rii Sf. Gheorghe din Iaşi o jumătate de
bătrîn din s. Şoldana 644,648.
Ursachi, căpitan; martor 316.
Ursachi, fiul lui Ştefan pietrar domnesc şi al
Măriei, fratele lui Pascal şi al Lupei;
vinde împreună cu mama şi fraţii săi o
casă de la capătul Podului Spînzurătorii
lui Simion blănar şi soţiei acestuia Axinia
517.
Ursachi Buhăiescul, martor 547.
Ursachi Cacăoale, ţigan, tatăl lui Costandin
şi Şărban 339.
930
Ursachi Mămăligă, casa lui din Muntenimea
de Mijloc 116.
Ursachi Topală, vornic Ia Căinăreşti; martor
715.
Ursechioaie, moşia Todireni (ţ. Lăpuşna)
stăpînită de Vasile Roset hatman de pe ~
767.
Ursoaia, sat, ţ. Lăpuşna, lîngă Todireni; <s.
c. j. Cahul, R. Moldova>; lăsat prin
diată de Vasile Roset hatman fiilor săi
767.
Ursu, abăger, tatăl Acsiniei Căzăneasa 105.
Ursu, armean; dugheana lui de pe Uliţa
Hagioaiei spre Sărărie 71.
Ursu, curelar; vinde o vie de la Priponeşti (ţ.
Tutova) lui loan Bogdan fost mare
logofăt 754.
Ursu, diacon domnesc, bunicul Măricăi 189,
191; locul lui de casă de pe Uliţa
Trapezenească 192.
Ursul, armean, fiul lui Toma armean, soţul
Dochiţei şi unchiul Varticăi 490.
Ursul, armean băibărăcar; pivniţa lui de pe
Podul Vechi 313, 816.
Ursul, braşovean, cumnatul lui Stratul;
martor 95.
Ursul, croitor; martor 5 0 5 , 7 9 6 , 8 0 3 .
Ursul, diacon; locul lui rămas pustiu de pe
Uliţa Fînăriei 203.
Ursul, preot, bunicul lui Andronachi şi al
Catrinei 786.
Ursul, preot; familia sa vinde mitropolitului
Gavril <CaIimah> un loc de pe Uliţa
Mare necesar şcolilor din Iaşi 446.
Ursul, scrie act şi e martor 220.
Ursul, ţigan bătrîn, soţul Straticăi; martor
543.
Ursul, fost vornic; cumnatul lui Gheorghe
Ghica mare vornic; vinde acestuia o
jumătate dintr-un loc de casă cu pivniţă
157.
Ursul Boghirian, vinde un loc de casă şi de
dugheni de pe Uliţa Hagioaiei lui
Ghiorghi Alivra 735.
Ursul Bogonos, plăteşte gorştină la ţ. Iaşi
568.
Ursul Iuraşco, căpitan mazil de la ţ. Neamţ,
tatăl lui Ion medelnicer; se judecă cu
Toader armean pentru un loc de case dc
pe Podul Vechi 362.
Ursul Narte, locul lui în hotar 220.
Ursul, v. Mihălachi
Urşole (Urşulă, Uşolea), vale, ţ. Iaşi; <m. şi j.
'laşi>; stupi l a ' ~ 178; vii ia 529, 694,
819.
Uzum, v. "I'i mo fii
V blănar 26.
Vacota. deal <la C i r i o , ţ. Iaşi; <la nord de s.
Şorogari, c. Aroneanu, j. Iaşi>; vie cu
livadă la ~ 531.
Vactiria Arhierească, cod de legi; despre
zestre în-805.
*Vadul Ungurului, sat, <ţ. Covurlui;
înglobat în m. Galaţi, j. Galaţi>; în hotar
70.
Valea Adîncă, sat, ţ. Iaşi; <s. c. Miroslava,
j. Iaşii»; vitele sătenilor din ~ produc
stricăciuni 565.
Valea Cămeşii, toponim lîngă s. Prosălnici,
ţ. Cîrligătura 282; ,v. şi Prosălnici, sat.
Valea Cozmoaiei, lîngă pr. Iaşi; <ulterior s.
înglobat în s. yiădieşiji, c. s. Tomeşti, j.
Iaşi>; vii la care este moşia m-rii
Cetăţuia 77.
Valea Flămînzei, toponim în 'hotarul moşiei
Bălţile 715.
Valea Grădinilor, toponim pe moşia Prisăci
a m-rii Aron Vodă 539.
* Valea Ilei, moşie din tg. Bîrlad, <ţ. Tutova;
lîngă s. Iveşti, c. Iveşti, j. Vaslub»;
stăpînită de Manolache Bogdan fost mare
paharnic 754.
Valea Lupului, sat, ţ. Iaşi; <s. c. s. Rediul,
j. Iaşi>; stăpînit de m-rea Socola 304,
453.'
Valea Scaiului, în hotarul tg. Orhei 706.
Valea Socolii, <în m. şi j. Iaşi>; moşie a
m-rii Socola 304.
Valea Şorogarilor, drum pe ~ 287.
Valea Urşolii, v. Urso'le.
5 ?
Vama cea Mare (Vama domnească) din Iaşi;
biserica de lîngă ~ 129; cantaragii de la —
747; casă lîngă ~ 701; m-rea Trei Ierarhi
ia obroc anual din ~ 156; poarta ~ 679,
690; preot de la <biserica cic lîngă> ~
835.
Varlaam. episcop de Huşi; în statutul breslei
ciubotarilor din Iaşi 746.
Varlaam, mitropolit al Ţării Moldovei; în
statutul breslei ciubotarilor din Iaşi 746.
Varnav, martor 85.
Varnită,
s loc; vii la ~ 213,, 214,, 434,
. , 692.
.
Vartic, căpitan, socrul lui Ion fost ispravnic
de copii <în casă> 62. . ,
Vartic, preot la biserica Sf. Nicolae de Sus;
martor 60; vinde un loc de casă lui Vasile
Vartic, y. şi Vasile Vicol
Vartholomei, arhimandrit şi egumen al m-rii
Putna; schimbă şapte pogoane de vie de
la Miroslava pe cinci pogoane de vie de
la Odobeşti ale Mitropoliei 72.
Vartholomei (Vartolomeiu) v. şi G r i g o r e
Vartica, armeancă, fiica Melincăi, nepoata
de unchi a lui Ursu armean; vechilul ei se
judecă cu Dochiţa armeancă pentru o
moştenire 490; vinde o pivniţă de piaU'ă
din Tîrgul de Jos lui Mihalachi- Sturza
măre vornic 491.
Vartolomei, preot la biserica Preapodoamna
Paraschiva; vinde o casă cu loc de pe
Uliţa Hagioaiei lui Ştefan soţul Nastasiei
Grozăvoaia 97.
Vartolomei (Vartolomeu), preot la biserica
Sf. Nicolae dc Sus; martor 443; primeşte
danie o căsuţă de pe locul bisericii de la
Vasile Creţul Mărginean şi soţia acestuia
Ecaterina 316.
Vartolomeiu, martor 664.
Varvara Unguronca, soţia lui Mihail
Ungurul, mama Ilenei şi soacra lui Anton
Ungurul; cumpără împreună cu soţul ei o
casă cu loc de la Toader preot la biserica
Preapodoamna Paraschiva 207.
Varzariu, v. Vărzar
Vaşăli, blănar, ginerele lui Olariul; locul lui
din Dealul Coroiului în hotar 21.
Vasiian (Vasiană, Văsăian), v. Vasile Banu.
Vasilache, fiul lui Chiriac mortasip şi al
Ilenei, fratele lui Tudur şi Tudurache;
martor 668.
Vasilache, vătaf, ginerele Brăhoaiei; martor
203,311,574.
Vasilache, martor 82, 317.
Vasilache (Vaşîlachi) Darie, fiul lui Toader
Darie fost mare spătar, fratele Anuşcăi,
soţul Ilincăi şi cumnatul Sofroniei;
stăpîneşte un loc de casă părintesc din
mahalaua Cacaina 185, pe care-1 vinde,
pentru a acoperi o datorie a tatălui său,
931
 lui loan Gherghel postelnic 206, 780,
793,798.
Vasilachi, cumnatul lui Păun paharnic; via
lui din Dealul Coroiului 693.
Vasilachi, preot la biserica Sf. Nicolae
Domnesc 69.
Vasilachi, martor 42.
Vasilachi, vornic; păstrează zăloage ale m-rii
Sf. Spiridon 368, 369.
Vasilachi Bîrlădean, martor 150.
Vasilachi Coţinan, fost mare căpitan; martor
117.
Vasilachi Cozma. fost mare căpitan, soţul
Despei; cumpără case de pe Uliţa
Hagioaiei de la Ion Nart, soţia acestuia
Aniţa, Vasile preot şi soţia acestuia Ilinca
168!
Vasilachi Măzărachi, medelnicer, unchiul
lui Ion Rîşcanul fost mare pitar 140.
Vasilachi Stărce, vornic de poartă; dă o
mărturie 849.
Vasilca, măturăriţă; locul ei de lîngă Curtea
domnească 602.
Vasilca, sora Acsiniei fuştăşiţa; lasă surorii ei
cu limbă de moarte să-i vîndă casa din
Muntenimea de Mijloc 631.
Vasilca, soţia lui Ghiorghie tălpălar; vinde
împreună cu acesta un loc de casă din
Muntenime lui Neculai Neamţul seimen
în Curtea domnească 142.
Vasilca, soţia lui Ioniţă şi nora Mancii; vinde
împreună cu soţul ei o casă din
Muntenimea de Sus Ilincăi Rîpoaia şi
fiilor acesteia 542.
Vasilca (Vasîlca), ţiitoarea lui Linţu sulger;
cumpără o vie de la Buciumi de la Ştefan
ungur şi Acsinia Căzăneasa 105, 617,
pentru care se judecă cu epitropul m-rii
Dancii 608, 611.
Vasile, armăşel; încalcă locul Sandei
medelnicereasa de lîngă Tîrgul Boilor
720.
Vasile, mare ban: martor 736.
Vasile, băcan, tatăl lui Apostol 562.
Vasile, blănar de pe Podul VeChi; cumpără o
dugheană de pe Podul Vechi de la Pană
coimigiu 838, pentru care plăteşte
bezmen m-riiTrei Ierarhi 839.
Vasile, blănar; martor 135,193.
Vasile, blănar, soţul Lupei şi ginerele lui
Iordache Cracatiţă; cumpără un loc de
932
casă de la preoţii bisericii Sf. Nicolae de
Sus 26; încalcă un loc de casă al iui
' Costandin ciubotar 19; locul lui de casă
de pe Uliţa Păcurarului, zestre de la
socrul său 60; răscumpără un loc din
Muntenimea de Sus în virtutea dreptului
de preemţiune 522; schimbă locuri cu
Dumitrache Vîrnav logofăt 523.
Vasile, braşovean; cumpără două locuri de
casă de pe Uliţa Bărboiului de la Carabet
armean 863.
Vasile, braşovean; cumpără un loc de casă de
lîngă Tîrgul Făinii de la Stavăr
Gheorghiu 696.
Vasile, braşovean; ia cu bezmen un loc de
dugheni al m-rii Sf. Vineri 858.
Vasile, braşovean; martor B.
Vasile, călăraş de Ţarigrad; locul lui de lîngă
Ulicioara Făinii 299.
Vasile, fost căpitan; martor 135.
Vasile, mare căpitan; martor 193.
Vasile cel mare, preot; martor 788.
Vasile, cojocar, sOţul Zanfirei 557, 562.
Vasile, croitor; martor 418.
Vasile, croitor, soţul Dobrinei; vinde
împreună cu aceasta o casă din mahalaua
Fînăria de Mijloc lui Toader Tudori copil
în casă 812.
Vasile, cumnatul Măriei soţia lui Ştefan
pietrar domnesc; martor 517.
Vasile, dascăl; martor 313,757; scrie act 839.
Vasile, dascăl la m-rea Dancu 419; martor
440.
Vasile, dăruieşte împreună cu Maria
Frăticeasa un loc lui Iordachi Gurimaz
seimen domnesc şi soţiei acestuia Maria
50.
Vasile de la vistierie; martor 6.
Vasile, diac; martor 26.
Vasile, diac de divan; scrie act şi e martor
675,727,748,812.
Vasile, fiul preotului Gavril şi al Sandei,
fratele lui Andrei, Pinteleiu preot, Ştefan,
V Ilenca şi Ioana; casa lui de lîngă biserica
Sfinţii Athanasie <şi Chiril> 433; martor
630.
Vasile, fiul lui Ioniţă şi nepotul lui Lupaşcu
negustor; în pricină cu Lupul diacon
pentru un loc de; casă de pe Uliţa
Hagioaiei 666.
Vasile,' fiul lui Istrate, fratele Ioanei şi
cumnatul lui Zaharia; întoarce
cumnatului său o suma de bani pe o casă
construită de acesta.pe locul lui 612.
Vasile, fiul lui Vasile Roset hatman şi al
Saftei, fratele lui Ilie, Iordache,
Lăscărache, Aniţa, Catrina, Ilinca şi
Safta; primeşte prin diată partea sa de
moştenire 767.
Vasile, fratele Saftei şi soţul Zamfirei;
cumpără o dugheană de pe Uliţa
Hagioaiei de la sora lui 641.
Vasile, fuştăşan; martor la o diată 153.
Vasile, <soţul Catrinei şi ginerele lui Vasile
Roset hatman> 767.
Vasile, jitnicer, tatăl lui Iordachi 661.
Vasile, jude în ceata căldărarilor; dăruit
împreună cu neamul său m-rii Sf.
Spiridon de Vasile Roset hatman 767.
Vasile, logofăt; scoate <act> de pe condica
vistieriei 262.
Vasile, martor 672,718.
Vasile, negustor; cumpără o casă de lîngă
Uliţa Bărboiului de la Ghiorghie şi Maria
865.
Vasile, negustor braşovean, soţul Ilincăi;
cumpără o casă qu loc şi pivniţă de pe
Uliţa Bărboiului de la Stratul şi soţia
acestuia Maria 95.
Vasile, nepotul lui Lupul <stoler>; vinde
casa lui Ionaşcu <blănar> 150.
Vasile, paharnic; orînduieşte vornici de
poartă pe Uliţa Fînăriei 203.
Vasile, preot; casa lui din Muntenimea de
Mijloc 188.
Vasile, preot; casa lui <din Iaşi> este pe un
loc dăruit 39.
Vasile, preot, fiul lui Ion; martor 456.
Vasile, preot, fiul lui Ion Nart şi soţul
Ilincăi; vinde împreuna cu aceştia nişte
case de pe Uliţa Hagioaiei lui Vasilache
Cozma fost mare căpitan 168.
Vasile (Vasilache), preot, fratele Măriei
Caţichioaie; martor 579.
Vasile (Vasilie), preot la biserica lui
Cogălnieeanul din Muntenimea de Sus;
chezaş pentru Gligori fost armăşel la
Iordache Hrisoculeu mare ban 682;
martor 316.
Vasile, preot; martor 249.
Vasile, preot; martor 621.
Vasile, preot, soţul Măriei 187.
Vasile, preot, tatăl lui loniţă 187, 845.
Vasile, sihastru; martor 503.
Vasile, socrul lui Costantin ciubotar; martor
505.
Vasile, soronar, soţul Sandei, tatăl lui
Costantin şi Ion; vinde împreună cu
soţia sa o casă de la Podul Spînzurătorii
lui Petre băcan 450.
Vasile, stegar în Curtea domnească la
drăgani; martor 121.
Vasile, teslar; cumpără locul casei lui
Neculai Holban mai puţin o bucată dc
loc de lîngă Uliţa Hagioaiei 104.
Vasile, teslar; se judecă cu egumenul m-rii
Cetăţuia în privinţa construirii unei
dugheni a m-rii 321.
Vasile, ţigan; dăruit m-rii Dancu 404.
Vasile, <ţigan>, fiul lui Andonie şi al Ianei;
dăruit m-rii Dancu 618.
Vasile, ţigan, fiul Aniţei 549.
Vasile, ţigan, fiul lui îftime şi nepotul lui
Ilieş; lăsat prin diată de Veniamin
Năstasă monah fratelui său Ştefan 776.
Vasile, ţiganul m-rii Dancu, fiul lui Ion
Doros ţigan; schimbat pe doi ţigani ai
lui Nicolai Roset mare paharnic 164.
Vasile, ţiganul lui Nicolai Roset mare
paharnic; schimbat împreună cu Tudora
ţigancă pe doi ţigani ai m-rii Dancu
164.
Vasile..., diac de divan; scrie act 562, 739.
Vasile Abaza, dăruieşte m-rii Sf. Spiridon
un stihar de cutnie 284.
Vasile Adam, vinde s. Ţăhnăuţi (ţ. Orhei)
lui Vasile Roset hatman 767.
Vasile A rmăşescul, diac de divan; trece act
la condică 473, 490, 502, 603.
Vasile Avram, casa lui cu loc de pe Uliţa
Măjii 144.
Vasile Balş u (Balsă), fost mare medelnicer
şi ispravnic de ţ. Cîrligătura; cercetează
pricina preotului iezuit Maftei eu unii
locuitori din Horleşti 379; măre stolnic;
în Divanul domnesc 810.
Vasile (Vasîle, Vasîlie) Banul, baş
bulucbaş, fiul preotului Ion Banul,
fratele lui Dumitrache, Gligori şi Luca
logofăt; Soţul Zoiţei, călugărit sub
numele Vasiian; cumpără Un loc de casă
din mahalaua Sîrbească de la Antohi
933
 căpitan 428; se învoieşte cu fraţii săi
' asupra stăpînirii caselor părinteşti 600,
653, 791, 792; dă o mărturie privind
• locul părintesc 788; martor 796; vinde o
casă cu loc lui Toader (Toderaşcu)
blănar 684, răscumpărată apoi de Luca
691.
Vasile Bălan, cumpără o vie la Miroslava
de la Pavăl tălpălar C.
Vasile Benderliu, teslar; martor 380.
Vasile Bcteran, locul lui din laşi 763.
Vasile Bucur, vornic de poartă 325.
Vasile Bunduc, ciubotar; casa lui din
Muntenimea de Sus 672.
Vasile (Vasili, Vasilie, Vasîle, Vasîli)
Buhăiescul, mare paharnic, fratele lui
Toader Buhăiescul, soţul Măriei,
ginerele lui Ştefan Gane pîrcălab,
cumnatul lui Lupul Gane, tatăl lui
Ştefan comis şi al Ilincăi, socrul lui
Ioniţă Gheuca fost spătar al treilea 285.
832, 834; judecă pricină 275; dă o
mărturie de judecată 180; hotarnic pe
Podul Vechi 147; locul lui de pe Uliţa
Hagioaiei 735, 821, 822, 824; ţigănci de
l a - 685;
fost mare paharnic; dă zestre
ginerelui său moşia Rediui Aldei 533;
încredinţează acte 176, 337, 475;
împarte ţiganii Mitropoliei şi ai m-rii
Cetăţuia 248; judecă pricini 268, 365;
martor la o împărţire de bani 336;
orînduieşte hotărnici 185; primeşte
danie un loc domnesc din Muntenimea
de Sus 318,
Vasile Canta, paharnic al doilea;
încredinţează o diată 776.
Vasile Caraiman, dăruieşte, m-rii Sf.
Spiridon, împreună cu alţi răzeşi, moşia
Hînceni (ţ. Hîrlău) 284. , 425,566,580,581.
Vasile Carp, căminar; încredinţează o
copie de act (1837) 371,
Vasile Carp (Carpu), mare vameş; locul lui
de pe Uliţa Hagioaiei 836; martor 850.
Vasile Cazacul, fiul Măriuţei Cazaciţa;
vinde o casă dc lîngă Uliţa Bărboiului,
primită danie de la ; mama sa, lui
Postolache ţigan potcovar 865.
Vasile (Vasili, Vasilie) Chistruiul, fiul lui
Cozma ieromonah şi al Nastasiei
934
Chistruiasa, fratele lui Enache şi
Năstase şi soţul Saftei; este datornic,
împreună cu mama şi fratele său Enache
(Ene, lani), lui Theofii (Theofilat)
monah la m-rea Sf. Vineri 471, 530, cu
care se judecă 243; casa lui este
cumpărată la mezat de Gheorghiţă
căpitan de menzil 332.
Vasile Cornuto, soţul Gafiţei 174.
Vasile Constandin, mare vornic,
încredinţează anaforaua privind venitul
şcolilor 650.
Vasile (Vasili) Coroi (Coruiu), vătăjel;
martor 19, 431; scrie act 691.
Vasile (Vasili, Vasilie, Vasîle, Vasîlii)
Costache (Costachi), mare stolnic; în
Divanul domnesc 98, 113, 114, 123,
134, 146, 155, 156, 161, 170;
fost mare comis; i se confirmă
stăpînirea asupra locului din
Muntenimea de Mijloc cumpărat de la
Gheorghie bucătar 383;
mare ban; încredinţează un blestem
arhieresc 626 şi o mărturie
sobornicească 754; în Divanul domnesc
454, 473, 715; judecă pricini 700, 716,
719,759, 848; martor 645.
Vasile Coza, mare căpitan ; martor 207.
Vasile Cozma, şetrar; verifică cheltuielile
m-rii Sf. Spiridon 328, căreia îi
dăruieşte un stihar şi altele 2S4\:
colectează gorştină 368.
Vasile Cracatiţ, dă o mărturie privind casa
dascălului Sofiano 39.
Vasile (Vasilie) Creţul Mărginean, soţul
Ecaterinei; dăruieşte împreună cu
aceasta o căsuţă bisericii Sf. Nicolae de
Sus 316; martor 142, 308.
Vasile I)anu, verifică copii dc act (1818)
Vasile Deliul, martor 715.
Vasile Fuca (?), martor 623.
Vasile (Vasili, Vasilie, Vasîle) Gane
(Ganea), diac de divan; primeşte o
bucată de loc domnesc din Muntenimea
de Sus 329; scrie act 105, 177, 223,
346, 349, 362, 392, 402, 452; fost
ispravnic; scrie act 272; logofăt 317;
martor 433; scrie act 311, 3 87.
Vasile Ganil, locul lui din laşi 763.
Vasile Ghinetu, medelnicer, fratele lui Ion
Ghineţu; vinde o casă lui loniţă Bosîie
diac de vistierie 423.
Vasile Grus. soţul Măricăi; dăruieşte
nepotului său Ghervasie croitor un loc
de pe Uliţa Trapezenească 189.
Vasile Gurmezea, soţul Dobriţei; cumpără
o casă din mahalaua Fînăriei de la
Rucsanda şi copiii acesteia 744.
Vasile Hăbăşescul, fost mare medelnicer;
hotarnic unui loc de pe Uliţa Mare 131.
Vasile Hămănescu, baş bulucbaş; cumpără
un loc de casă de pe Uliţa Sîrbească 5.
Vasile Hriste, martor 143.
Vasile Hriţco, martor 715.
Vasile Jăcul, fost copil în casă; se judecă
împreună cu alţii cu loniţă mare cupar
pentru un loc din Muntenimea de
Mijloc 837.
Vasile (Vasili, Vasîle) Loiz de la vistierie,
nepotul lui Mihalachi Loiz, cumnatul
lui Eni şi Ion Ghindă; locul şi pivniţa
lui de pe Podul Vechi 494, 498, 559;
schimbă o pivniţă de piatră de pe Podul
Vechi pe o casă din mahalaua m-rii
Dancu a cumnatului Eni 566.
Vasile (Vasilie, Vasîle) <Lupu> voievod,
domn al Ţării Moldovei; ctitorul m-rilor
Golia 746 şi Trei Ierarhi 156, 322, 493;
cumpără un loc de pe Uliţa
Ciubotărească dc la Mihai Furtună
comis pe care construieşte şcoli 376,
435, 650; dăruieşte părţi din s. Cotigeni
(ţ. Iaşi) lui Hurmuz Jalipul 509; un loc
rămas pustiu din vremea lui ~ 375.
Vasile Mărco, martor 19.
Vasile (Vasilie) Moimăscul, negustor;
dăruieşte m-rii Sf. Spiridon o candelă de
argint şi altele 284; martor 739.
Vasile Negru, fiul lui Ion şi fratele lui
Darie tălpălar 649.
Vasile Potlog, vinde vii de la Odobeşti lui
Vasile Roset hatman 767.
Vasile (Vasîle) Potoracu (Potoracă), ruptaş
de cămară din Botoşani, fiul Măriei
Potorăceasa şi nepotul lui Adrian
Potoracu; locul lui din sus de Uliţa
Hagioaiei cercetat de vornic de poartă
647; se judecă cu loniţă Slănină
negustor pentru locul din sus de Uliţa
Hagioaiei 719.
Vasile Purice (Pureci) de la vistierie; casa
lui cu loc de pc Uliţa Hagioaiei 735,
824; martor 645.
Vasile (Vasîle) Racliş (Racleş), diac de
divan; scrie şi copie acte 82, 755.
Vasile (Vasili) Raţă, căpitan, soţul Saftei şi
nepotul Nastasiei cămărăşoaia; martor
657; vinde împreună cu soţia lui case de
pe Uliţa Sîrbească lui Gheorghie
Beldiman fost mare stolnic 658.
Vasile (Vasili, Vasilie, Vasîle, Vasîlie)
Razul (Razi, Razu), hatman şi pîrcălab
de Suceava; cercetează o încălcare a
locului m-rii Dancu de la Buciumi de
m-rea Socola 785; cumpără locuri de
case de pe Podul Hagioaiei de la
Naftanail Alivra ieromonah şi Pavăl
Alivra 821, 822, o casa din Muntenimea
de Sus de la Ion seimen agesc şi soţia
acestuia Angheiuşa 451, precum şi un
loc din Muntenimea de Sus de la
Pintelei şi soţia acestuia Paraschiva 340;
ispravnic de act 397, 507; i se
hotărniceşte locul de casă din
Muntenimea de Sus 343; încredinţează
anaforaua privind venitul şcolilor 650;
în Divanul (Sfatul) domnesc 7, 13, 14,
16, 40, 70, 134, 156, 161, 170, 338,
412, 435, 454, 473, 493, 588, 594, 603,
626, 810; judecă pricini 341, 661, 673,
772, 834, 841; 1-a stăpînit pe Buză ţigan
767; martor 139, 376, 536, 658, 673,
794, 836; schimbă s. Dîngeni şi o
cîrciumă cu pivniţă din Iaşi pe o parte
din moşia Rediul Aldei a lui loniţă
Gheuca fost spătar al treilea 533;
verifică bugetul m-rii Sf. Spiridon 328;
vinde o casă cu loc de pe Uliţa
Hagioaiei Saftei Roset 824;
mare vornic de Ţara de Jos;
egumenul m-rii Golia îl solicită ca
hotarnic al moşiei Chipereşti 732;
încredinţează o mărturie sobornicească
privitoare la proprietăţile lui Manolache
: Bogdan paharnic 754.
Vasile (Vasăli, Vasilachis, Vasili, Vasilie,
Vasîle, i Vasîli) Roset (Rosăt, Rosetos,
Rusăt, Ruset), mare paharnic,; soţul
Saftei, ginerele lui Balş, : tatăl lui Ilie,
Iordache;, Lăscărache; Vasile, Aniţa,
Catrina, Ilinca şi Safta,, socrul lui Ştefan
935
 Roset stolnic 824; încredinţează mărturia
sobornicească privitoare la proprietăţile
lui Manolache Bogdan paharnic 754;
' mare spătar; în Divanul domnesc 7,
13, 14, 16; judecă pricim 40, 62; martor
84; răscumpără ca răzeş locul cumpărat
de Ene Pistruiul negustor de la Artenie
Racleş 82;
hatman Şi pîrcălab de Suceava 741;
adevereşte o danie a lui Gheorghie
Danul c ă t e m-rea Sf. Spiridon 760;
casele lui de lîngă m-rea Dancu 235;
cumpără o casă de pe Uliţa Făinii de la
Ion Brătilă călăraş de Ţarigrad şi soţia
acestuia Dumitra 485, casele din Iaşi ale
lui Ştefan Roset stolnic 532, 663, şi un
loc de dugheni din mahalaua Cizmăriei
de la Zamfira 755; dă mărturie 625;
dăruieşte diverse lucruri m-rii Sf.
Spiridon 284 precum şi o casă cu
pivniţă de piatră din vale de biserica
Sfinţii Teodori fiicei sale Safta şi
ginerelui Ştefan Roset stolnic 728;
epitrop al m-rii şi spitalului Sf. Spiridon
626; ispravnic de act 324; încredinţează
anaforale şi o mărturie 244, 627, 650; în
Divanul domnesc 223, 322; judecă
pricini 423, 611, 617, 673, 782; îşi lasă
averea prin diată 767; locul lui de pe
Uliţa Strîmbă 347; martor 325, 500;
moşia lui de lîngă tg, Orhei 706;
schimbă trei dugheni de pe Podul Vechi
pe s. Lazoreni al m-rii Bărboi 629;
verifică bugetul m-rii Sf. Spiridon 328;
viile sale de la Copou 827 şi din Dealul
Deleni 578;
mare vornic de Ţara de Sus;
încredinţează act 735; în Divanul
(Sfatul) 'domnesc 98, 103, 113, 114,
123, 134, 146, 155, 156, 161, 170;
judecă pricini 191, 192, 759; martor
105, 736; moşia sa de lîngă tg. Orhei în
hotar 170; porunceşte vornicilor de
poartă 130, 150.
Vasile Rugină, teslar, tatăl lui Costandin,
Catrina şi Paraschiva 590; casa lui de pe
Uliţa Hagioaiei 508; martor 104.
Vasile Scărlet (Scîrlet), postelnic, fiul
Ilincăi, nepotul lui Antohe Jora hatman,
fratele răposatei Roxanda; dăruieşte
împreună cu mama sa un sălaş de ţigani
m-rii Dancu 404; încredinţează act 509.
936
Vasile Şonţul, cojocar; vinde lin loc de lîngă
Biserica Curelari lui Andoni 621.
Vasile (Vasilie) Şoroagă, mazil din Iaşi; casa
lui din Muntenimea de Sus 451; i se
confirmă stăpînirea asupra unui loc de
lîngă cimitirul bisericii Preapodoamna
Paraschiva încălcat de Nedelcu vătaf 416.
Vasile Tăbuci, alege pietre de moară din
groapa lui Sandul Buze 447.
Vasile (Vasăli, Vasîle, Vasîli) Tănase
(Tanas, Tanasă, Tănasă), soţul Zamfirei,
tatăl lui Iordache şi Tănasă; diac de
vistierie; cumpără case de pe Podul Vechi
de la Aniţa şi fiul acesteia Sandul 42,
802; locul lui de casă din Vale de Uliţa
Frecăului 2,150;
fost mare jitnicer 742, 782, 868;
dughenile lui de pe Podul Vechi
cumpărate de Ia Manea armean 460,
Vasile Ţărcul, martor 503.
Vasile Vartic, preot; încredinţează o diată
872; locul lui din Muntenimea de Mijloc
664; martor 518.
Vasile, v. şi Anghelachi
Vasile, v. şi Vasili, Vasilie.
Vasili, abăger; martor 261.
Vasili, băibărăcar; martor 778.
Vasili, blănar; martor 455, 695.
Vasili, blănar, soţul Măriei, ginerele
răposatului Ion <Răzmiriţ> şi al Ştefanei;
vinde împreună cu soţia şi soacra sa trei
paşi de loc de lîngă ograda lor 201.
Vasili, căpitan, fiul lui Apostol Mărginean;
cumpără o casă din Muntenimea de
Mijloc de la Ion Focşa şi soţia acestuia
Sanda 431.
Vasili, cojocar; martor 712, 826.
Vasili, dascăl; scrie act 479.
Vasili, diacon la biserica Sf. Nicolae de Sus;
martor 60.
Vasili, fiul lui Ioniţă Loizu, fratele lui
Costantin şi vărul Măriei, soţia lui Ioniţă
Ghindă; martor 411.
Vasili, fiul lui Neculai Holban; primeşte de la
tatăl său cărţi bisericeşti 516.
Vasili, fiul lui Neculai Sofronie fost vornic la
Buciumi şi al Ioanei; vinde împreună cu
familia sa o vie de la Vămăşoaia lui
Matei Bantăş negustor 712.
Vasili, fratele lui Gheorghiţă, Iordachi croitor
şi Despa; martor 577.
Vasili, fratele lui Tănasă căpitan de vînători,
Toader şi Gheorghi; vinde împreună cu
aceştia un loc din Muntenimea de Mijloc
lui Costantin Popăscu paharnic 259.
Vasili, nepotul lui Ilie; martor 344.
Vasili, pitar domnesc, fratele Măriei şi
cumnatul lui Ştefan pietrar domnesc;
martor 517.
Vasili, prisăcar; martor 386.
Vasili, psalt, tatăl lui Dumitraşcu 50.
Vasili, tălpălar; locul lui în hotar 60.
Vasili, ţigan al Mitropoliei, din Focşani, fiul
lui Costandin Băiceanul şi al Ioanei,
fratele lui Dumitraşcu, Maria, Mariuţa şi
Soltana; scutit de darea pentru grajdul
domnesc 301, 465.
Vasili Albul, soţul Măriei; vinde împreună
cu aceasta o casă din sus de Hazna lui
Lupu vătaf de ciocli 289.
Vasili Burnat, om bătrîn 287.
Vasili Cărăiman, plăteşte un sărindar 368.
Vasili Decusară, tălpălar; martor 60.
Vasili Hordilă, seimen domnesc; martor
191,192.
Vasili Iamandi, martor 226.
Vasili Schin, via lui cu livadă de pe moşia
domnească de la Şorogari 287.
Vasili Tudosii, martor 542.
Vasili Ţigănaş, locul lui în hotar şi e martor
19.
Vasili Velişcu, protopop de Iaşi la biserica
Sf. Nicolae; martor 82, 150, 198; solicită
şi obţine scutire de dări pentru preoţii din
tg. Iaşi 155, 200.
Vasili, v. şi Iordache Tănase
Vasili, v. şi Vasile, Vasilie.
Vasilie, butnar; se judecă cu Ghedeon
arhimandritul m-rii Cetăţuia pentru
construirea a două dugheni în Tîrgul de
Sus 180.
Vasilie, fiul lui Ceolpan şi fratele Iui
Gheorghie; se judecă cu Toader ţigan şi
fraţii acestuia 40.
Vasilie, fiul lui Tricolici lingurar, soţul
Negraiei şi tatăl Iţii Stoian 59.
Vasilie, negustor, soţul Saftei; cumpără o
casă dc pe Uliţa Fînului de la Costandin
seimen şi familia acestuia 67.
Vasilie, preot; martor 289, 808.
Vasilie, preot la Buciumi; scrie act 438.
Vasilie, preot la biserica Sf. Nicolae de Sus;
primeşte danie o căsuţă de la Vasile
Creţul Mărginean şi soţia acestuia
Ecaterina 316.
Vasilie Brahă (Brah). armaş, tatăl Măriei
comisoaia 660; stăpîneşte o parte din s.
Soloneţul (ţ. Vaslui) 311.
Vasilie Burcă, ţigan; dăruit de domnie
Mitropoliei se declară masalgiu domnesc
şi nu se supune 79.
Vasilie (Vasîli) Cocul din tg. Orhei, tatăl lui
Toader; martor în tg. Orhei 371, 706.
Vasilie Suţul, hatman şi pîrcălab de Suceava;
în Divanul domnesc 797.
Vasilie, v. şi Vasile, Vasili.
Vasilii, copil în casă; martor 443.
Vasilii, fiul lui Sandul; martor 45.
Vasilii, fratele Ilincăi şi cumnatul lui Necola;
martor 545.
Vasilii, preot la biserica Sf. Ioan; scrie o diată
153.
Vasîlachi, preot la biserica Sf. Nicolae
Domnesc; încredinţează o carte de
blestem 400.
Vasîlca, pităriţă; vinde o casă cu loc din
Muntenimea de Mijloc lui Ion Mancii şi
soţiei acestuia Maria 406.
Vasîlca, soţia lui Enachi şi nora lui Irimia;
vinde împreună cu soţul ei o vie din
Dealul Coroiului lui Necula Hagiu grec
253.
Vasîlca, soţia lui Toader Fătul; cumpără
împreună cu acesta o casă din mahalaua
Feredeieior de la Darie tălpălar şi soţia
acestuia Ioana 649.
Vasîlca, soţia lui Vasile Hriste; martor 143.
Vasîle, bărbier şi roş agesc; martor 817.
Vasîle, ciubotar, fiul Mărginesei şi soţul
Măriei; vinde împreună cu aceasta o casă
cu loc Măriei Calimah 422.
Vasîle, preot, tatăl lui Anghelache 868.
Vasîle, stegar, fratele Zamfirei, tatăl lui
Gheorghie şi Ştefan 351.
Vasîle, stoler, tatăl Paraschivei 803.
Vasîle Bitera, locul lui de lîngă Podul
Hagioaiei 821.
Vasîle Fuştăşan, tălpălar, fratele Saftei şi
cumnatul lui Darie; vinde o dugheană din
Tîrgul de Sus cumnatului său 815.
Vasîle Ghioca, logofăt; primeşte danie un loc
de prisacă la Frumuşăle (ţ. Tecuci) de la
Ionaşcu fiul lui Adiui 754.
937
Vasfli, fiul lui Ghiorghi şi fratele Măriei;
răscumpără împreună cu sora lui o vie la
Vămăşoaia de la Sofiica soţia lui Stan
826. ' •
Vasîli, fiul lui Irimia şi al Nastasiei, fratele
lui Enachi, Lupul, Toader şi Ursachi;
martor 253.
Vasîli, preot la biserica Sf. Nicolae Domnesc;
împreună cu alţi preoţi dă un loc cu
bezmen lui State fost baş bulucbaş 400.
Vasîli Scîntei, diac de divan; copie act 421.
Vaslui, ţinut; sate la ~ 311, 369, 370, 660,
776; venitul cîntarului de la ~ este dat m-
rii Sf. Spiridon 747,783.
Vateciul, pîrîu, <afluent al Răutului; ţ.
Orhei>; costişa ~ în hotarul tg. Orhei
706.
Vatoped, m-re la Muntele Athos; <Grecia>;
ieromonah şi arhimandrit la ~ 376.
Văcărescul, v. Radul
Vămăşoaia (Vameşoai, Vămăşoaie,
Vămăşoi), moşie, <ţ. Iaşi; lîngă m. Iaşi, j.
Iaşi>; diacon din ~ 442; stăpînită de m-
reâ Socola 304; vii la - 143, 615, 712,
826.
*Vămnii Domnii (<Vămenii>), sat, <ţ.
Suceava; lîngă s. Dolhasca, c. Dolhasca,
j. Suceava»; o parte din ~ lăsată prin
diată de Vasile Roset hatman fiului său
Ilie 767.
Vărlam, monah; în pricină cu egumenul m-
rii Agapia pentru morile de la Chipereşti
228.
Vărtan, fiul lui Luca armean; martor 766;
locul lui de pe Uliţa Bărboiului 561.
Vărvara, cumpără o vie cu livadă de la
Miroslava de la Ilie aprod şi soţia
acestuia Rucsanda 871.
Vărvara, soţia lui Răducanul pisar şi
cumnata Ilincăi; încredinţează zapisul
prin care soţul ei vinde o vie din Copou
lui Duca tipograf 470.
Vărvara, soţia lui Sava olar; locul ei de casă
din Muntenimea de Mijloc 415.
Vărzar, v. Ştefan
j
Văsăica (Vasiica, Văsiica, Văsilca),
săpunăriţă, soţia lui Moisă săpunar,
cumnata lui Lazor săpunar, mama lui
Gheorghie şi Sandu, mătuşa lui Dragomir
săpunar; vinde o casă de pe Uliţa
938
Frecăului lui Dragomir săpunar şi soţiei
acestuia Safta 87, 135, 251; vinde o casă
din mahalaua Ţigănime lui Stoian ţigan
bucătar şi soţiei acestuia Tudosca 339.
Veisa, agă; încredinţează o copie de act
(1834)754.
Veleşcu (Velicico), copil în casă; casa lui din
Muntenimea de Mijloc 524, 560.
Velichi (Velichii), v. Ilie
Velişco, preot; casa lui din vale de Tîrgul
Făinii 292.
Velişco, fost protopop, la Biserica Albă din
Iaşi; primeşte danie de la Maria
comisoaia, fiica lui Vasilie Brahă armaş,
partea acestuia din s. Soloneţul (ţ. Vaslui)
311.
Veliscu,
> fiul lui Moschici, fratele lui Panait si
,
al Măriei; împresoară un fost loc al tatălui
său, dăruit m-rii Neamţ 147.
Veliscu,
, *v. »si Vasili
Veneamen, preot; locurile lui de dugheni de
pe Uliţa Rusească 241,
Venedictă, ieromonah, dichiu la m-rea
Putna; martor la un schimb de vii dintre
m-rea Putna şi Mitropolie 72.
Veneţia, oraş; <în Italia»; pahare de ~ 377.
Veneţianul (Veniţianul, Vineţianul,
Viniţianul), v. Enache
Veniamin, călugăr, fiul lui Pascal, fratele
Măriei şi cumnatul lui Constantin Gîndul
stolnic 873.
Veniamin, mitropolit al Ţării Moldovei;
încredinţează o copie de act 650.
Veniamin, mitropolit al Ţării Moldovei
(1803); încredinţează o copie de act 113.
Veniamin, proegumen al m-rii Socola;
propus pentru a fi ales episcop de Roman
854.
Veniamin Năstase (Năstasă), monah; fiul lui
Costandin Năstase vistiernic al doilea,
fratele lui Ştefan Năstase postelnic şi al
Măriei, cumnatul lui Constantin Gîndul
şetrar; dă cu bezmen o bucată de loc de
pe Podul Vechi lui Gheorghi braşovean
809; dăruieşte O dugheană m-rii Sf. SaVa
761; dughenile şi locurile lui de pe Uliţa
Podului Vechi 708; îşi lasă averea prin
diată 776.
Ventura, v. Neculache
Verbu, v. Ion
*Verceşti, sat, <ţ. Neamţ; lîngă s. Negriteşti,
c. Podoleni, j. Neamţ>; jumătate din ~
lăsată prin diată de Vasile Roset hatman
fiului său Lăscărache 767.
Vercicani (Vericicani), sat, pe Şiret, ţ.
Suceava; <s. c. Litcni, j. Suceava>;
schimbat de Gavriil <Calimah>
mitropolit pe diverse proprietăţi ale lui
Toader Vîrnav fost vistiernic al treilea
794,795.
Verga, unde a fost pivniţa sa 96, 162. >
Vicol, armean, tatăl lui Mane armean 816.
Vicol Vartic, socrul lui Ion ispravnic; nu
doreşte să cumpere de la Costantin
terzibaşa casele zălogite de ginerele său 62.
Vicol, v. şi Zaharie
Vidali, v, Enachi Petrache
Vilara, v. lanachi
Vineţia (Vineţie), fiica preotului Toader şi
soacra lui Ioniţă mătăsar; vinde un loc de
casă din Muntenimea de Jos lui Lupaşcu
Covrig staroste de ciocli şi soţiei acestuia
Nastasia 695, cărora urmează să le dea şi
actele locului pînă la Crăciun 569.
Vistierie, condica - 737, 784, 810; v. şi
vistierie.
Vişan, v. Eni
Vişana, sat, <ţ. Iaşi; s. Vişanul, c. s. Bîrnova,
m. laşi, j. Iaşi>; stăpînit de m-rea Socola
304. '
ViteleUca, sat, <ţ. Cernăuţi; azi în Ucraina, s.
reg. Cernăuţi>; orîndar de ~ 76.
Vitoria, fiica lui Ilie blănar şi a Cîrstînei;
primeşte prin diata mamei sale dugheni
de pe Uliţa Mare 687.
Vîlcu, v. Gavril
Vîntul, v. Dumitraşco >
Vîrlan, fost ispravnic de armaşi; martor 143.
Vîrlan, v. şi Ştefan
Vîrnav, vistiernic; casa lui din Muntenimea
de Mijloc 634.
Vîrnav, v. şi Costandin Dumitrache
Ionită Toader
Vîrştejcoiu, sat, <j. Rîmnicu Sărat, în Ţara
Românească; s. Vîrteşcoiu, c. Vîrteşcoiu,
j. Vrancea>; un vad de moară la ~ 843.
Vîrvara, fiica lui Ion Obreja din Cîrniceni,
sora lui Toader şi a Aniţei; vinde
împreună cu fraţii ei părţi din s. Şendreni
lui Ion Sucevanul 531.
Vlahia <Ţara Românească>, comandir al
Moldovei si s Vlahiei 870; v. si
> Stofei.
j
Vlastar (Vlasto), v. Mathei
Vlădeni, sat, ţ. Iaşi, la Turia; <s. c. j.
Iaşi>; jumătate din ~ schimbată de
Toader Vîrnav fost vistiernic al treilea pe
s. Vercicani (ţ. Suceava) al Mitropoliei
794, 795.
Vlădiceni, sat, <ţ. Iaşi; s. c. s. Tomeşti, m.
Iaşi, j. Iaşi>; stăpînit de Mitropolia Ţării
Moldovei 23.
Voica, soacra lui Mihălachi blănar grec 530.
Voichiţa. mama lui Iordachi ginerele lui
Ştefan Guţul ispravnic de aprozi 299,
Voineşti, sat, <ţ. Cîrligătura; s. c. j.
Iaşi>; loc de prisacă şi livadă la - lăsate
prin diată de Veniamin Năstase monah
fratelui său Ştefan, dîndu-se şi un
sărindar la biserică din sat 776.
Vovedenia (Ovedenie, Vovidenie), biserică
din Iaşi; preoţi de la ~ 133, 148, 843.
Vraghie, v. Costantin
Vrăcioi, v. Nastasîia
Vulpe, biserică, <în Iaşi, cu hramul
Adormirea Maicii Domnului; pe Str.
Sărărie>; bani lăsaţi prin diată de Vasile
Roset hatman bisericii unde e ctitor
767.
X
Xantho Lambro, negustor; epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616; martor
352.
Xanthu, v. Ion
<Xiropotamu> (Xeropotami, Xeropotamu),
m-re la Muntele Athos; <Grecia>; m-rea
Dancu închinată la - 12, 123, 190, 412,
594.
Z
Zadiian (7), preot; martor 853.
Zaharia (Zahariia), diac; se hotărniceşte
locul său şi al lui Costandin bulucbaş de
pe Uliţa Sîrbească 224; vinde o vie cu
livadă Ia Miroslava lui Costandin comis
359.
Zaharia, soţul Hoarei armeanca, tatăl Anuţei
preoteasă şi al Măriei 504, 597.
Zaharia, uricar; primeşte la schimb de la
Ştefan Bosie fost mare jitnicer o jumătate
din s. Cerchezeni (ocolul Botoşani) 195.
939
Zaharias, monah; martor 530.
Zaharie, clucer; dă o mărturie în privinţa
moşiei Coţofeneşti (ţ. Putna) 628.
Zaharie, fiul Alicsandrei, fratele lui
Gligoraş, loniţă, Sandu şi Aniţa, soţul
Ionei, ginerele lui Istrate, cumnatul lui
Vasile; adevereşte că a primit de la
cumnatul său o sumă de bani pentru
construirea unei case 612.
Zaharie, scrie act 18.
Zaharie, staroste de ciocli la Botoşani;
martor 695.
Zaharie Vicol, logofăt; scrie act şi e martor
164.
Zaharioaie, v. Florea
Zahoreni, sat, <ţ. Orhei; s. c. Podgoreni, j.
Orhei, R. Moldova>; în hotarul tg. Orhei
706.
Zaharuschis, v. Athanase
Zaluceni, sat, ţ. Iaşi; <s. Zăluceni, c. Tîrgul
Vertiujeni, j. Soroca, R. Moldova>; părţi
din ~ lăsate prin diată de loniţă Codrescul
fost medelnicer al doilea fiicei sale Ilinca
867.
Zamfira, fiica lui loniţă Codrescul fost
medelnicer al doilea, sora lui Costantin,
Enachi, Catrina, Ilinca şi Maria; primeşte
partea sa de moştenire prin diată 867.
Zamfira, fiica lui Andrei preot armean şi a
Măricuţei, sora lui Sava preot armean,
soţia lui Luca armean 54.
Zamfira (Zanfira), fiica lui Andronache
meserciu; dăruieşte casa ei din
Muntenimea de Jos Iui Apostol ginerele
lui Lupaşcu Covrig pentru ca acesta să o
îngrijească la bătrîneţe 564, 567.
Zamfira, fiica lui Ene staroste de negustori;
vinde un loc de casă 2.
Zamfira, fiica Rocsandei, sora lui Iordache
Frangole şi soţia lui Gheorghie negustor;
vinde un loc de dugheni din mahalaua
Cizmărie lui Vasile Roset hatman 755.
Zamfira, fiica Rucsandei şi sora lui Toma;
vinde împreună cu aceştia o casă din
mahalaua Fănărie lui Vasile Gurmezea şi
soţiei acestuia Dobriţa 744.
Zamfira, soţia lui Vasîle Tănase fost mare
jitnicer; schimbă împreună cu fiii ei
partea lor din satele Scîndureni şi
Horăieşti pe un loc de pe Uliţa Fierbinte
al m-rii Sf. Ioan Zlataust 742.
940
Zamfira, mama lui Gheorghi şi a Soltanei,
soacra lui Dimitrie preot; vinde o casă
. din mahalaua Măjilor ginerelui ei 462.
Zamfira, soţia lui loniţă blănar; moşteneşte
de la soţul ei jumătate din s. Cerchezeni
(ocolul Botoşanilor) pe care o vinde apoi
lui Zaroh armean 195.
Zamfira, soţia lui Vasile şi cumnata Saftei;
cumpără împreună cu soţul ei o dugheană
de pe Uliţa Hagioaiei de la Safta 641.
Zamfira (Zanfira), soţia lui Vasile cojocar;
vinde o casă cu loc din Muntenimea de
Jos lui Apostol ginerele lui Lupaşcu
Covrig 557, 562.
Zamfira, ţigancă, mama lui Dumitraşco
holtei; dăruită Mitropoliei 476.
Zamfira Caţichioaie, soţia lui Iane (Eni)
Caţichi fost staroste de negustori, mama
lui Costandin şi loniţi; cumpără o casă cu
loc de pe Podul Vechi 52 cu banii de pe
casele soţului ei vîndute lui Mane
negustor armean şi soţiei acestuia Anuţa
52, 782, acesteia din urmă şi fiului ei
Sandu vînzîndu-le un loc de casă 42.
Zamfira Cărpoaia, sora lui Veniamin
Năstase monah, Gheorghie, Ştefan, Ilinca
Ciudineasa şi Maria, mama lui Ionaşcu
776.
Zamfira Gleznoai, sora Măriei Gleznoaia şi
mătuşa lui Manoli; vinde împreună cu
nepotul ei o casă din Muntenimea de
Mijloc lui Irimia ispravnic 664.
Zanfir, blănar, soţul Paraschivei; vinde
împreună cu aceasta o casă din
Muntenimea de Jos lui Miron copil
domnesc şi soţiei acestuia Zanfira 296.
Zanfir, preot; martor 148.
Zanfir, zlătar din <Tîrgul> Făinii, tatăl
Zanfirei 555.
Zanfira, fiica lui Zanfir zlătar din <Tîrgul>
Făinii; cumpără o casă cu loc de la loniţă
seimen domnesc pe care o pierde din
cauza unei datorii 555.
Zanfira, mama lui Ştefan 768.
Zanfira, sora lui Vasîle stegar, mătuşa lui
Gheorghie şi Ştefan; dăruieşte nepoţilor
ei o casă de pe Uliţa Brăhăriei 351.
Zanfira, soţia lui Miron copil domnesc;
cumpără împreună cu acesta o casă din
Muntenimea de Jos de la Zanfir blănar şi
soţia acestuia Paraschiva 296.
Zanfira, v. şi Zamfira.
Zaroh, armean, fiul lui Mardaros; cumpără o
jumătate din s. Cerchezeni (ocolul
Botoşanilor) de Ia Zamfira 195.
Zăgărance, sat, ţ. Iaşi, pe Prut; <s.
Zagarancea, c. Zagarancea, j. Ungheni,
R. Moldova>; în hotarul s. Bogdăneşti
284, 369, 370.
*Zăvădinele, sat, <L Soroca; lîngă s.
Alexăndreni, c. Alexăndreni, j. Bălţi, R.
Moldova>; lîngă s. Bălţile, pe Răut,
stăpînit de Ghiorghie Carp mare căpitan
deRopce715.
Zingali, v. Joseph
Zlodinca, sat, ţ. Hîrlău; <s. Zlodica, c.
Cepleniţa, j. Iaşi>; stăpînit de m-rea Sf.
Spiridon 369, 370; vii la ~ 767.
Zmaragda, postelniceasă, soţia răposatului
Lascarache postelnic; se judecă cu Mihai
Ioan negustor din Bucureşti pentru o
datorie de bani nerestituită de acesta 352.
Zmaranda, fiica Măriei, nepoata lui
Veniamin Năstase monah; primeşte prin
diata acestuia vii la Odobeşti 776.
Zmaranda, soţia lui Grigoraş blănar; vinde
împreună cu acesta o dugheană de pe
Uliţa Sf. Nicolae lui Isac jidov şi soţiei
acestuia Beila 218.
Zmăranda Crupinscheoaia, vinde o casa de
pe Uliţa Strîmbă lui Gheorghe Beldiman
sulger 101.
Zmăul, v. Neculaiu
Zmuncilă, v. Ilie
Zoia Leonardu, negustor; epitrop al
podurilor uliţelor din Iaşi 616.
Zoiţa, babă; martor 383.
Zoiţa, fiica Măriei Huţunoaia; se judecă cu
egumenul m-rii SF. Ioan Zlataust pentru
două locuri de pe Uliţa Fînăriei 232, 234.
Zoiţa, fiica Huzunoaiei; martor 191, 192.
Zoiţa, fiica Serafimei, sora lui Dimitri şi
Toader Nacul, nepoata lui Costantin
Cucoranul medelnicer; închină împreună
cu fraţii ei schitul Stavnic m-rii Sf.
Spiridon 736.
Zoiţa, fiica lui Ştefan Feştilă şi a Catrinei,
nepoata lui Veniamin Năstasă monah de
la care primeşte prin diată o dugheană de
pe Podul Vechi 776.
Zoiţa, să primească actele unui loc pentru a
nu mai supăra pe Luca 691.
Zoiţa, sora lui Simion Cheşcu uricar; vinde o
vie de la Cetăţuia fratelui ei 772.
Zoiţa, soţia lui lordachi croitor; vinde
împreună cu acesta o dugheană din
Tîrgul de Jos lui Hriste făclier şi soţiei
acestuia Tofana 577.
Zoiţa, soţia lui Ştefan Bontăş; vinde
împreună cu acesta o casă cu loc de pe
Podul Vechi lui Frone blănar şi soţiei
acestuia Aspra 69.
Zoiţa, soţia lui Vasile Banu; vinde împreună
cu acesta o casă cu loc lui Toader blănar
684.
Zoiţa Ghica, domniţă, logofeteasa; are oi
scutite de gorştină 568.
Zosem (Zosin), v. Antioh
Zosim, încredinţează copii de act (1841) 467,
585.
Zotta, v. Sever
Zugrav, v. Ion
Zurba, v. Anastasie
941
 INDICE DE MATERII*
A 777; scuteşte o casă din Iaşi de a mai fi
aba 377.
abăgeri 69, 71, 105, 218, 261, .300, 436, 440,
510, 708; plătesc cotărit 703; v. şi Chirila,
Deadiu, Ghiorghii, Gligoraş, Iliia, Ion,
Misir, Toader, Ursu, Vasili.
abăgeriţe 475, 510, 624; v. şi Iliiasa, Ilinca,
Safta.
academie la Iaşi 516.
acafîster ccarte bisericească> rusesc 516.
acaftist <slujbă bisericească> 591.
acareturi dăruite 794, 795; ~ de spital 870;
izvod de ~ 486, 771; venit de pe ~ 626, 810.
acolisitoare, dovedită ~ de loc 601.
acoperămînt de biserică 129, stricat 146; ~ de
dugheană 222, 225; ~ de grajd 560.
<acte> (cărţi domneşti, drese, hrisoave,
ispisoace, izvoade, mărturii, privilegii,
scrisori, urice, zapise):passim.
adetiuri 23, 479, 799.
aer moschicesc 284, 369, 370.
afierosiri <danii> 70, 115, 161, 204, 314, 342,
374, 599,604,618,715,870.
agă <de tg. Iaşi> 147, 485, 499, 515, 754, 762,
873; v. si Alecu Balus, Costache Purice,
Costachi, Costasca, s Iordache Aristarh,
Manolache Bogdan, Mihalache Rad,
Veisa;
~ de Hotin, creditor 176; v. şi Hapti;
mare agă <de tg. Iaşi> 203, 274, 284, 332, 361,
496, 548, 720, 724, E; deschide o dugheană
părăsită cu marfa în interior 804; diac la ~
665; obligă la plata bezmenuiui 33; primeşte
* întocmit de Mihai-Cristian Amăriuţei.
942
pomnei domneşti 210, 334, 501, 702, 711,
gazdă de musafiri 140; strică construcţii
făcute pe locul cişmelelor 53; v. şi Anastase
Ramadan, Ianache, Ioan Cantacuzino,
Iordache Costache, Iordachi, Roset;
fost mare agă 614; v. şi Ioan
Cantacuzino; v. şi Agie.
agiutorinţă, v. ajutorinţă,
agoai 361; v. şi Nastasia.
ajutorinţă (agiutorinţă), bani <pentru> ~ 544,
753, 784, 789, 797; ~ de iarnă 650; ~ a
m-rilor, iertată 650; ~ plătită 368; scutire de
~ 620, 622, 711; preoţii din Iaşi scutiţi de ~
200,405, 586, 650, A,'D ; slujba ~ 423, ,,
alamă, policandru, sfeşnice de ~ 284, 369, 370.
alăge, ~ de Halep, de Misir, şam 377; lînă,
poală, şal ~ 284, 369,776. /
alăgell, cutnii ~ 377.
alămîie (alămăi), rup de ~ 377.
albaneză, prăvălie ~ 302.
albii 377; şeici cu ~ 396, 603.
alegere de mitropolit 273; v. şi psifos.
alfavita dăruit 516.
alişveriş (alijveriş) 377, 434, 747; ~ al băcanilor
783; ~ de cărţi 244; - din grădini cu legume
726, 799.
altar 284.
alune 377.
aluni, semne de hotar 715.
amanet, acte date ~ 252, 422, 745; proprietăţi
date - 62, 166, 194, 243, 332, 411, 457,
471,803, 833; v. şi zălog,
amnare (amnari), casă numai în ~ 54; ~ din
pădure 107, 330; ~ de tei 526.
anaforale: passim.
<anatbră> (naforă, nafură) 284, 370.
analogMia venitului 604.
angherii (angării), ~ fără de socoteală 93;
scutire de ~ 9, 15, 25, 31, 49, 63, 99, 111,
115, 134, 146, 155, 177, 178, 204, 210, 233,
322,334,388,403,454,501,589,699,790.
anison <anason> 377.
antereu 488.
anterlicuri 377.
anticar 588; v. şi Kupcrtnann.
antimis 284, 368, 369, 370.
apari boiereşti şi domneşti 53; ~ pentri elevii
Academiei din Iaşi 740.
apă, aducţiune de - în Iaşi 16, 53, 106, 109,
113, 114, 216, 219, 221, 626, 810; cazi de ~
825; hudiţă pentru a merge la ~ 708; izvor
de - la Copou 627; loc cu ~ pentru ciumaţi
314.
apărătură, loc însemnat - de trebuinţa unei
m-ri 659.
apostol (carte bisericească) 284, 369; - grecesc
şi moldovenesc 370; -tipărit la Buzău,
dăruit 516.
<aprodoaie> (aprodoai) 632; v. şi Maria
Neculiiasă.
aprozi (aporud) 6, 19, 50, 84, 185, 312, 436,
441, 565, 582, 602, 752, 871; v. şi Antoh
Niculai, Gligore, Iftemii, Ilie, Ion, Ioniţă
Cociu, Ioniţi, Măteiu, Neculai Parfenie,
Pană, Pinteleiu, Sofronie; ceauş de - 688;
ispravnic de - 853; vătaf de - 489,691,698,
752,819.
aramă, lucrată 377; discos, nasturi, tipuri, vase
de-284, 370,377,776, 873.
arămuri, lăsate prin diată 776.
arcar 601; v. şi Latif.
arce, nelucrate, proaste, zugrăvite 377,
ardere de foc <incendiu>, în tîrgul Iaşi 754; la
m-rea Galata 473.
arei vechi; semne de hotar 706.
argat 368.
<argea> (arge), pivniţă cu - 794,795.
argint 377; - părinţesc, dat în contul unei
datorii 54; cădelniţe, candele, copie,
coroane la icoană, cruce, cuţite, discos,
dramuri, evanghelie ferecată, icoană
ferecată, linguri, linguriţe, paftale,
pomăzanie, potir, solniţe, străchiniţă
(străchioară), şărgi, tabla, tăbliţe (tăblişoare)
la icoană, zarfuri, zvezdă (zvejdă) de ~ 284,
326, 369, 370, 776, 801, 873; arginturi 369,
370.
argintar, jidov - 801; v. şi Avram,
arhangheli, v. Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril.
arhiepiscopi, v. mitropoliţi, patriarhi,
arhierei ai Ţării Moldovei 70, 161, 375, 376,
435, 603, 746, 854; în formulă de blestem
419, 740; jilţ de - 284; judecă 35, 805;
iscălesc carte de izbrăvnire 352; se sfătuiesc
cu domnul ţării 254; să pomenească o
moartă 520; v. şi episcopi, mitropoliţi.
arhimandriţi şi egumeni 14, 72, 151, 154, 169,
180,184', 187, 211, 247, 365-367, 376, 387,
392, 407,409, 425, 467, 468, 469, 473, 492,
558, 579, 583, 585, 588, 609, 629, 656, 742,
864, 868; v. şi Chirii, Ghedeon, Neofit,
Paisie, Procopie, Sava, Vartholomei.
armaşi 21, 82, 179, 181, 203, 278, 311, 482,
660, 859; v. şi Andrei Lepădat, Carabet,
Hurmuzachi, Ştefan, Vasilie Brahă;
mari armaşi 79, 277, 341;
fost mari armaşi 104, 146, 348, 349,
701; v. şi Alexandru Neculce, Gheorghie,
Ion Stroescul, Ştefani;
armaşi ai doilea 299, 574, 640, 817; v. şi
Alistar, Lefter, Ştefan;
armaşi ai treilea 191, 192, 211, 311,
317, 441, 452; v. şi Hurmuzachi, Radu
Hurmuz, Ştefan;
foşti armaşi ai treilea 42, 481; v. şi
Hurmuzachi, Ştefan;
s '
fost ispravnic de - 143; v. şi Vîrlan.
armăsari 326.
armăşei 624, 632, 720; v. şi Gheorghie Sîrbul,
Vasile;
fost armăşel 682; v. şi Gligori.
armence (armance) 2, 195, 490, 491, 504, 597,
749, 865; v. şi Anuţa, Cărăcăşoaia,
Dochiţa, Floarea Zaharioae, Maria
Hagioa, Milinica, Vartica;
preoteasă armeancă 496, 601; v. şi
Anuţa.
armeni (armani) 2,4, 21,42, 52, 54, 61, 71, 90,
121, 195, 283, 313, 362, 460, 490; 491, 496,
499, 504, 537, 551, 561, 597, 601, 629, 662,
716, 721,746, 749, 755, 766, 782, 802, 808,
816, 847, 849, 851, 858, 863, 865; v. şi
943
 Acsintie, Andrei, Androni, Andronic,
Asapu Harepul, Bogdan ciubotar, Bogos,
Carabet, Cazar, Cărăcaş, Cerchez staroste
de Cîrstea soronaf, Qrstea Haceadur
staroste de Ferat, Grigorie preot,
Hariton din Ruşciuc, Hazbeiu, Iacob,
Ionită, lovanes băibărăcar, Ivan, Ladifu,
Ladin, Lazăr soronar, Lazor, Lohan,
negustor, Luca, Macsim soronar, Mane
negustor, Mardaros, Mitcu, Mogîrdici,
Neculai mindirlegiu, Neculai vătaf de
şetrărei, Ovanes, Petre ciubotar, Sandu
Turture băibărăcar, Sava preot, Simion
preot, Simion Crămlău, Ştefan, Toader
staroste de Toader Toros, Toma, Ursul
băibărăcar, Vărtan, Vicol, Zaroh;
~ căsari 607; ~ din Ţara Leşască şi din
Ţara Ungurească 377, 873; ~ fruntaşi 841; ~
holtei 607; ~ străini 607; negustori - 377,
607; preoţi - 61; fost staroste de ~ 51, 601;
~ tîrgoveţi din Chişinău 151.
arnăuţi 602, 610, 624; v. şi Gheorghi,
Mustafa, Toader;
~ peste Prut, împotriva turcilor lazi 268;
arnăut fost polcovnic 75; v. şi Enache;
~ suiulgii; v. şi Costandin, Dima. ;
arnici, de Halep şi Ţarigrad 377.
arsa, bani pentru luciul cu ~ 825.
artoforii 370.
<arvună> (arvonă) 718, 825.
aspri, <monedă>; în împrumut 765.
aşezare (aşezătură, aşăzare), <învoială> 51, 77,
295,354,699.
aşezăminte 273, 295, 376, 607.
aşternuturi 488; - date zestre 326, 873; ~ la
spital 255; ~ lăsate moştenire 419, 776; ~
pentru oaspeţii turci 588.
atlaz 377; - dăruit 30; ~ sade 370; ~ turungii
369; aurar, dveră, falon, naracliţă, patrahir,
poale de icoane , sacos, stihar de ~ 284, 369,
370.
ată
s 377.
aur, brăţări, coroană, cruce, dramuri, harhar,
lanţ, potir de - 284, 326, 369, 370, 490, 767,
873.
aurar de atlaz 284, 369, 370.
avaiet ce-1 iau cantaragiii 747.
aventarion, v. inventar,
avere, moştenită 767.
944
B
babe <femei bătrîne> 26, 60, 122, 211, 249,
341, 383, 472, 606; v. şi Axintoaia,
Ghermăneasă, Ghermulesă, Ileana, Irina,
Măriuţa, Mierla, Paraschiva, Sanda,
Ursa, Zoita.>
bacciş, <bacşiş>, la cîntăreţi 368.
balamale, la oblon 225.
balaş,5 cercei cu ~ 326.
balăcdiş 377.
balgi başa 555.
bani, <dregători> 76, 78, 81, 88, 139, 274, 418,
435,452,536, 568,673, 699,706,738,767,
790, 794, 840, 873; v. şi Arghir, Chirica,
Costache, Dinul Canta, Filip Catargiu,
Gheorghi, Gheorghi Beldiman, Grigoraş
Răscanu, Ilie Costache, Ion Cantacuzino,
Neculai Roset, Negel, Scărlătache, Toader
Cantacuzino (Canta);
mari bani 1, 7, 13, 14, 16, 40, 42, 59, 70, 98,
103,105,113,114,117, 123,134,146,155,
156,161,170, 190, 223, 245, 269, 322, 338,
366, 367,412, 454, 473, 493, 588, 594, 603,
604, 625-628, 645, 682, 700, 715, 716, 719,
736,754,759,772,775,793,797,798, 833,
846, 848; v. şi Andronache, Constantin
Sturza, Costache Conache, Enacachi
Milo, Gheorghe Hrisoscoleu, Ilie
Costache, Ion Cantacuzino, Iordache
Hrisoscoleo, lordachi Hrisovergbi, Lupul
Balş, Panaite (Panaiotache), ScărlătacM
Costache, Ştefan. Sturza, Ştefan Roset,
Toader Cantacuzino. Toma Creţulescu,
Vasile Costache;
foşti mari bani 56, 763; v. şi Arghiri,
Lupul Balş,
bani cmonedă, în general»: păssirn; ~ de argint
341; ~ de cheltuială 212; ~ de zestre 153; ~
din suma ocnii 70; încărcaţi cu cîţiva - 47; ~
în diverse dări 17, 23, 25, 28, 31, 156; 186,
544, 650, 753, 784, 789, 797; împărţire de ~
92, 197, 198, 333, 336, 398;
împrumutaţi/restituiţi cu dobîndă 62, 86,
285, 442, 474, 484, 564, 745, 832, 842; ~ în
vamă 30; ~ luaţi pe ascuns din moştenire
600; ~ pentru ceară 7; - noi 4, 26, 85, 116,
208, 289, 296, 331, 429, 433, 443, 455, 456,
 524,529,542, 545,550,568, 570, 571, 574,
630,646, 674, 693,696,748, 827, B;
~ gata 45, 67, 90, 95, 97, 104, 143, 172,
179,181,188, 206, 230, 247, 251, 261, 272,
313, 339, 351,401, 420, 431, 433, 440, 442,
451,463, 508, 517, 522, 532, 537, 551, 552,
560, 577, 597, 654, 664, 684, 695, 721,778,
836,851;
~ pentru hotărnicire de moşie 133; ~
prăpădiţi 436, 437; pungi de ~ 352, 767;
scutire de ~ 12; se dă ban către ban 327;
socoteală de - 199, 328, 368; ~ pentru
podurile uliţelor din Iaşi 616; banii şcolilor
223, 544, 650, 674, 784; ~ vechi 377, 568;
v. şi aspri, d., galbeni, groşi, Tei, leţcaie,
obol, ort, parale, potronici, ughi, zloţi.
baniţă> 98, 171,458.
<barbari> (varvari) 740.
bardăconfiscată 659.
basma 776.
bas 734,776; v. si dobîndă.
basa
5 352, 368,> 369; v, si V Anastase,» Costa
Papafil, Xantho.
baş bulucbaş, v. bulucbasi.
başcă 106, 112, 402, 754', 762, 801.
baş ceauş 97,104,455,478,769; v. şi loniţă.
băşhăham9; v; şi Isaae;
baştină 530, 670,754, 762; ;
băcal baş 424, 425, 580, 581; 804; v. şi Eni
(Ieni).
băcani (bacali, băcali) 83, 86, 126, 131, 141,
163, 208,241, 251, 265, 365, 377, 387, 434,
442,449,450, 467, 484, 498, 505, 525, 528,
562, 585, 597, 624, 69^ 747, 783, 804, B;
şi Andrei, Costantin Canilă, Dima,
Gheorghe, Enache, Ene, Grigore, Grecul,
Grigori, Hriste Endreneliu, Ivan
Caraferiali, Mîrzea, Panait, Panaiot,
Petre, Petrea, Praca, Savvă, Vasile.
băcălie <marfa> 377,449, 747,783, 804; :'
băcănii (băcălii) 131,444,467^585. •
<băcăniţe> (băcăliţe) 16, 114,' 221; v. şi
Gheorghiesa.
băibărace 377.
băibărăcari 61, 90, 121, 313; ^37, 727, 778; v.
şi Andriiu, Costantin, loniţă, Iovanes
armean,„Manoli. Sandu Turture armean,
Urşul, Vasili.
baltage 377.
bălţi cu peşte; dijmă din ~ 676; baltă de peşte
abătută din Prut 531.
băneasă (bănesă) 284, 634, 637, 827; v. şi
Maria, Scărlătăchioaia.
bărbieri (bărghieri) 45, 92, 160, 213, 214, 222,
225,241,258, 282, 287, 337,429, 434, 577,
652, 817, 826, 835, 858, 869; v. şi
Ambrohie, Andronache, Antohi,
Dumitraşcu, Gavril, Gheorghie,
Ghiorghi, Gligore, Grigori, Grigorie,
loniţă, Irimie, Necula, Petco, Ştefan,
Toader, Vasîle;
bărbier domnesc 77, 218, 250; v. şi
Dumitraşco; staroste de ~ 104.
bărbînţă746.
bătaguri, în hotar de loc 706.
bătaie, <pedeapsă> 205.
bătrîn, parte de sat, trup de moşie 133, 628,
644,648,754.
băutură 726; marii cămănari cer şi din ~ la
pivniţe 310; ~ vîndută pe moşie 799; erîşme
şi pivniţe cil ~ 99, III. 149, 156, 177, 178,
233,322,589,676,702,777.
becciu 187; v. şi Ion.
becer 541, 679, 690; v. şi Mihalache.
beci, săpat peste tocmeală 321; ~ de piatră 500,
504, 597.
bei 385; v. şi Ahmet,
beiliccşu 692; v, şi.Eni,:
beilicuri, scutire de~ 178.
beizadele, <fii de domiii> 40, 200, 254; 328,
341, 370,,568; v. şi Alixandru, Costandin
Racoviţă, Dimitrache, Dumitrachi
Mavrocordat, loniţă Cantemir.
bejenie 160.
belacoâsă (biiacoas), ~'ghiuVez, falon de
rochie de ~ 284, 326, 369, 370/873.
belciuge* brăţări dfe aur în ~ 873.
benderlii, negustori turci ~ 377. :
benea, v.bină.
benis 326, 776, 873. '
berăriţă, 467,585; v. şi Hana
berne veci 867. '""'
beşleagă (beşliagă) 121, 577; v. şi Nicolai
Elari.
bcşliu (beşleu) 652, 701; ~ caşcavalar 679, 690;
v. şi Iordache.
945
bete, lovire cu ~ <pedeapsă> 341.
bezmen (besmen, bezmăn, bezumăn) plătit
pentru loc de casă şi de dughene 22, 32, 33,
66, 70, 81, 145, 15:1, 161, 176, 208, 209,
279, 308, 375, 376,400, 411,435, 444, 463,
468, 513, 537, 577, 580, 599, 687, 713, 720,
722,;724,749, 760, 809, 813, 819, 837, 838,
852, 858, 863, E; ~ pe pivniţă 10, 377; ~ pe
velniţă 151; crîşme scutite de ~ 146, 702,
753,789; căsăpii scutite de ~ 753; pivniţe cu
băutură scutite de ~ 25, 31, 99, 111, 149,
156, 177, 233, 403, 589, 777; trunchiuri de
tăiat carne scutite de ~ 15,789.
<bezmenari> (băzmănari) 178.
<bibliotecar> (vivliothicar) al Academiei
domneşti din Iaşi 740.
bice 377.
bichir, săftiane de ~ 377.
bilacoas, v. belacoasă.
bileală 377.
biniş, v, beniş.
binalţ, judecată pentru - 363; bina de case
. stricată 656; loc de dugheni în binaua
cîrciumii 755.
bintali 370.
bir 54, 103, 513, 568, 585; - plătit de armenii
din Roman 607; scutire de ~ 8, 31, 111, 115,
123, 334, 177, 178, 233, 388, 501, 622, 711;
scutire de ~ pentru cei care învaţă bine (la
Academia domnească) 740; scutire de ~
pentru un preot şi fiii săi 454; scutire dc ~
pentru oameni ai Bisericii Catolice din Iaşi
25; scutire de ~ pentru oameni străini 28, 63,
99, 204, 334, 413, 595; scutire de ~ pentru
un vătaf 811; scutire de ~ pentru un vornic
de poartă 262; scutire de ~ pentru un ucenic
230.
birnici 513, 599, 720; ciobani ~ 568; v. şi
David, Neculai.
biserici 49, 322, 342, 374, 405, 472, 584, 586,
591, 618, 746, 797, 811, A, D;, biserică
<instituţie>; biserica cea mare <de la
Constantinopol> 810; biserica Răsăritului
254; biserică a pravoslavii 12; biserica
strămoşească 873;
~ arse 300, 325, 504, 597, 601; ~
făcute de Alexandru cel Bun 746; ~
boiereşti 244; ~ domneşti 244; ~ de lemn
325; ~'de piatră 309, 360, 544, 784; hudiţă
şi portiţă de mers la ~ 708, 724; ~ miluite
946
399, 458; ~ scutite de plata ajutorinţei 622;
cărţi de biserică 516; cimitir de biserică 38,
.796; jurămînt în biserică 436, 780, 841;
sărindare la ~ 767;
~ din sate 360, 370, 544, 604, 626, 736,
767, 784, 810; v. şi Borşa, Buciumi,
Budeşti, Cotnari, FîntSiielile, Nedieni,
Şărbeşti;
~ din tîrguri 146, 604; v, şi Focşani
(biserica Prorocul Samuil), Tîrgu Frumos
(biserica domnească)
:
~ din Iaşi 300, 309, 325, 504, 586, 597,
601, 797, A, D; v. şi Biserica Armenească
(Maica Precista), Biserica Banu, Biserica
Bunavestire, Biserica Catolică, Biserica
Cogălniceanu (Sf. Paraschiva cea nouă, din
Muntenimea de Sus), Biserica Curelari,
Biserica Doamnei (despre Doamna),
Biserica Domnească de pe Poartă,
Biserica mitropolitană (Stratenia,
Mitropolia veche), Biserica Vovedenie,
Sfinţii Arhangheli-Roşca (din Tătăraşi),
Sfinţii
t Athanasie <si> Chiril>, Sfinţii i
Constantin <şi Elena> (din Broşteni),
Sfinţii Theodori, Sfinţii Patruzeci de
Mucenici, Sfînta Preacuvioasa Paraschiva
(Preapodoamna Paraschiva), Sfîntul
Gheorghe (Mitropolia Nouă), Sfîntul
Grigorie, Sfîntul Ilie, Sfîntul Ioan
<Botezătorul>, Sf. Nicolae Domnesc,
Sfîntul Nicolae de Sus, Tălpălari, Vulpe,
bivoliţă, lăsată moştenire 776.
bîrne, căsuţă şi grajd de ~ 582, 729; bîrnă
cumpărata 225.
blană, de alemii, cecal, cîine, iepure, jder, oaie,
sîngeap, sobol, veveriţă, vulpe 77, 160, 377,
488,776.
blănari (blanari) 16, 19, 21, 26, 32, 53, 60, 69,
71,77,81,91,96,114,130,135,143,147,
150, 162, 166, 180, 193-195, 201, 208,
218, 221, 251, 261, 263,: 270, 271; 275,
280, 296, 366, 367, 437, 440, 447, 455,
456, 462, 464, 517, 522, 523, 526, 530,
550, 555, 557, 581, 615, 621, 630, 634,
636, 637, 646, 647, 667, 671, 684, 687,
691, 695, 807, 814, 828, 835, 838, 839;
blănar seimen agesc 525, 528; v. şi
Alecsandru, Alexandru, Anasţas, Andrei,
Andrii Mogîlde, Apostol, Ayrăni, Cîrste,
Costăridih, Crîste, Dima, Dobri. Dumitru,
Enache, Enache Borş, Eriachi, Ene
 Năramze, Eni, Eni Duca, Frone,
, , ,, ,,
Gheorghe, Gligoraş Fedeleşan, Grigoraş,
Iamande, Ifrim, Ilie, Ionaşcu, Ionită,
Iordache, Mihalache, Neculai, Ncculai
Bontăş, Ordac, Panaite, Panait Taraipan,
Pascal, Pavăl Stroescul, Pavel, Radul,
Sandul, Silion, Simion, Sava, Sava
Măriian, Toader (Toderaşcu), Timuş,
Toma, Vasile, Zanfir;
staroste de ~ 667.
blestem (blăstăm, blăstem) 255, 278, 279, 325,
626, 816; ~ pentru încălcarea unor danii şi
vînzări 41, 153, 173, 189, 212, 214, 317,
419, 509, 564, 582, 730, 766, 776, 835, 873;
~ primit de martorii la judecată 719; 805,
834, 840; ~ în formularul diplomatic, 73,
238; ~ în statutul breslei ciubotarilor din Iaşi
746; ~ înfricoşat 617; ~ bisericesc 140, 254,
276,:375, 376, 435, 626, 740, 840; - după
pravile1810; carte de - 52, 141, 165, 203,
278, 290,310, 411; 423! 449, 490, 662, 670,
673; 735,738,788,791, 833, 840.
blide 54, 873,!
e b o a r f o (borfe) 588; săcriu cu ~ 54.
bob 377.
bobou 377.
bocce, tutun de ~ 377.
bogasie (bogasăn, bogasîu) 377, 776, 867.
bogasieri pămîntehi; plătesc cotăiit 703.
boi 284, 369, 370; - daţi zestre 326, 873; bou
dat peritrit o gîlceavă de furtişag 19: - daţi
zălog pentni o datorie 62; - de negoţ şi de
jug 377; - lăsaţi moştenire 212, 436. 437,
685, 767, 776, 867; - morţi de boală 284,
436, 437; - scutiţi de văcărit sâivcuniţă 102,
134, 156, 178, 322; car cu doi ~ 238, 254,
' 395, 603, 626, 810; cireadă de - pornită la
- Broslov 686; mortasipie pe bou 196; piei de
' bciu 377; plug de-767.
boieresc (adetiul moşiei) 231, 565, 676; 726,
799; : nu se lucrează ~ 453. ' "
boiereşte, desetină plătită - 93, 497,584.
boieri,; ^ mari şi mici, în Divanul (Sfatul)
domnesc, judecă pricini, martori, dau
pdruiici: pasisim'; - cil slujbe domneşti 63,
11, 233, 544, 589, 784, 811; - care iau taxe
de krvelriiţele'de pe moşiile lor 151; - nil
plătesc vădrărit pînă la mare comis 753, 789;
- primesc danii domneşti 64, 109, 123, 219,
720; boier lasă cu limbă de moane 677; -
caimacam -89; 176, ; 582;: 766, "840; - de
curte 16, 42, 114, 221; - de ţară 276; -
epitropi 314, 396, 699, 703; - mari din Ţara
Românească 604; - mari îngăduie îngrădirea
unui loc 698; - mari nazîri 254, 395, 603; -
mazili 568; - negustori 850; - pămînteni
535, 628; - răzăşi 475; feciori de - săraci
767; - străini E; - zlotaşi 413, 334; fată de
boier 873.
boierime 314.
boiernaşi (boerănaşi) 5; - de curte 6, 660.
boli (boale) 536; boala ciumei 626, 810; spital
pentru boala ciumei 603.
bolnavi 70, 161, 238, 254, 255, 276, 314, 315,
388, 395; 417, 595, 603, 604, 626, 699,703,
737,747,753,767,783,789, 790, 810, 870.
bolriiţă 238, 254, 255, 276, 314, 315, 395, 417,
603,' 626, 747, 753, 783, 810; v, şi spital,
boloboc, v. poloboc,
b o l t ă <dugheană> 685.
boite surpate la biserica domnească din Tîrgu
Frumos 146.
b o r d e i 281, 813.
b o r d e i a ş 249.
b o r s5ă r i t5ă 300;>v. si
' Anita.
î
bosneni, cumpără boi 377.
botezat 836; v. şi Neculai Neamţul,
botezuri, bani.din - 295.
botnar, v, butnar,
<bour> (buor), scutire de - 25, 31, 99, 111,
146,149,156,177, 233, 379, 403, 589, 702,
753,789; - semn dc hotar 3S6,511.539.
<bourari> (buorari) 178.
brad, seîndură de - 396.
branişte <dare>, scutire de - 15, 25, 31, 99,
111; 146; 149, 156, 177, 233, 403, 589, 607,
702,753,777,789;
<branişteri> (breneşteri) 178.
branişti, ale m-rii Sdcola 453. \
braşoveni (braşovani) 34; 35, 95, 154, 191, 192,
203, 206, 365, 696, 809, 858, 861, 863, 865,
B; v. şi Enache, Gheorghii, Gligori, loan,
a:, Ion, Maftei; Ursul, Vasile,
braşovenească, marfă m 10,377i
braşoviniţă 300; v. şi Maria,
brăţări (braţele) 490; - c u t d a t e zestre 326, 873;
; de aur 54,>873. :,,••
breabu377. •
breaslă 68, 107, 330,; bresle . cosesc iarba m-rii
Socola fără permisiune (453; ~ a ciubotarilor
947
 746; ~ jidovească 9; ~ a negustorilor 70,
161,254,395.
breslasi746;
brîie, de dimie, de bumbac, de mătase, de păr,
de Adalia, Bagdat, Mucadir, Rumele 377.
brînză 377; căruţă cu ~ 10.
broaşte <la uşi> 284,369,370.
bube ale lui Gheezi, în formula blestemului 278.
bucată de fier, taxă pe ~ 603; v. şi drug de fier,
fier.
bucate, biserici şi m-ri miluite cu ~ 129, 810;
cheltuieli cu ~ 867; dări pe ~ 584, 607, 797;
rădicături de ~ 568; ~ ale tătarilor 731; ~ pe
moşii 294, 453; în loc de ~ se lasă bani ca
moştenire 767; ~ scutite de dări 11, 12, 25,
30, 31, 103, 111, 123, 134, 177, 183, 405,
412,445, 544, 586, 589,594,784, A, D.
bucătari 117, 154, 191, 192, 339, 383, 541,
, , ,
630, 767, 866; v. şi Gheorghie, Gligoraş,
Ilie, Necula, Neculai, Stoian, Ştefan,
Toma;
~ ţigani 295, 339, 369, 370, 397, 399,
495, 507, 618; v. şi Costandin Muntean,
Ilie, Lupul, Radul, Stoian;
~ pentru spitatul Sf. Spiridon 626, 810;
bucătar pentru elevii străini şi săraci ai
Academiei domneşti din Iaşi 740.
buciucaş (bucicaş), fost ~ 135, 697, 714; v. şi
Gheorghiţă, Ion.
buclucuri, cineva face ~ pe moşia Horleşti 205.
budăi, în hotar 431,672.
buhai, zălog pentru o datorie 62.
bulgari 377. .. .
buluebaşi (bulbaşi) 97, 104, 185, 211, 224, 257,
268,' 359, 772, 780, 817, 865; v. şi
Constandin, Costandin, Coste; Hîncul,
Ioniţă, Ioniţe Necul, Sandul, Stămati; ~ ai
doilea din Curtea domnească 441, 481; v. şi
Ilie; bulucbaş de podari 616;
başi'* 5;' 211,>274, 268, 428, 633; v. şi
Apostol, Neculai Moraitul, Vasile, Vasile
Hămănescu; baş bulucbaş agesc 687; v. şi
Ionită; baş bulucbaş hătmăriesc 547; v. şi
Ioniţă; seimen domnesc la baş bulucbaş 67,
652; foşti başi ~ 119, 478; v. şi Apostu,
Ioniţă Bantăş; fost baş bulucbaş la Curtea
domnească 400; v. şi State,
bumbac, brîie, cit, ham de ~ 377.
948
bunghi, de sîrmă, de ibrişin 370, 377.
butci 377.
burungiuc 377.
butnari (botnari) 180, 312, 441, 481, 773, 774,
859; v. şi Pavăl, Sandul, Vasilie.
butuci, de poartă şi de ogradă; bani pentru ~
„ 560,825.
buţi cu vin 46, 266, 293, 314, 368, 369, 377,
' 563,603, 626,676,726, 810, 870.
buziia, cedar ~ 377.
C
cacom 326, 377.
caculi 377.
cădelniţă de argint 284, 369, 370.
cadiu, hogct la ~ 352.
<cafea> (cafe, cahve) 369, 370, 377, 624.
cafegiu (cafigiu, cahfegiu, cahvegiu) 142, 521,
613,729; v. şi Andrei.
<cafenea> (cafinea, cahvigerie), pe Uliţa
Podului Vechi 494, 498; ~ domnească 521,
613.
caftangiu 556, 558; v. şi Neculai Nedelcu.
cahve, v. cafea,
cahvegiu, v. cafegiu,
cahvigerie, v. cafenea.
cai 115, 369, 370; ~ cumpăraţi / vînduţi 159,
377, 867; cal de mire 326; scutire de - de
olac 25, 103, 111, 155, 177, 178, 200, 403,
405, 586, 607, A, D; cal încărcat 10; ~ la
cămară 326;. ~ la leftică 326; ~ moşteniţi
77$, , 867; ,-r pierduţi 54; - ce pot produce
stricăciuni la cişmele 53; ~ scutiţi de dări 25,
28, 31, 99, 102, 111, 120, 123, 134, 156,
i 177, ,178,190, 204, 233, 322, 388,403, 412,
413^445, 493, 589, 594, ,595; cal murg
alăşeg 867; ~ turceşti şi de ţară 377;:hamuri
pentru - 368; hudiţă lăsată cît şă umble un
cal 708; mortasipie pe ~ 10, 196; piei de cal
377;; potcoave de ~ 377; rădvan, cu patm ;r
873'» şopron de potcovit ~ 45; traiste <je ~
377.
caimacam 89,176, 582,766; v,,şi Andronachi,
Mihălachi Sturza.
calabalîc 35; ~ la vie 727; om străin fără ~ la
vreun::şat;262.
<caldei> (haldei), în formularul diplomaţie 740.
calfă 154, 226, 625, 807;: v. şi Dima,
Gheorghie, Ştefan Cerache; ~ a lui Dima
 suiulgiu 626; - de învăţătură altora 807; ~
de pietrari 820, 836; v. şi Chiriac, Toma; -
de teslari 833; - la spiţeria de la Sf.
Spiridon 626.
calinarhi, la bisericile Curţii domneşti 591.
camănă, scutire de - 9, 15, 25, 31, 99, 111,
146,149,151,156,177, 233,403, 589, 702,
753, 777, 789, 860; - cu rupta 310; ~ pe vin
310, 368;-ţărănească310.
camuhai 377.
canavăţ (canavaţă, canavăţă), felon, naracliţă,
stihar de-284,369,370.
candele (candile), de argint 284, 369, 370, 776;
ulei şi tămîie pentru - 124, 129, 182, 466,
596, 779; candelă lăsată moştenire 776;
candelă la mormînt 361.
canoane bisericeşti 273,626,810.
cantaragii 55, 85, 95, 142, 463, 508, 518, 812,
836, 872; v. şi Andrei, Andrei Damian,
Andreican, Enachi, Ion, Ion Căruntul,
Iordachi; - la vamă 747, 783, 931; v. şi
Gligoraş, Toader Corbul,
cantariatică (cantarietică), în vamă, la cîntar
747, 783.
cap, bir pe - 350.
cap <capitol>, în pravile 535, 805.
capace (căpaee), la tingiri 369,370,776. •
capari 377.
capete (capite) la o datorie bănească 52,75, 194,
333,352,471,850.
capete din pravilă despre zestrea promisă la
logodnă 686.
capicul 377.
capre 377.
<capuchehaie> (capichihaie) 574; v. şi Gligori.
caraboia 377.
carabtiră 377.
earacatări 225.
caraul 870.
care 10, 73, 241, 314, 328, 350, 360, 368, 369,
370, 377,396, 453, 526, 603,720,724,740,
747, 870; - cu doi boi 238, 254, 377, 395,
603, 626, 810; v. si căruţe,
carne, vîndută 367; trunchi de tăiat - 10, 377,
789,860.
carpen, scris cu slove, semn de hotar 706.
earsac 377.
earvasara, vamă plătită la - 377, 603.
casap 145, 698; v. şi Costandin; - başlîc 568.
case din tîrg, cumpărate / vîndute: passim;
bezmen / chirie pe - 33, 61, 70, 86, 118,
128, 468, 513, 720, 723, 749, 837; -
amanetate 62, 75, 194, 243, 332, 414, 471,
605, 688, 733, 803, 833, 850; - vîndute la
mezat 36, 37, 51, 52, 198, 332, 336, 337,
471,504, 555, 655,688, 689, 728, 833, 842,
850; - date zestre 84, 207, 292, 298, 463,
560, 566, 636, 637; - arse 163, 211, 260,
268, 647, 670, 671, 754, 762; - dăruite 84,
317,452, 520, 536, 579, 673, 728,770, 856,
864, 872; - părinteşti 51, 52, 54, 449, 653,
666, 673, 684, 788, 791; casă de oaspeţi în
Iaşi 371, 588, 706; - la vie 3, 253,436,693,
721, 827; - de Beilic 150; - şindrilite 6, 45,
84, 95,485, 680, 794,795; ~'de nuiele 391,
436, 437, 645; - vechi (bătrîne) 52, 344,
347, 391, 552, 645; - schimbate 168, 260,
268; - stricate / risipite 242, 347, 521, 613,
656; - moştenite 685, lăsate prin diată 212;
- preţăluite 391, 414, 437; - boiereşti 223,
754, 762; - domneşti 114, 656, 709; -
neguţătoreşti 762; - crîşme 680, 794, 795;
- cu grădini şi livezi 599, 722; - cu / pe
pivniţe 34, 35^ 42, 75, 82, 163, 794, 795; ~
cu acareturi 6,67,71, 84, 88, 226, 433, 450;
- ce încalcă loc domnesc 16, 221; - mari
154, 612; - cumpărate cu înşelăciune 327; ~
răscumpărate 327; - pentru spitalul de la Sf.
Spiridon 161; casă pentru ciumaţi 314; casă
în ograda bisericii Sf. Nicolae 862; casa
cuprinsă în ograda caselor de Beilic 170; -
cu oameni 70; casă dată de istov 75; - pe
cale de a fi stricate 76; casă lîngă iaz 256,
casă de construit 268; - împărţite în doua
163; - făcute din pajişte 347; casă proasta
338; casă ce era să fie tăiată pentru un
drum domnesc 81; casă făcută împotriva
poruncii 355; talpă de casă 344;
despăgubire pe casă de pe un loc dăruit
358; - dezgrădite 62.
casie 377.
<castane> (căstane) 377.
caşcaval 377.
cascavalar, besliu - 679,690; v. si Iordache.
<eatapeteasmă> (eatapiteazmă), arsă în
incendiu 473.
catarguri 377,396, 603. ;
catastif (catastih, catastiv), de vistierie (al
scutelnicilor) 626, 699, 790, 810; - de vamă
949
 ' 377; ~ de proprietăţi puse chezăşie 765; ~ de
mănăstire 810; ~ de venitul mortasipiei
doamnelor 255; - pentru breslele tălpălarilor
şi: ciubotarilor 746.
catavisier, ccarte ' bisericească;*, tipărit la
Rădăuţi 516.
categumen, v. egumen.
::
<caterisire> (catherisire) 376, 435.
catertăi377.
cătife377.
catolici (papistaşi) 611, 819; v. şi Antonie
:!
Faierman, Linciu.
catolică 819.
cavac, ciubotar care vrea să se facă ~ 746.
cavaler 870; v. şi Stoffel.
cazaci (căzaci), steag de ~ 50; odobaşă de ~ 150.
cazaclii 377, 626, 698, 810; v. şi Aiidrei.
cazan 776.
ceazma> (cazma), colţ de zid însemnat cu o -
581.
călăcan 377.
călăraşi5 19, 150, 256, 323, 415, 831; v. >si Ion,
Istrati, Lupul, Neculai, Ştefan; vătaf de ~
652;
călăraş agesc 191, 192; v. şi Ionită;
chihaie de - hătmăneşti 502;
- de Ţarigrad 119, 299, 485; v. şi Ion
Brătilă, Mihai, Vasile; fost călăraş de
• ) Ţarigrad 414; v. şi Andrumacfae; vătaf de ~
de Ţarigrad 564.
călcare de moşie 229, 242.
călcătoare la vie 3 , 258, 693 , 712, 721, 727,
739, 827.
călcători de poruncă domnească 25.
căldărari 404, 767.
căldări 54, 225, 369, 370.
călugări 6, 13, 35, 48, 49, 72, 84, 93, 124, 146,
182, 247, 322, 382, 424, 425, 442, 460, 466,
469, 473,487, 493, 513, 568, 584, 596, 604,
620, 626,736,752, 754, 779, 796, 810, 873;
v. şi Calinic Cepoiu, Climintu Scărlat, ...
Decusară, Gheorghii, Gherasim, Iorga,
.Lupul, Macarii, Silion, Vasiian,
Veniamin; ~ la m-rea Adriano din Rumelia
587; - de la Sfîntul Munte 322; <~> sinaiţi
227; v. şi monahi,
călugăriţe 95, 260, 265, 268, 358, 442, 453,
767,'776, 830, 846, 848; v. şi Anisia,
950
Catrina, Casîiana, Despa, Elisafta,
' Măgdălina, Măranda,; Mărina: v. şi
" monahii.
cămară, casă cu - 226, 433, 560, 721; băcănie
cu - 444; - domnească 30, 244, 607; ~ cu
cai 326; ruptoare la ~ 607.
cămănari (camanari.camănari) 151, 178, 235,
729, 860; v, şi Bălăsache, Gheorghie;
mari - 13, 14, 103, 114, 123, 134, 155,
156, 161, 190, 310, 322, 338, 412, 435, 454,
493, 588, 594, 797; v. şi Enache, Filip
Catargi, Grigoraşco HrLsoseoleu. lanachi,
Ionachi, Iordache Bălăsache, Panaiodor,
Scarlat Caragea;
fost mare cămănar 536; v. şi Iordache
Bălăsache.
cămărasi 77,142, 161, 218, 334, 455, 792; v. si
Gheorghi, Nicolai, Pavel;
mare cămăraş 703;
cămăraş> ăl doilea 721; v. si * Ionită
?
Hermeziu;
fost cămăraş al doilea 495, 507; v. şi
loan;
- de izvoade 132, 303, 405, 428, 445,
750, 751,791, 867; v. şi Nicolai, Tanasie;
fost mare cămăraş de izvoade şi
ispravnic la ţ. Cîrligătura 205; v. şi Sandul ;
- d e ocnă 810.
cămărăşoâie 455, 657,-658; v. şi Nastasia.
ccămăsi> (cămeşi) 377; - lăsate moştenire 153,
776; cămaşă de zestre 326.
căminari (caminari) 306, 312, 371, 532, 663,
773, 774; - v. si Bălăsache, Iordache Bals,
Vasile Carp;
mari - 16, 70, 98, 113, 146, 170, 223, 473, 603,
626, 628, 715, 810; v. şi Enache, Grigoraş
Hrisosculea, Iordache Bălăsache,
Panaiodor;
fost mare căminar 776; v. şi Ilie Toma;
căminar al doilea 680; v. şi t Ion
Hermeziu.
căpitani 5, 42, 53, 62, 89, 117, 135, 147, 191-
193, 260, 261, 268, 316, 344, 42& 431, 443,
546, 568, 574, 590, 645, 657, 658, 666, 696,
715, 718, 721, 745, 754, 788, 796,: 803, 821,
822, 863, 869; v. şi Andoni, Andrei,
Antohi Coroiu, Antohi Scărlat, Antohie,
Antonie. Chiriiac,:. /Decusară, Dimitrie,
" Dumitr.iche Vîrnav,::'" Dumitru,
 Ghiorghiţă,. Grigoraş, loniţă, loniţă
Mitică, Iordachi Mămăligă, Ispîr, Lupul,
Mihălache Talpă, Nichita, Niculai,
Panaite, Păpăluţă, Simion Coroiu,
Tănase, Toader, Toader Boldişor, Tudori,
Ursachi, Vartic, Vasili, Vasili Raţă;
căpitan şi fuştaş de divan 564; v. şi
Frătiea;
fost căpitan 135; v. şi Vasile;
- ageşti 97, 100, 143, 545, 547, 667; v.
şi Calistru, Gligoraş Luncă, Sandu,
Timofte, Toadir;
căpitan de cătane <la moscali> 222;
~ de dărăbani 88, 220, 654; v. şi Simeon
Coroiu, Toader; ' "'
mare căpitan de dărăbani 84; v. şi
Simeon Coruiu;
căpitan izbaşă 531;
căpitan de lipcani 147; v. şi Mustafa;
căpitan mazil 362; v. şi Ursul Iuraşco;
căpitan de menzil 332, 471; v. şi
Gheorghiţă;
căpitan de Onţeşti 817; v. şi lane;
căpitan de Tecuci 76; v. şi Neculaiu;
căpitan de vînători 259; v. şi Tănasă;
mari ~ 6,193, 207; v. şi Simion Coroiu,
Vasile, Vasile Coza;
foşti mari ~ 101, 117, 168, 227, 305,
318; v. şi Chiriia Poroschi, Costandin,
Costandin Movilă, Costandin Negrea,
Vasilachi Coţman, Vasilachi Cozma;
mare căpitan de Ropce 715; v. şi
Ghiorghie Carp.
căpiţe de fîn 246,
căpriori din pădure 330; dugheană fără - 367.
cărămidari 618, 825; v. şi Andonie.
cărămidă 225.
cărări, în hotar de ioc 300,763,766.
cărăuşi 447; v. şi Ghiorghii Tărsină, Neculaiu
Scurtul,
cărhana, v. cherhana,
eărşină 377.
cărţi <acte> domneşti de apărare, de danie, de
întărire, de judecată, de scutire: passim;
- bisericeşti (româneşti şi greceşti) 284,
369,370,474,' 516,740; '
~ de blestem 52, 141, 165, 203, 278,
290, 310, 411, 423,449, 490, 662, 670, 673,
735,738,788,791,833,840;
~ aduse din Ţara Românească 244;
~ tipărite 30, de Mitropolie 244; '
~ pentru şcoli 650,740;
~ de joc 377; '
- vlădiceşti de scutire 674;
- de aşezare în sat 205, 231;
legător de ~ 372;
carte de bezmen 400, clin pravile 535,
628, de rămas 624, 754, a Divanului 689,
falsă 75, de izbrănire între moştenitori 352;
traducător de ~ 30; v. şi Duca Sotiriovici
cărţulii de plată, de la vameşi 377;"
căruţe 53; ~ cu brînză 10; - eu tiri cal 377; ~
pentru clăei 453; v. şi care.
căsari, armeni ~ 607; ţigani ~ 17,158, 202, 301,
' 465.
căsăpii 753, 838.
căscioare (căscioare, căşişoare) 67, 316, 356,
380, 564.
căsoâie (eăsăoe) 6, 270.
căsuţe 335, 582.
cătane 230; pradă de ~ 754, 762; căpitan de ~
222.
căuşe 377.
căzi (cădzi) de apă 825; ~ la vie 3, 105, 253,
258,551,571,693,712,721,727,739, 827.
ceam sacîz 377.
ceapă, car cu ~ 10, 377.
ceară 368-370; oca de - 322, 396, 493, 603,
747, 810; - vîndută 230; - pentru luminări
(făclii) 103, 129, 156, 284, 369,870; - tare,
roşie şi neagră 377; taxe pe - 626, 783;
bani pentru - 7, 587; - de dus la Ţarigrad
396; - dată de meşterii din alte tîrguri ce
cumpără ciubote în Iaşi 746; - exportată
314; - sleită 377.
ceartă bisericească 81.
ceaslov <carte bisericească> 284, 369, 370.
ceaslovăt rusesc, dăruit 516.
ceasornic (ciasornic), picior de ~ de lîngă
Curtea domnească 106, 112, 113, 402; -
lăsat prin diată să se vîndă 776.
ceasornicar 210; v. şi Arion.
ceasornicărie, slujbă 711.
ceată, a preoţiei 797, A, D; - de căldârari şi - de
coroieri 767; - de ţigani 59.
ceauşi 347. 441, 488; v. şi Grigore; Ioan,
Ioiiiţă Baritaş; baş - 104, 455, 478; 769; v.
şi Ion, loniţă; foşti baş - 496, 568; v. şi
951
 Ioniţă, Neculai; ceauş de aprozi 688; ceauş
de negustori 768; v. şi Enachi.
cecal, blană de ~ 377.
cedar buzna 377.
cepărit, scutire de ~ 25, 31, 99, 111, 146,. 149,
156,177, 233, 403, 589, 702, 753, 777,789.
ceprăgar domnesc 77, 218; v. şi Ştefan,
ceprăgăriţă 176; v. şi Ioana,
cerb, plăsele de ~ 377.
cerbecciu (cerbecgiu), mare ~ 519; v. şi
Mihălachi.
cercători şi judecători; egumenii să fie ~ 103.
cercei, de zestre 326, 873.
cercuit, chcltuieli cu ~ 368.
cerdac, la feredeu 764; - la o crîşmă 180; - al
Copoului 520.
cergi 153, 377.
cerneală, hîrtie şi ~ 740; nume de ţigani
înconjurate cu ~ şi scoase din ispisoc 40.
certare <pedeapsă>'34, 63, 68, 81, 158, 202,
319, 354,681,746.
ceşmea, v. cişmea.
cetăţi 103, 223,776; v. şi Ierusalim, Niceea.
<chefal> (chifal), icre de ~ 377.
cheltuieli 444;; ~ ale m-rilor 366, 604; - ale
spitalului m-rii Sf. Spiridon 70; -pentru
casă şi acareturi 358; cheltuială pentru un
mort 739; cheltuiala tîrgului <dare> 607; -
la cosit finul 394 şi la vie 320; cheltuială
domnească la zidirea academiei de lîngă
Mitropolie 740.
chemeruri de uşi, cuie pentru ~ 825.
cherestea, de la case şi dugheni 76, 858; - dusă
la Cetatea Albă 268; ~ vîndută la Galaţi 603,
626, 810; car cu -314, 396.
cherhana (cărhana) 368, 369.
chetrari, v. pietrari.
cheutoare (cheotoare, chiotoare) 284; - de casă
şi dugheană 56, 428, 582; ~ de carte 369,
370; ~ de zăplazi 376, 435; piatră - 715.
chezasi (chizăşi, chizbşi) 352, 471, 563, 688,
689, 776, 817; v. şi Gheorghe I.
Beldiman, Ilie, Roman,
chezăşie 324, 381, 499, 682,765.
chianeală 377.
chichidie 377.
chihaie de călăraşi hătmăneşţi :502; v. şi
Sandul Burbulici.
<chihlimbar> (chihrimbar) 377.
952
chilar de la Cucuteni 522; v. şi Sîmion.
chilargiu domnesc 429; v. şi Ioniţe.
chile <dare>, ţărani scutiţi de - 103.
chilermene 377.
chilie, zapis semnat într-o -611,617, 846!
chilimuri 377.
chindie, bolnavi vizitaţi la - 626.
chingăriţă 835; v. şi Sămina.
chingi 377.
<chinovar> (chinăvar) 377.
chimen 377.
chiotoare, v. cheutoare,
chiper 377.
chiperniţă de Braşov 377.
chipt, left de - 326.
chiriacodrom ccarte bisericească» 284, 369,
370.
chirie 400, 861; - pentru case şi locuri de case
51, 52, 61, 86, 118, 128, 716, 749, E; -
pentru dugheni şi locuri de dugheni 70, 94,
145, 160, 161, 279, 283, 366, 368-370, 373,
629, 652, 687, 760, 804; - pentru locuri
140, 506; - pentru pivniţe 76, 490; - pentru
vin depozitat în pivniţă 803 ; - „fără de cale
şi peste putinţă" 604.
chitura streşinei 431.
chiulită, lăsată prin diată 776.
chiusoleu 377.
chrisobulum 558.
chyrurgus 94; v. şi gerah.
ciapsă, ţinte de aur de - 54.
ciferturi, v. sferturi,
cin călugăresc 776 şi preoţesc 740.
ciobani, birnici şi holtei; plătesc gorştină 568.
ciocli 482, 522; v. şi Lupu; staroste de - 557,
562, 564, 567, 569, 570, 630, 648, 695, 827;
vătaf de - 289, 308,451, 646, 667.
ciohodar 203,463; v. şi Anghel.
ciopciun 377.
ciopron, v. şopron,
ciorapi 377.
ciovîn, baş - 91; v. şi Gheordii.
cireadă de boi, pornită spre Breslaw 686.
cireşi, semne de hotar1287, 353.
cislă, scutire de ~ 334.
cişmele în Iaşi 16, 113, 376, 435, 626; pîrîu ce
vine de la cişmeaua sărată 613; să se facă
cişmea la un dram mare 776; v. şi haznale,
cit 284, 377; poale de icoane de ~ 369, 370.
cititor, dascăl cîntăreţ şi ~ 295.
ciubere Ia vie 3, 253, 258, 571, 693, 721, 727,
827.
ciubotari (cibotari, ciobotari) 18, 19, 27, 45, 60,
61, 85, 117, 174, 175, 185, 289, 362, 418,
422, 428, 505,542, 672, 684, 688, 704, 780,
791, 792; v. şi Andrei, Bogdan armean,
Costandin, Gavril, Gligore, Grigore, Ilie,
Ion, loniţă. Petre armean, Vasile Bunduc,
Vasîle; ~ din Iaşi îşi fac breaslă separat de
tălpălari 746.
ciubote 225, 377, 746, 867; <amendă> 324,
710.
ciubucciu 517; v. şi Sandul,
ciubuce 377.
<ciumaţi> (ciumaşi) 314, 328; spital de ~ 396,
603.
ciumă 211, 214, 314, 350, 396, 603, 626, 743,
810.
cizmari 136, 272, 537, 538, 645, 683, 712; v. şi
Anton, Ghiorghie, Lupul, Necula, Oprea,
Postolachi; staroste de ~ 561; fost staroste
de ~ 575; ~ să nu lucreze ce lucrează
ciubotarii 746.
cîine, blană d e - 3 7 7 .
cîmp 720,775.
cînepă, dijmă din - 676.
cîntar (cantar) 98, 171, 377, 458; slujbă la - 73,
98, 171; venit de Ia - 756, 810, 870; peşte şi
scumpie trase la - 737; - de Ia Botoşani
747, 783, de la Chişinău 151,747,783, de la
Focşani 747, 783, de la Galaţi 747, 783 şi de
la Iaşi 73, 747, 783.
cîntăreţi 280; v. şi Gheorghi; - bisericeşti 368,
591; bacşiş pentru - 368; dascăl cîntăreţ şi
cititor 295.
cîrciumari (cîrcimari, crîşmari) 100, 230, 361,
505, 563, 623, 693, 807; v. şi Alicsandru,
Cazimir, Goian, Iftodi, Simion; crîşmar ia
simbrie 368.
circiume (cîrcime, erîeime, crîşme) 46, 121,
180, 354, 361, 368, 416, 500,'563, 671, 726,
728,742, 745, 751, 754, 764, 767, 794, 816,
858; - scutite de dări 702, 753, 777, 789,
870; dări pe - 25, 293, 810; - cu pivniţe de
piatră 241, 286, 533, 754, 802; cei ce strîng
cheltuielile de pe la - 149; - în orîndă
jidovească 146; m-rile plătesc ~la ajutorinţă
620; bina de - 755; cîrciumă de lemn 369,
370; cheltuieli pe - 156; circiumă dată zestre
326; cîrciumă dăruită 284; cîrciumă reparată
368; circiuma preoţilor catolici din Iaşi 375,
459; doar băutura stăpînului moşiei se vinde
în cîrciumă 676.
cîrme, plute cu - 396, 603.
cîrmuire arhierească 273.
cîst E.
clăci 453; - boiereşti şi domneşti 103.
clei 377.
cleşte de stins luminări 284, 369, 370.
clini (clinuri), ai unor locuri 19,26.
clironomi <moştenitori> 75, 300, 352, 767,
805,867.
clironomie (cleronomie) 195, 470, 604, 687,
767, 873.
cliros 28, 273.
clisiarhi 295, 368, 861; v. şi Nechita,
clit, un loc ca un - în trei colţuri 400.
clopote 369, 370.
clopotniţă 369, 370,754.
cluceri 108, 285, 475, 628, 717, 738, 769, 794,
805, 832; v. şi Alexandru Neculce, Gavril
Adam, Grigoraş, Ioan Gane, Iordache
Ruset, Manolache, Sandul Miclescul,
Toader Buhăiescul, Zaharie;
fost clucer 6, 84; v. v. şi Ştefan;
mare clucer 604; v. şi loniţă Guliano;
fost mare clucer 84, 795; v. şi Gavril
Adam.
coajă de năramză 377.
coase 377, 453.
coaste ale Podului lui Sventi Nicolai 113.
cobuzar 45; v. şi Gligoraşu.
cobzari, ţigani - 17, 158, 202.
coconi <copii> 45, 56, 71, 82, 131, 132, 154,
175,179,181, 206, 235, 251, 258, 288, 313,
351,401,408, 440,451, 504,551, 574, 598,
621,649,744,828,863.
eodru, în hotar 706.
codul Armenopolu 628.
cofe, Car cu - 10, 377.
cofetar 697; v. şi Ionichie.
coimigii 838, 839; v. şi Ioan, Pană.
cojoace 377.
cojocari 153, 208, 501,504,541, 557, 562, 621,
630, 712, 826; v. şi Alistarh, Constantin,
Cristea, Grigorie, Hristofor, Simion,
Vasile Şonţul, Vasili; cojocar armean 865;
v. şi Sava.
colane'284, 377, 873.
953
colivă, scaun de ~ 284, 369, 370.
colţuri semne de hotar; de casă 787, de deal 13,
de gard 640, de loc 191, de ogradă 545, de
prispă 780; un loc în trei - 400; colţ de zid
însemnat cu o cazma 581.
comandir al Moldovei şi al Vlabiei 870; v. şi
Ştofei.
comisoaie 311, 317, 574, 660; . v. şi Maria
Brăhoaia.
comişi 84, 208, 285, 359, 368, 376, 435, 832,
834; v. şi Costandin, Mihai Furtună,
Negel, Ştefan, Toma Bantăş;
mari ~ 13, 14, 16, 20, 40, 70, 98, 103,
113, 114,123,134,146, 155, 156, 161, 170,
190, 223, 322, 338, 412, 435,454, 473, 493,
588, 594, 603, 604, 626, 628, 715, 731,754,
797, 810; v. şi Alexandru, Costachi
Muruz, Grigoraşco Hrisosculeo, Ianachi,
Ioniţă, Iordache Panaiotache, lordachi
Hrisosculeo, Lăscărache Roset, Matei
Ghica, Mihalache Suciul, Scarlat
Caragea, Stati Ghica, Theodorachi;
foşti mari ~ 173, 383, 432, 533, 535,
628; v. şi Alecsandrachi, lordachi, Ştefan
Buhăiescul, Theodorache, Vasile
Costachi;;.
boierii pînă la mare comis nu plătesc
vădrărit 753,789.
comînd 52,54.
conac de musafiri 140.
condeie, jurămînt în biserică pe ~ dintr-un izvod
411.
condicari 357, 853, 874; v. şi lordachi, Matei,
Ştefan.
condică de documente; acte trecute la ~ 30, 111,
155-157, 186,191, 200, 204, 205, 222, 233,
301,322,334,343,380,383,388, 403-405,
413,452,458,465,467,473,476,490,493,
507, 584,587-589,595, 624,687,783,797,
870, A, E; - a Bisericii Banu (1818) 286,
363, 483, 486, 771, 859; - a caselor Başotă
(sec. XIX) 35-37, 138, 163; ~ a divanului
329,332,396,412,480,502,585,586,594,
599, 603, 610, 756, 779, 789, D; ~ a m-rii
Aron Vodă 58, 806; ~ a m-rii Bărboi (1796)
579, 629, 749; ~ a m-rii Bîrnova (1796) 68,
107, 330,410,448,448, 659,726; - a m-rii
Precista din Roman 40; ~ a m-rii Sf.
Spiridon 254, 395, 626; ~ a m-rii Trei
Ierarhi (sec. XIX) 57, 66, 622, 764; - a
954
Mitropoliei Moldovei (1816) 30, 49, 93,
102,130,183,213, 214, 244,245,273,434,
' 445, 471,484, 497, 530, 584, 680, 692,707,
781, 786, 795, 811, 823, 843, 854; ~ a ţării
870; ~ a vistieriei 210, 255, 262, 603, 699,
703, 737, 784, 810; - domnească 151, 310,
626, 810; - Racoviţă-Roset 38, 39, 818; ~ a
schitului Orgoicşti (ţ. Tutova) (sec. XIX) 44;
~ de m-re 603; ~ de scrisori 754; -
personală 795; ~ legată cu piele 368; - de la
sfîrşitul sec. XVIII 41; condici din sec.
XIX 32, 34,75,546, 621.
condurari (conduragii) 92, 160, 225, 336,
337,787, 813; v. şi Ilie, Ştefan,
consulat rus (sec. XIX) 371; v. şi Uliţa
Consulatului Rusesc,
contăş 767.
conţuri 377.
coperămînt, v. acoperămînt.
copii de preoţi, să înveţe la şcoală 740; copil de
suflet 819; ~ de ţigan, dăruiţi 776.
copii în casă, <la Curtea domnească» 117, 135,
159,175,193, 250,251,259,264, 274,296,
316,338,357,384,415,421,443,524,560,
631,640,720,735,808, 812, 824, 831,837;
v. şi Andrei, Costantin Gage, Costin,
Dumitrachi Popa, Gavril Căzan, Ilie
Velichi, Ioan Căpăfină, Ion Brăiescul, Ion
Ciucul, Ioniţă, Ioniţă Cănilă, Miron
Ivănescul, Neagul, Necolai Mărdari,
' Neculai cel mare, Postolache Bîgul, Ştefan
Izmană, Ştefan Torcescul, Toader,
Toader Tudori, Toma Gosan, Vasilii,
Veleşcu, Velicico;
fost copil în casă 837; v. şi Vasile Jăcul.
corabie la Galaţi 76.
cordea taltă 488.
cornari 377.
cornărit 377.
cornuri <colţuri> de loc 329, 392, 863 şi de
uliţă 365.
coroane de argint la icoane 284,369,370.
coroieri, ceată de ~ 767.
cositor (costor), blide, discose, talgere, tipsii,
vase de - 284,326,369,370,377,873.
costandinat, galben - 776.
costisă, casă sub - 704; - semn de hotar 13,
146,185,539; vie pe-533.
coşuri cu piatră 46,293,360,825.
cot «cunitate dc măsură> 4,90,153,488,703.
cotării <dare> 703, 870.
coteţ de sare 244, 810, 870.
covăli 377.
covoare 284,326,369,370,377,490.
cozi de sobol 377.
cracatiţă 377.
crame 105, 326,479,712,721,767,776.
craveti, v. croitori.
credinţă, creştinească 223; vamă dată în ~ 129;
vădrărit dat în - 591.
creştinătate, în formularul diplomatic 620.
creştini, în formularul 'diplomatic. 620; ~ dau
'danii 284, 588; negustori ~ 254, 395, 603,
626, 810; tîrgoveţi ~ moldoveni din
Chişinău 151.
cretan (?) 409; v. şi Manolis Antoniu.
<cristal> (crestai), sticlă de - 377.
cristele (pristele) de săgeată 68, 107, 330, 659,
706,
crivăţ; semn de hotar;; 207.
crocuri de vulpe 377.1
croitori (craveţi, croitori) 95, 121, 130, 132,
148,187, 191, 192, 203, 226, 252, 253, 282,
292,298,299, 369, 370, 392, 418, 420,451,
505, 514, 522, 547, 560, 562,577, 580, 590,
, 634, 637,652,665,666,680,688,697,714,
734, 735, 744, 745, 773, 774, 778,796, 801,
803, 812, 820, 827, 835; şi Andrei, Antohi,
Costandin, Dulea, Enache, Enachi
Botezatul, Gavril; Gavril ţigan, Gheorghi,
Gheorghiţă, Ghervase, Grigoraş, Ion
Popa, Ioniţă, Ioniţă Rugină, Iordachi,
Isac, Lupaşco, Lupul, Mardare, Mircul,
Neculai, Nicolaiu, Ostahi Ceapă, Radu,
Toader, Toader Negrul, Ursul, Vasile;
staroste de ~ 121, 582, 641; fost staroste
de-815.
cruce pusă pe casă şi dugheni de vînzare 471,
801; - de argint 284, 369, 370, 776; gorştină
pe - răsura 568-,
cruciş,
3 măsură de loc în - 627.
ctitori de biserici şi mănăstiri 129, 146, 227,
307, 314, 315, 417, 474, 604, 626, 650, 730,
767, 776, 794, 795, 810, 841; v. şi
Constantin Racoviţă y
voievod, Scarlat
Grigorie Ghica voievod (schitul Cetate din
Codrul laşilor), Ştefan Bosie (m-rea Sf.
Spiridon), Ştefan Racoviţă voievod;
pomelnic de ~ 509; slujbe pentru pomenire
, de - 626, 629.
cuconij v. coconi,
cula cu horilcă 377.
cuftele 377.
cuhnicioară 121.
cuhnie 84,88.
cui fir 326.
cuie 18d, 825; - pentru şindrilă 225,377.
cuişoare 377.
cuiucgiu de la Tarapia 828; v. şi Costandin.
cules de vii 368.
cumpărători 53, 245, 377.
cumpărături 117, 129, 218, 230, 697, 754,
762.
cuniţă (coniţa), scutire de - 9, 12, 25, 28, 99,
111, 115,' 134,156,177, 178, 204, 233, 322,
388,403,413,445,454,493,589,595.
cununii 295.
cupar 163; v. şi Tanasă; mare - 837; v. şi
Ioniţă.
cupăriţă 163; v. şi Maria.
cupe de horilcă; scutire de - 9.
cupeţi, v. negustori,
cuptor (cuptior) 225, 373.
curătoare la vie 253, 258.
curătură în Dealul Coroiului 869.
curelari 94, 387, 754; v. şi Mihălache, Ştefan,
Ursu.
<curele> (curâle) 377.
curniătură, în hotar 706.
curte, v. Curtea domnească,
curţi din Iaşi, foste ale marelui agă Ianache E.
cusătoare 5, 419; v. şi Parascheva, Stana
ţigancă,
cut, brăţară - 326.
cut al Mitropoliei de la Suceava 186.
cutii pentru milostenii 368, 626, 810.
cutnie, patrahir, stihar, văzduhuri de - 284, 369,
370,377.
cutremur 227; în formulă de blestem 278.
cuţite 326, 377,776.
cuţitoaie 377.
cuvinte moldoveneşti, armeni să jure în biserică
cu - 849.
D
d; emonedă ?>; în chirie 373.
dafin 377.
dajdie (dajde), scutire de ~ 790; - birului 607; ~
de Sveti Dimitrie,' pentru banii şcoalelor
955
 674; scutire de - domnească 155, 200, 405,
544, 586, 784, 797, A, D; ~ la mazili 699,
790; - a m-rilor 866; ~ morăritului strînsă de
marele comis 156 şi scutire 322, 493; ~ a
preoţilor şi a ierodiaconilor 740; vornic de
poartă scutit de ~ 454; ~ a vistieriei
domneşti, pentru preoţi şi diaconi 740.
damuri, de pe lîngă casă 281.
danii: passim; - eu înşelătură 673; ~ la Sfîntul
Mormînt 103.
darabani, v. dărăbani.
darai, leşaseă şi turcească 377.
dare, asupra vitelor 594; scutire de ~ 790; v. şi
dajdie.
dascăli (dăscăli) 303, 313, 368, 446, 479, 482,
576, 707, 714, 727, 757, 786, 839; v. şi
Bogdan, Dima, Evloghie, Gheorghie,
Manolache, Neculai, Vasile, Vasili; dascăl
al lui Ioanichie Sinadon 419; v. şi Vasile;
dascăl de la m-rea Dancu 440; v. şi Vasile;
dascăl de la biserica Sf. Ilie 418; v. şi
Cosţandjn; ~ la case boiereşti 223; dascăl Ja
Şcoala domnească 376; v. şi Procopie;' - la
şcoli, plătiţi cu leafă 223, 445, 650, 740;
dascăl elenesc şi grecesc, cel dintîi, al doilea
şi al treilea 223, 740; dascăl latinesc 740;
dascăl mare 223, 740; v ^ j i Nicola; -
moldoveneşti, întîi şi al doilea 740; dascăl
slovenesc J504; v. şi Florea: dascăl cîntăreţ
si cititpF 2?5; o casă a unţii dascal 39: y. şi
Sofiano, dascăl scrie act 136: v. si Grigorie;
dascal traduce un zapfsdîn italiană 128; v. şi
Nicolae; v. şi didascăl.
datorii 36, 52, 54, 90, 197, 198, 208, 230, 243,
246, 270,275, 285,315,336,337,347,352,
366,411,414,449,464,494,530,537,564,
624,628, 673, 683, 804, 805, 819, 832, 833,
F; - ale domniei 620; datorie a Mitropoliei
244; casă şi loc de casă luate pentru - 555,
780; - cu zapis 457, 471, 550, 688, 833;
dugheni făcute cil - 801; - frăţeşti şi
părinteşti 51, 52, 137, 767, 798; m-re intrata
la datorie 473; - neplătite 689, 842, 850, G;
datorie pentru zestrea unei fete 488; -
rînduite prin diată 776; robia datoriei 417.
datornici <creditori sau debitori> 62, 320, 530,
655,688,716,793,798,801,850.
daulgii domneşti; martori 150; v. şi Chirila
Borozan, loniţi <Borozan>.
956
dărăbani (darabani) 220, 266; v. şi Gligor,
' Toader Cânte; căpitan'de - 88, 654; mare
Căpitan de ~ 84; stolnic Ia căpitanul de -
220; v. şi Toader.
dări, scutire de - 31, 111, 123, 177,'233, 501;
crîşme scutite de - 702, 753, 789; căsăpii
scutite de - 753; oameni străini scutiţi de ~
63, 99, 134, 334, 403; pivniţe de băuturi
scutite de - 322, 777; preoţi şi diaconi
scutiţi de - 200, 454, 544, 784, A, D; săteni
scutiţi de - 103; trunchiuri de tăiat came
scutite de - 789, 860; ucenic scutit de ~ 210;
vătaf scutit de-811.
dărvari boiereşti şi domneşti; cosesc iarbă fără
permisiune 453.
deal, în hotar 378; de unde se scoate sarea 70,
161.
dechiu, v. dichiu.
degete (degite, degiti), <amprente>, ale unor
martori: passim; <unitate de măsură>, în
măsură de loc 261,436,437, 581,708.
dejă, la vie; vîndută 3.
dejmă, v. dijmă,
demet, de tutun 377.
desăgari, plătesc cotărit 703.
desetină (desătină); - boierească 49, 93, 584;
bucate scutite de - 544, 784; înlesniri la -
155, 177; mascuri scutiţi de - 28, 102, 115,
204, 388, 595; pceli scutiţi de - 699;
rîmători scutiţi de - 25, 111, 445, 607; stupi
scutiţi de ~l\ 9, 11, 12, 25, 28, 30, 31, 99,
102,103,111,115; 120,123| 134,156,178,
190,200,204,233, 262, 322, 368,405/412,
413,445,454,493, 584, 586; 589,594, 595,
607, 790, 797, A, D; - ţărănească 49, 93,
497, 584.
desetnici (desătnici) 49, 93, 584.
despârţanie <divorţ>, zapis de ~ 701.
despărţitul locului, piatră la - 540.
despărţituri pe mijloc, pietre hotar puse - 436,
437.
despot, Westernuri ale unui ~ şi patriarh 740.
diaconi (dieconi, diiaconi) 51, 53, 60, 122, 203,
244, 249, 296, 327, 424-426, 438, 442, 461,
512,544,591, 626,644,648, 654,666,695,
810; bani din vama domnească pentru un
diacon 129; - plătesc desetina boiereşte 49,
93, 497, 584; diacon plăteşte banii şcoalelor
674; - scutiţi de unele dări 11, 784; v. şi
Gavrilă, Gheorghie, Ghiorghi, Grigoraş,
 Ioan, Ion, Ioniţă, Iordache, Lupaşcu,
Lupul, Manolachi, Manoli, Sandul,
Ursache, Urşachi Caţir, Ursul, Vasili;
diacon domnesc 189, 191, 192; v. şi
Ursu;
diacon zugrav 327; v. şi David.
<diadoh> (diiadoh) 395, 810.
diamanturi 326.
diamantele 326.
diate (diiate) 52, 54, 153, 187, 212, 291, 351,
419,434,436,437,490,567,572,582,687,
743, 761, 767, 776, 867, 872, 873; diată
stricată 567; v. şi testament,
dichiu (dechiu, dicheu) 17, 72, 92, 158, 160,
186, 202, 776; v. şi Calistru, Hariton,
Macarie, Venedict; ~ plăteşte desetina
boiereşte 93,497,584.
didascăl, al doilea ~ al şcolii greceşti din Iaşi
302; v. şi Parthenios.
dieci, scriu acte/martori 3, 26, 55, 88,145, 150,
179; 181,187, 191, 200, 203, 211, 224, 265,
280, 313, 329, 332, 359, 406,433,440,442,
450,459, 485, 509, 517, 525, 574, 579, 580,
623,640, 641, 644, 647, 664, 683,744,757,
796,; 813; v. şi Andrieş, Antohi Luţă,
Apostol, Carpu, Costantin, Costantin
Hlăpăscu, Costantin Lăiza (7), Costantin
Nicolai, Duca Chiriţă, Eni, Ghenadi,
Ghiorghi, Grigoraş, Grigori, lacov, Ioan
Chisa, Ioniţă, Ioniţă Bantăş, Ioniţă
lanciil, Ion Popa, Mihălache Popa,
Neculai Gane, Popa, Sava, Simion
Burghele, Toader, Toader Carp, Vasile,
Zaharia;
~ de divan 26,30,49, 56, 60,66, 84,93,
94, 97, 102, 104, 105, 119, 130, 134, 150,
177,183, 213, 214,223, 232, 244, 245, 261,
316, 329,346,i349,362;-374r383, 392, 393,
402,406,408, 420,421,431,433, 434,436,
437,443,445,452,460, 468,469,471, 480,
484,497,530,543, 545,561, 562, 582, 584,
603,623, 636, 645,: 646, 664, 665, 675, 680,
692,697, 707, 714, 727, 734, 739, 748, 755,
761,781,786, 795, 801, 811, 812, 816, 823,
843, 851, 861; V. si Andrei, Andrieş,
Antohi Luţă, Apostol, Carp, Costantin
Abăza, Costantin Stamate, Dumitrache
Canano, Gheordachi (?), Ioan pisar, Ion
(Ioniţă)5 Bantăş, Ioniţă, Ion (Ioniţă) Popa,
Iordache, Macarie, Mihălache, Miron
Şăcară, Neculai Gane, Sava, Theodor
Gaşpar (1816), Toader (Teodor) Carp,
Toader Răcar, Toder ..., Ştefan, Vasile,
Vasile..., Vasile Armăşescu, Vasile
Ganea, Vasile Racliş, Vasîli Scîntei, Vasile
Tănase; fost diac de divan 537; v. şi
Gheorghie Abăza;
~ de visterie 213, 258,423, 455, 842; v.
şi Enachi Sava, Hurmuzachi, Ioniţă
Bosîie, Ioniţă Nacul, lordachi Cerchez;
diac domnesc 685; v. şi Ştefan
Hermeziu;
diac la marele agă 665; v. şi Apostol,
dijmă (dejmă) 23, 70, 161, 231, 294, 304, 350,
368,394,453,513,535,628, 660, 676, 726,
799; pagubă de ~ 615; v. şi zeciuială.
dimie 377.
dinte de fildeş 377.
director (derector) (sec. XIX) 752, 762; v. şi
Hasnaş.
direse, v. drese.
discos (discosă, discu), de aramă, de argint şi de
cositor 284, 369, 370; pregţiiau din venitul
-295.
divan, <slujbaşi> de la - 441, 555, 564, 581,
683, 801, 853; v. şi Costandin,
Costandin , Ioan Chira, Ioniţă Popa,
Ion Popa; logofăt de - 605; fustaş de ~ 564;
, v. şi Frătica; v. şi Divan domnesc,
divan - efendi, locul lui în hotar 838.
divanuri, a unor dugheni 180.
dîrlogi, proşti şi zugrăviţi 377.
doamne <soţii de domni> 254, 255, 340. 343,
365, 873; feredeu construit despre doamna
64; pecetea (îbamnei 255; venitul
mortasipiei al doamnei 255, 328, 603, 626,
810; fost vohiic5 despre5 doâmhă 522; v. şi
Enache'; V. şi Alia doamna lui Mihai
RacdViţă voievod, Catrina, Raliţa
Hrisosculea doamna lui Ioan Theodor
Calimah.
v. şi Biserica dinspre Doamna,
dobîndă, la împrumuturi băneşti 62, 75, 92,
166, 176, 194, 198, 243, 244, 307, 333,
336, 337, 347, 352, 381, 442, 450, 471,
474, 484, 546, 605, 745, 760, 803, 833,
850, 851; bani împrumutaţi fără ~ 776;
doftorii date fără dobîndă 626; după
pravilă oamenii morţi nu dau - 52, 411; un
loc ce nu aduce - 400.
957
<doctori> (doftori) 255, 276, 314, 395, 536',
603, 673; v. şi Drăcachi Dăpaste; doftor
ungur 535, 628, 678, 681; v. şi Feratie;
doftor rînduit la fabrica Chipereştilor 810;
plată pentru ~ 254, 396, 626, 810; ~
domneşti 254, 395, 603, 626.
<doctorii> (doftorii) 314,626, 810.
documente amanetate (sec. XIX) 122, 252, 335,
512, 515, 773, 774.
dodue, v. duduie,
dohot 377, 400.
dominică, v. duminică,
dohovnic, v. duhovnic.
domni ai Ţării Moldovei; passim\ v. şi
Alexandru, Alexandru cel Bun,
Alexandru Constantin Mavrocordat,
Alexandru Lăpuşncanu, Alexandru IlieŞ,
Antioh Constantin Cantemir. Antonie
Ruset, Aron, Bogdan, Cantemir,
Constantin Băsărab, Constantin Cantemir,
Constantin Dimitrie Muruz, Constantin
Duca, Constantin Mihai Cehan Racoviţă,
Constantin Nicolae Mavrocordat,
Constantin Şerban, Dragoş, Duca,
Dumitraşco Cantemir, Eustatie Dabija,
Gheorghe Duca, Gheorghe Ghica,
Gheorghie Ştefan, Grigorie Alexandru
Ghica, Grigore <II> Ghica, Grigorie loan
Calimah, Ieremia Movilă, Iliaş
Alexandru, Biias, loan, - loan Neculai
>
Mavrocordat, loan Theodor Calimah,
Latco, Matei Ghica, Mihai Racoviţă,
' ; >
Mihail Sţurdza, Miron Barnovschi, Moisi
Moghilă, Neculai Alexandru Mavrocordat,
Petru Musat,
y Petru Rares, >' Petru
<Şchiopul>, Radul Mihnea, Roman, Sas,
Scarlat Alexandra Calimah, Scarlat
Grigorie Qhica, Simion Movilă, Ştefan
<cel Mare>, Ştefan Lăcustă, Ştefan Lupu,
Ştefan
5 Petriceicu,' Ştefan
> Racoviţă,
5 ' Ştefan
> 87, 295, 369, 370, 377, 467; -arse 94,
Rares, Ştefan cel Ttnăr, Ştefan Tomsa,
Vasile Lupu.
domnie, confiscă moşii 222; hrisov din trecuta ~
594; ~ mazilită 617 ; - merge la ceardacul
Copoului 520; ~ nouă 620; ~ rînduieştc
epitropi 603; surghiuneşte „fete rele" în Ţara
Leşască 203.;
domnite, fiice ale domnilor Ţării Moldovei 40,
76,' 341, 446, 568, 609, 786; v. şi Aniţa,
958
Eleneo, Pălădoaia, Ralita Calimah,
. Ruxanda <Racovită>, Ruxandra Ghica,
Zoita Ghica.
dovezi, mărturii ~ 717.
doxastar (doxastarion), <carte bisericească>
284, 369; - grecesc 370.
draghita, v. droghetă.
dramuri de argint şi de aur 377, 490, 776, 801, ;
873. ' ,;;,. •
draniţă (drainiţă) 225, 459, 825. ;:
drăgani, stegar în Curtea <domnească> la ~
121; v. şi Vasile.
dregători ai ţ. Bacău 737; v. şi Ianachi Vilara
medelnicer, Ştefan Rosăt stolnic; staroste şi
dregător de ţ. Putna 535, 628; v. şi
Teodorache. »;
drese (dresă, dresuri), v. <acte>.
drobi de sare 70, 161, 377; ~ de la ocne
domneşti 603; taxe pe ~ 244, 254, 395, 650,
810; ~ vînduţi 230,245,626.
droghetă (draghită, diochietă), falon, naracliţă,
stihar, taftă de~ 284, 369, 370, 488.
drug de fier, taxe pe - ce se sfărîmă în Iaşi şi
Galaţi 626,810, 870; v. şi fier.
drum 81, 385, 416, 616; ~ de umblat (între
locuri) 16,81,185,221;- îngrădit 775; ~ în
hotar de loc 116, 119, 154, 185, 264, 287,
296,338,346, 348, 349,378,420,431,467,
505,539,552,585,613,623,645,704,715,
719, 720, 731, 754, 845, 864; ~ vechi 119,
775; cişmea făcută la un - marc 776; niariă °
ce se află la - 377; drumul (conducta) apei
din Iaşi 53, 626; drumuri schimbate 416; v.
şi poduri, uliţe. .
drumuşor, în hotar de loc 706,:
dubase, mori pe - 156,322; 493.
dudău, vie plină de ~ 615.
<duduie> (dodue) 90; v. şi Caracatiţa. s
dugheni (duheni), cumpărate / vîndute: passim ,
pe uliţele tîrgului, în hotar de loc 2, 32, 53,
114, 221, 263, 270, 325, 530;- - de
piatră 16, 53, 113, 114, 216, 375, 376, 506,
705, 809, 852; - date cit bezmen (chirie) 33,
70, 94, 145, 160, 272, 279, 283; 366, 368,
369, 537, 580, 629, 687; 838; ~ cu / pe
pivniţă de piatră 2, 130, 530, 728; - date
zestre 2, 153, 326, 510, 530, 641- 835; -
date danie 284, 325, 510, 683, 687; -
încalcă locuri 16, 32, 114, 431,; 221; -
 stricate 94, 366, 367, 582; ~ noi 575; ~
proaste 321; - sub un acoperămînt 222, 361,
582; ~ amanetate 47, 166, 194, 208; ~
scoase la mezat (cu cruci) 176, 198, 208,
336, 337, 801; - făcute şindrilite 71, 680,
795; ~ ungureşti 6, 84, 128; ~ făcute cu
datorii 801; ~ mărite peste tocmeală 321; ~
părinteşti 411; -schimbate cu părţi de
moşie 250; temelie de - 241; venituri de pe
- 626, 810; dugheană cu şopron 61;
dugheană de băcălie 131; dugheană ce este
crîşmă 361, 680, 728, 745; dugheană de
furnu 761, 776; dugheană părăsită 804;
dugheană lăsată moştenire 685; dugheană
luată cu înşelătură 530; dugheană preţăluită
530; v. şi boltă, locuri.
<dughengii> (dughenghii), hudiţă pentru ~ 708.
dugheniţă 279; - cu dohot 400.
duhovnici (dohovniei) 72, 79, 212, 439, 685,
752, 776, 867, 873; v. şi Dosoftei, Chistrui,
Grigore, Iacov mitropolit, Iiisei, Lupaşcu,
Nechita,
dulamă de Stambol 776.
dulap <de lemn> 396,603.
dulapuri <mobilier> într-o dugheană 373.
dulceţuri (dulceţi) 326, 377.
dumbravă, în hotar 386,511,706.
<duminică> (dominică), o calfă- nu lucrează -
807.
duseclăcuri 377.
<duşegubine> (şugubine) 262.
dvere (dveri), de atlaz şi de lînă 284, 369, 370.
dvornic, v, vornic.
dzestre (dzăstre), v. zestre.
dzi (dzî), v. zi.
E
<echivalenţe> monetare 98,377.
eclesiarh 72.
edee al dughenii 761.
efcologhion, <earte bisericească» 284.
efcoloiu, <earte bisericească» 369.
<egipteni> (ighipteni) puternici, în formularul
diplomatic 740.
egumeni (igumeni) 13, 16, 22, 40, 58, 65, 68,
72, 73, 98, 103, 107, 114, 115, 117, 134,
136,145,151,152,154, 156,157, 161,169,
171,176,180,184, 187, 204,207,211,221,
227,228, 232, 234, 239, 248, 250, 254, 272,
273,279,284,297, 302, 314,321, 322,324,
328, 330,342, 359, 365, 366-368, 370, 375,
376,380, 381, 387, 392, 395, 396,407,409,
410, 424, 425, 430, 432, 435, 444, 448,458,
460,467-469,473, 479, 492, 493, 510, 520,
538, 539, 575, 579-581, 583, 587, 588, 603,
604, 605, 609, 620,626, 627, 629, 656, 659,
677,694,708, 717, 725, 726,730,732,738,
742,749, 752, 764, 787, 806, 808, 810, 813,
838,839, 841, 846, 847, 849, 850,854, 856,
858, 861, 864, 866, 868, 874, E; v. şi
Aftanasi (m-rea Sf. Sava), Agapie (m-rea
Sf. Sava), Antonie (m-rea Moldoviţa),
Calinic (m-rea Sf. Neculai), Calinic Dima
(m-rea Frumoasa), Chirii (Chirila) (m-rea
Barnovschi), Constantinos (m-rea Copou),
Damian (m-rea Bîrnova), DaniiI (egumen
Schitean), Dionisie (m-rea Frumoasa),
Dionisie (m-rea Bărboi), Dosoftei (m-rea
Trei Ierarhi), Ezechiil (m-rea Trei Ierarhi),
Filaret (m-rea Aron Vodă), Gavriil,
Ghedeon (m-rea Cetăţuia), Ghedeon (m-rea
Sf. Sava), Grigorie (m-rea Bărboi), Ieremie
(m-rea Dancu), Ignatie (m-rea Bîrnova),
Ioachim (m-rea Copou), Ioasaf (Iacov) (m-
rea Sf. Spiridon), Ionichie (m-rea Copou),
Ionichie (m-rea Fistici), lorest Movilă
(m-rea Adam), Macare (m-rea Cetăţuia),
Macarie (m-rea Agapia), Melintii (m-rea
Sf. Vineri), Misail (m-rea Trei Ierarhi),
Palsie (m-rea Sf. Ioan Gură de Aur),
Procopie (m-rea Galata), Rafail (m-rea Sf.
Sava), Sarafem (m-rea Trei Ierarhi), Sava
(m-rea Bărboi), Scheofilat Ştefan (m-rea
Golia), Silevestru (m-rea Sfinţii
Arhangheli), Sofronie (m-rea Sf. Spiridon),
Vartholomei (m-rea PuţnaJ;
fost egumen 468; v. şi Agapiian (m-rea Sf.
Sava); v. şi categumen.
elam eacom 377.
elenească, învăţătură - 30,223.
elenesc, dascăl - 740.
eleni 740.
elicalem, fote - 377.
elinesti,
t scoli
> - 223,650.
*
embatic 604; v. şi bezmen, chirie,
emeclic, al ţiganilor boiereşti 825.
eparhie 535, 628; - de Roman 854;..v. şi
Episcopia Romanului; cărţi bisericeşti, pe la
eparhii 474; - să nu fie lipsită de păstor 273;
dascălrînduitla fiecare ~ 740.
959
episcopi 16,17,30,32,70,78, 81,92,114,125,-
139, 158,160,161,197,198,199, 202, 221,
230, 273, 275, 333, 336, 337, 375, 376, 398,
416, 418, 435, 474, 568,.674,736, 740, 746,
754, 767, 794, 810, 854, 867, E; v. şi
Anastasie (de Roman), Calinic Dima (de
Huşi), Calistru (de Huşi), Dosithei
(Dosoftei) (de Rădăuţi), Gherasim (de
Rădăuţi), Ioan (de Roman), Ioanichie (de
Roman), Inochentie (de Huşi), locest (de
Rădăuţi), Lavrentie (de Rădăuţi),
Melchisedec (sec. XIX), Misail (de
Roman), Mitrofan (de Huşi), Sofronie (de
Huşi), Sofronie (de Irinopole), Varlaam (de
Huşi).
epistemuri (epistimuri) 740.
epitrahil 626, 810.
epitropi (epetropi) 36, 37, 92, 161, 164, 254,
276,283, 287, 293,309,314,315,333,354,
358, 369, 370, 376, 396, 398,404,417,460,
507, 520, 549, 558, 603, 604, 616-619, 626,
627,629,677, 687,699, 702, 703,713,737,
739,740,747,756,760,777,783,785,790,
810, 816, 846, 851, 858, 870; v. şi
Cerchezii (Biserica Armenească), Chiriţa,
Gherasim (m-rea Bărboi şi m-rea Golia),
Ioan Gheuca, Ioanichie (m-rea Dancu),
Sava (m-rea Bărboi), Sofronie (m-rea Sf.
Spiridon), Ştefan Bosie (m-rea Sf. Spiridon),
Toader (Biserica Armenească), Toader
Scorţăscul, Toma (Biserica Armenească),
epitropie a spitalului Sf. Spiridon 70, 161, 254,
395.
epure, v. iepure,
erei, v. ierei.
eresuri <erezii» 223.
ermologhion, <carte bisericească», grecesc 370.
evanghelie, ccarte bisericească», grecească şi
moldovenească 284, 369, 370, 516;
evanghelii distribuite în Episcopia Huşilor
474.
evri, mohair ~ 377.
ezurcan, v. iezurcan.
F fier (her) 377; ~ alb 377; de plug 54, 212; în
fabrică, doctor orînduit la ~ la Chipereşti 810; o
calfă lucrează zi lumină, precum în alte
fabrici 807.
falce, v. fălci,
falon, v. felon.
farfurii 326,776.
960
fasole 377.
faţă în casă 873; v. şi Maria.
faţă pecetluită 273
<fălci> (falce) de vie 475.
fâdieri 66, 560, 577, 641, 645, 687, 835, 839;
v. şi Gavril Ciocan, Hriste, Hriste Bostan,
Nicola, Nicu, Tănase Grecu.
făclierie, pe Podul Vechi 838.
făclieriţă 270; v. şi Maria Savoae.
făclii <lumînări> 129,284,368-370.
făină, mortasipie pe ~ 368; sac de ~ 626, 810; ~
vîndută / cumpărată în Iaşi 73,98,458.
feciori, <slUjitori> în Episcopia Huşilor 474; ~
de boieri săraci 767; ~de suflet 449, 567,
872; v. şi Gavril.
fede, v. fidea,
fel, mătase de ~ 370.
felegene 326,776.
felon (falon), de atlaz, belacoasă, canavaţă,
droghetă, stofă 284,369, 370.
femei (fămei), pentru îngrijirea bolnavilor de la
Sf. Spiridon 626, 810; ~ rele 203; -
vînzătoare 119; policandru la ~ 284; bani
pentru o femeie în casă 368; femeie bătrînă
203; v. şi Maria Crudoaia; femeie săracă
116; v. şi Rucsanda.
ferăşti, v. ferestre.
feredeie (feareadei, feredeae) 53, 64, 375, 376,
435, 650, 764; v. şi Feredeie, mahala, Uliţa
Feredeielor.
ferestre (ferăşti) 373,377, 825.
feşnice, v. sfeşnice.
feterele,surghiunite 203.
feţe de pilotă 377.
fer, v. fier.
feră, <fierărie> de la uşi şi ferestre 180.
<ferîie> (herăia) 746,
fiare (heră) 526; pus în ~ 341; - de gerah 276,
284.
<fiastră> (feiastră,fiestră)557.
fiastru (fiiastru) 872; v. şi Gavril.
<fidea> (fede) 377.
formula blestemului 153, 278, 290, 564,
662; drug (bucată) de ~ prelucrat 314, 396,
603, 626, 747, 783, 810, 870; ţigani care
lucrează la - 17,158,202; ~ de călcat 490.
fierar (herar) 230; v. şi Dima; ţigan ~ 173.
filadră, <carte bisericească» 284, 369, 370.
fildeş (fildiş) 377.
filendriş 377.
filosofi, neamuri ce sînt acum - 740.
fir 284, 326, 369, 377.
firte (hirte) <unitate de măsură>, de vie 77, 105,
126,-167, 247, 253, 287, 359, 369, 370,408,
484, 487, 571, 611, 617, 721, 759, 772, 776,
846.
fiu de suflet 3; v. şi Pătraşcu.
fin 368,379,394,448,867; -domnesc 379; -
pentru grajdul domnesc 607; căpiţe de -
datorie 246; v. şi Fînărie, mahala, Uliţa
Fînăriei (Finului),
finare, stîlpi cu - 113.
finaţ (fînaţă) 448, 565; - cosit fără permisune
844; - călcat de vite 453; dijmă din - 23,
46,70,161,282,294,660,676,726,799.
fintîni 92, 160, 198, 314, 320, 336, 337, 436,
437, 440, 450; - pe drumul aducţiunii de
apă din Iaşi 53; - semn de hotar Î46, 338;
fintînă la spitalul pentru ciumaţi din Codrul
laşilor 396.
flanela 377.
foaie, de zestre 326; - domnească pecetluită
810.
foamete, ţigani vînduţi singuri la ~ 40.
foarfeci 490,
foc <incendiu> 81, 243, 400, 471, 564, 754,
762, 838; ~ în Tîrgul de Sus 647, 670, 671,
719; ~ la m-rea Galata 473.
fofezi, policandru la - 284.
foişor, pe Uliţa Mare; în hotar de loc 614.
font 377,
foştăşan, v. fuştaşi.
fote 377.
franţuzească, tafta - 284.
l'rater ccâlugăr iezui£> 78, 88, 459; v, şi
Giuseppe ..., Joseph Cambidi, Joseph
Zingali.
frîie ungureşti 377.
friinghii 377.
fruntaşi, armeni - jură în biserica lor 849.
fruntea locurilor 460.
fumea 872; v. şi Ion Căzan.
fund şi dispărţanii, piatră hotar cu - 787.
<funie> (hunie) 377; v. şi odgon.
funie, <unitaţe de măsură> 13, 130, 170, 287,
511,706,715.
furda, tutun - 377.
furnu, dugheană de ~ 761,767,776.
furtişaguri 19, 40, 103; 301, 341, 465.
fuştaşi (fustaşi) 19, 60, 522; v. şi Gligore,
Grigori; căpitan şi fuştaş de divan 564, 567;
v. şi Frătiţă (Frătica).
fuştăşani (foştăşani) 153; v. şi Toader, Vasile.
fuştăşiţă (fuştăriţă) 631; v. şi Arsănia.
ftizii 377.
G
galbeni <bani> 377; în dări 156, 178, 310; - în
salbă de zestre 326; ~ furaţi 341; în venitul
vornicului de poartă 262; galben
costandinat, lăsat moştenire 776; galbenul
şcoalelor 155, 200, A; j
gard, în hotar de loc 77, 97, 122, 142, 218,
247, 259, 261, 274, 287, 290, 296, 383,
386, 406, 420, 428, 433, 443, 478, 502,
545, 552, 562, 610, 640, 645, 657, 667,
671, 675, 679, 690, 698, 715, 735, 766,
792, 817, 838, 845, 855; - încalcă un loc
vecin 130, 201, 580, 606; - tăiat 723, 774,
775; - de mutat 780; vii îngrădite din - în -
694; - pentru ocolul iarmarocului de la
Tîrguşor 492; - pricină de gîlceavă 773;
cheltuieli pentru garduri 560; garduri la vii
stricate de vite 169.
gardă, bani pentru „la a unei dugheni
reparate 225.
gazdă, 140, 230; - pentru negustori 377; ~
pentru oaspeţi Curci 588.
găini, pentru stăpînul moşiei 350.
găitan 377.
găleată, taxe pe - de sare 810,870.
geambăş 861; v. şi Dima.
<geamuri> (jamuri) de ferestre 373.
gerah (geraf, girah, şerah) 94, 255, 320, E; - la
spitalul m-rii Sf. Spiridon 314, 810 şi plata
lui 254, 626, 810; - rînduit la Ocnă 810;
instrumente (hieră) de - 276; v. şi
Anastasachi, Locman.
gheneral 870; v. şiStofTel.
gheordan 160.
ghermesut 370.
ghibreli 377.
ghiomu 776.
ghiordeie, lăsate prin diată 776.
ghiuden 377.
ghiugine 377.
ghiuvez, belacoasă şi fir - 284,369,370.
961
 (povan, al doilea şi al treilea gerah de Ia spitalul greci 95, 213, 214, 253, 368, 377, 505, 525,
m-rii Sf. Spiridon 626,810. - 530,563,652,692,698,820,828, 868; v, şi
giube, de zestre 326. Andoni, Apostol Papaioanu, Enachi,
giudecatori, v. judecători. * Gheorghe, Ispiriu, Mihalachi. Neculi
giudecăţi, v. judecăţi. Hagiu, Panaite, Pascal, Petre, Poliz; ~
giudeţ, <judecată>, în formula blestemului 73, plătesc gorştină 568; - lăudaţi, în
173,238,255. formularul diplomatic 740.
giug.v.jug. grefier (1894) 70.
giunc, <juncan> 377. greşeală de moarte de om 103.
giurămînt, v. jurămînt. griji <slujbe bisericeşti> Ia moarte 52, 137,7
giuzi, v. juzi. 567,767,776, 832, 867.
gîicevi, danii şi afierosiri produc 599; ~ grindă vîndută 396,603.
ţigăneşti 301,465. grîu strîns la un loc 565; ~ vîndut la Iaşi 73,
gîlcevitor, un jidov ~ 373. 98,365,368,369,370,458,626,767,810.
gîrlă, în hotar 70, 511,754. gropi în hotar de loc 13, 96, 130,150, 162, 185,
gîrlici de pivniţă 81, 240, 266, 500, 581. 420, 447, 482, 780; pietre de moară din
gfirneţ, loc de casă pus zălog fără ~ 832. groapa lui Sandu Buze 447.
gloabe 2 6 2 , 7 4 6 . grosuri <închisori>, să nu fie băgaţi ţiganii
globnicî 103. Mitropoliei la ~ 301,465.
gonitoare 776. groşi <bani> 409; ~ în bezmen 302, 444; ~
gonitori <cai> zălog 62; lăsat prin diată 776. împrumutaţi 765.
<gorştinari> (goşţinari), de străini şi de ţară grumaz, birnici care se dau drept străini se vor
568; v. şi hoştinar. da de-înapoi 513.
<gorştină> (goştînă) 190,493,589; scutire de ~ gunoi, să nu se lase ~ în loc pentru cişmele 53.
de oi 7, 11, 28, 30, 31, 99, 102, 103, 115, gură de pivniţă, în hotar de loc 240, 249,266,
120,123,134,156,204,233,262,322,388,
412, 413, 445, 454, 594, 595, 699, 790; H
înlesniri la ~ de oi 586 pentru preoţii din Iaşi hac 73,295, 368.
155, 200, 405, 797, A, D; ~ de sfcrîns 368, hagem, pielicele de ~ 377.
568,867. hahala, brîie ~ buclir 377.
gospodar, rînduiala de boieresc pentrufiecare~ hmenfic <hiclenie> 222.
676,726.
haină 767.
grajd în Iaşi 286, 641,420,485,560, 754, 829;
haiadi377.
încalcă locuri 121, 241, 780; casă cu ~ 6,
67,84,87,88,450,729; - domnesc din Iaşi halaturi ale spiţeriei de la spitalul m-rii Sf.
17, 20,106, 112, 158, 186, 202, 301, 402, Spiridon 626.
452,465, <567, haldei, v. caldei,
graniţă, peşte şi scumpie trecute peste ~ 737. halepcă 377.
grădinar 267; v. şi Dumitru, hali! 377.
grădinărită 359; v. şi Uluca, hamuri 368,377,776.
grădini 55, 601, 707, 780; case cu ~ 67, 346, han 16, 53; ~ al m-rii Trei Ierarhi 113, 221,
349, 599, 722, 729; dijma din ^ cu legume 609.
46, 282,293, 294, 468, 660, 676,726,799; handreş 377.
să nu se facă ~ într-un loc pentru cişmele 53. haragi 65,739.
grădiniţă 647. haras 377.
grăditură de vie 694. harea 377.
<gramătici> (gramatici) 70,123, 128,151, 775, harhar de aur 326.
E; v. şi Ioniţă Pavel, Raxi. hat 100,353,359,475,615,721,739,820
grăunţe, vîndute 73,98,458,626,810. v hata, să nu se facă vreo ~ 656.
hataie 377; patrafir şi rochiede- 284, 369, 370,
873.
hatîr 203.
hatmani şi pîrcălabi de Suceava 7, 13, 14, 16,
40, 70, 98, 103, 113, 114. 123, 130, 134,
139,146,155, 156,161,170, 190. 223, 235,
244,254,284,285,322,324,325,328,338,
340, 341, 343, 361, 368, 376/395, 397,404,
412, 423, 435, 451, 455, 473,485, 493, 500,
507, 532, 53â,;:5l:6(..578, 588, 594, 603, 611,
617, 625-628, 658, 661, 663, 673, 686,706,
707, 715, 728, 733, 736, 740, 741, 750, 751,
754,755,760,767,772,782,785, 794,797,
810, 821, 822, 82^, 827, 832, 834, 836, 841;
v. şi Andrei, Antohe Jora, Dumitraşco
Racoviţă, Dumitraşco Sturza, Ioan ...,
Ioan Cantacuzino, Ioan Neculce, Ioan
Sturza, Ion Buhuşi, Lupul Bogdan,
Necoriţe, Neculai Buhuşi, Racoviţi, Ştefan
Roset, Vasile Razul, Vasile Roset, Vasilie
SuţuL '
havaiet783, 870. ;
haznale în Iaşi 16, 19, 53, 64, 106, 109, 112,
113, 114, 215, 216, 219, 221, 375, 376, 402,
435, 535, 628, 676. 705; ~ la m-rea Sf.
Spiridon 625-627; hazna la m-rea Golia 715;
hazna nouă 53, 114, 221; ~ Vechi 16, 19, 32,
53, 60, 113, 114, 221, 431, 505, 623; v, şi
cişmele.
hătmănească 285, 824, 832; v. şi Safta
Rusâtoaia. , . ,. ,, . ..
faeiuri 472, 850.
heleşteie (hălăşteie) 146, 195, 342, 533, 754,
767. '" '
her, v. fier.
herar, v. fierar,
heră, v. fiare,
herăie, v. ferîie.
herghelegiu 867,
herghelii (hărghelii) 685, 867; - ale tătarilor
herurghică de spital 369, 370. 1,1' .
hindiehiu (hendichi, hindichi), <şanţ> în hotar
de loc 13,44,97, 185, 259, 415, 488, 780.
hir 377; basma, cămăşi cu flori de ~ 153.
369*370,776.
hirte, v. firte. ,, v
hîrtie 377, 825; ~ şi cerneală pentru elevii de la
Academia domnească 740; pentru
tipografie 30. ,
hîrtii <dare> 178.
hîrtoape, semne de hotar 715.
hliză 475, 814.
hoget al cadiului 352.
holtei, armeni -607; ciobani - 568; ţigani - 17,
158, 202, 237, 248, 301, 465, 476, 618; v.
şi Costandin Muntean, Dumitraşco.
h o r b o t e 377.
horileă (horelcă, horlică) 9, 377, 810, 870.
horn (hornă), casă cu ~ 433; ~ de ars oale 415.
hoştinar 263; v. şi Iile.
h o t a r e ale unor case şi locuri de casă 10, 13, 55,
81, 113, 114, 130, 375, 392, 662, 675, 698,
708, 794, 831; - ale unor sate (moşii) 13,
250, 386,394, 399, 430, 472, 535, 591,618,
676, 706, 738, 746; hotar nou 780; ~ stricate
787; - vechi 185, 259, 420, 539, 556, 558;
780, 813; hotar al Tg. Frumos 146, al tg. Iaşi
342, 558, al tg. Ocna 70, 161, al tg. Orhei
371,706;
- ale ţării 70, 535, 626, 628, 737, 870;
semne de hotar 191; v. şi piatră,
hotarniee 19, 42, 45, 81,' 90, 10&, 139, 206,
280, 362, 382, 460, 504, 505, 523,541,566,
571,597, 639, 641, 691,695,696,698,715,
719,723, 725, 744,792,793,798, 812, 824,
836, 841, 851, 863; hotarnică răsuflată 362;
-vechi 147,787.
hotărnici 13, 70, 113, 131, 133, 146, 262, 384,
519,602,610,613,732,738,785.
hotărîri canoniceşti 854.
hotinlii, negustori turci - 377.
hramuri ale bisericilor şi mănăstirilor; passim;
v. şi Adormirea Maicii Domnului (al m-rii
Adam şi al m-rii Adriano din Rumelia),
Coborîrea Sfîntului Duh (al bisericii
Curelari), Duminica Tuturor Sfinţilor (al
Bisericii Banu), înălţarea Domnultii (ăl
m-rii Galata), învierea Sf. Lazăr (ăl
bisericii de la Vamă), Naşterea Domnului
(al Bisericii Albe din Iaşi), Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril (al m-rii
Dancu), Sfinţii Athanasie şi Chirii (al
bisericii Sf. Athanasie), Sfinţii Constantin
<şi Elena> (al bisericii din Broşteni), Sfinţii;
Theodori, Sfîntul Arhanghel Mihail (al ivi-
rii Agapia <Nouă>), Şfîritul Athanasie (al
m-rii Copoii), Sfintul Gheorghe (al bisericii
mitropolitane - Mitropolia Nouă), Slîntul
Ioan Gură de Aur (al m-rii Zlatausţ),
 Sfîntul Nicolae (al m-rii Aron Vodă, ăl
bisericii din Buciumi, al bisericii domneşti
de lîngă Curte, al bisericii din Muntenimea
se Sus, al m-rii Mera de pe Milcbv), Sfîntul
Spiridon (al m-rii Sf. Spiridon), Stratenia
Domnului (al Mitropoliei Vechi), Tăierea
Capului Sf. loan Botezătorul (al bisericii
Sf. Ipan Botezătorul),
hrană, pentru elevii săraci ai şcolilor din Iaşi
445; - la spital 255.
hrisoave: passim.
hronograf, dăruit 402,516.
hrube de pivniţă 32,510,645,794, 795.
hudicioară <ulicioară> 181, 574,602.
hudiţă, v. uliţă.
huiteli, un plug de boi cu - 767.
hunie, v. funie.
I
ialamă, mesadă de - 160.
ialoviţă, săteni scutiţi de ~ 103.
iarbă 379, 448, 453; ~ cosită fără drept 394; ~
vîndută în tîrg 453.
iarmaroace, în Iaşi 479, la Tîrgul Nou 870, la
tîrguşorul din jos de Curtea domnească 810;
la Tîrguşor 14, 184,196, 377, 492; iarmaroc
mutat de la Frumoasa lâ Ciric 407; ~ la
Tîrgul Frumos 146, la Snetin, Movilău şi
Odobeşti 377; ocol de iarmaroc 468.
iazuri 13, 256, 342, 517, 521, 525, 526, 539,
613, 701, 706, 715, 850; ~ domneşti 467,
468, 585; iaz la Frumoasa 754 şi iazul
Păşcăniţei lîngă tîrgul Orhei 706; sat cu iaz
şi moară 873; iaz vechi 706.
ibrice 284, 326, 369, 370.
ibricele 369, 370.
ibrişim 377.
icoane 284, 369, 370; candele la ~ 124, 182,
466, 596, 779; ~ de zestre 326, 776; poale
de -284,369,
iconiţe; lăsate prin diată 776.
iconomie 768, 840; bani pentru f a ucenicilor
<elevi> 740.
icre 377.
iepe, cu mînzi 479; ~ cumpărate 377., lăsate
moştenire 767, 867 şi de zestre 326;
mortasipie pe ~ 196; ~ scutite de văcărit sau
cuniţă 102,134, 156, 322, 493.
iepure, blană de - 377.
ierei, v. popi.
964
iernatic, oi la - 568.
ierochirică grecesc, la Academia domnească din
Iaşi 740.
ierodiaconi 72, 198; v. şi Damaschin, Iosaf;
dajdie pentru ~ 740.
ieromonahi (ieromonaşi) 13, 14, 72, 91, 115,
161,171,204,243, 253,376,419,424,458,
473,530,581,626,735,743,786, 821, 822,
824,854, 867, E; v. şi Aftanasi (la m-rea Sf.
Sava), Casiian, Cozma, Ilarion, Ioanichie,
Iosaf (m-rea Sf. Spiridon), Iosif, Misail,
Naftanail Alivra, Paisie (la m-rea Sf. loan
Gură de Aur), Paisis (la m-rea Socola),
Procopie (la m-rea Galata), Sawa (la m-rea
Bărboi), Serafim, Sofronie, Theofilat,
Venedictă; - plătesc desetină boiereşte 93,
497.
iczitură, în hotar 13.
iezuiţi (iazoviţi, iezeviţi, iezoviţi, izoviţi),
preoţi ~ polonezi din Iaşi 31, 78, 99, 131,
205,229,231, 233, 242, 246,281,294,319,
350,379,386,394,413,511,589,687,710,
804; v. şi Maftei (Matei),
iezuit superior 3,844.
<iezurcan> (ezurcan), în hotar 706.
ighiptcni, v. egipteni,
igumeni, v. egumeni,
imbir 377.
imini (imeni) 377,746.
in 341,377.
inele, de zestre 54,326,873; pecete de inel 311.
inovezco 377.
<inventar> (aventarion) de lucrurile m-rii Sf.
Spiridon 284, 369, 370.
ipodascăl elenesc, la Academia domnească din
Iaşi 740.
ipodiacon 770; v. şi Gheorghe.
ispisoace: passim.
ispravnici 268, 334, 355, 443, 545, 604, 664,
675, 748, 754, 766; v. şi Cons&iitin
Cîndescul, Gheorghe Beldiman, Ion,
Irimia, Pascal, Popa (Papa); foşti ~ 203,
272; 869; v. şi Sandul/Ttader, 'Vasile
Gane; - de act: passim; ~ de aprozi 118,
299, 853; v. şi I l i e ; G u ţ u l ; fost
ispravnic de aprozi 218; v. şilrtim; fost
ispravnic de armaşi 143; v. şi Vîrlan; ~ de
copii în casă 62, 119, 227; v. şi Ion; fost
ispravnic de copii în casă 260; v. şi Ion;
mare ispravnic de curte 20; ~ de poduri <de
 uliţe> 44; v. şi Anăstasă lipscan, Foti; ~ de
ţinuturi 23, 46, 205, 229, 242, 244, 246,
262, 319, 379, 394, 448, 453, 511, 565,
659, 726, 844; v. şi Alicsandru Niculce (ţ.
Qrligătura), Ghiorghi Sturza (ţ.
Cîrligătura), Iordache fost logofăt al
doilea (ţ. Cîrligătura), Moisîiu Cucoranu
(ţ. Cîrligătura), Sandul (ţ. Cîrligătura),
Vasile Balşu (ţ. Cîrligătura).
isprăviiicia ţ. Cîrligătura 513.
iuzbaşi (izbaşi) 585, 586, 610, D; v. şi
Gheorghie; fost iuzbaş 599; v. şi Andrei;
iuzbaş căpitan 531.
<izbrăniri> (izbărhiri) de loc 581.
izuini, v. vizuini.
izvoade 825; ~ de acte 178, 428,483,486, 645,
691, 771; izvod de cărţi 516; ~ de bani 47,
295, 347, 461; ~ de cheltuieli 225, 328, 526,
616; - de datorie 244, 411, 449; izvod de
griji <după moarto 41; ~ de proprietăţi 227,
369, 370, 470, 754, 762, 867; izvod de
mărfuri 804; ~ cu pecete domnească 276,
568, 674; izvod de contribuţie a m-rilor la
banii şcoalelor 650; izvodul scutelnicilor
123, 190; ~ de zestre 298, 530, 767, 873;
cămăraş de ~ 132, 867.
izvor, la Copou 625,627.
•• ",
f
îmă <mamă> 52.;
îmblatoare, v. umblătoare,
îmbrăcăminte 129,295, 368,445. ;
împăraţi 103, 254, 342, 587; v. şi David,
lustiniân.
împărăţie cerească, în formularul diplomatic
12,70,254,255,314,412,594,626.
<împărţire> (împărţală, împărţanie, împărţiluire),
de bani 92, 19?, 198, 333, 336, 398; - dc
loc 686, 843; - a unei moşteniri 614; ~ de
zestre 163; ~ de ţigani 248,549,677.
împrejuraşi (împregiuraşi, pregiuraşi), martori
118,162,163,191,192, 205,287,351, 357,
371,394,420,436,437,542,547,704,706,
717,731,738,748,828.
încălţăminte 368.
închinare la mănăstire 790.
închisoare 54, 301, 365, 465, 689; v. şi
temniţă.
îngeri, în formularul diplomatic 594.
îngrădituri de locuri şi vii 163, 353, 521, 552,
613,647, 662, 67o', 671,719,723,727,767.
îngropări, cheltuieli cu ~ 832.
<înşelătură> (înşălătură), dugheană luată cu ~
530.
întăritură domnească: paşsim.
învăluială, să nu aibă nici o ~ 17,158,202.
învăţătură, elinească şi latinească 30; în
formularul diplomatic 223,740.
învoire, zapis de ~ 486.
J
jafuri ale oştilor moschiceşti 222.
jalbe (jalobe) 16, 32, 114* 133, 293, 319, 332,
338, 352, 365, 379, 414, 436, 437, 461, 514,
519,528,535, 539, 565,599, 617,628,638,
647, 670, 671, 687, 704,717,719, 722,738,
754,759,762,798,804,819,834,837,840,
842,846.
jamuri, v. geamuri,
jălobaşi 628.
jăluitoare 256.
jder, blană de-377,776.
jertfelnic (jărtvealnic, jărtvelnic, jărtvînic,
jertăvnic, jirtăvnic) 244, 284,307, 311, 361,
369,370,435,692:, 742.
jidovce 92,160,336,337; v. şi Heche.
jidovi 32,47,151,180,218,239,250,254,256,
263,270,275,297,323, 328,368,373, 380,
395,400,464,510,577,603,626,703,746,
776, 801, 810, 825, 870, B; v. şi Avram,
Beneş, Boroh, Cerbul, Eni, Gheorghe,
Iacob din Roman, Isac, Leiba, Lupul,
Mindilă, Moisă, Nuta, Samoil, Solomon,
Şimon, Şmil.
<jilţ> (zilţ) de arhiereu 284.
jirebii de moşie, date la schimb 645.
jitnicerese (jicnicerese, jicniceroaie) 357, 384,
421, 512, 599,720,722, 724, 742,767,837;
v, şi Maria, Zamfira,
jitniceri (jicniceri, jîcniceri) 6, 24,71, 131, 137,
140,241,284,295, 314,315, 365, 368-370,
396,417, 638,661,752,782, 802, 868; v. şi
Darie, Ilie Pleşca, Ion Vîrnav, Mihălache
Cheşco, Neculai..., Sandul <MicIescttI>;
Ştefan Bosie, Toader, Vasile, Vasile
Tănase;
mare jitnicer 263; v. şi Mihălache
Cheşco;
foşti mari ~ 137, 172, 195, 288, 325,
460, 742, 750, 796; v. şi Costantin Macrii,
Ioniţă Vîmav, Mihalache Cheşco,
965
 Mihalachi Costachi, Ştefan Bosie, Ştefan
Tăbîrţă, Vasile Tănase.
<jounir> (jomir) 153; v. şi loniţă.
judecători (giudecători) 103, 114, 185, 221,
840; v. şi Vasili Buhăiescul; - de ţinut 294,
304.
judecăţi (giudecăţi): passim.
judeţ <judecată> 509,746.
<j u g> (giug), boi de •— 377; călugări de la
Mitropolie scoşi de sub jugul ţărăniei 93,
jurămînt (giurămînt) 281, 611, 849; - în
biserică 847; - la judecată ,206, 793, 798,
846; mărturie cu ~ 362.
juzi (giuzi) 767; y., şi Coman, Vasile; ~
boiereştişi domneşti 301, 465; jude de
lingurari 59; v. şi Fodor; ~ de ţigani 20,
324; v. şi Didea.
L
<lacăte> (lăcate, lăcaţi) 284, 369, 370, 377.
lacoa grec, biniş de - 326.
lagumuri (lagămuri, lagănuri) 16, 53, 113, 114,
221,705. , ,
lahor 377. . . '.J"
laji, v. lazi.
lantuh de' ăur 161.
lat de mîna cunitate de niăsură> 60,436,437.
Iasca 377. .
latura tîrgului Iaşi; locuri în ~ 329, 724;
iarmaroace la Cific iii ~ 407.
laviţe 180, 373,450,451.
lavre de la Muntele Athos 156,322,493.
<Iazi> (laji), turci ~ 268.
lăcate, v. lacăte.
lăcătuşi 434, 484, 577, 585, 692; v. şi
Anastasie, Petcu; lăcătuş ţigan 40.
lăcuitori, v. locuitori,
lăturaşi 17, 158,202.
lăutari, ţigani ~ 17, 158,202.
lăvdan 377.
lăviccrc 369,370. « dugheană 176, 283, 366, 367, 751,801;- de
lăzi 735; ~ boiereşti şi ~ cu odoare 754; ladă de
Braşov 326.
leafă (lefe, lefi), pentru dascăli din şcoli 740; ~
pentru doftori şi spiţeri 314, 396, 603; ~
pentru Duca Sotiriovici 30; ~ pentru elevii
săraci ai şcolilor ieşene 445; ~ pentru clericii
de la bisericile Curţii domneşti 544, 591; ~ a
vornicului de poartă 262; uşerel de - 502.
leah 560; v. si
' Iohită.
j
966
leaţuri (laţuri) 107,330; cule de - 225.
lecituri cercuri pentru poloboace si căzi de apă
'825.
left 326.
lcftică 326,767.
legător de cărţi 372; v. şi Mihail.
legături de aţă 377.
lege, creştinească 34,35,54,314, 396,564,603,
872; călcător d e - 238.
legume (legumi), zeciuială din grădini eu - 46,
282,294,660,676,726,799.
lehlii 377.
lei <monedă>, în general şi în preţ de case,
dugheni, locuri şi vii: passim; -bătuţi 143,
365, 488, 652; ~ de argint 341; - în danii
12, 325,; 412, inclusiv din vama domnească
102, 120, 123, 461; - în bezmen / chirie 32,
76, 94, 128, 160, 209, 308, 375, 376, 400,
435, 577, 713, 809, 819, 838, 839, 852, E; -
dramul de,aur 490; - în cheltuieli 225, 285,
295, în lefuri 30, 223, 262, 544, 807 şi în
plăţi 321; - împrumutaţi/în datorie;34, 35,
62, 75, 159, 166, 176, 206, 208, 243, 246,
270, 275, 277, 320, 332, 381, 414, 449, 457,
464,471, 530, 537, 605,683, 688, 689, 733,
734, 745,767,776,. 793,798, 803, 805, 819,
833, 851; - în dobîndă 194, 333; - în
amenzi 19, 746, şi în dări 17, 46,49, 62, 93,
158, 202, 301, 304, 350,565, 584,726,746;
- în moştenire 54; - în preţ de cărţi 244,
474, de marfa 47, de stînjen de loc 355, de
casă vîndută la mezat 51, 52, şi de vin 46; -
în samă de venituri 328; ~ în zestre 326;
- noi 3, 69, 87, 88, 94, 101, 143, 168,
285, 395,447,456,464,603,607,658, 674,
707,728,740,755,808,832;
- vechi 196,238,377.
lemeni pămînteni, plătesc cotării 70.
lemn 370; - de casă 4, 16, 114, 165, 221, 268,
420, 446, 543, 606, 824, 837; - de
construcţie 180, 314, 464, 800; - de
vînzare la Galaţi 396; - tăiat din pădure 65;
- în formula blestemului 278; clopotniţă de
- 369, crîşmă de - 369, 370; meşteri de -
154; sfeşnic de ~ 284, 369,=370; sfîntul -
370. -> i;
lemnari 68, 107, 330, 448, 481, 623/626, 810;
v. şi Gheorghiţă, Ibh.
lemne 708; - arse la varniţe 293; - confiscate
66; - de foc 68, 107, 314, 330, 396/603; -
 tăiate din pădure 659; care cu - 720, 740;
loc cu bun pentru ciumaţi 314.
Ierburi, bogasie - 377.
Ieşi, iau actele şi odoarele Mitropoliei Moldovei
472, 476; preoţi iezuiţi - (leşeşti) 31, 99,
131, 205, 233; 294, 394, 413,' 511, 589,
710, 844.
leţcaie <monedă> 171; echivalenţă monetară
98.
levint 382; v. şi Pinco.
lighean (lighen) 326,369,370.
limba, moldovenească, ştiută de Duca
Sotiriovici 30; lasă cu limbă de moarte
153,436-438.
lingurari 59; v. şi Iftimie Budan, Nedelco,
Rusu, Tricolici; jude de - 59; v. şi Fodor.
linguri 377; ~ lăsate moştenire 776 şi date
zestre 326.
linguriţă de argint 284, 369,370.
lipit de dugheni 180.
lipcani 72, 150, 313, 377, 757; v. şi Grigoraş
Cătană, Ioniţă Caţichi, Lupul; căpitan de
~ 147; v. şi Mustafa.
lipscani (lipţeani, lipţicani) 44, 75, 194, 238,
254, 263, 284, 313, 328, 351, 352, 365,
368-370, 376, 381, 435, 603, 703, 870; v.
şi Anastase, Costa Papafil, Fote, Gavril,
Ioniţă Slănină, Lupul,
lipscănie (lipscărie), taxe pe carul cu - 626,
870.
lipscăniţă 579; v. şi Maria Caţichioaie 579.
liturghie (leturghie), ccarte bisericească;» 284,
369, 370; ~ ;<slujbă bisericească;»:73, 173,
227, 295,404, 405,461, 586, 591, 626, 648,
797,810, A, D.
liude (liudi, ludi) (posluşnici), scutiţi de dări
115,123, 190, 204, 388, 412, 595. 699, 790;
- armeni căsari, birul lor 607.
liuleli 377.
livezi 319, 599, 722, 837; livadă dată danie,214;
livadă dată zestre 213; ~ în hotar 386, 511;
~ vîndute 3, 77, 125, 213, 253, 258, .287,
353, 359, 434, 438, 475, 484, 487, 531,
551, 578, .617, 693, 712, 721, 727, 767,
776, 820, 826, 827; zeciuială din -46,'282,
676,799.
lînă 377; dvere, mindire, perne, poale de icoană,
stihare de / Cu lînă 284, 369, 370.
clocuitori> (lăcuitori) 309, 310, 314, 720; ~
birnici 599; - orăşeni 599, 705; ~ ai ţării
244,568.
locuri de casă şi de dugheană, vîndute /
cumpărate: passim; loc agesc, scutire de ~
15,25,31,99,111,149,177,178,233,403,
589,702,753,777,789;
~ amanetate (zălogite) 19, 285, 411,
559,765, 832,834; loc scos la mezat 163;
loc ars 807; loc bătrîn 822; loc al
bisericii 723;
~ date cu bezmen (chirie) 81, 140, 176,
209,375,400,435,444,463, 577,599,649,
749,809,813, 819, 852,858, 863, E;
- dăruite 13, 39, 43, 50, 154, 189, 192,
211,267,269,300, 307, 325,338, 351,358,
383,392,54^ 588, 599, 606, 635,666,696,
720,742,767,801,834, E;
- domneşti 13, 16, 32, 53, 64, 70, 81,
106,109,112, 114,117, 146,150,170, 203,
216,219,221,269,274,278, 309, 318,323,
329,338,342, 345, 346,348, 349, 357, 372,
374, 375,378, 384,389, 390, 393,402,421,
435,441,450,452,467,480,481, 502,519,
521,527, 540-542, 556, 558, 585, 599, 602,
610, 613, 698, 705, 720, 722, 731, 754, E;
nu este loc domnesc 191,192;
- de zestre 54, 130, 201, 211, 299,
420, 469, 496, 523, 580, 612, 754, 755,
,793,798,834;
; ~ de.finaţ 282,453;
- hotărîtc şî stîlpiie 90, 116, 125, 142,
215, 361, 378;'
locul iezuiţilor 131, 386;
~ împărţite 136,211,686, 843;
, - încălcate (împresurate) 16, 19, 53, 55,
. , 131,142. 221,239, 241, 263, 278, 469, 606,
609, 635; să nil se intre în - străine 227;
- îngrădite 2, 67, 71, 201, 251, 356,
658,720,841;
loc de casă obţinut după judecată de
soţie, în conţul zestrei risipite de răposatul
soţ 138;
11
- mănăstireşti 21, 22, 66, 157,314, 444,
475,858;
~ ălte Mitropoliei 131,139, 144;
- părinteşti (de baştină) 206, 261, 494,
'498, 592, 593, 634, 670, 788, 798; loc lăsat
moştenire 685;
- preţăluile 270, 561;
- de prisacă 282, 572,752,754,776;
- răscumpărate 203, 523;
- slobode şi deschise 53, 221; 329,724;
~ sterpe (pustii, deşerte, părăsite) 26, 32,
70, 106, 112, 130, 139, 203, 211, 264, 359,
967
 . 376, 400,402,. 436, 437, 494, 503, 533, 540,
543, 556, 558, 642, 643, 666, 670, 671, 680,
705,708,724,766,776,794,795,796, 837,
867;
locul tg. Iaşi 13, 70, 468 si al tg. Orhei
706;
loc de casă ce nu aduce venit 26; loc de
grădină 56; loc de laturi şi fără de stricăciuni
585;
loc de posluşnici, deosebit de tîrg 17,
202;
locul lui Alivra 351; locul lui Capic
(Capec) 340, 343; locul nemţesc <din ţ.
Hotin>, gorştină plătită de cei din ~ 568.
logodnă 586.
logofetească 568; v. şi Zoiţa Ghica.
logofeţi 11,12, 30, 34-37,49, 68, 69, 74-76, 83
86^ 89, 107, 108, 122, 138,141, 163, 164
179, 181,224, 257, 262, 264, 303,308, 311
317, 322, 330, 355, 365, 387, 398, 400, 410
420, 433,448,470,487,489,493,498,523
546, 548,559,573,579, 590,592,593,614
621,629,634,638,645,659,669,683,691
719, 726, 728, 732,749,754, 763,767,770,
801, 803, 817, 831, 838, 862, 869; v. şi
Anastasie Băşotă (sec. XIX); Apostul,
Condi..., Costache Cantacuzino
Costache Cantacuzino (sec. XIX)
Costandi, Costandin, Costandin Abăza
Costantin Polimaz (1796); Donici
Dumitrache Vîrnav, Gavril Miclescul
Hurmuzachi Benescul, Ilie, Ion, Ion
(Ioniţă), Ghiiidă, Ion Stanciul, Ioniţă din
Giurgiu, Iordache Cerchez, Iordache
Stroi, lordachi, lordachi Cantacuzino,
Luca, Lupul Gane, Manolache,
Mihalache Costache, Mihălache, Neculai
Cantucuzino (sec. XIX), Neculai Racoviţă,
Pavăl, Pavăl Bantăş, Răducan, Răducanu
Racoviţă, Sandul Hermezău, Simion
Burghele, Şerban, Tanasie, Tănase
Gosan, Vasile, Vasile Garie, Vasîle
Ghioca, Zaharie Vicol.
fost logofăt 351; v. şi Costachie Canta;
mari - 2, 3,7,13,14,16, 33-35, 37, 40,
42, 44, 46-48, 51, 52, 55, 60-62, 64, 68, 70,
81, 82, 98, 103, 105-107, 109, 112-114,
117-119, 121, 123,125,: 130-134, 139, 142,
144,146,150,155,156,158,161,163,166,
169, 170, 190, 211, 215,'216, 221-224, 226,
228, 229, 235, 241-244, 254, 259, 261, 263,
968
264, 267, 268, 274, 275, 282, 292-294. 297-
300, 304, 309, 318, 319, 322, 329, 330, 338,
340-343, 345, 346, 348, 349, 352, 354-357,
361, 362, 371, 372, 375, 376, 378, 380, 382*
384, 387, 389-395, 402, 410-412, 416, 421,
423, 428, 430, 435-437, 440, 448, 449, 452-
454, 460, 464, 467-470, 473, 480, 493, 502,
511, 514, 518, 519, 521, 525, 526, 528, 539,
543, 547, 556-558, 562, 563, 565, 567, 585,
588, 594, 599, 601-604, 606, 608-611), 613,
617, 625-628, 634-637, 641, 646, 647, 650,
666,667,670,671, 673, 676, 686, 688,698,
700, 704,707, 708, 715, 716, 719, 722-723,
726,735, 738, 747, 754, 756, 759, 762, 768,
772,780,782, 793-795, 797, 798, 802, 810,
811,813, 823, 833, 834, 836, 841, 846; 847,
849, 850; v. şi Constantin Cîndescul,
Costandin, Lupul Balş, Ioan Bogdan,
Ioan Palade, Ioan Razu, lordachi
Cantacuzino, Manolache Costache, Radul
Racoviţă, Ştefan Roset, Ştefan Sturza;
foşti mari - 32, 37,40, 53,69, 132,146,
235-237, 268, 284, 297, 361, 471, 556, 558,
602, 626,719, 754, 798; v. şi Ioan Bogdan,
lordachi Cantacuzino, Manolache
Costache, Radul Racoviţă, Sandul Sturza,
Ştefan Roset;
- ai doilea 53, 255, 262, 397, 426, 472,
473,476, 480,490, 493, 502, 507, 521, 535,
594, 603, 614, 626, 627, 678, 715, 746, 750,
751, 752, 754, 801, 810, 837, 850, E; v. şi
Dumitrache Vîrnav, Gheorgache,
Gheorghe, Iordache, Ştefan Buhăescul;
foşti - ai doilea 246, 395; v. şi
Gheorghie, Iordache, Iorgache;
~ ai treilea 7-9, 11, 12,14-17, 19, 20,
22-25, 28, 30-32,49, 59, 64, 70, 71, 73, 98,
99, 103, 110, 111, 113, 115, 151,. 155-157,
161, 170,171, 177, 182, 184, 186,190, 192,
200, 204, 216, 223, 233, 301,310, 322,334,
349, 357, 360, 362, 372, 379, 383, 388, 389,
396,402,403, 405, 407, 412, 413,421, 458,
465, 585-589, 594, 595, 603, 610, 611, 613,
617, 626, 635, 687, 710,.717, 754, 777, 779,
785, 789, 790, 797, 811, 819, 830, .842, 862,
A, D; v. şi Antioh Zosem, Condi Greci,
Dimitrache, Dumitraşco, Gheorghe,
Hriste, Ianacache (Enacache), Ianache
Canta, Iordache, Lascăr (Lăscărache)
Roset, Manolache Bogdan, Ştefan
Buhăescul, Tănase;
 fost logofăt al treilea 254; v. şi Ştefan
Buhăescul;
~ de divan 510, 564, 574, 605; v. şi
Ioan Popa, Ioniţă Balş;
- de taină 25,130, 309, 361, 589, 645,
707, 823; v. şi Costandin Leondari, Ioan
Ghindă, Ştefan, Tanase;
~ de vistierie 71, 117, 210, 226, 347,
353, 390,408, 426,432,478, 500,518,547,
552, 590, 645, 836; v. şi Costandin Feştilă,
Enachi Budzilă, Ioniţă Nacul, Iordache
Cerchez, Pavăl Bontas, Tănase Gosan,
Toader Nacul, Toader Scorţăseui, Toader
Vîrnav.
lopată 341.
lotcă, la vie 827.
lucrător, calfă
. s>i - 8 0 7 ; v. si
> Ştefan
> Cerache.
IucrU boieresc <cladă>, 12 zile pe an 23, 565.
lucru domnesc 158,301; scutire de ~ 20.
lucrul viilor 105, 368, 457.
lucruri, domneşti,' dăruite 64, 219; ~
necuviincioase, la luatul apei de la cişmele
53; ~ nemişcătoare 535; pravila despre
stăpînirea unui lucru străin 805.
lumini <lumînari> de ceară 103, 129, 146, 870;
~ de seu 870; cleşte de stins ~ 284.
luncă, în hotar 511.
lupi 377.
M
madeli 223.
magazii, bezmen pe ~ 70; în hotar de loc 70.
mahalagii, martori 2, 4, 19, 45, 48, 50, 52, 54,
55, 60, 71, 85, 87, 90, 95, 116, 117, 119,
121,122,130,135,142, 144,148,162, 179,
181, 185,193, 203, 211, 212, 218, 220, 226,
251, 261, 263,264,269, 270,274,278,288,
289, 296, 299, 300,'313, 339, 357, 362, 373,
374* 384,392,406,418, 420, 421,429,431,
439,443,450,451,460, 462,467,482, 504,
505,521,524, 525,528, 542, 545,547, 551,
552, 555,560,561,564, 567, 581,582,585,
590,597,598,602,606,610,613,632,640,
647,667,670,671, 675, 695, 696, 698,700,
719,720,722, 724,735, 748, 766, 769,787,
796, 831,836,845, B.
mahalagiţe 66, 211, 640, 744; v. şi Aniţa,
Catrina, Cîrsîna, Ioana, Iosipoaia, Ileana,
Irina.
mahalale în Iaşi 10, 22, 60, 70, 116, 122, 148,
165, 185,206, 211, 261, 264, 269, 274, 299,
351,357, 362, 364, 374, 377, 390, 393,406,
415,431,441,443,451,455,462,480,481,
488,502,519, 521-526, 528, 531, 533,541,
545,547,566,598,599,606,610,613,623,
631,639,647,649,650,664,667,670,671,
675,688-690,695, 698, 704,719, 720,722,
729,744,748,758,764,766,780,787,793,
798, 800, 812, 814, 817, 828, 831, 833, 837,
867, F, G; v. şi Armenime, Băibărăcărie,
Bărboiul, Broşteni, Căcaina, Chervăsărie,
a m-rii Dancu, Feredeie, Făina, Fînărie,
Fînărie de Mijloc, Frecău, Hagioaia,
Măji, Muntenime, Muntenimea .de Jos,
Muntenimea de Mijloc, Muntenimea de
Sus, Sîrbească, Ţrapezenească,
Tălpălărie, Tîrgul Boilor, Tîrgul «de Jos,
Tîrgul de Sus.
mahali (măhali) <hamali> 240, 266, 502; v. şi
Andrii, Gligor, Nicolai, Niculai, Toader,
maică <călugăriţă> 340, 343; v. şi Paraschiva.
mal 533; al Dunării 70, al Nicolinei 585, al
Răutului şi al Sîrbincăi 706; ~ de ripă, în
hotar 704.
mancă 97,104,438,478,547; v. şi Tofana.
mandatar pentru oreciamaţicde ţigani 685.
marafet, âl ispravnicilor de ţinut 244; ~ al
suiulgiilor 626.
marfa, de băcănie 747, 783, 804; -
braşovenească 10, 377; - de la un jidov 47;
- din Ţara Turcească 377; ~ lipscănească
238, 395, 603; - peşte şi scumpie 737; ~
prin dugheni 37; - luată de la negustori
867.
margine de tîrg 13,720; - de postav 377.
maron, clei de ~ 377.
martori: passim; ~ care nu vor să jure în
biserică 436.
masalagii domneşti, ţigani ~ 79.
masă, de cununie 439; - de zestre 326; - lăsată
prin diata 153; ~ de pînză leşească 377.
mascuri 377; mortasipie din ~ 10; ~ scutiţi de
desetină 28,102,115,204,388,595.
măsline, v. măsline,
maştehă 470; v. şi Aniţa.
matcaluri mărgăritar 490.
matcă a apelor 626, a Bahluiului 342, 556, 558,
a Ivanosului, a Sălciei şi a Scaiului 706, a
Răutului 731.
matce de albine 6, 84,139,144.
materie, tafta - 488.
969
matustat 326.
mazarie (măzărie), <dare> 473,583.
mazili (mazili) 358, 371, 416, 427, 480, 535,
602, . 610, 628, 720, 874; v. şi Andrii
Mogîlde, Costandin Roată, Gheorghiţă,
Lupul Cujbă, Iordachi, Ştefan Dorobăţ,
Toader Boldişor, Toderasco, Vasile
9 J '
Şoroagă; ~ de la Orhei 706; mazil de la
Sălişte 371,706; v. şi Toader Stăvilă; mazil
de la Suceava 840; v. şi Irimice Botez;
mazil de la Toxobeni 710; v. şi Lupul;
mazil de la ţ. Neamţ 362; v. şi Ursul
Iuraşco; boieri ~ 568; dajdie la ~ 699, 790;
unii ~ nu s-au supus poruncii domneşti 222;
mazil ce se va înstrăina la altă ţară 628.
<mazilire> (mazilie) a lui Grigorie Ioan
Calimah voievod 624.
măcat 369,370.
mădulare (mădulăre), <membru, asociat>,
încredinţează copii de act (sec. XIX) 754,
762.
măfram 377.
măgură 626.
mălai 73,98,368-370,458.
mănăstiri 6, 12-14, 16, 23, 40, 45, 49, 53, 57,
61, 64, 65, 68, 70, 72, 77, 84, 88, 103, 105,
109, 114, 115, 121, 123-125, 128,130, 134,
140, 143, 145-147, 149, 151, 156, 157, 161,
164,168,173., 190, 204, 208, 209, 216, 219,
221-223, 226-228, 232, 234-237, 250, 253-
255, 258, 276, 279, 284, 287, 293, 295, 297,
302, 307, 314, 315, 322, 324, 328, 330, 342.
347, 353, 354, 356, 359-361, 365, 369, 370
375, 376, 378, 380, 388, 391, 392, 395, 396
399, 404, 407-412, 417, 419, 423-425, 430
432, 435,448, 453, 458, 460,466,468, 469
472, 473,447, 479, 492, 493, 495, 500, 507
520, 532-534, 536-539, 549, 551, 556, 558
559, 565, 566, 568, 575-581, 583-585, 587
588, 591, 594-596, 603, 604, 609, 611, 615
617-619, 621, 622, 625-627, 629, 644, 648
650, 656,659, 662, 663, 677, 687, 693, 694
699, 702, 703, 706, 708, 709, 712-715, 717
721, 726, 727, 730-732, 737-739, 742, 743
746, 747, 749, 752-754, 756, 760-762, 764
766,777,779, 783, 785,787, 789,790,794
795, 807, 808, 810, 813, 819, 820, 827, 830
838, 839, 841, 846, 849, 852, 856, 858, 861
864, 869, 870, 874, B, E; ~ scutite de dări
622, care primesc danii domneşti 64, 73
109, miluite de domnie 115, 219,' 388, 399
970
458; - închinate 620, la Ierusalim 103, 432,
- greceşti, de ţară şi străine 244; ~ din Iaşi
arse în incendiu 762, 754; - dau bani pentru
şcoli 650; şcoli făcute la - 223; episcopi de
la - 273; - iau taxe de la velniţele de pe
moşiile lor 151; sărindare la - 767; ctitor la
m-re 776; hotarnică în lăzi la m-re 735;
pecete de m-re 72; m-rerezidităşi înzestrată
227; samă de m-re 395; v. şi Adam,
Adriano din Rumelia, Agapia <Nouă>,
Armenească, Aron Vodă, Barnovschi,
Bărboiul, Bîrnova, Cetăţuia, Copou,
Dancul, Dobrovăţ, Dragomirna, Driacos
din Rumelia, Fistici, Frumoasa, Galata,
Golia, Hangul, Mira, Neamţ, Nicoriţă,
Precistă din Focşani, Precistă din Galaţi,
Precistă din Roman, Putna, Răchiţoasa,
Secul, Sfinţii Arhangheli, Sfîntă Vineri
din Iaşi, Sfîntul Dimitrie din Galaţi, Sfîntul
Gheorghe din Iaşi, Sfîntul Ioan Gură de
Aur (Zlataust), Sfîntnl Nicolae din
Botoşani, Sfîntul Sava, Sfîntul Spiridon
din Iaşi, Sinai din Egipt, Socola, Trei
Ierarhi, Xiropotamu de la Muntele Athos;
m-rerisipită227; v. şi Adam.
m-re ungurească 128; v. şi Biserica Catolică,
mărgăritare 284, 369, 370; - de zestre 873;
matcaluri - 490; şărgi de argint cu - 801;
şiruri de - 326.
mărgeanuri 377.
mărgele 377.
mărginean de Ia Podul Meserciilor 50; v. şi
Neculai Roşea,
mărturii 39, 114, 180, 192, 203, 221, 240, 262,
266, 331, 333, 352, 436, 439, 440, 464, 535,
585,625, 627, 628 632, 670, 691,71.7, 719,
724, 745, 749, 754 758, 762,'829, ,847, 849;
- arhiereşti 81 boiereşti 81, 456; mărturie
sobornicească 754
~ hotarnice 2, 16, 19, 48, 55, 96, 106,
117-119, 121, 125 130,T3I, 142, 144, 147,
150, 162 185 191 203, 205, 215,224, 232,
241,259 263 269 270, 274, 287, 292,. 299,
318,345 346 348 349, 357, 371,372, 375,
376, 378 383 386 387, 390, 392, 393, 415,
421,427 428 435 452, 467,469, 471,480,
502,511 519 521 540, 543, 547, 556, 558,
562, 580 581 582 601, 602, 6l0| 613,635,
666,667 671 704 706,708, 717,720, 731,
735,738 750 766 769, 780, 785,787, 791,
796, 800 822 857 v. şi hotarnice,
<mărunţlşuri> (mărunţuluri), jidovi cu - 703.
<măsline> (măsline) 377.
măsură de apă 625, 627; ~ de grăunţe sau faină
458; ~ de loc 635,717, 766, 857; funie ~ de
21 stînjeni 287.
măsurătoare, slujba ~ 98,458.
mătase 369,370,377,776, 873.
mătăsari (mătasari) 121, 479, 496, 504, 569,
695,727, 778; v. şi Ariton, Ioniţă, Radul,
măturăriţe 602; v. şi Catrina, Vasilca.
mear, plătit de ucenicul ciubotar care intră la
meşter 746.
medelnicerese (medelniceroaie) 108, 338, 378,
677, 720, 724, 727, 770, 795; v. şi Catrina
Donicioai, Paraschiva, Sanda Aslănoaia.
medelniceri 42, 56, 140,:159, 172, 241, 357,
362, 386,423, 562,568, 572, 581, 715,731,
736, 737,750,751,794,795, 805, 863; v. şi
Constantin Balş, Costandin Vîrnav,
Costantin Cucoranul, Coste Avram,
Gligorie C..., Grigori Balş, Iamandi,
Ianachi Vilara, Ion, Ioniţă Cudrescul,
Ioniţă Pilipovschi, Iorga, I.ascăr,
Mihălachi Cerescu, Mihălachi Cheşcu,
Racliş, Sandul Crupensche, Silion,
Toader Vîrnav, Vasilachi Măzărachi,
Vasile Ghlnetu;
fost medelnicer 738;5 v. si > Ionită
> mezat, case, dugheni şi locuri scoase la - 36, 37,
Pilipovschi;
foşti mari ~ 6,4l, 84, 88,131, 206, 227,
338, 379, 500, 619,795,796, 836, 850; v. şi
Calistru Cucoranul, Costandin
Cogălniceanu, Costandin Vîrnav,
Costandin Başotă, Dumitraşco, Hristache
Băiăsachi, Iorga, Neculai, Nicolai...,
Pascal Tudori, Toader ..., Vasile Balşu,
Vasile Hăbăşescul;
foşti - ai doilea 288, 867; v. şi Ion
Ţintea, Ioniţă Codrescul.
megieşi (megiaşi), martori 5, 48, 82, 125, 191,
201,296,299, 332,446,450,480,496, 551,
552,570,630, 646, 667, 693,701, 786,787,
836, 850.
mehter domnesc 639; v. şi Toma.
menzil (mizil), - împărătesc în Chişinău 151;
căpitan de - 332.
merei, pădure - 258.
meremeturi, la case şi dugheni 368.
mermerei, tulpan - 377.
merţe (mierţe, ihirţe) 98, 171, 458; - de grîu
365, 368, 369, 370, 626, 767, 810; - de
mălai 368-370; merţă de orz 368; - de
popuşOi 368,370.
<mesadă> (misadă) 160.
<mesercii> (mesărcii, misărcii) 367, 564, 567,
570, 835, 845; v. şi Andronache, Antohi,
Gheorghii, Sandul Botezatul; staroste de -
666.'
<mesernită> (mesărniţă), scaun de - 15.
mestei, ciubote cu - 377.
meşini 377; Evanghelie înibrăcată cu meşină
284.
meşteri 154, 724, 746; v. şi Andrei; - de lemn
154; V. şi Andreiu, Dima; - suiulgii, aduşi
de la Ţarigrad 53; v. şi Constantin, Dima;
staroste de - 865; meşter calfa 833; meşter
străin 746; meşter <teslar> 321.
meşteşuguri (meşterşuguri) 10; ~ ale ţiganilor
'17, 158, 202,' 301, 397, 465; meşteşug al
suiulgiilor53, 109, 114, 119, 221, 625, 627;
negustori ce fac meşteşug 377; meşteşug
învăţat de copil în Ţara Leşească 782.
meşterşuguri <viclenii, înşelătorii> 211, 673,
'833.
metathesis <mutare> de mitropolit 373.
metanie, călugăr cu - 72.
metoace (metoaşe) 227,587,604,626,810.
51, 52, 163, 176, 198, 208, 332, 336, 337,
351,471,504,655,688,689,728,767, 801,
833,842, 850.
miei 369, 370; miel de Ispas 377; mortasipia din
miel 10.
miere 368, 377,747,783.
miez, tutun de - 377.
migdale 377.
mile domneşti: passim.
milostenii, cutii pentru - 626.
mindir 369, 370, 873.
mindirigiu (mindirlegiu) 51, 52, 121, 675, 847,
849; v. şi Neculai.
mineie ccărţi bisericeşti>, greceşti şi
moldoveneşti 284, 369, 370; - tipărite în
Ţară Românească şi mineu rusesc 516.
minghinitai 377.
mir 284, 295.
mire 128; cal de - 326.
mireasă 128.
mireni, să poată învăţa la şcoală 740.
misadă, v. mesadă.
mischie, sabie - 867.
971
mitropoliti, arhiepiscopi <ai Sucevii> şi - ai
Ţării Moldovei 16, 23, 32, 49, 70, 72, 75,
79, 81, 92, 93, 113, 114, 139, 141, 144,' 161,
163, 186,195, 197-199; 221, 223, 227, 228,
244, 278, 280, 284, 286, 287, 290, 301, 314,
325, 333,336, 337,341,351, 361, 365,368-
370, 375, 378, 397, 398,400,419, 423,430,
435, 445, 446, 449, 465, 472, 476, 491, 544,
557, 568,584, 608, 611, 617, 626,644,650,
662,673,685,686,719,738,740,746,750-
752, 754, 762, 767, 784, 786, 794, 795, 801,
805, 810, 811, 819, 830, 834, 840, 841, 846,
860; v. şi Anastasie, Anastasie Crimcovici,
Atanasie, Calistru, Dositheu, Dosoftei,
Gavriil <Calimah>, Ghedeoan, Gheorghe
Moghilă, Gheorghie, Grigorie, lacov
(Iacob), Macarie, Mitrofan, Nicanor,
Nechifor, Savva, Teoctist, Teodosie,
Teofan, Ţheodosie, Varlaam, Veniamin,
Veniamin (1803).
fost mitropolit al Ţării Moldovei 474; v.
şi lacov.
- în Grecia, de Irinupoles 603; v. şi
Sofronie; - de Sevasteia 460, 621; v. şi
Gherasim; ~ de Sinadon 46, 105, 164, 237,
287, 297, 354, 404, 507, 549, 617-619, 677,
702,713,777,785.; v. şi Ioanichie;
fost mitropolit de Tesalonic 273; v. şi Gavriil
<Calimah>.
mîglă, în hotar 371, 706.
mîini de argint; la icoane 370.
mînă, lat de ~ <unitate de măsură> 60, 428, 436,
437.
mîneşterguri (măneşterguri, meneşterguri) 153,
284, 326, 369, 370,776.
mîntuire <mîntuinţă> sufletească, în formularul
diplomatic 70.
mînzaţi, zălog pentru o datorie 62.
<mînzi> (mînji), iepe cu ~ 479.
mîţă, blană de ~ 377.
moarte de om, se judecă în Divan 103, 301,
465.
moaşte (moşti) ale Sfintei Paraschiva 156, 322,
493.
mocani, plătesc gorştină 568.
mohur, iscăleşte punînd şi - 863.
<moldoveancă> (moldovancă), măritată Cil un
ţigan 248.
moldoveni, martori 121, 460, 490, 662;
negustori ~ 377; tîrgoveţi creştini ~ din
Chişinău 151.
972
molitvă (molitfă) 230, 334, 524, 552, 630, 830;
• banii din - rămîn bisericii 295.
molitvenic <carte bisericească> românesc 370;
-rusesc 516.
monahi 6, 72, 75, 84, 88, 94, 136, 188, 227,
228, 230, 241, 287, 436,437, 443, 471, 489,
524,530,560, 579, 592,593, 619, 647,648,
668,670,671,697,708,719, 720,743,761,
776, 788, 809; v. şi Amfilofti, Calistrul
Cucoranul, Dosofteiu Goe, Gavril
Costache, Gherasăm, Ilarie, Ion, Ionichie,
Iorest Movilă, Neculai Costachi, Nicodim,
Oniche, Parthinie, Samoil Caţichi,
Sarafîm, Teodosii, Theodosii Pistruiu,
Theofii, Toader Mistreanul, Vasiană,
Vărlam, Veniamin Năstase, Zaharias; v.
şi călugări.
monahii 325, 331,572,619,621, 751, 830; v. şi
Agafia, Magdalina, Sarafima Cucorăniţa,
Sofia; v. şi călugăriţe, maică .
morărit, dajdea pentru ~ 156, 322, 493.
mori 228, 230, 533, 620, 709, 752, 754, 873; ~
lăsate moştenire 600, 767; moară pe dubasă
156, 322, 493; - scutite de dajdea
morăritului 156, 493; pietre de moară 377,
447; roate de moară 754; vaduri de moară
533,752,754,767,843.
morminte (mormînturi) la m-rea Sf. Spiridon
284, 369, 370; - jidoveşti, în hotar 13;
mormînt părintesc 361; mormîntul turcilor
în Muntenimea de Jos 296, 667.
mortasipi (martosîpi) 10, 196, 377, 649, 668; v.
şi Chiriac, Ion, Neculai.
mortasipie (mortasîpie, murtasipie) 14, 146,
184,196, 254, 328, 368, 377,407,458,603,
870; - mare 10, 377, 626, 810; ~ a doamnei
255, 328, 395, 626, 810; ~ domnească 458;
scutire d e - 9 .
morţi, nu dau dobîndă, după pravilă 52; slujbe
pentru ~ 285, 320, 739.
<morun> (moron) 377.
moscali 351; - în război cu turcii 222; închinare
la ~ 222; hainire la ~ 77.
moşii: passim.
moşneag 281.
moşneni (moşteni), să stăpînească casa ca nişte
- 50; - ai împărăţiei cerurilor, în formularul
diplomatic 12, 70,' 254, 314, 594.
m o ş t e n i r e părintească 291, 834.
moştenitori 41,444.
movile, semn de hotar 13, 146, 539, 706, 715,
731.
movilite, semn de hotar 13, 386, 511, 706, 715,
731.
mucarcr (mucarel) 544, 607, 650, 753, 784,
789, 797; ~ de vară 650; scutire de ~ 674,
711.
mucări, la sfeşnice 326.
mucenită, <Sfînta> Paraschiva, - a lui Hristos
E.
<muchie> (muche) de deal, în hotar 13, 338,
378, 556,558,731; ~ de dugheană 81.
muhair 377.
mumgii 145, 504, 563, 623; v. şi Andoni,
Dumitru Sirbul, Panaite, Tudori.
munteni, cum plătesc gorştină ~ din Ţara
Românească 568.
musafiri, gazdă de ~ 140.
muşterii (muşterei) 76,689, 842.
N
naforă (nafură), v. anaforă.
naft, unt de ~ 377,..
namesnii, casă cu 16.
naraeliţe 284, 369, 370.
nardinchiu 377.
nart73.
nasturi 377.
navlon al unei corăbii 76.
nazîri, boieri mari ~ 254, 395, 603.
năframă cu fir 153.
năimit moldovean 746.
nălban, baş ~ 247; v. şi Tănasi.
năloaie (năloie) 284, 369, 370.
năramză, coajă de ~ 377.
năstrăpi de sticlă 490.
neam (neamuri) <familie>, întrebat la vînzare de
bunuri: passim; ~ boieresc 34; ~ de ţigani
58; ~ tras la vecinătate 628; neamuri de
mazili 874.
neamuri <popoare> 223,740.
nebederniţă 370.
neeochir, a rămas ~ 858; v. şi Carabet.
negoţ 35, 54; ~ dat în contul unei datorii 75; ~
de Lipsea 395, 603; ~ de Rumelia 377; ~
pecetluit 377; boi de ~ 377.
<negustorese> (neguţătoriţe, neguţitoriţe) 287,
449, 729; v. şi Costeaie, Gheorghieasa,
Tudosca ProcuIiasa.
negustori (cupeţi, neguţători, neguţitori) 6, 16,
32, 34-37,45,47,48, 51,52,54,62, 66, 69,
71, 75, 82, 84, 90, 92, 95, 117, 118, 138,
163,179, 180,181, 194,197-199, 206, 208,
211,221,241,251,261,263,270,284, 300,
310,313,325, 336,337, 341, 352, 375, 377,
380, 382,401,411,424,449,457,463,464,
469,474,485,491,500, 504,514, 521, 530,
546,550,555, 562, 564, 581, 597, 598, 613,
540,641,644,666,670,686,688,689,696,
712,715,716, 719, 728,735, 739, 746, 748,
751,752,754,755,758,768,780,793,798,
806, 808, 814,717, 821, 822, 826, 828, 852,
853, 861-863, 865, 867, B. F; v. şi
Alexandru, Andrei, Andreiu Răzmiriţă,
Andrieş, Anton, Arghirie, Arsăni, Chiriţă,
Costandin, Costandin Celihure,
Costandin Chistruiul, Costandin Loiz,
Costandin Slănină, Costandin Tudori,
Costea Papafil, Dima, Druma, Enache,
Eni Chistruiul, Fote Nica, Frangole,
Gavril, Gheorghi Capsomon, Gheorghie,
Ghiorghi, Grigoraş, lacomachi, Iane
Turnavite,> Ioan,> Ionită,
, Ionită
9 Pană,
»
loniţă Tudori, loniţi Gane, loniţi Proca,
loniţi Slănină, Lohan, Lupaşcu, Mane,
Matei, Matei Bantăş, Mihalache,
Mihalache Loiz, Mihălachi Hagiovici,
Mihălachi Jelinco, Mumgiul, Neculaiu
Tudori, Neculăiasa, Nedelco, Nicoli
Sulioti, Panaite, Paraschiv, Pavăl Alivra,
Petre Alivra, Tănase, Toader, Toader
Pascul, Toma Alivra, Toma Nălivaicu,
Tudori, Vasile, Vasile Moimăscul, Vasilie,
Xantho;
ceauş de ~ 768; staroste de - 782; fost
staroste de ~ 2,42, 52; v. şi Eni;
~ din Galaţi şi Botoşani 368, 740;
negustor din Bucureşti 352; v. şi Mihai
Ioan; negustor de la Braşov 809; v. şi
Gheorghii;
~ armeni 21,313; v. şi Lohan; ~ armeni
din Roman 607;
~ braşoveni 95,203; v. şi Ion, Vasile; -
din Rumelia 377; negustor grec 95; v. şi
Enachi; ~ lipscani 238, 254, 395, 603; ~
turci, hotinlii sau benderlii 377, 804; -
străini (de pe afară) 616, 746, 747, 783; -
creştini sau judovi 626, 810;
breasla negustorilor din Iaşi 70, 161,
254,395;
~rînduiţiepitropi 37, 254,626, 810;
- de scumpie şi peşte 737; datorii făcute
la -— 867; ~ supăraţi cu găzduirea de turci
588;
973
 ~ plătesc cotărit 703 şi gorştină 586.
cnegustorio (neguţătorie) 616, 686; ~ cu
medicamente 810.
nemesnc (nămisnii) ale casei 114, 221.
nemetetj 377.
nevre 377.
nişadăr 377.
nohot 377.
norniţâ 377.
norod (nărod) 53, 587; ~ creştinesc, în
formularul diplomatic 473, 586, 731, 797; ~
al ţării 650; ~ din Iaşi 113, 121, 216, 221,
254, 535,628,676,715.
novigaton (novicatOn, novagaton), postav ~
377,395,810.
nucuşoară 377.
nuiele, din pădure 65, 68, 107, 330; ~ pentru un
gard 492; car de ~ 526; casă de ~ 380, 436,
437,645.
nume şi dajde, în tabla vistieriei 699.
nunţi 347, 686,767.
nurci 377.
O 223; testament făcut de - 676.
oale 377; car de ~ 10, 377; horn de ars - 415.
oale <olane> ale cişmelelor din. Iaşi 113, 625-
627,705.,
oameni bătrîni, - buni, - buni şi bătrîni, - de
cinste, martori: passim;
~ tineri, martori 287, 675; ~ de credinţă,
martori 619, 700;
- de ispravă, martori 649, 665, 817; -
jurători 841;
~ domneşti 52, 61, 103, 228, 324, 360,
457, 565, 638, 681, 710; ~ de curte, martori
51, 71, 451, 634, 665, 721; ~ ai grajdului
domnesc 20; ~ ai marelui ispravnic de curte
20; om în slujba cîntarului 73, 93; om care
păzeşte postavul în vamă 368;
~ străini fără de bir în vistierie 12, 25,
28,31, 63, 99, 111 • 114, 115, 134, 177, 178,
204, 233, 262, 334, 388, 403, 413, 454, 501,
568, 595, 811; - străini, aşezaţi în Ţara
Moldovei 221, 262, 467, 502, 513, 535,
585, 628, 811, 823; v. şi Costandin
suiulgiu, Dima suiulgiu, Mihălachi, Petrea;
om străin din Ţara Moschicească 374; om
sfrăin şi catolic 819; v. şi Antonie
Faierman; ~ străini <de familie>, martori
154, 537;
974
~ birnici 350, 513; ~ scutiţi de bir 30; T
. scutelnici, dăruiţi 190; - din sate, scutiţi de
dări 103; ~ din sate, fugiţi pe alte moşii 205;
~ şezători pe moşii 229, 565; - ai mănăstirii
184, 583, 603, 659; omul mort nu plăteşte
dobîndă 411; omul gospodar, să presteze
boieresc 726; - scăpătaţi 471; - răzeşi, să
lucreze vii 169; omul spitalului de la m-rea
Sf. Spiridon 70, 161.
oardă, ţigan dăruit cu ~ lui 767.
oaspeţi, în introducere la o diată 767; casă de ~
371,706; gazdă de - turci 588.
obicei de milă 129, 322,493, 588; - al ţării 617,
802; ~ creştinesc 832; ~ al pămîntului 430,
611, 700; - vechi 310; bezmen după ~ 33.
obloane 225,560.
obol <monedă> 444.
obraze de cinste, martori 338, 398, 421, 433,
479, 509,648, 831, 836, 838; - mari şi mici
64,219; obraz străin 838.
obşte (obştie) 223, 603, 604, 626, 650; -
îndestulată cu apă 676; gorştină plătită de -
568; sfat de ~ 396, 588, 659; şcoală de -
obsteni
> 30.
obştier <carte bisericească>, rusesc 516.
ocă <unitate de măsură> 24, 73, 98, 110, 124,
129, 156, 171, 182, 230, 310, 314„ 322,
327, 368-370, 377, 396,458, 466, 493, 596,
603, 626,746, 747, 779, 783, 810, 870,
occoloiu ccarte bisericească>, grecesc 370.
ocină: passim.
ocnă domnească 244, 254, 395, 493, 603; - în
credinţă 161; — vîndută 70, 161; cămăraşi de
-810.
ocol al tg. Botoşani 195; — Ia Ciuhur 731; ~ de
iarmaroc 468,492.
octoih tradus în limba română de Duca
Sotiriovici 30.
odăi 717; ~ pentru bolnavi 626; unghi de odaie
752.
odgon (otgon) 386, 582,, 731; - de 45 stînjeni
domneşti 378; funie r 715; bani pentru
odgoane 825.
odoare (odoară) de zestre 54, 873; - lăsate
moştenire 767; lăzi cu ~ 754; leşii iau - de
la Mitropolie 472, 476; biserici şi m-ri
miluite cu - 129. ,
odobaş domnesc 87; y. şi Andronache; ~ de
cazaci 150; v, şi,,Andronache; fost - 649; v.
şi Toader Manta.
ogeag 84, 225.
ogheal (oghial) 377, 873.
oglindă de chihlimbar 377.
ogradă 36, 67, 84, 87, 88, 94, 201, 264, 346,
349, 443, 450, 460, 502, 754, 796, 818; -
îngrădită 135; ~ veche 502; ~ şcolii
jidovilor din Iaşi 239; ~ încalcă loc 297,
670, 720; ogrăzi boiereşti 53, 626; ~ a
Mitropoliei 767; butuci şi scînduri de ~
825;zăplazide~56.
ogrăgioară 374,
oi 369, 370, 377; - ascunse <de gorştină>/568;
~ dăruite la m-re 284; ~ lăsate moştenire
767; blană de oaie 377* 776; desetină de ~
405; gorştină de - 7, 155, 200, 368, 568,
797, D; mortasipie din ~ 10; piei de oaie
377; scutire de gorştină de ~ 11, 28, 30, 31,
99, 102, 103, 115, 120,123, 134, 156, 190,
204, 233, 262, 322, 388, 412, 413,445, 454,
493, 568, 586, 589, 594, 595, 699, 790,.A; ~
ale tătarilor 715.
olac, cai de ~ 103, 111, 155, 177, 200, 403, 405,
586, 607, A, D.
oloi 377.
olari 71,415, 540; v. şi Neculai, Sava.
olat al tg. Orhei 170, al Benderului şi al
Smilului 568; ~ al tătarilor 767.
olăcar 609; v. şi - Anastasie Zurba,
onemi, postav ~ 377.
ontaştină, învoială pentru ~ a unei vii 479.
opinci 746.
opis de documente 74, 83, 86, 108, 141, 224,
257, 364, 489, 573, 592, 593, 669, 688, 689,
770, F.
oraş 70, 223, 586, 599, 762,, 783; cişmele
(haznale) în - 64, 109, 628, 715; ~ vechi
513; v. şi Tîrgu Frumos; ~ de scaun
domnesc 16, 30, 70, 73, 103,,115, 1.29, 134,
155, 156, 161, 170, 192, 200, 221, 223, 254,
314, 322, 371, 374, 378, 388, 395, 396,402,
405, 412, 452, 458, 473, 493, 586-588, 594,
595, 603, 604, 616, 628,650, 715, 731,740,
797, 810, A, D; v. şi Bucureşti, Iaşi.
orăşeni (orăşăni, oroşani) din Iaşi 588, 599, 715,
722,754'.
orez 377, 624.
organe <material didactio pentru şcoli 650,
740.
orîndar (orăhdar) 66, 76; v. şi Iosip.
orîndă jidovească 146.
orînduială canonicească 273; ~ a clironomiei
604.
orologhion <carte bisericească> 284.
oroloiu ccarte bisericească? 369; ~ grecesc 370.
ort <monedă> 293, 295; ~ în mearul plătit de
ucenicul ciubotar care intră la meşter 746.
orz (ordz) 73, 98, 368,458.
osmoglasnică <carte bisericească?, rusească
516.
oşti 103; - moschiceşti 222; Duca voievod este
la oaste 365.
<oţet> (oţăt) 377.
ovăz (ovăs) 98,458.
P
paftale, de argint 284, 326, 369, 370, 776, 801,
873.
pagubă de stupi 754.
<pahare> (păhară) de Veneţia 377.
paharnici (păharnici) 41, 62, 83, 84, 86, 108,
127, 203, 212, 218, 259, 264, 267, 275, 284,
285, 352, 365), 370, 374-376, 382, 425, 443,
479, 556, 558, 664, 681, 685,693,735, 740,
821, 822, 824, 834, 840, 852; v. şi
Alexandru Neculce, Arghirie, Bi.,
Costandin Pascan,
j Constantin Cantacuzino,
Costandin Rîşcanul, Costantin Popăscul,
Ghiorghie, Grigori Leon, Ilie Costache,
Ionită, Ionită Calmăşul, Iordache
Cerchez, lordachi Cantacuzin, lordachi
Roset, Lupul Costache, Manolache
Bogdan, Nicolai, Pavel, Pavăl Ceapă,
Păun, Sandul, Tudorachi, Vasile, Vasile
Buhăiescul;
mari ~ 7, 13, 14,16, 40, 42, 70, 98, 103,
105, 113, 114, 123, 134, 146, 147, 155,156,
161,164, 170,,180, 190, 205, 223, 286, 322,
338, 350, 412, 435, 454, 473, 493, 588, 594,
603, 604, 626, 628, 715, 754, 794, 797, 810;
v. şi Alexandru Neculce, Arghire,
Constantin Cananău, Costache Conaehe,
Costandin Sturza, Dimitrie Fotachi,
Grigore Crupenschi, Ioniţă, Iordache
Balş, Iordache Costache, Manolache
Bogdan, Mihalachi Midie, Neculai Roset,
Petrache Vidali, Vasile Buhăiescul, Vasile
Roset;
foşti mari - 176, 185, 248, 268, 284,
303, 318;,331, 336, 337, 351, 365, 401, 475,
975
 533, 574, 678,706,754,762, 864, 866; v. si
Arghirie, Constandin, Costantin
Rîşcan ui, Gheorghie Scorţăscu,
Ghiorghiţă, Grigoraş^ Leon, Iordachi
Costachi, Manolache Bogdan, Simion
Buhăescu, Vasile Buhăiescul;
~ ai doilea 5, 711, 770, 776; v. şi
Gligorie, Ilie Tomiţă, Ioan Aslan, Vasile
Conta;
fost paharnic al doilea 715; v. şi
Postolache Cîrste.
paici, fost vătaf de ~ 469.
pajişte, casă şi vie făcută din ~ 347, 693.
palmă <unitate de măsură> 4, 356, 787; palme
domneşti 329, 796; palme mari 428; pas de
şase palme 147, 270, 696; pas de şapte
palme 582; stînjen de opt palme 2, 13, 19,
45, 60, 70, 95, 96, 117, 119, 122, 130, 131,
142,144,150,162,185,191,192,241,259,
263,264, 269, 287, 299, 300, 338, 340,383,
401,428,436,437,452,460,467,502,511,
518,521,540, 561, 562, 570,581,602,610,
613,666,667,671,704,708,715,735,780;
stînjen de opt palme domneşti 16, 64, 94,
106,109,114,146,216, 219, 221,309,318,
343,345, 346, 348, 349,357, 374,384,387,
390, 392, 393,421,547, 556, 558,706,720,
766, 791, 821, 822; stînjen de opt palme
drepte 751; stînjen de opt palme proaste
769, 796;
pameţe, cheltuială cu ~ 285.
papistaş, v. catolici,
papuci 377.
papure cu fir 377.
paraclisuri 295,591.
parale <monedă> 314, 624, 626; ~ în taxe şi
dări 196, 244, 245, 254, 282, 395, 563,
568, 603, 660, 676, 726, 737, 810, 870; -
bani noi 674; ~ în chirii 13, 160; ~ în
cheltuieli 225, 560; - în; dramul de aur 490;
~ în datorie 246; ~ în plată 867; ~ în preţ 46,
853; echivalenţe monetare 98, 377.
paraclitichi, <carte bisericească» 284,369,370.
parangu, camuhai ~ 377.
<parastas> (părăstas) 26.
parcele de bogasie 377.
paremier, ccarte bisericească> 516, 1
paretisis 273.
pari 526; ~ de hotar 144, 298; - d e stejar 492; -
tăiaţi din pădure 107, 330; ~ vechi 130,142.
<parmaclîcuri> (parmaclăcuri) 705.
976
parte, bisericească şi politicească 811; -
bărbătească şi femeiască 53; ~ boierească
588; ~ călugărească 843; - a unui copil
dintr-o vînzare 701; - mirenească 128.
pastrama 377. "
paşi <unitate de măsură> 50, 147, 201, 270,
289, 696, 733 ; pas de şase palme 147, 270,
696; pas de şapte palme 582; v. şi palmă,
patce, blană ~ 377.
pater <călugăr iezuit> 78; v. şi Adalbert
Szymanowski.
patrahir 284, 369, 370.
patriarhi 16, 114, 221, 254, 366, 740; v. şi
Meletie; patriarh de Constantinopol 740; v.
şi SamuiI; patriarh de Ierusalim 241; v. şi
Hrisantic.
patrie, în formularul diplomatic 14, 70, 204,
238,276,315,338, 388, 417,458, 604, 650,
810.
paturi, de bolnavi 70, 161; ~ în case şi dugheni
373,450,451.
pază şi apărare a cişmelelor <din Iaşi> 53.
păcură, poloboc de ~ 10,377.
pădure 68, 107, 330, 410, 434, 576, 659; ~ în
hotar 539; vie amestecată cu ~ 213, 615; vie
făcută din ~ 253,258,697.
pădureţ, semn de hotar 386,511.
păharnici, v. paharnici.
păhărnicese 285, 357, 384, 421, 443, 533, 545,
735, 832, 834; v. şi Catrina, Maria,
Mărica.
pămînteni 222, 293, 588; bogasieri ~ 703;
bolnavi - 254, 603, 626, 810; lemeni ~ 703;
<negustori> ~ 377; oameni străini aşezaţi ca
-467,585,628,819.
pământuri ale unei moşii 873.
păpuşoi (păpăşoaie, popuşoi), care cu - 368-
370; mierţe de ~ 368, 370; ~ vîndut în
tîrguri 98, 458; zeciuială din ~ 293.
p ă r , brîie şi chingi de ~ 377.
păr <pom>, semn de hotar 287.
p ă r a g i n ă , vie ~ 21, 143, 169, 174, 175, 213,
214,430,434,615,871,874.
părete, v. perete.
părinţi duhovbiceşti 23, 70, 140; v. şi Iacov.
mitropolit,
părinţi, v. şi călugări, episcopi, preoţi,
părmace cunitate de măsură» 792.
părţi străine, cei ce vin din - 513; şcoli din ^r
650.
păscari, v. pescari,
păscărie, v. pescărie,
păzitor la vite 565.
pceli <albine>, scutiţi de desetină de ~ 699.
pecete agească; scutire de ~ 31, 99, 233, 589:
~ a doamnei 255;
~ domnească (pe aCte) 45, 47, 68, 75,
121,163,178, 269, 270,276, 315, 330, 341,
348,352,378, 395, 411,417,423,461,470,
471,594,599, 609, 611,626,650, 659,673,
678,681, 686, 692, 701,719,722,724,746,
752, 754, 762, 793, 805, 810, 834,841, 846;
~ a domnului Ţării Româneşti 604; condică
cu - domnească 626, 810; izvod de la
vistierie cu ~ domnească 568,674;
- a Divanului 754,762;
~ a epitropilor 626, 810;
- Haciadur 504;
~ de m-re 487, a m-rii Cetăţuia 365, a
m-rii Putna 72, a m-rii Socola 253, 576, a
m-rii Trei Ierarhi 435, 764, 838, 874; ~ a
egumenului m-rii Adam 227; •
~ a Mitropoliei 139, 794, 795;
~ personală 81,163,173, 236,325, 375,
376, 509, 546, 605, 629, 658, 680, 697,714,
750, 751, 795, 850, 861, 862; peceţi ale
mărilor boieri'244; peceţi ale negustorilor
turci 804; ~ a marelui vistiernic 568; ~ a
unui vornic de poartă 144, 485, 581;
~ a Porţii domneşti 19, 48, 55, 60, 96,
106, 117, 1.19, 121, 123, 130, 131, 144, 150,
162, 185, 191, 226, 241, 259, 263, 264, 269,
274, 287, 292, 299, 300, 318, 338, 340, 345,
357, 367, 384, 387, 390, 391, 421,428,435-
437, 452, 460, 464, 467-469, 480, 519, 521,
543, 547, 556, 558, 562, 582, 601, 602, 610,
613, 639, 666, ,671,704, 708, 720,766,780,
787,791,849;
inel cu ~ 311; zapis cu peceţi 365.
pecetluiri (pecetluituri) 135, 193, 377; ~ roşii
63,262,412,413,811.
peci, de bani 1, 135; ~ domnesc 123, 190; ,
pedeapsă <domnească> 35, 53.
<penticostar> (pendicostar), ccarte bisericească^
284,369,370.
perdea de cit 284.
<perete> (părete), de casă, de băcănie, de
biserică, de hazna 460, 467, 705, 769, 829;
bezmen pe ^ de un vas 377; perne de ~ 326;
pereţi lipiţi <lutuiţi> 225.
perilipsis de acte 89, 122, 167, 232, 234, 240,
252, 335,422, 477, 512, 515, C
perini, v. perne,
perje, car cu ~ 10, 377.
perne (perini) 153, 326, 369, 370.
perpetan 377 .
pervazuri 225.
pescari (păscari), scutiţi de dări 8,811.
<pescărie> (păscărie), la Galaţi 8.
pfeşchir (peşeir) 326.
peşte, baltă de - 531, 676; ~ sărat 10, 377; ~
pentru Mitropolie 8, 811; taxe vamale pe -
737; unturi de ~ 377; venit de pe - 715; 870.
1
petele 377, 873.
petreceri politiceşti 650.
peveţi (peviţi, piveţi) <cîntăreţi bisericeşti> 50,
168, 220, 259, 307, 356, 420, 543, 606; v. şt
Apostol, Postolachi, Toader Rasul, Vasili;
peveţ domnesc 280; v. şi Gheorghie.
pcvici, locul ~ 168.
piatră (chiatră), carieră de ~ la Buciumi 360 şi
la Dealul lui Păun 293; biserică de - 300,
325 ; coşuri cu - 46, 825; - cumpărată 464,
825; - de fiecare car, dată pentru construirea
unei biserici 360; ~ acră şi ~ vînătă 377; -
de moară 377,447; - d e temelie 34,35,180;
~ semn de hotar 13, 16, 19, 45, 48, 53,
55, 60, 64, 67, 89, 90, 96, 106, 109, 112-
114, 116-119, 125, 142, 144, 146, 147,150,
162,179, 181, 185, 205, 215, 219-221, 241,
259,262-264,269, 274, 287, 292, 298,300,.
309, 318, 329, 338, 340, 343, 345, 346; 348,
349, 357, 361, 371, 372, 374, 376, 378, 382-
384, 390,392,393,402,415,421,428,436,
437,460,467,468, 480, 482, 502,505,508,
519,521,539, 540, 543, 547,562,574, 580,
581,582,585, 592, 593, 599,601, 602, 610,
613,635,640,652,667,671,704,706,708,
715,717,719,720,722, 731,735, 738,749,
766, 780, 785, 791, 817, 818; 837,,863; ~
semn de hotar despărţitoare 122; 666, 667,
704,.787, 834; - semn de hotar scoasă 118,
,299, 543; - semn de hotar veche 130, 185,
259,287,386,460,706,715,796;,
în formula blestemului 153, 278, 290,
564,662. r
picătura (picuşul) streaşinei, loc pînă în -
•- 220,415,671,708,735,865. ,
piele, condică legată cu - 368.
piei, de bou, de cal, de capră, de oaie 377;
ciubotarii pot cumpăra - 746,
977
pielcele <pielicele> 377.
pietrari (chetrari) 55, 142, 508, 745, 825;.v. şi
Toader Răusan; calfa de ~ 820, 836; pietrar
domnesc 517; v. şi Ştefan,
pietricele <pietrc preţioase> 369, 370.
pilotă, feţe de ~ 377.
piper 377.
pisari 3, 35, 66, 134, 156, 170, 192, 22], 266,
279, 281, 374, 470, 522; v. şi Dumitraşco
Lozinschi, Ioan, Ion Ghindă, Răducanul,
Stahl (Şteal); ~ leşeşti 26, 807; v. şi Ioan,
Raducan.
pisc, în hotar 146, 539,706, 715.
piscuşor, în hotar 706.
pistoale 377.
pitari 247, 335, 345, 509, 511, 685, 723, 767,
791, 852, 873; v. şi Gavril Cărăcaf,
Gheorghe Hermeziu, Gheorghie Nastasă,
Ioan, Ionită Rîşcanul, MoiSîiu Cucoranu,
Neculai Cogălniceanu, Negre, Petco,
Toma...;
mari ~ 131, 604; v. şi Cîrstea,
Mihalachi;
fost mare pitar 140, 305; v. şi Ion
Rîşcanul;
pitar al mitropolitului lacov 419; v. şi
Dumitru;
pitar domnesc 517; v. şi ^sili.
pităriţă 406; v. şi Vasîlca.
pivnicer 502; v. şi Toader.
pivnicerit, scutire de ~ 25, 111, 177, 178, 403,
702.
pivniţe 2, 6,16,44,75,76, 84,88,94,114,137,
151,157,163, 221,240,266,325,365,369,
370, 387,496,530,560,563,612,647,661,
670,671,685,713,719,751,764,765,776,
782, 803, 840; - de lemn 95, 191; - de
piatră 2,32,36,37,42,54,62,71,130,149,
286,326,347, 361,365,375,400,432,469,
490,491,500, 504,508, 533,566,597,645,
680,715,728,754,782,794,795,802, 836,
850, 864, 873 ; - de piatrărisipite375, 376,
435; pivniţă mare şi pivniţă mică 10, 377;
pivniţă veche 494, 498, 780; pivniţă pustie
424, 425; pivniţă scutita de dări 31; ~ cu
băutura scutite de dări 25, 99, 111, 156, 177,
178,233,241,310,322,403,589,777;
asuprcală la ~ 310; unde a fost pivniţă 96, 162;
groapă de pivniţă 185, 780; gură de pivniţă
978
240, 249, 266; hrubă de pivniţă 510; loc de
• pivniţă 313; răsuflătoare de - 81.
pîine <pîne) <cereale> 46, 73, 98, 282, 368-370,
458, 565, 626, 799, 810; ~ domnească 342;
- veche şi nouă, lăsată săracilor prin diată
767.
pîntece de sobol 377.
pînzar 861; v. şi Nechita,
pînză 153, 308,'377.
pîră, la judecată 32, 34, 230, 683, 798.
pîrcălabi (parcalabi) 66, 274, 285, 292, 298,
433, 502, 535, 628, 832; v. şi Costantin,
Dima, Gavril Popăscul, Gligoraş Savii,
Iordache, Ştefan Gane; să nu judece
sătenii de pe moşiile mănăstireşti 103;
- de Galaţi 8,473,583;
~ de Orhei 170; v. şi Neculai Botezatul,
Stamatie; v. şi hatmani şi ~ de Suceava,
pîrcălăbie, venitul acesteia 870; scutire de ~ 9;
~ a Sorocăi dată m-rii Sf. Spiridon 315, 417,
626, 810; - a Tîrgului frumos şi a ţ.
Cîrligătura dată schitului din măgura Iaşilor
146,626, 810.
<pîrgari> (părgaii) de Iaşi, hotărnici 468.
pîrîş (părăş), în formula blestemului 73, 238,
255,276,509.
pîrloage, în hotar 706.
pîrîu (părău), în hotar 146, 386, 521, 556, 558,
613, 652, 704, 706; să se facă pod la un ~
776.
ptslar şi căpitan agesc 667; v. şi Sandul,
plase <plăsele> dc cerb 377.
plată, a unor datorii, a preţului din vînzari /
cumpărări; passim\ ~ a dascălilor de la şcoli
223, 650; ~ a doctorilor şi gerahilor de la
spitalul Sf. Spiridon 810; ~ a unui tipograf
474; ~ ţărănească a desetinei 178.
platnice 605,713; v. şi Maria.
platnici 47, 166, 270', 283, 381, 459, 563, 688,
745, 803, 839; v. şi Azbeiu, Cîrste, Enachi
Caramănlău, Eni Duca, Luca, Ostahi
Ceapă.
piiroforie, în formularul diplomatic 70.
plîngere la domnie 698.
ploaie, o calfă nu lucrează pe ~ 807.
plop mare, semn de hotar 511.
pioşce 377.
plug, fier de - 54, 212; ~ de boi lăsat moştenire
767.
plumb 377; ~ spiglos pentru tipografie 30.
plutaşi 603.
 pute, cu catarge 396, 603, cu cherestea 314,
396, 603, cu cîrme 396, 603, cu lemne de
foc 314, 396, 603, cu sirinuri 603 şi cu
trencheturi 396, 603.
poale, de icoane, la jertvenic, la pristol şi Ia
scaunul de colivă 284,369, 370.
<poame> (pome) furate 319.
poartă de ogradă 62, 260, 267, 415, 428, 500,
521, 552, 613, 666, 729, 780, 824; ~
şindrilită 84, 88;
~ a Curţii domneşti 11, 106, 112, 400,
402; v. şi vornici de
~ a grajdului domnesc, în hotar 452;
- de m-re, în hotar 16, 64, 109, 494,
498, 626, 715. 760, 809;
~ a ocolului de la iarmarocul din
Tîrguşor 492;
~ a Vămii <Mari> 679,690;
bani pentru o ~ 825; bucată de loc
pentru o ~ 570; butuci din ~ 560.
poclon 746; - al mitropolitului 784; - al
steagului 620; ~ vlădicesc 155, 200, 405,
586. A, D. ,
pod 582; ~ în Prut. 754, 767; vad .de ~ 531;
poduri de reparat 385. .
podari 610, 616; v. şi Nicola; bulucbaş de ~
616. • sărbători 461.
podea (podeală) de dugheană 180, 321.
podele pentru uliţele (podurile) din Iaşi 16, 24,
106,109, 112,114, 219, 221, 225,402, 616.
podeţ în Iaşi 16, 53.
podiş 378, 511,706,715,731.
podoabă, biserică şi m-re fără - interioară 146,
255.
poduri (uliţe) din Iaşi 44, 53, 64, 78, 109, 112,
114,219,221,365; 392,400,402,425,442,
452,525,559,581,602,616,698,705,728,
776, 801, 816, 821, 822, 824, 863; v. şi
uliţe.
poduşce 16,53,114,221,376,435.
podvijie, v. pojijie.
podvozi (podvăzi, podvezi, podvodzi), scutire
de - 103,155,200,405,544,586,607, A, D.
pogon de vie 12, 21, 25, 31, 54, 72, 77, 91, 99,
100,111,120,123,134,156,166,174,175,
177,178,190, 213, 233, 247, 253, 287, 322,
326, 353, 368-370,403, 412, 413, 434, 436,
440,449,454,457,470, 475,479,493, 503,
529,531,533,551,589,594,608,611,617,
685, 692-694,712/721,727,739,743, 754,
765,767,771, 772,776,794, 795, 820, 826,
827, 843, 846, 869, 871, 873, B, C.
pogonărit din vii <dare> 156, 190; înlesnire la
~ 177; scutire de - 11, 12, 31, 99, 103, 111,
123,134,155,156,178, 200,233,322, 403,
405, 412, 413, 454, 493, 586, 589, 594, A,
D.
poiată 380; vie cu ~ de cramă 712.
poieni, fin cosit în ~ 448.
poieniţă, în hotar 386.
pojijie (podvijie, poghijie, potvijie) 54, 754,
767,776,782.
polcovnici 34, 35, 163, 581; v. şi Enache,
Gheorghii; fost polcovnic 75; v. şi Enache;
polcovniciţă 34, 35,75, 163,754; v. şi Catrina.
policandru 284, 369, 370.
politie <oraş> 715.
poliţe <rafturi> într-o dugheană 373.
poloboc (boloboc) 293, 747; ~ la vie 727, 739;
~ cu dohot 377; ~ cu in 341; ~ cu miere
377, 783; ~ cu păcură 10, 377; - cu unt
783; ~ cu seu 783; ~ cii vin 46; 314, 368-
370, 396, 603, 626, 676, 726, 810, 870;
cercuri pentru poloboace 825.
pomană 34,588,767.
pomăzanie, de argint 284, 369, 370; ~ la
pomelnic 311, 520, 629; ctitori pomeniţi în ~
509, 795; - la Mitropolie 794; - mare al
Mitropoliei 227, 776, al m-rii Sf. Sava 761
şi de la Sfîntul Mbrmînt 776.
pomeţi 294; dijmă din - 294,660,676,726; vii
cu ~ 105,282,430,436,437,576,611,694,
871; v. şi livezi,
pomi, în livadă 3, 46, 125, 214, 282, 475, 531,
551, 617, 712, 721, 799, 837; - în vil 169,
484; să nu se pună - pe traseul apeductului
626; -tăiaţi 844; zcciuială din293.
<ponoare> (ponoară), în hotar 715.
ponturi 377, 568, 841; ~ din pravilă 535; -
pentru boieresc 726, 799; ~ pentru vădrărit
753,789; să jure după ~ 411, 847, 849
popas veşnic, în formularul diplomatic 223. '
popi, v. preoţi,
popor <parohie> 265, 868.
<poporcni> (poporăni) <enoriaşi> 244, 283,
691.
poprea <proptea> 53.
popreală, vin adus la m-re fără ~ 178.
pordie 160.
979
portiţe, în hotar 400,447,452, 582, 708,796.
porunci, domneşti: passim-, ~ împărăteşti ale
oaspeţilor turci 588.
poruşnici 284, 385, 563, 803; v. şi Ciudin,
Manolachi, Mihălache, Proca Roman,
posluşanie 28, 190, 204, 304, 388, 412, 595; -
la m-re 12,115, 123,134, 620, 699, 790.
posluşnici 17, 158, 202, 368, 369, 830; v. şi
Mihai; ~ scutiţi de dări 12.
postav 30, 254, 328, 368, 377, 395, 488, 603,
626,810,870.
postăvari, jidovi ~ 703.
postăvărie la Chipereşti 725,732,
postelnicei 509, 873; v. şi Ştefan Anastasă,
Vasile Scîrlet.
postelnicese 352, 387,673; v. şi Smaranda.
postelnici 122, 146, 172, 206, 241, 252, 303,
324, 328, 335, 352, 362,404,422,457, 512,
515, 533,549,555,568, 634,636,637,642,
643,650,652,667,708,761,780,793,798,
809; v. şi Aldea, Alexandru Ipsilanti,
Andronic, Cantacuzin (Canta), Casu,
Costandin, Gheorghie, Gheorghi Năstase,
Gligoraş Hermeziu, Iancu Cananău
(1827), Ioan Gherghel, Ion Cananău,
Lascarache, Mihalachi Jora, Neculai
Tăbîrţă, Pătraşco, Pintileiu Gărdene
Angheloi, Radul Bo..., Ştefan Năstase
(Anastasă), Toader Buhuş, Vasile Scărlet;
mari - 7, 13,16, 70, 81, 98, 103, 113,
114, 123,334, 146,150,155,161,170, 190,
223, 254, 315, 322, 338,395, 412,435,454,
473,493, 535, 583,588, 594, 603,604, 626,
628, 650, 652, 656, 658, 715, 797, 810; v. şi
Alexandru Ipsilanti, Alexandru Suţu
(Suci), Andronakis, Dumitrache Suţu
(Suci), Enachi Vidali, Ilie Lascarachi,
Iordache Balş, Iordache Bălăsache,
Lascarache Geni, Mihalachi, Nicolae
Suţu, Petrachi Ghierachi, Toma Rafail;
fost mare postelnic 673; v. şi Iordache
Bălăsache.
potcoave 377.
potcovari 45, 61, 362, 460, 561, 865; v. şi
Postolache, ţigan, Procopii, ţigan, Sandul
ţigan; potcovar domnesc 749; v. şi Mustafa.
potir de argint 284, 369, 370.
potloage, clei de ~ 377.
potronici <bani> 46,62, 92, 133,151,160, 198,
321,333,337, 377, 442, 474.
povoară <povară> 377.
980
pradă, a cătanelor la m-ra Mera 762; - a oştilor
moschiceşti 222.
<praf> (prav) de puşcă 377.
prag de poartă 428; praguri de dugheană 526.
praştie 223.
pravilă 114, 211, 221, 275, 535, 544, 611, 617,
626, 686,767,784, 805, 810; judecată după
~ 16, 411, 470, 661, 846; pravile bisericeşti
273.
pravoslavnic, un catolic convertit - creştin 819.
praznic (piăznuire) 12, 14, 161, 368, 395, 493,
746; v. şi hramuri,
prăjini <unitate de măsură> 551.
prăval 346, 3 4 8 , 3 4 9 , 7 0 6 .
prăvălii 302, 409, 444, 534; prăvălie albaneză
302; v. şi dugheni.
prăvălioară 444.
precupeţeJ 65.
precupeţi, staroste de ~ 325; v. şi Jălea.
predoslovie, ccarte bisericească? 516.
pregiuraşi, v. împregiuraşi.
prefect (prefectos, prefectus) al Bisericii
Catolice din Iaşi 88, 128, 459, 687; v. şi
Giuseppe..., Joseph Cambidi (Iosif
Cambioli), Ion Frantescul.
preotese (preutese) 56,247,593, 630, 634,636,
637, 644, 665, 727, 739; v. şi Catrina,
llinca, Ioana, Maria, Măriuţa, Safta,
Sanda; ~ armence 54, 496, 504, 597, 601;
v. şi Anuţa, Măricuţa.
preoţi (ierei, părinţi, popi, preuţi), 5, 6, 13, 16,
26-28, 33, 39,45,53, 54,56,60, 69, 73, 74,
80, 81, 84, 89-91, 97, 101, 104, 114, 116,
117,121, 122,133,138,146,148,153,154,
168,188,201,207,216,221, 225,241,244,
249, 259,264,280,282,285, 286, 288, 289,
291,292,296, 298, 300, 302,303, 307,308,
313,316,325,327,332,334, 336, 347,358,
361, 363, 369, 370, 371,373, 374, 383,386,
391,398,400, 418,424-426, 428, 433,434,
438, 439,443, 446, 447,454-456,461,462,
470, 478, 482-484, 486, 488, 503-505, 518,
520, 522-524, 529, 530, 543, 547, 552-554,
557, 560,562,564, 567, 570,572, 576, 579,
581,592, 593, 597, 600, 604, 606, 621,626,
630, 634,636,637,644, 648, 653, 660, 664,
665, 667,675,682,684, 685, 691,695, 698,
704, 706,708, 715, 727, 729, 735, 739, 740,
743,754,770,771, 781,786,791,792,796,
797, 803, 808, 810, 814, 815, 823, 829, 832,
835, 843, 845, 849, 853, 857, 859, 862-864,
867, 868, 872, 873; v. şi Aftanasie, Agapie
(la biserica lui Alivra), Alexandru,
Alicsandru, Andrei, Andronache, Anton
(la biserica m-rii Sf. Spiridon), Antonie,
Antoniu, Aron, Atanasă (la Biserica
Tălpălari), Balica, Banu, Caţir (la biserica
din s. Şoldana, ţ. Hîrlău), Constantin (la
biserica Sf. Ilie), Costantin, Dimitrie (la
Biserica domnească de pe Poartă), Dimitrie
Săchelarie, Dosoftei, Dumitraşcu,
Dumitru Grecu (la biserica Sf. Gheorghe),
Enache (la biserica Sfinţii Teodori), Eni (la
biserica lui Miţoie), Florea, Gavril. (la
Biserica Sf. Nicolae Domnesc), Gavril (la
biserica Sfinţii Teodori), Gheorghi,
Gheorghie, Gherasim (la biserica m-rii
Golia), Ghiine (la biserica din s. Gugeşti),
Gligor (la biserica Sf. Nicolae de Sus),
Gligorie (la Biserica Tălpălari), Gligorii (la
Biserica Banul), Grigoraş, Grigore Brat,
Grigore Vartholomei, Grigori (la biserica
Sf. Nicolae), Iamandi, Ianache, Iftenie,
Iftimi (la Biserica dinspre Doamna), Ilie (la
biserica Sf. Ilie), Ioan (la biserica Buna
Vestire), Ioan (la biserica din s. Nedieni),
Ioan (la biserica Sfinţii Atanasie <şi
Chirib»), Ioan (la biserica Sf. Nicolae <de
Sus>), Ioan (la biserica Sf. Ioan), Ioan,
zugrav, Ioan..., Ioan Banu (fost protopop,
la Biserica Banul), Ioan Hadîmbul, Ioan
Marcul, Ion (la biserica de la Mitropolie),
Ion Ţărcul, Ion Zugrav, loniţă, loniţă
Ihnatu (?), Iosaf (la biserica Sf. Ioan), Iosif
(la Copou), Istrati, Lupaşcu, Lupul (la
Biserica Curelari), Macarie (la biserica Sf,
Dumitru), Maftei (la biserica Vovidenie),
Mafteiu (la biserica Sf. Nicolae <de Sus>),
Mandache, Manolache (protopop, la
Biserica dinspre Doamna), Mihai (la
biserica Sf. Nicolae Domnesc), Miron,
Mîneu (1% Năstase (la biserica Sf. Nicolae
Domnesc), Nechifor (la biserica Sfinţii
Constantin <şi Elena>), Nechita, Neculai
(la biserica Vovidenie), Nicolae, Nicolae
Scarlat, Niculaie, Novea, Niculai (}a
biserica Banul), Parthenios (dascăl la şcoala
grecească), Pintileiu (la biserica Sfinţii
Athanasie <şi Chirib-), Poliz (la biserica
Sfinţii Constantin <şi Elena>), Roşea (la
biserica Sfinţii Voievozi-Roşca), Sachelar,
Sandul, Savâ, Simion Duşcă, Şerban,
Ştefan (la biserica Curelari), Ştefan (la
Curtea domnească). Ştefan (la biserica
Vovidenia), Tănasă (în tg. Orhei), Tănase,
Teofil (Ftcofil) (la biserica Sf. Vineri),
Toader (la biserica Preapodoamna
Paraschiva), Toader (la biserica Sfinţii
Theodori), Toader (în tg. Orhei), Toadir
Rus, Ursul, Vartolomei (la biserica Sf.
Nicolae de Sus), Vasile, Vasile (la biserica
lui Cogălniceanu din Muntenimea de Sus),
Vasile Vartic, Vasilie (la biserica din s.
Buciumi), Vasilie (la biserica Sf. Nicolae de
Sus), Vasilache (la biserica Sf. Nicolae
Domnesc), Velişco, Veneamin, Zadiian (?),
Zanfir;
preot, legător de cărţi 372; v. şi Mihail;
foşti - 56, 862; v. şi Lupaşcu, preot
domnesc, Mafteiu (la biserica Sf. Nicolae
domnesc);
- scutiţi de dări 11, 155, 200, 405, 544,
586, 591, 784, 797, A, D; bani din vama
domnească pentru ~ 129; dajdia preoţilor
740; ~ dau bani pentru Evanghelii 474; -
iau simbrie 295, 368; - plătesc banii
mucarerului 650, banii şcoalelor 223,674; -
de la Mitropolie plătesc desetina boiereşte
49,584; cei ce se vor face ~ 445; - cresc un
copil de suflet 819;
- armeni 54, 61, 283, 496, 499; v. şi
Grigorie, Neculai, Sava, Simion;
~ catolici (iezuiţi; franciscani, ungureşti)
24,25,31,99,110,111,177,178,205,229,
231,233,240,242, 246,266, 281, 319, 350,
375,379,386,394,403,413,459, 511,589,
710, 819; v. şi Bunaventura, Matei
(Maftei); v. şi prefect,
preoţie, ceata de cinste a ~ (în formularul
diplomatic) 405, 586.
preţuri, ale unor case 1,4, 6, 35, 37, 42, 45, 51,
62,66,67,69,74,78,82, 84,85, 87,88, 89,
95, 97, 101, 132, 135, 137, 148, 152, 154,
160,168,172,188,193,197-199, 207, 217,
220,235, 243, 251, 256,265, 271, 289, 296,
303,313,323, 327, 331, 336, 337, 339, 347,
351,365,401,406,418,426,431,433,441-
443,447,451,455,462,463,471,478,481,
485,504,505, 508,517,522, 524, 532, 536,
542,545,552,555,560, 579,598, 621,631,
640, 649,652, 654, 658, 663-665, 672, 673,
684, 688, 693, 707, 728, 729, 744, 748;
981
 812, 814, 817, 824, 831, 836, 845, 850, 855,
861,862,865,868;
~ ale unor locuri de case 5, 18, 26, 54,
:56, 104, 116, 138, 179, 181, 201, 206, 249,
257, 275, 285, 288, 339, 344,355; 420,429,
446,482,488,496, 546, 570,574,590,623,
630,646,652,657,668,675,695,696,718,
763,800, 816, 832, 851,863;
~ ale unor dugheni 45, 71, 90, 92, 145,
160, 176,197-199, 208, 218, 272, 280, 302,
336,500,537,538,577,641,680,750,751,
755,801,808,815,835, 836, 838;
- ale unor locuri de dugheni 78, 94, 270,
456,559,642, 643;
- ale unor pivniţe 42, 82, 95, 491, 500,
504,597,680,836, 850;
- ale unor vii 484, 576, 778; de la
Buciumi 105, 727, 739, B; de la Cetăţuia
247; de la Copou 827; din Dealul Coroiului
253,258,353,408,487, 551, 693,721, 820,
869; din Dealul Deleni 91, 100, 578; de la
Găureni 714; de la Miroslava 3, 126, 174,
175, 359, 440, 475, 550, 571, 697, 871; de
la Podul lui Bîtcă 213; de la Şorogari 35; de
la Ursule 529, 694; de la Varniţa 434; de la
Vămăşoaia 143,712, 826;
~ pe argint 54, cal 54, casă construită
612, căldare mare 54, dugheană construită
321, evanghelii 474, lemn de construcţie 4,
180, materiale de construcţie 225, 526, 825,
mărfuri de băcănie 47, mărfuri diverse 377,
sare 328, stînjeni de loc de casă 657, moşie
853, vin 137, 230,457, vite 62.
pricină 165, 535; - de gîlceavă 53, 773; ~ de
judecată 710, 780, 848.
primată, să se ia o para ~ 568.
primejdie de foc 400. »
principe 24, 31, 110, 111, 177, 178; v. şi
doimii.
prisăcar 368, 386; v. şi Vasili.
prisăcărit <dare> 368.
prisăci, dijmă din ~ 23, 46, 294, 660, 676, 726,
799; locuri de - 572, 752, 754, 776; prisacă
la Prut 368; prisacă în hotar 386.
prisnălîr 284.
prispe 55,582,780.
pristav al Mitropoliei 23.
pristol 284,369,370.
priviieghie dată de domnie lui Duca Sotiriovici
tipograf 30,
procopseală 223.
procoveţe 284, 369, 370.
proegumeni 854, 862; v, şi Calinii-, Veniamin.
prohod 26, 295.
prolog ccarte bisericească> 516.
pronie dumnezeiască 255.
proprietate, o prăvălie - 444.
proroc 867.
proschinitar 284, 369, 370, 626.
prostime, nu se supune poruncii domneşti 222.
prostiri, lăsate prin diată 153.
prothesis 520.
protimisis 83.
protopopi (potropopi), de tg. Iaşi 4, 16, 82, 114,
132,144,150,155,198, 200, 221, 303, 391,
400, 436, 437, 452, 454, 564, 748; v. şi
Gavril, Grigorie, Ioăn, loan Hadîmbul,
Lupaşcu, Manolache, Mihălache,
Pinteleiu, Tofan, Vasili Velişcu;
foşti ~ 311, 334, 572, 630; v. şi loan,
Manolache, Pinteliiu, Velişcb;
protopop de Boţeşti 386; v. şi
Costantin;
protopop de Tg. Frumos 146; şi Lupul
Tabără,
protopsalt 698; v. şi Săveliolu.
protosingheli 479, 854; v. şi Leon.
provăţ582.
prubă 539, 768.
prunzu 377.
pruzgiuc 377.
psalt 714, 740; v. şi Gheorghie.
psaltire ccarte bisericească> 284, 369, 370; ~
tipărită la Belgrad, în Ardeal 516.
psifos calegere> de mitropolit 273.
pucioasă 377.
puh 377.
pungi de bani 352,765, 767.
punţi 585.
pusoare, vie ~ 100,697,714.
pustiu , moşie din -731.
puşcă 867; praf de - 377.
puţ 44,467.
R
rachier 503; v. şi Ion.
rachiu 810, 870.
raci 715.
raclă de podele 225.
raghistratori (sec. XIX) 754, 852; v. şi
Colejschi, loan Cîmpan.

982
 raia 314, 377, 396, 568, 603; v. şi Bender, rîşi, blănuri de ~ 377.
Hotin. roabe 549,619, 677; v. şi Aniţa.
rădvan cu patru cai 873. roadă din vii 457, 611, 617,697,714.
răfuiala a unei tocmeli 291. roată 10, 377; - de moară 156, 322, 493,754.
rămăşiţuri <moşteniri> 34, 35, 75, 163, 291, robi ţigani 40, 158, 237, 297, 399, 472, 495,
546. 507,618,677,746.
răscoale, vreme de - 16, 53, 114, 221, 500. robie, ţară adusă la primejdie şi ~ 222.
rochie 488; - de zestre 326, 873.
răspîntie (răspîntine) de dramuri 19, 365, 671.
rod, ţigani dăruiţi cu tot ~ lor 397, 399, 495,
răsuflătoare, de hazna 19, 60, 431, 623; ~ de
618.
pivniţă 81, 510.
rodinca, oloi ~ 377.
răsură 568, 674.
rodozahar 377.
răşcGve, v. roşcove,
romei <greci> 409.
ratez, la usă 225.
roş agesc 817; v. şi Vasîle.
răţete, v. reţete. <roşcove> (răşcove) 377.
răvaş 32, 51, 52, 318, 319, 447, 638, 795, rotar, salahor - 246; v. şi Ion.
850, 861, E. rubinuri 326.
răventu 377. rude (rubedenii, rudenii) 37, 78, 82, 261, 296,
râzători 377. 303, 401,434, 517, 522, 611, 614, 617,640,
războaie 223. 668,687, 694, 700, 835, 838, 840, 842, 846,
răzeşe (răzăşe) 203, 383, 766; v. şi Golia, 850, 853, 855, E.
m-re, Maria, Mierla, Zoiţa. rufeturi, ale Ciuţii domneşti 588, ale băcanilor
răzeşi (răzăşi, reseşi) 2, 16, 19, 37, 56, 60, 71, 804, de pe moşii 304, ale negustorilor
82, 83, 91, 97, 114, 117, 118, 125, 132, lipscani 238.
133, 162, 174, 185, 187, 191, 192, 203, rugăciuni 458.
205, 214, 218, 221, 253, 261, 284, 300, rumînie, un Molitvenic pe - <$n limba română>
357, 374, 401, 420, 423, 434, 455, 464, 370.
496, 522, 547, 557, 562, 564, 601, 615, rup de alămîie 377.
617, 628, 634, 640, 661, 665, 693, 695, ruptaşi 615, 873; v. şi Neculai; ruptaş cb
701, 712, 717, 718, 721, 727, 738, 750, cămară din botoşani> 647;* v. >si Vasîle
754, 766, 768, 775, 793, 798, 813, 814, Potorac.
817, 826, 836, 844, 853, 863, 873; - din ruptă (ruptoare) 310, 607.
Coţofeneşti (ţ. Putna) îşi vînd moşia 535, ruşcă, lipeşte un cuptor 225.
628. ruşfert, carte făcută cu ~ 75.
răzeşie 768.
S
răzor, semn de hotar 287.
reclama ţie de ţigani 685. sabie mischie 867.
rediu (rădiu), în hotar 3 8 6 , 5 1 1 , 7 1 5 ; - stricat de sac 171; - cu făină 73, 626, 810; ~ cu pîine 98,
cei din jur 65. 458; poame furate cu saci 319.
regest 488. sacale 53.
registru, jalobă trecută la ~ 754. sacîz (sacăz) 377.
<reţete> (răţete) 626, 810. sacos de atlaz 370.
rezidenţa iezuiţilor, superior al - din Iaşi 281. sade, atlaz ~ 370.
ridicaturi (rădicături) 28,115, 454, 568. sagriu377.
rîmăţori <porci>, desetină de ~ 7, 607; scutiţi saigiu 605; v. şi Andrei,
de desetină 25, 111, 177, 178, 445; v. şi salahori 231, 246, 281, 360, 386, 825; v. şi Ion,
mascuri, Petre.
rînduială 93; ~ a bisericii 445. salbă de galbeni dată zestre 326.
rîpi 53, 416, 511, 522, 523, 704, 836; v. şi Rîpa salce 377.
Muntenimii, Rîpa Peveţoaici. salhanale, boi de ~ 377.
samă 254, 328, 368-370, 395, 603, 626, 810. ;
sandala 377.
sandalisghirai 377.
saparin377.
sapă 453.
saragea 191, 192; v. şi Ioniţă.
sardele 377.
sare 328, 377, 810; ~ de la Ocna 70, 161, 650;
coteţ de ~ 244, 810; drob de ~ 161, 230,
244, 245, 254, 377, 395, 603, 626, 870;
găleată de ~ 810; steţii de ~ 161, 230; cinul
preoţesc este sarea creştinilor 740.
sarică 377.
sate, în general \passim.
săbieri (sebieri) 241,768; v. şi Ştefan, Tonia.
săcrieş, v. secrieş.
săcriu, v. secriu..
săderuri, puşcă c u 8 6 7 .
săftiane377.
săgeată, cristele de ~ 68, 330, 410, 659, 706;
săgeţi 377.
săgiade, covoare ~ 326,
săhăidăcari 147, 152; v. şi Filip, Moschici.
sălaşe de ţigani 59, 369^ 370, 404, 472, 476,
767,873.
sălişti, v. selisti.
sănii 326.
<săpun> (săpon, sopon) 377.
săpunari (săponari, soponari) 87, 121, 135, 147,
193, 251, 339, 442, 496; v. şi Dragomir,
Ioan, Lazăr (Lazor), Luca, Moisă, Pavăl,
Stoica; săpunar monah 287; v. şi Ion.
<săpunăriţă> (săponăriţă, soponăriţă) 87, 251,
339; v. şi Vasiica (Văsilca).
săraci, miluiţi 368.
sărăcuste <slujbe religioasei 26.
săraturi, în hotar 146, 511.
sărbători, domnul iese la biserică de ~ 461; o
calfă nu lucrează în ~ 807.
sărindare 92, 148, 153, 160, 197-199, 295, 325,
336, 337, 368, 543, 552, 564, 567, 606,767,
775,867.
săteni 246, 350, 360, 726; cum vînd ~ vin pe
moşie 799; sătean globit 246.
scafe 377.
scara procopselii pentru cei cu învăţătura 223.
scatulce (scatolcă, scaturşcă) 326, 377, 776.
scaun <scaon> domnesc (al patriei, străinoşesc,
al ţării) din Iaşi 16, 30, 70, 73, lti3, 115,
984
129,134,155, 156; 161,170, 192, 200, 221,
223, 254, 314, 322, 371, 374, 378, 388, 395,
' 396,402,405,412,452,458,473,493, 586-
588,594,595,603,604,616, 628,650,715,
731, 740, 797, 810, A,VD; ~ domnesc din
Bucureşti 604; ~ domnesc a fost în Tîrgul
Frumos 513; ~ episcopal 16, 114, 221, 568.
scaun de colivă 284, 369, 370; - de meserniţă
15; v. şi trunchiuri,
schele la Dunăre 70, 377; - la Galaţi 314, 396,
473,603.
schimb (schimbătură) de case, locuri, moşii, vii
72,250, 494,523,531, 629, 634; 665.'
schituri 146, 244, 314, 370, 396, 442, 513, 603,
626, 736, 810; v. şi Codrul Iaşilor, Lieşti,
Stavnic, Vămăsoaia.
5
scînduri 225; ~ de brad 396, 603; ~ de ogradă
825;-de tei 526.
scoapă, v. şchioapă,
scoarţă 326, 369, 370; ~ turcească 377.
scornire de calabalîc 35.
scortisoară
5 î
377.
serămbit 377.
<scriitori de acte>: passim\ v. şi Agapie,
Andrei, Andrei Coştian, Andronachi,
Anghelachi Vasile, Antohi Liiţă, Anton,
Apostol, Apostul, Bogdan, Carp,
Costandin, Costandin..., Costandin
Abăza, Costandin Băg, Costandin
Chiriac, Costandin Ciolpan, Costandin
Negrea, Costantin Nicolai, Costantin
Pîrvul, Costantin Stamate, Dimitrie
Vîrnav, Duca Chiriţă, Dumitrache Popa,
Dumitraşco Lozinschi, Dumitraşcu, - Eni,
Eni, preot, Eremia, Eustatie Ardelean,
Florea, Gavril Dobre, Gavrilă,
Gheordachi, Ghcorghe, izbaşă, Gheorghe
logofăt, Gheorghe _ Carp, Gheorghie
Banul, Gherasăm, Gligoraş, Gligoraş
Rasul, Grigoraş, Grigore, Grigori,
Grigori..., Grigori Stîrce, Grigorie,
Hurmuzachi Benescul, Ioan, pisar, Ioan,
preot, Ioan Chira, Ion, Ion Bantaş, Ion
Ghindă, Ion Ţarcul, Ion lintea, Ioniţă,
Ioniţă, grămătic, Ioniţă, logofăt din
Giurgiu, Ioniţă Balş, Ioniţă Gîndul, Ioniţă
Grama, Ioniţă Ihnatu, Ioniţă Munte,
Ioniţă Munteanul, Ioniţă Pavel, Iordache,
logofăt al doilea, Iordache Vasili, Iordachi
Fedeşanul, losif, Irimia, I.upul, Lupul
Game, Lupul Nacul, Mihai, Mihălache,
Miron Săcară, Năstase Herfainte, Ncagul,
 Nechifor, Neculai, cămăraş de izvoade,
Neculaiu, diac, Neculai, vornic de poartă,
Neculai Gane, Onitij Frunisel,
? ' Răducan,'
pisar, Pandeli Mano Ie, Pavel, cămăraş,
Păvălachi, Pilat, Procopie, dascăl, Sandul,
diacon, Sandul Timus, Sarafim, monah.
Sava, băcan, Sava, diac de divan, Siineon
Anghel, Simion, Simion Burghele, Siniion
Cheşco, Simion Drăgotean, Stamatis
Ioanu, Şerban, logofăt, Ştefan, fost armaş
al treilea, Ştefan, condicar, Ştefan, diac de
divan, Ştefan, preot, Ştefan Buhăiescul,
Ştefan Hermeziu, Ştefan Popăscul, Ştefan
Vîrlan, Tador Grecul, Tanasie, logofăt,
Tănase, căpitan, Tănase, negustor,
Timofte, căpitan agesc, Toader, Toader
Carp, Toader Răcar, diac de divan,
Toader Vîrnav, Toma Gosan, Ursul,
Vasile, dascăl, Vasile, diac de divan,
Toader Vîrnav, Toma Gosan, Ursul,
Vasile, dascăl, Vasile, diac de divan, Vasile
Coroi, Vasile Gane, diac de divan, Vasile
Racliş, diac de divan, Vasili, dascăl, Vasilie,
preot, Vasilii, preot, Zaharie, Zaharie
Vicol, logofăt,
scrisoare <epistolă> 76.
scrisori <acte>: passim; ~ arse în incendiu 754,
765; ~ale Mitropoliei luate de Ieşi 472,
746; ~ pierdute 500, 751; ~ răsuflate 754; ~
zălogite 735; scrisoare de închinăciune a
unei m-ri la Mitropolie 227.
scumpie 377, 737, 870.
scursură, în hotar 70, 706.
scuteală pe crîşme şi trunchiuri de carne 870.
scutelnici 123, 190, 626, 699, 790, 810; izvod
(catastif) de ~ 123, 626.
scutiri, de ajutorinţă 200, 405, 586, 620, 650, A,
D; ~ de angherii 9, 15, 25, 31, 49, 63, 99,
111, 115, 134, 146, 155, 177, 178, 204,
210, 233, 322, 334, 388, 403, 454, 501,
589, 699, 790; ~ de beilicuri 178; - de
bezmen 15, 25, 31, 99, 111, 146, 149, 156,
177, 233,403, 589, 702, 753, 777, 789; ~ de
bir 8, 31, 111, 115, 123, 134, 177, 178, 233,
388, 501, 622, 711, pentru elevi ai
Academiei domneşti 740, pentru un preot şi
familia sa 454, pentru oameni ai Bisericii
Catolice 25, pentru oameni străini 28, 63,
99, 204, 334, 413, 595, pentru un vătaf 811,
pentru un vornic de poartă 262, şi pentru un
ucenic 210; ~ de bour 25, 31, 99, 111, 146,
149,156,177, 233, 379,403, 589,702,753,
789; ~ de branişte 15, 25, 31, 99, 111, 146,
149,156,177, 233,403, 589,607,702,753,
777,789; ~ de dări pentru bucate 11,12, 25,
30, 31, 103, 111, 123, 134, 177, 183, 405,
412, 445, 544, 586, 589, 594, 784, A, D; ~
de camănă 9, 15, 25, 31, 99, 111, 146, 149,
151,156,177, 233,403,589,702,753,777,
789, 860; ~ de cepărit 25, 31, 99, 111, 146,
149,156,177, 233, 403, 589,702, 753,777,
789; ~ de dări pentru cîrciume 702, 753,
777, 789, 870; ~ de cuniţă 9, 12, 25, 28, 99,
111,115,134,156,177, 178, 204, 233, 322,
388,403,413,445,454, 493, 589, 595; ~ de
dajdie790;~ dedări 31, 111, 123, 177,233,
501, pentru crîşme 702, 753, 789, pentm
căsăpii 753, pentru oameni străini 63, 99,
134,334,403, pentru pivniţe de băuturi 322,
777, pentru preoţi şi diaconi 200, 454, 544,
784, A, D, pentru săteni 103, pentru
trunchiuri de carne 789, 860, pentru un
ucenic 210 şi pentru un vătaf 811; ~ de
pecete agească 31, 99, 233, 589; v. şi
desetină, gorştină, pogonărit, văcărit,
vădrărit.
secară (săcară) 98,458,772.
<secrieş> (săcrieş) 284, 369, 370,754.
secriu (săcriu) 54, 377; bani într-un - 341; - cu
instrumente chirurgicale.
<secure> (săcure) confiscată 659.
seimeni (săimeni, simeni, siimeni) 117, 185,
268, 286, 355, 363, 452, 481, 483, 486, F,
G; v. şi Andrei, Gologan, Ilie, Ioan, Ioniţă,
ciubotar, Lupul, Neculai;
fost seimen 191,192; v. şi Ionită;
~ ageşti 266, 327, 420, 451, 453, 525,
528, 689, 694, 704; v. şi Apostol, Gavril,
Lupul, Ion, Neculai, Sămion Gînga,
blănar;
- din Curte (domneşti) 50, 87,142, 150,
191,192,211, 213, 264,' 390, 391, 393,453,
518,554,555,624,649,654,700, 845; v. şi
Ion, Ion Căzan, Ion Crudul, Ion Hordilă,
Ion Tătariul, Ioniţă, Ioniţă Păpuşoi,
Năstasie, Neculai Neamţul, Neculai
Romaşcan, Neculaiu Talpu, Neculaiu
Tureatcă, Puiul, Sandul Caiuţ, Toader
Manta, Vasile Hordilă; ~ din Curte la baş
bulucbaş 67, 652; v. şi Costandin,
Gheorghi; seimen domnesc la steagul
cazacilor 50; v. şi Iordachi Gurimaz;
985
 ~ hătmăneşti 296, 453, 547, 720, 724; v;
şi Grigoraş, Pete», Şchiopul, Toader.
<seimeniţă> (simeniţă) 119; v. şi Maria. .
selişti (şătişti, silişti) 386,731, 754, 843.
semănături (sămănături), dijmă din ~ 23, 350,
660, 676,726, 799.
seminţie (săminţie) <familie> 311, 365,684.
semne de hotar: passim.
serdari (sărdari) 172, 206, 762, 793, 798; v. şi
Arghirie, Ioan Scorpan, Miron;
fost marc serdar 201, 500; v. şi Dediul
Codreanul,
sermaielă 626.
seu (său) 10, 377, 747, 783, 870; - domnesc
<dare>; trunchi de tăiat carne scutit de ~ 15.
sfară 377.
sfat de obşte 161,314, 396,588,603,659.
sferturi (ciferturi) 123, 190, 310, 377,563, 607,
839.
sfeşnice 368; - de alamă şi de lemn 284, 369,
370; cinul preoţesc se cade a fi sfeşnicul
pravoslavnicilor 740.
sferetizmos, să nu se facă ~ 626, 810.
shimonah 776; v. şi Ilisei
sigilii domneşti: passim; v. şi pecete.
<sihaştri> (săhăştri) 503; v. şi Ion Ţărcul,
Vasile.
<sihăstrle> (se'năstrie) de piatră de la Putna 767.
silistră 377.
simbrie (sîmbrie) 295,368, 397, 843.
simcir, linguri de ~ 377.
simenechi 377.
sinaiţi, <călugări> ~ 227.
<sinet> (sînet) 795.
sinerga 626.
<sinod> (sînod) la Trei Ierarhi 874.
<sipet> (săpet) lipscănesc 326.
sipeţel de Lipsea 776.
sirinuri, plută cu - 603.
site de Braşov 377.
sfială 37.
sîmburi, dafin ~ 377.
sîngeap 77,369,370,377,488,776.
<sîrbcască>, zapise scrise în limba ~ (slavonă)
624.
sârbi 467, 525, 528, 568, 585, 615, 703; v. şi
Dumitru, Enciul, Petrea.
sîrmă 284,326,369, 370, 377.
slove, din pravile 535, 628, 805; caipen scris cu
~ 706; tăbliţe cu ~ 284; iscălitură cu slovă
armenească 42.
986
slugi domneşti 64, 109, 219; ~ ale marilor
cămănari 310; sluga mitropolitului 801; v.
şi Chiriiacu; 6 slugă să fie şi vizitiu 295.
slujbaşi, să nu încalce scutiri de dări 501, 544,
702, 777,784.
slujbă, a ajutorinţei 423, 544, 620, a
ceasornicăriei 711, a cîntarului 73, 98, 171,
458, a cotăritului 703, a desetinei 584, a
gorştinei 867, a m-rii 190, a măsurătorii
98, 458, a vistieriei 711, arhierească 535, a
casei 63, a oamenilor eboiereso 23, a
pescăriei 811, duhovnicească 586; slujbe
domneşti 15, 63, 338, 589, 754.
slujitori (slugitori) 8; ~ boiereşti şi hătmăneşti
448; ~ ageşti 53, 448; ~ domneşti, să apere
fîneţe 448, să nu încalce scutiri de dări 25,
31, 63, 111, 177, 210, 233, 234, 403, 589,
811.
slujnică 341; v. şi Ioana.
<smaralde> (smaranduri, zmăranduri) 326, 873.
smochine 377.
sobe 180,373,526.
soboli 377.
sobor 254, 516, 586, 797; ~ de la m-rea Agapia
730, 732, 752, de la m-rea Golia şi m-rea Sf.
Ioan Gură de Aur 469, de la m-rea Putna 72,
de la m-rea Socola 253, 304,453, 565, 576,
de la m-rea Trei Ierarhi 157, 375, 376,435.
soc, semn de hotar 420.
socoteli băneşti 160,198,199.
solniţe de argint 326.
soponari, v. săpunari.
soroc <termen> 62, 228, 268, 324, 513, 638.
689,710,717,844.
soronari 51,450; v. şi Lazor, Vasile; amieni -
121,537,601; v. şi Cîrste, Lazăr, Macsim,
staroste de ~ 4,496; v. şi Lazor.
sotnicească 95; v. şi Nastasie.
şotie (soţ): passim.
spahilar agassi 385; v. şi Ahmet bei.
spărgători de sate pedepsiţi 513.
spărturi, în hotar 706.
spătari (spatari) 1, 27, 56, 82-84, 89, 122, 252,
284,314,335, 338, 371,412, 422,425,475,
500,512,566,568,580,581,585,609,673,
694,780, 863, 865; v. şi Costandin Palade,
Darii, Dediul, Dimitrios Suţu, Ilie
Neeuke, Ioan Cantaeuzino, Ioan Leon,
Ion Cananou, Ion Canonou (sec. XIX),
Ion Gheuca, Ioniţă Ganca, Iordache
Aslan, Iordachi, Iordachi Leon,
 Mihalachi Cantacuzin (1839), N.
Mavrogheni, Petrache, Vasili Rusăt;
foşti ~ .627, 818; v. şi Dimitrie Gliica,
Ioan Cantacuzino;
mari ~ 7, 13, 14, 16 40, 62, 70, 98, 103,
105, 113, 114, 123, 131 133, 134, 139, 146,
155 156 161, 170, 190 223 245 276, 321,
322 338 341,366, 367 423 435 454, 473,
493 563 588, 594, 603 604 626 628, 650,
658 700: 715,716, 722 754, 772 783, 794,
797 798. 800, 810. 833, 846; v. si
Alexandru Moruz, Andronachc, Aristarho
Hrisoscoleu, Athanasie Ipsilant,
Costandache, Costache Guliiano,
Costandin Sturza, Dimitrios Suţu, Filip
Catargiu, Ilie Costachi, Ilie Costachi, Ioan
Palade, Ioniţă Cantacuzino, lordachi
Cantacuzino, Manolache Geanet,
Neculache Ventura, Toader Cantacuzino,
Vasile Roset;
foşti mari ~ 132, 144, 185, 536; v. şi
Darie, Ioan Palade, Iordache
Cantacuzino;
foşti ~ ai doilea 226, 309; v. şi Costin
Catargiu, Ioan Gheuca;
fost spătar al treilea 533; v. şi Ioniţă
Gheuca.
spinare de vulpe (blană) 377.
spital (bolniţă, spitalie) 70, 161, 238, 254, 255,
276, 314, 388,395,396,595,603,604,699,
703, 715, 731,737,747,753,760,767,783,
789, 790, 810, 870; v. şi Sfintul Spiridon,
m-re; ~ de ciumaţi la schitul din Codrul
Iaşilor 314, 396, 603; instrumentar de ~ 369,
370.
spiţeri (spiţări) 128, 192, 203, 254, 314, 396,
524, 560, 603, 626, 810, 819, B; v. şi
Antohi, Antonie Faierman, Mihai, Toma.
spiţerie (spiţărie) 396, 603, 626, 870; v. şi
Sfîntul Spiridon, m-re.
splinofi, cuţite ~ 377.
spoitor 863; v. şi Ion.
<stafide> (strafide) 377.
stare politicească, în formularul diplomatic 223.
stareţ 72.
stareţe 253, 304, 453, 565, 576, 830; v. şi
Magdalina (m-rea Socola), Sofia (m-rea
Socola), Susana (m-rea Socola).
staroşti 103, 449, 456, 464, 675, 719; v. şi
Andronic, Gavril Covrig, Neculai,
Toader;
~ de armeni 4, 121, 849; v. şi Cerchez,
Cîrste Haceadur, Toader Toros; foşti ~ de
armeni 51, 601; v. şi Ivan, Toader;
staroste de bărbieri 104; v. şi Toader;
staroste de blănari 667; v. şi Sandul
Timus;
- de ciocli 557, 562, 564, 567, 569, 570,
630, 648, 695, 827; v. şi Gavril Covrig,
Grigoraş, Lupaşcu Covrig; staroste de
ciocli din Botoşani 695; v. şi Zaharie;
~ de cizmari 561; v. şi Andrei; fost
staroste de cizmari 575;7 v. si
' JŞtefan;
staroste de croitori 582, 641; v. şi
Gavril; foşti - de croitori 121, 815; v. şi
Gavril, Lupul;
staroste de ciubotari 746;
staroste de mesercii 666; v. şi Costache;
staroste de meşteri 865; v. şi Ioniţă;
foşti ~ de negustori 2, 42, 52, 782; v. şi
Ione Catichi;
»
staroste de precupeţi 325; v. şi Jălea;
staroste de soronari 4,496; v. şi Lazor;
~ de ţigani din Focşani 301, 465 ;
- de Putna 230, 301, 465, 535, 628,
676, 678, 681, 799; v. şi Grigore Leon,
Theodorache.
<stavropighie> (stavropighion) 626, 810.
stăpîni: passim.
steag, al doilea 50; ~ de cazaci 50; poclonul
steagului 620.
stegari 130, 351, 767; v. şi Andrei, Toader,
Vasîle; stegar în Curte la drăgani 121; v. şi
Vasile; fost stegar de Heciu 715; v. şi
Apostol Porcos,
stegăriţă 96,162; v. Nastasîîa Avrămoaia.
stejar, pari de ~ 492, stxlpi de ~ 801, talpă de ~
526; ~ cu bour, în hotar 386,511, 539.
stepena domniei, în formularul diplomatic 70,
161,254,395,715.
steţii de sare 70,161, 230, 810, 870.
sticlă (steclă) 377; 490, 825; car de ~ 10, 377.
stihar 284, 369, 370.
stihuri lâ icoane 284,369, 370.
stiubici 377.
stîlpi (stălpi), cu finare 113; ~ de stejar 801;
semne hotar 345, 348, 383, 511, 671, 706,
715; slujbe religioase 26.
stîlpitură veche încălcată 717.
stînjeni cunitate de măsură> 4, 16, 18, 32, 42,
48, 355, 364, 377, 382, 580, 657, 750, 787,
821,822, 824;-proşti769;
987
 ~ domneşti 53, 77, 81, 106, 112, 114,
216, 218, 221, 318, 338, 345, 348, 374, 376,
402,415, 431, 435, 508, 724. 764, 824, ,858;
stînjin domnesc de zece palme 94;
~ de opt palme 2, l î , 16, Î9, 45, 60, 64,
70, 95, 96, 109, 114, 117, 119, 122, 130,
131,142, 144, 146, 150, 162, 185, 191, 192,
219, 221, 241, 259, 263, 264, 269, 287, 299,
300, 309, 329, 338, 340, 343, 346, 349, 357,
383, 384,387, 390, 392, 393, 401, 421,428,
436,437,452,460,467, 502, 511, 518, 521,
540,547,556, 558, 561, 562, 570,581, 602,
610,613,666, 667, 671,704, 706, 708, 715,
720,735,751,766,780, 791,796, 821, 822;
~ de opt palme proaste 769;
funie de 20 de ~ 13; funie de 25 de ~
706; odgon de 45 de ~ 378.
stofă 284,326,369,370.
stoguri de fin 368, 379.
stoleri 97, 150, 431, 590, 803; v. şi Costandin,
Hariton, Lupul, Vasile Rugină, Vasîle.
stolnici 77, 88, 218, 222, 231, 235, 241, 258,
284,290,348,369, 370,414,426,472, 509,
532,536,638, 645, 657, 663, 680,707, 728,
737,750,751,754,776, 782,794,795, 805,
864, 873; v. şi Alexandru Neculce, Carp,
Costantin Gîndu, Costandin, Costandin
Cogălniceanul, Costandin Păiadi,
Costandin Rîscanu, Enachi Buzilă,
Enachi Leonard. Gheorghe I. Beldiman,
Grigoraş, loniţă, loniţă Cuza, Ioniţă
Miclescul, lordache Balş, Iordachi
Costachi, Lupul Crupensche, Lupul
Ghica, M., ManolacM Costachi, Negel,
Ştefan Roset;
~ mari ~ 7, 13, 14, 16, 40, 70,81, 84, 98,
103, 113, 114, 123, 134, 146, 155, 156, 161,
170, 190, 195, 223, 231, 235, 284, 305, 322,
338, 412, 435, 454, 473, 493, 588, 594, 603,
604, 626, 628, 715, 736, 754, 797, 810, 840,
848, 850; v. şi Costandin Cogălniceanu,
Costandin Greceanul, Costandin Pălade,
Enactie I Iristovcrghie, Gfaeorgfaie
Beldiman, Gheorghie Sturza, loniţi
Stratilat, lordache Balş, lordache
Caragea, lordache Costache, Manolache
Costache, Petrache Vidale, Toader Jora,
Ştefan Roset, Vasile Bals, Vasile Costache;
foşti mari ~ 132, 170, 229, 305, 345,
346, 349, 353, 361,371, 401, 426, 658, 795,
844; v. şi Alexandru Neculce, Constantin
Rîscanu. Enache Buza, Gheorghie
Beldiman, Ghiorghi Sturza, loniţă Cuza,
Manolachi Costachi, Petrache Vidale,
Sandul Sturze, Toader Buzne, Toma
Luca;
stolnic la căpitanul de darabani 220; v.
şi Toader.
straie de mireasă 767, arse în incendiu 762, de
zestre 54, lăsate moştenire 767, la spital 255;
lăzi cu ~ 754.
strană a mitropolitului şi al lui vodă 284, 369,
370.
străchiniţă (străchioară) de argint 326, 776.
străini (streini), armeni ~ 607, 703; bolnavi ~
70, 161, 254, 603, 767, 810; gorştinari de ~
568; meşter ciubotar străin 746; negustori ~
377, 746, 809; elevi ~ 223; oameni - 1 2 3 ;
cumpărători ~ 293, 642, 643, 700.
străstier, ccarte bisericească> 284,369,370.
streşine 60, 131, 220, 289, 296, 377, 415, 431,
460,582,671,708,735, 829,865.
strîngător de banii şcoalelor 674.
stupi 139, 369, 370; - bătuţi 368; ~ dăruiţi 284,
760, daţi zestre 873, lăsaţi moştenire 685,
767, 776, 867, schimbări 77,' 806, 874,
vînduţi 782; ~ la Botoşani 282;
dobîndă din ~ 760; matce de ~ 6, 84,
144; pagubă ~ de 284, 754; prisăci cu ~ 23,
294, 660, 676, 726, 799; purtător de grijă la
~ 295; prisăcărit din ~ 368;
desetină de ~ 7,9,49, 93, 200, 368,405,
497, 584, 586, 607, 797, D; scutire de
desetină de ~ 11, 12, 25, 28, 30, 31, 99, 102,
130,111,115,120,123,134,156,177,178,
190,204, 233, 262, 322,388,412,413,445,
454,493,589,594, 595,790, A.
suflete, jurămînt cu ~ 118, 119; copil de suflet
819; bani pentru sufletul mortului 470.
<sugrumare> (zugrumare) a lui Iuda, în
formula blestemului 278.
sui, la apeduct 53.
suiulgii (sughiolgii) 16, 32, 53, 64, 81, 106,
109, 112, 113, 114, 215, 216, 219, 221, 375,
376, 402, 435, 535, 616, 625-628, 635, 67.6,
678, 681,705, 799; v. şi Costantin, Dima,
<sulf> (sulfă) 530.
setgeri 101, 137, 568, 617, 707, 732, 736, 795,
811, E; v. şi Constantin Leondari,
Dumitraşco Rali, Gheorghie Beldiman,
Ilie Sturza, I.inţu, Pândele, Sandul
l'anaite, Stavra;
 mari ~ 359,732, E; v. şi Ion, Stavro;
fost mare sulger 288; v. şi Toader
Buhus; » .
sulger al doilea 707; v. şi Ion Larion;
sulger şi logofăt de taină 130, 361, 823;
v. şi Constantin Leondari.
sulgeroaie 568.
suliman 377.
sultan, zof ~ 377.
<suman> (sucman) 377.
sumă de bani 620.
sumănari (sucmănari) 47, 261, 263, 270, 275,
382,456,464,550, 571,630,647,670, 671,
703,719,750; v. şi Gavril, Gheorghie, Ion.
superior <preot> al Bisericii Catolice din Iaşi 3,
281, 844; v. şi Adalbert, Bălaş, Matei,
surete: passim.
<surghiun> (surgun) în Ţara Leşască 203.
surlar hătmănesc 368-370.
Ş 825.
şal 377,776.
şam 377,776.
şamlă, zof ~ 377.
şanţ, în hotar 547, 556, 558; ~ moschicesc, în
hotar 259.
şarance de zestre 326.
şaugări de la Ocna, plătesc gorştină 568.
şărgi de argint 801.
şchioapă (schiupă, scoapă) <unitate de
măsură> 263, 581, 646.
<şcolar> (şcoler) 836; v. şi Costandin
Chiriac.
şcoli (scoale), aşezămînt pentru ~ 223; ~ în Iaşi
302, 445, 650, 740, în Botoşani şi în Galaţi
moldoveneşti 223 şi slovcneşti 223, 445;
şcoală slovenească în Bucureşti 604; şcoală
a jidovilor din Iaşi 239; ~ în grija
Mitropoliei 7, 445; şcoală domnească 223,
376, 435, 707; ~ arse 376 şi stricate 650;
şcoală de obşte 223; ~ „osăbite"
<particulare> 223; bani pentru ~ din vama
domnească 102; dare pentru ~ 155, 200,
223, 650, 674, A; loc pentru - 446,786.
şea 377, 867.
şeici (şăici) 377, 396, 603.
şerah, v. gerah.
şerbelti, sarică ~ 377.
şerbet 377.
şerbetciu, mare ~ 527; v. şi Mihalachi.
şerbi (şărbi), ţigani ~ 173, 397, 476, 507; v. şi
robi.
şervete 153, '526,776.
şetrangi 284, 369, 370.
şetrari (şatrari, şătrari) 284, 291, 303, 317, 327,
328, 355,368,546,561, 585, 643, 681,708,
723,736,754,768, 769, 776,780, 805, 817,
864; v. şi Costandin Coce, Costandin
Gîndul, Costandin Sandul, C. Şum...,
Ianachi, Ioan Costachi, Miron Gorovei,
Necolai, Nicolai Aslan, Toader, Vasile
Cozma;
foşti mari ~ 131, 154, 432, 642, 761,
796, 803, 809; v. şi Costandin Gîndul,
Gheorghie, Ion, Ioniţă
<şetrărei> (şătrărei) 146, 165; v. şi Lupul,
ţimiraş, Neculai; vătaf de ~ 362; v. şi
Neculai, armean,
şetrăroaie 761; v. şi Maria Gînduleasa.
şift 365, 377.
şindrilă (şindilă) 180, 377, 459; cuie de ~ 225,
şiret 284,369,370.
<şiretlicuri> (şeretlicuri) 632.
şiruri de mărgăritare 326.
şişitoii 377.
şoltuz 607; ~ de tg. Iaşi 468.
şopron (ciopron), la vie 253, 571, 727; case şi
dugheni cu - 45,61,87,367; ~ de potcovit 45.
ştiinţă, învăţătură şi ~ 740.
ştofă, v. stofă,
şugubine, v. duşegubine.
şură 485.
şuruburi, cişmele în trei ~ 53.
şuşăniţă îngrădită 547.
T
tabac 377.
tablă de argint la o evanghelie 284; ~ de fier alb
377; ~ a cornarilor 377; ~ de vistierie 103,
699, 790.
tacîm, pus la praguri de dugheană 526; cal cu
~ lui 326; ~ de instrumentar chirurgical 369,
370; casă cu toate tacîmurile ei 729.
taftale de argint 370.
tafta 284, 369, 370,488.
tafturi de săgeţi 377.
tahtalîc (tahtanlîc) vîndut 396, 603.
taine bisericeşti 93.
taiuri377.
talant încredinţat de Dumnezeu 255.
989
talgere 54,326.
tanbar de. stofa 326.
taneli 160, 377.
tarcinela 377.
<tarif> (tarifă) pentru medicamente 810.
tarpuze 377.
tăblişoare de argint la icoană 284.
tăbliţe de argint la icoane 369, 370; - cu slove
284.
tălpălari (talpalari) 55,60,126,142,167,174,
175, 508, 649, 693, 721, 815, 836, C; v. şi
Chiriiac, Darie, Gavril, Ghcorghie,
Gheorghii, Ghiorghie, Mihălachi, Pavăl,
Vasile Fustăsan, Vasili, Vasili Dccusară;
j>
breaslă de ~ 746.
tălpălărie, ciubotarii pot lucra şi ~ 746.
tălpi (talpe), de construcţii, în hotar 81, 344,
510, 582, 751, 764, '858; ~ de dugheni
strîmbe şi strămutate 263; - <lemn> din
pădure 330, 526; pedeapsă cu beţe la ~ 341.
tămîie 129, 377; obroace de ~ 124, 146, 182,
466, 544, 587,596,779,784.
tătari (tatari), cai şi iepe de la ~ 377; ~ goniţi
din ţară 715; ~ iau o copilă 230; ~ îşi pasc
bucatele pe moşia Bălţile pe care o stăpînesc
715, 731; olat al tătarilor 767; ~ vin în ţară
341.
teasc, un armean moare ars într-un ~ 54; vie cu
- 3 , 8 1 4 , 827, B.
tei, semn de hotar 511; scînduri de - 526.
telali 51, 52, 66, 92, 160, 176, 197-199, 208,
332, 336, 337, 459, 471, 836, 850; v. şi
Enachi Caramănlău, Ion, Mihail
Ciolaeul, Necula.
<telaliţă> (tileleiţă), ţigancă ~ 865; v. şi
Mărîuta i Cazacita.
» 186,196,301, 338,342,371, 377,378,436,
telegari lăsaţi moştenire 767.
temelie, în general 73; ~ de construcţie, în hotar
81, 131, 241, 581, 582; ~ de casă stricată
656; ~ de piatră rămasă după arderea unei
case 34, 35; biserică şi m-re zidită din ~
458,784; sat cu temelii 767.
temnită, fost vătaf de ~ 469.
tenecheteluri 377.
terfeloage, acte vechi - 609,628,
<terzibaşă> (tîrzibaşă) 62; v. şi Costantin.
tescar, ţigan ~ 40; v. şi Gheorghie.
teslari 104, 150, 180, 211, 321, 380, 431, 508,
526, 672, 825, 855; v. şi Costantin, ffie,
990
Ion, Lupaşcu, Toader, Vasile, Vasile
Benderiiul, Vasile Rugină; calfă de ~ 833.
teslăriţă 547; v. şi Ileana,
testament <în sens modern> 83, 86, 108, 141,
257,573,592,593,669,685,770.
testamente (testamenturi) (aşezăminte, acte
domneşti), de danie / scutire de dări 17, 25,
49, 53, 74, 81, 93, 103, 113, 139, 178, 186,
200,224,248,262,377,458,489,676,681,
726,797, A, D; testamentul vămii 377.
testei 377.
testele 377.
tigaie 369,370.
tiletin (teletin) 377; cizmarii să nu lucreze -
746.
tină <noroi> 492.
tindă 226,240,266,560.
tingţri, cu capac 369, 370, de zestre 326, lăsate
moştenire 776, vîndute 54.
tipar, evanghelii date la ~ 474.
tipicon, «carte bisericească> 284,369,370.
tipograf470,474; v. şi Duca Sotitiovici.
tipografie din Iaşi 30,474.
tipsier 92,160,336,337; v. şi Iuzep.
tipsii, de aramă 776, de cositor 326.
tirani, în formularul diplomatic 740.
tiriplic 377.
titlu (titliu) din pravile 535,628.
lîUiari 222; însemnat de tîlhar 341.
tîrg <tocmeală> 579,707.
tîrgoveţi (orăşeni), martori: passim; nu sînt - ci
lăturaşi 17,158,202; ~ pedepsiţi 513; ~ din
Chişinău 151; ~ din Galaţi 8; ~ din Orhei
37 L706.
târguri 13,15,17,22,47,53,70,151,161,170,
437,453,458,468,502,513,558,583,587,
603,607,626,706,708,720,724,746,754,
783, 810, 870; tîrgul Iaşi ars în incendiu 94,
325, 530; ţigani cu meşteşuguri ce locuiesc
în - 17,158,202; şoltuz de tîrg 607;
v. şi Bîrlad, Botoşani, Chişinău,
Fălciu, Focşani, Galaţi, Hîrlău, Iaşi,
Orhei, Roman, Suceava, Tîrgul Frumos;
~ din Rumelia 587; v. şi Arghirocastru;
- din Ţara Leşească 377, 715, 731; v. şi
Movilău, Sniatin.
tîrguşor din jos de Curtea domnească 810.
tîrnaţ263,751.
tîrsănari 48, 136, 195, 696; v. şi Costandin,
Dumitraşco.
toc de cuţite, de farfurii, linguri cu ~ 326.
tocmeală (tocmală) de bezmen / chirie, vînzare /
cumpărare ete.: passim; ~ de aşezare pe moşie
205; ~ de leafă 807; ~ pentru dijmă şi boieresc
231, 350, 354; ~ pentru tipărirea de cărţi 30;
tocmeli ale cazacliilor 377.
toiag păstoresc al Mitropoliei 273.
<to!be> (tulbe) 377.
topoare 453; ~ confiscate 66,659.
tovarăş 746.
traiste de cai 377.
<trapezenească> (trepezenească), pînză ~ 377.
trasul fierului, canţariatică pe - 747,783.
tratava 377.
trăsură cu mărfuri de băcănie 747, 783.
trebuinţa casei, om în ~ Mitropoliei 501.
trecapela , hîrtie ~ 377.
trecători, negustori lipscani ~ prin ţară 603.
trencheturi (trenchetori), plută cu ~ 396, 603.
trimis al egumenului 65.
triod «arte bisericească> 284,369, 370,516.
troiţă, iconiţe ~ 776.
tropare scrise într-un triod 516.
trunchiuri de tăiat carne 10, 377; mortasipie pe
- 8 1 0 ; scutire de dări pe - 753, 789, 860,
870.
trupuri neputrezite, în formula blestemului 28,
290.
tulbe, v. tolbe,
tulpan 377.
turci lazi, peste Prut 268; mormîntul turcilor, în
Iaşi 296, 667; negustori ~ 377, 804; oaspeţi
~ 588; ciohodar turc 203; creditor turc 176.
tuni al m-rii Dancu 762.
turungii, atlaz ~ 369.
tutun (tiutiun) 10, 377.
tuzunuc, postav, ~ 377.
T»
ţară 13; adusă la primejdie şi robie 222; să se
îndestuleze cu cărţi 30; dări pe ~ 388, 501,
607; ispravnic şi fugă în - nouă 62; cai,
iepuri, rîşi, vulpi, pielicele şi tutun de ~ 377;
m-ri de ~ 244; ~ pravoslavnică
(creştinească) 70, 161, 314; plecare din ~
819; să se aşeze aici în ~ 114; ~ străină 535,
628, 810; trăitor la ~ 10, 202.
ţarini, dijmă din ~ 70, 161, 282, 294, 660, 676,
726, 799; ~ călcate de vite 453; ţarina tg.
Iaşi 13; să nu se facă ţarină pe un loc pentru
cişmele 53.
ţărani 63,334; ~ încalcă moşie 873.
ţărănie pe stupi <desetină> 49.
{evit 377.
ţidule 44, 121, 178, 203, 239, 269, 306, 390,
411,423,581,611, 650, 686, 749, 805, 834,
841,842,849,850.
ţigani (ţîgani) 40, 45, 59, 61, 74, 165, 236, 237,
248, 301, 305, 307, 324, 341, 362, 368-370,
399,404,429,451,460,465,472,476,495,
507,543,549,561,582,601,606, 618,624,
682,776, 863, 865, 866;
~ domneşti 40, 59, 79, 397, 399, 472,
476, 495, 507; ~ domneşti străini 397, 618;
- masalgii domneşti 79;
~ ai Mitropoliei Moldovei 20, 79, 248,
301,465; ~ ai Mitropoliei din Suceava 186;
~ boiereşti 825;
~ ai Episcopiei Romanului 17,158,202;
~ mănăstireşti 40, 164, 248, 324, 549,
620,650;
~ daţi zestre 762, 867; ~ dăruiţi 64, 109,
219, 399, 495, 507, 677, 867; ~ împărţiţi
248, 549, 677; ~ lăsaţi moştenire 230, 236,
685; - părinteşti 754; reclamaţie de ~ 685;
schimb de ~ 164, 866; ~ vînduţi singuri la
foamete 40; ~ fugiţi 248; 324;
judecăţi de ~ 624; ceată de - 59; neam
de - 58; sălaşe de ~ 284, 369,370, 404,472,
476, 767, 873; jude de ~ 20, 324, 472;
staroste de ~ 301,465; acte pe ~ 762; izvod
de - 754;
~ bucătari 295,339, 369, 370, 397, 399,
495, 507, 618; ~ căsari 17, 158, 202, 301,
465; ~ căldărari 767; ~ cobzari şi lăutari 17,
158, 202; ~ croitori 369, 370; ~ fierari 17,
158, 202; ~ holtei 17, 158, 202, 237, 248,
301, 465, 476, 618; ţigan lăcătuş 40; ţigan
lingurar 59; ~ meşteri 17, 158, 202; ~
potcovari 45,61,362, 561, 865; ţigan vizitiu
368-370.
ţigănci 40, 59, 248, 284, 295, 301, 305, 324,
341, 399, 404, 429, 460, 465,472, 476, 495,
507,549,561,601,606, 618,619, 677,776;
ţigancă dată la schimb 164; ~ dăruite 236,
237, 677, 867; ~ mănăstireşti 236, 237, 248;
ţigancă a Mitropoliei Moldovei 397; ~ lăsate
991
 moştenire 685; ţigancă părintească 549;
ţigancă cusătoare 419; ţigancă telaliţă 865.
ţiitoare 611; v. şi Vasilca.
<ţimiVaş> (ţîmiraş), şetrărel şi ~ 146; v. şi
Lupul,
ţinte 377; ~ de aur 54.
ţintirimuri (ţîntcrimuri) din Iaşi 309, 621, 662,
796; al Bisericii Armeneşti 841, 847, 849, al
Bisericii Catolice 78, al bisericii
Preapodoamna Paraschiva 288, 416, 791,
792, al bisericii Sf. Gheorghe 38, 56, al
bisericii Sf. Nicolae 340, 343, al bisericii
Tălpălari 552.
ţinuturi (ţinuturi), moşii, sate, selişti şi tîrguri
din passim; boieri şi slujitori cu slujbe
domneşti la - 63; dascăli rînduiţi la ~ 740;
gorştinari de ~ 568; ispravnici de - 46, 244,
448,565,659,726; judecător de ţinut 304; ~
să nu dea deşegubine 262; slujba desetinii la
- 49, 584; marele vornic are şi trebuinţele
ţinutului 732; vin de la orice ţinut 314; v. şi
Bacău, Cîrligătura, Codrul, Dorohoi,
Fălci u, Greceni, Hîrlău, Iaşi, Lăpuşna,
Neamţ, Orhei, Putria, Roman, Soroca,
Suceava, Tecuci, Tutova, Vaslui,
ţipirig 377.
ţîrcovnici (ţîrcovnici) 16, 93, 114, 146, 221,
271, 497, 584, 591; v. şi Anton, lorga.
<jîri> (ţiri) 377.
U <ungureancă> (unguroancă) 272, 279; v. şi
ucenici, <elevi> 223, 445, 650, 740; ucenic
ceasornicar 210; v. şi Grigorie; ucenic
ciubotar 746.
ughi <bani> 160, 310, 322, 493; ~ furaţi 341.
uliceni, martori 130,241.
ulicioare 16, 53,114, 221, 340, 383,562.
uliţe (hudiţe), în hotar de loc 2, 19, 132, 195,
207,235,241, 247, 274,280, 289, 313, 331,
338, 340, 343, 357, 383, 384, 387, 416,421,
428, 452, 500, 502, 504, 506, 532, 561, 570,
581, 582, 597, 602, 630, 642, 657, 663, 667,
671, 696, 708, 720, 735, 752, 769, 780, 791,
809, 816, 836, 864; uliţă ce merge la Copou
520 şi la Fînărie 610; loc pentru ~ 357, 723,
764; dugheană cumpărată cu uliţă 510; uliţă
de mers la biserică 724; fostă uliţă 121; uliţă
veche 121, 131, uliţă închisă 121; purtat pe
~ ca pedeapsă 81;
992
v. si Uliţa Armeneasca, Uliţa Bărboiului, Uliţa
Brăhăriei, Uliţa Chervăsăriei, Uliţa
Ciubotărească, Uliţa Consulatului
Rusăsc, Uliţa din Afară, Uliţa
Domnească, Uliţa Făinii, Uliţa
Feredeielor, Uliţa Fierbinte, Uliţa Finului
(Fînăriei), Uliţa Frecăului, Uliţa (Podul)
Hagioaici, Uliţa Haznalelor, Uliţa Mare
(Uliţa Boierilor), Uliţa Măjilor, Uliţa
Muntenimii, Uliţa Nouă, Uliţa
Păcurarului, Uliţa Podului Vechi, Uliţa
Rusească, Uliţa Sării, Uliţa Sfîntului Ilic,
Uliţa Sfîntului Nicolae, Uliţa Sfîntului
Spiridon, Uliţa Sfîntului (Sfinţii) Theodori
(Theodori), Uliţa Sîrbească, Uliţa Strîmbă,
Uliţa Tîrgului de Sus, Uliţa
Trapezenească, Uliţa Veche,
ulm cu bour, semn de hotar 539.
uluci, în hotar 715.
umblare «deschidere la drum> 601.
umblătoare (înblătoare) <latrină> 89, 130, 225,
537,640,671.
unghi de odaie 752.
ungureni <transilvăneni> 568.
unguri 105, 225, 320, 386, 387, 436, 437, 440,
535,551,578,611,617,628,678,684, 693,
721, 846; v. şi Andrei din Buciumi, Anton,
Feratie, doctor, Gheorghe, blănar, Gligore,
Iacov, lanăş din Horieşti, Iosip, Martin,
Mihai, Neculaiu, blănar, Ştefan.
Ioana.
unt 377,747,783; ~ de naft 377.
untdelemn (undelemn, untu de lemn), bani pe ~
368; ibricel de - 369, 370; obroace de - 7,
24, 110, 124, 129, 146, 182, 284, 377, 466,
544, 587,596,779,784.
unturi de peşte 377.
uricari 45, 51, 67, 90, 95, 121, 125, 129, 142,
179,192,195, 200,206, 221, 251,270, 283,
313,318, 339, 371, 381,433,451,485, 504,
505, 551, 560, 712, 721, 772, A; v. şi Ioan,
Simion Cheşcu, Zaharia.
urice: passim.
urs, blană de ~ 377.
urşinic 377; evanghelii îmbrăcate cu ~ 369, 370.
uşerei (uşărei, uşurei) 122, 431, 482, 502, 512,
601, 602, 742; v. şi Antohi, Ioan, loniţă,
Ivan, Manolachi, Mihălachi.
uşcri 51, 52, 144, 150, 353, 601, 602; v. şi
Costandin Caţichi, Gheorghe Chiurgiul,
Ilic, Manolachi, Manole, Năstasii;
mare uşgr 140;
uşer al doilea 679, 690, 701, 772; v. şi
Ivan.
useroaie (uşăroaie) 601, 766, 845; v. şi Ioana,
Tasiia.
uşi 729; chemeruri de ~ 825; uşa bisericii 369;
uşă de feredeie 376,435, scînduri de ~ 526.
V D.
vad 377, 439; ~ lăsate moştenire 212, 437,
685, 767, 776; ~ cu viţei 284, 320, 369,
370, 436, 437, 440, 767, 776; - scutite de
dări 102, 134, 156, 322, 493; - gonitoare
vîndute 436, 437; ~ date zălog 62; ~ date
zestre 326, 873; mortasipie pe - 196.
vacuf la cişmele 53.
vadea <tcrmen> 322, 467, 688, 689, 745, 798,
803,805,809,866.
vaduri, de moară 533, 752, 754, 767, 843; vad
de pod 531; loc cu vad 342.
val şi supărare, să nu se facă ~ 210,233.
vale, în hotar 706.
<valma> (valoma), trăiesc de-a ~ 436, 437, 628.
vamă 120, 238, 368, 377, 747, 783, 867; -
domnească (cea mare) din Iaşi 7, 12, 24,
102,110,123,124,129, 182, 183,190, 238,
254, 314,322, 323, 377, 395, 396,445,466,
544, 587, 588, 594-596, 779, 783, 784; -
mare 603; scutire de ~ 30; scutire de ~ mare
9; ~ din schela Galaţi 473, ce se numeşte
mazaria 583; ~ cumpărată 129; ~ dată în
credinţă 129; cantaragii la ~ 747, 783, 831;
vTşi Gligoraş, Toader Corbul,
vameşi 368, 510,' 611, 617, 747, 783, 814, 836;
v. şi Costandin Hoştină, Coste, Linciu,
Paraschiv, Vasile Carpu;
mari ~ 24,110,124,129, 182, 466,469,
596, 779, 803, 836, 850; v. şi Iii... om,
Vasile Carp;
~ de Cernăuţi 368-370, 377; v. şi Coste;
~ de Chişinău 151;
- d e Galaţi 473;
~ de Orhei 371, 706; v. şi Ioniţă.
var ars 293.
varniţă mică şi mare 293.
varvari, v. barbari,
varză, zeciuială din ~ 293.
vase de aramă şi de cositor 873; - cu vin 533,
563, 803; ~ la circiumă 326; - la vie 105; ~
dintr-o biserică, arse 473; ginerele este vas
netrebnic 767.
vaşcari, cumpără şi vînd ciubote 746.
vatră de iaz 468, 533, de sat 754, de tîrg 151,
513, Ia cuptor 225.
văcărit <dare> 62; înlesniri la ~ 177; scutire de
- 7, 28, 31, 99, 102, 111, 115, 120, 134,
155, 156,178, 200, 204,233,322,388,403,
405, 413, 445, 454, 493, 586, 589, 595, A,
vădrari591.
vădrărit (vădrit, vedrerit, vedrit) <dare> 190,
368; - dat în credinţă sau în vînzare 591;
înlesniri la -177; scutire de ~ 9, 11, 12,
25,28,31,99,103,111,115, 120,123,134,
156,178,204, 233, 322,388,403,412,413,
454,493,589,594,595,753,789.
văduve, milostenie pentru ~ 388.
vătafi (vătaji, vătavi) 5, 19,56,60,97,116,148,
179,181,203,303,368,416,439,440,488,
515,520, 574,664,666,691,769, 810; v. şi
Alexandru, Andrei, Andronic,
Dumitra.şco, Ioan, Ion, Irimia, Gheorghe
Hagi, Matei, Neculaiu, Nedelco, Sandul,
Stoica, Vasilache;
- de aprozi 40, 490, 691, 698, 752, 819;
v. şi Enachi Cogălniceanul, loanaşcu
Petrisor,
j Pandelachi;
- de călăraşi de Ţarigrad 564, 652; v. şi
Stoica;
- de ciocli 289, 308, 451, 646, 667;,v. şi
Iordache, Lupu, Mihălachi; .
vătaf de la Cotnari 440; v. şi Iosîf;
vătaf de la Deleni 104; v. şi Andrei;
~ la m-rea Sf. Spiridon 626;
vătaf la Mitropolie 811,818; v. şi Ioan;
vătaf de şetrărei 362; v. şi Neculai,
armean;
vătaf de vieri 287; v. şi Grigoraş
Căsiian;
foşti ~ 264, 564; v. şi Ştefan Finin,
Tănase;
fost vătaf de paici 469; v. şi Ionaşcu;
fost vătaf de temniţă 469; v. şi Ionaşcu
Benescul.
vătăjei 431, 720; v. şi Costantin, Vasili
Coroiu; fost vătăjei de la Rusca 649; v. şi
Ion.
993
vătăvoaie 436,437,440; v. şi Tudosca.
văzduhuri <obiecte bisericeştii 284,369,370.
vechilă 52; v. şi Iordana.
vechili 34, 163, 180, 229, 237, 263, 321, 333,
352,458,490,491,616,676,678,681,686,
707, 715, 717, 767, 837, 861, 867; v. şi
Antioh Zosin, Dima, Ioanichie, mitropolit
de Sinadon, Ioniţă, Postolachi Orste,
Simion Crămlăul, Ştefan, Timuş, blănar.
vecinătate <stare socială>, neam tras la ~ 628.
vedre de miere 368; ~ cu horilcă 377; buţi de
80 şi de 140 de - 46; ~ de vin 293, date la
Mitropolie 692, datorie 72, în preţul unei
case 137, scutite de vădrărit 9, 11, 28, 31,
99, 115, 134, 204, 233, 388, 413, 454, 589,
595; camănă pe vadra de vin 310; vadra de
vin domnească ce se lua la Odobeşti 591.
velnitelSl.
venit al boieriei 262; ~ din case, dugheni şi
locuri 32, 61, 325, 375, 676; ~ al cîntarului
din Iaşi 756, 783, 810, 870; ~ al doamnei
810; ~'domnescl3, 129, 384, 399, 421, 472,
535, 583, 591, 746; ~ al iarmarocului 407; ~
al iazului 715; - al mănăstirilor 368, 479,
604; ~ pentru Mitropolie 244; ~ de moară
342; - al mortasipiei 196, 603; - de pe
moşii 23, 133, 195, 229, 242, 293, 304, 319,
354, 368, 394, 430, 509, 533, 645,660, 676,
678, 681, 726, 730, 799, 870; ~ al
pîrcălăbiei de Soroca 417; - al spitalului Sf.
Spiridon 70, 703, 870; ~ al spiţeriei de la
spitalul Sf. Spiridon 870; ~ al vameşilor
mari 129.
vergi (ciubuce) 377.
veşminte bisericeşti 129, 369, 473.
veveriţă, blană de-160.
viţăprefect (<viceprefect)> al Bisericii Catolice
din Iaşi 819; v. şi Bunaventura.
vicleşug, moşii luate cu - 535, 628; zapis scris
fără - 729; vicleşuguri la vămuirea mărfii
377.
vieri 91, 368, 436, 437; v. şi Dumitru,
Grigoraş.
vieţuitori <locuitori> ai tg. Iaşi 113.
vii 3, 12, 25, 54, 72, 91, 100, 105, 111, 126,
166, 167,169, 178,190, 227, 233, 247, 253,
258, 287, 320, 326, 347, 359, 368-370, 403,
408, 412,430, 436,437,440,449, 457, 470,
475, 479,503, 529, 533, 539, 550, 571, 594,
608, 611, 615, 626, 694, 697, 706, 714,
994
727, 739, 753, 754, 759, 765, 767, 771,
• 772, 775, 776, 778, 782, 789, 794, 795,
819, 843, 846, 873, 874, B, C; ~ cu livezi
125, 213, 353, 359, 484, 487, 531, 551, 576,
578, 611, 617, 693, 712, 721, 820, 826, 827;
vie amanetată 166; - boiereşti, mănăstireşti,
negustoreşti şi ale slujitorilor 430; - date
zestre 166, 470; - dăruite 214, 692,743; vie
făcută din pajişte 693; - făcute din pădure
253, 258, 697; - lăsate moştenire 685, 767;
loc de vie 479; - părăginite 21, 143, 169,
174,175, 213, 214, 430, 434, 615, 871, 874;
- pierdute pentru neplata unor datorii 34, 35,
75; - ridicate (hărăgite) 258, 353; vie
răscumpărată 692; ~ date la schimb 77,
806, - stricate de vite 775; purtător de grijă
la - 295; vătaf la - domneşti 440;
dijmă din ~ 23, 46, 676, 726; pogonărit
de - 200, 586, D; - scutite de dări 177, de
vădrărit 123 şi de pogonărit 11, 31, 99, 103,
123,134,156,322,413,454,493,589, A;
~ la Bizăcesti (L Putna) 754; Buciumi
105, 608, 611,' 617, 727, 739, 846, B;
Cetăţuia 247,767,772; Chilieni (ţ. Tutova)
754; 'copou 25, 111, 178, 368-370, 403,
430, 470, 767, 775, 827; Cotnari 767;
Cruce (ţ. Putna) 754, 767; Dealul
Coroiului 21, 253, 258, 353, 408, 487, 551,
693, 721, 759, 776, 820; Dealul Deleni 91,
100, 578; Dealul Hruneii 727; Dealul lui
Ştefan Vodă 174; Drăguşeni 767; Gălăţeni
(Miroslava) C; Găureni (Miroslava) 697,
714; Gîrle (ţ. Putna) 326, 369, 370;
Grozeşti 843; Huşi 767; Iaşi 190,412, 594;
Miroslava 3, 25,54,72,111,126, 167,169,
174,175,359, 403, 436,437, 440,475, 550,
571,771, 871, 873; Nicoreşti 374, 533, 754,
767, 873; Odobeşti 12, 166, 190, 326, 449,
457, 479, 594, 685, 765, 767, 776, 873;
Orhei 706; Păşuni 767; Podul lui Bîtcă
213, 214, 434, 692; Priponeşti (ţ. Tutova)
754; Prisăci 539; Rediul Aldei 533; Sărata
767; Scurta 767; Socola 754, 776; Spărieţi
767; Şorogari 34, 35, 75, 287, 874; Ţifeşti
(ţ. Putna) 794, 795: Vacota 531; Valea
Cozmoaiei 77; Valea Urşolii 529, 694, 819;
Varniţă 434, 692; Vămăşoaia 143, 615,
712, 826; Zlodica 767.
vin (vinaţ) 46, 72, 86, 111, 137, 178, 230, 240,
314, 327, 354, 369, 370, 377, 517, 676, 689,
692, 726, 799, 803, 870; dijmă din - 293,
 479; ~ scutit de dări 156, 177, 178; ~ scutit
de vădrărit 11, 12, 25, 31, 103, 111, 115,
120,134,403,412, 413, 454, 493, 594, 753,
789; ~ din dijma Cotnarilor 368; ~ de
Niculeţel 810; ocale de - 310; - trimis la
Ţarigrad 76;,buţi şi poloboace cu ~ 368-370,
377,603,626,810, 870; vase cu ~ 533,563,
803; vadra de - domnească 591; vedre de -
9, 11, 28, 31, 72, 99, 115, 134, 137, 204,
233,293,388,413,454,589,595,692.
vine, certare cu beţe la - 341.
vistierie (visterie) 9, 244, 461; catastif, condică,
izvod şi tablă de la ~ 103, 603, 674, 699,
703, 790; banii mucarerului la ~ 650; bir la
~ 233, 585, 711; dajdia vistieriei 740; dări
ce ar ieşi de la ~ 12, 501, 797; leafă de la -
pentru preoţi 591; milostenie domnească de
la ~ 461; să nu se scadă gorştina la ~ 568;
scutelnici de la - 626, 810; scutiri de bir la -
25, 28, 99, 115, 204; slujbele vistieriei 711;
venitul mortasipiei la - 196;
dieci de ~ 213, 258, 423, 455, 842; v. şi
Enachi Sava, Hurmuzachi, Ioniţă Bosîic,
Ioniţă Nacul, lordachi Cerchez;
logofeţr'de ~ 71, 117, 210, 226, 347,
353, 390,408, 426, 432, 478, 500, 518, 547,
552, 590, 645, 836; v, şi Costandin Feştilă,
Enachi Budzilă, Ioniţă Nacul, Iordache
Cerchez, Pavăl Bontaş, Tănase Gosan,
Toader Nacul, Toader Scorţăscul, Toader
Vîrnav;
<slujbaşi (dieci sau logofeţi)> de la ~ 2, 6, 36,
37,41,42, 71, 314, 325, 347, 353, 378, 389,
393,396,420,426,432, 455, 463,488, 500,
508, 511, 518, 529, 547, 559, 575, 578, 590,
598, 644, 645, 648, 680,721, 735,737,745,
759, 810, 818, 820, 821, 824, 833, 836, 850,
867; v. şi Andrei Coşoteanul, Constandin
Cheşcu, Costandin Arapul, Costandin
Feştilă, Costandin Nacul, Costandin
Andrieş, Costantin Pîrvul, Dimitrie,
Dumitrachi Vîrnav, Enachi Sava (Savin),
Gheorghe Sîrbul, Gheorghe Carp,
Gheorghi Şărban, Ilie Herescul, Ion
Boşii, Ion Nacul, Ion Scorţăscul, Iordache
Cerchez, Neculai Herescul, Pal...,
Panaite, Pavăl Bantăs, Sandul Bosie,
Ştefan Feştilă, Ştefan Gheucă, Ştefan
3 3 * J »
Gosan, Ştefan Hercici, Ştefan Hermeziu,
Toader Scorţăscul,
? Toader Văr..., Toader
Vîrnav, VaSÎle Loiz, Vasile Purice, Vasile
Tănase.
vistiemiceasă 568; v. şi Nastasăica.
vistiernici 58, 222, 235, 284, 325, 368, 375,
376,426,478,500, 536, 626, 634, 636, 645,
650,657,665,673,740,761,766,776, 808,
825, 863, 873; v. şi Angheluţi Tăbîrţe,
Costandin Feştilă, Costandin Năstase,
Enăchiuţă, Filip, Ilie Canta, Iordache
Canta, Iuga, Neculai Ioniţi, Săndulache,
Ştefan Gheuca, Tănasă Gosan, Toader
Vîrnav;
mari - 4, 13, 14, 16, 40, 63, 70, 96, 98,
103,113,114,121,123,134, 146,155,156,
161,162,170,173,190, 203,205, 210,235,
244,250,254, 255, 262, 322, 328, 338, 352,
375,376, 377, 395, 412,413, 424, 435,454,
473,493,496,531,568, 588,591, 594,603,
604,607,608,616,620,626,628,650,658,
661,699,711,715,737,740,753,754,766,
784, 790, 797, 810, 834; v. şi Aristarh
Hrisoscoleo, Cogălniceanul, Constantin
Sturzi, Duca, Dumitraşcu Paladi, Filip
Catargiul, Ioan Cantacuzino, Ion Paladi,
Iordache Hrisosculeo, lordachi Balş,
lordachi Costachi, Lupul Balş;
mare vistiernic al Ţării Româneşti 604;
v. şi Mihai Cantacuzino;
' foşti mari ~ 236, 351, 378, 426, 706,
754, 794; v. şi Filip Catargiul, Grigoraş
Jora, Ioan Cantacuzino, Ioniţă Palade,
Iordache Costache, Iorga;
- ai doilea 449, 563, 669, 809; v. şi
Constandin Andrieş, Costandin Năstase,
Costandin Pălade.
foşti - ai doilea 423, 642, 643; v. şi
Costandin Năstase, Iorga;
~ ai treilea 694, 776; v. şi Ioan...,
Toader Vîmav;
foşti - ai treilea 680, 794, 795, 836, 840;
v. şi Toader Vîrnav. .
vitai 377.
vite amanetate 62; - cumpărate / vîndute 377,
492, 782; cuniţă pe ~ 9; fîn pentru ~ 379; -
lăsate moştenire 867; ~ prăpădite 62; - ale
mănăstirilor 368-370; - scutite de dări
(cuniţă şi văcărit) 11,12, 25, 28, 111, 115,
123, 'l34, 156, 177, 178, 190, 204, 322,
388, 403, 412, 445, 454, 493, 594, 595; ~
995
 strică garduri la vii 169, moşii şi fînaţe 565,
844, vii 775; hudiţă lăsată cît să poată umbla
cal şi vită 708; mortasipie pe ~ 184, 196;
purtător de grijă la ~ 295; vită mare 10, 196;
vită mică 196; ~ de di 103.
viţă de vie 100, 479,775, 869; v. şi vii.
viţei, vaci cu ~ 284, 320, 369, 370, 436, 437,
440,767,776,
vivliothicar, v, bibliotecar.
<vizitiu> (vezătiu, vizăteu, viziteu) 295; ţigan ~
368-370; v. şi Ion.
<vizuini> (izuini, viezunii), semne de hotar 706,
731.
vîlcele, în hotar 706,731.
vîlcică, în hotar 706.
vînători, căpitan de - 259; v. şi Tănasă.
vînzare, vădrărit în ~ 591.
vînzător (vînzaş) 10,53, 263, 377,672.
vlădică 40, 739, 767; v. şi Grigorie; - de la
m-rea Dancu 82, 226, 419, 608, 754; v. şi
Ioanichie; ~ de la m-rea Golia 121; v. şi
Gherasim; ~ de Huşi 125; v. şi Inochentie,
episcop.
vodă 336; strana lui ~ 284, 369, 370; v. şi
voievozi.
voie vegheată 203; judecată fără ~ 608.
voievozi, domni ai Ţării Moldovei: passim; foşti
~ : menţiuni: passim,', ~ cereşti 12; v. şi
Sfinţii voievozi cereşti Arhangheli Mihail
şi Gavril.
voloacă, în hotar 511.
vornicei de poartă 521.
vornicese 89, 522, 568, 874; v. Andrunăchioai,
Catrina
vornici 132. 142, 144, 146, 191, 241, 290, 309,
365, 368, 369, 392,425, 599, 650,658,666,
708, 736, 754, 762, 769, 788, 873; v. şi
Anastasie, Ciolpanu, Constantin Drăghici,
Constantin Sturza, Costache Canta,
Costanden Anastasă, Costa<antin>
Greceanul, Cozma Bals, v Crîstescul,'
Crupenschi, Depaste, Dimitrie Balşi,
Dimitrie Plai no, Gheorghi Fâsâitul, Ioan,
Ion Sturza cel Bătrîn, lordachi Donici,
Iordachi Roset, Manolachi, Midescu,
Paladi, Pană, Postolache, Roset, Strătulat,
Ştefan Cantaragiu, Toader, Ţintilă,
Vasilachi;
fost vornic }57; v. şi Ursul;
mari ~ 7, 40, 157, 376, 425, 436, 437,
440, 608,650,655,659, 754, 762,799, 873;
996
v. şi Catargiu, Costandin Roset, Dinu (?),
Gheorghe Ghica, Ioan, P. Rîşcan,
Solomon, Toma Cantacuzino, Vasile
Constandin;
mari ~ ai Ţării de Jos 3, 13, 14, 16, 21,
40, 42, 44, 70, 82, 84, 98, 103, 105, 113,
114, 123, 130, 132-134, 139, 146, 155, 156,
161, 170, 190, 211, 223, 235, 259, 268, 321,
322, 338, 350, 362, 366, 367, 376, 412, 420,
423,435, 451, 454, 470, 471, 473, 491, 493,
528, 557, 563, 566, 567, 580-582, 588, 594,
603,609,611, 615,617, 626, 628, 632, 645,
650, 658,661,663, 689, 700,708,715, 716,
719, 720, 722, 724, 732, 736, 754, 793, 797,
810, 833, 834, 837, 846, 863; v. şi
Andronache Donici, Costandin Balş, Ioan
Paladi, Ioan Sturza, lordache Balş, Lupul
Balş, Manolache Costache, Mihalachi
Sturza, Vasile Razul;
foşti mari - ai Ţării de Jos 132, 139,
306, 451, 475, 599; v. şi Andronache
Donici, Costandin Balş, Lupul Balş,
Manolache Costache;
mari - ai Ţării de Sus 3, 13, 14, 16, 40,
42, 44, 62, 7o', 81, 98, 103, 105, 113, 114,
123,130,134,146,150, 155,156,161,170,
190-192,223,224,268, 306, 321, 322, 338,
341, 350,367, 375,412,423,435,449,451,
454,473,493,532,557, 588,594, 603,609,
611,615,617, 626,628,632, 638,645, 658,
661, 670, 673,689,700, 715, 716,719,722,
735,736,754,759,764,768, 772,775,782,
785,793,794,797,798, 800, 810, 833, 834,
836, 846; v. si Durnitraseu Palade, Ianachc
Costandache, Ilie Costache, lordache Bals,
Lupul Balş, Mihalache Sturza, Vasile
Roset;
mare vornic de Ţara de Sus din Ţara
Românească 604; v. şi Dumitreşco
Racoviţă.
fost mare vornic de Ţara de Sus 146; v. şi
Mihalache Sturza;
fost vornic despre doamna 522; v. şi
Enache;
- de poartă, dau mărturii hotarnice,
cercetează pricini, evaluează construcţii
urbane, sînt martori 2,3, 16, 19, 35, 38, 42,
44, 45, 48, 53, 55, 60, 63, 71, 81, 89, 90-92,
94, 96, 97, 100, 104, 106, 108, 112, 114,
117-119, 121, 122, 130, 131, 139, 142, 144,
147,148,150,154, 162,163, 185,191, 192,
198, 203, 211, 215, 221, 226, 241, 259, 261-
 264, 267-270, 274, 280, 287, 288, 291, 292,
298, 299, 300, 306, 309, 313, 318, 320, 321,
325, 329; 336-338, 340, 343, 345, 346, 348,
349, 355-357, 365-367, 371- 376, 378, 380,
382-384, 386, 387, 389-393, 402, 411, 414-
416,420, 421,428, 433, 435-437, 440, 449,
451,452,454,455,460,464,467,468,469,
471,478,480, 485, 502, 505, 510, 511, 514,
518, 519, 523, 525, 526, 528-530, 593-541,
543, 547, 555-558, 561-565, 567, 574, 578,
580-582, 601, 602, 606, 610, 613, 615, 624,
629,635,636,639,645, 647, 657, 665-667,
670,671,691,694, 698,704,706,708,713,
717, 719, 720, 723, 724, 735, 738, 744, 749,
750, 754,757, 766,769,772, 773, 775, 780,
787, 788, 791, 792, 796, 800, 801, 813, 821,
822, 829, 833, 836, 837, 840, 847, 849, 851,
857, 865; v. şi Adara Lupul, Agărici,
Alexandru Haciul, Antiohie Luţi, Carpu
Picioragă, Chiriac Poroschi, Darie Lupul,
Dumitrasco, Florea, Gavril Pi lat, lancu
Porotchi, Ion Gordul, Ion Melegfai, Ioniţă
5 ' &
' 5
Bantăş, Lupul Hadîmbul, Mihalachi
Stîrce, Neculai Ichim, Neculai Izmana,
Neculai Lupii, Neculai Luţa, Neculai
Mămăligă, Neculai Tiron, Simion
Ârămăscul, Strătulat, Ştefan Popăscul,
Tănase Meleghi, Toader, Tudori Lupul,
Vasilache Stărce, Vasile Bucur; vornic de
poartă, scutit de bir şi primeşte leafă 262;
~ de Bahne 479; v, şi Sandul; de
Buciumi 143, 721; v. şi Darie, Ioniţă,
Neculai, Sofronie; foşti ~ de Buciumi 712;
v. şi Neculai Sofronie; de Căimăreşti 715;
v. şi Ursachi Topală; de Larga 252, 422; v.
şi Gavril; de Sălişte 371, 706; v. şi
Samoilă; de Slobozia 371,706; v. şi Iftode.
vornicia de poartă, miluire cu boieria ~ 454; ~
de Botoşani 624.
vreme de ciumă 743, a hîrtiilor <a dărilor> 178,
de război 751, de odihnă (în privinţa dărilor)
513, de răscoale 53, 114, 221, 500, de secetă
625.
vulpe, blănuri de ~ 377, 776.
vutcar 440; v. şi Ioniţă.
X 215,240, 266, 356, 400,402, 411,424, 425,
xinodohii <case de oaspeţi> 103.
Z domneşti 801; colţ de ~ însemnat cu o
<zahăr> (zahar) 377.
zamfir (zanfir) 326; inel cu ~ 873.
zapcii, domneşti 186, 616; ~ stărosteşti 301,
465; primesc porunci domneşti 44, 79, 140,
196, 385, 413, 501, 777; strică construcţii
ilegale 53, recuperează bani din datorii 176,
682, strîng dări 186.
zapise: passim\ zapis de despărţanie <de divorţ>
701; zapis mincinos 489; zapis orb <fără
hotare> 469; zapis răsuflat 552.
zapt23,747,783.
zarafi (zărafi) 666, 863; v. şi Ovanes
Ţarigrădeanul, Pascal,
zarea dealului, măsură de loc pînă în - 378,
706.
zarfuri de argint 326, 776.
zăcare de boală 739.
zălar 16,114,221; v. şillie.
zăloage 19, 47, 208, 285, 368, 381, 414, 559,
605,624,688,719,733,739,754,767, 832,
850.
<zălogitură> (zălojitură) 803; zapis de - 805.
zăplazi (zaplazi, zăplaji, zeplazi) 56, 62, 89,
122,130,235,241, 331, 374, 376, 435, 504,
532,548,588, 597, 598,614, 624,629, 642,
643,662,663,666,675,708,723,735, 766,
769,780,791,796, 809, 841, 964.
zăpodie, semn de hotar 706.
zărgele, fote ~ 377.
zăvat, cruce cu - 284.
<zeamă> (zamă) de lămîi 377.
zeboane 377.
zeciuială (a zecea) 46, 2*82, 293, 479; v. şi
dijmă.
zestre (dzăstre, dzestre, zăstre) 54, 685, 686,
873; case şi locuri de case, dugheni şi locuri
de dugheni, icoane, moşii, ţigani, vii şi vite
date ~ 6, 45, 60, 61, 84,'l30, 153, 166, 201,
207, 211, 213, 282, 292, 298, 299,414,420,
463,469,470,496,510,523,530,533,535,
560, 566,580, 606, 612, 628, 636, 637, 641,
687, 754,755, 762, 776, 793, 798, 834, 835,
867; datorie făcută pentru ~ 488; foaie I
izvod de ~ 326, 530, 873; - împărţită 163;
- risipită de soţ 138, 332; prevederi ale
pravilei pentru ~ 805.
zid, în hotar de loc 53,66,69,70,106, 112, 161,
494,498,559, 575,581, 609, 629, 635, 656,
687,707,715, 808, E; başca din zidul Curţii
cazma 581; ~ de m-re, construit 328; ~ al
apei de la Rîpa Muntenimii 53.
997
zile (dzile), termene (soroace) 19, 166, 176, 526,
569, 710, 717, 813, 844; ~ de clacă / de
boieresc 46,231, 293,304,676; banii din ~
întfirămîn bisericii 295.
zilţ, v. jilţ.
zirdiceav 377.
zlătari 40, 119, 130, 555, 778, 780, 793, 798,
838; v. şi Enache, Iordache, Lupaşco,
Pană, Răducannl, Toader, Zanfir
zlotafi, primesc porunci 8, 334, 413, 711.
998
zloţi <bani> 46,225, 440.
zmăranduri, v. smaralde,
zmrcduiţi de ciumă 626,810.
zof377.
zugravi 230, 344, 748; v. şi Dima, Gheorghie,
Mihai, Toader; diacon ~ 327; v. şi David;
preot ~ 303,327; v. şi Ioan.
zugnimare, v. sugrumare,
zurumbat 377.
zvezdă (zvejdă) <stca> de argint 284, 369, 370.
 CUVINTE ŞI EXPRESII SLAVONE
DIN DOCUMENTELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

az = eu ot tam = de acolo
=
biv (bîv) fost Ot(e)ţi = Părinţi
biv vel = fost mare peveţ = cîntăreţ (la biserică).
bolear = boier psalt
brat (brat ego) = frate (fratele lui) pis (u) = scris (la)
ciast (ceast) = parte pis(al) = a scris
craveţ = croitor pol =jumătate
cupeţ = negustor posleduit = verificat
deni (d(i)ni) = zile proclet = blestemat
dai = am dat sam = însuşi
dăşti (docica) = fiică să = cu
dobri = buni Săşetvie Sventago = Coborîrea Sfîntuiui
Doineai Zemli = Ţara de Jos Duha Duh
=
dvor = curte s(î)n, sînă, sin fiul
dvornic = vornic sîn (sin) ego = fiul lui
dv ornic glotnii = vornic de gloată s(î)n(o)ve = Fiii
eto az... = adică eu... selo = sat
Gorneai Zemli = Ţara de Sus star = cel bătrân
gospod/ S(ven)ti, Svetii = Sfîntul
gospodarschii = domnesc, -ească tij = de asemenea
G(ospo)d = Domnul <Dumnezeu> toe = aceasta
g(ospo)d(ar) / trăclet = de trei ori blestemat
gospodină = domn treti = al treilea
gospojda = doamnă u = la
i = şi vă = în
ije = care vă vechi = în veci
in/inii = alt(ul) / alţii vel = mare
iproci = şi celelalte velet (văleat), văleato = anul, în anul
iscal = a (am) iscălit velichii logofet = mare logofăt
leat (let) = anul Viş = de Sus
liudi = oameni Vişneai Zemli = Ţara de Sus
measenţa, meseţi = lună vîrhovnici = de frunte
na = pe vnuc = nepot
neruşeit (neruşuit) = nestricat v(o)lost = ţinutul
nicolij(e) = niciodată vtori (ftori) = al doilea
Nijneai Zemli = Ţara de Jos za = pentru
o H(rist)e = întru Hristos zăt, zeat, zet (zet ego) = ginere (ginerele lui)
ot = de, de la, din zlat = zloţi

*
* *

Iw... E06B0AA, Etokfett MHrtOCTNO, Io... voievod, din mila lui Dumnezeu, domn
rOCpOA^PI» 36AWM /UOAAABCKOH. al Ţării Moldovei.
Olf Mc, Bl» A-bTO... AI»MH. La Iaşi, în anul... zile.
fl3... nHC<»x. * Mcox -- Eu... am scris, la Iaşi...
.. .Bert/fiTOptlH (B), Tp6TklH(?) AOrO^ET ... mare (al doilea, al treilea) logofăt a
npOHHT (npOHHTO^, np04HT6rtH0MT») verificat
. . . HCKAA ... a iscălit

999
 CUPRINS

Introducere V

Bibliografie - Prescurtări VII

1
Documente
Addenda 767
Indice de nume 771
Indice de materii 942
Cuvinte şi expresii slavone din documentele în limba română 999
Cuprins 1000

COLOFON

CULEGERE COMPUTERIZATĂ:

Cătălin Znacom;

PAGINARE: Cătălin Znacom;

MONTAJ: Constantin Matei;

TIPAR: Ovidiu Talpalariu, Lucian Florea;

Marian Niculăiţă, Vasile Drăgan;

LEGĂTORIE: Liliana Dovâncă; Maricica Albişteanu;

Maricica Matei.