Sunteți pe pagina 1din 236

Theodorescu

ISTORIARAzvan
VAZUTA DE I ROAPE

Edit ura Sport-Turism

www.dacoromanica.ro
ISTORIA
V.A.ZUTA DE APROAPE

www.dacoromanica.ro
Coperta: CONSTANTIN GULUTA

www.dacoromanica.ro
RAZVAN THEODORESCU

ISTORIA
VAZUT DE APROAPE

EDITURA SPORT-TURISM
Bucureqti, 1980

www.dacoromanica.ro
Pentru Ilinca ,ri Ion, cfnd
vor straate lumea.

www.dacoromanica.ro
Trebuie sd mrturisesc cd titlul acestui ,rir de insemnri nu-mi apar-
fine. Cu diva timp in urna', poetul Grigore Arbore Il &idea cu lo/ala mea
adetiune unei rubrici in care, mai bine de un an, am evocat in coloanele
Vieja Studeniefti" felurite momente ale culturii romdnefti ji europene
atufe din perspectiva unui aldtor ce se indeletniceite cu islario. De fapt,
cu acea istorie care atta de aproape", vdtutii, in amdnuntele
unei biografii fi ale unei opere de art, ale unui oraf fi ale unei
ale unei cronici fi ale unei arfi, in paralelisme doar la prima vedere sur-
printatoare # in neafteptate ddinuiri de inielesuri peste veacuri fi peste
rdmine de fapt, dincolo de o severa' disciplina' academia sau de o
entutiasta preocupare a amatorilor de fapte trecute, insolitoarea cea mai
fideld a fiearuia din/re noi in once caldtorie in timp fi in spaliu, mai
mult fi mai grav, in once drum atre noi infine.
Cu aceasa creding am sirias aici cele scrise pentru revista tinerilor
studiofi, le-am addugat alte citeva pagini ndscute din amintirea de ah/ea
ori profitabild fi innoia a altor aldtorii, oferindu-le acelui viitor cititor
fi aldtor pentru care lectura ,ri drumelia echivaleatd cu un popas, meren
al/ni ji meren acelafi, sub semnul a ceea ce obifnuit denumim istorie.
AUTORU.L

www.dacoromanica.ro
Calkorind de la Atena la Sparta

Am fost adus, nu demult, s. umblu din nou pe drumuri ale


aror etape sint tot adtea nume de orase si de locuri in care s-au
s.virsit fapte cu rezonante adinci in cea mai indepArtata istorie a
continentului, de la Delfi la Teba, de la Eleusis la Corint, de la
Maraton la Salamina. i din nou am psit la miazzi de hotarele
Aticei, in Peloponezul cel aspru ai crui eroi legendari s-au numit,
in epoca homeric5., Agamemnon si Menelaos, am trecut iarAsi prin
Epidaur, prin Micene i prin Argos, oprindu-m intr-un drziu la
Sparta.
In clipele in care inltimile Taigetului mi-au prevestit popasul
In locurile unde s-a ridicat cindva una dintre cele mai puternice
cetti ale lumii vechi, pe colinde arse de soare, cu vegetatie grac,
ling4 cursuri secate de ap.' si sub povara unei cgduri pared si mai
apsatoare, intr-un peisaj aproape dezolant unde printre pietre albe
cenusii se prefirau mslini, am inteles in sfirsit, cAlltor ce porni-
sem in zorii zilei de sub acropola Atenei, la doi pasi de marmura
Pentelicului si de adierile m.rii din Pireu, sensul mai profund al
marii deosebiri si al lungii infruntri ?rare dou lumi de neimpkat,
cea atenian'd i cea spartan., intre cea mai veche democrade pe care
o consemneaz istoria si una dintre cele mai trufase oligarhii ale
antichittii.
Neamul de marinad si de negustori care au dat constitutia Ate-
nei, care au luptat sub ordinele lui Temistocle i Pericle, care au
ascultat cei dindi tragediile concetAteanului Sofocle si care stiau pe
de rost, din propria si cruda lor experient., faptele narate in faimo-
su-i Rizboi peloponeziac " de insusi unul din conduatorii lor,
istoricul Tucidide, era mult prea deschis tuturor orizonturilor de
culturi, mult prea iubitor de armonie si de intelepciune aici st.'-
tuse Platon si tot aici murise Socrate pentru a nu avea constiinta

www.dacoromanica.ro
mindr a progresului pe care 11 intruchipa in fata tuturor celorlalte
cetti ale Greciei antice i in primul rind inaintea Spartei; a Spartei
unor traditii conservatoare i arhaice, teribila stApin a Laconiei,
acolo unde dura pregAtire rAzboinia a tinerilor efebi cobora din
timpuri imemoriale i unde fscoalele hiloplor asupriti erau inbu-
ite in singe.
Dar cu mult mai mult decit In peisajul atit de diferit sau decit
In rinduielile obteti atit de deosebite, mi se pare CA se poate deslui
in monumentele ce au d'Ainuit in fiecare dintre ele enorma distant
morala i istoria intre Atena i Sparta, intre cetatea ce s-a aflat in
fruntea luptei pentru libertatea greack impotriva lui Xerxes, regele
regilor ", i aceea care trAdind amintirea lui Leonidas de la Termo-
pile s-a alturat invadatorilor persani acum doul milenii i juma-
tate.
Pe stinca Atenei, sapinind oraul in care omul antic i-a gsit
poate cea mai deplin dintre impliniri, stau oferindu-se Ora azi
tuturor privirilor dinspre mare i dinspre uscat Partenonul lui
Ictinos i Calicrates, impodobit cindva cu maiestuoasa i calma
frizA ionia a panateneelor" dltuit In atelierul lui Fidias, cu fron-
toanele istorisind In limbajul epurat al plasticii clasice mituri str-
vechi ale locului, Propileele ce adposteau prima pinacoted: a lumii,
Erechteionul faimoaselor cariatide i gratiosul templu al Atenei
Nike, ca tot atitea mIrturii arhitectonice ale unei virste de aur ",
puncte de referint ale Intregii noastre culturi i locuri de pelerinaj
ale intregii umanifti.
Dincolo, pe cimpia Spartei, in oraul pe care nici un mare poet
sau dramaturg, istoric sau artist nu l-a nemurit vreodat, In care
cei putini impilau pe cei multi i In care arta rIzboiului era singura
in care trebuia sa se exceleze, nu te intimpin nici un monument al
antichittii demn de amintire. Urmele unui templu de mai multe ori
reacut, slujind cultului donan i primitiv al zeitei Artemis Orthia,
m5.ti de lut ale unor rituale dansuri spartane din epoca arhaicl
bazele unor statui ce evocau cindva pe invingItorii unor jocuri
aproape slbatice prin duritatea lor sint singurele resturi ale unei
lumi In care nu muzele, ci armele au glsuit.
In fata unor derizorii ruine precum cele ale Spartei vechi i cu ima-
ginea triumfului armoniei In marmura de pe acropola Atenei va
intelege oridne, frl rostirea vreunui cuvint, de ce istoria se afl
intotdeauna de partea celor ce au ajuns In avangarda ei.

www.dacoromanica.ro
Bestiarii

Exista intre diferitele moduri de a face istorie de arta plastid


unul anume, mai rar frecventat, poate mai anevoios in cautarea vi
rinduirea datelor, mai putin limpede celor doritori de repezi dari-
ficari, mai neobivnuit In acest cimp de cercetare. Ma gindesc la son-
darea acelor straturi adinci ale unor stiluri, curente vi epoci de arta
care pastreaza, latent vi adesea nediferentiat, memoria unor alte sti-
luri, curente vi epoci ce-vi transmiteau, preschimbate peste timp,
motive vi structuri a caror existenta istoricl parea a fi demult inche-
iata. Asemenea permanente" ale artei fie ele simbolism croma-
tic, inteles simbolic al unor forme geometrice sau ornamente ele-
mentare intilnite in arii desprtite prin mari, foarte mari distante ,
modelate de fiecare dat conform gustului vi mentalitatii dominante
In fiecare dintre timpurile pe care le traverseaza, ivi au indeobvte
inceputurile in vremuri atit de indepartate vi de putin vtiute, incit
incercarea de a le fixa momentul vi locul celei dintii exprimari plas-
tice rmine, in cea mai mare parte, sterill.
Daca pentru a ilustra, fie vi foarte sumar, drumul de mai multe
ori milenar al unor motive investite cu sensuri diferite dupi timp
vi loc am ales tocmai bestiarul, este macar vi numai pentru pricina
a la noi s-a vorbit vi s-a scris mai putin despre acest credincios
intovaravitor al artelor vechi, original in mare parte in ceea ce
privevte Europa dintr-un acelavi imens spatiu geognfic oriental
ce a transmis din veac in veac spre Apus animalele sale cu osebire
cele fantastice , populihdu-i acestuia din urtria o intreagi lume cu
monvtri invinvi de eroi, in miturile grecevti, in basmele Nordului
germanic sau in sculpturile romanicului vi goticului.
Movtenind, dintr-un stravechi orizont cultural ce coboarl ping
la inceputurile epocii de piatra, interesul pentru animalul pe care
vintorul primitiv dorise s-1 captureze " prin magie cinegeticl

www.dacoromanica.ro
pe peretii pesterilor si pe care mai tirziu gintile i triburile aveau sa
si-1 ja drept totem, cele dintii civilizatii ale Orientului au cunoscut
o adevrat zoolatrie vadit in curioase practici funerare din mile-
niile VI, V i IV inaintea erei noastre, surprinse in Mesopotatnia
la El Obeid, in vecinatatea Nilului sau la Harappa in peninsula hin-
dug. n acest cult al animalului " cu origini nu de tot deslusite
ti aft desigur explicatia preferinta mereu sporita i imbogatit
cu noi i noi reprezentari pentru infatisarile zoomorfe in care
vietatea domestia sta alaturi de fiara, amindoua la rindu-le imprumu-
tindu-si parti de trup unor alcatuiri fantastice de nimeni vazute,
dar de toti crezute ca existind undeva, pe un trim unde vegheau
puteri subptnintene si celeste infruntate pentru rani sau binele omu-
lui. Animalul va incepe acum s reprezinte pentru stpinii i supusii
primelor state sclavagiste un simbol, intr-o lume care gindeste, care
scrie si care isi imagineaza rinduielile, zeii i cirmuitorii in simboluri.
Simbol al sacrului, ca soimul Egiptului sau vaca in India pro-
toistorica; simbol al fortei, cum este taurul Apis in imperiul fara-
onilor, sau leul, insotitor al lui Marduk si al lui Istar in credintele
legendele babiloniene; simbol al fertilitatii, ca sarpele infatisat pe
monumentele vremii lui Hammurabi intr-un tinut in care solul rodea
cu pretul unei trude imense; simbol al dualismului, in sfirsit, al
luptei eterne de esenta maniheeana in care Orientul a crezut mereu
si pe care ar infatisa-o, pare-se, afrontarea animalierl atit de draga
compozitiilor plastice rasaritene ale cror ecouri, traversind Persia
antica, au ajuns pina in evul mediu bizantin si occidental. Iar lor
se adaugau alte, mereu alte reprezentari zoomorfe menite nu numai
a infricosa, ci i a simboliza, printr-o intreaga teratologie inchipuita
prin taurul inaripat i prin grifonul din Asiria si Iran, prin sfinxul din
Egipt, prin sarpele-om nap " i prin pasrea Garuda " din India,
prin combinatii insolite de vulturi si lei, de reptile si oameni cre-
dinta vechilor orientali intr-un cortegiu fantastic si teribil, intovra-
sind pe zei i veghind pe despoti. Asemenea Intrupiri plastice ale
fortelor unei naturi Ina putin cunoscute i inspairnintatoare, ima-
gini cioplite in statui i in reliefuri gigantice la Gizeh, la Ninive,
la Susa sau la Persepolis, mai tirziu cizelate in metale pretioase sau
pictate pe ceratnica acestor parti de lume, reprezentate cu o grija
care merge de la redarea sobra a unor anatornii, obisnuite sau fantas-
tice, in primele milenii de istorie oriental, pina la manierismul si
decorativismul asirian i ahemenid, sint incIrcate de-a lungul unei
foarte lungi epoci istorice cu un aproape acelasi inteles. Animalul
firesc sau inchipuit, bestia", e inainte de toate imaginea plastica

10

www.dacoromanica.ro
a unei notiuni politice si religioase ce trebuie sa covirseascl, lar
aceasta prima virsta a bestiarului rarnine pe de-a intregul sim-
Acoperite pink' tirziu de gheturi, mai apoi de taiga si de tundra.,
imensele intinderi boreale ale Eurasiei ca i stepele i pustiurile
aflate la tniazazi de ele n-au incetat s fie regiuni, prin excelenta, ale
nomadismului. Pentru oamenii acestor locuri pin tirziu, spre tim-
purile modeme i Inca astazi, dad.' ne gindim la folclorul si la
arta populara a Siberiei animalele de step, cervideele (cerbul,
renul), carnasierele (lupul), psarile rapitoare (vulturul) au fost tova-
rsele sau dusmanele de zi cu zi. Locuitorii de pe malurile fluviilor
i lacurilor, de pe Enisei, de pe Obi sau Baical le gravasera pe stinci,
pentru ca mai apoi ca i semenii lor, calaretii din Mongolia si
dinspre Altai sa le infatiseze in imagini tot mai decorative, mai
stilizate, mai dinamice, mai de nerecunoscut intr-o lume in care
arma, coiful, saua sau garnitura de centura a razboinicului erau singu-
rele ce puteau fi infrumusetate cu asemenea reprezentari miglos
lucrate in metal si in piele, in lemn i in os.
Devenite adeva.'rate insemne-tamgale, insigne", uneori cu sem-
nificatie magicl, ale unor clanuri dintre sutele ce strabateau in toate
sensurile, veac dup veac, intinsurile Asiei centrale si de nord, ase-
menea animale, alese de cele mai multe ori, cum era si firesc, dintre
cele domestice sau slbatice, cunoscute in aceasta parte a continentu-
lui, devin tot atitea imagini fantastice, terifiante sau cel putin ciudate,
rod al unui exces de geometrizare si de stilizare, cu origini intr-o
mentalitate i in forme plastice ce isi au perfecte paralele in epoca
neoliticului si in acelea ale bronzului i fierului din Europa.
Descompuse si recompuse, contorsionate i repliate, preschim-
bate in imagini noi si tot mai mult fr legatura cu natura, repre-
zentrile de pasri si de cervidee ce nu lipsesc in arta vechilor popu-
latii de dincolo de Urali si de Caspica, nici In aceea scitica sau numai
de influent. scitica' asa cum le stim prin faimoasele descoperiri
altaice de la Pazirik, prin cele din curganele nord-pontice sau, mai
indirect, dar cu mult mai aproape de noi, prin cele dobrogene, de
sorginte traco-getici, de la Agighiol se vor invecina dupa veacu-
rile V si IV inaintea erei noastre cu altele luate din repertoriul cla-
sic" al Persiei contemporane, fiind transformate si ele, la rindu-le,
In adevrate insemne cu rol decorativ i mai ales heraldic, ce inchi-
puiau, intr-o societate de callreti, de luptatori si de pastori nu numai
semnele distinctive ale unor clanuri, ci si pe acelea ale cirmuitorului

11

www.dacoromanica.ro
nomad si ale samanului, aflati si unul si altul sub protectia si, adesea,
in chiar descendenta unui animal-strmos dintre cele ce-s nenuml-
rate in legendele siberiene (s nu uitm, Gingis-han el insusi era,
dupl traditiile mongolice medievale, nepotul unui lup 1).
Sarmatii cei pe care Herodot ii credea urmasi ai scitilor si ai
Amazoanelor srsluind un timp undeva in nordul Pontului Eu-
sin, au transmis antichiatii tirzii, alturi de gustul oriental pentru
culoare, acelasi heraldism zoomorf, mai pronuntat si mai fantastic
Ina, in care animalul apare in asa-numitul galop culcat", form
extrem de stilizare plastia a unui obicei de step. Pe urmele sar-
matilor, populatiile nomade ptrunse din Rsrit in Europa premedie-
val avarii, bulgarii si maghiarii , ca si cele ce le-au urmat de
la pecenegi la ttari si la turcii osmanlli, cu rinduieli sodale tot mai
bine precizate si cu o ierarhie tot mai rigidk transform*/ in ceva
firesc si frecvent semnul distinctiv, blazonul, in care animalele fan-
tastice si de prad au locul precumpinitor. Prin singeroase si hide-
lungi contacte cu asemenea neamuri migratoare, mai tirziu prin cru-
ciade, evul mediu occidental avea s cunoasa acest heraldism al
Orientului de step si nu mia va fi fost partea acestuia din urrra
la nasterea, in apusul si mijlocul continentului, a semnului medieval
si cavaleresc prin excelent.: sterna.
Dar aici, cu ecouri, cum vedem, dintre cele mai indeprtate si
mai neasteptate, se incheia o alt virst a bestiarului, aceea he-
raldia.
intorcindu-ne in timp spre antichitatea clasia mediteraneank
acolo unde sufletul si chipul omului si-au gsit in art oglindirea pe
care o stim, nu vom fi prea surprinsi de nu vom afla altceva decit
un bestiar care, cu toate fpturile sale fantastice, a fost plsmuit un-
deva in umbra coplesitoare a unuia dintre marile triumfuri ale spiri-
tului Greciei vechi, antropomorfismul plastic. Ina din vremurile
geometricului si arhaicului elen ptrunseserk prin Ionia microasia-
tia si prin insulele arhipelagului, din Mesopotamia, Asiria si Egipt,
pe pmint balcanic, animale inchipuite ale celui mai vechi Orient,
grifoni si sfincsi pe care in ceramica din Atica si din Corint sau in
decoratia unor temple de la Delfi, contemporanii lui Hesiod si cei
ai lui Solon le vor socoti printre motivele predilecte ale artei lor.
Ale unei arte pe care privind-o si intelegind-o sub semnul prea
adinc intiprit in noi al unei educatii si al unor gusturi clasidzante,
avem prea des tentatia de a o ingrdi in limitele perfecte si inefabile
ale plasticii marelui veac" sau a timpurilor ce 1-au precedat si urmat

12

www.dacoromanica.ro
imediat, dar din care uitm uneori statornica, indelungata, chiar
clacI aparent modesta prezent ,,barbar" a Rsritului. E greu de
spus ins cit si cum va fi ajutat acesta din urm la alatuirea de
cItre grecii vechi pe un fond sud-est european predispus, se
pare, din protoistorie inck la creatii misterioase i bizare a acelor
fiinte fantastice intilnite la tot pasul in arta si mitologa Eladei antce
mai apoi, in acelea ale imperiului roman, de la Gorgone la centauri
satiri, de la sirene i nereide la Pan si Minotaur.
Ceea ce surprinde la prima vedere, dar ceea ce se explicl de in-
dat. amintindu-ne atasamentul Greciei clasice si elenistice fat de
chipul i trupul omenesc, este tendinta permanent spre umanizarea
acestor plIsmuiri pe care zoomorful si le imparte, in mod egal
aproape, cu antropomorful. Mai mult, admirlin in redarea tuturor
acestor monstri animale umanizate i oameni animalizati in
sculpturile, mozaicurile sau picturile greco-romane, grija artat de
artistii anonimi, pentru care asemenea intruchipri vor fi existat
aievea, tratrii separate, clare, bine delimitate, de o plasticitate re-
marcabil ce ne aduce in minte idealul elen al frumusedi anato-
mice a tuturoi prdlor, omenesti i neomenesd deopotriv, in-
trate in straniile, dar de obicei seninele, combinatii monstruoase;
combinatii care fmin de cele mai multe ori, cu cit inaintm spre
apogeul antichittii, pretexte pentru savante i manieriste jocuri de
linii si volume, devenind peste secole, odat cu redescoperirea lor
In clasidsmul modern al celui de al XVII-lea veac si al Empire-
ului, simple motive decorative, gratioase i pitoresti, intr-un univers
artistic cu totul altul.
FAcind parte, evident, din lunga carier a bestiarului, monstrii
antropo-zoomorfi ai Greciei i ai Romei cu trupuri fantastice,
adesea de o mare frumusete marcheaz in istoria acestuia ceea ce
as fi inclinat a numi etapa sa plastia, cu precdere.
imprejurri felurite ale politicii, ale negotului si ale credintei
au adunat la un loc in veacurile de mijloc ale istoriei i artei europene
ecouri si ele dintre cele mai felurite din vechiul Orient egipto-
mesopotamian, din celllalt Orient, de step, din civilizatia
mediteraneanl. Apusul merovingian, carolingian i romanic, ca
In parte, Bizantul din pragul tnileniului nostru primiser, pe di si
cu interpretan i diferite, odat cu un repertoriu de motive in care
delimitrile cronologice i tipologice precise stilt aproape cu nepu-
tint de fcut, o intreagi fantastic zoologie din aceste trei lumi
deopotriv, remodelat cu o pasiune, cu o virtuozitate i cu o fan-

13

www.dacoromanica.ro
tezie rar intilnite in istoria plasticii, imbogtit cu semnificatii morale
crestine ce nu puteau lipsi intr-o vreme in care ideile dualiste si tnile-
nariste, asteptarea infricosat a Judectii de Apoi si a clipelor Apoca-
lipsei, spaima nscut din viziunile teribile ale unui infern greu de
ocolit deveniser punctele centrale ale reflectiei individuale si tonu-
rile dominante ale mentalittii colective.
Dac pentru mesterii furari, cioplitori in piatel si In lemn sau
pictori de manuscrise de pe continent, din Scandinavia si din Irlanda
veacurilor VII, VIII si IX, creatori ai fastuoaselor bijuterii longo-
barde si france, ai sculpturilor de pe pietrele istoriate din Gotland
sau de pe corabii funerare ce aceea de la Oseberg, ai celebrelor carti
miniate de felul celor de la Durrow si Kells, animalul fantastic
indeobste dragonul, atit de des Intilnit In literatura si In miturile
nord-germanice rtnhie, intr-un decor haotic si debordant, un
simplu pretext pentru complicate desene de linii si benzi, pentru
treceri neverosimile si neobservate de la o imagine zoomora la alta,
el isi va recpta plasticitatea si valoarea simbolick din timpurile
greco-elenistice si din cele, anterioare, ale Persiei si ale Asiriei, atunci
cind devin nemijlocite si legturile imperiului lui Carol cel Mare cu
Orientul arabo-bizantin, mostenitor In egala msur al despotiilor
rsritene si al Rsritului roman.
Stimulat de contemplarea stofelor pretioase orientale, ajunse
prin negustori si prin cruciati in Franta si in Anglia, In Germania si
in Sicilia impodobite cu medalioane cuprinzind animale afrontate,
sfmcsi, centauri, elefanti si leoparzi , nu mai putin de povestile
fantastice ale unor cAltori ca jehan de Mandeville despre monstrii
mai mari ca opt lei si mai puternici ca o sut de acvile intilniti in
acelasi Orient fabulos, imaginatia contemporanilor va ajunge s
zItnisleasc o lume zoomorf compozit, investit cu puteri si calitti
supranaturale, descrisa pe larg, dup gustul eclectic si livresc al
vremii, dar si dup modelul Fiziologului" grecesc, in tratate versi-
ficate sau in proz, cum stilt faimoasele Bestiaria" din veacurile al
XII-lea si al XIII-lea datorate unor autori ca Philippe de Thaon,
ca normandul Guillaume le Clerc sau ca Richard de Fournival. Si
astfel, prin artele somptuoare, prin crti si povestiri vor ptrunde
pe capitelele si in frizele unor biserid romanice, mai apoi de-a
lungul balustradelor si tumurilor catedralelor gotice animalele
reale sau imaginare, simboluri ale unui univers demoniac, amenint-
tor, intruchipind vidile in ilustrarea Psychomachiei" lui Pruden-
tius sau diavolii in Tentatia sfintului Antonie". Animale ihtio-
morfe, cyno- si gastrocefale, halucinante sau grotesti, in lupt sau

14

www.dacoromanica.ro
la pindk misunind pe paginile manuscriselor, adpostite in semi-
obscuritatea navelor romanice si a porticelor de mInIstiri, tisnind
ca binestiutele gargouilles" zoomorfe din iraltimile cldirilor
gotice, sint zugrivite sau cioplite cu o grij ce dovedea din partea
mesterilor i, uneori, a celor ce le porunciserk nu numai un simt
plastic remarcabil, dar si o team metafizia de fortele obscure cu
trup de animal pe care cOlugOrul i laicul aveau sl le contemple
infricosati de intelesul lor, dar nu mai putin robiti adesea de
formele lor de o stranie frumusete. Ele vor face parte, cu sensul
demoniac ce-I implicau, din intreaga istorie a spiritului european
pin la sfirsitul evului mediu si zadarnia va fi ridicarea unei auto-
ritati de talia celei a lui Bernard de Clairvaux impotriva acestei defor-
mis formositas, ac formosa deformitas ce ameninta, se pare, InsAsi recule-
gerea i &dui pios.
O adevrat multime de drleries", de figuri diavolesti invadeaz1
sculptura i pictura goticului matur i tirziu, ca si arta Renasterii, luind
uneoriinftisarea chiropterelor - demoni din Extremul Orient in unele
opere ale lui Duccio, Giotto si Pol de Limbourg, sau primind
alctuiri dintre cele mai neasteptate si mai fantastice in imaginatia
artistilor germano-neerlandezi din epoca lui Griinewald si a lui
Bosch, acesta din urm autentic precursor al bestiarului suprarealist.
$i Ora tirziu, in timpurile Reformei, centrul continentului pasionat
pentru ocultism i pentru magie, strAbAtut de alchimisti si de astro-
logi, va rmine credincios gustului pentru reprezentri antropo-
zoomorfe dudate, neobisnuite, precum cele din unele gravuri ale
lui Diirer, inftisind emisari i locuitori ai Iadului.
insk desigur, locul lor in arta' devenea tot mai restrins intr-o
lume dominaf din ce in ce mai mult de rationalism si scientism,
iar bestiarul ii incheia viata dat cu stingerea treptat a ceca ce imi
pare a fi ultimul su aspect major, acela demonologic.
Nu existk fireste, in prea fugara schit de istorie a bestiarului pe
care am incercat-o, o transant demarcare a momentelor sale princi-
paie. Alegind pentru fiecare dintre ele, drept pe deplin grltoare, aceie
trsturi auntrice sau exterioare ce mi s-au pOrut definitorii pentru
spiritul epocii, nu putem face abstractie, spre pildk la fiecare, de
prezenta sensului simbolic uneori dominant, ca in vechiul Orient,
alteori abia inteles, ca in arta greco-romanA , cum nu putem omite
nici pe aceea a elementului plastic existent, in fond, de fiecare dat
mai pronuntat, ca in lumea clasici sau medievalk mai atenuat, ca in
aceea a stepelor nici pe aceea a factorului demonologic sau a

15

www.dacoromanica.ro
celui heraldic ce-si vor fi avut partea lor In zoomorfismul fantasdc
sau obisnuit din Mesopotamia si din Asiria.
Simbolicul vechi-oriental, heraldicul artei de stepa, plasdcul celei
greco-romane, demonologicul medieval rmin a fi nu mai putin,
mi se pare, trasIturile esentiale ale imaginii bestiarului In fiecare
dintre aceste vremuri i locuri, iar deslusirea lor separata ajut, poate,
la mai clara Intelegere a acelei evolutii subterane a artei, de care
aminteam la Inceput, a destinului unor persistente, semnificative
pentru chiar continuittile i preschimbarile petrecute In gustul
In sensibilitatea oamenilor de-a lungul istoriei lor.

www.dacoromanica.ro
Cassiodor si mozaicurile Ravennei

Mgsura in care sfiritul unei epoci istorice, al unui stil cultural"


este resimtit acut, melancolic sau sfiietor de cgtre contemporanii
care presimt cl ei skit ultimii martori ai unui fel anume de a vedea
i de a intelege lucrurile poart intotdeauna cu ea o und de
dramatism, pe care istoricul este tinut a o intelege in recompunerea
mentalittii unei crize" din care s-a nscut, invariabil victorios, noul.
De la elenisticii creatori i invtati din Alexandria, la unul dintre
ultirnii bizantini care a fost Metochites, de la Machiavelli i Miche-
langelo, contemplind declinul Florentei, ping la teoretidenii Vechiu-
lui Regim i ai emigratiei de la Coblenz, istoria cultural a lumii
a consemnat, din veac in veac aproape, o atare tipologie a incheie-
torilor de epoci din: care a crede ca nu pot lipsi cumva mgrtusitorii
trecerii de la Europa cea clasicg" a antichitgtii la Europa cea bar-
bark." a inceputurilor medievale. Or, cea mai perfect ilustrare
a acestei vremi de rgscruce, pe chiar solul cel mai impregnat de
greco -romanitatei in chiar secolul ce a insemnat, In multe pri-
vinte, placa turnant a primului mileniu, s-a intimplat s fie purt-
torul unui nume sonor i lung, aproape obosit, ca o frazg din re-
torica tot mai goalg, dar plin de pompg a timpului: era, in ce!
de-al VI-lea veac i intr-o Italie latino-germanic din care nu lipsea
umbra cea uriaI a Bizantului, prototipul uman al unei sinteze
culturale decisive pentru intregul continent, Flavius Magnus Aurelius
Senator Cassiodorus, intrat in contiinta posterittii cu numele mai
simplu de Cassiodor.
A fost un roman dintre aceia, multi, cu titluri, cu averi sau
cu vechi origini, ajuni in slujba nou venitilor dinspre Dunre
i dinspre Pontul Euxin regi ostrogoti ce stgpineau Italia cu
putin inainte i nu mult dup 500 i prin care era continuat in
fapt civilizatia Romei sub sceptrul unui Teoderic sau al unui Atalaric,

17

www.dacoromanica.ro
mostenitori, in mentalitatea lor si a epocii, ai imperatorilor romani,
supusi la rindu-le unei seductii" latine ce era o realitate omni-
prezent, intilnit din limba oficiala a regatului" barbar al Italiei
pina in stilul artei de curte sau pina in intocmirile juridice ale
tarii.
Scrisorile" lui Cassiodor, strinse laolalta in 537 de fapt,
texte oficiale ale regilor germanici ostrogoti, dar si autentice docu-
mente ale literaturii timpului, inriurite imens de formuleie cancelariei
imperiale din Roma tirzie, ceea ce a fcut chiar pe invatati a vorbi
despre un stil administrativ" din care se va fi impartasit, cu sau
fr voia lui, si autorul nostru , precum si asa-numitele-i Insti-
tutiones cu caracter enciclopedic, excerpte comentate din autori
antici, din cimpuri diverse, de la filozofia lui Aristotel, la medicina
lui Hippocrat si Galenus, ramin inainte de toate fidele mrturii
ale mentalittii epocii, ale unei epoci grabite si cetoase. Cu digre-
siunile lor, in care geografia si mitologia, istoria si panegiricul se
invecinau, cu stilul lor amplu, cu fraze sunatoare, ca si numele
celui care le cizela, recomandind insistent contemporanilor pe Cicero
si pe Quintilian, ele rmin, nu mai putin, si o invitatie cu atit
mai emotionanta pira la urma, cu cit era facuta in cea mai tulbure
vreme a migratiilor europene, punctat de rsturnri politice, de inva-
zii si de exoduri , o invitatie la studierea respectuoas a tot ceea ce
era de pret in civilizatia antica, greaca si latina deopotriva, a acelor
mundani auctores din care biserica medievala, scolastica si Occiden-
tul Renasterii aveau sa pastreze citeva lucruri esentiale.
In masura in care cazul lui Cassiodor, sub specie culturala,
famine exemplar ma gindesc la demersul sail intru salvgardarea
unc prti din tezaurul de stiinta si de constiinta al antichitatii, in
centrul monahal calabrez de la Vivarium, de el intemeiat si patro-
nat, fiind strinse manuscrise de la Roma, de la Ravenna si din alte
colturi ale Italiei, cuprinzind texte ce aveau &A fie de capatii pentru
cultura evului mediu si din care unele aveau s ajunga, dup moartea
sa, in biblioteca papilor de la Lateran , el isi gseste o completare
fericit in cel al contemporanului su Boetius; primul dintre sco-
lastici si ultimul dintre romani", cum a fost denumit, acesta fusese
si el in slujba ostrogotului rex Teoderic, dupa cum si el avea sa
insemne, printr-a sa Consolatio philosophiae, un izvor pretios al
cunostintelor medievale despre logica aristotelick despre gramatica
si despre muzica antica.
Exist insa si nu trebuie deloc uitat o dimensiune omeneasca
a operei lui Cassiodor. Intr-o epoc de rupturi adinci s'i de sfisieri,

18

www.dacoromanica.ro
de criz iscata din intilnirea celor din urmA antid i a abia
germanici, intr-un timp al luptelor i al crimelor singeroase pentru
tron, al sperjurului i al spolierilor, acesta avea drept ideal, drept
crez politic, concilierea romano-barbar, invAtatul de la Vivarium
nutrind utopia unui stat italic intemeiat pe strvechile pax i con-
cordia.
lntreaga opera a lui Cassiodor in slujba acestui ideal, ca i
intreaga istorie italic a secolului al VI-lea au fost marcate in 540
de cucerirea bizantinI a Ravennei de catre generalul Belisarie ce
aducea din nou in peninsul stpinirea unui imprat de limba i
cultura latini, chiar daca de neam balcanic obscur i cu o capitala
mai indepArtatl, aezata acum in Orientul european, la Bosfor.
In timpul in care fostul curtean, de singe roman, al suveranilor
germanici, se retragea la Vivarium salvind, prin intreaga-i opera,
o opera cu mult mai bogata i mai vasta, la Ravenna, in vechea
reedinta imperial a lui Honorius, devenit cea a regilor ostrogoti
ce se ingropau in preajmA ca Teoderic, intr-un mausoleu ce
aduna in structura i in decorul sau, deopotrivI, tumulul germanic
din protoistorie i architectura lacaplui roman de veci erau
aternute pe peretii interiori ai biseridi San Vitale mozaicurile
astzi celebre in intreaga lume, marturii i ele ale unei continuitlti
de tehnici, de stiluri i de simboluri ce uneau, o dat tnai tnult,
antichitatea cu evul mediu.
Inaltata in 547 pe locul unde traditia consemnase martirizarea,
sub Nero, a celui al carui nume avea sa treac asupra lacaului, edi-
ficiul octogonal care consacra cu stralucire momentul bizantin al
Ravennei Felix" insemna de fapt, cu podoaba sa parietala, punctul
de culme al unei arte locale a mozaicului.
In cetatea de lingI mlatinile Romagnei, cea care cu drept cuvint
a fost supranumit, pentru ctitoriile sale, Pompeiul romano-bizan-
tin", acolo unde Occidentul latin i Raslritul greco-sirian i-au
dat mina nu o dat, prin corbierii i prin ierarhii, prin bogataii
i prin artitii si, incA intr-al doilea sfert al secolului al V-lea fusese
ridicat i impodobit pretinsul mausoleu" al Gallei Pladdia, regenta
Imperiului de Apus sub cel de al treilea Valentinian; intr-a doua
parte a aceluiai secol era construit baptisterul octogonal aa-numit
al ortodocilor", iar la sfiritul extrem al celui de al V-lea veac,
baptisterul arienilor", aadar, al cretinilor germanid supui, ca
i Cassiodor, lui Teoderic stOpinitorul, din 493, al Ravennei, cel
in timpul caruia erau ctitorite, tot aici, bazilicile faimoase cu hramul
orientalului mucenic din Antiohia devenit, din veacul al IX-lea,

19

www.dacoromanica.ro
patron al orasului dinspre Adriatica: Sant'Apollinare Nuovo
Sant'Apollinare in Classe.
Asa cum Cassiodor unise aievea, prin truda sa, antichitatea ro-
man cu timpurile medievale, mozaicurile Italiei secolelor V si
VI prelungeau Clue Bizant convertindu-1 In cea mai luxoas
mai esoteric1 formul de art a acestuia, prin feerice imagini Intll-
nite pe tot Intinsul Itnperiului si al lutnii aflate In orbita sa, de la
Roma si de la Salonic pink' in Cipru i In Sinai universul mozai-
cului roman cu tehnicile, cu cromatica, cu personajele sale, cu stri-
ludrea specificI acestor suprafete din mii de cuburi de sticll ce
absorb lumina si o reflect la rindul lor.
Rafmatele mozaicuri din mausoleul" Gallei Placidia, unde pe
fondul albastru adInc cel mai adlnc ce mi-a fost dati s vId vreo-
dat cu reflexe aurii, se conturau in mantii de purpur si In tunici
de aur personaje idealizate amintind de arta roman anticA, peisaje
idilice cobor/te din Teocrit parc, dar ilustrind psalmi biblici, cu
pajisti de smarald, cu cerbi i cu pluni simbolici, cu frunze de acant
cu flori albe i roii, sau fondurile somptuoase de aun amintitoare
de Orient ale mozaicurilor din baptisterul arienilor", cu rigide
siruri de apostoli, pregtiser In fapt atmosfera i momentul de
fast aulic al curtii lui Teoderic cel Mare. Aceasta s-a concentrat
In jurul unui palatium" roman traditional, a clrui imagine stili-
zat, alturi de cea a portului ravennat Classis, s-a pstrat in mozaicu-
rile din bazilica, si ea roman tirzie, a palatului regelui germanic,
Sant' Apollinare Nuovo, ridicat prin cel de al treilea deceniu al
secolului al VI-lea. Cu coloanele sale de marmuel, scandlnd un
spatiu dasic" care prinde parc viat prin ampla procesiune, hiaintInd
spre altar s-a spus ca Intr-o solemn Panatenee" crestin, a mar-
tirilor si a fecioarelor sacre ce aveau s. Inlocuiasc, dupl cucerirea
bizantin, personajele curtii lui Teoderic, in frunte cu regele
regina ostrogotilor, In spiritul anticei damnri a memoriei" Inc ,
strlucind In alb, In verde i In aun, lcasul ctitorit de Teoderic pre-
figura, la rIndu-i, apogeul mozaicului bizantin, cel din absida de la
San Vitale.
Datorat hi fapt, material vorbind, la cltiva ani doar dup in-
stipInirea aici a Bizantului, colaborrii unui bogltas, cu numele suges-
tiv de Iulius Argentarius, cu o inalt fat ecleziasticI, Maximianus,
episcopul Ravennei i primul arhiepiscop al Ocddentului", biserica
era In fapt o apoteoz a cultului imperial, curtii ceresti", cu per-
sonaje vetero-testamentare i animale simbolice fiindu-i contra-
pus simetric, dedesubt, curtea cea lumeasci" a lui Justinian si

20

www.dacoromanica.ro
a Teodorei, Inftiati cu insotitorii lor In tot fastul costumelor, al
bijuteriilor, al argintiriilor liturgice i profane ce inconjurau pe bazi-
leul din Constantinopol care incercase i reuise, cu modelul Romei
lui Augustus lnainte, efemera restauratio Imperii din Spania i Africa
pidl la gurile Dunrii.
intreaga maiestate bizantin a primelor timpuri imperiale rlz-
bate in purpura mozaicului de la San Vitale creia i se adaugl
pline de intelesuri, albul, i verdele, i aurul In timp ce
figurile hieratice, vzute frontal ca altdat in Orient, demateriali-
zate puck', cu ochi imeni, larg deschii ca portretele egiptene
de la Fayum, ca, mai tirziu, icoanele ortodoxiei flsritene acei
ochi interiori" de care vorbea filozoful antichittii finale i prin-
tele esteticii medievale care a fost Plotin, griesc despre o nou
virst a artei care nu mai era cea a armoniei perfecte, nici a profun-
dei umanitAti din antichitatea greco-roman.
Evul mediu incepea aid, In altarul de la San Vitale, dup cum
Incepuse i In mnstirea lui Cassiodor de la Vivarium, i tot aid
se incheia evul antic, iar dincolo de scinteierea fastuoas i asiatid
a mozaicului de veche sorginte clasic, dincolo de rezumatul cuminte
i de comentariul livresc la opera unui ginditor sau a unui scriitor
dintre Inaintaqii ilutri, se poate citi In filigran paradoxul unei epoci
obosite .1 innoite, retardatare .1 grbite in acelai timp, ce a pre-
fcut, nu mai putin, din adincuri, Europa.

www.dacoromanica.ro
Stralucitorul ev intunecat

O veche prejudecat dintre cele ce vezi cu surprindere cal mai


staruie Inca pe alocad, in duda numeroilor pai Inainte facuti
In desluirea trecutului a socotit rastimpul de aproape zece secole
ce a succedat antichitatii greco-romane i a precedat Renaterea,
drept o epoca de Incremenire a progresului LIMall, de eclipsa', mai mult
sau mai putin total, pe firmamentul artei, al civilizatiei In general.
Q sintem aid in fata unei erori grave a aratat-o de mai bine de un
veac i jumatate Intreaga cercetare, multipli i complexl, a evului
media european, fiind necesar revirimentul romantic cu binecuno-
scutele-i cautri de origini", cu Intoarcerile la izvoarele civilizadei
unor popoare, pentru a se descoperi, alaturi de bogatiile folclorului,
de virsta cintecelor epice, omenescul i gratia artei medievale, lumea
de profunda spiritualitate, de elevata sensibilitate i de admirabila
realizare plastic a romanicului, a goticului, a Bizantului.
Dar dad castelele i catedralele, manuscrisele i frescele, tapise-
riile i statuile lucrate de, adesea, anonimi meteri, din veacul al XI-lea
pina In cel de-al XIV-lea, au fost mai bine cunoscute i mai mult
intelese ca tot atitea pregatiri ale civilizatiei de mai tirziu, daca'
Cintecul lui Roland", daca roadele fanteziei lui Chrtien de Troyes
sau ale geniului lui Roger Bacon au patruns defmidv In patrimonial
dasic al culturii, epoca mai timpurie, de Inceput a mileniului
barbar", a constituit i rmine inca pentru multi iubitori de frumos
i de istorie o vreme obscura, cu neostoite invazii, rasunind de
zanganitul armelor, o vreme lipsita de monumente i de evenimente
mernorabile.
Pentru cel ce se apleaci Insa mai rabdator asupra veacurilor
mtrate In limbajul comun sub numele de epoca migratiei popoare-
lor, peisajul cultural al continentului nostru fea, nu o data, oaze
de linite i farmec, dar mai ales urmele unei arte bogate care, pas-

22

www.dacoromanica.ro
trind mult din pecetea imprejudrilor contemporane, ne talmceste
un univers adeseori criptic, cifrat de &dire si de sensibili-
tate a numeroaselor generatii ce au contribuit la configurarea lend
a Europei medievale.
Inceput al unor adind preschimbari nu numai in structurile
politice, ci i in ard i ideologie, secolul al IV-lea, prin triumful
crestinismului si al noii capitale imperiale de pe drmurile Bosforului
inaugura si un nou capitol al istoriei continentului, a unui conti-
nent deschis acum, mai rnult ca niciodata poate, induririlor Asiei
ce-si tritnitea, din veac in veac, noi triburi de calreti nomazi care
aduceau noi rinduieli i noi gusturi de-a lungul drumurilor de pa-
trundere in Balcani, in centrul Europei i in Occident.
In acest proces istoric, cu largi i durabile rezonante in civiliza-
tia lumii, poate cele mai pregnante si mai surprinzItoare transformari
petrecute in sinul culturii traditionale antice se pot intilni, dad
cu veacurile al IV-lea si al V-lea, in artele vizuale.
Daca secolul al 111-lea inca marcase arta roman cu semnul
crizei prin care trecea imperiul, tot mai mult acum locul artistilor
de nobil traditie aulica i elenistica fusese luat de simpli meste-
sugari care, pe sarcofagii crestine, in portrete de imparati, pe arcul
lui Constantin din Roma sau pe monumentele lui Theodosie I din
Constantinopol, nu reuseau mai mult deck s ofere imaginea unei
profunde mutadi pe plan estetic, prin pierderea stravechiului canon
clasic al reprezentrii omului caruia cioplitorul acestor vremi, rein-
viind tradidile populare locale si suferind indurirea plasticii Rs-
ritului, li dadea indeobste pozitia stereotipa, inexpresiva sau forta
brutal, colosal, aceasta din urtn in perfect consens cu psihologia
unei epoci de anarhii militare, de rsturnari imperiale, de lupte
necontenite.
In aceasta arta tirzie a Apusului roman, ca i in cea timpurie
a Bizantului, gusturi i conceptii ale Orientului aveau s vin prin
migratori prin cei rsiriteni ca i prin cei germanid, influentati
de primii in urma unei lungi convietuiri in stepele de la nordul
Mrii Negre aducind o nota proprie, lesne de deslusit in cea mai
mare parte a monumentelor premedievale europene podoabe
vase de metal pretios, tesaturi sau sculpturi in piatra i In lemn
de la Urali, pink' la Atlandc si din peninsula scandinav, ping in
cea iberic.
Vreme de aproape un mileniu, arta continentului avea s he
dominad de preferinta, arltata inci de sciti si de sarmati, pentru
reprezentarile zoomorfe, pentru scene cu infrundri lupte de ani-

23

www.dacoromanica.ro
male fantastice (ce aveau, aproape de fiecare data, o valoare magico-
simbolica, ilustrind fie vreun mit asiatic, fie totemul unui trib de
calreti si pastor* de aplecarea spre schematizrile i geometrizrile
liniare cu traditii protoistorice, de gustul pentru o bogata cromatica
In care aural si pietrele pretioase confereau vaselor de cult sau in-
semnelor regilor" barbari un fast putin greoi i baroc, ce amintea
adesea de unele trasaturi ale artei Iranului ahemenid, part si
sasanid.
umane, capetele de vulturi si de cai, grifonii, vrejurile,
palmetele i rozetele apar, mai mult sau mai putin stilizate, pe fibulele
slave din prtile Dunarii si de la Nipru, pe garniturile de centurl,
pe placile de sabie, pe pandantivele descoperite in Ungaria i in
Transilvania, in Dobrogea i in Balcani, apartinind avarilor, maghiari-
lor, bulgarilor i pecenegilor, creind in aceste secole i in aceste
parti de lume un anume gust, relativ comun i unitar, al migratori-
lor si al autohtonilor deopotrivk dupa cum cupe, fibule, coroane
votive, garnituri sau arme de felul celor gsite la Pietroasa i Cesena,
la Guarrazar, Saint-Denis si Toumai, legate de conducItorii unor
triburi gotice, In migratie de la Dunare in Italia si Spania, sau de
inceputurile statului merovingian al francilor, vor fi influentat prin
tehnick decor si forme domenii intregi de arta din Bizant si din
Europa occidentalk din secolul al V-lea pin catre cel de-al XII-lea.
Caci mai ales arta preluc-rarii metalelor adevarad ars barbarica
in ev-ul mediul timpuriu, dar, totodatk una dintre cele mai cunoscute,
mai universale directii de manifestare a gustului contemporan
ilustrad de numeroase tezaure descoperite in prtile nord-pontice,
in spatiul carpato-dunarean Silvaniei, Apahida, Concesti,
Someseni), In central Europei sau pastrate din vechime in zestrea
de arta a unor celebre abatii i catedrale apusene (Conques, Monza),
avea &A determine treptat infiriparea unei anume viziuni cromatice
si decorative, fie in arta impodobirii manuscriselor ramud ajunsal
la o adevrad culme a rafinamentului, a fantasticului geometric si
zoomorf, in izolatele scriptoria irlandeze i northumbriene, care in
secolele VII, VIII si IX au dat la iveala capodoperele de la Durrow,
Lindisfarne sau Kells , fie in arta sculpturii in piatr i in lemn
cunoscuta prin intermediul unor opere scandinave din epoca viking,
cum ar fi pietrele funerare gravate din insula Gotland, narind pasaje
mitologice din sagas" acum zamislite de imaginatia oamenilor
de la miazanoapte sau corlbiile cu rosturi funerare, bogat impo-
dobite, ca exemplarul, intre toate faimos, gasit in 1904 la Oseberg,
In Norvegia.

24

www.dacoromanica.ro
Mostenind din epoca precedend gustul pentru policromie,
pentru desenul plin de fantezie si de neprevlzut, pentru repertoriul
zoomorf i geometrizant, romanicul, intr-o oarecare msur goticul,
ca si arta Bizantului din vremea Macedonenilor, Comnenilor
Paleologilor au folosit din plin, In prelucrarea metalelor, In impodo-
birea manuscriselor, a tesAturilor, fildesurilor i ceramicii, anume
motive si tehnici ale Europei premedievale, circulatia lot din epoca
migratiilor fiind prelungit pe drumurile de cruciade si de negot
ce fceau ca, odad cu secolul al XI-lea, Rsritul i Apusul
intre in contacte mai rodnice si mai adinci In literatud, in filozofie,
In art.
Vdita aplecare a veacurilor acestea spre podoabe, spre decora-
tiv, spre formele dinamice in care rolul traseului, al ornamentului
mereu metamorfozat sau repetat era poate i ecoul unei viziuni
estetice a nomazilor, mereu in miscare pe drumurile stepei, cu con-
ductori inconjurati de fastul amintind de vechii sdpinitori orientali
(de unde profuziunea de metale i pietre pretioase caracteristic
artelor somptuoare din primul ev mediu european) nu a impie-
dicat ins continuarea cultivrii traditiilor clasice In ramurile artis-
tice ce par a fi fost totusi cele mai vitregite In epoc (arhitectura,
de pild), dup cum nu a fcut cu totul imposibil reprezentarea
omului, fie ea schematia i rudimentar uneori, In fresce i reliefuri.
Seductia" greco-romank resimtid in stilul si forma operelor
literare, filozofice, istoriografice ale unor Boetius sau Cassiodor,
Isidor din Sevilla sau Grgoire din Tours, e intilnit si pe planul
artelor plastice, traducindu-se aici in persistenta unor tipuri arhitec-
tonice vechi ca bazilica, pentru care mai ales Roma papall a adtat
o deosebit predilectie (Santa Maria Maggiore, Lateranul, Vaticanul),
mausoleul (cel de la Ravenna, al regelui ostrogot Teoderic, e cel
mai cunoscut), baptisterul (Poitiers), hipogeul (Jouarre) unele,
frecvente si in arhitectura epocilor carolingian i ottonick fiind
transtnise mai departe si duse la inflorirea stiut, in romanic
gotic.
Ca si stiinta zidirii unor monumente in traditia i dup planuri
ale antichidtii, aceea a inftisrii omului nu a fost strira artei
europene premedievale. Numai cl aici invazia geometricului si a
zoomorfului a impins, pentru o vreme, in zone mai mrginase
ale plasticii antropomorfismul atit de drag lumii clasice greco-romane
si de aceea aparitiile la inceput timide si stingace, apoi din ce
in ce mai apropiate de vechile canoane ale reprezentrii umane
In sculpturi si fresce, in mozaicuri si manuscrise, tin de tot atitea

25

www.dacoromanica.ro
progrese ale inteligentei i ale sensibilitatii unor oameni ce nu
puteau renunta la reflectarea, fie ea i imperfectI, a propriului lor
chip In art.
Schematicele inftiari antropomorfe de pe podoabele de metal
longobarde i slave, din secolele VII i VIII, de pe stelele i sarco-
fagele de piatra franco-renane, din aceeai vreme, de pe monu-
mentalele cruci irlandeze, din secolele VIII, IX i X, aparitiile unor
siluete omeneti i chiar ale unor scene de evidenta traditie clasici in
manuscrisele din Spania vizigota i mozaraba, in cele merovingiene
i engleze din aceleai veacuri cu prelungiri In miniaturistica pre-
romanici din centrele de mare faim de la Reims i Reichenau ,
schitarea unor Incercari de portretizare, de individualizare in pic-
turile i mozaicurile carolingiene din secolul al IX-lea de la Mils-
tair, Auxerre, Germigny-des-Prs constituie, toate la un loc, In
ciuda deosebirilor de realizare, o prefata, pitoreasa i emotionanta
prin cautarile sale, la marea plastid. romanica i gotici in centrul
careia a stat tot timpul omul, anuntind, din primele veacuri ale
celui de-al doilea mileniu incl, una dintre principalele virtuti estetice
renascentiste.
In acest fel se poate spune ca, departe de a insemna cea mai
obscura parte a unui mileniu la rindu-i considerat, uneori atit de
impropriu, drept un ev intunecat", departe de a fi o pata alba"
in evolutia artelor, vremea ce se deschid-ea odata cu secolul al IV-lea
spre a se incheia ase sute de ani mai drziu epoc de profunde
preschimbari sociale, de permanente micari de populatii, de noul
configurare a Europei politice i culturale a insemnat, nu mai
putin, i o perioad esentiall in formarea gustului european, o punte
necesara traversind adeseori zone Inca pupn explorate intre
dou epoci majore ale istoriei.

www.dacoromanica.ro
',Basilica Aquisgrani"

Exist in mult, foarte mult citita in evul mediu Viati a lui


Carol cel Mare" datorat lui Eginhard, un capitol aproape in intre-
gime inchinat unui singur monument. Este drept, unui monu-
ment de exceptie care adposteste mormintul vijeliosului fiu al
lui Pepin cel Scurt, conducAtorul francilor, creatorul, prin sabie
dar si prin cumpnit judecat, al uneia dintre cele mai intinse si
mai pline de consecinte monarhii din istoria acestui continent,
intrat de viu in legend prin victoriile si prin ctitoriile sale.
Basilica Sanctae Dei genitricis Aquisgrani", adia biserica Maicii
Domnului de la Aachen", oper minunat" (opus mirabilis) impo-
dobit cu aur si argint, cu policandre, cu balustrade si cu porti de
bronz masive (aura que et argento et luminaribus at ex aere solido
cancellis et ianuis adornavit), ca vase din metal pretios pentru uzul
liturgic (sacrorum vasorum ex auro et argento), cu coloane aduse de
la Roma si de la Ravenna, in 787, de eltre Carol, pe atunci numai
rege franc, cu voia papel Adrian I predecesorul celui ce avea s-1
incoroneze, treisprezece ani mai tirziu, in ziva de Crciun, ca imp-
rat , a fost de-a lungul veacurilor un lcas exemplar, un monu-
mentum princeps", cum am denurnit cu un alt prilej acest tip de
intocmire arhitectonic investiti cu stricte sensuri ideologice, vene-
rabil prin vechime, prin semnificatia de prototip urmat ca fidelitate,
impresionant pentru cei ce erau martorii ridicarii sale, prin fastul
uneori exorbitant, prin calitatea de necropol a unor suverani vestiti
si canonizati, de ad'post al unor relicve si al unor evenimente
politice sau spirituale de r'sunet.
Eginhard scriind a sa Vita Karoli Magni imperatoris inainte de
anii 830, asadar putin timp dup acel ianuarie 814 dnd trupul bItrinu-
lui incepator al spitei carolingiene fusese coborit in ptnint sub
o arcad auriti, in edificiul de el inltat la Aachen, era ina faptul

27

www.dacoromanica.ro
este evident sub covirsitoarea povarI a impresiilor sale despre
marele impirat al Occidentului abia savirsit din viatk a admiratiei
fra margini pentru eroul siu si, implicit, pentru cea mai insemnata
zidire a sa devenitk intr-o msur sporit, loc de pelerinaj si de
reculegere.
Chiar dack cum se stie astazi bine, biograful venir la Aachen
din manastirea german de la Fulda isi cunostea bine personajul pre-
ferat si era ptruns de atmosfera curtii acestuia si a urmasilor sal
cariera lui Eginhard s-a desra'surat mai ales sub Ludovic cel Pios,
fiul lui Carol, iar viitorul implrat Lothar ii fusese elev , scrierea
sa nu este mai putin calchiata' dupa modelul antic al biografiilor
de cezari romani lasate de Suetoniu lar figura monarhului carolin-
gian este subiectiv si livresc deformatk intr-atita ?nett pentru
istoric foarte multe dintre asertiunile acestei Vier nu au tot
mereu valoare probana
Sint convins insa ca in sfera atit de hotaritoare pentru omul
primului ev mediu care era cea a vizualului, Eginhard nu inventa'
si nu exagereaz nimic, stiuta fiind miestria cu totul remarcabil
a operelor de art'l flurite in jurul lui 800 pe intreg intinsul stapinini
carolingiene, la Tours si la Metz, la Reims si la Saint-Denis, la
Sankt Gallen, la Lorsch si la Corvey, dar inainte de toate aici, in
resedinta preferata a imparatului, asezat peste vechea statiune
termall din epoca romana' de la Aquae Granni sau Aquis
Granni.
Atunci cind Eginha'rd scrie despre cele mai vestite constructii
ale domniei lui Carol ce! Mare, biserica de la Aachen si podul de
la Mainz, aruncat peste Rin si ars in 813 (pons apud Mogontiacum in
Rheno), intelegi 6 amploarea demersului constructiv, insolitul lor
In epoca-, caractenil grandios pe care-1 vor fi avut prin comparatie
cu alte intocmiri arhitectonice si monumentale sint cele care au
atras luarea aminte a cronicarului-calugar, in primul caz adaugindu-se
si o semnificatie anume pe care lamp' o capatase si inca foarte
repede in ochii francilor.
Intelesul, de care vorbeam, al capelei palatine din Aachen
caci aceasta era, de fapt, functia edificiului, legat direct de sala tronu-
lui din palatul de piatra si de lemn construit, prin 787-788, dupa
modelul unor aulae romane tirzii din tinuturile renane, de la Trier
spre pilda poate fi astazi mai greu perceput de calatorul ce va
fi izbit mai intii de adaosurile gotice sau goticizante ce au alterat
pe alocuri aspectul initial al monumentului carolingian, ca si de
unele transformari incisive ale interiorului unde romantismul si

28

www.dacoromanica.ro
pangermanismul veacului trecut li gIsiserl, din pricini evidente
oricui, un spatiu de electie lingI mormlntul, de acuma nestiut, al
unui imprat i azboinic ce dusese hotarele hegemoniei germanice
din Frizia pink' la Spoleto si din Pirinei pin la Elba.
El, cIlItorul prin pIrtile acestea ce unesc i deosebesc dintot-
deauna meridianul german si cel romanic, trebuie sl stie c dincolo
de cutare sau cutare detaliu al bisericii din Aachen, asa cum se vor
fi InfItisat ele acum o mie don sute de ani, aceasta a fost conceputl
In chip deliberat i imprejurarea amine exemplaa in intreaga
istorie a arhitecturii europene ca o replia sau ca o continuatoare
a unor monumente antice de prestigiu, intr-o atmosfea politick'
si de civilizatie pentru care modelul era antichitatea, antichitatea
tirzie a celui dint/i ImpIrat crestin, Constantin cel Mare, de care
imperiul carolingian era separat deja printr-un astimp de o jumItate
de mileniu.
n resedinta de la Aachen de fapt cel din urmI i cel mai
stabil popas al curtii pinI atunci itinerante a lui Carol cel Mare
acolo unde In ultimii ani ai veacului al VIII-lea, in jurul regelui
,
franc ce se voia, printr-o autenticI i programatia renovatio Romano-
rum Imperil, un Novus Constantinus Intr-o Nova Roma, i a crui
carte de cIpItli era aceea a unui autor din ultimele timpuri romane,
Augustinus, acolo unde se adunaser civa invItati de neamuri
felurite dar cu o aceeasi culturl, al cIrei miez era dat iaasi de
Roma tirzie, precum longobardul Paul Diaconul i anglo-saxonul
Alcuin, i uncle erau aduse dinspre miazIzi, din acea Italie spre
care cIlItorisea nu o datI cirmuitori ai Nordului, coloane i capitele
de marmua, plld de mozaic i statui de bronz din orasul imp/-
rat/10r si al papilor, de la Roma, sau din cetatea regilor ostrogoti
si a exarhilor bizantini, de la Ravenna, era inIltaa, ?rare 792 si
805, deasupra unei mai vechi biserici de plan central din timpul
lui Pepin, capela palatinI ce se pstreazI Inc drept unul dintre
cele mai celebre monumente ale civilizatiei occidentale.
Asa cum din Italia vechilor cezari luase Carol titlul de imperator,
cum tot de acolo venisea in arhitectura carolingian sugestii ale
unor monumente constantiniene din Roma, ca si coloanele antice
ale capelei din Aachen transportate din Ravenna justinianee voin-
du-se astfel, pesemne, sI se adauge legitimitii mostenirii romane
i indrituirea descendentei spirituale din cei doi celebri implrati
ce au dat stalucire scaunului dintr-un Constantinopol ce privea
acum cu mula suspiciune ivirea unui nou si rival imperium
tot din Italia, de la Ravenna, mai precis spus de la San Vitale, venea

29

www.dacoromanica.ro
modelul capelei palatine ridicate la poruna regeasa de atre Odo
sau Eudes de Metz.
Cu planul sau octogonal intr-o vreme atit de patrunsa de
simbolia si de mistia, si in care acestei forme geometrice ii cores-
pundea mult venerata Inviere" biserica din Aachen este, in-
tr-adevar, o replica fidela a celei ravennate, la o departare de mai
bine de doua veacuri i jumItate, prin ea legindu-se de acele mo-
numente de plan central care in antichitatea tirzie, in epoca roma-
no-bizantina si in primul ev mediu occidental au ilustrat credinte
eschatologice si o ideologie imperial anume, de la Pantheonul lui
Agrippa din Roma, mormintul lui Diocletian de la Spalato
bnuitul mausoleu al lui Galeriu de la Salonic, la bisericile din
Ierusalim, Milano si Constantinopol sau la edificiile de cult din
regatele" barbare germanice, de la Kln si Toulouse, de la Bene-
vent si Pavia.
I-a fost dat, in chip firesc, capelei din Aachen, pe cate imparati
regi ai Apusului au coplesit-o cu daruri, sa devin la rindu-i
modelul adesea urmat al monumentelor romanice de plan central
indeosebi al rotondelor din intreaga Europa' occidentala i cen-
tral, incepind cu replica mai modesti', de secol XI, de la Ottmar-
sheim, din partile Rinului, pink' la cele mai indepartate in timp
spatiu din Boemia si din Polonia, din Ungaria i din Transil-
vania.
Aceast putere de iradiere a monumentului poate fi inteleas'
mai bine, atit prin aura ce s-a creat treptat in juru-i, prin legl-
tura sa strinsa cu personalitatea, din ce in ce mai uriasa in posteri-
tate, a lui Carol cel Mare, cit i prin tot ceca ce adpostea, podoab
liturgia si detaliu plastic subordonat structurii i simbolicii edi-
ficiului, din care unele au rmas neclintite pin' azi.
S-au pastrat astfel usile de bronz, masive si severe, lucrate la
sfirsitul veacului al VIII-lea dupa prototipuri romane i bizantine,
decorate Cu capete de lei si cu acant, devenite, de asemenea, modele
pentru piese similare din romanicul european; s-au pstrat balus-
tradele de bronz, initial aurite, despre care scria Eginhard, si ele
impodobite cu acantul antic dar si cu ornamente geometrice arnin-
tind decorul unor vase barbare" germanice intre care as nurnra
cupele nord-muntene de la Pietroasa. A disparut frisk din plcate,
la inceputul veacului al XVIII-lea, mozaicul din altarul principal
asezat in fata jiltului imparatesc de platea ce poate fi vazut pe locul
su, intr-o galerie ce era de fapt loja imperiala legata de palat
printr-o alt galerie, de lemn care, descrieri ale secolului al

30

www.dacoromanica.ro
XVII-lea ne lasa sa o tim, purta o imagine din Apocalipsul"
cel atit de mult citit i comentat In evul carolingian, decupata pe
fond de azur cu stele de aur, trimitind din nou catre Roma,
la faimoasele mozaicuri aproape contemporane datorate patronaju-
lui papei Pascal I, la inceputul secolului al IX-lea.
Sobra i somptuoas, adunind sub cupola-i atit lumina filtrata
prin galeriile unde sttea curtea lui Carol, cit i oamenii de neam
i de rind ai imperiului cel nou, proslvindu-1 pe noul Constantin",
intre sdnteierea unor mozaicuri cu imagini ce aminteau ea totul
este trector i maiestatea unui tron ce avea sl ramina secole de-a
rindul simbolul aceluiai imperiu fcut sa dureze peste timp, tre-
buie crezut ca aceast capel palatina din Aachen, cea mai palpabil
dovad, in intregul i in amanuntele sale, a renaterii" veacurilor
VIII i IX, punind, o data mai mult, arta in slujba unui ideal
politic, va fi umplut de respect pe toti cei care ti treceau pragul.
Si nu m-am putut opri, In preajma sa, sa nu reflectez inca o data'
la ce va fi insemnat pentru contemporanii lui Carol cel Mare acest
laca ce unea lumea Romei cu cea a francilor cuceritori, in chiar
anii in care pe ulitele primei capitale carolingiene soseau solii din
toate punctele cardinale, veneau dinspre Panonia i Dunare carele
incarcate cu tezaurul avarilor asiatici infrinti de imparat sau pasea,
uluitor desigur, Abulabaz, elefantul alb daruit imparatului din
Apus de Harun al Raid, indepartatul stapinitor al Orientului.
A insemnat, fr doar i poate, ceva extrem de maret, dar i
nespus de firesc, in spiritul acelui fascinant ev mediu de Inceput
in care atitea civilizatii i-au dat mina i in care cei ce-1 copiau
pe Suetoniu, il citeau pe Virgiliu i il tiau pe Vitruviu puteau,
la fel de bine, sa asculte impacati gesta eroic a lui Roland, lupt-
torul azut la Roncevaux, i sa viseze netulburati la califi i la bogatii
fabuloase auzind basmele acelui RIsrit pe care vremea lui Carol
cel Mare i a urmailor si 1-a tiut i 1-a pretuit, cu secole inaintea
cruciadelor.
La Aachen, in inima geografica i spirituala a Ocddentului,
pop presimti cel mai bine, Imi pare, cite punti au mers spre vii-
toarea Europa, acolo unde Roma, Bizantul i barbarii" i-au adus,
fiecare, partea de geniu.

www.dacoromanica.ro
Un tezaur b5nitean la Viena

Intre numeroasele m'rturii ale vechii culturi romineti ajunse


pe &Ai felurite, tinind de vicisitudinile istoriei, in diferite colturi
ale lumii In colectii mnIstireti sau universitare, de la Athos
i Sinai la Oxford, in cele ale unor vestite muzee, de la Paris Ora
la Leningrad , sigur printre cele mai putin amintite, dar in acelai
timp printre cele mai grAitoare pentru climatul in care au fost fu-
rite, rmin cele doulzeci i trei de vase de aur descoperite in 1799
la Sinnicolaul Mare, in Banat i aflate astzi In patrimoniul Muzeu-
lui de Istoria Artei din Viena.
Dad le evoc aici este macar i numai pentru faptul a ele cons-
tituie somptuoasele urme ale unei epod esentiale din trecutul rom-
nesc, aceea a desIviririi formrii poporului de la Carpati i Dun're,
la cumpina primului i a celui de al doilea mileniu. Mai limpede
spus, datarea pe care am avut prilejul s o atribui in mai multe rin-
duri, in lucrri de specialitate, celebrului tezaur de la Sinnicolaul
Mare anume veacul scurs intre 900 i 1000, cind vor fi fost lucrate
cu migal cnile, cupele i caliciile, potirele i vasele zoomorfe de
aur gsite nu departe de Cenad, in vestul extrem al teritoriului
romnesc se leagl de rstimpul secolelor IX, X i XI, chid iz-
voare felurite fac primele mentiuni despre romani, cind tim
acetia 1i injghebau, din Banat Ora in Dobrogea, primele for-
matiuni politice prestatale, cind abundenta dovezilor arheologice
demonstreazI o cultur unitarl din Maramure Ora la Durare.
Ceea ce sporete interesul istoric al recipientelor de metal pre-
vios de la Sinnicolaul Mare este imprejurarea cl ele au fost date
la iveal, acum mai bine de un veac i jurratate, in apropierea acelei
Morisena urbs Mureana", cetatea de lingA Mure care nu este
alta decit Cenadul de astzi mentionate in izvoarele scrise medie-
vale, acolo unde tim c s-a consumat, curind dup anul 1000,
ultimul episod, dramatic, al unei lungi rezistente ce avea in frun-

32

www.dacoromanica.ro
tea-i pe cirmuitorul locului, Ahtum, in fata ptrunderii arpadiene,
a otilor regelui Stefan ce! Sfint. Aici, In prtile Banatului, exis-
taser, Inea- inainte de 900, semnele configurdi unei feudalitti
locale intr-o epoc pe care treptat incepem si o tim mai bine
0 care se dovedete, ca pretutindeni in Europa, vremea unor lente
dar sigure prefaced Intru progres pe plan social 0 politic, pe plan
cultural nu mai putin momentul Inscris de Glad, contemporanul
lui Gelu i al lui Menumorut, fiind exemplar In acest sens.
inatiOnd In chipul cel mai plastic cu putint sinteza ce se
desavIrea acum o mie de ani la Dunrea de Jos, inmnunchind
sugestii formale, tehnice 0 decorative venite din Bizant 0 din lumea
Balcanilor, din Europa central i din stepele eurasiatice sau chiar
din aria islamica, acest unicum al vechii arte de pe pmlntul roml-
nesc care sint recipientele poate, la un moment dat, cu functie
de cult de la Sinnicolaul Mare ofer, celor ce le admir in muzeul
din Viena, imaginea unor rodnice Intilniri de stiluri i viziuni estetice
deosebite, armonizate Ins cu talent de anonitnii flurari ce vor fi
cizelat aceste capodopere ale toreuticii medievale europene.
Medalioane adApostind imagini de mitologie oriental, de vin-
toare 0 de triumf, de sorginte iranian dar i cu unele ecouri
elenistice i romane frize florale Inconjurind cruci i inscriptii
greceti sugestii plastice i literare" ale Bizantului combinatii
animaliere obinuite sau fabuloase in care recunoatem strvechi
moteniri persane pstrate ping In romanicul occidental lei inari-
pati i grifoni, hipocampi i pantere, vulturi sau tauri , se alAturl
unui numr foarte mare de detalii tehnice 0 decorative care permit
a socoti c in vasele de aur de la Sinnicolaul Mare se intilneau felurite
lumi de cultur anticI i medieval timpurie ce aveau s stea la
temeiurile civilizatiei plastice a Europei. Asemenea vase de aur
venite din diferite ateliere, dintre care uncle dm cl au existat
i in Banat, vor fi Impodobit, In momentele festive de ceremonial,
ambianta unor feudali precum un Glad sau un Ahtum cel din
urmi ctitor al unor lcauri de cult din Morisena feudali cu
nimic mai prejos, astfel, decIt contemporanii lor din alte colturi
ale Europei. lar dac bnuiala-mi este exact, admirabilele vase
de aur de la Viena, In care rsunau acum un mileniu splendorile
Orientului i amintirile antichittii, deopotriv, sint nu numai monu-
mente ale artei vechi de pe ptnintul romnesc intr-o epoc crucial
a acestuia, ci i mArturii ale istoriei noastre culturale, ale integrdi
perfecte a rominilor, din primele veacuri ale existentei ca popor
deplin constituir, In peisajul civilizatiei continentului lor.

www.dacoromanica.ro
La genezele istorice
ale Europei de rasirit

Atunci cind, cu ani in mina, aveam prilejul de a remarca faptul,


tinind mai curind de orizontul unei estetici medievale romneti,
sentimentul masurii, i edillibrul, i logica pe care specialid
de marca ai artei vechi din sud-estul european le regaseau la biserica
de la Cozia, comparata cu mult mai exuberantele lacauri sirbed
de pe valea Moravei ce i-au stat drept model, vor fi putut veni
dintr-o atmosfera anume a locului, dintr-o nota de sobrietate si
de simplitate pe care o impusese, o data rnai mult, cu citeva decenii
Inainte, pe acelasi pamint, ctitoria-necropoll de la Curtea de Arge
a unora dintre primii Basarabi ea insasi atit de solemna, de simpa',
de deprtata de agitatia decorativa i colorat a exterioarelor unor
monumente paleologe inrudite de la Constantinopol sau de la Salo-
nic reflectam, marturisesc, mai putin asupra imprejurrii ca
aceste dou dovezi majore de arta din primul veac de existenta. a
Tarii Romneti se afila intr-o contemporaneitate perfecta cu un
fapt fundamental, de natura cel al efortului de cistigare
i de asigurare a unei independente statale efective fat de coroana
apostolica a Ungariei i fati de hoardele tatare, de la Basarab inte-
meietorul, la nepotul sau, copada intru inaltarea bisericii argeene,
care a fost Vladislav I, de la acesta la Radu I i la Mircea ce! Btrin,
cdtorul Coziei. Aceeai reflectie poate fi extinsa, daca nu ma
asupra simplitatii severe, departe de once prototip apusean sau
meridional, a celor dintii monumente religioase de zid ale Mol-
dovei, biserica Sfinta Treime din Siret sau biserica-necropola de la
Raduti a celor dintli Musatini aceasta din urma dovedind
si o adecvare inteligenta i originala a unui program de arhitectura
de sorginte occidentala la realitati ale lumii rasaritene ambele
lacauri ridicate in epoca de edificare, iarai impotriva regilor ange-
vini i a hanilor din stepa, a unei independente efective atestate de

34

www.dacoromanica.ro
toate izvoarele pentru tinutul rominesc de la est de Carpati.
din nou, aplecindu-ne asupra altor zone ale culturii noastre feudale,
vom constata c, In vremea In care statele romanesti erau intemeiate,
aceeasi cu cea a primelor lupte pentru neatimare, care merge de
la victoria munteana din 1330 de la Posada la momentul marcat
treizeci de ani mai tirziu, in Moldova, de razvratirea" lui Bogdan I,
la succesele militare de la Rovine si de la Hindau, In ultimul de-
ceniu al secolului al XIV-lea, ale unor Mircea ce! Btrinsi Stefan I,
lumea romneasca ce se strIcluia cu succes sa-si configureze un
loc aparte si independent pe scena politica a acestor 0.4 ale conti-
nentului mrturisea i In alte directii aceeasi nzuinta spre neatir-
nare sau macar spre autonomie. Asa, spre pilda, in domeniul vietii
spirituale si al organizrii edeziastice atit de plin de nuante in
evul mediu, oriental si occidental deopotriva, In ierarhiile si
obedientele sale supranationale", ecumenice unde se vadea
preferinta pentru di proprii, originale, fie refuzindu-se, precum
calugrii munteni de la Cutlumuzul atonit catre 1370, plierea la
un mod de viata chinovial acceptat de monahii slavi rusi, bul-
gari, sirbi , dar total nepotrivit, pare-se, unei anume traditii si
mentalitati romanesti, fie prin iniiativele ferme ale voievozilor
Trii Romanesti acceptate sau nu de patriarhatul din Constan-
tinopol, generatoare de abile i lungi pertractri sau de violente
conflicte de impunere in fruntea abia createlor mitropolii locale a
unor reprezentanti bisericesti autohtoni sau balcanici ai punctului
de vedere politic al domniilor abia Intemeiate, domnii ce par a nu
fi apredat In nici un fe!, de-a lungul intregii celei de a doua jutna-
tati a secolului al XIV-lea, Incercarile de imixtiune spiritual ale
Bizantului. Nzuinta de a avea drept pastori i drept exponenti
spirituali in chiar capitala ortodoxiei fie oameni ai locului", ca
Iosif In Moldova, fie straini aid refugiati i protejati de catre cei
mai lnalti feudali laici, precum Iachint In Tara Romaneasc;
n'zuinta anonimilor monahi romni ai secolului al XIV-lea de
a duce o viata idioritmica, perfect individualizat i solitar ce va
fi putut stimi mai usor reflectia indelungata, dar care implica si un
trai robust, t.".ranesc, in p.duri si la margini de poieni si de ape,
cu radIcini intr-un mod de existent premedieval si medieval tim-
puriu; gustul pentru lcasuri de o mare si eleganti simplitate
sau de masurata sinteza stilistica ce implica sobre si remarcabile
armonii artistice, precum la Arges si la Cozia, la Rduti si la Siret,
coborind spre traditii de simplitate si de sintez medieval roml-
neasc pina catre secolul al X-lea, inseamna toate, pe planul civili-

35

www.dacoromanica.ro
zadei, in chip limpede 0 de la inceputul existentei noastre statale,
configurarea unei forma mentis autohtone, bine particularizate, cu
vechi temeiuri Intr-o romanitate echilibrata, priri natura ei, 0 auto-
nom, aici In rsaritul Europei, prin inse0 condidile istorice ale
epocii de etnogenez romneasca, ce au Inconjurat aceea0 romani-
tate ca vecini de alt descendenta etnica 0, pink' la un punct, cu
alte structuri, mentalitati i sensibilitati sociale 0 politice, morale
i estedce, fie ei slavi sau turanici.
Corespondenta, pe plan spiritual, unei independente ce se
conturase hotarit pe acela politic In chiar veacul intemeierii voievoda-
telor extra-carpadce, veac ce coincide cu prima etapl a luptei pentru
neatirnare in evul mediu romnesc, aceasa originalitate culturala
a Trii Romneti 0 a Moldovei ce tia s adecveze lumii de aid
citiguri ale celor dou mai insemnate arii de civilizatie europeana
cea a Occidentului gotic i catolic, cea a Orientuluil ortodox bizan-
tino-balcanic avea sa fie prelungita in veacul al XV-lea 0 pink' catre
1600, in cel de al doilea moment medieval al luptei pentru indepen-
denta, in forme artistice inconfundabile care sint proprii unor
stiluri" locale, provinciale, precum In arhitectura vremii lui $tefan
cel Mare sau In aceea a Munteniei 0 a Olteniei secolului al XVI-lea,
spre pild, indicind, o data mai mult, coincidenta unei pozidi politice
independente sau numai autonome, cu un profil cultural iara0 auto-
nom, net deosebit, prin sinteza nuantat i pm n cautarile rodnice
din domeniul arhitecturii, prin particularitdle sdlistice i icono-
grafice ale picturii murale, ciar 0 ale sculpturii in piatr i In lemn
sau ale broderiei, de cel al %Idiot sud-dunrene supuse Turcocradei.
Dac cele spuse pink' aici marturisesc pozida particular a singurei
romanitati medievale din rasaritul Europei, trebuie adugat de
indata ca., in acelea0 pard ale continentului, se constati in secole
anterioare celui de al XIV-lea aceea0 corespondent intre inde-
pendentele politice 0 cele culturale, acee2.0 vigoare a culturii autoh-
tone a slavo-turanicilor din Bulgaria, a slavilor din Rusia 0 din
Serbia, pe care veneau sa se altoiasca, din veacul al IX-lea pina In
cel de al XIII-lea, ca elemente alogene, Imprumuturile spirituale
dintr-o cultur de prestigiu, aceea0 pentru intreaga Europa orien-
tala, slava i romanica deopotriv, care era cea a Bizantului. Msura
in care monumental de arta, cu functie cultual de la inceputurile
statului bulgar, rus sau sirbesc fiecare, in egall msura, locus
sanctus dar 0 /ocas politicus, reflectind ideologia noii dinastii
feudale intemeietoare de tar neatirnata sau in care structurile
viedi spirituale oglindite In acel domeniu esential al timpului care

36

www.dacoromanica.ro
era cel al bisericii, cu ierarhiile i dependentele sale, au putut re-
flecta efortul unei lupte pentru asigurarea independentei din chiar
momentul crerii amintitelor state feudale, trebuie cercetat cu nuante.
Nu sintem aici In fata deslu*ii directe, de pild, a faptului de art
prin acela politic aa cum se vor petrece lucrurile, s spunem,
In epoca cruciadelor drzii" din secolul al XV-lea Impotriva Semi-
lunii, al aror spirit se putea descifra, deopotrivk Intr-o fresa
toscan i intr-una din Moldova , ci, mai curInd, In fata oglindirii
mijlocite, filtrate, la nivelul unei perspective stilistic-culturale care
singur poate oferi imaginea unei creatii artistice locale, cu un
stil propriu sau cel putin cu elemente locale lnsemnate, cu o capaci-
tate de optiune i de sintezI remarcabile, a unor Intocmiri politice
ecleziastice autohtone corespunzInd unor sentimente, unor men-
talitti i unor interese ale locului; i aceasta IncepInd chiar cu epoca
In care fenomen exact invers celui contemporan din Europa
occidental rsIritul continentului indica tendinta limpede a con-
stituirii unor state feudale libere, din uniunile tribale ale vremii
premedievale, cu autonomii i independente politice i culturale
fat de imperiul i de patriarhatul bizantin, autonomii i indepen-
dente pe care regatele, ducatele i comitatele Apusului le vor obtine
mai greu i mai tirziu fall de imperiul romano-german si de pa-
palitatea romank lntr-o lume a romanicului i a goticului cu mult
mai unitar i mai uniform chiar, iarsi stilistic vorbind, fat de o
Europ rsIritean mai divers i mai plink' de traditii autohtone
recognoscibile In art din secolul al IX-lea pin In cel de-al XIV -lea.
n cazul, spre pildk al acelei Bulgarii constituite treptat dup
ptrunderea aici a migratorilor asiatici asezati la sfIritul secolului
al VII-lea Intre Timoc i Marea Neagrk Intre lantul balcanic
Dunre, arora Bizantul le devine tributar, prad sau aliat de-a
lungul secolelor VIII i IX, tim sigur c In timp ce pe plan politic
Boris-Mihail a autat s asigure cele mai bune conditii indepen-
dentei statului su proaspt convertit la cretinism, pendullnd intre
curtea lui Ludovic Germanicul, curia papal i bazileul sau patriarhul
de pe Bosfor cretinarea ea ins4i prind a fi, dup ultimele cerce-
tri, rezultatul direct i imediat al unor lupte din 863 pentru men-
tinerea neatirnrii fall de vecinii slavi i bizantini pe planul
ecleziastic, aici iari nedesprtit de cel politic, asigurarea unei
autocefalii a bisericii bulgare recunoscute ca atare In 870 de
atre Constantinopol i constituind premisa patriarhatului inde-
pendent din prima jumtate a veacului al X-lea a insemnat princi-
palul obiectiv al tinrului stat balcanic unde once numire de cir-

37

www.dacoromanica.ro
muitor spiritual se facea de due patriarhul din Bizant numai cu
invoirea lui Boris-Mihail i a succesorilor sai. Si tot aa, vom ti
si recunoatem In limbajul monumentelor de la Pliska i de la Pres-
lav unele accente foarte proprii ce coincid cu specificul ivirii statului
feudal i al bisericii bulgare, accente ce confera amintitelor monu-
mente o autonomie limpede In peisajul artistic al sud-estului european,
dacI ne luam drept firesc punct de referinta Bizantul contemporan:
zidiri masive, puternice, cu fatade severe, plate i monotone, cu
planuri arhaice, tinind i de unele traditii locale paleocretine, bal-
canice (este cazul bazilicilor), cu tehnid implicind deopotriva blocuri
grele de piatra i constructii ware de lemn, totul dispus intr-un
vast spatiu de zeci de kilometri patrati, nu gratuit comparat ca un
aul" turanic premedieval, in cea dintii reedinta a hanilor bulgari;
dincolo, in capitala lui Simion, arhitecturi cu linii micate, precum
la faimoasa biserica rotunda", ca o decoratie foarte bogat i poli-
croma, sculptata, cu incrustatii de ceramica i sticla In marmura
unor coloane i cornie, cu preferinta aratata animalierului i do-
plirii In ronde-bosse, dep'rtata de mplat-ul bizantin, deosebita
mult, gadar, de canoanele clasice" ale timpului, din imperiu, dar
apropiat sensibilitii unor slavi i protobulgari a caror sedentari-
zare i cretinare nu vor fi alungat Inca', catre 900, amintirile stepelor.
Daca ne vom intoarce privirile spre Rusia, uncle cu ceva mai
mult de un veac dupa cretinarea bulgarilor, slavii de pe Nipru se
converteau sub acelai semn al Bizantului, vom constata ea formele
de manifestare a independentei politice i spirituale vor fi, din chiar
momentul naterii statului feudal kievean, extrem de acute, dupa
cum foarte activ avea sa se dovedeasca fondul cultural local. Pentru
Vladimir Cretinatorul", pentru cnejii rui ce i-au urmat In secolul
al XI-lea i care aidoma altor cirmuitori din rsaritul Europei
nu vedeau In imparatul bizantin un suzeran, dei li acceptau acestuia
o suprematie spirituala ca purtator de har In mentalitatea medievala,
i cu atit mai mult pentru puzderia de conduca.-tori feudali din Rusia
premongoll, din Vladimir i Suzdal, de la Pskov i Novgorod, din
Halici, motenitori ai traditfilor marelui cnezat kievean, sentimentul
i realitatea independentei politice absolute, departe de Constanti-
nopol, erau Intelese de la sine; ele aveau sa se traduci i pe planul
istoriei culturale in crearea unui foarte probabil arhiepiscopat auto-
cefal, indata dupa 989, ca un compromis intre dorintele locale de au-
tonomie bisericeasca i inteniile, pretutindeni acelegi in aceasti mate-
rie, ale Bizanolui, situatie pe care nu o va modifica prea mult mitro-
polia instituit. sub Iaroslav cel intelept i care va cunoate In fruntea-i

38

www.dacoromanica.ro
o foarte abilI alternare de derici greci i de inalti prelati rui de felul
acelui Ilarion In timpul cImia, la sf/ritul secolului al XI-lea, Kievul
adIpostea un important partid" and-constantinopolitan. Inca i mai
elocvente 1mi par, In sensul aici discutat, mirturiile de artI din Rusia
Cu putin anterioare sau posterioare anului 1000. Dac odatI cu mo-
mentul cretinlrii mwerii greci, arhitecti, mozaicari i pictori
cu sigurant prezenti pe antierele unor biserici kievene, precum
cea a Zecimei", In 988, i aceea a Sfintei Sofii, IncepInd cu 1037,
i dacI opera lor, binecunoscuti lndeosebi prin acest din urna mo-
nument metropolitan, se IncadreazI hotirlt Intre hotarele artei bizan-
tine propriu-zise avind drept modele ardstice i. ideologice" lIca-
uri de faiml ale capitalei imperiale, vom constata a Inc din acel
moment, puternic bizantin", al istoriei culturale ruseti, fondul
civilizatiei locale rIzbItea cu tide Intr-o serie de particularitti, de
rusisme", ale somptuosului lIca In care era reprezentat Taroslav
Vladimirovici cu 1ntreaga lui familie. ParticularitIti ce constituiau
tot atItea devieri de la canoanele contemporane ale Bizantului, fie
cA era vorba de combinarea mozaicului cu fresca In omarea interioru-
lui bisericii SfInta Sofia, fie c. avem In vedere o anume ornamendel
locall, fie csi ne referirn la InsIi bogItia neobinuit-exuberant a
decorului, pentru a nu mai lua In considerare unele aluzii iconogra-
fice precise la cea mai recentI istorie localI ruseascI, sau caracterul
bizantino-rusesc i apoi numai rusesc al atelierului de picturI activ
aici In deceniul al cincilea al secolului al XI-lea i la sfiritul aceluiai
veac, pregItind In fapt viziunea picturalI a meterilor ru0 din seco-
lul al XII-lea (cu mult mai spontan, mai proaspItI, chiar dacI mai
putin elegantl i rafinat dedt cea a pictorilor bizantini, mIrturie
i ea a impunerii cu frie a unei componente estetice locale menite
unui stelucit viitor In epoca moscovitI).
In sfirit, pentru a Incheia turul de orizont asupra realitilor cul-
tunic ale Europei orientale la inceputurile evului mediu, vorn cons-
tata i In cazul Serbiei repetarea unor trIsIturi ce revelI specificul
ntilnirii elementului cultural local cu acela alogen, bizantin, la ori-
ginile statului Nemanizilor. Independenta fat de Bizant a marelui
jupan stefan din Raika, dobIndit In fapt curInd dup mijlocul
secolului al XII-lea, fusese Indelung pregItitI prin numeroasele auto-
nomii locale cu drmuitori Intiinii Ina din vremea czrwinrii sirbi-
lor tot prin filier bizantinI, la sfiritul secolului al IX-lea apoi
In secolele X XI, In Serbia muntoasI, In Zahlumja i In Duklja,
suverani liberi, independenti sau numai autonomi, de la care se va
revendica dinastia national" a Nemanizilor. Sentimentul unei inde-

39

www.dacoromanica.ro
pendente totale a drmuitorilor sirbi din secolul al XIII-lea cu
atit mai lesne de inteles in epoca de criz a Bizantului de dup cru-
ciada a IV-a era cel al unor suverani puternici carora papa le
trimitea o coroana regala In 1217 i care, aidoma lui stefan, cel zis
Primul Incoronat", afirmau cu trie i programatic, Inca' de la In-
ceputurile extreme ale aceluiai veac, faptul ca skit egali in rang cu
imparatul bizantin i cu apostolicul rege maghiar doi dintre cei
mai insemnati efi de stat din aceste parti ale Europei , se intitulau
autocrati" precum bazileii din Constantinopol ca i, a adauga,
dou sute de ani mai tirziu, Alexandru cel Bun. al Moldovei
In timp ce textele sirbeti de epoca indicau caracterul imperial"
al stapinirii lor. in acest context se intelege foarte bine, desigur,
dorinta i reuita slrbeasca de a obtine de la curtea i de la patriar-
hatul bizantin din Niceea recunoaterea unei biserici autocefale cu
rang de patriarhat, separat' de bizantina Ohrida, cu un cirmuitor
bisericesc local ce nu era altul, In 1219, decit insui fratele regelui
sirb ceea ce i explica strinsa colaborare in iteres national",
a bisericii i a puterii laice de-a lungul civilizatiei sirbeti medievale,
In spiritul unui autentic Staatskirchentum" cu o ierarhie ecle-
ziastica sirbeasca, cu o liturghie slava, cu monumente in care fres-
cele purtau, din secolul al XIII-lea Inca, inscriptii slave sirbeti.
lar aceste monumente, la rindul lor, nu fac altceva decit s confirme
propensiunea sirbeasca puternic spre o afirmare autonoma, cons-
tatat i pe plan politic i cultural-bisericesc sub primii Nemanizi,
atita vreme cit cele dintii lacauri din Raka apar, nu intimpltor,
intr-a doua parte a secolului al XIE-lea, exact in vremea afirmrii
independentei marelui jupan fati de Bizant, i cita vreme, in ultimul
deceniu al aceluiai secol, biserica Maicii Domnului de la Studenica,
ctitorie colectiv a Nemanizilor, putea exprima perfect un stil local,
propriu i inconfundabil, In care iconografii i tehnici artistice bi-
zantine 1i dadeau mina cu elemente stilistice ale romanicului dalma-
tin de sorginte italian, intr-o sintez remarcabila, proprie spiritului
sirbesc pentru care a devenir un model; i, din nou, era limpede aceas-
ta propensiune cita vreme frescele din aceeai Studenica, datate la
sfiritul primului deceniu al secolului al XIII-lea, opera plina de monu-
mentalitate datorata unui mare artist bizantin i inaugurind in fapt
istoria picturii medievale din Serbia, vadeau in iconografie, intr-un
obinuit limbaj simbolic, legatura lor string cu ideea independentei
sirbeti i cu rolul istoric al celor din neamul Nemanja. Ele Insemnau
totodata', nu mai putin, inceputul unei reactii a mediului local fat
de momentul cultural, i el foarte bizantin", al epocii lui Saya i a

40

www.dacoromanica.ro
lui stefan Primul Incoronat", pregatind vremea unei rapide afirmari
a mesterilor zugravi locali, in cea de a doua treime a aceluiasi secol
recognoscibila in picturi asijderea de la Studenica, de la 2i6a
si de la Mildeva.
Dac ar fi sa intrezaresc citeva constante printre cele spuse pink'
aici despre inceputurile culturii medievale din Bulgaria si din Rusia,
din Serbia si din %Idle romane, privite din perspectiva intilnirilor
spiritualitatii autohtone cu elemente ale unei civilizatii alogene cu
pretentii de ecumenidtate in primul ev mediu al Europei rsari-
tene, in speta aceea a Bizantului cu intreaga-i mostenire paleo-
bizantina i orientala pe care aceasta o comporta In secolele IX
XIV in sfera artelor vizuale, cu strict ierarhizata organizare biseri-
ceasca i cu o viata monahala cu reguli iarsi stricte , ele ar echi-
vala cu tot atitea concluzii ale acestei incursiuni.
Creatia statal a slavilor din Balcani si din cimpia ruseascI, sau a ro-
manilor de la Dunare i Carpati coincide, am vazut, cu o faza esentiala
de dobindire a unor independente politice medievale a bulgarilor
i a sirbilor fata de Bizant, a rusilor fat de nomazii pecenego-cumani
din stepa, a romanilor fata de coroana maghiara si de ceilalti nomazi
asiatid c,are au fost ttarii independente care si-au gasit pe planul
culturii echivalentul intr-o creatie autonoma, cu trasturi specifice
independente de la bun inceput. i nu intimpltor, in fazele ime-
diat ulterioare ale istoriei acestor popoare, vom vedea ca noile forme
de viat spirituala, ca i stilurile" nationale din prtile orientale
ale continentului, vor corespunde cronologic i geografic unui nou
moment medieval de cucerire sau de aparare a independentei, moment
ce va ramine peste veacuri, In intreaga Europa rasriteana, cu un
caracter de referinta pentru miscarile nationale, politice si spirituale
ale vremii moderne. Vom constata, astfel, c coala artistica de la
Tirnovo i importantul patriarhat bulgar autonom infloreau curind
dup cistigarea independentei fatal de Bizant de atre Asenizi, ca
creatiile culturale paralele atit de particulare ale cnezatelor
rusesti se vor contura mai bine in vremea luptei contra mongolilor
indata dupa mijlocul secolului al XIII-lea, ca, in sfirsit, scoala de pe
valea Moravei din nord-estul Serbiei cu un specific anume pe
plan stilistic intr-a doua parte a secolului al XIV-lea , mai apoi
creatia culturan, plastica i cronicareasca, a Moldovei secolelor XV
si XVI corespund marilor momente de infruntare cu turcii otomani.
Revenind la vremea inceputurilor statale nationale ale popoa-
relor din Europa rsariteana, trebuie adaugat c vigoarea acestor
civilizatii locale pline de prospetime, de energie si de culoare, sau

41

www.dacoromanica.ro
purtind pecetea clasicei armonii i sobrietati, civilizatii cu premise
profund populare intr-o epoca medievaa in care tim c fondul
rural slay i romanic din aceste parti ale continentului era esential,
i care aveau s fie partial redescoperite, prin romantism, de aceleai
micari nationale ale vremii modeme, raminea cu mult cea precurn-
panitoare in intilnirea cu civilizatia Bizantului. Fenomenul este
vizibil mcar i numai in faptul c dup momentul cultural extrem
de bizantin" din vremea incepatorilor de state qi a ctitorilor de
independente locale cea a lui Boris-Mihail in Bulgaria, a unor
Vladimir i Iaroslav la Kiev, a celor doi Nemanja, stefan i Saya,
in Serbia, a primilor Basarabi sau a unui Alexandru cel Bun in Virile
romane se constat pretutindeni o accentuata cretere a rolului
elementului cultural autohton Zn viata de cult, in creatia literar
In aceea artistica, in Bulgaria secolului al X-lea, in Rusia celui de
al XII-lea, in Serbia veacului al XIV-lea, in rile romne in secolele
XV i XVI. Din intilnirea cu Bizantul, aadar cu o lume ce le fusese
nu o data apropiata de-a lungul istoriei lor premedievale, dar care
nu raminea mai putin pentru ele un factor alogen de civilizatie,
popoarele Europei rsaritene luasera fiecare, in momente diferite,
ceea ce le fusese necesar i ceea ce era reprezentativ pentru intrarea
lor intr-o ordine european, in atmosfera polidel i spiritual a
vremii, cu prestigiul unei traditii milenare. Istoria medievala, cea
politic i cea cultural deopotriva, rarninea totui, in aceste pitti
ale continentului, cu nuante de la o regiune la alta cu mult mai
mult decit cea a unui Bizant dupa. Bizant" cea a unei perpetue
cautari de limbaj independent, inconfundabil i mai ales national
avant la lettre".

www.dacoromanica.ro
Anglo-saxoni la Marea NeagrI

Acum cltiva ani, cercedtoarea olandez1 Krijne Ciggaar din


Leiden, preocupat de istoricul legIturilor insulelor britanice cu
.

Bizantul secolelor XI-X.11, Imi semnala, Intr-o scrisoare, un pasaj


dintr-un manuscris latin din secolul al XIII-lea. Este vorba de o
cronica universalg. compilatI In Prato, la Laon, narInd peripetiile
unei emigratii anglo-sa.xone la Constantinopol, In anii imediat urmI-
tori bgtgliei de la Hastings (1066) 0 cuceririi normande a pmlnrului
englez. PublicatI In 1974, sub forma unui articol, Intr-o revisd
de bizantinologie, cuprind mai apoi, In 1976, In chiar teza de doc-
torat a Krijnei Ciggaar, informatia la care fac aluzie 0 In leggturI
cu care autoarea citatI Itni cerca unele precizri de geografie istoricl
a spatiului istro-pontic are o Ins( mnItate prea mare i un caracter
prea putin obigmit pentru a nu atrage luarea aminte a istoricilor
romini, chiar dad, din capul locului trebuie spus, stgruie Ind. unele
semne de intrebare in legaturg cu interpretarea ei.
Vorbind despre exodul unor feudali 0 al insotitorilor lor dintre
cei ce n-au vrut sg. accepte clrmuirea ducelui Normandiei, William,
In noua-i calitate de suveran al Angliei anonimul autor al amin-
titei Chronicon Laudunense descrie itinerariul acestora pe mare In
235 de corgbii, de la drmurile engleze la cele spaniole 0 nord-africane,
prin Baleare 0 Sardinia, In Constantinopolul unui Impgrat care li
va trimite pe rItIcitorii anglo-saxoni, In nutrigr de citeva mii, mai
departe, spre miazgnoapte, Intr-o regiune sdpinid la acea vreme
de pgini", dar ailatg. cindva In posesiunea Bizantului. Ajun0
aici, noii veniti dau nume de orae din Anglia aezgrilor gIsite de
ei, 10 manifesd cu drie dorinta de independend spiritual 0 politic
Impotriva Impgratului grec" pe care nu vor sI-1 recunoasc ca
stgpin de drept al tinuturilor recentei lor colonizgri.

43

www.dacoromanica.ro
Critica internI a textului i datarea unor evenimente povestite
de cronicarul medieval permit sI se bnuiascI cu trie c venirea
anglo-saxonilor la Constantinopol s-a petrecut catre anul 1075, In
timpul dotriniei lui Mihail al VII-lea Dukas Parapinakes, intr-un
context in cate se poate vorbi deja de statornicirea unor legAturi
anglo-bizantine continuindu-le pe cele ale Scandinaviei cu Bizan-
tul 1ntr-a doua jumItate a secolului al XI-lea. Pe temeiul acestor
elemente, restul naratiei Incepe sI prind contururi istorice ceva mai
limpezi. UrmIrind litera textului aflIm c, odat plecati din orasul
regal" de pe Bosfor, anglo-saxonii trecind prin bratul SfIntul
Gheorghe . . . au ajuns In largul MIrii" (per Brachium Sancti Georgii
ad Mare Maius), Indreptindu-se apoi spre Domapia" (ad Domapiam)
ce ar fi fost un oras (1) care, 35 de ani Inainte, a fost smuls
ImpIratului de atre pglnii care acum 11 locuiau". Regiunea
aceasta, devenit o Nou. Anglie", foarte bogatI In pIsuni, In
izvoare curate, in fluvii pline de pesti, in pIduri plcute, In c1mpii
mnoase i In fructe foarte bune" cra situatI, fatI de capitala impe-
riului bizantin, la o depIrtare de sase zile de navigatie, catre Nord,
acolo unde 1ncepe tara sciticI" (in inicio Scitice regionis). Acesti
englezi rIsIriteni" (Angli orientales), care nu voiau sI se supunI
patriarhului grecilor" continua pretiosul izvor narativ, sugerind
ceea ce va fi fost, i In aceste pIrti de lume, climatul spiritual si con-
fesional la numai citeva decenii dup marea schism. din 1054 intre
Orient si Occident au trimis pe clericii lor In Ungaria / ad Hun-
gariam I pentru a-i consacra episcopi ce sint sub jurisdictia papei
de la Roma ; ceea ce a displIcut foarte mult Implratului / bizantin /
grecilor". Cu aceastI ultimI precizare prezcnt: dealtminteri
intr-o variant a textului pstratI In Saga" islandezI despre regele
Eduard Confesorul (1042) scurta evocare a episodului unei auten-
tice New England", la finele secolului al XI-lea, In Marea Neagr,
se Incheie. Dincolo de ea insI se poate deschide o intreag discutie
care este 1ncl departe de a fi transatI si al cIrei obiect frnine, evident,
localizarea acestei curioase Noi" pontice. Fost-a aceasta
asezat, asa cum am brmit la un moment dat, la DunIrea de Jos,
undeva la gurile fluviului, desigur corespunzind cu aproximatie
distantei indicate fat de Constantinopol? Avut-a ea vreo relatie
cu o Domapia" reprezentind vreun toponimic de aici, poate Doma-
vici" cum apare In portulanele medievale numele DunavItului
cel ;flat, coincidentI semnificativI, pe un brat dunIrean numit
Sfintul Gheorghe, asa cum sugeram cu ani In urm: autoarei olandeze?
Fi-va ea numele generic al zonei dunIrene (un soi de Donavia, amin-

44

www.dacoromanica.ro
tind poate pe cel al provinciei bizantine Paradunavon), cum imi
propunea nu demult colegul Petre Diaconu? Era oare acel brat
Sfintul Gheorghe" din textul latin acelai cu o strimtoare omonimi
de ling5. Constantinopol, cum crede Krijne Ciggaar* (ceea ce ar fi
logic daa am tine seama foarte strict de ordinea evenimentelor
povestite i clack' nu am ti cit de mult putea s se inele, inversind
episoade i nume de locuri, un autor din ev-ul mediu, atit de indeprtat,
geografic vorbind, de teatrul evenimentelor i destul de distantat
cronologic de momentul petrecerii lor)?
Chiar dael chestiunea nu poate fi rezolvat definitiv in stadiul
actual al documentkii istorice, trebuie retinut, in primul rind,
mentionarea acelor legIturi stabilite de colonitii din Extremul-
Occident european cu cei de o credint i de un rit cu ei din Ungaria
arpadian. Am in vedere imprejurarea c1 punctul geografic cel mai
firesc pentru initierea unui asemenea contact, de pe intregul litoral
vest-pontic, rtnine oricum zona romneascI. Prin Transilvania
care, pe cli neprecizate Inc, cunotea monede engleze emise chiar
la sfiritul secolului al XI-lea, in vremea fiului i succesorului imediat
al lui William Cuceritorul, ca i din secolele XII i XIII tinutul
dintre Dunre i Marea Neagr, dintotdeauna hotar al intinsei Scitii",
aflat intr-a doua jumtate a secolului al XI-lea in atentia imediat
a pginilor" pecenegi, tocmai in vremea lui Mihail al VII-lea, a
lui Nicefor Botaniates i a lui Alexis I Comnenul, putea intra in
relatii nemijlocite cu biserica catolicl a arhiepiscopilor de Strigoniu.
Aceasta mai cu seamI in ultimul sfert al veacului al XI-lea, in epoca
domniei lui Ladislau I, ef militar ce s-a remarcat in lupta impotriva
acelorai pecenegi care atacau i Dobrogea i Transilvania, suveran
ce s-a dovedit i un sprijinitor permanent al clerului romano-catolic,
partizan al teribilului pontif care a fost Grigore al VII-lea i al intregii
reforme gregoriene. intr-un asemenea peisaj cultural i politic,
recursul seniorilor i corbierilor englezi de confesiune roman i
cu tendinte antibizantine limpezi, la autoritatea maghiar catolick
ce nu trebuie s fi fost prea indeprtat geografic fapt ce duce, o
dat mai mult, cu gindul la zona Dunarii de Jos nu apare deck

* PinA la urmi nsi specialista din Leiden afirml el delta dunareanI i regiunea
din jur cu un relief asemnitor tinuturilor engleze din care vor fi purces cilitorii -
colonist/ ar putea fi cea mai verosimiLi zong de localizare a faptelor; aceasta nu ex-
clude, e drept, nici nord-estul Bulgariei, acolo unde, adaug eu acum, regiunea celor
o suti de coline in care erau colonizati pecenegii in 1049 (asadar toctnai cu trei dece-
nii inainte de cealaltA, eventual, colonizare anglo-saxonA) corespunde admirabil in des-
crierea unor cronicari bizantini celeilalte descrieri din compilatia de la Laon.

45

www.dacoromanica.ro
ca extrem de firesc (dealtminteri legaturile !titre lumea anglo-saxonA
Ungaria par a fi fost mai vechi cu dteva decenii, de vreme ce se
tie CA In prima jumAtate a veacului al XI-lea, In dipele dificile ale
efemerei cuceriri a Angliei de cAtre suveranul danez Canut, cei doi
fii ai regelui Edmund Ironside, mort In 1016, au z'Abovit la curtea
arpadianA a lui stefan I i a urmailor sAi vreme mai IndelungatA,
Ora' In preajma celeilalte cuceriri, definitive, a insulei, cea datoratA
normanzilor).
Pira clnd un nou izvor Ii va aduce In acest sens mirturia i,
mai ales, pinA In acea zi In care, s'A nAd'Ajduirn, arheologia 1i va spune
cuvintul Intru lAmurirea acestui intermezzo" apusean din zona
M'Arii Negre, s ne amintim IncA o datA din centrul i nordul Dobro-
gei, la Murfatlar i la GarvA.'n, ca i In sudul Moldovei aadar o
zonA Invecinat direct gurilor DunA.'rii se pAstreazA, din exact
aceeni epocA, mrturii ale unor prezente culturale Indeobte numite
vikinge" i atribuite legAturilor varego-bizantine din jurul anului
1000. De retinut este i posibilitatea istoricA a Intllnitii, In spatiul
danubian i pontic, de-a lungul secolului al XI-lea, Intre scandinavii
i anglo-saxonii veniti dintr-un acelai nord-vest european, ipotezI
pe care nu o cred deloc neglijabilA.
Undeva, Intre adevAr i legendA, amintitul episod de istorie
medieval est i vest europeani ti nteaptI, oricum, desluirea.

www.dacoromanica.ro
Chartres, intre scolastica si sculpturi

Pentru ciltorul care strbate Insula Frantei" tinutul Ile-de-


France, cu pduri, cimpii i castele, cu ape i cu ceruri mereu
In schirnbare nu poate exista, cred, o intilnire cu istoria mai
implinit i mai tulburgtoare decit cea de pe malul sting al riului
Eure, cu Chartres. Orgelul, ce pare a clginui din indeprtata anti-
chitate galo-roman, centru medieval al unui episcopat de searra,
poartg, intre insernnele sale durate in piatr, biserici gotice sau cu
portaluri de Renatere, case civile din virsta romanicului ajunse
a fi atit de rare in Europa apuseang cu coloane i timpanuri
bogat impodobite, precum cea din vechiul cloitre Notre-Dame"
sau cea care te intimpin in panta strzii Chantault i, inaintea tuturor,
acea catedral ce a ajuns aproape un simbol al Frantei medievale
i care, in asimetria ei incintgtoare, constituie o chintesentg a ceea
ce va fi fost civilizatia Occidentului in cel de-al XII-lea i in ce!
de-al XIII-lea veac. Cu o fatad principal ce rgmine drept singura
amintire vizibil a lgcaului romanic mistuit de flgari cu citiva
ani inainte de 1200 i care primea irurile miilor de pelerini prin
celebrul portal regal" cu trei intrri, ornat cu sculpturi in deceniile
ce au urmat Indat dup 1150, cu portalurile laterale datind din
secolul al Xl1I-lea, mgrturisind triumful rsungtor al goticului cu
sgetile turnurilor ei, stilistic atit de diferite spre sud avind
cel mai link turn dut al veacului al XII-lea, spre nord, o
suprapunere de octogoane cu fina cizelur flamboaianti datorat,
In secolul al XVI-lea, lui Jehan de Beauce catedrala din Char-
tres a cunoscut nu putine preschimbgri pin in epoca moderng
c.Ind se petrece i efemera ei transformase, de cgtre revolutionarii
anului 1793, in templu al Ratiunii" intr-un fe!, a putea spune
c1 ratiunea alta, desigur, decit cea visaa de Robespierre i
tovargii si ratiunea medievalg, inteleg, cea care voise, savant

47

www.dacoromanica.ro
ingenuu totodatg, s gseasc i s instaureze prin pietate o armo-
nie anume in univers, ramine semnul indelebil al acestui Chartres;
al unui loc ce ne vorbete prin statuile i vitraliile admirate, in
luminile i in penumbra catedralei, de vizitatorii sositi aid din toate
colturile lumii, dar prin vocile ilustre care flzbat din ev-ul de
mijloc, ale unor Bernard i Thierry fratii supranumiti de poste-
ritate din Chartres" , ale unor John de Salisbury, Guillaume
de Conches i Gilbert de la Porre, toti, rind pe rind, elevi i pro-
fesori veniti din atitea colturi ale Occidentului medieval in faimoasa
scoalg filozoficg" scolastia a celui de al XII-lea secol ce a inflorit
ling zidurile catedralei. Citindu-1 pe Platon, dar i pe Aristotel
tiut prin arabi, comentind pe Cicero i pe Boetius, minuind cu
meteug dialectica, scriind la rindu-le tratate in proz i versuri
din care rgzbate o undi de panteism i un cert interes pentru tot
ce tinea de natura intimg i. adinc a lumii i a omului, toti aceti
magistri scholae de la Chartres, plecati apoi, unii, spre Paris i spre
alte centre de culturg ale Apusului, au fost totodad implicati in
aprigile lupte ale scolasticei din secolul lui Pierre Ablard, in
infruntrile abstracte ,universalelor", ale realismului" i
nominalismului", dar ale'
i in cele morale i politice ale vremii lui
Tomas Beckett, cel cg.r. uia John de Salisbury ii dedica ce-a mai
faimoasg a sa scriere, Polycraticus. Ei au inteles i aceasta rmine
spre marea lor cinste s transmit veacurilor urmkoare moste-
nirea unei antichitgti receptate la nivel medieval cretin, acea anti-
chitate clasia pe care un Bernard de Chartres tia ca se bizuie in-
treaga cultur a timpului sgu atund dud afirma, cu o comparatie
rgmasg celebr, sintem nite pitici aezati pe umerii unor giganti".
Si se poate spune fgr team de greeala caln piatra catedralei incepute
In cel de-al XI-lea secol au trecut, rind pe rind, emotii, sentimente
ginduri ale eruditilor ce i-au stat in preajrng. Statuile-coloane ale
portalului regal", cu siluetele lor zvelte peste mgsurg, dar imo-
bile, hieratice, Inca legate i totui uor desprinse de masa edificiu-
lui, aveau o valoare simbolicg pentru omul ce incepea s se indi-
vidualizeze, in tirnp ce inteleptii antici i artele liberale" apos-
tolii i ingerii, semnele zodiacale i tgranii lucrind ce inchipuiau
calendarul lunilor anului toate, cioplite in piatra aceleini fatade
apusene mrturiseau grija anonimilor sculptori de a pstra neal-
terat ideea de simbol etern i arhetipal. Erau acestea, in veacul
al XII-lea, cel al unei coli filozofice pgtrunse de idealul platonic,
imaginea plastia a doctrinei sale, aa cum Judecata de apoi"
sculptat la portalul meridional in veacul al cu irurile

48

www.dacoromanica.ro
de regi, de derici 0 de oameni de rind mergind spre Infern .0 Para-
dis sau lumea biblicilor strmo0", Adam 0 Eva, rechematA
In piatra portalului de miazanoapte, aduceau, prin marea lor con-
cretete i voint de a aduna laolald imagini i personaje pe care
omul medieval le credea a fi existat aievea, o parte din spiritul, i el
concret i sintetic, al secolului marilor analize de texte sacre 0 de
fapte ale naturii ajunse la erezia Albigenzilor 0 la experimentele
lui Roger Bacon , al marilor summae filozofice i literare ilustrate
de Toma de Aquino i de Dante Aligheri. in limpezimea mesaju-
lui su, de adina spiritualitate, Chartres r.'mlne, fr indoial,
un popas al luminii, al acelei lumini ce rzbate prin vitraliile de
un albastru intens, cu alburi strAlucitoare i cu reflexe purpurii,
ale catedralei ca in acea neuitat. Belle-Verrire" cintati de
Claudel dup cum rtnine 0 o oprire necesara, un popas pentru
cel ce vrea s intelea0 ceva din rigoarea dar 0 din fantezia, din
armonia ca i din claritatea spiritului francez.

www.dacoromanica.ro
Secvente de film in vechiul cnezat
al Vladimir-Suzdalului

Exista In acel extraordinar film al tacerilor prelungi i al creatiei


eterne care este In viziunea atit de poetica a lui Tarkovski
Andrei Rubliov", doua scene memorabile, sirnetric gezate la
Inceput i la sfIrit: cea a zborului", a saltului catre zari i catre
luciul nemicat al unor ape de dmpie, al c..'rui erou este un anonim,
unul dintre iniile de trani ai Rusiei anilor 1400 i cea a do otu-
lui" faurit cu geniala candoare de catre nevirstnicul copilandnu al
unui alt taran anonirn din acea pestrita lume peste care clrmuiau
cneji aflati In necurmate lupte presarate Cu cruzirni, cu invazii i
pirj oluri.
Cu cltiva ani In urma, calatorind In preajma zidirilor medievale
ale Rusiei, am ajuns lntr-o dupa-amiaza ttrzie de iarna pe un cImp
alb brazdat de cursuri de spa. secate i troienite, In fata singuraticei
biserid a Pokrovului de pe 611 Neri, Inaltata In piatra de Bolgar,
prin 1165, nu departe de Bogoliubovo, In amintirea unui fiu de
cneaz cazut in lupt Impotriva pagInilor de la Volga. Zvelta sobra,
cu atit mai sever, parindu-mi, Cu clt peisajul din jur era lncremenit
para. i Inghetat, biserica domina Intinderile tot mai cenuii catre
amurg i Imi parea cunoscuta, cunoscuta de mult, dei ma aflara
pentru India (NIA In aceste parti de lume. i atunci abia mi-am
araintit de prima secventa din Rubliov" In care, la ceasul zorilor
sau la cel al Inseririi, avintul spre Inaltimi al bisericii de piatra se
confunda cu zborul curind curmat al omului, i am tiut ca aici
i numai aid putuse fi ea filrnata..
Drumul m-a dus In acelegi zile la Vladimir, cindva capitala
marilor cneji care, cu apte veacuri In urma, preluau i continuau
In aceste tinuturi ale Rusiei central-rasaritene gloria straveche a
Kiev-ului, premergInd totodata vremii de marire a celuilalt mate
cnezat al evului de mijloc, cel moscovit. Aici, ridicata aijderea In

50

www.dacoromanica.ro
piatr i Impodobita In prtile-i de sus cu sculpturi antropomorfe
amintitoare para' de rornanicul Europei apusene, cu un decor vege-
tal trimitInd spre repertoriul Orientului, Dimitrievski Sobor, capela
disparutului palat al lui Vsevolod cneazul, fiul Intemeietorului
Moscovei din secolul al XII-lea care a fost Iuri Dolgoruki, arata
catre 1197 rafinamentul artistic i siguranta constructiva a meteri-
lor rui, deopotriva cu invecinatul l'aca metropolitan, Uspenski
Sobor, cu un aspect mai sobru reluat peste secole, In chip simbolic
pentru o anume continuitate artistica i politica, in chiar Kremlinul
tarilor de pe riul Moscova , monument unde in primii ani ai
veacului al XV-lea avea sa' osteneasca, zugravind, Rubliov el
insui.
Mai departe In calea mea, Suzdalul pastrat pina astazi ca un
autentic ora-muzeu mi-a oferit prilejul de a reIntllni locurile
In care fusese filmata pelicula lui Tarkovski. Nu departe de elegant
restauratul Rojdestvenski Sobor catedrala inaltata la inceputul
veacului al i cate adapostete, Intre altele, vestitele ui
de bronz aurite i decorate cu incrustatii Inchipuind scene biblice
i vrejuri, grifoni i lei, dragoni i psiri fabuloase de felul celor
pe cate folclorul rusesc le iubete dintotdeauna se afla o ripa
devenit celebra i ea de chid miracolul naterii sunetului, a sunetu-
lui imens i prelung din metalul greu al unui clopot medieval, a
fost filmat aici In Incheierea aceluiai Andrei Rubliov", ca o para-
digma a perrnanentei puteri de creatie a tuturor umililor i a tuturor
netiutilor istoriei.
Calatoria mea prin aceste tinuturi avea s se sfireasci In fata
acelui giuvaer de piatra, acoperit cu o adevarata ceaprazarie de
sculptura vegetall, anitnalieri i antropomorfa, care era i ultimul
ca data intre marile monumente ale cnezatului Vladimir-Suzdalului:
biserica de la Iuriev Polskoi ridicata, cu citiva ani Inaintea pustii-
toarei invazii mongole din 1240-1241, de catre Sviatoslav Vse-
volodovici, fiul ctitorului arnintitelor monumente din Vladimir.
Am avut neta senzatie aici, In fata vrejurilor cioplite In piatra ce
cuprindeau, uriae, fatadele bisericii, a animalelor exotice i fantas-
tice ce le impodobeau fie ele elefanti sau centauri , a portretelor
sapate In piatr ale cneazului-ctitor, ale cnejilor martiri Boris
Gleb, a chipurilor compunind legendare scene ale mitologiei
cretine, c ma aflu exact in punctul geografic In care traditiile cla-
sice ale Europei se intilneau cu exuberanta luxurianta i fastuoasa
a Asiei, ca i in punctul cronologic precis in care se incheia In

51

www.dacoromanica.ro
aceste tinuturi ale Rusiei, foarte curind devastate cumplit de ttari,
un cidu de cultur. Urmaorul moment de culme al vechii civi-
lizatii ruseti avea s* se desfpare in alte parti, acolo unde cel
mai mare artist medieval avea &a.' fieintr-un timp ce coincide
cu cel al inceputului de Quattrocento italian unul i. acelai cu
cel care stfalYtuse deopotrivI tinut-urile Moscovei i lumea Vladi-
mir-Suzdalului, acelai, in fine, care implicind i. intrupind o
intreag filozofie a omului avea sl devin eroul principal i. eponim
al filmului lui Andrei Tarkovski.

www.dacoromanica.ro
Calaretul din Siena

In ceasul In care m-am aflat pentru India data in fata solemn-


severului Palazzo Pubblico sienez, ar0ta amiezii de august golise
piata in forma de scold.. Din lutnina alba i necrutatoare, conturind
In claxitati cristaline coline, chiparo0 i ziduri catimizii, am patruns
trecerea a fost binefacatoare para. in Wile boltite i umbroase
ale primariei medievale. Am zabovit indelung dup ce o c.'utasem
dinadins In Sala della Pace" unde, In prima jumtate a celui
de-al XIV-lea veac, Ambrogio Lorenzetti, pictorul rapus de ciuma
neagra" din 1348, zugravise celebra alegorie politic a bunului"
0 a rului guvernmint", alit de graitoare in duritatea liniei, In
posomorirea culorilor i In schematismul compozitiei, pentru men-
talitatea Italiei obosita de razboaiele i secerat de flagelurile din
Trecento; am cercetat fiecare sal apoi, aflindu-i istoria, tiind astfel
cite ceva mai mult despre aceast republica oligarhica a Toscanei,
conservatoare i distanta, mindra i vanitoasa, bizantin, aulica
aurit, pe care dintotdeauna Florenta mi-o umbrise i mi-o diminuase
pe nedrept.
Iar atunci chid privirea, urmarind mai degraba liniile arhitec-
turii din Sala del Mappamondo", mi-a ajuns sus, deasupra unei
madone 0 a unor picturi mai tirzii, pe fresca din 1328 a lui Simone
Martini inchipuind pe Guido Ricdo da Fogliano, periplul meu
sienez se incheia, de fapt, cu cea mai exemplara imagine de ev mediu
din acest colt de Italie.
Imi este anevoie s' pun In cuvinte senzatia de acut dezolare
pe care am avut-o aici, in palatul unde patricieni i osta0 au decis
secole de-a rindul soarta Sienei, atunci chid am descoperit, decu-
pat pe albastrul intens al fundalului, profilul inexpresiv i, cu
atit mai cople0tbr al unui personaj care prin el Insu0 prin
banala celebritate a unor victorii repurtate In neinsemnate btlii

53

www.dacoromanica.ro
Intruchipeazi o Intreagi epoch' de ev mediu final. Era epoca sflqieri-
lor italiene din jurul anului 1300, cea pe care a consemnat-o, ca
nimeni altul, Dante, cu expeditii imperiale venite de la miazInoapte
de Alpi, cu sIngeroase lupte fratricide Intre guelfii sprijinitori ai
papei i ghibelinii partizani ai cezarului german, lupte pentru supre-
matii i jafuri perpetuate de-a lungul Intregului Trecento, cu ecouri
pin. In plin Quattrocento, vreme a unor cariere fulgeritoare de
condottieri" ajuni In fruntea unor cete militare pridalnice, de
feudali deveniti tirani, stpInitori ai unor cetiti mai mari sau mai
mid, mai prospere sau mai sirace.
La mijlocul veacului al XIII-lea, ghibelinii florentini, condui
de Farinata degli Uberti cel pe care divinul" su compatriot
din exil avea si-1 aeze intre personajele Infernului" , fug la
Siena de unde aveau si vini cu ajutor Impotriva dumanilor politici
ce nu erau mai putin concetitenii lor, iar la 1280 armata sienezi
Infringe la Montaperti pe cea a Florentei, rivalitatea sienezo-floren-
tini paraleli cu aceea veneto-genovezi sau cu aceea dintre
Siena i Pisa devenind traditionali In istoria Italiei dintre evul
mediu i Renatere.
In evenimente de acest fel avea si se ilustreze ca ef militar,
In prindi ani ai veacului al XIV-lea, descendentul unui vechi neam
emilian din Reggio, abia pomenitul Guido Riccio da Fogliano.
Stribunul siu, Guido, fusese un guelf cunoscut din secolul al
sprijinitor al papei Inocentiu al IV-lea, cu urmai ajuni la lnalte
demnititi In aceasti parte a peninsulei, precum Ugolino, podest
la Perugia, Guido al II-lea, capitano del popolo" la Reggio, Gug-
lielmo, episcop al aceluiai ora sau Niccol tatl lui Guido
Riccio tiranul acestei cetiti dintre Toscana qi Lombardia, con-
ducitor al ghibelinilor ins i vicar imperial, aliat al lui Ludovic
de Bavaria Impotriva pontifilor romani. Intr-un timp al foametei
i al revoltelor plebee din Siena, al 1nfruntirii deschise i crunte
Intre familiile patriciene, Guido Riccio da Fogliano conduce trupele
aristocraticei Republici contra pisanilor la Montemurlo, iar mai
apoi triumf asupra cetitilor Montemassi i Sassoforte, aceast
ultimi carnpanie sugerind poza" din Palazzo Pubblico pictoruldi
mult gustat de oligarhii cetii Inceputului de Trecento, celui pe
care Petrarca. 11 numea il mio Simone". Acest artist cruia, nu
demult, la noi, mai tlnrul coleg Victor Stoichiti i-a dedicat un
excelent eseu, a purtat adInc Intipirit, ca i Duccio inaintea sa,
ca i toti sienezii ce i-au urmat pink' In plin veac al XV-lea, pecetea
mentalitAvii until ora ce se refuza obstinat noilor timpuri, canto-

54

www.dacoromanica.ro
nIndu-se in traditia medieval a goticului. aci Simone Martini
este prin excelent un o-n gotic", un artist al liniei, al idealizrii
mult iubite in evul de mijloc, el vede, sub cerul Sienei, lumea i
chipurile personajelor sale, totul, In contururi ferme ce Inchid culori
ca vitraliile de catedrale, Intr-un grafism i Intr-o bidimensionali-
tate ce amintesc stilistic de ceea ce va fi, curind, peisajul goticului
international" al Europei occidentale cavalereti i curtene a sfir-
itului de secol XIV.
Nimic sau aproape nimic din ceea ce erau =tile c/tiguri plastice,
In ordinea spatiului In primul rind, din aceeai Toscarc4 i din aceleai
timpuri, datorate lui Zotus, pictor florets/it:us indeobte tiut ca
Giotto , nu rzbate In opera lui Simone Martini aa cum i-au
cunoscut-o contemporanii i urmaii contemplindu-i eroii preferati,
din cinul ceresc i din cel pmintean deopotriva, fie Intr-o fresc
din 1315 pentru acelai palat al comunei din Siena , fie in
imaginea Sfintului Ludovic de Toulouse pe care o realiza doi
ani mai tlrziu la porunca angevinilor din Neapole , fie In ceca
ce se pstreaz1 in vestitul Ilea de pelerinaj al Umbriei, la Assisi,
acolo wade multi dintre artitii peninsulari, de la Roma i Florenta,
de la Pisa i Bologna, au zIbovit i trudit Intru slava sanctuarului
franciscan, lnainte i dup momentul su de art cel mai celebru,
acela giottesc.
Lumea rzboaielor feudale nesfirite, cea al crei cronicar avea
s. fie, In Franta, un Froisstart; lumea condottierilor" pe care, In
Quattrocento-ul italian, un Ucello, un Verrochio i un Donatello
ii nemureau In picturi i statui, la Florenta, la Venetia i la Padova;
lumea cavalerilor, cavaleri-sfinti, ca Martin cel zugrvit de Simone .
la Assisi, cavaleri-regi, ca Robert de Anjou, napolitanul protector
al lui Martini, sau chiar cavaleri-artiti, cum a fost pictorul nostru
el insui, amintit ca atare intr-un document din 1317; lumea c.'pe-
teniilor feudale ce-i puneau spada In slujba oricrei cauze i ale
cAror spolieri Insingerau Europa; o lume de siluete elegante, de pro-
filuri desluite pe fonduri ireale de aur ca binetiutul i mult
reprodusul portret al regelui francez Ioan cel Bun, datorat unui
anonim sau conturate pe indeprtate fundaluri cu peisaje bucolice
precum, sub penelul lui Piero della Francesca, Federigo di Monte-
feltro ducele de Urbino; o lume a fastului opulent i a amnuntului
sclipitor pe care au intlrziat pritnitivii flamanzi sau miniaturitii
Frantei i ai Angliei din vremea rzboiului de o sut de ani"
acesta este universul medievalului Simone Martini. Al unui artist
ce i-a petrecut toat viata In umbra unor creneluri i turnuri gotice,

55

www.dacoromanica.ro
intre aristocratica Siena, curtea regala i atit de feudall din Neapole,
a neamului de Anjou, i curia papala de la Avignon, acolo unde
artistul avea sa inchicla ochii in 1344. i nicieri, imi pare, In toata
opera sa, atit clt o cunosc, nu se simte cu atita ark spiritul epocii
ce facea trecerea de la evul mediu la Renatere, ca In fresca sienezI
din 1328, platita cu cei 16 florini pe care Ii amintea scrupulos un
document al Republicii, inchipuindu-I, spre glorie venica", pe
cavalerul, pe feudalul i pe razboinicul Guido Riccio da Fogliano.
Profilat trufa pe calul acoperit intr-o infatiare aproape
halucinanta de valtrapuri necrezut de geometric-goticizante In
decorul lor, cu romburi negre i vrejuri verzi pe fond ocru, repetate
pe costumul calaretului, strajuit, pe un cer albastru intunecat, de
o cetate pustiita, cu palisade i land, i de o alta in care pulsear
Inca viata unei tabere militare, printre baniere fluturInde i corturi
senioriale lmpodobite cu steme, Guido Riccio inainteazI la pas,
ca un simbol aproape abstract al razboiului, al dezolarii i al sin-
guratatii, al unei singuratati teribile care te copleete i astazi, In
acorduri de azur i de aur.
Era de fapt nu singuratatea cilaretului-condottier, nu cea a pei-
sajului parca selenar pe care 11 traversa, ci una a intregii lumi, deve-
nind la rindu-i o angoasa care, dincolo de orizontul medieval, dincolo
de zidurile palatului din Siena, m-a facut, contemplind fresca, sa-mi
amintesc de un alt artist al aceleiai Italii, un artist care, apte veacuri
dupa Simone Martini, a fost, In pictura', poetul aceleini solitudini
universale. Cit ar parea de curios unora, gindul m-a purtat la
Giorgio di Chirico.
nu m-am putut infrina, tiind cit de subiectiva i de spe-
culativ ar putea /rea apropierea, sa' nu pun alturi, In muzeul meu
imaginar, pe goticul pictor sienez din Trecento i pe modernul
pictor nscut la Volo, in Grecia, dintr-o familie venit din Ferrara;
din acea Ferrara pe care o apropiu mult de Siena, la fel de severa,
la fel de distanta, aplecata uor spre o anume atmosfera i spirituali-
tate transalpina', acolo uncle Chirico se va intoarce, el Insui, In
anul izbucnirii primului razboi mondial, atunci clnd dupa fami-
liarizarea, la Miinchen, cu mistica germana, dupa o edere florentina'
i o alta la Milano, de unde li va fi venit i gustul pentru grotescul
pictor cinquecentesc Arcimboldo, manieristul fantast ce prefigura
suprarealismul i unea spiritual cei doi versanti ai Alpilor, lumea
Germaniei i aceea italiana' avea sa intemeieze, impreuna cu
Carlo Cana. i In legatura cu celebrul poet futurist Marinetti, ceea
ce s-a numit In plastica moderna' europeana scuola metafisica. Era,

56

www.dacoromanica.ro
In fapt, pictura metafizica", o arta a contururilor nete i pure,
emblematice, a fiintelor omeneti devenite manechine deloc
deprtate, Imi pare, de papua-cavaler din fresca medieval de la
Palazzo Pubblico din Siena , a pietelor dearte i a arhitecturilor
misterioase Implintate In peisaje pustii precum cetatile Monte-
massi i Sassoforte pictate la 1328 de Martini , a zidurilor, a strzi-
lor, a colinelor singuratice, izolate, scoborIte parca dintr-un vis,
isclnd taine i IntretinInd o perpetua drama.
ktre cele dou singurItati, la fel de metafizice" dei despar-
tite de atitea sute de ani, Intre arta lui Simone Martini i aceea a lui
Giorgio di Chirico, mi s-a pirut ca Intrevad o ascunsa continuitate
a paradoxului italian, Intre omenescul profund i negraita cruzime,
intre distrugere i splendoare.

www.dacoromanica.ro
Ctitorii ale Rinului
de la Nibelungi la Goethe

Dac este adevArat a fluviile adun spre malurile lor oamenii


0 c oraele sau tinuturile strhltute de aceste ci de ap 10 au
asemnri, destine legate 0 istorii paralele, a deschiderea unor
acelora0 orizonturi a unit soarta politicl dar 0 aceea a civilizatiei
regiunilor riverane, atunci putine cazuri slut mai exemplare declt
ce! al Rinului. Intlhilt In puncte felurite ale curgerii sale, prin
cimpia olandez i In Alsacia, In Germania 0 In muntii elvetieni,
Rinul creeaz, ai senzatia, o atmosfer. de unitate uman, trasInd
de la Alpi la Marea Nordului un drum care constituie poate expresia
geografia 0 psihologicl cea mai proprie pentru ceca ce denutnim
Indeob0e Ocddentul european", aceasta pin astzi 0 incepind
din Indeprtata antichitate latin, atunci chid aid se afla un hotar
al Romei, cu cetti Infloritoare ce se numeau Badlia, Argentorate
0 Augusta Treverorum, Mogontiacum, Bonnensia 0 Colonia Agri-
pinensis, cele ce vor deveni Basel, Strasbourg 0 Trier, Main; Bonn
0 Kln. Dar Rinul acestei istorii dep.rtate este 0 cel al genezei
unor legende celebre tedescoperite de romantismul german, cea
a lui Lorelei 0 cea a aurului pzit de mitologicii copii ai cetei"
ce erau Nibelungii, a acelui tezaur ce recheam parcl o lume pre-
medieval iubitoare de strAlucirile fastului barbar 0 care, prin tot
ceca ce simbolizeaz, st cumva In centrul poemului epic-eroic ce
evoca, ctre 1200, epoca neguroas a primului mileniu franc, bur-
gund 0 hunic, prin sIngeroasele lupte In care se ilustraser Gunter
din Worms 0 Crimhilda, Hagen, Brunhilda 0 luminosul Siegfried.
Din aproape acelea0 timpuri, care pentru India oar au dat o con-
figurare cert i aparte prtilor renane m gIndesc la evul caro-
lingian 0 la acelea romanic ce inaugura, pentru Apusul Europei,
cultural vorbind, tnileniul nostru , ajung la noi ecourile unor
hotrltoare actiuni imperiale, ale unor evenimente politice de mara

58

www.dacoromanica.ro
In care risunau erau pentru prima oari consemnate ca atare
cuvintele unor limbi cu strIlucit viitor precum franceza si germana,
la Stradiburc" si la Francofurd" nu altele dedt Strasbourg
si Frankfurt de pe Main , dupi cum, tot de atunci, ni se pstreazi,
solemn i impresionand In cenusiul pietrei sale, capela palatini
tnlat acum aproape douisprezece secole pentru Carol cel Mare
de citre Odo de Metz, cu planuri, coloane i mozaicuri inspirate,
ba chiar importate din Ravenna italic'; si tot atunci, In Roma
Nordului" cum mai era denumit prestigiosul centru de viati
spirituali de la Kln se Intilneau In arta locului traditii ale arhitec-
turii romane, masive structuri romanice, aurul i sdipirile policrome
ale unui Bizant bine stiut de fiurarii renani In epoca Impiatiei
ottoniene, dui: cum la Mainz si la Trier, la Worms si la Bonn, la
Speyer si la Basel erau Inltate catedralele secolelor X, XI si XII,
foarte Inrudite stilistic Intre ele, cu cripte aclind adipostind mor-
mime imperiale, cu altare de aur de o bogitie nelnchipuiti, cu o
plastid' sculptati ce se adiuga vibratiilor unor fatade ritmate de
galerii de colonete.
Dac aceast lungi epoci de ctitoriri era In esenta sa
profund feudall, legati de patronajul unor foarte luminati mece-
nap, indeobste puternici printi ai bisericii" renane, precum Bruno
Heribert de Kln, Egbert de Trier sau Willigis de Mainz, indu-
bitabil este faptul c veacul ce Incepea la 1200 avea si fie momentul
cel nou al impunerii orisenilor In istoria acestor pirti de lume,
orseni ajunsi treptat la o autentici concurent cultural cu fas-
tuoasele curti arhiepiscopale i mirturisindu-si ascensiunea prin marile
edificii care erau catedralele.
In aceasti vreme, clnd de pe un mal spre altul al Rinului cill-
toriile oamenilor, ale motivelor i structurilor artistice, ale temelor
literate erau necontenite, clnd subiecte ale poeziei epice franceze
a unui Chrtien de Troyes, scriitorul de exceptie al secolului prece-
dent, pitrundeau, lndeosebi prin contacte petrecute In aceste pirti
renane, In epica cavalereasci german a unor nobili, precum acela
din Strasbourg pe nume Gottfried, Intruchiparea plastici a tmor
asemenea fecunde Intilniri aveau si fie, din nou la Strasbourg ca
si la Sancta Colonia, vastele catedrale gotice Incepute In veacul al
XIII-lea i In care noul stil, apuseanul opus francigenton, se altoia
pe fondul cu mult mai conservator al traditiei germanice. Ziditi
din piatra rosiatici de Kronthal de-a lungul unui Intreg veac, pini
dupi 1280, de mesteri diferiti care au putut sau nu si-si realizeze
proiectele In fruntea cirora se cuvine a aminti numele lui Erwin ,

59

www.dacoromanica.ro
fricheiata drziu, dupa 1400, catedrala strasburgheza In care poate
cele mai celebre slut, Inainte de 1250, sculpturile cu sens alegoric,
cu maiestuoase unduiri, de la portalul transeptului meridional
pastreaz'A pentru sine farmecul Imbinarii, deloc simetrice, a numeroase
etape Etilistice, pe care nu o mai regasim In cealalta ctitorie renana
care este catedrala din Kln. Izolat Intr-un peisaj de arhitectura
precumpanitor romanica, acest lacas ridicat Incepind cu mijlocul
secolului al dup modele franceze, In piatra de Drachen-
fels, anume pentru a adaposti faimoasele presupuse relicve ale regi-
lor magi", ofera mai curind o not de sobrietate severa a decorului
sculptat mai bogat doar la portalul meridional, de o curteara
eleganta, compus abia catre 1400 ,dup cum simetria rece a parti-
lor edificiului incheiate numai In secolul trecut las privitorului
senzatia unui vast decor de teatru pe alocuri putin convingator.
Singura pictura medievala a scolii din Kln, cea a unui magister
Wilhelmus la fmele veacului al XIV-lea, cea a unui Stephan Lochner
spre mijlocul secolului al XV-lea, Inecata In aur i cu personaje
feminine cu fruntile bombate, nu lipsite de o anume morbidete,
atenta." la toate detaliile fizionomice si de costum redate cu minutia
somptuozitatea orfevrilor , va fi adus caldura culorilor sale
intre zidurile sure ale uriasului edificiu de pe malul Rinului,
madonele, cavalerii si sfintii locali, precum Gereon si Ursula,
din altarele zugravite, lntr-o lumina' ireala, izvorlta para.* din fai-
moasa mistica renan a epocii, ilustrat de un Eckhart, de un Tauler
sau de un Heinrich Suso, cel care stia si afirma ca pentru adinca
reculeasa sa cugetare omul se cadea sa. fie /nconjurat de atit de
omenestile opere ale fratilor s'Ai, pictorii.
Para a avea amploarea realizarilor intelectuale i artistice din
Germania de sud, de la Augsburg sau Niimberg, i cu atIt mai putin
pe aceea din T'Asile de Jos pentru a vorbi numai de tinuturile
pe care Rinul le-a unit dintotdeauna Renasterea renan nu e
mai putin un fenomen demn de tot interesul. Ii descifram pecetea
In sculptura scenografica" a unor altare din secolul al XVI-lea
de la Xanten, Clves si Utrecht datorate unor artisti locali mai
putin renumiti, In Rathaus"-ul din Kln cu loggia si medalioane
amintind de Italia, aceeasi Italie ale carei ecouri se regaseau In palate
din Basel atnintind de cele ale unor Serio i Palladio Inaltate In
peninsula de la sud de Alpi. Dar, fira Indoiala, spiritul nou burghez
si laic, prefigurat de miscarea comunali a evului mediu, era cel
mai bine reprezentat aici, pe valea Rinului, de o universitate urna-
nista precum aceea din Basel, ilustrata de profesori de felul eru-

60

www.dacoromanica.ro
ditului cunoscator al limbii grecesti si al celei ebraice care a fost
Reuchlin, sau al ciudatului medic-alchimist elvetian numit Para-
celsus; si tot asa, semne de neconfundat ale aceleiasi Renasteri erau,
In aceste parti europene, crearea unor bogate biblioteci precum
cele din Trier si Strasbourg cu manuscrise medievale celebre,
ornate cu miniaturi, intre care se numara, pina acum un veac chid
a disparut in flacari, i unicul exemplar al enciclopediei" datorate
Heradei de Landsberg i intitulate semnificativ Hortus Deliciarum
sau, catre 1450, ()data cu truda acelui ilustru fiu al Mainz-ului care
a fost Johannes Gensfleisch mai bine cunoscut in istoria civili-
zatiei mondiale sub numele de Gutenberg , aparitia unor centre
tipografice in principalele orase renane. Aceste cetati ale Rinului,
ce au vazut in veacurile XV si XVI importante concilii din vremea
de criza a papalittii i hotaritoare diete in epoca Reformei, care
au cunoscut ambianta unor scrieri polemice si de o necruttoare,
umanist ironie la Basel isi incheia viata strlucitul autor al
Elogiului Nebuniei", Erasmus din Rotterdam, iar la Strasbourg
s-a nscut poetul Sebastian Brant care ne-a lsat cunoscuta Corabie
a Nebunilor" , nu au incetat a fi i in timpurile moderne locuri
insemnate pe harta culturii continentului.
Marcate tot mai mult de ascensiunea politica si de stralucirea
civilizatiei franceze a secolului lui Ludovic al XIV-lea" si a veacului
de glorie al Vechiului Regim incheiat de Revolutie, orasele Rena-
niei de unde devenise obligatoriu pentru aproape fiecare om
cu stare al secolelor XVII si XVIII sa porneascl in calatoria spre
Franta, In obisnuitul Kavalierstour" au fost impinzite de palate
baroce, rococo si neoclasice, In vechile cartiere medievale dar mai
cu seam in resedintele aristocratice nou aprute, dupa moda Ver-
sailles-ului, pe toat valea Rinului. Pentru principii-arhiepiscopi
de la Kln, Trier si Mainz erau inaltate acum palatele de la Bonn,
Coblenz i Aschaffenburg datorate unor arhitecti francezi de talia
lui Robert de Cotte ativ i la Strasbourg unde ridica armo-
niosul, elegantul palat al familiei de Roban , a lui Nicolas de
Pigage si a lui Antoine Franwis Peyre ce aduceau aici ca i la
Mannheim, ca si la Frankfurt nouttile gratioase sau sobre ale
Parisului, intr-o atmosfer cosmopolita, internationalk dotninata
de n Aruntele curti ale suveranilor renani.
Intr-un asemenea peisaj cultural avea s vad' lumina zilei,
Frankfurt, la 28 august 1749, odat cu a douasprezecea bataie a
clopotului de amiaza", cum avea el insusi sa o consemneze undeva
In Poezie i Adevar", ilustrul cetatean al Renaniei care a fost Johann

61

www.dacoromanica.ro
Wolfgang von Goethe. In viata sa marcat incontestabil de o
nostalgie mediteraneanl, greco-roman, ce nu va fi fost strin,
s-a afirmat, de chiar originea lui lntr-o lume germanicI atIt de impreg-
nat de latinitate precum era aceea renan trecerile i popasurile
pe valea Rinului au constituit momente importante. Mai mult dedt
crtoria sa aid, In 1774, sau dedt aceea grbit din 1792, In preajma
bfliei de la Valmy, va fi contat desigur oprirea-i strasburghez1
din 1770-1771, etap romantic ce urma zabovirii In dasicistul
Leipzig. Aici avea s descopere Goethe, dincolo de fiorii adoles-
centei, cu ecourile celebre din Suferintele tInrului Werther",
poezia medieval german i gIndirea lui Plotin, textele ossianice
i pe Shakespeare, o IntreagA lume indeprtat In tirap i totui
atit de rear pentru cel ce vedea zilnic i admira nespus catedrala
din Strasbourg, cu tot ceea ce aceasta cuprindea de la sfint la mon-
stru", de la frunzI la crestturI". lar Imprejurarea ca." aid i acum,
In epoca sa renan, scriitorul a conceput primele schite ale Faus-
tului" reprezentat, In legenda sa medieval, In strvechiul burg
alsadan Intr-o vreme nu Indeprtat de anul 1782 chid aprea
pentru India oar o editie a Cintecului Nibelungilor", capt dintr-o
dat o valoare de simbol pentru legtura nevIzut lntre doul dintre
culmile creatiei artistice germane a tuturor timpurilor.
Dup cum pentru Intreaga Renanie, iaraqi valoare de simbol
Imi pare a avea faptul c marii ei fii alIturi de Goethe, ei skit
Ludwig van Beethoven, nscut In 1770 la Bonn, i Karl Marx,
care vedea lumina zilei In 1818 la Trier au pornit de aid spre
alte zri, purtind In geniul lor amprenta unei admirabile i vechi
moteniri de cultur i de europenitate din care nu putuse lipsi
Insemnul de noblete spirituala conferir de inconfundabila lume a
Rinului.

www.dacoromanica.ro
Europa de la DunArea de Jos

Mi s-a intimplat, patrunzind In bastionul putemic i sumbru de


la Vincennes, acolo unde, hi padurile de la rasarit de Paris, 1i avuse-
ser efemer reedinta atitia regi ai Frantei, de la Ludovic al VII-lea
Filip August, pina. la Filip al VI-lea i Carol al V-lea ultimii
doi, adevarati ctitori ai fortaretei , mi s-a intimplat, spun, O. rea-
lizez Inca o data adevaratele dimensiuni ale Europei de acum ase
veacuri, &dui ducindu-ma tocmai la o manastire din partile Olte-
niei dinspre Dunare. Legatura, numai apare,nt derutanta, Ii gsete
lamuriri limpezi, caci am fa'cut-o brusc in clipa in care am afiat de
la insotitorii mei ca. traversez, Intr-o rece Incapere gotica a donjonului,
locul unde fusese gazduit Insui Sigismund de Luxemburg, suve-
ranul cel dindi In ierarhia feudala a continentului de la inceputul
secolului al XV-lea, cirmuitorul sfintului imperiu roman de creatie
germana i regele Ungariei, atunci pe chid era cantor In Extremul-
Occident, prin Franta, prin Burgundia i prin Angla, intre 1415
1417.
Cruciatul rizboinic de la Nicopole i. aliatul lui Mircea cel Batrin,
devenit imparat in 1411, augustul personaj adt de cultivat i de
umblat, dar atit de nenorocos In intreprinderile sale politice, fat
de turci i. fall de papi, fata de hussiti i fat de regii de la Londra
i Paris al dror trist i sfiietor conflict feudal a voit zadamic g-1
medieze, fusese oaspetele suveranilor Frantei i. Angliei In chiar
anii in care victoriile armatelor insulare cea mai celebra fiind,
desigur, aceea de la Azincourt aveau s facI foarte curind i.
pentru foarte putina vreme din Plantagenetul Henric al V-lea mo-
tenitorul" francezului.Carol al VI-lea de Valois.
Cu imaginea, In fata, a cavalerescului timp care era cel din jurul
lui 1400, cu imagini de cetati, razboaie i seniori, dintre care cel
mai vestit In epoca era tocmai ultimul vlastar al dinastiei de Luxem-

63

www.dacoromanica.ro
burg, mi-am amintit, aadar, In incinta castelului de ling Paris, CA
intr-o toamng dintre cele ce au urmat cgltoriei franco-engleze a
impgratului Sigismund, mai precis spus in luna lui octombrie 1419,
acesta avea sg se opreasca in pgrtile Severinului la mgnstirea romg-
neascg de la Vodita. Aici, Intr-a dougzeci i opta zi a amintitei luni
din amintitul an, impgratul-rege venit In campanie impotriva osman-
liilor ce atacaserg la Dungre i pgtrunseserg in Tara Romineasa
a lui Mihail, fiul abia dispgrutului Mircea, ddea dupg o cutumg
feudalg bine stiutg. cgluggrilor de la Vodita i Tismana, din cele
doug ctitorii ale rgposatului popg Nicodim", o serie de intriri
i de privilegii, mentionindu-se in finalul pergamentului slavon
faptul cg s-a dat aceast' carte la Vodita".
Trecind peste detaliul c vizita mea la Vincennes avea loc, ca o
stranie potrivire, la citeva saptgrnini numai dupg ce strgbatusem
pe jos drumul de la Severin la Virciorova i, mai departe, in pgdurile
cgtre Vodita, amintitele doug cglgtorii ale lui Sigismund, deopotrivg
clue inima Frantei i cgtre Dungrea de Jos romneascg, mi-au con-
firmat cit de unitarg era, in fond, istoria europea.n a acelor veacuri,
cit de international i de deschis era climatul epocii cavaierilor"
cum a numit-o atit de inspirat Nicolae Iorga aceea In care
dinspre Apus veneau spre Balcani i spre tgrile rornne cglgtori
nenumrati.
Era acelai climat care adusese cgtre Marea Neagrg, In bgtglii
singeroase sau in expeditii trufae de la Orova la Nicopole
i de aci la Chilia, la Varna sau la Mesembria cortegiile somptu-
oase ale unor conti de Savoia sau viitori duci de Burgundia, ale unor
conetabili ai Frantei sau infanti ai Portugaliei, ale unor condot-
tieri" din Toscana sau cavaleri din Germania; acelai care indemna
intru cgltorie misionarl, sub pavgza Romei, pe unii cgluggri domini-
cani i franciscani ajuni s Intemeieze episcopate i mgrastiri cato-
lice In principalele civitates carpatice i pontice la Severin sau
Arge, la Baia sau Siret, la Moncastro sau Vicina unde romini
i halcanici, saxoni i italieni, armeni, evrei i musulmani convie-
tuiau Intr-o civilizatie de sintez, intemational" i de frontierl",
caracteristia acestor pgrti ale Europei rsg'ritene in cu mult cea mai
mare parte a evului de mijloc.
E anevoie, desigur, istoricului de azi sg refack din frinturi de
texte ce povestesc fapte de arme, cgrtoriile lungi i intilnirile de
tot felul ale oamenilor Apusului i Orientului ajuni cu rosturi
felurite la Carpati i la Dungrea de Jos, fie i numai crimpeie de viatg
romgneascg de la finele unui veac ce fusese i al intemeierilor" de

64

www.dacoromanica.ro
tar, de viat aulia desfsurat la curtea Basarabilor i Musatinilor,
acolo unde multi dintre cei veniti de departe poposeau, aducind cu
ei gusturi si mode felurite, ducind cu ei, la rindu-le, mai cu searn:
In Occidentul iubitor de suveniruri antice la acest Inceput de Quat-
trocento, amintirea limbii si a obiceiurilor celor mai rsriteni cobo-
ritori medievali din legiunile romane.
intr-un secol In care miniaturile fratilor Limbourg sau altarele
pictate de marii flamanzi din Ypres, Brugges i Gand sau frescele
unor Lorenzetti i Masolino se asezau la confluenta simbolului
si a irealului medieval cu cele mai pmhitene realitlti ale omului
ale Cettii, In care brocarturi i giuvaeruri scinteiau pe fundaluri de
arhitecturi i imaginare peisaje ce chemau ochiul s se desfete cu
bucuria amnuntului plin de viat, Intr-un veac In care Bizantul
Paleologilor se Inchidea si mai mult asupr-i, In maiestuoasele,
feericele sau grav-asceticele picturi murale din mnstirile i biseri-
cile Balcanilor si ale Asiei Mid, mi se pare CI tlmcitorul cel mai
bun al mentalittii i sensibilitii romnilor, asezati ?titre Apusul,
goticului international" si Orientul bizantin, rmhte asijderea
ha poate cu atit mai mult, Intr-un orizont al oralittii neconvertite
Ina In pagina de cronic. scris sfera plasticului. De fapt, aceea a
formelor si a culorilor, a arhitecturii si a costumelor, a podoabelor
si a vaselor smltuite, a monedelor si a sigiliilor, a frescelor si a cio-
pliturilor in piatr, toate rechemate de istoric, fie si numai In starea
lor adesea fragmentarl i precarl , spre a Inchega un moment esen-
tial al vechii civilizatii a romnilor, cel al racordrii lor definitive la
peisajul unei civilizatii mai largi, ce era acela al Europei unor noi
botare in preziva Renasterii.
Dota lucruri aparent contradictorii trebuie s-si dea mina la
scrierea unui asemenea capitol: investigarea de amAnunt, tradus
intr-o cercetare minutioas de documente aflate, aparent, foarte
departe de faptul de art de la privilegiul comercial la textul
bisericesc i fantezia, fantezia cenzurat, care sl ingkluie unei
ruine s devin donjon feudal, unui fragment de broderie gsit
intr-un mormint sau unui tablou votiv repictat In epoci mai tirzii
s sugereze croiala de costum seniorial, unei podoabe miglos
cizelate In metal pretios sau unei cupe de lut asternute cu smalturi
strlucitoare afle locul, fiecare, In portul sau in incAperea prin-
ciar i boiereasc, ba chiar i in cea a unui bogat tirgovet de la finele
celui de al XIV-lea veac.
Arta de la Carpati i Dunre din jurul lui 1400 asadar dintr-o
vreme In care intregul continent tria sub semnul luptelor si al expe-

65

www.dacoromanica.ro
ditiilor feudale pustiitoare, dar si sub cel al dialogului dintre Orient
si Occident, IncA neintrerupt brutal prin cuceririle sultanilor, dialog
al politicii si al confesiunilor, la dimensiunile europene ale politicii
statelor si la cele, cu mult mai mrunte, ale vietii oamenilor tre-
buie evocat in primul rind prin zidirile ei; de fapt, printr-o anume
arhitectur, o arhitectur ale cArei siluete se pot deslusi in fundalu-
rile unor picturi ale Occidentului gotic indeosebi. MA &dew la
cetti, fortificatii severe de piatrA de felul celor pe care le stim de /a
Portile de Fier ale DunAril unde se pAstreazi turnurile unui eas-
trum Zeurini, zidurile cettii Grdetului sau cele ale castelului" din
anticul castru al Drobetei pink' in cimpia munteanl a fluviului
la Giurgiu si la Mgurele, acolo unde cruciati burgunzi poposeau
In ajunul cAderii Constantinopolului descriind intocmirile de aid ale
voievozilor valahi , pin in Dobrogea neguttorilor italieni si
a primilor Basarabi, mai apoi a turcilor osmanlii la Enisala si la
Hirsova , si mai departe, in muntii Argesului la faimosul fort
de la Poenari in care traditia a voit sa-1 aseze pe legendarul Dracula
, la Suceava si la Neamt, unde stau mrturii pin azi, pentru vea-
cul intemeierii Moldovei, unele zidiri ale celor dintii Musatini.
Turnurile si bastioanele ptrate sau circulare, gAsite deopotrivA
In lumea franco-germana si in aceea balticl, in Bizant si in Balcani
sau la Locurile Shute ale cruciatilor, in Siria si Palestina, si care erau
pretutindeni nota dominant a arhitecturii castrale" europene, a
goticului matur sau a Orientului bizantin, vor fi fost intregite
In peisajul arhitectonic al acestor vremuri prin alte edificii,
precum, in tinutul dintre Dunre si Mare sau dincolo de gurile fluviu-
lui, cele familiare comunelor" de pe coastele ligurA si veneed, cu
fondachi" si logge" de felul celor pe care tratatele Genovei cu
bazileii, cu cirmuitorii balcanici si stApinitorii dobrogeni le amintesc
si care azi cu totul disprute vor fi fost, la Vicina si Moncastro,
la Licostomo si Chilia, aidoma celor din Pera constantinopolitan sau
din Caffa Crimeii, acolo unde aceiasi neguttori ridicaseed, intr-un
eclectic stil indeobste denumit italo-pontic", clAdiri somptuoase
ce-au putut pstra pira tirziu precum sub pana lui Ureche croni-
carul traditia vie a gustului genovez pentru arta arhitecturii.
Cu mult mai exemplar pentru chipul in care mediul feudal roma-
nesc din jurul anului 1400 recepta, deopotrivA, sugestiile artei occi-
dentale si ale celei rsritene este, neindoios, cazul unor planuri si
structuri de biserici, intr-o epocA in care elocventa simbolului plas-
tic al credintei celor multi nu mai trebuie comentatA. Este mai putin
vorba aici de edificiul gotic bisericA de obste steasc, urbandi sau

66

www.dacoromanica.ro
monahall, cu obisnuita-i simpla nava i cu contraforti, de aspect
provincial, modest, aidoma atitor i atitor lacasuri ce acopereau
Europa, din satele i tirgurile Frantei pin. In cele de sub Carpati,
si pe care la Severin, sau in acea eivitas Moldaviensis care era Baia,
sau la Baratia Cimpulu.ngului ni l-au lasat, din secolul scurs intre
inceputul veacului al XIV-lea si prima parte a veacului urmator,
episcopii catolici sau orasenii transalpini coboriti in centrele de viata
romneasca, cit mai ales despre acele ciudate i originale Imbinari
de viziuni spatiale si programe arhitectonice ale Apusului si ale Bi-
zantului, pe care le intilnim in vechi vetre de istorie autoh-
tona.
Am in minte, spre pild, biserica din curtea domneasca, de la
Cimpulung si pe aceea, de asemenea princiara, de la Rduti, si una
cealalt coincidenta sernnificativa. capele ale voievozilor inte-
meietori de stat, si una si cealalt marturisind, catre mijlocul veacu-
lui al XIV-lea, un acelasi gust pentru compromisuri stilistice crea-
toare, cu o aceeasi contopire mai stingace sau mai subtila a
unor planuri i spatii de arhitectura bazilicala gotica, cu corectii
tinind de traditiile bizantino-balcanice ale locului. E drept c aseme-
nea cazuri sint singulare apartinind, parca programatic, primelor
decenii de existent ale Tarii Romanesti i Moldovei, aflate la incepu-
turile lor politice intr-o neintrerupt si patetica lupt de afirmare
si de confruntare cu vecinii intru creatie statala, intr-un spatiu 'Ana
atunci disputat de imperiul bizantin si de cnezatele rusesti, de rega-
tele Poloniei i Ungariei, i CA ele nu vor fi dattoare de traditie in
arhitectura romanilor din evul mediu.
Dar era firesc, pe de alta parte, ca intr-o ambianta de arta' cato-
precum aceea a Transilvaniei, tinind de una dintre cele mai
orientale prelungiri ale goticului european cu vaste catedrale
acum inaltate la Sibiu si la Sebe, la Cluj si la Brasov, cu ctitorii mai
modeste in satele romanesti, in cele de colonizare germana sau secu-
iasc , arta feudala ortodoxa a romanilor de la miazazi i rasarit
de Carpati s sufere importante contaminari. A cestea s-au consu-
mat nu in domeniile majore ale arhitecturii i picturii investite
cu un sens politic si liturgic, cu o simbolica precisa de sorginte
bizantino-balcanica, raspunzind unor anume trepte ale integrrii
civilizatiei romanesti in cea a sud-estului european, ci in acelea mai
putin canonice", mai libere de ingradirile traditiei, mai supuse
modelor trecatoare, hazardului prezentei unor ateliere de mesteri
itineranti, mai subiective" a spune, mai legate de gustul individual
al unor inalti feudali pe care imprejurari ale cruciadelor tirzii",

67

www.dacoromanica.ro
cltoriile in Ardeal, in Ungaria sau in Polonia, contactele felurite,
pe pamint romanesc, ca purtItori de straie, podoabe i obiceiuri
ale Apusului fie ei negustori genovezi i sai, mercenari ger-
mani sau seniori burgunzi i-au facut mai apropiati de felurite
modalitati de manifestare a civilizatiei occidentale In cimpul plasticii,
In deceniile triumfului goticului international": ma gindesc, de
pilda, la sculptura In piatrl i In lemn, la costum, la argintaria laicl
i liturgica, la ceramiel chiar.
Chipul In care arta locala, de secole deschisa formelor, structuri-
lor i motivelor decorative ale Balcanilor i ale Bizantului, a receptat
i, mai ales, a interpretat, in dteva rinduri, modelele apusene, este
deosebit de graitor pentru puterea de absorbtie, de intelegere a mediu-
lui romanesc, pentru inteligenta adecvarii la spiritul plastic autoh-
ton a unor formule ce Ii erau acestuia In foaite mare masura straine
morfologic i ideologic vorbind i explica In bun parte ceea ce
se va petrece In secolele urmatoare ale evului mediu, in materie de
sinteza artistica Orient-Occident, In tarile romane.
in ansamblul artei aulice", de patronaj princiar, din Tara Roma-
neasca a ultimelor decenii ale secolului al XIV-lea, printre cele mai
elocvente exemple In acest sens sint cele oferite de piesele de sculp-
tur In piatra Intilnite In naosul bisericii Sfintul Nicolae din Arge
necropola princiar i lacaul clerului bizantin din voievodatul Basa-
rabilor iar Intre acestea, In primul rind, se cuvine a fi amintit
aa-numitul gisant" crezut de traditie drept o imagine a legendarului
Negru-Vod, de fapt, banuit cu mult temei a fi aceea a lui Radu I,
precum i sarcofagul ce acoperea locul odihnei de veci a unui alt
domn muntean, nu mai putin ilustrul Vladislav - Vlaicu. Un monu-
ment In care Inriuririle plasticii funerare gotice sInt evidente
dupa cum limpezi sint i ecourile costumului apusean dinainte de
1400 in tunica colant i in mantia ce Inveminteaza, in gisant",
pe defunctul Radu Basarab, fiul catolicei Clara, iubitorul de insemne
heraldice, aflat In relatii cu Signoria venetian i un altul ce pas-
treaza adinc Intiparita, In armoniosul sau decor geometric i vegetal,
pecetea stilistica a lumii balcanice din Bosnia pina la Bizant spre
care trimit, incarcate de simbol, pomul vietii" i rozeta-virtej cio-
plite pe fata principal a sarcofagului lui Vladislav I puteau sta
alturi, In preajma anului 1400, sub boltile i frescele amintitoare de
Constantinopol i de Salonic ale bizantinei biserici de imperial
maiestate din Argeul Munteniei, i confirm o data mai mult, mi se
pare, acea vocatie i deschidere internationall" a artei romaneti,
de la inceputurile sale Inca primitoare de sugestii ale unor arii artis-

68

www.dacoromanica.ro
tice deosebite, ba chiar, uneori, contradictorii sub speda ideologiei
si a canonului plastic.
S-a intimplat, desigur, In acea epocl frmintat, de cutri cultu-
rale, de receptare a unor ecouri foarte directe ale artei gotice si ale
artei bizantine paleologe, ca mediul feudal romnesc sl fi fost pus
In chip nemijlocit In fata unor piese de art strin, ajunse pe felurite
cl'i In tinuturile noastre, fie din cele tinind de mobilierul sau de ves-
tnintele liturgice catolice i ortodoxe, fie din cele apartinlnd costu-
mului seniorial, bijuteriilor sau ceramicii mai scumpe.
Asa s-au petrecut lucrurile, spre pildk cu lada de lernn din
familia vestitilor cassoni" italieni ce Impinzesc muzeele Llumii
pIstrat pin. azi In colectia mknstirii Putna, bogat decoratk In relief
plat si Cu incizii, cu migala si cu grija de detaliu ce amintesc truda
argintarului, cu scene evanghelice elegant compuse, cu vrejuri, lei,
dragoni, sfincsi, Ingeri i scuturi heraldice, toate concepute In cea
mai bun manierk a goticului de inceput de seco! XV din spatiul
nord-italian si pe care e sigur c o putem pune In legIturi cu rapor-
turile intretinute de Suceava vremii lui Alexandru cel Bun In mediile
negustoresti, clericale sau artistice, familiarizate cu arta apuseank
din acea Cetate Albk cu nu putini locuitori veniti de pe coasta
gurk; tot asa, fled' Indoialk se explid prezenta In mormintul dom-
nesc de la Bistrita al aceluiasi voievod moldovean Alexandru
a catifelei italiene, poate de Toscana, cusut cu fir de argint si de aur,
cu palmete, vrejuri i fructe de rodie, adus pe drumurile de negot
ce legau Moldova, prin Marea Neagr sau prin Liov, de peninsula
dintre Alpi i Mediterana. lar atunci cind nu au ajuns Ora la noi
mrturiile directe ale acelui val de mod" si de gust apusean resim-
tit de societatea romkneasc din jurul lui 1400, litera unor sed privi-
legii de comer; acordate de voievozii basarabi i musatini negustori-
lor din Ardeal sau din Galitia ne lask s tim c. In acea vreme, pe
meleagurile de la Carpati si de la Dunkre, erau cunoscute postavuri de
Ypres si de Louvain, cele de la Rin sau din Cehia Intilnindu-se
aici cu mrfurile ttkesti, mtasea brosat i cu fir de aur, sendalul",
becheranul", camhaua" venite, unele, prin Persia si Bizant, din
Indeprtata Chink , din ele fiind croite tunicile, amintitoare de
pourpoint"-ul franco-burgund, ale domnilor Trii Romnesti
cea a lui Mircea cel BAtrin, de pildk purtat. In tabloul votiv din
fresca Coziei sau pantalonul colant, asa-numitele chausses",
regsit In Intregul Ocddent al vremii.
Toate amintitele elemente vestimentare, trdlnd din plin inter-
nationalismul" cultural pe care-I intlInim la tot pasul In arta de la

69

www.dacoromanica.ro
Dunarea de Jos la sfiritul secolului al XIV-lea i la inceputul celui
de al XV-lea se regasesc aidoma e drept, mult, excesiv simplifi-
cate i schematizate intr-un domeniu indelung i pe nedrept ocolit
de istoricii artei, cel al meteugului Impodobirii monedei.
Maruntele piese de schimb comercial ce aveau, prin insai natura
lor, cea mai larga rspindire In satele i tirgurile Tarii Romaneti,
purtau gravate efigii de voievozi invemIntati in costume ce se puteau
revendica, in epoca, deopotriva ar.ei goticului i celei bizantino-
balcanice, gasinduli corespondente in alte ramuri ale artei carpato-
dunarene a timpului. AvInd un cert rol de instrument de propaganda
militara", intr-o vreme de lupte pentru neatirnarea voievodatului
de la miazazi de Carpati fata de coroana Angevinilor Ungariei, ras-
punzind i unui gust pentru forme artistice i Insemne apusene,
unele monede ale lu Radu I, amatorul de steme i armuri, 11 repre-
zinta pe don-in in costum cavaleresc occidental, cu cuirasa inchisa
curent in Europa dupa 1350 , cu jup" de pide i coif de fier
aa-numitul bassinet" , cu spad, lance i scut heraldic, pe cea-
lalt fat fiind gravate scuturi fasciate i coifuri de turnir timbrate
de pasrea conturnatal, stema oficial, a Munteniei. Consuna desigur,
stilistic vorbind, iconografia monetara a acestui nepot de fiu al lui
Basarab Intemeietorul cu sculptura funerarI in piatra a acelorai
ani ce daduse gisantul" din naosul bisericii argeene, cu o intreaga
atmosfer culturala pro-occidental a amurgului de secol XIV, favo-
rizata de catre unii membri ai familiei princiare, ba chiar i de pre-
zente numeroase de alltori i clerici, de oteni i meteri veniti
din Apus In oraele muntene de la poalele Carpatilor i de la Duna-
rea de Jos; o atmosfera ce fcuse posibila aparitia, in cancelaria voie-
vodal de la Arge, a unor sigilii domneti de tip heraldic" sau
armorial", purtind, in cearI, Inca In vremea lui Vladislav I, ima-
ginea pasarii cruciate Incadrate de scut gotic sau, In unele orae,
precum Cimpulungul, a unor sigilii urbane ca scut german ca pasare,
insotite de legende latine la fel cum In Moldova epocii lui Petru
Muat se ivea pecetea cea mare a ;aril cu scut i capul de bour sau
pecetile, goticizante In detalii iconografice, din tirgurile de la Siret
i Baia , i care aducea, iar4i la Arge, bijuterii cizelate In atelie-
rele sseti din Transilvania sau, mai departe, In centrul Europei,
precum cele din mormintele domneti i boiereti din biserica Sfintul
Nicolae, cu analogii In intreaga lume a goticului international" din
Anglia pina In Sicilia, din Boemia pina in insulele greceti: inele de
aur cu diamante i perle, cu agate i rubine, cu ametiste i safire,
cu inscriptii liturgice gravate i niellate, In limbile latina i germana

70

www.dacoromanica.ro
medieval, agrafe-brose de argint inchipuind, miniatura!, cavaleri
domnite, in fine, paftale grele de aur de felul celei de mult
timp celebr apartinind costumului lui Vladislav I si inftisind
o poart de cetate gotia fin cizelat, cu toate detaliile unei scenografii
flamboa'ante adpostind o fiint fabuloas. lebda cu cap de fe-
meie ce trimite spre paginile de literatur cavalereasa i galant,
spre complicata i livresca simbolicl erotid franco-german a ulti-
mului ev mediu.
Erau toate acestea semnele intilnirii fertile a romanilor cu Occi-
dentul, in primul lor veac de existent statal, i faptul are o insem-
ntate ce nu poate seta nimnui. Dar imprejurarea trebuie mar-
cat in toate nuantele sale intilnirea la care fceam aluzie era aceea
cu un Occident provincial, dac judeam dup formula stilistic
ajuns la Carpati si la Dunrea de Jos, elaborat de obicei in inima
Europei atunci cind, mult mai rar, nu venea din Italia, un Occident
ce s-a adugat, de la silueta bisericii de piatr de factur' gotic Ora
la costum si la podoabA, acelui internationalism" sub semnul druia
am incercat s deslusesc aici cursul artei carpato-dun'rene imediat
inainte si indat. dupa 1400. Era un Occident pe care arta romineascI
a intregului ev mediu nu a pregetat a-1 cunoaste, un Occident din
care pin. tirziu prin Polonia si prin Germania, prin Ungaria
prin Italia ea va primi sugestii stilistice, tehnici artistice, motive
decorative, dar care nu i-a schimbat cursul unei evolutii dintre cele
mai originale. Un Occident care, in ansamblul civilizatiei artistice
a romanilor din evul de mijloc, a detinut totusi un rol de mult mai
mid anvergur decit Orientul bizantino-balcanic, cel care, alturi
de temeiul cultural local, str'vechi, insemnase i inainte i dup
1400 cu atit mai mult dupl 1450, prin acel Bizant dup. Bizant"
de care vorbea cindva cel mai mare istoric romn, prin acea civili-
zatie cosmopolit dar cu specifice note nationale" In care romani
si greci, slavi i otomani au convietuit si au creat unul dintre fac-
torii decisivi ai evolutiei artei din Tara Romneasca' si din Moldova.
intr-o vreme de afirmare politic i cultural a voievodatelor
romnesti si a mitropoliilor de la Arge i Suceava in intregul sud-
est european aflat Inc in umbra prestigiului bazileilor din Bizant,
intr-un timp in care un Vladislav I patrona, precurn Impratii bizan-
tini si unii suverani balcanici, mnstiri de la Athos, I care Mircea
cel Bdtrin arbora titlul i insemnele despotiei" bizantine, iar Alexan-
dru cel Bun se socotea, dup moda bizantin, un autocrator", in-
tr-un moment In care rominii par a incepe s. preia in forme speci-
fice spiritualittii lor, la nivel popular sau aulic unele sau altele

71

www.dacoromanica.ro
dintre mostenirile milenarului Imperiu de Rsarit, fastul curtilor
Basarabilor si Musatinilor trebuia &A se traduck ca pretutindeni in
jurul inaltilor cirmuitori feudali din Europa de sud-est la Constan-
tinopol si la Mistra, la Pe6, la Prizren i la Ohrida, la Vidin si la Th-
novo , in insemne exterioare tinind precumpAnitor de sfera plasti-
cului, de la costumul din stofe alese i mtsuri, pin la vasele de
argint si la podoabele din aur i pietre scumpe.
Recompunind fastuoasa i, pe alocuri, superba componenta bizan-
tino-balcanica a inceputurilor noastre artistice, istoricul poate fi adus
s puna alturi de solemn-monumentalul lcas al Sfintului Nicolae
din Arges, de frescele sale ce inchid o intreaga lume de sacre poves-
tiri vioaie i colorate, alaturi de ritmarea armonioasa a unor severe
ziduri prin policromia discurilor smaltuite de pe fatadele Cotmenei
si ale Siretului, alaturi de cahnul si de vibratia discreta' a exteriorului
Coziei, numeroase i sugestive marturii ale unei optiuni decisive
pe care gustul feudalittii romanesti 11 facuse din clipa intrarii ei
pe scena civilizatiei europene. Pot fi, acestea, imagini de voievozi
munteni gravate din nou pe monede in care domnul poarta de data
aceasta precum suveranii din stirpea Paleologilor bizantini, a
Asenizilor bulgari sau a Nemanizilor sirbi glob crucifer, saccos",
diadem" i guler impodobit cu cusaturi i nestemate, pot fi biju-
terii si cupe de argint, cu filigran i smalt, de moda orientala, cu
decor floral, zoomorf si geometric ,gsite din Mehedinti si din Mus-
cel pin. in Teleorman i pina in podisul moldovenesc, pot fi argin-
trii liturgice cu ecouri, uneori, ale goticului de la Tismana
sau de la Suceava, pot fi vase de lut acoperite cu glazura strluci-
toare a smaltului verde sau de culoarea fildesului pe care se contu-
reaza imagini de pasari si volute de vrejuri, pot fi, in sfirsit unind
aievea scinteierea metalului pretios i bogatia tesaturii de pret
primele broderii inedievale ale Tarii Romanesti si ale Moldovei,
epitrahile, epitafe i bedernite de la Cozia i Tismana, de la Putna
Neamt, ce imprumutau din pictura murala viziunea i iconogra-
fia compozitiilor, rafinamentul cromatic, din cealalta pictura, de
manuscrise, acuitatea redarii amanuntului in somptuoase caligrafii,
din arta aurului i argintului, discreta opulent.
Sinteza de art romaneasca a acelui ev mediu ce avea s vina
dupl 1400, ca i aceea a timpurilor premoderne stilurile" definitiv
inchegate i inconfundabile ale Moldovei epocii lui Stefan cel Mare
si a lui Rares, cele ale Munteniei din vremea Cantacuzinilor pin in
aceea a Mavrocordatilor pornea si rodea, inainte de toate, de la
aceasta zestre de prestigiu pe care Bizantul o lasase latinittii Unen-

72

www.dacoromanica.ro
tului i pe frimul formelor plastice, parte din ceca ce fusese inceput,
In cimpul artei, la Athos sau la Salonic, la Constantinopol sau in
Asia, in veacurile de aur ale imperiului bazileilor de pe Bosfor, fiind
incheiat, dupl secole, in ctitoriile celor dou tri de la Dunre i
Carpati. titre Rsrit qi Apus din acest veac al intemeierii pin
In cel al lui Basarab Neagoe sau in cel al patronajului, din nou inter-
national", de amintire imperial ilustrat de un Vasile Lupu sau un
Constantin Brincoveanu, din epoca Argeului pin in cea a Trei
lerarhilor, a Goliei i a Hurezilor calea vechii arte a romnilor
a fost, in sensul ei adinc, in cutrile ei sinuoase, in optiunile ei este-
tice adesea derutante, dar in fapt atit de logice oglinda unei
istorii. A unei istorii pe care tocmai aceast art o invie la tot pasul,
o innobileaz inc i o umanizeazA nespus, adugindu-i dac mai
era nevoie dimensiunile ei profund europene, pe care le-am inteles
parc mai bine, cu ani in urm, in umbra bastionului de la Vincen-
nes.

www.dacoromanica.ro
Dom Pedro

In anul 1427 Europa traia in tumultuI Iuptelor din Rasrit i


din Apus deopotriva. Campaniile hussite din prtile germanice, do-
minatia engleza asupra Frantei supus in acel moment din lungul
rzboi de o sued de am" bltaliile Ungariei i ale Trii Roma-
ne0i aliate impotriva turcilor spre Belgrad i spre Dunarea
de Jos preschimbau continentul in singeroasa scen a unor infruntari
neostoite, aducatoare de imense pierden i dar 0 de mult dorite inde-
pendente sau, dimpotrivk de efemere cuceriri in care, rind pe rind,
fuseser infrinti sau invinseserl mai ales cavalerii feudali ai Occiden-
tului gotic, ce luptaser nu demult la Azincourt i visau Inca ralz-
boaie cruciate in Orient.
S-a pstrat din abia amintitul an un document care, in impreci-
ziile sale, inchide o intreaga epoca i multe, multe fapte Inca ne-
stiute. Dintr-o scrisoare a unui nobil al vremii aflam ca Sigismund
de Luxemburg, regele de la Buda i viitorul imparat al Germaniei,
a ingaduit" regelui Portugalie i voievodului muntean Dan al
II-lea (serenissimum ac illustrissimum principem dominant regem Porto-
galie, simtd cum famoso Dan, parcium transalpinarum vaivoda) s treac
muntii se intelege, din Transilvania spre miazzi impotriva lui
Radu voievod (Radol vaivoda") i a turcilor.
Circumscrierea exacta a evenimentelor nu prezinta dificultati.
Ne gasim in epoca permanentei ciocniri dintr-al treilea deceniu al
veacului al XV-lea, nu atit intre succesorii lui Mircea cel Btrin
Radu al II-lea Praznaglava, filoturcescul principe atit de indepartat
de telurile i de faima vestitului sau tata 0 Dan al II-lea cel Vi-
teaz", inversunatul duman al otomanilor i nepotul de frate al
invingatorului de la Rovine cit intre doua orientari ale politicii
Tarii Romne0i, purtatorul de rzboi impotriva osmariliilor avind,
din ratiuni a0jderea politice, intregul sprijin al Ungariei (din chiar

74

www.dacoromanica.ro
acel an 1427 alte documente ne inglduie s urmrim, in Tara Birsei,
cursul i consecintele expeditiei transalpine a lui Sigismund si a lui
Dan al II-lea).
Curioas rminea doar mentionarea, in context, a prezentei ace-
lui ilustru insotitor lusitan al fiului lui Dan I, cel pe care cu mai bine
de o jumtate de veac in urm, intr-o comunicare la Academia Ro-
man', Nicolae Iorga 11 semnala pentru prima oar, in literatura noas-
tr de specialitate, identificindu-I corect cu infantele iberic dom Pedro,
sosit la Carpati si la Du.nre cu probabile scopuri cruciate, intr-o
atmosfea ideologia* si politia propice unor asemenea expeditii
ale seniorilor apuseni. *
Fiu al intemeietorului dinastiei portugheze de Aviz, loan I, si
al Filipei de Lancaster, frate al faimosului Henric Navigatorul
creatorul, la Porto si Sagres, al flotei menite unui viitor strlucit
Pedro era unul dintre marii infanti" ai inceputului de secol XV
ce s-au ilustrat, intre altele, in cruciada impotriva maurilor din Africa
de Nord.
Nespus de cultivat pentru vremea sa, iubitor de muzia, de poe-
zie, de traducen clasice, dom Pedro duce de Coimbra a fost un neo-
bosit alitor, de la Dunre pin. in Danemarca si de la Venetia pin
in tFlandra, inainte de a deveni regent al Portugaliei, un deceniu
dup alroria sa spre prtile romnesti arturi de voievodul din
neamul Basarabilor si un deceniu inaintea asasinrii sale pe drumul
de la Batalha la Lisabona, in 1449 (destin in mare parte identic,
adAuga, celui al unui alt celebru cruciat dunarean, luptrorul de la
Nicopole, loan arl Fria, viitorul duce al Burgundiei i sapinitor
al Parisului, ucis cu treizeci de ani inainte, la Montereau).
Ceea ce nu se stia Ins in momentul in care a scris Iorga despre
Un prini portughez crucial in Tara Romneascel a secolului al XV-lea
(1926) era faptul a, dincolo de iluzia sau de realitatea cruciadei, pe
fiul de rege din casa de Aviz 11 vor fi adus alturi de Sigismund de

Demn de interes este faptul c in martie 1941 asadar, la un deceniu i jumitate


de la tipirirea comunicirii lui Iorga reputatul cirturar care este astzi Mircea Eliade,
pe atunci in post diplomatic la Lisabona, scria despre prezenta, intr-o expozitie din
Portugalia, cu un an inainte, a unui panou pictat de doi artisti iberici modemi, inftisind
la un nivel artistic ce nu depiseste artizanalul, e drept intilnirea lui Dan al II-lea
cu dom Pedro. imprejurarea sernnalad mie cu multi bunivoint de colegul
Cristian Popisteanu inci inainte de a fi publicat el insusi, in 1978, ceva despre ea
vdeste un interes real al oamenilor de culturi romini i portughezi pentru acest curios
episod al contactului dintre cele doui extremititi latine ale Europei, acum peste o
tate dede mileniu.

75

www.dacoromanica.ro
Luxemburg i unele tradiii, coborite din sfera legendei mai curind
a unei legende pe care evul mediu ca i Renaterea par a o fi
hranit din plin despre legaturi de rudenie straveche intre
suveranii Portugaliei i cei ai Ungariei, in virtutea aro= dom Pedro
va fi fost indreptatit, poate, s viseze la unele stapiniri feudale in
tinuturile dunarene.
Acum citiva ani (1972), S. Baumgarten publica intr-o revista
de istoria artei din Budapesta rara s cunoascl articolul lui Iorga
evenimentele la care acesta se referea un studiu dedicat curi-
oasei imprejurari c In 1530, atunci cind un infante portughez insircina
pe pictorul flamand Simon Bening cu ilustrarea genealogiei dinas-
tiei de Aviz, artistul din Brugges a recurs la o anume traditie cu
un simbure mai curind fantezist, foarte probabil comunicat1
desigur de printul comanditar i tiuta in epoca de poetul national
Iusitan Camoens: cea de a pune la originile genealogice ale stpini-
torilor Portugaliei, coborind pina in veacul al XI-lea, la burgundul
Henric, pe stefan cel Sfint, cretinatorul maghiarilor i regele lor
apostolic" *. Plamele lui Bening, conservate astazi Intr-un in-folio
cu miniaturi din biblioteca Muzeului Britanic, ornate bogat i In spirit
renascentist cu luxuriante vrejuri, cu imagini heraldice i sacre,
cuprind in medalioane, alaturi de chipuri de regi i de principi por--
tughezi intre care apare i un Pedro (poate Pedro I cel Drept"
din veacul al XIV-lea, poate ducele de Coimbra el insui) , por..
tretele de fantezie" ale regilor Ungariei din preajma anului 1000,
tefan I i Petru Aba, cel al printului Emeric i cel al Giselei de Ba-
varia, cel al Saroltei i cel al lui Geza parintii evanghelizatorului"
ungurilor cu insaiptii ce indica rudenia string a rcgclui stefan
cu contele Henric", creatorul monarhiei din coltul sud-vestic al
Europei.
speram c Intr-o zi un cercetator norocos va gsi un vechi
pergament care sa raspunda la Intrebarea noastra", cu aceste cuvinte
ii incheia Baumgarten studiul ce Lisa deschis chestiunea neatepta-
telor relatii genealogice ungaro-lusitane din evul mediu.
Din parte-mi, fcind o legatura ce se impune, cred, Intre marturia
artistic. de Renwere flamanda i efemera prezenta, cu un secol mai
veche, a lui dom Pedro de Coimbra alaturi de regele Ungariei i de

* In anul 1975, acelasi autor, in aceeasi revista, revenea cu informatia foarte eloc-
venta ca in aceeasi prima jumatate a secolului al XVI-lea, in catedrala din Braga, inscrip-
tia ce insotea monumentul funerar acum inaltat al acestui Henric 11 indica pe con-
tele Portugaliei>>, vasal al regelui din Leon, drept Ungarorum regir filitts.

76

www.dacoromanica.ro
basarabescul Dan al II-lea, Intr-o actiune Impotriva turcilor i a ne-
vrednicului fiu al lui Mircea ce! Mare, las la rindul meu fr rspuns
sensul exact al acestei participri cruciate portugheze la miazzi de
Carpati, acum mai bine de cinci sute de ani. O participare pe care,
dacl distanta geografic o face insolit, mi se pare ci o anume at-
mosfer de cruciad tirzie, invecinat pin la urm cu fantezia i cu
utopia, precum i unele date ale istoriei reale dar i ale genealogiilor
fabuloase, nu putine In evul mediu occidental, ar putea s o explice
Intrucltva mai bine.

www.dacoromanica.ro
Lumea unei inscriptii

Pentru a Intelege mai adinc tara 0 istoria nu sint trebuincioase


Intotdeauna, cred, tomurile grave 0 stufoase ale tratatelor academice,
nici desluOrea savant in nuante, aluzii i detalii a unor acte
solemne, a unor brisoave sau cronici. Despre dramaticele eveni-
mente care, acum o jumtate de mileniu, au dus la una dintre cele
mai mari bt1ii pentru independent din istoria romneasa Mai
gindesc la lupta lui Stefan cel Mare din locul, cu nume de rezonant
intelesuri, al Rzboienilor au vorbit, la timpul lor 0 in posteri-
tate, cronicari i soli, istorici i poeti.
Stim astdzi aproape In am.'nunt cum, In fruntea ordiilor otomane,
cdlca plmintul Moldovei, venind dinspre Adrianopol i Dundre,
insu0 cuceritorul Bizantului, al doilea dintre sultanii cu numele de
Mahomed, cel ce voia s. tearg pata ru0nii pe care cu numai un
an inainte o suferiser o0ile sale la Vaslui, in fata oastei moldove-
neti evocate de Marx undeva, in paginile scrierilor sale, drept o
oaste de tdrani" gata sd.-0 apere glia.
Stim bine, de asemenea, cum singur in fata Turcului, weptind
zadarnic ajutorul acelei Europe ce se crezuse o clip amenintat dar
care i0 uitase prea curind temerile, Stefan cel Mare a adstat i a
intilnit, la 26 iulie 1476, lingd Codrii Neamtului, la Valea Albd,
pustiitoarea armat invadatoare, cum s-a retras in adincul pAdurilor,
cum 0-a adunat dupd spusa cronicarului pdstorii din munti
i argatii" 0 cum a silit In cele din mind pe sultan sd se retrag la
rindu-i lsind In urmd, dincolo de jale i lacrimi, o Moldov
liber.
Despre pierderile mari de osta0 ai Semilunei ne vorbe0e chiar
un martor ocular, italianul Angiolello, despre imensul pericol prin
care ii trecuse tara gr'ia voievodul, prin ambasadorii sii, in cetatea
Venetiei m-au gsit singur pe mine, cu toti osta0i mei imprd-

78

www.dacoromanica.ro
tiati ca sa-si apere casele" , despre evenimentele acestea au scris
nu putin, la noi i aiurea, contemporanii i urmasii.
Dar nimic, absolut nimic, imi pare, nu poate evoca mai exemplar
faptele dealt graiul simbolului plastic pe care-1 reprezenta, pe chiar
locul btliei, lacasul inltat douazeci de ani mai tirziu, in 1496,
de catre voievod, ca i graiul potolit, msurat cum e graiul lotn-
nului , in maiestuoasa i sever cadena, parca de sorginte latin,
de adinca i pioas reculegere pentru jertfele luptei, care este cel al
inscriptiei dedicatorii aflate deasupra intrrii amintitei ctitorii pe
care pink' astazi cal.'torul o poate cerceta in partile Razboienilor:
zilele bine cinstitorului . Io stefan Voievod . fiul lui Bog-
dan Voievod, in anul 6984 (.1476), iar al domniei sale anul curg.-
tor, s-a ridicat puternicul Mahmet, impratul turcesc, cu toate pute-
rile sale rasaritene . ..".
and ocol simplei biserici stefanine, atnintitoare de cele din Bor-
zesti sau din tirgul Pietrei una dintre numeroasele ctitorii datorate
celui mai mare domn al Moldovei, dar poate cea mai plin de ecoul lup-
telor lui necurmate ceva din freamatul asteptarii, din inclestarea
din vuietul luptei te cuprinde aievea. 31 au ajuns pina aici conti-
nua inscriptia la locul numit Piriul Alb. i noi, *tefan Voievod,
cu fiul nostru, Alexandru, am iesit inaintea lor aici si am fcut
mare razboi cu ei, in luna iulie 26; si . au fost infrinti crestinii de
au cazut acolo multime mare de ostasi ai Moldovei. Atunci
t'tarii au lovit tara Moldovei din partea aceea . . .".
Cunosc putine texte ale literaturii romnesti din toate virstele ei,
in care citeva propozitii s-ti poata aduce inainte imagini de lupt
singeroas., de aprare Indirjita, de moarte eroica, de durere reti-
nut. i dincolo de toate la douazeci de ani dupa batalia pe care
inscriptia i lcasul o prznuiesc prin chiar gestul ctitorului voie-
vodal ramine pilduitoare o atit de direct afirmare a cultului roml-
nesc pentru libertate, pentru o libertate ce nu si-a uitat niciodat
jertfitii, pe cei de la Rovine si de la Calugareni, de la Oituz si de la
Marasesti, din atitea i atitea locuri, din cimpia dunarean pin la
trecatoarea carpatic.
Departe, in timp, pret de cinci veacuri de lupta intrata in istoria
poporului nostru sub numele Vii Albe, al Piriului Alb si al Rzbo-
ienilor, ne afl'm, de fapt, nespus de aproape in inim., de acea var
fierbinte a luptelor ostasilor Moldovei", cei rechemati in mintea
in constiintele noastre de modesta inscriptie medievala.

www.dacoromanica.ro
Arezzo i Pitrauti

De nu putine ori, am vIzut, ginduri i mentaliati ale unor epoci


disprute pot fi reinviate prin litera textelor sau prin formele i culo-
rile operei de art, atunci cind i unele i cealalt sint contemporane
cu amintitele vremuri, iar istoricii recurg tot mai mult, In lurninarea
faptului politic, spre pild, la limbajul si la mesajul culturii. Un caz
intre toate elocvent in acest sens cercetat in adincime, cu am In
urm, de bizantinologul italian Pertusi imi pare a fi cel al unui
mental colectiv" european de acum o jumAtate de mileniu, mai
exact spus ce! al Occidentului si al Orientului continentului a doua
zi dup nApraznica lovitur pe care o dIduser turcii prin cucerirea
strvechii capitale a bazileilor bizantini, Constantinopolul.
O lume intreagI, de la Atlantic In Rusia, a primit vestea caderii
orasului lui Constantin cel Mare cu uluire i cu temen, puterea oto-
man aparind tuturor ca pericolul iminent care trebuia stvilit
pentru salvarea crestinittii" ce intruchipa, in termenii evului
mediu, Europa. Italia, cu intreaga-i mostenire clasica cea care add-
postea la Roma pe pontifii ce fuseser pentru intregul ev de mijloc
simbolul unittii apusene, cea care, prin cettile portuare de la Adria-
tica si de pe coasta ligur sau prin orasele Toscanei, dduse de veacuri
cTtori intrepizi, diplomati abili i osteni ilutri, cea care, In fine,
a fost azil pentru fugarii bizantini, crturari i oameni politici , a
resimtit cea dintii socul evenimentului din mai 1453. Mrturie stau
pentru aceasta zecile de memorii, scrisori i poeme despre ultimele
zile ale Constantinopolului bizantin, legate de numele unor martori
oculari i crturari ai timpului de la Niccol Barbaro si Lauro Qui-
rini, la Leonardo Giustiniani i Ubertino Pusculo, de cele ale unor
umanisti precum Flavio Biondo si Enea Silvio Piccolomini, sau pur
si simplu de anonimi precum venetianul care scria, in chiar anul de
gratie 1453, un Lamento de Constantinopoli. Ideea aprrii Europei,

80

www.dacoromanica.ro
a apararii ei printr-o cruciad dup pilda celor din secolele anterioare,
sub semnul bisericii, dar mai ales sub acela al unor putemici i bogati
seniori laici, prindea tot mai mult radacini, numeroase proiecte
dovedind-o. i cum Intotdeauna cea mai buna si mai sigur propa-
ganda in evul mediu o facea In primul rind arta, vor aprea In pic-
turile murale sau de sevalet ale faimosului Quattrocento italian nu
putine referiri la o asemenea cruciada viitoare, invesmintate in
simboluri de tot felul ce trebuiau sa sugereze apropiata infruntare Cu
Islamul. Intr-o Italie in care Medicii de la Florenta si Monte-
feltrii din Urbino, Viscontii i Sforza la Milano sau cei din neamul
Este la Ferrara erau nu numai principalii mecenati, dar si prezum-
tivii conducatori ai unei cruciade pornite de aici, cei dintre care
trebuia sa se iveasca noul Constantin" care s elibereze Bizantul
sub semnul crucii, nu putea s mire pe nimeni faptul ca una
dintre capodoperele picturii parietale italiene de la mijlocul secolu-
lui la XV-lea glasuia in termeni simbolici tocmai despre o asemenea
cruciadal. O facea, in capela principal de la San Francesco din Arezzo,
cindva intre 1452 si 1466 asadar exact in vremea ce preceda si
urma imediat cderii Constantinopolului pictorul inovator al Re-
nasterii care a fost Piero della Francesca, si o facea intr-o suit de
fresce comandate i bogat rIsplatite de aretinul Luigi Bacci
ce vorbeau despre istoria principalului simbol al crestinattii medie-
vale, din imemoriale timpuri pin in vremea romana i bizantin,
Constantin cel Mare cu al sau vestit vis despre signum, despre
cruce, istorisit de cronicarii antichittii tirzii fiind eroul de frunte
al acestei opere impregnate de echilibru si de calm, de solemnitate
de monumentalitate, de o cromatica somptuoasa, strIlucitoare.
Alaturi de Italia, un alt pamint mostenitor al latinittii, cel mai
apropiat de puterea Semilunei i cel mai expus pericolului turcesc,
cel al tarilor romane, era strabatut In aceeasi a doua jumItate a seco-
lului al XV-lea de nelinisti. Aici, Moldova lui stefan cel Mare oprise
pentru o clip inaintarea otomana, infringind, In ianuarie 1475, pe
So/iman beglerbegul Rumeliei, ling Vaslui si tot aici acelasi stefan
se straduise zadarnic, din Suceava sa, s adune intr-o vasta cruciadi
pe toti potrivnicii noului imperiu al lui Mahomed al II-lea, de la papii
din Roma si de la dogii Venetiei, la regii Ungariei i ai Poloniei si
la indepartatul cirmuitor al Persiei. In 1487 domnul Moldovei, sin-
gurul suveran european ce infruntase cu succes stile otomane in
deceniile ce au urmat caderii Bizantului, era silit s incheie cu turcii
o pace ce respecta totusi independenta OM sale. 0 pace care, trebuie
adngat de indata, nu prea deloc sa fi indepartat din mintea voievo-

81

www.dacoromanica.ro
dului planurile cruciate de vreme ce in chiar acelasi an o remarca
de mult istoricul de ara Andr Grabar in pronaosul micii bise-
rici, din imprejurimile Sucevei, de la PAtruti, era zugrvit pe toat
ltimea unui zid, deasupra usii de intrare in lcas, o scen admira-
bil. prin elegant.' i foarte griitoare prin continut, inchipuind o
solemn ceat de cAlreti, de fapt o simbolia procesiune de perso-
naje sacre, intovrsind pe impAratul Constantin cel Mare si ilustrind
o legend legat de viata acestui intemeietor al Constantinopolului
ce trebuia acum recucerit, scen indeaproape inrudit tematic cu
citeva dintre cele reprezentate, cu mai bine de douizeci de ani inainte,
la Arezzo.
Desigur, frescele din capela micului oras italian i zugrvelile din
narthexul monumentului moldovenesc tin fiecare, stilistic, de lumea
lor, cele dintii apartinind orizontului umanist al Renasterii, celelalte
viziunii medievale a Rsritului bizantin, i nici un alt raport, istoric
sau de istoria artei, nu se poate face Intre ele. Le leagl totusi din-
colo de vecinAtatea cronologic o aceeasi atmosfer politicl, o
mentalitate intrucitva aceeasi, intr-o lume incl foarte medieval
care, la sud de Alpi si la rsrit de Carpati, nutrea in acelasi al cinci-
sprezecelea veac aceeasi dorint a indeprtrii pericolului comun
si a recistigrii, pentru Europa, a minunatului oras-simbol de pe
Bosfor.

www.dacoromanica.ro
Orasul lui Copernic

Terrae motor, Solis coelis que stator cel ce a pus pmintul in


miscare oprind soarele i cerul acesta rmine in posteritate cople-
sitorul titlu de glorie pe care 1-a avut Nicolaus Copernicus Thorunensis
si care se poate citi, gravat, pe soclul statuii astronomului polonez
ridicat la mijlocul veacului trecut in vechea piat din Torun.
Orasul gotic de crmid, cu incint i tumuri oglindite in apele
lenese ale Vistulei, acolo unde la 19 februarie 1473 cel mai celebru
fiu al Poloniei se nastea in familia lui Nicolaus Copernic si a Bar-
barei Watzenrode din neamul unui episcop de Warmia, te intimpinl,
prin firescul orgoliu al localnicilor, cu marcarea, la tot pasul, a amin-
tirii concetteanului care a fost intre multe altele, dar inainte de
once printele teoriei heliocentrice.
Prea putine lucruri s-au schimbat in inima tirgului medieval
Torun din care, la sfirsitul extrem al veacului al XV-lea, tinArul
Copernic pleca pentru studii la Cracovia i, mai departe, la Bologna,
Padova si Ferrara, si uncle revenea in 1506, in preajma anilor cind
ideea misarii celeste 1i gsea contur definitiv intr-un memorabil
manuscris, intitulat De hypotesibus motuum coelestium a se constitutis
commentariolus, intreaga Europ avind s cunoasc ipoteza polonezului
abia prin tipAritura din 1543, de la Niirnberg, De revolutionibus
orbium coelestium.
Scpat ca prin miracol de distrugerile celui de-al doilea rzboi
mondial care stim cit de adinc, cit de dureros a atins pmintul
mult incercatei Polonii partea medieval a orasului-muzeu care
este Torun dateaza in fapt, in ceea ce are azi mai caracteristic, din
veacurile XV si XVI; aceasta intrucit, desi intemeiat de ctre cava-
lerii teutoni la inceputul veacului a/ XIII-lea, in 1231 asadar
la citiva ani numai dup plecarea lor silit, in 1225, din coltul de
sud-est al Transilvaniei noastre, din Tara romneasc a BArsei,

83

www.dacoromanica.ro
stabilirea in p'rtile prusiene unde ii chemase ducele Conrad de
Mazovia , in legturl cu cetatea ale cIrei ruine se pstreaz inca
pe malul Vistulei, abia secolul al XV-lea avea s aducA Thornul
teutonilor pe primul plan al istoriei poloneze. Aici s-au incheiat
dou vestite tratate de pace Intre ordinul cavalerilor germani
regatul Poloniei, In februarie 1411 si in octombrie 1466, acesta din
urm consfintind prin impresionanta aplicare, pe pergamentul
su, a aproape 30 de sigilii nobiliare roadele dirzei lupte a orl-
senilor impotriva ostenilor-calugri ai marelui maestru teutonic,
luptl ajuns. in 1454 pira la distrugerea castelului cruciatilor",
stipulind intrarea Ordinuiui In vasalitatea Iage/lonilor, iar aceea
a Tortni-ului sub sceptrul suveranilor de la Cracovia, in timpul
lui Cazimir al IV-lea (dup mai bine de trei sute de ani, prin impAr-
tirea Poloniei din 1793, orasul va reveni ca i Gdatisk-ul, efemer
numitul Danzig In sfera dominatiei germane, fiind atribuit Pru-
siei lui Frederic Wilhelm al II-lea, in 1919 el reintrind intre hotarele
statului modern polonez). Din acest timp de inflorire a goticului
de cArmid dateazI si cldirea de la nr. 17 de pe ulita Sfintei Ana,
acolo unde s-a nscut Copernic i unde astzi te intimpira muzeul
ce-i poart numele, intilnind inuntru, ling chipul invtatului din
Toral, pe cele ale eroilor unui Cosmos cruia el s-a strAduit sl-i
descifreze mai bine tainele, Iuri Gagarin si Neil Armstrong. Este
o cas durat intr-a doua parte a veacului al XV-lea, tipia pentru
locuinta patriciank burghez, din acest oras al Kuiawiei In vremea
de sfirsit a evului mediu si de inceput a Renasterii, cu fatada ingust
din cArmid ritmat de inalte nise semicirculare i in arc frint,
purtind i acutn o zugrvear cu motive geometrice i goticizante
amintind de un procedeu curent In acea epock menit s invioreze exte-
riorul i interioarele zidirilor din aceste prti de lume, cu soare mai pu-
tin si cu zile cenusii, ce prevesteau trmurile baltice si Europa nordicI.
Pentru once altor ajuns la Tortn1 drumul pe strzile acestuia
este mereu, la inceput, drumul pe urmele lui Copernic si ale mitului
sn se povesteste c In 1812, in clipele cele mai de cumpn ale
carierei sale, Napoleon a voit s viziteze locuinta ilustrului fiu al
cettii, edilii arkindu-i ins, din fals orgoliu, casa cea mai frumoas
din oras, a crei imagine, desenat de artistii imperiali i multipli-
cat la Paris, s-a rspindit pe intregul continent, sau c printesa
Isabela Czartoryska a luat, ca pe o scump relicv, din asa-zisa
camer de culcare a casei apocrife a lui Copernic, o arimidl
un drum care trece chiar, dincolo de forfota de afarI, in sanctuarele,
si ele din armid, ale celei mai medievale, poate, urbe a Poloniei.

84

www.dacoromanica.ro
Daa biserica-hal a benedictinilor, cu hramul sfintului Iacob,
ridicat de-a lungul unui secol aproape incepind din 1345, este
cea care d aici, cea dintii in timp, msura gustului gotic pentru
pitorescul cromatic indrgostit de culoare prin compensatie
pentru mai curind mohoritele ceasuri ale acestui meridian , pentru
paramente cu crmid smltuit in verde i galben, asezatk in
alternare cu roqul crmizii simple, la deschideri de ferestre i la
contraforti (aceeai altemant ifiind regsit la stilpii interiori
ce despart navele) indicind, dealtminteri, i zona din care au ajuns
pink' in Moldova lui Alexandru cel Bun sugestii de decor ceramo-
plastic, obinuit mai ales in cimpiile Europei de miaznoapte
monumentul din Toruti in care regsim, struitoare, urma lui Coper-
nic este vasta bisericl a Sfintului loan, aflat nu departe de casa
In care invtatul venise pe lume.
Aici, in lIcaul ridicat, cu inftiarea-i de azi, in primii ani de
dup 1400, celebru i prin cel mai vechi clopot din Polonia, turnat
In 1500 din amestecul unei uriae cantitti de aur i de argint, impo-
dobit inluntru prin aceeai sobr alternare de cx'micll cu glazur
verde al arei efect plastic era sporit i prin policromia gotick
decorativ-heraldick a picturii murale cu romburi roii inchizind
grifoni albi i cu romburi albe pe care se detaeaz acvile negre,
amintirea lui Copemic este pentru totdeauna incifrat: aici a fost
el botezat, intr-o cristelnit gotic de bronz ce se pstreazI pin
astzi in prima capel dinspre miazzi-apus unde, pe perete, se afl
epitaful cu portretul astronomului, citiva pai separind, in peri-
metrul acelorai ziduri atit de strins legate de biografia copernicank
simbolul prunciei de cel al mortii.
Si tot de aici, din acest spatiu cu inteles funerar, unde incepea
catre sfiritul veacului al XVI-lea, la citeva decenii numai de la
sAvirirea sa din viatk ferventul omagiu colectiv, transmis din gene-
rape in generatie, adus memoriei lui Copernic, mi-a fost dat s m
gindesc, o dat mai mult, la tara i la istoria romineascA.
Asociatia de idei a fost cit se poate de simpl intrucit hazardul
a fcut ca epitaful lui Copernic, regele astronomilor, s fie unul i
acelai cu epitaful unuia dint= proprii si regi, suveranul Poloniei
Jan I Olbracht, mai bine tiut in prtile noastre sub numele de
Ioan Albert. Vorbearn de hazard intrucit numai lui i se datoreaz
faptul ck la 17 iunie 1501, in vechea primrie a oraplui acolo
unde pot fi vzute azi citeva remarcabile statuete i picturi de altar
gotice provenind indeosebi din Silezia intr-o inc..-pere numit
sala regal", impodobit' fiind cu portretele imaginare sau reale

85

www.dacoromanica.ro
ale tuturor cirmuitorilor incoronati ai trii de la Boleslav cel Viteaz
la Stanislas Poniatowski, amintitul rege s-a stins din viat dupl
cei opt ani de domnie mentionati i in inscriptia ce comemoreaz
tristul eveniment pe chiar zidul camerei.
Ne aducem aminte Cu totii, desigur, cine era Ioan Albert, pentru
c din copiarie inc invtIm despre dezastrul lesesc din Codrii
Cosminului, cu arborii fkiati ce ne stirneau imaginatia prbu-
ii zi de octombrie a anului 1497 peste stile regelui po/on
venit in Moldova sub pretextul eliberrii Chiliei si a Cettii Albe
nu de mult czute in robia turceasa. i ne mai aducem atninte,
ca despre o pild de necruttoare dreptate romkneasek, cum trufasului
suveran ce voia de fapt s-1 inlocuiascA din scaun pe stefan cel
Mare prin regalul su frate Sigismund si care, pe la Liov si peste
Nistru, ptrundea in Moldova la sfirsitul verii lui 1497, asediind
zadarnic Suceava timp de o lun., de pe la mijlocul lui septembrie
incepind, voievodul musatin Ii ingaduise calea de intoarcere, dar
avea pedepseasc amarnic clcarea de wk.' prin infringerea din
adincurile pdurilor din Tara de Sus, intre Prut i Siret, iar mai
apoi prin campania din Polonia de miazzi, dus in vara anului
urmtor, abia tratatul din 1499 statornicind legturile moldo-polone
de bunk' vecinkate.
La mai putin de patru ani dupl ce venise nechemat pe pmin-
turile Moldovei, loan Albert murea la Tormi. Dup obiceiul medieval
viscerele regelui au fost depuse Intr-o biseric din chiar orasul
mortii sale, In vreme ce trupul i-a fost dus la Cracovia i ingropat,
alturi de ceilalti Iagelloni, In venerabila catedral de pe colina
Wawel, intr-o capel anume unde disprutul suveran este evocat
de o plac funerar conceput In stilul goticului tirziu, deosebin-
du-se transant de inatisarea de azi a aceleiasi capele una dintre
primele opere ale noii epoci ce se deschidea In civilizatia polonez
odat cu inceputul veacului al XVI-lea decorat in spiritul Renas-
terii italiene, intre 1502 si 1505, de ctre un artist originar din pe-
ninsul i trecut prin Ungaria. Se petreceau, acestea, in chiar vremea
cind urmasii la tron ai invinsului din Codrii Cosminului, Alexandru
indeosebi Sigismund cel BAtrin, au purces la transformarea radi-
cal a castelului feudal invecinat catedralei intr-o resedint fas-.
tuoas. a unor vrednici protectori ai culturii si a unor mecenati
de tip renascentist.
I-a fost dat acestui rege al Poloniei de la cumpina a dou' timpuri
istorice si a dou secole, pe care 11 stim, intre altele, drept asediator
nefericit al unei cetti de scaun romnesti, ca prin moartea-i Intim-

86

www.dacoromanica.ro
pltoare la Toruri sI rmin pentru viitorime, in principalul rcas
de aici, unit intru efigie cu celebrul su supus, avinduli chipul
pictat pe un acelni epitaf dintr-o epoc mai tirzie intr-un
medalion strjuit de armele poloneze i insotit de o scurt inscriptie
vorbind de apoplexia" ce 1-a doborit, ca o completare numai, si
hiel una minor, a portretului lui Copernic dominind epitaful,
explicat de o inscriptie cu mult mai lungl ce glsuia in termeni
superlativi despre invItatul disprut patruzeci li doi de ani dupl
suveranul su.
In proportiile portretelor funerare ale epitafului din biserica
Sfintului loan, cel al regelui feudal i cel al savantului umanist,
se poate descifra adevratul destin, in posteritate, al falsei i al
autenticei glorii.

www.dacoromanica.ro
Tapiseriile inorogului

Parcurgind sari dup sail, sub boltile ogivale, vechea resedint


parizian a abatilor de la Cluny astIzi unul dintre cele mai inteli-
gent organizate muzee pe care mi-a fost dat sA-I fad in sirul celor
dedicate timpurilor feudale , dup citeva trepte, ajungi intr-o
inclpere rotund. 0 inc'Apere In care esti inconjurat deodat de
feeria inefabil a sase tapiserii ce se numr cu sigurant printre
celebritAtile artei universale, ilustrind rafinatul mestesug al tesutului,
atit de infloritor in goticul tirziu franco-flamand, pe care Huizinga
il ridicase la rangul de pilduitoare norml stilistic-cultural pentru
intregul sfirsit de ev mediu european.
Istoria acestor sase tapiserii este prea lungl pentru a o evoca
aici. Secolul trecut le-a reunit sub un acelasi nume de rezonantA,
familiar oricrui iubitor al artei La dame A la licome", Doamna
cu inorogul" spus pe romneste , si sub un acelasi acoperis in
Parisul romantismului, in cadirea goticA acum refcut de lingA
thermele romane ale Lutetiei. Aici fusese asezat mai demult cabi-
netul cu curiozitti" medievale al lui Alexandre du Sommerard
In fapt, inceputul unei splendide colectii de civilizatie medievall
si tot aici, dup cumprarea acestuia de catre stat, In 1842, Edmond
du Sommerard, fiul celui abia amintit, avea s'A continue cu abnegatie
opera tatilui. 0 fcea achizitionind, intre altele, de la municipalitatea
tirgusorului Boussac din departamentul Creuse, aceste capodopere
ale artei textile ce o entuziasmaserl in 1844 pe Aurore Dupin,
baroan Dudevant mai bine stiut In istoria literar a Prantei
si a lumii sub numele de George Sand, prietena scriitoare a lui
Musset s j Chopin si a caror valoare fusese clarvzItor judecat
de inspec torul general al monumentelor istorice ale Frantei ce nu
era altul, in acel timp, decit fecundul scriitor si iubitorul de arta
Pr osper Mrime.

88

www.dacoromanica.ro
Le-a fost menit tapiseriilor gizduite ping catre mijlocul veacului
trecut, din 1660 incepind, In castelul de la Boussac, s ite atitea
intrebri ramase fara raspunsuri certe, incit chestiunea originii i
a semnificatiei lor a facut sa curga mai multa cemeall decit, poate,
pentru once aid opera de arta' franceza, cautindu-se necontenit
de catre savanti, pentru ele, nume de meteri i de comanditad,
intelesuri i episoade din istoria acestor tulburtoare piese din jurul
lui 1500.
Si a putea spune chiar ca din misterul ce mai staruie Inca'
asupra tapiseriilor Doarnnei cu inorogul" ceva trece parca asupra
privitorului care, oricum, dincolo de imaginile tesute, de o nobila imo-
bilitate, dincolo de puzderia de amanunte detaate pe fondul albastru
si roz rou odinioara, din acel rou catre care arta Flandrei i
cea a Burgundiei arItasera aplecarea tiuta , nu va vedea, nepre-
venit, altceva decit spectacolul desuet i incremenit al virstei senio-
riale.
Fiecare tapiserie in parte are totui intelesul ei, fiecare amanunt
trebuie citit" Cu ochii omului de acum cinci veacuri, cu mintea
complicata i sufletul chinuit, ascuns, de la sfiriturile unui ev presa-
rat cu razboaie i flageluri, comunicind cu semenii prin cetoase
simboluri descifrate de numeroii initiati, prin alegorii stravezii
incarcate 'An la refuz de livrescul unor vremuri ce se deschideau
tot mai mult, cu pasiune i fari ordine, slovei tiparite i naratiunii
fabuloase. Si deoarece fabulosul este atit de gustat In aceasta' vreme
ca in tot evul mediu, dealtminteri i atit de incarcat de sensuri
care pentru omul modern rmln complet inchise, apropierea de
tapiseriile din muzeul Cluny cere o initiere treptaa in graiul i in
universul imaginar al sfirsitului de secol XV.
In fiecare dintre piese una sau dota figuri feminine stau intre
un leu simbol al puterii i al nobletei i un inorog, animalul
fantastic din bestiarul medieval, cu un corn In frunte, cu trup de
cal i cap de cerb, tiut in Apus sub numele de licorn", cel a carui
legendI o transmitea Isidor din Sevilla in veacul al VII-lea inca,
simbol al prudentei i al puritatii absolute, in credintele vechi cornul
su detectind cu uurinta impurul, otrava. in juru-le, pe fiecare
tapiserie in parte deslueti baniere i o aceeai sterna nobiliara cu
trei semilune de argint pe o fiie azurie, instrumente muzicale i
animale, ce vor s intruchipeze laolalta alegoria celor cinci simturi:
intr-una, nobila doamna', mereu aceeai, tine mina pe comul ino-
rogului, artistul evocind astfel tactilul; intr-altele doua ducind
cu gindul la miros i la gust ea apare, cu o insotitoare, avind

89

www.dacoromanica.ro
In preajma maimute impletind cununi de flori, intr-un gest ce se
voia aidoma celui al stpinei, i papagali ce-i urmresc gestul de
a alege dintr-o culpa marunte i exotice poame; alta data cinta la
o org portativ simbolizind auzul sau potriveste oglinda in fata
inorogului ce-si urmareste chipul in ea, scena vrind O. fie o ilustrare
a vazului. In fine, a sasea tapiserie cea mai complexa, compozi-
tional vorbind o infatiseaza pe eroin lulnd bijuterii dintr-o
caset ce i se ofera, strajuita fiind de animalele heraldice in ata unui
port a carui lapidar deviz, intru totul In spiritul timpului, apasInd
pe criptic si pe jocuri de cuvinte, cuprinde, enigmatic, doar atlt:
Asa cum mi-e voia" (sau, in franceza de epoca, A mon seul dsir").
Tapiseriile inorogului cci acesta se cade a fi numele lor,
Intr-atit sInt de legate de aniMalul fantastic a ami liniste misterioasa
confera taina i melancolie intregii desfasurari de imagini tesute
cu atitea tilcuri morale i poetice sint, totodata, cele mai datatoare
de msura pentru stilul gotic tirziu al acestui domeniu de arta aplicata.
Daca evul mediu avusese nevoie, din pricini usor de inteles,
faca' mai confortabile, mai agreabile, mai colorate i, prin aceasta,
mai calde incperile castelelor occidentale unde erau agtate tapiserii
murale portative prin natura lor, putind Insoti pe senior in pere-
grinarile sale din timp de pace si de razboi , era Intru totul firesc
ca subiectele Inftisate sal fie Imprumutate din tematica religioas
si din aceea andel aceasta din urm cu mult mai iubit si mai
stiuta de medievali, decit se crede indeobste , ele fiind imaginate
dupa lecturi din Biblie sau din manuscrisele pagine" ce chemau
inaintea ochilor povestea Troiei i cea a Linei de Aur sau extra-
ordinara aventura, cu dimensiuni geografice i umane in felul lor
unice, a macedoneanului Alexandru cel Mare.
In tapiseriile franceze cele mai vechi, din veacul al XIV-lea
inca, tesute la Toumai si Arras, mai apoi pe valea Loirei, din fire
de lhi si de matase vopsite in culori vegetale, ca i In cele ce vor
urma in secolele XV si XVI, vor apare cu timpul, sub limpede
inriurire flamand. Bruxelles-ul fiind un alt centru insemnat al
acestei arte , asa-numitele verdures", imagini agreste, bucolice,
cu petreceri rustice si galante asa cum le va indragi i descrie
poezia Pleiadei cu fructe si pasari rare de la miazazi portocali
puni cu vulpi, ogari i iepuri misunffid intre ierburi i flori
cu o total ignorare a legilor asezrii In spatiu, intr-un decorativism
extrem , pe linga voioase i somptuoase cortegii de cavalcade si
vinatori, cu grdini i peisaje ireale, trimitind spre acel loctu amoenus
al poeziei latine medievale, spre versurile lui Teocrit si ale lui Vir-

90

www.dacoromanica.ro
giliu, ideale locuri de desfatare ce se puteau asemui cu paradisul
sau cu anticele Cimpii Elizee.
Tapiseriile franceze astfel inflorite li s-a spus chiar mille
fleurs" sau A fond de fleurettes" aveau s ajunga, cum ajun-
seser i miniaturile fratilor Limbourg cu un veac mai devreme,
pina la cea mai concret redare a detaliilor, la un realism acut, devenit
i el aproape simbolic prin incrcatura de viat ideal data fiecrei
fiinte, fiecarei podoabe, fiecarui costum, fiecarui fir de iarba i fie-
carui fruct (i am in minte, spunind aceasta, tot la muzeul Cluny,
o alta ilustra tapiserie, aceea a Vietii senioriale"). Daca stilistic tapi-
seriile sint relativ uor de plasat, cum spuneam, in anii din jurul
lui 1500, daca In epoca motivul inorogului nu e deloc o raritate
o Chasse A la licorne" pstrata la New York i apartinind, se banu-
ieste, unui de la Rochefoucauld, ca i o Legenda a Sfintului Stefan"
din muzeul Cluny, datata catre 1490, o dovedesc chestiunea
ce a ramas cel mai aprins dezbatuta de-a lungul ultimului secol este
cea a identifickii personajelor istorice care au comandat admira-
bilul ansamblu de art textill.
Inorogul pe care, in treact fie amintit, cultura veche a rominilor
Il tia, cu virtutile i mistice, din invapturile lui Neagoe Basarab i din
Dosoftei, dar mai ales din acel straniu i cuceritor poem, pamflet sau
roman cu cheie", baroc i alegoric, care este Istoria ierogli fled unde, pe
atunci foarte tinrul principe-carturar, Dumitrascu Cantemir se ascun-
dea indrtul fabulosului animal, monocherul", adica unicomul, a
crui sprintin iutime" o celebra insotea aici, la tot pasul, pe
tinara femeie de nobila stirpe in care majoritatea invatatilor, cel
putin de cincizeci de ani incoace, au inclinat sl vada pe o anume
Claude Le Viste. Descendenta a unei familii de mari burghezi inno-
bilati din Lyon ce a dat Parlamentului din Paris doi preedinti,
fiic a lui Jean Le Viste, senior d'Arcy i al Genevivei de Nanterre,
vaduva a lui Geoffroy de Balzac dupa ce fusese logodnica lui Jean
de Chabannes-Vendenesse, supranumit i micul leu" de unde
aluzia animalier-heraldica din tapiserie in al carui neam, dealt-
minteri, piesele sint amintite ca existind, intr-un inventar de la
finele celui de-al XVI-lea veac, nobila doamn poart un costum
ce confirma ipoteza datrii ansamblului clue primul deceniu i
jumatate al aceluiai secol XVI, in vremea modei italienizante din
domnia de la 1498 pin Ja. 1515 a lui Ludovic al XII-lea,
mod fIcuta posibila prin expeditiile franceze, Cu putin anterioare,
de la sud de Alpi, din timpul lui Carol al VIII-lea.

91

www.dacoromanica.ro
Mai mult chiar, unele analogii apropiate gasite de istorici ai
artei 'titre aceste ase tapiserii de la Cluny i altele cu subiect
mitologic de asta data, cu Perseu i cu Penelopa drept eroi , apar-
putrid neamului Guillard legat de numitii Le Viste, conduc spre
identificarea unui singur atelier, a unui aceluiai artist lucrind in
Franta, dar Inriurit de arta tesaturilor din Flandra, procurind, la
sfiritul extrem al secolului al XV-lea i la inceputul celui urmator,
unor nobili ai regatului, fastuosul decor mural, atit de medieval
inca prin morala, prin mitologia, prin orizontul sau de cultura ,
atit de gotic, colorat i pitoresc, dar i attt de deschis spre o natura
ce incepea &A fie scena, flea adincime dar plina de prospetime naiva,
a unui secol de Renatere maturg..
Taina inorogului tesut in tapiseriile de la Cluny vine din depar-
tarile evului mediu, dar legata fiind fara doar i poate de un
galant omagiu i de senioriala atmosfera, aristocratica, de Cinque-
cento, ea rmine, pe pajitea smaltata cu flori, intre ierburile i
potnii unde haladuiesc atitea vietati, simpla amintire a unor vremuri
disparute, intr-o era' noua, fara taine i fara inorogi.

www.dacoromanica.ro
Temeiuri ale unifitii

Evocarea celei dintli uniri politice a romanilor in miezul evului


mediu episod cu rezonante de epopee ne aduce tuturor in
minte, desigur, inainte de orice, chipul hotrit i brbatesc al acelui
erou stiut de Intreaga Europa, fostul mare ban Mihai, devenit voie-
vodul supranumit Viteazul".
Vorbim cu totii o facem de pe bancile scolii Inca despre
campaniile glorioase ale acestuia, despre colturile de pmint ce se
numesc Calugareni, Tirgoviste sau elimbr i despre anii fierbinti
ce au purtat pe acela care, intr-un hrisov din 1600, era indrituit sl
se intituleze el, ce! dintii, dornn al Trii Romanesti i Ardealului
Moldovei", din Valea Neajlovului pina in Viena Habsburgilor.
Mi se pare insa ca, deopotriv, gindindu-ne la prima unire roma-
neasca reluat i desIvirsita dup veacuri pe aceleasi meleaguri
pe care a pasit victorios Mihai Viteazul, la Alba Iulia trebuie
s ne amintim c oamenii acelor timpuri, romanii din Moldova si
din Muntenia, din Oltenia si din Transilvania triau acut i profund,
In chiar anii premergatori ivirii voievodului, sentimentul unirii
fratesti, ca unirea era pentru ei toti, carturari, mesteri-artisti
voievozi, ceea ce am numi noi cu un termen de azi un fapt la
ordinea zilei, c far acest climat in care constiinta unitatii de neam
era o realitate romaneasca a celui de al XVI-lea veac anevoie am
putea intelege entuziasmul care va fi strabatut atunci intreaga suflare
de la Dunare la Carpati.
Ca sa deslusim mai bine sensul i temeiurile mai vechi ale faptelor
din cei citiva ani ce incheiau abia amintitul veac, va trebui s ne
inchipuim cu datele de istorie cultural pe care le avem la inde-
mink impletite insa in trama unei fantezii de care istoricul nu se
poate lipsi c locuitorii tirgurilor, ha chiar i cei ai satelor, ce-1
aclamaseti pe Mihai Viteazul sau care luptasera in rindurile ostilor

93

www.dacoromanica.ro
sale impotriva pasei Sinan sau a lui Bthory cardinalul, se numrau
printre cei ce citiser sau numai ascultaser istorisite unele texte
rominesti din primele carti tiprite in limba noastr, din jurul anilor
1560 incepind, la Brasov, de ctre Coresi, diaconul ot Tirgoviste",
pentru toti cei de acelasi grai.
Deopotriv, va trebui s stie cel ce scruteaz1 istoria sentimentului
de unitate romneasc al acelei epoci, c in aceeasi veche vatr de
cultur a Brasovului se inltau, nu mult inainte de 1600, lcasuri
la care erau ctitori, aici, pe pmint transilvan, voievozi ai Moldovei
ai Trii Romnesti, intre ei prenum'Arindu-se i faimosul cAltor
si arturar de orizont european care a fost Petru Cercel, fratele
Viteazului, ecouri ale unor fapte de art din curtea sa tirgovistean
reg.'sindu-le aidoma au dovedit-o recente cercetri In Scheii
brasoveni.
In sfirsit, cel ce vrea s inteleagi ceva din exemplarul sentiment
obstesc al romanilor al crui exponent a fost Mihai Voda, va fi
tinut s stie amnuntul revelator c in cele citeva decenii dinainte
de 1600, ca i curind dup aceea, arta romneasa a zidirilor medie-
vale expresie a unei sensibilitti prin definitie colectiv cunos-
tea tot mai frecvente imprumuturi dintr-o parte intr-alta a Mil-
covului, c ling Jai, la Galata, in 1583, si la Aroneanu, in 1594,
sau mai departe, la Sucevita, imediat inainte de 1600, erau inltate
si de toti adtnirate, ctitorii ale unor domni moldoveni In care recu-
noastem compozitii originale ale paramentelor sau noutti intru
structuri arhitectonice datorate santierelor muntenesti, la fel cum
in mima Bucurestilor, curind dup 1550, principalul lcas al curtii
domnesti de aici in cartierul nu demult restaurat al Lipscanilor
primea un decor imprumutat din acea Moldov' din care venea i sotia
ctitorului, nepoat, In acelasi timp, a lui Stefan cel Mare, aproape
legendara Chiajn a nuvelei lui Odobescu.
Pe drumul cel larg si de mai multe ori secular al legturii tuturor
romnilor, a celor ce nu au fost, in sufletui si constiinta lor, nici-
odat desprtiti de hotare, cartea tiprit in grai strmosesc sau
ctitoria de arta veche erau, asadar, mult mai mult decit simple fapte
de cultur. In veacul in care s-a nscut si a luptat Mihai Viteazul
ele puteau fi, pentru toti cei ce le aveau la indernba, semnele de
neconfundat ale unei apropien i care avea sa se numeasc, cindva,
Unirea.

www.dacoromanica.ro
RAzboaiele voievodului

Sub boltile venerabile ale unuia dintre cele mai celebre monu-
mente de arta veche romaneasca, fastuosul lcas al manstirii Argesu-
lui cel pe care mitul popular 1-a legat de legendarul meter
Manole s-au asezat, nu mult dup inaltarea bisericii, in primele
decenii ale secolului al XVI-lea, citeva pietre de mormint. Sint
lespezile funerare ale neamului lui Neagoe Voda, ctitorul ce si-a
dorit aici, in pronaosul de la Arges, o autentica necropol princiara
a noilor Basarabi", impodobite cu motivele geometrice si simbolice
ale sculpturii muntene de dup 1500. Printre ele, una cu totul deo-
sebita, singulara ca decor si ca text spat sub imaginea unui calaret
purtind buzdugan si o mantie fluturind, famine un monument
unic i emotionant al epigrafiei medievale romanesti, dup cum
efigia voievodului reprezentat aid va insemna un prototip in arta
evului mediu muntean: este lespedea ce acoper locul de veci al
lui Io Radu marele voievod i domn a toata Tara Romaneasa si
a partilor dunarene, fiul marelui si prea bunului Radul voievod"
sau, cu alte cuvinte, al celui pe care istoria unei epoci tulburi Il tie
ca stapinitor al Trii Romanesti sub numele de Radu de la Afu-
mati. Fiu cum o spune i inscriptia al lui Radu cel Mare
cunoscutul ctitor de la Dealu i aduatorul in tara al lui Macarie,
mesterul tipograf balcanic acest efemer voievod de la sud de
Carpati din cel de al treilea deceniu al secolului al XVI-lea, dureaza
in constiinta posteritatii ca un mare lupttor pentru neatirnarea
impotriva turcilor, a agarenilor" aflati, in acel timp al sultanu-
lui Soliman Magnificul, in momentul maximei lor expansiuni politice.
SI va: fie stiute continua solemn textul inscriptiei funerare
de la Arges, ca un mesaj direct, plin de cumpat si de mindrie, al
voievodului insusi rzboaiele ce va voi povesti, pe care le-am
facut eu: cel dintii rzboi cu agarenii, al doilea la Gubavi, al treilea

95

www.dacoromanica.ro
la satul Stefeni, pe Neajlov, al patrulea la Clejani, al cincilea la
Ciodnesti, al saselea la cetatea Bucuresti, al saptelea la cetatea Tir-
govistei, al optulea la riul Argesel, al noulea la satul Plata, al zecelea
la Alrnanesti pe Teleorman, al unsprezecelea, cel mai iute si mai
virtos din toate fzboaiele, la Grumazi cu sapte sangiacuri, al doi-
sprezecelea la Nicopole, al treisprezecelea la Sistov, al patruspre-
zecelea la cetate la Poenari ..., al cincisprezecelea la Ghergita,
al saisprezecelea iar la Bucuresti, al saptesprezecelea la oras la Sla-
tina, al optsprezecelea la cetatea Bucuresti, cu Vladislav voievod,
al nouasprezecelea la satul Rucar, al douazecilea la Didrih . .."
Avem aid o geografie" completa a luptelor pe care acest demn
precursor al lui Mihai Viteazul le-a dus intru aprarea voievodatului
peste care cirmuia, intr-un moment in care Mehmed Beg, puternicul
conductor otoman din Balcani, voia O. prefaca tara in pasalic tur-
cesc asa cum peste putin vreme vor deveni prti ale Banatului,
ale Transilvaniei si ale Ungariei. Piatra de mormint pusa' in biserica
de la Arges, la loc de cinste, acolo unde Radu de la Afumati a fost
si ctitorul pentru pictura', in dubla-i calitate de voievod al tarii si
de ginere al principalului intemeietor al lacasului era sotul Ruxan-
dei, fiica lui Neagoe Basarab , nareaza pas cu pas faptele de arme
ale celui care in Ilfov si in Vlasca, in Dimbovita si in Arges, si de
la Brasov pin In Bulgaria de miazanoapte, a strabtut cu stile
sale, trdat sau sprijinit de boierimea trii in frunte cu Craiovestii
olteni, drumurile victoriei si cele ale infringerii, impotriva urgiei
turcesti si a pretendentilor ce doreau scaunul Basarabilor aidoma
acelui Vladislav amintit de textul inscriptiei fie si cu pretul tea-
&Aril de neam. Si tot trdarea, tradarea boiereasca, avea sa fie aceea
care in primeie zile ale lui ianuarie 1529 data amintita si pe piatra
din pronaosul de la Arges curma miseleste firul vietii lui Radu
de /a Afumati, undeva pe un deal de linga Rimnicul Vilcii.
Viteazul voievod care in citiva ani nutnai, din 1522 si pina' in
clipa mortii, luptase pentru a Intregi cu armele ceca ce inaintasul
san Neagoe faptuise cu mintea si cu finetea diplomatica adici
un statut de demna independent intr-un moment de iures al Semi-
lunii victorioase din Asia pina in mima Europei , cadea rapus
de o min de boieri pentru care lupta cea dreapta nu trecea inaintea
intereselor de casta feudala. ... i-au navalit turcii cu multe greu-
tap, ca s ja tara noastra, Tara Romaneasca; si m-am ridicat domnia
mea. .. multe azboaie aparind, citeodata fiind goniti si citeodata
gonind (pe dusmani)", continua parc aievea inscriptia de pe piatra
de mormint a lui Radu de la Afumati, o alta inscriptie ce insotea,

96

www.dacoromanica.ro
in aceeasi biserici argeseanl, portretul domnului muntean zugrIvit
la porunca sa, odatl cu restul podoabei murale, prin osteneala mes-
terului Dobromir. Erau cuvinte ce rezumau o epoca, ce inchideau
intre ele un episod dhitre acelea care, numeroase, au dus din veac
In veac la Independenta pe care am prIznuit-o nu demult.
Cit despre lespedea funerari de la Arges a lui Radu VodI, simpli
armonioasI in alcItuirea-i plastid., ea pare, and o privesti, ci
prinde viati, lar dincolo de rniscarea cillretului inarmat, cioplit
pe ea, presimti parcI o alta miscare, mai adind, care filizuieste
oastea romineasel de acum patru sute si mai bine de ani, cu fiecare
nume nou de btlie, de la un colt la altul al gfiei dintre Carpati
Durare, spre jerife i spre victorii despre care cronici i monu-
mente de tot felul ne vorbesc mereu in limba bArbitiei.

www.dacoromanica.ro
Inscriptia din Oltenia
inscriptia din Moldova

Hazardul a facut ca unele evenimente de mare interes i deo-


sebita sernnificatie ale unui veac de istorie romaneasc, el insusi
plin de fapte politice si culturale de rasunet, s fie mai usor des-
lusite gratie unor inscriptii care e drept, fr nobletea textului
sapat pe lespedea funerara a lui Radu de la Afumati, cel abia evocat
ne las s ptrundem in istoria pamintului de la sud si rasrit de Car-
pati din acelasi secol al XVI-lea in care gustul pentru naratie, in
vorbe i imagini, pare a fi fost esential in cultura noastra.
Dar ceea ce este remarcabil in cazul amintitelor inscriptii este
iinprejurarea ca putin timp inaintea efemerei uniri a provinciilor
romanesti sub sceptrul lui Mihai Viteazul, textul lor mrturiseste
interesul romnilor pentru evenimente de pe intreg cuprinsul spatiu-
lui de ei locuit, dincolo de hotarele unor voievodate ce erau tot
mai mult apropiate cultural si politic, ca si cltoriile cu rosturi
felurite, ale unora sau altora dintre acesti romni, boieri sau voie-
vozi, in tara vecini de la miaz'zi sau de la miazanoapte de Milcov.
La mn'stirea Bucovatului din preajma Craiovei, in ctitoria
feudali a unui mare ban inrudit prin casatoria fiului sau cu Ba-
sarabii, deasupra portretelor familiei domnesti a lui Alexandru al U-lea
Mircea, a fost pictata in 1574 o binecunoscuta neobisnuit de ampl
inscriptie, pe drept cuvint numit de specialisti cronica mural". Is-
torisind la persoana intii biografia voievodului, inscriptia se opreste
in final asupra unui eveniment dramatic al istoriei romanilor, cel al
luptelor aprige din invecinata Moldova, duse de loan Voda cel Vteaz
impotriva turcilor, pentru libertatea trii sale. Dar cum voievodul
moldovean a fost pin la urma invins i ucis de otoman in chlar anul
zugraviri Bucovtului oltean cu ajutorul neprecupetit al domnului
Trii Romnesti supus Porii,si cum in locul eroicului lupttor venise
in scaunul Moldovei chiar fratele lu Alexandru Mrcea, cel ce

98

www.dacoromanica.ro
a intrat in istorie sub numele de Petru Schiopul sprijinitorul
boierilor i omul turcilor cronica pictat in biserica de lingI
Craiova inregistra punctul de vedere al stIpinitorului de la Bucu-
resti. Si nu spre cinstea acestuia din urmI, cIci se vorbe0e aici despre
sultanul de la Stambul i aceasta intr-un moment in care loan
Vod1 Viteazul se jertfea pe cimpul de luptI impotrivindu-se Semi-
lunii in cuvinte precum cinstitul meu impArat", ce! care i-a
poruncit . . . sI vie la PoartI" cutezkorului domn care nu a vrut
sl iasl din Tara Moldovei". lar Petra Voievod continui cronica
vorbind de Schiopul, cel ce era 0 el zugrAvit la Bucovk in naos,
alturi de fratele sIu a ridicat oti 0 a omorit pe loan Voievod i
i-a tliat capul".
Crimpeiul de istorie feudall povestit la Bucovk ne-ar putea
Pisa un gust amar, dac o altI inscriptie, de data aceasta sIpatI
intr-o lespede funerark la sute de kilometri de ctitoria din Oltenia,
In pronaosul Bistritei moldovene0i, nu ar veni sI ne vorbeascI
despre un alt personaj al acelora0 ani .5i al acelora0 evenimente,
a cnii atitudine politica luminoasI o tim dincolo de textul aflat
pe mormintu-i. Este vorba de marele vornic al ace1uia0 voievod
Alexandru Mircea, Ivaco din Gole0i.
Dei participant 0 rnit in lupta de la Jili0e impotriva lui Ion
VodI ce! Viteaz, in razboiul dus de turci 0 de domnul muntean
pentru inselunarea lui Petru Schiopul, marele feudal din Tara Romi-
neasa, care peste putin vreme, in 1583, va fi silit, la venirea in
scaunul din Tirgovi0e a lui Petru Cercel, &I se exileze cOutind
refugiu in Polonia, in Transilvania, iar mai apoi in Moldova unde,
spune inscriptia de la Bistrita, i s-a intimplat s pribegeasa"
unde a cazut moarte nAprasnicA asupra lui la satul BlAte0i" fiind
ingropat, departe de cas, in venerabila ctitorie a lui Alexandru ce!
Bun, la 20 decembrie 1584 rmine in istoria noastr autorul
unui proiect de aliant antiotoman. Mrturia reprezentantului
papei in Polonia, cu un an inaintea savir0rii din viatI a lui Ivaco
pribeagul, este ciar in acest sens, vorbind despre ideile boierului
muntean de ridicare a principalelor state din Europa centrall
rskiteank dar i a popoarelor balcanice, la lupt impotriva impe-
riului turcesc, cel asupra cxuia, cu doar un deceniu inainte, flota
spaniolO repurtase o celebfl victorie la Lepanto 0 pe care, un deceniu
mai tirziu, avea sI-1 infrunte victorios contemporanul Golescului,
devenit voievod in tara acestuia sub numele de Mihai, tiut i el
de urmasi drept Viteazul".

99

www.dacoromanica.ro
Doui inscriptii i o singuri lume. Aceea a romnilor sfiritului
de secol XVI in care, dincolo de ovairi i. de Infringen, dincolo
de mrunte interese feudale care puteau umbri marea i perpetua
lupta a poporului pentru independent, dincolo de pribegii i de
planuri avintate, o micare din adincuri pregtea epopeea anilor
1600. Cea care avea s apropie, o dat mai mult, pe locuitorii tuturor
provinciilor romneti a cror istorie comun se intimpla s fie
consemnat. i. In inscriptii de felul celor aici amintite.

www.dacoromanica.ro
O efigie de Renastere

Daca este deplit astzi prejudecata izvorit din fantezia


nuvelistilor notri, de la Negruzzi la Odobescu potrivit areia,
in miezul evului mediu romnesc, cel de al XVI-lea veac a fost
inainte de toate vremea unor crunte sau romantice intimplAri de
curti voievodale, daci tim bine astizi cit de multe fapte de cultur
s-au consumat atunci, de la scrierea lavataturilor lui Neagoe Basarab
i de la ivirea tiparnitelor lui Macarie sau Coresi, pin la splendidele
arhitecturi de la Dealu i Arge sau la pretutindeni vestitele zugri-
veli ale lcaurilor Moldovei, imaginea unicl in felul ei a
principelui de Renatere care a fost Petru Cercel rimine incl, pe
nedrept, mai putin familiari marelui public.
intr-un timp al triumfurilor umaniste europene, de la Atlantic
pini la Carpati, figura fratelui mai mare al lui Mihai Viteazul, ajuns
vremelnicul domn al Prii Romineti intre 1583 i 1585, se inscrie
undeva alturi de un Nicolaus Olahus sau, mai tirziu i intr-un
grad mai inalt, de un Dimitrie Cantemir In galeria acelor fii
ai Rsiritului european ce ddeau msura spiritului de sintezi cul-
tural a pirtilor de lume unde se niscuseri, de integrare armonioas
in civilizatia cea mai inaintati a timpului lor.
intimplarea a ficut ca dota s fie izvoarele dup care poate
fi judecat in posteritate dimensiunea culturall a lui Petru Voievod,
i ca fiecare si se intregeasa prin cellalt. Cel dintii este un Memo-
riale italian alcituit de genovezul Sivori, secretarul i insotitorul
prin Europa al voievodului muntean, scriere pstrati in manuscris
la Biblioteca Vaticanului i publicat cu decenii in urmi de ctre
cunoscutul istoric clujean Stefan Pascu; cel de al doilea este
mirturia, pn azi vizibil, a efortului ctitoricesc al fiului lui
Pitracu cel Bun in chiar curtea strmoilor sil de la Tir-
g ovite.

101

www.dacoromanica.ro
Vlstarul de voievod pe care contemporanii 11 socoteau de o
remarcabil inteligent vi o competent de toti recunoscut in multe
domenii (un inteletto giudizio e valor mirabile" scrie Sivori
nu putin il lauda'. doctorul in legi" Puggiella) era vorbitor a doul-
sprezece limbi orientale i occidentale prefatind cu exact un veac
pe crturarul voievod din cellIalt colt de pmint romnesc, abia
amintitul Cantemir cunovtea poezia lui Ronsard, minuia el
insui tertinele limbii lui Ariosto intr-un Imn" scris in vremea
peregrinrilor sale la curtea ultimilor Valois, citise numeroase istorii
scrisese chiar el se pare citeva, cIlltorise, in fine, ca putini
oameni ai acelui secol de numeroase deschideri i cuprinderi geo-
grafice, din Constantinopol pin in Siria, din Rhodos pink' la Roma,
din Venetia pink' in Germania vi phial la Paris.
Va fi fost cum 11 descriu unii dintre cei ce-1 intilniser sau
cum il infativeazI cele doul portrete zugrvite pe zidurile bisericii
oltene de la Clluiu vi pe cele ale bisericii domnevti de el ridicate,
dup venerabile prototipuri ale locului, la Tirgovivte o figur
luminoas, creia expenenta caltorului, cea a pribeagului i cea
a drturarului ii conferiser, probabil, un echilibru vi o armonie
pe care le regsim, aievea, tot la Tirgovivte, in proportiile
logice ale easel" sale ce prelungea, nu departe de apa
btrinele case domnevti ale lui Mircea ce! Mare. Zidise aici Petru
Cercel, in scurta-i domnie, un autentic palazzo", cu indperi si-
metric rinduite la parter, cu camere princiare la etaj, impodobit
pe dinafar cu tencuiala pictata ce amintea de procedee decorative
ale Orientului vi ale Renavterii deopotriv, scintemduli pink' departe
acoperivul cu tigle policrom smltuite. Mic, dar frumos
impunAtor", cum Il descrie un dlItor apusean, diplomatul vi se-
niorul protestant francez Jacques Bongars, ce-1 vedea chiar in vremea
imediat urmtoare inltrii sale, inconjurat de grdini cu fintini,
cu sere cu plante exotice, palatul tirgovivtean al lui Petru Cercel
va fi pstrat semnul elegantei spirituale vi pe cel al orizontului de
cultur europeara ale ctitorului su citiva ani ind dup ce acesta
piense in chip tragic in peregrinrile sale la Sublima Poart, iar
abia distrugerile din timpul campaniei otomane impotriva fratelui
su, in 1595, vor fi alterat pecetea pe care domnul drturar vi-o
pusese asupra revedintei Basarabilor.
Dar amintirea lui Petru Vod. Cercel dAinuie pin astzi intre
ruinurile Tirgovivtei" ca un semn nepieritor c acolo unde, de
atitea ori, s-a tras sabia intru apArarea pmintului romnesc, au
vtiut priveghea Cu noblete i muzele.

www.dacoromanica.ro
Ziduri inflorate la Moscova

Cind, pentru prima oar, m-am aflat in Piata Rosie, dupa ce


contemplasem indelung, de pe celilalt mal al riului Moscova maies-
tuos-ampla desfsurare a palatelor si a lacasurilor Kremlinului
cu zecile de cupole aurite scinteind in soarele unei dimineti de iarn,
biserica fericitului" Vasile Vasili Blajennii, cum este ea stiut
pretutindeni mi-a aprut, si mi-a ramas de atunci neclintit, ca
imaginea exemplara i definitiva a ceea ce presimteam demult cl era
o parte hotritoare a civilizatiei Rusiei vechi.
Din filmul, de atitea ori vazut, al lui Eisenstein despre Ivan cel
Groaznic, rmisesem adaugind amintirea lecturilor din Aleksei
Tolstoi cu chipul plin de nuante i sinuozitti al celui mai pravos-
lavnic taietor de boieri din istoria rusa, simtind ins c trebuie si
adaug neaparat imaginilor in alb si negru dincolo de celebra si
singulara secvent purpurie a petrecerii opricinicilor" culoare,
multa culoare, o cromada* puternica, contrastanta, in care O. stea
alaturi rosul puterii impartesti si al singelui varsat, aurul fastului
de la o margine de Orient, verdele cimpiilor rusesti si al nesfirsitelor
intinderi de inceput siberian acum cucerite de autocratul cirmuitor
moscovit.
Ti mai asociam acestui chip, si vremii pe care mi-o evoca, acor-
duri de melopee tinguitoare din step, infle)duni serpuitoare sau
sunete percutante din muzica lui Mussorgsld, Prokofiev i Stravinski,
iuresul atitor dansuri de pe toate meridianele Rusiei.
purtind toate acestea cu mine mi-a parut nespus de familiar,
dintotdeauna stiuta i, poate, mai adinc inteleas decit alte mrturii
ale timpurilor trecute, catedrala de pe latura de miazazi a vestitei pieti,
lacasul ara' pereche ridicat linga santul i zidul de aparare al
Intre 1555 si 1560, de catre monarhul cu cea mai durabill
legendl din intreaga Rusie.
10.3

www.dacoromanica.ro
Este, de fapt, un monument comemorativ biserica aceasta care
adun laolalti in jurul unei capele centrale cu un hram ce amintea
de o sarbitoare legat de Ierusalimul evangheliilor opt alte capele pa-
trate, cruciforme sau poligonale purtind nume de sfinti in ale cIror zile
se prznuiau tot atitea victorii militare repurtate de ctitorul Ivan
al IV-lea ; un monument votiv in care aveau s aiba loc stralucitoare
ceremonii descrise de calatori de pe alte meleaguri, la care participau,
ca personaje ale unor inscenari liturgice, suveranul i patriarhul
tuturor Rusiilor alturi, i care voia sa celebreze, intr-o inatiare arhi-
tectonia nemaivazutl Ora' atunci pe pmins tul rusesc, infringerea
tatarilor din hanatele Kazanului i Astrahanului, a necredinciosilor"
la care fac aluzie i splendide icoane de la mijlocul veacului al XVI-lea
infatiind precum una aflatI chiar in Kremlinul din Moscova
Bi s erica triumfatoare".
Rememorind faptele istorice ne aducem aminte a dupl adunarea
paminturilor Rusiei de nord-est in jurul Moscovei lui Ivan al 111-lea
ruda prin alianti a lui Stefan cel Mare , avea sa'-i fie dat fiului
cneazului Vasile al III-lea, celuilalt Ivan ajuns, la numai 17 ani,
in 1547 cezar" adica tar" al celei de a treia Rome", s devini
intemeietorul politic al expansiunii ruseti nu doar spre Livonia i
Baltica, cit mai ales spre Rsairit, acolo unde visa s stpineasci
mica boierime razboinica in folosul careia Ivan facuse reformele
sale i unde drumul spre Marea Neagra i spre Volga, drumul Ura-
lilor, al Marii Caspice i al Siberiei erau controlate inca de ultimii
mcItenitori ai vechii Hoarde de Aur mongole, hanii tatari din Crimeea,
de la Kazan i Astrahan.
Asediat de otile lui Ivan, al patrulea cu acest nume, bogatul
Kazan, coltul de rai" de care vorbea unul dintre ideologii domniei,
Peresvetov admiratorul voievodului moldovean Petru Rare, pe
care 11 propunea dealtminteri ca model de suveran puternic tarului
sat' , avea sa fie cucerit la 2 octombrie 1552, citiva ani mai tirziu,
in 1556, cazind i Astrahanul, dupi ce hanatul siberian avea si se
recunoasca vasal al Moscovei.
Cele nou parti ale bisericii Vasili Blajennii au fost pe drept
cuvint asemuite cu florile policrome ale unei jerbe, cu flori fantas-
tice, structurate de o arhitecturi cu denivelri i labirinturi inlun-
tru-i, iar pe dinafara zbuciumati i totui simetrica in aparenta ei
asimetrie, colorat strident in rou i in albastru, in verde i in aur;
o arhitecturl in care, aglomerindu-se catre trupul central acoperit
de o piramida ce domina ansamblul, fiecare capela este incununata
de cite un bulb altfel desenat si altfel colorat, unul brazdat de uriae

104

www.dacoromanica.ro
caneluri, altul taiat in imense fatete, un altul acoperit cu solzi
gigantici.
Fat de tot ceca ce cunoscuse pina atunci arhitectura rusk fat
de chiar monumentele Kremlinului de peste drum de la sfirsitul
secolului al XV-lea si inceputul celui de-al XVI-lea, datorate cum
se stie, unor arhitecti ai Italiei de miaznoapte, bolognezi, milanezi
venetieni un Aristotele Fioravanti, un Alevisio Novi, un Pietro
Antonio Solari , tributare fie unei anume clasicitti" bizantine,
fie formelor de Renastere apuseanI original grefate pe un fond
rusesc strvechi i cu inconfundabile Infiri, biserica fericitului"
Vasile marca nu cea dintii, dar in chip exemplar o nou virst
a esteticii Rusiei medievale, aceea a tumultului si a nelinistii, a con-
trastului si a pitorescului, a folclorului triumator si a splendorii
aulice, recunoscute in linii, in cromatick in amlnunte ale arhitecturii,
ale frescei, ale artelor decorative.
Aspectul piramidal al celui mai celebru lkas moscovit tinea
acum de innoirile arhitectonice din Rusia primei jurnIt'Ati a secolului
al XVI-lea cind inftisarea traditionali a bisericilor, cu vechile cupole
mostenite din Bizant, era pArAsit tocmai la monumente din jurul
Moscovei, la Diakovo si la Kolomenskoe in favoarea unei aseme-
nea etajAri a volumelor jucate", cu terase, galerii i scri, luat din
arhitectura popular in lemn atotsapinitoare, cindva, in aceste
pArti de Europl , de unde veneau, la exteriorul edificiului,
de portaluri, de urtele detalii decorative primite din repertoriul
renascentist tirziu, i arcurile semicirculare sau in acoladk asa-numi-
tele kokosniki" amintind, cu numele i cu forma, de sofisticatele
coafuri fetninine cu diademe.
Cit despre culoare, despre explozia ei biruitoare in bulbii aduca-
tori para.' de Asia si pe fatadele inflorate ale bisericii Vasili Blajennii
unde era zugrivit motivul oriental policrom al vasului cu flori,
sporind astfel strilucirea cromatic i inatisarea de fabuloasI alatu-
ire vegetal-florall a monumentului, ea stA, hotirit, in aceast vreme,
in leglturA cu deschiderea tot mai mare a Rusiei spre Rsritul isla-
mic cu care puterea tarilor se infrunta acum, spre stepa atAreasc si
spre Siberia. Era un gust, complicat i voluptuos, pentru combinatii ciu-
date de culoare, uneori brutale, sonore, dar cuceritoare pin in cele din
urink acelasi pe care II vom regAsi si in alte intruchipIri vizuale ale
sensibilitii rusesti, de la icoane i broderii, la ceramici i cioplituri in
lemn, unde sint cu mult preferate allturrile de verde crud si de rosu
puternic ca, altAdatk la nomazii stepei, culori care in indepArtatul
Extrem Orient puteau denumi orizonturi, puncte cardinale i imp-

105

www.dacoromanica.ro
Cu ecouri de acest fel pin in povestile populare ale Europei
rsritene. Era, pe de alt parte, o inclinare tot mai lamurit, si a
lumii rusesti, atre exotic, dtre straniu, clue nemaivizutul" ce
aveau s fie curind, in intreaga Europ, atribute ale manierismului
si ale barocului, in Occidentul dar si in Orientul continentului,
si nu intimpltor lingA monumentul lui Ivan al IV-lea din Moscova
a fost asezat, de unii invtati tocmai in sensul cizelrii exagerate,
ba chiar, pe alocuri teatrale, a unor exterioare de monumente devenite
un soi de scenografii sacralizate , biserica din Curtea de Arges a
lui Neagoe Basarab cu numai citeva decenii mai veche.
Prin cromaticI ca i prin exotism acesta din urml, ?rig, cu
izvoare folclorice indeprtate la care arhitectura ii &dea mina cu
basmul, iar muzica cu zugr'velile i costumele trnesti lcasul
de la mijlocul veacului al XVI-lea din Piata cea Frumoas"
se stie, rosul" i frumosul" limbii ruse se confunda, aproape,
semantic, ca un suprem omagiu, adinc i anonim, adus culorii tocmai
prefigura, peste timp, celebra feerie ruseasc" a anilor 1900, fiind
totodat un prototip plastic si ideologic pentru slavofilele dutari,
istoriste si nationaliste, ale specificului maicii Rusia" in fata Occi-
dentului, cele ce au marcat atit de profund si de contradictoriu
chiar dad uneori genial civilizatia i mentalitatea jumttii de
secol ce a premers Revolutiei din Octombrie.
Ajuns, ca i tarul ce a ingtat-o, in legenda cea vie a plmintului
rusesc, biserica Vasili Blajennii e datorat unui arhitect pe care tra-
ditia livresd istorisit de datorii apuseni 1-a voit un film", un
strin venit din Occident, de felul celor ce lucraser in Kremlin
germanul din Holstein Adam Oelschlger zis Olearius povestea,
un secol dup ridicarea lcasului, fr a s,ti d repet un loc comun
al naratiilor medievale de acest fel, cum Ivan cel Groaznic 1-a orbit
pe constructor spre a nu mai repeta capodopera , dar pe care
poporul rus 1-a dedublat in vestitii mesteri Barma i Posnik.
Caracterul atit de original al acestui monument ce respirl duhul
p.mintului rusesc, trsturile sale stilistice atit de apropiate de arta
trneasc a locului si de atmosfera Rusiei secolului al XVI-lea,
la confluenta Orientului cu Occidentul, au facut ca traditia popular
s prevaleze, pin' cind, o norocoas descoperire a unui act de arhiv,
fcut acum douIzeci i mai bine de ani, a venit s.' o confirme pe
aceasta din urm, corectind-o doar intr-un amInunt: ziditor al
l'casului din Moscova a fost un singur meter, Posnik Iakovlev
poreclit Barma", arhitect al tarului Ivan.

106

www.dacoromanica.ro
Cu admiratie, cei care au pisit, din veac in veac, in piata din fata
ICremlinului, au voit pesemne s facl din constructorul de imens
talent si nestvilit fantezie al bisericii fericitului" Vasile eroul
proteic al trupului si al sufletului unui monument de exceptie, mul-
tiplicat, de era cu putint precum, turlele cu bulbi, cu piramide
si cu scinteietoare fulgeriri de culoire ale l.casului moscovit , in
alti mesteri, stiuti sau nesduti, ai atitor ctitorii rssrite in mima
oraselor, In singurttile cimpiilor, la margini de pduri si in mij-
locuri de ape, de-a lungul si de-a latul Rusiei medievale.

www.dacoromanica.ro
Arti si istorie in ctitorii rominesti
de acum trei veacuri

Putine secole au fost, in intreaga istorie a rominilor, atit de


contradictorii, de traditionaliste i de innoitoare in acela0 timp,
atit de dttoare de msura a capacittii de sintezA cultural a poporului
de la Dunre i Carpati, atit de dramatice totodatI, precum cel scurs
intre dou sfir0turi tragice ale unor mari voievozi romni, unul
pe Cimpia Turzii, cellalt in Stambulul sultanilor. Avind la cele
doul extreme ale sale domnia adunitoare de tarA a lui Mihai Viteazul
cea c-reatoare de stil a lui Constantin Brincoveanu, secolul al
XVII-lea a dat nenumratelor sale monumente case voievodale
boiere0i, cetti i biserici , i nu mai putin limbii i scrieri-
lor romne0i ale timpului cronicile lui Ureche i Costin sau
cele din Muntenia , ceva din sufletul epic al evenimentelor ce
1-au marcat, din spiritul unittii romnilor olteni i munteni, ardeleni
i moldoveni, ceva din deschiderea europeara tot mai evident
acum in lumea noastri feudal ale arei vlstare mergeau s studi-
eze la Padova, la Constantinopol i la iezuitii din Barul Poloniei,
sau ai carei eminenti reprezentanti strIbIteau drumurile lumii de
la Atlantic la Pekin.
In aceast epock rolul dominant al oligarhiei boiere0i ce ajun-
sese s controleze destinele trilor romne in intregime i feno-
menul resurectiei nobiliare este acurn larg rIspindit din Anglia
Stuartilor Ora in Rusia Romanovilor a fcut ca de cele mai multe
ori scaunele de la Bucure0i i Iai s fie ocupate de mari boieri,
dregAtori importanti ai sfaturilor voievodale care, in numeroase
momente tulburi, ca i in virtutea unei legitimiati" date uneori
de inrudiri cu Basarabii i cu Muatinii, dar mai ales in numele for-
tei politice .0 al bogatiei lor economice, nu de putine ori 0 al unei
remarcabile inteligente, culturi i suplete diplomatice, ajungeau la
demnitatea supremA in statul feudal.

108

www.dacoromanica.ro
Asemenea homines novi ai veacului al XVII-lea au fost si cele mai
interesante figuri istorice ale acestuia in trile romne, de la Ieremia
Movill la Vasile Lupu, de la erbo.n Cantacuzino la Constantin
Brincoveanu, iar in preajma lor vom intilni, nu intimplator,
mari feudali, oameni cultivati Stroicii, Nstureii, Cantacuzinii
ajunsi dup. 1600 In fruntea ierarhiei sociale a voievodatelor.
Pentru a marca ascensiunea lor remarcabill, uneori fulgerltoare,
ca si rolul politic pe care ajunsesera s.-1 detinlsi nu numai ca virfuri
ale societatii romanesti, ci chiar ca patroni spirituali ai culturii sud-
est europene si a Orientului ortodox in vremea Turcocratiei, de la
Athos pink' in Sinai si In Siria , acesti voievozi i boieri vor fi si
mari ctitori, intemeietori ai unor monumente de exceptie, direct
programatic legate de traditia medievala sau, dirnpotriv, rupind
spectaculos cu aceasta, monumente care prin arhitectura i podoaba
lor zugravita, prin exemplarele de arta minorI" pe care le adapos-
teau argintarii, sculpturi In lemn, broderii i ceramici de lux
stirneau, prin somptuozitatea i fastul tot mai frecvente In noua
civilizatie plastid, a tactilului" a spune, din trile romine ale
evului mediu tirziu, admiratia localnicilor, ca si a vizitatorilor veniti
din cele patru zari. Mai mult, asemenea monumente erau mai de
fiecare data marturii In piatra si in fresca, in fir de matase, in aur
argint, ale istoriei" personale a feudalului ajuns In scaun sau
la mari demnitati, ale istoriei" neamului sat' pentru care el dorea
de obicei domnie pe viatl" i ereditara, menite a da autoritatii voie-
vodale acea continuitate politica interna pe care nici Habsburgii,
nici Sublima Poarta i nici republica nobiliara" a Poloniei nu puteau
sa o vada cu ochi buni In cele din urma.
Descifrarea acestei istorii" este uneori pasionant i piing de
invataminte pentru capacitatea mesterilor romani, a ctitorilor ce-i
patronau, de a traduce in limbajul artei mentalitatea epocii, aspira-
tiile ei politice si culturale. Asa, de pilda, stiind astzi ca Ieremia
Movill i fratii sai unul devenit asijderea voievod, celalalt Inalt
ierarh erau tustrei nu numai descendentii unui mare logofat
din Hudesti ci i, prin mama, nepoti ai lui Petru Rares voievod,
vom intelege de indati de ce ctitoria lor colectiva de la Sucevita
primea in jurul anului 1600 podoaba exterioarl pictata pstrata
pin' astazi care, din timpul lui Rares, asadar de mai bine de o jum-
tate de veac de la Probota i Suceava, de la Moldovita, Humor
Arbure nu mai fusese intilnita In Tara Moldovei. Mai mult
decit o legatura cu traditia, zugravirea exterioari a Sucevitei, ultimul
monument cu asemenea podoabI din evul mediu moldovenesc,

109

www.dacoromanica.ro
avea sensul unic al proclamrii unei genealogii ilustre, cea a Movi-
lestilor, a legaturii lor cu Musatinii care daduser pe Alexandru
cel Bun si pe Stefan cel Mare.
Citiva ani mai tirziu, biserica manstirii Dragomima, cu silu-
eta-i neobisnuit de zvelta, trufasa, cu dantela de piatra a turlei si
ea nevazuta inca ping atunci in Moldova medievala , venea sa
aduci de asemenea marturia unei ascensiuni vertiginoase a lui Anasta-
sie Crimca, fiul de notabil sucevean ajuns episcop si mitropolit
al tarii, om de gust si cu nobila conceptie asupra patronajului artis-
tic, ce va conferi o unitate stilistia remarcabila operelor realizate
In jurul sau.
Cerilalt om nou" al Moldovei veacului al XVII-lea este si
unul dintre cei mai interesanti ai evului mediu romanesc, ctitoriile
sale din Iasi mirturisind, prin eleganta realizarii, prin pretiozitatea
materialelor in care au fost inaltate, fastul fra precedent de care
intelegea sa se inconjoare fostul mare vornic Lupu devenit voievod
sub numele de Vasile rapel onomastic al bazileilor Bizantului ,
mai mult decit atit, devenit un autentic protector al spiritualittii
RIskitului.
Daca lasarn la o parte cazul, intre toate exceptional, al lui Neagoe
Basarab cel ce i-a legat numele de Inmipturile catre fiul si efe-
merul sau urmas, nu mai pupil de lcasul de la Arges intrat, prin
legendarul ski ziditor Manole, intr-un mit fundamental al poporu-
lui nostru , se poate spune cl nimeni, in intreaga istorie de citeva
ori seculara a culturii medievale romnesti, nu a dat masura fastului,
a munificentei, a mecenatului voievodal in materie de arta ca Vasile
Lupu. Domnul Moldovei care a unit epoca Movilestilor, de adinc
atasament fati de traditia musatin si totusi de nu putine deschideri
catre noua mentalitate a secolului al XVII-lea european, cu aceea
a aproape modernului carturar de tale intemationala care a fost
Dimitrie Cantemir, era prin excelent un homo nuns. Vlastarul arna-
utului Nicolae Coci, ajuns ag in voievodatul muntean, a urcat
rind pe rind treptele demnitatilor feudale moldovenesti pina la rangul
de mare vornic al Tarii de Sus" si, dincolo de acesta, pin la demni-
tatea suprema in ierarhia medievala devenind, in 1634, domn. Con-
stient de spectaculoasa sa afirmare politica, de bogtia si de puterea
sa ce i-au permis sa apar ca protector al crestinatatii din Europa
de rasarit drept o hire inalta si imparateasca" dup vorba lui
Miron Costin al carui erou de cronica a fost, drept un al doilea
Ahile" si un nou Justinian" dupa aprecierile impregnate de retorica,
de flaterie si de hiperbola baroca ale contemporanilor din imperiul

110

www.dacoromanica.ro
turcesc sau din Liovul lesesc, Vasile Lupu a lsat posteritatii,
In piatra ctitoriilor sale iesene de la Trei Ierarhi i Gona, mesajul
unui somptuos proteguitor cultural domnesc i, deopotriv, cel
al unei epoci de ara romneasca ce se impirtasea amplu din cis-
tigurile i din traditiile artistice ale Orientului si ale Occidentului.
Pentru marele vornic Coci Lupu ajuns Vasile Voda ce plnuia
sa-si asigure domnia ereditar i stipinirea asupra invecinatei Muntenii,
u.nde voise s1-1 aseze pe fiul siu Ioan, ctitoria de la inceputul domniei,
cea ialtat In 1639 cu hramul Trei Ierarhilor, ca aceea dinspre
sfirsitul cirmuirii sale, terminata catre 1660 de fiul i urmasul siu,
Stefnita Lupu, la Golia, trebuiau s tlmaceascI tuturor supusi
moldavi si vizitatori strini, prelati i seniori, diplomati i carturari
ambitiile acestui voievod pe care unii istorici n-au ezitat a-1 asemui
imaratilor Bizantu/ui. Trei Ierarhii, biserica menita a deveni ca
Argesul pentru Neagoe sau Sucevita pentru Ieremia Movil, ca
si Cotrocenii pentru Serban Cantacuzino sau Vadrestii pentru Nicolae
Mavrocordat necropola unui om nou" al evului mediu tirziu
romnesc si a dinastiei" de el intemeiate ramine, fr Indoial,
monumental cel mai admirat al Iasului de ieri si de azi. Des-
cris de calatori veniti din Orientul musulman, precum turcul
Evlia Celebi sau sirianul Paul din Alep, minastirea lui Lupu bei",
cea pe care nu-i chip s-o descrii cu limba sau pana" dupl parerea
acestor atenti observatori ai faptului de art, iubitori i cunoscItori
ai culorilor strlucitoare i ai infinitelor arabescuri ofer pina
azi privirilor paramentul sculptat aidoma unei uriase broderii in
piatr, cindva aurit, de aspect oriental, cu impletituri, zigzaguri,
arcuri in acolada si ornamente vegetale ce strhicesc i scinteie de
parca ar fi frunzele . . . de pe un pergament iluminat". Acestui exte-
rior fra precedent si ara' posteritate in arta Moldovei medievale
monument de exceptie, si el, in ciuda planului de arhitectural foarte
traditional, musatin" veneau s i se adauge strlucirea i pretio-
zitatea interiorului date de aurul odoarelor si al icoanelor, de rosul
imperial" al catifelei jilului domnesc, de mobilierul din abanos
chiparos cu incrustatii de fildes, de broderiile liturgice cu fonduri
de catifea verde sau vinie, cu fir de matase, de aur si de argint.
C acest fast aulic ara asemnare in evul de mijloc romnesc era
si un semn de afirmare a pozitiei politice eminente a lui Vasile Lupu
cea de protector al bisericii si al culturii, alaturi de mitropolitul
sau Varlaam, stihuitor i erudit teolog, crturar de seama al Mol-
dovei veacului ne apare limpede, Trei Ierarhii fiind din acest
punct de vedere o ctitorie de pretentie", inaltata si decorat

www.dacoromanica.ro
ce! mai nobil chip cu putint pentru mentalitatea medieval. Dar
aceast oper de art rmine i mrturia unei largi viziuni estetice
a ctitorului dac o punem alAturi de cellalt lcas datorat Lupului,
biserica mnstirii Golia. Fatadele de piatr ale acesteia cele ce-1
aceau pe Paul din Alep s proclame c5..' nimeni in lume ( 1) n-a
excelat in arta de a construi biserici i mnstiri din piatr de talie
sculptate ca voievodul Vasile" cu ordonanta lor clasica, cu
pilastrii incummati de capiteluri corintice i cu frontoane triunghiu-
lare la ferestre, respirl din plin atmosfera unei Renasteri tirzii, ajunsa
probabil pe plaiurile Bahluiului din Italia, pe sinuoasele drumuri ale
barocului polonez. Ele dau, o dat mai mult, msura culturii plastice
remarcabile, moderne" i innoitoare, a unui ctitor care a putut
patrona in acelasi timp, in prima parte si la mijlocul veacului al
XVII-lea, in chiar primul oras al voievodatului, iniltarea a dou
monumente atit de diferite ca viziune stilistic precum orientali-
zanta biseric. a Trisfetitelor" i occidentalizata Golie, ca o ilustrare
vizual nespus de gritoare a unei civilizatii dinamice i bogate,
profund europene.
Rareori, cred, am putut s-mi schitez atit de rapid i, pot
s adaug, atit de neschimbate de atunci contururile ce defineau
In mintea-mi imaginea unui crturar de marci al trecutului nostru,
ca in clipa cind s-a intimplat s pisesc pentru prima oar., cu multi ani
in urm, printre zidurile pe atunci ruinate ale locuintei lui Udriste
Nsturel. Asezat in cimpia ilfovean. dintre Bucuresti i Dunre, dea-
supra luncii Argesului, intr-un peisaj cu orizonturi indep'rtate in care
presimti malurile i adierile fluviului, casa pe care oricine o poate
admira, astzi pe deplin restaurat, la Hier.sti rmlne au spus-o
multi specialisti inaintea mea un unicat al arhitecturii medie-
vale romnesti, Ina vechile documente mentionind, cu respectul
cuvenit operei de exceptie, casele de piatrI" rImase urmasilor
lui Udriste vtori logoft" i ai fratelui su, Cazan.
Pentru mine, zidurile de la Hiersti skit cu mult mai mult deck
o mrturie a artei de a construi din trecutul rominesc, mai mult
deck obiectul admiratiei unui cltor stain din cel de-al XVII-lea
veac pentru care ele fuseser inltate ca s se spun el nu existl
altele asemIn'toare lor". intr-o vreme cind in tot cuprinsul Trii
Romnesti traditionala cr.midi rimsese materialul din care mes-
terii voievozilor, ai boierilor i ai inaltilor ierarhi construiau pentru
acestia resedinte, lcasuri si ziduri ale unor incinte fortificate, nobilul
parament de piatri alb-glbuie adus de dincolo de Dunre, de la
Vrata, elegant cioplit in blocuri ecarisate, ca i portalurile clasice

112

www.dacoromanica.ro
de Renastere transilvan, ca i arcurile in acolad, amintitoare de
Orient ale ferestrelor sau profilul cornisei cu denticuli, confereau
acestui monument muntean, frd pereche in arhitectura civill a
trecutului nostru inceput prin anii 1640, terminat inainte de
1657 o valoare estetia remarcabill si o semnificatie culturald
adincI: ctitoria aceasta este, mi se pare, o foarte limpede oglind
a sufletului si a mintii celui ce i-a dorit-o si care, desigur, i-a ur-
mrit pind: in amnunte indltarea, anume al doilea logofit" si
cumnatul lui Matei Vodd Basarab, fiul marelui dregItor Radu din
Fierdsti", abia amintitul N'Asturel Udriste.
Mrturisesc a nu vedea o corespondent plasticI mai precis,
alta deck spatioasele inaperi ale parterului si etajului acestei case
de piatrI amintind pared de resedintele patriciene din Italia de nord,
impodobiti probabil, in vremea ridiedrii ei, cu testuri i ceramici
multicolore aduse din Orientul turco-persan, pentru vasta cultur
literard i umanist a feudalului al cdrui nume aprea scris citeodatd
cu rezonant clasicI i in manier renascentistd Oreste, cel ce
minuia frazele in constructii complicate si pretentioase inriurite
de barocul timpului, in fine, cel ce stia elina i tia latina,
limba rimleneascd", din care tIlmIcea in slavoneste o faimoasi
carte de cIpdtii a Occidentului medieval gdsitd, ne-o spune chiar
el, din anii copildriei mele, aruncat si prdfuit'l in casa noastrd".
Udriste Ndsturel poate fi socotit un tipic reprezentant al idea-
lurilor romdnesti cele mai scumpe ale acelui secol al XVII-lea, ilus-
trind fie unitatea spiritual a intregii suflri romnesti prietenul
su apropiat Intru culturl era un alt mare cdrturar, mitropolitul
Varlaam al invecinatei Moldove , fie legItura cu marea traditie
politicd i intelectuall a veacului precedent, una dintre temele pre-
ferate ale predosloviilor logoftului mtmtean, asezate in fruntea
artilor tipdrite la Tirgoviste sau la Cimpulung cu sprijinul lui
Matei Basarab, fiind tocmai puntea aruncatl peste decenii intre
voievodul care tine tara aceasta din veac indeprtat" i gloriosul
sdu inaintas intru faptd i nume, Basarab Neagoe.
Promotor al unei culturi traditionale pe alocuri chiar exagerat
de atasatI trecutului in spirit si in formI iubitor, totodatd, al
noului de care se inconjura si pe care-1 descifrm in liniile si in piatra
Hierdstilor, umanistul care a fost i ctitorul acestei resedinte boie-
resti, cel ce-si presra scrierile cu referiri la texte platonice i pita-
goreice, cu citate din Homer si din Aristofan i cdruia nu-i erau
necunoscuti nici Aristotel, nici Suetoniu i nici Plutarh, care stia

113

www.dacoromanica.ro
nv/t titile lui Neagoe i artile populare ale Orientului, r'mine
o figur istoric i cultural de prim rang a trecutului nostru.
Si asa cum va fi vrut, ca un autentic om de Renastere, sa-si
marcheze o data mai mult putemica personalitate de care era pe
deplin constient prin distinctiva emblema cu sens simbolic si militant,
In spirit medieval, pe care o gsim pe filele cartilor de el talmacite
leul cu cruce lovind un sarpe , la fel, putem fi siguri, Udriste
Nasturel a dorit prin ctitoria sa in piatr de la Hiersti, marcat de
aceIasi blazon de pretentie heraldia si de un intreg orizont de cul-
tur in care Apusul si Rasaritul 1'0 dadeau mina, s lase posteritatii
amintirea sa luminoasa' ce coincide pentru noi cu un moment de
culme al civilizatiei Trii Romnesti din epoca ce pregtea nemij-
locit vremea de stralucire carturareasa si artisticl a Cantacuzinilor
si a lui Constantin Brincoveanu.
In nesfirsitele sfisieri politice ce au insingerat Tara Romneasc'
in anii scursi intre domnia lui Matei Basarab i cea a Brincoveanului,
cu dureroase ecouri pina in croniclle diverse si adverse ale voie-
vodatului, familia Cantacuzinilor Cu nume imperial bizantin dar
cu descendenta dovedita azi drept extrem de incerti din bazileii
ultimului Bizant a ocupat, fra indoial, locul eminent. A fcut-o
prin membrii acestui putemic i bogat neam de urmasi ai Saitanoglu-
lui fiul Satanei", cum fusese supranumit stramosul lor din
veacul precedent, traitor in Constantinopolul atitor ridiari i pra-
busiri neam care a dat, in acest rstimp tulbure din istoria
muntean', o victim ilustr ca postelnicul Constantin cel ucis in
trapeza de la Snagov, un crturar de mara precum stolnicul Cons-
tantin cel cu studii la Padova, un voievod plin de ambitii numit
Serban, in al crui singe se amesteca, prin mama, i cel al Basarabi-
lor si al Craiovestilor.
Dar nimeni dintre cei ce stiu cit de cit ctitoriile romnesti de
la sud de Carpati inaltate in vremea din jurul lui 1700 nu va putea
s nu adauge de indata acestui sir de Cantacuzini numele unui
altuia, din aceeasi familie, a arui celebritate au adus-o, deopotriv,
stirpea, si cultura, si actiunea politick dar care famine inainte
de toate poate cel mai interesant, cel mai deschis si mai european"
reprezentant al patronajului feudal rominesc in materie de arta
din intregul veac al XVII-lea: marele Tatar Mihai.
Fiu al postelnicului Cantacuzino, frate al stolnicului si al voie-
vodului cu acelasi nume, unchi, in fine, al lui Constantin Brinco-
veanu cel in a crui domnie avea sa joace o vreme roluri de

114

www.dacoromanica.ro
frunte i avea s inalte toate ctitoriile sale, atit de pilduitoare
pentru stilul brincovenesc sptarul c'ltorise) sigur, curind dup
1680, in Orientul crestin i musulman, la Ierusalim si la Sinai, ba
poate chiar, mai inainte inc, in Italia culturii plastice i literare
baroce, unde zbovise mult vreme cel mai cultivat si mai de vaz1
membru al familiei.
Nestiinta in care ne afam incl in ceea ce priveste educatia
lecturile marelui sptar al Trii Romnesti sau traseul cltoriilor
sale din Mediterana pin in inima Europei acolo unde fratele
su erban trebuise s ajungl cu stile la vestitul asediu al Vienei
din 1683 este, imi pare, din plin compensat prin ceea ce ne
spune cutare sau cutare detaliu al decoratiei ctitoriilor sale, aprute
ca o salb.' de biserici ridicate, foarte probabil, de un acelasi sander,
cu aceiasi pietrari, stucatori i zugravi, de la 1697 pin la 1702,
la Rimnicu Srat si la Fundeni lingA Bucuresti, la Sinaia cea numit
astfel in amintirea coltului de pAmint dintre Asia si Africa vizitat
cindva de Cantacuzinul fondator in fine, la Colea, acolo unde
asezminte spitalicesti si de invtmint, vestite in toat. Tara Rom-
neasc', veneau s adauge in posteritate o si mai mare glorie cul-
tural si moral intemeietorului lor.
Marele dregtor care, in 1693, slujise lui Vod' Br1ncoveanu
ca ispravnic la dregerea caselor domnesti din Tirgoviste acolo
unde domnescul nepot, prin lucarile intreprinse, se inscria simbolic
la rindu-i intr-o veche traditie basarabeasc." avea s lase am-
prenta gustului su, format probabil in lungi ceasuri de lecturi
de adstri in preajma unor monumente bogat decorate din Apus
si din Rsrit, in amintitele-i ctitorii ce se deosebesc, printr-o
nota personal as zice, de restul celor din vremea domniei brin-
covenesti.
Dac portalul de piatr de la Coltea, cu scoica cea mult rs-
pindit. de Renastere si de baroc, cu reprezentrile-i de evanghelisti
animale simbolice in relief inalt, cu grifoni i acvil bicefala pare
coborit dintr-un monument italian de Cinquecento sau de Seicento,
sau dintr-o gravur occidental de epoc, de felul celor intilnite
la tot pasul in crtile latinesti i italienesti ale Europei de mijloc
si ale Venetiei, fatadele cu stiucaturi" pe care prea putini le
cunosc Ina de la Fundeni, pe malul lacului cu acelasi nume
dinspre girla Colentinei, ne trimit spre cealalt lume, cea a Orientului
turco-persan din care veneau i palatele, i chiparosii, i punii,
si vasele cu flori i fructe rinduite in elegante si regulate panouri,
modelate in stucul cindva acoperit cu rosu, cu albastru si cu aur.

115

www.dacoromanica.ro
Mediteze cineva la ce putea s insemne, la 1700, in primul oras
al Tarii Romanesti care era tirgul Bucurestilor, gustul urtui ctitor
ce stia aduce, laolalta, Intr-un acelasi moment, In monumente diferite,
forme si decoruri, motive si tehnici care erau atit de deosebite, stilistic
si istoric, dar atit de apropiate attmci cind o mina sigura stia si le im-
bine cu mliestrie, precum cele pe care, din Italia pina. la Mediterana r-
sariteana, le va fi cules cu ochiul mintii sptarul Mihai Cantacuzino. i
va realiza de Indata, .cred chiar faja a sti nimic altceva despre ctitor,
nimic despre cartile de pilde si de povesti pe care In acelasi timp
Occidentul si Orientul le trimiteau pina la Dunare si Carpati, despre
obiceiurile, costtunele si cintecele de la curtile boierilor si voievozi-
lor romani de acum trei veacuri , ca se afla In fata unei pagini
de sinteza ca putine altele in trecutul nostru cultural.

www.dacoromanica.ro
Broderie si istorie

tn bogatul i plin de gust alcatuitul muzeu al manastirii Suce-


vita, acolo unde este adapostita zestrea de podoabe ale vechii i
atit de originalei ctitorii moldovene0i de la cumpana veacurilor
XVI 0 XVII, vizitatorul este intimpinat de o imagine neasteptati
0 de neuitat. Dintr-un dreptunghi de catifea rou-viOnie, brodat
cu fir de aur, de argint 0 de matase colorata, inconjurat de flori de
crin, de lalele i garoafe, de chiparo0, st parca s coboare un trup
stramic, plin de putere, cu un chip in care cite0i Ora azi orgolii
nemasurate. Este Ieremia Movila, ap cum 1-a infatiat pe acopera-
mintul de mormint brodat dui:a canoanele acestor pArti de lume
un artist necunoscut, in 1606, anul mortii voievodului moldovean
care a fost contemporanul i potrivnicul lui Mihai Viteazul. Cu
o min' pe sabie i cu alta proptit in old, invemintat in mantie
de brocart de aur sub care se deslue0e hdina de argint, cu hermin
cupn cu egret pe cap, vievodul infatiat in portretul brodat
a devenit pe buna dreptate 0 mai cunoscut gratie acestei piese de
arta ce i-a nemurit numele, datorata unui admirabil talent ce va
fi ostenit, netiut, Intr-unul dintre lcaurile Moldovei medievale,
lsind urinnilor, cu sau ark' voia sa, o pagini de istorie.
S-a spus 0 nu s-a gre0t ci aid avem in fat un cirmuitor
al evului de mijloc care dorea prin chiar imaginea pe care ne-o daruia
dup moarte sl sugereze puterea, bogatia, fastul unui senior ajuns
In scaunul domnesc, mai mult, ambitiile unui intreg neam de boieri
ce cobora pin la Stefan cel Mare, inrudit pare-se cu Muatinii
0 a carui opera colectiva famine dincolo de succesivele domnii
In Muntenia 0 in Moldova mirifica Sucevita.
Pentru a Inte/ege ceva dintr-o atare imagine Oita' de putere,
ce emana o autenticI exaltare a personalitatii noului venit pe arena

117

www.dacoromanica.ro
istorica a Moldovei si pe care nici stefan, nici Rare nu o curio-
scusera, pentru ca nici mcar nu aveau nevoie de ea va trebui
s ne atnintim c Ieremia Movil privea mult spre lumea politick'
si de culturl a Apusului Renasterii, cel in care purtau diadema prin-
cipi nerascuti in purpur si in care vointa individualk atunci cind
era sprijinita de bogatie i ranguri, facea lege. Era acelasi Occident
pe care boierul moldovean, ajuns in scaunul tarii, /1 stia inainte
de toate prin Polonia sleahticilor ce-i era aliata si prin care putuse
ajunge domn pe viat" al Moldovei, prineeps et perpetuus he res
Moldaviae, cum se numeste el insusi intr-un document catre
Bistrita transilvana; prin aceeasi Polonie ce devenise statul nobiliar
prin excelenta, cel al unei infloritoare i rafinat-manieriste culturi
sarmatice" de la finele veacului al XVI-lea si de la inceputul
celui de al XVI[-lea, proprie unei aristocratii trufase in rindul
careia Movilestii patrunsesera treptat prin legaturi de familie,
prin capatarea asa-numitului indigenat", prin cumprarea unor
domenii feudale si din care, asa cum am incercat sa o art nu demult,
venise insusi modelul de portret nobiliar de aparat" pe care piesa de
la Sucevita 11 transpune, intr-un spirit foarte local, din sfera picturii de
Renastere tirzie catolica in cea a broderiei post-bizantine ortodoxe.
La citeva decenii numai dupa Movilk un alt boier, plin de
ambitii, de averi si de planuri imperiale ce nzuiau la reinvierea
vechiului Bizant, urcI pe scaunuI Moldovei. Era Vasile Lupu, cti-
torul din 1639 al Trei Ierarhilor. Trisfetitele" uncle aurul i ar-
gintul, fildesul i abanosul uimeau pe caltorii Orientului care ne-au
lsat descrieri entuziaste ale acestui monument, podoaba a partilor
noastre de lume. Dar ceea ce se stie mai putin este faptul c aidoma
lui Ieremia Movil, acest Lupu bei" avut si el portretul brodat
In ctitoria sa ieseana. Portretul a disprut i pierderea este ireparabila.
Dar, judecind dupa fragmentul de fresca de aici in care voievodul
apare in costum de ceremonie, c hain de brocart si caciul cu
surguci, putem s banuim cu tire c, privit din unghiul
ca si din cel al intentionalitatii, chipul brodat in catifea, matase
si fir de metale scumpe, al lui Vasile Lupu, va fi fost graitor pentru
fastul principelui moldovean ce prefata, intr-un fel, momentul
unui Dimitrie Cantemir. Pline de viatk de realism, aproape
de un anume baroc al locului, singurele portrete brodate pstrate
din aceast vreme in muzeul de la Trei Ierarhi sint cel al doamnei

118

www.dacoromanica.ro
Tudosca si cel al lui loan, sotia si fiul su pe care Lupu 11 visase
urcat in scaunul Trii Rominesti vecine, personaje aulice inves-
mintate in halm scumpe si in blnuri, purtind bijuterii si arme
pretioase.
0 lume plina de fast, de trufii feudale, de ambitii uriase rzbate
din aceste broderii de la Sucevita si de la Trei Ierarhi. Ele inchid,
in fapt, o paginI de art medieval./ tirzie si una de istorie, nu mai
putin, ca chipuri pe care nu pop &I nu le porti in minte si dupi
ce ai strbtut tIcut slile celor dou muzee unde ele sint pstrate
drept cele mai de seam capodopere.

www.dacoromanica.ro
Permanenta satirei

Rspunzind unei vioiciuni, unei agerimi dintotdeauna recunoscute


poporului nostru, ideea de satir", de pamflet, de necruthoare
dare in vileag a neorinduielilor este mai veche, in cultura romneascA,
decit veacul marilor sale triumfuri de la Grigore Alexandrescu la
Caragiale si la Arghezi. Citind asemenea scriitori fii, tustrei, ai
pmintuui dintre Carpati si Dunre mk: voi Intoarce cu gindul,
nu intimplItor, la faptul cA pe acelasi sol al Munteniei si al Olteniei
inflorise in secolul al XVII-lea i in cel de-al XVIII-lea o intreag
literatur popularl plink de duh, desatusati de controlul oficial
al bisericii, colorat, cu tilc, precum povestile i snoavele de aici,
ba chiar apruser i unele cronici medievale tirzii care, dincolo de
reflectarea unor situatii politice contemporane, vdeau un spirit
pamfletar, ironic, virulent, ptimas chiar precum Anonirnul brin-
covenesc sau scrierea lu Radu Popescu, marele vomic.
Ridicarea si impunerea social, economia si politick' a unor
noi pturi in aceast lume de la boiernasi la negustor, la clerul
mrunt si la thani instriti slbirea treptat, in secolul al XVIII-lea
si la inceputul celui de-al XIX-lea, a pozitiilor ideologice detinute
de biserica, premisele unui anume spirit de protest organizat ce
va deveni curind spiritul revolutionar al primei jumhti a secolului
trecut nu intimpltor, mai marcat tocmai in Muntenia si in
Oltenia explicI i aparitia unor texte populare ce evocA haiduci
luptind impotriva oprimrii feudale i turcesti, ce satirizeaz1 clugri-
mea, stigmatizeaz moravuri ale timpului.
Iat ins c in acest context, alturi de slova scris, imaginea
plasticA zugrvit venea si ea s sublinieze apetenta pentru satir.
in Tara Romneasc a sfirsitului de ev mediu. Mrturie stau pentru
aceasta picturi murale ale unor ctitorii muntene i oltene, din preajma
anului 1700 pink' cAtre 1800, si indeosebi monumentala scen

120

www.dacoromanica.ro
altdat cu sens profund teologic i mistic, acum tot mai liberk
as fi tentat a spune chiar, mai laic" a Judectii de apoi".
in alcatuirea acestei scene ce voia s trezeasca teama pacAtosi-
lor", pictura veche romneascI inregistrase o intreagA evolutie
stilisticl de /a gravitatea teologic-medieval a Voronetului moldo-
venesc din secolul al XVI-lea, la spiritul ghidus intilnit pe zidurile
unor lcasuri gorjene, argesene sau vilcene din veacurile XVIII
si XIX. Atenti la fizionomii, la costume, la imagini ale vietii de
toate zilele de la vinkoare la hore de felul celor din toate satele,
de sub munte pin la Dunre , la reprezentarea unor ctitori In
costume de epoc, de mod oriental sau apuseank precum la
Olnesti, la Ursani sau la Tirgu Crbunesti, zugravii populari ai
vremii depsiser de mult, mental si afectiv, in inchipuirea i in
reprezentarea plastid' a amintitei scene, infricosarea medieval
impus de textele canonice si de propaganda bisericii, ba chiar
si timidul inceput de satir cu caracter livresc, intilnit catre 1600
pe fatadele Sucevitei in reprezentarea lui Ioan Climax".
In pridvoarele bisericilor de tar, de manAstiri sau de schituri din
Vilcea si din Gorj la Hurezi, la Tirgu Horezu, la Baia de Aram
sau la Lainici, i in multe, multe alte locuri alturi de cei ce calca
morala crestin traditional (uneori alugri dintre cei ce stim cit
erau de sfichiuiti de ironia textelor populare), apar pictati, in suvoiul
de foc rosu al Gheenei, inseltorii" tranului: bcanul i mce-
larul ce dau lips la cintar, ba chiar i bogatul nemilostiv altul
decit cel al pildelor biblice, mai apropiat si mai necruttor, asa cum
stiau locuitorii satelor in anii dinaintea rscoalei lui Tudor Vladi-
mirescu; iar accentele sociale si politice sint si mai evidente atunci
chid la Birzeiu-Magheru si la Clugreasa, la Cremenari si la
Ciuta in aceeasi scen apar, limpede indicati de textele ce insotesc
pictura, mincterul de pmint" al acelui pmint de care erau fipsiti
cumplit tranii mImularul" zaraful ce prefata bAncile burgheziei
de mai tirziu cel ce stringe bir" amintitor de trist memorie al
poverilor pe care stenii le purtau in vreme fariariot , in sfirsit,
cei care se turcesc" cei ce-si vindeau tara in acele timpuri
de grele incercki, aid la hotarele marilor imperii condam-
nati pe vede si acoperiti de dispret pin si in culorile stinse ale
frescelor medievale tirzii. Ale unor fresce ce fac pin astzi dovada
unei mentalitti colective sntoase, deslusind ceca ce am putea
numi deja o opinie public" care, acum doui veacuri mai bine,
gsea, in limbajul ei traditional, cele mai directe cAl intru dez-
vluirea acelor tele pe care poporul le-a respins mereu cu trie.

www.dacoromanica.ro
Sub semnul vazului

Den cinci simtiri ce are omul, anume vederea, audzul, mirosul,


gustul i pipitul, mai adevratu de toate simdri iaste vederea . . .
vederea singura den toate asadza in-adevar &dul nostru si ce sa
vede cu ochii, nu incape s hie indoial in cunostinta."
Cuvintele acestea din Letopisejul Tdrii Moldovei, scrise catre ultimul
pltrar al celui de al XVII-lea secol de vornicul i logoatul Miron
Costin, marele i eruditul boier scolit la iezuitii Poloniei, amestecat si
jertfit in luptele patimase din jurul scaunului de la Iai, ca un erou de
tragedie din oligarhicul i barocul veac pe care moartea sa 11 incheia,
skit cuvinte ce ilustreaz o mentalitate intreaga si o intreagl epoca
ce face trecerea de la medieval la modem.
Cad proclamarea priorittii vzului dincolo de livrescul
cutarei sau cutrei surse literare i filozofice izvorste, cred,
dintr-o mutatie estetic profunda pe care secolul lui Cosdn ca si
cel urmator in mare parte vorbind, epoca dintre 1600 si 1800
o intregistrau, ca nastere a unei noi sensibilitti vizuale, paralela
cu aparitia unei noi sensibilitati literare ce nu mai era a evului mediu.
Este ceea ce am socotit mai demult ca" s-ar putea denumi triutnful
plasticitadi si al tactilului asupra picturalitatii medievale de traditie
bizantina, tradus intr-o permanent inclinatie a secolelor XVII
si XVIII, in materie de arta, catre relieful accentuat si opulent al
detaliului cioplit in piata si in lemn, brodat in ceaprazarii din fir
de aur, de argint si de matase, modelat in stucul unor icoane
fresce sau in cel al unor decoratii de case voievodale, cizelat, in
fine, in metalul pretios al odoarelor liturgice si al bijuteriilor.
Era, acest triumf al tactilului, evident din icoana populara mara-
muresan pink' la palatul brancovenesc, dar, mai ales, in lacasurile
Moldovei de dup. 1750 ca pilatri, cu panouri adincite de forme
miscate, cu omite polilobate, cu nise in acolad, cu sculpturi deco-

122

www.dacoromanica.ro
rative ridicate intr-o lume romineasca foarte impregnat de spiri-
tul baroc, ce gusta exact in acea vreme traducen i din Gracin, din Voi-
ture i Fnelon, rspunsul dat, in orizontul vizualului, unor alte si mai
adinci prefaceri dintr-o civilizatie cIreia, pe planul ideologiei, al men-
talului colectiv, al psihologiei, al sensibilidtii ti putem gasi nu putine
trasaturi moderne, fie ele chiar invesmintate in hainl medievall incl.
Problema modernittii" secolelor XVII si XVIII la Carpati si la
Dunreo modernitate nu opus transant evului mediu, ci nscuta din
el , ar putea parea un truism, pus pentru o epoca a umanismului ro-
manesc ilustrat de atitia cIrturari munteni, moldoveni i transilvneni,
a triumfului limbii vernaculare", a civismului militant, daca o anume
inertie si o certa comoditate a prejudecItilor si a drumului batut" nu
ar trage disperate semnale de alarml atunci chid, tot mai des, specialistii
incearcl s &easel, cump.lnit si prudent, pentru fenomenul artistic ro-
mane s c al epocii, consonante stilistice cu restul Europei sau materialiari
romanesti ale unor tendinte culturale vIdite in tot restul continentului.
Va fi indeajuns a reaminti, in sensul acesta chiar, c individuali-
zarea net i permanend a ctitorului si a artistului dup 1600 in
cele trei tri romane individualizare ca gust, ca mesaj estetic
sau social , corespunzind unui fenomen european prea bine stiut
pentru a mai insista asupra-i, are pin in detalii interesante cores-
pondente la noi, pe plan artistic si sociologic, cu restul civilizatiei
europene (un caz particular al individualiz'arii de acest tip ar fi,
la sfirsitul secolului al XVII-lea si la inceputul celui urmtor, feno-
menul arhitecturii rezidentiale, voievodale si boieresti, in chiar
epoca grandioaselor sau minorelor, dar tot mereu fastuoaselor, rezi-
dente franceze si germane dinainte si de dup 1700); nu mai putin,
nu este de prisos s reamintesc a se poate vorbi in chip circum-
stantiat astazi despre un fenomen al mecenatismului, al patronajului
romanesc in materie de ard, prelungind cu alte finalidti si cu
alte instrumente de propaganda vizual pe acela al Basarabilor
Musatinilor din secolele XIV, XV si XVI, fenomen intretinut
de o serie intreagl de ctitori-oameni noi", a clror tipologie
am schitat-o deja, de la un Ieremia Movil si un Vasile Lupu, la
un Constantin Brincoveanu i un Nicolae Mavrocordat, de la Anas-
tasie Crimca i Udriste Nasturel la boierii Cantacuzini, cu totii
cochetind cu o anume dorind de legatur cu traditia medieval
din onomasticI pin la detaliul arhitectonic cu totii atenti la
genealogii si la pretentii heraldice, deschisi spre cultural si mai ales
spre fast, spre fastul orbitor al costumului si al podoabei ctitoriilor,
mergind chiar pink' la aplecarea constand spre o anume cromatic

123

www.dacoromanica.ro
in care aurul si rosul, azurul si verdele erau culorile de maiestate"
preferate, ca altadata in lumea cea bogat a Flandrei si a Burgun-
diei, a Orientului turco-persan sau, mai aproape, in Italia barocului
si a patriciatului parvenit de la Roma sau de la Venetia.
Dar fastul abia amintit care este al vesmintului de aparat"
si al bijuteriei minuscule, al paramentelor de biserici ctitorite si
al interioarelor de palate, al ceremoniilor de curte nu era altceva
deck materializarea acelui gust pentru concret, pentru tactil, pentru
plasticitate, pe care 11 socoteam o trsatura major a secolelor xvri
o win in cultura artistica romaneasca si pe care indeosebi in
Moldova, mai aristocratica", mai devreme deschis spre barocul si
spre neo-clasicul occidenta1,11putem constata Inca in prima jumatate de
veac de dupa 1600 in timpul lui Vasile Lupu, cu siguranta cel mai fas-
tuos domn roman al epocii , dar si mai tirziu, in tendinta permanenta
spre aparat" a portretului aulic moldovenesc, in gustul apusean al unor
patroni de cultur, laici si mitropoliti, pina catre 1800 si chiar dincolo
de aceasta data, in intreaga atmosfera a Iasului de inceput de seco! XIX.
Mai legat, se pare, de canonul medieval autohton in arhitec-
tura unui Matei Basarab sau in cronicile boieresti , Tara Roma-
neasca avea sa stie si ea fastul sclipitor al domniei lui Constantin
Brincoveanu, dar aici o anume realitate social si o anume stare de
spirit, deosebite fat de Moldova, au dus si acesta este feno-
menul cel mai interesant, in sfera vizualului, la sud de Carpati
la o longevitate peste masur si mai ales, printr-un statornic contact
cu mediile populare, la o folclorizare" a stilului de arta nascut pe
santierele unor ctitorii brincovenesti si cantacuzinesti din preajma
lui 1700, la viguroasa si pitoreasca pictur murall si de icoane,
arhitectur si sculptura in lemn si in piatra ce constituie arta Ora-
neasca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si din primele decenii
ale celui de al XIX-lea, arta a strii a treia" ce prefata momentul
Tudor Vladimirescu, in Gorj, in Vilcea si in Buzau, in tirgurile
muntene si oltene de felul celor de la Horezu, Dragasani sau Pietro-
sita, corespondente plastice remarcabile, In volume, in cromatica
si in iconografie, pline de pitoresc, de tilc si de ironie, ale cirtilor
populare mult gustate acum, ale folclorului parerniologic si muzical
din tirnpul unui Anton Pann (o chestiune speciala, pe care o men-
tionez doar aici, este si explozia de creatie tiraneasca din Transilvania
si Banatul supuse Habsburgilor, acolo uncle Blaga vedea, pe buna
dreptate, o arta taraneasca baroca" ce ar merita un studiu adincit).
S-ar putea vorbi pentru secolele XVII si XVIII si indeosebi
pentru tinuturile romnesti extracarpatice de obligatorii corelari

124

www.dacoromanica.ro
cu fenomene stilistice ale Europei centrale si de rsrit? Iat o ches-
tiune ce amine Ina deschis dup ce a stirnit in ultimul timp, in
cercul, din plcate, inc prea inchis al istoricilor de arta rornini,
nu putine controverse. n ceea ce ma priveste, am socotit i cu alte
prilejuri ca pentru veacul al XVII-lea i pentru Moldova, cel putin,
filmic nu se impotriveste deslusirii unor elemente de manierism
in cel dintii deceniu de dupi 1600, in contextul est-central euro-
pean al unui fenomen aulic cu epicentru in Praga rudolfin, dar
la care participau din plin in veciratatea nemijlocit a imperiului
otoman din care veneau variate sugestii, mergind de la cromatic
la ornamenticl prin mod, prin arhitectur, prin bijuterii i prin
portret lumea magnatilor Poloniei sau Ungariei si, nu mai putin,
cea a Moldovei Movilestilor (unde, prin broderia funerar a lui
Ieremia Vod din 1606 sau prin lcasul monastic de la Dragomirna
dinainte de 1609-1610, se poate detecta un anume gust pentru rafi-
namente excesive, pentru elegant, pentru pretiozitate, pentru stilizare,
pentru exotisme, pentru un anume contrast intre bogtia decorativ
austeritatea medieval amintitoare de tensiuni asemanItoare din
artele europene in jur de 1600, mergind ierte-mi-se apropierea
ce vrea s fie in primul rind o semnalare de paralelisme culturale
din arhitectura Spaniei lui Filip al II-lea pin in pictura francez
pltruns de jansenism i pin in portretele pictate ale sarmatismului"
polonez). Dup cum, din nou, pentru aceeasi Moldov., catre 1640,
cu cel putin un deceniu inaintea ptrunderii elementelor de baroc
apusean propriu-zis, mi s-a pirut a nu fi excesiv afirmarea unui
baroc local pe care 1-am numit, conventional, baroc ortodox post-
bizantin" ilustrat de fatadele exuberante ale Trei Ierarhilor din
Iasi si de portretele brodate ale membrilor familiei lui Vasile Lupu,
cel cu prenume de 1m/3'j:rat bizantin , un baroc autohton al unor
forme altoite pe structuri clasice" traditionale, adunind laolalt
modalitti ale repertoriului decorativ din Balcani, din Islam si din
Occident, caracterizat, ca pretutindeni arta baroc, prin profu-
ziunea materialului pus in oper i prin fuziunea de tehnici artistice.
Dar corelri de acest fel, atente la evolutia destinelor artei vechi
romnesti ca i altele ce s-ar putea ad'uga in cintrirea fenomenului
artistic de la noi de dupl 1600 , nu pot deveni deck argumente
pentru concluzia ce ni s-a impus: istoria civilizatiei rominilor din
secolele XVII-XVIII, prefati fireascl a celei din secolul trecut,
a momentului romantic si clasic prin excelent al culturii noastre
modeme a fost, in resorturile sale adinci, istoria unui impetuos
inceput de modernitate.

www.dacoromanica.ro
Veacul luminilor si strazile Lisabonei

In orasul pe care lordul Byron il putuse socoti cindva printre


cele mai frumoase din lume, mi s-a prut a deslusi, ca in putine alte
prti, cum istoria se traduce nespus de precis in arhitectur, intr-o
arhitectur absolut inconfundabill prin care, cartier dupl cartier,
s-a nAscut asezarea de pe malul fluviului Tajo.
Dac vremea medieval a stpinirii arabe din peninsula iberic
este mrturisit inc, si atit de pitoresc, de cartierul cu labirinturi
de ulite si cu numele oriental de Alfama, sau daci epoca marilor
drumuri spre Indii si Americi, cea a lui Henric Navigatorul si a lui
Manuel ce! Norocos, a lui Vasco da Gama, Diaz si Cabral coincide
aici, la Lisabona, ca si in invecinatul Belem aidoma la Coimbra
sau la Tomar cu cea a exuberantei gotice tirzii, cu intruchipri in
piatra ale roadelor mrii si ale trupurilor de corbii portugheze, strve-
chiul Olisipo toman, acolo unde se spune di s-a oprit Ulise si unde par-
fumul mirodeniilor, strlucirea policromelor faiante omamentale si rit-
murile de fado" se contopeau intr-o atmosfer de neuitat, ne feel
astzi un chip unic In Europa in chiar locul unde pulseaz cu mult cea
mai insemnat parte a vietii sale hotrite, veacuri la rind, de Ocean.
Este un chip straniu, datorat unei imense tragedii s'i unei extra-
ordinare vointe de renastere totodat, ambele sub semnul secolului
al XVIII-lea, cel stiut pretutindeni pe continentul nostru drept
epoca luminilor".
In acest veac al enciclopedistilor si al revolutiilor, al autocratilor,
al aristocratilor si al aventurierilor, al utopiilor si al manufacturilor,
pmintul iberic p'rea menit unei letargii si unei deckled pe care
nimic nu le putea stvili de clnd marile ci ale negotului maritim
intre Apus si Itsrit nu mai pomeau de aici.
Diamantele fabuloase gsite indat dup 1700 in adincurile
Braziliei portugheze se revrsau in incredibile suvoaie asupra metro-

126

www.dacoromanica.ro
polei, ins gratie lor se inaltau doar, inutil imense sau excesiv deco-
rate, in spiritul barocului tirziu si al rococoului german si francez,
manastirea-cetate de la Mafra sau palatul de la Queluz, se ciopleau
In lemn fanteziste trasuri de ceremonial aurite, servind unui fast
obosit al unor regi aproape degenerati domnind, alturi de ordinele
cIlugresti si de o restrins oligarhie feudal, peste un imens imperiu
colonial cu centrul in secatuita Portugalie.
Aici avea s apara, la timpul potrivit pared', un mare om al secolu-
lui su, renumitul Sebastio Jos de Carvalho Melo, mai bine
stiut de istorie sub numele de Pombal, cel cu origin obscur si cu
nazuinte uriase, acelasi care, primul in Europa si in lume, a expulzat
din tara sa pe iezuiti, a protejat pe indienii din colonii, a trasat caile
protectionismului modern si care, in 1782 dupa alungarea-i de
catre aristocrati de la cirma tarii era condus pe ultimul sau drum
de sirurile *minor portughezi ce nu aveau uite nicicind pe
marele marchiz".
Dar sigur este di nimic nu avea s dea msura gindirii si a
actiunii acestui reformator modem atit cit a facut-o reconstructia
Lisabonei, a orasului care in dimineata zilei de 1 noiembrie 1755
era distrus din temelii de un teribil cutremur.
Cu o voint exemplara servita de planurile unor ingineri mili-
tari Manuel de Maya, Eugenio dos Santos si Carlos Mardel
in rstimp de. numai un an, Pombal a inltat pe locul Lisabonei
medievale primul ora modern din Europa.
Cind strbati, pe sub colina Lisabonei pin la fluviu, cele trei
parti ale orasului pombalin Rossio, Baixa i Terreiro do Pno
senzatia pe care o ai este aceea a unei imense si superbe abstractii:
strazik aproape perfect paralele, intretaiate in unghiuri drepte, cu
fatadele neo-clasice ale caselor, foarte simple si nespus de modeme"
prin aceasta, identice pin la confuzie, conduc catre un acelasi punct, o
piata ce strajuieste apele si reprezint poate imaginea cea mai stiut
a capitalei Portugaliei. Este aceast opera de urbanism a lui Pombal
cea a unui pragmatism absolut determinat de o imperioas
urgenta, dar este totodat o opera extrem de functional
sa nu uitm ca fusese &did in spiritul celebrei arhitecturi
militare a veacului al XVIII-lea, cu un anume coeficient de stan-
dardizare modern ajunsa uneori chiar la monotonie, de cert ratio-
nalism dar si de spirit burghez comercial, opus fastului regal si
rococo de la Queluz, de pild ce conferea si un sens de &dire
politica unei asemenea arhitecturi voite i comandate de un om al
epocii noi ce se deschidea, pentru intreaga Europa, acum doul veacuri.

127

www.dacoromanica.ro
O carte si un muzeu

S-a implinit mai demult un veac i jumtate de la publicarea unei


cirti despre care toti aflrn din fragedi virst, pentru ch.' ea inseamn.
primul jurnal de cIlitorie" al literaturii romine moderne. In-
semnare a caldtoriii mele ficutei in anti/ 1824, 1825, 1826 i intitula,
simplu, Constantin Radovici din Golesti stiut de contemporani
si in posteritate sub numele de Dinicu Golescu istoria peregrinri-
lor sale prin Austria si prin Italia, prin Elvetia si prin Germania,
cu diligenta sau cu inventia cea nou a epocii, o corabie care merge
pe mare cu mestesug de foc". Daci evoc aici, prin opera-i de cipe-
tenie, pe cumpitatul la vorbi si pe iscusitul privitor al lumii din
jur care a fost logofItul carturar din Muntenia celuilalt veac, este
inainte de toate pentru faptul c1 intr-o vreme a iluminismului tirziu
cea a VIcirestilor, a lui Conachi si a Tiganiadei intre lumea
feudali a giubelelor de mock' orientall i evul modern, revolutionar,
pozitivist si romantic, clitorul romin stie s aleag, s descrie,
si laude exact acele lucruri care-I pot ajuta s viseze la mai binele
singurei realiti ce-i stitea la inimi: tara sa. Pentru ci insemnarea
Golescului este inainte de toate o carte de patriotism, de patriotism
retinut i profund care rzbate dincolo de observatiile sale, prozaice
pe alocuri, naive chiar, dar tot mereu cu miez, gospodiresti in sensul
cel mai strict al cuvintului. Spre folosul natiii mele am insemnat"
ne mrturiseste peregrinul ce rmine poate cel dintii pe drumul
unei constante a culturii rominesti moderne, cea de raportare
pentru o mai adinci i omeneasci intelegere a realititilor
lumii celei mari la realittile noastre de la Carpati si Dunre
Si intr-adevir, fie el admiri o galerie de tablouri strinsoare
de cadre vrednice de vedere" manuscrisele dupl Homer si Teo-
crit in biblioteca din Miinchen, teatrele Vicenzei, locurile de seam
ale Vienei unde grdinile IL incintl, iar catedrala Ii smulge o judi-

128

www.dacoromanica.ro
cioas. comparatie Cu domul din Milano salt cele ale Genevei
unde stie casa lui Jean Jacques Rousseau , fie CA vorbeste, in cunos-
cator, de semnturi i recolte, de poduri i drumuri, de scoli,
de spitale si de obiceiuri ale tinuturilor traversate, pretutindeni
pmintul rominesc Ii stl in fat.
Elogiul patriei pentru care, la nevoie, este invocat chiar
Temistocle atenianul fmine laitmotivul artii de acum o sut
cincizeci de ani a acestui patriot care tot atunci, in 1826, deschidea
la Golesti o scoal cu curs ghimnasticesc" si filozoficesc" unde
oricine putea asculta inv.ttura fr de nici o plat", in graiul
trii, prin dasali de talia lui Ion Heliade Rdulescu.
Strbtind vechea curte a Golestilor, schimbatI astzi in muzeu,
incperile casei cu mobilier, crti i tablouri de epock aievea iti
struie in minte imaginea unui sir intreg de crturari i oameni
de bine, de la Dinicu Golescu i fratele su Iordache, lexicograful,
sprijinitorul Teatrului National, la generatia ftilor lor i ei, cu
totii, nume de rezonant in evenimentele revolutionare de la 1848,
faimosul ArApil prenumrindu-se, cum bine se stie, printre cei
mai credinciosi tovarsi ai lui Blcescu apoi la generatia urmasilor
lor, de la Carol Davila medicul-patriot ce a privegheat la gra-
tatea ostirilor romine in rzboiul pentru neatirnare de acum un
secol la fiul slu, Alexandria, scriitorul devenit celebru printr-o
singur pies al crei erou era Vlaicu Vod, unul dintre incepItorii
T.'rii Romnesti.
tot aici, intre zidurile unde cuvintul patrie" a rsunat de
atitea ori, In clipe de bucurie i in clipe de restriste, venind dinspre
cldirea in care fiintase efemer scoala din 1826, pasii te duc spre
poarta de intrare deasupra creia, intr-un foisor, a fost prins prin
trdare la 21 mai 1821 cu citeva zile inainte de udderea-i mise-
leascA acel erou al misairii pentru desteptare national care
s-a numit Tudor Vladimirescu . . .
impresurat de atitea amintiri atnintiri de lupte si de nume
ce echivaleaz, in bun parte, cu o istorie a intregului secol al XIX-lea
rominesc, cu ce a avut el luminos i deschiztor de drumuri aici
la muzeul din preajma Pitestilor, intre flori i felurimi de pometuri",
iti vin in minte cuvintele lui Dinicu de pe o fila a insemarii cl.-
toriei sale, cuvinte la care stii cA au subscris prin &pa multi dintre
cei ce au psit, in timpul su i dup el, in incinta de la Golesti:
aci vorbesc pentru folosul patriii mele, pentru desteptarea, pentru
luminarea, pentru Infrumusetarea, i in scurt: pentru fericirea ei".

www.dacoromanica.ro
1115rturia ceramicii

Este mult prea mare obisnuinta de a se judeca stilistic o art,


mai mult, o civilizatie anume, dupi monumentele ei majore durate
In piate i marmur, ca s se admit user ideea c lutul, cel mai
vechi i cel rnai putin nobil material pe care l-a modelat vreodati
mina omului, ar putea glsui el singur, prin forme i culori, despre
destinele, despre istoria, despre mentalitatea, psihologia i gustul
unui popor sau ale unei epoci. i totusi subredul vas de lut" din
strofa poetului 611-line in chip sigui mrturia cea mai emotionant
pentru a este cea mai cotidian, intr-un fe!, cea mai direct in
stingciile si in splendorile ei pentru osteneala cu care s-a aplecat
asupr.'-i olarul, anonim sau celebru, al tuturor virstelor lumii.
iarsi sigur, vom intelege prea putin cum s-a rIsfrint spiritul Medi-
teranei in civilizatia cretan, fr uluitoarele vase de acum aproape
patru mii de ani; ce a insetrinat rigoarea geometria de la inceputurile
lumii elene, fr perfectiunea vaselor arhaice grecesti; setea de
culoare si fantastic in America dinainte de Columb, RYA bizarele
forme ale olriei incasilor si ale triburilor maya sau ce a fost gustul
Renasterii franceze pentru atmosfera pAgin, bucolia si agrest,
fr miglos cizelatele vase ale lui Bernard Palissy.
Mai mult i aproape surprinztor, ceramica aceast, pin
nu de mult ,cenusreas" a istoriei artei culturii este poate
cea care conferl in cel mai /flak grad istoricitate nu numai lucru
de mult stiut faptelor i realittilor dezvAluite de arheologi, ci
si acelui capitol de civilizatie relegat adesea, profund arbitrar, in
sfera unui pretins imobilism anistoric, care este cel al creatiei popu-
lare; iar atunci chid ea se leagI de un spatiu cum este cel romnese,
la confluenta atitor arii culturale, cu un facies" atit de particular
cu o cultur atit de inconfundabil in peisajul continentului, va-
loarea sa de mrturie istoria i estetia creste considerabil.

130

www.dacoromanica.ro
lata de ce socotirea ceramicii din Romania drept tezaur al unei
existente i culturi multimilenare" spre a relua cuvintele din chiar
titlul unei expozitii pe care am vazut-o cu cltiva ani In urma In slile
Muzeului de Istorie din capitala tarii este pe dt de 1ndreptatita,
pe atit de exigenta pentru cei ce i-au propus ilustrarea evolutiei
culturale a poporului nostru cu ajutorul celor mai reprezentative
exemplare ale artei lutului. Legitimitatea unei asemenea demonstratii,
cu modeste, dar atit de diverse piese de artizanat vechi i nou, nu
mai trebuie subliniata. M grabesc sa adaug cal, pe plan tiintific,
evocarea istoriei unui 1ntreg i esential capitol de cultura a romanilor
i a stramoilor lor mai apropiati sau mai 1ndeprtati a fost facuta
aici cu deosebita rigoare i sobrietate, o sobrietate ce mergea uneori
chiar, mi s-a parut, pinal la un soi de monotonie a expunerii singu-
rul pcat pe care 1-am gasit atunci interesantei expozitii amintite.
Pentru oricine a strabatut she ei, se contura cu limpezime profilul
unui meteug artistic unde recunoteam dincolo de semnele unei
neincetate evolutii, pe cele ale unei specificitafi stilistice a card nota
dominanta ramine, pentru absolut toate epocile, armonia, echilibrul
decorului i cel al formelor ceramice.
Fie ea izvorita dintr-o viziune predominant cromatica, pe alocuri
fastuoasa, a ornamentarii vasului de la pictarea, In sobre i azi
stinse culori, a olariei neolitice de Cucuteni, la ceramica, iarai pictata
i amintind de cea elenistick a lumii dacice, sau la vasele pictate
cu cornul i, uneori, cu pensula, din veacul al XVIII-lea IncepInd,
in Tara Romaneascal , fie gindita i decorata Intr-o maniera pre-
cumpanitor atrasa' de jocul umbrei i al luminii pe maruntele volume
i ornamente ieite din modelarea sau din adinca sapare a peretilor
de lut ai vaselor de la cele excizate i Incrustate ale neoliticului
sud-carpatic, din ariile culturale Boian i Vdastra, cu efecte apro-
piate de cele ale crestaturilor In lemn populare, 011'1 la curioasele
recipiente ale epodi bronzului cu torti elansate i protome anima-
liere, la terra sigillata" romana sau la chiupurile trneti din Vilcea i
Arge cu briuri aplicate i cu motive In relief , ceramica pam1ntu-
lui romanesc, de zilnica.' sau ceremoniala folosinta, famine In liniile
sale esentiale perfect consonantal cu estetica acestor parti de lume
unde amanuntele se integreaza, ordonat i echilibrat, ansamblului,
cu o logica far cusur, In care pentru plastica vorbind orna-
mentul nu spulbera fondul, nu-1 subordoneaza i nu 11 depasete.
Dar nu numai Incarcat de istorie, nu doar circumscrisa unei
viziuni specifice acestui colt de continent ne apare, Intr-o asemenea
cuprinzatoare expozitie, olaria noastra' din timpuri stravechi i pina

131

www.dacoromanica.ro
astazi. Ea se dovedete insufletita i de o unitate, care este cea a
teritoriului i a spiritului, de o modalitate comun de a gindi orna-
mentul, de a esentializa in simboluri plastice realitatea inconjuratoare.
Datorate, in ultim' instanta, unor unitare temeiuri de civilizatie,
de viata istoricg., de geneze etnice in care fondul geto-dacic al proto-
istoriei, elementul roman al antichitatii i mai apoi cel romano-bizan-
tin al primului ev mediu au fost hotaritoare, ba mai mult chiar,
modelatoare, marturiile meteugului lutului devin i probe nepre-
tuite ale unei comunitati culturale. Caci este de-a dreptul impresio-
nanta coinddenta, in variate epoci istorice, pe intreg cuprinsul pa-
mintului locuit azi de romini, din Maramure in Dobrogea i din
Banat in Moldova, a unor motive decorative geometrice elementare
triunghiul, spirala, meandrul, zigzagul intilnite de la inceputu-
rile ceramidi, acum citeva milenii, cu nu putine apropien in alte
arii din cele patru zari, dar i a altora, de mai noul provenienta sau
de mai mica frecvent, pline de intelesuri existentiale sau cosmice,
astzi pierdute, precum steaua i. arpele, pasarea i bradul sau pere-
chea antropomorfa', ggsite, toate, din epocg. dacica i romana, din
epoca' bizantina' i medieval tirzie, ping in olgria popularl con-
temporang.
Scriind despre o comunitate culturall romineasca ce s-a Iconfigu-
rat treptat, de-a lungul secolelor, dintr-o prestigioasa motenire,
istoricul este adus la evocarea unui fapt fundamental pe care din
nou ceratnica 11 subliniaza cu ta'rie in sfera formelor, a tehnicilor,
a motivelor, i care este cel al continuitdlii. i nu este vorba numai
de perpetuarea unor aspecte de culturg de-a lungul unei perioade isto-
rice pentru care in primul rind ceramica indica paistrarea tuturor ele-
mentelor componente ale romanitatii anume in mileniul migra-
tiilor, dupg parasirea Daciei de catre legiunile romane i pin la na-
terea statelor romgneti , ci de o continuitate cu mult mai vastg.,
de-a lungul intregii istorii a solului romanesc, continuitate a reper-
toriului fundamental, a gramaticii decorative, a tehnicilor de baza
ale olriei.
Ceratnica cenuie, cu decor lustruit capg.tind para.' reflexe meta-
lice poate chiar o sugestie, repetat, a vaselor cizelate in bronz
i argint , gasitg in Oltenia i in Muntenia din epoca genezelor tra-
cice /Ana in civilizatia dacica, de aici in lumea post-romana a vremii
premedievale, mai tirziu in Suceava anilor din preajma lui 1400 i,
In sfirit, in ceramica trnescI a timpului nostru, in pIrtile Rduti-
lor si nu numai acolo; ()aria smltuit care, din Dobrogea romanI
drzie, prin civilizatia romaneasc a secolelor XIV si XV cu splen-

132

www.dacoromanica.ro
didele sale exemplare de ceramica acoperit cu glazura strlucitoare
a emailului verde, galben i brun, decorate cu pasad i animale fan-
tastice, cu palmete 0 vrejuri, de la Zimnicea i Severin, de la Eni-
sala, Tirgovite i Putna a p'strat somptuoasa traditie a culorilor
Bizantului pina in urcioarele 0 strchinile tranilor din nordul Mol-
dovei i din Maramure, din Nsnd 0 din Vilcea; unele incercari
de mica plastica in lut inchipuind cu sensuri magice treptat estom-
pate indeobste animale, dar 0 oameni, i care unesc figurinele
vremii neolitice sau bogat impodobitii idoli din epoca bronzului, de
la Cima, cu figurinele lucrate pina acum la Pisc-Ilfov; ba chiar unele
forme mai speciale de vase, cu functii anume, cum ar fi, de pild,
galetile pastorilor din Cara-Severin amintind pina la identitate de
aa-numitele caldri" de lut, iarasi ale unor grupuri pastoreti,
din Dobrogea 0 din Moldova primelor secole ale mileniului nostru;
In fine, un acelai gust al impodobirii cu cerarnica a exterioarelor
unor impunatoare edificii ale obtii, din evul mediu sau din epoca
modern, dar 0 a unor interioare obisnuite, de la sate sau de la ora,
cu cancee, plci i cahle decorate cu insemne strvechi, traditionale,
sau cu o complicat heraldic Inca greu de desluit pe alocuri sint,
toate, semne ale unei asemenea continuiati pe care arta lutului,
sensibila la preschimbari 0 tenace in pstrri, o mrturisete in cel
mai inalt grad.
Dupa cum, iarai, ce altceva decit dovad a continuittii in cel
mai vechi i mai obinuit meteug este faptul ca creatia contemporana
trneasel cunoate Inci cea mai remarcabila inflorire a productiei
ceramice tocmai in centrele cu traditie in acest sens ale Transilva-
niei 0 Moldovei, ale Munteniei 0 Olteniei, la fel cum cealalt creatie
a zilelor noastre, cea a artitilor ceramici profesioniti 0 ei pre-
zenti, in chip semnificativ, in expozitia de la Muzeul de Istorie
conduce la constatarea, alaturi de cautarile i de experimentele unor
noi cai 0 tehnici, a unei autentice obsesii" a motivelor 0 formelor
preistorice 0 antice, medievale 0 folclorice actuale, regsite in spirale
0 meandre de tip cucutenian, in incizii profunde 0 caneluri aminti-
toare de olaria epocii metalelor, in smaltul unor vase de sintetice
linii modeme, evocind pe cele medievale 0 populare.
Mrturia ceratnicii devine astfel marturie a devenirii 0 a notelor
specifice ale civilizatiei noastre, a unittii depline 0 a continuitatii
neintrerupte a culturii romaneti. Cit despre ceasurile petrecute
intr-o expozitie inchinat olariei din toate timpurile de la Carpati 0
Dunare, ele s-au putut preschimba intr-o incintkoare i plin de
inVtlminte c5.15.torie prin istoria i. prin sufletul pminturflor acestea.

www.dacoromanica.ro
Un motiv romatic al culturii
n.oastre acum un veac: barbarii"

Dad.' Inceputul celui de-al XIX-lea seco! insemnind totodata


pornirea triumfala a vastei si rascolitoarei miscri romantice In Intrea-
ga Europ a descoperit evul mediu cu catedralele si poemele
sale, a doua parte a aceluiasi veac, Inregistrind thzii ecouri ale acelu-
iasi romantism, avea sa coboare si mai aclinc pe firul istoriei, cele-
brind cetoasele vremi ale genezelor medievale, mileniul migratiilor
dinspre Volga spre Atlantic, Indeprtatele neamuri ne-clasice, bar-
barii" textelor antice eline si latine. Drapati In faldurile legendei,
idealizati drept cei mai drepti si cei mai puternici, veniti de la miaz-
noapte si de la rasarit, de la tniazazi si de la apus, peste fruntariile
imperiului tornan deckut", spre a-i lua locul, Intovrasiti, In fine,
de si mai vechii locuitori sau vecini nemijlociti ai paminturilor Romei
imperiale de la celti, daci si berberi, la sirieni si parti , barbarii"
primului mileniu, ca si cei ai timpurilor protoistoriei, aveau s devina
pentru istoricii si literatii de dupa 1850 indeosebi un soi de precur-
sori strvechi ai iuresului romantic, cu morala si societatea lor eli-
berate In mentalitatea moderna de constringeri si ierarhii, cu
vigoarea si tineretea" lor, cu setea de libertate si nevoia unui noma-
dism perpetuu, cu gustul lor aproape copilaresc pentru culori si fasturi
sclipitoare opuse, toate, unor structuri sclavagiste Imbatrinite si rigide,
degenerate In crispate imobilitati si in monumentalitati despotice.
Civilizatia galilor din Franta sau cea a vizigotilor din Spania
devenisera preocupari constante ale savantilor din aceste tad In
jurul lui 1900, nu multa vreme dupa ce Germania descoperise in
libretele operelor wagneriene fantasme nibelunge si mitologii ger-
manice cu Siegfrizi ce ajungeau modele ideale ale societatii prusace,
din ratiuni si cu urmari de toat lumea cunoscute.
In spatiul romanesc unde emulatia romantica se Impletise, ca
i aiurea, cu lupta pasoptista, cu dorul libertatii nationale ce-si gseau

134

www.dacoromanica.ro
atitea inalttoare momente de referinta In trecutul medieval al Mua-
tinilor i Basarabilor, nu a lipsit, in cea de a doua parte a secolului
trecut, dupa Unire i in preajma obtinerii Independentei, aceeai
semnificativa coborire spre origini", tradusa intr-o erudit-cIrtu-
rareasca dar i poetica preocupare pentru mileniul cel dintii, pentru
neamurile venite din toate zarile, Intr-o succesiune istorica putin
cunoscut pe atunci, calcind i zabovind pe pamintul stravechi al
dacilor ce deveneau i ei subiect de asidu atentie, de cercetare miga-
loasa i de interes patriotic eminent. Aa, intr-o vreme de nesabuita
frenezie latinista, geniul romantic, de dimensiuni urieeti, care a
fost Bogdan Petriceicu Hasdeu un Al.Dumas al istoriei i un
Edgar Poe al filologiei" cum excelent 1-a caracterizat alinescu
avea s ajunga a contrapune Romei Dacia gasind, cu o intuitie rara,
in celgalt element fundamental al etnogenezei noastre care a fost
dacismul", un factor de continuitate din epoca veche, prin mezevul"
rominesc, catre timpurile moderne.
In 1860 Perit-au dacii? insemna un studiu care din titlu Inca
rasa sa se deduca o pozitie splendid omologat In posteritate, iar
investigarea unui substrat lingvistic dacic raminea laitmotivul arti-
colelor sale, publicate in 1873 si 1874, privind Vie*: de codru in
Dacia sau Originile pastoriei la romni pentru a nu le cita decit pe
acestea venind s intregeasca la noi un prim act, romantic-
tirziu i adinc national, de resuscitare a trecutului celor mai vechi
strmoi sigur tiuti ai romanilor ; act urmat, peste decenii, in veacul
nostru, de succesive reevaluari dintre care, lasind la o parte pe cele
din ultimul timp, ramin" e notabila tiintifica evocare a primei istorii
geto-dacice i a preistoriei sale in paginile Daciei i in cele ale Geticei
lui Parvan, dupi cum nu trebuie neglijata, cred in aceeai suit
tipologica din cultura romaneasc ciudat-fermecatoarea fictiune
sadoveniana, tresaltind de paginism dacic i cretinism bizantin,
din cartea despre Kesarion Breb, monahul din muntele ce! ascuns".
Dar mai mult decit atit, Hasdeu istoricul nu putea uita c in epoca
cea mai putin tiuta a istoriei noastre, cea a primului mileniu, autoh-
tonii daco-romani vietuisera In tovraia panica sau razboinica
a unor migratori ale calror urme, inainte de a fi cautate in pamint,
aveau sa fie cercetate printr-o autentica arheologie lingvisticr. De
aici s-a nascut, publicat fiind acum o suta de ani, in 1877, curiosul
studiu de istorie a limbii intitulat Zinc; Filma, cuceritoare chiar daca
absolut fantezista incursiune in trecutul germanicilor goti i gepizi
din acelai prim mileniu, studiu in care uluitoarea mobilitate i curi-
ozitate intelectuala a lui Hasdeu dau un adevrat recital.

135

www.dacoromanica.ro
De la informatii precise culese din opere antice i medievale tim-
purii trecind de la textul lui Ammianus Marcellinus, la cel al lui
Jordanes, ba chiar si la abia recent valorificata informatie a lui Wala-
fried Strabo, clugrul german de la Reichenau, despre unii goti
ce glsluiau inc in secolul al IX-lea prin Dobrogea istoricul
si filologul ajunge la folclor, gsind in credintele populare despre
zine, culese in Banat, temeiuri pentru a identifica, in numele uneia
dintre aceste apturi de mitologie trneasel, o denumire germaniel
premedieval stabilit prin complicate excursuri etimologice ce
ne duc din Malaezia si India, in Scandinavia si la poetii germani,
de la Ulfila i valkirii, la Saxo Grammaticus, si care, in cele din urrn
deloc paradoxal pentni autor, devine o prob pentru conti-
nuitatea autohton pe meleagurile vechii Dacii, un argument in lupta
ce abia fusese inceput Cu, pe atunci, proaspta tezI rslerian
de trist notorietate.
Faptele acestea se petreceau, o reamintesc, in anii '70 ai veacului tre-
cut; coincident tulburAtoare pentru ea' tot in acei ani alte dou spirite
de exceptie ale culturii romne modeme Eminescu i Odobescu
scrutau aceeasi indeprtat lume a barbarilor" de la Carpati i Dunre,
a dacilor si a migratorilor, restituindu-ne imaginea ei in acelasi
spirit romantic tardiv regsit, inaintea lor, la Hasdeu.
Pentru poetul nostru national, abia amintitul deceniu al optulea
pare a fi insemnat momentul concretizrii literare a unui struitor
mteres pentru Europa i, in primul rind, pentru Dacia post-roman"
si a vremii migratiei popoarelor. In 1872 versurile din Memento
mori, scrise sub semnul 11 voi cita din nou pe Clinescu infra-
tirii intre mitologia getia i germanicI", In 1876 cele din Strigofi
evocind nebuloase timpuri barbare ale primului mileniu cu al Ion
Arald" de fapt scandinavul Harald, probabil, in fantezia emines-
cianl, stpinul peste avari" ce se intilnea cu slujitorul zeului dac
se apropiau prea mult, trdind o preocupare intelectual si o anume
stare de spirit comun, de demersul istoriografic si lingvistic al
lui Hasdeu, pentru a nu bnui c intre aceste doul personalitti
eminente, cele mai cultivate si mai romantice ale vremii lor in spatiul
romnesc, motivul barbarilor"constituia Ina' o trstur de unire.
Este stiut dealtminteri faptul c Eminescu se hrnise cu nu putine
prilejuri din eruditele serien i ale autorului lui Rekvan Vidra,
scrieri unde, intre multe altele, sfruia o traditional confuzie
coborind pink' in epoca premedieval, la Cassiodor, la Jordanes si la
Isidor din Sevilla, de la acestia la cronicari i poeti germani sau fran-
cezi din evul mediu i la savanti moderni precum Grimm ce

136

www.dacoromanica.ro
amesteca pe daci cu nearr.urile nordice de la Baltica si din Scandi-
navia, confuzie in numele creia, dealtfel, Hasdeu, mult interesat,
se pare, de realittile culturale si istorice ale Europei septentrionale,
apropia doina" romneascl de dain", cintecul popular lituanian;
dup cum din nou cunoscut este imprejurarea c in epoca studiilor
sale berlineze Mihai Eminescu purta cu el nzuinta de a scrie o
epopee intitulat. Decebal alturind din nou, in proiectele sale,
miturile de la miaznoapte cu cele ale dacilor , tot atunci 11 stia pe
Jordanes dup cum reiese din note ale manuscriselor sale din
acea perioad , se interesa asiduu de istoria carpato-dunrean a
vremilor de invazii barbare si de etnogenezA romneasc, in timp ce
simbolul spiritual al strAmosilor protoistorici ai romnilor, Zalmoxis,
aprea si in Ruffle/Iowa until dac qi In Sarmis (datind, nu intimpltor,
tot din anii aceluiasi deceniu, din 1875-1877, mai lmurit spus),
laolalt cu voievozii" de felul celor inceptori de tar" pe care
Hasdeu ii studia, tot pe atunci, in celebra-i Istorie criticd.
Dup filolog, istoric 0 dramaturg, dup poet, era rindul arheo-
logului si al istoricului de art de a-si adauga cuvintul, acum un
secol, intru conturarea mai precis a locului pe care 11 detinea in
civilizatia noastr modern motivul barbarilor". La dimensiuni
cunoscute si recunoscute, de indat inc, in cultura european
a veacului al XIX-lea, avea s o facA cu strlucire Alexandru
Odobescu.
Incadrarea acestui admirabil intemeietor de disciplin, a rafina-
tului scriitor si eseist, printre cei care, in Europa, s-au preocupat
indeaproape, intr-a doua parte a secolului trecut, de arta barbar",
am incercat-o inc acum citiva ani, In paginile unei reviste academice,
si nu voi mai strui aici asupra subicctului. Indestul va fi de a spune
c acela pe care insusi Hasdeu 11 numise la un moment dat eruditul
nostru amic" era si cel dintii la noi, si printre primii in stiinta euro-
pean a arheologiei si a istoriei artei care, depsind faza clasicismului
winckelmannian, mrturisea Inc prin anii '60 ai veacului al XIX-lea
un sfruitor interes pentru creatia artisticA a cetoaselor timpuri
dintre antichitate si evul mediu, interes dovedit prin studiul de o
viat intreprins asupra acelui fabulos tezaur descoperit in prtile
Buzului, la Pietroasa, si care, cercetat pin in amAnunte si Cu o l'rgime
de orizont pin azi impresionant, a insemnat si obiectul mono-
grafiei ce inaugura in cultura noastr spiritul stiintific modem.
Investigind am spune astzi pluridisciplinar -, asa cum o fcuse
si Hasdeu in epock pentru alte domenii invecinate, cu o impresio-
nantl putere de sintez si cu o eruditie imens, izvoare literare

137

www.dacoromanica.ro
medievale si date ale artei antice, urme arheologice ale vechiului
Orient si marturii de mitologie greco-romana, scrutind ceea ce
atit de frumos el numea pirga ra.'masului archeologic al regilor si al
capeteniilor barbare din primii timpi ai istoriei medievale", Odobescu
completa aievea, cu cercetarea sa asupra somptuosului tezaur ger-
manic de notorietate europeana din jurul anului 400, interesul car-
turarilor romani pentru vremea, pe atunci Inca complet ignorata, a
mileniului zamislirii romanesti.
Interesul lui Odobescu pentru somptuosul tezaur gotic din jurul
anului 400 descoperit in nordul Munteniei era Inca mai vechi, tinarul
invatat informind cercurile savante europene, cu felurite ocazii,
despre bogat impodobitele piese de art premedieval din patria
sa, fie la Paris printr-o comunicare de la Academia de Inscriptii
In 1865 sau cu ocazia Expozitiei Universale din 1867 , fie la Copen-
haga in cadrul lucrarilor unui congres tinut in 1869. in acest chip,
specialistul bucurestean, dublat de un scriitor cultivat i rafinat ca
putini altii in timpul susi dupa el, venea s-si adauge numele celor
care, catre aceeasi vreme, cercetau urmele negurosului prim mileniu
de civilizatie europeara, cum ar fi fost, in aceiasi ani '60 ai secolului
trecut, contele Ferdinand de Lasteyrie, membru al Institutului
Frantei sau spaniolul Jos Amador de los Rios, comentatori ai cele-
brelor coroane votive vizigote din metal si pietre de pret gsite
la Guarrazar lingI Toledo, iar in deceniul urmator un Charles de
Linnas, autorul unci lucrari fundamentale despre orfluraria cloi-
sonn", insemnul stilistic cel mai reprezentativ al artei veacurilor
de migratii barbare dinspre stepele Rasaritului spre Atlantic.
In plus fata de acestia Odobescu beneficia, ca foarte putini
epoca sa in Europa, de observatii directe, de insemnari i desene acute
de el insusi, in 1868, in slile Ermitajului din Sankt-Petersburg,
asupra urior bijuterii barbare" ce legau Orientul stravechi de evul
mediu european, adunate in tezaurele tarilor i venind din vastul
imperiu rusesc, din Siberia si din intinderile nord-pontice, cercetate
sistematizate abia in secolul nostru i redate integral stiintei uni-
versale a artei i arheologiei.
In aceastl ordine de preocupad, in 1878, la Societatea Academica
Romana, Alexandru Odobescu comunica colegilor si din sectia
istorico-arheologica observatiile acute asupra unei mari cununi"
descoperite cu un deceniu i ceva mai inainte intr-un tumul funerar
de pe Donul de Jos, la Novo Cerkask, ceea ce-i prilejuia penetrante
reflectii asupra unor bijuterii strvechi giuvelle scythice", cum
le numea autorul ce prefigurau, prin decorul lor incarcat i fantas-

138

www.dacoromanica.ro
tic, prin animalele fabuloase cu ascendente asiriene si persane si cu
descendente pin in vremea merovingiank carolingian si romanic1
Ina' ca o milenar punte pe care eruditul romn a fost unul dintre
primii ce au observat-o , creatia artisticI medievall
Mai mult, in chiar acei ani in care, am vzut, si Hasdeu si Eminescu
reflectau la trecutul barbarilor germanid ce hlIduiser cindva
in spatiul carpato-danubian, Odobescu stringind vasta documen-
tatie pentru monografia tezaurului, asijderea germanic cu influxiuni
asiatice, de la Pietroasa comunica confratilor si occidentali date
inedite despre tezaurele orientale (o acea cu acelasi de Linnas care
ii omagia public, in 1880, in Memoriile Academiei din Arras",
dezinteresata abnegatie" stiintifia), strbItea sau studia, prin inter-
mediul publicatiilor, fondurile muzeelor si colectiilor europene,
din Rusia la Viena, de la Florenta la Londra, de la Paris la Atena
si Constantinopol.
In 1889, chid Odobescu avea bucuria s vad incheiat, in luxosul
format imperial", editat la Paris, primul tom al acelei extraordinare
aventuri a spiritului si a eruditiei romnesti care este Tezaurul de
la Pietroasa", arta barbarl" european apta una dintre cele mai
solide exegeze ce s-au scris vreodat asupra-i. Cu nesfirsite digre-
siuni presrate cu citate din autori greci si romani ce mergeau
spre cele mai variate aspecte ale civilizatiei antice si medievale, fie
ele artistice si juridice, literare si arheologice, mitologice si politice,
dar cu o si mai nesfirsit patimI pentru subiectul su preferat, Odo-
bescu ref'cea, prin tezaurul din prtile Buz'ului, o intreagI lume
in care strlucirea aurului si a pietrelor pretioase sau semipretioase,
formele exotice de fibule si cupe, decorul unor vase amintitoare de
Iranul sasanid si de mai indep'rtata Chin', ca si de bijuteriile ger-
manice ale Europei centrale si ale Nordului scandinav, ddeau
msura gustului si a mentalittii din acele secole In care se nstea
Europa viitorului ev mediu.
Ajuns a fi un specialist de notorietate in chestiuni atingtoare
de arta barbar" prin studiile sale asupra vaselor si a podoabelor
de la Pietroasa, lui Odobescu Ii veneau din toate colturile continen-
tului studii inchinate aceluiasi aspect plastic al culturii primului
mileniu, semnate de savanti importantri de la sfirsitul veacului trecut,
precum cel al baronului de Baye despre bijuteriile gotice din Cri-
meea sau cel al lui Iapetus Steenstrup din Danemarca despre mult
comentatul vas de argint de la Gundestrup, lucrri pretioase si
rare, trecute din biblioteca savantului in aceea a Acaderniei Romine
unde pot fi consultate si astzi.

139

www.dacoromanica.ro
Atunci dnd, in 1895, Alexandru Odobescu disprea tragic, se
Incheia nu numai o biografie, o carier de exceptie din cultura rom-
neasca, dttoare de sensuri pentru profunda europenitate si moder-
nitate a celor mai alesi reprezentanti ai ei. Lua sfirsit, totodat, o
viat prin care au trecut, ca un fir rosu, &dui i fapta de a restitui
posterittii imaginea fidel a unor monumente din secolele atit
de tulburi, i atit de pasionante incl, ce stau la inceputurile
etnogenezei romnesti. Era un demers patriotic si erudit, deopo-
triv, din care nu lipsea ins aura romantic a interesului pentru
vremurile barbare" dinainte de evul mediu ctre care, tot pe atund,
priveau alti carturari de seam ai romnilor. Prin opera de arheolog
a lui Odobescu ce Intilnea aici pe lingvistul Hasdeu si pe poetul
Eminescu motivul romantic al barbarilor" se preschimba intr-o
constant a istoriografiei rominesti, stind pink' astzi, ca atare,
mrturie a interesului nostru pentru tot ceea ce poate explica deve-
nirea ca popor a romanicilor Orientului".

www.dacoromanica.ro
//Revival"

Cuvintul din titlu, anevoie de tradus, pe care dictionarele limbii


engleze 11 explica, Intre altele, cu Intelesul de aducere sau readucere
la moda zilei" a unui fapt de viata spiritual, are pentru istoricii
culturii un sens bine precizat. El vrea sa acopere fenomene din sfera
literaturii si din cea a artelor vizuale cu precadere, a arhitecturii,
dar si a culpturii, a picturii ca si a artelor decorative care, cu ?nee-
pere din veacul al XVIII-lea, cu vehementa In veacul al XIX-lea
neostoite Ora In primele decenii ale celui de al XX-lea, au cautat cu
mijloace i cu foloase felurite sal reinvie modalitati ale scrisului
stiluri ale plasticului de mult revolute pentru ca, pornind de aici,
sa' imprime intregii spiritualitati contemporane o noel de relntoar-
cere spre ceea ce s-a socotit, la un moment dat i 1ntr-o tara anumit,
vIrsta de aur" a trecutului.
Dar, asa cum asemenea revivals" apelau tot mereu uneori
arheologizant si rece, alteori cu patos si poezie la istoria trecu-
tului, trebuie spus el tot istoria, insa istoria vremii lor, este cea care
le explica cel mai bine. Este indeobste istoria unei burghezii in aEcen-
siune, dar si cea a unor monarhii der site sau cea a unei clase de tnijloc
paseiste i crezind In utopii, paturi sociale care in epoca moderna
au arborat fie in fata evului de mijloc feudal, fie in slujba unor idealuri
nationale, fie Impotriva unor avInturi progresiste, recuzita trecutului,
cu talent sau sec remodelata. Si din aceasta istorie, Intotdeauna,
istoricul el lnsusi are multe de Invatat.
Pentru ca, fad doar i poate, o parte din atmosfera i ideologia
Revolutiei franceze sau a imperiului napoleonian si a succesiunilor
sale politice, cu srbatorile Fiintei Supreme, cu consulatul" i cu
frunzele de laur de pe fruntea corsicanului de geniu, cu edificiile
severe ale stilului Ludovic al XVI-lea" presarate de la Lisabona la
Petersburg atit de contrastante cu senzualul i exuberantul rococo

141

www.dacoromanica.ro
al restului de secol XVIII aristocratic , Cu Pantheonul din Paris
i cu acea bizara Ateni a anilor 1830, ctitorita de un rege din Bavaria
i de un arhitect danez, pot fi mai bine intelese tiind di un veac
intreg, dupa 1750, aplecarea spre ceca ce s-a numit neo-clasicism"
a fost moda curent a unei Europe care construia band i univer-
sitati, muzee, spitale i biserici in stilul cldirilor antice scoase la
lumina. la Pompei i la Herculanum sau descrise de Winckelrrann
intr-o carte ce intemeia disciplina istoriei artei.
contradictorii aspiratii ale veacului al XIX-lea romantic,
cu micarile liberale i nationale, ale Sturm und Drang"-ului ger-
man, cu legitimismul Burbonilor ce-vi gsea corespondente In
fervoarea cretina a unui Chateaubriand, cu redescoperirea lacaului
medieval atit de iubit de un Prosper Mrirne, transformat in erou
de roman de catre Victor Hugo i ajuns Ora la a inspira cotidianul
i sofisticatul mobilier A la cathdrale", sint cele ce explica neo-
goticul".
Era aceasta, intr-o lume moderna i capitalista, aparenta rein-
toarcere la idealuri de frumusete, de morahtate sau de politica ale
ev-ului mediu, pe care indeosebi tinuturile aflate la apus i rasarit de
Rin le exaltau din pricini diferite. Era, de asemenea, ceva foarte
deprtat de ceca ce se fcuse in livrescul i cetosul revival" gotic
al Angliei secolului al XVIII-lea, cu poemele-i ossianice ce i-au
avut ecoul 'Ana In contiinta unui Walter Scott, cu palatele i roma-
nele gotice" ale unui Horace Walpole, i altceva decir ceca ce avea
&I fie doctrina estetizanta sau, dimpotriva, sociologizanta a prera-
faelitilor", a lui John Ruskin i a lui William Morris In sumbra,
mizera i industrializata Anglie victoriana descrisa de Dickens i
inspiratoare a nu putine dintre paginile Capitalului" lui Marx.
Apelurile acute, curind dupa infringerea lui Napoleon Bona-
parte, la simbolurile medievale, la exaltrile mistice i la legitimism,
trebuiau sa fie tot atitea contrarevolutii pe planul culturii, acum cind
era glorificat, spre pilda, in castelul de la Nassau pe Lahn, prin bus-
turile principalilor fnritori ai Sfintei Aliante i intr-o atmosferl
gotica", retrograda unire politica a suveranilor europeni
itati de revolutii, sau cind fatadele iarai gotice", in parte acum
terminate, ale domului din Kln ilustrau cum nu se poate mai bine
propaganda contemporana, medievalizanta i religioas la exces, a
fratilor Sulpiz i Melchior Boissere. Asemenea fenomene petrecute
Intr-o Germanie care reinviase in pictura, la Inceputul secolului al
XIX-lea, prin aa-numitii nazareeni", canoane depite ale catoli-
cismului medieval, aveau sa se prelungeasca in Intregul secol trecut

142

www.dacoromanica.ro
cptind treptat i alte sensuri, politice, ce porniser prin a fi patrio-
tice dar care aveau s degenereze curind in periculosul nationalism
al junkerilor din vremea wilhelmian i a lui Bismarck, cu reinvierea
preamrirea unui indeprtat, legendar i eroic" trecut germanic,
al drui ecou 11 regsim In urzeala dramatici a Nibelungilor" lui
Wagner i, deopotrivl, in greoaiele lcauri neo-romanice" de la
Coblenz 0 Bonn, de la Trier, Mnchen 0 Berlin, de la Diisseldorf
i din acel Aachen ce era i vechea capital a lui Carol cel Mare,
impratul frecvent i programatic pomenit, mai cu seam dup 1871,
In proaspt intemeiatul i agresivul imperiu german de sorginte
prusac.
Dincolo de oglindirea unei mentalitti ataate trecutului medie-
val, cu justificlri ideologice tinind de o Restauratie europeara post-
revolutionark i dincolo chiar de accentul su romantic, orientarea
neo-goticl" devenea treptat, in cursul secolului al XIX-lea poziti-
vist, o doctrin istorist refcInd pin In detalii constructiile ogivale
preconizate, studiate i realizate de ctre un Viollet-le-Duc cu
rsunete nefaste, prin activitatea elevilor acestuia, pin In arhitectura
romneascA a vremii sau ostenind la dezgroparea unor izvoare
scrise din ev-ul mediu, publicate pretutindeni In Europa primei 0 a
celei de-a doua jumtti a aceluia0 veac ce vedea inaugurat, de
pild, faimoasa colectie Monumenta Germaniae Historica, iar la noi seria
letopisetelor 0 a documentelor editate, comentate i folosite cu
dragoste de patrie de un Koaniceanu 0 un Blcescu, de un Papiu-
Ilarian 0 un Hasdeu.
In trile mai mici, istorismul de dinainte de 1900 avea s duca-
la foarte locale 0 specifice tipuri de revival" artistic, rspunzind
dorintelor i idealurilor unei burghezii nationale ale crei pretentii
politice i reclamri de la o veche i ilustr traditie puteau fi desci-
frate In decorul i chiar in structuri/e unor arhitecturi mai mult sau
mai putin oficiale" care o slujeau i care reinviau, indeob0e,
forme autohtone din acea epocl medieval ce sttea la temeiul cul-
turii fiecrui popor european sau din vremuri Inca mai deprtate.
ConstatAm astfel, intr-o surprinzItoare dar, istoric 0 sociologic,
explicabill coincident cronologick aparitia unor forme de arhitec-
turk a unor literaturi i muzici nationale inspirate de istorie i de
folclor, de la un cap't la cellalt al continentului, impletite cu sinuoa-
sele unii, extrem de moderniste, de Art Nouveau" sau art. 1900".
Dacs. In Catalonia se ivea, spre finele secolului trecut, o arhitec-
tur hispano-maur" sau neo-arab" 0 tot prin Spania aveau
s ajungl In Mexicul prime/or decenii ale secolului nostru ecouri

143

www.dacoromanica.ro
ale vechii arte peninsulare, in neo-platerescul" unor constructii
moderne de pe continentul nord-americanea trebuie legat nc gresit
de ridicarea unei burghezii nationale care, la mijlocul veacului al
XIX-lea, trecuse printr-o revolutie impotriva rinduielilor feudale,
dar care apela in sprijin, nu mai putin, la traditia cultural medieval'
iberia; in acelasi timp, in nordul Europei, cel al unei burghezii
puritane, consacrat tocmai acum in unele scoli" scandinave, in litera-
tur si in muzicl, printr-un Ibsen, un Strindberg sau mai apoi un
Sibelius, aprea In arhitectur, cAtre 1900, un stil Kalevala' apro-
piat de traditiile autohtone strvechi ale Careliei, exact In vremea
in care finlandezii luptau pentru a smulge tarismului rus o constitu-
tie si o rectmoastere a fiintei nationale. La fel, in cealalt extremitate,
meridional, a continentului, nu intimpltor In chiar epoca rzboaie-
lor balcanice wide Grecia luptase pentru a-si adAuga tinuturi foste
ale Bizantului i ocupate veacuri mn ir de Imperiul otoman, scri-
itorul i diplomatul loan Dragoumis, demoticist" dintre cei al cAror
program cultural era intoarcerea la tradidile populare ale evului
mediu, propunea in 1913 arhitectilor, pictorilor i muzicienilor %Aril
sale, drept modele ideale, casele bizantine din orasul-muzeu de la
Mistra, frescele, mozaicurile i cintrile psaltice ale aceluiasi Bizant
medieval.
intr-un asemenea context european devine parc mai lesne de
deslusit mesajul acelui sdl neo-romnese" aflat si el la confluenta
unui romantism drziu cu modernismul, atasat formal dupl 1890
pin' eltre 1920 traditiilor ist rice ale trii noastre, iar dincolo
de istorie atasat folclorului care in felul su insearrin, de fapt, o
metaistorie. a in epoca ce a urmat obtinerii independentei din 1877
si in care se pregtea desvirsirea Unirii realizate In 1918, folcloristi,
precum Artur. Gorovei i Simion Florea Manan publicau, la sfirsitul
extrem al secolului al XIX-lea, date inedite despre literatura si obi-
ceiurile poporului romn; c In primele dou' decenii de dup 1900
Samadtorul putea milita cu atita succes pentru cunoscutul su pro-
gram national si trnesc, iar publicul rominesc putea s aplaude
rapsodiile romne", cu atitea inflexiuni de melos popular, ale tin-
rului Enescu, ca si o premier teatral in care Delavrancea punea pe
un tefan cel Mare s rosteasc celebrele replici pira azi fremt-
toare din Apus de Soare ; c acelasi public putea citi pagini lite-
rare din fresca istoric sadovenian i pagini erudite, de dens
contribude istoriografick ale unor Onciul i Iorga sau in cea mai
tin'r dintre arte avea prilejul s urmreasc' cu infrigurare, pe pinza
celor dindi cinematografe de la noi, episodul infruntrii plAiesilor

144

www.dacoromanica.ro
cettii Neamtului cu ostile lesesti ale lui Sobieski, intr-unul dintre
primele filme realizate in Romania dinaintea rzboiului mondial cel
dintii, erau fapte culturale intru totul firesti si de toti contemporanii
privite din unghiul slujirii idealului national. Ele explica, dealtmin-
teri, si emulatia istorista resimtit in arte, acolo unde edificiile pu-
blice asadar monumente aproape simbolice pentru mentalitatea
colectiva ridicate mai intli de un Mincu, apoi de un Antonescu
si de toti ceilalti arhitecti ai curentului neo-romanesc" de dupa 1900,
Cu ades nepotrivitele ion ceramici smaltuite, torsade de piatra, des-
chideri in acolad orientalizanta, reinviind deopotriva epoca stefa-
nina, cea a Brincoveanului si a fanariotilor, sau unde atit de singu-
larul basorelief din 1911 al lui Paciurea, cunoscut sub numele de
Madona Stolojan", aducind hieratice stilizari de zugraveall bizan-
tina, nu erau declt complementul plastic al unui moment esen-
pal din cultura romaneasca. Tar pentru noi, acum, acest moment
la cumpina de veacuri famine in egala masura i inainte de toate
ceca ce lsam a se intelege Inca' din titlu: istorie prin revival".

www.dacoromanica.ro
O coincidenta ilustra

Este dreptul ba, as spune chiar, este datoria celui ce se


apleacI asupra istoriei mai vechi sau mai noi, de a se opri din :cind in
cind si asupra unor coincidente de /oc sau de timp, menite a sub/inia
mai bine ideile directoare ale unei epoci, ca si sensurile majore ale
unei deveniri. in ceea ce mi priveste, trebuie si mirturisesc aici CI
de mai multi vreme m-a izbit potrivirea In timp a doul fapte de arti
din secolul nostru, ambele datorate unor foarte mari creatori 6..0.-
tori de misuri pentru nizuintele estetice ale veacului , ambele cu adinci
ecouri In constiinta contemporanilor. Este vorba de imprejurarea cl
pictura cea mai cunoscut a lui Pablo Picasso, faimoasa Guernica,
i celebra oper a sculptorului Constantin Brincusi, ansamblul monu-
mental de la Tirgu Jiu, dateazi, si una si cealalti, din acelasi an: 1937.
Gindul se intoarce astfel la cei doi artisti asezati In acel moment
departe de tara lor cici, iarisi o coincidenti, din 1904 Ind, atit
fiul Malagii andaluze, cit si cel, mai virstnic, al Hobitei oltene, se stabi-
liseri In ceea ce era pe atunci centrul artistic al lumii, capitala Fran-
tei si care, in plini putere creatoare, dideau In forme moderne
si stilizate, in orizontul simbolului, doui opere nemuritoare la a
ciror nastere a prezidat un acelasi nobil imperativ moral, iubi-
rea de taxi* contopiti intr-un prinos adinc pentru fiii Spaniei si
pentru fiii Rominiei cizuti in doui fizboaie, diferite ca loc in istorie,
dar inrudite ca loc in durerea cea mare a popoarelor lot.
Cutremurat de vestea barbariei aviatiei hitleriste care, in timpul
luptelor duse de Republica spaniol impotriva fascismului franchist,
bombardase la 28 aprilie 1937 orasul Guernica, ingropind sub ruine
copii si femei firi apirare, pictorul patriot si militant care a fost
intreaga-i viat Picasso, lua penelul si numai In citeva zile schita in
atelierul sill parizian din rue des Grands Augustins vasta compo-
zitie pe care o stim cu totii si care era meniti a impodobi pavilionul
Spaniel lupttoare in expozitia intemationali deschis in chiar acel

146

www.dacoromanica.ro
an pe malurile Senei. in linii simple, in planuri largi, in cromatica
sobr a gris-urilor alb.strui, simboluri umane i animaliere evoca
tragedia, durerea, cruzimea far margini a rzboiului: calul rnit,
mama cu copilul ucis strigindu-si sfisierea spre cer, luptatorul cazut,
taurul care, dup propria mrturisire a lui Picasso, insemna brutalitatea
si intunericul. Aceeasi Eta. a Spaniei indoliate pentru care, la ince-
putul veacului trecut, ne lsase Goya mrturia din Dos de Mayo"
amintitor al unui razboi asernan'tor celui dus de patriotii republicani
omagiati acum de Picasso , aceeasi minie pe care artistul o trans-
pusese in cunoscutul sau pamflet plastic Visul si minciuna lui Franco"
sint principalii, adevratii eroi ai Guernical. Ai celei mai simbolice
pinze din intreaga opera a acestui creator de exceptie ce avea
declare mai tirziu, ilustrind parca prin spusa sa mesajul picturii din
1937: Am crezut intotdeauna i cred inca faptul c artistii care
traiesc i minuiesc valori spirituale nu pot, nu trebuie s ramind
indiferenti in Eta unui conflict a crui miz sint cele mai inalte valori
ale umanittii, ale civilizatiei".
La numai citeva luni dup ce Guernica era expusa la Paris, pornea
de aici, din atelieru-i din Impasse Ronsin, spre Romania, Constantin
Brancusi. Vechiul proiect de ridicare a unui monument in memoria
eroilor romani cazuti in Gorj in timpul primului rzboi mondial
avea s se intrupeze acum la Tirgu Jiu, in fonta Coloanei recunoftintei
fiird sfirfit, in piatra Porlii seirutului i a Mesei tacerii, unite toate prin
acea cale a eroilor" ce marcheaz poate cel mai vestit ansamblu
de sculptura din istoria lumii moderne.
Sintez a atitor motive si teme pe care de decenii Brancusi le pur-
tase in minte si inim. de la coloana" pentru mortii romani ai
razboiului, pina la srutul" de pe poarta iubirii" ansamblul
inceput in toamna anului 1937 si inaugurat un an mai tirziu, la come-
morarea luptelor de la Jiu, marturisea un Brncusi profund atasat
trecutului romanesc si realitatilor romanesti, idealului de libertate
al poporului &du, un Brancusi potrivnic celor ce oprimau oriunde
libertatea altora (si din acest sinit'mint se va fi nascut si simpatia sa
pentru Rezistenta francez, dovedit la Paris prin citeva acte din
anii ultimului r'zboi, despre care ne vorbeste Barbu Brezianu in
frumoasa i erudita-i carte, nu demult aparuta, dedicat. sculptorului).
Acum mai bine de patru decenii doi dintre creatorii limbajului mo-
dern in cultura plastid.' a secolului XX omagiau in acelasi moment, fiecare
in felul sau, prin opere r'mase in patrimoniul de aur al lumii, jertfele nea-
mului din care plecaser. Era, desigur, mai mult decit o simpla coinciden-
ta. Era un semn c arta cea mare sta tot mereu in slujba marilor idealuri.

147

www.dacoromanica.ro
Cocosul de ling5. Acropole

Atunci cind, Cu un deceniu i jurnAtate in urtng, in capitala vechii


si a noii Elade, in ata Acropolei, a stincii Cu templul lui Ictinos care
rmine inc una dintre culmile perfectiunii clasice, era vremelnic
asezat, intr-o panatenee a sculpturii universale, Cocoful de bronz
aurit, inchipuit de Brancusi drept pasrea al c.rei strigt spre ceruri
desir negurile i vesteste lumina, se svirsea aievea, imi pare, o
implinire. Era o implinire prin care nu o sculptur oarecare, faz-
leat, ci o intreagA oper lsat nota de fiul de plugar roman ivit
In lume, acum mai mult de un veac, intr-un inceput de prinavar
timpurie, venea s se intilneasca, in patria armoniei formelor, a rigo-
rilor geometriei i a surisurilor arhaice, cu tot ceea ce, intr-un fel,
o predestinase aici, in strvechile pminturi de civilizatie ale Europei
de miazzi-rsrit.
Izvorite dintr-un acelasi chip de a scruta universul, la intilnirea
freamtului cu linistea, a implintrii in adincuri cu tisnirea spre inal-
turi, dintr-o aceeasi calma si robusta', geometrica i armonioas con-
topire a volumelor, i idolul primitiv din prtile Cicladelor sau ale
Dunkii preistorice, i sobrele, aproape severele alatuiri de arhitec-
tur sau stilizatele imagini in argint datorate mesterilor daci, si
statuara greacI dinainte de Fidias, i plsmuirile omenesti sau anima-
liere modelate in lut, cioplite in lemn sau in piatr de tranii din Bal-
cani si din Carpati ?si gsesc in sculptura lui Brancusi concluzia
confirmarea limbajului lor universal.
Nici cubismul ce va triumfa, in Parisul unor rodnice intilniri,
foarte curind dupl venirea lui Bancusi aici, in primii ani ai secolului,
nici primitivismul cAutat al unor pictori i sculptori de sorginte
expresionista din inima continentului, nici modernismul programa-
tic al prietenilor si adtniratorilor sali din avangarda spiritului
ei au fost numerosi i strluciti, in Europa si in America, de la Ezra

148

www.dacoromanica.ro
Pound la Eric Satie, de la Carl Sandburg la James Joyce nu au
flcut, intr-un timp al esentializArilor structurale regsite in toate
artele, deck s adauge unele sugestii, s inchege pentru Brancusi
un climat fertil exprimrii plastice a unor porniri adinci atre perma-
nenta, neostentativa reducere a datelor lumii la esent, la primor-
dial, aceeasi pe care o deslusim in intreg folclorul plastic al rorra-
nilor i, dincolo de el, intr-o veche, foarte veche mostenire de arta'
carpato-dunrean.
Si frusta, monolitica Cuminienie a Piimitaului idol, parck al
nestiutului gliei epurata de detalii Rugciune,si ovoidul aproape
perfect al lui Prometeu sau al Acepaului lumii, i aeriana, mereu re-
luata Pasare maiastra, aprute toate sub semnul simbolului atit de
cautat i invocat de artistii Europei la inceput de secol XX, dar stra-
bAtind, totodat, mitologia, arta, civilizatia tinuturilor din care pie-
case Brncusi conduc in fapt, sub specia stilului si sub aceea a
ideii, la cea mai limpede mrturie a legaturilor creatorului cu p-
mintul natal. Sculptorul plecat din tar, srac i aproape deloc inte-
les i, de ce s.' nu o recunoatem, putin inteles si mult rstlmcit
va rmkie chiar printre ai si, pin tirziu, dup moarte sosit
Occidentul anului 1904 fr alte mijloace deck cunostintele insu-
site", trecut prin greuttile cele mari si cele mrunte ale vietii pe care
biografii si le-au infItisat nu o dat, dar ajuns la mondiala notorie-
tate care Il proclama, in catalogul din 1936 al unei expozitii new-
yorkeze drept cel mai mare sculptor al epocii moderne", avea s
se intoarcI iarsi i iarsi in patria sa, pe chiar meleagurile Olteniei
de sub musite, acolo unde trise, copil, prima bucurie de el mr-
turisit cea a descifrrii formelor plastice in pietrisul piraielor,
aproape fiecare revenire apropiindu-1 cu Ina un pas de ceea ce atita timp
purtase in inim i in minte, de suprema sa realizare ce nu mai avea
s fie a sculpturii, ce nu mai era a arhitecturii, ce nu rminea artei
numai, ci avea s intre in zestrea intregii spiritualitti romnesti.
Proiectul acelui unicum" al culturii europene care este insiruirea
de simbolice clltuiri In piatr i in metal ce innobileazI pentru tot-
deauna Tirgu Jiul i Gorjul copilriei artistului, versiunile nenuml-
rate in lemn i in piatr ce au precedat Opera, gindul la o fintin a
aducerii aminte i, la captul lor, realizarea ansamblului de o monu-
mentalitate atit de omeneasa, de la Masa Mcerii prin Poarta Stirutu-
lui spre Coloana frd sffrfit erau, s nu uitm nici o clip, tot atitea
semne ale piettii marelui artist niciodat, in adincul lui, instrAi-
nat in fata jertfelor neamului. Omagierea luptelor de pe Jiu, recu-
legerea in amintirea tuturor mortilor din satele pe care Brancusi

149

www.dacoromanica.ro
le strbtuse de atitea ori, confer gravelor, simplelor, dar atit de
coplqitoarelor monumente, arzate intr-o adevrat cale a eroilor",
sensul legAturii dureros-umane qi, totodat, pline de reculeas maies-
tate, a unui artist cu Cetatea din care a purces i a drei solie a pur-
tat-o pretutindeni.
Dincolo de folclorice rapeluri, dincolo de simboluri ce puteau
fi, deopotrivi, ale culturii noastre i ale celei din Rskitul spre care
Beincu0 alItorise visind ridicarea de temple, sau din Apusul in
care Ovirise multe dintre faptele-i de areas ce s-au statornicit in
patrimoniul urnanittii, semnele geniului, ap cum au fost rinduite
la poalele Carpatilor in cel mai emotionant prinos al recunotin-
tei pe care il cunosc in arta lumii moderne rAmin incArcate de
sensul unui pelerinaj la un loc plin de noblete al tuturor romnilor,
de intelesul celei mai omeneti reintoarceri la istoria i la pdmintul

www.dacoromanica.ro
Caltorind de la Atena la Sparta 7
Bestiarii 9
Cassiodor si mozaicurilc Ravennei 17
Stralucitorul ev intunecat 22
Basilica Aquisgrani 27
Un tezaur banatean la Viena 32
La genezele istorice ale Europei de risarit 34
Anglo-saxoni la Marea Neagr 43
Chartres, intre scolasticl si sculptura 47
Secvente de film in vechiul cnezat al Vladimir-Suzdalului 50
alretul din Siena 53
Ctitorii ale Rinului de la Nibelungi la Goethe 58
Europa de la Dunirea de Jos 63
Dom Pedro 74
Lumca unei inscriptii 78
Arezzo si Pltruti 80
Orasul lui Copemic 83
Tapiseriile inorogului 88
Temeiuri ale unitatii 93
Rizboaiele voievodului 95
Inscriptia din Oltenia si inscriptia din Moldova 98
efigie de Renastere 101
Ziduri inflorate la Moscova 103
Art si istorie in ctitorii romanesti de acum trei veacuri 108
Broderie si istorie 117
Permanenta satirei 120
Sub semnul vzului 122
Veacul luminiior si strazile Lisabonei 126
carte si un tmizeu 128
Marturia ceramicii 130
Un motiv romantic al culnirii noastre acum un veac: barbarii 134
Revival 141
coincident ilustra' 146
Cocosul de ling Acropole 148

www.dacoromanica.ro
ILUSTRATII

www.dacoromanica.ro
CALA.TORIND DE LA ATENA LA SPARTA

Atena la Acropole.

/0

374.

o
,
I. - ,- -r. .... 6,4

41z. "7" 44, V.I.: .

c=i .;-='t,c."
1,.
47?
s-39FI-
is
.1k-- ,-
1 01.

-,
4. --
''''.7-1.5:::4;:ty, ---
- -
go, - -
F

www.dacoromanica.ro
Cimpia spartand si crestele Taigetului.

www.dacoromanica.ro
BESTIARII

Reliefuri murale din caramid smaltuitil


reprezentind animale fantastice cu inteles
simbolic in palatul de la Susa al regelui
persan Artaxerxes al II-lea (secolul al IV-lea
i.e.n.).

www.dacoromanica.ro
Plasticul sfinz al naxienilor asezat pe o co-
loanA din sanctuarul panelenic de la Delfi
(secolul al VI-lea l.e.n.).

www.dacoromanica.ro
Bratara de aur decoraul cu animale fabu-
loase cu caracter heraldic din asa-numitul
tezaur de la Oxus (secolele VIV len.).

Grifonul unei tesilturi orientale ajunse in


Extremul-Occident, la catedrala franceza
din secolul al XII-lea de la Sens.

www.dacoromanica.ro
Falerd nord-ponticd de argint purtind un
decor zoomorf fantastic (secolul al II-lea
Lem.).

Bestiariu co demoni din secolul al XII-lea


la portalul bisericii de la Aulnay in Sain-
tonge.

www.dacoromanica.ro
Capitel cu reprezentki animaliere din cripta j

lAcasului romanic St. Eutrope de la Saintes


(secolele XIXII).

Scena din Infern in mozaicurile baptis-


terului San Giovanni din Florenta (secolul I

al XIII-lea).

onvt N tnwt6
k iN

www.dacoromanica.ro
CASSIODOR SI MOZAICURILE RAVENNEI

Vechiul palatium ridicat la Ravenna de


Teoderic cel Marc, reprezentat in mozaicu-
rile din ctitoria acestuia de la Sant' Apolli-
nare Nuovo.

Detaliu al mozaicului boltii din mausoleul


zis o al Gallei Placidia din Ravenna.

www.dacoromanica.ro
Hr.
'
,
ti

,
r.1 .
,A..5i........ ..

'..1'. ''
-,
.

"t
ir;,0 i
.' , '' '

, 11 '. ,.. '. '' _ !


.`1,' '
r ; ...,
'.., '
.:"
-iri I ,
k
L.
',I-
:ovii,n aF: A

www.dacoromanica.ro
t
A' u'
J.Po.
Irti r
5GH
,
A E
H
.0
'
, ., o . ..

,,. rm ,
Episcopul Maximianus al Ravennei repre-
zentat in suita impilratului Justinian in mo-
zaicurile de la San Vitale.

Interior de la San Vitale din Ravenna.

,;,,,,-.7.,
.,.;mir.._-.721..,, ,-...-
k ,, , ,,,.., - -
, -m.
'. ' , ,irrffir'''TlW. ,-- ';-ril '7'.,
,.-4,-,,, ag - .. , -
- ,,
E
-
ET, , _,._ "I' ' ,- ....,

------ .4: 4'-'


-mg
A), ...- =3 .,.Ellig '..r:.' 1.
,J
.... ...e
-,--

-:-. V &1,7t 41 rr, : ' 0


1'1 : o 3ryz.
N : ''- -
k.

y.

www.dacoromanica.ro
STRALUCITORUL EV INTUNECAT

0 parte a inventarului funerar simbolic,


apartinind unui rege saxon, descoperit la
Sutton Hoo (secolul al VII-lea).
Imagine a evanghelistului Matei dintr-un
manuscris irlandez, asa-numita Book of Fibula franca de la Wittislingen (secolul al
Durrow (secolul al VII-lea). VII-lea).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Relicvar de epoca merovingiana de la St.
Maurice d'Agaune (secolul al VIII-lea).

Asa-numita ocoroana a Sfintului Imperiu


Roman, purtata in evul mediu de imparatii
germani cu incepere dintr-a doua jumatate
a secolului al X-lea, faurita, se pare, chiar
In Germania pentru incoronarea lui Otto I
la Roma ; partea superioara a acestei somp-
tuoase piese de ceremonial aulic din Schatz-
kammer-ul vienez dateaza din epoca impa-
ratului Conrad al II-lea (secolul al XI-lea).

www.dacoromanica.ro
Celebra imagine a sf. Foy din sanctuarul
de pelerinaj de la Conques, cizelat catre
sfirsitul secolului al X-lea Cu adaosuri
ulterioare intr-o placa de aur invelind un
nucleu de lemn, impodobit Cu numeroase
pietre pretioase si Cu carnee antice.

p
g.,

el 7!
'Lf
;CV 41/4

g
-
44-

www.dacoromanica.ro
BASILICA AQUISGRANI

Interiorul capelei palatine de la Aachen.

Tronul carolingian din phici de marmurii


aflat in galeria apuseand a capelei pala-
tine din Aachen.

www.dacoromanica.ro
Statueta ecvestra din bronz, datind din seco-
lul al IX-lea si provenind de la Met., repre-
zentind conform unei vechi traditii pe
insusi o Carolus Magnus sau, dupa opinia
unor exegeti moderni, pe omonimul nepot
Detaliu al o tabernacolului Mariei din al acestuia, supranumit si o cel Plesuv
tezaurul capelei imperiale de la Aachen (calul este opera de restaurator din timpul
(catre 1200). Renasterii).

www.dacoromanica.ro
UN TEZAUR BANATEAN LA VIENA

Vase de aur din tezaurul de la Sinnicolaul


Mare.

www.dacoromanica.ro
LA GENEZELE ISTORICE ALE EUROPEI DE ICASARIT

Biserica o rotunda sau o aurita , din jurul


anului 900, de la Preslav.

Relief arhitectonic de marrnura de la Pres-


lav (secolul al X-lea).

www.dacoromanica.ro
Mozaicurile parietale din absida centrali
a bisericii Sf. Sofia din Kiev (secolul al XI-
lea).

>
J
.
2 e'
p):
A. a
s.
itt
11')
It-
' 1

Bc wr

www.dacoromanica.ro
Portalul apusean de la Studenica (sfirsitul
secolului al XII-lea).

www.dacoromanica.ro
ANGLO-SAXONI LA MAREA NEAGR

www.dacoromanica.ro
Asa-numita o tapiserie de la Bayeux, in
fapt o broderie din fir de lina pe sullen
de pinza datind de la sfirsitul secolului al
XI-lea si narind evenimentele care au dus
la cucerirea normanda a Angliei : regele
Eduard Confesorul sfatuind pe Harold, ul-
timul sef militar anglo-saxon ; moartea lui
Harold pe cimpul de lupta de la Hastings;
William, ducele Normandiei si viitorul rege
englez, aratindu-se ostenilor sai in toiul
bataliei.

www.dacoromanica.ro
CHARTRES, INTRE SCOLASTICX I SCULPTURX

Fatada apuseani a catedralei Notre-Dame


din Chartres.

www.dacoromanica.ro
Vedere dinspre risarit a catedralei de la
Chartres.

www.dacoromanica.ro
Portalul principal o le portail royal
al catedralei din Chartres.

4,Ctilk. I, 41
,'
411Prtri.7-14WN
-T.potltpe
L.

rwirit
.W11,

MI NO
II ha BIWA III
tie osu m
nounti
MIEEmeff! Er1117.!!!!Mr

www.dacoromanica.ro
Chartres, portalul meridional.

www.dacoromanica.ro
Detaliu al portalului de miaznoapte de la
Chartres.

Detaliu al portalului de miazAnoapte de


la Chartres (sf. loan Botezatorul).

www.dacoromanica.ro
4
.,.0, ;11440 ' i ?.',t," ir41 '4174047/ ... - '-.3,
,
ikt ANe 91,1 .1444./ '0'1 4 AtI'V'.. P'
MY..
, ......3.3...!""' 11;1"37* 4 4.4113:Zi V' Vil;NIP'
'',4\ t
- ,
,
...k,
e NI
0
4 r4i
tr, !zit' i ri
, .
ft ..,, J.A
q 4z .Ar4 7,,
do! ,
,
.
..-...-.
..-4!Alito,
Ai
vii0,
' 4 1....orir lov,.--.., - Fe, o :1."4,-Y
ts A /A f 4, .
..:.. ..... f
V. ' , 1. ' 4 r r*...1440.7111 ' .1'
,S=.. ,-up.'
r, .44.ie ,,,,,,/
3 41,Y=.41', 4 c w. . -, - ... , . , -,, .., 4414...... ' . ..., ,r; 441, at Mir 2.t- ..; '
_ ;.,,_...
-v
'' ,
,
1 ,;,..V. Ai = '.1, i '. "MOW, 4k11. .. 0.4;Ikrk r Nall
1, ......
s :t.,..091',` ,11*-141 -- .: '41! 0-04646::' 41 574(NI
:- -14,;11.1e:t.,...... ti.;,.... If . Iv ,..- 4.4$941.01..,46/0,71
4.,,./.
\ 4:- , Pw, ./1 ,g, Orr/ :-,' -,.. 0,-.
. 0,14.4.11.1';i,,vy:4v64); ;,..,...a 4::;.. il.,,, am Ai 3-,., ,..,...
.,---,er". ,.- .1131.

www.dacoromanica.ro
1' . 4, , ,,,F,;,....--- 4-id .0
r,,. ..:20, =4 ile.. 3d ,-:,.'
1 - : # i:.--;\ * e Aka- !IN's, 01' 1.1
' %T. e -,...i.41thili
--f--,1 .-tl; .41,fri 4 .4. I.
a 4 4. -.0 WE
tTi .., '1107,e--
. . .11, ... ii,

e. #1. 4. flirt
it/ 'A or Po*
. ",
All OM

; ".7; 111, *,
, 0,31910' 1
g
J .
SECVENTE DE FILM IN VECHIUL CNEZAT AL VLADIMIR-
SUZDALULUI

Licawl Sf. Gheorghe din Iuriev Polskoi.

www.dacoromanica.ro
Detalii cu sculpturi exterioarfi de la acela0
monument vechi rusesc.

www.dacoromanica.ro
CALARETUL DIN SIENA

Simone Martini, Guido Riccio da Fogliano.

. c ... " ....., z _,

. 5
. ,.
' .2

).
-1:

,
.1"

"
N43/1r.": .41
'
, .
'
j

www.dacoromanica.ro
Detaliu al aceleiasi fresce sieneze.

www.dacoromanica.ro
Douii pinze din 1914 ale lui Giorgio di Chi-
rico : Torino In primdvard i Melancola ci miste-
rul unei strati.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
F-1 `;'
o ^
(.7 N
- ".
04 ..

j: A r:
= -

www.dacoromanica.ro
L"
$
o
ra
I I"
,S4
Are,
f-ao ,
tsf-4'
'; H 7,0
Detaliu cu filigran, smalt, pierre de pret
carnee arnica pe o cruce din tezaurul cate-
dralci din Essen (secolul al XI-lea).

Cap antic din lapislazuli incastrat pe o


cruce din secolul al XI-lea de la Kln.

www.dacoromanica.ro
o Tabernacolul sf. Servatius din Maastricht
decorat cu cap antic din ametist (secolul
al XII-lea).

fr
.41001w

re!

2
r 6
.4
4...

www.dacoromanica.ro
;sr:7, -1,..,.-- :,,E-...:,- _ - ----4,-,,,,,--17:-----:=-:.-- ,,,tr,-., -n ,-
7 i.
,, &II `r '' I; ,. 1'
.,. -.,,.. , --- E:4'')- .1.,., ..k154I:t....:.
. . o
VI '''k
, .9.f.,-..........4P:' .
, iv s
z,
r
4
r:
9it r r ' X

www.dacoromanica.ro
S.
,
7--
r1. , a 3
0,4 .3 I : 33
el- -
,, .!: , ;7:4.
Altar portativ din tezaurul Welfilor (di-
nastie ducal a Bavariei potrivnic Hohen-
staufenilor suabi) atribuit lui Eilbertus din
Kln (secolul al XII-lea).

www.dacoromanica.ro
Relicvar din o tezaurul Welfilor o (secolul
al XII-lea).

www.dacoromanica.ro
Vedere catre catedrala din Strasbourg.

-an

www.dacoromanica.ro
Interior al catedralei din Strasbourg (seco-
lele XII XIII) cu . stilpul ingerilor ( le
pilier de.; anges).

www.dacoromanica.ro
EUROPA DE LA DUNAREA DE JOS

Cetatea muntean de la Poenari din secolele


XIVXV.

www.dacoromanica.ro
Aplica de argint infatisind o nobila doamn
invesmintatti in costum occidental si butoni
de argint decorati cu small si scut heraldic,
descoperiti intr-un mormint din biserica
Sf. Nicolae de la Curtea de Arges (sfirsitul
secolului al XIV-lea).

www.dacoromanica.ro
DOM PEDRO

Simon Bening, Genealogia regilor Porfirgaliei


(intre 1530 0 1537).

J
HI-1 1. t-
.ii.1". 1
I
----,,,,=-',..,

www.dacoromanica.ro
LUMEA UNEI INSCRIPTII

Vedere dinspre apus a bisericii lui $tefan


cel Mare de la liazboieni-Neamt.

Pisania monumentului comemorativ de la


Razboieni-Neamt.

www.dacoromanica.ro
AREZZO g p:ATRA.-un

Piero della Francesca, Victoria ha Constan-


tin cel Mare asupra Ini Maxentins (detaliu
din fresca reprezentind ciclul Legenda
Crucii de la San Francesco din Arezzo).

www.dacoromanica.ro
Fragment din asa-numita Cavalcadd a
impAratului Constantin cel Mare de la
Pfitruti.

..:-..4.\\se;
a In

- s

944.; : r
:.71114
s

s?,

4\NA.

,
!:.:,
_

r.
ki- -

www.dacoromanica.ro
2,
r,
rr.r.

.
,
4
,
_

Ye)
_

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ORASUL LUI COPERNIC

Casa din Tortni datind din veacul al


XV-lea unde s-a nascut Copernic.

Portret tortutiez al lui o Nicolaus Coperni-


cus (secolul al XVI-lea).

www.dacoromanica.ro
Epitaful comun al lui Copernic si al regelui
loan Albert in biserica Sf. Joan din Tortu
(secolul al XVI-lea, cu o restaurare in seco-
lul al XVIII-lea).

" 1.4.1111(on t?c,. r: o


(stkitAuft fluI ccrr.InkNS1 ii0 Vtial

\ kIP
I ill4Ltito341)q
,144,u1.\41.x.rlVt:&
4-11VIN, ,

\O COITIINICO
1111 II iTsris ron vi
%Nil, lox rutos rELEREttnNsuArki 1;1%111;1 j

r 110010N11,111:1'0.S1 f 90R: NVIRml I.I


.111 ow:KAN A.isN4.1)11.1 It 111
r r, i
c Rumshov.,,m, c,;:..11t

www.dacoromanica.ro
TAPISERIILE INOROGULUI

Tapiseriile slime sub numele La dame mirosului, pipaitului, gustului si cu deviza


la licorne cu alegoriile vazului, auzului, A mon seul dsir.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INSCRIPTIA DIN OLTENIA SI INSCRIPTIA DIN MOLDOVA

Aa-numita cronici murali din edificiul


monahal de la Bucovt (voievodul din
dreapta imaginii este Petru $chiopul).

"'efr

,,,, -..,,,
",..,...4_
-,74'X'-"te"1'"t1,41L3
.
'L.

..,
'
,

1
..._ "
,..,,7 -''''' ,..........., - . ' - 77" ..;;;711r.--
- '

' T-sj:-.1,44tililsci:t '-'44fhilsAii?.-.r.n.q.0..Ai;t:i.ititiaiiii:LEi,IT:_:::-.,,V.4;,:-. r' -`4''''''''''


-

....--''''
r
- .......a'" - -::;-

1,.
vilwac....- --ITNItri,air ,
iiis.17$". '12-- .4...
7
..
.
..
, ,,,,, ,01, rvii. ,., ii.,- ,417, i , lip rei,;.:2,' ...,,,
21410, f.h.f-1./Er.i.i.:Ztilti:1,::.T.
. '4,_.,20_,
-..:,-,,-4.,,+:
., _ al l.;i1.:i: 7,,, itiiE rtitklit_irmiZit. iivr4Orrill
':

.. fu.iiiiiii4.1.'
I,
'
--i-
'
f.3g,...4 6.
N.,

,,,,
,, ...-4 ,r2.,
.. .;4, -

. 'n,7,. ,
.i4",LV.1-
-

Ad. "t--. 'Acv1.-:-,,, -,


--'.. ,
6 ,-
..,
P

-,,-.
.
..,.

4.'.., o 1,(I;')EV
.
.,
....
,k- -

. .,
-.! r- s? .-..- 1. : ' ',-t- _ .4. ' ,e ., ',At 7
. ? t .- ,-i,,, ., -, ., .! - .,,i- P '
El -
-.. e: , .,. a 1. is

i %if/
e'...., ".12ti `1 r
i , ....!
I. . U.. "

www.dacoromanica.ro
O EFIGIE DE RENASTERE

Portretul lui Petru Cercel in biserica fostei


rnftngistiri oltene de la Caluiu.

www.dacoromanica.ro
Tumid Chindiei si deschiderea une piv-
nite din casele domnesti de la Tirgo iste,
invecinate palatului ridicat de Petru Cer-
cel la sfirsitul secolului al XVI-lea.

www.dacoromanica.ro
cCR
N

www.dacoromanica.ro
ARTA I ISTORIE TN CTITORII ROM -ANESTI DE ACUM TRE1
VEACIJRI

Casa de la Hierbisti-Ilfov a lui Udriste NAs-


turel.

Torrr^rr7verv-rrrr,-

\, \%,
- - _- _

rrt,
,,, , it,,f IX ,,h , s
,,,, Uitilitfq
"., z 11 , r
J

, 'r. '1 J .. : q
ir,

. 4 TY' .i.3
0

www.dacoromanica.ro
Menabri ai familici rnarelui postelnic Con-
stantin Cantacuzino, zugrAvili dc Pirvu
*Mutu in biserica de la Filipestii de Padure.

t e- , 2,N,1
CI
1

_" itt r^
- "
ca

;',-

www.dacoromanica.ro
Decor in stuc al fatadelor monumentului
de la Fundeni.

www.dacoromanica.ro
Antablamentul portalului de la Coltea.

",_,,,,
,:1*41,7

. :=if.,+,...t.4.4, :if,... ',-


1
. -, '' ' .. ' ,'' ,
,
; , .1,4Y
.- , .
e ^
'
.:, .4 .r::::4 .. 4, -, 7-1.,- d:
.7 - 4.-
,,. -.D., ,. , .
-- . - .- I - , , -, - -
......._. , i,.. -,,,,, - 2- -,..7.....,......,_-._ z._
6.....i...._,,,,, ,,,:r.:_..,... r . .. -.4 --,_:_,,... ,..-. 1....,r1.r.r f -... '
., ..... -,....._ V
r-Z) .-- _-' ,

':1-4,111.
-
=17

?}A,
,

.7
Y -
-If tl
,

1..

te

1 ,..let..,-...../...a....4.,.4
er- - -
.- 1,,
.1,,t,
---.--7:-.
11...t.;, --AL, '
I,- , ,
-'
....A -
),
"-''
1`'
r ''' -
'
'
/11. 1

- . tr)
www.dacoromanica.ro
Dctaliu cu evanghelist al ace1uia0 portal
bucurevean.


/ ,

_ It
r

pew.,
,
r--
,

;
,
r

r .

www.dacoromanica.ro
BRODERIE SI ISTORIE

Ieremia Movil (detaliu din acoperimIntul


brodat pentru mormIntul voievodului de la
Sucevita).

67

. .
, c

.i,

:
r ..1 "Ii.
,.i.,,, -:rr: - " '""..!,.. .

.-, '''
`:,:. e-,J1
15' - --
t
t
-

::
,,, ',%-
',..ojo,',Vezp. '"?.
---.._
, ,
'P:111' "y ,
Gii .
...
-6f!
c ,

,
-
_

, xi.

./.171

;
www.dacoromanica.ro
PERMANEN TA SATIREI

lar/,i/ din Judecata dc apoi pictatA in


pridvorul bisericii mari a mArtAstirii 1-lurezi.

www.dacoromanica.ro
VEACUL LUMINILOR SI STRZILE LISABONEI

Imagine din epoca a Lisabonci pontbaline


(o Tcrrciro do Payo devenit, in spirit mo-
dern burghcz, simbolul negottilui lusitan
ca o Praa do Comercio).

Planuri cu propuncri de refacere a Lisabonei


(1756): planul lui Eugenio dos Santos; pla nil lui Gimbel. da Fonseca ; piano! lui Elias
Sabastiao Pope.

''413.`/ .

-17f 77 L.
2- DI L
( iJE
t ilirrr:172.7._

1:

1111 '
7-1_1TIkE/71-==___77
. ' /....

LI L Y',6-1., a y

--T.
CE-3m ==cpcin ( c.] rE]

EincDo2DEn =RI u
7177,1;
E
fR17,
= E3EY =FEC171 EL7M
7 DE DE
,,i, !.:IE EL
''
-,-,

-1 \t, 1

-,..-
,--., -..,----,
r-7-'-J 1
ii.,..D
._
_,i--:.------ (...J,---ii

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MA RTURIA CERAMICII

Vas smaltuit de la Rdauti.

www.dacoromanica.ro
Vas cu reliefuri de la Oboga.

www.dacoromanica.ro
REVIVAL

Sectiune a edificiului neo-clasic Sainte-


Genevive din Paris (dupfi 1764), devenit
Pantheonul Frantei, monument datorat lui
Jacques Germain Soufflot.

www.dacoromanica.ro
Proiect neo-clasic pentru biblioteca din
Cambridge (1830) datorat lui Charles Ro-
bert Cockerell.

...rd., 4,11- ,
.."NOMMINIM1744,
- # #7-1725, TX( k: 1 A

orriir '6141141M/ Wit


Ma'
- 41/ 414414.1K Ifit
- -
www.dacoromanica.ro
Platou dc portelan dccorm in ananiera nco-
clasicA, pe la 1$113, cu O vedere a Vienei.

www.dacoromanica.ro
Interior neo-gotic englczesc in st .
lului al XIII-lea (1836). secolului

www.dacoromanica.ro
Pictura prerafaelita Cu subiect medieval la
rnijlocul secolului al XIX-lea: Ford Madox
Brown, IFjy/iffe cif ind Ill; John de Gann/ trail-
,
area Bibliei in prezenta poelilor Chaucer ri Gower.

A N.,
u ,
/41 11: .'4

F4o

'2g

dt,

CgmealontENEM;4:t s.3-Gtage
www.dacoromanica.ro
llustrmie arhitectonica gotica a ku Ed-
ward Burne-Jones la o scriere a lui John
Ruskin (1854).

www.dacoromanica.ro
Ldcasul memorial Kaiser Wilhelm ridicat
in stil neo-romanic de catre Franz Schwech-
. ten la Berlin (1891-1895).

www.dacoromanica.ro
O COINCIDENTA. ILUSTRA,

Pablo Picasso, Guernica.

www.dacoromanica.ro
Operele brncuiene de la Tirgu Jiu
Coloana fard !Psit, Poarta sdrutttlui, Masa iticerii.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
:',.,,,,.,:,.. .','..:';'''''.'.,..,:::. .:',,! :',,,' -

www.dacoromanica.ro
COCOSUL DE LiNGA ACROPOLE

o Cocoul de bronz din 1935 al lui Constan-


tin Brncu0..

www.dacoromanica.ro
Uncle dintrc imaginilc ce ilustreazA cartea de fat au fost reprodusc
din urmkoarele arti, cataloage dc expozitii si reviste:

Kenneth Clark, The Gothic Revival. .An Essay in the History of Taste,
cd. a II-a, Constable, Londra, 1950.
Marcel Aubert, La Cathidrale de Chartres, cd. a II-a, Arthaud, Paris,
1957.
Le Surralisme, Editions d'art Albert Skira, Geneva, 1962.
Karl fettmar, L'art des steppes. Le style animalier euroasiatique. Gense
el arri(,re-plan social, Editions Albin Michel, Paris, 1965.
The Dark Ages. The Making of European Civilkation (cd. David Talbot
Rice), Thames and Hudson, Londra, 1965.
Albrecht Mann, Die Nettromanik. Eine rheinische Komponente im Histo-
rismus des 19. Jahrhunderts, Greven Verlag, Kln, 1966.
Andre Grabar, L'art du Alum Age en Europe Orienta/e, Editions Albin
Michel, Paris, 1968.
Philip Hendy, Piero della Francesca and the Early Renaissance, The Mac
Millan Company, New York, 1968.
--L'volution de l' urbanisme au X VIlle sicle. Comit International d'His-
toire de l'Art. Vie Colloque. Lisbonne 4-10 Juin 1972, Fondation
Calouste Gulbenkian, Lisabona, 1972.
Tempel and Stiitten der Gtter Griechenlands. Ein Begleiter zu den antiken
Kultzentren der Griechen (ed. Evi Mclas), ed. a II-a, Verlag M. Du
Mont Schauberg, Kln, 1973.
Rzvan Theodorescu, Un milenill de arid, la Dunarea de Jos (400-1400),
Editura Mcridianc, Bucuresti, 1976.

Mush de Cluny. Les tapisseries dites o La dame la licorne, Lapina d.,


Paris, Ea.
The Fourteenth Exhibition of the Council of Europe. The Age of Neo-
Classicism. The Royal Academy and the Victoria and Albert Museum,
London, 9 september 19 november 1972, The Arts Council of Great
Britain, Londra, 1972.
Rhein und Maas. Kunst /Ind Kultur 800-1400. 2. Berichte,Beitrg und
Forschungen vim Themenkreis der Ausstellung und des Katalogs,
Schningen-Muscum, Kln, 1973.

Acta Historiae Artium Academiae Scientiarum Hungaricae, XVIII,


1972.
The Burlington Magazine, CXV, nr. 839, 1973.
www.dacoromanica.ro
Redactor ARI MATACHE
Tehnoredactor PETRE POPESCU
Bun de tipar: 11. II. 1980
Coli tipar: 9,5+5,5 ilustratii

.1.(ac1, Comanda nr. 1407


I.P. Arta GraficA"
Calea Serban Vodii nr. 133
Bucuresti

www.dacoromanica.ro
Lei 36

www.dacoromanica.ro