Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISBN 973-9135-91-9
DOCUMENTE
PRIVITOARE LA
ISTORIA ORAŞULUI IASI f 9
VOLUMUL III
ACTE INTERNE
(1691-1725)
editate de
IOAN CAPROŞU
EDITURA „DOSOFTEI"
IAŞI, 2000
INTRODUCERE
!
P. V-VI, notele 1-4.
2
Ibidem, nota 4.
menţiunile din acest volum, asupra cărora editorul nu a putut aduce, în stadiul
actual al cunoştinţelor de ordin documentar, decît anumite desluşiri, ce pot oferi
sugestii pentru o perspectivă editorială în acest domeniu. Inevitabil incomplet
datorită mulţimii documentelor înstrăinate şi încă necatalogate de instituţiile
străine deţinătoare, volumul de faţă înglobează, totuşi, potrivit criteriului de
selecţie menţionat, totalitatea actelor cunoscute prin intermediul instrumentului
arhivistic existent ce se circumscriu istoriei laşilor.
Ca şi la tomurile anterioare, toate actele din acest volum sînt urmate de
caracteristicile arheografice necesare şi de menţionarea critică a tuturor
formelor, inedite sau publicate, ale documentului; din păcate, dorinţa editorului
de a însoţi flecare text original de facsimilul respectiv nu a putut fl concretizată
nici în acest volum, aşa încît secţiunea de facsimile de la sfîrşitul tomului cuprinde
doar un număr restrîns de acte cu anumite particularităţi paleografice.
sigilografice şi lingvistice, de interes special pentru medievist sau pentru lingvist.
In absenţa originalului, a fost aleasă pentru editare în chip firesc cea mai
bună formă de păstrare a actului, indiferent dacă acesta a mai fost sau nu
publicat. în cazul documentelor publicate anterior au fost păstrate
particularităple fonetice ale ediţiei reproduse, inadvertenţele de orice fel fiind
semnalate în notele de subsol Dacă actul a fost publicat după original de mai
multe ori de unul sau de mai mulţi editori, a fost aleasă pentru ediţia de faţă, în
urma examinării critice, cea mai bună formă a lui, cumulîndu-se în permanenţă,
cu disocierea necesară, desigur, toate detaliile arhivistice şi caracteristicile
arheografice, utile cercetătorului, dar mai ales editorului ce va avea în vedere
depistarea acestor acte în arhivele particulare, dacă ele nu au ajuns, între timp, în
fondurile publice.
Nici în acest volum nu au putut fl incluse copiile din condicile lui Gheorghe
Ghibănescu3, aflate de multă vreme într-o colecţie particulară, inaccesibilă
istoricilor, şi nici documentele în limba armeană de la Muzeul de Istorie din Iaşi,
necatalogate încă, referitoare la mahalaua armenească şi la cea învecinată, a
mănăstirii Bărboiu.
Intervalul cronologic la care se referă volumul de faţă decurge din cantitatea
materialului documentar raportată la dimensionarea celorlalte două tomuri, chiar
dacă limitele lui nu marchează momente de referinţă din istoria Iaşilor. Cele 663
de texte din acest tom nu reprezintă, evident, totalitatea actelor păstrate din
această perioadă cu privire la oraşul Iaşi, din moment ce, precum am menţionat
mai sus, arhivele străine conservă atîtea altele, aflate în prezent în curs de
catalogare4. Pe măsură ce aceste documente vor intra în circuitul istoriografie şi
accesul la ele nu va fi îngrădit, informapa istorică din prezentul volum şi din cele
3
Cf. Ibidem, nota 5.
4
Ibidem, notele 4 şi 5; cf. şi Florin Marinescu, Valorificarea documentelor româneşti de la
Muntele Athos la Centrul de Cercetări neogreceşti din Athena, în „Anuarul Institutului de Istorie şi
Arheologie Xenopol" - Iaşi, tom XXVI (1989) <partea > I, p. 499-508. îi mulţumim şi pe
această cale autorului acestui articol pentru bunăvoinţa cu care ne-a înlesnit transcrierea după
fotocopii a unor documente originale din spaţiul grecesc.
două anterioare va trebui numaidecît completată cu cea din noile acte, care, prin
numărul şi importanţa lor, vor reclama, neîndoielnic, alcătuirea unui nou volum.
Normele de editare a textelor din acest tom sînt asemănătoare celor folosite
pentru actele româneşti din volumele ce îl preced, întregirea prescurtărilor fiind
marcată prin paranteze rotunde, iar pentru restabilirea textului rupt, şters, omis
sau ilizibilfiindfolosite parantezele unghiulare ( o ) însoţite de note; literele sau
cuvintele de prisos au fost marcate prin paranteze drepte ([ ]).
Regulile de transcriere a documentelor din acest volum nu se deosebesc de
cele folosite pentru textele româneşti din tomurile I şi II; slavele chirilice
susceptibile de interpretări fonetice au fost transcrise astfel: *k prin ea (curtean,
şeapte) sau prin i (fămdie, ştiri) (în cazul în care difiongarea nu mai este prezentă
astăzi în limbă) ; A prin diftongii ea (mea, acolea) şi ia (boiar, iaste), şi prin ie
(viie) şi i (dzice, Vasilii) ; n prin ia (cheltuială), ea (neam, direaptă) sau prin ii
(fămeii); io atît după vocală cît şi după consoană prin iu (fim, blănariu); * şi x,
datorită alternanţei lor grafice, au fost transcrise potrivit pronunţiei actuale, fie
prin ă (blăstăm),fie prin î (fînaţ, stîlp); au fost redate prin ce, ci şi, respectiv,
ge, gi, potrivit pronunţiei de astăzi; t afost transcris prin î (cît) sau în (întors), iar
înainte de consoanele labiale p şi b prin tm (tmpresurare, îmblâ); e la început de
cuvînt sau de silabă a fost redat potrivit ortografiei actuale: prin ie (ieşi, Iezereni,
sau prin e (el, era); vocalele şi consoanele duble au fost transcrise ca în text
(soora, Anna). Restul slovelor chirilice au fost transcrise potrivit valorilor
fonetice cunoscute5.
Pentru a nu încărca textul cu note, nu am marcat grafic slavonismele, care
se repetă adesea de la un document la altul, ci le-am cumulat, ca şi în celelalte
două tomuri, în prima secţiune a glosarului de la sfirşitul volumului intitulat
Cuvinte şi expresii slavone din documentele în limba română; în cea de a doua
parte a acestuia am înregistrat, potrivit formularului diplomatic, cuvintele şi cele
cîteva expresii slavone, cu traducerea lor, ce se repetă în mod stereotip mai ales la
începutul şi la sfirşitul aceloraşi documente.
Indicii de nume şi de materii au aceeaşi structură cu cei ai volumelor
anterioare şi au fost alcătuiţi de Marius Chelcu, cercetător ştiinţific în colectivul
de documente medievale al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iaşi; ei au
fost revăzuţi şi completaţi de editorul volumului. Şi de această dată s~a avut în
vedere necesarul caracter normativ al lor; înregistrfridu-se la voci formele
(numelor sau materiilor) potrivit atestărilor din documentele originale, iar în
cazul onomasticelor optîndu-se pentru forma ortografiată de purtătorul numelui,
care, în destule cazuri, nu corespunde nici tradipei istoriografice, statornicită
uneori ad libitum sau în absenţa rigorii cuvenite6, şi nici formei de mai tîrziu sau
5
Cf. Notă asupra ediţiei, la Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688, pars V,
Deuteronomium, îngrijirea editorială a volumului: Vasile Arvinte şi Ioan Caproşu, Iaşi, 1997, p. 98-
99.
6
Cf. Petru Caraman, Cum nu trebuiesc editate vechile manuscrise slavo-române. Studiu
critico-lingvistic asupra ediţiei Pomelnicului de la Bistriţa şi asupra mor ediţii de documente
slavo-române (ed. I. Caproşu), I, în „Revista de Istorie Socială", An. I (1996), Iaşi, p. 563-591, şi
An. n-m (1997-1998), p. 479-518.
celei de azi a numelui. Tot atît de necesară a fost şi înregistrarea fidelă la indicele
de materii a tuturor formelor atestate documentar ale instituţiilor medievale ca şi
alegerea corectă a formei de bază, ignorată adesea în condiţiile unei fluctuaţii
terminologice perpetuate istoriografie.
Actele din acest volum sînt redactate în limba română, atît de profesionişti
ai scrisului, ca diecii, pisarii şi uricarii din cancelaria domnească, diecii doamnei,
cei de cămară, de divan, de vistierie sau logofeţii de rang inferior, cît şi de unii
boieri (postelnici, cluceri, medelniceri etc.), de mici slujbaşi domneşti, de slujitori
ai bisericii (protopopi, preoţi, diaconi, dascăli, ţîrcovnici, egumeni, călugări etc.)
şi de orăşenii de diferite categorii profesionale; obîrşia diferită ca şi instrucţia lor
tot atît de diferită determină particularităţi de limbă, îndeosebi de ordin fonetic şi
lexical, ce conferă scrisului din aceste documente o varietate de natură să-l
intereseze în chip firesc pe lingvist.
Tipărirea acestui volum, ca şi a celor anterioare, nu ar fi fost posibilă, în
condiţiile de acum, fără deplina înţelegere cu care a fost acceptată propunerea
noastră, de editare a unui corpus documentar ieşean, de D-l Primar al
Municipiului Iaşi, Prof univ. dr. Constantin Simirad, şi, apoi, de D-nii
viceprimari, Prof univ. dr. Ştefan Ungureanu şi economist Vasile Dumitriu, care,
împreună cu membrii Consiliului Municipal, au hotărît alocarea sumei necesare
pentru imprimarea cărţii. Tuturor le exprimăm şi aici întreaga noastră
gratitudine.
BIBLIOGRAFIE-PRESCURTĂRI
Rosetti, Cronica Bohotinului : Rosetti, Radu, Cronica Bohotinului. Extras din Analele
Academiei Române", Mcm. Sccţ. Ist., Scria a Il-a, tom.
XXVIII (1905-1906).
Spielman, Izvoare ; Spielman, Mihai, Izvoare şi mărturii privitoare la evreii
din România, voi. II,, Bucureşti, 1988.
Stoicescu, Dicţionar : Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara
Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti,
1971.
Stoicescu, Lista marilor dregători Stoicescu, N., Lista marilor dregători moldoveni
(1384-1711), în „Anuarul Institutului dc Istorie şi
Arheologic „A. D. Xenopol"-Iaşi, tom. VIII (1971), p
401-423.
Stoicescu, Dicţionar Stoicescu, N., Dicţionar al marilor dregători din Ţara
Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII, Bucureşti
1971.
Stoicescu, Lista marilor dregători Stoicescu, N., Lista marilor dregători moldoveni
(1384-1711), în .Anuarul Institutului de Istorie şi
Arheologie „A. D. Xenopol"-Iaşi, tom. V I I I (1971) p
401-423.
S t o i d c , Documente fi regeşte Stoide, C. A., Documente şi regeşte nemţene de la
Dabija vodă, în .Anuarul Liceului de băieţi .Petru
Rareş"-Piatra Neamţ, 1935-1936.
Stoide, Negustorii din Şarhorod = Stoide. C. A., Negustorii din Şarhorod în Moldova, în
„Revista Istorică Română", voi. V-VI (1935), p. 382-
386.
Stoide, Prinui domnie moldovenească = Stoide, C. A., Prima domnie moldovenească a lui
Gheorglie Duca vodă. Extras din „Revista Istorică
Română", voi. XIV (1945), fasc. 4. 73 p.
Stoide, Tîrgul lui Barnovschi vodă = Stoide, C. A., Tîrgul lui Barnovschi vodă. Extras din
..Analele Moldovei", An. I, nr. 1-4, 17 p.
Stoide şi Caproşu, Relaţiile economice = Stoide, Constantin A., Caproşu, Ioan, Relaţiile
ale Braşovului cu Moldova economice ale Braşovului cu Moldova. De la începutul
secolului al XVIII-lea pînă la 1850, Chişinău,
„Univcrsitas", 1992.
Tanoviceanu, Marele spătar llie Tanoviceanu, I., Marele spătar llie Ţifescu, în „Analele
Ţifescu Academiei Române", Mem. Secţ. Ist., scria a Il-a, tom.
XXXIII (1909-1910).
Tezaur sucevean Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de
documente, 1393- 1849, întocmit de Vasilc Gh. Miron,
Mihai-Ştefan Ceauşu, Gavril Irimescu (şi) Scvastiţa
Irimcscu, D. G. A. S., Bucureşti, 1983.
# * #
Balan, Teodor, Satele dispărute din Bucovina. Extras din Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi,
1937.
Bogdan, Damian P., Paleografia româno-slavă. Tratat şi album, Bucureşti, 1978.
„Buletinul oficial" al României. Partea I, Anul IV, Nr. 163-165, vineri, 20 decembrie 1968.
Caraman Petru, Cum nu trebuiesc editate vechile manuscrise slavo-romăne. Studiu critico-
lingvistic asupra ediţiei Pomelnicului de la Bistriţa şi asupra unor ediţii de documente
slavo-romăne (ed. I. Caproşu), I, în „Revista de Istorie Socială", An I (1996), Iaşi, p. 563-
591, şi An. II-III (1997-1998), p. 479-518.
Cernovodeanu, Dan, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1977.
Codurile poştale ale Republicii Moldova în noua organizare administrativ-teritorială, Chişinău,
1999.
Dicţionarul geografic al Basarabiei, de Zamfir Arbore, Bucureşti, 1904.
Dicţionarul geografic al Bucovinei, dc Em. Grigorovitza, Bucureşti, 1908.
Documente privind istoria României (DIR), Introducere, voi. I-II, Editura Acadcmici. (Bucurcşti).
1956.
Eremia, Anatol, Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova, Chişinău, <Editura> Civitas,
2000.
Ghidul drumurilor din România, lucrat sub direcţiunea lui Ion Cămărăşescu. Bucurcşti. Editura
Cultura Naţională, 1928.
Grămadă, Nicolai, Toponimia minoră a Bucovinei, voi. I-II, cd. Ion Popcscu-Sirctcanu, Editura
Anima, 1996.
Guţu, Olimpia, Scrierea chirilică slavo-română. Album de documente. Bucurcşti, 1988.
Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar. Coordonatori: Ovid Sachclaric şi Nicolac
Stoicescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1988.
Iordan, Ion, Gâştescu, Petre, (şi) Oancea, D. I., Indicatorul localităţilor din România, Bucureşti,
Editura Academiei, 1974.
Istorija mişti sil Ukrainskoi R.S.R., Cernivef'ka oblast', Kiiv, 1969.
Legea nr. 292-XIV din 19 februarie 1999... în „Monitorul oficial" al Republicii Moldova, nr. 30
din 27 martie 1999, p. 2-22.
Marele Dicţionar Geografic al României, alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe,
de George Ioan Lahovari, general C. I. Brălianu si Grigore G. Tocilescu, voi. I-V,
Bucureşti, 1898-1902.
Matasă, Preot C., Câmpul lui Dragoş. Toponimie veche şi actuală din judeţul Neamţ, Bucureşti,
Casa Şcoalelor, 1943.
Moldova în epoca feudalismului, voi. VII; partea I-II. Recensămintele populaţiei Moldovei din
anii 1772-1773 şi 1774. Alcătuirea, cuvîntul introductiv si comentariile de P. G. Dmitriev,
<Dimitriu>, Chişinău, Editura "Ştiinţa", 1975.
Nicu, Vladimir, Localităţile Moldovei în documente vechi, voi. I (A-L) şi II (M-Z), Chişinău,
Editura "Universitas", 1991.
Obreja, Alexandru, Dicţionar geografic al judeţului Iaşi, Iaşi, Ed., Junimea", 1979.
Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. 3 (secolele XIX şi XX), Bucureşti,
1994.
România. Atlas rutier, de General maior ing. Dragomir Vasile, Col. ing. Balea Victor, Col. ing.
Mureşanu Gheorghe (şi) Epuran Gheorghe, Bucureşti, Editura Sport-Turism, (1981).
R.S.S. Moldovenească. împărţire administrativ-teritorială, la data de I aprilie 1988, Chişinău,
Editura "Cartea Moldovenească", 1988.
Slava veche şi slavona românească. Coordonator Pândele Olteanu, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1975.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din
Moldova, Bucureşti, 1974.
Tezaurul toponimic al României. Moldova, Volumul I. Repertoriul istoric al unităţilor
administrativ-teritoriale. 1772-1988. Coordonatorul seriei: Dragoş Moldovanu, Partea I,
A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), A-O, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1991;
Partea a 2-a. Unităţi simple (Localităţi şi moşii), P-30 decembrie', B. Unităţi complexe.
Editura Academiei Române, 1992.
Vîrtosu Emil, Paleografia româno-chirilică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
Republica Moldova. Harta generală, Scara 1:500 000, Editura I.M.C.O., 1993.
Republica Moldova. Hartăfizico-geografică,Scara 1:400 000, Bucureşti, 1994.
Republica Moldova. Harta teritorial-administrativă, Scara 1:400 000, Institutul „Ingeocad" şi
Editura„Iulian" - Chişinău, 2000.
Republica Moldova. Topograficeskaia Karta, Masştab 1:200 000, Kiev, 1988.
Topograficeskaia Karta. Cernoviţ'kaia oblast', 1:200 000, Format 55/56, VS Ukrainî, 1992.
Zagal'nogeografiâna Karta. Cernoviţ'ka oblast', Masştab 1:200 000, Ukrgeodezkartografia.
Arh., arh. = Arhiva, -ele f. = fila
Arh. St. = Arhivele Statului f.d. = fără dată
Bibi. = Bibliotecă facs. = facsimil
Bibi. Acad. Rom. = Biblioteca Academiei fasc. = fasciculă
Române fig. = figura
cca. = circa fond. = fondul
dcscr. arheogr. = dcscricrc arheografibă foto. = fotocopie
dczv. = dezvoltat germ. = german
diam. = diametru gr- = grecesc
doc. = document Inst. de Ist. = Institutul de Istorie
ed. = ediţie, -i inv. = inventar
în. = înainte orig. = original
j- =judeţul rcz. = rezumat
lat. = latin, -nesc rom. = românesc
menţ. = menţiune rus. = rusă, rusească, -esc
m.p. = mânu propria s. = sat, -e
m-re, m-ri = mănăstire, -i sec. = secol
Ms., ms. = Manuscrise (fond) Sf. = Sfînta, -ul
manuscris, -e (piesă arh.) sl. = slavon
n. = nota subl. ns. = sublinierea noastră
nr. = numărul supl. = supliment
op. = opis Tr., tr. = Transport, transport
orig. = original trad. = traducere
P. = pagina, paginile ţ. = ţinut
perg. = pergament urm. = următor, -oare
r. = recto V. = verso (după numere)
voi. = volumul
* * *
< > = delimitează întregirile editorilor în cazul rupturilor, ştersăturilor şi omisiunilor, precum
şi echivalarea cronologică în anii erei de la Hristos.
1
Loc liber în orig.
3
Preţul scris de altă mînă, pe loc liber.
2 1691 (7199) februarie 24, Iasi
Panaitc bulucbaşa cu soţia sa, Cemurcca, cumpără o casă în Iaşi dc la lini. ginerele lui
Andronic, cu 30 lei.
1
Aşa în textul editat
1
Cuvînt transformat şi neclar.'
10 1691 (7199) mai 11, Iaşi
Ştefan Munteanul Împreună cu fiii săi vînd mitropolitului Sava o vie la Vlădiccni, cu 20
de iei bătuţi.
t Adecă eu, Ştefan Munteanul, denpreună cu feciorii mici. scricm şi mărturisim
cu acestu adevărat zapisu al nostru precum să se ştie că noi, de nimini siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreptu ocină şi moşie, o vie care
iaste la sat la Vlădiceni, care vie iaste în rîndu pe lingă viile sventei mitropolii ; şi alţii
neîhcăpîiidu ca s(ă) cumpere făr-de sfinţita sa părintele mitropolitul o am vîndut svinţii
sale părintelui chir Sava arhiepiscopul şi mitropolitul Suceavschi dereptu douădzeci dc
lei1 bătuţi, bani gata. Şi ne-au făcut svinţiia sa plat(ă) deplin(ă) întru mînulc noastri ca
s(ă) hie sfinţiei sale dreaptă ocină şi moşie în veci; care această vie ne-u fostu şi nouă
cumpărătură de la Agafie, fam€ia Neacşului, şi dc la ficiorii ei, Sămion şi Tofana şi
Vasilca. Şi am dat sfinţiei sale şi zapisul cel vechi care ne-u fostu de cumpărătură.
Şi acestu zapis l-am făcut denaintea dumilorsale boiarilor cclor mari şi a mici
care mai gios vor iscăli; şi noi, pentru credinţa, mai gios ne-(a)m pus şi degetele ca să
hie de credinţa.
' Şi eu, Niculai Cerchez diacul de căraar(ă), am scris zapisul.
Ştefan2; Istratie2;
tf Mc, A(*fe)T($) x3PH0 MAU
v
TtfAoce ABT»tf b€a awKo)4(€)t mckaa <m.p.>.
BachaYc Hoctakh bca ABOpMHK <m.p.>.
i13, BeAHMKO KoCTHH B6A BOpHHK, MCKAA <m.p.>.
Avwa EorAAN xATMAN mckaa <m.p.>.
fl3, MaHOAAKH BCA flOCTCAMMK, MCKAA <m.p.>.
HwpAAKH B€A bhct(aphmk) <m.p.>.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: t Zapis pe o vie de la Vlădiccni.
Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei, III/3. Orig., hîrtie difolio (29 x 20,2 cm.), filigraii, ccmcală
neagră, cu o tăietură (ţîncuşă) pe fila a doua, unde se a/la scris ceva.
Idem, Ms.nr. 530, f. 85 r. (copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă în 1844).
EDIŢII: Catalog D A C . , IV, p. 304, nr. 1353 (rez.).
1
Preţul scris cu alta cerneală.
2
Amprentă digitală.
<Pe verso-ul filei a doua, următorul text scris de altă mînă îft aceeaşi zi>:
t Aşijderelea cătră aceasta precum am mai cumpărat eu, Luca, trei paş(i) de loc
den parte locului lui Ştefan Munte<a>nul den locul lui Ştefan croitorul. Şi i-am dat
ban(i) gata un galbăn pe aceşti trei paş(i) de loc denaintea acestor aldămaşeri care scriu
anume în faţa acestui zapis.
Şi eu. Ştefan Munte<a>nul, pentru credinţa mi-am pus şi degetul să s(e) ştie. Maiu 16.
Ştefan Munteanul1.
<Pe verso-ul filei a doua, rezumat grecesc din sec. XVIII al zapisului şi, din
aceeaşi vreme>: 7199 <1691 > maiu 16. N<r> 18.
Arh. St. Bucureşti, Fond BibL Acad. Rom. Documcntc istorice, LXXX1X/185 şi 185 A. Orig., hîrtie
difolio (33,5 x 20,7 cm.), filigran, cerneală neagra. 11 amprente digitale.
Arii. St Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 12 v. (menţ. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate a
sec. XVIII).
EDIŢII: Ghibănescu, Acad. Rom. fi doc. laţi. în ..Ioan Ncculce", fasc. 5 (1925), p. 321 (rez.); Catalog
D.A.C., IV, p. 306. nr. 1362 (menţ.).
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
ti Adecă eu,» Istina,» fameia lui Pană ce-am fostu vamăs* la Focseani,
» ' »si cu cuconii
noştri, Ioniţ(ă) şi Zăhara, scriem şi mărturisim cu cestu adevărat zapis al nostru, de
nime nevoiţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, am socotit pentru un loc de casă
ce-am avut noi aicia, î& tîrgu în Iaşi, pe Uliţa Herbente, denainte sv(i)ntii mănăstiri
Ioan Zlataostu, care loc ne-au fostu noă cumpărătură de la Mara şi de la maica ei Irina
Sîrbu. Acesta loc l-am dat danie sv(i)ntii mănăstiri unde iaste hramul Sf(î)natului Ioan
Zlataostu pentru sufletul soţului mieu, lui Pană, şi . al mieu şi a cuconilor noştri şi să
aibă a n e p o m e n i la sv(î)ntaa m ă n ă s t i r e ; si z a p i s ă l e cclc vechi încă l e - a m dat la m i n a
părintelui e g u m e n u l u i Miitarie; însă nehiindu a i c c să aibu a Ic trimite, iară tic nu Ic voi
t r i m i t e şi să vor ivi cînduva, or de ficiorii m i c i , or dc gineri, or dc altu c i n e v a , să nu să
c r e a d z ă , ci să le ia părintele e g u m ă n u l pre s a m a sv(i)ntci m ă n ă s t i r i . Iar cari dintru
ficiorii noştri, sau din gineri, sau din nepoţii sau dintr-altă rudă a n o a s t r ă s - a r ispiti a
f a c e vo gîlceavă e g u m ă n u l u i preste daniia c e - a m dat noi sv(i)ntei m ă n ă s t i r i , a c e l a să
h i e neiertat de D o m n u l nostru I(isu)s H(risto)s şi de M a i c a P reci stă şi de 31K Oteţi
v ă r h o v n i c i ce sîntu în Nichiia şi trecleat, şi proclcal, şi a f u r i s i t , si n e g r u ca I u d a ; şi
herul să ruginească şi lemnul să p u t r e d e s c ă , iar trupul a c e l u i a să nu p u t r e d e a s e ă .
Şi cîndu a m dat danii sv(i)ntii mănăstiri şi avînd e g u m ă n u l şi c h e l t u i a l ă trei lei şi
giumătate, a m făcut acest adevărat zapis d e n a i n t e d u m i s a l c starostelui I a n e şi a m u l ţ i
neguţitori şi uliceni, carii mai gios au iscălit, carii au ştiut carte, cari n-au ştiut c a r t e
şi-au pus peceţile.
Şi pentru mai m a r e credinţa, n e - a m pus peceţil(c) în z a p i s ca sa fie d e m a r e
credinţă sv(i)ntii mănăstir(i).
Şi eu, Ursul diiac, a m scris.
tfWc, A^Mo) x3pM0 A\(-fc)c(A)ua K3 A\AH A(b)in».
t Eu, Istinaa, m i - e m pus p i c e t e a 1 ; I o n i ţ ( ă ) ' ; Z ă h a r a
t KWHCTAIiTHM CHB B6A BAA\(etLl) < m . p . > ; A3, flGT>3a HAV'iep, IICKAA
<m.p.>; A ^ a v S p o c x ; PoqiavSi <m.p.>; t Hoavr|...2 rcapou < m . p . > ; rrjcopyii
2
JJ-apTripo ia a v o G e v < m . p . > ; t Mr|Tapr|... , 7iapot) < m . p . > ; Ar|jj.o<;, j j . a p T i p a c ;
< m . p . > ; NtikoX<t| r p a p . a . . . 2 ^ a p x T | p o T a a v o G e v < m . p . > ; rr|avaKrr|<; n a p x r i p o x a
avoGev < m . p . > ; Vas(i)le tălgirar, m a r t u r u 1 ; Ion Doboşi, m a r t u r 1 ; P a v ă l v ă t a v de
cărăuşi, martur 1 ; Iane trîmbicer, martur.
FL3, E(A)CHAHG, HCKAA < m . p . > .
Arh. St. Bucurcşti, M-rca Sf. Ioan Gură dc Aur. XII/12. Orig.. hîrtic (36.6 x 27 cm.), filigran, c c m c a l ă
neagră, nipt la îndoituri, şapte amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Ncclar.
f Ioani..., de faţă <m.p.>; Ghiorghi, mărturisesc cclc dc mai sus <m.p.>; Mitari..., dc faţă < m . p . > ;
D i m o s , martor <m.p.>;Nikola Grama..., mărturisesc cclc dc mai sus <m.p.>; Ionachis mărturisesc c c l c dc mai
sus <m.p.>.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 17-1. nr. 169 (rez. gr. dezv. după orig.. Iiîitie difolio
(31.8x22,7 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xeropotamu dc la Muntele Athos, Grecia, nr. 244).
1
Amprentă digitale.
2
Gligoraşco mărturisesc cclc dc mai sus <m.p.>; Dimitrios, martor <m.p.>; cu, Dimitris, martor
<m.p.>.
Gligoraşco, fiul lui Ionaşcu, vinde lui Frangole marc v a m e ş partea sa din satul Piscani,
cu 12 Ici bătuţi, bani gata.
t Adecă cu, Gligoraşco ficiorul lui Ionaşco, nepotul lui Ionaşco Mălăescul, scriu
şi mărturisescu cu acestu adevărat zapis al mieu precum sa se ştie că eu, de nime silit,
nici asuprit, ce de a mea bun(ft)voie, am vîndut a m c dreaptă ocin(ă) şi moşie din sat
din Piscani, de lingă Moimeşti, cari iaste la ţinutul Iaşilor, dintr-o parte ce am cu
văru-mieu Neeulai; dintr-acea parte am vîndut giumătate, partea mea, şi văru-mieu, lui
Neculai, au rămas iar gium(ă)tate. Şi aceasta moşie o am vîndut dumisali lui Frangoli
marili vamăş derept doispre(ze)ci lei băt(uţi), bani gata, cu tot locul şi venitul; care
această parte de ocin(ă) au fost cumpărătur(ă) moşului Ionaşco Mălăescul de la Neagra,
sora lui Căsăian, şi a Huhulii, ca să hie dumisali dreptă ocin(ă) şi moşie şi cuconilor şi
nepoţilor şi a toat(ă) săminţii dumisali.
Şi m-am apucat ca să-i aduc dumisali vamăşului şi zapisăli celi vechi cari sînt de
cumpărătur(ă). Şi acesta zapis l-am făcut denainte dumilorsali boiarilor celor mari şi a
mici şi a oameni buni carii mai gios vor iscăli.
Şi eu, pentru credinţă, mai gios mi-am pus degetul ca să s(e) crează. Şi eu,
Neculai Cerchez diiacul de cămar(ă), am scris zapisul, să s(e) ştie.
tftflc, A(i)T(o) x3pM0 k>ii» T .
Gligoraşco s(î)nă Ionaşco, vîndzător 1 .
fl3, ECAHHKO KCCTHM B6A BOpHHK, HCKAA <m.p.>.
AtfntfA EorAAH xat(a\AH) "CKAA <m.p.>.
fl3, HA63AHApV B6A noCT(eAHHK), HCKAA <m.p.>.
fl3, AMutTpAiiJKo, "CKAA <m.p.>.
(\3, AM\HTpAUlKO K<>Ktf3 B6A KAtfHAp, HCKAA <m.p.>.
(\3, A^A^A A\6A(6AHHMAp), IICKAA < m . p . > ; .. } < m . p . > .
(13, HWIIALUKV ..} n o c T ( e A H H K ) , 3
HCKAA < m . p . > ; . . . < m . p . > .
AAHXAH T AVIT(o)«|i(6)T <m.p.>.
t Acest zapis rai s-au fost luat cu p o r o n c a mării sali lui C o s l a n d i u Du căi vod(ă)
şi l-au fost dat m(ă)n(ă)stirii Copoului .şi măriia sa să-m(i) întoarcă banii c c - a m dat pe
această ocin(ă); si plat(ă) nu mi s-au făcut.
Deci şi cu, văzîndu ca nu mi s-au făcui plat(a), di a m c bun(ă) voie ani dat d a n i e
svintii m(ă)năstiri accastă ocin(ă) C o p o u l u i , undi iaste h r a m u l Svili A l h a n a s i c , ca să
hie di la mini dreaptă ocin(ă) şi moşie, în veci.
Şi altul din neamul mieu să n-aibă a strica d a n i e m e a ; şi pentru c r e d i n ţ a , a m
iscălit.
tf inc, A(-fc)T(o) x^cbT reiiUpYe) TT.
2 ' 3
NHKtfAAH H€pK63 nnc(AA).
<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. X V I I I > : 1) 7 1 9 9 < 1 6 9 1 > iuni 1, < N r . > 4 ;
2) Zapis pentru Piţcani; 3) N. 5.
<Rez. grecesc al actului, din 1702 iulie 19, urmat de o s e m n ă t u r ă g r e c e a s c ă
indescifrabilă>.
Inst. dc Ist. ..A.D. Xcnopol" Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig.. hîrtie. o amprentă digitalii.
Arii. St. Bucureşti, Ms. ur. 578. f. 168 v. (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în pruna jumătate a sec.
XIX); Ms. nr. 579, f. 206 v. - 207 r. (copie, fără data, în alţii condică, din aceeaşi vreme, a aceleiaşi mănăstiri).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 3 0 8 , nr. 1371 (rez. după Arh. St. Bucureşti).
1
Amprentă digitala.
2
Neclar.
Semnătură grecească indescifrabilă.
1
Amprenta digitala.
2
Neclar.
J
Egumenul Sfîntului Ioan, Nectaris ieromonah, mărturisesc cclc de mai sus <m.p.>; f cu. ... Hristos.
mărturisesc cclc dc mai sus <m.p.>.
1
Se indică ,,l(ocul) p(eceţii)".
1
Amprentă digitală.
3
Cu cifre arabe în text.
3
Alexandros Ramandi, martor <m.p.>; Ioanis staroste, de faţă <m.p.>; t Gligoraskos, de faţă <m.p.>;
t Loiz. de faţă <m.p>.
1
în interiorul unui cerc desenat de copist, menţiunea: „pecete g(os)pod", iar îh exerga figurată de
acelaşi, legenda: f Hw Koctahahn b(oc)boaa, E(o)acH(ew) a\mawct(hk>), r(o)cnoAAp(i») Scaiac
Moaaabckh (f Io Costantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
fi€A AWr(o)4»(e)T t f t ( l l ) .
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 1) 7199 <1691> au(gust) 4.
S-au scris N<r.> 16; 2) Carte g(os)pod să să hotărască R£diul lui Tătaru. N. 16.
Inst. dc Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu,
aplicat, neclar.
Arh. St. Bucureşti. Ms. nr. 578, f. 122 r.-v., nr. 16 (copie în condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă îh
prima jumătate a sec. XIX. cu legenda sigiliului').
1
fu interionil unui cerc desenat dc copist, menţiunea: „pecete g(os)pod", iar îh exerga figurată de
acelaşi, legenda: ţ Hwh Kwctanthn b(oc)boaa. EoacO'eie) amawcthio. Koc)n(o)A<»p(-h) 3e<\\A6
Mwaaabckwm (t Io Costantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
'Amprenta digitală.
1
Actul nu are lună şi zi. dar a fost emis după hotarnica vornicilor de poartă (v. nr. precedent) şi îbainte
de data întăririi domueşti din 10 ianuarie 1692 (7200) (v. nr. 26).
2
Sigiliu inelar.
3
Semnătură greu lizibilă.
24
iscăliturile dumilorsale boiarilor celor mari, de la Mărie, giupîneasa lui D u m i t r a ş c o
ce-au fost vistiernic al doile, dimpreună cu ficiorii ei, a n u m e : Gheorghiţă, şi Irinuţa, şi
Anuţa şi Sanda, scriind precum, de bunăvoia lor, de n i m e siliţi, au vîndut a lor dreaptă
ocină şi moşie, casele lor de aice din Iaşi, di pre Podul Vechiu, cu pivniţă de piatră, şi
cu beci de piatra în dosul casii, şi cu putu denainte pivniţei, şi cu lot locul pre cîl iaste stîlpit,
care aceste case au fostu date Marii dzestre de tată-scu Ilea dzălariul, şi tătîne-său au
fostu cumpărătură de la Crîste Cujbă. Aceşti case le-au vîndut slugii noastre Dimii baş
bulucbaşe, dreptu 250 lei bătuţi; şi le-au făcut plată deplin într-un mînule lor.
Pentru aceea, şi domniia mea, dacă am văzut acel zapis adevărat, crezut-am şi
domniia mea încă i-am dat ş-am întărit pre sluga noastră, pe Dima bulucbaşe cu aceşti
case de aice, clin tîrgu din Iaşi, care mai sus scriu ca să-i fie de la domniia m e a dreaptă
ocină şi moşie Dimii bulucbaşii, şi giupînesii lui, şi cuconilor, şi nepoţilor, şi
strănepoţilor, şi a toată seminţiia ce se va alege dintru dumnalor, şi uric şi întăritură,
neclătit şi nereuşcit, în veci.
Şi iaste ispisocul protocălit de Ramandi vel vornic, netîmplîndu-se vel logofet.
Acest surct scos den cuvînt în cuvînt de pi ispisocul g(ospo)d denaint(e) mc,
Iordachi Cant(a) vel logofăt <111.p.>.
t Suretul acesta l-am scos eu, Tanasie Petrache biv căm(ă)raş de izvoade, şi l-am
dat să ste la sfînta mănăstire, la S(ven)tii Ioan din Iaşi, ce este închinată la Driano de la
Arghirocastro, să ste dinpreună cu mărturie m c hotarnică cc-am hotărît locul dughenilor
lui Sv(en)tii Ioan, care sînt la Podul Vechi, denainte mănăstirii Tri Sfetitelor, şi
dimpreună cu ispisocul cel dc la măriia sa Costantin vodă Racoviţă ce-au întărit
stăpînirea lui S(vcn)tii Ioan pe hotărîre m c şi după c u m şi Paisie e g u m e n de Galata s-au
învoit cu S(ven)tii Ioan şi fiindcă sfînta mănăstire Galata cerea o pivniţă de piatră cc-au
cumpărat-o de la un Cîrste nepot de sor(ă) Măricuţii Ghcorghiesci, o cere din locul
dughenilor lui S(vcn)tii Ioan. Pentru aceea s-au scos acest suret şi s-au dat la S(ven)tii Ioan
ca să să ştie că pivniţa aceea a Galaţii s-au găsit aiurc, împotriva caselor lui Ilie dzălariului,
piste uliţe din gios în dreptu. Şi S(ven)tii Ioan era asuprită cu această năpaste.
7261 <1753> mai 21.
Tanasie biv căm(ăra.ş).
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Ioan Gură dc Aur. XI/9. Copie.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 1) 7200 (1692)
mart(ie) 1. <Nr.> 2; 2) Ispisoc de pîră de la Costantin Cantimir vod(ă) pe casc ot Uliţa
Trăbujănească.
Arh. St Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi. L/3. Orig.. hîrtic difolio ( 3 7 3 x 2 5 3 cm.), filigran, cerneală
neagra, rupt puţin la îndoituri, sigiliu domncscu. mijlociu aplicat In ccară roşie, căzut.
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 325. nr. 1451 (rcz.).
1
Formă veche de genitiv-dativ
1
Amprentă digitală.
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., IV, p. 94, nr. 83 (rez.); Creşterea colecţiunilor, X X X I - X U I I (1920-1932),
p. 5 0 - 5 2 (rez. după orig.).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar octogonal.
3
Neclar.
32 1692 (7200) iulie 5, Iasi
Constantin <Cantemir> voievod judccă pricina dintre egumenul M-rii Hlincca şi nişte
posluşnici care nu vor să mai asculte dc mănăstire; în urma cercetării făcute de vornicii de
poartă, ci pierd procesul.
t HW HWCTAHTHII BOEBOA*. E(o)aciîo A\(H)AOCTI», r(oc)n(o)A(a)fi% 3€A\AII
AAOAAABCKOII. Adecă au pîrît de faţă, înnaintea domnii mele şi înnaintea a tot Svatul
domnii mele, rugătoriul nostru Leontie egumenul şi cu tot săborul de la sv(î)nta
m(ă)n(ă)stire de la Hlincea, unde iaste hramul Svîntului şi Marelui Măccnic Gheorgliie,
pc aceşti oameni, anume: Gheorghie şi cu frate-său Vasilie, ficiorii Mitiutelului, <şi pe
Andrei ficiorul lui Vasilie şi a Anisiei>\ şi Ghiorghie ficiorul Fătului, şi Dima ficiorul
Buzarnii, şi Ştefan ficiorul Cîrstii, şi Ion ficiorul Ţonţului, şi Gheorghie ficiorul lui
Andrei şi a Florii, arătînd rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la
răpăusatul Ştefan Vasilie vodă şi întărituri de Ia alţi răpăusaţi domni ce au fostu pe
urma lui Ştefan vodă, pe cincisprădz£ce oameni ca să aibă în scuteală, să fie posluşnici
svintei m(ă)n(ă)stiri. Şi făcînd jalobă Leontie egumenul cum aceşti oameni sînt
dintr-acei posluşnici şi aemu nu vor să asculte să dea agiutoriu la sv(î)nta m(ă)n(ă)stire
pecum le era obicâiul, ce unii să fac siimeni, alţii să pun lemnari pe la boiari, alţii să
duc într-alte părţi; iară acei oameni ce scriem anume mai sus, ei au dat samă înnaintea
domnii mele cum ei vecini nu sînt m(ă)n(ă)stirii, ce sînt oameni de moşie şi au moşiile
sale şi aemu pe aiurea; de care lucru, domniia mea am trimis pe boiarii noştri, pe
Ştefan Pilat şi Vasilie vornicii de poartă ca să margă să întrebe de oameni buni bătrîhi
cum ar şti să mărturisască de rîndul acestor oameni: fost-au ei şi părinţii lor posluşnici
svintei m(ă)n(ă)stiri au n-au fost.
Deci aşea au adeverit cu oamenii cei bătrini şi mai tare au mărturisit un călugăr
bătrîn, anume Trani, carili iaste om vechiu ca de 70-80 de ani, mărturisind acel călugăr
bătrîn cum din dzilele răpăusatului Vasilie vodă încoace au apucat şi ştie pe moşii şi
părinţii acestor oameni pînă aemu Ia aceste vremi tot posluşnici la sv(î)nta
m(ă)n(ă)stire. Deci, domniia mea împreună cu tot Svatul nostru am socotit măcar de ar
hi fostu ei şi moşeni şi de vrdme ce au fostu părinţii lor şi ei de ... 2 ai tot posluşnici
m(ă)n(ă)stirei, am giudecat şi am dat rămaşi pe acei oameni, anume: Gligorie cu
frate-său Vasilie, ficiorii Mitiutelului, <şi Andrei ficiorul lui Vasilie şi a Anisiei>1, şi
Ghiorghe ficiorul Fătului, şi Dima ficiorul Buzarnii, şi Ştefan ficiorul lui Andrei şi a
Floarei, de vr£me ce au fost moşii şi părinţii lor posluşnici, ca să fie şi ei posluşnici
svintii m(ă)n(ă)stiri ce pomenim mai sus, Hlincii.
Şi nişte zapise greceşti făcute cu numele unor egumeni ce au fostu maiinte de
Leontie, care zapise s-au aflat mincinoase, far(ă) pecetea m(ă)n(ă)stirii, s-au luat şi
ac61e zapise de la mîna lor la Divanul domnii mele şi s-au rupt.
Şi i-am dat rămaşi să asculte şi dea agiutoriul la trebeli svintei mănăstiri, precum
iaste obiceiul posluşnicilor şi pe la alte svinte mănăstiri. într-altu chip să nu fie.
tf M c , A0fe)T(©) X 3C WAYG T.
TVa©C6 AVB'bV B6A AWT(o)<f>(e)T HCKAA < m . p . > .
Dumitraşco uricar <a scris>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII, de mîini diferite>: 1) A Hlincii. 7
<tradus apoi în greceşte>; 2) S-au scris la condică; 3) Răsuflate.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, 1/12. Orig., hîrtie difolio (44 x 29,8 cm.), filigran, puţin rapt la
îndoituri, lipit, cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu aplicat în ceară roşie, stricat.
Idem, Ms. nr. 628, f. 14r. (rez. în Condica Asaclii I, scrisă la sfirşitul sec. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 332, nr. 1482 (rcz. dezv.).
1
Tăiat cu o linie în text.
2
Loc liber în text
1
Amprentă digitală.
2
Gligorasko, martor la cele de mai sus <m.p.>.
EDIŢII: M-rea lui Aron-Vodă, în ,.Bul. Com. Mon. Ist.", An. II (1909). p. 13 (menţ.); Catalog D.A..C..
IV, p. 336, nr. 1501 (rez.);Benjamin ş.a.. Izvoare. II2, p. 518. nr. V (rez. după precedentul).
Adi. St. Iaşi, Documcntc. DCCCXCVI/2, nr. 2. Copie dc la uiccputui sec. XIX.
EDIŢII: Mihail. Doc. Constantinopol. p. 107-108 (text. cu unele abateri, după orig.. hîrtie, 21 de
rinduri. sigiliu domnesc mic).
1
Urmează, într-un ccrc desenat dc copist, indica|ia acestuia: ..I(ocul) p(ccejii)".
t Adecă cu, Mierla Calodiiasă din Iaşi a lui Calodi ce-au fostu zlătar, scriem şi
mărturisescu cu acestu adevărat zapis al micu, pe cum, de nimi silită, nici nivoită, ci de
a mea bunăvoie, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, o falce de vie din Valea
Vlădicănilor, între viile lui Vasilie Sirbul şi a lui Enachii, hiiastru mieu, şi cu pomăt cît
să va afla la această falce de vie. Aceasta o am vîndut direptu cincisprădzece lei bătuţi
dumisale lui Savin ce-au fostu spătar mare. Pentru aceasta ca să fie dumisale şi
cuconilor dumisale direaptă ocină şi moşie, în veci de văci neclătită.
Şi pentru mai mare credinţa, mi-am pus şi dăgetul pecete, ca să s(e) ştie.
tf Mc, A(-k)T(o) x3ca cenT(eA\BpVe) ks.
tGABBA AMITpOriOAHT GtfMABCKhlH
<m.p.>.
t TT|OV& T|pr|oq to\) KaXo8fj <m.p.>'.
fÎ3, HOKtpAAH 6HB B€A nA^ApNim, HCKAA <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.. Documcnte istorice, CV/108. Orig., hîrtie (29,5x203 cm.),
filigran, cerneală neagră.
1
Mierla, soţia lui Kalodi <m.p.>.
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Sub sigiliu.
4
Sigiliu inelar neclar.
5
Cu caractere latine.
mila lui Dumnezeu ce ne-au deschis uşa milei sv(i)nţiei sale, de am agiunsu cărmuitor
aceştii ţ(a)ră şi pămuitul acestuea Moldovei. Adus-au m(i)l(o)stivul Dumnăzau pre
sv(i)nţiea sa preaosv(i)nţitul părinteli nostru chir Dosoftei patriearhul sv(î)ntului
Ierusalim şi a Siriea, Araviea, Nobonopol, Iordan, Cana Galeleia şi Sion, muntele
s(fin)tei Palestini, şi altor părţi a eparhiei sv(i)ntei cetăţi a Ierusalimului, viind
s(vin)ţiea sa într-aceste vremi cumplite şi la pustietate acestui pămînt, cărmuind
sv(i)ntele beseareci şi creştinii luminăndu-i cu a svinţiei sale luminate şi dumnezăieşti
învăţături întru toate şi tuturor de-a valoma; avînd svinţia sa şi aicea svinte
m(ă)n(ă)stiri închinate de rapăosaţii domni la Sv(î)ntul Mormânt a Domnului nostru
I(su)s H(risto)s şi cetăţile Ierusalimului, scaunului svinţiei sale, aflăndu-şi ocinile sale
cu vccini şi posluşnici ce au fosiu agiutori răpăosaţii domni, ctitorii lor, toate pustii,
cum şi ţ(a)ra şi m(ă)n(ă)stirile foarte slabe, cat nici eale nu să pot ţinea pre sine aşea
cazutc în slăbiciune.
Deci domnia mea înprcună cu tot Svatul domniei mele, cu aleşii noştri părinţi:
Sava arhiepiscop şi mitropolit Suceavschi, şi Misail episcopul de Roman, şi Lavrentie
episcopul dc Rădăuţi, şi Varlam episcopul de Huşi şi toţi boearii Svatului nostru, cei
mari şi cci mici, macar cum săntem din slăbiciune, am făcut de la noi ca să îrnpaace 29
dc vccini a svintei m(ă)n(ă)stiri Gălăţii, ce-i făcută de răposatul Pătru v(oie)vod, fiul
Mihnci vodă, unde caste hramul înălţarea Domnului nostru lui I(su)s H(risto)s, care
vecini sîntu din Plopi şi din Belceşti, satele m(ă)n(ă)stirei, ce i-au strînsu şi i-au aşăzat
la sat la Mănjăşti, la ţinutul Cîrligături, iarăşi pre ocina sv(i)ntei m(ă)n(ă)stiri, numai sa
dea ei întru an de om căte trei ughi; şi acei bani să-i dea pre rănd: un ughi pol să dea la
S(vea)ti Ghiorghie şi un ughi pol să dea la S(vea)ti Dimitri; şi opt posluşnici să hie
pregiur m(ă)n(ă)stirii de posluşanie, şi aceia să dea de om căte doi ughi întru an: un
ughi să dea la S(vea)ti Ghiorghie şi un ughi la S(ve)ti Dimitri. Şi să hie aceşti oameni
toţi în paci de alte dări dc toate, numai vor da acei 29 oameni, vecinii, de om căte o
chilă de păine, cănd să vor da chili la Cameniţ şi cănd să vor da cai la împărăţie, vor da
cu toţii un cal îDpărătescu şi preţul calului va fi (loc gol)2.
Şi iarăşi am dat svintei m(ă)n(ă)stiri a rapăosatului Barnovschie vodă de aicea,
de tîrgu de Iaşi, unde iaste lira mul Adormirea Sv(i)ntei şi Preacuratei Maicei Domnului
nostru I(su)s H(risto)s: 28 de oameni vecini, ce-au fost din sateli m(ă)n(ă)stirei din
Toporauţi şi din Şipotc şi din Munteni, cari i-au strînsu şi i-au aşăzat la ţinutul
Vasluiului, la sat la Dobărcini, pre ocina m(ă)n(ă)stirei; şi aceştiea să aibă a da întru an
de om căte 3 ughi şi banii să-i dea iară pre rînd: un ughi pol la S(ve)ti Ghiorghie, un
ughi pol la S(ve)ti Dimitri, şi cănd vor eşi chili de Cameniţ, vor da de om căte o chil(ă)
de pîine şi cînd s-or da cai la împărăţie, vor da cu toţii un cal înpărătescu.
Făcut-am domniea mea şi svintei m(ă)n(ă)stiri Bărnovei se iaste zidită de
rapăosaţii domni: Barnovschie vodă şi Dabija vodă, iude iaste hramul Svintului şi
marelui m(u)cenic şi purtător de biruinţă a lui H(risto)s voinic Ghiorghie, opt
posluşnici cu un morar, să aibă a da îiitru an de om căte doi ughi: un ughi la S(ve)ti
Ghiorghie, un ughi la S(ve)ti Dimitrie.
Făcut-am şi svintei m(ă)n(ă)stiri Svetii Sava de tîrgu de Iaşi de trei oameni şi un
morar ce-şi vor afla să aibă a da şi aceia întru an de om 2 ughi: un ughi la S(ve)ti
Ghiorghie, un ughi la S(ve)ti Dimitrie.
Făcut-am şi svintei m(ă)n(ă)stiri Cetăţuie, ce-i zidită de răpăosatul Duca vodă, unde
iaste hramul Svinţilor Apostoli verhovnici Petăr şi Pavel, opt posluşnici, să dea ei iarăşi
de om cîte doi ughi întru an: un ughi la S(ve)ti Ghiorghie, un ughi la S(ve)ti Dimitri .
Făcut-am domniea mea şi svintei m(ă)n(ă)stiri Hlincei de opt posluşnici să aibă a da
iarăşi întru an de om căte doi ughi: un ughi la S(ve)ti Ghiorghie, un ughi la S(ve)ti Dimitrie.
Mai facut-am domniea mea şi svintei m(ă)n(ă)stiri ce să chiamă Dealul Mare,
ce-i făcută de Iane Hadîmbul ce-au fostu postelnic: trei argaţi şi un morar, oameni
streini, să dea întru an de om cîte doi ughi: un ughi să dea la S(ve)ti Ghiorghie un ughi
la S(ve)ti Dimitrie.
Şi iarăşi am mai făcut domniea mea şi svintei m(ă)n(ă)stiri Dumbrăviţa, ce iaste
la ţinutul Tecuciului, de trei argaţi şi un morar, oameni streini, să dea ei întru an de om
căte doi ughi: un ughi la Sv(e)ti Ghiorghie, un ughi la Sv(e)ti Dimitrie.
Mai facut-am domnia mea şi svintei m(ă)n(ă)stiri Bistriţa, opt oameni cari sîntu
la sat la Lăicani, la ţinutul Neamţului, să aibă ei a da întru an de om calc trei ughi: un
ughi pol la Sv(e)ti Ghiorghie, un ughi pol la Sv(e)ti Dimitrie.
Şi iarăşi a mai făcut domniea mea svintei m(ă)n(ă)stiri Tăzlăul, dc opt oameni,
să aibă a da îhtru an de om căte trei ughi: un ughi pol la Sv(e)ti Ghiorghie, un ughi pol
la Sv(e)ti Dimitrie.
Şi svintei m(ă)n(ă)stiri Caşinul, opt oameni să aibă a da întru an dc om câte trei
ughi: un ughi pol la Sv(e)ti Ghiorghie, un ughi pol la Sv(e)ti Dimitrie.
Şi aceşti oameni acestor trei svinte m(ă)n(ă)stiri: Bistriţa, Tazlăul, Caşinul vor da
de om cîte o chil(ă) de păine, cînd să vor da chile de oameni şi cînd sc vor da cai
împărăteşti, vor da şi ei agiutor, precum se va socoti de aicea; şi banii acestor oameni,
ce vor da ei pre an, egumenii de pre la sv(i)ntele m(ă)n(ă)stiri a-i strânge şi să-i aducă
la Visteria domniei mele. Iară alt nimeni pre dînşii să nu-i umble, nici să n-aibă treabă,
cînd şi ei ar giudeca sau ar globi, Iară numai cînd s-ar găsi nescai furtuşaguri sau morţi
de om adevărate de dîiişii făcute, atuncea să aibă treabă giudeţul cu dînşii a-i giudcca şi
a-i globi.
Aşijderea, m-am m(i)l(o)stivit domniea mea şi i-am ertat pre toţi, pre aceşti
oameni acestor svinte m(ă)n(ă)stiri ce scriu mai sus, ca să fie în pace de gorştina de oi
şi de mascuri şi de deseatina se stupi, oricîte bucate ar avea direpte ale lor or stupi,
mascuri, nimeni să n-aibă a le lua gorştina sau deseatină, ci să aibă treabă egumenii de
pe la svintili m(ă)n(ă)stiri a le lua gorştină şi deseatină să hie de agiutorul svintelor
m(ă)n(ă)stiri.
Mai milostivitu-m-am domnia mea pre toate aceste svinte m(ă)n(ă)stiri, căte de
un preot ce iaste de căntat sv(î)nta leturghie pre la m(ă)n(ă)stiri ca să aibă acei preuţi a
scuti pre an căte cinzăci de stupi din stupii ce le dau egumenii, să le hie pentru
îmbrăcăminte şi bocănci.
Deci şi noi, precum scriem mai sus, fiind în lipsă şi în stricăciune această săracă
de ţară, după putinţa noastră am făcut aceasta aşezare acestor svinte m(ă)n(ă)stiri, cu
îndemnarea svinţiei sale preosvinţitului părintelui nostru chir Dosoftei, patriarhul
sv(î)ntului Ierusalim.
Iară dacă va fi voea m(i)l(o)stivului Dumnezău să-s facă pace şi aşăzare ţ(ă)rei şi
pementenilor acestora, iarăşi să hie pre legăturile şi aşezările răpăosaţilor domni bătrîni
ctitorilor, căci legăturile ctitorilor acestor svinte m(a)n(ă)stiri cuprind mai multă milă
dată în toată, iar noi după vremi, cum ne-am aflat, am întărit măcar de-i şi mai puţin.
Rugăm m(i)l(o)stivul Dumnezeuă să ne erte, căci după prilej ni-i şi mila.
Iară după a noastră vieaţă şi domnie, pre cine Dumnezău va aleage din fii noştri
sau dintru a noastră sămenţie sau dintru alte sămenţii, a fi domnu aceştii ţ(a)ră
Moldovei şi cărmuitor pământului acestuia, poftim să n-aibă a strica a noastră m(i)lă şi
aşezare ce-am făcut noi după putinţa noastră acestor svinte m(ă)n(ă)stiri ce scriu mai
sus, ce Dumnezău m(i)l(o)stivul să-1 învăţe mai vîrtos să aibă a întări şi a milui. Iar
rugătorii ce or hi pre la aceste svinti m(ă)n(ă)stiri să aibă a ruga pe m(i)l(o)stivul
Dumnăzau pentru domniea mea şi pentru iubiţii fii domniei mele.
Şi într-alt chip să nu fie.
La Iasi, la anul 7201 <1693> ghen(arie) 24.
Noi Costantin voievod1.
Gligorie Tomulescul.
După Mihail. Doc. Constantinopol, p. 108-111. or. 40. Text, cu întregirile editorului, după orig., hîrtie
difolio. sigiliu domnesc aplicat. 67 dcrînduri.cu rmdul întu şi semnătura domnului în litere aurite; pe verso:
„Nr. 4.frux;7201 arm Xp. 1693v.
1
Cu litere aurite în orig. (mcn(. editorului).
2
Menţiunea editorului.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII>: 7201 <1693> fev(ruarie) 16.
<Nr.> 3.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Sava - Iaşi. L/4. Orig.. hîrtie difolio (45 x 30.7 u n ), filigran, ccnicala
neagră, rupt puţin la îndoituri, sigiliu domncsc mijlociu aplicat 111 ceară roşie, căzut.
1
Loc liber în orig.
Velet 7201.
U n ispisoc de la Costandin Duca vodă întăritură mănăstirci lui A r o n V o d ă pc
casa aceasta cu tot locul casii ce-au cumpărat-o dc la Aniţa, f e m e i a lui Ş t e f a n z u g r a v .
Arh. St. Bucureşti, Ms.nr. 628, f. 47 v. Rez. în Condica Asachi I. scrisă lu sfîrşiiul scc. XVIII.
Lunile din dată. după văleatul corespunzător primei domnii a Iui Constantin Duca.
EDIŢII: Catalog D.AC., IV, p. 356. nr. 1598 (rez.. cu dala: 1693 (7201) f.l.z.).
Constantin Duca voievod întăreşte învoiala lui <Gheorghe> Duca voievod cu Dosoftei
Patriarhul Ierusalimului ca M-rea Hlincea să fie sub ascultarea M-rii Cetăţuia.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. IV, p. 346, nr. 1555 (rez. cu aceeaşi datare).
1
Omis.
48 1693 (7201) mai 14, Iaşi
Apostol croitorul şi fiul său. Antohie, vînd Iui Ion şi soţiei sale Aniţa un loc de casă de
lîngă cimitirul bisericii lui Ştefan voievod.
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
1
Se indică locul amprentei digitale din fa(a numelui.
1
Amprentă digitală.
3
Lupasko, martor <m.p>.
53 1 6 9 3 ( 7 2 0 1 ) i u n i e 15
Avram armean şi cumnatul său, Cîrste, pun zălog la egumenul M-rii Bărboiu un loc tic
casă dc lîngă poarta mănăstirii pentru 7 Ici, unnînd ca egumenul să intre în posesia locului «Iacă
nu vor restitui banii la termen, cînd mănăstirea le va mai da 3 lei si o inertă dc griu.
EDIŢII: Bianu. Catalogul ms. rom., I. p. 51 (menţ.); Ghibăucscu. Documente. în ..Io.m Ncculce". fasc.
5 (1925), p. 177, nr. Cil (aceeaşi copie).
1
Se indică locul amprentei digitale.
IiDIŢII: B ianu. Catalogul ms. rom.. I. p. 51 (mcn(.)i Ghibăncscu, Documente, în „Ioan Ncculcc", fasc.
5 (1925). p. 174-175. nr. XCIII (copia din 1796 oct. 14).
Luca, lini Alexandrei, vinde Iui Apostol Mihulcţ poruşnicul o casa cu loc dc Ia v a l e de
Tîrgul Fainei din Iaşi, cu 3 0 dc Ici.
t Adic(ă) cu, Luca, ficiorul Alccsandrii, nepot di fat(ă) lui Ghirvasii Paciul,
strănepot lui Petriman, scriu şi mărturisesc cu acest adiv(ă)rat zapis al meu, di nimi
silit, nici asuprit, cc dc a mc bun(ă)voic, am vîndut a inc cas(ă) cu loc cu lot cc este di
la vale di Tîrgul Fainii; cc-m(i) sini poporeni pinpregiurul casii mele, a n u m i : State, şi
Cupiţă, si < A > ' n d r o n a c h i , şi Tecla şi Toaderu lepcanul. vŞi a m vîndut dumisali Apostul
Mihulcţ poruşnicul, drept triidzăci di Ici. Şi mi-au lacul dumnalui plat(ă) deplin(ă),
căci mi-au dat o iap(ă) bun(ă) cc mi-au plăcut miie şi o căruţă fcrccat(ă), dc doi cai, şi
o părcchi di hamuri si 6 Ici, bani gata, şi triidzeci şi 3 pici di oi mari; şi cu aceste cu
totc s-au făcut plata m c deplin, acei triidzăci di Ici. Dici, eu încă i-am dat casa cu totul,
cu laviţe şi cu mas(ă) şi cu locul casii şi i-am dat şi 2 zapis(e) bătrîne pi locul casii
pinpregiur dispri accşli poporeni cc-nii sint, ce-i scriu mai sus.
.Si pentru mai marc credinţa, i-am făcut zapisul meu la m î n a dumisali
poruşnicului Mihulcţ, ca să aibă dumn(e)alui a st(ă)pîni casa cu paci; şi pentru
credinţa, n(e)-am pus şi degitcle dipreun(ă) cu aceşti poporeni a n u m e .
Si cu, Mer(e)ut(ă) dascalul, am scris zapisul cu dzîsa Lucăi.
Lct 7201 < 1 6 9 3 > iun(ic) 23.
Luca sîn Licsandrii 2 .
t State cupct 3 ; t Tecla; t Andronachi; f Toader leţcan; Costantin Pogoru, martoni
<m.p.>; t Levinte stegar, martor; t Glegoraş Budzescul, martor; Gligoraş Ţăruş, martor; t
Toader starostele, vecin, martor; t Gligoraş, martor; t Tănas(e), martor.
< P e verso-ul filei a doua, scris dc mîini diferite în scc. XVIII>: 1) Dumbrăviţ(a) i
Comit (a) ot M i h u l c ţ ; 2) 7201 <1693> iunii 28 (j/c!).
< D i n prima j u m ă t a t e a sec. XIX>: 7201 <1693> iun(ie) 23. Casă. No. 4.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istorice CLXXXIX/253. Orig., hîrtie difolio
(28,4 x 16,4 cm.), filigran, ccrncală neagră, un sigiliu inelar rotund slab imprimat şi o amprentă digitală.
Arh. St. Iaşi, Documente. CCCLX/4 (copie dc Theodor Gaşpar diac de divan în condica Mitropoliei
Moldovei din 1816 sept. 20).
EDIŢII: Iorga. St. şi cioc., V,p. 94 (rez.); Creşterea colecfiunilor, XXXI-XLIII(1920-1932), p. 51 (rez.
după orig.).
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
3
Sigiliu inelar.
56 1 6 9 3 ( 7 2 0 1 ) i u l i e 1, I a ş i
<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII>: Asăzămîntu pentru toate
mănăstirile. 7201 <1693> iul(ie) 1. No. 4.
Ath. St Iaşi, Documente, XLIX a/l. Orig.. hîrtie difolio ( 4 4 3 x 29,8 cm.), cemcală neagră, rupt la
îndoituri, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,8 cm.). în cerneală roşie, avînd în cîmpul heraldic capul de bour;
celelalte mobile şi legenda sînt neclare.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 645, f. 4 (menţ.).
EDIŢII: Codrescu, Uricariul, II, p. 92-98 (orig.); Iorga - Hurmuzachi, Documente. XIV,, p. 203.
nr. CCCLIV (rez. după Codrescu); Ghibănescu, Uricarul fi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7(1928),
p. 257 (rez.); Catalog D.A.C.. IV, p. 350, nr. 1571 (rez.).
1
Lăsat spaţiu liber in orig.
2
Omis.
EDIŢII: C. Ariccscu, Indice, II, p. 29, nr. 1611 (rez.); M. Costăchescu, Documente, îh „Ioan Neculce",
fasc. 8 (1930), p. 105-106, nr. XLI/3 (rez. din 1798 sept. 20); Catalog D.A.C. IV, p. 350, nr. 1570 (rez.).
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. XVHI>: 7201 <1693> iuli 15. S-au scris.
<Nr.> 20; 2) Carte de stăpînire pe Rodiul lui Tătar, <tradus de altcineva îh gieceşte>. N. 20.
Inst. de Ist „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu, în
cerneală roşie, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 126 v. - 127 r., nr. 201 (copie îh Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi,
scrisă în prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 353, nr. 1583 (rez.).
Albeştilor.
»
< D i n sec. X I X > : 7 2 0 1 < 1 6 9 3 > av(gus)t 11. Hotarnica Iancului v o r n i c , d e cînd
sînt trecuţi 108 ani.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, X X X I X / 5 4 . Orig., hîrtie difolio ( 3 2 x 20,7 cm.), nipt la îndoituri,
filigran, cerneală neagră, nouă amprente digitale.
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
62 1693 (7201) a u g u s t 25
Vasile şi soţia lui, Sanda, vînd lui Cîrstea căpitan de darabani, două dugheni, o pivniţă de
piatră şi un loc de dugheană pe Podul Vechi, cu 220 de lei bătuţi.
A d i c ă cu, Vasile,* si » cu fimcia mea. Sanda, fata lui Dumitru brăharu si » a Marii,*
nepoată dc fată Neculii şi a Tudosîii din tîrg den Ieşi, scriem şi m ă r t u r i s i m cu acest
adevărat z a p i s al nostru p r e c u m noi, dc nime siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră
b u n ă v o i e , a m vîndut a noastră dreaptă ocină şi m o ş i e : doă dugheni şi o pivniţă dc
piatra şi cu loc dc o d u g h e a n ă despre casa Alexandrii prescorniţăi, şi cu tot locul lor cît
este î n s ă m n a t pc dc lăture, ce este pe uliţa Podului Vcchiu, între locul lui Eni
H a d î m b u l şi între locul Alexandrii prescorniţăi, care ocină este d e s p r e moşii noştri
Nccula şi T u d o s î i a ; această pivniţă şi dugheni şi cu tot locul cît au ţînut părinţii noştri
a m vîndut d u m i s ( a l c ) Crîsti căpitanului dc dărăbani, nepotul lui G h e o r g h i e H a d î m b u l şi
j u p î n e s ă i d u m i s ( a l c ) Marii, drept 220 Ici bătuţi, bani g a t a ; şi mi-au făcut d u m n ( e a ) l u i
plata deplin întru m î n u l c noastre. Iar pentru un frate al nostru, a n u m e M i h a l a c h e , ce
este şi cl părtaş într-accastă ocină, fiind lipsă de cît ava vreme de aice, dacă îl va a d u c e
D u m n c z ă u c î n d v a , să a v e m noi a ne tocmi cu dînsul pentru cc este parte lui v î n d u t ă ; iar
d u m ( n c a ) l ( u i ) Crîstea nimica să nu-1 învăluiască sau să-i facă gîlccavă, pentru că nai
am luat deplin cîl ne-au fost tocmeala şi I-am vîndut pentru că n - a m avut prilej să Ic
grijim şi să stricasă şi dugheni Ie şi pivniţa, precum le-au văzut şi mărturii ce sînt în
zapis şi alţii.
Şi la această tocmală s-au întîmplat şi sfinţie sa părintele Ierimia e g u m e n u l de
Trisfetitele, şi sfinţia sa părintele e g u m e n de Bistriţa, şi d u m ( n e a ) l ( u i ) M i h a i z u g r a v u l ,
şi Guţul v o m i c u de poartă, şi Neculai neguţătoriul, şi A m b r o s i e bărbieriul, şi
G h e o r g h i e s ă h ă i d ă c a r u , şi Neacşul ginirile prescornitii, şi S ă m i o n hotnogul d e dărăbani
şi alţi boieri şi oameni buni; şi pc acest zapis al nostru să aibă a-.ş(i) face şi dresă
d o m n e ş»t i .
Şi pentru m a i m a r c credinţă, noi, vînzătorii, n e - a m pus peccţîle şi d u m ( n e a ) l ( o ) r
aceşti boieri au iscălit şi <şi-au pus> ] pcceţîlc să fie dc credinţă.
Şi cu, V a s i l e Rugină, a m scris, să să ştie.
7201 < 1 6 9 3 > avgust 25.
V a s i l e zăt D u m i t r u ; Sanda, fata lui D u m i t r u ; Mihail, m a r t ( o r ) ; G r i g o r a ş ;
A m b r o s i e bărbieriul; Guţul vornic dc poartă; G h e o r g h i e s ă h ă d ă c a r i u l ; N e a c ş u l zăt
A l e x a n d r i i p r e s c o r a i ţ i i ; Alexandru biv stolnic m - a m întîmplat.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom. Documcntc istorice. CXLIV/123. Copie din 1809.
Idem, Fond Sever Zotta, dosar 44. f. 165-166 (copie de Sever Zotta).
EDIŢII: Zotta. Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924). p. 116. nr. LXXXI (acelaşi text); Catalog
D.A.C.. Supliment I, p. 319, nr. 1019 (rez. dezv.).
1
Omis.
Costantin Duca voievod întăreşte Anitei stăpînirea asupra unei case din Mahalaua
Curelarilor, lîngă Şcoala jidovilor.
Carte de la Costandin Duca v(oie)vod, din let 7201 <1693> avgust 30, de întăritură
Aniţii tot p e aceeaş(i) casă ci este în M a h a l a o a Curălarilor, lîngă Şcoala j i d o v i l o r .
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 644. f. 12 v. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în prima jumătate a
scc. XIX.
EDIŢII: Spielman, Izvoare, II, pl. doc. LXIX (facs.); Catalog D.A.C., IV. p. 355. nr. 1589 (rez.).
Constantin Duca voievod întăreşte M-rii Aron Vodă stăpînirea asupra a doua locuri dc
prisacă mai sus de M-rea Hlincea.
Alt ispisoc de la Costandin Duca vod(ă), din let 7202 <1693> sep(tcmbrie) 8.
întaritură pe acele 2 locuri de prisacă.
Adi. St Bucureşti, Ms. nr. 644. f. 3v. Mcnj. in condica M-rii Aron Vodă. scrisa In a doua juiiintntc a
sec. XVIII.
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV. p. 357, nr. 1600 (mcnţ.).
<Pc vcrso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII, de mîini diferite>: 1) S-au scris <la
condică>; 2) 7202 <1693> oci(om)v(rie) 1, <Nr.> 4; 3) Num(ărul) 15.
Arii. St. Bucureşti. M-rea Galata. XI/33. Orig., hîrtie difolio (31,7 x 21.5 cm.), filigran, ccmcală neagră
(intitulaţia In ccrncală roşie), sigiliu domnesc mijlociu timbrat, neclar.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. IV. p. 358. nr. 1606 (rez.).
1
Omis în orig.
3
Citcva cuvinte, sub sigiliul domnesc.
1
Amprentă digitală figurata de copist.
EDIŢII: Codrcscu, Uricariut. XX, p. 278-279, nr. 20 (rez., cu pre(ul greşit: 3 Ici) şi XXII. p. 1 9 3 < rez -
avînd numai valeatul); Catalog D.A.C.. IV, p. 360, nr. 1618 (rez ).
1
Amprentă digitală.
2 Omis.
Constantin Duca, domnul Moldovii, dăruieşte mînăstirei Cetăţuia, cîte trei ocale
de undelemn pe lună.
După Mihailovici. Regeşte Constantinopoi. p. 379, nr. 186. Rez. după orig.. sigiliu domnesc.
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. XVM>: 1) 7202 <1694> iuli 14, S-au
scris N<r.> 21; 2) <Nr.> 21. Carte de stăpînire pe Rodiul lui Tătar, <tradus de altcineva
în greceşte>.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub datS. Copie dupa foto. orig.. hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu în
cerneală, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 127 r., nr. 21 (copie, cu legenda sigiliului1, în Condica M-rii Trei
Ierarhi din Iaşi, scrisă în prima jumătate a sec. XIX).
Ibidem, Ms. nr. 579, f. 230 v. (copie din aceeaşi vreme, cu data de zi: 4, în altă condică a aceleiaşi
mănăstiri).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 370, nr. 1664 (rez.).
1
în interiorul unui cerc desenat de copist, menţiunea: „pecete g(os)pod", iar In exerga figurată de
acelaşi, legenda:ţ Hw KOCTANAMN A VKA BOKBOCAA), EoacOew) AUMOCTCHO), rocnoA<»p(T») 3€MAe
MOAAABCKWH ( I o Costandin Duca voievod, din mila lut Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
L
nime sîliţi, nici asupriţi, ce din-lra noastră bunăvoie, am vtndutu a noastră dre<a>ptă
ocin(a) şi moşie, o pivniţă şi cu dooă dughiene cari li sintu deasupra pivniţii. den
părătele dughiănei înnapoi spre casa lui Calodi sintu optu stînjin(i) în lungu şi în latu
patru stînjini şi giumătate din streşina Chelsi, fameia lui Dumitru, undc-i pusă piatra ce
de hotărîtu, al doile piatră mai gios pînă să împreun(ă) cu locul lui Toadcer ficiorul lui
Enache ce-au fostu staroste, carile aceste mi-au fostu mic drepte moşii de pre
maică-mea Todosie, fameia lui Calode; vîndutu-le-m dumisale lui Toader ficiorul lui
Enache ce-au fostu staroste, dereptu 225 de lei; şi ne-u făcutu platu deplin întru mînulc
noastre.
Deci şi noi încă i-am datu ca să-i hie şi de la noi drepte ocini şi moşii în veci, şi
giupînesii dumisale, şi coconilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor şi toată sămenţii
dumisale; şi i-am dat şi zapisăle cele vechi, carele iaste unul armenescu şi altul
moldovenescu, carile sintu de cumpărătur(ă).
Şi acestu zapis l-am făcut denainte svinţii sale egumenului dc Sveli Sa va, şi
dumisale lui Costanda staroste de neguţitori, şi dumisale lui Ianc Pivi staroste, ş-a lui
Pan(ă) cup(eţ), ş-a lui Loiz cup(eţ), ş-a lui Toader abăgeriul, ş-a lui Enachie zet
Chelsii, ş-a lui Costanda bratu Mîrze, ş-a lui Năstas(e) vornicul de tîrgu, ş-a lui
Postolachi s(î)nă Tănasă, ş-a lui Andrei, ş-a frăţine-său, lui Pascal, ficiorii lui
Mihăilachi măscăriciul, ş-a lui Latif arcar, ş-a lui Bedros s(î)nă Latif, ş-a Lucăi
arcanul, ş-a lui Ivan armanul şi altor oamen(i) buni, carii mai gios s-or iscăli.
Şi noi, pentru mai mare credinţa, mai gios ne-m pus degetile.
Şi eu, Neculai Cerchez diiacul de cîmară, am scris zapisul cu voie lor.
Oy Mc, A(I)Ttf x3CB iOACi'e) kh.
f Toader martu<r> <m.p.>; f . . . 1 KaGryyonevag TV Ayvo Gappa, |aaprr|p6 Ta
avoGev <m.p.>; r t ţ a v a ... 1 j-iaprrjpo Ta <a>vo0ev y£Ypajj.eva2; p,ocpxripo2;
avoGev t a avoGev <m.p.>; t KooTavtag aTaprxjTag |xaprripo Ta avoGev
yeypajxeva <m.p.>; t Moavîţt; ITpo8 (?) GTapoaTat;, rcapou <m.p.>; t riavaicri
avea 1105 Tw nocptfza ^apn^po t a avoGev <m.p.>; t AvaaTaariq BcopvriKoq,
rcapaD <m.p.>; f ITrivog ... 1 jxaprnpo Ta avoGev <m.p.>; t Acoyr|3co^ jj,aprr|po Ta
avoQev <m.p.>; t A^vSpeti TO MîixaXaicn jxapnipog <m.p.>; t .. . 2 p,aprnpo;
noaToAxxKT|<; <m.p.>; Gavaau; jiocprnpo <m.p.>; naaicatao T|CH; Mt|xaA.AKT|
^apnipag <m.p.>; n a v t g . . . 1 Xryrrjg |4,aprrîpo Ta avoGev <m.p.> 3 .
<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Zapisul lui Enache ficiorul lui
Calodi ş-a famei lui prin care vîhd o pivniţă cu două dughene lui Toader ficiorul lui
Enache ce-au fost staroste. Velet 7202 <1694> iuli 28.
Arh. St Iaşi, Documente, CDLX/4. Orig., hîrtie difolio (44,5 x 30 cm.), filigran, cerneală cafcnie, lipsă
2/3 din fila a doua, trei amprente digitale In cerneală neagră.
1
Neclar.
2
Amprentă digitală.
3
f ... catigumenul Sfîntului Savva, mărturisesc cele de mai sus <m.p.>; Iana..., mărturisesc ccle de
mai sus;... martor... cele de mai sus <m.p.>; Kostantas staroste... mărturisesc cele de mai sus <m.p.>; Ioanis
staroste... mărturisesc cele de mai sus <m.p.>; t Ianaki... mărturisesc cele de mai sus <m.p.>; t Anastasis
vornic, dc faţă <m.p.>; t Pinos..., mărturisesc cele de mai sus <m.p.>; t Loiz mărturisesc cele de mai sus
<m.p.>; t Andrei fiul lui Mihalachl, martor <m.p.>; f ... mărturisesc, eu, Postolakis <m.p.>; Thanasis
mărturisesc <m.p.>; Paskal fiul lui Mihalaki, martor <m.p.>; t Ianis ... mărturisesc cele de mai sus <m.p.>.
Costantin Duca voievod îl împuterniceşte pc egumenul M-rii Galata să dea viile părăsite
acclora cc Ic vor îngrădi şi Ic vor lucra.
t Adecă eu, Gligoraşco, ficiorul lui Toader ot Cudreşti, depreun(ă) cu fraţii miei,
Vasile şi Gavril, şi soru noastră, Tudosca, scriem şi mărturisim singur(i) noi cu cestu
adevărat zapis al nostru la mîlQa dumisale lui Ivan bulucbaşii ca să-i hie de bună
credinţă dumisal(e) şi ca să s(e) ştie precum noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a
noastră bunăvoie, am vîndut noi a noastră dreaptă ocină şi moşie, o cas(ă) cu loc cu tot
în tîrgu în Iaş(i), în Uliţa Strîmbă, între locul lui Ştefan şi lîngă locul lui Stăneschie,
car(e) loc de casă ne-au fostu şi noă cuppăr(ă)tur(ă)' de la Lupul bărbieriul şi de la
fem£ia sa, M(a)riia, fata popi Glogorce. Aceasta am vîndut-o noi dumisale lui Ivan
ce-au fostu buliubaş se pîrcălabul la Bacău şi giupînăsii dumisale Urşulii, dreptu
cindzăci de lei bătuţi, bani gata, întru mînule noastre; pentru aceea ca să le hie
dumilorsal(e) dreaptă ocină şi moşie, în văci, şi cuconilor dumisale.
Şi cînd s-au făcut această tocmal(ă) şi vîndzare s-au făcut denaintea a mulţi
boiari si
» a oameni buni ulicăni, anume: dumnealui Alexandru ce-au fostu stolnic, şi »
preotul Vasilie de la bes6rica lui Iordachi, unde iaste hramul Rojdesto B(ogorodi)ţei, şi
preotul Gligori ot tam, şi Ion ce-au fostu cămăraş de lumini, şi Irimiia soponar şi alţi
mulţi cari toţi mai gios sînt iscăliţi. Şi noi [în] toţi am iscălit şi ne-am pus şi dăgetul în
loc de iscălituri ca s(ă) hie de bună credinţă, ca să s(e) ştie.
Şi eu, Ghiorghi diiac de cămară sîn Carpu, am scris zapisul, să s(e) ştie.
V mc, AOfe)T(o) X 3CB AB(rtfCT) H*.
t fl3, rAMropauiKO, hckaa <m.p>; Tudosca1; Vasilie2.
Mane buliubaşe2; t az, popa Vas(i)llie <m.p>; ierei Gligori <m.p.>; Gligoraş2; A3,
Hwn KT»A\T»pAiiil hckaa <m.p.>; Irimie săponar2.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>:
1) Pentru loc de casă. Nr. 3; 2) Zapisiţl lui Grigoraş sîn Toader dinpreuna cu fraţii lui,
Vasile, Gavril şi Tudosica, pentru o casă cu locul din Iaş(i), din Uliţa Strîmbă, vîndut
lui Ivan bulucbaş la an(ul) 70223 avgust 8 zile.
Arh. St. Bucureşti, A.N., MDCXIX/2. Orig., hîrtie difolio (30 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, pătat
şi rupt puţin la îndoituri, cinci amprente digitale.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. IV. p. 371. nr. 1670 (rez.).
]
Aşa îii orig., îii loc dc „cumpărătură"
2
Amprentă digitală.
3
Greşit pentru: 7202 (v. mai sus).
Arh. St. Bucureşti, Mitrop. Moldovei, X / l . Orig., hîrtie difolio (32,8 x 22,3 cm.), filigran, cerneală
neagră, rupt puţin la îndoituri şi lipit, un sigiliu inelar, octogonal, în fum, aplicat de două ori (cu o inscripţie în
bandă: fluiu.A (?).
1
Sigiliu inelar.
Andrei Aba/.a fost vornic al doamnei dăruieşte lui Lupu, nepotul său de fiu, un loc de
prisacă cu pomet pe dealul Bîrnovei.
1
Loc liber în orig.
2
Amprentă digitală.
Constantin Duca voievod întăreşte lui Ivan armeanul stăpînirea asupra unei case din Iaşi
în urma unei judecăţi.
1
Rupt şi şters în orig.
Adică eu, Ilie Abăza ce-am fost postelnic, dinpreună şi cu soţul mieu, Safta, fata
lui Toderaşco Rusul ce-au fost clucer, nepoata Solomonesii logofetesii, scriu şi
mărturisescu cu acestu adivărat zapis al nostru precum am vîndut casăle din Iaşi ce
sîntu pre lîngă ţintirimul Mitropoliei Noaă, anume Bisericii Albe, şi între locurile
răposatului Păladi vel vornic şi a preutului şi protopopului Ursului din Iaşi şi pe lîngă
locul dumisale lui Iani Lazului biv vel medelnicer, care casă ne sintu şi noaă
cumpărătură de la mătuşa noastră Solomoneasă logofeteasa. Aşijdere şi dumisale i-au
fost cumpărătură, adică schimbătură, cu mărie sa doamna Nastasiia, a răposatului
Ducăi vodă, cu nişte locuri de casă ce i-au îngrădit în ţintirimul Mitropolii Bisericii
A l b ă , p r e c u m să vede mai pe largu şi în ispisocul marii sale d o a m n i i , c a r e s-au p o m e n i t
şi mai sus. Deci, aceste case am vîndut sfinţii sale presimţitului părintelui
m i t r o p o l i t u l u i Savvii din Iaşi, dreptu 80 de lei, bani gata, ca să-i lie d r e a p t ă m o ş i i c şi
n e c l ă t i t în veci, pentru căci cînd s-au făcut această t o c m a l a cu s f i n ţ i e sa păi inii le, m a i
î n a i n t e m i - a m întrebat toate rudile şi nu s-au aflat n i m e c u m p ă r ă t o r . Iară s f i n ţ i e sa, ce
n e - a u prinsu bine la lipsa noastră şi la nevoia care a vum de d a t o r n i c i , p r e c u m a m
mărturisit şi dumilorsale boierilor ce sînt iscaliţ(i) mai gios.
C a r e de aemu nainte, ori llie cînd, n i m e din siminţie n o a s t r ă să nu m a i aibă
v o l n i c i e a întoarce, dacă la nevoia noastră nu s-au aflat să ne facă b i n e , c c să lle
dreaptă moşiie sfinţiei sale, precum am zis, în veci.
Pentru credinţa noastră am iscălitu şi noi şi ne-am pus şi p e c e t e , ca să să ştie.
tf M c , A6T(O) x ;7cr OKTOMB(pVe) A'I.
HAI'G ABT^A GHB NOCT(EAUMK) IICKAAA1; Safta.
S-au posleduit.
Constandin Leondari sulger şi log(o)f(ă)l de taină < m . p . > \
Vel Iog(o)f(ă)t.
Arh. Si Iaşi, Documcntc, CCCLX, p. 75 (117), nr. 3 (sccţiunca „Pentru şcoli"). Copie din 1816
ianuarie 19, dcTheodor Gaşpar diac dc divan, în Condica Mitropoliei Moldovei, cu sigiliul doinnc.sc octogonal
(3,3 x 2,7 cm.), în cerneală rosic, cu capul de bour cu steaua între coame într-un scut hcrnldic timbrat dc o
coroană voievodală deschisă, însoţit dc trofee (steaguri, banicre ş.a.). avînd dedesubt anul 1806 şi fiind
încadrat dc iniţialele: Yw, G»Î., FLFI... HA., HB (Io Sc(arlat) Al(exandru) C(a)L(iinah) v(oic)v(od). I 806).
1
Urmează, într-un cerc desenat de copist, menţiunea: „Locul pcccţii".
2
Urmează sigiliul domnesc inelar, octogonal. din 1 806.
86 < C c a . l 6 9 4 o c t o m b r i e 18>
Antim catigumenul mănăstirilor de la Muntele Athos îi serie lui <Costantin> Duca
voievod să încuviinţeze numirea unui nou egumen la M-rea Trei Ierarhi din Iaşi.
1
Loc liber în text.
Timoftci egumenul M-rii Sf. Vineri din Iaşi şi Liontie ieromonah de la aceeaşi mănăstire
iau sub administrare M-rea Adormirea Maicii Domnului din Codrul Ghcanghei, închinată dc
ctitorii ci, familia Aclam, la M-rca Sinai.
1
Neclar.
2
1 Timothci egumenul Sfintei Paraschiva mărturisesc cele de mai sus <m.p.>;Leontis ieromonah... <m.p.>.
Gligore Hăugar vinde lui Dima jitnicer partea sa din Cotîrlcşti, în faţa unor martori
din Iaşi.
Iaşi, 18 m a r t 7 2 0 3 <1695>.
Gligori Hăugar vinde moşia sa de la Cotîrleşti «dumisali Dimii j i t n i c i a r u l u i d r e p t
15 lei bătuţi». Pomenit «nepotul lui Samson». «Iară, de nu s-aru mai alia m o ş i i a a m i a
şi s-aru tîmpla să o ia cineva din mîna dumisali, ca să aibu a-i cumpăra cu m o ş i e a i u r i le
pentru moşie».
Marturi: «Ursul protopopa, ce iast(e) 1 la b e s ^ i i c a domneasca pc P o a r t a , şi
preutul Vasilii, şi preutul Misail, iarăş de la besiarica domnească, dc la S ( v e n ) t a
Neculai, şi Dumitru nepot lui Hăugar».
După Iorga, St. şi doc., VI, p. 146. nr. 23. Rez. după orig. din ..Documentele moşiilor M S. Regelui"
(CarolI).
1
Parantezele lui N. Iorga.
Bibi. Naţională - Bucureşti, Documente, XX/135. Orig.. hîrtie, o amprentă digitală şi două sigilii
inelare, octogonalc, neclare.
Arh. St. Iaşi, Litere, K/374, f. 46r., nr. 7 (rez. în copia unei cărţi de judecată a Divanului domnesc din
1807 martie).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
3
1 Alexandni Ramandi <m.p.>; t Neofit al Trei Ierarhilor, de faţă <m.p>.
Gligori Hăugar vinde moşia sa de la Cotîrleşti «dumisali Dimii jitniciarului drept
15 Iei bătuţi». Pomenit «nepotul lui Samson». «larâ, de nu s-aru mai alia mnşiia a mia
şi s-aru tîmpla să o ia cineva din mîna dumisali, ca sa aibu a-i cumpăra cu moşie aiurilc
pentru moşie».
Marturi: «Ursul protopopa, ce iast(e)' la bcs(e)'rica domnească pc Poartă, şi
preutul Vasilii, şi preutul Misail, iarăş de la besiarica domnească, dc la S(vcn)ta
Neculai, şi Dumitru nepot lui Hăugar».
După lorga. St. şi doc.. VI, p. 146. nr. 23. Rez. după orig. din ..Documentele moşiilor M S. Regelui"
(Carol I).
1
Parantezele lui N. lorga.
t Adecă eu, Ion şi cu soţul meu, Măriia, şi cu cuconii noştri, scriem noi şi
mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru la mîna dumisale lui Dumitraşco
vătavului de mezălgii precum noi i-am vîndut dumisale o vie carea iaste la Miroslava,
în Valea lui Ştefan Vodă, de nime siliţi, nici asupriţi, ce dc a noastră bunăvoie, i-am
vîndut dumisale ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie, în veci neclătită şi
neruşiită, şi dumisale, şi soţului dumisale. Mării, şi cuconilor dumisale, şi nepoţilor şi
neastre<ne>poţilor, cari noi i-am vîndut dumisale această vie, dreptu doaădzăci şi cinci
de lei bătuţi; şi ne-au iacut dumnealui plată deplin(ă). Dcci şi noi o am vîndut
dumilorsale cu toată voia noastră, ca s(ă) fie dreaptă moşie, iar altă, nime dintru
sămînţa noastră treabă să n-aibă, lar-decîl dumnealor.
Şi la acestu adevărat zapis al nostru s-au prilejit dumnealui Dima căpitanul de
menzil, şi dumnealui Negrul vătavul hatmanului, şi dumnealui Sava vătavul de cărăuşi
şi alţi oameni buni, carii mai gios să vor iscăli cineşi pre numele său.
Şi pentru mai mare credinţă, mai gios am şi iscălit ca s(ă) le fie dumilorsale de
bună credinţă la mîna.
tf Mc, A(*fe)*r(o) x3CF An(pHAie)
Ion iscal <m.p.>; f Măriia, fam£ia lui Ion
f Sava, vatav za căr(ă)uş(i), martur1.
t Az, lonaşco Anghel diiac, m-am prilejit şi sintu martur <m.p.>.
f Şi eu, Toader Orheianul, am scris zapisul să s(e) ştie şi sintu şi martur <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, rezumatul zapisului, scris în prima jumătate a sec.
X£X>: No. 1; 7203 <1695> apr(ilie) 14. Zapisul lui Ion şi a soţiei sale Măriia şi a fiilor
săi ce vînd lui Dumitraşcu vătavul de mezălgii o vie ce este la Miroslava, în Valea lui
Ştefan v(oie)v(o)d.
Arh. St. Bucureşti, A.N., MMD/1. Orig., hîrtie difolio (29 x 21 cm.), filigran, cerneală neagră, doua
amprente digitale.
Ibidem, MMD/35. nr. 1 (rez.).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 378, nr. 1702 (rez.).
1
Amprentă digitală.
Axana, soţia răposatului Andronic Cerchez marc vornic, şi fiul ci, Miron, vînd lui
Dimitric Mavrodi mare visticmic o casă pc Uliţa Mare. cu 150 de lei bătuţi.
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
3
t Alexandru Ramandi <in.p.>; t Neofit al Trei Ierarhilor, de faţă <m.p.>.
Ioana, soţia lui Vasile Rusul, dăruieşte bisericii Sf. Ioan Gura dc Aur două casc cu loc
dinaintea cimitirului bisericii.
t Adecă eu, Ioana, famcie lui Vas(i)!ie Rusul ce-au fost zălgiu domnescu. scriu
si mărturisăscu, cu acestu adevărat zapis al micu, dc nime silită, nici asuprită, ce dc a
mea bunăvoie am dat danie a mea dreaptă ocin(ă) si moşii doaă cas(c) ce sintu
dănnaint(ca) ţinterimul(ui) bisericii lui Svcnti Ioan. Aceasta moşii, casăli si cu loc cu
tot, cît cuprinde, le-ain dat svint(ci) biserici Iui Svcti Ioan Xlataostu pintru sullclul
mieu şi a soţu-mieu; şi încă pînă au fostu soţu-mieu viu şi împrcun(ă) cu mine ne-am
sfătuit şi ne-am învoit şi am dat svetii mănăstiri această moşie si după mon(ca)
soţu-mieu au făcut preuţii, egumănul Nectaric, şi sărindariu soţu-micu; si după ce-oi
muri şi eu să-m(i) facă şi mie alt sărindariu. Insă aşea ne-am aşăd/at cu egumenul: să
aibu eu a sădea în cas(ă) pînă mi-a strînge Dumn(c)dzău sufletul, să nu mă scoaţ(ft)
călugării din cas(ă),nici aciştca, nici alţii de or vini pe urma lor să s(e) schimbi. Şi dc
aemu înainte să hii dreaplă ocin(ă) şi moşie în veci sfinţii mănăstiri, cari şi noaă aceli
loc(uri) de cas(ă) ne-au fost cumpăr(ă)tur(ă) împreun(ă) cu soţu-mieu încă clin d/ilili
Ghicăi vod(ă), de la Istratie dăr(ă)banul, şi ficiori ce-am avut cu soţu-mieu să au trecut
tot(i).
Şi la aceasta zapis şi danii a noastră s-au prilcjit: Hne trîmbiccr, şi ginere-său
Andrii trîmbiccr, şi Pavăl ce-au fost vătav de cărăuş(i), şi Ion Motohoiul tîmpănariul, şi
Enache lăcătuş, şi Rucsandra Cărpoaie, cari sînt migieşi şi poporeni de lîngă
mănăstirea lui Sfcti Ion.
Şi eu, Costantin diiac, am scris zapisul.
Şi eu, Ioana, pintru credinţa, mi-am pus degitul să s(e) ştii.
tf Mc, A ( i M o ) AUH 3L
t Ioana, fameia lui Vas(i)lie'.
fl3, HOCTAIITHM, UCKAA <m.p.>; Gliiorghiţă Trinca'; Vasili Licianul chihaic dc
străleti»1 .
^3, ^KCIUITVe BMB Kl»n(nTAH) <111.p.>.
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. X V I I I » : 1) 7203 <1695> mai 17. <Nr.>
4; 2) <rezumatul grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti. M-rea Sf. Ioan Gură dc Aur, XVI/9. Orig., hîrtie difolio (29 x 20.K cm.), filigran,
ccrneală neagră, nipt puţin la îndoituri, lipsă 2/3 din fila a doua. trei amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
perilipsisu hîrtiile locurilor ce s-au vîndut, care sînt din dosul locurilor
dughenilor de pe uliţa Podul Vechiu, de aici, din oraş Ieşii, 1835 septembrie,
7203 <1695> mai 31.
Scrisoare de danie prin care Anastasia doamna afierosa.şte Sfîntulu(i) Ioan
Zlataust un loc de casă în care sînt trei cumpărături, clin Iaşi, pe Podul Vechiu, lîngă
măn(ăstirca) Sf(î)n(tului) Sava, care au fost a Neculii vist(icmic), fratele lui State
clucer şi a Alexandrei jupîneasa Neculii, care au fost sor(ă) doamnei Dafinei a lui
Dabija v(oie)vod şi doamnei Anastasii mătuşă, cărora nerămînîndu-le clironomi l-au
dat danie pentru sufletul lor, înpreună şi cu un alt zapisu de o vie ce au avut din deal de
la Tanga.
Aili St Bucureşti. M-rca Neamţ. LXXXI/79. nr 1. Rez. într-un perilipsis de acte ale dughenilor dc pe
Podul Vcclii din laşi. din 1835 septembrie.
1
Amprentă digitală.
t A d e c ă cu, Dum(i)tra.şco s(î)no popa Vasiliic cc-u foslu preot la hramul Svînlului
T h e o d o r ( i ) , u Ieş(i), m ă r t u r i s e s c u cu acestu adivărat zapis al meu la mîna molitfii
sal(e), p r e o t u l T o a d e r , p r e c u m a m v î n d u t un loc dc cas(ă) cc-i dinaintea casai molitfii
s a l e d e r e p t u 5 lei, bani d e a r g i n t u , dc n i m e nevoit, nice asuprit, cc dc bunăvoie mc.
D e c e d e < a > ' c u m se llic a m o l i t f i i sal(e) m o ş i e în veci, şi prcutesăi molitfii sal(e), şi
c u c o n i l o r sci i nepoţilor şi dc <ii>'cum se n-aibă n i m e clin seminţie m e a trage vreo pîră cu
preutul T o a d e r sau cuconii sci, căci cu, dc bun(ă)voie m e i-em vîndut acesta loc <cc>' esti
în M u n t e n i m e şi la h r a m u l Svîntului T h e o d o r ( i ) în Iaşi şi-ntre Dum(i)traşco Nebunele
1 1
si
i M ă r d a r i e c r a v e t»»si Irina f ă m e < i a > lui I f t o d i e , si
» M i h ă l a c < h i > lcf(e)ciu si
» Lupa.
*
Şi la t o c m a i a n o < a > s t r ă s-au t î m p l a t o < a > m e n i buni, a n u m ( e ) : dumnelui Zanfir
c e - a u fostu v ă t a v d e < v > 2 i i a r i , şi M a n o l i e P o j a r , şi Iani Locovit, şi Andrei stegar
d o m n e s c u , şi P r e c o p i e s t e g a r d u m n e s c u u n c h i u l u i m e u , D u m i t r a ş c u ; au fostu faţă la
v î n d z a r ( c ) şi alţi o < a > m c n i buni m a i g i o s iscăliţi; şi mai gios m - a m iscălit singur ca să
se c r e z i .
L e t 7 2 0 3 < 1 6 9 5 > i u n ( i c ) 9.
A^ANHTPAULKC», HCKAA < m . p . > .
Zafiris <m.p.>; Prccopic u<n>chiul lui Dum(i)traşcu, martor, stegar
3 3 3
g ( o s p o d i ) n i ; A n d r e i s t e g a r g ( o s p o d i ) n i , m a r t u r ; M ă r d a r ( e ) cravcţ, martur ; Mihalce
D a v i d pis(al) şi m ă r t u r ( i s ) e s c < m . p . > ; şi cu, D u m i t r a ş c u peveţul s(î)nă Cornci, m-am
tîmplat, martur; Enachie meserciu, martur.
< P e v e r s o , scris î n scc. X V I I I > : 7 2 0 3 < 1 6 9 5 > iuni 9. Z a p i s vechi de la neamu
Vineticii.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, CDVI/11. Orig.. hîrtie difolio (31,8 x 21,2 cm), filigran, cerneală neagră, rupt
şi lipit la îndoituri, lipsă 2/3 din fila a doua, trei amprente digitale în aceeaşi cerneala.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce" , fasc. 4 (1924), p. 154. nr. LXIII (orig).
1
Omis.
2
Rupt.
3
Amprentă digitală.
1
S c indică locul sigiliului: ..pecete".
1
Spaţiu lăsat liber în orig.
2
Omis.
3
Aşa în orig.
4
Vezi mai sus si mai jos: Grumadzea.
3
în loc de: iunie.
6 ^ doua jumătate a legendei, neclară.
Vasile cu luil sau, Tănasic, si cu nepotul său. Sandul, facînd din greşeală o casă pe locul
preotului Ncculai, se învoiesc cu acesta sa stea în casa cinci ani după carc aceasta sa rămînă
preotului.
Arh. St. Bucurcşti, M-rca Sf. Ioan Gură dc Aur. IV/9. Orig., hîrtie (28,7 x 20,6 cm.), filigran, ccnicală
neagră, pătat, rupt şi lipit, opt amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Eu, Mănos dc la Sfmtul Ion; Ncktaris mărturisesc <m.p.>;
3
alt.
ţinutul Tutovei, cu vecini, cît au fost partea răpoasatului domnii Dabijei vod(ă)
într-acel satu; fost-au dat răpoasatul Dabijea vod(ă) acea parte de ocină sv(i)ntei
m ă n ( ă ) s t i r i B î r n o v a c e e s t e î n C o d r u l I a ş i l o r , h i i n d c l i t o r i u la a c e a s v ( î ) n t ă măn(ă)stirc.
î m p r e u n ( ă ) c u m ă r i i a sa d o a m n a D a f i n a a r ă p ă o s a t u l u i D a b i j e i v o d ( ă ) c ă d e p u ţ i n folos
iaste a c e a o c i n ( ă ) s v ( i ) n t e i m ă n ă s t i r i , a u v î n d u t a c e a p a r t e d e o c i n ( ă ) d i n Rădăeşti cu
v e c i n i d u m i s a l e l u i V a s ( i ) l i e G h e u c a c c - a u f o s t u v i s t i e r n i c m a r e şi c u b a n i i c e - a u luat
d e la G h e u c a v i s t i e r n i c u l a u c u m p ă r a t u n i ş t e d u g h e n e a i c e a î n t î r g u î n I a ş i d e la . . . ' ,
f ă c u t d e la n o i a c e a s t ă î n c r e d i n ţ>a t ă m ă r t u r i e la m î n a d u m i s a l e S i m i n c i v<i>2stierniccsei
G h e u c ă i v i s t i e r n i c u l si
» a c u c o n i l o r d u m i l o r s a l e să le h i e d e m a r e c r e d i n ţ*ă m a c a r c ă să
s c r i e a c e a p a r t e d e o c i n ( ă ) î n d r e s ă l e m ă n ă s t i r i i B î r n o v e i ; i a r să s ( e ) ş t i e p e c u m le-au
d u g h e n e î n I a ş i , s o c o t i n d să l e h i e m a i d e f o l o s s v ( i ) n t e i măn(ă)stiri.
Ş i p e n t r u c r e d i n ţ a , c u t o ţ i i a m i s c ă l i t şi m ă r i i a sa d o a m n a A n a s t a s i i a d e o s ă b i t a u
f ă c u t d u m i s a l e v i s t i e r n i c e s ă i z a p i s d e l a m î n a m ă r i i s a l e să h i e d c c r e d i n ţ ă .
TF RAC, AC'H)T(O) TFKF K»AHE AL.
Arh. St. Iaşi, D o c u m e n t e , CDLVIII/59. Orig., hîrtie d i f o l i o ( 4 3 , 8 x 30,1 cin.), filigran, c e r n e a l ă neagră,
rupt la îndoituri, restaurat.
1
Lăsat spaţiu liber în orig.
2
Rupt.
100 1695 (7204) septembrie 9, Iaşi
Constantin Duca voievod confirma scutirile de dări ale preoţilor, diaconilor şi
ţircovnicilor din Iaşi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istoricc. C L X X X I / 5 5 Orig . hîrtie difolio
(45 x 30,7 cm.), filigran, ccrncală neagră (iniţiala, invocaţia şi intitulaţia. cu ccrncală roşie), sigiliu inelar,
octogonal, în ccrncală roşie, ncclar.
EDIŢII: Creşterea colecfiunilor, XXVIII-XXX (1919), p. 24K (rez. după orig ); <Ghibănescu>. Araci.
Rom. şi doc. Iaşi, în „Ioan Ncculcc", fasc. 8 (1930), p. 216 (rez. după precedentul); Ghibăncscu. „Theodor
Codrcscu", An. IV (1935),nr. 9, p. 134-135 (orig.).
1
Omis în orig.
2
în loc dc: „neguţătoric".
4
• . A «v^uam ^ii^ma, <;pe c i n o uuiun^"
an milui ui unna domnii meii ari <fi>' domnu Ţ(ă)răi Moldovii, ori din fii noştri, ° n
a
° f U \ o n din neamul nost
™ . s t° r i s ' n i n i , pe cini D u m n e d z ă u ar aligi » »
v t o Z n ? 1 P™ltori' c a s â n u - i aiba
a rica, sau a lua această d a r e si m i l u i r e , şi
virtos ca sa aiba a o întări.
Sl n a
Nichel ^ , ' V? fl£ tr6Clet ? procIet' afurist d c
318 Oteţ(i) d e la soborul
Nichel ş, blastamat de 4 IvangheUşti, şi partea lui să fie cu Iuda
nMuiHiw,
TF BIC, A(4)T(O)
1
Omis.
102 1695 (7204) decembrie 30, Iaşi
Tudosic Dubău marc logofăt, Vasile Costache şi Alexandru Ramandi vornici judecă
pricina dintre Măria cu fiii săi şi egumenul loanichic dc la M-rea Aron Vodă pentru o casă de
lîngă Şcoala evreiască din Iaşi.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>:
1) S-au scris la condică. N<r.> 23; 2) <rezumatul grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXCV/3. Orig., hîrtie (29,4x20,9 cm.),
filigran, cerneală neagră, rupt la îndoituri.
1
Ambele nume, adăugate de altă muia pe loc liber.
2
Rupt şi şters.
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 7204 <1696> fevr(uarie) 3. S-au
scris, 22; 2) Ispisoc de la Antioh Costandin v(oie)vod, de îhtăritura pe Rediul lui Tătar.
N<r.> 22, <tradus în greceşte>.
Inst dc Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub data. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu,
aplicat în ceară, căzut
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 127r.-v., nr. 22 (copie, cu legenda sigiliului', iii Condica M-rii Trei
Ierarhi din Iaşi, scrisă în prima jumătate a sec. XIX).
Ibidem, Ms. nr. 579, f. 230v.-231r. (copie din aceeaşi vreme în altă condică a aceleiaşi mănăstiri).
1
în interiorul unui cerc desenat de copist, menţiunea: „pecete g(os)pod", iar m exerga figurată de
acelaşi, legenda: ţ Hw KWCTANAM(N) BOIIBOA*, EoaceGio) MHAOCTH(IO), r(O)cnoAAp(iO 3€<WAH
MOAAABCKOH (f Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
1
Omis.
dezv.).
1
Omis.
a.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Sava - Iaşi. XXXI/M. Orig.. hîrtie (32 x 20.3 u n ). filigran, ccmcali
neagra, pujin rupt la margini, şase amprente digitale.
111 1 6 9 6 ( 7 2 0 4 ) i u n i e 4, Iasi
Angheluşa, soţia lui Enachc din Miroslăviţa, şi fiul ci. Ion, vînd lui Nfist.isc vornic tic tîrg
o vie la Miroslăviţa, cu 50 de lei, bani de argint.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLI/96. Orig., hîrtie (44,7x30,4 cm.),
filigran, cerneală neagră.
1
Omis.
2
Loc liber.
3
Amprentă digitală.
4
Neclar.
5
Ghina... al lui Kalodi <m.p.>.
Antioh <Cantcmir> voievod judecă pricina dintre Toma Dracca şi Ionaşcu fost clucer,
ginerilc sau, pentru nişte casc din Iaşi, lîngă mănăstirea Golia, şi pentru o parte dc ocină din
Ciorăşti, ţinutul Iaşi, dînd cîştig de cauza lui Ionaşcu fost clucer.
Arh. St. Iaşi, D o c u m c n t c . C C C X X I V / t . Orig., hîrtie difolio {AAJ5 x 30,5 cm ), filigran, ccrncală neagră,
rupt la îndoituri, sigiliu d o o m n c s c mijlociu (5,5 cin.), timbrat, desprins, avînd în cîmpul hcraldic al scutului
capul de bour cu o coroană v o i e v o d a l ă deschisă deasupra c o a m e l o r ; scutul este încadrat dc lamhrechini. iar
sub cl se observă cifrclc: „96"; de jur împrejur. între două cercuri perlate, legenda: t Yw flHTiw\
HWCTAUTMMH B06K0A4. E(o)îKieK> M(H)A(0)CTU0, <R0CII0AA(Vh> 3CA\AH AVOAAAISCKOH ( t Io Antioh
Costantin v o i e v o d , din mila lui D u m n e z e u , < d o m n > al Ţării M o l d o v e i ) .
Inst. <lc Ist. „ A . D . X e n o p o l " - Iaşi, sub dală. Copie după foto. orig.. hîrtie. sigiliu d o m n e s c inelar,
octogonal.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 5 7 8 . f. 128r. ( c o p i e în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în prima jumătate a
sec. XIX).
I d e m . Ms. nr. 5 7 9 , f. 2 3 0 v . (rez. din aceeaşi vreme în altă condică a aceleiaşi mănăstiri).
•f L u p u l B o g d a n h a t m a n < m . p . > .
<Pe vcrso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: A casălor de la
Ştefan Ghind(ă). No. 24.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.., Documcntc istoricc, MDXXVI/2. Orig., hîrtic difolio
(45 x 3 0 , 5 cin.), ccrneală neagră, un sigiliu inelar, octogonal. ncclar.
1
Rupt.
7
Manolachi Rusct marc postelnic <m.p.>.
3
Sigiliu inelar.
< P e verso, scris în sec. XVIII>: Carte gospod pentru crîşmă veche.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Socola, VI/7. Orig., hîrtie (30 x 21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: C. Aricescu, Indice, II, p. 31, nr. 1626 (rez.); Catalog D.A.C., IV, p. 402, nr. 1819 (rez.).
116 1696 (7204) iunie 9
Mărturia marilor boieri privitoare ia hotamica satului Făureşti al lui Manolachi Ruset
mare postelnic întocmită din poruncă domnească de Ştefan Pilat vornic dc poarta.
Pentru acce, m ă r i e sa, d o m n u l nostru, au trimis pe boieriul mării sale Ştefan Pilat
vornicu de poartă de au strînsu omini buni m e g i e ş i de prin pregiur şi, cu bun(ă)
dreptate au socotit şi au ales hotar(ul) acciui sat Făureşti lor şi au stîlpit prin pregiur, şi
viind şi e g u m e n u l de Galata la acel hotărît: scos-au un ispisoc di Ia Vasili vod(ă), făcut
pe un uree a lui Pătru vod(ă), scriind tot locul în s ă m n i ; şi au început a hotărî din
hotariul Hlincei la deal, a l ă t u r e cu hotarul Gălăţii, pînă la o m o v i l i ţ ( ă ) în prăvala
dealului, u n d e să c h e a m ă S c ă u < e > 1 l e l e , şi a c o l o s-au aflat stîlpu dc piatră v e c h i ; şi de
acolo drept pest(e) d r u m la vale, a l ă t u r e cu c r a m a lui C a z i m i r , în p o h ă r n e a l a dealului
au pus stîlpu de piatră; de a c o l e drept la vale, p e lîngă c r a m a lui Iurdachi călăraş de
Ţarigrad, pintre vii, p e u n d e s-au socotit să m a r g ă hotarul pe lîngă un cireş, şi s-au pus
şi stîlpu de piatră lîngă cireş; şi d e a c o l c drept la vale, p e V a l e ( a ) lui Ş t e f a n V o d ă , pc
din gios de crama mănăstirii T r e Sfetitele, drept pest(e) Bahlui, a l ă t u r e cu m o v i l a lui
Borvin, p e din sus drept în m u c h e dealului Bahluiului s-au pus stîlpu d e piatră; de
a c o l e drept la deal, pest(e) D r u m u l cel M a r e , p e podiş, d e s p r e s o a r e răsare, pest(e)
p r ă v a l a dealului, alăture cu d r u m u l , înpotriva V ă i M u ţ i i s-au pus stîlpu d e piatră; de
a c o l e drept la deal, pintre drumuri spre Rediul lui T ă t a r înpotriva V ă i Pînticenilor,
drept supt Rediul lui Tătar, lîngă d r u m , s - a u pus stîlpu d e piatră, şi acel stîlpu s-au
c u r m i z i ş a t alăture cu Rediul lui Tătar, în sus, spre soare a p u n e , peste deal, pînă la o
m o v i l i ţ ( ă ) m a i gios, care-i desupra rîpilor Gonţii, s-au pus stîlpu din p i a t r ă ; şi stîlpul
s - a u î n d r e p t a t la vale pe margine(a) hotarului p e dispre apus p e m u c h e dealului
G ă u r c n i l o r şi deasupra Budăiului lui T o c i l ă , s-au pus stîlpu d e piatră în muche
d e a l u l u i ; d e a c o l e drept la vale, pe podiş, lîngă D r u m u l cel M a r e , d e a s u p r a fîntînii lui
B e r b e c i au p u s stîlpu de piatră, şi caută drept pest(e) B a h l u i u , în piscul d e a l u l u i , între
G a u r e n i şi-ntrc Făurişti, în prăvălitura dealului, deasupra viilor Făuriştilor, u n d e au fost
un loc de prisacă a postclnic(u)lui E n a c h e au pus stîlpu de piatră; şi dc a c o l o în gios, pe
c u l m e a d e a l u l u i , pe d r u m , peste rediu, pînă în Drum(ul) cel M a r e şi a l ă t u r e cu d r u m u l
s-au pus stîlpu de piatră, mai din sus de puţul D r ă g o e s c u l u i ; de a c o l o în gios, pe podiş,
asupra B a < l > ' c i u l u i , la c a p e l e l e pămînturilor, unde să înpreună hotar(ul) Iezerenilor, şi
s-au pus stîlpu de piatră u n d e s-au înpreunat hotar(ul) Iezerenilor cu a Hlincii. Şi a c o l o
au încheiat hotarul Făuriştilor.
î n p r e g i u r însă ţin şi călugăriţele de la Socola o bucată de loc dintr-acel h o t a r a
Făuriştilor, zicînd c u m le-au dat d a n i e d o a m n a Dabijoai gîndind că este loc d o m n c s c u ,
ncştiind că este dat m a i d e n a i n t c de alţi răpousaţi domni bătrîni lui D u m i t r a ş c u B u h u ş
v i s t i ( e ) m i c u l , socrul d u m i s a l e post(elnicu)lui M a n o l a c h e Rus(e)t. Dici a s e s-au socotit
că nu î n c a p e c ă l u g ă r i ţ e l e de la Socola a ţine, aflîndu-s(ă) acel loc dat m a i d e n a i n t e
v r e m e d e alţi răpousaţi d o m n i . Şi s-au lepădat şi stîlpii ce au fost pus hotărnicii cînd au
hotărîl c ă l u g ă r i ţ e l o r p e d a n i e domnii Dabijoai.
î n s ă şi m a i pe u r m ă , la d o m n i e răpousatului d o m n Ion Costantin vod(ă),
c u n u n î n d m ă r i e sa pe d u m ( n e a l u i ) Ion Costin sărdar, i-au fost dat şi lui Ion C o s t i n
d a n i e tot sat(ul) Făuriştii, făcîndu-i şi ispisoc, pen neştiinţă, iar gîndind că-i loc
d o m n c s c u , neştiind că est(e) dat d a n i e de alţi d o m n i r ă p ă u s a t u l u i Buhuş
visti(e)rnicului. Iar după c e au înţeles d u m ( n c a l u i ) M a n o l a c h e Ruset postelnicul c u m
au dat m ă r i e sa Costantin vodă ace d a n i e lui Ion sărdar, au venit cu d r e s ă l e d e la
d o m n i i cei bătrîni de le-au arătat la m ă r i e sa Costantin vodă. Deci v ă z î n d m ă r i e sa
C o s t a n t i n v o d ( ă ) d r e s ă l e d u m ( i ) s a l e lui M a n o l a c h e Ruset post(elnicul), au scris m ă r i e
sa o c a r t e la d u m n c ( a ) l u i Ion Costin sărdar c u m să n-aibă treabă la Făureşti şi sa-ş(i) d e
şi d r e s ă l e c e i-au făcut, căci pen neştiinţă s-au făcut şi s-au dat a c e danie. Iar Ion C o s t i n
s ă r d a r au dat s a m ă că nu-i acel ispisoc de faţ(ă), iar cînd îl va a d u c e îl va da. Şi au
r ă m a s a c e l i s p i s o c la m î n a lui Ion sărdariul. Şi au făcut m ă r i e sa C o s t a n t i n v o d ă şi
ispisoc de-ntăritură pe acel loc d u m ( n e a l u i ) posteluic(ului) M a n o l a c h e Ruset. D e c i c î n d
s-ar ivi c î n d v a acel ispisoc de d a n i e să nu s(e) ţie s a m ă , c e să s(e) r u m p ă .
D e c i si m ă r i e sa, d o m n u l nostru Ion A n t i o h voievod, v ă z î n d a c e l e a d e v ă r a t e
dresă a c e l o r r ă p ă o s a ţ i d o m n i bătrîni de d a n i e şi de întăritură, f a c u t u - i - a u m ă r i i a sa şi
ispisoc di-ntăritură d u m ( n e a l u i ) fratelui nostru postelnicului M a n o l a c h e R u s ( e ) t p e
d r e a p t ă h o t ă r î t u r ă c e s-au hotărît, ca să-i fie şi de la m ă r i a sa acel sat Făureştii cu tot
locul, cu tot venitul, din hotar în hotar, dum(i)sale, şi giupînesei d u m ( i ) s a l e , şi
c u c o n i l o r d r e a p t ( ă ) ocină şi m o ş i e , şi uric de-ntăritură neclătită şi neşiruită 2 nici
o d ă n ă o a r ă , în veci.
D e c i noi a m f ă c u t această m ă r t u r i e de la noi d u m ( i ) s a l e fratelui n o s t r u
M a n o l a c h e R u s e t p o s t e l n i c u l cel m a r e , ca să-i fie de m a r e credinţă, şi cu toţii a m iscălit
m a i gios.
Şi V a s i l e N e a g u l uricar a m scris.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 142r.-145v. Copie în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.
1
Omisiune în text (cf. doc. urm.).
2
Neruşiită (nestricată).
117 1696 (7205) septembrie 18, Iaşi
Antioh <Cantemir> voievod întăreşte M-rii Socola stăpînirca asupra satelor Ie/ereni şi
Găureni din ocolul tîrgului Iaşi, în urma unei noi hotărniciri din porunca domneasca, dinspre
hotarele mănăstirilor Hlincca şi Cctăţuia.
<în partea stingă, de jos, a actului, scris în prima jumătate a scc. XIX>: Hrisov a
Bîrnovii.
Arh. S t Bucureşti, M-rea Socola, IV/9. Orig., hîrtie ( 3 2 3 x 2 8 . 7 cm.), filigran, cerneală neagra, sigiliu
domnesc mijlociu, aplicat în ceara roşie, pierdut
Ibidem, IV/10 (copie din sec. XIX); M-rea Cetăjuia, 11/15 (copie veche); M-rea Socoln. IV/24, nr. 2
(menţ.).
• EDIŢII: Aricescu,Indice, II,p. 34.nr. 1664 (rez.); Catalog D.A.C.. IV. p. 412. nr. 1862 (rez. dezv.).
t Adecă eu, Cununa, sora [sora] Agafii Păpuroaia, scriu şi mărturisescu cu cestu
adevărat zapis al mieu la mîna dum(i)saale lui Dum(i)traşco cioclul, nepottul Dolcăi,
carele este vătah la starostea Vasil(e) căldărariul, precum eu, de nime silită, nice
asuprita, ce de a mea bunăvoie, am vlh(dut) dreaptă ocină şi moşie, o cas(ă), care casă
au fostu a surori-mea, a Agafii, şi i-au fostu dreaptă cumpărătură de la Măriia
Toderiţoaie, care casă este în Tîrgul Făninii, pe Uliţa Finului, din sus de casa lui
Gligoraş facliâriul şi-ntre este casa Irimii ce-au fostu vătah de vi&ri, şi-ntre casa lui
Vasile călăraşul de Ţ(a)rigrad, ginerile Cîrstînii, şi din deal de casa Mării Toderiţoaia.
Această casă o am vîndut dum(i)sale lui Dumitraşco cioclul ca să-i fie
dum(i)saale dreaptă ocină şi moşie în vă ci, iar nime dintre oamenii noştri, nepoţi sau
strănepoţi, să nu-i facă dum(i)sale val, pentru căci eu, de bunăvoia mea, am vîndut
dum(i)sale. Şi dumnealui mi-au făcut plată deplin şi mi-au dat dumnealui 60 de lei
bătuţ(i). Deci de s-are scula cineva din oamenii noştri să-i facă dum(i)sale vreun val,
acâla să fie blăstămat de Domnul I(su)s H(risto)s şi de Maica Precistă şi să fie afurisit
şi anathema de 318 Otiţi şi de tute 7 săboarăle, să aibă parte cu Iuda şi să-1 înghită
pămîntul ca pe Dathan şi Aviron şi, de vor m£rge la vrun giudeţu, să fie de mare ruşine
şi de certare acela ce s-are scula să-i facă dum(i)sale vro asuprală, căci de bun(ă)voie
am vîndut dum(i)sale şi dumnealui mi-au făcut plată deplin.
Şi la tocmaia noastră şi la faptul zapisului s-au tîmplat mulţi oameni buni şi
bătrîini, megiiaşi de pren pregiur, anume: Gligoraş staroste de făclieri, şi Vasili zeat
Cîrstîna, şi Mna giupîneasa dum(i)sali Irimii ce-au fostu vătah de viiări, şi Costantin
Botezatul, şi dumnealui Paladie făcliiărul, şi Ionaşco Măgureanul, şi Ursan facliărul
domnescu, şi dumnealui Costanda staroste de neguţitori, şi Vasili căldărariul, şi Toader
Bantaş, fratele nostru, încă s-au prilejit, şi Căsian staroste, şi Necula Budur, şi Gligore
Poia şi alţi oameni buni şi bătrîni, carii s-au iscălit mai gios.
Dăci noi, aceşti oameni buni şi bătrîni carii mai sus scriem, vădzînd a lor bună
asedzare ne-am pus peceţile ca să fie de mare credinţă.
Şi eu, Cununa, mi-am pus degetul să fie de mare credinţă.
I SIC, A(*I0T(©) X3C€ WKT(CMBp'l'e) 6L
Cununa1.
Gligoraş facliăr, martur1; Andrii, cumnat lui Gligoraş1; t Măriia Toderiţoaie,
m-am tîmplat faţ(ă)'; f Andr£iu starosti ...2; Vasile căl(ă)raş zeat Cirstma1; t Neculai
Toderiţe marturu este'; Ursan faclidr, martur1; Necula Budur, martur1; Casiian, martur1;
lonaşco Măgureanu, martur3; Gligori Poia1; t A3, FFHAPNEUI CT»H HpiiAUH BI»T(AB),
1 2
HCKAA ; IpTţva T U Iprţp.Tia ; t Kooxavxa aToepoaTaţ, p.aprnpa<;... Ta avoGev
YeYpajaeva <m.p.>; ... 4 , p.aprnpaţ xa avoGev <m.p.>; Ba<yr|A/ri5 narco^n <m.p.> 5 ;
lonaşco cioclu, martor'; EACHAH HCKAA <m.p.>; t AS, NGKVAAH HHPICES HCKAA H
MApT(tfp) <m.p.>; Ghiorghie Veisi am scris zapisul şi martur.
EDIŢII: Dezbateri şi comunicări, în ..Ioan Neculce". fasc. V (1925). p. 291 (re/.); Catalog. D.A.C.. IV.
p. 4 1 4 , nr. 1869 (rez.).
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 7 6 (118), nr. 4 (secţiunea „Pentru şcoli") (copie din 1816 ianuarie
19 de T h e o d o e Gaşpar diac de divan, în Condica Mitropoliei Moldovei).
EDIŢII: I orga. 5/. şi doc., V. p. 96. in. 89 (rez.); Creşterea colecfiunilor, X X V I I I - X X X (1919). p. 2 4 8
(rc
2 ); <Ghibănescu>. Acad. Româna şi doc. Iaşi. iii ..Ioan Neculce". fasc. 8 (1930), p. 216 (rez.).
1
Cu cifre arabe în orig.
2
Sigiliu inelar.
EDIŢII: C. Ariccscu, Indice, II, p. 31. nr. 1625 (rez.); Catalog A.I.C.. IV. p. 4 1 5 , nr. 1873 (rez. dezv.).
Antioh <Cantemir> voievod judccă pricina dintre llie cizmar şi tatăl său lonaşco cizmar
pentru un loc de casă din Tîrgul Făinii, hotărînd ca, după moartea lui lonaşco, să stăpîncască llie
o jumătate de loc.
1
Rupt.
f A d e c ă e u , I o n a ş c o H î n c u l c ă p i t a n u l , şi cu f e m e i a m e a , cu M ă r i a , s c r i e m şi
m ă r t u r i < s i > 1 m c u c e s t u a d e v ă r a t z a p i s al nostru, d e n i i m e sîliţ(i), n i c i a s u p r i ţ ( i ) , c e d e a
n o a s t r ă b u n ă v o i e , a m v î n d u t a n o a s t r ă d r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i e , u n l o c d e c a s ă a i c e a , d i n
t î r g u d i n Iaşi, c e i a s t e p e U l i ţ a H e r b i n t e , î n t r e casa D i m i i c e - a u f o s t b a ş b u l u c b a ş e şi
î n t r e l o c u l c a s a i lui R a n g o . A c e s t a loc d e casă l - a m v î n d u t svinţii s a l e p ă r i n t e l u i
N e c t a r i e e g u m e n u l d e la m ă n ă s t i r e d e la Sveli Ioan, dirept 16 Iii biti. P e n t r u a c e e a , d e
a e m u î n n a i n t e c a să-i h i e d r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i i în v e c i svintei m ă n ă s t i r i , c a r e s v i n ţ i i a
sa e g u m ă i m l a u c u m p ă r a t a c e l loc svintei m ă n ă s t i r i ; şi p l a t ă d e p l i n n < e > - a u f ă c u t .
Şi la a c e a s t ă t o c m a l ( ă ) şi z a p i s al nostru s - a u t î m p l a t o a m e n i b u n i , a n u m e : P a v ă l
b i v v ă t a v d e c ă r ( ă ) u ş ( i ) , Ion c ă m ă n a r i u l , şi Ion M o t o h o i u l z ă l g i u l , şi M a r g ă r i n t
bulibaşea, şi Nicula Budurul neguţitor, şi mchtcrbaşca dc surlari şi alţi oameni buni
c a r e m a i gios au pus degetul.
Şi cu, Costantin diiac, a m scris; şi noi, vîndzătorii încă pentru credinţa ne-m pus
degetel(e), să s(e) ştie.
tf Dric, A(-t)T(o) xacT A€K(eA\BpY6) 0".
<Pe verso, scurt rezumat grecesc din sec. XVIII al zapisului şi, din aceeaşi
v r e m e > : 7205 <1696> dechem(vrie) 9. Uliţa Herbintc.
Arh. St. Bucurcşti, M-rca Sf. Ioan Gură dc Aur. XII/14. Orig., hîrtic (29.7 x 20,7 cm ), filigran, cerneală
ucagră, rupt puţin la îndoituri, opt amprente digitale.
1
Omis în orig.
2
Amprentă digitală.
Dochiţa vinde o casă dc lîngă M-rca Bărboi lui Enachi, cu 100 de lei bătuţi.
t Adecă eu, Dochiţa cc-am fost fameic lui Costantin Fortagiul cc-au fostu u.şer,
scriu şi mărturisăscu cu acest adevărat zapis al mieu precum să s(e) ştie că eu, de nimi
sîlită, nici asuprită, ce de a m e a bunăvoie, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, o
casă cu loc cu tot pre cît ţine locul în sus pînă în locul Măgureanului şi din gios pînă în
gardul lui Gheorghieş vornicul de poartă şi-n fundu păn-în locul mănăstirii lui Bărboi.
Această casă o am vîndut dumisale lui Enachi vătavul dumisale hatmanului Bogdan,
derept o sută de lei bătuţi. Şi ne-au făcut dumnealui plata diplin întru m î n u l e mele;
care aceasta casă ne-au fost şi noa cumpărătur(ă) de la Iorga ginirilc b a n a n u l u i şi di la
fămeia lui, Rubina; şi zapisăle cele vechi aceştii case, lovind Moisăi cu oaste leşască
aici, în Iaşi, luîndu hainele luat-au şi acele zapis(e). Iar de s-ar ivi cîndva ca să ias(ă) la
vreun giudeţ să nu s(e) creadză, ci să aibă a s(c) lua şi să s(e) de pre m î n a d u m i s a l e lui
E n a c h e ca să-i hie de la m i n e direaptă ocină şi m o ş i e în veci, şi giupînesăi dumisale, şi
cuconilor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor şi a toat(ă) săminţii lor. Şi de pe zapisul micu să
aibă dumnealui a-ş(i) f a c e şi dres domnescu, pentru căci, fiindu-mi m a r e greu şi nevoie
pentru datorii carele am avut împreun(ă) cu fiica mea, Sanda, a m vîndut c a s ă l e ; pentru
aceea, fiică-mea, Sanda, sau giniri-mieu sau alte săminţii a m e l e să nu hie volnici a
m a i trage pîr(ă) sau să întoarcă, că eu de a m e bunăvoie am vîndut.
Şi la cestu zapis s-au prilijit părintele Amvrosie e g u m e n u l de Bărboi, şi Andone
preutul de acolo, şi Ghiorghiaş vornicul de poartă, şi Polihroni uşer, şi Dumitraşco
uşer, şi Pălade făclier, şi Gligoraşco făclier, şi Ursachi laclier, şi Ionaşco M ă g u r e a n şi
Dumitraşco, şi Statie şi Pavăl zet Mihul.
Şi eu, pentru credinţa, mai gios mi-am pus degetul şi aceşti boiari au iscălit.
Şi eu, Neculai Circhez diiacul de cămar(ă), am scris zapisul cu voie ei.
V mc, A t ' t M o ) x 3ce A\ApT(Ve) î .
t Dochiţa Fortagioaie1.
t G l i g o r a ş c o făclieriţa, mart(or) 1 ; t Ursachi faclicr, m a r t ( o r ) 1 ; t Dumitraşco,
EDIŢII: Ghibănescu, Acad. Română ţi doc. Inşi. în „Ioan Neculce". fasc. 5 (1925), p. 321 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
3
Neclar.
4
Chir Ainvrosic al Bărboiului... <m.p.>; Dimitrios. martor <in.p.>.
Antioh <Cantcmir> voievod întăreşte lui Enachi o casă de lîngă M-rca Bărboi din Iaşi
Clj
rnpărată de la Dochiţa, cu 100 de lei.
Arh. St. Bucureşti. Fond Bibi. Acad. Rom.. Documente istorice, XCVI/76. Orig., hîrtie difolio
( 3 2 , 2 x 22,3 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu aplicat în ceară roşie, pierdut.
EDIŢII: Ghibănescu. Acad. Română şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 321 (rez.).
126 1 6 9 7 ( 7 2 0 5 ) m a i 8, Iaşi
Doica şi nepotul ei, Dumitraşco, vînd egumenului Ncctaric şi soborului M-rii Sf. Ioan din
Iaşi o casă de lîngă mănăstire, cu 20 dc lei.
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Ianachi al lui..., martor la cele de mai sus <m.p.>.
4
A dat.
Pavăl vătav de cărăuşi dăruieşte lui Iordache căpitan un loc de casă, iar Mărgărit
bulucbaşa şi soţia sa, Catrina, îi vînd un loc de lîngă casa lui, cu 6 lei bătuţi.
1
Locul amprentei digitale.
Antioh <Cantemir> voievod întăreşte lui Costandin Sevasto gramatic stăpînirea peste
j u m ă t a t e din Rediul lui Tătar şi îi dăruieşte cealaltă jumătate din accla.şi rediu.
<Pe verso, scris de mîini diferite în scc. XVIII>: 1) 7205 < 1 6 9 7 > iuni 1. S - a u
scris. N. 24; 2) <Nr.> 24. Ispisoc de la Antioh Costandin v(oie)vod, de d a n i e pe
giumătate de Rediul lui Tătar, lui Costandin Savasto, ctradus dc altcineva în g r c c e ş t o .
Inst. dc Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig.. hîrtic, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, neclar.
Arh. St. Bucurcşti, Ms. nr. 578, f. 128 r. (copic în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi. scrisă în prima
jumătate a sec. XIX).
Idem, Ms. nr. 579, f. 231 v. - 232 r. (rcz. din aceeaşi vreme în altă condică din aceeaşi vreme a
accleiaşi mănăstiri).
EDIŢII: Catntog D.A.C., IV. p. 424-425. nr. 1921 (rcz.).
t Adecă eu, Măricuţa ce-am fost femeie lui Merăuţi căldărariul, şi cu toţi ficiorii
mei, anume: Vasili, şi Năstasie, şi Ghiorghii şi Toadir, şi cu fetili m e l e , a n u m e :
Nastasiia, şi Catrina şi Safta, scriem şi mărturisim cu acest adevărat z a p i s al n o s t r u la
mîna dumisale giupînului Lupaşco, ficiorul lui Todori, să fie de bună c r e d i n ţ ă p e c u m
eu singură, înpreună cu toţi ficiorii mei carii mai sus scriem, de n i m e siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, i-am vîndut dumisale o pivniţi cu d u g h e a n ă şi,
osăbit de pivniţi, iarăş(i) un beci care iast(e) din dosul pivniţii, c a r e l e a c 6 s t e m o ş i i
sintu în Tîrgul de Sus, pe Uliţa Hagioaie, în capul Măjilor celor V e c h i , î n t r e d u g h e n e l e
lui Tănasi. Acest(ea) le-am vîndut dumisale dreptu patru sute d e lei b ă t u ţ i ; şi n e - a u
făcut dumnelui plata deplin întru mînule noastre. Pentru aceea ca să-i f i e d u m i s a l e d e
la noi dreaptă ocina şi moşie şi giupînesăi dumisale şi cuconilor, neclătită şi n e r u ş e i t ă
în veci; şi de pe zapisul nostru să aibă dumnealui a-şi faci şi dires d o m n e s c u , p e n t r u
căci acest(e) moşii sîntu făcut(e) de m i n e înpreun(ă) cu soţul m e u , M e r ă u ţ i
c ă l d ă r o r ^ i u l . Iară de să vor scula cineva pe urmă să fac(ă) vro g ă l c e a v ( ă ) la v r u n
giudeţu, să avem noi a da samă de acea gîlceavă şi cîtă cheltuială s-ari f a c i să f i e t o a t ă
despre noi, iară dumnelui Lupaşco tot să aibă a-şi ţinea moşiia p r e c u m au c u m p ă r a t - o .
Şi la aceasta tocmală s-au prilejit: popa Darie de la S(ven)ti Ioan, şi p r e u t u l
Pavăl de la Vovedenie, şi popa Toader de la S(ven)ti Fteodor, şi d u m n e l u i P o n i c i
vornicul, şi dumnelui Toader Bănariul căpitanul, şi d u m n e l u i Iorga n e g u ţ i t o r i u l , şi
dumnelui Ghiorghie Alevra neguţitoriul, şi dumnelui T o a d e r R ă t u n d u l , şi Ş t e f a n
Rătundul, si Z a m f i r vătavul de vii6ri, şi Toader Butcu, şi State zet A l e v r a , şi T o a d e r şi
T o m a , ficiorii lui Alevra, şi Panaiote R f ^ r i m , ginerile lui D u m i t r a ş c o c ă l d ă r a r i u l , şi
Paraschiv cupeţi, şi Iane croitoriul şi alţi oameni buni.
Şi p e n t r u c r e d i n ţ a , n e - a m iscălit şi n e - a m pus d e < g e > ' t i l e şi d u m n e l o r toţi
m ă r t u r i i au iscălit să fie d e credinţi.
V Iflc, A("T)T(O) v 3ce K»nOe) 3".
2
Măricuţa Merăuţoaie ; Vasile s(î)nă Merăuţă2; NACTACIG TH^c(e) CCLOHIT;
RHWPNMH TH^c(e) C(LI)HV; TO^A€p TH*;(e) c(bl)ll1i 2 ; NACTACIG AOHKA A\€P€TFL4-B2;
HATPMU TH^C(E) AOHKA er(O)2: GA»J,TA TH*<E A^KA er(O)2-, F A3, AM\HTPAUJKO
3
36T IWNP'BTFUE c ă l d ă r a r , p r i i m ă s c u ce[s] scrise m a i sus .
(13, ... 3
HCKAA < m . p . > ; navayioTTiv;, jaaprripoa; < r a . p . > 4 ; jj.aprr|pac;
< m . p . > ; p o p a D a r i e , m a r t o r < m . p . > ; popa T u d e r , martur < m . p . > ; r H w p r H u t XepA\€3etf
nnc(AA), IICK(AA), m a r t u r < m . p . > ; T o d c r Rătundul, m a r t u r < m . p . > ; A3, IIAPACKHB,
martur <m.p.>; Z a ( p n p u ; < m . p . > ; t T o d c r Botco, marturu < m . p . > ; A3, EorA^H,
HCKAA <111.p.>.
Arh. St. Bucureşti. A.N., CCXLIX/2. Orig.. hîrtie difolio (30.7 x 22,3 cin.), filigran, cerneală neagră,
nouă amprente digitale.
1
Omis în orig.
7
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
Panaioti, martor <111.p.>;... martor <m.p.>.
Mihalachc, fiul lui Dumitru bragar, vinde lui Cîrstea căpitan, cu 70 de lei, partea sa din
cclc două dugheni şi două locuri de dugheni dc pe Podul Vechi din Iaşi, pe care sora lui, Sanda,
o vîndusc cînd el se alia la Moscova.
Antioh <Cantemir> voievod dăruieşte lui Andronache stolnic o bucată dc loc din
braniştea domnească, la Covasna, în ţinutul Iaşi.
<Pe vcrso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 1) Trecut la
condică; 2) Zapisil(e) braniştii.
<Din prima j u m ă t a t e a sec. XIX>: Branişte, 7205/1697 iunie 16.
Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei. XI/1. Orig., hîrtie difolio (44.5 x 30.5 cm.), filigran, ccrncală
neagră, puţin rupt. lipit, lipsă 2/3 din fila a doua, sigiliu domnesc inelar octogonal, în ccrncală roşie, cu capul
de bour timbrat dc o coroană deschisă şi mărginit dc soare şi lună (crai nou), cu data dc o parte şi alta a botului:
16-96 şi cu legenda în exergă: t Hw FLNTHW\ KVVMCTANTHM no(e)O(O)AD AV(OAA<*BCKOI<) ( t Io Antioh
Constantin voievodul Moldovei). Cu o copic.
Ibidem. CLIX/44, nr. 3 (rez.).
EDIŢII: C. Erhiccanu, Ist. Mitrop. Moldovei. p. 294-295. ur. CCCXXVII (text după orig. cu data dc zi
citită greşit: 17); R. Rosctti. Cronica Bohotinului. în „Analele Acad. Rom.", Mcm. Sccţ. Ist., Scria a Il-a. tom.
XXVIII (1905-1906), p. 175, nota 2 (rez.); Catalog D.A.C.. IV. p. 428. nr. 136 (rez. dezvoltat).
132 1 6 9 7 ( 7 2 0 6 ) s e p t e m b r i e 2, Iaşi
Martin ungurul şi soţia sa, Ana, se înţeleg să se moştenească unul pe altul după moarte.
1
Sigiliu inelar.
2
Neclar.
3
Amprentă digitală.
Antioh <Cantemir> voievod porunceşte slujitorilor domneşti din ţinutul Tecuci să strîngă
sulgiul deoarece este grabnică nevoie de el Ia Curtea din Iaşi.
Io Antioh Costantinu voevoda, B(o)ji m(i)l(o)stiiu, g ( o ) s p ( o ) d a r Zemli
Moldavscoi. Scriemu domniia mia la slugile noastre, la curtianii d e ţară, şi la c e i d e
cămară, şi la aprodzii de tărgu şi cei de divanu, şi la stolnicei, şi h ă n s a r i , şi c ă l ă r a ş i , şi
ruptele şi toţi mişei noştri, ţ(ă)ranii de ţinutul Tutuvii. Vă f a c e m ştire p e n t r u r ă n d u l
Sulgerii, care ştiţi bine că fără cheltuială nu pote hi nici o dzi, viindu o a s p e ţ i turci şi
tătari ş-alţii, în toate dzile, şi, hiindu şi slujitorii a Curţii, fără o b r o a c e n u p o t hi şi
sulgiu de cătăva vreme nu s-au scos, nici la avgustu, şi s-au trimis d e s - a u l u a t c ă t e o
samă de ialoviţe de pe la oameni de la ţinuturi, a cui s-au găsit, d e s - a u c h e l t u i t la
Sulgerie, şi să li să dea căndu a eşi sulgiu.
Si hiendu datorii şi la sulger, ce-au cheltuitu m a i nainte la Sulgerie, î n t r - a l t u c h i p
n - a m avut c u m face, ce-am socotitu domniia mia de s-au scos sulgiu, să d e a c u toţii,
n i m e scutialnic să nu hii, pentru ca s(ă) nu să scoţă iarăşi c u r u n d u s u l g i u , şi s - a u p u s
some pc la toate ţinuturile; <da>ră <pus>u-s-au ş-acolo la acel ţinut, ... 2 ialoviţi sa
daţi pc izvod cc vor socoti boiarii noştri <cc> sintu acolo socotitori, şi-ţi da bani de
ialoviţe cate . l e i , si răsuri de ughi căte 2 ughi; 1 pot(ronic) va fi a străngătorilor şi 1
ban în sama Sulgerii. Şi a cui ialoviţe s-au luat mai dăunădzi, aemu li s-or ţinia în samă
căte 5 Ici, p e c u m s-or socoti satcli.
Aceasta scriem.
U las, 7206 <1697> 2 săp(temvrie) 4.
După Iorga. St. fi doc.. XVI. p. 199-200. nr. 60. Text după orig.. sigiliu domnescu mic. în cerneală
roşie, din „Documentele familiei Paladi".
1
Toate parantezele din text aparţin lui N. Iorga.
2
în textul editat, greşit: ..1696", iar la începutul actului: „Iaşi, 4 septembrie 7205 <1696-1697>" !
134 1 6 9 7 ( 7 2 0 6 ) s e p t e m b r i e 1 8 , Iaşi
Ianolc, fiul Vătăţoaiei, vinde Axinici Butculesci un loc dc casă pc Uliţa Măjilor Vcchi, cu
patru Ici şi jumătate.
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
Vasile Buhăicscul medelniccr şi Ion gramatic judecă pricina dintre M-rea Aron Vodă şi
Ioniţă Loiz negustor pentru bezmenul unui loc.
1
Vezi doc. din 1697 (7206) noiembrie 15 (nr. următor din acest volum).
Mănăstirea Aron Vodă se judecă înaintea marilor boieri cu Loiz pentru casa făcută de
Dragul pe locul mănăstirii şi luată de cel din urmă pentru o datorie.
Altă carte de giudecată tot de la aceiaşi boieri, din let 7206 < 1 6 9 7 > n o i e m ( b r i c )
15, că s-au giudecat egum(enul) de Aron Vod(ă) cu Loiz pentru casa ce-au fost lacut
Dragul pe locul mănăstirii şi au fost luat Loiz pentru datorie; şi au dat j u d e c a t a să
stăpînească mă(nă)st(i)re(a) casa.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 6 r. Rez. 111 Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate
a sec. XVIII.
Antioh <Cantemir> voievod confirmă vechile scutiri de dări ale preoţilor, diaconilor şi
ţîrcovnicilor din Iaşi.
Antioh <Cantemir> voievod întăreşte M-rii Bîrnova stăpînirea asupra satului Zărnc.şti
din ţinutul Fălciu restituit mănăstirii dc fiicele lui Gavrilaş <Mătiaş> fost <mare logofăt>,
căruia îi fusese dat de călugări pentru a termina zidirea acesteia.
Arii. St. Bucurcşti, Ms. nr. 646, f. 48 v.. nr. 5. Copie în Condica M-rii Bîrnova, scrisă în 1796
octombrie 2. dc Costantin Polimaz logofăt.
EDIŢII: Catalog A.I.C., IV. p. 437. nr. 1981 (rcz.).
1
în mijlocul unui sigiliu figurat dc copist, menţiunea: „pecete g(os)p(o)d".
Antioh <Cantcmir> voievod judecă pricina dintre mănăstirile Balica şi Galata pentru
nişte mori de pc gîrla unde a fost piua de si litră.
1
Omis.
2
Urmează menţiunea: „loc(ul) pccejii".
Aniţa, soţia răposatului Aslan cămăra.ş, vinde lui Sandul Adam negustor o casă dc pc
Uliţa Frecau, cu 120 de lei bătuţi.
1
Urinează menţ. editorului: ..l(ocul) p(eccţii): flori".
2
Savvas staroste, dc faţă; Thomns. martor; Nicolas, martor; Ghiorghios, martor; Moirzas, martor;
Nicola, martor; Aftanasis. martor; Chiriacos. martor.
141 1 6 9 8 ( 7 2 0 7 ) o c t o m b r i e 2 8 , Iaşi
FFLKWB <NILCAA>.
< P e verso, din sec. XVIII>: 7207 <1698> oc(tom)v(rie) 28. <Nr.> 3.
< D i n p r i m a j u m ă t a t e a sec. XIX>: Vie ot Valea Cozmoaie. No. 7.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Cetăţuia, IV/7. Orig., hîrtie (29 x 20,2 cm.), filigran, cerneală neagră, lipsă o
buna parte din treimea din dreapta a actului, lipit pe altă foaie, sigiliu domnesc mijlociu aplicat în cerneală
roşie, parţial imprimat.
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 448. nr. 20-10 (rez.).
142 1 6 9 8 ( 7 2 0 7 ) n o i e m b r i e 2 0 , Iaşi
Toader Ducniţă cu soţia sa, Candachia, şi nepotul său, Nicolai, vînd lui Lupaşco. fiul Iui
Tudori, şi soţiei sale un loc dc casă în Iaşi, cu 12 Ici.
1
Omis în orig.
1
Urmează cîteva cuvinte tăiate dc aceeaşi mînă.
3
Amprentă digitală.
Toader şi soţia lui, Safta, se judeca cu Constantin şi cu soţia acestuia Aniţa pentru case,
dugheni şi pivniţe din Iaşi.
f Adecă eu, Toader, şi cu fameia mea, Safta, fata lui Păladie făclieriul, s c r i e m şi
mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru la mînule dumisale cumnatului Costantin,
carile ţine pre Aniţa, sora fămei mele, fata lui Păladie, cum fiindu noi gineri lui P ă l a d i e
ne-au înpărţit dumnealui dzestrea pînă au fostu viu, cui ce s-au îndurat.
D e c i , m i e şi l a m e i m e l c , Saftii, ne-au dat o pivniţă cu d u g h i c n c în 'Tîrgul d i n S u s
P r e P o d u l îi H a g i o a i e ' , iară c u m n a t u l u i C o s t a n t i n şi f ă m c i sale, Aniţii, le-au dat o c a s ă
c u
p i v n i ţ ă în T î r g u l F ă n i n i i şi le-au m a i dat şi alte c a s e iară în T î r g u l F ă n i n i i , în c a r e
cas(e) şcde N i s a n j ^ i ^ ^ ^
Iară d u p ă m o a r t e a s o c r u l u i n o s t r u , lui P ă l a d i c , s o c o t i n d u cu că sînt m a i d e preţ
p i v n i ţ a si cu c a s e l e din Tîrgul Făninii c e - a u dat socrul m i e u Iui C o s t a n t i n , şi p i v n i ţ a
n i e a şi cu d u g h i c n e l e d i n T î r g u l din Sus sîntu m a i proaste, a m cerşut s ă - m ( i ) f a c ă şi
m i e p a r t e în p i v n i ţ a şi-n c a s e l e din Tîrgul F ă n i n i i ; ş - a m avut m u l t ă g î l c e a v ă şi pîră cu
c u m n a t u l C o s t a n t i n . D e c i c u m n a t u l C o s t a n t i n s c o ţ i n d u diiată f ă c u t ă d e s o c r u l m i e u
P ă l a d i c u m i - a u dat lui p i v n i ţ a şi cu c a s e l e din 'Tîrgul Făninii î n c ă pînă au fost viu şi au
a d u s C o s t a n t i n şi o a m e n i buni d c au m ă r t u r i s i t cu s u f l e t e l e lor tot î n t r - a c e s t a ş i c h i p ,
d u p ă c u m s c r i e d i i a t a , a n u m i au a d u s m a r t u r i pre N i c u l u i M c l c ş t a n , şi V a s ( i ) l i e
c ă l d ă r a r , si G l i g o r a ş f ă c l i e r , şi N e c u l a i D e r v i ş făclier, carili au fostu la m o a r t e a
s o c r u l u i , lui P ă l a d i c , şi G l i g o r a ş sînă p r o t o p o p u l C o s t a n t i n , şi C o s t a n t i n B o t e d z a t u l , şi
D r o s c a , carile au f o s t u iar de casa s o c r u l u i ; şi v ă d z î n d u noi că m ă r t u r i s e s c u a c e ş t i
o a m e n i b u n i cu s u f l e t e l e lor î n t r - a c e s t a c h i p c u m au dat socrul P ă l a d i c p i v n i ţ a şi c u
c a s e l e d i n 'Tîrgul F ă n i n i i c u m n a t u l u i C o s t a n t i n şi fricii sale, A n i ţ i i , f e m e i i lui
C o s t a n t i n , n - a m p u t u t ieşi din d e r e p t a t e n i c e m - a u dat g i u d e ţ u l pre m i n e să întru în
c a s e l e si-n p i v n i ţ a din 'largul F ă n i n i i , c c pentru c ă c e f i i u d u c a s e l e şi p i v n i ţ a c u m n a t u l u i
C o s t a n t i n m a i d e preţ d c c î t a m e l e şi, g î l c e v i n d u - 1 şi cu f i i n d u o m m a i s c ă p a t , n e - a m
t o c m i t si n e - a m a ş e d z a t s ă - m i m a i d e a C o s t a n t i n o sută d e lei b a n i g a t a şi s ă - m i ţie în
s a m ( ă ) si c i n d z c c i d e lei d i n t r - u n z a p i s din p a r t e a d u m i s a l e , şi iarăş(i) s ă - m i m a i ţie în
s a m ă unsprcdzeci lei d i n t r - u n cal, iar din p a r t e a d u m i s a l i şi s ă - m i m a i d e a o b u t e d e v i n
d e o s u t ă si d o a o d z e c i d e v e d r e . Si mi lc-au dat t o a t e a c e s t e a c e scriu m a i sus.
P e n t r u a e d e a , d c a e m u î n n a i n t e să ţie c u m n a t u l C o s t a n t i n cu p a c e c a s ă l e şi c u
P i v n i ţ a d i n T î r g u l F ă n i n i i , în veci, f a r - d e nici o g î l c e a v ă d i s p r e m i n e sau d i s p r e f e m e i a
n i e a s a u d i s p r e ficiorii noştri şi eu să ţiiu cu p a c e d u g h i c n c l c şi p i v n i ţ a din T î r g u l d e
S u s f a r - d e nici o g î l c e a v ă d i s p r e C o s t a n t i n sau d i s p r e f e m e i a d u m i s a l e . Iară a l t ă ,
r n u l t - p u ţ i n c e - a u m a i r ă m a s d e la s o c r u l n o s t r u P ă l a d i c , n e - a m socotit d e a î m p ă r ţ i
f r ă ţ e ş t e tot în d o a ă p î n - l a un c a p d e aţă şi altă g î l c e a v ă între noi să nu m a i fie.
Şi a c e a s t ( ă ) t o c m a l ă şi a ş e d z ă m î n t u l - a m f ă c u t d i n n a i n t e a d u m i s a l e lui V a s i l i e
C o s t a c h i e m a r i l e d v o r n i c d e Ţ a r a d e G i o s , şi d i n n a i n t e a m o l i f ţ i i s a l e p r o t o p o p u l u i U r s u
d e la b e s e r i c a d o m n e a s c ă d e p r e Poartă şi d i n n a i n t e a d u m i l o r s a l e v o r n i c i l o r d e p o a r t ă ,
a n u m e : Ş t e f a n P i l a t , şi B u t a , şi G h i o r g h i i S t e r i d z ă s c u l , şi V a s i l i e R o j n i ţ ă şi G h i o r g h i a ş .
Şi p e n t r u m a i m a r e c r e d i n ţ a , a m iscălit noi şi f ă m e i a m e a , S a f t a , ş - a u p u s p e c e t e a
Şi a u i s c ă l i t şi d u m n e l u i V a s l i e C o s t a c h i e vel v o r n i c şi d u m n e a l o r v o r n i c i i d e p o a r t ă a u
p u s p e c e t e a P o r ţ i i m ă r i i sali lui v o d ă şi au iscălit şi m o l i f t a sa p r o t o p o p u l U r s u şi alţii
c a r i i s - a u t î m p l a t la a c e a s t ă t o c m a l ă .
I a r ă c a r i l i d i n t r u n o i a m a i s c o r n i pîră piste a c e a s t ă t o c m a l ă şi a ş e d z ă m î n t c e - a m
f ă c u t , a c e l a să fie d e m a r e c e r t a r e d i n n a i n t e D i v a n u l u i m ă r i i s a l e lui v o d ă si y dinnainte
o r i a c e g i u d e ţ u s - a r t î m p l a . A c e a s t a f a c e m ştire.
Şi e u , G l i g o r i , a m s c r i s z a p i s u l ca să s(e) ştie.
tf inc, AC^OTCCO X 3C3 AeK(eA\BpVe) k;
t T o a d e r B o t c o i s c a l u ; t S a f t a , f a t a lui P ă l a d i .
npwTwnwn tfpcVA W T BpAT martor, HCKAA, 16992 (sic) <m.p.>; t voraicu
Buta; <m.p.>; Gligoraşco staroste şi martur3; t Vas(i)lie căldărari3; Neculai Dirviş,
martur3; Toder de la aga, martur <m.p.>; t Istratie făclier, martor.
0 3 , EAC(H)AY€ HWCTAKC E6A BOp(HMK) <m.p.>.
#3, IJJe^H ITlfAAT BOp(llHK) rAWT(nYn), HCKAA <m.p.>.
fl3. rHwpre BopwHK rAOTHii <m.p.>.
.. p,apTT|po Ta avoOev <m.p.>.
fl3, ÎWH uier(pap) HCKAA, BTopV u i e T p ( a p ) , epAT non tfpctto <M.p.>.
1*03, NETTVAAH MEAEQJAII, IICKAA <m.p.>.
t TAHROPAUIKO HCKAA şi martor <m.p.>.
#3, Ap6ck, HCKAA, martor <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, uisemnari din prima jum. sec. XIX>: N. 3 <tăiat cu
cerneală cafenie şi scris>: 4; 7207 <1698> dech(em)v(rie) 20.
Ach. St Iaşi, Documente, DVI/1. Orig.. hîrtie difotio (44.5 x 3 0 3 cm.), filigran, cernenlă neagra, rupt Ia
îndoituri, sigiliul rotund (3 cm.) al Porţii domneşti, avînd în cîmp o cruce şi iniţialele: ..P(e)cc(tca) P(o)r(ţii)".
doua sigilii inelare, unul octogonal neclar şi celălalt rotund (1.2 cm.), al lui Vasile căldaraml. cu inscripţia
chirilică: „Vasilie".
1
Formă veche de genitiv-dativ.
3
Ca cifre arabe în orig.
3
Amprenta digitala.
4
Semnătură grecească indescifrabilă.
3
... mărturisesc cele de mai sus <m.p>.
1
V. doc. nr. 72 din acest volum.
1
Cu cifre arabe.
Ispisoc... de la Antioh Costantin voievod, aşijderea pentru mila ce scrie mai sus,
din let 7207 <1699> mai 28, <precum au făcut mila sfintei m(ă)năstiri Trei Sfatitelor
ca s(ă) aibă a lua de la toţ(i) cărăuşii carii vin în tîrgu cu marfă şi carii ies din tîrgu cu
marfa cît(e) douazăci de bani de la tot caru; şi carii vin îh tîrgu cu peşti, aşijderea să
aibă a lua de la toată caruţa di peşti cît(e) douăzeci de bani şi cîte doau oca di peşti de
la toţi oameu(ii): or(i) neguţitor(i), or(i) turci, or(i) slujbaş(i), or(i) di ce breasla ar fi,
toţ(i) trebuie să de aceşti toate ce scrie mai sus>1.
Arii. St Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 81 v. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă îh prima jumătate a
sec. XIX.
Ibidem, f. 335 r. (rez.).
k
EDIŢII: Catalog DA.C., IV, p. 440, nr. 1995 (rez. cu dala de an greşită: 1698 (7206).
1
Completat după rez. din 1711 (7219) februarie 7, la care rezumatul dc faţă se referă (v. «loc. nr. 409
din acest volum).
1
Omis.
3
în interiorul sigiliului domnesc figurat de copist, menţiunea: „pecete g(os)pod", iar în exergă,
legenda: Î HW FLHTHWJŢ KOCTAHAHN B M B M A U ) , BOACICI») AUMWCTHIO, ROCNOAAP(I) 3FAW\E
MOAAABCMWH ( t Io Antioh Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţarii Moldovei).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 463-464, nr. 2112 (rez. dezvoltat, după Ms. 578, cu data de lună: iulie).
1
Omis.
3
în loc de: „iunie".
1
Parantezele lui Gh. Ghibănescu.
2
Aşa în textul editat.
Antioh <Cantemir> voievod întăreşte M-rii Trei Ierarhi stapînirea asupra satului Piscani
din ţinutul Iaşi.
Antioh Costandin v(oie)vod întăreşte cu cartc g(os)p(o)d ca s(ă) stăpînescă
mă(năs)ti(rea) Trei Sfatitel(e) moşia sa, satul Piscani, în ţi(nu)t(ul) laşului.
V(ă)let 7208.
Arh. St. Bucurcşti. Ms. nr. 579, f. 335 r.. nr. 35. Rcz. in Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. IV, p. 480. nr. 2189 (rcz. cu data: 1700(7208).
151 1 6 9 9 ( 7 2 0 8 ) s e p t e m b r i e 2 6 , Iaşi
Grigorc, fiul lui Dănilă Laptcacru, vinde lui Martin ungur dc pc Uliţa Marc o falce dc
vie în Valea lui Icrcmia, cu 36 dc Ici.
<Pe verso, scris de mîini diferite, în a doua jumătate a sec. XVIII>: 1) Pe vie ot
Lapteacru; 2) Venduta di una vigna in Copou.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, MLXXVIII/25. Orig., hîrtic (31,5 x 21,5 cm.), filigran, cemcală neagră, trei
amprente digitale.
1
Cu cifrc arabe.
2
Amprentă digitală.
152 1 6 9 9 ( 7 2 0 8 ) n o i e m b r i e 2 5 , Iaşi
Antioh <Cantemir> voievod întăreşte preoţilor iezuiţi leşeşti din Iaşi stăpînirea asupra
unei pivniţe de lîngă M-rea Trei Ierarhi.
Deci ca să li hie de la domniia mea iazoviţilor leşeşti acea pivniţi dreaptă ocin(ă)
şi moşie, danie în veci, iar preuţii ungureşti sau besercca lor, treab(ă) să n-aibă a s(e)
mai amesteca la acea pivniţă; şi aceasta pîr(ă) să nu s(c) mai pîrască, în veci, peste
cartea domniei mele.
tf Iflc, A(4)T(O) x3CH noeBpCfe) ne.
H W TFHMIWX K O C T A H T H H BOGBOAA <m.p.>.
1
s în loc de n.
7
spaţiu liber în text.
3
Decretul preaînaltului domn Antiohic confinnînd donaţia, cu propria mîna, prin care preoţilor noştri
le-a dat casa şi pivniţa moştenită aici, în Iaşi, pe Uliţa Mare, în faţa porţii mănăstirii Trei Ierarhi. (Trad. dc
lector univ. Marius Alexianu).
Maria Mironeasa dăruieşte preotului Cozma o casă şi o vie în Valea lui Irimia.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.. Dociuncnic istoricc, CLXXXIX/248. Orig., hîrtie difolio
(30 x 20.5 cm.), ccnicală cafcnic, o amprentă digitală.
Arh. St. Iaşi, Dociimcntc. CCCLX/5 (copic dc Thcodor Gaşpar diac dc divan, din 1816 sept. 20, în
Condica Mitropoliei Moldovei).
1
Dc la „o casă ..." pînă aici. tăiat cu o linie.
2
Tăiat.
J
Amprentă digitală.
4
Neclar.
5
Urmează o însemnare grecească neclară.
Safta meşterbăşoaia vinde lui Nastase Stroescul căpitan dc darabani o jumătate de loc de
casa pe Uliţa Surlarilor, cu 13 lei.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Ioau Gură dc Aur. XII/15, nr. 2. Copie din 1765 august 8 dc Ioan Popa
logofăt dc divan.
1
Nictarios confirm cclc dc mai sus.
2
Locul amprentei digitale.
155 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) a p r i l i e 1 5 , Iaşi
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. X V I I I > : 1) 7 2 0 8 < 1 7 0 0 > ap(rilic) 15.
S-au scris, <Nr.> 2 8 ; 2) Carte g(os)pod pentru a p ă r a r e R e d i u l u i T ă t a r u , < t r a d u s în
greceşte>.
Inst. dc Ist. A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonaL
Arh. St. BucureşU. Ms. nr. 578, f. 131 r., nr. 28 (copie în condica M-rii Trei Ierarhi - Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX).
Idem, Ms. nr. 579, f. 232 r. (rez. din aceeaşi vreme în altă condică a acclciaşi mănăstiri).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV, p. 473, nr. 2157 (rez.).
1
Aşa în orig.
156 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) a p r i l i e 2 0 , Iaşi
Antioh <Cantemir> voievod porunceşte slujbaşilor săi din Iaşi şi din ocolul tîrgului Iaşi
să nu perceapă dări de la cinci posluşnici ai M-rii Copou, pentru că sînt scutiţi.
157 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) i u n i e 2, Iaşi
Arh. St. Bucurcşti, M-rca Bîmova, III/9. Orig., hîrtic (32 x 21 cm.), ccmeală neagră, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, în ccnicală roşie, neclar.
158 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) i u n i e 8, Iaşi
Irina preoteasa, soţia preotului Agapie, cu fiica sa, Marica, dăruiesc altei fiice, Safta, şi
soţului ei Ion Hlibii meserciul de sulgerie o casă în Iaşi.
t Adecă eu, Irina, preuteasa popii lui Agapie, şi cu fata mea, Marica, care mi-i
fiică mai mică de alţi ficiori ce am, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, de
nime silite, nici asuprite, ce de a noastră bunăvoie, ne-am învoit şi am dat şi am dăruit
a mea dreaptă ocină <ş>'i moşie şi a fiică-mea, a Măriii, o cas(ă) cu giumătate de locul
casii cei bătrîae, care casă iaste din dosul casilor cămăraşului Matei Sturdzii, despre
apus; o am dat fetii m61e Saftii şi generelui mieu, lui Ioni Hlibii mcserciului de
sulgerie, care cas(ă) iaste cu giumătate de loc despre apus din locul casii, ca să li hie
dre<a>1ptă ocină si moşie, lor si cuconilor dumilorsale, m v6ci neclătită si ncrusiită.
Şi la această tocmală de bunăvoie ce ne-am uivoit şi am dat casa cu giumătate de
loc s-au prilejit mulţi oameni bun(i), vecin(i) de prin pregiur <uli>'c6n(i) şi popordni
de la bes6ric(ă) de la hiam de la Preapodobna Paraschevei, an<ume>': preutul Ion, şi
preutul Tănasîie de la Pr(ea)p(o)d(o)bna, şi Chiriiac s(î)nă Butuc, şi Neculaiu
cantaragiul de sulgerie, şi Diţă călăraş de Ţ(a)rigrad, şi Tănase Ciocani, şi preutul
Macsim de la Svetii Ioan din Măji, şi preutul Ghiorghie ot Curălar(i), şi Ursul cumnat
preutului Ghiorghie şi alţi oamen(i) buni, bătrîni şi tineri, cărei mai gios ş-au pus
dăgetele. Şi această tocmală ca să nu să mai strice; iar cine are strica peste tocmaia
noastră să hie de gloab(ă) şi de mar(e) certar(e).
Şi pentru mai mare credinţa, ne-am pus şi dăgetele.
Şi eu, Dumitraşco diiacul, de am scris zapisul.
TF BIC, A(4)T(o) x3CM ttllCfe) fî.
Irina preuteas(ă) ; t Mariia, fata Irinii preutăsii2; Ghiorghii zcat Irinii preut6sii2.
2
1
Rupt în orig.
2
Amprentă digitala.
160 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) i u l i e 1 4 , Iaşi
Vornicii de poartă stabilesc hotarul locului de pc Uliţa Mare al iezuiţilor polonezi din
Iaşi pe partea ce se învecinează cu locul lui Vasile Ple.şca logofăt al treilea.
EDIŢII: Ghibănescu, Arhiva Muzeului Municipal - Iaşi, fasc. II, şi Surete, XXII, p. 55. nr. 62 (orig. din
Acta Muzeul Municipal - Iaşi, necatalogate, după idem, Ms. Surete, XLIV, f. 528).
1
Vornicii alias judecătorii de poartă revăd proprietatea rezidenţei din Iaşi şi cercetează adevăratele ci
hotare, constată şi le confirmă. (Trad. de lector univ. Marius Alexianu).
161 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) i u l i e 2 1 , Iaşi
< P e verso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII>: 7208 <1700> iulie 21. Carte de
stăpînire pe satul Piscani, <scris apoi în greceştc>\ N<r.> 6.
< D e altă mînă din aceeaşi vreme>: Piţcanii.
Inst. dc Ist. ..A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu,
aplicat în cerneală, neclar.
Arh. St. Bucureşti. Ms. nr. 578. f. 169 v. - 170 r. (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi - Iaşi. scrisă în
prima jumătate a scc. XIX); Ms. nr. 579. f. 207 (copie din aceeaşi vreme în altă condică a aceleiaşi mănăstiri).
EDIŢII: Catalog D.A.C., IV. p. 478. nr. 2177 (rez. după Arh. St. Bucureşti).
162 1 7 0 0 ( 7 2 0 8 ) i u l i e 3 0 , Iaşi
1
Omis.
2
Urmează o semnătură armenească însoţita de un sigiliu inelar.
'Neclar.
L
Aşijdere, domniia m e m-am milostivit .şi le-am iertat o pivniţă eu băuturi ce
vinde aice, în tîrgu în Ieşi, să hie în pace de camănă, dc bezmăn, de poclonul agâi, de
cepărie, de buor şi de toate cheltuielile cîte vor hi pre alte pivniţ(c). N i m e întru nimică
val să nu-i fac(ă), nici omului [nici omului] său carili va vindi bcutura la acea pivniţ(ă).
Pentru aceea, voi, căm(ă)nari, şi bezmenari, şi cepari, şi buorari, toţi, să aveţi a
da bună pace aceştii pivniţi, să l(e) hie pentru cheltuiala lor şi a bis(e)ricii.
Iar cine s-ar ispiti a face val peste caitc domnii meii omenilor sau pivniţii, bine
să ştie că unii ca aceia de mare certare vor hi de la domniia me. HIIAK ue K V A C T .
tf Mc, A ( I ) T ( O ) x 3«r r€nUp'i'e) Şt.
Hw KOHCTANTHH htfKA B06B0AA <m.p.>.
însă să fie oameni strein(i), iar nu de ţar(ă).
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractcre latine în a doua jumătate a sec.
XVIII>: Privilegium libertationis ab omnibus tributc pro hominibus 12 et pro taberna
propinatoria datum a celssisime principc Terrarum Moldaviae Ioanne C o n s t a n t i n o
Duka panibus Societatis Jesu Residentie Iassiensis.
An(n)o 1701 ad 26 ianuarii.
Arh. St. Iaşi. Documcntc, MLXXVIII/32. Orig.. hîrtie (29,5 x 21 cm.), rupt, restaurat, filigran, ccrneală
neagră, sigiliu domnesc iuclar, octogonal, în ccrneală roşie, neclar.
1
Ultimele palm cuvinte, scrise deasupra cuvintelor din rînd: ..la Duineşti şi la Soleşti", care au
fost şterse.
2
în text unna: .,1a Urleşti", cuvinte ce-au fost şterse.
Constantin Duca voievod întăreşte lui Loiz negustor din Iaşi stapînirea asupra unor casc
cu pivniţe şi dugheni de pe Podul Vechi, cumpărate cu 400 de lei.
20 ianuar 7209 <1701>.
Costantin Duca vodă, pentru «Loiz neguţitoriul de aici, de laş», ce arată un zapis
şi cu iscălitura «Savii starostii de neguţitori de aici, de Iaşi, şi a tuturor neguţătorilor»,
pentru vînzare de case, «de pe Podul Vechiu, în Arcari, cu pivniţ(ă) 1 de piatră si cu
dughene pe pivniţ(ă) 1 ..., păn-în fundul (ogrăzii) 1 , ce loveşte în gardul îi M a r d a g i o e 2 , şi
cu o căşcioar(ă) 1 în orgadă». Preţul e de 400 de lei 3 .
«Ion Costin hatman, neîntămplăndu-s(ă) 1 vel log(o)f(ăt).»
După lorga. St. şi doc., VII, p. 105, nr. 11. Rez. după orig.. sigiliu domnesc timbrat.
1
Parantezele lui N. lorga.
2
Formă veche de genitiv-dativ.
3
Urmează menţiunea editonilui: „Pecete mare, peste hîrtie".
176 1 7 0 1 ( 7 2 0 9 ) f e b r u a r i e 1 6 , Iaşi
Copiii lui Gheorghe Alevra şi ai Zoiţei, nepoţii lui Grigoraşco fiul Măricuţii, vînd lui
Pană o pivniţă şi o dugheană în Tîrgul de Jos, cu 250 de Ici, pentru a plăti o datorie a unchiului
lor Grigoraşco.
t Adecă eu, Toader, şi Ştefan, şi Toma, şi Petrea, şi Pavăl, şi E n a c h i şi Nastasiia,
toţi ficiorii lui Gheorghie Alevra şi a Zoiţii, nepoţii lui Gligoraşco ficiorul Măricuţii.
S c r i e m şi m ă r t u r i s i m cu a c e s t u a d e v ă r a t z a p i s al nostru p r e c u m să-s(e) ştie p e n t r u o
p i v n i ţ e s t r i c a t ( ă ) cu d u g h e n e cu tot c e iaste în T î r g u l de Gios, în N e g u ţ i t o r i , l î n g ă
pivniţa Svintii V i n e r i şi a G a l ă ţ i i , c a r e p i v n i ţ e au fost a u n c h i u - n o s t r u a lui G l i g o r a ş c o
şi, d u p ă m o a r t e lui, a v î n d u c î l ă v a d a t o r i e a plăti şi d e aiurea n e a v î n d u d e u n d e lua să
p l ă t i m , a m v î n d u t a c e a s t ă p i v n i ţ e cu d u g h e n e cu tot d u m i s a l e fratelui n o s t r u , lui P a n ă ,
iarăşi ficiorii lui A l e v r a şi Z o i ţ i i , d r e p t d o u ă s u t e şi c i n d z c c i d c lei bătuţi, bani g a t a . Şi
noi î n c ă ş ( i ) l u î n d u b a n i i d e la f r a t c - n o s t r u P a n ă , i - a m dat şi noi d e a plăti d a t o r i i l e
u n c h i u - n o s t r u , lui G l i g o r a ş c o , cît a m putut c u p r i n d e cu aceşti b a n i ; c a r e a c e a s t ă p i v n i ţ e
cc m a i sus s c r i e m era si
»
u n c h i u - n o s t r u de la m a i c ă - s a M ă r i c u t»a si
»
m o ş»e a n o a s t r ă d a t ă
lui G l i g o r a ş c o z e s t r e .
D e c i a c e a s t ă m o ş i e ca să fie f r ă ţ e n e - n o s t r u lui P a n ă d r e a p t ă o c i n ( ă ) şi m o ş i e ,
neclătit şi n e r u ş i i t în v e c i ; şi d c p c z a p i s u l nostru ca să a i b ă d u m n e l u i f r a t e l e P a n ă a - ş i
f a c e şi d e r e s d o m n c s c u . Şi i - a m dat d u m i s a l e şi t o a t e z a p i s e l c c e l e v e c h i cît(e) au f o s t
pe a c e a s t ă m o ş i e , şi d c a e m u î n n a i n t e , noi, toţi fraţii ce m a i sus n e p o m e n i m , că a m
vîndut d u m i s a l e , t r e a b ă s a u a m e s t e c la a c e a s t a m o ş i e să nu m a i a v e m ; iară c a r e l e d i n t r e
noi s-ari s c u l a d i n f r a ţ i , ori m a r c , ori m i c , c a să m a i s c o r n e a s c ă v r o g î l c e a v ( ă ) s a u pîră
asupra f r a t e l u i P a n ă , să fie d e m a r e g l o a b ă şi să p e t r e a c ă şi r u ş i n ( e ) ; şi d e s-ari f a c e v r o
c h c l t u i a l ( ă ) , t o a t ( ă ) să fie d e s p r e a c e l a c e s-ari scula a scorni pîr(ă).
Şi a c e s t a d e v ă r a t z a p i s al n o s t n i s - a u f ă c u t d e n a i n t e a p r e u t u l u i P a v ă l d e la
V o v e d e n i c , şi a p r e u t u l u i Ion lij ot t a m , şi p o p a M a t e i de la S(ven)ti Ioan, şi p o p D a r i e
tij ot t a m , şi T o a d e r b ă n a r i u l , şi L u p a ş c o T o d o r i bacal, şi C o s t a n d i n T o d o r i b a c a l , şi
T o a d e r R î n d u l p ă h ă r n i c e l , şi D i m a b a c a l , şi T o a d e r B o t c o , şi V a r l a m a b ă g e r i u l z e t
M e r ă u ţ i c ă l d ă r a r i u l şi a l t o r u o a m e n i b u n i , carii, p e n t r u m a i m a r e c r e d i n ţ a , m a i g i o s
înpreun(ă) cu noi s-au iscălit.
Şi c u , G h i o r g h i ţ ( ă ) H e n n e z e u , a m scris şi a m şi iscălit, m a r t u r .
tf IHc, B(T») A-IIT(O) 4>EB(PTFDPYE) SI*.
Arh. St. Iaşi, Documcntc. CDLX/10. Orig., hîrtie difolio (38,5x27 cm.), filigran, rupt la îndoituri,
cerneală neagră, două amprente digitale în aceeaşi cerneală.
1
Amprentă digitală.
Costantin Duca voievod sccuteşte de dări un om străin afflat în slujba preoţilor iezuiţi
din Iaşi.
t Hw KOCTAHTHH A^a BCEBOAA. C(O)^ÎCI6IO) r(o)cn(o)A(A)p*B
A\(U)A(O)CT'I'IO,
38A\AH A\OAAABCKOH. Scriem domniia mea la boiari .şi la toţi slujitorii carii vili
îmbla cu toate slujbile domniei mele aici, în Iaşi. Va facem ştire tuturor pentru
cestu om strein, anume Ion, carel(e) au vinit din Ţara Româneasca şi vrîndu sa treacă
în Ţara Leşască, iar preutii iezoviţi leşăşti l-au oprit să le slujască.
Pentru aceea, dacă veţi vedea cartea domniei mele toţi să-i daţi bună p a c e , n i m e
întru nimic val să nu-i facă, căci domnia mea m-am milostivit şi I-ani miluit cu
această carte a domniei mele să fie iertat şi în pace de toate dariile şi a n g a r i i l e , cîte v o r
fi pre alţii în ţara domniei mele, nimi întru nimic val să nu-i facă, n u m a i el să fie
pentru slujba iezoviţilor. Iar cine s-ar ispiti piste cartea domniei m e l e a-i f a c e v r e u n
val oricît de puţin, bini sa ştie că unii ca aceia de la domnia mea vor fi de c e r t a r e .
Aceasta scriem.
tf Mc, A(iMo) yictT AwpTtf KB.
Hw KWNCTAIITHII A#KA BO€BC>AA <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Docunicntc. MLXXV1II/33. Orig., hîrtie (31.5 x 20.5 cm.), filigran, ccrncnln neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,8 x 1.7 cin.). în cerneală roşie, neclar.
Constantin Duca voievod întăreşte lui Costandin Sevasto gramatic stăpînirca asupra
locului de la Rediul lui Tătar, din ocolul tîrgului Iaşi, şi dreptul dc a lua zcciuiala dc pc acel loc.
1
Cuvînt tăiat.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 187. nr. 197 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
( 3 4 . 5 x 2 2 . 9 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 389).
Arh. St. Bucurcşti, Fond Bibi. Acad. Rom.. Docunicntc istoricc. CLXXXVI/134. Orig., hîrtic
(28,8x20,5 cm.), filigran, ccmcală neagră, rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu (5.5. cm.), nplicat în
cemcală roşie, neclar.
EDIŢII: <Ghibăncscu>, Acad. Rom. şi doc. laşi. în ..Ioan Ncculce". fasc. 8 (1930). p. 216. (rcz.).
Iordachi zlătar, fiul lui Costantin zlătar, vinde lui Pană negustor un loc de casă pe Uliţa
Rusească, cu 24 de lei, bani gata.
Costantin Duca voievod porunccşte lui Ştefan Habăşcscu pîrcălab să meargă la vadul
Iucşcnilor dc pc Jijia şi să mute cu meşteri mai la vale morile M-rii Agapia pentru a putea
merge şi moara M-rii Aron Vodă dc pc Jijia.
Arh. St. Bucureşti. A.N., CCL/2. Orig., hîrtie difolio (29x20,4 cm.), filigran, sigiliu domncsc mijlociu
în cerneală roşie, neclar.
Idem, M-rca Agapia, 1/44, nr. 46 (menj. veche fără dată).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 21-22, nr. 83 (rez. dezv. şi descr. arheografică).
183 1 7 0 1 ( 7 2 1 0 ) o c t o m b r i e 11, Iaşi
Ioniţă Colţca şi soţia sa, Ioana, vînd lui Andronic căinăraş 22 dc păinînturi din Glodcni,
cu 22 lei.
184 1 7 0 1 ( 7 2 1 0 ) o c t o m b r i e 13
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, stih dată. Copie după foto. orig., Iiîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578. f. 131 r. (rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi. scrisă în prima
jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 23. nr. 88 (rez.).
185 1 7 0 1 ( 7 2 1 0 ) d e c e m b r i e 1 5 , Iaşi
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 147 v.. nr. 6. Copie în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX.
Idem, Ms. nr. 579, f. 217 r. (rez. din acccaşi vreme în altă condică a ncclcinşi mănăstiri).
1
Omis.
2
în interiorul unui octogon desenat de copist, menţiunea: ..pccctc g(os)pod".
Toader Albotă mare pitar împreună cu soţia sa, Maria, şi cu copiii lor vînd ginerelui lor
Sandul Crupenschii inare inedclniccr un loc de casă pc Uliţa Marc din Iaşi.
1
în text, numele vechi: „Albotă".
Inst. dc Ist. „A.D. Xeuopol" - Iaşi. sub dată. Copic după foto. orig., hîrtic.
Pascal, fiul lui Apostol, vinde lui Pascal braşovean şi soţiei acestuia, Safta, o jumătate de
l o c d e casă pe Uliţa Nouă, cu 3 0 de lei.
t A d e c ă e u , P a s c a l s i n A p o s t u l , s c r i u şi m ă r t u r i s e s c u c u a c e s t u a d e v ă r a t z a p i s a l
m e u l a m î n a d u m i s a l i g i u p î n u l u i P a s c a l b r a ş o v e a n şi la m î n a g i u p î n e s ( e i ) d u m i s a l ( e )
S a f t e i , p r e c u m d e n i m ( e n i ) silit, n i c e a s u p r i t , c e d e a m e b u n ă v o i e , a m v î n d u t
g i u m ă t a t ( e ) d e loc de cas(ă), parte me, din tîrgu clin Ieşi, în Uliţa N o ă , în răspîntic, din
gios î m p o t r i v a . m o ş i i i 1 a Dobrovaţului peste d r u m , cari este z a p i s vechiu de
c u m p ă r ă t u r ( ă ) cari au c u m p ă r a t acel loc d e p r e u n ă tatul m e u A p o s t u l şi cu unchiu-meu
G h e o r g h i ţ ă , ficiorii lui M e c h i . Acestu Ioc a m vîndut eu. P a s c a l , şi cu soţul m e u , Sanda,
şi cu cuconii m e i , această loc I-am vîndut eu, p r e c u m mai sus s c r i e m pentru 30 Ici.
Şi la această t o c m a l ( ă ) s-au prilejit mulţi o m e n i buni şi bătrîni şi tineri, anume:
Vasili blănari,* si , Ştefan
» blănari si
» Toderi blănari si
' d i n a i n t e lui C o s t a n t i n sin Tudorioi,
şi L a z o r băcal, şi Gavril zet Bîtcules(ci) şi Pavăl sin Pătraşco. Şi noi, aceşti o m e n i cari
n e - a m prilejit la această t o c m a l ( ă ) , vădzindu f ă c î n d u plat(ă) d e p l i n ( ă ) . pentru credinţa
a m pus iscăliturile ca s(ă) fie de credinţă.
t E(t) A6T(O) x 3CT reuUpYe) iTT
t Pascal, ficior lui A p o s t u l < m . p . > .
f Costantin T u d o r < m . p . > ; Stan (?) sin D r ă g o i u < m . p . > ; t Vasili blănari,
martur 2 ; t T o d e r , m a r t u r ; t Şi eu, Lazor, m a r t u r < m . p . > ; G a v r i l zet Bătcules(ei),
m a r t u r < m . p . > ; P ă t r a ş c o sîn E o r d ă c h c l e < m . p . > ; t L a z o r băcal, m a r t u r .
t Şi eu, Gligoraş sin Sărăraţii, a m scris zapisul şi m a r t u r < m . p . > .
Arh. St. Iaşi, Documcntc, CCCXXXVII/31. Orig., hîrtie difolio (32.5 x 22 cm.), filigran, ccnicală
190 1 7 0 2 ( 7 2 1 0 ) f e b r u a r i e 5, Iasi
Dosoftei egumenul M-rii Dragomirna da lui Năstasc vornic dc tîrg două dugheni dc pc
Uliţa Rusească în schimbul a 80 de matce.
Ş i , p e u r m a n o a s t r ă , p e c i n ( e ) D u m n ( e ) d z ă u va a l e g e c a s ( ă ) h i e e g u m e n la
a c e a s t ă s v ( î ) n t ă m ( ă ) n ( ă ) s t i r e să n - a i b ă a s t r i c a a c e a s t a t o c m a l ( ă ) şi s c h i m b ă t u r ( ă )
e e - a m f ă c u t n o i . I a r c i n ( e ) s - a r ispiti ca s ( ă ) s t r i c c , a c e l a să fie a f u r i s i t şi b l ( ă ) s t ă m a t d e
D o m n u l D u m n ( e ) d z ă u c e - a u f ă c u t c e r i u l < ş i > 2 p ă m î u t u l şi s ( ă ) a i b ă şi b l ( ă ) s t ă m u l a
3 1 8 O t e ţ ( i ) c e - a u f o s t î n N i c h i e şi l ă c a ş u l lui să fie î m p r e u n ( ă ) c u I u d a şi cu t r i c l e t u l
Arie.
Şi a c e s t a z a p i s l - a m făcut d e n a i n t e svinţii sale părintelui Misail mitropolitul ş-a
s v i n ţ i i s a l e p ă r i n t e l u i L a v r e n t i e e p i s c o p u l d c R o m a n şi a e g u m e n u l u i d e B î r n o v a şi a
e g u m e n u l u i d e H a n g u ş-a e g u m e n u l u i d e Sînta Vineri ş-altor boiari cari m a i gios s-or
iscăli.
Ş i n o i , p e n t r u c r e d i n ţ a , m a i g i o s a m p u s p e c e t e m ( ă ) n ( ă ) s t i r i i ş - a m şi i s c ă l i t c a
s
( ă ) h i e de credinţă.
Şi e u , N e c u l a i C e r c h e z d i i a c u l d e c ă m a r ( ă ) , a m scris z a p i s u l cu v o i e lor. Şi d e p e
z a p i s u l n o s t r u s ă - ş i f a c ( ă ) şi d r e s d o m n c s c u .
tf Iile, A(*H)T(cO x3cV ^CeMptfapYe)
t AAIICAHA AUITPONOAHT G^(A)BCKHM <m.p.>.
t AABpeiiTYe enCiOcKCcOnt <m.p.>.
t Î W A H €n(n)cK(<5)nt < m . p . > .
t n p w T w n w n tfpcvA WT BpAT, m a r t o r , 1 7 0 1 3 < m . p . > .
t 6pA\0HA)( A<5CC»4»T€H 6r(tf)A\6H HCKAA II B^iC COEOp < m . p . > .
t ^ 3 , H o n EV)(Vuj EHB B€A AOr(c»)4>(6)T, HCKAA < m . p . > .
Irodiiacon...1 onthea <m.p.>.
t M ( a ) K a p i o c ; T|Ytf)_ievo<; tt|c; A y i a c ; r i a p a a K e o p f i g , jaapTTipcxc; < m . p . > .
rp-ryyopKx;... 4 r a  x x T i , jj.apTT|p(xc;... 4 < m . p . > .
t I o a v r i g a T o c p o a u a g , 7tapo-o < m . p . > .
t Ma^ocpotKTjc;, T i a p o t ) < m . p . > .
t AoYTţgcog, Ttapoo <m.p.>5.
MeA^extotg...4 <m.p.>. rpnyopioq...4 <m.p.>.
IlapaaKepTig...4 <m.p.> 4 jtaprnţ <m.p.>
MaBeog TOO XpT]aTo(5)ot>tax; <m.p.>4.
t Costantin biv vel vameş, martur <m.p.>.
t Ie<ro>monah Ioan ot Dragomirna <m.p.>.
Eu, Bejan Hudeci vornic glotnii, am fost faţă <m.p.>.
Arh. St Iaşi, Documcntc, CD/22. Orig., hîrtie difolio (41.4x28,4 cm.), filigran, ccrncală neagră, rupt şi
lipit la îndoituri, lipsa 2/3 din fila a doua. sigiliul rotund (3,5 cm.) al mănăstirii Dragomirna. în aceeaşi ccrncală,
avînd în cîmp icoana hramului (Coborîrea Sfihtului Duh) iar în exergă. legenda: ţ C'iVx ne'IDTK MOHACTU^A
OT AparoMHpHâ ( ţ Aceasta este pecetea Mănăstirii de la Dragomirna).
' Rupt
2
Omis.
3
Cu cifre arabe în orig.
4
Neclar.
5
Makarios egumenul Sfintei Paraschiva, martor <m.p.>; Grigorios...4 al Galatei. martor <m.p.>; t
Ioanis staroste, de faţă <m.p.>; ţ Mazarachis. de fa)â <m.p.>; Loizos, de faţă <m.p.>; Meletias ... <m.p.>;
Grigorios... <m.p.>;Paraschiva...4 <m.p.>;... mărturisesc <m.p.>. Mathcos al lui Hristodulos <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Iazul ot
Căcaina, ce s-au luat cu schimbu ot mă(nă)st(i)re Danco, <tradus în greceşte>; <de alt
mînă>: No. 1.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Dancu, 1/1, 2. Orig.. hîrtie difolio (44,5 x 35 cm.), filigran, cerneală neagră
(semnătura voievodului presărată cu aur), sigiliu domnesc inelar, octogonal,fincerneală roşie, peste care a fost
timbrat sigiliul domnesc mijlociu ce a fost apoi deslipit şi mutat puţin mai jos.
Cu o copie de la începutul sec. XIX, 1b al cărei rezumat se menţionează că heleşteul a fost luat ih
schimb de la M-rea Danco de răposatul logofăt Ioan Cantacuzino.
Idem. Ms. nr. 535, f. 32 v. - 33 (copie din 1844); Ms. nr. 628, f. 437 v. (rez. îh Condica Asachi I, scrisă
la sfîrşitul sec. XVIII); Mitropolia Moldovei. CLV/34, nr. 1,2 (rez. din sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 30. nr. 118 (rez. dezv.).
MWAAABCKOH. Adecă domnia mea, din mila lui Dumnedzău, ce m-au miluit cu scaunul
şi cu domniia ţărîi noastre a Moldovei, bine socotindu şi unnîiid altor răposaţi domni
bătrîhi, ce au fost mai înainte de noi şi cărora să văd multe miluiri şi pomeni ce-au
făcut cu sfintele rugi, mănăstiri şi bisărici, unele din temelie făcute, altele din cele
vechi, carili din multe tîmplări au fostu pustiite şi uitate răsipite le-au înnoit şi le-au
întărit, precum şi noi vădzindu aemu svînta mănăstire Copoului, unde iaste hotarul
Sv(î)ntului Ierarhu Athanasie, patriarhul de Alecsandriia, care iaste între vii, lîngă
tîrgul Iaşii, ce iaste zidită din temelie dintâi de răpăosatul Vasilie vodă şi închinată la
toate mănăstirile de Sv(î)nta Gora; şi după ce-au făcut răpăosatul Vasilie vodă şi
sv(î)nta mănăstire Trei Sfetitele aicea, în tîrgu în Iaşi, au fostu luat călugării de Trei
Sfetitele suptu ascultarea ei, fiindu tot de un stăpîn zidite, şi aşea fiindu suptu
ascultarea lor n-au căutat de m(ă)n(ă)stire de Copou, ce încă toate dzăstrele ce-au avut
pe începutul le-au istovit şi bes6reca nimic necăutîndu au lăsatu-o de s-au pustiit şi s-au
răsipit.
Deci d o m n i e m e a au socotit împreuna cu tot Sfatul n o s t m c u m de a e m u înainte
călugări de Trei Sfetitele nice dănăoară treabă să n-aibă cu m ă n ă s t i r e a Copoului, nice
să s(e) amestece nimic, ce să fie osăbite ca dintâi .şi să s(e) n u m a s c ă m ă n ă s t i r e marc ca
şi alte mănăstiri şi să fie închinată la toate m ă n ă s t i r i l e de Sv(î)nta Gora, unde o au
închinat răpăusatul Vasilie vodă; şi a m socotit d o m n i i a m e a de a m pus şi egumen pc
popa Izichiil din mănăstirea de la Iveri de Sv(î)nta Gora, însă şi e g u m e n u l d e va asculta
de săbor şi va f a c e poruncile deplin p r e c u m să c a d e şi bucatele, agonisita mănăstirii,
are creşte şi are a d a o g e şi n-are face pagubă şi c ă d e r e sv(i)ntci mănăstiri ca să placă
svintelor m(ă)n(ă)stiri celor mari, unde iaste închinată m(ă)n(ă)stirea aceasta, poate să
fie e g u m e n şi pînă la săvîrşirea lui; iară d e are strica şi are f a c e s c ă d e r e şi pagubă
sv(i)ntei m(ă)n(ă)stiri atuncea să va scoate iar alţi e g u m e n i şi pre cine va socoti tot
săborul de Sv(î)nta Gora vor triimite e g u m e n u . Şi d o m n i i a m e a a m t o c m i t sv(î)nta
beserică şi cu bucate de hrană încă o a m miluit; şi a m miluit-o cu o bucată de loc din
hotarul tîrgului Ieşilor pregiur sv(î)nta m(ă)n(ă)stire, cu loc d e ţ(a)rină şi fînaţă şi cu vii
si
» cu loc de hălesteu» în Valea lui Tătar, care a m triimis d o m n i i a m e a 1p r e boiariul nostru
Ştefan Pilat vornicul de poartă d e au hotărît şi au stîlpit a c e bucată d e loc împreună cu
mulţi oameni buni, carii sîntu scrişi a n u m e în mărturie.
Şi au început hotarul deasupra Fîntînii Z m ă u l u i în piscu, s-au pus stîlpu de
piatră, şi de acole drept la deal spre răsărit alăturea cu şanţul la D r u m u l ccl M a r e carele
m e r g e pentre vii, s-au pus stîlpu d e piatră, şi d e a c o l o drept în sus p e D r u m u l cel Mare
pin capetel(e) viilor pîn-la T a n g a , şi d e la T a n g a tot în sus p e D r u m u l cel Mare
pîn-în dreptul a doaă cruci d e peatră, s-au pus stîlpu d e piatră d e s p r e răsărit, şi d e acolo
drumul în sus prin Rediu tot p e d r u m la vale, alăturea cu hotarul R u f e n i l o r , pînă unde
să împreună cu hotarul Mîrzăştilor şi cu hotarul lui Costantin g r ă m ă t i c u l , s-au pus
stîlpu d e piatră lîngă d r u m u l Mîrzăştilor, şi d e a c o l o dreptu spre a m i a d z ă d z i , peste
podiş, şi taie neste pămînturi d e c u r m e d z i ş pîn-în piscu, şi d e a c o l o piscu la vale pînă
la o piatră v e c h e a grămăticului alăturea cu pîrîul p e despre răsărit î m p o t r i v a unui
rîbnicel a Păsărariului şi de acolo tot alăturea cu pîrîul în gios pîn-la nişte spini într-o
poieniţă, la altu stîlpu vechi a gramaticului, şi d e a c o l o în gios p e s t e pîrîu spre apus în
crucile rădiului, din gios, s-au pus stîlpu d e piatră, şi d e a c o l o d r u m u l p e z a r e a dealului
pînă u n d e să înpreună cu alt drum c e vine p e deasupra R6diului lui T ă t a r , s-au pus
stîlpu de piatră între drumuri, d e acolo în gios tot d r u m u l pînă în ţ ă r m u r i l e Bahluiului
din sus de podeţul ce trece peste Valea lui Tătar, şi d e a c o l o B a h l u i u l în gios pînă-în
gura văii Copoului, s-au pus piatră din deal d e D r u m u l cel M a r e , şi d e a c o l e a drept la
deal spre răsărit, p e costişe, pîn-la stîlpul c e s-au î n c e p u t hotarul întîi.
Pentru acăea ca să fie dreaptă ocină şi m o ş i e şi m i l u i r e d e la d o m n i i a mea
sv(i)ntei m(ă)n(ă)stiri ce scriem m a i sus, Copoul, în veci. Şi călugării c e or fi trăitori la
sv(î)nta m(ă)n(ă)stire să aibă a ruga p e D u m n ( e ) d z ă u pentru noi şi p e n t r u sufletul
răpăusaţilor părinţilor noştri şi să aibă a n e scrie şi a n e p o m e n i la t o a t e svintele
m(ă)n(ă)stiri la Sv(î)nta Gora. Iară după a noastră viiaţă şi d o m n i e , p r e c i n e D u m n e z e u
va a l e g e d o m n u ţării noastre Moldovei, ori din fiii noştri sau din s ă m i n ţ i i a noastră sau
dintr-alt n e a m , să nu strice a noaastră d a n i e şi miluire, c e să aibă a m i l u i şi a întări ca
să-i fie şi lui p o m a n ă vecinică precum şi noi nu stricăm şi întăriturile a l t o r răpăusaţi
d o m n i ce-au fost mai înainte d e noi.
H MH M II € fa7\\HUIA6T.
tf mc, B(T») A(-K)T(O) x3CT 4»€B(pVAp'fe) K":
Iar p e n t r u e g u m e n ( u ) l a c e s t a , p o p a I e z c c h i i l , pînă să va c h i v e r n i s i b i n e să n u fie
volnici p ă r i n ţ i i d e la S v ( î ) n t a G o r a a t r i m i t e alt e g u m e n făr(ă) p r i c i n ă ca a c e i a c a r e a r
hi cu c a l e a să s c h i m b a .
Hw KOIICTAMTHH AVKA BOEBOAA <m.p.>.
t Tpurope TKopA Awr(o)4>(e)T <m.p.>.
CABHH VPIIKAP
Alexandra, fiica lui Costantin, dăruieşte lui Nccolai negustor partea sa din satul Roşcani,
dc la Turia, ţinutul Iaşi.
t A d i c ă e u , A l e x a n d r a , f a t a lui C o s t a n t i n , n e p o a t ă d e f r a t e N ă s t a s i i i V l ă s i i a s ( a ) ,
şi M ă r i i şi Irinii, f e t e l e m o ş u l u i m i e u lui P a v ă l , n c p o a t e l ( e ) C h i r i l e i şi a L u c ă i d e
R o ş c a n ( i ) , s c r i u şi m ă r t u r i s e s c u c u a c e s t u a d e v ă r a t z a p i s al m i e u c u m c u , d e b u n ă v o i a
m e a , d e n i m e s i l i t ă , n i c i a s u p r i t ă , c e d e a m e a b u n ă v o i e , a m dat şi a m d ă r u i t a m e a
d i r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i e d i n s ă l i ş t e din R o ş c a n i , d e la T u r i i a , c e i a s t e la ţ i n u t u l I a ş i l o r ,
cît să va a l d g e p a r t e a m e a , f ă r ă a m ă t u ş i l o r m e l e , din sălişte, din [ n ] i m a ş , d i n c î m p u ,
din p ă d u r e , d i n i a z , d i n tot l o c u l , c u tot vinitul, c a r e p a r t e d e m o ş i e î m ( i ) i a s t e m i e d e
p r e m o ş u l m i e u C h i r i l a , u n c h i u l t ă t î n e - m i e u . A c e a s t a a m dat şi a m d ă r u i t d u m i s a l e lui
N e c o l a i n e g u ţ i t o r i u l şi g i u p î n e s ă i d u m i s a l e , Ş t e f a n i i , p e n t r u că d u m n e a l o r m - a u c ă u t a t
şi m - a u s o c o t i t la l i p s a şi la n e v o i a m e a .
P e n t r u a c 6 e a c a să fie d i r e a p t ă d a n i e d u m i l o r s a l e , şi c u c o n i l o r şi n e p o ţ i l o r
d u m i l o r s a l e , d e la n o i , î n v 6 c i . Şi să a i b ă d u m n ( e a ) l o r a-ş(i) f a c e şi d e r e s d u m n e s c u p r e
z a p i s u l m i e u . I a r ă d i n m ă t u ş i l e m £ l e sau d i n t r - a l t e siminţii a m61e, n i m e c a să n u a i b ă a
să a m e s t e c a la a c e a s t ă d a n i e a m e a . Iar c i n e s - a r ispiti să strice a e a s t ă d a n i e a m e a c a să
f i e a f u r i s i t d e D o m n u l D u m n e z e u a t o t ţ i i t o r i u l şi d e Procurata M a i c a Sv(i)nţii S a l e şi d e
318 S v i n ţ i i P ă r i n ţ i d e la N i c h e i a şi d e toţi svinţii.
Şi a c e s t z a p i s l - a m f ă c u t d i n n a i n t e d u m i l o r s a l e a boiari m a r i şi m i c i şi d i n n a i n t e
altor o a m e n i b u n i c a r i m a i g i o s s - a u iscălit. Şi p e n t r u m a i m a r i c r e d i n ţ a , m i - a m p u s e u
d e g e t u l şi d u m n ( e a ) l o r i s c ă l i t u r i l e .
Şi e u , G l i g o r i e , a m s c r i s ca să s e ştie.
tf Mc, A('fe)T(o) x3cf An(pnAYe) K0.
A l e x a n d r a , fata lui Costantin1.
L u p u l b i v v e l v i s t ( i e r n i c ) < m . p . > ; f B e j a n 1 c ă p i t a n m - a m t î m p l a t f a ţ ă la d a n i e
locului si
» mărturisăsc.
< P e v e r s o - u l filei a d o u a , scris în a c e e a ş i v r e m e > : Z a p i s d e d a n i e ; A l e x a n d r a
fiica lui C o s t a n d e d i n R o ş c a n i .
< D i n p r i m a j u m ă t a t e a s e c . X I X > : 7 2 1 0 < 1 7 0 2 > apr(ilie) 2 9 .
Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi. Acad. Rom.. Documcntc istorice, XXXI/46. Orig.. birlic difolio
(32x22,8 cm.), filigran, rupt la îndoituri, ccrncală neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: Ghibăncscu, Academia şi doc. Iaşi, în ..Ion Ncculce". fasc. 3 (1923). p. 297 (rez ).
1
Amprentă digitală.
194 1 7 0 2 ( 7 2 1 0 ) m a i 5, I a s i
Constantin Duca voievod întăreşte lui Mihălachic blănarul şi ginerelui său Toader
stăpînirea asupra unei case dc pc Uliţa Tărbujcncască din Iaşi în urma judccăţii cu Paraschiva,
soţia lui Iane Caridi.
I o n C o s t i n h a t m a n , n e f i i n d vel l o g ( o ) f ( ă ) t ( u l ) .
M-rca Sf. Sava - Iaşi. L/6. Orig.. hîrtie difolio (43 x 28.5 cm.), filigran, ccrncală neagră, sigiliu
domnesc mijlociu timbrat, neclar.
Alt original, emis la 1702 (7210) mai 10. Iaşi. cu conţinut în hună măsură identic şi cu semnătura lui
Gligorc Jora logofăt al treilea, în lipsa marelui logofăt dc la Curte, ibidcin. L/73.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V. p. 33. nr. 129 (rez. dezv.).
1
Formă veche dc gcnitiv-daUv.
2
Urmează un rînd şters cu aceeaşi ccrncală.
3
V. doc. nr. 196.
C a r t e g ( o s ) p ( o ) d d e la C o s t a n t i n D u c a v ( o i c ) v o d dată e g u m e n u l u i I e z e c h i i l ot
C o p o u c a s ( ă ) a i b ă a - ş ( i ) a p ă r a m o ş i e sa cu tot h o t a r u l s f i n t e i m ă n ( ă ) s t i r i a C o p o u l u i c a
s ă n u i s ă c a l c e m o ş»i e si » să n u f a c ă o d ă i si» stîni d e oi *•p e m o s»i c sa »si să n u l a s e ca să
s t r i c e s a u s ă t a i e c i n e v a r e d i u cari esti în h o t a r u l lui.
D i n let 7 2 1 0 < 1 7 0 2 > m a i 6.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 579. f. 217 r. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în prima
jumătate a scc. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 33-34, nr. 130 (rez.).
Constantin Duca voievod întăreşte lui Mihălachie blănar şi ginerelui său Toader
stăpînirea asupra unei case de pc Uliţa Tărbujcnească pentru care s-a judecat cu Paraschiva,
s o ţ i a lui Iane Caridi, care i-o vînduse celui dintîi pe timpul foametei.
<Pc verso-ul filei a doua, scris în sec. XVIII>: 7210 <1702> mai 10. Pentru
casc. <Nr.> 5.
Aih. St. Bucureşti. M-rca Sf. Sava - Iaşi. L/7. Orig.. hîrtie difolio (44.5 x 3 0 3 cm.), filigran, ccmcală
neagră (primul rînd - invocaţia şi intitula|ia - în ccmcală roşie), sigiliu domnesc mijlociu în ceară roşie, distrus.
Un orig. în bună măsură identic, ibidem, nr. 6 \
1
Formă veche dc genitiv-dativ. V. în acest voi. doc. nr.
2
V. doc. nr. 194.
Grigoraş Turcuman vinde lui Andronachc călăraş nişte case pe Uliţa Sîrbească.
198
Neacşul şi soţia sa, Dcspa, vînd lui Cîrstca vornic şi soţiei sale Maria un loc dc dugheană
pe Podul Vechi.
A d e c ă e u , N e a c ş u l , şi c u f i m e i a m e , D e s p a , f a t a A l e x a n d r e i , f e m e i a lui B e j a n
s ă h a i d ă c a r i u l d e p e P o d u l V e c h i u , s c r i e m şi m ă r t u r i s i m c u a c e s t a d e v ă r a t z a p i s al
n o s t r u , d e n i m e n e sîliţ(i), n i c i a s u p r i ţ ( i ) , c e d e a n o a s t r ă b u n ă v o i e , a m v î n d u t a noastră
d r e a p t ă o c i n ă şi m o ş i e , u n l o c d e d u g h e a n ă , d e n p ă r e t i l e c a s ă i n o a s t r e d e p a t r u p a l m e în
laturi p î n - î n d u g h e n i l e d u m ( n e a l u i ) n ă n a ş u l u i Cîrstii v o r n i c u l u i . A c e s t l o c d e dugheană
l - a m v î n d u t d u m ( n e a l u i ) C î r s t i i v o r n i c u l u i , n ă n a ş ( u ) l u i , şi g i u p î h e s ă i d u m ( i ) s ( a l e ) ,
Marii, drept l e i ; p e n t r u a c e e a ca să f i e d u m ( i ) s ( a l e ) d r e a p t ă o c i n ă şi c u m p ă r ă t u r ă , Şl
g i u p î n e s ă i d u m ( i ) s ( a l e ) , şi c u c o n i l o r , şi a t o a t ă s ă m i n ţ i e d u m ( i ) s ( a l e ) , î n v e c i .
Şi a c e s t a d e v ă r a t z a p i s s - a u l ă c u t d e n n a i ( n ) t ( e a ) d o m ( i l o ) r s a l e v e c i n i l o r , şi a
m e g i e ş i l o r d e p e n p r e g i u r , şi a p r e u ţ i şi a a l t o r o a m e n i b u n i , c a r e s - a u î n t î m p l a t d e au
i s c ă l i t şi a u p u s p e c e ţ i l e m a i g i o s .
Şi n o i , p e n t r u m a i m a r e c r e d i n ţ a , n e - a m p u s d e g e t i l e , să să ştie.
7 2 1 0 < 1 7 0 2 > i u n i 13.
Neacşul a m priimit; Despa a m priimit.
Eu, protopopul Ursul Avraam, martur.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom.. Documente istorice, CXLIV/J26. Copie din 1809 într-o
..Condică întni care s-au trecut toate scrisorile dughenilor dc pc Podul Vechi".
Idem, Fond Sever Zotta, dosar 41, f. 168 (copie de Sever Zotta).
EDIŢII: Creşterea colecfiunilor. XX (1912 ian. - sept.), p. 118 (rez.); Sever Zotta, Documente. în ..Ioan
Neculce", fasc. 4 (1924). p. 167. nr. 83 (copia din 1809); Catalog D.A.C.. V.p. 35, nr. 137 (rez.).
1
Loc liber.
t M i l o s t i v e şi l u m i n a t e d o a m n e , să fii m ă r i e ta s ă n ă t o s ! F a c e m şt(i)re m ă r i i t a l e
c ă a u v e n i t la n o i p ă r i n t e l e I e z e c h i e l e g u m e n u l d e S v ( î ) n t a m ( ă ) n ( ă ) s t i r e d e la C o p o u
c u c i n s t i t ă c a r t e a m ă r i e i t a l e să m e r g e m la sat la P i s c a n i , c e sînt la ţ i n u t ( u l ) Iaşilor, să
a l e g e m şi s ă s o c o t i m h o t a r u l şi s e m n i l e satului î n p r e g i u r d e s p r e a l t e sate.
a n i mcr.su acolo, şi am strînsu oamenii buni megieşi şi alţi oameni, cine s-au
t î m p l a t a n u m e : părintele C o z m a egumenul de Trei Sv(e)titcle, şi dumnealui Frangole
c e - a u f o s t v a m ă s , şi Dona din Moimeşti, ce au fostu vornic dc poartă, şi Sandul ficiorul
lui Bîrsun, şi Ianăş ungur ol Rufeni, şi... 1 , ficiorul Neacşului, şi Gligoric ot Copou, şi
V a s i l i c < şi T o a d e r ot Iaşi şi mulţi oameni buni.
Şi a m început clin capul hotarului, dc călră apus, din matca Văii Mîrzăştilor,
drept l a c j c a i S p r c răsărit, alăture cu hotarul Moimeştilor în zarea dealului, lîngă
drumul c e m e r g e pe zarea dealului despre apus s-au pus stîlpu de piatră; şi de acolo
drept l a v a l e în matca Văii Moimeştilor undc-i şi siliştea Piscanilor, deasupra Fîntînii
lui C ă s i a n ; si de acolo iarăş(i) la deal. tot spre răsărit, în zarea dealului, lîngă drumul ce
m ^ r g e p e d e a l despre răsărit s-au pusu stîlpu de piatră; şi de acolo tot spre răsărit, peste
Valea c e s ă c h e a m ă Recea, carea scrie în uric Valea Rediurilor, în zarea dealului, lîngă
d r u m d e s p r e apus, s-au pus stîlpu de piatră; şi de acolo tot spre răsărit, peste 2 vîlcele,
în d e a l c e s ( e ) c h e a m ă la Viişoară, care scrie în uric Săliştea, s-au pus stîlpu de piatră;
şi d e a c o l o tot spre răsărit peste Valea Izvoarelor în piscu, iar s-au pus stîlpu de piatră,
d e a c o l o tot spre răsărit, peste Valea Căcainii, în Dealul cel Mare, într-o groapă
v e c h e , u n d e să î m p r e u n ă cu hotarul Moimeştilor 1 şi cu hotarul Popricanilor, unde să
s v î r ş e ş t e şi hotarul Moimeştilor, care merge pîn(ă) într-acea groapă, tot alăturea cu
Piscanii, s - a u pus stîlpu; şi de acolo spre amiadzădzi pe zarea dealului pe despre apus,
a l ă t u r e a c u hotarul Posâdnicilor în capul piscului, unde să împreună cu hotarul
R u f e n i l o r , s - a u pus stîlpu de piatră; şi de acolo drept spre apus, alăturea cu hotarul
R u f e n i l o r > p e s t e V a l e a Căcainii în marginea despre apus, s-au pus stîlp de piatră, şi tot
s
P r e a p u s în deal, într-o movilă, s-au pusu stîlpu de piatră; şi de acolo tot spre apus,
peste R e c e a în deal iar într-o movilă s-au pus stîlpu de piatră; şi de acolo la vale, în
V a l e a M î r z ă ş t i l o r , lîngă pîrîu despre răsărit, iar s-au pus stîlpu de piatră; şi de acolo, în
sus
. p e m a t c a Văii Mîrzăştilor pîn(ă) iară la hotarul de unde s-au început întîi. Şi acest
sa
t P i s c a n i i îrriblă în trei' părţi, pe trei bătrîni, precum serie şi ispisocul răpousatului
v
a s i l c v o d ă : d o a ă părţi sîntu mănăstirii Copoului, cumpărate de măriia sa V a s i l ( e )
v
° d ă , iar o parte ce r ă m î n e , a triia parte, iaste răzăşască şi acea parte să află cumpărată
F r a n g o l e v a m ă ş u l dc la răzeşi.
Şi a m m ă s u r a t hotarul în capete şi de cătră apus şi de cătră răsărit şi s-au aflat de
cătră a p u s f r u n t e a hotarului 7 2 0 stînjeni iar în fruntea hotarului de cătră răsărit 544
s t î n j e n i . A s e a a m aflat cu aceşti oameni buni şi am hotărît.
Ş i p e n t r u credinţa, aceşti oameni buni ş-au pus iscăliturile şi dgetile şi noi înca
a
m iscălit.
tf DrlC, A(-h)T(c>) «5HII e?.
R o b u l măriei tale: A3, LJIC^AU I I H A A T BC>pnnK rAOTNiu, IICKAA <m.p > ; robul
m
ă r i e i t a l e , A3, G A B H U vptiKAp, HCKAA <m.p.>; Dona biv vornic 2 .
t I ^ E K i e ^ vyo"0|4.£v iot» Korcov, Tiapo-o <m.p.>; O p a v ^ o ^ i c ; rcpoTiv (3ap.aaric;
< m
P > ; S a n d u l Bîrsan 2 ; Ianuş ungur 1 ; Grigori 2 ; Vasili şătrărel 2 ; Toadei 2 .
< p e v e r s o , scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 7210 <1702> iunie 19. <Nr.> 8;
M ă r t u r i e h o t a r n i c ă pentru Piscani, ctradus de altcineva în greceşte>.
I n s t . d e Ist. „ A . D . X e n o p o l " - Iasi, sub dată. C o p i e după foto orig., hîrtie, patru amprente digitale.
A r h St. Bucureşti, A.N., CCXIX/4 (copie din prima jumătate a scc. XIX).
I d e m . M s . nr. 5 7 8 , f. i 7 0 v . _ 171 r., şi Ms. nr. 5 7 9 , f. 67r. (două copii în cele două condici ale M-rii
Trc
i I e r a r h i d i n Iaşi. scrise în prima jumătate a sec. X I X ) .
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 3 5 - 3 6 . nr. 139 (rez. dezv. după copia A.N.. CCXIX/4).
1
Cuvînt scris peste ..Posadnicilor".
2
Amprentă digitală.
3
Izecheil egumen de Copou, de faţă <m.p.>; Frangulis fost vameş <m.p.>.
201 1 7 0 2 ( 7 2 1 0 ) i u n i e 3 0 , Iaşi
Constantin Duca voievod, în urma judecării unei pricini, hotărăşte ca viile nclucratc dc la
Miroslava să fie date celor ce doresc să le lucreze.
<Pe verso-ul filei a doua, însemnare contemporană>: Carte g(ospod)d pentru vii
la Miroslava.
<Scris în sec. XVIII>: S-au scris. <Nr.> 5. 7210 <1702> iun(ie) 30.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Galata. XI/34. Orig.. hîrtic difolio (42 x 29 cm.). filigran, ccnicală neagră
(majuscula iniţială, invocaţia şi intitulaţi». în ccnicală roşie), sigiliu domnesc mijlociu timbrat, deteriorat.
Idem, Ms. nr. 628. f. 235 V.-236 r.. şi Ms. nr. 629. f. 462 V.-463 r. (copii în Condicilc Asachi I şi II.
scrise în a doua jumătate a sec. XVIII).
EDIŢII: D.R.A. A. II. p. 9 8 - 9 9 . nr. 9 (copia din Ms. nr. 628). Catalog D.A.C.. V. p. 37. nr. 143 (rcz.
dezv. şi dcscr. arh.).
1
Rupt.
EDIŢII: Catalog D.A..C., V, p. 37, nr. 141 (rez. dezvoltat, cu data de lună citită greşit: iunie).
203 1 7 0 2 ( 7 2 1 0 ) i u l i e 2 7 , Iaşi
Mărturia unor ierarhi moldoveni şi greci şi a unor egumeni şi boieri privitoare la pricina
d i n t r e mănăstirile Copou şi Trei Ierarhi pentru satul Ruteni.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 34. nr. 132 (rcz. dezv. cu luna greşită: inai. după Ms. nr. 579).
1
V. dcscrierca ariicografică.
2
Trei semnături greceşti ncclarc (cf. doc. următor din acest volum).
3
1 Iercu Grigoric... <m.p.>; t Maximos. egumenul Goliei, dc faţă <ni.p.>.
Costantin Duca voievod întăreşte M-rii Copou stăpînirca asupra satului Rufeni în urnia
judecăţii cu M-rea Trei Ierarhi din Iaşi şi a cercetării făcute din poruncă domnească.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 7210 <1702> iuli
27; <Nr.> 9; 2) Ispisoc precum s-au giudecat mănăstire Copoului şi cu Trei Sv(e)titele
pentru satul Rufeni, <tradus în sec. XIX în limba greacă>.
InsL dc Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub data. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlocia,
aplicat m ceara roşie, căzut.
Arii. St Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 146 r. - 147 v.. nr. 5 (copie1 în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă h
prima jumătate a sec. XIX).
Idem, Ms. nr. 579, f. 211 r. - 212 r. (copie din aceeaşi vreme în altă condică a aceleiaşi mănăstiri),
f. 73 r. (rez.) şi f. 335 r., nr. 33 (rez. avînd numai văleatul).
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 38. nr. 147 (rez. dezvoltat).
1 în interiorul sigiliului domnesc rotund figurat de copist, menţiunea: „pecete gospod". iar în exergS,
legenda: t Hw KOCTANAHH AVKA Bo(e)Bo(A<0, EOH<T»(YK>) MHAOCTMW. r(oc)n(OAÂ)pi> SEMAC
MOAAABCKOH ( t Io Costandin Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
Adică eu, Drăguna, fiimeia lui Vasilie ce-au fost staroste de ciocli, din tîrgu din
Ieşi, scriu şi mărturisăsc cu acestu adivărat zapis al mieu precum rămăind eu săracă de
soţul mieu Vasilii şi am rămas la multă datorie şi nea vînd cu ce mă plăti, avîiid eu nişte
casă cu pivniţă aice, în tîrgu în Ieşi, în Tîrgul Făinii, pe Uliţa Fînului, lîngă pivniţa lui
Meliştean şi lîhgă dughenile lui Pascal ficior(ul) lui Pavăl soponar, carile aceste
dughene le-am făcut eu înpreună cu soţul mieu Vasili, iar locul ne iaste şi noă de
cumpărătură de la Andrei Nanii staroste de misărcii, şi de la Ion blănariul şi de la
Andrei blănar. Deci, nea vînd cu ce mă plăti de datorii, am scos aceste casă la vîozare
ca să mă plătescu de datorii; şi neaflîhdu-să nime să le cumpere am căzut la dumnealui
Ion Buhuş ce-au fost logofăt mare şi le-am vîndut dumisale aceste dughene ce mai sus
" scriu şi cu loc ci este de ogradă înpregiurul casăi pe unde iaste îngrădită şi despre casa
lui Andrei blănar pînă în streşina casăi unde pica streşina. Aceste am vîndut dumisale
logofătului Ion Buhuş şi giupîhesii dumisale Marii, drept bani gata 210 lei bătuţi. Şi
dumnealui mi-au făcut plata deplin întru mînule mele ca să le fie dumilorsale dreaptă
ocină şi moşie neclătită şi nerăşuită în veci. Şi am dat şi un zapis vechi de cumpărătură
de la Andreiu Nanie staroste de mesercii; iar un zapis de la Andreiu blănar şi alt zapis
de la Ion blănar, aceste două zapisă nu s-au aflat; cînd s-or afla să le dau şi şi să-ş(i)
facă dumnealui şi ispisoc domnescu.
Iar de ar scorni Gavril ficiorul mieu cîhdva vro gîlceavă pentru aceste dughene
să nu aibă nici o treabă, căci el este făcut cu alt bărbat, nu are nici un amestic la aceli
dughene.
Şi această tocmală s-au făcut denainte dumilorsale boierilor celor mari şi altor
boierinaşi de curte, mai de gios, şi neguţitori şi oameni de frunte, carii mai gios ş-au
pus iscăliturile şi peceţile; şi cu, ca să să crează, am pus degitul.
Oy Dlc, A€T(O) 7210, ABRVCT 17.
1
Drăguna .
NHKVAAH AOHHH Awr(o>4»(e)T HCKAA.
RIABCA UL-bpBAH B6A BOpHHK
1
IICKAA.
IWII KOCT-LH XAT(MAN).
HIITMWX 2KopA BHB XAT(MAH) Ş* mulţi iscăliţi, a cărora iscălituri nu s-au
putut dezlega.
S-au posleduit, Constandin Leondari sulger şi log(o)f(ă)t de taină.
Vel log(o)făt.
Arh. St Iaşi, Documente. CCCLX, p. 137/95. nr. 5. Copie de Theodor Gaşpar diac de divan, din 1816
septembrie 20.
1
Se indică locul amprentei digitale.
3
fn loc de: Ciocîrlan.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în sec. XVm>: 7211 <1702> sept(embrie) 26. N. 1.
<şi rez. grecesc din aceeaşi vreme al actului>.
Arh. St Bucureşti. M-rea Sf. Ioan Gură de Aur - Iaşi, XXV/3. Orig., hîrtie difolio (29,7x20,5 cm.),
lipsă jumătate din fila a doua, filigran, cerneala neagră, sigiliu domnesc octogonal în cerneală roşie.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 41, nr. 160 (rez. dezv.).
1
Loc liber.
208 1702 (7211) octombrie 11
Costantin Duca voievod confirmă înţelegerea dintre <Gheorghe> Duca voievod şi
Dosoftei, patriarhul Ierusalimului, ca M-rea Hlincea să fie metoh al acesteia.
EDIŢII: Florin Mariuescu, Xiropotam, I, p. 189. nr. 201 (rez. gr. după orig., hîrtie difolio ( 2 9 , 2 x 2 0 , 5
cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 164).
<Pe verso-ul filei a doua, rez. grecesc din sec. XVIII al actului>.
Inst de Ist ..A.D. Xenopol" - Iaşi, sub data. Copie după foto. orig., hîrtie difolio. sigiliu mijloc&i
timbrat
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628X 436v.-437r. (copie) şi Ms. nr. 629. f. 464r. (rez. în Condicile Asachi I
şi II, scrise la sf&şitul sec. XVIII - ultimul rez. cu data de zi: 11).
Idem, Fond BibL Acad. Rom., Documente istorice. CCLXXIV/30 (copie din 1796 august 19).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 44, nr. 173 (rez. dezv. după Ms. nr. 628); Florin Marincscn,
Xiropotamu.l, p. 189, nr. 202 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (44,1x29,7 cm.), cerneala neagră, dia
Arh. M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. XXXIX).
1
Aşa în orig.
2
Deasupra sigiliului Porţii domneşti.
t Adecă eu, Gheorghiţă biv comis, brat Dediul medelnicer, scriu şi mărturisăscu
cu acestu adevărat zapis al mieu la mîna dumisale lui Savin vel ban prăcum să s(e) ştie
că, de nime silit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie, am vîndut o cas(ă) cu pivniţi şi cu
loc cu tot, care casă iast(e) pe Uliţ(a) Chirvăsării, lîngă casa dumisali lui Ene ce-au fost
hatman, socrul dumisale lui vel ban, care această cas(ă) cu pivniţă şi cu locul ei cu tot
îmi iaste cumpărătur(ă) şi mie de la Pană Botezatul, cumnatul lui Năstas(ă)
vistiernicul. Aceast(ă) cas(ă) cu pivniţă de piatră şi cu Ioc cu tot am vîndutu dumisale
lui Savin vel ban, car(e) mai sus scriem, drept şeaptedzăci de lei bit(ih). Şi ne-au dat
dumnealui ban(ii) toţi deplin la mîna mea şi i-am dat dumisali şi zapisăli ceh vechi de
cumpărătur(ă). Pentru aceea, de acmu înainte ca să-i fie dumisale abeastă cas(ă) cu
pivniţ(ă) şi cu loc cu tot dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătur(ă), în v£ci neclătită şi
neruşiită, şi giupîhâs(ei) dumisale, şi cuconilor dumisali şi altor seminţii carii să vor
alegă pe urmă mai aproape.
Şi cîndu am făcut acest zapis s-au tîmplat boiâri de curte şi alţi oameni bun(i),
carii s-au iscălit mai gios.
Şi eu, pemtru mai mare îhcredinţar(e), singur am iscălit ca să s(e) ştie.
TF Mc, B(T») A'BT(O) x3CAY IIO€B(pYe) 3.
fÎ3, ntwprn 6HB KOAUIC < m . p . > .
t MHCAHA MiiTponoAHT GVMABCKYII <m.p.>.
t #3. NeKtfAAH AOHHMH B6A A 0 r ( 0 ) ^ ( e ) T , HCKAA < m . p . > .
f (13, NHKOAAe Bt^Mii BHB B6A Aor(o)4>(e)T. HCKAA < m . p . > .
MHTfi'k UnOCTOA BOpHHK, HCKAA < m . p . > .
t TAHropie 2Kopd T 7 Awr(o)4>(e)T, martur < m . p . > .
Ga v r i i . . . 2 <m.p.>; <m.p.>.
Muzeul Naţional de Istorie - Bucureşti. Documente. C/317. Orig.. hîrtic difolio. un sigilin
dreptunghiular cu inscrip|ia chirilică: t GavriL
EDIŢII: GhibSnescu. Surete. IV. p. 4. nr. 4 (orig.); Mihail, Contribuţii documentare, p. 432 (orig.) fi p.
433 (foto.).
1
Pe un sigiliu dreptunghiular.
3
Semnătura neclară.
3
Trei semnături greceşti indescifrabile.
Scrisoarea părintelui Adam Varălcovici care s-au aflat aice multă vreme încă
înaintea luatului Cameniţei, şi s-au dus aice în anul 72101, iară ot Hris(tos) 1702
dechemvrie în 19, lăsată părintelui Hristofor Zvirhofschi, iezovit, şi altor superior(i)
iezoviţi pentru ca sS ştie moşiile sale care le au în Moldova unde, pe unde şi pîn-unde,
fiindcă n-au dovezi, ca dovezile ce au avut ii s-au prăpădit în Cameniţă.
<7256 <1748> iunie 15>2.
t Fac ştire cu această adevărată scrisoare a me, eu, mai sus numitul anume Adam
Varălcovschi, care ştiu cu sufletul meu pe unde şi ce moşie avem, şi cu ce nume se
numesc şi de unde şi pîhă unde am stăpînit; fac această scrisoare ca să se ştie ca în
urmă ai noştri preoţi să urmeză.
t Fiind toată ţara înfricoşată şi turburată la acea vreme înprotiva stăpînirei şi
văzînd că tot spre rău se trage, eu am sfătuit rezidentei noastre de aice, din Moldova,
ca toate dresele, la un loc strînsă şi legate, de la Eş(i) să se trimită la Cotnari, la
egumenul de acolo, care era atuncea părintele Franţiscul Tomanovici ; ce şi el auzind că
vin turcii au dus acele dresuri la Cameniţă cu alte scrisori a mănăstirei de acolo, şi
lăsînd toate acele la Cameniţă, el singur au fugit la Valce; şi cîndu au luat turcii
Cameniţ toate hrisoavele moldoveneşti a rezidenţii Eşilor, cît şi a mănăstirei, de la
Cameniţă au pierit.
înstiinţăzu pentru ctitori noştri, că noi ctitori n-am avut, ce numai de bine
voitori, iară din părţile moşiilor lor n(e)-au ajutat şi pe noi.
Pentru care întfi au fost dumnalui Gheorghiu Cotnarschii pisariul leaşăscu, care
n(e)-au dăruit partea dumisale din moşie peste apa Prutului; întru acelaş chipu şi
dum(nealui) Roşciţu rotmistrul domnescu, parte de moşia dumisale alături cu moşie
pisariului mai sus numit, ne-au dăruit.
Şi am avut acolo odaie şi am stăpînit ca pe moşie noastră, la care de pururi am
îmbiat; şi s-au fost făcut o beserică pe moşia noastră de un boier, la care am mărsu ca
s(a)3 o strice, fiindu că fără-de ştirea noastră s-a fost făcut pe moşie noastră, după
marturi, şi am vrut să stau cu dănsul la Divan, dar apoi m-am lăsat pentru calabalâcul
3
t u r c e s c u trecîndu la Cameniţă (de care loc rugăm ca să-1 arete megieşii unde se află) ;
şi această moşie a noastră de piste Prut se răspunde cu 2 nume, (adecă)3 Tocsobenii şi
Dumeştii, fiindcă din amîndouă avem paite.
De altă parte a Eşilor avem moşie anume Orleştii, care moşie are cîmpu şi codru
şi se află în Cărligătură. Acestu loc l-au cumpărat părintele Stanislau Scetniţchii,
superior din E(ş)i, dc la moşăni drepţi cu bani gata 6004 lei, bani aduşi din Ţara
Lesască din milostenie. Această moşie are destule fînaţe de căţva zăci de stoguri,
păzind-o ca să nu o strice vitele omeneşti; are cămpur(i) de arat de tot feliul de păine,
şi locuri multe de grădini, păn-în şăs. Şi şăsul să întinde păn-la părău care vine de la
morăşca Boteştilor, care este pe Hăleştni, şi vin din pădure de la coada hăleşteului,
merge un drumu spre Codru, care drumu hotărăşte locul nostru de cătră cel omenescu.
Pomături are 2: unul este despre părăul Boteştilor, altul este la Făntăna Moimascăi, şi
sănt podobite cu poame de tot feliul. Aşijdere, acel locu au avut un havuz, unde să
ţin(6)3 peşte pentru triaba casăi; acolo megieşii adăpa vitele şi topi6 inuri- şi cănepi3, cu
scădere noastră şi, cu prepus ca să nu dzică cineva c-ar fi locul lui, să popră; în ograda
casăi era făntăn(a), de la care şi vecinii lua apă, neavîndu el apă bună; aviam şi velniţă
de făcut bere, cu toate trebuincioas(e); alăture cu ograda aveam nişte pomi păduresti,
mere şi pere, den care s-au şi holtuit căţiva. De aceştie vă îhştiinţăzu deschis,megieşii
noştri de multe ori au vrut ca să să ia în parte lor ac£ moşie Horleşti; căndu s-au
pecum hotărăt, s-au hotărât cu mare cheltuială, dupe cum au citit la însămnările ai
noştri, alţi superiori den Moldova; şi hotarăle au mărsu, dupe cum s-au arătat mai sus;
şi mai gios hotărăşte moşie noastră den satul Botestenilor un părău, care vine de la
Morişca, dupe cum am zis mai sus, şi pe şăsul de la părău n-am lăsat nici viţăi
Botestenilor să pască, necum alte vite; iar căt pentru un om, anume Gaţe, pe cum să
răspundea că are moşie, (adecă)3 neşte pomi între pomii noştri den livada despre
cămpu, de acestu om nici ştiu, cum nici de alţi. Şi cu bună samă scriu şi mărturisăscu
că, căt am trăit în Ţara Moldovei, în dzilele mele n-am auzit să-s fi răspunsu vreun
neştine să fi avut parte cu noi la această moşie; şi cum s-ar li pus hotarăle pen prejur de
ar fi fost cineva cu moşie în mijlocu?
Care aceste toate mărturisăscu ca un priot la bătrăneţele mele, şi dator să fiu cu
această driaptă mărturie mai sus scrisă a sta înaintea straşnicului dumnăzaiesc giudeţu.
t Şi părintele Maftei, superiorul de aemu, gata sănt să giur precum aciaste scrisă
sănt adevărate, dupe cum scrie răposatul priot mai sus numit.
Şi eu, Răducan postelnicul, mărturisăscu precum aşa scrie în scrisoare
răposatului preot mai sus numit; şi am scris eu dupe cum au scris şi în carte, din cuvănt
în cuvăntu.
Răducan postelnicul.
Informatio de Toxobeny et aliis.
După Iorga, St. fi doc., I—II. p. 85-87, nr. XV. Copie.
ALTE EDIŢII: Codrescu, Uricariut, V, p. 415-418 (copie cu alfabet de tranziţie); Ghibănescu,
Uricariulfi doc. Iafi, Sn „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 257-258 (rez.).
1
In loc de: 7211.
2
După Codrescu (v. ALTE EDIŢII).
3
Aşa Sta textul editat
4
La Codrescu: 900.
Preotul Neculai, înainte de moartea sa, lasă soţiei lui casa şi via cu nişte stupi.
t Adecă eu, popa Neculaiu, scriem şi mărturisescu cu cest zapis al mieu,la darea
sufletului mieu, cum pre urma mea să nu se amestece nime din surorile m€le sau din
o(a)menii miei, hie cine va hi; să las(e) pe preuteasa în pace să mă grijască cu ce va hi
prilejul, că de la părinţi nu mi-au rămas nimică, numai ce-au rămas o cas(ă); ce penbu
cas(ă) eu am cheltuit de-am comîndat pre urma părinţilor mici. Ş-am întors surori-mea
Irinei 20 de lei de pe cas(ă), ca să-m(i) hie mie moşie şi preutesăi, iar altă nu rămihe
nemic, că am fost şi prădaţ(i); rămîne o vie-doao, ce sintu înprcun(ă) cumpărat(e) ca
preuteasa şi sintu doi-trei stupi făcuţ(i) dup(ă) prada căzacilor iară înpreună cu
preuteasa.
Deci s-o lasă îh pace pe preuteasa să mă grijască cu ce să va găsi pe urma mea,
iar de fraţ(i) sau surori să nu o învăluiască, ce s(ă) o lase în pace. Iar cine o va îhvălui
din oamenii miei pe urma mea să fie neiertaţ(i) şi procleţi de la Dumnedzău şi de trei
sute şi optuspedzăci Oteţ(i), să n-aibă unde veni după mine.
Şi cîndu s-au scris zapisul au fost o(a)mcn(i) bun(i), anume: Vasilie bai£şul, i
Vasilie sîh Partea, i Vasilie Bîrcă, i Căzan, i Gavril zet Bîrcă, i Nastasiia a Nicăi, i
Tudor z£d Sanhira, i Lupul şi alţi oamen(i) bun(i), vecin(i) din sus şi din jos.
Pentru credinţa, noi vădzîndu cuvîntul moliftei sale, noi ne-am pus peceţile
pentru credinţa.
t Căzan1; f Gavrilaş1; Vasilie băi£ş'.
Şi eu, popa Simion, duhovnicu, am scris.
t Şi eu însumi, popa Necolae, am iscălit să se ştie.
fl3, napT-k <m.p.>; ...2 17033.
Arh. St. Bucureşti. A.N. XXXIII/29. Orig.. hîrtie difolio (32.5x20.2 cm.), filigran, pătat, cemeali
neagra, patru sigilii inelare octogonale în aceeaşi cerneală; sub ultimul, o semnătură indescifrabilă şi anul:
1703, după care a fost datat actul.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 67-68, nr. 271 (rez.).
1
Sigiliu inelar octogonaL
2
Iscălitura indescifrabilă.
3
Cu cifre arabe.
t Adecă eu, popa Neculaiu, scriem .şi mărturisescu cu cest zapis al mieu,la darea
sufletului mieu, cum pre urma mea să nu se amestece nime din surorile m£le sau din
o(a)menii miei, hie cine va hi; să las(e) pe preuteasa în pace să mă grijască cu ce va hi
prilejul, că de la părinţi nu mi-au rămas nimica, numai ce-au rămas o cas(ă); ce pentru
cas(ă) eu am cheltuit de-am comîndat pre urma părinţilor miei. Ş-am întors surori-mea
Irinei 20 de lei de pe cas(ă), ca să-m(i) hie mie moşie şi preutesai, iar altă nu rămîne
nemie, că am fost şi prădaţ(i); rămîne o vie-doao, ce sintu înpreun(ă) cumpărat(e) cu
preuteasa şi sintu doi-trei stupi făcuţ(i) dup(ă) prada căzacilor iară înpreună cu
preuteasa.
Deci s-o lasă în pace pe preuteasa să mă grijască cu ce să va găsi pc urma mea,
iar de fraţ(i) sau surori să nu o mvăluiască, ce s(ă) o lase în pace. Iar cine o va învălui
. din oamenii miei pe urma mea să fie neiertaţ(i) şi procleţi de la Dumnedzău şi de trei
sute şi optuspedzăci Oteţ(i), să n-aibă unde veni după mine.
' Şi cîndu s-au scris zapisul au fost o(a)men(i) bun(i), anume: Vasilie băi£şul, i
Vasilie sîn Partea, i Vasilie Bfrcă, i Căzan, i Ga vrii zet Bîrcă, i Nastasiia a Nicăi, i
Tudor z6d Sanhira, i Lupul şi alţi oamen(i) bun(i), vecin(i) din sus şi din jos.
Pentru credinţa, noi vadzîndu cuvîntul moliftei sale, noi ne-am pus peceţile
pentru credinţa.
t Căzan1; t Gavrilaş1; Vasilie băiăş1.
Şi eu, popa Simion, duhovnicu, am scris.
t Şi eu însumi, popa Necolae, am iscălit să se ştie.
ăa, napT* <m.p.>; ...2 17033.
Arh. St. Bucureşti, A.N. XXXIII/29. Orig.. hîrtie difolio (32,5x20,2 cm.), filigran. pStal. cerneală
neagră, patru sigilii inelare octogonale în aceeaşi cerneală; sub ultimul, o semnătură indescifrabilă şi anul:
1703, după care a fost datat actul.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V,p. 67-68, nr. 271 (rez.).
1
Sigiliu inelar octogonaL
2
Iscălitură indescifrabilă.
' Cu cifre arabe.
1
Data, după Catalog DJLC, V, p. 191 (v. EPIŢII).
EDIŢII: Florin Marin ea cu. Xiropotamu, I. p. 190. nr. 203 (rez. gr. dezv. după orig., hlttîe difolio
(29,2x20,7 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 159).
'Omis.
3
Neclar.
t Adecă eu, Gheorghe Stredzăscul ce-am fost vornic de poartă, şi cu ficiorii mei,
Tănas(e) şi Toderaşco, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, să fie de bună
credinţă la mîna dumisale Vasile Selceanul diiacul de visterie, precum noi singuri, de
nime siliţi, nici asupriţi, ce dc » noastră bunăvoie, i-am vîndut dumisale, lui Vasile,
nişte cas(e) ce am avut, de aici din laş(i), drept o sut(ă) de lei bătuţi, care cas(e) sîntu
pe Uliţa Hagioaie, cu locul casâlor cîl cuprinde şi cu locul de la Contănşoaie şi cu
pivniţe de piatră care sîntu între locul lui Boghirlan şi între casele lui Apostol diiacul.
Şi locul cît i-am vîndut i-am pus şi s6mne, care acele cas(e) mi-au fost şi mie
cumpărătură de la Sava, ginerele popii Deocheatul. Şi i-am dat dumisali zapisele cele
vechi de la vîndzătorii ce mi-au fost vîndut mie c<a să f>'ii ale dumisale lui Vasile şi
giupînâs(ei) dumisale drepte ocini şi moşie cu loc cu tot, cum scriem mai sus; şi
dumnealui încă mi-au făcut plat(ă) deplin(ă) întru mînule mele 100 Iei bătuţi.
Iară această tocmală şi deplină plată s-au făcut denaainte a boiari şi slugi de
curte şi megieşi.
Şi pentru mai mare credinţa, împreun(ă) cu noi mai gios s-au iscălit,
tf Mc, AOIOTCO) x 3 c a 7 A\Ap(Tie) KB.
fl3, rewprw GTpes(T>CKTFA) Bop(tuiK), IICKAA <m.p.>; t KOMCTAHTMM, IICKAA
<m.p.>.
Sandul Crupenschii med(elnicer), martur <m.p.>.
ÂNOCR(OA), UCKAA <m.p.>.
t (iz, P*bK0BUU*h ApAXAIll, IICKAA <m.p.>.
Nica s(î)n Făsiita2. Mihăilachi <m.p.>.
Gheorghiţă Hermeziu, nnc(AA), HCKAA. martur <m.p.>.
t Tiavriţ ZoKplpi^, jj.apTîipas <m.p.>.
t AwcaţKO, p.ocpTnpaq<m.p.>3.
<Pe verso-ul filei întîi, scris în aceeaşi vreme>: t Trăidzăci de lei au rămas
nedaţi.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7211 <1703>
martie 22. No. 6.
Arh. St Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXI/135. Orig., hîrtie difolio (28.4 x
20 cm.),filigran,cerneală neagră,raptla îndoituri.
EDIŢII: Creşterea colecfiunitor, I (1905), p. 115 (rez. după orig.).
1 Rupt
2
Amprentă digitală.
3
Iane Zafiris, martor <m.p>; Lupasko, martor <m.p.>.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 427r. (rez. cu data de zi greşită: 6. în condica Asachi I. scrisa la
sfîrşitul scc. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V. p. 54. nr. 208 (rez. cu data de zi: 6. după Ms. nr. 628); Florin Marinescu,
Xiropotamu, I. p. 1 9 0 - 1 9 1 , nr. 205 (rez. gr. dezv. după orig.. hîrtie difolio (43.7)60,3 cm.), cerneală cafenie,
din Arh. M-rii Xiropotamu dc la Muntele Athos, Grecia, nr. 518).
226 1 7 0 3 ( 7 2 1 1 ) m a i 2 8 , Iaşi
Constantin Duca voievod scuteşte de toate dările şi angheriile şase argaţi care aduc
butuci la feredeul M-rii Trei Ierarhi din Iaşi.
f Hw KOCTAMTHM BOGBOAA, E(O)^O'GIO) A\HA(O)CT(YW), r(O)cn(O)AAp-K
3GA\AM AAOAAABCKOH. Scriem domniia mea la boiar(i) şi la toţ(i) sluj(i)torii carii veţi
înbla or hie cu ce fel de slujbe a domnii mele. Vă facem şt(i)re tuturor pentru şeas(e)
argaţi, carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei m(ă)n(ă)stiri a Trei Svetitele, încă
domniia m e m-am m(i)l(o)stivit şi i-am iertat ca s(ă) fie în pace şi de dajde, şi de zloţi,
de lei, de taleri, de galben(i), de sulgiu, de iliş, de cai de menzil, de cai înpărătesti, de
car(e) de branişte, de bou de sălişte, de ialoviţ(ă) şi de toate dările şi angheriile cîte sînt
pe alţii, în ţ(a)ra domnii mele, nime întru nemic să nu-i învăluiască, nici bucatele lor
pentru alţii să nu li se trag(ă), numai ei să fie pentru treaba feredeului, să aduc(ă)
butuci, să nu lipsască.
Iar carii s-ari ispiti ca să le fac(ă) mai mult val peste cart(ea) domnii mele, bin(e)
să ştie că unii ca acie de mare certare or hi de la domniia mea; într-alt chip n-a hi.
tf Mc, A(-feTo) x3CA7 A\AH KIÎ.
t Hw KWHCTAIITHII A^HA BOGBOAA <m.p.>.
<Pe verso, scris de mîini diferite, în a doua jumătate a sec. XVIII>: 1) 7211
<1703> mai 28. Nr. 6; 2) Pe(n)tru şase argaţi care aducu lemne la fercdeu, c t r a d u s de
altcineva în greceşte>.
Inst. dc IsL „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, neclar.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 102, nr. 3 (copic în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în prima
jumătate a scc. XIX).
227 1 7 0 3 ( 7 2 1 1 ) i u n i e 4 , Iaşi
t
Mihalache Rusul blănarul dă mărturie ginerelui sau Toader blănarul, în faţa u n o r boieri,
asupra dreptului lui Toader de a stăpîni după moartea socrului zestrea p e cârc i-a d a t - o la
căsătorie.
dzicînd eu că mi-i tocmaia să-i dau caseli după moarte mea, iar T o a d e r arătînd
ispisocul de la măriia s(a) Costantin Duca voievod, cel de pîr(ă) cînd a m mărturisit eu
la Divan că i-am dat acel(e) cas(e) dzestre car(e) s-au făcut de rămas(e) p e P a r a s c h i v a ;
si dumnelor, vădzînd ispisocul, m-au dat rămas să-i dau casăle lui T o a d e r . Şi aşea
ne-au ales giudecata, ca să-şi facă Toader cas(e)le iară la loc pe temelie aceea, iar cu
pivniţa să mă hrănescu cu pînă la moarte mea socotindu că sint bătrîn si neputincios,
iar după moarte mea iarăşi să fii a Iui Toader şi a nepoată-mca Nastasii, precum le
sintu dzestrea.
Aşijdirile, şi pentru o sută dc Ici şi pentru cel(e) şi acel(e) să aibu a i le da
după moarte mea, iar să l(e) vîndzu cuiva dintr-aceste zestr6 sau să le dau cuiva să nu
fiu volnic, care aceste sintu date dzestre de demult danie. Şi de aş face eu cuiva niscai
zapis(e) că le-am vîndut sau le-am dat pintru niscari datorii, aceli zapis(e) să nu s(e) ţie
în samă şi încă banii să fie pierduţ(i) acelora, căci ştiu toţ(i) că sint dzestre de demult
date, numai pentru neputinţa mea au dat giudecata să mă hrănescu cu ac61i dzestre
pîn-la moarte mea, iar după moarte mea să-şi ia el întăi suta cea de Ici şi pivniţa şi celi
ce-i sint dzestre, iar alţii să n-aibă trcab(ă) la dzestrele lui.
Şi această aşedzare am lacut denainte dumilorsale boiar(i)lor celor mari carii
s-au iscălit mai gios; şi ne-am făcut zapis unul altuia: cini ar mai scorni dintru noi vro
pîr(ă) de acmu înnaint(e) pentru această aşedzar(e), la ce giudeţ s-ar tîmpla, să fim de
mar(e) ruşin(e); într-alt chip să nu fie.
Aceasta scriem şi, pentru credinţa, singur cu mîn(a) mea am iscălit ca s(ă) sa
stic.
>
V Iflc, A(-fc)T(O) K»II(YG) X -
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: t Zapisul lui Mihalache pentru
case şi alte dzestre.
' <Din a doua j u m ă t a t e a sec. XVIII>: 7211 <1703> iun(ie) 4.
Arh! St. Bucureşti, M-rca Sf. Sava - Iaşi. 178. Orig.. hîrtie difolio (32x21.6 cin.), filigran, ccmcală
neagră.
1
Urmează cîtcva cuvinte tăiate cu acccaşi ccmcală (..doă pogoane dc vie'1).
2
O semnătură indescifrabilă.
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. Iaşi, în „Ioan Ncculce", fasc. 5 (1925), p. 294 (rez.);
Catalog D.A.C., V, p. 57, nr. 220 (rez.).
1
Neclar.
2
Amprentă digitală.
3
Două semnături greceşti indescifrabile.
4
Eu, Frangulis, dc faţa ... de mai sus; t Loiz, martor <m.p.>; t Ianis, dc faţă <m.p.>; ieromonah
Icremia, dc faţă <m.p.>; Ioanis staroste <m.p.>; t Paisie al Galatei, mărturisesc <m.p.>; eu, Grigorios...
<m.p.>; egumenul mărturisesc cclc de mai sus <m.p.>,
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 57. nr. 221 (rez. dezv.) şi nr. 222 (rez. după rez. gr. cu data dc zi
greşită: 7).
1
Cifra zccilor inversată cu cca a unităţilor.
2
Amprentă digitală.
Toader şi soţia sa, Mariţa, vînd preotului franciscan Felix Sauli jumătate de falce de vie
la Dcleni, cu 8 lei bătuţi.
t Eu, Toder pev6ţul, şi cu soţul meu, Mariţa, scriem şi mărturisim cu cestu zapis
al nostru pe cum, de nime siliţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut direaptă ocină şi
moşie a noastră, giumătate de falce vie paragină cu pomăt cu tot, din deal păn-în vale,
care vie este în Deleni, pe lîngă vie popii celui ungurescu şi-ntre Dona vornicul; am
vîndut tot dumisale preutului prefectus Ferici Zavuli frăţişcan, dreptu 8 lei biti, să-i fie
dumisale ocină şi moşie în veci di veci. Şi nime din ruda me: feciori, fraţi sau nepoţi,
să n-aibă treabă a s(e) scula să întoarcă.
Şi la tocmaia noastră fost-au oameni buni, anume: Martin ungurul din Uliţa cea
Mare şi Dona vornicul şi mulţi oameni buni.
Şi pentru credinţa, am iscălit să s(e) ştie.
Let 7211 <1703> A\CCU)UA iul(ie) 14.
fl3, ToAep NEBEU, HCKAA < m . p . > ; M a r i ţ a 1 .
Martin ; Ianaşu eîrşmar 1 ; Dona vornicul 1 ; Petre Mi ş coş 1 ; Michael Vani va 1 (?) 2 ;
1
1
Amprentă digitală.
2
Oi caractere latine.
231 1 7 0 3 ( 7 2 1 1 ) a u g u s t 2 8 , Iaşi
Ion Buhuş fost mare logofăt, caimacam, judecă pricina dintre Ursul abăgcrul şi Cozma
egumenul mănăstirii de la Ocnă pentru o groapă de pivniţă din Cizmărie hotărind să rămînă în
stăpînirea mănăstirii.
t Ion Buhuş biv [biv] log(o)f(e)t, caimacan. Facem şt(i)re cu această scrisoare a
noastră precum să să ştie c-au avut pîră de faţi înnainte noastră. Ursul abăgeriul cu
părinteli Cozma egumenul de Ocnă pentru o groapă din pivniţă stricată cari iaste în
Cizmărie, alăture cu dughenile mănăstirii Ocnii, dzicînd Ursul precum ace groapă de
pivniţă i-au fost dzestre de la soacră-sa.
Şi s-au sculat ginerele său, Gavril, şi cu fata lui, Axinie, de i-au vîndut acea
groapă de pivniţă Cozmei egumenului. Iar Cozma egumenul aşe au dat s a m ă precum
ace groapă de pivniţă au fost vîndută ginere-său, Gavril, şi cu fata lui întîi dumisali lui
Costin Neniul ce-au fost căpitan mare la Munteni şi ducînd zapisul la C o z m a e g u m e n u l
ca să iscălească şi egumenul, hiind răzeş, n-au lăsat pe Costin Neniul să c u m p e r e ,
ce-au luat zapisul ş-au dzis pe cum îl va cumpăra Cozma egumenul. Şi s-au t o c m i t cu
ginere-său Gavril şi cu fata lui şi i-au făcut zapis dinaintea starostii de neguţători şi
altor neguţători; şi neguţătorii au trimis la fata Ursului de s-au întrebat: iaste cu voie ei
această vîndzari? Iară fata Ursului au răspunsu pe cum iaste cu voie ei şi a c e groapă di
pivniţă stricată iaste dreaptă moşie a mîne-sa şi ş-au pus şi degetul în zapis. Şi
neguţătorii, vădzînd că-i cu voie lor, au iscălit toţi zapisul.
Deci şi noi, vădzînd zapis de cumpărătură, am dat rămas pe Ursul, şi e g u m e n u l
să facă dugheni pe acel loc, iar Ursul să-şi întrebe cu fata lui şi cu g i n e r e - s ă u ; şi
aceasta pîră să nu s(ă) mai pîrască peste scrisoare noastră.
V Mc, A(t)T(o) X3CaT AB(RVCT) KM.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Prccista-Raducanu. XVI/9. Orig.. hîrtie difolio (31,7x21.3 cin.), filigran,
ccmcală neagră.
Ibidctn, XVI/23, nr. 2 (rez. vechi, fără dată) şi XXI/15, nr. 7 (rez. gr. din sec. XIX).
1
Rupt.
Adecă eu, Ştefan sin Gligori Ghica voievod, făcut-am zapisul mieu, de a m e a
bunăvoie, la mîna dumisali vearii mele Nastasicăi, giupîneasa dumisale lui Manolachi
Hrisoverghi comisul, şi i-am dat danie un loc de casă din tîrgul Iaşilor, pre Uliţa Mare,
care loc iaste între casa dumisale lui Ursachi vistiernicul si între casa lui Toader
Flondor pitar.
Acestu loc l-am dat danie dumisale vearii mele Nastasicăi, care loc de casă iaste
legat cu alte moşii cu dresul ce s-au făcut de la Costantin Duca vodă, care acestu loc
să-i fie dat danie în veci, dumisale şi cuconilor dumisale.
Şi pentru credinţa, am iscălit şi am pus şi pecetea să fie la credinţă.
U Ţarigrad, leat 7212 <1703> septembrie 20.
După Ghibăncscu, „T(hcodor) Codrcscu". An. VI (1936). p. 54. Orig., hîrtie. „pccctc mică: scut
coroană, acvilă, cruce, doi lei".
tatul preotesei;
t Ierei Vasilie am scris zapisul.
Damaschin s(î)n Nemţencii ot Focşeni <m.p.>.
<Pe verso, scris în sec. XVIII>: Zapisul vii de la preoteasa popii L u p u l u i de la
Curături.
Arh. St. Bucureşti, Fond BibL Acad. Rom., Documcntc istoricc, CXVIII/48. Orig., hîrtie difolio
(28x19.5 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală neagră.
EDIŢII: Creşterea colecfiunilor, II (1906), p. 101 (rez.).
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
Gheuca bulucbaş cu soţia şi fiul lor vînd lui Derboca şi soţiei sale cinci ciosvîrte d e vie.
EDIŢII: Florin Marincscu, Xiropotamu. I. p. 192. nr. 208 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(30x21,2 cin.), cerneală cafcnic, din Arhiva M-rii Xiropotamu de la Muntele Atlios. Grecia, nr. 254).
1
Omis.
7
Amprentă digitală.
Păun postelnic dă cuscrului său o casă pc Uliţa Marc din Iaşi în schimbul unei prisăci din
satul Iucşani, din ţinutul Roman.
EDIŢII: Ghibănescu. Surete, VIII, p. 17, nr. XVI (orig.); M. Costăchcscu, Documente, tu ..Ioan
Neculce", fasc. 2 (1922), p. 271, nr. CX (orig.).
Mihai Racoviţă voievod scuteşte de camănă şi de alte angării o pivniţă din mahalaua
Cizmăriei din Iaşi a M-rii de la Ocnă.
0 carte de la Mihai vodă întru care arată ca să fii scutită o pivniţă a măn(as)ti(rii)
<de la Ocnă> 1 , ce este în şesu în Cizmării, de camănă şi de alte angării.
<7212 (1703) noiembrie 25> 2 .
Arh. St. Bucureşti, M-rca Precista-Răducanu, XVI/23, nr. 1. Rez. într-un „pcrilipsis" dc actc ale M-rii
de la Ocnă.
Ibidem, XXI/15, nr. 8 (rez. gr. cu data: 7212 noiembrie 25).
Un zapis de la Nan precum au dat danie o vie din Vacota m(ă)n(ă)stirii lui Aron
Vod(ă).
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628. f. 53v. Menţ. în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul scc. XVIII.
239 1 7 0 3 ( 7 2 1 2 ) n o i e m b r i e 2 6 , Iaşi
<Pe vcrso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7212 <1703>
noiemvr(ie) 26. <Nr.> 3. Pentru şase oameni de la mănăstire de la Copou să fie în pace
de toate dările, <tradus în g r e c e ş t o .
<De altă mînă, din aceeaşi vreme>: f Carte gos(pod) de scutelnici. No. 7.
Inst. dc Ist. „A.D. Xcrtopol" - Iaşi. sub daţii. Copic după foto. orig.. hîrtic difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal.
Arii. St. Bucureşti. Ms. nr. 578. f. 144v., şi Ms. nr. 579. f. 217r. (rezumate în condicilc m-rii Trei
Ierarhi, scrisc în prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V. p. 63. nr. 252 (rcz. după Arh. St. Bucureşti).
Datare probabilă după doc. domnesc din 1703 (7212) noiembrie 29 (v. în acest voi. doc. următor).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 64. nr. 255 (rez. după Ms. nr. 578, cu aceeaşi datare).
1
Sigiliu inelar, neclar.
2
Amprentă digitală.
Mihai Racoviţă voievod scrie lui Pilat vornic de poartă şi lui Savin uricar să cerceteze
pricina dintre M-rea Copou şi Dona pentru o bucată de loc din satul Piscani.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 64, nr. 256 (rez. după Arh. St. Bucureşti).
244 1 7 0 3 ( 7 2 1 2 ) d e c e m b r i e 1, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Costandin grămăticul stăpînirea asupra moşiei sale
de la Rediul lui Tătar, din ocolul tîrgului Iaşilor.
<Pe verso, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 1) 7212 < 1 7 0 3 > d e c ( h e ) m v ( r i e )
1; s-au scris <Nr.> 29; 2) Carte de apărare şi stăpînire Rediului lui Tătar, c t r a d u s apoi
în greceşte>; 3) N. 31.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., sigiliu domnesc inelar, octogonal.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 131v., nr. 29 (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX).
Idem, Ms. nr. 579, f. 233r. (rez. din aceeaşi vreme în altă condică a acelciaşi mănăstiri).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 66, nr. 261 (rez. dezv. după Ms. nr. 578).
245 1703 (7212) d e c e m b r i e 2, Iasi
»
Mihai Racoviţă v o i e v o d confirmă vechile scutiri de dări ale preoţilor, diaconilor si
ţîrcovnicilor din Iaşi.
IG. XG. NIKfl. t Cîti cu duhul lui Dumn(e)dzău să poartă, aceste sînt fiii lui
Dumn(c)dzău, dzici dumncdzăiescul apostol, căruie urmădzu alcrgînd carii sint iubitori
dc dreptate şi cu bunăvoinţă nevoindu-să ccli dorite cîştigară, iar cele pămentesti
pămîntului lăsar(ă) şi cătră ccli cereşti, cu fapte bune să lipesc si acel fericit glas de
bucurie audzind: „Veniţi bl(a)gosloviţii Părintelui mieu de moşteniţi împărătiia
ccriului, carc este gătită vouă de la începutul lumii" pentru că unii s-au ostenit cu
milostenie şi cu îndurări, iară alţii cu rugăciuni şi cu posturi, a să mîntui de păcate, încă
şi alţii mulţi munci au răbdat ca să împărţăscă cu H(risto)s.
Asemeni şi eu, robul stăpînului mieu Is(us) II(risto)s, bun creştinul şi iubitoriul
de Dumnedzău, Io Mihai Racoviţi voievod, domuu cu mila şi cu darul lui
Dumn(e)dzău, stăpînind toată Ţara Moldovei, bini am voit dc la Domnul, dîndu-ni
nouă cu bun(ă) voiri, cu curată şi luminoasă inimă domniei noastre, ca s(ă) proslăvim
pre Dumn(e)dzău ccl ce m-au proslăvit, şi pre scaunul stăpînirii, cu măriri m-au
înălţatu şi adueîndu-mi aminte că mulţi păcătoşi celi cereşti au cîştigat precum şi
dumn(e)dzăiasca Scriptură mărturiseşte, dzicînd să facă fieştecare neguţitorie păr(ă)
este tîrgul.
Drept aceea, şi noi am rîvnit celora ce-au fost mai înnainte de noi, de care şi
dcnpreun(ă) cu preosfinţitul p(ă)rintele nostru, chir Misail mitropolitul ţărîi şi cu
precuvioşii episcopii ţ(ă)rîi şi cu tot Svatul boierilor domnii nostre, a mari şi a mici,
domnie mea m-am milostivit ş-am întărit rugătorilor noştri, tuturor prcuţilor şi
diiaconilor carii sint la toate bisericili în tîrgul Iaşilor şi pctrecînd într-acest tîrgu pîna
cînd Dumn(e)dzău mă va cruţa cu viiaţă şi cu stăpîniri ei ca s(ă) aibă de la domniia me
slobodzenie ca să nu de nici dajde înpărătească, nici domnească, nici vl(a)diceasca,
nici colaci vlădiceşti, nici desetin(ă) de stupi, nici de vin pogoni, nici dijmă de pini,
nici gorştin(ă) de oi, nici de mascuri, nici să ni lucredză nouă nici un feliu de lucru, iar
nici la curte, nici la mori, nici cu tîrgul, nici mitropolitului, nici podvodzi sa nu-i duca,
nici caii lor dc olac să nu-i ia, nici boii lor pentru dare altor oameni, nici la podvodzile
mitropolitului să nu înble, nici pentru alte cît de mici anghirii.
Asijdere, şi în casăli lor, fără de voie lor, nime să n-aibă a găzdălui: nici boieri,
nici slujitori, nici curteni, nici soli, nici alt orice feliu de limbă va fi, pentru că sint ei la
oraşul şi la bisăricili unde este scaunul domniei noastre, a Moldovei. Şi slujind în
bisericili1 lui Dumn(e)dzău dzua şi noapte(a) şi roagă pre m(i)l(o)stivul Du(m)n(e)dzău
pentru pravoslavnicii domnii cei pristăviţi şi pentru cei vii ce domnesc ţara aceasta şi
pentru toţi pravoslavnicii creştini; şi ei n-au altă agonisit(ă) sau meşterşug sau
niguţitoiie, ce numai să hrănesc din s(fî)nta biserică.
Pentru aceea, şi ei să fie datori să pomenească pre domniia noastră si pre
răpăosaţi părinţii domniei noastre, şi pre toţi pravoslavnicii creştini la Svintele Tain(e)
şi la dumnedzăiasca leturghie, pentru întărirea şi paza ţărîi aceştiea, pentru că le-am
făcut m(i)lă, nemişcat(ă), neschimbat(ă), ca să le fie stătătoari păn-ce voi fi domniia
me întru viiati.
>
Iar dupre noi, pre carile va alegi Domnul Dumn(c)dzău a fi domnu şi biruitor
tărîi aceştie, au din rudenie domniei noastre au macar şi den streini, cu glasul nostru cel
de rugă cătră dînsul pohtim ca ori fieşticarili bl(a)gocistiv domnu ar agiunge în vreme
stăpînii sali, să nu s(e) îndoiască cu fire ca să strice această pomană a noastră ce mai
sus am dzis, ce aşe urmaţi pofta noastră, precum şi noi a altor răpăosaţi pravoslavnici
domni, ca şi Domnul Dumn(e)dzău ce este în Troiţi slăvit pre acel bl(a)gocistiv domnu
să-1 cinstească şi să-1 miluiască întru a sa stăpîniri cu bună pace şi în cele vechi ce va
să fie la răpaos(ul) vecinic sufletul lui să fie. Iar care n-ar cinsti, nici va întări sau nu va
înnoi mila aceasta, unora ca acestora pîrîşi să le fie sv(i)nteli hramuri de pre la sfintele
bisarici la carile slujăsc ei înainte Domnului nostru I(su)s H(risto)s, Ia a doua vinire, în
dziua aceea a înfricoşatei judecăţi, şi să nu-i lungească Dumn(e)dzău viiaţa întru a lor
cinste; procliţi, anaftema, afurisiţi de Atotţiitoriul Dumn(e)dzău să fie şi de 318 Sf(i)nţi
P(ă)rinţi ce-au fost la săborul de la Nichea şi de alte sfinte săboarc, ale lor trupuri
netopite să ste şi înfiaţi ca dobeli, în veci; iar şi întru a lor viiaţi să dobîndească bubeli
lui Ghiezi şi cutremurul lui Cain şi far-de zăbavă să-i înghiţi pămîntul de vii ca pre
Dathan si» Aviron; ale lor lăcaşuri
> să fie la un loc cu vîndzătoriul Iuda *si cu afurisitul
Arie şi cu cei necredincioşi jidovi cari au răstignit pre Domnul H(risto)s.
întărim carte aceasta dinpreun(ă) cu presfinţitul chir Misail mitropolitul Sucevei
şi a toată Ţara Moldaviei, şi cu preaiubitorii de Dumnedzău Lavrintie episcopul
Romanului, şi Ghidion episcopul de Rădăuţi, şi Varlaam episcopul de Huşi şi cu toţi
svetnicii şi credincioşii boierii cei mari a Divanului domniei mele, să s(e) ştie.
OIF M c , AGT(O) X*3CBT A€K(€<v\BPYE) B"
<Pe verso-ul filei a doua, însemnare de la mijlocul sec. XVIII>: t Ioan Mihai
Racoviţ(ă) voievod; <apoi, de altă mînă din aceeaşi vreme>: 4. Văcărit şi banii
şcoalelor să s(e) puie.
Arh. SL Bucureşti, Fond BibL Acad. Rom., Documcntc istoricc, CCLXXXI/57. Orig., hîrtie, difolio
(47,5x323 cm.), filigran, cerneală neagră (invocaţia simbolică, litera majusculă iniţială, şi unele n u m e în text,
în cerneală roşie, verde şi galbenă), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,9x1.7 cm.), în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Creşterea colecfiunilor, XXVIII-XXX (1919), p. 249 (rez.); Ghibănescu, Academia Rom. f i
doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 216 (rez. după precedentul).
1
„serici", repetat.
246 1 7 0 3 ( 7 2 1 2 ) d e c e m b r i e 2 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod scuteşte de dări trei oameni ai iezuiţilor polonezi din Iaşi şi un
vier de la via acestora de la Urşulea.
1
Omis în orig.
2
Un cuvînt neclar.
EDIŢII: Cntalog D.A.C., V, p. 66, nr. 262 (rcz. după Ms. nr. 578).
248 1703 (7212) decembrie 6, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod scuteşte de dări un vier şi o pivniţă de băutura ai bisericii
catolice din Iaşi.
1
un viâriu şi un
1
zloţi, de lei, de taleri şi de <galbe> ni, de iliş, de sulgiu, de unt, de miere, de ialoviţe,
de boi de silişte, de boi de branişte, de cai şi de boi împărăteşti, şi de cai de menzil, şi
de cai de olac, de conace şi de podvozi, şi de alte, de tot(e) cîte sînt pre alţii în ţara
domniei mele.
Aşijderile, să fie în pace de des&ină de stupi, de gorştină de oi, de gorştină de
mascuri, de dijmă de pSne, şi de desătină de vii. Nime întru nimică să nu-i învăluiască,
căci domniia mea m-am milostivit şi i-am iertat de toate de aceste, numai ca să fie de
posluşeanie preutul(ui) la biserică.
Aşijderea şi o pivniţă ce ară avea să vîndza băutură pentru treaba bisericii încă să
fie în pace de camănă, de lemîn(e), de cepărie, de buărărie, de fin şi de gheaţă; şi
bucâtel(e) lor încă ş(i) pentru alţîi să nu să tragă.
Şi voi pârcălabi, şi bulucbaşi de săimeni, tîrgoveţi sau ţărani, acel loc unde ar fi
aceşti oamini şi bucatele lor aşădzaţi, toţi să vă feriţi de dînşii, nici o treabă cu dînşii să
n-aveţi. Că cine s-ar ispiti vreun val a le face peste cartea domniei m61i, bine să ştie că
de mare certare va fi de la domniia mea.
Şi-ntralt chip nu va hi.
tf Bric, x3CBY Aett(eAiBpTe)
Hw MHXAH P-LKOBMUK) BOEBOAA <m.p.>.
Ari». St Iaşi, Documente, MLXXVIII/44. Orig., hîrtie difolio (32 x 22 cm.), rupt, restaurat, lipsă primul
sfert din fila mtîi şi % din fila a doua,filigran,cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală
roşie, rapt
1
Rupt; lipsă.
1
Rupt.
3
Fonnă veche de genitiv-dativ.
. Ispisoc de la Mihai vod(a), din l(e)t 7112 <1703> dech(embrie) 16, pe 2 locuri
de prisăci deasupra Hlincii, în pădure, însă un loc de prisacă cu pomeţi ce este danie de
la Dragoş Musteaţă post(elnicul) şi alt loc de prisacă cu fîntînă şi cu pomeţi, care să
înpreimă cu celalalt locu de prisacă, ce este cumpărătură de la o Zamfira fim6ia Petrii
Bezîimlui.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 5r. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă ta a doua jumătate
a sec. XVUI.
Idem, Ms. nr. 628, f. 54v. (menţ. în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 66, nr. 264 (rez.).
<Pe verso-ul filei a doua, scris îta a doua jumătate a sec. XVHI>: 1) Dancul.
<Nr.> 2; 2) Ispisoc de milă; 3) S-au scris la condică; 4) <rezumat grecesc al actului>.
Inst de Ist „A.D. Xcnopol" - laţi, sub dată. Copie după foto. orig. hîttie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, fh cerneală.
Arh. St. Bucureşti. Ms. nr. 628, f. 427 r. (rez. Iu Condica Asachi I, scrisă Ia s f i i t u l sec. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.AC., V, p. 67, nr. 270 (rez. după Ms. nr. 628); Florin Marinescu, Xiropotamu, I. p.
193-194, nr. 211 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio (44,8x30 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc, din
Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos. Grecia, nr. VII).
*
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 68, nr. 274 (rez. după Ms. nr. 578).
254 1 7 0 4 ( 7 2 1 2 ) i a n u a r i e 2 8 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod porunceşte slujitorilor domneşti din tîrgul Iaşi să nu perceapă
dări de la o pivniţă a M-rii Sf. Sava.
' Omis.
f Adecă eu, Sandul Crupenschi ce-am fostu medelnicer mare, şi soţul mieu,
Aniţa, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, de nime siliţ(i), nici
asupriţi, ce dc a noastră bunăvoie, am vîndut un loc de cas(ă) aici, în tîrgu în Iaşi,
dumisale lui Ştefan Luca visternicul al doile, dreptu 35 lei, care Ioc iaste pre Uliţa
Mari, între casa lui Ianachi gramaticul şi între casa Gliicăi vod(ă). însă şi noao acel loc
de cas(ă) ne iaste noao cumpărătur(ă) de la Toader Albotă ce-au fostu pitar mare;
socoţindu-1 atunci la vîndzare, n-au încăput alţii a-1 cumpăra de la Toader Albotă
pitariul fără de noi, căci noi siminţie dumisale sîutem; aşea şi aemu acel loc de cas(ă),
fiind lîngă locul casii lui Ianacliii ce-au fostu gramatic, socrul dumisali lui Ştefan Luca
visternicul al doile, ce-1 scriem mai sus, alţii n-au încăput a-1 cumpăra, fără dumnealui.
Pentru aceea, dîndu-ne dumnelui plată deplin(ă) pre tocmala noastră, i-am dat si
noi zapisul ca să-i fie dumisale moşie, şi giupînesei dumisale, şi coconilor dumisale, si
nepoţilor şi strănepoţilor, în veci; pre cari loc să aibă dumnealui a-ş(i) face si ispisoc
domnescu. Şi pentru credinţa, am iscălit.
A(-FE)T(o) x 3CBT 4>EB(ptfApYe) a".
1
Sigiliu inelar oval.
2
O semnătură indescifrabilă.
Văleatul 7211 este greşit, deoarece în acest an domnea Constantin Duca. După locul pe care se află în
seria documentelor despre ciocli în condică, acest act datează din prima domnie a lui Mihai Racoviţă (7212
(1703) sept. - 7 2 1 3 (1705) februarie 12), ceea ce arată că cifra unităţilor din vălcat nu putea fi decît 2 ( K ) sau
3 (?), pe care copistul condicii a trancris-o 1 (d); actul trebuie plasat deci la începutul intervalului 7 2 1 2 - 7 2 1 3 în
funcţie de lună, adică în 1704.
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., VI, p. 421 (menţ., cu data de zi: 1); Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 506
(menţ., cu data de zi: 11); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 151, nr. 1367 (aceeaşi copie).
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V. p. 73. nr. 292 (rez. după Ms. nr. 578).
Mihai Racoviţă voievod îi întăreşte M-rii Aron Vodă stăpînirea asupra ţiganilor ei.
Carte de la Mihai vod(ă), din l(ea)t 7212 <1704> mart(ie) 16, întăritură pe ţiganii
măn(ă)st(i)rii lui Aron Vod(ă), anume: Sandul ficiorul lui Andrei şi a Tudoscăi, nepot
lui Băban ţigan, cu două surori a lui, Ioana şi Dochiţa cu ficiori(i) lor, tij sin
Mihăilă Brînză, nepot lui Gavril Cobocu, cu fimeia lui, cu ficiorii lor, tij Coste sin
Gavril Cobocu, brat Mihăilă Brînz(ă), nepot lui Gavril Cobocu, cu fimeia lui cu ficiorii
lor, Măricuţa fata lui Gavril Cobocu cu ficiorii ei, Vartic, Antonie fata Măricuţii cu
ficiorii săi, Sofronie tij fata Măricuţii cu ficiorii săi, Negrae, fata Sofronii cu ficiorii
săi, Grigori Bolun cu llmeia sa Vasilica, cu fata lor, Măriuţa, Aniţa Ochio(a)sa sora lui
Grigori Bolun cu ficiorii săi, Vasili, Antimie, Marina, nepoţii lui Toader Bolun, Mărie
Fărţa, fata lui Grigori Chichiţi cu ficiorii săi, Costachi Pîrtac, ficiorul lui Tutor, nepot
lui Vartolonie cu ficiorii săi, Măricuţa fata lui Costachi Pîrţac cu ficiorii ei, Boghea cu
ficiorii ei, cari esti cumpărată de la Probota.
Arii. St. Bucureşti, Ms. nr. 644, f. 10 r. Rez. în Condica M-rii Aron Vodă. scrisă în a doua jumătate
a sec. XVIII.
EDIŢII: Catalog D.A.C., Supliment, I, p. 74. nr. 297 (rez.).
1
Loc liber.
261 1 7 0 4 ( 7 2 1 2 ) m a r t i e 2 5 , Iaşi
Panaite ţigan şi soţia sa, Rusca, se vînd ca robi lui Lupul hatman.
1
Aşa în textul editat.
2
Parantezele lui N. Iorga.
262 1 7 0 4 ( 7 2 1 2 ) a p r i l i e 1 1 , Iaşi
Mihail Racoviţă voievod întăreşte M-rii Dancu din Iaşi stăpînirea asupra unui heleşteu cu
loc şi moară, pe Cacaina, în hotarul tîrgului Iaşi, şi asupra locului numit Vacota din acelaşi
hotar.
t IZ. XZ. N I K A t ÎVW A\H\AIIA P-BSOBUUT» BOEBOAA, E(O)>KV6K» A\(II)A(O)CTYK»,
r(o)cn(o)AApi> 3€A\AH AVOAAABCKOII. Adecă au venitu înnainte domnii mel(e) si
înnainte alor noştri moldoveneşti boiari, a mari şi a mici, rug(ă)toriul nostru Ieremiia
egumenul şi cu tot săborul de la sf(î)nta m(ă)n(a)stire cc s(e) numeşt(e) Danco, din
tîrgu din Iaşi, unde iaste hramul Sv(î)ntului şi mar(e) voievod îngerescu Arhanghel
Mihail, şi ne-au arătat un uric dc la domniia sa Costantin Duca vod(ă) precum s-au
milostivit şi au miluit pre aceasta sf(î)ntă m(ă)n(ă)stire cu un hel(e).şteu din hotarul
tîrgului a Ieşilor, ce iaste pre Căcaina, dc tîrgul Ieşilor din sus, car(e) loc l-au hotărît
dumn(ca)lui boiarinul nostru credincios şi cinstit. Ion Buhuş biv vel logof(ă)tu, şi
Gavril aga şi Bejan Hudici vornicul dc poartă şi au socotit din iaz în gios o
împistreal(ă) dc arcu, pentru căci de s-ar tîmpla să s(e) fac(ă) cîndva vrun iaz mai gios
să nu înncce moara acestu(i) iaz.
Şi începîndu-s(e) hotarul dc suptu un budăiu ce iaste în costiş(ă) despre apus, din
sus din Fîntîna ceea Mar(c), unde s-au făcut o moviliţ(ă), şi dc acolo trece dreptu peste
Căcaina pin nişte vîlcele ce sintu înpotriv(ă), una în costişi despre apus, alta în costişi
despre răs(ă)rit pîn-într-un piscu despre răsărit, în costişi iar s-au făcut o moviliţ(ă), şi
pre dc amîndoă părtil(c) de hclcştcu, cît va trage om cu săgeata înpistrcal(ă) din
marginea apei în laturi, şi s-au făcut semne tot moviliţ(e), trei despre răsărit şi trei
despre apus, tot pc costişi, şi s-au pus şi pietre pen moviliţi, şi în sus tot înpotriva
semnelor pîn(ă) unde va agiunge apa iuzului.
Acesta hel(e)şteu, cu loc cu tot, pe cum s-au socotit şi s-au hotărît, s-au iezit şi
s-au făcut şi moară de s-au dat sf(i)ntei m(a)n(ă)stiri danie şi miluire, cu tot venitul.
Aşijderil(e), au mai miluit această sf(î)ntă m(ă)n(ă)stire şi cu o bucată de loc, din
locul domnescu a tîrgului Iaşilor, cc iaste pe Ciric în sus, mai din sus de Şorogari, cari
loc să cheamă Vacota, car(e) au hotărît boiarinul nostru, Gheorghieş vornicul de
poartă, cu sluga noastră Vasil(e) Neagul uricariul, depreun(ă) cu alţi oameni bătrîni, de
au ales aceca bucat(ă) de loc despre toate hotarăl(e) pen pregiur.
Începîndu hotarul acestui loc din obîrşie pîrîului Şor(o)garilor din deal despre
apus şi Drumul ccl Mar(e) în sus pe marginea tufelor, alăturea cu tufele, cu locul
Vacotii, pe despre apus şi alăturea cu un loc ce-i dat danie de Alecsandru beizade,
ficiorul răpăosatului Antonie vod(ă), lui Gurbet ce-au fost armaş, care loc iaste alăture
cu locul Vacotei pe despre apus, şi Drumul ccl Mar(e), în sus, pe margine tufelor,
pîn-în capul Dealului Vacotei, din sus, unde să obîrşescu tufel(e) şi s-au aflat şi un
stîlpu de piatră de laturea drumului, în piscu despre apus, şi unde să tîmpină cu hotarul
locului lui Costantin ce au fost postelnic mare. Care acela loc iar iaste dat de domni
danie postelnicului Costantin din loc domnescu a tîrgului, şi de acolo au făcut la vale,
pe margine tufelor mai pe din sus, pe zarea dealului spre răsărit, spre hel(e)şteul lui
Aron vod(ă), pin capul hotarului lui Costantin postelnicul, pe din sus de o are a lui
Rîmă, deasupra în podiş, şi iar s-au aflat stîlpu de piatră, de acolo dreptu la vale spre
răs(ă)rit pîn-în Diurnul cel Mare ce merge alăturea cu hăl(e)şteul lui Aron vod(ă), pe
despre apus; de acolo în gios Drumul cel Mare, pîn-în gura pîrîului Şorogarilor, despre
răs(ă)rit, unde cade pîrîul în hel(e)şteul lui Aron vod(ă); de acolo pîrîul Şorogarilor la
deal, spre apus, pîn-în Drumul cel Mar(e) ce merge pe deal, pe desupra Vacotei, de
unde s-au început hotarul dintîi. Atîta-i tot hotarul.
Pentru aceea, şi domniia mea, dacă am vădzut, am credzut si iarăşi am dat si am
înnoit şi am întărit sf(i)ntei m(ă)n(ă)stiri lui Danco, cu acel hăl(e)stâu, ce mai sus
scriem, cu mori cu tot locul, pecum s-au hotărît. Aşijdăril(e) şi cu a c ă e a bucată de loc,
ce s(e) număştă Vacota, cu tot hotarul di(n) sămne în. semne, precum mai sus s(e) scrie,
ca să fie şi de la domniia mea dreaptă ocină şi moşie, şi miluiră, cu tot venitul, neclintit
şi neruşeit, în văci. însă vii boiăresti sau a măn(ă)stiri, ce s-or afla pe acel loc, la
Vacota, să n-a(i)bă trăabă călugării de la Danco, precum scrie şi uricul de miluiră a lui
Costantin Duca vod(ă).
Pentru acăea, şi după a noastră viiaţ(ă) şi domnie, pre cară ari milui
D(um)n(e)dzău cu domnie Ţ(ă)rii Moldovei, ori din seminţiia noastră, sau dintr-altu
neam, poftim să n-ai<bă a>' strica a noastră m(i)lă şi întărituri, ce mai vîrtos să aibă a da şi
a milui şi a uitări sf(i)ntele m(ă)n(ă)stiri şi rug(ă)torii săi ca să aibă pomănir(e) văcinic.
H HN M ce H6 MWHUIAAT NP^A CHA\ AHCTOM r(o)cn(o)A(cT)BII AMI.
Oy d c , b(t») A i i T ( o ) x 3CbY ân(pHAi'e) AI.
Hw Mh\ah P'bKOBHU'b BoeeoAA <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, din a doua jumătate a sec. XVIII: scurt rez. grecesc al
actului>.
Inst de Ist „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub data. Copie după foto. orig.. hîrtie difolio. sigiliu domnesc
inelar, aplicat în ceară, stricat Cu o copie din sec. XVIII a hotărnicii Vacotei. cu luna greşită: septembrie.
Arii St Bucureşti, M-rea Dancu, 1/3,4 (două copil făcute de Ieremia, egumenul M-rii Dancu. la 1780
aprilie 11); Mitropolia Moldovei, CLV/34, nr. 3 , 4 (rez.).
EDrţH: Catalog DA.C, V,p. 77, nr. 309 (rez. dezv. după copiile din 1780); Florin Marin eseu. Xiropotamx*, I.
p. 194, nr. 212 (rez. gr. dezv. după orig., hâtie difolio (45,1>60,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, aplicat
în ceară roşie, stricat, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Mantele Athos, Grecia, nr. L) şi p. 191-192. nr. 207
(rez. gr. după copia din sec. XVIII, cu data de lună greşită (septembrie), din aceeaşi arhivă, nr. L a).
1
Omis.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVm>: 12. Ispisocu de îhtăritură
pentru o bucată de loc din hotar(ul) tîrgului şi pentru Rufeni, satul Copoului, <tradus
de altcineva în greceşto, 7212/1704 maiu 3. N. 6.
InsL de Ist „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub data. Copic dopa foto. orig., hîrtic, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, iii cerneala.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 150 v. - 151 r., nr. 12 (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 80, nr. 318 (rez. dezv. după Ms. nr. 578).
1
Loc liber.
<Pe verso, rezumatul grecesc al actului şi data, scrise în a doua jumătate sec.
XVm>; 7212 <1704> mai 5 (sic). No. 5.
Inst de Ist „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub data. Copie după foto. orig.. sigiliu domnesc inelar, octogonal,
în cerneală.
Hrisanth egumenul şi soborul M-rii Sf. Ioan Zlataust vînd lui Vasile croitor un loc de
casă în Gzmăiie, pentru 20 de matce de albine.
t Adecă eu, ier(o)monah Hrisanth, egumănul, şi cu tot săborul de la sf(î)nta
m(ă)n(ă)st(i)r£ a lui S(ven)tii Ioan Zlataust din tîtgu din Iaşi, scriem şi mărturisim cu
acest zapis al nostru la mîna lui Vas(i)lie croitoriul precum să s(e) ştie că, avînd sf(î)nta
mănăstir(e) un loc pustii, de nişt(e) cas(e), din dosul dughănilor a Cizmării şi pe lîhgă
Baltă, car(e) loc l-au dat danie sf(i)ntei m(ă)n(a)st(i)rii lorga Minţea, iar Iorgăi i-au fost
cumpărătură de la Fîsîitul vornicul.
Deci, fiindu acăl loc tot pustii de cfod I-au dat danie şi neavîndu sf(i)nta
mănăstire nici un folos de acăl loc, am socotit cu tot săborul de l-am vîndut lui
Vas(iJ>lie croitoriul, drept 20 matce stupi, carii ne-au dat la sfînta m(ă)n(ă)st(i)ră, ca să
s(e) mai agiutorească la bucate.
Deci, de acmu înnainte ca să-i aibă Vas(i)lie a-şi face cas(e) pe acăl loc şi să s(e)
ştie că l-am vîndut cu măsură şeapte stînjină de crumădziş, den hudiţa Cizmării, car(e)
iaste între casa lui lonaşco şi Lupul despre ameadzănoapte, şi între locul acesta cît vor
cuprinde acei şeapt(e) stînjini spre Baltă, ce iaste pe denaintea acestui loc. Iar îa lungu,
şeapte stînjini p(o)l, începînd măsura dispre apus, din dugheana cizmarilor ce sîntu a
mănăstirii Gălăţii, spre răsărit, iarăşi spră locul mănăstirii GălSţii. Atîta loc i-am dat
pre acei 20 stupi ce ne-au dat la sfînta m(ă)n(ă)st(i)ră.
Pentru acăea, de acmu înnainte să-i fie moşie fn văci, şi lui, şi cuconilor
dumisali.
Şi acest zapis l-am făcut denainte a[l] dumisali lui Iani Berdii staroste de
negnţitori şi altor neguţitori şi mahalagii, carii s-au iscălit mai gios.
Pentru acăea, şi pe urma noastră, cini ar hi egumen la sfîhta m(ă)n(ă)stiră să
n-aibă a strica aceasta vîndzare a noastră, căci mulţi ani au stătut acel loc pustii şi n-au
adus mănăstirii nici un folos, căci au fost un loc închis, şi n-au fost nici de o treabă.
Şi pentru mai mar(e) credinţa, am iscălit cu tot săborul.
Şi eu, Axintie diiac de cămară, am scris zapisul cu zisa egumănului ot S(ven)tii
Ioan, ca s(ă) să ştie.
Oy MC, A(*K)T(e) X 3CBT IONCIIB) tce.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 51 (menţ.); Ghibănescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc.
5 (1925), p. 177, nr. CIII (acelaşi rez.).
1
Se indică locul amprentei digitale.
Mihai Racoviţă voievod scuteşte de toate dările şi angheriile cinci argaţi care aduc butuci
la feredeul M-rii Trei Ierarhi din Iaşi.
Altă carte asemene, tot de la Mihai Racoviţă v(oie)voda\ iară pentru cinci argaţi,
unde-ş(i) va afla egumenul, să-i aducă să fie pentru treaba feredeului, de adus butuci, şi
vor fi scutiţi de toate angheriile cîte s-au pomenit la carte mării sale Costandin Duca
v(oie)voda2.
Din let 7212 <1704> iuli 30.
Cu iscălitura şi pecete mării sale 3 .
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 102 v., nr. 5. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX.
1
V. doc. precedent din condică (1703 (7212) decembrie 4, nr. 247 din acest volum).
2
V. doc. din 1703 (7211) mai 28, Iaşi (nr. 226 din acest volum).
3
Menţiunea copistului.
271 1 7 0 4 ( 7 2 1 2 ) i u l i e 3 0 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod scuteşte de toate dările şi angheriile zece lemnari de la feredeul
M-rii Trei Ierarhi, iar pe un chiulhangiu şi un ispravnic de la acelaşi feredeu îi scuteşte de ruptă.
Măricuţa, soţia lui Iane Ţiganul fost staroste de blănari, şi fiii ei vînd lui Iane Caţichi
blănar şi soţiei sale Axinia cinci locuri de dugheni pc Podul Hagioaici din Iaşi.
t Adecă eu, Măricuţa, fămeia lui [lui] Iane Ţiganul ce-au fost staroste de blănari,
si cu ficiorii miei, anumea: Iorga, şi Vas(i)lache, şi Costantin şi Dochiţa, scriem şi
mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie că, de nimea siliţi, nici
asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie ce ne-au
rămas de la părintele nostru, Iane Ţiganul, cinci locuri de dughene ce-am avut pe Podul
Hagioaie, între Costanda neguţitoriul, dispre răsărit, iar dispre apus, între dughenile
Cetăţui.
Deci, dintr-aceste cinci locuri de dughdne am mai vîndut 2 locuri de dughene
despre apus: un loc lui Costantin bărbieriul şi un loc lui Iane Caţichii blănariul; iar un
loc de dugheană ce iaste în mijlocu l-am vîndut dumisal(e) Axiniei şi ficiorului ei, lui
Ion, drept cincidzeci de lei, bani gata. Şi locul dughenii iaste de doi stînjin(i), în frunte
uliţii de largu ca şi celelalte dughene ce mai sînt alăturea, iar în lungu pre cît vor fi din
dos şi ale noastre ce-au mai rămas nevîndute, pîn-în locul popii lui Pavăl. Şi ne-au dat
d(u)mnealor banii deplin la mînule noastră acei 50 lei.
Pentru aceea, ca să le fie de-aemu înainte acel loc de dugheană, dreaptă ocină şi
moşie, <lor> şi ficiorilor dumilorsale, în veci.
Şi la acest zapis s-au tîmplat oameni buni, tîrgoveţi şi mahalagii de pen pregiur,
cari s-au iscălit mai gios; şi noi, vînzătorii, ne-am pus degetele, ca s(ă) să ştie.
Şi eu, Axinte diiacul, am scris zapisul cu voia lor, a[l] tuturora, ca să fie de
credinţă.
Oy IflC, BTi A^TCO) tfKOl ABrVCT r".
t Eu, Măricuţa 1 ; t Iorga 1 ; t Vasilache 1 ; t Costantin 1 ; t Dochiţa 1 .
Costantin sin Petre Bou 1 ; Costache croitor, vecen aprop(e) 1 ; Ion blănar 1 ; Bota
vornic2; Eexuui XVABH ABOPHHK rAOTuCm), HCKAA şi martor <m.p.>; A3, FLNAPEH,
m-am prilejit, ABOpmtK <m.p.>. Şi eu, Neculai megiiaş, martor 1 ; Gavril m-am tîmplat,
zet Ion ... 3 .
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istorice, CXXI/122. Orig., hîrtie difolio
(34,6x22,6 cm.), filigran, rupt la îndoituri, lipsă o treime din fila a doua, ccrncală neagră.
EDl'jlI: Creşterea colecfiunilor, XIII (oct - dec. 1909), p. 192 (rez.); Ghibănescu, Academia şi doc.
laşi, & „Ioan Neculce*4, fasc. 6 (1927),p. 313 (rez.).
1
Amprentă digitală.
1
Sigiliu inelar octogonal.
'Rupt
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istoricc. LIII/23 (copie autentificată dc
„Artiivclc Romane" în 1862, cu lista c o m p l e ţ i a semnăturilor boierilor dc la sfîrşitul actului dar cu unele
abateri fonetice 2 ).
ALTE EDIŢII: V.A. Urcchia, înv. documentelor. 1 7 0 - 1 7 1 , nr. 209 (extras după doc. dc la Arh. St. Iaşi,
nr. 32 (40);Iorga - Hunnuzachi. Documente. X I V , , p. 3 6 0 - 3 6 2 , nr. CDVI (text după Codrescu).
1
Cuvînt scris între rînduri (nota copistului din 1862 - v. dcscricrca arhcografică).
7
Lista lor. în copia din 1862 (v. dcscricrca arhcografică): „Misail mitropolitul Sucevei, Lavrcntie
episcopul Romanului, Ghcdon cpiscopul Radovi (sic.0. Varlaam episcopii Huşului, Antioh Jora vel logofăt. Ion
Buhuş fost marc logofăt, Iordachi Ruset mare vornic. Lupul Bogdan marc vornic. Pavcl Ciocîrlan fost marc
vornic, Lupul Costachc hatman, Nicolac Costin hatman. Manolache Roset marc postelnic, Panait marc
postelnic, Dumitraşco Cozca marc spătar, f Savin marc ban. Dumitru Mavrodin mare paharnic, Ilie
Cantacuzino marc paharnic, t Ion Paladi mare visticmic. Dumilraşco Racoviţă mare comis, Ilie Catargiu marc
comis. Ştefan Silion marc medelnicer, Dcdul marc medelnicer. Darie Donici mare cluccr, Ioan Sturzca serdar.
Nicolac Iane marc cluccr, Pavcl Rugină marc jicniccr. Ştefan Luca al doilea vistier, Costandin Costachc".
3
Din această înşiruire lipseşte pergamentul românesc din 7213 <1704> octombrie 16, dc la Mihai
Racoviţă voievod (v. mai departe, nr. 2 7 8 ) , cc sc afla la Arh. St. Iaşi (îndrumător tn Arhivele Statului Iaşi. Iaşi,
1947, p. 34).
1
Omis fh copie.
3
întregit după Uricarul, II, ed. a Il-a, p. 114, şi Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 337.
Arh. St. Bucureşti, Suluri, 11/11. Orig., perg. ( 5 8 . 8 - 6 4 , 5 x 4 9 cm.), ros la îndoituri; invocaţia simbolică
şi majuscula iniţială ornate cu flori, iar intitulaţia şi uuclc litere şi cuvinte scrise cu aur, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, timbrat, deteriorat.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V. p. 9 5 - 9 6 , nr. 3 6 9 (rez. dezv.). îndrumător în Arh. St. Iaşi. I, P- 34.
nr. XXV (rez.);
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 506 r. - 511 r. Copie din 1742.
EDIŢII: lorga. St. fi doc., VI, p. 4 1 6 - 4 1 7 , nr. 1605 (extrase); Dumitru Stănescu, Viaţa religioasa la
români, p. 1 8 5 - 1 9 3 (aceeaşi copie); Istrati, Condica Mavrocordat. III. p. 3 3 1 - 3 3 7 , nr. 1554 (acccaşi copie).
280 1704 noiembrie, Iasi
Hrisant patriarhul Ierusalimului pune sub ascultarea M-rii Sf. Sava din Iasi M-rea lui
Ianc Hadîinbul pc carc ctitorul a închinat-o Sfîntului Monnînt.
rpap.|j.a o7to\) eSdxjoc}j.£v vot ei v a i T& jj.ovaaTT|pi TOU Xavro6jj.T| ^IETOXI
TOD 'Ayto'o E d 5 5 a .
1704 NoEfaSpico.
A i a X a j i P a v E i TO 7 i a p o v -ri^; Tţjj.<î>v M e x p i o T r i x o c ; Y p d m a a OTI T6 p . o v a a T n p i
EMOO âcpiâpoxjev e i q TOV A y i o v T d c p o v O jj.aKapiTT|<; 'Icodvvrjg Xavro6jj.T|<;, T 6
onolov EIVAI EIQ NTaXjj.dp£, âXBcbv E V T a " 6 9 a O AT|jj.-r|TpdaKO(; Bo£p68a<;
KCOVAXA\>NVO-07IOX.ÎTR|^, T 6 E8IAYO6JJ.IA£ j i e x â iama. £A\)V£|ÎT|aav 7toA.£)J.OI, Kal
Î|X9OV EIQ T6V TOTCOV TOUTOV AEXOI, T o \ 3 p K o i , T a x d p o i , K a i â p 7 i a ^ A V TOC £6OD
TOU, x â j j . £ X . l a a i d TO-O, K a l EÎ TI a X A o E'IXE, T o a o u EÎC; T6 P . o v a a x f j p i , OCTOV K a l
EU; T6 IO.ETOX'O Kal &KO)J.T| o l a v O p c o n o i 8710*0 Tţaav EI<; x a X O ) P I A T O " ° & A A 0 1
âaKX.a{3(jb9r|Kav, Kal ol aXAoi dcpavla9r|Kav Kal 8iEaKop7iia9r|aav Kal
7toXXdKi<; E5CBAAP.EV z i ţ a t > r 6 , ănb x a v r a - 6 9 a EV I ' i a a k p E6piaKOjj.Eva
l i o v a a T T i p i a TO\3 ' A y l o t ) T d c p o \ ) , ^ i 8 a j j . E p i K a K a l iol d X A a d v a y K a i a 8 i a v a TO
ÂVAATNACO|O.£v ocp.fi a r c o t o & ; k ( x k o \ ^ K a i p o ^ x ; E7ta0E 7taX.iv XA a m a . T â X x x ;
Ttdvxcov, jxf] 8 - o v d j j . E v o i v a KAJJ.con£V a X A o v Tponov T p o j t o v 8 I A v a OT^KETOI
ÂKEIVRI fi E i a c X / r j a l a EIC; T 6 V TOKOV TT|<;, 0EO\5 E"68OKO\)VTO<;, TJ-opojiev etfX.c>Yov K a l
T6 e m j j . a j j . e v v a elvai JJ.ET6XIOV TO\) POVACTRIPLAO TO\3 'AYIOU Ioc|3pa, ONOU
E " 6 p l o K E T a i ESCI) eic; T 6 r i a K o v , âxrxe K a l T6 j j . o v a a T T | p i o v A M 6 T6 eu; T6
NTaX,JJ.ape K a l Tijj.cbjj.evov in OV6JJ.aTi TTV; Y e v v f j a e a x ; r r ^ - b n e p a Y i a t ; ©EOTOKCA,
K a l T r y ; 7Evvf|a£co<; TTI<; - O T i E p a ^ l o a ; ©EOTOKO-O, K a l TO JAET6XI TOU orcao E X £ i EKEI
ele; T6 M7TOTÂATI, K a l X A i s p a TO\) tSaa E j j . E i v a v , K a l p.coalai<; io-O, K a l ol
t 6 K O I TG5V djj.TEX.lcov, Kal o i jj.-bX.oi Kai o l TOKOI TCOV jj.-6X.cov, Kal fţ 7 i o l j j , v i T ^ a i ţ
K a l T a E p 7 Y a a T f | p i a , K a l o i TOTIOI 0710-0 e x e i e8c& eI<; T 6 T i d a i , v a E l v a i EU; T-qv
X p f i a i v K a l 8 £ a 7 i o T E i a v T O 6 T O \ ) TO"6 jj.ovaaTr|pio\) TO"G ' A - y l o t ) l o c p p a , d x j a v v a
T ţ a a v dcpiEpcojxeva eI<^ T O V " A y i o v Z d p ( 3 a oGEV K a l 6X.a T a x p ^ ^ P 0 " 0 ^ " K a v l
o - o p l i a a K a l ^ A 7 I L A I A K a l aXAa x A P T L 0 T P . o v a a T n p l o \ ) NTaX.jj.aapE, TOC
E8DXJAJI£V EU; T 6 V "Ayiov I d p ( 3 a . ' O c p E a E i 8Â O K a T a K a i p o ^ x ; FIYO^JIEVOC; TO\3
AyIo-o Z A P P A v a T 6 p.£p£p.ETLŢŢ| K a l v a T 6 CTK£7ia^-n, K a l v a £ X H KAL T t a v r o T â
Tiva -Q I£pâa, II l£po|J.6vaxov va 8IA(3D^TI 6 t K o X o \ ) 9 i a v , Kal va L£T0-0PYF\V
TT|V â(38ojxa8a A 7 I A ^ K a l 8 l q , K a l D7I6 TO\5 p . o v a a T n p l o \ ) O X . O ^ TO*5<; TONO-OQ,
TOOOV ÂKEIVO-OQ OHO-O Elvai CO D G TTIV T ^ a p a v , o a i v K a l EKEIVOVK; OKOO E i v a i
E8C5 EU; TO T I A S I , v a PJ^V fţjj.7X:opf| o K A T A K a i p o ^ X ; FIYO6^£VO<; TO\3 'AY'IO-O L A P P A
v a 7 t c o X . F I < R N , -N v a DX.XD^Ţ|, P.FJT£ 7 1 0 X 6 , [IRYZE 6X.iyov, EV PDPEI AX.MO"O
d(popiap.o"0 Kal d v a 0 â j j . a T C K ; aiovio\). K a l , a v 7ÎOTE TOIO-OTOV TI aKoXo-o9f|o-n,
X p E l a va Elvai T r ţ v E Î 8 r i a i v Kal YVCJBJJ.TJ'O TOO K A T A KAIPOTIŢ I l a T p i d p x o - o TT\<;
DY'TA<; 7TOX.£coc 'L£po-oaaX.F|jj., K a l OXI u 6 v r j v Trţv YV^JXRJV TO-6 FJYO"0NÂVO-O.
'E869TI ev I l a a l q ) gc\J/8, ja^vl No£jj.pplco.
Traducere
Scrisoarea c e a m dat ca să f i e mănăstirea Hadîmbului m e t o h la S f î n t u l Sava.
1704 n o i e m v r i e .
Scrisoarea d e f a ţ ă a s m e r e n i e i noastre vădeşte că mănăstirea c e a î n c h i n a t - o
Sfîntului M o r m î n t r ă p o s a t u l Ioan H a d î m b u l , care este de la D e a l u M a r e , viind a c o l o
Dumitraşcu v o i e v o d , c o n s t a n t i n o p o l i t a n u l , a prădat-o; după aceea s-au t î m p l a t r ă z b o a i e
şi au venit în ţara a c e a s t a Ieşi, turci, tatari şi au furat vitele ei, a l b i n e l e ei si c e alta m a i
putea să aibă, atît î n m ă n ă s t i r e , cît şi în m e t o h ; şi încă o a m e n i i c e erau p e m o ş i i l e ei
unii au fost robiţi, şi alţii s-au nimicit şi s-au împrăştiat. Şi adesea i-am dat, de la
mănăstirile ce se află aici, în Iaşi, ale Sfiitului Mormînt, unele vite şi altele de nevoie
ca s-o ridicăm; dar de relele vremuri a păţit iarăşi tot aşa. La urma urmei, neputîhd să
facem alt chip ca să se păstreze acea biserică în locul ei, jcu voia lui Dumnezeu, am
găsit că e bine şi am făcut să fie metoh al mănăstirii Sf. Sava, care se află aici la Iaşi,
aşa încît şi mănăstirea aceea de Ia Dealu Mare, închinată întru numele Naşterii
Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, şi metohul ei ce îl are aici, Ia Boteşti, şi lucrurile
sfinte cîte i-au rămas, şi moşiile ei, şi locurile de vii, şi morile şi locurile de moară, şi
pivniţele, şi dughenile, şi locurile ce are aici la Iaşi, să fie spre folosul şi sub stăpînirea
acelei mănăstiri a Sfîntului Sava, ca să fie afierosite Sfîntului Sava; pentru care şi
hrisoavele, şi uricele, şi zapisele şi alte hîrtii ale mănăstirii Dealu Mare le-am dat la
Sfîntul Sava; trebuie deci ca egumenul de pe vremi al Sfîntului Sava s-o
meremetisească şi s-o păzească, şi să aibă totdeauna şi vreun preot sau ieromonah să
facă slujba, să săvîrşească liturghia pe săptămîna odată şi de două ori, şi toate locurile
mănăstirii, atît acelea ce suit afară, prin ţaiă, cît şi acele ce sînt aici, îxi Iaşi, să nu poată
cel de pe vremi egumen al Sfîntului Sava să le vîndă, ori să le schimbe, nici mult nici
puţin, supt povară de afurisenie nedeslegată şi de veşnică anatemă. Şi, de va urma aşa
ceva, să fie neapărat cu ştirea şi părerea patriarhului ce va fi atunci al sfintei cetăţi
Ierusalimul, şi nu numai cu părerea egumenului.
S-a dat în Iaşi, 1704, luna noiemvrie.
Dopa Iorga Humrazachi, Documente, XIV,, p. 365-366, nr. CD1X. Text gr. după Legrand,
Epistolaire, p. 45-46, nr. 17, şi trad.
t Adecă eu, Toader Butco, şi cu femeia mea, Safta, şi cuconii mei, scriem şi
mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru la mîna dumisali lui Pavăl Rugină biv vel
jitniciar pe cum noi singuri, de nime siliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am
vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, casele din Iaşi, cu loc cu tot ce-i pe lîhgă
cas(ă), dumisali lui Pavăl Rugin(ă) jitniciariul, dreptu 180 lei; care cas(e) sîntu în
Muntenime, lîngă ţintirimul besericii lui S(ven)ti Fteodor(i), care casă sintu şi noă
cumpărătur(ă) de la Tofana giupîneasa lui Tănase pîircălabul de Soroca, maica lui
Moisei serdariul. Şi i-am dat dumisali şi zapisul cel vechiu de la Tofana ca să fie
dumisali lui Pavăl jitniciariului şi giupînăsii dumisali drăpte ocini şi moşii, neclătit şi
neru<si>'it, în văci; şi de pe zapisul nostru să aibă a-şi face şi dires domnescu.
Şi aceasta tocmal(ă) şi deplin(ă) plată s-au făcut denaintea a mulţi boiari şi
neguţitori, carii, pentru mai mare credinţa, înpreun(ă) cu noi, s-au iscălit.
Şi eu, Ghiorghii Hermeziu, am scris zapisul, să s(e) ştie; înse cu locul cît iaste a
casii, cît ţine ograda.
tf M c , B(T») A*TT(O) x 3CrV ION0*6) "3.
2
t FL3, TWA«P <m.p.> . t ^ 3 , GA4»TA2.
Ion blănar martur <m.p.>; HOCTANTHH KT>HM ( ? ) , HCKAA <m.p.>; fl3, IJJE^AH
PT»TVHAVA, HCKAA, martur <m.p.>.
<Pe verso, scris de mîini diferite în prima jumătate a sec. XIX>: 1) Pentrru nişte
casă cu locul lor din Muntenime, din ţintirimul bisericii Sfeti Theodor; 2) Tîrgul de
Sus, 7213/1705 iuni 7; 3) 1705 iuni 7 = 7213. No. 37.
Arii. St Bucureşti, Fond BibL Acad. Rom., Documente istorice. CLXXXIX/83. Orig., hîrtie
(31,4 x 21,4 cm.), filigran, cerneala neagră, trei sigilii inelare octogonale aplicate în aceeaşi cerneală (ultimul
neînsoţit de semnătură).
1
Omis.
2
Sigiliu inelar cu inscripţia numelni.
Muzeul de Istorie - Iaşi, sub dată. Orig., hîrtie, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în
cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 118, nr. XCH (orig.).
1
Tăiai de scriitorul actului.
2
Scris de altă mină.
<Pe verso-ul filei a doua, scris îh a doua jumătate a sec. XVIII>: 7213 <1705>
iunie 12. <Nr.>. 2.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XXV/4. Orig., hîrtie difolio (31 x 22,4 cm.), filigran,
cerneală neagră (invocaţia simbolică, intitulaţia şi semnătura domnului îh cerneală roşie), rupt puţin la
ihdoituri, sigiliu domnesc inelar, octogonal, îh cerneală roşie, cu anul & cifre arabe de o parte şi de alta a
botului bourului: 16-96.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 116, nr. 437 (rez. dezv.).
'Loc liber.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V. p. 1 17. nr. 441 (rez. dezv. şi dcscr. arhcografică).
<Pe verso-ul filei a doua, scris de Axintie uricar>: t Uric ot Antioh vod(ă) pe
locul den hotarul tîrgului Iaşilor, ce au întărit măriia s(a) sfintei mănăstiri lui Sfetii
Ioan Zlataust.
<Din prima jumătate a sec. XIX>: 7213. Num(ărul) 4.
Inst de Ist ..A.D. Xenopol" - Iaşi. sub data. Copie dupi foto. orig.. hfttie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, îh cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu. Xiropotamu. I, p. 196-197, nr. 216 (rez. gr. dezv. dupS orig., hîrtie difolio
(43,2x29,5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, din Arii. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos.
Grecia, nr. XLVIII).
'Loc liber.
O
Datat după doc. domnesc din 1705 (7214) septembrie 1 privitor la acelaşi loc (v. doc. nr. 293 din acest
volum).
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 123, nr. 470 (rez. cu aceeaşi dată).
293 1705 (7214) septembrie 1, Iasi
Antioh <Cantemii> voievod întăreşte lui Constantin fost postelnic, fiul lui Aldea fost
mare postelnic, stăpînirea asupra unui loc din hotarul tîrgului Iaşi şi a unui heleşteu din Valea
Prisăcilor.
' Neclar.
2
ţ Frangulis... vameş consimt cele scrise mai sus <m.p.>; f ... de fa|ă Ia cele de mai sus <m.p.>;
t . . . mărturisesc <m.p.>; Ioanis staroste <m.p.>; Ghiorghi mărturisesc cele de mari sus <m.p.>; Gligoraskos.
martor <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, D o c u m c n t c . X X X I / 3 . Orig., hîrtie difolio (48 x 32.5 cm.), ccrncală neagră (primul rînd.
foarte multe litere majuscule şi cuvinte scrisc cu roşu, iar majuscula iniţială, înflorată cu verde şi cafcniu).
sigiliu domnesc inelar, octogonal, în ccrncală roşie, neclar.
1
Cuvînt scris deasupra rîndului.
2
în orig. urma: „şi chir Cozma mitropolitul Laodichia", cuvinte care au fost şterse.
3
Omis.
1
D e la M Kw3M03 pînă aici, tăiat cu mai multe linii.
2
Şters în orig.
3
Rupt.
4
Omis.
5
Sigiliu inelar.
6
Neclar.
7
Imitaţia primei semnături (v. mai sus).
Adecă eu, Apostol Mihului biv vel căpitan, scriu şi mărturisescu cu cest adevărat
zapis al meu precum am vîndut eu nişte case a mele ci a m avut aicea, în Ieş(i), cari
case au fost a lui Mateiu Sturza; şi hiind el cu mine soţi la văcărit în ţinut(ul)
Cernăuţilor, m zilili lui Constantin Duca vodă, şi fugînd el cu bani domneşti în Ţara
Leşască m-au făcut pe mine măriia sa Constantin Duca vodă de a m plătit banii acii şi
mi-au dat casăli lui Mateiu Sturzăi şi alt ci aş hi mai găsît să ieu de a lui pentru acei
bani; ci pe carte mării sali lui Constandin Duca vodă şi pe carte mării sali lui Antioh
Constantin vodă am vîndut aceşti casă dum(nealui) Ioan Sturza marelui pah(a)r(nic),
drept ...Mei.
Deci să-i hie dum(isale) moşii, şi jupînesei dum(isale), şi cuconilor şi nepoţilor
dum(isale) în veci.
Şi cînd am vîndut dum(isale) aceste) casă s-au tîmplat aceşti boieri mari care au
iscălit mai gios. Şi faeîndu-mi plată deplin în mînile meii a m iscălit şi eu ca să fie di
mari credinţă.
Apostol Mihul biv vel căpitan.
tf Mc, B(T>) A ^ M O ) X 3CSY AUPTTF K3.
1
Loc liber.
2
Urmează o iscălitură indescifrabilă.
3
Urmează sigiliul oval cu legenda: „Prinţipatul Moldovii. Divanul Ţării de Sus".
302 1706 (7214) aprilie 25, Iaşi
Ivan Cazacul şi soţia sa, Ivaniţa, vînd lui Nicolai o jumătate de loc de casă din mahalaua
Muntenimii, cu 7 Ici bătuţi.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în ..Ioan Ncculce". fasc. 6 (1926-1927), p. 112. nr. 1 (aceeaşi copie).
1
Se indică locul amprentei digitale.
1
Aşa în orig.
1
Omis.
' Amprentă digitală.
Manis ... (amprentă digitală).
5
Neclar.
EDIŢII: Ariccscu. Indice. II. p. 4 1 . nr. 1723 (rez.); Catalog D.A.C., V . p. 147. nr. 5 6 8 (rez. şi legenda
sL a sigiliului).
ALTE EDIŢII: Ghibănescu. Arhiva Muzeului Municipal - Iaşi, fasc. II. şi Surete, XXII. p. 65. nr. 71
(orig.).
1
Parantezele lui N. A. Bogdan.
2
La Ghibănescu: „Gavril".
3
Aşa în textul editat.
A
La Ghibănescu: „răspis".
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Loc de dugheană în Tîrgu de
Gios, 7214/1706 iulie 27.
<Din a doua j u m ă t a t e a sec. XVIII>: Zapisul lui Ion zlătariul, c c o m p l e t a t în
prima jumătate a sec. X I X > : No. 2; 7214 <1706> iunie 17.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istorice. MCCLXXX1X/7. Orig., hîrtie difolio
(31,6x21,5 cm.), filigran, ccrncală neagră, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în cerneală roşie, slab imprimat.
Arh. St. Iaşi, Documente. CCCLX, p. 1 2 4 - 1 2 5 / 8 2 - 8 3 , nr. 2 (copie dc Theodor Gaşpar diac de divan
din 1816 sept. 20. în Condica Mitropoliei Moldovei).
1
Formă vechc de genitiv-dativ.
311 1706 (7215) octombrie 20, Iaşi
Irimiasa vătăvoia şi fiii ei, Andrei şi Vasilie, vînd lui Vasilie vătav de butnari o casă din
Tîrgul Făinei, cu 30 de lei bătuţi.
1
Cuvînt transformat şi neclar.
2
Amprentă digitală.
Costantin fost bulucbaşă vinde lui Iorga cămăraş o casă cu loc din Iaşi.
1
Omis în orig.
1
Amprentă digitală.
t Adccă eu, Boba, scriu acest zapis al meu la mîna lui Neculai şi a soţu-său,
Irinii, precum am dat un loc de casă, care loc este lîngă Ion Nagaragiul şi-ntre casa lui
Ion Mărăginanul şi î[ni]nătre casa lui Antohie. Acel loc I-am dat danie lui Neculaiu şi
soţu-său, Irinii, care m-au fostu şi mie danie de la Păscălina, femeie lui Ioan cizmarul.
Deci, neputîndu eu, Boba, să fac casă pe acel locu şi împresurîndu-mă bătrîneţili, l-am
dat lui Neculaiu şi soţu-său Irinii ca să-şi facă casă; şi i-am dat şi zapisul cel vechiu de
danii de la Păscălina, însă dintr-acel loc care scrie mai sus am dat doi paşi de loc lui
Ion Nagaragiul.
Şi la această danii s-au prilejit: Toader meserciul, megieş, şi Ion Nagaragiul, şi
Iona, şi Tudosca, şi Antohie, şi Gligoraşco staroste şi Tudosie.
Acel loc l-am dat să hii pomană pentru sufletul Păscălinii. Iar nime să nu cuteze
a face vreo învăluială lui Neculai şi soţu-său Irinii şi ficiorilor săi. Iar cini s-ari face
vreo asupral(ă) să hii neiertat de Dumnedzău şi blăstămat de trei sute şi optsprece
Oteţi. Deci şi noi, oamenii buni şi megieşi, vădzindu danii şi învoinţă ne-am pus şi
degetili.
Let 7215 <1707> mai 9.
Boba am dat danie 1 .
Ion Nagaragiul, martor 1 ; Toader meserciul 1 ; Gligoraşcu martor 1 ; şi eu, Drose, am
scris, martur <m.p.>; Iona, martur 1 ; Tudosiea, martur 1 ; Antohie, martur 1 ; Tudosie
martor1.
Arh. St. Iaşi. D o c u m e n t e D C C C X C I / 1 . Orig., hîrtie difolio ( 3 2 , 8 x 2 0 cm.), filigran, rupt la îndoituri
ccmeală neagră, opt amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, 2a „Ion Neculce", fasc. 7 (1928), p. 96 (orig., după idem, Ms.
Surete, voL L).
1
Amprentă digitală.
f Adică eu, Pătraşco s(î)nă lui Simion ce au fost vezeteu dumnescu, scriu si
măitirisescu cu acest adevărat zapis al meu, de nimea silit, nici asuprit, ce de a mea
bunăvoie, am vîndut dreaptă ocină şi moşiiă, un locu de cas(ă) aici în Iaş(i), cară loc
este pe lîngă locul Sunii şi pe lîngă locul vornicului Verigă Năgru. Şi acest locu l-am
v u K d u t > ' dumisale Tomii s(î)nă lui Alevra, drept triidzăci şi cinci de lei, ca s(ă) fie
dumisale dreapt(ă) ocină şi mo<şi>'ă în veci, şi giupînesăi dumisale şi cuconilor
dumisale.
Şi cînd am vîndut acest loc ne-am întrebat toţ(i) omenii miei şi rudeniia şi
megieşii şi neme nu s-au aflat că [s] să-1 cumpere. Dece miiă, trebuindu-m(i) bani,
i-am vîbdut dumisale cum mai sus scrie.
Şi la ceastă tocmal(ă) s-au tîmplat mulţi oamen(i) buni, anume: preutul Pavăl de
la Vovideniia, şi Ursul făclier s(î)nă Sîmii, şi Iacobă ginere lui Avram, şi Gavril s(î)nă
Merelă vezitiu domnescu, şi Vasilie s(î)nă Murait, şi Postolachi s(î)nă Murait, şi
Vasiliie s(î)nă Avram, şi Tănas(e) abăger, zet Mihalcii, şi Ursul abăger, şi Gligoraşco
s(i)nă popa Moschici, şi Ioana a lui Alecsandru ce-u fost făclier şi alţi oamen(i) buni
carii mai gios s-au iscălit.
Şi pintru zapisele cele vechi, de s-ar afla undeva, ca să aibă a le lua dumnelui la
mîna dumisale, or de s-ar afla la Nedele or la fata ei, Ciornuşca, ca s(ă) aibă a le lua
dumnelui giupînul Toma la mîna dumisale, pentru căci că le-au întrebat Ia vîndzare şi
i-au dzis ca n-au nici un zapis, nice au nici o tr<e>abă, ce să-s(i) vîndză locul cui a
vrea. Şo2 noi, aceşti omeni carii mai sus sîntem seri şi, vădzînd tocmală şi plat(ă)
deplin(ă) în mîha lui Pătraşco, am iscălit ca să hiie de credinţă.
TF Mc, A(-K)T(O) x3cei" MACIC) îT.
3
Pătraşco, vîhdzător .
Iacob zet Avram3; Ursul făclier sîn Sîmii4; Ioana Alecsandroi4; Gligoraş s(î)nă
pop Moşchici4; t Tănas(e) abăger4; t Gavril s(î)nă Merălă.
t A3, n(o)n ILDB'BA IICK(AA) WT BtBeAenYe <m.p.>.
t fî3, tfpcta ABi»gep, martur <m.p.>.
f f l S , BAC(»|)AY6 c(hl)HLI MVpAIIT, HCKAA <m.p.>.
t Şi cu, preutul Ion ot Bl(a)govesteniă, am scris zapisul.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme de altă mînă>: t Zapisul lui
Pătraşco pentru locul ce iaste vîndut den dosul casii mele, să s(e) ştie, ccontinuat în
prima jumătate a sec. XIX>: 7215 <1707> iulie 8. No. 5.
Arii. SL Iaşi, Documente, XLXI/15. Orig., hîrtie difolio (31,9 x 21,4 cin.), filigran, ccrneală neagra,
nipt la îndoituri, un sigiliu inelar octogonal (1,5 cm.), al lui Tănase abager, avîud în interior o cruce şi iniţialele
numelui, şi cinci amprente digitale în aceeaşi cerneala.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în Joan Neculce4*, fasc. 1 (1921), p. 97, nr. XXIIII (orig.).
1
Omis Ih orig.
7
Aşa ih orig.
' Amprentă digitală.
4
Sigiliu inelar.
317 <1707 septembrie 1-1708 august 31> (7216)
Tofana preoteasă vinde preotului Ilie nişte case <pe Uliţa Sîrbească>, pentru 11 lei.
7216.
Zapisul Tofanii preotesei prin cari vinde aceşti casă1 preotului Ilie drept 11 lei.
Arfa. St Bucureşti, A.N., MMCMV/26, nr. 2. Rez. Ih „Opisul documenturilor casălor de pe Uliţa
Sîrb cască (acum Uliţa Mare) din oraşul leş ii a dum(nea)lui spatarului Mihail Cantacuzino. 1839 mart(ie) 7".
EDIŢII: Catalog DA.C., V, p. 212, nr. 794 (menţ.).
1
V. descrierea arheografîca.
t Adecă eu, Panaiotache biv vel postelnic, înprăun(ă) cu soţul meu Safta, scriem
şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru prâcum să s(e) ştie că, de nime siliţi,
nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a nostră dreaptă ocină şi moşite, un
vad de moară, care iaste în şesul Ceairiului, din gios de mănăstiri de Balica, şi pietrile
şi hierăl(e) morilor, cară acest vad de moar(ă) ne-an fostu şi nouă giumătate de vad de
dzestre de la socru-mieu Enache Curstea medelnicăriul, iar giumătate de vad ne-au
fostu cumpărătură de la cumnatu-mieu Toadâr stolnicul, ficiorul lui Enache Cinstii
medelniceriul, iar socru-mieu i-au fostu de danie şi de miluiră de la domni bătrîni,
precum spun ispisoacele lor. Deci, acesta vad de moară cu pietre şi cu hiera l-am
vîndut noi lui Ioanichie egumenul de la sfînta mănăstir(e) lui Aron Vod(ă), drept doo
sute de lei bătuţi, denainte a mulţi boiari de curte, a mari şi a mici. Şi ne-au dat molitva
sa bani deplin întru mînule noastre.
Deci de aemu înainte ca să fie sfintei mănăstiri lui Aron Vod(ă) dreaptă ocină şi
moşiie, cu tot venitul. Şi i-am dat şi zapisul şi dres ale c61e vechi la mîna sfinţii sale lui
Ioanichie egumănul. Pentru acăea, cîndu a veni şi fiiul nostru Enachii aga din Ţ(a)ra
Leşască să aibă a iscăli într-acestu zapis ca să ste neclătit, precum am vîndut. Şi nime
să n-aibă din seminţiia noastră nici o treab(ă) la acestu vad, căci cu toată voie a noastră
l-am vîndut, trebuindu-ne bani. Iar cini s-ar ispiti să s(e) amesteci cu vro gîlceav(ă) sa
fie blăstămaţi de Domnul D(u)mn(e)dzău, şi de Maica Prăcista, şi de 12 Apostoli
vărhovnici şi să fie legaţi şi afurisiţi de 318 Ot(e)ţi din cetate Nichei, parte să aibă cu
fiuda şi cu trăcletul Arte. Şi pentru mai mară credinţa ne-am iscălit ca să s(e) ştie.
Oy Mc, A(-fcMo) x scsf.
NANAHWTAKE BHB BCA NOCT6AHMK <m.p.>; Safta post(elniceasă)1.
t Catrina agoie2; Eanchi ag(a) sin Panaite post(elnic) <m.p.>; Toader stol(nic),
HCKAA, sin Enachi medel(nicer) <m.p.>.
Axinte uricaru am scris.
<Pe verso-ul filei a dona, scurt rez. grecesc din sec. XVIII al actului>.
Arh. St Bucureşti, M-rea Aron Vodă V/4. Orig., hîrtie difolio (30,3x22,3 cm.), filigran, cerneala
neagră.
Idem, Ms. nr. 644, f. 7v. (rez. In Condica M-rii Aron Vodă. scrisă Ih a doua jumătate a sec. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V. p. 212. nr. 791 (rez. dezv.).
1
Amprentă digitală.
3
Adică soţia agăi.
<Scris mai tîrziu p e marginea din stînga a actului>: S-au trccut deplin la condică.
<Pe verso-ul filei, a doua, scris la mijlocul sec. X V I I I > : 7 2 1 6 <1707>
sept(embrie) 8; zapisul pivniţăi de la Bănariul.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, X X X I V / 3 1 . Orig., hîrtie d i f o l i o ( 3 2 x 2 2 . 5 cm.), filigran,
cerneală neagră, sigiliu inelar, octogonal, în fum.
1
Sigiliu inelar octogonaL
2
Neclar.
3
Mazarakis, martor <m.p.>; f Lupas . . . < m . p . > ; t . . . martor < m . p . > ; S i m e o n e g u m e n , d c faţă
<m.p.>; f Grigoraskos, martor <m.p.>.
FL3,Hon IHUKO CTAPOCTE de olari, IICKAA < m . p . > şi fiica me, Sănica 1 .
t Bejan Hudeci vornic glotn(ii), martur < m . p . > ; Pîrvul biv văt(av), m a r t u r 1 ;
Vas(i)lic ot Vist(ierie), martur <m.p.>.
t Şi eu, Neculai s(î)nă Ifrim peveţul, MICAAV zapisul cu dzisa dumilorsali.
Arh. St. Iaşi. Documcntc. CCCLXVII/43. Orig.. hîrtie ( 3 1 . 2 x 1 9 . 6 cm.), filigran, cerneală neagră, două
amprente digitale în acccaşi ccrncală.
1
Amprentă digitală.
Muzeul de istoric a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10211/1980. Orig., hîrtie difolio (42 x 2 7 , 5 cm.),
cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, ncclar.
1
V. doc. din 1705 (7213) iunie, care n precede în condică pe acesta (succedat dc următoarea menţ.: „O
carte de la Costantin vod(ă) tij, asemene" (nr. 285 din acest voL).
324 1 7 0 7 ( 7 2 1 6 ) n o i e m b r i e 2 8 , Iaşi
Toader Bîtcă şi soţia lui, Safta, fiica lui Paladi lăclier din Iaşi, vînd lui Ieremia,
egumenul M-rii Danco din Iaşi, opt pogoane de vie la Vinişeşti cu 405 lei bătuţi.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 199, nr. 2 2 2 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
( 3 2 , 7 x 2 2 , 6 c m . ) , cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 242).
Pascal şi Costantin, fiii lui Costantin negustor, vînd lui Gheorghiţă negustor, ginerele lui
Nica Şarhorodeanul, un loc de casă cu pivniţă stricată, drept 30 dc lei bătuţi.
1
Sigiliu inelar.
2
Neclar.
3
Kostantin <m.p.>; t Paskali Kostantin, de faţă la cele de mai sus <m.p.>; f Mazarakis, martor
<m.p.>; f Loiz, martor <m.p.>; Mala... mărturisesc <m.p.>; t Grigoraskos, martor <in.p.>.
328 1 7 0 7 ( 7 2 1 6 ) d e c e m b r i e 2 6 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod scuteşte de dări pe oamenii iezuiţilor polonezi din satul Urleşti,
ţinutul Cîrligătura.
1
Neclar.
2
în loc dc: 1707.
EDIŢII: Ghibănescu, Surete. XXII, p. 6 7 - 6 8 . nr. 74 (orig.. din Acta Muzeul Municipal Iaşi. după idem,
Ms. Surete, XLIV, f. 529); idem Arhiva Muzeului Municipal, fasc. 2, p. 67-68, nr. 74 (acelaşi text).
Năstasie cu soţia sa, Irina, şi cu copiii lor vînd lui Vasiliţă o casă lîngă biserica Curelari,
cu 35 de lei, bani buni.
Adecă eu, Năstasie, şi cu soţul m e u , cu Irina, şi cuconii m e i făcut-am zapisul
nostru la mîna d u m i s a l e lui Vasiliţă, p r e c u m a m vîndut o casă cu loc cu tot l â n g ă
biserica Curărarului ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi soţii dumisale; şi
cînd s-au făcut acestu zapis ce mai sus scriem s-au dat şi zapisul cel vechi de
cumpărătură la mîna dum(i)sale.
Şi la cestu zapis şi tocmală cînd s-au făcut, s-au făcut dinaintea Măriei ierbăriţăi,
şi a lui Andronache a mesărciului, şi s-au tîmplat şi dumnealui văr lui Murguleţ,
Nastasie, şi denaintea lui Pascal cîrşumarului; şi tocmala ce am cumpărat drept triizeci
şi cinci de lei, bani buni. Şi noi văzînd tocmala între dînşi bună, ne-am pus şi noi
degitile şi alţi oameni buni care s-au mai prilejit ne-am pus degitile.
Nastasie, vînzătoru1, şi soţul meu, Irina, iar vînzătoare1.
Mariea ierbăriţa, martur1; Andronachi misarciul, martur1; Pascal cîrcimarul,
martur1.
tf m c , A6T(o) X 3C5I 4>HBp(tfApYe) M.
Arh. St Iaşi, Documente, DCCCLXXII/2, p. 2-3 (f. 14v.-15r.). Copie în Condica de „documentele
caselor din Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă" din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, m „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927). p. 112. nr. II (aceeaşi
copie).
1
Nume precedat de amprentă digitala.
EDIŢII: Ghibănescu, Surele, VIII, p. 18-19, nr. XIX (orig.); M. CostSchescu, Documente,ta„Ioan
Neculce", fasc. 2 (1922), p. 271-272. nr. CXI (orig.); Mttitil,Contribuţii documentare, p. 427. nr. 8 (menţ. din
Condica M-rii Banu).
'Rupt
3
Amprentă digitală.
t Adec(ă) noi, Ştefan Dinţul, şi eu, Vartic, cumnat lui Ştefan Dinţul, ce-am fost
căpitan, şi eu, Alexandra, fata lui Ghiorghie, din sat din Mîndzăşti, aşijdirili şi eu,
Toader Cuciuc ce-am fost căpitan, şi cu famăia mea, Nazariia, fata lui Ion de
Mîndzăşti, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, să hie di bun(a)
credinţă la mîna dumisali, giupîhului Tomii neguţitoriul de tîrgu de Iaşi, precum noi,
de a noastră bun(ă)voie, de nimene siliţ(i), nici asupriţi, am vîndut dumisale a noastre
drăpte părţi de ocini şi cumpăraturi ce-am avut la satu la Mîndzăşti. Vuidut-am eu,
Ştefan Dinţul, şi eu, Vartic, şi Alexandra o cumpăr(ă)tur(ă) ce-am avut noi depreun(ă),
de la Ion, nepot lui Horceag, ce s(e) răspunde partea lui Văscan, cari îmbla acea parte
ÎQ trei părţi, noi am vîndut dumisali doaă părţi.
Aşijdirili, am vîndut eu, Ştefan Dinţul, şi Vartic şi eu, Alexandra, partea noastră
dintr-o cumpăr(ă)tur(ă) ceau fost cumpărătur(ă) ce am fost cumpăratu depreună cu
Alexandru şi cu Gavril Topală, tatăl lui Ion, nepot lui Horceag, ce-am fost cumpărat de
la Arvasiia, tot din satu din Mîndzăşti, dintr-un bătrîn a patra parti din partea Arvasii,
cari această parte iasti dinaintea Cernăteştilor, pol, iar eu, Toader Cuciuc, şi cu fămăia
mea, Nazariia, am vîndut a noastră dreaptă ocină ce-am avut de la părinţii noştrii, de la
Ion de Mîndzăşti, dintr-un bătrîn gium(ă)tate, precum s-au aruncat cu funia din hotarul
Bereştilor cel bătrîn, ce-au fost hotărît Cehan Răcoviţ(ă) ce-au fost logofăt, pîn-în
hotarul ce-au hotărăt răpoasatul d o m n u Duca vod(ă), care s-au fost şi m ă s u r a t cu fune
de 2 0 d e stînjini şi s-au aflat şeapte funi. Şi aceste părţi ce a m vîndut noi dumisali să
faci g i u m ă t a t e dc acel loc de Mîndzăşti pe de-amîndoaă părţile d e Prut cîtu cuprinde în
lungu hotarul pîn-în D r u m u l M ă j i l o r dincoace de Prut; însă acele şeapte funi s-au
m ă s u r a t locul dreptu Movila Hulpii din hotar în hotar, iar mai gios la d r u m u l Canţirîlor
s-au m ă s u r a t noaă funii, funia 20 stînjini, şi la Răticica s-au m ă s u r a t iarăş(i) şi s-au
aflat iarăş(i) n o a o funi, funea 2 0 stînjini, din hotar în hotar 1 , că pre a c o < l o > 2 să mai
lăţeşti locul, şi în capul hotarului, dincoaci d e Prut, s-au socotit iarăş(i) pe cît s-au
m ă s u r a t locul p e la Răticica atîta şi dincoaci de Prut.
A c e s t e părţi de ocin(i) ce scriu mai sus a m vîndut noi dumisali, giupînului Tomii
neguţitoriul, drept patrudzăci de lei bătuţi, bani gata. Şi ne-au f ă c u t d u m n e a l u i plată
deplin(ă) toţi aceşti bani cîţ(i) scriem m a i sus întru mînuli noastre.
Şi într-aceasta tocmal(ă) şi vîndzari s-au tîmplat svinţîia sa părintili chir Neofit,
e g u m e n u l de la sv(î)nta mănăstiri Golîia, şi părinteli Chipriian, dichiul, ce-au fost
v o r n i c , şi dinaintea dumisali lui Iani staroste de neguţitori şi-a altor neguţitori şi alţii
carii n e - a m tîmplat şi m a i gios toţ(i) n e - a m iscălit.
Şi zapis(ul) ce-am avut di cumpăr(ă)tur(ă) l-am dat la m î n a d u m i s a l e , iar ce-au
fost de m o ş i e brătrîn(ă) s-au răs(ă)rit, au pcrit. Ci de s-ar tîmpla să ias(ă) undeva la
v r e o m î n ă a cuiva, să nu s(e) ţie în samă, ci s(ă) să ia iar la m î n a d u m i s a l i şi să-i hie
dumisali de la noi draptă ocină şi m o ş i e şi giupînesăi dumisali, şi c o c o n i l o r şi nepoţilor
şi strenepoţilor în veci. Şi s(ă) aibă d u m n e a l u i a-şi faci şi dres(e) d o m n e ş t i p e zapisul
nostru.
Şi eu, Vasili N e a g u l uricar, a m scris.
tf Mc, A( , FE)T(O) 3CSF AMU T.
t ^ 3 , I|I-fc^AN HCKAA < m . p . > ; t V a r t e c biv c ă p i t a n 3 ; t T o a d e r
Cuciuc ; t Nazariia, f e m e i a lui Cuciuc , fata lui Ion di Mîndzăşti 3 .
3 3
EDIŢII: Ghibănescu, Acad. Română şi doc. Iaşi. în „Ioan Neculce" fasc. 3 (1923), p. 297 (rez.).
Preda băcanul şi soţia sa, Haida, vînd cumnatului lor Toader blănarul patru stînjeni si trei
urme de pămînt în Iaşi, cu 50 de lei bătuţi.
t Adccă eu, Preda baealul, d e n p r e u n ă cu soţul mieu Haida, fata Irimii blănar,
fratele lui Mihăilachi blănar, s c r i e m şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru
precum să s(e) ştie că noi, de n i m e siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bun(ă)voie, a m
vîndut a noastră dreaptă o c i n ă şi m o ş i e , patru stînjeni şi trei u r m e de pămînt, d u m i s a l e
cumnatului T o a d e r b l ă n a r i u l şi giupînesii dumisale, Nastasii, drept cincidzăci de lei
băt(uţi). Şi nc-u făcut d u m n e a l u i plat(ă) deplin(ă) într-un mînule noastre ca să-i fie de
la noi dumisale d r e a p t ă ocină şi m o ş i e , în veci, şi giupînesei dumisale, şi cuconilor, şi
nepoţilor şi s t r ă n e p o ţ i l o r ; c a r e a c e a s t ă m o ş i e ne-a(u) fost şi noao dat(ă) de dzestre de la
socru-mieu, M i h ă l a c h i blănariul, cârc acest loc iaste între casa dumisale cumnatului
Toader şi-ntre locul d u m i s a l e lui N ă s t a s ( e ) vornicul; şi i-am dat dumisale şi zapisul cel
vechiu a cestui loc c e - a m a v u t .
Şi acesta z a p i s l - a m f ă c u t d e n a i n t e a neguţitori ş-a oameni buni carii mai gios
s-or iscăli. Şi noi, p e n t r u c r e d i n ţ a , n e - m pus peceţile.
Şi cu, N e c u l a i C e r c h e z diiacul d e cămar(ă), a m scris cu voie lor.
TF RLC, A^JTCO) ^HCST A\AH A".
1 1
t Preda b a c a l ; t H a i d a .
Constantin P a n a i o t IICKAA < i n . p . > ; t Ursul sîn Andruni HCKAA < m . p . > ; t Sandul
băcal, martur 1 ; A x i n t i e uricar, m a r t u r < m . p . > ; t Neculai sîn Tudor m - a m tîmplat
<m.p.>; t Eij-ieoov vyoujj.âvcx; TTI<; A y f j a ţ napocCTKePffe TK; î t a p o v <m.p.>; t
Ma^apaKTv;, nocpxipa<; < m . p . > ; t Mav<cx;> Aip.oo, p . a p n p < o a ; > <m.p.>; t
A v a a x a a i T i ţ fkopvriKoţ, rcapov < m . p . > 2 .
<Pe verso-ul filei a d o u a , scris în a doua j u m ă t a t e a sec. XVIII>: t Zapisul Predii
ccl de loc de cas(ă) de la Iaşi, să s(e) ştie. 7 2 1 6 < 1 7 0 8 > m a i 1. <Nr.> 7.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, L/10. Orig., hîrtie difolio (31,7x22.1 cm.), filigran, cerneală
neagră, trei amprente digitale.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 195, nr. 743 (rez. dezv.).
1
Amprentă digitală.
2
Simeon egumenul Sfintei Parascheva, dc fajă <m.p.>; t Mazarakis, martor <m.p.>; î Mănos Dimu,
martor <m.p.>; t Anastasis voniic, dc faţă <m.p.>.
Ion vinde lui Macri pitar o casă cu loc pe Uliţa Sîrbească, drept 50 de lei.
Chiriac fiul lui Butuc şi soţia sa, Maria, vînd Măricuţei Peveţoaia un loc de casă dintre
Uliţa Mare şi Uliţa Ciubotărească pînă în drumul de pe Rîpa cea Mare.
t Adecă eu, Chiriiac sînă Butuc, finpreiuiă cu soţul mieu, Măriia, si cu iii miei,
scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum, de nime silit, nici asuprit,
ci de a noastră bunăvoiâ, am vîndut locul de casă de la părinţii miei dumisale
giupînesei Măricuţii Pevăţoaie a lui Ifrim, dreptu ..." lei bit2, carili loc este pe Uliţa
Mare, şi este locu pînă la Uliţa Ciubotărească şi pînă în drum(ul) de pre Rîpa cea Mare
şi pînă-n Uliţa Mare şi pînă-n part(ea) paretelui casăi lui Isăilă iuzbaşii.
Deci facîndu dumne(a)ei Pevăţoaie plat(ă) deplină, l-am vîndut dumisale, fiindu
şi răzeşi dnmneei, ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie neclătită în văci,
dumisale şi cuconilor dumisale, nepoţilor, strenepoţilor.
Aşijderile, cîndu am vîndut dumisale am întrebat pe ceilalţi răzeşi şi n-au vrut să
cumpere, făr(ă) dumneii giupîneasa Măricuţa Pevăţoaie; şi am dat şi zapisali celi văchi
toate.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat preuţi şi oameni di pinpregiur cari
şi-au pus anumi iscăliturili şi degetili; şi eu, Chiriiac vîndzutoriul, mi-am pus degetul
ca s(ă) hii de credinţă.
tf Mc, A(*FE)T(O) x3CSY MAPTTF î.
Chiriiac Butuc 2 i Măriia2.
EACHATS W T EHCT(H6pVe) < m . p . > ; Toader Cumpăn(ă) 2 .
Arh. St Iaşi, Documente, CCCLVH/42. Orig., hlrtie difolio (32,2x22,3 cm.), filigran, cerneală neagră,
rapt la fhdoituri, trei amprente digitale îa aceeaşi cerneală.
1
Loc liber.
3
Amprentă digitală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 203, nr. 230 (rcz. gr. după orig., hîrtic (20,2x15,5 cm.),
emir*1* neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 766).
1
Cifra zecilor inversată cu cea a unităţilor.
2
Amprentă digitală.
342 1708(7216) iulie 1, Iaşi
Preoţii Savin şi Vasile de Ia biserica Sf. Gheorghe <iozonschi> dau lui Vasile de la
Vistierie un loc de lîngă Rîpa Pcvcţoaici pentru 3000 dc şindrile cu cuie pentru acoperirea
bisericii.
t Adecă noi, preuţii de la sv(î)nta beserică Sv(en)nti Gheorghii, Savin şi
Vas(i)lie, facem şt(i)ri cu această adevărată scrisoari a noastră la m(î)na dumisali lui
Vasili de visterie, gin(e)rili dumisali lui Ifrim ce-au fost păveţ, pentr-un loc de cas(ă)
ce-au avut Isăileasa aicea, lîngă ograda dum(i)sali Măricuţii Peveţoai, care acel loc l-au
giuruit Isăilias(a) besericii lui Sv(in)ti Ghiorghii. Şi după moartea ei, tunplîndu-s(ă)
de-au stătut acest loc pustiiu multă vr£me şi împresurîudu-l unii de o parte, alţii de.alta
parte, şi mai rămîind o parte de loc şi fiind în coastile ogrăzii dum(i)sale giupîneasăi
Măricuţii şi socotind noi că n-ari biserica nici un folos de acel puţin loc şi fiind
beserică slabă la acoperemînt, am făcut voroav(ă) cu dumnealor ca s(ă) agiutorească la
acoperămîntul besericii şi am tocmit să dea trei mii şindil(ă) mănuntă şi cu cuie pe
acea şindilă şi s(ă) fie de la noi bl(a)goslovit să facă orice ari vrea cu acest puţin loc ca
să li fie dumilorsali poman(ă) pentru că ne-au socotit de-au dat agiutor la
acoperemîntul sv(i)ntii beserici ca s(ă) nu s(e) strici pomana ctitorilor ce-au întărit
maiinte. Iar de s-ar scula cineva să facă vro gîlceavă pentru acest loc să fie lecat1 şi
afurisit de Domnul Dumn(e)dzău şi de noi blăstămat în v£ci, amin.
Şi pentru credinţa, am iscălit.
. tf Mc, AOfeMo) xscs7 WAH T
f Şi pentru credinţa, am iscăli<t> 2 , popa Savin ot S(ven)ti Ghiorghi.
f Popa Vas(i)lie tij ot Sv(en)tii Gheorghie.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Zapisul locului
de lîngă Rîpa Peveţoaie.
<Din prima jumătate a sec. XDC>: 7216 <1708> iuli 1. No. 1.
Arh. SL Iaşi, Documente, DCCXIV/1. Orig., hîrtie difolio <30,5 x 22 cm.), filigran,raptla îndoituri,
cerneală neagra.
EDIŢII: M. Costăchcscu, Documente. în „Ioan Neculce". fasc. 5(1925), p. 160, nr. LIII (copie, cu
văleatul greşit: 7215. după o condică din 1818 februarie 10).
1
în loc de: „legat".
3
Omis.
'Neclar.
2
Hristodolo,dcfaţălacclcdcmaisus<m.p>;Maro..., dc faţă la cclc dc mai sus <m.p.>; t . . . Adam <m.p>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcnte istorice (fost .Ms. rom. nr. 3316). f. 187. Copie
din sec. XIX în „Scrisorile casilor din Ieşi".
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 6 7 - 6 8 , nr. XII (aceeaşi
copie).
Bejan Hudici vornic de gloată hotărniceşte părţile unui loc dc casă pe Podul Vechi al lui
Ivan armeanul şi al preotului armenesc Andriaş.
t Milostive si luminate doamne, să fii măria ta sănătos! Facem şt(i)re măriei tale,
că jăluindu la cinstit Divanul măriei tale Ivan armanul pe Andriiaş popa armenescu,
pentru un loc de cas(ă) ce au avut Ivan de la părinţii lui, pe Podul Vechiu, cum au fost
cumpărat dintr-acel loc părinţii popii lui Andriaş două părţi, şi o parte să fie rămas lui
Ivan, aceea a treia parte de loc.
Deci noi, pe porunca măriei tale, am mărsu acolo la uliţ(ă) u n d e iaste acel loc şi
am strînsu oameni bătrîni armeni: pe Latiş cel bătrîn arcar, şi pe Sava papugiu şi pe
alţii, şi i-am socotit cu dreptaat(e) împreună cu aceşti oameni buni; ci i s-au vinit lui
Ivan a treia parte să ţie el, si popa Andriiaş să ţie două părţi ce-au cumpărat; şi pe cum
s-au socotit li s-au pus şi semne. Ci noi pe cum am socotit pe porunca măriei tale am
făcut această mărturie să s(e) ştie.
tf Mc, A(-H)T(O) X 3C3L' WKT(OA\Bp'fe)
t Vornici glotnii: Bejan Hudeci vor(nic) <m.p.>.
t Sava papugiu, martur 1 .
<Pe verso-ul filei întîi şi al filei a doua, un scurt rez. grecesc al actului, scris de
mîini diferite în sec. XIX>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCXXXVII/32. Orig., hîrtie difolio ( 3 2 , 3 x 2 2 cm.), cerneala neagră, rupt la
îndoituri, lipsă 2/3 din fila a doua, sigiliul Porţii domneşti, în aceeaşi cerneală, neclar.
1
Urmează un scurt text şi două semnături în limba armeană.
352 1 7 0 8 n o i e m b r i e 3, Iaşi
Stanislaus de Bieg Bieganski, episcopul catolic de Bacău, judecă la Iaşi pricina dintre
biserica catolică din Iaşi şi Comunitatea iezuită pentru o casă cu pivniţă de pe Uliţa Mare, dînd
pentru a doua oară cîştig de cauză celei dintîi.
Legitima solicitare a bisericii catolice din Iaşi cu privire la casa din districtul
bisericii ocupată de preasfinţii părinţi ai Societăţii iezuite.
Fiindcă în anul Domnului 1700, luna aprilie, după încheierea păcii între Puterea
Romană şi Poarta Otomană, preacinstitul părinte Christophorus vicar, din Societatea
iezuită, a venit la Iaşi pentru a reintra în posesia bunurilor proprii pierdute de douăzeci
si
> ceva de ani de către credincioşii > misionari ai acesei Societăti » iezuite, susnumitul
preacinstit părinte a intervenit faţă de mine, fratele Felix Antonius din Ordinul
Călugărilor Minoriţi ai Sfîntului Francisc, şef al misiunilor apostolice, ca să convoc
comunitatea catolică pentru clarificarea susnumitei solicitări.
D e aceea, în duminica următoare, după slujbă, comunitatea s-a adunat în
reşedinţa misiunilor în prezenţa mea şi a susnumitului părinte şi a preaînaltului domn
Josephus Virgalaski, secretar al strălucitului domn, vistiernicul Georgius Roset al
ţinuturilor Moldovei, martor stabilit de acelaşi preaînalt d o m n în această pricină.
Aşadar, cu deplina angajare a conştiinţei mele, eu, susmenţionatul şef al Misiunii
Apostolice, a m cerut membrilor comunităţii ca, neavînd nici o reţinere, ci avînd în faţa
ochilor doar adevărul, să spună şi să mărturisească cui ar^r^veni pe drept susamintita
casă şi de către cine şi cui a fost lăsată. Cei mai vîrstnici din comunitate, a n u m e
Michacl Martinus Sandor senior, Michael Sdjtor Franciscus, Claudus Andreas
Sanio, Pctrus Valentinus Andreas Lukas, cîntăreţ la biserică, Joannes Kulessa şi
toţi ceilalţi catolici au spus într-un glas: „Noi, cu cugetul împăcat, a f i r m ă m şi
mărturisim că această casă revine bisericii noastre catolice şi nu preacinstiţilor părinţi
iezuiţi, nici altor ordine religioase. Deja am fost şi altădată din această pricină în
judecată în faţa preaînaltului principe Cantemir ccl Bătrîn, care a poruncit
preacinstiţilor preoţi iezuţi ce pretindeau că ci au un act scris de mînă, în Polonia, să-1
aducă, ceea cc nu a fost făcut niciodată; şi după aceea a hotărît ca biserica să rămînă în
paşnica posesie şi în viitor ca (casa) să nu mai fie lăsată lor (iezuiţilor). însă noi ştim
cu siguranţă că Ana a dat anterior acest loc bisericii şi, după moartea ei, Anzoia, fiind
somată să o ccdezc preacinstiţilor părinţi iezuiţi, a răspuns: „A fost deja dată bisericii;
nu vreau să dau preacuvioşilor părinţi via şi stupii". La acestea preacinstitul părinte W.
a răspuns: „Dacă, în schimb, s-ar arăta actul, cc-ar fi?" Comunitatea a răspuns: „Să fie
arătat!" Dar nu a fost arătat în faţa comunităţii, ci în particular.
Preastrălucitul d o m n vistiernic Georgius care, mie, subsemnatului, nu mult după
aceca, fiind făcută o relatare către acelaşi prcaînalt domn de către susmenţionatul
secretar, mi-a spus: „A văzut reverenţa voastră actul ce se află la preacuviosul părinte
iezuit?" A m răspuns că nu. Şi a adăugat: „Mi se pare clandestin actul, căci a fost scris
doar de 4 ani". Preacinstitul părinte Wierkinski solicitînd audienţă la preastrălucitul
principe Antiochus, fără a mai fi chemată comunitatea care să i se împotrivească, a
obţinut pentru sine un înscris protector al înălţimii Sale pentru a poseda acelaşi loc.
Aşadar, faţă de această nedreptate adusă, comunitatea catolică îl solicită stăruitor
pe înaltul preacinstit d o m n , Stanislaus Bieganski, episcop dc Bacău, ca pe judecătorul
său legitim şi potrivit. Pentru care favoare oferită urmează a-i mulţuni de trei ori
bunului şi marelui D u m n e z e u .
Conţinutul adevăratului act al lui Andrea Wolfius în favoarea părinţilor
Societăţii iezuite este: „Eu, Andreas Wolfius, secretar al preaînaltului principe al
Valahiei, mărturisesc că locuinţa cu pivniţa din districtul bisericii catolice din Iaşi şi al
Mănăstirii Trei Ierarhi nu aparţine bisericii, nici părinţilor franciscani, nici altor ordine,
ci preacinstiţilor preoţi iezuiţi. Astfel cu propria mînă subscriu".
Şi acest act a fost făcut la solicitarea preacuvioşilor părinţi, scurgîndu-se 60 de
ani de la moartea susnumitei femei, prima donatoare. Şi se mai adaugă şi faptul că
această a doua femeie, Anzoia Susanna, care, după moartea menţionatei donatoare, a
intrat în acea casă cu ştirea comunităţii, ca fiind propie bisericii, de multe ameninţări si
intimidări chiar în biserică a fost atacată si
>
urmărită de comunitatea catolică,* în
prezenţa domnului Josephus, adueîndu-i-se învinuiri. Astfel mărturisesc eu, fratele
Felix Antonio".
Fiind văzută acestă informaţie şi după ce au fost audiate părţile în anul
Domnului 1706, în 2 0 septembrie, în vizita noastră episcopală din această Dioceză a
preacinstiţilor părinţi ai societăţii iezuite, am impus lor fie să restituie această casă
bisericii, fie să aducă d o c u m e n t e mai bune în sprijinul afirmaţiei lor. P e acestea
fiindcă pînă în prezent nu le aduseseră, în anul Domnului 1708, 3 n o i e m b r i e fiind
repetată vizita noastră, a m luat următoarea hotărîre:
N o i , Stanislaus, prin voia lui D u m n e z e u , E p i s c o p al B a c ă u l u i pentru cele două
M o l d o v e avîndu-1 înaintea ochilor doar pe D u m n e z e u , pentru ca sub a lui oblăduire să
se n a s c ă j u d e c a t a noastră, astfel am stabilit, a m făcut cunoscut, a m declarat că locuinţa
c a r e se află sub autoritatea bisericii noastre catolice, în care a c u m părinţii Comunităţii
i e z u i t e îşi au pivniţa împreună cu toate dependinţele ce ţin d e ea, nu revine pe drept
preoţilor Comunităţii iezuite şi că a fost ilegal ocupată de aceştia spre prejudiciul şi
p ă g u b i r e a acestei s ă r m a n e biserrici sărace. D e aceea, trebuie î n a p o i a ă d e aceştia sub
a m e n i n ţ a r e a cu pedepsele stabilite c o n f o r m hotărîrii noastre, ba chiar cu
e x c o m u n i c a r e a , care decurge din însuşi acest fapt. A s t f e l a m stabilit, a m făcut
cunoscut, a m declarat după cum stabilim, f a c e m cunoscut şi d e c l a r ă m , lucruri pentru a
căror încredinţare, sigiliul nostru m a r e fiind imprimat, a m scris cu propria-mi mînă şi
de a s e m e n e a v o m subscrie.
Iasi, 3 N o i e m b r i e 1708.
Stanislaus de Bieg Bieganski,
Episcop numit al Bacăului Ostrog, cu mîna proprie.
Locul sigiliului,
Franciscanul Albert Suchonewski vicar general al B a c ă u l u i şi p e n t r u aceasta
notar, cu mîna proprie.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/49. Copie veche.
(Transcriere şi traducere de Prof. Dorina-Claudia Tămăuccanu).
< P e verso-ul filei a doua, r e z u m a t u l grecesc din a doua jumătate a sec. XVIII al
actului>.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Galata. XIV/56. Orig.. hîrtie difolio (31 x 31,5 cm.), filigran, c c r n c a l ă neagră.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V. p. 177, nr. 687 (rez. dezv. cu vSleatul: 7216).
1
Ncclar.
2
1 Şi catigumcnul dc la Galata. Paisos arhimandrit <m.p.>; t Mclctic... <m.p.>.
Costandin fost mare postelnic şi soţia sa, Angheluşa, vînd lui Sandul panţirul un loc de
pe Podul Vechi din Iaşi, cu 50 de lei bătuţi.
Copie. •
t Adică eu, C o s t a n d i n sîn Alde, ce am fost postelnic mare, şi cu giupîneasa
Angheluşa scriu şi m ă r t u r i s e s c cu acest adevărat zapis al meu, de nime silit, nici
asuprit, ci de a m e a bunăvoie, a m vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, locul Iui Andrii
faclieriului ci au fost tătîni-meu, Aldei, cympărătură, pe Podul Vechi, alăturea cu alte
dugheni. Iar aceşti d u g h e n i au fost tătîne-meu cumpărătură de la un egumen de la
Golîie. Deci acel loc a lui Andrii l-am vîndut Sandului panţîrului, drept cincizeci de lei
bătuţi. Şi Sandul m i - a u făcut plată deplin(ă) în mînele m e l e şi eu i-am dat aceasta
bucată de loc ca să-i f i e m o ş i e în veci, lui, şi copiilor lui şi a toatii seminţii lui.
Şi la f ă c u t u l acestui zapis s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii cari m a i
gios s-or p u n e şi peceţile, a n u m e : Tanasîie sîn Iordachi ce-au fost vătav de vieri, şi
Iorga stegar, şi Istrati odobaşi, şi Marin, şi Cîrste pînzarul, şi Dumitraşcu Gătoi, si
Ignat Rusul, şi P a v ă l Rusul.
Şi eu, Costandin Alde, pentru credinţa am şi iscălit să fie de m a r e credinţă.
Let 7 2 1 7 < 1 7 0 8 > decOie)mvr(ie) 9,
Tănasă 1 şi Iorga stegariu 1 ; Dumitraşcu Gătoi 1 ; Istrate odobaş 1 ; Cîrste pînzariul 1 ;
Ignat Rusul 1 ; P a v ă l Rusul 1 .
Eu, Costina2.
Trandafir2; eu, popa Toma ot g(os)p(o)jda <m.p.>; Mihail vornicul m-am
tfiiplat3; Ştefan Cătan(ă)2; Mihalco 2 ; Ionaşco aprod2; Ionaşco meşterul2.
<Pe verso, scurt rezumat grecesc din sec. XVIII al actului şi data>: 7217 <1709>
ghenar(ie) 2. No. 4.
Arfa. St Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/20. Orig., hîrtic (32x21,5 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt
puţin la îndoituri, un sigiliu inelar octogonal în fum cu legenda chirilică orizontală: ,,M(i)h(ail) v(ornic) <de>
P(oartă)" fi şase amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. Statului Bucureşti fi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 294
(rez.); Catalog D.A.C., V, p. 222, nr. 836 (rez.).
1
Aşa m orig.
3
Amprentă digitală.
3
Sigiliu inelar.
Arh. St Bucureşti, Colecţia Doc. moldoveneşti, 1/32. Orig., hîrtie difolio (37x25,8 cm.), filigran,
cerneală neagră, puţin rupt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu din anul 1703, timbrat, deteriorat
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 226-227, nr. 849 (rez. dezv.).
360 1709 (7217) martie 16, Iasi
Dumitraşco Drăgulescul fost comis vinde lui Ioan Sturza mare paharnic doua locuri de
casă îh Iaşi.
Adecă eu, Dimitraşco Dreguşescul ci am fost comis, scriu cu acest adevărat zapis
al mieu, de nimi sîlit, nici asuprit, ci de a me voie bună, am vîhdut dumi(sale) Ioan
Sturza paharnicului celui mari doă locuri de casă fh tîrg în Ieş(i), care locuri sîht
cumpăraţi de părintili mieu, de Prodan Drăgusăscul ce-au fost şătr(ar) mari.
Şi aceli locuri de casă ci le-au cumpărat tată-meu de la Alecsandra fata Udrei a
lui Tudosîie şi cu fiica sa, cu Măriia, şi alt loc de casă iar au cumpărat tată-mieu de la
Urita ci au ţinut-o Grigorie Butuc. Aceli doă locuri de casă le-am vîhdut dum(i)s(ale)
c(a)rile mai sus scrim să hie moşie dum(i)s(ale) şi giupînesăi şi cuconilor dum(i)s(ale),
îh veci.
Şi mi-au plătit dum(nea)lui deplin precum ne-au fost negoţul. Şi pentru mai mare
credinţă, ne-am şi iscălit, ca să să ştie.
tf dc, B("b) A ( * b ) T ( o ) x3C3"l" A\*kcU)UA MApTCfe) SL
Dimitraşco Drăgusăscul.
Şi al triile loc de casă mai gios de a Urîtii, încă i-am dat. Dimitraşco.
Divanul Apelaţii a Ţării de Sus.
Copia aceasta, posleduindu-să cu or(i)ghenalul ci să găsăşti la dumnealni
boieriul log(o)f(ă)t Dimitrii Sturza, s-au găsit întocmai. D e aceea, să adiveieşti cu
iscăliturile majoritalii şi pecete Divanului, după cetire dum(i)s(ale) boieriul vor(ni)c
Costachi Sturza prin înscris sub No.
Scarlat post(elnic) <m.p.>; Aga Cantacuzino <m.p.>;
Dirictorul Stamati <m.p.>.
Secţiia 3, No. 4652; 1840 săpt(em)vr(ie) 11.
Posleduit: Şer(ban) Scorpan.
Arh. St Bucureşti, Ms. nr. 1364, f. 221 (53). Copie.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 238, nr. 854 (rez.).
1
Indescifrabil.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de aceeaşi mînă>: Carte de milosten(ie) de <la>'
Ghidion mitropolit(ul) pentru măn(ă)stir(ea) Delul Mar(e), ce-i în Codrul Ieşilor.
<De altă mînă>: Răsuflate.
Arh. St. Bucurcşti, M-rca Galata, V/5. Orig., hîrtie difolio (31x21,3 cm.), filigran, ccrncală neagră.
J
Omis.
362 1 7 0 9 ( 7 2 1 7 ) m a i 4, Iaşi
Costantin Zbiera mare logofăt şi Savin uricar fac cunoscut domnului că au hotărnicit
moşia Găureni a M-rii Socola.
< P e verso-ul filei a d o u a , scrisă de altă mînă, din aceeaşi vreme>: Hotarnica lui
Severin (sic) uricariul p e m o ş i i a Iezerenii i Găurenii. 7216 (sic) mai 4 ; <adăugat în sec.
XIX>: şi Z b e r e C o s t a n t i n .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, IV/l 1. Orig., hîrtie difolio (30,7x21,1 cm.), filigran, cerneală neagră,
patru amprente digitale.
Ibidem, IV/24, nr. 4 (menţ.).
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 2 0 2 - 2 0 3 , nr. 229 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,3x21,5 cm.) cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 756).
366 1 7 0 9 ( 7 2 1 7 ) m a i 3 0 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Chiriac Butuc un loc de casă pe Uliţa Mare în urma
unei judecăţi.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLXVII/45. Orig., tiîrtic difolio (31x21.5 cm.), filigran, ccrncală neagră,
nipt la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu (4.5 cm.), avînd în mijloc un scut heraldic, care arc în cîmp capul dc
bour şi steaua între coanic, deasupra scutului o coroană închisă cu lambrechini, cu anul dispus dc o parte şi dc
alta a coroanei: <17>03. iar în exergă, între două ccrcuri perlate, legenda: Hw A\M\MH PAKOBHUT»
BU)(6)BWA(A), Ew»c(IE»o) A\MA(O)CTYK>, roc(noA*)PI> 36(AIAM) AUVAAABCKOH ( t Io Mihai Racoviţă
voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
1
Formă veche dc genitiv-dativ.
2
Loc liber în orig.
3
Actul este scris dc Ncculai Ccrchcz diac dc cămară.
367 1 7 0 9 ( 7 2 1 7 ) i u n i e 14, I a ş i
Sandul Sturdzea vătav de aprozi mărturiseşte pentru nişte dugheni puse zălog la Hagi Alî
turcul de Agafîţa, soţia lui Gavril.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, CII/21. Orig., hîrtie (31.2x20,9 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt la
îndoituri.
369 1 7 0 9 ( 7 2 1 7 ) i u l i e 9 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod judecă pricina dintre Vărvara, soţia lui Apostol cizmar, şi
Gligoraşco, fiul lui llie cizmar, pentru o bucată de loc de casă, dînd cîştig de cauză celui de al
doilea.
Mărturia Alexandrei, nepoata lui Popîrşoc şoltuz de Iaşi, privitoare la o pricină pentru un
loc dc casă.
Adec(ă) eu, Alicsandra, nepoata lui Popîrşoc şoltuzul din laş, scriu şi
mărturisăscu cu acestu adivărat zapis al mieu la mîna lui Toader ficiorul lui Vas(i)lie
botnariul şi a Docliiţii Tricolicioaie precum am avut multă pricin(ă) 1 amîndoi cu
Toader pentru un loc de cas(ă) 1 ce-au fostu a lui Vas(i)'lie botnariul şi a fameii lui
Dochiţii, pentru un zapis ce-au fost cădzut la mîna mea acelui loc. Deci aemu, trăgînd
eu pîr(ă) cu zapisul acela asupra lui Toader şi neputînd eu dovedi cu nime cum acel loc
iaste cumpărat di s o r u - m e a n - a m avut ce mai faci, ce ne-am înpăcat cu Toader dinainte
dumilorsali vornicilor dc poartă cum de aemu înainte ca s(ă) ] nu mai aibu eu a mai
scorni pîră asupra lui T o a d e r în toată viiaţa mea. Şi i-am dat şi zapisul ce-au fostu la
mîna lui Toader, cari acel zapis scriia numele lui Vasilie botnariul şi a fameii lui,
Dochiţii, părinţii lui T o a d e r , făr-cît mi-au dat Toader doi lei colacul acelui zapis. Iar
de-aemu înnainte di s-ar m a i scula cineva', ori din fraţii miei, ori din săminţiia mea ca
s(ă) 1 mai scorniască pîră asupra lui Toader pentru acel loc de cas(ă) 1 ca s(ă) 1 n-aibă nici
unii credinţă, căci acel zapis nici eu nu ştiu de unde au cădzut la mîna mea.
Şi pentru m a i m a r e credinţa, m i - a m pus degitul; şi alţi ca mini, ce s-au prilejit,
ne-am pus degitili şi d u m ( n e a ) l o r vornicii de poartă au pus pecătea Porţii, ca s(ă) 1
s(e) ştie.
' U las, l(ea)t 7 2 1 7 < 1 7 0 9 > av(gust) 10.
Alicsandra, nepoata lui Ştefan Popîrşoc şoltuzul.
Az, G h e o r g h e vornic, mart(ur) 1 ; Neculaiu Dirvici biv staroste de făclieri, m a r t u r ;
Bejan Hudeci vornic glotnii, marturi; Ionaşco Anghel diiacul de cămar(ă) 1 a m scris
zapisul şi-s martur.
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, Nr. 1265, voi. 1, p. 633- 635, nr. 259 (53)/4. Copie de M.
Costăchescu după orig., cu reproducerea ienirilorşi iusurilor.
1
Parantezele lui M. Costăchescu.
371 1709 (7217) august 11, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Costache fost serdar stăpînirea peste nişte case cu
pivniţă de piatră şi cu tot locul de pe Uliţa Strîmbă din Iaşi.
t Hw boeboaa, E(o)*:(Yeio) A\(H)A(O)CTCIV>), r(o)cn(o)A*pT>
/ULHXAH P-HKOBHU(B)
36MAH MOAAABCKWH. Facem şt(i)re cu această carte a domniei mele pentru nişte case
cu pivniţ(ă) de piatră şi cu tot locul casăi ce sintu pe Uliţa Strîmbă, între casăle
dumisale cinstit şi credincios boiarinului nostru Lupul Costache vel vornic, care acăle
case au fost a lui Răcoviţi căpitanul şi a fămei lui, Marii, fetii lui Hulpe. Deci,
scoţindu-l(e) la vîndzară, le-au fostu cumpărat dumneaei Mariia sulgăroaie într-o sută
de lei şi patru stupi, făr(ă) şt(i)re dumisale Lupului vornic, cară fiindu acăste case lîngă
a dumisale, n-au fostu încăpîndu alţii să le cumperă; şi dup(ă) lăge ţ(ă)ru s-au ales cu
gţudecata cea dreaptă de au întorsu dumnealui banii toţi dumisale Marii sulgăroaie şi
s-au luat şi zapisul din m(î)na ei. Deci şi dumnelui Lupul vel vornic, dup(ă) ce au
întorsu banii sulgeroaie pre acăle casă, au învoit fratelui dumisale, lui Costache
sărdariul, de i le-au dat dumisale şi ş-au luat banii înapoi de la dumn(ea)lui Costachi
sărdariul, denaintea noastră şi denainte boiarilor noştri.
Dreptu acăea, şi domniia mea deac-am vădzut de a lor bunăvoie tocmală între
fraţi, iar domniia mea încă am dat şi am întărit boiarinului nostru, lui Costache biv
sărdar, pră acăste case ce scriem mai sus, cu pivniţ(ă) de piatră şi cu tot locul, ce sintu
pre Uliţa Strîmbă, ca să fie şi de la domniia mea dreaptă ocină şi moşiă şi
cumpărătur(ă), lui, şi feciorilor lui, şi nepoţilor lui şi uric di-ntăritur(ă), cu tot vinitul,
stătător m văci. Şi altul nime să n-aibă a să amesteca np*feA CHA\ AHCTOM
r(o)cn(o>ACTBA MU.
tf Mc, A(4)T(O) X 3C3I' AB(IVCT) AH
Hw A\HXAH PTIKWBHUCT») BO€B©A(A) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris m aceeaşi vreme>: Ispisoc de la Mihai vod(ă)
pentru casăl(e) ot Ieşi ce-au fostu luatu Mariia sulgeroie de la Răcoviţi căpitanul,
ginereli îi Hulpoaie1. 7217 <1709> avgust 11.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Neamţ. LXXVII/1. Orig., hîrtie difolio (32,2x22 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, cu anul 1703, în cerneală roşie, incomplet imprimat
Ibidem, LXXVI/48, nr. 14, şi LXXVI/55, nr. 32 (rezumate din sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V,p. 236-237, nr. 884 (rez. dezv.).
1
Formă veche de genitiv-dativ.
Arh. St. Chişinău, Fond 220, nr. 344/1. Orig.. perg. (51x57 cm.), sigiliu domnesc mijlociu din ceară
roşie, atîniat cu şnur dc mătase împletit.
Arh. St. Bucureşti. Ms. nr. 628, f. 175-176 (copie, cu luna transcrisă greşit: ianuarie, în Condica Asachi
I, scrisă la sfîrşitul scc. XVIII).
EDIŢII: Moldova, VI, p. 2 4 5 - 2 4 8 , nr. 101 (orig. cu slove chirilice, trad. rus., cu luna: ianuarie), şi p.
292 (foto); Catalog D.A.C., V. p. 240, nr. 894 (rez., după Ms. nr. 628, cu luna corectată în septembrie).
375 1 7 0 9 ( 7 2 1 8 ) s e p t e m b r i e 3 , Iaşi
Mihai Racoviţă voievod dăruieşte un loc al său din Tîrgul de Jos din Iaşi lui Gheorghiţă
negustor.
T Hw A\H)(AH PAKWBHL^T») BWCBWAA, E(O)^<0€K>) A\(H)A(<S)CTYK>, R(OC)N(O)AAPT
3EA\AH A\WAAABCKWH. t F a c e m şt(i)r6 cu această carte a domniei mele pentru un loc
de casă ce este al nostru în Tîrgul di Gios, ce-au fostu a mătuşii noastre, a Panhilioaie,
l-am dat danie şi m o ş i e lui Ghiorghiţă neguţitoriului de Iaşi ca să-i fie de la noi danie
în veci. Şi altul să nu se a m e s t e c e piste danie noastră.
Oy Mc, AGT(O) x3CHY CT»n(T6A\BpYe) r".
Hw AAHXAH P T K O B H I ^ T I ) BO€BOA(A) <m.p.>.
Care loc este l î < n > g ă zăplazii lui Bărnovschii şi lî<n>gă Hoştină.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istorice. CLXI/8. Orig., hîrtie difolio
(32,2x21,5 cm.), rupt la îndoituri, filigran, ccrncală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,8 cm.), în
cerneală roşie, avînd deasupra capului dc bour o coroană deschisă, dc o parte şi dc alta a botului cifrele arabe:
l7-<03>, iar în exergă, legenda: T Iw AVI'XAI' PAKORHU('H) BOEBOA(A) 3€(A\AH) AVORT(ADBCKON) ( t Io
Mihai Racoviţă voievod al Ţării Moldovei).
Mihai Racoviţă voievod dăruieşte M-rii Aron Vodă seliştea Prisăcilc şi Costeşti din
ţarina tîrgului Iaşi, între locul Iui Aldea şi cel al M-rii Sf. Ioan <Gură de Aur>.
<Jos, în colţul din stînga al actului, scris de altă m î n ă din aceeaşi vreme>:
Ţ i g a n u l dumitale.
Arh. St. Iaşi, Documcnte, CDVII/48. Orig., hîrtie difolio (32x21,3 cm.), cerneală neagră, nipt şi lipit la
îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu (5,1 cm.), în cerneală roşie, ncclar.
Datat după văleat şi după începutul primei domnii a lui Nicolae Mavrocordat.
378 1 7 0 9 (7218) n o i e m b r i e 29
1
V. descrierea arheografică.
379 1710 (7218) ianuarie 22, Iasi
Aniţa Mîndzăroaia vinde lui Mitrofan şi soliei sale Tudosca un loc de casă pe Uliţa
Muntenimii, cu 16 lei bătuiţi.
1
Amprentă digitală.
2
Omis.
1
Rupt
382 1 7 1 0 (7218) m a r t i e 2
EDIŢII: lorga. St. şi doc., VI, p. 421 (menţ. cu data dc an socotită greşit: 1709); Bianu, Catalogul ms.
rom., I, p. 506 (mcnţ.);Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 151-152, nr. 1368 (acccaşi copic).
1
Ncclar.
Andrieş şi Vasilie, fiii lui Irimia fost vătav de vistierie, vînd lui Ion şi soţiei sale Urîta o
vie în dealul Hroncii, cu 50 de lei bătuţi.
t Adec(ă) noi, Andrieş şi Vasilie, ficiorii Irimii ce-au fost vătav de vi(s)t(i)eri(e),
scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de nime siliţi, nice nevoiţi, ce de
a noastră bunăvoie am vîndut a noastră diraptă ocină şi moşie, o vie a nostră ce-am
avut şi noi cumpărătură di la Toader neguţitorul şi di la fame<ia> 1 lui, Agahie, aşişdire
şi di la Gorghie Purcel, care vie este în Dealul Hroncii, înspre vie lui Enachi lăcătuşul
şi înspre vie Nastasie Mihălăcoie. Această dirapt(ă) ocină şi moşie,vie ce mai sus scrie
[scriem], o a m vîndut noi d u m i s a l e , lui Ioii, şi giupînesii dumisal(e), Urîlii, si c u c o n i l o r
dumilorsal(e), dreptu e i n c i d z e e i de lei bătuţi. Şi mi-au făcut dumnealor plată deplin(ă)
la mînule nostre.
• • ÎI
Penlr-aceea ca să h i e d u m i l o r s a l e şi cuconilor dumilorsale direaptă ocină si
moşie în veci. Iar altul, n i m e , cineva din nepoţii sau din nepote, se n-aibă a m e s t c a
preste vînzare nostră c e - a m vîndut lui Ion şi Urîlii.
Şi la ceastă t o c m a l ă c e - a m făcut, a m făcut dinainte a mulţi omeni buni si
megieş(i) di pren pregiur, carii m a i gios s-or şi iscăli. Şi pentru mai m a r e credinţa, a m
pus şi degetil(e) în loc d e iscălituri, ca să fie de m a r e credinţă.
tf INC, A(*fe)T(o) X3ChY MdpTtf BL
Andr(i)eş HCKAA < m . p . > ; 43, BACHAH CHN HPUMHH, HCKAA <m.p.>.
2 2 2
Vasile sin M i h a i ; Vasili V i n t a c h e ; A3, TOAAEP <m.p.>; t Iamandi bulubaşe ;
2 2 2
t Aniţa Buduroie ; f M ă r i c u ţ a lăcătuşiţa ; f Mărie, nepoata Necşoie .
<Pe verso, scris în aceeaşi v r e m e > : t Adică, Ion i Urîta, a m avut trii ficiori: unul
au murit, dar < 2 > 3 au trăit si
» l - a m dat m o ş»i e în Dalul Hroncii,* si
» fetii si
» ficiorului cum
să nu se mai s f ă d a s c ă a m î n d o i ; iar ce-au rămas, o bucate de vie între fata m e şi între
ficior, c o m î n d a r ( e a ) - m e şi a soţului m e u lui Ion, căre m-a griji acela a lua.
InsL dc Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie difolio, şase amprente
digitale.
EDIŢII: Florin Marincscu, Xeropotamu, I, p. 203, nr. 231 (rez. gr. dezv. după orig.. hîrtie difolio
(31,7 x 21,3 cm.), din Arh. M-rii Xiropotamu dc la Muntele Athos, Grecia, nr. 610).
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
3
Şters.
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod scuteşte de dări trei preoţi şi trei diaconi de
la cele două biserici armeneşti din tîrgul Iaşi.
Muzeul de Istorie-Iaşi, Documente, inv. nr. 10388. Orig., hîrtie difolio ( 4 3 , 8 x 3 0 , 5 c m . ) , rupt la
îndoituri, cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Ghibăncscu, Documente, în J o a n Ncculcc" fasc. 8 (1929), p. 71, nr. XIX. (orig.).
Ionaşco Anghel şi soţia sa, Măria, vînd Măriei şi lui Gavril un loc de casă lîngă
Ciubotărie, cu 10 lei bătuţi.
387 1 7 1 0 ( 7 2 1 8 ) m a r t i e 3 0 , Iaşi
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 249, nr. 927 (rez. după Ms. nr. 579).
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite îh a doua jumătate a se. XVm>:
1) 7218 <1710> ap(rilie) 16. <Nr.> 4; 2) <rezumatul grecesc al actului>.
Arh. St Bucureşti. M-rea Sf. Ioan Gură de Aur. XIII/1. Orig.. hîrtie difolio (43x29,5 cm.), filigran,
cfipeq|8 neagră (invocaţia simbolică şi intitula(ia. în cerneală roşie), rupt puţin la îndoituri, semnătura
voievodului cu granule de aur. sigiliu domnesc inelar, octogonal. incomplet imprimat.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 249-250, nr. 928 (rez. dez.)
t Adec(ă) eu, Toader, şi femeie me, Mărie, cu copii noştri, anume Gavrilaşcu şi
Aniţa şi Safta, făcut-am zapisul nostru la miha lui Gligoraş şi a femei lui şi a copiilor
precum i-am vîndutu a noastră casă şi moşie car(e) este înpregiurul casii pe Uliţa
Hagioaie, dreptu 14 lei bătuţ(i), ca s(ă) fie dreaptă moşie; car(e) i-am datu zapisu de
cumpăratur(ă) ce-au cumpărat socru-mău şi mi l-au dat danie noaă. Şi de a noastră
[bună] bunăvoie ne-am învoitu cu soţu-mău şi l-am vîndutu dumilorsale, <cu>1m scrie
zapisul mai sus.
Şi p<entru>1 credinţa, ne-am şi pus peceţile, ca să fie de credinţe.
tf Mc, A O K ) T ( O ) x3CHY MAH "§ A(>»)HH.
Toader2; Mărie, soţul lui Toderu2.
Şi eu, Miron Codriscul, m-am tîmplatu; şi eu, Manolie, <m>1-am tîmplat; şi eu,
Zota, m-am tîmplat.
Şi eu, Toader Cioruci, am scris zapisul <m.p.>.
<Pe foaia pe care este lipit actul, o parte dintr-un zapis neterminat din prima
jumătate a sec. XIX>.
Arh. St Iaşi, Documente, CDVI/19. Orig. hfirtie (31JS x21 cm.), cerneală neagră, rupt la îndoituri, avînd
lipit pe verso o parte dintr-un act din prima jumătate a* sec. XIX, două amprente digitale în aceeaşi cerneală.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 154-155, nr. LXIV (orig.).
1
Rupt
3
Amprentă digitală.
390 1 7 1 0 ( 7 2 1 8 ) m a i 2 0 , Iaşi
Silion şi surorile sale, Safta şi Ileana, vînd preotului Ion şi fiilor săi un loc dc casă din Uliţa
Strîmbă, cu 18 lei.
Eu, Silion, ficiorul lui Neculai, nepotul Petrii ce-au fost căp(i)tan, şi cu surorile
mele, cu S a f t a şi Ileana, făcut-am acestu adevărat zapis al nostru la m î n a preutului lui
Ion d e la b e s e r e c a dumisale răpăosatului Iordachi ce-au fost vistiernic mare şi hiilor
molitfii sale Ursului diiaconului şi lui David ş-a lui Vas(i)lie ca să le hie de mare
credinţă şi ca să s(e) ştie p r e c u m noi, de n i m e siliţ(i), nici asupriţ(i), ce de a noastră
b u n ă v o i e , a m vîndut dumilorsale a noastră dreapt(ă) ocin(ă) şi moşie, un loc de cas(ă)
din tîrgu din laş, ce iaste pe Uliţa Strîmbă, între locul lui V o i c o şi între locul casii lu
Vas(i)lie ce-au fost armaş şi pîn-în locul lui Mihălachie Trălea ce-au fost hotnog. Acesta
l - a m vîndut noi preutului Ion şi hiilor molitfii sale ce mai sus sintu scriş(i), drept
o p t s p r e z e c e lei... 1 , ban(i) gata deplin ne-au dat întru mînule noastre. Şi cîndu am vîndut
n o i acestu loc n e - a m întrebat pe toţ(i) oaminii noştri şi toţ(i) megieşii di pen pregiur şi
n i m e n-au vrut să c u m p e r e ; pentru ac6ea, nime ca s(ă) n-aibă a să amesteca la aceast(ă)
vînzari a noastră, ce să le hie lor dreap(tă) ocin(ă) şi moşie, în v<Sci.
Şi la vînzarea aceasta s-au prilejit mulţi uliceni şi di pen pregiur megidş(i), cari
toţ(i) mai gios sintu iscăliţi. Şi noi încă pentru mai m a r e credinţa n e - a m pus mai gios
degetele în loc de iscălitur(i), ca să s(ă) ştie.
Şi eu, Ghiorghii Carpu diiacul, am scris.
Şi nescare zapis(e) vechi a casălor ş-a locului, de s-are afla, să nu s(e) ţie în
sam(ă), căce s-au furat ac61(e) zapis(e).
U las, l(ea)t 7 2 1 8 < 1 7 1 0 > mai 20.
Silion sînă Neculai, vîndzăzor; Safta, vîndzătoare; Ileana vîndzătur(e).
Ioan Ghiorghie, mar(tor); Mihalache biv hotnog; Ghiorghiţ(ă) G h e n g h e iscal; az,
ierei Ilii; T o a d e r Anghelache, unchiul acestor copii ce au vîndut. P ă t r a ş c u . . . 1 vornic ot
B o t o ş a n i ; az, iereu Enachie, m - a m prilejit la datul banilor, ot B o t o ş a n i ; ierei Toader ot
Botăşeni, martur, m - a m prilejit la datul banilor; ierei diacon G h i o r g h i e ; Ion ficiorul lui
Belici, m a r t u r ; Vasilie Poprişcanul, mart(or).
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, 1265, voi. 1, f. 631-633, nr. 258 (52/3). Transcrierere de M.
Costăchescu după orig., cu reproducerea ierurilor şi iusurilor.
1
Aşa în copia lui Costăchescu.
391 1 7 1 0 m a i 2 6 , Iaşi
Nicolae Mavrocordat voievod scuteşte de dări opt oameni ai M-rii Dealul Mare, zidită de
Iane Hadîmbul fost postelnic.
1 7 1 0 m a i 26, Iaşi.
N i c o l a i M a v r o c o r d a t , d o m n u l Moldovii, dăruieşte opt o a m e n i m-rii Dealul Mare,
zidită d e Ioan H a d î m b u l biv post(elnic), scutind-o şi de dări.
După Mihailovici, Regeşte Constantinopol, p. 381, nr. 210. Rez. după orig. (45x31 cm.), iscălitura
domnului, sigiliu domncsc.
Nicolac Alexandru <Mavrocordat> voievod întăreşte M-rii Aron Vodă stăpînirea asupra
unei părţi de moşie dc la Prisăci, în urma judecăţii cu Ion Aldea.
Velet 7 2 1 8 < 1 7 1 0 > mai 28.
Un ispisoc de la Nicolae Alexandru vod(ă) scriind că s-au pîrît faţă Ioanichie
egumenul de Aron V o d ( ă ) cu Ion Alde, zicînd Ion Alde precum frate-său, Costantin
Alde post(elnic), cu parte lui de moşie ce-au avut la Prisăci au vîndut şi parte lui Ion
m(ă)n(ă)st(i)rei lui Aron vod(ă).
Deci, Ioanichie e g u m e n u l , aducînd de faţ(ă) pe popa Misai, şi pe popa ot Rufeni
şi pe Mereuţă dascălul, care s-au tîmplat faţ(ă) la făcutul zapisului, au dovedit pre Ion că
grăieşte făr(ă) isprav(ă), căci că Ion Alde denainte lor au vîndut parte ce-au fost a lui de
moşie frăţine-său lui Costantin Aldei post(elnic).
Şi d o v e d i n d u - s ( e ) într-acesta chip, l-au dat giudecata Divanului rămas, iar
mănăstirei i-au întărit să stăpînească moşie.
Şi este ispisocul iscălit de vel logofăt şi pecetluit cu ceară moale.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 46 r. Rez. în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.
Idem, Ms. nr. 644, f. 5 v. (rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate a scc. XVIII).
Sanhira Adămoaia vinde lui Ene Grecul casa ei din mahalaua Sf. Ioan, cu 70 de lei.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: t Zapis(e)le
cas(e)lor den Iaş(i) de lîngă Danco, ccorttinuat în prima jumătate a sec. XIX>: ce le
cumpără Vasile Adam vist(ier) de la Ghedeon mitropolitul. 7208 4 iuni(e) 20. No. 1.
Arii. S t Bucureşti, A.N., CCXLIX/7. Orig., hîrtie difolio (39,5x27 cm.), filigran, cerneală neagră.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 253, nr. 943 (rez. dezv.).
1
Omis.
2
Neclar.
3
1 Mitrofan al Coliei mărturisesc <m.p.>; t . . . mărturisesc <m.p.>.
4
Greşit pentru: 7218 <1710> (v. mai sus).
f Adecă eu, Gheorghie ce-amu fost cămăraş de lumini, şi înpreună cu soţul mieu,
Tudosca, făcut-am zapisul nostru la mîna dumisali fratelui nostru, lui Ionaşcu, precum să
s(e) ştie că am vîndut dumisali un loc de casă cu pivniţ(ă) în Uliţa Mare, înprotiva
besăricii ungureşti, peste drum, lîngă casăli dumisali Lupului vist(iernic), cari acest loc
ne iaste noaă dat de dzăstre de la îma noastră, Paraschiva. Deci noi, de a noastră
bunăvoie, am vîndut fratelui nostru, lui Ion, acest loc cu pivniţ(ă) cu tot, drept o sută lei
bit Şi ne-au făcut dumnealui plată deplin(ă) întru mfirali noastre; deci să aibă a-şi face
dumneal(ui) cas(e) cîte i-ar trebui pe acest loc ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie, în văci.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat boiari de curte şi alţi oameni buni,
carii mai gios sînt iscăliţi. Şi noi, pentru credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile.
tf M c , A(*K)T(O) X3CH7 IOMH KH A(FC)H(*<).
t Frţoprncxj npOTţv K a j a a p a a . . . l < m . p . > ; © o S o c r n a ţ 2 < m . p . > .
t Lupul biv vel vist(iernic), martur <m.p.>; t Costantin Roşea clucer, martur
<m.p>; t Neculai Ţiica, martur <m.p.>; Ştefan Luca biv log(o)f(ă)t < m . p > 3 ; t Mărie
uşeroaie lui Nan, martur3; t Mîrzac Cîrbăi martur4; AS, RINUPRHTVB KAprn», HCKAA,
martur <m.p.>.
Şi eu, Vas(i)lie ot vist(ierie), am scris zapisul şi martur.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme>: 100 lei s-au dat tocma căpiţele, făr(ă) 20 lei
dobîndă ce am dat ban(i) şi nu i-am pus în zapis.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MDCX1X/1. Orig., hîrtie
(31x21,1 cm.), filigran, cerneală neagră, două sigilii inelare,octogonale, şi o amprentă digitali.
1
Neclar.
3
Ghiorghios fost cămăraş... <m.p.>; Theodosias <m.p.>;
3
Sigiliu inelar.
4
Amprentă digitală.
Mihail egumenul mănăstirii Pantocrator de la Todireni vinde lui Bejan Hudici vornic de
gloată doi ţigani cobuzari din Iaşi, cu 100 de lei bătuţi.
t Adecă ei, Mihail egumănul de la sfihta mănăstir6 de la Todăren(i), de la
Suceava, fac şt(i)re cu această scrisoare a măa, pă cum să s(e) ştie că agiungîndu sfînta
mănăstir(e) la mară lipsă şi neavîndu într-alt chip cum face, avîndu sfînta mănăstiri doi
ţigani, în Iaş(i), cobuzari, anume: Şârban şi frat(e)-său, Dragomir, ficiorii lui Gligorie
alăutar, nepoţii şi strănepoţii lui Drăgan, am luat bl(ago)s(lo)venie de la sfmţiia sa
părintele Ghedeon mitropolitul şi de la ctitoriul nostru, dumnealui Neculai Costin vel
vornic, ca să-i vîndzu, pentru căci nici un folos n-ave sfînta mănăstire de dîhşii, nice la
un lucru, nice la altul agiutor nu da, ce îhbla tot meşterşuguri făcîndu şi dosindu. Pentru
acăea, de multă lipsă, i-am vîndut dumisali lui Bejan Hudeci vornic glotnii, dreptu o
sut(ă) lei bătuţi; şi ne-au făcut plat(ă) deplin(ă).
Pentru acăea, de aemu înainte ca să-i fie dumisale drepţi şerbi şi ţigani fiilor şi
nepoţiilor dumisale, în veci. Şi să-ş(i) facă şi ispisoc de-ntăritur(ă) de la măriia s(a) vod(ă)
de pre acestu adevărat zapis al nostru, ca să-i fie robi, în veci, şi ficiorilor dumisale.
Şi pentru mare credinţa, am iscălit şi am întărit cu pecete sfintei mănăstiri,
tf Mc, a ( 4 ) t ( 9 ) X 5 3 T cenT(eMBpTe)
f Ghedeon mitropolit <m.p.>.
T fls, HON Eiftrtu BCA Aor(o)^(E)T, HCKAA <m.p.>; Mihail egumen <m.p>;
Neculai Costin vel vornic, cu voie noastră <m.p.>; Antiohie Jor(a) hatman <m.p.>; Ion
Balş vel post(elnic) < m . p > ; Gheorghie Ap(o)st(o)l vistiernic) <m.p.>.
t Axintie uricar am scris acestu zapis.
<Pe verso>: Costantin Pfrvul biv şet(rar) <m.p.>; r<IBPHA€CKIR HCKAA <m.p.>; 43,
Il'l.ttl n014T<€AHHK)T HCKAA <m.p.>.
Alfa. St Bucureşti, M-rea Doljeşti, XX bis/18. Orig., hîrtie difolio (30,6x193 cm.),filigran,cerneală
neagră, sigiliul în fum al M-rii Todireni avfnd fn centru icoana hramului iar î» exergă, între douS cercuri,
legenda: t Cha NE«wT monacth^ flaHroKparop (f Aceasta este pecetea mănăstirii Pantocrator).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 259, nr. 963 (rez. dezv.).
1
Scris deasupra unui cuvînt tăiat („Dumitraşco").
2
Bătuţi.
'Omis.
4
Amprentă digitală.
9
Grigoraskos, martor <tn.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, de altă mînă din aceeaşi vreme>: <Nr.> 7. Dumitraşco
* » »
vod(ă).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLI/28. Orig., hîrtie difolio
( 4 4 , 4 x 3 0 , 6 cm.), filigran, cerneală neagră (invocaţia simbolică şi întitulaţia în cerneală roşie, iar litera
iniţială, în cerneală neagră, galbenă şi roşie), sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,6 cm.) în cerneală roşie,
neclar.
1
Paranteze rotunde în orig.
1
Parantezele lui Ghibăncscu.
2
Urmează menţiunea editorului: „I(ocul) p(eccţii) mici".
<Pe verso-ul filei a doua, scris de acelaşi uricar>: Testementu de la sfintăle mănăstiri
Iăr(u)s(a)limului de la măriia s(a) Dimitrie vod(ă), <scris, apoi, de altă mînă în greceşto.
<Scris în a doua jumătate a sec. XVm>: 7219 <1710> dechemv(rie) 253. No. 5.
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXI/5. Orig., hîrtie difolio (45x30,5 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt
Ia îndoituri, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,6 cm.), în cerneală roşie, slab imprimat *
EDIŢII: Codrescu, Uricarul, voi. II, ed. a H-a, p. 114 (menţ.).
1
Omis în orig.
2
Lăsat spaţiu liber în orig.
3
In loc de: „26" (v. mai sus).
EDIŢII: lorga, St. şi doc., VI, p. 421 (menţ. cu anul: 1711); Bianu, Catalogul ins. rom., I, p. 507
(menţ.); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 153, nr. 1370 (aceeaşi copie).
Dimitrie Cantemir voievod porunceşte tuturor slugilor domneşti să nu perceapă nici o dare
de la posluşnicii M-rii BîrnOva, pentru că ei dau cu ruptoare la Vistierie.
1
Loc liber.
2
Urmează, într-un octogon, menţiunea copistului: „pecete g(os)pod".
-- Rîpicenii,
Liubeniţul,sat întreg,
lîngă pe Prut
Rîpiceni
- Perepecenii, sat întreg
- Bulbocii, într-un hotar cu Trifaneşlii
- Văscăuţii, sat întreg
- Cuhăreştii, a şeas(ea) parte din giumătate de sat întreg
- părţile din Părcani
- Zgura de la Căinări
- Socolul, sat întreg
Orheiu
- Şercanii, pe Nistru
- părţile din Sodolna
- părţile din Brîndzeni
Tutova
- părţile din Budeştii de la Spiridon, ficiorul lui Păcurar ot Budeşti
- Crăveştii cu mori în apa Bîrladului
Put na
- Şicanii pc Sirăt
- 6 fălci de vii la Vlădiceni, cumpărătura Ducăi vodă
- un loc de prisacă din sus de Vlădiceni, în Poiana Vlădicăi
- 2 vii la Şorogari
- 4 falei de vii la Cotnari, în Ţombric, ce-au fost a lui Gheorghii hat(man)
- 2 falei de vie la Cotnari, în Mîndrul, ce-au fost a lui Vasilii Ureche
- 7 falei de vii tij la Cotnari, în Mîndrul, de la Antimiia păh(ărniceasa)
- 3 falei vie, iar la Cotnari, în Mîndrul
- 2 falei vie tij la Cotnari, în Copce, ce le-au cumpărat, Macarie egumenul
- 3 falei de vie în Piscop, cumpărătură de la Roşea vist(iernic)
- o vie la Orbăni, la Putna, danie doamnii Catrinii.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, C X X X / 8 2 . Orig., hîrtie, patru
file ( 3 1 , 2 x 1 0 , 8 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt Ia îndoituiri.
t Adică eu, Măriuţa, fimeia lui Ion blanariul ficior lui Andrei blănariul, şi cu fiica
me, Mărie, făcut-am zapisul mieu la mîna dumisale logofătului Ion Buhuş, de nime
silită, nici asuprită, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut o dugheană cu casă şi cu loc cît
este împregiurul casăi, care iaste şi stîlpit alăture cu pivniţa dumisale logofătului în
Tîrgul Finului, care au cumpărat-o dumnealui de la Vasilie Drăgunoiul staroste, i-am
vîndut-o dumisale drept lei bătuţi; şi.ne-au dat dum(nealui) bani toţi deplin întru
mînule noastre, ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie în veci, şi giupînesei
dumisale, şi cuconilor dumisale.
Şi la această tocmală şi vînzare s-au tîmplat mulţi boieri; care această dugheană
mi-au fost şi mie danie de la socrul mieu Andrei blănariul; şi acestu zapis s-au făcut
denainte vornicilor de poartă şi altor oameni bătrîni şi tineri, care mai gios s-au iscălit şi
ş-au pus şi degitile să să ştie.
tf Mc, ACT(O) X3CGY 4>6BPTTPH A L
2
Măriuţa ; Mariia.
Vasile căldărar staroste2; Toader pălemar; Drăguna Tănasie odobaşa, martur; Ion
bulubaşa, martur; Ionaşcu Măgurean; Tănasie abager, martur; Istratie făclier, martur;
Bejan Hudici vornic glotnii, martur.
Eu, Iane Dediul, am scris.
S-au posleduit, Costandin Leondare sulger şi log(o)făt de taină <m.p.>.
Vel Iog(o)făt.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCCLX, p. 138/96, nr. 6. Copie în Condica Mitropoliei Moldovei, scrisă de
Theodor Gaşpar diac de divan în 1816 septembrie 20.
1
Loc liber.
2
Sigiliu inelar.
t Adecă eu, Anisie călugăriţ(a), carea am fostu fămăia lui Gurbet ce-au fostu
armaş, scriu şi mărturisăscu, cu acestu adevărat zapis al mieu la cinstită mîhă sfinţii
sal(e) părintelui chir Ghedeon mitropolitul, precum să s(e) ştie pentru o moşiă ce iaste la
Penişoar(ă) de pre Căcaina în locul tîrgului, aicea, la Iaşi, carea ne-au fostu şi noaă de
danie şi de miluiri cu ispisoc de la Alexandru beizade, sînă răpăosatului Antonie Rusăt
vod(ă). Deci, după moarte soţului mieu, lui Gurbet, neavîndu noificioridin păcatele
noastre, am socotit din bunăvoie a mea de am închinat şi am dat această moşie la sfînta
Mitropolie de Iaşi, mai vîrtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade şi a
părinţilor mării sali, şi pentru sufletul soţului mieu lui Gurbet, şi pentru sufletul mieu; şi
dr6săl(e) de miluiri ce am avut pră această moşie de la Alexandru beizade şi cărţi
de-ntăritur(ă) de la răpăosatul Cantimir vodă Bătrînul şi de la Costantin Duca vod(ă)
încă le-am dat la sfînta Mitropolie.
Pentru acăea, de aemu înainte acestu loc tot, cu tot vinitul, ce scriem mai sus, la
Penişoar(ă), de pră Căcaina, să fie sfintei mitropolii dreaptă ocin(ă) şi moşie în vâri
stătătoare şi să aibă sfinţie sa mitropolitul a-ş(i) face şi ispisoc domnescu di-ntăritur(ă)
de pră acestu adevăratu zapis al mieu; aşijdăr(ea) şi nişte drăsă ce am avut pră această
moşie şi s-au răsărit, deci orifieştecîndu s-ari afla vro într-o vrămă la cineva să aibă a să
lua şi să s(e) dea la sfînta mitropolie.
Iar cin(e) s-ar ispiti a să amesteca, ori din seminţie noastră sau macar şi
dintr-alţii ca să surpe această danie a mea, săfietreclet şi blăstămat de Dumnedzău, şi de
Maica Prăcistă, şi de 12 Apostoli vărhovnici şi să fie legat şi afurisit de 318 Ot(e)ţi din
cetate Nichei, parte să aibă cu Iuda şi cu trecletul Ariă şi în văcinica muncă.
Şi la ceastă danie s-au tîmplat sfinţie sa părintele Pahomie episcopul de Roman, şi
părintele Calistru episcopul de Rădăuţ(i), şi denainte a boiari mari şi mici, cari s-au
iscălit mai gios.
Şi eu, pentru credinţa, mi-am pus degetul, ca să s(e) ştie.
Şi eu, Axintie uricariul, am sacris zapisul, ca să s(e) ştie.
OLF MC, A(*k)T<0) ^3CEY MApTV HA.
FI3, FÎHHCH'B, HCKAA <m.p.>.
t ILAX^MIE enHCKon HCKAA <m.p.>.
fKAAHCTpV enHCKon PAAOBCKTH <m.p.>.
FCABA enHCKon XVUJCKYH <m.p.>.
HHKWAAH KOCTHH B6A AWR(O)4»(E)T <m.p.>.
ATTLTFA KOCTAKH B6A BOpHHK HCKAA <m.p.>.
FLNTHOX'L'6 2KOPA \ATMAH <m.p.>.
HWH NCKTFAME B6A CHAT Ap HCKAA <m.p.>.
TRWHCTAHTHH KOCTAKH B€A KOMHC <m.p>.
t l A H e RATAPVHVA BHCT(APHHK) <m.p.>.
ESAAHMAH f AOR(O)^(e)T <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVm>:
1) Penişoara. 7219/1711 mart(ie) 21; 2) Zapisul Curbetoaie.
Arh. SL Bucureşti, Mitropolia Moldovei 1/7. Orig., hîrtie difolio (31,5x21,5 cm.), filigran, cerneală
neagră.
Idem, Ms. nr. 535, f. 7 v. - 8 r. (copie din 1844).
EDIŢII: Melchisedec, Chronica Romanului, I, p. 333 (menţ.); Catalog D.A.C., V, p. 273, nr. 1021
(rez. dezv. şi descriere arheografică).
1
Nume precedat de amprentă digitali.
EDIŢII: Aricescu, Indice, II, p. 30, nr. 1612 (rez.); Catalog D.A.C., V, p. 274, nr. 1023 (rez. dezv. şi
descr. arheografică) şi p. 275 (foto).
Dimitrie Cantemir voievod confirmă M-rii Danco dreptul de a avea cinci oameni de
scuteală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 2 0 4 - 2 0 5 , nr. 2 3 4 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie
difolio ( 3 1 , 1 x 2 0 , 2 c m . ) , cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotam de la Muntele Athos, Grecia.nr.
91); Cândca, Mărturii, II, p. 113, nr. 125 (rez. rom. după precedentul).
1
Loc liber.
1
Amprentă digitală.
2
Indescifrabil.
EDIŢII: lorga, St. şi doc., VI, p. 4 2 1 - 4 2 2 (extrase, fîră dată); Bianu, şi Nicolaiasa, Catalogul ins.
rom., III, p. 5 1 2 (menţ); Istrati, Condica Mavrocordat, III, p. 2 6 8 - 2 6 9 , nr. 1507 (aceeaşi copie cu aceeaşi
datare).
Altă carte, iar a mării sale1, scrie de toate asemene precum scrie mai sus 2 .
7220 <1711> noiemvrie 30.
Bibi. Acad. Române - Bucureşti, Ms. rom. nr. 237, f. 421 r. Menţ. din 1742.
1
Nicolae Mavrocordat voievod.
2
V. textul doc. din 1710 (7218) martie 2 (nr. 3 8 2 din acest voi.).
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7220 <1711> noiemv(rie) 30.
<Nr.> 13; <de alta mînă, din aceeaşi perioadă>: Uric de întăritură de la măriia sa Nicolai
Alexandru vodă pe o bucată de locu din hotarul tîrgului şi pe Rufeni, <tradus în
greceşte>. No. 7 <tăiat>; N. 8;
Inst. dc Ist. „A.D. X c n o p o l " - Iaşi, sub dată. Transcriere după orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în ccrncală.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 5 7 8 , f. 151 v. - 152 r., şi Ms. nr. 579, f. 61 (copii în Condicile M-rii Trei
Ierarhi, scrise în prima jumătate a sec. XIX), şi f. 337 r., nr. 59 (rez.).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 2 8 3 - 2 8 4 , nr. 1058 (rez. dezv. după Ms. nr. 578) şi p. 298, nr. 1118
(rez. cu data: 1 7 1 2 ( 7 2 2 0 ) .
1
Loc liber.
Angheluşa, fiica Aniţei, vinde mamei sale o vie în Dealul Horoncii cu 20 de lei.
t Adică eu, Angheluşea, fata Aniţăi, scriu şi mărturisăscu cu acest zapis al mieu la
mîna mamii, Aniţăi, precum să se ştie că, de a me bunăvoie, am vîndut o vie a mea drept
douădzeci de lei bit, care vie iaste în Dealul Horoncii, ce iaste pe lîngă viia ai
Andriias(ă) 1 făclieriţei şi iaste pe locul mănăstirii lui Sveti <Ioa> 2 n.
Pentru acăea, de aemu înainte să-i fie dreaptă ocină şi moşie în veci mamii Aniţăi.
Şi la tocmaia noastră s-au tîmplat oamneni buni, anume: Vasilie văt(av) de vieri,
şi Mitre (?), şi dumnealui Sandul bacal, şi Pîntea, şi lacomi şi Enachi.
Şi pentru credinţă, mi-am pus degetul, şi mărturii carii mai sus să pomenescu.
Şi eu, Costandin diiac, am scris zapisul.
V Mc, A(-K)T(O) X3CK A6K(6MBPI*6) H.
t Vas(i)lie văt(av) <de> viiari, martur4; t Mi(tre 7) Şcopul, martur4; t Enachi,
3
martur4.
InsL de IsL „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, trei amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 205-206, nr. 236 (rez. gr. dezv. cu luna: aprilie,
după orig., hîrtie difolio (31x12,2 cm.), din Arh. M-rii Xiropotam de la Muntele Athos, Grecia, nr.
366).
1
Formă veche de genitiv-dativ.
2
Rupt.
3
Omis.
4
Amprentă digitală.
1
Indescifrabil.
2
Amprentă digitală.
EDIŢII: Catalog D.A.C.. V, p. 2 8 9 - 2 9 0 , nr. 1080 (rez. dezv. după Ms. nr. 628); Florin Marinescu,
Xiropotamu, I, p. 205, nr. 235 (rcz. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio ( 4 4 x 2 9 , 7 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc inelar din Arh. M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. XXXV).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 290, nr. 1081 (rez. dezv. şi descr. arheografică).
1
Omis.
2
Frază adăugată de altă mînă.
426 1712 (7220) aprilie 1, Iaşi
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> dăruieşte M-rii Socola de lîngă Iaşi cîte 5 lei pe lună
din vama marc domnească din Iaşi.
1
Rupt
î Adecă eu, Gheorghie Roşea, fratele lui Iane Roşea ce-au fost agă, scriu şi
mărturisăscu cu acestu adevărat zapis al mieu <că>, de nim(e) silit, nici asuprit, ce de a
mea bun(ă)voi6, am vîndut un loc de casă cu tot loc(ul) a casălor, care au fostu a
frăţină-mieu/lui Ene Roşcăi, şi neavîndu ficiori din trupul său au rămas în sama noastră;
care loc iaste pe Uliţa Rusască, între casa lui Trandafir ce-au fost vătav de vi6r(i) şi între
locul dumisale lui Gheorghiţă neguţitoriul, ce-i iaste de cumpărătură de la Pascal ficiorul
lui Costantin Hoştină. Deci acesta loc l-am vîndut eu dumisal(e) lui Ghiorghiţă
neguţitoriul zeat Nicăi; fiindu lîngă dumnealui n-au încăput alţii să-1 cumpere.
Şi l-am vîndut dreptu treidzăci de lei bătuţi, denainte a mulţi neguţitori din Tîrgul
de Gios: dumnealui Gligoraş neguţitoriul, şi Mădzărachi negucţiD^orul, şi fiiu-său
Toma, şi Antiohieficiorullui Gligoraş negu-cţit^oriul, şi Trandafir ce-au fost vătav de
vi6r(i), şi alţi neguţitori şi o(a)meni buni, carii s-au iscălit mai gios.
Pentru acăea, ca să-i fie dumisale lui Ghiorghiţă neguţitoriul şi giupîhesăi
dumisale, Despii, şi cuconilor dumisal(e) dreaptă ocin(ă) şi moşiă în v ă c i , căci mi-au dat
banii deplin. Şi pentru credinţa, am iscălit.
Şi eu, Axintie uricariul, am scris acest zapis cu învăţătura dumisale lui Ghiorghie
Roşc&i, vîndzătoriul, ca să s(e) ştie.
tf M c , A(*fe)T(o) X Sck dn(pHAi'e) m.
t recopyie Pcxnca^ paiiftaTiovo (?) ta avo0e<v>1 <m.p.>.
2
<Pe verso, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>: 1) 7220
<1712> av(gust) 8. <Nr.> 5; 2) <scurt rezumat g r e c e s o .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XVIII/4. Orig., hîrtie ( 3 1 x 2 1 , 7 cm.), cerneală neagră,
rupt puţin la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu în cerneală roşie, avînd în scut capul de bour cu stema între
coarne şi soarele şi luna în părţi; deasupra scutului, coiful timbrat de o coroană şi ramuri înflorite în junii
scutului, iar în exergă, între două cercuri (cel din interior, perlat), legenda: T ÎW NHKOAAC FLAEÂANAPTF
BO€BOAU), EOÎKYIO A\HAOCTYK>, ROCNOAAPI» 38A\AH MOAAABCKOH. X3c"^ ^ lo
Nicolae Alexandru
voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei. 7218).
inimă curată, de în tot sufletul nostru, şi den vrămă că toată stăpînire şi toată puterea de
la unul adevărat stăpînitor şi ţiitor Dumn(e)dzău iaste, după cum mărturisăşte Sfînta
Scriptură, aceste iarăş(i) la Dumn(e)dzău ca la un început şi sfîrşit lucrurilor celor bune a
rădzăma să cuvine. Pentru aceea şi noaă dintr-una şi singură mila Sfinţii Sale dîndu-ni-să
stepenul domnii Ţ(ă)rii Moldovei, socotit-am dară că datorie avem întîi pentru toate să
purtăm de grijă carea ne-ar învrednici Dumn(e)dzău să tocmim căle că ar fi spră folosul
sfintelor m(ă)n(ă)stiri. Deci, cu îndemnarea lui Dumn(e)dzău şi bl(a)goslovenie a patru a
Ţ(ă)rii Moldovei sfinţi arhierei: chir Ghedeon arhiepiscop şi mitropolit Moldavscoi, şi
chir Pahomie episcopul de Roman, şi chir Calistru episcopul de Rădăuţi şi chir Sava
episcopul de Huşi, şi cu vrere a tot Sfatul nostru luat-am aminte şi am socotit pentru
sfînta m(ă)n(ă)st(i)re din tîrgu din Iaşi ce să numeşte Trii Sfetitele, unde iaste hramul
Preacuvioasa maica noastră Parascheva, unde sîntu aşedzate şi moştiile Sfinţii Sale,
facutu-i-am dară şi noi acestu testementu, dintru cît ne-au fostu putinţa noastră la căste
vtămi cumplite, ca să aibă a ţină 35 de oameni cu tocmală la sat la Răchităni, carele iaste
la ţinutul Sucevii, pe apa Şiretului, precum au şi sfintele m(ă)n(ă)stiri a Ierusalimului,
însă macară că acei oameni sintu aşedzaţi pe an cîte 2 ug(hi) p(o)l de om s-au făcut
pentru agiutorul Sfîntului Mormîntu; iară aceşti oameni a sfintei m(ă)n(ă)st(i)ri Trii
Sfetitele şi a sfîntului trup Precuvioasei maicii noastre Paraschevei pentru greul ţărîi s-au
aşedzat mai multu, cîtă trii ug(hi) de om într-un an, fiind sfînta m(ă)n(ă)st(i)re la
slăbiciune şi neavînd nici sate cu alţi vecini pe cum au fostu de altă date. Şi aceşti bani
să aibă a-i da pe 4 ciferturi, cîte 15 pot(ronici) la un cifertu, carii sintu scrişi la izvod cu
pecăte domnii mele; iară altă nemic mai multu să nu dea macară că greu ar fi asupra
ţării, nici mai multu, nici mai puţin, făr(ă) .cît rupta lor carea scrie mai sus, nici bucatele
lor pentru alţii să nu li să trag(ă), nici cu ţara să nu-i amestice nime, nici boiarii carii vor
ieşi la ţinut cu scrisoarea, nici alţi sluj(i)tori ce vor îmbla pe catastiv din Visterie, nime
să nu-i scrie nici să-i puie la izvodul lor: nici la ruptă, nici iliş, nici sulgiu, nici
pecetluituri, nici hîrtii, nici fumărit, nici branişte, nici cai de olac, nici la podvodzi, nici
la conace şi nici la o angherie să nu dea, că prăcum sintu aşedzaţi oamenii pră la satăle a
sfîntulu Ierusalim aşea să fie şi acei 35 de oameni a sfintei mănăstiri Trii Sfătitelă.
Aşijderile, pre cini Dumn(e)dzău va alege a fi domn în urma noastră aicea în ţară,
ori de s-ar tîmpla din ficiorii noştri; ori dintr-altu neam strein, poftim pentru această
puţină milă ce-am făcut sfintei m(ă)n(ă)stiri carea să număşte mai sus, Trii Sfătităle, să
nu-i strice, că mai vîrtos să o întărească ca să-i rămîie văcinica pomenire şi sfîntul trup a
Sfintei maicei noastre Paraschevei de agiutor.
Aceasta scriem.
OY Iflc A ( ' K ) T ( O ) X 3CK A\€c(A)I*A AB(fVCT) GT a O O H H , BTOpdrO Ko)cn(o)ACTB4.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 297, nr. 1114 (rez. după Ms. nr. 579). ' ' I V
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> dăruieşte M-rii Copou un loc din hotarul tîrgului Iaşi
cu pomet, pădure ş.a.
Un ispisoc gospod din anii 7221 fără de lună, de la măriia sa Niculai Alexandru
voievod, în care scrie că, socotind măria sa şi pentru sfînta mănăstire Copou, fiind căzută
şi lipsită, o au miluitu cu o bucată de loc din hotarul domnescu a tîrgului Eşului, care loc
iaste alăture cu locul sfintei mănăstiri Copoului.
Şi hotarul acestui loc să începe din piatra ce iaste deasupra vii lui Măzărachi
neguţitoriul, despre tîrgu drept spre răsărit, pînă unde să împreună cu locul ce iaste un
hăleşteu la Căcaina a mănăstirii lui Danco, iar în sus merge spre amiazănoapte, tot
alăture cu locul lui Curbet, despre răsărit, iar pe despre apus cu locul mănăstirii
Copoului pînă la hotarul Rufenilor, cari moşie iaste tij a mănăstirii Copoului.
Această bucată de loc de giur împregiur, precum scrie mai sus, cu pomeţi şi cu
păragină de vii, şi cu loc de grădină, şi cu pădure şi cu tot venitul, ce au dat danie la
sfînta mănăstire ce s-au numit mai sus, Copoul, ca să fie de la domnia sa dreaptă ocină,
şi moşie, şi danie şi uric stătătoriu, în veci.
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, nr. 1265, voi. 2, p. 1258. Rez. în hotarnica din 1798 septembrie
2 0 transcrisă de M. Costăchescu după Condica Mitropoliei, p. 193-204, de la Arh. St. Bucureşti.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 106, nr. LXI/l (acelaşi rez.).
432 . 1 7 1 2 ( 7 2 2 1 ) s e p t e m b r i e 1, Iaşi
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod scrie lui Rojniţă vornic dc poartă şi lui Axintie
uricar să aleagă împreună cu şoltuzul şi pîrgarii de Iaşi hotarul seliştii Prisăcilor, din ţarina tîrgului
Iaşi, a M-rii Sf. Ioan.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7221 <1712> sept(embrie) 1.
<No.> 9 <şi rezumatul grecesc al actuluix
Arh. St.Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XVIII/5. Orig., hîrtie ( 3 3 , 4 x 2 3 , 5 cm.), sigiliu
domnesc inelar, octogonal,în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 298, nr. 1119 (rez. dezv. şi descr. arheografică).
1
Şters.
EDIŢII: lorga, St. şi doc., VII, p. 93, nr. 15.(rez. după foto. orig.); Creşterea colecţiunilor, XLVIII
(1937), p. 71 (rez. după copie); Catalog D.A.C., V, p. 298 şi 300 (rez. dezv.) şi p. 299 (foto. după orig.).
Toderaşco cu soţia sa, Caliţa, şi cu copiii acesteia vînd lui Enache Gîndul o casă pe Uliţa
Măjilor pentru 50 de lei bătuţi.
t Adec(ă) eu, Toderaşco, şi cu soţul mieu, Caliţa, şi cuconii soţului mieu, Caliţii,
anume: Dumitraşco şi Ion, scriem şi mărturisim cu acesta adevărat al nostru zapis ca s(ă)
fie de bună credinţă la mîna dumisale Enache Gîndul neguţătoriul pe cum i-am vîndut o
cas(ă) cu locul ei cît iaste ales şi stilpit de vornicii de poartă prccum scrie mărturiia
vornicilor, carii loc iaste pe Uliţa Măi(i)lor 1 _carii uliţă s-au chemat maiinte Uliţa
Brăh(ă)rii. Această casă şi cu locul ei,"~3e nim(e) siliţi, nicPasupriţCi), o-m vîndut
dumisal(e), dreptu ban(i) gata 50 lei bit; şi ne-au făcut plata deplin în mînule noastre şi
i-am dat şi zapisele ce am avut de cumpărătură de la Bejan abăgieriul şi mărturiia de la
vornicii de poartă şi de la megieşii de-npregiur ca să-i fie dumisal(e) dreaptă ocină şi
moşie, dumisal(e) şi giupînăsii şi cuconilor dumisal(e).
Şi acesta zapis s-au făcut denainte a mulţi oameni buni, anum(e): popa Vas(i)lie
s(î)nă popa lui Pavăl ot Vovedenie, şi Paraschiv biv vamăş, şi Toma Alivra, şi Iacob zet
Avram Murait, şi Maţoiane, şi Ursul făclieriul şi Pătraşco abăger.
Şi noi, pentru credinţa, ne-am iscălit.
tf Mc, A(-FE)T(o) x 3CKA, A\(-k)c(A)ua cenT(eA\Bpi'e), r" A(K)HH.
T0AA6p CHH AHAKHH HCKAA <m.p.>; t Caliţa ; f Dumitraşco 1 ; t Homme 1
1
Amprentă digitală.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, DCCXIV/2. Orig. hîrtie difolio ( 3 1 , 2 x 2 1 , 4 cm.), filigran, rupt la îndoituri,
cerneală neagră, sigiliul rotund, în aceeaşi cerneală, al Mitropoliei Moldovei, avîndu-1 în centru pe Sfîntul
Ghcorghc călare ucigînd balaurul, cu slovelele: C(B*)T6 R(n)w(p)rn, iar în exergă, legenda: t CYta newaTh
C(BA)T(O)PO AVrrponoAYe A\OAA<*B(CKIM). JSCBT t (Aceasta este pecetea sfintei Mitropolii a Moldovei. 7212).
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 160, nr. LIV (orig.).
1
Formă veche dc gcnitiv-dativ.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/14. Orig., hîrtie difolio (32,3x18,8 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
Nicolae Alexandra <Mavrocordat> voievod dăruieşte M-rii Sfîntul Ioan Gură de Aur o
bucată de loc din ţarina tîrgului Iaşi, peste Ciric, arătîndu-i-se hotarele. ^ o.') c^o-1
<Pe verso-ul filei a doua, rezumatul grecesc din a doua jumătate a sec. XVIII al
actului şi, de altă mînă, din aceaşi vreme>: Nr.> 6.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XIII/2. Orig., hîrtie difolio ( 4 4 , 3 x 3 0 , 5 cm.), filigran,
cerneală neagră (invocaţia simbolică şi majuscula iniţială, cu ornamente în cerneală roşie şi galbenă), sigiliu
domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 3 0 3 - 3 0 4 , nr. 1140 (rez. dezv.), şi p. 3 0 5 , fig. nr. 2 9 (foto. orig.).
1
Cifra unităţilor corectată de aceeaşi mînă: Î ( l ) d i n B" (2).
438 1 7 1 3 ( 7 2 2 1 ) i a n u a r i e 2 0 , Iaşi
Iacob armean vinde lui Iane staroste de negustori un loc de casă, cu 60 de lei, bani gata.
f Adecă eu, Iacob feciorul lui Lateaf armanul arcariul, scriu şi mărturisăscu cu
acest adevărat zapis al mieu la mîna dumisal(e) giupînului Iane staroste de neguţitori
precum să să ştie că, de nimă silit, nice asuprit, ce de a noastră bunăvoiă, am vîndut un
loc de casă, care loc iaste între casa dumisali lui Ene starostele şi între Sandul
băibărăcariul, ce-au fostu cumpărătură tătîne-mieu, lui Lateaf, de la Melic armanul, din
gîrliciul pivniţii lui Costanda, socrul dumisal(e) lui Enea starostele pîn-în locul popei lui
Avram ce-1 ţine Sandul băibărăcariul; cară acestu loc, după moarte tătîne-mieu lui
Lateaf, mi s-au venit în parte mea. Deci, acesta loc l-am vîndut eu dumisale lui Ene
starostelui, fiindu lîngă dumnealui, dreptu şeasedzeci de lei, bani gata. Şi mi-au făcut
dumnealui plată deplin(ă) întru mîna mea denainte a mulţi oameni buni, mahalagii şi
neguţitori, carii s-au iscălit mai gios. Şi cîndu l-am scos vîndzător, acestu loc, am
întrebat şi pe fraţii miei şi nice unii n-au vrut să-1 cumpere.
Dreptu aceea, de acmu înnainte ca să-i fie dumisali lui Iane starostelui, şi
giupînesăi sali, şi cuconilor dumisali dreaptă ocină şi moşie, în veci. Şi i-am dat şi doaă
zapise vechi acestui loc la mîna dumisal(e) scrise armeneşti. Şi pentru mai mare
credinţă, am iscălit cu mîna mea armeneşte.
Şi eu, Axintie uricariul, am scris acestu zapis cu învăţătura lui Iacob, ca să
s(e) ştie.
tf Iflc, A(-k)TCo) x3CKd ren(dp'ie) k1.
Axintie uricar <a scris>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapis de vînzare pentru loc de
casi a lui Iacob arman ce au vîndut lui Ene staroste de negustori... 2 sulger <m.p.>.
<De altă mînă, rez. grecesc al actului>.
Muzeul de Istorie - Iaşi, înv. nr. 10294. Orig., hîrtie difolio ( 3 1 x 2 1 , 5 cm.), cerneală neagră, o
amprentă digitală şi şase semnături în limba armeană.
1
Urmează şase semnături în limba armeană.
2
Nume indescifrabil.
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod confirmă M-rii Danco uricele vechi şi scutirea
de dări a posluşnicilor mănăstirii.
<Pe verso-ul filei a doua, din a doua jumătate a sec. XVIII>: 1) Ispisoc de milă; 2)
crezumatul grecesc al actului, repetat>.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, în cerneală.
Cu două copii rom., una din a doua jumătate a scc. XVIII şi alta din a doua jumătate a sec. XIX, şi
două trad. gr. şi una franceză din sec. XIX.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 206, nr. 2 3 7 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
( 4 4 x 3 0 , 5 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc inelar, din Arh. M-rii Xiropotamu dc la Muntele Athos,
Grecia, nr. XLVII; cu menţ. cop. rom., sub nr. 941, şi a trad. gr., sub nr. 928).
1
Loc liber în orig.
440 1 7 1 3 ( 7 2 2 1 ) m a r t i e 1, Iaşi
Toderaşco şi soţia sa, Caliţa, vînd lui Ivan staroste de armeni casele dc pe Podul Vechi ale
lui Vasile căldărar, cu 70 de lei.
Adecî eu, Toderaşco, împreună cu fămeae mea, Caliţa, pe care o au ţinut-o înainte
Tănas cărciumarul, şi cu feciori săi, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al
nostru la mîna dumisali lui Ivan armanul ce-au fostu staroste, precum să s(ă) 1 ştie, pentru
o casă gata cu tot locul ei ce-au fostuâ~îuTVăsn^căldărariul, care case sintu pe Uliţa
Podului Vechiu, şi la moarte lui Vasilie căldărariul, neavîndu el ficior din trupul său, au
făcut diiată, şi au lăsat cu limbă de moarte, de s-au dat cu acea diiată pe mîna lui Tănas
cărciumariul ca, dup(ă) moarte lui, să aibă a vinde aciaste case a lui şi altăli ce ar hi
dintr-ale lui şi să-1 grijască dup(ă) moarte lui păn-la anul, iară nepoţii a fămei lui să
n-aibă nici o treabă întru nimică. Deci Tănas, neavîndu bani ca să-1 comînde, au luat 70
lei de la Ivan armanul de l-au comandat şi au plătit şi datoriile mortului pre zapisăli lui
cui au fostu dator; deci fiind aciaste case între alte locuri a lui Ivan şi din sus şi din dos,
iar din gios despre cărşma lui Vasilie Adam biv vist(iernic), şi scoţînd-o la vîndzare
dup(ă) moarte lui Tănas, alţii n-au încăput ca să o cumpere.
Deci noi o am vîndut dumisali lui Ivan starostelui drept acii bani ce scriem mai
sus, denainte preotului Costantin duhovnicul lui Vasilie căldărariul, şi a lui Tănas
cîrciumarul, şi denainte lui Enachi Căsiian vătavul de vieri, şi denainte lui Istrate
făclieriul, şi denainte lui Ivan sin Ilie armanul, şi a lui Marin sin Lucăi armanul, şi a
egumănului de Bărboiu şi altor oamini buni şi uliceni. Şi i-am dat şi zapisăle ciali vechi
aceştii casai ca să-i fie moşie în veci, lui, şi ficiorilor lui şi nepoţilor lui, în veci, să aibă
a-ş face şi carie domniască di-ntăritur(ă) 1 de pre acestu adevărat zapisul nostru.
Şi eu, Axinte uricariul, am scris acestu zapis ca să s(e) ştie.
U las, v(ă)l(ca)to 7221 <1713> mart 1.
Bejan Hudici vornic glotnii; Vasile Rojniţ vornic; az, preutul Costantin, iscal,
duhovnic; Toder iscal; Caliţa 2 ; Manulachi vornic; Dumitraşco sin ego; Ioniţă sin ăgo;
Neocprixcx; Tco^ni, fiocpxric;3; Istratie făclier; rpiyopicx; i£po|iovax°£ rapTrori paprop 4 .
Enachie sin Căsiian vatav za vieri; <o iscălitură în armeneşte> 5 .
După Ghibăncscu, Documente, în „Ioan Ncculcc", An I. fasc. II (1922), p. 287, nr. CXXXIII. Orig.,
sigiliul Porţii domneşti avînd pc „laturile unei cruci" iniţialele: n M FI U (pece(tea) P(or)ţ(ii).
1
Parantezele lui Ghibăncscu.
2
Amprentă digitală.
3
Ncofitos dc Ia Golia, martor.
4
Grigorios ieromonah, martor.
5
Menţiunea lui Ghibăncscu.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 307, nr. 1148 (rez. după Ms. nr. 579).
Şters.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
mijlociu, în cerneală, neclar.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 2 0 6 - 2 0 7 , nr. 238 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
( 3 1 , 1 x 2 1 , 4 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu (5,1 cm. diam.), din Arh. M-rii Xiropotamu de la
Muntele Athos, Grecia, nr. 366).
1
Loc liber.
1713 (7221) aprilie 25, Iaşi
Nicolai protopopul, Iane staroste de negustori ş.a. măsoară şi stabilesc preţul unui loc de
casă al lui Mihalache blănarul.
t Carii sîntem mai gios iscăliţ(i) facem şt(i)re cu această scrisoare a noastră pentru
casa lui Mihălachi blănariul şi cu locul ei, carea, dup(ă) poronca mării sal(e) lui vod(ă),
trimiţîndu dumnealui vel log(o)făt la noi pe cum să preţăluim acea casă împreun(ă) cu
Bejan vornicul de poartă şi cu ispravnicul a dumisal(e) lui vel log(o)făt, anum(e)
Gligori, măsurat-am acel loc şi s-au aflat în frunte de lat 7 stînjeni şi p(o)l, iar de lungu
35 stînjeni şi pol, cu stînjenul lui Gligoriie vătavul. Deci cu toţii aşea am socotit cu
chipurili noastre, fiindu casa de nuieli, cu locul ei cu tot drept noădzeci de lei şi încă cu
asupreai ă.
Şi pentru credinţă, am iscălit. Iară măriia sa vod(ă), ca un domnu milostiv, a socoti
cum a hi m(i)la mării sali. Aceasta facem şt(i)re.
TF IFLC, A('1Î)T(O) X 3CKA dn(pHAIG) KG.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 311, nr. 1158 (rez. dezv.), şi p. 312, fig. nr. 30 (foto. orig.).
1
Neclar.
2
Eni... staroste <m.p.>; Grigorasko, de faţă <m.p.>; Anastasis vornic <m.p.>.
< P e verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec.
XVIII: 1) N r . > 7 ; 2) c r e z u m a t u l grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XVIII/7. Orig., hîrtie difolio ( 4 8 x 2 2 cm.), cerneală
neagră (majuscula iniţială ornată în culorile galben şi roşu), rupt la îndoituri şi lipit, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, timbrat în ccară roşie.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>:
1) 7221 <1713> ap(rilie) 27. <Nr.> 8; 2) <rez. grecesc al actuluix
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XVIII/8. Orig., hîrtie difolio (43,7 x 31 cm.), filigran,
cerneală neagră, rupt la îndoituri, lipsă 2/3 din fila a doua.
1
Loc gol.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 575, f. 162v., nr. 3. Copie în Condica M-rii Răchitoasa, scrisă la începutul
sec. XIX.
1
Urmează desenul sigiliului domnesc rotund cu menţiunea copistului în centru: „pecete g(os)pod"..
<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. XIX>: No. 8. Ispisoc de la Nicolae
Alecsandru v(oie)vod di(n) leat 7221 <1713> mai 20, ccompletat de altă mînă>: pentru
moşia Iezerenii.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Socola, IV/12. Orig., hîrtie ( 4 3 , 3 x 3 0 , 2 cm.), cerneală neagră (invocaţia
simbolică ornată în roşu, iar litera iniţială, în galben şi roşu; majusculele din intilulaţie, în cerneală roşie),
rupt puţin la îndoituri, sigiliu domnesc mijlociu în ceară roşie, pierdut.
Ibidem, IV/24, nr. 3 (rez. din sec. XIX).
EDIŢII: Catalog IXA.C., V, p. 317, nr. 1167 (rcz. dezv.), şi p. 316, fig. nr. 31 (foto. orig.).
1
Loc liber în orig.
<Pe verso, scris cu caractere latine şi cifre a r a b o : Ispisok a lui Nicolai Alexander
vode pe pivnize szhi un kasse. Ano 1718; 7221/1713 mai 20. No. 5.
Cârti di Nicolai Voda et la in faccia al monastero di Tre Santi con altre
scritture appartenenti al medessimo affare. <No.> 5.
1759. Mostra una giudeca piu de 60 ani che la una chiessa propieta la cantina
cassa
<Tot pe verso, copia cu caractere latine a doc. din 1626 <7134> mai 13 (v.
voi. I, nr. 194).
Arh. St. Iaşi, Documente, CLVI/11. Orig., hîrtie difolio (44,7x30,4 cm.), filigran, cerneală neagră,
rupt Ia îndoituri, sigiliu domnesc inelar în cerneală roşie (1,7 cm.), pe care se observă capul de bour în scut,
coroana voievodală închisă timbrînd scutul, iar la senestra slovele: N şi AA.
1
Neclar.
1
Loc liber.
2
Neclar.
3
Neofitos egumen..., de faţă <m.p.>; Stefanis, fiul Stamei consimt cele de mai sus <m.p.>; t Loghizos,
martor; <m.p.>; Anastasis vornic, de faţă <m.p.>; Mazarachis staroste <m.p.>; Grigorasko, martor; Zangulos
Thanasi, martor <m.p.>.; Thomas Mazarachi, martor <m.p.>; Antiohis Grigorasko, martor <m.p.>.
4
Corectat de aceeaşi mînă din: „casii lui".
450 1713(7221) iunie 7, Iaşi
Nicolae Alexandru <Mavroeordat> voievod îl împuteernieeşte pe Iezechiil, egumenul
M-rii Copou, să ia zeciuiala de la Vacota.
InsL de IsL „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub datS. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu în
cerneală, imprimat parţial.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 207, nr. 239 (rez. gr. după orig., hîrtie (32,7x21,6 cm.),
cerneală cafenie, sigiliu domnesc mijlociu (5,6 cm. djam.), imprimat parţial, din Arh. M-rii Xiropotamu de la
Muntele Athos, Grecia, nr. 163).
Antiohie Jora vel log(o)f(ă)t. Facem ştire cu această mărturie a noastră pentru
locul ce este prin pregiurul sfintei mănăstiri Balicăi cari au jăluit Neofit, egumenul de
Sfînta Vineri şi de Balica, la măriia sa Nicolae Alexandru vodă precum i-au înpresurat
locul Ioanichie, egumenul de Cetăţuie.
Deci, din poronca mării sale lui vodă, am mers noi singuri acolo la Balica, fiind
aproape, înpreună cu alţi oameni buni, neguţitori şi slugi domneşti. Şi am dat ştire de au
venit şi egumenul de Cetăţuie cu dresele lui şi călugăriţele de acolo cu uricele lor de
le-am luat sama. Şi i-am înfăţişat cu dresele sfintei mănăstiri a Balicăi şi cu mare
nedreptate s-au aflat cu adevărat locul sfintei mănăstiri Balicăi înpresurat despre
Cetăţuie, căci dresele Cetăţui răspund hotarul lor ce şi-au cumpărat de la călugăriţele de
Socola din velet 7179: din Movila Săranda la deal, prin păduri, pre după Cetăţuie, şi vine
pînă la iazul cel mare a Cetăţuii ce-i făcut de răposatul Duca vodă bătrmul, unde au fost
morile călugăriţelor de Socola, şi acolo să obîrşeşte; şi încă şi iazul au intrat îh locul
Balicăi, că este hotarul pîn(ă) îh pîriul Gălatei şi drept protiva morilor ce-au fost a
Socolei, iară la pădure pîn(ă) la Cetăţuie.
Deci cercîndu-se semnele hotarelor pre unde spun uricele Balicăi, adus-au
călugării de Cetăţuie şi de Balica şi un bătrîn, anume Pavăl, feciorul lui carele au dat
sama că ştie din părinţii lui precum au înblat locul Balicăi, şi arătîndu-i şi cărţile de
blestem şi ne-au arătat semnele pe unde au stăpîhit locul mănăstirii Balica. Şi după
poronca domnească le-am înnoit cu stîlpi şi mai bine pe cum arată semnele mai gios de
la mănăstire în gios la punţi, unde au dat samă Pavel c-au fost punţile, s-au pus stîlp îh
ţărmurile pîrîUlui Balicăi despre răsărit; de acolo, pe şes, unde au fost o răchită, drept în
Movila Saranda, de acolo iar înnapoi pre aceste semne pentre răchiţăle cele mari pîn(ă)
la Drumul cel Mare a Scîntei, la un stîlp vechiu carele este hotărît de lonaşco vornicul de
gloată din dzilele lui Vasilie vodă; de la stîlp Drumul cel Mare pînă în Valea Galatei.
Acesta este hotarul Balicăi despre ceirul cel domnesc.
Iar din Valea Gălatei drept peste hăleşteu, supt dealul Cetăţuii, unde au dat samă
Pavăl c-au fost locul morilor a călugăriţelor de Socola, iarăşi s-au pus un stîlp de piatră
din sus de iezitură, din deal de drum(ul) ce vine despre Hlincea, căci pînă aicea au
agiuns şi hotarul Cetăţuiei precum scriu dresele ei, precum s-au zis şi mai sus; de acolo,
de la stîlp, pe cum spun dresele Balicăi, pe zarea dealului Cetăţuii, în gura Văii
Comisului, din gios de Drumul Ieşilor ci iasă den pădure de unde cură apele şi dau în
Grădinari, precum mărturisescu uricele Socolei, tij s-au pus un stîlpu; de acolo tot în
gios pe supt pădure la alt stîlp ce s-au pus supt pădure şi pîn(ă) la Saranda, de unde să
începe hotarul mănăstirii Socolei şi a Cetăţuiei. Acesta este hotarul Balicăi despre
Cetăţuie.
Că toţi grădinarii şi cei domneşti şi alţii de pe aceea vreme ce ave grădini pre şes,
pre toţi îi zăciuia călugării de Balica, că aşa le mărturisescu şi dresele.
Iar nişte vii ce-au cumpărat Păun vameşul de la Pavăl săponariul şi le-au dat
Balicăi de la Grădinari la deal în costişa despre răsărit, măcar că scrie zapisul acela că
sînt pre locul Balicăi, s-au aflat acel loc din zarea dealului pîn-în valâ, supt pădură, cum
este a Cetăţuii, ci ş-au cumpărat de la Socola.
Iar nişte pietre ce s-au aflat pre şes, între Balica şi între Cetăţuia, s-au aflat cu
vicleşug pusă fără poronca domenască. Căci am întrebat pe egumenul de Cetăţuie ca să
arate vreo scrisoare de dovadă; ce el au dat samă că n-are nici o dovadă şi s-au scos
de s-au lepădat. Şi precum am aflat cu mare dreptate am făcut şi mărturie de la noi ca să
să »stie.
TF BIC, A€T(O) 7 2 2 1 IOAH 4.
Pentru acele pietre ce am aflat de sînt şi niscai hotară pusă, pe nimeni n-am aflat
să de samă cu ci cale s-au pus, nici oameni să ştie de tîndul lor, nici dresă n-au scos. Iar
în dresele ce-au avut Cetăţuia scrie anume hotarul Cetăţui pînă unde este şi
cumpărăturile ce-au avut de la răposatul Duca vodă ot Socola. Şi nimic de acele pietre
nu să pomeneşte. Pentru aceea, le-am şi lepădat să nu să înpresoare cîndva locul sfintei
mănăstiri Balicăi.
Antiohie Jora vel logofăt.
Arh. St Bucureşti, M-rea Cetăţuia, 1/16. Copie de la începutul sec. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 319, nr. 1173 (rez. dezv.).
1
Loc liber în text
Aifa. St Bucureşti, Ms. nr. 629, f. 485r.-486v. Copie în Condica Asachi II, scrisă la sfîrşitul sec.
XVIII.
Arfa. St Bucureşti, Ms. nr. 628, f. 48v. Copie în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII.
Idem, Ms. nr. 644, f. 12r. (rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate a sec. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 323, nr. 1188 (rez. dezv.).
455 1713 (7222) noiembrie 2
Nicolae <Alcxandru Mavrocordat» voievod scuteşte de dări o pivniţă cu băutură din Iaşi a
preoţilor franciscani de la biserica catolică din Iaşi.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIQ>:
1) Pivniţă; 2) Cartea popilor papistaşăşti; 3) Immunita per la cantina fatta dai Principe
Giovanni1.
Arh. St Iaşi, Documente, MLXXVIII/56. Orig., hîctie difolio (34x22,5 cm.), filigran, cemealS
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (2 x 1,9 cm.), în cerneală roşie, neclar.
1
Ultima însemnare, cu caractere latine.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Aron Vodă, 1/7. Orig., hîrtie difolio ( 3 7 , 8 x 2 6 cm.), filigran, cerneală neagră
(invocaţia simbolică şi majusculele din intitulaţie, în cerneală roşie), rupt puţin la îndoituri, sigiliu inelar
octogonal, în cerneală roşie.
Ibidem, Ms. nr. 644, f. 8v. (rez. în Condica M-rii Aron Vodă, scrisă în a doua jumătate a sec. XVIII).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 323, nr. 1189 (rez. după orig. şi descr. arheografică).
Data de zi, după doc. următor, în care această mărturie este menţionată (v. nr. 458).
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 209-210, nr. 242 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(43,5x29,8 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 365).
1
Loc liber în orig.
458 1713 (7222) decembrie 15, Iaşi
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod întăreşte M-rii Xiropotamo de Ia Muntele
Athos stăpînirea asupra moşiei de la Prisăci, a unor poieni din Codru Iaşilor şi a vinăriciului din
dealul Brîndzei de la Bucium, în urma judecăţii cu M-rea Sf. Ioan Zlataust.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVHI>: Pentru Bucium
<şi rez. grecesc al actului>.
Inst. de ist. „A.D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie dupS foto. orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc
mijlociu, timbrat
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 208-209, nr. 241 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(44x30,1 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc timbrat din Arh. M-rii Xiropotamu de Ia Muntele Athos,
Grecia, nr. 506).
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu,
aplicat în cerneală, cu legenda în exergă: T'l'VW. NHKOAA8 FLAEÂAHAPTF BOBBOAU), KOÎKYIO A\HAOCT'I'IO,
r(oc)n(o)A(<0pT» 3€A\AH MOAAABCKOH ( t Io Nicolae Alexandru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al
Ţării M o l d o v e i ) . \
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 210, nr. 2 4 3 (rez. gr. dezv. după orig. rom., hîrtie difolio
( 3 1 1 , 2 x 2 0 , 3 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu (5 cm. diam.), din Arh. M-rii Xiropotam de la
M u n t e l e Athos, Grecia, nr. 308).
EDIŢII: Iorga, St. .fi doc., VI, p. 421 (rez.); Bianu, Catalogul ms. corn., 1, p. 506 (rez.); Istrati,
Condica Mavrocordat, III, p. 1 4 7 - 1 4 9 , nr. 1364 (aceeaşi copie).
Vasile, cazac din Curtea domnească, şi soţia sa, Zamfira, vînd lui Ioniţă Pană o casă cu loc
pe Uliţa Hagioaiei, cu 70 de lei.
Adică eu, Vasile cazac în Curte, înpreună cu femeia mea, Zamfira, făcut-am acest
adevărat zapisul nostru la mîna dumisali giupînului Ioniţă Pană precum să se ştie că, de
nime siliţi, nici asupriţi, ci de bunăvoia noastră, i-am vîndut a noastră dreaptă ocină şi
moşie, o casă cu tot locul cît iaste a casei lui ce iaste pe Uliţa Hagcoiei, lîngă casa lui
Fote neguţătorul, din sus, şi lîngă casa Ducăi. Aceaastă casă şi cu tot locul o am vîndut
dumisali, drept bani gata 70 lei; şi ne-au dat banii deplin întru mînule noastre ca să-i hie
dumisali dreaptă ocină şi moşie, căci şi noao ne iaste această casă şi cu tot locul de la
părinţii noştri.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, care mai gios
s-or iscăli, şi noi, de credinţă, am pus degetele.
Şi eu, Dumitraşco Muşte diiac de camară, am scris zapisul cu voe lor, ca să
să ştie.
U las, leat 7232 <1714> feb(ruarie) 20.
Vasile cazac 1 ; Zamfira fata lui Andronache meserciu 1 .
Maria Frăticeasa, sor Zamfirei 1 ; Dumitraşcu ficior lui Vasile cazac 1 ; Ion
sucmanar, martur 1 .
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 ( 1 9 2 6 - 1 9 2 7 ) , p. 1 1 5 - 1 1 6 , nr. X. Orig.
1
Amprentă digitală.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. XIX>: Pentru apărare.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/15. Orig., hîrtie difolio ( 1 6 , 7 x 2 2 , 3 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
1
Neclar.
2
t Hrisanthos... patriarh... <m.p.>
<Pe verso-ul filei a doua, scris la începutul sec. XIX>: Un loc, a măn(ă)st(i)rii
Cetăţuia, din Iaşi, din Cărvăsărie.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XV/4, orig., hîrtie difolio ( 3 8 , 4 x 2 6 , 8 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu iconografic inelar, octogonal ( 1 , 8 x 1 , 7 cm.), în fum, din 1707, avînd la bază legenda:
t X ( p i a a v G ) 7t(crcpiapxi<;) I(e)p(-oo)aXe|i ( t Xrisanth patriarhul Ierusalimului).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 330, nr. 1216 (rez. dezv.), şi p. 331, fig. nr. 33 (foto. orig.).
1
Neclar.
2
t Hrisanthos... patriarh... <m.p.>
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 3 3 3 - 3 3 4 , nr. 1225 (rez. dezv. şi descr. arheografică), şi p. 335 (foto.
parţială).
1
Cuvînt scris pe verticlă cu majuscule ornate, precedate de un ornament floral şi zoomorf vertical
ieşind dintre coarnele unui cap de bour cu steaua între ele.
2
Rupt.
3
Urmează semnătura patriarhului Hrisanth.
467 1 7 1 4 ( 7 2 2 2 ) m a i 26, Iaşi
Nazarie şi fiul său, Miron, vînd diaconului Ion o casă pc Uliţa Fcrcdcclor din Iaşi, cu
40 de lei.
t Adecă eu, Nazariie, cu fiiul meu Miron, precum am am vîndut, de nime sîliţ(i)
nici asupriţ(i), ce de a noastră bun(ă)voie, o cas(ă) diiaconului Ion ot Vrat 1 , drept 40 de
lei, ca să-i fiie dreaptă ocină diiaconului' şi ficiorilor lui, care cas(ă) iaste între casa
Ursului de Vistiriă, şi-ntre casa vornicului Ioniţ(ă), şi între casa lui Dumitrache ce-au
fostu vătav, şi-ntre casa vătavului Ştefan, şi-ntre casa lui Gavril tălpălariul, şi-ntre casa
odobaşii lui Ion şi-ntre casa lui Ion cumnatu Năzării.
Şi cîndu s-au făcut acestu zapis s-au tîmplat: preutul Toader ot Rojedestfo
Bogorodiţ(e), şi preutul Gheorghiţ(ă) ot tam, şi Pavăl dascalul ş-alţi oameni buni, cărei
mai gios sîntu iscăliţi.
Şi eu, Alexandru sîn Pîrvului vatavului, am scris zapisul.
tf Mc, A(-k)T(o) X 3CKB A\AH KS.
Nazarie 1 .
Pavăl ţirco<vn>ecă'; epen rTwprîe HCKAA <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Documente, CV/4. Orig., hîrtie difolio ( 3 3 , 2 x 2 3 , 2 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt la
îndoituri, lipsă 2/3 din fila a doua, două amprente digitale în aceeaşi cerneală.
1
de la Poartă.
Dionisie, epitropul M-rii Aron Vodă, dă lui Lupul <Costache> vornic un vad de moară pe
pîrîul Bîrnovei, din jos de <M-rea lui> Balica, în schimbul a şase pogoane de vie la Odobeşti.
1
Semnătură grecească a lui Dionisic epitrop (neclară).
2
Neclar.
3
1 c a t i g u m c n u l . . . Halkis <m.p.>.
4
Cu cifre arabe în orig.
t Adecă eu, Lupul Costache vel vornic, făcut-am zapisul mieu la mînule sfinţii
sale părintelui Dionisie, ce-au fost vlădică la Ciorla, epitropul de la Aron Vod(ă), cum
eu, de bunăvoia mea, de nim(e) silit, nici asuprit, ci de a mea bunăvoie, ne-am învoit cu
sfinţie sa şi am făcut tocmală şi i-am dat eu sfinţii sale şese pogoane de vie, care vii îm(i)
sintu şi mie cumpărătură de la dumnealui Pătrasco Başotă vel stolnic, la Odobeşti, şi
sfinţie sa mi-au dat mie un vad de moară din gios de Balica, pe pîrîul Bîmovii ca să-i fie
sfinţii sale dreaptă ocină şi moşie în v£ci. Şi i-am dat sfinţii sale şi zapisul cel văchiu
ce-am avut.
Şi la tocmala noastră au fost mulţi boiari şi oameni buni, carii se vor iscăli mai
gios. Şi pentru credinţa, am iscălit, să s(e) ştie.
TF A c , A(*k)T(o) X 3CKB K>N(YG) KB.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: S-au scris la condică; <de altă
mînă: rez. grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXX1X/213. Orig., hîrtie difolio
(32,6x22,2 cm.), filigran, cerneală neagră.
Idem, Ms. nr. 628, f. 52r. (rez. în Condica Asachi I, scrisă la sfîrşitul sec. XVIII).
EDIŢII: Ghibănescu, Acad. Rom. şi doc. Iaşi. în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 322 (rez.);
Catalog D.A.C., V, p. 337, nr. 1233 (re/..).
1
Cu cifre arabe în orig.
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod dă un obroc de 200 Ici anual din vama de la
Iaşi tuturor mănăstirilor de la Sfîntul Munte pe care îl vor încasa şi îl vor trimite călugărilor de
acolo egumenii mănăstirilor Trei Ierarhi, Golîia şi Dobrovăţ.
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod întăreşte Tofanei, soţia răposatului Ilie Enache
fost mare spătar, stăpînirea asupra unor dugheni de pe Podul Hagioaiei din Iaşi, în urma cercetării
voţnicilor de poartă.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 575, f. 163v.-164r. Copie în Condica M-rii Răchitoasa, scrisă la începutul
sec. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 338-339, nr. 1239 (rez. dezv.).
1
Menţiunea copistului: „pecete g(os)pod".
473 1 7 1 4 (7222) august 1
Hrisanth <Notara> patriarhul Ierusalimului confirmă Ilincăi, soţia lui Toma negustor,
dreptul de a stăpîni două dugheni pe Podul Hagioaiei din Iaşi cumpărate de soţul ei.
Altă carte, tot a patriiarhului Hrisantu, întru care iarăş(i) mai întăreşte stăpînire
Ilincăi, giupînesei Tomei negustoriului, după cum au întărit şi Tofanei spătăroaie, deci
pentru 2 dughene care sînt pe Podul Hagioae, lîngă dughenele lui Ilie Enache spat(arul)
ce au fost, ce au fostu de cumpărătură Tomei negustoriului, să aibă Ilinca Tomii a le
stăpîni şi să-i fie moşie în veci.
Şi zice că cine s-ar ispiti să-i strice tocmire să fie anathema şi blăstămat.
L(ea)t 7222 <1714> av(gust) 1.
Al Ierusalimului patriarhu adeverezu1.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 575, f. 163r., nr. 6. Rez. în Condica M-rii Răchitoasa, scrisă Ia începutul
sec. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 340, nr. 1242 (rez.).
1
într-un octogon desenat de copist, menţiunea acestuia: „pecete".
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/1. Orig., hîrtie difolio (29x20,2 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Ghibănescu, Din actele Epitropiei Casei Sf. Spiridon, în „Ioan Neculce" fasc. 9, (1931), p.
83, nr. 1 (orig.).
1
Pentru vînzarea curţilor.
475 1 7 1 4 august 20
Dumitru Horlenco polcovnic dă mitropolitului Ghedeon pentru o datorie curţile din Iaşi ce
le avusese zălog de la Gheorghiţă fost paharnic mare, care a plecat cu Dimitrie <Cantemir>
voievod la Moscova.
t Facem ştire tuturor cui să cade a şti cu această scrisoare a noastră fie la car£
giudeţ şi îndreptăciune s-ari tîmpla pentru o curte ce-am în Iaşi, în care am şezut vro 5
ani si mai bine, carea am avut de la dumnealui Ghiorghiţi ce-au fostu păharnic mare,
acăle curţi drept 500 lei zălojite, precum mărturiseşte zapisul dumisale, din care datorie
am luat, din bunurile dumisali, 274 lei după dusul dum(i)sale cu Dumitraşco vodă la
Moscu, din miăre, din pîine, din vin şi dintr-altele; şi de vrdmă că mai rămăindu rămăşiţă
cu 226 lei bătuţi, avîndu eu pagubă de aceşti bani, fiindu în ţară streină şi avîndu eu
cinstită carte de la măriia sa domnul Moldovei, Nicolae vod(ă), de volnicie: ori să li
vîndzu acăle curţi cui s-ari găsi ori să li zălojescu unde voi putea; deci neavîndu cu ce
mă cheltui m-am fost îndatorit la sfinţiea sa, preaosfinţitul chir Ghedeon mitropolitul din
Iaşi, cu o samă de bani şi, neputîndu-i da banii toţi, i-am lăsat sfinţii sale acăle curţi
pentru acea rămăşiţă, drept 226 lei.
Deci, pentru aceea, am pus într-această scrisoare <a> mea această socoteală: cine
s-ar afla din rudele dumisale lui Gheorghiţă păharnicul şi ari gîlcevi pentru curţi să aibă
a da sfinţiei sale ac«31e 226 lei şi să-ş(i) ia curţile făr(ă) gîlceavă, însă pîn-la un an să fie
aceasta, de astăzi august 20 de zile; iar trecîndu peste an să fie curţile istovite, să n-aibă
nimea din rudele dumisale să mai amestece nice a mai cere casele de la sfinţie sa
mitropolitul, sau să o mai răscumpere, ce să aibă sfinţia sa a le stăpîni precum scrie
zapisul dumisali paharnicului ş-a giupînesei dumisale şi ce i-a hi voia să facă şi să li
vîndză ori să li dăruiască cui ari avea sau de treaba mănăstirii să le ţie cum i-ar hi voie
sfinţii sale, asia să facă, şi despre nime nice o gîlceavă să n-aibă; însă pîn(ă) cîndu voi fi
eu şezătoriu în Iaşi să nu m(ă) scoată sfinţia sa din curţi, aşea am aşedzat.
Şi am dat la mîna sfinţii sali şi zapisul lui Ghiorghiţă păharnicul împreun(ă) cu
această scrisoare a mea.
Şi pentru mai mare credinţă, am iscălit şi am pus şi pecete, ca să s(e) ştie.
Anul de la H(risto)s 1714 avg(ust) 20.
Dimitri Horlenco polcovnic voiscago porotcogo <m.p.>.
Axinte uricar a <scris>.
Arh. St. Iaşi, Fond Spiridonie, LXXXII/2. Orig., hîrtie difolio (32,7 x 22,5 cm.), filigran, cerneală
neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Din actele Epitropiei Casei Sf. Spiridon, în „Ioan Neculce", fasc. 9, (1931), p.
83, nr. II (orig.).
Mana Todereasa şi fiii ei vînd lui Nastasie vornic două dugheni în Tîrgul de Jos, cu 150 de
lei, bani vechi.
Adică eu, Mărie Toderias, şi cu fii mei, Lascăr şi Ilie şi Ştefan, făcut-am zapisul
nostru la mîna dumisali vornicului Nastase pe cum noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de
a noastră bunăvoe, am vîndut dumisali a noastră dreaptă ocină şi moşie, doaă dugheni
cari sînt în Tîrgul de Gios, cu loc den dos păn-în locul giupînului Măzărachi, lîngă alte
dugheni a dumisali, cari au cumpărat de la părintele patriarhul de Ierusalim. Şi tocmala
ni-au fost cu dumnealui drept 150 lei, banii vechi; şi ne-au făcut dumn(ialui) plata deplin
în mîna noastră. Şi noi luîndu-i banii deplin, i le-am dat dumisale să-i fie dreaptă ocină şi
moşie neclătită, în veci, dumisale, şi giupîneasăi dumisale şi cuconilor dumisali. Şi
nimeni dintru rudeniile noastre să nu fie volnic a să rădica cu vreun fel de socoteală
asupra acestei moşii.
Şi acestu zapis s-air făcut dinaintea a mulţi oameni buni şi bătrîni cari mai gios
s-au iscălit; şi pentru credinţa ne-am iscălit şi noi, să fie de mari credinţă.
U las, let 7222 <1714> avgust 20 dni.
t Mane Toderias; Az, Ilie sîn Toader abager; Ştefana iscal.
<Pe verso>: 7222 <1714> avgust 20. Zapis pe 2 dugheni ce s-au cumpărat de la
Măriuţa abăgeriţa într-o dugheniţ(ă) a şi a Galaţii.
Zapis de la abăgeriţa pe 2 dugheni.
Zapisul Mării Toderesii şi a fiilor săi pentru vînzare a doă dugheni, din celi din
Tîrgul de Gios, ce au făcut cătră vor(ni)c Năstasă1.
După Ghibănescu, Surete, X, p. 124-125, nr. LXX. Orig., din Acata Bis. Talpalari, după idem, Ms.
Surete, XVIII, f. 529.
ALTE EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 168, nr.
LXXIII (orig.).
1
Aşa în textul editat.
2
însemnarea de pe verso, după M. Costăchescu (v.ALTE EDIŢII).
477 1 7 1 4 ( 7 2 2 2 ) august 21
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod îl scuteşte de dări pc Toader stolerul, pentru că
slujeşte la tipografie.
Adică eu, Neofit egumenul de la sfînta mănăstire Sfînta Viner(i) din tîrgu din Ieşi,
şi cu tot soborul: părinţi, călugări, fraţi din cîţi ne aflăm la sfînta mănăstire, anume:
Simioan ieromonah, şi Leonte egumenul de la mănăstire lui Adam şi Gherasim păveţ,
făcut-am zapisul nostru la mîna lui Andronachi bărbier domnesc feciorul lui Vasiliiă
cum noi am socotit pentru o casă din Uliţa Rosască, drept potriva Chervăsăriei, ce-i zic a
lui Macariă, ce-ş(i) ari Andronachi într-însa, cari acea casă fiind a sfintei mănăstiri şi
strîcîndu-se şi nefăcînd agiutor mănăstirii ne-am socotit cu tot soborul şi am vîndut-o lui
Andronachi cari s-au numit mai sus, drept 40 lei, bani buni, ca să-i fi6 lui dreaptă ocină
şi moşi6 lui şi feciorilor lui, în veci. însă să să şti6 că i-am vîndut ace casă cu loc cu tot
în frunte uliţîi despre pod patru stînjini faţa şi 15 stînjini din pod în lungu pînă în fundul
ogrăzii, cinci stînjini de la straşina casei în gios pentru lărgime cu stînjinul domnesc.
Iar pentru o hrubă ce iaste făcută de Farcatagiul pe desupt(ul) locului aceştii case
de va găsi Andronachi un loc mănăstiresc să poată deschide di argeaoa pivniţii aciia altă
hrubă să ia Andronachi hruba aceea; iar de n-a găsi să fie păgubaş de acea hrubă, iară
hruba să nu aibă stricăciuni cu niscai înblători sau cu gropi, să o ferească Andronachi;
iar de s-ar tîmpla mai pe urmă să se strice acea hrubă atunce să o tocmască Andronachi
şi să fitS a lui de-<a>cie înnainte; şi hruba fiind pe supt locul ogrăzii lui ce i-am vîndut.
Şi de pre acest zapis al nostru să aibă a-şi face şi ispisoc domnesc de întăritură ca să-i fie
moşie în veci.
Drept aceea, şi în urma noastră, cine va fi egumen la sfînta mănăstiri să nu strice
pe această vînzari că cu socoteală s-au făcut. Iar care n-ar vre şi ar ieşi la giudecată şi
l-ar da giudecata pe Andronachi să-şi ia banii înnapoi să aibă a da acel egumen din zăci
12, neguţătoreşti, şi să-i întoarcă şi cheltuiala toată ce ar faci pe acel loc, ori casă, ori alta
ce ar faci, să vînză egumenul din dughenile ce le-am făcut noi în ograda mănăstirii şi să-i
întoarcă banii.
Şi pentru credinţă am pus pecete sfintei mănăstiri şi ne-am şi iscălit cu toţii
înpreună cu alţii neguţitori şi oameni buni carii s-au iscălit cu toţii înpreună cu alţi
neguţitori şi oameni buni cari s-au iscălit mai gios de s-au prilejit la această tocmală şi
vînzare.
Şi eu, Axinte uricariul, am scris acest zapis cu învăţătura părintelui Neofit
egumenului, să să ştie.
7223.
Neofit egumen adiverz; Gherasim ieromonah; Simion ieromonah; Leonti egumen
de la mănăstiree lui Adam; Sandul, martur; Măzărachi, martor; Costantin, martor,
Enachi 2 jicnicer m-am întîmplat; Geanet stolnic, martur; Anton Arapu, martor;
Anastasă, martur.
De vreme că chir Andronachi bărbieriul au cumpărat de la răposatul proegumen
popa Neofit, după cum arată zapisul lui în locul unde şade el, chir Andronachi, şi fiindcă
au rămas sterp au rămass un stînjen de loc şi nefiind de nici o trebuinţă la mănăstiri,
pentru înpuţinare locului au dat şi acest loc însă patru stînjini în lungu şi unul în lat l-am
dat lui Chiriţă. Andronachi, în schimbări să-1 aibă şi să facă ce-i va fi voia atît el cît şi
neamul său. Şi, pentru credinţă, m-am iscălit.
t 1725 dechemvrie 30.
Constandion egumen a Sfintei Vineri adiverez.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom, Documente istorice, V/58. Copie de la începutul sec. XIX.
EDIŢII: Ghibănescu, Acad. Rom. şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 205 (rez.).
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod dăruieşte M-rii Copou cîte 50 de lei pe an din
vama domnească.
Necolae Alexandru v(oie)vod au miluit mă(năs)ti(rea) Copou pre tot anul să aibă a
lua cîte cincizeci lei, bani din vama domnească.
V(ă)let 7223.
Arh. St. Bucureşti. Ms. nr. 579, f. 337r., nr. 61. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din laşi, scrisS ta
prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 366, nr. 1343 (rez. cu data: 1715 (7223).
O carte de la domnul Nicolae Alexandru v(oie)vod întru care scrie la sluga mării
sale Axintie uricar ca să margă cu egumenii de la mănăstirile ce sînt suptu ascultare
Sfîntului Ierusalim şi să hotărască locul Ciurbeştilor, moşie mănăstirii Bîrnovii de cătră
satul Cărneştii ce-au cumpărat Beldiman vt(orii) vist(ernic) de la fericit chir Hrisantu
patriarhul de Ierusalim ca să nu să mai amestece Beldiman la balta cu apă a Bîrnovii,
nici de cesta parte piste baltă, la locul despre Codru; şi precum 1-a stîlpi să facă şi
mărturie.
7223 <1714> noemvrie 1.
Arh. SL Bucureşti, Ms. nr. 646, f. 18r., nr. 14. Rez. în Condica M-rii Bîrnova, scrisă în 1796
octomnbrie 2, de Costantin polimaz logofăt.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 347, nr. 1268 (rez.).
Toader stolnic dăruieşte preotului Vasile o bucată de loc pe Uliţa Mare, din vale de
cimitirul bisericii Sf. Gheorghe.
Ion Marulă vinde lui Anastasie Stroescul fost armaş al doilea două fălci de vie în dealul
Vlădicenilor, cu 80 de lei bătuţi.
t Adecă eu, Ion Marulă, scriu şi mărturisăscu cu acest adevărat zapis al mieu
precum să s(e) ştie că, de nim6 silit, nice asuprit, ce de a mea bunăvoie, am vîndut a mea
direaptă ocină şi moşie, doaă falei de vi6 lucrată în dealul Vlădicenilor, care vie iaste
lîngă vie Ursului blănariul, care vie mi-au fostu şi mie cumpărătură de la Isaiia
călugărul, ficiorul lui Petco. Această vie o am vîndut-o dumisale lui Anastasie Stroescul
ce-au fostu armaş al doile, drept optuzăci de lei bătuţi, cu pomeţ(i) cu tot; si
i-am dat şi o cadă şi o călcătoare. Şi după'tocmaia noastră mi-au făcut dumnealui plată
deplină la mfoa mea; deci de aemu înainte ca să-i fie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi
giupînesăi d(umi)sale, Doroftii, şi cuconilor dumisale, în v6ci, moşite. Şi i-am dat şi
zapisăle c61e vechi ce-am avut de cumpărătură pre această vie.
Şi această tocmal(ă) şi vînzare s-au făcut denainte egumenului de Sfetii Ioan
Zlataust, şi popa Sămion de acol(o), şi Gavril Cazimir, şi Ursul blănariul şi Vas(i)lie
blănariul zet Costantin zlătariul şi alţi oameni buni, carii s-au iscălit mai gios.
Şi pentru credinţa mi-am pus şi degetul.
Şi eu, Axinie uricariul, am scris acest zapis cu zisa lui Ion vînzătoriului, ca să s(e)
ştie.
TF IFLC, AOB)T(O) GSCKT HOEMB(pTe) A\
1
t Eu, Ion Marulă, vînzătoriul .
t Iyopevoq ...2, paptTipaq <m.p.>; t Aovuxoţ i£pop.ovax, iiaprupco ta avoGev
<m.p.>; Gupecov povaXi papn\po xa avoGev <m.p.>3; Sandul Tănas(e), martor <m.p.>;
Gavril Cazimir, martur, HCKAA <m.p.>; Vas(i)lie blănar zet Costantin zlătariul, martur1.
Axintie uricariul <a scris>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: t Zapisul lui Ion Marulă pre vie
ot Vlădiceni. No. 12.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CL111/59. Orig., hîrtie
(34,1x22,7 cm.), rupt la îndoituri, filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, V (1907 sept - dec.), p. 219 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
ţ Egumenul..., martor <m.p.>; ţ Donutos (?) ieromonah, martor la cele de mai sus <m.p.>; Simeon
monah, mărturisesc cele de mai sus <m.p.>.
f Adecă eu, Toader ficiorul lui Enachie, dinpreună cu soţul mieu, Caliţa, şi
dinpreună cu fiastrii miei: Dumitraşco şi Ioniţă şi Costantin, ficiorii lui Tănasă, scriem şi
mărturisim cu acest adevărat al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna dumisale
chir Costantin, ficiorul a răpăosatului Panaite Grebencea, pecum să se ştie cum noi, de
nime siliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoie, i-am vîndut dumisale două fălci de vie
cu pomăt şi cu loc sterp, şi din deal şi din vale, cît să va alege; cari vie iaste aicea, la
ţinutul Iaşilor, în Dealul Horoncii, pe lîngă viia lui Martin ungurul şi pe lîngă viia
dumisale giupînului Costantin, carii vie au cumpărat-o Tănase, tatul copiilor, de la
Vasilie căldărariul; şi murind Tănase şi luînd eu pe Caliţa şi rămînînd multă datorie a lui
Tănase şi apucîndu-mă datornicii lui Tănase ca să plătesc datoriia, eu, neavînd cu ce
plăti, m - a m sfătuit cu soţul mieu Caliţa şi cu hiastrii miei, carii scriu mai sus, şi i-am
vîndut dumisale aceste două fălci de vie, însă şi cu două cădzi, carii vii să pomenesc mai
sus, drept 6 0 lei, bani vechi; şi am luat aceşti bani toţi deplin la mîna noastră, de am
plătit datoriile lui Tănase.
Pentru aceea, i-am făcut acest zapis, şi i-am dat dumisale şi zapisul cel vechiu de
cumpărătură, ca să-1 ţie dumnealui şi să stăpînească, să-i fie moşie neclătită şi nerăşuită,
în veci, dumisale şi giupîndsii dumisale, Marii, şi cuconilor dumisale, cîţi Dumnedzău îi
v a hărădzi.
Şi la această a noastră tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, neguţitori, anume:
Madzarachie biv staroste za cupeţi, şi Loiz cupeţul şi alţii carii mai gios să vor iscăli.
Şi noi, pentru mai mare credinţă, ne-am iscălit şi ne-am pus şi degetele mai gios
ca să fie de credinţă.
Şi am scris eu, Statie diacul ot vel log(o)f(ă)t, cu dzisa lor.
D e n Iaşi, b(tO n(-fe)T© X 3Ckt A\apT(Ye) a' ACOnh.
t Toader Ianachi; f Ioniţă ; t C a l i ţ a ' ; t Dumitraşco 1 ; t Costantin 1 .
1
t Adic(ă) eu, Măriuţa Drenţoie, făcut-am zapisul mieu la mîna lui Ioniţi prăcumu
a m vîndut o cas(ă) cu loc cu tot din Ţigănim6, dreptu 7 lei şi un tultu, nis(i)lită de nimă,
nici asuprite, şi de m e a bunăvoie am vîndut draptă cas(ă) a m e a şi denainti a omăn(i)
buni, a n u m e : T6m61ii, anumă Lazor, anume Istratii, anum£ Grăvăţu, anum6 Ion, anum6
şi preutul T o m a , anum6 Zanhira a lui Ivan Mărşehiciului, anumă şi Mărie; şi s-au
tînplatu la această vînzară ac6stî omănî bun(i), car(e) s-au iscălit mai sus.
Şi păntru credinţa, n(e)-am iscălit.
tf A6T ^3CKr 4n(pHAL») KB.
Măriuţa, platnică 1 .
Eu, Costantin ficiorul Măriuţăi, am iscălit 1 ; T 6 m e l i e , martur; eu, Lazur, martur;
eu, A n i ţ a fata Măriiuţăi, am i s c ă c l b ^ t u 1 ; eu, Istratii, martur 1 ; eu, GrSvăţi, martur; eu,
Ion, martur 1 ; cu, prihitul T o m a , (i)sc(a)l, martur 1 ; eu, Zafiira, martur 1 ; eu, M ă h a l c o ,
martur 1 ; eu, Năstasăi, martur; eu, Aniţa AmărşoI, marturu 1 .
Eu, Lupul, am <s> 2 cris acestu zapis <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documentc, DCLIV/5. Orig., hîrtie, difolio (21 x 29,8 cm.), filigran, cerneală neagră,
rupt la îndoituri, nouă amprente digitale în aceeaşi cerneală.
1
Amprentă digitală.
2
Omis.
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod confirmă M-rii Copou dania de 50 de lei din
vama marc domnească şi adaugă 20 dc lei pentru preoţii ce slujesc la această mănăstire.
<Pe verso, scris în a d o u a jumătate a sec. XVIII>: <Nr.> 15. Hrisov de milă ca să
ia mănăstirea C o p o u l u i cîte 3 0 lei din vama c e mare pe tot anul ctradus de altcineva în
greceşto.
< D e alte mîini din aceeaşi v r e m e > : 1) 7 2 2 3 < 1 7 1 5 > ap(rilie) 25. <Nr.> 15; 2) N o .
10. Carte g o s p ( o d ) d e milă; 3) Konotf A,A VSHMA MHAA 5 0 rpouuH. No. 7.
Inst de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală.
Arh., St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 152 v. - 153 r. (copie în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă
în prima jumătate a sec. XIX) şi Ms. nr. 579, f. 61 v. (rez. din aceeaşi vreme în altă condică a aceleiaşi
mănăstiri).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 357, nr. 1307 (rez. după Ms. nr. 578).
493 1715 (7233) mai 1, Iasi
Nicolae Alexandru <Mavrocordat> voievod dăruieşte M-rii Sf. Athanasic de la Copou trei
sălaşe de ţigani.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 380 v., nr.'8. Copie în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX.
1
într-un octogon desenat de copist, menţiunea acestuia: „pecete g(os)pod".
După Codrcscu, Uricariul, XXII, p. 361-363. Text după orig., hîrtie, aflat în posesia editorului.
1
Aşa în textul editat; mai sus şi mai jos: „Latef'
2
Urmează menţiunea editoriului: „L(ocul) p(eceţii) mari".
Arh. St. Bucureşti, Fond. Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCCVII (fostMs. rom. nr. 3316), p.
189. Copie din sec. XIX în condica „Scrisorile casilor din Ieşi".
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1929), p. 69, nr. XIV (aceeaşi
copie).
496 1715 (7223) august
Cartea lui Samoil patriarhul Alexandriei privitoare la scutirea de dări şi angării a breslei
cioclilor din Iaşi.
Catastihu breslii pogrebacilor.
Ceata cioclilor a sfintei mănăstiri Treisfetitele, Vasilie Velichii, Grigorie
B o g o s l o v , Ioan Zlatoust, care este făcută de bunul, creştinul Io Vasilie voievod domn
Ţării M o l d o v e i , cu a sa cinstită doamnă Tudosca, la carele sfîntă mănăstire sînt moaştele
Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Paraschevii, aduse de acestaşi pravoslavnic domn
răposat, D u m n e z e u să-1 ierte. Ziditu-s-au această sfîntă mănăstire la cursul anilor de la
A d a m 7 1 4 7 , iar de la Hristos 1635 (sic!), rneseţa mai 6, în Iaşi, înainte Curţii domneşti,
întru slava Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfînt, Sfînta Troiţă, în Dumnezeu, amin.
Samoil, cu mila lui Dumnezeu, papa şi patriarh a marei cetăţi Lexandreii şi
judecător lumii. Facem ştire cu această carte a patriarşiii noastre tuturor cui să cade a şti,
pentru Mihalache starostele de ciocli şi pentru toţi cioclii cărei sînt la ceata lui de slujesc
praznicul sfinţilor părinţi a Tri Sfetitelor. Iată ca au arătat înainte noastră catastiful
breslii lor, întărit de mulţi domni pravoslavnici a Ţării Moldovei şi de sfinţi părinţi
arhierei, mitropoliţi şi episcopi, aşijderea şi de fericiţi patrierşi Ierusalimului şi cu mare
blestem legat ca să nu l(e) strice nime obiceiul lor de cum este lăsat la catastiful lor,
arătînd şi cărţi domneşti de milă şi de scuteală, ca să fie în pace de toate nevoile de cîte
ar ieşi pre alţii în tîrg.
Deci, ei jăluiră cu mare jalbă, zicînd, cînd ies boiarii şi slujitorii cu slujbă nu le ţin
în seamă nici cărţile domneşti, nici obiceiul ce au legat la testament şi de multe ori îi scot
şi la bani fără ştirea domnului şi le fac trăsură şi asupreală şi îi amestecă şi la alte
socoteli şi mărunţişuri, ca să dea şi la lucru domnesc.
Aşijderile, fiind ei holtei, neînsuraţi, au obicei ca să-şi facă din toate rufeturile cîte
4 ciocli; şi care de ce meşteşug ar fi şi ar lucra, să n-aibă aceia breaslă a-i trage la nevoile
lor, şi ei tot nu-i lasă în pace şi-i trag ca să le dea ajutor la banii lor.
Aşijderea, cioclul care să va însura, să n-aibă voie a lipsi din breaslă pînă la anul,
pînă la praznic, şi tot în scuteală să fie, ca şi cum ar fi neînsurat pîn-la praznic, iar la
praznic să lipsească şi să scrie altul neînsurat în locul lui.
A ş i j d e r e a şi d i n j u d e ţ i l e m i r e n e ş t i , d i n b o i a r i , să n - a i b ă v o i e , n i c i treabă, a globi
sau a certa pre starostile, nici pre ciocli, altul nime, făr(ă) decît numai singur
p r e o s f i n ţ i t u l m i t r o p o l i t , o r i p e n t r u ce v i n ă ar fi şi tot n u - i lasă î n p a c e j u d e ţ i l e mireneşti şi
le c a l c ă şi acest o b i c e i î n tăria lor.
Rugatu-s-au dar cioclii şi patriarşiii noastre ca să le întărim catastiful şi obiceiul
lor, ca să nu-i rîsîpească, că au fost mai nainte patru cete de ciocli, iar acmu au rămas
numai 2 cete.
Drept aceea dar, şi patriarşia noastră, văzînd aşa, iată că le întărim şi de la noi
obiceiul lor, cu putere sfintei biserici, şi adeverim tuturor, de la mare pîn-la mic, veri
boiari, veri slujitori, cărei vor ţine în seamă cărţile domneşti c e au starostii şi cioclii de
scuteală şi obiceiul lor precum este legat la catastif şi le vor da pace, şi să fie iertaţi şi
blagosloviţi cu toată casa lor şi să le dăruiască Dumnezeu iertare de păcate şi odihna la
înpărăţia cerului. Iar care nu vor ţine în seamă şi ar amesteca pre ciocli la nescai dări, sau
pă starostile lor, oricare ar fi, din zlotaşi, sau şi din rufeturi care i-ar trage la cisla lor,
fiind de acel meşteşug, sau vornicii de tîrg sau şoltuz cu pîrgarii le-ar trage ceva, sau
ceauşul neguţitorilor i-ar amesteca la schimb, sau vătaf de călăraşi, sau alţii fie cine ar fi
îndemnători şi stricători obiceiului lor şi i-ar amesteca la nevoi, sau la lucru d o m n e s c , la
gunoi, la gheaţă, la coasă, la secere, sau la podvozi, sau la cărăuşi nefiind cărăuşi, sau la
fîn de branişte, sau la salahori, ori la schimburi, sau f i e la c e s o c o t e a l ă
i-ar amesteca cu altă ţară, unii ca aciia să fie neiertaţi şi trecleţi şi blestemaţi d e
D u m n e z e u şi d e M a i c a Precista şi de 12 Apostoli vîrhovnici şi să f i e legaţi şi afurisiţi d e
318 Părinţi din cetate N e c h e i i şi de toţi sfinţii, aşijderea şi de patriiarşia noastră.
Şi-n viaţa lor să dobîndească cutremurul lui Cain şi sugrumare Iudii vînzătorul lui
Hristos; piatra, hiarul, lemnul, toate să să rîsîpească, iar trupurile lor să stea în veci legate
şi-n cea de apoi să o c i n e z e focul cel nestins şi viermii cei neadormiţi, ca nişte lacomi şi
neiubitori de binele creştinesc.
Aşijderea, şi Mihalache starostile să fie neschimbat din stărostia cioclilor pînă la
moarte lui, precum scrie la carte sfinţiii sale chir Ghedeon mitropolitul; iar cărei n-ar ţine în
seamă aşa şi acie să rămîie supt blestemul legaţi cărei scriem mai sus şi afurisiţi. Amin.
7 2 2 4 < 1 7 1 5 > avgust.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom., nr. 237, f. 414 r. - 4 1 5 r. Copie din 1742.
EDIŢII: Iorga, St. doc., VI, p. 420-421, nr. 1612 (re/, şi extrase); Bianu, Catalogul ms. rom.,
I, p. 506 (re/.); Islrati, Condica Mavrocordat, III, p. 136-139, nr. 1362 (aceeaşi copie).
< P e verso, scris cu caractere latine, de altă mînă>: Dentr-aciestu zapis am datu
numai c z i n d z e c z i lei betucy, ieu Giorgie Frenkul Strachocki.
< P e verso-ul filei a doua, scris tot cu caractere latine, de altă mînă>: Zapis di
Francisko Stracocki per una cassa.
Arh. St. Iaşi, Documente. MLXXVIII/58. Orig., hîrtie difolio (21 x 15 cm.), cerneală cafenie, un
sigiliu inelar mic, aplicat în ceară verde, neclar.
EDIŢII: Iorga, St. fi doc., I—II, p. 92, nr. XX (menţ.).
1
Aşa în orig.
498 1 7 1 5 ( 7 2 2 3 ) a u g u s t 28, Iaşi
Vornicii de poartă cercetază o pricină pentni pivniţa iezuiţilor din faţa bisericii Trei Ierarhi.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, CLXVI/12. Orig., hîrtie difolio (32x22 cm.), ccrncală neagră, filigran,
sigiliul Porţii domneşti (3,6 cm. diam.), aplicat în fum, avînd dc o parte şi alta a unei cruci slovele chirilice
TLHIIP (P(d)ce(tea) P(o)r(ţii).
Ibidem, MLXXVIII/sub dată (trad. lat. din aceeaşi vreme de Georgius Franciscus Xaverius
Strachocki).
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., I—II. p. 92-93, nr. XXI (trad. lat.).
< P e verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Libertati
hominum et cclary residentia Iassensis loci de ... 2 11a celsissimo N i c o l a o Principe.
A n n o a Condita M u n d i 7 2 2 3 .
Arh. St. laşi. Documente. MLXXVIII/59. Orig., hîrtie difolio (31,8x21,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1.fix 1,5 cm.), în cerneală roşie, neclar.
1
Loc liber.
2
Ncclar.
7224/1716.
U n zapis d e la Ileana, giupîneasa răposatului Ion Buhuş hatman, din leat 7 2 2 4 , în
care scrii c - a u dat daniie Sfinţii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou, care le-au fost
cumpărat de la C o z m a e g u m e n de Ocnă.
Arh. St. Bucureşti, Fond Sever de Zotta, dosar 25, f. 48 v. Rez. după Ms. nr. 1657, f. 18.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 391, nr. 1440 (rez. după Zotta).
< P e verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. X V I I I > : 7 2 2 4 <1715>
săpt(embrie) 9. Petrii.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, VIII/2. Orig., hîrtie difolio (32,5x22 cm.), cerneală
neagră, pătat şi rupt la îndoituri, nouă amprente digitale.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 366, nr. 1348 (rez. dezv.).
1
Amprentă digitală.
503 1 7 1 5 ( 7 2 2 4 ) o c t o m b r i e 1, Iaşi
Drăghici armeanul şi soţia lui, Soltana, vînd preotului Ion un loc în Iaşi, drept 8 lei bătuţi.
1
Urmează patru semnături armenşti.
Inst. de Ist. „A.D.Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc inelar,
octogonal, în cerneală.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 578, f. 405 v„ şi Ms. nr. 579, f. 61 v. (copii în condicile M-rii Trei Ierarhi
din Iaşi, scrise în prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 369, nr. 1357 (rez. după Ms. nr. 578).
< P e verso, scris d e altă mînă>: Trecută la condică. 7 2 5 6 < 1 7 4 8 > mai 8.
< P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : N o . 18; 7224
< 1 7 1 6 > fevruar(ie) 2 3 . Mila din V a m ă .
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, V/16. Orig., hîrtie difolio (30x21,2 cm.), filigran, cerneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal (2 cm. diam.), în cerneală roşie, avînd în cîmp capul de bour timbrat de o
coroană şi, în partea de jos, de o parte şi de alta a botului bourului, anul 17-07, iar în cxcrgă, pc trei părţi,
între linii, legenda: T A\(N)X(DN) PDK(OBHTVH) B(O6)B(O)A(<»), E(O>KI6K>) A\(UAOCTYK>), r(ocnoAdpi)
3(ert\rtn) A\(OAAABCKOH) (+ Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 374, nr. 1377 (rez. dezv.).
Mihai Racoviţă voievod scrie slujitorilor domneşri din ţinutul Iaşi că a scutit de toate dările
12 posluşnici şi un prisecar ai M-rii Socola.
< P e verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Carte gospod pentru posluşnici.
Arh. St. Bucurcşti, M-rea Socola, VI/17. Orig., hîrtie (30x21 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc
inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 374, nr. 1378 (rez. dezv.).
Aşa în orig.
Mihai Racoviţă voievod întăreşte M-rii Aron Vodă stăpînirea asupra seliştii Prisăcile
Costişei.
1
Loc liber.
Mihai Racoviţă voievod dăruieşte bisericii sale Sf. Lazăr de lîngă vama domnească ceară,
tămîie şi untdelemn din această vamă, iar preoţilor şi diaconului cîte 60 de lei pe an pentru
îmbrăcăminte şi chiverniseală; tot cu bani de la vamă va fi reparat şi acoperişul bisericii cînd
acesta se va strica.
Iw MH^AHA PAKOBHU(T») BOGEOA(A), E(O)JKI"K> A\(H)A(O)CTI'K>, ROCNOA^PI»
38MAH MOAAABCKOH. t F a c i m ştire cu această cârti a d o m n i e i meii tuturor cui să cadi a
> 1 d e v r e m i dară c ă sfinteli bisărici si
sti, * monastiri sînt lăcaşuri
» 1
dumnezăiesti, întru carile
d - a pururea săvîrşaşte jertva c e a fără de s î n g e a D o m n u l u i nostru Iisus Hristos cari, cu
preasfîntul şi preacinstitul sîngili său au rădicat păcatul a toată lumea, n-au vrut dară
D u m n e z e u să s ( e ) chivernisască sfintili rugi cu alt m i j l o c u fără cît cu milostenia a
p r a v o s l a v n i c i l o r creştini, p r e c u m iaste viderat lucru întru toţi dintru sfintele bisărici şi
mănăstiri ci sînt zidiţi în ţară di luminaţi şi răposaţii d o m n i ci au fost mai înainte de noi,
carii unii dintru dînşii, după ci le-au zidit, le-au miluit cu m o ş i i , cu bucatele, cu veşminte
c u o d o a r ă şi cu alte feluri de daruri, iar alţii le-au întărit cu o b i c e i c61e buni cu veniturile
din veniturile domneşti, volnici fiind ca nişte stăpînitori acestui pămînt a Moldaviei ca să
l e rămîie în urmă v e c i n i c a pomenire.
S o c o t i t - a m dară şi d o m n i a m e a pentru sfînta biserica noastră di lîngă Vama cea
Mare, undi iasti hramul învierea Sfîntului şi dreptului Lazăr, cari neavînd nici un venit
d e nicăiuria, dreptu aceea m - a m milostivit şi i-am făcut o b i c e i u d e milă ca să aibă a lua
pre tot anul din v a m a noastră c e a d o m n e a s c ă cîte patru făclii mari şi cîte o o c ă de tămîie,
la hram, şi făcliile să f i e cîte de trei o c ă de ceară una, şi v a m e ş u l cel mare să poarte de
grijă să să dea gata făcute din venitul d o m n e s c u ; şi osăbit d e aceasta să mai dea priste an,
în toati duminicile, o jumătati de o c ă făclii d e ceară m i c i să f i e d e ars în biserică pristi
săptămînă şi cîte două o c ă d e untdelemn p e lună pentru candile.
Aşişderea, şi preuţii cu diiaconul carii vor sluji în sfînta bisărică să aibă a lua din
v a m ă pri tot anul cîte cinci lei pre lună, cari fac 6 0 lei într-un an, pentru slujba lor, ca să
le fie d e îmbrăcăminte şi chivernisală; această milă să nu să poprească, că nu iaste vreo
scădere ca a c e e a vămii.
Aşişderea, cînd s-ar întîmpla vreodată să s e strice acopermîntul sfintei bisărici să
aibă a să acoperi cu bani din vamă, însă di va fi dată v a m a în credinţa cuiva, atuncea din
venitul acelii v ă m i să să acopere. Iară di a hi v a m a în cumpărătură, să aibă a coperi [la]
boierii cei mari din venitul lor şi altă pricină să nu puie. Iară di n-ar purta di grijă să o
acoperi să n-aibă procopsală ei mulţi ani di v a m ă şi să rămîie păgubaşi di tot prilejul lor
şi să le fii pîrîşu, la straşnica giudicată lui Hristos, Sfîntul Lazăr, a căruia iaste hramul.
Drept aceea, şi în urma noastră, p e carii v a milui D u m n e z e u cu domnia ţării
noastre a M o l d o v i i , p o f t i m ca să nu surpi această puţină milă ci a m făcut sfintei bisărici
şi preuţilor, din vamă, ci mai vîrtos ca să aibă a da şi a întări şi a milui pentru a sa
v ă ş n i c ă pominire. Iară carii din d o m n i sau din v a m e ş i ar strica milă şi ar propri şi
n-ar da pri tot anul cîte am legat mai sus, să f i e blăstămaţi şi tricleaţi di Tatăl şi Fiul şi
Sfîntul D u h , unul D u m n e z ă u ci să slăveşte în S f î n t a Troiţă, şi di M a i c a Pricista şi di 12
A p o s t o l i v e r h o v n i c i şi să fii legaţi di 3 1 8 Părinţi din cetatea N i c h e i i , parte să aibă cu
Iuda Iscarioteanul şi cu tricleatul Arii şi în ziua c e a di apoi să fii anatima şi în văşnica
m u n c ă . A c e a s t a scriem.
V e l e t 7 2 2 4 < 1 7 1 6 > iunii 1.
Io Mihail Racoviţ(ă) v o i e v o d 1 .
A x i n t e uricar < a scris>.
Arh. St. Iaşi, Tr. 1345, dosar 793, f. 56. Copie din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Traian Ichim, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 202-203, nr. CXXXIV
(aceeaşi copie).
1
Urmează menţiunea copistului: „l(ocul) p(eceţii) gospod".
516 1716 (7224) iunie 20, Iasi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Pândele, fiul lui Frangole vameş, stăpînirea asupra
unor sate rămase de la Miron Costin mare logofăt, în urma judecăţii lui Pândele cu urmaşii
logofătului pentru 727 de Ici şi 7 potronici cu care acesta din urmă îi rămăsese dator vameşului.
< P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi v r e m e > : Căcăcenii, Săfurcenii şi cu parte
Balicăi hatman. 7 2 2 4 < 1 7 1 6 > iuni 20.
răscumpăra nici odănăoară. Iară peste aceasta d e - ş mai ieşi la vrun giudeţ sau de s-ari
mai ivi n < e s > I c a r i v a scrisori, nici d e u n e l e să nu mi să ţie în s a m ( ă ) .
Şi acest zapis s-au făcut denainte sfinţii sale părintelui mitropolitului şi a altor
părinţi arhierei şi denaintea a boiari mari şi a altor o a m e n i buni carii mai gios sint
iscăliţi. Şi pentru mai mare credinţa, şi eu a m şi iscălit.
1
Oy Mc, A(-FE)T(o) ^3CKA AB(IVCT) AOON(H).
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XIV/7. Orig., hîrtie difolio (32,5x22,5 cm.), filigran,
cerneală neagră, rupt puţin la îndoituri.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 388, nr. 1432 (rez. dezv.), şi p. 389, fig. nr. 37 (foto. orig.).
1
Rupt.
520 1 7 1 6 ( 7 2 2 4 ) august 27
Maria Todereasa cu fiii ei, Ilie şi Ştefan, vînd protosinghelului Daniel, egumenul de la
M-rea Sfîntul Sava, o dugheană pe Podul Vechi.
t A d e c ă eu, Mărie Todereas(a), depreună cu fiii mei, anume Ilii şi Ştefan,
făcut-am scrisoare noastră la mîna svinţii sali părintelui Daniil protosînghel, e g u m e n u l ot
Sveti Sava, pe cum, de nime silit, nici asuprit, c e de a noastră bunăvoie, a m vîndut
svinţii sale a noastră dreaptă ocină şi moşie, o dughean(ă) pe Podul V e c h i , den trii
dugheni cari a v e m acolo, denainte mănăstirii Sveti Savii. Şi această dugheană i - a m
vîndut-o d r e p t l e i ca să-i fii svinţii sali dreaptă ocină şi m o ş i e în veci.
Şi această tocmal(ă) s-au făcut denainte a mulţi oameni buni, neguţitori, cari mai
gios s-au iscălit.
Şi pentru credinţa, am iscălit. Iar de o ar scoate svinţie sa să o vîndză şi ni s-ar
tîmpla noă bani, ori la c e vreme să him noi volnici a o scoate de la svinţie sa.
7 2 2 4 < 1 7 1 6 > avgust 27.
t Mărie Todcreas(ă) 2 ; t HAMH TuMAep HCKAA <m.p.>; Cxe<pr|vo<;, axpEyo x a
2
a v o 0 e v < m . p . > ; t AaqKCtprjq ,7tapo\).
< P e verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>:
1) 7 2 2 4 < 1 7 1 6 > av(gust) 27. Pe dugheni. <Nr.> 2 0 ; 2) Pentru dughiiana abăgeriţii ce o
au cumpărat părintele Daniil Arapul.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Sava - Iaşi, LII/4. Orig., hîrtie difolio (30x20,5 cm.), cerneală neagră,
două amprente digitale.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 390, nr. 1436 (rez.).
1
Loc liber.
2
Amprentă digitală.
3
Stefinos, de faţă la cele de mai sus <m.p.>; t Laskaris, de faţă.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/23. Orig., hîrtie (21,9x 16,3 cm.), ccrncală neagră.
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. laşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 244 (re/..).
< P e verso, scris în a doua jumătate a sec. X V I I I > : 7 2 2 5 < 1 7 1 6 > sept(embrie) 5.
Arh.. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, XX/2. Orig., hîrtie (32,3x20,2 cm.), filigran,
cerneală neagră, două sigilii inelare octogonale în aceeaşi cerneală, slab imprimate.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 391, nr. 1442 (rez. dezv. şi descr. arhcografică).
1
Sigiliu inelar octogonal.
2
Neclar.
524 1716 (7225) septembrie 6, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod scuteşte M-rea Golia dc gorştina de oi.
Arh. St. Chişinău, Fond 220, nr. 2, dosar 3, f. 1 r. - v. Orig., hîrtie (30x20 cm.), sigiliu domnesc
inelar, aplicat în cerneală roşie.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 33-34, nr. 16 (orig.).
Măricuţa şi soţul ei, Ursul, vînd lui Apostol baş-bulucbaş agesc o casă stricată, pentru
locul ei, cu 4 lei.
t A d e c ă eu, Măricuţa, sora Dochiţii, împreună cu soţul mieu, Ursul sin Mării
Robii, făcut-am zapisul acesta la mîna dumisale lui Apostol başi-bulbaşe agesc, precum
am vîndut d u m i s a l e o casă stricată, denainte porţii dumisale, mai mult pintru loc, de
nime siliţi, n i c e asupriţi, c e de a noastră bunăvoie, am vîndut dumisale noi, împreună şi
cu fiica noastră Safta, c a să-i f i e dumisale dreaptă ocină şi moşie, cuconilor şi nepoţilor
şi strănepoţilor d u m i s a l e ; i - a m vîndut-o pe bani gata, drept patru lei; şi plata ne-au făcut
dumn(ea)lui deplin.
Şi cîn(d) a m făcut această tocmală au mai fost şi alţi o(a)meni buni, cari mai g i o s
ş-au pus d e g e t e l e ş-au iscălit. Iar şi noi, cari mai sus scriem, pentru mai mare credinţă,
ne-am pus d e g e t e l e mai g i o s ca s(ă) < s e > crează.
TF IHC, A(-K)T(O) X 3CNE CHNT(6A\BPYE) KT AOONH.
Eu, Măricuţa, a m vîndut 1 ; eu, Ursul, am vîndut, soţul Maricuţei 1 ; eu Safta, fiica
lor, tij a m vîndut 1 .
Eu, N e c u l a i biv vătav, m - a m tîmplat, martur 2 .
Eu, Lupul, sluga agăi, martor.
Eu, M a n o l e , sluga agăi, martor.
Eu, G h i o r g i e Pelin odobaş, martor 1 .
Eu, T o a d e r G o l o g a n steg(ar), martor 1 .
Eu, Neguriţă odobaşe, martor 1 .
Eu, G h i o r g h i e Roiul, martur 1 .
Eu, Misai, martur 1 .
Eu, Ursul o d o b a ş e la vel stol(nic), martur 1 .
Şi eu, Ion Cerchez, am scris cu dzisa vîndzătorilor.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLIII/64. Orig., hîrtie difolio
(20,5x15,5 cm.), rapt la îndoituri, cerneală neagră, un sigiliu inelar octogonal, neclar, şi nouă
amprente digitale.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, 1907 (sept. - dec.), p. 219 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
Andronachi Diţă vinde lui Gheorghe Ursuleţ postclnic o casă pe Uliţa Hagioaiei,
cu 10 lei.
Suret di pi zapis.
A d i c ă eu, Andronachi Diţă, făcut-am zapisul mieu la mîna d(u)m(i)sale
postelnicului Gheorghe Ursuleţ precum avîndu noi pricină pentru un loc de casă de
aici, din tîrgul Eşul, pe Uliţa Hagioaei, s-au aflat acel locu d e casă că este a dumisali şi
tată-mieu au făcut casă pe acel loc. D e c i dovedindu-să că-i locul a dumisale, avîndu noi
întrebare la d(u)m(nea)lui vornicul M a n o l a c h e Ruset şi la măria sa v o d ă şi au triimes pe
Rojniţă, şi pe Cocoranul şi Gheorghie Ungureanul, vornicii de poartă, de au socotit şi au
preţăluit acel loc de casă şi au preţăluit şi casăli; locul l-au preţăluit drept cinci lei şi
casăli le-au preţăluit dept 16 lei.
A p o i noi ne-am tocmit amîndoi şi am mai lăsat eu din preţul casălor şasă lei şi
mi-au dat d(umnea)lui postelnicul Gheorghe Ursuleţ zăci lei pentru casă şi ni-am aşăzat
să-i hie şi casăli a dumisali.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat preotul Hortolomei ce-i di popor şi alţii cari mai
g i o s s-au iscălit, ca să-i hie d(u)m(i)sale m o ş i a în veci.
Şi pentru credinţa, singur am iscălit.
7 2 2 5 < 1 7 1 6 > săpt(embrie) 24.
Bejan Hudici vornic de gloată; V a s i l e Rojniţă vornic tot de gloată; Grigori
C o c o r a n vornic tot de gloată; popa Vartolomei; A n d r o m a c h i Diţă; Costantin Perjul
vornic d e poartă.
Inst. de Ist. din Sankt Petersburg al Acad. de Ştiinţe a Rusiei, Documente moldoveneşti, Nr. 116.
Orig., hîrtie (48x 32 cm.), sigiliu domnesc aplicat în ceară roşie, distrus.
EDIŢII: Moldova, VIII, p. 34-35, nr. 17 (orig.).
528 < D u p ă 1717 (7225) ianuarie 10>
1
Se indică apoi „l(ocul) p(eceţii)".
530 < 1 7 1 7 (7225)> martie 9
Mitropolitul Ghcdeon hotărăşte, în urma judecăţii dintre călugării de la M-rea Aron Vodă
cu cei de la Sf. Ioan Gură de Aur, ca primii să stăpînească seliştea Prisăcilor.
Bibi. Acad. Rom. - Bucureşti, Ms. rom. nr. 13, f. 15 r. - v., nr. 4. Copie în Condica M-rii Bărboiu,
scrisă de Costantin Polimaz, în 1796 octombrie 14.
EDIŢII: Bianu, Catalogul ms. rom., I, p. 52 (menţ.).
1
Omis.
Mihai Racoviţă voievod îl împuterniceşte pe egumenul M-rii Sf. Ioan Gură de Aur să
stăpînească timp de un an morile de la Slobozia, potrivit tocmelii făcute de egumen cu Andrei.
f A d e c ă s-au pîrît de faţ(ă) înaintea domniei mieii şi a tot Sfatului nostru M a n o l e
şi cumnatul său, Neculai, ficiorii lui Andrii Ziot Iani Drăghinici ce-au f o s t hatman,
pentru morile Slobodzia, ce-au avut tocmal(ă) Andrii pîn-au fost viu cu Hrisantu
egumenul ot Sf(întul) Ioan Zlataust cu zapis pînă în trei ani, întru cari zapis niguţitori
ca să facă egumenul mori cheltuiala sa şi să iazască şi iazul, şi din c e dzi ar
p u r c e d e . . . mori pînă îş(i) va scoate cheltuiala. Iar de cia înainte să ţie moara amîndoi ca
să împartă venitul [venitul] în giumătate pînă s-ar mai tocmi la moară c e v a într-acei trei
ani; atunci să aibă a da egumenul morile cu totul, gata tocmiti, pre mîna lui Andrii şi c e
s-ar mai tocmi la moară ceva într-acei trei ani. Şi acea cheltuial(ă) să f i e depreun(ă) tot
din mori; cari şi Andrii scrie că i-au dat egumenului doao părechi de pietre c e au fost în
vad şi herăli cîti sînt pe mîna Procăi neguţătoriul.
D e c i M a n o l e şi cumnatul său, Neculai, ficior lui Andrei, aşea au jăluit: precum
e g u m e n u l ş-au s c o s toată cheltuiala şi încă şi mai mult şi le ţine şi morile făr(ă) cale.
D e c i domniia me, vădzînd aşa, i-am dat în sama a cinstiţi şi credincioşi boiarilor
noştri, dumnealui Ilie Catargiul vel logofăt şi dumnealui Constantin Rusul vel păh(arnic)
ca să li ia sama pre zapisul cel de tocmal(ă) şi să li tragă socoteala de-amănuntul despre
î m b e părţile şi precum vor afla mai drept să li curme giudecata şi să facă ştire domniei
meii. D e c i trăgîndu-le socoteala de cîndu s-au gătit morili pîn-acmu în cest... 1 la văleat
7 2 2 5 < 1 7 1 7 > marţi 27 şi din toată cheltuiala ce-au cheltuit egumenul cu morile... 1
b a n i . . . ' < p > ' r e c u m s-au vîndut în tîrgu numai 21 lei, cari să vini . . . l să-i acul
zapisului ce-i iasti dator Andrii cu alt zapis de 80 lei, iar de doa lor să rade, căci de la
o m mort nici sfînta pravilă nu dă să ia.
Iar pentru mori aşea s-au socotit: să li mai ţie egumenul încă un an deplin, de
aemu dintr-acest valeat c e scrie mai sus apr(ilie) dintîi şi să ia tot venitul pentru sîmbria
morilor, iar M a n o l e şi cumnatul său să nu s(e) amestece la venitul morilor; iar după ce să
va plini anul, atunci să aibă a da egumenul morili gata pre mîna lor precum să cadi, cu
pietrili, cu herăli şi cu iazul iazit şi altele ce trebuiaşti în centrul morii. Şi alte pricini sau
gîlc<5ve să nu mai aibă între dînşii; şi li s-au luat şi zapisăli din mîna lor... ca să aibă a să
ţinea de aemu d e această giudecata a Divanului făr(ă) cas(ă) acel zapis de datoriile
lui Andrei care s-au curmat într-această să plătească ani egumenului <feciorii>'
lui Andrei cu păsuială < c a să dea> 2 giumătate de bani în trii luni, cari fac 34 lei 3 orţi, şi
iar în trii luni să dea şi ceialalţi bani, 34 lei şi 3 orţi, să-şi ia zapisul. Iar nedînd bani nici
atunci, să aibă a î m b l a de ciia înainte cu dobîndă din dz6ce 12 pre an, neguţitoreşte. Iar
de s-ar tîmpla pîn-la anul să s(e) schimbe egumenul sau moarti, cini va hi altu egumen,
acela să aibă a tocmi morili din venitul mănăstirii şi să li dea gata cu totul la mîna lui
M a n o l e şi cumnatu-său lui Neculai, cari scriem mai sus.
D e c i şi d o m n i a mea, dacă am vădzut giudecată dreaptă şi aşezări pentru toate
gîlcevili lor, li s-au făcut cărţi din Divan la îmbe părţile ca să ste neclătit precum s-au
giudecat. Iar carili dintru dînşii or mai scorni pîră peste această giudecată să fie de certări
şi de gloabă Porţii. A ş a scriem.
tf M c , A(-k)R(O) x3CKG an(pHAVe) "A.
BGA Aor(o)4>(e)T.
t flâWNTYe tfpHKAptf <nHCAA>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, VI/5. Orig. hîrtie (32,3x22,5 cm.), rupt la îndoituri şi
lipit, lipsă 2/3 din fila a doua, cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu din 1703, aplicat în cerneală roşie,
neclar.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 394-395, nr. 1459 (rez. dezv. şi dcscr. arheografică).
1
Loc rupt; lipsă în orig.
2
Omis.
< P e verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7 2 2 5 < 1 7 1 7 > ap(rilie) 1.
Pe(n)tru feredeu, <şi scurt rezumat grecesc al actului>.
Inst. dc Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată, Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu inelar, octogonal.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 378, f. 103 r., şi Ms. nr. 579, f. 13 v. -14 r. (copii în Condicile M-rii Trei
Ierarhi din Iaşi, scrise în prima jumătate a sec. XIX).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 395, nr. 1460 (rez. dezv.).
< P e verso-ul filei a doua, scris în prima jumătate a sec. X I X > : Let 7 2 2 5 < 1 7 1 7 >
aprili 7. N o . 2.
Inst. de Ist. şi arh. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie difolio.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 215, nr. 252 (rez. gr. cu data de zi: 7, după
orig., hîrtie (20,2x32,2 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 89).
535 1717 ( 7 2 2 5 ) aprilie 6, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod scrie lui Costantin şctrar să ccrcetczc şi să-1 înştiinţeze cine a
dijmuit viile de la Buciumi şi din Dealul Brînzei: călugării de la M-rca Clatia sau cei de la
Sf. I o a n ?
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 214-215, nr. 250 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie
(30,4x18,6 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu (5 cm. diam.), din Arh. M-rii Xiropotamu,
de la Muntele Athos, Grecia, nr. 250).
< P e verso, d e la începutul sec. XIX, rez. grecesc al actului şi> Nr. 5.
Inst. dc Ist. „A.D. Xenopol" - laşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, cinci amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 215, nr. 251 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie
(34,2x21,2 cm.), cerneală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 388; o copie
din a doua jumătate a sec. XVIII, la nr. 81).
1
Amprentă digitală.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Bîrnova, XI/3. Orig., hîrtie (29,3x20,8 cm.), filigran, ccrncală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal, în cerneală roşie.
Idem, Ms. nr. 646, f. 10 (copie în Condica M-rii Bîrnova scrisă de Costantin Polimaz logofăt, fiul
protopopului Ioniţă din Bacău, în 1796 oct. 2).
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 402, nr. 1477 (rez.).
< P e v e r s o , scris în prima jumătate a sec. X I X > : N o . 1; 7 2 2 5 < 1 7 1 7 > iunie 19; <de
altă m î n ă > : N o . 9.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLXXXIX/7. Orig., hîrtie
(31,8x19,3 cm.), filigran, cerneală neagră, rupt la îndoituri, lipsă 2/3 din fila a doua, sigiliu domnesc
mijlociu, în cerneală roşie, parţial imprimat, cu data de o parte şi de alta a coroanei: „17-03".
< P e v e r s o , sris în s e c . X V I I I > : 7 2 2 5 < 1 7 1 7 > iunie 22. Zapisul casălor de pe lîngă
Rîpa P e v e ţ o a i e . N < r > 3.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCVIV/3. Orig., hîrtie difolio (30 x 19,4 cm.), filigran, rupt la îndoituri,
cerneală neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5(1925), p. 161, nr. LVI (orig.).
1
Amprentă digitală.
Ghedeon, mitropolitul Sucevei, dăruieşte lui Lupul Gheuca logofăt al treilea nişte curţi ce
au aparţinut lui Gheorghe mare paharnic.
< P e verso-ul filei a doua, scris de Axintie uricar>: t Zapisul de la Irina fata Mării
pre locul ce-i din dosul pivniţii noastre.
< D i n sec. X I X > : N o . 28.
Arh. St. Iaşi, Documcntc, CCXII/4. Orig. hîrtie difolio (32 x 22 cm), filigram, cerneală neagră, o
amprentă digitală.
EDIŢII: Stoide şi Caproşu, Relaţiile Moldovei cu Braşovul, p. 72 (menţ.).
1
Cuvînt scris pc loc lăsat liber..
2
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
Antonis..., dc faţă la ccic dc mai sus <m.p.>; t Sandu... <m.p.>; t ...Panu, de faţă <m.p.>.
< P e verso-ul filei a doua, scris la începutul sec. X I X > : 7 2 2 6 < 1 7 1 7 > săpt(embrie)
11. No. 1.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gura de Aur, XVI/11. Orig., hîrtie difolio (32,2x20,2 cm.),
filigran, cerneală neagră, două amprente digitale.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 408, nr. 1499 (rez. dezv.).
1
Amprenta digitală.
2
Neclar.
3
1 Mazaraki staroste <m.p.>; + Loiz, martur <m.p.>; t ... Simeon monah, la cele dc mai sus <m.p.>;
t ... martor <m.p.>; ... egumen, martor la cele de mai sus <m.p.>; ... martor <m.p.>.
Arh. St. Iaşi, Fond M. Costăchescu, 1265 voi. II, p. 1704, nr. 777. Text după orig. din Acta Muz.
Municipal - Iaşi, XII/8.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 4 (1924), p. 155, nr. LXV (acelaşi
text).
Mihai Racoviţă voievod dăruieşte unor boieri satele confiscate pentru hainire de la Vasile
Ceaurul fost mare stolnic care s-a „închinat" nemţilor şi 1-a atăcat pe domn în Curtea domnească
din Iaşi.
Arh. St. Bucureşti, A.N., MMDXLVIII/4. Orig., hîrtie difolio ( 4 4 , 7 x 2 9 , 8 cm.), filigran, rupt puţin la
îndoituri, cerneală neagră (invocaţia simbolică şi majuscula iniţială ornate în roşu şi verde iar majusculele şi
numele domnului din text, în cerneală roşie), sigiliu domnesc inelar, în ceară roşie, pierdut.
Arh. St. Iaşi, Divanul de întărituri, dosar 47, f. 53 (copie din prima jumătate a sec. XIX, cu
data de zi: 30).
EDIŢII: Traian Iehim, Documente. în „Ioan Ncculce", fasc. 7(1928), p. 153-155, nr. LXXX (copie
dc la Arh. St. Iaşi); Ceitciloy D.A.C.. V. p. 414. nr. 1517 (rez. dezv.).
1
Cuvînt scris deasupra rîndului.
2
între această sumă şi totalul cclor două ce urmează este diferenţă de 100 de ughi.
3
Omis.
EDIŢII: Codrescu, Uricarul, XX, p. 279-280, nr. 23 şi 24 (rezumate din 1825); Bianu şi Nicolaiasa,
Catalogul ins. rom.., III, p. 311 (rez. după Ms. rom. 827); Iorga, St. ţi doc., VI, p. 59, nr. 19 (rez. după copie
din „Documentele moşiilor M.S. Regelui " (Carol I); „Ioan Neculce", fasc. 9 2 (1931), p. 315 (rez. după
precedentul); Catalog D.A.C., V, p. 411, nr. 1511 (rez. dezv. şi descrierea sigiliului).
1
Rupt şi şters.
2
în loc de: 1717 (v. mai sus).
Mihai Racoviţă voievod dăruieşte lui Costandin agă pentru slujba sa la Ţarigrad şi în
Moldova o bucată de loc domnesc din Branişte indieîndu-se hotarele acesteia.
1
Urmează menţiunile copistului: „iscălitură g(o)sp(o)d" şi, într-un cerc, „pecetea g(o)sp(o)d".
t Adecă eu, Dumitrache biv vel armaş, ficiorul răposatului Costantin ce-au fostu
postelnic mare, scriu cu acestu adevărat zapis al meu cum eu, de nime silit, ce de a me
bunăvoi, am vîndut a me draptă ocină şi moşii, un loc unde să cheamă Odăile Pârtii, în
cinci sut(e) lei, din hotarul tîrgului Ieşilor, ci este danii părintelui meu, lui Costandin
postelnicului, de răposatul Duca vodă cel bătrîn. Am vîndutu dumisali nepotului meu,
lui Iordache Cantacuzino vel comis, drept 500 de lei bătuţi, ca să-i fii dumisali dreaptă
ocină şi moşie dunţisale, şi giupînesii dumisale, şi cuconilor dumisale. Şi i-am dat
dumisale şi ispisioacele cele vechi ca să aibă dumnealui a-şi face şi dres domnescu. Deci
ca să n-aibă a se mai amesteca alţii din n(e)amul meu la acestă moşie, ce ca să fii a
dumisali nepotului Iordache Cantacuzino vel comis, precum mai sus scrii.
Şi pentru credinţă, am iscălit.
Let 7226 <1717> dec(hemvrie) 23.
Dumitrachi biv vel armaş <m.p.>.
t Ghedeon mitropolit <m.p.>.
Iordache Cantacuzin(o) <m.p.>.
Toader Cantacuzin(o) <m.p.>.
<Pe verso, scris în aceeaşi vreme de mîini diferite>: 1) Zapis de vîndzare ot
Dumitrachi armaş pre Odăile Grozii; 2) S-au trecut la condic(ă). 7226 <1717>
dec(hemvrie) 23. No. 3.
Arh. St. Bucureşti, Mitropolia Moldovei, 1/9. Orig., hîrtie difolio ( 3 1 x 1 9 , 6 cm.), filigran, cerncală
neagra.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 113, nr. LVII (copie) şi nr.
LX 11/3 (rez. din 1798 sept. 20); Catalog D.A.C., V, p. 4 1 3 - 4 1 4 , nr. 1516 (rez. după orig.).
Preotul Gavril şi soţia lui, Safta, vînd lui Alexandru şi soţiei sale Despa o casă, cu 9 lei.
t Adecă eu, preutul Gavril, şi cu soţul meu, Safta, scriu şi mărturisăscu cu acestu
adevărat zapis al meu cum, de nimi silit, nici asuprit, ci de a noastră bunăvoie, am vîndut
o casă cu loc cu tot, cari loc este alături cu gardul pivniţii dispri Rîpă pînă în gardul lui
Abăza vornicului, în lungu, cari acel loc şi cu cas(ă) îm(i) iaste mie daniie de
Dumitraşco cămăraşul. Şi am vîndut-o dumisali lui Alexandru şi soţului dumisali,
Despii, şi cuconilor dumisali, direptu 9 Iei. Şi făcîndu-ne dumnilor plata deplin cu banii
gata i-am făcut acestu zapis ca s(ă) îi fie dumisali moşie în veci neclătită. Şi i-am dat şi
zapisele cele vechi.
Şi la tocmala noastră s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii cari sîntu iscăliţi
mai gios.
Şi eu, încă pentru credinţa, m-am iscălit.
Din Ieş(i), 7226 <1718> fevruarie 20.
Preutul Gavril iscal <m.p.>.
t Ghedeon mitropolit <m.p.>; Şoldan biv pos(telnic) m-am tîmplat <m.p.>;
Toader protopop m-am tîmplat <m.p.>; Mihălache sîn Ifrim iscal <m.p.>'; Toader sluga
lui Pahomie 1 ; Anisie Chiriceas(a) 1 ; Dumitraşco biv cămăraş <m.p.>.
Eu, Vas(i)lie Drace diiac de divan, mar(tor), am scris zapisul <m.p.>.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Zapis de cas(ă) de pe locul de
la Rîpa Peviţoaie.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCXIV/4. Orig. hîrtie difolio (31,3x 19,8 cm.), filigran, restaurat, cerneală
neagră, trei amprente digitale.
EDIŢII: M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 160, nr. LV (copie, cu
văleatul greşit: 7225, din Condica bisericii Talpalari din Iaşi).
1
Amprentă digitală.
553 1718 (7226) m a r t i e 1, Iaşi
Gheorghiţă călăraş împreună cu soţia sa, Măriuţa, şi cu soacra lui, Aniţa, vînd lui Diamandi
mare medelnicer o casă cu pivniţă şi loc, pe Uliţa Rusească.
t Adccă eu, Gheorghiţă, împreună cu soţul mieu, Măriuţa, şi cu soacra mea, Aniţa
Cantar(a)giţa, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru precum să s(e) ştie
că, de nim(e) siliţi, nice asupriţi, ce de a noastrră bunăvoie, am vîndut a noastră direaptă
ocină şi moşie, o casă gata cu pivniţă de piatră şi cu locul casălor cît iaste din dos
îngrădit, care case cu pivniţă sintu pre Uliţa Rusască, între locul sfintei mănăstirii
Cetăţuii şi între locul dumisali Nastasiicăi vămăşoaie, îmă lui Costantinache cupeţ(ul),
care case ne sîntu şi nooă de dz<Sstre de la maica noastră, Aniţa Hagioaie, care s-au numit
mai sus.
Deci, ac6ste cas6 cu pivniţă de piatră şi cu tot locul ei cîtu-i îngrădit din dosul
casălor, cu poartă cu tot, le-am vîndut noi dumisal(e) giupînului Diiamandi vel
med(elnicer), dreptu... 1 lei bătuţi, bani gata, denainte dumisali lui Mădzărachie
starostelui de neguţitori, şi denainte părintelui Iustin egumănului ot Cetăţuia, răzăşi, şi
denainte giupînesăi Năstăsiicăi vămăşoaie răzeaşi, şi denainte părintelui Neofit
egumănului de la Sfînta Vineri, şi denainte altor uliceni, mahalagii şi neguţitori de Iaşi,
şi alţi oamini buni, carii s-au iscălit mai gios.
Şi i-am dat dumisali şi zapisăli cele vechi cît(e) am avut, ca să-i fie moşii în veci
şi cuconilor dumisali şi ca să aibă dumnealui a-şi face şi ispisoc g(ospo)d di-ntăritur(ă)
de pre acestu adevărat zapis al nostru.
Şi pentru credinţa, ne-am iscălit şi ne-am pus şi degeteli în loc de peciţi.
Şi eu, Axintie uricariul, am scris acestu zapis cu dzisa vîndzătorilor, ca să s(e) ştie.
tf Mc, b(t») A(-k)TO X 3CKS MApTtf A\
t Ghiorghiţă călăraş de Ţarigradu iscal <m.p.>; f eu, Aniţa Hagioaie, soacră lui
Ghiorghiţ(ă) 2 ; t Mariia, fata Aniţii2.
A v a a x a q e , Tiapou <m.p.>; t Ma£apaKT|q axapoaxoa;, ^laptripoa; <m.p.>;
Neocprjxr|c; riYop,eviq <m.p.>; ...3 yyo napox> <m.p.>; t recopYT|T<;a, Ttapov <m.p.>4.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXVII/149. Orig., hîrtie
(33,5x21,9 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală neagră, două amprente digitale.
1
Loc liber.
2
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
Anastase, de faţă <m.p.>; t Mazarakis staroste, martor <m.p.>; Neofitis egumen <m.p.>;... de faţă
<m.p>; t Gheorghiţă, de faţă <m.p.>.
Vasile, nepotul lui Panaioti uşer, şi soţia sa, Irina, vînd lui Nicolai Birgheu zlătar o casă pe
Uliţa Ocnei, cu 26 de lei bătuţi.
t Adăcă eu, Vasilii, feciorul Măriei, năpotul lui Panaiuti uşărului, şi soţul mieu,
Irina, şi cu ficior(ul) mieu Ilii1, făcut-am adăvărat zapis al nostru la men(a) lui Nicolai
Birghiu zletarului şi la men(a) femiei lui, Băjeni, pe cum să şti(e) că i-am vîndut o cas(ă)
cu loc cu tot, car(e) cas(ă) estă pe Uliţa_Q_cni, lîngă cas(a) lui Vasilie Spin şi lîngă cas(a)
lui Vasili Achietri şi lîngă cas(a) lui Andoni bucătarului, de nime silit, nice asuprit, ce dă
a noastră bunăvoie, am vîndut dreptu doodzăci şi şesă dă lei bit(ih), ca să hi(e) moşie
dreapta lui Nicolai şi femiei dumisale Bejeni şi ficiorilor dumilorsal(e) şi nepoţilor. însă
au mai vîndut i mame Mărie, mai naintă, giumătate de loc şi eu am vîndut locul tot.
Şi cîndu am vîndut aceasta cas(ă) s-au prilejit mulţi omen(i) bun(i) şi megieş(i),
anume: popa Gavril ot Culalar(i) şi alţi omen(i) bun(i) şi megicş(i), cari s-au iscălit mai
gios. Şi noi, vădzindu plata deplin(ă), n(e)-am ischelit mai gios ca să hi de credinţa la
men(i)le lui Nicolai Birgheu şi femei dumisal(e).
Let 7226 <1718> mart(ie) 1.
t Vasili, am vîndut cas(a) şi am pus degit 2 ; t Irina 2 ; t llie, sin lui Vasil(e), am pus
degit(ul) 2 .
t Eni Cacule, m-am tîmplat, martur 2 ; t Andoni bucătar, mart(ur) 2 ; A3, npoHH
noTpon(on) raGpwA, martor <m.p.>; f . Vasili Spin, mart(or) 2 ; t Vasile bulugbaş,
mart(or) ; t Pascal căp(i)tan, mart(or) 2 ; t Stati aprodul, mart(or) 2 ; t Vasilii sin Chietri
2
megieş, mar(or) 2 ; t Ianachi tirsinar, megieş, mart(or) 2 ; t V(a)sili cismar, martor 2 ; Vasilii2.
Şi eu, Dzărnei, am scris zapisul şi mar(or).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CCLXI/11. Orig., hîrtie
(29,4x 18,8 cm.), filigran, cerneală neagră, 13 amprente digitale.
1
De Ia „şi cu ..." pînă aici, completat deasupra rîndului.
2
Amprentă digitală.
555 1 7 1 8 ( 7 2 2 6 ) m a r t i e 1, Iaşi
Nicolae, fiul lui Matei ungurul din Miroslava, cu soţia sa, Magda, şi fiii lor vînd lui
Costantin aga un pogon de vie cu pomet la Miroslava, în Valea lui Ştefan Vodă, cu 18 lei bătuţi.
t Adecă eu, Neculai ficiorul lui Martin ungurul ot Miroslava, şi cu soţul meu,
Magda, şi cu ficiorii noştri, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, de
nime siliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut o viă, un pogon, şi cu
pomeţi, carea iaste la Miroslava, în Vale lui Ştefan Vod(ă), carea viă iaste între viia lui
Mătei fuştaşul şi între viia lui Neculai Mititel mesărciul, carea mi-au rămas de la
tată-mieu Martin ungurul, iar lui i-au fostu rămas de la fratele său Agoştină, din carte
domnească de pîră, de la Istratie Dabij(a) vod(ă). Deci această vie cu pomeţi am vîndut
noi dumisale giupînului lui Costantin agăi, dreptu optusprădzăci lei bătuţi, denainte a
boiari şi altor oameni buni carii s-au iscălit mai gios. Şi i-am dat dumisale şi carte
Dabij(ei) vod(ă) ca să-i fie moşiie văcinică, şi giupînesăi dumisale, şi cuconilor şi
nepoţilor dumisali, căci alţii nimă din răzăşi de acolo n-au vrut să cumperă, ce noi am
vîndut dumisale agăi. Şi ne-au făcut dumnealui plată deplin(ă) la mîna noastră, prăcum
scriem mai sus.
Pentru credinţa, ne-am pus degetăle în loc de pecăţi.
Şi eu, Axintie uricariul, am scris acestu zapis cu dzisa lui Neculai, ca să s(e) ştie.
Oy MC, A("k)T(o) X 3CKS MApTtf X
1 1
t Eu, Neculai sînă Martin ; t Magda .
însă să s(e) ştie că acestu pogon de vie iaste cu pomăt şi în capul viii din deal si în
capul viii din vale, precum cuprinde şi locul viii; ca să s(ă) ştie.
Eu, Magda sora lui Neculai, priimăscu1.
Eu, Matei fuştaş, cumnat lui Neculai priimăscu 1 .
Eu, Ioana, femeie lui Neculai, răzeş, priimăscu 1 .
Beldiman biv vis(tiernic), martor <m.p.>.
Sandul Toma, martor <m.p.>.
Apostol bas bulbaş, martor.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - laşi, XLIV/3. Orig., hîrtie difolio ( 3 1 , 5 x 2 2 cm.), filigran,
cerneală neagră, cinci amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
1
Menţiunea editorului.
557 1 7 1 8 ( 7 2 2 6 ) a p r i l i e 8, Iaşi
Diata Anei Lapas prin care îşi împarte averea cu biserica catolică din Iaşi, fratele ei, Iliaş
Lapas, şi nepoatele sale, Catrina şi Ana.
f Facem st(i)re cu aceast(ă) mărturie şi diiată a mea, eu, Ana Lapas, agiungînd la
gre boal(ă) si timîndu-mă de datoriia omenească că voi lua, după a me foarte gre
slăbiciune, dintru ale meii, ce am [am] făcut părţi să s(e) ştii ci unde s-a da: doa vi£i mari
ci este la Copou să s(e) vîndză şi să s(e) grijasc(ă) suflitili, al miu şi soţului meu, şi la
moarte grijinţă; şi o scoarţă să s(e) de la bisăric(ă) şi bani casăi iarăşi să s(e) de la slujbi
şi al alte grijinţă suflitilor noastre, şi un tănbar cu săngipi blănit de postav, iarăşi să s(e)
vîndză sa ni grijască.
Iar nipotii meii, Anii, i-am dat un habaciu de mamusa blănit cu oie şi nepoatii
mili, Catrinii, i-am făcut parte o năframă cu sîrmă şi trii linguri de argint, şi doa blidi de
cosîtor şi o tingir(e) cu căpac, şi o cîndar(e), şi doa tegăi: una mică, alta mare. Iar o vie
cari-i mai mică decît celi doă am dat frăţini-meu, Ilieş Lapas; şi triispreci lei, bani ce am
di pi vin datoriie la d(u)mnealui Costantin Rusăt vel păh(arnic), să s(e) scoaţă şi iar să n£
grijască. Şi o scoarţă iarăş să s(e) de nepoatei Catrinii şi dzăci lei, bani ce-am luat pi vin
de s-au dat la lucrul viii mari să s(e) plăteasc(ă) din vii. Şi o părechi peteli cu hir, şi 12
sponci de argint poliiti, şi trei ieneli de aur, iarăşi, să hiie a nipoatii Catrinii. Iar o prostiri
şi o căldare, iarăşi, să s(e) vîndză şi să s(e) grijasc(ă) la moarte. Şi o oglindă mar(e) iar să
s(e) de Catrinii.
Şi nime împărţala ce-am făcut să nu [s(e>] strici. Iar cari ar strica să hie neiertaţ(i),
şi di mini şi de D(u)mn(c)dzău.
Şi pentru mai mar(e) credinţa, mi-am pus degitul şi-nnainti dohovnicului şi altor
oamini buni, cari s-au tîmplat, cu linbă di moarte m-am mărturisit.
Şi patru zapis(e) s-au dat la mîna fratelui meu Ilieş, să s6 ştie.
tf Iile, A(-FE)T(O) X 3 C K S an(pMAYe) TT.
f Ana Martineasa 1 .
Ita est frater Sylvester de Amelia a Foya Ordinis Minorum Conventualim Sancti
Francisci, Missionum Apostolicarum, G(eorgius) X(averius) Strachocki, notarium
polonicarum expeditionum. Similiter et ego Mattheus Palocsay S.V. testor hoc
chirografum factum fuisse praesentibus nobis, mânu propria 2 .
t Ilieş, frate şi mart(or) 1 ; t Dzofa, mart(or).
fl3, HUJNAUJKO... 3 HCKAA, martor, nucAA.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: Testamentum
Anne Lapas in favorem sacerd, pro tempore eklessie Iassensis, respectum unius viney in
Copo 2 .
Arh. St. Iaşi, D o c u m e n t e , MLXXVI1I/64. Orig., hîrtie ( 3 1 , 8 x 1 9 , 9 cm.), filigran, cerneală cafenie,
două amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Cu caractere latine.
3
Neclar.
EDIŢII: Iorga, St. şi doc.. I-II, p. 94, nr. XXIII (menţ., cu data: „Iaşi, 21 april st. v. 1717")
1
Neclar.
t Noi, vornicii glotnii, facem ştire cu această mărturie a noastră precum am mărsu
cu poronca mării sale, lui vodă, de am luat sama pentru multă gîlceavă ce
au avut Pavăl, nepotul lui Martin ungurul, cu Iliiaş, fratele Anii Mărtineasii. Carii
mai-nainte murind Martin şi mai trăindă Ana Mărtineas(a) vriu 5 - 6 ai după moartea lui
Martin, şi tîmpiîndu-s(e) şi Anii Martineasii, surorii lui Iliiaş, moarte, şi s-au sculat
nepotul lor, Pavăl, şi au dzis că au avut la unchiu-său Martin o cupă de argint şi un brîu
de mătas(ă), şi o teac(ă) de argint, şi o prostire şi 2 lei p(o)l bani.
Deci, noi am mersu pe poronca .mării sale, lui vodă, la ţintirimul bisericii
ungureşti, şi fiind şi preutul unguresc faţă, şi am mai strînsu şi alţi megiieşi de
pe-mpregiur, unguri, şi alte fămei bătrîne, unguronce şi moldov<5nce, şi am întrebat: cît
au trăit Martin şi Mărtineas(a) mai mărs-au Pavăl să le facă gîlceav(ă) pentru acele
odoar(ă) ce au dzis că au avut la dînşii? Ei aşea au mărturisit: că nu ştiu, nice au audzit
nemică.
Deci, noi aşea am giudecat: de vreme ce au mărturisit aşea, nu s-au credzut
aceasta. Numai sculîndu-s(e) Pavăl dzicîndă că el iaste nepot să-i facă şi lui parte din
povijiia casii şi din vii.
Deci, pentru aceasta, vădzîndă diiata mortului, pe cum nepotu-său, lui Pavăl, nu
i-au dat* nemică, ce-au dat altor nepoate, şi ce-au mai rămas iaste tot în sama lui Iliiaş,
fratele Mărtinesii, şi aşea am giudecat: să dea Iliiaş 50 vedre vin lui Pavăl în toamnă din
viile ce au rămas ot Copou şi din Valea Ierimii, şi să fie pace între dînşii.
Şi am făcut această mărturie lui Pavăl, şi s-au pus şi pecetea Porţii, cum gîlceavă
să nu mai fie între dînşii.
^ Mc, A('k)T(o) ^3CK3 an(pHAYe) ne.
Vornicii glotnii.
<Pe verso, scris în caractere latine în a doua jumătate a sec. XVIII>: Carta
vornicorum de porta.
Arh. St. laşi, Documente, MLXXVIII/65. Orig., hîrtie (39,5x 15,3 cm.), cerneală neagră, sigiliul Porţii
domneşti (3,2 cm. în diam.), în aceeaşi cerneală, cu legenda dc o parte şi de alta a unei cruci:
(Pece(tea) P(o)rţ(ii), sub care se află anul cu cifre arabe: 1715.
1
Se indică: „l(ocul) p(eceţii)".
Hotarnica locului domnesc din şesul Braniştii dăruit de domn lui Costantin aga.
1
Amprentă digitală.
2
Urmează menţiunea copistului: „pecetea".
Neculai Bîrgău şi soţia sa, Bcjana, vînd lui Lupul şi soţiei sale Gafiţa o casă, cu 15 lei, bani
vechi.
Adică eu, Neculai Bărgău, dinpreună cu soţia mea, Bejana, dat-am acestu
încredinţat zapisul nostru la mînă Lupului şi fămeaiei sale, a Gafiţei, precum să să ştie că
am vîndut o casă a noastră drept 11 lei, care s-au făcut piste tot 15 lei, bani vechi, cu
toată cheltuiala. Deci să aibă Lupul a stăpîni în veci cu tot niamul lui din început
pîn-îh sfîrşit.
Şi la acest zapis s-au tîmplat şi alţi oameni care s-au şi iscălit mai gios; şi pentru
credinţă, ni-am pus degetele mai gios, ca să se ştie.
U las, v(ă)let 7226 <1718> iunie 15.
Eu, Neculai Bărgău, vînzătoriu1; eu Bejana, soţul lui Neculai Bărgău1.
Eu, Toma Vasile, martur; eu, popa Tărîţă, martur; eu, Zară chimengiu, martor; eu,
Coca, martur; eu, Vasile diacu, martur.
Doi lei am dat întăiu, tij am mai dat doi lei, un leu tij am dat; tij am dat un leu
chirie ce m-am dus la iarmaroc, 5 lei am dat în mănă Bejanei şi am istovit banii deplin;
de astăzi înainte să nu mai aibă nici o treabă făr-numai Lupul cu feciorii lui şi nepoţi,
strănepoţi lui, căci noi i-am vîndut de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie,
i-am vîndut casa cu loc cu tot, dinaintea casei noastre, alăture cu locul Ducăi.
. După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (126-1927), p. 124, nr. XXIX. Text
după orig.
1
Amprentă digitală.
1
Formă veche de genitiv-dativ.
2
Amprentă digitală.
570 1 7 1 8 ( 7 2 2 7 ) d e c e m b r i e 29
Petrea butnar şi cumnatul său, Vasilie, împrumută 20 de lei dc la Panaite, punîndu-şi zălog
casele.
t Adecă eu, Petrea butnar, dimpreună cu Vas(i)lie, cumnatul mieu, dat-am acestu
încredinţat zapis al nostru la mîna giupînului Panaite precum să s(e) ştie că am luat de la
d(u)mn(e)alui bani vechi, doădzăci de lei, şi i-am pus casele zălog.
Şi dzua să s(e) ştie, de astăzi, luni, deche(m)vrie 24 de dzile, pînă într-o lună de
dzile, să-i dau banii, cu mulţumită şi dobînda acelor bani, şi casele iar să fie ale noastre.
Iar nedîndu-i banii la dzi, să fie casele a dumisale; şi făcîndu-se şi vro cheltuială la
vrun judeţu, să fie toată dispre noi.
Pentru credinţa, ne-am pus degetele.
L(e)t 7227 <1718> dec(hemvrie) 29 dzile.
Eu, Petrea platnic 1 ; Eu, Vasilie, platnic 1 .
<De altă mînă>: S-au trecut deplin la condică.
<Pe verso, scris la începutul sec. XIX>: Zapisul lui Petre butnar prin care a zălogit
lui Panaite casa ce o are, cu hotărîta vade, la care nerăspunzîndu-i banii să fie casa a
creditorului Panaite. No. 19.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXLII/2. Orig., hîrtie (15,5x14,7
cm.), cerneală cafenie, două amprente digitale.
Mărturia lui Vîrlan şi a lui Stavăr privitoare la vînzarea de către cumnatul lor Luca a
casclor sale din Iaşi lui Mihuleţ poruşnic.
1
Amprentă digitală.
573 1719 (7227) februarie 24
Mărturia lui Ioan vătav de cocieri domneşti privitoare la înrudirea şi averea lui Costandin
vînător domnesc.
24 februar 7227 <1719>.
«Ioan vatavul di cocieri gospod» dă zapis « l u i Costandin vănătoru gospod,
carile ţăne pi Tofana, fata Lupului, şi Lupu esti fraţi Mării, îma Costului clucerul»,
pentru înrudirea şi averea lui.
«Dumitraşcu Muşte (s/c)1, diiac de cămară, am scris».
După Iorga, St. şi doc., VI, p. 61, nr. 23. Rez. după copie din „documentele M.S. Regelui" (Carol I).
1
Aşa în text
G h e d e o n a r h i e p i s c o p şi mitropolit al M o l d o v l a h i e i s c u t e ş t e M - r e a B ă r b o i u l dc zcciuiala ce
trebuia să o d e a M i t r o p o l i e i d e p e c e l e cinci p o g o a n e d e v i e d e la V l ă d i c e n i , urmînd ca egumenul
să f a c ă u n sărindar p e an.
1
într-un desen circular, menţiunea copistului: „pecete Mitropolii".
2
în loc de: Iacov.
578 1719 (7227) iunie 30, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod hotărăşte ca Ncculai ţiganul, fiul lui Bîrgău ţiganul zlătar dăruit
din greşeală dc domn lui Manolache Ruset vornic, să fie readus la Curte pentru că este ţigan
domncsc care lucrează la rădvanc domneşti şi cocii şi este meşter bun.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, XXXIII/38. Orig., hîrtie (23,5x21 cm.), cerneală neagră, rupt
la îndoituri şi cusut, sigiliu domncsc inelar, octogonal, în cerneală roşie, neclar.
t Adecă eu, Radul med(elnicer) sînă Vasilie jitnicerul, făcut-am acestu zapis al
meu la mîna sfinţiii sale părintelui Nigodim1 egumănul de Danco, precum cumpărînd eu
un copil dc ţigan de la un[cuiu]chiul meu, Costantin Scărlet, anume Ştefan, şi acel copil
de ţigan s-au fost dat danie sfintei mănăstiri Dancului s-au sculat părintele egumănul
Nigodim 1 , dacă au înţăles cum că am cumpărat acel copil de ţigan, s-au sculat de au tras
giudecată cu mine la mărie sa vodă. Mărie sa m-au orînduit la dumnealui vornicul
Doniciu; dumnealui m-au dat platnic ca să-i dau ţiganul sfintei mănăstiri înapoi, iar eu să
aibu a-mi lua altu copil de ţigan de la unchiu-meu. Iar de n-aş da copilul cel de ţigan ca
să hie părintele egumănul volnic a luat alt copil den ţigănime de la mine.
Şi acestu zapis l-am făcut denaintea dumisale vornicului Doniciu, şi aşe m-am
apucat ca să-i dau copilul de astăzi, iul(ie) 12 dzile, pîn-în toamnă, la septemvri.
Şi pentru credinţa, am şi iscălit.
tf Mc, A(-K)T(o) X3CK3 IOAO'G) BL
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 452, nr. 1648 (rez. după Ms. nr. 6 2 8 ) ; Florin Marinescu, Xiropotamu,
I, p. 2 1 9 , nr. 2 5 8 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio ( 3 3 , 2 x 2 2 , 2 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii
Xiropotamu de Ia Muntele Athos, Grecia, nr. 800).
1
Aşa în orig.
Mihai Racoviţă voievod confirmă hotărîrea lui Darie Donici marc vornic al Ţării de Jos
dată în procesul dintre M-rea Dancu şi Radul medelnicer pentru un copil de ţigan pe care boierul
se obligă să-1 restituie mănăstirii.
<Pe verso, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>: 1) Dancu; 2)
7227 < 1 7 1 9 > iul(ie) 12; 3) N. 7 <şi rez. grecesc al actului>.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după orig., hîrtie difolio, sigiliu domnesc mijlociu
în cerneală, slab imprimat.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 218, nr. 257 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
( 3 3 x 2 3 c m . ) , cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Ahos, Grecia, nr. 791).
581 <1719 septembrie 1 - 1 7 2 0 august 31> (7228)
Ghedeon călugărul dăruieşte M-rii Trei Ierarhi o vie de la Găureni, pe locul M-rii Copou.
Ghedeon călugărul au făcut danie mă(năs)ti(rii) Trei Sfătitelor o vie de la
Gaurean(i) pe locul mă(năs)ti(rii) Copo(u)lui.
V(ă)let 7228.
Arh. St. Bucureşti, Ms. nr. 579, f. 340 r., nr. 93. Rez. în Condica M-rii Trei Ierarhi din Iaşi, scrisă în
prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Catalog D.A.C., V, p. 472, nr. 1728 (rez. cu data: 1720 (7228).
Mihai Racoviţă voievod întăreşte bisericii catolice din Iaşi stăpînirea asupra unor vii de la
Copou în u r m a judccăţii cu Iliaş ungurul.
t îvu MH^AHA PAKOBHU(T») B©EB©A4, E(O)>KI'IO A\HA(OC)T'I'K>, R(O)CN(©)AU)PT>
36A\AH A\OAA4BCKOM. Facem ştire că s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele Ioan
părintele franţuşcanul cu Iliaş ungurul cumnatul lui Martin ungurul pentru nişte vii a lui
Martin ungurul de la Copou, ce-au rămas după moarte lor, care vii dede sam(ă) părintele
franţuşcanul că le-au lăsat după moarte lor să s(e) grijască sufletul lor, şi cu casăle lor şi
sa rămîie viile a bisericii. Iar Iliaş dede sam(ă) că au cheltuit mult cu aceli vii, de cînd au
murit Martin, cu lucrul viilor şi cu ved<ră>'rit, şi cu pogonărit.
Deci, domniia mea am giudecat şi am dat rămas pe Iliiaş să n-aibă treabă cu viile
şi să fie viile, a bisăricii. însă, părintele franţuşcanul să aibă a întoarce cheltuiala lui Iliiaş
din roada viilor ce-au cheltuit, de cînd au murit ei, cu lucrul viilor, şi cu ved<ră> I ritul şi
şi cu pogonăritul. Şi, întroreînd, să ţie părintele viile. Şi această pîrî să nu s(e) mai
pîrască peste cartea domnii m£li, nici odînăoară.
Aceasta scriem.
însă, o vie ce-au dat-o Martineasa frăţine-său, lui Iliiaş, să n-aibă părintele treabă
cu dînsa, că i-au dat-o cu diiată osăbit de celelalte vii.
tf Mc, A(-FE)T(o) X 3CKH 0KT(0A\Bpfe) 31.
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine, de mîini diferite, în a doua
jumătate a sec. XVIII>: 1) Per la vigna della Copo; 2) Scriptura Martini Iutuka et Anna
Sapoytu veory qui teliquerunt eklessia nostra Jassensi vinea cum popnano in Cupou
dictam.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/74. Orig., hîrtie difolio (33 x 23 cm.), cerneală neagră, sigiliu
domnesc mijlociu (4,7 cm.), aplicat în cerneală roşie, slab imprimat, cu legenda în exergă: t î w AVU^AHA
PAKOBHIVU H06B0AA. E(O)>KYK> A\(H)A(O)CT'|K>, R(o)C(NO)A(<0PI> 36A\AH M0AA4BCK0H ( t Io Mihail
Racoviţ(ă) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei).
Nastase, fiul lui Irimia făclierul, vinde Irinei o dugheană în Tîrgul de Jos din Iaşi, cu 18 lei.
t Adecă eu, Năstase, ficiorul Irimii făclieriul, scriu cu acest adevărat zapis al mieu
la mîna cumnată-mea Irinii precum să s(e) ştie că, de nime silită, nici asuprită, ce de a
mea bunăvoie, i-am vîndut dumisale o dugheană de făclierie, care iaste în Tîrgul de
Gios, făcută de tată-mieu, de Eremiia făclieriul, pe locul sfintei mănăstiri lui
Barnovschii; deci această dugheană am vîndut eu cumnatei Irinii, lamei frăţîne-mieu lui
Toderaşco, drept optuspredzăce lei bătuţi, de m-am plătit dc datornici.
Şi mi-au făcut dumneaei plată deplin(ă) dinaintea sfinţii sale lui Paisie egumenul
de Barnovschii, şi dinaintea dumisale lui Mădzărache starostele de neguţitori, şi
dinaintea dumisale lui Pascal ruptaşul de cămări, şi denaintea dumisale lui Paraschiv
cupeţ si altor oameni buni cari s-au iscălit mai gios, căci alţii n-au încăput să cumpere
înaintea cumnatei mele.
Şi pentru credinţă, mi-au pus degetul.
Şi eu, Axintie uricariul, a scris acest zapis cu voia lui Năstase, ca să s(e) ştie.
tf Mc, A(-K)T(O) X 3CKH AGK(eA\BpYe) MT*.
1
t Eu, Năstase s(î)nă Irimii, vîndzătoriul .
f Pascal, martur 1 ; ... 2 ; t M a ^ a p a K i q a x a p o a T a q <m.p.> 3 ; t cu, Paraschiv,
martur 1 ; t Gligore mesărciu, martur 1 .
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7228 <1719>
dec(hembrie) 18. Tîrgul de Gios. No. 1.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Barnovschi, V/24. Orig., hîrtie d i f o l i o ( 3 1 , 5 x 2 1 , 7 cm.), filigran, cerneală
neagră, patru amprente digitale.
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc Iaşi, în „Ioan N e c u l c e " , fasc. 5 (1925), p. 204 (rez.);
Catalog D.A.C., V, p. 4 5 5 , nr. 1662 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
O iscălitură grecească neclară.
3
. . . ; Mazarakis staroste <m.p.>.
584 <1720>
C o n c e p t d e d o c u m e n t d o m n e s c p r i v i t o r la p r o c c s u l d i n t r e I o n N e c u l c e l o s t h a t m a n , întors
î n ţară d i n p r i b e g i e , şi I o r d a c h e m a r c c ă p i t a n d e C o d r u , f i u l r ă p o s a t u l u i L u p u l C o s t a c h i f o s t mare
vornic.
Facem ştire cu această carte a domniei meii tuturor cui să cade a şti. Iată c-au vinit
înnainte doomnii mele şi a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au
pîrît de faţă cu dumnealui Iordachi vel căpi(tan) de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul
Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ţinutul Cernăuţilor, jeluind
Ion hatmanul pe cum acel sat este a dumisale dreptă ocină de moşie. Şi, tîmplîndu-să de
au lipsitu dumnealui din ţară, de au fostu înstreinat 9 ani, de pe vreme ce au venit ţariul
moschicescu cu ostile aici în ţară, din v(ă)l(eatul) 7219 <1711> pînă acmu la veletul1
7228 <1720>, care dede samă c-au fost să să întorcă dumnelui din Chiiov înnapoi, ca să
vie în ţară, înţelegînd c-au iertat puternica înpărăţie Turcească pre tooţi cei ce au fostu
greşit la cele vremi, numai moscalii l-au poprit 2 ani peste Nipru, la tîrgu la Harcov,
pentru căci au avut moscalii zelog la Po(a)rtă pe ficiorul lui Şeremet, ca să nu să facă
nescai amestecături să nu potă ieşi oamenii lor şi nu numai pe dumnealui, <ci> 2 si pe
Iordache Ruset vornicul şi şepte alţi boeri şi neguţitori de Moldova au fostu poprit acolo
pentru această precină.
Iar, după ce <i> 2 -au slobodzit de acolo, au venit pen Ţara Leşască la hrăniţi
şi-ndată au aginsu la doomnie sa Neculai vodă ca să vie la pămîntul seu, precum ne-au
arătat şi cartc dc la Neculai vodă precum iaste iertat ca şi alţii mulţi greşiţ(i) de la
puternica Inpărăţie, şi ş-au fost trimis şi giupîniasa de au şedzut un an în ţară, tăinuită,
pentru căci dumnealui Lupu vornicul ş-au fost făcut drese de la Neculai vodă pe sat pe
Boian şi sta de dzi de nopte de-i facea înpedecături şi tulburări despre turci şi despre alţi
ca să nu vie la pămăntul seu.
Apoi, tîmplăndu-să de s-au mutat Neculai vodă în Ţara Muntenească şi viind
domnie mea în scaunul Moldovi, iarăşi y s-au făcut multe amestecături si
»
tulburări în )tara
nostră, de cătane şi de prădzi dc tătari şi de fomete şi de omor, nu s-au putut afla vreme
ca să potă vini dumnealui în ţară pînă la ceastă vreme. Şi aemu, răsuflînd Dumnedzău,
cu mila sa, pămîntul nostru, mai cu li(ni)şte, am stătut şi noi de am isprăvit ferman de Ia
mărie sa Apti paşa, sarascheriul de Hotin, cu porunca puternicii înpărăţii, ca să fie iertat
şi să-şi vie la pămînt să-ş(i) stăpînească tote moşiile sale şi despre nime nici o supărări să
n-aibă.
Deci, viind dumnealui aemu în ţară, au jeluit la doomnia mea, cu lacrămi, cum că
i-au luat Lupul vor(nicul) acel sat Boianul de l-au ţinut pînă aemu fără nici o dreptate,
şi-ncă i-au mai luat multe ce au mai aflat la casa dumisale la Prigoreni şi di pe la alte
sate, stupi şi alte bucate şi toată pojijie casei, ce au aflat de a dumisale hatmanului Ion; şi
viile de la Bezengheşti încă nu le-au lăsat să le lucredze alte rude şi le-au pustiit.
Iar dumnealui Iordachi sin Lupul vor(nicul) arătat-au un ispisoc de la domnie sa
Neculai vodă şi o mărturie de la arhirei şi de la toţi boierii ţărîi nostre, scriind multe
pricini asupra lui Ion hatmanul şi asupra lui Ştefan Luca vist(iernicul) cum că ei, cu
meşteşugurile şi cu svaturile lor au înblat de au adus pe ţarul Moscului cu ostile în ţară
asupra puternicii înpărăţii Turceşti şi clin faptele lui au cădzut ţara la mare pradă şi robie,
şi au luat şi bani de la moscali să facă oşti.
Şi, tîmplîndu-să la cie vreme dintru toţi boierii ţărîi numai dumnealui Lupul
vornicul şi vădzînd peire tuturor, s - a u j i u s j ^ u ^ ^ la oste turcească la mărie sa
vizirul Mehmei paşa Ba(l)tagiul şi la mărie sa Dovlet Chiri hanul de au cădzut la
picio(a)rile lor şi, după multe mustrări, s-au milostivit acei stăpîni şi s-au potolit prada
ţărîi. Şi după acei, după a lor fapte şi hainlîc, ce au fost făcut asupra înpărăţii, au cădzut
Lupul vor(nicul) la închiso(a)re, la Varna, cu alţi 2 boieri, de au şedzut multă vreme,
perzîndu-şi toot prilejul din faptele acestor boieri, ce s'-au numit mai sus şi cu alţii ce
s-au dus cu moscalii şi, rămîind moşiile, s-au luat în samă g(ospo)d.
Iar satul Boianul cu vecini şi cu toot vinitul ot Cernăuţi a lui Ion hatmanul şi pol
sat de Bărboşi de la ţinutul Fălciiului a Lucăi vist(iernicul) l-au dat miluire Lupului
vor(nicul), pentru acea multă slujbă ce-au făcut ţărîi şi pentru pradă şi închisori ce au
pătimit, cum scrie mai sus, ca să fie moşie în veci, cu blăstăm. Deci vistiernicul Luca,
tîmplîndu-să de au vinit mai înnainte în ţară decît hatmanul Ion, dede samă înnainte
Divanului nostru pe cum, aflînd Neculai vodă dreptate, au poruncit Lupului vor(nicului)
să caute să de moşiile înnapoi, să n-aştepte Divan, să mai facă mai mari tulburări; şi i-au
dat moşiile.
Deci şi dumnealui Ion hatmanul, cu mare giurămînt, giură înnainte Divanului
nostru că i-i mare năpaste dispre toate pricinile ce mai sus scriu, că el n-au fost niciun
<în>demnător, făr-cît slugă au fost unui stăpîn, au căutat să-i slujască cu dreptate ce i-au
poroncit, nici i s-au cădzut să facă hicleşug, nici au fostu v-un putincios ca cela ca să
aducă oşti moshiceşti înpotriva Porţii înpărăteşti, că alţi fel de putinciosi mai cu
stăpânire de pentr-alte ţări au silit multă vreme ca să rădice pe moscali asupra turcilor si
n-au putut, fără cît atunce, l-ace vreme, fugind craiul Şvedului la Tighina, s-au stricat
paci şi, prădîndu hanul şi soltanul în Ţara Căzăcească iarna, rădicatu-s-au şi moscalii
primăvara de s-au pornit după dînşii, precum ştii toată lume.
Şi, vădzindu-să că să rădică ţariul Moscului, nu numai Dumitraşco vodă să să hie
bucurat să să agiungă, ci şi alte stăpînii creştineşti să bucura şi să agiungea cu moscalii şi
poate mulţi şi din pementeni şi din arhirei noştri să să hie agiuns 1-acea vreme şi fără
ştire lui Dumitraşco vodă. Căci atunce, intrînd ostile în pămîntul nostru, era o tulburare
mari de nu să asculta unul cu alalt; şi bani de la moscali, să facă oste, Dumitraşco vodă
au luat de au dat a toată ţara, dar nu noi, precum scrii în uric, şi nu numai moldovenilor
au dat bani moscalii, ce au dat şi leşilor şi muntenilor şi sirbilor şi a tot creştinul pe
unde-şu era.
Iar pentru pedeapsa ce au tras la Varna şi cheltuiala şi neşte sate ce li ţini hanul,
dedi samă dumnealui Ion hatmanul că, după ce au vinit^dumnealui Lupul caimacam în
.jasi^au^făcut mulţăjşupărare ominilor jn_Iaşj, şi făcea mari bătăi şi grozi de strînge pe
omini de _bani ce-i înpărţisa moscalii pi neguţitoriTşi pi slujitori şi pi bejenari, de tot
c a r u f c î t e 2 lei lua. Şi-nţeţegînd vizirul de acea supărare şi bătăi cc face oaminilor, J-au
daLÎ5Lpedeap^ă_Ia_Yarna. Ce nu sînt vinovaţi dumnealor să plătească ped(e)apsă sau
cheltuiala sau sateli, că pentru nesocoteala sa au cădzut în vina acei.
Iarăşi mai dzise Iordachi sin Lupul vornicul c-au mai trimis Lupul vor(nicul) 11
pungi de bani luaţi cu datorie; acei bani s-au fost luat de la ţară, pe cum mai sus să
pomeneşte şi, viind la Neculai vodă de iznov(ă), iarăşi i-au mai dat si Neculai vodă, şi să
hie rămas cîteva pungi de bani carii i-au fostu dat Dumitraşco vodă să cumpere pîne. Şi
aşea s-au socotit că nu-i nici un păgubaş.
Aşijderile, ce mai zise Iordachi sin Lupul vor(nicul) că un domnu i-au dat şi-i
volnic domnul a da, am socotit: cc iaste cu dreptate şi cu pricini dovedit pot da domnii,
iar pi strîmbătate nici domnii nu pot da moşii omeneşti, că şi noi în trei rînduri am fost,
şi alţi răposaţi domni, şi acel obicei nu l-au făcut, nici noi nu-1 primim.
Deci, dumnealui Ion hatmanul mai mult nu răspunsă, fără cît s-au lăsat asupra
sufletului svinţii sale chir Ghedeon mitropolitul şi asupra dumilorsale boierilor celor
mari ce s-au tîmplat la Divanul nostru, anume: dumnealui Ilie Catargiul marele log(ofăt),
şi dumnealui Dariie Donici vel vornic de Ţara de Gios, şi Ion Sturdze vel vor(nic) de
Ţara de Sus, şi Dumitraşco Răcoviţă hătman, şi Constantin Costachi vel spătar, Sandul
Sturdze vel ban, Iordachi Ca(n)tacuzino vel vist(ier), Toderaşco Pălade vel comis şi
Neofit egumănul de Golîie, zicînd dumnealui Ion hatmanul: de-lu vor lua cu sufletul
dumnealor boierii sau svinţie sa părintele mitropolitul, carii mai sus sînt scrişi, cum că
sint numai dumnealor aceşti 2 boieri vinovaţi, Ion hatmanul şi Ştefan Luca, cu acea
pricină ce scrii în uric, şi alţii din arhirei sau din boieri n-au fost nime vinovaţi, nici
amestecaţi la cele fapte ce scriu mai sus, niciunul din toată ţara, atunce nu numai de
moşii să hie păgubaşi, ce şe de viiaţă să fie lipsiţi.
Deci, s^inţiia^sa mitropolitul şi dumnealor boierii carii maL&uş sînt pomeniţi n-au
cuiţedzaţa-ijlajrinovaţi numai pe dumneălor^ce au mărturisit cu dreptate înnainte nostră
că toote pncinele ce le-au mărturisit hatmanul Ion sînt adevărate, numai, atunci, 1-acea
vreme cînd au făcut uricul şi mărturiie Lupul vor(nicul), nefiind dumnealui în ţară şi
fiind dumnealui putincios Lupul vor(nicul) la Neculai vodă, au năpăstuit şi au făcut cum
i-au fost voie lui, şi părinţii arhierei şi boierii fiind atunce în pripă înspăimîntaţi de
greşeli ce făcusă, în grija morţii, şi au căutat numai să facă voie dumisali vornicului
Lupului, pe cum au poftit şi, ce le-au poroncit Neculai vodă, aşea au făcut.
Deci, doomnie mea, înţălegînd de la dumnealor, nu odată sau dă do(uă) ori i-am
întrebat şi tot aşea au mărturisit; şi, văzînd că răspund dumnealor tot aşea, că nu-s
vinovaţi nici cu atîta, n-am lăsat şi am luat dresele din mîna lui Iordachi sin Lupul
vor(nicul) şi le-am dat în mîna svinţii sale părintelui chir Ghedeon mitropolitul să
socotească cu frica lui Dumnedzău şi cum ştii lucrurile di pe acea vremi svinţie sa şi
boierii cari mai sus scrie, şi cui să dea acele drese, acelui să le dea, cu frica lui
Dumnedzău: ori hatmanului Ion, ori ficiorului Lupului. Deci, părintele Ghedion aşea au
socotit cu toţi boierii ce s-au numit mai sus că să cade să hie moşiile iar la mîna dumisale
hatmanului Ion şi a Lucăi vist(iernicului), că s-au fost luat cu mare strîmbătate, şi le-au
dat de bunăvoie iarăşi în mîna lui Ion hatmanul, ca să-şi stăpînească moşiile.
Deci domnie mea, dacă, am adeverit într-acesta chip, pe cum să mărturiseşte mai
sus, domnie mea, înpreună cu tot Svatul nostru, încă au socotit că, de i s-ari hi şi cădzut
v-o milă pe cum arată c-au slujit ţărîi dumnealui Lupul vornicul, s-ari hi cădzut să-1
miluiască din milă domnească, cum şi alţi răposaţi doomni, pe carii au făcut drepte
slujbe i-au miluit din moşiile domneşti, carii sînt drepte a ţărîi, iar nu din moşiile
boiereşti, căci prea săninata Portă, după înto<ar> 2 ceri moscalilor, îndată spre tooţi au
arătat milă şi i-au iertat pe toţi de to(a)te greşelile lor ca să să înto(a)rcă la pămîntul lor
să hii birnici precum au fost şi înnainte vreme. Deci, domnie mea le-am dat şi le-am
întărit cu acest uric şi de la domnie mea cu toată îndreptăciune să-şi ţie moşiile cu bună
pace în veci, cu toot vinitul. Iar, de ari mai avea Iordachi sin Lupul şi alte dresă sau
întărituri sau cărţi turceşti sau mărturii viclene peste aceste moşii, şi şi pe alte moşii a
dumilorsale, făcute de pe acele vremi şi aemu la Divan nu le-(a)r hi arătat, ori cî(n)du
s-ari ivi, să n-aibă a le ţinea în samă nimi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LI/27. Concept, hîrtie (33,5x21cm),
cerneală cafenie.
EDIŢII: Iulian Marinescu, Doc. relative la familia Neculce, p. 4 7 - 5 1 , nr. 20 (acelaşi text); Gabriel
Ştrempel, Introducere la Ion Neculce, Opere, p. 36 şi urm. (fragmente comentate).
1
în text: „venetul".
2
Omis.
V
585 <1720>
Conceptul documentului prin care Mihai Racoviţă voievod împreună cu Sfatul domnesc
restituie unele sate lui Ion Neculce fost hatman şi lui Ştefan Luca fost mare vistiernic, în urma
judecăţii cu Iordache mare căpitan de Codru, fiul răposatului Lupul Costachi fost mare vornic.
Iw rtAHYdH PAKOBHTVH BOGEOAU), EO>KYK> MHAOCTYIO, ROCNOA^PII 36MAH
MOAAABCKOH. înpreună cu preasfinţia sa părintele mitropolitul chir Ghedeon a Ţărîi
Moldovii şi cu tot a nostru Sfat, boiari mari şi mici, facem ştire cu această carte a domnii
mele precum au venit Ion Neculce biv hatman şi cu Ştefan Luca biv vel vist(ernic), de-u
jăluit pe dumnealui Iordache Lupul Costache căpi(tanul) de Codru, precum dumnealui
tîmplîndu-să de-u fugit cu muscalii, iar dum(nealui) vornicul Lupul au aflat vreme
atuncea, fiind putincios, de ş-au făcut uric pe moşiile dumilorsale hat(manului) Ion şi a
Lucăi vist(iernicului), anume pe sat pe Boian şi pe Bărboşi, fără nici o dreptate, nefiind
dumnealor faţă.
Deci dumnealui Iordache sin Lupul scoase un uric de la mărie sa Neculai vodă,
care scrie precum au fost dumnealor aceşti 2 boiari sfetnici lui Dumitraşco vodă
Cantimir şi cu alţi boiari, soţie lor, care anume n-au vrut să-i pomenească în uric, de-u
adus pe ţariul moschicesc cu oşti asupra preaseninatei Porţi turceşti şi au luat şi bani de
la muscali de-u făcut oaste, pe urmă s-au dus în Ţara Moschicească, iar ţara au cădzut la
mare peire şi robie; şi, vădzind dumnealui di atîta robie, singur, ş-au plecat capul de
bunăvoie lui, de-u mărs la vizirul, dzicînd cătră vizirul că el este dreptu, au întors mila
viziriului şi l-au pus pe dumnealui caimacan; iar pe urmă, după ce au stătut caimacan,
fără zăbavă l-au făcut acel vizir surgun la Vama înpreună cu alţi 2 boieri, de-u şedzut la
închisoare cîtăva vreme, din pricinile dumilorsale hat(manului) Ion şi a Lucăi
vist(iernicului), precum mai sus pomeneşte. Deci, moşiile aelor 2 boiari s-au luat în sama
gospod.
Deci, satul Boian, cu vecini, a hatmanului Ion şi giumătate de sat de Bărboşi cu
toate cumpărăturile a Lucăi vist(iernicului) au socotit măria sa Neculai vodă înpreună cu
tot Sfatul mării sale l-au dat dumisale vor(nicului) Lupului pentru acel bine ce au arătat
c-au făcut bine ţărîi şi pedeapsă şi cheltuială ce au tras la Varna, ca să-i fie dumisale
moşie în veci.
Deci, dum(nealui) hat(manul) Ion şi Luca vist(iernicul) dederă samă, după ce au
înţăles că s-au milostivit Poarta de au iertat pe toţi greşiţii, vrut-au îndată din Chiov să să
întoarcă la mila Porţii, să vie la pămîntul său; iar Dumitraşco vodă i-au pîrît cătră
muscali să nu-i lasă să să întoarcă înnapoi, că este ficiorul lui Şeremet la Poartă şi ei,
întorcîndu-să înnapoi, or face mestecături şi n-a mai ieşi ficiorul lui Şeremet de la turci.
Deci muscalii îndată au credzut şi au pus pe Luca vist(iernicul) supt pază în Chiov, iar
pe hat(manul) Ion l-au dus cu vartă piste Nipru, 40 mile, la un tîrgu, anume Harcov, şi
l-au ţinut acolo 2 ani supt pază; iar Luca vist(iernicul), fiind la margine dincoace de
Nipru, în Chiov, fostu-i-au şi mai pe lesne din paza muscalilor ş-au fugit numai cu
trupul, iar alt ce-au avut tot au rămas acolo, în Chiov. Şi, făcînd ştire mării sale lui
Neculai vodă c-au vinit la margine leşaşscă, l-au iertat de-u vinit în pămîntul său. Şi,
viindu în pămîntul său, multe mestecături şi năpăşti i-au aruncat dumnealui vornicul
Lupul asupra lui, de nu putea să-ş(i) margă la casăle sale să să odihnească de
mestecăturile dumi(sale) vornicului Lupului, căci dumnealui vornicul Lupul nu ţinea
numai satul Bărboşii, ce şedea în casă în .Cucuteni şi stăpînea toate moşiile. Deci, din
păduri cu mare cheltuială şi cu multe lacrămi şi osteneală au înştiinţat tot adevărul pe
măria sa Neculai vodă. Şi-nţălegînd măria sa cum că-i este mare năpaste asupra lui, au
socotit că, de va face Divan cu Lupul, îi va vini mare urgie asupra lui, pentru năpaste ce
au făcut, şi multe feţe de boieri să vor ruşina şi poate şi la primejdie vor vini; ş-au dzis
Neculai vodă vor(nicului) Lupului să caute să-i dea moşiile lui înnapoi, că nu le-u luat
cu dreptate, să n-aştepte Divan că, fiind Divan, apoi a vini greu de dînsul. Deci Lupul,
vădzind aşea, îndată au chemat pe Luca vist(iernicul) la gazda lui şi s-au făcut că-i dă de
bunăvoie lui moşiile;
»
si i-au dat moşiile.
' > »
Iar hatmanul Ion, tîmplîndu-să de era mai depărtat peste Nipru, în Ţara
Căzăcească, nu putea să fugă nici cum, ce au stătut cu mare gîlceavă şi cu multa
cheltuială şi jalobă asupra lui Dumitraşco vodă cătră Ţarul Moscului, pentru năcazul şi
robie ce trăgea acolo pînă s-au plinit 2 ani. Şi viindu cărţi de la ficiorul lui Şeremet în
Chiov, la tată-său Şeremet, cum că el au ieşit de supt vartă, să slobo(a)dă drumul, cum
că au jăluit la Poartă boieri şi neguţitori care sînt popriţi; şi aşea au slobozit Şeremet pe
hat(manul) Ion şi pe Iordache vor(nicul) şi pe alţi moldoveni mai de gios şi neguţitori,
cari au fost acolo, la Chiov, popriţi. Deci, viind dum(nealui) hat(manul) Ion aice din
Tară Lesască, îndată şi au agiuns la măria sa Neculai vodă şi măria sa Neculai vodă au
stătut de' i-au isprăvit de la doi paşi fermanul ca să-şi vie la pămîntul său, care ne-au
arătat si carte mării sale lui Neculai vodă că toate greşelile di spre Poartă sînt iertate, care
şi giupînesa dumisale, care cu poronca mării sale lui Neculai vodă o triimisese în ţară
de-u şedzut un an în păduri, iar dumnealui vor(nicul) Lupul de dzi de noapte sta piedică
şi făcea multe mestecături nedrepte în neguţătorii balgii şi prin boieri de să punea
şi-npotriva mili prcasăninatei Porţi, pentru ca să tot facă zăbavă să mănînce moşiile fără
de nici o treabă, gîndindu-să că a peri în pămînt strein şi-i va rămînea moşiile lui. Şi,
aşea îndelungîndu-să vreme, s-au dus Neculai vodă cu domnie în Ţara Muntenească şi
fermanurile ce le isprăvisă măria sa Neculai vodă, şi cu cheltuiala şi a hat(manului) Ion,
s-au ascuns acele fermanuri, după ce s-au dus Neculai vodă în Ţara Muntenească.
Şi, viind noi cu stăpînire, din mila preaseninatei Porţi, început-am şi noi ca să
isprăvim alte fermanuri ca să-ş(i) vie dumnealui la pămînt; numai îndată n-au zăbovit multă
vreme, s-au şi făcut mare tulburare în pămîntul nostru, c-au vinit de la Poartă de-u luat pe
vor(nicul) Lupul de-u perit, şi nu zăbavă au şi ieşit catane, pe urmă foamete şi ciumă şi
n-am mai avut vreme ca să stăm pentru treaba dumisale, să-i isprăvim. Iar acum, mai
răsuflăndu-ne Dumnedzău de mînie Sfinţii Sale, dat-am ştire preaseninatei Porţi, ne-u
poroncit noao Poarta şi mării sale Abdi paşa, care este aemu sarascher în Hotin, de i-au
făcut buiuriultiu ca să fie iertat de toate greşelile sale, să vie în pămîntul său să-şi stăpîneacă
moşi(i)le sale, precum le-au stăpînit şi mai înnainte, să fie plecat preaseninatei Porţi şi
noao. Care, aemu la v(ă)leat 7228 <1720>, au vinit la pămîntul său, trăgând 9 ani greutate
în streinătate. Jăluitu-s-au de mare strîmbătate şi năpaste ce-au avut de la vor(nicul)
Lupul şi după vor(nicul) Lupul de la giupîneasa dumisale şi a fiiu-său, lui Iordache vel
căpi(tan) de Codru. Deci, dumnealui Iordache căp(itanul) au scos acest uric care mai sus
să pomeneşte şi mărturie a dumilorsale boierilor pe acest uric făcută.
Deci dumnealui Ion hat(manul) şi cu Luca vist(iernicul) aşea dederă samă că nu
sînt ei harnici, sau stăpînul lor Dumitraşco vodă, să ridice puterea înpărăţii Moscului să
vie asupra Porţii Turceşti; că puterile înpărăteşti nu cu mică sumă şi cînd să rădică unul
asupra altuie sau cu mici pricini, ce, tîmplîndu-să de-au fugit craiul şfedzesc la Tighina
şi cu voivoda Chiovschii, din voie lui Dumnedzău s-au făcut amestecături între monarhi
şi s-au stricat pace ce au avut turcii cu muscalii mai înnainte cu vro 2-3 săptămîni ce au
vinit Dumitraşco vodă în scaun.
Ce aceasta vor(nicul) Lupul cu mare năpaste au grăit că nu numai Ţara Moldovii,
ce şi alte ţări de prin pregiur ştiu, aşijdere, c-ar hi fost sfetnici ai <lui> Dumitraşco vodă
de s-au închinat la Mosc.
Dumnealor dederă samă, cu frica lui Dumnedzău, cum că ei nu l-au sfătuit, nici
l-au îndemnat să să închine, numai slugi au fost, n-au putut taina lui, după ce au
vădzut-o, să o vădească, nici Dumitraşco vodă nu arăta aşea că va face grabă, nici au
ştiut numai iei, ce au ştiut toată boiarime şi au fost bucuroşi muscalilor şi greşiţi Porţii.
Şi, mergînd Luca vist(iernicul) cu cărţi la înpăratul Moscului, au găsit acolo pe alţii mai
înnainte trimişi soli de boieri, fără ştirea lui Dumitraşco vodă, anume... 2 Ş-au adus un
vrav de cărţi a boierilor ce au fost triimis la înpăratul Moscului: a sfinţii sale părintelui
mitropolitului chir Ghedeoan, şi a lui Antohi hatman, şi a lui Savin banul ş-altor mulţi,
scriind cu feliuri de feliuri de înbunături deşerte, dzicînd că sînt 10 000 oaste gata fără
nici un ban să slujească şi 500 ficiori de boieri cu cai cerchezeşti şi turceşti, cu rafturi, cu
săidace ferecate, îndzăoaţi şi-nbrăcaţi cu haine de cinste. Şi aemu înnainte dintr-aceli
500 au vinit 50 la banul în Ţara Leşască şi pofteşte ţara cum mai în grabă să triimită
înpărăţii Moscului vro 10 000-15 000 de muscali, să lovească Ieşii, să prindă pe domn,
să treacă să strice podul la Obluciţă, să ferme Bugeacul. Şi cu aceşti 50 ficiori de boieri
şi cu aceste cărţi ce scrie au fost dumnealui Lazul sulger, ficiorul Enoie, Pahule, Moţoc,
Calmăşul, şi alţii mai de gios. Care mărturisind dumnealui Ion hat(manul) şi Luca
vist(iernicul) înnainte Divanului, n-au putut tăgădui părintele mitropolitului înnainte
Divanului nostru. Şi încă mai înnainte, în postul Crăciunului, pînă nu să începu a să
porni pochiazurile şi ostile şi niciunul de aceste ce scriu mai sus încă nu începusă a să
face, au triimăs înpăratul Moscului de-u luat pe llie Abăza şi pe Ion Merescul din Chiov
de i-au dus la Stălii cu poştăi şi i-au întrebatu-i cum esti de la Nistru de departe pînă la
Iaşi şi de la Iaşi pînă în Ţara Muntenească şi pînă în Dunăre şi de la Dunăre la Ţarigrad,
şi afla-s-a pîine şi oaste multă în Ţara Moldovii au ba, şi cum ştiu pe domnul şi pe
boieri: ţine-or cu dînsul au ba? Care di pe atunce era socoteala lui să vie în Moldova.
Asijdere, ce dzice că au luat bani de la muscali să facă oaste, ce, după ce au vinit muscali
în Iaşi, au dat muscalii 3 domnului, iar nu lor, şi domnul au dat tuturoru: unii au luat să
slujască, unii au luat să cumpere pîine,alţii au luat să cumpere vite. Şi nu numai
moldovenilor au dat muscalii bani la aceea vreme, ce şi Ieşilor, şi muntenilor şi sirbilor.
Şi dumnealui Lupul vor(nicul) încă să făcea bun, nu era aşea, că şi dumnelui au luat bani
de la Dumitraşco vodă să cumpere zaharea 4 şi slugile lui au prădat Bugeacul şi herghelii
şi turmele musaipului mai înnainte pîn(ă) nu au mărs, căci ei la casa lor le-au luat şi
le-au ascuns pe Racova şi au triimis limbă tătar<ii> la înpăratul Moscului şi au scris că
are cîteva mii de oaste gata şi va ieşi la Fălcii înnainte. Cînd au început a trece viziriul
Dunărea în ceastă parte, îndată au răpedzit la înpăratul Moscului de i-au dat ştire cum că
vizirul trece Dunărea în ceastă parte. Dacă au fost dumnealui drept Porţi, pentru că ci au
dat ştire muscalilor că trec turcii Dunărea? Poate ar hi fost şi mai rău de muscali de cum
s-au tîmplat, de n-ar hi dat dumnealui ştire. Aşijderea şi dumnealui spătarul Costantin
încă au luat bani de la muscali 3 000 ruble, să cumpere vite; şi încă dumnealui mai cu
dreptate au slujit muscalilor decît alţii, că alţii cîţi bani au luat tot i-au mîncat, iar
dumnealui dintr-aceşti 3 000 ruble, 2 000 le-au triimis înnapoi, tocma la Nistru au agiuns
banii pe muscali, iar o mie au scris c-au fost cumpărat vite şi la bătaie l(e)-au luat tătari.
Şi dumnealui vor(nicul) Lupul acole era faţă: pentru ce au lăsat de-u triimis banii
înnapoi, dacă au fost drept? Că ci nu i-au dat viziriului?
Asijdere scrie ispisocul că dumnealui, văzind atîta robie, ş-au plecat capul de s-au
dus la viziriul şi s-au aşedzat toate lucrurile şi au scos mulţi robi ş-au potolit toată mînie
stăpânească. Pentru acesta lucru dumnealui Ion hat(manul) şi Luca vist(iernicul) aşa
dederă samă: că nu iaste cum au dat samă c-au mărs de bunăvoie sa, ce au vinit
capigibaşe viziriului de l-au luat şi l-au dus la viziriul, fără voie dumisale, şi l-au
mustrat, după obiceiul stăpînesc, şi el, hiind singur, s-au mîntuit şi s-au apărat de-u grăit
cum este fără voie lui şi cum au fost învăţat că, nu numai la aceea vreme, vădzind greu,
au năpăstuit pe dînşii, ce şi mai denainte vreme la cîte schimbări de domn i s-au tîmplat
de-u fost pînă trăie dumnealui, la toate cu gîlcevi şi cu năpăşti asupra domnilor şi cu
apucături, cu stîngeri de case boiereşti, la o vreme pe unii, la altă vreme pe alţii, şi el tot
făcîndu-să bun; şi, acmu, la această furtună, iarăş(i) acela obicei au ţinut ca să înghită
moşiile lor. Deci prealuminatul vizir Mehmet Baltagiul, în grabă, văzînd mare pustiire şi
spaimă ţărîi, că fug toţi în toate ţările, pe de o parte s-au milostivit după obiceiul
stăpînesc, pe altă parte au socotit să să înblîndzască ca să nu să facă şi mai mare
turburare şi toate, cu mila sa, greşelile ţărîi le-au iertat şi l-au pus pe dumnealui
caimacan şi i-au dat poroncă pe toţi să-i înblîndzască şi să le de ştire să vie cineşi la
pămîntul lor. Iar dumnealui, după ce au mărs în Iaşi, şi au trecut 4 - 5 dzile, nici au
socotit că esti focul aproape, măria sa viziriul neieşit încă din pămîtul nostru, ce au şi
uitat toate învăţăturile mării sale viziriului, fiind(u-i) deprindere mai denainte vreme cu
lăcomie, ş-au şi trimiis în toate părţile, pe la casăle boierilor fugiţi, armaşi a jăcui, a bate
prisăcile si a-ngrozi oamenii ce rămăsesă pe la casăle lor, şi alte bucate ce găsea, lua tot,
si pe la bejenii, a spăimă şi a lua de tot carul cîte 2 lei, cîte 3 lei, şi în Iaşi mare groază,
pe neguţători şi pe slujitori şi pe căpitani, de le lua pungi de bani. Şi dintr-acea somă
multă ce strîngea au triimis 11 pungi de bani şi viziriului ca să-şi facă el obraz. Iar
huitile şi ţipetile şi lacrămile săracilor au agiuns pîn-în ceriu şi n-au putut să rebdi
Dumnedzău îndelungu. Tîmplîndu-să şi Bichir aga, omul viziriului, în Ieşi şi vădzînd
atîta ţipăt în oameni şi 20 cai cu şeii gata legaţi şi-nţălăgînd că au scris cărţi după
înpăratul Moscului cu înbunături, au dat ştire viziriului, şi viziriul îndată au triimis de
l-au luat şi l-au făcut surgun la Varna, care acea surgunie a lui o pot pricepe toţi şi o
cunosc c-au vinit din nesocoteala şi lăcomie lui. Şi, şedzind cîtăva vreme acolo la
închisoare, dzici Iordachi sin Lupul c-au dat tată-său nişte moşii hanului de-u ieşit de la
acea închisoare şi au şi cheltuit cîtva tată-său la acea închisoare.
Deci, dum(nealui) hat(manul) Ion şi cu Luca vist(iernicul) aşea răspunseră: că mai
mult au stătut Brîncovanul de l-au scos. Şi, ieşind di-nchisoare alţi doi boieri, Antohi şi
Macsut, n-au mai înblat cu alte meşterşuguri şi au mărs drept la măria sa Neculai vodă,
iar dumnealui vor(nicul) Lupul s-au dus în Ţara Muntenească la Brîncovanul ş-au
început cu alte meşterşuguri să facă la Poartă înpotriva lui Neculai vodă şi pe altă parte
dînd ponturi lui Neculai vodă şi cerînd moşiile lui Ion hat(manul) şi a Lucăi
vist(iernicul) şi 11 pungi de bani, ce le-au luat di pi la unii-alţii, cari mai sus
s-au pomenit, dzicînd că le-au luat cu datorie şi îi le-u dat. Deci Neculai vodă, hiind
turburat la o vreme ca aceea, i-au adeverit şi, viind din Ţara Muntenească aice în ţară la
mărie sa Neculai vodă, în grabă au apucat ş-au făcut ispisoc pe moşiile acelor 2 boieri ce
scriu mai sus. Deci, sfinţie sa mitropolitul şi episcopii şi toţi boierii, fiind atunce toţi
greşiţi, în grabă în grija morţii, fiind Poarta tulburată, toţi s-au apărat şi s-au lepădat că
nu-s vinovaţi, fără cît unul, dumnealui Neculai Costîn vel logofăt, 3 dzile s-au apărat şi
n-au vrut să iscălească în mărturie; şi pe urmă Neculai vodă au triimis o slugă a mării
sale cu scîrbă de-u iscălit mărturie. Şi aşea cu aceasta au stpăînit aceşti moşii. Şi cele 11
pungi de bani, ce le-au adeverit, Neculai vodă i le-au dat, care acele 11 pungi de bani nu
le dedese dumnealui de la casa dumisale, ce le-au luat de pe la alţii, care mai sus să
pomeneşte, şi al doile rînd cu năpaste le-au luat de la ţară. Şi nu ţin tătarii numai acele
moşii a lui, ce ţin a mulţi din Prut pînă în Nistru.
Şi, răspunzînd aceste răspunsuri, dumnealui Ion hat(manul) au strigat cu glas mare
înainte noastră şi a tot Sfatul nostru, cu blăstăm au grăit, de-1 va lua sfinţie sa părintele
mitropolitul şi cu toţi boierii Sfatului nostru asupra sufletelor lor, precum este numai el
singur vinovat şi iaste adevărat făcut ispisocul vor(nicului) Lupului numai pe dînsul, şi
alţii nici au fost bucuroşi, nici au fost amestecaţi, nici sînt vinovaţi, atunce nu numai de
Boian să fie el păgubaş, ce şi de viiaţă să fie pierdut, de viu în foc să să dea.
Deci, sfinţie sa părintele mitropolitului şi cu toţi boierii Sfatului îndată cu glas
mare au striigat ş-au mărturisit înnainte noastră cum toţi au fost vinovaţi şi amestecaţi şi
bucuroşi muscalilor şi greşiţi prealuminatei Porţi, niciunul nu s-au cutedzat să-1 ia cu
sufletile sale că el au sfătuit sau au îndemnat să să închine. Numai, atunce cînd au făcut
Lupul vor(nicul) acel ispisoc, fiind în grabă şi în mare turburare Poarta, şi mărie sa
Neculai vodă domnu strein, nu pemintean, au cătat să facă voia după poftă- dumisale
vornicului Lupului, dar nici Lupul vor(nicul) n-au fost mai credincios Porţii, ce, tot
într-un chip greşiţi cu toţii Porţii, n-au avut la acea închisoare nici o pagubă, că i s-au
plătit îndoit.
Deci eu, vădzind că nu numai odată sau de doo <o>ri au luat asupra sufletelor lor
boierii că-i mare năpaste hat(manului) Ion, nici cu atîta n-am lăsat, vădzind ca scrie
ispisocul şi cu blăstăm ca să nu să mai strice, şi, fiindu Iordachi Lupul Costachi şi
ginere, ţiind o nepoată de frate, am socotit şi la nimic nu m-am uitat, fără cît la mare
dreptate, am luat acele dresă ce mi le-au arătat făcute de Neculai vodă şi le-am dat în
mîna mitropolitului, chir Ghedeoan. Am dzis sfinţii sale şi dumilorsale boierilor şi le-am
dat voie cu giurămînt despre parte mea, fără de leac de bănat, cum ştiu iei cu sufletile
lor, aşea să facă: ori să dea uricile în mîna hat(manului) Ion, să-şi ţie Boianul ori, de să
cade, să le dea în mîna lui Iordachi sin Lupul, şi hat(manul) Ion să-şi ia plata vieţii, după
cum s-au apucat înnainte Divanului. Şi niciunul n-au putut să dzică ceva împotriva
hat(manului) Ion, să-1 scoată numai pe dînsul vinovat, ce s-au arătat toţi că sînt vinovaţi,
precum mai sus să pomeneşti. Ce singur părintele mitropolitului, de bunăvoie lui, au dat
uricile în mînule hat(manului) Ion ca să-şi ţie moşiile: precum au ţinut-o moşii şi
strămoşii lui, aşea şi el şi ficiorii ficiorilor lui. Deci noi, vădzind aşea, i-am dat uric să-i
fie de moşie şi de credinţă precum mai sus să pomeneşte.
Aşijdirea, mai răspunsă Iordachi cum că un domnu au dat şi volnic au fost să dea
şi să ia; pentru aceasta eu am fost de trii ori domnu din vrere lui Dumnedzău, şi
pemintean, şi n-am apucat nici eu mai dinnainte de răpoosaţi domni ca să ia domnul
moşiile altor boieri sau proşti, să le de altora fără de vină, fără cît din hotarăle tîrgurilor
sau dintr-a lor moşii ce-s de pe neam, acele au fost volnici domnii să le dăruiască cum
<l>e-au fost voie, iar acest obicei pîră aemu n-au mai fost, nici eu nu priimăsc să hie.
Mai dzise dumnealui Iordachi: şi moarte tătîne-său dintr-aceste pricini i-au vinit
de-au perit la Poartă. Care la acest lucru s-au tîmplat nu numai dumisale perire, ce şi
domnului muntenesc şi a cîţiva boieri munteneşti şi sirbe.şti. Şi, sfinţie sa părintele
mitropolitului, chir Ghedeon, mărturisi înnainte Divanului nostru că, cînd au vrut să
purceagă mărie sa Neculai vodă în Ţara Muntenească cu domnie, ş-au făcut molitvă de
drum, după obicei, şi s-au ispovedit, şi cu mare ciudă s-au jăluit Ncculai vodă cătră
mitropolitul pe Lupul vor(nicul), dzicînd: „Părinte, mare cinste şi mult bine i-am făcut
Lupului, iar el în loc de mulţămită, după cum îi învăţat, multă supărare, ocară îmi face,
pentru care să ştii, sfinţie ta, că mă voi nevoi scurte să-i fie dzilile lui şi de la mine să-i
fie piire"! Şi au mărturisit înnainte a toţ Sfatul nostru, şi s-au tîmplat şi frate-meu
Dumitraşco hat(manul), socrul lui Iordachi, şi văru-său, Costantin vel spăt(ar), di au
audzit la toate aceste ce mai sus scriem, cari nici ei, fiind mai aproape rude, n-au putut să
răspundă nici cu-m 5 fel de răspuns înnainte hat(manului) Ion.
Pentru ceasta, de s-ar tîmpla după urma vieţii noastre pe cine ar milui Dumnedzău
cu stăpînire în locul nostru şi ar scote niscareva întărituri domneşti, sau boiereşti, sau
turceşti, făcute cu meşterşuguri, şi ar scorni niscareva gîlcevi pe moşiile hat(manului)
Ion sau a Lucăi vist(iernicului), să nu fie de credinţă.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXX/88. Concept, hîrtie
( 3 3 , 4 x 2 1 cm.), cerneală neagră.
1
Omis.
2
Rupt.
3
în text urmau cuvintele (tăiate de aceeaşi mînă): „nu numai lor ce a toată ţara".
4
în text urma fraza (tăiată de aceeaşi mînă): „ş-au triimis limbi tătarii la înpăratul Moscului ş-au scris
că are cîteva mii de oaste".
5
cu un.
Mihalache, fiul călugărului Neofit, dăruieşte M-rii Cetăţuia două vii de cîte două pogoane, cu
cramă, şopron şi cinci căzi.
t Adecă eu, Mihalache, ficiorul lui Neofit călugărul, carele s-au chemat la mirenie
Necula grecul ot Cetăţuie, scriu şi mărturisăscu cu acest adevărat zapis al mieu la mîna
sfinţii sale, părintelui chir Iustin egumănul de la sfînta mănăstire Cetăţuia, precum să
s(e) ştie că, dc a mea bunăvoie, am socotit că fiindure părinteli mieu Neofit călugărit la
sfînta m(ă)n(ă)st(i)re Cetăţuia şi acolea s-au astrucat şi oasăle lui, şi a maicii m£le, şi a
fraţilor miei, şi avîndurd eu pe Vale Cetăţui dooă bucăţi de vii, bucata cîte dooă
pog(oane), tot într-o ogradă, care aceste vii mi să trag mie de la răposatul Statie
neguţitoriul care m-au fost luat ficior de suflet de mic şi mi le-au dat acele vii danie,
precum ştiu şi înpregiuraş(ii) de acol(o). Şi cît au trăit tată-mieu, le-au stăpînit el şi s-au
hrănit cu acele vii pîn(ă) m-am rădicat şi eu. Şi la moarte lui au legat la diiat(ă) să fac(ă)
şi fetelor parte, fiindu-mi surori. Deci aemu, aşa am socotit, neputîndu-le eu ţine, am dat
gium(ă)tat(e), dooă pogoane de vie lucrată, cu cram(ă) cu tot, care iaste despre răsărit,
surorii m£le Mariuţi; şi i-am dat şi o livadă cu pomeţi de peste pîrîu. Iar gium(ă)tat(e) de
vie, tij dooă pog(oane) lucrate şi cu un şopron ce iaste în mijlocul vii şi cu cinci cădzi
gata, care această vie iaste despre Găgioaie, am dat-o danie, cu pomeţi cu tot, la capul vii
din vale, pîn(ă) în drum, la sfînta m(ă)n(ă)st(i)re Cetăţuia, pentru sufletul părinţilor miei
şi mai vîrtos pentru sufletul răpăosatului Statie neguţitoriul de la cine mi-s danie viile. Şi
i-am scris şi la pomenicul cel mare să s(e) pomenească în văci acol(o), şi să le fac(ă)
aemu după Paşte şi un sărindar; şi să aibă părintele Iustin egumănul a-şi face şi un
ispisoc de-ntăritură de pre zapisul mieu ca să fie mănăstirii moşie în veci.
Iar cine s-ari ispiti ca să clintească danie mea, oricît de puţin, să fie treclet şi
blăstămat de Dumn(e)dzău, şi de Maica Precista şi de 12 Ap(o)st(o)li vîrhovnici, să-i fie
pîrîş(i) la straşnica giudecata Sfinţii Apostoli Petră şi Pavel.
Şi la această danie s-au tîmplat cari s-au iscălit mai gios. Şi eu, pentru credinţa,
mi-am pus pecet(ea) şi am iscălit cu mîna mea.
Şi eu, Axintie uricariul, am scris cu dzisa lui Mihălache, ca să s(e) ştie.
tf Mc, A(-k)r(o) X 3CKH 4>EB(ptfapYe) KS.
t MixaÂxxKTi t o Neocptru1 <m.p.>.
t M a ^ a p a K r i q axcxpoaxaq <m.p.> 2 ; t THwprM AHMA H HCKAA, marturi
<m.p.>; Ioani martur 3 ; Fodor, martur 3 ; Simion odobaş, ficiorul Dimii, martur 3 ; A3,
A V W A "R A W R ( o ) 4 > ( 6 T ) <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>:
1) 7228 <1720> fev(ruarie) 26. <Nr.> 31; 2) Viile deosăb(i) la Cetăţui; 3) <tradus în
greceşte>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, XVII/33. Orig., hîrtie difolio (33x22,5 cm.), filigran,
cerneală neagră, sigiliu inelar octogonal în aceeaşi cerneală şi două amprente digitale.
1
Sigiliu inelar.
2
Mihalachi al lui Neofit <m.p.>; t Mazarakis staroste <m.p.>.
3
Amprentă digitală.
G l i g o r a ş c o B o z a g i u l v i n d e lui Iordachi C a n t a c u z i n o marc v i s t c r n i c c a s c l c din Iaşi ale
r ă p o s a t u l u i U r s a c h i f o s t s t o l n i c pentru datoria acestuia către vînzător.
Adecă eu, Gligoraşco Bozagiul, scriu cu acest adevărat zapis al meu la mîna
dumisale Iordachi Cantacuzino vel vist(iernic) precum să s(e) ştie că, de a me bunăvoe,
i-am vîndut dumisali a me dreaptă moşie şi cumpărătură, curţile din Iaşi de pe Uliţa cea
Mare, care acele curţi au fost mai înainte a lui Ursachi ce au fost stolnic mare; şi fiind
dumnealui cu mine soţie la cumpărătura vămii cei mari, în zilele măriei sale lui Antiohie
vodă, într-a doao domnie a mării sale, şi, tîmplîndu-să mazilire, n-am fost apucat să ne
luăm sama, ce tîmplîndu-să la a doao domnie a mării sale lui Mihai vodă, atunci în
curîndă vreme de au murit şi Dumitraşco Ursache stolnicul şi nu s-au putut să s(e)
închee sămile vămii; iar după moartea stolnicului Ursache, făcînd eu jalobă la măria sa
Mihai vodă de strîmbătate me ce am avut despre Ursachi stolnicul pentru banii vămii,
cum şi partea mea ce mi s-ar veni din vamă tot dumnealui au mîncatu-o şi datoriile
turcilor stau neplătite.
Deci măria sa vodă ne-au orînduit ca să ne ia samă patru boeri, anume: răposatul
Manolache Ruset vornicul, şi d(u)m(nea)lui Deadiul spătarul, şi Savin banul şi Toma
neguţitorul, pre izvoade şi pre catastişe ce s-au aflat în săcriul stolnicului Ursachi, după
moartea lui. Şi stînd eu la socoteală cu d(u)mneaei Maria stolniceasca şi din toată
socoteala vămei sau aflat c-au fost luat Ursachi stolnic mai mult peste cît i s-au venit din
partea mea cu "2295 lei 8 potronici, făr(ă) 700 lei ce i-am fost mai ertat. Şi neavînd
dumneaei stolniceasa de unde să-mi dea acei bani, mi-au ales giudecata ca să-mi dea din
moşii pentru acei bani, din moşia giupînului său Ursache stolnic; şi d(u)mneaei tot m-au
purtat cu cuvinte cîţiva ani; care mai apoi am mai avut giudecată şi la măria sa Mihai
vodă, şi iar mi-au dat dreptate ca să-mi plătească d(u)mneaei Ursăchioae stolniceasa cu
moşiile giupînului său, a lui Ursachi stolnic, care şi preţ au pus d(u)m(nea)lor acelor
moşii, făcîndu-mi şi izvod anume de sate, în care izvod au pus şi curţile din Iaşi drept
500 lei; şi le-am primit, neavînd alta ce lua.
De aceia, şi eu le-am vîndut acele curţi cu locul lor d(u)misali lui Iordachi
Cantacuzino vel vistearnic într-acelaş preţ, 500 lei; însă pre giumătate de casă cu loc cu
tot i-am dat dumisale vamă pentru un bine ce mi-au făcut d(u)m(nea)lui de au stăruit
pentru mine de mi-am scos nişte bani cu mijlocul d(u)m(i)sale de la măria sa Mihai vodă
care i-au fost cheltuit de la mine cu datorie în trebile domneşti, care jumătate de bani,
250 lei bit, mi-au dat d(u)m(nea)lui visternicul.
U las, leat 7228 <1720> febr(uarie) 29.
Gr(igoraşco) Bozagiul vameş.
Ghedeon mitropolit Moldovei.
Gheorghe episcop de Roman.
Calistru episcop de Rădăuţi.
Axinte uricarul scrie zapisul.
După Ghibănescu, Documente slavo-române, în „T. Codrescu", An. VI (1936), nr. 3 (mai), p. 37-38,
nr. 25. Orig., sigiliul Porţii domneşti, cu legenda: „P(e)ce(te)a P(o)rţ(ii). 1718", după idem, Ms. Surete, VI, f.
356.
Mihai Racoviţă voievod întăreşte M-rii Cetăţuia stăpînirea asupra a două pogoane de vie
dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr.
t kv AIURAU P-HKWBNU-H BOGBOAA, EW^CYGK» A\(H)A(O)CTY6K>, R(OC)N(O)ADPII
3€A\AH Adecă au vinit înnaintea domnii mele rugătoriul nostru Iustin
AAUMAABCKOH.
egumenul de la sfînta m(ă)n(ă)stirea Cetăţuia şi ne-au arătat un zapis încredinţat cu
multe mărturii de la boieri si de la oameni buni, de la Mihalache ficiorul lui Neofit
călugărul, carele s-au numit numele lui din mirănie Neculai gnăcul de la Cetăţui, scriind
precum a vîndu<t>' el patru pogoane de vii tot într-o ogradă, osăbit6 doaă pogoane la un
loc şi alte doaă pogoan(e) iarăşi la un loc, ce i-au fostu lui danie cu diată de la Statie
neguţitorul ce l-au fost luat ficior de suflet şi le-au stăpînit tatul lui Mihalachi pînă la
moartea lui; şi cînd au murit tată-său i-au dzis să facă parte şi surorilor lui, fiindu fete să
nu le lasă. Deci, doaă pogoane lucrate, cu cramă cu tot, carel(e) sintu despre răsărit,
le-au dat surorii lui, Măriuţii, şi cu livad(ă) de pomi despre pîrîu, iară doaă pogoane
lucrate şi cu un şopron ce iaste în mijlocul viii şi cu 5 cădzi gata, care pogoane sintu
despre Găgioaia cu pormSţi cu tot la capul viii, din val6 pîn-în drum, le-au dat danie
sfintei m(ă)n(ă)stir<S Cetăţuii pentru sufletul părinţilor lui şi mai vîrtos pentru sufletul lui
Statie neguţitoriului, carcle i le-au dat, scriindu pe toţi la sfîntul pomelnic.
Pentru aceea, vădzind domnie mea acel zapis de danie ce-au dat sfintei
m(ă)n(ă)stiri, m - a m mi(lo)stivit şi domnie mea şi i-am dat şi i-am întărit şi de la domnie
mea ca să-i fie acel(e) doaă pogoan(e) de vii, cu pomeţi şi cu cădzil(e) vii, dreaptă ocină
şi moşii cu tot vinitul, neclătită şi neruşăită nici od(i)năoară, în v6ci.
Aşijdirilea şi în urma noastră, pe cin(e) va milui Dumnedzău cu domnie ţ(ă)rîi
noastre a Moldovei, ori din ficiorii noştri, ori dintr-altu neam strein, poftim să nu strîcâ a
noastră întăritură ce i-am făcut, ce mai vîrtos să aibă a da si »
a-ntări. Iar carii ar strica
întăritură noastră să fie suptu blăstămul pe cum scrii zapisul cel de danie sf(i)ntei
mănăstiri. Aceasta scriem.
OY A C , GCT*) A(-FE)T(O) X 3CK7 A\AH SI, B;R AOONH Tp-fcTar(o) r(oc)n(o)ACTBA.
HW A/LM^AH PTI>KWBHU(TI) BWGBWAA <M.p.>.
<Pc verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7228 <1720> mart(ie) 20.
<Nr.> 32.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava-Iaşi, XVIII/34. Orig., hîrtie ( 3 2 , 5 x 2 2 , 4 cm.), filigran, cerneală
neagră (majusculele în ccrncală roşie), sigiliu inelar octogonal în cerneală roşie, neclar.
1
Omis.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în sec. XVIII>: 1) 7228 <1720>
iuni 9; 2) 7228 <1720> iunii 9. No. 2.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Ioan Gură de Aur, X I V / 2 . Orig., hîrtie d i f o l i o ( 3 3 , 2 x 2 0 , 4 cm.), filigran,
cerneală neagră, sigiliu d o m n e s c mijlociu, î n cerneală roşie, din 1703.
1
Cuvînt adăugat deasupra rîndului.
Adică eu, Aniţa, dat-am acestu încredinţat zapis al mieu la mîna dumisali lui
Gligoraşco şi fămeiei sale, Marii, precum să să ştie cum că, de nime siliţi, nici asupriţi
fără de cît, i-am vîndut o casă, care casă este lîngă Iacob armanul şi lîngă casa lui Pascal
şi lîngă casa lui Spin; şi această casă fiind a lui Vasile ce-au fost staroste de ciocli,
ginerile lui Costantin Toigan cizmarul. Deci fiindu-mi acestu Vasile cu mulţi bani
datoriu şi neavînd Vasile cu ce să plăti de mine, de Aniţa, şi avînd această casă mi-au
dat-o zălog să o vînz pentru banii mei şi mi-au făcut şi zapis de volnicie, ca cui aş
vinde-o să o stăpînească în veci. Şi lui Vasile i s-au întîmplat moarte de ciumă; deci eu
am vîndut-o lui Gligoraşco şi femeie lui, Mărie, drept douăzeci şi trei de lei, bani vechi.
Deci să aibă dumnealor a o stăpîni, dumnealor cu cuconii dumisali, cu tot neamul
dumilorsale, în veci.
Şi cînd am vîndut-o, mulţi oameni s r au tîmplat de faţă precum ş-au pus si n u m e l e
mai gios, ca să se ştie.
Let 7228 <1720> iulie 30.
Eu, Aniţa sînt vînzătoare 1 .
Costantin Togan, soţul lui Vasile, de faţă am fost ; eu, Iacob armanul, vecinul
martur 1 ; eu, Catrina, femeia lui Vasile, fata lui Toadar, de faţă am f o s t ' ; eu, N o r o s
armanul, martur 1 ; eu, Ioniţă cojocar martur 1 ; eu, Ion zugravul, martur'; eu, Ioniţă Copii
uşăr, martur'; eu, Vasile fecior lui Iacob, martur'; eu, Petre fecior lui Iacob, m a r t u r ' ; eu,
Nastasie Spinoaie, martur'.
Eu, Vasile dascal, am scris zapisul, martur.
Arh. St. Iaşi, D o c u m e n t e , DCCCLXX1I. nr. 31. Copie în Condica Başotă, scrisă în prima j u m ă t a t e
a sec. XIX.
1
Se indică în c o p i c locul amprentei digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Neclar.
3
Mazarakis staroste, martor <m.p.>; Grigoraskos, martor < m . p . > ; . . . . martor <m.p.>.
t Adecă eu, Gligorie zet Ciornuşcăi, şi Safta, fiică-sa, făcut-am zapisul nostru la
mîna dumisale giupînului vel căm(ă)nar Alexandru ca să fie de credinţă precum să s(e)
ştie că scriem şi mărturisim, de nime nesiliţ(i), nici asupriţi, numai de a no(a)stră
bunăvoie, i-am vîndut o vie în Valea Comisului, la Cetăţuie, care vie iaste pintre vie
Neculii neguţătoriul, zet lui Statie, însă patru pogo(a)ne cu viia cea tînără; şi merge în
lungul viilor din drumul din sus pîn(ă) în drumul din gios, ce-i din vale la Cruce lui
Statie. Şi o am vîndut cu zapisele cel(e) vechi, o vie drept şesedzăci de lei, bani vechi,
însă cu pomăt şi cu loc cu tot cît s-a vini parte acei vii. Şi o am vîndut dumisale ca să-i
fie dreaptă ocină şi moşie dumisale, în veci neclătită şi neruşeită.
Şi acest zapis s-au făcut înnainte părintelui egumănului Iustin de Cetăţuie, şi
înnainte Gavriloai cu ficiorii ei, şi Măriuţa, fata Niculii, nepoata lui Statie. Şi s-au
întîmplat la acest zapis Gavril Munteanul şi cu cumnata lui Gavril, Măriuţa Penoaie, şi
Ioana cu Ştefăniţă, şi Gheorghie Belibou cu Mărie, soţu său; şi eu, Pătrachi, m-am
întîmplat la acel zapis. Şi noi care mai sus sîn tem puşi ne vom iscăli mai gios; pentru
credinţa, ne-am pus numele şi degetele mai gios, ca să s(e) crcaz(ă).
Noi(em)v(rie) 2 d(i)ni! let 7229 <1720>.
Eu, Gligori zet Ciornuşcăi, vînzătoriu 1 ; eu, Safta, soţul lui Gligorii 1 .
Eu, Pătrachi, martur 1 ; t eu, Gavrilo, cu ficiorii mei 1 ; t eu, Gavril Munteanul 1 ; t
eu, Măriuţa, fata Niculii 1 şi Măriuţa Peneoaie 1 ; t Ioana 1 ; t Ştefăniţă 1 ; t Gheorghe
Belibou cu soţul meu, Mărie.
t Şi am scris eu, Ilie Munteanul zet lui Panait biv terzibaşe, zapisul lor şi sînt şi
martor <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: 7229 <1720>
noiemv(rie) 2.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Sf. Sava - Iaşi, XVII/32. Orig., hîrtie d i f o l i o ( 3 3 x 2 1 , 4 cm.), filigran,
cerneală neagră, pătat, 11 amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
594 1720 (7229) n o i e m b r i e 12
Chclsia dăruieşte lui Andrei, ginerele ei, şi Sandei, fiica ei, două dugheni pc Podul
Hagioaiei pentru pomenire.
t Adecă cu, Chelsiia, făcut-am scriso(a)re mea la mîna ginere-mieu, lui Andrei,
precum eu, de nim(e) silită, nici asuprită, ce de a mea bunăvoie, i-am dat doo d u g h e n e
cu loc cu tot: dugheana de lîngă Toma abăgeriul şi alta iar ce iaste întru părete cu aceea,
cu locul din dos, ce est(e) pe Podul Hagioie, ca să-i fie dum(i)sale şi fiică-me Sandii
dreaptă ocină şi moşie în veci.
Iar cine s-ar mai scula din săminţiia mea, să fie neiertat de D(u)mn(e)dzău şi dat
anaftema, căci eu, dc bunăvoia mea, m-am dat dum(i)sale să mă grijasc(ă) la morte mea
după obiceiuul creştinesc şi să-mi de şi un sărindar. Şi aiest zapis s-au făcut dinainte <a>
mulţi oameni buni, cari mai gios s-au iscălit; şi pentru credinţa am pus şi degetul.
Let 7229 <1720> noiemvrie 12.
Chelsiia 1 .
d3, Tofan proto<po> 2 pă <m.p.>; Iordachie <m.p.>; Mih(a)lache staroste <de> 2
ciocli, martur, iscal <m.p.>.
Şi eu, Costantin Vrabie, am scris zapisul.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>:
1) 7229 <1720> noiemv(rie) 12; 2) Zapisul dughenii a lui Andrciu abăgeriului.
Arh. St. Bucureşti, M-rca Sf. Sava - laşi, LVIII/2. Orig., hîrtie difolio (32 x 20,5 cm.), o amprentă
digitală.
1
Amprentă digitală.
2
Omis.
1
Omis.
2
Amprentă digitală.
596 1 7 2 0 ( 7 2 2 9 ) d e c e m b r i e 28, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Dumitraşco Racoviţă hatman satul Mileşti, din ţinutul
Vaslui, în urma judecăţii pentru o datorie bănească, pentru care acest sat fusese pus zălog la Ilie
abager din Iaşi.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, LXXXIX/86. Orig., hîrtie difolio
(43,7x29,9 cm.), filigran, ccrncală neagră, sigiliu domnesc.
EDIŢII: Ghibănescu, Surete, X, p. 8 5 - 8 9 , nr. LII (orig. după idem, Ms. Surete, XXVI, f. 81, cu un
scurt comentariu).
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. St. Bucureşti şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 2 9 4 (rez.)
598 1 7 2 1 ( 7 2 2 9 ) i a n u a r i e 23, Iaşi
Arh. SL Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, VIII/226. Orig., hîrtie ( 1 5 , 8 x 2 0 , 2 cm.),
cerneală neagră, sigiliu inelar, octogonal, ncclar.
1
Cuvînt adăugat cu altă cerneală pe loc liber."
2
Urmează cîteva cuvinte neclare.
599 1 7 2 1 ( 7 2 2 9 ) f e b r u a r i e 1, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte Irinei o dugheană în Tîrgul dc Jos, în urma judecăţii cu
cumnatul ei Năstase, fiul lui Ieremia făclier.
EDIŢII: Dan, M-rea Putna, p. 93, nr. 62 (rez.); idem. Cronica Episc. Rădăuţi, p. 1X5, nr. 18 (orig.);
Balan, Doc. buvcovinene, IV, p. 1 0 - 1 1 , nr. 6 (orig.).
EDIŢII: Iorga, St. şi doc., I—II» p. 9 6 - 9 7 (rez. şi extrase după trad. lat.).
Crîstea paharnic al doilea se învoieşte cu Lupul şi Costantin, fiii lui Năstasă vornic, ca
locul de deasupra unei pivniţe din Tîrgul dc Jos să rămînă liber.
Adică eu, Crăstea vtori pah(arnic) săn Iamandi biv vel med(elnicer), făcut-am
această adevărată mărturie a me la mîna dumilorsale Costantin şi Lupul săn Nastasă
vornic precum să să ştie pentru o bivniţ (sic)1 ce-au cumpărat părintele mieu de la
Măzărachi staroste de negustori, care pivniţ iaste în Tîrgul de Gios, pe Uliţa Rusască,
alăturea cu nişte dughene a dumilorsale, ce li-au cumpărat iei de la staroste Măzărache
mai nainte vreme; şi fiind dumnelor acolo cumpărători mai vechi, ni-am învoitu-ne noi
în de noi pentru locul din dosul dughenilor precum au fost slobod păr-acum, să fie
slobod şi de aemu înainte, să s(e) slujască unul cu altul. însă cine ar şăde în dughenele
dumilorsale să nu fie volnic pe locul pivniţei, cît ţine şuşăniţa din chiotoarea casăi
pivniţei păn-în gardul lui Mazarachi, a face grajd sau alte ce i-ar trebui. Aşijdere cine ar
şăde în pivniţ(ă) să nu fie volnic a face pe locul dumilorsale nimic, făr de cît să fie loc
slobod precum au socotit să umble carul. Iar de s-ar tîmpla să îngrădiască părintele mieu
locul pivniţei despre dumnialor, fiind de margine, să se lasă poarta cît ar merge carul la
dughene. într-acesta chip învoindu-ne, au iscălit şi dumnealor în zapisul pivniţei cel de
cumpărătur(ă), iar de n-ar primi părintele mieu mărturie aceasta, nici iscăliturile
dumilorsale din zapis, să nu să ţie în samă.
Şi această mărturie s-au făcut dinaintea dumilorsale boerilor celor mari şi a
neguţitorii carii mai gios s-au iscălit; şi eu, pentru mai mare credinţă, am iscălit.
L(ea)t 7 2 2 9 <1721> iuni 20.
Cărste Iamandi vt(ori) pah(arnic).
rpriYOpioq, papropou;; Nr|KoA.cx<; Ctrcfitaxvcx;, iiapropou; 2 ; Axinte uricar, martur.
D u p ă Ghibănescu, Surele, X, p. 129, nr. LXX1II. Text după orig., din Acta Şt. Ncgruţi, după idem,
Ms. Surele, X V I I , f. 74.
1
A ş a în textul editat.
2
Grigorios, martor; Nicolas, martor.
Ivan fost mare căpitan vinde lui Irimia tipograf o casă din mahalaua Tălpălărie şi două
locuri de lîngă aceasta, cu 40 de lei, bani gata.
t Adecă eu, Ivan biv vel căpitan, împreună cu fii noştri, Pătraşco 1 , făcut-am
zapisul nostru la mîna dumisale Irimiei tipograful cum noi de a noastră bunăvoie, de
nime siliţi, nici nevoiţi, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, o casă ce-am avut
noi în tîrgu în Iaşi, în Tălpălărie, lîngă popa Toader şi între casa dumisali vornicului
Cujbă, casa cu tot locul ei, ce ne-au fost şi noao cumpărătură de la Bîrzăscu.
Aşijderile i-am mai vîndut şi doa locuri de casă ce s(e) alătură cu acăea cas(ă), ce
am cumpărat noi un loc de la Neculai Orbul ungurul de Miroslava şi alt loc ce l-am fost
cumpărat de la săpon(ă)riţa, ce-i din dosul casăi, iar cel de la Neculai ungurul iaste
denaintea casăi, am vîndut noi dumisali Irimii tipograful, drept patrudzăci de lei, bani
gata; şi ne-au făcut dumnealui plată deplin întru mînuli noastre.
Şi în această vîndzari şi zapis s-au tîmplat dumnealor vornicii de poarta mării sali
lui vodă pr6 numi, carii mai gios s-au iscălit, şi alţi oameni buni, ulicăni, ce s-au tîmplat.
Şi pentru mai mare credinţă şi noi ne-am iscălit ca să-i hie dumisali şi giupînesăi
dumisali şi cuconilor dreaptă ocină şi moşie, în văci.
Şi eu, Vasilii Neagul uricar, am scris zapisul, tf Ab©P r(o)c(no)A-
V MC, A(-FE)TV X3CK8 IOAH KH.
2
Iuan Pezro... <m.p.>.
Grigori Coc(o)ran vornic glot(nii), martur 3 <m.p.>; Pătraşco stolnic m-am tîmplat
<m.p.>; ... 4 ; David diiacon <m.p.>; Nic(olai) (?) Costin HCKAA <m.p.>; Gheorghie vornic
glotni, martur <m.p.>; Pătraşco medel(nicer) <m.p.>; eu, Ilian(a) armăşoaia, vecina
dumisali căpitanului Ivan, mar(tur) 5 ; eu, Anuţa piteriţa, m(artur) 5 ;
<Pe verso, scris de mîini diferite în aceeaşi vreme>: 1) Pentru locul de cas(ă) ot
Ivan biv căp(i)t(an); 2) Zapisul casei de la Ivan căpitan.
Arh. St. Bucureşti, A.N., M D C X I X / 4 . Orig., hîrtie ( 3 2 , 3 x 2 1 , 8 cm.), cerneală neagră, un sigiliu inelar,
o c t o g o n a l , cu o cruce în mijloc şi numele lui Cocoran (neclar) „v(ornic) g(lotnii)".
1
C u v î n t adăugat deasupra rîndului.
2
Cu caractere latine; neclar.
3
Sigiliu inelar.
4
Semnătură neclară.
5
Amprentă digitală.
604 1721 (7229) august 23, Iaşi
Lupul Gheuca logofăt al treilea dă Măriei stolniceasa, soţia răposatului Ursaehi fost stolnic,
casclc din Iaşi ale paharnicului Ghiorghiţă dăruite ci dc mitropolitul Ghedeon.
1
în regestul Iui Ghibănescu: 25.
2
Aşa în textul editat. , .
în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, amin. Iată eu, smeritul Ghedeon
arhiepiscopul i mitropolitul Sucevei şi a toată Moldavia, făcut-am această adevărată
scrisoare a noastră, ca să fie de bună credinţă tuturor cui se cade a şti. Pentru că,
apropiindu-se junchiul vieţei noastre şi temîndu-mă de nefăţarnica moarte, cum şi pe noi
să nu ne răpească în grabă, că ştiind că nici o ispravlenie de fapte bune într-această lume
n-am avut, ci temîndu-mă de înfricoşatul judeţ a lui Dumnezeu, care toţi de obşte îşi vor
lua plata cineşi după fapta sa, după cumpăna dreptăţei. Deci şi eu, un smerit şi păcătos,
lasat-am această carte, toţi să ştie ce am lăsat dintru agoniselele Mitropoliei şi din
nevoinţa mea, precum va arăta şi izvodul făcut cu iscălitura mea.
Şi cu toţi de obştie să ştie cîte răutăţi au dat peste mine, şi mi s-au prăpădit toate
bucatele, am remas cu trupul şi cu ce am avut în casă. Cine a fi creştin adevărat m-a
crede. Că stupii din prisăci i-au ars tătarii, alte dobitoace ce am avut le-au luat deoparte
cătanele şi de istov tatarii. Deci iată, iară am pus nevoinţă şi iarăşi am făcut stupi şi din
dobitoace din toate au remas sfintei Mitropolii, osebit de ce m-am luat să-mi fie de
treaba me, pînă cînd milostivul Dumnezeu m-a ţine în rînd cu cei vii, şi pentru datorii, ca
să le pociu plăti.
Alta, mă rog mai întăi luminatului domn şi întru Christos iubiţi fraţi arhierei şi
dumneavoastră cinstiţi boieri mari, şi al doilea pentru un sat, anume Ungureni, şi nişte
părţi de Dragşineşti, ce am cumpărat de la călugării de la mănăstirea Rîşca. Deci de s-ar
lua alte sate de la cine au cumpărat alţi arhierei, cumpărate de pre la mănăstiri, să iea şi
pre ale mele. Iar neluîndu-se altora şi de mi-ar face strîmbătate să iea după moartea me,
ori domn sau arhiereu sau boieri sau călugăr de la mănăstiri, aceia să fie blestemaţi de
Dumnezeu, şi de Maica Precista, şi de 12 Apostoli, şi de 318 Părinţi de la Nichea şi de
toţi sfinţi. Herul, piatra, lemnul să putrezască şi să se răsipească, iar trupurile lor să ste
întregi, şi în viaţă lovească-i bubele lui Ghiezi şi cutremurul lui Cain, şi să-i înghiţă
pămîntul de vii ca pe Datan şi Aviron şi procopsală să nu aibă în toată viaţa lor; aibă
parte cu Iuda şi cu trecletul Arie, şi de blagoslovenia noastră, ce ni-au dat-o Domnul
Dumnezeu, încă să fie afurisit, daţi anatemei şi de nime neiertaţi în veci.
După aceste după toate, mă rog întîi Domnului şi Stăpînului mieu şi întru Christos
iubiţi fraţi arhierei, şi cinstiţi întru blagorodie boeri mari şi mici, şi egumeni sfintelor
mănăstiri, şi molivtele voastre preoţi şi toţi de obşte pravoslavnici creştini să ne iertaţi,
că şi eu ca un om oi fi greşit, cu cuvîntul, cu gîndul, cu lucrul, neputînd cu greşalele a
face dreptate celor ce au venit la judecata noastră, sau de am asuprit pre cineva, sau de
am făcut de voie a domni sau boieri, de toate ştiute şi neştiute lucruri, de către toţi să
aibă iertare, şi eu cu tot sufletul meu pe toţi vă iert şi ca să aveţi iertare şi de la Christos
Dumnezeu şi Mîntuitorul nostru, a căruia dar şi nespusă milă să fie cu toţi, cu voi, în
veci. Amin.
7230.
<Iscălit>: Ghedeon Mitropolit Moldoviei.
După Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 11-12, nr. XIII. Copie.
608 1721 ( 7 2 3 0 ) s e p t e m b r i e 2 , I a ş i
Mihai Racoviţă voievod scuteşte dc toate dările şi angheriile patru oameni din Horleşti,
ţinutul Cîrligătura, ai preotului iezuit Martin Chirnogische.
t Iw MHXAM PIIKOBHUCTO
B06B0AA, E(o)îK(YeK>) A\(H)A(OCTYK>), r(o)cn(o)AApi»
3GA\AH MOAAABCKOH.Scriem domniia mea la boiarii noştri şi la toţi slujitorii carii veţi
îmbla ori hie cu cc fel de slujbe a domnii mele la ţinutul Cîrlig(ă)turii. Facem şt(i)re
pentru patru oameni de la Horileşti a preutului Martin Chirnogische, iezovitul leşesc,
m-am milostivit domniia mea şi i-am iertat acei oameni să hie în pace de toate dările şi
angheriile orice ar hi pre alţii în ţara domnii mdle, nime întru nimică să nu-i învăluiască,
macar de ar hi poronca domnii m<51i la vrun greu a ţărîi, să nu s(e) ţie în saam(ă) alte
cărţi de scuteal(ă); iar aceşti oameni toţ(i) să aibă pace, numai să hie pentru posluşaniia
acestui preut.
Că cine s-ar ispiti a le facc vreun <val>' va fi de certare.
într-alt chip să nu hie.
însă să fie oameni făr(ă) de cislă 2 .
Să fie oameni făr(ă) ci(s)lă\
tf Rlc, B(t0 A(-K)T(o) x3CA cen(T€A\GpYe) 1f.
ivu AAh^ah P'hKOBHu('h) BweBVJUA<* <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine, în a doua jumătate a sec.
XVIII>: Carta hospodara Iasiensii ...4 Orelesztii, efenzione degli omini.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/82. Orig., hîrtie difolio ( 3 3 x 2 1 cm.), rupt, cereneală neagră,
sigiliu domnesc inelar, octogonal, aplicat în cerneală roşie, neclar.
1
Rupt.
2
Propoziţie adăugată de altă mînă.
3
Cuvinte scrise de domn.
4
Şters.
609 1 7 2 1 ( 7 2 3 0 ) s e p t e m b r i e 8, Iaşi
Vasilache, fiul lui Huşanul, cu soţia sa, Safta, fiica lui Lucaci clucer, vînd lui Lupul
Gheuca logofăt al treilea nişte case, cu 150 de lei.
1
•
t Adică eu, Vasîlache, ficior Huşanului, dinpreună cu soţul meu, Safta, fata lui
Luca clucerul, făcut-am acest adivărat zapis al nostru la mîna dumisale Lupului Gheucăi
tretii logofet precum noi, din bunăvoie noastră, de nimini sîliţi, nici asupriţi, ce de a
noastră bunăvoi, am vîndut a noastră dreaptă ocină, nişte casă cari sînt aice în Ieş(i),
între casăle d(u)m(i)s(ale) log(ofă)tului Antiohii Jora şi între casăle vistiernicului
Beldiman, cari casă şi noă ne-au fost de zestri de la răpăusatul sucrul meu Lucaci 1
clucerul cari mai sus s-au pomenit.
Deci aceşti case cu tot locul lor cît este îngrădit le-am vîndut d(u)m(i)s(ale)
Lupului Gheucăi tretii logofet, drept 150 lei bătuţi, bani gata. Şi ne-au dat dum(nealui)
plata deplin în mînule noastri. Pentru acee, de acmu înnainte ca să-i fii d(u)m(i)s(ale)
Lupului Gheucăi treti logofet aceli casă cu tot locul lor dreaptă ocină şi moşii şi
giupînesăi d(u)m(i)s(ale), în veci.
Şi această tocmală s-au făcut denainte dumilorsale boierilor celor mari:
d(u)m(i)s(ale) Ilii Catargiu logofet şi dinainte d(u)m(i)s(ale) lui Darii Donici vornic, şi
dinainte d(u)m(i)s(ale) lui Ion Sturza vornic, şi dinainte d(u)m(i)s(ale) lui Dumitraşcu
Răcoviţă hatm(an) şi alţi boieri cari mai gios s-au iscălit.
Şi pentru mai mari credinţă, şi noi ne-am iscălit, ca să se ştii.
tf Mc, B(T») A(-H)TO x3CA cenT6A\(BpYe) 'ÎÎ.
2
Iscăliţi :
Vasălii Huşanu; Safta, fata lui Lucaci 1 clucer.
Ilii Catargiu log(o)f(ă)t; Darii Donici vel vor(ni)c; Dumitraşco Racoviţă hatm(an);
Sturza vor(nic);
Arh. St. Iaşi, Documente, XXXVI/2. Copie.
1
Mai sus: „Luca".
2
Menţiunea copistului.
<Pe verso, scris mai tîrziu>: t Unu galbăn la rota morii; 5 pot(ronici) şi cinci bani
am cheltuit la [tr] cheltuiala mănăstirii pe ole, pe păhar(e), pe opinci, pe sare, pe cheag.
f Unu cîrlan am dat împrumut fetei Sturdzii; t O iapă a murit tînără; t au murit o
oie mîndzare de stînă; 2 oi s-au dat simbrie păcurariului; t 1 bou mare au murit; 2 oi au
murit lato; t unu cîrlan am tăiat la clacă, în dzilele stariţii Theodosiia; t 2 oi am vîndut
de am făcut sucman păcurariului.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Socola, VI/5. Orig., hîrtie ( 3 1 , 7 x 2 0 cm.), filigran, cerneală neagră, sigiliu
inelar octogonal, în cerneală roşie, neclar. ,
611 1721 (7230) o c t o m b r i e 26, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Ilie Catargiul mare logofăt stăpînirea asupra unui loc
de case cu pivniţă de piatră dc lîngă Mitropolia Veche, pe Uliţa Mare, în urma judecăţii cu iezuiţii
polonezi.
ALTE EDIŢII: Codrescu, Uricariul, XI, p. 3 0 2 - 3 0 3 (text după orig., aflat în posesia editorului, cu
data de zi: 27); Ghibănescu, Uricarul şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 2 5 8 (rez. după
Codrescu); Iorga, St. şi doc., VII, p. 93, nr. 17 (rez. după orig.).
1
Loc gol (nota lui Ghibănescu).
2
Scris deasupra (nota lui Ghibănescu).
613 1 7 2 2 ( 7 2 3 0 ) i a n u a r i e 21
Dămian dăruieşte nepoatelor sale Irina şi Maria o vie la Miroslava.
614 1 7 2 2 ( 7 2 3 0 ) f e b r u a r i e 7, Iaşi
Iliaş ungur dă bisericii catolice din Iaşi o vie la Copou pentru o datorie de 104 lei.
t Adecă eu, Iliiaş ungurul, fratele Anei ce-au ţinut-o Martin ungurul, făcut-am
aceastu adevărat zapis al mieu la mîna preotului prefectuş franţuşcanul precum eu, de
nime silit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoie, am dat şi am dăruit a me dreaptă ocină şi
moşie, o viişoară care este la Copou, pintre vie lui Beldiman visternicul şi pintre a
mănăstirii a S(fin)tei Savii, care ocină îm(i) iaste şi mie danie de la soru-me Ana, cu
diiată şi cu limbă de moarte.
Deci, fiind eu datoriu preutului prefectuş franţuşcanul cu 104 lei, care bani am
luat eu vin din roade vii cei mari şi i-am mîncat, precum socotindu-ne dumnealui Toader
Păladi vel comis, fiind atunce aici, s-au aflat acei 104 lei de mini mîncaţi şi acea roadă
au fost a besăricii, fiind vie dată de soru-me besericii şi neavînd nici o putere de plată.
Deci, părintele încă s-au milostivit şi m-au iertat de toţi banii. Deci, văzînd că
m-au iertat, eu încă am dat şi am dăruit acea vie sfintei biserici ca să fie dreaptă ocină şi
moşie sfintei biserici pentru pomenire mea şi a morţilor. Şi pentru mai mare credinţa, am
dat şi scrisorile ce-am avut de la soru-me la mîna preotului.
Şi această danie şi zapis cînd s-au făcut s-au tîmplat mulţi oameni buni, carii au
iscălit şi ş-au pus degetele.
Şi eu încă, pentru mai mare credinţa, am pus degetul.
Şi eu, Gligoraşco diiac, am scris zapisul cu zisa şi cu voia lui Iliaş.
tf Mc, A(-kMo) x 3cî\ 4>eBp(tfapYe) 3".
t Iliiaş ungur(ul), frate Anei Martines(ei), am dat şi am dăruit 1 .
Eu, Mătei pisar ungurescu, martur <m.p.>.
t Antonius sermu confirmo ut supra, mânu propria 2 .
Jidiu, martor < m . p > 2 .
t Nequlai Paloczki, martur <m.p.> 2 .
t Matei fustaş ot g(os)p(o)jdi, martur 1 .
t Vasîle Soce ungur ot Miroslava, martur 1 .
t Andrei sîn Mihai ungur, martur 1 .
< P e verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine în a doua jumătate a sec.
X V I I I > : Zapis vinea Elia ad favore (?) eclessia nostra catholica Iassiensi. Anno
D o m i n i 1722.
Arh. St. Iaşi. Documente. MLXXVIU/81. Orig., hîrtie difolio ( 3 1 , 5 x 1 9 , 8 cm.), filigran, cerneală
neagră, patru amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
;
Cu caractcre latine.
615 1 7 2 2 ( 7 2 3 0 ) f e b r u a r i e 16,7 I a s i
>
Ghedeon mitropolitul Moldovei dăruieşte lui Păntelei, fiul lui Sandul Manea negustor, un
loc dc casă din Iaşi ce a fost al lui Berda fost staoste de negustori.
616 1 7 2 2 ( 7 2 3 0 ) m a r t i e 1, I a ş i
Negruşea cămărăşoaia şi fiii ei îi fac lui Vasile armaş al doilea un zapis nou de vînzare a
unor case, deoarece cel vechi a fost pierdut.
Adecă noi, Negruşea cămărăşoaia, cu fiii miei, Nicolai, Pavăl şi Sanda, facem ştire
pentru casăle ce le-am fostu cumpărat noi de la Alexandru stolnicul în Uliţa iar pre
urmă noi le-am vîndut dumisale lui Vasilie armaşul al doile şi soţului său, Ilănii, şi i-am
făcut zapis de la noi încă în viaţa soţu-mieu cămăraşului Ion, şi s-au prilejit de s-au
pierdut acel zapis. Pentru aceea, armăşoaia Ileana ni s-au rugat de i-am făcut noi acest
zapis pentru acele casă ce s-au dzis mai sus că noi i le-am vîndut să aibă a şi le ţine fără
nice o gîlceavă despre noi, să fie dumisale moşie şi ficiorilor dumisale. Iară de s-ar afla
vreodată zapisul cel vechiu ce l-am făcut la vîndzarea casălor, la a cui mînă ar fi, să nu
să ţie în sam(ă).
Şi pentru credinţa, ne-m pus pecăte şi iscăliturile.
U las l(ea)t 7230 <1722> mart(ie) 1."
Neculai Poştal (7) 1 ; Pavăl Troscot, martur.
După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 ( 1 9 2 3 ) , p. 81, nr. XL. Text după orig.
de la Bibi. Centrală Universitară din Iasi (cu reproducerea ierurilor şi iusurilor).
EDIŢII: Idem, Din actele caselor de pe locul Liceului Nafional, p. 42, nr. VI (orig.).
1
A ş a în textul editat.
Ştefan cu soţia lui, Sanda, şi fiul lor, Andreiaş, vînd lui Dumitru şi soţiei sale Safta o vie în
Dealul Hroncii, cu 25 de lei.
t Adică eu, Ştefan, ficior(ul) Urîtei ş-a lui Ion Budurul, şi cu fămeia mea Sanda, şi
cu fiul mieu, Andreiaş, făcut-am zapisul nostru la mîna cumnatu-mieu Dumitru şi a
surorii mele Saftei, pe cum noi, de nimene siliţi, nici nevoiţi, ce de a noastră bunăvoie,
avînd noi o vie în Dealul Hroncei, dată de îmă-noastră Urîta, pe din sus de vila îmă-mea
Urîtei, alăturea şi-ntre viia Sandului arman papugiu, o am vîndut noi cumnatu-nostru, lui
Dumitru, şi fămeii sale, Saftei, dreptu 25 lei. însă patru lei ne-au dat bani şi să plătească
şi o sută de vedre de vin în toamnă din vie datoriia noastră şi să ne cumpere şi doi
gonitori tot în toamnă, frumoşi de plăcuţi, însă tot în preţul acelor douădzăci şi cinci lei
să fie.
Şi să-i hie de la noi cumnatu-nostru, lui Dumitru, şi surorii mele Saftei, dreaptă
ocină şi moşie în veci, nime altul să n-aibă a să amesteca peste vîndzarea noastră, lui şi
ficiorilor lor, şi nepoţilor, în veci. Altu nime din neamul nostru să n-aibă a să amesteca la
vîndzarea noastră.
Şi am dat şi zapisul cel de danie de la îmă-mea Urîta la mîna cumnatu-meu, lui
Dumitru.
Şi acesta zapis şi vîndzare s-au făcut denaintea a oamini buni carii mai gios să vor
iscăli ş-or pune degetele. Şi noi încă ne-am pus degetele, să hie de credinţă.
Şi eu, Vasile Neagul uricar am scris, cu dzisa lui Ştefan ş-a Sandei ş-a mîne-sa,
Urîtei, să se ştie.
V MC, A(4)TV X 3CA MApTV* Ff.
Urîta Buduroaie, îma lui Ştefan 1 ; t Sandul, arman papugiul 1 ; t Neculai cizmar 1 ; t
Dumitraşco Buliga 1 ; Neculai Gherghel 1 ; t Sofron(ie)H f l o r d a c f t ' e cizmar, martur 1 ; Pante
rădzeş, brăn(işter) 1 ; Ion Rafail 1 ; şi eu, preutul ot Buciumi, m-am prilejit.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie difolio, 11 amprente
digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 219, nr. 2 5 8 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
( 3 2 , 5 x 2 2 , 6 cm.), cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 602).
1
Amprentă digitală.
618 1722 (7230) m a r t i e 15, Iaşi
Mihai Racoviţă voievod întăreşte M-rii Cetăţuia stăpînirea asupra unor vii din Valea
Cozmoaiei părăsite dc familia Alevra.
EDIŢII: Creşterea colecfiunilor, X X (1912, ian.-sept.), p. 119 (rez.); D.R.A., 11, p. 1 3 9 - 1 4 0 , nr. 6 3
(orig., cu dala imprimată greşit ( 1 7 2 0 ) la rezumat).
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, sigiliu domnesc mijlociu în
cerneală.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 220, nr. 261 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,5x19,9 cm.), cerneală neagră, sigiliu domnesc mijlociu în cerneală (diam.: 4 cm.), din Arh. M-rii
Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 754).
25 iulie 7 2 3 0 <1722>.
„Adecă eu, Matei ficiorul lui Andrei pisariul ungurescu, şi eu, Neculai, iară
feciorul pisarului ungurescu, şi cu Aniţa, iară fata pisarului ungurescu, tustrei fraţii
înpreună", vînd lui Dumitraşco Pojar vie la Copou, „doî falei i ot pomăt sostos 1 , viia
curată 2 fălci şi pomeţii osăbiţi", pentru 60 de lei. Numai Matei poate iscăli.
După „Revista istorică". An. II (1916), nr. 3-6, p. 90. Rez. după Bibi. Acad. Rom., acte necatalogate.
1
Aşa în textul editat.
622 1 7 2 2 ( 7 2 3 0 ) a u g u s t 7, I a ş i
Nastasia, fiica Ioanei, vinde M-rii Barnovschi o casă pc locul acesteia din Tîrgul d e Jos,
cu 15 lei.
EDIŢII: Ghibănescu, Arh. Statului şi doc. Iaşi, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 294 (rez.).
1
Amprentă digitală.
2
1 Iustin egumen <m.p.>.
3
Sigiliu inelar.
623 1722 (7231) septembrie 10, Iaşi
S t o i a n s e i m a n , soţia sa, Măriuţa, şi fiul lor, Vasile, vînd lui Pavăl şi soţiei sale Axinia o
casă p e U l i ţ a T r ă p e z e n e a s c ă , cu 4 0 de lei de argint.
t Adecă eu, Stoian săimanul, şi cu soţul meu, Măriuţa, şi cu fiiul nostru, Vas(i)le,
făcut-am încredinţat şi adivărat zapisul nostru la mîna dumisali lui Pavăl şi a soţului
dumisali Axiniei, precum di nimi sîlit, nici asuprit, ci de a noastră bunăvoie, vîndutu-am
a noastră ocină şi moşie, casa noastră, cari cas(ă) este pi Uliţa Trepezănească, între casa
lui E n e grecul băcal şi-ntre casa lui Toader baş-bulucbaş, cu locul cît s-au însămnat
împregiurul casii; şi o am vîndut pi bani gata, drept patrudzăci lei, bani de argint.
Deci şi noi, vădzînd cum că ne-au făcut dumn(ea)lor deplin(ă) plată în mînule
noastre, pentru aceea şi noi am dat acest zapis de credinţă dumilorsali denainte acestor
oamini buni, boieri şi neuţitori şi alţi mahalagii, anume: dumn(ea)lui Ene băcal(ul), şi
Toader baş-bulucbaş, şi Ştefan Corbul bulucbaş, şi Andrei diiacul orheianu şi alţii cari
mai gios s-or iscăli şi or pune numeli.
Iar noi am vîndut să le fie moşiă în veci statornică, lor şi cuconilor cîţi
Dumnedzău le va dărui, şi nepoţilor, şi strănepoţilor.
Şi noi, pentru mai mari credinţă, ne-am pus degetile, ca să fie de credinţă la mîna
dumilorsale.
# Mc, A(-fe)T(o) x 3cÂa chriT(eA\BpYe) T aCOhh.
f Eu, Stoian biv săiman în Curte, cu soţul 1 ; şi eu, Măriuţa 1 ; t eu, Vas(i)le biv paie
s(î)nă Stoian 1 ; t eu, Safta, fiica lor 1 .
t Toader baş-bulibaş hătmănescu, martur <m.p.>;
t Şi eu, Ion Cerchăz, am scris <m.p.>.
încă şi zapisul casăi celi vechi încă amu dat di la mîna noastră lui Pavăl şi
soţu-său Axinii.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXIII/192. Orig., hîrtie
(31,5x19,5 cm.), rupt la îndoituri, cerneală neagră, patru amprente digitale.
624 1 7 2 2 ( 7 2 3 1 ) n o i e m b r i e 4, Iaşi
Iacob P a v l o c k y şi soţia sa, Catrina, vînd lui V a s i l e toboşar la strajă o vie din Valea lui
Irimia d e la C o p o u , cu 25 d e lei.
t Adecă eu, Iacob Plavolschii, ficior(ul) lui Mihai, cu soţul meu, Catrina, fata
Anii, nepot lui Martin Tiutiuchii ungur, făcut-am acestă adevărată scrisoare a noastră la
mîna dumisali, lui Vasili doboş(ar) de straji, precum noi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce
de a noastră bunăvoie, i-am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, cari iaste la Copou,
în Valea Ierimii, pe lîng(ă) m(ă)n(ă)stiri Sf(i)ntii Savii din gios, şi pe lîngă iar o parte de
vie ce iaste danie bisericii ungureşti, iar de Martin Tiutiuca, căruia şi lui i-au fost
cumpărătură de la Bejan săhăidăcar a lui Ştefan Ciuciulii, şi Mih(ă)lachi fratele lui
Bejan, şi de la Grigorie ficiorul lui Dănil(ă) Laptiacru.
Şi tocmala ne-a fost drept bani 25 lei, cari plata ne-au făcut deplin întru mînuli
noastre; pentru aceea ca să-i fie dreaptă ocină şi moşie dumisali şi soţului, şi fiilor
dumilorsali.
Iar cari dintre noi s-ar mai scula cu gîlceav(ă): ori noi, ori din seminţiia n o a s t r ă ,
aceia să fie blstămaţi de Dumnedzău şi de Maica Pr(e)cista, şi de 12 Apostoli, şi d e 3 1 8
Oteţ(i) de la Nicheia, şi de toţi sfinţii herul(ui). Piatra, lemnul să putrediască şi să s(e)
răs(i)pască, iar trupurile noastre şi a lor să stea întregi, şi în viiaţă lovască-i b u b e l i lui
Ghiezi şi cutremurul lui Cain, şi să-i înghiţă pămîntul de vii, ca pi D a t h a n şi A v i r o n , a i b ă
parte cu Iuda, şi cu tricletul Arie întru munca ce nesfîrşită de văci.
Şi aceasta tocmal(ă) s-au făcut la primineal(a) preuţilor noştri, a n u m e : S e l e v e s t r u
de Fucici, prefetuşul, şi Ioanea Franciscus de Boşii de Medeolană prefetuş, d e la b i s e r i c a
ungurească din tîrgul din Iaşi, de la Sf(î)nta Mariia Anghelica.
Şi pentru mai mari credinţa noastră, noi am iscălit. Şi s-au pus şi pec<5te sf(i)ntei
biserici ca să fie de bună credinţă. Şi alţii cari s-au tîmplat ş-au pus iscăliturile şi
peceţile, şi degetile, ca să fie de bună credinţă.
tf Iflc, A(-feMo) x3CĂA NoeMB(pVe) a-
t Iacoby Pavlocky 1 ; t Catrina 2 .
Ita est ego frater de Amelia a ...3 Minorum Com ... S. Francisk ... 3 ad supradicta
Emp ...3 onem, mânu propria 1 .
<De altă mînă>: Ita ego ...3 francus Bosi de Mediolano prefectuş et ... 3 ad
supradictus emp ...3 onem mânu propria 1 .
t Antonius Servio, testor 1 <m.p.>.
Jan Neseman (?) topeziu 1 <m.p.>.
t Anton s(î)nă Voroavi, martor 2 .
t Pavăl Giulgiul, martor2.
HEPOMONA^ CABBA HCKAA <m.p.>.
Arh. St. laşi, Documente, MLXXVI1I/84. Orig., hîrtie difolio ( 3 3 , 5 x 2 3 cm.), nipt, restaurat, lipsă 2/3
din fila a doua, filigran, cerneală neagră.
1
Cu caractere latine.
2
Amprentă digitală.
3
Rupt.
Maria, fiica lui Marco, vinde lui Dumitraşco stegar o casă pe Uliţa Fînului, cu 30 de lei
bătuţi.
t Adecă eu, Măriia, fata lui Marco, ce-au fostu fămei lui Gligoraş staroste de
făclieri de tîrgu de Iaşi, făcut-am zapisul nostru la mîna dumisali, lui Dumitrachi stegar
de la steagul mării sali domnii, ş-a soţului dumisali, Zinicăi, pecum de a m e a bunăvoie,
de nimene silită, nici nevoită, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, o casă ce-am avut
eu pe Uliţa Fînului, cu loc cu tot cît ţini locul ei, cari l-am şi însămnat: din părăteli casăi
în sus pîn-în prispa casăi Alexandrei fetei Rucsandei, doi paşi şi giumătate, şi pe din
dosul casăi din părăteli casăi spre Uliţa Fînului, spre apus, optu paşi şi giumătate pîn-în
uliţă, şi din cornul casăi, din părăte, pe din gios, pîn-în locul îi Botezătoaie 1 , cinci paşi şi
giumătate, şi denaintea casăi din uşe pîn-în locul starostelui Anton, optu paşi şi o p a l m ă .
Acestă casă o am vîndut eu dumisali lui Dumitrachi, dreptu treidzăci lei bătuţi, bani gata;
şi ne-au făcut dumnealui plată deplin(ă) întru mînuli măle ca să-i fie de la noi dreaptă
ocină şi moşie, în v6ci, şi soţului dumisali şi cuconilor ce le va trimite D u m n ( ă ) d z ă ;
nime altu să n-aibă a s(e) ameste(ca).
Şi cînd am vîndut eu această casă s-au tîmplat oameni buni, mahalagii şi alţii cini
s-au tîmplat, carii mai gios s-au iscălitu şi ş-au pus degeţeli, vădzînd între noi bună
tocmală. Şi eu încă mi-am pus degetul; şi i-am dat şi un zapis vechiu ce-am avut pe
această casă la m î n a dumisali.
Şi eu, Vasili Neagul uricari, am scris.
ti Mc, A(-K)T(o) x 3CAa NoesCpVe) Ke.
2
t M a r i a stărăstoaia .
t E n e L e o n 2 ; t dascal Rusul, marturi 1 ; f Ion nagaragiul 2 ; t Ion Ilie 2 ; t Gavril
călăraş de Ţarigrad 2 ; t Anton cizmar, staroste 2 ; t cu, Vasili sin Irimii martor,
iscal <m.p.>.
< P e verso, scris în aceeaşi vreme>: t Zapis din Tîrgul Făinii, ccompletat în prima
j u m ă t a t e a sec. X I X > : a fetii Marcului, prin care vinde lui Dumitrachi stegarul cu tot
locul cît ţine casa.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXL/182. Orig., hîrtic (32 x 21,2
cm.), filigran, cerneală neagră, cinci amprente digitale.
1
Formă veche de genitiv-dativ.
2
Amprentă digitală.
626 1 7 2 3 ( 7 2 3 1 ) m a r t i e 3, Iaşi
Vornicii de poartă hotărnicesc locul de casă al lui Păun v a m e ş , care a murit la Ţarigrad
lăsînd în urma sa datorii băneşti la Alexandru Ramandi vornic, căruia îi revine acest loc.
t Noi, vornicii de poarta mării sali lui vodă. Facem ştire pe cum pe poronca
dumisale logofătului celui mari, ce ne-au poruncit să mdrgem să luăm sama pentr-un loc
de cas(ă), cari au fost a lui Păun clucdriul; şi fiind Păun dator vornicului Alexandru
Ramandi cu nişte bani şi nişte pîne, ce i-au fost date în datorie lui Păun şi n-au plătit, şi
tîmplîndu-s(e) moart(ea) lui Păun la Ţarigrad, Ramandi vornicul altă n-au găsit pe urma
lui să ia pentr-acea datorie, ce-au luat acel loc de cas(ă) ce-au fost a lui Păun; pe urmă,
R a m a n d i , vornicul l-au dat danie acel loc unui hin a lui, lui Ion Botedzatul zlătariul, ca
să-şi fac(ă) cas(ă), ograd(ă) pe acel loc, pe tot locul cît au fost a lui Păun, cari loc 6ste pe
Uliţa Trepezănească, din locul casăi Tunsăi spre răsărit, cît va Fi locul lui Păun, ce iaste
între casa lui Iani băcalul, care au fost a Dimei bulubasea.»
Şi cădzind cu gîlceavă cu nişte zapis(e) şi egumănul de Svinti Ioan şi egumănul de
D a n c u şi luîndu-s(e) sama acelor zapis(e) s-au aflat ac61(e) zapis(e) scriind pentru nişti
locuri alteli ce scriu că sintu din dosul casei lui Iani băcalul, ce-au fost a Dimei
bulubaşei. Şi aşea s-au ales să-şi caute locul acolo unde-i scriu zapisăli, iar la acel loc a
lui P ă u n n-au treab(ă).
M a i ieşind şi o ţigancă, anume Sofroniia, şi cu îmă-sa Iftinca, ce-au fost ţigani
vornicului Ramandi, dzicîndu c-ar hi avut şi ele cas(ă) şi loc alăture cu acel loc a lui
P ă u n ; dzis-am să areate zapis pe acel loc. Ei au dat saama că zapis n-au, că au perit;
dzisu-le-am s-aducă doi oameni bătrîni, să ia cu sufleteli lor cum ştiu c-au avut loc şi
cas(ă) alăturea cu casăli lui Păun şi-ntre casa Tunsăi, şi pe nime n-au adus să-i ia cu
sufletul lor într-acela chip c u m ştiu să hie avut loc s-au să hie ţinut cas(ă) alăturea cu
acel loc a lui Păun. C e neavînd nici zapis, nici marturi, s-au socotitu pe cum îmblă şi
aceli ţigance făr(ă) ispravă.
Ce noi, pe cum am aflat cu dreptate am făcut această mărturie de la noi la mîna lui
Lupaşco, ficiorul lui Ion zlătariul Botedzatul, să hie de credinţă, să-şi ţie locul cu bună
paci, pe cum scrie zapisul vornicului Ramandi, împreună cu fratele său Andrei.
Şi-am pus peciStea Porţii domnului şi am şi iscălit.
tf M c , A-tiT(o) ^3CÂd A\apTtf T .
t Gligori Cocoran vornic 1 <m.p.>; t Gheorghie vornic glotnii <m.p.>.
t Ş-alţi oamini buni şi vecini di pren pregiur cini s-au tîmplat, s-au iscălit.
Şi eu, Vasili Neagul uricar, am scris.
Pavăl, vecin de-aproapi 2 ; Ştefan Corbul bulibaş 2 ; t ... 3 iepop.ova%, n a p o t )
<m.p.>; t MavoÂ,i jaxxprriq <m.p.> ; Gheorghe căldărar, martur 2 ; Andrii s(î)nă Ion
4
Rusul vornic 2 ; Mihalachi s(î)nă Trandafir 2 ; Gheorghe biv bulubaş agescu 2 ; Stoian sin
Iane star(oste) 2 ; Ştefan crîşmar am iscălit <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: N. 26; 7231
<1723> mart(ie) 3.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Docuemnte istorice, CXXX1II/106. Orig., hîrtie difolio
(32x21 cm.), filigran, rupt la îndoituri, ccrncală neagră, sigiliul Porţii domneşti, rotund, în fum (3,2 cm.), cu
legenda orizontală, între braţele unei cruci: ,,P(c)c<ît(ea) P(o)rţ(ii). 1715", sigiliul lui Gligorc Cocoran,
octogonal, în fum (1,6 x 1,4 cm.), cu monograma pe margini (G(li)g(orie) C(ucoran) v(omic) glot(nii) şi şapte
amprente digitale.
1
Sigilu inelar.
2
Amprentă digitală.
3
Neclar.
4
1 ... ieromonah, de faţă <m.p.>; t Manoli mărturisesc <m.p.>.
t Adecă eu, Arghira, femeia lui Ion Botedzatului, şi cu fiiul miu, Lupaşco, şi cu
Andrieş, făcut-am zapisul meu la mîna lui Lupaşco teslariului şi la mîna fămeii lui,
anumă Maria, precum, de nimă sîliţi, nici asupriţi, ce di a noastră b(u)năvoie, am
schimbat o casă a noastră cu Lupaşco teslariul drept de 150 vedră vin, care loc de cas(ă)
mi-u fost rămas de la bărbatul meu, Ion Botedzatul, fiindu şi lui daniie di la Ramandi
vornicul, ce-au fostu luat şi Ramandi vornicul acel loc de casă de la Păun pentru o
datoriă, cari acel loc de casă este din locul casăi Tunsăi spre răsărit pîn(ă) lîngă cas(a) lui
Iani băcalului, cari au fost a Dimii bulubaş.
Pentru aceea, noi, precum scrie mai sus, am schimbat acel loc de cas(ă) pe 150 de
vedr6 vin; şi dîndu-ne Lupaşco teslariul plata deplin(ă) acii 150 vedre vin, i-am dat şi noi
acest zapis al nostru ca să-i fie acel loc de cas(ă) moşie în veci neclătit, şi fămei sali,
Marii, şi feciorilor săi, şi nepoţilor, şi strănepoţilor.
Şi la acest zapis, cînd s-au făcut, s-au tîmplat: Ghiorgie căldărar g(o)sp(o)d şi
Manole blănar, şi Mihailachi s(î)nă Trandafir, şi Păladi pînzariul g(p)sp(o)d, şi alţii
oameni, cari s-au iscălit mai gios.
î n s ă acel loc de casă ce l-am schimbat noi cu Lupaşco teslariul este hotărît de
vornicii de poartă; şi Lupaşco teslariul încă va ţin(i) din hotar în hotar.
Şi pentru mai mari credinţa, ne-am pus degeteli şi iscăliturile.
tf Mc, A-kT(o) X 3CAA AVApTV T .
t Arghira, fămei lui Ion Botezatul 1 ; t Lupaşco, s(î)nă Botezatul 1 ; t Andrieş, brat
Lupaşco 1 .
t Ghiorghie căldărari g(o)sp(o)d; t Manol(e) blănar; t Mihălachi s(î)nă
Trandafir 1 ; t Păladie pînzar(iul) g(op)sp(o)d'; t Stroiescul biv cămăraş <m.p.>;t Eni
băcalul <m.p.> 2 ; t Mccvo?a jj.apnq <m.p.>; t £yo, Paa(r|)>.aKr|, f i a p r r i p a ţ <m.p.> 3 ;
t Ion sîn Manul 1 ; t eu, Pascul cupeţ, martur <m.p.>; f Şi eu, Toader diiac, am scris cu
zisa lor.
<Pe verso, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: N. 27; 7231 <1723> mart(ie) 10.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi.Acad. Rom., Documente istorice, CXXXIII/191. Orig., hîrtie
(32,2x21,5 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală cafenie, un sigiliu inelar, octogonal, în aceeaşi cerneală,
şi opt amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu inelar.
3
1 Manoli mărturisesc <m.p.>; t Vasilaki, martor <m.p.>.
EDIŢII: Bianu, Catalogul tns. rom., I, p. 289 (rez.); Ghibănescu, Breasla mişeilor şi locul calicilor
din Iaşi, p. 106-107 (text după Ms. 128).
629 1723 aprilie 20
Vasile din Iaşi vinde lui Mihai bucătar o casă în Iaşi, din deal de Sf. Spiridon, cu 13 lei.
Adică cu, Vasilie de aice din laş, dat-am adivărat zapisul meu la mîna lui Mihai
bucătar precum să s(e) ştie că i-am vîndut o casă lîngă colţul lui Spiridon, din deal,
dreptu treisprezece lei, casă cari este de la llie bucătar. Şi tîmplîndu-să de au muritu şi el
şi e şi nu avem cu ce-i scoate din casă şi, aflîndu-să acestu Mihai bucătar, au dat aceşti
bani pe cas(ă) de i-am grijitu. Şi i-am vîndut casa de istov să-i fii ocină şi moşii
dum(nealui) şi fiilor dum(nealui); iar sau oricui din niamul lui sau din noi să nu fie
volnici a întoarce şi ori la ce judecată am mergi să nu să ţie în samă. Şi pentru mai
adivărată credinţa, am pus numile şi degitele mai jos ca să s(e) criază.
1723 apr(ilie) 20.
Eu, Vasilea, soţia lui Vasile, am vîndut 1 .
Eu, Vasile bucatar la Sf(e)tiii Spiridon 1 .
Eu, Iordachi sin llie, am vîndut 1 .
<Pe v e r s o : Şi această casă o au lăsat-o mortul cu limbă de moarte ca să o vîndă
să grijască şi alţii doi copii morţi a lui.
Şi am scris zapisu, cu zisa amîndor părţile, eu, Alexandru vătav.
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9,, (1931), p. 86, nr. VII. Text după orig.
1
Se indică locul amprentei digitale.
630 1 7 2 3 (7231) m a i 2 9
Mihai Racoviţă v o i e v o d îi împuterniceşte pe iezuiţii polonezi din Iaşi să-şi apere moşia lor
din satul Horleşti, ţinutul Cîrligătura.
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine, în a doua jumătate a sec.
XVIII>: Karta hospodara Iassiensi, zeby o Orlesztii na lokach jeznickich nie pascono
zeby osadach ozkod, nie robili etc. Zeby gruntocu je znickech, nie zazyvati. Semper pro
semper valet. 6.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/83. Orig., hîrtie difolio (16 x 21,2 cm.), rupt, filigran, cerneală
neagră, sigiliu domnesc inelar, octogonal (1,6 x 1,4 cm.), cu legenda în exergă: t Yw M(H))(AH PUKOBHUT»)
H(O6)B(OAA), E(O>KI€K>) A\(MAOCTVK>), r(ocnoA<»p,K) 3(€<WAH) AUOAAABCKOH) (T Io Mihai Racoviţă voievod,
domn al Ţării Moldovei).
631 1 7 2 3 ( 7 2 3 1 ) iulie 7
1
Amprentă digitală.
Nicolai cîntăreţ bisericesc şi ginerele său, Iani sotnic dc cazaci, se învoiesc cu M-rea
Cetăţuia să facă un grajd pe locul acesteia.
t Adecă eu, Nicolai peveţ, înpreun(ă) cu ginerele mieu, Iani sotnicul de cazaci,
făcut-am acestu adevărat zapis al nostru la mîna sfinţii sal(e) părintelui chir Iustin
egumenul şi la tot soborul de la sfînta mănăstir(e) Cetăţuie, unde iaste hramul Sfinţilor
vîrhovnici Apostoli Petru şi Pavel pentru un grajdiu ce-am făcut noi pre locul sfinţii
mănăstiri în dosul casăi noastre, cu bl(a)goslovenie egumănului şi a tot săborul am făcut
acest grajdiu; iar de s-ar afla cineva să facă casă pre acel loc unde am făcut noi grajdiul,
să fie volnic egumenul să ne de poroncă să ne rădicăm lemnul, căci iaste locul sfinţii
mănăstiri. însă pentru chirie au lăsat să ne dăm chirie pre acel loc de grajdiu.
Şi de credinţă, am iscălit, şi ginerili Eni sotnicul au pus pecete.
Şi eu, Dumitraşco Muşte diiac de cămară, am scris, să să ştie.
La Iaş(i), am scris l(e)tu 7231 <1723> iul(ie) 15.
Eni sotnic 1 ; Neculae peveţ 1 .
2
n a i c n e ; t|7\>p.evcx; TT|<; lepou; jxovrjq T U TcxXaza, p.cxpTT|pa<; <m.p.> .
<Pe verso, scris în prima jumătate a sec. X I X > : <Nr.> 8; 7231 <1723> iulie 15;
<rez. grecesc al actului>.
Arh. St. Bucureşti, M-rea Cetăţuia, XIII/10. Orig., hîrtie (32x22,5 cm.), cerneală neagră, două sigilii
inelare octogonale.
1
Sigilu inelar.
2
Paisie egumen şi soborul mănăstirii Galata, martor <m.p.>.
633 1 7 2 3 ( 7 2 3 1 ) iulie 28
Catrina, soţia lui Sandul băibărăcar, şi fiii ei vînd lui Hariton Harepul şi fratelui său Azbei
o casă şi un l o c pe Podul Vechi, cu 160 de lei.
t Adecă eu, Catrina, femeie Sandului armanul băibărăcariul, dinpreună cu ficiorii
miei, anume: Neculaiu băibărăcariul, şi Sanda, şi Măriuţa, făcut-am adevărat zapisul
nostru la mîna dumisale lui Hariton Harepul şi la a frăţine-său Azbei precum noi, de
nime sîliţi, nici asupriţi, ce de a[l] noastră bunăvoie, am vîndut a[l] noastră dreaptă ocină
şi moşie, o casă cu loc cu tot şi cu alt loc stărpu, care este dinainte casăi noastre şi d u p ă
casa lui Caţiche, care ocină şi loc iaste pe Podul Vechiu, la uliţă, şi-ntre locul lui Caţiche
şi-ntre a lui Petre a lui Latif arcariul. însă locul cel stărpu care este denainte casăi ne
iaste şi noă cumpărătură de la ...', iar casa cu locul iaste a[l] noastră dreaptă ocină şi
moşie. însă locul s-au măsurat şi au venit... 1 în lungu, în sus şi-n gios din pod pînă la
amiazădzi, iar în latu, în frunte, dispre pod s-au aflat ...', iar în latu şi dispre amiazăzi
s-au aflat . . . ' . Deci le-am vîndut dumilorsale direptu 160 lei, bani gata, ca să le fie
direaptă ocină şi moşie, în veci.
Şi la tocmala noastră şi la măsuratul locului [şi la tocman car(e)] s-au iscălit şi
ş-au pus degeteli; şi noi vîndzătorii încă luînd banii deplin la mîna noastră, pentru mai
mare credinţa, am pus degetel(e).
Şi eu, Gligoraşco diiac de cămară, am scris cu dzisa şi cu voie vîndzătorilor şi
marturilor, să s(e) cread(ă).
tf Iflc, A ( - K ) T ( O ) TFZCĂA K>AH KH.
t Catrina armancă, fimeie Sandului, vîndzătoare 2 ;
t Neculai arman, băibărăcar, vîndzătoriu 2 ;
t Sandu, fata Sandului şi a Catrinei, vîndzătoare;
t Măriuţa, fata Sandului ş-a Catrinei, soră lui Neculai, vîndzătoare 1 .
Gligoraşco diiac, am scris şi martur <m.p.>.
<Pe verso, cu scris de tranziţie>: Locul lui Sandul băibărăcarul vîndut lui Ariton
Harepul <şi cîteva cuvinte armeneşti>.
Muzeul dc Istorie a Moldovei - Iaşi, înv. nr. 10282. Orig., hîrtie difolio (32x22 cm.), cerneală
neagră, patru amprente digitale.
1
Loc liber în orig.
2
Amprentă digitală.
Dumitraşco şi soţia sa, Maria, vînd lui Pascal negustor şi soţiei sale Tudosca un loc de casă
lîngă cimitirul bisericii Curelari.
Adică eu, Dumitraşco, înpreună cu soţul meu, Maria, fata lui Istratie şi a Irinei,
scriem şi mărturisim cu acest adivărat zapis al nostru la mîna dumisali giupînului Pascal
neguţitorul şi giupînesii dumisali Tudoscăi precum să să ştie că noi, de nime siliţi, ce de
a noastră bunăvoe, am vîndut un loc de casă lîngă ţintirimul bisericei Curălarilor, lîngă
Grigoraşco săimanul hătmănescu şi între locul lui Curt, care acest loc de sus ne-au fost şi
noao de moşie, precum arată zapise cele vechi care le-am dat la mîna dumisali
giupînului Pascal; şi locul iaste de largu în lung şi în curmeziş cît ţine ograda înpregiur.
Acest loc de casă l-am vîndut noi dumisali giupînului Pascal şi giupănesei dumisali
Tudoscăi, drept 85 lei bătuţi; şi ne-au făcut dumnealui plată deplin întru mînule noastre.
Pentru acea, şi noi am dat de la noi acest zapis ca să le fie dumilorsale şi cuconilor
dumilorsali dreptă ocină şi cumpărătură.
Şi la această tocmală a noastră s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, cari
mai gios s-au iscălit şi ş-au pus degitile; şi noi încăşi, pentru mai mare credinţa, ni-am
pus degetile ca să fie de credinţă.
Let 7231 <1723> august 4.
Dumitru 1 ; Maria 1 .
Eu, State aprodul, martur 1 ; eu, Enachi, nepot lui Stati aprod, martur; eu, Grigoraş
sîn Maricuţii Sărăriţii, martur; eu, preutul Grigorie, m-am tîmplat la această tocmală din
iast biserică Curălarilor; Mavcx; a7iacn.q, ^apropoa; 1 .
Şi eu, Vasile dieacu, am scris cu zisa acestor vînzători.
După Ghibănescu, Documente. în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 129, nr. XXXIX. Text
după orig.
1
Se indică locul amprentei digitale.
2
Mănos, martor.
<Pe verso-ul filei a doua, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: N<r.> 34.
Gheorghe Malbasti pentru un locu de casă ce mi-a datu acestu locu de casă vîndutu de
m i n e lui ... 2 chel arcaru (?).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CLIII/71. Orig., hîrtie difolio
(20,7x 14,2 cm.), filigran, rupt la îndoituri, cerneală neagră.
1
Aşa în orig.
2
Omis în orig.
3
Neclar.
636 1723 (7232) noiembrie 2 4 , Iaşi
Urîta dă ginerelui ci Dumitru o vie cu tcasc, cadă şi călcătoare, ca zestre pentru fiica ei.
t Adecă eu, Urîta, făcut-am zapisul meu la mîna ginere-meu, lui Dumitru, p r e c u m
să s(e) ştie că, luîndu-mi el pe o fiică a mea, şi neavînd sucnă şi tăndal (?) şi oghial şi
alte ce sînt trebuitoare, ca să-i dau fiicei mele, i-am dat vie cea mai maire, cu c r a m ă cu
tot, şi cu pomît cu tot, cît cuprinde vie, şi am dat cu cadă, cu teascu, cu călcătoare şi cu
presadoc. Şi aceste am dat toate ca să fie fetii mele dzăstre, şi ginere-meu, lui Dumitru.
Deci eu, de a me bunăvoie, am dat danie ca să le fie dreaptă ocină şi moştenire în veci de
veci. însă această vie este despre Pînte foroşeriul domnescu. Despre nime să n-aibă nici
o nevoie în veci, că ase am dat eu, de a me bunăvoie.
Şi la acest zapis al meu s-au tîmplat mulţi oameni buni, carii mai gios ş-au pus
degetele şi iscăliturile ca să le fie de bună credinţa, să se ştie.
însă această vie este de la Necşul şi acesta l-am dat fiicii mele şi ginerelui meu, lui
Dumitru. însă măcar de-ar vini vrodată tatul fetei mele, Ion, şi ar vre să le facă vreo
gîlceavă, să întoarcă să ie vie, să fie afurisit de bunul Dumnedzău, şi de Maica Sfinţiei
Sale şi de mine.
tf MC, A(-fe)T(o) ^3CAB N©eA\(Bp'fe) KA.
t Eu, Urîta, sora lui Dumitru, le-am dat această vie 1 .
t Eu, Ştefan, ficiorul Urîtei şi a lui Ion, m-am tîmplat faţă şi sînt martur 1 .
t Neculai stegar hatmănescu m-am tîmplat faţă 1 .
Eu, Simion Chirce, m-am tîmplat faţă la făcutul acestui zapis.
Inst. dc Ist. „A.D. Xcnopol" - Iaşi, sub dată. Copie după foto. orig., hîrtie, trei amprente digitale.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 221, nr. 263 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(29,1x20,8 cm.), ccrncală cafenie, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 614).
1
Amprentă digitală.
637 1 7 2 3 ( 7 2 3 2 ) n o i e m b r i e 2 5 , Iaşi
' Şters.
Mihai Racoviţă voievod porunceştc lui Gligorie Cucoranul vornic de poartă şi lui V a s i l e
uricar să ccrcctcze şi să stabilească hotarele unui loc dc casă din Iaşi al lui Ion N e c u l c e fost
hatman.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXX/97. Orig. hîrtie (28,9x20,9 cm.),
filigran, cerneală neagră sigiliu domnesc mijlociu aplicat în cerneală roşie (4,7 cm.), cu legenda în exergă: +
KW AVHXAHA PAKOKHUT» B0€H©AD, E(O)>KYI© A\(H)A(O)UTYI© r(o)c(no)AU)pT» 3EA\AH A\OAAABCKOH (F Io
Mihail Racoviţă voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţăeii Moldovei).
EDIŢII: Iulian Marinescu, Doc. relative la familia Neculce, p. 59-60, nr. 23 (orig. şi legenda
sigiliului).
1
Loc liber în orig.
Vasile zugrav dă fratelui său David diacon o casă, iar acesta îi dă celui dintîi 12 lei,
stingîndu-se astfel şi pricina dintre ei pentru lucrul unei catapetesme de la M-rea Neamţ..
EDIŢII: Idem, Din actele caselor de pe locul Liceului Naţional, p. 42, nr. 42^13 (orig.).
1
Parantezele lui M. Costăchescu.
Adică eu, Vasili Cioară, şi împreună cu soţul mieu, Ilinca, fata lui Ghiorghi
Giurgiu, şi cu fii noştri făcut-am zapisul nostru la mîna moliftei sale preotului Ioan
Cogălniceanu şi a preutesei moliftei sale, Saftăi, şi a cuconilor moliftelor sale, precum că
să s(e) ştie că, de nime nesăliţi, nici asupriţi, ci de a noastră bunăvoe, i-am dat şi i-am
dăruit moliftei sale un loc de casă, care loc este în mahalaoa a Muntenimei, între Sfeti
Neculaiu de Sus şi între Prapadoamna Parascheva cea noă, cari loc ne-a fost şi noă danie
de la părinţii noştri Ghiorghi Giurgiu, care loc esti şi măsurat în lungul locului din
ţintirimul Prapadoamnei Paraschevei în gios pără în coada rîpii despre Sfeti Neculaiu
sînt şasăzeci de stînjeni lungul, şi în latul locului de curmeziş sînt treizăci şi cinci de
stînjăni, şi stînjănul este de opt palmi domneşti.
Deci noi, de a noastră bunăvoe, i-am dăruit acest loc de casă preutului pentru
sufletul părinţilor noştri şi al nostru ca să ne pomenească la sfînta bisearică în veci; deci
să-i fie de la noi moliftei sale, şi cuconilor, şi nepoţilor şi strănepoţilor moşie, în veci,
neclătită danie noastră. Iar cine din feciorii noştri sau din rudeniile noastre s-ar scula cu
gîlceavă asupra preutului ca să-i strice dania noastră să fie blăstămat de Domnul
Dumnezău, şi de Maica Precinstită, şi de toţi Sfinţii Părinţi şi de noi în veci; şi unde s-ar
afla zapisul cel vechiu şi hotarnica locului să nu s(e) ţie în samă, căci de la noi li-au furat
din casă.
Şi cînd s-au făcut accastă danie s-au tîmplat mulţi oameni buni şi mahalagii, carii
mai gios ş-au pus degetele, iscăliturile şi peceţile, ca să să creadă; şi noi, pentru mai
mare credinţa, ne-am pus degetul ca să fie de credinţă.
7232 <1724> fev(ruarie) 2.
Eu, Vasîle Cioară, am dat danie 1 ; Eu, Ilinca soţ şi fata Giurgiului, am dat danie 1 .
Neculaiu, văr, sînt martur; şi eu, Piti dascal de la Prapadoamna Paraschiva, sînt
martur; Costandin căpitan şi sînt martur; Ioan 3 comis, martur; eu, Gheorghe 2 ; Vasilie 2 ;
Gheorghe Coşciug, martur.
Şi eu, Vasăle diacu, am scris zapisul cu zîsa lor şi sînt martur.
Poslăduindu-să copie aceasta din cuvînt în cuvînt şi fiind întocma cu cel adevărat
zapis s-au adiverit şi cu a noastră iscălitură.
Veniamin mitropolit Moldovei 2 . 1807 maiu 17.
După Ioan Antonovici, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 123, nr. II. Copie din 1807
mai 17, din Acta bisericii Sf. Nicolac cel Sărac.
ALTE EDIŢII: N.A. Bogdan, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 5 (1925), p. 138, nr. 1 (rez. într-o
hotarnică din 1807 august 8), şi p. 143 (rez. într-o hotarnică din 1807 iunie 23).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu.
642 1 7 2 4 ( 7 2 3 2 ) f e b r u a r i e 2, Iaşi
Mihai Racoviţă v o i e v o d întăreşte lui Gheorghe blănarul stăpînirea asupra unor vii părăsite
pc Valea Cozmoaiei, ce au fost lucrate cu 20 dc ani în urmă de familia Alevra.
EDIŢII: Creşterea colecţiunilor, XX (1912), p. 119; D.R.A., II, p. 139-140, nota 1 (fragment).
Latif şi Cîrste, armeni, vînd lui Panait negustor nişte vii părăginite de la Şorogari, pe locul
M-rii Golia.
t Adecă eu, Petre Latif arman, şi eu, Cîrste ficiorul lui Ivan arman, scriem şi
mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru la mînule dumisali giupînului Panait
neguţitoriul precum să se ştie că avînd noi ...' păragini de vii pe locul mănăstirii Golîi, la
Şorogari, şi ncavînd noi putinţă ca să le mai lucrăm şi egumănul de la mănăstire Golîie
încăş(i) nesuferind ca să ste acele păragini nelucrate, fiind pe locul mănăstirescu, ne-am
socotit şi noi şi, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut acele
păragini de vii dumisali giupînului Panait neguţitoriu dreptu lei bătuţi, bani gata. Şi
ne-au făcut dumnelui plată deplin întru mînule noastre.
Pentru aceea, de aemu înainte ca să fie acele păragini drepte ocini şi moşii a
dumisale, şi giupînesii dumisale şi cuconilor dumisale, în veci.
Şi pentru credinţă am şi iscălit.
L(ea)t 7232 <1724> martu 112.
<De altă mînă>: S-au trecut deplin la condică.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, MCLI/9. Orig., hîrtie (31,3x20,3
cm.), cerneală neagră.
1
Loc liber.
2
Urmează patru semnături armeneşti.
Adecă eu, Sandu Crupenschi biv ve(l)1 medelnicer, facem ştire cu scrisoare
noastră, la mîna Lupului şi a soţul lui, Nastasii, precum, de nime siliţi, nici asupriţi, ce de
a me bunăvoe, i-am vîndut un loc de cas(ă) 1 , dreptu dzăci lei bătuţi, fiind nooă
cumpărătură de la Toader Tricolici acel loc de cas(ă) 1 . Şi locul esti lîngă Sfinţi Ilii, între
locul şoimariului şi între casa diiaconului Hilip şi între casa a lui Năstasie băcalului. Şi
i-am vîndut acel loc de cas(ă) 1 , ca s(ă)1 fie Lupului şi soţului său, Nastasii, driaptă ocină
şi moşie, în veci, şi copiilor lui. Şi mai pe urmă, nime din niamul meu, ca s(ă)1 n-aibă a
face vro supărare Lupului.
Şi cînd s-au făcut acestu zapis al nostru, s-au tîmplat mulţi oamen(i) 1 bun(i) 1 ,
mahalagii şi preuţi, care mai gios sintu iscăliţi.
Şi pentru credinţă, m-am şi iscălit, ca să fie de credinţă.
L(ea)t 7232 mart 20 zil(e) 1 .
Sandul Crupenschi biv med(elnicer) 1 .
Az, popa Ion ot Sfeti Ilie; popa Pe(n) 1 telie iscal.
Şi eu, preutul Ion Coşciug, am scris zapisu, cu dzisa dumisal(e) 1 medelniceriului
Crupenschi.
După M. Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 3 (1923), p. 82, nr. LII. Text după orig.
(rătăcit) de la Bibi. Centrală Universitară „Mihai Eminescu" din Iaşi (cu reproducerea ierurilor şi iusurilor).
EDIŢII: Idem, Din actele caselor de pe locul Liceului Nafional, p. 43, nr. VIII (orig.).
1
Parantezele lui M. Costăchescu.
Aniţa, fiica lui Rustea vinde Ruxandei spătăroaia o pivniţă pustie în Iaşi.
Adec(ă) eu, Aniţa, fata Rustii, nepoata d(u)misale spatariului Deadiului, scriu şi
mărturisăscu cu acesta adevărat zapis al mieu, la mîna dumisale Ruxandei spătăroaia,
precum eu, de bunăvoe mia, am vîndut dumisale o pivniţă de piatră şi pustii pe uliţa
care pivniţă au fostu a bărbatului mieu, a Sandului fratele îi Hoştinoaie 2 ; şi trăind eu cu
dînsul cîţva ani am avut şi cuconi cu dînsul şi n-au trăit şi mi-au prăpădit cîteva odoară şi
lucruri de preaţu şi am tot răbdat, şi nici vro dajde ca aceeaşi n-au dat, iară aemu mai pe
urmă, fiindu noi trăitori la Gălaţi, s-au sculat şi m-au trimes la unchiul mieu Ghiorghiţă
pitariul, însă el rămăind acas mi-au jăcuit toată casa şi mi-au luat şi haine şi odoară
ce-am avut şi li-au încărcat într-o căruţă, cu doica, şi au fugit în Ţara Munteniască şi
m-au lăsat goal(ă) de toate cîte haine am avut.
Şi jeluind eu mării sale lui vod(ă) pentru toate aceste, m-au orănduit măria sa la
sfinţia sa părintele Gheorghie mitropolitul să mă giudec şi cia ar afla de a lui ocini în ţară
să-mi dea pentru jacul ce mi-au făcut şi pentru altele cîte m-au prăpădit. Deci altă n-au
aflat de a lui făr-cît această pivniţă pustie de piatră, şi cu giudecată mi-au dat-o mie,
măcar că el au fostu dator surori-sa Hoştinoae, pentru 700 lei, ce-au dzis că-i dator
surori-sa; ce giudecat(a) au luat-o de la dînsa şi mi-au dat-o mie, pentru căci acea datorie
au fost făcut mai înainte pîn-a nu mă lua pe mine cu vro 4 ani; pentru aceia, dîndu-mi
giudecata această pivniţă, am vîndut-o şi eu dumisale, Ruxandei spătăroaiei, drept 150
lei vechi. Şi făcîndu-mi plata deplin i-am- făcut şi eu dumisali acestu zapis ca să-i fie
dumisali driaptă ocină şi moşie în veci.
Şi acestu zapis l-am făcut dennainte a neguţitori şi mahalagii, carii s-au iscălit mai
gios; şi pentru credinţa, mi-am pus pecete, ca să fie d(u)m(i)sali de bună credinţă şi să
aibă dumneaei a-ş face şi dres domnescu pe zapisul mieu.
Şi eu, Vas(i)lie uricariul, am scris cu dzisa d(u)m(i)sale Aniţăi, să s(e) ştie.
U las, l(ea)t 7232 <1724> mai 27.
Aniţa, fata Rustii 3 .
rpriYCopaq; ' A v a a x a c n a 4 .
După Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 9, partea a Il-a (1931), p. 236-264 (orig.).
1
Aşa în textul editat.
2
Formă veche de genitiv-dativ.
3
Se indică „l(ocul) peceţii".
4
Grigoraş; Anastasia.
647 1 7 2 4 ( 7 2 3 2 ) i u n i e 13, I a ş i
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui Ioniţă negustor stăpînirea asupra unui loc de d u g h e a n ă
pc Podul Hagioaiei, în urma judecăţii cu Ştefan, Fiul lui Costantin arbănaş.
1
Aşa în orig., în loc de: „dugheană" (v. mai jos).
648 < 1 7 2 4 s e p t e m b r i e 1 - 1725 a u g u s t 3 1 > (7233)
Un zapis de la Ursul din anii 7233, scris la mîna lui David croitoriul, scriindu că
i-au vîndut o curătură şi cu pol pogon de vie, care vie iaste la Şorogari, şi a fost de
băştină a moşu-său, lui David; şi întoreînd cheltuială unui fecior a lui Gheorghie, au
rămas iarăşi la David via.
Arh. St. laşi, Fond M. Costăchescu, nr. 1265, voi. 2, p. 1259. Rez. în hotarnica din 1798 septrembrie
20 transcrisă de M. Costăchescu după Condica Mitropoliei Moldovei, p. 193-204, dc la Arh. St. Bucureşti.
EDIŢII: M; Costăchescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 8 (1930), p. 108-109, nr. LXI/8
(acelaşi rez.).
650 1 7 2 4 ( 7 2 3 3 ) s e p t e m b r i e 10
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 223-224, nr. 267 (rez. gr. dezv. după orig., hîrtie difolio
(31,1 x 2 0 , 4 c m . ) , cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 380).
651 1 7 2 4 ( 7 2 3 3 ) o c t o m b r i e 12
Gheorghe Frîncul Xaverie Strahoschi pisar leşesc dăruieşte preotului iezuit Martin
C h e r n o g i n s c h i , superiorul rezidenţei poloneze din Iaşi şi Cotnari, moşia sa cu vad de moară în
Bahlui, la Cotnari.
t Eu, Gheorghie Frîneul Xaverie Strahoschi, pisariul leşesc din Ţara Moldovei,
scriu şi mărturisescu cu această a me scrisoare, înainte lui Dumnedzeu şi înnainte tuturor
cărora se cade a şti, pe cum în anul 7219 <1711> dec(embrie) 9, am dăruit şi am dat
moşie de mine cumpărată în tîrgul Cotnariului de la Martin ficiorul Petrei Cîcîcei si de la
femeie lui, Ozana, fata lui Ştefan Hergii Cotnăreanul. svinţiilor sale preoţilor iezoviţilor
leşeşti, cari şi mai înainte au fostu în tîrgul Cotnariului, fiind misionari în Ţara
Moldovei. Şi zapisul de la cine am cumpărat atunci, am dat pe mîna svinţiilor sale, ca să
le fie sviinţiilor sale în veci moşie, pentru neîncetată a svinţiilor sale apostolicească
trudă, care or face peste tot locul pentru învăţătura legei svintei catoliceşti.
Aşijdere, moşie cu vad de moară la Dumbrava Roşie, care vad este pe apa
Bahluiului, la Rîtul lui Petcr, care îmi este mie danie de la luminatul mărie sa Mihai
Racoviţă, din mila lui Dumnezeu, cnezul şi domnul Ţării Moldovei, stăpînul mieu
milostiv, căruie domnie şi luminată odrasla măriei sale, să dăruiască milostivitul
Dumnedzău stăpînire în veci. Am dat şi-am dăruit şi această moşie, care s-au scris mai
sus, svinţiilor sale, carii mai sus s-au pomeni, preoţilor iezoviţilor leşeşti; şi uricile care
am avut de danie de la mărie sa stăpînul meu milostiv, dintîi pentru vadul de moară pe
apa Bahluiului, din hotarul tîrgului Cotnariul, care au fost moara popii lui Struţ, scris
acest uric din anul 7227 <1718> dec(emvrie) 24; pe urmă, alt uric de danie, iarăşi de la
mărie sa stăpînul meu milostiv, Mihai Racoviţ(ă) voievod, de doădzeci de pămînturi, tot
acolo unde este şi vadul cel de moară; şi pămîntul cîte de treidzeci de paşi, şi pasul cîte
de şese palme, precum scrie şi uricul cel de danie de la mărie sa, care este scris din anul
7228 <1720> avgust 16. Aceste le-am dat în mîna svinţiei sale părintelui Martin
Chernoginschi, preutul iezovitul leşescu, superiorul de rezidenţie leşască de Ieşi şi den
Cotnari.
Aşijdere, pietrile de moară şi herîie le-am dat iarăşi în mîna sfinţiei sale, părintelui
Martin Chernoginschi, care este aemu superior rezidenţiei preoţilor iezoviţeşti în Ieşi şi
Ia Cotnari, ca să fie svinţiilor sale, preoţilor iezoviţilor leşeşti dreaptă ocină şi moşie în
veci, svinţiilor sale, carii sîntu aemu şi care or fi în urma lor, aice, în Ieşi, şi la Cotnar, în
veci neclătit.
Şi nime din neamul meu sau dintr-a soţului meu, Ilincăi, să n-aibă a se amesteca la
această danie a me, căci acest zapis s-au făcut şi cu voia soţului meu, Ilincăi Strahosca,
fata Petrei lui Mişcoci. Şi pe zapisul acesta să aibă a-ş face şi ispisoc domnesc. Iar cine
s-ar ispiti din neamul meu, sau dintr-a soţului meu, sau dintr-alţii, ca să strice această
danie a me, acela să se giudece cu mine înaintea straşnicului giudeţ a Domnului nostru
I(su)s H(ri)s(tos), cînd va şede să giudece vii şi morţii, căci eu aceste moşii le-am
agonisit cu dreaptă slujbă şi osteneală a me aice, în Ţara Moldovei. încă şi în acele
pîn(ă) oi trăi eu, pe cine oi aşeza pe locul acela pentru slujba me şi a femeii mele, să
n-aibă svinţiia lor a scoate; iar în urma me, ce ar rămîne de mine: boi, vaci, cai, iepe,
stupi, oi, haine, să nu se amestece svinţiia lor la acele, ca acele cîte or fi în casă şi afară,
deosebit de aceste moşii, care le-am dat svinţiilor sale, rămîn toate a iubitei soţul meu
Ilinca Strahosca, fata Petrei lui Mişcoci. Şi svinţiile lor, preuţii iezoviţi leşeşti, carii sînt
şi carii or fi, poftescu pe svinţiile lor pururea să facă rugă înaintea lui Dumnedzeu,
pentru iertarea păcatelor noastre şi a părinţilor noştri şi a neamului meu şi a neamului
soţului meu, Ilincăi.
Şi pentru mai bună credinţă, m-am iscălit eu şi soţul meu şi pecetea strămoşilor şi
a neamului meu am pus iscălit(ură).
Let 7233 <1724> oct(omvrie) 12.
Gergiy Francisrek Xaweriy Strachocki le. D.H.Mu.M. m.p. 1 .
Ilinka Strachoska m.p. 1 .
t Miron Gafencu am scris cu zisa dumisale lui Gheorghie Slrahoschi pisariul
leşesc.
<Pe verso-ul filei a doua, scris cu caractere latine în a doua jumătate a sec.
XVIII>: Inscripţio fundi sub Kutnariensis Patribus Societatis Polonis Residentiae
Iassiensis facta a M.D. Georgio Strahocki, scriba polono Celsissimorum Principum
Moldaviae, et ejus consorte, a Condito Mundo 7233.
Arh. St. Iaşi, Documente, MLXXVIII/88. Orig., hîrtie difolio (31x19,5 cm.), filigran, cerneală
neagră, două sigilii inelare, aplicate în ceară neagră, neclare.
<în stînga, o semnătură indescifrabilă cu caractere latine şi textul>: Ita est fr(ater)
Ioannes Franciscus Bossia Mediolano, Ordinis Minorum Conventualium S. Francisci, S.
Missionum Apostolicarum prefectus et vicarius episcopalis Illustrissimi ac
Reve-rendissimi episcopi Baccoviensis, mânu propria 2 .
<Pe v e r s o : Stîndu înaintea noastră, la giudecat(ă), Vas(i)lie doboşi cu bulibaş(a)
Radomirschi ase le-am ales giudecata. Şi au giurat doboşul că mai mult de dzece lei n-au
luat de la Anastas(e) călugărul. Şi au dat acei bani cu dobînda lor doboşului Radomirschi
şi viia au rămas tot la stăpînire duboşii.
Sturdzea vel log(o)f(ă)t. L(ea)t 7246 <1738> fevr(uarie) 3.
<Pc vcrso-ul filei a doua, scris cu caractere latine în aceeaşi vreme>: Compera di
una vigna in Cop6, fatta da questo ospizio di Jasssich.
Arh. St. Iaşi, Documcnte, MLXXVIII/89. Orig., hîrtie difolio (33,3x22,2 cm.), filigran, cerneală
neagră, un sigiliu timbrat, oval (3 x2,5 cm.), cu legenda în exergă (se distinge doar: MOLD.) şi două
amprente digitale.
EDIŢII: lorga, St. şi doc., I—II, p. 98, nr. XXXII (însemnările de pe act).
1
Amprentă digitală.
2
Sigiliu timbrat.
Grigore beşliu şi soţia sa, Maria, vînd lui Grigorie din Cotnari o casă din vale de biserica
Curelari, cu 10 lei bătuţi.
t Adică eu, Gligorie beşliu, şi cu femeia me, Maria, dat-am acestu încredinţat
zapisul nostru la mîna dumisale lui Grigorie sin Hilohie din Cotnari precum, de nime
siliţi, nici asupriţi, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă casă, dreptu
zece lei bătuţi, care casă este şi cu loc, precum arată împregiur(ul) gardului; şi această
casă şi noi am fostu cumpărat-o de la Ion cumnatul Ursului cîrciumarului, precum arată
zapisele cele vechi. Deci şi noi am vîndut-o lui Grigorie ca să-i fie dreaptă ocină şi
moşie, dumisale şi soţului dumisale, şi cuconilor dumisale şi a tot neamul dumisale, în
veci; şi casa este din vale de biserica Curălarilor lîngă casa Mihăliţii şi lîngă casa Ursului
odobaşa. Şi ne-au făcutu plată deplin la mînule noastre, bani gata, precum însămnezi mai
sus.
Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi oameni buni, care mai giosu s-au iscălit,
ca să fie de mare credinţă.
L(ea)t 7233 <1725> april 15.
Eu, Gligorie beşliul, am vîndut 1 ; eu, soţul lui Gligorie beşliul, anume Mărie 1 .
Eu, Ion blănariul, martur; şi eu, Ion zet popa Tărîţi, martur; eu, Acsinte ciobotar,
tij martur 1 ; eu, Nastasie chihaie, martur 1 .
Eu, ierei Ioan de la biserica Curălarilor, pis(a)l.
Arh. St. Iaşi, Documente, DCCCLXXII/44, p. 64-65. Copie în condica de „documentele caselor din
Iaşi şi altor acareturi a dumisale logofătului Anastasie Başotă", din prima jumătate a sec. XIX.
EDIŢII: Ghibănescu, Documente, în „Ioan Neculce", fasc. 6 (1926-1927), p. 130-131, nr. XLIII
(orig.).
1
Se indică locul amprentei digitale.
Mihai Racoviţă voievod întăreşte lui llie Catargiul mare logofăt stăpînirea asupra unui loc
de casă cu pivniţă de piatră de lîngă Mitropolia Veche, pe Uliţa Mare, în urma judecăţii cu Paisie
egumenul de la M-rea Galata.
Io Mihai Racoviţă voevod, Bojiu milostio, gospodar Zemli Moldavscoi. Adecă
s-au pîrît de faţă înaintea domniei mele şi a tot Sfatul boiarul nostru cinstit şi credincios
d(umnea)lui llie Catargiu vel logofăt cu rugătoriul nostru Paisie egumenul de Gălata,
pentru un loc de case cu pivniţă de peatră, de aice, din tîrgu din Iaşi, ce iaste lîngă
Mitropoliea Veche, despre biserica ungurească, pe Uliţa cea Mare, zicînd dumnealui vel
logofătul cum acel loc de case şi cu pivniţă de peatră îi iaste dumisale cumpărătură de la
Ileana, fata Mihai Hagi de Suceava, jupîneasa lui Ilie Pleşca, ce au fost jigniceriu al
doilea. Iară Ilenei fetei Mihăi şi soţului său, lui Ilie Pleşca jigniceriul, le-au fost lor danie
acel loc de case cu pivniţă şi cu case gata de Iane Hadîmbul ce-au fostu postelnic, fiind
Ileana Pleşculeasa nepoată Hadîmbului, pe cum au arătat dumnealui logofătul şi zapisul
lui Iane Hadîmbul ce au fost la mîna nepoatei sale, Ilenei, din veleat 7189 <1681> mart
în 2, cu iscălitura lui Iane Hadîmbul şi cu iscălitura repoosaatului Dosoftei mitropolitul
şi cu iscăliturile a mulţi boiari mari şi mici, scriind şi mărturisînd într-acel zapis pe cum
el, Iane Hadîmbul, făcîndu-şi şie mănăstire la ţinutul Cîrligăturei, cu toată cheltueala lui,
au datu mănăstirei din tot ce i-au fostu prileju din agonisita sa. Iar acele case ce scriu mai
sus, care au avut aice, în Iaşi, lîngă Mitropolie, despe biserica ungurească, cumpărate de
dînsul şi făcute cu toată cheltueala lui, acele case le-au dat nepoatei sale Ilenei
Pleşculeasă, cu pivniţă de peatră, şi cu grajdiu şi cu toate tocmelele casci, pe cît cuprinde
locul, ca să le fie dreaptă moşie în veci; pentru căci şi gineri-său Ilie Pleşca şi cu nepoata
sa, Ileana, ei încă au dat şi au întărit la mănăstirea care el au făcut 100 de stupi, şi 10 boi
şi 10 vaci cu viţei; şi scrie într-acel zapis şi mare blăstăm: cine din rudele lui sau
patriarhu, sau din călugării de la mănăstirea lui, ar scorni altele ca să se strice acea
tocmală a lui, să fie suptu acel blăstăm.
Iară rugătoriul nostru, egumenul de Gălata, el încă au arătat un ispisoc domnesc în
care sînt scrise anume toate cele ce au dat Iane Hadîmbul mănăstirei sale cei de dînsul
făcută şi cu altele ce au dat el mănăstirei, scrie la acel ispisoc cum că au dat si acestu loc
de case, cu pivniţă mănăstirei sale de mai sus numită, care acel ispisoc iaste făcut mai
înainte decît zapisul ce au arătat dumnealui vel logofăt. Şi cu acel ispisoc trăgea aemu
egumenul de Gălata ca să scoată pe dumnealui logofătul din cumpărătura acestui loc ca
să-1 ia în sama mănăstirei Hadîmbul.
Deci stînd faţă la Divan şi luîndu-le domniea mea sama pe amănuntul, aşa am
socotit împreună cu tot Sfatul nostru: că-i cu dreptate să-şi ţie dumnealui vel logofătul
acel Ioc şi cu pivniţă de peatră cu pace, după cum l-au cumpărat, căci şi aciea ce l-au
vîndut încăşi cu cale l-au vîndut pe zapisul Hadîmbului, care scrie c-au dat acel loc
nepoatei sale Ilenei, pentru căci şi ginere-său Ilie Pleşca şi cu nepoata sa, Ileana, au dat
şi
• au întărit la mănăstirea sa cu acele bucate care scriu mai sus si * scrie *si cu mare blestăm
asupra cui s-ar ispiti să strice tocmaia şi daniea lui, şi apoi pentru că acea danie ce au
fost făcut Hadîmbul, de au fost dat şi mănăstirei acestu loc de case cu pivniţă este mai
înainte făcută; iară apoi, pe urmă, el ca un ctitor iarăşi au luat şi au dat nepoatei sale
Ilenei Pleşculeasă, dînd şi ei acele bucate la mănăstire. Deci aşa am dat rămas pe Paisie
e g u m e n u l de Gălata din toată legea ţărei, ca să dea bună pace dumisale lui vel logofăt şi
întru nimică de acel loc să nu să atingă. Iar boearul nostru cinstit şi credincios dumnealui
Ilie Catargiu vel logofăt îndreptîndu-se, i-am dat şi i-am întărit şi de la domniea mea pe
acel loc de case cu pivniţă, din zapis de .cumpărătură ce au avut, ca să-i fie şi de la
d o m n i e a mea dreaptă ocină şi moşie şi uric de întăritură stătător, în veci. Şi nimenea
altul să nu se amestice c u r m e a z ă cîteva cuvinte în limba sîrbească>'.
U las, 7 2 3 3 < 1 7 2 5 > iuli 26.
c U r m e a z ă iscălitura cea mare a lui Mihai Racoviţă voievod>'.
Vasile Buhăescu <a scris>.
După Codrescu, Uricariul. XI, p. 303-306. Text după orig., hîrtie, aflat în posesia editorului.
ALTE EDIŢII: Ghibănescu, Uricariul şi doc. Iaşi. în „Ioan Neculce", fasc. 7 (1928), p. 258 (rez. după
Codrescu).
1
Menţiunea editorului.
2
Urmează menţiunea aceluiaşi: „l(ocul) p(cccţii)".
t Adec(ă) cu, Pavăl, dinpreună cu soţul mieu, Acsănie, făcut-am adevărat zapisul
nostru la mîna d(u)m(i)sal(e) Ghiorghiţ(ă) călăraşul de Ţarigrad şi soţul dum(i)sal(e),
Catrina, precum noi, de nime siliţi, nici asupriţ(i), ci de al no<a>stră bunăvoie, i-am
vîndut al noastră dre<a>ptă ocină şi moşie, o casă cu loc cu tot, drept 40 lei; şi locul
casăi este în lungu ...' şi-n lat stînjini. Şi dîndu-ne banii deplin, acei 40 lei, toţi (?)
acei bani, iată şi noi i-am dat zapisul nostru, şi cel(e) vec(hi), ce ni este de cumpărătură
ca să le fie dreaptă ocină şi moşie dum(i)lorsale, şi cuconilor şi a toat(ă) săminţia de
aproape[pe] dum(i)losal(e).
Şi pentru credinţa, am pus degetel(e). însă casa şi cu locul, cum am pomenit, şi
laviţ(e), şi mas(ă), şi scîndur(i), nemic din casă să nu fim vrednici a rădica, să s(e)
cread(ă).
tf Mc, A(-K)T(O) ^3CAA WK(TOA\BPYG) K".
Ştefan Corbul, mart(or) 2 ; Vas(i)le Gig(u)tul căp(i)tan, m-am tîmplat cînd s-au
vîndut această cas(ă) <m.p.>; Ion aprod(ul), mart(or); ... 3 p.otpTr|po Ta avoOev <m.p.>.
t Gligoraşco diiac am scris, cu zisa lui Pavăl şi Acsănii, şi mărturie.
<Pe verso-ul filei a doua, din prima jumătate a sec. XIX>: 1) <scurt rez. grecesc al
actului>; 2) N<r.> 28; 7234 <1725> octom(brie).
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documente istorice, CXXXIII/193. Orig., hîrtie difolio
(31,2x21,4 cm.), rupt la îndoituri, o treime din fila a doua lipsă, cerneală cafenie, trei amprente digitale.
1
Loc liber.
2
Amprentă digitală.
3
Semnătură grecească neclară.
4
..., martor la cele de mai sus <m.p.>.
Alexandrachie şi soţia lui, Safta, dăruiesc finului lor Toader un loc de casă pe Uliţa Mare.
1
Amprentă digitală.
2
Alcxandros încredinţez; Safta pcveţa încredinţez; popa Dimitri de la Sfîntul Ghiorghi, martor <m.p.>.
659 1725 ( 7 2 3 4 ) d e c e m b r i e 3
Lupul Pilat fost postclnic şi soţia lui, Safta, vînd lui Ion Ncculcc fost hatman n i ş t e casc pe
Uliţa Hagioaiei cu 30 de lei, bani noi.
t Adecă eu, Lupul Pilat biv post(elnic) şi cu fe<meia>' Safta, f a t a lui Vasîli
Sălceanul ce-au fost diiac di visterie, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis, să fie
di bun(ă) credinţă la mîna dumnisali lui Ion Neculcii biv hatman, precum noi, di nimi
sîliţi, nici asupriţi, ci de a[lil nostră bunăvoie, am vîndut dumnisali nişti casă ci am avut
aici în Iaşi, dreptu treidzăci lei, ban(i) noi, cari cas(e) sîntu pre Uliţa Hagioie, cu locul
casălor cum cuprinde de la Ghiorghii Strădzăscul şi cu locul di la Contăş, şi cu pivniţă di
piatră, cari casă sînt întri locu lui Borci şi-ntri caseli lui Apostuli, precum arat(ă) zapisăle
celi vechi, cari, aceli cas(e) îmi sîntu şi mie dzăstri di la socrul meu, Vasîli Sălceanul. Şi
i-am dat dumnisale şi zapisăli celi vechi di la socrul meu di cumpărături ca să fie
dumnisali hatmanului şi giupînesăi dumnii sali şi cuconilor dumnisali, drept(ă) ocină şi
moşie casăli şi pivniţi cu locuri cum scrie mai sus; şi dumnelui încă me-au f ă c u t plata
deplin întru mînuli meii; şi avîndu eu nevoe au stătut într-un an acest(e) c a s ă vînzător(i)
şi nimi nu s-au aflat să li cumperi din rudeli meii sau a femei meii şi a m c ă d z u t după
dumnelui hatmanului Ion şi d(um)nealui au luat bani cu başi <şi>' mi-au dat.
Deci de-acmu să n-aibă nime a s(e) amesteca, că toţi au fost faţă şi n - a u vrut să
cumperi şi le-am făcut ştire.
Şi acestu zapis s-au făcut <înaintea>' a mulţi boieri di curte si migieş(i)
dinpregiur; pintru credinţa am iscălit.
Let 7234 <1725> dec(hemvrie) 3.
AtfntfA IIHAAT BHB NOCT(EAHHK) HCKAA <m.p.>.
HAI'G KATAPYNTFA BGA AOKO)4>(G)T HCKAA <m.p.>.
fl3, Lţl€4>AN Ptfc(e)T BHB BOpiHtK, HCKAA <m.p.>.
AVMHTpAUJKO BGA ^ATMAH < m . p . > .
FÎ3, ... 2 BGA cnAT(Ap) <m.p.>.
t TOAAGp GTpGSGCKtfA HCKAA < m . p . > .
EACHAIG tfpCAKH HCKAA <m.p.>.
Toader ot Vis(tierie), martur <m.p.>.
Ştefan biv vel vist(iernic), martor <m.p.>.
Vasilie Buhăescu <m.p.>.
fl3, fÎAGâANAptf ... 2 , martor < m . p . > .
BACII aYe floria ncK4A, martor <m.p.>.
< P e verso-ul filei a doua, scris în aceeaşi vreme>: Zapisul lui Pilat pe casă în Iesi
No. 5.
Arh. St. Bucureşti, Fond Bibi. Acad. Rom., Documcntc istorice, CXI/136. Orig., hîrtie difolio
( 3 1 , 1 x 2 0 cm.), filigran, rupt la îndoituri, ccrncală neagră.
1
Omis.
ADDENDA
A
A x i n i a , soţia răposatului Darie spătar,şi fiii ci dăruiesc M-rii Sf. Ioan <Gură dc aur> din
Iaşi Poiana lui Ţ i g a n <din Codrii Iaşilor>.
t Adec(ă) eu, Acsinie spătăroie a repoasatului Darie spătarul, şi cu toţi fii mei:
Andrii clucerul ce-au <fost p>'ostelnic, Vasil(e) postelnic, i Constantin post(elnic), i
Gligoraşco i Mihai, scriem şi mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru precum am
dat danie Poiana lui Ţigan svintei mănăst(iri) la Svetii Ion, care şi nouă ne este
cumpărătură de la Paraschiva nepota lui Ţigan, dreptu o sută de lei bătuţi. Deci, noi am
dat-o svinţii mănăstiri pentru sufletul părinţilor giupînu-meu şi pentru sufletul părinţilor
mei şi al meu şi a fraţilor mei şi a cuconilor mei ca s(ă)-i scrie la sventul pomelnic.
Şi pentru credinţa, am şi iscălit, să s(e) ştie.
6(1») A-FCT(O) ^3CA A\AH 3*1.
Acsinie spătăroaie 2 ; A3, MH^AH AAPNE HCKAA <m.p.>; A3, BACHAG NOCT(EANHK)
HCKAA <m.p.>; A3 KWCTAHTHH AapYe HCKAA <m.p.>.
<Pe verso-ul filei a doua, scris de mîini diferite în a doua jumătate a sec. XVIII>:
1) Zapis pre poiana lui Ţigan de la spătăroaie lui Darie; 2) ctradus în greceşte; anul cu
cifre greceşti>: 1693; 3) No. 2. De Poiana Ţîganului>; 4) crezumatul grecesc al actului
şi data cu cifre arabe>: 7201 <1693> maiu 17.
Inst. de Ist. „A.D. Xenopol" - Iaşi. Copie după orig., hîrtie, un sigiliu inelar octogonal.
EDIŢII: Florin Marinescu, Xiropotamu, I, p. 176, nr. 173 (rez. gr. dezv. după orig. hîrtie difolio (21 x
15,2 cm), filigran, cerneală neagră, din Arh. M-rii Xiropotamu de la Muntele Athos, Grecia, nr. 394).
1
Sub o pată de cerneală.
2
Sigiliu inelar octogonal.
<în partea de jos a filei, scris în a doua jumătate a sec. XVIII>: S-au trecut tot
deplin la condică.
<Pe verso-ul filei a doua, rezumatul grecesc din aceeaşi vreme al actului şi din
sec. X I X > : No. 5.
Arh. St. Iaşi, Documente, CCXCII/5. Orig., hîrtie difolio (31 x 22,5 cm), filigran, cerneală neagră,
patru amprente digitale.
1
Amprentă digitală.
2
Omis.
3
Neclar.
4
t . . . Panu, de faţă <m.p.>.
INDICE DE NUME*
c. = comună
c.s. = comună suburbană
l.c. = localitate componentă
m. = municipiu
or. = oraş
r. = raion
R. = republica
reg. = regiune
s. = sat
s.c. = sat component
top. = toponim
ţ. = ţinut
* = indica aşezări dispărute
() = prezintă variantele cuvîntului titlu
(?) = exprimă îndoiala editorilor
< > = cuprind completările sau identificările editorilor
[ ] = indică ceea ce este de prisos
~ = repetă vocea de bază
/ = semnifică alternanţa (fonetică sau terminologică)
= indica lipsuri în text
*
* *
Indicii cuprind atît informaţia documentară directă, cît şi cea adiţională: din descrierea
arheografică, note sau comentarii.
Indicele de materii a fost corelat cu cel de nume, astfel încît depistarea informaţiei de referinţă
să se poată face cu maximum de rapiditate.
La omonime, indexarea a avut în vedere al doilea element definitoriu, iar variantele au fost
ordonate alfabetic.
Vocile au fost ordonate alfabetic în funcţie de numele de botez, iar apoi, după numele de
familie (inclusiv cele cîteva nume din perioada modernă).
Trimiterile s-au făcut la numărul documentului.
a b ă g i a r <abăger> 78, 163, 176, 231, 316, 324, argint, bani de - 52, 95, 623; căldăruşă de ~
3 4 1 , 4 1 0 , 4 3 4 , 471, 476, 489, 56S, 594, 596; 149; cupă de ~ 149; dramuri de - 149; inele
v. şi A n d r e i , Dunitraşco, Ilie, Neculai, de ~ 528; linguri de ~ 557; odoare de ~ 149;
Pătraşco, Tănase, T o a d e r , Varlam, Ursul, sponci de ~ 557; v. şi bani, galbeni, Ici,
a c o p e r ă m î n t , al bisericii Sf. Lazar 515. zloţi,
<acte> (cărţi, drese, hrisoave, ispisoace, arginturi 212.
mărturii, privilegii, scrisori, urice, zapise): arhangheli, v. Sfinţii ~ Mihail şi Gavril.
passim. arhiepiscopi, v. mitropoliţi, patriarhi,
agă 24, 99, 114, 148, 151, 166, 191, 211, 262, arhierei 276, 347, 405, 430, 458, 496, 514, 533,
300, 303, 31S, 331, 427, 549, 555, 561, 562, 584, 628; v. şi episcopi, mitropoliţi.
564, 565, 569, 5S5; v. şi Bichir, Costantin, arhimandriţi 8, 298, 374, 418; v. şi Anastasie,
E n a c h i , Gavril, Ghiorghiţă, Ioan Roşea, Ionichie, Paisie.
I o r d a c h e Rusul, Mihăilă, Sculi, Vasile arie 2 9 1 , 4 2 4 .
C e a u r u l ; ~ din Belgrad 414; v. şi M a h m u d ; armaşi 15, 312, 480, 481; v. şi Andrei Baltag,
baş bulucbaş agesc 525; v. şi Apostol; cocii G r u m a d z a , Iorga, Matei Cerchez, Sirco;
lâcute pentru ~ 578; slugi la ~ 151, 525; v. şi au jefuit 585;
Chiriiac, Lupul, Manole. foşti ~ 81, 96, 105, 211, 262, 390, 413,
a l b i n e , furate 280; matcc de - 283. 416, 443; v. şi Gurbet, Ioan Stroiescul, Ion
alişveriş 4 8 9 ; v. şi tocmeală, Cîrceiu, Iosip Iuz, Vasilie;
a n a t h e m a (anaftema), în formula blestemului ~ să aducă la domnie pe cei care încalcă
276, 279, 594. moşii 387; armaş trimis să recupereze bani -
a n g h e r i i (angarale), scutiri de ~ 40, 60, 103, 598;
121, 173, 207, 225, 239, 245, 251, 254, 256, mari ~ 24, 99, 114, 148, 276, 279, 546,
270, 276, 279, 284, 289, 325, 326, 347, 424, 566; v. şi Apostol, Costantin, Dumitrache
4 3 0 , 4 3 9 , 506, 628; ~ pe pivniţe 329; v. şi Aldea, Preda Palade;
dări. foşti mari ~ 23, 24, 26, 104, 147, 148,
a m e s t e c ă t u r i 584. 161, 551, 561, 562, 564; v. şi Costantin,
a p a r i 107, 160; v. şi A n d r e a i u , Enache, Costantin Cunupi, Dumitrache Aldea,
G h e r v a s i e , Ion, Pascu. Ştefan Moimăscul;
aprozi 97, 131, 356, 4 9 5 , 554, 634, 655, D; v. şi armaş al doilea 616; v. şi Vasilie;
G r i g o r e Căpăţînă, Ion, Ionaşco, Mihăilă, fost armaş al doilea 486; v. şi Anastasie
P ă c u r a r i u , State; - strîng sulgiul 133. Stroiescul.
vătavi de ~ 69, 130, 154, 234, 235, 242; armeanca 277; v ş i . Măricuţa.
v. şi Cîrstea Cujbă, Luca, Mihăilă, Tănase armeni 53, 54, 78, 172, 277, 438, 440, 494,
503, 559, 590, 617, 633, 644; v. şi A v r a m ,
Picioroga
Cîrstea Latef, Dima, Drăghici, Iacob, Ilie,
a r a p 4 7 8 ; v. şi A n t o n . . ,
Ivan, Luca, Martin, Melic, Noroş, Petre
arbănaşi <albanezi> 40, tf), 1,94, 196, £47;
Latif, Sandu, Sava;
v. şi C o s t a n t i n , G h e o r g h i , Necula.
preoţi ~ 385, 419;
arc, împistreală de ~ pentru măsurarea unui loc diaconi ~ 385, 437;
191,211,262,447. staroste de ~ 440, 451; v. şi Ivan.
arcari 78, 351, 4 3 8 , 494; v. şi Cîrstea Latef, aspri 466.
Latif cel bătrîn, Luca. astrucare <îngropare>297, 382, 405.
argaţi 56, 103, 169, 207, 288, 347, 383, 412, asuprire 496.
4 1 7 ; ~ butucari la feredeu 226, 247, 270, aşezare <hotărîre domnească> 159, 276, 299,
508, 522, 533. 404, 406.
pw WT Asop r(o)cn(o)A(w)H H R
er(o)
A\(w)A(o)CTh.
h)
ftu ^ c^ ^ ^ ^
^/S. «tji.LC fi* ffi ^Ja.^m-tXJ rrty.
, r ^ /-rq / te^c/sw/
jL§ t * i i Of.^C, . rztnr^i . txtm
y S S ryXcirtSŞ ^ZcKgX,nS^Jj^jyi™u^Xr^'
z ^ t s z ^ v v '•'cp
A-XJ'J'^
C1*
_ t -
aL.Jv&HfJp.,
< ci
Jh V Hr r ^ N /S-^'N /J
• n r C ^ -
__
QLXXXI
Vi, XnJl*7(MAnU^tttcj -
„^maci""*™""?*; jaHfmU
v ^ f t f r - juHjbrJ&r-H""
rrrry». XW'^O y" ^ ^ "J ' '
CV
f J & T j rv r r ' * ^ • mVmV/v i^rVM? ^infixTnWtJ-iSunHHtH/iHAJJ
VL p t WH* vrTtflrjnMn/t*
î ft
• JUnnţrry ^ f î y i
t fmft* TţrTJ/ ti^ .
W- ...
6»
CbXXXÎ
«Vir-
il
^ , o
r
* O jf O" ^ * OL
<j<4
'St, „Pc o * \ 7 V L ~
r
^ s b ^
V t*
uJluu^â cJud
(I* n>
^ m < •• Uh • l T T t
&>#<cje7f ' tu»ttJhtj?*7** '-f**
*ţ<t*A< nryrrti Mj+eAVJZ* JXy<t/: o /n .C^Jl?c< « fat
* J <• <* S ^ X w v^
• \ > ? &
o 5 5 ^ n
Tj i , ^ ^k^ v/ ^» V, ^ /
1-2
L XXXI
{. iassa .I
A
, _ O -N - f --t1 S
-f~ /' U ' ' " ^ r (rttfl ta rnvr uxi A <iYcfotr\ <-<<• '
,J<P
Jr Jii, H^fTTj'/jK,'
S */txwîi
^ , ^ aWxnh * ~AYncr/ -Ui/
A a x+lna JrXtHUe*
„ S c? - > J <? u r ^
J
O „ ^ ^ O i,) „) ^ -A'
m-»» f-JHi i-o c lt ţi ^V aHeampi junutaM^, C. cicnCfrkf)^
J
„.J ^ 0 r>f n^" „
n Y/C* <tVrrxo 7 i rif^i T/ i io muta /C~J na-V/i flY-jţi f^j f h fiX'™*^ J
fl a/ VJ A» ^ ^ ^
( 11* 4 C e»or /A-j n-iV y rrxi-M /) T/ ^ rrt H a ) â (C C p t L, /CJ / m b. J^n^iU
J
^ - O' ^ O - / . O <2
^.-rjJffKi fH-i-mYju-yH-oş-crtrxljlrxxJ ^ A & f^-o • J^H rYl bhj XrJ rt^i hKx TVi/^î
/uf* jjiiosoccsK jica d<rA~i cCftcraU % -/^//n' ^yJ >Hki* JLhCj n hi* -
-1( tcith • ţjt/tarttc^a-HC* > LtciCJfiv^ f j y^UCCK . -napi fa J^'j?''*
-r A pi c ( 7,
%
^y/HMix Şjffrru al) J^i maju, ^ciAjL Ml, t+t U ^ -h
~ o ^ ^ - * o o ^ ry r^
77 l c fr pk 1>J Hx> rry>y ( ) c t f j Ctfyll ^tl^^tl -V^r X m*r rit* WX
LV-1 rr< << rrt{ cc* JsictY rn^ cr U+Y^fafy* ^ juU H ( T^l Jjprr-Zo Pf
A <-f ' H- J ^ ^
A
q \ ^ <n i ^^ « FT A.»
>UlO*<CU • FL- ^terntttf. (1 JfrJ— J
* ; CTI /* 7 V-
A^^r^ ^ S
/iV t-" ^ Af.^fi i n t^i lhu * *
«InJ A k/n
- ICt
•npt t>Af».f<>
' i
j" y
* . ... .:
6> , • ? -r-
ţou^l
ObXXXhfr
CN5 P^k ^ jkA, ^
ntpYfh
<rrr.
'fYftsK 111* HO* •
•3 * ..
/'AO
I'TIA UJuntr^Ty
. -V mo»
"H"n»j.toc\*
'^T^ ^.V. III r1- l T *(
Mt(l» ^j/t L^ikfflJ•pJ' J. ' " 1 no* . Iltk ni A
1LuTjiiini . ^
c,' y<rx r
T T # y i' iM' v i.j ^ i ^ f,. (
JA/I.( 4/«YTA nîb /«Am/tdA
M
Miji ^OMI fV " * 1 Y^HMS^
x ' c tioAmţt
- #UIM /iit: n
IIi o i^ , ' • O""
, ^ r T i T ^ i u ^ * * * * *
î <TVo„ c - ^ * O
' "
r Xf Y «rtrf* aj^yT d r w t f f i
J v/ ' rys. * £2? -V ^ (V S
7 zfrmf .ff fi 1 ^ .
C '\ / 'A n . , ^
'T „ţ? u t/t) • ^ ^ t T y r \ 1 Vru U. ^ W t • ^ ^.'7Z
- - V ^ ^ Â.\ -rr1 '—
/f. 7TŞ / / t A f A-N
rT
" „, 1 r-r t, r-7 7> / < '<_!•'«
mt iijhm yn^umnCDi , UJIA^ UII.*/£I«O/I jsmJ^n , r k'mo^Mco noiţifii .iM nfUcj»ji.<oo ,
. lU>tţt,iaj*/m<(a -JX*!* »
|"i ^mo^ Glttţnlmt aI* ^miri t(Jrn£c'~lt'Aij^Aco'»^ nimţi /tnv* . ILACJ
<j>\\ ^TMW. filffyftx'^ntţimllHA . Wi HM,uf, T<UII* .UI^^MA DXJJY^T •TFUFJIMO^YP'MU AHCI^I.., .
II /U,f|t'c-frn.,//Afi'J* * " Mift'l^i'J'» ^ fi»"»! . «»( f V . « . o
"il»"* f 1 Hn
r Xfl.io^M /ViTLJit»-. km hJiitn^M nsmliV • «»1M- no^oj'l i J ^Y/l»; .
(iHVAt* Wffl».»/ /m/Arn^C m'm^Yjy^ .\mofA OJV . MW»t cin^^rAfA rj . Mi/
£of/t/U
> / ' ^linio
' rtornlUV
R J ÎXClHVfrtAl
= «<*> ~ .^ 11],Hn XaVA^
; AC Y" • CJtfn ni jLi^ililJt,
5
R.TA .Citi rd . Jl
X® , dijfi.f, j«jf ao t au «Mii il *
%Xl^iAt * /</i i.|)> , unr C«/^VmO
' == -î*^' U
j)> . h/i V^do. . «>i
# ^ u7 înCn A*C)jţuifl W\&(ctţnxlt. âfrft+1? J^omtn HoTinjrf
1
^yofiodC m p^j Hti ,U£i<tJţn . M/irt c*f> mX™*, {ncirtKfjt • /t! Civţi sj\£tttţii>1 t/g»,
nyplCji^ uJiMoâ . liJ» ctjio.» /iT^Hj» nCrnjJV n^tioc^AM/mt fanicJî'^Ort» • Ill»nCfn»Vt7~fiVir H^HI'IA' ,
ilap»^ AlAm*. • Ui\tumff mo nfAUoc^AHttt /tflivnih . liltt «a jim,* /I ro«tcnrrvyy wX . c.« /urkii,7u
ai(,^ cixfintut
1
ii or bCl^ţn»
fi.nc^n.n ' T Aff^vATt*
1
• 1' <, ms umuiinitn,
^ w-1
>f<si tnw
rr npCfrtwt
^ , c-rmo«.1 ryTnV
V,
V<.o*
rr ^<-»»- V ^
' ?> î; h"7" pfi.
- ' Vrrtv r^T'
-Vf^orr
UliAA <*«» AY**M<4 im)hi it* Jionn • ^ <V.
<v C<r-
r «
AI mcj . , AU_i»£ HIUMM».. • •''PinTba
i^» CJArt* AţYr* Tlţi\fHAult*iifi&'ţşl• nimfojSyujl'f/llţ.i, nlit*ml*a «Zi» /4(Uţ>»iţ»/<<»
RUV™*' noUmf.1. ,ui>
T AJ)\y<co nuwfn . OIH rTIfîiiAftPuA IIIMVM
«V> . i» rr- 2 r- » '«i '-P ^ V rf ^ î sb-
rtpl îtrtJloOMtt HoA.mţ( AijOfloAc • cjpn fii ^n mţ.\ nb • llomn /<•*< IhYai Qnţn
*
ii/turn/s. • l " ^ -jz i - -
jjtio ijasi*. .« yh-iy/t A 0 »' o » -v/ «
, UW<JU»« .•;.<( ^7)7n;j/^/i;.ntr7ij>» »"> „ i i
î' o t"> ^ , ' , - /i < <-» r* <rr v><V i
/ î S J , * 7)1 C^JM /irtnrrt'i k'iCirff tfJ>.f»mi<i/!rnYjM « / 1 : I m ''•/•^«i Hft/n.1 fYl^V 1 ' «h
A- rr ett ^ ^ ^ ^, %^C
Ifu/A ncznM • ZIiuLJ<j!J/«rA AlrrtMt <j/ni4n >,1 tim* HjtKtn •Wirtmo . nftuY m
J CiJiy
V^J- sl fi U y ' " ' «M . rO nv ^ ^
/«J^M //i/i^J/nJ tUDfiiA* StUf wntc*.n>, iuţAfotHrt+iţi {fonn ^i^^mjA
Jwi r^ss^gp
;
_Jjf: ««nimf* n= u^itis nMwtH. ( ^ / i ^ y w /iXjiimA jy v-n.-
D o c . nr. 4 0 8
f»^ Z8
i* ^ <cs frry*iA^ _
J
v
flcu^AoM f -12 J, Jn
txtfamlfffc^ f IV", fdnfVpVfiXi*.
V :rrrr<; JL ..GfT'i'hAyt'^^S.tfrt
/
J f 1
V W " r/. J ^
7 1
^J
a> " Vj£VT
«j " K
/*
y tj • ^ r -^ f
r t c j * A
^^'^ ' ^ ^^ ' " fJ ^J '
r* r—>' ^ /r / i 5,
r/i^ iVy i c/yikl^ . A n'h Şir<1 r-vlJ/ro^T, ^
7IOT7J Scwolj ^'"jSyfî ţf/Sj'jl^lc"?t
^ ^> Wf»^
-r-
1
"777- . p,
H <-> Tfif
r & S
77] ^ s j — ^ s ^ <"* , x -
U
*' 4 ' «1 " O K CT7- >
«J£> O ^ I
uvfnyn.J-t /Tfj^yn —f" - UlxUfil
-U *ano —u rtu
) . 't<*j3C
^ nA' mA. n »j^o/i/rj
f ,«<j»im«
O ' S. .IM'J.'V
^ , '
/itAon •
-rY^imCf** .
£-77 » — <y ^ + C ' C c,
crrrafj rirtyma ^ . uiomVr* /t Vnir^fl'. fii*. HH^AA.
J
• = J) ' ^ t) ^ > S ' -A
f
' —-
fTt J _ •• s , -' S 't t» w ^ ztnt+ţx
« r^
* —a.
T* * —^/rr > >°m>ji.i n*"*" * ut. —^ ^
. AII , -
Y ^ _ %' -a= .ST' ţ ^ a- T* <Y O ^v
jLt«3
17 ST • Mito - a* Annv+ M/tetjn . Q'f'
<-rr . „ ^ ,> <y 'V ^ ' = ~ s^JHF
tH Axt AAf&lf*
u vanyx CL^il . ^OK^A.HCX - }*vniHVA->frlCCmtTjiCD
i *^ , t *~r ' »-r •> ^
W, JVjzf ** ^ / ^ ^
AO • • /«JryY
. WiT^rn* yfnţtftf* <*h
r LQ (>_ . , fl rr* .
* f >
^ iii*
^ . o ^ ^ <f*<c-v,rrr
.UI HiyifiAtjiAtAAftfr SLoiSco . Cwf» ^m./» cjyi 4ax *CfHn)hH+>
o» • xu.^.tV - OfttJmX 4t*J\lO Zn,m»o.
rt*svry.% . m i . n a H<jtjtft .
n ^ S % -Jv, • ^ .CAy^oS: , - _ i& • Si ^
A .««» rtinyY u Iţ*fj< C ^ Tnftnaft '^wnuAu> ^fxuC
rta*
z
AtuZ^* ăTr-A"»"».** - K i n o m V M ^ tfAX*
*J n p u s TT , ' ae i - > c r ^ ^ «y ^ir^ ^ AŞ-
^ WMJ* - . T V r ^ o ^ - «««ttA** AU CmiH^a. ^ ^ ^ ^
Afl^JnAs
(7 ^ ^„.«tu,*-
I — tt!
<L CY UXtff'ttw*"*
c AtKMftu
F; C T cjmjn
III t ««ti
J
- '-ţ-r <rit* - j x s c . - ^I o , 0 <TT7
M/rrt* nanSfbtU ZC ai^rrra* /XcXicmJi,
1
i» • siT'Arti i.ct't
•J . «^ ^ ** O! . (V ^ /• "" /- L. > —.
f
4£ rnfsj^t « . ^rbjY^T^.
1
'WiT*^ •fa* TXn&^z.Q/v^ „ăr
m
C25H
-Trtf -
HW) r>
A
I4U
r>
H
nt
1" A. * <-*- I , . /
t'f* tl iUAKajta • t iy cV tttpO. xv /<V
Aa/HTTVI 1
A»MTTV< Met ti w • • « m v * . .AJ^inp
^ff /1»B"J
A%t+i• 1 •— » " * r * tx4jl " H /1.xq/rrryj
"y i V ffftt» i
i/r^ţV"
V
io ££ '—^ - .f'f . ^^ .. -4-
— *• >T '• H^ TVn
„' ro,
7 H
'Mfr* " ^"tf*'ff ffţ;* My*"* • <a w,<no ja*A ,tt*tt
. ' S ' ' — rV O G\ > _
cXUTt»^*( • Al*VW) nmTşaţJşj^ . uisf*»
ZULn - jJnyat.cţ finiţi* . ArMtVtfn&*rn<1 .ff«*nftiţt
./«-"<«» jrny t u / - J l i s r * , u J . rrjty - 1-M • * fi™*
* * ffi J * , tr z ^ J c v î
J/1T/WA ffST^rrâ . "fit WjS^J™*
1
%A<« - o * * * » " t f r ' * ' ^
Jl> ^ ^^ A Cf .<k (/ ^ ^ A ',«4-
„.,1» XO•fftv+itti• ZMA* ftlft* (Vi Mtnfici at«H> AMaS .
O ^ r7rinAOfrc &
fff* • J ^ / n ^ i
l^^iH^. uihrna. -
L+J omaitr .. / ^ r ^ ^ v
^^c4 • f ; {t
rrţam?. 20,
h mv
ty o • a «r* s ^ ,> •
ttato i'A Mtrisn mzfnHU IA aTu* cw*<i .^nimpe
a. t f j ' i acţiij^tCt
c . '
Zid
l XXXIX
9 cr ^ t , C/T„ i s V - rr- ^ S
" ntnh .
ijtirt^yti ffijffî * 7 (,
nim^t*** - n jA^rrvt Ozx+ r*. ^. ^
-c s v^ .« ort. /-^
Or*. <. w f q o- • ^ ^ / <? < •
% (/"J ttnT/i»//*. -
tu CnKoau^a, £®f&o. C/ni iwJW» • r^î T
^uJAiri cmlrtAti* riouien «nn>rnS c>&fpn o 7»/<V«/* a^»--*-' Cc* ml e\nJ .-vc» rTj|£\ <a;p.s «an'rnpt-<ilfaă
J Ci r?tr* - moa.m,%
/ / Aaii<\
V ' Ssieni*,
* ' ^ « * ^yilrLf, ^ <-T ~ / n n i i ix.
tw\f,Of{)^t\i n î - IIV/IIAUMMU CWO
' UJM
J7 V + 7
U/J<V ^ f ^ ' «/ ^ r r - ' ^Irro E , / r ^
c HHiia.friiruiQ>a*. tifiUtonif.* Anttma «o.inji* » uumm* n i * * s X i n a m iTXcn.h
TtiMyt. v ^ V.iJmV>im ' nV & 'O.viil
' ^Tălpi'->^ um/iicoum ' ^ ^ « A^V fcn mp«/m^i ^oiJ.*/ Tk-c.
ToT ^ c /iYl«)
M?S jr>f.Mj . ff"
V> * ^ ^ Y e-r / o f » * »lit S ?
» ' T .
Bp* c C* Af<*po#m njfo^ipa rtofl/npA r fl/rr;^fnm>',<jr )iorna*,ti c>i crno ». ^ o/./n
^ / T> v y 'D ^ c/ •
Hflmo 1r/wrrMjjfa/îjyo ««Mpîv/isami TJor>n tnnow //inr/jmfirti fymmx tifAytAKfi
<~T o iTl — / /. ' ) — O y _/
^iCJCrtpcţ «ta^^* + (IHt*\ ulnrtptHU ^potit-A -• tumatJ «u» .
dj/Mtfx^^ , uinitari'/uî <m\^ih ti/Ani * mi\ a şomăm m ni ui/it^rrîfct'yî/i'irri/iT, AunnptrtirVyi.-n® îT
^junci'ftl'fttp.iii AAmco Yq âc^ . Mln.\iŢt~\t 1 tr\t* liih'iţtea naorwrt
? .\,wrrL*> fJut^m- rMA~^Sftrl tM>n
, . " j?
aaYjyr if* (iinijyimtfl cfiOsAiyinst ^^ Wt ^ »J' / / y ..r^Xr
* tUnaV/iontri ^.nuac-f, * iU/i^iaio^p» ti M^f» /"^vTo^^
A*ffA\nrrie<\tiof i n o aHÎTo f] 0f1 ' 1 * f f f j o n n - . i i Conn fiorUş t<»,.
^^JIU Ailit a\lmi.jpn.l_iH'->fofrîujît« f^n^TU AcK^H-mţ* ml y^jtf-.^rnţoCzt V^JfiJZ^fH^ofT'
ftcufî turn™? am'H* rttZrxf* < Am»i+ mnnu * Îm Ămţ**? nutii tfulmn Cmi
cJiVM* fîOu HJlIfr* lajfiul * noHnffHt sftmimys , ^^tj cnex^t, mn u1 ^ f f i x i mJZ*
^ugA^e uincn^ms, uHAi^mo^ ^fj^fi'^ci mimajX t£ %mj>i<5?c,lfjL'
mn.n m n ^ x i n ^ r x ^ ^ y x ^ ^ ^ ^ r r ^ . ^ ^
#
Mg nificZ^PMiumyn ^taZui
rt""V f Y
f ti
» . /A> < R'.L rr.tl f^rri l .
v «r c' - - 1 S
, o MLujXu
J """ ' » * JJ ^ ^ V J J ^ J %
" "' ^
A
C U P R I N S
Inlroduccrc V
Bibliografie - Prescurtări IX
Documcntc 1
Addenda 570
Indice de nume 573
Indice de materii 683
Listă de cuvintc şi expresii slavone din documentele în limba română 707
Facsimile 709
Cuprins 735
Styocpafia ® 0 § 0 f t C t 3n?i
Tel: 032/137060