de ~ t i in t e poI it ice Voi.S - Nr.

2/1998

CONSERVATORISMUL ROMAN
~-
EVOLUTIA ORGANICA $1
GRADUALISMUL
ANALIZE CONTEMPORANE A) CRITICA CONVULSIILOR
SOCIALE Sl POLITICE
ALEXANDRU DUTU l:lAfUllJ CAIARGIU
,Jt,HIA SOCIAl A A l'lllfJCIPATI I OH
CONSERVATOR ISM. MODERNIZARE Sl TRANZITIE llArJlHliUJ
BAHBU SII RBI: I
lOAN STANOMIR COfJSIIllllAIII /ISIJI'Ili\ Slilflll POLIIICf A
f'HIIJCif'AllJIIJI VIII Afllll
PRELIMI NARI I LA 0 ANALI ZA A CURENTULU I DIMIII~II:. GHICA
REACTIONAR (DE LA EMINESCU LA NICOLAE IORGA) AMICI LOll Sl UJAI.11CII 011 r.11 i I'Ol I IICi
B) STATUL Sl SOCIETATEA

lOAN BULEI \ MIHAl !:MINESCU

Sf'IHI fill f'llnt IC MOll! IH~

CO NSERVATORISMUL Pl:l Rl: P CARP

.. 'P

ADRIAN-PAUL ILIESCU NICOLAI: IORGA

LHi\ I~ OUA

lllllt E AIISTRAC ff $1S fAflJl OR GANIC

l ll ll ll lll lllllllllllllllllllt~~~~~tc~ CONSERVATORISMUL LUI EMINESCU C) DEMOCRATIA Sl ORDINEA
M G CANTACULINO
.-J
MIHAELA CZOBOR l OIJSfRVA 115MIJ L NOS THIJ-
CULTURA. ISTORIE Sl POLITICA IN VIZIUNEA LUI
IIIli f~AIISMIJI I Oil
AL MARGHILOMAN
.. . '
NICOLAE IORGA DOC fiiiNl COIJSl RVA TOArll
D) CONSERVATORISMUL Sl
TEXTE CLASICE LIBERALISMUL
Ill U MAIORESCU
, FORMELE FARA FOND" Ill OSf lllRf A PAR lllH:LOR PO UTILE
TRADITIA $1 IDEEA
TITU MAIORESCU NATIONALA
GRIGORII: BALS
. iN CONTRA DIRECTIEI DE AZI IN CUL TURA ROMANA PROH SIA [)[ CRrDINTA
MIHA l l: MI NESCU
ALEXANDRU D. XENOPOL Ri\TRiNII Sl TINIRII
P!: TRU P NEGULI:SCU
REFORMA ASEZAMINTELOR NOASTRE f'RINCIPIUI Ni\TIONJ\LISMIJLUI iN f'OLIIICA
CON SLIWA TOAHE
THEODOR ROSETTI ~-
ec J-- ~- , . . . . - J ..
. .., El'v'lt ~..,..... ..... 1
CONSl AN TIN kAOULESCU-MOTRU
IIOMANISMIJl - CAlfHISMUl lJNfl NOI
DESPRE DIRECTIUNEA PRO RESULU~ ~U SI'IRII UAIIT ATl

1--
ISSN: 12219762
IMAS -SA 1998

Abonamcntc 1998:

Persoanc 60.000 lei pc an (25 USD)

lnstitutii: 100.000 lei pc an (50 USD) Revista de ~tiinte politice 1 Vol. s - Nr.211998
Ch~C"Itureltle po~tale mclu-.e Editor I IMAS-SA
Cont BANCOREX, Sucursala Dorobanti
Redactor Qef I Calin Anastasio
25 11008.008 .7898.00000 . 1 (lei) IMAS-SA, POLIS
2511008.008.7898.30000.4 (USD) IMAS-SA. POLIS
Secretar de redactie I Filon Morar

Mwwscn,ele propu.,e pentru publicare s;w 1ofumele trimise pentru recenza re vor fi Colegiu editorial I Aurelian Crd.iutu
adre.,ate redactieJ Sttl(iJile (imre 10 ,,i 30 piigini) 10r fi dactilogmfiate Ia dou;i Pavel Campeanu
rimlun. cu w1 scurf rt'ZUlllilf in /imba en!!fa;l \ 'orele ,j biblio!!ralla mr li inc/use fa
~ ' ~
J6zsef Lorincz
,,t/r,,itul ,tudwfw Articolele nepublicate nu .,e re.,tJtuie mlforilor. Drepturile de Dan Pavel
pub/Jcare .\Jllf rezt:?n ilte. Alfred Stepan
G.M. Tamas
Stelian Tanase
Alin Teodorescu
Libr:l.riJ!e uncle pute(i gas1 rel'ista POLIS Vladimir Tismaneanu
George Voicu
Libriiriile llumanitas din Bucurqti ~i provincie.
Responsabili de rubrici
in Bucure,,tJ: Drago$ Aligica
economie politica
Dan Cristian Comanescu
Libriiria Aeadcmic i . Bucure:;,ti , Calea Yictori ei 12:
Libriiria 155 , din intenorul Faculttt(ii de Drept. Bd. Koga lniceanu 24 : drept si rela(ii intema(ionale lulia Voina Motoc
Lihriiria 159, d rn mte n orul Facultatri cle btorie. BeL Kogalniceanu 7-9: filozofie politicA Cristian Preda
Libriina Luccafiirul. Bd Unirii 10: institu(ii $i sisteme politice Laurentiu Stefan-Scalat
Libriiria Card mal 2000. dm mteriorul Facult[t(ll de Drept. BtL Kogu lruceanu 2-k
recenzii Radu Carp
D.N.T.-Fundatia Ciirtii . Bd. La:-cfLrCatargi 3 (fo:-t Ana lpatt:-.cu).

in (ar;i: Tehnoredactare Marina Zamf"'tr

CILu: Librflfiilc YEO . -.tr. Heltai 59: Adresa Calea Plevnei nr. 136,
l:tsi: Libriiria UnivcrsiUitii Alcxandru 1. Cuza. Bd. Copou II. sector 6, Bucure$ti,
Romania
C.P. 56-52,17750 Bucure$ti
Telefon: (401) 211 52 70
Aceast;.J revist;l este eJitut;l cu spnjinul: (40 1) 211 69 99
FUNDATIEI PENTRU 0 SOCIETATE DESCH/SA Fax: (401) 211 62 07
Email: office@imas.sfos.ro

Difuzare:
Daniela Stoicescu
Telefon: 638 39 55
 Cuprins
Introducere Note asupra conservatorismului romAn 3
Analize contemporane
Alexandru Dutu Conservatorism, Modernizare si Tranzitie 7
loan Stanomir Preliminarii Ia o analizA a curentului reactionar
(de Ia Eminescu Ia Nicolae Iorga) 23
loan Bulei
Adrian-Paul Iliescu
Conservatorismul
Conservatorismullui Eminescu
48
57
Note asupra
Mihaela Czobor Cultura, istcxie si politica in viziunea lui Nicolae Iorga 65 conservatorismului roman
Texte clasice
Formele Ears fond -~. _G ~~ ~cu
Titu Maiorescu ln contra directiei de azi in cultura roman~ 76 --i .~ s: -
1----
Alexandru D. Xenopol Reforma asezAmintelor noastre 82
Theodor Rosetti Despre directiunea progresului nostru 93 Originile conservatons propria autoritate).
politic in Principatele Romane1 trebuie Dou! momente din istoria roml-
Evolutia organics qi gradualismul
~utate in memorille pe care elita politi~ nilor au marcat in mod esential evolutia
a) Critica convulsiilor sociale $i politice
le-a adresat fie Portii otomane, fie Rusiei gindirii politice conservatoare: intii ar fi
Barbu Catargiu Starea social! a Principatelor Danubiene 114 tariste in a doua jumAtate a secolului al revolutia de Ia 1848, care a dat prilejul
r Barbu Stirbei Consideratii asupra st!rii politice a XV.TII-lea si prima parte a secolului al uncr critici pc1t:runz.Atoare Ia adresa moda-
Principatului Valahiei 116 XIX-lea. tncredintati ~ domniile fana- li~tilor brutale de transformare a struc-
Dimitrie Ghica Amicilor si inamicilor mei politici 118 riote au marcat decMerea politi~, institu-- turilor politice si sociale, apoi ar fi con-
b) Statui $i societatea tional! si moral! a Principatelor, o serie vocarea Divanurilor Ad-hoc si programul
de boieri mari si mijlocii, prelati si chiar politic conturat cu areas~ ocazie (1857).
Mihai Eminescu Spiritul public modem 121
reprezentanti ai micii burghezii boierite De altfel, evenimentele respective vor
Petre P. Carp Eranou~ 123
(Mihai Cantaa,zino, Chesarie de Ramnic, deveni, mai tirziu, miturile politice fon-
Nicolae Iorga Ideile abstracte si statui organic 130 Dinicu Golescu, Ioni~ TAutul, Iordache datoare ale politicii liberale, respectiv
c) Democratia $i ordinea si Nicolae Rosetti-Rosnovanu, Mihail conservatoare; ia~ bunAoarl\ reflectille lui
M.G. Cantacuzino Conservatismul nostru - Liberalismullor 134 Sturdza, Alexandru Villara, Manolache Titu Maiorescu pe aceas~ tern!: "Cu mo-
AI. Marghiloman Doctrine conservatoare 137 Dr!ghtci , Gheorghe Asachi , Simion dul de judecatA istoric! ce predomina intre
Marcovtci, Eufrosin Poteca etc.) au dilltat noi Gunimistii-n.n.), mai mult englezeste
d) Conservatorismul $i liberalismul
s! schiteze solutii pentru reformarea evolutionar, decit frantuze~te revolu-
Titu Maiorescu Deosebirea partidelor politice 139 acestora. tn epoca respectivA, reform! tionar, asa-numita regenerare de Ia 1848
Traditia qi ideea nationals insemna reorganizarea aparatului nu ne p~ s! aibA gradul de importantl
administrativ2 , tern! care intrunea in bunA ce i-1 atribuiau liberalii din Muntenia.
Grigorie Bals Profesia de credin~ 145 mAsur! consensul participantilor Ia FAd indoial~, miscarea de la '48 avusese
Mihai Eminescu B~trinii si tinent 147 dezbatere. Diferentierea 'intre ei s-a fkut insemnMatea ei, intrucit manifestase, cu
Petru P. Negulcscu Principiul nationalismului in politica conservatoare 152 functie de ritmul sau adincimea oarecare r~unet in Europa, desteptarea
Constantin proiectului (amintim aici carvonarismul constiintet nationale in romanii din
Rldulescu-Motru Rorna.nismul- catehismul unei noi spirituali~ti 158 Constitutiei lui Ionic! TAutul, pede o par- Pnncipate si vointa lor de a se dezvolta
te, si interpretarea acesteia de cru:re Mihail in conexitate cu civilizatia occidental~.
Recenzii Sturdza ca un act atentator Ia adresa auto- Dar ca organizare politic!, inHiuntrul
Iulia Motoc Alesdair Macintyre, ri~tii, care duce la dezorganizare St sub- acestei tendinte generale, oamenii de Ia
Tratat de mora/A. DupA virtute 164 versiune3), ca side diferitele tpostaze so- '48 nu au l~ si nici nu au avut o con-
Mihaela Czobor Alexandru Dutu, cio-politice in care s-au aflat subiectii (in ceptie real!. Constitutia ( ... ) de pe
Histoire de Ia pensee et des mentalit6s momentul clod Mihail Sturdza sau Barbu cimpullibe~i de Ia Filaret, cu cele
politiques europt!ennes 170 Stirbei ajung pe tronul Moldovei, respec- 22 articole ale ei, nu era decit o oped de
Radu Carp Stephen Koch, tiv al Valahiei, proiectele lor devin fantezie, fAra. valoare practi~; ( ...) naivl
Slir$itul inocentei - intelectualii din Occident si tentatia conservatoare, intrucit nu puteau pune in astemere pe hirtie a unui amalgam de idei
stalinistA, 30 de ani de dzboi secret 176
-------------------PolisV1998--------------- 3
Note despre autori /80
 Conservatorismul roman
nebuloase, cum misunau atunci in bro-
surile frazeologilor din alte tAri. Si in
contra frazeologiei era mare dispret Ia
dunimea.
Nu, aici nu putea fi izvorul poli-
ticii romane. AdevArat\11 indreptar al dez-
voltarii interne si exteme, in directia c&u-
ia incepuse regenerarea noast:rn si care tre-
buia unnat pm~ Ia sfirsit, erau cele cinci
puncte fundamental e. formulate de Diva-
nurile Ad-Hoc din Iasi si Bucuresti Ia 7 si
9 octombrie 1857: respectarea capitulati-
ilor, unirea, dinastia ereditad dintr-o fa-
milie suveranA a Europei, neutralitatea ga-
rantatA de Puteri si sistemul constitu-
tional.
Aici era expresia real~ a cerinte-
lor tMii, conform cu faza vremelni~ a
evolutiei sale istorice, programul izvont
din toat~ experienta trecutului si care
trebuia pru;trat cu sfmtenie pi~ la deplina
lui infiiptuire, du~ care venea apoi timpul
unei noi hotAriri si formulMi pentru
regularea mersului in viitor. ( ...)
Astfel (si pentru unii dintre noi
cu pMere de nlu) ne-am vAzut const:Ilnsi
s~ limi~ exclusiva noast:rn ocupare de
pi~ acum si sA facem partea politicii mili-
tante. Pogor, Negruzzi, Gane, RacovitA,
cu ei impreuoo autorul acestor dnduri,
ma.i pe ~ fueste si Carp si Rosetti au
intratin Camera conservatoare de 1a 1871-
1875.
Eram no1 d~ conservatori?
Noi eram in prima linie sustinAtorii pro-
gramului hArnzit de la Divanul Ad-Hoc. "4
Intrarea junirnistilor in politicA a
revigorat vizibil gruparea conservatoare
si delbaterea publi~. Cu o solid! instruc-
tie occidental~. in special in Germania si
Austria, unde teoriile istoriste ale roman-
tismului, derivate in bunA ~uri din
filozofia restauratiei, si ma.i ales ideile
scolii istorice a dreptului erau Ia mare
vogA', junimistii formulau asa-numita
teorie a fonnelor lld fond, care sintetiza
conceptele de evolutie organi~. progres
--------Polis 211998----------
4
gradual, traditie, legitimitate, legalitate
etc. (in fapt intreaga ideologie conserva-
toare) intr-o nou~ paradigmA a moderni-
zmi socie~ l"OIIWlesti. Asa cum preciza
Titu Maiorescu, se infruntau dou~ tipuri
de gindire, care trimiteau in mod formal
la dou~ tipuri de societate, cea francezA si
cea englezA. Este binecunoscut faptul cA
modelul francez, destul de bine structurat,
avea deja istorie si o anumi~ notorietate
in Principate, el fiind in linii marl constru-
it de generatia pasoptis~. ai ~i repre-
zentanti marcanti isi Bcusem studiile
chiar la Paris . Cum liberalii romani sere-
vendicau de Ia 1848, era evident ~ deti-
neau si monopolul modelului francez. De
cealal~ parte, junimistii, extrem de sen-
sibili Ia cultura gennan~. renumitA prin
rigoarea sa critic!, culturA cu care intra-
serA in contact direct in vremea studiilor
lor berlineze sau vieneze, cu serioase lec-
turi din literntura politi~ si istori~ anglo-
saxom (E. Burke, H. Buckle etc.) au in-
trodus Ia rindullorin dezbatere un model
politic. Spatiul eel mai frresc pentru acesta
a fost societatea englezA, care fascinase
deja o intreagA pleiad~ de cMturari
romani, nu neapMat conservatori. De
pildA, Ioni~ T~utul socotea ~ institutiile
francezilor sint inferioare celor engleze,
iar Nicolae Rosetti-Rosnovanu, care a si
dUAtoritin Anglia pe 1a 1818, a fost vizibil
intluentat in conceptia sa economi~ de
A. Smith sauD. Ricardo, ale cAror lucrm
se gAseau in biblioteca familiei, Ia Stan-
ca6. La jumAtatea secolului, Barbu Catar-
giu fAcea elogiul stabilitAtii constitu-
tionale engleze in comparatie cu Franta',
in timp ce discursurile din Parlament ale
lui Alexandru LaOOvary, Petre P . Carp sau
Take Ionescu isi fixased acelasi reper
politic functie de interesele de moment .
"Doctrina conservatoare este
aceea care tine drept un adevM istoric: cA
progresul real, durabil, nu se poate face
prin salturi; ~ el nu poate fi d~ rezul-
tatul unei legMuri armonioase a trecutului
Conservatorismul roman
cu prezentul . Institutiile viabile ale unei
socie~ti se dezvol~ prin ele insesi, prin
traiul normal al socie~tii. ( ...) Deci, este
ceva organic in dezvoltarea institutiilor
sociale: ca ele sA fie viabile, ajunge sAle
ajuti, si e o mare gresealA sA vrei sA le
arunci de-a gata, cu sila, in calapodul pe
care trufia unui om reformator sau unui
partid reformator 1-a al~it in tAcerea
cabinetului s4u sau in zgomotul unui club.
Nimeni, in aceas~ privintA, n-a
zis vorbe mai intelepte decat lordul Bea-
consfield: 0 societate nu se construieste
cum se construieste o masinA; o societate
nu sc refonneazl cum se drege o 1111l$inA.
Si asa este. Trebuie sA astepti progresul
de la dezvoltareai~ a constiintei colec-
tive: nu poti sA impui vointa unei singure
ratiuni.
De aceea, domnii mei, doctrina
conservatoare este o doctrinA care, in rnez-
sul inainte al unui stat, nu pierde niciodatl
din vedere do~ lucruri: intai, inv~
tul trecutului, traditia, sial doilea, starea
realAa tArii: realitatea. Deci, doctrina con-
servatoare, care nu admite progresul in
salturi, este doctrina eminamente a reali-
~tilor pe care o opui doctrinei visMoare a
teoriilor si utopiilor."1
tn acest fel junimistul Alexandru
Marghiloman intelegea conservatorismul
la anul de gratie 1923. Era una dintre pu-
tinele aparitii publice ale Mtrinul prese-
dinte al conservatorilor (Conferintele
Institutului Social Roman din 1922-1923)
dup~ esecul lamentabil inregistrat in
alegerile legislative din 1922, cind gru-
parea sa nu reusise scl accead~ in Parla-
ment. Doi ani mai tirziu, Partidul Conser-
vator Progresist avea sA disparA in mod
formal de pe scena politic!, odat~ ce
Alexandru Marghiloman se stingea la Bu-
curesti, tocmai de ziua national! a tArii
sale. Refugiati in bun~ mAsur.lin rindurile
averescanilor, conservatorii isi vor pierde
identitatea doctrinamin amalgamul ideo-
----------Polis 211998--------
logic al Partidului Poporului. ln aceste
conditii, dreapta radical~ a confiscatintre-
gul discurs conservator despre traditie si
organicitate in evolutia societAtii rom.i-
nesti.
Pornind de aici, unii exegeti ai fe-
nomenului politic romfulesc au sustinut
ipoteza unei ftliatii directe intre conser-
vatorism si nationalismul exacerbat al pe-
rioadei interbelice. De asemenea, trebuie
sA rellla.ldm cA istonografm de du~ 1948
a seiiWlat confuzie prin vocabularul aitic
de care a uzat. Ea a opus sistematic, indi-
ferent de context, ideea de progres - idee
centralcl in ideologia comunistA - terme-
nilor de conservator sau reactionar, care
au fost deposedati de semnificatia lor is-
tori~. devenind simple epitete, construc-
tii verbale conjuncturale, nicidecum cate-
gorii aitice cum lsi doreau istoricii epocii
Confuziile persist! si astAzi, ctnd o serie
de medii de informare asociazA conser-
vatorismului orice idee legitimist! de tip
comunist, care s-ar opune mult t:rimbitatei
reforme economice. Aceste constatMi
ne-au determinat sAne aplecAm cu grij~
asupra caracteristicilor conservatorismu-
lui rotnanesc, convinsi flind cA reconside-
rarea fenomenului este mai mult decit
necesanl.
Ocazia ne-a fost oferitA de revista
POLIS al ~i nr. 2/1998 este dedicat in
intregime evolutiei curentului politic
conservator in Romania. Volumul, struc-
turat in do~ sectiuni, grupeazA in prima
parte analizele critice ale unor cunoscuti
specialisti ai UniversitAtii Bucuresti,care
pomind de la deslusirea caracteristicilor
conservatorismului in general, marcheazA
evolutia particulam a fenomenului in Ro-
mruua (Ion Bulei), insistind asupra ideii
de traditie, asa cum se conturase ea in re-
flectia politicii a secolelor XVITI-XX, sau
c~tind s41nteleag~ importanta, ponderea
pe care unii ginditori au acordat-o acestei
traditii in procesul moderniwii socie~tii
5
 Conservatorismul roman
(Alexandru Dutu). Studille de caz asupra
lui Mihai Eminescu sau Nicolae Iorga
(Adrian Paullliescu, Mihaela Czobor),
precum ~i schita istoricl a reactionaris-
mu/uiautohton (lonut Stanomir) reoonsti-
tuie, lntr-o btln! rmsum, tabloul doctri-
nar al conservatorismului din Romania
celei de a doua jumM!ti a secolului al
XIX-lea ~i a primei pArti a secolului al
XX-lea.
A doua sectiune cuprinde texte
ilustrative, in bullA mAsum comentate in
articolele amintite. Cele mai cuprimMoa-
re apartin junimistilor (Titu Maiorescu,
Theodor Rosetti) sau altar gtnditori de
sensibilitate conservatoare (Mihai Emi-
nescu, Alexandru D. Xenopol, care a co-
chetat multA vreme cu junimistii, Nico-
lae Iorga). Am intregit antologia cu clteva
fragmente din glndirea politicl a genera-
tiei Divanurilor Ad-hoc (Dimitrie Ghica,
Grigcre Bals, Barbu Stirbei, Barbu Catar-
giu), precum ~i cu o serie de discursuri
parlamentare ale lui Petre P. Carp, M.G.
Cantacuzino si Alexandru Marghiloman.
Nu lipsesc desigur nici reprezentantii
NOTE
l. Vezi $i Anastasie Iordache. 1987. Originile
conservatorismului politic din Romlnia,
1821-1882. Bucul'e$ti: Bditura PoliticA.
2. Vlad Georgescu. 1972. Ideile politice #
Duminismul 1.n Principatele Romline, 1750-
1831. Bucufe$ti: Editura Academiei, p. 119 .
3. Documente privitoare Ja Istoria Romlnilor,
colectia Hurmuzaki, 1891. Bditie D. A .
Sturdza $i 0. Lugo$ianu, Supliment I, vol. IV,
8UCUJ'C$ti, p. 7.
4. Titu Maiorescu. 1994. Jstoriapoliticl aRom-
niei sub domnia lui CMOJ I, editie, postfatA $i
indice de Stelian Neagoe, 8UCUJ'e$ti: Bditura
Humanitas, pp. 33-34.
5. Zigu Omea. 1978. Junimea si junimismul,
editia a 11-a, Buci1J'e$ti: Bditura Bminescu, pp.
147-158.
6. Vlad Georgescu, op. cit., p. 70. Printre admi-
ratorii Angliei Ia tnceputul secolului al
XIX-lea se numlrl Dumitrache Sturdza,
6 --------Polis 211998---------
ultimei generatii junimiste, Constantin Alexandru Dutu
Radulescu-Motru si Petru P. Negulescu,
lnseDliWile celui din UI111A, copios citate
In sintezele lui Zigu Omea si Ion Bulei9 ,
tiind, dupA stiinta noastr4, inedite. Functie Conservatorism, modernizare $1
de directille principale ale g}ndirii politice
de tip conservator, chiar dadi ele nu au tranzitie
fast nicicind constituite intr-un corp roe-
rent de doctrinA, antologia a fast structu-
rat! In trei pArti, si anume: Formele fiJd
fond; Evolutia organicA sigradualismul;
Traditia si idees nationalit, cea de a doua
fiind ea ins~i impMtitA in patru sectiuni: The spread of Q.>nservatism in Europe, as a result of a tension between
revolution and tradition, and it's development in Romania shed light on the
Critica con vulsiilor sociale si politicc,
organicist model. That prevailed in the thought of important Romanian
Smtul si societatea:, Dcmocratia si ordi- intellectuals like Titu Maiorescu, Mihai Bminescu or Mircea VulcAnescu. They
nea; Conscrvatonsmul si liberalismul. argued for a more sophisticated way for the modernization of the Romanian
lndiferent de posibilele critici ce society than the one followed by the liberals. The author thinks that some
vorputea fi formulate privind aiteriile de conservative ideeas should inspire the reconstruction of Romanian economy
clasificare ale antologiei sau ale prezentei and politics after the communist disaster
I absentei unor autori I texte, sperlim cl
initiativa noastr4 isi va atinge scopul, ace-
ta de a aduceIn discutie traditia ecllilibratl
a singurei drepte romAnesti veritabile. Cu initia o dezbatere despre torism impune, asadar, o revizuire a
atit mai mult cu cit t:mim intr-a lume
complet lipsitA de repere.
A conservatorism, in momentul conceptului deformat de propaganda co-
de fatA, pare o intreprindere eel putin munistA, care a impArtit lumea in "ai nos-
hazardatA. lntr-un moment in care se pune tri" si "reactionari", ultimli frlnd legio-
Laurentiu Vlad acut problema moderoizruii. structurilor narii si conservatorii.
economice si sociale, a vorbi despre un Darou numai propaganda comu-
curent de gindire aparent legat de trecut nistA a deformat sensul acestui concept.
Petrache Poenaru (care a vizitat insula inainte pare o pierdere de vreme; a propune fntr-o excelentA prezentare a conserva-
de 1831) 'i C. Moroiu. Dumitrache Sturdza
reconsiderarea unei miscA.ri politice torismului, unul din teoreticierui contem-
era foarte direct, afinn!nd, de pildA, cA Anglia
este 0 cam slobodl Vrednicl de a Jua paradig- privitA de multA lume ca rnarcatA de "reac- porani ai curentului, N. O'Sullivan, aflC-
ma de la dinsa , in timp ce C. Moroiu redacta tionarism" inseamnA a te pune in slujba mA cA "dadl am crede aiticilor ce i-au fast
pe Ia 1827 o Disertatie pentru 1ndreptarea unor interese oculte. De fapt, Ia ora ac- aduse, conservatorismul ar trebui seas din
puscMii din Bucuresti, cu o ar.Itare pe scurt
tuala, "conservatori" sunt cei care doresc discutie intrucit este o incercare mai mult
de sistema temni(elor engleze$ti. Apud
Ibidem, pp. 70-71. sa mentinA vechile structuri institutionale sau mai putin ascunsA, P.tcutA de cei care
7. Barbu Catargiu. 1855 . Etat social des pentru a-si pAstra privilegiile: conser- au, de a-si ap~ pozitiile consolidate in
Principaut4s Dsnubiennes. Bruxelles: vatori sunt cei care declarn cl proprietatea fata celor care nu au. Mai rnu, este su-
lmprimerie du Bols-Wittouck, p. 29. "burghezo- mosiereascl" nu mai poate fi geratA o vaga inru~ cu misclrile extre-
8. Alexandru Marghiloman, "Doctrina conser-
reconstituitA dupl40 de ani de comunism . miste ca nazismul S:3U Frontul National.
vatoare", in Doctrinele Partidelor Politice, ed.
Dan Petre, Bucu~ti. Garamond, f.a. (1996), sau cei care fac reclamatii la Consiliul Vom arnta insa cl se poate considera
pp. 155-165/ p. 157. Europei de cite ori sunt ~si din functiile C<!nservatorismul o filozofie privind
9. Ion Bulei. 1987. Sisternul politic aJ Romliniei de secretariat fostele unelte ale vechii existenta umanl, filozofie care, nu numai
modemc. Partidul Conservator. Bucur~ti:
SecuritAti. 0 discutie despre conserva- cl meritA a fi luata serios in considerare,
Bditura PoliticA.
---------Polis 211998------- 7
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
dar este diametral opusA miscArilor
extremiste de tipul celor mentionate mai
inainte. Esenta filozofiei sale este
convingerea cA viata oamenilor este
caracterizatA de tensiuni care pot fi tem-
perate de actiunea politicA, dar niciodatA
eliminate pe de-a-ntregul.. . Prin in~i
natura lor, aceste tensiuni restring politica
,, in sfera activit!tilor limitate"1
Scopul nostru, in nndurile care
urmeazA, este sA insistAin asupra acestei
filozofli conservatoare ce ni se pare foarte
actualA: vom vorbi despre miscarea inte-
lectualA si nu despre partide sau doctrina
politicA. A fi conservator inseamilA, ~
cum vom incerca sA adWUn, a manifesta
un atasament fatA de 0 seam de valori care
nu se schimM odatA cu regimul politic.
Din aceastA perspectivA, ni se pare necesar
sA ne oprim asupra a patru aspecte: in ce
context s-a manifestat conservatorismul
ca miscare politicl.; ce loc a ocupatconser-
vatorismul in societatea romaneascA din
secolul trecut; ce sens a dobindit acest
curent in deceniile dictaturii comuniste;
ce loc ocupA el in momentul pe care-1
traversAm.
Revolutia $i traditia
onservatorismul s-a constituit
C ca miscare intelectuall in
momentul in care a fost declansatA o pro-
fundA restructurare a mentalitAtilor. Pe
plan politic, aceastl restructurare a ajuns
sA propunA un nou model: in locul vechii
imagini despre om, propusA de traditia
anticA si cea ~tinA, a omului care se aso-
cial! frresc cu semenii sru intr-o comuni-
tate, a inceput sA prindl contur o nouA
imagine, a omului care apArea ca o unitate
autonomA a naturii si care se asocia cu
semenii sru in mod constient, printr-un act
deliberat de vointA.In secolul al XVll-lea,
8 --------Polis 211998---------
in tara care s-a angajat eel mai de timpuriu
pe aceastl cale a modelului asociationist,
partidul ideilor noi, whig, s-a separat clar
de eel care nlminea atasat traditiei, tory.
in timp ce primii se revendicau de la
programul protestant scotian, ceilalti
rrunineau loiali regelui. Primii doreau
schimbarea, ceilalti evolutia treptatA a
institutiilor. Fireste, partizanii traditiei
s-au dovedit a fi apMltori ai mentinerii
vechilor structuri, conservatorismul fiind
asociat, de Ia inceput, cu plstrarea privile-
giilor dobindite. Dar tendintele s-au lim-
pezit in vremea Revolutiei Franceze cind
omenirea a fost pusAin fata a douA moduri
diferite lie a face politicA: dacA revolutia
englezA nu distrusese structurile existente,
cea francezA a urmArit in schimb instau-
rarea unui regim politic ce se intemeia
tocmai pe o nouA structum social!.
In centrul programului nou se
aflli un concept cu f<Xtl magneticA, eel de
"revolutie". In timp ce termenul desem-
nase, mai inainte, miscarea ce face ca un
obiect sA revinlla punctul slu initial,
acum el desemna o miscare ce provoca
aparitia unei situatii nemaiintilnite.
Conceptul se inscria intr-o viziune despre
lume in care domina ideea de "origina-
litate", de "minte creatoare", asadar de
energii capabile sA "creeze", sA aducA Ia
viatl forme si obiecte care nu mai
existasem inainte.
Aceastl viziune nu ar fi ca.pMat
consistentA si nu ar fi provocat aderentA
dacl gindirea occidentaU nu s-ar fi
secularizat in ritm sustinut, din secolul a1
XVll-leainainte. Am vorbit, cu alte prile-
juri, despre politizarea imaginarului reli-
gios, care a favorizat depArtarea de simbo-
lurile care explorau necunoscutul si lumea
de dincolo de ratiune, si despre utilizarea
acestor simboluri, si mai ales a alegoriilor,
in sprijinul consolidmi autoritltii poli-
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
tice. Puterea suveranilor a capltat un plus
de autoritate prin aceastl confuzie abilA,
care a transferat simbolurile religioase in
mediul curtii im'periale sau princiare:
suveranii au devenit nu numai repre-
zentati ai lui Dumnezeu pe prunint, ci
instrumente ale vointei divine. Pe mAsurn
ce filozofii au afll1Il3t cA Dumnezeu a
creat lumea dar nu o mai dirijeazA, puterea
monarh.icA a pretins cA face opern provi-
dential!: filozofii care consideraserA
nedemn pentru om sA se ploconeascA in
fata lui Dumnezeu au ajuns sllinguseascA
regii si anturajullor. DacA vom cobod in
profunzimi, vom observa cA aceastA
deplasare hotAritoare dinspre charisma
suveranului spre vointa populm este
consecinta transformlrii relatiei dintre
public si privat, in sensul cA intimitatea
nu a mai fost definitl prin raportarea Ia
Dumnezeu, ci Ia societate, la "popor",
~ o subordonare a sectorului vietii
private celei publicel.In momentul in care
dreptul divin nu a mai fost privit ca un
fundament al organizArii politice,
ginditorii au flcut apel la vointa
individuall si Ia vointa poporului. tn The
Putney Debates, din 1647, se aflClllA clar
cA Dumnezeu a inzestrat pe om cu ratiune,
cl aceastA ratiune este reglatA de ordinea
din univers, si cA ea poate stabili legi in
care sA se reflecte vointa tuturor:
egalitarismul esteinflitisat ca o consecintA
a ordinii naturale3 . Ordinea natural! si
ratiunea instaureazA legea, care apare ca
un fragment dintr-un mare mecanism ce
se impune cu autoritate. Natura suveranl
aduce In prim plan corpul individual si
politic, asa cum impune contractu! in
locul solidaritltii frresti.
Ar fi foarte comod dacA am putea
opune comunitarismul traditional
asociationismului modem. De fapt, asa
cum modelul comunitar a justificat
- - - - - - - -- - Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - -
drepturile cistigate, tot astfel modelut
asociationist a sprijinit tezele radicale
revolutionare. Dar spiritul conservator nu
a respins un model de convietuire politic!,
ci a refu.zat sA accepte teze care puteau
nArui atit modelul comunitar (ce putea fi
pus in slujba teroarei), cit si modelul
asociationist (care putea duce Ia anarhie
sau la dictatura unor "initiati"). Aceste
teze aveau drept sUI"SA o viziune despre
societatea umanA ca organism perfectibil
si lesne de transformat; iar aceastA
transfonnare era strict necesm deoarece
tot rAul se afla in eronata organizare
social!. Ideea cA "omul se naste bun, iar
societatea il stricA", lansatA cu succes de
J.J. Rousseau, a provocat o cruciadA
impotrivan\ului,impotriva unei societlti
care putea fi modificatAradical de "mintea
creatoare'' a omului. Spiritul revolutionar
s-a asociat frresc cu romantismul purtat
de elanuri ce porneau din impulsuri
necontrolate ale sufletului. lncrederea
naivl in suveranitatea populm, in vointa
comunA a deschis calea titanismului ce a
alunecat usor in regimul teroarei
revolutionare. In fata ideilor care
sustineau cA existenta umanA este dirijatl
de o ordine natural!, ce poate fi cunoscutl
prin studiul naturii, conservatorii au
mspuns simplu cA existenta UIIlaJ1A nu se
reduce la ritmul impus de naturA si nici Ia
acceptarea unei legitlti desprinse din acest
studiu: conservatorii au pretins cA omul
este mai mutt decit un animal politic ce
se asociazA frresc, sau pe bazA de contract,
cu semenii sAi. tn fond , conservatorii au
reamintit cA libertatea nu se reduce Ia
prezenta omului intr-un corp social, ci
este trlsAtura fundamental! a fiintei
umane care-si indeplineste destinul
alegind, selectind, transpunind in practicA
decizia pe care a luat-o in fata unei optiuni
ce a trebuit sA fie fOCutl.
9
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
De fapt, conceptia revolutionarll
a apruut pe unnele unui reductionism care
a fost operat lent, dar progresiv de
ginditorii politici occidentali. Augusti-
nismul politic separase radical cetatea
temporal! de cea spiritualA, si incurajase
lupta dintre sacru si profan. Pentni ada o
replicA autoritAtii spirituale ce se impli-
,, case direct si adinc in lupta pentru putere
politicA, cArturarii cares-au pus in slujba
puterii imperiale au consolidat domeniul
profan, propunind, sub diverse forme,
autonomia politicii. Cu Machiavelli, acest
proces ajunge Ia o formulare limpede si
de succes: pentru florentin, politica este
autonomA; ea nu depinde de religie si nici
chiar de moral!. Politica nu mai sprijinA
omul sA parcurgli drumul spre eternitate,
cum sustine contemporanul lui
Machiavelli, principele Neagoe Basarab:
politica este arta puterii executive, si
aceasta este pus! in slujba consolidArii si
dezvoltlirii comunitlltii, a Statului .
Politica nu se mai ocuplide soarta omului
si nici nu-si mai propune sA-l ajute sli se
deslivirseascA sau sli facA "buna alegere" .
Evident eli aceastli abandonare a marilor
idealuri a fost provocatA de abuzurile
puterii spirituale care, sub pretextul cA
ajutA omul sli-si m1ntuiascA sufletul, 11
folosea in scopurile sale foarte terestre:
puterea spiritual! angajatA in lupta pentru
putere a provocat aceastA disputA inte-
lectualA care a ajuns Ia solutia extremA,
constand in separarea religiei de actiunea
practicA a puterii politice. Pentru a evita
amestectul puterii spirituale in problemele
ridicate de gestiunea comunitAtii, puterea
secular! a decis sli interzicA prezenta
dimensmnii religioase in actiunea
politicA. Aceasta politicA "purn" a putut
deveni scop in sine in momentul in care
imaginea omului s-a schimbat sub
presiunea rezultatelor spectaculoase
10 ---------------- Polis2fl998-------------------
obtinute de stiintele naturii: pentru cei
care au crezut in capacitatea "mintii
creatoare" si in "originalitatea" solutiilor
umane, politica a devenit arta construirii
unor societAti complet noi. Pe ruinele
vechiului regim, "mintea creatoare" putea
ridica o societate nouA, fru-A aristocrati
abuzivi, fl1rA clerul care insela oamenii,
fAr! exploatare: utopia s-a deplasat
dinspre domeniul explorl1rilor fantastice
a
spre viata cotidianA, si devenit parte din
doctrina politic! a revolutionarilor
recrutati din rindul unor intelectuali
fascinati de "puterea mintii umane".
Idealul politic a devenit realizarea
societAtii perfecte.
Gindirea umanA nu ar fi ajuns in
acest punct dacA profanul nu ar fi fost net
separat de sacru. Aceasta separare a fost
provocatli de Reforma care a eliminat
Tainele din viata credinciosului si a
transformat religia intr-un proces pur
interior si, mai mult, aproape exclusiv
gnostic. Omul se apropie de Dumnezeu,
conform ideilor Reformei, pe calea
cunoasterii, prin cercetarea Bibliei, prin
interpretarea personal! a Cuvintului
divin. SAspunem deindatA cA aceastA con-
ceptie s-a plasat Ia antipodul conceptiei
traditionale, care a considercrt omul drept
o flintll care se mintuieste prin participarea
Ia Tainele care sunt sAvirsite in BisericA,
corp mistic al lui Hristos. Pentru refor-
mati, biserica a devenit adunarea credin-
ciosilor. In timp ce la reformati accentul
cade pe predicatie si pe insusirea cunos-
tiintelor, Ia ortodocsi accentul cade pe
Taine si pe apropiereade Dumnezeu, Care
nu este un obiect ce trebuie cunoscut, ci o
persoanA vie Care se descopem celui care
o cauta. De aceea, cAlAuzitorii duhovni-
cesti au recomandat intii fliptuirea si dup!
aceea teoretizarea: unui tin!r care perora
despre probleme "cArora incA nu le flicuse
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - --
Iucrarea" (vorbea despre chestiuni care
erau departe de experienta lui}, staretul
Teodor al Fennei ii rnspundea cA a ajuns
Ia capltul calAtoriei mai inainte de a
construi corabia, de a Jansa vasul pe mare
~i de a str!bate apele si adAuga: "deabea
dupA ce vei face lucrarea veiajunge lacele
pe care lc grruesti arum". Jar un alt duhov-
nic spunea cA este mai bine ca tinArul sA
citeascA vietile sfintilor decit sA analizeze
cuvintele Scripturii (Pateric, IV, 16). Cu
alte cuvinte, teoretizarea trebuie practi~
Ja cap!tul unei actiuni indelungate si
sistematice, conduse, bineinteles, de un
proiect. Or, proiectul nu este totuna cu
sistemul de gindire impus vietii.
Separerea profanului de sacru a
consolidat tendinta intelectualilor de a
construi o cetate in care fiinta Ulllail! sA
ai~ asiguratA protectia corpului sAu. Idee
salutam, dar pinditli de primejdia de a
reduce fiinta umanA la dimensiunea sa
corporal!. Din secolul al XVll-leairiainte,
avansul continuu al stiintelor naturii a
incurajat tendinta de a considera omul
doar sub aspectul s!u trupesc. Procesul
de gindire astfel dirijat apare clar Ia
filozofii Luminilor: Montesquieu prefem
"specificul" ratiunii caracterului "comun"
al mimii si al sentimentelor, si declare cA
existA o intelepciune in corpul care se
miscA dupl legi, fapt care-1 conduce Ia
concluzia cA ratiunea trebuie sA se
asocieze cu corpul care este o certitudine4
Atacurile anticlericale si antireligioase ale
iluministilor occidentali instaureaz!, de
fapt, un nou tip de civilizatte, care aduce
in prim plan trupul- civilizatia corpului'.
In aceastA civilizatie, accentul cade pe
cunoastere, pe reprimarea sentimentelor,
pe dispretul fatAde "carne" si pe comuni-
carea directA cu Dumnezeu, flW partici-
parea Bi sericii. ln locul comunitAtii
centrate pe sacrificiul euharistic apare
----------------PolisV1998-------------- 11
comunitatea care este o adunare a indivi-
zilor'i. Adunarea isi poate propune un
proiect utopic, ghidat de ambitia de a
realiza "societatea perfectA", atunci cind
contractul cu realitatea imediatA se pierde.
In aceastA perspectivli, puterea politicAisi
asumli indatoriri care nu-i revin: puterea,
care a fost paternalistli in timpul Abso-
lutismului, isi sporeste atributiile si isi
arogA dreptul de a organiza existenta
supusilor. Intelectualii care au devenit
ideologi compun din aceste idei un sistern
care devine proiect colectiv. Statui se va
ocupa de supusi de Ia na.stere pin! Ia
moarte (from cradle to grave} si va lua
locul suveranului "bun p!rinte". Multi-
mile vorincepe sA adore Statui, care le dA
piine si protectie, asa cum au respectat pe
imp!rat.
Ideologiei revolutionare difuzate
de tineri formati in noul climat mental al
Luminilor, cu o incredere nestrimutatA in
"mintea creatoare", ginditorii conserva-
tori i-au rnspuns fie solicitind o retntoar-
cere Ia sursele crestine ale civilizatiei
europene, fie punind in luminA impasurile
create de egalitarismul excesiv, de
asociationismul si voluntarismul abstract,
de creditul iluzoriu acordat ideei de
progres. Edmund Burke, in special, a ra
liat spiritele prin demonstratia convin-
gMoare din Reflections on the Revolution
in France ( 1790). Conservatorii au risipit
dcmagogiarcvolutionam care flata masele
si le promitea o viatA tot timpul senin!.
Ei au arntat cA suferinta face parte din
existenta umanli, cA cea mai bullA terapie
este cea rational! si nu cea violent!, cA
politica este arta compromisului si nu
stiinta care poate rezolva toate problemele
ridicate de viata i n comun.
I n politica inauguratA de
Revolutia francezli ei au identificat patru
caracteristici dezastruoase: fanatismul,
 Conservatorismul rontan. Analize contemporane - - - - -
care transform! politica in cruciadl;
rationalismul excesiv, care fabricl for-
mule abstracte ce favor.izeaz1 constrin-
gezea si anuntl dictatura; tnaederea naivl
In progresul inventat de ginditorii seco-
lului al XVIll-lea; convingerea cl suvera-
nitatea popular! asigurl lntotdeauna
aparitia guvernelor bune, deoarece
.. poporul nu poate gresi, tezA desmintitlde
plebiscitele care au deschis calea
dictaturii'. Conservatorii au recomandat
restabilirea leglturilor fire$ti dintre
politicl si morall, care puteau pune o
stavill tezei cl oamenii sunt ghidati doar
de profitul material (profit-seeking) si
incuraja atasamentul cetAtenilor fatA de
treburile publice. Conservatorii nu au
ignaat jocul de interese din societate, nici
dorinta omului de a dobindi avantaje din
acest joe: ei au U111Wit tinerea sub control
a acestei curse spre profit personal prin
domnia legii (rule oflaw) si prin aesterea
rlspunderii personale In spatiul public.
"Form ule tara fond"
urentul conservator a prins cap
C in cultura rotnfuU\ tn fata mo-
dernizArii rapide care a fost declansat, de
iesirea Rom8.niei din sfera de influent!
otomanl. Modernizarea s-a revendicat de
la principiile Revolutiei Franceze, si parte
din argumentele conservatorilor romani
au reluat teze occidentale; dar realitltile
rom~ne au impus formullri si chiar
concepte specifice. Doul fenomene au
determinat aparitia acestor trlslturi
particulare In contextul amplului proces
de construire a Statului national: revi-
zuirea profunda a traditiei si absenta
mvltlmintului superior.
Pentru clericii care avuseserl un
rol de prim ordm In dezvoltarea culturii
ro~e. si pentru clrturarii laici atasati
12 Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - -
Bisericii ordoxe, traditia era strtns legatl
de activitatea culturalA din IOOn.Astiri si
centre episcopale. Primii pasi spre moder-
nizarea societltil roinanesti pornesc tot
din aceste centre: seminarul V eniamin sau
scoala de Ia Sf. Sava. Traditia, explica
Grigae Rllnniceanu intr-un text exemplar
din 1798 (prefatala Triod),fusesepilotatl
de lka,surile de cult, care consolideazA
solidaritltile si aspiratia spre perfectiune
a oamenilor; datoritA vicisitudinilor isto-
rice, clrturarii romani nu avusesed posi-
bilitateas4 dezvolte stiintele ce ~ fala
Europei, "podoaba lumii". Pentru nume-
rosi clrturari, traditia era credinta orto-
doxa care sustinea "cultura comunl",
formatA din cartea imprimatA de Bisericl
$i oralitatea cultivatlla curte, In orase, Ia
sate, si dezvoltatA ca un liant ce nu sepa-
rase oamenii pe nivele culturale diferite.
Politica fusese practicatA ca o artl si nu
ca o stiinta, iar gindirea teoreticllipsea:
accentul cMea pe solidaritatea In jurul
curtii princiare, care isi asuma rlspun-
derea obstei tn fata puterii suzerane ~i a
imperiilor care, in secolul a1 XVID-lea,
ocupasera principatele in dese nnduri. tn
miezul discursului politic se afla "binele
comun", acel "folos de ob~te" care ln-
demna Ia cooperare si Ia precizarea
rlspunderilor publice. "Cel ce glndeste
sli-si rlscumpere patria lui din robia
t.irlineascl intii trebuie sA caute folosul eel
de obste, cum zic cei invAtati", afirmA
Anonimul bnncovenesc in consens cu
ceilalti clrturari1 Acest "folos" era hrlnit
de patristica ortodoxA, care punea In
valoare tendinta frreascl a omului de a se
alatura semenilor sli tntr-o comunitate,
de lectia lui Aristotel side oglinzile bizan-
tine ale principilor traduse sau reeditate
tn epoca bnncoveneascl9 . Foarte impor-
tant era faptul cA acest "folos" decurgea
dintr-o viziune traditional! asupra sferelcx-
----------------~o~Polis2/1998---------------
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - -
privatA si publici, In i~tel~ul cl sfera
privatA era aceea care IDSptra compor-
tamentul public, astfe1 cl folosul de obste
insemna asigurarea libertltii interioare a
omului.
Acest "bine comun" continuA s4
fie invocatIn secolul a1 XIX-lea: dUturarii
continuli s4 creadl In Bine ca valoare
supremli. Dinicu Golescu, unul dintre cei
mai ferventi adepti ai "Europei Jumioate",
aseazA in fruntea clrtii tiplrite Ia Buda in
1826, Adunare de tractaturi, o cugetare
care-i piloteazli gindurile expuse in carte:
"Binele ce cautl spre folosul obsei, fie ctt
de mic, este cu mult mai folositor de
obste, declt eel mai mare bine ce cautA
oumai spre folosul pezsonal". Doctml1 St.
V. Piscupescu scrie o lungli introducere
Ja cartea sa de igiem Oglinda siniltltii
{BuCUie$ti, 1829), In care dezvoltl ideile
lui Platon din Republica ~i pledeazA
pentru '1ntoarcerea lnapoi Ia obiceiurile
cele bune de mai de demult, cele de~
cinstea". La rindul sliu, blinlteanul
Damaschin Bojincl declarll clar, tn acel
manifest iluminist care este prefata Ia
Diregltoriul bune cresteri (Buda, 1830),
cl"luminarea mintii este cea dintii cauzA
si fundamentul eel de clpetenie a bunei-
ncxociri omenesti" si, dupl ce face elogiul
"culturii", scrie cl toti au lndatorirea de a
contribui Ia "a misca, a ridica si a 1Ati bu-
nul de consum".
Putem sA conchidem cl "binele
comun" se dovedea a fi mieml conceptiei
politice rommesti, si c1 el era o sintezA
de idei preluate din gindirea traditionala
european! si din cutumele incl puternice
in practica polltiel a tarii. Traditia politicl
se intemeia pe acest "bine comun", care
consolida modelul comunitar ce prevala
In gindirea politicl de traditie ortodoxa.
0 traditie care nu separase niciodatA
cetatea terestrA de cetatea cereasca, si care
interzisese puterii ecle:t:iastice sl se
angajeze tn lupta pentru putere. Aceste
trlslturi esentiale, care sunt constant
deformate de incapacitatea istoriografiei
occidentale de a lntelege fenomenele din
traditia bizantinA, si care au p:odus ~ul
tenace al"cezaropapismului bizantin',10
trebuiesc luate in considerare de eel care
d~te s4 se apropie de gindirea politicl
romftneascl. Biserica art.odoxA a hrlnit 0
conceptia despre ''binele comun,, dar nu
a fo1osit aceastl conceptie pentru a
disaedita sau a contesta puterea princiarl:
dimpotrivl, "binele comun" adunl
laolaltA ideile antice despre "politie",
despre polis si despre ideile formulate de
patristica rlslriteanli.
"Binele comun" avea lnsl un
caracter predominant defensiv, datoritA
faptului cl initiativele politice erau reduse
in principatele romane controlate de
Poarta otornanl. Mai mult,lnalta Poartl
practica cu seninltate absolutismul ce
descuraja formarea spatiului public in
Sud-Estul european. Paralizarea oriclrei
forme de dezbatere pe tema constructiei
politice si instabilitatea politic! au
conferit ''binelui comun rolul de factor
de raliere a fortelor, si nu de reper tntr-un
proces de continuA adaptare Ia noi
realitlti. tn Istoria imperiului otoman,
Dimitrie Cantemir vorbeste despre
"mutenia" care domneste Ia curtea sulta-
nului, unde curtenii trebuiau s4 se facl
neauziti, iar sultanul deprindea repede
limbajul mutilor care-t lnconjurau. tn
aceastli lume tAcutl, neobisnuitl sli
discute, s4 punA lntreblri cu voce tare ~i.
mai grav, s4 critice, spatiul public nu avea
0
cum s4 se dezvolte. Ungl "binele comun"
nu a aplrut un "bine public", ~i popoarele
din Sud-Estul european nu au tnvltat arta
rlspunderii politice decit In prea micA
mlsum. Mutenia din imperiu, care este
13
 Conservatorismul romAn. Analize contemporane - - - - -
asemuita impar.ttiei pestilor tn Istoria
ierogliJicA, favoriza asceosiunea medio-
crit4tllor si intrigile parvenitilor. Cante-
mir descrie cu lux de amAnunte arta
inlaturlrii adversarilor fie prin anmcarea
lor in umbra., de unde nu mai ieseau, fie
mai direct, prin suprimarea lor.
In lipsa unei teorii si a unei
" practici politice axate pe "binele public".
societAtiJe sud-est europene au cAmt usor
prad1 unei modernizki rapide care a
favorizat transplantul de institutii si de
comportamente politice din truile avan-
sate, cele occidentale. Ruperea de traditia
existent! a fast provocat4 de "folclo-
rizarea" culturilor sud-est europene, atit
sub impulsul confuziei generale pe care
au filcut-o romanticii intre oralitate si
cultur4 tar.tneascA, cit si sub impulsul
populismului care a fllcut parte din arse-
nalul adeptilor moderniz4rii fortateu.
Cel deal doilea fenomeo, absenta
inv~ntului superior in limba I'Oill3n4,
a accelerat primul fenomen: tinerii care
s-au dus Ia universitatile germane sau
franceze au intrat in contact cu o scoal4
bine organizat4, cu teluri precise, care le-a
transmis moduri de gindire ce nu mai
apartioeau civilizatiei traditionale euro-
pene. Secularizarea culturilor europene
flicuse pasi rapizi in secolul al XIX-Iea,
si conceptia politic4 a inceput s4 ignore
ceea ce apartinea Evului Mediu "barbae"'
sau "bizantio": "binele comun" a dispmut
cwind din dezbaterea intelectualilor care
erau fascinati de arsenalul de concepte pus
in circulatie de Revolutia FrancezA. In
Sud-EstuJ european, modernizarea a
impus transplantu) de institutii si idei
occidentale, fapt care a antrenat cu sine o
estompare rapidA a traditiei de gindire
politic4 localA, atita cita fusese. Tinerii
formati in universitAtile occidentale au
adus cu sine teoriile solid argumentate ale
14 - - - - - - - - P o l i s 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - -
ginditorilor occidentali si, concomitent,
ideea de politic4 privitA ca activitate pur
profan4. Pe lingA acesti tineri cu stud.ii
superioare au apArut intelectuali cu stud.ii
medii, care au intrat mai ales in rindul
profesorilor Ia scolile nou create. Acesti
dasc4li au adoptat usor ideile iaoobine si
au infuzatin mase ideologia nationalistA,
care a parut a fi singura cAIAuzA teoretic4
in faza de construire a Statului national.
In timp ce Damaschin Bojinc4 cerea
compatriotilor s4i s4 se cultive, Stanciu
CapAlineanu recomanda acelasi lucru, dar
tn alti termeni. El puoea accentul pe
educatie si pe insusirea ideilor noi, cerind
sprijin pentru imprimarea traducerilor din
Montesquieu si 1J. Rousseau (Contractu}
social) pe care le avea gata si ad!uga:
"asezAminturile politicesti tocmai pentru
aceea sunt intocmite ca sA nu lase pe
oameni a trti dobitoceste si de capul lor,
si sA-i indatoreze a se fare buni unii pentru
altii 5i tott pentru Star'. Asemenea idei
iacobine au favorizat preluarea ideli
germane de natiune, ca realitate prede-
terminat.A de biologic 5i istorie, alAturi de
ideea francezA de Stat centralizat 5i
acaparator: poate c4 ar fi fast o mai bun4
alegere 1deea francezA de natiune, ca
plebiscit zilnic, 5i ideea germanA de Stat
federal, descentralizat, 12 dar in cazu1 ro-
man preferintele au mers spre natiunea
germanA, asa cum deducem din discur-
surile lui KogAlniceanu 1l.
Ideologia nationalista a modificat
traditia si a subordonat Biserica, autoare
de culturtin secolele precedente, Statului
centralizat. Elita format4 in universitAtile
occidentale a respins o parte din traditie.
iar dasc4lii au secondat-o accentuind
cultul fatA de natiune. Foarte important
este faptul c4 selectia operatA in traditie
nu separt pe conservatori de modernisti:
si unii si altii vorbesc despre "barbaria
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
orientalA', despre "bizantinismul'" care a
dat tonuJ in vechea societate rom.ftneasc4,
asa cum Jaolalta apreciaz4 cainceputurile
istoriei nationale se aflAin opera lui Petru
Maior, care a precizat inceputurile popo-
rului roman. Nationalismul si imaginea
secularizatA a societAtll piloteaz4 atit pe
Iiberali, cit 5i pe conservatori; aceleasi
imagini Ie gAsim Ia Titu Maiorescu si Ia
Pompiliu Eliade. Aparent swprinzAtor,
Maiorescu vorbeste despre societatea
romanA "confundatA pinA Ia inceputul
secolului al XIX-lea in barbaria orien-
talA'", care a tinut-o intr-a stare de '1etar-
gie", risipitA "de miscarea contagioasA
prin care ideile Revolutiunii franceze au
st:rnbMut pin4 in extremitAtile geografice
ale Europei 14 Asa cum tot aparent sur-
pr.inzAtor este faptul cc1 marele aitic punea
pe seama "curentului de idei bizantineu
refuzurile scriitorilor modernisti de a
accepta critica. Explicatia o glsim in
formatia lui Maiorescu si a lui Pomiliu
Eliade, prea putin familiarizati cu vechiul
scris romanesc. Cel care are o viziune
diferita este Eminescu, tocmai datorita
faptului c4 parcursese vechile maouscrise
rommesti 5i nu credea c4 inceputurile
culturii romane se aflA in secolul al
XIX-lea.
Problema pe care o deschidem ni
se pare c4 ar trebui aprofundatA pentru a
intelege bine continuitatea noastra cultu-
ralA si "specificul romfu:lesc. Deocam-
datA ne limitam Ia a sublinia faptul cA
intelectualii din seco1ului al XIX-lea au
sustinut modernizarea societAtii roma-
ne5ti de comun acord, dar c4 ei s-au
separat pe teritoriul metodelor.ln timp ce
liberalii au dorit o modernizare rapidl,
conservatorii au dorit o traosformare "or-
ganic4". Protestul lui Maiorescu impo-
triva "megalografiei' (care pretindea cA
"revolutiunea francezA este numai
---------Polis 211998--------
continuatiunea revolutiunil lui Horea.. -
idee pur protocronista!), recomandarea
lui de a provoca o modernizare care s4 nu
fie doar opera Statului ii confert ins4 un
lac aparte in miscarea general4 de moder-
nizare a societatii romAnesti. Maiorescu
cere, in fond, o crestere organicA si nu
"progresul cu orice pret'', acel "liber
schimbiml" pe care-I sprijin4 cu frenezie
dlsc4limea adusl in scen.l de Caragiale.
Maiorescu doreste o modemizare in care
Iocul principal s4 nu-l ocupe demagogia
parvenitilor, ci abordarea frontal Aa acelei
imense carente din constructia societAtilor
sud-est europene care a fast spatiul public
fuav: cum spune marele critic atunci c:ind
descrie "lipsa de orice fundament solid
pentru formele dinafart ce le tot primim..,
primejdioas4 era "nu atit lipsa de funda-
ment in sine, cit lipsa de orice simtire a
necesitltii acestui fundament in public16
Cu alte cuvinte, mentaul conservatCX' este
atent Ia exact ceea ce frtna dezvoltarea
societltii ro~ti. anume lipsa "binelui
public", capabil s4 fac4 institutiile mo-
deme s4 functioneze.
Atita timp cit cetateanul nu par-
ticipA Ia viata publicA, sustine Maiorescu,
aceastA viatA are cadru, dar nu are con-
tinut; solutia este ca scoala s4 formeze
simtul rlspunderti publice, societltile
savante s4 lucreze pentru societate, po-
litica sA antreneze pe cet.Ateni in actiunea
comunA, obsteasc4. FAr~ sA vorbeasc4
despre "binele comun, despre care nu stia
cl a pilotat gindirea curtilor princiare
romfulesti, Maiorescu se indreapta spre
aceleasi repere, dar ad!ugind "binelui
comun.. un necesar "bine public". Altfel,
cum construiesti o nou4 societate, dac4
nu antrenezi fortele "organice"? Doar
admirind activitatea "organizatA" a
Statului? Problema societatii romfutesti
este cA a fost construitA de sus in jos;
15

Conservatorismul romful. Analize contemporane
conseciotele le observmt pinA azi, clod
clasa politic! ascultA selectiv pe cetAtean,
iar cetAteanul priveste activitatea politic!
3$a cum se ui~ la un spectacol.
Si mai clad apace necesitatea
constructiei organice Ia Eminescu, care
avea marele avantaj c! se misca pe un
teritoriu bine cunoscut, chiar dacl nu
,, simpatiza bizantinismul, apartinltor
traditiei noastre, indiferent de felul in care
il evalumt. Eminescu a cercetat vechile
manuscrise rontanesti si era la curent cu
efortul vechilor clrturari de a dezvolta o
culturl scrisl; ca si contemporanii sli, el
crede cl filonul principal din cultura
noastrl it reprezin~ folclorul, 3$a cum
este convins c! tAranul este elementul de
bazl al societAtii romfulesti. Conser-
vatorismul slu este inspirat insl nu de
valorile propuse de vechile centre
culturale rou&esti, ci de aceastA rnagiD.a
aduslla suprafall de romantici: folclorul.
Ceea ce poetul observl pertinent
este faptul cl traditia nu s-a constituit prin
sedimentAri treptate, ci mai curtnd ca o
reactie impotriva impulsurilor dezor-
donate provocate de desele schimbAri
datorate presiunilor imperiale. La noi,
"Vodl era cu miinile legate, temindu-se
vecinic de plingeri la Pori si de ms-
tumare": vechea asezare a fost "o societate
a nestabilitAtii" 11 AceastA "neasezare a
lucrurilor" a fost "cauza pentru care nu
s-au cristalizat, din fierberea vietii isto-
rice, un miez statornic al unei nobilimi
nationale, care sl aibl vointa si puterea
de-a rezista tuturor incerc!rilor necoapte
si costisitoare de innoire si de pospliall
aptseanl"11 Innoirile se fac de dragul
innoirilor, nu din necesitatea de a
restructura societatea romanl pentru a o
face capabill sl participe Ia comunitatea
internationall; innoirile sunt promovate
de grupuri care glsesc in procesul de
16 - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - -
modernizare posibilitlti de profit ma-
terial. Actiunea este slvrrsi~ de grupuri
clientelare si nu de partide pilotate de
programe clare: se poate observa cum
"neasezarea" produce parvenitismul.
Poetul surprinde racila fazei de moder-
nizare, care este aceastA cursl spre imbo-
gltirea rapidl a ciocoilor "noi".
ln general, desfacerea vechilor
structuri ale societ.Atii formate din "stAri"
a favorizat aparitia unor grupuri de
interese din care au i~it "clasele" mo-
deme: aceste grupuri erau alcltuite pe
bazl clientelarl. Demarajul spre socie-
tatea burghezl a tnsemnat distrugerea
vechilor ~zlri de cltre persoane care
s-au imbogltit rapid, cu sprijinul autori-
ta.tii centrale, ca in Anglia lui Henrie al
VIII-lea sau tn Franta secolului al
xvm-tea.ln cazu1 roman, ingrij<ritoare
era aparitia unei noi plturi de imbogltiti
care nu se mai angaja tn producerea de
bunuri, ci intr-un aparat birocratic ce se
amplifica amenintMor. Tinerii alergau la
facultltile strline pentru a obtine o
diploml care slle dea dreptul sl intre in
aparatul de Stat: am ajuns sl credem,
afinnl Eminescu, "c! numai prin politic!
poti ajunge ceva" 19 Putem conchide c!
modemizarea este criticatA de poet pentru
cl sleieste tara si pentru c! face irevo:sibil
procesul de nefaste consecinte al
constructiei incepute de sus. ln loc sl1
descltuseze energiile nationale, tn loc sl
permi~ initiativa personall si angajarea
responsabill in spatiul public, moder-
nizarea, ne spune Eminescu, produce
parvenitism, activitate ioutill si un
politicianism care arunc! tara to medio-
critate. Diagnosticul poetului ni se pare
exact, deoarece putem observa azi
UI1Illrile unei "traditii" formate in seoolul
trecut.
Eminescu vede la in~puturile
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
omenirii forme de organizare ce sunt
croite dupl1 modelul "stupului'020 , asadar
dupl un model comunitar pilotat de
"binele comun", In comunitatea tradi-
tional! au p!truns formele noi de culturl
"Brl control", care au consolidat "incul-
tura si vechiul spirit bizantin", prin care
apreciem c! poetul desemneazllipsa de
educatie civic!, absenta spat.iului public.
Si el continul1: "Chiar dacA epoca
formelor goale, care domneste de
doulzeci de ani si mai bine in tMiJe noas-
tre, s-ar putea explica, d~i nu justifica,
prin cuvintul "epoca de tranzitiune", e
evident c! sarcinile cu care tranzitiunea
ne-au incArcat cu asupra de mlsurl ne
dicteazl1 in mod serios de-a ne tntoarce
de pe calea gresi~"z 1 0 noul societate,
spune Eminescu, nu poate fi construitA
1h! un nou stil de munc!. Modemizarea
nu tnseamnl inlocuirea "bltl'inilor" cu
"tinerii", 3$a cum proclaml liberalii, ci
introducerea unui nou stil managerial
(cum spunem noi azi). Conservatorismul
aduce o no~ de seriozitate In lumea care
se precipita s! ajungl din urml Occi-
dentul . Lectura paginilor eminesciene din
perspectiva dezbaterii politice, si nu din
cea propus! de un nationalism proto-
cromst sau, mai grav, din unghiul
deformant marxist, reliefeazlactualitatea
pozitiei conservatoare.
Tezele eminesciene au avut
greutate datoritA prestigiului autorului,
precum si pentru c! aduceau in prim plan
"bunul simt" traditional. Accentul pus pe
"organic", pe solidarita.tile formate, in
mod frresc, la nivel cotidian,il vom reglsi
la alte personalita.ti cu rol major in orien-
tarea vietii intelectuale rom~ne, ca
Nicolae Iorga, Vasile Pirvan sau Nae
Ionescu. 0 atentie speciall ar trebui acor-
datl unor autori care nu au fost evaluati
corect si integral paoli acum, ca Mircea
- - - - - - - - - - P o l i s 211998--------
Vulclnescu sau Vasile BAncill.
Mircea VulcAnescu formuleazl1
cu claritate ideea cl politicul nu imbd-
tiseazl tntreaga personalitate umanl, dar
cl este obligat sl tinl seama de ea.
Ambiguitatea activitltii politice, care se
ocupl1 de un fragment doar din existenta
UJDanl, dar flirl sl-si permitA sl ignore
complexitatea fiintei umane, este prezentl1
in reflexia fllozofului roman care, afirml
c! "superioritatea sau inferioritatea unei
forme de viatA sociall este de judecat in
functiune de menirea vietii tnsesi si a
omului tn ea". Surpriolind precaritatea
ideii de progres care se intemeiazl pe o
irationalA tncredere in virtutile "noului",
capabil s! facl pe oameni sl creadl cl
"ordinea bunl1 este cea noul, pentru cl e
noul", el propune drept criteriu de
evaluare a formelor de organizare sociall
nu noutatea, ci "amenia". Si adaugl, in
bun spirit traditional: "omului de pe stradl
trebuie sl1-i opunem omul dinloontru,
omul orientat spre spiritul care .nu piere,
care nu este supus efemerului, intrucit
"destinul esential al omului este trans-
mundan". La nndullui, Vasile BAncill1
apreciazl experienta care a consolidat
comunitatea, infutindu-i o foriDl solidi
de solidaritate prin participarea la "ex-
perienta colectivl1 a trecutului", mai intens
cain Occident. Siaceastain ciudaorizon-
tului adesea restl'ins din mediul roman,
care vede in Europa "o mahala mirific!"
RecuperareacorectAa gindirii roma.ne din
epoca interbelic! ne poate elibera de
cliseele vehiculate de istorigrafia mar-
xis~ care a procedat scolltreste implrtind
intelectualii in buni si rli, cei mai rli ftind
cei care refuzau slaeadl i n puterile t.Aml-
duitoare ale dictaturii proletariatului22
Traditionalismul intelectualilor
romfuli din epoca interbelic! continul
curentul de gindire declansat de Junimea
17
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
si recomandl un conservatorism capabil
sli evite catastrofele. Disparitia partidului
conservator din viata public! romfull si
minimalizarea spiritului conservator au
contribuit Ia radicalizarea pozit.iilor: de o
parte cei care au dorit modernizarea "cu
orice pret", de cealalt! cei care s-au pro-
,, clamat ap~ri ai traditiei autentice, de
fapt o combinatie de exaltare a continui-
tlitii rustice cu o politizare violent! a
ortodoxiei, intrevU\ltli ca o noll! mito-
logie. Folclorismul care a hr.lnit gindirea
intelectualilor romaru a ajuns sA transfer-
me satul in panteon si ortodoxia in
ideologic politic!. Iesirea din mzboi nu a
mai permis un rligaz retlexiei politice
ro~ti, care a fost sufocatli si redusli
Ia tacere de vulgata stalinist!.
"Culmile
comunismului, $i
"tranzitia ,,
R egimul comunist, instaurat in
RomAnia de clitre trupele
sovietice, a ales calea durn a modernizArii
fortate: restructurarea social!, economic!
si actiunea politic! au fost declansate de
retetele aplicate in tara socialismului
victorias. Partidul care si-a asumat
rupunderea apliclirii acestor retete a
trecut rapid Ia suprimara fizicli a adver-
sarilor, la o vast! activitate de suprave-
ghere a populatiei si de sistematic santaJ.
Consolidarea partidului comunist pe
aceste clii (trecute sub tlicere de cei care
isi reconstruiesc trecutul pentru a produce
o fise de cadre democratic!) a antrenat
interzicerea oricliror dezbateri teoretice
Crearea unut spatiu public strict necesar
unei opere de reconstructie total! nu s-a
mai produs intr-o viata politic! stri,.t
dirijatli de un partid unic si controlatli de
18 - -- - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - -
o politic secret! omniprezentli. Statui s-a
confundat cu partidul comunist, iar
dezbaterea afacerilor publice a avut Joe
dupli un sablon impus de conduclitori.
Mai mutt cain regimul nazist, societatea
comunistli a sugrurnat initiativa particu-
lar!, astfel eli spatiul privat a intrat sub
supravegherea spatiului public, dominat
de un grup ce era secondat de armatA si
securitate. Programul impus societlitii a
fost pilotat de obiective pur materiale,
umWite in numele unui progres ce ducea
spre utopia perfect.A.
Fireste, conservatorismul a
devenit principalul dusman al partidului
comunist, care a etichetat toti adversarii
drept legionari sau unelte ale imperialis-
mului anglo-american, un imperialism ce
exprirna poftele "fortelor reactionare",
conservatoare. tn Romlnia, adversarii au
fost identificati in miscarea Iegionanl,
declaratli anticomunist!, si in conceptia
conservatoare care aplira "burghezo-
mosierimea". Dupli o schema foarte
simplli, Junimea a fost demonizatli intru-
cit exprimase prograrnul "mosieresc",
reactionar. Asa cum Marx se luptase cu
idealismul german, ideologii comunisti
au atacat Junimea, care preconiza teze
idealiste germane. Maiorescu a fost pus
Ia perete de ideologii de serviciu, in
special pentru eli preconizase o "art!
pentru art!". Ca si in alte cazuri, marxis-
mul se lupta cu ceea ce nu intelegea; teoria
"artei pentru art!" a aplirut ca o reactie a
artistilor plastici impotriva dej>endentei
artei figurative de cultura saisli. Marxistii
au rnstAlmlicit dezbaterea pentru a crea un
adversar, si au pornit Ia lupta cea mare
impotriva artistilor care nu slujeau cauza
proletarli. Interesant este faptul eli noile
experimentele noi artistice au fost atacate
furibund atit de comunisti, cit side nazisti.
Arta abstract! a fost etichetatli de nazisti
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
side comunisti drept o art! "decadent!",
"burghezl". Maiorescu a fost scos din
circuitul cultural, tn faza proletcultist!, de
intelectuali rnarxisti ca Barbu Clmpina
sau N. Tertulian care, in articole ~te
in "Viata romlneascli" in 1948 5i 1956,
au condamnat t.eoria care "denigra spiritul
revolutionar'' de la 1848 si proclama
"doctrina burghezl a artei pentru art!".
Ie5uea din faza proletcultistli,
care a inflorit tn umbra stalinismului, a
permis unor intelectuali autentici, tot de
fonnat.ie gentlaJlli, ca si Maiorescu, sA
restabileascli adevlirul si sA reaseze Ia
locul cuvenit curentul de Ia Junimea: prin
articolele de rnsunet, in acel moment, ale
lui Liviu Rusu 5i Tudor Vianu, acest
curent, si Titu Maiorescu in special, au
iesit partial de sub interdictie. Doar
partial, deoarece reevaluarea a fost pus!
in slujba nationalismului tluturat de
regimul ceausist 5i nu a permis
reconsiderarea bazelor teoretice ale
filozofiei maioresciene. Axat pe etnic,
mas!, model colectivist, comunismul de
~p national a promovat un protocronism
care fusese infierat de Mai<rescu, a exaltat
"aeatia maselor" care se opunea valorilor
individuate, asa cum le pusese in lumina
Junimea, a propagat sub perdeaua de fum
a demagogiei un egalitarism si o obedien-
t! politic! aflate Ia antipodul gindirii
conservatoare. Modelul colectivist era
opus modelului comunitar intemeiat pe
valori si pe un "bine comun", inspirat de
crestinism.
Dupli 1989,pentruareluacuvin-
tele lui Maiorescu, "epoca de tranzitiune
a fost o epoc! imperfect!" sau, cum ar fi
spus Eminescu, "epoca de tranzitiune a
fost faza fonnetor goale". In spatiul public
au irupt partide politice care veneau cu
<'adrele alc!tuite in grab! sau cu esaionul
doi comunist. Mai mult, fortele politice
- - - - - - - - - P o l i s 211998--------
au avut un caracter nedeflnit, ce se preta
Ia confuzie: alMuri de partide antrenate
in lupta pentru gestionarea puterii au
aplirut asociatii cu caracter predominant
politic, iar sindicatele au lnceput sA
dicteze jocul politic. Toat.e revendiclirile
au luat aspectulluptei pentru cucerirea
puterii, iar atunci ctnd pensionarii au cerut
conditii de trai decente, si automobilistii
au revendicat sosele si taxe rezonabile, ei
nu au creat asoc.iatii, ci de-a dreptul par-
tide politice. Probabil c4tntr-o tam condu-
sli de automobilisti, pietonii si biciclistii
ar trebui sli fonneze grope minoritare.
Confuziaeste sporitl de faptul eli partidele
marl nu au programe politice clare, ci isi
propun un singur tel major: sli nu scape
din miini puterea. Este cazul partidelorln
jurul dlrora s-au grupat "fostii" aplirMori
ai propriet!tll abuziv acumulate, pe care
doresc sli o ~treze. partizani totodatl ai
unui regim autoritar care sli pun! Ia
respect societatea civiiA. tn faza de
''tranzitiune", aparitia brusc4 a partidelor
s-a flicut pe bazli precumplinitor
clientelarli, 5i este de asteptat ca aparitia
economiei normale sA antreneze o
clarificare a partidelor actuale, care, asa
cum ne demonstreazli fragmentarea
continua a Frontului Salvlirii Nationale,
se aseazli pe haze reale dupli ce au fost
construite pe principiul fidelitlitii fatl de
un lider sau pe dorinta de a acapara
tmprumuturile externe. Pentru moment,
relatia cu Europa este vizibilli doar tn
timpul tratativelor cu Fondul Monetar
International. 0 economic normal! este
de asteptat sli clarifice noi obiective intr-o
lume care, deocamdatli, pomeste de Ia
necesitliti spre teorie, si nu de Ia inves-
tigarea inteligentli spre gesiunea politic!.
lntr-un atare context, conserva-
torismul sugereazA cetliteanului fie
apArarea privilegiilor dobindite in timpul
19
 Conservatorismul romAn. Analize contemporane - - - - -
regimului oomunist, fie apArarea eroidl a
natiunii (definit4 de ceausism) in fata
primejdiei mondiale. Refuzul de a dezvol-
ta proprietatea privat4 si discursul
nationalist, dirijat impotriva celor care
acord4 tarii imprumuturi, par a fi caracte-
nstici ale "conservatorismului" actual,
,, unul care nu are nimic de a face cu doc-
trina conservatoare. Aceasta doctrin4ap!i-
rn natiunea in numele unei conceptii clare,
bazat4 pe traditie, despre identitate,
defineste un spatiu public in care s4 se
aftrme rnspunderea cetateneasdl si partici-
parea Ia treburile politice, care nu sunt
monopolul unor alesi, interzice ideolo-
giilor totalitare s4 am4geasdl oamenii cu
promisiuni irealizabiJe si cu o fals4
imagine a devenirii umane.
Faptul dl se poate afuma, de cAtre
persoane care au detinut functii impor-
tante in Stat, dl Romania are nevoie de o
"identitate multipl4" (asa cum a sustinut
Dl. Adrian N4stare intr-o emisiune pe
teme de politidl extern4la "Antena 1''),
sau dl '1ingusirea oportunist4" este o
caracteristic4 a poporului roman (cum
pretinde Dl. R4zvan Teodorescu intr-un
artiool din "Curentul", in 25 febr. 1998)
ne doved~te dl traditia noastrn seam4n4
cu norul lui Polonius. cind cu chip de
balen4, ci'nd cu chip de c4mil4. Traditia
si personalitatea unui popor nu se schimbil
in functie de calculele diplomatice de
moment; de fapt, manevrele diplomatice
nu antreneaz4 identitatea unui popor decit
in cazul deciziilor grave, in care un rol
decisiv il joac4 identitatea, si aceasta nu
poate fi decit una. Experientele fAcute de
Romfutia in acest secol, in care tineretul
a fost sacrificat cind pe un front, ci'nd pe
ce14lalt, cind pe santierele comunismului,
clod in lupta cu "teroristii", ar trebui s4
transmit4 virtutile conservatorismului
actualei clase politice. Cit priveste
20 ---------------PolisV1998------------------
"oportunismul" roman, el a fost declall$at
de dictatura stupid4 oomunista si nu poate
fi corectat deci't de oameni de mare inte-
gritate moral!: ceilalti pot face mArturisiri
si pot vorbi despre ced4rile personale.
Reconsiderarea conservato-
rismului si reactualizarea principiilor sale
directoare pot fi beneftee sub eel putin trei
aspecte: intruclt ar limpezi continutul
traditiei noastre r4v4sit4 de confuzia
oomunist~ intrucit ar readuce in viata
pohtic4 valorile care au fost ostracizate
de un pragmatism vulgar, ghidat de
"smecherie"; intrucit ar st4vili violenta
care s-a dezl4ntuit in timpul regimului
comunist, si care continuA in limbajul si
lupta parlamentarn din zilele noastre.
tn prima privint4, trebuie readus4
in lumin4 vocatia europeanA a culturii
ooastre care, in epoca modem, a jucat
rolul unui centro de oonexiuni culturale
in zona central si sud-est european4.
"Pamint de sintez4", Romania nu a fost
cufundat4 intr-o '1etargie oriental4", cum
a crezut generatia lui Maiorescu, si nici
nu a fost pilotat4de programul nationalist,
cum vor partidele extremiste de ast4zi.
Romania a sintetizat curentul de mare
spiritualitate bizantin cu impulsurile
primite din p4rtile Europei Centrale si a
d4ruit culturn popoarelor care au apelat
Ia mecenatul principilor romani. Atunci
cind vorbim despre identitatea noastrn nu
o putem reduce Ia folclor, nationalism sau
Ia abilitatea care se duce unde o poart4
vintul. Identitatea este mostenit4 si
precizat4 in contextullumii actuale, care
pune accentul pe drepturile omului si pe
asigurarea unui nivel decent de trai pentru
toat4lumea. Istoria nu poate fi transfor-
mat4 in mit, dup4 bunul plac al cite unui
poet devenit om politic, asa cum parti-
ciparea Ia dezbaterea contemporan4 se
face de Ia acceptarea unui standard minim
Conservatorismul romAn. Analize oontemporane - - - - -
de principii, care nu se invatA peste
noapte, asa cum era preg4titll materia
pentrU "seminariile politice" organizate
de defunctul partid comunist.
tn cea de a doua privint4, a venit
momentul s4 stabilim dar c4 politica nu
este o arU practicat4 de dragul artei:
politica nu este o tehnic4 menit4 s4 faci-
liteze mersul omenirii spre beatitudinea
terestr4. Politica caut4 cele mai bune
solutii pentrU traiul in comun si isi asumA
rnspunderea pentru buna functionare a
societ4tii, oonstruind un cadru "organizat"
de viat4 in romun. Dinoolo de acest cadru
se afl4 spatiul imens al vietii private, pe
care politica trebuie sA invete s4-l
respecte, dup4 ce oomunistii au controlat
intimitatea cetAtenilor. Leglturile
"organice" dintre oameni sunt acelea care
trebuie s4 inspire pe cei care se ocup4 de
leg4turile "organizate". Pentru aceasta,
trebuie subordonat4 din nou politica
principiilor morale, asa cum trebuie
asigurat4 respectarea valorilor de cAtre cei
care-si asum4 imensa r4spundere de a
reprezenta pe cet4teni in Parlament. tn
acest context se impune reevaluarea
sistemului bicameral, care Ia ora actual4
este un lux. Senatul trebuie s4 inde-
plineasc4 tocmai acest rol inteligent de
infuzare a valorii morale in activitatea
legislativ4. Senatul ar trebui s4 fie ales de
c4t:re institutii ale societ4tii civile si s4
asigure participarea Ia viata public4 a
oamenilor care au rnspunderi in sectoare
esentiale ale economiei, culturii, vietii
sociale. tn acelasi timp, Senatul ar trebui
sA vegheze ca m4surile importante luate
de forullegislativ s4 favorizeze o normal4
dezvoltare a traditiei. M4surile de inte-
- - - - -------Polis 211998------- 21
grare pe care le lu4m nu ar trebui s4 fie
justificate de af.II1Ilatia de genul "asa ni
se cere, ci pentru dl "asa este conform
cu traditia noastrn europeanA". Analiza
sistemului bicameral ni se pare de primA
urgent4 pentru a asigura o bun4 conser-
vare a zestrei noastre de civilizatie.
tn cea de a treia privint4, meta-
dele dictatoriale si voluntariste ar trebui
eliminate dintr-o societate democratic4.
Faptul c4 unii Jideri de partid isi permit,
nesanctionati, s4 facl apel Ia "insubor-
donare" sau chiar Ia "rezistenta armat4"
in cazul unor m4suri care nu le convm,
demonstreazA c4 atmosfera comunist4 nu
a fost indl risipitli. Evident c4 disparitia
fostilor activisti, obisnuiti 54-si insulte
adversarii, vaasana vi$! noastrn politic4;
dar si pin4 atunci trebuie luate mAsuri de
salubrizare a unei societati care a fost
sufocatl de oameni cu orizont redus, care
au aezut dl politicaeste arta de a domina
pe ceilalti side a insela "prostimea". Prin-
cipiul conservator conform c4ruia politica
este o indeletnicire cu sfem si obiective
limitate trebuie asezat Ia baza vietii
noastre politice. Pentru c4 actualitatea
conservatorismului const4 tocmai in
aceast4 inaedere imens4 in natura uman4,
care gAseste singur4 cele mai bune solutii
si care trebuie sprijinit4 s4 o facl printr-un
cadru adecvat asigurat de puterea politic4.
Toate formulele totalitare au fost inspirate
de o profundA reconsiderare a naturii
umane in vederea unor amput4ri drastice;
omul pe care-t ni-l restituie traditia, si cu
precldere traditia noastrn spiritual4, se
dovedeste mult mai responsabil si mai
plin de initiativA decit 1-a v4zut ideologia
care a dorit sA instaureze "raiul pe
plmtnt".
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - -
NOTE
1. O'Sullivan, N. "CoDSerValism". fn 7h BJIICk-
weJJ EncyclopiiiJdh ofPolibl Tbougbt. Ed.
David Miller. Blackwell, 1994, pp. 97-101.
2. Mai pe larg tn cartea noastrlaub tipar ~
de EuroJM.
3. Vezi Wooton, David. 1986. DiviDe Right MJd
Democracy. An Anthology of Political
" Writting in SIJJ.-t Englmd. Penguin Boob,
pp. 286-287.
4. Starobinaki, Jean. 1953. Montesquieu par
lui-mime. Paris: Seuil, p. 4S.
5. Detalii tn studiile noaatre din Viata
Romlne&sd, 1996, 1-2 $i 1996, 11-12.
6. Mellor, Philip A. ti Shilling, Chria,1997.
R~forming the Body. Sage.
7. Mai pe larg tn cursu} nostru Histoire de Ja
pens4e et des mentalit16 politiques
europdennes, Bucurqti: Edit. Univeraitl\ii
Bucu~ti. 1997.
8. Comentarii to cartea noutrl Umani1.tii
romlni $i cu.ltlln ouropeaDA, Bucwqti: Edit.
Minerva, 1974, p. 124.
9. Vezi atudiul noatru "Traditia tn glndirea
politid romAneascl". fn Polis, 1996,3-4, pp.
82-93.
10. Vezi Gilbert Dagron. 1996. Empereur et
p~. Etude sur Je "cdsMoPisrne" b)'Z81Jtin
Paris: Galllmard.
11. Detalii to studiul nostru "lnveotarea tradiliei
folclorice", Viata romlneascl, 1994, 1, pp.
1-9.
12. Discutie flcutl de Holm Sundbaussen,
"Nation und Nationalstaat auf dem Balkan"
1n Der Balkan, hg. JOrgen Elvert, Franz
Steiner, 1997, pp. 79-80.
13. Vezi "Discursul rostit to Academia Rom~~
tn 1891" tn Opere, ed. AI. Zub, Bucu~ti:
Edit. Academiet, 1976, vol. 2, pp. 603-634.
14. Titu Maiorescu. Critice, Editura pentru
literaturl, 1966, p. 17.
15. Ick:m, p. 71.
16. Idem, p. 79. Tot tn celebrul text In contra
directiei de astlzi In cultura romlnl,
22 ----------------PolisV1998------------------
loan Stanomir
Maioreaca formuleazl principiul mereu
valabU: ''Medioc:rit!Ule trebuieac dcscurajate
de Ia viata publici a unui popor", iar
Preliminarii la o analiza a
mediocritatea poate fi U$0r recunoscutl,
deoarece eate direct proportionali cu curentului reactionar
impertineota mediocrului.
17. Citez din volumul antologic ti de atudii
Eminescu - 111, limp# devenire istoric6, - de Ja Eminescu Ja Nicolae Iorga -
volum tngrijit de Gh. Buzatu, Stetim Lemmy
ti I. Saizu, Univrnitatea "AJ. I. Cuza", 1988.
Aici p. 2S.
The article offers an extended presentation of the defming features of
18. Idem, p. 189.
Romanian Conservatism, and of it's main directions of development. The author
19. Idem, p. 188.
spotlights the majors themes of this movement: the organicism, the idea of
20./dem,p.18S.!naceattextdin 1878,Bminesc:u
national solidarity, the reject of inadequates imports of institutions and of abstract
apreciazl cl "met~ugul adevlratei politice"
ideas which claim to organize state and society, the repulsion for the revolutions,
se afll tntre "conservatism" ti libenlism, unul
the reject of progress mythology etc., and be presents it's main exponents:
puntnd accentul pe datorii fi aolidaritlti, al
Eminescu, A.C. Popovici, lorga, R~ulescu-Motru. In the end, invoking the
doilea pe drepturi.
21. Idem,pp. 210-211. Atactnd partidul"ro$ilor'', words of the last leader of the Romanian Conservator Party, the author ask
himself how can one be conservator in Romania? An interesting question in
Bmineacu ~ tn vedc:le iacobinismul care s-a
format sub influenta ideilor Revolutiei that time and in our days as well.
Fraoceze $i ale lui JJ. Rousseau (vezi "Ecouri
rouaseaui.ate tn cultura romlnl", ln Viat
Asupra semnificatiei Junimii in
romlneacl, 1962,7, pp. 79-86, p811ial reluat
tn volumul noatru Explorlri 1n istoria
Curentul eminescian plan politic ~i cultural s-au scris pagini
Jittnturil romlne, Editura pentru literatud, fundamentale, de Ia E. Lovinescu ~i Tudor
indirea politic! a primei
1969).
22. Citatele sunt din studiul inedit allui Mircea
Vulclnescu, "Si pulinl axiologie
G jUIIlAtAti a secolului al XX-lea Vianu pinA la Z. Omea1 Junimismul a
nu poate fi inteleasll flUa referire Ia juni- fost, in arena politic!, dup! expresia lui
antropologicA", Viats romlneascl, 1998, 1-2, mism ~i eminescianism. Paradoxul vietii Z. Ornea, o "fortA frenatorie". Oameni ai
pp. I 09-111 $i din scrisori ale lui Vasile
BlncilA publicate to volumul Basile intelectuale romane~ti a rezultat dintr-o compromisului politic, mizind pe parla-
Munteanu, Coresponden(e, Paris: Ethos- loan situatie sesizat! inc! Ia 1922 de C. mentarism ~i oratorie echilibratA, dove-
Cuza, 1979, pp. 133, 148. Numele acestor RAdulescu-Motru: absenta unui partid dind o tolerant! cu totul remarcabil! in
intelectuali nu figureazA tn Vlad Georgescu, conservator in Romania dupA 1918 nu a problema evreiascA, junimi~tii au ilustrat
lstoria ideilor politice romlneyti, 1369-1878,
insemnat ~i reculul traditionalismului . spiritul unui regim reprezentativ, citusi de
Ioo Dumitru Verlag, 1987, o lucrare care este
axatl pe perioada modemizlrii din prima DimpotrivA, traditionalismul, radicalizat putin democratic. Acceptarea status
parte a secolului al XIX-lea. 0 formulare clarA dupA1906, devine principala component! quo-ului de Ia 1866 a facilitat colaborarea
a principiilor conservatoare tD conferintele lui a "fortelor reactionare" din taxonomia cu liberalii lui I.C. Brltianu~ "partid de
C. Rldulescu-Motru 'i AI. Marghiloman lovinesc1anA. Optiunea intre "conserva- ordine" dar si "opozitie miluitA". juni-
publicate tn volumul Doctrinele partidelo
politice, Edit. Garamound, 1996. torismul birocratic" ~i "istoricismul con- mistii nu au proiectat o altemativl consti-
servator'- pentru a prelua binomul propus tutional! la regimul parlamentar. lntru-
de Petre Pandrea in monografia consa- ziunea eticului sau etnicului in literat:urll.
crata lui Simion Biknutiu - a fost M nationalismul. mistica clasei tArllne~ti
echivoc. lnclinarea spre trecut ~i critica erau puncte in raport cu care ideologia
radical! promovate de Eminescu au junimistA se defmise polemic.
devenit elemente influente in definirea "Toti conservatorii seriosi trebu-
curentului "reactionar". iau s! consimtA la un fapt tmplinit~ tre-
------------------PolisV1998--------------- 23
 Conservatorismul romAn. Analize contemporane - - - - - -
Conservatorismul romAn. Analize contemporane - - - - - -

buiau sl admit! revolutiunea sociall, listl. Cadrul parfamentar apAreaca unicul

democratizarea societAtii noastre, ca un imaginabil si dezirabil, iar regresiunea mist) , a fost mai cu samA critica unei o realitate. ''Nu dreptul public, ci plstrarea
ce irevocabil SI lupta nu mai poate avea inspre trecutuJ nebulas al Evului Mediu organizlri sociale, din punct de vedere al nationalifAtii noastre e luaul de dipetenie
Joe decitin privinta mijloacelor ce trebuie inacceptabill. Lupta junimistilor era intereselor claselor de jos, al claselor pentru noi si ar fi mai bine ca sl nu alegem
sl intrebuintrun ca sl mi~orllm pe cit se vechi, p<>zitive,., cum le zice Eminescu deputati dedt sl piarn natia routaneascA",
aceea a moderatiei si echilibrului impo- (si aici nu mai e junimist)'".
poate relele remltate ce sp<nsc din modul scria poetul, in 1876, in Influenta austria-
triva fantasmelor de orice gen, cu atit mai Grila de lectunl sociologicA a lui cA asupra rominilor din Principal&.
defectuos cum aceastl democratizare a mult cu cit negarea radical! a sistemului
fast fkutl. A fost o nenorocire Ia noi ca de dupll866 nu intra in discutie. Ibraileanu tradeazA antipatiile teore- "Traditionalismul reactionar, cu toate
democratizarea s-a flicut de sus in jos iar ticianului poporanismului fata de juni- atributele lui de misticism national, de
Mihai Eminescu aduce ru sine un mism, redus Ia o simplA expresie de supa- misticism t!rlnesc side xenofobie" 10 , ser-
nude jos in sus''l, declara P.P. Carp in
ratiooament excluzind echilibul .iunimist. vietuire politicA a clasei posedante. La vit de intransigenta morall si radicalismul
discursui EraNouA, pronuntat Ia 30 martie Poetul e marcat de un romantism definit
1881 cu prilejul discutiei ~upra bugetu- nndul slu, E. Lovinescu remarca diferen- asumat al propriului destin, va marca in-
printr-o propensiune irationall si deloc tierile fat! de junimism ale reflectiei delebil ceeaces-arputeanumi un "curent
Iui. Corijarea unei realitlti defmitl inspi-
mai<X"eSCianl de exaltare a trecutului. Tre- eminesciene: noli factori de configurare
rat printr-o democratie bugetarl, si nu eminescian", pentru a apela Ia titlul stu-
cutul inseamnl pentru Eminescu rezer- ideologici sunt "misticismul national, diului din 1900 a lui G.lbrlileanu.
printr-o democratie a muncii, urma sl se
vorul de traditie Ia care actul politic face misticismul tldlnesc, xenofobia".
facl in cadrele Constitutiei de Ia 1866, un apel si in raport cu care se defmeste. Ideea "AI semnelor vremii profet" -
instrument a c!rui revizuire i se plrea revenirii in trecutul necorupt devine un Ceea ce este semnificativ este lectura eminescianl a lui Aurel C. Popo-
inacceptabill, fie in sens extensiv, fie in translatia de Ia evolutionismul junimist Ia vici, relevl articulatiile unei veritabile
program politiceste articulat "Ideea (si traditionalism. Germenii se aflau in maio- mitologii eminesciene11 Mentor al "Sl-
sens restrictiv. "Luptele pe tlrimul prin-
uneori programut) politic si social allui rescienele "forme fhl fond"; teaia "pruu-
cipiilor trebuiau sl inceteze; ele trebuiau mlnltorului" in egall mlsurl ca si Iorga,
Eminescu este reintoarcerea Ia trecut. El rii suprapuse" si nationahsmul integral Popovici este eel care sintetizeazl o
sl se punA numai pe tldmul organizJrii
nu poate concepe o altA stare decit cea imping demersul eminescian dincolo de
sociale't3, observa E. Lovinescu. directie, insistind asupra valorii profetice
trecutl, in care categoriile sociale in Maiorescu: "Despa.rtindu-se decide juni- si nationale a operei publicistice a poe-
Evolutionismul junimist se piasa numele cArora Vorbeste sl fie mai fericite
deliberatin paradigma sincronizArii euro- misti, Eminesru se apropie prin oonceptia tului. Om de dincolode partide, Eminescu
ai mAcarsl nu fie distruse (...) EI nu poate lui mai mult de traditionalism declt de e "intruchiparea lntelepciunii seculare a
pene; corolarul acestei adecvlri Ia real, concepe viata decit cape o copie a trecu-
fllr.1 abandonarea aiticismului, era "recu- tului'06. Observatia lui llriileanu se cuvine evolutionism; desi cunostea trecutul ca
poporului roman, un fel de arlltare a duhu-
noasterea statului democratic si liberal, corelatA cu ideea criticului in privinta istoric, il simtea ca poet si neavind intuitia lui national. Dar tot un proroc ce propo-
rezultat revolutionar din imperativul relevantei sociale a criticismului emi- politicl a devenirilor necesare, se scu-
vMuia in patria sa proprie ... Nici chiar ai
sincronizlrii vi~tii europene, recunoas- nescian. funda in el ca intr-o realitate'".
sli, peel nu 1-au prea inteles 12
terea deci a Constitutiei de Ia 1866 de Eminescu propune o serie de Reabilitarea glndirii reactionare
Spre deosebire de criticismul teme ce vor modela imaginarul politic ro-
teama llrgirii ei prin noi revendiclri prin- junimist, eel eminescian exprimA viziunea e posibil~ o reabilitare cu atit mai semni-
cipiale si organizarea terenului prin legi- una clase sociale pentru care epoca '\'ege- manesc din primele decenii ale secolului ficativl cu cit ea e pusl in leglturl cu sin-
ferlri care sl tradudi in realitate princi- nerarii nationale" a insemnat dedkterea 11r111Ator: imaginea tlranului, elogiat ca gura "clasl pozitivl": tlrmimea. Tlranul
pille admise anticipativ'... EraNouA sem- politicA si mizeria economic~. Eminescu membru al unicei clase "pozitive", aitica e asadar prin definitie reactionar. Reac-
nifica pentru Carp reglarea functionlrii ar fi legat de aceste interese "ale tlrloimii, revolutionarismului, antinomia ruralitate-
tiunea inslsi e definit:A ca un rllspuns al
mecanismului statal, in absenta oricaror ale rlzesilor, ale meseri~tlor (foarte citadinitate, apArarea elementului romft-
fortelor sAnltoase ale natiunii - si nu este
tendinte "abstracte"'. Adecvarea Ia real putini) ale nlscindului proletariat intelec- nesc si o xenofobie "defensiva", antipatia intimplltoare invocarea atit de detestatei
insemna si glsirea unui teren de compro- tual (...) . Jun.imistii au aiticat o organizare profundA fat~ de clientelismul politicia- imagini a natiunii ca "societate pe ac-
mis intre cele doul "familii" politice. politicA si critica lor a avut ca principii, nist minind solidaritatea nationall, mo-
tiuni", imagine ce va reveni si Ia Radu-
Epoca revolutionarismului apusese, ca punct de plecare, interesele boierimii narhismuJ profund, repulsia fat~ de "im- lescu-Motru si Iorga: "Eminescu era - ce
timpul edificlrii lipsite de patiml era Ia amenintate in viitor de liberalism, pe clnd plantul institutional" derivlnd din plasarea
oroare! - reactionar! Si inca ce reactio-
orizont. in paradigma organicist:A.. autohtonismul
critica lui Eminescu, pe lingl critica nar! lntruchiparea reactiunii intregei na-
Psihologia junimistA excludea anomaliilor politice, flicutl din punct de opus "cosmopolitismului" dizolvant.
tiuni rom!nesti de pretutindenea. A tlrnni-
orice apel Ia mase, orice retoricA popu- vedere reactionar (si intr-aceasta el e juni- Odatl cu Eminescu, apelulla "popor'', mii si a fnmtasilor ei adevlrati. Eminescu
dincolo de instantele parlamentare, devine
a fost eel mai mare si mai convins reac-
24 - - - - - - - - Polis 211998 - - - - -- - - -
------------------Polis211998---------------- 25
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -
t.ionar>) ai rom3nilor din Romania. Pentru mai mult in credintele lui. Unirea marelui
dl ura pe act.ionarii politici. Pentru dl nu s!u talent poetic cu o nealterat! simtire
admitea dl o natiune ar fi o societate pe romaneasdl si cu 0 profetidl putere de
actiuni, ci directori rlispllilZAtori unei ple- intuitie 1-au flk:ut cu adev!rat pe el al
be anonime. Pentru dl se revolta cind ve- semnelor vremii profet. Oci, dup! a
dea dl plebea de sus se alia.tii cu plebea mea pruere, orisicit l-am admira pe Emi-
de jos, inselind buna aedintA a poporului, nescu ca poet, si mai mull! admiratie me-
compromitindu-i existenta national!"13 rit! ca ginditor politic" 17
"'
Adev!rul eminescian se raportea- Poet, pedagog si profet, Emines-
z! Ia rezolvarea traditionalist! a ecuatiei cu e cititin cheie diacronidl. Continuator
identitare: roman inseD'lM tAran inainte de allui Tudor, "eel mai inversunat si mai
toate. Poetul e deci cu atit mai autentic gl<Xios reactionar din Principate"11 , poetui
cu cit spiritul tArnnesc nepervertit e evi- e afm cu glnditori politici ca Burke, Taine,
dentin demersul s!u: "Eminescu e mintea Gobineau , Stahl, cu eeilalti "marl bArbati
limpede a unui t!ran roman crescut Ia conservatori din Iume" 19 Deseendenta
scoale bune. Paredlneamul romanescl-a conservatoare nu exclude nationalismul,
ruiscut spre a ne da icoana vie a f.uii roma- de vreme ee dezvoltarea organic! implic!
nesti. Din Eminescu vorbeste si fruntasuJ ca un corolar apArarea valorilor nationale.
simijlocasuJ si codasuJ ( ...) Cind il citesti, Un legat conservator al reactiunii
pare! citesti o epopee a intelepciunii eminesciene e aversiunea fatA de abstrac-
neamului nostru" 1 . tiunile revolutionare. 'Teoriilor ridicole
Expresie a sufletului romanesc, strnine" li se opun eerintele concrete ale
poetul r.lmine neclasificabil in raport cu natiunii. Interferenta dintre literaturn si
afilierile politiee conventionale: "El n-a reflectia politic! e vizibil! -logicismului
fost membru al partidului liberal, nici al "democratului" Lamartine ii corespunde
eelui conservator. El a fost si a rnmas el indrumarea eminescian! spre traditie.
insusi: o puternic! individualitate de Obstacolul in calea cosmopolitismului si
observator si ginditor politic(...) A fast anarhiei e apelul Ia valorile trecutului:
un mare poet. Dar poate fi si un inv!t4for "Cum era cu putint! ca un patriot ca
bum) al neamul ui nostru. M!car de aci Eminescu s! fadl politica democratic! a
inainte ( ...) " 15 . Contrastul e evident: Emi- lui Lamartine? 0 fi mai mull! inspiratie))
nescu se afl! Ia antipodul unei "vavilonii in aceast! poezie a lui Lamartine decit in
de teorii fMc\ temei, stra.ine de tam, primeJ- ale lui Eminescu, care se inspinl de la un
dioase pentru popor" 16 Mircea eel B!trtn, de Ia Stefan eel Mare,
Punctul de reper ee impiedic! de Ia Mihai Viteazul? Se poate ... Pentru
confuzia valorilor e credinta in virtutile d1 Eminescu nu face politic! fantas-
romfut~ti. Popovtci demontea.tilaparenta matic!, ideologidl, ci narional!, pozi-
contradictie dintre inalta cultur.l si natio- tiv!'020.
nalismul srutAtos; departe de a fi ireconci- Punctul de pornire a1 istoricis-
liabile, ele sunt dou! valori comple- muJui conservator se afl! aici. Vechimea
mentare: 'Toat! stiinta, toat! ftlozofia si "cuminte" romarteasdl e opus! antitetic
toat! literatura de care s-a invrednicit ( ... ) fantasmelor ideologiee. Meritul poetului
nu numai c! nu 1-au putut cl!tina din na- e de a fi inteles ratiunea recursului Ia
tionalismul lui s!n!tos, ci-lint!reau inc! istorie: "Eminescu se vedea c! eetea isto-
26 -----=-----Polis 2119 9 8 - - - - - - - - -
Conservatorismul romful. Analize contemporane - - - - - -
. Romhilor in colb de cronici, dar nu speculatiei; valoarea actului politic se
;;:parad!., nu din reclam! de istoric pro- raporteaz! nu la improvizatii ideologice,
digios. El slovea in~!~turil~ ei ..cu ci la realit!tile nationale. Respingerea
toatA mintea, cu toat! muna Iw. C!ct el introducerii "formelor t}rl\ fond" decurge
nu pentru distractia sau vanitatea lui o dintr-o regindire a filozofiei politiee: "Nu
. Ie t.li-
cetea, ci din dor pentru bme .-..t'2t . A aceta e om politic care cu mijloace meste-
cunoaste tarainseaiilll! acunoaste t!ranul sugite creea.til institutii noi, artificiale,
J'OIIlin. Opozit.ia dintre rural si citadin va subrede, de azi pe mine. Omul politic
fi o dominant! a imaginarului traditio- adapteazA in mod ~stic vechile institutii
nalist. Satul e spatiul ferit de intruziunea noilor nevoi'>l4. Ignorarea traditiei devine
"cosmopolitismului": "Dar nu cultura, imposibil!; citindu-1 pe Burke, A .C .
zice el insusi, il face pe om intreg, ci Popovici reabiliteazA "prejudec!tile" ca
nobletea sufletului, simtul de adev!r si de un mod de a contracara geometrismul
dreptate, cu un cuvint caracterul. Iar el, abstract al politicii avin<tu-si sorgintea in
care era un caracter puternic,il g!s~te <<in Marea Revolutie. Pentru Popovici, ca si
eel din urm! tAran de munte mult mai pentru Eminescu, "democratia" rise! sA.
pronuntat decit in multe tipuri lustruite precipite aparitia unei "civilizatii cosmo-
si aristocratizate, adic! in tipurile de polite", supremul r.lu al unei epoci in care
parveniti democrati de la orase'022 . postulatul national nu mai pare a fi
Paradigma organicist! ("iar oriee acceptat.
e organic se naste, creste, se poate im- Mitologia eminescianA e conso-
boln!vi, se ins!n!tosea.til, moare chiar') lidat!: profet al vremurilor de civilizatie
e asumat.A f!rc1 rezerve. Mai mult, natio- nationalli, poetul e in egal! m!sur! un
nalismul e garantta c! improvizatiile gr!- "reactiOnar" ca si voevozii romani: "Dar
bite nu vor afecta fondul autohton de dac! eei mai marl domni ai Romfulllor au
sensibilitate- idiosincrasiile eminesciene fost reactionari, politica reactionarn din
sunt deeelabile: "lar dac! asemenea idei ziua de azi are marele merit al continuit!tii
se introduc cu violentA in asemenea t!ri, istoriee ... Continuitatea istoric! e ins!si
ele dau Joe la convulsiuni nationale, la conditia primordial!, indispensabil! a
reactiunea ftreasdl a mentalit!ti siluite si orisidlrei dezvolt!ri frresti a unui popor.
maltratate''23 Nu exist! solutii uniee, si Continuitate istoric! si dezvoltare orga-
cu atit mai putin dezirabil e recursul Ia nic! - nu de totalli distrugere si ridicul!
tmprumuturi derivind din abstractiuni prefaeere - cu alte cuvinte: conservatism
metafiziee; relativismuJ si opozitiafatAde national si liberalism cump!tat, iat! con-
"importul institutional" va fi o dominant! ditiile prop!sirii s!n!toase'025 .
a traditionalismului, avindu-si originile in
Pornind de la lectura "precurso-
retorica eminescian!. rilor", Popovici articuleaz! o directie a
Liberalismul e susceptibil s! "conservatismului national". Discursul
degenereze in "democratic egalitar!". conservator si eel nationalist sunt recon-
lgnorarea diferentierilor nationale in ciliate sub semnul comun al unui traditio-
Virtutea unui ipotetic algoritm democratic nalism indatorat constructiilor intelec-
este inacceptabil! pentru Eminescu, ca si tuale eminesciene. Dup! 1906, radica-
pentru Popovici. Arta politic! ineeteaz! lizarea "curentului eminescian I reactio-
de a mai fi un domeniu ai teoreticului, al nar" va marca constiinta publidl.
- - - - - - - - - P o l i s 2/1998----- -- - 27
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - -
Conservatorismul romful. Analize contemporane - - - - - -

La comemorarea in Academie a trecut, secolul rationalist par excellence,

mortii lui Eminescu, C. Radulescu-Motru a cArui supremA ambitie era "de a intemeia aonismele derivind dintr-o modernizare ideale, dar stnline, improvizate, se acomo-
remarca: "SemnalAm. indeosebi contri- statui numai pe principii a priori, inven- acceleratA nu sunt decit co~<:cintele _'1o- deazA imprejunlrilor, se g~c. se rup,
butille domnilor N. Iorga si A.C. Cuza, tate de marii scriitori ai epocei'>29 cale" ale unui n1u general. Ntct unul dintre se macinl zdrente''l7 Final mente, fondul
care au reusit sA popularizeze in cele mai autorii citati nu se iluzioneazA: "demo- isi ia revansa asupra formei.
Definirea propriului ideal se entia" si "cos~mpolitismul"isi au sorgin- Failibilitatea principiilor contra-
indepArtate colturi ale tArii principiile realizea.zAin manienl polemic!. ldealului
nationalismului, arntind cit de mutt aceste statului-artefact i se opune simptomatic tea in tentativa francezA de edificare a unei puse unei realitAti intemeiatA pe o evolutie
principii sunt sprijinite de conceptiile statui albinelor, marcat de absenta tuturor Jumi noi, flcind abstractie de trecut si istoricA era evident! si pentru Nicolae
.,
politice ale lui Eminescuou. Acelasi RA- accesoriilor modernitAtii: "Nu existA traditie. Iorga. Critic acerb al Revolutiei Franceze
dulescu-Motru admitea, in Cultura roma- Parlament, nici codice scris, nici gazete. Admirator allui Burke, "dupA pli- ("recuperat" si revatorizat de Alexandru
nl si politicianismul (1904), valoarea Si totusi dominA acolo o ordine natu- rerea mea, eel mai intelept dintre toti Zub), Iorga reitereazA imaginea "imprac-
anticipativA a judecAtilor eminesciene: ralA"30. Ceea ce violenteazA secolul ratio- cugetAtorii politici''l', Aurel C. Popovici ticabilitAtii" constitutiilor importate,
"Mihail Eminescu nu-si intemeia pArerile nalist este tocmai "intelepciunea innAscu- speculeazA, flicind responsabil spiritul dintr-o perspectivl defmitA prin repulsia
sale pe cercet.Ari stiintifice conduse in mod tA a naturii'tJI . francez pentru proliferarea simetriei fatA de omnipotenta metaftzicii: "Eu nu
sistematic, ele erau insA izvorite dintr-o gec.xnetrice in dauna concretului national. aed in constitutii vrnjitoare, ci in co~tiin
A.C. Popovici il incadra pe Emi- Ratiunea devine un pat procustian in
intuitie bogatA, de poet, care, de multe ori, nescu in familia spirituala a lui Edmund ta care dll spontan articole de constitutie,
in studille antropologice, inlocuiC$te cu Burke. Remarcind "oroarea de abstract", spatiul cAruia realitatea determinatll isto- chiar dacA n-au fest niciodatcl scrise pe
succes judecata analiticA'm. ric nu mai poate supravietui mra a fi alte- hirtie alba( ...), cum nu cred in abstractia
Jean-Jacques Chevallier observa refuzul ratl. Cartezianismul e punctul originar at
Analizind geneza dreptei roma- ginditorului englez de a exclude timpul, care nu va ajunge niciodatcl sA fie element
ne$ti, Eugen Weber releva legAturile locul, persoanele in abordarea oricArei uoei evolutii spre "metatizici clare si si- concret, dar cred in puterea elementului
dintre retlectia eminescia.nA si ginditorii realitAti politice, si rezistenta sa fata de metrice, din secolul al XVID-Iea, care isi concret capabil de a elabora cele mai
secolului al XX-Iea: "Romantic, pesimist, dominarea cvasi absolutA a teorii specu- tnch.ipuia d1 statui nu e un product al Datu- superioare elemente de abstractie''l1 .
nationalist $i religios, fascinat de istorie lative31. Pledoaria lui Burke se indreaptA rei, ci ceva artificial, un "contract social" Dist:inqia lui Iorga nu e operantA
$ide folclor, Eminescu a constituit o su.rsA in directia particularului (particular bunAoarli, un "pact fundamental", cum se doar in domeniul actelor constitutionale.
de inspiratie pentru generatia de dupA privilegiat de intelepciunea practicA), ca zice azi, intre indivizi. ( ...) Mania aceasta Deosebirea radical! dintre doctrina sa,
de a introduce in politic! adevllruri pure, "nationalistA", si articulllrile JUstificative
primul rAzboi mondial, cit si nucleul o modalitate de a inlAtura defmirea poli-
nationalismului romanesc. Antisemitis- ticii ca un domeniu exclusiv al metafizi- integrate, absolute, pomeste tnsa dm ale celorlalte partide derivA din caracterul
mul sAu avea sit fie preluat de A.C. Cuza, cului. Burke refuzA sA accepte ideea unei ratiunea purA, care insa, ftirl vederea de "partide t.eoretice" at ultimelor. Filo-
antidemocratismul sAu de Aurel C. noi morale, dupa cum demersul sclu e limpede in firea lucrurilor, eo punl abe- zofia apare ca factor legitimant in urma
Popovici, populismul sAu de Nicolae definit prin obstinatia cu care demonteaz! ratie in stiintA, darmite in politicA'IJ6. unui deficit de identitate, deficit cauzat
Iorga, teoriile sale rasiale de cAtre Vasile mecanismul failibil si profund eronat al FundamentaiA mmine pentru Po- de absenta organicitatii: "Dac! ar fi vorba
Pirvan, studentullui Nicolae Iorga>2a. povici abandonarea principiilor abstracte de partide a c4ror dezvoltare sA nu iasA
revolutionarismului, incapabil finalmente 5i indreptarea d1tre conaet. Evocind diag- te<xeticeste din viata societltti romAnesti,
sA accepte realul nemodificat si imperfect. nosticullui Burke, ginditorul romAn re- ar trebui sa fac apella toate resursele unei
Prin simetrie la Leo Strauss remarca cA, situindu-se pe o lllarcA adecvarea la real in fata presiunii filosofli pe care ocupatii.le mele rnA fac
pozitie opusARevolutiei Franceze, Burke
dezastru reabilita vechea idee potrivit cAreia teoria
exercitatA de sarcina guvernArii: "Pentru
cl ei toti, odata ajunsi la guvem, vad cA
sA nu o stlpinesc pe deplin pentru ca sA
ajung Ia liman; dar odatc1 ce rostul parti-
nu poate fi singurul ghid cAIAuzitor al cu toate teoriile $i doctrinele lor nu pot
U rmind directia junimistA,
Eminescu isi fundamenteazA
demersul jurnalistic pe o critic! explicitA
actiunii practicel3 . Constructiile teoretice
riscA sA antreneze, odatA introduse in
face nimic. La guvem, in fata vietii reale,
tn fata faptelor asa cum sunt s-au de$-
dului pe care il reprezint, si pe care trebuie
sa-l explic, iese din dezvoltarea istoricA a
societltii ro~ti, nu va mai fi nevoie
arena politic!, discutii vexatorii $i fana- teptat mii de oameni politici din aceste
a pasoptismului si Revolutiei de Ia 1789. tismeu. sa fac apel Ia toate felurile de fllozofii
Originile intelectuale ale evenimentului visun Ia viata. Atunci se conving cA ab- adevArate sau inchipuite pentru a legitima
Eminescu $i ginditorii "reactio- Stractia goalb si realitatea sunt incon-
istoric intreruplnd cursul organic al evolu- ceea ce existA'>39. Pentru I<X"ga, ..f11ozofJa"
nari" ai secolului al X:X-Iea se defmesc ~e~te, cA o multime de principii sunt
tiei, se g~incultul pentru experimente e mseparabiiA de o acceptiune geometric!
~malmente polemic in raport cu Marea lDaphcabile. ( ...) Atunci orlce constitutii
sociale, in "ingineria utopicA" a "secolului a politicii: doctrina nationalist! vine sA
Revolutie: erorile p3$optismului si ana-
28 - - - - - - - - P o l i s 2/199 8 - - - - - - - - - -
- -- - - - - - - P o l i s 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 29
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - -
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -

corijeze erorile decurgind din insAsi ge- eliminmi "experientei trecute ca pe un

neza institutional4 a statului roman. Fazei produs al ignorantei si al nedreptltii", pe corespondentul juridic al acelui acord Traditia legitimeaz4 modalitatea
dominate de ravagiile unei politici "fllo- citl vreme conservatorii sunt convinsi e4 . dividual minind "ordinea natural!" e organicl de evolutie a statului. Anumite
m ...
zofice, abstracte" trebuie sA ii urmeze o "experienta este baza care nu se poate "contractul sinalagmatic . elemente, ce detaminl caracterol statului,
fazA de reconstrucpe avind drept funda- inlocui'""2 Extinderea paradigmei civiliste se sustrag abordArii rationale. Misiunea
ment reconcilierea cu fondul ignorat. tn domeniul dreptului public e inaccep- statului e una diferitl de cea pe care indi-
Refuzul mitologiei progresului tabilA pentru Eminescu, dupA cum va fi vizii luati separat i-arincredinta-<>: "Statui
Principalul obstacol in calea utopiei e acu- este o incercare de a repune in dtscutie
si pentru A.C. Popovici, Nicolae I<X'ga sau are o origine mai adincA decit individul,
,, mularea rezultata din dezvoltarea JStOOccl. axiomele impuse de gindirea revolutio-
"Conservatorii nu inventeaz4 nar4. Utopismul nu este decit ipostaza
c. RMulescu-Motru (de altfel, aceastA si totodatl o menire mai inaltl decit apA-
rcspingere a contractului ca ipotezA rarea intereselor individului"'". Figura
paradisuri unde fiecare sA se poatA indes- extremlla vointei de modificare arealului,
originam e recognoscibill si in discursul contractului nu poate fi invocatl intr-un
tula dupA pofta inimii. Ei se multumesc fiicind abstractie de exigentele '"intelep-
unui junimist prea putin tentat de teore- spatiu in care acordul individual nu
cu paradisul ~tin, in care nu se poate ciunii practice."
intra decit dupl indeplinirea anumitor
tizare precum Theodor Rosetti in Dcspre epuizeaz4 domeniul suveranitltii: "Prin
directiunca progresului nostru). Existenta contract pot sA se constituie societlti co-
conditii. ( ...)Conservataii n-au acestmit.
Ei n-au ca ceilalti putinta sA amestece Ideile abstracte $i statului, a natiunii a clrei expresie este,
nu poate depinde de o variabill greu cuan-
merciale, dar niciodatl state suverane'"".
Inaplicabilitatea unei institutii a
utopia si realitatea dupA voie, ci trebuie statu] organic tificabil4, cu atit mai mult cu cit opozitia dreptului civil - prin definitie indiferent
sl se tinl numai dupA terenul realit4tii't40.
Refuzul utopiei e o component! a lui C.
RAdulescu-Motru; plasarea pe terenul
''E xprimat4 in termenii cei mai
generali, deosebirea intre
fati de ''contractul social'' e exprimatl filn1
echivoc de Eminescu: "producte ale nato-
Ia particularismele oationale - derivA din
constiinta reafll111atA a importantei tradi-
rei", nu ale inteligentei, statele au o exis- tiei si presimtirilor: "lnstitutiile funda-
realitltii exclude avintul speculativ liberali - intrucit e vorba de oameni onesti
tent~ deosebitl de aceea a indivizil<X' care mentale ale statului sunt crescute in mod
blamat si de Eminescu. Complement.am si cu principii stabile - si conservatori, e
le compun. Ipoteza contractualistl nu e organic din adincul instinctului social, din
este ideea cl viitorul unui popor este cl acestia din W1Ill privesc statui, si cu
operantl: "~Romftnul si liberalii in traditii si presimtiri adeseori in contra-
continuarea trecutului sAo, dupA cum, in drept cuvint, ca un product al naturii, de-
geoere isi inchipuie cl statui e rezultatul zicere cu interesele momentului' 049 Una
acceptJunea ginditorului roman, conser- terminat pe de o parte prin natura terito-
unui contract sinalagmatic, a unei conven- dintre obsesiile eminesciene isi avusese
vatorismul implicl asumarea unw set de riului statului, pede alta prin proprietatea
tiuni stabilite intre cetltenii lui. Noi punctul de plecare in ravagiile indivi-
valori structurind o moral4 politicl. rasei locUJtorilor, indiferentl ftind ori- aedem, din contnl, cl e un product al na- dualismului anarbic. RMulescu- Motru
Premisaepistemologidiadiscur- ginea, indiferentl flind chiar istoria rasei,
turii, cl, asemenea unui copac din pMure privilegia2'A Ia rindul sAu "interesele supe-
sului sAu constl in caraterizarea ca peri- indiferentl in fine natura plmintului
lsi are fazele sale de dezvoltare, asemenea rioare de stat" in fata impotrivirii cetl-
mall a "conceptiei mistice a progresului". chiaf'"3 Una dintre cele mai frapante ima-
oriclrui organism 1si are evolutia sa"46 tenilor "rlt4citi". Ca si antecesorul slu,
Pentru Rlidulescu-Motru, paradigma gini introduse de Eminescu in descen-
progresului a devenit finalmente un dent4 junimistl e cea a statului "ca orga
Ordinea natural! invalideazA orice tenta- ftlozoful nu ezitl sA indice cauza profundA
tiv4 experimentalll, dupA cum revolutiile a "vlrslrilor de ~ge si anarhiei": incer-
instrument utilizat in mecanismul revo- nism viu, susceptibil de~ si boalA."
tnceteazA de a mai fi percepute ca ele- carea de a "constitlii un stat prin majori-
lutionar. Reabilitarea "reactiunii" este m- Alexandru Zub evidentia "permanenta
mente necesare 1n viata statului. tatea vointelor cetltenesti'tSO. Antidotul
separabiliide aceastl demonst:J:at.ie viiind unei metafore", remarcind persistenta
a releva afinitltile dintre un anumit mod conceptului de "organism", preluat de Frazeologia eminescianA, si anti- propus este tocmai asumarea unei morale
patia fat~ de "ipoteza contractului social centratl pe interesul national: "Interesul
de a intelege lumea si tentativa de modi- Kogllniceanu si lorga din reflectia isto-
allui Jean-Jacques Rousseau", sunt vizi- general opus interesului particular. Totul
ficare a ei: "Pe cind oamenii de stiintii ricului german Ranke44
bile si Ia C. RMulescu-Motru . Ratiunea pentru tarn. nimic pentru noi !"
inlocuisenl treptat intelesul mistic al pro- Determinarea statului nu poate fi acestei opozitii ireductibile este co~tiinta "Ideile abstracte si statui organic"
gresului cu intelesul bme defmit al evo- expediatl in termenii ipotezei contrac-
existentei "unor rMlcini mai adinci decit rezumA o directie a reflectiei lui Iorga,
lutiei, in viata politicl, unde aveau sA lupte tualiste. Ceea ce conteazA sunt "istoria,
vointa unei majorit4ti". Interesul national flind in acelasi timp exemplarli pentru un
revolutionarii, conceptia veche a progre- obiceiurile, rasa sa." Toate aceste elemen-
nu e aditiunea unor interese individuale, mod de a concepe statui si natiunea al
sului se sustinea si cistiga sufletul maselor te se sustrag "liberului arbitru al indivi-
in ecuatia temperamental! a conserva- "curentului reactionar''. Paradigma orga-
populare""'. "RevolutionaruJ de profesie" zilor din cari, Ia un moment dat, se com-
~lui trecutul ftind eel putin Ia fel de nicist~ e osatura in jurul cMeia se articu-
introduce ca ipotezA de lucru posibilitatea pone societatea"~. Pentru Eminescu, mportant ca si prezentul. leazA critica speculatiei si a politicii "me-

30 - - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - - -
- - - - - - - ---Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - 31
 Conservatorismul romfut. Analize contemporane - - - --
Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -

tafizice": "Statui e un astfel de lucru hirtie, tipAritA cu eele mai frumoase Iitere
organic. El iese dintr-o vieatA national! ale Monitorului Oficial, fllrn sA fi stat in sA nu fie si un act ~tional, n-~ darul de creatori de "forme abstracte", e emines-
~i se hrAne~te necontenit din aeeastA co~tiinta eelui ee a initiat-e si a votat-o, a crea ceva. Din arucolele . lui nu pleac4
. . cian, dupA cum romantic! ~i reactionadl
vieatA, avind atita putere citA vine de aco- si cu atit mai putin in co~tiinta acelora unul din acele impulsurt pe care mmeru e obstinatia cu care se rezistA drumului
A cal
00$7
lo"~1. Fonnatia profesionalA si un anume care trebuie sA o sufere"54 sA nu le poatA opn 10 e steril al "imitatiunii civi.Ii.zatiei strAine".
mesianism il fac sA accepte fllrn rezerve "RMocini" - un termen cheie to Marile idei organice animA o constitutie
Organicismul exclude oriee abdi- reflectia constitutional! a lui Iorga. Ab-
axioma dezvoltArii istoriee a statului, care in fata metafizicii. Ratiunea UIJlanA, autentic!, Ia nndul ei expresia juridic! a
revalorizind o idee prezentA ~i Ia A.C . failibilA, nu i~i poate asuma riscul de a senta lor nAruie intregul esafodaj consti- unei stm de spirit constitutional e. Mode-
Popovici. Istoricul opune statului- "so- modela fiinta statului dupA "teorii asupra tutional. Formatia de istoric se intilneste lui din oglind!, termenul de comparatie
cietate comercialA", un stat care nu e alt- statului natural", constructe intelectuale cu idiosinaaziile omului politic: revo- blamat este eel al constitutiilor "iesite din
eeva declt "forma cea mai inaltA, cea mai ale cugeWorilor: "Metafizica, uneori asa lutiile sunt responsabile de aceastA exclu- sflltuirea c!rturarilor, deveniti reprezen-
promif.Atoare de made, cea mai educativA de frumoasA, poate sA falsifiee toate dere programatic! a rMacinilor. Una taoti ai natiunii"61
in vieata unui popor''52 dintre temele favorite ale discursului Apelulla modelul englez, evocat
resorturile statului"55 Revolutia Francez4 traditionalist se centreazAin jurul domniei
Expresie a fortelor de dezvoltare furnizea.zA, deloc intimplAtor, exemplele side A.C. Popovici, eo COnstantA in dis-
istoriee, statui, pentru a ne piasa in para- unor constitutii "cu liniile ~a de drepte absolute a fictiunilor juridiee insensibile cursu! lui Iorga. Respectul "rosturilor
digma organicistA, cuno~te un ritm pro- si unghiurile ~a de sigure", a cArer cali- Ia trecutul national. Ideile liberale ale celorimb!trinite" conduce pe o cale deft-
priu de evolutie imposibil de modificat tate supremA era absenta simtului istoric, secolelor al XVII-lea si al XVIIl-lea, nitA prin evolutie in respectul traditiei.
prio mijloace experimentale. Statui e eel pentru a relua expresia lui Eminescu. Mo- secole rationaliste par cxccllcncc, Sistemul englez propune o dialectic! a
care duee mai departe "ins~irile popo- dificarea de catre Napoleon a Constitutiei introduc in arenA sirul de revolutii fran- viului organic, antitetic! simetriet sclero-
rului". Mai t:ransant, A.C. Popovici sus- anului VIII e o salutadl interventie a ceze, reprezentind pentru Iorga, si nu zate a constitutiilor revolutionare france-
numai, modalitatea de definire negativA, ze: el "minA necontenit singe proaspM,
tinea prioritatea statului in raport cu indi- spiritului practic, nutrit de "nevoile i~i
vidul, a cArui defmitie i~i era legatA ale societAtii", ee indrumA opera jurididl polemidl, a propriului ideal. Succesiunea iesit din conceptii bine mistuite, in acele
de eXJstenta statului: "Statui, el singur, a pe un flg~ diferit de simetria mozo.fidl, de revolutii e o succesiune de forme fllrn vine ale existentei istorice pe care nu le
fllcut din animale oameoi, ~I apoi din "pe drumuri sigure, potrivit cu nevoile, food: "Revolutiile cares-au produs perio- taie prin brutale intruziuni, ci le feresc prin
oameoi a flcut asirieni, egipteni, elini, si in neconteoitA evolutie, ale timpului"56 dic in Franta aratA mai bine decit orice cit insusi ritmul puternic al vietii de a se cal-
romaoi, englezi, romaoi ( ...) La facerea de putio erau legati toti franeezii prin ci.fica, precum fac organismele, care nu
A.C. Popovici se pronunta pentru inspiratia si indatoririle iesite din aceste
statului n-au fost prezenti teoreticieni o constitutie in acord cu frrea si simtirea restituie nimic din ceea ee necontenit au
de-ai democratiei radicale, dec1timtricat.i romarulor (douA criterii fllr! prea mare texte, luate tot asa in usor cum in usor ingriUnM.it in ele'tti2
in piei de flare sAlbatiee, ei in~i~i ani- relevant! pentru dreptul public). N. Iorga
fusesern gindite si votate"51 "Formele nouA pasoptiste" se
male"s3. "Nu acel om politic va fi insem- substituie in imaginarul lui Iorga atit de
insistA asupra futilitAtii teoriilor, consti- nat, care va mventa si va combina sisteme
Pentru Iorga, vitalitatea statului tutia ins!si fiind inextricabil legatA de o blamatelor acte revolutionare franeeze.
DOUA, ci acel care va rezuma si va pune in A versiunea fat! de Marea Revolutie e
nu e dependentA de Jegile scrise - statu] evolutie care, ignoratA, se poate intoarce
serviciul unei mari idei organice incli- consubstantialA cu iritarea in fata avan-
organic, rod al evolutiei necontenite si tmpotriva eelor ce introduc principii gene-
naturale, e definit prin inutilitatea rale,lipsite de corespondent! in realitatea nlrile, trebuintele si aspiratiunile preexis- sului ''usucitecului joe de-a constitutia",
legifernrii dupA modele strAioe. Lectura istoridl. Cultul''legii supreme", perceputl tente ale poporului s!u"59 Prof'Ilullegiu- detectabil in istoria romaneasc! de dupA
itorului eminescian nu e eel al creatorului 1848, si avtndu-si expresia dephn! in
eminescianA a junimismului este vizibilA ca supremA fictiune juridic!, derivAdin-
de forme abstracte, ci eel al codificatoru- Constitutia de Ia 1866.
in opozitia dintre "patima JegiferArii in tr-o evaluare eronatA a capacitAtilor con-
lui datinilor nationale. inclinat d1tre solu- "Avem politic! si stiintA, avem
gol" si realitatea legii, aceasta din urmA crete ale actului juridic. Mai mult, notiu-
tiile alese de popor "in adincul convin- jurnale si academii, avem scoli si litera-
existind cu adevArat doar in sufletul nile de constitutie si document national gerilor sale't(iO.
poporului. Nu fictiunea, ci legiuirea trA- relevant pentru o stare de spirit si o traditie tor~. avem muzee, conservatorit, avem
A descifra sensul "marii opere teatru, avem chiar si o Constitutiune" nota
gindu-si izvorul din moravurile nationale romaneascA, nu sunt superpozabile:
ascunse care se petrece in insusi sinul Maiorescu Ia 186863 Enumerarea maio-
este valonzatA: "E mult mai bine sA fie "Principiile cit de frumoase, cuprinse
societAtii" e si pentru Iorga cheia operei rescian~ acoperea de ridicol o oper4
scrisA o lege in inima omului si sAo apliee intr-un astfel de act politic (constitutia),
de "constitutionalizare a natiunii". Refu- constitutional!, iar remarcile sale vor avea
fiecare, decit sA fie scrisA pe cea mai tinA care se poate, neaVind adev!rate r.ldocini,
zul "diletantilor de cugetare social!", o posteritate surprinzAtoare. Un junimist
32 - - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - - -
- -----------------Polis211998----- - - - - 33
 Conservatorismul roi:nan. Analize contemporane - - - -- Conservatorismul roman. Analize contemporane

"ortodox" e Eminescu in Icoane vecbi si continuitate", doritA side A.C. Popovici, oea.d Jorga evocA vremurile.v~~?zilcr, fi urmArit adecvarea Ia realitAtile vietii
icoane noul; asumarea modelului este o veritabilA cauzA de ilegitimitate: d finite prin "participarea natiUDll,ID for- nationale: "Nici n-ar fi putut rusii s4 cu-
neexcluzind nuanta de "sensibilitate tArl- "Constitutia de Ia 1866 este izvorita
neascl'' Fondul autohton ignorat e cella dintr-o simplA open de traducere a unei
care ginditorul se rapoteazl nostalgic: constitutii apusene; ea n-are absolut nici
:tl
e ei cea mai sincen\ si mai largA cu pu-
date flind tmprejun\rile, lahotMrile
ce p~iveau politica e~ter~. a ~ii"~
9
noasca atit de bine imprejun\rile tArii. incit
s4 stabileasdi ( ...) clauze care se aplicA
atit de potrivit vietii noastre din ambele
"Am creat o atmosferA publicA pentru o legAturil cu trecutul oostru propriu si nu Istoricul identifidi o sene de 1de1 funda- tAfi'>11.
plante exotice, de care planta autohtonA reprez.intA o elaborare partirularl nouA'"'. mentale" iesite din consilinta popular.\ de FundamentalA este distinctia lui
moare. Oci azi avem cele mai inaintate Arheologia constitutionala Ia 1a 1300, aflate in opozitie cu "ideile im- Iorga dintre constitutia formalA si consti-
"' institutii liberale. Control, suveranitatea care recurge Iorga transcende specia- tutia adevAratA. Reflectia e de sorginte
prumutate Ia 1866".
poporului, codice frantuzesti, consilii lizarea istoricA. Identificarea unei traditii A.C. Popovici i1 invoca pe Burke eminescianA, vizind indrumarea vietii
judetene si comunale. StArn mai bine constitutionale premergAtoare anului pentru a reabilita "prejudecAtile" repre- politice pe un cu totul alt drum declt eel
pentru aceasta? Nu, de zece ori mai r.lu, 1866 e o modalitate de a oferi supon zeotative in eel mai inalt grad pentru iden- preconizat Ia 1866. Refuzul imprumutului
d\ci institutiile nouA nu se potriveau cu istoric unei sensibilitAti "reactionare". titatea nationalA; respingind misticismul de forme str.line are drept corolar apelul
starea noastr.l de cultud, cu suma pute- 1deile abstracte si statui a-ganic" democratic, Popovici se reintorcea cAtre Ia un set de valori indisociabil legate de
rilor muncitoare de care dispunem, cu dominA imaginarul politic al lui Iorga. "mari.i reactionari" ce domniserll in tArile traditie: "Ia trecutul nostru care este
calitatea muncH noastre, incit a trebuit s4 Adversarul e desemnat BrA echivoc in romane, definiti polemic tocmai in raport experientA umanA verificatA si la sufletul
le sleim pe acestea, pentru a intretine persoana acelor cArturari sau oameni cu epigonismul contemporan. La Iorga, maselor adinci ale poporului nostru"72
aparatul costisitor si netrebnic al statului politici a cAror supremAambitie (si iluzie) ecuatiae pusUn termeni similari: "Suve-
modem. Suntem t!rani. curatA socotealA, e de a rezolva problemele statului prin ranitatea patriei" (A.C. Popovici) e gin-
si tArlneste ar fi trebuit sA gospodmim'~. "calcule pur aritmetice", in citeva "pase ditl in corelatie cu propriul trecut natio-
Solidaritatea nationala
Nicolae lorga se va dovedi si el mistice". Ca-ectivul arestor rntkiri meta-
receptiv fatA de misticismul tArAnesc. fizice este doar istoria. LegAtura dintre
nal, ce nu poate fi sacrificat pe altarul "de-
mocratismului" si abstractiunilor. Astfel,
''N u existA un adevArat partid
conservator, traditionalist: dacA
DupA cum acea "utopie a trecutului", sesi- ceea ce este si ceea ce a fost este indestruc- "popoarele create pnn constitutii in se-
zatAde lbrltileanu, varodi pe terenul fertil tibilA: "Prezentul insumea.zA un trecut si ar fi existat, el ar fi flicut ceea ce mi-am
colul al XIX-lea, inseamnA mai putin ca permis sA recomand acum zece ani la o
al istoricului. Eminescu schitase deja in are rnspunderea sa fatA de un viitor, asa garantii de dUl"atA si putintA de a afmna intrunire ti,nutA Ia Teatrul Liric- el ar fi
Influenta austriacA ideea unei reintoarceri inclt si chestiunea aceasta constitutionalA drepturile lor, declt un popor care se bizu-
in trecutul constitutional romanesc, si nu trebwe tratatA si in domeniul istoriei, in fllcut o legAtud cu clasa muncitoare de Ia
ie pe traditie de atitea ori secular.\, pe care
este deloc intimplAtor di epocile fericite domeniul legllturilor si desfAsurArii tan\, ceea ce ar fi fostin binele statului, si
n-o sacrificA de hatirul niciunui iubitor de
ale poetului vor fi si cele "decupate" proprii a poporului nostru''67 atunci ar fi fost pe de o parte Iiberalismul
Adunare NationalA si niciunui doritor de conceptiei abstracte, inovatoare si dori-
istoric de Iorga Ia 1922. Efectele stabi- Ambitia lui Iorga era de a furniza a juca rolullui Mirabeau, cu mult mai
litAtii eminesciene din vremea lui Stefan o altemativA articulatA Ia un mod specu- toare de schimbari bruste, si pede altA par-
putine mijloace, dar cu ambitie de zece
eel Mare sunt rezultanta solidaritAtii lativ de a concepe politica. Persoanelor te ar fi fost o masivitate traditionalistA si
ori mai mare"70
nationale; declinul romanesc e cauzat de "pentru care metafizica politidi eo varian- clasa rurala, de Ia proprietarul solidar cu
"Cumintenia si bunul simt.. sunt
absenta fortei unificatoare, in lipsa cAreta fA a jocului de sah sau un exercitiu de tAranul ,pinA la grupele tArnnesti conduse
valori asigurind rezistenta autohtonA in de proprietari'm.
"solidaritatea nationalA" e subminatA: scolastidi invechitA' 061 , istoricul le reco- fata speculatiei revolutionare si impor-
"Paralelogramul de puteri nationale pier- manda reevaluarea trecutului, in a cArui Nationalismul democrat al lui
tului de civilizatie str.linA ("bunul simt
duse punctul comun de activitate, acesta texturn se intrevedea simburele acelei la-ga este un organiciSm articulat, coborit
anonim" ce a evitat Ia 1921 repetarea ca-
nu avea un simbure stabil, imprejurul "plante autohtone" de care Eminescu in arena politicA pentru a apAra ideea soli-
zului francez de 1a 1789). Dorind s4legiti-
diruia sA se cristalizeze'065 daritAtii nationale. Cel care nega partidele
vorbea la 1877. ~ze o traditie altemativA celei pasop-
La 1922, IorgareitereazApreocu- a sfitsit prin a deveni el insusi sef de par-
Impracticabilitatea unei aseme- tlste, Iorga reciteste Regulamentele
pArile relative la declinul orinduirii nea solutii din perspectivA constitutionalA tid, comenta malitios E. Lovinescu In
Organice nu ca pe un "asezAmint impus
constitutionale autohtone. Pentru statui nu parea 54-I contrarieze pe Iorga. Prezen- Istoria miscArii de Ia SAmilnAtoruP.
de rusi" ci ca pe o open\ a eelor "mai cu-
organic, legitimitatea democratidi e cu tului de decadentA democraticA i se opune, Premisa doctrinarului lorga e
minti boieri". Meritul Regulamentelor, in
totul secundarA; absenta "legMurii de in plan istoric, statui de origine tArA- aceeasi care anima si pe criticul formelor
opozitie cu actul de Ia 1866, e acela de a

34 - - - - - - - - Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - - ----------------~ Polis V1998--------------- 35

 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - - - -

im(X)rtate: oroarea de spiritul abstract.
Geometria tinde sl excludl particula-
rismul istooc. ''Curentul frantuzesc"- bla- cAci in aceastA privintA n-are cineva decit
mat side A.C. Popovici Ia 1910- e purtA-
torul unor idei ce submineazA ~odajul
specificului national. Acceptarea
liberalismului de ext:ractie francezA este
punerea in practic1 a unei caricaturi de
dat4 in viata lui tendinte constitutionaie
de orice culoare- albastrA, ~ie, Verde.
greutatea alegerii, ci c1 avea aerul unui
om cnn care a apAruttn lume pentru natia
lui, si s-a tngropat in mormintul lui dupA
ce si-a indeplinit datoria fatA de aceastA
natie'rn. Datoria rlimine un termen esen-
Ia tennin, a1 datoriei ce se cere i~eplini!A unui corp capabil de a redeveni s4n!tos
tn rindul 1ntii"79. Falimentul Ideologic contra influentelor strc'line stric!cioase
afectea:Tli doar pe teoreticianul sedus de introduse inlAuntrul s!u"12
" tl'I"IO
Reactiunea e afirmatA, avind
"reverii de falsA stun'""
Solidaritatea nationaHi e tributarn drept concept central solidaritatea natio-
to definitie aceleiasi grile istoriciste. nal! (o realitate excluzind orice contra-
Eminescu, evocind r.lpirea Bucovinei, dictie de clas!). Iorga, adversar al separa-
indica drept caulA primordialA "invrAj- tismelor de orice fel, al individualismului

occidentalizare. lnaderenta la modelul tial in vocabularullui Iorga, iartn 1931, birea" ce siM>ea coeziunea national! si anarhic, propune o viziune mesianic1,
francez e explicabilA prin inaderenta Ia devenit prim ministru, va evoca cultul tmpiedica degajarea unei ordini care sA insistind asupra "sentimentului ce asigun1
mentalitatea abstractA francezA: "Franta e muncii derivat din eel al datoriei. sa}vgardeze interesele statului. Statui afumarea unui popor si ii dA biruintA in
o tarA cu spirit matematic. Noi nu suntem Nationalismul democrat al lui eminescian al albinelor era inclement cu toate imprejuruile'"3
o tarA cu tendinte abstracte; nu suntem Iorga avea nevoie de un precursor. demagogii/trintorii .lorga converteste as- Deznationalizarea "clasei diri-
abstracti deloc. Doctrina a trecut in Bel- Panteonul istorirului exclude programatic cultarea intr-o virtute, cu atit mai mult cu gente" e simptomul unei degenerescente
gia, apoi intr-un fel de caricatunl a libera-~optismul muntean sau ardelenismul dtdincolo de interesele individului sein- generale, avind drept caulA primordial!
.l ismului, la germani si austrieci, iar apoi latinizaot. Mihail KogMniceanu, a cArui trevede interesul national (servit de un stat absenta solidaritAtii nationale. Defmirea
intr-o nebunie a liberalismului la rusi..75 .absent4 din Constituantl in 1866 este ai ordinei si datoriei). lnteresul national e solidaritlitii nationale este tripartit!:
Nationalism bazat pe dreptul regretatl de lorga, devine teoreticianul a reliefat cu ocazia celebrnrii marilor date "Vorbirea limbii nationale de toti aceia
istoric, pe misiunea poporului romAn, carui descendentA este revendicatA. fondatoare ale natiunii: 24 lanuarie, I 0 care fac parte din acelasi popor, ( ... )
nationaJismul lui lorga proiecteazA tn Legatul ideologic allui Kognlni- Mai. Natiunea e o entitate supraordonatA constiintaaceleiasi traditiuni istorice ( ...),
prim plano p-eocupare pentru solidaritate ceanu e corecta.rea erorilor unui "stat tn raport cu individul, iar misiunea sta- cultivarea aceleiasi literaturi"'". Scopul
tn dauna particularitAtilor de clas~L pe baza unor idei abstracte, foarte tului e de a-i conserva substanta istoricl. suprem al statului modem flind acela de
Istoricul acceptli ca ipoteza originea t.Arn-frumoase, pe baza unor tendinte vrednice Vorbind la radio despre intelesul a incuraja "iubirea nemlrginitl pentru
neasdi a starului, respingind flirn echivoc de toat!lauda, pe baza unor teorii i~ite zilei de 10 Mai, lorga distinge intre mo- limbA tuturo.ra", orice excludere sau nuan-
ideea "statului tArnnesc". Nu poate fi din Apus din dezvoltarea revolutiei cele rala "statului ca oped!. artificial!, sprijinitl ~ a primatului limbii romane in stat e
acceptatii favorizMea unei clase, ce ar avea mari"71 EsentiaHi rAmine disocierea pe un contract, in care ambele p!rti, cetl- inacceptabilA.
caefect o neglijare a celorlalte: "N-am da dintre KogMniceanu si liberalismuJ buru- tenii si statui insusi, s-au invoit pe o bazA Ideea unui stat a c4rui misiune sll
toatA puterea miinii drepte numai, cres- restean al anilor 1880- doctrina moldo- de servicii side platA ca sAne fie bine", si fie definitl in functie de un unic criteriu -
clndu-i muschii si aezind cA de aici va veneascA e una fundamentatl istoric, morala suferintei eroice, insensibil! Ia interesul romanesc - fusese avansatl de
rezulta o nouA viatA a corpului tntreg, ci tr!gindu-si energia din solul national. ratiooamentul contractual sial clrei unic Emmescu, care preciza, flinl a llsa spatiu
fortele organice primare, decisive ale Ideologilor aescuti aiurea, "flb-4 cunostin- tel e de a aplra "interesele intangibile ale pentru nuantare: "Statui nostru nu are altA
organismului tntreg, trebuie sA fie intl- ta deplinA a natiei lor", Iorga le opuoe un societAtii romanesti"'l. ratiune de a fi decit aceea cA e stat rom!-
rite"76.
om atevolutiei organice, ce a trnit "din Retrospectiv, solidaritatea natio- nesc; deci dezvoltarea elementului rom!-
Solidaritatea organic! a natiunii vieata societlitii intregi, interpretatA oalA e o terru'l incadratlla 1906 intr-un nesc este si call sA fie tinta noastri de
se intemeiazA pe o repudiere a abstrac- printr-o inteligentA care nu fkea decit sA traditionalism militant dep~ind cadrul clpetenie. Oricari ar fi m4surile - fie cit
tiunilor, dublatA de oprivilegiere a consti- rezume cu strlUucire aceasta vieatA". unei simple polemici Iingvistice. Lupta de frumoase si mari - cari ar impiedica
intei nationale. Recursul Ia istorie e o KogAlniceanu devine simbolul "realis- lmpotriva fenomenului de diglosie sem- dezvoltarea acestui element,( ...) ele sunt
lectie de moderatie servitl cootempo- mului organic,. Aplecarea asupra realitli- oalat de Lovinescu e o modalitate de a a se privi ca stric!cioase si contrarii ideii
ranilor corupti de politicianism. Eminesru tilor romanesti inseamnA pentru lorga apAra limba (realitate organicA prin exce- statului nostru'"s.
elogia cumintenia lui Matei Basarab, cheia doctrinei nationalist democratice. lentA), o ocazie de a pleda pentru "intoar- Lupta pentru drepturile Iimbii
Iorga Ia nndul slu ii redescopern virtutile "Realism, adecl, pe vremea romanticilor cerea vechiului fond romanesc". Actiu- romane la 1906 e unul dintre momentele
patriotice, ald\tuind un tennen aJ cuplului prea adesea i~elati de teorii sau ametiti nea lui Iorga e reactionari, dacA este sA esentiale ale istoriei intelectuale si (X)li-
antinomic patriotism-politicianism: "Mi de propria lor retoricA, simtul intotdeauna ICCeptAm definitia lu1 Eminescu a reac- tJce: refuzul abstractiunilor, al cosmo-
s-a pwt cA Vod! Basarab n-a avut nicio- sigur al Jucrurilor de sprijin, al nevoilor tiunii ca atitudine fiZiologicA, "react1unea politismului si importului de fonne insti-

36 - - - - -----Polis 211998-------- 37
 ConservatorismuJ roman. Analize contemporane - - -- -
Conservatorismul rom.1n. Analize contemporane

tutionale e Ia originea unui autohtonism

a mai conserva spiritul romftnesc. Pasap.
politic extrem de influent pinA Ia 1944. una in cheie grotesca, revolutionarii notiuni superpozabile in ep<>c4) recurg Ia
tismul subrnineazA solidaritatea nationala Clle te
Dreapta trad.Itionala, ca si cea radical a, se
0

tusisi nefiind altce~a dec1t ~o~ aru~

A '

prin xenofilia blamabiH1, ce ii desparte de un numar relativ redus de "termeni juri-

vor revend1ca de Ia aceasta denuntare
neta, initiatA de Eminescu SI continuatA patnotismuJ unor Petrache Poenaru,
de lorga. Statui constitutional, functio-
nind dupa mecanismele parlamentare, nu
,, e necesarmente un stat romanesc - o dis-
tinctie cu posteritate in istoria roma-
neasca.
Figura retcr.icaa antitezei dominA
discursul lui Iorga din 12 martie 1906.
Mitologia nationala se cere elaborata de
istoric, devenit apostoJ s sustinator al
solidaritatii sufletesti a ''Romfuillor''. Pe frantuzesc" Abandonarea originilor
linie eminescianA, stilul e avintat, insu-
fleteste auditoriuJ - timpuriJe lui Stefan
eel Mare sunt timpuri de aur definite prin
solidaritatea nationaiA. Figura voevo-
dului,intruchipmd "simtul siglllanteicare
pomea din adev!rata unitate a poporului
intreg',.6 , dominA au tori tar un timp in care
romanu nu "crau izolati in clase dusmane,
ftindca o cJasA dusmanA nu se formase
prin alt ideal de cultur.l si prin alta limb4
vorbitA de aceea clas4"17 CMerea lui Mi-
hai Viteazul e v~tA ca o sanctiune pen-
tru abandonarea imperativului sacrosanct
al unitatii dincolo de clivajele de das411
Alegerea unei hmbi diferite de a
majoritatii poporului e cea care precipitA
deschiderea pnlpastiei intre aceia "care iau
o anumitA cultur.l stnlinA pentru dinsii si
acei carora Ji se interzice orice drept Ia si Ia noi'>9.
culturn'"19 "Secolul al XIX-leainvie sau
face sA disparll neamuri'090 - N. Iorga retine
distinctia erninescianA dintre "bru:rini si
tineri".
c.
Moroiu sau Eufrosin Poteca.
"Junii corupti" sunt sedusi de
mirajele Parisului - in imaginarut lui
Iorga, ca sial lui Eminescu, orasuJ lumj.
nilor devine progresiv o MeccA a cosmo.
politismului, ce transfOl'IIUl elementele
tinere ale neamuJui romftnesc in indivizi
preocupan de "gheata frantuzeasca, de
imbr~c4minte, p4lhiut4 si bastonas
92
echivaleau cu ruperea de comunitatea
nationala: uitarea numelui si a Jegaturilor
de singe. In 1877, Eminescu remarca Ia
noua clasA conducitoare o inadecvare Ia
realitatile romanesti, derivind din absenta
simtului istoric: "Le lipseste simtul
istoric, ei se tin de natia romftneasca prin
imprejurarea ca s-au nAscut pe cutare
bucati de pAmint, nu prin limba, obiceiuri
sau maniern de a vedea"93 Eroarea funda-
mentaiA a pasoptistilor si postpasoptistila
exploatat teranuJ, ne-am dus pe Ia Paris
este, pentru Erninescu, asumarea flUc1
rezerve a modelelor deprinse in capitala
Frantei si dorinta necenzurata de a modela
realit~tile romanesti dupA t ipare de
import: "Formele vietii noastre de astAzi
au iesit din aceste capete sucite , cari cred
cain lume poate exista adevar absolut, si
ca ce se potriveste in Franta se potriveste
carte destinata nu sA conduca tara spre
Obstinatia cu care tinerii educati
in Franta doresc sa intro neze domnia
triadei revolutionare de Ia 1789 e pentru
mate prin intennediuJ retoncn de Import.
"Din cite revolutii au B.cut popo~le in
dici, de ajuns pentru a asigwa fericitului
posesor un cistig convenabil an\ prea
1848, nici 0 revolutie ~-a ~t ~ arline multi mundl; ai carte, ai parte !' 099 .Institu-
tn noroi decit revolutia frantuZJtl de Ia tiile "rationale" ale Roma.niei se resimt
1848. Alte revolutiuni au fost innAbusite de pe urma ravagiilor produse de o poli-
to singe, in altA tarn au c4zut oamenii tica conceputA exclusiv ca o stiintA teore-
drepCi cu ochii Ia ideal; in tara noast:ri s-au
tica: "Raporturile t4rii erau guvernate de
risipit fruntasii in dreapta si in sdnga, in legi defectuoase. ( ...) avocatii si politicie-
tara noastrll au rupt pAnlintul in fugA nii isi flcuser4 astfel cartea lor indis-
fruntasii, ara sA se mai uite inapoi'>95 pensabil4 si trnsesera mari beneficii de pe
Rezistenta Ia agresiunea stnlinA vine din urma acestei inlocuiri"100 Fetisismul
partea acelor t4rani din Dealul Spirii, "cartii" deriva din absenta contraponderii
uecorupti de ideologia revolutionarn si practice in actul politic, din ignorarea
"care nu stiau de libertate, egalitate si
programaticA a traditiei.
fraternitate si de steagul tricolor'196 Solidaritatea nationala se cere
Generatia conducatorilor de Ia garantata printr-o ''fortn4 national! de gu-
1906 e descendenta ~optismului politic. vern4mint", dup4 expresia lui A.C.
Parabola biblicA a talantului e invocata Popovici. Monarbia este unica in mAsurl
profetic: cei patruzeci de ani de dup41866 s4 asigure echilibrul national - indl in
suot stigmatizati ca ani ai instnliMrii de lnfluenta austriacA, Eminescu ridicase
spiritul romanesc: '1n acesti patruzeci de monarhismuJ (cu nuanta absolutist~) Ia
ani, am vorbit si cetit frantuzeste, am rangul de program politic. Monarhia este
contrapusa unei realitAti definite prin
ei ne-am intors batjocorindu-ne tara siam dominatia ideilor repubbcane - Jupta se
murit avind mandria ca suntem mai putin duce "impotriva sufragiului universal, a
romAni dectt aJtii''97
aspiratiunilor republicane, a despotis-
CulturaromnA $ipoliticianismul mului si opresiunii prin multime"101
e o criticA nedisimulata a aceleiasi ina- A.C Popovici stabilea o relatie
decv4ri la realitate a generatiei de con- de echivalenta intre monarhie si forma
duc4lori educati in Apus. C. RAdules-
nationaiA de guvemAnlint. "Conserva-
cu-Motru reliefeau un cult a1 c4rtii, o
tismul lupta pentru datoni" 102 , declara
Eminescu. Monarhia lui A.C. Popovici e
PIOgresul real , ci sa furnizeze 0 "formula eliberata de tutela parlamentansta . .Parte-
prin care sa poat4 improviza fericirea t4rii neroI mooarhiei e constituit de aristo-
IQ-''111 ,

lorga o ocazie de a sesiza contradictia din- cratic, care nu e nimic altceva decit o rea-
lata ce putem citi in lcoane vechi Filozoful romful reia o obsesie litate natural4 decurgind din ocrotirea
tre frazeologia revolutionanl si realitatea
si icoane nouA: bru:rinilor cuminti (ridi-
cind "biserici, mbAstiri, scoli, spitale,
fintini, poduri , ca s4 li se pomeneasca si
sociala a mizeriei t~rAnesti. Pentru
Iorga-oratoruJ politic, critica pasoptis-
. .
zentantilor .
eminesciana, aceea a multiplicruu repre- talentelor si meritelor. Forma mixtA de
unui spirit avDcatesc deflnit
Pf1D 1gnorarea practicii si inclinarea catre
guvernArnint e o "monarhie care guver-
mului este Ia fel de important~ ca si critica neazl cu anstocratia nationala, amindoua
SO~sme. Spre deosebire de p4stori si sustinute si controlate de popor (de popor,
lor numele"91 ) Je succede o generatie
R evolutiei Franceze pentru Iorga- isto-
ajunsa prea devreme in strllin~tate pentru lgricuitori, a cAror activitate e intemeiata
nu de drojdiile lui); si toate trei cu trup si
ricul .lmagineaanului 184 8 in Muntenia pe muncA, politicianul si avocatul (dou4
sufletdevotatestatului, libert4tii si ordinii
38 - - - - - - - - Polis 211998 - - - - - - - --
- -- - - - - - - P o l i s 211998-------- 39
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - -- - - - -- - Conservatorismul romful. Analize contemporane - - - - - -

pentru artA ~i literattld. Unica caried de

dintr-insul, m4ririi lui ~i pnn el natiunii ocupant fanariot (cum opina Nicolae tide radicalismul emin~c~.
intregi"103 Davidescu) reactionar? Oricit ar pArea de Jpoteza din PolitiaJ $1 cultudeste succes, veritabil inceput a1 oricArui cursus
Si in coneeptia lui Iorga monar- paradoxa!, da. George C!linescu remarca surprinzAtor de actualii: locul artelor si a bonorum e cariera politic!: "Se intelege
hia sa-v~te solidaritatea national!. cu atit tonul eminescian al cuvintArilor lui Bcubu lifaatUrli e dificil de identificat intr-un cc1 nu se poate face nici ~tiint!, nici artA
mai mutt cu cit, de Ia 1300incoace, insti- Catargiu; in articolele sale politiee, Cara- spatiu definit prin f~tul cc1 "statui .e cumsecade in tara asta: care vasA ziccl,
tutia "domniei" modeleazA co~tiinta ro- giale elogiazii "cumintenia" unui alt con- IIJIOIIPC totul, iar soc1etatea aproape m- numai politiccl!"ll4
maneasccl. Distinctia dintre rege ~i domn servator de marc!, Lascclr Catargiu. mica"'09. Abandonind misticismul isto- 1907 face bilantul a j~ de
e distinctia dintre institutiile constitu- Citatul de mai sus apartine de altfel unui ricist. Caragiale diagnosticheazA tlrll ezi- secol de existent! a "statului politic" (un
.. tionale importate ~i eele roman~ti. Tipo- articol din 1899 cu titlul LascAr Catargiu. tae maiadiasocietAtii romful~ti: "Deee? bilant venind Ia un an dup! manifestatia
Iogic, domnul roman nu poate fi incadrat Dramaturgul opune inconsistentei vorbei Am spus-o de Ia inceput. Statul are aici din Piata Teatrului National si discursul
in modelul monarhiei constitutionale: dirzenia caracterului ~c. recogtq- paua sarcinii de a forma o societate"110 lui Nicolae Iorga). Dominatia "statului
institutia monarlti.c4 eo expresie a cumin- cibil sub aparenta boiereasdt a lui Lasclr SlrciDa statului, "nu chiar imposibil!", e politic" se exercitA asupra unui "element
teniei romane~ti. dincolo de partide ~i Catargiu. Portretul realizat de Caragiale dual Ia bun sfir~it prin modalitatea etnic hotMf'115 , eel IOIIllnesc, definit prin
deasupra lor (lorga trMind o sensibilitate are un timbru eminescian: "Sub inflti- blamati de Maiaescu: imitarea servil! (E. "calitAtile si defectele lui specifiee, bunul
paternalist!): "Pentru oriee locuitor el e ~ aceea blajin.ii, nimeni, poate, nu ~tie Lovinescu i-ar fi spus imitare creatoare lui simt, o istorie pliniide suferinte, nevoi,
pArintele, ~i in fata lui ~i eel mai umil din- cit! tenacitate ~i citA energie stau ascunse; de food, sincronizare cu Occidentul). "0 simtiri ~j gindiri proprii"ll 6 '7irWul Re-
tre tArani poate sta drept ~i sigur de plin- indArAtul acelor doi ochi blajini, stA dinA imitare metodiccl a modelelor ~i fomtu- gatRom!n, eel mai solid element de civi-
gerea sa. Nici un regim monarhic n-a cu- o vointA neincovoiatii, sub chipul arela de lelorexistente in lumea civilizatA, cum se li.zatie intre statele balcaniee"117 nu este
noscut o mai st:dnsA IegAtun1 patriarhalii ~ plin de bonomie naivii e totdeauna zice, o contrafacere mai mult sau mai pu- altceva decit 0 f()(lnl mm fond extin.s!
decit aceea care unea cu acest suveran d~ Ia pind!cea mai sigur!judecatl da dibace a aparatului material, poate da intre granitele unui stat.
indiitinat ai nostru ob~tea toatii a fillor politiccl, cea mai adincii dibiicie de stat. aaultalf similare, dacA nu egale, adesea "Industria politiccl" a produs re-
tArii"IIW. Toate acestea, pe un fond moral am cea deltul de fericite" 111 Terenul "moral si zultatele previzibile. "Clasa de scribi",
Aspiratia istoricului -devenit om mai miccl imputare"107 A. C. Popovici ilftlcctual" e refractar operei de imitatie blamatl de Eminescu, se aflA in fruntea
politic - e de a restaura o domnie traditio- declara pe un ton imperativ: "Oameni, nu mecaoicl.; aici, mecanismul reproductiv "statului politic". Poetul nega existenta
naHi, avind in eentru persoana suveranului forme", propovMuind initierea la "~coala Cite iDeficient: "Statul poate decreta, si partidelor politiee intr-un sens autentic;
(Carol ai ll-lea). Unireainjurul domnului caracterelor." LascAr Catargiu e unul din- flee sl se execute inccl trei poduri pe diferentele de ideologic erau inlocuite de
roman e bazatA, preciza Iorga Ia 1932, pe tre "b!trinii neamului" elog.iati de Emi- Duo1re ( ...), asta se poate, dar artA, litera- unicul criteriu valabil - situarea fat! de
o sulllA de vututi cardinale: "de ascultare, nescu. lmaginea propus! de Caragiale e tuat. fllozofie - pentru aceste productiuni guvern.Pede o parte maj<ritatea, oamenii
de supunere, de ordine, de disciplinA ~i in deplin acord cu spiritul unei mitologii lie spiritului omenesc trebuie eeva mai de Ia guvern, si pe de altA parte opozitia,
de nestrnmutatA incredere in viitor, in conservatoare: "Roman neao~. tlrlldecla- mult decit un stat politic: o societate eei ee fusesed Ia guvern si sperau s!-~i
ciuda eelui mai mare du~man a1 tiirii: matii ~i poze teatrale, spirit liberal lim- lleZ8tA de pe vremuri"lll. reocupe vechile pozitii (consacrarea
demonu) CirtirU din noi"IOS. pede, .flUcl apucAturi zAnatiee, dinastic, "Stat politic" - o sintagm! ee juridiccl a sistemului avea sA devin.ii un
fAr! tA.dre, patriot cuminte si dezin- trebuie retinutA. Statui politic nu are altA tennen consacrat: rotativa guvernamen-
teresat"'ot. ldilitate decit aceea de a oferi un suport tal!). Lectia lui Eminescu e prezentA la
Tirania vorbei Politicil si cultud si 1907- din pe care sl se ~ze un aparat politic pu- Caragiale, dramatwgul refuzind tennenul

' 'A tunci, o uritA ironie a sortii:

prim4varil pinA in t08111JJA sunt elemen-
proclamarea rede~teptArii tele unui diptic, eel mai marcat din punct
tanic. Verdictullui Caragiale se apropie
de<:d allui RMulescu-Motru: intr-un stat
de "partide", considerind mai adecvat
realitAtii pe eel de "factiuni": "Cele douli
politic nitnic nu se poate sustrage domi- ~ numite partide istoriee care alterneaz!
noastre nationale ~i emancipiirii noastre de vedere politic din opera unui scriitor
IIIICiei jocului politic, "de aici rezultA im- Ia putere nu sunt in realitate decit dou!
politiee a fost semnalul inaugurlirii eelei prea adesea citit prin grila "politiccl". Dacl
PQrtanta exclusivii a politicii la noi. Viata marl factiuni, avind fiecare nu partizani,
mai teribile ~i injositoare tiranii- tirania primul dintre ele investigheaz! cauzele,
DOastrl publiccl nu mai are nici o altA ci clientelli. Capii factiunilor sunt mai
vorbei. latA cine ne-a s~init o jutniitate eel deal doilea intervine pentru a semnala lrenA"Ill F'IcUunea
. statal! are nevoie de mult sau mai putin ambitio~i politi-
de veac cu ultima cruzime- vorba, vorba, s~itul unei ordini artificiale. Cronicar
prin excelentii al 1umii de tranzitie, fi~ti, Iar acestia trebuie sa apanl cu cieni"111. Cele dou! armate, "de s!tui ~i
vorba umflatA ~i seaccl, legenda"106
Caragiale se relev! in eele douii articole orsce pret, de unde ~i putinul interes de flaminzi", dominA autoritar "statui
"Versatilul" Caragiale, ultimul
profund influentat de criticismul junimist
40 - - - - - - - - - P o l i s 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - -- - - -- - -'----Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - 41
 Conservatorisrmii roman. Analize contemporane
Conservatorismul roman. Analize contemporane

politic" to care guvemele se fac ~i.se des-

fac Ia vointa regal4, sub presiunea plebei unul care ar putea-o face. El ar avea tot . eooservator din Ro~a, ~mite Gcuabet lbr4ileanu nota in 1909:
universitare, tntretinind "repufatia euro- prestigiul cerut in~ inalte impreiurari. ftldd.__.__ cit se poate de JUStificat4: "~,in aitica societltii, Eminescu 5i
Regele. Da. El ar putea ... dar ar trebui sa .. 0 IIIII~" -~~-: ?
peanl de lini~te ~i ordine a statului poP sA fli conservator 10 R Oui4Uia.
-junimist,
A

5i vrea!"123 socialistii seam4n4 perfect. Si dace\ tine-

10Dlln''l19. Marghiloman era marcat rimea a fost atrasl de acesti oameni,
"Patum SUperpus4" e recognos- "Destul cu absurdul anabronism, de aceeasi fascinatie pentru_ modelu~ aceasta se ~te in genere criticii, si
cibillla Caragiale, ca ~i Ia Eminescu. cu ibrida constitutie archontologicA!"-114 CJD11ez _0 fascinatie imp4rtls1tl de lllal nu solutiilor propose (...) Acele solutii.
Stigmatul etnic e prezent, dupl cum e exclamACaragiale. La 1876,indejacitata IDii "reacCionarii", de la Iorga Ia RMu- Ia ideal, erau: pentru Eminescu, reintoar-
"' prezent ~i binomul regrupind "strtinii" InOuen(A austriaciJ, Eminescu recolllanda, lelc:u-Motru. Spre deosebire de trad.itio- cerea Ia trecut (Ia care trecut?); pentru
exploatatori ~i tArAnimea shacl. Figura ca elemente tn programuJ de redresare a ..U.U, discursullui Marghiloman intro- socialisti, societatea socialistA, sau mai
arend~ului e exemplar.l: "SA notlm in statului, "stabilitate, adicA guvem monar. c8letn ccuatie o variabil4 pe care contem- bine zis, t<viitoare''129 . "Curentul emines-
~ c4 marea majoritate a arenda$i]or hie t"Zeditar, mai mult sau mai putio abso- pannii s4i p4reau s~ o ignore: ~senta cian.. inglobeaza ~i "istoricismul conser-
lut; m~ adic4 excluderea proletaril~
mari este compus4 din str.l.ini- in Mol- uaei traditii politice in sens OCCidental. vator" allui Nicolae Iorga. Saltului c4tre
dova, evrei, tn Muntenia, greci, bulgari, condeiului de la viata publicA(...); eco- Pu'alela istoricA avansatA de Marghi- viitor i-a fost preferat4 adincirea intr-un
albaneji, ~j putini roman.i ardeJeni SU~j nomic, adic4 dreapta cumplnire intre loman ar fi putut sA-i apartin4 lui Carp, trecut, eel .mai adesea nebulos, decupat
unguri, in genere, a.fadi de rare exceptiuni foloasele aduse de cutare cheltuial4 ~i Pogor sau Rosetti, niciodatA lui Emi- ideologic in functie de exigentele momen-
onorabile, oameni de joasA extrac- sacriticille Bcute pentru ea" ~. La 1907,
1
oescu. tului. Unei utopii anticipative i s-asubsti-
tiune"120. "revolutiunea de sus", sugetatA de Cara- Traditionalistii excludeau din tuit o utopie regresivA.
giale, ar fi trebuit sl conduc4la "abolirea
"Instituirea doctoratului to lllionamentullor, prin exrelenta. polemic, A.C. Popovici ilustreazA aceastA
Drept" e confirmarea maturizarii '"fabricii politicii de UZWpare, destiintarea celei observatia lui Macghiloman. A invoca, translatie de Ia conservatorism la traditio-
wionale de~ de Stat"121 . Sistemul mai odioase sisteme boierqti, filnl boieri dup6 exemplullui Iorga, caracterul orga- nalism, sub in11uenta eminesciaro. Lectu-
perpetueazA o stare de lucruri avind drept ~ bo.iemasi IWIIl4rati, ci CU DeDUII14rati
126. Excluderea de Ia Dic:$i evolutiv al sistemului englez pentru ra "modelului junimist" face evidenU.
corolar o presiune Bn1 precedent exec- ciocoi si cioclovine"
ablama Constitut:ia de Ia 1866 e, dadl nu intruziunea etnicului in discursul politic;
conducere a oligarhiei generate de
citatA asupa "~asei pozitive": "Acolo, in uaaofJSm, eel putin o exagerare. "Anglo- descendenta politicA a ftlosernitului Carp
adinc, gem uri~ nevoi materiale ~i mo-
"industria politicA" devine "suprema filul'' A.C. Popovici deplingea democra- e asu~ de nationalistul A.C. Popovici.
mle ale unui JlOPO'intreg, s.ingura temelie, necesitat.e a existentei Statului ROlllfu1''127
tiamul tot mai accentuat a1 sistemului Elogiul lui P.P. Carp traduce fuziunea
singura realitate, singura ratione de a fi a 1ri:stminsterian; accept.ind logica evolu- dintre elementele conservatoare si tradi-
Statului national ronUln"122. A fi conservator Ciei, tnaintarea c4tre fonne diferite de or- tionaliste: "U n conservator de talent extra-
"Statui politic" trebuie sA se pajzare a suveranitAt:ii era o realitate inte- ordinar, care vrea s~ opreascA invazia
transforme intr-un stat rom3nesc, o retlec-
tie cit se poa.te de eminesc.ianl. Salvarea
''P evremeaaceea(l688, noo
noastrK), domnii mei, 5i
grabili to paradigma conservatoace. Inac- teoriilor politiee v~tarruit:oare prin radiea-
ceptarea evolutiei (socotitA mai degraM lismul lor (...) ~i care cautA sti lndrume
elementu.Jui romanesc- tar.lnesc -devine intr-adins o spun, viata parlamentad, "ocaruptiune") atestA extractia eleaticl a tara pe calea unei dezvoltAri naturale, este,
suprema ratione de a fi a statului; in fata constitutional4, b4tea din plio in Anglia, "CODservatismului"lui A.C. Popovici. In aceastA tara, eel mai mare patriot( ... ).
acestei exigente, compromisul institu- era intr-o stare de dezvoltare uimitoare. Absenta traditiei in sens occi - Cuvintul "natural" nu este decit o alUi
tional devine inacceptabil. Pamtletullui Jar pe vremea aceea Ja noi, aici in Mol- dental piasa si junimismullntr-o pozitie exprcsie pentru o politicA cu adevru-at
Caragiale propune o cale de salvare prin dova, un Cantemir tlia capul lui Miron PlnldoxaJ~: el tindea astfel sA conserve nationa1~" 130
intervent:ia regaiA. Misionarisnml monar- Costin, 5i ii dlsluia toatA familia, iar in an sistem politic, eel de dup~ 1866,
C. RMulescu-Motru face legc1-
hic e dublat de apelulla valorile traditio- Muntenia, un aga tore putea sA mazileasc4 catalogat initial ca o formA fAr~ fond . tura, din punct de vedere intelectual si
Dale. Schimbarea ce ar trebui sl interviol pe un Brincoveanu ~i sl-1 tlrasc4 Ia Traditiei politice seculare britaniee i se politic, dintre conservatorismul tradi-
e destinatA sl punA capat domniei artiti- Constantinopote. De ce v4 fac aceastl aubstituiao "abstractiune" .trucl corespon-
tional si traditionalismul de nuantA truii-
cialului: "Ar trebui o francA loviturn de apropiere? Pentru ca sA vl dati seama cit dent~~ realitate. ln definitiv, ambitia lui nistA. La baza optimismului s~u se af14 o
stat pentru realcatuirea acestuia din teme- de crud4 era incl Ia noi v.iata politicl, si Marxtwoman de a se conforma tipologiei erninescia.nA incredere in clasa tArnneascA:
Iii, pe temeiul indreptltirii rationale 5i cit de lipsitl de traditie"tu. CO&servatoare britaniee nu era date fiind temelia adevAratei "democratii" e munca,
echitabile a tutura produc4tori}or 5i infil- Observatia lui Alexandru Mar- COnditiile romanesti, deci~ o form~
llfinat4 de bovarism. iar aversiunea comunA fat4 de burgbezie
IWii speculatorilorde tttfelul ( ...) Si este ghiloman, ultinml conduditor ai uJtimului
faciliteazA cimentarea solidaritAtii dintre
42
---------------PolisVJ998------------------
~-----------Polis 211998 - - -- - - - - 43
 Conservatorismul ron$1. Analize contemporane - -- -
"muncitorii intelectuali si muncitorii
agricoli" 131 Moralitatea "conservatoare"
(in acceptiunea fllorofului roman) insist!
asupra solidariiltii dintre patron si
muncitor '"intru Hristos", opunindu-se
unei realit.Ati definite prin inechitAtile
capitaliste. Stefan Zeletin este blamat, tn
calitatea sa de profet ai "industrializmi
capitaliste": "Acest entuziast constatA cu
o voluptate ingereasdtdt, intr-o tanlagri-
colA a dtrei dezvoltare vA este cunoscutA
bine, dici este Romania, capitalismul de
bandi a ruinat clasa marilor proprietari
rurali si este gata 54 9 ruineze si pe aceea
a micilor proprietari rurali; entuziastul
proroceste cA mizeria va tine un secol,
poate douA (...), pinA atunci cei care so-
fern, dadi tipA, probeazA cA sunt reactio-
nari,conservatorisi~sti, siacei care
J,Jr"C:i.I.A sunt democr-4i"' 32 .
'CAci wi fiecare suntem un ma-
nual de i~torie a Roin.anilor..133; gindirea
lui Nicolae Iorga e, pc.ate, cea mai articu-
latA si consecventA expresie a sensibi-
litAtii traeitionaliste, de nuanf,A emines-
cianA. ''Paradisurile artificiale", ~fuzate
de RMulescu-Motru, sunt plasate de Iorga
tntr-un trecut romanesc, rr.citit cu gindul
la prezent. Relatia de echivalent.A dintre
ccnservatorism si traditionalism este clam
t:entru istoric: "nu existA un adevru-at par-
tid e0nservator, traditionalist" 134 Popu-
l!:m: }i lui I~rga se <hstantcazA rle alte
fc:m,I!e JOhtic! similare prin ~rma
t:UiH-'' apella istxie, prin recurenta unor
terr.e eminesciene ca solidaritatea natio-
r.da si organicismul. Absenta unei traditii
t~ sensu! invocat de Marghiloman e
vazutA, nu ca o expresie a unui deficit de
identitate, ci cao manifestare aspecificu-
lui national romanesc.
Persistenta temelor "reactionare"
e probatA de o realitate istoricA: disparitia
dupA 1918 a partidelor conservatoare nu
44 - - - - - - - - P o l i s 211998------- - -
aantrenat ~i trecereain plan secund
cii "'romantice'', promovatl de ... ._.~
li$ti. Caracterele retlectiei
~ti. greu clasificabill dupl
riile intelectuale occidentale, deriVI
dotal trnsAturi distinctive: originea
Il1ic4 a d.isru.rsului ~ realitatea ~
romfulesti. Ambiguitatea acestei
intelectuale e evidentA Ia doi marl
tori, neintegrati direct ierarh.iei poli~ 1 1
unui partid politic conservator, dar care
au ilustrat, cu ecouri remarcabile, un tip
de raportare, prin excelentl""reactionarr,
Ia peisajul social $i .institutional: Emi-
nescu $i Caragiale.
Receptarea diferitA a aiticilor b,
acceptarea primului ca "profet national"
si relegarea celui de al doilea to rtndul
detradorilor irecuperabili, isi are expli-
cotia in mecanismul compensator propos
de Eminescu. F~ de realitAtea citadinl
si "burghezA", mecanismul eminescian
introduce in scenA, ca valoare romaneasca
prin excelentA, tAranul. Bunullui simc,
cumintenia traditionalA si felul de asezare
in Iume sunt acceptate ca expresii,
nefalsificate de civilizatia occidentalA, ale
specificului national. 0 intreagl direcde
traditionalist! se va nutri din filonul
eminescian.
Capacitatea de persuasiune inte-
lectualA a traditi<'nalismului "rea.~onar''
se baza pe existenta incontesu:.bilA a unu
fond de cultur~ si civilizatie ruralil, in
mAsurA sA fac4 credibil u n set de va-
Iori-alternatiy~ la cele occide:ntale, "im-
portate". Ceea ce s-a petrecut dupA 1948
a mi.nat intreg esafodajul traditionalist:
t&anul roman, existent, intr-o oarecare
n bum, pi nA Ia instaurarea comunis-
mului, detinAta al unei culturi individua-
lizatoare, a disp~t. IAsiod locul unei pl-
turi semi-urbane, semi-rurale. Tranzitia
operat!dupl1866in Vechiul Regatputea
conservatorismul roman. Analize contemporane
.-dlePt caectiv un apella valorile ~
_.tj, Ia specificul national, indi neafec-
tlt Ia acea datA. Tranzitia de dupA 1989
f1i .-e o particularitate ce o face neinca-
dlabill din punct de vedere al istoriei
(GIIIInc$ti. Principalul argument conser-
.,._., $i traditionalist prin extensiune,
iawcarea ~ditiei , pentru a contracara
mecanismul revolutionar, a devenit
Clduc. Romarua, pinA Ia un punct, posedl
o istorie de 50 de ani care pare 54 infrrme
toate postulatele vulgatei traditionaliste:
"11ranul roman" este in mare mAsun1 un
exponat de muzeu . Apelul la trecut antre-
arazAreferiri Ia o epocA pe care societatea,
eel putin in aparentA, ar dori-o revolutA.
"A fi conservator'' sau invocarea
modelului englez apar, din perspectivA
c::ontemporanA, o expresie a unei sensibi-
NOTE
1. Z . Oroea. 1975. Junim.ismu/. Buc~ti: Edit.
Emiuescu, cap. "Junimi.smul in viata lit.erarn".
2. P.P. Carp. 1907 . Discursuri, vol. 1, p. 251,
apud E. Lovinescu . 1940. Titu Ma..iorescu.
Bucurqti: Fundatia pentru Literatuni $i Art:i
"Regele Carol al II-lea'", vol 2, p. 64.
3. B. Lo vinesc u . 1940 . Titu Ma..iorescu .
Bucurqti: Fundatia pentru LiteraturA $i Art:i
"Regele Carol alII-lea", vol 2, p. 65.
4. Ibidem, p. 66.
s. Ibidem, p. 69.
6. 0. lbraileanu. 1984. Spiricu/ critic in cultura
mmlneasc.f. Note $i impresii. Bu~ti: Edit.
MiDerva, p. 134 .
7. lbidem.p. 124 .
I. B. Lovinescu. 1997 . lstoria civilizatiei romne
IDOdtme. Bucul"e$ti: Edit. Minerva, p . 200.
9. Mihai Eminescu . 1996 . Scrieri politice.
Bucurqti: Editura Ueana, vol. I , p . 61.
10./bideaJ, p. 202.
ll.Aurel C. Popovici. 1997 . Nationalism sau
democra(ie (0 criticil a civiliza(iunii
IDOdeme). Bucure$ti: Edit. Albatros.
12./bideaJ, p . 93.
13.1bideaJ, p. 92.
14.1bidem, p. 113.
- - -- - - - - - P o l i s 2/1 9 9 8 - - - - - - - - 45
litlti utopice. Necesitatea unei voci con-
servatoare tn spatiul dezbaterii publice e
incon~tabila. Erodarea foodului autoh-
ton nu inseamna si capitularea in fata
experimentelor sociale si politice. DacA
traditionalismul eminescian, mitind pe
trecut si autohtonie, pare, eel putin in
viitorul previzibil, prea putin viabil din
punct de vedere intelectual, criticismul
junimist este departe de afi inactual. Exi-
gentele bunului simt comun, o anumiti
rezonabilitate in actiunea politidi, scep-
ticismul - nu fatA de schimbare, ci fat.A
de revolutie - sunt valori defmind o con-
duitA dezirabill in timpuri de tranzitie.
Astfel se incheie un ciclu in evolutia gin-
dirii conservatoare la noi: mesianismului
trebuie 54-i succeadl un nou criticism
junirnist.
15 . Ibidem , p. 95.
16. Ibidem, p. 95.
17 . Ibidem , p . 95.
18 . Ibidem, p. 55 .
19. Ibidem, p. 97.
20 . Ibidem , p. 99.
21 . Ibidem, p. 99.
22. Ibidem, p. 101.
23 . Ibidem, p.108.
24 Ibidem, p . 102.
25. Ibidem, p.l 06.
26. C. Rli.dulescu-Motru in Convorbiri Literare.
6-9/ 1939 , p. 733 .
27. C. Rlidulescu-Motru . 1995 . Cultura Rom5.nil
$i Politicianismul. Craiova: Scris ul
RomAnesc, p. 150.
28 . E ugen Weber tn Dreapta europeanl- Pro fil
istoric, (coord. E . Weber $i H. Rogger), trad.
din lb. englezli., Bucure$ti: Edit. Minerva,
1995,p. 390.
29. Mihai Em inescu . 1994. Existl dreptate?
(scrieri cu con(in ut juridic). la$i: Editura
Junim.ea, p. 106.
30. Ibidem, p. 104.
31.lbidml, p. 105.
32. JJ. Chevallier. 1970. Les grandes oeuvres
 Conservatorismul roman. Anal~ contemporane - - . J Conservatorismul roman. Analize contemporane

poli(jques. Paris: Annaad Colin, p. 147. 61./bidn, p. 27. 124. Ibidem, p. 184.
33. Leo Strauss. Droit lWll.rel bistoire. (frad. 68./bidem,p. 27. UO. JllidD P 75. 125. Mihai Eminescu . op. cit. 64, p . 61.
diu lb. 'englezA). Paris: Flammarion, p. 261.
69./b.idtm, p. 35.
ut. JllidD. P 73. 126. I.L. Cacagiale. op. cit. 106, p . 184.
34. Ibidem, p. 269. U2.1Jii*ln p. 73. 127. lbidt:m, p. 184.
70. Ibidem, p. 34.
35. A.C. Popovici. op. cit. 11, p. 44.
71. Ibidem, p. 51.
us.ltidD P 75. 128. A1exandru Marghiloman. 1995. "Doctrina
36. lbidn, p. 195. 114 .lllirMJJ. p. 77. conservatoare". ln Doctrinele partidelor
37. Ibidem, p. 200.
72. lbitkm, p. 52. . JIS.ItidD p. 74.
73. N. Iorga. op. cit 38, p. 59. politice. Bucuf'e$ti: Edit Garamond, p . 156.
38. N . Iorga. 1995. "Doclrina nationalistl".lo J16. /bidtJDI. p . 74. 129. G . lbrliileanu. op. cit. 6, p. 146.
74. E. Lovinescu. 1979. Criticc. BuCIIJ'qti: 111. LL. earagiale. op. cit. 106, p . 167 .
lJoctrinek partide/or politice.. Bu~ti: Edit 130. Aure1 C. Popovici. op. cit. 11, p. 84.
Gacamood, p. 54.
Minerva, vol.l,p. 156. ua..lllidD. P. 111. 131. C . RMulescu-Motru . op. cit. 40, p . 88.
15. N. Iorga. op. cit. 38, p. 54. J19.11Jidn p. 172.
39. Ibidem, p. 40. 132./bidem, p. 81.
76. Ibidem, p. 55 . ,llidelaJ, p. 170.
40. C . Rldulescu-Motru. 1995. " Conceptia n . lbickm, p. 45. 133. Nicolae Iorga. op. cit. 38, p. 50.
conservatoare ~i progresul". lo Doctrinele 78. Ibidem, p. 52.
t2J.IIJidD. p. 182.
122.1Jiidn, p. 183. 134. lbidt:m, p. 58.
partidelor politice, Bucure$ti: Edit. 79. N. Iorga. op. cit. 51, p. 185.
Gacamood, p. n. l2S.IIIIdn p. 177.
80. lbickm, p. 186.
41. Ibidem, p. 69.
81./bidem, p. 44.
42. Ibidem, p. 78.
82. Mibai Eminescu. 1996. Scrieri po/iiJoa
43. Mihai Eminescu . 1996. Scrieri politice.
Bucurqti: Edit Deana, vol. 2, p. 274.
Bu~ti: Edit Deana, vol. 2, p. 273.
83. Nicolae Iorga. 1996. "Despre drepturilc Jimbi
44 Alexandcu Zub. 1991. Istorie # finaliWe.
nationale in statu! modem". ln Teora
Bucu~li: Editura Academiei Rom!ne, pp.
115-118. forme/or fld. fond, Galati: Edit. Porto Fr1DCD,
p. 173.
45. Ibidem, p. 274.
84. Ibidem, p . 173.
46. Mibai Eminescu . 1995. ExistA dreptate? 85. Mihai Eminescu. op. cit. 46, p. 101.
(scn'eri cu con(iout juridic). I~i: Edit.
86. Nicolae lorga. op. cit. 83, p. 174.
Juaimea, p. 1:3.
87. lbickm, p. 174.
47. C. Rlklulescu-Motru. op. cit. 40, p. 75.
88. Ibidem, p. 176.
48. Ibidem, p. 75.
89. lbickm, p. 177.
49. /bidem, p . 75.
90. Ibidem, p . 178.
so. Ibidem, p. 75.
91. Mibai Eminescu. op. cit. 64, p. 164.
51. Nicolae Iorga. 1996. Sfaturi pe 1ntunerrx.
92. N. Iorga. op. cit. 83, p . 183.
Bucul'e$1i: Edit Minerva, vol.l, p. 195.
52. Ibidem, p. 194. 93. Mibai Eminescu. op. cit. 64, p. 166.
94. Ibidem, p . 166.
53. Aurel C. Popovici. op. cit. lJ, p. 196.
95. Nicolae Iocga. op. cit. 83, p . 182.
54. Nieolae Iorga. 1990. "Istoricul Constitutiei 96. Ibidem, p. 182.
romflne~ti". ln Con stitu(ia din 1923 in 97. Ibidem, p. 184.
dezbatereJJ. contemporanilor. Bucul'e$ti: Edit.
98. C . Rlklulescu-Motcu. 1995. Cu/tura romJJJI
Hum.anitas, p. 36.
si politicianismul, Craiova: Edit. Scrisul
55. N. Iorga, op. cit. 51, p. 196.
Romllnesc, p . 136.
56. Ibidem, p. 197.
99. /bidt:m, p. 137.
51./bidem, p. 197.
100. Ibidem, p. 138.
58. Ibidem, p. 199.
l(li. Mihai Eminescu. op. cit. 64, p . 391.
59. Mibai Eminescu. 1996. " Novele diu popono
102. lbidem,p.377.
de I. Slavici". ln Teoria forme/or fld. fond.
103. Aurel C. Popovici. op. cit. I I , p. 403.
Galati: Edit. Porto Franco, p. 59.
104. N.Iorga. op. cit. 51, p. 102.
60. lbidem, p. 59.
.105./bkk:m, p. 45.
61. Nicolae Iorga. op. cit. 51, p . 198.
106.1. L. Caragiale.I938. Opere(Aclicole politice
62. Ibidem, p. 201.
$i cronici dcamatice) , tomul V, Bucurqti:
63. Titu Maiorescu. 1967 . Critice. Bucure$ti:
Fundatia pentcu Litecatud ti A.ct! "Regele
Edit. Tineretu!ui, p. 119.
Carol al ll-lea", p. 83.
64. Mibai Eminescu . 1996. Scrieri politice. 107. Ibidem, p. 84.
Bu~ti: Edit. Deana, vol. 1, p. 155. 108./bkk:m,p. 86.
65. lbidt:m, p. 48.
109. LL. Caragiale. 1996. "Politicl fi cultucl".
66 . N. Iorga, op. cit. 54, p. 25 .
In Tooria forme/or fld fond, Galati: Edit.
Porto Fnwoo, p. 74.
46 ---------------PolisVJ998------------------ - - - - -----Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 47
 Conservatorismul roman. Analize contemporane

Ion Bulei

Conservatorismul
=
Ji1D111 atita cit exis~. se sustine pe pu-
. 'presiune a straturilor dominante
celor do~~ neing~uin~u-le
_.,.din tll1l1A ruc1 o revolutte majod.
Nudeul corpului social german a fost
ln analiza conservatorismului,
trebuie mai intii flcut! distinctia intre
conservatorism si traditionalism. Cel din
urml tetmen desemneazl "o caracteristicl
universal un:taM", expriiM tendinta de a
QODStituit de stratul militar. Dintre statele se tine tenace de traditie, neaderarea decit
pman. Prusia in special a fost un stat cu greutate'ta nou. AceastA tendintA a mai
ai1itar. Aceasta a insemnat mutt pentru fost numit! si "conservatorism natural"10
lllifcarea conservatoare si pentru Iumea S-a incet!tenit ins! denumirea de tradi-
iatelectual~ german!. Gradualismul tionalism, preferat! de Max Weber.
~ nu a fost deschis cain Anglia, ~! Traditionalismul este comportamentul
The author briefly examines British and Germau Conaervatiam, lldlis. tn Anglia a fost o "conpenetrare contrapus initial oriclrui reformism, este
pointing out tbe oonnec:tions with tbe similar Ro.ID8D.ian movement, and trying r.are partide si straturi sociale, care in rezistenta dintii la orice nou . E universal
to examine its social and historical origins. He makes a distinction between Qermani.a a lipsit. Aici conservatorismul uman. Mannheim constat! cl, in forma
Conscnatism and Traditionalism, and in order to frilblight tbe fundamentals 14dezvoltat prin propria sa dinami~. Si sa primitiv~. se recunoaste in constiinta
features of Conservatism, tbia way of thinking is defmed in relationabip with magicl, in tendinta de a se tine de forme
14 dezvoltat pur intelectual, ca o ideolo-
modauism and progressivism. In tbe end, tbe author &edt to prove the existence
of two hypostasis of the Romanian Conservatism: as a reaction to the pcooservatoare. tn Germania,mai mult de viatA mostenite siin frica de schimbare,
revolution.-y spirit and to hasty changes, and as a reaction to mass democncy. clejumAtate de secol al XIX-lea, n-a fost care putea fi ~u. Un astfel de
pezentA o viatA parlamentam. Necesi- traditionalism este prezent si in epoca
tllile luptei practice ar fi impus limitm moderm, nu doar in cea veche. Denot!
.plritleii si consecventei ideolog1ei. Dieta "o caracteristicA psihologi~ formal!",
puaiCi poate fi v!Zllt!, abia dup! 1847, activli mai mutt sau rruu putin in orice
T ennenul a suferit o denigrare in
ultimele dotl4 secole de istorie
~i civilizatie european~. 0 denigrare
forma radical-abstractA si ateiSt-ma-
rialisticl pe care o cunoastem). Se
ca iDitiind o activitate de parlament con-
la'lltOI'. ln Anglia si Germania asadar
individ. Comportamentul traditional nu
e legat nici mAcar in epoca modemA de
Spu.De", desigur rezumind totulla tadlnim contributii Ia cunoasterea si conservatorismul politic. Sunt persoane
promovatl de liberalismul si democratia mum, cl Franta a dezvoltat in modul tacelegerea conservatorismului, asa cum politice "progresiste" care in chestiuni de
tri1llllfi1toare, dar side ideologiile destin- mai radical elementele iluministe ~ratio -saierile lui Burke (inReDectii asupra viat! sunt traditionaliste, si invers 12 Un
ga si extremA.sting!, care au impus intr-o nale ale constiintei, devenind o pll'Wall rolutiei franceze, cartea sa din 1790, in traditionalist in fata introducerii, de pil~,
bullA parte a continentului experiente a ..gindirii abitracte", iar Germaniei i ae
politice, economice, sociale si culturale.
care contrapune moderata si pasnica a drumului de tier e desigur impotrivli;
poate atribui rolul complementar de a evolutie istoricli britanicA exceselor un conservator 1 unut care actioneazA in
Termenul de conservatorism a servit ca lacut o <li1M spiritual~ din gindirea JeYolutionare de dincolo de Canalul conservatorismul politic, reactioneazA in
antitezA a progresului si a devenit mai rico-organic! conservatoare. t.tloecii), ale lui F. Meusel4 , J. MaserS, functie de programut conservatorilor in
mult sau mai putin o insult!. Nu-i mai Cum observa Marx:
putin adeva.rat cl au existat si ~ite de
A. Muller6,in excelentele cercetari ale lui tararespectivA. Conservatorismul este un
a trnit revolutia franceza. pe planul K. Mannheim din anii 1924-1927, adu- fenomen istoric, specific modernit!tii .
analizA ale conservatorismului in sens zofiei"1 Cit priveste Anglia, ea este llle mai oou in lucrarea Konservatismus. Conservatorismul politic este "o structuri
constructiv. Cele mai importante vin din tipic "gradualisticl", cu o dezvoltare BID lletrag zur Soziologie des Wissens, spiritual! obiectivA"1 fatA de subiectivis-
cultura gcrmanl si britanicl. Si nu intim- Iutiw si nu revoluti<>nar!, pretindu-se di
pl~tor: in Anglia se ~te critica Ia adresa
ll*utl la Frankfurt pe Main in 1984 ~i mul indivizilor singulari, care actioneazA
usor Ia conservatorism. Gradualismul llldusa si in alte limbi europene. Vezi, in sens traditionalist. Cu alte cuvinte,
Revolutiei Franceze, aceasta Iuind forma englez s-a sprijinit pe remarcabila elastici- de uemenea, lucrlirile lui Tocqueville traditionalismut este un concept sociolo-
cea mai coerent! in Germania. Jar Germa- tate si putere de adaptare Ia nou a stratu- lalprarevolutiei franceze si a democratiei gico-generalizant, vechi de cind lumea,
nia face, pentru ideologia conservatoare, rilor sociale conservatoare, care au reusit fa America' , ca si ale lui Ortega y Gasset. in vreme ce conservatorismul este un
ceea ce Franta face pentru iluminismul sa p4streze in acest fel puterea. Anglia _e Coa.ervatorismul din tAri mai mici ale concept istorico-sociologic, care desem-
progresiv (acest iluminism ia mai intii o tar! in care nobilimea nu a devemt IQopei s-a bucurat de asemenea de studii neazA un fenomen modem, istoric si so-
~tere tot in Anglia, acolo unde sunt zorii nici~ o cas~. DuctiJitatea ei mentall II <*or r!sunet a rnmas mai mult local 9 ciologic determinant. lntre cei doi tenneni
capitalismului, dar numai in Franta ia a fost remarcabil!2 tn Germania. gradua-

48 - - - - - - - - P o l i s 211998------- -- - - - - -----Polis 211998 - - - - - - - - 49

 ConservatorismuJ romin. Analize conteDlpOrane -
Cooservatorismul roman. Analize oontemporane

este o diferentl esent.iaJA. Cel d.intii care

a conferit conservatorismului aceastl voltarea se refert tot mai mult Ia
(si, in consecint4, si Ia eoonomie),
de vtnltoare. apartenenta Ia jurii
......... Era deci 0 proprietate stlins legatA
spre sistem, cea conservatoare spre camri
part1culare.
COnotatie, de structur4 spirituali obiec-
tivl,i~itldintr-oanumeoonjundurtisto c4 politica devine autonomA si se ~ personal! a proprietarului. Totodatl, intelegerea particula-
riel, a fost Chateaubriand, care $i-aintitu-
tuie intr-un nucleu in jurul c4ruia se
lizeaz4 straturi1e sociale.
::.de exemplu proprietarul isi instltina rului de c4tre conservatorism este fcicutl
lat periodicul s4u destinat s4 serveasc~ .......
. dreptul de vtnltoare nu putea fi
ul dis. .
prin continuarea trecutului. Semnificatia
ideea restaurnrii politice $i religioase in Acestea ar fi asadar etetneJalj fllldinat. acesta ftind semn .. tm~; unui fapt particular derivl din ceea ce e
principale care individualizeazl cl aoui proprietar nu era eel autentic . in spatele lui, in trecut, din ceea ce era
Franta Le Conservateur. tn Germania,
termenul devine frecventin anii '30 ai se-
istorice si sociale ale conservatorisliiJIII
Plecind de Ia ele se poate stabili si
o.o-ea nu era transferabilli. Era d~i o prefigurat in germene. Progresistul t:Iil-
colului al XIX-lea, iarinAngliaincepind lllllie 1100 fungibilli in~ o de~ ie$te-prezentul ca inceput al viitorului, in
din 1830. . nutullui intelectuai si spiritual. Conser- ,..netate si un determinat propnetar. Sl timp ce pentru conservator prezentul e
Ca $i liberalismul, conserva-
torii resping oonceptuJ burgbez de
tate, care stlla baza CODCept.iei 1>ur2fa
.a poprietate era impregnatl de acest ultima etapl a trecutului. Din ~tl1
torismul isi are $i el rAdlcinile in Revo- IJPOd personal 16. DupA Adam Miller, perspectivl ~buie s4 privim programele
de libertate. Pentru conservatai, dedimd acestui raport s-a datorat drep- conservatoare din toatllumea, bineinteles
lutia Franceu. Este reactia social!, poli-
ticl, intelectual4Ia ~1 relilaiCabiJ eveni- sunt prin natura lor intimA inegali, lllui roman, de fapt "unei revolutii roma- si cele din Romania, care toate vroiau s4
adevArata libertate consist! in posibili amelioreze, nu sl schimbe dmtr-o dat4
ment. Du~ Mannheim, revolutia a creat ll)obnceze".
conditiile sociale $i politice care au deter- tea ce se acord4 fieclruia de a-~ dezvdll . 0 altA trAsAtura esentialli a gin- Acestea ar fi tr4s4turile esenttale
ceea ce are particu1ar. Adam Muller dirii c:onservatoare este aderenta Ia ceea ale conservatorismului contra- revolutio-
minat aparitia conservatorismului13
teaz4= "Nimic nu vine in contradiqie .-ate imediat, Ia concret. Burke scrie: nar, ale conservatonsmului ca reactie
Aceste conditii s-ar putea rezuma astfel:
mult cu libertatea ... decit oonceptui . .au ml refer Ia enigma originilor. nici hotMtlla Revolutia Francez4. Numai c4
a) Cu revolutia, oomplexul istori-
co-socia] a devenit mai dinamic, si inca-
exterioare egalitilti. l>ac4libenateanu laiCd dureros sfirsit al tuturor lucruri- acest conservatorism nu reprezintl Intreg
drul lui s-a relevat ru claritate i..mportanfa altceva decit str.ldania naturilor celor lal"'7. Mannheim e si mai precis: "A tr.li curentul conservator. Este doar partea sa
diferite spre dezvoltare si viatl, nu II a gtndi in chip concret semnifidl... o init.iaJA. Odat4 depAsite straturile sociale
pentru ansamblu a oriclru.i element com-
poate ooncepe COntradictie mai mare Wliall de a actiona exclusiv referitor Ia si intelectuale care i-au dat nastere, se
ponent. S-a diminuat corespunzAtor nu-
aceea de a introduce libertatea ~de lllbienful imediat, un refuz radical al dezvoltl, incA din timpul Restauratiei, s i
m4rul unitltilor izolate, inchise in sine,
distruge in acelasi timp intreaga sfert damniei posibilului si al speculativu- un alt tip de conservatoosm, radical diferit
care mai inainte erau dominante. Au fost
individalitate dati de naturll"14. Cu abe Jii"l1. Conservatorul pleadl totdeauna de de precedentul, si care sub anumite fonne
inllturate, de asemenea, elemente inter-
mediare; cuvinte, conservatorii resping libertatea la1Bl fapt singural, de Ia un fapt dat, nu se dlmuie si in zilele noastre.
atomistidl, libertatea abst:ractl si egali- lftiDCI spre un orizont situat dincolo de El se manifest! si in aceastl fazl
b) Dinamica complexului istori-
tatea indivizilor, care nu au cum sl fie ICelt fapt imediat. E preocupat sa actio- tot ca o reactie. Ca o reactie a elitei impo-
co-politic a produs tot ma.i multo diferen-
egali. Accept! insllibertatea unor comu- ~ imediat, cu detalii concrete, si nu se triva unor stlri de fapt. "Cu sllbirea leg4-
tiere social!. Au aplrut straturi sociale
nitlti organice. Inevitabil, aceastA liber- peocup4 de structura lumii in care triies- turilor de castA, de clasa, de corporatie
care reactioneazA mai molt sau mai putin
tate presupune si anumite privilegii care. tl, au-si pune intreblri Ia care nu are un de fami11e intre oameni, e1 primesc un
omogen. Unele accept! noile tendinte de
dezvoltare. Altele promoveazA oprirea sau tot inevitabil, creaz4 alte inegalitAti. Suat lllpuns in acel moment. Aceasta spre important impuls de a se ocupa de nirnic
mai mari aceste inegalitlti decit celelalte? 41eaaebire de modul de a actiona libe- altceva decit de interesele lor particulare,
chiar intoarcerea procesului dezvoltlrii
Conservatorii spun c4 nu. 111-burghez, progresist, care pleacli de a nu se gindi decit Ia ei insisi, de a se
1ns4si (intr-un mod din ce in ce mai
co~tient); Conservatorii resping si concep- **'eauna de Ia ceea ce ar putea fi posibil, inchide intr-un feroce individualism unde
tia burghez4 a propnet!tii. Moser a 'dez- DdDd peste ceea ce este dat imediat. orice virtute publicAe destinatl sl piarn"
c) Lumea ideilor, si a intentiilor
voltat conceptul unei "proprietlti gemJi- lelonnismul conservator tinde totdeauna Sunt afrrmatiile lui Alexis de Tocque-
fundamentale vehiculate de aceste idei, se
ne"u. Potrivit acestuia, proprietatea ge- lltDlocuiasca fapte singulare cu alte fapte ville19. Tot el oomenta asupra societltii
divide si curentele sociale corespunzA-
nuinl era legatl de proprietar in mod liaaulare. Nu tinde sA transforme lumea modeme capitaliste: "lntr-o atare socie-
toare acestor idei se manifest! conform
diferentierilor sociale reprezentate;
diferit de cea modern~. Ea conferea pro- ~~. cum o face liberalismul ci sa tate, unde nirnic nu este smltos, fiecare
d) Aceast.a dividere in elemente
prietarului anumite privilegii si prero- ..a.tituie un fapt singular cu un ~t fapt se simte fl1r.1 incetare asediat de frica de a
gative, consfintindu-i de pildl dreptul ~ lioauiar; sl amelioreze o situatie nu sl coboti side mania de a se ridica; si aceasta
care promoveazA sau obstaculeazA dez-
a avea un cuvint in afacerile statulut, o schimbe. Tendinta progresi;tl este pentru c4 banul, care a devenit semnul
50 - - - - - - - - P o l i s 211998------- -- -
- -- - - - - -- Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - 51
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - -- conservatorismul roman. Analize contemporane

distinctiv de categorisire a fiec4ruia, a duce inevitabil Ia un dezinteres 1J'd)uie sc\ fie faptul d1 ~u existc\
cucerit o extraordinadi mobilitate, trecind pentru treburile publice, pentru _... sau evolutie Mo ~e~tare ~
t::e
neincetat dintr-o liltnA intr-alta, transfor- comune (afadl de cazui cind ele sunt
mtnd conditia individului, inAltind si tl1toare de posibilitAti de imbogltili
dclrtmtnd familii.. :.zo. Si Tocqueville Posturile de guvernare mmin, in
aauA frenezia de imbog!tire cu mce pret, conditii, Ia dispozitia tuturor ambi~
cAutarea doar a bucuriilor materiale care gasesc deschis drumul puterii.
= side regres. M nsc. S soc~-
de masl este tocmai o astfel de pen-
regres, de sterilitate. ~u este vor-
llade IC)CietAtile democrate. ct de ~le su-
~e, in care ~ a~on~
ln genere, conservatorismul ro-
man se aseamc\nc\ cu conservatorismul
european. Dar, spre deosebire de libe-
ralism, el se revendicc\ si dintr-o realitate
romAneasca proprie, din traditii proprii.
,, s.a.m.d. lntr-o societate de acest tip, . - .1111 respectc\legea, ~ cenn: Fie si partial, el mosteneste ideologic
pAtura conducAtoare a Principatelor Ro-
0 altA caracteristica aepocii mo- tele sunt mortificate, centralismul till ule si gusturil~ sale. Analtza lui
derne este conformismul. Tocqueville tico-administrativ anulea7A respoDSIIII Qlllet nu este react~onadl, este conser- mhe. ln tc\rile vecine Romaniei Ia sud,
constata cum incet, incet cetAtenii devin Iitatea elementelor singulare, distruge .,.e. Ea pled de la adevlruri cunos- in Bulgaria sau actualalugoslavie, aceastl1
tot mai egali si mai ~. si fiecare diminueazA formatiile intermediare - . PenttU cc\, intr-adevar, tr.1im intr-o clasc\ conducatoare a lipsitin secolele asu-
d~te sl fie asa cum sunt toti ceilalti; organismele autonome din sfera ~~metn care masificareae tot mai extinsli, pririi ~ti. Situatia din tc\rile rom&le
tot el semnaleazA "gigantica presiune a tico-statalc\, anuleazc\ deci tot ceea ldndatt mult de massmedia, care are azi nu se aseaD'llnc\ deci cu aceea de Ia sud de
spiritului tuturor asupra inteligentei poate sustine societatea civile\. opaae e~. in care cultura de masc\ Dunare. ln Ungaria si Polonia, aceastl1
fiecaruia", felul in care increderea in opi- Ortega y Gasset, elitele au guv IIDelegea, impune modelele sale, produce clasc\ conducAtoare a existat dar, prin ca-
nia publica devine o altA specie de religie cietc\tile pine\ Ia sfirsitul secoluhti ...we culturale destinate sc\ dureze un tolicism a fmt orientate\ de Ia tnceput spre
in care profetul e majai~. Apare astfel XIX-lea. Fiecare din aceste elite
pericolul unui nou despotism, cu atlt mai un program si masele erau cb.emate
periculos cu cit nu controleazA numai aleagc\, sc\ se recunoasd1 in acel
......
- Ori, adevarata culturi este aceea a

Din toate aceste motive intra tn

autonomia actiunilor exterioare, dar si in acea elite\. La un moment data ~. sau trebuie sa intre, conserva-
anihileazAautonomia spiritului si loveste insc\ Joe o mutatie cu efecte catastro&lll tll'illllld de tip nou. lnstrumentele folo-
in creativitatea inteligentei. Conformis- Masele au rii.stumatelitele ~iIi s-au lila: libertatea presei, asociatiile auto-
mul tsi gaseste o manifestare deplinl in tuit. Evident, Ortega nu condamna .-etntoatedomeniile. Scopul: crearea
asa numita "culturi de masA", o culturi nastarea adusl de societatea indus~ a spirit conservator din partea celor
sarndiin idei aiginale si bogatA in scllimb Dar problema realA era dominatia _. buni, un spiritimpotriva tuturor rapi-
in idei generale, acceptate CAm discutie, citatli de ..omul masA", infringerea Mir inovatii si improvizatii in cimpul
pe baza unei asa zise eficacitati sociale. cratiei intelectuale, cu rezultate Balectual si social, impotriva sclum-
Oamenii au multA curiozitate, dar putin truoase ...Masa de\ Ia o parte tot ceea blrilor pentru schimbare. Indi,vidul nu
timp liber, sunt agitati si activi, dar au este diferit, singular, individual, cal~ JD* iesi de sub tendintele distructive ale
putin timp pentru a gindi. ldeile generale selectionat. Cine nu este ca toatc\ Die'ltii democratice de masc\ dec1t lar-
ii scutesc de studiul cazurilorparticulare. cine nu gindeste ca toatc\ Iumea, lildaectorui societc\tii civile, decit propu-
Vor succes, dar CAm mare efort. Egali in risccl sc\ f1e eliminaf''ll. Omul masA e JIIada.ai ca obiectiv conservarea unor va-
drepturi, in educatie, in avere, de o egalc\ nu are obiective de large\ respiratie, lad determinate, care sc\ salveze integri-
conditie, oamenii au inevitabil. nevoi, pune 1ntreb4ri, nu are incertitudini, .._illtelectuaia si mcrala a fiedruia. Cu
obiceiuri si gusturi similare. Din aceastc\ respect<\ aristocratia intelectuala, llee aavinte, salvgardarea individului de
caum, sub liberalism si deiOOCt'atie marile tolereazA disensiunile de pareri. Arest (Ill liaaia majoritc\tii, autonomia societc\tii
revolutii intelectuale si spirituale nu mai este, duJXi Gasset, "un Naturmensch i~ chile facAde opresantul aparat birocratic,
au Joe. Peste tot si peste toate se intinde in mijlocullumii civilizate". lberat de societatea democraticA de
un fel de materialism negator al oricc\rei Realitatea progresului e evidenll
-.u.
transcendente. Oamenii se izolea7A de ei pentru oricine, dar conservatorism~ Mai poate avea acest conserva-
insisi si unii de altii, si fiecare nu mai este modern refuzcl optimismul vecbiuiDl
indemnat sc\ se ocupe decit de el insusi, istoricism si respinge totodatc\ mitul po-
de propriul sc\u statut social21 Ceea ce gresului ca ceva automat ~i garantat. De
=
toriam Valente polJtice sau rlimine doar
lfera morala? Credem ca rnmane doar
~ moraJa, potentind insc\ curente
IIIIi Ia made\ in politica.
52 - - - - - - - - P o l i s 211998--------- - - - -- - ----Polis 211998-------- 53
Occident. ln plus, in secolul al XIX-lea
Polonia nu mai exista ca stat. LegAtura,
din acest punct de vedere, in epoca mo-
demc\, dintre romhi si vecinii lor de la
nord si vest nu are semniftcatii deosebite.
Atunci c1nd romAnii intra in modernitate
si cautc\ innodarea unor contacte strinse
cu civilizatia Occidentului, ei le stabilesc
direct cu englezii, francezii, germa.nil,
austriecii, flln\ intermedian. Singura apro-
piere care s-ar putea face ar fi cu clasacon-
ducc\toare din Rusia care, mai bogatc\ si
apropiatc\ mai dinainte de Occident, a
influentat si clasa conducatoare rolllAnc\,
mai cu seamc\ in timpul deselor ocupatii
rusesti ale Principatelor in secolele aJ
XVlll-leasi al XIX-lea(oftterii armatelor
rusesti erau exclusiv aristocrati). 0 mate-
rializare a acestei influente ar fi Regu-
lamentele Organice. 0 cercetare in plan
religios, cultural si, in genere, spiritual
poate desprinde nuantele necesare. Ar
nuanta inclusiv aceste legMuri prin prisma
constiintei nationale, In sensul In care
clasa conducc\toare romfulc\ privea cu mare
teamc\ spre tarism, ale clUui intentii ofen-
sive in Balcani nu erau deloc ascunse24
Conservatorismul lmbracc\ in
 Conservataismul roman. Analize CODtelnp(nne - -- conservatorismul romW1. Analize contemporane

RomAnia cele doul aspecte pe care le politic ranAnesc merge multi Vl'C'JDe llfli ideile facile ale demagogilor de duzincl).
tmbrac4 si tn Occident. tnainte de toate tn mtnlcu b'beralismul 27 Se lasl .,_..u.oamenli erau inegali prin ~ De aici si netncrederea in inovatiile
se manifesta si aici cao reacde nu Ia Rev~ de acestatn multe privinte sau COUirlll Jar IUICinea de pildcl AI. Lahovan, $1
~ libertate era~de a lclsa fle- rapide, pripite, in improvizaPi)e din ctm-
lutia Francezl ca atare (boierii IOIDAni au Ia cooturarea lui. Pcnonalitati}e '=- pul social, economic, intelectual, in
privit cu simpatie Revolutia prancez~u, llustrat conservataismul tn J)erioada
IIIUia posibilitatea sli-SI dezvolte pro-
schimbclrile de dragul schimbclrii. De aici
gindindu-se cl Franta revolutionarl va de mai proDUn1atl exprimare au ro.t: pi personalitate . P .P. ~Carp ~ B~u aprucuea valorilor in culture\, idee scum-
.Jil.ldr Catargiu ~r:w ~tnva liber-
ajuta tarile romane sA scape de fanarioti), Emioescu, P.P.Carp, T. Maiorescu,
ci ca o reactie Ia spiritul revolutionar tn RJdulescu, N. Filipescu, AI .
-IIJstrade a indivJdulw Sl propuneau pel Junimii, si apclrarea aristocratiei in
cimpul social-politic.
.. impulsionarea unar transfarmari sociale loman,,;, tnaintea lor, Barbo ~
*~*~comunitcltil<X organice. Tot ast-
Distinct de traditionalism, chiar
ei combMeau conceptia burghezcl a
prearepezi. Nu se prelua decit o parte din sau, tn afara vreunei tnregimentiri dace\ adeseori se revendiccl din acesta,
JICIIIridl'ii si propuneau o proprietate
mesajul rev~utionar,cel extern, igmdnd tice, Aurel Popovici. Principala creatie a epocii modeme ca si curentul
. - c a o relatie vie, reciproccl intre pro-
aspectuJ sao social, de egalitate sociall. oonservataismului estc teoria liberal, conservatorismul potenteazl
Nu putin a contribuit Ia aceasta modul tn Did fond, considerata de unii ceaCdJbl
Jdll* si proprietar. o fuziune intre per- societatea romAneasccl moderncl cu
. . . ~ Iuauri (noD$alanta cu care multi
care s-a flcut modernitatea tn spatiul drept "un mod specific romftnesc" da 11Jiai n:xnAni arendau mosiile lor si se du- valoare si originalitate. El a avut succes
romaoesc, cu revolupj .oeduse ptnlla ca- dspuDde "'provoclrii istariei", "o _ . sA petreacclin Occident sau in orase in epoca de dinainte de primul rclzboi
pit din cauza intt.rventiei mai putt.micllor IDt:Dtis~",una din ''marileidll mondial, o epoccl mai linistitcl si mai
vecini (vezi interventia trupel<r austriece tccntice ale Europei... Dincolo de
..-.zicea inscl in practice\ aceastcl teo-
'tie). In acelasi timp, conservatorismul stabile\. S-a prAbusit tnscl tn vinzoleala de
tn 1784,1848, 1853;atrupel<rnJSC6titn tive, trebuie observat cl indifereat .._..porooveazl un refoonism concret, prefaceri, curente si experiente de dupe\
1848; 1849, 1853,aoel<rturrqtitn 1821, domeniul tn care s-a manifestat, rclzboaiele mondiale. N-a mai n1mas decit
~. posibil. De aici toate programele
1848), cu un proces de refmne care si e1 tcarie, prin introducerea spiritului aeforme conservatoare in Rommua, nostalg1acirturarului dupcl"spiritul Juni-
s-aacomodat cutmprejodrile ~ adat modcroizarii RomAniei <nl$dirca .e toate voiau scl amelioreze, nu scl mii". Conservatorismul potenteazl tcld-
nalel'. Ctnd acestea au fost favcxablle, siDe. Actilna lui T. MaDescu in adtllll
procesul reformelor a fost mai alert. Dar a lui P .P. Carp tn politic!, a lui
e1 s-a tncetinit clod ~e exteme i Xenopol tn istariografie, a lui M.
.....
tltirnbe,si mai ales nu scl schimbe dintr-o

Si In Romania conservatorismul
nismul, gindirismul, triirismul, tradiuo-
nalismul ort.odox, legionarismul, curente
care vor fl individualizate in cadre de gin-
s-au impotrivit. Procesul revohJtionar- nescu tn gtndirea politiccl, a lui hhid si o altcl fortllA decit cea, schitatcl dire specifice, corespun:rntoare altor ma-
reformist a avut un caracter national Rosetti, G. Panu, P. Missir s.a.m.d. 1111 sus: reactie la revolutionism. Este nifestliri politice si altorimJXejurclri inter-
predominant. Unicea $i iodependenta au viata publici au fost esentiale 'IUiba de un conservatorism reactie Ia ne si exteme. Ceea ce a incercat conser-
fost imperative care au trecut lnaintea dezvoltueadomeniilar respective. dlmoaatia de masli (vezi atitudinea lui vatorismul in Romania a fost scl pclstreze
libertatilor din interior. Unele se legau de la$i timp, prin scrierile lui M. Emineera.:
altele, desigur, dar cele din W1llA nu s-au C.RMulescuMc:nu,A.C.Popovici,P.P,
pus p1M nu se implineau cele dintll (vezi, Negulescu, conservatorismul detinc8111
.....,va
f;P. Carp, a lui AI. Lahovari, L. Catargiu
programelor de intentii liberale,
si scl intAreasccl individualitatea proprie a
poporului romW11ntr-o vreme in care,
datoritl dezvoltclrii sincronice a moder-

E
le considerau nepractice tocmai
de pildcl, dezbaterile din Adunclrile traditionalismul in Rom3nia. Prin eoolli- eel isi propuneau scl vindece toate nitcltii, individuali~etsi stergeau contu-
ad-hoc). Si atunci clod a venit timpul scl butiile lui V. Conta, AD. Xenopol, T. . IOCietAtii si nu sclrezolve doarunele rurile. Poate mai mult decit alte natiuni,
se aduccl in prim plan problemele din Maiorescu, AI. Lahovari, AI. Margbi- ~ romlnesti con<:7ete: vezi de aseme- poporul nostru a cclutat scl refuze imitatia
interior, "flerbinteala" procesului revolu- loman, P.P. Negulescu, C. Rlduleaal - tactia lui T. Maiorescu la tot felul si n-a suferit de ceca ce Constantin Noic
tionar se domolise. Jar dspunsurile si Motru, E. Sperantia, L. BJaga s.a.m.d. ~ idei to culturn, care voiau s-o indrepte numeste "graba determinantilor". Adiccl
solutille n-au mai fost radicale, ci potolite. estc definit evolutionismul. Nu mai puPa pe~.~ decit acelea firesti si proprii). "poporul nostru, departe de a fl unul care
Conservatorismul politic romi- este precizat sensul nationalismulai be IICI Sl cultivarea spiritului de elite\, scl-si caute identitatea, scl incerce a se
nesc este un produs al ritmului lipsit de rotnanesc (vezi, de pildcl studiullui P.P. lllbaedereain mase (unecri chiar dispre- afi.11Ila in toate chipurile si scl cucereascl
caracterui alert ce nu ~te tl'amforma- Negulescu, Principiul nationalismuluit. Ill fate\. de ele, atunci cand nu acceptau in afarcl, a inteles mai degrabcl scl-si
rea moderncl a societcltii ro~ti. Exis- politica conservatoare)29 Si conserva- ~e" elitei si se lAsau manipulate de pAstreze identitatea"31
tenta lui e de natur.1 obiectivl. Manifes- tmsmull'Oillftn este potrivniccoocepului
tarea sa nu imbraccl tnscl totdeauna forme "jumalistic-burghez" de egalitate, care-ti
clare, bine definite. Conservatorismul avea originea in conceptia burghezl I

54 - - - - - - - P o l i s 211998------ -- - -- - -----Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 55
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - - -
NO~
l. K. Marx. 1974. critica della fllozofia
hegeliana del diritto publico. ln Opere
lilozofic:bo giovmili Roma, p. 389.
2. Vezi excelenta carte a lui David CIIIUI.IIdine.
1991. Tbe Decline and 1.0 of the British
A.ri.ltocnlcy. London.
3. De Vizut K. Mannbeim. 1988. KOIJSO'll/1/is-
mus.. Bin Beitrag zur Soziologie des W,Wm,,
Frankfurt am Mein, (noi am consultat editia
itali.anl, in trlducerea lui G. Sandu Bordoni),
capitolul tnchinat conservatorismului geunan,
pp. 135-235.
4. F. Meuse}. 1913. Edmund Burke und die
franzosiscbe revolution ..., Berlin.
S. I. Moser. 1842-1843. Senllicbe Werke.
Berlin.
6. A.H. Muller. 1922. Die Elements der
StMtslauut. Wien-Leipzig.
7. A. de Tocqueville. 1969. Scritti politici.
Torino. Vezi ti Democrli In America,
Bucurqti, 1996.
27. Vezi valoroasele sugesti.i ale lui Gbe.
8. Ortega y Gasset. 1996. Revolta masolor.
8UCUfe$ti.
9. fntre ele vezi fi cartea noastrl, Si.stemul
politic .J Romln.iei modt:me. Pllrtidul Con-
&ervlllor, Buc., 1987, tndeosebi pp.
10. Lord H. Cecil. 1912. Conservatism.
461-526.
28. Vezi I. Bldescu. 1984. Sincrooism
London-New Yorlc, p. 9 fi urm.
29. P.P. Neaulescu. Principiul nll/ion.J h1
1 I . K. Maonbeim.. op. cit., p. 8S 1i urm.
12. G. Bedesccbi, Cooservatismo veccbio e
nuovo (prefatlla editia italiaol a cAr1ii lui K.
Mannbeim), p. IV.
30. Pentru lntreaga manifestare a conaervllfadl.
13. K. Mannbeim. op. cit., pp. 101-103.
14. A. H. Muller. op. cit., p. lSI.
IS. J. Moser. SentliciHJ Wer:te, vol.IV, p. 158.
16. Vezi K. Maonbeim. op. cit., pp. 108-109.
17. Ibidem, p.IOS.
18. Ibidem, pp. lOS-107.
19. A. de Tocqueville. Scritti politici, vol. I, pp.
598-599.
31. C. Noica. 1978. SpiritDlromJrN:sc 1D
20. Ibidt:m, p. 601.
56 ---------------Polis2119.98------------------
21./bidt:m,pp.498-499,50S,Sl0.
22. Ortega y Gasset. op. cit., pp. 16-18.
23. G. Bedescbi, op. cit, pp. XV-XVDI.
D. Kettler, V. Meja, N. Stehr. 1984.
Mannbeim and Conservatorism".
Sociological Rei'Mw, nr. 49, I, pp.
24. Vezi fi altele to I. Bulei. 1996.
toriamul". CuritmJ Romloesc, an VIU, a
mai;
25. VI. Georgescu. 1970. Memoirr:s et
reforme dms los Principautf!s Rou__..
1769-1831. Bucarest; A. Pippidl. 1
Hommnes et idde.s du Sud-Est euro'*~
l'aJ~be do 1'18e modt!me. Bucareat.
26. I. Bulei. 1990. "La n!volution et
dans Ia modernil6 de Ia RoiiDlallie".
Roumaioe d'b.isloinJ, apr.- mai; Vezi li
1qi, "fD juru1 publiciJtic ii emineac:~
RevisU de istorie 1i teorie littnr~. or.
lpr.- lept. 1986, oct.-dec. 1986.
1985. "Le liberalisme roumaiD au
&ikle". Culture eel Society. Structurt!ll,
fermce:r, Amllogk:s in the Modtm R" -
History, Ia$1.
li cu/tura criticlromloeascS. B
ccnservatoare. Biblioteca Academiei,
nusailo, Alb. P. P. Neaulescu, vn, IIIII.
mului to RomAnia, vezi I. Bulei,
w
litic Romloiei modeme... , capitolul
strviiiDrismul politic, pp. 461-527, unde
analirate, folosiDdu-se fi contributille de
acum, Teoria formelor tlrl fond,
narismul, Prudeota, Trad.Wonalismul,
tionilmul, Nationalismul, Annonia sociiiL
vrr:mii. $ue m.JIIdii ale spiritDlui
pontJ. Bucllrefti.
ill,
.Adrian-Paul lliescu
Conservatorismul lui Eminescu
The aim of tbe aulhor is to go beyond the conventional way of reading
Bm.inescu 's political texts and, by this way, is an attempt to overcome the
prejudices wbicll define Romanian Conservatiam 11 opposed to progreu and
modemity. Bvaything which claim to be modem is prefa-able and everything
which claim to conservatian il rejectable? An inciting quealion that the author
aoets to o ffer an argumentative reaponse by analyzing Bmineacu'a
"antimoderoism". He comea to the conclusion that Bminescu do not rejects
modernity in corpo~e, bat lbe inadequate:~ imports, the modernity lout priz, a
modanity which iJ not auitable to Cbe aoc:ial, ICODODlic, cultlual and politic
coatext cbaractaizing the RomanillliOQety of his time.
S copui acestui text nu este aceta
de a apM8 ronservatorismullui
lllfllli Bminescu, oinitiativa care,d~i nu
politice lasate de poet,lectum soldatA cu
intezpretareaacestaaca dovezi ale autoh-
tonismului oriental, idilismului romantic
..... de interes, este evident imposibil naiv si anacronismului politic. Se poate
' dua plnA Ia caplt tn cele citeva pagini
anua a, departe de a fi un paseist incu-
11111i articol. 0 atare pledoarie se poate rabil, poetul a abordat problemele tran-
deaigur, arUnd pemiliatea obstinatl sformari.i sociale cu un viguros simt al
.E
l)aor probleme, carente si moravuri
Ji11tice rotnlnesti, perenitate care con-
printre altele, actualitatea multora
argumentele eminesciene (nu a
realititii; dl, departe de a fi un antieuro-
pean, Eminescu tematizeazA cu vigoare
toate marile idei mozofiro-politice ale
gtnd.irii conservatoare germane si brita-
acestor BrgUmeote, bineinteles!). nice din secolul trecut, originalitatea de-
IlDlA necesar sl distiogem totre ceea mersului slu consttnd in mare masurn
" -viu si ceeace este vetusttngtndirea
tocmai tn aplicarea acestora Ia realitlti,Ie
Jlllalai, sarcinacu sigtirantAlaborioasl, rolllA.ne$ti. Chiar nationalismul sau in-
~ elaborari rom:plicate, tntinse pe conteStabil (de care nu va fi tnsl vorba
..._Pigini.
aici) se sprijinl par1ial pe temeiuri oferite
Intentia mea este ca, printr-o de acest mod de a vedea viata omeneascl,
.-.aiDalizl a unui singur aspect al con- ceea ce infirml ipoteza dl originea sa ar
~ului eminesciao - si anume, fi pur visceralA si primitiw (de$i o fibrl
~ slu- slindicnecesitatea viscerall, aculturall, este, probabil, pre-
lecturii cooventionale a textelor zent.A). Exersarea argumentelor conserva-
Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - 57
 Conservatorismul roman. Analize contemporane -
toare asupra peisajului eoonomic ~i politic
din RomAnia poate ap4rea ca o perfor-
un Bine in sine, aproape un Bine
mantA relativ modest!, nereprezentativA
in timp ce mentinerea unor forme
deme de viafl sau culturA este un
pentru un intelectual de talia lui Emi-
neiertat. In realitate, moderniza.ea
nescu; aceastAimpresie trebuietnsArorec-
fenomen plurivalent, care aduce cu
tatA. avtnd in vedere imensele diferente multiple rezultate pozitive dar si
dintre acest peisaj si cele occidentale, din
dificultjp noi, sau chiar regrese
care s-a inspirat si Ia care se referea con-
rabile in anumite zone ale vietii
servataismul european clasic. Falia exis-
nitare. Pe scurt, nu orice aspect aJ
tent! aici justifica ideea cA poetu1 nu a
fiicut nicidecum o operatie de rutinA, o
demitatii este ideal si preferahiJ,
nu c:xice ingredient neJOOdem este
simp!A translatie geogratica a problemeior
si regretabil. Dar chiar daca am fi
si solutiilor consezvatoare, ci a depus un
sA ne asUJDAm maniheismul impliclt-
efort notabil de trecere atit a situatiei
viziunea "triumfului modernitatii",
politice cit si a experientei istorice mma-
ne~ti prin filtrul personal al unei
nlmine de pus illtrebArl cruciale: s-a
Iizat oare (IAudata) modemizare a
WeJiallschauungconservatoare. In st'ir$it,
niei in mod optim, adicA pe calea
se poate arrua ca, departe de a fi complet
scurtA si mai putin dificilA? Nus-au
anacronice, unele dintre argumentele
costuri sociale si rulturale exagerare
antimoderniste ale lui Eminescu sunt
puteau fi evitate) pentru o moderniZIII
extrem de actuale ~i de pertinente.
f~ determinata partial de
lntetegerea exacta a sensului real
politicianiste, de grup, si nu de interad
al initiativelor politice eminesciene este
prioritare Ia nivel comunitar? Nu
importanta nu numai pentru o dreapta
solut:ii mai bune (mai putin dureroase.
apreciere a valorii acestora, ci ~i. intr-un
mai putine convulsii sociale sau
cadru mai larg, pentru recunoasterea
culturale) pentru adaptarea SOCicm~
rolului complex, nu pur ~i simplu distruc-
autohtone Ia lumea modernA? Nu
tiv, jucat de conservatarism in lumea m-
mheasca. Persistenta cliseului dopA care
fi evitate (pe baza unei alte strategii
gind.irea conservatoare nu a constituit (~i
nici nu putea constitui altceva) dea"t un
tice), unele dintre consecintele
care au minat (si continuA poate sA
teze) societatea mmftneasdl?
factor de Mnare in fata pogresului ineluc-
A accepta~te tntreb4ri ca
tabil, este un simptom decisiv (~i alar-
time presupune a abandona
mant) al dominatiei unei imagini gresite
coiDOdA ca tot ceea ce s-a petrecut
asupra dinamicii sociale si politice: ima-
cesuJ de modernizare a Romaniei)
ginea "mar~ului triumfal.. al modemizArii,
sA se petreaa\, si cA deci aiticile (~
.
condus de adeptii ..innoirilor" (in prin-
vatoare), sau dlutarea de alternative
cipal, liberalii) si intirziat (din pkate) de
strategia politidl si eoonomidl urmati
opozitia obstinatA a "retrogmzilor" (con-
fapt, nu au avut si nici nu puteau avea
servatorii). fn spatele acestei imagini, ce
utilitate. Renuntarea Ia aceasta men~
simplifica luaurile pinA Ia caricatu.rmlre,
providentialista poate sAne plaseze
se ascund presupuneri extrem de discu-
pozitie mai burui pentru a judeca influellll.:
tabile. Prima dintre acestea este chiar
ideea subinteleasA cA "modemizarea" este
conservatorismului in viata social! si
procesul de evolutie a tikii.
58 - - - - - - - - Polis 2/1998 ~ ~
---
- - eonservatorismul mmful. Analize contemporane
Spe deosebire de alte curente
~.~~mul ~ org~liul de
~ ~ ca uruvers spmtual ireduc-
- Ia un catchism ideologic. Cu t~
.~. e1 DU poate fi lipsit de caractens-
1
;th.itorii, iar autori clasici ca Mann-
-
ICirt sau Green1eaf1 au reliefat ele-
. , 2 Ule esenliale ale proftlului conser-
. 0 eaumerare exactA a lor ar fi prea
s , ,,ctarfocalizareaasupraunora din-
cele mai bine ilustrate in gindirea
~..~.~--
Emi!ICI:$QJ, este extrem de relevantA.
Cooservatorismul nu are un pro-
1fct.model de organizare politicAa comu-
..;..u. fi nici principii generate care ar
~ urmate de orice stat sau partid pen-
lligurarea excelentei i n viata publidl;
~~ acestei "carente.. este simplu.
=
~ nu cred cA existA modele
. . . de viatl politica si nici abstractii
....in general (Inncipii,legi, adevAruri
pe care spatiul politic sl se
fele,ooundesioocind.Conser-
jp;smut este un istorism; el pedaleazA
Jdeea dl "toate institutiile sociale,
IJIItice 5i culturale sunt supuse schim-
JJidi fi adaptate imprejurnrilor, astfel dl
aistl nici o Constitutie, limbA, religie
aalturl ideaJA''l, pentru a ajunge Ia
teDcluzia ci institutiile si aranjamentele
palitice (presupus "opume") nu pot fi
~tate deliberat pe baza unui pro-
.:P n:~olutionar sau a unei oiensive ra-
-....ae bme organizate. Aceasta binecu-
~tl tema conservatoare apare Ia
~ sub forma respingerii oridlror
~ absolute in politicA: "Cu greu
lliaepeominte de rind ca nu este in lumea
...._ Dici o stare de lucruri si nici un
~SOCial vecinic. Precum viata con-
~ din~~ ~a si adevruul social,
- ' Dda reabtatu, este de-a pururea in
*-e. Ceea ce azi e adevlkat, miine e
Polis 2/1998 ---------------
indoielnic..."3 Ideea cA ''in stiintele ce
ating statui si societatea, nu exista nici un
adevlr absolut" revine de nenuiiWate
ori4; pe baza ei, Eminescu pledeazA pentru
minimizarea interventiei politice
programatic-constructive - dici "omul de
stat intelept lasA cursul natural aJ lucru-
rilor si nu ~ decit abaterile pericu-
loase ale curentului'>S - si, in orice caz,
pledeazl pentru abandonarea oricAror
proiecte magistrate de reorganizare so-
ciall, fie ele liberate sau socialiste6 Cel
care uml!reste asemenea proiecte cautA
de fapt d impunA realitatii anumite idei
sau idealuri artificiale, ceea ce este de ne-
iertat, cAci "ideile politice catA sA fie un
rezultat aJ unei stari de lucruri nu vice-
versa", iar "omul de stat nu-i chemat sA
construiascA o lume dupA propria-i fante-
zie, ci sA conducA niste interese pozitive
tinlnd seama de frrea lumii reale"7
Declaratii precum cele de mai
sus, intelese ca expresii ale realismului si
luciditAtii, pot pm-ea banale si ioofensive.
Dificultatile de interpretare tncep insA
atunci cind cititorul realizeazA cA spiritul
realist, pe care Eminescu il ilustreazA prin
aceste luari de pozitie, este de fapt mobi-
lizat pentru a respinge sufragiul universal,
institutiile politice de tip liberal, create in
Romania dupii model occidental (de
regulii, dupii eel francez), sau discursul
politic modern (bazat pe apologia
libert.Atii si simbolizat de deviza liberte,
egalite, frat.emil41 Atunci clod Eminescu
mArturiseste: "Dat.i-mi statui eel mai abso-
lutist in care oamenii sA fie sAMtosi si
awti, nprefer statului eel mai liberin care
oamenii vor fi mizeri si bolnavi", sau "Un
stat poate fi sWtos si trainic cu institu-
tiuni barbare, altul poate fi putred aJ toate
institutiunile lui frumoase.''9, cititorul
oontemporan poate cu greu sA-si reprime
Mnuiala dl poetul era in fond destul de
ostil institutiilor democratice modeme, de
59
 ConservatorismuJ roMan. Analize COnteiDp(r.me-
Cooservatorismul roman. Analize contemporane

tip occidental. Aceast! impresie poate fi

attentuat4 de faptu.l cc1 Eminescu clamea-
to sine, si cc1 ea devine benefici El insistl explicit asupra ideii eel o tam
dac4 este folosit! to mod beoetic,
iA impotriva a ceea ce n~te '1egiuiri daci contribuie Ia tmbunatAtirea
industriallcaFranta avea $i resursele ma-
str.\ine" sau "cosmopolite''10 precum si teriale $i conditiile culturale necesare
2
de evidentele sale inclinatii de idilizare a cetc'itenilor' Judecarea moelerani mecanismelor politice modeme, ceea ce
societatij traditionale din t!rile romane. realizatl to numele "libertiti.i s.i nu era ins! cazul statului romful. Mai mult
tii", dupl criteriul pragmatic ai decit atit, Eminescu sugereazA ca solutie
Cititorul gr.lbit va fi deci inclinat sA tragl
,, concluzia cc1 antimodemismuJ eminescian lor economice, sociale si culturaJe nu respingerea defmitivl a modernizruilor
isi are rlkfkinile in autohtonism, intr-un ea conduce nu este un mod oc::o& politice democratice, ci numai aminarea
spirit antieuropean, $i va glsi aici temeiuri opune iez.istentci "progresului", ci si introducerea lor treptatl, pe ml.sun\ ce
ponent~ a ceea ces-ar putea nwni sunt create conditille sociale si culturale
pentru a respinge gindirea politicl a
poetului cape ceva complet vetust. luciditAfii: nici un principiu ~ necesare: "mesterul din Paris are de unde
de generos ar fi el, nu poate legitimlli pllti Camere, universitclti" etc., dar "noi,
Voi atgumenta, in cele ce wmea-
jamentele politice modeme. 0 atare popor de tArani, nu le putem toate acestea
zA, cc1 aceasta este o lecturt ~it!. Anti-
modemismul lui Eminescu nu se fon- timare se poate face numai pe ba1Jl decit cu incetul si unde frantuzul e cu dare
deazA pe un spirit antieuropean; dimpo- tatelor poziti ve Ia care trebuie sA de minl noi trebuie sA leglm paraua cu
trivl, el este bine s.incronizat cu gindirea acestearanjamente. Denuncarea trei noduri" 14 Nu este deci vorba de
giei, omniprezent! in articolele lui respingerea de plano a modernizlrii, ci
european!, in spefl cu cea conservatoare,
din care se inspirn. Sub acest aspect, el nescu, este o reactie criticcl Ia adresa' - dear de respingerea modernizArii fortate,
cclrilor (pe care el Ie atribuia l.iberaJil grclbite, nesustinute de maturizarea unor
este profund diferit de alte autohtonisme
de a oculta acest lucru ~i de a conditii-cadru necesare. AceastA luare de
orientale, de panslavism sau de orto-
doxismul militant. legitimarea retorieel, pe bazA de pozitie este si ea de sorginte conserva-
"umaniste" abstracte, adevAratei
mclri, bazate pe rezultate practice
toare, fiind subsumatl ideii clasice
fice. A~i reactie se ascunde, de
(enuntate de Burke) cu privire Ia depen
denta aranjamentelor politice (optime) de
Un prim element semnificativ in
si in spatele preferintei declarate un context local si istoric determinat.
acest sens este faptul eel denuntarea
retoricii "liberUtii, egalitcltii $i frater- regimuri autoritare (nemoderne), Dar cea mai interesantl argumen-
eficace in rezolvarea problemelor tare eminescianA impotriva votului uni-
nitcltii" constituia un ingredient familiar
mice ~i sociale, in defavoarea unor versal ca modernizare urgent! este cu si-
al conservatorismului britanic. Nu este
vorba, Ia Eminescu, de respingerea unui
muri "democratice" (moderne) care gura.ntl cea bazatA pe ideea "formelor flid
ideal european de political correctness (un amplificl mizeria si suferinta din fond". Ca orice conservator, Eminescu
nitate. DarIa aceastl chestiune vom este constient de faptul eel nici un aran-
ideal ce implica recuno8$terea valorii ni ulterior.
supreme a libertatii si egalitc'itii dintre jament institutional deliberat nu este 1n
cetlfeni), ci de respingerea convingerii cc1 sine apt de a garanta rezultatele urllWite
maxim.izarea libertltii reprezintl un veri- prin infiintarea sa. El stie foarte bine cA
tabil panaceu social si politic11 Prin Unul dintre cele mai acuUIII in conditii precare (din punct de vedere
aspecte ale antimodernismului ~ economic, politic sau cultural) orice aran-
aceastclluare de poz!tie, poetui nu face de-
cit scl continue faimoasa critieel f.icut! de cian este opozitia fat! de sufragiul jament ideal sau optim devine o "f011IlA
versaJ. fntrucit atitudinea conte~! flrl fond", in spatele cclreia se desfasoarll
Edmund Burke lozincii radicalismului
fat~ de votul universal este unanim o politiccl diferitl sau chiar opud celei vi-
revolutionar francez, in termeni care sunt
zithcl, iar participarea electoral! a late prin aranjamentul respectiv. Exem-
uneori izbitor de apropiati celor folositi
de fondatoruJ doctrinei conservatoare. Ca cet4tean apace drept un element cenDII' plele (europene!) nu ti lipsesc, si el nu
normalifAt.ij politice modeme, avem omite sAle adueel tn discutie: "Nici prin
si autorul britanic, to ale sale Rcflec(ii
de-a face cu un caz clar tn care atit1JdiDel: gind nu le trece onorabililor confrati cl,
asupra Rcrolutici din Franta, Eminescu
lui Eminescu se prezintl ca o pledolrie cerind sufrajul universal, sau apropierea
semnaleazc'i ccllibertatea nu este o valoare
pentru o cauu pierdutl, iar pozitia sa se de el, cer despotismul. Dar cu ce-a venit
60
----------------- Polis211998 ---------------------- r"" Polis 2/1998 - - - - - - - - - - - - 61
 ConservatorismuJ rotnful. Analize conteDlpOrane . -- -
Napoleon ill pe tron? Cu sufrajuJ uni-
versal. Cum tsi alege dl. de Bismarck
Reichstag-ul, pe care-1 strune~te cum
vrea? Cu sufraj universal. Dar prin c:e e
Grecia actual! absolut neputincioasA,
inlluntru si in afarl? Prin sufraj uni-
versal"1s. 0 particuJaritate a realismului
politic de tip conservato este refuzul de
a ceda fascinat.iei scopurilor grandioase
si principiilor nobile; inclinatia sa obsti-
natl este de a UID'Wi, dincolo de scopuri
si principii. dincolo de aparentele gene-
roase, faptele nude si adesea meschine.
ln cazul de fatl, faptele indicau limpede
cl in spatele formelor democratice mo-
deme (vot universal, sistem parlamentar
democratJc) se exercita un (vechi dar Ia
fel de modem) autoritarism politic cu
accente absolutiste, sau pur si simplu o
formA sau alta de dictaturl. Aceastl
discrepant! dintre forml si fond este,
pentru conservatorism, un semnal decisiv
al inadecvlrii aranjamentelor "modeme"
Ia anumite realitlti locale imposibil de
neglijat; de aici respingerea lor. dar nu ca
o respingere principiall a modemit:ltii. ci
ca refuz de a impune forme modeme
"ideale" unei realitlti sociale nepregAtite
pentru acestea: "Noi nu suntem, bine-
inteles, contra sufrajului universal, dar nu-
mai aoolo unde se potriv~te ...'.16 Negli-
jarea acestei cerinte de adecvarea mod~
lelor politice exemplare la conditille reale
locale (neglijare inspiratl de inclinatia
iluministl cltre formule rationale $i pro-
gresiste universal valabile) nu puteacon-
duc:e decit Ia forme superficiale, inconsis-
tente sau c:hiar caricaturale de democratie
parlamentarl. Carentele sistemului elec-
toral aplicat in regatul roman- ilustrate,
printre altele, de faimosele manipullri
care flceau ca partidul aflat Ia guvemare
sl-si astgure automat majoritatea
parlamenarl (exist!, dupl cum se $tie, o
singud exceptie notabill de Ia aceas1l
62 --------------~V/~8
Conservatorismul ron:Wt. Analize contemporane
regulA de fier) - confirml pe depljq instaurarea acestora. in ciuda conditiilor
hensiunile si avertismentele specifice neadecvate, nu puteau duce
torilor. care au aiticat geDCralizail (credea el) declt Ia denaturlri ale proce-
"formel<X" fildl fond". sului social ''natural". deci Ia consecinte
economice, politice si culturale negative,
Ia sllicie, convulsii, esecuri umane. ln
aceste conditii bine determinate, in care
modernizarea duce la e~ecuri, ea este
respinsl de Eminescu; nu ar fi deci vorba
de o permanent! ostilitate fatl de
modernitate, de o nostalgie fatl de forme
de viatl revolute, de alergia orientallla
inovatiile civiliz.atiei europene, ci mai
curind de refuzul modemizArii fortate,
realizatc cu criccpret, ai modemizArii care
conduce, in situatia particular! proprie
unui stat est-european cum era regatul
roiTlin, Ia rezultate globale negative. Prin
adoptarea acestei atitudini, poetul nu e"F-
primA o idiosincrazie fatA de modernitate
sau fatA de Occident, ci mai curind un
pragmatism politicinrudit cu eel caracte-
ristic conservatorismului englez si ger-
man, un tip de realism politic bazat pe
aprecierea formulelcr politice prin prisma
rezultatelor concrete, si nu a sloganurilor
ideologice la mod~. Tocmai din acest
motiv, Eminescu protesteazl violent im-
potriva acuzatiilor de spirit retrograd si
reac(.ionarce i se aduceau:M: "reactionaris-
mul" s~u nu exprima o sete de intoarcere
in trecut, ci o dorintA intensl de a evita
eroarea capital~ a apliclrii mecanice a
unor principii politice "modeme" (adicA
Ia mod~) intr-un peisaj nepotrivit. ln acest
sens, el nu era de9t o exemplificare a
spiritului "reactionar" propriu conserva-
torismului occidental, pe careT. E. Utley
il caracteriza (intr-a conferintA tffiutl in
1953) astfel: "Asta se intelege prin a fi
reactionar, adicl a fi un om care are capa-
citatea si inclinatia de a reactiona impo-
tri va anumitor idei care se intimpl~ sl fie
Ia mod~ Ia un moment dat". DacA aceasta
insea.mtlA a fi reactionar, atunci orice om
i : - - - - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - 63
 Conservatorismul roman. Analize contemporane
inzestrat cu spirit critic si cu luciditate
pragmatidl este un conservatorreactionar,
si devine preferabil a fi astfel, declt ate
reruma Ia repetarea automatl a formulelor
in vog!. E ceea ce voia sa. spuna si Emi-
nescu atunci cind denunta demagogia
politic! si faptul c4 singura zestre adusa.
in viata social! de demagogti pe care-i
critica era "capitalul imens de feaze...
tn ce mAsura critica eminescian!
NOTE
I. Mannheim, Karl. 1986. Conservatism.
Routledge and Kegan; Russell, Kirk. 1968.
The Conservative Mind. Avon Books;
Greenleaf, W.H. 1988. The Bn"tish Political
Tradition. Routledge. vol. 2. Pentru o scurta
enumerare a caracteristicilor conservatoris-
mului, se poate consulta in limba ro~ ~i
lliescu, A .P. 1994. Conservatorismul
anglo-saxon. Editura ALL, pp. 11 -13.
2. Beiser, Frederick C. 1992. Enlightenment,
Revolution and Romanticism. Harvard
University Press, p. 5.
3 . Toate citatele din Eminescu se referli Ia editia
mare a Academiei Romane, intitulat1 Opere.
Aici este vorba devol. X, p. 22.
4 . Opere. vol. X, p .259. Vezi $i pp. 24, 38, lOS ,
307.
S. Opere. vol. X . p. 197 .
6 . Eminesc u pune uneori alAturi epitetele
" lit>eral" $i "socialist" - vezi, de exemplu ,
Opere, vol. X, p. 9 1 - ceea ce, din perspectiva
cooservatoare, nu e ceva contradictoriu:
ambele curcnte politice se bazeazA pe
principii generale de organizare social!
"optiml'.i" ~i propun proiecte de (re)construqie
soci~ cu valabilitate universaHi.
7. Opere. vol. X, p. 308 si, respectiv, Opere. vol.
XI, p. 175.
g Opere. vol. X, p. 162, Opere. vol. X, pp.
20-21, si respectiv Opere. vol. X, p . 23.
9. Opere. vol. X, p. 3 1, respectiv p . 163.
10. Opere. vol.X,p . 19,117, 308,429.
11. Opere. vol. X, p.23. Denuntarea explicit1 a
ideii libertltii fi egalit1tii ca panaceu este
vizibiUi in articolul Bltrfoii # tini.i, partea
a HI-a din Icoaoe vechi $i icoaoe ooul,
reprodus tn chiar acest numAr al revistei Polis.
12. Vezi mai ales OJX!re. vol. X, p . 277. Comparll.
64 - - - - - - - - Polis 2/1998------- - -
~
era indrept!tit! si in ce mlisura
gerat! sau unilateral!, este o
care dimine deschis!. Limpedc
ins! faptul di antimodemismuiJui
nescu nu estc unul primitiv.
nist-ortodoxist. soviiHxieutal
ral, ci unul bazat pe o viziune IXJiidcll
pur! sorginte european!, fondatl
misele fllorofice ale CODSO:vator:ism
german si britanic.
cu B u.rke, in Limitele puletii. voL
A.P. lliescu $i M.R. Solcan. 1994.
ALL, pp. 66-67.
13 . 1n ciuda reputat.iei sale de na(ionlist.
al romlnismului $i idilizator aJ
locale, Em.inescu nu ignora deloc
economicl. sociall. ~i cultural! a
fatA de Europa. Iau o singurl
"Poporul romanesc- ~i destu.l de
pe fata plmintului - a r1m.as inli ta
econotnicqte $i in cultuzi" (~ vo1.
43). Pede alt:i parte, Eminescu e
de fragilitatea principi.ali a votului
cici el presupune,la modul ideal,
"vointei poporului", dar in fapt nu
decit Ia majoritlti accidaltale:: "'majodtll!
sunt intimplAtoare, adesea absurde
(Opere. vol. X. p. 174). Acesta este tacl
argument impotriv; intelegerii
universal ca panaceu.
14. Opere. vol. X, p. 21.
15. Opere. vol. XI, p . 279. _ stituie ca o abatere de Ia interpret!rile do-
16. Ibidem. Ia acest pasaj Eminesca
pentru apliczrea votului universal
administratia localli.
17. Opere. vol. X, p. 259.
18 . Pentru o remarcabilli explicatie a incljnaCiill
organiciste ale conservatorismului,
Mannheim. op. cit., pp. 107-108.
19. Opere. vol.X,pp. 23,90,163, 169, 183,
Opere. vol. XI, pp. 25. 124, 253, 397, ti
mai departe.
20. OJX!re. vol. X , p. 101.
21 . Opere. vol. X, p. 20.
22. Opere. vol.X,pp.l9-21,308,429; opera
XI, p. 131, 175, $.&.
23 . Opere. vol X, p. 429.
24. OJX!re. voL X. pp. 162, 165. 3D1, etc.
Culturii, istorie $i politica in
unea lui Nicolae Iorga
VIZJ
Starting by placing N . Iorga's conception of liberty in the broader
context of an analysis of modernity, the present paper ends by connecting his
conception of politics to culture and history. The modernity of Iorga lies first
aod foremost in his attempt to challenge the myth of the modern character of
modernity, by proposing an alternative scenario of the genesis of the modern
world. By doing that, the Romanian historian also recovers an alternative
meaning of liberty, as opposed to the dominant Greek sense. Iorga also
dismantles the supremacy of a dominant European cultural tradition, that of
thinking about politics as subordinated to philosophy. By rejecting the attempt
to conceive politics from the standpoint of an unitary and coherent
Welta.nschsunng, the Romanian historian reconnects politics both to culture
111<1 history. He thinks anew the genesis of modernity, the meaning of liberty,
and rmally the meaning of politics in relationship to the concrete practices by
means of which a community understands itself before any theoretical attempt
to do so. Conducting his analysis of modernity from the complex perspective
of the relationship between culture, history and politics , Iorga ends up by
undermining the absolute claims to legitimacy by any intellectual and political
elite. As a consequence, his critique of the French Revolution, and his admiration
for the American Revolution, are basically grounded in his endeavour to build
an altemahve scenario of modernity . This is precisely the meaning of
conservatism for Iorga: thinking politics in terms of preservation of traditions,
alternatives and differences.
minante, opunindu-se acelora care insti-
tuie lluminismul ca debut a1 modernit!tii
rt. .Ominarea istorica a , ~i care inteleg modernitatea ca dezvol-
tare progresiv~ aideilor liberate. Unadin-
ozofiei tre ipotezele ce st!la baza acestui text este
aceea c4 sensuI ideilor, al conceptelor si
curentelor politice este stdns intreplitruns,
copul acestui eseu este acela de
mai cu seam! in lumea modem!, cu
a reconstitui, Ia nivel fllozofic,
factorii culturali si istorici, cu devenirea
pe care Nicolae Iorga o face mo-
unei matrici culturale, cu geneza ~i isto-
s..~. side a trasa implicatiile politice
ria acesteia. 0 alta este aceea c4 o ase-
scenanu alternativ al moder-
menea lectum a modernit!tii, in cheie
. Analiza istoncului roman se con-
rr-- -- - - --- Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - 65
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - -
conservatorismul romful. Analize contemporane

alternativil, vine sil se adauge altor ase-

sensu lui autentic al politicului _
menea ineetWi contemporane, cum sunt ~cil si rationalizatil. Con- contrast sensul elin allibertiltii si sensul
sie a dimensiunii istorice si
cele ale lui Michel Foucault, I. Berlin, Ch. .....a analiza dintr-o asemenea pers- barbar al acesteia, trecind in mod vizibil
Tayla-. Modemitatea nu poate fi inteleasil unei comunifAti, ca expresie a unei evitil douil concepte funda- si ostentativ de partea celui din urmil.
intr-o singum cheie, ea nu este realizarea de viatil - insotitil de impactu} pentrU analiza politicil traditio- Libertatea spartanil, pentru care pledeazil
unui scenariu care expliciteazA planul ra- puternic al filozofiei, al discursU)uf: - de reprezentare si eel de suve- istoricul roman, este 0 libertate spontanil,
tiunii umane, legile universale ale zofic ce substituie formelor de nefortatil de un ideal, de structuri institu-
acesteia.
Dintr-o asemenea perspectivil,
crete puterea dizol Vantil a unei
submineazA necontenit, prin one._
Evitind conceptul de reprezen-
Jarp pilrilSeste o intreaga traditie
tionale, este o libertate ce isi are sursa in
relatiile interumane,in libertateaaparitiei,
Nicolae Iorga poate fi situat in aria acelor criticil, fundamentele societiltii, ce isi afla apogeul tn conceptia libertatea cresterii, a exprimilriF. Acest
ginditai moderni care ind.raznesc sil atace asea.zil fundamentele societiltii despre stat, istorie si devenirea aspect neformal allibertiltii este eel care
ins~i fundamentele mitului caracterului afara sensibilifAtii umane Dintr-o
1
umane. Evitind conceptul de constituie centrul acestei notiuni pentru
menea perspectivil, ineercarea - sau mai exact gindindu-1 Iorga.
modem al modernit;ltii, al noutAtii aces-
teia, al tonalitiltii progresive, deci net ca- roman de explicare a genezej a care accentuezil nu atlt carac- Libertatea "barbarilor" este pen-
pabile de a se deta$3 de oriee trecut, al tAtii se situea.zilla polul opus celei fonnal al acestuia, deci defi- tru Iorga "libertatea Iocala, traditionala,
masiene, vildind interesante popularil, in sensul organic al cuvtn-
notei (sale) dominant revolutionare, al llaastuia tn relatiile sale exterioare,
cea foucaldianil. tn Joe sil incerce ~ de constituire internil a unei tului'? 0 lecturil superficial! a acestei
capacit;ltii modernifAtii de a fi un inceput
absolut. Analiza istoricului roman are sursele normativitiltii modemiu ca suveranl- Iorga ajunge, definiri a libertiltii- si a faptului cil Iorga
multiple consecinte pentru sensul coocep- criteriile de legitimare ale acesteia ocale diferitil, la aceeasi concluzie consideril aceastillibertate rural! a mace-
telor po1itiee. Printre acestea se nunUlr4: lul unei analize filozofice, Ia nivclul a analizelor foucaldiene din donenilor ca fUnd un strat mai profund si
cursului filozofic al modernitiltii. a..BitJt't:tpunir. sursa societiltii inregi- anterior in raport cu stratul libertiltii occi-
a) incercarea de a demonta mitul renas-
Habermas, Iorga coboam Ia moderne este faptul ca suver.mul dentale cetilten~ti - ar identifica imediat
centist, iluminist si chiar romantic al con-
istorice ale modernitiltii, in invizibil, ceea ce permite o confi- in acest punct de vedere o pledoarie pentru
ceptului elin de libertate; b) mutarea
vietii locale, Ia nivelul actiunilor aputerii ce exclude posibilitate a respingerea valorilor occidentale, un
sursei libert!tii dinspre cimpul abstract si
duale, in cimpul relatiilor mai molt acesteia. organicism retrograd care refuzil contactul
unitar al Iatiunii inspre eel dispezsat, rami-
mai putin formaiizate ale vietii culturilor. 0 asemenea interpretare este
ficat si contextual al relatiila- interumane;
c) critica si respingerea oricArui cenrru ca aoolo uncle actiunea unui Wei~ nu numai superficial!, dar ea impiedicil
sursil a autoritAtii, 1ibert;ltii si puterii; d)
uniticator nu funtioneazA. cetate $i spatiul trecerea dincolo de un anume verbiaj, de
creionarea unor sensuri alternative ale Altfel spus, evitind din start ,.. .. , t at al libertatii anumite clisee ale discursului politic
individualismului, pentru care ceea ce dru1 fllozofic al analizei, Iorga nu autohton, printre care si modelul ce fie
deazilintr-o manien\ weberianil
primea.zil este nu arit notiunea de suve- proclama in mod transant autonomia
masianil, Ia nivelul imaginii absolutil a culturii romane, fie vede tn
ranitate a individului, cit capacitateaaces-
despre lume a unei comunitilti aceasta un simplu receptacul pen{!U gilz-
tuia de a se defini prin aflarea locului Sl
rolului silu intr-o comunitate. ea miticil, religioasil sau tilozofidl. duirea valorilor occidentale. Ideea lui Ior-
til modalitate 1-ar conduce ciltre o
Interpretarea pe care Iorga o dil ga este tnsil mult mai complex!.
reprezentationalil a societiltii, ce ae ln primul rind, incercarea de a
modernitAtii poate lesne sil-si gilseascil
ideal refacerea in conditii moderne
locui intr-o problematicil precum rea cre- defini un spatiu si un sens al libertiltii
unit;lti pierdute, aceasta frind marea
ionatA de Leo Straulls in Tbe City and dincolo de spatiul circumscris Iiterar si
a unei analize a modernitiltii care filozofic al Greciei - si mai apoi consacrat
Man, unde filozoful gennan identificil in
cedea.zil filozofic. Din contr.l, el Ul'D111.... mitic si transformat in sursa de legitimare
relatia niciodatA rezolvatA (si reciproc
geneza modernitiltii in contexte
subminantil) dintre discursul politico-~ a culturii si gtndirii occidentale - are
sate, in contexte multiple si de sine avantajul de a crea o perspectivli altema-
ric si eel fi1ozofic una dintre tensiunile
toare, in contexte care nu tind sA tivil pentru ins;lsi tntelegerea devenirii
perene ale stiintei politiee. Pentru istoricul
meze unei eentralizilri unificatoare acesteia. tn al doilea rind, si acesta este
romful, modernitate insea.mnA pierderea
schimbil unitatea religioasli pentrU aspectul eel mai interesant, sensul acestei
66
- - - - - - - - P o l i s 211998------- -
r - -------Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - 67
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - - Conservatorismul roman. Anallze contemporane

libeJUti barbare este unul mobil. Aceasta eel germanic intelege individui ratiunea, cit si absenta unui Weltans-
este o libertate a mi$dlrii, nu a supunerii voltare p<XO.iti dintr-un context, chauung. Libertatea inteleasA astfel nu
la fonnl, nu a circumscrierii $i del.im.itArii, este conceputA in contextul unui singur
cinare intr-un context, ca exp-=--'
a actului de institutionalizare. Cea de a particularului.5 lntr-o modalitate act de instituire, care ii oferA spatiul roe-
doua este libertatea. aparenti, "de f011llA, Iorga accentueazA ideea de rent de manifestare, garantind-o in acela$i
trulrginitl numai Ia un anume loc, ~i lao libertate a individului de a se timp; ea este mai degrabA continua
anume epoccl, a cetltilor ~ti". Pentru multiplu, ca r.lspuns Ia contextele exprimare a unei forme de vi~. a unui
prima fam! de libertate ceea ce primeaza tip de existen~. modul in care aceasti
sificate si particulare ale vietii sale,
nu este institutia, actul de circumscriere, caintruchipueau~i furme. ~ fortrul de viatA int:rll in timpul istoric si ii
ci actul prin care individul este capabil sA chipare a unei legi, a unei ordini d4 continut. Libertatea este capacitatea
se constituie in multiplicitatea fatetelor rein raport cu dimensiunile orizoralet concretului de a-si daexpresie si existen~
sale. fn acest sens, exemplullui Alexan- existentei sale. din interiorul sAu. De aceea,libertatea ca
dru eel Mare, 3$a cum 11 intelege lorga, libertate de creatie este cea care consacrA
Prin urmare, scenariuJ
este edificator. Macedoneanul are un a] genezei modernit!tii debu [)acl este sA enumer~ citeva un spatiu viu ~i astfel contradictoriu al
caracter triplu. El este intruchiparea edu- viziunea lui lorga printr-o multi~ sensurile liberate ale libertAtii, existentei umane, un spatiu in care pot
catiei eline fllozofiee pe care a primit-o, sensurilor antice ale libertlitii. includ fie libertatea negativA, coexista ceea ee este "trivial, idealist,
dar ~i un rege capabil s~ joace rolul des- multipJicare are in prirnul rind ca libertate a individului de a-si comun, sublim, personal si impersonal" .7
potului oriental, fiind in ace13$i timp in a incerca ~ reconstituie alte sensuri popriile scopuri in sfera privatA a Iorga construieste aeest sens a1
stare~ intre in pielea simplului sef mili- libertitii, si in al doilea rind de a sale, fie libertatea ca posibilitate libertAtii printr-o critic! a rationalismului
tar, care imp;'1rtAs~te cu ai sai viata simp~ sensuri alternative al individualis~ ~itA a fiintei rationale de a-si da abstract, critic! prin care istoricul romru:
~i direct! a mzboinicului. Tipul de perso- Altfel spus, Iorga incearcA sA Aiu- u l ~i- r' legea - o libertate ginditA dupl\ il int'ilneste in mod incontestatabil pe E.
naj pe care il intruchipea.zA condu~ cimpul traditiilor de gindire pouuut Ullll legale-, fie libertatea ca libertate Burke si critica pe care acesta a rn.cut-o
macedonean este unul construit multiplu, dental!, el incearcA s~ lMgeascA Ia propriile opinii side ale testa Revolutiei Franeeze. Pentru istoricul ro-
un tip de individualitate care isi adinceste european, darintr-un sens care, trui jtCIODII'Untarea cu altele, fie libertatea man, ghilotina rationalismului1 rupe in
profiJ.ul, si il demarcheazA in unicitatea teze nota, inW in dialog atit cu cei -lllertate de a ineepe, de a initia, de a mod analitic ideile de matca lor natural!.
sa, prin multimea si diversitatea relatiilor optew pentru un altfel de seenariu in spatiul public unicitatea AceastA matca natural! se poate defini
pe care le intretine. Libertatea mobil~, devenirii lurnii moderne, cit si cu individului. Pentru lorga sensu! prin eel putin do~ dimensiuni: individul
plurivoc~ nu numai c~ nu anuleaz~ in spatiul contemporan, incearcA nu se incadreatii in nici unul se concepe si defineste ca intreg9 , iar
individualismul, ci instituie un sens al alternative ale modemitAtii, lecturi acestea. Pentru el libertatea este miezu1 acestei definiri ca intreg este un
acestuia care aminteste de distinctia ~i~ spargerea unitAtii monolitiee Dar aceasti creatie devine posibila tip de sensibilitate, nu un concept rationa: .
operatA de Simmel intre individualismul modemifAtij iluministe, modemitateCII prin legaturile directe, nemediate Acest tip de sensibilitate este intruchipatA
latin si eel germanic. DatA individua- se revendica doar din sensul elin rational si formal - si nemijlo- de asezAmintele, cum le numeste Iorga,
lismullatin este eel care defineste indivi- Jibe~. o conceptie unitarn despre lume de traditiile side criteriile recunoscute ale
dul nu atlt prin izolarea sa cit prin arhe- ivid1lui - cu realitatea imediat.A, unei societAti, criterii care definesc viatz
tipul uman care isi atinge d~vusirea de prezentei eelorlalti, fie in cea comunitarn, organizatiile unei societAti nu
exprimare p~ individ, eel gennanicinte- Libertate, creatie ~i lllfie~ttatiei geografiee a spatiului sllll ca simple combinatii abstracte ce servesc
lege individul ca realizare a unici~ii. comunitate De asemenea, pentru ca aceastA drept inst:rUmente pentru realizarea unor
D~ individualismullatin, cu origini in fie expresia libertAtii, ea trebuie scopuri rationale abstracte, nu ca organis-
antichitatea greacA, inseamnA supunerea
Ia lege, la intreg, nevoia de comparare cu 1 care el insusi intelege liberfBIII
ceilalti, nevoiaindividului de se distinge, lorga recurge in c'iteva rinduri Ia
dt mai aproape de pulsul vietii.
acestei libertiti este o "lume
ordonatA", ceea ce nu inseam-
me ale unor "republici teoretice" 10 , ci ca
organizatii care '1nsemnau o intreagl1
dezvoltare istoricA, insemnau o acoma-
intr-un mod care presupune prezenta poetic! si literarn, Ia creatia artistici ~. ci pur si simplu absenta atit a dare la imprejurari" 11
relatiilor de inferioritatelsuperioritate, general. Libertatea.ii apare nu caincaddll, centro unificator, regal itatea sau
tensiunea aeestui interval al inegalitAtii; si reprodueere a unei forme, ci ca o

68 - - - - - - - - P o l i s 211998 ~ r - - - - - - - - Polis 211998-- ------ 69

 Conservatorismul roman. Analize contemporane - -- conservatorismul roman.Analize contemporane

~ Protestantismul $i misionarA, din pei'Spectiva spatiul oon-literat si non-fdozofic allumii

~q distrugerea libertiitii rationalitate care este Ia luau
fiecAreia dintre acestea. FJ
barbare, in voderea conturaru unei inter-
pretAri alternative si mai vaste a surselor
eneza modemit!tii inseamnA premisa cA faecare tip de profecieflll
de legitimare a institutiilor si valorilor
G pentru istoricul roman mai sA ~nfere lumii un sens. Acea.tl
degraba indeprut.are de sensul autentic al care se fmalizeaz:l, in cele din
politice modeme. Tentativa istocicului ro-
mn, reus itA sau nu, este aceea de a scoate
seosullibertlUii de sub impactu1 filozofiei
liberUtii, decit generarea progresivA a nevoia de control a lumii, (XlnCjre,j
acesteia. Din acest unghi_, Iorga se situeazA nerii acesteia intr-o structuri si de a oferi adevAratul sens al libert!tii
.. Ia antipozi in raport cu analiz;t weberianA Premisa weberia.DA. si in aceJaa politice, eel constituit Ia nivelul vietii
comunitlti).or. De aceea, in viziunea sa,
a modernitAtii, pentru care axa acesteia caracteristica fundamentalA a uaei.
Renasterea si Reforma nu sunt decit un
este desacralizarea si dezvr.\jirea Jumii, tAti, este modul in care aceasta
pas decisiv in a,::est proces de ingustare si
rationalizarea sa crescindA, sporirea lizeazA lumea, modul in care c:aut1
deformare a sensului libert.Atii, proces care
caraterului sAo formal, adicA desprinderea intr-o relatie cu sens cu aceasta.
culmineazA cu lumea artiftciall si
sensurilor de contextele locale ale genezei istoricului roman, si in acelasi
monoliticA a Revolutiei Franceze.
lcr. Compa.ra.tia dintre cei doi ginditori isi tura fundamentalA a unei socicdd,
dezvAluie eel mai bine relevanta in ceea capacitatea acesteia de a se IDCDtile
ce priveste conceptia despre rolul jucat de mai aproape de sursele fortei sale Conceptul de revolutie
religie in nasterea lumii modeme, si mai toare, de miscarea neintreruptA ardldl
cu seamA in geneza ideii modeme de umane si a relatiilor cu lumea a.e
in viziunea lui Iorga
libertate. Pentru Weber, protestantismul meazli matca vie, uneori contradidai entru Iorga, RevolutiaFrancezA
face posibilA nasterea capitalismului constructivA 12
si distructivA in care
instaureaZ! o falsti moderoit&te
formele
modem ca spatiu ce consacr:l manifes- s o falsti libertate, in principal deoarece
tarea liberUt,ii ecooornice si a autonomiei Pentru Iorga, Luther DD
aceasta este incununarea rationalismului
morale a individului; este drept, aceasta altceva declt un spirit mectiev31. a profetului, preotului sau ex-
crescfud a1 culturii europene, incununarea
se intampiA pe fundalul consecintelor este, si od.atA cu el Refonna, ~ a nivelul celui care codificA si
dominatiei castei sacerdotale afilozofllor,
negative ale secularizArii, precum nasterea germenilor liberUtii modeme, el tn f011I1A rational coerentA ceea ce
cei care incearca sA unifice societatea in
birocratiei sau formarea expertilor truc1 dimpotrivA un scolastic in~ liber Ia nivelul vietii pre-teo-
numele WcliJUlSchauung-ului lor. Revo-
in.imA, a unei lumi excesiv rationalizate log care actioneazA numai Ia lutia FrancezA consacd in mod definitiv
In sensul ascetismului laic, metodic si gindului abstract. Pentru Weber, Libertatea a1 cArei miez este
indepartarea europenilor de contextele
eficient. Pentru Iorga, protestantismul tul lutherian de "vocatie" este ,_. amteticA este singura capabill sA
informale ale vietii, de contextele orga-
inseamnl1 asezarea societAtii modeme pe mentalitAtii laice modeme ce aan ""11 un spatiu larg al traditiilor, ca
11

al institutiilor sociale si po- nice cum le-ar nurni istoricul roman. Pen-
bazele artificiale ale unei ratiuni univer- importanta activitAtilor coti<lieue. tru lorga ( ...) revolutia franceza, venita
sale , abstracte, care dezrMAcineazA si cept care modeleazli deopotrivA lngustarea spatiului de traditii, ca
ce mentine legAtura cu "sufletul lacap:ttul rationalismului ( ...) n-aio.sem-
distruge continuitatea traditiilor, ducind cotidianl1 si reliefcazl1 valoarea liberarea aceia a omenirii de care se
lilor" 16, este rezultatul conflScArii
Ia pierderea sensului autentic allibertAtii. pentru sensu I vietii individuale.ln vorbeste necontenit ( ...), revolutia fran-
de legimitare a imtitutiilor politice
Procesul acestei pierderi este identificat nea lui Iorga, "Reforma datl1 pe miaa cezA a amestecat ~i brutalizat, in toate do-
de Arendt in nasterea notiunii de necesi- logilor si fllologilor, nu putea sl ratiune si, ca o consecin\A, dedi
~le sacerdotale ale fllozofilor meniilc, tntreaga societate"17 Principalele
tate istoricA, avindu-si sursa in istoria deci-t prin limitAri foarte precise1 acuzatii pe care istoricul roman le fonnu-
globalA rationalA de tip hegelian. Nu Rezultatul Reformei nu a fast ~ lorga, geneza modernitAtii constA
lea.zA Ia adresa Revolutiei Franceze sunt:
trebuie sA ignor.lm nici faptul cA ideea de modemA, ci distrugerea libeJ1itii _ cereacomunitAtiJ.or libere, istcrice
!lllllllrale la nerealitate, la lumea de idei a) faptul ca aceasta a distrus traditiile cul-
necesitate istoricA este caracteristicA vale. Prin restaurarea literei impocri'l turale, a distrus leglturile organice dintre
Revolutiei franceze. abuzului, Luther impune o si mai a filozofilor. Aceasta explicA,
subordonare in fata Or:icArui tip de altele, si faptul cA istoricul romht oameni, cele care pentru Iorga cree
Weber analizeazA religiile sal- adev~ul sens al obligat1ei ~i al respon-
vArii, respectiv profetia exemplam si cea ritate.ln mAsuraincare libel'UiteA~
SllnceapAgeneza modemitAtii cu

70 - - - - - - - - Polis 211998 ! t:- Polis 2/1998-------- 71

 Consecvatorismui rom&t. Analize contetnpOrane --- -
sabili~pi, gratie c4rora indivizii sunt
capabili sA aeeze si sA pastreze formele
viepj comunitare prin ei ins~i. nu prin
sprijinul acordat de stat sao de orice alti
autoritate cent:raa11; b) faptul cll aceasta.,
ca apogeu al rationalismului, a introdus o
ten~ violenUi de fanatism in libertatea de
exprimare a opiniei, tenUi care poate dege-
,,
nera in dorinta de sacrificare a unei intregi
socie~ti i n numele pretentiei ~
adevMl!Iui si a coerentei pe care Ie gene-
ream un principiu.19
Modul in care I<Xga anali~zi si
COIIlpaffiRevolutiaFrancezA si cea ameri-
canA intersecteazA conceptia H. Arendt
despre acelasi subiect. Ca si I<Xga, Arendt
sublinia7.A caracterui conservator al Revo-
Iutiei americane; v41ind in aceasta adevd-
rata revolutie politidl. Cheia pentru a
intelege cum o revolutie poate si trebuie
sA fie conservatoare pentru a fi politicll,
rezidd in distinctia dintre eliberare si
libertate. Revolutia americand a repre-
zentat un adev4rat act de intemeiere ali-
~. anume aceta de a forma o consti-
tutie. Revolutia Francezd a vizat un scop
abstract, acela de a elibera masele cantita-
tiv indistincte de sru-ocie, de necesitatea
naturalA, de suferintA, scop ce are Ia baza
sa ideea crcstinA de mintuire si eliberare
tota1d a indivizilor. Scopul Revolupei
americane nu a fost, din acest punct de
vedere. aceJa.de a proclama o conceptie
filozoficll, ci acela de a lnfliptui un scop
practic: crearea unui sistem aJ puterilor,
prin care acestea sA se poa~ reciproc
Iimita si controla.ln acelasi timp, Consti-
tutia americanA s-a revendicat dintr-o
traditie - prin ea drepturile englezilor au
devenit drepturile tuturor oamenil<X" - si
nu dintr-un drept natural abstract, asacum
s-a intimplat in cazul celei franceze.
fntr-un cuvint, Revolutia americanA a
creat ceva nou, past:rind in acelasi timp
72 --~------------PolisV/998------~--------~
Conservatorismul roman. Analize contemporane
In caz contrar, intreaga cornu-
devine o masli indistincUi de
aunt supusi in intregu1 Ia- coe-
a unui pincipiu rational, sau
$i tegilor istorice sau naturale.
acelasi sens, Iorga pledeazA
lbertJIIe3 inteleasAca expresie a
illwconaete, particulare de viata tn
liberf.atea este legaUi de putere,
~ilitate. Deoarece numai
r - - ----Polis V1998 - - - - - - - 73
tiva discutiei pe care o des~oarl astdzi
Ch. Taylor pe marginea conceptului de
"politici ale diferentei". La baza politicii
diferentei se atl~ potentialu1 pentru fonna-
rea si definirea propriei identi~ti, ca
individ, dar sica o cultunl.23 Tipul de poli-
tici ale diferentei pentru care pledeazA
Taylor, incearcllSA instituie conceptul de
recunoastere a valorii egale pe care o au
difentele culturi24 Dintr-o asemenea per-
spectiv~. ideile lui Iorga despre geneza
Bm centro a IOOdernitAtii, despre concep-
tul de libertate inteleasA ca Iibertate de a
crea fonne si nu de a dobindi garantii in
ceea ce priveste detinerea unei pozitii in
cadrul unor forme consacrate ca paradig-
matice, precum si conceptia sa despre
constitutie ca expresie a dezvoltArii unei
societAti, ca expresie a unei identitAti
istorice si culturale, vin s~ dea continut
ideii tayloriene de politici ale diferentei.
Una dintre cele mai importante
conclUZI.i ale acestui mod de a intelege
conceptia lui lorga despre libertate este
dezv~uirea stnnsei legdturi pe care isto-
ricu1 romful o stabilestelntre istorie, cultu-
d si politicll. Devenirea istoricll a moder-
rutApj trebuie inteleas~ ca o devenire plu-
raJ~. coexisten~ a modelelor culturale.
Aceasta deverure se structurea.lA Ia nivelul
unei libertAti de a crea, de a genera ase-
menea modele, fonne, structuri cu1turale.
Actiunea politicll, valorile politice, insti-
tutiile politice apar astfel ca expresii ale
acestei deveniri istorice plurale si ale dife-
ritelor modele culturale. Politicul este in
primul rind o problem~ de identitate
culturaJA si istoricd, de recunoasterea a di-
ferentei, nude exprimare a unui program
filozofic. Politicul poate eel mutt sA
consacre istcria si cultura unui popor, dar,
in mdsura in care acesta incearcA consa-
crarea unei elite, alunecllln nerealitatea
Revolutiei Franceze, si mai tirziu in cea a
 Conservatorismul roman. Analize contemporane - .......:
Conservatorismul roman. Analize contemporane

totalitarismului ~i a ideologiei sale. ln

felul acesta, Iorga fonnuleazA o problema
perena a filozofiei politice in forma ten-
siunii niciodaUl rezolvate dintre unul
(unii) ~i cei multi: cum poate o eliUl (unii
si chiar unul) s4 preia ~i s4 exprime va-
lorile eel or multi, astfel incit perspectiva
globa14, de totalitate, sl nu fie anulat4, iar
ideile s4 mentina JegMunl cu viata orga-
nic4, cum o numeste Iorga, cu dezvoltarea
lenUl, multistratifieat4 a acelei libert4ti
informale ce genereaz4 continuu noi
forme, noi sensuri?
Refacerea genezei modernitAtii,
regindirea sensului traditiilor europene Ia
alt nivel decit eel aJ Wcltanschauung-ului
religios ~i apoi filozofic este poate o mo-
dalitate nu atit pentru detronarea elitelor,
BffiLIOGRAFIE
1. Iorga, NicoJae. 1928. Evo/u(ia ideii de
libertate. Bucure$ti.
2. Weber, Max . 1993. Etica protestlllJtl ~i
spiritul capiWismului. Bucu~ti: Humanitas.
3 . From Max Weber. I967.Essa.ysinSociology,
ed. H.H. Gerth $i C. Wright Mills. London:
Routledge and Kegan.
4 . Strauss, Leo. 1978 . The City and Man .
pe buclli, ueaplrat, categoriile lui
IDIIS to orice juclrie de abstraclie"( op.
P 240). Doul idei creioneazlln acest
consecinlele nefaste ale ralionaJis...
ti centralizArii autoritllii moderne
Jjberta1e3 individului: a) incapacitatea
. . etismului modern de a gindi individul
14a_., .:est Jucru nefl.ind posibil declt aco-
_.. iDdividul este angrenat 1n viata comu-
locale, 1n inefabilul istoric $i cultural
coofiguralii de experien!A; b) efcctul
_.lalal rationalismului modern care,
categoriile pentru gindirea fi
. . . .era existentei umane de contextul lor
JIDUI. permite reconfigurarea acestora
ecbeme arbitrare, scheme care nu tnlil-
eeea ce pentru Iorga pare sA fie esential:
bilitatea umanli, modultn care individul
lumea in mod direct in contextul
ti acliunilor sale imediate.
p. 198.
p. 206.
II IDdlide tntr-o formulli, este a te con-
lill pe tine insuli Ia slirpiciune: iii interzici
c:u viata 'i tot ceea ce vine din legl-
ICeiSta prelioasli cu necontenitele reve-
Chicago : The University of ~
* vietii", Jorga, N op. cit., p. 6S.
5. Arendt , Hannah.I990. OD
Penguin.
6. Taylor, Charles. 1994. M~
Princeton University Press.
7. Simmel, Georg. 1989 . P~
modt!I'Ditff. Paris: Payot
13. /bidem, p. 178.
14. /bidem, p. 184.
IS . lbidem, p. 185.
16. /dem.
11. /bidem, pp. 252-253.
18. Aceastl idee apare din contrastul cu Revolutia
american I: " ...aceastl revolulie americanA a
tnsemnat intr-adevlr o cucerire a libert!lii,
sprijinitl pe tot ce este mai bun, pe tot ce, 1n
prezent, infrlte$te mai mult pe oameni,
sprijinitl pe organisme dezvoltate incet, care,
fl.indcl ele au creat tara. ele au dreptul sA botl-
rascl de soarta ei. Oamenii aceia plecaserll in
America fi nu-i ocrotise nimeni ( ...), ei crea-
sed totul, $i cu totul altfel hotlrlfte cineva
de lucrul pe care 1-a creal el $i cu totul altfel
de acela pe care nu 1-a creal, dar pe care era
gata sA-l exploateze, lorga, N. op.cit., p. 252
19./bidem, p. 254.
20. Ibidem, p . 249.
21. Arendt, Hannah. 1990 . On Revolution.
Penguin, p. 143.
22. Ibidem, p. 257.
23. Ch. Taylor. 1994. Multiculturalism. Princeton
University Press. Princeton. New Jersey. p.
42.
24. Ibidem, p. 64.

NOTE

I. Iorga, N. 1928. Evolu(ia ideii de libertAte.

BUCUfe$ti, pp. 239-241. modtmitff. Paris: Payot, PP- 281-216.
6. Iorga. op. cit., p. 129.
2. Ironia sensului libertatii pentru care p)edeazll
7. Iorga. op. cit., p. 183.
Iorga, in modul demitizant al pledoariej nu
8. Ibidem, p. 241.
pentru libertatea elinll ci pentru cea "barbarli",
9. S! ou uit4m ell pentru Schilla-, ti
este aceea c1 acest sens aJ liberUiii - ca Iiber-
peotru Hegel, modernitate inseamnl.
tate a CI'e$terii $i exprunArii, a aducerii Ja su-
in sens negativ, tocmai aceasta
prafata, fi nu ca libertate a circumscrierU unei
Jumii $i a individului, imposibilillfa..al!
spatiu, ca libertate a intemeierii - este inrudit
cu conceptul elin de physis, concept ale clrui
din unn4 de a se mai defini ca uo
rtnduJ S!u , Iorga comenteazl
conotatii ftlozofice sunt exploatate in context
rationalismului modem absJract fd"O
ftlozoflC conlemporan de Heidegger.
3. lorga, N. op. cit., p . 17. de ne&$teptat1 adincime fi.lomfid:"
4. Ibidem, p. 29. consideri lucrurile omene4Li tn aCid
esle cea mai mare monSinlozile. Ia
5. Simmel, Georg 1989. Philosophic de Ia
omul intreg, nu desBcut pe buci(i.

14 - - - - - - - - P o l i s 211998------ --
~--------------Polis2fl998-------------- 15
 1 Conservatorismul romlln. Texte clasice - - - - - - -

Titu Maioresco _.cg~JU .. suntconsacrate,sepotcel ideile si de simtimintele ce caracterizea7A

acuza. dacA nu au avut destuli marea majoritate a "inteligentelor si
if"'inte pentru limba tn care scriu. anteluptltorilor" romaru. Vit.iul radical in
""'
In contra directiei de azi in tocmai cele douA foi literare,
t..~~,.Ua si Familia, s4 aiM drept ani
eJe, si, prin urmare, in toatA directia de
ast4zi a culturei noastre, este neadevilrul,
aceasta nu o putem primi.
cultura romana '* . Este, din contra, caracteristic
pentru a nu intrebuinta un cuvant mai
colorat, neadevArin aspidri, neadevArin
lfllllareain care a ajuns cultura noas- politic!, neadevAr in poezie, neadevAr
llltledUala daca organul oficial at pinA in gramatica, neadevAr in toate for-
tranSilvanene pentru litNatuia mete de manifestare a spiritului public.
cultura poporului roman- are - Cufundata pAul Ia inceputul
DUmim cu un termin parlamen- secolului al XIX-lea in barbaria oriental!,
C onvorbirileliterareau publicat dezvoltmi intelectuale din Ardeal,
un sir de cercet.ari aitice asupra drept s4 cear.1 a nu fi igilOratl.
Iucnrilor mai insemnate prin care s-a
iDspira(iunea de a ne rnspunde
o "pieptAnare de baM", dacA in
societatea roman!, pe Ia 1820, incepu a
se trezi din letargia ei, apucatl poate
Transilvania, (este verba ii cerem gramatica, stil si de-abia atunci de miscarea contagioasA
caracterizat cultura romarut in timpul din nWI14rul din 1 august 1868, n.red.)
prin care ideile Revolutiunii franceze au
tll1IlA, asupra poeziei de salon si poeziei
punzand Ia articoJele noastre~ Nu stim ce vor fi gandit membrii strAMtut panA in extremitatile geografice
populare, asupra eti.mOiogismului d-lui romam In jurnalele austriace( ...)
hlociatiuni Ia cetirea unui astfel de ale Europei. Atras<'i de luminA, junimea
Cipariu si Lepturarului d-lui Pumnul,
prin a reproduce antiaitica Familw partea reprezentantului d-lor. noastrA intreprinse acea emigrare extra-
asupra dreptului public al romanila dupA Pesta, care este de opinie cA
oe-am pus urii14toarea intrebare: ordinar.\ spre tantanele stiintei din Franta
scoala Bamutiu si asupra limbei romane limbistire aiticate de noi sunt nwnailij
in jurnalele din Austria. folie literara nu este in stare sA si Germania, care pW astAzi a mers tot
"bagatele". Tr.msilvaa.ia~ reaJD011 gramatidi, dacA se declarll inca- crescand si care a dat mai ales Romfullei
Aceste aitice nu au r.bnas Bn1 cA jumalele austriace sam tau romiael
de a avea ortografie si stil bun, libere o parte din lustrul societAtilor
rnspuns; insA toate r.lspunsurile, dupA
se IJ1.irn ins! pentru ce si cele din Iasi UDde a luat curajul de a se mai strnine. Din nenorocire, numai lustrul
obiceiul introdus Ja noi, erau pline de
do si citea.zA ca exempJu niste arena publicit4tii? Si ce folos dinafarA! CAci nepregatiti precum erau si
personalitati, asaincat, din respect pentru pline de erori din $4pU.mana.ln
~te"ca va putea produce prin soot tinerii nostri, uimiti de fenomenele
publicitate, au trebuit s4 fie trecute sub
observ~ ale sale pare a se uni cu ei literara7 mArete ale culturei modeme, ei se pAtron-
ttlcere. CAci ce ~ a face in asemenea
Familid despre "bagatelele.. aiticare Rlspunsul neapmt Ia aceste serA numai de efecte, dar nu pAtrunsern
discutii persoana scriitorului! noi si zice: tntrebAri arunca o luminA asa pADA Ia cauze, v~ numai fonnele de
0 exceppe se poate adm.ite numai 1n marele numAr de uupra organului asociatiunii deasupra ale civilizatiunii, dar nu intrevA-
in privinta ultimului rlspuns al
romfulesti este si unul care zice: sand , pentru a nu mai vorbi de zur.l fundamentele istorice mai adanci,
Transilvaniei, fiindcA unele observAri din baba se piaptam. Acoma uit4-te,
ne simtim provocaU a cauta care au produs cu necesitate acele forme
el dau ocazie de a caracteriza intreaga Ia anull868 si aflA dJ. T. Maiorescu
usunltoare care i-ar si BrA a caror preexistent! ele nici nu ar
cultunl romanA din ziua de ast4zi si, prin pul de a cere de Ia publicisti de
urmare, meritA s4 fie relevate. Afar.1 de stiJ neted, gramatidi, ortografie."
lPP'ica purtarea intr-un mod mai fi putut exista. Si astfel, mArginiti intr-o
~vorabil si care i-ar lua o parte superficialitate fatal!, cu mintea si cu
aceasta, Transilvaniaeste organul public Cine ne face aceste intilmpiJIIIi IIIUDderea ce si-a atras-o. inima aprinse de un foe prea usor, tinerii
al Asociatiunii pentru Iiteratura si cultura Am intelege cind .de ne-ar veo.i de
Aaemenea imprejurnri usurntoare romani se intorceau si se intorc in patria
poporuJui roman, redactat de wiuJ din cei Albina, FederaJiUDea, Telegraful,
li datoria noastrA este acum de a lor cu hotM3rea de a imita si a reproduce
mai cunoscuti bMbati ai n0$tri, de dl. acestea sunt foi mai ales politice, Vederea cititorilor.
Barit, si, intrucat reprezintA astfel floarea sprijinirea importantel<r interr..se aparentele culturei apusene, cu increderea
Foaia Transi/vania si atatea alte cain modul eel mai grlibit vor si realiza
si politice ale romarutor sunt indatli literatura, stiinta, arta frumoasl si,
Text preluat din ConYOrbiri literare, n. 1868. redactate, asa de stricllcioase mai intli de toate, libertatea tntr-un stat
si cuprinsulla, ftindcA Wiese modem. Si asa de des s-au repetit aceste
lSfera stricatl si se inspid de iluzii juvenile, incat au produs acum o

76 --------------PO~VJ~H--------------- Polis V/998 - - - - - - - - 77

 - - - - - - - Conservatorismul romful. Texte clasice - -- --
adevlratl atmosferl intelectuall in
societatea romful4, o directie putemic4, ce
apuc4 cu t4rie egall pe cei tineri si pe cei
batrilni, pe cei carl se due spre a inv!ta si
pe cei carl s-au intors spre a aplica inv4(4-
tura lor. In deooebire de poetui antic, care,
admirand greu~e enorme ce le-a invins
statui roman p4n4 Ia constituirea sa,
exclam4 faimoasa frazl tantae molis erat
romanam condere gentem, coboratorii
acestor romani isi cred ~sarcina de
a aseza gintea romln4 pe bazele
civilizatiunii, si multi din ei sunt chiar
incredintati c4 ast4zi aceast4 asezare este
aproape de a fi terminat4. Avern de toate
cu imbelsugare- isi inchipuiesc ei- si clod
ii intrebi de literatur4, tti citeaz4 cifra
coalelor innegrite pe fiecare an cu litere
romane si num4rul tipografiilor din
B,ucuresti, si cind Ie vorbe$ti de stiint4,
iti arat4 socie~e mai mult sau mai putin
academice si programele discu.rsurilor
tinute asupra problemelor cel<r mai grele
ale inteligentei omenesti; dacl te
interesezi de arta frumoasl, te due in
muzee, in pinacoteci si gliptoteci, iti arati
expozitiunea artistilortn viat4 si se laud4
cu nu~ p&lzelor spftnzurat.e pe pttrete;
si dac4, in fine, te tndoiC$ti de libertate,
iti prezint4 hfutia pe care e tipiritl consti-
tutiunea roinful4 si tti citesc d.iscwsurile
si circulmle ultimului ministru care s-a
intamplat s4 fie Ia putere,
Fat:t cu aceast:t directie a
publicului :romfin, noi nu putem crede c4
adev:tratul mobil care J..,a tndemnat spre
cultura occidentalA s4 fi fast o pretuire
inteligent4 a acestei culturi. Mobilul pro-
priu .nu a putut fi decAl vanitatea descen-
dentilor lui Tniian, vanitatea de a arata
popoarelor stmine cu otce pret, chiar cu
dispretul adev:trului., a 1e suntem egali
in nivelul civilizatiunii.
Numai a.sa se explic4 vitiul de
78' ___;;.,""-'------- - Polis ,2/1998. -
~---- Conservatorismul roman. Texte clasice
cu cuvinte slavone. C!teva
vor arlaa valoarea acestor
"Verbul nostru gbesc se derivl
flil4ldDeSCU consecuor, substantivul
Ia voglia, i.e. voluntas, substan-
de la c;aedo, caesum, caesura,
in 24 partes quasi caesuras est
neiucredere in contra unei teze care avea
"eu asemenea procedare incepe
lliiiiQMtrl despre latinitatea cuvintela
si primul pas se face prin o
a etimOlogiei.
La 1840 se publici Tentamen
in linguam romanicam. Saisl'in
aceastl carte are scopul de a
lllldinilor ce fel de limM curatl este
se vorbeste de poporul roman,
o limbii care nu s-a vorbit si nu
'VOI'bi niciodatl in poporul roman.
tDdlnim fonne gramaticale si fraze
Ul1llAtoare:
.. Aburiu si abureru , auditu,
abebimu, abeboru, ~utu, abiu,
cantatu; do invetiasses aleque,
fire asi superstitiosu, que a fedu,
asconde, do meet laudi cu gula
ari, asi secili etc., etc.
$i, astfel, gramatica romanl
c:u o falsificare a filologiei.
0 repetim: ceea ce surprinde si
in aceste producte nu este
Iorin sine, cki aceasta se explic4
se justificA prin imprejurnrile
,..ua,dar este eroarea judecltii noastre
asupra lor. este lauda si
cu care se privesc de inteligen-
~ ca adevlrate fapte de stiintA
este orbirea de a nu vedea cA
DationalitAtii romane nu se poate
un fundament 'in mijlocul clruia
Deadevarui.
Daca. strll.inii stiu astll.zi si
cA noi suntem de vitllatinll.,
este nu al nostru, ci aJ filologilor
~ r - - -----Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 79
Dietz, Raynouard, Fudls, Micl~ich. Max
MUller si altii, cari nu prin iluzii preten-
tioase, ci prin legile solide ale stiintei au
dovedit latinitatea esentiall a limbei
rotnrule. lar cArti de natura TentJllDentului
critic si a.Lexiccnului deJa Buda nu put.ea
declt sl impiedice adevlrul, produclnd
trebuint4 de argumente asa de gresite
pentru a fi sustinut4.
Directia falsl o datA croit4 prin
cele trei opere de la inceputul culturei
noastre modeme, inteligenta romftnl a
inaintat cu usurint4 pe calea deschisl, si,
cu acelas neadev:tr inlluntru si cu aceeas
pretentie in afarl, s-au imitat si s-au
falsificat toate formele civilizatiunii
modeme.lnainte de a avea partid politic,
care sl simt4 trebuinta unui organ, si
public iubitor de stiint4, care sA aiM ne-
voie de lecturl, noi am fundat jumale
politice si reviste literare siam falsillcat
si despretuit jumalistica. fnainte de a avea
inv~ori sM.esti, am flicut scoli prin sate
si inainte de a avea profesori capabili, am
deschis gimnazii si universit:tti si am
falsificat instructiunea publicA. tnainte de
a avea o culturl crescutl peste marginile
scoalelor, am flcut atenee rom~ne si
asociatiuni de culturl si am depretiat
spiritul de societ4ti literare. tnainte de a
avea o umbrl m:tcar de activitate
stiintificA original!, am tlcut Soc1etatea
academic! romanl, cu sectiunea
fllologicA, cu sectiunea istorico-archeo-
logic4 si cu sectiunea stiintelor naturale,
si am falsificat ideea academie1 . tnainte
de a avea artisti trebuinciosi, am ~ut
conservatcxul de muzicA; inainte de a avea
un singur pictor de valoare, am ~ut
scoala de bele-arte; inainte de a avea o
singurli piesl dramatic! de merit, am
fundal teatrul national - si am depretiat si
falsificat toate aceste forme de culturl.
 - - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasiee - -- - -
L-- --- Conservatorismul roman. Texte clasiee
tn aparentA, dupA statistica acolo unde se atlA astAzi nUJnai
formelor dinafam, romarui posedA astAz.i iluzorii? Poate soarta ne va aa:.da r.cem lipsitA de arta fiumoasA; transiJ vaneanA, ee le publicA si din care
ll'lllll 0
aproape intreaga civilizare occidentaiA. 11 nu facem deloc statutele, se vede o lipsA totaU de activitate inte-
pentru aceastA regenerare a spiritull(l membrii onorati si neonorati ligentl, produc un folos, fUnded sunt pro-
A vern politicA si stiintA, a vern jurnale si blic si, inainte de a IAsa sA se ~
academii, avem scoli si literaturn, avem inimA nepAsarea de moarte, este ~uni decat sAle facem fllrl tocoale subscrise de un presedinte si de
muzee, conservatorii, avem teatru, avem datoria fiecArii inteliginte ce vecte propriu de asociere sA se fi un vieepresedinte side un secretar; cA
chiaro constitutiune. Darin realitate toate colul de a se Iupta pinUn u1timuJ cu sigurantA tn persoanele ee elucubratiunile de gimnazist ale d-lui T.
aceste sunt productiuni moarte, pretentii in contra lui. mai bine sA ou facem deloc asupra ecooomiei politiee si b:funbitArile
BrA fundament, stafii BrA trup, iluzii BrA cu sectiunile lor, cu sedintele d~Iui P. asupra litecaturei romane ru "pres-
0 primA gresaJA, de care discursurile de receptiune, cu tanta" ei si asupa necesitAtii unui panteon
adevM, si astfel cultu.ra claselor mai inalte astAzi feritA tinerimea noastri,
ale romarulor este nuld si flir:l valoare, si incurajarea blandA a medioaifAtilor. aeaau elaborare declt sAle facem in care sA figureze si tovAtatii TOillW "cari
abisul ee ne desparte de poporul de jos mai rea poezie, proza cea mai flrl maturitatea stiintificA ce asudA pe piscurile tepese ale ftlosofiei"
devine din zi in zi mai adanc. Singura idei, discursul eel mai de pe le ell ratiuoea de a fi. sunt fapte lAudabile de stiintA. fiindcA s-au
clasA realA Ia noi este tAranul roman, si toate sunt primite cu laudA, sau eel Clci dacA facem altfel, atunci rostit ca discursuri solemne intr-a adunare
realitatea lui este suferinta, sub care cu indulgent4, sub cuvant cA "tot un sir de forme ee sunt silite sA anuall a asociatiunii pentru cultura
timp mai mult sau mai putin poporului roman. Ease midi cum de noi,
suspind de fantasmagoriile claselor eeva" si cA are sA devie mai bine.
superioare. CAci din sudoarea lui zilrucA zicem de 30 de ani si incurajmn ..bllfullor propriu.lnsA in timpul in anul 1868, ii cerem fond pentru aceste
se scot mijloacele materiale pentru nechemati si nealesi! Domnul X e MtiCidcmie eostnditA sA existe flW forme, cerem limbA bullA, ortografie,
sustinerea edificiului fictiv, ee-l numim clamat poet mare, domnul Y- MOCiatiune tru-a spirit de socie- gramaticA peotru o foaie literarl, si ne
~~ fi1ri actA si o scoall flir:l declarA cA nu are timp sA se ocupe de
cultura romfulA, si cu obolul eel din Ul1llA eminent, domnul Z - bArbat de stat
il silim sA ne plAtea.scA pictorii si muzi- pean, si rezultatul este cA de atunci bum, in acest timp foonele asemenea '"bagatele".
IIIIMazJ aJ totul in opinia publicA Cum am zis: noi intelegem si ne
cantii nostri, academicii si atenianii din ee mergem tot mai TAu, cA poeziaa
dliar fondul, ee, neatamat de explicAm aceastA purtare, dar tot asa de
Bucuresti, premiele literare si stientifiee rut din societate, cA jurnalistica
de pretutindenea, si din recunostintA eel dut orce influentA; iar c3t pentru
pua produce in viitor si care bine intelegem datoria impusl junimii
putin nu-i produeem nici o singur.lluaare rolllAnA, fericite articolele literare afii d se imbrace in vestmantul romAne de a o osandi si de a pArnsi o data
care sA-i inalte inima si sA-l facA sA uite le este permis sA nu se ocupe de pentru totdeauna directia ~t<X" "ante-
pentru un moment mizeriade toate zilele. lupWori" ai natiunil.
De aci sA iovA(Am marele CAci fllrl cultur.l poate incA tmi
Ca sA mai trilim in m<XIul acesta cA mediocritadle trebuiesc ~
este cu neputintA. Plangerea poporului de Ia viata publicA a unui popor si un popor cu nadejdea cA Ia momentul fi-
jos si ridicolul plebei de sus au ajuns Ia poporul este mai incult, cu am mai resc al dezvoltArii sale se va ivi si aceastl
culme. Pe de altA parte, prin inleshlrea fiindcA tocmai atunci suut prime~ f<m!A binef'AcAtoare a vietei omene$ti; dar
comunicdrilor, vine acum insAs cultura Ceea ee are valoare se ami la cu o cultur.l falsA nu poate trAi un popor,
occidental AIa noi, fiindcA noi nu am stiut inflltisare in meritul sAu $i ~u si dacl stlru~te in ea, atunci dA un exem-
sd mergem inaintea ei. Sub a ei luminA plu mai mult pentru vcchealege a Istcriei:
de indulgentA, clici ou este bun eel tn lupta intre civ.ilizatu adevlrat\ si
biruitoare va deveni manifest tot artificiul pentru noi si deocamdata, ci pentru
si toatAcaricatura "civilizatiunii" noastre, pentru totdeauna. i ntre o natiune rezistentl se nimiceste
si formele deserte cu care ne-am ingfunfat IUtiunea, dar niciodatl adevArul .
AI doilea adevar, si eel
panA acum isi vor nlzbuna, atrngand cu insemnat, de care trebu.ie sA ne patruadl
IAcomie fondul solid din inima strainA. este acesta: forma Br.1 fond, nu
Mai este oare timp de scApare? nu aduce nici un folos, dar estc
Mai este oare cu putintA ca o energicA dreptuJ stricAcioasA, fliodc! ~
reactiune sA se producA in capetele mijloc putemic de culturA. Si, prin
tinerimii romane si, odatA cu despretul re, vom zice este mai bine sA nu
neadevMl!lui de pW acum, sA destepte scoal! deloc decAl sA facem o sco;ua1111111
vointa de a pune fundamentul adevarat mai bine sa nu facem o pinac;oteCA
80 - - - - - - - - P o l i s 211998
~ Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 81
 Conservatorismul romln. Texte clasice

A. D. Xenopol tn numArate partide, care se tare. Miscarea deci, ce se aratl in spiritul

unele pe altele, se nWlfulci
consuml puterile inteligente
Reforma a$ezamintelor tJri de nici un rot folositor.
starea poporului e rea, sigu-
noastre* ..... si intern! zdruncinatA, aoolo
devine in curand luceaBrul
Disperind de scAparea intre-
cauta si-si asigurll soarta sa,
lllsilll*rii unei n4i, ce se cufundA.
mijloc de a sc4pa dintr-o stare
A
nostru politic, trebue aprobatA in princi-
piu. Dar pentru ca ea d producA efectul
bun ce se poate astepta dela dansa, trebue
contribuit din toate puterile Ia luminarea
ei. lnstinctul popoarelor le indegeteaz4
tntotdeauna calea naturala, pe care isi pot
glisi binele. Fortele inteligente trebue tnsA
s1 vi.nA in spijinul instinctului sAnatos dar
orb si necunoscut, dac4 este d se tragA
vre-un folos din ele. Dadideci se pretinde

I n timpurile din urm4 ideea c4 viitor. Cat despre teama, c4

bantuelile vietii noastre publice
* timp o ~ este inci cu
o tncordare a tuturor in con-
acum, cA o mare parte din relele, de care
suferim, este datoritA ~ezlmintelor
fi mai mult de natur4 politicl,
sunt in mare parte datorite asez4m.intelor o cercctare a cauzelor lui si o noastre politice, trebue cAutat de a 1Amuri
indrepteazli usor prin modul
politice pe care Ie avem, a prins nld4cina de ale indep4rta. pamintrucat aceasta este adevArat si unde
Politica nu este, sau eel putin nu
din ce in ce mai mult, astfel cA timpul pare Aceasta pare a fi venit intrudltva stau mijloacele de indreptare.
s4 fie, decat mijlocirea intre
a fi venit, cand o int.elegere, atat asupra poporului nostru. Dusm4- Pentru a se putea da o deslegare
practici in ceeace priveste
naturii nlului ce decurge din asez4minele unei tm. Bazele politicei sUDt pl'ni acuma erau numai perso- serioas4 la aceste intreMri, ar trebui
noastre, cat si asupra modului cum trebue a se tndrepta si in contra unui luaarea neobositA si repetatA a tuturor
natur.1 stiintific4 si vor putea
conceput4 o reformare a lor, devine de
lua Joe intr'o foaie stiintifici si
lncepe a se int.elege, cA r.ld4- eelor ce cugetA la noi asupra fenomenelor
neap4ratA trebuint4. sunt nu numai in persoanele vietii popoarelor, ar trebui studii constiin-
cand ii merge rnu unui
Aceste intreb4ri se intelege c4 el cunoaste cauzele din care statui, sicA poate n1u1 cauzat cioase asupra stArii noastre politice,
privesc deadreptul numai pe Romanu din 11110ane insusi este in mare parte sociale, economice si financiare, asupra
intampl4, atunci el se sileste din
Romania libern, apoi ele par a avea un ca- s4-si indrepte soarta. Daci este oeaparat al unor cauze mai administratiei, a justitiei, ainv~tului
racter politic, astfel c4 din ambele puncte Obiectul insl in contra ciruia de si cultului, intr'un cuv'int, asupra tuturor
porprianediblk:ie, seajut4
de vedere s-arputea crede, c4 nu se po- de timp se ind.reapt4 atacurile ramurilor vietii noastre publice, toate
aminte; dac! este rnutatea
trivesc a fi tratate in foaia "Convor- de ea. ilalmintele politice ale tArii, adesea sprijinite pe observarea realA a faptelor si
birilor", care este o foaie literarn si stiin- sub cuvantul de constitutiune. pe date statistice, si concepute dintr'un
Cand ins4 ii este cu
tific:A, deci menit4 a reprezenta numai
descoperi cauzele nenorocului
In aceast4 tnvinuire a constitutiei punct de vedere cu totul obiectiv si stiin-
interese de aceast4 naturn, care prin sine ce ne sdrunci.nA vi<$, g4sim tific. Dar nici mkar inceputul unor ase-
el se revolt4 contra soartei, isi
insusi sunt si comune tuturor Romarulor. mintea luptandu-se cu un de prop4sire a spiritului politic menea studii nu s-a Bcut Ia noi; deaceea
tn ceeace pri veste punctul al doilea, ou nev4zut, invinov4teste pe unul si eel dintai simptom de trecere nici cA poate fi vorba de a deslega acum
cred, c4 ni se va tine de rnu tratarea unui politic.A predominant4 numai intr'un mod multumitor intrebarea, panA
fM4 de cuvant si confunzandu-se
interes care, desi pare local, are ins4 o in ce, isi risipeste puterile de partid Ia o conceptie mai intrucftt imprumutarea asezlmintelor
insemn4tate pentru toti dici dela pros- zadarnice sbucium4ri, care-1 conducerii soartei unui popor. sWine a pricinuit starea cea rea in care
peritatea p4rtii, ce are fericirea de a fi aedem c4 rnul provine numai ne afllim, si ce trebue deci fiicut pentru a
treapt4 in treapt4 spre intreaga-i
libern, atam4 in mare parte soarta intre- Tot astfel se intampl4 si cu un ~I poporului si al oamenilor o indepArta. Tot Ia ce tintim aici este, de
gului popor, fiindu-i aceasta centrul in asemenea imprejurare. Cat timp plnA atunci - eel putin pentru a expune o idee critidi pe care o credem
jurul c4ruia in sperant4 se grupeaz4 in - nu poate fi sperant4 de de fundamental4 in aceastA privint4.
seama de cauzele bantuielilor ee-l
Clnd insli incepem a ne con- Aceasta este, c4 nu introducerea princi-
rAul vine si de aiurea, si anume piilor celor mari de viat4 a timpurilor
' Text reprodus din culegerea de studii alcAtuitli de E. Lovinescu, Antologis idcologiei . ce se pot indrepta, atunci sun- modeme este cauza mai adancA a turbu-
Cnsa ~coalelor, Bucur~ti. 1942, pp. 205-227. Articol apllrut initiat in CcnvorlJiri lit~ IIDe lmpinsi spre cercetare, si din rnrilor vietii noastre publice, ci imprumu-
funie, 1871.
atlarea miJloacelor de indrep- tarea formelor si legllor speciale, sub care

82 ---------------PblisV J998--------------
r - -------- Polis 2/1998--------- 83
 Conservatorismul roman. Texte clasice - -- - - Conservatorismul roman. Texte clasice - - - - - - -

acele principii cAutau a fi realizate Ia unde poporul, ce se bucwa uc~ tA. peotru ca aceastA libertate s! rnm&ll
pe de alta, penlru a indepArta
popoare strrune.
libere, incepe a decade; al doilea, mai logic!, care in curind in marginile dreptului si a1 moralei,
Este de cea mai mare insemnAt.ate poporimprumutA dela altul ~
de a deosebi intotdeauna principiile speciale, sub care principille
t-o'esticA. a legilO:. nu s-a ~t singura Iibertate deiDO.A de om, se atribuie
aces tea de viatA mari ale libertatii sub cele cAntau a fi realizate I a celAialt
L m. cis-au copiat toate Iegile libertAtii ins!si degenerearea ei ~i s 'ar cere
astfel 1 acele care privesc ca sA fie supri.matA. Pentrudl se ridica
patru forme ale ei fundamentale, a cA poporul nostru nu se at1i ta
se ~vio a fi atribuite juriului, pedeapsa de moarte fibc1 a se lua mAsurile
egalitAtii inaintea Jegii, a guvernMii auto- dintai, c!ci este un popor ow, orinduesc formarea listelor de trebuintA spre imbunM!tirea sistem,ului
nome (self-government), a participMii incA nu s-a desvoltat. Aerul eel
poporului Ia conducerea tArii prin repre- aspru a1 libertAtH ii va fi spre
a c:elor de ~iune s.a.m.d. !'lu penitenciar, se atribuie ridicArii acelei
zentare si Ia darea dreptAtii, prin juriu, a viata poporului se va desVIli
ilt !'Alit num.ai siStemul fmancw, pedepse barbare tnmultirea crimelor si
III!IIIJIIIIbilitate, organizarea tribuna- aearea oesigurantei, si s 'ar cere reinfiin-
ridicMii torturii si pedepsei de moarte si s!n!toasA Ia atingerea lui cu bazii ikadministratiei centrale si comu- tarea ei! Oamenii sunt ins! astfel. Setosi
celelalte, sunt cu toate bunuri mari si poalele muntilor sru; dar pentru principiile cele marl cAstigate de bine, de fericire, se alung! dup! ele;
scumpe, una din cuceririle cele mai man- trebue ca acele principii s! fie de prnctia veche a altor t!ri 1 implinesc ins! din lene sau nedi~ie nu-
dre ale geniului omenesc, produsul unei intr-un mod potrivit cu starea in ~us toat! organizarea fioan- mai o parte din conditiile ce le cere reali-
desvoltMi de multe secole agonisite cu afl!. GreseaJa fundamental! a aiatemul de contabilitate, toatA zarea lor, si apoi se minuneaz! cA astep-
sangele si lacrimile a multor generatii, ce tre politice, pAcatul de moarte aJ tribunalelor, toatAodnduirea tarea Ie d! de gees.
si-au pus fericirea si viata in cumpAM nilor n~tri de stat a fost, cA nu au ..,.iei centrale si comunale ale Pan! a~um am deslegat intre-
pentru sustinerea si apruarea lor. Cu toate numai spiritul asez!mintelor &rl a se lua in seam! cat de putin, barea propus! intr'un mod cu totul
adevArurile generate omenesti, aceste ins!si asez!mintele in toate amaamdl aceste asez!minte speciale ale general. Desi ou este scopul nostru a o
mari principii nu sunt proprietatea lor, astfel precum ele erau 1e potri vesc cu starea noastrn. trata aici in am!nuntimile ei, totusi nu
niciunui popor in parte. Precum fiecare pentru starea de cui tum poli~ si IUul deci st! in imprumutarea credem de prisos a I!muri mai de aproape
generatie Je suge deJa altele, astfel fieeare a popoarelor, cu care ne-am atiDs ,.lp"Ciale si nu in aceea a princi- peotru ce, pe caoo introducerea ideilor
popor Ie imprumutA dela altul , care in aproape. IIIDerale de viatA publicA. ln contra morale si politice fundamentale ale
realizarea lor au apucat mai inainte. Nu s'a introdus numai acestor principii trebue s! secolului a1 XIX-lea in viata noastrA
lntroducerea acestor principii in viata unui constitutional, adicA principiul ailintele noastre, nu in contra publicA este de considerat ca o prop!sire
popor, care nu se bu~ incA de ele, este poporu1 trebue s! participe Ia ins!si. Cine deci iovinuind normal!, imprumutarea formelor Specia-
deci o necesitate istoricA, si faptA cu totul 1Mii si s! privegheze oclnnuireaei. iili.lllatia" t!rii de relele ce ne blintue, le, s~b care aceste idei erau realizate mai
normal!, bazatA pe solidaritatea popoa- introdus si Jegile strnine, care pin ele principiile geoerale de mult sau mai puti.n Ia popoare strnine, este
relor si a desvoltArii Iorin istoria omenirii. modul cum are s! se proceadl pe care le-arn enumerat mai numai declt un mare diu si cauza princi-
Nu deci in introducerea acestor principii cApita o reprezentare a ~ im1e ce se a11A intr'o mare inselare. pal! a turburarilor vietii noastre.
trebue diulatA cauza relelor ce ne bantuie. legile electorale. Pasul intii arc. ..... ,_tDtelege sub acel cuvant aseu- Ceeace lipseste de obicei in
A Ie ataca pe acestea, este numai un semn a1 doilea un diu, care a nimicit lf'lpeciale, care cautA s! realizeze tratarea intrebA.rilor sociale este o privire
de barbaric. Cand unui popor nu-i merge 1-ar fi putut produce eel dintii si _ .principii, are!aa nilnttit unde clarA in lucrurile de care e vorba. De
bine cu ele, atunci desigur cA nu sunt ele ce? pentrucA clasele societatil l[lll dului si deci care este calea ce obicei se multumersc cei ce spun, si cei
de vin!, ci alte imprejurAri cu totul raportul de insemnAtate in care ~ spre indreptarea lui 1 ce ascultA, cu cuvinte generale, cu gindiri
neatarnate de principiile i ns!si si anume: gradul de culturn si imp!rtirea lume ins! astfel se compromit de tot abstracte si nehotArilte, a1 cAror
sau elementele poporului sunt declzute, sunt Ia noi cu totul deosebit.c de c:ele mai bune si mai drepte. toteles fiecine-1 poate intinde sau
si atunci ele putrezesc si se desfac mai imprejur!ri in tArile dela care le aplic! r!u sistemul constitu- restrange dup! plac, astfel cAadesea si cei
repede Ia contactul aerului fiber, ce imprumutat mai mult sau se atribuie acestuia relele ce care sunt pentru si cei care sunt contra au
pluteste acolo unde predomin! acele legi speciale. Deasemenea nus'a public!, ce a reclamat numai dreptate. Asa buMoar! intrebarea ce ne
principii; sau aplicarea lor Ia starea parti- numai principiul judec!tii prin juml. Pentru cA se aplicA rnu juriul, ocup! aici, se trateaz!in de comun Ia noi,
cular! a unui popor anumit este astfel, cA ideea de a face pe popor s! ia pane llntul insusi e de viDA si s!-1 in modul unnAtor: cei care sunt pentru
realizarea practicA a principiilor este cu dreptAW, mai ales in Jucruri . Pentru C! se proclaiil! libertatea bun!tatea tml asem!nare a asez!mintelor
neputin~. Cazul intai se intampiA acolo pentru a oteli pe deoparte C()llfUIIII a se Iua si m!surile de trebuin- noastre cred, cA domonstreaz! aceasta

84 - - - - - - - - P o l i s 211998 -------~ rr.-- -- - - - Polis 211998-- - - -- - 85

 Conservatorismul romm. Texte clasice - -- - ConservatoriSmul romAn. Texte clasice

repetand, eli ele sunt garantiile libertAtii, aceluia; apoi sA se studieze

ci fiecare-1 vede trAind tn realitate, fieca-
egali(Atii, drep(Atii, cei care suntin contra, tru"ii noastre asupra cArora este
re-1 priveste ca baza ~lor marl bunuri
le combat iar~i sustinand eli ele sunt acel principiu, pentru a se atlaaM~
atru: ale poporului, cAt si ale individului,
nepotrivite cu starea noastnl, cu mora- lectualA a realilArii practice, in
fiecare-1 res~ctA ch.iar tnainte de a fi
vurile si spiritul poporului. DacA rnma- cerceteze pinA intrucat legile
simtit el tnsusi efectul puterii lui. Atuncl
nem asa numai Ia aceste generalitAti fllra imprumutate nu corespund ca
se trezeste si se tntllre$te constiinta jmi-
a le sprijini pe o demonstrare bazatA pe elemente, deci paoli int:rucit
dic4, bazele Statului se consolideazl prin
fapte reale, atunci nu am imbogAtit CUDQ5- modificate.
respectullegilor si con3tiinta datoriei.
tinta noastnl despre intrebArile de care e Aceasta ne vom iocata Juriul deci este un element insemnat de
vorba nici catusi de putin, ba vom merge aici cu unul din asezAmioteJe cultum. Orice popor care vrea sl meargn
si mai departe sustinand cA asemenea anume cu juriul, care in modul tninte, trebue sl-1 admitl in numlrul
fraze generale in gura unui om, ce joacA introdus, documenteazA cu deosdJirl
asezAmintel<X" sale fundamentale.
un rolin conducerea unei tru"i, sunt, cand de judecatA a legislatorilor~dl
lajuriu deci judeci oamenti neju- Pentru ca aceastA idee a juriului
stau singure fllra un sprijin pe fapte reale, riticA memorie. Se intelege cA
precuirea naturall a bunului sA se realizeze, se cere insl neaparat ca
intotdeauna un semn de sarlatanism putea intra in toate amAnuntele; numai acei doi indivizi sl fie chemati a
politic. llliDoYitia unui individ.
tisa insA o considerare bazatA pe Prill acest ase7AlnAnt tnsA, nu lua parte Ia el, care infltiseazA garantille
Multimea se orbeste de strAlu- care spernm, eli va oorespunde intelectuale si morale trebuitoare de a
aplrll legea penalA de a dege
cirea cuvintelor, crede eli intelege si nu a expuse pinA aici.
iplicare curat fmna!A, care, ldri asupa eela:- mai marl interese ome-
inteles nimic. Ideea judecAtti prin seama de elementul indivi- DC$ti: viata. onoarea, averea indivizilm-,
Unde e vorba de progres practic, pornitA din cerinta unei drepte siguranta publici- Numai astfel de oamem
~ numai nedreptlti, dar se
acolo proclamarea de principii, de ade- legti penale. Legea penala este o vor fi pe deoparte in stare sA pret:uiasclin
~iota jurificii to popor, flidlnd
vAruri generale nu inseamnA nimic, dacA rece si abstactA, prin care lnsa$i
Jl produeli efectul viu al acelei tntregimea ei individualitatea invinui-
nu se gAseste si calea intelectualA, prin nu poate sa ia in bAgare de
~te a dreptului care apart.sau tului, pe de alta tnsl vor avea puterea
care aceste principii sA se coboare in elementul individual. Dar cand
. .cele mai tnalte OOnuri omenesti. sufleteascl oecesar.1 pentru a se feri de
carnea si sangele vietii reale. lege este sA se aplice, clnd se dreptul stA ascuns numai tn tnriuriri strAine dreptAtii. Toatl valoarea
De aici UI1Ilea.lA eli ruci principiul viata real a, ea loveste tocmai in
tntunecate, cru timp el este o juriului atama deci dela oamenii ce vor
critic expus mai sus nu are deadreptul o din care nu sunt doi sa se asc:mr:111
valoare pract1eli. lnsemnAtatea lui constA sunt d01 a cAror constitutie fizic:i, ak!J
loa:um Iaidi si cabalisticli, pe care oompune comisiunea de judecatl, deci
initinti o inteleg, ct timp dela elementele societltii, care vor fiche-
in recunoasterea adevArului, eli nu prin- aplicAri sufletesti, al carorcursal
Dici simte nici vede puterea lui mate la aceastA functiune. si dela mecanis-
cipiile de ocannuire a secolului al XIX-lea imprejurAri momentane s.l fie
atunci cand insusi e lovit de mul de legi, prin care aceste clemente vor
sunt cauzele nlului ce ne ba.ntuie, deci eli Daeli aplicarea legii penale catl
aaoci dreptul nu e decat o litem fi spicuite din massa poporului.
sc:Aparea noastrn de el nu trebue cAutatA o vesnieli nedreptate, o n.imicilea&ll
nu are valoare pentru cei ce SA vedem acum paM lntrucat s'a
intr'o miscare inapoi, intr'o reactiune, ci intei juridice, trebuc ca ea si ia _..tw.N~ ~- oontact cu dAnsa. <:and rea1izat Ia noi aceastA cerintA, neaparatl
eli modul aplicArii lor prin copierea legilor poate in Mgare de seama acesteea
pentru formarea unui juriu bun.
stnline este gresit, si eli deci in reforma individuate, care modificli in
Legile speciale care reguleazA
legilor noastre, dupA starea noastd insemnat vina faptei dupA
asezAmantul juriului Ia noi, au fost cq>iate
pAstrandu-se neatinse principiile generale indeplinit-o. Dreapta aplicare
dupllegile franceze anterioare legii asu-
proclamate Ia noi stAindreptarea mersului cere deaceea neapArat do~ luad
prajuriului din 10 lunie 1853, lulndu-se
lucrurilor. Pentru a indrumainsA si realiza o determinare numai relativi a
din aceastA lege de pe unn1, prin care
aceste reforme trebue studii speciale asu- selor, adicli fixarea unui maximUIDI
legislatia francezl a Bcut un mare pro-
pra fiecArui ram al vietii noastre publice, minimum inlAuntrul cArora ~
gres~ numai cftteva dispozitii neinsem-
in care sli se despartA intai in mod critic poatA mAsura pedeapsa luand in
nate. AceastA procedare a legislatorilor
principiul general, care predominli intr-un de seamA elementul individual.
~tri de a nu imprumuta mkar intr'un
ram oarecare de viatli publicli, de aplicarea o pretuire a acestui element iodi\'111111!
mod mai rational, aleglnd tntre ce e bun

86 - - - - - - - - P o l i s 211998----- -- - - - ---Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 87
 - - - - - - - Conservatorismu1 roman. Texte clasice ~
Conservatorismul roman. Texte clasice

~i ce e diu, ch.iar dispenlm de a nu ne-o

expJica. Legislatia francelA asupra juriu- ce au de implinit. Nu oricine nea de jurat nu poate fi cerutA ca un drept
Iui, anterioarn legii din 1853, pomeadin profesor, sau are venit de 100 de nirneni, cA numai acele persoane pot fi
principiul eel fals, cA juriul este un e meserias cu patentA este eo jurati care dupA aprecierile comisiunilor
asezAmant politic, cA functia de jurat este inzestrat cu insusirile eminente ins4rcinate cu aceasta, vor prezenta
un drept politic. De aici urma ca fiecare pentru a fi jurat. Conditiunile garantii individuale de capacitate si
insemnate de lege ar trebui
cetAtean, care intrunea oarecare conditiuni moralitate indestulltoare.
mArgineascA sfera, din care au a
formale determinate prin lege, avea ~i tn copierea legilor franceze
elementele juriului. Aceasta
dreptul de a fi jurat, deci, dacA era trecut tocmai acest progres implinit prin legea
inseamnA deloc cA toti cei care
cu vederea in listele de jurati, el avea din 1853 s'a sdipat din vedere. FAd nici
acele conditiuni fonnaJe sunr si
dreptul c'e a cere a fi inscris. Acest o umbm de temei s 'a considerat si Ia noi
a fi jurati. 0 legislatie care nu
principiu este fals, atat dacA-1 vom consi- juriul ca asezmnant politic, dind fiecruui
dera din punct de vedere istoric, diCi juriul aceasta, documenteazA cA nu a
cet.Atean care intruneste oarecare condi-
Ia Englezi, de unde 1-au Iuat toate popoa- adevAratuJ principiu a1 juriului.
tiuni fonnale dreptul de a fi jurat, dreptul
rele celelalte, nu este considerat ca un Astfel era legislatia
de a cere s4 fie inscris in list!. Acest de
inainte de 1853 si aceastA legJSJall
~ezAmant politic, cfit si dupA natura pe urmA drept nu are prin sine lll1llAri rele,
introdus Ia noi. Dar in Franta
lucrului insu~i. In adevAr, sub nici un pentrucl desigur nu e nimeni bucuros de
de a privi asezm3ntul juriului,
cuvant functia de jurat nu poate fi consi- a fi jurat, 5i dacA-1 trece cu vederea in listA,
avea temeiul sAu intr'onecesitateW
deratA ca exercitarea unui drept politic nu poate sA fie decfit multumit. RAul
Juriul fusese introdus in
individual. Cum poate fi vorba de exerci- constA insA in alte urmAri din acelas spirit
tarea unui drept politic individual, caoo inraurirea ideilor revolutiei celei a1 legii din care decurge si dreptul de
Aceasta fiind esentiaJ politicA,
pronuntmn asupra vietii, onoarei, averii reclamA. Fiecare avfind dreptul de a fi
toate refonnele ~ ia o cuJoare
unui concetAtean, asupra sigurantei jurat, de o alegere intre persoane, de o
publice? Cum poare cineva nwnai pe baza Asa se intamplA ~i cu juriul. pretuire a capacitAtii si morali~ lor nici
considerat ca un ~.zarnfint pou~
cA are 100 galbeni venit pe an, sau cA mai poate fi vorba. Deaceea procedarea
c~tig al libertatii in contra
exercitA o profesie Iibera, sau cA e patenta.s f01111Arii listelor Ia noi e foarte simplA,
tismului, deci ca un drept individl
p3na si de gradul aliV-lea, sA pretindA la anurne: prefectul inscrie pe toti cetAtenii
fiecArui cetAtean care intrunea
dreptul de a veni sA pronun~ in mod ce intrunesc conditiile formale determi-
insusiri formale. Juriul nu era
absolut asupra celor mai mari bunuri nate de lege, dacA ei persiSt! sau nu si
asezAmant al justitiei, ci un
omene~ti, cfind poate insu~irile lui garantiile de capacitate si moralitate, tmc1
politic intrebuintat de diversele
intelectuale si morale nu-l deosebesc intru de care juriul devine o nenorocire publicA,
pentru indeplinirea planurilor
nimic de cei pe care legea 1i op~te de a aceasta nu e treaba prefectului. Dacll si-ar
inraurirea asupra justitiei.
fi jurati, fiindcA "nu stiu a scrie si citi pennite o astfel de pretuire, arioollca un
organizarea juriului in Franta a
romaneste" sau au fost osanditi crimina- drept .pohuc al cetAteanului. S'ar crede
de vreo noul ori dela introducerea
liceste? Functia de jurat nu este un drept insA cA poate aceastA mAsur oarbA este
in timpurile din llrnlA. Ce
politic individual, ci o sarcinA publicA. Nu indreptatA prin alte dtspoziW.. Nici deloc.
dreptatea cand nu normele ei
fiecare cetAtean care implineste oarecari Lista anual! se fonnea1A de pe aceast!
alte considerente determinA
conditiuni forrnale poate pretinde Ia drep-
judecAtorilor, aceasta din nenQI'OCII! list! trienall in mod tot asa de orbesc~
tul de a functiona ca jurat, ci din contra, fll'iiCQUIUtprea mare inrfuJrire in anume prefectul ia de pe lista trienal! dupA
cunoaste si Ia noi destul de bine. listelor, si deaceea considera-
atat acuzatul cat si societatea au dreptul ordinea ~lfabeticA numlrul de jurati
sistem periculos, dar care decUIJIII! litice .ioac4 un rot mult mai mare
de a cere ca Statui, dacA deleagA pronun- necesar. Vrea sA zicA, faptul orb cApe unul
necesitate din faptele persoanelor ce au a fi jurati,
tarea dreptAtii unor indivizi din popor, irnbunAtAtit in mare parte prin in cheamA Stan, pe altul Bran, hotAreste
acestia sA fie astfel, incfit sA infAti~eze itatea lor. Cu tot defectul ins!, 1n a doua instant! asupra chemlirii persoa-
garantiile necesare pentru inaltachemare,
1853. Se recunoscu prin aceastl ~cez4 din 1853 contine un
~Dlnat in hotArllrea cA functiu-
principiul adevArat al juriului, nelor ce au a pronunta asupra celor mai
multe bunuri omene~ti. A treia operatiune
88 - - - - - - - . . _ Polis 211998 - -- - - -- -
~------ Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - 89
 Conservatorismul roman. Texte clasice - - -
- -- Conservatorismul romAn. Texte clasice

se face prin tragerea Ia sotti a numArului anuale este mai mult un joe de
de 36, care formeazA lista de sesiune; cu o metodA legislativA, iar fortJJa..j Greseala, I ipsa cea mai mare nu e in prin-
care apoi se urmeazA ca si in legea fran- de sesiune prin tragerea Ia SOrti cipii ci tn legile speciale care regulea7A
cezA. Trei mijloace deci cu totul oarbe, o ironic. Tot atat de buna ar fi aplicarea I<X". Dd am si lua in revizuire
anume niste conditiuni formale, apoi tot documentul constitutiei, Br.\ a pune
prefectul ar alege el insusi si pe mana Ia reforma asez4mintelor Speciale,
alfabetul , in fine, sottii au sA aducA in
Legea aceasta peDIJu nu am produce nici un bine. A proclama
comisiunea de judecatA oameni demni de juriului ar fi rea chiar Ia IX>P<uu
a hotAri asupra celor mai insemnate cult. La noi e ceva monstruos si alte principii, fie progresive, fie
interese ale individului si ale poporulUI. ce. La noi undeculturae ptJtin reactionare, Bri a da o ingrijire specialA
tn legislatia francezA aceste mijloace unde tocmai acea clasa a socieJidl ncxmelor speciale, care regulea7A aplica-
oarbe sunt intrebuintate numai dupA ce putea mai ales sA procure pe rea I<X", nu va fide nici un folos. Aplicarea
douA comisiuni au ales, dupA aprecieri clasa industrialA si comerciaJI, rea mnaoe rea sub oricare principii ar
individuale, pe oamenii cei mai capabiiF. deoparte de micA insellliiAtate, rllmane. Dar o aplicare bunA a unor prin-
tn adevAr, astfel de mijloace oarbe, si intrucat este, este reprezentafi.i ..;ipii bune este mai bum decAl o aplicare
precum sunt luarea numelor dupA alfabet seamA prin strclini ce nu pot fi bun! a unor principii mai rete. DacA ne
sau tragerea Ia sotti, au numai atunci un noi zic tocmai considerarea vom da osteleana a aduce Ia o aplicare
lnteles, cand elementele asupra cArora se personal ar trebui tinut in potrivitA principiile cele marl proclamate
aplicA, sunt atat de egale in calitate, incat deosebire luare aminte. Cine Ia noi vom intra pe calea ordinei si a pro-
nu ar fi nici un teme1 de a te pronunta de putin societatea noastrA, stie gresului nonnal Br.\ zguduirile cumplite
pentru cutare sau cutare. Deaceea recru- cat plAtesc in privirea intelectuall ale pro(>Asirii nesocotite si ale reactiunilor,
tarea prin tragerea Ia sorti e foarte ratio- din cei ce se bueurli de un venit ce nu tntrec o sumA oarecare. care conduc pe popoare din zbuciumAri
nalA: de vreme ce atati tined sunt in toate de galbeni, sau sunt patentasi de mlrgini sfera activitAtii juriu- in zbuciurnAri Ia totala lor peire. Oamenii
conditiile cerute pentru a fi Iuati ca mili- al patrulea. Cat despre elememu11 ......nd insA aceastA inaltA che- nostri de stat de panA acum au ~t
tari, dar se cere numai un numAr mai mic, eel mai important, acesta, iiDrOIIneni demni de a o implini. printr'o propAsire pripitA, printr'o
este natural de a determina prin sorti noastre, nu poate fi luat deloc apoi, tntinzandu-se cultura, proclamare de teorie Br.\ ada si calea
pentru fonnarea listei juratilor, aceasta are de seamA, dacA nu cade anume industria Si comertui s'ar intelectuall pentru aplicarea lor. Oame-
juriului cauzele aiminale in nilor de stat ce au acum in manA destinele
un inteles, numru cand mecanismul intre- paragraf scris. Oti sunt insA.
buintat ,, ,aj inainte este atat de perfect, au fost "condamnati la o pedeapdl
lor, ba s'ar putea chiar intro- tarii, le este impusA sarcina cea grea de a
peste ttt locul, du~ rum ince- imbunltAti starea de lucruri, alungand
incat dupa puterile omenesti sA se fi fiicut nalA etc.", nu se deosebesc ill
tot ce e prin putintA pentru a lnsemna in intru nimic de unii ca atare.
a ae face in organizarea nouA numai raul, retmanct binele, ce ne tulburl
listepe pregAtitoare numai oameni cA ii stie, dar e neputincioasl. introducandu-se juriul, se viata si principiile adevArate de viatA ale
cl modificat, Ia tribunalele de oricArui popor care nu merge spre peirea
capabili in toatA puterea cuvantului de a stAin listA in puterea dreptului
fi jurati. Fiind cu totii unul si unul, si dacA nu stA, poate sA ceari asa cA nulllal cele corec- lui.
formarea listei anuale, prin luarea dupA lui! c:oq,use numai cu judecAtot.i TO(i cei al di.ror su11et bate pentru
propriu. tara l<X", ar trebui cain aceste momente. -
alfabet si aceea a listei de sesiune prin Subt asemenea itnpre! - ci din cele enumerate se va dlci astfel sunt toate momentele in care
sorti, nu inflitiseazA nici un neajuns . DupA peste putintA ca asezAmannJI
modul insa cum se formeazA Ia noi lista nu producA rnu. Cauza esre c!
destul c!, daa asezAmantul cutitul experimentArii se tmptantA in viata
b:e Ia noi efecte periculoase, poporului -in aceste momente, zic, s4
preparatoare, in care se inscriu fli.rn deose- mare parte din jurati sunt oameD;
lti tn ~zAmAntul juriului contribuie cu spiritul si CUDO$tintele lor
bire toti cei ce "au trecut invAtAturile unei de a fi. 0 reformA a juriului
fa lplicarea lui nesocotitA. Tot Ia lununarea grelei iritrebAri, pllnltntrucit
scoli secundare" sau se bucurli de un venit neapAratA. AceastA reformA
demonstra si pentru toate sunt bune si din ce cauzl sunt rete
de o sutA galbeni "sau" exercitA o profe- caute a stabili un mecanism de 1
-.ari ale vietii noastre publice. asez4mintele ce le avem.
siune Iibera "sau" piAtesc o patentA panA care numai persoane capabile d
Ia gradul aJ patrulea inclusiv", luarea nu- Ia functiunea de jurati. Trebue
melor dupA alfabet pentru formarea listei abrogat dreptul de reclaml, JPOI

90 - - - - - - - - Polis 2/1998------ -
~ Po& V1998-------------- 91
 Conservatorismul roman. Texte clasice
NOTE
1. Se intelege eli documentul insusi a1
constitu tiei noastre nu con tine numai
principu, ci ~i nonne de aplicare practicA; deci
s-ar pu tea intampla ca, in intrebarea
reformlirii asezlimintelor noastre, chiar
paragrafe din actul constitutiei sli vinli in
cercetare. Aceasta insli nu ar indreptAii deloc
a vedea in asemenea lucru o c!ilcare a
principiilor insll.$i. A~ bunli oar!i am pune o
intrebare foarte important!; paoli intrucllt s'ar
jicni sistemul constitutional suprimll.ndu-se
senatul Si concentr!lnd reprezentarea tmi
Intr-o singurli camera, "adunare obsteasca"
cum ziceau cei vechi? Totodatli ar fi
interesant de a stii cauzele, care au impins pe
oamenii nostri politici de a adopta sistemul
de douli camcre. Acest sistemu nu stim ca sli
fi fost de vreun folos undeva, dar el se aflA Ia
Englezi, din cauze cu totul proprii poporului
englez. Dela ei l'au imprumutat Francezii tM!i
sa stie pentru ce, deJa Francezi toate
92 - - - - - - - - P o l i s 211998 - -- -- ---1
popoarelele celelalte, care au
sau mai putin 8$ellimintele
ajuns si noi a avea acel corp
in timpurile din unna a inceput a
prisos de clitre popoarele care
Constitutia imperiului germao n
decllt o camerA. In orice caz, credaa .a
noastre politice ar face mai triDe 11
si cu asemenea intrebhi, in Joe
batjocuri personate, care degradeui,
presa noastra.
2. Si dacli aceasta nu se intllmpli
vine din modul cum e compuSI
alege, dupli cum o spuseseram $i
3 tn legea franceza din 1808, p~
alege pe cei 36 jurati pentru lisa de
4. AchitArile sunt aproape de 90 %.
dielapidarile de bani ele tree
nepedepsite. Cauza e Jipsa de
asupra insemnlitAlii statului care e
ca ceva strain, dusman.
II greutatea erau singuri agenti
llllmului, timpurile mai noui in
Jlpaoaiunea gazului, electricitatea
directiunea progresului
nostru*
n tnvltat modem a avut ideia
original~ de a stabili un fel de
social sau cum ll num~te el
pin care sA se poati judeca
wdere gradul de desvoltare al
popoare comparate intre
biZl unitarl a acestei truisuri
voia s~ adopte numart..1
naturale, pe care un popor
ajuns a-1 face tributar omului.
carl societltile antice si le
lv%ea a vantului sau a aerului
veni pe Ul1l1A si la aste trei,
mult timp s~inirea omului
dinafara. Veacul de mijloc
descoperirea busolei folosirea
ad a ne ascunde cat e de
ideea asa numitului socio-
am incerca a face aplicar.-
nostru, inta.iullucru ce va
obaervator este cA societatea
IImas i n privinta stQpanirii
.ICeator agenti fizici in starea
1n uzul si viata poporului nostru
din E. Lovinescu . 1942. Antologia ideologiei junimiste. Buetll'qti: Casa Scoalelor,
Articol aplirut initial 1n Convorbiri litenre, VTII, 1874.
Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - -
putem zice cl n'a intrat panA astAzi nici
una din descoperirile moderne, care
inzecind puterea bratului omenesc cautA
a emancipa din ce in ce mai mult pe om
de JlllllX:a vesnidlla care e os&ldit in lupta
pentru existent!. Toate imbunAtAtirile
mijloacelor de muncl, cAte le vedem
introduse p~ acum la noi nu sunt in
adevarata lor fire, decat un produs exotic.
StApanirea peste materia brutA nu stA
intr-adevM in intrebuintarea singu.ratecA
acutlirui sau cutlirui alt agenttmbunAtAtit,
ci in intrarea acestor agenti tn viata zilnicl
si obisnuitA a poporului. La noi ins~. care
incerdri s'au fkutin acestinteles, nu au
venit panA acum decat dela st:rninj si nici
o descoperire, nici o imbunmtire cat de
micA, proprie neamului nostru cu o gasim
insaisA in cartea cea mare a biruintelor
spiritului omenesc asupra naturii inerte.
lntrudt poporul nostru nu a stat in leg~
turl cu neamuri strliine, intrucat indemnul
11 i sila unei civilizatii exteme nu 1-a
indatorit pana Ia un grad oarecare a esi
din amortirea sa, el a urmat lupta pentru
existent! in contra naturii cu aceleasi
unelte simple si nemestesugite pe care le-a
primitdelastrlU>unii sAi. Uncarsi unplug
93
 - - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice - - - eonservatorismul romAn. Texte clasice

precum le vedem zilnic in lucrare Ia noi,

icoana unei impreuna bite, care-1 numim caracterul sau geniul
ne pot spune mai mult asupra adevruatu.Iui organizAri sociale oarecare. unei natiuni. Oriclte roade bogate ar
progres, decat toate declamatiile juma-
care se atlA omul izolat de a se produce individualitatea cea mai bine
listiee, decat utnlArirea tuturor discutiilor
cu izbanda puterii dusmane constituitl, numai in el si prin el se tmbo-
de politidl transeendentA.
neajunsul rnijloacelor sale gAteste comoa.ra de cunostinte si forte
"A sti este a putea" -a zis p4r.in-
dela cea dintai ivire a sa pe adunate, comoart compusA tot atat din
tele stiintei modeme , vestitul Baco de
aduell in asociere cu semenuJ multimea obolurilor date de smaci, cat si
Verulam. De vom aplica aceastA axiomA
deja in unele soiuri de animale din rarii talanti adusi de cei bogati.
Ia starea intelectuala a poporului nostru,
astfel de conlucrare adeseon Am zis mai sus, ell statui areca
vom trebui sll mllrturisirn cu uimire, dl
desvoltatA, cu atat mai multo elemente constitutive si oarecum primor-
nu numai poporul roman e unul din acelea
ca starea normala a omului diale ale existentei sale un teritcriu margi-
limbll si inteligentA posedl
care stie mai putin, eeeaee s'ar putea
nit, locuit de o populatie dati. Scopul sau
explica intr'adevllr din imprejurllrile
mijloace de desvoltare ale unei in realizarea fortelor ascunse asezate de
nepriincioase, in care a trn.i pan'acum: dar
de impreuna lucrare care Ia naturli in embrionul omenesc, f.tind cu
ee e mai rllu dl e un popor care se h~te
vedem stationare. Fllrll a intra neputintA ado catime de agenti materiale
cu greu de a voi sa stie. "Nil admirari"
t4ri asupra punctului atat de supusi actiunii sale, e vederat, c1 teritaiul
era o zidltoare a st:r.lbunilor nostri, si in
originii societlltii omeneeu.1 va fi primul si pentru tnceput, eel mai
adev&- oricine cunoaste poporul roman,
constata dupA starea stiintii important element de existent!.
trebuie sa vada, dl acel "nil admirari" se
aceastA societate, departe de a Ca fOI'IIl! exterioarl si oarecum
aplidl tot asa de bine Ia tllranul Dun4rii
liberului arbitru al unor flzidl, sub care se infttiseazA persona-
ca Ia strnmosul sllu de pe tllrmul Tibrului. contra un produs natural.
litatea statului, teritoriul care-1 ocupl va
Daca Ia acest din urma insa era poate
tului social e o teorie invechiti, avea o indoitA indurire asupra caracte-
rezultatul simtului de sine ee era in drept ast.Azi a explica societatea prin
rului sau si asupra relatiunilor sale cu alte
a-1 avea ca stApan al Iurnii, Ia eel dintai
tract sinalagmatic ar fi o erezie state individuale. Istoria omenirii e plinA
nu poate fi decat rezultatul unui soi de
tot asa de mare, ca de a admite de lupte pentru stApanirea teritaialA, si
lene, care mentinand spiritul intregei fiziell se compune numai din
cAnd vedem tenacitatea si pasiunea cu care
natiuni in cllrllrile blltute de demult, a
mente. SIAbiciunea individuali doi vecini isi disputll un petic de pAmlnt
desvAtat-o de orice actiune proprie, de a trebuit sa condudl de timplll'iq
de multe ori neinsemnat, nu ne-am putea
oriee manifestare vitala. Aceastlllancezire
mai tare sau pe eel mai intelige-. explica aceastA inversunare, daca nu am
a intelectului national se aratA, precum jugarea semenului sllu, pentruc:a,.:
sti, ell pentru unul sau altul acel petic in
nici putea fi altfel, sub indoita formA: a du-si actiunea individuala prin
aparentA neinsemnat este un element de
unei retrogradllri econorniee simtite si a unei alte actiuni adequate cu a
desvoltare sau poate chiar o absolutA
unei capacitllti si mai simtite incA pe sporeascA puterea de rezisteDI!I
conditie de existenta.
tAramul organiwii sociale. actiune in contra agentilor Configuratia granitela, des volta-
tn lupta sa contra naturii omul a Desvoltarea aeestei s~aniri
rea tArmurilor maritime, pozitia generalA
trebuit de timpuriu s A se asocieze cu a omului asupra omului a Cost
geograficl sunt elementele cele mai
semenul sAu. tn adevllr, oricat stiinta din care s-a desvoltat ideea
importante in privinta relatiilor din afart
modemA a putut trage vlllul de pe originile rui ratiune de a fi nu este alta
ale unui stat. Configuratia geologicA, pro-
gintii umane, oricat a urmru-it in decursul sui omului izolat de a realiza
portia intre vlli, clmpii si munti, catimea
veacurilor obarsia omenirii, nicicand nu al existentei sale.
si puterea apelor statatoare sau curgatoare,
s 'au gllsit urme de om izolate. Populatiile tn Joe de a vedea prin tmbelsugarea naturalA, clima, sunt din
lacustre, locuitorii pesterilor, ca si stat o fiintA absolutll si bazat
contra elementele importante in privinta
slllbatecii eei mai depllrtati si izolati pe nament, vom gAsi in el o
vietii dinluntru a statului. Elementele
care i-am cunoscut, ne-au dat pururea anterioarA oricArei rationln
acestea naturale fiind date odata pentru

94 - - - - - -- - Polis 211998 ~
r - - -- - - Polis 211998 - - - - - - - 95
 Conservatorismul roman. Texte clasice - - --
totdeauna si numai intr'un grad foarte mic
supuse amestecului actiunii omenesti,
avem ale privi pe deoparte cape un mo-
ment oarecum fatal in desvoltarea indivi-
dual! a fiecArui popor, iar pede altA parte
prin impotrivirea sau ajutorul ee-l dau
act.iunii omenesti ca ruste agenti puternici
asupra vointii omului
Dela gradul de iscusintA, dela
spiritul de consecventA, cu care un popor
dat va urrnMi sau rotunjirea cea mai nor-
malA a teritoriului sAu, sau si mai mult
adoptarea celui dat Ia scopurile sale vitale,
vom putea trage o prirm concluzie asupra
vitalitAtii samburelui individual, ce se
des voltA in acel popor, asupra rodirii inte-
lectuale, Ia care ne putem astepta del a el.
Privind din acest punct de vedere
starea noastrn., trebue sA m~ism iar.lsi
cA stllparure omului a<;upra naturii la noi,
nu a esit incA din stadiul primitiv al unci
exploatAI. harbaresi neingrijite. Bogatille
nenumArate ce contin muntii nostri, stau
nu numai neexploatate, dar chiar necer-
cetate. Chiar acolo unde precum in sali-
nele noastre, intcresul fiscal a mentinut
exploatarea inceputA ab antiquo, mijloa-
cele cu care extragem mineralele sunt tot
atat de primitive cain timpul stnlbunilor,
care au deschis aceste 1svoare de bogAtie.
Neingrijirea statului pentru aceste mine,
al cArui produs formeazA o parte insem-
natA din bugetul sAu, eo ilustratie flagran-
t! de neingrijirea economicA, cu care,
precum vom vedea mai jos, intregul popor
tinde a seca isvoarele de avutie, puse de
nat urn Ia dispozitia sa
Isvoarele si raurile, acesti sorginti
de viatA si rodire, curg acum ca ~.i inainte
de secole din muntii nostri, tarn ca omul
sA fi gAsit vre-un singur chip de a intre-
buinta puterea lor, de a regula cursuI lor
adeseori torential, de a-si face intr'un
cuvant serviabila, fie purerea motrice, fie
96 - - - - - - - - P o l i s 211998 - - - - -- -]
act.iunea fertilizantA al acestui
puternic, pe care natura a putut
Ia dispozitia omului; ba ce e
prin stfupirea sistematica si
a pMurilor noastre de munte
"' . ....
acestor raun, 10 loc de a fi 0
tind din cein ce mai multadev,...i
tern pentru imprejur.lrile prin
Dadl, IAsand Ja o parte
naturale primitive date
totdeauna de naturA, venim Ia
care natura nu le acordA dedit
unor combinatii mai perfecte de
sim in agricultura noast:ra
mente de neingrijire, 1celeasi
mahnitoare pentru popor.
Dintr'un capAt al truii in
vedem aplicandu-se fruc1 mila ua
de prndare a bogAtiilor naturale,
pretext de culturA conduce
secarea pAmantului nostru
Peste tot locul p!ldurile seculare
toporul proprietarilor, lacomi
cura cateva sute sau mii de
mutt pe care sa-1 poata
desfa.tArile strninAtAtii. Iar
deschise, dacA nu sunt osandite a
cute in imase stenle, cad sub
curnturi adcseori in regimul unei
tAri neinteligente, care de pildA in
va a preflicut deja un numar bun
In rapi si ponoare sterile. 0
atat de mare o vedem pe locuirle
prin chiar situatia lor Ia ar.ltur.l.
sare mandrn de experientele
altar popoare, de descoperirile
modeme, agricultorul roman
semAna de sute de ani pe ace1~~
aceleast esente si dacA acest
exploatare abs~d a inceput in
din lll100 adarecolte din ceince
el in loc de a cauta ratiunea
men in sArncirea necesarn a tariJieU!
cautAinanotimpuri rele. SinsruratJd
a Conservatorismul romAn. Texte clasice - - - - - - -
s'au adus in exploatarea noastrA
menitA a gdbi calamita-
~. de vom urma cu acest
a vorbi despre inst:rumentele
iiiiiiPte de agricultu.rl, cu care au
' cultivatorii cei marl sA-si inzes-
Toate aceste imbunA-
in adevar, decat de a munci
un biet ~t ostenit deja de
generatii, a aduce la supra!~
aceeasi tratare barbam pAturi
mai adftnci, luarut astfel gene-
ilaoWtalre pfu1A si putinta unei imbu-
CAt pentru a reda tarinei sub o
ceeace i s 'a sustras sub forum
nimeni nu gandeste; si chiar in
illlllrelor de populatie eel<X mai marl
movile de gunoaie nein-
o icoanA credincioasA despre
nu numai sanitarll, dar si
a poporului nostru.
Rasa vitelor de muncA, aceste
puternice ale agricultorului, de
zi in zi, si nu e departe timpul,
MICeUtl tad ~. care hn1nea
sale statele megiesite, care era
. .pemru cantitatea si calitatea u.n<X
tle,pentru acArorcrestere siinmul-
ei pare a fi menit de naturli.,
dela nemti,englezi si franceZ:
~edo~tice.ODejastatu!
cumparn regulat remontele i
CasA caracterizAm intr'un cuvant
definitiv ai acestui sistem
putem zice, cliOIDfmul exportA
li aa incetul i~i tarina sa si o
ln obiecte de lux improduc-
actst mod de exploatare zace
primejdie economic! pentru
110stru national. Secaoo unul dupa
IOirele naturale ale bogAtiei natio-
~jindu-se pentru reconstituirea
Pmductive pierdute, ea tinde a
~ Polis~211998---------------
face din panlantul roman tot asa 0 tabula
rasa pentru intreprinderile economice ale
capitalului si muncii strlline, precum pe
tmfunullegislativ si social prin st.ergerea
tuturor datinilor strAmosesti, tuturor
inceputurilor de organizare proprie, am
facut o tabula rasa, pe care formele de
cultud strninA transplantate &a spiritul
care le-a aeeat si pe care Ia noi aceste for-
me nic nu-l pot avea, a produs icoana
multicolort si variatA, dar lipsitA de orice
unitate a institutiilor noastre publice.
Desnationalizand pAmantul roman, pre-
cum deja am desnationalizat institutille
publice Si tra.iul privat, VOID ajunge CU
incetul si pe nesimtite, dar cu atat mai
sigur la pierderea insA.si a individualitAtii
nationale.
DacA dela industria privatA ne
intoarcem privirile cAtre stat si cercAm a
vedea care este ingrijirea sa pentru terito-
riul national, gAsim la dansul aceeasi ten-
dictA de exploatare irationalA, aceeasi
neingrijire pentru viitor. Am vorbit mai
sus deja despre sistemul exploatArii
minelor noastre de sare. Am putea cita ca
exemplu de o neingrijire poate ~i mai mare
administratia intinselor pMuri de Ia
ostele mosii minAstiresu. Abstractie
fac~nd de abuzurile de tot soiul, de
neingrijirea traditional! a unui personal
silvic neindestulAtor si rnu preglitit, ins~i
planul si sistemul de exploatare adoptat
se poate privi ca pernicios. Bazat pe siste-
mul invechit al parchetArii padurilor,
netinind nici o seam~ de deosebirile
locale, de esenta lemnelor din cutare sau
cutare parte, &a nici o privire Ia vre-un
scop economic oarecare pentru viitor, toa-
te aceste pMuri cad una dupA alta sub
toporul devastator si dadi deja lipsa de
lemne de lucru a inceput a deveni simti-
toare in unele pQ[ti ale tlrii, putem prezi-
ce, cA timpul nu e departe, unde vom
97
 - - - - - - - Conservatorismul romAn. Texte clasice - - - - - Conservatorismul romln. Texte clasice

importa poate din America lemnul de dealtfel neobisnuitlla noi. personale. el are in populatia saelementul
constructie ce ne va trebui. numai in rap<xt ru tmf(XiuJ tmbil si progresiv, dela desvoltu:eaclluia
Tot at3t de null este ingrijirea de a tnvinge greutltile, ce vaatama mai cu seamA taria si importanCa
statului pentru tmtrarea cei<Xialte isvoare plmantului Ie pune coii1Unicldi sa. ln acest element se concentreazl
de bogltie natural!. Pesclriile si vinatu- om si liberii ci.rcaliri a~4 adevarata sa vitalitate, tn el si prin el se
rile noastre tind a seca deopotrivl cu soiul, trebue sl zicem cUn urmAresc si seating scopurile vitale, pen-
prunantul nostru. Mica parte de litoral, pe aratl poate singura actiune tru realizarea cAnn c1 este aeat. Dela
care prevederea strtinl ne-a incred.intat-o statului; si aceasta tnsl e nliiDii gradul de tmbatie a1 populatiei mai mult
prin tratatul din Paris, s~ si astAzi neintre- to privinta lineamentelor mari tnca decat dela configurarea teritOOall si
buintat!, si singura incercare ce statui actiuni. Detaliile apliclrii prevederea economicl a populatiei,
roman a &ut-o in acea parte de tad, era aceleasi elemente de neingrijire importanta statului pe tadmul economic;
cat pe ce s4 condudi Ia dlr3marea unei usurintA, aceeasi dispt'()Jntie dela gradul de culturl interioarl $i poprie,
prosperit!ti economicc, pe care acele l*1i si mijloace, care putem zice este dela tatimea si calitatea ideilor proprii
le datorau prevederii ~i gospodlriei caracteristicl a tntregii noastre Dlscute tntr-un popor, importanta sa tn
intelepte ale guvernului rus. eoonomice. Cu legea drumurilm cadrul genttal a1 istoriei sial omenirii.ln
Cele doua miJloace de dipetenie dupl cea francez!, statui a rapmu1 cu poptllatia se manifest! mai
de a introduce si lAti Ia noi cultura midi, insuseascl deodatA si nici o ales caracterul individual si personal a1
acest mijloc putemic pentru creearea unei organicl sistemul unor retele statului. Devenind purW.orul ~tient
populatii rurale numeroase si prospere, cornunicatie, Ia care statui eel si ntteflectat, dar cu at1t mai sigur a1
cultura tutunului si a viilor, putem zice voltat poate in aceastl privin1i ideilor si tdurilor vitale ale populatiei din
cl a dlzut. pradl llcorniei bugctare. Pe si nu a ajuns,decl\t in dearrs de care se rompune, personalitatea statului
cand statui printr'o organizare putin ratio- intr'un mod treptat s.i potrivit aa reprezintA tn bine si ttu singura icoanl
nal! a monopolului tutunului tinde a tarea sa industrial! si agricolA. aedincioasl a poporului. Relatia tntre el
distruge cu desharsire o ramurl de o luaare pregltitoare, fArl cea si acesta nu avem a ne-o gandi ca o relatie
productie, care ril!Jltumitl1 plmantului idee despre importanta si intre doul subiect.e .diferite. Desi statul
nostru si a pozitiei gcografice a tlrii pro- lucn\rilor, despre mijloacele esteo individualitate propne si mai inal~,
mitea ~ devie prosper!, comunele riva- s 'a votat o retea de eli nationaJe,jll el totus1 nu se poate nicicAnd deosebi cu
lizand cu el in intelepciune, ruineazA prin si comunale, din care unele vor totul de-popor, eel putin nu, fllrn a necu-
butucfirit cultura viei si prefac nume- folos economic .indoelnic, pe noaste misiunea sa. Datolind tnfiintarea
roasele podgorii in cfunpii sterpe. Aceste nu vor ajunge nicicftnd a putea fi sa luptei omului pentru existentA, $i
diki irationale si strickioase inc! mai ite. to loc de a concentra prin ICieSt incident inchis, statui, ba aceasta fiind baza pe st!pWrea omului
mutt prin chipul cum se aplidi, decat prin fat! cu mlrimea obiectului de consiliile judetene caul! a se asupra omului, e vederat, cl realizarea
esenta lor, dupl ce vor fi umplut pe vre-un miJloacele destul de marl pe DOui intreprinderi tot atat de practicl a ideii de stat va lua pururea
timp oarecare casele publice d~ertate, le-a creeat asupra cl\rilor ~ in privinta val<Xii lor econo- forma staphirii unei clase sociale asupra
secfuul insAsi sorgintea de unde curgeau, o important! netl1glduitl, in de disproportionate cu mij- celodalte. Viata sa interioam va fi um-
vor lisa un gol simtitor nu numai in acele ingriji prin studii serioase, priD diapooibile, trebue sAne zicem, plutA prin lupta pentru staplnirea acestor
case, dar si in tntreaga economie na- unui personal technic indestuJ de mare Iectie a trecut nebAgatA diverse clase. Regularea accstei lupte,
tional!. si de numeros, pentru o execuUd~ seam! sicA to loc de a fi 1lD: ment(nerea ei in marginile unui proces de
Singwul punct in care statui pare si in raport cu scopul propus, nu a servit decat de adestepta desvoltare natural va fi misiunea cea mai
hotiirllt a desveli oarecare ingrijire pentru fi fost de a ajunge numai b eel fugitiv pasiunile rele mici ale tnsemnatl a oamenilor de stat in privinta
teritoriu sunt mijloacele de comunicatie. nWlllr de kilometri construitin zilei. politicii interioare.
Nu avem a ne ocupa aici de influenta de acolo o risipl de puteri, care Dacl in teritoriul slu statui are Dela simtimlntul de identitate,
economiclt si politidi a marilor lucrlri ce multe judete a fclcut ca IucrAri date, elementele naturale si care va uni popu1atia cu individualitatea
s 'au intrepcins si se W1l1Aresc cu o energie pute si fclcute pe jumltate sl titoa.r,. ale existentei sale absolutl a statului va depinde pe de:oparte

98 -------Polis2/1998 ~-----__.__Polis 111998 - - - - - - - 99

 Conservatorismul roman. Texte clasice - -- - Conservatorismul roman. Texte clasice

tma institutilla acestuia, pede altaingri- fonnele iidntMoare ale UDCi pentru a inlMura piedicele ce natura le
jirea sa pentru intecesele populatiei. Acest desvoltate, sunt si trebuinteJe pune desvolrmi omului. Din aceastA mi-
simt de identitate, mai mult sau mai putin totalifAtii poporului. Nicaen siune a statului se explica cea mai mare
constient e ceeace, cand se aratl intr-un care desparte clasele culte parte a atributiilor sale administrative; pe
individ sau in mase, numim patriotism. ale unui popor, nu e atat de ease intemeiazAIAtirea constantA a sferei
Departe dar de a fi rezultat:ul unei abstrac- noi. Simtul de identitate Da1ulal.a sale de actiune, ce observm in societAtlle
tii oarecare, acesta vi fi puru.rea instinctiv geneitate chiar antropologic moderne . Fiind, fat! cu individul, care-
si se va traduce prin fapte, care acestea pierdut. Precum truanul oostru cum nesffirsit, numai el poate concepe si
sunt pururea rezultatul institutiei si nu al intelege limba pe care o executaintreprinderi, care trecand cu mult
reflectiei. De aici decurge importanta noi nu mai intelegem traiuJ peste sfera vietli individuale, sunt menite
pentru stat si popor de a nu lAsa niciodatA tn'leste. Tendintele noastre de a-1 a aduce roadele lor unor generatii vlitoare
lilldsocialaoarecare ce prininsusi
sA slabeascA acel simt de identitate nu a condus pana acum pentru poseda s~ in stat, ar fi si a asigura astfel desvoltarea succesivA
instinctiv, pe care natura 1-a pus in sanul o impovArare material! fad a se identifica pW Ia un grad si, in teorie eel putin, neslarsirA a po-
omului ca o constiint4 intunecatA a pentru el si pentru noi la simtui trebuintele obstesti. C~terea porului.
principalei sale conditii de viatA. stra.ini pe insusi p4mintul primit-o departe unll de altli, Dac4 privim din acest punct de
De privim sub acest punct de mosesc. Asa numitele reforme tnduriri atAt de variate, a vedere ceeace a Bcut pW acum statui Ia
vedere starea lucrurila dela noi, nu putem le-arn introdus in cei din urm1 tot stat de mult ca si reformele noi: 1) pentru desvoltarea fizica si 2)
zice altfel, d~ cA, departe de a fi realimt de ani nu sunt, privite Ia leglmAntul social. Lipsiti de pentru cea moral4 a poporului, trebue
vre-un progres, suntem in acest punct cu alta decru rezultatul unui solidaritate cu cercurile mai iarAsi sA ne zicem c4 progresul si in
mult inapoia pruint.Hor nostri. ln dorul vidual sau de clasl, care pentnl mai largi in care tra.im noi, in aceastA privint! a fast mai mult iluzie
nemArginit si nesocotit de a ne insusi cerea unor trebuinte adeseori ltl-..ezenta o organizare oarecare, decat realitate. Singurul pas deciziv dela
formele civilizatiei inaintate, de a s'a indoit a sacrifica telurile decit o turmA turbulentA si ' 59 incoace a fast emanciparea muncli
introduce in viata noostn'l publicA insti- vitale ale poporului. Deprin$i a de indivizi, in care eel mai locuitorilor prin legea ruralA. Ridicand
tutiile popoaretor celor mai culte ni s'a jurati in tineretele noastre ltiiOism individul e unicul mobil piedica cea mai importantA, ce se opunea
rupt cu o mfutA sacrilejA toate traditiile im~e materiale rue~ Rezultatul final al acestei Ia desvoltarea economicl si intelectual4
vechi, tot sirul desvoltmi istorice. tn loc culturA inaintatA, simtim de a maselor, elibednd pe agricultorul nostru
de a desvolta in sens modem datinile si revenim in tarn intr-un mod de lanturile seculare, recunoscandu-i in
institutiile srrnmosesti, in Joe de a cAuta dureros Iipsa lor; si film a tine sfarsit un drept asupra unei pmticele din
si g~i fonnele sub care ideea modernA a relativitatea acestor bunuri, acel pAm3nt, pe care numai munca sa il
statului s-ar fi putut introduce in constiinta catusi de putin, ca ceeare este fi1cuse d reprezinte o valoare economicl,
poporului, noi am g!isit mai lesne de a chiar necesar intr-o tarn statui plrea ca a inteles toati importanta
iJ11Planta ..en bloc" si film cea mai micA avutA, poate fi de prisos sau ce are pentru dansul organizarea pe niste
cugetare aitidi, fonnele prelucrate de alte cios intr-o stare mai primitivl, baze reale, a pMt.li cele mai numeroase a
ginti, care oricat de perfecte ar putea fi, introduce cu orice pret acele locU1torilor sli. Pe langA imbunAtltirea
nu corespund nici trebuintelor, nici trecu- imbunatAtiri. Avand trebuinte cwat material!, ce legea rural4 era menitA
tului, nici simtimintelor intime ale popo- ~i mai variate decat plrintii d aducA in soarta muncitorilor nostri,
rului nostru. Crescute tn mare parte in neputfutdu-le indestula, din meritul ei principal consist! in faptul
stmin4tate, despArtite din frageda copi- selor noastre mijloace, M de o moral cAprin ease inaJ.tau Ia rangul de
lme de tulpina nationalA, clasele noastre Ia care nu suntem deprinsi, om acei lucrntori, care in trecut nu figurau
culte au presupus cu usurint! flrl de in organismul statului, un decat ca simplu instrument de lucru.
exemplu in istorie, c4 trebuintele lor indi- venituri pentru a acoperi
viduale, ca aspiratiile si necesititilor pe individuale mai mult decit
care le <:astigase printr'un trai indelungat d corespundlila trebuinte~.
Wl-- Putem zice, c4 dela acea lege numai
cuvW!tul de popor roman a inceput a avea
un sens concret si practic. lnteresand
tntre stn\ini, in contactul superficial cu Tendinta generalli de a nWi S1 de-a-dreptulla cultivarea tarinei romane

100 Polis 211998 ! I Polis211998----------------- 101

 Conservatorismul romAn. Texte clasice - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice

pe multimea pin! atunci desmostenitA a inaugurarea sistemului de ale statului, prin noua legislatie penall si
locuitorilor ei, legea rural! pkea cl aparentA si iluzorie, de care civil! intr'o atmosfern vitall nouA si
W'lllkete, pe lfutgl scopul eel mai apro- spiritele claselor dominante. neinteleasA, el incepute degrabl a simti
piat al unei reforme economice, acel mai Prin putinta datA llClU.ibJj cl refonna pe care o salutase un moment
inalt al unei reforme sociale si politiee, tari de a tmparu in nesfllr$it cu semne de bucurie, nu insemna pentru
cl tinteste intr'un cuvint Ia creearea unui Iegiuitorul a nimicit deJa inceoan dansul declt o schimbare de stApani.
popor acolo unde pfull atunci nu fusese constituirii unei clase Supus acum arbitrarinlm unui card de
decat o turml inertA de muncitori. Pentru prospere de proprietari mici, tirani mici, cuprins in mrejele unetlegis-
ca legearuralA sll fi putut avea insA aceastA al oriclrei tAri agricole. Prin latii pe care nu o tntelege, unei organiz.atii
inriurire bineflidltoare, ce eram in drept simultanl cu Iegea ruralA a publiee formaliste si prea complicate
a astepta dela dansa, ar fi trebuit ca odatl reforme administrative, care pentru viata sa simplA, el e dat fiinl nici o
cu ridicarea tutelei economice, in care actual! a populatiei sunt ap4raretn mana exploatatorului sAil. Dela
p3nA atunci tr.Use cea mai mare parte a sens, care insA sunt cu atat momentul cand intrA in lume panA Ia eel
populatiei noastre, sA introdueem un toare, cu cat nu au nici un folos ~ fericit cand 0 parnseste, cedand sub
sistem administrativ si financiar, menit a practic,legiuitorul pare cl a mii de forme produsul sudorii sale clasei
completa emanciparea claselor de jos. Nu Ia starea de proletariat lacome de paraziti, care se nutreste pe
destul cl am ridicat sarcinile ce apAsau populatie, pe care de abia corpul social, el pastrand abia ca rezultat
populatia din partea claselor privilegiate, temic o trezise din neantul al m11nci.L sale seculare cu ee lntampina
trebuia sll ne'ngrijim ca ele sA fie scutite cand 0 Organizatie adDUoaRQ trebuintele cele mai neap&ate ale existen-
pinA Ia consolidarea lor economic! si judeteanA fabricatA in cursul tei. Desgustat de o II1l1IlCA zadarnidi si film
moral!, de apArarea grea, pe care o poate luni dupA calupul unor 1~ folos, el a tnceput a se osteni de a ridica
aduee insusi statui asupra acestor clase. de a regula viata unor ~i pururea din nou piatra de Sisif a institu-
tn toe insA de a Ie pennite printr'o ref<knlA mai inaintate si mai cu
administrativA si mai ales fmanciarA de a el a rnpit poporului nostru
seamt._ tiilor creeate pentru fericirea sa. Us!\n-
du-se Ia n.area si la fatalismul raselor
cApita simtul de sine, independenta de a organiza si desvolta pe nefericite, el priveste cu resemnare cum
economic!, pentru care legea rural! nu economice, ce le creease. tree anii, dela care nu mai sped nici un
dMuse prin inlMurarea piedicei principale rudimentele existente de bine, care mai nu-i mai pot aduee nici un
decllt putinta negativA, reformatorii nostri, comunall pentru a Ie inlocui mo. UnealtA fiinl vointi si fiinl g&ldire ln
anticipand asupra efectelor reformei, actual!, al clrei defect eel mai mana unui adevru-at proletariat, el pW
scontand oarecum un progres posibil, dar cA presupune dela intreaga acum a avut eel putin meritul de a p~tra
inc! nerealizat, s 'a grAbit a inlocui stiinta de carte pe care de abiao cu tenacitatea traditional! a pArintilor sru
sarcinile, pe care le riclicase cu o manA, ce fhcusern legile, el nu a fik:Ut datinile si obiceiurile strnmosesti. Atins
prin altele, adeseori mai grele si mai a transmuta stApanirea de fapt deja dar tid nu rnsbAtut din putreziciunea
vexatorii. Considerand pe plugarul nostru proprietAtii mari teritoriale, tn socialAobsteascl, el este singurul element
ca un individ inzestrat deja, cu o noui clase amfibie de saibi, deJa care sA putem sperz vre-odat! in
responsabilitate economic! si social! cu desAvarsire de interesele viitor regenerarea simtului national.
deplinA, legiuitorul s-a gr.\bit pe deoparte tilor lor, nepAsAtoare pentru Numai facand abstractie de
a in1Atura toate mAsurile tutelare cu care tare a populatiei, nu vedea in formele goale si fiinl sens ale civilizatiei
administratia veche cluta a apAra pe clasa mare ai fostilor ciAcasi decAto noastre superficiale, numai intorcaoou-ne
cea mai putin desvoltatA, fie de influentele impus pentru dki publice .~ la isvorul primitiv si nesecat al vietii po-
dusmane ale naturli, fie de o exploatare Aducand in exercitiul stApinirii pulare, numai studiine datinile si obice-
prea mare prin clasele asa numite culte; asprimea, pentru a nu zice iurile, ca si limba poporulu nostru de jos,
iar pe de alta a trage din ea tot venitul omului care singur a suferit clasele culte ale societAtii rontane se vor
financiar, de care avea nevoie pentru ingamfatA de importanta pe putea iritelege pe ele insile ca un element

102 Polis 211998---- -- - ~ Polis211998---------------- 103

 Conservatorismul romful. Texte clasice ~ - - - -- Conservatorismul romful. Texte clasice - - - - - - -

propriu ~i distins, ca un mMular neatamat a fi marl legislatori, e destul vomfi. general~ ar trebui s~ ne asteptAm Ia un
~i necesar in lantul omenirii. Numai
planta pe thmul Du~i ~ Dupl ce am ilustrat mijlocu! spor repede ~i continuu al num~lui
printr'un studiu con~tiincios al naturii le-arn cules cu multA osteneaJillli
proprii poporului roman, ele vor putea care s a operat reforma cea rruu locuitorilor. Ea este pentru cine stie a
clopedii si manuale de bacahn~ des tina~ a ridica poporulnos- intelege sensul datelor statistice, cea mai
ajunge a da o form~ nou~ ~i original~ sAne d~ a studia mai i~tlj
ideilor generale importate. si felul cum s 'a Bcut cA aceastA tristA ilustratie a stmi noastre. Acest fapt
viata adevru-atului popor, c~ falsificatA prin mij1ocu1 prin care e, aedem, de atribuit pe lang~ nelngrijirea
Pe cat timp ne vom mhgini a toate institutiile pe care ni s1 treed, deveni in mare parte a tat de HititA in pri vinta sanitarA a
rumega ideile si cultwa altor popoare nu atata u~urin~. cu o critidl revenim spre indemnare lecto- populatiilor noastre de jos, pe lang~
vom fi in stare a produce nimic original sAne silim a inHltura tot ceeacc tema formulatA in inceputul insalubritatea bine cunoscutA a unui mare
pe tllr3mu1 gfutdirii, nu vom justifica prin prinde rll~cin~ pe pllmfuttul tngrjirirea statului pentru numh de judete, in care frigurile domi-
urmare prin nimic pretentia de a forma schimbasi adesvoltalntr'un
un grup distins si autonom in marea sa. nante in toti ani decimea.zA ~i slllbesc
si adaptat cu gradul de culturt Recapitul~. tngrjirea aceasta populatia mai ales in varsta ei fragedA,
familie european~. Pan~ nu vom avea o poporului, ceeace va fi doveditc:a
legislatie rornanA, o organizare in stat si
to sine mai toat~ actiunea mai cu s~ unui sistem administrativ,
litate; a umhi ~i a scoate Ia -.urire mlisur.l emanatA delaacesta care in anii din urrnA a gr.lmMit sarcini
comuM original~ a adaptatA trebuintelor cu s~ tot ceeace rezult.and din mod mai direct sau mai indirect peste sarcini pe populatia de jos si a
noastre, pfut~ cand nu vom avea o istorie, tele zilnice, din organzatia oarecare asupra sthii popu- condamnatintr-o tam atat de manoas~. pe
o limM, o stiin~ romfulA, nu vom fi un societAtii noastre, ar avea mai flcftndu-se abstractie deJa o parte a muncitorilor ei Ia o existenta
popor, ci eel multo expresie geograficA Ia existen~ decat niste teorii putin importante, am putut pliM de lipsuri side nevoi de tot soiul.
expus~ fluctuatiilor zilnice, amestecului rnu intelese. Trebue sAne ~ actiunea lui relativ~ Ia GreutAtile ce noua noastrlllegis-
fh~ starsit ai venicilor nostri. Soarta inte de toate de constiinta cA populatiei sub trei puncte de Iatie civil~ implicA in formalismul ei pen-
noastr~ viitoare ca grup politic, proba- Ie facem, nu le facem pentru mi, pnerale: 1) m~uri relative Ia tru contractarea asAtorlilorintre oamenii
bilitatea mai micA sau mai mare de a ne multime si introduchid apareald fizicA a populatiei: 2) mAsun din popor, greutatea ce rezultA pentru
mentine intacti in lupta pentru existen~ civilizatii perfecte, nu inselamprill ladesvoltarea lui economicA; 3) multi dintre ei in legile noastre militare,
cu alte popoare nu va atama nici de ta pe nimeni, nici asupra ilJDIIIU desvoltarea intelectual~. trebue ~i ele s~ aiM o influent! neobser-
nunllirul pustilor Peabody sau cu ac, nici asupra puterii noastre; trebue -De considedm starea lucrurilor vatA incA in destul in privinta sporului
de acela al tuourilor Krupp, ce le vom pl~ti cuvant sA rupem odatA pentnl sub intaiul punct de vedere, numerical populatiei. Cel mai important
cu sudoarea muncitorilor no~tri. Ori cate cu minciuna perpetua, pe care llinte de toate loviti de un fapt, obstacol insA este intr-o tar.1 agricol~ ca a
instrumente de acestea vom avea ele totusi dus-o in toatA viata noastri. cste incA bine constatat, totusi noastrll, greutatea pentru insuratei de a-si
vor fi neindestuJMoare in comparatie cu vind lucrurile precum sunt, lllllinele date care pan~ acum au creea o pozitia satisfOCAtoare. Prin legea
nUII1Mul de care vor putea dispune alte tand in antecedentele istorice publicitate, pare a fi adevArat rural~ s'a mhginit in adevh catimea
popoare. Acea probabilitate va atarna si
menit a inspira celor ce se p~aotului pus Ia dispozitia taranilor
mai putin IncA de relatiile efemere de
viitorul nostru, temerile cele nostri Organizarea noastr~ agricolA
urbanitate si buMvointA platonicA, ce le Voim a vorb1 de stagnarea intreag~. excluzand in cele mai multe
intretinem cu alte popoare. Sc~parea
tn privinta desvoltArii sale cazuri putinta pentru muncitorul agricol
noastrUn lupta pentru existenta exterioar.l
Desi un recens~mant al insurat in urma acelei legi, de a deveni
va fi numai in vigoarca samburelui vital
DOastre nu s-a tlcut dela '59 altfel proprietar a1 une mici pMticele de
ai rasei noastre. Asupra desvoltmi acestei
totusi comparatia registrelor p~mAnt decat prin imp~irea tarinei
vitalitAti, asupra cAutArii, descoperirii si lumea civilizat~, face cu
a ararat prin multe localitAti o p~inte~ti, SJ aceastti imp~ire fiind
cultivhii a tot ce poate fi original in noi construirea unei tari efemere$i !llla'enta a carurilor de moarte m!rginitA prin exigUitatea Iocuitorilor pe
trebue s~ ne concentr~m puterile meni~. ca satele lui Potemkin.deaJ ICelor de ~astere. Acest fapt prunant date primitiv prin legea rural~ nu
intelectuale: desv~du-ne de a privi tara s~nAtatea in eroare. Interesul .
atat mai ingrozitor cu cat se mai putin declt prin modul extensiv al
ca o tabula rasa deschis~ fanteziilor inspira altor popoare, simpatiile I!!
tarn, unde populatia fund culturii noastre, e vederat cAin aceastl
noastre creatoare, renuntaod Ia ingatn- ni le vom putea clstiga, nu ---...,e primordJale de existen~ imprejurare va zace o piedicA din ce in ce
farea care ne-a flcut sA credem, di pentru in viitor de ceeace vom ~ lesnicioase , dup~ regula mai mare Ia desvoltarea numeric~ a

104 Polis 211998

r- Polis211998--------------- 105
 - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice - -- L---- eoosccvatorismu1 rom&l. Texte clasice

populatiei. Statui, care prin secularizarea cele mai multe t.eluri si prin
tnapoi pe o cale, fie ea ~ asupra capitatiei, singurul mijloc de a
mosiilor mfu1Astire$ti a devenit proprietar mai grele sarcini ale statu)ui
iafaeSului ce au clasele dODU- mentine bugetele lor pwurea amenintate
a poate a patra parte din intregul teritor al Traditiile si moraVurile ~ prin gusturile inovatoare a legislatorilor
i(_.pne o stare de luauri atit de
tm.i, ar putea printr'un mod mai rational altl parte pat!! Ia un grad
iDdoleotei lor. Pe c1nd ins! nostri,tntr'un echilibru oarecare. De aoolo
de vanzare al latifundillor sale, dadi nu intr'un mod indirect, clasei
tlrl nici un soi de chibzuire o sporire de sarcini cu atat mai simtitoare,
inlMura cu desAvfu'sire, dar eel putin scade indeplinirea unui nullllr de
publice, el neglija de a le face cu cat o mare parte din servicille pentru
cu mutt aceastl piedecl. tn Joe de a care in statui modem le
~~~oawcrabile printr'o repartitie mai care se aease, enw numai niste servicii,
desface in bloc acele latifundii, ar fi, cre- functionari salariati. AparatuJ
conforml cu principiile pe care tnainte le indeplinea statui, sau a
dem mai nimerit dadi statui le-ar parcela. trativ modem a trebuit pin
Indus in eroare de o teorie clln" utilitate locall este mai mult dedlt
Greutatea mai mare ce ar rezulta pentru devie neaplrat mai oneros dedtm
el crezu cl este destul de a tndoelnicl. Averea mobiliari, acest factor
el din acest mod de desfacere ar fi mai Prin intinderea pripitl aacesaui
~.,.runal pe toti cet!t.enii sli Ia care tinde a deveni din ce in ce mai insem-
mult decat compensatl prin pretul mai sporit intr'un mod
impozite pentru a se apropia de nat in desvoltarea noastm, e mai scutit!
avantajos care J-ar obtioe si mai ales prin numlrul persoanelor care, in
legislatii financiare ratio- de orice impozit, iar o mare parte din
influenta salutarl ce ar avea asupra castiga existenta printr'o
de egalitatea impozitelor. El trebuintele publice precum cheltuiala
intregei vieti nationale, coostituirea unui productivl, trnesc din salariile a~a
clesldrsire din ved~impreju pentru c4ile de comunicatie, pentru o parte
numlr insemnat de mici proprietar1 deJa stat, judet.e sau comune.
prosperi.
aceast! egalitate consist! in din serviciul militar, pentru paza holdel<r,
gospodlriile noastre private, illooalitatea impozitului cu venitul se aropW" prin prestatii tn naturl, care flind
Aceastl influent! a mlsurilor servitorilor pe care am ll10S1ailll aceea a venitului fieclruia, bazate pe aceeasi repartitie atoJilisticl si
economice ale statului asupra populatiei stareaorg~tiei p~e indestularea trebuintelor neproportionatl ca darea capitatiei,
devine si mai simtitoare, dacl tintim a devenit un soi de plagl. care
liletraiului slu si reproductiacapi- prezintl aceleasi neajunsuri ba chiar
privirile noastre asupra sistemului de cea mai mare parte a veoituriJarJ lfmebuintat, ii rlmfule dispooibil. neajunsuri mai mari ins!, dacl tinem
irnpozite ee-l avem. Am zis mai sus cl duale, flirll vre-o compensatieedll
tot at.at din vedere tendinta si seama de usurinta cu care o parte din
pentru ca legea ruralA sl poat1 avea toatl prin servicile ce te aduc, asa Jn
pentru clasele economice populatie si tocmai cea mai puternicl se
influenta bineflicltoare, ce o putem general! a poporului, ~ de a prlvlli sarcina impozi-. sustrage dela aceste sarcini. Taxele de tot
astepta deJa ea, ar fi trebuit sl meargl soiul au devenit o plagi aa clasele inferioare. Pentru a ne soiul introduse pentru mii de servicii, care
paralel cu dansa o dispovorare economic! serioasl, cu cat din cauza tmei de acest adevru-, nu avem decat inaiote nu existau sau erau gratuite, lovesc
a claselor de jos, care slle permit! conso- neindestulltoare pentru func:djle,j chipul cum s'aaplicat princi- deopotrivl intr'un mod mai aplsltor
lidarea nouii existent.e ce le-a fost aeeatl. chemati a indeplini, prin
impozitelor Ia noi. Cel din- tocmai clasele inferioare ale populatiei.
tn statui nostru regulamentar toate sarci- perpetue Ia care sunt sup~ fast supunerea la darea capitit- ln adevlr, nu putem considera flrl un
nile noastre publice lAceau in principiu sunt in mare parte mai daselor pfu1l atunci privilegiate. sentiment de ingrozire coloanele jurna-
numai pe clasele inferioare ale societltii. problematice. l.lnPozit, care fonneazl si astlzi lului nostru oficial, care mai ales sub
Populatia intreagl pilrea desplrtit! in doul Disproportia imre ttJul mai productivl a bugetului form! de <UUi comunale contioe mai pe
tabere inegale, din care una avea numai mijloacele disponibile eo altl
mult condamnat de stiinta toatl ziua sporiri de sarcini; ~i cand
drepturi, celaltl numai indatoriri. Dacl cu care o mare parte din aceste intinde:rea lui asupra iotregii considerlm scopurile efemere si luxoase,
toatl monstruozitatea acestei stlri de devine inutill. Neputandu-se. a putut fi nici o usurare pentru pentru care se creazA aceste dlri, trebue
lucruri, populatia rural! a putut-o suferi, insuficient.ei mijloacelor dispO jos asupra ciirora catimea sl zicem, ella starea actualA, departe de
ba a putut chiar a se des volta in aparentl din cauza stlrii generalc do c:e le apAsa a rnmas tot aceeasi. a fi ajuns Ia o egalitate inaintea impozi-
mai bine decat sub regimul libertltilor intelectuall si economic! :ltime indi s-a sporit intr-un mod tului, ne depArtlm din ce in ce mai mult
inaugurate deJa '59 incoace, secretul acum un rezultat d~ o ~= prin noua organizare judet.eanl de acest postulat al ratiunii. Pentru a pro-
acestei anomalii aparente il vom glsi in care, lucrul unei marl parti a . Acest organism fiind fireSte cura micilor populatii din targuri inles-
exiguitatea sarcinilor publice de sub acel noastre e cu deslvarsire il~ sustine printr'un mod analog nirile costisitoare ale civilizatiei, pentru
regim. Statui patriarhal si semifeudal al acestaparatinutilsistri~ care sc sustine statui, au gAsit a creea cAteva grMini publice, a pava
regulamentului, fiind in mare parte cu toatl constiin ta gen= ze~imile aditionale asupra cateva strnzi, pentru a tnfiinta o retea de
calculat numai pentru trebuint.ele clasei netreboicia lui, nu avem a dtrecte si prin urmare asupra eli, pe care dacl ar fi gata, nu am avea ce
dominante, excludea a priori din sfera sa decat dificultltli ce intampinl din accste impozite, adicl transporta, pentru a hrlni profesori flirli
106 Polis 211998 J
------- Polis211998 107
 - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice .__
Conservatorismul romAn. Texte clasice

scolari si ofiteri Bdi soldati, statui roman

mantului. Importanta acestei
seadi insAsi mlduva natiunii, irosind in volt!rii nationale a fast si este pe fiecare din doctorii nostri sociali a
cheltueli de lux, ceeace deabia ar ajunge sustine sus si tare reteta sa pentru fericirea
de toti acei ce se ocupa cu afacaw
pentru acoperirea trebuintelor vitale. Dis- ce si de comparrun starea poporului roman, am vazut enuntandu-se
PI'OpOrtia ce exist! in toate gospodmille de acum 20 de ani, trebue s4 Hmgl olaltl teoremele cele mai contra-
noastre private in privinta veniturilor si a bunele intentii si jertfele din zidtoare, care toate pot fi excelente in
cheltuelilor necesare, neproductive si tului si a particularilor nu au principiu, dar au numai mica greseal! de
sterile, o vedem reprodusi in gospodiria a ridica nivelul intelectuaJ aJ Dlcl in genecatia trecutl desna- a nu se potrivi Ia starea noastd. Pe cand
,, publici intr-un mod mai insplimanWor. Trebue sA convenim ell acest claselor superioare aparea ca unul vedea tn desflsurarea nem!rginitl a
Pe lang! efectele dezastroase, ce ceva mai inalt, ell un progres social izolat, asistlm ast!zi individualit!tii singurul panaceu, altul
acest sistem le produce pe tArimul curat rurios al unui intreg popor, gbea numai in spirih:tl de autoritate
realizat prin urmare in aceastA
economic, avem a inregistra niste efecte Un studiu mai a.danc .e nimic mai grabnic de fkut, salvarea poporului roman. Pe cand unit
morale tot atat de grave. Precum telul arlta si aici aceeasi lipsa de a condamna, de a renega tot ne recomandau cu tot dinadtsnul Sta-
fiecrum membru ai claselor desmostenite asupra telului de urmirit, istoric, de a schimba precum tele-Unite din Amenca drept model de
in regimul eel vechi era de a obtine oboe- a puterilor vii, pe care le-arn schimbat slicul si antereul cu urmat, altii voiau tot asa de dinadins a ne
rie oarecare, pentru a se scuti prin aceasta pe celelalte t&funuri ale vietii aurtucul, toatAlegislaUa, toate duce inapoi Ia starea pri.mitJvl a strnmo-
de sarcina ee-l aplsa, asasub regimul nou dint.a.i simptom pe care-I observ~aa toatA viata intr'un cuvint, a silor ~tri de acum optsprezece secole.
tendinta cultivatorului a devenit de a face trebue sA ne puna pe ganduri, . Pltruns! de propria sa Pe cind unii ne cllntau frantuzeste refrenul
din fiul sAu un oaspete Ia masa cea mare de orice miscare stiintificA. aceasti generatie, cu toate de libertate, egalitate si fr.1tie, altii ne
a bugetului. P4dlsind cariereleproductive, celor stiute a sporit, aceasta pe care ar fi trebuit sAle aibe, spuneau nemteste cl numai prin solida-
oricare om care, cum ziceau parintii putin a o datori unui lucru lr.fldoe8te de nimic, precum nu ritatea umanitaril, poporul roman tsi va
nostri, stie doui bud1e, nu are alti tendintl silinte originale a intelectului aimic. Dup! ce a dadmat ere- <:astigarangul intre celela1te popoare civi-
decat de a deveni functionar. Asediind de decat unei educatii mai ~. si aceasta nu dintr'un lizate. Putinii, destul de fericiti pentro a
dimineafl si pfutA seara usa puternicilor ratia actuala, fiind pusA mai de filozofic sau ftindca un studiu 5ti ceva englezeste, ne aduceau din parla-
zilei, dela Ministru si pfulila subprefect, si mai des in contact cu al maril<X" proble~ i-a arMat mentul tritanic teorii gata, pilde neindoel-
o populatie intreagl de postulanti peancl, nu a putut decat sl tendintelor teologice pentro nice de unnat. Unii, multumitA culturii lor
fllman7i pierde in intrigi si st!ruinte un catime mai mare de materie apica adevArul, ci din simpl! clasice, vabeau si se agitau deja ca si cum
timp si o inteligentl, pe care le-ar putea AceastA primire insA, departe de ' i pentru a-si da sie insll$i o ar fi pe malurile Tibrului dictand urbi et
utiliza in alte intreprinderi intr'un mod asupra desvolt!rii intclectului !~*~Pre adAncimea ei intelectuall, odJi, si nu pe malurile lstrului, apat.m-
fructifer pentru economia national!. inraurire salutanl, a servit cu aceeasi usurinll dJrlmarea du-ne abia existenta in contra t~ilor
Satisfactia, ce pentru o mare parte din mare parte mai mult a-1 opri in t iaatitutiilor sociale si de stat. din afari de tot soiul.
acesti oameni e Iegat! cu ocuparea unei sa. tnlesnind putinta de a1n1ocui a c:lstigat tn cAtiva ani univer- Ce mirare, ell in acest haos de idei
functiuni publice, tinde a deveni o boali gata, prin teoreme enci cu care se desleag! toate pro- si tendinte contradictorii, orice sens
national!, nu mai putin decat degradarea superficiale munca propriei mai fncurcate ale vietii ea a pentru adevmtul progres de realizat pare
caracterului individual, ce e rezultatul chiar pfu1A si dorinta de afla teDiile absmacte ale culturi.i sale a fi dis~t? Pe cAnd in $COlile noastre
firesc al meseriei de postulant. E introdus In societatea de miJloc &i superioare, limba national!
intr'adevar de temut, ell daci nu se va superficialitate, acea suficienCI nici nu mai fornlealA obiectul vreunui
pune in curand 0 stavili acestei tendinte tualA, acea betie de cuvinte, care curs, o academic compusa din somitltile
generale, vom ajunge o avea o populatie caracteristic4 pentru starea literare se sileste prmtr un dictionar al
compusl numai de impiegati si ell vom AceastA educatie a mai avut rAul limbii, a consemna pentru generatiile
realiza pe aceastA cale inusitatl aspiratiile a despa.rti clasele culte ale viitoare faptul straniu dar interesant, cl
de egalizare ale societltii noastre frageda lor copilArie de tulpina Rom.Anii pe Ia starsitul secolului ai19-lea
modeme tionale, de a transfera tocmai nu stiau romaneste. Pe cind tntretinem cu
Avern in starsit a cerceta, care a populatiei, care prin pazitia grele sarcini numeroase catedre de
este progresul realizat pe t!ramul invitA- dentele sale e mai accesibill literatud isvorul poezrei nattonale care
acum 30 de ani incepuse a curge atilt de
108 Polis 211998 - - - -- - -
--- ----Polis 211998 - - - - - - - - 109
 Conservatorismul romAn. Texte clasice - --
viu, a secat aproape cu desAvarsire. Pe individualiste care formeazA
cand avem o scoalA de bele-arte si o artA noastre publice. lntinzartd si
patronatAde stat, ale direi productii le-am tAram ac:tiunea sa peste limita
vAzut Ia expozitia din Viena (din d.isponibile, uitand si aici ca
nenorocire ascunse dupA ciAile de grau) cui, salutarul percept: "non
putinele monumente istorice, care au o multum", el a creeat un aparat
insemnAtate esteticA oarecare, cad in impropriu Ia serviciul pentru
ruinA. Pe ca.td avem catedre de logicA, nat. Pe cfuld catedrele universit-
panA si bunul simt, aceastA calitate tra- mult mai mult decat niste
ditionalA a popaului roman, incepe parcA remunerate si acordate unor
adispare. c4ror ocupatii variazA in poliuau
Statui, in Joe de a combate si tate nu Je lasA nici timpul
stAvili aceste tendinte eronate, a fost o ocupatie stiint.ificA, Ia un
putem zice mstigatorul si ap!rlitorul lor si gimnazii se pregAteste dupl
eel mai putemic. Deschizand pnn creea- castigatA si flW vre-un interes
rea de posturi noui pentru care lipseau pentru stiintele inv~e 0
incA oamenii, gtoatei numeroase a semi- dupA un bacalaureat trecut cu
doctilor, perspectiva unei cariere les- ori mai putinA usurintA, e menna1
nicioase; tncurajand printr'un ststem de cancelariile publice sau ca
stipendii distribuite .flira principiu si flW statului cafenelele si locurile
vreo scrutare constiincioasA a capa- din centrele cele mari din
citAtilor, tendinta instrAinArii junimii Lipsiti de orice control, pierdud fill
noastre; IAtind prin maniera sa de a ocupa desflta.rilor usoare, CtCe$ti juni.clll
posturile, ideea c4 un lxevet de doctor sau risipit cea mai mare parte a
licentiat deJa vreo universitate oarecare sAnMJitii si delicatetii lor
este si un brevet de capacitate absolutA, c4tre fmalul anilor reglementaria~
el a contribuit intr'un mod puternic a 14ti un grad academic oarecare ~i
si a intemeia acea superficialitate gene- lui VodA" traditional~ iar cei
ratA, acea suficientA pe care am ar.ltat-o imbrAtis!nd cariera liberl de
mai sus ca niste semne caracteristice ale gAsesc un mijloc mai lucrati,
generatiei noastre. Chem&td Ia posturile fecund de a trii din fondul
cele mai inalte si mai grele ale statului mizerie social4.
tinr.ri abiaesiti de pe Mncile scoalei, el a Cat pentru lucrul real
nutrit acea usurintA cu care se atacAla noi intrucat.nu ne putem trece cu
problemele cele mai grele. Crefuld catedre avem in prisosul si adeseori in
pentru care nu avea profesori si academii claselor culte din strainatate, un
pentru care nu avea invAtati, el a discre- recrutare cu atfit mai comod
ditat stiinta si a fiicut ceeace e menit dintr'un spirit de libernlitate
pentru aflarea absolutA si neconditionaltA Romfutul nu a disputat si i
a adevArului, un simbol al minciunii. concet4tenilor sl1i -nmn,.,
Tolerftnd ca invatAtorii poporul ui sA con- dide.
sidere postuI lor ca un fel de sinecud care DacA, pArlsind truimul
sl1 le permitA urmA.rirea scopurilor lor tiilor de detaliu, clutAm sl
politice, el a introdus pa.ru1 si in scoli acel oarecum intr'un tablou genetll
spirit de nedisciplinA, acele tendinte actual! a sociebl4ii ooastre, f~
110 Polis 2/1998 J '
L,._,_---- Cooservatorismul romful. Texte clasice
IIIIIIIW sUJ.ll."... prunmsi de dureroasa
proprietate teritoriall. Acest aparat
' c4 tn cea mai mare parte patriarhal si simplu putuse tndestula
trebuintele ~ui, pe cat timp acesta
- s'a brlnit ~ acuin si se
cu iJuzli. Luand mai in toate, nu era pus in contact cu forme de orga-
pentrU fond, el si-a construit nizare mai tnalte si pe cat timp necesitatea
ocas! splendid!in apareotA. dar aplrlrii tarinei strtmosesti dAdea acestei
pe nisip~ el a Bcut ca acei copii organizAri un sens politic mai tnalt. tn
lillllllnd flori variate si trumoase si timpurile vechi, in adevAr, ca si inintreaga
firi .rAdlicinA intr'un strat de societate a veacului de miJlOC, privilegiile
Jlodesc cl au plantat o grMinA claselor superioare erau compensate si
Refonna incepu~ nu de mult de cumpiinite prin serviciile personale ce
care in mare parte traeste itd, membrii lor aduceau c:omunitAtii, fie ca
deja ca efemerl. Frazele mari, ostasi, fie ca JUdecAtori. Din momentul
politice si sociale, invocate cu insA cfuld, prin defavoarea imprejurnrilor
-uziasm dupA ce au dovedit exterioare, clasa privilegiatA tnceta de a
lor, zac dispretuite. tn locul fi o clasA militad, privilegiile de care ea
exaltate, in locul unui simt de se bucura tncepurl de a hpsi de o justA
prea mare, se llteste din ce tn compensatie. Statui fiind tnainte de toate
Dllt o lip~ de inimosie, un seep- bazat pe abnegatia voluntad sau silit:A a
on indiferentism Qbstesc si mai fieclrui individ tn favoarea personalitAtii
tid. Depl1rdlndu-se cu desgust de un ordin mai inalt pe care-1 reprezint:A,
Jjlclrica reformelor improvizate, elementul esential tn el este datoria, iar
l$i concent:reazA din cein ce mai drepturile unor clase sau unor indivizi nu
fiiG!Iiunea asupra castigului material, sunt dedt consecinta datoriilor ce le sunt
un scrupul .asupra isvorului impuse. Din momentul dar din care,
111CI8tig.FArl grije pentru generatille printr'o schimbare de fapt a impreju-
precum fruii. respect pentru cele rArilor, acest echilibru e pertmbat St raman
RomAnul de azi nu se vede in dreptun care nu mai sunt bazate pe nici o
sAu decat pe sine insusi, pasiu- indatorire, ordinea politicl e supus~. fie
apiratiile sale copiHiresu mic~ . unei pertw:b4ri violente, fie unei imbol-
abnegatie, de sacrificiu au lipsit tmviri progreslnde. Aceast:A boalA, care
totul nu numai din viata noastri caracterizeazA toatl epoca de tranzitie
dar si din cea privatA. DlSolutia intre statui feudal al veacului de mijloc si
si progresivA a familie! e statui modern a fost mentmutA la noi mai
acestei disparitii a spiritului de mult deeM oriunde din cauza unor
itnprejudri istorice. Drepturile publice
De voim a ne (.... seama de cauza fiind concentrate in mana mMularelor
rlu, vom trebu a ne intoarce unui m1c numAr de familii, acesta se
starea de lucrun anterioar.l dela depnnsese din ce in ce mai mult a const-
a cluta oarecum sensul marei dera statul ca lucrul lor. DespAftind din
ai <:arei martori am fost in anii ce in ce mai mult interesele lor de acelea
. So~ietatea roman! regula- ale masei poporului, ele nu vedeau in
$11Ilal mult incA cea anterioar.l aceasta declt o materie de exploatat in
entului, era o socteta.te bazat! sensul unor interese cu totul private.
llllmente pe divergentA de clase, de Precum administratia publicA nu se
Polis211998---------------- 111'
 Conselvatorismul romAn. Texte clasice
deosebea mult de aceea a maril<r IDO$ii,
asemenea justitia existatn realitate numai
pentru membrii acelei clase privilegiate.
E destul ca sl deschidem vechea noastr.l
legislatie penall, ba chiar $i cea civill,
pentru a gbi tn mo~truoasele diferente
ce ea f4cea tntre evghenisti $i pro$ti,
dovadacea mai palpabilla arestui adevAr;
$ide ne vcm reaminti practica administra-
tivl $i judeteanl de toate zilele, vom vedea
cl interpretarea zilnicl a acel<r legi $i ar-
bitrariul guvemamental al clasei domi-
nante exagerau incl tendinta dispozitill<r
legale.
In o 3$3 stare de luauri simtul de
solidaritate comunl a trebuit sl dispar.i
cu totul; individul incapabil de a ga.si in
stat o garantie care sl-i asigure o existentl
deD'lrul de o fiintl urnanA, s 'a desprins din
C:e tn ce a nu-l vedea si a nu-l aprecia dedit
cape un mecanism de exploatare a omului
prin om. Oricare se ridica asupra nivelului
comun nu glsea alt1 sclpa.re prin sine
decit, sau de a intra ca un membru activ
in nu.nwul clasei dominante si exploa-
tante, sau eel putin de a se pune sub puter-
nica protectie a unui membru al acestei
clase. Aceasta nefiind posibil decit prin
relatiuni de subordonare personal!, s'a
introdus in intreaga populatie acea
tendintlla servilism, acea lipsl absolutl
de opinii proprii, de convingeri bine
stabilite atat de caracteristic! pentru epoca
trecutl. ldeea dreptului ca si aceea a
demnitltii intunedndu-se din ce in ee mai
mult in constiinta obsteasol, buna plOCere
$i capriciul individual al stlpanilor zilei
si al slugilor lor a devenit cu inceputul
singura regull de purtare in afacerile
publice, ba chiar si in acelea private.
Generatille crescute in aceastA $00all de
arbitrar si servilism a cA$tigat credinta
naivl, cl masa poporului nu existA decat
pentru ei si cl este predestinat.l dela
Dumnezeu ale servi numai de ba.za pentru
112 Polis211998------ ;
- - - -- Conservatorismul rom!ln. Texte clasice
ca singura regul~ de purtare, conflictul de interese ce agitl lumea,
propria l<r existent~. PDporuJ
- ruesc decal cl ea a transferal numai aceta se poate mentine care prin
pierdut COD$tiinta despre
(JI'(iinc de Iucruri maximele de valoarea sa intrinsecl rlspunde unei tre-
dataiei, s'a desprins a aspira
-.JPli<*ii cArora datorise ridicarea buinte oarecare a omenirii. Precum natura
drepturi $i scutiri, pe care le in procesul ei de selectie inllturl si con-
calea exceptiei particulare regimul trecut. tn maxima: "Ia
noui, oameni noui", in reali- fundi in neantul uitlrii formele hibride si
se poteau obtine pe calea legisJaeill
oamenii erau noui; cat pentru tranzitorii, astfel si istoria inl~tur~
rul personal, aceastl boaJl mai
ele afectaU numai o fortill ooul slmburele vital care constituie origi-
coruptia cumplitl ce
sensul adevlrat r.lmlsese tot nalitatea lor.
viata publici, deveni din ce in ce Acest pericol de cucerire pe
nonnA generall, dupl care se De aici se explicl cootrazicerea
llldtobe principiile emise si actiunile tlr3mulluptei deschise de absorbtie, pe
afacerile publice.
.cele principii se pun in aplicare. tlr3mul luptei nu mai putin craneene al
Pe cAnd insl statui
miociuna perpetul in care viata intereselor econoouee, ajunge a fi ame-
ce in ce sub acest regim, clasa uua~
publicA pare cuprinsl ca intr'o nintltor de care ori contactul intre doul
t
insl$i era supusl unei desCCJIIIll popoare devine nemijlocit, de cate ori
progi'esive $i nerezistibile. Pienillil Nouile forme sociale $i politiee
lllill cltdt un pretext, necorespunzand cercurile lor de actiune, de interese se
tntelegere a afacerilor, dedandu
inut real, sunt negrijite si incruciseazA. Pusi pe marginea a doul
in ce mai mult unei vieti vi~
de toti. Progresul, a clrui ex- culturi obosite, in mijlocul unet ames-
de un continut moral sau inteledll tecAturi de neamuri atat de felurite, Ia
inalt, lasl sl alunece pe nesirntitell ele au pretentia de a fi, nu existA
sau existl eel putin numai in gurile raului eelui mai insemnat al Euro-
efectivl tn mainile acelor Maj<xda
indirectl despre inanitatea pei, Romanii nu au datorit pan~ astlzi
sl nu zicem vltafi) care pe
reale actuale, care pentru a se pro- plstrarea existentei lor decat rivalit!tii
tinta practicl, ce le dMea
trebuit sl recurg! Ia masca unei vecinilor puternici pe care i-au avut.
efectivl a afacerilcr publice,
pe care e departe de a o fi Prin declderea acelui din vecini,
tajul economic de a fi o clasA
aceasta contrazieere intre esentl care dupl ee fusese atatea veacuri dus-
cruull, pusl fatl in fatl cu una
in aceasta desertAciune a vietii manul eel mai neimp~. a ajuns a fi
degene~.Economiau~
adevmrul si marele pericol a1 scutullor eel mai puternic, romfurii vor fi
tot aw de puternic cu prodigalibiM!I
situatii. siliti a sta pe propriile lor picioare. Nea-
ra, ca $i munca cu inactivitatea
Veniti in anii din urml intr'un vfuld nimic a astepta del a simpatia, pentru
mult panl a nu se indeplini
mai imediat cu civilizatia apu- a nu zice dela mila altor neamuri, ei mai
sociale si politiee moderne,
puterea efectivl in stat trecuse tilllAnd prin puterea lucrurilor a curand sau mai tarziu vor fi chemati a
membru activ in marea familie sustine acea luptA "pro aris et focis", care
aparent<\, dar in realitate in~
Romnii au ineetat de a fi amenintl pururea existenta popoarelo
clase intennediare de majordomi.
interesant dar necunoscut, care eelor mai mici ca si a eelor mai man
acestei noui clase tranzitorii ma
Avnd pretentia de a ocupa A se preglti pentru acea luptl,
rllnhe flrl iofluentl asupra
lor tn lupta popoarelor, ei vor fi a-si concentra in vederea ei toate puterile,
asupra principiilcr ei vitale.
ada probele de vitalitate, flid de este adevlrata lor chemare. Fiind putin
ei neftind rezultatul unei lupte
o flint~ nu se poate sustine in numerosi $i pusi in multe alte privinte in
nici a unei opozitii de principii
lupti cumplitl pentru existent!. conditii de luptA defavorabile, ei au mai
stlrii sociale anterioare, ci al
ca si natura nu suferl nici un mult decat oricine nevoe de a spori pute-
nulri iocete si individuale, ea Ill
li oricine pretinde a ocupa un loc rile lor prin cultura intelectuall, mijloa-
sui unei reforme a principiilor do
nare, ci mai mutt sensul unci tn &ceastl lume, trebue sl fie cele l<r printr'o inteleaptl economie. tn
privilegillor trecutului sub o al!' ~gltit de a si-1 sustine prin
JOC a lntregei sale existente. tn
aceste doul cuvmte se va incl1eia pentru
ei orice progres adevArat.
Sco'lla Ia care .aceastl genendl'
aescutA, inv~-o intereSul
t Polis211998---------------- 113

Barbu Catargiu
Starea socialii a Principa
Danubiene
R lzboiul inceput acum mai bine
de doi ani intre majoritatea pu-
terilor europene si care se desfllsoa.rl cu
tncdncenare in jwul nostru, a plasat Prin-
cipatele Moldovei si Valahiei intr-o po-
zitie criticl, dar in acelasi timp remar-
cabill. Toate privirile sunt atintite astlzi
asupra acestor tlri, altadatl necunoscute,
iar cabinetele europene, care le neglija-
sern, par sl fi inteles in cele din ~
importanta ce ar putea sl o dobindeascl
Principatele danubiene in chestiunea
orientall, dacl ele ar fi oonstituite pe baza
vechilor lor drepturi.
Dar dacl, pe de o parte, nOUl di-
rectie a poi iticii europene tre~te sperante
demult pierdute in sufletul fieclrui valah,
pede altl parte provoacl grave nelinisti
oamenilor de bine, adepti ai ordinii
politice.
Doctrinele periculoase care au
amenintat Europa cu o catastrof'A in anul
1848 au ajuns si in aceste locuri linistite,
llsind amintiri sinistre tuturor. Partici-
pantii Ia trista parodie revolutionarl a truii
noastre, au fost ai destul de naivi, ai sufi-
cient de perversi ca sllmpingl miscarea
lor necugetat.l cltre aberatiile cornu-
* Fragment preluat din Catargiu, Barbu. 1855. Etat soci.J des PriocipAJites Danub~
lmprimerie de Bols-Wittouck.
114 Polis 2/1998
- Conservatorismul romAn. Texte clasice
sunt convulsii sociale care lasl sursl a durerii care o cople~te. Altfel
urme ale rlului decit gomeni tliem la intimplare si omorim bolnavul
in timp ce ameliodirile progre- pe care vrem sl-1 vindeclm, deiorga-
jJIIIIUr8le in coocordantl cu gradul nizAm tara pe care clutlm s-o reformAm.
WliDPe al tArii unde ele opereazl, si De aceea este de o mie de ori mai
dezastruos ca o tarn sl aibllegi bune,
pe justitie si ratiune, rAmin tntot-
li preparl calea unor noi ame- cllcate insl tn picioare, dectt sA aibllegi
mediocre, dar respectate sau chiar sl nu
Ca sl vindeclm un corp bolnav, aibl deloc. ln Anglia, englezii se supun
aecesar sl stim doar cl acel corp legilor vechi care sunt chiar contrare
sl cAutlm cauzele bolii, sl secolului nostru si nu fac alteie dea"t cu
originearlului. Tot~. pen- foarte mare circumspectie.ln Franta s-au
nismului.
Din nefericire acesta eaae
Mnera o taJi, nu este de ajuns doar schimbat patru sau cinci charte consti-
cl acea tarl este inapoiatl, cl o tutionale in ultimii 60 de ani. Care dintre
omenesc; alunecind pe panta oameni sunt slraci, nefericiti, ci cele dool tlri t:otusi, ne intreblm, este mai
el nu se opl'e$te decit Ia ultimde
obligati sl cercetlm adevlrata bine guvernat.l?
ale nltkirii, mai cu seamA ablad
lipseste acea soliditate a judeciCii, Traducere de .Laurentia Vlad
o pot da numai o instnJctje sAnifa1111
macar o mare experienta.
Cum in tara noastr.l nu
intreprinderi industriale sau
oonsiderabile, nici mari capitaiUO.
torie publica, intreaga avere a
instlriti se sprijinl pe proprill
funciarl. Or, tocmai impotriva
proprietlti revolutia de Ia 1
tndreptat annele.
Am putea spune cl au
nimic de schimbat, nimie de
in Principate? Cl totul este ~
nimeni nu poate sl mai add
noutate?
Departe de noi o astfel
de irationall, o pretentie atit de
ln Moldo-Valahia avem mutt mal
de tkut decit in alte tm. avem de
foarte multe, avem totul de Bcut;
trebuie totul r.lstumat sau distnJS.
Reformele violente sau
1 - ------Polis 211998 115

Barbu Stirbei
Consideratii asupra starii
politice a Principatului
Valahiei *
vern toate motivele, urgente si
A imperioase, care impun discu-
tareafundamental<r administratiei actuale
a Principatului Valahiei, precum si modi-
ficlrile ce trebuie aduse dispozitillor Re-
gulamentului organic si a celorlalte acte
regul~ntare subsecvente, relative Ia
fixarea prerogativelor princiare si a com-
pozitiei axpului deliberant. tn fata unui
proiect de refamAjustificat de o tre~
serioasA si incontestabilA, ce observator
impartial sau publicist luminal care
gindindu-se Ia esenta mersului luaurilor
ome~ti, nu s-ar convinge cA asa cum
individul este in acelasi timp slab si per-
fectibil, tot astfel orice asociatie politica
este subordonatl acestei duble conditi.i.
Si atunci cind se inseall asupra ceea ce a
produs, experienta o avertizeazl imediat,
iar din tulburarea care o cuprinde, se naste
nevoia corectiei. Aceasta tntruc1"t socie-
tatea pendulea.zl tntre doul curente:
imperfectiune in fapte, perfectibilitate in
idei, o realitate crudd, un ideal constant.
De altfel, cine ar putea sA se
ocupe de defectele inerente ale simula-
aului de reprezentare national!, asa cum
a fost instituitli de Regulamentul organic
Coosidations sur /'AA politiquo do Ja Valachio, 1855. Fragment preluat dill
1904-1905. CoteJpOndt:n(A Juj $tirbei-Vodl, vol I-ll, Bu~.
116 .Polis 2/1998
IJIICina ce-i revine si care presupune
sau de organ.izan-4 provizorie
ad-hoctn formula sa actuald,
ge cl in improvizarea precipitali
instituti.i (dacl am putea sAle
nume), am oeglijat slclutAm
1. Ce nou1 claslsi ce noi interese
nAscute din dezvoltarea vietii
dobindit dreptul de a fi admise sl
problemele tArii;
2. Care a trebuit sA fle partea de
zentare a flecArei clase, tn ce
aceastl reprezentare se glseste in
mai mult sau mai putin juste cu
tanta clasei respective, $i, in partiaM
obligatiile pe care aceasta le
lndeplinit fat! de Stat.
Pentru cl numai in
astfel de .aprecieri, si dupA un
credintele, uzajele si maximele
acceptate, o astfel de adunare
intelept combinatl, astfellndt.
parte, rezolutille sale sA poad fi
ca expresia spontanA a tre~
dorinteloc populatiei; si, pede
actiunea, atit de inocentl inll*--
totodat! alit de ucigasl, a~
reprezentativ sA fie comprimafide
care ar servi drept cootrapOndei'C
!IIUI. ambitia, cupidit.atea, egoismul, violate.
~
r -- -- - - - Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - -
- -- - Conservatorismul romb. Texte clasice - - - - - - -
de refonnele, dacl nu funeste, iate, toate aceste elemente perturbatoare
premature sau inoportUDC. .
au marcat din 1831 incoace actele unei
Si totusi, in mod constant, auz1m adunlri, cind servile, cind rebele si au
unor ardenti si neribdltori sacrificat intotdeauna co~tiinta intere-
entuziasti teoreticieni in favoarea
mstitutii care ar aduce in viitor o
sului personal. Astfel acest corp politic,
compus intii de toate dm boteri proprietari
sociall, un progres moral,
ce ar salva tara de arbitrariul si
alesi de o singud clasA ( ...) departe de a
da tlrii mijloace legale, regulate si dina-
inte coordonate cu rnAsum si intelepciuoe,
puterii. Aceste asertiuni sunt
de logica faptelor. pentru ca toate inovatille utile si general
Da, guvemarea trebuie sA inte- acceptate de opinia publicA sA se poatA
realiza, nu a servit decit sA impiedice
ideilor epocii cu situatia tlrii mersul guvenWii, sA paralizeze expediti-
practice ale poporului. Printr-o
consecventli si o legal! mode-
vitatea afacerilor judiciare, deplasind
judecAtorii de la vocatia lor obisnuitli, sA
trebuie sli fie lainMtimea acestei dezorganizeze sistematic serviciul public,
sl fie constientli de adevAratul sa facA din onoruri si functii un mijloc de
progresului, care nu este o simpli inavutire ( ...), ceea ce tara a resimtit ca
PTogresul insea010l\ arn1onizarea pe niste atingeri suplUiU.oare. Cine nu stie
nevoile vietii intelectuale si mate- lovitura datli moralei publice prin acest
a oatiunii, cu traditiile, obiceiurile, trafic de titluri onorifice si posturi inalte?
si convingerile sale religioase; Tineretul chiar a cunoscut pretul acestei
~&teptat ca acest punct de vedere emulatii nefericite intrind astfel in viata
un punct de referintl, pe de o politicl mai debit, mai sters, mai aplecat
tmpotriva partialitAtii, pe de alta Ia toate sugestiile egoiste decit generatia
pasiunilor. Nu este mai putm noastd. intrucit cea mai rea dintre toate
( ...) eli progresul se face prin coruptiile, cea care atmge eel mai profund
si este fatal sli traducem caracterul omului si sflnteniafunctiei, este
de scoali in realitAti politice, sa comertul slujbelor pentru profitul per-
~ fanteziile, pasiunile unei sonal al deputatului.
tntr-o institutie de ordine si Dacl aceste argumente nu sunt
convingAtoare, dacl demonstratia poate
In fapt, cine poate sA prevadA llsa dubil faptele s pasiunile, trecutul si
, neeesitAtile, conditiile de prezentul sunt aiel pentru a dovedi cu
ale societatii de miine? Nu claritate cl nu va f1 nimic solid in situatia
pentru generatille ce vor veni, noastd atlta vreme cit puterea regulatoare
cele de astlzl Dacl progresele a societlitii civile si politice va fi precad
ale umarutlitii permit unele si llsatl in seama improvizatiei, cl prin-
descendenti.i DOStri le V<X' face; cipiul Autoritlitii nu va fi recunoscut si
legislatorului fiind doar sA minoritlti ambitioase vor crede eli au
legile Ia nevoile epocii pentru dreptul insurectiei de fiecare datA cind in
elaboreazA. Ori, in aceastli vreme, forul lor interior decid cA legile sunt
~ unei caste boieresti inapo- Traducere de Laurentiu Vlad
117
 Conservatorismul romful. Texte clasice

ce se publieli prin jurnalul ce am cercat a consacra intre d-voastrl.

Dimitrie Ghica
Amicilor $i inamicilor m
politioi *
ceastli tarn, ce suferise atatea
A ineercliri, nu selipli nici dansa,
la 1848, de movimentul revoluponar, care
sgudui Europa intreagA. Dar eu nu fusei
dint'acei cari, 1lrli. a se gandi Ia positia
esceptionalA a tlifei lor, nu se temurn de a
o espune Ia toate pericolele furtunei
domnitoare. Un presiDlt,imant secret mli
flk:ea sA preved desnodAmantul ce era sA
se intemple, o catastrofl neapliratli. Cu
toate acestea, revolutia inainta iute, si eu
me aflam intre doue alternative, de o
potrivli anevoiaose pentru mine: sau de a
remanea strliin Ia o miscare ce nu
aprobam, ori de a accepta pasivul rol de
spectator, ce era contra simtimintelor
mele. lntr'acestea, se ivi holera in
Bucuresci. Eu fuseiu unul din eei d'antaiu
atacati si suferiiu asa de multin cat trebui
sli merg Ia biiile de Ia EIOpatak in
Transilvania. Me aflam andi acolo, cand
se vedu in jurnalul "Pruncul", din 15 Iulie
1848, un articol al cruui final il citez aci,
nu pentru ceea-ce se atinge de espresiile
esagerate lingusitoare persoanei mele, dar
ca sA probez, prin rnspunsul ce am &ut,
cA cugetlirile-mi de acum nu le schimb cu
simtimintele mete de atunci. ... "Cu toate
Text apli.rut initial in 1856, Bucure~ti . Fragment preluat din Ghenacbe PetreSCU. . .
Dimitrie C . Sturdza. 1889. Acte $i documente relative Ia istoria renascerii R~
Lito-tipografia Carol GObi, vol. IV.
i8Dvaniei de ta 2 August 1848
illlr.sent! despre care nu pot avea de i ntrebuinta forta brutalli, fiind aceste
iJIIPUnde Ia apelul ce-mi faceti prin legalitlti, ca nu cum-va, pasind peste acest
~ire am avut in imprejurlirile dispositii atUndu-mA, v-am recomandat
acestea sunt unii cari au ~uiiUIIII
Romani adeverati, juni cu
i nsufletiti de entusiasmul juDe~C~, 1
die, unii pentru cari redactorele
ar putea sli j ure voios cl, Ia
intemplare, vor fi bratul eel mai
mai statornic al Romaniei.
numi pe toti, dar vom arnta numai
dintr-ensii, pe care il iubim mai
cat pe cei-lalti ftind-cUn toate
noastre a dat probe de eel
Roman. 0 fiu al lui Dimitrie
ferice!''
La acest apel, flcut CD
clildurli, respunseiu prin
erau respectul tratatelor si nestdmutaa:a
..oomnule redactor, de cat-va observare a regulamentului organic; c:l
romanA. de diferite colori, a tot-d'a-una am departat ori-ce ideie de a
sA vorbeaseli de mine cu o r~lica multimea, ori-ce tncercare de a
fi\rli sa socotesc insA cl o medii revolutionare; si am cerut tn
tot-d' a-una paza celei mai stricte
0 faptli bunli sau rea. Mai inainte
a1 jumalului d-voastrli, apel plio cere, sau sl dAm peste invazii de armii
voifltA si de amicitie, ve rog sl-mi stmine, sau sl eAdem in resbel civil cu
a determina. in putine cuvinte, infricosatul lui cortegiu. tntre aceste
precedat Jlliscarea revolution.ad tuturor intelepciune si liniste, la plecarea
lui Iunie. Departe de a nega adi mea in Transilvania, unde am venit sl-mi
voit si am flicut in acele timpuri, caut slnMatea. Abia trecurii insl opt dile,
ltUrisesc chiar acum si socotesc drept si aflaiu una du~alta, sica nisce slgeturi
a o incredinta, pentru eli, in toatA de fulger, atentatul in contra vietei M.S.
politid'i, pot dice eli nu am tkut Domnului Bibescu, revolta biruitoaiC,
mic lucru vAtAn11tor pentru patria proclamarea constitutiei si in fine
Ca un amic prudent si intelept al abdicarea sefului Statului. Din acel
si inamic acelor resturnAri ee moment, am cunoscut cu durere ci, de si
societAtile din fundamentele lor, eram pomiti cu totii de la un punt COI11Uil,
ori-ce legatud intre oameni, dar cliile in carl ne 3IUDC3l'lll1 erau cu totu1
ca si d-voastrli, eli, in urma opozite. Asa, eu ceream pentru tarl
comotiuni din luna lui institutii potrivite cu istoria ei, cu
, urma si la noi sli se facil mersurile ei, du~ gradul de civilisatie!n
sli se stiirpeascil abuzurile; care a ajuns; me multumeam sl ved
r-.ua-Tedintat ell printr'acest singur infiintate reforme politice si
1e putea impedica turburnrile care administrative cari ar fi putut sl ne
asupra terei noastre calamitliti condueli, cu pas tare dar mesurat, pe calea
a ne impinge in retrogadare in progresului, din contra, d-ta si amicii
progres. Atunci, pAtruns de aceste d-tale, intr'o singum miscare nemArginitil,
cu care vA socoteam pe toti cu o singum slriturl, ati trecut peste un
am luat si eu o parte activil la interval de mai multi secoli, f&'l s1
fonnate cu scop de a ne intelege considerati eli ati prlvMit tara cltre o
mediilor ee ar fi putut sl depArt.eze pttpastie unde nu gAsesc de cat desocdine
noastre toate relele de care si miserie. tn asemenea positie, nu puteam
vedend intaratarea spiritelor. sl fac alt de cat sl me trag 1a o parte, sl
ICest scop, sciti, eli am cercat a me rog pentru binele patriei si sa astept.
~~ntia sefului Statutul asupra intr'o dureroasl rlbdare , esitul
entice a terei si asupra mesurilor evenimentelor. Un viitor foarte apropiat
de imbunetetire. Dar si vrednic de plAns pentru toti, dar mai cu
tot-d'o-datil, eli principiurile seam1 pentru acei cari nus 'au temut a lua

r- - -- ---Polis211998 119
118 Polis2!1998 - -- - -- -
- - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice
asuprl-le o respoosabilitate atat de grea,
va hoU1ri carl din noi a ari1tat patriotismul
nu die eel mai infllcArat, dar eel mai
lntelept. Crede-mA, domnul meu, artxnle
liberUitei nu va da fructe bune ~i
folositoare, de nu va indeplini conditia sA
~ cu incetul si sA-si intindl adanc
rlkikinile in pAmintul patriei; iar, cand
se va presadi in ~din Ioc str.lin in tara
romarut, artxxele acesta, si cAnd s'ar uda
120 Polis 2/1998----- -
cu sAngele mai multor generaw.,,.
produce de cit fructe amare,
ramuri ofelite; si pentru cA nu
ritdecini in pAmfult, il vei vedea
prima suflare a vintului.
Spiritul public modern *
domnul meu, di aceastii
credintA este respunsul cu
intempinat apelul clilduros
patriotismului meu ..."
piritul public modem sufere
de-o boal~ pinA 1a oarecare grad
pentru noi, nAscutii fiind din
si din stiiri de lucruri ftirA
in viata noastrA internA. Nu e
internationalistii din Gennania,
ai Angha sint prieteni buni si
i cu d. C.A. Rosetti cu d.
dar ideile politice profesate de
itii apuseni sint, pentru stadiul
iPoltare in care trrum, utopii in care
nici cei ce le profeseazA Ia noi.
cu credintele ei fericite, care
in mod dogmatic toate
Ia intreMrile cele mari ce
o minte omeneasc~, a suferit
insA numa.i negative - din
unor ultime rationamente
cari in sine sint tot atit de
ca si mitologia greceasd.
Dar rationamentele materialiste,
fiind, lesne de priceput si apelind
Ia bestia din om, gAsesc in suta
)[ezec.ea o multime de aprigi
viata noastii modernA pare
de povimisul fatal pe care
Iatini il presupun, fMc\ cuvint, a
inaintea constituirii statelor,
. . din M. Eminescu, Opere, vol. X, 1989, publicisticl (1 nov, 1877- 15 febr. 1880), FA.
!lllellici.u~ D. Vatamaniuc (coordonator). Articol apl.nlt inilial tn Timpul, 8 noiembrie 1878.
Polis211998--------------- 121
aderA acea stare de vecinicA vrajbA
insemnatA cu vorbele bellum omnium
contra omnes, ruboiul tuturor contra
tuturor.
F~~ cuvint s-a admis aceastA
stare de lucruri pentru omul primitiv, din
cauz.A cA existii un sentiment de drept
innAscut.
Nu doar c~ oamenii s-ar fi
adunind din impuls propriu si ar fi
stabilind un modus vivendi prin discutie
si punere la cale. Acest stadiu vine cu mult
mai tirziu. Dar precum in roiul de albine
sau in musinoiul de furnici nu existii legi
scrise si facultAti de drept, desi toate
fiintele cite compun un roi trruesc intr-a
rinduial~ stabili~ prin instincte innAscute,
tot astfel omul primitiv trrueste din cele
dintii momente in societate, iar cind
incepe a-si da seamA si a ciD!ta sA esplice
modul de convieturre si de conlucrare se
nasc religiile, cari stabilesc adevAruri
morale, sub fonne adevhat d dogmatice
sau mitologice, religii cari sint totodatA
si codici.
Cu incetul insA omul perfectibil
se despinde din totalitatea organizatiei
naturale si-si l~este din ce in ce cercul
 Conservatorismul roman. Texte clasice - -- - - .

srui de activitate individual! si atunci abia statului. Si intr-acolo tind

incepe pentru el viata intr-adevu comuniste internationate de
omeneascA, viata libem. Dar totusi in acestea douli extreme e poate
IArgirea individualitAtii sale omul poate adevAratei pol itice. A
atinge o margine in care pune in cestiune exigentele existentei neap~ a
Era noua*
individualitatea si libertatea semenilor sAi cu exigentele libertlltii indi
si in cele mai multe cazuri a semenilor permite ca asociatii de indi~izi
acelora cari sint mai buni, mai capabili, facA din stat o unealtll a lor si a
mai de inimA. de altA parte ca statui impersooai
Astfel s-ar putea spune eli cu totul minile individului,
intreaga luptA intre taberele opuse, numite problema pe care multi s-a
una liberalll, care ajunge Ia comunism, dezlege, dar de Ia cezarii Romei ~ de trecut. datoria ei este, clnd se pune Ia
aainte de toate, nu voiu sA fiu
alta conservatoare, care poate ajunge cezarii modemi nu s-a gAsit incl
ncdrept si sA pun pe aceeas lin.ie muncl, d lase amintirile istorice ~i sA tie
intr-adevAr Ia osificarea statului, e pe de radicale, ci numai paliative.
~eeia cari m'au combatut. Stiu sA coot de cerintele prezentDlui. tn acest sens
o parte lupta pentru drepturi, pe de alta Un nemArginit indiv am awt dreptate, onor, d-le Nacu, a vA
llltictiunile cuvenite; Stiu sA fac
lupta pentru datorii. lAlit peste toatll Europa. lndividul zice, si mentin cuvintele mele, cum cl
idiunile cuvenite; voiu recunoaste
Conservatorismul luptA pentru cAruia i s-au sacrificat toate terenul de lupta tntre noi nu-si mai are
talentului $i a argumentatiunei
datorii. Pentru el implinirea datoriilor cari fonnau incheieturile rldAcinile in trecut. Apoi, D-lor,
Nlcu. 0-lui singur a cAutat s4 se
clltre semenii slli, solidantatea de vechi. Teoria cA viata e un drept conservatori si libcrali, eu cred elise face
o treaptll mai inaltA si a cliutat sA
bunlivoie sau impusA prin legi a Ia) a prins radkini in toti si cu o confuzie in tamla noi cu aceste numiri.
problema psicologicl care
cetAtenilor unui stat, o organizare strict!, trebuie s-o mA.rturism cA in mulle Oare credeti, 0-la-, cllibertltile de cari
pe conservatori de Iiberati;
in care individul e numai mijloc pentru chiar clasele superioare au incetatl! ne bucurlm noi as~zi sunt opera
comis o eroare, vorbind de
intretinerea si inflorirea colectivitAtii. cA au datorii c4tre cele de jos,
partidela pe care o t'eCUJQC exclusivl a partidului liberal?Oare aedeti
crut.area economic! a tuturor claselor pe cele de jos nu mai vor sli aiM ,D-Ie Nacu. D-voastrl cl acea generatiune de Ia 1848
carl le priveste ca a-gane vii ale societlltii, cele de sus. Nu ati inteles cl continuitatr ::. n-a lucrat ea, nu numai liberalii, dar si
cu un cuvint organizarea natural!, Un nou atentat - at este una, si cerintele practice ...~ oonservatorii, pentru a ajunge Ia realizarea
inteleasA de toti, mostenitA adesea prin pin-acuma - comis asupra epoce este alta. Cind veti 1ntreba, .ideilor cu carl vA tlliti? Eu cred cl da. Nu
traditie, prin obiceiul pAmintului, incoronat, a regelui Umbert al pe conservatorii din Anglia dd sunt incl bltiin, dar imi aduc aminte de
recunoscutA de toti Bnllegi scrise chiar, dovedeste pe ce povunis fatal se trecutul intreg al partidului lor, oe se petrecea in casa plirinteascl, ~i sunt
iatA starea de lucruri Ia care aspirll a o samll de lucrlltori din vor mpunde c4 nu. Si cind veti oameni in aceast1 Adunare cari stiu ce s-a
conservatismul estrem. oarecare Passamente a dat cu pe partidul liberal dacA reneagA tlcut acolo. !ntreaga tinerime a Moldovei
Dar si aceastll directie are regele Italiei, pe care 1-a r.lnit lui, va m punde asemenea cl nu. care fkea opozitiune lui Minai Sturdza,
primejdiile ei. Vecinica tutelA exercitatll Prins, s-a gAs it in domiciliullui oare ci nu era animatl de idei liberale, si
De veti tntreba insA pe liberalii
asurpa claselor de jos le dA intr-adevAr dovedesc cA stll in IIIDnlftvatorii de astllzi din Englitera cind acel tineret a putut cu o om mai
pinea de toate zitele, dar le tipseste de intemationalii. ru ideile lui Seymour si altii tnainte, sareaHze.ze idealurile sale, fk:ut-a
energie individual!, le face indolente. E caracteristic c4 in lui Mampden, de sigur cl un nu d deosebire de principii? Am spus-o altA
Pe altA parte sistemul libertlltii, in care asemenea antetate se-~ va fi rlspunsul lor. Fie-care dati si spun si astlzi, ell deosebiri de
totodatll a individualismului, cuprinde Berlin, in Madrid, Ia Neapole, in tie-are geueratiune, are misiunea principii tntre Drapta si StAnga atunci au
primejdii si mai mari. El preface viata ministeriale din Bucuresti sA !lldepliruc si ctt de mtndrA ar fi ea existat mult mai putine de ctt astAzi.
intr-o luptll de exploatare reciprocA, care cari au si au avut legAturi
poate ajunge la disolutiunea completA a oamenii de frunte ai intemati

dill ~ul protWil~ to teeDn.- Caa1crd diD 4 GeclaDbde 1884. Text .,_elull d1o
1161-1181, \'Ol L Buaucttl. Bd.l..ibrlriei Sooec et. co . 1907.

122 Polis 2/1998 ~ r-- PomVJWB-------------- 123

 Conservatorismul romAn. Texte clasice
Ist.OO.a nepartinitoare, eacare nu tine coot dai vreme sA prinzA rMacini.
nici de urile momentului, nici de luptele produce si Ia noi ceea ce s-a
noastre pentru putere, ea va constata toate societAtile lumei dOUI
aceasta si-i va numi fld distinctiune pe rite. Recunoastem, zic unii,
toti acei cari, cu jertfe numeroase, au liberale inscrise in Constitutn
deschis ~ libeiUtei necunoscute itd in nu voim sA fie lipsitA SOCietaea1
Romania. de nici una din aceste libertldl
AexistatinsA, 0-la:,od~ire. lbiers, intr-unul din cele IDii
incl o deosebire mai mult d eapli~ de discursuri ale lui, le-a dectar.
cit de principii. Conservatorii voiau ca 51 societltila: modeme. OdatA
D-voast:d libertatea, cAci ei s-au luptat cu ta, ei mai sustin cA libertAtiJe 111
chiar pArintii lor pentru dinsa; dar prin ele i~ile. SA nu credeti c:1
mostenind inriurirea politicA a genera- deaetat si mentinut libertatea
tiunei trecute, ei au gindit c! puterea aveti o presA cum se cade; sl
trebue sA rimlnA exclusiv in miinile lor. didadi vetidecretaori-cealte
Stinga, Ia rmdul ei, care nu fusese voi, prin simplul acest fapt
nici odatA un partid de guvern, voia sA se mArirea si fericirea unei tm.
transforme din partid revolutionar in in ultima instantA, nu este de
partid de guvem, si sA dovedeascA prin rarea unor pedici; libertatea pe
exercitiul puterei cA este un factor in Stat politic nu este in ultima
si in afar.l de ideile pur speculative. posibilitatea datA tuturor
ln aceasta, dacA voiti, constA in societAti de a participa si de a
mare parte deosebirea intre conservatori inflorirea tArei lor. Dar dacA o
Siliberali, si, dacA voiti, in aceasta consta aceasta nu mai atimA de liberdCII
si astAzi deosebirea intre vechii conser-
vatori si partidulliberal. Noi insA ne-am
pus intrebarea: odatA ce luptele constitu-
tionale s-au terminat, este oare de demni-
tatea unui partid, este un act patriotic, de
a ne contesta mutualmente legitimitatea?
Ne-am zis cA nu, si iatA un punct care ne
sileste, fMA a renega nimic din trecutul
nostru, de a constata o nuantA intre noi si
alti conservatori. Ei bine, 0-lor. ati probat
cu o energie poate prea mare, cA sunteti
un partid de guvem; dar odatAce nu numai
ideile liberale, dar si partidul liberal au
luat rangul ce i se cuvine, naste intrebarea:
ce cale ni se deschide de a.cum inainte?
D-lor, in aceastA privintA sunt douA scoli,
sau dacA voiti, douA tendinte cari cores-
pond cu natura UIIlallA: sun unii cari voesc
sA meargA tot inainte, SJ altii cari zic cA
odatA un principiu rtobindit, trebue sA-i
124 Polis 2/1998
Conservatorismul roman. Texte clasice
in ochii D-lui Na.cu reprezintA o inaltA
10 sau 20 ani, cum zicea D-nu
dar pentrU generatiuni intregi, dibAcie conservatoare; in terminologia
sub acest punct de vedere nu va fi
politicA insli acest cuv'int nu vrea sA zicA
absolut nimic. Ori-care ar fi insA eticheta
nici 0 deosebire intre D-voastrn
noastrA, incepem prin a sustine cA era
J)aCl o-voastrn insA credeti cApe
luptelor constitutionale trebue sA luptelor constituttonale s-a terminat si
a.cesta este si adevru-atul sens al cuvintelor
tnainte, si dacA voiti sA o faceti,
constata o primA deosebire ce guvernul a pus in gura Coroanei,
de principii ce ne va despruti. to anuntindu-ne cA o ern nou~ incepe. Da.cA
de idei revizuirea a fost pentrU incepeo erA nouA, este cA era veche s-a
un mare inv~tAroint. Nu eram a.ci dus; si in adevru-, era veche a luptelor
am participat Ia discutiunile constitutionale s-a terminat, si incepe era
ins~ am fost destul de franc ca nou~ a organilArii Statului nostru.
asunf guvernului, pe care-1 Ei? Ce este de flicut, D-lor? Ia sA
[ilaatam arunci, cum cA eram cu totul vedem noi cind ne g~sim fatA cu
societatea s~ IAslilll cArtlle, sA IAslilll
revizuirei.
Luptele constitutionale contenesc teoriile St sli ne intreblim: cari sunt
roo.;ie atunci cind nu introduc pe elementele acestei tAri, cari au drept la
politid un element nou. Eu contest ad'inca noastrli solicitudine? tn primul
llmuirea fll.cut.A a introdus pe temul rind, D-lor, eu pun clasele de jos. trucmul
politic un element nou. Elemente si meseriasul; darn sli nu g'inditi, si rog ca
dl, cu boglitia lor de idealuri si cu nu unii cari ar rivni gloria D-lui Nacu sli
de experienta; dar element nou, vie sli mc1 atace in a.cest punct, sli nu g'inditi
sa mi-l arlitati. to ochii mei, cAin accastA privinta fa.c act de liberalism;
cele zise pan~ acum sunt idei de fel; nu fac act de liberalism, si nu se
desi v~ mArturisesc cA nu ascunde sub o mantie pl~utA ochilor D-v.
conservatoare, desi v~ vechiul conservator care vine s~ insele.
d nu stiu ce etichetA asi lua; Trucmul si meseriasul! Pentru ce
ktticehtele au fost luate de eel intiiu tin eu, si dacA voiti ca conservator, pentrU
unul si-a zis conservator, altul ce tinem noi ca sA facem tot ce vom putea
-Dational,altul sincer-liberal, un alt pentru a pune pe aceste douli clase pe o
tiber si independent (ilaritate), si treaptA de inflorire mai inaltA de cit aceea
lntreb: ei bine, sub ce f11111A sA in care se aflli astAzi? 0 fac in interesul
.glisesc cA toate drumurile au claselor dirigente; clasele superioare sunt
ocupate de individualitAti mai ca ploaia, ce, dupA frumoasele cuvinte ale
mai putin grupate in jurul unui poetului, de la cer ne vine si Ia cer se
~intre oamenii nostri politici intoarce in eternll alternare; clasele
ilaritate). Chiar publicul se aflA in superioare din popor vin si Ia popor se
nedorimire, si in disperare de intorc, in eternli alternare, - si dacA
De-a numit junimisti, ceea ce poporul acela din care esim si Ia care ne
poate mult in ochii unor intoarcem este un popor sdravan, si noi
asa de exemplu, pentru D-nu vor fi sdraveni.
junimistii repreziotli Dati-mi un poporcareare dejain
si nu stiu mai ce incA; treptele de jos elemente puternice in cari,
~ f~-------Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - -- 125

Conservatorismul roman. Texte clasice - ---.:
pe Ung! cultul proprietitii, se desvoltl in
mod cit de elementar neatirnarea omului
ce se adntinistreazl singt.ir, ~i puteti fi
siguri cA insu~irile acelor cari se rid.ic! din
sinul lui pe treptele superiaore ale
socie~i vor fi de mii de ori mai inalte
de cit ar fi ~it din un popor slAbit.
Nu este dar ceea-ce nume~te
Francezul de Ia sensiblerie hurna.nita.ire;
este adevarata idee de Stat, care ne inspin\
atuDci ctnd punemin primul rind trebWnta
de a imlta clasele de jos la un nivel mai
inalt de cum este astl-zi.
D-l<X', eel intiiu lucru pentru tAran
este proprietatea, cAci proprietatea ii
asigurn neatlrnareamaterialA. Acestaeste
un adevAr alit de banal, in cit ap fi ill drept
de a vA mira cA vin cu asemenea naivitlti.
Proprietatea tAranului este ins! pentru noi
~i o cestiune national!. Luati o tara cu
proletari cimpeni ~i eel intiiu conchistator
venit, o sAo desnationalizeze in 10-15 ani.
Luati o natiune care are Ia bazA
un element tArAnesc avut si neatirnat, si
puteti fi siguri cA peste capul ei, Brn a
IAsa aJte unne de cit unne trecAtoare, fur-
tunile vor trece. Copacii se vor pleca, dar
c1nd revine cerul senin, ... luminA isi vor
ridica iar virful si vor inverzi si mai
frumos.
De aceea, D-lor, am cAutat sA
mentinem proprietatea in mtinile lui, si
de aceea, desi nu era o ideie liberal!, si in
aceastl privint! IDA sArbun fat! cu D-nu
Nacu, chiar partidulliberal si noi toti am
zis: nu voim sA scoatem pe tAran din
pruruntul lui. Oare aceasta este o idee
liberal!?
D. Ministru de culte: Nationalli.
D P.P. Carp: National-conser-
vatoare, D-Ie Chitu, nu national-liberal!.
Evident cA idei national-conservatoare, si
ratiuni puternice de Stat pe cari le reven-
dicrun si noi, au fllcut pe partidulliberal a
126 Polis 2/1998----- --
mentine aceasti exceptiune
principiile liberale de liberl
propriet!tei din min! to mtoA.
D-v. ati Bcut aceasta, eram
drept a zice: oare n-ar fi ttt am
de conservator' dacA ceea-ce
am voi sa. o perpetuAm? Natiuneat
va dura atunci mai mult, .credenli
dura mosiile Statului pe cari
impArtim. Dati-mi un spor de
de douA-trei sute de mii de
mosiile Statului sunt toate
atunci rnA intreb: oare ceea-ce
noi astlzi, dacA nu vom lua mAsud~
divizibilitltii, nu va fi zadamic?C
ajuns noi laremltate statornice
~ruralli.
trecclloare pe timpul cat tine o
tiune? S-a atacat ideia majoratuluh
Ia dlnsa, d~i in aceastl priviDCI
asogura cA este o mare miscare
Franta, si nu voiu veni nici cu
grade, nici cu cruti aristocratire,
cu cei mai mari sctriitori ai Fraol
~. primarul reprezintli peace-
ne, ca Tocqueville, Le Play, $i
toti constatA relele efecte ale
marl divizibilitlti a proprietatei ceW
care este o cauzli de sl~bire sociaiL
ginditi, D-lor, eli rezultatele
ale unui rnzboiu sunt totdeauna
din nediblicia unui general. Cind
e invinsA, puteti fi sigur eli, in
exceptiuni, observatorul atent va
totdeauna un viciu sau o boal~
a sllibit puterile natiunei.
De aceea, vaztnd elise
rnu majoratul tAfAnesc, m-am
libertatea de a testa; nu wplace
ta? Foarte bine! Un lucru incl
sA-mi garantati eli aveti sli piro~
tateain miinile tliraflului; atit $1
mult.
Dar pe lingli starea
D-lor mai bine si acea calitate pe
reel~ de Ia clasele de jo6. adicl
t Polis 211998 - - - - - - - 127
Conservatorismul romful. Texte clasice - - - - - - -
cu mindrie gindesc eli au fkut ceva cmd
au vorbit despre les droits de 1'homme si
stau nepAsAtori fat! cu o asemenea stare
de lucruri, atunci sA-mi permiteti sAle tli-
gMuesc sau amooll de tarA. sau tntele-
In privinta moralli noi am consta- gerea politicA a cerintelor unei societlti
rind relele efecte cari le Prin urmare, D-lor, comuna
libertatea circiumilor si sunt rural! trebue sA fie a f!ranului si numai a
cum cl, dacli nu vom aviza, alco- t!raflului, si in comuna ruralA trebue sa.
are fie, pe ling~ lipsa de igienli, se deprind~ tAranul cu administrarea
cu mult cuint de D-nu Nacu, o intereselor sale.
sllbire pentru puterile vitale aJe Cit pentru necesitAtile puterei
executive, creind cantonul ca primA cir-
Ml voiu intinde ins! ceva mai cumspectiune administrativli si dindu-i "'
posibilitlitei ce trebue sA se intindere mai mare de at comunei actuale.
a se administra singur, si aci vom obtine douA lucruri: intiiu, Statui va
fi mai bine servit, clici e mai usor de a
Cind ne intrebAm dacA comuna glisi 1000 de sefi de cantoane de cit 3 000
astli-zi iri tara noas~ dacli de primari o~ti; al doilea, am micsora
lioceri trebue sa. declarnm cA nu! numArul biurocratiei cimpene.
nuale nu avem! Ce reprezintA Viu acum Ia mese~i. Am avut
tn ochii tAranului? Primarul onoare, d-lor, a prezinta onor Camere un
pe aceta care i1 chiamli Ia proiect de lege asupra meseri~ilor; acel
proiect stA de patru ani uitat in cartoanele
D c:hiamA la executarea muncilor Adunlirei. Ne vom incerca sA-l scoatem
primarul reprezintl politica, din nou la luminA, sperind c-o sA-l votati;
reprezintlintr-un cuvint pe Stat dar, dupA experienta trecutului, poate cA
sacrificiile ce el ne cere, dar P.uil aceasta sperant! va fi iluzorie.
din acele foloase ce f!ranul ar fi Prin acest proiect \ll1IWeail1 douA
llcearli in schimb de la Stat. Cum tel uri: intiiu, ca meseri~ul sli capete acea
cu o astfel de organizatie de mindrie a stArei sale, care a displirut cu
ruralli, tAranul, care vede toate deslivrrsire din deprinderile poporului.
sleite in serviciul administratiei, La noi, d-lor, inainte, si nu voiu
zic, ca tAranul sli se deprindli sA IDA intind asupra cauzelor, meseriasul
calit!ti cari trebue sA se dezvolte era tigan, era jidov, si in mindria noastrA
mai inaltli in diversele ramuri de scob<ritori ai lui Traian ne ziceam: noi,
publice? fii de imptrati, sA facem cioboate? Aceasta
Descoaia, primarul nu stie nimic. este bun pentru tigani, aceasta este bun
nuri? v~ desfid sA-mi arntati in pentru judani, iar nu pentru noi.
tara mrtcar 20 de metri de drum Rezultatul a fost eel firesc:
de primari. De bisericA? Fie-care 'ingreuiarea concurentei atunci clnd nevoi-
stie ce se petrece Ia tarn in aceastA le ne-au desteptat, si am inceput a recu-
ln asemenea conditiuni nu exist! no~te cA si fill lui Traian trebue sll mun-
ruralit, si cind vM oameni cari ceascli, si avem datoria a imb!rblita
 Conservatorismul roman. Texte clasice - -- -
aceastA tendintA si a ajuta pe indigeni in
incercArile lor de emancipare industrialA.
Si in aceastA privintA voiu rec-
tifica pe D-nu Nacu; dacA D-sa, mindru
de rezultatele obtinute, si mindru de
trecutul partidului liberal, crede di poate
sA trruascA pe socoteala acestui trecut,
incet-incet se va convinge de contrariu si
va veni poate alAturea cu mine spre a zice,
cA nu tocmai in trecut trebue sA diutAm
ce este de fiicut astA-zi in tarn.
Am propus, zicea criticind D-sa,
reinfiintarea corporatiunilor. Oare de
acele corporatiuni inchise din evul mediu
este vorba?
De sigur cA nu .
ln intentiunile noastre corpora-
tiunile inflintate, CAm nici o conditiune de
admisibilitate, nu au de cit douA meniri:
mtiiu, a destepta aceI spirit de sol idaritate
mtre mesteri care usu.reazA concurenta cu
strrunul, ridicind totdeodatA si prestigiul
meseriasului; al doilea, ele vor lua asupra
I~ aearea scoalelor de meserii ce atuncea
vor deveni cA si ele dau aceleasi roade ca
si comunele rurale.
AstA-ZI crearea acestor scoli nu
este de cit o ocaziune de a putea acorda o
lea.fll cutArei rude a vre-unui membru in
comitetul permanent, sau pentru a dipAtui
pe cutare sau cutare nevoias, care face apel
Ia pretectiunea vre-unui mic potentat de
provincie.
De aceea cer ca scoalele de mese-
rii sA nu fie create si sA nu fie administrate
de cit de insAsi meseriasii.
Dad\ cuVintul de corporatiune vA
su}>Arn, atunci vA rog sA faceti ceea ce nu
ati flicut pinA acum adicA sA cititi proiectul
nostru.
D-lor, nu am pretentiunea de a fi
nici atotstiutor, nici atotprevAzMor, si s-ar
putea gAsi incA alte mAsuri cari ar intAli si
ar pone pe o treaptA mai i naltA aceastA
128 Polis 2/1998 - ---
Conservatorismul roman. Texte clasice
Dar cum sA indreptAm? SA cerem functiunile administrative, care ar cam
clasA a societAtei noastre, - o
lMrilllUI-ministrU sA se pue individual mai tAia jocul influentelor locale, care ar
intentiunea noastrll nu a fot atita
cu relele moravuri ale unei tl\ri, cam impedica pe unii indivizi de a mai
da un panaceu universal, ci de a
fDiiiu nedrept, cAci aceasta intrece zice: numeste-mi presedinte de tribunal
directiunea, IAsind ca o discutillll pe cutare, si pe nepotul cutare subprefect,
unui singur om, si apoi o aseme-
rioasA sA producA adevArata cAci altfel nu vei avea majoritate in cole-
!Dueprindere 1-ar duce Ia o cMere
adevAratul leac al neajunsuriltX" giul cutare; - o lege de admisibilitate care
si trebuie sit tinem seamA de
sufer.l meseriasulla noi. ar da aceastA al1l1A in mina guvemului, o
de conservatiune ce animA pe un
Aceasta odatA fAcut, na asemenea lege ar fi, D-lor, o lege bine-
cape ori-ce fintA.
ajunge Ia telul dorit dacA nu vom flk:Atoare.
Voim deci ca relele acestea sA fie
in clasele superioare, in acele D-1~, acestea sunt pentru azi cele
prin Iegi; oumai dind arme legale
din popor, au ajuns Ia o stare de , poate el va putea scl\pa de ce aveam de propus. Noi considerrun
mai inaltA, dacA nu vom destepta
aecesitate de a beneficia de o stare organizarea acestiu Stat ca misiune a
acele calitAti cari le pun singure iD care chiar atunci cind trage generatiunei noastre, precum crearealui a
fi apAr.ltorii muncei nationale si din ea. 11 umple, sunt sigur, cu un fost misiunea generatiunei de la 48, si
torii stArilor de jos. ln intiiul rind doresc din tot sufletul sA avem si noi
sA desteptAm in ele spiritul j ......_
soarta generatiunei de Ia 48.
aceastA privintA cerem
magistraturei.
Pe lingA justitie trebue sl
tAm si administratiunea, cu careseli
piA astA zi ceea ce se intimplA cu
ruralA: di nu existA de cit de
imi veti zice: ce face prefectul?
prefectul? alegeri; ce face
permanent? alegeri; ce face sub-p-c8
alegeri; ce face primarul? alegeri.
lntreaga noastn adminisanll
nu este de cit un imens aparat
Care este prima grijl a
prefect cind se numeste? Sub cu
reprezintA i ntregul guvem, el
existe armonie intre adm
justitie, ceea-ce in limbagiul
sA zicA cA cere un presedinte ce
devotiunea lui. Armonia stabilitl
intre administratie si justitie,
intinsA si asupra fmantelor, si
cere numirea unui easier devotat.
acesta obtinut, el este stl\pin pe tot
si incepe a-si asigura pozitiunea
muoca administrativA, ci prin
electoralA. to aceastA privintAswt
cAD. prim-ministrul trebue sA
si dureroasA experientA.
- -- - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - 129
 Conservatorismul romn. Texte clasice

Nicolae Iorga fe ca acelea ale bulgarilor si libere, care nu-si cunoaste hotare tn

Ideile abstracte $i sta

F tn evul mediu sau, supt ochii
fii!D a Marii Gr_e~ii venizeliste intinse
_..... Asiei M1c1.
relativitatea si sl!biciunea omeneascA si
nu-si d! sama de nici o rnspundere.
Desigur c!, atunci cand primul
. swul e astfel un Iucni organic. consul Bonaparte a plsit Ia realizarea
* formei politice de ierarhie si autoritate
organic iese dintr-o vieatA national! si se
.ate necontenit din aceast! vieat!, care va ajunge a fi noul imperiu, el a fost
atata putere cate vine de acolo. E influentat de ideile filosofllor secolului al
. . ,., sA se lucreze la indreptarea, XVIII-lea, de acelea ale scolii istorice
lllqltirea si si iMitarea formelor lui contemporane, de sistemele propose de
Jegi, prin regulamente, prin actiuni cugeWori politici in mijlocul carora se
lliaistrative, care de la o bucat! de gAsea, dar el a avut mare dreptate sA puie
U cea n stat e forma cea mai inalta,
ca viata tnsAsi a poporu]ui s4 nu
mai promittioare de roade, pe o treaptA de inferioritate jiaetncurc! si impovlreazl, dac! o ne-
llfenitl munc!, f!tis! sau mai ales
in buzunar pentru pAstrarea in arhive
planul complect, cu liniile asa de drepte
cea mai educativcl, to vieata unui popor. de stat pe care a tmbracat-o, ci
Cand poporuJ a ajuns Ia un anume grad ferit! de privirile curioase si si unghiuri\e asa de sigure, al unui abate
p&Jila aceasta. Nimeni sA nu a de reclamele zgomotoase, nu se Siey~ s si s! consulte mai mutt dec~t
de dezvoltare, din radacinile lui supqm-
crr:zJnd ca statui ajunge si cA se asupra temeliilor lui vii. Un stat paragrafele acestui cleric asa de sigur de
mantene si din cotoru1 rtsarit Ia suprafata
in p4nlsire poporul, fMi a-si da trage fortele vitale de acolo poate isprava sa nevoile insesi ale societ!tii pe
- deci din energm claselor muncitoare, din
teribila ruinA care necqWat va urmat care era chemat s-o scoat! din haas si s-o
ambitia fireasc~ a intelectualit~tii mlegi asade putineincatsA le poat!
vamai aveasi blasta.mui dl ~ cet!tean cult, pe cand un altul, indrumeze pe drumuri sigure, potrivit cu
~nte- rllsare si aceastl tloare a statu- de Ia sine mai sus, nu va mai
nevoile, in necontenit! evolutie, ale
lui in care se preg~te fructul, care e dlruia s-a rev!rsat toatl patima
tnaederea, iubirea si bucuria in gol, ajunge sA decadA supt timpului.
aportu1 adus de acel poporin vieacageoe-
penttu ca o DOU4 ctitorie politici deznM!jduiti ai celor cari stiu catA Franta reactionara isi dlduse
rall a civilizatiei umane. Arata numai,
adevar puternica si tn stare a trti. au cheltuit in birourile ministeriale parm atunci doul Constitutii, dintre care
penttu a face o osebire in aceastA compa-
StatuJ duce mai Parlament casA-l tnzestreze cu o una, asezatl intr-o raclA expusl-n chiar
ratie, ca acele fructe vin, vin necontenit
poporului, coordonind si llriilAturn legal! in care trupul firav mijlocul Conventiei, a treia adunare de
filra ca fonnele capabile de dezvoltare, de silintele penttu a-1 face sA tnaiDie:l
lmbogApre ale florii sA disparn. cavaler plApand e expus sA cedeze reforme, n-a fast niciodat! prefiicut! in
el nu se cade sA se tndep4rteze 4 insesi cu acest formidabil otel realitate, fiindcl, din cauzachiar a perfec-
Nu e bine ca statui sA se 1ncerce 1nsusirile poporul ui din care si
p&tA ce nu e poporui pregltit pentru a-J si impodobire. tiei ei intr-un anume spirit, ea era neapli-
este creat, si el e dator sA n\n1W Teorii asupra statu lui e natural s! cabil!.
sustine. Atunci el, statui, poate ajungein
cios acestor 1nsusiri deosebitoare. cugeWori. Si aceast! materie e Aceasta rnA aduce a vorbi depre
stApanirea unor paraziti din Muntru, sau
fereasca de a !ntrece posibilitAtile -UOOr corect!ri abstracte care extrag problema constitutionalA insAsi.
supt infAtisarea lui se poate ascunde o
glsesc in acest popor. E trist cAnd ce este formulele menite a se lega Un stat nu se face dintr-o Consti-
1ntreag~ cotropire strairm. Cftnd dintr-o
inferior popurului de care e legat P Dar e o mare gresealA sA se tutie, cu atat mai putin pentru o Constitu-
nevoie a lumii intregi statui trebuie s4 se
sa se foloseasca de tot ce acesta-i ce fac oamenii acestia vrednici tie. Principiile, cat de frumoase, cuprinse
alc4tu.iasca totu.si inainte de vreme, pripit, pune Ia indellllrui, dar e foarte
cu toate neajunsurile care ies din nepo- sau si de admiratie cu ceea ce ar intr-un astfel de act politic, care se poate,
caoo el W'D'14reste tinte care sunt
trivirea cu momentul, silintele oamenilor mai presus de ce poate da vointa conduc!torilor, cari ar fi con- neavand adevarate rnd!cini, sA nu fie si
cari iubesc popond s: doresc dezvoltarea incordatl si cea mai stantl s! se inspire din toatA aceastl un act national, n-au darul de a crea ceva.
nonnal~ a statului se cuvine sA caute a face uneori asa de frumoasA, dar Din articolele lui nu pleac! unul din acele
sacrificiu a poporului. Atunci se socoteal !, poate sA falsifice toate impulsuri pe care nimeni sA nu le poatA
statului sisA-l impiediceintr-o opri din cale. Nu e molecula de radiu din
care nu se poate opri un singur care sA se desfacA puterile misterioase care
Conferinl! rostiUi Ia radio ,i publicatl tn revista Nt!JUnu/ Romlnesc, 2-3 aprilie 1935.
ca sli culeag! in cale fie si cea dau energie si sAnitate. Constitutia, de
fJII'Igatoare din aceste flori ale gindirii care nu se vorbeste decat de vreun secol

130 Polis 211998 -----~ r-- Polis 2/1998----- - - 131


Conservatorismul roman. Texte clasice ---~
~i care e in legAturl cu un fel de g&ldire
care nu poate fi considerat ca etem, e
adesea inlocuitoarea, prin paragzafele ei,
a unei stki de spirit constitutionale
pltrunsl in societatea intreagl p&:ia in
statele ei cele mai adinci. Popoarele care
au Bcut mai mult pe lume prin legatura
de tier ~i prin insufletirea de iubire intre
toti membrii lor nu au avut niciodata
prescriptii constitutionale, de unde sa
piece legile si fat! de care sl se poatl face
verificarea oricarei actiuni. ~ta e cazul
cu romanii, cari n-au ciutat sl defineasca
niciodata statui lor, neoontenit preficut,
dupl cum cereau imprejurlrile. Acesta e,
in timpuri mai noi, cazul cu Anglia, in
care niciodata nu s-a cerut sl se extragl
din legi, din experiente, din cultura natio-
nal! anumite precepte pe care sa trebu-
iascA a jura, pana Ia reg~. toti detinAtorii,
in orice grad, ai puterii publice.
La alte natiuni, care nu ajunseserl
Ia aceasta treapta de inaintare a gandirii
politice, devenita acuma un adevlrat
instinct al tuturora, s-a incercat a se da
prin Constitutia iesita din sruuirea ck-
turarilor, deveniti "reprezintant:i ai nat:iu-
nii", impulsul cltre o elaborare constitu-
tionallin deosebite straturi ale societatll.
~a s-a intimplatcu Franta de lainceputul
epocei contemporane, cand, cu multi
trudl, mai multin ce priv~te discursurile
decat o adevkata informatie si o cercetare
aiticl, a ajuns sll-~i dea Iegea Jegilor pe
care a jurat nenorocitul Ludovic al
XVI-Iea, cu c!teva Iuni inainte de a-si
pierde capul pe esafod. Si peste ctlteva
luni numai s-a trecut peste aceasta Consti-
tutie de care abia luaserl CUDO$tintl ceta-
tenii, mfutdri de revolutia indeplinita, pen-
tru ca alte sfortari ale altor reprezintanti
ai aceleiasi natiuni sa duel Ia alte ai.umatii
constitutionale. Revolutiile care s-au
produs periodic in Franta arata mai bine
132 Polis 211998 -------~
Conservatorismul roman. Texte clasice
putere tainidi, prin care clpAtlm una mai frumoasA decat aceea a randui-
decat orice cat de putin erau 0 rilor de oameni carl nu s-au sangerat smul-
in rostul nostru pe lume, face
francezii prin inspiratia si lllWIInloll gandu-se dintr-un trecut, care e si el o fap-
i~ite din aceste texte, luate tot
lici<>data omul eel mai mizerabil nu
sA mute in ordinea principiilor ta a natiei, ci carl, respectand si rosturile
cum in ~ fusesera si gandite ai cele mai imbltranite- nu aproM azi regele
Pe c&ld englezii inseamna nllJDii urate de care ar fi stapanit. Ori
lllftDC(t:ae
e vorba de monarhie, ori dacA se Angliei legile cele noi cu formule franceze
misclri revolutionarein toatadennlt. care vin de Ia cuceritorii normanzi din
republica- si ce suntin fond aceste
lor istorica: una i~ita din spiritul secolul al XI -lea?- mana necontenit sange
, supuse Ia atatea feluri personale
asa cum il intelegeau oamenii deJa de interpretare? - se cauta ce proaspAt, icsit din conceptii bine mistuitc,
alta din grija ca forma religioasA de in acele vine ale existentei istorice pe care
fi mai folositor societatii din
se lega la 1688 toot! vieata I'OPCX1IIIIII nu le taie prin brutale intrusiuru ci le feresc
autoritatii de stat. Dacl, acum,
nu fie inJocuita prin aceea, catolicL1 prin insusi tirmul puternic al vietii de a
~i cari au rncut o Constitutie si carl
care de mai bine de un veac el ae se calcifica, precum fac organismele, care
plrtise. reprezinta decat spiritul generatiei
si aratea fel uri de a vedea se schimbA nu restituie nimic din ceea ce necontenit
Cineva trebuie sa fie 1i11111111101 au ingrlmAditin ele.
aedincios nu numai jurlmantul r.reneratiile care se urmeazA - vin altii
unele lucruri in alt fel, cea mai Sunt multe juclrii politice ino-
~i oriclrii indatoriri publice pe
fensive, cu care clasele conducatoarele se
luat-o asupt:asi. Aceasta ~i in ce
opera pe care o pot face e sA verse
activitatea, exemplul si propaganda pot dtstra pe ele, inseland vulgul cu false
adeziunea la Constitutia tarii sale, strAluciri care umblA pe valuri tarA sA
vieata cea nouA in formele acum
sa fie ea. Dar, o data ce s-a stabilit arlte, ea lumina farului, unde e portul. Dar
legatura, ceea ce e de clutat este nu cunosc, ca istoric, una mai primej-
Ia toti, dupl IIWura fieckuia, Caci, intre privelistile pe care Ie
11uwstisa, ca o 'invAtaturli pentru viitor, dioasl decit usuratecul joe de-a Consti-
acelei stki sutlete$ti care sa-i ~
politice omenesti, nu este nic1 tutia.
- uneori si tinand-o in curent cu
si Bra careea nu poate sa aiM nici o
re real!, intrnnd in arhive din l1lOII1tlll
chiar cand ea se dovedeste incapabill4
a-si crea substratul acesta psihologic,CIII
e lucrul de dipetenie.
A constitutionaliza natia e
cinl vrednicl de orice energie ~
cat.de inalta, si de orice factor politiC
de puternic. Greseala cea mare e
aceea clod , in lac sa se dea sens
tutiei odatli stabilite, prin caracterW
publice, prin educatia care pleacl
dinsa, diletanti de cugetare sociall
intrebuil1tea.zl vremea pentru a
necontenit alte forme abstracte, fld
inspira din marea opera ascunsl
petrece in ins~i slnul societAtii.
Nici un popor n-a awt
o Constitutie cu totui rea. Am putea
ca o astfel de Constitutie e impOSibiiL
lupta vesnica dintre ce e bun si ce e
- - - - - - - P o l i s 211998-------- 133

M.G. Cantacuzino
Conservatismul nostru,
Liberalismul lor *
~eo caractetistic! prin care
D trebue ~sa se deosibeas-
~ un partid conservator e pnstrarea ne-
clintitA a spiritului de orrline. Ordineaeste
cum s'ar ziee igiena Statelcr si a socie~.
Ea areca si igiena legile sale nestnlmutate
si cunoscute, int!rite prin incercmle
trecutului si statornicite de practicile
oamenilcr de guvem din toate tmte si din
toate timpurile, legi de Ia care nu se poate
abate un guvem, flr.l a pAcMui fie prin
ideologie, fie prin demagogie. CAci nu
sunt do~ feluri de a guverna o tarn.
D~ este deci de ne~g~uit ~
nici unui partid liberal nu 'i este ingMuit
- ca partid de guvem- sA se abat! de la
regulile ordine1, totusi trebue mMturisit
cain graba sa de a ineerca forme si idei
noi, acest partid ar putea mai usor fi ispitit
sa aluneee pe povfunisul ideologiei. 0
asemenea abatere de I a legile ordinei ar fi
ins! cu totul potrivnic~ datinilor si
indatoririi unui partid conservator.
Cum indeplinit-am noi aceas~
i~cinare?
Una din cele mai elementare
reguli ale ordinei in stat este respectarea
. de proprietate care este asezli- lumeajudiciarilsi in lumeaimpricinatilor,
Fragment din discursul proouo~at Ia 3 decembri.e 1905. Text publicat de cditura Minetft,
de arte graftee ~ editurA, 1905, Bucurqti.
134 Polis 211998
: - - - - Conservatorismul roman. Texte clasiee - - - - - - -
Statui devine astfel initiatorul si cum-
dezastru: dezastru economic prin
area prea nepreglititil si pmitorul intregei misd\ri de transformare
in loc de a interveni numai ca chezas spre
L -&:..tarea marei proprietAti~ dezastru
ainlesni si a consfmti cu aeditul 800 orice
prin distrugerea unei p~turi
,._.wcAtoare~ dezastru financiar prin invoial~. fie ea chiar sill~. CumpArarea
flclndu-se fn bani, transformarea marei
~inarea creditului Statului, incilrcat
i.&care an de o emisiune repetatli de eel proprietAti se va des~varsi treptat si in
marginile puterilor Statului, iar vanzarea
30 milioane.
Dar nu v'ati multumit mAcar ~ in loturi nu se va hArnzi decat ~or cu
totullipsiti de ~t. Asa se injghebeazA
~inati notiunea de proprietate pe cale
~~Jamentarl\. Fiind d-voastrn Ia putere, o evolutiune meni~ ~ schimbe fata unei
t-llll'ileiul unie alegeri in colegiu m de tAri. asa pe nesimtite, cu cumpMare, cu
~~aproprietAtii, L~UlQJil~
societ!ti. tn do~ rilnduri acest asedll
la Iasi, ati asmutat toate poftele, crutarea asezArilor astfel cum le-au al~
lldUIDd impilrtirea neintarziatA a unor tuit trecutul, iar nu prin singura lovitud a
al societAtii a fost amenintat de
particulare prin glasul autorizat al unui vergel vrnjit, nu ca la teatru printr'o
D-v., prin proiectul de inflintue
illlidatului d-v. guvernamental d. Stere. neastepta~ schimbare de seeru'i.
Case rurale. Primejdia neblnd Astfel guverneazl un partid
Aeeleasi tlgMuieli le-ati reinoit
neintel~ in~ de ajuns a cAlru1zit de spiritul de ordine, care este una
cu prilejul alegerilor generale prin
era c~ destepta si intMia ta din grijile de dpetenie ale traditiei con-
fosti prefecti ai d-v ., d-nii Ghica
proprietarului pofta de prunant a servatoare.
muncitorilor de p~ant din Aceiasi ingrijire de a int~i
Ce am tlcut noi fat! de aeest
punfuldu-Je laindemfulA o arm1 spiritul de ordine in Stat ne-a i ndrumat s~
de fagMueli si de pofte
garantia net~murit!, nemlsudl intuim legalitatea si s~ indepu~m
~Jte?
Statului, care'si lua rlispunderea
lntre tMa.n si proprietar am inteles arbitrariul prin inflintarea unui Conten-
cite mosii s 'ar fi flcut invoiall ta
..aounem autoritatea cump!nitoare a cios administrativ. Cat n 'a suferit aceas~
Urmarea neapuat~ a aeestei
Noi nu putem primi dialogul nenorocitA tarn de pe urma acestei I ipse a
nesfMsite si neconditionate cu
primejdios intre tMa.n si proprietar legiuirii noastre. AstAzi singura incre-
Statului era intmrea ideei ~
care-1 starneste Casa ruralil prin dintare ~ ori~i eetAtean ii stAin oriee
si deja prea adanc iruMAcinate tn
ei nem!rginitA de ren~ garantatl\ clip! deschis! calea pentru a dobandi
taranului, ~ pAirumtul e al aceluia
Stat. Suntem insufletiti eel putin in indreptarea unei samavolnicii a si indurit
lucreaz!, era desteptarea v
grad ca si d-v ., de dorinta de a in- in chip nespus de s~natos asupra
poftelor de p!mant, era cu~
clasa~easca. Vroiminsilcaspri- moravurilor. Ce i drept D-v, judecan-
impartirea mosiilor i n potriva du-ne potrivit mentali~tii D-v, n-ati vrut
nostru sa se arate i n marginile pu-
financiare ale Statului, vroim ca sa vedeti in aceastA inal~ grij~ a noastrn
proprietarilor, era expfOJX'i
si ciocnirea neincetat~ intre
rm"rea marei si desvoltarea micii decat un josnic scop de clientel~. S'au
proprietar. flcut ins! numirile la noua Sectie a Curtii
Ulllleut\1 sa se indeplineas~ treptat si
Nu mai vorbesc de
turburui sau zdruncinilri, vroim ca de Casatiune si ele au fost primite cu cea
primejdioase neajunsuri ale
II se desavarseasca fua atingerea mai desilvarsitA incredere, nu numai 1n
reforme, meni~ sa pregAtead
oric!rei societAti. Si de aceea ci paru'i chiar si in eercurile presei opo-
nostru a cAutat deslegarea sante, care n'a gasit o singuril criticil
in chipul ca Statul sA cumpere temeini~ de flcut impotriva lor.
Am impins spiritul de ordine
bani spre a le impMti la tArani mosiile
lare care s'ar oferi spre vanzare . panil a pastra neatinse oda~ ajunsi la
____..-"J - - ------Polis 211998-------- 135
- - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice
putere, legile d-v. cele mai pAlate de
p4rtinire politicA. Ne-am adus tnslaminte
c4 inainte de a fi un guvern esit dintr'un
partid, acest guvem este guvemul tmei si
ca atare are drept datorie, pede o parte,
sA asigure o continuitate in legiuirea si
cumuirea tArei, pede alta, sA incbezi$u-
iasc4 siguranta cea mai deplin1 tuturor
acelor, fie Romani fie stra.ini, carl au
daraveri cu Statui. Si atunci, in Joe de a
~ pildele d-v., care Ia fiecare scllim-
bare a noastd ne fAgMuiti c4 o veti
desfiinta, care v'ati si indatorit in mod
solemn sil desfiintati Contensiosul
administrativ, noua Sectiune a Cwtei de
Casatiune si care prin ziarele d-v. eel putin
v'atijuratcAnu vet.i respectaconcesiunea
luminatului Capitalei, dacAar fi votatAde
Corpurile legiuitoare, noi am autat legile
cele mai slabe ale d-v , ca legea organisarii
comunelor rurale, am crutat pana chiar si
legea polit.iei careon-'ce ati spune n'avea
alt scop de cat sA asigure inamovibilitatea
agentilor d-v. electorali.
latA spirit de ordin impins pam
Ia eel mai inalt grad, iat! guvem in adevAr
conservator.
Acelasi spirit de ordine ne-a tras
linia noastril de purtare pe ~d eram in
opozitie. FatA de politica d-v. de econo-
136 Polis 211998
- ----..J
. Marghiloman
Doctrine conservatoare *
emocratizmul e ceva mai
D adanc, e ceva mai putin des-
decat o atmosferil. Democratia
asocierea din ce in ce mai precum-
nltoare a poporului la guvernarea
, mai ales intr' o fotmA monarhic!.
Iatil ceeace se numeste demo-
Dar ca dansa sA fie operantil si
, trebue ca democratia sil fie
si luminat!.
0 democratie neinstruitil, nelu-
cind ar avea un rol precumpiDlitor
Stat, ar fi ori instrumentul de
eel mai odios, ori anarchia cea mai
Prin urmare, cand vorbesti de
lmocratie, trebuie sil ar~ti c~e pe
s~ mergi la dansa, trebue s~ arilt.i
pe cari vrei s'o inalti, pentru ca
II iasrt din ce in ce mai mutt la via(.a
tWa sA sfarme nimic.
Democratia presupune intai
de drepturi. Aceasta o avem. Si
crt d. Vintil~ Briltianu a mcut rilu clnd
crt, vorbindu-se de egalitate de
, sunt amintiri din istorie cari pe
~ragmeot preluat din discursul pronuntat la 12 decembrie 1908. Text publicat 1n B ucure~ti.
tpografia G.A. LAzlirescu, 1909.
1
c Polis 2/1998 - - - - - - - - 137
datAit.i probeazA cA ea nu inseaDlllA nimic.
S'o fi urcat pe tronul Bizantului oameni
cari au fost luptiltori de eire, sau simpli
eunuci, dar accidente de acestea ale isto-
riei se prezint~ sub toate formele de
constitutiuni ale Statelor. S'au prezentat
si in Statele militare si in Statele aris-
tocratice si exemplul lor nu probew
nimic.
C~d vorbim de egalitate de
drepturi, este d-nii mei, ca sA precizAm
un punct: toate functiunile in Romania
sunt accesibile oricui, si nicrueri mai lesne
decat in Romania, pentru cA nu este Stat,
in care talentul s~ aiM mai mutt farmec,
prejudecAtile sociale s~joace un mai mic
rol, si in care deosebirea de clas~ si deo-
sebirea de stare s~ fie o mai micA piedicA.
Prin urmare, oici un Stat, cain Romania,
nu poate sA dea mai in plio, ceea ce se
contine in formula aceasta: egalitate de
drepturi. Numai corectivul ei este ~
torul: ddfiecare areintr'ansul vocat.iune
de a ocupa primul rand in Stat, el trebuie
srt-1 castige prin munca lui cinstitA, iar nu
mcattdu-se clientul cuiva.
Si atunci, d-lor, intreb dacA la
 - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice - -- -

acest scrupulos deziderat rlspunde multlasprime, dl deiDOcratiile

fractiunea aceasta a partidului conser-
vator, sau fractiunea cealaltl. Lar pe
fiecare sa judece.
Demoaatia mai trebuie, ca sl-si
implineasc~ rolul sau social si politic, s4
fie luminatL tn acest punct, d-nii uiei,
guvemele se intrec pentru ca sl dea
culturt. Dar nu vorbesc numai de cultura
care se dl in fCOilll; cer ceva mai mult,
cer cult:ura care se dl prin pilde si prin
discutiune.
Si in aceastl privintl iar.lsi, cu
oarecare martdrie, revendic pentru noi
pilda pe care o dlm in momentele de fat!;
atat mai dlu dac! o dam asa tarziu. Noi,
cestia reactionarii, ne cobodm in sfutul
poporului, si nu ne este fuel ca cu dansul
sl discutlm toate chestiunile carl sunt Ja
ordinea zilei, in ordin social si politic.
Pentru ce nu s'a imitat side altii
aceastl pildl?
Eu aed cl dansa face mai mult
pentru educatiunea democratiei, astfel
cum o cer eu, decat soaptele deJa ureche
sau articole nesa.nMoase si triviale ale una-
gazete.
Democratia in fine, d-nii mei,
mai cere ceva: ea trebue sA fie foarte
mora/1.
S 'a zis, cu nedreptate sau cu prea
corupte.
Ar fi mult mai bine s1 se
sunt amorale, si foarte ruesc
Democratiile tinere sunt ca omut
azi pe maine se vede transfCklnlt.
nimic in ceva puternic. Ev
folosinta material! a funcciei lui,
lui, este ceeace simte el mai
tirea lui de om.
tn societl tile cu
religioasl putemicl, morala __..
cele 10 comandamente pe cari,
niceste, din frageda copilhie,
impune fieclrui om . Biserica
P de mai sus au fost UCII1Moarele:
moralitatea aceasta factioe, dacA
lesne de dobfuulit, mult mai lesoe
lllOn'Jitatea pe care ti-o faci singur,
cumpltare si judecatl. Dar
aceasta moral!, pe care ti-o faci
indiv.id sau pq>or, este leota. Aruna.UI
nu suntem un Stat cu structun
puternicc'l, trebue mai presus de
pe toate clile sl clutlm sl in!ItAm
litatea democra(iei.
Dadi, d-nii mei, in felul
certe cercuri politice se intelege
tatea de propovikluit, ganditi eel se
samburele si al acestei inlltMi a
cratiei, nu am nimic de zis. Eu unul
ml voiu feri de a cc'llca pe aceeas
,u;ut-prezident se pronunt~ asupra
lnnat in interesul ~rei . Controlul
ebirea partidelor politice
recedentele relevate in paginele
1) Ministrii in Cabinetului Br.l-
nu se numesc dup~ vr'o aptitudine
pentru resort, ci numai dupl
interese ale partidului sau ale
2) Modificlrile partiale ale Ca-
sunt Ia discretiunea ministrului-
si nu au trebuintl sl fie explicate
Camerelor.
3) Mesagiul pentru deschiderea
sesiuni parlamentare este o simpll
'=ftft. El se poate dispensa de la
activi~tii legislative in diferitele
ministeriale ~i poate inUtura
prealabil al Camerei asupra
generale a politicei guvemului.
4) Nu Camera se pronuntl asupra
ministrului-prezident, ci m.i-
din Camern, si odatl verdictul
pronuntat, Camera inceteazA de a
cuvanta.
5) tn politica extern~ guvemul
,care este cea mai b~ directie
~i pennanent al Camerelor este
*
aici un inconvenient, care trebuie in-
lMurat.
Eacl 5 precedente create de
ministeriul Brntianu.
Ce insemneazl ele ca resultat
politic?
Partidul astlzi la guvern s-a
numit de Ia inceput partid liberal , de citi-
va ani si-a mai adaos epitetul de national-
liberal.
Fie zis in treadit: noi credem, cl
adaosul "national" era de prisos, fiind-cl
toate partidele Statului nostru sunt de la
sine nationale, fie liberale, fie conser-
vatoare. Singurul partid in Europa de as~
zi, care vrea sA r.lstoame, impreunl cu
cele-lalte fundamente, ~i limita national~
a Statelor, se nume~te tocmai pentru f
aceasta intema(ional in opositie cu ve-
chiele grupm de partide. La noi insl nu
poate fi vorba de asa ceva. Iar in ceea ce
prive~te conceptia teoreti~ umanitarli a
cosmopolitsmului, in deosebire de care se
fi admis epitetul "national", aceasta are
tot asa de putin1nteles practic la noi, ftind-
cl in fapt nu existl nicleri 1n Romania
un partid cosmopolit. Aplicarea acestei
calificlri la grupul politic numit "Juni-

flrtament preluat din bro$ura Precedence constitutionale ~i partide politice, Bucu~ti. Stabilimeotul
lndic Socecu & Teclu , 1866.

138 Polis 2/1998 - - - - - - - - P o l i s 211998--- -- - - 139


Cooservatorismul roman. Texte clasice - - --
mist", este o .mscocire a adversarilor. un
neadevAr desmintit prin tot ce a scris sau
a vorbit vre odatA vre un junimist (vezi
intre altele si Convorbirile Literarede Ia
1 Septemvrie 1872 side Ia 1 Iulie 1873).
Dar chiar numirea ''liberal", datA
partidului de Ia guvem, o vedem astAzi
contestatA, si Romhlulintr'un articol de
fond din Decemvrie 1885 o ~aduieste
d-Iui loan BrAtianu si o reservl numai
pentru grupul slu si al d-lui Dimitrie
Brat.ianu.
Nu este treaba noastr.\ de a ne
amestecUn aceastl cearU de familie. Noi
am luat numirile asa cum si le-au dat
diferitele partide si cum se si covine a fi
luate. Cici numai ast-fel se poate examina
consequenta actelor unui partid fatl cu
principiile, Ia a c4ror realizare pretinde a
Iuera.
Ne-ar fi acum foarte usor sl
starsim articolul nostru, dd am putea sl
punem numai fatA in fatA precedentele
partidului de Ia guvem cu principiile de
liberalism, in nu.mele ~ fw:lctiooeazl.
lnsl intr' o discutie flicutl pentru .
a fi inteleasl, o asemenea simplA
confruntare este tmpedicatl prin faptul,
ella noi exist! o mare nedomirire tocmai
asupra diferintei partidelor. si actiunea de
9 ani a Cabinetului Brltianu si a unei pArti
din opositie nu a fast de natud a o
inlAturA.
Confusia se vede indatA din pMe-
rea obicinuitl, ce o afl4m de Ia unii si de
Ia altii asupra chiar principiului deosebirii
partidelor. Am auzit in Camera actual! pe
un deputat, care de altminteri s' a arAtat a
fi un om mai cu minte in ale politicei, pe
d. Costinescu, exprima.ndu-se in Ul1IlA-
taul mod: liberalismul represint4 progre-
sul,- conservatismul tinereatn loc; libera-
lismul este roata care duce carul repede
inainte, - conservatismul opritoarea care
1~ PolisV1~8--------------
intirzie miscarea.
illrlositele) sl se procure cea l1lal mare
Ce mod nechibzuit de a
lucrurile!
~ si egall pentru toti distribuire a
Cumisi poate cineva~
ar fi in vre un Stat un partid co.._'ii
oameni cu intregimea mintii, care
doreascA eel mai grabnic progres
al Statului in care tdesc? Un
energic representant al conserwM~
mului in Europa de astlzi este
Bismark. Ce fel de intelegere a
piilor de partid poate fi aceea,
resuma actiunea lui Bismark pentna
lui,conformplrerii demai sus,
cl Bismark a voit sl impedice
mai grabnic al Prusiei! Si daclae
permis a cita nume de Ia noi, ce
ar fi aceasta, cand am resuma
tendintelor noastre politice zicand.a
d-nii Swescu, general FAicoianu.
C3mpineanu vor progres grabnic ai
Lahovari, General Manu,
Carp nu '1 vor, ci au de princip
intarzie propAsirea Rommuei!
Eroarea unei asemneea
este evidentA.
Fiind cl dar toate partidde
Stat trebue sl vrea progresul eel
grabnic posibil si cl in aceastl
tinta lor este comurm, deosebirea
clutatl alt-unde-va, si noi credeiD,
atll1n deosebirea mijloacelor
ce va sAle intrebuinteze pentru
acelui progres in toatA puterea lui.
Cuvfultul prea abstract
in viata publicliosemnAri concrete.t
diferitele misiuni practice ale
Aceste diferite misiuni
intre altele si impArtirea puteril<X'
in legislative, executive si jgj.
precum si tmpArtirea administr~Pd
cutive In diferitele resorturi mioiiMII
Idealul comun tuturor
este, ca si prin cele mai put~ si
Conservatorismul romful. Texte clasice - - - - - - -
liP'".." sacrificii pecuniare (fi~tele,
posibiHi a Statului (armata), cea mai
jrcptitii (justitia), cea mai lntinsA si solidA
~ (instructia publicA), cea mai
avutie (agricultura, comertul). etc.,
se gi\seascl oamenii cei mai capabili
produce un asemenea resultat. Clci
pentru indeplinirea acestor cerinte
~neaza aparatul administrativ si se
tegile, dupAcari are sl functioneze.
tntrebarea practicl pentru deose-
partidelor va fi acum aceasta: Prin
mijloace generale s~ se fd legile si
cine sA se aplice asa, In cat apropie
din ce in ce mai mutt de acel ideal
al progresului?
to teorie, eel mai bun lucru ar fi
ldtndoialA, ca, precum toti cetAteni sunt
~i a contribui cu din banii lor larea-
scopurilor Statului, toti sl si fie
Ia facerea legilor si Ia aplicarea
Dar.1 singura mAsud, de pe care
_...,. Juu........ aceste lucruri, este realitatea.
realitatea cere Ul1l1Atoarele: ln Stat
sA fie efectiv justitia bine distri-
slfie efectivasaiguratl viata
cetltenilor. trebue ln adevilr sA
llteascA inv~tlmfultul, sA sporeascl
etc. Aceste sunt cerinte ce are s~
..._...uineasdcl ori-ce fonnA a Statului
si numai fatl cu indeplinirea lor
,..paonicA sau mai intarziatl se judecA
mijloacelor politice, iar nu dupl
llllructia lor teoreticl.
lntrebare: inteleg toti cetltenii
majoritatea cetltenilor unui Stat dat
~n.t.,ftA, intinderea si modul de
a acestor cerinte? .
Dacl inteleg, trebue sl si fie
laconlucrare directA. (tnSvitera
Voteaza legile mru 1mportante pnn
- ------Polis V1998 - - - - - - - 141
plebiscit).
Dacl nu Inteleg si piinl cand nu
inteleg. trebue sl se distingA cei capabili
de cei necapabili si sA fie numai cei
capabili inslrcinati cu misiunile Statu lui.
Putem trece acum Ia formularea,
de si numai grosso modo, a adevlratei
deosebiri in principiile de partid: libera-
lismul insemneazl participarea cat mai
mare a multimei Ia legislatia, adrninis-
tratia si justitia Statului: conservatismul
InsemneazA restringerea acestei parti-
ciplri numai Ia cei chiemati si in stare de
a o intelege si a o aplica.
Conservatismul in conducerea
afacerilor Starului devine periculos, cfuld,
in cercul oligarhic al vederilor sale, per-
sist! a restringe participarea la misiunile
Statului chiar atunci si chiar acolo, cand
si unde multimea a ajuns efectivin starea
de a fi capabilA pentru aceast4 participare.
Atunci intervine cu drept cuvint
liberalismul si isi indeplineste rolul sAo
specific de a l~i drepturile multimei.
Liberalismul in conducerea
afacerilor Statului devine periculos, cand
l4rgeste participarea multimei peste
putinta ei de a indeplini efectiv misiunile
ce i s' au atribuit. Atunci intervine cu drept
cuvant conservatismul si restabileste
proportia justA intre drepturi si
indeplinirea datoriilor corespunzAtoare.
Ast-fel se explic!, cum aman-
doul partidele sunt deopotrivl trebuin-
cioase pentru viata publicA a Statului.
Unul este corectivul natural al celui-lalt,
si in aceastl corectiune atat conserva-
tismul cat si liberalismul sunt factori ai
progresului.
Greutatea cooservatismului este
de a hotAri, cum sl fie aflati In viata
publicA cei in adevlr chiemati si capabili.
Boerimea vechie a fost resturnata.
de Ia putere si a meritat sl fie restumat4,
 Conservatttismul roman. Texte clasice - -- - Conservatorismul roman. Texte clasice

fiind cl voia sA pAstreze ca mAsur.l a sistemului representativ 8$1 cwa cite ori a luat o 11Wwi de important' locul ei magistratura limitatA la put.ini
acestei atlllri tntimplarea n8$terii chiar formulat tn Constitut.ia de Ia 1866. recunoscutA. a fa.cut politicAcon- membri numiti dupl cunostinte mai
atunci, cAnd cei nAscut.i boeri nu mai erau icrvtoare, adicA restrictivA. Iar ante- sigure - mAsura conservatoare si anti-
Dar liberalismut vrea, ca
suficient.i pentru indeplinirea misiunilor chestie a politicei practice tn exec:..~ ~~ votUlui universal, al electivitjpi liberaiA, dar asupra dlreia guvemulliberal
Statului $i pe de altA parte crescuse suma ei normalA sA fie lArgit cercU] or, etc., adicA adevAratul nu a revenit, ci a mentinut-o ca mai bunA
celor capabili in afari de boerime. multime. '. -.esentant al Jiberalismului dogmatic, pentru ordinea internA.
Liberalismul, spllrgand cetrui eel Rosetti, a fast tot-deauna un ministru Jar unde liberalismul a inceput
A vAnd insA in vedere c1
mgust al boerimei privilegiate, a fkut 0 Constitut.ia noastr.l este fiicutA de a'si mai realiza din principiile sale
:t~JpaSibil.
adevlrat! opera de progres $i de d.reptate. jos $i nu a isvorit dintr'o inte-- sa dmt clteva exemple despre specifice, este foarte discutabil, dacA a
Aceasta operA a fost atAt de puternicA, amAnunt.it! de jos in sus, dl prin conservatism fortat a1 guvemului flcut-o cu bun rezultat pentru progresul
tncat astazi nici nu mai exista Ia noi partid majoritatea poporului este astizi ~i. Sporirea numArului deputatilor si
politic de boerime. Nimeni nu se mai nepregatitA pentru indeplinirea Un fundament a1 Statului este senatorilor dupl noua revizuire este
gande$te a face din 08$tcre un semn carac- zilnice ale Statului in diferitele liiPUI proprietar de pAmint. Partidul conformA cu liberalismului - principiul
teristic al unei capacitati speciale pentru ramiiJCllri, t.ocmai conservatori:j cei Jteral, revisuind Constitutia la 1884, a conservator cerea combaterea acestei
functille vietei publice. Este un neadevllr nati si prin wmare iubitori ai ~ si ellibertatea t&"aflului de a' si aliena mlsuri. Este oare oonl mAsura? lntr'o tarA
copilllresc, dace\ unii sau altii din liberalii au putut dobAndi convingerea, c:lj _!JIImtntul,lasatld-o numai cercului restrins unde lipsesc indi oamenii capabili pentru
de toate zilele vorbesc de privilegiele stareaRomAn.iei de astAzi, mai ales cnseni si proprietari marl - mAsurA a indeplini toate misiunile indispensabile
boerimii Ia adresa conservatorilor de unde este multimea, este de --ervatoare si anti-liberalA, dar nece- ale administratiei executive, sustragerea
astazi. incapacitatea si d1 din contrA, pentru adevAratului progres at unui numllr mai mare allor numai pentru
Dar dadi liberalismul adobandit gandu-se numArul dupA o dreaptA lucrarile legislative vine oare in folosul
acest resultat bun, bunAtatea a venit din a eel or chiemati, cresc sortii pentru Partidulliberal a restrins Ia 1882 interesului public? Si incA o intrebare: cu
faptul negativ, cl s'a resturnat uo prin- ratul progres, adidi pentru indeplilil ,dliar libertatea multimii tAranilor pentru cresterea multimii deputatilor a crescut si
cipiu gre$it pentru conducerea Statului. cfectivl a misiunilor Statului si cootracte trecAtoare de muncA si le-a nivelul intelectual a1 Camerei actuale?
tnsA de aci nu urmeazA, cl s'ar putea aceasta chiar pentru sporirea aescAadtl :11drit din sus in jos tocmelele agricole - Dar eel putin aici tot partidul
inlocui cu partea positivA a acelui libera- viitor a num.llrului celor capabili. IIIII mAsurn conservatoare si anti-liberalA. liberal a introdus in noua Constitut.ie un
lism de Ia '48 in intregimea programului Ei au constatat prin unele Curtea cu jurati este o participare corectiv si constaHind incapacitatea
sAu, adidt cu participarea directA a tuturor institutiile noastre in vigoare acest a multimii la distribuirea justitiei multimii deputatilor de a face legi bine
Ia amAnuntele misiunilor Statului, dupA S 'au putut gAsi cati-va prefecti thralismul, dupA principiile sale, trebue chibzuite, a prevlzut o inaltA cornisie
formula declamatorie si nerealA a unei administratori, dar nu s'a g~it nici lltntindlt competenta juratilor; conserva- restrinsA pentru elaborarea proiectelor de
egali~ in aptitudinile oamenilor. consiliul judetean Ia in.Altimea o va restringe. Singura mAsurl legi - mAsurl esential conservatoare si
FArA indoiaJA, pentru chestiile sale; s-au putut gAsi consilii pe~ judecare este distribuirea sigurn si anti-liberalUn mijloculliberalismului.
cele mari si oare-cum elementare, d.e. de instruct.iune public! cu numlnd a dreptAtii. Dacl o poate da tnsA ne oprim aici cu aceste
aspirarea spre independent~ si mArire, restrins de membri, cari sA lucreze !I'IIIWluuea, cu atat mat bme DacA nu, exemplificAri; cAci toate precedentele
rnsboiul national, stabilirea dinas!iei si de valoare, si toti ne aducem anm. pentru frumusetea unei frase nu se constitutionale, relevate in scrierea de
altele de aceastA naturA, trebue solicitatA recunostintA chiar de vechia si toler.1 intr'un Stat, nedreptatea in fatll, sunt o dovadl vie, cum un ministru
simtirea si conlucrarea totalit!t.ii popo- constitutionala Eforie a scoalelor, dreptAtii; cAci atunci sub cuvantul in fraseologie liberal , dar in realitat~ om
rului nostru. a fost panA astazi nici un consiliu fonnule de progrcs s'ar impedeca de politidi practic:A, nu a creat cu majo-
FAn\ indoialA asemenea aceeasi al instructiunii cu numArul eel 111111 putinta progresului. Cand s'a ritatr.a sa din Camere de cat precedente
totalitate trebue sA participe intr-un mod membrilor sAi alesi, care sA fi produs 'izut dar, cA cei mai multi casieri preva- esential anti-liberale si tndt unele asa de
oare care Ia viata politidi mai generalA, Si asa mai departe. ~ iesiau nepedepsiti din Curtile cu arbitrare, in cat de aceste nici un conser-
intre altele si pentru a fi mai accesibilA Ia Aceast! reflectie esential ,Jbrati, ministeriul conservator de la 1874 vator constitutional ~u va primi sA se
mAsurele de progres ce le ia Statui. vatoare este asa de intemeiatA pe a eorectionalizat aceste crime, adidi a foloscasct\. C~i a numi si a depArta pe
De aceea, printr'un compromis al realA a poporului nostru de astAzi, Ill rtstrins participarea multirnii la distri ministrii individuali dupA bunul sAu plac
partidelor, s'a si introdus in Romania chiar guvemul liberal al d-lui buirea justit.iei in aceastA parte si a pus in mt~ nici o explicare datA Camerelor, a

142 Polis 2/1998 r -- - -- - - - Polis 2/1998 ~------- 143

- - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice
holM directia generaHl a politicei interne
si externe cu evitarea controlului prealabil
si efectiv al deputatilor, a face din minis-
trul-prezident ... ce insemneazl toate
aceste procederi ale d-lui loan Brltianu .
in rest!ltanta lor de cat inlocuirea judecAtii
mult.imii prin judecata unui singur om,
adicA isbirea principiului liberal in chiar
mMuva vietei sale parlamentare.
Ce ar putea dar conservatorii din
princip sl impute guvemului Bratianu in
privinta precedentelcx- introduse de el? Nu
tocmai tendinta lor practicA, cAci aceasta
- pentru arepeta cuvantul resumltt>r- este
anti-liberala.
Dar ce trebue sl-i fie imputat,
este lipsa de sinceritate, cu care face
contrabanda unui conservatism restrictiv
sub bandiera unui liberalism de principii.
0 asemenea falsitate nimiceste
simtlmantul adevarului in viata publicA
si introduce corumperea inteligentelor
chiemate a hotM mersul unei taxi.
144 Polis 211998
J
Si asa de adoc se rnbuna
t4 inconsecuentl, in cat tactica ~
tarn ad-lui Brltianu, neputod stlpcJaW
discutie serioasl de principii care
de gol tot mestesugul alcMuirii, este
Profesia de credinta *
a se intemeia pe desteptarea pasiuaiJI.
personate ale deputatilor, fiind-ca
mai poate intemeia pe t4ria con~
lor politice.
De unde resulta, cl ma.ioriiiMiii
d-lui Brltiaou a devenit o colect.ivU.~
interese, si nu mai este un partjd
dunlrile chemate, in anul 7 (19) August, trebue dar sa fie tinta
pnnc1p11.
Ce pleat cl un om, care a
Ia atata putere, nu a avut si atata
A trecut, spre a rosti dorintele
I'Pdocipatelor ronW1e asupra reorganizlrei
dorintelor tuturor Romanilor bine
cugetltori. Aceasta va fi si tinta noastrl.
au proclamat si au constatat in Respectarea drepturilor Principatelor, in
spirit, in cat printr'o deplim conf~
laauimitate ca "baza si paladiul existentei cuprinderea capitulatiilor si a conventiei
intre idei si fapte, sl inalte din ce
IICionale si politice a acestor tlri, sunt din 7 (19) August 1858, va-fi darceaan-
mai sus caracterul celor ce 1-au UI1DIIt11111
~atiile, ce ele au incheiat cu imperiul tiia dogmA fundamental~ a "Constitu-
incredere, in loc de a' i cobori din
~". Puterile cari au subscris tratatul
tionarului... Dar nu numai autonomia, ci
mai jos Ia nivelul unor simple intnliDelllli
Ia Paris din 30 Martie 1856, au recu- si cele-lalte pruti ale s~ucitei mosteniri
ca pe unii carl au pierdut simtimellelll
acest mare adevru-. Ele au mArtu- st:rnmosesti, religia si nationalitatea, vor
adevlratei lor misiuni!
au consacrat si au scris in fruntea afla in "Constitutionarul.. eel mai zelos,
astitutiei noastre capitulatiile cari, dup~ eel mai credincios si eel mai energic
1.flllleSa rostire a art. 2 al Conventiei din 7 aplll"~toriu . Credincios numelui seu si
August 1858 , reguland relatiile chemlll"ei ~ale, "Constitutionarul.. va
ffriocipatelor cu Ynalta Poarta, constituesc aplra cu toatl puterea convictiile sale,
;t.lonomia lor. Asta-di dar capitulatiile drepturile si libertltile, care formeazl
, a clrora existent! sau validitate, baza tuturor constitutiilor staturilor
inconjurlll"ile politice ce predo- civilisate. El va deschide coloanele sale
cand se negau, cand se afrrmau, desvoltarii si Ilmurirei marilor principii,
parte din dreptul public al Europei, l nscrise in conventia din 7 (19) August.
dreptul gintilor. Drepturile Princi- El va mijloci lectorilor sei cunoscinta
:ll*lor,conscrise in capitulatii, s-au si pus noului sistem de guvern, vrem a dice, va
SC:Utul garantiei Europei. Conventia propoga si va familiariza principiile si
7 (19) August, innoind si intarind doctrinele adevlratlllui constitutionalism.
~llllntia stipulatA prin tratatul din Paris, a "Constitutionarul.. este, tot odatl. si amic
si bazele reorgaoizarei noastre. al progresului, al reformelor in toate
cu santenie, aplrarea si sincera privintele. E1 va propune si va sustine
~I(Jiicatie a capitulatiilor si a conventiei din toate reformele necesare si adeverat
Tex.t preluat din ziarul Constitutionarul, nr. 1, din Hl (22) Noiembrie,l858. ~i.
' - -- - - - - - P o l i s 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - - 145
 Conservatorismu roman. Texte clasice
folositoare, toate reformele cerute de
spiritul timpu.Iui $i de trista stare in care
ne-au adus suferintele trecutului, iar mai
ales apuclturile antinationale si
demoralizatoare ale climAcAniei lui
Vogorides care a profanat puterea publicA
si a sdruncinat asa de mult autoritatea
legil<X". to fata unei mosteniri atat de triste
si u.rite ce ne-a lAsat reposata cA.imacmie,
cine ac putea fi conservator "a tout prix".
cine ac dori sl conserve necurntit staulul
lui Augia? 0 dicem dar ancA odatA:
"Constitutionarul" va fi amic sincer al
reformelor. Dar, sub cuvftntul de refonne,
noi nu intelegem sA sari dintr'un estrem
Ia altul, nici restumarea bazelor sociefAtij,
nici surparea autoritlltii, care este o
conditie vitalll a esistentei societlltei
politice, nici mesun copiate d in
vocabulariik revoluti ilor s2u di n
catehismul socialismului. cari asteapt.a
regenerarea si fericirea lumei de Ia
realiz.area unor sisteme necercate si unor
teorii neaplicabile, de Ia adevllrate utopii.
Reformele dorite de noi trebue sll se
conformeze cu geniul, cu datinele, cu
146 Polis 211998 -------~
adeveratele nevoi ale KOmlnib:
si cu gradul culturei lor; elc 111
fie simple copii sau traduced ella
~edeminte strline. Plantcle
neaclimatisate seau pit"r foarte aaw
langezesc necontenit, chiar 1i tn
bun pAmint, dacA acesta nu s'a
mai 'nainte. Refonnele trebuc,
tot, s1 fie si aplicabile, practice,
bine preparate si, ce este mai
treptate, iar nu precipitate. Ctci li
popoarelor este supusA legilor
ea trebue dar sA treacl prin IDii
stadii si faze, panA a ajunge Ia
maturitate. De aceste principii
vom da concursul nostru
reformeloc, care suntin stare de a
si a int.ari nationalitatea, a intemeia4
ltiti adevllrata cultu.rc1 intelectuall,JIIDI
si materiala, a star-pi gangrena
care roade ~J nt.'tiele trupului
imped.icll mult dorita prop~ire
sit, a asigura, dupll putintA, prospc:rilll
generalll a Principatelor-Unite.
Redactorul respundetor,
Grigorie Bals.
Biitrinii $i tinerii*
u greu pricepe o minte de rind
C cA nu este in lumea aceasta nici
de lucruri si nici un adevar social
Precum viata consistA din mis-
asa si adevllrul social, oglinda reali-
este de-a pururea in miscare. Ceea
IZi e adevarat, miine e indoielnic, si
roata acestei lumi nu suie s coboara
sortile omenesti, ci si ideile. 1n
. curgere obsteascl aimprejurlirilor
laoamenilor stA Iocului numai arta, adi-
..ciudat lua1.1, nu ceeace e-n folosul oa-
ci ceea ce este spre petrecerea
Citim azi cu pl~re versurile M-
. pmer, cu care petreceaU odatA
llamwile de ciobani dm Grecia. si imnele
Rig- Veda , pe care pAstorii Indiei le
lldre1>tau luminei si puterilor naturei,
a le llluda si a cere de la dinsele
si turme de vite. Tot asa privim cu
plAsmuirile celui mai mare poet
care 1-au purtat pmuntul nostru, plAs-
lui Shakespeare, si ne bucurnm
r.IIUmusetea lor atlta, ba poate mai mult
decit contimporanii lui, si tot astfel
im statuele lui Fidias s-ale lui
iteles. icoanele lui Rafael, si ascultrun
Text prelual din M. Eminescu , Opere, vol. X, 1989, publicisticl (1 nov, 1877- 15 febr. 1880), Ed.
Perpessicius, D. Vatamaniuc (coordonator). Articol apllnll ioittal'in Timpul. decembnel 877 .
- -------Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - 147
muzica lui Plestrina. Tot astfel ne buc:urli
portretul pe care-t face Grigorie Ureche
Vornicullui Stefan Voievod eel Mare,in-
cit simtim si azi pl~re citind ce vrednic
si cu virtute romful a fest Maria Sa.
Dar nu tot astfel sunt gindirile
cari ating folosul oamenilor, bunullor trai
si petrecerea lor unul Ungl altul flU-i a se
prigoni si Brl a-si amlri viata ei in de ei.
lntroducind legile cele mai
perfecte si mai frumoase intr-o tara cu care
nu se potrivesc, duci societatea de ripl,
oricit de curat ti-ar f cugetul si de bum
inima. Si de ce asu.? Pentru cl - intor-
cindu-ne la cArarea noastrl bltutll- orice
nu-1 icoanl, ci viu, e organic si trebuie sA
te porti cu el ca si cu orice alt organism.
Iar orice e organic se naste, creste, se poate
imbolnlvi, se ioWlMoseazA, moare chiar.
Si, precum sunt deosebite soiuri de consti-
tutii, tot asa lecuirea se face intr-altfel, si,
pe cand Stan se inslnMoseazl de o
buruianA, Bran se imbolnllveste de dinsa
si mai rnu.
Cum numim 'insl pe f!Ceia carl zic
c-au descoperit o singurl doftorie pentru
toate boalele din lumc, un leac flrl ~.
care, de esti nebun, te face cu minte,de-ru
 - - - - - - Caoservatorismul roman. Texte dasice --- --.J ~---- Conservatorismul roman. Texte clasice

asurzit, te face sauzi, tn sftrsit, <Xice-af

avea, pecingine, chelie, ciupituri de vir- .ln ~ta toate d4rile W IIQ Clll uns acolo Ia o rafinare de pH\ceri se mai checunA acele mii de forme goale
&J x.~~
JelllllipomerutA 1n alte coItun a1e p(lllun-
antrepri7A, $1 antreprenorij s~ cu care se-mbracA bulghimea de Ia
0
0
A

sat, degt"JtturA, penfea Ia oclli, durere de

mAsele, tot c--o alifie ~i tot c-un pmf te
tndoapa?
Pe un asemeneJl dofta l-am numi
sarlatan.
Ce sA zicem acum de doftorii
poparului romfutesc, care Ia toate neajun-
surilc noastre totc-un pafne tndoapa, care
cine~ de ceo fi bun?
Dai fll.'ita"a rea, tncSt ti &e Mnge
caru-n drum! Libertate, egalitate si frater-
nitate si toote v<X" IDC2'ge bine. Dar se tn-
multesc datoriile publice? Libertate,
egalitate si fraternitate d4 oamenii<X". $i
s-ttplati. Da'-i ~rea, da' nu $tiu pro.
fesorii carte, da' tlianul dr.lceste, dar
breslele dau tnapot, dar nu se face gdu,
da'-i boall de vite? ... Libenate, egalitate
$i fratcmitate, si toate <X' merge biDe ca
prin minune.
Am arttat, Jntr ill1 rfnd, c::i aceste
prafuri $i alifii ale libenlikr leam luat
de ni-i aau sutletul de ele si tot rtu.
Or fi bune ele buru.ieuele acestea
pentru ceva, dar se vede ct w pent.ru ceea
ce ne lipseste tocmai nouA.
SA vedem acum cum ati ajuns
liberalii Ia reteta lor, bunl pentru toate
boalele $i pentru nici una. In veacul trecut
au fost in tara frantuzeasct tAr.lboi mare
pentru c4 statui~ prin risipacurtii
ati~ intr-atitea datorii tnctt se infro.
dusese mooopol pinA ~i pentru vinzarea
gdului. Ajunsese cutitulla os prin multi-
mea daril<X" ~i prin tot soiul de greutlti pe
capul oamenilor, inctt nu mai era chip
doctt sl dai cu parol si, sau sA scapi, sau
sl nni, dectt sl duci viaf!.
La noi, Vodl Stirbei pleacl din
domnie lastnd 16 milioane to vistcria tlrii
si 3 milioane tn cutiile satelor. Nu se
potriv~!
clasele 50Cietatii, pentru a brAni ~
trfntorii ci. La noi, darile se strtngeaullil
wrte de-a dreptul, iar VedA era ~
stare, care tzain de pe mosiile lui ai
nu fil.cea vrun lux de-adlt~,_,
potriv~te!
In Franta loeurile de JUdeclladtl
din armatA se cumpnr&u cu baai
dreptatea asemenea, Ia noi fieciae,
dt4 carte tnvttase si minte avea,
ajungl aUUuri cu robodtorii din new
cele mai vechi ale tlrii. Iar aa
potriveste!
In Franta nemultumirea
miclera 1a culme: ctci tieclruiati
mai muJt dedt avea. LuxuJ ' i modele
veau averile ceJe mai marl. La noi
~o blanideS8IDW'de Oa)
DU-slu, un 181 turcesc de la bunu--.
antereu de citarea de la tatA-slu, . . , _
gtnd sa le lase toate si nepotu-1111.
se fuduleasca si el cu dinsele li
avea stdnsurl pea!J\1 iaml si . . . . . . .
pC2ltru zile negre; c-un ruvtnt ticcaelli
mai mult de citu-i trebuia, clci pc
toatl tara era "conservatoare''. .Ia'
pottiVe$te!
Oare ce BcuserA 010$neaiJ
merite urgia liberalilor? Ce sA
cit (T}i ajunsese si pe ei capul.
mlnlstiri, ~. ~itale. findnj, podiU
li se pOIIleDCaSCI ei l<X" l1llllde cW
~te iarba de-asupra lor... $i tacl
pe care mai cA en s--o uitlm. Muld
au scos punga din buzunar si au lrimll41
btietii ce li s-au plnlt mai isteti
tru", ca sl-nvete carte, sA se pnxq<AI 't
spre fericire neamului. Si-au cresad
in sin cu alte cuvinte.
Clci acest tineret s-au fait
intr--o tar1 bolnaw tn privirea viePi . cu masa-ntinsA si cu luminAri aprinse,
le. Clasde superioare putred de hoall&
., producerile sADAtoase in literaturli
ti art! Bcuse loc picanteriilor de tot soiul,
fD stirs it orisice era mai cAutat decit apa
Jimpede si rncoritoare de izvor. ApA cu
partum, apAcu ww,apAcu migdale,apA
c:u otravA, tot ce poftesti, numai apA de
jzvornu.
Acolo, in loc sA-nvete lucruri
f'olositoare, adicA cum se arn si se samW
mai cu spor, cum faci pe copii sA priceapA
Parisului, scria marelui ban M . Ghica
mai bine cartea, cum se ~ecuieste o durere
de stomah, cum se tese plnza si se toarce
inul, cum se fac talpe train.ice Ia cisme si
alte lucruri folositoare de acest soi, s-au
pus aproape toti pe politicA, sA afle adicA
psA descopere cum se fericesc neamurile
p cum se pun Ia cale tArile, adicA au
ldunat multA invAtAturA din "Figaro",
"Petite Republique Fran~se" si, cu capul
gol si punga item, s-au intors rinduri -
dnduri in tar;t, ca sA ne puie la calc. Aceas-
tl tinerime veselA si usoarA trAieste in
Romania si se trezeste in Franta, trlieste
tntr-o tarn sAracA si au deprins cu toate
acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc
din Franta, are trebuinte de milionar si
bani mai putin.i declt cinstita breaslA a
ciobotarilor din acele tAli. Acest tineret,
ce se caracterizea.r.A prin o rarA lip"A de
pietate fatA cu nestrnmutata vrednicie a
lucrurilor strAmosesti, vorbind o pru;A-
reasca. coruptA in locul frumoasei liml>i a
~osilor, mru;unnd oamen.ii si impre-
.iurnrile cu caput lor strimt si dezaprobind
tot ce nu incape in cele 75 dramun de
creier cu care i-a-nzestrat rautAcioasa na-
tura, acest tineret, zic, a deprins ariile
featrelor de mahala din Paris si, inarmat
cu aceastA vastA stiintA, vme la noi cu
pretentia de a trece de-a doua zi intre de-
putati, ministri, profesori de un.iversitate,
lhembri Ia Societatea AcademicA, si cum
marginele DunArii!
C4ci cei mai multi din acesti
IAudati tineri sunt feciori de greci si
bulgari asezati in aceastA tara si au urmat
intru romanizarea lor urmAtorul recept: ia
un bAiat de bulgar, trimite-1 Ia Paris si
rezultatul chemic e un june "roman".
Pe Ia 1840, Eliad bAtrinul, pe cind
nu se numea "Heliade-RMulesco" adicA
pe cind nu-l ametise incA atmosfera
unilAtoarele: Sunt tatA de familie, n-am
unde s4-mi cresc copii decit in aceste
asezruninte (ale tArii) pentru cA, si de-as
avea mijloace a-i creste aiurea, gindul
meu nu este ca sA-i cresc straineste si ei
apoi sA trliascA romaneste~ voi s4 fac din
ei romaru si trebuie sA stie cele roman~ti.
si legi si obiceiuri. TicAl~i au fost pArintii
si ticAlosi fiii cari ort>este s-au crescut
pentru "alt veac" si pentru "altA tara" si
au trait apoi in "alt veac" si in "altA tam".
tn mod mai precis abia se poate
arnta ce lipseste acelor indivizi pe carl
geograficeste, si pentru cA ei o spun, ii
numim romfuli. Lc lipseste simtul "isto-
ric", ei se tin de natia romaneascl prin im-
prejurareacA s-au rmscut pe cutare bucatA
pe prurunt, nu prin limM, obiceiuri sau
maniera de a vedea.
Astfel vin pAtura dupA pAturA in
tara noastra, cu ideile cele mai ciudate,
scoase din cafenelele frantutesti sau din
scrierile lui Saint-Simon si alte altor
scriitori ce nu erau in toate mintile, iar
formele vietii noastre de astAzi au i~it din
aceste capete sucite can cred cAin lume
poate exista adevlir absolut si cA ce se
potrivc.ste in Franta se potriveste si Ia noi.
Cind au sosit Ia gran.itA, Mtrinii-i ru>teptau
habar n-aveau de ce-i asteaptA si de ce

1~ PolisV1998---------------- -- Polis 2/1998 - - - - - - - - 149


- - - - - - - Conservatorismul romfut. Texte clasice
belea si-au adus pe cap. Bucuria lor cA
venise atitia bclieti toM de carte sc;:osi ca
din cutie si frumosi nevote mare!
Dar ce sA vezi? In Joe sAle sArute
miinile si sA le multumeasc, ei se fac de
clltre pMure si incep cu libertatea,
egalitate, fraternitatea si suveranitatea,
incit Mt:Iinii-si pierd cu totul cAlindarul.
ParcA se pornise morile de pe apa
Siretului. ~i le povesteau cite in lunA si
in soare, citi cai verzi pe pereti toti, c-un
cuvint cite prllpAstii toate. Cum sA nu-i
ameteascA? Cap de crestin era aceta, unde
se mai pomenise atitea asupra lui? Apoi
s-au pus pe tscodit porecle Mtrinilor. Ba
strigoi, ba baccele, ba ciocoi, ba retro-
grazi, ba cite altele toate, pinA ce au ajuns
sAle zicA cA nu sunt nici romfull, cA numai
d-lor, care stiu pe Saint-Simon pede rost,
sunt romaru, iar bAtrinii sunt altA mincare.
Vorba ceea: nu crede reea ce vezi cu oehii,
crede ceea ce-ti zic eu! Si, cu toate acestea,
ei nu fusese decit toemai numai romani.
De aceea, Ia dreptul vorbind, nici
nu pricepeau bine acuzarea ce li se fkea.
Neam de neamul lor trAit in tarA,
nepricepind aWl limbA decit cea
roma.rteascA, inchinindu-se in aceastli
limbll, vorbind cum se vorbeste cu temei
si sAn!tos, ei auzind -tiunile si -tionile,
imperatorele, re<hlptorele, admisibilile si
propriamentele, au gindit in gindul lor:
"De, frate, noi om fi fost prosti. Noi soco-
team cA, dacA stim ceaslovul si psaltirea,
cum se am gospodllreste un ogor, cum se
cresc vite si cum se string banii, apoi stim
multe. Da' ia auzi-i, cA nu stim nici macae
romaneste'. ~i. in Joe sA ia biciul din cui
sAle arate care Ii-i popa lor, au zis:''De,
dragi mosului, asa o fi. N-om fi stiind nici
romaneste ... Dar de aciJma mult au fost,
putin au rllmas, si in locul "ostru voi veti
stllpini Iumea si veti orindui-o cum vA va
plllcea vouA". ~i, luindu-si ziua bunll de
150 Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - --
- - -- - Conservatorismul roman. Texte clasice
.-!
niJD~uia si de a doua zi le-au pus
cumplite. BAtrinii aveau gud de lup si
8 inim1 de miel; au venit liberalii cu gura
la lume ca de Ia eel codru verde, ce nu le mai avuse niciodatA, biruri
strecurat pe rind acolo unde nu le apai le-au incincit si inzecit peste de miel, plinA de cuvinte amAgitoare, dar
nimenea cA au fostrcli romaru, mai cu inima de lup. Ce-au fllcut, vom vedea
ani.
d~~cit noi, cari am ~ost ~eniti sA a.iuad Si, ca si la inceputul veacului mai pe Uflll!.
zilele acestea de ticAloste, in care c.a urmArile bunei lor credinte au fost
instr.linea.zA pe zi ce merge in gindire~N~
avutul ei, si cind toti se OOesc de
romani fl1nl a mai fi. Uimitoarea
frazelor, imprejurarea ell multi
liberali erau chiar copii de-ai lor,
teptau numai ca ei sA inchidA ochii
ca sA batA Ia tlilpi averea mostenitl,
dinta d1 cei ce venise toM de carte
mai folositori tmi decit dinsii ,
tismullor din totdeauna incercat si
dit prin cinci veacuri de cind au
stilpi acestor tllri, i-au Bcut sA tac1
cum si sA se retragll din viata publici
zgomot, fl1nl opozitie, fl1nl minie.
1-au tras liberalii pe sfoarl,
ii trnsese c-un veac si jum~e I~
fanariotul Mavrocordat. Acest domn
nu putea pune biruri grele pe tArani
cA erau vecini si peste cisla, care-i a~
pentru plata dllrii cAtre Poartll, prea
mai iesea. Ce va fi fost vecinAtatea
nu stim bine nici astAzi, dar, tocmai pe~~~Wo t
cA n-o stim, ni se pare cA trebuie sA fi
o mAsurn luatA de Domni, dupA vremi
mare tulburare si de invazii, ca sA
niceascA oamenii, sA nu umble din
Joe cu bejllnia. De-ar fi fost vrun r1u
caput oamenilor ne-o spuneau cronicl
cari totdauna revarsA cuvinte de
asupra onnduielilor ce asuprea norodii.-.J
Precum liberalii Ie ziceau boierilor
goi" si alte celea, asemenea le-au ~
domnul fanariot c1 sunt vinzAtora
sclavi, tirani etc. si le-au luat ochii, tadt
ei s-au adunat si, cu mitropolitul in tiuJIID,
au ridicat vecinlltatea si s-au legal c:l
jurnnunt cA neam de neamullor n-a IIIIi
tnfiinta-o. Atit au si asteptat domnul
Nemaifiind oameni boie~tl,
l Polis 211998 - - - - - - - - 151

P. P. Negulescu
Principiul nationalismului in
politica conservatoare *
D esfil$urareaeveniment.elor ceau
alc4tuit v.iata ooastra politicl
din ultimul deceniu, ne-asilit sAne punem
de mai multe ori, $i cu grije, intrebarea:
dd, ~i in ce inteles, si in ce mAsur.l,
principiul nationalismului poate fi admis
ca un principiu conducltor in activitatea
partidelor ooastre constitutionale.
CA orice partid politic trebue sA-si
propunA ca ideal usurarea presentului si
asigurarea viitorului natiunii din care face
parte, e mai presus de indoiall. Din acest
punct de vedere toate partidele politice,
cari merit! cu adevmrt acest nume, sunt,
inintelesul eel mai larg al ruvantului, par-
tide natio~e.
Dacl insl, intemeindu-ne pe
aceastA caractensare generalcl a lor, ne-am
inchipui, cl ele sunt deopotrivA de
nationale, ne-am inselacu siguranta (f. 1).
Nu e oare surprinzltor faptul, cl
dintre partidele noastre politice, unul isi
dli pomposul nume de na(ional-liberal, pe
cand celAlalt se intituleazl pur ~i simplu
conservator? Nu e oare si partidul conser-
vator un partid national? Iar dacl eel libe-
ral este si national, cum se intelege de Ia
sine cA trebue sA fie ori ce partid politic,
Text i.nedit preluat din arbiva P. P. Negulescu, Vll, mss. 17. (f.a.), Biblioteca Academiei )lolllllllr::.
Bucurqti.
152 Polis 2/1998
! - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice - - - - - - -
aceastl tendintl nu poate face prea mult
.....a:..tttualitltii lui etnice, slajungl sAdea,
rlu natiunilor cu o cultud mai veche, ale
;-'~ univ~ ~ ~andirii si simtirii clror caractere specifice au ajuns deja la
aaaenesti nota lul ongmall - de unde
acsultl cA cea dinlii si mai fundamental! o desvoltare mai inaltl, ea este insl
-cooditie a progresului social este: sl fie
totdeauna vltlmltoare c3nd se iv~te in
., sl ~. pretutindeni si totdeauna, mijlocul natiunilor tinere, ce se afll
.-,nai. ue-abia Ia inceputul evolutiunii lor .
ln aceastl conditie ne aflam noi
Nu e dar greu de inteles cl parti-
acum o jumAtate de veac- si ne afllim incl
~ asa numit liberal, care represi.ntl astlzi
in mare parte si astlzi. Si de aceea. 'in
111 toate tc1file forma constitutionalli a
neinfrinata (f. 7) sa pornire reformatoare,
yechei directii revolutionare de laincepu-
tul misclrii democratice contemporane, partidulliberal spre a schimba dintr-o dati
de ce simte oare nevoia sl oe-o lpallllii
deosebi?
e rnai departe de principiul nationalis- aspectul tarii noastre si a o preface in
mului de~t partidul ce poartl numelede cativa ani numai intr-o Belgie a Orien-
Causa acestei curioase dtneel~W . conservator, si care represintl (f. 4) in tului , a clutat sl ne impunA fonne de
e faptul cA aceste doul partide, dale timpul de fata vechea directie a ordinei viata imprumutate pe de-a-ntregul de Ia
clile diferite pe cari se indreptea~ striini, forme de viatl ce nu isvoraserl
IQCiale.
tatealor, nu sunt doopolrivAde nafio *'~ lntocmai dupli. cum desvoltarea printr-o evolutie normal! din adevlratul
Membri lor pot sA fie deopotrivl de uui orgarusm biologic nu se poate face fond sufletesc al natiunii noastre. ln
patrioti - nimeni n-are dreptul sl-$i- dedt numai in (f 5) anumite limite de aceastl mlsurl si din acest punct de
seascl monopolul patriotismului. fldll. timp, si nu poate fi grlbitl tar! primejdie,
vedere, activitatea partidului liberal a
fie ~i deopotrivli de buni nationllillf~ nasa progresul unei natiuni nu se poate nesocotit conditiile de cipetenie ale pro
face, in intelesul stabilit mai sus, decat gresului social, care, precum am v~t,
(f.2). Clci unii isi propun sA
imbuo.Wtirea stlri.i presente si Ia ..... 111mai incetul cu incetul. NerlbdMorul trebue sl fie si sA rlin3nli. totdeauna natio-
rarea desvoltlrii viitoare a neamului _. optimism al vechilor revolutionan nu se nal. ln aceastl mlsurl si din acest punct
tru prin unele miJloace, iar altii prin aldt; puteainsAimpacacu aceastl idee. Dorinta de vedere, partidulliberal a nesocotit dar
si de alegerea acestor miJloace adnll Ia era sl schimbe dintr-o dati si din teme- 'in politica sa principiul natiooalismului.
gradul nationalismului lor. licorganisarea social!, du~ formulele tor tn contra acestei inconstiente
Orice natiune este un org~ : teoretice. Experienta le-a arltat pe deplin pomiri antinationale s-a ridicatinsl spiri-
social cu anumite caractere specificiJ:..I c:l aceastl dorinta a lor era nerealisabi11,
tul conservator care, ca directie (f. 8) de
constitutive. Si dacl e adeva.rat cl oatiunile, carl i-au urmat cu prea multi idei, a precedat actiunea propriu zis poli-
din aspectele de clpetenie ale evolu~ tocredere si cu prea mutt entusiasm, au tic! a partidului cu acela$i nume. Directia
cosmice este o necOntenitl difereuPclt.1 plltit scump aceastl violare a legilor f.rres- cooservatoare s-a afinnat cu tlrie mai intai
este evident cA progresul social nu pe cale culturaHi, combltand primejdia
ti ale desvoltlrii lor.
sA constea, spre a merita in adevlr Aceste constatlri au temperat falsificlrii vietii noastre nationale prin
nume, dedt numai in desvoltarea f~~ lllllt, in mai toate \!rile, avantul progresist introducerea pripitl a formelor streine.
oatiuni in d.irectia caracterelor ei ~~ al partidului liberal. Dar nostalgia incon- Aceastl directie s-a manifestat apoi, mai
Din acest punct de vedere (f. 3), idelbl ltientl si involuntad a seducltoarelor (f. mult sau mai putin llimurit, dupl impre-
oriclrui popor trebue sA fie, ca princlel- 6) formule de odinioarli a stipanit incl jurlri, si in activitatea politicl a partidului
voltarea necontenitl si consecveldl multA vreme, si stipane;ste incl si as~ conservator. Ideea lui fundamental!~. a fost
pecei mai multi liberali, manifestandu-se totdeauna, ca printr-o inteleaptA reservl,
1n modul eel mai neindoios prin tendinta sl dea natiunii noastre putinta sl scoatl
lor constant! de a reforma, de a reforma din propriul ei fond sufletesc formele
Decontenit, si de a anticipa astfel desflisu- noul de viata cerute de noua ei situatie, si
rarea flreascl a evolutiei sociale. Si dacl sl-si asimileze tar! priinejdie pe cele ce
~ - - - - -- - - - Polis 211998-------- 153
 Conservatorismul romfut. Texte clasice - - - - - - -- Conservatorismul roman. Texte clasice - - - - - - -

trebuiau sA fie imprumutate de Ia streini Si nu e vorba doar de stabilirea

(f. 9). Vecinicul conflict de
dintre natiuni schimba necoat_. teoretidl a unui criteriu, care sA ne dea
In aceastA D'Wur.l si din acest Pe ce cAi insA - $i prin ce mij- putinta sA ajungem Ia o clasificare stiin-
perspectivele lor de viittt. Din acest
punct de vedere, partidul conservator a
fost dar, in evolutia noastr.l politicA, de vede":, in ~iata fiec&ui ~ llir
tificA a diferitelor tipuri ale societAtilor
partidul prin excelentA national. momente JD can atArnA de el sA-si aailiiA omenesti. Ceea ee ne preocupA pe noi

pentru totdeauna calea intr-o indeosebi este partea practi~ a acestor
intr-alta. sA punA el insusi temeliile 0 natiune nu e o simplA adunA- constatAri. Energia constiintei nationale
sale viitoare sau sA (f. 12) se COndamae.t: curt de indivizi fiirA nici o legAtur.l de a unui popor nu e numai (f. 17) semnul
Dcd acum ne intoarcem privirile insusi Ia o iremediabiiA mediocntare pjdaritate intre ei, ci un organism unitar. ideal al superioritAtii lui, ci si conditia de
cAtre viitor si ne intreMm cum se va cApetenie a triumfului lui in lupta pentru
manifesta de acum inainte principiul
de popoarele cari nu se pot foiOii ce se paate asemAna in multe privinte cu
imprejumri, fiind~ n-au increderetn. tcelea ale fJ.intelor vietuitoare. Analogia existentA. tn aceastA luptA, in imprejur.lri
nationaJismului in politicaconservatoare, egale, va trebui sll invingA totdeauna
insile. Din acest punct de vedere, - apgatelor sociale cu cele biologiee for-
r.lspunsul e cu mutt mai greu, fiindcA poporul eel mai energic sufleteste. 0
natiunile carl tin la viitorul lor trebue meazA chiar punctul de plecare al catorva
punctul de vedere nu mai este acelasi. gr.1madA de nisip, de aceeasi formA si
fie, ca fecioarele intelepte din evangbeli_t, din cele mai interesante teorii ale socio-
De bine, de r.lu,natiunea noastr.l
cu candela vecinic aprinsA 1n as~
ajuns, in momentul de fatA, Ia un inceput momentului hotArator. logiei contemporane. tnsA in ierarchia mllrime, ba chiar si mai mare dedit o
fiintelor vii, un organism e cu atat ( ...) stan~ de piatr.l, va fi spulberatA de cea
de cristalisare a formelor vietii sale
~ ins! pregAtirea condidlcl superior cu cat e mai unitar. Pe cand UD dintii suflare de vfult mai puternidl, pe
politiee; si insusi principiul fundamental
obiective, de naturA mai ales mart.rilllt.n:t vienne poate fi truat in mai multe budlti, cand stanca va infrunta neclintitA ciocniri
al partidului conservator cere, ca acest
de carl atfunl viitorul natiuniloc, aCOIIItlt= IJrt ca viata lui sA inceteze, din causa cu mult mai violente . Si deosebirea dintre
inceput de cristalisare sA nu fie tulburat.
tuit totdeauna grija de dipetenie a~ ldativei incoherente a prutilor lui consti- grAmada de nisip si stanca de piatrn nu
to ce fel se va manifesta (f. 10) dar de lor politice, conditiile subiectivc, dl stll in numArul pArtieelelor lor materiale,
tutive, Ia animalele (f. 15) ( ...) superioare
acum inainte nationalismul acestui partid? naturA (f. 13) intelectuaJA si moraJ1. pe care vi l-am inchipuit ca fiind acelasi,
IOlidaritatea acestor pArti e atat de mare,
Preocuparea lui a fost sA dea nici in calitatea sau constitutia lor chimi-
fost mai putin luate in seamll. Elc I1Jj tJdt vlltAmarea uneia dinr-insele atrage
fondului sufletesc a1 natiunii forme de dl, care poate fi identi~. ci stA (f. 18) nu-
preocupat mai mult pe cugeWorii tecJie. dupll sine vlltAmarea eelorlalte si duce in
viatA potrivite cu el; tendinta lui va fide mai si numai in gradul cohesiunii sau
tici si pe apostolii educatiunii publice. mod fatal Ia peirea intregului organism.
acum inainte sA cultive si sA desvolte Eficacitatea preocup4ri1Cl' si sfcxtarlb'lar
insusi acest fond. Tot asa, in ierarchia agregatelor unitAtii lor.
in aceastA directie n-a putut totusi sa sociale, o natiune e cu atat (...) superioar.l latA de ce trebue sA ne punem cu
Doi sunt factorii de c:Apetenie de fie recunoscutA, in momentele in c:ai grije intrebarea, dad! din acest punct de
cu cat solidaritatea membrilor ce o
carl atarn.A viitorul popoarelor. Pe eel evidenta ei a devenit peste putintA de..,.. vedere poporul nostru nu stA incA pe o
alcltuesc e mai stransA si mai puternidl.
dintii il al~tuesc conditiile obiective ale duit. to acest inteles s-a zis, dl. dascllrl: treaptA ( ...) inferioarn i n ierarchia valorilor
AceastA convingere ne-o impune dealtfel
desvoltArii lor, imprejurArile fisice,
gennan este eel care a clstigat blltilia ti filosofia evolutionistA contemporaru\, sociale. Este oare constiinta nationaiA
sociale, politice; eel de-al doilea constA
la Sadowa (f. 14). In forma ei ex~ dupl care unul din aspectele de cApetenie destul de limpede, de vie side puternidl
in energia constiintei /()1' na/ionale. Nu e in toate straturile natiunii noastre?
aceastA frasA celebrn exprimll triumflll; ale evolutiunii tuturor agregatelor (f. 16)
de ajuns ca conditiile externe sA fie unui intreg curent social, al acelui ~...~. La aceastA intrebare, ori cat am
COSmice este un necontenit progres in di-
favorabile unui papa- pentro ca prop.isirea
care in frunte cu ftlosoful Fichte a -~. ~ unei din ce in ce mai marl coberente, fide optimisti, nu putem r.lspunde in mod
lui sA fie asiguratA; ci mai trebue ca el sA sA ajungA Ia regenerarea politidl a naPuli aflrDlativ. Nu impAIUsim pllrerea, ce nici
lldicA a unei din ee in ce mai perfecte
stie sA profite de acele conditii. Si dacA germane prin regenerarea ei sufleteUCI
unifidl.ri a lor. nu meritll acest nume, a acelor cari cred,
IAsAm la o parte imprejur.lrile de ordine (f. 14 bis). . ln ee constA insA aceastA unitate cA idealul tAranilor romani ar fi sA tread!
fisi~. cari sunt mai mult sau (f. 11) mai Se va preocupa oare partidul cat" a agregatelor sociale? to comunitatea de sub domnia tarului atotputernic, singurul
putin constante, si ne indreptAm privirile servator si de aceste conditii subiedft'e in stare, pentru inchipuirea (f. 19) lor, sA
idei $i de sentimente, de traditii si de
~ imprejurArile de naturn politi~, cari ale propAsirii poporul ui nostru? FireSteel
ISpiratii , ale indivizilor ee le compun si le u$ureze traiul, dandu-le prunanturi. Si
se schimbll necontenit si cu o repeziciune va trebui sAo facA, $i in aceasta va ~ iarAsi nu irnpArtiisim pllrerea acelora, cari
adesea uimitoare, marea insemnAtate a nationalismul lui in intelesul mai I.imillt
care se manifesteazA prin asa numita
COnstiintA socialA. AdevArata mAsurn a din fapte prea mici trag concluzii prea
energiei constiintei nationale ne devine al cuvftntului. Tinta pe care el o va-a
numaidecat evidentA. ~perioritAtii unui popor este dar: tAria si mari, si din pornirea prea neinfrinatA a
necontenit in vedere va fi desvoltarea II lunpezimea constiintei lui nationale. claselor noastre culte de a imita pe streini
154 Polis 211998------- - - ----------------PolisV1998--------------- 155
 - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice - - -- - - Conservatorismul romAn. Texte clasice - - - - - - -

in toate manifestarile lor, scot iocheerea Partidul ~nservator, ca partid pria multi proprietari se mArginesc ~-si tnca-
~e legislative ale uneia din tlrile
c4 aceste clase sunt cu deslvhsire lipsite leotA national, va trebui sA ia 8Slllld4ililj seze veniturile, spre a le cheltui apoi tn
cde mai democratice, cl o parte a presei,
de patriotism. Dar sunt totu$i tmprejudri, aceast1 sarcinA. lnd.repttnoo_$i streinltate, flld sl se gAndeascA mAcar o
tcbd apologia ideilor $i atentatelor
cari au o ad~c4 semnificare. C~d mai intai asupra inv4t4mantuJui cliplla nevoile materiale si morale ale
~,oontribue (f. 25) lattspandirea
Alsacia si Lorena (f. 20) au fost Iuate de . ~
va c4uta ~ gAseascA SI s4 realiseze pealli ti tndrirea uneia din cele mai primej- taranilor de pe p~turile lor. Si este
germani in unna r.lsboiului din 1870, legislativA conditiile cari sA apropie._ evident, c4 aceast4 stare de lucruri nu
~ maladii sociale. Necesitatea unei
foarte multi din Francesii ce locuiau aces- tnv~t de adevarata lui menire liiM poate sl nu fie d4un4toare prop~irli
Jllislatli mai tntinse in aceastl privintl,
te provincii au emigrat in patria-mamA.
facA ~ dea t4rii caractere tari si ...._ .'~ . -sl prevadl si acele casuri dedt acela eoonomice si desvolt4rii suflele$ti a clasei
Constiinta I<X" national! Je tacea imposibil idealiste, nu semisavanti cu mintea ~ti. care alc4tue$te p4tura cea mai
a1 anrchismului, a fost de asemenea
traiul sub domnia streinilor. In urma de cdlmpee de idei nemistuite $i aa putemicA- si cea mai interesant4- a popo-
aecunoscutl in mod oficial, cu prilejul
r.lsboiului din 1877 am pierdut si noi ceea goal! de orice sentiment inalt. Tree:~~~ rului nostru. Proprietarul conservator, ca
...,.mtor ce au awt loc anul trecut in
ce ne mai r.lm!sese din Basarabia, fiindcA apoi Ia organisarea clerului, ~: membru al (f. 29) unui partid politic prin
.,.tamentul german asupra legei Heinze.
trebuea sA plAtim cu ceva participarea conservator va c4uta s4 g4seasca e1 11 excelentA national, va trebui dar sl ia
Greaua probleml, care se ridic4
victorioasA a armatei noastre Ia actiunea realiseze conditiile, cari sAdea _ , . initiativa reform!rii acestor obiceiuri,
armatelor rusesti. lntimplatu-s-a atunci COip putinta sA (f. 23) devirui ceea ce
li penttu ooi din acest punct de vedere e
dolr, s1 vedem ce va fi de fkut, penttu arMand tuturor proprietariloc cAdatocia lor
ceva care ~ se poatA asemAna cu emignl- este incA: un educator at constiintei 1111fD. este- nu sl-si piardl vremea petrecand in
ca- to limitele garantillor constitutionale
rile Francesilor din Alsacia si Lorena? Cu nate, mai ales in stratele (...) inf~ strein4tate, ci sl tdiascl si sAlucreze pe
presa s1 inceteze de a mai fi, in unele
totii stim c4 nu. Romanii basarabeni au ale poporului nostru. Al treilea factcr,CI!I moifestmi (f. 26) aleei,ocausldedege- propriile lor pruninturi, si s1 vadlin tMani,
trecut sub stApinirea streinilor fiidl nici o va fi utilisat din acest punct de vec1ae. nu simple instrumente de muncA, ci
la'II'C sufle~ a natiunii. F'ueste, mare-
protestare, cu o in adevAr intristAtoare fi serviciul militar. Acest servicia membri ai propriei natiuni, de bun! starea
le principiu al libertAtii cuvantului, ca
indiferentA. trebui organisat asa incllt s4 C01J11M materia14si morallacAJ:Ora atarnA viitorul
annare neinlAturabill a libertltii de con-
lad un fapt care ne dov~e. c4 pentru cei ee-l fac o adevaratt saJI)I
co~tiinta national! e mai slab! Ia noi patriotism, o scoaiA din care tinerii siilll
lliintA. va trebui s1 rnmn4 neatins. Si toc- ei (f. 30).

llli in aceast4 necesitate st4 marea greu-
decat (f. 21) Ia popoarele civilisate ale int4riti si in4ltati su11ele$te, si miDdri cl
apusului. F~te. dacA e vorba de mani- vor fi chemati intr-o zi sA-si jenfelllll
'* practic4 a desleg4rii problemei, pe
aare o ridicAm (f. 27). Nu poate fi scopul acestor dteva
fest4ri sgomotoase, de procesiuni de stra- viata pentru tarn. ln fine, in viata privatA a mem- rftnduri sA desf~oare un program de
dA cu steaguri si cocarde, de discursuri 0 altA preocupare a partidull6 actiune. Unica lor tint! este, sA atragl
brilor sei, partidul conservator va c4util
infl4c4rate, de banchete cu toaste in conservator va trebui sA fie curtdnl Ill introduc4 de asemenea o discipli.n4, atentia publicAasupra unora din conditiile
cinstea victoriilor viitoare ale neamului atmosferei morale a tArii. C4 ace1111 de c4petenie, de naturA intelectualA si
care s1 ajute si sA sustinA sfortArile sale in
nostru - suntem in adevclr neintrecuti. Dar atmosferA nu e totdeauna priiDciolll morall ale desvolt4rii noastre nationale.
1Ce8St4directie. C4ci este evident cl con-
acest sentiment national , care se mani- desvolt4rii sentimentelor ideali -II vingerile politice nu sunt simple fonnule Aceste conditii trebue sA preocupe cu
festeaz.A cu atita exuberan~ in vorbe, nu spiritului (f. 24) de sacriflciu, e UP' de~, bune numai pentru viata publi- totdinadinsul pe toti ce-si pun cu serio-
se traduce decat foarte anevoe in fapte. inteles. ca aceast4 atmosferi e adelit' ci. Adevlratele aedinte ale unui om, de sitate problema existentei si menirii nea-
Din miile de oameni ce iau parte uneori turburatA de pres!, care, in organist* mului romlnesc. Iarin inima celor ce-si
CJrice natlJrl ar fi ele, trebue ~ se manifes-
Ia mtrunirile Ligii Culturale, foarte putini modernA a vietii, exercitl o i~ ridic4 privirile deasupra vMmAsagului
teze si in viata lui priv~ tin3nd-<> necon-
isi pl4tesc regulat cotisatiile. Si acest lucru colosalA asupra spiritului public, e tenit subt stApnirea lor. turbure al pasiunil<X" si intereselorpolitice
e 1n adev4r semnificativ. El ne doved~, asemenea lesne de priceput. Acest . _ ale IIOilCntului, spe a cuprinde cu mintea
Din acest punct de vedere, pro-
c4 constiinta national! 11-a ajuns incA Ia a fost dealtfel recunoscut in mod ofidll prietaru} conservator va trebui sl dea multele si feluritele posibilitliti ale viito-
noi Ia acel grad de desvoltare, care impin- prin faptul, c4 cea dintru m4suri ce H lemnalul unei mari reforme. Unul din rului nepAtruns, aceste preocupm trebue
ge pe oameni sA se jertfeasc4 truc1 preget, luattn Franta contra anarchistiJor, tn. . - Deajunsurile de c4petenie (f. 28), cari pun sA ia proportia unor adevlrate datorii de
unde si cam g4sesc prilejul' (f 22) pentru asasinArii presedintelui Camot. a bl ta primejdie unitatea sufleteascA a natiunii constiinel. Fi-v<X" ~ti ideali$ti destul de
binele neamului lor. lege prin care s-a restrans intnJCit1a nunie~i si destul de taii, ca ~ se impo-
IIOastre, e lipsa aproape desAv3r$itl a uoor
Si dar e neindoios, c4 mai avem nelimitata Jibertate a presei. S llporturi mai ideate tntre proprietarii de triveasclcu sucres curentuluidemagogic
incA mult de flicut in aceastA directie. recunoscut astfel in mod oficial, de,.._ lllmtnt si tArani. Din nefericire, foarte ce caut4 ~ ne cov~ (f. 31).

156 Polis 2/1998------ - - - ------------------PolisV1998--------------- 157


Constantin Rldulescu-Motru
Romanismul- catehismu]
unei noi spiritualitati *
R ecapitullm intelesul pe care
secolul al XIX-lea 1-a dat
nationalismului,in deosebire de intelesul
care incepe sa se inftripeze in secolul
noastru, pentru a pune apoi, fatl in fata,
consecintele practice care decurg
dintr-unul sau altul, ru privire la problema
realizArilor spirituale. Si pentru ca aceasta
recapitulare sA fie pentru cititorii ~tri
mai usor de controlat, Iuam cele doua
intelesuri ale nationalismulw din insAsi
istoria poporului nostru. Am avut ~
carea nationalist! roma.nA de dinainte de
rnzboiul din 1914-1918 si avem ~
nationalist! romfuta de dupa r.lzboi; prin
ce se deosebesc :intelesurile acestor doul
miscari si ce program de lucru decurge
din intelesul fieclreia?
Nu cred sA ~c afrrmtnd cl Ia
nationalismul romfulesc, din anul1848 in
special, centroI de cristalizare al intele-
sului :il da idealul umanitar. Un nationalist
Iuera pentru realizarea idealului national,
flindcli acesta conditiona realizarea unui
ideal maiinalt. 1 Luatinparte,inceconsis-
ta idealul national? ln proiectarea spre
viitor a unei imagini ideate, pe care mintea
nationalismului ~i-o mcea despre tara sa.
Text aplirut initial sub titlul Realizlri intelectuale, publicat in RevislJI Funda/iilor Regllo. 1.~
1935. Fragmeotul redat este preluat dupA varianta revAzutl, publicatl sub titlul RoOJ~II.
catehismul unei noi spiritualitl{i, de Editura Fuodalia pentru literaturli ~i artl Regele C.O
8UCUte$ti, 1936.
158 Polis 211998------ - -
La unul, aceastA imagine lua o bill y
geograficl; Ia altul, o f<>rmA spirilulllt
E-tliculte europene. ldealul viitoarei natiuni
unul vedea inaintea lui mai multo uaitlli
de teritoriu; altul o unitate de adlurl,11
tot cazul unul ~i altul vedeau aunaetJ:
fie tn viitn- legitimatA prezenta ~
romAne in concertul natiunil<X" mm
cult.e. Cu ctt mai larg era orizootul-
lectual al nationalismului romAn, c:u . .
mai intematiooalaera constitutia ~
s4u national.
Starea de fapt a poporului 1'011111-.
rasa ~i institutiile de ba$tina, traditillelai,
erau pentru nationalistul roman tn tuDccie
de umanitate. Adicl, intrucit co~
deau idealului umanitar erau scoare Ia
lWilina ~i ingrosate in important!;~
nu corespundeau, erau trealte c u =.
Pentru ilustrarea acestei indoite .
se pot cita scrierile mai tuturor naCialllt'-=l
l~tilor romw din secolul al XIX~;l
incepind cu Nioolae Balcescu 5i sltrlillf.
cu Vasile Alexandrescu UrechilA. In
timpul acestei ~cArl nationaliste, SIJIIIIfr
nereape fatAaadevAnllui istmcera_.
derata ca o trndare. Cind Titu MaiODCICI!'
5i-a insu5it formula: "nationalis~ ..
marginile adevmului", el a fost inttmpiall
- -- - - Conservatorismul romfut. Texte clasice
protest general. Contemporanii sAo ~ti o societate cu numele ''Romanismul"
_...miteau unaltcriteriu decitapologia. care face sa apara in timp de doi ani Foia
De la sine inteles ca asupra con- Socictntii Romnismului, avind ca
Jiitutiei politice inse5i, in care avea sA se redactori pe B. P. Hasdeu, N. V. Scur-
fDirCgeascA idealul national, nu gru;im la
JIIIPonali5tii romani din secolul al XIX-lea
tescu, T.P. RMulescu,G. Dem. Theodo-
rescu, Gr. C. Tocilescu si Const. D. VuicF
multe discutii. Idealul ducea spre
aut. S-ar putea totusi zice ca. in
. ln aproape toate articolele publicate in
aceasta Foic, romin_ismul este luat tot in
~~. idealul pe care nationalistii ro- intelesul idealului umanitar. Rar cind
si-1 puneau inainte ca tintA inde- citim ici si colo plreri - ~i de acestea ne
era foarte asemWAtor cu prezentul vom ocupa mai jos - care se abat putin de
care ei tl constatau la popoarele mari la mentalitatea secolului al XIX-lea.
Redactorii Foillaudl pe intrecute geniul
aomane era prezentul natiunii franceze, poporului si faptele lui istorice; au o
admiratie nesfirsitA pentru poeziile
cagleze sau germane, dupl cum natio-
alistul roman cunostea aceste natiuni .ln populare, pentru limba si zestrea intelec-
tuall a romanului, dar cu toatA lauda si
t-wastA privfnta, nici Titu Maiorescu care
proclama nationalist in marginile admiratia, ei nu ajung totusi sa afrrme
, nu rncea exceptie. Idealul sAo destinul si unicitatea natiunii romane.
era prezentul burgheziei occi- B.P. Hasdeu, eel mai indrlznet dintre
dinsti, se multumeste sA scrie cl varietatea
tn fata acestui nationalism se nationalitAtilor constituie umanitatea,
.fidicA un nou nationalism romanesc, dupa intocmai cum varietatea culorilor consti-
dzboiul mondial. Un nou nationalism, pe tuie pictura si varietatea tonuril<r muzica.
care 11 vom numi romanism. Trebuie sA ajungem aproape de
tn romanism directia idealului se zilele noastre, pentru a gru;i afisat crezul
ICh.imbli. Nu mru este proiectat in viitor, in unicitatea de destin a neamului roman.
cad pluteascl intr-o sfern inaltade uma- Siincli trebuie s!cAutAm asaceva
Ditarism, ci este intronat in pllmMeala numai la cei tineri. Reprezentantii de frun-
ftufleteascli a poporului roman, in tradi- te ai generatiei trecute stau in rezervA.
tiile. institutiile de bas tina ale acestui po- Saltul este, in adevar, urias. N-au
. Roi11fullsmul nu cauta sA-si aftrme trecut nici o suta de ani de clod Edgar Qui-
.Je&itimitatea, else af111J\A pe sine ca fapt . net umplea de entuziasm inimile nationa-
Clci poporul roman n-are nevoie sA fie listilor romani prin modesta sa interven-
IUStinut prin argumentAri pentru ca 8!-si tie, flicutA pe lingl opinia publica europea-
Qlcereasca locul s!u sub soare, el isi cu- D.A, in favoarea drepturilor legitime ale
~ acest loc prin desfiisurarea propriei natiunii romane. Un Romanism cu des-
llle energii; el lsi are vocatia in ursita tinul sAu propriu, pare exagerat si astazi!
llmii. Cu toate acestea, Romanismul
Pentru documentarea completA a este in curs.
. . c:ilitoritor, trebuie sA adaugAm ca slabe Este in curs nu prin multimea si
liciriri de romanism se glsesc Ia unii scri- insemnAtatea politicl a acelora care il
ai nostri si inainte de marele rnzboi. infltiseazl- acestia, cum am spus, sunt
1870 se constituie chiarin Bucu- putini si tineri - este in curs prin sugestia
------~-Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - - 159
 - - - - - - - Ccaservatorismu romAn. Texte clasice - - -- - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice

pe care o exelcltl tntelesullui. lntetesul Soc.ietatll Romanismului". Ele au,.._ DJtionalismului idealul spre care trebuie important! tot asa de mare ca si iosusirile
eel nou al DIICional.iamului se furi$az4 in sl se indrepte orice natiune: idealul nepie- de rasA. Pmuntul si oeamul fonneaz.A o
fi sponaane. Mai probabil tnsA Clele. .
gindul multa public4ti fi oameni politici lmprumutatedin~ ~ ritor si vecinic acelasi; iar pede altA parte, unitate strios~. Avea dreptate poetul Emi-
ro~contemp:no.i,chiar fiirlca~ rus, cunoscut sub numele de
d'i dea seama. Romlnismul este in sla'YOtill sau panslavWA, care nu era.._
au.- aceeasi spiritualitate, consideratA ca fl- nescu cind tlcea pe Mircea eel BAtrln sA
ameninte pe trufasul Baiazid cu dusmAnia
cind parte integrantA din pllmMeala
atmosfeca t&i.i, este marea tentatie pe ca-e Ill desigur unui B .P. Hasdeu. sufleteascA a poporului roman, pi."OCUI'A a t<X ce mise! pe pllmintul romanesc: ..Tot
o tntiude viltorul, ori.sidt ar p!1rea de mului imperativul mesianismului ce miscA-n tara asta, nul, ramuLi Mi-e
. ~ oou nationalism-..._
surprimJtoare aceast1 afirmatie. msmul este tn curs de aistaliure_ Ya sAU pe prunant. prieten numai mie, iarA tie dusman este/
El a HcArit, &$& precum am mai trcce mme pinlladefinitiva lui._ Nu este un secret pentru oimeni dusmAnit vei fide toate fllr-a priode chiar
amintit mai sus. ei tn dteva lrtioole. S<me egare ca doctrin1. Dar aceasta nu-lvata. astAzi cA, in ambele int.elesuri, reabilitarea de veste".
tn Foill $ncietlf:ii RomDnismuJui. <asim piedica sl exercite o influent~ .~ spiritualitAtii crestine a tocut marl progre- Romaoismul aduce cu sine
aci (p. 240), tntr-un studiu aais de Tudor asupra oamenil<r de astlzi. se In nndurile tioeretului romful. pentru valorificarea realizArilor spirituale
P. Rlduleacu, urmatoarele cuvinte Cici, oric:tt s-ar sustine de 111 0 altA directie a Romfullsmului un nou criteriu.
.semnificat.ive: "Adevirmde dc:meme din publici$ti, care au mentalitatea f<XIIIIIIIl este indrcptatA spre reabihtarea traditiilor Acest criteriu este in fond un nou
~ sl ne putem aea un viita trebu.iesc spiritul dreptului pozitiv, in1luenca lliD- $i institutiilor de bastinA in care a trAit catehism pentru productia spiritual~ a
dlutate numai in sinul secolelor prin care tuall sc exercita, si incA in mod putaak. poporul romanesc_TArllnismul, sub toate secolului nostru.
a str.1bltut naciunea romW, numai in chiar ctnd dotrina spiritual! de Ia ca denumirile lui in politicA si literatum; A produce In viata spiritualA a
istoria propriului nostru 1recut. Oci nu- pleacl nu este pe deplin definitivl. TGIIa cercetArile si echipele de propagandA cul- secolului trecut inseamnA a crea. A crea,
mai intr-insul ni se desvifluesc secularele influentele mari spirituale vin din IIIII turali'i pornite In lumea satelor; cultul in vederea unui ideal. Dar cine propune
miJloace, prin care s-a sustiiWt si a rnmas sufietr$i care nu se pot precis de.fmi. Daa- traditiilorinviorat prin manifestari din ce si cine judecA valoarea idealului? Nu era
nestinsA oationalitatearotnllult pinAastlizi; mele nu joacAin practicn religioasl, cap in ce mai numeroase si mai impunAtoare un criteriu determinat, nici pentru
misterioasele cauze de ,strllbunii nostri legile bine formulate in viata reall a po- etc. sunt consecint.ele influeot.ei Roma- propunere si nici pentru judecare. Idealul
ap4reau attt de giganti to fata lumii, pe poarelor, dec.it un rol secundar. Mljoa nismului. eraluatdeoriunde si erajudecatlo lumina
cind stra.nepo(.ii lor asti\Zi - cu durere o ritatea bunilor crestini ignorA dopllll ln sfirsit, o a treia directie a acelu- celor mai variate criterii. Popoarele care
apunem- sunt priviti numai ca niste pitici. a'e$tinisnwlui, iar tara t n care Jibertlllr iasi Romfullsm priveste latura biologicA isi iocepeau viata cultural~ erau astfel
sa De aproful:kfml dar bine trecutul- rom cetlte~ti sunt mai bine garantare, si etnic:A a populatiei rolllfulesti. Grija pen- expuse Ia cele mai desarte imitatii. 0
am .tast-dacl \llim acuooaste miJloacele, este Anglia bunOOarl. n-are legea allllli- tru patrimoniul biologic, pentru sAnMatea conducere rationalA a productiei sprituale
prin care s4 putem ajunge cum trebuie d tutionall8$a de bine fonnulatl pe pa- fizic:A si moralA a populatiei iocepe s~ nu poate sA existe cit timp nu existA o
fiJrl'. grafe, cum o au alte tari. in care!nsiW. de villA,in convingerea eelor mai multi din ierarhie a scopurilor care sunt date vietii
Clod B .P. H8$deu primeste tAtile cedtelle$ti aproape nu existl. n. generatia nouA, ratiunea de a fi a natiooa- spirituale. Secolul trecut era condamnat
presedintia SocidAtii RomAnismului, el fmit.ia ou adaugA mult Ia realitare. lismului. Perspectiva este rnstumatA. tn s~ ajung~ la anarhia productie spirituale,
expriml, tntr~ cuvtntare plinl de avtnt Rotnanismul impingede pe-. locde a privi Ia idealul indeprutat, pecare cum a ajuos si la anarhia productiei econo-
poetic, o idee asemaoatoore cu aoeea lui Ia infiiptuiri in lumea tinM:tului. ~ unneazA sA-l realizeze poporul coostituit mice, fiindcA ambele aceste productiei
Tudor Rldulescu, pe care o transpune pe dati Ia tntlptuiri ~ merg in direclll in natiune, noul nationalist roman priveste erau abandonate inspiratiei intereselor
fondul biological natiunii: '"SAmtnta din diferite. Va veni ins! vremea dod..- Ia starea de fapt a romfulului si pe realita- individuale. Interesele individuale nu au
care se des~url ac:el brad al CarpatilO d..in:ctii se vor concentra si unifica. tea acestei stAri isi croieste el toate planu- friu, nici orientare. Ele arundt, cu aceeasi
care ni se pare ca un munte infipt in alt Avem o prim! directie: .... rile de viitor. Nu ceea ce ar f bioe din usurintA, produse spirituale ca si mArfuri
munte,emaruntlsieste uriasa~ reabilimrea iritualit!til aestine 11. 11
sp ... punct de vedere ideal, ci ceca ce poate 'in de ultima mod~. Ia francezi, ca si la chi-
clci arborele tntreg se cuprinde deja special. aortodoxismului. ~nsldilll mOd real sli facA bine, aceasta formeazA nezi; Ia chinezi ca si Ia patagonezi.
tntr-tnsa. Leul este leu,chiarctnd se naste. tie 0 tn1ilnim $i tn ~ de aci inainte baza politicii sale culturale. A produce In viata spirituaiA,
Astfel e si Romlnismur". de Ia jumatatea secolului trecUL Sa .... Cu latura biologic~ si etnicA dupA noul catehism al secolului nostru,
Nu cercetlm mai de aproape tn aoord, de altminttri, cu ambele ~ merge impreun~ st latura geografici'i. inseaill.nA a continua opera inceputA de
dror cauze se c1ataesc acestei licAriri ale suri ale ioaalismului romAn.~ Pentru fiinta poporului roman insusirile sufletul colectiv al poporului; este a
DOUlui natiooal.iam tn articole din ..Foia litatea ~tid, pe de 0 parte ..,.. teritoriului pe care poporullocuieste au o realiza o vocatiune, uo destin. Criteriul

1~ PbmV JWB ------------------- - -- - - - - - - Polis 211998-------- 161

 - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice
- - - - - - - - Conservatorismul roman. Texte clasice - -- - - -

Iatndemina lor. tnceputul politicii Roma- valoara meritelor, atunci izbinda Roma-
eel nou dep~este calculul interesului tionare au fost crude. Selecua de . _. nismului va fi asigurata.
individual. El ho~te nu dup~ succesul cere purificare si purificarea eate oismului, ei pot sil-l facli In institutiile
publice in care rolullor este hota.ritor: In Vor avea oare fiii tlirlinimii
individului, ci dup~ progresul adus in d tstrugere
. . a
a putregaiUlui, in Vedezea 5C(>31A si armata. curajul sii facli lnceputul? CAci si ei sunt
patromoniul ereditar al neamului. Dup~ reconstructiei sWtoase. prinsi intr-un cleste; in acela al umilintei
Cind din ~coal Asi din armata. vor
el, se consider.l ca o crestere spiritualA Suntem noi oare pregltlU Ia taurit in sufletullor de vechea iobiigie!
0 fi izgonite ticAloasele deprinderi si in
numai munca in care prinde rMocini spiri- politicA necruta.toare pentru tot c::e eaae Dacli insli nici ei, care altii?
tul unei traditii. tocul acestora se vor aseza cultivarea si
putregai?
Astfel, noul nationalism- Roma- Vom avea curajul sa incepem Cll
nismul- ofem o bazA solidA pentru munca aceea ce trebuie inceput?
constructivA pe terenul vietii spirituale NOTE
Aici este toata. greutatea.
romanesti. ln comparatie cu nationa- Acei care ar trebui sa facl tnce- 1. Aceastli ascensiune pe scara idealului se intinde, plut~te in largul mlirii. Ginta initiazl
lismul eel vechi, el apace mai modest, mai putul sunt pri~i. ca si intr-un cleste, de tnfltiseazli in mod naiv, dar tocmai prin mai mutt decit orice alt in tainele vietii
legat pAmintului. El nu dA aripi pentru a deprinderile ticliloase ale trecutului. aceasta ca model al genului, in articolul scris generale. Flicindu-i pipa.ite individualitl!tile
de I.C. BrAtianu, sub titJul Na(ionalita.tea., in cele mai marl ale omenirii, ii aratl! eli omul
zbura in vAzduhul idealului umanitar, ca Nimeni nu are curaj .lncrederea in <rdiDea nu este o anomalie pe pllmint, ci coroana
"Republica RomAnli", nr. 2, Bruxelles, 1853
eel vechi. Este insA mai prevAzAtor. moralA a statului roman aproape c1111 $i reprodus in "RomAnul" din oct-nov. 1857, acestei lumi armonice. Tot ginta U introduce
Nationalismul eel vechi avea, in adevlir, exista.. Cei mai multi dintre noi conside- Bucuresti, si care se terminli cu urmlitoarele in omenire, si omenirea, fkindu-1 sli inteleagli
aripi pentru a zbura in vAzduhul idealului rnm statui ca o simpla. masinlirie prin cac tinduri: "!n adevAr, omul suge Ia sinul maicii o lume moralli, lingli cea ftz.icli, ii dA drumul
sale cea dintii viatli moralli, pe genunchi in nesriJ'$it si astfel se suie pinli la Dumnezeu
umanitar, dar aceste aripi, intocmai ca si se pot cistiga bani, slujbe sau ranguri
tatAlui sliu primeste ntiia razli care li lumi- sigur de aci inainte de nemurirea sa" (Din
acelea ale lui lear, fiullui Dedal, au fost sociale. Scrisorile si cuv1ntArile lui l.C. Brl.tisnu,
neazll inteligenla si in cercul comunei invatA
slabe, si de aceea vechiul nationalism este Initiativele generoasc se izbesc a iubi pe semenii slii. 1n un:n!, U ia patria pe Bucuresti, 1903, p .61).
astAzi Ia plimint. Romanismul nu are de indiferenta. sau sunt direct contrariare. aripile et, ca 51-i arate un orizont despre care 2. La incheierea unui an de activitate, societatea
aceste riscuri. El nu se conduce dupA nici nu visase incA; U face a simti eli bate in avea urmlitorul comitet: presedintele- B. P.
La baza politicii noastre artrebui Hasdeu; vicepresedinte- Ion A. BrAtescu; se-
pieptul sliu ioimile mai multor milioane de
ba.taia vintului, ci dupA rodul pAmintului. sA fie asezate insusirile cu care fiecaae oameni, intelege solidaritatea si frlitia, este cretari - G. Dem. Theodorescu si Dem. T.
Dar suntem noi oare pregAtiti roman vine pe lume. Yntrucit se respedi gata a se jertfi, este sacrat ce(Atean. 1n inima Dobrescu; easier- N. Ath. Popovici; membru
pentru a-1 primit si a-i aplica pnncipiile? aceste insusiri? Citi dintre cei care meritl, natiunilor, cercul fratilor s~ se llirgeste, se - Oem. C. Ollinescu (Foia Societi.Jij Roma-
Yntrebarea aceasta va plirea unora ajung sA-si val orifice insusirile? simte mai tare decit Samson, viata devine nismului, an n. aprilie 1871).
de prisos. Romani suntem doar cu totii, pentru amsul o armonie, totul ~te. totul se
Politica Romanismului nu se
de ce ne-ar fi greu sli-1 primim si sA-l poate face intrebind pe toata. lumea 1i
urmam? respectind interesele tuturor. Ea presu-
lntrebarea insA nu numai eli nu e pune unitate de conceptie si de act,iunc.
de prisos, dar isi are un rlispuns plin de Clasa burgheziei este incapabilli sA facl
grele urmliri. o asemenea politicli, fiindcli ea valoreazl
Romarusmul implicli o disci pi ina. in om numai latura economicli, gata fUnd
severn, ati't in cuget cit si in fapt. El cere Ia cornpromisuri, in ceea ce priveste latura
din partea acelora care il practicli o nemi- biologicli si spiritualil a populatiei roml-
loasA autocriticA. Xenofobia nu este nesti.
Rominism. Nici demagogia nationalista.. Politica Romarusmului nu o pat-
Romarusmul este un junlrnint de credinta. te face decit clasa socialA care a sustiDUt
in statornicirea pAnllntului si a neamului si in trecut povara destinului de romAn:
romanesc. Este apoi promisiune solemm tAnlnimea, prin fiii sru. .
in inta.rirea organizatiei de familie. tn Acesti fii ai ta.rnnimii au~
sfirsit, este o politicli de selectionare a sA facil inceputul. Nu utilizind SUI$url
valorilor, dreapta. pinA Ia cruzime. Toate revolutionare sau violenta. COCi asemeoet
miscArile politice indreptate spre selec- mijloace sunt putin sigure si nici nu stall

- - - - - - - - - P o l i s 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - 163
162 Polis211998-------- -

Iulia Motoc
Virtute $i filozofie
Alesdair Macintyre, Tramt de moralA.
DupA virtute, Humanitas, Bucuresti,
1998, traducere de Catrinel Plesu,
cuvint lnainte de Aurelian Crniutu.
N u existA nici un motiv sA pre-
supunem cA filozofia moralA ar
putea susctta astAzi interes in Romania.
Oriee tip de normativitate este pereeputA
ca sufocatoare pentru "politicul pur" care
isi revendidi, deocamdatA inform, toate
segmentele societAtii. Sensul sau
prescriptia moralA au un acr vetust si futil .
Folosirea argumentelor morale trezeste
suspiciunea. ln acest context, un
eveniment editorial ca traducerea cArtii
Tramt de mora/A, DupA virtute de Alasdair
Macintyre 1 poate trece neobservat. DacA
s-ar vorbi astAzi despre relativism, dar
aceasta ar insemna deja anatemarea
dezbaterii mcnle care este refuz.atA, cartea
lui Macintyre ar oferi una dintre cele mai
seducAtoare si coerente explicatH. ln plus,
societAtile post-totalitare sunt incA
sensibile Ia dichotomia individualism
liberal-marxism. Critic acerb al indivi-
dualismului liberal, Macintyre ar putea fi
etichetat in Romarua drept marxist.
Printr-o ironie explicabiHi, cro-
nica pe care Macintyre o face lui
Nietzsche si Sartre pe tot parcursul cArtii
i se poate transfera autorului: forta lui
rezidA In destructiv. Notorietatea lui
164 Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - -- - -
publicA dar si academidi sunt construite
in jurullui DupA Virtute, carte scrisA tn
1981, actualizare a criticii radicale a
modernitAtii si liberalismului, carte im-
perfect! completatA prin Whose Justice?
Which Rationality Optiunea lui aristo-
telicA transformatA in tomism se contu-
reazA cu precizie in ultima sa carte 'J1Jree
Rival Version of Moral EnquiryJ. A$a
cum sesizau Stephen Holmes in A.
Macintyre: The Antiliberal Catechisnf $i
Aurelian Crniutu in eruditul sau cuvint
inainte, Macintyre este unul dintre cei mai
imprevizibili ftlozofi contemporani, prin
traseul s~u intelectual, de la stinga Ia
crestinism trecfuld prin filozofiaanalitici.
Cheia de intclegere a dirtii anali-
zate aici ni se pare a fi datA de una din
primele fraze din prefatA. DupA virtute
este cartea unei rnari nemultumirP. Ne-
multumirea fatA de modul in care se scrie
filozofia imbracA una dintre neputintele
fuudare ale filozofiei politice si morale
alesecolu1ui al XX-Iea: ceadea rnspunde
in mod conving~itor totalitarismul in
forma lui de duratA, comunismul. Conti-
nuind sugestia lui Macintyre, parodiindu-1
pe Nietzsche, tragedia totalitarA este
efectul pierderi "simtului tragic" . . .
Punctul de pornire al reflecttel
autorulu i, politicul, ocupl un Joe marginal
in dispozitivul cArtii. Nu ne-am putea insl
limita Ia aceastl constatare. Invocarea
--------------------- R~mil ------------------------
experientei autorului din timpurile in care
cerceta baZele morale ale stalinismului6
jodie! rolul care ii este implicit atribuit
filowfului. DacA individul nu mai este
ceea ce a fost - eel care se poves~te pe
sine, a story-telling animal - fllozoful
pastreaZA privilegiul alegerii. El poate fi
tel care reflecteazA IIWturisindu-si expe-
rienta, implicit sau explicit, a reflecting
storY-telling animal. RarlntilnitAin filo-
zofia anglo-saxon4, aceas!A perspectivl
este radicalizatA in filozofia continentall,
de care Macintyre este mult mai aproape
decit am putea intelege din bibliograftile
cArtii lui, scrise de .An<lre Comte Span-
ville. Raportul intre fllozof si propria ens-
tent!, dar nu eel vulgar biografic, poate fi
mai interesant declt opera acestuia. Rezu-
matul pe care Heideggeril fiicea vietii lui
Aristotel: "S-a n4scut, a lucrat si a murit"
este si el o insAdcire intelectuall7
CriticA a modernitAtii si a ilumi-
nismului, cartea debutea7A prin analiza
emotivismului. Alegerea nu este intim-
pl~oare . Expenenta noast:m cotidian4 este
marcatA de emotivism, "marea prostie a
unor oameni foarte inteligenti", punct de
convergent! a celor douA declinuri mo-
deme inseparabile, eel moral si eel al
scrierii fllozofiei. Intentia polemicA este
explici~', iar alegerea lui G .E. Moore ca
autor fundamental in declansarea
emotivismului contestabill, asa cum o
recunoaste si autorul. tn romaneste, cl11ile
celor doi autori au apArut aproape simul-
tan. Alasdair Macintyre beneficiam de un
prim ascendent incontestabil: exeelenta
traducere a lui Catrinel Plesu contrasteaz!
cu cea a cArtitlui Moore.
Macintyre denunt! filozofia si
istoria academicA contemporanA. si pro-
gramcle ei pentru obtuzitate si separare
artificial!. Scrise in limbajul lor, cu un
"vocabular de politete", ultimele trei cArti
ale lui Macintyre pun in dificultate oriee
- - - - - - - - P o l is 211998-------
exegezA prin impresionantullor excurs in
istoria ideilor. Analiza si critica lor por-
nesc de la partajarea unor teme ca: rapor-
tul cu liberalismul si comunitarianismul,
locul istoriei si relativismul, teoria virtu-
tilor, emotivismul. Macintyre vrea sl dis-
loce obisnuintele si reuseste chiar si prin
numArul de "specialisti.. convocati la
criticarea cartilor lui.
Cum poar.e fi said fllozofia as-
tl1zi? Prin reinnoirea legAturilor cu
stiintele sociale de care este separatA in
mod artificial. Relatia filozofiei morale
cu antropologia este una dintre temele
comunitariene. Lui Macintyre i se ata-
seazA des statutul de comunitarian. Atunci
cind a fost scris! DupA virrate, tennenul
de comunitarian nu exista. El apare la un
an distant!, to urma editArii cArtii lui
Michael Sandel, Liberalism and the
Limits ofJustice. ln acest joe al etichetela-
comunitarieni-liberali, Macintyre pare a
se apropia eel mai mult de Sandel, prin
critica simplificArii si abstractizArii
antropologice a subiectului liberal
(unoncumbe:red selJ), prin rolul traditiei
si al comunitAtll morale. Ceea cen sepad
pe Macintyre de Sandel nu este numai
rolullui Rawls si a sa Theory ofJustice,
aproape nesemnificativ la Macintyre
comparativ cu Liberalism and the Limits
ofJustice, ci semnificatia pe care o acordA
"era-ila-"liberale. Pentru Sandel, limitele
liberalismului sunt concentrate Ia nivelul
individului pereeput de liberalism ca
asocial9 Pentru Macintyre, ele depAsesc
dilema individ-traditie pentru a urma o
altA naratiune mutt mai amplA, cea a
declinului modemitAtii morale.
Apropierea lui Macintyre de
Taylor este in mare mAsum de naturA
epistemologicA. lntr-un interviu recent,
publicat de Monique Canto-Sperber,
Taylor isi defineste concepti, prin
reinnoirea leglturii pierdute dinL..e fit
165
 Recenzii - - - - - - - - -- - -

zofie moral! si antropologie, dintre episte- e~istA numai ~misti i~d.ividualisti (No.
---
roozoftile morale si legitimeazA moral un
Recenzii

Daniel Bell, Cristopher Lasch sau A.

mologic si normativ. Presupozitille antro-
ZI~k) ~ ho~s~-_coi~~tlVls~ (Marx), ._ mod de existent! social~ M~t1 intyre s-- Bloom Asa cum o spune Macintyre in
pologice ale eului iluminist au fast un extstl s hohsti mdividuaiisti, ca Hum- revelatoarele rlispunsuri Ia adresa
jnspili din traditia teatrului japonez No
inceput edulcorat, dar ele deplsesc repe- bold, sau chiar atomistri-colectivisti c:a ,-iticilor, in postfata celei de-a doua editii,
si din moralitltiile medievale engleze. 15
cartea lui este una de istorie filozofidt
rele normative ale proiectului filozofic al in cosmarul, utopia programatA de R.F Motivul mAstii este punctul semnificativ
filozofului canadian. Dupl Taylor, nu Skinner, Beyond Freedom
modernitatea tn sine produce atomizarea Dignityo.
and de separare dintre Macintyre si unul din
1n aceastl istorie filozofidt se insereazA
si istoria sociologiei. Declinul moder-
spiritele care-i sunt apropiate, Leo
social! si rationalitatea instrumental!, ci nitltii, pe care i1 descrie Macintyre, nu
Filozofia nu se poate separa de StraUSS. Masca are pentru Macintyre ova-
interpretlrile sale superficiale. Nu antropologie, dar ea nu se poate separa Ioare cognitivA, de dezv~uire, in timp ce contine referinte la narcisism,la pierderea
modernitatea, defmitl ca moment al su- nici de istorie. "Canoanele si categoriiJe simtului participi\rii politice in asociatii,
pentrU Strauss masca trebuie sA rllminA
biectivitltii, al autenticitltii, este eronatl, disciplinei sale nu-i vor pennite istori- un ecran opac care sA ascundA filozoful laefectele directe ale tehnicismului. El nu
ci o parte din sensurile sale. Taylor este cului -si ceea ce este valabil in cazul sAu descrie societatea, ci ideile care o com-
delume.
atasat drepturilor individuate care sunt e valabil prin firea lucrurilor si in cazuJ Totusi, cum poate fi cunoscutl o pun, viziunea asupra acesteia fUnd predo-
pentru Macintyre cauza crizei modeme. sociologului - sit perceapA altceva dedt epocA, ca societAtile eroice sau cea ate- minant weberiani\.
Dificultatea majorll de tncadrare o succesiune de morale: puritanismul se- 0 altl tern! important! a d'trtii
nianAdin secolelel al IV-lea sial V-lea?
in "echipa" comunit.arianl1 a lu Macintyre colului al XVII-lea, hedonismu1 secolului este cea a virtutilor, viziune alternativli a
Ele par la fel de clare pentru Macintyre
rezidl in radicalitatea refuzului proiec- al XVIll-lea, etica victorian! si nsa mai proiectului iluminist esuat. Autorul ince-
ca si sfirsitul secolului al XIX-lea sau
tului iluminist, radicalitate care nu se poa- departe, ~a avea insit succes. Cea mai pe prin a expune trei posibile traditii in
secolul al XX-lea. Ceea ce poate pi\rea ca
te regMi Ia nici unul dintre comunitarieni. mare parte aistoriei si sociologiei univer- definirea virtutilor , cea homericlt:
inconsistent! in DupA virtute nu provine
Sursa catastrofei morale in care trlim sitare, istoria unui Namier sau Hofstander din caracterul incomplet al istoriei sociale "virtutea este calitatea care pennite unui
emotivismul, nu este pentru Macintyre si sociologia unui Merton sau Lipset, sunt sau institutionale, ci dintr-un alt mod de om sA-si indeplineasdt rolul social"; cea
decit proiectul moral iluminist dupl ce a Ia unna wmei I a o distant! Ia fel de aristotelidt, a Noului Testament si a lui
a scrie istoria. Dupli Isaiah Berlin, ceea
trecut prin utilitarism, intuitionism si fatl de punctul istoric a unui Hegel ce Vico oferli istoriei este modul de Toma d' Aquino: "virtutea este calitatea
pragmatism. Colingwood ca si cea mai mare parte care permite omului sl se apropie de rea-
intelegere opus lui verstehen, eel care ne
Pentru Macintyre, orice inregi- filozofiei universitare fatli de perspectiva ajutA sA intrllm intr-o anumitl epocl1, Ia lizarea telos-ului specific uman, natural
mentare nu poate fi decit nocivl. Ea poate lor filozoficl" 11 Ca si Vico din a carui fanwiau. lndiscutabila strlilucire a lui sau supranatural"; si cea a lui Franklin:
fi una din prelungirile separnrilor acade- descendentli se revendicA, Macintyre con- "virtutea este calitatea pentru a obtine
Macintyre provine si din modul in care 16
mice. De altfel, reflectia autonior comuni- struieste epocilc pomind de Ia culturilor conciliazA claritatea filozofiei analitice cu succesul pAmintean si ceresc" . 1n acest
tarieni asupra exacerbl1rii dezbaterii si lor. Trecerea Ia modemimte si limita din fanwia. El realizeaZA limitele reconstruc-
punct intervine una dintre contradictiile
simplificlrilor care ti sunt atasate este tre virtute si subiectivitate sunt descrise tiei lumilor antice si a certitudinii acestei importante ale d'trtii: dificila reconciliere
deseori ironicA. Comentariul lui Ch. nu numai prin cJuburile iacobinc, in care reconstructii. Nietzsche este eel care dintre o viziune istoristi, si apArarea
Taylor iJust:reazA acest punct de vedere: "dAinuia Aristotel - si foarte mult anistondt a lui Aristotel, Macintyre sesi-
greseste in acest sens: "Deci cind
"Cred cl intelegerea gre.sitA provine din Rousseau -, dar cu o influentA culturall Nietzsche isi proiecteazA propriul indi- zind eli ar putea fi vorba de aceeasi
insensibilitatea foarte ritspinditl la foarte restrinsli"12, prin romanele lui Jane vidualism de secol al XIX-lea asupra defmitie formulatlt in variante diferite.
diferenta dintre doult tipuri de probleme. Austen, ultimul exponent "eficace si plin Macintyre reformuleazA alte trei
trecutului arhaic, este evident dt ceea ce
Cuvintele atotcuprill7Atoare de "liberal' de fantezie al traditiei reflectiei asupra ~ o cercetare istoridt era, de fapt, o
definitii ale virtutilor care implicit succe-
si "comunit.arian" ar trebui abandonate, virtutilor'' si mai ales de Enten -Enter a constructie literarA originalA"1. Macin- siv raportul lor cu practicile, cu binele
pentru cit ele implied existenta unei lui Kirkegaard, contrast al modului de tyre recunoaste dt existA o componentA
comun si cu traditia. Nu este vorba de
singure probleme si a unui unic rMpuns. viatA etic si estetic, al dirui reflex coboarl de poveste 1n descrierea soci~tX eroice defmitii succesive17 , ci, asa cum explidt
Dar chiar o abordare superficialit a gamei pinA Ia viata lui Bertrand Russel. autorul, de mai multe niveluri de inter-
si in cele ale Atenei clasice, dar naratiunea
de pozitii filowfice actuate demonstreazA Difercntele dintre culturi sunt este cadrul unei interpretlri a virtutiilor pretare ale virtutilor Acest luau nu reiese
contrariul. lndiferent de pozitia adoptatA trasate nu numai prin autori ci si prin per- cu claritate din carte, asa cum exemplul
care coboarn de la practici spre traditie.
in dezbaterea atomism/holism, ea poate sonaje. Managerul, Terapeutul si ~te~ 1n conceptia lui Macintyre, sahului, pentru ilustrarea practicilor este
fi combinatl cu o pozitie oarecare in dez- sunt cele trei figuri ale contemporaneJtUil restabilirea relatiilor cu sociologia nu are controversat. Exist! in capitolele coosa-
baterea individualism/colectivism. Nu Personajele sunt mAstiile pe care le poartl ninuc in comun cu critica sociali a lui crate lumilor eroice si virtutii o viziune
166 Polis 211998------ -- ---------Polis 2/1998-------
167
 ----------------------- R~ruru -------------------

mai luminoasAasupra ~lor morale ale

- -------------------- R~ruili ------------------------

contemporanilor, Eul emotivist, eel care Whose Justice? Which RationaJity1:.

i~i impinge autonomia rationala pin4 Ia indi~id~ "potrivit ~~ntului ~
lipsa oric:Aror criterii, p4streazA inc4 "o allu1 Aristotel, este indiVidui cacetllela NOTE
poveste" despre cultura sa moralli. Aceas- care delibereaza; potrivitratio~ 1. Un capitol a1 clrtii a fost tradus in Adrian Rosesblum. 1898. LiberaliSm and tM Moral
t4 parte narativa a eul ui emotivist, de al tfel
p~tic tomi.st, .este individul ce lsi CIUtl MiJOiu (ed.). 1996. Teorii ale drepf41ii sociale. Life. Cambridge (Mass). Londra: Harvard
bmele sAu SI bmele comunitAtii; I>Oirivit Ed. Alteroative. Antologie analizatl de Mara Univmity Press, pp. 159-181.
contradictoriu descris de Macintyre, este Marin in Polis, 211996, pp. 178-186. 11. Dupi vittute, p. 32.
elementul care ne aratA cA el mai poate fi rationamentului practic uman, Cite
individul ca proprietar sau nep~ta 2. A. Macintyre. 1988. Whose Justice? Whicb 12./bid. p. 243.
indi "sal vat". Astfel, ce sens ar mai fi avut R.tion.Jity? Londra: Ducbwortb. 13.1. Ba-lin. 1990. Le bois tordu de l'hUJDMJitt!.
sA ne gindim Ia virtute? Str.1lucitoarea cadrul unei societAti definite printr-aa 3. A. Macintyre. 1990 Tbree Rival Vcnion.f of Romantisme, nmon.Usme et totalitarisme
anumit tip de recprocitate; dar .PObiYit Morel Enquiry: Encycloplio, Q:nulogy aod (Ind. frmcezl). Albin Micbet, p. 72.
carte a lui Macintyre COntine nu putine
rationamentului practical modemitJcii Tndition. Notre Dame: Univenity of Notre 14. Dupl vittute, p.l46.
contradictii ~i probleme neelucidate. Una Dame Press. IS. Ibid. p. 274.
liberale, este individul ca individ....
din cele mai importante este cea a ra- 4. S. Holmes. 1996. The Antomy of 16. Ibid. p. 196.
Consecinta ultimA a acestui mod de a Antiliberalism. Harvard University Press, pp. 17. S. Mulhall I: A. Swift, op. cit., p. 84.
portului ireconciliabil, dupA Macintyre,
concepe individul este,in ultirnAinstaacl
dintre virtuti ~i liberalism. Exist4 filomfi 88-12 1. 18. L. Ferry. 1997. Homo Aesteticus (trad.
justificarea oric:Arei inegalit!ti21. S. Dupl virtute, p. 25. rom.Aoeucl). Buc111qti: Meridiane, p. 327.
pentru care nu exist4 o contradictie intre
acesti termeni. Kant este farA indoiaiA Teoria virtutilor nu conduce to 6. Ibid., p. 26. 19. Dupi virtute, p. 257.
7. A. Compte Sponville. 1991. Uno t!duCIWon 20. A. Macintyre. Whose lu1tice? Which
"episodul cheie" al declinului moral al aceastA carte Ia o nouA utopie comunitart.
pbilosophique. Paris: PUF, p. 11. Ration.Jity?. op. cit, p. 339.
DupA Macintyre este important st 8. Dupl virtute, p 49. 21. V .A. Reoaut, L. Sosoe. 1991. "A. Macintyre:
proiectului iluminist chiar dacA este
construim forme locale de cornunitate,tn 9 S Mulhall ti A. Swift. 1997. Liberal$ 4 Ia vertu contre le droit". ln Pbilosopbie du
superficial analizat in carte. Pentru
interiorul c:Arora civilitatea, viata moraiA CommunitJuians Blackwell Publisben, p. 71. droit Plria: PUF, pp. 209-231.
continuatorii continentali ai traditiei JO.Cb. Taylor. 1989. "Cross-purposes: The 22. Dupl virtute, p. 266.
si cea intelectualA pot fi mentinutc.
~tiene, ca Luc Ferry, cele trei V'irste ale Liberal Communitarian Debate". ln N. 23. V .S. Holmes, op. cit., pp. 61-121.
Nefiind deocamdatA suportul unei noi
eticii, excelenta antic:A, meritul modem si
utopii, descrierea virtutilor are in mare
autenticitatea contemporanA care pAreau
rnilsur.l o intemeiere nostalgicl.
totus1 antitetice, nu se anulew una pe
cealaltii: "fntr-adevAr, din ce in ce mai Cartea pomeste de Ia descrierea
unei catastrofe, care ar putea fi pusli in
mult, autcnticitatea tinde sA fie valorizatA
oglindA cu descrierea meninelor lui
doar atunci cind este insotitA fie de curajul
Velasquez de Ia inceputul lui Les motset
virtutii, fie de o fortA de seductie, deci
les chases, a lui Michel Foucault Com-
atunci cind este autenticitatea unei bogiitii
paratia este revelatoare pentru limitele
interioare, a cArei manifestare provoacl
istoricisrnului si relativis mului lui
ao;;entimentul sau admiratia celorlalti"11
Macintyre. Nu numai cA filozofia nu se
Nu !ipsa continuitlltii dintre descompune caJa Foucault, dar ea asp.iri
traditia anglo-saxoo4 ~i cea continentalii
Ia dobindirea unui statut integrator fatl
il determina pe Macintyre sA eludeze
de toate celelalte stiinte social e. Profunda
aceastA problemA in Dup;I virtute, ci, a.sa
neincredere fatA de stiinteJe sociale,
cum au rernarcat marea majoritate a
aliituri de critica radicalA a modemitAtii
comentatoriJor, supcrficialitatea cu care
si a ~ecului Ratiunii, nostalgia fatA de
trateaz.A liberalismul. Liberalismul este o
Antichitate, fac inevitabiiA comparatia
doctrinl care nu a reus it SA-si gilseasc:A o
dintre Macintyre si Leo Strauss23 Co~
coerentA si care ~ueazA in solutii juri- ratia celor doi autori necesit4 un studio
dice19. Macintyre a revenit asupra
aparte. Cu sigurantA, eel mai bun autor al
"interminabilelor controverse liberale"in
acestui studiu ar fi putut fi Macintyre ...

168 Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - -- - - - - - - - - - - P o l i s 21199R - - - - - - - 169


Mihaela Czobor
Gindire $i mentalitiiti
politice la granita dintre
culturi $i timpuri istoriceo
Alexandru Dutu, Histoire de Ia pcnst!c tia profesorului Alexandru Dutu despre
et des mentalitcs politiques euro- istoria ideilor se insaie in aria incerdlril~
pcennes, Editura Universit~tii contemporane de lMgire a sensului istoriei
Bucuresti, 1998,302 Po gindirii 1 Aceasta nu este nici gene?A logi-
0
~ a constituirii sensului conceptelor, ge-
ne~ ce anul~ istoria in numele unui
A sociatia dintre gindire si
mentali~i, prima tn ordinea
importantei logice si valorice, pe care
tmm platonician al gindirii si al forrnJrii
acesteia, dar nici insiruirea monotonl a
sistemelor de gindire, a modului in care
cartea profesorului Alexandru Dutu,
Ia un nivel sau alrul allumii intelectuale
Histoirc de la pcnst!c et des menWites
istoria umanului a fost, mai mult sau ma.i
politiques europeennes, o aduce in atentia
putin partial, construi~. Istoria ideilor
cititorului, bifur~. si in acelasi timp
devine istoria intilnirii, intersectru-ii,
unifid, conceptul de istorie a ideilor. Ea
suprapunerii culbJrilor..ldeile se grefeazA,
bifurc~ in mAsura in care interzice
din acest punct de vedere, pe canavaua
conceperea gindirii, al modali~ii sale de
cultural~. social~. istorid a unei epoci,
a Iuera, dup~ un model monolitic ce
dezvAluindu-si astfel nu atit rndacinile, dt
unifid si centralizeazA actul acordMii de
contexrul, multitudinea sensurilor, mobi-
sens, ca act de intelegere, interpretare si
litatea,relatia vie, non-univ~ cu practi-
critid, in numele unui temci ce este fie
cile umane cotidiene de construire a
numai logic, fie numai rational, un temei
sensului. Istoria ideilor devine astfel
ce angajem auto-suficienta si auto-
propedeutica necesar.1 pentru orice onto-
lntemeierea inl~tuirii concepteloro Ea
logie a umanului, pentru orice intelegere
unific~ in mAsura in care, dispersind
a "naturii umane", intelegere ce nu mai
cimpul gindirii prin asocierea acesteia cu
poate fi decit istori~. Brn ca acest luau
mentalit~tile, reface geneza sensului
conceptelor, geneza modurilor de a gindi
~ insemne contingent, aleattr, relativism.
Natura UffiaM devine constructie.
prin prisma complexit~tii straturilor
Relatia dintre gindire si menta-
culturale, prin prisma diferitelor tipuri de
lifAti are astfel capacitatea de a lega gtn-
sensibilitate, a diferitelor tipuri de prac-
tici, a celor mai generale modali~ti de
direa de contextele mai vaste ale vietii
umane, de a nuanta sensul gindirii, SCO(in-
semnificare uman~ a existentei
du-1 de sub presiunea unui model ratio~
0
Din aceas~ perspectiv~. concep-
prea rigid, care elimiM din start relatJa
170 Polis 211998 - - - -- - -- -
---------------------- R~mil -----------------------
dintre gindire 5i cultura. Modul in care
profesorul Alexandru Dutu concepe
jstOria ideil<r este, prin urmare, unul anti-
metaflzic. Mai exact, acesta este un mod
de a o concepe care invi~ Ia o regindire a
sensului insll5i al metaflZicii, dintr-o al~
perspectivldecit cea platoniciam. ~
tl reglndire poartA cu sme mai multe
dimensiuni, toate continute, pottivit opi-
niei lui Leo Strauss, in debutul glndirii
politice occidentale. Resemnificarea
sensului istoriei gindirii, a relatiei dintre
giudire si mentalitAti, precum 5i reglndirea
sensului metafJ.Zicii se dovede5te astfel un
act de o complexitate atit de cuprin.lAtoare
si de adin~ incit insesi sensurile istoriei
si ale culturii sint afectate, necesitind, Ia
rtndul lor, o reconceprualizare. Sensul
gindirii nu poate fi descifrat decit in
ctmpul mai vast al relatiilor cu comu-
nitatea umanl, cu politicul 5i cu istona.
Regindirea sensului platonician al meta-
fizicii antreDC8U tocmai aceste dimen-
siuni, cea a comuni~ umane, creuzet
al f011Il&ii si valorifi~ mentali~or,
si cea a istoriei, ca modalitate de gindire,
concepere si descoperire a umanului din
alte perspective.
to acelasi timp, regtndirea sen-
sului platonician al metaftzicii presupu.ne,
din perspectiva imbdti~ de profesorul
Alexandru Dutu, nu numai reasezarea
relatiilor dintre metaflZi~ si gindire, pe
de o parte, si comunitatea umanA si istone,
de cealal~ parte, dar si recuperarea in
spatiul istoriei ideilor, al sensului aces-
tara, a sacrului, du~ un model care in-
~ s~ evite mtelectualizarea excesivl\
aacestuia. Recuperarea sacrului leag~ast
fel istori a ideilor de cele mai profunde si
adinc inrlidlcinate tipare ale experientei
umane, cele care, Ia prima vedere sfideazA
prezenta istoriei, dar care ii ofed de fapt
acesteia continuitatea genezei s a avata-
- --------Polis211998
rurilor unei constibJiri multiple si totusi
unitare a umanului. Angajarea saaului in
efortul de descifrare a sensului istoriei
ideilor, ca istorie situatl la intersectia
dintre gindire 5i mental irAti, permite tnte-
legerea coostituirii acestei istorii ca gene-
zi a unei ramifiCate tntruchip:b:i a saaului
i~ tiparele expenentei umane. Angajarea
sacrului dezv~uie fie efortul de adincire
a lumii umanului, prin accentuarea trava-
liului de precizare a raporturilor cu divi-
nul, fie actiunea de dispersare a acesteia,
in !Msura in care eforturile si tensiunea
clarificMii sint tnlocuite cu artificialul
idolatrimrii moderne a maselor, a totalei
cMeri tn istorie. Aoface istoria ideilor
insealllM astfel incercarea de a surprinde
devenirea multistratifi~ a umanului, o
devenire ce antreneazi multiple si com-
plicate raporturi, raportul modern al
individului cu sine dezv~uindu-se numai
ca una dintre mai multele ipostaze ale
unui cimp al construirii umanului, ce
angajeazi deopotriv~ tensiunea continu~
a demersului de racordare Ia sacru, diver-
sele tipuri de racordare Ia comunitate in
forma simultaM sau decalatl a intilnirii
diferitelor timpuri istorice, construirea
unui timp allntilnirii istorice a celuilalt,
ce recun005te, Bnl a o suprima, alteritatea
diferitului.
Politic, cultural $i
istoric
cest sens al istoriei ideilor, in
A !Msurain care fix~ ca inevi-
tabil~ intilnirea alteri~tii, fie in forma
sacrului, fie in cea a umanului, face ine-
vitabil~ incurs1unea in cimpul politicului.
Relati!l dintre gindire 5i mentali~ti se
metamorfozeazi astfel in relatia dintre
cultural, politic Si 1storic. Adincirea sen-
171

-------------------------- R~nzll -----------------------
sului gindirii prin legarea acesteia de
mentalitati antreneazA o dubllt conscicinti.
Gindirea devine, pede o parte, inteligibilA
numai in context politic, dar unul inteles
intr-un sens cit mai general cu putintl, ca
f01111A de comunitate umanA. Pede altA
parte, ease deschide unui ctmp istoric,
care acordA gindirii un accentuat caracter
hermeneutic. De aceea, actul de refacere
a istoriei ideil<r, a ist<riei gindirii, devine
un act de recuperare culturalA, un act care
restituie intotdeauna, nu prin redare, ci
prin imbogAtife. Nu int1mp1Mor, in de-
mersul ~ de reconstruire a istoriei men-
talitAti]or politice europene, profesorul
Alexandru Dutu, deschide un cimp de
existentA 1storicA pentru mentalitAtile
politice rom!lnesti in spatiul european.
Ceea ce este cu adev&at semnificativ este
faptul cAprin introducerea acestui cimp,
spatiul cultural, ist<ric si politic european
1$i este siesi redat intr-un mod care il
imbog~te, defatindu-1. Un alt mod de
a trAi timpul, un alt mod de situare tem-
poralA, un alt tip de experientA istoricA,
un alt strat temporal lsi face intrarea in
cadrul cimpului istoric european, care
inceteazA sA mai fie unul monolitic, unul
rac<Xdat Ia un singur fel de traditii. Spatiul
european devine el insusi mai larg si, in
acelasi timp, mai adlnc din punct de ve-
dere istoric.
Racordate Ia culturli, atit dimen-
siunea politicA, cit si cea istoricA, dobin-
desc un caracter hermeneutic. tntelegerea
ideilor si a mentaliU1tilor politice se pro-
duce la nivelul unei istorii care se destl-
soarA in ambele directii, trecut si viitor,
dinspre momentul temporal prezent al
celui care reface geneza. Actul de intele-
gere este mai cu seamA unul de interpre-
tare. De pildA, debutul modem al maselor
nu este unidirectional inteles ca una dintre
consecintele factorilor economici, ci el
172 Polis 2/1998------ - --
------------------------ R~nzil --------------------------
StraUss,la economic, sau a reducerii sale
si cea privatA. Aceste categorii permit
dobindeste adincime ist<ricA si UIIlaDI,tn la raportarea Ia sine,la examenul de sine,
identificarea mobilitAtii pe fundalul
mA&ura in care este gindit in prelungirea la introspectie. Spatiul privat dobinde$te
relativei unitAti ce este tocmai modul
unui indelungat proces de dizolvare ei astfel adincimea celui care existA in
uroan de a fi, modul politic de a exista.
resemnificare a sacrului si a fllozofiei,ICt vederea exprimArii publice, in vreme ce
Miezul acestei unitAti mereu in
ce debutea7A in cultura european1 ocbd spatiul public se concretizeazA istoric
curs de constituire, in mAsura in care
cu mitul platonician a1 pesterii. tn felul numai in mAsura in care dobinde$te
timpul nu este unitar, este relatia dintre
acesta, dimensiunea fllozoficA, unitarlli exprimare personala, numai to mAsura in
viata privatA si cea publicA, nodulin care
conceptualA, a istoriei ideilor este recu- care este redat de unicitatea individului.
acestea se intilnesc. Acest pivot, centru Dintr-o asemenea perspectivA,
peratA. dinspre' planul istoric. ln mAsum
mobil, a1 refacerii modului uman de a fi,
in care planul istoric prezioU1 o dimeo- viziunea profesorului AI. Dutu asupra
ca mod de a fi politic, deschide o perspec-
siune hermenuticA, eel filozofic apare tstoriei ideilor, asupra istoriei, politicului
tivA extrem de interesantA nu numai
tocmai din nevoia de a prelungi mereu 51 culturit este o viziune ce urt~Weste nu
asupra istoriei ideilor, dar mai cu seamA
actul de tntelegere dincolo de fruntariile atit justificarea prezentulut, cit tmbo-
asupra politi~ului. Perspectiva pe care o
prezentului. lntelegerea este astfel posi- gAtirea acestuia, asezarea sa in istorie,
deschide asupra istoriei ideilor face posi-
bilA numai in rmsurain care bifurcA treal scoaterea prezentului de sub impactul
bil! ie~irea modernitAtii de sub impactul
tul, il multiplicA, adincind diversitatea dist<nionantal lluminismului. Ajustifica
ratiunii centrate subiectiv, a preocupru:ii
traditiilor, in mAsura in care, exprimind modernitateaarinsemnablocareamoder-
modeme excesive pentru sinele personal,
nevoia de a intelege conceptele pe care 1e nA in prezent, suprasolicitarea momentu-
iOOividual. ln mod subtil, profesorul Dutu
minuim in dimensiunea prezentului, lui unitltii prezente, actuale a moder-
aduce astfel in prim plan articuiArtle
complexe ale modului individual de rutAtii. AimbogAti modernitateainseaillDA
apropie trecutul, contopindu-1 in materia
prezentului. desfacerea acesteiain geneza sa multiplA,
fa:mare, articulm ce antrenealAintotdea-
Prin aceastA tnfAptuire, istma o genezA ce recupereazA alteritatea,
una mai mult declt in-dividualul pur si
ideilor nu numai cA recupereazA trecutul. diferenta. Prin aceste intentii, modalitatea
simplu, antreneazA traditii, sensibilitA\i,
ftcindu-1 viu, dar ea contureazA para i n care profesorul Alexandru Dutu
legMuri comunitare, adicA un spatiu
digme, le deschide in directia viitorului, tntelege istoria ideilor politice 1ntilne$te,
categorial trans-individual. ln ceea ce
1e recunoa$te ca structuri generale ale intersectind-o, conceptia lui Leo StraUss
prive~te sensu! politicului, articularea
umanului, ca universalii istorice. Numai
dintre privat si public ca pivot al istoriei despre constituirea gindirii politice.
intrucit procedeazA astfel, istoria ideilor,
metalitAtilor politice aduce cu sine o
a$a cum aceasta este inteleasA de profe
sorul Alexandru Dutu, poate accentua
perspectivA ce pArAseste spatiul prea Paradigme, schimbare
ingust al identificArii politicului cu sfera
privatA. ln mAsura in care politicul tinde $i con tin uitate
rupturile, momentele de discontinuitate.
schimtmile de paradigme. ln mod apareDl
sA se identifice cu modul uman de a fi, a $i Leo Strauss, profesorul
paradoxal, tocmai aceasU1 accentuate a
schimMrilor este cea care face posibill
continuitatea, prin reliefarea travaliului
reducerea sa Ia sfera privatA genereazA o
C Alexandru Dutu u.rtnlre$te o
sMicire ce riscA sA afecteze nu numai recuperare a treCUtului in vedere infuziei
prezentul, dar si trerutul in intregimea sa, de noi valori in cimpul axiologic al
continuu al glndirii de a recupera unitatea
reteztnd multe dintre sansele unei modemitltii. Spre deosebire insA de
dinoolo de multitudinea straturilor tem-
intelegeri complexe si ramificate a ginditorul german, care aseazA nasterea
porale, de diversitatea si mobilitateaistO-
modului uman de a fi, a naturii umane. gindirii politice sub semnul tensiunii
ricA a mentalitAtilor. Locul in care gtn-
Pe de altA parte, situarea politicului la dintre fllozof si cetate, dintre discursul
direa opereazA si reface continuu ~
granita dintre privat st public acordi\ filosofic si modul comun de a gindi.
unitate este conturat de dteva categ~
spatiului privat 0 deschiJere ndn caf!
fundamentale, precum cele ale sacrul~: Alexandru Dutu situeazA nasterea gmdirii
acestase rarordeazAlatimpul istoric, prin si a sensurilor conceptelor politice sub
relatiei cu sine a individului, leg~
care acesta poate fi resemnificatin directia semnul sacrului, al diferitclor forme in
comunitare, granita dintre viata pubhcl
depasirii reducerii sale, in cuvintele lui
- - - - - - - --Polis 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 173
 R~----------------------
R~ruili--------------------
fundamental! a gindirii politice intr-una
care acesta a fast fie recuperat, fie distor- apare mai curind ca o e~ lipsitA de a valorilor in numele cArora acesta cro-
ieste schimbarea. modelarea realului. A de identitate. Politicul apare astfel ca fiind
sionat, fie pierdut de-a lungul istoriei. ierarhie a valorilor, in rnAsura in care gtn-0
proceda astfel inseaiiUlA a resemnifica strins legat de anumite moduri de a aoorda
Dar, ca si Leo Strauss, AI. Dutu accen- ditorul gennan vede fonnarea COilCeptiej
actiunea politicA. Aspectul instrumental sens existent.ei in general, existentei uma-
tueazA inlportanta istoriei si a pluralit!tii ocx:identale despre politic in termenii unci
a1 acesteia devine secundar, to vreme ce ne in particular, sinelui individual si legl-
timpului istoric peotru intelegerea politi- pierderi treptate a sensu lui origioar, a
aspectul identitar, tntrebarea referitoare Ia turilor comunitare, intr-un cuvtnt alte-
cului. Diferenta fundamentall se produce sensului cu care gindirea politic:A oeci-
~ Ia douA niveluri: eel al momentului deotalladebutat, in modul paradigmatic "cine" actioneaU devin fnndamentale. ritAtii.
ln acest moment unitatea prezen- Politirul devine astfel capacitatea
care marcheazA trecerea de Ia gindirea al tensiuni.J dintre filozofie, politic:A $i
tului politic al actiunii se scindeazl. Pen- de a trlU alMuri de alteritate, de a mentme
politic! traditional! Ia cea modemA si eel istorie. Pentru Alexandru Dutu moder-
tro a actiona trebuie sA intrerupi procesul alteritatea, de a o descoperi, de a o infrun-
al modulw de a concepe modernitatea in nitatea ioseanuil mai degrabl efortul de
delibedrii. De Ia Erasmus Ia Arendtactiu- ta. Politicui tnseamnl capacitatea si pure-
general si cea politic!, in particular. a gindi istoria mOdemitAtii in termenii
oea presupune trecerea in plan secundar rea de a ne constitui to prezenta si in pre-
Daca pentru Leo Strauss, diferen- diferentei, ai incerc:Ari.i de a recupera dife-
tierea fundamental! dintre antici si renta. Acolo unde pentru Strauss recupe- gtndirii, a deliberiirii. tn momentul ac- lungirea alteritAtii. Importanta dimen-
punii, agentul este in tntregime prins de siunii istorice vine tocmai din aceea cA
moderni se produce Ia nivelul schimblrii rarea ierarhiei valorice inseamnA regin-
sirul de evenimente declansat. El este in numai grat.ie acesteia caracterul aparent
sensului tennenului de "n.aturl1", pentru direa inceputului gindirii filozofice occi-
actiune.
impersonal, unitar si in intregime prezent
AI. Dutu schimbarea fundamental! este dentale, pentru Alexandru Dutu recupe-
Legarea politicului de istorie are al actiunii si gindirii politice dobindeste
oferitA de aparitia modern! a maselor. rarea ierarhiei valorice poate insemna
adincimea si unicitatea devenirii multiple,
Acest mod de a marca ~rea de Ia mo- regindirea fonnlrii mentalitltilor euro- tocmai aceastl capacitate de a destrllma
dul traditional Ia eel modem de concepere pene, ca momente de discontinuitate, de unitatea to care se tnscrie momentul a unei deveniri in care se tntilnesc mai
a politicului apropie conceptia profe resemnificare a sensului si incarnlirii actiunii. Meritul leglrii politicului de multe timpuri istmce.Istoria devine ast-
sorului AI. Dutu mai curind de modul in politice a sactului, dar si ca momente de istorie este insA acela cA ageotul actiunii fel singura modalitate prin care ne putem
continuA sl beneficieze de aceastl unitate, recupera ca agenp politici, ca actori poh-
care Arendt vede in inlocuirea de cAtre . continuitate, de grupare si regrupare in
social a politicului tnlsAtura distinctivl a jurul categoriei centrale a sacrului. Ceea deoarece defazarea, discontiunitatea apar tici ce manifestA o identitate, un fel de a
la nivelul spat1ului public, ca spatiu fi reperabil, definibil. Prin istorie abia
vremuril<rmodeme. SemniriCatiaacestei ce ii uneste insA in mod fundamental,
diferentieri rezidA in perspectiva diferit11 dincolo de aceste diferente :in alegerea constituit istoric, ca spatiu in care geneza politica ne conduce cMre noi insine. lar
temporal! a unor diferite mentalitAti drumul acestei gAsiri de sine incepe, in
pe care cei doi autori o au asupra consti- schemei de reconstruire a istoriei ideilor
exclude din start unitatea. Ceea ce pentru mod aparent paradoxa!, odatA cu V echiul
tuiri1 culturii si istoriei europene insAsi. politice, este IegtUura pe care ambii au tori
diferite tipuri de agenti umani apare ca Testament, cu momentul paradigmatic al
Dadlpentru Straussceeace primeatileste o stabilesc intre istorie si politicA, intre
tensiunea dintre filozof si mesajul istorie si momentul prezent, ca moment timp unitar al propriei lor actiuni prezente intilnirii umanului cu saaul, si cu mo-
acestuia, pe de o parte, si comunitate si prin excelentA al politicului. Consecinta este, de fapt, numai unul dintre mai multe- mentul pe~terii platoniciene, momentul
pluralitatea de opinii si caractere a aces- pentru intelegerea politicul ui este capitalcl le ritmuri temporale ce compun la anume paradigmatic al intilnirii cetAtli cu fllo-
teia, pede altA parte, pentru AI. Dutu ceea fluzia pe care actiunea politicA moment dat spatiul public, ca spatiu al zoful. lstoria regAsirii noastre ca animale
intreteserii si intilnirii diferitelor menta- politice este poate numai mulpmea ava-
ce priJneazA este capacitatea comunitltii pare sAo intretinA este aceea a totalei auto-
li~ politice. Procedind astfel, profesorul tarurilor acestor doul intilniri para-
umanedearesemnificasacrulincuprin- suficiente a prezentului, prezentul
sui istoriei umane. De aceea, pentru eficientei actiunii, pre7..entulinstrumental Alexandru Dutu transforml intrebarea digmatice.
Strauss, modemii pierd pur si simplu con- ai implantArii reale a rezul tatelor scontate
tactul cu filozofia, substituind conceptia ale actiunii, urgenta si ccrintele clipei
NOTE
stiinpfidi despre naturA celei filozofice. prezente, ce trebuie infruntatl, deco-
fn vreme ce, pentru Alexandru Dutu sub- diticati ~i abordatl in termenii unei real.e 1 . AceastA incercare de lltgire a seosului istoriei cerea istoriei ideilor fllosofiei occidentale
stituirea ce se produce in lumea modern! si adecvate schimbari, a unui rnspuns a01t gindirii poate fi incadratA in contextul mai tntr-o modalitate care nu numai cA 1Arge$te
geneza acestora, adlugind elemente care \in
se refer.l mai curind Ia pierderea dimen- pe nwura realului. A introduce istoria :in vast al reglndirii sensului $i rolului ratiunii
umane, al regindirii modu lui in care ratiu de art! $1 culturA in general. dar care desco-
siunii sacre ,Ia amllarea acesteia in numele m.iezul actului politic prezent insearnnA a perA, ln acela$i timp, sensuri alternative. Ast-
umana lucreazl. De pildli, Ia Whitehead re-
completei masificlri ~i laic.izlri a poli- introduce dedublarea actorului politic, glndirea functiei ratiunii $i construirea unu1 fel, tncercarea de a regindi functia gindirii este
ticului. nehni~tea ~i incertitudinea in ceea ce nou sistem de categorii este dublata de refa- insotitA de o refacere a genezei istorice a
Pentru Strauss modernitatea privt$te ldentitatea celui care actioneaTA. gindiri.i

174 Polis 2 1 1 9 9 8 - - - - - - -- - - - - - - - - - P o l is 211998--------- 175


Radu Carp
Premisele intelectuale ale
Terorii totalitare
Stephen Koch, Sfir5itul inocentei-
intelectualii din Occident si tentatia
stalinistA, 30 de ani de dzboi secret,
Bucuresti, Albatros - Universal Dalsi,
1997, traducere de Luana Stoica, 558p.
S tephen Koch nu a dorit sA ne
ofere, contrar aparentelor, o
simplA biografie a celui care a fost Willi
Mtinzenberg, comurust german dintre
cele douA rnzboaie, ale cArui legAturi cu
totalitarismele secolului al XX-lea sunt Ia
fel de intime ca si apartenenta sa Ia un
ideal cu semn inversat. Yn viziunea lui
Koch, traseul intelectual al lui Mtinzen-
berg capAta valoare de simbol: resusci-
tarearnulu1 se produceincazul sAu paralel
cu schimbarea paradigmei politice pe care
a reprezentat -o. Mtinzenberg si partenerii
sAi detineau toate atuurile puterii moder-
ne~ forta propagandei dublata de capact-
tatea de adaptare Ia situatiile instabile.
Supravietuirea sa a fost posibiiA datoritA
relatiilor intru totul remarcabilc din zona
de unde emanA deciziile strategice; stir-
situ! sAu tragic reprezinta doar un aspect
ce ne face sA intelegem functionarea
mecanismelor Terorii. Cariera propagan-
distului de profesie se desfAsoarA sub
semnul regulilor istoriei; iesirea sa din is-
torie este urmatA de disparitia fizicA, insA
metodele pe care le-a folosit dimin pentru
176 Polis211998---- - - - --
Recenzii -------------------------
din interior"; apparat-ul a trebuie sa
stinga si de drcap..a .u intretinut iluzia ca
surprindA cele mai pregnante cerinte mo-
existA un sens al implicArii, cA adoptarea
rale ale cultuni adverse, sa si le asimileze
unei neutralitAti este nu numai reflectarea
doarin scopul transferllrii Iorin interiorul
unei indecizii patologice ci si primej-
dioasA in sine. Mtinzenberg se numAr.l constiintelor manipulate: dacA americaoi1
printre orgaoizatorii nevAzuti ce au cana- situati pe pozitiile culturii opuse celei
lizat aceste tendinte intime,indreptindu-le oficiale in stat considerau cA oprimarea
in directia doritA de propaganda. Extra- negrilor este o crimA institutionalizatA,
pound distinctia datoratA lui E. R. Dodds, stalinismul a pus accent pe "lupta de clasa
putem afirma cA radicalismul politic a negrilor''; daca spiritul englez se opunea
actioneazA indeosebi intr-o "cultura a ru- din principiu filistinismului si mora-
sinii". Culpa metafizicA, postulata de Karl vurilor invechite ale clasei de mijloc,
a fi perfectionate in continuare. Instru- Jaspers si interiorizatA mai mult ca oricind accentul era pus pe iconoclasm si libertate
mentele lipsite de nume ale revolutiei ii in tiparele modemitAtii, este anihilata prin sexuala- ceea ce explicA de altfel convin-
anihileazA pe cei care au fllcut -o posibi14: defioirea vinei, prin oferirea unui rol in gerile lui Guy Burgess si ale intregului
Trotki, Radek, MUnzenberg etc. cootarea dreptAtii. lntelectualul descopera grup Bloomsbury. Miscarile politice
La fel ca si Alain Besan~n. ell inocenta sa poate fi angajata, pusl:i in radicale, pentru a atrage simpatizanti de
Stephen Koch este preocupat sA descopere valoare prin actiunile sale in slujba puterii. partea lor ajungeau sa-si nege chiar
St sA punA in luminA originile intelectuale Alioierea Ia paradigma lui Mtin- propriul mod de marufestare, propunind
ale miscArilor totalitare. Comunismul
gennan se rezuma' la un grup de intelec-
zenberg si a altor self-made-man ce adAu- o imagine idealizatA a ceea ce nu ar trebui
gau puterii forta propagandei este acceptat.
tuali avind adesea scopuri divergente, cvasi-generala; adeziunile facute in Desigur, MUnzenberg este doar
persoane care "apartineau mai curind numele unui bine moral abstract sunt un exe:nplu de agent al manipularil
lumii lui Thomas Mann ( ...) decit stdizilor 1nsotitc de toate manifestArile puterii "inocentilor". Cet care is-au alAturat pen-
mArginase ale lui Brecht". Ceea ce aveau totalitare: de la m~ul de yrotest la proce- tru o vreme - Karl Radek, Louis Gibarti,
in comun aceste persoane, usor de cistigat sui parodic, trecind prin infiintarea a Otto Katz, etc. - actionau in numele unui
cu ajutorul propagandei bine instrumcn- nenumArate comitete ad-hoc, diferenta scop bine delimitat: dezinformarea in
tate, era de fapt o iluzie, anume cA scena este, de cele mai multe ori, insesizabiH1. privinta adevAratelor dimensiuni ale
pe care se confruntA binele si rAul este Totalitarismul a descoperit tocmai aceastA Terorii . Portretul unui astfel de agent este
politica. Secolul al XX-lea a fost profund putere a satisfacerii tendintei de a face marcat de incertitudini: "se prea poate ca
marcat de aceastA iluzie moral Ace a gene- bine - o formA de putere ce duce insa in Willi sA fi crezut in mod sincer cA rnintea
rat miscArile totalitare si, atunci cind ea cele din urmA Ia coruperea efectelor sale. in numele adevArului, dar oricum stia
si-a pierdut din mesaj, a grAbit disparitia Adeziunea la stalinism a intelec- indiscutabil cA rninte". Superioritatea sa
acestora. Ceea ce oferea Miinzenberg si, tualilor din Occident a fost posibilA nu asupra altor instrumente docile ale pro-
alAturi de el, alti contestatari ai ordinii numai datoritA manipuH1rii dorintei de a pagandei tine insA de faptul ell prin
baz.atA pe conventie, era "forumul virtu- actiona just, ci si prin crearea aparentei Mtinzcnberg se perpetua imaginea unui
tii'', locul unde se fonneaza. pArerea cA este ca, angajindu-se politic, isi pl:istrcazA "paradis leninist pierdut al stingii", ima-
posibil a actiona potrivit unor principii de independenta de reflectie. Romain Ro- gine intretinuta atit de cei deveniti ultenor
moralA universal acceptate. lland, Henri Barhusse, Heinrich Mann, anticomunisti convinsi, precum Arthur
Din perspectiva lui Koch, tota- etc., trebuiau sarnmin~ intru totul atasati Koestler, cit si de cAtre insusi Stalin.
litarismul s-a bazat tocmai pe dorinta de idealurilor stingii, indiferent daca mani- Aceasta nu constituia insA o garantie a
justificare moralA aactiuoilor, una dintre pularea imbraca forma psihologiei de infailibilitAtii: orice autoritate politica
tendintele umane cele mai profunde ce se grup, a satisfacerii micilor vanitati sau a radicala se intoarce impotriva colaborato-
cera fi satisfAcute. imbrncind forma unei mituirii directe. Toate aceste tehnici de rilor sa.i tocmai pentru a-si perpetua presu-
"Politici a Virtutii", extremismele de manipularc sunt numite de Koch "negarca pusa lcgitimitate . Anihilarea lui Mtinzen-
- - - - - - - - - - P o l i s 2/19 9 8 - - - - - - - - 177
 Recenzii Recenrii --------------------------

berg era dorita atit de serviciile secrete
sovietice, cit si de cele naziste; singura
explicatie a acestei relative anomalii
consta in faptul cA mecanismul complicat
al Terorii functioneazA, de cele mai multe
ori, irational. Ea nu este circumstantial A,
asa cum se intimplA in cazul tiraniei, ci
are pretentii totalizatoare, fiind menita,
dupA cum afirmA Fran~is Furet in
"Trecutul unei iluzii", nu sA impiedice
orice gen de opozitie, ci sA o inventeze
pentru a face din aceasta ilustrarea dezvol-
t!rii sale implacabile. Teroarea din care
face parte Miinzenberg este exercitat! de
cAtre toti asupra tuturor, fiind o f~
unicA a legii istorice intr-o societate lips it!
de legi politice si civile. Pentru Stephen
Koch, Teroarea este lipstit! de logica ce
sf! Ia baza inlocutrii unui regim politic
prin altul. ln locul preluArii puterii, cei
care folosesc mecanismele Terorii recurg
Ia asasinate, utilizcazA rnutatea in moJ
gratuit. Acest fel de a privi chcstiunea
puterii, de a face disocieri intre exercitiul
ei normal si eel arbitrar, denotA ins A
prezenta unei viziuni religioase, tocmai
ceea ce ideologiile extremiste ale secolu-
lui au dlutat sA distrugA. in plus, Teroarea
trebuie sA fie aleatoare pcntru ca "inocen-
tilor" sA le fie in permanentc! team!.
Meritul lui Koch este de a fi evidential
ceeace este siva r.lrnine greu de acceptat,
anume faptul dl malignitatea gmtuit! are
o justificata intimA, chiar dacA numai
partial A.
Exist! o dialectic! ascunsA a
genezei si mentinerii sistcmelor totalitare.
Comunismul, nAscut din revolutie, a
imbrclcat de nenumArate ori fcxma pacifis-
mului, explicatia fiind datA de falsa "reto-
ricA a virtutii" practical! pc scam largA.
Totusi, revolutia este rAzboi de clasA,
lupta artnat.A, angajare continuA in numele
violentei. Pacifismul este o altA iluzie
menita a deturna vigilenta "inocentilor".
178 Polis 211998-------- -
Cind, in anii '30, este lansat.a '1upta pen-
tru pace" si are loc Congresul contra raz_
~iului.la Amster:~~ ia nastere "Liga
tmpotriva rnzbomlUJ SI a fascismului"
iluzia nu era evident! nici chiar penm:
initiati. Manipularea constiintelor putea,
f!r.l prea man riscuri, sA-st continue
traiectoria. Pacifismul nu juca nici un rol
in promovarea politiciJor propagandistice
ale Comintemului. In ciuda tuturor sem-
nelor ce reliefau criza profundA a regi-
mului de Ia Weimar, intelectualitatea
acaparatA prin manipularea nu inai putea
identifica pcricolul ascensiunii lui Hitler.
ManifestArile in favoarea pAcii s-au
dovedit a fi simple variatiuni temporare
pc tema virtutii, elemente dintr-un vast
arsenal propagandistic condus de cei fideli
lui Mtinzenberg.
Prin articularea coerentA a teme-
lor propagandei, statui marxist-leninist
p!rea cAse opune prin vocatic nazismului,
in mod sincer ~i involuntar. Mitul nAscut
din multiple iluz.ii atribuia roluri morale:
stalinismul- bun, fascismul- rnu. ln opi-
nia lui Koch, crearea acestei false diho-
tomii a incurajat mentinerea si perfec-
tionarea mecanismelor totalitare. lnsAsi
campania antifascist! declansatA de cltre
Miinzenberg si Radek nu era decit o nouli
iluzie, destinatA sA incuraje1.e atitudinea
angajatA a "inocentilor". LuAri de pozitie
diverse pAreau sA sustinA un antifascism
real; o altA aparent!, aproapc perfect!, trui
ca-espondent in realitate: "foarte putin era
ceea ce pArea". Teroarea avea nevoie de
autoritatea morala a luptei ideologice
impotriva nazismului sau a comunis-
mului. Celor situati de partea lui MUnzen-
berg li se dMuse o nouA misiune: aceea
de a crea aparenta cA se doreste sub~
narea prin toate mijloacele a adversarulw.
T~i. descoperireaarestui adevAr, dove-
zile unui pact ascuns intre miscArile totali-
tare, nu era ceva cu totui nou. Koch pune
insli in evident! faptul cA dintre cei care
Jucrau efectiv in cadrul campaniei antt-
fasciste multi o slujeau cu dAruire: "ade-
vlirata fatet! nu era decit pentru putinii
alesi". 0 minoritate marupuleazA o maJO-
ritate relativa. ce nu cunoaste acest fapt si
recurge in consecintA Ia manipularea altor
categorii. Cinismul poate genera uneori
loialitate si spirit de sacrificiu, aceasta
fiind unica explicatie viabila a perpetu&ii
puterii totalitare.
Ceea ce diferentiazA Teroarea
fascist! de cea stalirustA este, din punctul
de vedere al lui Koch, subtilitatea celei
din urlllA, axatA pc inscenAri, procese, de-
mascAri ce due intr-un finalla asasinatul
justificat de ratiunea de stat; este o Teroare
a cArei fort! rezidA in implacabilitate,
neftind deloc tnbutarn efectului, declan-
sarea ei producindu-se extrem de lent.
Teroarea fascist! nu U1111Areste altceva
decit asasinatul simplu, ra.zbunarea venit!
din partea unui statal violentei lipsit! de
determinAri. Procesul de Ia Leipzig cauzat
de incendierea Reichstag-ului nu a mai
fost urmat de altele; procesele de Ia
Moscova plkeau in schimb sA se perpe-
tueze Ia inftnit. Lor avea sAle cad! victi!M
si unul dm partenerii lui Miinzenberg ,
Radek, care isi va primi condamnarea cu
entuziasm, jucindu-si rolul pinala capAt,
mArturia sa fiind '1m gong care anunta
urmAtoarea runda a Terorii".
Stephen Koch acordA o atentie
deosebitA procesului de Ia Leipzig: el este
dovada implicArii celor doua. regimuri
totalitare - Stalin dorea sa-si cistige de
partea sa opinia publicA occidental!,
Hitler avea nevoie de sporirea legitimi-
tAtii . Argumentele aduse in sprijinul
acestei afrrmatii rnnun ins! simple ipo-
teze, neexistind o certitudine absoluta
asupra cauzelor ce au favorizat sfirsitul
Republicii de Ia Weimar.
Totalitarismele au nevoie de
- - - - - - - - - P o l is 2 / 1 9 9 8 - - - - - - - - 179
respectabilitate intetelectuala., justificarea
supremA a perpetuArii iluziei ce le funda-
menteazA existenta. Grupul Bloomsbury,
sp1onii de Ia Cambridge (in special
Anthony Blunt si Guy Burgess), John Dos
Passos, Sinclair Lewis, Berthold Brecht,
mtelectualii francezi grupati in jurul
Frontului Popular, Pablo Picasso, diferi-
tele specii de "gauchisti" au acceptat cu
nonsalantA inregimentarea, convinsi cA
integritatea lor se pastreazA intact!.
Miinzenberg si Radek au lnteles perfect
cA organizarea elitei in scopul dorit de
apparat este posibila doar prin lansarea
tdeii radicalismul artistic identic cu eel
politic, cu toate cA, privitA prin prisma
Terorii, aceastA idee nu are absolut nici o
valabilitate. Nici mcar atunci ctnd au fost
confruntati cu minciuna evidentA a Terorii
majoritatea "inocentilor' nu au putut sA
renunte la idealurile induse prin forta
propagandei. Citiva dintre ei, cum ar fi
Paul Nizan, au realizat manipularea odatA
cu declansarea rAzboiului. Altii (Jean-
Paul Sartre, Louis Aragon) au ramas ins!
devotati pinA Ia capM dogmei, in ciuda
evidentelor sau poate tocmai datoritA
acestora.
Cartea lui Stephen Koch nu este
asadar o biografie a lui Willi Miinzenberg,
agentul de propaganda ce a tlcut posibila
nasterea SI perpetuarea unei false
JUStifidl.n a ideologiei totalitare si nici
mAcar o descriere a modului in care
intelectualii din Occident au acceptat
compromisul moral si pactizarea cu
regimurile represive. "Sfirsitul inocentei"
reprezintA o decodare a mecanismelor
Terorii, o pledoarie coerentA in favoarea
respingerii oricAror forme de extremism
politic; iluzia cA inocenta a luat sf'll'Sit este
o simpa aparentA, atita timp cit comba-
terea Terorii se dovedeste a fi doar un
capitol intermediar in lupta permanent!
intre Bine si RAu.
 - - - - - - - - - - N o t e despre autori--- - - - - - - -

A driaD-Paul Ilicscu absolvent al FacultAtii de Filozofie a UniversitAtii din

Bucuresti. Doctor in filozofie. Profesor la Facultatea de
Note despre autori Filozofie din Bucuresti. BursA Humboldt. CMti publicate:
Filozofia limbajului 5i Jimbajul filozofici (1988) si
Conscrvatismul anglo-saxon (1995).
Alexudru Dutu Msalt in 1928, absolvent al FacultAtilor de Drept, de
"
Filologie si de Teologie Ortodoxl, doctor al Universifidi Mihacla CzolxJr absolventA a FacultAtii de Filozofie Bucuresti. MA in
din BuCUI"e$ti.ln prezent director al Institutului de Studii Philosophy and Social Theory, University of Warwick.
Sud-Est Europene al Academiei RomAne si profesor ta Doctor in fllozofie . Lector Ia Facultatea de Stiinte Politice
Facultatea de Studii Politice si .Administrative. Edittt ti si Administrative (F.S.P.A.) din Universitatea Bucuresti.
coeditor al multor reviste si volume de istorie a jdeil~ ti Autor al lucr.lrii in curs de aparitie la Editura Univers:
a mentalitAtilor. Este autor a1 multor dlr1i. studii si eseuri Eul si lumea fn viziunea lui E. T.A. Hoffmann.
publicate tn RomAnia sa in alte tm. Dintre cArtile apirute Fenomcnologia eului ll.mantic. Redactor Ia revista Polis.
semnalAm: Les livres de sagesse dans Ia culture rouJIJairle
(1971), Eseu in istoria mode/dar umane (1972),
Umanistii romam si cultura europe31JA, (1974), Cultura
romAnA tn civilizati;l european~ moderoA (1978),
Europeean Intellectwd Movements and Modernisation of
Romanian Culture(l981) Humanisme, baroque, lumi~res
- /'example roumain (1984), Dimensiunea UD11H14 a
istoriei. Directii 1n istoria mentalitAtilar (1986), L'eta.t des
lieux en sciences sociales (1993, volurn editat impreunl
cu Norbert Dodille), Culture et politiquc (1995, editat
impreunA cu N<Xbert Dodille), Histoire de Ia pensee et
des mentalites politiques curopeennes (1998).

loan Stanomir absolvent al FacultAtii de Drept a UniversitAtii din

Bucuresti. Asistent Ia Facultatea de Stiinte Politice si
Administrative (F.S.P.A.) din Universitatea Bucuresti.

Ion Bulci profesor universitar doctor Ia Facultatea de Istorie a

UniversitAtii din BuCUI"e$ti Autor al lucr.lrilor: Lumea
romineascl la 1900 (1984), Sistemul politic aJ Romaniei
modcme. Partidul conscrvator(1981), Atunci cand vcacul
sc nii..~tea (1990), Encidopedia Partidelor politice din
Romnia, 1862-1994 (1994), Guvemc si guvcrnanti,
1866-1916 (1994), Monarhii Europei. Marilc modele,
1848-1914 (1991).

180-------------- Polis 2/1998 PolisJ/1998 - - - - - - - - 181

p,QLIS POLITICAL SCIENCE JOURNAL

ROMANIAN CONSERVATISM
CURRENT PERSPECTIVES
ALEXANDRU DUTU Conservatism . Modernization and Trans1tion
IONUT STANOMIR Introduction to an Analysis of t11e Reactionary Tllought (from
Eminescu to lorga )
lOAN BULEI Conservatism
ADRIAN-PAUL ILIESCU Eminescus Conservat1sm
MIHAELA CZOBOR Culture. H1story and Politics in N lorg;fs Vision
CLASSICAL PERSPECTIVES
FORMS WITHOUT CONTENT
TITU MAIORESCU Against tile Current Direction of t11e Romanian Culture
AL. D. XENOPOL Reform ing Our Institutions r

THEODOR ROSETTI About the Direc tion of Our Progress

ORGANIC EVOLUTION AND GRADUALISM
A) CRITICISM OF SOCIAL AND POLITICAL CONVULSIONS
BARBU CATARGIU Soc1al State of Affairs in the Danube Principalities
BARBU $TIRBE I About Political State of Affairs in tile Principality of Valallia
DIMITRIE GHICA To My Political Fri ends and Adversaries
B) STATE AND SOCIETY
MIHAl EMINESCU The Public Spirit of Modernity
PETRE P.CARP The Nev1 Eve
NICOLAE IORGA Tile Abstract Ideas and the Organic State
C) DEMOCRACY AND ORDER
M.G .CANTACUZINO Our Conservatism. Their Liberalism
AL. MARGHILOMAN Conservative Doctrines
D) CONSERVATISM AND LIBERALISM
TI T U MAIORESCU Differences Between Political Parties
TRADITION AND THE NATIONAL IDEA
GRIGORIE BAL$ Profession of Faith
MIHAl EMINESCU The Olds and t11e Young
P.P.NEGULESCU Tile Nationalist Idea in Conservative Politics
C .RADULESCU MOTRU Romanianism- The Catechism of a New Spiri tuality
BOOK REVIEW
ALESDAIR MACINTYRE After Virtue
ALEXANDRU DUTU Histoi re de Ia pensee et des mentalites politiques europeenn es
STEPHEN KOCH Tile End of Innocence
NOTES ON CONTRIBUTORS
Ill~
= A~
===-=- _-
===-= ~ --=
f t" M