Sunteți pe pagina 1din 219

ACADEMIA

DE TIINTE
SOCIALE
SI POLITICE
A REPUBLICII
SOCIALISTE
ROMANIA

m.

't!,1

IMLAtIMONe
DIN SUMAR:
..1 1 I 1 I li
AFIRMAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
PE ARENA ISTORIEI PATRIEI
. .

PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA ASCENDENTA *I CONTI-


I NU (TATE IONA' (1872-- 1921) ,

0
.1,
,. ION IAGO$
, II
1
,, , ,
1

SEMNIFICATIA ISTORICA A CONGRESULUI PAIUTIMLUI DIN MAI I

192 r,
11 : 1 '.: 1 Gil EORC HE UNG, FI.OREA DRAGNE
I I
PARTIDUL COMUNIST ROMAN INSTIA ERROL, CONDUCATORUL SI
DINAMIZATORUL PROCESULUI DE EDIFICARE A SOCIETATII SOCIA-
LISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE
r. GnEortorm I. IONITI.
,.
. .
1
ROLUL TN ELABORAREA POUT IC IIIDULUI .1
EXTERNE A 1

ROMAN IEI socIALISTE .11,1. I i I.


!11 I
, ALEX AN DIM BOLINTINEANU
. I
CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGES (sec. XII
XIV). SEMNIFICATIA LOR ISTORICA
a NICOL At: CONSTANTINERCU /

TIELAT ULF: ECONOM Air DACIEI -riMIA


,.
"It I I II 1

mo STAN N C. PETOLESCU

DOCUMENTAR RECENZII

4
VIATA STIINTIFIC INSEMNARI

0010 , -
1 i N.- - - J.
TOMUL 34 1981
APRILIE

' www.dacoromanica.ro
ED1TURA ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE
A REPUBLIC!! SOCIALISM ROMANIA
SECTIA DE ISTORIE $1 ARIIEOLOGIE

COMITETUL DE REDACTIE

ARON PETR1C (redactor responsabil ); ION APOSTOL (redactor responsabil adjunct);


NICHITA ADXN1L0AIE; LUDOVIC DEMENT; GIIEORGHE I. IoNITX; VAS1LE LIVEANU;
AUREL LOGHIN ; DAMASCHIN MIOC; 5TEFAN OLTEANU; 5TEFAN 5TEPXNESCU;
POMPILIU TEODOR (membrt ).

Pretul unui abonament este de 120 lel.


In tarb abonamentele se primesc la ()Heine postale, factorli
postall si difuzorii de presai din intreprinderi si institutii.
Revistele se mai pot procure (direct sau prin postA) si prIn
PUNCTUL DE DESFACERE AL ED1TURII ACADEMIEI,
Galen Victoriel nr. 125, sector 1, 79717.

Cititorii din strAinAtate se pot abona adresindu-se la ILEXIM


Departamentul Export-Import presA, P.O. BOX 136 137. Telex
11226 Bucuresti, Str. 13 Decembrie nr. 3, 70116.

Manuscrisele, aline 5t revistele pentru


schimb precum si orice corespondentA
se vor trimlle pc adresa Comitetului de
al revistel REVISTA DE
redactie
ISTORIE". Apare de 12 oil pe an.

Adresa Redactiel:
B-dul Aviatorilor, nr. 1,
Bucurestl, tel. 50.72.41, 71 247.
www.dacoromanica.ro
TOM. 34, NR. 4
aprilie 1981

SUMAR
Agricultura Romaniei pe drumul inffiptuirii noii revolutii agrare 585

AFIRMAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PE ARENA ISTORIEI PATRIEI

ION IACOS, Partidul muncitorilor din Romania. Ascendenta al continuitate revolutlo-


nara (1872-19 21) 595
GHEORGHE UNC, FLOREA DRAGNE, Semnificatia istorica a Congresultd partidultd
din mai 1921 62 5
-
GHEORGHE I. IONITA, Partidul Comuuist Roman Initiatorul, conducatorul sl
dinamizatorul procesului de edificare a societatii socialiste multilateral derrol-
tate in patria noastth 639
ALEXANDRU BOLINTINEANIJ, Rolul partidulut in elaborarea politicil externe
a Romaniei socialiste 6 67
*
NICOLAE CONSTANTINESCU, Cronologia monutnentelor de la Curtea de Arges (sec.
XIIXIV). Semnificatia lor istorica 681
*
CONSTANTIN C. PETOLESCU, Relatille economice ale Daciei romane 703

DOC U M E NTAR

ION ERBANESCU, *Uinta romaneascd in and revolutiei popular-democratice . . . 715


MARIA DOGARU, Sigilli t5r5nesti din Tara Romineascil si Moldova (1600-1650) . . 72g

VI AT/1k 'STI I NTI FICA

ActIvItatea Institutului de Istorie N. lorga" in anul 1980; Publicatiile membrilor Insti-


tutului de istorie N. Iorga" in anul 1980; Comunicari prezentate de membril
Institutniui de istorie N. lorga" la manifestari stiintifIce interne si Internatio-
nale ba anul 1980; Morala unei recenzii" (Colectioul de autori al Blbliografiei
istorice a Romelniel 1974-1979) 743

REVISTA DE 1STORIE", Tom 34, ii r. 4, p. 581-794, 1931

www.dacoromanica.ro
582

RECENZII

* * * Romdnia In anii socialismului 1948-1978, Edit. politick Bucuresti, 1980, 466 p.


(Ion Apostol ) 769
STEFAN PASCU, C. GH. MARINESCU, Rdsunetul international al luptei romdnilor
pentru unitate nationald, Edit. Dada, Cluj-Napoca, 1980, 435 p. + pl. (Ivan
Silviu Nistor) 774
NICOLAE BARBUTA, NICOLAE BOCSAN, Independenta Romdniei In opinia bel-
gland, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1980, 324 p. (Aurel Filimon ) 779
GUILLERMO MORON, Istoria Venezuelei, Cuvint inainte de Mihnea Gheorghiu, Edit
Scrisul romnesc, Craiova, 1980, 243 p. (Dumitru P. lonescu) 783

INSEMNARI

ISTORIA ROMANIEI. ADELA BECLEANU-IANCU, Spiritualitatea romdneascd.


Permanentd. Devenixe, Edit. politick Bucureti, 1980, 216 p. (Radu-Dan Wad );
* * * Documente strdine despre romdni, Directia general a Arhivelor Statulul,
Bucureii, 1979, 341 p. (Daniela Busd); VENIAMIN CIOBANU, Jurnal iesean
la sfIrsit de veac (1775-1800 ), Edit. Junimea, Iai, 1980, 175 pl. + il. (Paul
Cernovodeanu); * * * Culegere de documente si matertale privind istoria Romdniet
(1929 1933 ), coordonator Doina Smarcea, Universitatea din Bucure0.1, 1980,
473 p. (Miliai Oprtlescu ) 787

www.dacoromanica.ro
TOME 34, No. 4 1
avril 1981

SOMMA IRE
L'agriculture de la Roumanie sur la vole de l'acomplissement de la nouvelle revolu-
tion agraire 585

L'AFFIRMATION DU PARTI COMMUNISTE ROUMAIN SUR LA SCENE DE L'HISTOIRE


DE LA PATRIE

ION IACO, Le parti des ouvriers de Roumanie. Ascendance et continuit revolution-


naire (1872-192 1) 595
GHEORGHE UNC, FLOREA DRAGNE, La signification historique du Congres du
Parti de mai 1921 62 5
GHEORGHE I. IONITA, Le Parti Communiste Roumain initiateur et dirigeant
du processus d'eclification de la socit socialiste multilatralement dveloppee . 639
ALEXANDRU BOLINTINEANU, Le rale du parti a l'laboration de la politique
extrieure de la Roumanie socialiste 667
*
NIGOLAE CONSTANTINESCU, Chronologie des monuments de Curtea de Arges
(XII-e XIV-e siecles). Leur signification historique 681
*
CONSTANTIN C. PETOLESCU, Les relations economiques de la Dacie romaine . . . 70 3

DOCUMENTAI RE

ION ERBANESCU, La science roumaine durant les annees de la revolution populaire


democratique 71 5
MARIA DOGARU, Sceaux paysans de Valachie et de Moldavie (1600-1650) . . . 729

LA VIE SCIENTIFIQUE

L'activit de l'Institut d'histoire N. Iorga" pendant l'anne 1980; Les publications


des membres de l'Institut d'histoire N. Iorga" en 1980; Communications pre-
sentees par les membres de l'Institut d'histoire N. Iorga" a diverses manifes-
tations scientifiques internes et internationales de 1980; La morale d'une
compte-rendu ( Le colectip d'auteurs de la Bibliographie historique de Roumanie
1914-1979) 743

,,REV1STA DE ISTORIE", Tom 34, or. 4, p. 581-794. 1981

www.dacoromanica.ro
584

COMPTES RENDUS

** Romdnia In anti socialismului, 194 8-1978 (La Roumanie pendant les annes
du socialisme, 1948-1978) Editions politiques, Bucarest, 1980, 467 p. (Ion
Apostol) 7 69
STEFAN PASCU, C. G1I. MARINESCU, Rdsunetul international al luptei romdnitor
pentru unitate nationald (L'cho international de la lutte des Roumains pour
l'unit nationale), Editions Dacia, Cluj-Napoca, 1980, 435 p. + pl. (loan Silvia
N istor ) 7 74
NICOLAE BARBUTA, NICOLAE BOCSAN, Independenja Romdniet In opinia bet-
giand (L'opinion publique belge relativement A l'indpendance de la Roumanie),
Cluj-Napoca, Editions Dacia, 1980, 324 p. (Aurel Pittman) 779
GUILLERMO MORON, Istoria Venezuelei (L'histoire du Venezuela), Avant-propos
de Mihnea Gheorghiu, Editions Scrisul romAnesc, Craiova, 1980, 243 p. (Du-
mitru P. lonescu) 7 83

NOTES

HISTOIRE DE LA ROUMAME. ADELA BECLEANU-IANCU, Spiritualitalea


romdneascii. Permanentd. Devenire (La spirituallt roumaine. Permanence. Evo-
lution), Editions politiques, Bucarest, 1980, 216 p. (Radu-Dan Wad); * * *
Documente skeane despre romdni (Documents etrangers concernant les Roumains),
Direction generale des Archives de l'Etat, Bucarest, 1979, 341 p. (Daniela Rasa);
VENIAMIN CIOBANU, Jurnal iesean la sf IrU de veac (1775-1 800) (Journal
de Jassy 1775-1800), Editions Junimea, Jassy, 1980, 175 p. + II. ( Paul Cer-
novodeanu); * * * Culegere de documente si materiale privind istoria Romtlniei
(1 929-19 33 ) (Recueil de documents et matriaux concernant l'histoire de
Roumanie 1929-1933), coordinateur Dana SmArcea, l'Universit de Bucarest,
1980, 473 p. (Mihai Oprilescu) 787

www.dacoromanica.ro
AGRICULTURA ROMANIEI PE DRUMUL INFAPTUIRII
NOII REVOLUTH AGRARE

In lumea de azi problemele de ordin economic ocupa irn loe de prim


rang in preocuparile politicii tuturor statelor, imbrkind, fire8te, nota
bpecifica pe care orinduirea sociala, stadiul de dezvoltare a fortelor de
productie si natura obiectivelor urmarite le-o imprim'a de la caz la caz.
Mneolo de ceea ce este specific insa, toate tkile sint confruntate cn difi-
cull-5,01e ce decurg din scumpirea materiilor prime si a energiei, precum
err necesitatea de a se inscrie in mod corespunzator in desfasurarea impe-
tuoasa a revolutiei stiintifico-tehnice eontemporane.
Romania socialist& se afla, dupa eum se stie, in plin efort constructiv
pentru infaptuirea obiectivelor inscrise in Programul P.C.R., a sarcinilor
complexe prevkute in docurnentele programatiee de important& istorica
adoptate de Congresul al XII-lea al partidului, avind ca iel construirea
societatii socialiste multilateral dezvoltate iar pe acest traseu, depasirea
pint in 1985, a stadiului de tara in curs tle dezvoltare si intrarea in rindul
statelor cu nivel media de dezvoltare. Iar in atingerea acestui scop agri-
cultura alaturi de industrie si de celelalte activitati economico-sociale
are de adu8 o contributie de prima insemnatate.
In acest context, din care am ret,inut doar citeva elemente mai
ieprezentative, a avut loc in zilele de 19-21 februarie 1981 al II-lea
Congre.s al consiliilor de conducere ale wn itdilor agricole socialiste, al lintregii
pretnimi, al consiliilor oamenilor num& din ndustria alimentarci, silvicul-
tui i gospoddrirea apelor.
Situat pe linia amplelor consultki democratiee de masa ale condu-
cerii partidului i statului nostru en cei ee muncesc si desfasurat la aproape
patru ani de la primul congres al taranimii 1, actualul congres a reunit
in cadrul sari lucrarile a cinci forumuri reprezentative : Congresul al IV-lea
al Unhmii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie, Conferinta
consiliilor oamenilor munch din unitatile agricole de stat, Conferinta
consiliilor oamenilor muncii din statiunile pentru mecanizarea agriculturii,
Conferinta consiliilor oamenilor munch din intreprinderile de industrie
alimentaril si Consfatuirea producatorilor agricoli din localitatile necoo-
perativizate.
Reunind peste 11.G00 de delegati si invitati din toate ramurile
agricultarii i din celelalte seat:are conexe, Congresul a avut loc la scurt
timp dup& incheierea en succes a cincinalului 1976-1980 kd la inceputul
eelui de al saptelea cineinal, etapa importanta in faurirea societhtii soda-
1 Vezi lucarile accstui congres in volumul Congresul consiliilor de conducere ale uniteifilor
agricole socialiste, al tntregii jrdnimi, 18-20 aprilie 1977, Edit. politica, Bueuresti, 1977 (270
p.). Vezi si Agricultura socialist Pe drumul dezvoltdrii intensive, moderne si obiectivele ei de
viitor, In Revista de istorie", tom. 30, nr. 5, mai 1077, p. 785-798.
HREVISTA DE ISTORIE", Tom 34, nr. 4, p. 585-4393, 1981 34

www.dacoromanica.ro
586 AGRICULTURA ROMANIEI I NOUA REVOLUTIE AGRARA 2

Este multilateral dezvoltate. Desfasurarea Congresului intr-un asemenea


moment nu a fost intimplatoare, ci deliberata, fiind menita sa sublinieze
pregnant impreuna cu sedinta de lucru pe probleme de agricultura
de la Brasov, tinuta la mijlocul lunii precedente 2 deosebita insemnatate
pe care conducerea partidului i statului nostru o acorda acestui sector
eu rol esential In progresul intregii societati, in ridicarea bunastarii natiunii.
Asa cum arata secretarul general al partidului, tovarisul Nicolae
Ceausescu, acest Congres a fost chemat sa faca bilantul rezultatelor obti-
mute in cursul cincinalului 1976-1980 ksi, totodatl, sa, dezbata planul dez-
voltarii economico-sociale a Romaniei i planul dezvoltarii agriculturii in
urmatorii cinci ani si in west cadru s stabileasca, masurile pentru ridicarea
agriculturii pe o treapta noug, superioara, pentru cresterea rolului ei in
dezvoltarea generala a tarii, In edificarea societatii socialiste multilateral
dezvoltate in Romania" 3.
Eveniment de prima insemnatate al istoriei noastre contemporane
aflate in plin mers, cel de al II-lea Congres al tarinimii a avut in centrul
dezbaterilor sale expunerea tovarasului Nicola@ Ceausescu, secretarul
general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste
Romania, cu privire a obiectivele infaptuirii ?wit: revolupi agrare in
Romania.
Ampla i cuprinzatoare analiza asupra cailor de urmat pentru
transpunerea in viata a obiectivului trasat de Congresul al XII-lea al
P.C.R. cu privire la realizarea unei noi calitati in activitatea economica
din agricultura, expunerea secretarului general al partidului a fost adop-
tata de Congres printr-o hotarire speciala ea document progra-
matic al tuturor organelor i organizatiilor de partid, organelor agricole,
al tuturor oamenilor muncii de la sate" 4.
Vasta arie probletnatica i marea bogatie de idei, fapte i analize
cuprinse in aceasta expunere ne determina ca in spatiul acestui editorial
ne oprim numai la citeva dintre ele ; din acelasi motiv, reflectia, studiul
si dezbaterea asupra acestui exceptional document urrneaza sa continue
Inca mai mult timp, nu numai din optica unui firesc interes cetaVenesc ii
patriotic, dar si tinem s-o repetam din necesitatea intelegerii unor
importante i complexe mecanisme ale dezvoltarii economice si social-
politice din istoria contemporana a Romaniei.

Se impun, in primul rind, atentiei o serie de precizari de ordin teo-


retie. Daca ne punem intrebarea : de ce o naud revolutie agrara", trebuie
ea ne amintim ca o prima revolutie agrara socialista a-a desfasurat in
Romania intre 1949 si 1962, constind, in esenta, in cooperativizarea agri-
culturii, proces in urma incheierii caruia relafiile de produclie socialiste
au invins deplin i definitiv in Vara noastra, creindu-se, din acest punct
de vedere, o economie socialista unitara. Prima revolutie agrara a avut deci
un caracter predominant social.

2 Vezi Santeia", an L, nr. 11.944 din 16 ianuarie 1981.


3 Cuviniarea tovardfului Nicolae Ceau4escu, ta Setnteia", an L, nr. 11.074 din 20 fe-
bruarie 1981, p. 1.
a Schiteia", an L, nr. 11.976 din 22 februarie 1981, p. 1.
www.dacoromanica.ro
3 AGRICULTURA RomANIEI I NOLTA REV0LUT1E AGRARA 587

In ce priveste fortele de productie, dezvoltarea unei noi baze tehnico-


materiale, aceasta, desi a cunoseut o serie de succese, n-a putut WA, se ridice
la inaltimea noului tip de relatii, sa le valorifice integral, din doua motive
prineipale : 1. marele decalaj mostenit de la epoca precedenta, eind relatiile
capitaliste si de mie ). productie i-au frinat dezvoltarea si 2. subaprecierea,
in cursul unei anumite perioade (ce merge pita spre 1965) a rolului agri-
culturii ea rainura principala a economiei nationale i, ca tumare, in ciuda
sporirii Mr continue, alocarea unui volum de investitii prea mie pentru
cresterea Insernnat a bazei tehnico-materiale a agriculturii.
Importantele acumulari eantitative i calitative petrecute mai ales
intre 1965-1980 in dezvoltarea fortelor de produetie din agricultura au
ereat eonditiile pentru trecerea la o noua ealitate, prin infaptuirea unei
noi si profunde revolutii agrare, care sa introduca larg in practica agricul-
turii cueeririle reboluliei stiinfifico-tehniee, pe baza perfectionarii continue
a relatiilor socialiste de productie, asigurind astfel un veritabil salt in
produetie, randamente si eficienta. Se ereiaza astfel noi premise pentru
cresterea nivelului de trai al produditorilor agricoli, al intregii societati 5.
0 mare irnportanta principialil si practica, are si sublinierea de Care
secretarul general al partidului a rolului agriculturii ca ramurd de bazd a
ecomontiei wationale a Romditiei. Subaprecierea acestui adevar are conse-
einte negative pe toate planurile. In lumina experientei constructia
socialiste din tara noastrit arata tovarasul Nieolae Ceausescu apare
acum foarte evident c.i teza industrializarii prioritare in detrimentul dez-
voltarii si modernizIrii agriculturii a dus de fapt la neglijarea importantei
cresterii productiei agrieole. Apliearea acestei orientari determina dispro-
paqii in dezvoltarea eeonomico-sociala gene.rala, influenteaza negativ
asupra nivelului de trai al poporului" 6. Pe de alta parte, experienta
eonstructiei socialiste in general arata ca subaprecierea asezarii agrieulturii
pe baza relatiilor socialiste de productie genereaza serioase contradictii in
viata sociall, clauneaza eauzei construirii socialismului i comunismului.
In lumina prineipiilor generale ale socialismului, ca si a realitatilor
concrete din -tam noastra, P.C.R. a trasat ea obiectiv central dezvoltarea
concomitentit si puternied atit a industriei indeosebi a produetiei de
materii prime si energetice), eit si a agrieulturii ca ramuri de baza ale
economiei nationale.. In felul acesta se ridica la un nivel si mai inalt rolul
agriculturii in dezvoltarea echilibratd a eeonomiei rationale, a earui impor-
tanta, s-a aceentuat in conditiile erizei energetice *i ale crizei alimentare
mondiale. Dupa cum -sublinia secretarul general a/ partidului si in *edinta
de lucru de la Brasov, daea avem o agricultura buna i baza de materii
prime asiguratA, avem ;,4 conditii sa dezvoltam orice ramura a industriei" 7.
Expunerea tovarkului Nieolae Ceausescu la al 1I-lea Congres al
taranimii se refera in continuare la marile succese in dezvoltarea econo-
mico-sociala a patriei in eincinalul 1976-1980 8, succese ee confirma.inea
6 Vezi 0. Parpaid, 0 north celibate tn activilatea din agriculturii, in Revista economicA",
nr. 9, 27 februarie 1981, p. 3-5.
g CuMntarea lavardfului Nicolae Ceaufescu, in loc. cit.
7 Scinteia", an L, nr. 11.944, din 16 ianuarie 1981.
8 Vezi i Comunical cu privire la Indeplinirea planului nalional unie de dezvollare economico-
sOciald a Republteii Socialists Romania In perioada 1970 1980, fn SeInteia", an L, nr. 11.956
din 30 ianuarie 1981.
www.dacoromanica.ro
588 AGRICULTURA ROMANIEJ I NOTJA REVOLUTIE AMARA 4

odata caracterul stiintific i justetea liniei politice a P.C.R. preetan


adeziunea intregului nostru popor la aceasta politici. Belevind apoi, in
spirit revolutionar, lipsurile din cincinalul precedent, secretarul general
al partidului a stdruit mai amnuntit asupra celor din agricultura, pentru
ea din discutarea lor desehisa sa se poata desprinde masurile neeesare
pentru lichidarea starilor de lucrari negative. Conditiile climatic() nefavo-
rabile din ultimii ani nu pot justifica integral nerealizarile din cincinalul
trecut. Ele se datorese in principal lipsurilor organizatorice din conducerea
organizarea activitatii aoTicole, unor manifestari de birocratism la
organele agricole centrale i rocale, deficientelor in repartizarea mijloacelor
materiale si a fortelor umane, slabei preocupari pentru introducerea cuce-
ririlor stiintei in praetica agrieold, lipsurilor din diverse faze ale muncilor
agricole. Toate acestea s-au soldat en importante pierderi de productie,
diminuind rezultatele obtinute.
Tree Ind in revista obiectivele principale ale actualului cincinal,
secretarul general al partidului consaerat cea mai mare parte din
ampla sa expunere prezentarii sistematice i analizei amanuntite a obiee-
tivelor fundamentale ale noii revolutii agrare n Romania.
Fiind, precum am spus, o aplicare larga a cuceririlor revolutiei
stiintifico-tehnice In practica agricold, noua revolutie agrard are mai multe
componente : revolutia mecanica, chimica, revolutia biologied, revolutia
in conducerea i organizarea agriculturii. Toate acestea implicit si necesita,
in acelasi timp, un nivel mult mai inalt al califiedrii si cointeresarii eadre-
lor, precum i mutatii corespunzatoare ale constiintei celor cc luereaza
in agricultura, iar din angrenarea, din orehestrarea" adeevata a tuturor
acestor componente urmeaza sit rezulte o eficienta superioard fata de tot
ce s-a obtinut pe aceasta linie pina in prezent.
Asa fiind, noua revolutie agrara se conjuga perfect cu telurile de
dezvoltare ascendenta a procesului de faurire a societdtii socialiste multi-
lateral dezvoltate in Romania de trecere intr-un timp istoric relativ
seurt spre stadiul de taxa mediu dezvoltatil.
Ne propunem, de fapt arata tovardsul Nicolae Ceausescu St
realizam o adevarata revolutie agrara in ce priveste productia, productivi-
tatea muncii, nivelul tehnic, eficienta economica, aetivitatea soeialit
generald din satele noastre".
Pentru atingerea acestor obiective trebuie actionat in mai multe di-.
recta : 1. utilizarea intregului fond funciar ; 2. mecanizare ; 3. ehimizare ; 4.
crearea de noi soiuri de plante i noi rase de animale i, in genera, aplicaxea
larga a stiintei in productie ; 5. pregatirea cadrelor ; 6. aplicarea ferma a
noului mecanism economico-financiar, imbunatatirea condueerii si orga-
uizitrii agriculturii ; 7. largirea orizontidui de cunoastere tiinificit, edu-
catia revolutionara a oamenior munch de la sate. In toate aceste directii
principale, un rol sporit revine organelor de stat eentrale si locale, organelor
organizatiilor de partid, sub a caror conducere mmeaza a se desfilsura
toata aceasta vasta munca destinata precum se vede nu sd inlature
o lipsa sau alta, luate izolat, ci sil un intreg stil de lueru i sa
realizeze schimbari hotaritoare, radicale, in toate domeniile i directiile
,,defriseze"
mentionate.
In fiecare din aceste directii noile poibilitit4i, modalitati sau resurse
alocate trebuie sit se imbine cu utilizarea integrala a potentialului existent.
www.dacoromanica.ro
5 AGRICULTURA ROMANIEI I NOUA REVOLUTIE AGRARA 589

Numai astfel va putea fi asiguratit cresterea preconizafa a productiei


agricole vegetale i auimale.
Amploarea acestei cresteri poate fi judecaM dup5, faptul c productia
de cereale boabe va trebui ea, ajungit in 1985 la 27-28 milioane tone,
tail de media anualit de 14,8 milioane tone in cincinalul 1971-1975 si de
19,4 milioane tone in cincinalul 1976-1980 (productia anului 1980 a fost
de 20,2 milioane tone). Cresterea productiei vegetale in cadrul
egreia cerealele ocuprt nil loc central trebuie s asigure nu numai aco-
perirea eantitativit a nevoilor economiei s,i ale populatiei, ci si premisele
necesare pentru imbuniitatirea structurii calitative a consumului. Este
suficient s ii ne gindim e pentru obtinerea unei calorii de origine animal5,
c,,te necesar un consum de 6-7 calorii vegetale.
eresteri importante se previld si in celelalte subramuri ale productiei
vegetale, ca si in sectorul zootehnie. Pe aceastit bazd, se va realiza dezvol-
tarea corespunz5toare a industriei alimentare, asigurindu-se astfel
eonditii pentru o aprovizionare tot mai bunit a populatiei cu produse
agroalirnentare. In alti termeni, rezulta e dezvoltarea puternic`a a agri-
culturii continu5 sit fie si in perspectiv5, mai indelungat5 un factor
esential de crestere a calitiltii vietii In tara noastr.
Sporirea productiei agricole are un aport insemnat si la cresterea
mai rapidit a venitului national, precurn si la echilibrarea balantei de
plki externe a Orli. Dup cum aratA specialistii, in conditiile cresterii
deficitului de produse alimentare (indeosebi cereale) in tkile posesoare de
materii prime si energetice (petrol) si ale cresterii nevoilor Romaniei de
import de petrol, paralel cu necesitatea reducerii datoriei externe a
Romfmiei, sporirea exportului de produse agricole rAmine o importanta
sursit de crestere. Nu trebuie uitat cit exportul de produse agrieole este
sursa principaM de echilibinre a uotei de plath, pentru importul crescind
de petrol de cAtre S.U.A., iar pentru Romnia, ea si pentru Franta, agri-
cultura poate juca rolul de .,petrol verde". De aeeea, sporirea productiei
agricole i peutru export inseam/l i a spori resursele energetice, ping, la
atingerea independentei energetice a tarii" 9.
Pentru asigurarea productiilor agricole prev5zute in cadrul noii
revolutii agrare este necesar5, in prirnul rind, utilizarea integralci, cu
randament maxim, a intregului teritoriu al Jrii. Trebuie evitate risipa,
tolosirea incompletit sau dezafectarea tutor terenuri agrieole. Pe de altA,
parte, este necesar5 o griji permauentrt pentru ridicarea potentialului
produetiv al Wirnintului, concomitent cu folosirea lui pentru eulturile
sau destinatiile agricole in care poate da eel mai bun randament, ceea ce
implic zonarea eorespunz5toare a eulturilor. 0 comisie nationalit de
stat va fi chematil s5, asigure gospodArirea fAiintificsa, unitarg a intregului
teritoriu al tarii io . In urma msurilor ce se vor lua, suprafata arabilg a
tArii euprinzind in 1975 9.740.900 hectarell va trebui sit ating5,
m 1985 eel putin 10 milioane hectare.
Lueriirile de fertilizare, combatere a eroziunii i excesului de umi-
ditate se vor desfasura In continuare pe searit mare. Actiunea de chimizare

9 0. Parpalii, op. cit., p. 4-5.


19 Pentru alte aspecte, vezi si Ion Bold, Pamintul : valorificare integrald, eficienfil sporild,
In Revista econarnicS", nr. 10 din 6 znartie 1981, p. 4-5.
n Anuarul Statistic al Republicii Socialiste Ronxinia, 1980, D.C.S., p. 221.
www.dacoromanica.ro
590 AGRICULTURA ROMANIEI I NOUA REVOLUTIE AGRARA 6

a solului va lua un caracter stiintific mult mai pronuntat, desfasurindu-se


peste tot in strinsa colaborare cu statiunile experirnentale i cu labo-
ratoarele judetene si imbinindu-se cu folosirea mai larga a ingrasamintelor
naturale. In ce priveste irigatiile a caror suprafata va spori de la 2.405
mii hectare in 1980 la 3.005 mii hectare in 1985 amenajarea de noi
suprafete se va imbina strins cu asigurarea functionarii corespunzatoare
a retelei existente.
0 alta directie importanta o constituie mecanizarea lucreirilor agricole
In acest domeniu s-au obtinut si pina in prezent rezultate remarcabile,
care asigura pe deplin realizarea principalelor lucrari agricole. Se impune
insa ea aceste mijloace sa fie utilizate integral, la intreaga lor capacitate.
In cincinalul 1981-1985 se va face un pas important mai departe, asigu-
rindu-se mecanizarea tuturor lucrcirilor agricole, atit la productia vegetall,
cit si la cea animala. In acest scop, agricultura va fi inzestrata cu un
numar sporit de tractoare, combine autopropulsate i alte maini. Accente
calitativ noi in acest proces constau in faptul ca se va accelera operatia de
tipizare a tractoarelor si masinilor agricole, stabilindu-se la citeva tipuri,
strict necesare, verificate de conditiile agriculturii noastre. Aceasta va
echivala cu o importanta economie de munca sociala, conferind o eficienta
sporit i procesului de fabricatie. De asemenea, se vor realiza masini
agricole complexe, de mare randament, capabile s efectueze simultan
mai multe operatii. Aceasta va duce la scurtarea duratei lucrarilor agri-
cole, la cresterea productivitatii munch, economisirea de combustibil,
avind si influenta pozitiva asupra solului. Combine le multifunctionale
pentru cereale sint numai un exemplu in aceasta privinta.
Mari resurse de sporire a productiei agricole, In cadrul noii revolutii
agrare, se afla in extinderea fi gen eralizarea rezultatelor pozitive obtinute
curent de unit'aple agricole frunta,se. Pe baza unei concludente analize
critice, secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu
arata ca in toate zonele tarii se pot realiza, in mod constant, productii
mari la toate culturile" 12. La culturile vegetale, conditia hotaritoare
pentru atingerea acestui scop este asigurarea, in toate unitatile, a semin-
telor cu cele mai inalte calitati. La aceasta se adauga respectarea riguroasa
a tehnologiilor de productie, pregatirea terenului, sernanatul la timpul
optim, respectarea normelor tehnice privind densitatea plantelor la
semanat. Totodata, se impun masuri ferme pentru lichidarea lipsurilor
serioase existente in domeniul recoltatului care, neefectuat l timp, se
soldeaza cu pierderi de productie, ea si in organizarea depozitarii cores-
punzatoare a intregii recolte.
0 analiza similara se face si pentru sectorul cresterii animalelor, su-
bliniindu-se, intre atele, necesitatea imbunatatirii activitatii sanitar-yeteri-
nare, a asigurarii bazei furajere care constituie in momentul de fao,
problema centrall a zootehniei , a respectarii riguroase a disciplinei
de productie.
Sint examinate apoi problemele specifice ale industriei alimentare,
silviculturii i gospodaririi apelor, cu aceeasi preocupare pentru imbunI-
tatirea disciplinei de productie, calitii i eficientei. In industria amen-
Cuotniarea tovareoului Nicolae Ceawscu, Scinteia", an L, nr. 11.974 din 20 februarie
1981, p. 2
www.dacoromanica.ro
7 AGRICULTURA ROMANIEI I NOUA REVOLUTIE AGRARA 591

tarh, de exemplu, a carei productie va spori simtitor in cincinalul urmator,


procesul dezvoltarii va merge atit pe linia moderniethi si utilizarii inten-
sive a capacittilor existente, cit i pe linia ca noile unithti de productie
sa fie de dimensiuni mici, ceea ce va permite amplasarea lor in consiliile
unice agroindustriale, asigurindu-se astfel reducerea distantelor de trans-
port i utilizarea rationala a fortei de munch. In acest fel cheltuielile de
productie vor fi mai miei, beneficiile mai mart legaturile cu consumatorul
mult mai operative.
Dat fiind rolul sporit pe care il au de jucat stiinta i formarea ca-
drelor, noua revolutie agrara ridica, in fata cercetarii tiinif ice i a inditit-
mintului sareini noi. De aceea si ion li se consaera in expunerea tinuta de
secretarul general al partidului la al 1I-lea Congres al taranimii un capitol
amplu, distinct.
In cercetarea stiintifica o atentie principalia se va acorda creerii de
noi soiuri si hibrizi cu mare potential de productie i continut ridicat de
substante utile, cu perioada mai scurta de vegetatie, rezistente la ger, la
boli i daunatori, precum si la cadere si scuturare. In cercetarea zootehnica
este necesar sa, se actioneze mai rapid pentru imbunatatirea raselor de
animale la toate speciile, pornind de la rasele autohtone, aclimatizate
de-a lungul timpului. Totodata, se va dezvolta la nivelul cerintelor cerce-
tarea fundamentala in biologie si, indeosebi, in genetica, axata, pe cerintele
principale ale productiei agricole. In acelasi timp, activitatea cercetato-
rilor urmeaza sa, fie apreciatii, dupa, rezultatele obtinute in productia
agricola in urma solutiilor date de ei.
Se impune, de asemenea, arata tovarasul Nicolae Ceausescu, un
progres substantial in preghtirea i folosirea cadrelor, a intregii forte de
munch de la sate" 13.
Ridicarea pe noi trepte a agriculturii romane,sti nu este posibilh MIA
un malt nivel profesional al tuturor color ce lucreaza in agricultura, de la
Wan la inginer, fr perfectionarea continua a pregatirii thr. Orice luera-
tor din agricultura, fara a mai vorbi de specialist, va trebui s stapineasca,
cunostinte tehnice si biologice cit mai bogate, s tie sa, rninuiasca, toate
tipurile de tractoare i maini agricole folosite in tara noastra. Serioase
imburiatatiri vor fi aduse, in acest scop, intregului sistem de pregatire. a
cadrelor (superior, mediu i profesional, cursurilor anuale de -pregatire td.
reciclare a tuturor cadrelor din agricultura,), ca si invatamintului agricol
de masa. 0 atentie deosebita se va acorda atragerii tineretului spre muncile
agricole, iar femeile vor trebui s ocupe si in conducerea agriculturii un
rol tot mai important, pe masura celui pe care il ocuph si in productie.
Un accent special se- va pune pe buna repartizare a fortei de munch, a
eadrelor in domeniul activitatii practice a productiei, evitindu-se si corn-
batindu-se, acolo unde s-au ivit, fenomenele de birocratizare, incompatibile
cu nevoia cresterii rapide i insernnate a calitatii muncii i rezultatelor
din acest sector.
Un inane accent a fost pus in expunerea tovarasului Nicolae
Ceausescu si pe factorul oronizare, pe aplicarea ferma a noului mecanism
economico-financiar. Acest nou mecanism, a aratat secretarul general al

13 Ibidena.

www.dacoromanica.ro
592 AGRICULTURA ROMANIEI I NOUA ttEVOLUTIE AGRARA. 8

partidului, inseamn6 si in agriculturit inainte de toate, realizarea si


depgsirea productiei si a beneficiilor stabilite, autofinantarea, echilibrul
financiar permanent al tuturor unit4ilor" 14 S-a insistat in mod deosebit
ca sistemul de finantare a agriculturii s5, fie imbunaTatit, iar creditul sit
deving mai stimulativ, acordindu-se in raport de realizarea productiei.
Imbun'Itatirea si actualizarea preturilor de contractare si aehiziii, infgp-
tuitl anul trecut, este de natufa s asigure rentabilitatea, cresterea efi-
cientei economice a tuturor unifatilor. Se va trece, totodatil, la generali-
zarea acordului global, form'a,' de retribuire ce coreleazil cel mai bine re-
zultatele obtinute de fiecare cu rezultatele din productie.
In ce priveste celelalte aspecte ale organakii, secretarul general al
partidului a subliniat c dezvoltarea si modernizarea productiei agricole
cer imbunk4irea conducerii intregii activititti, intkirea controlului,
repartizarea cit mai judicioasa a cadrelor, a tuturor fortelor care lucreaa,
in agricultua, cresterea fa'spunderii si rolului organelor agricole, de sus
pinl jos" 15-
Aceste precizki sint cu atit mai importante cu cit, dupit cum se stie,
dad, toate celelalte conditii slut egale, douit san mai multe unititti de
productie obtin rezultate cu atit mai bune, cu cit conducerea si organizarea
productiei .0 a muncii se afla la un nivel mai ridicat. Conducerea i organi-
zarea devin astfel factori esentiali pentru orchestrarea" corespunzAtoare,
adicl pentru punerea in valoare, pentru fructificarea tuturor celorlalti
factori. Acest adevk este cu atit mai valabil in conditiile tot mai complexe
din pullet de vedere tehnic (si biologic), economic, social si politic ale noii
revolutii agrare, in care o multirae sporitil de factori se cer conjugati in
mod corespunzkor, pentru obtinerea unor rezultate net superioare.
Pe linia organizkii si conducerii, tovariisul Nieolac Ceausescu a
evidentiat sarcinile ce revin Ministerului Agriculturii i Industriei Ali-
mentare, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie,
Consiliului National al Agriculturii acest adevkat parlament al
agriculturii romAinesti" Comisiei centrale a tkanilor din zonele necoo-
perativizate organism ce va trebui mai mult activizat. Au fost exami-
nate, de asemenea, imbunitatirile in conducere i organizare ce trebuiese
aduse consiliilor unice agroindustriale de stat i cooperatiste (care, in
cei doi ani de la infiintarea br, i-au dovedit din plin utilitatea F}i viabili-
tatea), cooperativelor agricole de productie, intreprinderilor agricole de
stat, statiunilor unice de mecanizare a agriculturii. Importante referiri
s-au fleut 0 la modul in care pot fi fructificate mai bine prin mitsuri
de organizare corespunzkoare posibilitItile de productie din gospodg-
rile personale (loturile) ale t5,ranilor cooperatori ca si din zonele necoope-
rativizate de deal si munte.
Toate sarcinie i indicatiile referitoare la vastul i complexul do-
meniu al conducerii i organizkii agriculturii ca si din domeniile de
preocupare mentionate anterior produc impresia puternicrt a unui
ansamblu corelat de masuri, atestind, i pe acest plan, caracterul stiintific
al politicii partidului, rolul creator, de neobosit initiator al unor noi sohiii

Ibidem.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
9 AGRICULTURA ROMANIEI I NOUA REVoLuTIE AGRARA 593

si rezolvgri al secretarului sau general, tovarg*ul Nieolae Ceau*escu, in


concordantg cu cerintele fiecgreia din etapele pe care le strgbatem.
Exigentele ce decurg din infgptuirea noii revolutii agrare fac nece-
sare perfectiongri in munca consiliilor populare, determing cre*terea
rolului statului socialist in conducerea unitaea, a intregii vieti economico-
sociale.
Intgrirea i perfectionarea rolului conducgtor al partidului este,
dupg cum se *tie, o cerintg legicit a mersului inainte al socieatii romanesti
pe calea socialismului *i comunismului. In concordantA cu noile sarcini
ce se ridicg in fata agriculturii, au fost create sectii agrare la comitetele
judetene de partid, inelusiv la Comitetul Central, luindu-se i alte ingsuri
organizatorice corespunzgtoare. In felul acesta munca politic/ are un
aport fundamental la indeplinirea obiectivelor propuse, stint fiind c o
conditie nu mai putin necesarg a noii revolutii agrare constg in lgrgirea
orizontului de cunomtere tiinl,ific i in educatia revolutionarg a oame-
nilor muucii de la sate.
Amp LI *i cuprinzgtoare analizg a rezultatelor obtinute, complex *i
impungtor program de transfornari economico-sociale, dar i politice de
infgptuit pe drumul noii revolutii agrare din Romilnia, expunerea
tovarksului Nicolae Ceau*escu jaloneazg drumul agriculturii i, totodatg,
al societgtii romiine*ti spre o treaptl mai inaltg de civilizatie ti bungstare
colectivg.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA
ASCENDENTA I CONTINUITATE REVOLUTIONARA
(1872-1921)
DE

ION IACOS

Aniversarea a vase decenii de la faurirea Partidului Comunist Roman,


in mai 1921, prin ridicarea pe o treaptl calitativ superioarg a intregii
miseari revolutionare a proletariatului din tara noastra de pin& atunci se
inscrie ca moment de exceptional& insemn&tate In istoria poporului roman,
In dezvoltarea miscarii muncitoresti, in lupta pentru socialism pe pamintul
Romaniei. Atunci, cu 60 de ani in urnag,, marele congres al Partidului Socia-
list a hot&rit, ca cerintl 1egic., centralizarea tuturor organizatiilor munci-
toresti la nivelul statului roman intregit in 1918 Prin vointa i actiunea
intregului nostru popor, i a adoptat Programul partidului corespunzator
noii etape de dezvoltare a societatii romanesti, a luptei revolutionare a
clasei muncitoare, a situarii sale pe pozitiile comunismului, cele mai
inaintate idei ale timpului. Statuarea denumirii partidului de Partidul
Socialist .Comunist, iar din 1922 de Partidul Comunist din Romania, ca
sectie a Internationalei Comuniste, se inscria si ea ca o necesitate istoricA
a noilor vremi revolutionare, nationale si mondiale. Noua titulatura a
partidului, programul i intreaga activitate desfasuratl in acele imprejurAri
reprezentau continuitatea si ascendenta revolutionarl, preluarea si ridi-
carea la noi cote valorice a traditiei partidului muncitoresc creat in 1893,
a intregii lupte sociale i nationale a proletariatului, a poporului roman.
Tocmai abordarea unor trgs&turi caracteristice ale misc&rii muncitoresti
socialigte, a partidului proletariatului din tara noastr5 de pin& la 1921
ne propunem aria realizAm in studiul de fatl.

Istoria miscarii noastre muncitoresti este strins legata de dezvoltarea


general& economic&-socialA, politic& si cultural& a societItii romanesti,
d.e progresul fortelor de productie si de schimbilrile petrecute In relatille
de productie. Ea evolueaza la nivelul si in pas cu mivcarea muncitoreascd
internationall, inscriindu-se pe coordonatele de dezvoltare a acesteia cn
ceea ce a avut ea specific, cu ceea ce a prima si cu ceea ce a contribuit
la imbogAtirea tezaurului de culturI spiritual& revolutionara mondial:A.
Cadrul istoric de formare s,i afirmare a clasei muncitoare In societatea
romAneasca a ooincis, in mare, eu epoca marilor evenimente revolutia
din 1821 si cea de la 1848, Unirea din 1859 si dobindirea independentei
,,REVISTA DE ISTORIE", Torn 34, nr. 4, p. 595-823, 1981

www.dacoromanica.ro
596 ION XACO$ 2

de stat depline a Orli in 1877 care au trasat drumul marior transfor-


maxi economice, sociale, politice si culturale In cadrul Romaniei moderne.
Muncitorimea, pe masura dezvoltarii sale, a fost partasa directa la aceste
evenimente de mare reverberatie nationala, imprimind maselor dinamism
si vigoare revolutionara, incorporind, de timpuriu, acele elemente carac-
teristice proletariatului, care-1 fac sii devina forta sociala fundamentala a
societatii romanesti. Intr-adevar, proletariatul devine forta cea mai Main-
tata, a societatii, Purtatorul consecvent al idealurilor de progres, de elibe-
rare sociala si nationala a poporului roman, preluind i ridicind pe noi
trepte traditia revolutionara a inaintasilor, caci asa aura reliefeaza
secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, ideea
unitatii nationale a fost inscrisa pe frontispiciul tuturor miscarilor
sociale ale romanilor in perioada istoriei moderne" 1.
De cresterea clasei muncitoare si a combativitatii ei revolutionare
este strins legata aparitia miscarii muncitoresti in tara noastra in prima
jumatate a secolului al XIX-lea. De la proteste i razvratiri spontane sau
refuml individual de a se prezenta la lucra forme ce caracterizeaza
faza de inceput a rezistentei muncitorimii se trece treptat la noi moda-
Mali de manifestare sesizabile mai ales in anii '30 40 ai veacului trecut.
In acea perioada, lucratorii, desi nu clispuneau de oraanizatii proprii au
ales sau au desemnat din rindurile lor reprezentanti (delegati) care au redac-
tat memorii de revendicari si au participat la tratativele de solutionare cu
patronii sau cu administratiile de intreprindere. Tot acum apar si cele
dintii modalitati de reglementare a raporturilor de munca dintre lucratori
si patroni (sau autoritati) pe baza unor acte guise intre parti, ceea ce ne
ofera o imagine de inceput a capacitatii muncitorilor de a-si impune reven-
dicarile prin actiune solidara, chiar atunci cind inca nu aveau organizatii
proprii constituite. Dar mai presus de toate aceste manifestari au eviden-
tiat si mai mult necesitatea, organizarii proletariatului de sine statator,
conditie hotaritoare pentru desfasurarea cu succes a actiunilor contra
exploatarii capitaliste 2.
Asociatiile profesionale create incepind cu 1843, chiar in forma lor
mutualista, de ajutor reciproc, reprezinta, o etapa superioara in procesul
dezvoltarii clasei muneitoare din tara noastr, al transformarii treptate
dintr-o clasa in sine" intr-o clasa pentru sine". Statutele acestora evi-
dentiaza inceputul acestui proces, exprimind totodata gradul de organizare
In sensul ca, la inceput in unele comitete se aflau i elemente radical bur-
gheze ca i scopul urmarit de lucratori pentru apararea propriilor lor inte-
rese. In statutele organizatiei lucratorilor tipografi din Bucuresti (1858) se
preciza ea : Lucratorii tipografi, aduntndu-se i chibzuind impreund despre
mijloacele de a se adaposti in viitor de relele care ameninta toate clasele
lucrdtoare prin lipsa mijloacelor pecuniare, la intimplare de lipsa de
lucru, de boala, de moarte sau de alto imprejurari, au gasit de cuviinta,

1 Nicolae Ceauqescu, Romania pe drumul construirii societalii socialiste multilateral demol-


tate, vol. 17, Edit. politica, Bucureti, 1979, p. 269.
a Docurnente prioind Inceputurile miscarii muncitoresti si socialiste din Romania, 1821
1878, Edit. politica, Bucurqti, 1971, p. 59, 135, 142, 161-164, 173, 198.
www.dacoromanica.ro
3 PARTIDUL NIUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 597

a fonda o casa comuna" 3. Apare, asadar, clar formulata ideea organizarii


de sine statatoare a lucratorilor, a apararii intereselor kr. Treptat, in pro-
cesul complex al manifestarilor sociale si politice de dupti, Unirea Princi-
datelor se trece la organizarea proletariatului pe baza principiilor luptei
de clasa *i ale internationalismului proletar, a luptei organizate contra
exploatarii capitaliste, imbinind revendic5rile economice ale clasei mun-
citoare en cele politice. Se constata, totodata largirea ariei geografice a
organizatiilor profesionale ca si a preocuparilor lor economice, sociale gi
politice. Din anul 1843 *i pina in 1872 s-au creat peste 20 de organizatii
profesionale muncitoresti 4. In aceeafg vreme au boo o serie de actiuni re-
vendicative si framintari in rindurile mu.ncitorilor, observindu-se Inca de
pe acum rolul unor sociotati profesionale in organizarea luptei muncito-
rilor, sau felul in care lupta muncitoreasca determinit crearea sau consoli-
darea asociatiei profesionale. Concludent5, In aceasta direcVie este legatura
dintre asociain profesional i greva muncitorilor din portul Braila (1868),
ca i interventia autoritatilor in conflict 5.
In procesul luptei i organizarii lucratorilor, un rol important a
avut presa muncitoreasea, care a impus in viata politica a Romaniei
problematica noii clase sociale *i a abordat probleme de stringent5, ale
societatii romanesti. Prime le organe de presa muncitoreasca din Vara
noasiaq au fost Tipograful roman" (1865), Analele tipografice" (1869),
Uvrierul" (1872), prin intermediul camra a inceput promovarea prin-
cipiilor organizarii de sine statatoare a lucratorilor, solidaritatii interns-
tionale, ale afirmarii intereselor de clasa muncitoresti. Muncitorimea, scria,
intre altele, gazeta Uvrierul" la 10 iulie 1872 trebuie s lupte neincetat
numai pi numai in apararea intereselor lueraorilor", pentru gruparea lor
sub un stindard care sa reprezinte, de acum si in viitor, unirea i Infr-
tirea future? lucratorilor ca astfel s putem darima raul i injustitia ce
de mult bmtuie clasa lucratorilor" *. Aeeasta demonstreaz c organi-
zatiile profesionale muncitoresti i publicaiiile muncitoresti au avut un
rol din ce in ce mai mareant in dezvoltarea spiritului de organizare si de
lupta al proletariatului, a nivelului cultural-educativ, in afirmarea proce
3 Ibidem, p. 288. Vezi pi N. N. Constantinescu, Inceputurile formarii si dezvolidrii clasei
munciloare In Romdnia; I. Iacos, Formarea clasei muncitoare. Incepulurile miscdrii munciloresii
0i socialiste din Romdnia; Des1r4marea feudalismului, aparifia si dezooltarea relaliilor de producfie
capiialisie. Formarea prolelarialului In Romdnia, In Analele de istorie", nr. 4/1973, p. 73-87;
nr. 5-6/1976, p. 188-199; nr. 3/1980, p. 113-143; D. Hurezeanu, Incepuiurile mipcrii
muncitorergi ln Romania. 1848 1878, In Revista de istorie" nr. 7/1979, p. 1257-1286.
4 Asociatii profesionale ale lucratorilor tipografi, lemnari, constructori, metalurgisti,
ceaprazari, textilisti etc. s-au creat In Bucuresti, Brasov, Anina, Arad, Tr. Severin, Iasi, Timi-
soara, Cluj, Braila etc.
6 Vezi Si Actiunile minerilor din Moldova Nona si Ocna Muresului (1857), ale lucratorilor
st meseriasilor din Ploiesti si Craiova (1860), ale metalurgistilor de la Zlatna (1861), lucratorilor
tipografi din Bucuresti (1862), ale muncitorilor de la santierul liniei ferate Simeria-Petroseni
(1868) etc.
* Dar si Lucratorul roman" scria: Chestiunea lucratorilor In celelalte state a ajunssA
preocupe toate spiritele, pentru ca este chestiunea viitorului, este viitorul Insasi, caci In secolul In
care triiim munca este cel mai mare capital. Acesta au Inteles-o i lucratoril nostri". Asociatia
muncitoreascd din Arad si-a fixat drept tel eliberarea prin mijloace pasnice, progresiste si
hotarlte, a muncH de sub domnia capitalulni", iar cea din Resita, informau autoritatile, urma-
reste sa Impingape muncitoril mineri in spre curentul miscarilor cu caracter socialist", (Docu-
morale ... 1821 1878, p. 414, 569).

2 0. 1132 www.dacoromanica.ro
598 ION TACOS 4

sului de insusire a ideilor socialiste, mai intii in forma lor socialist utopica
si mai apoi, a socialismului tiinific. In acest sens subliniem faptul
.falansterul de la Scaeni-Prahova (1835 1836) reprezinta in istoria socia-
lismului utopia una dintre cele mai remarcabile incercari de trad.ucere in
practica, intr-o forma originala, a programului socialist premarxist. Multe
din ideile caracteristice epocii moderne, ca : ideea democratiei sociale, a
egalitatii si dreptatii, abolirea iobagiei i modernizarea agriculturii prin
industrializare, ideea cooperarii in procesul productiei materiale si al
schimbului, ideea rolului primordial al munch si asocierii in organizarea
productiei, a invafamintului i practicii poliprofesionale si-au gasit ilustra-
rea embrionara in Societatea agronomica si manufacturiera" creata de
Teodor Diamant 6.
De asemenea, sub semnul aspiratillor de dreptate i libertate natio-
nalit ale poporului roman ti pe fondul realitatior economico-sociale din
societatea romaneasca, in care aparuse si se afirmase proletariatul ca clasa,
incep sa' rodeasca in gindirea social-politica ideile revolutionare ale soda-
lismului stiintific. Principiile fundamentale ale materialismului dialectic
f0. istoric, expuse in Manifestul Partidului Convunist (1848), elaborat de
K. Marx si F. Engels, Manifestul constitutiv al Internationalei I (1864),
In lucrari cu caracter teoretic, indeosebi in Capitalul, gasesc un teren
fertil In gindirea romaneasca, ele fiind cunoscute i raspindite de timpuriu
in Vara noastra. Este cazul sit subliniem cu deosebita satisfactie faptul
et partea inaintata a proletariatului roman., militantii socialisti de frunte
ai poporului nostru subliniaza tovarasul Nicolae Ceausescu au venit
in contact cu ideile Manifestului Comunist , la scurta vreme de la apa-
ritia ea, c numeroase din lucrarile de baza ale clasicilor marxismului au
fost traduse i difuzate in Romania, curind dupa tiparirea lor, orientind
astfel miscarea socialista din Romania, tinind-o Ia curent en gindirea cea
mai avansata a epocii 7.
Intreaga munca politica-ideologic'a demonstreaza c ideile socialis-
mului stiintific au fost tot mai larg raspindite si au inceput a fi cunosente
de o parte si de alta a Carpatilor, de &Are muncitori si intelectuali, indiferent
de nationalitate. Nu este intimplator faptul ca Marx si Engels au acordat
o atentie deosebita studierii istoriei Romaniei, dezvoltarii ei economico-so-
ciale, evolutiei miscarii muncitoresti, luptei poporului roman impotriva
exploatarii i asupririi, pentru eliberare nationalit i sociala. Aceste fapte
au avut o puternica influenta asupra dezvoltarii miscarii muncitoresti
revolutionare i progresiste din Vara noastra, legind-o de la inceput de
miscarea muncitoreasca international:I, de insisi marii ei conductitori mar-
xisti 8. Aparitia miscarii socialiste in Romania se explic i poate fi expli-
cata i prin conditille favorabile create de prezenta la cirma statului a

6 N. G. Munteanu, 140 de ani de la prima rodire a ideilor socialismului pe pamtntul romd-


nese, in ,,Anale de istorie", nr. 1/1975, p. 111-121; T. Diamant, Scrieri econornice, Edit.
stiintifica, Bucuresti, 1958 ; I. Cojocaru, Z. Ornea Fakmsterul de la Scdieni, Edit. politica,
Bucuresti 1966.
7 Nicolae Ceausescu, Ronuinia pe drumul construirii societafii socialiste multilateral
dezvoltate, vol. 8, Edit. politica, Bucuresti, 1973, p. 221.
3 Ion Popescu-Puturi, Organizarea Partidului clasei muncitoare pa temelia Romdniei
relntregite. Locul partidului closet muncitoare tn Istoria patriei, In Anale de istorie" nr. 5/1980,
p. 3-22.
www.dacoromanica.ro
5 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 599

mai multor formatiuni guvernamentale liberale care inglobau numeroase


elemente ce participasera la revolutia de la 1848, unii dintre ei avind
leggturi directe eu Marx si Engels, ca si prin propaganda desfgsuratg
de publicatiile romanesti Trompeta Carpatilor" (Cezar Boliae), Albina"
(Vicentiu Babes), Federatiunea" (Alexandru Roman), Gazeta Tran-
silvaniei" (George Baritiu), de leggturile direete ale unor muncitori si
intelectuali romani eu sectii ale Asociatiei Internationalei a Muncitori-
lor 9.
In acest climat favorabil, In anii 1868 1872, iau fiintg, sub diferite
denumiri, prinaele organizatii socialiste din tara noastrg : comitete sau
grupuri revolutionare, asociatii generale muncitoresti, eercuri socialiste.
Astfel, din initiativa lui Carol Farca si Gheorghe Ungureanu a luat fiintg
la 11 octombrie 1868 Asociatia generalg a muncitorior din Timisoara ca
sectie a Internationalei 1, ee avea subsectii la Resita, Arad, Anina. De la
inceputul deceniului al optulea dateazg si inceputul activitgtii organizate
a miscgrii socialiste revolutionare la Bucuresti, Iasi, P1oieti, i In alte
centre ale tgrii 1. Organizatiile socialiste din acea vreme se aflau sub in-
fluenta Internationalei 1, avind ea principii cglguzitoare lupta de clasg,
lupta pentru drepturi economice si politice, unitatea muncitoreascg si
internationalismului proletar. Demn de subliniat este faptul cg de mum
in conceptia revolutionarilor romani, democratia i socialismul au devenit
inseparabile, miitantii socialisti detasindu-se de toate cercurile democra-
tice, liberale, sau de nuantg radical burgheza, manifestindu-se ca cele mai
inaintate forte ale societgtii noastre. De relevat, de asemenea ideea de
mare importantg i anume cg din multitudinea curentelor de idei ce circa--
Nu in lume, socialismul stiintific s-a inapus in constiinta militantior nostri
socialisti, devenind in scurtg vreme ideologia predominantg, c`a asemenea
curente, cum erau lassaleanismul, prondhonismul, bakunismul, narodni-
cismul vehiculate in unele tgri europene, n-au ggsit teren viabil in misca-
rea muncitoreascg si socialistg din Romania. Desigur, in perioada aceea
astfel do idei, indeosebi anarhiste, au circulat si la noi. Dar dintre toate,
marxismul a devenit ideologia miscgrii revolutionare a proletariatului din
tara noastrg, cglanza sa In lupta generalg dezrobitoare. Insusi prim-minis-
trul taxii Lascgr Catargi cerea prefectilor descoperirea sediului sectiei
Internationalei I din Bucures.ti cit si a membrilor sgi, in fond, a acelora
ce propagau socialismul, a ideii de eliberare a clasei muncitoare prin ea
in sgd I'.
0 caracteristied esentiaid a mipdrii muncitorelsti din tetra noastrei o
constituie faptul cd incd din sitadiul de inceput al existentei lvi, proletariatul
?i-a pus problema organizdrit ea clasd, intelegind cd aceasta este o conditie
hotdritoare pentru desfdocrarea cu succes a luptei economice gi politics mm-

9 A. Deac, iniernalionala Iniii si Romania, Edit. politica, Bucuresti, 1964.


10 A se vedea pe larg Inceputurile miscarii socialiste din Romania, In Anale de istorie"
nr. 4/1980, p. 122-162; A. Egyed, Isioricul Asociatiei muncitorilor din Transilvania intre 1868
1812, in Studii", nr. 4/1956, p. 40.
n Arhiva I.S.I.S.P., fototeca, c1ieuI nr. 2759 ; Telegraful" din 22 martie 1871. Referin -
du-se la acea etapil a miscarii noastre muncitoresti, mai multi socialisti precizau ca erau influen-
tat' de anarhisM. Dar, zice, C. Mille Anarhismul nostril, lucru curios, purcedea de la Karl-Marx"
(Lumina" nr. 8 din 15 ianuarie 1896).
www.dacoromanica.ro
600 ION IACOS 6

potriva claselor exploatatoare, pentra realizarealelvrilor sale revolutionare,


pentru eliberarea tuturor celor ce muncesc.
Un moment deosebit de important in dezvoltarea procesului de orga-
nizare politica a proletariatului roman 1-a reprezentat infiintarea, la 1
octombrie 1872, a Asociatiei generale a lucrdtorilor din Romdnia, care a
realizat pentru prima data in istoria noastra, unirea muncitorilor din
intreaga tara. Adunarea de constituire a Asociatiei a avut boo in sal.%
Ateneului din Bucuresti cind a fost dezbatut si adoptat statutul si a fost
ales Comitetul Central, format din N. Radulescu, Daniel Ratescu, G. Ta-
nasescu, P. J. Borsian, C. Georgescu. Retine atentia saltul calitativ pe
care 1-a marcat noua organizatie, incepind cu recrutarea membrilor, ex-
clusiv din rindurile lucratorilor si pina, la abordarea unei problematici
privitoare la interesele imediate ale proletariatului, ca si a celei referitoare
la dezvoltarea tariipe calea progresului social. Apelul constitutiv reprezenta
o vibranta chemare la imire si actiune, adresata tuturor muncitorilor
manuali si intelectuali : Sa dam o directie utila activitatii noastre, lucra-
tori cu bratele, lucratori cu cugetarea, cad numai atunci natiunea romana,
marea familie din care facem parte, va prospera, va merge inainte catre
bine, va trai."12 . Asociatia a tins al devina o organizatie euprinzatoare si
puternica, cu o sfera larga de preocupari, de ordin profesional si politic,
pe linia gasirii cailor si mijloacelor celor mai adecvate in vederea emanci-
parii muncitorimii, a infaptui politica lucrittorului. Cu sprijinul unor so-
cialisti, ca Rugen Lupu, Titus Danca, N. Saphir, Mireea Rosetti, se creaza
fiiale ale Asociatiei in importante centre muncitoresti : Iasi, Galati, Turnu
Severin, Ploiesti, Giurgiu.
Asociatia ca si organul sail de presa, Lucratorul roman", au desfa-
prat o activitate fructuoasa, pentru ameliorarea soartei muncitorilor, pro-
nuntindu-se totodata pentru dezvoltarea t'arii pe calea progresului social
si pentru incurajarea industriei nationale vazind in aceasta chezasia asigu-
rarii independentei si suveranitatii nationale a poporului roman. Dar
industrializarea implica si cresterea numerica a proletariatului, formarea
unor centre muncitoresti, sporirea capacitatii sale de lupta impotriva ex-
ploatarii si asupririi.
Asociatia general& a lucratorilor din Romania, ca organizatie politica
a clasei muncitoare din tara noastra, prin programal economic, social si
politic sintetizat In statut, prin activitatea desfasurata, prin unirea In
sinul ei a lucratorilor constienti de menirea clasei din eare faceau parte
a avut o importanta deosebita pentru dezvoltarea miscarii noastre munci-
toresti si socialiste. Infiintarea ei apreciaza tovarasul Nicola. Ceausescu
a constituit un moment deosebit de important In dezvoltarea proem-
sului de organizare a proletariatului ... care-si propunea pentra prima
data in istoria noastra, unirea muncitorilor din intreaga tail. Acest eve-
niment marcheaza incepatul organizarii de clasa pe seal% nationala a
proletariatului roman" 18. Tmportanta crearii Asociatiei generale a lucra-
12 Doeumente. .. 1821-1878. p. 657; vezi sl V. Petr4or, Un moment semnificake In
istoria migtirii noastre muncitoroti. Crearea Asociallei generale a tuturor lucrlitorilor din Ron-ad-
nia 1872, 1n Analele de istorle" nr. 5/1972, p. 67-78; Mircoa low Rolul $i tnsenutdtatea
Asocialiunii generale a lucrtitorilor din Romdmia, In Revista de istorie", nr. 5/1972, p. 916.
13 Nicolac Ceausescu, Romdnia pe drumul construirit soeietdlii sootaliste multilatoral
denollate, vol. 8, Edit. politioa, Buaarosti, 1973, p. 258-259.
www.dacoromanica.ro
7 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 601

torilor din Romania sporeste si prin aeeea ca, o astfel de organizatie, la


nivel national, exista in acea vreme doar In putine state. Totodata, Aso-
ciatia evidentiazg o noug trgsgturg caracteristicg a miscgrii noastre mun-
citoresti i anume vointa de 'Imitate a proletariatului roman 0, Inanifestarea
unithrei in toate marile probleme ale luptei impotriva claselor exploatatoare,
pentru afirmarea elasei muneitoare in viata sooial-politied a fdrii pentru
atingerea felurilor revolufionare de eliberare sociald si nationald a intregului
popor.
Activitatea Asociatiei, ca si a celorlalte organizatii socialiste, in-
fluenta tot mai larga, pe care gazeta Lucrgtorul roman" o avea in rindurile
lucratorior si a opiniei publice progresiste, leggturile dintre muncitorii
revolutionari si intelectualii socialisti au ingrijorat autoritAtile care, in
1874, sub invinuirea de complot contra statului", au dizolvat organizatia
si au suspendat organul sgu de presa, iar pe conducgtorii sgi i-au trimis
in judecat5.
Mersul inainte insg nu putea fi oprit. Atit munca de organizare pro-
fesional i politica)", cit si preocuparea pentru cunoasterea materialismului
dialectic si istoric, a ideologiei marxiste a continuat : initial mai estompat,
ca apoi s se afirme din ce in ce mai evident. Acest proces a fost Msotit
totodata, imboggtit de conflictele colective muncitoresti, mai ales de
grevele muncitoresti care incep sii deving o armg" freeventa, de lupta, a
proletariatului si a organizatiilor sale politice i profesionale.
Eforturi insemnate au fost depuse pentru extinderea procesului de
organizare, pentru crearea de noi cercuri socialiste, de noi societgti pro-
fesionale-sindicale muncitoresti. In Bucuresti, Iasi, Ploiesti, Braila, Galati,
Pitesti, Birlad, Tg. Jiu, Pascani, Tn. MIgurele, Giurgiu etc. in cadrul orga-
nizatillor socialiste tineri intelectuali (medici, profesori, invAtatori, studen-
ti, elevi) si lucrgtori inaintati, desfgsurau o muncit sustinuta, nu numai de
organizare, ci si de propaganda, socialistg, de dezbateri pe teme culturale
Ii stiintif ice, incereari do analiza a fenomenelor sociale, economice i poli-
tice din societatoa romlneascit. Ca toate mgsurile draconice luate de auto-
ritatile austro-ungare care au interzis activitatea organizatiilor politico,
muncitorimea a continuat ani in sir lupta pentru reinfiintarea cerourilor
socialiste, a unor e,ercuri culturale muncitoresti la Arad, Brasov, Timisoara,
Oradea, Sibiu si pentru intgrirea leggturilor cu miscarea din Romania
veche. Asa ca, spre anul 1877, care marcheaza, cucerirea independentei
de stat depline a Romaniei, miscarea socialistg incepe sit se afirme ea fac-
tor important in viata social-politicg a tart" 14. Dealtfel incg din 1875
Nicolae Codreanu pornind de la analiza atentg a realitgtilor din societatea
romaneaseit, schiteazg ideea de mare insemngtate pentru conduita miscgrii
noastre muncitoresti. Cu deplin temei el constata o Numai revolutia
sooial va putea s ne conc1uci i pe noi, romitnii pe drumul luminos al
fericirii si multumirii muncitoresti ; numai ea va smulge din rgdficini i va
nimici si in rindurile natiunii noastre clasa exploatatorilor priviegiati ai
populatiei muncitoare 15. In lumina acestei idei fundamentale socialIliii
14 Georgeta Tudoran Miscarea socialistd din Romdnia tn perioada retzboiulai de indepen-
den ( 1877 1878). In Revista de istorie" nr. 1111980, p. 2087-2106.
Documerge prioind istoria Romllniei. Rdzboiul de independent& vol. I, partea I, Edit.
Academiel R.P.R., Bucuresti, 1954. p. 698; 80 de ani de la crearea partidulai politic al clasei
munaitoare din Romdnia. Dooamente, Edit, politick Bucuresti, 1974, 13. 170.
www.dacoromanica.ro
602 ION IACO$ a

romani desfasoara o rodnica activitate organizatoric i propagandistica,


o tot mai intensa dezbatere i clarificare asupra formelor si metodelor de
actiune. Corespondenta bogata purtata intre reprezentantii cercurilor
socialiste din Bucuresti, Tai, P1oieti, Tg. Jiu, Galati, Braila etc. reflectit
din plin pasiunea revolutionara, dragostea pentru soarta maselor munci-
toare de la sate si orase, nazuinta constituirii partidului clasei muncitoare 16.
In acest sena un rol important 1-au avut consfatuirile de la Ploiesti i Bucu-
resti din 26 si 27 februarie 1879 care au adoptat un Prospect de program.
si Declaratia de principii si de organizare a Partidului socialist din
Romania17. Documentele releva cu pregnanta faptul c obiectivele urmarite
si modul lor de aplicare reprezentau, in fond, abordarea cu curaj a proble-
melor societatii romanesti de atunci in lumina socialismului stiintific.
Se observa de asemenea nlzuinta de a intelege ca. socialismul stiintific
nu este o dogma ci o metodsa, un instrument stiintific de analiza a feno-
menelor sociale, ca miscarea socialista din Romania facuse un salt consi-
derabil In insusirea si aprofundarea conceptiei marxiste, si mai presus de
toate straduinta adaptarii acesteia la conditiile concrete ale tarii noastre.
Este o alta trasatura de baza a miscarii noastre muncitoresti care, de-a
lungul anior, va adauga noi valente creatoare in raport cu dezvoltarea
societatii romnesti, a partidului politic al clasei muncitoare.
Orientarea tot mai hotarita si constienta a propagandei socialiste
spre muncitorimea industriala, pentru organizarea ei, pentru inarmarea
proletariatului cu teoria socialismului stiintific cunoaste noi dimensiuni
in anul 1879. Ea este reflectata i In coloanele gazetei Besarabia", apa-
ruta la lasi, sub indrumarea lui N. Russel, loan Nadejde si Eugen Lupu.
In aceste imprejurari, in octombrie 1879, si-a desfasurat la Iasi lucrarile
Congresul organizatiilor socialiste-marxiste din Romania la care au par-
ticipat dr. N. Russel, loan Nadejde, Eugen Lupu, Zamfir C. Arbore,
Teodor Sperantia, Bonifaciu Florescu etc. 18 El avea menirea sa sinteti-
zeze evolutia de aproape doua decenii a organizatiilor muncitoresti, sa
dezbata i sul hograsca masurile pentru crearea partidului socialist roman.
Congresul socialist de la Iasi din 1879 a reprezentat un moment de refering
In dezvoltarea misc6rii socialiste din Romania, demonstrind ca raspindirea
ideilor socialiste atinSese o cog valorica inseranata, ca organizatiile socia-
liste se dezvoltasera in asa masura, incit, in mod obiectiv, aduceau dupg
sine necesitatea centralizarii lor la scara nationala si adoptarea unui pro-
gram unitar de actiune revolutionara. Desi nra elaborat statutul si progra-
mul partidului socialist, Congresul a cristalizat prevederi programatice
specifice etapei miscarii noastre socialiste, orientind cu precadere activita-
tea viitoare spre inarmarea clasei muncitoare cu teoria socialismului stiin-
tific, spre ingrirea cadrului organizatoric In rindurile muncitorior, largi-
rea sferei de cuprindere a maselor, imbunatatirea metodelor de luptit ale

16 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 239, dosar : 100, 113, 129, 130, 407, 449, 499.
" D. fhirezeami, Gh. Neacsu, inceputuri ale propagandei socialismului romdn, In
In slujba cereelarii marxiste a istoriei P.C.R.", f.e., Bucuresti, 1971, p. 72-81.
18 A se vedea si Sofia NAdejde Clleva aminliri, in Adevrul" an. 49, nr. 15671 din 14
februarie 1935; Amintiri literate despre vechea miscare socialistd (1870 1900), editie, prefati si
note de Tiberiu Avramescu, Edit. Minerva, Bucuresti, 1975, p. 60-82; Zamfir C. Arbore;
In exit. Din amintithe mete, Institutul de editur Radian si Samitca, Craiova, 1896, p. 110-114 ;
C. Mille, Un poet uitat N. D. Saphir, In,,Adevetrur din 5 iunie 1900.
www.dacoromanica.ro
PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA. 1872-1921 603

Practic, congresul a realizat centralizarea organizatiilor socialiste


din tara, caci asa cum scria si Dacia viitoare" din 1883, Prin forta lucru-
lui, partidul s-a centralizat, cei din centru. stiau puterea i numarul aderen-
tilor cu. care stateau In legatura" 12. De altfel, dupa congresul socialist de la
Iasi, in propaganda si practica socialista, in viata social-politica a tarii.
-se vorbea tot mai des despre existenta partidului socialist, sub denumirea
de Partida socialista", Partidul muncitorilor" sau simplu Social-demo-
crape') 20.
Efortul militantilor socialisti s-a concretizat in editarea unui mare
nurrar de publicatii Inainte" (1880), Romania viitoare" (1880),
Contemporanul" (1881 1891), Emanciparea" (1883), Revista sociala"
(1884 1887), Drepturile omului" (1885, 1888 1889) etc. Melt ping in
anul 1916 au fost editate 152 de publicatii socialiste i muncitoresti, ceea
ce reprezinta nit patrimoniu inestimabil de cultura revolutionara si patrio-
tica 21. Miscarea muncitoreasc i socialista in pofida numeroaselor greu-
tati intimpinate 22, cunoaste, intre 1879 si 1893 o dezvoltare continua pe
toate planurile. In central preocupa'rilor rAzbate merea ideea partidului,
a modului de manifestare, de statuare a structurii sale organizatorice,
politice i ideologice.
Ginditorii socialisti au fundamentat teoretic legitimitatea i necesi-
tatea obiectiva a socialismului i partidului clasei muncitoare in tara
noastra, au argumentat cu fermitate inconsistenta teorillor care sustineau
cii socialismul era o planta exotica." in Romania 2 3, au subliniat factorii
care determinau afirmarea sa ca miscare de idei si ca miscare social& via-
bag, necesitatea fauririi partidului clasei muncitoare. Miscarea proleta-
riatului si expresia sa teoretica', socialismul, d'a caracterul su epocii noas-
tre contemporane, da char in tarile unde marea industrie, si prole-
tariatul nu se gasesc Inca decit la inceputul lor" se preciza in Raportul
Partidului Muncitoresc Roman la Congresul socialist international de la
Bruxelles 24.
Un moment deosebit de important in evolufia politica spre realizarea
partidului clasei muncitoare 1-a reprezentat publicarea, de catre C. Dobro-
12 Dacia viitoare", an I, nr. 11, din 1883, p. 169.
20 Natalia Vilcu (Tampa), Accepliunea ideii de Parlidd a muncitorilor" In miscarea
muncitoreascd si socialista din Romania pind la crearea P.S.D.M.R., In Anale de istorie" nr. 3/
1973, p. 147 157; A. Deac Miscarea muncitoreasca si socialista exponenjd a intereselor
fundamentale ale poporului romdn, in Revista de istorie" nr. 8/1976, p. 1115.
n Presa muncitoreasca si socialistd din Romania 1865 1889, 1890 1900, 1900 1907,
1907-1916, Edit. politica, Bucuresti, 1964, 1966, 1968.
22 Este vorba de masurile luate In 1881 de autoritati contra organizatiilor muncito-
resti i socialiste, confiscarea publicatiilor, arestarea conduciitorilor i intentarea de procese,
suspendarea unor profesori din invatilmInt, exmatricularea din Universitatea din Iasi (Arhiva C.0
al P C.R., fond 60, dosar 6069, f. 23; fond 239, mapele 385, 446, 463. A se vedea Socialismul
Inaintea justifiei. Procesul frafilor Nadejde Inaintea juriului universitar, Tipolitografia Buciumul
roman", Iasi, 1881; Tiberiu Avramescu. Constantin Mille: (inerefea unui socialist, Edit. politica.
Bucuresti, 1973, p. 75-115; I. Iacos, 0 proeminenta figura a socialismului din Romania: loan
Nadejde (1854 1928), In Revista de istorie", nr. 11/1979, p. 2123-2148).
23 Remarcam campania desfasurata prin Revista sociala" 1 ziarul Drepturile
omului" in anii 1884-1888, ca I cca desfasurata In anii 1890-1892 de ziarul Munca" si
Democratia sociala", carom Ii s-au alaturat Adevdrul", Romeinul" I Lupta" in combate-
rea publicatiilor conservatoare i junimiste Timpul", Constitutionalul", Era noua", vezi si
Z. Ornea, Curtntul cultural de la Contemporanul", Edit. Minerva, Buc. 1977.
" Munca" din 8 august 1891.
www.dacoromanica.ro
604 PARTIDUL MUNCITORMOR DIN ROMANIA 1872-1921 10

geanu-Gherea, n anul 1886, a lucrrii Ce vor soeia1itii romini, primul


program marxist al mipeeirii muncitorelsti din .Romilnia, strJucit aplicare
a principiilor fundamentale ale socialismului stiintdfic la realiatile socie-
t4ii romAnesti, in care era sustinutg necesitatea organizitrii partidului
politic al muncitorimii, al luptei revolutionare pentru cucerirea puterii
de stat i instattrarea dictaturii proletariatului 25. In introducerea la pro-
gram se sublinia ca; tinArul nostru partid, (munceste) pentru yAspindirea
ideilor socialiste in tartl", a, in jurul acestuia s-ar putea stringe tot ce
este mai sAngtos, mai bun, mai cinstit, In tara aceasta". Luind cunostintil,
de continutul acestui program, ca si a altor lucrllri scrise de socialistii
romani, Friedrich Engels, intr-o scrisoare din ianuarie 1888 trimistI lui
loan Ngdejde, Ii manifesta satisfactia pentru orientarea marxistA a mis-
atrii noastre muncitoresti 26, pentru acuratetea gindirii revolutionare.
Ca urmare, actiunea po1itic, ideologic i organizatoricA spre crea-
rea partidului politic al clasci muncitoare cunoaste noi i noi aspecte.
Se creeazil Cercurile muncitoresti (1887), transformate In Cluburi munci-
toresti (1890), cu un numar insemnat de membri, care se manifestau ca
organizatii locale ale Partidei muneitoare (sau Partidei socialiste), cu un
program unitar marxist, desi ina, nu aveau o structuril organizathrica.'
centralizatg. Totodatg,, cercurile i cluburile muncitoresti, in numele ace-
leiasi Particle socialiste sau Partidei muncitoare", editeazg organe de
presI (Dezrobirea" 1887 1888, Muncitorul" 1877 1889, TIni-
rea muncitorilor" 1888, Socialismul" 1888, Romnia viitoare"
1888 1890, Eevolta" 1889), care au avut un rol important in dezba-
terea problemelor politice i sociale muncitoresti, dar si ale dezvoltarii
societ4ii romanesti pe calea progresului social.
In ansamblul lor organizatiie politice muncitoresti au desfitsurat
o bogata activitate organizatoric6, politic i ideologicl in rindurile mun-
citorimii, ale Vetnimii i intelectualiatii progresiste, si au impulsionat
activitatea societgtilor profesionale pe linia sustinerii actiunilor revendica-
tive ale clasei muncitoare. 0 expresie vie a manifestgrii spiritului combativ,
revolutionar al proletariatului 1-au reprezentat grevele muncitoresti, intre
care greva celor 900 pe lucrititori de la Atelierele cMlor ferate din Bucu-
resti, din vara anului 1888, condusit de Cercul rauncitorilor si de Societatea
lucriltorilor In fier si metal, a imbrilcat caracterul unui ascutit conflict de
clasI 27. In fruntea luptelor greviste s-au aflat muncitorii revolutionari,
intre care Al. lonescu, C. Olcescu, N. Acelenescu, P. Conduratu, A. Kele-

25 C. Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, vol. 2, Edit. politica, Bucuresti, 1976, p. 7


126; Primul program marxist al miscorii munciforesti si socialiste din Romania, in Anale de
istorie" nr. 3/1976, p. 23-31; .5tefan Voicu. Constantin Bobrogeanu-Gherea, in Anale de
istorie" nr. 3/1970, p. 3-28; Damian Hurezeanu, Constantin Dobrogeanu-Gherea. Studiu social-
istoric, Edit. politica, Bucuresti, 1973, p. 176-190.
26 Presa muncitoreascd i socialistd din Romania. 1865 2889, Edit. politica, Bucuresti,
1964, p. 188-190.
27 Miscari greviste mai insemnate au desfasurat i lucratorii din portul Braila (1884),
curelarii, tipografii, timplaril i brutarli din Bucuresti (1886, 1888, 1892), minerii de la Drencova,
Doman si Secul (1889, 1890), tabacarli i tipografii din Ploiesti (1890), muncitorii de la fabrica
Goetz" din Galati (1892), minerii din Petrosani (1892). Vezi Dezbaterile Adunarii Deputati-
lor" nr. 16 din 13 decembrie 1888, p. 243; Muncitorul" nr. 20 din 11 februarie 1888; Gleichheit,
(Egalitatea) nr. 37 din 15 septembrie 1888.
www.dacoromanica.ro
11 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMAKIA 1r2-1921 605

men, C. Dirstea, St. Incze, N. Gh. Darie, Al. Georgescu, Valerian Pres-
curea, N. D. Hagiescu, I. Tafescu sta.
Manifestrile greviste desmurate n anii premergeitori creirrii parti-
dulwi politic al clasei muncitoare, prin avtrenarea tanui mare twill4r de Imre"-
tori, prin spiritul de solidaritate i uvitate manifestat au demonatirat crepterea
potenfialului de tuptel al muncitorimii din tam noastrii, afimarea proletaria-
tului pe arena viefii social-politice a Romnici.
Organizatiile muncitoresti s-au manifestat activ In timpul rfiscoale-
lor tiirrinesti din 1888, generate de adincirea contradictiior sistemului
awar, de intensificarea exploatgrii tringnimii, de oonditiile apasgtoare ale
invoielilor agricole. Cercurile muncitoresti din Bucuresti, Iasi, Boman,
Turnu Severin, Focsani, PloieF,ti etc., printr-o gamit multipht de manifes-
tgri s-au ridicat In apgrarea trugnimii ritseulate, chiar dacg in uncle pri-
vinte n-au imprtitsit forma de luptig a acesteia. Ele reflectit germenii alian-
tei munoitoresti-Vargnesti din tara noastrg 28. Totodatg, organizatiile
socialiste si-au fgcut simtitg prezenta in viata politick' a tgrii, reusind sit
trimitg, in 1888, in numele Partidei Muncitorilor, primii deputati socialisti
in parlament. (V. G. Mort-un si Than Nitdejde) 29. in acelasi timp, Par-
tida muneitorilor" organizeazg, incepind din 1890, manifestgrile de
1 Mai", oa sicele prilejuite de aniversarea Comunei din Paris 31, intretine
legitturi on partide muncitoresti i socialists din alte tgri, ia parte, prin
deleouti, la congresele Internationalei a II-a de la Paris si Bruxelles, adu-
cindn-si contributia la dezbaterea problemei agraxe si a altor aspecte in
acest forum al proletariatului international 82.
Intreaga activitate desfasuratl de organizatiile polities muncitoresti
a generat o mai vie dezbatere teoreticg in vederea constituirii partidului
revolutionar al clasei muneitoare, clarificaxea structurii i menirii revolu-
tionare a acestuia. Rolul de coordonator al manifestgrilor politice i ideo-
logice ale misegrii a revenit organizatiei din Bucuresti, de altfel cea mai
puternicg, care preia conducerea efectivi a miscitrii, en si a pregatirii
congresului socialist national 33.
Sub raport politic-oroanizatoric exista o leggturg strhiag intro orga-
nizatiile politice si cele pr&esionale, ceea ce a pregatit nemijlocit terenul
28 Documente din istoria miscarii muncitoresti dirt Romania. 189'9 1892, Edit. politic&
Bucuresti, 1973, p. 501, 506, Vezi si C. Corbu: Rascoala fdranilor de la 1888, Edit. stiintifica
enciclopedica, Bucuresti, 1978.
" Vasile Niculae, Partidul clasei munciloare tn viala politica a Romaniei de la sfirgitul
secolului al XI X-lea, in Annie de istorie", nr. 1/1974, P. 37-50; bit IacoS, 0 proeminenia
figura a socialismului din Romania. loan Nddejde (1854-1928), in Revista de istorie". nr. 11/
1979, p. 2123-2148.
" Thai mai tn Romania, in Magazin istoric", nr. 5/1979, p. 2-9.
31' Comuna din Paris f i miscarea muncitoreasea din Romania, Edit, politic& Bucm'esti.
1972.
" Solidaritatea revolutionard a miscdrii muncitoroli din Romania cu miscarea muncito-
reascd internalionald (1872-1893), in Analele de istorie". nr. 5/1980, p. 71-78.
" Arli. I.S.I.S.P., fond XV, dosar 2993, f. 10-12; Documente din istoria miscarii
muncitoresti dirt Romania. 1879 1892, Edit. politica, 1973, p. 580, 627, 776, 798. In Statutul
Clubului din Bucuresti se preciza ca urmareste sa apere interesele muncitorilor sa-i organizeze
intr-un partid aparte al lor servind de simbure in jurul caruia sil se grupeze toate puterile particlu-
lui muncitorilor" (Ibidem, p. 631). I. Nfidejde, declare ca muncitorii din Capitala trebuic sa fie
in fruntea manifestarilor de aid atirna mersul miscarii, de aid trebuie sa se aprinda din non
sa se incurajeze toata tarn. In Bucuresti, trebuie sa fie centrul miscarii socialiste"
(Romanul" dln 12 februarie 1890).
www.dacoromanica.ro
606 ION IACO$ 12

pentru crearea sindicatelor muncitoresti si conducerea acestora de catre


partidul politic al clasei muncitoare. Actiunea se constituie intr-o mani-
festare relevanta, ceea ce a facut ca miscarea sindicala din Romania sit
respinga i sit combata asa zisa neutralitate i autonomie sindieala, soco-
tind in permanenta drept chezilsie a muncii i activitatii lor conducerea si
indrumarea de catre partidul de clasa al proletariatului.
Pe plan ideologic se remarca o mare dezvoltare a literaturii i presei
socialiste, o ampla dezbatere in jurul principalelor probleme ale strategiei
5i tacticii miscarii cit si a acelora ale dezvoltarii Orli pe calea progresului,
social 34. Clarificarea problemelor, intr-o permanenta si activa confruntare
a opiniilor, in spiritul principiior fundamentale ale sociadismului tiin-
;ific 55, in vederea abordarii i solutionarii pe temeiuri revolutionale a
chestiunilor menite sit apere interesele clasei muncitoare, s deschida ler-
spectiva prefacerilor radicale din societatea romaneasca, reprezinta o tra,-
&Aura distincta a miscarii din preajma crearii partidului. Metoda dezba-
terilor largi in cadrele organizate ale miscarii, adoptarea unitara a hota,-
ririlor in problemele majore a reprezentat una din laturile fundamentale
ale dezvoltarii miscarii, a democratismului ce o caracteriza, a muncii
neobosite M rindul maselor si pentru mase, pentru triumful ideiloi so-
cialiste 36.
Unitatea principiala a miscarii noastre muncitoresti manifestata pe
plan ideologic, politic si organizatoric i, in primul rind, in lupta cuntra
claselor exploatatoare a reprezentat o alta caracteristica generall a parti-
dului proletariatului din Romania, a mersului s,u inainte, ceea ce i-a dat
putinta si biruie numeroase greutati din propriile rinduri sau provocIte
de impotrivirea claselor dominante 37. In acelab,d tbnp nu putem trec,e cu
vederea faptul c., pe alocuri, au existat divergente de opinii, atitudini
deosebite fata, de unele probleme politice la ordinea zilei, ba chiar tendinte
de a aplica metode tactice diferite. Dar ceea ce a predominat a Lost uni-
tatea, taria, coeziunea i forta miscarii noastre socialiste si muncitoresti
in depasirea greutatilor, in eliminarea din rindurile organizate ale clasei
muncitoare a tuturor acelora care nu se incadrau in tactica partidului sau
se abateau de la, program, fail a putea produce dezbinare sau sciziune 38.
Toate acestea au flout posibila i necesara convocarea congresului
socialist, care a statuat infiintarea Partidului clasei noastre muncitoare.
Lucrdrile Congresului de constituire a partidului politic marxist al ciasei
muncitoar Partidul Social-Democrat al Muncitorilor dirt Romdinia
34 La loc de frunte se situeazi ziarul Munca" (1890 1894) si revista Critica
sociala" (1891 1893) ca i gazetele Democratia sociala", Lucratorul", A Munka Ore'
(Apariitorul muncii), Inainte", Proletariatul" etc. (Presa munciloreased fi socialisla din
Romania 1890-1900, Edit. politica, Bucuresti, 1964).
35 A. Deac, Elape ale procesului de raspIndire si lnsusire a socialismuhii sliinf (lc In
miscarea munciloreascd si soeialistd din Romania Old In anul 1893, In Revista de istorie",
nr. 5 1977, p. 913-929.
36 Arh. I.S.I.S.P., fond XV, dosar 84, vol. 2, f. 56, 80, 133, 213, 215, 246.
" Unilalea de acliune a clasei munciloare din Romania, Edit. politica, Bucurestl, 1964,
p. 13 43.
" Asemenea manifestari au avut loc mai ales In anii 1898 1900 chid unii conducatori
socialisti de factura intelectuala au 1ncercat sa crecze Partidul National Democrat, dar au ajuns
in rindurile partidelor burgheye. Unele discutii pe tema primului razbol mondial au avut loc
In 1916 tntre revista Convorbiri sociale" de la Iasi si ziarul partidului Lupta alinica" depasin4
Irma starea critica prin mentinerea unitatil partidului.
www.dacoromanica.ro
13 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1812-1121 607

au a vitt loc la Bucuiregi, in prezenta a 62 de delegati, in zilele de 31 martie


.3 aprilie 1893. Pe adresa congresului au sosit numeroase telegrame de
adeziune la ideea constituirii partidului muncitorimii din partea unor
,organizatii socialiste si muncitoresti din Vara, precum i mesaje de salut
din partea Timor partide si organizatii socialiste din Austria, Bulgaria,
Franta, Germania, Italia, Rusia, Spania. Congresul a dezbatut si a adoptat
Programul si Statutul partidului, a votat o serie de motiuni i rezolutii
privitoare la activitatea de viitor a statului major revolutionar al proleta-
riatnlui roman si a ales organal central de conducere (I. Nadejde,
Al. Tonescu, V. G. Mortun, C. Mille, Al. Radovici).
Programul adoptat de congres cuprindea in prima parte a sa o
analiza stiintifica a evolutiei Romaniei pe calea dezvoltarii capitaliste in
-ultimele decenii ale veacului trecut ; programul sublinia adincirea contra-
dictiilor dintre proletariat si burghezie, relevind, in lumina ideilor mar-
xiste, rolul istoric al clasei muncitoare in procesul revolutionar de des-
fiintore a proprietatii private asupra mijloacelor de productie si prefacerea
lor In proprietate sociala", pentru distrugerea sooietatii burgheze si
intemeierea societatii socialiste" 39. tn vederea realizarii acestui obiectiv,
aratau delegatii, ei porneau la formarea Partidului politic al proletaria-
tului, care este chemat s organizeze rindurile munoitorilor, sa-i faca
contienti de menirea istorica ce o aveau in societate, sa mobilizeze toate
fortele muncitoare de la sate si orase pentru infaptuirea idealului socialist.
Accentuind asupra principfilor fundamentale ale socialismului stiintific,
care in esenta thr sint aceleasi pentru orice micare, socinlitii romani,
cunoscatori ai realitittilor societatii romanesti, au subliniat c tactica
lupta practica, a social-democratiei romane trebuie sa fie adaptatil
conditiilor speciale taxii noastre". In cea de-a doua parte a Programului
erau cuprinse o serie de revendicari imediate, cu continut general demo-
crat : ziva de lucru de 8 ore, repausul duminical, invatamintul gratuit si
obligatoriu, rascumpararea treptata de catre stat a marii proprietati
mo,ieresti si arendarea pamintului la tarani prin intermediul comunelor
agricole, votul universal, egal, direct si secret, garantarea dreptului de
intrunire si organizare etc. Prin aducerea la indeplinire a acestor cereri
se preciza in Program nu se realizeaza idealul nostru socialist. Acest
program de lupta reprezinta numai acele reforme care s-ar putea realiza
chiar in societatea actuala si a caror indeplinire ar fi un pas uria catre
idc alul nostru socialist" 40.
Crearea partidului politic al clasei muncitoare a constituit un moment
de eaceptionald insemncitate pentru destinele luptei revolufionare a proletaria-
tuhci. Partidul clasei muncitoare din RomAnia si-a asumat din prima
clipa misiunea istorica de a conduce lupta revolutionara pentru cucerirea
puterii politice de catre proletariat, pentru transformarea socialista a
societatii romanesti. Prin programa sem, prin intreaga sa activitate,
P.S.D.M.R. a reprezentat, n peisajul politic al fiirii, singurul partid reco-
39 Documenle din istoria mifcarii muncitoregi din Romania. 1893-1900, Edit. politica,
Bucureti, 1069, p. 51.
" Programul Partidului Social Democrat al Muncitorllor din Romania, Tipografia none,
Gb. Panaitescu, Bucurestf, 1894. p. 19; Vezi f Semnificatia politicd, ecoul intern i international
al credrii Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Romania, In Revista de istorie", nr. 3/
1973, P. 569-576'
www.dacoromanica.ro
908 ION 1ACO$ 14

lulionar, care acea inscris pe steagul sciu de luptii, aleituri de klul final
desfiintare relaflilor de produclie capitaliste pi fclurirea societalii socialiste
o serie de revendiciiri social-economice i politico imediate, realizabile prin
lupta clusei muncitoare chiar in condiPile societtilii de atunci, eaprimind
in modul cel mai fidel interesele $i aspiratiile cele mai inaintate ale nagunii
noastre. Constituirea P.S.D.M.R. a intat in istoria noastra, ea un moment
de exceptionalA insemnkate pentru destinele luptei revolutionare a prole-
tariatului si a maselor muneitoare, ca momentul ce marcheaza infa,ptuirea
organizairii politice a elasei muncitoare pe scaii nationalk Anul 1893 este
anul nasterii detasamentului revolutionar, de avangardk ad clasei munci-
toare din Romania. Ca prilejul aniversitrii a 80 de ani de la erearea par-
tidului clasei muneitoare in 1893, tovaakul Nieolae Ceausescu sublinia
la Fedinta jubiliar'o' din 30 martie 1973, ca, acest eveniment marcheaza,
7/ adevkate1e inceputuri ale Partidului Comunist Roman care continu5,
cele mai inalte traditii de luptii, ale poporului i '4i are rAda,cinile implin-
tate adinc in miscarea muncitoreasck socialisfg, din a doua jumatate a
secolului trecut eoincid cu inceputul activitgii partidului muncitoresc
eilZuzit de teoria revolutionaait marxistk ereat eu 8 decenii in unna, 41
Programul Partidului Comunist Roman subliniaed, c Infiintarea Parti-
dului Social-Democrat al Muncitorilor din Romania in 1893, pe baza prin-
-cipiilor socialismului stiintific, a ridicat pe o treaptl superioaril lupta
clasei muncitoare, a sporit rolul ei in intrcaga dezvoltare social-economic%
a tkii 42. 2n anti existentei P.S.D.M.R. a luat un puternie avint procesul
organizaxii politico i profesionale a prolefariatului, miscarea grevista,
activitatea propagandisticil i cu1tural-educativ5 a clasei muncitoare.
Partidul ca stat-major al proletariatului s-a situat in fruntea luptei mase-
lor populare impotriva exploataxii si asupririi, pentru o viat, mad bunk
pentru libertate sociaI i nationalit 43. Prin indrumarea partidului so
pun temeinice baze micrii sindicale din Romania. Incepind din 1893,
sindicatele muncithresti iau parte activii, Ia condueerea luptelor muncito-
resti pentru conditii mai bune de trai, participit la manifesthrile pentru
repausul duminical, pentru o legislatie ocrotitoare a munch 44. Continuind
ci dezvoltind legkurile naisckii muncitoresti din perioada anterioarl cu
organizatiile muncitoresti din alte tan, P.S.D.M.R. s-a manifestat ca un.
detasament activ aT nhsegrii muncitoresti internationale. Partidul a hrtre-
tinut strinse leOturi cu Fr. Engels si en alti fnmtasi ai misegrii nmncito-
resti internationale, cu organizatii socialiste din Austria, Belgia, Bulgaria,
Vranta,, Germania, Italia, Rusia, Spania si din alte tki, a participat
la congrese ale Internationalei soeialiste, a acordat Fid a primit sprijin

41 lstoria Patriel si a Partidulai Comunist Ronitin tn opera presedintelui Nicolae Ceausescu,


Edit. miiitarfi, Bncuresti, 1979, p. 159.
42 Programal Partidului Comunist Roman de Praire a socieldtii socialiste multilateral
demoltate si tnaintare a Ramilniei spre comunism, Edit. politkO, Bucuresti, 1975, p. 35.
" Miscarea muncitoreased din Romania. 1893 1900, Edit. politicS, Bucuresti, 1965;
Vezi si dr. Mircea Musat, Edddcinile istorice ale Partidului Comunist Romfin, Edit. politick
Bucuresti, 1973.
" Ibidem, p. 98-119. In statutul sindicatului din 1893 se preciza ca Membrli sint
datori a lucra pentru propAsirea sindicatului, a clasei muncitoare si a Pardidului Social-Democrat
f al Munciforilor) din Romania. Orice membru s-ar dovedi cS lucreazil contra sindicatultd, con-
tra clubului silo este dusman clasei muncitoare si se va exclude din sinclicat". (Statutele sindicata-
lui general al lucrdiorilor zidari si lernnari din Galali, Tipografia Aurora", Galati, 1893, p. 14.),
www.dacoromanica.ro
15 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 609

internationalist in timpul miscarilor greviste sau a altor manifestari pro-


letare ".
Lea' de la inceputul existentei sale partidul revolutionar al elasei
noastre muncitoare a avut de infruntat nenurnarate greutati, a fost nevoit
sit feel fatil unor grele incereari, pricinuite de impotrivirea claselor domi-
pante, de prigoana regimului burghezo-mosieresc. Au fost intentate pro-
cese unor condueatori ai organizatiilor muncitoresti, inchise sedii ale
acestora, confiscate publicatii, operate arestari i expulzari, o intreaga
gama de masuri antimuncitoresti insotite de o ampla propaganda bur-
gheza, antisocialista 46 In acelasi timp, in activitatea partidului s-au
manifesiat i o serie de confuzii, de limite determinate de insgsi masura
exp4rientei acumulate, eeea ce au produs framintari i convulsii din. ce
m ce mai grave in cadrul partidului. Ele au dus, in Congresul partidului
din aprihe 1899, la declansarea unui conflict desehis intre unele elemente
intelectuale conducatoare (V. G. Mortun, G. Diamandi) si masa parti-
dului, care se pronunta penuli desfasurarea Iii contimiare a actiunilor
muncitoresti pe haze revolutionare 47 Acest conflict s-a soldat eu o eriza
de conducere", cad n-a fost ales Consiliul general al partidului elasei
muncitoare, sareina coordonarii si conducerii partidului, dupa cunt vom
constata mai jos, a fost preluata de organizatia socialista din Bucuresti 44.
Procesul de delimitare a pozitiilor in partid, cad despre aceasta este vorba,
a fost grabit de cresterea eonstiintei politice a proletariatalui, de amploarea
manifestarilor muneitoresti impotriva masurilor represive ale autorita-
thor, indreplate contia militantilor 5i a cluburilor socialiste la sate, a
rascoalelor taranesti de la Slatina si Olt, din anul 1899, determinind pe
acele elemente eare nu corespundeau naauintelor revolutionare ale prole-
tariatultti s paraseasea rindurile organizate ale Partidului. Desigur, ea
orice organism viu si in continua cre5tere, partidul elasei muncitoare n-a
lamas aeelati, ei s-a dezvoltal continuu, elementele lipsite de puterea de
aderenta pina Ia mpg Ia marile principii de existent5 ale partidului an
fost eliminate intr-o forma Kau alta din rindurile sale. Ceea ce consideram
deosebit de semnificativ este faptul cfl toate aceste elemente centrifuge
nu au reusit niei un moment sa se constitaie intr-o forta organizatoricit,
politica sau ideologiea separata, In afara partidului. Parasind. partidin

45 Nicolae Copolu, Socialismul enropean i misrarea munciloreosth si socialist& din Ranut-


via. 1835 1921, Edit. Academici R.S.R., Bucure5ti, 1973, p. 47 86.
46 Illscarea muncitoreasca 5i socialista, militantii reNolutionari au avut de intruntat
In potrivirea, abuzurile si sainavolnicia aparatului de slat burgheio-mosiere.sc Inca din 1836
prin cftzolvarea Falansternlui de la ScAieni, apoi a organizatiilor din Tirni5oara, Arad 5i Re5i-ta
(1872), a Asoclatiel generale a IncrAtorilor din Romania, In 1874, a altor organizatii socialiste;
intentarea de procese militanWor sociali5ti de la Iasi, Bucurcsti, Botoani, Galati (1881,
1890, 1892. 1898) aNind ecou deosebit in epocA procesele fratilor NAdejde, Anton Bacalba5a
5i Panait Mu5oiu, Teodor Ficsinesen 5i Ion 13anghereanu; expulzarea unor revolutionari in 1881
5i 1898; masuri represive impotriva inuncitorilor grevi5t1 din Giurgiu, (1973), a muncitorilor de
la cad() ferate i tipografilor din Buctire5ti (1888, 1898), a minerilor din Paro5ani (1892) etc.
47 Doeumente... 189J-1900, p. 676-727. I. NAdejde, in 21 februarie 1899, declara in
Retragerea rnea: Partichil trebnie s se organizeve din nou 5i s0-5i bothrasca tactica pe viitor;
dar eu nu mai pot fi omul situatiel. Trebuie la Imprejurari not i oameni noi; WA de ce ma
retrag" (Lumea Dona" din 21 februarie 1899).
44 Gontribufia Chaului munciforilor din Ilucuresti la afirmarea principiilor de organicare
de luptd a proletariatului din Pomeinia In anii 1899 1901, in Materiale de istorie 51 muzeografie",
Bnenre5ti, nr. 9/1972, p. 293-298.
www.dacoromanica.ro
610 ION IACO$ 16

muncitoresc, ele s-au pulverizat la scull, timp, sau uncle au aderat la par-
tide burgheze.
Pe fondul general al dezvoltarii societatii romanesti, partidul politic
al clasei muncitoare indiferent de titulatura pe care a purtat-o in ciuda
unor greutati vremelnice determinate de situatia din aprilie 1899, p5seste
inainte, creindu-si premise pentru dezvoltarea pe baze tot mai largi, cu o
orientare de clasa mai intransigenta si cu o compozitie proletara intArita.
Un rol important in acest sens I-a avut Conferinta socialista din 29 iunie
1899, care a reafirmat principiile de organizare isi de luptii ale organizaliilar
muncitorefti, subliniind ea' partidul muncitorilor trebuie sci se mentina
prin muncitori". Conferinta a respins in unanimitate pozitia elementelor
intelectuale democrat liberale kd a adoptat Inilsuri pentru organizarea
politica si profesionala a muncitorilor, pentru continnarea propagandei
socialiste la orase si sate si pentru editarea in continuare a grazetei Lumea
Ilona" ca organ de presa al Partidului inuncitorilor din Romania. Ca ur-
mare, treptat lupta revolutionara a clasei muncitoare a crescut in amploare
si intensitate, organizatiile muncitoresti politice si sindicale au continuat
sa-si desfasoare activitatea. In acelasi timp socialb?tii romani au respins
orice tentativa de abatere a mn7carii de la calea socialismului stiintific 49,
ideea partidului revolutionar al clasei muncitoare calauzind intreaga lor
activitate. Ducind mai departe lupta hnpotriva claselor exploatatoare,
pentru apararea intereselor celor asupriti, paitidul clasei muncitoare,
izvorit din realitatile social-economice i politico ale tarn noastre, repre-
zenta un fenomen viabil, in plina dezvoltare i afirmare .
Continuarea activitittii organizate a miscarii muncitoresti la inceput
d.e veac, faptul ca ea nu piere, ei din ce in ce devine tot mai puternic,
mai neinvinsa", este demonstrata de infiintarea Cercurilor socialiste, in
1901-1902, ca organizatii politice muncitoresti, de ampla campanie
propagandistica si organizatorica in rindurile proletariatului, de editarea
cu incepere de la 1 ianuarie 1902, a ziarului Romania muucitoare", de
crearea sectiei romane a P.S.D. in Transilvania, a P.S.D. in Bucovina cu
organele lor de presa Adeva'rul" si Lupta" si intensificarea lega-
turilor cu miscarea din Romania, de numeroasele actiuni greviste
si manifestari anticorporatiste, de o intreaga gama de confrun-
ari eu reprezentanti ai ideologiei claselor exploatatoare, cu magarile
represive ale aparatului de stat burghezo-mosieresc. In aceste imprejurari,
Cercul socialist din Bucuresti a indeplinit cu succes, timp de citiva ani,
49 In epocA au avut loc ample dezbateri pe tema trecerii unor intelectuati socialisti la
liberali. C. Dobrogeanu-Gherea publicA studiul Socialismul romdn. Este el o planta exotica?
(Adevarul" an XIII, nr. 3940, 3941, 3942, 3943, 3944 din 16, 17, 18, 19 si 20 aprilie 1900).
Textul a fost republicat In Lumea noini" an XI, nr. 53, 54, 55, 56 sl 57 din 23 0 30 iulie,
6, 13 si 20 august 1900, iar apoi in brosurA sub titlul Studiu critic asupra socialismului In Romdnia,
Edit. tipograficA Sperania", 1900, 34 p. ; Panait Musoiu, Fosta grupare 0 Nereusita socialismu-
lui (Revista ideii" nr. 5 si 8 din martie si iunie 1901, p. 65 66, 113-115); I. Nficlejde, Ne-
reusita socialismului In Romania (Noua revistA rominA", nr. 33 din 1 mai 1901) 0 un raspuns
sub pseudonimul Quand-meme Nereusita socialismului In Romania (AdevArul" an XIV, nr. 4254
din 3 hinie 1901); Al. lonescu, D-1 loan Nadejde si miscarea socialista (RomAnia muncitoare"
din 13, 20 si 27 ianuarie 1902). Arh. I.S.I.S.P., fond XV, dosar 109, vol. 1, f. 292-296.
" Miscarea trecutA si cu partea sa pozitivA si cu partea sa negativA declaim C.
Racovski in 1906 a intrat In intregime in miscarea nouA. Nu 1 Socialismul romAn poate sa se
IntoarcA cu liniste spre trecut, sA se uite filrA teamA la el... Muncitorimea cunoaste numal
victor% ea nu cunoaste infringeri, flindcA infringerlle sint trecMoare, pe cind izbinzile rAmin"
(Romania muncitoare" din 20-27 august 1906).
www.dacoromanica.ro
17 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 611

misiunea de conducator s,i indrurnator al misckii din tara, actionind cu


fermitate revolutionafa pentru Intarirea organizatiei politice la scar/
nationala a clasei muncitoare, creindu-se mai intii TJniunea socialist/
(1907) si apoi P.S.D.R. (1910).
Aceeasi tendinta de creare a unui organism centralizat pe plan
national se manifest i in procesnl de intkire organizatoricA a miscarii
sindicale. Conferinta din august 1906 a sindicatelor 0 a cercurilor socialiste
a statuat crearea Comisiei generale a sindicatelor din Romania, bazata
pe principiul luptei de clasa si ad internationalismului proletar, proclarnind
idcalul de formare a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din
Romania eare va avea de scop, prin luptele sale in parlament si in afar/
de parlament, de a aduce la indeplinire idealul clasei muncitoare" 51.
Ideea de unitate era asa de puternica' in constiinta delegatilor la Conferin-
ta, incit ei au considerat, in chip simbolic, prezenta delegatiilor din Tran-
silvania si Bucovina ea un moment istoric" care prefigurind viitorul
declarau ca a lost zmis1it i trainic inchegata Ia Conferinta marea,
Romanie socialista" 5 2.
In focul bataliilor de clasa s-au ridicat i s-au format o serie de
militanti socialisti : Than C. Frimu, Stefan Gheorghiu, Alecu Constanti-'
itescu, Mihail Gh. Bujor, Gheorghe Cristescu, Cristian Racovski, Aurel
Cristea, George Grigorovici, Eugen Rozvan, Dimitrie Marinescu, Gustav
Auerbach, Ecaterina Arbore, Joan Mihut, J. FiilOp, Tatiana Grigorovici,
Vasile Anagnoste i altii. Ei si-au consacrat eforturile stringerii i intkirii
rindurilor muncitorimii, pentru apararca intereselor revolutionare ale
clasei muncitoare, accelerarea procesului de refacere a partidului socialist,
de afirmare a proletariatului in viata social-politica a tarii.
Congresul socialist, convocat la 31 ianuarie 1910, la Bucuresti adopt/
Programul Partidului Social-Democrat din Romania, corespunzator noii
etape de dezvoltare a miscarii, statutul partidului, rezolutii i motiuni
privind activitatea general/ revolutionara, a statului major al proletaria-
tului. Congresul reafirma principiile revolutionare ale luptei pentru trans-
formarea socia,lista a societatii romnesti si proclama, in mod solemn
P.S.D.R., drept vlastar l vechii radacini socialiste, pe care nimic nu a
putut-o distruge", continuatorul firesc al Partidului social-Democrat
al Muncitorilor din Romania, creat in 1893. Partidul Social-Democrat
era singurul partid al clasei muncitoare, in afara lui neraminind nici uu,
cere socialist, dupa cum in afara Comisiei Generale a Sindicatelor din
Romania nu se afla nici un sindicat muneitorese 5 3. Dezvoltind, in noile
conditii, linia politica, a miscarii noastre revolutionare, partidul clasei
muneitoare, in colaborare cu siudicatele muncitoresti, cu organizatiilo
de tineret, a celor ale femedor muncitoare, a mobilizat permanent masele
muncitoare la lupta in vederea satisfaecrii revendickilor celor mai area-
toare ale acestora, a condus puternice greve pe orase i greve generale

" Documents din istoria rniscarii muncitoresti din Rorndnia. 1900 1909, Edit. politica,
Bucuresti, 1975, p. 447.
62 Romania muncttoare" din 20-27 august 1906.
" Documents din istoria miscdrii muncitoresti din .Romania 1910 1915, Edit. politica,
Bucuresti, 1968, p. 11-108; Vezi i N Copoiu Refacerea Partidului Social-Democrat din
Romania ( 1900 1910), Edit. stiintifica, Bucuresti, 1966.
www.dacoromanica.ro
612 ION IACO* 18

pe rammit de productie 64, manifest:1H politico pentru votul universal r


pentru expropriorea proprietatii mosieresti, pentru limitarea prerogati-
valor regale 66. Toate acestea au constituit tot atitia pasi In lupta clasei
muncitoare pentru afirrnarea in viata social-politica, a tarii, pentru prega-
tirea terenului in vederea realizarii telului situ final faurirea unei noi
orinduiri sociale, societatea socialista in Romania.
Ancorat in realitatile social-politice ale Orli, Partidul muneitorilor
din Romania, indiferent de titulatura pe care a purtat-o in decursul anilor
(Partida socialista, P.S.D.M.R., Partidul muncitorior, Uniunea socialista,
P.S.D.R.) a abordat i analizat in mod aprofundat regimul social-politic,
problema agrar-tAranea&ca, dezvoltarea industriala a tarii, des5virsirea
statulni national unitar roman, probleme ale culturii i invathmintului
alte aspecte esentiale ale innoirii societatii romanesti, ale dezvoltarii ei
pe calea progresului i civilizatiei.
Ca entitate politica fundamental deosebita de toate celelalte partide,
grupari sau curente politice din Romania, prin natura intereselor de clasa,
prin telurile propuse, prin conceptia ideologica i tlinific. ce-i guverna
actiunea, Partidul politic al clasei muncitoare 8-a manifestat in sooietatea
romdneascd ca o fold activd, purtdtoare a idealurilor i nclruinfelor de mai
bine ale maselor muncitoare. Afirmindu-si caraeterul de &lag', partidul
revolutionar al prolotariatului a pus in lumina totodata rolul sau CA partid
national i democratic in intelesul cel mai adinc al eus intului", caci
asa cum se specifica in raportul general al P.S.D. la Congresul din 1910
noi luptam nu numai peutru realizarea intereselor unei clase, ci luptam
pentru tam intreaga, pentru intdrirea nationald" 66.
Ana lizind continutul de clasa al politicii partidelor guvernaute, a
guvernelor insesi, a tuturor gruparilor politico, fractiunilor i dizidentelor
ce se manifestau in rindurile acestora, cu deosebirile respective dintre ele,
partidul clasei muncitoare s-a situat pe o pozitie principala justit.
Din studiul structurii partidelor politico ale burgheziei si mosierimii,
soeialitii romani au observat un proces continuu de diferentiere sociala
ki de schimbare a raportului de forte dintre Partidul Conservator si eel
Liberal, in favoarea acestuia din urmii. Totodata, ei au surprins frgrain-
tarile pnternice din rindurile acestor particle, ffamintari care au
influentat intr-o anumita masurii, aparitia unor noi grupari politico,
ca de exemplu, partidele : Radical-Democrat, Nationalist-Democrat,
Conservator-Democrat, gruparea democrat republicana etc. fara a
fi ajuns ins5 particle de guverniimint 57. Avind in vedere aceast5
" Remarcam greva general:a a tipografilor din Bucure5ti 5i cea a inuncitorilor din portul
Braila (1910), grevele metalurgi5ti1or 5i tabacarilor din Bucure5ti 51 a muncitorilor din Valea
Prahovei (1912), greva demonstrativa a pe.ste 20 000 de muncitori din 20 iunie 1912 din Bneure5h,
greva generala a muncitoritor din Timisoara, Cluj 5i Brasov (1912), demonstratil pentru votul
universal in 1911 5i 1914.
Arh. C.C. al P.C.R., colectia 50, dosur 6270, f. 14, 62; dosar 6418, f. 80, 103, 152;
dosar 9119, f. 19-24.
" Documente... 1910-1915, p. 67. Socialismul cuprinde in el cel mai larg i mai
pozitiv nationalism, cu atit mai mult ca el se pune in apararea intereselor profunde i fundarnea-
tale ale natiunil Intregi. Insu5i internationalismul nostru este cheikia sigurantei nationale"
(114clem).
Mircea Iosa, Tralan Lungu, Viaja politica In Roindnia 1899 19 Edlt. politicii
Bucure5ti, 1977; Anastasie Iordache, Viola politica In Romania 19 10-19 14, Edit. fAiIntillal,
Buctiresti, 1972.
www.dacoromanica.ro
19 PARTIDUL MuNorTo RiLoR DIN ROMANIA 1872-1921 613

configuratie a partidelor politice din societatea romneasca, in documentele


programatice i propagandistice ale miscgrii se argta cg partidul muncito-
rimii va ti sa fad, deosebire intre partidele reactionare i partidele mai
mult sau mai putin inaintate" 58 In virtutea acestei linii tactice, socialitii
au initiat unele colaborgri principiale cu aceste grupgri 69
Partidul politic al clasei muncitoare pronuntindu-se pentru votul
uniN ersal a initiat la Bucuresti si in alte orase ale tarii adungri muncito-
resti si rnanifestatii populare care au exprimat adeziunea din ce in ce
mai largit a maselor la campania pentru legiferarea votului universal 60
Concludente in aceastg, directie sint rnanifestgrile din 1908, 1911 0 mai
ales cele din ianuarie 1913 si aprilie 1914 ; ele au capg,tat o semnificatie
politica deosebita prin marele numar de participanti, prin problematica
dezbatutit, prin formele de desfkurare (insotite de demonstratii de stradg,),
prin continutul motiunilor adoptate 61. Vasta campanie pentru votul
univer sal organizatg, de partidul clasei muncitoare din tara noastrg, 0,
a impus partidelor politice ale burgheziei si mosierimii o reevaluare a pro-
giamelor lor in domeniul politic. Asa, de exemplu, Partidul Conservator
preconiza doar mitsuri care sit garanteze" secretul votului. Partidul
Liberal, in campania electoralit din 1911 si apoi in scrisoarea-program
data publicitatii in septembrie 1913, propunea drept solutie desfiintarea
celor trei eolegii si infiinlarea colegiului unic, care mentinea insg sistemul
de N ot Ia cercuri restrinse din populatia totalg a tgrii aptg a exercita drep-
turi politice 3. Partidul Conservator-Democrat nu depkea nici el cadrul
electoial preconizat de liberali ". Partidul politic al clasei muncitoare a
criticat asemenea solutii, aratind ea numai votul universal, egal, direct
si secret era de naturg sit deschida calea rnaselor populare spre viata poli-

58 Documenle . .. 1893 1900, p. 64.


59 In iunic 1895 se creaza Liga votului universal, la care a aderat, alaturi de PSDMR,
prin intermediul ziarului socialist Lumea noua", gruparile politice democratice din jurul ziaru-
lui Romanul", Evenimentul (Iasi) si Vremea". Totodata, el au acceptat, mai ales la sfirsitul
secolului trecut, sa incheie unele aliante electorale locale cu fractiuni liberale, s-au asa-zis indepen-
dente (In alegerile cornunale din 1898 de la Iasi, Galati, Birlad, Ploiesti). La inceput de veac,
se produce insa o schimbare a tacticil partidului proletariatului fata de partidele politice ale
claselor dominante, o intarire a spiritului critic fata de ele, declarindu-se impotriva oricaror
colaborarl cu acestea, inclusiv cu presa burgheza sau chiar burghezo-democratica.
6 Ceeace apreciem noi, socialistli, in votul universal scrie Romania muncitoare" --
este a el este o punte, o trecere cfitre o forma sociala mai Walla i ca servindu-se de el, clasa
muncitoare 1l va imbunatrqi soarta, li va inlesni lupta pentru dezrobirea finala". (Rornania
muncitoare" din 14 decembrie 1908); Vezi si Ion Mamina Partidul revolufionar reprezentan-
tul politic al intereselor clasei munciloare, al maselor populare, in Revista de istorie", nr. 11/1979,
p. 2057 2122.
61 Ion Mamina Concepfia i acfiunea partidului clasei munciloare In domeniul alianfelor
politice la Inceputul veacului al XX-lea, in Anale de istorie", nr. 5 1979, p. 23-40.
62 A se vedea articolul Sistemul electoral In Romdnia, urmat de numeroase comentarii,
articole, note, interviuri aprute in ziarul partidului Romania muncitoare", in revistele Viata
sociala" i Facia", aflate sub conducerea directil a partidului muncitoresc, ca i ancheta sociala
pc tema 1 olului universal (Viata sociala", an. I, nr. 7 8, 9 din august septembrie, octombrie
1910, p. 12 22, 110 122); Toma Dragu Votul universal In Romdnia, Edit. Viata sociala,
Bucuresti, 1910; C. Dobrogeanu-Gherea, Clleva cuvinte asupra volului universal, in Opere
complete, vol. 5, Edit. politica, Bucuresti, 1978, p. 11-21.
" ,,Buletinul Cercului de studii al P.N.L.", nr. 2 din octombrie 1911, p. 122-1 34.
64 Matei M. Fotino Revizuirea Constitufici, in Romania viitoare", an. I, nr. 9 10 din
octombrie noiembrie 1911, p. 549 560.

3 c 1132 www.dacoromanica.ro
614 ION 1ACO$ 20

tica a %Hi, spre impunerea de noi i noi reforme menite s asigure pros-
peritatea natiuuii 65.
Obiectul unor preocupari constante, permanente ale iniscarii mun-
citoresti, ale partidului politic al clasei muncitoare din Romania 1-a con-
stituit situaga Irnimii isi rezolvarea problemei agrar-leircinepti, de o deo-
sebita acuitate pentru dezvoltarea societatii romnesti. Ea s-a inseris
la loc de frunte atit in programele partidului, cit si in activitatea sa pro-
pagaridistic i organizatorica, situindu-1 i din acest punct de vedere la
loc de frunte atit in societatea romaneasca cit si in cadrul micrii munci-
toresti internationale 66.
Pornind de la realitatile societatii romanesti, reprezentantii clasei
muncitoare, ai partidului su revolutionar au formulat treptat i solutiile
de rezolvare a problemei agrare in spiritul ideilor socialiste. In acest sens,
programul din 1893 prevedea rascumpararea treptata a paminturilor
particulare i acelea ale asearnintelor publice", care impreuna s formeze
un domeniu inalienabil, urrnind sa fie arendat lucratorilor agricoli, pre-
ferindu-se sindicatele de muncitori agricoli" 67 Meritul socialistilor romani
este a,cela c, prin aceasta solutie, cit i prin celelalte formulate anterior,
vizau desfiintarea marii proprietati mosieresti, reazemulreactiunii, piedica
cea mai insernnata In calea dezvoltarii *H.
Daca la sfirsitul secolului trecut miscarea noastra socialista pornea
de la premisa necesitatii rascumpararii de catre stat a marii proprietati
funciare i arendarii paminturilor la tarani, dupg marea ridicare taraneasca
din 1907, ea pune problema exproprierii silite a acestei proprietati 68 .
o latura importanta a preocuparilor partidului muncitoresc fata de
starea taranimii, cu largi implicatii politice i mare ecou in opinia publica,
a constituit-o atragerea maselor caranesti spre organizatiile socialiste,
actiune inceputa sporadic Inca din anii 1887-1888 si dezvoltata prin
crearea a peste 300 de cluburi socialiste la sate, la sfirsitul veacului trecut
(1898-1899) 69. Cluburile socialiste la sate, prin tot ce au realizat ping,
la interzicerea lor, au jucat un rol important in educarea taranimii 0 in
afirmarea partidului politic al clasei muncitoare in viata politica a tarii.
0 vie ilustrare a fortei i combativitatii miscarii revolutionare din
tara noastra a constituit-o puternicul sprijin dat de clasa muncitoare,
de organizatiile socialiste i muncitoresti rascoalelor taranesti din anul
1907. Mkturie in aceasta directie stau momentele de lupta comuna ale
taranimii i populatiei muncitoare din orase, grevele izbucnite in diferite
localitati i intrunirile de solidaritate cu cauza celor rasculati organizate
de cercnrile socialiste 79.

66 C. Racovski Sistemul electoral tn Romania. Originea si istoricul, Cercul de editur5


socialistA, Bucureti, 1914.
66 ,,Viitorul social" an. I, nr. 4 din noiembrie 1907, p. 335; vezi i Marea rascoala a
faranilor din 1907, Edit Academiei R.S.R., Bucureqti, 1967, p. 31-154.
67 Documente. . . 1893 1900, p. 59; Vezi si Documente priuind marea rascoala a Idranilor
din 1907, vol. 1 Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1977.
" Uniunea socialistd din Romania, Statut si extrase din programul Uniunii socialiste
din Romania, Instit. de arte grafice Speranta" Bucureqti, 1908, p. 12-14.
69 Gh. Matei Cluburile socialiste la sate 1898 1899, Edit. tiintificA, Ducure01, 1968.
79 In mopunea adoptatit de cei peste 5 000 de muncitori Intruniti In ziva de 11 martie 1907
in sala i curtea BAilor Eforiei" din Bucurelti se spunea : Intrunirea, salutind cu reculegere
si adincA durere memoria fratilor Omni camp pe cimplile tarn, protesteazA cu energie in
www.dacoromanica.ro
21 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 18'72-1921 615

Rascoala ranilor din 1907, arath tovarkul Nicolae Ceausescu,


a fost un moment deosebit de important in afirmarea pe arena politica
nationald atit a muncitorimii revolujionare, cit pi a jaranimii, profund
interesatei in transformarea democratica a fdrii, in manifestarea unitd,tii
pi aliantei celor cloud clase care militaupentru lichidarea exploatarii pi asu-
pririi burghezo-mopierepti"n.
Irascoala din 1907 a dezvluit mai clar contradictiile care mhcinau
edificiul social-economic bazat pe dominatia burgheziei i mosierimii si a
ridicat in fata naViunii, a partidului clasei muncitoare noi objective in
directia rezolvhrii problemei agrare 7 2.
Totodath, fascoalele thshnesti din 1907 au provoeat ample discutii
si in partidele politice ale burgheziei i mosierimii, in vederea gsfrii unor
paleative pentru potolirea spiritelor. Partidul Liberal, aflat la guvern,
schitat inch In manifestul-program din 12 martie 1907 o serie de mhsuri
constind in infiintarea Casei rurale, care sh, asigure obstilor sh,testi mijloa-
cele financiare necesare rhscumphrhrii nrosiilor statului sau ale unor
rnoieri puse in vinzare, desfiintarea trusturilor arendhsesti, o nouh., lege a
invoielilor agricole prin care sh se reglementeze mai bine raporturile dintre
mosieri thrani etc. Cu toate ch, aceste mhsuri preconizate de liberali
aveau laturile lor pozitive, ele n-au fost de naturh sh, rezolve i n-au putut
solutiona, in esenthi, situatia thrhnimii 7 3. In ceea ce priveste Partidul
Conservator, rnhsurile preconizate de el nu vizau raporturile de proprie-
tate dintre mosieri i Wani, ci aspectele legate de inlhturarea ignorantei
din mediul shtesc, sporirea jandarmeriei, responsabilitatea colectivh a
cornunelor fath de actele sociale ale thranilor, infiintarea unei bhnci agrare
etc. 74 Celelalte partide i gruphri politice, (Partidul Conservator-Demo-
crat, Partidul Nationalist Democrat etc.), desi aduceau elemente in plus
fath de unele partide burgheze pentru remedierea problemei agrare din
Romania, neavind bazh de mash, nu puteau actiona in directia realizhriilor75.
Singur Partidul politic al clasei muncitoare a preconizat o solutie
radicalh in domeniul agrar exproprierea silit i totalh, a marilor pro-

contra reprimarii cu forta armata a rascoalelor". Vezi 1 apelul-manifest Catre concediali ;i


rezervisti, manifestele lansate de cercul Romania muncitoare" i Comisia Generala a Sindicate-
lor, intrunirile din Galati, Pitesti, Pascani, Cimpina etc. (Documente. . . 1900 1909, p. 523-540).
71. Istoria patriei si Partidului Comunist Roman In opera presedintelui Nicolae Ceausescu,
Edit. militara, Bucuresti, 1979, p. 165-166.
72 Programul Partidului Social Democrat din Romania, Cercul de edit. -socialista, Bucu-
re;ti, 1912, p. 18 22.
" Unii reprezentanti ai Partidului Liberal (C. Stere, Spiru Haret, Radu Rosetti), prin
intermediul vietn romanesti", au sugerat necesitatea unei reforme agrare, implicit a improprieta-
ririi taranilor, prin care s-ar fi redus, dar nu desfiintat, proprietatea mosiereasca. Vezi in acest
sens si proiectul de reforma agrara a P.N.L. din 1913 (Democratia" an. I, nr. 12 si 13 din 1 oc-
tombrie 1913, P. 465 476; 508-510). Mircea losa Rascoala laranilor din 1907. Premise i
scmruficalii, in Revista de Istorie", nr. 2/1977, p. 183-204.
74 G. Gane, P. P. Carp si locul Mu In istoria politicd a Romaniei, vol. 2, Edit. ziarului
Universul", Bucuresti, 1936, p. 386-415; Anastasie Iordache, Viala politicd In Romania
1910 1914, Edit. ;tlintifica, Bucuresti, 1972.
75 Romulus Seianu, Take Ionescu Via/a si opera sa, . . . Bucuresti, 1930, p. 168-192;
Neamul romfinesc pentru popor" din 8 decembrle 1910; A se vedea G. Tasca, Cu prilejul reforme-
lor ; Al. Badarau, Expropriereasi proprietatea; C. Radulescu-Motru, Proprietatea ca funclie sociala;
Ioan Clinciu, Exproprierea si tmproprieldrirea in Romania viitoare", an. IV, nr. 3-4, februarle
martie 1914, p. 145 155; nr. 5 din aprilie 1914, p. 209-224).
www.dacoromanica.ro
616 ION' TACOS 22

prietati, vizind in felul acesta schimbarea calitativa a structurii agrare.


Este, de altfel, pentru perioada respectiva, punctul de vedere cel mai
inaintat din societatea romaneasca in abordarea problemei agrare. Dar
nu numai atit. In documentele partidului clasei muncitoare, Inca de la,
sfirsitul secolului trecut, s't cu atit mai mult la inceputul secolului nostru,
se exprirna destul de elar ideea aliantei muncitoresti-taranesti, a rolului
partidului politic al proletariatuhti in lupta generala a maselor 76. 0 con-
tributie deosebit de pretioasa in aceasta directie, a adus-o C. Dobrogeanu-
Gherea, care, prinlucrarea Neoiobagia (1910) si in studiile Postscriptum sau
cuvinte uitate i Asupra socialismului in larile inapoiate, a elucidat unele
aspecte esentiale privind dezvoltarea relatiilor capitaliste in agricultura
Romniei, raporturile ee existau intre marea si mica proprietate, intro
agricultur i industrie etc. 77
Pornind de la, analiza stiintifica a stkii de inapoiere economica in
care se afla tara, de la raminerea In urma a fortelor de productie, socialitii
romani au subliniat importanta deosebita a dezvoltarii industriei natiovale,
conditie esentiala pentru progresul general al Orli. Inca din anul 1872
Asocia,tia generala a lucratorilor din Romania a afirmat pentru prima,
oara in cadrul miscarii noastre muncitoresti, necesitatea dezvoltarii
industriei, inch aceasta s devina o putere a statului roman, o onoare
natiunii noastre" 78 Pe buna' dreptate releva secretarul Asociatiei, N. D.
Itadulescu, c Industria nationala este esenta puteruic i producatoare
in averea unei tan ; ...ea face Inca si respectul tarii in afara". Ca atare,
in documentele Asociatiei se sublinia c Incurajarea industriei noastre
nationale trebuie propagat i sustinuta prin toate fortele, pentru ca dinsa
sa fie la inaltimea si in directiunea progresului secolului in care traim, de
unde vom ajunge la un rezultat dorit" 79. Aceasta pozitie si-a gasit o ilu-
strare din ce in ce mai pregnanta in anii ce au urrnat, ilustrata fiind in
Programul partidului, In alte documente de seama ale miscarii 80.
Partidul muncitorilor din Romania a militat pentru industrializarea
tarii nu ca un fapt in sine, ci ea un element esential menit s asigure
societatii o solida temelie materiala, o bug tehnica-productiva pe care sa,
se sprijine intregul edificiu social, caruia stei imprime dinamism si vigoare.
Industrializarea era privita in legatura' directa cu destinele proletariatului,
cii cresterea numkului, a gradului de concentrare a muncitorilor in
fabrici i uzine, ceea ce facilita dezvoltarea luptelor de clasa, activitatea,
partidului politic muncitoresc de organizare i conducere a luptei revolu-
tionare a maselor. In viziunea de perspectiva' istoriea, soeia1itii legau
76 Viitorul social" an I, nr. 2 din septembrie 1907, p. 158-160; vezi si C. Rosovski,
Pentru volul universal, exproprierea total& republica democratic& Cercul de edit. socialist, Bucu-
resti, 1914.
77 C. Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, vol. 3 si 4, Edit. politick Bucuresti, 1977;
Vezi i studlile Chestiunea agrard in Romania, Poporanism, socialism sau realitate de dr.
C. Racovski, cit i unele materiale scrise de I. Sion, E. Arbore, D. Marinescu, M. Gh. Bujor,
(C. Racovski Scrieri social-politice, Edit. politica, Bucuresti, 1977, p. 69 87, 140 184;
M. Gh. Bujor Scrieri social-politice. Edit. politica', Bucuresti, 1979, p. 126 128, 137 113).
78 Documente. . . 1821 1878, p. 644.
79 Telegraful" an I, nr. 199 din 10 octornbrie 1872.
so Importante dezbateri au avut loc in junil legii de incurajare a industriei si a legii
meseriilor, creditului i asigurarilor muncitoresti din 1912 (Arh. I.S.I.S.P., fond 1I.M. 1910,
doc. 9, inv. 2063; Romnia muncitoare" din 23 ianuarie, 24 noiembrie, 15 decembrie 1911).
www.dacoromanica.ro
23 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 617

ideea industrializkii de Murirea bazei materiale a societAtii socialiste, atit


in ceea ce privete proprietatea asupra mijloacelor de productie, cit
productia i repartitia 81 In programul partidului din 1893 se cerea pre-
facerea mijloacelor de productie, cum sint pi%mIntul, fabricile, atelierele,
minele etc., din proprietate privat5 a unei clase in proprietate social:A a
socieatii intregi i prefacerea productiei de mkfuri in productie socialist5
condus5 pentru societate 0i prin societate" 82. Totoda-CA, se sublinia fap-
tul e numai aceast5 prefacere poate face ca productia i rodnicia muncii
s5 fie, in loc de izvor de skkie, de apAsare, de nesigurant5, de injosire,
un izvor de bun5stare i dezvoltare armonioas5 In toate privintele, pentru
proletariat, 0 iu genere pentru toti membrii sociefatii.
Pe de alt5, parte, ideea industrializkii era indisolubil legat5 de con-
secintele sociale imediate, intre industrializare i situatia economic5, a
proletariatului existind o strins5, interdependenta, desprinzind concluzia
ca,o adevAratA inflorire a industriei romane nu va veni decit dup5 ce
se vor ridica econornice0e tkanii i lucrkorii" 8 3.
De aceea partidul clasei muncitoare a militat cn hotkire pentru
adoptarea unor reforme economice i politice care vizau interesele imediate
si de perspectiv5 ale clasei muncitoare, cum ar fi scurtarea zilei de munc5,
dobindirea repausului duminical, reglementarea muncii copiilor i femeilor,
tinerilor muncitori. Ca urmare a luptelor muncitoresti, a afirrakii pro-
letariatului in viata social-politica, a t5xii, clasele dominante an fost nevoite
s5, adopte unele mAsuri legislative, cum au fost : paragraful din legea mi-
nelor referitor la asigm.kile muncitoresti (1895), legea repausului dumini-
cal (1897, modificatI in 1910), legea privitoare Ia munca femeilor si a
copiilor din industriile insalubre (1906), legea asigurkilor muncitoresti
(1912) care, chiar dac5 u-au dat decit solutii partiale dezideratelor munci-
toresti, au avut meritul de a, pune bazele 1egislaiei muncii in Romania
s-au inscris ca nit.3te cuceriri ale clasei noastre muncitoare 84.
Socialistii 0-au expus in repetate rinduri convingerea c5, industria-
lizarea este o pav5z5, a independentei economice si, implicit, a celei politice
a statului roman, arkind totodat5 c5 statele mici trebuie sit dispun5 de
o puternicit industrie, in stare sit reziste tendintelor marilor trbri industria-
lizate de a le transforma in surse de materii prime 0 simple piete de desfa-
cere rentabil5, a produselor lor.
Cunoasterea stadiului de dezvoltare a relatiilor de productie capita-
liste i-a ajutat pe socialitii romani la stabilirea tacticii de lupta," a parti-
dului clasei muncitoare din Romania, relevind faptul c5, tocmai consecin-
tele de ordin general istoric pe care le genereaza industrializarea coincid
cu nkuintmle muncitorimii de eliberare social5 i libertate national5,
cu misiunea istoric5 pe care o avea de indeplinit clasa muncitoare de trans-
formare revolutionar5 a societkii 85. Aplicind in mod creator marxismul
81. Ion Iacos, Partidul muncitorilor din Romdnia In viafa social-politica a (ant. 1893 1910,
Edit. politicfi, Bucuresti, 1973, p. 41-54.
82 Documente. . . 1893 1900, p. 50.
"Viitorul social", an I, nr. 10, mai 1908, p. 268.
84 Miscarea muncitoreascd si legistalia muncitoreascd tn Romdnia. 1864 1944, Edit.
stiintifick Bucuresti, 1872, p. 12 86.
85 Luniea notni" din 15, 27 si 28 iulie, 17 octombrie 1895; Romnia muncitoare"
din 17 si 24 iulie 1905.
www.dacoromanica.ro
618 ION 1ACO$ 24

la conditiile specifice Romaniei, partidul muncitorilor, militantii soeialisti


au desprins concluzia just5 cl tara, noastrA, mult r5mas in urma dezvol-
tkii social-economice a ckilor capitaliste din Occident, nu se afla nemijlocit
in fata revolutiei socialiste, ci a unor sarcini general democratice ce se
cereau grabnic rezolvate in prima faz5 a dezvolt5rii capitalismului. Sulu-
Vile preconizate de ciltre miscarea socialista' pentru rezolvarea principa-
lelor probleme ale epocii de la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul
secolului al XX-lea au fost elaborate din perspectiva scopului final
construirea societOtii socialiste, ceea ce conferea acestei orientki cele mad
avansate pozitii. Militantii revolutionari s-au ridicat ferm impotriva
ideologilor burghezi si a acolitilor lor, care incercau sil demonstreze"
pretinsa imposibilitate de dezvoltare a misekii socialiste in Romania,
negind rolul istoric al proletariatului in prefacerile revolutionare din socie-
tatea romaneascO 0, implicit, a partidului insusi ea avangardO organizatO
a muncitorimii. 0 a,stfel de campanie s-a desfkurat in deceniul noua, al
secolului trecut, dar mai ales la inceput de veac, in anii 1901 1902,
impotriva fostior conducittori socialisti trecuti la liberali, care dez1On-
tuiser5 in coloanele presei burgheze atacul impotriva mi,ekii muncitor est i
lansind idei despre asa zisa lipsO a terenului favorabil dezvolt5rii Ic5rii
muncitoresti din Romania 88. Confruntarea cu poporanismul in anii 1906
1908 s-a inscris, de asemenea, ca o component5 de bazil a luptei ideologice
desfkurate de miscarea noastrit muncitoreasc5 si socialistO. Poporanis-
mul, reprezentantii s5i cei mai autorizati, si mad ales C. Stere, sustineau
el Romania, fiind o tarO eminamente agricolO, cu o populatie format5 in
majoritate covirsitoare din tkaui, are sanse minime in dezvoltarea
industria1 5 87 .
impotriva acestei conceptii larg vehiculate prin intermediul i evistei
"Viata romaneasc5", miscarea socialist5 a dus o eampanie polemicii,
energica, indeosebi prin revista Viitorul social", (C. Dobrogeanu-Gherea,
C. Racovski, I. Sion, M. Gh. Bujor), prilej de analizO marxistO temeinicA
a perspectivelor de dezvoltare social-economic5 0 politica a Romanici,
a rolului clasei muncitoare ca forta social5 cea mai inaintat5, chemat5
sl infOptuiasc5 transformarea revolutionarO a societ4ii ronraneti pe
drumul socialismului 88 Socialistii au repurtat o victorie de net5g5duit
asupra poporanismului, demonstrind cO miscarea muncitoreascO, partidul
revolutionar al proletariatului izvorkc din realitatile Romaniei, cO
intruchipeazit noul si N iitorul in viata social-politicit a tkii. De altfel,
insA0 partidele burgheze Partidul National liberal ,;i Partidul Conser-
vator Democrat in sedintele cercurilm de studii au dezbAtut numeroase
aspecte de ordin social-muncitorese, iar in programele lor erau cuprinse
paragrafe referitoare la muncitorime, ceea ce demonstra afirmarea tot

86 Arh. I.S.I.S.P., fond XV, dosar 109, vol. 1, f. 292-296.


87 A se vedea mai pe larg N. Tertulian C. Stere doctrinarul, tn Eseuri, Edit. pentru
literatur,I, Bucuresti, 1968; Z. Ornea, Poporanismul, Edit. Minerva, Bucuresti, 1972; St.
MihAilescu, Originile ;i eoolufia Romdniei moderne In disputa dintre poporaniqti 0 sociali,li, in
Anale de istorie", nr. 3/1975, p. 79-97.
88 A se vedea C. Dobrogeanu-Gherea, Neoiobdgia ;I Asupra socialismului In Wile Ina-
poiate, in Opere complete, vol. 4 si 5, Edit. politicA, Bucuresti, 1977 si 1978; C. Racovski,
Poporanism, socialism si realitate, Mersul triumfal al capitalismului roman, in Scrieri social-
politice, Edit. politicA, Bucuresti, 1973, P. 140-184, 200-207.
www.dacoromanica.ro
25 PARTIDUL MTJNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 619

mai puternica,' a clasei muncitoare si a partidului ei revolutionar in viata


social-politia, a taxii 88 Pe de altg, parte, guvernele burghezo-mosieresti
au luat, in repetate rinduri, ing,suri administrative contra organizatiilor
si mi1itani1or muncitoresti, au fost adoptate legi care ingthdeau sau inter-
ziceau dreptul de organizare si de greva'. Asa au fost unele prevederi din
Legea minelor (1895), legea meseriilor care creazru corporatiile (1902),
legea Orleanu (1909), proiectul de contract al muncii (1910) etc. 9
Pentru thspindirea ideologiei revolutionare a proletariatului des,pre
lume i societate, socialistii au desfkurat o bogatg, activitate cultuialg,,
literar5 i tiintific. Totodath, prin importantele publicatii socialiqe :
Contemporanul" (1881), literatura, si stiinth" (1893), Munea tiintific
si hterath" (1894), Facla" (1910), Lumea noua,'" (1911), prin editarea
unor brosuri de popularizare a stiintei i culturii, infiintarea de cercuri
cultuiale, cereuri de studii sociale etc., partidul muncitorilor a reusit sa,"
stirneascg, interesul unor cercuri largi pentru o culturg, avansatg, pentru
traditia istorica, a inaintasilor 91.
Principiile innoitoare in numele &kora actiona miscarea muncito-
reaseg, au exercitat o puternicg, forth de atractie asupra unor scriitori si
poeti legati nemijloeit de clasa muneitoare, ca Ion Pg,un-Pincio, Traian
Demetrescu, Stefan Peticg,, Th, eculuta, I. C. Visarion etc. De asemenea,
multi dintre cei mai de searng, oameni de stiintg,, literaturg, i arth si-au
inceput activitatea in climatul filozofic materialist creat de publicatiile
socialiste, de activitatea partidului muncitoresc 82 ; unii au fost colabora-
tori la presa socialisth, au avut legaturi cu miscarea muncitoreascA sau
au activat chiar in rindurile acesteia : Constantin Istrati, Emil Racovith,
D. Voinov, I. L. Caragiale, C. I. Parhon, Garabet Ibthileanu, dr. Ion
Cantacuzino, Gala Galaction, M. Sadoveanu, N. D. Cocea, Paul Bujor,
Octav Bg,ncilg, etc.
Unirea Principatelor roma,ne in 1859 si intemeierea statului national
roman modern au reprezentat o etapg, de importanth hothritoare in pro-
cesul de infitptuire a ideii i aspiratiilor de unitate a romnilor de pe
ambele versante ale Carpatilor..Acest act istoric a impulsionat lupta de eli-
berare a romamilor aflati sub dominatia strging,, deschizind calea siguth
a desitvirsirii statului national unitar roman opera, a intregului nostru
popor.

89 Buletinul Cercului de studii al P.N.L.", an I, nr. 5-6 din decembrie 1911, P. 283-308;
nr. 7 din lanuarie 1912, p. 379-399; Democratia", an I, nr. 1 din 1 aprilie 1913, p. 60-64;
nr. 7 din 1 tulle 1913, p. 302-306; Romania viitoare", an I, nr. 8 din septembrie 1911, p. 446
448. In ce privete tara noastrA, ne convingem cA trebuie tAiata din vreme buba socialisti ni
ajutat un non factor social: sindicalismul, nu sindicalismul revolutionar, anarhist, ci sindicalis-
mul national, care... sA facA colWiente breslele muncitore*ti de drepturile lor, precum si de
datoriile lor" (Jbidem, p. 447). Numeroase articole au apArut In Economia nationalA", Noua
revistil romanA", ca i In ziarele AdevArul", Dimineata", Universul", Epoca", Seara",
ceea ce rcflect 1 ele afirmarea partidului muncitoresc.
" Arh. C.C. al P.C.R., colectia 50, dosar 6418, f. 65; Arh. I.S.I.S.P., fond XV, dosar 2037,
mapa 2, f. 8 11; dosar 2178, f. 4-8, dosar 145, vol. 2, f. 9-14.
Pi V echimea, permanenfa si unitalea poporului roman tn scrierile socialistilor, Edit.
politicl. Bucuresti, 1980.
92 Amintiri literare despre vechea miscare socialistd (1870-1900), editie, prefat I note
de Tiberiu Avramescu, Edit. Minerva, Bucuresti, 1975; C. Kiritescu 0 oiald, o fume, o epocd,
Edit. sport-turism, Bucuresti, 1979, p. 80-107.
www.dacoromanica.ro
620 ION IACO$ 26

Partidul clasei muncitoare a sustinut cu vigoare ideca desavirsirii


unitatii statului national roman, a unirii romanilor intr-un singur stat
national liber si independent, socotind unirea ea pe o necesitate istorica
inexorabila, reclamata de insesi legile objective ale dezvoltarii soeiale.
Aceastit idee calauzitoare a partidului politic al clasei noastre muncitoare,
cu vechi traditii in istoria poporului roman, se inscria in conceptul general
marxist-leninist privind libertatea, independenta si suveranitatea tuturor
popoarelor maH sau rnici. In numele dreptului sactu al poporului roman
de a-si hotari singur soarta, in numele luptei impotriva oricarei discrimi-
nari i asupriri nationale, pentru egalitate deplina in drepturi intro toti
cetatenii Orli, fara deosebire de nationalitate, miscarea socialista din
Romania a exprimat necesitatea imperioasa a eliberitirii teritoriilor roma-
nesti i unirii lor eu Tara. In rezolvarea aeestei probleme erau intereate
toate clasele soeiale, toate partidele i gruparile politiee, chiar daca in
alte probleme unele dintre ele aveau interese diametral opuse.
De-a lungul anilor, partidul politic al clasei muncitoate, care s-a
ridicat impotriva oricarui jug national, a luptat eu hotatire impotril a
asupririi populatiei romanesti, aflath sub stapinire stritina 93. La Congre-
sul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din
Romania (1893), delegatii au dezvaluit ea in Transilvania trei milioane de
romani sint de fapt privati de mice drept politic", jar in celelalte piovincii
aflate sub jug strain, romanii sint supusi la necontenite exaOuni din
partea unei administratiuni frail scrupule" 94. Impotril a politicii de dcz-
nationalizare fortata a popoarelor din imperiul dualist, eit si a tuturor
abuzurilor i silniciilor pmcticate de autorititti, Ia Bucuresti, Ploiesti,
Iasi, Galati si in alte orase ale tarii au avut loc, mai ale:, en prilejul miscarii
memorandiste din Transilvania din anii 1892-1894, puteruice ruanifcstari
de protest, clasa muneitoare ridieindu-si glasul sau impotriva Icroiiziuii
militantilor miscarii nationale, cerind eliberarca celor arestati si casarea
procesului ce le fusese intentat in mod samavolnie 93.
Reafirmind dreptul fieearei natiuni, maxi sau mici, Ia o exi tents
de sine statatoare, socialitii romani s-au ridicat cu vehemcnta impotriva
asertiunilor unor ideologi reactionari potril it earora socia1itii ar ti pentru
desfiintarea natiunilor. Istoria a demonstiat ca socialitii romani au fost
aparatorii cei mai consecventi ai natiunilor, dar in acelasi timp dmjnanii
cei mai neimpacati ai oricarei asupriri si subjugari. In documente i in alto
materiale ale miscarii muncitoresti se releva faptul cii intro cataetetul
national al miscarii i principiul internationalismului proletar nu exiqa
contradictie, intre ele existind o legatmit intima, de nedesparlit. Prin-
cipiul fundamental al socialismului international este intemeivt pe lupta

" Inca in 1868, organizatille muncitoresti au proclamat principiul libertatii si egaliim


ii popoarelor. Manifestele Asociatiel generale a muncitorilor din Timisoara, apareau, in pofidi
terorii austro-ungare, in limbile romana, maghiara, germana i sirba. In 1883 revista Dacia
viitoare" a ridlcat sus steagul luptei pentru refacerca Dacici strabune, pentru unitatea nationala
a tuturor romanilor. Ziarul Lucriltorul roman" din 12 noiembrie 1872 scria; In momentul
de fata nimic nu este mai necesar decit unireo Intregului element roman in contra relelor tendinte
straine, tendinte care tind la cotropirea patriei noastre, a caminului nostru, pentru care strabunii
nostri au jertfit totul, chiar si singele si viata lor".
94 Documente. . . 1893 1900, p. 140.
Democratia sociala" din 9 august 1892; Munca" din 8 iunic 1892, 15 si 29 mai 1891.
www.dacoromanica.ro
27 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 621

neimpacatit impotriva asupritorilor tutmor natiunilor, avind simpatie


nestramutata pentru toti asupritii, subjugatii i exploatatii de orice fel"
scria organul socialist transilvanean 96 La rindul sau, organul socialistilor
bucovineni 97 seria : Internationalismul in caz de anationalism e o uto-
pie pe care nimeni iiu o ia in serios. Noi, socialitii, sintem internationalisti
in sensul crt vrem ea toate popoarele s traiascil libere". Tocmai de aceea
socialismul este dezrobitor economiceste, politiceste, dar i nationali-
ceste".
Socialistii au cultivat in permanenta legturile firesti dintre romanii
de pe ambele s ersante ale Carpatilor, spiritul de unitate nationala, cad
aceleasi interese i dureri Ii legau, acelasi scop le incillzea inirnile, acelasi
grai le inlesnea intelegerea, sehimbul de idei, de publicatii, de scrisori.
Intensificarea legaturilor multilaterale mtre conducatorii miscarii soda-
liste de pe cele doua versante ale Carpatilor, participarea reciproca la
congrese si conferinte, schimbul de publicatii, ca i o serie de alte mani-
festari erau si ele forme de afirmare a rolului clasei muncitoare, al parti-
dului acesteia in "V iata politica a tarii.
Apararea drepturilor i libertatilor cetatenesti ale rnaselor populare,
indiferent de nationalitate, a culturii nationale a constituit o preocupare
de baza a socialistilor romani. Presa muncitoreascrt i socialista Dacia
viitoare", Munca", Lumea noua", Romania muncitoare", Adevarul",
Lupta", Viitorul social", Calendarul muncii", Lupta zilnica", Con-
vorbiri sociale" a luat atitudine impotriva oprimarii nationale a roma,-
nilor, mentinind treaza constiinta de sine a popprului roman, a luptei sale
pentru desavirsirea statului national unitar 98 In acelasi timp, cultivarea
spiritului de saidaritate dintre proletarii de toate nationalitatile impotriva
asupritorilor au constituit unul dintre factorii reprezentativi care au con-
tribuit la subminarea regimului dualist, la afirmarea tot mai deschisa a
ideii unirii cu Romania a provinciilor romanesti aflate sub dominatia
au stro-ungara ".
Prezenta activa a partidului muncitorese in viata politica' a Romaniei
poate fi observata si din felul eum partidul a abordat, in lumina socialis-
mului stiintific, necesitatea dezvoltarii nestingherite a popoarelor in ca-
drul statelor lor 'rationale unitare. Socialitii romani au relevat legitatca
procesului constituirii statelor nationale unitare i suverane, condamnind
mentinerea starii de dependenta a unor popoare, a oprimarii br nationale
de cittre statele cotropitoare. Noi se arata in raportul la Congresul
P.S.D.R. din 1910 voim sa se pitstreze independenia fieearei natiuni,
caci altfel nici nu s-ar putca stabii adevaratele legaturi trainice intre
popoare, in care fiecare natiune s aduca tributul piopriu de cultma in
concertul civilizatiei omenesti" 100. La rindul sau, C. Dobrogeanu-Gherea,
intr-unul din studiile sale din 1911, afirma : O tara, cu un organism social,
trebuie sit se dezvolte ea un organism intreg in marginile sale etnice.
" AdevArui" din 9 decembrie 1906.
Lupta" din 23 iunie 1907.
Unirea Transilvaniei cu Romdnia. 1918. Editia a III-a, revAzut i aatigitA, Edit.
politicA, BucureW, 1978, p. 184-188, 289 300.
99 I. Cicalit, Miscarea muncitoreascd si socialistd din Trans ilvania. 1901 1921, Edit.
politick BucurWl, 1976, p. 66-194.
100 Documerde . . . 1910 1915, p. 65.
www.dacoromanica.ro
622 ION IACO$ 28

Imprbrtita in mai multe parti, cum e Po Ionia sau cum e in parte Romania,
clezvoltarea sa devine anorma1 i nesanatoasa in cel mai Malt grad 101.
Socialistii au fost intotdeauna pentru apararea trii, a patriei in
care s-au nascut, au trait i luptat pentru prosperitatea ei. Patriile sint
cadre nationale i istorice de dezvoltare a popoarelor scria M. Gh. Bujor
in 1916. in aceste cadre s-a intemeiat pentru fiecare natiune o existenta
proprie, cu traditiile ei, cu viata ei sufleteasea, cu industria ei, cu civiliza-
ia ei, elementul pretios i indispensabil in concertul civilizatiei generale".
Toemai pentru ca popoarele in genere sa se poata dezvolta in voie si pe
deplin cu toata originalitatea i puterea de ereatie, socialistii romani s-au
ridieat cu toata forta impotriva ciuntirii tarilor constituite, impotriva
fringerii popoarelor in bucati, impotriva suprimarii vietii nationale a
popoarelor". Partidul clasei muncitoare a proclamat intotdeauna drep-
tul implacabil i inviolabil al tuturor natiunilor la viata liberil i integrala 11102.
Manifestarea activa a P.S.D.R. in apararea patriei ne este demon-
strata si de Congresul extraordivar al partidului i sindicatelor din august
1914 care a exprimat o deplina unitate de vederi in sustinerea politicii
de neutralitate a Romaniei. Subliniem aceiasi atitudine principiala si in
laotaririle Congresului P.S.D.R. din octombrie 1915, ca i atitudinea
patriotica, a Partidului clasei muncitoare fata de mornentul decisiv al
intrrii Romaniei in razboi pentru eliberarea teritoriilor romanesti aflate
sub dominatia austro-ungara, participarea activa la lupta intregului popor
pentru desavirsirea unitatii statale a romanilor.
In conditiile razboiului si ale ocupatiei straine, atit in veehea Roma-
nie, cit si in provinciile romanesti aflate sub dorninatie straina s-au inten-
sificat miscarile de eliberare sociala i nationala, care in anul revolutionar
1918, au dus Ia implinirea idealului de veaeuri, a proeesului legic de unire
a tuturor provinciilor romnesti intr-un stat liber, democratic si indepen-
dent.
Faurirea statului national unitar roman in anul revolutionar 1918
a constituit un obiectiv major al intregului popor, preocupind i antre-
nind in actiunea de realizare a acestui deziderat istoric masele largi populare
muncitorimea, taranimea, intelectualitatea, cercuri ale burgheziei, a prin-
cipalelor clase si paturi ale societatii romanesti, a intregii natiuni. Pre-
zenta masiva a muncitorimii in cadrul tuturor manifestarilor a imprimat
luptei nationale o orientare democratiea, urmarind ea, odata cu desitivir-
sirea unitatii de stat, sa fie implinite o serie de revendieari sociale cu privire
la imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale maselor muncitoare
de la orase si sate, o radicala reforma agrara i introducerea votului uni-
versal. Salutind cu entuziasm actul istoric al inchegitrii unitatii noastre
statale, Partidul Socialist din Romania, ca reprezentant ad claselor mun-
citoare, a subliniat intr-o declaratio, publicata in ziarul Socialismul"
din 13 februarie 1919 : Ca socialisti romani internationalisti, salutam
cu bucurie dezrobirea nationala a poporului roman din provinciile subju-
gate pina acum i respectam legaturile de unire hotarite ... Romania
noua de azi trebuie sa devina Romania socialista de Milne".
tot C. Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, vol. 5, Edit. politic& Bucurqti, 1978, p. 59.
1" Mihail Gheorghiu Bujor, Scrieri social-politice (1905-1961), studiu introductiv,
antologle qi note de Nicolae Gopolu, Edit. politic& Bucureti, 1979, p. 269-270.
www.dacoromanica.ro
29 PARTIDUL MUNCITORILOR DIN ROMANIA 1872-1921 623

In noile imprejurilri istorice Partidul clasei muncitoare s-a dezvol-


tat In mod impetuos, ca de altfel si sindicatele muncitoresti, organizatiile
de tineret, munca de propaganda, cu un cuvint Intreaga activitate revo-
lutionara a cunoscut un avInt nemaiintilnit pIna atunci. Noua etapa In
care intrase tara Intregita si miscarea muncitoreasca ea atare, impuneau
centralizarea tuturor organizatillor socialiste la scara Romaniei noi, dupg
cum spuneau socialistii, adoptarea mini program comunist si a unei tactici
unitare In toate marile probleme ale dezvoltarii societatii romanesti. Con-
gresul din mai 1921 a fost forul suprem care a consfintit unificarea orga-
nizatorica a miscarii socialiste si a adoptat Programul si tactica comunista
corespunzatoare etapei respective de lnnoire a societatii, de dezvoltare a
miscarii revolutionare a proletariatului din Romania.
Partidul clasei muncitoare din tara noastra, creat in 1893, prin
programul sau revolutionar, prin solutiile radicale formulate in marile
probleme sociale ale epocii si prin superioritatea ideologiei sale marxiste,
s-a impus drept eel mai democratic si progresist partid in viata social-poli-
tica a Romaniei, exercitind o puternica inriurire asupra contemporanei-
tatii, precum si asupra intregii evolutii a tarii. Intreaga mostenire revolu-
tionara a partidului clasei muncitoare de pina la 1921 a fost preluata si
dezvoltatit, in noile conditii istorice, de catre Partidul Comunist Roman
care a condus cu hotarire lupta poporului roman pentru rasturnarea rin-
duielilor burgheze si faurirea socialismului in Romania.

LE PARTI OUVRIER DE ROUMANIE. ASCENDANCE ET CONTI-


MUTE- REVOLUTIONNAIRE (1872-1921)
RESUME

Fond& sur une ample information documentaire, l'etude examine


les principales caractristiques du mouvement ouvrier et socialiste, du
parti de la classe ouvrire de Roumanie jusqu'en 1918. On releve l'ide
majeure du dveloppement unitaire du parti, unite manifest& sur le
plan organisationnel, politique et idologique et qui a permis au parti
de triompher de nombreuses difficult& piovenant de ses propres rangs
ou de l'affrontement avec les reprseniants de la classe dominante. On
souligne que l'Association Gel:Lela le des Ouvriers de Roumanie (1872)
laquelle marque la premiere union des organisations politiques ouvrires
a l'chelon national, a fray la voie de la lutte pour la creation, en 1893,
du Parti ouvrier, dont l'objectif fondamental tait Pedification du socia-
lisme en Roumanie. Par Pidologie revolutionnaire, par son organisation
aussi bien que par son programme, le parti de la classe ouvriere exprimait
les aspirations du proletariat, de la paysannerie, des intellectuels et d'au-
tres categories sociales pour le progres et la democratie, pour une vie
nouvelle. Le parti de la classe ouvrire a exprime de maniere autorise
son opinion quant aux problemes majeurs du dveloppement de la Rou-
manie le parachvement de l'Etat unitaire, l'industrialisation, la ques-
tion agraire-paysanne, la democratisation de la vie politique preco-
nisant des tolutions realistes et agissant vigoureusement pour leur affir-
mation dans la vie socio-politique du pays.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SEMNIFICATIA ISTORICA. A CONGRESULUI
PARTIDULUI DIN MAI 1921
DE

GHEORGIIE UNC, FLOREA DRAGNE

Congresul din mai 1921 se inscrie la un loc de seamit in irul congre-


selor partidului clasei muncitoare in cei 88 de ani de existentA. El a
intrat in istoria miscarii noastre muncitoresti ca Mare le Congres cum
a fo4 numit in epoci , care a statuat organizarea partidului corespun-
21tor noilor coordonate ale istoriei, pe temelia Romaniei reintregite.
Totodatil, marele forum de la Bucuresti a reorganizat partidul pe baze
comuniste, astfel incit sa-si poatii, asuma rspunderea conducerii intregii
lupte revolutionare din Romania pentru rilsturnarea claselor exploata-
toare de la putere, pentru infilptuirea victorioasI a revolutiei proletare
i treeerea la filurirca societatii socialiste" 1.
DupD, faurirea statului national unitar roman in realizarea caruia
clasa muncitoare, micarea socialista au adus o pretioasg, contributie
in falai organizatiilor muncitoreti pe prim plan s-a situat unificarea lor
in eadrul unui partid centralizat la scara Romaniei reintregite i inarmarea
lui cu un program unic, in concordant5, Cu spiritul nou al vremii, cu
economico-sociale i politice ale troll. Acest spirit nou al vremii"
explica organul central de pres5, al Partidului Socialist trebuie inteles
ca realizarea din ce in ce mai hotarit5, a principiilor socialiste izvorite
din studierea tiintifica a fenomenelor economico-sociale" 2.
0 etara insemnat'a pe linia unificarii la nivel national a organizatiilor
socialiste regionale a constituit-o Conferinta rnicarii socialiste din 23-26
mai 1919 de la Bucureti, cu invitati reprezentind partidele socialiste din
Transilvania, Banat i Bucovina, unde s-a adoptat in consens, progra-
mul politic si cel electoral, valabil pentru intreaga miscare muncitoreasca
din tara. Relevind sernnificatia acestei reuniuni, ziarul Socialismul"
aprecia ca ea a marcat preludiul unificarii micarii socialiste din intreaga
Rornanie", urmind ca la viitorul congres, acest act important sa' fie
validat.
Pentru a conferi o putere mai mare uniatii de actiune a micArii
socialiste, Conferinta partidului socialist tinuta la Iasi la 7 i 8 decem-
brie 1919, a hotarit crearea Consiliului general al partidului, organ repre-

1 Nicolae Ceawscu, Romania pe drumul construirii societafii socialiste multilateral


41e:vollate, vol. 8, Edit. Politica, Bucureti, 1973, p. 274.
2 ,,Socialismul" din 17 mai 1919.

,REVISTA DE ISTORIE", Tom 34, nr. 4, p. 625-638, 1981


www.dacoromanica.ro
626 GHEORGHE UNC, FLOREA DRAGNE 2

zentativ, ,format din exponenti ai tuturor organizatiilor socialiste din


targ, 3. In peima sa consfittuire de lucru, Consiliul general al Partidului
socialist, inti unit la Bucuresti, in zilele de 31 ianuay.:i-e 2 februarie 1920,
a lansat, in mod oficial, apelul de convocare a congresului general al
partidului, impreunil cu ordinea de zi. Pe agenda congresului urmau sit fie
dezbkute probleme importante i, in primul rind, unificarea micrii
politice i profesionale (Programul, statutul), pozitia misckii muncitoresti
fat5 de problemele fundamentale ale tarii (programul agrar s.a.) 4.

La o nou5 sedinta a Consiliului general (din 1 august 1920) s-a decis


ca, inaintea tinerii congresului general al partidului, era necesar5 organi-
zarea congreselor regionale, uncle dup5 cum arAta revista teoreticit
socialist5 Lupta de c1as5" s se dezbat5 la fata locului problemele
aflate la ordinea de zi ca apoi niarele forum s5, le dea form5 definitiv
si s5 proclame in deplinit claritate, unificarea" 5. Dind curs acestei hot5-
riri, in a doua jum5tate a anului 1920 s-au desfkurat congresele organi-
zatidor socialiste, sindicale si de tineret din Transilvania, Banat si Bucovina,
care si-au reafirmat cu putere dorinta pentru des5virsita lor unificare",
eu organizatiile din vechea Romanie, dind mandat Consiliului general
de la Bucuresti, unde ele insele aveau reprezentanti, de a preg5ti congre-
sul general al partidului 6.

Amplul proces de unificare a misckii muncitoresti era insotit de


c5utki programatice care sA corespund5 noii etape de dezvoltare in care
pkise Romania dup5 des5virsirea unitItii sale statale. Receptiv de fiecare
data la node lmprejurki in care i desfkura activitatea preeum si Ia
aspiratiile maselor populare, partidul muncitorilor, cu mult inaintea celor-
lalte partide politice din tar5, si-a reformulat punctele programatice, in
functie de noua situatie intern5 i externA. 0 mArturie in acest sens este
Declaratia de principii" din decembrie 1918, care a fost intocmita in
spiritul principiilor doctrinei socialiste, pus5 in lumina faptelor recente" 7.
Atit acest document, cit i programul din mai 1919, inscriau ea tel funda-
mental al partidului lupta pentru cucerirea puterii politice" i trecerea
la f5urirea socialismului pe pAmintul Romaniei. Totodat5, partidul
clasei muncitoare si-a spus cuvintul fat5 de problemele majore ale progre-
sului societkii romanesti in primii ani postbelici, preconizind solutii
inaintate, in conformitate cu interesele clasei muncitoare, a intregului
popor.
Pozitia avansat5 a partidului clasei muncitoare fat5 de rezolvarea
marilor probleme ale dezvoltArii trii, rolul ski constructiv in societatea
romaneaoc5 i-au adus o largI popularitate si influent5 In rindul maselor
populare. Dovad5 in acest sens este faptul c, desi conducerea partidului
a hotkit abtinerea de la alegerile parlamentare din noiembrie 1919, el
a intrunit 273 303 voturi, obtinind 7 mandate in Adunarea Deputatilor.
3 Ion Popescu-Puturi, Organizarea partidului clasei munciloare pe temelia Romdniei
retntregite. Locul partidului clasei muncitoare in istoria pairiei, In Anale de istorle",
nr. 5/1980,p. 19.
4 Documente din istoria miscarii muncitoresti dirt Romdnia, 1916 1921, Edit. politic5,
BucurWi, 1966, p. 307-308.
6 "Lupta de clad" din 1 august 1920.
6 Gheorghe Unc, Unificarea organizatoricd a miscdrii socialiste din Rorndnia In anii
1918 1921, In Anale de istorie", nr. 6/1974, p. 71-72.
7 ,,Socialismul" din 9 decembrie 1918.
www.dacoromanica.ro
3 SEMNIFICATIA CONGRESULUI PARTIDULUI DIN MAI 1921 627

Succesele au fost sensibil sporite cu prilejul alegerilor din mai 1920, la


care partidul clasei muncitoare a luat parte activ. Astfel, la aceste alegeri,
Partidul socialist a obtinut 21 de mandate pentru Camera Deputatilor
i 3 mandate pentru Senat 8. Prezent in primele doua legislaturi ale
Romilniei intregite, Partidul socialist, prin deputatii sai, si-a dat concursul,
propunind de pe pozitiile clasei muncitoare, solutii avansate privind
consolidarea si dezvoltarea democratica a statului national unitar roman 9.
Politica de innoire a societatii romaneti, promovata de Partidul
socialist, a fost sustinuta, totodata si printr-o ampla lupta de clasa,
materializata prin viguroase actiuni politice i economice, care au eulminat
prin greva generala din octombrie 1920 prima actiune de amploare
destasurata unitar pe teritoriul Romaniei reintregite
Masurile coercitive luate de autoritati impotriva muncitorilor i.
militantilor socialiti participanti la greva generala din octombrie 1920
n-au putut opri cursul mirkii muncitoresti spre convocarea congresului
partidului care urma sa statueze cuceririle sale in noua etapa istorica.
Consiliul general al partidului si sindicatelor din 30 ianuarie 3 februarie
1921 a stabilit convocarea congresului pentru ziva de 8 mai 1921, iar,
o lunit mai tirziu, a fost data publicitatii ordinea de zi a marelui forum
muncitoresc. Perioada premergatoare congresului s-a caracterizat printr-o
activitate politico-ideologica deosebit de intensa. Potrivit unei traditii
democratice statornicite in miscarea noastra muncitoreasca, cu mult
inaintea congresului au fost publicate textele documentelor ce urmau a
fi ,-upuse spre aprobare congresistilor. Ziarele socialiste si muncitoresti
au introdus rubrici speciale de dezbateri, cum au fost Tribuna libera",
Discutii libere" in care se confruntau opinii pe marginea, proiectelor de
documente, propunindu-se numeroase amendamente si completki. In
acelac,ki timp, sectiunile partidului au organizat adunki de dari de seama
i alegeri de delegati pentru congres.
In aceasta ambianta de puternica' efervescenta politica, Inca din
primele zile ale lunii mai 1921 au inceput sa soseasca delegatii din pro-
vincie, care, ajuni la Bucureti, s-a intrunit intre ei pentru a dezbate
ultimele probleme legate de congres. Aa, de pilda, in zilele de 6 si 7 mai,
26 de delegati din diferite localitati din Transilvania si Banat, adunati
intr-o conferintit preliminara", au efectuat un larg schimb de Oren pe
marginea problematicii congresului. Toti delegatii care au luat cuvintul
la aceasta consfiltuire isi informa cititorii gazeta Socialismul" erau
insufletiti de dorul legaturilor de unitate cu miscarea muncitoreasca din
Tara Romaneasca," 11.
Congresul Partidului socialist, care urma a consfinteasca, prin
documentele i hotririle sale, transformarea lui in partid comunist, si-a
deschis lucrkile la Bucuresti, intr-o atmosfera de mare insufletire, in
dimineata zilei de 8 mai 1921. Congresul a reprezentat, prin cele 540
de mandate, un numk mare de localitati de pe intreg cuprinsul tkii ;

8 Mircea Mwat, Ion Ardeleanu, Viotti politica in Romania. 1918 1921, ed. a II-a
completatk Edit. politick Bucuresti, 1976, p. 343 si 347.
9 Ion Popescu-Puturi, art. cit., p. 19.
18 Vezi pe larg : Greva generala din Romania 1920. Bucuresti, 1970, p. 236 si urmAtoarele.
11 "Socialismul" din 9 mai 1921.
www.dacoromanica.ro
628 GHEORGHE ITNC, FLOREA DRAGNE 4

in plus au asistat aproape 100 de invitati. Era pentru prima data', dupg,
constituirea statului national roman unitar, cind se intilneau intr-un eon-
gres oficial delegati ai organizatiilor socialiste de pe ambii versanti ai
Carpatilor. S-au intrunit cu totii animati de acelasi tel de a statua unifi-
carea miscarii muncitoresti la nivel national i de a reorganiza detasa-
mentul politic al clasei muncitoare in asa fel incit s corespunda legamin-
tului formulat in Declaratia din februarie 1919 a Partidului socialist si a
Comisiei generale a Sindicatelor, de a lupta pentru ca Romania noua de
asthzi trebuie s deving Romania socialista de miine"12. In vederea
infaptuirii acestui obiectiv luminos, una din conditiile esentiale era unifi-
carea miscarii muncitoresti, pe baza unui program si statut in concordanta
eu telul propus. In acest sens, una din gazetele socialiste de dincolo de
Carpati, relevind marea, importanta a foranmlui din Bucuresti, scria ca
aici participa, pentru prima oath delegatii muncitorimii din teritoriile
unite, spre a se recunoaste reciproc, pentru a cauta remedii necazurilor
p durerilor comune i pentru aji hotari impreuna noile ci ce urmcaza
sa le parcurga". Articolul se incheia cu un cald indemn, izvorit din con-
vingerea semnificatiei evenimentului : Sg, mergem la congres, s intindera.
mina frateasea muncitorimii din vechea Romani() ... S ne eunoastem.
unii pe altii, s ne unim organizatiile. Sa le facem puternice i viabile si
sg, luptana cu puteri comune impotriva capitalismului, , pentru faurirea
unei societati noi i mai frumoase" 13.
Congresul, prin marea sa insemnatate, a polarizat atentia intregii
noastre miscari muncitoresti, lucrarile i hothririle sale fiMd urmarite si
de partide ale clasei muncitoare de peste hotare. Pe adresa congresului au_
fost trimise numeroase declaratii de adeziune, scrisori, telegrame i mesaje
de salut din partea unor sectiuni ale partidului, a unor grupuri -de munci-
tori, a unor militanti pe care detentiunea in temnitele regimului burghez
i-a impiedicat s participe la lucthri. Astfel, intr-o scrisoare de salut catre
primul congres al miscarii muncitoare de la noi dupa thzboi", semnata.
de trei militanti socialisti aflati in inchisoare, se arata : Desi prizonieri
ad burgheziei, ziva aceasta e mult mai frumoasa pentru noi, pentru ca".
stim c azi reprezentantii clasei muncitoare din Romania i teritoriile
alipite incep cea mai rodnica si cea mai mult dorith munca pentru consoli-
darea puterii clasei muncitoare de la noi" 3.

Lucthrile congresului au inceput in salile redactiei ziarului Socia-


lismul" din strada Academiei, deoarece sediul Partidului socialist din
strada Sf. Ionic era sigilat de autoritati Inca' din octombrie 1920, de la
greva generala. Datorita interventiei congresistilor, s-a acceptat, pina
la urma, ea forumul socialist sa-si transfere lucthrile la clubul socialist.
Lucthrile marelui forum de la, Bucuresti au fost deschise de deputatul
socialist in parlament, D-tru Stoiculescu care a propus alegerea organelor
de lucru ale congresului biroul (compus din presedinte, trei viceprese-
dinti i secretari), comisia de validare, comisia de rezolutii. Se constata cg,,.
in ceea ce priveste metoda de proceduri, ea se inseria pe linia traditiilor
democratice ale miscarii noastre muncitoresti, mostenite de la partidul
clasei muncitoare fanrit in 1893. Si atunci, in urma cu 28 de ani, con-
Documente din istoria miscArii muncitoresti din RomArda, 1916-1921, p. 167.
23 Vilagossag" (Lumina" Brasov) din 4 mai 1921.
s Documente p. 687.
www.dacoromanica.ro
5 SEMNIFICATIA CONGRESULUI PARTIDULUI DIN MAI 1921 629

gresul a fost deschis tot de un deputat socialist, iar comisiile de lucru


erau aproape identice en cele alese in mai 1921.
Dupa alegerea organelor de lucru Congresul a adoptat o serie de
motiuni : Pentru pace, contra razboidui", Pentru amnistie", Pentru
cei loviti de greva' , Pentru proletariatul rus", fapt ce reflecta pozitia
revolutionara, profund patriotica si de solidaritate internationala a mis-
carii muncitoresti din tara noastra.
Incepind cu a doua zi s-a intrat in dezbaterea de fond a problemelor
aflate pe ordinea de zi. Pe agenda congresului figurau puncte de maxima"
importanta pentru stabilirea strategiei i tacticii partidului potrivit cu
necesitatile rii, cu interesele imediate 0 de perspectiva, ale clasei munci-
toare, ad poporului roman. Documentele programatice supuse dezbaterii,
discuOile aprofundate purtate in jurul lor ofera o imagine cuprinzatoare
a hotaririi delegatiilor la congres de a-si inarma partidul cu o strategie
.si tactica noi, pentru putea indeplini misiunea istorica de fasturnare
a claselor exploatatoare de la putere i trecerea la faurirea societatii lipsite
de exploatarea omului de &Are om. Aceasta, orientare spre o linie consec-
yenta revolutionara ceea ce a si marcat o etapa noma, superioara, in
dezvoltarea partidului apare cu limpezime in Raportul de activitate
al Comitetului Executiv, In Programul partidului, in Statut si in celelalte
documente prezentate congresului i amplu dezbatute in timpul lucra-
rilor sale.
In raportul moral de activitate al Comitetului Executiv, prezentat
de Gheorghe Cristescu, secretarul de atunci al Partidului socialist, era .
jalonat drumul strabatut de miscarea socialista din tara noastra de la
ultimul ei congres din 1915 14 Raportul a evidentiat ca, Partidul socialist
din Romania prin intreaga sa activitate, s-a situat in rindurile partidelor
grupa'rilor de stinga din Internationala a II-a. El s-a numarat printre
initiatorii conferintei de la Zirnmerwald din septembrie 1915, luind parte
activa la desfasurarea lucrarilor acesteia ; de asemenea insusit hotari-
rile conferintei de la Kienthal, rnilitind pentru traducerea in viata a aces-
tor documente.
Un loc important in darea de seama si in dezbateri 1-au ocupat
analiza activitatii organizatorice i politico-ideologice a miscarii socialiste
din tara noastra dupa incheierea primului razboi mondial. S-a evidentiat
contributia organului central de presa al partidului Socialismul"
la educarea politica a maselor de muncitori. S-a insistat, apoi, asupra
principalelor batalii de clasa din Romania primilor ani postbelici, con-
cluzionindu-se ca in focul acestor lupte miscarea socialista a crescut in
adincime". Trecind In revista momentele legate de procesul de centralizare
a miscarii socialiste, raportul sublinia ca pentru unificarea partidelor clasei
muncitoare s-au pronuntat toti membrii.
Evidentiind laturile pozitive ale activitatii miscarii muncitoresti,
atit raportorul cit i delegatii care au luat cuvintul pe marginea &Aril de
seama, au analizat in mod constructiv, in spirit critic si autocritic unele
deficiente manifestate in conduita Comitetului executiv, cu scopul de a?
Documente din istoria miqcdrii znuncitore#i din Romania 1916 1921, p. 688 691-

4 c. 1132
www.dacoromanica.ro
630 GHEORGHE UNC, FLOREA DRAGNE 6

imprima o mai mare fermitate in actiunile conducerii de partid. In discutii


revenea tot mai des concluzia : S'.1 schimbgm modul de muncil, sa. iesim
din acest congres ... mai tan ca oricind". In noul Comitet executiv se
cerea sit fie alesi oamenii hotrI1i, devotati trup i suflet cauzei poporului
roman. Pornind de aici, unul din delegati emitea urmittoarea reflectie :
Luptele grele ce vor urma cer o hotArire de fier S'a, se intre In sinul
miciirii ca simpli soldati i 0, se ajungit la conducere cind se va dovedi
c5, au meritat-o in luptg, ce au dat-o co, simpli soldati" 16
Darea de searnA a Comitetului executiv a fost aprobat5, cu o majori-
tate de voturi.
Ern loc central in lucra'rile congresului a fost consacrat dezbaterilor
asupra programului partidului, inclus in raportul lui Gheorghe Cristescu
asupra afilierii la Internationala a 1II-a. Acest document, publicat si el
cu citeva luni inaintea tinerii congresului, fcea o amplA analiz1 a celor
mai importante etape din lupta clasei muncitoare pe plan intern si inter-
national. El se deschide cu o privire sinteticA asupra evolutiei miscgxii
socia,liste internationale, insistind asupra delimieurilor intervenite in sinul
ei in perioada A,zboiului si in prima ani postbelici. In cadrul procesului de
delimitare au inceput 0; se afirme tot mai mult fortele socialiste de stinga
care se vor inmAnunchia in viitoarele partide comuniste din diferite tgri.
In acest context programul integreaz5, in mod reusit pozitia inaintatit
a partidului clasei muncitoare din Romania in istoria rnicitrii muncito-
resti internationale. Astfel fikindu-se analiza drumului parcurs de miscarea
noastr5, muncitoreasca, programul constat5, cu indrepa4it5, mindrie cA
Partidul Socialist din Romania, in toat5, activitatea sa desf5mat5, in
folosul clasei muncitoare, a c'autat s5, se inspire de la principiile socialis-
mului re-volutionar si de la tactica luptei de clasA" 16 Se exemplifid, aceastit
apreciere cu activitatea desfasurat5 de cAtre detasarnentul politic al clasei
muncitoare din Romania in anii primului fa'zboi mondial, evidentiindu-se
cit partidul nostru se poate mindri cS a luat, printre altele, initiativa
convocarii conferintei tinute la Zimmerwald." 17 .

Partea cea mai consistentA din program se refer5 la sarcinile i obiec-


tivele partidului in noua etapit istorid, de dezvoltare a tkii. Pe plan stra-
tegic, la loc de frunte se situa lupta pentru inf5ptuirea societ5tii viitoare,
care nu-i alta decit comunismul". Pentru realizarea acestui obiectiv, pro-
gramul definea drept sarcia, centrath, a partidului de a organiza i preg5,ti
masele muncitoare in vederea cuceririi puterii politice si economice din
mina burgheziei" i instaurarea dictaturii proletariatului, singura in stare
sit redea adevarata libertate imensei rnajorit4i a poporului. Pentru acea
vreme, modul in care era inf4isat5, problerna formelor de lupt51 in revolu-
tie vAdea o realA cutezant5 de gindire. Pentru atingerea acestui scop
se relevl in program masele proletare vor lupta, dup5, cum va fi rezis-
tenta adversarilor, pia, la conflict inarmat cu puterea de stat capita-
list5," 18.
In programul partidului se prevedea cA imediat dupI cucerirea pu-
terii politice, proletariatul va recurge la exproprierea i socializarea mij-
. Socialismul
16
din 12 mai 1921.
Docurnenie din istoria miqcdrii muncilore.gi din Rorndnia 1916-1921, p. 621 622.
Ibidem, p. 622.
16 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
7 SEMNIFICATIA CONGRESULUI PARTIDULUI DIN MAI 1921 631

loacelor de productie si de schimb acolo unde procesul de concentrare


capitalist5 este mai inaintat" si la trecerea lor in proprietatea socialistA.
Precizind pozitia partidului fata, de masele muncitoare neproletare, in
program se aratI c5 mica, proprietate sau simplul mestesugar, in afarit
de citeva unelte, mai mult sau mai putin primitive, nu poseda, nimic.
Prin urmare, nici unul nici altul nu pot fi expropriati" 19
Programul preconiza ca de aici inainte partidul nostru sit se nu-
meascit partidul Socialist-Comunist din Romania", titulatur5 care exprima
sintetic vointa, intregului proletariat constient din Romania. Aceast5
denumire a fost insusit5 de toti delegatii la Congres.
Raportul pe marginea programului a fost sustinut si de un coraport,
prezentat de Mihail Cruceanu 2. Argumentind pe larg misiunea istoric5
a partidului in noie imprejurki istorice, problema revolutiei socialiste
trebuie pus5 nu numai ca un ideal ci, in terrneni de actiune. Interesul
proletariatului ar5ta coraportorul este de-a scApa de exploatarea
capitalist". in perioada ping, la primul rIzboi mondial partidele socialiste
au actionat pentru pregAtirea sufleteasca, a proletariatului" in vederea
realizitrii idealului socialist. Acestei perioade de extensiune a misekii
trebuie s5-i urmeze alta, de inf5ptuire" a revolutiei socialiste conchidea,
coraportul.
Acest obiectiv fundamental al partidului : lupta revolutionara, pen-
tru cucerirea puterii politice, pentru transformarea socialistA a societAii
romnesti raabate cu putere si in celelalte documente preg5tite pentru
congres. Astfel, in Proiectul de statut al Partidului Socialist-Comunist 21,
elaborat incA din octombrie 1920, la articolul 1 se specifica ca telul luptei
clasei muncitoare este eucerirea puterii politice", adic5 transformarea
societ5tii socialiste capitaliste ... intr-o societate socialist5, in care munca
este organizat5 dup5 un plan general cu sfortkile tuturor".
Prin statut se stabilea denumirea partidului Partidul Socialist-
Comunist , structura sa, normele de primire in partid, precum 0 prin-
cipiile unitare de organizare si de conducere la nivel central 0 local. In
partid putea fi primitI mice persoan5 de la 20 de ani in sus, indiferent de
ras5, de sex, care recunostea principiile, programul si mijloacele de luptl
ale partidului si era hotkita, s5 lucreze pentru partid din toate puterile
sale. Instanta superioar5 a partidului era congresul, care valida progra-
mul i statutul si alegea forurile conducatoare. Intre congrese, partidul
era condus de consiliul general si comitetul executiv, ale ckor hot5riri
erau obligatorii pentru toate organizatiile de partid. din tarA. Toate orga-
nele de partid erau alese, conform principiilor democratiei sale interne.
Dezb5tind multilateral aspectele legate de inarmarea partidului cu
o strategie si tactic5 adecvata, pentru a-si putea indeplini misiunea istoricii,
de transformare socialist5 a societ5tii romnesti, congresul n-a subestimat
de fel dezideratele practice imediate, cu continut general-democratic,
care formau obiectul luptei zilnice a clasei muncitoare, a partidului situ
politic. DimpotrivA, atit programul partidului, cit si celelalte documente
prega,tite pentru congres stabileau o serie de revendicki care se refereau
12 Ibidem, P. 623.
20 Ibidenr, p. 717-721.
21 Ibidem, p. 627-637.
www.dacoromanica.ro
632 GHEORGHE UNC, FLOREA DRAGNE 8

atit Ia nazuintele clasei rnuncitoare, cit *i la interesele generale ale tuturor


oamenilor muncii de la ora*e *i sate, ale poporului roman. Totodata s-au
preconizat, de pe pozitiile clasei muncitoare, o serie de solutii avansate,
menite sj, contribuie la progresul i propkirca tjrii. Realismul acestor
deziderate consta in faptul c ele au fost formulate pe baza analizei reali-
tatilor tarii, a mutatiilor intervenite in structurile sociale i politice, a
schimbarilor survenite in dispozitia fortelor de clas5 *i a part idelor politice.
Un exemplu concludent in aceasta directie ii ofera solutiile preconi-
zate de documeutele pregatite pentru congres in problema agiar-tara-
neasc5. Preocuparea fata de aceasta problema reprezenta de fapt o con-
stanta a partidului clasei noastre muncitoare. Reflectind acest fenomen,
ziarul Socialismul" scria inaintea congresului : De cind exista in tara
romaneasca un partid socialist, el a fost nevoit ha se ocupe de aceasta
hestiune *i caute atit bazele ei teoretice sociale, cit *i o rezolvare
practica" 22 Atentia acordat5, acestei probleme *i in perioada postbe1ic5
era fireascit, deoarece *i in continuare majoritatea populatiei tarii o con-
stituia taranimea. Deci conchidea organul socialist central acest
fapt a facut ca *i de asta data chestiunea s fie pusit Ia ordinea de zi
a congresului" 23, O. luata in dezbatere in. ziva de 12 mai.
Atentia a cordata problemei agrare rezulta *i din faptul cii pentru
congres s-au elaborat doua documente distincte. Raportul asupra proble-
mei agrare *i Programul agrar al Partidului Socialist-Comunist din
Romania.
Primul document al ekui raportor era Alexandru Dobrogeanu-
Gherea prezenta rezolvarea problemei agrare prin prisma programului
maximal, adic5 dup5 cucerirea puterii politice de catre proletariat *i tre-
cerea la construirea societ54ii socialiste. In acest cadru raportul ii exprima
punctul de vedere socialist traditional in mi*carea muncitoreasca vizind
ata*amentul fat5 de formele organizarii colective a productiei in agricul-
tura. i aceasta, sublinia documentul fiindca e de neinchipuit o societate
comunista in care un instrument de productie atit de insemnat ca pamin-
tul s5, riming, in proprietatea individuala" 24. Este deosebit de original
pentru acel timp precizarea care se face pe rnarginea rezolvarii problemei
agrare in socialism : Realizarea economiei colective numai in timpul
dictaturii proletare prin transformarea mentalitatii maselor agricole
nurnai cu invoirea acestora se poate face. Neribdarea sau yiolenta in
aceast5 privint5 numai daune ar face cauzei revolutiei" 26.

Cel de al doilea document consacrat acelemi probleme era Proiectul


de Program agrar al Partidului Socialist-Comunist, propus de Eugen
Rozvan. Acest document era adaptat la necesitAile taritnimii 'in etapa
istoric5 data, oferind solutiile cele mai avansate i radicale privind imbu-
natatirea situatiei materiale a populatiei agricole, care compune 85%
din populatia tarii" 26
In partea sa introductiva, Programul agrar constata ca, sub presiu-
nea luptelor populare *i a legitatilor obiective, ,,factorii politici" ai bur-
22 Socialismul" din 15 martle 1920.
23 Ibidem.
24 Documente din istoria miscarii muncitoresti din Romania. 1916 1021, p. 662.
25 Ibidem, p. 672.
26 Ibidem, p. 670.
www.dacoromanica.ro
9 SEMNIFICATIA CONGRESULUI PARTIDULUI DIN MAI 1921 633

gheziei au fost siliti s recunoaseg dreptul tgranilor la improprietkire, la


exproprierea unei pkti din marile proprierati". Ronignia se arg'ta,
in continuare, in document se aflA acum in fata realizgrii reformei
agrare, fapt de care trebuie s'a", tie cont si Partidul socialist-comunist" 27.
Pornind de la experienta satului romanese programul agrar sustinea
eg economia individuali de secole a lgsat urme atit de adinci in menta-
litatea tgranilor nostri, eg judecata lor Ind, nu se poate imp5ca altfel cu
interesele sale economice decit cu posedarea propriet4ii private". Din
aceastg constatare, care tinea seama de psihologia tkinimii la acea epocg,
documentul eonchidea cA, dad, nu vrea ii, lupte cu morile de vint, Par-
tidul socialist-comunist trebuie sii se aseze si el deocamdata; pe baza
posedArii individuate a pilmintului". Aceast6 solutie era preconizatg ping
la eucerirea puterii politice de catre proletariat.
Corespunzgtor, se propunea inf4tuirea unei reforme agrare radicale,
prin exproprierea tuturor latifundiilor mai mari de 30 ha., a exproprierii
integrate a mosiilor bisericesti si ale statului, impreuni cu clidirile, vitele
si uneltele agricole aferente, fkri, nici o despkrubire pentru marii proprie-
tari. Mmintul expropriat urma sii tread in mod gratuit in stapinirca
tgranitor, fie pentru a fi lucrat in obstii, fie in proprietatea individuali.
Aceastg' pozitie inaintatg in problema agrari tilegneasd se inscria pe linia
procesului desh"virsirii revolutiei burghezo-democratice, in sarcinile dreia
la loc de frunte, se situa exproprierea totalg a mosierimii si lichidarea ei
ca clasit sociali i putere economicil.
Din continutul acestui document se degajg cu pregnantg conceptia
aliant,ei muncitoresti-tkinestif consensul actiunii celor doug forte sociale,
drora le revenea sarcina, transformkii revolutionare a societAtii. Pe
aceastg linie, programul agrar evidentia citmenirea de dpetenie a celui
mai constient strat al proletariatului Partidul socialist-comunist
este ... de a conduce spiritul revolutionar al maselor folosindu-se de ele
pentru a infringe puterea burgheziei si a o pune in mina proletariatului".
In vederea indeplinirii acestui scop, prima misiune a Partidului socialist-
comunist e pornirea i sprijinirea organizkii economice" a micilor proprie-
tad si a muncitorilor agricoli in sindicate, iar cadrele comuniste cele mai
experimentate vor fi desemnate a tine leggturi perrnanente intre prole-
tarii oraselor cu ai satelor, pentru a cunoaste nevoile satelor", pentru spri-
jinirea tgrgnimii in lupta pentru izbind5,".
In programul partidului precum si in lugrile de cuvint ale delegatilor
s-au abordat in spiritul aspiratiilor poporului muncitor i alte probleme
ea : organizarea muncii in intreprinderile industriale, protectia muncii
tuturor salariatilor, timpul de mund in fabrici i pe ogoare, asigurarea
de locuinte igienice pentru muncitori etc.
Pe agenda congresului, la punctul 8, figura Chestiunea nationali-
tgtilor". Partidul clasei noastre muncitoare si-a definit clar pozitia fatg
de problema nationalg', militind en fermitate pentru lichidarea oridror
discrimingri, pentru egalitatea depling in drepturi a tuturor eetgtenilor
tkii, Mfg deosebire de nationalitate. Prin aeeasta, el s-a situat eu consee-
ventg pe principiile democratice ale Bezolutiei de la Alba Julia, la intocmi-

27 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
634 GHEORGHE UNC, FLOREA DRAGNE 10

r ea cilmia ai-a adus o contributie activg. In spiritul acestor principii a


fost pregAtit pentru congres Proiectul de program al Partidului socialist-
comunist din Romania in chestia nationalitaitilor" 28, in care se punea
accentul pe lupta comung a maselor muncitoare pentru egalitatea depling
intre toti cetatenii Romaniei, indiferent de nationalitate. Documentul
preciza c portile partidului si sindicatelor din Romania sint deschise
intregului proletariat constient, Rixa, deosebire de nationalitate".
Abordarea de cgtre congres a celor mai importante probleme izvo-
rite din necesithtile dezvoltgrii Romaniei pe calea progresului social, cit
si a celor privind consolidarea unificgrii micrii muncitoresti, dar mai ales
efortul sthruitor de a le elucida in spiritul tacticii si strategiei comuniste,
au insuflat un spirit innoitor general lucritrilor.
Din lugrile de cuvint al delegatiilor la Congres, din propunerile filcute
pe marginea rapoartelor i documentelor puse in discutie, rezultil cu preg-
nantg cg, in unanimitate, ei erau animati de ideea reorganizilrii partidului
pe temelii comuniste, astfel incit detasamentul politic, revolutionar al
clasei muncitoare sg-si poath indeplini misiunea istoricg de!, inlgturare a
vechii orinduiri si de fgurirea societhtii socialiste. Redind starea de ;Tirit
a participantilor la congres, delegatul Iu liu Neagu-Negulescu declara eg
toti sint adepti ai adoptarii tacticii si metodei de luptil comuniste care se
potrivesc nu numai cerintelor vremii, dar insesi nevoilor i spiritului po-
porului din toata. Tara Romameasca," 29. Aceasta preuspune, in esentil orga-
nizarea si conducerea maselor pentru apropierea zi de zi a momentului
dgrimgrii redutei capitaliste" 30. In privinta acestei tactici conehidea
autorul acestor aprecieri nimeni dintre noi, citi sintem strinsi in acest
congres, nu sintem dimpotrivg. Cu totii sintem comunisti, nu se Mkt in
privinta asta deosebire. Singura deosebire fiind oportunitatea afilierii la
Internationala Comunistg" 31.. Era vorba in fond nu de oportunitate",
ci de unele ,rezerve" fatg de cele 21 de conditii (teze) de afiliere la Inter-
nationala COmunistg. Intelegem centralismul declara Teodor lorthi-
chescu la congres 1110, aplicarea tezelor sit fie Math in sarcina noac,tril,
care ne cunoastem... Lupta contra burgheziei o vom da fIirIi rezerve.
Vrem insg, ca deciziunile sit aparting Comitetului Executiv el fiind autori-
tatea supremg din tara respectivg" 32,

In aceastg ambianth, la 11 mai, seara tirziu, s-a trecut la vot.


Rezultatul votului a fost : 428 mandate pentru afilierea neconditionatil la
Internationala a III-a si 111 en rezerve. Prin acelasi vot s-a hot:1,1ft si
schimbarea denumirii Partidului socialist in Partidul Socialist-Conmnist
din Romania, consfintindu-se, astfel, unificarea miciirii muncitoresti din
tara noastrg pe baze comuniste.
Titulatura, Partidul Socialist-Comunist, folosit inca inainte de
congresul din mai 1921 si utilizath ping la congresul al II-lea, era menith
a sublinia unitatea dialecticg, a continuitittii i saltului calitativ in evolutia
miscazii muncitoresti, a luptei revolutionare intruchipath in partidul
clasei muncitoare.
28 Documente din istoria miscrii muncitoresti dirt Romania. 1916 1921, p. 675 680.
29 Socialismul" din 9 mai 1921.
3 Ibidem.
31 Ibidem.
32 Documente din istoria miscdrii muncitoresti din Romania. 1916 1921, p. 715.
www.dacoromanica.ro
11 SEMNIFICATIA CONGRESULUI PARTIDULUI DIN MAI 1921. 635

In ziva urmatoare, adica la 12 mai, in timp ce se discuta problema


igrai a, in sala au pUruns jandarmi si politisti, pe delegatii care au votat
fara rezerve afilierea la Internationala a III-a, declarindu-i arestati sub
invinuirea de complot impotriva sigurantei statului".
Din cauza intreruperii desfasurarii lucrarilor congresului de catre
autoritati, unele documente pregatite, precum si celelalte probleme de pe
ordinea de zi (problema sindicala, a tineretului, a cooperativelor, a natio-
nalitatilor s.a.) n-au putut fi luate in dezbatere, urmind a fi validate in
perioada urmMoare. Masurile intreprinse de autoritati n-au putut zagilzui
continuarea si afirmarea Partidului Socialist-Comunist pe scena vietii
social-politice romanesti.
Congresul din mai 1921 se inscrie la loc de frunte in cadrul miscarii
noastre muncitoresti cu o vechime mai mult decit centenara. El a intrat
in istorie ca Marele Congres de unificare a organizatiilor socialiste la scara
Romaniei reintregite, de orientare depline a partidului pe temeiul progra-
mului k.,i actiunii comuniste.
Partidul Socialist-Comunist s-a afirmat din primul moment ca unic
reprezentant legitim al proletariatului din intreaga Vara, ca indrumiltor
si conducator al tuturor organizatiilor politice muncitoresti de pe cuprin-
sill Romaniei. El si-a organizat fortele la nivelul intregii ta-",ri, afirmindu-se
.i. in acest fel ca o forta politica profund patriotica, nationala. In acela0
timp Partidul Socialist-Comunist era singurul partid politic din Romania
care intrunea alaturi de membrii din rindurile oamenilor munch romani
si membrii dintre oamenii muncii apartinind nationalitatilor conlocuitoare.
Ziarul Socialismul" sublinia, in acest sens, ca forta partidului rezida
in faptul ca el reprezinta Arointa ferma a muncitorimii constiente din
toate colturile tarii, ceea ce ii confera puterea, capacitatea de lupta pen-
tru realizarea misiunii istorice a clasei muncitoare infaptuirea noii socie-
iati, lipsita de exploatarea omului de catre om".
Continuind lupta de veacuri pentru eliberarea sociala si nationala,
cele mai bune traditii ale miscarii muncitoresti si socialiste din Romania,
partidul comunist s-a manifestat ca exponent fidel al intereselor clasei
muncitoare, ale intregului popor. Relevind semnificatia istorica a congre-
sului din mai 1921, care a statuat unificarea misckii muncitoresti pe te-
melii comuniste, tovarAsul Nicolae Ceausescu subliniaza ca. Partidul
Comunist, continuatorul direct al miscarii revolutionare, socialiste, al
partidului clasei muncitoare, Mutt in 1893, a dua mai departe si a ridicat
pe un plan superior in noile conditii ale dezvoltarii Romaniei, lupta de
cliberare sociala si nationala" 3 3.
Totodata, Congresul, pornind de la noua etapa in care intrase
Romania dup5; anul 1918, a adoptat la temelia partidului unificat o strategic
i tactica corespunzatoare vremii si noior imprejurari cea comunista,
care se potrivea atit conditiilor concrete ale tarii, cit si nevoilor si aspira-
tiilor clasei muncitoare, poporului roman. Aceasta releva Programul
Partidului Comunist Roman a marcat o etapa noua, superioara, atit
pe plan politic si ideologic, cit si organizatoric in miscarea revolutionara
din Romania, in dezvoltarea detasamentului de avangarda al clasei mun-
83 Nicolae teawescu, Romdnia pe drumul construirit societeilit socialiste multilateral
dezooltate, vol. 8, Edit. politick Bucureti, 1973, p. 275.
www.dacoromanica.ro
636 GREORGHE UNC, FLOREA DRAGNE 12

citoard a dat un nou i puternic avint luptelor politice i sociale desfasu-


rate de masele largi populate din tara noastra" 34.

Sub conducerea partidului comunist, clasa noastra muncitoare a,


fost prezenta si si-a spus cuvintul in toate evenimentele mai importante
ale Orli, s-a situat in fruntea luptei pentru progres social.
Existenta Partidului socialist-comunist ea un partid unitar, capabil
ad conduca miscarea muncitoreasea pe drumul realizkii sarcinilor sale
istorice, constituia un imbold pentru unificarea depling, si a organizatiilor
revolutionare sindicale si de tineret de pe euprinsul Romaniei reintregite.
Acest proces se bucura de intregul sprijin al Partidului comunist, care s-a
preocupat indeaproape de indrumarea organizatiilor sindicale si de tineret.
Tntr-adevar, la numai citeva luni dupg, Congresul partidului elasei
muncitoare a avut loc Congresul sindicatelor din octombrie 1921 de la
Brasov, care a realizat in fapt unificarea majoritatii organizatiilor sindi-
cale din intreaga targ,, sub cupola Comisiei Generale a Sindicatelor din
Romania, cu sediul in Capita la. Acest eveniment important a fost urmat,
in vara anului urmator, de Congresul general al Sindieatelor, tinut la.
Sibiu, caruia i-a revenit misiunea de a des'avirsi unificarea tuturor orga-
nizatiilor sindicaledorinta unanima, a clasei muncitoare din Romania.
Odata cu infaptuirea acestui deziderat, proletariatul roman a fost gru-
pat sub scutul unui singur organ central sindical care zi de zi conducta
destinele organizatiilor sindicale, catre emanciparea economica de sub
tutela claselor stapinitoare" 35.

La aproximativ un an de zile dupg, Congresul partidului si la citeva


luni dupa Congresul general al sindicatelor de la Sibiu, Conferinta generala
a tineretului socialist din martie 1922 a pus bazele organizatiei uuice,
comuniste, de tineret la scara intregii tari. Astfel, unificarea i centrali-
zarea partidului politic al clasei muncitoare la Congresul din mai 1921,
a misckii sindicale, la congresele din octombrie 1921 si iunie 1922, a mis-
carii revolutionare de tineret, martie 1922, au reprezentat incununarea
experientei dobindite de-a lungul citorva decenii de activitate unitai i a
organizatiilor revolutionare politice i profesionale ale proletariatului
roman i, totodata, o continuare, pe noi trepte a traditiilor clasei noastre
muncitoare care isi au radacinile adinc implintate in miscarea muncito-
reasc i socialistg, din a doua jumatate a secolului trecut.
Centralizarea muncitorimii constiente in organizatii unice politice
si sindicale la scarg, nationala a constituit unul din cele mai importante
momente din istoria clasei noastre muncitoare in primii ani postbelici_
Sub conducerea i indrumarea Partidului Socialist-Comunist aceste orga-
nizatii au dobindit un profund caracter revolutionar, iar actiunile lor au
fost calauzite i insufletite de spiritul comunist.
Pe scara istoriei, cele sase decenii care au trecut de la Congresul
general al partidului din mai 1921 nu reprezintg, o perioada prea indelun-
gata. Dar prin drumul parcurs de poporul roman sub conducerea Parti-
dului Comunist, prin transformkile sociale al ckor initiator si organiza-
34 Programul Partidului Comunist Roman de giurire a socieldfit socialiste multilateral
dezvoltate si Inaintare a Romelniei spre comunism. Edit. politicA, Bucureti, 1975, p. 40.
" Documente din istoria partidulut comunist si a miscarii muncitoresti revolufionare dirk
Romania. 1921 1924, p. 260.
www.dacoromanica.ro
13 SEMNIFICATIA CONGRESULUI PARTIDULUI DIN MAI 1921 637

tor a fost, prin uriasa influenta pe care a cistigat-o in societatea noastra,


acesti ani se inscriu ca o etapa epocala. Sub conclucerea partidului comu-
nistilor, prin lupte necurmate, oamenii munch au inlaturat in aceasta
perioada dominatia claselor exploatatoare, au infaptuit revolutia populafa
pe cea socialista, trecind la edificarea societatii socialiste multilateral
dezvoltate i deschizind perspectivele comunismului in patria noastra.
Niciodata in Romania arata tovaiasul Nicolae Ceausescu n-a existat
un alt partid politic cu o istorie alit de bogat i glorioasil care 0, fi luptat
eu abnegatie i s fi realizat atita pentru fericirea poporului roman, pentru
maretia naViunii noastre. Partidul nostru s-a nascut si a crescut o data
cu proletariatul ; destinul sau este strins legat de cel al clasei muncitoare,
al intregului popor roman".
0 etapa istorica mareata in viata partidului, a poporului, a patriei
noastre o reprezinta ultimul deceniu i jumatate care a trecut de la Con-
greul al IX-lea al Partidului Comunist Roman. Prin profunzimea i ritmul
transtormarilor pe care le-a cunoscut tara in toate domeniile de activitate,
prin marile perspective deschise in procesul devenirii noastre istorice,
peiioada scursa de la Congresul al IX-lea al partidului se inscrie drept
cca mai fertila, mai dinamica si mai cutezatoare in impliniri din intrcaga
istorie a Romaniei.
Aniversarea a sase decenii de la afirmarca Partidului Comunist
Roman pe arena istoriei patriei este pentru intregul nostril popor un prilej
de ietrospectiv a i, in acelasi timp, de mobilizare a fortelor in jurul parti-
dului si a conducerii sale in vederca infaptuirii programului de dezvoltare
multilateral'a a societatii socialiste romanesti si de trecere la comunism.

LA SIGNIFICATION HISTORIQUE DU CONGERS DE MAI 1921


RE SUME

Consacre au 60-e anniversaire du Conga es general du Parti Socialiste


de mai 1921, Particle aborde sur de multiples plans Pimportance de cet
vnement majeur dans l'histoire du mouvement ouvrier de Roumanie.
Apres avoir dfini la signification du Congres, Pauteur insiste sur
certains aspects moins relevs jusqu' ce jour par l'historiographie, a
favoir le mrite historique de ce forum d'avoir statue Porganisaiion du
parti rvolutionnaire de la classe ouvrire dans le cadre de l'Etat roumain
paracheve. Dans cet ordre d'idees, l'on prsente les principaux moments,
depuis la Conference du mouvement socialiste des 23-26 mai 1919
juNqu'au Congres de mai 1921, qui ont constitu autant d'lments dans
Paction visant a l'unification des organisations socialistes a l'chelon
national.
On accorde une attention speciale au caractere profondement demo-
ci atique des travaux du Congres, au contenu revolutionnaire des documents
present& et adopts a cette occasion, a l'analyse de Pactivit politique
et idologique du mouvement socialiste de Roumanie. Dans ce contexte,
l'auteur reserve une place de premier plan au dbat des documents a
caractre de piogramme par les delegus au Congres. Les documents adop-
www.dacoromanica.ro
638 GREORGRE UNC, FLOREA DRAGNE 14

ts rvlent que durant toute son activite mise au service de la classe


ouvrire, le Parti Socialiste s'est inspire des principes du socialisme rvo-
lutionnaire et de la tactique de la lutte de classe. Ils sont axes sur l'ide
de la lutte pour la, conqute du pouvoir politique, pour la transformation
socialiste de la societ roumaine. Les desiderata formules par le Congrs
dcoulaient de l'anayise des realits du pays, des mutations suivet ues
dans la structure sociale et politique, des modifications intervenues dans
la disposition des forces de classe et des partis politiques.
Parallelement a la reorganisation du parti a Peehelon national,
le grand Congres de mai 1921 a decide galement de changer la denomina-
tion du Parti Socialiste en celle de Parti Socialiste-Communiste de Rou-
manie, consacrant de la sorte l'unification du mouvement ouviicr de
Roumanie sur des bases cornunistes.

www.dacoromanica.ro
PARTIDUL COMUNIST ROMAN, INITIATORUL,
CONDUCATORUL I DINAMIZATORUL PROCESULUI
DE EDIFICARE A SOCIETATII SOCIALISTE
MULTILATERAL DEZVOLTATE TN PATRIA NOASTRA
DE

GHEORGHE I. IONITA-

.Aniversarea implinirii a s,ase decenii de la Mare le Congres al unifickii


miscarii muncitoresti la scara Romaniei reintregite eveniment de o
covnsitoare insemilatate in istoria noastra nationala ne prilejuieste
evocarea unora dintre cele mai luminoase pagini i momente care, din
adincimea tirnpului, ne-au condus, din treapta in treapta, spre actuala
etapii, a filuririi societatii socialiste multilateral dezvoltate si a inainta'rii
spre comunism. La unele asemenea luminoase pagini i momente ne vom
refeii in cele ce urmeazg, in dorinta de a infatisa cititorilor revistei noastre
aspecte esentiale ale drumului de munc i victorii parcurs de poporul
roman sub conducerea partidului comunist in perioada cea mai
recenta a istoriei patriei noastre. 0 facem cu aceiasi convingere cu care am
pledat i alteori pentru certificarea in plan istoriogiafic a faptului in
evolutiile noastre spectaculoase din aceasta perioada foarte recenta se
constituie dinamic in pagini remarcabile de istorie autentica a patriei
now,tre, a poporului roman, a Partidului Comunist Roman.
POPORUL ROMAN PE CALEA Revolutia de eliberare nationalA si so-
LARG DESCHISA IN MEMORABILUL ciath, antifascist i antiimperialistA a
AUGUST 1944 DE REVOLUTIA
DE ELIBERARE NATIONALA i SO- poporului roman, declansata in vara
CIALA, ANnFASCISTA SI ANTI- fierbinte a anului 1944, prin insurectia
IMPERIALISTA nationala armat5 antifascista si anti-
imperialistiti, iniiath, organizafa 0 con-
dusil do Partidul Comunist Roman a reprezentat un proces de covirsitoare
inseimAtate al istoriei contemporane a patriei noastre, practic, cel mai
important eveniment politic intervenit in viata rii i a poporului
roman de la Congresul din Mai 1921 incoace ea urmare a actiunii com-
batante, hotarite a misckii revolutionare i democratice, a conceptiei
clan azatoare a partidului clasei muncitoare, care i-a prevazut iminenta,
a pregatit-o si a dinamizat fortele sociale 1 politice care i s-au subordo-
nat din primele momente, pina" la victoria deplina.
REVISTA DE ISTORIE", Torn 34, nr. 4, p. 639-665, 1981
www.dacoromanica.ro
640 GHEORGHE IONITA 2

Potrivit judecatilor de valoare ce s-au emis pina acum in istoriografia


noastth 1, procesul revolutionar general neintrerupt din Romania, in
ascensiunea i continuitatea sa a marcat o interferare a revolutiei de eh-
berare nationala i sociala, antifascista i antiimperialisth cu revolutia
9i constructia socialista" care, potrivit sublinierilor cuprinse in Programul
partidului nostril, euprinde citeva etape i anume : a) anii 1948 1965
in care s-a realizat economia socialisth unitath, care a marcat victoria
deplina a socialismului in toate sectoarele de activitate, lichidarea pentru
totdeauna a claselor exploatatoare, abolirea exploathrii omului de ciitre
om, afirmarea principiilor socialiste in viata sociala" 2 j Odata cu Congre-
sul al IX-lea al partidului, in 1965, cu adoptarea noii Constitutii i procla-
marea R. S. Romania se aratil mad departe in Program , se desehide
o perioada; noug in dezvoltarea socialisth a thrii, in activitatea partidului.
Planul cincinal 1966-1970 a avut rolul de a consolida constructia soeia-
lista a rii, baza tehnico-materiala a noii societhti" 3.
Ce a urmat ? Se anti inscris in acela0 document fundamental al
partidului nostru, la p. 61 . . . dind o inalth apreciere muncii eroice depuse
de poporul roman, sub conducerea partidului, in anii constructiei socialiste,
Congresul al X-lea a apreciat c s-au creat conditiile necesare pentru tre-
cerea la o etapa noua a dezvoltarii socialiste a thrii, etapa frauirii societatii
socialiste multilateral dezvoltate. Aceasth etapa a ineeput odath cu tre-
cerea la realizarea cincinalului 1971-1975 si se va intinde, dupit cum s-a
subliniat la Congresul al X-lea, pe o perioada de citeva cincinale".
Aceasta este dupa cum se stie etapa pe care o parcurgern in
prezent si la ea ne vorn referi in detaliu in acest studiu.
Bilantnri asupra drumului parcurs de poporul roman intr-un
interval istoriceste relativ scurt, pn a ajunge in aceasta' noua etapit
hotritoare s-au facut adeseori i se mad pot face. In mod foarte sinte-
tic, Raportul prezentat celui de-al XII-lea Congres al partidului, de catre
tovarkul Nicolae Ceausescu, Secretaiul geneial al partidului nostiu a
surprins problerna in urmatorii termeni : Marile realizari obtinute iii
anii socialismului in dezvoltarea fortei economice a tarii sint rodul
neobosite, pline de abnegatie a clasei muncitoare, taranimii, intelec-
tualithtii, a tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate,
al eforturilor considerabile, materiale i umane, ale intregului popor
pentru ridicarea economico-sociara a patriei. Nimic nu am primit din.
afara in mod gratuit, nimic nu a cazut din cer ! Stadiul la care am ajuns
este expresia munch eroice a poporului nostril, a hotaririi i increderii
cu care toti oamenii muncii urmeaza i infaptuiese neabatut politica parti-
dului, a thriei i fortei socialismului, a capacithtii noii orinduiri de a a.,igura,
intregii natiuni un Malt nivel de civilizatie rnateriaM i spiritualS" 4.
1 Vezi, in primul rind, valoroasa lucrare Romania in anii socialismului ( 1948 1978 ),
aparuta In Edit. politica, Bucuresti, in 1980, sub egida Institutului de studii istorice si social-
politice de pe lingd C..C. al P.C.R. (autori: Gb. Surpat coordonator, Ion Alexandrescu,
Ion Bulei, Gh. I. Ionita, C. Mocanu, Paraschiva Nichita, Pamfil Nichitelea, Elisabeta Petreanu,
Valeria Potop, Aurica Simion).
2 Programul Partidului Comunist Roman de rdurire a societalii socialiste multilateral dezvol-
lute si de inaintare a Romdniei spre comunism, Edit. politica, Bucuresti, 1975, p. 58.
3 Ibidem, p. 59.
4 Nicolae Ceausescu, Raport la cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Roman,
Edit. politica, Bucuresti, 1979, P. 14.
www.dacoromanica.ro
3 P.C.R. - CONDUCATORUL EDIFICARII SOCIETATII SOCIALISTE 641

Totodatit, dupa cum este cunoscut, nu o singura, data, partidul


nostru a formulat aprecieri cuprinzatoare dificuIttilor enorme ce au tre-
buit sa fie invinse pe acest drum. S-au constituit toti acesti ani intr-o
perioada de puternica mobilizare, perioada in care asa cum sublinia
tovarit5u1 Nicolae Ceausescu ... a trebuit Erb facem fatil multor difi-
cultati, inerente unei opere de proportlile celei pe care am realizat-o.
Adesea a trebuit s plgtim tribut lipsei de experienta, lipsei de pregatire,
precum si unei viziuni simpliste despre socialism, care au daunat bunului
mers al constructiei econornice si sociale. In activitatea noastra au apgrut
destule lipsuri si neajunsuri, s-au comis multe gr.( seli. Se stie ca intr-o
anumita perioada au fost incalcate normele i principiile conceptiei noastre
socialiste, aceasta avind consecinte negative in intreaga viata sociala.
Asa cum este cunoscut, partidul nostru a aetionat cu hotarire impotriva
acestor incalcAri i abuzuri, a facut o analizil aprofundata cauzelor care
le-au provocat si a luat masurile cele mai energice pentru evitarea repe-
tarii lor In activitatea de partid F,41 de stat, in intreaga noastra societate.
Esential de subliniat este faptul c poporul nostru, partidul comunist
au gitsit intotdeauna resursele necesare pentru a inlatura greutatile, pen-
tru a indrepta greselile, pentru a depasi dificultii4i1e. Linia caracteristica
dominanta a epocii constructiei socialiste in Romania este dezvoltarea
ascendenta, neintrerupta, clocotitoare, mersul inainte pe toate fronturile,
perfectionarea continua a activitatii in toate domeniile" 5.
Luminozitatea unor asemenea realiste aprecieri si recunoasteri
pittrunse de sinceritate si de evidenta deschidere comunista ne scu-
teste s, dezvoltam mai mult aceste idei. Citeva cuvinte le socotim totusi
potrivite cad, dupa cum este cunoscut, pe tema dezvoltarii se poarta in
lumea de azi interminabile discutii. Multi dintre aceia care se pronuntil
in aceasta problematica o fac cu seriozitate, cu obiectivitate, tin seamil
de datele reale ale istoriei mai vechi si mai noi si nu le-ncalca cu nici un
pret. Este aci si locul Romniei socialiste care de multa vreme militeazit
pentru intronarea unei noi ordini internationale in care aceste probleme
sit fie discutate deschis si mai ales rezolvate.
Exista insa si o serie de moralisti, unii cornentatori de presa sau de
radio care se erijeazg; in detingtori ai adevarurilor absolute si chiar ai unor
retete, fapt pentru care-si permit in presa internationala sau in emisiunile
unor posturi straine de radio sa dea sfaturi, sa ofere leci,ii, sit dea chiar
verdicte in chestiuni care din capul locului dorim s-o spunem le
depasese si competenta si de multe ori insui profilul moral. Unii
dintre ei, jalnici rittaciti, aflati azi pe post de transfugi politici din unele
tari socialiste in lumea liberit", depasesc mice imaginatie prin primitivis-
mul judc catilor pe care le entit 0. nu de putine ori, prin incisivitatea tonului
lor antisocialist, anticomunist. In acest sens exceleaza prin jalnicele lor
altercatii i niiimiii slujbasi ai postului de radio Europa libera", oficina
la care si-au gasit de lucru" i citiva romani de alta data, lepadaturi de
cea mai joasit speta.
Pentru ca exista in ultima vreme in lume tot mai multi asemenea
rittaciti dintre care nu putini se refera cu rea-vointil si la unele pro-

5 Nicolae Ceawscu, Semicenlenarul glorios al Parlidulni Comunist Roman, Edit. politicil,


Bucure0i, 1971, p. 19 20..
www.dacoromanica.ro
642 GHEORGHE IoxriA 4

Memo care ne intereseaza in mod direct , socotim de a noastra datorie


sit discutam problema nu de dragul de a le raspunde caci nu ar merita
atita ostenealit ci pentru a ne pronunta in legatm cu o serie de pro-
blerne dureros de triste care se refera la salbateca jefuire a avutiei noastre
nationale in trecutul istoric mai indepartat sau mai apropiat de noi. Este
ceea ce s-a incercat insistent in ultima vreme prin rnijloacele noastre de
informare, pornindu-se de la ceea ce ni se cerea in Raportul la eel de-al
XII-lea Congres al Partidului in urmittorii termeni : Propaganda noastra
trebuie s, manifeste mult mai multa combativitate fata de activitatea de
ponegrire a Romaniei Socialiste desfitsurata de cercurile reactionare de
peste hotare. Trebuie sa se dea o riposta hotarita celor ce neaga victoriile
istorice obtinute de poporul nostru, progresul Romaniei realitati evi-
dente pentru toata lumea celor ce pun sub semnul intrebarii esenta
socialismului. In general se arata in continuare in Raportul prezentat
de tovarasul Nicolae Ceausescu trebuie combatute mai sustinut incer-
carile fortelor reactionare de a pune la indoiala capacitatea orinduirii socia-
liste dovedita in practica de a solutiona marile probleme ale dezvol-
tarii sociale In epoca noastra, indemnul la intoarcerea spre epoci si orinduiri
perimate, condamnate de istorie" 6.
Din capul locului, la noi s-a afirrnat de mult, ea' nu poate fi comparat
gradul de dezvoltare economie i nivelul de viata din Romania cu cele
exiqente in tarile dezvoltate din punct de vedere economic citici, secole
in 5ir, tara noastra a fost jefuita pradalnic de o serie de puteri straine
care si pe spatele nostru au reusit sa se imbogateasca.
In al doilea rind, pentru ea discutia sit fie convingittoare, argumen-
tata, nu ne ra,mine decit a incepe s dezvaluim faptele, sit rasfoim dosare
ce adapostesc datele problemei, s eitam din documente valoarea ridicatit,
uneori nebanuita, a acestui jaf, indiferent din partea cui ar fi venit.
0 facem, fireste, cu profunda tristete pentru ea, in timp ce noua
ne-au ramas peste secole In arhive doar unele documente atestind acest
jaf, pe caile Europei si ale lumii s-au revarsat continuu cote ridieate din
avutia noastra nationala, ingrosind imbuibarea unor societati si contri-
buind Ia fiturirea unor civilizatii pentru care lucru dovedit banul,
aurul si tot felul de alte produse jefuite n-au avut nici o data miros.
Ei daca lucrurile astfel stau mai poate pretinde oare cineva Romaniei
sa-si compare realitatile prezente cu ale unora dintre tkile dezvoltate
care, decenii i chiar secole, nu au urmarit decit sa-si umple visteriile si
camitrile pe seama unora i ea noi 7
Dupa toate datele problemei, sub orice aspect am privi lucrurile,
apare evident ca, spolierea bogatiilor Romaniei i-a frinat miens dezvol-
tarea. Iar slaba dezvoltare economicit si,
inaointe de toate, industriali
a tarii a expus-o pina la 23 August 1944 la presiuni de ordin politic din
partea investitorilor sau creditorilor straini, la ingerinte de tot felul in
politica sa interna i externi, independenta sa fiind astfel gray lezata.
In schimb, pe seama Romaniei, ea si pe sea ma altor tari, capitalul
strain si iiriIe dezvoltate din punct de vedere economic isi asigurau
insemnate resurse suplimentare, atit pentru o dezvoltare economica mo-
6 Nicolae Ceauescu, Raporl la cel de-al XII-lea Congres al Parlidului Comunist Romdn,
Edit. politick Bucureti, 1979, p. 84.
www.dacoromanica.ro
5 P.CR. CONDUCATORIIL EDIFICARU SOCIETATII SOCIALISTS 643

dernA, cit si pentru realizarea dincolo de gravele inegalit5ti sociale din


fiecare tar5 a unui nivel de trai mediu mult mai ridicat.
Acestea sint probleme de fond ce trebuiesc discutate ast5zi ap5sat
Ia toate nivelele, pinI la inalta tribung a Organizatiei Natiunilor Unite.
Discutate intr-o asa ma,nierl incit sit determine si m5suri. De mimat s-a
mimat destul pin5 acum din partea factorilor vinovati de producerca
acestor st5ri de lucruri. Popoarele au nevoie de mAsuri concrete, nu de
promisiuni vagi, de discursuri binevoitoare dar lipsite de perspectiv5
aplicativA.
Misiunea pe care si-a asumat-o Bomilnia Socialistit prin cel mai
autorizat reprezentant al s5u, tovarkul Nicolae Ceausescu de a lupta
pentru solutionarea definitiv5 a acestei probleme in interesul popoarelor
care au avut atit de mult de suferit in trecut de pe urma marilor inechi-
tAti determinate de toti aceia care pe spatele lor s-au inavutit, este o
misiune de inalt5, responsabilitate i cinste.
MI5 in ce const5 actualitatea discutiei. Wit pentru ce trebuie s5 ne
pronuntilan ritspicat punctul de vedere. Fireste, oricit de greu ne-ar fi
st ne amintim de asemenea pagini triste ale istoriei, la cotele civilizatiei
socialiste la care am ajuns, discut5m asemenea probleme cu mindria cit
fiecare pas inainte, poporul nostru 1-a f5icut prin truth sa, prin fortele
sale.
Asa cum spunea, nu de mult, tovar5su1 Nicolae Ceausescu, la al
II-lea Congres al Consiliilor populare, Fiecare bucat5 de piine, fiecare pas
inainte pe care 1-a Mutt, poporul nostru 1-a fiicut prin truda, prin munca,
sa ! De aceea pretuim socialismul, pentru Ca; numai el ne-a dus la aceast5
inaintare uriasit, intr-o perioad5 istorid, scurt5".
FUNDAMENTAREA TEORETICA DE Dup5 cum este cunoscut, continutul si
CATRE PARTMUL COMUNIST ROMAN obiectivele fundamentale ale acestei noi
A NOII ETAPE A EDIFICARII SO-
CIETATII SOCIALISTE MULTILATE- etape au fost profund analizate de parti-
RAL DEZVOLTATE IN PATRIA dul nostru in cadrul Congresului al
NOASTRA X-lea, in august 1969, al Plenarei C.C.
al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 si al
Conferintei Nationale a partidului din 19-20 iulie 1972.
Tritskurile caracteristice, definitorii ale acestei noi etape ca i obiec-
tivul ei fundamental au fost stabiIite de Congresul al X-lea al .P.C.R.
care a avut loc in Bucuresti.
Pe temelia de granit a realizkilor piniti atunci obtinute, Congresul
al X-lea al partidului a schitat i aprobat obiectivele de baza i liniile direc-
toare ale dezvoltitrii -viitoare, economice i social-culturale a Ronniniei.
Obiectivul fundamental propus de Congres a fost lirgirea s,i per-
fectionarea continu5 a bazei tehnico-materiale a t5rii, feiurirea societalii
socialiste multilateral dezvoltate" 7. Realizarea acestui tel major de perspec-
tivI insemna pentru partid, in primul rind, cresterea intens5 a fortelor
de productie, crearea unei economii avansate, a unei industrii i agricul-
turi moderne, in stare sii satisfac5 cerintele mereu sporite ale societittii".
In al doilea rind, aceasta insemna dezvoltarea sustinut5 a stiintei, inv5-
7 Congrisul al X-lea al Parlidului Comunist Roman, Edit. politica, Bucure,ti, 1969,p. 25.
www.dacoromanica.ro
644 GHEORGHE IONITA 6

Vtimintului si culturii factori de baz5, ai culturii i civilizatiei"..Aceasta


presupunea in al treilea rind, crearea conditiilor in vederea ridickii
bunitistkii materiale si spirituale a tuturor oamenilor muncii, inf4tuirea
repartitiei bunurilor produse de societate in spiritul drepatii i echitkii
socialiste". In al patrulea rind, se avea in vedere perfectionarea continuA
a relatillor de productie, a organizkii societkii, crearea cadrului organiza-
tonic care siti permith; manifestarea in sfera vietii sociale a fieckui cetkean,
participarea tot mai activtti a celor ce muncesc la conducerea treburilor
tkii, Irurgirea libertilor, dezvoltarea democratiei socialiste".
Societatea socialistiti multilateral dezvoltath spunea tovafasul
Nicolae Ceausescu in congres se va infkisa din toate punctele de vedere
superioariti orinduirii capitaliste. Se vor pune astfel baze trainice trecerii
treptate spre comunism societatea care va ridica omenirea pe noi trepte
de civilizatie material5 si spiritual5," 9
In conformitate cu obiectivul fundamental stabilit de congres au
fost apoi detaliate sarcinile in toate domeniile de activitate. Astfel, atit
raportul Comitetului Central cit si dezbaterile au pus un mare accent pe
necesitatea continukii in ritm sustinut a industrializkii socialiste conside-
rati temelia progresului general al societkii, a cresterii bunstkii po-
porului" 9. Dezvoltarea intensiva', multilateraliti a agriculturii a stat, de
asemenea, In centrul atentiei congresului. Un mare accent a fost pus pe
politica de dezvoltare a acumulkilor, politicil ce a fost consideratiti de
congres o conditie hotkitoare a intkirii bazei tehnico-materiale a socie-
tititii noastre, a infloririi multilaterale a patriei" 1. Congresul a dezbiltut,
de asemenea, pe larg problema extinderii relatiilor economice, problema
cooper nii in productie, considerindu-le o necesitate a progresului material,
un factor al pgicii si colaborkii internationale" 11
Intr-o conceptie foarte sistematicA a discutat congresul problema-
lica plegiltirii cadrelor, a dezvoltkii In 4ilmlntului si stiintei corespunziti-
tor eNigentelor in continu5 crestere ale societkii socialiste.
LTn loc important s-a acordat analizilrii modalitkilor de ridicare in
continuare a bumtistkii materiale i spirituale a poporului telul suprem
al politicii partidului nostru.
Congresul al X-lea al partidului a abordat pe larg pro blernele per-
fectionkii relatiilor socialiste de productie, a orinduirii noastre sociale si
de stat, insistind in mod special asupra rolului statului in edificarea socia-
lismului in Rortirtnia. Inflorirea natiunii socialiste, dezvoltarea fortei si
coeziunii ei au fost teme strins legate in dezbaterea congresului de proble-
matica perfectionkii statului socialist.
Congresul al X-lea al P.C.R. a pus un accent deosebit pe adincirea
democratiei socialiste pe intensificarea participkii poporului la conduce-
rea statului, preconizind un sir amplu de mAsuri in acest scop.
Cu multa atentie si profunzime au fost abordate de congres proble-
mele activitkii partidului forta politicil conduckoare a natiunii noas-
tre ; s-au prezentat o serie de noi misuri pentru cresterea necontenitti a
8 Congresul al X-lea al Parlidului Comunist Roman, Edlt. politick BucurWi, 1969, p. 25.
9 Ibidem, p. 26.
" Ibidem, p. 37.
11 linden], p. 42.
www.dacoromanica.ro
7 CONDTJCATORUL EDIFICARII SOCIETATII SOCIALISTE 645

rolului conducator al partidului. Congresul a luat act cu vie satisfactie cli


numarul membrilor partidului se afla in continua crestere, c fiecare al
saptelea cetatean major al tarii se afl In rindurile partidului.
In strinsa legatura cu problemele cresterii rolului conducator al
partidului au fost apoi discutate problemele activitatii ideologice-educa-
tive a partidului pentru ridicarea constiintei socialiste si a nivelului de
cultura a maselor, apreciindu-se rezultatele obtinute dar senmalindu-se
in acelasi timp i o serie de ramineri in urma.
Ultimul capitol al rap ortului prezentat de tovarasul Nicolae Ceausescu
la Congres 1-a constituit cel privitor la pozitia Romaniei de factor activ
in lupta pentru triurnful socialismului i Oleii in lume. In acest cadru a
fost analizat raportul de forte mondial, s-a apreciat pozitiv faptul ca in
centrul politicii noastre externe se afla consecvent prietenia i colaborarea
cu tkile socialiste, s-a reliefat activitatea Romaniei pentru coexistenta pas-
nica. 0 mare importanta a avut-o analiza problematicii Intririi solidaritatii
militante cu partidele comuniste i muncitoresti, cu toate for tele antiim-
perialiste.
Discutiile fructuoase din congres i cele 11 sectii ale sale atit pe
marginea raportului principal cit si a celorlalte documente a scos in evi-
denta imanimitatea de vederi a comunistilor din Romania, hotarirea lor
ferma de a pasi imediat la indeplinirea sarcinilor istorice stabilite. Rezo-
lutia Congresului al X-lea al P.C.R. a consemnat magistral toate aceste
simtaminte 12.
Rastimpul scurs de la cel de-al X-lea Congres al partidului ne ofera
posibilitatea s constatam pe baza cunoasterii aprofundate a realitatilor
societatii noastre c obiectivele istorice atunci stabilite au inceput sa
prinda de mult timp viata. Succeselor prestigioase deja obtinute pe tki-
mul dezvoltkii economice a tarii ii s-au adaugat alte realizki de seama
dobindite pe planul perfectionkii activitatii partidului. Asa de pilda, Con-
gresul al X-lea a adoptat un non statut, care cuprinde o serie de prevederi
menite sa' adinceasca democratia interna de partid, disciplina de partid,
sa asigure stimularea iniiativei creatoare a tuturor organizatiilor si mem-
brilor de partid. Statutul prevede sporirea raspunderilor i atributiilor
ce revin comitetelor judetene, municipale, orasenesti i comunale, obliga-
tivitatea ca organele de partid s supuna in prealabil unei largi dezbateri
in organizatiile de partid i cu oamenii munch principalele masuri privind
activitatea economic i social-culturala ce urmeaza a fi adoptate, dreptul
adunarilor i conferintelor de partid de a discuta i propune candidati pen-
tru organele de partid imediat superioare etc. 13.
In lumina hotkirilor Congresului al X-lea, partidul a desfasurat
o vasta activitate i pe plan superior pentru temeinica pregatire politica,
ideologica, culturala si de specialitate a membrilor de partid, dezvoltarea
spiritului partinic si a sinatului lor de raspundere, intensificarea educatiei
comuniste. In acest context se inscriu hotkirile plenarei C.C. al P.C.R.
din februarie 1971 referitoare la pregatirea i reciclarea cadrelor, la cres-
terea exigentelor fata de calitatile moral-politice i profesionale ale comu-
nistilor, precum i hotarirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din
Ibidem, p. 736-748.
Ibidem, p. 717 735.
www.dacoromanica.ro
5 c. 1132
648 GHEORGHE IONITA

august 1971 cu privire la transformarea Academiei de stiinte social-politice


Stefan Gheorghiu" in Academia Stefan Gheorghiu" pentru pregititirea,
cadrelor de conducere a activitatii de partid, social-politice, economice si
administratiei de stat.
Partidul Comunist Roman conditioneaza infaptuirea rolului sii con-
ciliator de adincirea caracterului atotcuprinzator al activitatii sale. Toate
fortele sociale care eompun societatea romneasa, toate organismele,
organizatiile i institutiile economice i sociale ale statului, toate domeniile
de activitate (economia, stiinta, cultura, arta s.a.m.d.) se afla sub condu-
cerea sa politica' si actioneaziti in mod unitar in directia edificarii orinduirii
noi. Atit la Congresul al X-lea, cit si ulterior, P.C.R. a subliniat i subliniaza
in mod justificat a nu trebuie s existe nici un domeniu in care 0, nu se
exercite controlul i indrumarea politic i ideologica a partidului.
0 deosebita importanth pentru cresterea rolului conducator al par-
tidului in intreaga viata sociala o are impletirea tot mai strinsa a activi-
tatii partidului cu cea a statului si a celorlalte organisme sociale. In acest
sens, partidul nostru a si gasit o serie de solutii concrete printre care crearea
unor organisme mixte de partid si de stat. Un asemenea organism este
Consiliul Culturii i Educatiei Socialiste, rezultat in urma reorganizarii,
prin Hothrirea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 15 iulie 1971,
a Comitetului de Stat pentru Cultur i Art i insarcinat acum cu atri-
butii mai largi, avind drept scop asigurarea infaptuirii politicii partidului
si statului in domeniul culturii i educatiei socialiste a maselor. De ase-
menea, Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitatii Econornice
si Sociale functioneaza, potrivit hotaririi Plenarei C.C. al P.C.R. din noiem-
brie 1972, ca organism de partid si de stat pentru a asigura contr olul unitar
al politicii economico-sociale a partidului.
Un moment esential in analiza succeselor inregiFtrate pe baza apli-
ckii hothririlor Congresului al X-lea al partidului 1-a reprezentat Con.sfa--
tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologic pi al activitiifii
politice pi cultural-educative din 9 iulie 1971. Cu acest prilej an lost dezba-
tute pe larg realizarile obtinute in munca politico-kleologica, de educatie
revolutionath a membrilor de partid, a tuturor oarnenilor muncii, in lumina
propunerilor de masuriprezentate de tovarasul Nicolae Ceausescu, secret a rul
general al partidului, i adoptate in unanimitate de Comitetul Exe-
cutiv al C.C. al P.C.R., in sedinta din 6 iulie 1971. Analizind multilateral
activitatea din acest domeniu, dezvaluind existenta anumitor ramiueri
In urma, a unor lipsuri i neajunsuri care au fiticut ca rezultatele in dezvol-
tarea constiintei socialiste 0, nu se ridice la inaltimea cerintelor, conducerea
de partid a formulat un ansamblu de propuneri de mitisuri care 0, eliiuine
aceste neajunsuri, s impulsioneze si siti ridice intreaga activitate politico-
edueativ i culturala la un nivel superior. Dezbatute de intregul partid,
propunerile din iulie 1971 ale tovarkului Nicolae Ceausescu au lost exa-
minate i adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971
eveniment remarcabil din viata partidului i statului nostril, de la care
in acest an se implineste un deceniu.
Masurile din iulie 1971 si hotaririle plenarei din noiembrie 1971 au
devenit, in ansamblul lor, programul ideologic al Partidului Comunist
Roman ca parte componenta a programului de fiturire a societhti socialiste
multilateral dezvoltate.
www.dacoromanica.ro
9 P.C.R. CONDUCATORUL EDIFICARII SOCIETATII SOCIALISTE 647

Avind drept scop formarea profilului spiritual al omului societatii


socialiste multilateral dezvoltate, programul ideologic al partidului, adop-
tat de plenara din 3-5 noiembrie 1971, a urmarit insusirea de catre mase
a conceptiei materialist-dialectice despre lume, promovarea valorilor mora,
lei comuniste, realizarea unei temeinice instructii stiintifice i tehnico-pro-
fesionale, a atitudinii socialiste, inaintate fata de munch, a unui inalt nivel
de cultur i a unui larg orizont umanist ".
Conditia hotaritoare a realiza'rii amplului program de educatie socia-
lista a maselor a fost considerata activitatea desfa'surata de organele
organizatiile de partid, de organizatille de masa si obstesti, de toate insti-
tutiile cultural-educative. Tocmai de aceea, Plenara C.C. al P.C.R. din
3-5 noiembrie 1971 a stabilit un ansamblu de masuri in vederea sporirii
raspunderii organelor si organizatiilor de partid in conducerea muncii
politico-ideologice si cultural-educative, pentru cresterea rolului lor con-
ducator. Printre acestea se numara participarea activa a tuturor comunis-
tilor, in primul rind a cadrelor, la activitatea politica-educativa si de pro-
paganda, conducerea unitara a intregii munci politice-educative, desfa-
swath' atit pe linie de partid cit i pe linia orgainizatillor de masa si obstesti
a institutiilor ideologice, de invatamint i cultural-educative, intarima
vietii interne de partid i cresterea rolului educativ al adunarilor generale,
inabunat4irea munch de primire in partid si de educare partinica a mem.-
brilor de partid, ridicarea rolului comunistilor in intreaga viata sociala.
In viziunea P.C.R., cea mad importanta latura a conducerii societatii
noastre in etapa fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate, o
constituie diversificarea modalitatilor prin care clasa muncitoare, masele
largi populare participa la rezolvarea problemelor obstesti. Conferinta pe
taxa a cadrelor de conducere din intreprinderi i centrale industriale si de
eonstructii, ea si prima conferinta pe tara a secretarilor comitetelor de
partid si a presedintilor consiliilor populare cornunale, care au avut loc
in anul 1972, se inscriu in linia generala a conducerii partidulur i statului
nostru de a se consulta cu cadrele de bazil de partid i de stat, cu masele
largi populare in vederea gsirii celor mad indicate cai pentru solutionarea
problemelor complexe ale dezvoltarii societatii noastre socialiste. Vizitele
de lucru ale conducerii de partid, ale tovarasului Nicolae Ceausescu perso-
nal, incetatenirea practicii consulta'rii largi a maselor asupra principalelor
probleme politico-sociale, consfatuirile, in care cetatenii Ii exprima opinia
asupra modului de gospodarire a treburilor trii i de infaptuire a hotari-
rilor partidului, propunerile facute cu aceste prilejuri pentru inlaturarea
lipsurilor i alte numeroase forme constituie cadrul in care oamenii muncii
din tara noastra participa la conducerea societatii. Un asemenea stil de-
mocratic de conducere permite sa se cunoasca reaIiti4i1e, cerintele vietii
i sa se elaboreze o politic tiintifica, realista, care sa corespunda nazuin-
telor i intereselor poporului.
0 stralucita afirmare a capacitatii partidului nostru de a-si indeplini
rolul do forta conducatoare a societatii noastre si de a da noi dimensiuni
operei de Marin a societatii socialiste multilateral dezvoltate a constituit-o

14 Vezi pc larg In volumul Plenara C.C. al P.C.R., 3-5 noiembrie 1971, Edit. politid,
Bueureti, 1971.
www.dacoromanica.ro
32
648 GREORGHE IONITA 10

Conferinla Nationalci a Partidului Comunist Roman din 19-21 iulie 1972,


desfkurata la Bucure*ti.
Dezbaterile din Conferinta au fost extrem de fructuoase. Citeva
clocumente finale ale Conferintei Nationale au sintetizat dezbaterile 0 au
consemnat hotaririle adoptate ; rezolutia generala de aprobare a raportu-
lui, rezolutia cu privire la indeplinirea inainte de termen a planului cincinal
(1971-1975), creterea continua a eficientei activitatii economice, dezvol-
tarea colaborarii i cooperarii economice internationale, rezolutia eu
privire la perfectionarea organiza'rii i conducerii viei1ii sociale ,0 la dezvol-
tarea democratiei socialiste, rezolutia cu privire la principalele orientari
ale dezvoltarii economico-sociale a Romaniei hi urmatoarele doua decenii,
rezolutia cu privire la preg5,tirea fortei de munc i creterea nivelului de
trai al populatiei, directivele cu privire la sistematizarea teritoriului, a
ormelor i satelor, la dezvoltarea lor economico-sociala, rezolutia CU privile
la perfectionarea activitatii politico-organizatorice i ideologice a partidului
proiectul de norme ale vietii i muncii comuniOilor, ale eticii i echitatii
socialiste, rezolutia cu privire la inflorirea natiunii socialiste 0 la problema
nationala in R. S. Romania, rezolutia cu privire la politica 0 activitatea
internationala ale P.C.R. i R.S.R. 15.
Cuvintarea rostita de tovarasul Nicolae Ceausescu la incheierea
Conferintei Nationale a partidului a surprins trasaturile esentiale ale
istoricei dezbateri 0 a exprimat hotarirea tuturor celor prezenti, a tuturor

a subliniat tovar5,011 Nicolae Ceausescu ,


comuniOilor, a intregului popor de a duce la indeplinire cele stabilite.
De fapt, s-ar putea spune ca, prin amploarea problemelor la ordinea zilei
Conferinta noastra Natio-
nala depamte multe congrese din trecutul partidului nostru. Ian, de ce
Conferinta are o insenmatate istorica pentru partidul nostru".
La incheierea cuvintarii sale, Secretarul general exprinna angaja-
mentul solemn al comuniOilor din Romania, al tuturor oamenilor muncii :
Doresc in incheiere s exprim increderea Comitetului nostru Cential ed
intregul partid, intregul nostru popor vor face totul pentru a infaptui
neabatut hotaririle Conferintei Nationale, care corespund pe deplin nazuin-
telor vitale ale poporului. Aceste hotariri deschid o cale minunata pentru
progresul mai rapid al Romaniei, spre un nivel de viargi ridicat, spre fauri-
rea unei societati cu o industrie i o agricultura dezvoltate, cu o tiinta
si eultura corespunzatoare cuceririlor celor mai moderne ale cunomterii
umane contemporane. Vora face totul ea poporul nostril, stapin pe desti-
nele sale sa duca' o viata imbelpgai libera i fericita"
Conferinta Nationala a P.C.R. a marcat un nou i important pas
inainte in dezvoltarea multilaterala a Romaniei, a declanat un puternie
avint construetiv, creator al poporului roman in filurirea viitmului salt
comunist. Perfectionarea continua a conducerii societatii romanesti con-
temporane, intaiirea rolului conducator al partidului urmaresc realizarea
eit mai larga, deplina a guvernarii poporului de catre popor, largirea
democratiei socialiste, inflorirea personalitatii umane, inaltarea patriei pe
trepte tot maA inalte de progres i civiliza tie.
" Conferinla Nafionala a Partidului Comunist Roman, 19 21 iulie 1972, Edit. politid,
Bucurqti, 1972, p. 439-536.
18 Ibidem, p. 544.
www.dacoromanica.ro
11 p.c.R. coNauckromn, EDIFICARII socIETATIT SOCIALISTE 649

Bilantul insufletitor al realizgrilor obtinute in infaptuirea progia-


mului Congresului al IX-lea, contururile luminoase ale evolutiei viitoare
a Rornaniei socialiste proiectate de obiectivul strategic al partidului privind
faurirea societal-di socialiste multilateral dezvoltate stabilite de Congresul
ad X-lea i Conferinta Nationala din iulie 1972 demonstreaza justetea
liniei politice generale a Partidului Comunist Roman, spiritul creator in
care abordeaza fenomenele, in continua dezvoltare, ale societatii romneti,
capacitatea sa de a conduce cu fermitate i pricepere poporul roman pe
calea socialismului i comunismului.
0 semnificatie deosebita au avut lucrrile Plenarei C.C. al P.C.R.
din 25-26 martie 1974 in cadrul careia, dindu-se expresie vointei i senti-
mentelor intregului paitid, ale tuturor eetatenilor patriei, a fost recoman-
data, instituirea functiei de Prevdinte ad Republicii Socialiste Romania
0 s-a propus alegerea in aceasta calitate a tovaraplui Nicolae Ceauescu.
La 28 martie 1974 data inscrisa cu litere de aur in istoria contem-
porana a Romaniei Marea Adunare Nationala a consfintit, intr-un cadru
solemn, crearea inaltei functii de presedinte al Republicii Socialiste
Romania i a proclamat, intr-o entuziasta unanimitate, alegerca in aceasta
functie a secretarului general al Partidului Comunist Roman, tovarasul
Nicolae Ceausescu.
Un gind i un sentiment de dimensiunile unei taxi s-a concentrat
profund insufletitor pentru contemporaneitate, pilduitor pentru genera-
iile viitoare in imbrki,area earfei tricolore peste pieptul in care ard
cele mai fierbinti sentimente daruite trii, demnitkii i infloririi ei, vii-
torului luminos DJ poporului.
In lumina acestui inalt adevar, se poate spune pe bung, dreptate ea,
in acel moment solemn, sub cupola Mani Adungri Nationale, s-a aflat
prezenta intreaga tara, c votul exprimat a fost votul intregii natiuni,
unita In ace1a0 cuget, in aceemi simtire : dragostea, increderea fata de
Partidul Comunist Roman, fata de conducerea sa, fata de intiiul presedinte
al Romaniei, al cgiui juramint rostit in fata alesilor poporului, in fata
patriei, s-a gravat in con0iinta noastra, a tuturor : Jur ca imi voi face
intotdeauna datoria cu cinste i devotament pentru stralueirea i maretia
natiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste Romania'.
Un legamint in a carei implinire cred cu nestramutata convingere
toti fiii patriei noastre. Pentru cu este propriul lor legamint de ceta,-teni
aj unei tari puternice i libere, stapina, pe destinele ei. Pentru ci sint deplin
increzatori In forta care le calauzete drumul spre viitor Partidul
Comunist Roman.
Aceasta imagine amplg a increderii i a unitkii de granit a intre-
gului popor in jurul partidului, al secretarului sau general a fost ilustrata
in mod expresiv, emotionant, in mule de mesaje adresate, in acele zile,
de pe intreg cuprinsul trii, intiiului prevdinte al Republicii Socialiste
Romania. Din orae 0 sate, din inima Orli, Capitala, sau din catunul ascuns
sub cetina Carpatilor, din marea uzina sau din mieul atelier, de pe ,santierul
intins peste cinei judete sau din laboratorul omului de Oiinta, 0 de arta,
de pretutindeni, oameni de virste diferite, de toate profesiunile 0 de diferite
nationalitati, romani, maghiari, germani, au tinut Ali a0earna pe hirtie
gindul de adeziune la marea investitura, sentimentele de pretuire i dra-
www.dacoromanica.ro
650 GHEORGIIE IONrrA 12

goste pentru intiiul fin al tarii, increderea in inaltele sale calitati de patriot
cetatean, de comunist, de eminent om de stat, de proeminenta persona-.
litate a lumii contemporane.
CU TOT ELANUL CONSTRUCTIV, Dupii, Congresul ad X-lea al partidului gi
POPORUL ROMAN SE AVINTA PE celelalte imprejurari istorice in care s-a
COORDONATELE EDIFICARU SOCIE-
TAT1I SOCIALISTE MULTILATERAL substantializat conceptia P.C.R. privind_
DEZVOLTATE coordonatele furirii societatii socialiste
multilateral dezvoltate in patria noastra,
au urmat ani de munca avintata pentru traducerea in viata a maretelor
obiective stabilite.
In istoria patriei noastre vor ramine inscrise en litere de aur pentru
totdeauna puternicele semnificatii ale celui de-al XI-lea Congres at Parti-
dului Comunist Romdn. Intr-o atmosfera de puternic entuziasm i efer-
vescenta politicil, intregul popor roman a intimpinat cu noi si prestigioase
succese in toate sectoarele de activitate deschiderea celui de-al XI-lea
Congres al Partidului Comunist Roman, eveniment care a constituit un
nou prilej de efectuare a bilantului asupra realizarilor obtinute si de direc-
tionare a eforturilor viitoare. Congresul al XI-lea a fost asteptat de intre-
gul partid i popor ca o noua manifestare istorica in care Partidul Comunist
Roman avea s dea noi contururi pe coordonatele contempoianeitAii
operei careia i se dedica de decenii faurirea societatii socialiste si co-
muniste in patria noastra edificiu care va corespunde pe deplin nazuin-
telor i zbuciumului patriotic, revolutionar al atitor generatii de inaintasi,
care au militat cu gindul i cu fapta pentru un trai mai bun, pentru o
Romanie libera i independenta.
In aceasta ambianta politica, in ziva de 25 noiembrie 1974 s-au des-
chis, in Capitala patriei, lucrarile celui de-al XI-lea Congres al Partidului
Comunist Roman.
Intimpinat cu un deosebit entuziasm de delegati si invitati, tovarasul
Nicolae Ceausescu a prezentat Congresului Raportul Comitetului Central
cu privire la activitatea Partidului Comunist Roman in perioada dintre
Congresul al X-lea i Congresul al XI-lea al P.C.R. si sarcinile de viitor ale
part idulu i .
Document de inestimabila valoare teoreticii, i practica, Raportul
a fost urniarit cu multa atentie de participanti. El a inregistrat de la ince-
put, cu multa satisfactie, ca Congresul al XI-lea al partidului Ii desfa-
soari lucrarile intr-o ambianta de entuziasm si muncii avintata a, intre-
gului popor, care obtine victorii remarcabile in realizarea inainte de ter-
men a planului cincinal" 17.
Referindu-se la bilantul anilor trecuti de la al X-lea Congres al par-
tidului, Raportul constata ca, in aceasta perioada, istoriceste relativ scurta,
poporul roman a obtinut mari succese in toate domeniile de activitate,
in dezvoltarea libera a tarii, in ridicarea ei pe noi culmi de progres i civi-
lizatie socialista.

17 Congresul al XI-lea al Parttclulut Comunist Romoin, Edit. politicS, BucurWl, 1975,


p. 15.
www.dacoromanica.ro
13 P.C.R. CONDUCATORUL EDIFICARTE SOCIETATII SOCIALISTE 651

Insemnatatea istorica epocala a acestui Congres a subliniat


tovarasul Nicolae Ceausescu consta in faptul eit el va adopta primul
Program al Partidului Comunist Roman, carta ideologica fundamentala
a partidului, programul fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate
si al inaintarii patriei noastre spre comunism" 18.
0 parte consistenta a raportului a lost consacrata relevarii cresterii
si modernizarii continue, in cincinalul 1976-1980 a industriei i agricul-
turii, a celorlalte ramuri ale economiei nationale, ridicarii Romaniei pe o
treapta superioara de dezvoltare, parcurgerii unei parti insemnate a dru-
mului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate. La baza
activitatii noastre viitoare va sta Programul partidului, care fundamen-
teaza teoretic i lumineaza caile activit5tii practice pentru infaptuirea
societatii socialiste multilateral dezvoltate i inaintarea Romaniei spre
comunism" i. In acest sens, se au in atentie cu prec5dere : continuarea
dezvoltarii in ritm inalt a bazei tehnico-materiale a societatii noastre,
pregatirea fortei de munca, dezvoltarea invatamintului de toate gradele,
sporirea contributiei cercetarii la infaptuirea revohrtiei tehnico-stiintifice
in Romania, ridicarea nivelului de trai material si spiritual al intregului
popor telul suprem al poliiicii partidului nostru, participarea activa a
Romaniei Ia diviziunca internationala a munch, la schimbul mondial de
valori materiale i spirituale. In acest context au fost amplu analizate
schimburile profunde ce se produc in structura societatii romanesti, per-
fectionarea continua a activitatii de conducere a vietii economice i sociale,
ridicarea rolului statului in organizarea constructiei socialiste.
In consonanta cu intreaga dezvoltare a tarii magistral previzio-
nata in Raportul la Congresul al XI-lea au fost stabilite calk de intarire
a rolului partidului in conducerea intregii noastre natiuni pe calea edificarii
societatii socialiste multilateral dezvoltate si a comunismului in Romania.
Ca rezultat al activitatii sale consacrate fericirii poporului, al increderii
de care se bucura' in masele largi ale celor ce muncesc a subliniat Ba-
portul rindurile partidului au crescut continuu, numarind astazi aproa-
pe 2 4b0 000 de mernbri cu peste 500 000 mad mult decit la Congresul
ad X-lca. Datorita cresterii rindurilor clasei muncitoare, sporirii rolului ei
in societate, ponderea muncitorilor in partid a crescut de la 42,6 la suta
in 1969, la 48,37 la suta in prezent. Numarul membrilor de partid prove-
niti din rindurile taranimii cooperatiste este de circa 22 la suta, iar din
rindul intelectualitatii de peste 21 la suta. Merita subliniat ca peste 71
la suta din efectivul total ad partidului lucreaza nemijlocit in sfera produc-
tiei materiale. Din numarul total al membrilor de partid, aproape 25 la
suf.& 11 reprezinta femeile. In ce priveste compozicia nationala, peste 89
Ia sutil din membrii partidului sint romni, circa 8 la suta maghiari, iar
restul de nationalitate germana i alte nationalitati" 20
Raportul a infatisat pe larg sarcinile deosebite ce revin organelor
organizatiilor de partid in noua etapa si a precizat, totodata, caile de
intensificare a eforturilor organizatiilor de masa obstesti, componente ale

18 Idem.
19 Ibidem, p. 44.
Ibidern, p. 69.
www.dacoromanica.ro
652 GREORGHE IONITA 14

Frontului Unitatii Socialiste, la perfectionarea continua a constructiei


socialiste in tara noastra.
Consecvent preocuparilor sale pentru necontenita imbunatri4ire a
activitatii politico-ideologice pentru educarea oamenilor muncii In spiri-
tul conceptiei revolutionare despre lume i viata a partidului, pentru
promovarea normelor i principiior comuniste de etic i echitate, Partidul
Comunist Roman si-a stabilit la cel de-al XI-lea Congres in insusi cu-
prinsul Raportului un amplu plan de continuare a muncii in acest
domeniu. Mentinind in centrul analizei intreprinse pe acest tarim programul
de activitate ideologica adoptat de istori ca plenara a C.C. al P.C.R. din 3-5
noiembrie 1971, Raportul a apreciat c rezultatele muncii politico-educa-
tive de formare a omului nou, constructor al socialismului, se evidentiaza
in mod elocvent in entuziasmul cu care intregul popor infaptuieste
politica intern i externa a partidului i statului" 21.
Reluind in contextul preocuparilor i sarcinilor partidului nostru,
ampla dezbatere intreprinsa' de Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie
1971, Raportul la Congresul al XI-lea a realizat o ampla' analiza a cerin-
telor sub care la baza intregii activitati teoretice, politice, cultural-edu-
cative vor trebui sa stea Programul Partidului Comunist Roman, docu-
mentele partidului nostru, care au un caracter marxist-leninist creator,
exprimind conceptia revolutionar5, a materialismului dialectic si istoric,
legitatile generale, universal valabile aplicate la conditiile istorice, sociale,
nationale concrete din tara noastra. In felul acesta a subliniat Rapor-
tul la Congres se va asigura unirea eforturilor intregului popor in infap-
tuirea Programului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate
si inaintare spre comunism" 22
In incheierea sa, Raportul la cel de-al XI-lea Congres a analizat pe
larg problematica Programului Partidului Comunist Roman carta
fundamentala ideologica, teoretie'd i politica a partidului Programul
fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate si ad inaintarii patriei
noastre spre comunism. Congresul ad XI-lea va famine in istoria milenara
patriei noastre in primul rind prin faptul ca el va adopta Programul
Partidului Comunist Roman" s-a aratat in Raport. Aceastrb straluci-
toare apreciere se bazeaza pe faptul c Programul deschide perspective
unei epoci noi in dezvoltarea economico-sociala a Romaniei, traseaza linia
strategica genera1 i orientarile tactice pentru frmrirea societatii socialiste
multilateral dezvoltate i inaintarea tarii spre comunism" 2 3.
Amplu dezbatut de masele largi in perioada premergatoare Congre-
sului, Programul exprimind vointa i interesele intregii natiuni romane
a lost pe drept cuvint denumit in Raport Programul poporului roman
de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale civilizatiei comuniste" 24
Dup5, cum este cunoscut, la cel de-al XI-lea Congres al partidului
nostru au participat mad multe decit oricind in trecut delegatii ale
unor partide comuniste i muncitoresti, miscari de eliberare nationalit,
particle de guvernamint dintr-o serie de tari s.a.m.d.

Ibidem, P. 75.
22 Ibidem, p. 78 79.
Ibidem, p. 79.
24 Ibidem, p. 80.
www.dacoromanica.ro
15 P.C.R. - CONDUCATORUL EDEFICARII SOCIETATII SOCIALISTE 653

Dincolo de aspectul unor asemenea participOri insh dimensiunea


internationalii a Congresului al XI-lea al P.C.R. a conturat-o i ecoul
larg, amplele relatOri ale presei mondiale, ale marilor agentii de inforrnatii,
posturi de radio si televiziune, prin tirile i comentariile consacrate acestui
eveniment. lin Congres al viitorului" ; Dezbateri deschise, constructive
oglindind participarea maselor la conducerea treburilor tarii" ; Progra-
mul P.C.R. o contributie originalO Ia tezaurul mischrii comuniste inter-
nationale" ; Romania are o politicA externa, care suscita, stim i priete-
nie" asemenea citate sint concludente pentru interesul suscitat de lucrh-
rile forumului suprem al comunistilor romani.
Dezbaterile care au avut loc Ia congres au fost de natur s reliefeze
interesul major cu care participantii s-au angajat inch in acele momente
Ia traducerea in viatit a cuvintului de ordine a partidului.
Incheindu-si lucrArile intr-o atmosfer5 de puternic entuziasm al
intregului popor, de strins5 unitate a acestuia in jurul partidului, al Co-
mitetului Central, al Secretarului general al Partidului, Congresul al XI-lea
istoricul forum al comunistilor romani a deschis largi perspective
constructiei socialiste i comuniste a patriei, stabilind directiile pe care
vom evolua in anii ce vor urma. Rhanin in acest sens chlAuzA a noastrh, de
fiecare zi chemArile vibrante adresate de tovarhsul Nicolae Ceausescu
intregului popor in cuvintul de incheiere a Congresului al XI-lea al parti-
dului : Am adoptat in aceste zile hothriri de importanth istorich. Avem
o linie generalh, politic, marxist-leninistO, justO, verificatO in focul unei
lupte i munci indelungate. Acum este necesar sh, trecem cu hotOrire la,
muneN in toate domeniile de activitate, pentru realizarea in cele mai bune
conditii a tuturor hot5ririlor care vor asigura ridicarea patriei noastre pe
noi culmi de progres si civilizatie socialistg...
Dorim sh, spunern deschis, dragi tovarhsi i prieteni, cO nu pornim
Ia plimbare, pornim la un drum de munch ! In aceasth ascensiune vom
avea i greutilti de invins, va trebui sh, trecem i obstaeole. Dar, a,7a cum
in milenara sa istorie poporul nostril a stiut s meargO victorios inainte
avem toatO garantia cit, in frunte cu comunistii, vom infringe toate
greutOtile, citi natiunea noastriti va merge tot mai ferm spre comunism !
ViIi chern, dragi tovarOsi i prieteni, cetAteni ai Romaniei Socialiste,
la, muncA si Ia luptO hothrith ! VO chem sh, nu precupetiti nimic, pentru
ca, intr-o deplinA unitate, s facern din Romania o taig, imbelsugath, mai
puternicO, un detasament activ al luptei pentru socialism, pentru pace in
lume 1" 25
Pi in toate hotOririle sale, Congresul al XI-lea a raspuns intereselor
poporului roman, a dat glas vointei natiunii. Si este, fara, indoiala, un izvor
de realA satisfactie convingerca ferma, intemeiath, pe fapte, c5, o data
cu indeplinirea mandatului incredintat de poporul roman, Congresul a
raspuns intrutotul intereselor fundamentale ale tuturor popoarelor lumii,
s-a inscris ca un moment de seamh in marea lupta a popoarelor pentru
faurirea unei lumi noi, mai bune si mai drepte, pentru triunful socialis-
ruului i cauzei pIcii, libert4ii i progresului.
Este motivul fundamental care permite srb se spuna eg, prestigiul
Partidului Comunist Roman si autoritatea Romaniei socialiste in lumca
25 Ibidem, p. 847 848.
www.dacoromanica.ro
654 GHEORGHE IoxrcA 16

contemporanA au crescut prin intreaga desfitsurare a lucrkilor Congre-


sului. Iar intreaga orientare intern i internationalii adoptafa' de Con-
gres sub steagul patriotismului fierbinte si al internationalismului militant
consecvent va duce mad departe acest proces, situind la loc de cinste par-
tidul, poporul i patria in concertul natiunilor.
In perioada care s-a scurs de la cel de-la XI-lea Congres al P.C.R.
s-a incheiat cu succes cincinalul 1971-1975 si s-a trecut la infptuirea
noului plan cincinal, a tuturor istoricelor hotkiri ale Congresului al XI-lea
ad partidului. Cincinalul 1971-1975 a marcat o perioad5, de mkete reali-
zki i profunde transformki innoitoare in intreaga viat5, economico-socialA
a tkii. In decursul acestor ani au fost obtinute progrese rernareabile in
dezvoltarea i modernizarea fortelor de productie, in cresterea potenti-
alului economic al tkii, in sporirea avutiei nationale. Dezvoltarea industriei
intr-un ritm de peste 13 la sutil anual a avut drept urmare realizarea, in
anul 1975, a unei productii globale egale cu cea creath, in intreg deceniul
1951-1960. Fat'5,' de anul 1970, productia industrialli a tkii noastre a
crescut, pe intregul cincinal 1971-1975, cu aproape 85 la sutil, iar venitul
national, cu peste 70 la sutA. A continuat procesul de dezvoltare intensiv5,
a agriculturii, ramura' de bazil a economiei noastre nationale care, in
eiuda unor conditii climatice nefavorabile, a realizat o productie cu peste
25 la sut5, mai mare decit in perioada cincinalului precedent. Au fost inre-
gistrate mari progrese in dezvoltarea inv54Amintului, stiintei i culturii,
in toate ramurile economiei nationale i vietii sociale.
Au fost infilptuite prevederile cincinalului 1971-1975 in domeniul
cresterii nivelului de trai, material si spiritual al poporului. S-a dezvoltat
in continuare constructia de locuinte, realizindu-se pe intregul cincinal,
din fondurile si cu sprijinul statului, peste 512 000 apartamente si aproape
240 000 case in regie proprie din fondurile populatiei. S-a Irgit ,d inibunit-
tAtit reteaua institutiilor social-culturale si de ocrotire a sriin:AtAtii publice.
Marile victorii obtinute in anii cincinalului 1971 1975 au demonstrat,
inc5, odatI, cu putere, realismul orientkilor partidului nostru in toate
domeniile de activitate, capacitatea sa de a asigura progresul neintrerupt
al Romaniei pe calea luminoas5, a socialismului, a prosperitAtii i fericirii
intregului popor. Aceste remarcabile succese au confirmt inc5, odat5; jus-
tetea politicii sale, care are la baz5, aplicarea creatoare la realitAtile si in
conditiile concrete ale Romaniei, a legiatilor socialismului, a adevkurilor
universal-valabile, preocuparea constant5, pentru dezvoltarea in ritm inalt
a econoiniei, pentru industrializarea intens5, a tkii, pentru inflorirea stiin-
tei i culturii, pentru ridicarea gradului de civilizatie a intregii noastre
natiuni. Toate aceste mkete inf5,ptuiri demonstreazil capacitatea clasei
muncitoare de a asigura ridicarea intregii natiuni pe o treaptA nouil de
dezvoltare. Ele sint rodul activitAtii intense, al muncii pline de abnegatie
destasurate de clasa muncitoare, de tkgnime, intelectualitate, de toti
oamenii muncii, Mira' deosebire de nationalitate, care aplicA neabiltut poli-
tica partidului nostru comunist, al ckui tel suprem este slujirea intere-
selor intregului nostru popor, fAurirea unei vieti demne i imbelsugate,
intkirea independentei i suveranitAtii patriei noastre socialiste.
Fkind bilantul str51ucit al cincinalului 1971-1975, intregul nostru
popor s-a angajat cu toate fortele sale la infilptuirea obiectivelor insufle-
titoare stabilite de cel de-al XI-lea Congres, a prevederilor noului cincinal,
www.dacoromanica.ro
17 P.C.R. - CONIMCATORM EDIFICARU SOCIETATII SOCIALISTE 655

1976-1980, care a rnarcat intrarea patriei noastre intr-o etapit noug),


superioath, de propkire economic i socia1g,, etapg, caracterizatg, prin
accentuarea procesului de edificare a sociefatii socialiste multilateral
dezvoltate. In acest cincinal s-a continuat politica de dezvoltare in ritm
inalt a fortelor de productie, de modernizare a intregii economii.
Productia globalg, a industriei a crescut intr-un ritm mediu anual de
10,2-11,2 la suth. A egpAtat o extensiune puternicg, industria construe-
toare de masini indeosebi de masini-unelte i utilaje tehnologice
industria metalurgicg, si industria chimic, precum i celelalte ramuri pro-.
motoare ale progresului tehnic in intreaga economie. De asemenea, s-a
acordat o atentie deosebith dezvolth"rii i modernizgrii industriei bunurilor
de consum, industriei usoare i alimentare, in vederea satisfacerii in con-
ditii superioare a nevoilor de viath ale intregii populatii.
Cincinalul 1976-1980 a prevAzut, de asemenea, dezvoltarea inten-
siva' a agriculturii i, ca urmare, cresterea cu 28,44 la suth a productiei
globale agricole, fatg, de perioada 1971-1975. Para lel cu sporirea cultu-
rilor vegetale, un accent special s-a pus pe asigurarea progresului rapid al
zootehniei. S-a prevgzut infAptuirea unui vast program de irigatii i ame-
najitri funciare, care a permis i permite gospodgrirea cit mai rationalg, a
fondului funciar, precum si accelerarea procesului de mecanizare i chimi-
zare a productiei agricole.
InMptuirea planului de investitii, care a insumat 1 000 miliarde lei,
a avut o importanth deosebith pentru accelerarea dezvolthrii economice
in perioada cincinalului 1976-1980 ; aceasta a asigurat cresterea puter-
nic i repartizarea rationalgi pe tot cuprinsul tg,rii a fortelor de productie,
ridicarea econoruico-socialg, substantialA a tuturor judetelor Orli.
8-a actionat pentru aplicarea programului national de sistematizare
a localitiltilor urbane si rurale, realizindu-se in acest cadru, concoraitent
cu dezvoltarea in continuare a actualelor orase, transformarea treptath
in orase agricole sau agro-industriale a unui nurag,r de circa 120 de centre
comunale. Actiunea de sistematizare a contribuit, intr-o mg,surg, insemnath,
la apropierea conditiilor de muncg si de viath de la sate de cele de la
orase, la ridicarea gradului de civilizatie a intregii noastre societhti.
Au eunoscut in continuare un puternic avint stiinta, invgtganintul,
cultura factori de bazg, ai progresului societhtii noastre socialiste.
In cincinalul 1976-1980 a crescut potentialul economic al Romniei
socialiste, boggitia noastr g nationalg,, care se cifreazg, in 1980 la aproape
2 000 miliarde lei. Venitul national a sporit, de asemenea intr-un ritm antral
de 10-11 la suth.
Pe baza dezvolthrii in continuare in ritm inalt a economiei socialiste,
a cresterii produsului social si a venitului national, in cincinalu11976 1980
s-a inthiptuit un vast program de ridicare a nivelului de trai material si
cultural al poporului, de sporire a gradului de civilizatie i bung stare a
tuturor celor ce muncesc. Retributia realg, a sporit cu aproape 291a suth.
Pe intreaga economie au fost create Inca' 1-1,2 milioane de noi locuri
de muncg,. Incepind din anul 1978 s-a trecut la reducerea treptath a sg,p-
Vaminii de lucru de la 48 de ore la 44 de ore. Totodatg,, s-au mArit cu
p este 46 la suth cheltuielile social-culturale ale statului, ajungind in 1980
la circa 10 000 lei pe o familie, fa,0 de 7 400 lei in 1975. In aceasth perioadg
au fost construite din fondurile statului 1 milion de apartamente ; totodath,
www.dacoromanica.ro
656 GHEORGHE IONITA 18

populatia *i-a construit, in regie proprie, Inca circa 400 000 locuinte noi.
S-a asigurat, de asemenea, largirea bazei materiale a invatamintului, Olin-
tei i culturii, a sanittatii publice.
Ca rezultat al continuarii ferme a politicii de industrializare, al dez-
voltrii puternice a fortelor de productie pe intreg teritoriul ta,rii, in 1980
peste 70 la suta din forta de munca activa lucreaza in sectoarele neagri-
cole, iar din acestea, aproape 50 la suta in industrie i constructii. Aceasta
constituie o schimbare fundamentala in structur a fortelor de productie si
in cea socialit a tarii noastre, marcind transformarea Romniei intr-o tad',
industrial-agrara, in care rolul preponderent 11 are industria.
Toate realizkile de pina acum, precum i prevederile privind dez-
voltarea patriei in nona etapli demonstreaza justelea politicii partidului
nostru de repartizare a venitului national pentru fondul de consum *i
fondul de dezvoltare. Datorita acestei politici a alocarii unei treimi din
venitul national pentru dezvoltare, s-a putut asigura progresul accelerat
al economiei i, ca urrnare, creterea in ultimii 10 ani de circa 2,5 ori a
venitului national.
Odata cu cre*terea fortelor de productie, a avut loc i va avea. loc
o continua' perfectionare a relatiilor de productie *i sociale. Ca urmare a
schimbarilor economico-sociale *i a aplickii politicii partidului i statului,
continua procesul de omogenizare a societatii socialiste romane*ti. Se
realizeaza apropierea tot mai accentuatil dintre clasele i categoriile sociale
ce compun societatea noastra, se intare0e unitatea i coeziunea intregului
nostru popor, sub conducerea Partidului Comunist Roman forta poli-
tica conducatoare a intregii noastre societati. Una din cele mai importante
schimbki o constituie creterea in continuare a rindurilor clasei munci-
toare, ridicarea nivelului sau profesional, politic i ideologic, creterea pon-
derii sale in dezvoltarea avutiei nationale, intarirea pozitiei sale conduca-
toare in opera de faurire a noii orinduiri, in asigurarea progresului general
al Romaniei. Cre0e necontenit rolul conducator al clasei muncitoare in
societate i, totodata, se intarete unitatea intre muncitori, tarani i inte-
lectuali, intre toti oamenii muncii, fara deosebire de nationalitate, asigu-
rindu-se astfel forta sociala capabila sit determine programul neintrerupt
al ornniei pe calea comunismului.
Actionind in aceasta directie pe baza hotitnIrilor Conferintei Nationale
a partidului din decembrie 1977, plenara C.C. al P.C.R. din martie 1978
a adoptat un ansamblu de masuri menit sit asigure intarirea i perfectio-
narea autoconducerii muncitore0i, exercitarea plenara de cititre clasa
noastra muncitoare, de oamenii muncii, a atributelor ce le revin, in call-
tate de proprietari ai mijloacelor de productie, de producatori i beneficiari.
Un loc important 11 ocupa masurile privind perfectionarea conducerii
planificate a economiei, sporirea participarii intreprinderilor, a consiliilor
oamenilor muncH la elaborarea i infaptuirea planurilor de productie,
luarea in calcul a productiei nete a productiei fizice la acordarea retributiei.
Para lel cu o serie de masuri privind intarirea autogestiunii intre-
prinderilor, cre0erea raspunderii colectivelor din unitatile economice fatit
de felul cum sint administrate si gestionate fondurile materiale i baine0i,
s-a hotkit in scopul realizkii unei mai mari cointeresari in rezultatele
productiei participarea nemijlocita a oamenilor muncii la beneficiile
realizate de intreprinderile in care lucreazil.
www.dacoromanica.ro
19 P.CR. - CONDUCATORUL EDIFICARU SOCIETATII SOCIALISTE 657

Toate aceste masuri initiate si elaborate sub directa indrumare


a tovarkului Nicolae Ceausescu au scopul de a pune in concordanta
cadrul organizatoric democratic cu mecanismul economico-financiar, astfel
ca metodele de planificare i conducere a activitatii economice s desehida
drum larg manifestarii neingradite, active, a tuturor organelor colective
pe care le avem, a initiativei maselor de oameni ai muncii. Aplicarea lor
dat Un i mai puternic avint activitatii de infaptuire a prevederilor
acthalului eincinal 1976-1980, a impulsionat si mai puternic munca intre-
gului nostru popor pentru transpunerea in viata a maretelor prevederi
ale Programului partidului de edificare a societatii socialiste multilateral
dem oltate si inaintare a Romaniei spre eomunism.
Conducind i organizind eforturile intregii natiuni in marea ctitorie
a peporului i civilizaiei moderne, partidul nostru asigura conditiile pentru
dezvoltarea continua a democratiei socialiste In cadrul intregii societati,
pentru perfectionarea formelor organizatorice de participare nemijlocita
a intregului popor la conducerca statului considerind c aceasta este o
neeesitate obiectiva a inski inaintarii pe calea soeialismului i comunis-
mului, un factor determinant al intkirii orinduirii noastre noi.
Un moment deosebit de important in istoria patriei noastre 1-a con-
stituit hotar irea din 17 martie 1975 a Marii Adunki Nationale prin care,
in nurnele intregii noastre natiuni, exprimind vointa fierbinte a partidului,
a intregului popor, a reales pe tovarkul Nicolae Ceausescu in functia de
preedinte al Republicii Socialiste Rom ania.
Abordind intr-o larga perspectiva probleme fundamentale ale operei
de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate i inaintkii noastre
spre comunism, in perioada ce a urmat Congresului al XI-lea al partidului
au avut loc o serie de congrese i consfatuiri nationale care, prin analizele
efectuate i nrasurile stabilite, au contribuit la aprofundarea pe coordo-
natele lor specifice a istoricei dezbateri angajate de Congresul ad XI-lea,
al P.O.R. in problema fauririi noii societati romnesti.
Intre aceste evenimente deosebite, o insemnkate covirsitoare pentru
activitatea politico-ideologie i cultural-educativa de formare a ornului
nou, constructor constient 0,1 societatii socialiste multilateral dezvoltate
si al comunismului in Romania, a avut-o Congresul educaliei politice 0 al
culturii socialiste (1976). Magistrala expunere facuta de tovarkul Nicolae
Ceausescu cu acest prilej constituie un amplu plan de aetiune dupa care
ne ealauzim i ne vom ealauzi In intreaga munca politico-ideologica
cultural-edueativa.
Dupa cum este cunoseut, eforturile creatoare ale poporului roman
au suferit o grea lovitura in urma cutremurului catastrofal din 4 martie
1977. In acele momente grele, in aceasta aspra incercare cu stihiile naturii,
poporul roman s-a dovedit, ea in atitea rinduri in trecut, ferm, hotarit
ad faeil fata tuturor greutatilor. El si-a strins si mad mult rindurile in jurul
partidului si a dat dovada de maturitate politica, de o inalta tinuta ceth-
teneasea, de un adinc umanism, atitudinea intregului popor caracterizin-
du-se prin eroism, abnegatie, hotarire, calm, unitate, capacitate de orga-
nizare si mobilizare.
In irnprejurkile tragice create de cutremurul catastrofal, Partidul
Comunist Roman si-a confirmat, la cea mad inalta cota de responsabilitate
eficienta, rolul sau de forta politica conducatoare.
www.dacoromanica.ro
658 GBIEORGHE IONITA 20

In incercarea la care a fost supus5, tara noastra nu s-a simtit


singur5. Araturi de noi, manifestindu-0 solidaritatea i compasiunea,
dorinta de a ne veni In sprijin si de a-si dovedi prietenia i spiritul de intra-
jutorare tovka,seascA s-au aflat popoarele celorlalte taxi socialiste. Tot-
odat5, numerosi oameni de buna, credint5 i numeroase institutii din alte
tki au tinut s sprijine eforturile poporului roman pentru inlkurarea
urmkilor cutremurului.
Prin munc5 neobosit5, prin unirea tuturor eforturilor sale creatoare,
poporul roman a depitsit toate greut5tile, planul de dezvoltare a Romniei,
mairetele sarcini trasate de Congresul al XI-lea al partidului, prevederile
planului cincinal au fost integral si la timp indeplinite. Astfel au fost
risipite i toate prezicerile halucinante ale unor inamici ai dezvoltarii
socialiste a Romaniei, care se straduiau in acele zile de grea incercare
pentru noi s conving5 opinia public5 international5 ca apaskorul
moment intervenit asupra noastr5 ne va stopa pentru multa, vreme inde-
plinirea cutez5toarelor planuri constructive pe care le aveam.
Sub conducerea Partidului comunist si al celui mai distins bkbat
al Romaniei, tovar5sul Nicolae Ceausescu, poporul nostru a demonstrat
cu vigoare si de aceasta dat5 cit nici o stavilit aparut5 in calea sa nu-I
poate demobiiza ci, dimpotriva, il oteleste si mai mult.
0 semnificatie deosebit5 paistreazit prin hot5ririle sale Conferinta
Nationala a Partidului Comunist Roman desfasurath In zilele de 7-9
decembrie 1977. Cuprinz5toarea analiz5 cuprinsa, in Raportul prezentat
de tovarAsul Nicolae Ceausescu, obiectivele noi i importante pentru dez-
voltarea in ritm mai rapid a operei de faurire a societittii socialiste multila-
teral dezvoltate, precum i programul suplimentar adoptat in vederea
ridickii nivelului de trai al celor ce muncesc au f5cut din Conferinta Na-
1iona1 5 a partidului un moment remarcabil pe drumul infaptuirii mketelor
sarcini puse de cel de-al XI-lea Congres in fata partidului si a intregului
popor roman 26.
Analiza importantelor realizki obtinute pe linia traducerii in viata.
a istoricelor hotkiri ale celui de-al XI-lea Congres al partidului eviden-
tiaza,, cu pregnantA, faptul c`a succesele inregistrate au confirmat si con-
firm5 rolul de primg, insemn5tate al activiatii secretarului general al
partidului nostru, presedintele Republicii Socialiste Romania, tovar5,u1
Nicolae Ceausescu, in elaborarea i aplicarea liniilor directoare ale politicii
interne si internationale a partidului i statului nostru, in intreaga activit ate
de conducere a poporului nostru pe calea luminoas5 a f5uririi societatii
socialiste multilateral dezvoltate si a inaintkii Romaniei spre comunism.
Leg5tura strins5 cu poporul i realit5tile titrii, capacitatea remarca-
bilt de aplicare creatoare a invaittmintelor socialismului stiintific la con-
ditiile noastre specifice, dinamismul i spiritul novator, inaltele calititi
de militant si conducttor comunist clarviziunea, pasiunea i principia-
litatea revolutionarai, devotamentul nettrmuit fat5 de patrie i popor,
internationalismul consecvent fac ca numele tovar5sului Nicolae
Ceausescu s5 fie indisolubil legat de toate marile transformki petrecute
in anii acestia In societatea romneascl. Activitatea prodigioas5 a

" Vezi volumul Conferinta Nafionald a Partidului Comunist Roman, 7-9 decembrie 1917,
Edit. politicA, Bucureti, 1978.
www.dacoromanica.ro
21 P.CR. CONDUCATORUL EDIFICARII SOC/ETATII SOCIALISTE 659

secretarului general al partidului nostru, presedintele Republicii Socialiste


Romania, se dovedeste un puternic factor de accelerare a mersului inainte
al patriei.
CONGRESUL AL XII-LEA AL PARTI- Succesele remarcabile obtinute de po-
DULUI COMUMST ROMANMOMENT porul roman in toate domeniile de acti-
REMARCABIL IN HATA PARTIDULUI,
A IN YREGULUI POPOR SI A ROMA- vitate In primii patru ani ai cincinalului
MEI SOCIALISTE. NOI COORDONATE 1976-1980, precum i cresterea conti-
STABILITE PROCESULUI DE FAURIRE nua a prestigiului intern si interna-
A SOCIETATII SOCIALISTE MULTILA- tional al Partidului Comunist Roman
TERAL DEZVOLTATE
au fost puternic puse in evidenta in ac-
tiunea de pregatire a celui de-al XII-lea Congres al partidului. Istoricul
forum al comunistilor din patria noastra a fost precedat de o larga i insufle-
titoare dezbatere a documentelor sale programatice, dezbatere desfasu-
rath la nivelul tuturor organelor i organizatiilor de partid, in rindul tu-
turor oamenilor muncii, la scara intregii tari, expresie a profundului de-
mocratism ce caracterizeaza societatea noastra. Aceste documente au fost
aprobate de oamenii muncii, de intregul popor, cu deplina satisfactie,
cu Inaltii raspundere civica i patriotica, congresul hind intimpinat, tot-
odata, cu succese de seama in toate domeniile constructiei socialiste.
Luerarile congresului s-au desfasurat la Bucuresti, in zilele de 19-23
noiembrie 1979.
Raportul prezentat de tovarasul Nicolae Ceausescu, Secretarul
general al partidului Malt model de abordare creatoare a aspectelor
fundamentale ale dezvoltarii societatii romanesti in prezent si in perspee-
tiva, a problemelor actuale ale vietii internationale, a politicii interne si
externe a partidului i statului nostru a fost urmarit cu deosebita aten-
tie, cu profunda satisfactie i deplina aprobare, el fiind subliniat, in repe-
tate rinduri, cu vii i puternice aplauze.
In prima parte a Raportului au fost trecute in revista si profund
analizate marile realizari obtinute de poporul nostru, sub conducerea
partidului, in infaptuirea planului cincinal 1976-1980 prima etapa a
Programului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in
patria noastra. Analiza obiectiva intreprinsa, punerea in evidenta cu toata
luciditatea atit a implinirilor cit si a raminerilor in urma in unele privinte
a avut la baza aprecierea realista conform careia marile realizari obtinute
in dezvoltarea fortei economice a tarii sint rodul activitatii neobosite,
plina de abnegatie a clasei muncitoare, taranimii i intelectualitatii, a
tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, al eforturilor
considerabile, materiale i umane, ale intregului popor pentru ridicarea
economico-sociala a patriei. Nimic nu am primit din afara, in mod gratuit,
mimic nu a cazut din cer ! Stadiul in care am ajuns este expresia muncii
eroice a poporului nostru, a hotaririi i increderii cu care toti oamenii
muncii urmeaza i infaptuiesc neabatut politica partidului, a tariei si for-
tei socialismului, a capacitatii noii orinduiri de a asigura intregii natiuni
un Malt nivel de civilizatie materiala i spirituala" 27.
27 Nicolae Ceawscu, Raport la cel de-al XII-lea Congres al Parlidului Comunist RomOn.

Edit. politicd, Bucureqtt, 1979, p. 14.


www.dacoromanica.ro
660 GHEORGHE IONITA 22

In cea de-a doua parte a Raportului au fost infiltisate obiectivul


fundamental 0 liniile directoare ale dezvoltgrii economico-sociale a Rolla-
niei in perioada cincinalului 1981-1985, punindu-se un accent deosebit
pe aprofundarea urrngtoarelor probleme fundamentale : lrgirea bazei
proprii de rnaterii prime 0 energie, accelerarea procesului de restructur are
a industriei prin cresterea prioritarg a ramurilor de prelucrare avan, at,
infptuirea unei profunde revolutii agrare, dezvoltarea si moderni7area
sustinutg a productiei agricole, dezvoltarea puternic5, a bazei tehnico-
materiale a societgtii, continuarea ferrng a politicii de arnplasare rationall
pe teritoriu a fortelor de productie, determinarea unei calitati noi, supe-
rioare, in intreaga activitate economicg, a unei crecteri puterniee a pro-
ductivitatii muncii, a unei gospodriri cu maxima eficientiti a resurselor
materiale i financiare, afirmarea revolutiei tehnico-,,tiintifice in toate
domeniile de activitate, cresterea rolului stiintei in modernizarea econoiniei
nationale, In asigurarea progresului multilateral al patriei, infgptuirea
unei judicioase politici demografice, asigurarea ci pregAtirea fortei de muncg,
dezvoltarea invgtgmintului de toate gradele, participarea aetivi i efi-
cientil a Romaniei la diviziunea internationalg, a muncii, accentuarea coo-
pergrii cu alte state in domeniul productiei, stiintei ci tehnologiei, cre;iterea
continua a bungstgrii intregului popor ci crearea unei noi calitati a vietii
scopul esential al politicii partidului nostru c.a.m.d.
Se aflg in Raportul Comitetului Central prezentat de tovaritiu/
Nicolae Ceausescu, in celelalte documente adoptate in unanimitate de
Congresul al XII-lea ansamblu coerent ci armonios de directive 0 solu-
tii ctiintifice pentru cea mai stringentg problematicg a deceniului urmator
in care Romania urmeazg s ajungg in stadiul tgrilor cu dezvoltare medic
o real5, dezvoltare creatoare a Programului partidului adoptat la cel
de-al XI-lea Congres, in 1974.
Pornind de la insemnititatea majorg a unei asemenea preocupgri,
Raportul a apreciat ca deceniul 1981-1990 devine prin toate implicatiile
sale, deeeniul realizgrii in linii mari a sarcinilor fguririi sociefatii socialiste
multilateral dezvoltate. Pentru a asigura in continuare o perspectivg,
clarg a dezvoltgrii economico-sociale a tgrii a subliniat tovaritsul Nicolae
Ceausescu apare necesar ca in eursul viitorului cincinal 0, se elaboreze
Programul partidului ping in anul 2 000 sau 2 010. De aceea, propun
Congresului nostru s5, imputerniceascg noul Comitet Central al partidului
s5 intoemeaseg acest program ping la Congresul al XIII-lea. Pornind de la
faptul eg in deceniul urmator vom asigura realizarea in linii mari a sarci-
nilor fguririi societgtii socialiste multilateral dezvoltate, noul Program_
va trebui s traseze cgile c directiile consolidgrii in continuare a acesteia,
ale trecerii treptate la infgptuirea principiilor comuniste de muncg si viatl .
in tara noastrg" 28.
Raportul la Congres a insistat apoi asupra marilor schirnbitiri petre-
cute in structura sociall a tgrii, asupra perfectiongrii activitgtii statului,
promovgrii largi a formelor colective de conducere, a democratiei socialiste
in toate sferele de activitate, asupra Intilririi conducerii muncitorecti..
Exceptionale judecgti de -valoare pun in evidentg in toate aceste planuri,

28 Ibidern, p. 46.
www.dacoromanica.ro
23 P.CR. CONDUCATORUL EDIFICARII socrETATII SOCIALISTE 661

valoarea rezultatelor care au fost obtinute datorita prineipialitii i con-


secventei activitatii desfasurate de partidul comunist.
0 semnificatie deosebita a avut-o in continuare dezbaterea rolului
si locnlui Partidului Comunist Roman in etapa actuala in actiunea de
crestere a rolului sau in conducerea vastei opere de transformare revolu-
ionar a societatii romanesti. Prezentind aceasta parte din Raport,
tovar5,sul Nicolae Ceausescu a apreciat c rolul partidului comunist de
centru vital al intregii naliuni, precum si puternica unitate a rindurilor
sale se sprijina temeinic pe cei peste 2 900 000 membri din rindurile celor
mai inaintati muncitori, %rani, intelectuali, reprezentind 25 la suta din
populatia activa a t5xii. Importante aprecieri de substanta au fost facute
cu privire la cresterea calitativa a rindurilor partidului nostru in anii
revolutiei ,si constructiei socialiste.
Activitatea ideologica' si. politico-educativa pentru formarea omului
nou, cu o inalta constiinta socialista, pentru educarea patriotic i revolu-
tionara a maselor largi, pentru afirnubrea plenara in societatea noastra
a principiilor eticii si echitatii socialiste a format in Raportul Comitetului
Central prezentat la Congresul al XII-lea obiectul unei atentii deosebite,
constituind pentru partidul nostru dupa cum se stie o preocupare
majora pe intregul flux al istoriei sale glorioase. In acest context au fost
abordate i raspunderile in continua crestere ce revin inva45,mintului dc
toate gradele, tuturor slujitoi ilor colii, elevilor i studentilor. Un obiectiv
esential al planultti cincinal pe anii 1981-1985, s-a subliniat in Raportul
la Congres, este dezvoltarea in continuare a invatamintului pe baza celor
mai noi cuceriri ale stiintei i tehnicii, a politehnizarii i integrarii strinse
cu productia i cercetarea, organizarea temeinica a calificarii fortei de
munca, generalizarea procesului de reciclare a cadrelor, perfectionarea
pregatirii profesionale a tuturor oamenior muncii" 29
Pupil cum este cunoscut, In calitate de Secretar general al partidului,
cel de-al XII-lea Congres a reales pe tovarasul Nicolae Ceausescu. In acest
fel a fost exprimata dorinta fierbinte a intregului partid, a intregii noastre
natiuni, care si-au manifestat intr-o impresionanta unitate hotarirea ne-
clintita de a-1 avea in continuare in fruntea partidului pe tovarasul Nicolae
Ceausescu, cel mai stralucit fiu al clasei muncitoare, simbolul de Iibertate,
pace si progres al poporului roman, personalitate proeminenta a miscarii
comuniste i muncitoresti mondiale, a vietii politice internationale.
Ilothririle istorice ale celui de-al XII-lea Congres al Partidului
Comunist Roman au fost intimpinate cu ample manifestari de entuziasm
si satisfactie pe cuprinsul intregii tan de catre intregul nostru popor.
In acest context, oamenii muncii filril deosebire de nationalitate
s-au angajat cu intreaga lor capacitate creatoare si cu intregul lor elan
patriotic, revolutionar s participe la infaptuirea tuturor obiectivelor
propuse.
0 inalta apreciere a fost data i pe plan extern insemnatatii Con-
gresului al XII-lea al partidului nostru, necontenind sirul sublinierilor ce
au fost date istoricei manifestari in presa internationala, in emisiunile
posturilor de radio si televiziune transmise in diferite tari, in declaratiile
faeute de o serie de personalitati ale vietii politice de peste hotare.

29 Ibidem, p. 46.

6 c 1132
www.dacoromanica.ro
662 GHEORGHE IONITA 24

Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Roman, eveniment


grandios trait intr-o emotionanth i deplina comuniune sufleteasca de
catre delegatii comunistilor din intreaga tara, impreuna cu milioanele de
cetateni ai Romaniei socialiste, s-a inscris ca un eveniment de exceptio-
nala insenmatate in istoria Romaniei socialiste. El va fi pe drept cuvint
evocat drept Congresul unui stralucit bilant de invathturi, care au deschis
drum larg spre o etapa noun, superioara in opera de faurire a societatii
socialiste multilateral dezvoltate. Este Congresul unor cutezatoare planuri
de viitor, care, ingemanate intr-un tot unitar, armonios, vor ealtiuzi
eforturile comunistilor, ale poporului intreg in anii ce yin, Congresul unei
puternice afirmari i manifestari a capacithtii partidului de a-si indeplini
cu cinste misiunea istorica de conducator al partidului spre implinirea
aspiratiilor sale cele mai inalte, spre comunism.
Intreaga desfasurare a Congresului, incepind de la pregatirea si
pina la incheierea lucrarilor sale, a ilustrat cu o deosebita forth legatura
strinsa, intim, unitatea indestructibila dintre partid si popor. Fireste,
insusi rolul Partidului Comunist Roman de forth politica conducatoare a
societatii face ea orice eveniment din viata partidului sa fie urmarit cu
atentie de intregul popor ; aceasth earacteristica a vietii noastre sociale
s-a afirmat, cu prilejul Congresului al XII-lea, cu o vigoare faith' precedent.
Mai mult ea oricind nu numai intregul partid, ci intregul popor au parti-
cipat intens, au trait acest eveniment din tot sufletul, cu intreaga con-
stiinta. Asa cum se stie, delegatii la Congres au fost nu numai purtatorii
mandatului de vointa al comunistilor, ci si al colectivelor largi de oameni
ai muncii. Pe drept cuvint, Congresul a binemeritat denumirea de Congres
al partidului i Congres al intregului popor, hotaririle sale intruchipind
aspiratiile tuturor comunistilor i ale tuturor cetatenilor patriei. Ii gaseste
astfel o sernnificativa expresie inthrirea rolului politic conducator al
partidului, care se realizeaza nu prin situarea sa deasupra societatii, ci
prin integrarea cit mai profunda in viata sociala.
Unitatea dintre partid F.d popor s-a afirmat in mod pregnant prin
insusi modul in care au fost adoptate documentele supuse dezbaterii
Congresului. Hothririe Congresului al XII-lea au fost adoptate prin votul
unanim al participantilor si cind spunem participanti Ii avem in vedere
nu numai pe delegati, pe cei ce au fost prezenti fizic in sala Congresului,
ci si milioanele de comunisti, intregul popor, prezent cu cugetul i sufle-
tul la Congres. Astfel, prin Raportul Comitetului Central, prezentat de
tovarasul Nicolae Ceausescu, prin ansamblul documentelor adoptate de
Congres documente privind deopotriva directiile dezvoltarii economico-
sociale in cincinalul urmator si in perspectiva, afirmarea plenara in eco-
nomie si in viata intregii societhti a cuceririlor revolutiei tehnico-stiin-
tifice, rezolvarea originala a uneia din cele mai spinoase probleme ale
lumii contemporane problema energiei repartizarea armonioasa,
echilibrata a fortelor de productie pe intreg teritoriul national, cresterea
nivelului de trai 0 continua ridicare a calitatii vietii dispunem acum
de obiective concrete, mobilizatoare pentru toate domeniile de activitate,
caracterizate printr-o profunda rigoare tiintificil. Vedem in aceste pro-
grame-directiva, ea intr-o oglinda, imaginea Romaniei anilor viitori
a Romaniei tot mai puternica i prospera, ajunsa in rindul tarilor cu o
dezvoltare medic, ocupind un loc tot mai denim in rindul popoarelor
www.dacoromanica.ro
25 P.cn. CONDUCATORUL EDIFICARII SOCIETATII SOCIALISTE 663

lumii, asa cum merita, asa, cum i se cuvine minunatului nostru popor
pentru harnicia, tenacitatea ji abnegatia cu care munceste pentru inflo-
rirea patriei socialiste, libere i independente.
Aspectele cele mai impresionante, cele mai inaltatoare ale unitatii
de gindire, de simtire si de vointa, a comunistilor ,si intregului popor, atit
de viu manifestata in timpul Congresului, au fost prilejuite de realegerea
tovara5ului Nicolae Ceausescu in fruntea partidului. Mai mult ca oricind
realegerea tovarasului Nicolae Ceausescu in functia suprema, de secretar
general al partidului a fost privita de fiecare cetatean, de toti fiii pamin-
tului romanesc ca o cauza proprie ; realegerea secretarului general al parti-
dului s-a infaptuit intr-o ambianta de un entuziasm i o inflacarare fara pre-
cedent, dovedindu-se a fi emanatia vointei categorice, ferme i unanime
a intregii natiuni.
Realegerea tovarasului Nicolae Ceausescu in functia suprema de
secretar general al partidului reprezinta pentru toti comunistii, pentru
intregul popor garantia continuarii unei politici interne si externe deopo-
triva realiste, tiinifice, novatoare, in deplina concordanta cu aspiratiile
si interesele vitale ale intregii tari, reprezinta certitudinea drumului mereu
ascendent, convingerea ferma c victoriilor de pina acum ii se vor adauga
altele, mereu i mereu mai bogate, ca Romania va inainta neabatut pe
calea jalonata de Programul partidului, calea socialismului i comunis-
mului. Au gasit de aceea un larg ecou, o profunda rezonanta in constiinta
tuturor cuvintele rostite de tovarasul Nicolae Ceausescu in incheierea
luerarilor Congresului Asigur Partidul i intregul popor c voi face
totul pentru a indreptati increderea acordat i pentru a-mi indeplini
misiunea ce mi s-a incredintat de catre partid, de &are Congres, de catre
popor. Ca si pina, acum, voi actiona pentru a infaptui socialismul in ade-
varata lui luminil, pe baza principiilor umanitare, socialismul i comunis-
mill de omenie ! Aceasta este conditia esentiala pentru ea socialismul sa
se afirme drept cea mai umana, superioara societate din lume" 5.
Se poate astfel spune c, dupa incheierea Congresului al XII-lea,
Partidul Comunist a devenit mai unit, mai puternic, mai bine pregatit
pentru marile sarcini de viitor. Se poate spune totodata ciii poporul intreg
este mai strins unit in jurul partidului, mai puternic, mai hotarit in vointa
sa dirza de a munci necontenit i neobosit pentru progresul patriei.

In intervalul scurs de la cel de-al XII-lea Congres al partidului noi


si importante realizari si evenimente au fost inscrise in hronicul timpului.
Astfel s-a incheiat cu succes planul cincinal 1976-1980 si din primele
zile ale acestui an s-a pornit desfasurat la infaptuirea noului plan cin-
cinal 1981-1985. Au avut Ioc o serie de evenimente cu adinci implicatii
pentru dezvoltarea economico-sociala; si politica, a patriei noastre (Congre-
sul al II-lea al Frontului Democratiei i Unitatii Socialiste, Congresul
Educatiei i Invatamintului, Forumul tinerei generatii i, in cadrul aces-
tuia, Congresul Uniunii Tineretului Comunist, alegerile de deputati pen-
tru Marea Adunare Nationala i consiliile populare Intr-o arnbi-

20 "Sciriteia" din 24 noiembrie 1979.


www.dacoromanica.ro
664 GHEORGBE IONITA 26

anta, de deplina unitate i satisfactie populara a fost reales tovarkul


Nicolae Ceausescu in inalta functie de Preedinte al Boma,niei Socialiste.
Sub senmul unui a;vint politic remarcabil, in aceasta 1uminoash
primavara a anului 1981, omagiem implinirea a ase decenii de la faurirea
Partidului Comunist Roman.
Succesele obtinute pina in prezent pe drumul constructiei socialiste
ofera perspectiva i garantia ci anii care vor veni vor fi anii unei i mai
puternice afirmari a Romaniei socialiste atit pe plan intern cit i pe
plan international in toate domeniile de activitate, ani in care, sub
conducerea partidului nostru comunist, oamenii muncii de pe intreg
cuprinsul tarii romani, maghiari, gel mani, sirbi *i de alte nationalitati
vor dobindi noi realizari, vor inscrie noi i noi pagini de eroism nepieritor
in istoria scumpei noastre patrii.
Este de datoria noastra a tuturor s muncim Fara preget pentru a
infaptui hotaririle celui de-al XII-lea Congres al partidului, prevederile
celorlalte documente de partid, astfel incit Romania socialista sa se inalte
tot mai puternica, dernna, 1iber, intre tarile lumii, iar poporul nostru 59
se bucure din plin de roadele socialismului.
Incheind acest studiu, nu socotim decit foarte potrivit si adaugam
faptul c dezbaterea subiectului, pe care 1-am propus aici se poate constitui
si intr-o contributie importanta la elucidarea unei probleme cu totul deo-
sebite i anume cea privitoare la caracterul revolutionar permanent al stra-
daniilor spre mai bine ale poporului roman din adincimea timpului i
pina azi, pe coordonatele activitatii constructive destinate edificarii socie-
tatii socialiste multilateral dezvoltate i inaintarii Romaniei spre comu-
nism.

LE PAR TI COMIUNISTE ROUMAIN, INITIATEUR ET


DIRIGEANT DU PROCESSUS D'DIFICATION DE LA
SOCIRTR SOCIALISTE MULTILATRALEMENT 1AVE-
LOPPEE DANS NOTRE PATRIE
REsumt.
S'appuyant sur un ample materiel documentaire, l'auteur de la
prsente tude fait ressortir les moments importants de la vie du Parti
Communiste Roumain o l'on a labor la conception concernant la nou-
velle &ape de l'dification de la socit socialiste multilatralement dve-
loppCe en Roumanie.
On examine amplement le dbat de cette problmatique lors du
X-e Congrs du P.C.R. (1969) et du Plenum des 3-5 novembre 1971 du
C.C. du P.C.R.
L'auteur prsente ensuite la rnanire dont furent appliques les dci-
sions adoptes ces deux occasions ainsi que les nouvelles dimensions
fixes a cette exceptionnelle oeuvre dans le cadre des XI-e et XII-e
Congrs du Parti Communiste Roumain (1974 et 1979).
On analyse sur de multiples plans les efforts constructifs du peuple
roumain, les difficults que l'on a di" surmonter et l'on formule sur
cette base seulement les conclusions concernant la valeur exceptionnelle
des succs remports jusqu' ce jour aussi bien que les lumineuses perspec-
www.dacoromanica.ro
27 P.C.R. - CONDUCATORUL EDIFICARII SOCIETATII SOCIALISTE 665

-tives qui s'ouvrent a present sur la voie de Pdification de la socit socia-


liste multilateralement dveloppe en Roumanie.
Publiee par Revista de istorie" dans son numro consacre au 60-e
anniversaire du Parti Communiste Roumain, l'tude constitue un veri-
table eorollaire de la longue route de lutte, de sacrifices et de victoires
parcourue par les communistes de Roumanie depuis le mois de mai 1921
jusqu' ce jour. Les lecteurs pourront discerner clairement l'image relle
d'une finalite digne d'tre souligne dans une telle circonstance et conclure
que les lourds sacrifices de plusieurs generations de devanciers qui ont
aspire a l'avenir socialiste et communiste de la Roumanie n'ont pas t
-vas.
L'etude prsente dans son ensemble le precieux apport du scrtaire
genCial du P.O.R., president de la Roumanie Socialiste, Nicolae Ceawscu,
a Pelaboration des bases theoriques de la strategic de l'dification de la
societ socialiste multilatralement developpee, son role et ses mrites
.exceptionnels dans la mobilisation des energies cratrices du peuple
roll main tout entier en vue de Paccomplissement de cette oeuvre de di-
mensions historiques.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ROLUL PARTIDULUI IN ELABORAREA
POLITICII EXTERNE A ROMANIEI SOOT ALISTE
DE

ALEXANDRU BOLINTINEANU

Partidul Comunist Roman a acordat problemelor politicii externe


o deosebit5 important5 in cursul celor 60 de ani de la infiintarea sa. Este
binecunoscut5 actiunea hotitritoare a Partidului Comunist Roman in
realizarea revolutiei de eliberare social5 si nationala, antifascist5 i antiim-
pet ialist5, materializatI, actul istoric de la 23 August 1944.
In declaratia Comitetului Central al Partidului Comunist Roman
din noaptea de 23/24 August 1944 se arAta : consecvent cu punctul s5u
dee vedere cg aruncarea Romaniei in rAzboiul antisovietic a insemnat o
adel. arata catastrof5 national5 i primejduieste gray interesele vitale ale
poporului roman, Partidul Comunist din Romania a participat activ, din
pi ima zi, la pregAtirea i rAsturnarea dictaturii lui Antonescu, instrument
sillhatic al hitlerismului". Partidul chema muncitorimea, t5r5nimea,
intelectualii si pe toti cet54enii Romaniei la lupt5, fAr5 crutare, cu toate
armele, irnpotriva dusmanului de moarte al poporului roman, Germania
hitlerist5, pentru asigurarea viitorului poporului roman 2
Datorit5 actiunii perseverente, de mare amploare, a Partidului
Comunist Roman cu sprijinul maselor populare din tara noastr5, Romania
s-a putut afirma treptat, tot mai puternic, pe planul relatiilor interim-
-tionale, reusind sit contiacareze incercroile unor cercuri occidentale de a
o izola si de a impiedica dezvoltarea relatiilor sale cu celelalte state.
Gr5itoare pentru rezultatul politich externe a Romaniei socialiste
elaborate de Partidul Comunist Roman si realizat5 sub conducerea si
indrurnarea partidului o constituie dinamica relatiilor diplomatice ale
Republicii Socialiste Romania. In 1947, tara noastr5 avea asemenea relatii
cu 24 de state, pentru ca in 1965 ele sit ating5 cifra de 67, in 1968 cifra
de 90, in 1975, cifra de 126, iar in 1980 Romania avea relatii diplomatice
cu 137 de state.
Liehidarea urm5rilor r5zboiului, intrarea Romaniei in Organizatia
Natiunilor Unite in 1955, afirmarea suveranit54ii i independentei tArii
.noastre, a unei politici interne si externe proprii, obtinerea unui prestigiu
international pe care Romania nu 1-a avut niciodat5 in trecut sint
rezultate ale faptului cit Partidul Comunist Roman, aplicind in mod crea-
1 Romania liberA" nr. 11 din 24 august 1944.
2 Vezt pentru detain, Ion Enescu, Politica externd a Romtiniei In perioada 1944-1947,
Edit. stiintifica 1 enciclopedicA, Bucuresti, 1979, p. 15-35.
,REVISTA DE ISTORIE", Tom 34, nr. 4, p. 887-680, 1981
www.dacoromanica.ro
668 ALEXANDRIJ BouNTINEANy" 2

tor materialismul dialectic 0 istoric i infaptuind interesele vitale ale


poporului, a jucat i joaca un rol hotkitor In plitica externa a rii
noastre.
Rolul conduator al Partidului in domeniulpoliticii interne i in dome-
niul politicii externe a fost ridicat pe o noua treapta in cursul ultimilor
15 ani. Secretarul general al Partidului Comunist Roman 0 preedintele
republicii, tovaraul Nicolae Ceausescu, prin activitatea creatoare
si neobosita pe planul relatiilor internationale, a devenit o personalitate
marcanta a lumii contemporane. Datorita participkii directe, hotkitoare
a tovaraului Nicolae Ceausescu la elaborarea i realizarea politicii externe
a Romaniei, tara noastra gi-a amplificat, mai mult ca oricind, colaborarea
cu alte state, are prieteni pe toate meridianele, se bucura de un binemeri-
tat prestigiu pe arena mondiala, jar politica sa este apreciata i respec-
tata ca o contributie majora la cauza independentei popoarelor, a destin-
derii si p5ci1 in lume.
Dinamismul i amplitudinea actiunilor de politica externa desfm ate
personal de prqedintele tkii pot fi ilustrate prin faptul ca in anii care au
trecut de la Congresul al IX-lea al P.C.R, tovarawl Nicolae Ceausescu
a facut 159 de vizite in 71 de OH ale lumii ; in aceeasi perioada au
vizitat Romania 0 au avut convorbiri cu tovarapl Nicolae Ceau,vdcu
*efi de state 0 de guverne din 64 de tari, numkul total al acestor vizite
ridicindu-se la 138. Cu prilejul intilnirilor la nivel inalt au fost semnate
19 tratate de prietenie i cooperare, 36 declaratii solemne comune i 33
declaratii comune. In diferite tki din Europa, Asia, Africa 0 America,
au apkut 80 de volume in 19 limbi cuprinzind texte alese din scrierile
tovarkului Nicolae Ceausescu sau dedicate personalitatii sale.
Una din coordonatele fundamentale ale esentei politicii externe a,
Romaniei Socialiste, care determina rezultatele sale deosebite o constituie
unitatea dialectica dintre politica interna i politica externa, elaborate 0
infptuite sub aceeasi conducere intelepte i clarvazatoare a partidului..
Astfel, politica externa a t'Arii noastre exprima aspiratiile profunde
ale poporului roman angajat cu toate fortele in opera de dezvoltare econo-
mica' i sociala a patriei noastre i hind de aceea profund interesat in asigu-
rarea pacii i securitatii, ca o cerinta' de prim ordin pentru desfaprarea
cu succes a acestei opere. Succesele obtinute de tara noastra in activitatea
pe plan international sint nemijlocit legate de rezultatele dobindite de
poporul roman in dezvoltarea economico-sociala a Oxii, in faurirea noii
orinduiri sociale socialiste, in ridicarea patriei noastre spre noi culmi de
progres i civilizatie" 3.
Aceasta unitate dialectica intre politica interna i externa este asi-
gurata de faptul ea Partidul Comunist Roman, la fel ca in domeniul vietii
interne, traseaz linia politica directoare in politica externa a statului,
indruma intreaga activitate a Romaniei pe arena mondiala.
Politica 0 activitatea externa a partidului nostru prezinth, ca o alta.
coordonata fundamentala, imbinarea necesitatilor tarn cu interesele gene-
rale ale socialismului, ale cauzei progresului i ph' cii in lume i intemeierea
acestei politici pe studierea i cunoaterea realitatilor vietii internationale,

3 Nicolae Ceauescu, Romania pe drumul construirii societafii socialiste multilateral


dezvoltate, vol. 11, Edit. politick Bucureti, 1975, p. 200.
www.dacoromanica.ro
ROLUL PARTIDULUI IN ELABORAREA POLITICII EXTERNE 669

calauzindu-se in mod constant dupa conceptia materialist dialectica si


istorica.
In acest cadru vor fi infatisate aici, ca elemente esentiale ale elabo-
rarii politicii externe a tarii noastre de catre Partidul Comunist Roman
fundamentarea tiinificii, materialist-dialectica a acestei politici, prin-
cipalele obiective ale sale, ca i mijloacele folosite pentru atingerea acestor
obiective.
1. Cunoasterea stiintificci a realiteililor vielii interna,tionale, analiza
materialist dialecticei a fenomenelor care se petrec in acest cadrit. Politica
Partidului Comunist Roman, atit in domeniul intern, cit i in domeniul
extern nu este o politica ale carei coordonate sa fie lasate la voia intim-
Dimpotriva', elaborarea politicii partidului se intemeiaza pe studierea
a aprofundarea legitatilor vietii sociale interne si internationale, pe o
intelegere aprofundata a realitatilor istorice noi, a caracteristicilor econo-
mice, politice i sociale ale epocii in care traim.
Insasi instaurarea noii orinduiri creeaza premisele pentru folosirea
constienta a legilor sociale, pentru cunoasterea temeinica a actiunii acestor
legi, a realitatilor din diferite tari, a fenomenelor i proceselor specifice
epoeii contemporane. Datorita faptului c Partidul Comunist Roman
actioneaza pe aceasta baza in elaborarea politicii sale interne si externe,
aceasta politic& si-a dovedit intotdeauna justetea, s-a bucurat de spriji-
nul unanim al poporului, exercitind o importanta influenta in lume. Fun-
damentarea stiintifiea a politicii externe a tarii noastre a facut ea Romania
i-1; fie apreciata ea una din tarile care are un rol deosebit de activ in viata
internationala, in directia orientarii ei spre fagasul pozitiv al cauzei pacii
si cooperarii intre popoare 4.
Ca urmare a acestui fapt, in documentele Partidului Comunist
Rom An, ale congreselor sale se gasesc analize patrunzatoare, de mare
valoare teoretic i practica cu privire la, situatia internationala, la rapor-
turile de forte pe arena mondiala, la caracteristicile fundamentale ale epocii
contemporane, ca parametrii in care se inscrie politica Orli noastre.
Ser cuvine reamintita in acest context analiza schimbarilor petrecute
in raportul de forte si perspectivele dezvoltarii internationale in Progra-
mul Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multila-
teral dezvoltate i inaintare a Romaniei spre comunism. Sint infatisate
prezentate in adincime marile transformari revolutionare, sociale
nationale, care schimba radical raportul de forte pe plan mondial in favoa-
rea fortelor progresiste: victoria socialismului intr-un sir de tali din Europa,
Asia si America, accentuarea rolului noilor state independente in viata
internationala, faptul ea vechile relatii interne si internationale create
de orinduirea capitalista nu mai pot oferi solutii corespunzatoare in inte-
resul tuturor popoarelor, problemelor complexe, demonstrat de actuala
criza mondiala, care cuprinde toate laturile vietii economico-sociale.
0 asemenea analiza stiintifica nu se margineste la diagnoza prezen-
tului, ci i invedereaza caracterul stiintific i printr-o analiza prospectiva.
In acest sens se arata ca, in viitor, procesul de asezare a relatiilor dintre
state pe baze noi se va intensifica. In acelasi timp Tor avea loc noi incercari

4 Nlcolao teawscu, Op. cit., vol. 7, 1973, p. 32-33.


www.dacoromanica.ro
670 ALEXANDRU BOLINTINEANU 4

ale fortelor reactionare, imperialiste de a impiedica sau intirzia procesul


transformarii revolutionare a lumii, a infaptuirii politicii de colaborare
pace intre natiuni. tn concluzia acestei analize se subliniaza necesitatea,
unei lupte unite a popoarelor pentru asigurarea unei noi ere de pace si
colaborare internationala 6. Este astfel evidentiata o idee fundamentala
a analizei situatiei internationale care serveste drept platforma politicii
externe a partidului nostru, obiectivelor sale : posibilitatea unuitturitrii
razboiului din viata societatii 6.
Realismul, luciditatea, clarviziunea cu care sint studiate proeesele
care au loc in viata internationala poate fi ilustrata prin aprecierea facutil,
in documentele de partid in legatura cu problema destinderii internatio-
nale. Se stie cii, destinderea, ea o politica destinatii sii inlature politica de
/7 razboi rece" a inceput sa se manifeste spre sfirsitul anilor '60 si indeo-,ebi
in cursul deceniului care s-a incheiat.
Astfel, de la tribuna Congresului al XI-lea al partidului, referindu-se
la perioada 1969-1974 tovarasul Nicolae Ceausescu a ariitat ciii s-a pi odus
o trecere de la politica razboiului rece" la o politica de colaborare. Aeeaqa,
a fost posibil datorita schimbitrilor in raportul de forte pe plan mondial,
solutionarii unor probleme complexe pe calea tratativelor, inceperea Dego-
cierilor i imbunatatirea relatiilor intre diferite state ale lurnii eu orinduiri
sociale diferite, organizarea i desfasurarea cu rezultate pozitive a Confe-
rintei general europene, precum i eresterea avintului luptei inaselor
populare de pretutindeni. tn acest fel s-a inaugurat un curs nou in rela tiile
internationale, un inceput de destindere.
In raport s-a subliniat insa ciii acest curs este Inca destul de fragil
deoarece in lume sint Inca multe probleme de solutionat, mai exista Inca
zone de incordare, conflicte care pot duce la ciocniri militare, la razboaie
cu consecinte grave pentru intreaga omenire 7.
Analiza situatiei internationale care stit Ia baza elaborarii politica
externe de catre partid urmareste indeaproape toate mutatiile care au loc
in viata internationala. Elocventa in aceasta, privinta este analiza tacuta
in Raportul la Conferinta Nationala a Partidului Cornunist Roman din
7-9 decembrie 1977. In acest raport, tovarasul Nicolae Ceausescu sublinia,
ca" dupa cel de-al doilea razboi mondial asistam pentru prima oatil, la,
intensificarea puternica a luptei pentru o noua reimpartire a lumii, a zo-
nelor de influenta, pentru cistigarea de noi pozitii dominante de (Aire
diferite state si grupari de state. Fara indoialit, aceasta lupta nu a incetat
niciodata, ea constituind o trasatura definitorie a epocii imperialiste. Dar
se poate afirma ca ea a intrat acurn intr-o etapa nouri, dueind la ascutirea
extrema a contradictiilor dintre diferite state si grupari de state, agravmd.
situatia internationala si creind pericole pentru noi conflicte i razboaie" 8.
5 Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societaiii socialiste multilateral
dezvoltate qi tnaintarea Romkniei spre comunism, Edit. politic& Bucuresti, 1975, p. 185 190.
6 Vezi de exemplu, Congresul al III-lea al Partidului Comunist Roman, Edit. politic&
Bucurestl, 1960, p. 101. In raportul C.C. al P.C.R. la Congresul al IX-lea al Parlidulul,
tovarAsul Nicolae Ceausescu a subliniat cS unitatea dintre Srlle socialiste, clasa muncitoare, noile
state independente are capacitatea de a apAra pacea si de a salvgarda civilizatia umanS
(Congresul al I X-lea al Parlidului Coznunist Roman, Edit. politic& Bucuresti 1965, p. 100).
7 Nicolae Ceausescu, Report la cel de-al Xl-lea Congres al Partidului Comunist Roman,
Edit. politic& Bucuresti, 1974, P. 17-18.
Conferinta Nafionala a Parlidului Comunist Roman 7 9 decenzbrie 1977, Edit.
politic& Bucuresti, 1977, p. 63.
www.dacoromanica.ro
5 ROLUL PARTIDULUI IN ELABORAREA POLITICII. EXTERNE 671

Acestei tendinte i se opune, ca o tendintg, diametral opusg, politica


fortelor progresiste, antiimperialiste, a popoarelor care se pronunt5 cu
hotrire impotriva politicii de reimpArtire a lumii, a zonelor de inf1uent5
dominatie, manifestindu-si vointa fermA, de a-si apka prin toate mijloa-
cele independenta i suveranitatea, dezvoltarea proprie, independenta.
De o deosebit'a" importanttti sint i constatrile din acelasi raport In
sensul c, lupta pentru reimpAxtirea lumii, precum i contradictiile dintre
state legate de aceasta se vor inteti, creind grave pericole pentru pacea
gi securitatea intregii omeniri. in aceste conditii, apare in mod evident
faptul c cursul spre destindere nu a devenit ireversibil 9.
Aceasta analiziti fAcutil in anul 1977 a fost confirmat5, de desfurarea
situatiei internationale care s-a deteriorat necontenit, de tendintele tot
mai accentuate de subminare a cursului destinderii. In acelasi context se
cuvine retinutiti sublinierea c lupta maselor populare, a fortelor progre-
si6te impotriva politicii imperialiste, colonialiste i neocolonialiste, la reali-
zarea de noi succese in miscarea de eliberare national, in apArarea si
consolidarea independentei popoarelor. Pe aceastl baza' fgzboiul poate fi
impiedicat, se poate asigura o pace trainia, in lume 1. Sintem convinsi
citi intArirea unit:4H tuturor fortelor progresiste antiimperialiste, activi-
tatea hot5rititi a tuturor popoarelor care doresc pacea i independenta vor
fo,igura triumful politicii de dezarmare, de pace, vor pune capAt politicii
imperialiste de fortiti i dictat, vor asigura realizarea, unei lumi mai drepte
si mai bune, a unei lumi a colaboririi i piicii mondiale" 11.
Se poate astfel conchide cg, faX5, a ascunde sau minimaliza pericolele
care amenintg, pacea lumii, Insiii civilizatia modern5,, datoritA contra-
dictiilor i crizei mondiale, analiza din documentele de partid indeamng,
nu la pasivitate, ci la sporirea eforturilor fortelor progresiste pentru afir-
luarea unei uoi politici internationale, care s'a, asigure pacea i securitatea
popoarelor.
Iatiti de ce o trisititurrh esentiali a politicii externe a tarii noastre,
aa cum este ea elaborat5, i infitiptuita sub conducerea i indrumarea par-
tidului, o constituie dinamismul i caracterul ei deosebit de activ, pornind
de la increderea cii in lumea de astitizi exist5, forte foarte puternice care
sii, orienteze viata internationali pe un fitgas nou, de colaborare pasnicil
si intelegere intre popoare.
2. Objective. Partidul Comunist Roman a stabiit obiective
precise politicii externe a titirii noastre pe care aceasta sa, le urmAreascil
in mod consecvent. Sint obiective cu un inalt continut principial, care
exprim'a inaltul simt de rispundere al partiduluij fat5, de destinele po-
poi ului nostru, ale tuturor popoarelor lumii. Obiectivele politicii externe
9 Ibidem, p. 64 65. Aceasta analiza a fost dezvoltata i adincita in expunerea la sedinta
acth ului central de partid si de stat din 3 august 1978 (Edit. politica, Bucuresti, 1978, p. 6-8),
precum si la expunerea la Sesiunea Solemna comuna a Comitetului Central al Partidului Comunist
Roman, Consiliului National al Frontului Unitatil Socialiste i Marti Adunari Nationale consacrata
sarbatorirli a sase decenil de la faurirea statului national unitar roman, 1 decembrie 1978, Edit.
Bucuresti, 1978, p. 36-37.
1 Nicolae Ceausescu, Haport la cel de al XII-lea Congres al Parlidului Comunist Romdn,
Edit. politica, Bucuresti, 1979, p. 92-93.
11 Nicolae Ceausescu, CuvIntare la Consiliul Nafional al oarnenilor muncii, Scinteia"
nr. 11948 din 21 ianuarle 1981.
www.dacoromanica.ro
672, ALEXANDRU BOLINTINEANU 6

romanesti, asa cum au fost ele elaborate de partid, sint impregnate de un


profund umanism. Chintesenta lor o reprezinta introducerea unor inalte
principii de etica, echitate si dreptate in relatiile dintre toate statele,
garantarea prin mijloace concrete a pacii si. colaborarii intre popoare, a
suveranitatii si independentei acestora, edificarea unei lumi mai bune si
mai drepte.
A. Afirmarea noilor principii de drept ?i de justi,tie in viala inter-
nalionalei. Pentru -Wile midi si mijlocii, apararea legalitatii internatio-
nale, respectarea dreptului, au fost din totdeauna obiective si aspiratii
exprimind interese vitale ale acestor tarri, pentru mentinerea fiintei natio-
nale in rivalitatile dintre Mari le Puteri. In acelasi timp, experienta istoriei
demonstreaza cu prisosinta ca razboaiele, dominatia, politica de forta si
de dictat, a sferelor de influenta sint conseeinta dispretului fata de reguli
de conduita, intemeiate pe egalitate, pe echitate, pe recunoasterea reel-
proca a personalitartii si identitatii fiecarui stat si popor.
Cu atit mai mult, in lumea contemporana, apare tot mai pregnant
faptul car respectarea riguroasa a independentei si suveranitatii nationale,
a egalitatii in drepturi, a neamestecului in treburile interne, a nerecurgerii
la forta si la amenintarea cu forta constituie conditia sine qua non a infap-
tuirii unei politici de pace si colaborare, a realizarii unui climat de destin-
dere si intelegere intre popoare. Orice stirbire a acestui tot dialectic, inse-
parabil de norme internationale poate determina convulsii grave in rela-
tiile internationale, poate genera conflicte inclusiv confruntari armate 12.
Sint motivele pentru care Partidul Comunist Roman a afirmat cu
consecventa, in repetate rinduri 13, insemnartatea acestor principii r5,i le-a
asezat cu fermitate la baza relatiilor Rromaniei eu toate Varile lumii, indi-
ferent de orinduire sociala.
Astfel, la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman,
tovarasul Nicolae Ceausescu sublinia urmatoarele : Cauza progresului si
civilizatiei omenirii impune respectarea dreptului fiecarui popor, fie el mare
sau mic, de a-si alege nestingherit calea dezvoltrii politico-sociale si eco-
nomice, de a-si afirma fiinta nationala', de a-si rezolva singur treburile
proprii ; aceasta constituie totodata o cerinta esentiala a mentinerii si con-
solidarii 7 14.

In acelmi timp, tara noastia, actionind pentru infaptuirea politicii


elaborate de partid militeaza in mod constant ca principiile de drept inter-
pational sa se generalizeze in relatiile dintre state. Faurirea unui nou sistem
de relatii internationale, ca element component al alificarii unei noi ordini
mondiale, inseamna inradacinarea acestor principii in intreaga viata inter-
nationala. In acest sens, in raportul la cel de-al XI-lea Congres al Parti-
12 Nicolae Ceausescu, Romdnia pe drumul construirii socieldfii socialiste multilateral
dezuoltate, vol. 4, 1970, P. 582.
13 In Raportul politic al Comitetului Central la Conferinta Nationalfi a Partidului
Comunist Roman din 1945, subliniindu-se necesitatea de a se renunta la politica de ecbilibru al
fortelor", de impartire a lumii hi blocuri se arata ca o conditie esentiala pentru faurirea mid
paci durabile este respectarea vointei fiecarui popor de a-si fauri singur regimul sau social,
respectarea independentei nationale si neamestecul in afacerile interne ale altor popoare" (Scin-
teia", seria III, anul XVI, nr. 366 din 31 octombrie, 1945).
" Congresul al I X-lea al Partidului Comunist Roman, Edit. politica, Bucuresti, 1965,
p. 100.
www.dacoromanica.ro
7 ROLUL PARTIDULUI IN ELABORAREA POLITICII EXTERNE 673

dului Comunist Roman, era pus cu putere in lumina faptul ci noua ordine
economic i politica internationala presupune inlaturarea hotarita a
vechilor relatii de inechitate si de asuprire, lichidarea politicii imperialiste,
coloniste si neocolonialiste. Noile relatii trebuie bazate pe deplina egalitate
in drepturi intro toate natiunile lumii, pe respectarea dreptului fiecarui
popor la dezvoltare economico-sociala independenta 15.
B. Asigurarea *Zeit i securitiitii in Europa si In intreaga lunze.
Dupa cum arata tovarasul Nicolae Ceausescu, angajat cu toate fortele In
vasta opera de construire a societatii socialiste i comuniste poporul
roman ca, de altfel, toate popoarele, are nevoie in mod vital de liniste si
pace. Iata de ce obiectivul central al politicii noastre externe 11 constituie
lupta neabatuta impotriva oricaror pregatiri de rilzboi, impotriva cursei
inarmarilor, pentru solutionarea prohlemelor complexe ale lumii de astazi
pe cale pasnica, prin tratative, pentru accentuarea cursului destinderii
i instaurarea unei reale securitati internationale si a unei TAci trainice
in lume" 16.
In urmarirea acestui obiectiv Partidul Comunist Roman a impri-
mat politicii externe a Romaniei importante clirectii de actiune. Printre
acestea, un Toe de seama Ii ocupa eforturile statornice pentru infaptuirea
securitatii i pacii in Europa. In aceasta privinta partidul porneste de la
faptul ca in Europa exista cea mai complicata situatie a vietii internatio-
nale, deoarece pe acest continent s-au acumulat in proportii nemaiintil-
nite pina in prezent arme din ce in ce mai perfectionate, inclusiv arme
nueleare. In Europa exista cea mai mare densitate de arme i trupe si se
afla fata in fata cele doua blocuri blocul N.A.T.O. i Tratatul de la
Varsovia.
Pornind de la analiza stiintifica a evenimentelor, considerind ca.
acestea se desfasoara in favoarea fortelor care se pronunt pentru o politica
de independenta, colaborare, securitate si pace, pentru excluderea razboiu-
lui i infruntarilor armate din viata societatii, partidul nostru a asigurat
impulsionarea procesului care a dus la semnarea Actului final al Conferin-
tei pentru securitate i cooperare in Europa din 1975. Tot astfel, Romania,
a continuat eforturile sale perseverente pentru aducerea la indeplinire a
prevederilor Actului final ca un singur tot, pentru ca reuniunile ulterioare
Conferintei sa contribuie la realizarea unor progrese in aceasta directie.
Importante propuneri au fost facute in acest scop de Romania la rennin-
nea de la Madrid, aceste propuneri imbratisind domeniile importante ale
dezangajarii militare i dezarmarii pe continent, cooperarii in diferite
domenii, economice, tehnico-stiintifice i culturale, combaterii reciudes-
centei neonazismului s.a.
Este unul din marile merite ale Partidului nostru, ale secretarului
sau general, de a fi elaborat un concept romanesc al securitatii europene 17,
ca un sistem care reclama angajamente dare din partea tuturor statelor,
precum i masuri concrete care sa ofere fiecarui stat garantia deplina ca

10 Nicolae Ceausescu, Raport la cel de al XI-lea Congres al Partidului Comunist Roman,


Edit. politic.i, Bucuresti, 1974, p. 34-35.
Nicolac Ceausescu, Romania pe drumul construirii socictafii socialiste multilateral
demollate, vol, 17, 1979, p. 35 36.
17 Romulus Neagu, Securitatea europeana, un nou concept, Edit. politick Bucuresti, 1976.
www.dacoromanica.ro
674 ALEXANDRU BOLINTINEANU 8

se afla la adapost de mice primejdie de agresiune si care sa asigure dezvol-


tarea lor pasnica intr-un climat de destindere, intelegere si colaborare 28
Se vadeste imbinarea in politica externa a Romaniei, datorita con-
ducerii ei de catre partid, a formularii unor concepte tiinifice, profund
elaborate cu actiuni practice, perseverente, in scopul transformarii lor in
realitate.
*Oh accent deosebit in actiunile hotarite de Partidul Comunist Roman
in scopul sporirii continue a contributiei Bomaniei la salvgardarea pacii
in lume este pus pe asigurarea rezolvahi oricaror probleme litigioase dintre
state numai i namai pe calea tratativelor, prin mijloace partice.
In conceptia partidului nostru, tratativele intre partile interesate
constituie, asa cum o demonstreaza viata, singura cale de solutionare a
problemelor in spiritul principiilor de egalitate, de respect al independentei
suveranitatii internationale.
In valoarea deosebita pe care o atribuie metodei tratativelor, parti-
dul nostru porneste de la experienta tarii noastre, de la activitatea neobo-
sita desfasurata de tovarasul Nicolae Ceausescu in scopul de a impulsiona
gi sprijini rezolvarea conflictelor internationale pe cale pasnical, prin tra-
tative, precum i solutionarea problemelor majore ale lumii contemporane
prin negocieri la care sa participe pe picior de egalitate toate statele lumii.
Un obiectiv major consecvent urmarit de politica externa a Romaniei
elaborata de partid il constituie infuptuirea dezarmeirii generale i in primul
rind a dezarintirii nucleare, irnperativ de importanta vitala pentru progre-
sul si existenta intregii umanitati. Participanta activa la negocierile de
dezarmare in diferitele lor cadre institutionale, Romania socialista a pre-
zentat programe de dezarmare i numeroase alte initiative, concepute de
Partidul Comunist Roman in spiritul realist si constructiv care caracteri-
zeaza intreaga politica externa a Romaniei, elaborata si infaptuita sub
conducerea partidului.
C. Garantarea i apdrarea libertalii i independenfei popoarelor.
Actiunile ferme si consecvente ale Romaniei socialiste pentru afirmarea
de sine statatoare a poporului roman, de sprijinire pe plan moral, material
si diplomatic al miscarilor de eliberare nationala, a luptei popoarelor de
pretutindeni pentru apararea i consolidarea independentei lor nationale
se intemeiazu pe o profunda fundamentare materialist dialectica i istorica,
cuprins in documentele partidului nostru, in opera tovarasului
Nicolae Ceausescu.
Este astfel respinsa cu tarie teza cosmopolita, nihilista indreptata
Impotriva independentei nationale, care sustine ca statele nationale n-ar
mai reprezenta o necesitate istorica.
o asemenea teza ignoreaza, realitatile cele mai pregnante ale epocii
contemporane, faptul c peste 100 de state si-au cucerit independenta in
ultimii 30 de ani. Aceste state sint intr-un proces de consolidare a indepen-
dentei, urmaresc s se afirme plenar, in mod liber, de-sine-stutator. De
aceea este evident ca tocmai recunoasterea independentei nationale si a
18 Vezi Thispunsul Republicii Socialiste Romania la scrisoarea Secretarulut General al 0.N.U.
prioind Intarirea securitaiii internafionale, In Romania In sistemul Nafiunilor Unite, colectiv de
coordonare : N. Ecobescu (redactor responsabil), I. Voicu si N. Rosu, Edit. politick Bucuresti,
1974, p. 185.
www.dacoromanica.ro
9 ROLUL PARTIDULUI N ELABORAREA POLITICIt EXTERNE 675

necesitatii respectarii ei constituie factorul cel mai progresist al zilelor


noastre, garantia intaririi solidaritatii internationale in lupta impotriva
politicii imperialiste, a afirmarii unor relatii noi, de egalitate intre toate
natiunile de pe planeta noastra. Aceasta constituie un factor esential si
pentru victoria socialismului in alte state, pentru instaurarea noii ordini
economice, pentru pacea internationala" 19.
Lupta perseverenta a Partidului Comunist Roman pentru dezvol-
tarea si consolidarea independentei Orli noastre ii are adinci radacini in
istoria Romaniei. Experienta acestei istorii a demonstrat c numai asigu-
rindu-se o independenta reara, poporul poate duce o viata liber, poate
participa la o larga colaborare internationala. in acelasi timp, garantia
independentei o constituie dezvoltarea economico-sociala, cresterea bunk-,
starii generale a poporului 29
infaptuirea unei politici de independenta nationala corespunde unor
legi objective de dezvoltare social-istorice contemporane ilustrata cu toata
puterea de afirmare tot mai viguroasa a dorintei popoarelor de a trai libere.
In aceste conditii, problema autonomiei i neatirnarii fiecarei natiuni, a
dreptului suveran al fiecarui popor de a fi stpin in propria tara este ex-
presia acestor legi objective.
Cu deosebita putere se subliniaza in documentele de partid univer-
salitatea principiului suveranitatii, continutul su unic pentru toate sta-
tele, indiferent de marimea sau de orinduirea lor sociala, imperativul de a
aplica f}i interpreta acest principiu in acelasi fel si nu in mod diferit fata
de o tara sau alta 21.
De asemenea, se invedereaza faptul ca este dreptul fiecami stat
de a stabili cit de larga sa fie suveranitatea sau la ce poate renunta din
suveranitatea sa. In definitiv, insasi colaborarea internationala inseamna
ca, pina la urma, statele, natiunie se inteleg sa-si faca intre ele anumite
concesii. Principalul este insa ca fiecare natiune s poata hotari in deplina
libertate, fara nici o constringere formeIe i caile de colaborare internatio-
nala. Aceasta inseamna pina la urma insasi o manifestare a independentei
i suveranitatii" 22.
In aceste coordonate se infaptuieste politica de solidaritate a Roma-
niei cu lupta popoarelor pentru afirmarea fiintei lor nationale, pentru
dreptul de a fi stapine in propria lor tara, impotriva politicii imperialiste,
colonialiste i neocolonialiste a oricaror forme de dependenta. Contributia
Romaniei la aceasta lupta atit in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite
cit si pe planul relatiilor bilaterale este unanim recunoscuta si apreciata de
noile state, tari in curs de dezvoltare i nealiniate. Dovezi elocvente in
aceasta privinta constituie faptul ca Romania este membra in grupul
celor 77", ca tara in curs de dezvoltare, i participa de asemenea in calitate
de invitata la activitatile miscarii tarilor nealiniate.
D. Fdurirea unei noi ordivi economice ,si, politice internagonale.
0 contributie inestimabila este adusa de Partidul Comunist Roman, de
presedintele Nicolae Ceausescu in elaborarea conceptiei i strategiei de
" Nicolae Ceawscu, Romania pe drumul construirii societafii socialiste multilateral
dezvollate, vol. 12, 1976, p. 556-557.
2 Nicolae Ceauescu, op. cit., vol. 9, 1974, p. 745; Ibidem, vol. 15, 1978, p. 472.
21 Nicolae Ceawscu, Romdnia pe drumul construiril societalii socialiste multilateral
dezvoltate, vol. 12, 1976, p. 301-302.
22 Ibidem, vol. 8, 1973, p. 568.
www.dacoromanica.ro
676 ALEXANDRU BOLINTINEANU 10

promovare a unei noi ordini mondiale. Se cuvine retinuta sublinierea ca


noua ordine presupune o schimbare revolutionara a raporturilor interna-
tionale, interneierea colabordrii pe principii noi, asigurind participarea
tuturor natiunilor, in deplina egalitate la solutionarea tuturor probleme-
lor care preocupa lumea contemporana. Un asemenea proces revolutionar
se inscrie in infruntarea dintre asupritori si asupriti, dintre bogati si saraci
pe arena mondiala, in fond o oglindire a luptei de clasa, pe plan interna-
tional 2 3.
Este astfel puternic pus in lumina' faptul ca Romania, ea tara socia-
lista si totodata o tara in curs de dezvoltare se situeaza in mod ferm de
partea -prior care militeaza in scopul de a lichida impartirea tarilor in
bogate si sarace, subdezvoltarea, vechile relatii care an generat-o si de a
instaura o noua ordine economic& si politic& internationala, singura in
masura s asigure conditiile necesare pentru progresul mai rapid al tuturor
popoarelor si in primul rind al celor ramase in urma.
0 contributie deosebita in fundarnentarea conceptului unei noi
ordini internationale, a actiunilor perseverente desfasurate de tara noastra
in vederea 1urii unor masuri concrete pentru edificarea acestei ordini
consta in demonstrarea caracterului obiectiv al fauririi ei. Instaurarea
unei noi ordini internationale corespunde cerintelor progresulut istoric,
legitatilor dezvoltarii sociale, constituie un proces determinat de insasi
dialectica dezvoltarii social-istorice 24.
Dezvoltarea istorica a lumii contemporane impune nu numai edifi-
carea unei noi ordini internationale ca o necesitate obiectiva, ci ea creeaza
totodata posibilitatea realizarii acestui obiectiv, datorita ponderii cres-
cinde a fortelor progresiste, i tinind searna de faptul c ne aflam intr-o
era noua, era eliberarii popoarelor de sub orice dominatie sociala si natio-
nala. Lupta popoarelor pentru faurirea noii ordini, cu toate greutatile pe
care le intimpina istoriceste va invinge. Nu exista forta in lume care sa
opreasca mersul triumfal al popoarelor spre eliberarea deplina de sub orice
asuprire sociala si nationala spre o societate de natiuni egale, de
oameni egali !" 23
Totodata, fundamentarea teoretica a necesitatii fauririi unei noi
ordini internationale este insotit de indicarea obiectivelor, cailor si mijloa-
celor pentru realizarea acestei ordini noi. Toate acestea au fost infatisate
cu deosebita pregnanta in cele 10 punete ce le-au fost consacrate in Ra-
portul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman la eel de-al XI-lea
Congres al Partidului. in aceste puncte, tovarasul Nicolae Ceausescu a
infatisat in mod pregnant atit masuri de ordin politic cit i mrisuri de na-
tura economic& ca absolut necesare pentru edificarea unei ordini noi care
nu poate fi, in conceptia tarn noastre, decit o ordine atit economic& cit
si politica international& 26
23 Nicolae Ceausescu, op. cit., vol. 13, 1977, p. 108.
24 Vezi pentru detalii T. Georgescu, Argumente ale istoriei pentru o nouli ordine interna-
lionald, Edit. stiintified i enciclopedia Bucuresti, 1977, p. 280, 329; C. Moisuc, Aportul
Romdniei socialisle la elaborarea unei viziuni prospective si avansate asupra conceptului de noud
ordine economicd internationala, in Conceplia presedintelui Nicolae Ceausescu despre noua ordine
economicd internationala, Edit. politica, Bucuresti, 1976, P. 190.
25 Nicolae Ceausescu, op. cit., vol. 10, 1975, p. 860.
26 Nicolae Ceausescu, Raport la cel de-al X.I-lea Congres al Partidului Comunist Roman,
1974, p. 34 35.
www.dacoromanica.ro
11 ROLUL PARTIDULUI IN ELABORAREA POLITICII EXTERNE 677

Importante propuneri au fost dezvoltate in documentul de o deose-


bug, insemnatate supus celei de a XXX-a Sesiuni a Adunarii Generale a
O.N.U. din 1975 Pozitia Romaniei cu privire la instaurarea unei noi
ordini economice internationale" 27. Se cuvine relevat si. faptul ca acordind
intreaga atentie dimensiunii economice a unei noi ordini internationale,
climensiune corelata cu cea politica, conceptia partidului nostru, a
secretarului sau general scoate in evidenta si dimensiunea ei sociala. Rea li-
zarea unui spirit de inalta echitate in raporturile de schimb si cooperare
economica intre state subliniaza tovarkul Nicolae Ceausescu este
de natura sa favorizeze si cauza justitiei sociale pe plan national, sa in-
fluenteze pozitiv procesul dezvoltarii progresiste a societatii umane, in-
faptuirea aspiratiilor de bunastare si fericire ale maselor populare de pre-
tutin deni" 28.
Conceptia atotcuprinzatoare si stiintific fundamentata a Partidului
Comunist Roman asupra noii ordini internationale strabate toate actiunile
perseverente si sistematice pe care le intreprinde tara noastra pentru trans-
punerea ei in realitate. Sprijinul larg si creator acordat tuturor initiativelor
pe linia trecerii la masuri concrete in vederea realizarii unor progrese pe
ealea edificarii noii ordini internationale se imbina cu numeroase propuneri
avansate de tara noastra in variate foruri internationale si in primul rind
in cadrul Organizatiei Natiunior Unite.
3. lletode ,si, ciii de realizare a politicii externe a Romdniei socialiste.
Elaborind un sistem coherent al coordonatelor fundamentale si objective-
lor permanente ale politicii externe a Romaniei socialiste, partidul nostru
a stabilit, totodata si chile de realizare a acestei politici. Chintesenta acestor
chi consta intr-o larga colaborare a tarii noastre cu toate statele lumii.
Si din acest punct de vedere, participarea activa a Romniei
socialiNte la colaborarea internationala isi gaseste o ampla fundamentare
tAiintifica in documentele partidului nostru. Astfel, in Programul Parti-
dului Cornunist Roman se arata ca : La actuala etapa a revolutiei tehnico-
stiintifice, colaborarea, participarea la diviziunea internationala a munch
sint o necesitate. Nici un popor nu se poate izola, nu poate renunta la
colaborarea internationala Fara grave urrnari in dezvoltarea sa economico-
sociala" 28. Ca urmare, toate statele si mai cu seama Wile mici si mijlocii,
sint chemate 85, participe la diviziunea internationala a muncii, la schim-
bul de valori materiale si culturale care are un rol important in progresul
economic si social al fiecarei tari 30 .
In conceptia partidului nostru dezvoltarea si diversificarea continua
a colaborarii internationale de catre Romania socialista isi are un funda-
ment dublu, atit in necesitatile tarii noastre, ca factor de promovare a
progresului ei economic si social, cit si in imperativele lumii contempo-
rane, ale interdependentei crescinde dintre state, ale indivizibilitatii pad",
progresului si bunastarii popoarelor.

"7 Contribufil ale Romdniei la solufionarea marilor probleme ale lurnii contemporctne, Edit.
politica, Bucureti, 1975, P. 7 18.
28 Nicolae Ceawscu, Romdnia pe drumul construirii societalit socialiste multilateral
dezvoltatc, vol. 11, 1975, p. 704.
29 Programul Parliduhli Comunist Roman de faurire a socieldfii socialiste multilateral
dezvoltale $i Inaintare a Ilorahniel spre comunism, p. 181.
30 Ibidem, p. 174.
www.dacoromanica.ro
7 c.1132
678 ALEXANDRU BOLINTLNEANU 12

In acest cadru general al colaborarii internationale cu celelalte ta'ri


ale lumii, Partidul Comunist Roman a pus si pune neabatut in centrul
politicii externe a Romniei dezvoltarea continua a relatiilor de prietenie
si colaborare multilaterala cu toate Virile socialiste, militind pentru depa-
sirea divergentelor i intarirea solidariVitii bor.
Partidul Comunist Roman, secretarul situ general, au elaborat ca-
drul principial al desfasurarii raporturilor dintre Romania cu celelalte
tari socialiste. Tinind seama de faptul ea tarilor socialiste le revine misiunea
istorica de a promova noul nu numai in constructia interna ci si in viata
internationala, aceste tari au o rispundere deosebita in faurirea unui nou
tip de relatii internationale. Prin aceste relatii de eolaborare de tip nou
tarile socialiste vor demonstra superioritatea incontestabila a socialis-
mului ea mod de organizare a societatii si a raporturilor internationale,
vor face sa sporeasca prestigiul si autoritatea socialismului in lume, ofe-
rind un model nou de convietuire a statelor prefigurind imaginea zilei
de I:aline, eind noi i noi popoare vor trece pe calea edificarii orinduirii
socialiste" 31.
Partidul Comunist Roman acorda de asemene,a o importanta deose-
bita colaborarii Romaniei eu tarile in curs de dezvoltare. Prin largirea
continua a acestei colaborari se exprima solidaritatea in lupta comuna
pentru dezvoltarea economica-sociala independenta a fiecArui popor,
aducindu-se o contributie insemnata la intarirea luptei antiimperialiste
anticolonialiste, pentru abolirea vechii politici de dominatie si asuprire
pentru promovarea politicii noi in lume de egalitate si respect intre
natiuni.
Totodata, in elaborarea politicii externe a tarii noastre, partidul a
imprimat un curs ascendent si relatiilor Romaniei cu ttrile capitaliste dez-
voltate, pe baza principiflor eoexistentei pasnice dintre state eu sisteme
sociale diferite, cit ;,;i a necesitatii obiective de participare la diviziunea
internationala a muncii.
Pe baza tuturor acestor relatii politica externa a Romaniei elaborata
de partid situeaza ferm principiile deplinei egalitati in drepturi, respec-
tarii independentei si suveranitatii nationale, neamestecului in treburile
interne, renuntarii la forta si la amenintarea eu forta, ca singurele pe baza
carora se pot dezvolta o colaborare fructuoasa intre natiuni, un climat
de pace si securitate internationala 22
Manifestarea deosebit de activa a Romaniei socialiste in cadrul di-
plomartiei multilaterale pe plan universal si regional se inscrie ea o alta
modalitate insemnata de realizarea raporturilor de colaborare cu statele
lumii, exprima, conceptia partidului nostru cu privire la rolul organiza-
tiilor internationale in lumea contemporana. In aceasta conceptie, orga-
nizatiile internationale ofera un cadru adeevat pentru participarea activa
a tuturor statelor la rezolvarea complexelor probleme ale epocii noastre
care nu mai pot fi solutionate numai de eiteva tari. Organizatiile inter-
31 Nicolae Ceausescu, Raport Ia cel de al XI I-lea Congres al Parlidului Comunist Roman,
p. 96.
32 Vezi pentru detalii, A. Bolintineanu, Funelia de dezvollare a unor relafii noi de cola-
borare cu celelalle state si de promovare a edificarii unei noi ordini internationale, In Functiile
statului socialist roman dinamied si perspective, coordonatori Ioan Ceterchi, Sofia Popescu,
www.dacoromanica.ro
A. Bolintineanu, Edit. Academiel R.S.R., Bucuresti, 1980, p. 110 si urm.
13 ROLUL PARTIDULUI /N ELABORAREA POLITICI1 EXTERNE 679

nationale subliniaza tovarasul Nicolae Ceausescu pot aduce o con-


tributie de pret la realizarea destinderii in lume, la stimularea schimburilor
de valori materiale i spirituale intre natiuni, la afirmarea si respectarea
principiilor independentei i suveranitatii nationale, egalitatii in drepturi,
neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc" 33.
In infaptuirea acestei conceptii, Partidul Comunist Roman a pus un
accent deosebit pe o participare activa a Romaniei cu toate organizatiile
internationale din care face parte, pe initiativele ei destinate s le imbuna-
tateasca activitatea in special sa sporeasca rolul Organizatiei Natiunilor
Unite in viata internationala.
In legatura cu aceasta este semnificativ ea', in Raportul la Congresul
al IX-lea al Partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu sublinia : Luind
parte la activitatea O.N.U Romania s-a pronuntat consecvent pentru
imbunatatirea activitatii acestui for international incit s oglindeasca
necesitatile lumii de azi" 34, pentru ca intr-o rezolutie a Conferintei Na-
tionale a Partidului Comunist Roman din 1972 sa se decida initierea unor
actiuni de mare anvergura de catre Romania in scopul imbunatatirii si
democratizarii activitatii O.N.U. i sporirii rolului acestei organizatii in
viata internationala.
Cea de a 60-a aniversare de la infiintarea Partidului Comunist Roman
se inscrie ca o data memorabila in istoria poporului nostru, nu numai
prin maretele realizari ale poporului roman ca urmare a traducerii in viata
a politicii partidului, ci si prin inaltul prestigiu al Romaniei in lume,
faurit prin elaborarea de catre partid a politicii externe a tarii noastre
care i-a asigurat un loc de prim ordin in concertul natiunilor lumii, Mira
precedent in istoria ei milenara.

LE ROLE DU PAR TI COMMUNISTE


ROUMAIN DANS L'ELABORATION DE LA POLITIQUE
EXTRRIEURE DE LA ROUMANIE SOCIALISTE
RE'SLTME

L'auteur souligne que le Parti Communiste Roumain a accord une


importance spciale aux problemes relevant de la politique extrieure au
cours des 60 annes qui se sont coules depuis sa creation. Apres l'acte
historique du 23 Ao0t 1944 et Paccomplissement de la revolution socialiste,
l'laboration de la politique exterieure de la nouvelle Roumaine, la direc-
tion et l'orientation de son application apparaissent comme un element
fondamental du role dirigeant du Parti dans la vie de la socit roumaine,
dialectiquement relie a l'action du parti dans le domaine de la politique
intrieure.
Parmi les principaux traits caractristiques du role du parti dans
Pelaboration de la politique extrieure roumaine on analyse l'tablisse-
ment de la politique extrieure roumaine sur la connaissance scientifique
33 Nicolae Ceawscu, op. cit., vol 6, 1972, p. 9.
31 Congresul al I X-lea al Parlidului Comunist 1?onutn, p. 102.
www.dacoromanica.ro
680 ALEXANDRU BOLINT/NEANU 14

des ralits de la vie internationale, l'examen approfondi des mutations


intervenues dans la vie internationale.
On prsente ensuite les principaux objectifs fixes par le Parti
Communiste Roumain h la politique extrieure de la Roumanie socialiste,
a savoir : l'affirmation des nouveaux principes de droit et de justice dans
la vie internationale, la garantie de la paix et de la securit en Europe
et dans le monde entier, la garantie et la defense de la liberte et de
l'indpendance des peuples, ainsi que la creation d'un nouvel ordre cono-
mique et politique international.
En conclusion de l'tude, l'auteur prsente les aspects les plus im-
portants des mthodes employees dans la politique extrieure de la Roil-
manie, telles qu'elles ont & labores par le parti. Ces mthodes con-
sistent dans une large collaboration internationale sur le plan bilateral
avec les autres pays du monde par un dialogue permanent au sommet
ainsi que par la participation active h la diplomatie multilaterale dans le
cadre de l'O.N.I.J. et de maintes autres organisations internationales.
L'tude illustre le rOle determinant du parti dans l'laboration et
l'accomplissement de la politique extrieure roumaine par la mise en.
lumire des contributions et de la participation decisive et personnelle
du president de la Roumanie, Nicolae Ceausescu, h l'tablissement des
lignes directrices de cette politique et a, leur realisation.

www.dacoromanica.ro
ORONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA. CURTEA DE
ARGES (sec. XIIXIV) SEMNIFICATIA LOR ISTORICA
DE

NICOLAE CONSTANTINESCU

Ansamblul arhitectural pastrat in mina in jurul bisericii Sf. Nieolae


Domnesc de la Curtea de Argei? 1 constituie, neindoielnic, nu numai locul
principalelor vestigii pastrate din veacul intemeierii Tarii Romanesti
un simbol ilustru al vietii de stat rnedievale romanesti ci si un pasio-
nant (dad, nu chiar controversat) subiect de discutie. Caci de aproape
un secol istoriografia inregistreaza studii, note, recenzii, raspunsuri si
contra-lamuriri (multe din ele ab irate) toate justificind interesul ma-
nifestat in rindurile specialistilor (istorici, arhitecti, istorici de arta s.a.)
pentru monumentele din vatra fostei Curti dornnesti din Arges. Interes
sporit rnai cu seamiI dupa 1911, cind arh. Grigore Cerchez s-a incumetat"
sii restaureze Biserica domneasca, amenintata cu prabusirea, iar apoi
dupa descoperirile din anul 1920 si publicarea volumului dedicat cerce-
tarilor de aici (1923)2, sau, cum este bine stint, dupa ivirea replicei masive
din partea istoricului de arta' Orest Tafrali 3.
De fapt, pentru a preciza mai bine lucrurile, discutiile au fost purtate
indeosebi in legaturit cu Biserica domneasca, lAsindu-se pe un plan secun-
dar, oricum in umbra, Curtea propriu-zisa si rolul acesteia in decursul
veacurilor. Mai mult, investigatia istorica si arheologica din anul 1920
(prelungita si in cel urmator), datorata lui Virgil Draghiceanu i indrumata
de savantul istoric Dimitrie Onciul (atunci presedinte al Academiei Rom'ane
si preN:edinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, sub egida careia aveau
loc cercetarile), nu si-a propus abordarea unor probleme esentiale de
pilda de cronologie altele au fost atinse in treacat sau rezolvate expe-
ditiv si generind, in consecinta, o searna de concluzii eronate, al caror
ecou inca se resimte in istoriografia romaneasea. Un exemplu in acest sens
este cit se poate graitor si se refera la celebrul graf it slavonesc, descoperit

Nold Autorul se simte obligat s precizeze ca acest articol reprezinta versiunea


originalS a traduceril In I. germana, apArutd in Dacoromania. Jahrbuch f. ostliche Latinitiit, 4
(1977 1978), Freiburg Mnchen, 1980/, p. 257 282.
1 De precizat cS topicul ca atare e mentionat prima oarS la 24 aprilie 1510 (vezi Documenta
Romaniae Ilistorica /DRFI B, vol. II, p. 143 144) si se va impune abia In epoca modern5 .
2 Cf. Curtea domneascd din Argeg, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice /BCMI/,
X XVI (1917 1923), Bucuresti, 1923.
3 0. Tafrall, Les monuments byzantins de Curlea de Arge, 2 vol. Paris, 1931.

f,RINISTA DE ISTORIE", Tom 34, nr. 4, p. 681


701, 1981
www.dacoromanica.ro
682 NICOLAE CONSTANTINESCU 2

in anul 1920 pe peretele nordic al naosului, sunind in traducere : In anul


6860/1351 1352/ la Cimpulung a murit marele Basarab voievod". Desco-
peritorii au tras desigur concluzia el in momentul insemnarii edificiul era
inc5, in lucru ceea ce era adevhrat ; dar au mers mai departe cu inter-
pretarea, afirmind c insemnarea s-a facut chiar in anul jindicat pe perete,
de uncle concluzia ca Biserica domneasca a fost inceputa de Basarab I,
care moare Para a-si vedea opera implinith, acest lucru intimplindu-se sub
urma*ii Ai in scaunul de la Arge*. Este teza, aproape curenta, din istorio -
grafia noastra. Ca faptele s-au petrecut cu totul altfel vom vedea in
cele urmatoare.
Pe de alta parte, in pofida efervescentei publicistice in jurul monu-
mentului argepan, este uimitor de constatat ct discutiile purtate nu au
tinut seama de ipoteza existenlei unui locus de cult anterior pe locul Bisericii
domnesti ipoteza lansata in 1935 de regretatul prof. Aurelian Sacer-
doteanu i admisa, cum grano salis, doar de citiva reprezentanti ai istorio-
grafiei, inclusiv de Nicolae Iorga 4, confirmata apoi de cercetarile noastre
arheologice (1967 1973). Citeva lamuriri privind topografia vetrei voie-
vodale de care ne ocupam se impun cu necesitate.
Ce vedem, apdar, la Curtea domneasca din Arge*?
Sintem pe o terasa de pe malul sting al riului Arge*, la poalele colinei
cu ruinele cunoscute sub denumirea de Sin Nicoara (o bisericuta de data
mai tirzie, c. sec. XV). Se disting azi doua incinte contigue una foarte
incapatoare, incinta 1, fiind un patrulater (vag trapezoidal), cu laturi
masurind intre 81 *i 98 m, pe cind cealalta este incinta 2 lipita de coltul
NE al celei dintii (in parte *i suprapusa acesteia), caracterizata prin traseul
arcuit al laturilor de est *i sud. In cuprinsul ultimei exist i o a treia in-
cinta, pe care o numim incinta A, cu planul in forma de trapez ; aparent,
sta in legatura functionala cu Biserica domneasch in realitate insa
adhpostind odinioara tocmai biserica intuita de A. Sacerdoteanu. De
aceea, spre a distinge mai lesne monurnentele de referinth, vom folosi
aici termenii : Arge* I (pentru vechea biserica dispitrutit) *i Arge* II (pen-
tru actualul loca* pastrat In picioare). De asemenea, vom devansa aici o
parte din reperele cronologice stabilite pe cale arheologich (fig. 1).
Incinta 1 dateaza din veacul al XIV-lea, cu refaceri i adaosuri
din veacurile XVIXVIII. Astazi, imaginea ruinelor din cuprinsul ei
ne apare oarecum uniforma, datorith consolidarilor (plombe, inaltilri etc.)
din anii '20. Zidurile patrulaterului (cu o suprafata interioara apreciabila :
c. 7300 mp) erau groase de 1 1,20 m i lucrate dupa model bizantin, folo-
sindu-se piatra de riu. in alternanta cu asise de caramizi. Initial (*i aceasta
insearnna c. 1340, cum vom vedea), a existat o singura easel domneascd
i anume pe latura de sud, precum i un turn de intrare (nr. 1), ancorat
de latura de est. Ambele constructii au fost ridicate in aceea*i tehnica.
Ulterior, in veacul al XVI-lea (c. 1517), casei amintite i se adauga o larga
prisph la nord, iar in partea opusa a incintei se construie*te o a doua casa
domneasca ; tot atunci se inlocuie*te turnul de intrare cu acela phstrat
si azi in ruinh (nr. 2), se refac zidurile incintei etc. In sfir*it, mici adaosuri
au loc la cele douh, case domnesti in cursul veacului al XVIII-lea (c. 1750).

4 C. Grecescu, In Revista istoricei romda, V VI (1935 1936), p. 530; N. Iorga, op. cit.,
p. 220 (cf. i BGMI, XXXII (1939), p. 141).
www.dacoromanica.ro
3 CRONOLOGLA mONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 683

Cit prive0e incinta 2 a Bisericii domnesti datarea ei intr-o


fazg tirzie (c. 1750) este indiscutabilh" ; in afaea de monumentuI mentionat,
se pAstreaza, aici i fundamentele unei clildiri din veacul al XVI-lea
(c. 1517), iar latura de sud este marcat5, de actualul turn de intrare o clo-
potnitg zidit6 in anul 1838 (vezi desenul lui Michel Bouquet din 1840) 5.

: r171-7-:
:
i I '1

;-

l
0 4Orn
4
....,..

Fig. 1. Curtea domneascA din Arges, schita de plan (se indic


incintele: A, I si 2; semnul X inscris in cerc = locul probabil
al nucleului Curiii vec hi ). Cronologia construcliilor: a
c. 1200-1280); b (c. 1340); c (c. 1365-1369); d (c. 1517);
e (c. 1750k f (sec. XIXXX).
Dar in cuprinsul acestei incinte se gAsesc i constructii mult mai vechi.
Care a fost rolul acestora
Ineeputurile i tradifia istoried. Din nefericire, nu avem cunostint
de vreo descriere veche a acestui asezrimint chiar fantezistA, care sa fi
insufletit manuscrise sau tipgrituri medievale. Prima mentine a locului,
a unui 'eastrum Argyas', dateaz5, din anul 1336 si se leag5, de invazia rege-
lui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1330) in Tara RomneascA iar 6,

o mentiune expressis verbis a reedintei argesene o avem din timpul voie-


vodului Vladislav I sail Vlaicu Vod5, (1364 1377), respectiv intr-un

5 Vezi Albume Valaque. Vues et costumes pittoresques de la Valachie dessings d'apres


nature par Michel Bouquet et lithographies par Bug. Ciceri, Ferogio et M. Bouguet, Paris, 1843.
6 DRH, D, vol. 1 (Reign intre Orile romne), p. 58.
www.dacoromanica.ro
684 NICOLAE CONSTANTINESCTJ 4

document latinese datat 16 iulie 1372 : datum in Argies, in nostra resi-


dencia" 7.
Daca orasul insui, Arge (sau Arghi,9), a fost totusi ocolit de tacere
in pofida faptului, ca in comparatie cu alte asezari de acelasi rang nu a
depasit vreodata conditiile unui tirgor provincial , aceasta se datoreaza
imprejurarii de care am amintit : de la bun inceput a fost sortit sa fie
scaun voievodal, unic pentru intreaga Tara Romaneasca, pina la aparitia
centrului rezidential de la Tirgoviste, sub voievodul Mircea cel Batrin
(c. 1400). De asemenea, daca putem vorbi de faima acestui oras, ea va
surveni mult mai tirziu i anume odata cu Neagoe Basarab (1512 1521),
restauratorul Curtii domnesti (c. 1517), ctitorul Ma'nastirii Argesului, o
splendoare arhitectonica desavirsita care a inaripat mintile celor ce au
vizitat-o, nu mai putin si osatura populara a traditiei noastre istorice,
aceea care o va atribui mai tirziu miticului 'Negru Voda",'. Caci, fapt
semnificativ, in veacul trecut incia' se mai facea confuzia intre ctitoria
lui Neagoe din 1517 i Biserica domneasca de la Curte, prima fiind pusa
pe seama lui `Radu Negru' 8.
tntr-adevar, in decursul timpului s-a cristalizat o tradilie in legatura
cu orasul Arge i cu resedinta voievodala de aici totul grefindu-se pe
ideea aparitiei spontane a statului feudal dintre Carpati si Dunare, datorat
se credea unui 'descensus' din Fagaras, asadar din Transilvania.
Datele traditiei (exceptind haina populara a lor, filonul folcloric) se gasese
intr-o schema anume in compilatiile cronicilor munteneti, schema fixata
deja in cursul veacului al XVII-lea si redatil prin cele doua principale
versiuni ale letopisetelor : cel denumit Letopisepil Cantacuzinesc, iar in
replica Cronica Beilenilor 9.
De subliniat in aceasta privinta, ca prima cronica evoca inai intii
un alt 'descalecat' acela al romnilor despartiti de romani, care ajung
la Severin, apoi in Transilvania (pre apa Morasului 0 pre apa Tisei ajun-
gind si pina la Maramuras") tema speculata apoi de adversarii conti-
nuitatii noastre, in speta de Robert Roesler 1. Noii veniti, zice aceeasi
cronica, s-au intins apoi peste tot ; si-au ales boierii, iar dintre acestia pe
banove,tii de neam mare respeetiv Basarabii, in Oltenia, cu `scaune'
succesive la Severin, Strehaia i in sfirsit la Craiova. Iar cind au fost
cursul anilor de la Adam 6798 /1290 continua Letopiselul Cantacuzi-
nese fiMd in Tara Ungureasca un voe4od ce 1-au chiemat Radul Negru
voevod, mare herteg pre Almas si pre Filgara,, radicatu-s-au de acolo cu
toata casa lui i cu multime de noroade : rumani, pqpistasi, sasi, de tot
7 DRII, B, vol. I, P. 15.
8 Este cazul scrierii din tinerete a marelui b5rbat de stat si istoric romAn Mihail Nogalni-
ceanu cf. Michel de Kogalnitchan, Histoire de Dacie, des Valaques transdanubiens et de la
V alachie, I, Berlin, 1854, P. 114 115. De notat cS R. Roesler, corectindu-1 pc M. KogAlniceanu
in privinta confuziei dintre MAnAstirea lui INeagoe Basarab si Biserica domneascft (de care Insd
Roesler nu aflase absolut nimic), scria In 1867: weil es in der Walachei keln Gebaude gibt,
dasnachweisbar alterist, als das 15. Jahrhundert" veii Die Anfiinge des walachischen Fiirsten-
thums, Viena, 1867, p. 13 14.
Vezi in aceast privint P. P. Panaitescu, Inceputurile istoriograriei In Tara Roma-
neased, in Studii si materiale de istorie medie SMIM , V (1962), P. 195 255: idem, in Istoria
literaturii romilne, I, Edit. Academiei, Bucuresti, 1964, p. 273 293, 414 432.
I R. Roesler, Romiinische Studien. Untersuchungen :ur alteren Geschichte Romliniens,
Leipzig, 1871, P. 268 si urm.
www.dacoromanica.ro
5 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 685

fliul de oameni, pogorindu-se pre apa Dimbovitii, inceput-au a face lard


noud /subl. ns./. intai au Mcut orasul ce-i zic Cimpul Lung. Acolo au flcut
si o bisrica mare si frumoasa si inalta. De acolo au descdlecat la Arge$
si iar au fdcut orq mare i s-au pus scaunvl de domnie fdcind curti de
piiatrd i case domnesti i o bisrica, mare si frumoasa /subl. ns . / Atunce
si Basarabestii cu toata boerimea ce era mai nainte preste Olt, s-au sculat
cu totii de au venit la Radul Voda, inchinindu-se sh fie supt porunca
lui si numai el sa fie preste toti... tt.
Cealalta compilatie cronicareasca, a adversarilor Cantacuzinilor, a
redat lucrurile intrucitva altfel : ignora cu totul primul `descalecat' si,
evident, problema Basarabestilor de la apus de Olt (desi admite e Radu
voievod din Fagiiras se trage din mosii stramosii rumanilor, carii venise
de la Roma, in zilele lui Traian imparatul Romii.. . ") ; data descinderii
din Fagaras este aceeasi, iar ordinea faptelor descalecatorului la fel.
Cronica Bdlenilor preciza totusi : Si au inceput a-si tocmi i a-si indrepta
tara cu judge, cu judecatori (cu boierii) i cu altele ce era de folosul
domniei si a tarii" 12 netinind seama de informatia traaasmisa de prima
cronic i anume, c Radu Negru voievod, dupa o domnie de 24 de ani
(acceptata de cronicarul Balenilor), a fost ingropat la biserica lui din
Arger 13 /subl. ns./.
Istoriografia noastra s-a ostenit indelung cu descifrarea i interpre-
tarea elaboratelor acestei traditii istorice (sa precizam aici c exista si
traditii ca s zicem asa 'regionale', cazul celei din chiar orasul Cimpulung,
cristalizata inainte de domnia voievodului Matei Basarab, originar din
Oltenia : pisaniile din 1636 ale Bisericii domnesti de aici dau alt data a
'descalecatului' lui Radu Negru : anul 1215, asadar una mai timpurie cu
75 de ani decit a cronicilor amintite 14). Ilustrul medievist care a fost D. On-
ciul, a dedicat problemei doua studii fundamentale, propunind o rezolvare
pentru un aspect al problemei, prin ecuatia Radu Negru = Radu I (voie-
vodul Pith Romanesti din anii 1377 1383, frate cu Vlaicu Voda si
tatal lui Mircea cel Batrin) ; ar fi vorba deci de confuzia fcuta de tra-
ditie intre un personaj inchipuit de aceasta i unul existind realmente.
Onciul a relevat magistral sensul contradictoriu al traditiei : totul, afara
de data cronologica, este, in oarecare inteles, adevarat in ea, nimic insa
in legatura in care a dat" 13. Este lesne de explicat pozitia pe care acelasi
istoric o va avea mai tirziu cu doug, decenii : cind, la 31 iulie 1920,
Virgil Draghiceanu descoperea faimosul mormint voievodal (nr. 10) din
Biserica domneasca eine putea fi printul ingropat in sarcofag decit
acelasi Radu I (alias 'eel Negru'), ctitorul acestei biserici f Sau, mai

11 Istoria Torii RomOnesti, 1290 1690, ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Edit. Academiei,
Bucuresti, 1960, p. 1 3.
12 Radu Popescu, Vorniculf, Istoriile domnilor Tarii Romdnesti, ed. C. Grecescu, Edit.
Academiei, 1963, p. 3 5, 7.
13 Ed. cit., p. 3. Vezi 1 Glaccomo di Pietro Luccari, Copioso ristretto degli annali di Rausa
libri quatro, Venetia, 1605, P. 49 : /Negro Voevoda . . ./11 quale morendo In sepelito in Argis".
14 N. lorga, I nscrip(ii din bisericile Romaniei, I, Bucurestl, 1905, P. 128-129 si considera-
Vile de la p. 130-132.
13 D. Onciul, Radul Negru si originile principatului Torii RomOnesti (1891-1892) In
Scrieri istorice, 1. ed. A. Sacerdoteanu, Bucuresti, 1968, p. 428 ; idem, Originile Principatelor
Romline (1899), ibid., p . 572.
www.dacoromanica.ro
686 NICOLAE CONSTANTINESCU 6

corect spus, aeela care desgvirsise opera inceputg de bunicul sgu Basarab I,
potrivit interpretgrii grafitului amintit 16 Traditia era astfel corectatg
prin chiar descoperirile fgcute in interiorul monumentului argesan.
Dealtfel, ceea ce evideniaser i istoricii din timpul lui D. Onciul
si de dupg el, traditia istorieg este infirmatg de alte izvoare pe care aceas-
ta nu a avut de uncle A' le cunoascg. Cu peste doug veacuri in urmg,
in 1774, Georgius Pray scotea la luming acel document de inestimabilg
valoare pentru istoria medievalg a romanilor Diploma Ioanitilor din
2 iunie 1247, prin care regele ungur Bela IV conceda cavalerilor Ioaniti
drepturi peste 'taxa Severirrului' impreung cu cnezatele (kenezatus ) lui
loan i Farcas, exceptindu-se 'Wile' (terrae) ce aveau atunci in frunte
una, pe voievodul Litovoi, la apus de Olt, iar alta pe voievodul Seneslau, la
rgsgrit de acest riu /terra Szeneslai woiavode Olatorum, quam eisdem relin-
quimus, prout iidem hactenus tenueruntl 17 Or, este azi aproape unanim
acceptat, c voievodul Seneslau se afla in fruntea formatiunii teritoriale
din bazinul Argesului superior formatiune care se sprijinea pe muntii
FAggrasului, intinzindu-se i pe versantii de nord, in 'Tara EiggrasuluP
sau 'Tara Oltului'. Nu intimplgtor, cum ne incredinteazg cronicarul
persan Ragid-ed Din, in anul 1241 oastea tatarg condusg de Bugek ajunge
la hotarele lui Mishelav lbehudiid e Maelavl", luptindu-se cu acesta
(i.e. Seneslau), distrugind totodat mngstirea cisterciang de la Cirta (in
Tara Oltului) i apoi Sibiul 18. Si uncle putea sA, fie centrul voievodatului
lui Seneslau dacg nu la Arges, unde arheologia a demonstrat cu lirn-
pezime eg au existat o bisericg si curti de piiatrg" nu munai anterioare
anului 1290, ci i vremii voievodului Seneslau
Curtea veche. Cereetgrile arheologice recente, intr-adevgr, au permis
in bung parte elucidarea multiplului evantai de probleme si aspecte care
privese vatra voievodalg din Arges, inclusiv fazeologia constructiilor pgs-
trate azi in ruing sau in picioare, si relevindu-ne totodatg un nivel de
locuire cu mult anterior epoch lui Basarab I (c. 1310 1351/52).
Astfel, referitor la inceputurile locuirii medievale, este in afarg de
indoialg cg asezarea de pe Arges exista in cursul veacului al XII-lea, desi
sintem lipsii incg de cercetgri speciale i metodice in aceastg directie
(si avem in vedere cuprinsul insusi al orasului de azi). Oricum, a existat
o veche Curte feudald la circa 100 m sud de actuala Biseric domneascg,
din nefericire distrusg (total sau in cea mai mare parte), intrucit pe locul
respectiv s-au ridicat clAdirile care alegtuiese astgzi Spitalul orgsenese
Curtea de Arges, ale cgror amplasamemnte irnpiedicg deocamdatg explo-
rarea arheologicg. De asemenea, se cuvine mentionat i faptul c terenul
un mamelon a fost in parte afectat de luergrile din veacul trecut, cind
s-a trasat actuala arterg principalg a orasului.
Dacg nucleul Cartii vechi ne-a rgmas incg necunoscut (in ce priveste
dirnensiunile si planul constructiilor ; altminteri, o casg de locuit, eventual
" Idem, Studii de istorie, ed. A. Sacerdoteanu, Edit. Albatros, 1971 (col. Lyceum),
p. 267 271 .
11 Georgius Pray, Dissertationes historico-crilicae in Annales veteres Hunorum, Avarum et
Hungarorum, Vindobonae, 1774, p. 134-137; DRI-I, B, vol. I, p. 3 11.
18 A. Sacerdoteanu, Marea kitard si sud-estul european, Bucuresti, 1933, passim;
Aurel Decei, L'invasion des Tatars de 124111242 . . in Revue Roumanie d'Histoire, XII (1973), 1,
p. 118-119.
www.dacoromanica.ro
7 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 687

Imprejmuita cu zid, trebuia s existe) stim insa cu certitudine ca anurnite


anexe gospoddroti existau la NV de acest nucleu. Este vorba in principal
de o constructie cu temelii de piatra, a carei latura de ford msura cel
putin 10 m lungime si pe al carei traseu s-a suprapus ulterior tocmai
zidul de slid al incintei 1 tbavaje i crri pietruite erau in lecr6atura cu
aceasta constructie. Nivelul arheologic respectiv este relativ bogat in
urme materiale ceramic, obiecte diverse si mai ales monede ; dintre
acestea din urma, cea mai veche piesa este o nomisma de bronz emisa
probabil de irnpratul bizantin Alexios III Angelos (1195-1203) ", iar
urmatoarea in ordine cronologica tot o moneda din mediul bizantin,
provenind de data aceasta de la despotul din Thessalonic, Theodor Angelos
Konmenos Dukas (1224-1230)
Dar cea mai importanta noutate adusa de investigatia noastra
arheologica priveste locasul de inchinare al Curtii vechi biserica Arges I,
ale carei fundatii se pastreaza partial in interiorul bisericii Arges II. De
dimensiuni mijlocii 14 x 8 m, en fundatii masurind grosimi intre
0,60 0,80 si 1 1,20 m vechiul edificiu a fost lucrat din piatra locala
de cariera, un sist cenusiu-vinat i caramizi (inclusiv caramizi romane,
provenind dintr-un castru al liines-ului alutan sau transalutan ambele
strabatind i zona Argesului) ; liantul folosit consta din mortar de nuanta
rosietica, datorita faptului c alaturi de var, nisip i prundis s-a folosit
in compozitie si praful de caramida. La talpa fundatiilor si in miezul aces-
tora se aflau tiranti de stejar, care serveau la stabilitatea zidurilor (facind
fata deci si solicitarilor provocate de socurile seismice). Fatadele, desigur
cu registre de piatra alternind cu siruri de caramizi, erau impodobite si cu
elemente ceramice smaltuite in verde, galben si brun, iar in interior peretii
au fost acoperiti en o frumoasit si variata, coloristic, pictura.
De retinut plarnil acestei biserici : tipic bizantin, cu o ineapere drept-
unghiulara la vest (pronaos ), unita eu incaperea centrala de plan cruci-
form (naos ), terminata la est cu o absida de contur arcuit in interior si
policronalrr, en trei laturi, in exterior (altar ). 0 particularitate a planului
se ref era la chipul cum se realizeaza in exterior legatura dintre pronaos i
naos i anume, prin decrosarea laturilor de nord si de sud. In acest fel,
imaginea cruciforma din interior apare limpede si din exterior. Indiscu-
tabil, prin biserica Arges I se documenteaza o varianta a tipului de locas
bizantin in cruce liber, MIA puncte interioare de sprijin pentru boltirea
naosului, oricum un unicat tipologic in vechea arhitectura din spatiul car-
pato-danubian 21
Cit priveste datarea, este de precizat c aceasta se refera tocmai la
incinta A, ale carei rosturi se deslusesc acum cu claritate, i numai in lega-

19 W. Wroth, Catalogue. . II, Londra, 1908, tipul 4 (determinare de Octavian Iliescu).


29 W. Wroth, Catalogue. . /III/, Londra, 1911, tiput 2 (determinare de Octavian
Iliescu).
21 N. Constantinescu, La residence d' Arges des voluodes roumanies des XIII-e et XIV-e
siedes. Problemes de chronologie ez la lumiere des ricentes recherches archeologiques, in Revue des
Etudes Sud-Est Europiennes /RESEE/, VIII (1970), 1, p. 28-29; I. Barnea, Monumenti
bizantini in Romania fra il VII ed ii XIII secolo, Extras din,Corsi di cultura sull'arte revennate e
bizantine, .Ravenna, 1971, Faenza, /1972/, p. 91 si fig. 4; R. Theodorescu, Bizanf, Balcani,
Occident laincejmturile culturii medievale romdnesti (secolele X XIV ), Edit. Academiei, Bucu-
resti 1974, p. 270 274.
www.dacoromanica.ro
688 NICOLAE CONSTANTINESCLT 8

tura' cu biserica Arge I. Intr-adevar, deasupra stratulni de constructie al


incintei A am gasit o alta, moneda de bronz (etnisa, probabil de acelai
Alexios III Angelos), ceea ce ne-a determinat siti admitem ca vechiul loca
religios dateaza din jurul anului 1200. Din aceemi vreme dateaza i con-
structia-anexa descoperita in sectorul sudic al ipcintei /, de unde concluzia
a ipoteticul nucleu al Curtii vechi din Arge este mai timpuriu CU cel
putin un deceniu-doua, ridicmdu-se eventual prin anii '80 ai veacului al
XII-lea. Cercetarile viitoare vor contura desigur mai limpede aceasta
importanta problema pentru istoria vetrei argesene.
in sfirit, i tot pe cale arheologica, mai tim astazi ca, microzona de
anexe gospodareti a Curtii vechi a fost amplificata in a doua parte a
veacului al XIII-lea (cum indica plasamentul stratigrafic al unei monede
de bronz de la imparatii Paleologi Am-ironic II i Mihail IX, 1295 1320
moneda ce reprezinta un terminus ante quern) 22 Nu este exclus ea tot
atunci sit fi avut loc i o refacere a picturii din biserica Arge I, deoarece
unele fragmente de fresca prezinta straturi suprapuse de pictura ; o moneda,
de la Ladislau IV Cumanul (1272 1290), gasita in interiorul bisericii
domneti 23, ar putea sugera cit o asemenea sub-faza, de constructii s-ar
incadra in anii '70 80 ai veacului al XIII-lea.
Aadar, in functie de aceste precizari in legatura cu cronologia celor
mai vechi monumente argesene cunoscute, ne putem acum pronunta asu-
pra semnifieati ei lor istorice.
Am vazut ca Diploma Ioanitilor din 1247 inregistreaza deja morce-
larea teritoriului din jurul cununii Carpatilor in TUT terrae, structuri
social-politice teritoriale romaneti intemeiate pe viata in obti sateti,
in cnezate i voievodate, despre ale caror origine i rosturi istoriografia
romaneasca s-a pronuntat Inca din secolul trecut 24, nu mai putin i in
timpul de fata, 23. Nu putem insista in aceasta privinta, retinind in sehimb
un aspect esential i anume privitor la vechimea acestor forrnatiuni ter--
toriale romaneti. intr-adevar, chiar documentul amintit evoca acest
aspect prin formularea prout iidem hactenus tenuerunt", ceea ce inseamna
cit stapinirile romneti lipite de Carpati, de o parte i de alta, dainuiau
acolo din adinca vechime i erau recunoscute ea atare de regele arpadian.
Vechile monumente de la Curtea de Arge vin sit confirme acest adevar
istoric.
Din nefericire, istoria nu a inregistrat numele voievozilor care pe
rind, sau poate unul i acelai inalta Curtea veche i apoi locaul de
stil bizantin reprezentat de biserica Arge I (c. 1200). Nu e nevoie insa de
socoteli prea complicate pentru a trage concluzia ea, Seneslau, voievodul
din anii 1241 1247, nu putea fi fondatorul primului nivel de constructii
de acolo ; altii au fost cei care ridica primele ziduri cu mai bine de doua
generatii inainte de Seneslau. Cel putin doi sau trei voievozi 11 vor fi pre-
cedat pe acesta in `scaunul' de pe Argeul superior.
22 W. Wroth, II, nr. 49 (determinare de Octavian Iliescu).
23 C. Moisil, In Cartea don-I:leased din Arges (1923), p. 150, nr. 16.
24 D. Onciul, op. cit. (1891 1892, 1899), cu bibl. respectiva.
25 Pe larg la P. P. Panaitescu, Obstea fdrdneased in T ara Romdneasca si Moldova. Orindui-
rea feudal& Edit. Academiel, 1964 (Biblioteca istoricA, X); idem, in scrierea postumri Introducere
la istoria culturii romdnesti, Bucurestl, 1969, p. 156 i urm ; p. 174-184 (Feudalismul, Formarea
clasei sthpinitoare).
www.dacoromanica.ro
9 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 689

Oricum, vechile monumente de la Arges oglindesc prefacerile petre-


cute in sinul societAtii romAnesti, angajarea acesteia pe calea feudalismului
Ind], de la finele primului mileniu i intArirea noior structuri feudale in
prirnele veacuri ale mileniului nostru. Pe de alt5, parte, ele sint expresia
palpabilA a afirmdrii elementului romdnesc in contextul european, pe pla-
nurile culturii i civilizaiei, cu efecte nemijlocite pe planurile politic si
militar. In vremea cind exista deja o Curte de rang voievodal la Arges
de cealaltA parte a Dun Arii, in Balcani, mocnea i izbucnea apoi (1186)
revolta AsAnestilor de pe urma cAreia va lua nastere Imperiul romAno-bul-
gar. In luptele purtate cu bizantinii, asa cum ne informeazI cronicarul
Nicetas Choniates, AsAnestii vor primi sprijin arrnat de la cumani si de la
rornni, ea in 1199 de pild6 26 Dealtfel, ne putem intreba clacA nu cumva
insAsi constructia bisericii Arges I s5, fi avut loc cn sprijinul tarului Ioni
Caloianul (1197 1207), ca semn al bunelor raporturi statornicite intre
romanii de pe ambele maluri ale DunArii 27 SA mai amintim c prin 1210 ,
cind izbucneste o revolt5, in Vidin impotriva tarului Boril, in oastea tri-
rnisil in ajutor de regele ungur Andrei II (condus5, de comitele sibian
Joachim) se aflau i romAnii : asociatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis et
Bissenis" 28 In sfirsit, se cuvine evidentiat i continutul scrisorii pe care
papa Grigore IX o adresa in 1234 printului Bela al Ungariei, viitorul rege,
din care rezult5, limpede nu numai influenta romAnilor asupra neamurilor
din jur, ei si faptul c exista atunci o inalta ierarhie ortodoxa este drept
socotitA de papa necanonica, fiind vorba de pseudoepiscopi care tin de
ritul grecilor /pseudo episcopis Grecorum ritum tenentibusl" 29, ceea ce
II ingrijora pe suveranul pontif, intrucit era in cumpana soarta fantoma-
ticului 'episcopat al cumanilor' organizat de catolici la cotul Carpatilor.
Indiscutabil, un asemenea ierarh ortodox trebuia sa existe si in partile
Argesului, alaturi de voievodul care cirmuia 'Vara' de care am amintit 30.
Fapt este cA aceastA 'tara' a putut sa reziste invaziei mongole din
1241 (srt notam aici ca arheologia nu a sesizat urme de distrugere la Arges
corespunzAtoare epocii), dovada cA acelasi voievod este inregistrat de do-
cumente la 1241 si 1247 Seneslau. Ce s-a intimplat dupA acesta, cit a
durat stApinirea lui nu putem preciza. Stim in schimb c tocmai in
perioada cind Curtea de la Arges suferea prefaceri, in anii '70 80 ai vea-
cului al XIII, un sir de evenimente importante se petreceau la apus de
Olt iar in centrul acestora a stat tocmai voievodul Litovoi, asa cum
ne informeazA documente din anii 1285 si 1288.

26 N. Choniates, Historia, I 5- in Fontes Historiae Daco-Romanae, III. Scriptores


Byzantini, saec. XI XIV, ed. Al. Elian i Serban Tanasoca, Edit. Academiei, Bucuresti, 1975,
p. 290 291.
27 Bineinteles, este vorba de o ipotezA de lucru 1 aceasta nu are nimic comun cu teoria
<lominatiei Imperiului romAno-bulgar la nord de Dundre, al cArei promotor a fost istoricul D.
Onciul. Teorie dezmintitA de izvoare, cum au artitat apoi N. lorga, P. P. Panaitescu s.a.
29 DRH, D, vol. I. p. 28-29. Interprethri la Ilie Minea, Romtinii tnainte de 1222. Noi
contribufiuni, In Reoista pentru istorie, arheologie si filologie /RIAF/, XIII (1912), P. 222-229;
P. P. Panaitescu, Introducere (1969), p. 258-259.
29 DRH, D, vol. I, p. 20 21.
3 N. lorga, Histoire, III (1937), p. 137-138. Mai nou, Radu Constantinescu, Note
privind istoria bisericii roil-Hine In secolele XIII XV, in SMIM, VI (1973), p. 173 192 (cu
interpretdri discutabile in ce priveste localizarea 'episcopatului cuman', pe care autorul II consi-
dell a fi fost in Tara Birsei).
www.dacoromanica.ro
690 NICOLAE CONSTANTINESCU 10

Intr-adevar, 'rinduielile' statornicite in 1247 de regalitatea maghiara


au lovit in interesele economice i politice ale masei romane.;ti, ceea ce a
generat de prisos a fi demonstrat o permanenta stare de nemultumire
si chiar de impotrivire fatisa. Ecoul acestei impotriviri respira dealtf el din
insusi continutul Diplomei Ioanitilor i va avea un prim elect insi dis-
paritia, pe tacute, a cavalerilor din zona Severinului. Sa nu scapam din
vedere ca regatul Ungariei trecea atunci printr-o perioada de criza, (interna
si externa), catolicismul insusi, al carui stilp era in Europa centrala,
suferind rasunatoarea infringere de pe urma careia va renaste Bizantul,
odata cu alungarea latinilor din Constantinopol i instaurarea dinastiei
Paleologilor (1261). Criza interna din regat patrunsese chiar in sinul casei
regale dovada luptele dintre Bela IV si fiul sau Stefan, amplificata
apoi dupa 1272, cind pe tronul Arpadienilor se afla minorul Ladislau IV
Cumanul. Or, exact in domnia tumultoasa a acestuia (socotit de istorio-
grafia ungara ca, a desavirsit ruinarea regatului) are loc ini,carea rorml-
neasca condusa de voievodul Litovoi, in ale carui aspiratii se pot deja
distinge germenii unei mad idei ce-si facea loc : tendinta de unificare poli-
tica a Varilor' romanesti. Dar actiunea intreprinsa de Litovoi 1?i de fratele
sau Barbat a esuat, primul cazind pe cimpul de lupta iar ultimul acceptind
f restaurarea" tributului fata de coroana Ungariei, semnul relatiei dintre
vasal si suzeran 31.
Cu toate acestea, ca fapt istoric real, procesul de unificare politica
Ii va urma cursul spre sfirsitul veacului al XIII-lea, evidentiind totodata
rolul coagulant al Argqului in constituirea statului feudal care se va numi
Tara Romaneascei. Nu multa vreme dupa evenimentele legate de numele
lui Litovoi, in cuibul voievodal de la Arges, stapinit de voievodul Tihomir,
vedea lumina zilei fiul sau Basarab. Oricum, un adu Negru' de dupa
1290, admitindu-se asertiunea traditiei istorice, nu numai ca trebuia sa-1
1ntilneasca la Arges pe Tihomir si sa-1 scoata pe acesta din scena, luin-
du-i locul dar nu mai avea nevoie sa mai facil, milli de piiatra" i o
biserica, de vreme ce acestea existau deja in virsta secularit
Desigur, a ramas Inca obscura pentru istoriografie dimensiunea
rolului pe care 1-a avut Tihomir in faurirea statului feudal de la sud de
Carpati. In orice caz, daca, acesta si-ar fi asumat dirijarea procesului de
unificare politica, a formatiunilor teritoriale romnesti imprejurarile
externe Ii erau favorabile la cumpana dintre veacurile XIII si XIV : stin-
gerea dinastiei arpadiene, disparitia ambitiosului han tatar Nogai, deca-
derea statului bulgar al Terterizilor etc. 32. Cent este ca, desavirsirea
procesului amintit are loc sub Basarab fiul lui Tihomir (Bazarab, filium
Thocomerii cum preciza un document angevin din anul 1332) 33, voie-

31 DRII, D, vol. I, p. 30 34 (1285) i p. 34 35 (1288). Interpretari la A. Sacerdoteanu,


Comenlarii la diploma din 1285 priuind pe magistrul Gheorghe, In Analele Universitafii BncureFti,
Stiinte soc-ale, 9 (1957 , p. 27 43; P. P. Panailescu, Introducere (1969), p. 306 307.
32 Cf. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 292 si urm. (hiterneierea statelor romanesti. Trecerea
de la `tara" la slat).
33 DRH, D, vol. I, p. 50, In context evoeindu se inva7ia din 1330 si zdrobirea ei
exercitum nostrum, regio edicto convocatum, movissemus, et quedam confinia regl nostri,
... cum
que in terra Transalpina, per Bazarab, fllium Thocomerii, scismaticum, in nostrum et sacre
corone non modicum derogamen detinebantur...".
www.dacoromanica.ro
11 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 691

-vodul cu domnie indelungatg, de numele cdruia se leagei faurirea deplind


a rdrii Romdnesti. in chip firesc, Argesul devine i capitala tingrolui stat
apgrut in sud-estul Europei.
Noua Curte din veacul al XIV-lea. Asadar, creatia de stat dintre
Carpati si Dungre, indiscutabil de caracter feudal, nu a fost nici spontang
si nici nu a urmat un curs frog oprelisti. Recunoasterea mi Basarab I
ca voievod unic peste o singur i cuprinzAtoare taxa,' va fi fost obtinutg
in general pe cale pasnicg, desi putem presupune ca pe alocuri a fost
impusg cu forta. Izbinda finalg a fost ins a voievodului din Arges si
acesta este sensul traditiei istorice tirzii care, rgsturnind lucrurile, vorbeste
do 'inchinarea' Bgsgfabestilor de peste Olt in fata miticului Radu Negru,
adicg de supunerea celorlalti voievozi. De asemenea, trebuie spus Ca noua
creatie de stat ca expresie pe plan suprastructural a bazei econom ice
de caracter feudal in continua dezvoltare s-a consolidat pe tot parcursul
veacului al XIV-lea. Daca am compara-o cu elementele unei eladiri, atunci
putem afirma : cnejii i voievozii din veacurile XII XIII pregatese ma-
terialul de constructie, Basarab I (eventual i Tihomir) asaza temeliile
si inalta clgdirea, dar abia urmasii in scaunul din Arge ii fixeaza aco-
perisul.
Bineinteles, pgrgsind termenii fio-urati, este neindoielnic cg o bung
parte din pirghiile mecanismului vie-tiibde stat actionau ca atare in timpul
domniei lui Basarab I si ne referim la functille interne si externe. Meritul
primordial al lui Basarab I a fost acela cd a gindit i a tiut sfoloseasc
mijloacele pentru a se recunoaste identitatea istoried a noului stat apdrut
in sud-estut Europei. i aceasta s-a realizat cu mijloace politice diploma-
tice, economice, dar mai ales a fost consfintita pe cimpul de luiltg. Neim-
pgeindu-se cu noile realitgti politice de la sud de Carpati i voind sg le
curme, regele Carol Robert de Anjou intreprinde cunoscuta expeditie
armata impotriva lui Basarab I, al carei deznodgmint se cunoaste : cum-
plita infringere din preajma Argesului (9 12 noiembrie 1330) 'La Po-
sada', cum s-a incet4enit (farg temei docuinentar) in istoriografia roma-
neascg 34. Basarab I repurta acum 650 de ani nu numai o stralucita
biruintg, dar cucerea libertatea de actiune, desprinderea de suzeranitatea
ungarg sau dreptul la existenta de-sine-stdtcitoare a Tdrii Romdnesti. Unul
din atributele titlurilor voievodale romilnesti, acela de autokrator s au
samoderzavnyi, Ii trage originea si din victoria obtinutg in 1330 de Basa-
rab I.
Revenim lug la vatra voievodalg de la Arges, despre care put em
spune acum ca intruchipeazg deopotrivg treapta voievodatului prestatal
i treapta domniei autocrate statale, intr-atit sint de incrustate in cuprin-
sul ei absorbindu-le acele coordonate de substanta care au putut
contura, in final, fenomenul statal de la sud de Carpati. intrucit vom
ajunge la incheieri cu total diferite de cele care marcheaza cadrul istorio-
grafic actual, ne vedem obligati sg stgruim si aici asupra probelor arheo-
logice i istorice pe care ne sprijinim.

34 Cf. Chronicon Piclum Vindobonense, ed. G. Popa-Lisseanu, in Fontes Ilistoriae Daco-


Romanorum, XI, Bucuresti, 1937, p. 108 i urm. (text) si p. 233 i urm. (traducere). Vezi interpre-
-Wile de la Maria Holban, Despre raporturite lui Basarab cu Ungaria angeoindsi despre reflectarea
campanief din 1330 In diplomele regale si in Cronica pictate, in Studii". Redista de istorie 20
(1967), 1, p7 3=43.
www.dacoromanica.ro
692 NICOLAE CONSTANTINESCU 12

tin prim aspect se refera la soarta Curtii vechi.


Evenimentele din 1330, cum rezulta din izvoarele vremii, au aravitat
topografic in jurul capitalei lui Basarab I : catre aceasta s-au inClreptat
otile conduse de Carol Robert (supra, n.6), iar reedinta voievodului 'Tara
Romaneti (la care ajung solii regelui, spre a primi indicatii asupra dru-
mului de intoarcere 35) nu putea fi decit Curtea veche din Arge. Or,
datele arheologice inregistrate in microzona de anexe gospodilreti ale
acesteia dovedesc ca a avut loc atunci un puternic incendiu, ceea ce
inseamna c inski reedinta voievodului fusese atacata de uncle 0
riposta zclrobitoare a acestuia.
Firete, nu putem ti in ce masura a suferit distrugeri i nucleul
propriu-zis al Curtii vechi ; oricum, admitindu-le, presupunem ca efectele
invaziei angevine au fost repede remediate, de vreme ce abia peste circa1
un deceniu se decide Basarab s construiasca Curtea now/ (= incinta 1),
pe care o vedem azi in mina. Intr-adevar, datarea c. 1340 se sprijina pe
determinari stratigrafice i indeosebi pe materialul numismatic gasit
in stratul de constructie aferent incintei / i casei voievodale de sud :
monede bulgareti emise de tarii bulgari Ivan Alexandru i Mihail (1331
1355) ; de asemenea, principalul reper cronologic post guem ii reprezinta.
un obol de la Carol Robert emis in anul 1338, gasit in conditii stratigra-
fice cu totul clare (respectiv sub o masiva lentila de pamint provenind
din saparea pivnitei casei de sud) 36
Al doilea aspect se refera la data construirii bisericii Arge II.
Daca Basarab a renuntat la Curtea veche (dei putea foarte bine
05 o pastreze, problema pe care tot arheologia o va lamuri), nu acelai
lucru se poate afirma despre biserica Arge I. Cercetarile arheologice au
demonstrat ca vechiul edificiu religios nu a avut de suferit de pe urma
invaziei angevine din 1330, el dainuind atit in restul domniei lui Basarab,
cit i sub urmaul sau Nicolae Alexandru. In legatura, cu aceasta problema
se cuvine evidentiat un amanunt de ordin topografic, 0 anume referitor
la amplasarea incintei 1 (c. 1340) i la componentele ei morfologice.
Astfel, e de retinut mai intii pozitia in teren a turnului nr. 1 de
intrare : acesta se afla nu 'centrat' (pe mijlocul laturii rasaritene), ci mai
aproape de coltul SE al incintei 1 mai exact, cam la jumatatea distan-
tei dintre acest colt 0 acela de SIT al incintei A. Faptul, in sine, i-ar afla
explicatia prin amplasarea casei de sud intrarea fiind mai aproape de
aceasta. Dar trebuie observat i traseul intregii laturi de est ; or, segmen-
tul de nord al acesteia prezinta o abatere pronuntata incepind toemai de
a turnul nr. 1 de intrare, altfel amintita latura s-ar fi proiectat exact
n. coltul NV al incintei A. Ceea ce inseamna ca' in momentul construirii
incintei / (c. 1340) Inca exista obstacolul reprezentat de incinta A. Aa

35 Versiunea din Chronicon Pictum In ed. cit., p. 234. 0 oastea regalA a ajuns la Argesp
rezult si din documentul de la Ludovic I de Anjou, din 30 iunie 1347: ,. Carolus.../ cum valido
suo exercitu accedendo, ante castrum Argyas castra metatus fuisset etc." cf. DRI-I, D, vol. I,
p. 65.
" Date ample In lucrarea noastrA Curtea de Arges (1200 1400). Inceputurilesi consolida-
rea Tarii Romdnelti (In pregAtire pentru tipar). DeterminArile monedelor amintite apartin de
asemenea lui Octavian Illescu precum l d-nei Elena IsAcescu.
www.dacoromanica.ro
13 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 693

se explica si configuratia planului incintei 1, a carei latura de nord este


mai scurta, cu 16 m in raport cu cea sudica 37.
Dar exista si alte dovezi c incinta ridicata de Basarab I 0 incinta
bisericii Arges I au convietuit, ca s zicem ma, si ne referim la existenta
acelor registre stratigraf ice care se sprijind simultan pe cele cloud incinte.
Desigur, asemenea situatii arheologice ar putea fi interpretate si in sensul
tezei care sustine contributia lui Basarab la edificarea Bisericii domnesti
(Arges II) : era normal ca ambele incinte s coexiste, de vreme ce ctitori-
rea ultimei are loc catre 1351 1352. In realitate lucrurile s-au desMsurat
altfel i aportul investigatiei istorico-arheologice recente ramine decisiv.
Astfel, contrar afirmatiilor celor care recunose totusi existenta unui
edificiu anterior Bisericii domnesti dar considera ca primul a fost
distrus cu totul in 1330, odata cu Curtea, impunindu-i-se astfel lui Basarab
stramutarea scaunului voievodal la Cimpulung 38 admitind deci o
pauza relativ indelungata, un vacuum, in vatra voievodala argeseana
cercetarea arheologica din anii 1969 1971 ne-a permis s deslusim o
evolutie mai logica a lucrurilor, inclusiv cu privire la momentul ridicarii
bisericii Arge II. La aceasta contribuie din plin i datele informative pe
care ni le ofera monumentul insusi.
Primul postulat : demolatorul bisericii Arge? I este acelafi cu con-
structorul (ctitorul) bisericii Arge? II.
In aceasta, privinta trebuie subliniat c5 demolarea vechii biserici pti a
incintei sale s-a desfd?urat sistematic molozul rezultat fiind in prealabil
triat, recuperindu-se o parte din materialul de constructie spre a servi
la ridicarea noului edificiu, iar grosul molozului fiind apoi transportat de
pe locul fostei biserici si servind la umplerea unor viroage, in general
la nivelarea terenului. Cinci asemenea microzone au fost depistate trei
situindu-se chiar in interiorul incintei /. Nicaieri nu s-a putut observa
o depunere arheologica oarecare, chiar sterila, care sa ingaduie concluzia
a intre operatia de demolare si ridicarea noii biserici s-ar fi scurs un timp
indelungat. Dimpotriva, in preajma bisericii Arges II, uncle se aflau de
asemenea mari cantitati de moloz, stratul de constructie aferent acesteia
fie ca zace peste pungi de moloz, fie ca este incadrat de astf el de pungi.
Rezulta c demolarea vechii biserici i construirea celeilalte au avut loc
intr-o succesiune fireasca, dar fara pauza intre cele doua activitati.
Dar constructorul bisericii Arge II nu poate fi Basarab, cum s-a
afirmat in istoriografie i Inca se mai staruie, pe temeiul greitei inter-
pretari a datei cind s-a zgiriat celebra insemnare de pe peretele nordic,
ci, in afard de orice indoiald, un voievod de dupd anul 1360. Intr-adevar
am avut sansa ca sub o lentila de moloz provenit de la biserica Arge I,
sa, gAsim o moneda de argint emisa de tarul bulgar din Vidin, Ioan Sra-
cimir (1360 1365 ; 1369 1396). Moneda care reprezinta unu/ din prin-

" 0 prima observatle in acest sens la Pavel Chlhaia, Din celfile de scaun ale Tdrii
Romdnesti, Bucure01, 1974, p. 78 79 (cu o interpretare eronata: Prin urmare incinta cur(ii
domnegi" a fost gindita ca o entitate separata de cele doua biserici care s-au succedat ling
zidul ei estic 1 de imprejmuirile acestor blserici. Explicatia acestei separari ale celor dougt incinte
poate fi data, pornindu-se postulativ de la faptul Ca biserica Sf. Nicolae Domnesc a indeplinit
functia de bisericgt a Mitropoliel", p. 79).
38 vezi V. Draghiceanu Curtea domneascd din Argq (1923), p. 16.

www.dacoromanica.ro
694 NICOLAE CONSTANTINESCU 14

cipalele repere cronologice de referinyi (caci cel de-al doilea 11 dram chiar
in interiorul bisericii Arge II). Moneda care face parte din primele emi-
siuni ale tarului din Vidin, respectiv dinainte de 1365 data alunggrii
sale din scaunul dunarean de cgtre regele Ungariei Ludovic I de Anjou.
0 dovada in acest sens este si faptul c piese similare s-au gasit in tezau-
rul ascuns pe malul jugoslav al Portilor de Fier, la Padina-Gospodijn Vir,
si anume chiar in anul abia amintit 39.
Al doilea postulat : ctitorul maim al bisericii Arge,s II.
Bineinteles, o monedg batuta, intre 1360 i 1365 putea oricind sO
ajunga la Arges in acest interval de timp, de unde poate rezulta interpre-
tarea : constructia bisericii Arge II incepe fie sub Nicolae Alexandru
fie sub Vladislav I Vlaicu, ambii contemporani cu prima parte a dom-
niei lui Sracimir. Din nefericire, numismatica incg nu a stabilit cronologia
exacta a emisiunilor acestui tar (detalii importante fiind cistigate totusi
prin cercetarea romulneasca,), deoarece dacg s-ar dovedi c tipul monetar
amintit 4 a fost emis dupg 16 noiembrie 1364 data mortii lui Nicolae
Alexandru nici numele acestuia din urmg nu ar putea fi invocat in
leggtura, cu edificarea bisericii Arges II.
Ce indicii ne ofera acest monument ?
Este un loca religios de linii pur bizantine 41 eu planul in cruce
greacg inscrisa, en o remarcabila acuratete a plastieii fatadelor, la care
alternanta caramizii si a pietrei Ii dau un plgcut colorit, iar frescele din
interior sint printre cele mai reprezentative din intreaga arie de cultura
bizantin din veacul al XIV-lea 42.
Analiza structurii monumentului, a tehnicii de lucru, ne aratg, cit
acesta a fost ridicat in decursul unei singure faze de construcfie (facem
abstractie, bineinteles, de modificarile si adaosurile survenite in veacurile
urmatoare cazul timplei de zid din veacul XVIII, al contrafortilor ex-
teriori din veacul XIX s.a.). Totusi, nu putem ignora cit Inca in faza ei
de rap& biserica sufera o insertie, aspect care a scapat indeobste atentiei
specialitilor ; ne referim la adaugarea unui zid de caramida, farg fun-
datie proprie care a obturat accesul naos-diaconicon, modificindu-se
astfel structura planimetricg a coltului NE al naosului. Fresce originale
acoperg insa si suprafata acestui zid 43, o dovada in plus ca, modificarea
amintita s-a facut din mers.
De asemenea, o insertie se dovedeste a fi si inscriptia pietata in sla-
voneste, situata deasupra tabloului votiv de pe peretele de vest al nao-
39 Cf. Svetozar Duqnid, Nalaz srednjevelsovnog novca u Djerdapu. in Slarinar, XXI
(1970), Belgrad, 1972, p. 112; D. M. Metcalf, Some comments on the metrology of coins of Ivan
Alexandru and of Ivan Stralsimir, in Studii si cerceldri de numismaticd SCN , VI (1975),
p. 135 (The Gospodijn Vir hoard is plausibly dated to Lajos attack on Vidin in 1365").
4 Ileana Bdncila, Din numsimatica ltd Sracimir, in SCN, II (1958), tipul sau clasa I,
varianta I, grupa D legendele 17, 19: 'sub tron nimic' .
41 In afard de lucrarea lui 0. Tafrali, cf. N. Ghika-Budesti, L'ancienne architecture
religieuse de la Valachie. Essai de synthise, Bucarest, 1942, p. 16; Gr. lonescu, Histoire de l'archi-
lecture en Roumanie. De prhistoire a nos jours, Bucarest, 1972, p. 143-145. Pe larg si la V. Vatil-
sianu, Istoria artei feudale furile romeme, I, Bucuresti, 1959, p. 141-113 (arhitectura) si p. 340
391 (pictura).
42 Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, Paris, 1910, p. 709: par son plan en forme de
croix et son parement, un edifice de style purement byzantin".
43 Curtea domneascel din Arges (1923), fig. 201178 86; 241 243, 245 si 248.
www.dacoromanica.ro
15 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE 695

sului : sub slovele ei se distinge si azi un briu ornamental cu motive geo-


metrice 44. In tabloul votiv (din pgcate refcut radical in annl 1827) ii
vedem reprezentati pe ctitori : in dreapta (privitorului) un voievod, iar
in stinga sotia sa ambii tinind in miini modelul bisericii, desigur asa,
cum pgrea a fi aceasta in momentul refacerii (asadar la 1827, iar apoi cgtre
1851). Intrucit inscriptia originalg se pgstreazg fragmentar, pe trei rinduri,
ii ream aici continutul intreg reconstituit (in traducere) : [ + Io Vla-
dislav, cel intru Hristos Dumnezeu] binecredinciosul voievod i singur
stgpinitorul domn al Tgrii Romgnesti, al Vidinului si al intregii cirmuiri
a Vidinului [ + Singurg stapinitoarea Kera/An]a, intru Hristos Dumnezeu
binecredincioasa doamng a Tgrii Romnesti si a intregii [cirmuiri a Vi-
dinului]" 45.
Asadar, chiar fragmentar, acest important izvor de epocg ne indic5,
un moment politic din domnia unui voievod muntean faptul cg acesta
tocmai stgpinea cetatea ,si tinutul Vidinului, ale lui Sratimir ! Askizi
Om bine cei acest lucru s-a petrecut numai in timpul voievodului Vladislav I
Vlaicu i anume in anul 1369 (ping in pling toamng) 46 .
SI rezulte din aceste probe arkeologice, artistice i istorice cg
biserica Arges II a fost inceputg de Nicolae Alexandru (desigur dupg
1360), terminatil de rosu dar incg nepictatg, situatie care a fost mostenitg
de Vladislav I Vlaicu, care adaugg zidul de la diaconicon i realizeazg
pictura (inainte de 1369), pentru ca tot in timpul sgu, in 1369, sg se astear-
ng inscriptia amintitg / Dacg asa ar fi stat lucrurile nu se explicg de ce
in tabloul votiv nu ar fi fost reprezentat si voievodul Nicolae Alexandru,
ca unul care ar fi avut indiscutabil meritul principal dacg ar fi initiat
opera de ctitorire Arges II. Cind a fost cazul, de pildg cu ctitoria romAneascg
de la Cutlumus-Athos Vlaicu a recunoscut contributia anterioarg a
tatglui sgu (vezi documentul-ciorn5, din septembrie 1369) 47. De ce nu
ar fi fgcut-o si la Arges
De fapt, desi era admis postulatul : doi ctitori, unul en zidgria si
atul cu pictura echipa de cercetare din anii '20 nu si-a pus problema
dac i ctitorul ziddriei este cumva redat in frescele argesene. Abia mai
tirziu se iveste aceastg problemg, respectiv identificarea personajului
princiar redat in scena Deisis din pronaos un personaj tin dr, trebuie
precizat ,0 cine putea fi eel prosternat in fata tronului lui Hristos decit,
se crede, voievodul Nicolae Alexandru, acela care terming opera inceputg
de tatgl sgu dar o lasg ineg nezugrgvitg / 48. Totusi, pe bung dreptate,
restauratorul principal din 1911, arh. Grigore Cerchez observa in aceastg
privintg, cu referire desigur la Radu I : Astfel, in contra obiceiurilor
din bisericile noastre, ctitorul /din .Deisis, n.ns./ in loc sg fie reprezentat
in picioare, tinind in ming biserica ce o clgdise, este desemnat in genunchi,
rugindu-se lui Isus Christos, intocmai cum este reprezentat Metokites la
Khari-Djami. Ceea ce mai invedereazg cg personajul zugrAvit la intrare,
ca ctitor, nu este cel care a zidit biserica, ci cel care a zugreivit-o, precum
44 Ibidem, fig, 37, 39 (cu o transliteratie gresitd), 264.
45 Pe larg (pe baza lecturii aproape corecte a lui St. Nicolaescu, 1922 si cu alte precizdri)
in lucrarea noastrd supra n. 36.
48 Vezi mai jos, n. 58, 60.
47 Paul -Lemerle, Ades de Kuaumus, Paris, 1945, nr. 26, p. 103-105.
48 Este teza aproape curentd din istoriografia noastr de azi.
www.dacoromanica.ro
696 NICOLAE CONSTANTINESCU 16

a fost infeilisat Metokites care a OM mozaicurile de la Khari-Djami 49.


La fel credea i V. Draghiceanu 50, la fel credem i noi cu corectivul eg,
atit scena in Deisis, cit i in tabloul votiv din naos altul este voievodul
reprezentat i anume Vladislav I Vlaicu.
Intr-adevar, monumentul trebuie privit integral, caci toate datele de
referinta infatiate mai sus rezumativ ne indreapta spre unica solutie
logw : a existat un singur ctitor al bisericii Arge II i acela a fost voievo-
dul care s-a infatiat pe sine, de doua ori, in frescele bisericii Arge II.
Dealtfel, este unanim admis astazi ca i in trecut, c exista o unitate
intiml, ca spatiu i volume, intre zidarie i pictura, fapt care nu ar mai
iei atit de pregnant in evidentg, dacti se admite un atit de mare interval
(peste doug, decenii) intre echipele care au realizat zidaria i pictura (ipo-
tezele Basarab I, Nieolae Alexandru Radu I). Dimpotriva, lucrurile
ni se desluesc cit se poate de firesc daca inceream sit eliminam tezele
preconcepute sau aparentele prezentate drept realitati aievea. Este i
cazul celebrului grafit cu tirea mortii lui Basarab I cheia de bolta,
in ultima privire, a intregului eafodaj de interpretari, inclusiv de ordin
istoric, care au facut ca un monument de importanta celui de la Arge
s nu fie perceput in adevaratul context al vremii sale. Caci, in pofida
tuturor parerilor exprimate, insemnarea de pe peretele nordic a fost facuta
nu pe mortarul cu care s-a cladit, ci pe tencuiala sau 'sclivisirea' ulterioara,
opera/if', care oriunde, premerge asternerii frescelor. Ceea ce inseamng,
el tirea un reper cronologic esential pentru istoria romanilor, cci
abia in 1920 s-a aflat de data exacta a mortii tntemeietorului a fost
facnta mai aproape de momentul realizarii picturii, asadar nu este strict
contemporanii cu evenimentul relatat.
Asa incit, dupa aceste puneri la punct, rezumam (fig. 2) :
Noua biserica o inlocuiete pe cea veche, i anume in deceniul al
7-lea al veacului al XIV-lea : dupa 1365 (reper : moneda Sracimir) i
inainte de 1369 (primavara-toamna, cind Vladislav I Vlaicu era stapin
peste Vidin ; reper cronologic inscriptia slavong, de deasupra tabloului
votiv din naosul Arge II). Intrucit nimic nu se opune interpretarii ca
pictarea monumentului era pe terminate in momentul cind se realiza inscrip-
tia amintita, justificindu-se astfel insertia ei sau chiar terminata cu
totul, incadrarea cronologica, in perioada 1365 1369 este singura care se
impune de la sine. 13n monument de proportiile bisericii Arge II a putut
fi realizat asadar in decurs de circa cinci ani 0. in toate articulatiile sale
interioare (inclusiv zidul de la diaconicon, inclusiv pictura). Este, in intre-
gime, opera voievodului Vladislav I Vlaicu i a sotiei sale Ana Doamna.
in consecinta, i in mormintul nr. 10 a fost ingropat ctitorul bisericii
Vladislav I Vlaicu, ale acestuia fiind splendidele bijuterii gasite in 1920,
la loc de frunte situindu-se celebra pafta de aur. Dealtfel, multil vreme
cei vechi au ftiu t s distingg, realittile petrecute la Arge
o vreme cind
nimeni i nimic nu au impiedicat ca Vlaicu Voda sa fie socotit, asa cum
a i fost, ctitorul frumosului loca bizantin. 0 probeaza cit se poate de
limpede i pomelnicul Bisericii donmeti, caci pina i redactia sa tirzie
(copia de pe la 1863) incepe cu Vddislav Vo.:[evod] Kerana Do :[amnal",
49 Curtea domneasc din Argeq (1923), p. 42 94.
5 Ibidem, P. 46 i legenda fig. 36.
www.dacoromanica.ro
17 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGES 697

i nu cu Radul Vvd Neagoe Vvd Ana Doamna Despina Doamna"


cum a crezut V. DrAghiceanu, ultimii fiind interpolati dup5, 1863 !
De retinut forma onomasiologica 'Kerana Doamna', de fapt o tau-
tologie ; sursa acestei erori provine tot din interiorul Bisericii domneti

DATARE
FAZE $1 NIVEL UR.I
STRAT/ L CONSTRUCT11-7
Nmill
1394
Azoa 1

U)

CURTE Ai BISERICA
LLI
0
CC

g <
//
c 1369 DOMNEASCA
1365 qoar-n.--,1
1359

1352 -A 3
c 1340 INCIN TA CI
," AF.41,
I
I I
1330 , . I
I
1
I
1.11 I,
1

11
1
Ul`
-- 1310 111111
1
Lt.!

2 0
I

I
I
I
I
X
. 1265 I
1 1

ADAOSURI Q
I
I I IN ZONA
I

c 1270
i 1 NORDVEST

1247
1241

1234

1210
i '

.
w
U)

.
c 1200 I/ 11 INCINTA

1.11 r--
(J) X

Fig. 2. Tabel cronologic:

i anume din citirea greitg, a inscriptiei slavone pictate deasupra tabloului


-votiv, unde Kera (Doamna) se afla la finele rindului 2, iar Ana la ince-
putul rindului 3 ; cu timpul, s-a crezut c numele sotiei ctitorului a fost
'Kerana' 52.
In sfirit, este semnificativ c, acelai tablou votiv din naos a inspirat
alte reprezentri fie ale aceluimi cuplu voievodal, elfin o dovedete
51 Ibidem, p. 46 si fig. 35. Vezi si P. Chihaia, op. cit., p. 20.
52 Forma gresit 'Cherana' de la V. DrAghiceanu (op. cit., p. 44) este preluat de Ilie
Minea, Cherana sau Cherafa?, in Cerceteiri istorice, I, Iasi, 1925, p. 412-414.
www.dacoromanica.ro
698 NICOLAE CONSTANTINESCU 18

cizelura de argint a icoanei Sf. Athanasie, danie pentru Marea Lavra


din Athos din partea lui Vladislav I Vlaicu i a Doamnei Ana (unde
domnul este figurat in dreapta, iar doamna in stinga, ca in tablou 53),
fie ca efect al substituirii numelui ctitorului cn acela al miticului desca-
lecator 'Radu Negru.' in reprezentarea acestuia din urma. Aa se explica
asemanarea izbitoare dintre figurile i tinuta personajelor din tabloul
votiv de la Biserica domneasca 0 acelea din interiorul bisericii Manastirii
Arge0ilui (distruse in buna parte prin restaurarea lui Lecomte du Noiiy,
dar copiate in 1860 de G. Tattareseu, care consemna pe un desen : Radu
Negru Vv 1290" 54).
In lumina celor de mai sus se ridica intrebarea : ce 1-a determinat
pe Vladislav IVlaicu sa darime vechea biserica i sa inalte alta, impuna-
toare, pe ace1a0 Joe ?
Credem ca raspunsul trebuie sa tina seama de personalitatea
marcanta a acestui voievod roman, de rolul pe care 1-a jucat in ansamblul
vietii politice i economice, culturale i religioase din sud-estul Europei
in anii 60-70 ai -veacului al XIV-lea, cind la loc de frunte se situa infrun-
tarea dintre ortodoxie i catolicism.
Absorbit in mare masura, in cei aproape 13 ani ai domniei lui, de
imprejurarile externe, cu care a fost din plin confruntat, Vladislav I
Vlaicu a tiut totu0 WA se ocupe de treburile interne ale -Orli sale. Exista
o strinsa legatura intre politica sa externa ;i cea din interior fapte 0
fenomene din mediul extern declanind reactii prin politica voievodului
in inberiorul Talii Romaneti, i invers. Desigur, penuria documentara ne
impiedica sa des1u0m in amanunte intreaga sa activitate interna. Oricum,
insa, cl*ul mai vechi cu care sintem obis,nuiti 'prima manastire, pH-
mul document de cancelarie, prima moneda romaneasc52 trebuie parasit,
cad. Vlaicu nu a fost neaparat un inovator, ci un continuator care a deed-
vi2Tit, cit i-a stat in putere 0 in. limitele orinduirii feudale, opera inainta-
01or Wi in creatia de stat, in viata economica i culturala. Este drept,
i-a, propus teluri noi ,,i a izbutit in chip stralucit de pilda cu moneda
sa, prima din spatiul extracarpatic batuta de romani. i.-a, dat silinta
sa puna ordine in viata de stat, a aparatului de stat, amplificind institutii
i probabil creind altele dar a beneficiat ,i. de experienta voievozilor
dinainte de el55. Una din principalele institutii mo.5tenite era Mitropolia,
recunoscuta ca atare inca in 1359, in urma demersurilor intreprinse de
Nicolae Alexandru pe linga patriarhul din Constantinopol, Calist ; al doilea
scaun metropolitan al Tarii Romane0i, se Oie, a fost obtinut tocmai prin
stradaniile lui Vlaicu pe linga patriarhul Filotei56. Dar pina a obtine
" Vezi legendele inscripOilor (in greceste), datarea (1372 1374) si alte consideratil
istorice la P. S. NAsturel, Aux origines des relations roumano-athonites: l'icne Saint-Athanase
de Lavra du voivode Vladislav, in Actes du V I-e Congres International des Etudes Byzantines (1948,
Paris), Paris, t. II, 1951, p. 307-314. 0 reproducere, din pdcate paniald, a cizeluril de argint la
A. Xyggopoulos, The Holy Mountain Athos (903 1963). Edited by G. Varlamos, Introduc-
tion, Athens, 1963, p. 24.
54 P. Chihaia, op. cit., p. 131 si urrn., fig. 37.
55 Pe larg in lucrarea noastr Vladislav I, Edit. militar, 1979, p. 35 si urm.
56 N. Dobrescu, Intemeierea Mitropoliilor fi a celor dintli manastirt din lard*, Bucuresti,
1906; N. Iorga, Condifiile de politica generala in cart s-au intemeiat Bisericile romanesti In veacu-
rile XIV fi xv, in Analele Academiei Romane. Memortile Secfiei Istorice /ARMS I/, s. II, t. XXXV
(1912-1913), p. 387-411 (si Extras, 1913); C. Marineseu, Inflinfarea Mitropollilor In Tara
www.dacoromanica.ro
19 CRONOLOGIA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE* 699

aceasta, in 1370, voievodul nostru a trebuit sa faca fata unui complex


de evenimente importante in care el a fost unul din principalii prota-
aonisti
Astfel, dei din sud se contura tot mai amenintator pericolul oto-
man, totui pe primul plan al relatiilor externe s-a situat confruntarea
cu puternicul vecin din nord-vest regele Ludovic I al Ungariei. Monar-
hul angevin a urmat i chiar a largit politica de expansiune a tatalui sau
Carol Robert, neimpacindu-se en realitatile statornicite la sud de Carpati.
Dealtfel, raporturile politice dintre rege i voievodul Vlaicu au debutat
cu proclamatia de razboi din partea primului (5 ianuarie 1365) i ce este
mai semnificativ in aceasta proclamatie in afara de felurite incriminari
aduse voievodului, intre altele s,i aceea ca el urma relele deprinderi" ale
tatalui situ decit pretentia de a stapini Tara Romaneasca : ce ni se
cuvine noua dupa dreptul i rinduiala naterii Nue iure et ordine geniture
vobis debeturl" ?"
Nu vom insista asupra evenimentelor ce au urmat, ci le vom aminti
pe scurt. Se tie, invazia planuita s-a revarsat totusi in cu totul aIt directie
i anume asupra taratului din Vidin ; Sracimir, ruda voievodului roman
(Ana, sotia tarulni, era sora lui Vlaicu) cade prizonier, iar la Vidin regele
Ludovic organizeaza efemerul 'Banat al Bulgariei', condus mai ales de
fratii Benedict i Petru Hirnfy 58. Abia in anul 1368 are loc i invazia
asupra Tarii Romaneti dar, intocmai ca odinioara, la 1330. ea este
zdrobita de thtile lui Vlaicu Voda, dei acesta a luptat pe doua fronturi,
in bazinul superior Ialomita-Dimbovita i Ia cetatea Severinului6. Ca
urmare a stralucitei victorii obtinute i, de retina, la chemarea vidinenilor,
profund nernultumiti de vexatiile cuceritorilor i de penetratia fortata a
catolicismului Vlaicu trece Dunarea i cucerete Vidinul cu tinutul
inconjurator (primavara anului 1369)60, punind capt astfel aventurii
.angevine, Asa se explica istoricete insertia inscriptiei slavone din biserica
Arge II, singurul izvor intern care mentioneazd evenimentul din 1369.
Aadar, prin cele de mai sus am schitat i conditiile specifice in care
se edifiea biserica Arge II. Nu sint i singurele de luat in considerare.
Romdneascel si Moldova, ibidem, S. III, t. II (1924), p. 247-268 (si Extras, 1924). Mai nou
Pr. Gh. Moisescu, Pr. St. Lupsa si Pr. Al. Filipescu, Istoria Bisericii Romdne, I, Bucuresti,
1957, p. 144 si urm. Nu am socotit necesar s sthruim asupra interprethrii Curti voievodale de la
Arges si a Bisericii dornnesti (Arges II) drept resedinfei a Mitropolitului lachint in general ca
sediu metropolitan (tezii sustinuld de N. Iorga, iar apoi de o serie intreagA de specialist ca E.
L5z5rescu, P. Ghlhaia, M. A. Musicescu, R. Theodorescu), pentru bunul motiv CA opiniile por-
nese tot de la grafitui en data 1351-1352. 0 discutie ampld intreprindem in monografia noastrA.
Vom mentiona aici opinia autorilor Istoriei Bisericii Romeme, I (1957): In nici un caz, Mitropo-
lia de la Arges n-a fost in biserica Sf. Nicolae Domnesc. Acolo era palatul domnesc si de aceea
biserica se numeste asa. Intre curtea domneascd si Mitropolie trebuia sa fie o oarecare distanth.
Asa era obiceiul pentru ca sa se poat desfAsura alaini in zilele de sarbtoare" (p. 151).
" DRH, D, vol. I, p. 78 80.
68 Bibliografia i consideratiile istorice la Maria Hollmn, Contribufii la studiul raporturi-
bar dintre Tara Romdneascd si Ungaria angevina. ( Rolul lui Benedict Himfg ln legaturd cu
problerna Vidinului ), in SMIM, I (1956), p. 7-62.
99 Joannis de Thworocz Chronica Hungarorum ab origine genUs, inserta simul chronica
loannis Archidiaconi de Kikullew ad annum usque Christi MCCCCLXXIV, ed. J. G. Schwandtner
I, Vindobonae, 1766, p. 239-240; importante precizAri cronologice asupra evenimentelor
ulterioare de la Severin (wide cade In luptd i Vlaicu Vodei, pinet la urmil, 1377 ) la M. Holban
(1956), p. 42, n. 2 si p. 55-56.
6 M.-Holban (1956), p. 43-44. Pe larg, in lucrarea noastrA (supra, n. 55).
www.dacoromanica.ro
700 NICOLAE CONSTANTINESCU 20

Ciici Vladislav IVlaicu, in afara de mice indoiala, nu numai ca a 'tint


sh lupte pentru apararea tarii sale dar a dat si un raspuns limpede intensei
propagande catolice, indrumata cu strasnicie de papa Urban V si sprijinitit
de insusi regele Ludovic I. Mai mult aceastiti propaganda capata un puter-
nic sprijin chiar din interiorul casei voievodale de la Arge, prin catolica
Doamnit Clara, vaduva lui Nicolae Alexandru si mama vitrega a voievo-
dului Vlaicu, dovada desele scrisori pe care i le trimite papa. Ofensiva
catolica in tinuturile romnesti imbracase haine diverse si se accentuase
dupa izbinda militara a regelui Ludovic la Vidin, capatind dintr-o data
forme deosebit de brutale cum rezulta din masurile luate de Ludovie
in Transilvania si Banat, in 1366, cind a ordonat reprimarea 'schihmati-
cilor' si in special a romnilor. Pe de alta parte, in aceemi vreme cazuse
in mrejele catolicismului i nefericitul imparat din Bizant, Joan V Paleo-
logul, al carui Imperiu era deja ciuntit de turci, de unde speranta ca ii
va redobindi posesiunile cu sprijinul papei i al regilor catolici. Asa se
explica voiajul sau la Buda (1365-1366), plin de peripetii i infructuos
totodata, ca i uniatia sa personala cu biserica Romei (1369) 61.
In Bizant, insa, se cristalizase o puternica forta potrivnica catoli-
cismului : era asa-numita "opozitie ortodoxa", condusa, de patriarhul
Filotei I cu larga aderenta in masele populare. Or, opfiunea voievodului
Vladislav IVlaicu a fost, in astfel de circumstante, fri echivoc : el a
intrat in legaturi tocmai cu 'opozitia ortodoxa', sprijinind-o i fiind spri-
jinit de ea prin patriarhul amintit, acordind ajutoare Athosului si mai ales
cladind la Arges noua biserica a Curtii domnesti. Indiscutabil, alituri de
celelalte fapte realizate de voievodul roman, acest edificiu exprima cum
nu se poate mai concret programul politic conceput si pus in practica de
Vladislav IVlaicu 62 De unde i prestigiul sau si al Tara Rominesti in
constiinta contemporanilor.
Nu vom trage cuvenitele incheieri in legaturi cu problemele infit-
tisate mai sus, ci vom evidentia doar un adevar pe care demersul stiintific
Ii impune : indiferent de natura lor, controversele nu se pot rezolva decit
eliminindu-se prejudecatile. Consideram cii investigatia istorica si arheo-
logica de la Curtea de Arges a ingustat mult cimpul acestora din urma
acordind ce se cuvine veacurilor i personalitaVor care au marcat existenta
istorica a vetrei voievodale de acolo.

62 Cf. Oskar Haleckl, Un empereur de Byzance ft Rome. Vingt ans de travail pour l'union
1375) Varsovla, 1930.
des egliseS et pour la defense de l'empire d'Orient ( 1355
62 Idee exprimata limpede Inca de N. lorga, cu referire la lucrarea amintitA a liii N .
Dobrescu (care trebuia considera marele savant sd fie pad In acord cu limpul 01 cu ordinea
polilicd a timpului ): E necesar scria N. lorga a se stabil{ legaturt in acest sens i pentru cA
intemelerile de Mitropolit 01 de episcopate nu erau, pe departe, acte curat reltgloase, avind a face
numai cu o veche orinduire canonicA. Nu, ci totdeauna. i In acest vcac al XIV-Iea mai ales cind
formele politice cart se set-11mM asa de mult, tinzind spre mart concentrart monarhice, spre
unitAti militare ofensive, 1st supun, de la Roma Papalitatii in Avignonul regilor Franciet pinA la
prezidarea de Paleologi a vietli biserice0ti in Bizantul recistigat la 1261 pentru ortodoxie, organizA-
rile clerului, elementul politic e totdeauna amestecat si el domind uneori" Condifille (1913),
p. 388. Subl. ns. Bineinteles, cele de mal sus stnt intru totul valabile si in ce priveste ctitorlrea
unui locas religlos de proportille celut de la Arges.
www.dacoromanica.ro
21 CRONOLOGLA MONUMENTELOR DE LA CURTEA DE ARGE$ 701

CHRONOLOGIE DES MONUMENTS DE CURTEA DE


AR GES (XII-e--XIV-e SIRCLES). LEUR SIGNIFICA-
TION HISTORIQUE
RESUME

Par suite des dcouvertes faites dans l'ancienne Cour princiere


d'Arges, dcouvertes communiques et publies en 1923 l'auteur a
entrepris durant l'intervalle 1967-1973, d'amples recherches areho-
logiques. Les principales conclusions (qui different dans une grande mesure
de celles qui ont cours dans l'historiographie) sont presentees dans la pr-
sente etude. En raison des divergences existantes, l'accent porte sur la
chronologie des conAructions, la signification de chacune d'elles cherchant
a etre dfinie.
Ainsi, il est question avant tout de l'enregistrement d'un niveau
d'habitation plus ancien,reprsent par des constructions en pierre et en
briques : une ancienne Cour, datant de la fin du XII-e sicle (son noyau
n'a pu 'etre encore dgage, en raison des edifices modernes qui la recou-
vrent), avec des annexes y compris un lieu de recueillement (glise
Arges-I, app. 1200). Se trouvait l-bas, sur la valle de l'Arges, la resi-
dence d'un chef politique un voirode hrite par Seneslau, comme
l'atteste tine source de 1241, et surtout le document bien connu de 1247
(terra &,-eneslai woiavode Olatorum ), puis par le volvode Tihomir (a la
fin du XIII-e sicle) et par Basarab I-er, considr a juste raison en tant
que Fondateur de la Valachie (app. 1310-1352).
Dix ans apres l'invasion (1330) du roi Charles Robert de Hongrie,
Basarab I-er fait construire une nouvelle Cour (= enceinte /), vers
1340, en conservant toutefois l'ancienne glise Arges-I, situation qui
rehtera inchange sous le regne de son fils et successeur, Nicolas Alexandre
(1352 1364). C'est seulement sous Vladislav-Vlalco (1364_1377) que sera
demolie l'eglise Arges-I et Miff& l'imposante Eglise princiere (Arges-II,
app. 1365-1369) lors des combats acharnes (politiques et militaires)
contre le roi Louis I-er d'Anjou, ce qui tmoigne que ces venements ont
trouve un echo direct dans le contenu de l'inscription figurant au-dessus
du tableau votif due naos (oil est mentione la possession de Vidin par
Tlaico ; on sait que ces vnements se sont passes au cours de Pete au-
tomne 1369).
En d'autres termes, les monuments d'Argek, illustrent de faeon
pr(gnante l'histoire de la constitution de l'Etat Modal de Valachie, la lutte
)our ,,on existence autonome, la consolidation et l'affirmation de ce pays
dans le Sud-est de l'Europe.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE ALE DACIEI ROMANE
DE

CONSTANTIN C. PETOLESCU

Dupa cum se tie, una din cauzele cuceririi Daciei a fost atractia
bogatiilor sale. Nu numai aurul Muntilor Apuseni, care lua calea tezaurului
imperial, ci mai cu seama posibilitatile materiale rezultate din ocupatiile
agricole, au atras numeroi oameni de afaceri spre noua provincie *1.
De altfel, ca simbol al bogatiilor sale, Dacia apare personificata, pe una
din emisiunile monetare ale lui Traian, alaturi de doi copii tinind strugure
si spic de griu 2.
Pamintul Daciei putea asigura cu prisosinta existenta populatiei
rurale (autohtoni i coloni*ti), precum i locuitorilor ormelor (o parte din
ei antrenati tot in activitati agricole), trupelor i aparatului functionaresc
al provinciei. Fara a avea atestarea directa, este posibil ca o parte a cerea-
lelor provineiei sa fi fost exportate 3 j la fel vitele, despre care tiri epigra-
fice lash sa se intrevada locul important ce-1 ocupau in economia provin-
ciei 4. Se exportau desigur i unele bogiltii ale subsolului (ca sarea, spre
exemplu in Pannonia vecina lipsitit de acest produs, sau in Moesia Su-
perior) 5.
Fara indoiala ca economia Daciei pastra in masura insemnata un
caracter autarhic. Dar construirea unei retele importante de drumuri
existenta Dunarii acel drum fara pulbere" al tuturor timpurilor

* Comunicare prezentatii la simpozionul international cu tema Forme cie schirnb eco-


nomic In anlichitale, Santander (Spania), 1 5 seplembrie 1980.
1 Pentru diversele aspecte ale vietii economice a Dacici romane, vezi V. Parvan, Die
Nalionalital der Kaufleule im rdmischen Kaiserreiche, Breslau, 1909; V. Christescu, Via (a
conomica a Dacia romanc, Pitesti, 1929; D. Tudor, in Isloria Romaniei, I, Bucurestl, 1960,
p. 369 si urin.; M. Macrea, Viafa In Dacia roman& Bucuresti, 1969 p. 290 si urm.
2 E. A. Sydenham 11. Mattingly, The Roman Imperial Coinage-, II (Vespasian
Hadrian), Londra, 1926, 621-622. Cf. M. Macrea, Tiala..., p. 34.
3 Ca termen de comparatie poate servi afirmatia din cunoscuta inscriptie-elogiu al lui Ti.
Plautius Silvanus Aelianus, fost guvernator al Moesiei, in care se afirmii ca acesta a trImis grine din
proNincia sa pentru aprovizionarea populatiei Romei primus ex ea provincia magno lriiici modo
annonam p(opuli ) R(omani) adlevaoit: Corpus Inscriplionum Laiiharum (abreviat : CIL), XIV,
3608 Inscriptiones Latinae Seleciae (abraviat: ILS), 986; cf. D. M. Pippidi, Cordribuiii la
isloria veche a Romdniei 2, Bucuresti, 1967, p. 309. Cu atit mai mult cimpia roditoare din sudul
pro \ inciei putea crea ilispon1bilit5ti de export.
4 Vezi astfel atestilrile epigrafice ale unor conduclores pascui el salinarum: CIL, III,
1209 (Apulum); 1363 (Micia); Armee pigraphique, 1957, nr. 273 (Domnesti).
5 Exploatarea Ora este atestatil fie si numai de toponimul latinesc Salinae.(azi Ocna
Muresului).

"REVISTA DEISTORIE", fom 34, or. 4, p. 703-713, 1981


www.dacoromanica.ro
704 CONSTANTIN C. PETOLESCU 2

au inlesnit si stimulat in mare mdsurit schimburile economice 6. Marturie


sint datele despre sistemul vamal al Daciei romane 7.
Datoritd caracterului produselor sale de export, schimburile dinspre
Dacia in imperiu ne sint cunoscute numai intr-o midi, rnitsurd. Cit vor fi
fost deosebit de intense, stil mdrturie de exemplu *i faptul cd un papir
consemneazd produse dacice (necunoscute mai precis, datorita stitrii la-
cunare a documentului) tocmai in Egipt 8 Sumele importante realizate
din vinzarea produselor Daciei, soldele militarilor i veniturile functiona-
rilor imperiali reprezentau disponibilitdti bane.sti insemnate, in milsurit sd
atragd spre Dacia produse variate : fie de uz curent, ieite din mari offi-
cinae de aceea mai ieftine O. de build calitate , fie de lux. Analiza
acestora pune in lumind caracterul schimburilor provinciei, intensitatea
lor, directiile legdturilor economice ii implicatiile acestui proces. Ele voi
reie,si din prezentarea surselor noastre de informare : datele epigrafict,
circulatia unor produse de uz curent, circulatia monetard.
I. Inscriptiile contin aproape in exclusivitate tiri despre acti-
vitatea negustorilor in viata economicd a Daciei rornane 9 j ele provin fie
din provincia noastrd, fie din afara ei.
Astfel, la Sarmizegetusa apar, intr-o dedicatie cittre Iupiter Opti-
mus Maximus Dolichenus, Gaius G[a]ianus e[t] Proculu[s] Apollofan[es3,
Suri neg (otiatores )". Tot aici, negustorii din intreaga provincie apar
grupati intr-un fel de asociatie : negotiatores provinciae Apul(ensis )11.
Alti Suri negotiatores apar intr-o dedicatie de la Apulum cdtre divi-
nitatea mentionatd mai sus pusd de doi frati, Aurelii Alexander et Fla[vi]-
us 12 Oriental era desigur T. Aur (elius ) Narcissus, i el negustor, men-
tionat de o altd inscriptie de la Apulum 13. Mai este atestat de o inscriptie
T. _Fabius Ibliomarus, domo Angus (ta ) Treve[r](orum ), guon(dam )
dec[ur(io ) k]anabar (um ), molt la 60 de ani ; de ridicarea monumentului
s-au ingrijit copiii sdi (minori) Fabii Pulcher, Romana i Aquileiensis
(per tutores suos ) 14 Chiar dacil nu se mentioneazd calitatea de negustor,
aceasta se poate presupune cu destuld certitudine, cdci trevirii erau cu-
noscuti ca negustori 18.
Alt negustor de acest neam, L. Samognatius Tertius Trever, este
cunoscut .,i la Drobeta 16. In acest ora situat pe Dundre avem .i o atestar e

6 Despre acestea, V. Cbristescu, op. cit., p. 96-130; M. Macrea, Viala, p. 149 158.
7 N. Gostar, SCIV, II, 1951, p. 165-181; M. Macrea, Viata, p. 161 164; A. Dobo, in
Acta Classica Universitatis Scientiarum Debreceniensis", X XI, 1971-1975, p. 145 150.
8 V. "'Aryan, o p. cit., p. 72. Cf. N. Gostar, Thebtunis Papyrus II 686, in CercetAri istorice"
(Iasi), IXX, 1978-1979, p. 277-280.
9 Despre aceastA problem, ibidem, passim (v. p. 129 index); M. Macrea, Viala
p. 321-325.
1 CIL, III, 7915 ( Inscrip(iile Daciei Bomane abreviat: IDR, III 2, nr. 203).
11 CIL, III, 1500 ( IDR, III 2, 109).
22 CIL, III, 7761.
13 CIL, III, 1068.
14 CIL, III, 1214.
16 Aceeasi afirmatie se poate face s1 despre un alt personaj originar din Trever dintr-un
fragment de inscriptie de la Ulpia Traiana: IDR, III 2, 127; cf. CIL, XIII, 542 (ciais Tr,everus
i V. "'Aryan, op. cit., p. 53.
16 CIL, III, 8014 (= 1DR, II, 22).
www.dacoromanica.ro
3 RELATIILE ECONOMICE ALE DACIEI ROMANE '705

precisa, a unui negustor, Prim (us ) Ael ( ius ) Ion ( icus ), un greco-oriental 17.
Probabil negustor era si Aurelius Longinianus, dec(urio ) col(oniae ) Dro-
betens(ium), mort la Tragurium in Dalmatia " ; ca este asa, se poate
invoca si o alta inscriptie din Dalmatia, de la Salona, in care apare Aur ( e-
lius ) Aquila, dec(urio ) Patavisensis, neg(otiator ) ex pro (vincia ) Dacia 19
deei decurion al coloniei Potaissa.
Altfel exprirnata, ocupatia de negustor in Dacia apare si intr-o
inscriptie din Aquileia : D(is ) M (anibus ) M. Secundi Genialis domo
Cl(audia ) Agrip (pina ), negotiat(ori ) Dacisco etc. 20. Originar de la Rhin,
ca si trevirii mentionati de inscriptiile de la Apulum i Drobeta, el se sta-
bilise probabil la Aquileia, in nordul Italiei, de unde facea comert cu Dacia
(negotiator Daciscus ). Aceasta inscriptie explica i cognomenul unuia din
copiii lui T. Fabius Ibliomarus de la Apulum, mentionat ceva mai sus
Aquileiensis, facind probabil aluzie la locul unde s-a nascut. Se vede cil
mai multi negustori din orasele de pe Rhin exercitau comertul dintre
Italia de nord si Dacia.
In sehimb, indicatia Suri negotiatores din inscriptiile de la Sarmi-
zegetusa i Apulum nu face aluzie la zona cu care acestia faceau comert,
ci a originea etnica fapt sprijinit i pe dedicatia cltre Baal din Doli-
che. In acest sens se poate invoca i inscriptia dedicata aceleiasi divinitati
la Augusta Traiana 21 (Thracia) de catre Aurelius Sabinus Theophilus
Syrus tEpck xcci Uviii.nopog 1-71c Aaxiccc un sirian detinind monopolul
de vinuri in Dacia ; in aceeasi inscriptie mai apare si Aurelius
Primus p(ou)A(euT+4) 9-2.)g Acexiocg Ezrrrtpice HopoAEacsou desigur si el
negustor. Relatiile eu provinciile orientale sint documentate insa prin
inscriptia greaca din Mytilenae (Lesbos) a lui P. Aelius Arrianus Alexander,
pouxEu(14,) ncotEct; xoXovtEocg Zep4ey[e] OocrIg dedicata lui Theos
Hypsistos 22 ; probabil si el era un negustor, ajuns in arhipelagul grecese cu
afaceri.
La Apulum, o inseriptie atestil existenta unui collegium Ponto-13i-
thynorum, cu ocazia refacerii unui templu 23 dar probabil eh' el grupa
colonkti din provincia Pontus et Bithynia, ocupati in activitati miniere 24.
La Germisara mai apare un collegium Gallatarum 28 de adoratori ai lui
Hercule, in calitatea sa de protector al izvoarelor termale (ei erau probabil
cei ce traiau la Alburnus Major 26), iar la Napoca sint mentionati Galatae
consistentes municipio 27 ; galatii erau cunoscuti in antichitate indeosebi
ca negustori de sclavi 28. Nu avem insa nici o dovada ca Asiani dintr-un
album de la Napoca erau tot negustori 26.
77 CIL, III, 1421611 ( 1DR, II, 47).
1 CIL, III, 2679.
19 CIL, III, 2086.
2 CIL, V. 1047 ( ILS, 7526).
" G. Mihailov, Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae, 111/2, nr. 1590.
22 Inscriptiones Graecae, XII, nr. 125; R. Cagnat, Inscriptiones Graecae ad res .Romanas
pertinentes, 111 1, nr. 47.
23 Vezi C.C. Petolescu, In Dacia", N.S., XXII, 1978, p. 214.
22 Ibidem, p. 215 216.
26 CIL, III, 1304. (= 1LS, 7152).
66 Cf. C. C. Petolescu, loc. cit., p. 214.
27 CIL, III-, 960.
28V. PArvan, op. cit., p. 109-110.
29 CIL, III, 859 ( 1LS, 4083).
www.dacoromanica.ro
706 CONSTANTIN C. PETOLESCU 4

II. Cea de-a doua sursa pentru studierea relatiilor economice ale
Daciei romane o reprezinta diferitele produse patrunse pe calea schim-
bului. Intre acestea, un loc de seama ocupa obiectele din categoria instru-
mentum cu ,stampila : amfore, terra sigillata, opaite i mortaria.
1. Astfel, de pe intreg cuprinsul Daciei se cunosc numeroase desco-
periri de amfore, cele mai multe fragmentare, dintre care unele poart5,
inscriptii : stampile i tituli picti 30
Cea mai veche databila este o stampila de la Porolissum : IMP
NERVAE AVG ; s-a stabilit c5, ea provine dintr-o officina imperiala din
Peninsula Istria, fiind adusa in Dacia probabil indata dupA, cucerire 31.
Aceasta este totodata cea mai nordica' descoperire de amfora stampiIata
din Dacia si printre putinele cu stampile latinesti din aceasta, provincie 32
Celelalte stampile sint in limba greaca ; la fel, numele producatorilor
(Ephebos, Hermippos, Herakles, Manteios, Stratonetikos, Sozon, Synetos,
Tatianos, Philippos ) sint in mare parte grecesti. Concluzia este ea aceste
amfore au venit in Dacia din zonele de limba greaca ale imperiului. Chiar
daca numele unor producatori sint latinesti, maniera greaca in care slut
redate (MAPKOY, POYOOY, HAYAOY) indica aceeasi zona de prove-
nienta. Aceasta parere este int5hta si de faptul c ele s-au descoperit
aproape in exclusivitate in Dacia sudica (Oltenia); dincolo de munti
se cunosc se pare doar citeva exemplare 3.
Demn de relevat este ca in Pannonia nu au aparut ping acum amfore
cu stampile grecesti. Caci calea de patrundere a acestor amfore erau gurile
Dunarii ; in cazul Daciei, prima mare escala se facea la Sucidava, de unde
cele mai multe luau drumul Romulei (unde s-au descoperit 8 exemplare
stampilate, fata de 5 in zona Sucidavei si numai 3 la Drobeta). Cu o
singura exceptie, ele nu tree dincolo de Portile de Fier 34.
Multe din aceste stampile gasesc analogii in descoperirile de pe tar-
mul de nord al Marii Negre. S-a stabilit c acestea din urma proveneau
la rindu-le din insula Cos din Marea Egee aceeasi origine presupunin-
du-se si pentru cele din Dacia 35. Pe baza observatiilor stratigrafice, s-a
frac; concluzia c ele au patruns in Dacia incepind de la sfIritu1 secolului
al II-lea 36.
Pe unele fragmente de amfore se intilnesc inscriptii executate cu
vopsea latine, numai una sau dou'a sint grecesti 37. CUM stampile ale
3 D. Tudor, In Apulum", VII 1, 1968, p. 391 399; G. Popillan, in Dacia", N.S., 18,
1974, p. 137 146; idem, Ceramica romand din Oltenia, Craiova, 1976, p. 37 46.
31 M. Macrea i colab., in Materlale i cercetAri arheologice", VII, 1961, p. 378, fig. 15.
Cf. M. H. Callender, Roman Amphorae, Londra, 1965, p. 268.
34 VeZi i stampilele descoperite la Ulpia Traia,na Sarmizegetusa: Alleniae Cylonidis
(CIL, III, 12 640 = IDR, III 2, 573 a ; cf. CIL, III, 6 007, 4 si M. H. Callender, op. cit., p. 76,
nr. 150) 0 CEMEIO F. (IDR, III 2, 574) eventual din officina lui Gemellus (cf. Callender,
op. cit., p. 96, nr. 294 a). Un git de amforA cu stampila OFF.00LO (IDR, III 1, nr. 4) a fost
scoasA din apele DunArii, la Banatska Palanka ; dar apartenenta ei la istoria economica a Daciei
este indoielnicii.
33 D. Tudor, loc. cit., p. 393, nr. 2; N. Gudea, in Acta Musei Napocensis", 10, 1973,
p. 591, fig. 13 11 si 17/6.
34 Cf. G. Popilian, Ceramica p. 43; vezi si N. Gudea, loc. cit.
35 E. A. Staerman, in Kratkie soobscenija" (Moscova), 36, 1951, p. 42; cf. si G. Popillan,
Ceramica..., p. 42. Pentru legAturile cii zona Egeel l coastele Asiel Mid se poate invoca
inscripiia citatA mai sus, vezi note 22.
36 G. Popilian, Ceramica, p. 44.
" Ibidom, p. 40-41.
www.dacoromanica.ro
5 RELATIILE ECONOMICE ALE DACIEI ROMANE 707

produchtorior occidentali (italici) sint deocamdata abia atestate in Da-


cia 38, se poate presupune c ele proveneau dintr-o provincie mai apropiata,
de limba latina ; avind in vedere c pe o asemenea amfora era scris cu-
vintul oleum, s-a emis parerea ciii ar fi eventual vorba de Dalmatia (uncle
exista i fenomenul de bilingvism) 38.
Probabil c asemenea recipiente erau destinate transportului uleiu-
lui de masline i vinulni; pentru comertul cu cel de-al doilea produs se
poate invoca inscriptia de la Augusta Traiana amintita mai inainte
precum si mentionarea unui vin de calitate superioara (merum ) intr-o
tablita cerata de la Alburnus Maior 4'.
2. Un loc important au detinut intre produsele de import vasele
ceramice de lux (terra sigillata ) 42,
tn stadiul actual al cunostintelor, se poate preciza c aceste produse
nu au patruns in Dacia inainte de cucerirea roman& Aparitia unui vas
cu stampila Q.S.P. la Drobeta, porvenind dintr-un atelier din nordul
Italiei din secolul I e.n., ca si a unor fragmente iesite din ateliere din sudul
Galliei, active pina' in secolul al III-lea (La Graufesenque, Banassac), au
fost explicate prin faptul ca aceste vase au o viata lunga fiind probabil
aduse in bagajele soldatilor 43.
inceputul proN ineiei romane Dacia corespunde cu cel al activitatii
atelierelor din Gallia centrala si in special cel de la Lezoux, cind aceste
vase sint importate in mare numar 44.
Spre sfirsitul secolului al II-lea, apar produsele atelierelor de la
Rheinzabern ; se pare cit numilrul aeestora este mai redus decit cele ante-
rioare 45. Cam in acelasi tiinp (primele decenii ale secolului al III-lea) apar
produsele atelierelor de la Westerndorf 48.
Pe la mijlocul secolului al II-lea si-au inceput activitatea si atelierele
de terra sigillata din Pannonia, in special din centrele de la Aquincurn si
Siscia, ale caror produse au circulat in numar mare si in Dacia 47.
Lipsa unor repertorii complete ale descoperirilor de sigillate din
Dacia nu permite incit a se trage concluzii in legatura cu locul detinut de
provincia noastra in importul acestor produse. Se pare totusi cit numarul
descoperirilor este mai mic decit in Pannonia (situa0a este asemanatoare
in Moesia), fapt explicabil prin departarea mai mare fatit de centrele de
productie 48.
In Dacia au circulat si alte categorii de vase de import unele pro-
venind din centrele ceramice din Moesia Inferior (Butovo, Hotnita, Pay-
likeni) 48. S-au gasit de asemenea fragmente ceramice cu glazurit, probabil

38 Mai sus st nota 32.


39 D. Tudor, loc. cit., p. 398; G. Popilian, Cerannca, p. 41.
48 Vezi nota 21.
41 GIL, III, p. 933, tab. cer. XV; cf. IDR, I, 46.
42 V Ghristescu, op. cit., P. 58, 72; G. Popilian, Cerarnica, p. 23-37; idem, Nouvelles
decouvertes de sigilles d'importation en Daci, in Dacia", N.S., 21, 1977, p. 343 350.
43 G. Popillan, teramica, p. 24 25.
" Purim, p. 27 si arm.
48 Ibidem, p. 32 33.
49 Ibidem, P. 33 34; D. Isac, In Acta Musei Napoccnsis", XV, 1978, p. 169-174.
47 Vezi G. Popilian, Ceramica, p. 34 35.
46 Ibidern, p. 36 37.
49 Bibliografia problemei: G. Popilian, op. cit, p. 51-52.
www.dacoromanica.ro
708 CONSTANTIN C. PETOLESCU 6

venite din Pannonia, desi aceasta categorie se cunoaste si in Gallia si in


provinciile orientale. Tot in seria vaselor de import pot fi amintite unele
vase cu figuri in relief 5 (decorate cu figuri, serpi sau avind medalioane),
multe gasind analogii ca subiect sau maniera de tratare in provinciile
dunarene i chiar mai indeprtate (de exemplu, vase cu medalioane apli7
cate, frecvente indeosebi in valea Rhifinului) 51.
3. Cele mai raspindite produse ceramice de import au fost insa opai-
tele ; un numar important poarta stampila producatorului 52 Studiul
stampilelor arata Ca opaitele care au circulat in Dacia provin din Italia
sau Pannonia ; dar unele au fost produse si in Dacia.
Cele mai numeroase sint piesele de factura nord-italica 53; se pare di
ele au patruns in Dacia Inca, inainte de cucerirea romana (de exemplu
stampila FORTIS, la Gridistea Muncehilui). Indatii dupa cucerire, au
patruns lampi de un tip mai vechi (ATIMETI, FORTIS, LITOGENES,
STROBILI) care au circulat in general in epoca Flaviilor, dar i la ince-
putul secolului al II-lea. Epoca de inflorire a acestui comert este cea a
Antoninior. Pe teritoriul Daciei s-au gasit un numar foarte mare de opaite,
continind circa 40 de nume i tampile diferite.
In Dacia se cunoaste si un opait de factura central-italica, iesit dir
off ieina lui Annius Serapiodorus de la Ostia 54.
In secolul al III-lea, circulatia opaitelor italice este mai slaba in
Dacia. Faptul se poate datora si prezentei unor tipuri din Pannonia, a
caror patrundere dateaza 'Inca din secolul at II-lea ; ele erau produse in
special de atelierele de la Aquincum i Poetovio. Numarul acestora este
insa mutt mai redus decit al celor italice 55.
Au patruns i unele opaite din tinuturile de limba greaca 56.
4. In cuprinsul asezarior si indeosebi castrelor romane apar deseori
fragmente de buze de vase, mai rar recipiente intregi, cunoscute in lite-
ratura de specialitate cu numele de mortar ia sau pelves ; datorita formei
si utilizarii lor, ele mai poarta numele de jattes sau terrines in limba fran-
ceza salt Reibschalen in germana 57. Se pare ca erau mult folosite de sol-
56 Vezi G. Popilian Gh. Poenaru Borden, SCIV, 24, 1973, 2, p. 239 259; Doina
Benea. in Drobeta", II, 1976, p. 59 60.
51 Pentru aceasta, vezi P. Wuilleumier A. Audin, in Annales de l'Universit de
Lyon" (IIIe srie, lettres), XXII, Paris, 1952; II. Vertet, in Gallia", XXVII, 1969, 1, p. 93
133. Vezi si A. Alfldi, TonmodS1 und Rehermedallions aus den Donauliindern (Dissertationes
Pannonicae", II, 10), Budapesta, 1938.
52 N. Gostar, Inscripftile de pe lucernele din Dacia romand, In Arheologia Moldovei", I,
1961, p. 149-202; D. Alien, Die Firmalampen von Ulpia Traiana Sarmizegelusa, in Dacia",
N.S., 20, 1976, p. 205 220; D. Alicu E. Nernm Roman Lamps from Ulpia Traiana Sarrni-
zegetusa, Oxford, 1977; Cl. L. B51ut5, Lam pile romane din Muzeul judelean Hunedoara-Deva,
In Sargetia", 13, 1977, P. 209 228 (cu bibllografie).
52 N. Gostar, op. cit., p. 175 189.
" Ibidem, p. 188 189.
"Ibidem, p. 189 190.
56 De exemplu, P. ,C2 MANIISIS: IDR, II, 126; un exemplar si la Tomis: C. Iconomu,
Opaile greco-romane, Bucuresti, 1967, p. 57, nr. 166. Cf. Iudith Perlmeig, Lampes of the Roman
Period (The Athenian Agora, VII), Princeton, 1961, nr. 105; Gerald Heres, Forschungen und
Berichte, 10, 1968, p. 183 211 (pentru aria de r5spindire).
57 Despre acestea, a se vedea: Ch. Daremberg Edm. Saglio, Diclionnare des anliquills
grecques et romaines, s.v. pelves; CIL, XIII, pars III, fasc. I, p. 77; CIL, X, p. 864; W. Deonna,
in Anzeiger fr schweizerische Altertumskunde", XXXI, 1929, p. 18 19; D. Baatz, Reib-
schale und Romanisierung, in Rd Crelariae Roinanae Faulorum Acta, XVII XVIII, 1977,
p. 147 158.
www.dacoromanica.ro
7 RELATIILE ECONOMICE ALE DACIEI ROMANE 709

dati, din ale cdror bagaje fdceau parte. Aceasta ar explica, de fapt, spatiile
mari pe care sint raspindite spre pild, exemplare originare din Siria
:

de nord se intilnesc in Cipru, sud-estul Asiei Mici, Egipt, Grecia, Dalma-


tia, Italia, Gallia 0 Britannia ! 88. Ele s-au rdspindit Ins i pe calea schim-
burilor comerciale.
Pe cuprinsul Daciei s-au descoperit pind acum circa 50 d.e stampile
de mortaria, continind numele a 16 producatori 88, numAnil lor este destul
de mare in comparatie cu provinciile vecine, de exemplu Moesia Inferioard
unde se cunosc pind acum doar 15 exemplare. Desigur, aceastd situatie
este provizorie, reflectind stadiul descoperirilor i situatia publicarii
lor 6.
Nu putem sti cu sigurantd zonele de unde provin aceste produse.
Analogiile ar ardta pe unii ceramist originari din Italia sau din provinciile
occidentale ale imperiului 61. Nu este exclus ca unele mortaria, cu stam-
pile care nu-si gdsesc analogii in altd parte, sd fie produse locale 82 sau
din provinciile dund'rene vecine 63 spre zonele de iimb greacd ne indreaptil
si uncle nume ca Philemon, Stephanos sau Theotimus ".
5. In afard de obiectele ceramice stampilate, in Dacia au circulat
numeroase alte produse de import, cele mai revelatoare sub raportul ana-
logiilor fiind cele de bronz.
In acest sens sint de amintit numeroase statuete si figurine, majori-
tatea de caracter religios, care isi gdsesc analogii in Italia si provinciile
occidentale ale imperiului 66. Cum ele Inca nu au fost strinse intr-un volum,
fiind iinprilstiate prin diverse publicatii, nu se pot trage concluzii cu privire
la centrele de productie.
Un loc important detin vasele de bronz ; in Dacia s-au descoperit
numeroase fragmente de vase, precum i unele recipiente intregi 66. Unele
observatii in problema ce ne intereseazd au fost prilejuite mai recent de
5 .1. W. Hayes, in Hesperia", XXXVI, 1967, 4, p. 341, fig. 4 (harta).
26 G. Popilian, Ceramica, p. 46 49; Cl. L. Balutal, in Apulum", 15, 1977, p. 243 255;
C. C. Petolescu, SCIVA, 31, 1980, 3, p. 458-460, nr. 3-7.
60 0 primA incercare de adunare i interpretare a acestora am fAcut-o In comunicarea
Inscriptions des mortaria de Dacia et Scythia Minor, prezentatd la cel de-al doilea seminar inter-
national TeIrra antiqua Balcanica, Veliko Tirnovo, septembrie 1979.
61 Cf. C. C. Petolescu, SCIVA, 31, 1980, 3, p. 460, notele 32 33.
62 Astfel, din thermele de la Micia se cunoaste un fund de vas cu stampfla Fortes (sic)
(G. Popilian, in Dacia", N.S., 21, 1977, p. 344 si fig. 5/42), iar recent, in sApAturile din castru
(1980; informatie Liviu Petculescu) un fragment de mortarium cu stampila Fortis ; credem cA
ele au iesit din atelierul unui mester local, cAci la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se cunoaste o
caramida cu stampila Figlina I ict(orii ) Fortis (IDR, III 2, nr. 581).
63 Astfel, numele unuirt dintre producAtoril de opaite cunoscut In Dacia Porolissensis
(GIL, III, 8077, 3 4) ne duce cu gindul la un ceramist din Tomis, Marcus Tomitanus, producAtor
de opaite din primul sfcrt al secolului al II-lea (C. Iconomu, Opaife greco-romane, p. 70, nr. 2351
MA PKOY TONIEITHC EnOINID.
64 Cf. IDR, II, p. 261); la nr. 470, nume/e producAtorului este pus la genitivul grec,
desi este scris cu Mere latine (STEF/ANOV, cu V in loc de Y).
65 Van de exemplu statuia zeului Lar de la Sucidava, care gAseste analogii foarte apropiate
intr 0 reprezentare din 1111/eul Saint-Germain-en-Laye (D. Tudor, in Dacia", 11 12, 1945
-
1947, p. 192, nr. 33); vcii 5i A. Rusu E. Nemes - C. Pop, Bronruri figurate romane In muzeul
de a heologie din Sarmi:egetusa, fn Sargetia" 11 12, 1974 1975, p. 101-109.
66 Cele mai multe sint inenite; vezi totusi, D. Tudor, in Buletinul Comisiunii
Momimentelor Istorice", XXVIII, 1935, 85, p. 117 si urm.; Al. BArCAcllA, Une utile daco-
romane: Drubeta, Bucuresti, 1938, pl. XXVIII/59.

9 C. 1132
www.dacoromanica.ro
710 CONSTANTIN C. PETOLESCU 8

descoperirea in castrul de la Gilau a unui vas mic de bronz cu figuri in


relief67 care gasWe analogii pe un exemplar aflat in Muzeul de Anti-
chiati Nationale din Saint- Germain-en-Laye 66. Deosebit interes prezintA
imitarea in lut a unui asemenea vas de ditre un mqter ceramist de la
Romula unde s-a descoperit un fragment de tipar de lut 69 ; reperto-
riul figurat ga'ses,te analogii perfecte pe un vas de bronz cu figuri din mu-
zeul Kam din Nijmegen 70. De altfel, in Dacia mai avem i alte dovezi
despre copierea in lut a unor vase de bronz ".
Vase de bronz cu figuri in relief de tipul celor de la Gilau sau Ro-
mula se cunosc in provinciile occidentale 72 ; un asemenea vas a apitirut
si in Dobrogea, intr-un mormint din teritoriul oraului Noviodunum 73.
Din maniera de redare a subiectelor, rezult5, cii exemplarele din Dacia
si Moesia Inferior erau originare din provinciile occidentale ale Imperiului
roman.
6. Un alt articol de import in Dacia 1-au reprezentat vasele de sticli,
de diferite forme : cani, boluri, unguentaria etc. Pin'a acum, numai sticli-
ria din Dacia Superior a format obiectul unui studiu general 74 ; altfel,
asemenea produse au fost mentionate doar incidental.
Din punct de vedere tipologic studiul amintit aratit cii aceste ma-
teriale cuprind aproape 1 3 din totalul tipurilor, formelor i variantelor
cunoscute in imperiu ; din punct de vedere cronologic, ele se CLInose ince-
pind din primele decenii ale secolului al II-lea e.n. Probabil cii multe pro-
duse de acest fel erau originare din provinciile occidentale ; unele date
arata legaturile cu Aquileia 75.
In provincia vecinl Scythia Minor 76, sticlaria se afli in cantitate
mai mare i este mai bine pitstratiL Exemplarele descoperite provin fie
din Orient (Siria i Egipt), fie din Italia. Probabil cii i in Dacia, cel putin
in provincia sud-carpaticI, au pittruns asemenesa produse din Orient,
in special sticla colorata.
Un loc important trebuie sii fi detinut sticlaria originarA din Pan-
nonia, despre a cArei producere existA, date inca din secolul al II-lea e.n. 77.
De asemenea, existA indicii i despre producerea sticlei in Dacia 78.

67 D. Isac, comunicare la sesiunea Muzeului de istorie al Transilvaniel, Cluj Napoca,


mai 1980.
60 Suzanne Tassinari, La vaisselle de bronze, romaine et provinciale, au Mush des antiguits
nationales, Paris, 1975, p. 75, nr. 204, pl. XXX IX.
69 G. Popilian Gh. Poenaru-Bordea, In SCIV, 21, 1973, 2, p. 255 (identificare gre4itA).
70 Maria H.-P, der Boesterd, The Bronze Vessels in the Rijksmuseum G. M. Kam al Nij-
megen, Nijmegen, 1956, p. 89, nr. 311 si pl. XVII.
71 Get Floca, in Materiale arheologice privind istoria veche", I. 1954, p. 768 772.
72 In earl de lucrArile citate la notele 68 si 70, vezi Rdmisch-Gerrnanisches Museum der
Stadt 'Coln, 1974, p. 138, fig. 269.
73 G. Simion, In Pence". 6, 1977, p. 129 130, pl. IX.
74 GI. L. BfilutA, Considerations sur la production et la diffusion du verre, dans la Dacie
Superieure, In Annales du 70 Congres international d'etudes historigues dela verre, Berlin-Leipzig,
15-27 aodt 1977, Liege, 1978, P. 97-109.
76 lbidem, p. 108.
" C. Bucoval, Vase antice de sticlli de la Tomis, Constanta, 1968.
" O. L. BAlutA, op. cit.
Idem, p. 108-109; idem, comunicare la Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-
Napoca, mai 1980.

www.dacoromanica.ro
9 RELATIILE ECONOMICE ALE DACIEI ROMANE 711

III. Date importante privind relatiile economice ale Daciei romane


reies din studiul monedelor de tip asa-zis colonial 79. Ele au fost emise de
orasele din Moesia Inferior, Thracia, Macedonia ; multe altele provin din
Asia Mica i chiar din Siria st Alexandria Egiptului.
Desigur, multe din aceste monede au patruns in Dacia si pe alte cA
deeit prin schimb (aduse de soldati, functionari imperiali, colonisti).
Pentru ideea patrunderii i pe cale comerciala pledeaza descoperirea a o
serie de asemenea monede in teritoriile extra provinciam ale Daciei ; de
exemplu, in Muntenia s-au descoperit o serie de monede emise de orasele
din provinciie sud-dunarene vecine sau chiar mai indepartate (Niceea
Alexandria) ". Se constata si de aceasta data o anumita orientare a Daciei,
in special a partii ei meridionale, spre provinciile sud-dunarene i orien-
tale ; de remarcat, astfel, el descoperiri de asemenea monede s-au facut cu
precadere in provincia sud-carpatica.
Desigur, nu trebuie a exagera importanta valorica a schimbului cu
aceste monede batute din bronz, folosind pentru schimbul marunt ;
caci majoritatea monedelor care au circulat in Dacia (din metal pretios
ori bronz) au fost emise de monetariile imperiale.

Expunerea de mai sus a pus in lumina in masura suficienta, credem


noi, relatiile economice ale Daciei cu lumea romana. Acestea fusesera,
de altfel, deosebit de active Inca inainte de cucerirea romana 81. Odata
cu intrarea Daciei in sfera politica si administrativa a Romei, aceste lega-
turi au capatat o amploare fara precedent ; ele au fost stimulate de dez-
voltarea retelei de drumuri a provinciei. Mai mult, in vremea lui Traian,
pentru prima data, Oceanul Atlantic a fost legat de Marea Neagra prin-
tr-un drum 92. Desi Dacia avea o pozitie oarecum excentrica fata de marele
drum ce lega apusul imperiului cu rasaritul (Lugdunum Mediolanum
Verona Emona Singidunum Serdica Byzantium Ancyra
Tarsus Antiochia), intregul sistem al cailor de comunicatie ale provin-
ciei noastre se racorda la acest drum, prin Viminacium punctul de greu-
tate al circulatiei comerciale cazind pentru Dacia spre vest 93
Implicit insa, din punctul de vedere al studiului nostru, problemele
devin de acum mai dificile multe produse pina nu de mult importate au
inceput a fi confectionate si in Dacia m ceea ce ingreuneaza diferentierea
intre ceea ce este produs de import si ceea ce este productie (imitatie)
locala. De aceea ne-am straduit a prezenta numai datele sigure si in ace-
Iai timp semnificative.
Pe de alta parte, trebuie avute in vedere i relatiile Daciei cu lumea
barbara. In acest context, locul principal 11 detin schimburile cu dacii

" B. Mama Le monete urbiche e coloniall dell' Imperio Romano trooate in Dada, in Atti
del Congresso nartonale di studi romani 1940 (extras); M. Macrea, Viola, p. 324.
" C. C. Petolescu, In Apulum", X, 1972, p. 191 206.
el Vezi I. Glodariu, Relafitie comerciale ale Daciei cu lumea elenisticd i roman& Cluj,
1974; idem, Dadan Trade with the Hellenistic and Roman World, Oxford, 1976.
" M. P. Charlesworth, Les routes et le traj ic commercial dans l'Empire romain, Paris,
1938, P. 177'
" V. Chrfitescu, Viafa economicd, IL 100.
" Cf. G. Popilian, Un gnarlier artisanal d Romula, In Dacia", N.S., 20, 1976, p. 221 250.
www.dacoromanica.ro
712 CONSTANTIN C. PETOLESCU 10

liberi, cei necuprin0 in provincia romang. Prin intermediul acesteia s-au


rIspindit, dincolo de granitele ei, produse variate si in special monede ".
Astfel, s-a initiat osmoza intre daco-romani si dacii liberi care va con-
tinua cu expansiunea romanit4ii dincolo de limitele fostei provincii in
secolele de dui:4 Aurelian.
Intensitatea acestor schimburi a variat dupil epocil i evenimenie.
Ca si in alte domenii ale vieVi economice, perioadele de cea mai mare
inflorire au fost reprezentate de domniile AntonMilor (pimi, la riizboaiele
marcomanice) 0 Severilor.
Studiul relatiilor economice ale Daciei rornane scoate in evident5,
integrarea provinciei Dacia in circuitul valorilor materiale si culturale ale
lumir romane. Acest fenomen a avut rolul unui stimulent in procesul de
romanizare, deopotriva in provincie 0 in teritoriile dacice nesupuse autori-
t4ii romane.

LES RELATIONS ECONOMIQUES DE LA DACIE ROMAINE


RSI.TINIt

Comme on le sait, les grandes richesses du sol et du sous-sol de la


Dacie ont constitu l'une des causes de la conquete romaine de cette
province. Et ce ne fut pas seulement l'or des Monts Apuseni, qui tait
dirige vers le trsor imperial, mais aussi et surtout les produits agrieoles
qui ont attire de nombreux ngociants vers la nouvelle province.
Certes, l'conomie de la Dacie conservait dans une grande mesure
un caractere autarchique. Mais la construction d'un important reseau
routier et l'existence du Danube ont considerablement facilit et stimul
les changes conorniques ; la preuve en sont les donnes concernant le
systeme douanier de la Dacie romaine.
Vu la nature de ses produits d'exportation, les changes de la Dacie
avec le monde romain ne sont qu'imparfaitement connus. Mais leur impor-
tance est rvle, entre autres, par un papyrus consignant la presence de
produits daces jusqu'en Rgypte. Les sommes considerables ralisees par
la vente des produits daces, les soldes des militaires et les revenus des
fonctionnaires impriaux craient de srieuses disponibilits financieres,
permettant de drainer vers la Dacie des marchandises variees, soit d'u4age
courant, produites par les grandes officinae et, partout, rneilleur mar-
elle et de meilleure qualit que la production locale , soit de luxe.
Ces diffrents aspects sont mis en lumire par les sources epigra-
phiques (presque exclusivement des informations sur l'activit des
commergants), par les diffrents produits qui y sont entres par voie d'im-
portation (notamment les objets estampilles de la categoric instru mentum :
amphores, sigilles, lampes et mortaria) et par l'tude de la circulation
des monnaies du type dit colonial (mises dans les villes de la Mesie In-
frieure, de Thrace et de Macedoine ; beaucoup proviennent d'Asie
Mineure et mme de la Syrie et d'Alexandrie).
Si R. Vulpe, In Dacia", N.S., V. 1961, p. 381, nota 77; V. Mihailescu-Birliba, La
monnaie romaine chez les Daces orientaux, Bucureti, 1980 (In special cap. VII: Le commerce
romain a l' est des Carpales, p. 222-234).
www.dacoromanica.ro
11 RELATIILE ECONOMICE ALE DACIEI ROMANE 713

Ces relations avaient d'ailleurs ete fort actives meme avant la con-
quete romaine. Apres Pentree de la Dacie dans la sphere politique et
administrative de Rome, elles ont acquis une ampleur sans precedent,
a laquelle a contribue en grande mesure le developpement du reseau rou-
tier de la province. Bien que notre province occupat une position
exeentrique par rapport a la grande artere reliant l'Occident a l'Orient, le
centre de gravit des communications de la Dacie se situait vers Ponest.
II nous faut teuir compte, en outre, des relations de la Dacie avec
le monde barbare, et en premier lieu avec les Daces libres ; c'est ainsi
qu'a commence l'osmose entre Daco-Romains et Daces libres, qui se pour-
suivra au cours des siecles suivants.
L'intensite des echanges economiques a varie suivant les epoques
et les circonstances. De memo que dans d'autres dornaines de la vie 6co-
nomique, les periodes d'essor maximum se sont situ& a l'epoque des
Antonins et des Severes.
L'etude des relations economiques de la Dacie romaine met en
evidence l'integration de la province carpato-danubienne dans le circuit
general des valeurs du monde romain. Ce phenomene a constitu un
puis.,ant stimulant dans le processus de romanisation, aussi bien thins la
province elle-meme que sur les territoires daces restes en dehors de Pau-
torit 6 romaine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
D OCUM EN T AR

*TIINTA ROMANEASCA iN ANII REVOLUTIEI POPULAR


DEMOCRATICE
DE

ION 5ERBANESCU

Aniversarea a 60 de ani de la faurirea Partidului Comunist


Roman ne indeamna spre o retrospectiva istorica a drumului parcurs,
spre relevarea acelor momente cruciale din istoria tarii noastre
in care P.C.R. s-a afirmat ca forta politica fundamentala in lupta pentru
progresul societatii romanesti, in elaborarea acelor obiective strategice care
sa catalizeze cele mai diverse categorii sociale in jurul clasei muncitoare,
al partidului. Un astfel de moment de rascruce 1-a constituit revolutia
de eliberare naional i sociala, declansatil prin victoria insurectiei din
august 1944, care a deschis calea pentru o puternica afirmare a fortelor
creatoare ale poporului roman. Inlaturind ocupatia hitlerist i dictatura
militaro-fascista, care au adus intreaga viata social-economica i spirituala
a natiunii la limita unei catastrofe, lupta revolutionara a dat un puternic
irnbold aspiratiilor spre progres care strabat istoria tarii noastre, precum
si patriotismului maselor populare, afirmat cu deosebita forta in perioade
de rascruce ale existentei nationale. Este binecunoscut faptul ca lupta
pentru progres, suveranitate, existenta libera i demna a poporului roman
a beneficiat de aportul intelectualitatii romane, reprezentanti straluciti
ai acesteia situindu-se in fruntea marilor batalii pentru dreptate sociala
si eliberare na1iona1a. In decursul tirnpului, din rindul poporului nostru
arata tovarasul Nicolae Ceausescu s-au ridicat personalitati remarea-
bile care si-au inchinat intreaga viata, talentul, energia, puterea de crea-
tie stiintei romanesti, propasirii tarii, eliberarii sociale i nationale a
poporului, imbunatatirii conditiilor sale de viata" 1.
Dupa cum se stie, miscarea muncitoreasca, ideile socialismului stiin-
tific au trezit un amplu rasunet in constiinta a numerosi oameni de culturil,
savanti, scriitori, pictori, oameni politici, cadre didactice j.a. Unii dintre
ei 0-au mentinut pina Ia capatul viel,ii adeziunea la idealul revolutionar
al clasei muncitoare, altii s-au indepartat de el pastrindu-i respect, o parte
1-au combatut. Dar ideile socialiste, lupta clasei muncitoare pentru pro-
gres, democratic si independenta nationala au constituit permanent in
viata politica si ideologica a tarii un punct de referinta.
1 Nicolae Ceauqescu, Ronthnia pe drumul desdulgirii construe fiei sociatiste, Edit. politick
Bucumti, 1968,_vol. I, p. 221.

"REVISTA DE 1STORIE" Tom. 34, nr. 4, p. 715-728, 1981


www.dacoromanica.ro
716 DOCUMENTAR 2

Dar in decursul deceniilor, s-au constituit traditii bogate ale rapor-


turilor dintre intelectuali i clasa muncitoare, exprimate in asemenea
momente complexe ale luptelor sociale i politice cum au fost crearea P.C.R.,
miaxile greviste din anii 1929 1933 i cu deosebire in confruntarea cu
fascismul autohton i extern in perioada 1934 1944.
Revolutia popular-democraticg din anii 1944 1947 a constituit o
continuitate cu aceste traditii inaintate ale intelectualitittii ronaneti.
tatii de toate Partidul Comunist Roman a considerat atragerea pdturilor
largi ale intelectualitdiii in revolulie ea una din sarcinile strategice esen,tiale
in procesul furirii i consolidarii aliantei cu toate clasele i categoriile
sociale revolutionare, democratice i patriotice. In aceastit opticit se
impune o precizare a unui element specific al luptei revolutionare din tara
noastrA. Este cunoscut cit in micarea comunistit internationalA, datorita;
absolutiztirii unor experiente istorice din perioada celei dintii revolutii
socialiste victorioasey se adoptase o atitudine de neincredere fat1 de inte-
lectuali. Este un adevAr cit in Rusia, marea majoritate a intelectualit4ii,
provenitA din mediul nobiliar sau alte pitturi avute ale populatiei, a
manifestat, cu uncle exceptii, adversitate fatA, de idealul socialist, s-a situat
pe poziii contrare politicii partidului comunist.
In Romania, datorita faptului cii revolutia a avut i objective cu
caracter national fiind o continual e a luptei impotriva fascisrnului, a
cotropitorului hitlerist, o parte importanta a intelectualitatii a sprijinit
lupta partidului clasei muncitoare, a putut cunoaste chiar prin propria
experient5, pozitia patriotica a comunistilor. De aceea, a transpune me-
canic In conditiile Rominiei anilor 1944 1947, fenomene petrecute in
alte tAri in anii 1917 1920, ar fi fost o greseala, cu implicatii grave. Chiar
dacA partidul nostru nu a putut evita intrutotul aceste erori, mai ales
dup1 1947, el nu a acceptat fara discernAmint asemenea poziii, ceea ce a
permis antrenarea considerabilei majorit4i a intelectualitatii, animatI
de spirit patriotic, in transformarile social-politice si culturale ce-au avut
loc dup5i 23 august 1944.
keg din primele luni ale revolutiei a inceput sa se contureze atitu-
dinea patriotica a numerosi savanti, care Fara a avea o atitudine politicii
total comprehensivA fata de prefacerile soeiale radicale ce aveau loc,
doreau sA-si pung capacitgtile lor creatoare in slujba luptei pentru indepen-
deap, democratie i refacerea tarii noastre. Tendintele lor erau des igur
eontradictorii si se cerea desfitsuratit o muncit intensii pentru a facilita
dezvoltarea atitudinilor favorabile luptei de eliberare national5, i sociala
din partea intelectualitatii. Era necesar sii fie convinsit aceastit categoi
sociali cii numai impreunil cu clasa muncitoare si sub hegemonia acesteia
se puteau solutiona problemele fundamentale ale RomiThiei.
Una din sarcinile esentiale ale perioadei a ciirei solutionare cerea
eforturi considerabile din partea tuturor claselor i categoriilor sociale
era refacerea economiei distruse de rdzboi ii de jaful hitlerist, concomitent
cu trasarea perspectivelor de dezvoltare a RomThiei in viitor.
Partidul Comunist Roman avea ferma convingere cit rezolvarea
problemelor refacerii i reconstructiei Orli cerea antrenarea tuturor ace-
lora care doreau, dintr-un motiv sau altul, sii participe la aceasta operA de
insernratate vitali.
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTAR 717

Astfel la Consfatuirea activului central de partid, care a avut lee


in 25 iulie 1945, in pregatirea Conferintei Nationale a P.C.R. din octorn-
brie acelas an, se sublinia c perspectiva spre care se indreapta tara in
perioada ce urmeaza hind refacerea economiei de pe urma jafului
hitlerist, este necesarit in primul rind mobilizarea resurselor proprii,
punerea in valoare cit mai largii, a tuturor capacitatilor poporului roman.
In acest scop, alitturi de eforturile clasei muncitoare, ale taranimii, ale unor
cercuri cu orientare democratica si patriotica din rindurile burgheziei,
se impune antrenarea ivtelectualitflii, indeosebi a celei tehnice. In acest
plan de reconstructie trebuie (acordata) o atentie deosebita intelectualilor,
specialistilor, constructorilor, arhitectilor, agronornilor, veterinarilor, sil-
vicilor, tuturor oamenilor de specialitate i tuturor, nu nurnai specialis-
tilor, day tuturor fortelor intelectuale, pentru ridicarea nivelului cultural
al maselor" 2 Pornind de la faptul ca transformarile revolutionare implica
partieiparea tot mai constienta a celor rnai largi mase, intelectualii erau
chenriti sit desfasoare nu nurnai o munca de specialitate tehnico-stiinti-
fica ei sa participe si hi elarificarea maselor 3. Tot cu acelas prilej, Miron
Contantinescu atragea atentia asupra necesitatii de a da specialistilor
tehnicioni posibilitatea de a-si pune in valoare cunostintele si capacitatile
de creatie, aceasta bind (Pa rnai buna eale de a-i mobiliza in opera
patriotit i revolutionara de refacere a economiei nationale. Abordind
probh ma intr-un spirit realist, prin luarea in considerare a faptului ca
inginern i tehnicienii au lucrat si continua sa lucreze in intreprinderi
capitaliste, deci. erau intr-o anumita masurit dependenti de patronii aces-
tora, el arata cit dacit vor vedea ci partidul cornunist, care este promo-
torul luptei pentru reeonstructie, le vor da posibilitatea sa-si dezvolte
eapaeitatea creatoare in productie si in industrie... ii leggin prin aceasta
(de cauza elasei muncitoare 1.$.), eitei fiecare orn este legat de ceea ce
constriliete, de creatia sa i dacit le dam posibilitatea sa desfasoare o
activital e constructivii, se vor atasa de clasa muncitoare si de partidul
nosti u" 4.
Deoarece pe primul plan se situa antrenarea inginerilor si tehnicie-
nilor, considerati drept un factor deosebit de important in consolidarea
politica si econonnea a regirnului democratic, in refacerea economiei
nationale, in septembrie 1944 a lost creat Comitetul de actiune al ingi-
nerilor", avind in frunte pe N. Profiri i Gh. Nicolau. Este demn de rele-
vat ea conducerea partidului atragea atentia asupra necesitatii de a con-
solida legaturile dintre ingineri si muncitori, de a combate orice tendinta
de izolare a unora de ceilalti. Din initiativa Comitetului Central al P.C.R.,
membri de partid si din rindul Asociatiei Generale a Inginerilor i Tehni-
cienilor (A.G.I.R.) au organizat, Inca in decembrie 1944, cercuri de studii
care diseutau problernele refacerii economice a tarn 5. S-a creat un Comitet
Central al Cercurilor de studii, cu sarcina de a organiza asemenea activi-
tati nu numai in Bucuresti, ci si in alte centre importante ale tarii. Pre-
sedinte al Comitetului Central a fost desemnat prof. ing. I. S. Gheorghiu.

2 Arh. C.C. al P.C.R., fond 1, dosar 4, f. 47.


3 Ibidem.
4 Ibidem.
6 Arh. CC al P.C.R., fond 1, dosar 450, 1. 124.
www.dacoromanica.ro
718 DOCUMENTAR 4

Au fost create sectii de : Urbanism, Edilitate, Constructii, Cgi i mijloace


de comunicatie, Energie i Electrificare, Industrialg 8. Comitetul Central
al Cercurilor de Studii A.G.I.R. Ii propunea s prezinte cit mai grabnic
factorior de guvernmint propuneri concrete cu privire la solutionarea
problemelor urgente i serioase ce se pun in fata trii. Aceste propuneri
tinteau la mgrirea imediatg a productiei pentru suqinerea efortului
Romlniei in rgzboiul antihitlerist, la planificarea i coordonarea cu efect
imediat a activitatii economice in vederea ref acerii industriei, precum si
propuneri pentru. o planificare de perspectiva, pentru a asigura o dezvoltare
rationalg din punct de vedere tehnic, economic si social. In legatura cu
aceste din urmg propuneri, Comitetul Central al cercurilor de studii pre-
ciza ca ele trebuie s aibg, un caracter principial, dat fiMd stadiul in care
se afla Romania in acea perioadg 7.
Dupg 6 martie 1945, chid problemele refacerii au devenit deosebit
de acute, conducerea partidului comunist a cerut intensificarea eforturilor
pentru antrenarea inginerior i tehnicienilor la activitatea economicg.
Programul elaborat de Conferinta Nationall a P.C.R. din octombrie 1945'
privind reconstructia pe baze noi a economiei, punerea in valoare a poten-
tialului propriu de resurse materiale si energetice, orientarea data spre
industrializarea tarii constituiau un cadru deosebit de favorabil pentru
afirmarea fortei creatoare a specialistilor din diferite ramuri ale tehnicii
si stiintei. In octombrie 1945 a avut loc Congresul al XVI-lea al A.G.I.R.,
care a dezbgtut probleme deosebit de importante ale ref acerii potentialu-
lui economic al tarii, fiind abordate probleme legate direct de hotkirile
Conferintei Nationale a P.C.R. valorificarea resurselor naturale ale
Romniei, electrificarea, dezvoltarea retelei de ci de comunicatii etc.
Un rol important in mobilizarea inginerilor 1-au avut membrii de
partid din rindul acestei grupki profesionale. Ei erau. sufletul cercurilor
de studii, militau pentru dezvoltarea leggturilor dintre ingineri i munci-
tori. In 1946 erau circa 800 de membri de partid In rindurile inginerior
din intreaga targ (circa 9 000) 8
Este semnificativg pentru starea de spirit si atitudinea intelectuali-
tgtii din acei ani, schimbarea de orientare ce si-a flcut loc in rindurile
oamenilor de tiinta grupati in cadrul Academiei Romane. Marele avint
generat de revoluVia populara a trezit un ecou puternic printre numeroi
savanti, cercetatori, cadre didactice universitare care in trecut se limitau
la o activitate de laborator, ma, a se preocupa prea mult de impactul
acestor cercetari asupra economiei. Sentimentul patriotic al savaatilor,
responsabilitatea sociala fata de popor i Vara, i-au indenmat pe numeroii
membri ai Academiei Romane s reia ideea avansata pentru prima data
in 1934 a formarii unui Consiliu National de Cercetare 6`tiintificd.
Acest organism era menit a indruma i coordona activitatea de cercetare
in raport cu necesitatile refacerii WU., ale dezvoltgrii puterii economice
a Romaniei. S-a mai discutat i scris despre aceasta initiativg in legatura
cu reconsiderarea activitgtii lui Dimitrie Gusti 9. Cercetarea documentelor

6 Ibidem, f. 129.
7 Ibidem, f. 152.
8 Ibidem, f. 208.
9 Vezt, 0. BAdina, Dimitrie Glatt, Edit. ttintifie, Bueureati, 1965.
www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTAR 719

existente la Biblioteca Academiei arat c privitor la acest Consiliu s-a


desfkurat o largit actiune, care a capatat chiar forme concrete. La putin
timp dupa eliberarea tarii (3 noiembrie 1944) membrii Academiei Romane
iau in discutie crearea unui Consiliu Nalional de Cereetdri. Comisia existen-
ta inca din 1934, creata din initiativa lui L. Mrazec i altora menita a lua
masurile concrete in vederea constituirii acestui for, este completata, in
aceasta edinta, prin alegerea a doi noi membrii : academicienii C. I.
Paxhon i Traian Savuleseu 1. Aceasta comisie primete sarcina de a ela-
bora proiectul de hotarire pentru infiintarea Consiliului National de Cer-
cetari tiintifice 11, care este pus in discutia condueerii Academiei cu o
deosebita promptitudine, ceea ce demonstreaza interesul pentru o aseme-
nea aetiune. Trebuie sa mentionam c, dezbaterile (desfkurate in citeva
edinte mcepind de la 24 noiembrie 1944) au fost destul de vehemente.
S-au infruntat pozitiile inaintate ale unor savanti animati de patriotism,
de dorinta de a se alatura efortului general de scoatere a Romaniei din
situatia difieila creata de perioada dictaturii militaro-fascista, ocupa:tia
germana i rzboi, unii dintre acetia stind pe pozitii politice care veneau
In contradietie cu cele ale fortelor revolutdonare, dorind s mentina forul
1.cadernic &parte de problemele majore cu care era confruntat atunci
poporul roman.
Constantin Radulescu-Motru, intelegind comandamentele superioare
ale acelor ani, sprijina constituirea Consiliului National de Cercetare *tiin-
ttfica, considerind cii prin aceasta actiune, Academia va interveni pentru
prophirea tiinei, va realiza scopurile acestei institutii de a servi intere-
wle majore ale natiunii. Motru se pronunta pentru crearea acestui consi-
lm in interiorul Aeademiei, care sa-i dea cieditul ei moral 12 Aceasta ati-
tudine "ntimpina insa rezistenta unor elemente conservatoare, care vor
si pastreze Academia in afara unor rosturi practice, legate de viata i
nevoile imcdiate ale poporului roman. Astfel, D. Caracostea considera ca
proiectul de lege ptivind Consiliul National de Cercetari *tiintifice ar
,,chimba fundamental sti uctura, traditia, caracterul i menirea Academiei
face o serie de obstructii privind crearea acestui Consiliu 13. El socotea
ca votarea um i atari legi este impotriva legii si statutului nostru consti-
tutiv care hotarkte ca Academia este i ramine o persoana morala i
ndependenta in luerarile sale de orice natura 14.
0 asemenea pozitie intimpina riposta a numeroi academicieni, preo-
cupati de a servi interesele generale ale thrii, de a situa savantul in miezul
problemelor vitale ale natiunii. Astfel, Andrei Radulescu unul dintre juritii
eminenti ai tarii, cu orientare democratica, raspunzind asertiunilor lui
D. Caracostea, argumenteaza cg, Academia urmarete s asigure progresul
stiintei romaneti i aceasta o putem face numai printr-un organ de coor-
donare atit pentru darea directivelor cit i pentru aflarea i adunarea fon-
durilor". Vorbind despre raporturile dintre Academie i Consilin, A. Ra-
dulescu precizeaza ea trebuie facut apel i la persoane din afara, care, ca
si institutele tiintif ice, nu vor fi puse la dispozitia Academiei, prin acest

10 Analele Aendemiei RomAne, Seria Dezbateri, torn LXIV, 1943-1945, p. 141.


11 Ibidern, p. 148.
1.1 Ibidern, p. 149.
13 Ibidem, p. 151.
Ibidem, p. 151 152.
14
www.dacoromanica.ro
720 DOCumENTAR 6

Consiliu, ci vor prirni argumentele de aici" 15. D. Gusti respinge gi el acele


pozitii care se opuneau crearii Consiliului National do Cercetari Stiintifice.
Gusti faspunde lui I. Nistor care pretindea c istoria nu poate intra in
vederile acestui Consiliu deoarece nu ar fi o gtiinta.
0 bogata argumentare in sprijinul crearii Consiliului National de
Cercetari Stiintifice dezvolta Traian Srtvulescu, care, facind istoricul dis-
cutiilor in jurul acestor probleme, incepute incrt in 1934, arata c hotaririle
adoptate in trecut nu au avut eficientrt. In continuare, el arata cii prin
crearea acestui organism de coordonare a activitatii gtiintif ice, autonomia
institutelor de cercetari nu va fi prejudiciata 16 In afara de problemele de
care se ocupa fiecare institut sau personalitate tiinificii, arata acad.
Traian Savulescu, sint Irma o serie de probleme de baza ale poporului
roman, care nu pot fi rezolvate decit printr-o colaborare intr-uu sistem
coordonat, fie intre diferitele institutii fie cu ajutorul diferitelor personali-
t4i tiinifice. Unele dintre aceste probleme privesc viata materiala a
poporului : hrana, sanatatea, reconstructia satelor i oraelor, transpor-
turile, apararea nationala etc. Altele privesc viata sa spirituala"17.
Referindu-se la vitregia conditiilor impuse activitatii gtiintifice in trecut,
cind nu s-a reugit sa se creeze o adevarata atmosfera de emulatie a eerce-
tarii gtiintifice, el continua : De ce sa nu marturisim cu curaj ea omul
de tiinp nu a fost folosit cum trebuie pentru binele obgtesc. Otnul de
gtiinta nu numai ca nu a fost folosit cum trebuie, i creatiunea sa apre-
ciata cum se cuvenea, dar a fost silit adesea sa duca o viata mnilita, in
privatiuni. De aceea, activitatea oamenilor nogtri de ;,tiinta s-a degfagurat
la intimplare gi in raport cn virtutile i cu puterea de sacrificiu a celor
devotati cercetarilor. Este acum ultimul moment in care avem datoria
sii dam poporului nostru ceea ce ii lipsegte gi ceea ce Academia Romana
are dreptul sa ceari, anume integrarea ?tiinlei in organivtlia noastra de
stat i coordonarea muncii noastre ?tiintifice pentru creatiuni spirituale ce
depd?esc eforturile izolate" 18.
Aceste cuvinte pline de patos patriotic, de sitntul responsabilitatii
istorice a omului de gtiinta pentru destinul poporului gi al Vara erau sem-
nificative pentru noua stare de spirit ce-gi facea loc in acest for. Datorita
unor savanti care au inteles tendintele majore ale epocii in care traiau,
se integrau elanului revolutionar al poporului, Academia era tot mai mult
indreptata spre necesitatile vitale ale tarii.
Traian Savulescu sustinea cu insistentrt ideca ci activitatea de cer-
cetare gtiintifica trebuie sa se risfringa in viata economica a tarii. Noul
organism va trebui, deci, sii dea solutii care vor fi necesare pentru. progre-
sul societatii. El va trebui nu atit sa se preocupe & formuhrea probleme-
lor despre nevoile iirii, cit de a indru na activitatea ca, stringind
la un Inc munca diferitelor institute gi a persoan lor care luereaza indivi-
dual pe teren gtiintific" 18.
Dupa pledoaria inflicarata, logici i plina de miez a lui Traiau
Savulescu, proiectul de constituire a Consiliului National de C rcet ri 5tiin-
15 Ibidem, p. 150.
Ibidem, p. 16.
3' Ibidem.
Ibidem, p. 172.
19 Ibidem, p. 183.
www.dacoromanica.ro
7 DOCUMENTAR 721

tifice este votat in unanimitate 2. Dernn de subliniat este faptul ca la


votarea pe articole a proiectului, se iscit o discutie dad, sectiile istorica si
literara 85, fie cuprinse in activitatea Consiliului, reluindu-se de catre unii
vorbitori obiectia anterioara a lui Nistor. Disputa este rezolvata in favoa-
rea includerii acestor sectii in activitatea Consiliului, dupa ce iau cuvintul
in sprijinul acestei solutii Radulescu-Motru, Andrei Radulescu, Mihai
Sadoveanu 21.
Din Comitetul Executiv al Consiliului ales in sedinta din 26
ianuarie 1945 fac parte Dimitrie Gusti, C. Radulescu-Motru, C. I. Parhon,
Dimitrie Pornpeiu si Dimitrie Voinov 22.
Meritit aici sa relevant un aspect, care ni se pare semnificativ pentru
orientarea si pozitia politico-tiintificit a membrilor Academiei. Acei
dintre ei care se distinsera in trecut printr-o atitudine mai inaintata,
a ciiror activitate tiintifica servise interesele poporului roman, militau
pentru crearea acestui consiliu. (D. Gusti, Andrei Radulescu, Traian
Savulescu, C. I. Parhon, ..a.). Alti membri ai Academiei, care se rali-
asera unor forte politice reactionare in trecut, ca expresie a unor conceptii
conservatoare, se gaseau i acum pe pozitiile respingerii unei orientari
progresiste, patriotice a Academiei. Desigur, clasificarea nu poate fi luata
in mod mecanic, absolutizant, deoarece au fost i unii oameni de tiinta
care, pe pozitii politice conservatoare, incepeau s inteleaga necesitatea
unei orientari mai aproape de cerintele vietii sociale, de problemele acute
puse de dezvoltarea trail.
Odata rezolvate problemele de principiu i cele organizatorice, trece
pe pint plan actiunea pentru stabilirea orienteirii activitatii de cercetare
pentru procurarea fondurilor financiare necesare cercetarii. Spre a integra
activitatea stiintifica in viata statulizi, asa cum s-a subliniat in discutiile
privind sarcinile Consiliului, membrii Comitetului Executiv iau legatura
cu forurile guvernainentale Ministerul Educatiei Nationale si Pree-
dintia Consiliului de Ministri.
Din informarile care au fost prezentate In edintele ordinare ale
Academiei rezulta ca initiativa aceasta a fost primita cu interes de catre
for urile de stat. Astfel, comunicindu-se rezultatele audientei la, ministrul
educatiei nationale, se arata ca, ministrul, reprezentind Frontul National
Democratic in guvernul Radescu, a asigurat c Ministerul Educatiei Na-
tionale va recunoate C.N.C.S., drept organ consultativ pentru activitatea
tlintifica si cii va mari subventia financiara pentru munca de cercetare.
Dimitrie Gusti si Al. Lepadatu au informat despre audienta la
primul ministru, generalul Radescu, care, consultindu-se cu unul dintre
reprezentantii P.C.R. in guvern, L. Patrascanu, a manifestat un mare
interes pentru activitatea Consiliului, caruia se vor stradui sa-i dea un
statut legal 23. La sesiunea generala a Academiei Romane, din mai 1945,
D. Gusti, vorbind despre rolul Consiliulni National al Cercetarii Stiin-
tif e, arata ca acest organism ii va indrepta atentia atit spre problemele
stnntifice nationale, cit i Inspre problemele tiintei mondiale. Prin
zo Ibidem, p. 181.
21Ibidern, p. 172.
22 Ibldem, p. 181.
28 Ihidem, p. 184. www.dacoromanica.ro
722 DOCUMENTAR 8

aceasta rolul pe care Academia Romana 1-a avut in timpul rengterii


Romaniei moderne, cu toate timpurile grele prin care se va desavirsi,
Academia Romana devenind, mai mult decit pina acum un centru activ,
coordonator si stimulator al vietii stiintifice romanesti i in acela;i Limp
un centru de confruntare cu activitatea tiintifica a celorlalte tan contri-
buind astfel la progresul stiintei mondiale" 24.
Sesiunea generala extraordinara din decembrie 1945, dupa cum
rezulta din Analele Academiei, discuta pe larg despre activitatea Consi-
liului. Cu acest prilej, D. Gusti face o expunere despre rezultatele audientei
pe care o delegatie a Academiei Romane a avut-o la prwdintia Consi-
liului de Ministri, pentru a expune scopul si probleinele Consiliului Natio-
nal de Cercetari Stiintifice. Li urma acestei audiente arata D. Gusti
acest consiliu si, implicit, Academia Romana au ajuns la o importanta
cotitura din viata ion"...
In aceasta audienta noi am avut indoita misiune : 1) de a arata
d-lui prevdinte al Consiliului de Ministri (dr. Petru Groza n.n.) nevoile
urgente ale Academiei Romane ; 2) de a-i prezenta cererea de sprijin din
partea Consiliului National de Cercetati tiintifice, asa cum acest Con-
siliu a hotarit intr-o recenta sedinta a sa" 28. Delegatia Academiei era
aleatuita din D. Gusti, A. Radulescu, Gh. Spacu, Tr. Savulescu, dr. C. I.
Parhon, S. Stoilov, Gh. Macovei, dr. D. Danielopolu ; Gusti relel Li faptul
ca delegatia a fost primita nu numai de primul ministru, ci de intregul
guvern, convocat in mod special la Consiliul de MinisAri. El arata cii
pentru prima oara o delegatie acadernica participa la sedinta guvernului.
Aici, Gusti a facut o expunere despre rolul Consiliului National de Cer-
cetari Stiintifice, staruind asupra problemelor pe care vrea sa le rezolve,
mai toate urmarind refacerea tarii si olganizarea Statului dupa razboi" 28.
Vorbind In cadrul acestui consiliu de ministri, dr. Peti u G oza a
subliniat traditiile valoroase ale cercetarii stiintifice in Romania, pree'zind
insa c acum este necesara, o strinsa legatura intre stiinta i productie 27.
Consiliul de Ministri a aprobat ca in bugetul statului sa se acorde o ub-
ventie pe seama acestui Consiliu, nu de 500 milioane, cit s-a cerut de catre
Academie, ci im miliard de lei. Aceasta arata ca, 111 conditiile finaneiare
extrem de aspre ale anului 1945, and erau necesare fonduri imense pentru
refacerea economiei, statul democrat-popular a dovedit o deosebita inte-
legere pentru rolul tiintei, facind chiar eforturi pentru a spori contributia
stiintei in rezolvarea problemelor de baza ale economiei i culturii
Gusti era impresionat, ca de altfel i alti membri ai Academiei, de solici-
tudinea si interesul pe care le-au gasit Ia formile de conducere a statului.
77Trebuie sa adaugam, spunea el, ca infiintarea Consiliului National de
Cercetari Stiintifice si publicitatea ce s-a facut in ultima vreme in jurul
rostului sau au creat o atmosfera din cele mai bune pentru Academia
Romana i pentru Consiliul insusi" 28.

24 Ibidem, p. 232.
28 Ibidem, Tomul LXV, 1945-1946, p. 69.
26 Ibidem.
22 Stenograma Consiliului de Minitri din 30 nov. 1945, Arh. C.C. al P.C.R., fond 103,
dosar 8399, f. 26.
28 Ibidem, p. 71.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTAR 723

In edinta Consiliului de Ministri au fost fAcute unele propuneri


privind apartenenta C.N.C.S., unii considerind ca, el ar trebui sa, fie inlar
untrul Universitatilor, unde se desfAsoara, in principal cercetarea sten-
Viet. Gusti a relevat c'a ministrul de interne, Teohari Georgescu, repre-
zentant al P.C.R. in guverns-a declarat in mod hotkit pentru men-
tinerea si functionarea Consiliului National de Cercetki Stiintifice ca or-
gan al Academiei Romane. Aceeasi atitudine a adoptat-o si dl. Prim-Mi-
nistru, Petru Groza, care a cerut ea din subventia ce se va atribui C.N.C.S.
o suuart sri fie rezervata, pentru satisfacerea nevoilor Academiei, iar in ce
priveste institutia Consiliului National al Cereetkii Stiintifice i-a apreciat
rostul inalt si functiunea sa in problemele de stat".
Scinteia", Romania liberii" i alte ziare democratice au relatat
pe larg despre sedinta Consiliului de Ministri la care a participat delegatia
Academiei ; au fost publicate, de asemenea, interviuri ale unor personali-
tki tiinifice, articole, declaratii a inceput in presA o discutie asupra
rosturilor stiintei in conditiile revdlutionare de atunci, asupra raportului
intre cercetarea fundamentala si aplicativrt.
Intr-o declaratie fileuta, ziarului Scinteia", D. Gusti schita progra-
mul Consiiului National de Cercetki Stiintifice i sublinia c ideia cola-
borririi dintre toti oamenii de stiinta s-a nascut din necesitatea timpului
de azi de a soeializa stiinta, din necesitatea ca stiinta al imbogateasca,
natura i pe onr, oferind astfel reconstructiei sociale o baza solid. Aceasta,
colaborare este un produs al atmosferei timpului de reinnoire sociala,".
Referindu-se la eolaborarea eu regimul democrat-popular, Gusti spunea ef
participarea membrilor Acaderniei Romane, alaturi de membrii guvernului,
la o sedinta, comuna inseamna intr-adevar un eveniment unic atit in ana-
lele Academiei cit si in analele guvernelor rii romrtnesti, caci pentru
intiia oarl un guvern a adus aceasta solemnA recunoastere stiintei, in mod
atit de impresionant, atit pentru academicieni cit i pentru toti intelec-
tualii Varii 30 .
Elocventil, pentru preocuparea statului democrat popular de a sprijini
stiinta este cuvintarea rostitl de Presedintele Consiliului de Ministri, dr.
Petru Groza, cu ocazia vizitei facute de eI la Academia Rom'an la 31 mai
1946. Eu spunea primul ministru sint alAturi de strklania acestei
inalte institutii pe linia progresului, prin etic i culturg, progres care ii
reclanal sa, se incadreze in ritmul vremurilor, spre a constitui o parte
de conducere a vietii publice in sectorul culturii. Acest ritm nou de care
unii se tern se prezinta, cu elanuri si rezerve. Noi trebuie s aflam un cora-
promis intre aceste rezerve i elanuri din care 0, rezulte incadrarea vene-
rabilei institutii in ritmul vremii" 31
In dezbaterile care au avut loc la Academie, pe marginea organizkii
activitatii Consiiului, s-a ridicat o problemg interesanta pentru orientarea
activitatii stiintifice raportul dintre teoretic si aplicativ in cercetare,
D. Pompei si D. Danielopolu pronuntindu-se pentru a stabili un raport
just intre aceste doug tendinte. Regulamentul de functionare a Consiliu-
lui, prevedea la punctul 2 : Consiliul va contribui la progresul stiinttlor

0 Scinteia", an XVI, din 14 decembrie 1945.


a Analele-Academiel RomAne, seria Dezbateri, Tomul LXV, p. 323.
www.dacoromanica.ro
724 DOCUMENTAR 10

prin coordonarea activit4ii institutiilor existente, care se ocupit cu pro-


blemele *tiintei in activitatea persoanelor care lucreazit i creeazit in do-
meniul Oiintific" 31.
In *edinta Academiei din 25 mai 1946, se ia in discutie Raportul
asupra activitAii Consiliului National de Cercetare *tiintificA, de la infiin-
tare pina la 15 mai 1946, prezentat de Ion Atanasiu. Cu acest prilej sint
precizate domeniile de activitate ale Consiliului pe comisii 32
31 Ana tele Academiei RotnAne, seria Dezbateri, Tomul LXV, p. 116.
32 Pentru a vedea orientarea larga a acestei activitati, dam mai jos in extenso, directiile
de cercetare:
Comisiunea I Oficiul central pentru cercetarea vietii poporului roman:
Studiile Institutului social roman;
Studii de folclor;
Studii de biopolitica ;
Cercetari de psihometrie;
Comisiunea II a, pentru studii juridice. Publicarea izvoarelor de drept vechi romftnesc.
Comisiunea III a, pentru cercetarea pamintului romanesc;
Studiul eroziunii solului si al repunerli in valoare a solurilor erodate;
Studiul apelor subterane ce pot fi folosite ca ape potabile;
Comisiunea IV-a, pentru problemele encrgetice:
Inventarierea cit mai completa a disponibilitatilor hidraulice din Romania In ordinea
de preferinta a posibilitatilor de realizare;
Comisiunca V a, pentru chimie pura si industriali:
Obtinerea sulfuhti elementar si a sulfurii de carbon din materii indigene.
Gasirea unei surse ahundente de benzen i utilizarea benzenului pentru fabric. ma
de materii colorante 1 produse farmaceutice;
litilizarea gazului metan pentru obtinerea acctilenei, a hidrocarburilor clorurale etc.;
Cercetfiri pentru punerea baLei unei industrii de dizolvanti sinteUci prin utilizrea
gazelor de petrol...
Obtinerea de rasini metalice pe baza de fenoli (bachelita).
Cercetari in directia noilor fibre complet sintetice, de tip nylon (poliamide ale acidului
adipic);
Obtinerea de substante si materii tanante.
Comisiunea VI-a, pentru biologie:
Studiul tifosului exantematic;
Studiul gusei endemice;
Studiul alimentatiei populatiei rurale;
Economia interna a organelor si tesuturilor;
Biologia virstelor, bfitrinetea l problema intineririi;
Studiul sistemului nervos vegetativ s.a.
Comisiunea VII-a, pentru Fizica;
Studiul pilelor clectrice;
Studiul ultra-sunetelor ;
Studiul descarcarilor In gaze;
Studiul propagarli undelor electromagnetice.
Comisiunea VIII-a, pentru studiul materialelor de constructie si refacerea cladirilor II
monumentelor istorice:
inventarierea materialelor indigene de constructie i studiul lor;
introducerea metodelor noi de Meat-care a materialelor ;
probleme In legfiturii cu refacerea constructiilor distruse de razbol;
Comislunea IXa, pentru probleme tehnice i militare:
folosirea efectului de rachetfi la armamentul modern terestru si la torpile;
studiul mijloacelor de apfirare In contra bombei atomice s.a.
Comisiunea a X-a, a limbil romane:
Dictionarul toponimic romAn.
Comisiunea a Xl-a, a stiintelor matematice:
Problema tunelului de experiente aerodinamice.
Comisiunea a XII-a, pentru sistematizarea oraselor, satelor:
Stud!! statistice asupra situatiei actuate.
Comisiunea a XIII-a, pentru cercetfiri istorice i arheologice.
www.dacoromanica.ro
11 DocumENTAR 725

Din enumerarea aceasta, se pot desprinde o serie de concluzii intere-


sante pentru orientarea activitatii stiintifice din tara noastra, in primii
ani ai revolutiei popular-democratice :preocuparea majord pentru ?tiinfele
nemijlocit legate de economie, de practied, ceea ce constituie un elernent
radical nou pentru forul de cultura academia. In trecut prioritatea era
acordata lingvisticii, istoriei, literaturii, cercetarea in domeniul stiintelor
naturii si al tehnicii fiind lasata la initiativa unor savanti sau forurilor
universitare, ceea ce a ingreunat foarte mult datorita lipsei rnijloa-
celor materiale i financiare activitatea stiintifica, in aceste domenii.
Oamenii de *Uinta romani activau 5i in cadrul institutiilor de inva-
tamint superior, unde desfasurau o intensa, munca de cercetare. Astfel,
in acea perioada fiinta, in afara de Academia Romanh si ca o completare
a acesteia, Academia de tiinte din Romania, care grupa mai ales cadre
didaetice universitare, cu precadere din domeniul fizicii, chimiei, medicinii,
rnatematieii. Presedintele acesteia era dr. Constantin Angeleseu, vicepre-
sedinte fizicianul Dragomir Hurmuzescu, iar secretar general era prof.
Costin Kiritescu. Dintre oamenii de stiinta care lucrau in cadrul acestei
Academii citam pe Horia Hulubei, Victor Valcovici, Constantin Motas,
kurel Avramescu, George Cartianu, Ion Zamfirescu, C. Narly, Iosif Ga-
brea si altii. Preocupati de cerinta Imbinrii tiintei cu practica, membrii
acestui for de cercetare, au solicitat includerea lor in activitatea Consiliu-
lui National al Cercetarii tiintirice, dorind s contribuie la refacerea
economica a tilrii. In acest scop, au propus sa se includa in planul general
de cercetare asemenea teme ea studiul gazelor naturale din Banat, perspec-
tivele radioactive ale subsolulni romanesc, extragerea radiumului din
apele puturilor petrolifere s.a. 33 Nu putem lasa de o parte nici pozitia,
semnificativa pentru cele- demonstrate in acest studiu, a savantului ma-
tematician 5i totodatii filozof care a fost Grigore Moisil. Astfel referindu-se
Ia Iucrarile Congresului matematieienilor romani care a avut loc in 1947,
el arata cl Matematicile sint unitare, de la logica maternatica si pina la
matematicile aplicate. Pentru a avea o miscare matematica puternica,
trebuie sa nu neglijiiin nici filozofia matematich, nici contactul matematicii
cu tehnica 5i fizica, nici matematica moderna, nici cea clasica, nici ideile,
nici caIculele. "
Facultatile de stiinte trebuie s colaboreze cu Politehnicile pentru
crearea unor centre de colaborare a stiintei pure cu tehnica i pentru
infiintarea unor licente mixte In acest scop ; cu facultatile de litere pentru
crearea unor licente mixte in filozofia stiintelor ; cu Acaderniile Comerciale
pentru introducerea cercetarilor de economie matematica, cu facultatile
de medicin i agronomie pentru studiul biologic matematic" 35.
Oamenii de stiinta din domeniul istoriei au fost si ei prezenti In vil-
toarea evenimentelor social-politice din acei ani, au luat parte activa la
viata publica, au detinut functii de raspundere in organizatiile de partid,
de mash, in organele de conducere ale statului, ale institutiilor de invata-
mint. Astfel, prof. Petre Constantinescu-Iasi a fost ministru in guvernele
ce s-au succedat intre anii 1944 1947, prof. Constantin Daicoviciu, de

" Buletinul Academiei de *tiinte din Romania, nr. 14/1947, p. 77.


35 Scinteia':, din 22 februarie 1947.

10 - C. 1132 www.dacoromanica.ro
726 DOCUMENTAR 12

asemenea a fost membru in guvernul democratic ; prof. Andrei Otetea a


fost rector al Universitatii din Iasi, prof. Vasile Maciu a fost secretar al unui
comitet judetean de partid i deputat in Adunarea Deputatilor aleas in
1946.
Multi cercetatori si cadre didactice din domeniu.I stiintelor istorice
au luat parte activa la confruntrile de idei din perioada, adoptind, cei
mai multi dintre ei poziii inaintate. Am in vedere pe Andrei Otetea,
Mihail. Berza, P. P. Panaitescu, Dumitru Bodin, Gh. Georgescu-Buzau,
care prin studii i lucrari au afirmat rolul conceptiei rnaterialist-istoriee
in orientarea cercetarii stiintif ice, au combatut empirismul plat si facto-
logia, au subliniat rolul maselor in istorie. In acesti ani istoriografia bazata
pe conceptia materialist-dialectic i istorica se afirma tot mai puternic,
in prhnul rind prin lucrarile lui Lucretiu Patrascanu (Un veac de frmin-
tan sociale" ; Sub trei dictaturi") ; Petre Constantinescu-Iasi, care isi
deschide cursul la Facultatea de litere i filozofie din Bucuresti, Mihail
Roller, Gh. Georgescu-Buzau, i alti istorici care elaboreaza un manual
de istorie a Romniei (cu erori de interpretare datorate unor conceptii
dogmatice i unor tendinte conjucturiste, dar cu meritul de a fi prima
incercare mai ampla de a introduce interpretarea materialist-istorica in
analiza evolutiei istorice a poporului roman).
Evenimentele revolutionare din anii 1944 1947 au avut ecou in
gindirea istorica romaneasea. Astfel, Mihail Berza vorbind despre opera
istorica a lui Nicolae Iorga, al carui discipol a fost, face consideratiuni
semnificative cu privire la modul in care trebuie cercetata istoria, subli-
bniind ca trebuie vazuta conexiunea faptelor i evenimentelor istorice,
fara a transforma istoriografia intr-un repertoriu de fapte. Istoricul trebuie
sa generalizeze, sa interpreteze, aceasta metoda de abordare a fenomenelor
trebuind s ocupe un loc esential in activitatea stiintifica a omului de .stiin-
ta din acest domeniu 36.
Dupa opinia lui Berza, istoricul trebuie s cunoasel nu numai epoca
pe care o studiaza, ci intreaga istorie a omenirii, sa fie partas la evenimen-
tele cu care el este contemporan, s paraseasca masa de lucru pentru a
intra in viltoarea evenimentelor actuate. Acesta era un indemn de sernni-
ficatie majora in acei ani revolutionari, mai ales ca alti istorici considerau
c cercetatorul din acest domeniu trebuie sa stea in afara politicii, a eve-
nimentelor ce se derulau in acele vremuri pe scena istoriei.
Semnificativa pentru orientarea lui Berza in acei ani este atitudinea
pe care o ia el, in polemica cu alti istorici, privitor la raportul intre teorie
fl eveniment in istorie. Referindu-se la regresul istoriografiei din perioada
1938 1944, el scria in Revista Istorica" sub titlul Metoda istorica si
falsa eruditie" ca de la lucrari istorice de ansamblu elaborate de Iorga,
Xenopol, Onciul, Bogdan s-a ajuns la drumul inecat de praf al vrafului
de amanunte" 37, insistind mai ales asupra necesitatii de a aborda o pro-
blematica majora a istoriei nationale i asupra unei conceptii de ansamblu,
teoretice. Fara a contesta utilitatea cercetarilor de amanunt, ele dind te-
35 M. Berza, $tilnid ;I melodd Istoricd In gIndire'a lui Nicolae Iorga, in Analele Academiei
Romne", Memorlile seetiunli istorice. 1944-1945, 1i 248.
M. Berza, Melocld isloricd 1 falsd eruclifie, in Revista istor1cA" XXX, lanuarie decem-
brie 1944, p. 96.
www.dacoromanica.ro
13 DOCUMENTAR 727

meinicie sintezei, amOnuntul poate prezenta interes pentru istorie cind


oglindeste un adevOr general, pe care s'a-1 descifreze, s foloseasch la dezle-
garea unei probleme. Dar, in locul acestora ni se servesc din belsug, pinh
la obosealh si dezgust, cum ar spune Nicolae Iorga, fapte, fapte brute,
lipsite de interes si semnificatie" 39, referindu-se la Istoria Romani lor"
cle C. C. Giurascu. Formarea viitorilor cerceatori trebuie orientatO spre
dobindirea unei culturi cit mai largi. Istoricul trebuie sa dobindeasch o
pregOtire filosofic i s cunoasch marii clasici ai istoriografiei avind astfel
posibilitate mai ampla, de a reflecta asupra evenimentelor istorice, a le
incadra in fluxul general, obiectiv al evolutiei societittii umane. Preg-
tirea filosoficO nu va fi 1uat in sensul de acumulare de cunostinte despre
probleme sociale scrie M. Berza. Ea va da istoricului ceea ee-i trebuie
mai ales, aeea obi,ImuintO de a gindi lucrurile serioase, de a fugi de detaliile
inutile, de a zOeizui intreg niaterialul erudit intr-o Conceptie generalO a
lumii, din care acesta sa nu mai iasrt o uscath imbinare de docurnente
materiale, o siiraca si agravata cronicci, ci momentul unei drame, a cOrei
intreaga impletire sh; fie imbratisatO cu intelegere " 39. Acest
Jtud in a stirnit nemultumirea unor istorici care i-au rtispuns, insO pozitia
lui M. Berza se inscria pe linia ce se contura tot mai mult in activitatea
de cercetare in tiintele sociale din anii revolutiei populare.
In acest sells, se inserie si pozitia lui D. Bodin, profesor Ia Universi-
tatea din Bucuresti, me in lectia de deschidere din anul scolar 1944 1945
releva rolul inaselor in istorie. Pornind de la teza c este gresit de a pune
pe prim plan doinniile si a earacteriza prin ele istoria unui popor, Bodin
anima eii istoria nationalO constituie un tot in care membrii obstei se
manifestO in comun, duph aptitudini si imperative generale. Anonima-
tul eelor multi scrie D. Bodin a usurat isgonirea lor din istorie, dupO
eum aspectele sociale i econoiniee ale vietii trecute, desgropind amOri-
c *unea i nedreptqtea care au stOpinit gloata, au determinat in mare ma-
sari ingroatea mtunericului i sustinerea tOcerii asupra lor .. Cine avea
tiinp si intei es si vorbeased, despre sate si viata lor, eine isi aducea de
ele =into decit biram ii, mumbasirii, slugile domnesti i coehintli, cal e
nu aduceau nimic i totdeauna cereau 1 Rumanii, veeinii i chiar mazilii
din mosneni oamenii din tarh, pinh In veacul XIX nu aveau alta
menire decit a munci pentru bunastarea si huzurul boierimii ; cartea nu
era pentru ei, ci numai plugul i vitele... iar politica nu trebuiau sa
faca decit Ce cai de a-si striga pasurile se rezerva, in aceste
imprejuriri, lumii satelor noastre ; ce posibiliati de invOtaturi i spor
material ? Pribegia si revolulia. Abia atari intimplari fac sO se rezerve
th.ranimii rinduri in cronica vremurilor trecute, si in acest caz cu mare
grij i zgireenie i cit se poate de intunecate rinduri" 40 Merita de sem-
nalat, de asemenea, conceptia lui P. P. Panaitescu, care considera factorul
economic ca un element esential In analiza fenomenelor istorice, asa cum
rezulta din culegerea Interpretari rornanesti", apOruta in acei ani.
Infatisarea acestor pozitii de principiu, a acestor atitudini inaintate
ale oamenilor de stiintO fatO de problemele majore ale unei perioade funda-
mentale in istoria Vali noastre trebuie inteleash in intreaga ei complexi-,
88 Ibidem, p. 102.
39 Ibident, p. 106 107.
" Revista Islorlci Romnd, 14.1.C.M.L.V., vol. XV, fasc. 1, p. 17.
www.dacoromanica.ro
728 DOCUMENTAR 14

tate. Din cele aratate aci nu trebuie trasa concluzia, nereall, ca in anii
1944 1917, dealtfel un riistimp istoric extrem de restrins, s-ar fi produs
o cotitura esentiala spre practica a cercetarii stiintifice romanesti. Pre-
caritatea bazei tehnico-materiale a societatii in ansamblu, a cercetarii
*tiintifice in particular, contactele restrinse cu stiinta mondiala, inerente
acelei perioade deosebit de framintate, lipsa unei politici generale a regi-
mului democratic in domeniul stiintei nu au permis obtinerea unor rezul-
tate imediate si de anvergura. Ulterior s-au adaugat i aIi factori care au
frinat dezvoltarea tendintelor pozitive in stiinta subaprecierea unor
ramuri moderne ale *tiintei i tehnicii (genetica, fizica atomica, ciberne-
tica s.a.), ignorarea voita a rezultatelor cercetarilor pe plan mondial,
indeosebi din Wile capitaliste dezvoltate, subaprecierea capacitatilor
proprii in cercetare de*i stiinta romaneasca a demonstrat mari valente
creatoare in perioada anterioara. Dar aceste probleme nu intra in tema
studiului nostru.
Ceea ce am vrut sit evidentiem este, pe de o parte, intelegerea de
catre Partidul Comunist Roman a rolului tot mai important al intelectua-
litatii in general, al oamenilor de stiinta in particular, in procesul trans-
formarilor revolutionare ; pe de alta parte starea de spirit, disponibilita-
tile patriotice, democratice si revolutionare ale unor categorii largi do
intelectuali, dupa eliberarea tiirii, dorinta acestora de a-si servi prin mij-
loace specifice poporul din rindurile caruia s-au nascut si fata de care se
simteau indatorati.
Este un fapt ca numerosi oameni de stiinta si culturil s-au aflat din
primele zile ale revolutiei, si rindurile lor s-au largit pe masura consolidarii
influentei fortelor democratice, la posturi de inalta responsabilitate politica
*i culturala in guvern si in alte institutii publice. Avem in vedere asemenea
personalitati ca Petru Groza, C. I. Parhon, Lucretiu Patrascanu, Traian
Savulescu, Petre Constantinescu-Iasi, Emanoil Teodorescu, Mihail Sa-
doveanu, Radu Cernatescu, Dimitrie Bagdazar, Gh. Nicolau, Simion
Stoilov, Grigore Moisil, Iorgu Iordan, N. Profiri, Stefan S. Nicolau, Mihail
Ralea, Const. Daicoviciu, G. Calinescu, Tudor Vianu, Zaharia Stamen,
Vasile Mirza *.a.
In aprecierea pozitiei P.C.R. fata de intelectuali se cere avuta in
vedere aprecierea facuta de plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1968, cind,
pe baza indicatiilor Congresului al IX-lea al partidului, s-a intreprins o
analiza aprofundata a unor greseli grave ce s-au manifestat fata de unii
intelectuali comunisti i fara de partid, mai ales intre anii 1948 19M.
Germeni ai acestor erori au aparut inca din anii anteriori, dar au luat
dezvoltare sub impactul unei atmosfere de suspiciune fa4a d intelectuali
alimentata de incalcIri grave ale democratiei socialiste.
Aceste erori au fost definitiv inlaturate dupa Congresul al IX-lea
al partidului, conducerea sa, in mod deosebit tovarasul Nicolae Ceausescu,
manifestind permanent grija pentru crealea celor mai bune conditii de
nituacu si creatie pentru toate categoriile de intelectuali. Faptul ca pentru
prima data la Congresul al XII-lea al partidului -a dezbatut si aprobat
programul directiva pentru dezvoltarea cercetarii stiintifice i tehnologice
exprima rolul pe care stiinta si slujitorii acesteia il au in conditiile fauririi
societattl socialiste multilateral dezvoltate.
www.dacoromanica.ro
SIGILII TARANESTI DIN TARA ROMANEASCA
SI MOLDOVA (1600-1650)
DE

MARIA DOGARU

Preocupati sa demonstreze ca heraldica n-a constituit un privilegiu


al claselor nobiliare, heraldistii au evidentiat faptul ca aproape in toate
tarile din central si apusul Europei, Varanii, ca si alte categorii aflate pe
treptele de jos ale ierarhiei sociale, au utilizat, inca din secolul al XIV-lea,
sigilii avind gravate in emblema reprezentari variate 1
Acordind importanta cuvenita acestor marturii istorice Comitetul
International de Sigilografie a dezbatut, in reuniunea sa din octombrie
1979, problema sigiliilor taranesti.
In ceea ce priveste bibliografia de specialitate romaneasca constatam
faptul ca de$i aceasta insumeaza lucrari cn o arie tematica larga, in cadrul
carora sint analizate sigiliile emise de diversi posesori, impresiunile sfra-
gistice t'aranesti n-au retinut inca atentia cercetatorilor.
Cele trei lucrari generale abordind evolutia sigilografiei romanesti,
datorate profesorului Emil Virtosu, Din sigilografia Moldovei ;Si a Pirii
Romelnegi 2, cercetatorului Sigismund Jake), Sigilografia cu referire la
Transilvania pinii in secolul XV 3 i Mariei Dogaru, Sigiliile meirturii ale
trecutului istoric 4, se ocupa de aproape toate categoriile de posesori de
sigilii insa nu mentioneaza aproape nimic referitor la sigiliile taranesti.
Uncle precizari in privinta dreptului de sigiliu" si a rolnlui acestuia,
inserate in publicatiile la care ne-am referit, lasa totusi sa se inteleaga
faptul ca si aceasta categorie sociala a utilizat sigilii 4191s j intrucit Vgiranii,
fiind proprietarii unor loturi de pamint erau interesati sa asigure autenti-
ficarea contractului pe care-I incheiau cu o anume parte.
1 Charles Samaran, L'Hiraldique et ses mithodes, capitolul Herraldique, Paris, 1976,
p.747; Paul Adam, De l'acquisition et du port des arrnoiries. Etudes d'hraldique compare, in
,,Recueil du IV Congrs International de sciences genalogique et heraldique", Bruxelles,
1958, p. 86; Havier de Ghellinck Vaernewxck, L'hraldique phenomene humaine permanent,
Indus in culegerea mentionata mai sus ; Michel Pastoureau, Les Armoires, Edition Brepols,
Belgi tie, 1976, p. 29 30.
2 Studiul acesta a fost inclus in Introducere la Documente privind istoria Romfiniei",
vol. I, Bucuresti, 1956, P. 333 537.
3 Loc. cit., p. 561 619.
4 Pub licata" in cadrul Edit. stiintifice si enciclopedice, Bucuresti, 1976. Mention Arn de
asemenea a nici in recenta lucrare &Unto si arta heraldicd In Rorndnia, semnat de Dan Cerno-
vodeanu, Editura Stiintific5 si Enciclopedica, Bucuresti, 1977, bazat in mare parte pe izvoare
sigihre, nu s-a tratat aceast categoric de sigilii.
4b18 Cum se stie prof. Emil Virtosu a ardtat di in Tara Rornneasc5. si Moldova orice
persogn avea dreptul la sigiliu. Despre dreptul de sigiliu, in Studii si cercetki de numismaticd",
III, 1960, p. 333-346.
-,REVISTA DE ISTORIE", TOM 34, nr. 4, p. 729-741, 1981

www.dacoromanica.ro
730 DOCUMENTAR 2

Faptul c intre categoriile sociale care aveau dreptul s detina


sigilii s-au numarat si faranii este insa numai unul din aspectele problemei,
cel de al doilea, la care trebuie s faspundem, este sa determinam in ce
masura ei au uzitat de dreptul acesta, respectiv daca taranii au folosit
sau nu matrice sigilare pentru autentificarea actelor la emiterea carora
participau.
Inainte de a expune rezultatul cercetarilor noastre mentionam cI
in obiectul studiului de faVa au intrat numai taranii liberi, respectiv razesii
si mosnenii.
Mentionam totodatit c, desi am avut in vedere in ansamblu evolutia
sigiliilor titranesti, pentru intocmirea studiului de fatit ne-am oprit in
special la cercetarea documentelor din prima jumatate a secolului al
XITII-lea din Tara Romaneascit si Moldova.
Urmatoarele considerente ne-au determinat si optam pentru pe-
rioada mentionata : 1) in aceast a. epoca s-au adincit contradictiile sociale,
fapt ce a dus la accentuarea procesului de destramare a obstilor sate-Ai,
la intensificarea procesului de aservire a taranilor liberi ; 2) ca unnare a
deselor schimburi de proprietati se inmultesc contractele de vinzare-cuui-
parare (zapise), fapt ce determina o mai mare frecventa a impresiunilor
sigilare.
1DENTIFICAREA SIGJLHLOR TJINE1I

Depistarea sigiliilor proprii taranilor ridica probleme deoarece per-


soanele care iau parte la emiterea actului sint specificate de obicei prin
nume, functie (dregatorie), localitate i numai uneori i prin categorrt
socialit din care faceau parte.
Ca atare, pentru studierea sigiliilor taranesti trebuie s procedarn
Ia eliminarea, din categoria larga a sigiliilor personale, a celor care apar tin
unor persoane ce pot fi feudali (boieri), negustori, orac;eni sau mesei ia...d.
Analiza documentelor particulare ne permite sti constatim unna-
toarele : taranii liberi interesati in apararea drepturilor obstii, parte c. re
urmarea cu viu interes schimbarile de proprietate, au participat deseori
la emiterea unor astfel de contracte de schimb putind fi emitenti desti-
natari sau martori. Analiza atenta a terminologiei folosite in cadrui diferi-
telor parti componente ale formularului diplomatic, ne permite sa-i iden-
tificam pe taranii liberi. Intre emitentii individuali din mediul rural,
taranii liberi sint mention* prin nume i filiatie (Ion fiul lui... ), um pri
prin localitate. In cazul emiterii de acte in nume colectiv, aceasta categor ie
sociala este desemnata cu termenul generic megiasi" sau prin indicarea
numelui reprezentantilor lor in formula Stoia cu cetasii lui".
Cit priveste martorii mention* in protocolul final constatam ca
acestia pot fi : 1) dregatori din sfatul domnesc 5 ; 2) boieri ; 3) megiasi
5 In documentul pAstrat la Arh. St. Buc., (fond Episcopia Buthu, XXXVII 3) Intllnim o
astfel de precizare :(si aceasth tocmeal fostau Neut dinaintea dregatorilor boieri ii divanului");
in actul din 1626 mai 23 (Arh. St. Buc., colectia Manuscrise, nr. 725, condica mSnstirli Seprcea,
f. 275 v.) clt si actul din 1626 septembrie 12 (Muzeul regional Oltenia, nr. 43) se specifica dinain-
tea tuturor dregtorilor domnii nostre de divan anume...".
6 Vezi In acest sens documentele : 1626 aprilie 28, Biblioteca Academiei R.S.R.,
CCCCXVIII 19; Episcopia Rimnic, LIX 16 (si am adeverit noi acesti 6 boleri"); 1626 iulie 10
(Arh. St. Buc., Colectia Manuscrise, nr. 34. condica manastiril Slobozia lui Enache, f.80
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTAR 731

desemnati uneori cu formula oameni bunt i bAtrini 7 ; 4) alte categorii


sociale (oreni, negustori etc.).
Informatiile transmise de documente probeaa, c5, scriitorii actelor
(i prin ei societatea in general), erau foarte atenti la susceptibilitatea
diferitelor persoane, fapt pentru care cei care participau la erniterea zapi-
selor erau rnentionati cu. numele i dregiltoria lor, iar uneori, in special
pentru feudali, cu termenul boier, atestind categoria social/ din care filceau
parte.
Tinind seatna de aceast5, constatare, apreciem a persoanele din
medial rural, individualizate doar prin nume i localitate sau prin terme-
nul generic megiai", posesoare ale unor suprafete de teren arabil, sint
in general titrani liberi. Faptul &A cei mentionati in documente cu termenul
megiai snit tarani liberi i nu locuitori care se invecinau cu casa (putind
fi feudali, tiirani liberi i Omani dependenti) este dovedit de numeroasele
zapise in care se amintete de megiaii judeci" 8 (megiaii liberi) czirti
in stare de dependent/.
Nemdoielnic unchiaul Vintil5," din Sateani, unul din martorii ac-
tului prin care la 24 iulie 1627, Dobra vinde lui Hrizea logagt, partea sa
de ocinil din Voineti, individualizat printr-un sigiliu oval, nu poate fi
decit taran liber 8bis.
Continutul unor documente de acest gen ne permite, de asemenea,
sg-i identificam pe razeii i monenii posesori de sigilii. Astfel actele sigi-
late de emitenti care ii vind proprietatea datoritl unor conditii grele
(plata birului 9, ingrijirea la bAtrinete 10, vreme de foamete 11), confirm/
ctl numitii posesori de pilmint sint tlrani. De asemenea unele documente
validate cu sigilii particulare prin care cele dou6, paxti se infrAtesc"
(In care s a specificat st acest zapis a fost fAcut dinaintea a multi boieri care si-au pus mai jos
pecetile"). La fel in actul din 1627 ianuarie 5 (Cotroceni, IX 7); 1626 martie 16, (Arh. St. Buc,
fond Episcopia Rimnic, XLVI 1).
7 Uneori acestia sint martori alAturi de boieri, vezi documentul din 1626 iulie 6 (Arh. St.
Buc., fond Mitropolia Tiirli RomAnesti, C. IX/3) in care intilnim urmAtoarea precizare si la
toemala noastrd au fost multi oameni buni si boieri".
8 Vezi In acest sens actele din 1629 februarie 27; au fost megiasi judeci pind In zilele
lui Aiexandru voievod clnd s-au vindut rumAnii ..." (Arh. St. Buc., fond MAndstirea Bistrita,
XXIV 10); 1629 aprille 23. (Loc. cit., colectia Manuscrise, nr. 721, f. 836 v, 836); 1629
aprilie 27 (Loc. cit., nr. 327 f. 5 v 7); 1629 iunie 6 (Arh. St. Craiova, Colectia documente
CCXV I 4); 1630 mai 5; adeca noi mosnenli satului din Negre.sti ot sud Vlasca, scrim si. martu-
risim sA se stie di am fost toti judeci cu mosiile noastre" (Muzeul de istorie a orasului Bucuresti,
nr. 27132); 1630 decembrie 11 (Arh. St. Buc., fond MAndstirea Bistrita LXI/100). Documentele
reflectA totodatA lupta celor care au cAzut dependent! pentru all recistiga libertatea. In 1629
ianuarie 13, In divanul domnului Alexandru Inas (Tara RomAneascd) a avut loc o judecatA
pentru vecinil mAndstiril Cotmeana. In actul Incheiat s-a mentionat ca unii vecini nu s-au
invoit a-i fie vecini ce au venit cu cei doi egumeni, zicfnd cd n-au fost niciodatA vecini ce au
fost enezi cu ocine" (Arh. St. Buc., fond MAndstirea Cozib, L/2).
8b1s Arh. St. Buc., fond MAnAstirea Radu Vodd, XVI, 9.
9 In 1602 iunie 8, Dima, fiul lui Pascul din PlAcicol dA lui Preda stolnic si fiilor lui jumAtate
de ocind pentru o sumft de bani si pentruch I-a scos de la birul de rosii alesi si din toate daj-
diile" (Arh. St. Buc., Episcopia BuzAu, XV/7).
10 In 1623 aprilie 4, Vasile, fiul lui Dumitru ddruieste lui Dumitrescu Stefan, mare vornic
de Tara de Jos, partea sa din satul Blejani pentru ca I-a plAtit capul la pieire" (Arh. St. Buc.,
fond M-rea TazIdu, VIII/15).
11 Douft documente cu aceeasi datA, 1628 mai 25, atestA cA anurnite persoane And supra-
fete de pftmint wpe vremea foametei". (Arh. St. Buc., fond MAndstirea Bogdana, XVI 1, 2).
www.dacoromanica.ro
732 DOCUMENTAR 4

angajindu-se sa se rascumpere in caz de ducere in robie de catre navali-


tuff turd sau tatari se refera, dupa, parerea noastra, tot la aceasta cate-
gorie sociala 12
Cum am amintit mai sus, exista, unele documente, in care participan-
tii la act sint remarcati i prin categoria sociala. Desi de cele mai multe ori
aceasta remarca, Ii priveste pe feudali, am depistat unele documente vali-
date en sigilii in care si taranii sint desemnati prin categoria sociala din
care faceau parte. Mentionam c fiind deosebit de concludent zapisul dat
de locuitorii din Slanicul de Jos la 24 septembrie 1626 referitor la datoria
pe care o an fata de jupinul Tudoran singer care i-a ajutat sa' se rascurnpere
din rumanie atestind cii cei care nu vor intoarcebanii sa, fie rumani acestuia13.
Documentul acesta este validat cu 6 sigilii, 5 din ele individualizate prin
numele emitentilor respectiv Stoica, Vladislav, Serban, Manea i Erca.
Date le transmise de un alt zapis din 6 iulie 1626 14 relatind despre situatia
slinicenilor, ne permit sa, constatam cii acestia erau, Inca de la acea data,
tarani liberi.
De asemenea, un act din 21 ianuarie 1765 este validat cu mai multe
sigilii printre care intilnim si pe cel al lui Panaitie Stefan mentionat a fi
razes, ot Doljisti, care si eu, asamenea am dat partea mea din Doljesti
si mi-am pus si pecetea" 1.

TEHNICA DE CONFECTIONARE

In privinta tehnicii de confectionare a sigiliilor tarinesti se impune


in primul rind a preeiza cii acestea sint sigilii inelare, respectiv au fast
realizate cu ajutorul inelelor avind o montura pe care se grava reprezen-
tarea rnenita a-1 individualiza pe posesor.
Sub aspectul formei intilnim sigilii rotunde, ovale (oval-orizontale
si oval-verticale), patrate, rombice, octogonale. In general dimensiunile
acestora sint mici, variaza intre 10 19 mm.
Imprimarile s-au realizat prin introducerea suprafetei metalice in
tus negru sau fum si aplicarea ei pe suport. Impresiunile sigilare obtinute
in tus sint in general bune, au imaginea clara, iar textul sau literele inserate
srnt lizibile. Se constata insa cii unele din sigiliile confectionate din acest
material, datorita ealit4ii inferioare a tusului si modului defectuos de
aplicare a matricei sigilare, sint necorespunzatoare, in sensul cii pe docu-
rdent a rimas doar o pata din care nu se poate distinge nimic. De asemenea ,
in unele cazuri s-a folosit un tu foarte diluat ceea ce a Newt ca sigiliul
sa, fie, astazi dupa trecerea veacurilor, abia perceptibil. Fumul, folosit
desigur datorita faptului ca, era usor de procurat si ieftin, constituie sub-
12 Maria si Tudora din Negreasa, la 1603 septembrie 5, se infratesc cu loan fiul lui Apostol
cAci ele rfiminInd singure in vreme de nevole, de robie gi de jale s-au infrAtit cu acesta, dacit
unul din ei va fi inrobit sa.-1 rdscumpere cel ce va rdminea, iar cei care vor muri sn-I porneneascl"
(Arh. St. Buc., Episcopia BuzAu, XXXIII/8). In 1650 Costin, ginerele lui Giosan vinde partea sa
de mosie din Orzesti pentru riiscumpdra o sord cu dol copii din robia tdtarilor. (Arh. St. Buc.,
Episcopia Roman, IV/6).
12 Arh. St. Buc., fond Mitropolla Tarn Rominesti, CIX/l.
14 Ibidem, CIX/4.
Ibidem, colectia Manuscrise, nr. 648, f. 94.
www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTAR 733

stanta din care au fost realizate numeroase vestigii sigilare taraneti. De-
seori insa substanta aceasta s-a intins pe suport iar alteori, in urma plierii
actului, s-a imprimat i in dreapta sau stinga acestuia, creind impresia
unei sigilari repetate.

REPREZENTABILE DIN EMBLEMA

Din punct de vedere al naturii elementelor gravate in cimp, impresiu-


nile sigilare Vargneti se pot grupa in urmatoarele categorii :
1) sigilii avind in emblema o compozitie heraldica sau emblematicg ;
2) sigilii avind gravate motive geometrice ;
3) impresiuni sigilare al caror cimp este ocupat de un text sau de
siglele definind numele posesorului.
1. Prima categorie, cea mai cuprinzatoare, insumeazil reprezentari
diverse putind reuni figuri naturale, himerice sau artificiale.
Cel mai des intilnite sint figurile naturale. Printre acestea remarcam,
prin frecventa cu care apar, plantele i elementele din domeniul cosmo-
sului. Plantele sint reprezentate in sigiiile taraneti in diverse forme :
frunze, spice, ramuri i mai ales diferite specii de flori 16 Atrii zilei i ai
noptii, soarele stelele i luna, ocupg de asemenea un Mc aparte, fiind infa-
tiati singuri sau completind ernblema cu diverse reprezentari 17 Alto
sigilii cuprind in cimp personaje umane sau un brat tinind diferite obiecte 18
Intilnim, de asemenea, animale domestice i unele facind parte din fon-
dul cinegetic (lei, vulpi) 16 Numeroase sigilii au gravate in imagine felurite
soiuri de pasari, deseori infatipte stilizat 2.
Neindoielnie, prezenta acestor figuri in cimpul sigiliilor targneti
dovedete faptul c posesorii i realizatorii m4trice1or sigilare au transpus
in imaginea gravata' in sigilii elemente luate din mediu Mr de viata, sim-
bolurile cele mai apropiate muncii lor.
Mentionam ca acestea sint uneori gravate direct in cimpul sigilar,
alte ori sint cuprinse intr-un scut timbrat de o coroang.
Dintre figurile himerice specifice compozitiilor heraldice, in emblema
sigiliilor taraneti am intilnit doar acvila bicefala 21.
Din categoria figurilor artificiale remarcam diferitele obiecte plasate
in bratul arnintit mai sus, o sabie 22, desigur aluzie la vechea obligatie a
16 Vezi sigillile existente pe documentele 1646 (Arh. St. Buc., fond Mitropolia Moldovei
CXLV I 7); 1645 frsa Itut, 26, sigiliul lui Toader; (Ibidem, fond Manstirea Neamt, XXXVII/1);
1640 1645 ; (Ibidem fond Episcopia Roman, IV/15, etc.).
Vezi sigiliile ce autentifica" zapisele din 1636 octombrie 25, (Arh. St. Buc., fond Episcopia
.
Argq, XXXVII 5); 1627 septembrie 14. (Ibidem, fond M-rea Dintrunlemn, IV/6).
Vezi unul din sigilii de pe actul din 24 septembrie 1626 (Ibidem fond Mitropolia Tarn
Romnesti, CIX/1); si 1635 iunie 12 (thidem, colectia AN MDCCCLXI 2 ; Nearift LXXXVI/1),
etc.
12 Vezi actele din 1627 sept. 14 (Ibidem fond M-rea Dintrunlemn, IV/6).
22 Intilnim pasSri In sigiliul lui Stnil prezent pe zapisul mentionat mai sus (Dintrunlemn,
IV/6); in impresiunea sigilar care-1 desemneaza. pe Drgus (Ibidem, fond M-rea Tazltm, VIII/15);
de asemenea pe actul din 1638 iulie 2. (Ibidem, fond M-rea. Soveja, III/1).
Arh. St. Buc., colectia AN, MDCCCLXI/2; Ibidem fond Mitropolia Moldovei, VIII/5
(1639 aprilie 9).
.22 Este elementul Intilnit in unul din sigiliile ce valideazg actul din 21 iunie 1635 (Arh. St.
Buc., colectia AN, 1V1DCCCL XI/2).
www.dacoromanica.ro
734 DOCUMENTAR

acestei pitturi sociale de a sluji in oastea iirii 22bis in unele sigilii s-a gra-
vat o cruce latin sau greacii 23.
2. Sigiliile taranesti avind gravate in cimp motive geometrice in-
sumeazit forme variate compuse din linii drepte si curbe sau puncte 24.
3. Sigiliile taranesti a citror suprafata este ocupata, partial sau total
de sigle sau de un text, redind desfasurat ori prin abreviere numele pose-
sorului, sint interesante atit din punct de vedere sigilografic cit si din
pullet de vedere al evolutiei scrierii. Sub aspectul stiintei sfragistice con-
statm c prezenta acestor elemente ne permite uneori in cazul in care
sigiliul nu este insotit de un nume, sit-1 identificilm pe posesorul matricei
sigilare. Pentru scrierea numelui s-au folosit de obicei slovele ehirilice.
Un exemplu.il constituie sigiliul lui Dumitru autentificind actul din 17
octombrie 1634, de forma octogonala, cuprinzind slovele constituind numele
posesorului) (Attmirrinv8) 25.
De asemenea, unul din martorii care, in 1627, a asistat la vinzarea
unui bittrin", Staini15,, este individualizat printr-un sigiliu in care este
scris, cu caractere chirilice, numele sAn (crmisHion).
Uneori in cimpul acestor sigilii numele posesorului a fost redat prin
litere din alfabetul latin. Astfel in sigiliul lui Luca martor in douit
documente din 1631 (ianuarie 22, octombrie 12)26, compozitia heraldicii este
insotitsa, in partea superioarii, de literele I.L. probabilI < ON > L< UCA > 27
Printre sigiliile titrilnesti, in general printre sigiliile personale, un
numAr relativ mare a apartinut ferneilor. Desigur acest lucru se datoreste
faptului cA 1i acestea aveauproprietitti si participau Ia emiterea actelor 28.
Faptul cit pentru validare se utiliza inelul sigilar, instrument aflat
mai frecvent intre obiectele de podoabil, feminine, explicit, de asemenea,
intensa folosire a sigiliului de dare femei. ReprezentArile din cimpul aces-
tor izvoare sint asemitnAtoare cu cele descrise mai sus.
Desi multe din impresiunile sigilare reproduc in cimp elemente din
naturii asa cum si le-a imaginat posesorul si cum le-a putut realiza creatorul
matricii sigilare, (desigur o greutate constituind-o suprafata redusii in
care trebuia sii inscrie reprezentarea) apreciem cg, aceastA, categoric de
izvoare sfragistice are o importantI speciala si din punct de vedere cul-
tural-artistic. Ele exprimit, pe de o parte, gradul de culturi al societittii,
pe de alta, dovedesc mentalit4ile aeestei clase.

22bI6 Se stie cA steagurile de Omit, formatii militare dependente de domnul Orli, erau
aleAtuite din Omni hberi.
10 Vezi sigiliile ce valideazA documentele din 1646 (Ibidem Rachiloasa, VII 22); si 1634
oct. 14 (Ibidem fond Dintrunlemn, IV/18).
24 Sigilii cu astfel de motive se intilnesc pe actele din 1652, f.l.z. (Ibidem, fond Episcopia
Roman, IV 18), 24 septembrie 1626 (Ibidem, fond Mitropolia Tilrii RomAnesti, C1X 11, 163g
iulie 2 (Ibidem fond M-rea Soveja, III 1) etc.
25 Arh. St. Buc., fond MAngstirea Dintrunlemn, IV 18.
26 Ibidem, fond MAnAstirea Neamt, LXXXVI 11, 10.
27 Faptul cA initialele gravate in cimpul unor sigilii nu corespund numelui celui care II
poseda la data emiterii actului, ne face sA credem cA se foloseau sigilii inelare mostenite de la
pArinti.
28 Astfel Dobra emitentul zapisului din 1627 tulle 24, are un sigiliu oval; de asemenea,
intre martorii actului din 11 martie 1642 o intllnim i pe Anita care 1s1 pune l pecetea (Aril. St.
flue., fond MAnAstirea Cain, IV/2).
www.dacoromanica.ro
'7 DOCUMENTAR 735

Se impune a remarca faptul ea, din punct de vedere al. gravarii,


creatorii matricelor sigilare au o tehnica deosebita, mobilele reprezentate
fiind redate de obicei doar prin conturul lor 29
Unele reprezentari sigilare taraneti sint interesante prin faptul ca
infatiaza elementele din emblema stilizat, probind capacitatea de abstrac-
tizare a realizatorilor matricei sigilare.
line le vestigii de acest fel atesta dragostea pentru frumos, doveditii
fie prin zugravirea unei miini care prinde un buchet, fie prin infatisarea
a, numeroase flori, ori prin alcatuirea unei reprezentari armonioase.
Surprindem, din modul de infAtiare al altor embleme, imaginatia
bogata a celui care a saint matricea. Astfel unele animale sint redate cu o
forml nedefinita, parca plutind, amintind o lume de basme.
Emblemele in care intilnim ornamente vegetale sau geometrice pot
fi comparate cu diversele reprezentari de pe obiectele de arta populara.
Uncle motive, in special cele constituite din flori i pAsari stilizate, pot fi
a,similate celor intilnite pe vasele de ceramica i pe scoartele populare.
Uneori reprezentarea din cimpul unor sigilii de acest fel pare sa fie
o prima etapa in dezvoltarea picturii naive.

LOCUL PE DOCUMENT

Validarea zapiselor s-a facut dupa procedeul cunoscut, respectiv


inelul sigilar a fost aplicat in partea inferioara a suportului, imediat dupa
text. In privinta ordinii inserarii impresiunilor sigilare pe zapisele in care
apar mai multi martori se constata urmatoarele : 1) cind posesorii matri-
celor respective erau de ranguri sociale diferite, respectiv unii erau boieri
altii tarani liberi, sigiliile primilor erau plasate mai sus, de cele mai multe
ori insotite de semnatura i cu specificarea dregtoriei, in timp ce ampren-
tele taranilor sint asezate in partea inferioara 30 j 2) cind toti posesorii de
sigilii sint egali din punctul de vedere al pozitiei sociale, impresiunile sigi-
lare sint asezate una linga alta, de obicei in ordinea mentionarii emiten-
tilor qi martorilor. Astfel pe zapisul din 1623 mai 18 prin care megiaii,
oameni buni din Berindeti (Oana i Muat al Dumei, Serban, Padurean
i Dragul), adeveresc cii, Badila Arma a cumparat de la Opri nite ocine,
conserva 4 impresiuni sigilare plasate una linga alta, specificindu-se ca
apartin lui Oana, Muat, Serban i Padurean 31.

EXEMPLIFICAM
Trecind la descrierea unor sigilii taraneti ne oprirn in primul rind
hi, prezentarea celor conservate pe zapisul locuitorilor din Slanicul de Jos
din 1626 septembrie 24, foti rumani 32
" Deslgur pe lIngA prIceperea mesterilor a contat si pretul pe care-1 puteau oferi posesorii.
InfAtisarea thr denotA cA posesoril. Want liberi, urmAreau sA-si procure inelele sigilare la preturi
modeste.
3 Ibidem, AN. MDCCCLXI/2.
31 Ibidem, fond Episcopia BuzAu, XXV/5.
33 Ibidem, fond Mitropolia Tarn RomAnesti, CIX/1, Documentul a fost publicat In
Documenta Romaniae, Historica B. Tara Romineasca, vol. XXI, 1965, p. 274-275.
www.dacoromanica.ro
736 DOCUMENTAR

1) Sigiliul lui Stoica : forma oval-orizontalg (13/16 mm), cuprinde


in cimp o pasare cu aripile desfacute insotita In partea superioarg de o
ramura ; in dreapta pasarea este flancata de un soare, in stinga de o cruce.
2) Impresiunea signora reprezentindu-1 pe Vladislav este rotunda
(diametrul 13 ram) i are intreaga suprafata ocupata de un ornament geo-
metric.
3) Sigiliul lui i,gerban de aceemi forma (diametrul 12 mm), are gra-
vat, de asemenea un motiv geometric.
4) in sigiliul ce-I reprezinta pe Manea, avind forma octogonala,
(9/13 mm), intilnim 'in partea superioara doua personaje flancind o sahie
iar in partea inferioara doua slove chirilice.
5) Sigiliul lui Erca (octogonal, 11/14 mm), cuprinde in centru un scut
cu o mobira neidentificata, iar in partea superioara un spic i citeva slove
chirilice.
Un alt document pe care se conserva sigilii tarane*ti este zapisul
scris la 12 iunie 1635 33 in satul Halktiani, prin care Isac, fiul Stanei
din Parani, Dumitraro, fiul preotului Vasile din Romane*ti i Preeopie,
fiul Dinei din Tigne0i, nepotii Toflei, vind lui Lupul PrAjescul, mare
clucer pe tiganul Lupul cu fii sat /titre martori, alaturi de mari dregatori
se afla *i unele persoane individualizate doar prin nume i localitate :
Vasilie Benei, Petre din Miclaurni, Gheorghe Vatarnanul din LiVtcani.
Sigiliile dregatorilor insotite de iscalituri i titlul posesorului sint plasate
mai sus. Urmeaza un alt nivel in care descifram impresiunea sigilara ce-1
individualizeaza pe popa tefan, iar alaturi un sigiliu al carui posesor este
neidentificat.
In ultimul rind se afla alte sigilii pe care le atribuim oamenilor sim-
pli, martorilor mentionati mai sus. Primul dintre ace*tia, apartinind lui
Lazar Motoc, are forma rotunda' (12 mm) *i cuprinzind in cimp un motiv
geometric.
Alta impresiune sigilara, tot rotunda (15 mm) are in imagine un
brat care prinde un buchet de flori ; urmatorul sigiliu octogonal (16/15
mm), are gravat un brat care poarta o sable, intre brat *i sable se afla
in partea superioara o stea, iar sub aceasta slova H. Ultima impresiune
sigilarg, octogonala (11/12 mm) prost imprimata are in cimp, de asemenea,
un motiv geometric.
Sint interesante sigiliile, imprimate in fum pe zapisul din 1633 mai
f.z. 34, prin care Dronta, nepoata lui Gavrila Ciucea, Apostol, nepotul
Tiggnoaiei, Dumitru diac din Clipice*ti *i altii din Ivance*ti, Timpe*ti,
Dragoe*ti, Spine*ti, Tife*ti *i Gage*ti vind manastirii Pingarati doua
vaduri de moarli, pe apa Putnei la ,Ivane*ti, cu cite 60 de lei fiecare.
La vinzare au stat mrturie, in a:fara de vataful Scinteie din Porciolgti,
Ureche din Moge*ti cit i Ionesco, Costachi, Manea, Vasile, Constantin
din aceemi localitate i Iacov din <I> vane*ti, Trifu Lazor, tot de acolo,
si Dumitru.
Documentul conserva 10 impresiuni sigilare. Ele pot apartine emi-
tentilor sau martorilor, dupla' cum se vede i i unii i altii fiind tarani (cu
exceptia vatafului Scinteie). Formula din protocolul final ne face sa tre-
23 Aril. St. Buc., colectia Achizitii Noi, MDCCCLXI/2.
34 Ibidem, fond MAniistirea PIngArati, 111/55.
www.dacoromanica.ro
9 DOCUMENTAX 737

dem cg, vestigiile sfragistice prezente pe act ii reprezintg, pe martori (aces-


tia noi toti ne-am pus pecetile pre acest zapis ca sg,' hie mare m'arturie").
Sigiliile ce valideaza,' actul sint :
1) forma octogonaM (16/15 mm) ; in cirnpul sigilar, ma'rginit de o
bordura., o vulpe.
2) rotund (16 mm) ; in embleml, un patruped alergind (probabil
un cal).
3) octogonal (18/16 mm) ; cimpul sigilar cuprinde un ornament
geometric,
4) patrat (13/13 mm) ; in cimpul sigilar, mgirginit de un briu snurat,
o pasare insotit'a de doug, stele.
5) oval (19/14 mm) ;in emblemg, doug, pAs'ari afrontate flancind o
plantg,.
6) octogonal (14/13 mm) ; in cimp un motiv geometric.
7) oval (15/14 mm) ; o planta' cu trei flori si trei spice.
8) oval orizontal (18/15 mm) ; motiv geometric.
9) oval (14/12 mm) ; indescifrabil.
10) rotund (13 mm) ; indescifrabil.
lin alt document pe care dorim 0,-1 prezentgm in ansamblu, este
datat 1639 aprilie 9 35. Este scrisoarea prin care HArabor si Dumitru din
DumbrAvita impreung, cu altii marturisesc citi Stoica si sora sa an vindut
lui tefan cgpitanul trei pIminturi.
Este un act in nume colectiv validat dupg, cum reiese din document
cu sigiliile celor care atestg, vinzarea respectiv : HgAbor, Durnitru, Ur.
zicg,, Chihaia, Inoasco, Tampa, Postache (sic) Dumitru va,taf, Indreiu,
Ionasco Hrincescul, Dumitrasco Capatin'a,, Rg,chitan, Ionasco Popiiacul,
Postolache, Gheorghe.
Din cei care confirmg, vinzarea doar doi nu sint tgrani, Dumitru
Vataf si Dumitrasco cgpitanul. Pe scrisoare se aflg, 6 impresiuni sigilare,
admitind c'a 2 sint ale celor doi, patru apartin tAranilor. Sigiliile reprezintg, :
1) oval (16/17 mm) ; in emblemg, doi lei afrontati sustinind o cruce
ale carei brate laterale le prind in gurii, ;
2) sigiliu octogonal (16/16 mm) ; in centru un scut cuprinzind o
eruce ; in partea superioarg, o pasgre (pgan) conturnata.
3) octogonal (14/12 mm) ; in cimp se alit o floare.
4) rotund (16/17 mm) ; o pasg,re bicefalg, avind intre cele dour], capete
o stea.
5) octogonal (12/13 mm) ; in emblema douit pg,siiri flancind o plantg,
6) octogonal (12/11 mm) ; cuprinde un ornament geometric.
Se cuvine a mentiona aid si documentul din 25 aprilie 1626, validat
cu mai multe sigilii tArinesti. In partea inferioarg, a textului privind schim-
bul de ocin'a intre erban si Nedelco se aflg, mai multe sigilii insutite de
numele si calitatea (martori") posesorilor 36.
Sigiliul lui I. Luca imprimat pe documentele din 22 ianuarie si 12 octom-
brie 1631, octogonal (12/15 mm) ; in cimp un scut oval cuun cartus rococo
cuprinzind o potcoavA insotit de trei stele avind fiecare cite patru raze;
35 Arh. St. Buc., fond Mitropolia Moldovel, VII1J5.
" Ibidem, fond Mntistirea Cotroceni, VII1/4.
www.dacoromanica.ro
738 DOCUMENTAR 10

in partea superioara s-au gravat literele I. L. probabil Ion Luca EA invocatia


simbolica (+) 313b1s.
Sigiliul lui Costin (Constantin), emitentul unui act din 1650, forma
octogonall (15/13 mm) ; in centrul cimpului sigilar este gravata o pasare,
iar la margine s-a scris cu caractere chirilice numele sin 37 KOCTAHTHH.
Sigiliul lui Panaiotie Stefan, razes din Do ljesti, imprimat in fum,
pe un act din 1765 ianuarie 21, emblema : intr-im scut rococo, timbrat
de o coroani deschisi, dotati cu trei fleuroane i doua perle intermediare,
un leu conturnat ; in partea de sus, in dreapta i stinga coroanei, s-au gra-
vat slovele nc, siglele numelui sin. 38

ROLUL JURIDIC

Impresiunile sigilare taranesti au, evident, un rol bine definit, acela


de a-i da documentului o putere deplini, de a asigura recunoasterea con-
tinutului a,cestuia de citre contemporani i urmasi.
Rolul juridic al acestor sigilii decurge din definitia sigiliului si este
atestata chiar expres in documentele pe care le valideazi. In protocolul
final se anunti prezenta sigiliului aritindu-se ca pre mai mare credinta
pusu-ne-am 8 i pecetile" 38 sau aceasta scriem i mirturisim i pre mai mare
credinta, ne-am pus si peceVile ca si se stie" ".
Cercetarea documentelor confirma ca aceasti formula nu este intro-
dusa gratuit, nu constituie o preluare din documentele princiare, ci are
un Bens precis, acela de-a scoate in evidenti rolul sigiliului in garantarea
continutului actului 47. IntIlniin astfel de preciziri i atunci cind pe act
se afla o singura impresiune sigilara : Eu Dumitru din Drajna, pentru
credinta mi-am pus i pecetea" 42
Un aspect interesant ii constituie faptul , ca dupi cum se atestii, in
acte, marturiile megiesilor autentificate cu sigilii aveau menirea de a-i
ajuta pe clestinatarii respectivi si obtini confirmarea domnitorului pentru
acea proprietate. Acest lucru era consemnat tot in protocolul final. Astfel,
in zapisul din 1637 mai 8, prin care Marica, fata lui Ionasco, diruieste
fratelui ei doi batrini" in Cernatesti, in fata unor martori din Blinzi,
Mindresti, Popesti, Munteni i Vitezasti, validat cu 5 sigilii In fum, se
cuprinde, dupa anuntarea martorilor, urmatoarea precizare : deci va-
zind didaitura de buna voie noi ne-am pus toti pecetile fad, i zapis
domnesc" 43.
De asemenea pe un contract din 1641 s-a consemnat deci noi toti
acesti oameni care sintem scrisi intr-acest zapis de-ac-am vizut de a lor
"big Ibidem, fond MAnstirea Neamt, LXXXVI 1, 10
ZI Ibidem, fond Episcopia Roman, INT16.
" Ibidem, colectia Manuscrise: nr. 648, f. 94.
" Ibidem, MiimIstirea Neamt, LXXXVI/10 (1631 octombrie 2).
4 Ibidem, fond Mitropolia Moldovei, VIII 5 (1629 aprilie 7).
" Cazurile foarte rare in care punerea sigillilor este anuntatii deal In final actul n-a fost
validat cu sigilii constituie, credem, tot o dovada a importantel pe care socletatea o acordft sigi-
liului, o expresie, a dorintei de-a elabora un act eft mai corespunzator normelor epocH. tntllnlm o
Itstf el de situatie la documentul din 1627 ianuarie 26, (Loc. cit., fond Mfmastirea Brazi, XXV/13).
" Ibidem, colectia Manuscrise, nr. 1233, f. 262.
45 Ibidem, fond Ministirea Adam, 1/7.
www.dacoromanica.ro
11 DOCUMENTAR 739

bunit voie tocmeala i deplina plata, si pre mai mare credinta ne-am pus
pecetile noastre i ise1iturile sit-i fie de credin i sa-si fac i ispisoh
domnesc" ".
Actul prin care Ionasco, feciorul Gaftonei, vinde fratilor lui Miron
Costin partea sa din mosia Cuciuri are inserat o frazit asemanatoare celor
de sus : deci noi daca am vazut de buna voie tocmala si plata deplina
ne-am pus si noi pecetile care ne-am prilejuit intarind zapisul ca sit alba
loc a-s face si intarituth domneascit pe aceasta scrisoare" 45.
Desigur prin sigilarea actului se luau rnasuri pentru evitarea falsifi-
carrion Numeroasele procese in care uncle inscrisuri au fost declarate
zapise mincinoase" cit i desele anulari de zapise false in sfatul princiar 46
slut o dovada cert a interesului pe care-I aveau toti cei care posedau
proprietati sa-si apere drepturile.
Prin sigilarea contractelor de vinzare-cumparare se urmarea desigur,
atestarea veridicitatii lor i adaugarea unui nou element de dificultate in
calea plastografierii.
Desi documentele declarate false erau rupte in divanul princiar,
uncle de acest fel au strabatut secolele pina la noi 47. Cercetarea lor ne
confirrna, odata in plus, faptul c elementelor care ajuth la determinarea.
falsului (scriere, limba i hirtie etc.) li se adauga unul deosebit de eficace,
sigiliul. Compararea impresiunilor prezente pe unele din zapisele false
cu sigiliile veridice din epoca ne permite sit constathm cu usurinta plasto-
grafierea.
Mentionam ciii uneori, desi formula martorilor lipseste, la sfirsitul
textului s-au imprimat pentru credinta" mai multe sigilii. Este conclu-
dent din acest punet de vedere zapisul din 1647 iunie 1 pe care se con-
servit cinci impresiuni sigilare iar in protocolul final s-a inserat urmittoa-
rea fraza : si pentru mai mare credinth pusu-ne-am noi toti degetele
pecetile catre acest zapis ea sit fie de credinta" 48. Acceptind c douit pot
fi ale emitentului si destinatarului ramin trei pentru a-i reprezenta pe-
martori. i acest procedeu poate fi, dupa parerea noastrit, o dovadit a
importantei care se acorda sigiliului, simpla prezenta a sa contribuind Ia
intarirea autenticitatii actului.
Acelasi sens il are posibil multiplicarea, pe un document a unui anume
sigiliu, inelul sigilar fiind imprumutat i altor martori prezenti la emiterea
actului care nu aveau asupra lor instrumentul de sigilare. Astfel, pe un
act din 1651 douit persoane (scriitorul aetului, Bazan, si Lazar din Durnesti),
sint reprezentate prin douit impresiuni sigilare identice 49.
44 Ibidem, coleclia AN MDCCLVIII 2.
45 Ibidem, colectia Manuscrise, nr. 628, f. 535. Desi acest act ni s-a piistrat numal in
copie, formula de mai sus este valabil5.
46 Domnul Tarn Romnesti Alexandru Coconul (1623 august 1627 noiembrie)
Alexandru Dias (1627 noiembrie 1629 octombrie) au rupt in divan mai multe zapise mincinoa-
se" : 1625 mai 8 (Ibidem, Coleciia Manuscrise, nr. 1233, 1. 208-211); 1628 mai 3 (Ibidem, fond
Mndstirea Cozia L 1).
" Un zapis din 1633 aprilie 9 (declarat fals Inca din 1759) s-a pastrat pin in prezent.
Vezi Documenta Romaniae llistorica, B, Tara Romneasca, vol. XXIV/ , p. 563. Arh. St. Buc.,
fond M-rea Rincaciov, XIII 9. Impresiunile prezente pe suportul acestuia, au lost realizate ca
dou tlpare false, neindeminatic lucrate.
48 Arh. St. Buc., fond ManAstirea Frumusani 1/5. .
" Ibidem, fond Mitropolia Moldovei, CXLIV/1.
www.dacoromanica.ro
740 DOCUMENTAR 12

. Consideram motivatiile In legitturit cu lipsa sigiliului existente pe


unele acte, tot o dovadit a rolului juridic al acestuia intrucit creatorii
documentului, socoteau c prin acest mijloc pot evita suspichmea pe care
ar fi putut-o provoca lipsa pecetii. Astfel de motivatie intilnim pe un act
din 1623 mai 18. In dreptul semnaturii lui Cazan s-a specificat inel n-am
avut" 5.
Mentiongm faptul ca, de multe ori, sigiliile taxanWi nu sint insotite
de numele posesorului, ceea ce ridic maxi greutitti in privinta atribuirii
diferitelor reprezentari cu atit mai mult cu cit pot apartine emitentilor,
destinatarilor sau martorilor.

IIIPORTANTA IZVOABELOR SFRAGISTICE TARANESTI

Sigiliile taritnesti sint importante prin faptul c, pe de o parte,


slujesc critica diplomaticii, iar pe de alta transmit informatii pretioase
asupra stadiului artei gravarii, atesta indirect gradul de dezvoltare a civi-
lizatiei din epoca respectiva.
In afarit de aceste aspecte, valabile pentru toate categoriile de iz-
voare sfragistice, impresiunile sigilare ce fac obiectul studiului de fao, se
impun prin faptul cLt dezvaluie intr-un limbaj plastic, procesele sociale
proprii mediului rural, scot in evidenta lupta acestei paturi sociale pentru
apararea institutiilor obstii de care era legata libertatea fiecaruia din mem-
brii sal.
Apreciem ciii utilizarea sigiiilor de catre tarani constituie o forma
de exprimare a libertatii lor, exprima demnitatea acestei clase sociale
recunoscuta juridic intre cei care putea depune rarturie. Acteie cercetate
au confirmat faptul c titranii au avut dreptul de sigiliu numai in calitate
de oameni liberi. Nici unul din documentele in care se vorbete de rumani
sau vecini nu conserva sigilii apartinind acestora.
Neincloielnie prezenta sigiliului este legata de o calitate speciala a
Wanilor liberi, aceea de a fi martori. Nenumaratele zapise in care megiasii
sint chernati s ateste o anume situatie din viata comunit4ii, evidentiind
rolul important pe care 1-au avut oamenii buni si batrini" 51, deseori
indicati cu denumirea mosnenii", in stabilirea situatiei reale si fixarea
hotarelor, reliefeaza importanta pe care societatea a acordat-o acestor
juratori. Credem c interesul dovedit fatit de martori constituie o forma
de apitirare a relatiilor sociale specifice obstii sittesti, in cadrul citrora un
rol deosebit 1-a avut, institutia juratorilor.
Afirmindu-si calitatea de om liber" titranii aminteau totodata
vechiul lor privilegiu acela de a depinde direct de domnul tiirii.
Este interesant faptul cit deseori megiasii chemati sit aleaga hotarele
unei mosii atestau c acest lucru 11 fac din porunca domnului 52 sau in
calitate de slugi domnesti" 53.

5 Ibidem, colectia Achizitii noi, CXCI 23.


51 Arh. St. Buc., colecOa Manuscrise, nr. 253 (condica Mn5stirii Motru) f. 111.
52 Ibidem, fond Episcopia Roman IV15.
5'' Ibidem, IV 18.
www.dacoromanica.ro
13 DOCUMENTAR 741

Dupg pgrerea noastrg, folosirea sigiliului este determinatg si de fap-


tul ci uneori tgranilor liberi li se incredintau unele functii administrative
sau fiscale de interes local. Desigur din aceastg pgturg socialg erau recru-
tati slujitorii" o categorie fiscalg de bazg la tug 54. Panoiotie tefan,
razes din Doljesti, despre sigiliul cgruia am pomenit mai sus, era de la
Vistierie" (se ocupa de stringerea impozitelor).
Cercetate in acest context, sigiliile taranesti se dovedesc a fi pretioase
izvoare istorice ce dezvaluie aspectele vremurilor de odinioar i ne permit
sa surprindem mentalitatea uneia din clasele sociale de bazg ale Evului
rnediu, ti'tritnimea, care a contribuit, prin nenumgrate creatii originale,
la dezvoltarea patrimoniului cultural national.

" tn secolul al XVII-lea, datorltA obllgatlilor tot mat grele, unit dIntre acetia ti pierd
proprietAtile 0,odatA cu acestea I libertatea.

11 c. 1131
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
V I ATA T IIN T IF IC A

ACTIVITATEA INSTITUTITLUI DE ISTORIE N. IOR GA"


IN ANUL 1980

Activitatea de cercetare stiintifica a membrilor Institutului de istorie N. Iorga" s-a


desfasurat, in anul 1980, la nivelul exigentelor reflectate In documentele Congresului al XII-lea
al P.C.R. si in programul-directiva de cercetare stiintifica. Importanta i semnificatiile majore
ale acestor documente au constituit subiecte de dezbatere in organismele de conducere, In colec-
tivele de cercetare, in sedinte plenare pe Institut, la seminarlile de invatamint politico-ideologic.
Astfel Intreaga activitate de cercetare a fost calauzita de principlile directoare ale eficientei
calitatii, care se desprind din cele mai recente documente de partid. Indeosebi din cuvintarile
secretarului general al Partidului, la plenarele C.C. al P.C.R. din octombrie i decembrie 1980 si
legile adoptate de M.A.N. la sfirsitul anului.
Tezele Consiliului National al Oamenilor muncH pentru cel de-al II-lea Congres al Consi-
liilor oamenilor muncii subliniaza ca In cadrul adincirii si extinderii autoconducerii au fost
largite rolul i atributille adunarilor generale si consiliilor oamenilor muncH, respectiv Con-
siliului nostru stiintific. in scopul intaririi raspunderii acestora fata de indeplinirea planu-
rilor, stimularii initiativei creatoare a maselor, pentru buna gospodarire a avutului obstesc,
intaririi disciplinei i responsabilitatii lor sociale.
Adunarile generale, se releva in Teze, shit chemate sd dezbata problemele fundamentale
ale unitatilor, sa adopte masurile care se impun In flecare etapA pentru realizarea planurilor de
productle, a indeplinirii angajamentelor asumate, sa exercite un control permanent asupra
activitatii Consiliilor oamenilor muncH, sa analizeze darile de seama semestriale si anuale,
si dezbatA intr-un spirit de Malta responsabilitate modul in care se Infaptuiesc indicatiile II
hotaririle de partid si de stat.
Conducerea Institutului si-a facut o datorle de onoare In organizarea unor dezbateri
tematice, de Malta t,inut tiintifica si politico-ideologica, In cadrul unor sedinte plenare pe
Institut, atit de necesare clarificarii unor aspecte fundamentale ale istoriei patriei, locului si
rolului romAnilor in istoria universala, metodelor noi de cercetare in domeniul stiintelor istorlce.
Eforturile creatoare ale cercetatorilor Institutului au fost orientate spre elucidarea si
punerea in evidenta a unor aspecte esentiale referitoare la momente I evenimente fundamentale
din istorla patriei. Numerosi cercetatori au rAspuns cu promptitudine si competenta sarcinilor
incredintate de forurile superioare de conducere In vederea finisarii sau elaborarii unor capitole
din Tratatul de Istoria Romaniei, Tratatul de istorie universala, Tratatul de istoria dreptului.
Eveniment de mare insemnatate in dezvoltarea istoriografiei contemporane si de ampla
rezonantA In lumea Intreaga, eel de al XV-lea Congres international de stiinte istorice a prilejuit
o viguroasa afirmare a Institutului de istorie N. Iorga", atit In faza de pregatire a Congresului
cit sl in accea a desfasurdrii lucrarilor sale. Se poate afirma Vara teama de a exagera ca
Institutul nostru a avut o contributie masiva si decisiva, plasindu-se prin numarul cercetto-
rilor antrenati In aceste doua faze pe primal loc in rindul institutiilor care au colaborat la
asigurarea succesului acestui Malt for al istoriografiei mondiale: nu a existat forma de activi-
tate asociata Congresului de la raportor Oa la echipa de mape si ecusoane In care Insti-
tutul nostru sa nu fi fost reprezentat. Ca secretar al Cotnitetului National al Istoricilor si al
Comitetului de organizare a Congresului, Dan Berindei a desfasurat o prodigioasa activitate,
contribuind In chip hotiiritor la buna desfasurare a lucrarilor. Ca raportori si coraportori, Stefan
Stefanescu (Locut ft rolul Inu(mtntului istoriel tn InotyarnIntul secundar, In special pentru
formareaomului secolulut XX), Dan Berindei (Istoriografia Europei centrale fi orientate Incepind
din 1945 ), Georgeta Penelea ( Structuri economice ale orafelor romnefti las flrfitul secolu(ui X VIII
ft Inceputul secolului XI X ), C. Saban ( Problemele micli Intreprinderi In fafa crefterii indus-
rtale . ) au prezentat puncte de vedere si date stlintifice considerate de delegati drept vrednice

pREVISTA DE ISTORIE", Tom 34, nr. 4, p. 743-767, 1981


www.dacoromanica.ro
744 viATA $T1INTIFicA 2

de cel mai mare interes si suscitind ca atare un rodnic schimb de opinli. Interventlile la
discutil ($t. Steflinescu, Marieta Adam, Dan Berindei, Eliza Campus, Paul Cernovodeanu,
Florin Constantiniu, L. Demeny, N. Fotino, N. Liu, V. Liveanu, I. Oprea, Serban Papacostea,
I. Stanciu, G. $erban, Venera Teodorescu) au prilejuit formularea unor remarci critice st
completarl, care au relevat, de obicel, InsemnAtatea sau semnificatia de istorie universalA a unor
episoade sau aspecte ale istoriel poporului roman.
Expresia recunoasteril valorli istoricilor romAni a fost alegerea lul St. StefAnescu ca
membru al Comisiel Internationale de studii slave, in al threi birou a lost de asemenea ales
Dan Berindei; L. Boia a fost ales secretar general al Comisiel de Istoriogralle; V. Liveanu a fost
desemnat membru al biroulul provizoriu al Comisiei pentru aplicarea metodelor constitutive
la istorie, la a caret inflintare a avut o majorA contributie confirmatA i prin fixarea Institulului
nostru ca sediu al Comisillor.
La activitatea organizatoricA secretariate, traduceri si corecturi la cele trot volume
de Acte ale Congresului, cazArl, intocrnirea listelor de participanti, distribuirea mapelor etc.,
au particlpat cu competentA I dAruire Adolf Armbruster, Constantin BAlan, Maria Barna,
Ruxandra Bolintineanu, Daniela Birth, Paul Cernovodeanu, Virgil Ciociltan, Tonna Constanti-
nescu, Florin Constantiniu, Madeleine Costescu, $tefana DliscAlescu, Coralia Fotino, Nicolae
Fotino, Irtha Gavribi, Traian Ionescu, Tatiana Isticioaia, Emil Lazea, Radu Lungu, Beatrice
Marinescu, Iolanda Micu, Felicia Negoescu, Elisabeta Oprescu, Paul Oprescu, Serban Papa-
costea, Georgeta Penelea, Anicuta Popescu. Alexandru Porteanu, Valeriu Stan, Ion Stanciu,
Marian Stroia, Constantin Serban, Lucia TaftA, Traian Udrea si Dan Radu Vlad.
Pe cit de amplA i diverth, pe atit de temeinicA i folositoare, activitatea cercetAtorlIor
Institutului de istorie N. Iorga" s-a concretizat in anul care a trecut In volume st numeroase
studil, articole I comunicAri publicate, In participarea la simpozioane, sesiunt 5tiintifice anuale
ale diferitelor muzee din ;ark scsiuni comemorative, contributii in presA, la radio si televiziune,
Intr-o mAsurA apreciabilA in activitAtile clidactice, in manifestAri stiintifice de prestigiu peste
hotare. Academia R.S.R.. Academia de Stiinte Sociale si Po Mice, Unlversitatea cultural-
stiintificA, Arhivele Statului, Muzeul de istorie a R.S.R., Muzeul de istorie a municipiului Bucu-
resti au solicitat permanent contributia cercetAtorilor Institutului la manifestArile stiintifice
organizate, dovada incontestabilA a unei temeinice pregAtiri profesionale.
Statornicirea unor conditii propice formArii tinerilor cercetAtori, a unor relatil de cola-
borare principialA, a unui dimat stiintifIc favorabil munch de creatie, la care conducerea a
contrthuit In mare mAsurA, explicA sporirea prestigiului, an de an, a Institutului de istorie N.
Iorga" in lath i peste hotare. 'rot mai multi cercetAtori strAini se adreseazA institutiei noas-
tre pentru asistentA stlintifIcA, in timpul efectuAril unor cAlAtorii de studil. Cei mai compe-
tenti cercetAtori ai Institutulul sint tot mai des solicitail a participa prin valoroase contributii
la manifestant stiintifice pe plan national, eft st international.
La loc de frunte, ca si In alti ani, se situeath publicarea a numeroase lucrAri sl studil de
specialitate, unele constituind finalizarea unor probleme fundamentale, altele ocazionate de
aniversarea unor evenimente importante din istoria patriel. Intre acestea din tirmA se remarcA,
prin contributil valoroase, volumul intitulat Constiluirea statelor feudale romdnesti.
In timpul desfAsurArii lucrArilor Congresului mondial de stiinte istorice a apArut cartea
lui Nicolae Stoicescu: Conttnuitalea romdnilor. Privire istoriografica. Istoricul problemet. Dove-
zile continuildf it, receptatA cu vlu interes de specialistil participanti la Congres. Tot N. Stoicescu
a scris unele capitole la lucrArile: Armata 1 societaka romdneascd; Istoria dreptului romdnesc,
vol. I; a publicat unele studii apArute In reviste, referitoare la intemeierea TAril Romane5tl.
Un pretios volum, sub aspectul unor contributii documentare, intitulat: Dacoromano-
Sasonica. Cronicari romdni despre sasi. Romdnii In cronistica sdseascd, a fost publicat de Adolf
Armbruster, care s-a remarcat l prin publicarea unor studii In tarA 5i peste hotare.
Cu real interes a fost receptatii de un public mai larg carton lui Stefan Andreescu, Resliturio
Daciae ( Relafille polittce din(re Tara I?omdneascd, Moldova si Transilvania In rdstimpul 1526
1693 ).
Demne de remarcat sint contrlbutiile esentiale la aparitia unor volume de documente,
precum cea a lui Grigore ChiritA la vol. VI din colectia Documente privind Unirea Principatelor
si a Georgetel Penelea i lui Paul Cernovodeanu la Revolufla din 1821 condusd de Tudor V ladi mi-
rescu. Documente externe. Georgeta Penelea a publicat un nou volum din operele tut Mihail
Kogalniceanu, anurne partea a I f-a Oratorie II. Pe linia unor mai vechi preocupAri, Paul Cernovo-
deanu a colaborat la publicarea vol. VII din Cdldlort strdini din ((idle romdne ( 1660 1690 ).
El mai are colaborAri valoroase la vol. VI din Nouvelles eludes d' histoire, la vol. V din Caietele
Mihai Eminescu", la Documente noi descoperite si informatii arheologice", precum sl la
revistele de specialitate, prin mai multe studii.
www.dacoromanica.ro
3 VIATA TIINT1FICA 745

Atte colaboriiri remarcabile ale cercettorilor de la Institutul de istorie N. Iorga"


intregesc o aetivitate fecunda sub variate aspecte, intre care mentionam: Nouvelles etudes
d'historie vol. VI. (la care au mai colaborat St. Stefilneseu si Dan Berindei, Nicolae Stoicescu,
Florin Constantiniu al Constantin Serban); Crontca hit Neculce; The Independence of Romania.
Selected Bibliography; la care a colaborat Dan Berindei, editarea In limba germand a Cronicii
de la Mehadia a lui Nicolae Stoica de Hateg de cdtre D. Mioc si A. Armbruster; Cur lea de Arges
In documente (coautor C. Serban).
Intre studiile publicate In diverse volume 5i reviste se deta5eaz5, in afara celor deja mentio-
nate, prin valoare l nurnir cele semnate de : Dan Berindei, Florin Cons tantinin, Nicolae
Daseilln, Ludovic Demeny, Gavrilh Irina si Vasilc Liveanu, Serban Papacostea, N.Adaniloate,
'Fraian Ionescu, Gh. Cristea, Georgeta Penelea, Ion Stanciu, Constantin Serban, Marian
Stroia, Constantin Rezachevicl, Radu Lungu, In total, au fost eleborate si publicate in afara
temelor Inscrise in planul de cercetare pe anul care a trecut 89 de lucrdri si studii.
In decursul anului 1980 au fost definitivate si predate editorilor lucrari de mare interes,
ea &Walla internaltonal al Principatelor romdne In perioada anilor 1821 I559 si Islorla paria-
mentutai si a WWI parlamentare 1821 1919, aflate in diverse faze ale procesulni editorial.
Planul de cernetare pe 1080 a cuprins 7 teme mari: Tratatele de Istorie; Lupta poporu-
lui roman pentru libertate nationalh sl socialb in Evul Mediu; Crearea statului national in 1859;
Dezvoltarea Romantel moderne si contemporane; Relatiile internationale ale Romanicl;
Studli si cereetari de istorie universala ; Istoria nationalitatilor conlocuitoare; Probleme de
teorie 5i metodologie istorlcil; Corpus-ul national de izvoare; Documente ale istorici poporului
roman. Aceste teme mari au fost defalcate pc probleme, fiecarc problemd constituind temd de
contract pentru cercetator sau pentru un colectiv de cercetStori.
Din cele 7 teme prevazute In planul pe anti] 1980 au fost realizate integral 5. Pentru
doua teme s-au Inchelat acte aditionalc in vederea prelungirii termenului de executare, titularli lor
de contract fiMd scosi din activitatea de cercetare necesara indeplinirii planului, temporar, cu
motive temeinice (efectuarea stagiului militar, pregatirea actelor Congresului mondial de istorie).
Astfcl cS, in anul care a trecut, au fost realizate individual 27 teme de cercetare, o alta tenet
fiind realizatil In colaborare cu I.S.I.S.P.
Prin cele 7 teme Inscrise In plan au fost acoperite principalele domenil de cercetare istorica.
In defalcarea lor pe probleme, s-a avut in vedere elucidarea unor aspecte ale evolutiei istorice a
poporului roman deosebit de iniportante sat, mai putin cunoscute, precum: unitatea natio-
nala a romanilor ln epoca modern:1 51 crearea statului national in 1859; probleme controversate
de istorie agrara, evidentierea unor momente importantc ale istoriei I-lomat-lief in preajma cclui
de-al doilea razbot mondial; opozitia dirzii a Romaniei fata de uncle decizii ale Marilor Puteri,
analiza modului in care probiemele Romaniei an lost discutate la conferintele economice interbe-
lice : rolul congregatillor generale ca forma Institut ionala tipicil a societiltii feudale transilvanene.
Cunoscut specialist in istoria Transilvaniei, Emil Lazea a elaborat tin stadia referitor la
Structuri social politice ale populafiei romdnesti din Transilvania In sec. XVI, receptioat la
finele trim. II. Autorul evidentiaza aspecte noi sau mai putin aprofundate ale celor mai
vechi st mai numercgl locultori ai provinciel de peste Carpati in conditiile intensificitrii asuprlrii
sociale 5i nationale.
Un studiu original ca interpretare. menit a Integra istoria romanilor in istoria est 5i sud-
est europeana, evidentilnd aspectul specific al formulelor de pace din aceasta arie a continentului
al In cadrul lor a luptei poporului roman pentru recucerirea independentei, intitulat Formate de
pace In Europa rdsarileand, sfIrsitul sec. A Il I-lea Inceputul sec. XI X, a fost predat, dense-
menea, la finele trim. II de Fl. Constantiniu.
La mijlocul anului 1980 a fost predatii si interesanta, sub multiple aspectc, lucrare ela-
borata de Gr. Ghiritil referitor la Local si Insemndtatea Adandrilor ad-hoc ln Fittrirea Romdniei
moderne.
Alte lucrari i studli au fost finalirate si receptionate la sfirsitul nnului. Un ainplu ai
documentat studiu, intltulat Inceputurile politicii cornerciale a Tdrii Romdnesti si Moldovei,
In sec. X IV XV, a fost elaborat de Serban Papacostea. Autorul, unul dintre cei mai conipetenti
medievisti, a scos In evidenVi nspecte not sau mai putin cunoscute ale temei cercetate, precum
raportul dintre intemelerea statelor romane 5i lupta pentru controlnl drumurilor comerciale
continentale f I genes& politicli cornerciale a tarilor romane in cadrul .afirmarii neatirndrli lor.
Un studiu de un Interes mai larg pentru istorla europeand, indeosebi cca a Imperiului
habsburglc si politica sa oriental, in directit corelatie cu cea romaneasca, a fost realizat de Stefana
Dascaleseu sub tltulatura Collura romdneascii In sec. XVI si acliunea curentelor spirituale din
Europa centrald asupra ei (Reforma, contra reforma). Continulnd mai vcchi preocupari de istorie a
relatiilor dintre Imperial habsburgic Virile romfine, autoarea a reluat din accst punct de
www.dacoromanica.ro
14
746 VIATA TIflIFICA 4

vedere domnia lui Despot VodA in Moldova, deosebit de seninificativA pentru urmiirirea coor-
donatelor reprezentate de reform5 si politica orientalA a habsburgilor.
UrmArind sii prezinte istoria politica a Dunarii mijlocii i inferioare de la primele contacte
ale otomanilor cu fluvial, Sn a doua jumAtate a sec. al XIV-lea phial la deplina luare in stApinire,
la mijlocul sec. al XVI-lea, Virgil Ciociltan a elaborat un studiu intitulat Lupta pentru staptni-
rea Dunarii inferioare j mijlocii Intre 1412 1432. Dovedind o bunA cunoaslere a contetului
international al epocii, in strinsA legaturA cu cea a Imperiului otoman tinfirul specialist in istoria
medievalA romaneascA a reusit o incadrare adecvatA a subiectului.
Preocupat indeosebi, in ultimii ani, de istoria nationalitAtii maghiare din Romania,
Ludovic Demeny a elaborat in interesant studiu consacrat Structurii .sociale to semi tn secolele
XVI XVII. Autorul, folosind metode moderne de cercetare, intre care cea cantitativil, in
primul rind, a izbutit sA evidentieze aspecte ale mobilitatii sociale la secul, in conexiune cu
evolutia general istorica a celor trei l5ri romane, intre altele, restituirea statutului social-juridic
al satului secuiesc la inceputul secolului al XVII-lea prin actele de libertAti date secullor de
Mihai Viteazul.
Acordind prioritate unor preocupAri de istorie economicA, Georgeta Penelea a elaboral un
studiu tlespre Braila port international ( 1829 1848). Este tocmai perioada unei intense
activitAti economice a portului BrAila dupa Tratatul de la Adrianopol, adicA a unei liberalirari a
comertului romanesc si intrArii lui In circuitul international. Un vast material de arhivA a permis
autoarei sd analizeze miscarea portuara, balanta comerciala, organizarea carantibelor, valoarea
impoa-exportului, negustorii strAini.
Ideea de revolatie In glndirea politica romaneasca este titlul until studiu intocmit de N. Liu.
In baza unor diverse surse documentare, autorul s-a concentrat asupra evolutiel istorice a con-
ceptului si ideii de revolutie, din perspectiva transformarii structurale a societatii romAnestl si a
confruntarilor de idei pe plan intern si international.
Reluind mai vechi preocupAri, Anicuta Popescu a elaborat studiul: Iwoarele principale-
lor coduri (comercial, civil, penal) introduse In Romania In 1864 1861, pc baza unor investigatii
In fondurile de arhivil, Monitorul oflclal, studil si articole referitoare la unificarea legislatiel.
In temeiul unui bogat material, Mircea Iosa a intocmit tin amplu studiu referitor la
Problema agrara in Roniania In perioada 1913 1921. Indeosebi reforma agrarA, inchisa in
scrisoarea-program a lui I. I. C. BrAtianu din toamna anului 1913, dezbAtuta in Parlament
in anii 1914,1917, apoi in 1921, isi giiseste predominant reflectarea in studiul mentionat, terminat
printr-o analizA a reformei agrare l importantel sale asupra dezvoltarii Rom:Thiel contemporane.
1n ultimii ani, Ion Oprea a finalizat partea a doua a unei ample monografii intitulatA
Problemele externe ale economiei Romanesti ( 1920 1940) pe hara unui deosebit de variat ma-
terial documentar inedit. Autorul a analizat probleme de ordin financiar, monetar, comercial,
de constructii realizate in Romania ci parliciparea capitalului strAin, in strinsA legaturA cu
sitnatia economicA in Europa in perioada interbelic. In general, lucrarea contine date inte-
resante si utile, mai ales despre acele probleme mai putin abordate In literatura de speclalitate.
Interes prezint l unele studii de Istorie contemporana. Astfel este cazul celui redactat
de Venera Teodorescu : Monarlda In viola politica a Romaniei 1932 1938, un studiu amplu,
reflectind evolutia politica a regelui Carol al II-lea in contextul intern si International al el, eni-
mentelor, pinA la instituirea dictaturii in 1938. Evolutia regimului politic din Romania In perioada
6 septembrie 1940 23 august 1944 constituie tema unui studiu al lii Traian Udrea, apreciat
ea deosebit de important. Mihai Rusenescu a elaborat un studiu despre Pozifia intelectuahtalii
romanesti In anii 1944 1947, apreciat ca 0 contributie insemnatil, obiectivA, spre deosebire de
alte lucrAri si studii, avind aceeasi tema.
Goralia Fotino a colaborat in 1980 la elaborarea unui volum de documente priN ind Rascoala
tdranilor din 1907, Cu Uri colectiv de specialisti de la I.S.I.S.P. Marieta Adam si Ruxandra
GamArilsescu au predat la finele sem. I vol. XXVII (1639 1640) din Documenta Romaniae Il is-
torten. Sarin B. Tara RomaneascA.
Tema lui Carol Vekov: Congregatiile generale, sec. XIII XV, cu termen de predare la
sfirsitul anului 1980, a fost aminatA cu trei luni, titularul contractulul efectuind un stagiu
militar. 0 altA temA: Documente privind domnia lui Cuza Voda, autori Dan Berindei, V. Stan,
E. Oprescu, a fost de asemenea aminat, titularli fiind un timp mai indelungat ocupati cu pre-
gAtirea actelor celui de-al XV-lea Gongres international de stiinte istorice.
Celelalte teme inscrise in planul stiintific al Institutului suit In curs de efectnare, in stadii
diferite de documentare. Dona marl lucrAri urmeazA a fi predate la filmic semestrului I 1981:
Problema oriental si faHle romdne, 1683 1923, titulari: P. Cernovodeanu, G. Serban, B. Ma-
rinescu, L. TaftA, Tr. Ionescu, I Unitatea nationala a romdnilor in epoca modernd, 1821-1918,
un colectiv format din: A. Stan, A. lordache, N. Adilniloaie, P. Oprescu si Al. Porteanu.
Verificarea anuala efectuata de conducerea Institutului fazelor de lucru ale temelor in curs de
www.dacoromanica.ro
5 VIATA *TIINTIFICA 747

documentare a avut ca rezultat constatarea cS toti cercetatoril si-au Indeplinit cu constiinclozi-


tate indatoririle asumate prin contracte.
Ca xi in anti trecuti, cercetiltorii au continuat multe activitAti didactice, indeosebi preda-
rea cursului de Problerne fundamentale ale istoriei patriei i conducerea unor luerdri de diploma.
Afirmatd In documente en caracter general, de directivd, integrarea InvAtAmintului cu cerceta-
rea, cel putin in domeniul stiintelor umaniste si sociale, nu s-a concretizat decit in mica mAsurd,
mai ales la nivel administrativ. Astfel, existA un plan stiintific comun al cadrelor didactice Si
cercetatorilor, uneori au loc sesiuni comune de comunicAri, un numAr, relativ restrins, de cerce-
tAtori suplinesc normele didactice, In diverse cazuri. Intre acestia mentionam pe cei care au
predat permanent, de la infiintare, cursuri de Probleme fundamentale ale istoriei patriei: Traian
Udrea, N. Addniloaie, Venera Teodorescu, Dan Berindei, N. DascAlu. Si In anul care a trecut
studentii care au efectuat practica la Institutul nostru au fost Indrumati de St. DAscAlescu.
Alti cercetAtori au condus lucrari de diploma ale studentilor precum: D. Berindei, A.Stan,
D. Mioc, Tr. Udrea, Fl. Constantiniu, M. Iosa, N. AdAniloale, Paul Cernovodeanu.
In urma integrarli cercetdrii cu invatdmintul, a obligatiei statutare a cadrelor didactice
de a efectua 25 % din norma lor ca activitate stiinific, Institutul a primit i sarcina de a coor-
dona si a include In planul sau temele de cercetare ale cadrelor didactice de la Facultatea de
Istorie (mai putin cele de istorie veche i arheologie) si ale membrilor catedrei de istorie de la
Academia Stefan Gheorghiu".
Continuind o veche si valoroasd traditie, mari sefi de catedrA (Onciul, Iorga, Pirvan,
C. Giurescu etc.) fiind i ilustri cercetatori, cadrele didactice de la Facultatea de Istorie-Filozofie,
sectia istoric si-au Inscris permanent in cadrul lor teme majore de cercetare. 14 cadre didactice
participd la elaborarea Tratatului de Istoria Romantei, iar la Tratatul de istorie universalA alte 19
cadre, dealtfel principala responsahilitate si aport la elaborarea acestui ultim tratat al membrilor
catedrei de istorie universala. Cadre le didactice au avut o contributie valoroasd i variatd la pre-
gAtirea si desfAsurarea lucrArilor congresului mondial de istorie, la elaborarea a numeroase studii
si articole, rapoarte si corapoarte incluse in actele Congresului. Pentru temele de cercetare ale
cadrelor didactice vom cita izvoarele i istoriografia vietii economice a Tarii Romanesti In
sec. XIV XVI; istoricul Universitatii II; Presa socialistd i social-democrat in lupta Impo-
triva ideologiei fascistc (1933 1937); Crearea i activitatea Uniunii asociatiilor studentilor co-
munisti din Romania. S-au elaborat un nurnar sporit de cursuri universitare, de culegere de texte,
crestomatie, albume etc.
Considerdm 'ea ar fi de dorit ca in anii urmAtori sd fie angajat in mai mare masurd poten-
tialul stiintific al Facultdtii, cadrele didactice in realizarea unor teme comune de mare interes,
cum ar fi, de pada, Istoria
Experienta pozitivA a muncii la Tratate, la pregAtirea lucrArilor Congresului au demon-
strat utilitatea si eficienta sporita a pregatirii unor lucrari in comun.
Consideram CS nivelul diferitelor culegeri tematice, crestomatii ar avea de cistigat dacA
alaturi de cadrele didactice ar fi atrasi si cercettltori care in urma unei indelungate munci de
arhive, biblioteci, pot contribui la imbogatirea acestor instrumente de lucru.
Nu analizam mai concret si aprofundat activitatea stiintificil a cadrelor didactice intruclt
aceasta va face obiectul unei analize ample in cadrul FacultAlli de Istorie-Filozofie.
Un numilr mare de cercetdtori (28) au limit cursuri, au condus dezhateri Si apreciat
lucrdri pentru colocviul final in cadrul activitAtii de reciclare si perfectionare a cadrelor didac-
tice din InviitdmIntul gimnazial i liceal la Academia Stefan Gheorghiu". Anual conducerea
acestei institutii de InvdtAmint adrescazA conducerii Institutului multumiri i aprecieri elo-
gioase pentru activitatea de inaltA tinutA stiintificA a cercetAtorilor solicitati, singurii dintre
toate cadrele didactice care efectueazd aceastd munca in afara normei.
0 activitate didacticd extrem de utild lndeplinesc i un numar de 18 cercetAtori ai Insti-
tutului la catedrele de istorie ale Universittitil politice si de conducere a Municiptului Bucuresti,
ca urmare a hotdririi forurilor superioare de partid referitoare la introducerea cursului de istorie
la anul III.
In afara normei, sc desfdsoard In cadrul Institutului si activitatea celor sase conducdtori
stiintifici de doctorate: St. SlefzInescu, S. Papacostea, D. Berindei, N. Addniloaie, L. Demeny
si V. Liveanu. 0 activitate dintre cele mai notabile i meritoril, de naturd a spori prestigiul In-
stitutului nostru In lard i peste hotare, constd In aceea cd un numiir de doctoranzi strAini
ti sustin cu succes tezele de doctorat in Institut. Mai trebuie mentionatd, cu acest prilej, si
contributia unor cercetatori, care au participat la examinarea doctoranzilor, la dezbaterea ref e-
ratelor, la elaborarea unor referate, oficiale sau neoficiale, ca membri in diverse comisii.
Suplimentar, deci in afara normei stiintifice, au lost efectuate numeroase referate tiin-
lifice asupra unor lucrdri trimise de edituri consiliului stiintific spre avizare, unelc, nefinisate,
slabe ca interfretare sau documentare. Conducerea Institutului s-a adresat editurilor pentru a
www.dacoromanica.ro
748 viATA *TuNTiFICA 6

trimite spre avilare lucrri finisate redactional, pentru a nu mai greva In mod inutil activi-
tatea, i asa destul de complexa, a consiliului 5tiinkific.
Prezidat de secretarul B.O.B., Ion Apostol, Consiliul tiinjific Il Indepline5te multiple
sarcini care-i revin, Ca organ de conducere colectiva, precum : verificarea periodica a fa7elor Inter-
mediare de lucru a temelor contractate, recepkionarea studiilor 51 hicrarilor predate la termenele
stabilite In planul tiinific, dezbaterea, pe baza de referate, a Incriirilor in vederca finalizarit
lor prin publicare la edituri de spectalitate, avi7area unor lucrari particulare trimise dc edituri,
stabilirea tematicil pentru stagiul de pregatire al doctoranzilor, tar, in ultimul timp, insa5i
confirmarea titlurilor stilni1ice, sarcina care revenea cu ani In urma Comisiei superioare de
diplome de la Atinisterul Educakiet I Invakamintului. Completat cu un numar de speciali5t1
din afara Institutului, Indeosebi cadre didactice din Invakilmintul superior, consiliul stiinkific
si-a desfasurat lucrarile In condikiile unor exigenke sporite, prin de7bateri utile si de Inalt nis el,
cu intenkia vaditft a cresterii eficienket in munca de indrumare st control a activitakit de cerce-
tare. In lipsa unor sefi de sectoare, diverse comisil ale consiliului 5tiinkific suplinesc, nu Intot-
deauna la nivelul dorit, indeplinirea unor sarcini curente si de perspectivii, referitoare la elabo-
rarea rapoartelor de activitate, urmarirea fazelor intertnediare de lucru, recepkionarea BIWA,
alcatuirea planurilor stiinkifice etc. Definitivarea organigramei ar avea consecinke favorabile,
intre multe altele, 1 asupra activitakil consiliului tIinific, sporindu i eficienka prin degrevarea
de sarcini care ar reveni competenkei sailor de sectoare.
In Wit Consiliului stiinkific ramin Inch posibilitaki de explorat in sederea imei mai bune
antrenari a tuturor membrilor Institutulul la Indeplinirea optima a obligakiilor de plan 5i a
deciziilor luate, la intaptuirea unei mai bune corelari intre activitatea sn si celelalte organistne
colective de conduccre, precum si In suskinerea cu autoritate pe care i o confera legea a res-
pectaril deciziilor sale atit In interiorul cit si in afara Institutului.
In scopul rezolvarli unor probleme curente, ivite intre sedinkele Consiliului stiinkific,
intrunite de reguM lunar, functionea76, cu re7ultate dintre cele mai bunc. biroul executh , corn-
pus din cinci membri, sub pre5edinkia prof. univ. dr. St. Stefanescu. In pofida unor sarcini
multiple si de mare diversitate, directorul Institutului nostru, membru al salt de aproape trei
decenii, asigura linia de continuitate a unor nobile tradikii cultivate cu pasiune de Inaintasi
de prestigiu, dintre cel mai de seama istorici ai neamului. Este o datorie de onoare pe care
sl-a asumat-o cu responsabilitatea, principialitatea si spiritul de deferenkil alit de necesare unut
clirnat 5liinkific propice, adecvat activitakii de creakie. La aceasta contribuie in mare masuril
si alti cercetiltori cu experienka, vechi membri al Institutului, precum: Dan Berindei, Nicolae
Stoicescu, Serban Papacostea, Paul Cernovodeanu. care sprijina bunul mers al activitakii de
conduccre 5i cercetare. Atli cercetfitori suplincsc lipsa until secretar 5tiinkific, a efilor de sec-
toare. Indeplinind sareint deosebit de utile, Ca: Stefano, Dascalescu, Beatrice Marinescu, Irina
Gavril, Ilorin Constantiniu, cu tokii membri ai Consiliului stiinkific. Trebuie menkionata acti-
vitatea notabila a fo5tilor 5efi de sectoare, actuali conducatori de colectis c, ea: N. Adaniloaie,
L. Demny, D. Mioc, V. Liveanu, S. Papacostea, D. Berindei, care mdeplinesc 51 In prezent,
e drept cu intermitenke, uncle dintre vechile atribukii, cu tokii fiind si membri ai consiliului
stiinkific.
Variate i deosebit de numeroase au fost participrlle cercetatorilor Institutului de istorie
N. Iorga" la sesiunile anuale, comemorative organizate de diverse muzee i lnstitut,iI. Intre
acestea, obisnuita sesiune anuala de comunicri a Institntului, dedicata In 1980 fmpliniril a
40 de ani de la asasinarea lui N. Iorga. Sesiunile anuale ale Muzeulut municipal Bucuresti,
Muzeului de istorie a R.S.R., Academia Militara, Arhivele Statului, Muzeul din Golesti, Muzeul
din Pite5t1 au beneficiat de participarea cu comunicarl a numeroi cercetatorl at Institutului.
Remareabile au fost participarile la sesiunile comemorative: 650 de ani de atestare documentar
a orasului Curtea de Arge5, 2050 de ani de la crearca statului dac centrallzat st independent
sub conducerea lui Burebista, 100 de ani de relakii romano-americane, centenarul relakillor ro-
mano-britanice, la simpozioanele: 175 de ant de la nasterea lui Eftirnie Murgu, organizat la
Timisoara, relakille culturale romano-polone, tricentenarul liceului N. Balcescu", centenarul
mortii generalului Gli. Magheru, colocville romano-italian 51 romano polon, alte manifestari
stiinkif ice organizate la Craiova, Arad, Suceava, Ploiesti. Printre cei mai activi participanki
cu comunicari la diverse manifestari 5tiinkifice menkionate au fost: Dan Berindei, N. Stoicescu,
Paul Oprescu, Ion Stanciu, N. Adaniloaie, Al. Porkeanu, Georgeta Penelea, Anastasie Iordache,
Apostol Stan, Florin Constantiniu, N. Liu, Ion Oprea, Traian Udrea.
In eedinta plenarit pe Institut, N. Stoicescu a prezentat comunicarea 5tiinkificii de mare
Intere.s despre Negru Voeld, legenda $i adevar islorie, urmata de ample st rodnice dezbateri, la
care au participat specialieti din cadrul ei din afara Institutului.
In pres, la radio, la televiziune, cercetatorli an fost prezenti cu articole, medalioane
despre marl personalitilti, mese rotunde referitoare la teme majore ale istoriel nationale. Intre
www.dacoromanica.ro
7 VIATA STuNTIFICA 749

cei mai activi: Dan Berindei, Fl. Constantiniu, Georgeta Penelea, Apostol Stan, Paul Cernovo-
deanu, Anastasie Iordache, Al. Porteanu, L. Demny, N. Liu, C. Serban, N. Adaniloale,
I. Chiper.
La capitolul relal,iilor Internationale ale Institutului nostru este de amintit cu precadere
activitatea Comisillor mixte de istorie, la care participa i cercetatori din Institut. Astfel la
lucrarile Comisiei mixte de istorie romno-sovietica (Constanta, mai 1980) au participat Stefan
Stefaneseu, Ioana Constantinescu, FL Constantiniu si C. Serban care au prezentat referate,
apreciate de toti participantii. In cadrul sesiunii Comisiei mixte de istorie romano-polonl
(Varsovia, iulie 1980) au parlicipat cu referate I. Chiper, Fl. Constantiniu si h. Papacostea,
contributiiie lor bucurindu-se de pretuirea gazdelor.
In cadrul cereetarilor peste hotare au desfasurat investigatii rodnice In arhivele i biblio-
tecile bulgare L. Taftil, tar in cele cehoslovace I. Chiper si N. Dascalu.
Coleetivele redactionale ale eelor dona periodice de specialitate Revista de islorie" si
Revue Roumaine d'Ilistoire" au avut sarcini sporite in anti! 1980. Astfel, Ion Apostol, Ma-
rian Strota, Gehl Apostol, Mihai Opritescu si Ruxandra Bolintineanu an asigurat aparitia la
timp a Revistei de istprie", indeplinindu-si constiincios indatoririle care le revin, cu totii avind
sarcini obstesti in diverse domenii, indeosehi redactorul cf adjunct, Ion Apostol, secretarul
B.O.B. si presedintele Consiliului stiintific, in permanentil preocupat de buna desfasurare
a activitatii membrilor Institutului, de principialitatea relattilor dintre ei In vederea infaptuiril
obligaiilor cle plan.
Laudabila este, mai ales, activitatea desfasurata de Valerlu Stan la Revue Roumaine
d'Ilistoire" care a suplinit lipsa temporara a titulartilui postului redactional. Apreciem in mod
deosehit activitatea de inalt probitale a tovarasei Madeleine Costescu, traducerile sale de ma-
teriale flind de foarte buna calitate. Relevam in mod deosebit aparitia numerelor 7 8 din
Revista de Istorie" care se constitute intr-o reusita sintez a dezvollarit istoriografiei romnesti
In anti socialismului si a numerelor 2 3 din Revue Roumaine d'HIstoire" Insumind
valoroase contributii la istoria universahi ale cercelfitorilor nostri, dedicate celui dc-al XV-lea
CO Ilgres international de sliinte istorice.
Tinerli cercetatori, aproape toti afectati activitatii de documentare 1 elaborare a Dic-
fionaralui istoric al localitittilor din Rointinia, sub condueerea lui Nicolae Stolcescu, specialist de
blank valoare In medievistica romneasca, evolueath in mod cert pe fagasul Intel bune prega-
tiri profesionale, in spirit de exigenta si responsabilitate asupra calitatii lucrului efectuat. Ei
au beneficiat in continuare de experienta si indrumarile specialistilor D. Mioc l 5. Papacostea
In studierea paleografiilor slava si latina.
Desfasurata sub auspicitie unor eforturi generale innoitoare, tinzind spre calitate si eft-
cienla sporita, activitatea membrilor Institutului de istorie N. Iorga", in pofida unor scaderi
trecatoare, usor remediabile, poate fi apreciatii, in mod pozitiv, satisfacatoare.
Anipla participare a cereetatorilor Institutului la actiunea de propagare a istoriel, pre-
zenta lor tot mai activa in viata stiintifica a Wit, prin contributil de certa valoare, apreciate
pozitiv atlt in tar eit si in strainatate, eNidentiaza eforturile umii colectiv de creatie In plink
maturitate, constient de necesitatea unei continue perfectibilitati profesionale. Uncle lipsuri
manifestate in activitatea de cercetare stiintifica sint inerente mai ales muncii in colectiv.
Lipsurile indkiduale pot si trebuie sa fie remediate. In pofida unor apeluri insistente adre-
sate de organismele de conducere colectiva, nnii cercetatori dau dovada de netntelegere a
Insemnatatii unei bune desfasurari a activittii Institutului; vadesc o slaba participare la
manifestarile stlinlifice organizate in cadrul unor sesiuni plenare pe Institut, precum si la
altele organizate in afara lui. Altii nu au Inca dezvoltat suficient spiritul de responsabllitate,
de datorie, In sensul unor exigente sporite fat de finalizarea lucrArilor proprii, spre a le in-
credinta forurilor editoriale intr-o forma acceptabila. tin institut de creatle are viala lui deose-
bit de comply,* implinind numeroase i variate cerinte. Anumite sarcini, dificile I foarte
necesare, nu trebuie s greveze numai asupra unora dintre cereetatori, In condittile in care
institutia noastra este lipsitil de un cadru organizatorie definitiv. Cei mai putin mentionatt
san nementionall, In diversele categoril de evidentiati pentru realithri deosebite, pot reflecta
la o mai bunk orientare a eforturilor lor ctre eficienta i calitate in activitatea de cercetare.
Evident, acestea sint uncle aspecte regretabile si de nedorit ale activitatii in institutia
noastra. Fara a. fi minore, aceste aspecte shit totust remediabile si nu greveazk prea mult
asupra bunului mers general. Peutru ca, In permanenta, indeosebi directorul Institutalui,
organismele colecthe de conducere, in primul rind biroul organizatiei de bath a P.C.R., apoi
consiliul stlintific. tiroul grupei sindicale Si al O.D.U.S. contribute esential la desfasurarea
unei activitati optime de cercetare. Grija permanenta a conducerii pentru promovarea si
intrellnerea unor rclal.il colegiale intre membrii Institutului asigura climatul necesar creatlei
Forurile superioare de conducere pot contribui la mentinerea i ameliorarea acestui

www.dacoromanica.ro
750 VIATA TrnIFIcA 8

chmat printr-o mai bunA intelegere a dezideratelor exprirnate de membrii Institutului in sensul
facilitilrii munch de documentare in tarA i peste hotare, a sporirii fondului de carte la bi-
blioteca Institutului prin achizitii de valoarc absolut necesare, prin definirea organigrarnei si
adincirea procesului de integrare, prin inlaturarea unor aspecte formate, birocratice In actiNi-
tatea de incheiere a contractelor si de urmarire a fazelor de lucru, precum si la receptionarea
finalA a lucriirilor elaborate.
Coristienti de importanta sarcinilor Incredintate frontului istoric de conducere de partid
si de stat, cercetAtork Institutului de istorie N. Iorga" se considera profund angajati In
opera de reconstituire, interpretare i redare veridia a unor momente i CN cniinente din inde-
lungatul trecut de lupta al poporului roman, precum si in cea de integrare a istoriei patriei
In istoria universal, spre a o incadra astfel circuitului mondial de salmi spirituale.

ANEXA I
PUBLICATIILE MEMBRILOR INSTITUTULUI DE ISTORIE
N. IORGA" PE ANLL 1980

I. - CARTI
Andreescu Stefan, .RestUutio .Daciae (Relaliile politice dintre Tara Roman asrd, Moldova 4
Transilvania In rdstimput 1526 1593), Edit. Albatros, Bucuresti, 1980, 236 p.
Armata i societalea romdneascd, Edit. militaril, Bucuresti, 1980.
linter din Institut: Nicolae Stoicescu.
Armbruster Adolf, Dacoromano-Saxanica. Cronicari romdni despre sasi. Romdnii in cronistica
sdseascd, Edit. stiintificil i enciclopedick 1980, 496 p.
Berindei Dan si Serban Bonifaciu, Rucuresti. Ghid turistic, Editia Il-a revizultA, Edit. Sport-
turism, Bucuresti, 1980, 260 p.
Cdatori strdini despre fdrile romdne. (1660-2690 ), vol. VII, Edit. stiintifica i enciclopedica,
Bucuresti, 1980, 620 p.
Autori din Institut: Paul Cernovodeanu.
Constituirea statelor jeudale romdnesti, Edit. Academiei FL S. Romania, Bucuresti, 1980, 329 p.
Redactor coordonator: Nicolae Stoicescu,
Cuvint inainte" de prof. univ. St. Stefanescu.
Autori din Institut: Adolf Armbruster, Serban Papacostea, Nicolae Stoicescu, .)tefan Stefa-
nescu.
Cronica lui Neculce copiatA de loasal Luca Manuscrisul Mihail .", editie de Zamfira Mihail
si Paul Mihail, Editura Litera, Bucuresti, 1980.
Cuvint inainte", de prof. univ. Stefan Stefanescu.
Documente privind Unirea Principatelor, vol. V I. Corcspondenla diplomaticd franceth ( 18.56
2839 ). Volum intocmit de: Grigore Chirita, Valentina Costache, Emilia PostArita, Bucuresti,
1980, L + 595 p.
Grausame Zeiten in der Moldau. Die Moldavische Chronik des Miron Costin, 1593-- 1681. Uber-
setzt eingeleitet und kommentiert von A. A, Styria-Veriag, Graz Wien, Kln. 1980, 344 p.
(= Rumanische Geschichtsschreiber, vol. I).
Ilandbuch der Europiiischen Wirtschafts-und Sozialgeschichle. Herausgegeben von Hermann
Kellenbenz, Band 2, Europische Wirtschafts-und Sozialgeschichte in Mittelalter. Stuttgart,
Klett-Cotta, 1980, 830 p.
Autor din Institut: prof. univ. Stefan StefAnescu, Rumiinien von 10 bis 14 Jahrhundert,
p. 668-681.
Istoria dreplului romanesc, vol. I, Edit. Academiel R. S. Romania, Bucuresti, 1980, 605 p.
Autori din Institut: Domaschin Mioc l Nicolae Stoicescu.

www.dacoromanica.ro
9 vrATA $TuniFrcA 751

Kelemen Mikes, Scrisori din Turcia (1717-1758), Bucuresti, Edit. Kriterion, 1980.
Prefat de Paul Cernovodeanu.
Murturii ale trecutului. Album de documente. Cons! lint Cu lturil i Educatiei Socialiste, Directia
Genera lii a Arhivelor Statului, Bucuresti, 1980.
Introducere" de prof. univ. Stefan Stefiinescu.
Nicolae Stoica de Hafeg. Mehadier Chronik, Editura Kriterion", Bucuresti, 1980, 264 p.
Autori din Institut: Adolf Armbruster si Damaschin Mioc.
Nouvelles etudes d'Histoire, publibes a l'occasion du XVe Congres international des sciences
historiques, vol. 6, partea 1-2, Edit. Academiei R. S. Romania, Bucuresti, 1980, 326 +
385 p.
Autori din Institut: Paul Cernovodeanu, Dan Berindei, Nicolae Dascalu, Florin Constantiniu,
Constantin Serban, Stefan Stef5nescu.
Mihail KogAlniceanu, Opere, vol. IV, Oratorie II, partea a Il-a, Edit. Academiei R.S.R.,
Bucuresti, 1980, 485 p.
Text stabilit, studiu introductiv, note si comentarii de Georgeta Penelea.
Reoolutia din 1821 condusd de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Edit. Academiei Ft. S.
Flomhnia, Bucuresti, 1980, 496 p. Autor din Institut: Paul Cernovodeanu, Georgeta Penelea.
Stoicescu Nicolae, Continuitalea romdnilor. Prioire istoriograficd. Istoricul problemei. Dovezile
continuiteilii, Edit. stiintificA si enciclopedicA, Bucuresti, 1980, 247 p.
Stoicescu Nicolae, Florian TucA, 1330. Posada, Edit. militara, Bucuresti, 1980, 228 p.
Serban Constantin si N. Moisescu, Curtea de Arge$ in documente, Bucuresti, Edit. Sport-Turism,
1980, 34 + 70 p.
The Independence or Romania. Selected Bibliography, Comitetul de redactie: Dan Berindei,
Bucuresti, 1980, XXI + 130 p.

II. - STUDII, ARTICOLE I BIBLIOGRAFII IN PUBLICATIILE


PERIODICE DE SPECIALITATE

Achiniloale Nichita, Activitalea Societdfii de stiinte istorice din R. S. Romania, In Revista


cle istorie", tom. 33, 1980, nr. 11, p. 2189-2205.
Armbruster Adolf, Der Deutsche Orden im Burzenland. In vol. Die Ritterorden im Mille taller,
Siegmaringen, 1980, p. 348-362.
Armbruster Adolf, Johann Filslich und SOdosteuropa, tn Revue des etudes sud-est euro-
peennes". XVIII, 1980, 1, p. 47-61.
Armbruster Adolf, Terminologia politico-geograficd $i elnicd a fdrilor romdne $i epoca constitui-
rilor statale, In vol. Constituirea statelor feudale rominesti", Edit. Academiei R.S.R., Bucu-
resli, 1980, p. 251-259.
Berindel Dan, Cel de-al XV-lea Congres international de flank istorice: stadiul de pregdlire,
in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 6, p. 1179-1184.
Berindei Dan, Gel de-al XV-lea Congres International de Stiinte Istorice $i participarea istori-
cilor romdni, In Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 10, p. 1839-1855.
Berindei, Dan, Corespondenfa din exit a fiilor lui Dinicu Golescu. Insemndri, in Revista de
istmie", tom. 33, 1980, nr. 1, p. 81-96.
Bajada Dan, La creation de la Roumanie moderne. L'impact des facteurs inferieurs et =le-
rieurs, In Nouvelles etudes d'histoire", vol. VI, partea II-a, 1980, p. 55-65.
Berindei Dan, Le deoeloppemenl de l'armie nalionale roumaine sous le regne d'Alexandre loan
Casa, in Pages from the military history of the Romanian People", 1980, p. 123-130.
Berindei Dan, Nation et Etat national chez les Rournains. Un exemple de renaissance natio-
stale, in Revue Romaine d'Histoire", tome XIX, 1980. nr. 2-3, p. 301-311.
Berindei Dan, Persona /ifafea generalului Gheorghe Maghero, In Documente noi descoperite si
infornuitil arheologice", Bucuresti, Academia de Stiinte Sociale si Po Mice, 1980. p, 3-6.

www.dacoromanica.ro
75a vrATA $T1INTIFICA 10

Berindei Dan, Rea Hain si perspective ale istoriografiei epocii moderne, In Revista de istorie",
tom. 33, 1980, nr. 7-8, p. 1377 1402.
Berindei Dan, Revolutia de la 1821 condusd de Tudor Vladimirescu, In Revista de istorie",
tom. 33, 1980, nr. 5, p. 823-845.
Berindei Dan, 130 de ani de la revolufia din 1848. Revolufia din Tara Romaneasca, in Me-
moriile Sectiei de Write Istorice", seria IV, tomul III, p. 29-35.
Berindei Dan, Die Reisen des rumanisehen Bojaren Constantin (Dinicu) Golescu nach Mittel-
und Westeuropa, in vol. Reisen und Reisebeschreibungen im 18 und. 19 Jahrhundert",
Berlin, 1980, p. 117-126.
Cernovodeanu Paul, Comerful tarilor romdne in secolul al XVII-lea In Revista de istorie",
33, 1980, nr. 6, p. 1071-1098.
Cernovodeanu Paul, Eminescu traducdtor al prirnului volum din Fragmente zur Geschichte der
Rumanen" de Einloxiu Hurmuzaki, in Caietele Mihai Eminescu", vol. V. Bucuresti, 1980,
p. 45-70.
arnovodeanu Paul, Environment and history on the socio-economic and demographic situation
of the Romanian countries (up to 1800), in Nouvelles etudes d'histoire",. VI, Bucarest, 1980,
premiere tome, p. 297-307.
Cernovodeanu Paul, Jet-Jr:Tie Caravela et le protestantisme, In Revue des etudes sud-est eu-
ropeennes", XVIII, 1980, nr. 2, p. 293-310.
Cernovodeann Paul, L'image de l'autre". Les relations des voyageurs etrangers sur les rea-
tiles balkaniques et roumains, in Revue des etudes sud-est europtennes", XVIII, 1980,
nr. 4, p. 584 590.
Cernovodeanu Paul, Preocupdri de genealogie la Ion Ghica, in Documente noi descoperlte si
intormatii arheologice", Bucuresti, 1980, p. 11-22.
Cernovodeanu Paul si Paul Binder, Reperes a une histoire de la climcdologie roumaine, in Revue
roumaine d'histoire", tome XIX, 1980, nr. 2 3, p. 267-275.
Cernovodeanu Paul, A Roman fejedelernsegek es a Magyar szabalsdghare, In vol. Europa is
a Rakaczi-szabadslighare, Budapest, 1978, p. 65-70.
Cernovodeanu Paul st C-tin Rezachevici, Infdpluiri si prioritali In medievistica roindneascd,
In Revista de istorie", 33, 1980, nr.. 7-8, p. 1281-1376.
Cernovodeanu Paul, M. Caratasu i Nicolac Stoicescu, Jurnatul cdtaloriilor xanonice ale mitro-
politului Neofit I Cretanul ( 1716 1747), in Biserica ortodoxa romani", vol. XCVIII, 1980,
nr. 1-2, p. 243-315.
Cernovodeanu Paul si Ion Stanciu, The Romanians and the American Civil War, In Revue
roumaine d'histoirc", XIX, 1980, nr. 4, p. 599-625
Chiper Ioan si Antic Damaschin, Editarea izvoarelor istoriei ncdionale preocupare constantd
a scolii istorice ronidnesti contemporane, in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 7-8,
p. 1189-1520.
Constantiniu Florin, La genese du feodalisme roumain: approche lypologigue, tn Nouvelles
etudes d'histoire", vol. 'VI, partea I, 1980, p. 81-91.
Constantiniu Florin, Pentru o tipologie a despotismului luminal" : ezemplul romdnesc, In Ana-
-
tele Universitatii Bucuresti Istorie", XXIX, 1980, p. 59-66.
Constantiniu Florin, Prernisele formarii armatei romane moderne (sec. XVIII - Incepu(ul
sec. Xl X ), in File din istoria militarA a poporului roman", vol. 7, Bucuresti, Edit. mill-
tarA, 1980, P. 7-26.
Constantiniu Florin, Sensibilitali i mentalitafi In societatea romdneascti a secolului al XV III-lea,
In Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 1, p. 147-157.
Constantiniu Florin, The Reform or Constantin Mavrocordat, In Enlightenment and Romanitin
Society", Cluj-Napoca, 1980,

www.dacoromanica.ro
11 VIATA $TIINTIFICA 753

Cristea Gheorghe, L'expansion economique austro-hongroise en Roumanie et la reaction de la


bourgeoisie autochtone ( 1886- 1891), in Revue Roumaine d'Ilistoire", tome XIX, 1980,
nr. 2 3, p. 313 332.
Cristea Gheorghe, Uncle problerne ale cooperagei agricole de producfie In istoriograf in rornineascd
(1864-1914) in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 12, p. 2279 2302.
Dascalu Nicolae, Le regime de la presse de Roumanie pendant la periode de l'entre deux-guerres,
fn Revue Roumaine d'IIistoire", tome XIX, 19804 nr. 2-3, p. 389-413.
DascAlu Nieolae, The Economic and Political-Cultural Life on the Coinhabiting Nationalities
in Romania between the Two World Wars, in Nouvelles etudes d'histoire", vol. VI, partea
II-a, 1980, p. 191 202.
Dascillu Nicolae i Irina Gavrilh, lin model de adaplare a comerfului exterior Ia condifiile
perioadei de trecere de la reizboi Ia pacei. Relaliile comerciale ale Romaniei. 1919-1921, in Re-
vista de istorie", tom. 33, 1980, or. 6, p. 1119 1141.
Demny Ludovic, Cercelarea istoriei nulionalithfilor conlocuitoare si a infreilirii tor cu nafiunea
romdner, in Revista dc istorie", tom. 33, 1980, nr. 7 8 , p. 1513-1568.
Demny Lajos, Erdely, Havaselve s Moldtra kapcsulatai Bethlen Gabor idejeben (Leghturile dintre
Ardeal, Tara Romaneasea si Moldova in Limpid hil (;abriel Bethlen), in Igaz Sze, XXVIII
(1980), or. 9, p. 257 267.
Demny Ludovic, Moment semnificatia al luptei antifeudale a fardnimii din patria noastrd, in
Era Socialist", nr. 29/1980, p. 34 37.
Demeny Ludovic, Relaliile economicc Intre Transiloania si Anglia In prima jumeitate a secolului
al XVII-lea, in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 11, p. 2107-2123.
Gavrilii Irina si Vasile Liveanu, Mathenialics and History. The study of historical time sequences
with missing data, in Revue Roumaine d'Histoire", tome XIX, 1980, nr. 1, p. 21-46.
Gavril5 Irina, Vasile Liveanu si Constanta Motel, Statistica matematica si istoria. Despre ordinea
declansarii miscdrilor Idranesti din 1907, in Revista de istorie", torn. 33, 1980, nr. 9,
p. 1697-1736.
Gavrila Irina si Nicolae Daschlu, Un model de adaptare a comerfului exterior la condifiile pe-
rioadei de trecere de Ja razboi la pace. Relaliile comerciale ale Romeiniei, 1919- 1921, in Re-
vista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 6, p. 1119 1141.
Ionescu Tralan, Atitudinea diplomaliei franceze In problerna 31iirii Neyre si a Duneirii de Jos,
de la Congresnl de la Paris ( 1656) plait Ia Congresul de la Berlin, in Revista de istorie",
tom. 33, 1980, nr. 11, p. 2125 2143.
Ionescu Traian, Informations frangaises touchant les rapports economique entre la Roumanie
el la France durant la periode 1871 1883, in Revue Roumaine d'Ilistoire", tome X.IX,
1980, nr. 4, p. 627-652.
Lehr t.ia4specte urbanislice si fornie de proprietate In orasele Moldova si Ta'rii Rorndnesti
(secolele XVI XVII), in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 1, p. 63 80.
Liu Nicolae, N. Iorga si limbajul istoricului, In RomAnia literard", nr. 34, 1980, p. 5.
Liveano Vasile 51 Irina Gavri15, Mathematics and History, The study or historical time sequences
with missing data, In Revue Rournaine d'Ilistoire", tome XIX, 1980, nr. 1, p. 21 46.
Liveanu Vasile, Irina Gavrilb i Cta Motel, Stalislica maternaticei si istoria. Despre ordinea de-
clansdrii miscarilor filranesti din 1907, in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 9, p. 1697-
1736.
Lungu Baehr, Cercetiiri arheologice la Piva Petri (orasul de F(oci) jud. Ialornifa, In Cereetbri
arheologice", vol. III, 1980, p. 199 216 (in colab.).
Lungu Radu si N. Conovict, Un non fezaur de monede bizantine descoperit la Pacuiul lui 'Snare
In S.C.LV.A.", an 31, 1980, nr. 3, p. 397-402.
Mioc Darnaschin Prefurile din Tara Rorndneascei In secolele XV-X 17./ si dinarnica lor, In
Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 2, p. 317-325.
Mioc Damaschin Si roan Chiper, Editarea izooarelor istoriel nafionale - preocupare constantd a
;milli istoriceromdnesti contemporane, in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 7-8, p. 1989-
1520.

www.dacoromanica.ro
754 VIATA STIINTIFicA 12

Oprescu Elisabeta, Publicatille membrilor Institutului de Istorie N. lorga" pe anul 1979, In


Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 4, p. 778-783.
Oprescu Elisabeta, Comuniciiri prezentale de mernbrii Institutului de istorie N. lorga" la manifes-
letrile qtiintifice interne si internationale pe anul 1979, in Revista de istorie", tom. 33, 1980,
nr. 4, p. 783-788.
Papacostea Serban, Populafie si fiscalitate In Tara Romdneascd In secolul al XV-lea: in nou
iwor, fn Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 9, p. 1779-1786.
Papacostea Serban, Triumful luptei pentru neattrnare: tntemeierea Moldovei si consolidarea
statelor feudale rorndnesti, In vol. Constituirea statelor feudale romdnesti, Editura Acad. R.S.R.,
Bucuresti, 1980, p. 165 193.
Penelea Georgeta, Bibliographic historique, 1977 (V), in Revue Roumaine d'Histoire", tome
XIX, 1980, nr. 1, p. 129 142.
Penelea Georgeta, Bibliographic historique 1977 (VI), in Res tie Roumaine d'Histoire", tome
XIX, nr. 4, p. 765-773.
Porleanu Alexandru, Aspecte ale migdrii munciforesti dirt Romdnia In perioada imettiat urmd-
toare rdscoalei tbrdne.yli din 1907, in Danubius", vol. VIII IX, 1979, (aphrut In 1980). p. 219
243.
Rezachevici Constantin, Aservirea femeilor in Tara Romdneascd In vremea lui Radu Serban
(Note de istorie sociald), In Studia Universitatis Babes-Bolyai", Historia, XXV (1980), nr. 2.
p.7 14.
Rezachevici Constantin sI Paul Cernovodeanu, Infdpluiri si prioritati In medievistica roma-
neased, in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 7 8, p. 1281-1376.
Rezachevici Constantin, Tratatul Mire Petru Bares i Sigismund I (28 31 august 1138 ) din
oremea campaniei lui Suleiman Magnificul In Moldova, in Cercethri Istorice" (Serie noul),
IX X, Iasi, 1980, p. 305 326.
Rezachevici Constantin, Les tulles pour l'indpendance mentes par les pays roumains dans la
zone du bas-Danube et de la Mer Noir d l'poque de Michel le Brave, in Revue Roumaine
d'Histoire", tome XIX, 1980, nr. 4, p. 591-598.
Rezachevici Constantin, Rada Serban $i Branut, In Cumidava", Muzeul judetean Brasov, XII,
nr. 1 (1979-1980), p. 85-94.
Simionescu-DhscAlescu Stefano., Stiri noi despre relatiile diplomalice dintre Stefan eel Mare $i
Maximilian I de Habsburg, in Revista de istorie", tom. 33, 1980, nr. 10, p. 1981-1986.
Stan Apostol, Revolutia de la 1821 ;i stalutul international al Principatelor Romtine",In Revista
de istorie", torn. 33, 1980, nr. 5, p. 847-872.
Stancin Ion, 0 imagine a Americii ln schimbare, o perspectivet romdneascd, In vol. RomAnia si
America, perspectivele culturale", Biblioteca americana, Bucuresti, 1980.
Stanciu Ion si P. Cernovodeanu, The Romanians and the American Civil War, hi Revue
Roumaine d'Ilistoire", tome XIX, 1980, nr. 4, p. 599 625.
Stoicescu Nicolne,Descillecat" sau Intemeiere? 0 veche preocupare a istoriografiei romdnesti.
Legendasi adevar istoric, in vol. Constiluirea slat dor feudale romdnegi, 1980, p. 97 164.
Stoicescu Nicolae, Descdlecat i Intemeiere" In istoria Tdrii Romdnesti, in Revista de istorie",
torn. 33, 1980, nr. 1, p. 43-61.
Stoicescu Nicolae, Structura organizatoricd a osta$llor farilor romdne In evul mediu, in vol. Armata
i societalea romdneascd, Edit. militarh, Bucuresti, 1980, p. 161-186.
Stoicescu Nicolae si Florian Tux& Semnificat in istoried a bdldliei de la Posada, I'n Revista de
istarie", tom. 33, 1980, nr. 10, p. 1857-1873.
Stoicescu Nicolae, M. Caratasu, P. Cernovodeanu, Jurnalul edlettoriilor canonice ale milropolitu-
lui Neofit I Cretanul ( 1746 1747), In Biserica ortodoxA romAna", vol. XCVIII. 1980,
lir. 1-2, p. 243-315.
www.dacoromanica.ro
13 VIATA $TIINTIFICA 75 5

Strol. Marian, Canalul Panama un dramatic episod istorico-politico-diplomatic, in Revista


Comisiei romne pentru UNESCO", nr. 2, 1980, p. 71-75.
Stroia Marian, Maria Constantin, Presa din a doua jumatate a secolului XIX iwor de cunoas-
lere a artei populare ronulnesti, in Valahica. Studii i coinunicari", Tirgoviste, 1980, p. 162-169.
Serb. n Constantin, Cel mai vechi ziar din Curtea de Arges Vocea Argesului 1912 1913",
in vol. Studii si comunicari" Muzeul orasului Curtea de Arges, 1980, p. 49-54.
Serban Constantin, Compania de negustori argeseni la Inceputul secolului al XI X-lea, in Studii I
comunicAri, Muzeul judetean Arges" istorie, 1980.
Serb.in Constantin, Contribufii la biografi a unui mehedinf ean de frunle : N . Garddreanu din
Cerncfi, In vol. Mehedinfi istorie si cultura, Drobeta-Tr. Severin, 1980, p. 281-290.
Serban Constantin, Cronicari din Transilvania pinii la mijlocul secolului al XVIII-lea, in
Studii i articole de istorie", nr. XXXVIIIXXXIX, 1980.

Serb.1 Constantin, Ecouri romdnesti In opera lui Luigi Ferdinando Marsigli (250 ani de la
mourte), in Revista de istorie", torn. 33, 1980, nr. 11, p. 2169-2187.
5erban Constantin, Romanii si problema orientala ( 1683 1713), Revista de istorie", tom. 33,
1980, w. 10, p. 1945 1970.
5erba, Constantin, line epopee de l'histoire, in Roumanie d'aujourd'hui", 1980, nr. 9, p. 43-41.
Serban Constantin, Voprosl stredneveconogo goroda oljannie u rurnInscoi istoriografii, in Nouvelles
el odes d'histoire", vol. VI, partea I, 1980, p. 131-112.
Stef.mescu Stefan, Aspecte de la revolution dmographigue dans les parrs rouniains a la fin
du A VIII e sicle, In Nouvelles etudes d'histoire", VI, nr. 1, Bucuresti, 1980, p. 309-326.
Stefanescu Stefan, Conlribuf ia cereekirii istorice la aprofundarea mornentelor fundamentale ale
de:volthrii poporului roman si a aportului sew la progresul cioilizafiei europene, in Viitorul Social",
nr. 1, 1980, p. 57 61.
Stefanescu Stefan, La place et le rale de l'enseignernent de l'histoire, dans le cadre de Penseignement
secondaire, notamment pour la formation de l'hornme du XX sicle, in XVe Congres International
des Sciences I listoriques", Bucarest, 10 17 Ai:int 1980. Rapports I. Grands themes et methodo-
logie, p. 488 493.
Stelanescu Stefan, Locul si rolul preclarii istoriei In formarea omului secolului XX, In .,Revista
Cornisiei Nationale Romtine pentru UNESCO", anul 22, nr. 2 (1980), p. 149 154 (versiuni In
I. f nceza si englezA).

Stehi escu Stefan, Organizarea statala pe teritoriul Roma:lid In evul mediu timpuriu, in Revista
muzeelor si monumentelor", 1980, nr. 1 5, p. 82 91.
SteGmescu Stefan, The Daco Roman Tradition and the Barbarian" World, in Revue Interna-
tionale d'I listoire Militaire", 1980, nr. 48, p. 66-74.
Slennescu 5tefan, Tradifia daco-romand i formarea statelor ronidnesti de sine shildloare, in vol.
Conshlairea statelor feudale ronulnesti, Edit. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1980, p. 9 23.
StefAne.scu 5tefan, Transilvania mated de istorie romaneasca, in Transilvania", nr. 8, 1980,
p. 4 6.
aftil Lucia, Formarea statelor moderne In Balcani In viziunea lid Nicolae lorga, In Revue des
etudes sud-est europennes", an XVIII, 1980, nr. 3. p. 459-471.
(Area Traian, Instaurarea guvernului revoluf ionar-democratic In Romania, in Revista de
istorie", tom. 33, 1980, nr. 2, p. 255-270.
Udrea Traian, Lupta unanima a poporului roman petard anularea didatului de la Viena, in Era
SocialistA", nr. 17 dln 5 septembrie 1980.
www.dacoromanica.ro
756 vIATA ST1INTIFICA 14

ANEXA II
COMUNICARI PREZENT NTE DE DEMBRII ENSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"
LA MANIFESTAIII STIINTIFIEIS INTERNE g INTERNATIONALE IN ANIJL 19110

A. COMUNICARI PREZENTATE LA MANIFESTARI STIINTIFICE CU CARACTER


INTERNATIONAL ORGANIZATE IN TARA SI PESTE liOTARE

Colocviul rtmnno-italian de istorie (Bucuresti, 14 ianuarie 1980).


Dan Berindei, Italia si independenfa Romdniei.
Nicolae Liu, Nicolae lorga si relafille romdno-italiene.
Paul Oprescu, Italia in presa ronidneascd de la sfirsitul secolului al XI X-lea.
..Stefan Stefiinescu, Relaliile romdno-italiene la sfirsitul secolului al XIX-lea.

Colocviul organizat de Scoala franceza din Roma si Cercul de studii a politicii externe de la
Milano (Roma, 16 februarie 1980)
Dan Berindei, Opinion publique et politique exterieure en Roumanie de l'independance
d la veille de la guerre.

Comisia mixt de istorie roinno sovicticA (Constanta, 22 25 aprilie 1980)


Ioana Constantinescu, Preocupdri actuate in istoriografia romcind pentru cercelarca $i
valorificarea in perspectivd contemporand a ideilor progresiste de la finele secolulni al X V III-lea
si de la inceputul secolului a/ X./X.-Lea.
Florin Constantiniu, Miscarea de emancipare nalionalii din fdrile rorndne si a popoarelor
din Rusia, la sftrsitul secolului al XVIII-lea $i la Inceputul secolului 01 XI X-lea, oglindite in
izvoarele limpului.
Constantin Serban, Sari despre Rusia i popnarele Rusici in iwoarele romdnesti din seen-
lul al XVIII-lea $i de la tnceputul secolului al XI X-lca.

Sesiunea stiintificA en participare international:I cu terna 2050 de ani de la crearea


statului dac centralizat si independent pc teritoriul Romniei. Contributia poporului rombn
la dezvoltarea culturii 1 civilizatiei universale" (Bucuresti, 7 8 august 1980).
Stefan 5tefanescu, Contribufii ale istoriografiei romdnesti la crearea de valor! ale patrimo-
niului culturii universale.

Al XV-lea Congres International de Stiinte Istorice (Bucuresti, 10 17 august 1980)


Rapoarte :
Dan Berindei, Les etudes d'histoire sur l'Europe cenlrale el orientate depuis 1945 en
Roumanie.
Stefan Steifmeseu, Locul si rolul istoriei, in special in inndfdmintul secundar in formarea
celdfeanului secolului XX.
Corapoarte:
Aron Petrie i Eugen Stbnescu, Cu privire la limbajul isloricului.
Constantin Serban, Les problems de la petite entrcprise roumaine et de la grandc industrie
depuis le XVIII-e siecle jusqu'd 1938.

Al XIV-lea Congres International de ITeraldicA (Copenhaga, 28 august 1980).


Dan Berindei, Mutations dans le sein de la classe dirigeante valague au emirs du den-
sieme quart du XIXe siecle.

Serninarul de Istorle al Universitkii din Kln (Ko)n, 4 septembrie 1980)


Dan Berindei, Bedingungen und Etappen der Staalsbildung Rumiiniens 1859,1918.

www.dacoromanica.ro
15 wATA *TriavTrE'rcA 757

Simpozion organizat de Institutul Regional de Administratie din Metz. (Metz, 16 sep-


tembrie 1980)
Dan Berindei, Les caracteres originaux de la histoire de la Roumanie.

Comisia mixt& de istorie rornfino-polona' (Varsovia, 2 4 noiembrie 1980)


loan Chiper, Statele nafionale din Europa centrald si de sud-est i elOrturile lor de apd-
rare a independenfei si integrilafii teritoriale.
Florin Constantiniu, Serban Papacostea i Pompilin Teodor, Evul mediu In istoriograria
romtind postbelicd.
a
Colocviul cu temele: P6minturi si oameni in sud-estul Europei in sec. XIIXVI"
al Culture sud-est european in sec. X XII" (Paris, 4-8 decembrie 1980).
Stefan Stefz1nescu, Report: Relafiile politice In raport cu proprietatea funciard In Pile
romdne In sec. XII XVI.

Colocviul organizat de Asociatia de Drept International si Relatii Internationale


(A.D.I.R.I.) cu tema 100 de ani de relatii diplomatice romno-americane" (Bucuresti, 10-11
decembrie 1980).
Ion Stanciu, Primul diplomat roman In Statele Unite, Sergiu Voinescu.

Simpozion de comunicri stiintifice organizat de Institutul de Istorie al UniversiCatii


din Varsovia (Varsovia, 17 decembrie 1980)
Dan Berindei, La revolution roumaine de 1,648 dans le contexte europen. Prmisses et
dtoulement.

B. COMUNICARI PREZENTATE LA MANIFEST/1,AI STIINTIFICE INTERNE


ComunicAri in cadrul Institntului de istorie N. Iorga" (Bucuresti, ianuarie 1980).
Nicolae Stoicescu, Despre legenda lui Negru Vodd.
Traian Udrea, Date noi privind organizarea si activilatea maselor populare din Paul jade!
Bolosani In perioada apriliedecembrie 1944. Botosani, 22 februarie 1980, la sesiunea anual
a Muzeului judetean Botosani.

Comunicare in cadrul Comisiei de Ileraldicil, Genealogic si Sigilografie de pc linga Insti-


tutul de istorie N. Iorga" (Bucuresti, 19 martie 1980).
Dan Berindei, Personalitatea generalului Gheorghe Magheru.

A XIV-a sesiune anual de rapoarte privind rezultatele cercetgrilor arheologice In anul 1979
sub egida A.S.S.P. i Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste.
Radu Lungu, Orasul de Floci raport preliminar de sdpeituri.

Sesiunea stiintif1c5 a Universiliitii din Bucuresti cu tema Gindirea l activitatea revo-


lutionar a tovarsului Nicolee Ceausescu privind dezvoltarea invtmintului, stiintei i cal-
turii roinAnesti" (Bucureti, 25 inartie 1980)
Stefan Stefilnescu, Tovardsul Nicolae Ceausescu, ctitor qi prefuitor al unei glorioase istorii.
a
Simpozionul stiintific Gheorghe Magheru, fiu al patriei, apilator al libertritii", orga-
nizat de Directia Generalil a Arhivelor Statului cu prilejul comernorfirii a 100 de ani de la
moartea sa (Bucuresti, 25 martie 1980).
Paul Cernovodeanu, Activitatea diplomaticd desfdsuratd de Gheorghe Magheru pentru
realizarea Unirii.
www.dacoromanica.ro
12 c 1131
758 VIATA VIIENTIFICA 16

Apostol Stan, Participarea lot Gheorghe Magheru la Revolufia de la 1848.

Sesiunea stiintifica anualA organizatA la Muzeul Olteniei cu tema 2050 de ani de la


intemelerea primului stat dac centralizat i independent" (Craiova, 18 20 aprilie 1980).
Constantin Serban si Victoria Serban, Orasul Craiova i Imprejurimile sale (Mr o de-
scriere germand In secolul al XVIII-lea.
Traian Udrea, Revolufia democrat-populard si particularildfile desfasurdrii ei In Oltenia.

Simpozion organizat de Comitetul de CulturA 1 Educatie socialistA a judetului Arges


(Pitesti, 26 aprilie 1980).
Anastasie Iordache, Activitalea diplomaticd a emigrafiei la Londra In favoarea camei
nafionale.

Sesiunea stiintificd 2050 de ani, permanentA i continuitate", organizatA de Muzeul


judetean Timis (Timisoara, 8-10 mai 1980).
Nichita Addniloaie, Proiectul trecerii armatei romdne peste Dundre la 1877 In zona
Vidinului.
Constantin Serban si Victoria Serban, L. F. Marsigli si Banatul.
Nicolae Dascalu, Evo lufia presei din Banat In perioada interbelicd 1919 1939.

Sesiunea de comunicari Tinutul hunedorean toe de genezA, organizare l dez\ ollare


a primului stat dac centralizat si independent condus de Burebista", organizatii de Comitetul
de CulturA i Educatie SocialistA a judetului Hunedoara. (Deva, 10 mai 1980).
Dan Berindei i Maria Dogaru, Preocupdri pentru alcdtuirea unei istorii nafionale la mij-
ocul secolului al XIX-lea.

Sesiunea organizat de Muzeul din Rimnicu Vilcea, intitulata Valea Oltului" (9 mai
1980).
Nicolae Stoicescu, Evenirnente istorice petrecute pe Valea 011ului In secolele XIV XIX.

Sesiunea stiintific5 2050 de ani de viata statala pc meleagurile arAdene", organizat


de Comitetul de culturA si educatie socialistfi a judetului Arad. (Arad, 10 11 mai 1980)
Alexandra Porteanu, Pasivism si activism In miscarea de eliberare nalionald a romnilor
din Transilvania.
Traian Udrea, Irnprejurdrile interne si exlerne ale instaurdriiguvernului dr. Petra Groza
6 martie 1945.

Sesiunea stiintificA Lupta milenard pentru libertate sociala, unitate national'i si


independenta a poporului roman" organizatii de Muzeul judetean Dimbovita (Tirgoviste, 10 11
mai 1980).
Marian Stroian, Participarea lui Aron Florian la Revolufia de la 1848.
Nicolae Stoicescu, Prima luptd pentru independenfd a Tdrii Romilnesti.

Sesiunea stiintificA Permanenta luptei pentru unitate, independent statalA si natio-


nalA constanta a istorici milenare a poporului roman. Marturii ale existentei i continuitAtii
daco-romane pe teritoriul judetului Vaslui, ale luptei pentru libertate socialA si nationall",
organizata de Comitetul pentru culturA i educatie socialistA al judetului Vaslui i Muzeul jude-
tean Vashii (Vaslui, 23 mai 1980).
Alexandru Porteanu, Unitate si continuitate In istoria poporului roman.

Sesiunea stiintifica anuala organinta de Muzeul judetean Arges. (PiteM, 25-26 mai
1980).
Constantin Serban, Acriuni politice ale opozifiei locale din Curtea de Arges la sfIrsitul
secolului al XI X-lea.
www.dacoromanica.ro
17 VIATA STIINTIFICA 759

er
Sesiunea stiintifica 2050 de ani de la formarea statului centralizat dac de atm Bure-
bista", organizata de Cornitetul orasenesc de culturd si educatie socialistd al orasnlui Buftea
(Buftea, 27 mai 1980).
Constantin 5erhan, Lupta pentru independenla i unitate statala a poporului roman Mull
la Inceputul secolului al XI X-lea.

Sesiunea anuald a Muzeului Transilvaniei, Cluj-Napoca (Cluj-Napoca, 29 mai 1980).


Traian Udrea, Anularea diclatului de la Viena aspect major al luptei antifasciste In
anii 1940 1944.

Simpozionul 2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat si independent"


(Back', 6 iunie 1980)
Stefan Stefilnescu, Mihai Vileazul restitutor Daciae.

Simpozionul stiintific Tudor Vladiinirescu fiu al patriei, aparator al libertatii", orga-


nizat de Comitetul de cultwa I educatie socialista Dragasani i Arhivele Statului Vilcea (Dra-
gasani, 6 huge 1980).
Constantin Serban, Presa occidentala despre Tudor Vladimirescu si Revolufia romeina
din 1821.

Simpozion stiintific consaerat bicentenarului nasterii lui Tudor Vladimirescu, organizat


de Comitetul de cultura si educatie socialista al orasului Govora (Govora, 7 iunie 1980).
Constantin Serban, Tudor Vladimirescu i proiectul de constitufie din 1821.

Simpozion consacrat Impliniril a 200 de ani de la nasterea lui Tudor Vladimirescu, orga-
nizat de Academia Ft. S. Romania, Academia de Stiinte Sociale si Politica i Ministerul Apartirii
Nationale (Bucuresti, 9 iunie 1980).
Dan Berindei, Locul si semnificafia revolufiei conduse de Tudor Vladimirescu In contextul
internafional.
Stefan Stefanescu, Revolufia de la 1821, Inceput al Romaniei moderne.

Sesiunea Comitetului judetean de cultura si educatie socialisla Olt si a Serviciului ju-


detean al Arhivelor Statului Slatina s-au desfasurat o serie de manifestari In cinstea zilei de
23 August 1944.
In zitm de 9 tunic la Slatina au prezentat comunicari:
Mihai Rusenescu, Lupla masclor populare sub conducerea P.C.R. pentru eliberarea frii
de sub jugul fascist.
Traian Udrea, Caracterul si obiectivele guvernelor din Romania in perioada august 1944
decembrie 1947.
In aceeasi organizare in orasul Bals:
Tralan Udrea, Trasaturile caracteristice ale revolufiei democrat populare In Romania.

Simpozionul 2050 de ani de la constituirea statului dac centralizat si independent


condus de Burebista" (Bucuresti, 10 iunie 1980).
Stefan Stefalnescu, Tradifia daco-romana si faurirea statelor feudale romanesti de sine
steitatoare.

Sesiunea stiintifica 200 de ani de la nasterea lui Tudor Vladimirescu", organizata de


Societatea de stiinte istorice, filiala Tg. Jiu, Inspectoratul scolar al judetului Gorj, Casa
corpului didactic_Tg. Jiu 1 Comitetul de cultura i educatie socialista al judetului Gorj. (Tg. Jiu,
11 iunie 1980).
www.dacoromanica.ro
760 VIATA T1INTIFICA 18

Nichita Adnniloaie, Activilatea lui Tudor Vladimirescu Wei la 1821.


Georgeta Penelea, 31arturii Winne despre Rem) lufia din 1821.
Constantin Serban, Presa europe(ma despre Tudor 1 ladimirescu si Revolulia romana
din 1821.

Sesiune tiinilicil consacratil aniversnrii a 2050 de ani de la Intemelerea primului stat


dac centralizat si independent condus de Burebista (Oradea, 20 iunie 1980).
Alexandru Porteanu, Activism si pasivistn In lupla de eliberare national() a romanilor din
Transilvania.

Sesiunea de comunicari Evolutia organizilrii statale pe teritoriul Romilnici, de la pri-


mul stat dac centralizat la stabil socialisC', organizatii de Muzeul National al R. S. Romnia
(Bucuresti, 20-21 iunie 1980).
Constantin Serban, Proiectul de constitufie al Tarii Romanesti elahorat de Tudor Vladi-
mirescu.
Nicolue Liu, Diem continnitatii si spiritului revolutionar france: In crearea modelului de
republic() roman&
Ion Oprea, Prohlenie ale consolidarii statului national roman la conferinfa de pace de la
Versailles.
Stefan Steinnescu, De la romaniile populate" la Romania.

Sesiunea stiintifien consacratfi implinirii a 2050 de ani de la constituirea primului stat


dac centralizat si independent condus de Burebista (Suceava, 23 24 hulk 1980).
Nichita AdAniloaie, 1877 Incununarea luptei poporului roman pentru neallrnarc.
Stefan StefAnescu, De la Burebista la Mihai Viteaml.

Sesiunca stiintificii a Facultatii de Istorie-Filozofie din Bucuresti, intitulatb 2050 de


ani de la constituirea statului dac centralizat si independent condus de Burebista (Bucuresti.
26 27 iunie 1980).
Stefan Stefiineseu, Burehisla figura' mareanhl a anlichitd/U.

Sedinta publicil de comuniciiri la Academia R. S. Romfinia (Bucuresti, 28 iunie 1980).


Florin Constantiniu, Aspecte diplomatice ale crizei regirnului antonescian.

Sesiunea stiintifica consacratn a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centrall-
zat si independent (Bucuresti, 30 iunie 1980).
Stefan StefAnescu, Tradifia daco-romand si lumea barbard".

Sesiunea stlintificA organizatil de Directia GeneralA a Arbivelor Statului, consacratii


aniversArii bicentenarului nasterii lui Tudor Viadimirescu. (Bucuresti, 3 iulle 1980).
Lucia TaftA, Tudor Wadimireseu personalitate sud-est europeana.

Simpozion consacrat aniversArii a 200 de ani de la nasterea lui Tudor Vladimirescu.


organizat de Academia R. S. RomAnia, Academia de Stiinte Sociale i Polltice l Ministerul
ApArArii Nationale (Bucuresti, 9 tube 1980).
Dan Berindei, Locul si semnificatia Revolufiei condusa de Tudor Vladimirescu In confer/Id
international.
Georgeta Penelea, Personalitalea lui Tudor Vladimirescu, conduedlorul Reoolufiei din
anul 1821.
Stefan Stefnneseu, Revolufia de /a 1821, Inceput al Romaniei tnoderne.

Sesiunea de comunicfirt Arhivele si cercetarea stUntificn", organizatal de Directia


generala a arhivelor statulul (Bucuresti, 3 octombrie 1980).
www.dacoromanica.ro
19 VIATA TI1TrFICA 761

Dan Berindel si Maria Dogaru, Pell/la de la 11 iunie 1861. Comitetul pentru subscrieri
si sigiliul sdu.

Sestunea Arc peste timp" dedicat implinirit a 650 de ant de la lupta de la Posada
si de la prima mentiune documentarA a orasului Curt ea de Arges. (Curtea de Arges, 6 8
octombrie 1980).
Serban Papacostea, Intemeierca Torii Romdnesti in contextul istoriel sud-est europene.
Constantin Rezachevici, ROzbolul din 1330 In lumina izvoarelor vremii.
Nicolae Stoicescu, Senmificalia istoricd a luplei de la Posada, 1330.
.$tefan StefAnescu, Contribulla tovardsului Nicolae Ceausescu la imbogdfirca tezaurului
materialismului dialectic si istoric.

Simpozionul Relatii culturale romilno-polone organizat de Facultatca de limbi 51 lite-


raturi strAine a UniversitAtii din Bucuresti (Bucuresti, 28 30 octombrie 1980).
Constantin Rezachevici, Ascdiul Celdlii Neamfului de cdtre Jan Sobieski (1691).

Sesiunea anualb de comuniari a Muzeulul CImpulung-Muscel cu tema Istoria i cul-


tura orasului Cimpulung si a zonei sale inconjurAtoare. (Cimpulung-Muscel, 1 noiembrie 1980).
Marian Stroia, Activitalea social-istoricd a lui Aron Florian.

Comunicare In cadrul Comisiei de HeraldicA, Genealogie I Sigilografie din R. S. RomAnia


(Bucuresti, 6 nolembrie 1980).
Dan Berindel, Mutalii In anal clasei dominante: din Principatele romdne In prima jumd-
tate a secolului al XI X-lea.

Seshinea organizatA de Muzeul judetean \Ikea, dedicatA aniversOrii a 650 de ant de la


lupta de la Posada. (Rm.-Vilcea, 8 noiembrie 1980).
Nlcolae Stoicescu, Problema localizdrii Medici din 1330.

Sesiune organizatA de Directia Generalfi a Arhivelor Statului dedicatA aniversAril


biltAliei de la Posada. (Bucuresti, 11 nolembrie 1980).
Nicolae Stoicescu, Semnificafia istoricd a bdtdliei de la 1330.

Seslunea stilntifica anualA de comunicarl a Muzeului din Golesti. (Golesti, 15-16 noiem-
brie 1980).
Constantin Serban si Victoria Serban, Contribu(ii cu privire la dezvollarea viliculturii Zn
Oltenia la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
Anastasie lordache, Marele speitar Radu Golescu in lupta de emancipare politicd a Tdrii
Romdnesti.

A XVIII a seslune de comunicArl ;UMW ice a Academiei Militare (Bucuresti, 18 19


noiembrie 1980).
Paul Cernovodeanu, 211isiuni militare romdnesti trirnise peste hotare In timpul domniei lui
Alexandru loan Cuza.
1r

Simpozion organizat de Muzeul judetean Arad, dedicat impliniril a 650 de ani a bAtAliei
de la Posada (Arad, 20 noiembrie 1980).
Nicolae Stoicescu, Insemndtalea istoricd a bdtdliei de la 1330.

Colocviul comemorativ 40 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga organizat de Muzeul


judetean Botosani. (Botosani, 20-21 noieinbrie 1980).
Traian Udrea, Nicolae lorga in comstiinf a neainului romdnesc ( 1940 1944).
www.dacoromanica.ro
762 vIATA 5TIINTIFICA 20

*
AI saselea simpozion national de istorie agrarA a Romaniel (Buzau, 20-22 nolembrie
1980).
Vasile Liveanu, Factorii determinanti ai intensitlii rascoalei din 1907. 0 aplicafie materna-
tic&
Ion Oprea, Valorificarea cercatclar rormincsti pc marite piefe europene tn perioada
interbelica.
Tralan Udrea, Agricultura judefului Buzau In timpul celui dc-al doilca rdzboi mondial.
*
Sesiunea stiintificA anualA Pontica" 1980, organizatA de Muzeul de istorle nationalA st
arheologic a judetului Constanta (Constanta, 20-22 nolembrie 1980).
Alexandru Porteanu, Caracterul revolutionar al unitatii nafionale ran-Omit.
Constantin Serban si Victoria Scrban, Inceputuri de modernizare In Constant a In anii
1878 1900.
*
Sesiunea omagialA a Institutului de Istorle N. Iorga" prilejuita de comemorarea a 40 de
ani de la moartea lui Nicolae Iorga (Bucurest1, 25 noiembrie 1980).
Dan Berindei, Nicolae lorga si procesul de creare a Romanici moderne.
loan Chiper, Proiecte de presiuni si represalii naziste contra lui N. lorga. Pe margtnea
unor documente inedite germane.
Virgil Ciociltan, Dumb-ea In confruntarea dintre lumea crestind si cea ocrnart in secolete
XIV X VI.
Florin Constantinlu, Permanenfele istoriei, aslazi.
Ludovic Demny, Scrisorile lui Nicolae lorga Mire Andrei Veress.
Nicolae Liu, Nicolae Iorga ;i ideea unitatii nalionale.
Serban Papacostea, Rolul drumulai cornercial In gene:a statelor romane. de la N. lorga
asta:i.
Georgeta Penelea, Nicolae lorga isloric al econorniet.
Stefan StefAnescu, Local lui Nicolae lorga In istoriograria romaneasca.
*
Simpozion cu privire la istoria Banatulul, organizat de Comitetul de CulturA si Educatie
SocialistA al judetului Caras-Severin. (Ilerculane, 26 27 noiembrie 1980).
Damaschin Mioc, 0 descriere a Bailor Ilerculane, facula de cronicarul Nicolae Stoica de
Hateg In anul 1829.
*
Sesiunea stlintificA 650 de aril de la bAtAlia de la Posada", organizatA de Academia de
Stiinte Sociale si Politice siCentrul de studii si cercetAri de istorie si teorie milltara. (Tirgovlste,
28 noiembrie 1980).
Serban Papacostea, Crearea statelor romthiesti In con/extra international al orernii.
Nicolae Stoicescu, Camele, desfourarea fi imporlanfa bataliei de la Posada.
5tefan 5tefAnescu, Batalia de la Posada eoeniznent de seama In lupta poporului pentru
libertate ;i independent&
*
A saptea sesiune stiintifica de comunicarl a Muzeului judetean Ialomita. (Slobozia, 29
30 noiembrle 1980). .
Constantin Serban, udeful lalomif a Intr-o descriere germana inedifa de la sfluitul secolu-
lui al XVIII-lea.
*
Sesiunea stiintificii Continuitate, unitate si independentA tn istoria poporului roman",
organizatA de Consiliul de culturA si educatie socialistA al jud. Alba (Alba-Iulia 1-2 dec. 1980).
Carol Vekov, Paulus Abstemius la Alba Julia ( 1553 1556).
*
Simpozion judetean de comunicAri stlintif ice, organizat de Cotnitetul judetean de culturA
si educatie socialistA Mehedinti. (Drobeta-Tr. Severin, 4 6 decembrie 1980).
www.dacoromanica.ro
21 vIATA TIINTIFICA 763

Constantin Serban si Victoria Serban, Marturille lui Ion Voinescu I despre Tudor 1-1a-
dimirescu i rostul Revolutiei din 1821.

Seslunea organizata de liceul N. BAlcescu (fost Sf. Sava) cu Davie Implinirii a 300 de ani
de la inflintare (Bucuresti, 13 decembrie 1980).
Paul Cernovodeanu, Academia Domneascd de la Bucuresti In vremea lui Constantin Brinco-
veanu.
Florin Constantin lu, Omagiu adus profesorilor de istorie de la Sr Sava.
Paul Oprescu, Biblioteca Academiei Domnesti de la Sr Sava.
Nicolae Stoicescu, Unde a functional Academia Domneascd.

Seslunea tiinlfici 150 de ani de activitate balnearti la 01 Anoti", organizald de Cornitetul


judetean de culturA i educatie socialistit Vilcea. (Olanesti, 13 decembrle 1980).
Constantin Serban si Victoria Serban, 0 descriere a judetului VIlcea mai pulin cunoscula
din anul Revolutiei de la 1821.

Simpozion stlintific 175 de ani de la nasterea lul Eftimie Murgu" organizat de Acad.
de Stiinte Sociale l Politico, Comitetul de culturA l educatie socialista TimI i Muzeul Banatu-
lui (Tiinisoara, 27 decembrie 1980).
AnastasIe lordache, Unita lea revolutiei romanesti de la 1848.
Stefan StefAnescu, Eflimie Margit repere ale unei viefi Incliinate propasirii poporului
roman.

Anexele I sl II au lost intocmite de Elisabela Oprescu.

MORALA IINEI RECENZIP1


Bibltografia istorica a Romania a fost initiata si realizata de o echipit de istorici clujeni
din dorinta de a pune la indemina cercetdrii stiintifice din Ord i strainatate, un util si de ab-
soluta necesitate instrument de lucru.
Doi, la prima vedere, aceastA lucrare pare o insumare a titiurilor de carti si de reviste,
ea este o opera complexa, migiiloasa, care solicita multa rAbdare si competcntd. Ea apare
periodic, din cinci in cinci ani, in luna august, inaintea Congreselor internationale de stiinte
istorice, imbogatind, impreunit cu alte lucrari, cartea de vizita a istoriografiei romAnoti, cum
nu o fac multe delegatii participante la asemenea congrese, oferindu-se, astfel, congresistilor
un foarte bun prilej sii cunoascil rezultatele stritdaniilor, eforturilor si pasiunii istoricilor roman!
pentru cunoa,terca obiectivb a trecutului, bogat in fapte i realizdri de valoare, dramatic si
eroic totodata, a poporului roman i strAmosilor sal, vreme de milenii, cu o statornicie i incred ere
In misiunea si destinul lor impresionante.
Fieeare dintre volumele Bibliografiei istorice cuprinde perioada dintre august a anului
de Inceput si august a anului de sfirsit. Ceca ce inseamna cA i volumul III al Bibliografiei
istorice a Romanici (vol. V al scriel) cuprinde rastimpul dintre luna august 1974 si luna august
1979. Aceasta solutic s-a impus din patru motive : 1. primul volum al seriei a insumat pro-
ductia istoriograficit de la eveninentul istoric din august 1944 si Wild la aceeasi InnS din arm!
1969 ; 2. numeronse reviste care poarta pc foaia de titlu lunile de vara (lunie tune august)
apar in realitate la sirgitui anului respectiv sau chiar in anul urmittor, nemai vorbind de publi-
catiile anuale (anuare, revistele muzeclor, etc) care de obicei apar in ultima tuna a anului IA
de multe ori In anul cc urineaza ; 3. pregAtirea pentru tipar in vederea aparitiei inaintea congre-
selor pretinde o perioadA indclungata de sistematizare a productiei istoriografice, potrivit cu
structura sau arhitectura lucrarii, cu epocile, perioadele, subperioadele, problemele etc. intr-un
cuprins care numai el insumeazA pcste cinci pagini, de o mare complexitate, dupd cum poate
constata cu usurintit oricine examineazit cu bune intentit cele trei volume ale Bibliografiei istorice

1 Bibliografia istorica a RomAniei, vol. V, 1974 1979, Bucuresti, 1980, 454 p. de N.


Stoicescu in ,,Revista de Istorie", 34, 1, 1981, P. 155 158.
www.dacoromanica.ro
764 VIATA sTIINTIFICA 22

a Rominiei, oricit de sumaril 1-ar fi pregAtirea de bibliograf ; 4. traducerea unui mare nuniir
de titluri in limba francezA 5i adnotArile in aceeasi limbA, ce insotesc uncle lucriri pretind de
asemenea luni i zile, chiar dacA adnotArile,recunoa5tem, sint prea sumare si incomplete, datoritit
restrictiilor impuse de EditurA cu privire la numArul de colt, care si asa a fost depasit fatil de
eel stabilit initial. Toate aceste aspecte sint cuprinse in Cuvintul introductiv si Explicatiile
introductive. Este, de aceea, o obligatie eticA elementarA ca asemenea explicatii sa fie citite
ai retinute in vederea formularii unor judecati cu privire la lucrarea in discutie. Si mai ales de
un cercetator cu vechi preocupari in domeniul bibliografic", cum se autocaracterizeazA re-
cenzentul N. Stoicescu 5i care, in prima notA de subsol,remara explicatia, dar o uita dupil aceea,
fiindcii, astfel, recenzia sa s-ar fi redus la mai putin de jumAtate. Din motiveIe explicit Infatisate
In Cuvintul i Explicatiile introductive i in rindurile de NM sugestia recenzentulul de a renun-
ta la fragmentarea anului de inceput 5i de sfirsit al perioadei cuprinsA in bibliografiile noastre nu
e realizabilii, decit renuntind la realizArile istorlografice a intregului an de sfirsit. Ceea ce nu
credem ca e bine.

Observatiile critice" ale recenzentului, Insotite de judecilti la adresa autorilor Bibliogra-


fie', formulate de la inaltimea savantului cunoscut 5i recunoscut pe intreg mapamondul istorio-
grafic pot fi grupate in patru categorii : 1. Omisiuni ; 2. InregistrAri groite a unor studii ; 3.
Lipsa adnotarilor la unele titluri ; 4. Erori de nurne.
SA le examinAm.
1. Omisiuni. In Cuvintul introductiv se precizerizA cii bibliografia nu este exbaustivA,
ci selectiva, cu motivarea limitarii colilor editoriale pe de o parte, iar pe de alta cu aceca ea
cele mai multe articole din revistele de cultura generali si mai cu seamtl din presa cotidianii
nu imbogAtesc calitativ realizArile istoriografiei rorninesti in perioada cuprinsA In Bibliografie.
5i s-a mai precizat ca din revistele de culturA generalA s-au mregistrat articolele care adue
informatii san opinii noi Intr-o problema san alta. Ceea ce recenzentului na i se pare o justificare.
(E punctul sau de vedere si nu sintem convinsi cii numai al situ punct de ederc e de luat in
N.

seamA, si cu atit mai pu tin sintem convinsi cii cel ce-1 exprima este detintitorul exclusiv al
intelepciunii si judecAtii objective I). Selectia i se pare recenzentului, pArtinitoare pentru istoricii
din Transilvania 5i Banat. Oare asa sA fie ? Cititorul ii a putea formula singur optiunea
dacil vom aminti titlurile revistelor de cultura generala din care s-au inregistral articolc pe care
recenzentul uitA sa le pomeneascA, alituri de cele mentionate : Convorbtri literare (lat,i), Era
socialista, Form, Maga:in istoric, Presa noastrd, Romania literard, Terra, Terra ostra,Viala
Romaneasca toate din Bucuroti, uncle istoricii neardeleni i nebilnAteni detin o indiscutabilA
majoritate, i Inca mare.
Litre omisiunile grave" recenzentul mentioneazA t urmatoarele carti importante :
Ligia Birzu, Continuitatea crealiei maleriale i spirituale a poporului roman pe teritortul fostel
Dacii, Bucuresti, 1979, Gemil Tahsin, Tarile romane in contextul politic international 1621
1672, Bucuroti, 1979, ; N. Cartojan, Carfile populare in literatura rornaneasca, Bucuroti, 1974 ;
G. MihailA, Dictionar al limbii romane vechi, Bucuroti, 1974 ; loana Petrescu, loan Budat-
Deleanu si eposul comic, Cluj, 1974. Un cercetator, feu vechi preocupari In domenul bibliografiei
s-ar fi cuvenit sA examineze mai atent macar foaia de titlu 5i caseta de la sfirsitul cartilor.
DacA nu s-ar fi ignorat aceste amAnunte bibliografice, In care recenzentul e specialist, ar fi putut
constata cit cea dintii lucrare poarta data de 12 X 1979 bun de tipar', iar a doua 17 XII
1979 pentru acelasi bun de tipar". Coca ce Inseamna cii cele douA carti au apArut cu mult
mai tirziu decit data la care se oprote bibliografla noastrA. De asemenea unui cercetator, cu
vechi preocupari in domeniul bibliografic i s-ar putea pretinde sa consulte bibliografiile de
specialitate pentru verificarea unor omisiuni. Dad' recenzenul s-ar fi ostenit sa risfolascA
vol. IV al bibliografiei istorice, ar fi constatat ca cele douit lucrari importante (a lui Cartojan
si MihAilA) sint la locul cuvenit in acest volum, dcoarece au aparut in 1971, in riistimpul cuprins
In volumul respectiv. Cit privote cartea despre eposul comic al lui Budai-Deleanu, nu era,
credem, cu totul necesaril intr-o bibliografie istoricA selectivii. Este indreptatitii observatia
recenzentului cu privire la lipsa din Bibliografie a lucriirilor lui A. Pinoiu, P. Simionescu 5i
P. Cernovodeanu i alto citeva studii din unele reviste de altA specialitate sau ale unor muzee,
precum 5i a celor trei titluri din lista observatiilor. Nouil titluri de carti din aproape 10.000 titluri
cite cuprinde bibliografirt (cu explicatia in plus cil circulatia revistelor e atit de deficitarA) si
douA titluri de periodice din peste 170 poate fi oare motivatA ? DouA titluri 5i nu trei cum
afirmA recenzentul, care, ca cercetator, cu vechi preocupari in domeniul bibliografic s-ar fi
cuvenit sA observe cA AMJS (Anuarul Muzeului judetean Suceava) se gAseste In lista abrevie-
rilor la SMI (Studii i materiale de Istorie. Muzeul judetean Suceava. Din 1977, Suceava. Anuai
www.dacoromanica.ro
23 WATA $TI1NTIFICA 765

rul Muzeului judetean). Dar nu poate fi justificata omisiunea lucririi lui N. Stoicescu, Vlad
Tepe, Bucuresti, 1976 chiar daca mai figureaza alte doua lucrari ale accluiasi autor si cu acelas
tillu I SA fie oarc aceasta omisiune gravA" motivul supArArii recenzentului?
Omisiunca necroloagelor nu inseamnA citoi de putin lipsA de atentie" fatil de fotii
notri col-gi" decedati, ci se datoresc acelorasi constringeri editoriale de a reduce cit mai mult
din numarul de pagini. Acoperirea afirmatiet este usor de dovedit, prin faptul cii noi insine
am omagiat, prin necroloage publicate, Pc multi dintre cei stinsi din viata".
Bibliografia cuprindc, potrivit normelor internationale, hicrari sau studii tiparite, lar
rezumatele tezelor de doctorat sugerate de recenzent a fi bibliografiate shit doar multiplicate,
pc de altA parte ar fi greu, daca nu imposibil, a avea la indemina toate rezumatele acestor teze.
Un alt motiv de nemultumire a unor recenzenti".
/n sfirsit, nu e de prisos precizarea, mai ales spre stirea cercetAtorilor cu vechi preocu-
pari in domeniul bibliografiei" ca noi am adresat scrisori tuturor Institutiilor cu preocupari
de cercetare in domeniul istoriei, cerindu-le sa ne comunice activitatea, tocmai din preocuparea
si grija de a nu lipsi din Bibliografie studiile meritorii, stiind cii circulatia cArtilor si mai ales
a revistelor in biblioteci uneori e defectuoasA. Institutiile care ne-au Invrednicit cu rispunsuri
nu cred ca se pot plinge de omisiuni dureroase". De elite] nici celelalte, asa cum rezulta
din sesizarile binevoitoare si bine intentionate" ale recenzentului insusi.
2. Inrcgistrart gresite la rubrici sau epoci a unor lnerri. Facind un pas mai departe,
spre a doua categoric de observatii, recenzentul imbracil toga procurorului, invinuind colectivul
ce a realizat Bibliograf ia in discutie cA ar fi inchis si aberatii". Formularea e destul de echivoca
pentru a putea Ike impresia cuiva mai putin familiarizat cu stilul" recenzentului ea' aberatiile"
in cauzA ar fi fost sivirsite de autorii Bibliografiel. Observatiile trimit la douA studii, abe-
rante", cuprinse in bibliografie : Viorica Mihai, Puncle de vedere privind scrierea dadlor si Carmen
Bogdan, Celatea Hells capitala regelui dac Dromichaites. Contribufti prioind istoria de peste
doua milenii a orasulut Bucuresti. Adjectivul se referi la cele dotal studii, amindoui apirute
in re. ista Anale de istorie a lnstitutului de studii istorice si social politice de pc Hugh' CC a
P.LR., cel dintii in numArul 1 din 1979 si al doilea in nr. 6 din 1977. Bibliograful este dator
sa inregistreze studiile apirute chiar daci nu le impartaseste continutul, iar cititorul e dator
si It judece N aloarea. Daci am fi omis cele doui studii, apirute intr-o revisti de specialitate,
recenzentul le-ar fi adiugat in lista de la rubrica omisiuni ; iar daci au fost incluse, nu intirzie
observatia critica cu privire la inregistrarea unor studii aberante". Poate ar fi mai corect ca
revolta recenzentului si fie esprimata in scris, sub forma unor recenzii proprii la cele doua
studn, in locul unci note la subsol, care exprimA opinia prof. Radu Vulpe.
Este indreptiltiti observatia recenzentului cu privire la Inregistrarea groitA a unor titluri,
reo 30. Deci 30 din aproape 10.000 de titluri. Din aceste 30 de inregistrAri gresite exemplificate
de recenzent (dacii ar fi sesizat mai multe, cunoscind pasiunea cinegetica" a recenzentului,
nu cred ca le-ar fi ignorat), se cuvine scizute vreo 10 care sint integrate corect :
M. Anghclescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jum. a sec XVII un studiu cu
priv're la izvoare narative care poate figura si acolo uncle e, dui:n-1 cum poate fi inregistrat si
la istoria literaturii, cum pretinde recenzentul.
V. Georgescu, Ordaliile sau judecata lui D-zeu la romdni, e bine unde e, la evul mediu
timpuriu" deoarece e vorba de proba fierului inroit", cum se practica mai ales la capitlul
din Oradea, despre care s-au pistrat dovezi dintre anii 1208 1235, deci nu are ce cAuta la
organizarea statului, cum pretinde recenzentul.
Celelalte sase studii inregistrate groit" dupi opinia recenzentului, nu sint atft de groit
situate deoarece se referi si la istoria rominilor si la istorie universali :
M. Constantinescu, Despre formallunea social-economicd tributald; C. Petolescu, Palmy-
rend sagillarit Intr-o noud diplomd miltiard din Dacia Superioard ; Gemil Tahsin, Les pays rou-
mains dans la politigue europenne de la Porte ottornaue au XVII-e stecle ; 0. Iliescu, A la
recherche de Kilia byzantine; C. Velichi, Romdnia In sud-estul Europei ; Aurelia Ligor si Alex.
Ligon, Tdranit de pe meleagurile romdne In crealille artisticr strdine.
Situatia e foarte aseminitoare cu alte 8 titluri exemplificate de recenzent, care apartin
si istoriel Romaniei i istoriei universale. Ceea ce inseamnA ci rimin vreo 20 de titluri Inregistrate
gresit din aproape 10.000 de titluri cit cuprinde bibliografia. Procurorul" nu iarti, nu giseste
nici o circumstantA atenuanti, dimpotrivil misiunea sa este si exagereze pentru a impresiona
st a propune sentinta : in cazul de feta apodictici : este necesar ca bibliograful si stie si is-
toile !".
Nu se face demarcatie prea clan Intre rubrici", fare istoria artelor i monumente,
iar afirmalla e exemplificata cu patru titluri, care pot figura, foil, in mod corect fie la una
fie la alta dintre eele dota rubrici, deoarece in toate cazurile de.scrierea monumentelor respective
este insotita de consideratii generale de istoria artelor : Litt si Adrian Bitrina, Coniribufii la
www.dacoromanica.ro
766 vrATA STIThrTIFICA 24

cunoasterea arhitecturii medievale din Dobrogea. Bis. Sf. Alanasie din Niculitel; Eugenia Greceanu,
Un tip singular al arhilecturii feudale ronidneW Bis. Adorrnirea Maicii Domnului din Lipova;
Bogdana lriniia, Importanfa bisericii din Drdgoiesti-Vilcea pentru arhilectura romdneasca din
sec. XVI ; R. Popa, Sancluarul de islorie si arta veche romdneascd de la Slrei-Singiorgiu.
Iar lucrarea sotilor Biitrina ce figureaza la cloud pozilii nu e aceeasi, cea de la ruhrica
monumente istorice se ocupa numai de biserica din Niculitel pe 10 pagini, iar cea de la rubrica
istoria artelor are in plus contributii la cunoasterea arhitecturii medievale din Dobrogea, insu-
mind 20 pagini.
lirmarind cu obstinatie i ostentatie vinAtoarea de greseli, recenzentul mai descoperd
5 inconsecvente in incadrarea unor titluri, intre rubrica monumente si istoria bisericii. Dar ii
scapa din vedere (?) deosebirea intre continutul celor cloud rubrici, deoarece titlul de la nr.
3374 nu se ocupA de mAnAstirea de la Rohia ca monument arhitectonic, ci, asa cum foarte
clar e formulat titlul de autorul articolului Justinian Maramuresanul, Din istoria mdnastirit
Sf. Arta de la Rohia, cu trecutul istoric al acestei manAstiri ; in cel de la 3404, autoarea, Maria
Voica Puscasu, nu se ocupA de biserica din DobrovAt ca monument, ei asa cum sunti subtitlul
dale islorice ; in cel de la nr. 3407, autorul, M. RAdulescu, nu descrie niAnAstirea din Saint rca-
noti ca monument arhitectonic, ci, potrivit titlului autentic, cu File din istoria biseric ctscd
etc. Iar exemplul titlului Oscar Obedeanu in Muzeul militar central, care, dupii opinia recenzen-
tului ar fi trebuit consemnat la istoria artelor si nu la stiintA si culturA", la o citire mai
atentil a titlului subcapitolului in care se gaseste acest articol nu e stiintA i eulturli" ci iata,
aetivitatea l eoneepliile unor oameni de tIIn i eulturfi romAni ; or Obedeanu face parte
din accastA galerie i, deci, aici se cuvenea inscris titlul respectiv.
Oare sa nu fi citit recenzentul Mei cel putin intreg titlul cartii de la nr. 5568 pentru a o
caracteriza drept literatura ? In realitate, asa cum rezultd din titlu si din explicatia acestuia Asaltul
(Amintir( din rdzboiul de independenla) de R. Theodoru si M. Dragu, este vorba de anuntin
despre evenimentele din 1877. Si de asemenea sil nu fi citit recenzentul titlurile de la nr. 3618
si 3691 cu privire la evenimentele de la 1438? In primul caz este vorba de Campania olon and
in Transilvania (1438 ) in contextul politic international de V. Ciociltan, incadratA la lupta
tarilor rornane pentru apArarea independentei, iar in al doilea caz este Norba de articolul ace-
luiali, cu titlul : Intre sultan si impdrat. Vlad Dracut in 1438 inscris la subcap. Politica eat-rna.
Iar sugestia cu privire la contopirea celor cloud rubrici" poate fi luatA in seania cu
rezerve, deoarece argumentului invocat, anume cd politica externa urmarote In primul rind
apArarea independentei i se poate obiecta ca sint alte nurneroase cazuri cind politica externa
nu este egalii cu lupta pentru independentA.
SA nu fi observat, oare, recenzentul cd inscrierea articolelor cu priN ire la Mitropolitul
Dosoftei in cloud rubrici" este motivata de opticile diferite din care este infatisat ins dtatul
mitropolit moldovean? In cazul rubricii" Istoria bisericil sint inscrise trei articole generale,
comemorative, iar la rubrica" istoria literaturii sint trecute articolele cu privire la actis itatea
literard a aceluiasi. Orice om care stie putina istorie" stie de asentenea di nu totdeauna e
posibilA o demarcare sigurd, si in acest caz si de asemenea in altele, pe rubrici" i nibricute"
rigid despArtite Intre ele. Obiectiile cu priNire la rubricatie" continua in alte 3-4 exemple :
La formatiunea politicA de la Dunarea de jos, la Vlad Tepo, la Suppler, la comuna Girbau,
la oastea lui fatten, la acordul de la Tebea. Deed observatia e indreptAtitii In cazul oastei lui
lancu, la acordul de la Tebea si la comuna Girbdu, este lipsita de temei in celelalte ca7 In :
cele doud articole ale lui Petre Diaconu se ocupa cn Dirstorul in cloud perioade : in until mai
cu searna din sec. XI XIII si in altul cu sec. XIV. Articolele (cloud) lui Radu Constanth escu
se ocupd cu Vlad Dracut (1439 1450) si Vladislav al H-lea, 1450 1456), mai cu seama en
politica acestora in relatie cu TransilNania si nu cu Vlad Tepes, ehiar deed titlul general se
numote Unele observafii asupra epocii lizi Vlad Tepes, deci politica internA, iar articolul in C.
Serban prezintA relatiile lui Vlad Tepee cu Transilvania 5i Ungaria, deci politica exte nu a
acestui domn, acolo unde este de fapt integrat articolul. Cele donA articole cu pris ire la Suppler
de asemenea isi justificA locul in care se gAsesc, deoarece cel semnat de Vladimir Hanga se
ocupsa de aspectul juridic al Supplexului, dupA cum rezultA din titlul insusi : Argumente jur dice
ale revendicarilor romdnesti din Suppler Libbelus Valachorurn si e integrat nu la subcapitolul
viata social-economicii, cum afirmA recenzentul ci la : Viala social-eeonomieii, reforme soelale,
fiseale, juridiee si administrative. Jar cel de al doilea, semnat de L. Gyemant si K. Gfindisch,
se ocupa, asa cum spune i titlul, cu .,4ntecedentele si ecourile miscdrii Supplexului in regtunea
de granifd ndsdudeand.
Este vorba oare de lipsa unui criteriu ferm de 1111041re a materialului bibliograftc pe
rubricii Si epoci" (mai intli cd nu e vorba de rubric! ci de capitole l subcapitoIt) sou este
vorba de o tendintA care dezvaluie o anumitil moralA i o anumitd eticii? Imi Nine In minte
in acest context textul unei epigrarne adresatA unui bibliograf experte de citit coperte",
dar ,,ce ar fi dacA ar citi si ce scrie-n carte".
www.dacoromanica.ro
25 VIATA STIINTIFICA 767

3. Erori I Inca numeroase". SA le vedem, potrivit spuselor recenzentului Insusi si


sa le judecAm potrivit cu realitatea : Cristian Moisescu In loc de Justin Moisescu, Apamias In
loc de Aparnias, combatant In loc de cornandant, EnAcescu in loc de EnAceanu, M. Luther
In loc de Marin Luther, 1990 pag. lucrarea lui Cristea In loc de 199. Deci sase erori" la
apro pe 10.000 de titluri. Dintre care patru slut evident greseli de tipar, la 414 p. text (fari
indice) cite are Bibliografia. Oricum proportia e cu mult mai mica decit cele sdvirsite de recen-
zentul insusi, care la 4 pag. are cel putin trei greseli : nr. 3689 in loc de 3389, principii lingvistice,
rneto lologia prezentat. Numeroasele erori" semnalate de recenzent se reduc in realitate la
doua : una datoratA ortodoxismului autorilor, alta insuficientului control.
4. Ce prive.ste unele inadvertente din indice, cele mai multe se datoresc faptului ca
autorii (femei) schimbindu-si starea civila, si-au modificat i numele, iar unii autori (barbati)
si-au adaugat la nume i un supranume, semne de noblete ; modificAri ce nu au fost aduse la
cunostinta autorilor Bibliografiei, astfel fncit acestia nu le puteau sti, multumindu-se, de aceea
cu copierea numelui, asa cum era imprimat la Inceputul sau sfirsitul studiului, cum se obisnuieste.
Observalia Cu privire la absenta adnotarilor la unele carti i studii este intru totul justa
si asemenea adnotari au si fost realizate, dar din aceleasi binecuvIntate" motive lipsa spatiu-
lui , autorii. cu mare parere de rail, au fost siliti sa renunte la toate adnotarile studiilor care
prin insusi titlul lor ofereau posibilitatea Intelegerii continutului.
lncheierea acestor reflectii in legatura cu recenzia in discutie poate fi a recenzentului
insusi : bibliografia este o mina de mare migala si rabdare, iar bibliograful trebuie sA stie
si istorie". Cu completarea, cA cel cc judeca o asemenea munca de mare migala i rabdare"
sa stie el Insusi i istorie, si mai ales stiinta sa sa fie Insotita si de constiinta necesara.

Colectioul de autori
al Elbtiografiei istorice a Rouldniei 19 74 19 79 .

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RECEN Z II
* * * Romania in anii socialismalui 1948 1978, Edit. politicI,Bucureti,
1980, 466 p.
Ditpa aparitia In periodicele de specialitate, Cartea, structuratA pc douti marl com-
in publicatiile lunare sau siiptamtnale de partimente, Construirea bazelor socialismului
cultura, a unor studit tratind diferite aspecte In Romania" si Consolidarea noil orinduiri
ale istorici epocii socialismului, a unor hicrari sociale, trecerea la faurtrea societatii socialiste
privind dezvoltarea industriel, a agriculturii, multilateral dezvoltate", fiecare parte avind
a problemelor culturii, a evolutiei relatThor cite sasc capitole, reflectA munca lupta1

externe ale Romanici In ultimele tret decenii, poporului nostru pentru lichidarea pentru
Editura politica publica lucrarea cu titlul de totdeauna a exploatArii omului de &are om,
mai sus, oferind publicului o reusith sintezti a trecerea mijloacelor de productie, a tuturor
ultitnelor trei decenti din istoria patriei. bogAtitlor tarn In miinile poporului, care a
Pentru prima oarA stnt tratate problemele devenit stapin pe avutia socialA 71 isi fAureste
dezvoltarli econoinice, politice, sociale, cul- In mod constient propriul sAu destin
turale, domeniul relatitlor externe ale Ronifi- liber j fericit.
niel in mod unitar, Intr-o logica dialectica. In Cuvint inainte" semnat de Ion Popes-
Colectivul de autort * sub competenta coor- cu-Puturi, directorul Institutului de studii
donare a cunoscutului istoric Gheorghe Surpat istorice si social-politice, se relevA faptul cA
s-a strAduit sa ofere specialistilor, dar si istoria dezvoltAril socialiste a Romaniei a fost
publicului larg cititor o monografie care sa pregAtita treptat de creatia materialA 5i
reliefeze ampla l complexa activitate desfasu- spiritualti, de lupta tuturor generatiilor de
rata de Partidul Comunist Roman, de mobili- inaintasi care timp de douA milenil au lucrat
zare 5i dinamizare a celor mai largi mase si s-all jertfit pentru propAsirea patriei
populare, a energiilor intregului nostru popar noastre. Este subliniat locul st rolul revolu-
pentru punerca bazelor socialismului 1 apoi Vet de eilberare nationalA l socialA, anti-
trecerea la ftiurirea societatil socialiste multi- fascistA I antiimperialistA din august 1944 In
lateral dezvoltate In tam noastrA. Sint evi- istoria multimilenarA a patrici, ca deschizA-
dentiate in lucrare legatura indisolubilti din- toare a noii epoci socialiste a Romania,
tre partid si mase, stabilirea orientArilor si pregAtitA, organizatA si condusA de Partidul
directiilor de dezvoltare In fiecare etapti comunist al clasel muncitoare, revolutie care a
data, In functie de conditiile concrete istorice Incorporat in acest chip intreaga devenire
interne 5i internationale In care se desfasurau anterioarA a poporului roman.
coordanatele dezvoltarit Rornanici. Prefata, ilustreazfi cu justete cA istoria
Elaboratil sub egida Institutului de studii revolutiei l constructici socialiste este bogata
istorice 5i social politice de pe lingA C.C. al In rezolvAri stiintifice originate, marcate de
P.C.R., in lumina materialismului dialectic 5i inaintarea rapidA si fermil a societAtii roma-
'stork, a documentelor partidului nostril, ne5ti pc treptele civilizatiei socialiste; hicrarea
operei secretarului general, tovarasul sintetizeazA experienta acurnulatA de P.C.R.
Nicolae Ceausescu, a investigatici unei docu- forta politica conducAtoare in solutiona-
mentatii substantiate si ample, hicrarea se rea problemelor fundarnentale, relevA con-
constitute intr-o sintezil unitara 5i reprezenta- tributia istoricA proprie a poporului si partidu-
tivA, de dimensiuni mai cuprinzAtoare, In- lui nostril atit la tezattrul mondial al edificarii
fAtisindu ne In chip veridic imaginea societA- noii orinduiri, cit 51 la tendintele din istoria
Iii romanesti contemporane. universalA care vizeazA infAptuirea une lumi
mai bune 5i mai drepte.
* Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Gheorghe In capitolut I, Construirea bazelor so-
Conti& Constantin Alocanu, Paraschiva calismului In Romania", autorul aratA cA
Nichita, Pamfil NlehFeJea, Elisabeta Petrea- soicialismul ca primA fazA a socielAtii
nu, Valeria Potop, AuricA Simion. cornuniste este societatea intemelatA pe

REVIST4 DE 1SIORIE", 'ram 34, nr. 4, p. 799-788, 1981


www.dacoromanica.ro
'770 RECENZII 2

instaurarea puterii politice a clasel muncitoare, tatea ampla l complexii a Partidului Comunist
a Intregului popor, pe instituirea proprietatii Roman care se afla In fata sarcinii de trecere
socialiste a mijloacelor de productie, pc nemijlocit la construirea socialismului. Con-
crearea si generalizarea relatiilor de produc- gresul al VI-lea, de unificare a P.C.R. si P.S.D.
lie socialiste, ridicarea substantiala a nivelului din februarie 1948 a elaborat solutii stiintifice
general de trai, inflorirea puternica a natiunii, problemelor dezvoltarii economice, crearii si
afirmarea independentei l suveranitatii patriei. dezvoltarii relatiilor de productie socialiste,
Sint sintetizate princlpalele etape ale ale constructief satului socialist, ale reasezarit
Inceputurllor i dezvoltaril clasel muncitoare invatamintului, stiintei si culturii pc baze
din tara noastra, elaborarea primului program ideologice noi. Ca forta politica conducfitoare a
,,Ce vor socialItii romani" in 1886, ale fau- societatii, partidului comunist a elaborat sub
rirli partidului propriu al clasei muncitoare, toate aspectele politica tfirii, inclusiv liniile
Partidul social-democrat al muncitorilor din directoare In domeniul politicii externe, iar
Romania in 1893, calauzit de teoria socialismu- Congresul al VI lea a apreciat en pozitiva
lui stiintific, evolutia nazuintei spre socialism, politica externa de pace si Intelegerc Intre
de maturizare si de concretizare a el In raport popoare promovata de guvernul roman,
cu progresul miscarii muncitoresti revolutiona- prezentind in acest sens bunele relatli stabilite
re pina la faurirea statului national roman intre Romania si vecinii sal, evidentiate de
unitar In 1918. tratatele de prietenie si asistenta mutuala
Ca o expresie a dezvoltarii miscarii mun- incheiate.
citoresti, a partidulut clasei muncitoare creat Autorli se ref era pe larg la alegerile din
In 1893, pe temeiul unor asemenea radacini mantic 1948 si victoria Frontului democratic!
istorice adinci s-a afirmat Partidul Comunist populare format din Partidul Comunist Roman
Roman, faurit In 1921, care a ridicat pc o Frontal Plugarilor, Partidul National Popular
treaptil superioara lupta proletariatului si a si Uniunea populara maghiar:i si adoptarca
Gonstitutiei Republicii Populare Romane
celorlalte mase muncitoare, a fortelor demo- care a consfintit continutul nou al puterit
cratice, progresiste, a gindit sl actlonat con- statului roman, la intionalizarea mijloacelor
form unei strategii si tactici stabilite in functie de productie, a intreprinderilor industriale,
de conditiile istorice, economice si politice, miniere, bancare, de asigurari si de transport,
Infaptuind insurectia din august 1944, moment care a contribuit la accelerarea progresului
hotarltor, deschizator de noi orizonturi In economic, la programa! transfortnarit soda-
istoria Romftniei. liste a agriculturii elaborat la plenara din 3
Perioada Incept/1d de la acest eveniment 5 martie 1949.
cardinal si pina la 30 decembrie 1947, clnd s a In capitolul al I I lea ..Edificarea economiei
instaurat puterea politica populara deplina, socialiste unitare, a bazei sale tehnico-materia-
Incorporeaza marl acte istorice ale fortelor le Sint Infatisate principille politice eco-
democratice, revolutionare, afirmindu-se pe nomice ale partidului, care bazindu-se pe
prim plan necesitatea rezolvarii sarcinilor analiza reolltatilor tarn, cu o economic slab
majore cu caracter national, antifascist st dezvoltattl, ocupind o pozitie minora pe
general-democratic. Action Ind In front attic plata international& avind In cdere nive-
pentru Indeplinirea sarcinilor momentului lul 1 structura fortelor de productie, necesi-
cu Partidul Social-Democrat, dupi Incheierea tatea valorifichrii superioare a materiilor
razboiului antihitlerist, dupa trecerea la prime a situat indastrializarea socialista a
refacerea si reconstructia economiei nationale. Orli In central politicli sale economice care
P.C.R. si-a fixat linia politica de industrIaliza- a fost concretizatil prin planurile anuale
re., de electrificare a tarii la Conferinta Natio- pe 1949 si 1950.
nala din octombrie 1945. Pe baza experientei acumulate s-a trecut
Dup Inlaturarea grupdrii burgheze a lui la plenarele C.C. al P.C.R. din octombrie
Gh. Tatarascu guvernul devenea pe deplin decembrie 1950 la elaborarea primulul plan
muncitoresc-tarfinesc, iar odata cu Inlatura- cincinal 1951 1955 si a primului plan de
rea monarhiei la 30 decembrie 1947 si electrificare a Orli pe o durata de 10 ant
proclamarea Republicli populare Intreaga (1951-1960) care a tinut seama de cerintele
putere politica a trecut In mlinile clasei mun- man i crescinde de energie electric& determi-
citoare i a aliatilor ei 1 astfel s-au creat nate de necesiLatea dezvollarli economiel
prernisele trecerii la edificarea societatii Mind de slat pe 1951 1955 a concretizat
socialiste pe meleagurile Romani& pentru Intiia oara Intr-o conceptie unitara
Lucrarea prezInta In continuare situatia obiectivele fundamentale ale politicil P.C.R.
economic& socialfi si politica din tara, afirma- de dezvoltare economico-sociala a tarn si de
rea clasei muncitoare pe masura procesului imbunittatire a nivelului de trat al maselor
revolutionar declansat In august 1944 ca largi populare. Au fost obtinute realizarl
forta sociala conduciitoare a societatif, activi- deosebite in cadrul primului plan cincinal
www.dacoromanica.ro
3 RECENZII 771

cind aecentul a fost pus pc dezvoltarea Indus- a personalului muncitor, In veniturile reale
trie! grele, au fost create noi subramuri ale tArAnimii care au crescut de asemenea In
industriale, industria de utilaj petrolier, perioada 1950-1965 de aproape 2 ori. In
minter 5i energetic, industria constructoare de perioada la care ne referim a fost adoptatft
camioane, tractoare si masini agricole, Constitutia din 1952 si-au imbuniitAtit activi-
subramuri ale industriei chimice s.a.m.d. tatea Marea Adunare Nationalk organele
au fost invinse o serie de greutAti, s-au ma- locale ale puterii de slat, Consiliul de Ministrl,
nifestat si lipsuri indeosebi referitoare la re- organele de militie si securitate, justitia
echilibrarea repartitiei investitiilor, o serie de si procuratura, s-a faurit armata populard.
pirghil valorice ca rentabilitatea, pretul de Activitatea internationals a Romanici
cost, productivitatea munch nu au constituit cunoaste o dinamicA tot mai puternicA mai ales
in sufkientA mitsurS o preocupare centrald. dupS intrarea In decembrie 1955 a Romaniel
Lucrarea se referA In continuare la Con-, in 0.N.U., relatiile economice externe, comer-
gresul al VII lea al P.C.R. din decembrie 1955 tul exterior cunosc o diversificare, urmind
care a slabilit ca sarcind a celui de-al doilea indeaproape ritmul de dezvoltare al indus-
cincinal (1956 1960) fAurirea economic! socia- triei. OdatA cu cresterea volumului comertului
liste unitare. Ca si in etapele anterioare, exterior s-au extins continuu relatiile comer-
partidul 5i statul au analizat periodic mersul eiale si de cooperare economicA i telmico-
indeplinirii Directivelor Congresului al VII- stiintificA ale Romaniei. De la 29 de state
lea. Astfel plenara din decembrie 1956 a adus cu care tare noastrA intretinea relatii comercia-
uncle corective Directivelor Congresului in ce le si de cooperare In 1948 sfera acestora s-a
priveste proportille dintre fondul de acumulare extins la 98 de state In 1965, aflate pe toate
si fondul de consum, iar plenarele din noiem- continentele, Romania participind activ in
brie 1958 si decembrie 1959, tinind seama de multe organisme internationale I manifestant
rerultatele mai slabe obtinute in cre5terea economice, politice sau 5tiintifice mondiale.
productiei in ultimii dol ani, au adoptat Tara noastrA s-a afirmat tot mai mutt pe
masuri menite sS duca la sporirea acumulari- arena internationalS incheind tratate de
lor necesare pentru dezvoltarea in ritm mai prietenie, colahorare si asistentA mutuahl cu
sustinut a industriel. larile vecine, stabilind relatii diplomatice cu
Congresul al VIII-lea al P.C.R. care si-a toate tArile socialiste si cu cele care de curind
desfAsurat lucrthile In iunie 1960, analirind au devenit independente, adoptind la plenara
reali/Arile oblinute In construirea bazei din aprilie 1964 cunoscuta Declaratie cu privire
tehnico-materiale a aprobat obiectivele cu la pozitia Partidului Muncitorese Roman in
privire la planul cincinal 1960 1965 de problemele miscAril comuniste i muncitoresti
dervoltare a econotniel nationale 1 schita internationale, manifestindu-se independent
planului economic de perspectia pe 15 ani. prin numeroase initiative In cadrul O.N.U. si
Congresul a orientat eforturile poporului spre altor organisme Internationale.
dervoltarea In ritm sustinut a principalelor FAurirea economiei socialiste unitare a
ramuri ale industrici grele, siderurgia, con- constituit victoria deplinS i definitivil a
structia de masini, chimia, ramuri hotaritoare socialismului In tara noastrA prin incheierea
pentnt fAurirea unel economii moderne, inde- procesului de generalizare a relatiilor de pro-
pendente. ductie socialiste In intreaga economie nationa-
Cu toate lipsurile, grentatile si neimplini- la, lichidarea pentru totdeauna a posibilitatilor
rile semnalate, analiza dervoltArii industriei de instaurare a capitallsmului in Romania.
nationale In perioada 1948 1965 sub- Dezvoltarea economici si sociala a tarn s-a
iniaza lucrarea ilustreaza cA aceasta a realizat prin eforturile proprii ale Intregului
cunoscut progrese insenanate ajungind la o popor, ea a demonstrat rolul hothritor al
productie globalft de 9,5 ori mai mare in 1965
fatS de 1938 51 de 11 or mai mare Rita de factorului intern in edificarea socialismului.
1948. Ceea ce a caracterizat activitatea desfA-
Intreg procesul de transformare treptatS suratA in anii constructiei socialiste este
pe bare socialiste a agriculturii este analirat, faptul cA invingind greutatile i neajun-
de la primele 5 cooperative agricole de pro- surile s-a asigurat mersul ascendent al
ductie, Infiintate In 1949, pinS in aprilie 1962 Intregii tAri, victoria definitivd a socialismu-
cind cooperativizarea agriculturii a lost practic lui, ceea ce a permis adoptarea Constitutiei
terminata. din august 1965 care a consfintit noua situatie
In capitolele ref eritoare la rldicarea nivelu- a Romaniel.
lul de tral al populatiei si vial,a de stat, Programului consonant i dezvoltilrii
autorii prerinta mAsurile adoptate de partid si multilaterale a societittii socialiste romAnesti
de stat pentru Imbunattitirea conditillor elaborat de Congresele al IXlea, al X-Iett si
de viatA ale oamenilor mtmcii concretizate in al XI-lea ale P.C.R. i se acordS un spatiu
cresterea de 3 ori a retributiei medii net e amplu. In lucrare. Pentru realizarea socialistnu-
www.dacoromanica.ro
772 RECENZLI 4

liii in mod planar slat necesare i profunde etapele principale ale procesului revolutionar,
transformari in toate sferele vietii economico- a fundamentat stiintific continutul etapei
sociale. Pe baza cunoasterii legilor objective societatii socialiste multilateral dezvoltate, a
ale dezvoltarii sociale si studierii conditiilor stabilit obiectivele fundamentale i directiile
concrete din tara noastrA, partidul a apreciat principale de actiune pentru infaptuirea ei.
ca dupa victoria socialismului era absolut Autorii explicit seinnificatia si importanta
necesaril o perioada de consolidare a con- Programului, principalele lui prevederi, creste-
structiei socialiste, a bazei tehnico-materiale rea calitativa a rolului conducator al P.C.R.
a noii societati, etapa marcata de Congresul in etapa la care ne referim i Ca o expresie a
al IX-lea al partidului din iunie 1965. Prin fortei sale, a prestigiului si increderii de care
orientitrile programatice si generalizarile teore- se bucurit, releva di de la 1.450.000 membri
tice efectuate, prin spiritul novator imprimat citt erau in 1965, efectivul lui a crescut la
intregii evolutii a societatii, Congresul al IX- 2.842.064 in decenbrie 1978.
lea a inaugurat inceputul unei noi epoci In Sint infalisate pe larg in lucrare schimba-
viata partidului si a tarn. rile ample si profunde care au avnt loc In
In cursul cincinalului 1966 1970 consacrat aceasta perioadit, de la noua organizare
consolidarii bazei tehnico-materiale a socia- administrativ-teritoriala prin crearea organe-
lismului s-a asigurat dezvoltarea in ritm lor judetene, inunicipale, orasenesti i comuna-
rapid a fogelor de productie, amplasarea lor le de partid care a apropiat conducerea
mai armonioasa pe teritoriul tarii. A fost politica si unitatile productive sl social-
dezvoltatii baza tehnico-materiala a agricultu- culturale, pina la schimbarile care au avut loc
rii. Au fost reorganizate inval.finuntul si in statutul partidului privind alegerea de
cercetarea stiintificA care au fost legate mai catrc Intregul partid a secretarului general
mult de productie, s-a actionat pentru intro- al P.C.R. Sint evidentiate rolul si atributiile
ducerea mai rapida a cuceririlor stiintei si organizatiilor de ingsa i ob5te5ti in solutiona-
tehnicil in viata economica, s-a imbunatittit rea problemelor constructiet socialiste, in
organizarea i conducerea vietii economico- rerolvarea multiplelor probleme ale vietii si
sociale. muncii oamenilor, ale dezvoltarii generale a
Congresul al X-lea care a avut loc in 1969 societatii, locul si importanta sindicatelor,
a adoptat un vast program de dezvoltare a a U.T.C., a comisillor de femei, a Frontului
economiei, stlintei i culturii si a enuntat Unitatil Socialiste crest in octombrie 1968.
trecerea la o etapA noua, superioara, obiectiv Autorii acorda o importantA sporitA rondo-
necesara In progresul tarii noastre etapa land referitor la dezvoltarea i modernirarea
edificArii societatii socialiste multilateral dez-
voltate. Congresele al X-lea 5i al XI-lea, bazei tehnico-materiale a economiel nationale
Conferintele Nationale din 1972 si 1977 au prin explicarca necesItatii continuarii In ritm
elaborat programul unitar al dezvoltarii inalt a industrializarii, prin acordarea unci
multilaterale a societatii romanesti. Dupa 1965 atentii deosebite problemelor rentabilitatii,
s-a rapt en conceptiile dogmatice, rigide, de care un timp indelungat a lost neglijata, 5i
neincredere in foga maselor populare. cresterii eficientei economice a investiga-
tiilor, a intregii actiNitAti din economie.
Autorii lucrarii subliniaza c faurirea Pentru Romania, tare socialista in curs de
societAtii socialiste multilateral dezvoltatc In dezvoltare, obiectivul cre5terii accelerate a-
Romania reprezinta un proces complex,
multilateral si atotcuprinzator care vizeaza pot entialului industrial, a modernizarii structu-
dezvoltarea armonioasa si perfectionarea in- rii lui a impus o intensi mobilizare a tuturor
tregului sistem al fortelor de productie, realiza- resurselor materiale i umane ale %Aril, fapt cc
rea unei evolutti accelerate a economiei, si-a glsit materializarea In alocarea a 33 % din
transformari revolutionare in ansamblul roll- venitul national in perioada 1966 1977 pen-
tiilor de productie, in existenta si constiinta tru fondul de dezvoltare economico-sociala,
sociala a maselor. pentru infaptuirea unui vast program de
Programul Partidului Comunist Roman investitii. Sint infatisate amplu realizarile
de faurire a societatii socialiste multilateral ultimelor trei cincinale, greutfitile si neimplini-
dezvoltate si inaintare a Romfiniei spre
comunism, adoptat de Congresul al XI-lea, rile manifestate, eforturile poporului roman
are la baza conceptia materialismului dialectic de a depasi urniarile cutromurului din 4 martie
sf istoric si a generalizat teoretic experienta 1977 care a provocat distrugeri de peste
partidului el poporului nostru, a tinut seama 2 miliarde dolari.
de experlenta celorlalte tart socialiste, a Dezvoltarea intensivii, multilateralA a
tuturor popoarelor, aplicind creator adevru- agriculturii ramura de bath a economiet
rile generale, universal valabile la conditiile nationale, consolidarea economico-organiza
istorice, sociale si nationale concrete ale torica a tuturor unitatilor agricole, intreprinde-
Romania. Programul P.C.R. a precizat rile agricole de stat, intreprinderile pentru
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII 773

mecanizarea agriculturii, cooperativele agricole In amphrl capitol privind cultura In anti


de productie, investiliile destinate agriculturii socialismului, autorii se referd la afirmarea
care intre 1966 1978 au lnsumat aproape conceptiei materialist dialectice ca ideologic
200 miliardc lei, de 3,6 ori mai mutt decit In dominanta in societatea romaneasca, la dez-
cele trei cincinale precedente, adoptarea voltarea Invatamintului si stiintei, a literaturii
Programului national prh hid gospodarirea artelor.
rationala a resurselor de apa, extinderea In inchelerea lucrarii, cititorii gasesc In
lucrarilor de irigatii, indiguiri, desecari si de volum o larga deschidere spre viitor, infatisind
combatere a eroziunii solului, problemele programul pentru noi si marete infaptuiri ale
rnecanizarii, chimizarii ocup5 un spatiu arnplu anilor ce yin, prin prezentarea perspectivelor
in carte. dezvoltArii economice si sociale ale Romaniei
In capitolul al 11I-lea cresterea bunii- In urmatoarele decenii ale secolului al XX-lea,
staiii poporului autoril rele atit laturile reflectate in documentele Congresului al
cantitative ale consuinului oamenilor muncii XII-lea din noiembrie 1979, a programelor-
eit si laturile calitathe ale vietii Ion materiale directiva adoptate.
si spirituale, care asigura afirmarea multi- Lucrarea Romdnia In anii socialismului
lateralA a personalitatii, cre5terea retributiei subliniaza cu pregnantii insemnatatea excep-
dupa munea a personalului muncitor, diminua- tionala a realizarilor dobindite in perioada
rea raportului dintrc retributia maxima si inaugurata de Congresul al IX-lea, cea mai
cca minima, regimul pensiilor in industrie ea si fertilA si mai bogata In Impliniri din Intreaga
in agricultura, sporirea volumului cheltuieli- istorie a tarii, perioada lgata de activitatea
lor social-culturale pe locuitor, pentru in- neobosita, desfasurata cu profund5 daruire
vatamint, sport, culturA si s5natate, lin- pastime revolutionara, cu inalta raspundere
bunatatirea continua a conditillor de locuit. de tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar
Problemele organizarii conduceril vietii general al P.C.R., presedintele Romaniei,
de stat 5i economieo sociale, ale dezvoltarii militant revolutionar admirat l respectat,
personalitate proeminenta a lumii con-
democrat lei socialiste, bitroducerea noului temporane.
mecanistn eeonomico-financiar i autocon- Lucrarea, en un profund caracter stiintific,
ducerii muncitoresti, institutionalizarea unor are un mare rol in educatia politica a
congrese, conferinte i consfatuiri care sa publicului cititor, a tineretului Indeosebi,
decbata periodic proiectele esentiale ale care poate urmari pe parcursul a peste 400 de
dezvoltarii industriei, agriculturii, culturii pagini epopeea constructiel socialiste, Incur-
socialiste. imbunatatirea si perfectionarea darea poporului nostru. lupta sa eroica pen-
activitatii tuturor organelor de partid si de tru noua orinduire sociala.
stat, de la Consiliul de Alinistri la Consiliul Pentru ilustrarea mai deplina a paginilor
popular comunal, de la Consiliul de stat la scrise, in lucrare sint inserate fotografii,
adunarea generala a oarnenitor muncii s.a.m.d. extrase din pre.* fotomontaje, grafice, iar la
sint analizate in lucrarea Romania in anii sfirsit o anexa cu tabele privind dchvoltarea
socialismului. diferitelor sectoare de activitati, a cresterii
In capitolul referitor la Politica externa nivelului de trai, a dinamicii relatiilor diploma-
de pace 51 colaborare, de participare activa la tice, consulare si economice ale Romaniel cu
solutionarea problemelor majore ale lumii alte state s.a.m.d. Insotita de sumare in
contemporane sint enumerate principiile limbi de circula tie internationala, lucrarea
promovate de Romania In relatiile sale inter- isi poate face cunoscute capitolele cititorilor
na tionale, care au un caracter unitar, coerent strain!.
si complemental.. relatiile economice si Romdnia in anii socialismului, monografie
cooperarea cu alte state, contrIbutia tarii istorica, de Inalta tinuta tiIntifica, punind
noastre la instaurarea unci poi ordine eco bazele aprofundarii cercetarii istorice mai not
nomice i politice Internationale. Sint expuse a patriel va constitui un imbold pentru noi
amplu cont cibutia activii a Romaniei la solu- investigatil istoriografice menite sa adin-
lionarea problemelor majore ale lumii con_ ceasca numeroaselc probleme ridicate de
tempora ne, colaborarea 5I solidaritatca P.C.R. parcurgerea diferitelor etape ale construirii si
cu partidele comuniste si muncitoresti, cu fauriril societiitii socialiste multilateral dez-
partidele socialiste i social-democrate, en voltate in Romania.
alte parti de democratice, cu fortele progresiste,
revolutionare drn Intreaga lume. Ion A poslol
www.dacoromanica.ro
13 C. 1132
774 RECENZII 6

TEFAIT PASCIT, C. GEL MARINESCII, Reisunetul international al


luptei ronalnilor pentru unitate;nationald, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,
1980, 435 p., pl.
In secolul al XIX-lea sau secolul na- nea circumstante, de numeroase personalitfitl
tiunilor" cum a fost acesta pe buna politice, de oameni de tiintS si cultura din
dreptate numit procesul de formare a diferite tarl europene, este Incurajata cu
natiunilor care constituie elementul carac- caldura de opinia publica progresista Inter-
teristic fundamental 0 a statelor natio- nationale!.
nate Inregistreaza valente l Implinirl Nth Romanii au simlit din On sprijinul
precedent. Triumful hotarItor I definitiv al popoarelor Europe! si simpatia acestora la:
principiului de nutritie si al criteriului national 1859 chid se Infaptuieste statul roman modern,
In gindirea i practica politica si diplomatica la 1877 clnd Is! cuceresc independenta, In
europeana, si, respectiv, In cercuri tot mai timpul rai5carii mernorandiste si indeosebi a
largi ale opiniei publice, explica 1 solutiile procesului memorandistilor din mai 1894,
date problemelor i crizelor care confruntau moment care a Insemnat reintrarea problemel
situatia politica a Europei, solutii care urma- romanesti pe poarta principala a Europe!,
real' reorganizarea politica a continentului cauza romanilor devenind cau7S europeana,
pe baze nationale, prin constituirea unor state si va continua sa fie pina la Implinirea 'Marti
nationale independente, viabile, capabile sa Uniri din 1918. Institutii de stiinta, cultura sl
consolideze echilibrul european sau pe cel InvatamInt, savanti, oilmen! politici si diplo-
regional.