FRIEDRICH NIETZSCHE

ECCE HOMO
CUM DEVII CEEA CE ETI
Traducere de Liana Micescu Revizie de prof univ. dr. Mircea Flonta Editura Centatirus RL !ucure"ti #$$# Coperta de ADRIA% %IC&LAE Cole'iul de conducere al Editurii Centaurus din !ucure"ti( TRAIA% )&D*&REA%U +director,- prof. univ. dr. ALE.A%DRU VALE%TI%- prof. univ. dr. ILIE )/RVU- dr. %IC&LAE CULIC %ietzsc0es 1er2e Alfred 3roner Verla' in Leipzi' Achter Bnd Ecce 0o4o ISBN 973-95032-0-9

PREFAA
1.
Deoarece tre5uie s6 46 7nf68i"ez 7n cur7nd o4enirii cu cea 4ai 'rea dintre provoc6rile ce i9au fost adresate vreodat6: 4i se pare neap6rat necesar s6 spun cine s7nt. 7n fond ar tre5ui s6 se "tie( c6ci nu 49 a4 ;l6sat ne46rturisit#. Dar dispropor8ia dintre 46ri4ea 4enirii 4ele "i micimea conte4poranilor 4ei "i9a '6sit e<presia 7n aceea c6 n9a4 fost nici auzit "i nici 46car v6zut. Tr6iesc pe propriul 4eu credit "i este. poate: doar o pre=udecat6 c6 tr6iesc>.... Mi9e destul s6 vor5esc doar unui ins cultivat;: care vine vara 7n &5er9En'adin: pentru a 46 convin'e c6 nu tr6iesc... 7n aceste 74pre=ur6ri e<ist6 o datorie 9 74potriva c6reia se r6zvr6tesc 7n fond o5i"nuin8ele 4ele: c0iar 4ai 4ult. 47ndria instinctelor 4ele 9 "i anu4e de a spune( Asculta8i94?@ C6ci eu s7nt acesta. i 7nainte de toate nu 46 lua8i drept altul@ %u s7nt de pild6 de loc o sperietoare: un 4onstru al 4oralei 9 s7nt c0iar o natur6A opus6 acelui tip de o4 care a fost venerat p7n? acu4 drept virtuos. 7ntre noi fie spus: 4i se pare c6 toc4ai cu aceasta 46 47ndresc. 7nt un discipol al filosofului DionBsos. a" prefera s6 fiu 4ai de'ra56 un satir dec7t un sf7nt. Dar citi8i aceast6 scriere. )oate c6 a4 iz5utit: poate c6 scrierea de fa86 nici nu a avut vreun alt scop dec7t s6 e<pri4e acest contrast 7ntr9o for46 voioas6 "i prietenoas6 Ulti4ul lucru pe care l9a" pro4ite ar fi de a 7ndrepta; o4enirea Eu nu 7nal8 idoli noi- iar cei vec0i s6 7nve8e ce 7nsea4n6 s6 ai picioare de lut. Rsturnarea idolilor +denu4irea 4ea pentru idealuri, face 4ai cur7nd parte din 4eseria 4ea. Realit68ii i9a fost r6pit6 valoarea: sensul "i veridicitatea sa: 7n 46sura 7n care s9a n6scocit o lu4e ideal6... Lu4ea adev6rat6# "i lu4ea aparent6 9 spus de9a dreptul: lu4ea n6scocit6 si realitatea... Minciuna idealului a fost p7n? acu4 5leste4ul ce a plutit asupra realit68ii: iar o4enirea 7ns6"i a devenit: datorit6 ei: 4incinoas6 "i fals6 p7n? 7n instinctele ei cele 4ai de =os 9 p7n? la adularea valorilor opuse: ca "i cu4 acestea ar fi cele care i9ar 'aranta prosperitatea: viitorul: dreptul supre4 asupra viitorului. C. Cine "tie s? respire aerul scrierilor 4ele: "tie c6 este un aer al 7n6l8i4ilor: un aer tare. Tre5uie s? fii f6cut pentru el: c6ci altfel pericolul de ? r6ci nu este 4ic *0e8urile s7nt aproape: sin'ur6tatea este i4ens6 9 dar c7t de lini"tit stau toate 7n lu4in6@ C7t de li5er se respir6@ Ce 4ulte se si4t su5 noi@ Filosofia: a"a cu4 a4 7n8eles9o "i a4 tr?it9o p7n? acu4: este via8a aleas6 de 5un6 voie printre '0De8uri "i 7n6l8i4i 9 c6utarea a tot ce este str6in "i 7ndoielnic 7n fiin8are: a totDce a fost proscris p7n? acu4 prin 4oral6. Dintr9o 7ndelun'6 e<perien86 c7"ti'a8? printr9o ase4enea pere'rinare 7n lu4ea a ceea ce este interzis: a4 7nv68at s? privesc: cu totul altfel dec7t s9ar putea dori: cauzele 4oraliz6rii "i fdealiz?rii de p7n? acu4( istoria ascuns a filosofilor: psi0olo'ia 4arilor lor nu4e au ie"it la lu4in6 pentru 4ine C7t adev6r 7ndur6: c7t adev6r cuteaz6 un spirit#>: acesta 4i9a devenit din ce 7n ce 4ai 4ult criteriul de 46surare e<act6 a valorilor Eroarea +credin8a7n ideal, nu este or5ire: eroarea e la"itate... Fiecare cucerire: fiecare pas 7nainte 7n cunoa"tere vine din cura=: din aspri4ea fa86 de sine: din cur68enie fa=? de sine... Eu nu contest idealurile: 74i pun doar 4?nu"i c7nd 4a apropii de ele... Nitimur in vetitum: su5 acest se4n va 7nvin'e 7ntr9o zi filosofia 4ea: c6ci p7n? acu4 a fost interzis din principiu doar adev6rul... E. )rintre scrierile 4ele o pozi8ie aparte ocup6 Zarathustra. Cu el i9a4 f6cut o4enirii cel 4ai 4are dar din

c7te i s9au f6cut vreodat6. Aceast6 carte: al c?rei 'las str65ate peste 4ilenii: nu este nu4ai cea 4ai 7nalt6 din c7te e<ist6: adev6rate carte a 7n6l8i4ilor 9 7ntre'ul fapt care este o4ul se afl6 la o i4ens6 dep6rtare su5 ea 9 ea este "i cea 4ai adnc, n6scut6 din cea 4ai i?untric? parte a 74p6r68iei adev6rului: o f7nt7n? nesecat6 7n care nici o '6leat6 nu co5oar6 f?r? a se ridica plin6 cu aur "i 5un6tate. Aicinu vor5e"te un Dprofet;: unul dintre acei sini"tri 0i5rizi 7ntre 5oal6 "i voin8a de putere: nu4i8i 7nte4eietori de reli'ii: 7nainte de toate tre5uie 5ine auzit sunetul ce vine din acest 'las: acest sunet de alcBon: pentru a nu r6st6l46ci f?r? 4il6 sensul 7n8elepciunii sale. Cuvintele cele 4ai do4oale ;s7nt acelea care aduc furtuna: '7ndurile care vin cu pas de poru45el conduc lu4ea . 4oc0inele cad din po4i: ele s7nt 5une "i dulci( 7n c6dere 7"i rup coa=a ro"ie. Eu s7nt un v7nt de nord pentru s4oc0inele coapte. 7nv6864intele acestea cad pentru voi: prietenii 4ei: ase4enea s4oc0inelor( acu4 sor5i8i9le sucul "i 0r6ni8i9v6 cu carnea lor dulce@ Este toa4n6 7n =ur "i cerul li4pede "i dup6 a4iaz6. Aici nu vor5e"te un fanatic: aici nu se Dpredic6;: aici nu se cere credin86( dintr9o nesf7r"it? lu4in6 "i din ad7nci4ea fericirii cade strop dup6 strop: cuv7nt dup6 cuv7nt 9 o tandr6 lentoare este rit4ul acestor vor5e. Ele nu vor fi 7n8elese dec7t de floarea ale"ilor- este un privile'iu f?r? sea4?n s? fii aici ascult6tor- nu9i este dat oricui s? ai56 urec0i pentru Farat0ustra... )rin toate acestea Farat0ustra nu este el oare un ade4enitor>... Dar ce spune el atunci c7nd se re7ntoarce pentru pri4a oar6 7n sin'ur6tatea lui> Toc4ai contrariul celor pe care le9ar spune un 7n8elept. un D sf7nt: un ;47ntuitor al lumii' sau al8i decaden8i. 7ntr9o ase4enea 74pre=urare.. El nu vor5e"te doar altfel: el este altfel.. De9acu4 voi 4er'e sin'ur: 7nv686ceii 4ei@ i voi ve8i pleca de aici "i ve8i pleca sin'uri@ A"a vreau eu Dep?rta8i9v? de 4ine "i ap6ra8i9v? 74potriva lui Farat0ustra@ DMai 5ine 7nc6( lipsi8i din fa8a lui@ )oate c? v9a 7n"elat. &4ul cunoa"terii tre5uie nu nu4ai s?9"i poat6 iu5i du"4anii: el tre5uie "i s?9"i poat6 ur7 prietenii. Un 7nv686tor este r?u r6spl6tit daca r647i 7ntotdeauna 7nv686cel. iDde ce nu vre8i s694i rupe8i din coroan6> M6 venera8i( dar 7n ce fel dac6 venera8ia voastr6 piere 7ntr9o zi> )?zi8i9v? s? nu v6 striveasc6 o statuie@ pune8i c?Dvoicrede8i 7n Farat0ustra> Dar ce 7nse4n6tate are Farat0Dustrai 7nte8i Dcredincio"ii 4ei: dar ce 7nse4n6tate au credincio"ii> Voi nu v6 c?utase8i 7nc? pe voi 7n"iv6( atunci 49a8i '6sit pe 4ine. A"a fac to8i credincio"ii- de aceea 7nsea4n6 at7t de pu8in orice credin8a. D Acu4 v? poruncesc s6 4? pierde8i "i s? v6 re'6si8i pe voi( " abia dup ce cu toii m-ai renegat voi reveni printre voi....

Friedrich Nustzsche
In aceasta zi a 74plinirilor 7n care totul se coace: nu nu4ai stru'urii se 7n'6l5enesc: o raz6 de soare 4i9a lu4inat viata( 49a4 uitat 7napoi a4 privit 7nainte "i nicic7nd n9a4 v6zut dintr9o data lucruri at7t de 4ulte "i de 5une. %u de'ea5a 4i9a4 7n4or47ntat ast6zi cel deal EE9lea an al vie8ii: aveam dreptul s9o fac 9 ceea ce a fost viat6 7n el este salvat este ne4uritor. )ri4a carte: reevaluarea tuturor valorilor, Cntecele lui arathustra, A4ur'ul zeilor: 7ncercarea 4ea de a filosofa cu ciocanul 9toate daruri ale acestui an: c0iar ale ulti4ului tri4estru@ Cum s nu-i!iu recunosctor ntregii mele viei" i astfel 74i povestesc 4ie viata 4ea

De ce s7nt at7t de 7n8elept

i. %orocul e<isten8ei 4ele: poate sin'ularitatea ei. const6 7n fatalitatea ei( pentru a folosi o for4ul6 si5ilin6: ca tat6 al 4eu toc4ai a4 4urit: ca 4a46 a 4ea 4ai s7nt 7n via86 "i 745?tr7nesc. Aceast6 du5l6 ori'ine: 7n acela"i ti4p cea 4ai 7nalt6 "i cea 4ai =oas6 treapt6 de pe scara vie8ii: a fi decadent "i totodat6 nceput aceasta: dac6 poate e<ista vreo e<plica8ie l64ure"te acea neutralitate: acea li5ertate de spirit fa86 de pro5le4atica vie8ii: care poate 46 caracterizeaz6. )entru se4nele ascensiunii "i dec6derii a4 o percep8ie 4ai fin6 dec7t a avut9o vreodat6 un o4. )entru aceasta s7nt 7nv686torul par e#cellence 9 le cunosc pe a47ndou6. eu s7nt a47ndou?. Tat6l 4eu a 4urit la treizeci "i "ase de ani( era firav: 7ndatoritor "i 4or5id: ca o fiin86 destinat6 doar trecerii 94ai curind o a4intire 5inevoitoare despre via86 dec7t via8a 7ns6"i 7n acela"i an 7n care via8a sa a intrat 7n declin: "i e<isten8a 4ea a cunoscut co5or7"ul( 7n al CG9lea an al vie8ii a4 a=uns la cel 4ai sc6zut punct al vitalit68ii 9 4ai tr6ia4 7nc6: dar f6r6 s6 v6d la trei pa"i 7naintea 4ea. Atunci 9 era 7n #HI$ 9 a4 renun8at la catedra 4ea din !asel: a4 tr6it toat6 vara ca o u45r6 la t. Moritz: "i iarna ur46toare: cea 4ai pu8in lu4inat6 de soare din toat6 e<isten8a 4ea: ca u45r6 la %au45ur'. Acesta a fost punctul 4eu cel 4ai de =os( atunci s9a n6scut C6l6torul "i u45ra sa #. F6r6 7ndoial6: 4? pricepea4 atunci la u45re.. Iarna care a ur4at: pri4a 4ea iarn6 la *enua: a adus acea 7ndulcire "i spiritualizare care este aproape condi8ionat6 de o e<tre46 s6r6cire a s7n'elui "i 4u"c0ilor "i anu4e Aurora . Des?v7r"ita lu4inozitate "i voio"ie: c0iar e<u5eran86 a spiritului: pe care le o'linde"te opera a4intit6: se 74pac6 la 4ine nu nu4ai cu cea 4ai profund6 sl65iciune fiziolo'ic6: ci c0iar cu un e<ces de durere. 7n 4i=locul torturilor pe care le aduce o durere de cap ne7ntrerupt6 de trei zile: 7nso8it6 de e4isiuni c0inuitoare de fle'46 9 poseda4 o li4pezi4e de dialectician par e#cellence "i p6trundea4 cu foarte 4ult

s7n'e rece lucruri pentru care: 7n condi8ii de 4ai 5un6 s6n6tate: nu s7nt destul de capa5il s6 4? 7nal8: destul de rafinat "i de rece Cititorii 4ei "tiu poate 7n ce 46sur6 consider eu dialectica drept si4pto4 al decanden8ei: de pild6 7n cel 4ai vestit dintre toate cazurile( acela al lui ocrate. Toate tul5ur6rile 4aladive ale intelectului: c0iar "i acea a4or8eal6 care este ur4area fe5rei 4i9au r64as p7n? ast6zi lucruri 7n 7ntre'i4e str6ine: despre a c6ror natur6 "i frecven86 a tre5uit s6 46 instruiesc din c6r8i 7n'ele 4eu circul6 7ncet %i4eni n9a putut constata la 4ine fe5r6 Un 4edic care 49a tratat ca 5olnav de nervi vre4e 4ai 7ndelun'at6 4i9a spus 7n cele din ur46( %u @ nu este ni4ic cu nervii du4neavoastr6: eu 7nsu4i s7nt doar nervos;. )ur "i si4plu o de'enerescent6 local6 oarecare ce nu poate fi dovedit6- nici o suferin86 de sto4ac or'anic condi8ionat6: oric7f de profund6 ar fi sl65iciunea siste4ului 'astric ca ur4are a epuiz6rii 'enerale. i 5oala 4ea de oc0i: care 49a apropiat uneori 7n 4od periculos de or5ire: este doar o ur4are "i nu o cauz6: astfel 7nc7t odat6 cu cre"terea vitalit68ii: "i vederea s9a 745un6t68it Un "ir lun' de ani: 4ult prea lun': 7nsea4n6 pentru 4ine 7ns6n6to"ire 9 7nsea4n6 7ns6: din p6cate. 7n acela"i ti4p: "i rec6dere: de'radare: periodicitatea unui fel de decaden86. Mai este nevoie s6 spun 9 dup6 toate acestea 9c6 am e#perien 7n c0estiuni ce privesc decaden8a > Le9a4 sila5isit de la un cap la altul )7n? "i acea art6 de fili'ranist a sesiz6rii "i 7n8ele'erii 7n 'eneral: acel instinct pentru nuan8e: acea psi0olo'ie a divina8iunii "i altele ce 74i s7nt proprii: pe care fe9a4 7nv68at a5ia a9tunci. reprezint6 darul adev6rat al acelei epoci 7n care totul 7n 4ine s9a rafinat: capacitatea de o5servare D7ns6"i: ca "i toate or'anele ei. A privi 7n =os prin optica 5olnavului 7n c6utare de no8iuni "i valori mai sntoase, "i invers: din optica 5el"u'ului "i si'uran8ei de sine a unei vie8i 5o'ate: la 4unca tainic6 a instinctului de decaden86 9 acesta a fost cel 4ai 7ndelun'at din e<erci8iile 4ele. adev6rata 4ea e<perien86: "i dac6 7n 'enere undeva 9 aici a4 devenit eu 4aestru. Acu4 a4D7n 47n? "i a4 47na ce se cere pentru r6sturnarea perspectivelor( pri4ul 4otiv pentru care doar pentru 4ine este posi5il6 o ; reevaluare a valorilor #. J. A5strac8ie f?c7nd de faptul c? slnt un decadent: s7nt "i opusul acestuia Dovada 4ea 7n acest sens este: printre altele: c? a4 ates 7ntotdeauna instinctiv 4i=loacele potrivite pentru a face fa86 74pre=ur6rilor neprielnice( 7n ti4p ce decadentul ale'e 7ntotdeauna 4i=loacele ce nu 7i priesc. Ca summa summarum era4 s6n6tos: ca un caz special era4 decadent. Acea ener'ie 7ndreptat6 spre a5soluta izolare "i desprindere de condi8iile o5i"nuite: constr7n'ere pe care 4i9a4 i4pus9o de a nu 46 4ai l6sa 7n'ri=it: servit: do!toricit K toate acestea tr6deaz6 perfecta si'uran86 a instinctului cu privire la ceea ce 74i era 7n pri4ul rind necesar atunci. M9a4 luat eu 7nsu4i 7n 47ini "i eu 7nsu4i 49a4 vindecat: condi8ia necesar6 pentru aceasta 9 orice fiziolo' va recunoa"te 9 este s !ii n $!ond sntos. & fiin86 tipic 4or5id6 nu se poate 7ns6n6to"i "i 7nc6 4ai pu8in s6. se vindece ea 7ns6"i- invers. pentru o fiin86 tipic s6n6toas6: starea de 5oal6 poate deveni un stimulent ener'ic pentru a tr6i: "i pentru a tr6i 4ai 4ult. A"a 74i apare acum acea lun'6 perioad6 de 5oal6 a4 descoperit din nou viata "i pe 4ine 7nsu4i a4 'ustat toate lucrurile 5une: c0iar "i pe cele 4ici: a"a cu4 al8ii nu le9ar putea 'usta u"or 9 a4 f6cut din voin8a de 7ns6n6to"ire: de via8a propria 4ea filosofie... C6ci tre5uie s6 d64 aten8ie ur46toarei 74pre=ur6ri( anii vitalit68ii 4ele celei 4ai sc6zute au fost cei 7n care a4 ncetat s6 4ai fiu pesi4ist( instinctul refacerii 4i9a interzis o filosofie a s6r6ciei "i descura=6rii.. i: de fapt: dup6 ce se recunoa"te reu"ita@ Un o4 reu"it i4presioneaz6 pl6cut si48urile: el oste cioplit dintr9o 5ucat6. ceea ce 7i prie"te. )l6cerea 5ucuria lui se opresc acolo unde li4ita a ceea ce li este prielnic este dep6"it6. El '0ice"te leacuri 74potriva v6t646rilor "i folose"te 7nti4pl?rile potrivnice 7n avanta=ul s6u- ceea ce nu9l ucide: 7l 7nt6re"te El 7"i adun6 instinctiv rodul sau din tot ceea ce vede: aude. tr6ie"te: este un principiu selectiv: el las6 4ulte s6 se pr65u"easc6 pe l7n'? el. El este 7ntotdeauna 7n propria sa societate: indiferent dac6 se afl6 7n 4i=locul c6r8ilor: al oa4enilor sau al peisa=elor( el pre8uie"te 7n ti4p ce alege, ngduie, are ncredere. El reac8ioneaz6 lent 7n fa8a provoc6rilor: cu acea 7ncetineal6 pe care iau cultivat9o o 7ndelun'at6 pruden86 "i o 47ndrie voit6 K el e<a4ineaz6 sti4ulul ce se apropie: ferindu9se s69i ias6 7n cale. %u crede nici In ;nenoroc : nici 7n vin6#( o scoate la cap6t: cu el 7nsu"i: cu ceilal8i: "tie s? uite 9 este destul de puternic pentru ca totul s6 tre5uiasc6 s? se 7ntoarc6 7n favoarea lui. Ei 5ine. s7nt contrariul unui decadent c6ci toc4ai 49a4 descris pe mine. Acest "ir du5lu de e<perien8e: aceast6 participare la lu4i aparent separate se repet6 7n natura 4ea 7n orice privin86 L s7nt un al7er e'o.4ai a4 "i o a doua fa86 7n afara pri4ei i poate 7nc6 "i o a treia.. De=a datorit6 ori'inii 4ele 74i este per4is6 aruncarea unei priviri dincolo de toate perspectivele deter4inate doar local: doar na8ional: nu tre5uie s6 46 str6duiesc pentru a fi un 5un european . )e de alt6 parte: s7nt poate 4ai 'er4an dec7t ar putea s? 4ai fie 'er4anii de ast6zi si4pli locuitori ai *er4aniei 9 eu. ulti4ul 'er4an antipolitic. i totu"i str64o"ii 4ei au fost no5ili polonezi de la ei a4 4o"tenit 4ulte instincte de ras6:"i cine "tie$ la ur4a urinei poate c0iar "i tibeium veto Dac6 46 '7ndesc c7t de des 4i se adreseaz6 7n c6l6torii cuv7ntui ca unui polonez: c0iar de c6tre polonezi: c7t de rar s7nt luat drept 'er4an s9ar p6rea c? fac parte nu4ai din rindurile 'er4anilor p7r78i Totu"i 4a4a 4ea Fran9 zis2a &e0ler este oricu4 ceva foarte 'er4an( de ase4enea 5unica 4ea din partea tat6lui: Erd4ut0e

3rause. Aceasta din ur46 "i9a petrecut 7ntrea'a tinere8e 7n vec0iul 1ei4ar. nu f6r6 le'6turi cu cercul lui *oet0e. Fratele ei: profesorul de teolo'ie 3rause din 3oni's5er': a fost c0e4at la 1ei4ar dup6 4oartea lui Merder ca superintendent 'eneral. %u este i4posi5il ca 4a4a sa. str65unica 4ea: s? fi ap6rut su5 nu4ele de Mut0'en 7n =urnalul t7n?rului *oet0e Ea s9a c6s6torit a doua oar6 cu superintendentul %ietzsc0e la Eilen5ur'( 7n #H#C. anul 4arelui r?J5oi: la #N octo45rie: zi 7n care %apoleon a intrat 7n Eilen9 5ur' 74preun6 cu statul s6u 4a=or: ea d6du na"tere unui copil. Ca sa<on6: era o 4are ad4iratoare a lui %apoleon( s9ar putea ca "i eu s? 4ai fiu Tat6l 4eu: n6scut 7n #H#C: a 4urit 7n #HE$ 7nainte de a prelua parodiatul co4unei Roc2en de l7n'? liitzen el a petrecut c78iva ani @a castelul Alten5ur' ca profesor al celor patru prin8ese Elevele sale s7nt re'ina Manovrei. 4area principes6 Constantin . 4area duces6 de &l den5ur' "i prin8esa T0erese de ac0sen9Alten5ur' El nutrea o profund6 devo8iune fat6 de re'ele prusac Friedric0 1il0el4 al IVIea. de la care pri4ise slu=5a de paro0( eveni4entele din #HEH l9au 470nit peste 46sur6. Eu 7nsu4i: n6scut de ziua na"terii re'elui 4ai sus a4intit: la #O octo45rie: a4 pri4it: ce ieftin: prenu4ele Mo0enzollern9ilor. Friedric0 1il0el4: Ale'erea acestei zile a avut oricu4 un avanta= pe parcursul 7ntre'ii 4ele copil6rii aniversarea 4ea a fost zi de s6r56toare Consider ca un 4are privile'iu faptul de a fi avut un ase4enea tat6( 4i se pare c0iar c6 prin aceasta se e<plic6 tot ceea ce =ni9a 4ai r64as ca privile'ii 9 neinciuz7nd via8a: 4arele da spus vie8ii. 7n pri4ul r7nd. faptul c6 n9a4 nevoie de o inten8ie: ci doar de o si4pla a"teptare: pentru a p6trunde f6r6 pre4editare 7ntr9o lu4e de lucruri 4ari "i 'in'a"e( acolo 46 si4t acas6: a5ia acolo pati4a cea 4ai ad7nc? se desc6tu"eaz6. C6 pentru acest privile'iu a4 pl6tit aproape cu via8a: nu este desi'ur un pre8 prea 4are )entru a 7n8ele'e 46car c7te ceva din Farat0ustra al 4eu tre5uie poate s? fii. ase4enea 4ie 9 cu un picior dincolo de via86...

"0
%9a4 cunoscut niciodat6 arta de a preveni pe al8ii 74potriva 4ea 9 "i acest lucru 7l datorez de ase4enea inco4para5ilului 4eu tat6 9 c0iar "i atunci c7nd el 4i se p6rea deose5it de i4portant. &ric7t ar p6rea de necre"tinesc: n9a4 p6reri preconcepute nici 46car 74potriva 4ea. Via8a 4ea poate fi 7ntoars6 pe toate p6r8ile: se vor descoperi foarte rar: de fapt nu4ai o sin'ur6 dat6. ur4e c6 cineva nu 4i9ar fi vrut 5inele 9pca7e ins6 prea 4ulte ur4e de bunvoin. E<perien8ele 4ele c0iar "i #N cu acei oa4eni cu care oricine a f6cut e<perien8e proaste pledeaz6 f6r6 e<cep8ie 7n favoarea lor( eu 745l7nzesc orice urs. cu4in8esc c0iar "i 46sc6ricii: in cei "apte ani c7t a4 predat 'reaca la clasa superioar6 a )eda'o'icului din !asel. n9a4 avut 4otive s? dau vreo pedeaps6: cei 4ai lene"i erau la 4ine silitori. 7nt 7ntotdeauna 'ata s? fac fa8a neprev6zutului- tre5uie s? fiu nepre'6tit pentru a 46 do4ina. &ricare ar fi instru4entul: oric7t de dezacordat ar fi. dezacordat cu4 nu4ai instru4entul o4# poate fi 9 ar fi tre5uit s? fiu 5olnav ca s? nu reu"esc s? scot ceva ce 4erita s? fie ascultat. i c7t de des a4 auzit c0iar de la instru4ente : cu4 nu se 4ai auziser6 7nc6 niciodat6 a"a... )oate cel 4ai fru4os din partea lui Meinric0 von tein. 4ort neper4is de t7n?r: care a ap6rut pentru trei zile 7n ils9Maria: dup6 ce a o58inut 7n 4od scrupuios 7n'6duin8a de a o face: e<plic7nd oricui c6 nu venea pentru En'adin Acest o4 e<cep8ional: care p6trunsese 7n 4la"tina Pa'neriana +"i pe deasupra "i 7n cea a lui Du0rin'@,: cu toata naivitatea i4petuoasa a unui iunc0er prusac: a fost aceste trei zile un altul su5 puterea v7ntului furtunos al li5ert68ii: ca unul carear fi fost dintr9o dat6 ridicat la propria sa 7n6l8i4e "i ar li c6p6tat aripi. 7i spunea4 4ereu c6 aceasta se datoreaz6 aerului 5un al acestei 7n6l8i4i: c? a"a i se 7nt74pl? oricui: nu de'ea5a era4 la GNNN de picioare deasupra !aBreut09ului 9dar el nu voia s? 46 cread6... Dac6 totu"i 4i s9au f6cut unele r6ut68i 4ici "i 4ari: cauza n9a fost voin8a "i cel 4ai pu8in reaua voin8a( a" putea s6 46 pl7n' 4ai cur7nd de 5un6voin8a 9 pe care toc4ai a4 a4intit9o 9 "i care a pricinuit destule dezordini 7n via8a 4ea. E<perien8ele 4ele 74i dau dreptul la ne7ncredere: 4ai cu sea46 7n privin8a a"a9nu4i7elor instincte ; dezinteresate: a 7ntre'ii iu5iri a aproapeluiD;: 'ata oric7nd de a=utor cu vor5a "i cu fapta. & socotesc drept sl65iciune 7n sine: drept caz aparte ai incapacit68ii de rezisten86 la provoc6ri 9 4ila se nu4e"te doar la decaden8i virtute. Le repro"ez celor 4ilo"i c? 7"i pierd u"or ru"inea: venera8ia:D sensi5ilitatea fa86 de distan8e: c? foarte repede 4ila 4iroase a ple5e "i se asea46n6 p7n? la punctul la care nu 4ai poate fi deose5it6 de 4anierele proaste 9 c? 47ini 4ilostive pot interveni uneori c0iar distru'6tor 7ntr9un 4are destin: 7ntr9o sin'ur6tate su5 r6ni: 7n dreptul la o vln? 'rea. ocotesc dep6"irea 4ilei drept una dintre cele 4ai nobile virtu8i( a4 scris o poveste. $ Ispitirea lui Farat0ustra . 7n care el aude un stri'6t adine de dezn6de=de. 7n care 4ila. ca un ulti4 p6cat: vrea s?9l cotropeasc6 "i s?9l 7nstr6ineze de sine. A r647ne st?p7n pe sine: a p6stra pur6 nlimea 4enirii sale fa86 de instinctele 4ult 4ai =oase "i 4ai 4ioape care apar 7n a"a9nu4itele ac8iuni dezinteresate: aceasta este pro5a: ulti4a pro56: poate: pe care tre5uie s9o treac6 Farat0ustra 9 dovada propriu9zis6 a for8ei sale...
11

O. i su5 un alt aspect s7nt tat6l 4eu 7nc6 o dat6 "i totodat6 prelun'irea vie8ii sale dup6 o 4oarte pre4atur6 Ase4enea oricui: care na tr6it niciodat6 printre e'alii s6i "i c6ruia no8iunea de r6z5unare; 7i este la fel de

inaccesi5il6 ca "i no8iunea de drepturi e'ale : 74i interzic 7n toate cazurile 7n care 74potriva 4ea a fost 7ndreptat6 o fapt6 nec0i5zuit6: 4ic6 sau !oarte mare, orice 46sur6 de represalii: orice 46sur6 de protec8ie 9 oric7t ar fi ea de ec0ita5il6: precu4 "i orice ap6rare: orice =ustificare . Felul 4eu de a 46 r6z5una const6 7n a tri4ite c7t 4ai repede ceva cu sens 7n ur46rirea prostiei ( 7n feiul aces ta prostia va fi poate a=uns6 din ur46. )entru a folosi o analo'ie( tri4it o oal6 cu dulcea86 pentru a sc6pa de o poveste acr. C7nd 4i se face ceva r?u pute8i fi si'uri c6 46 r6z5un '6sesc 7n scurt ti4p o ocazie de a9i e<pri4a 4ul8u4irile 4ele r6uf6c6torului +uneori c0iar pentru fapta rea, 9 sau de a9l ru'a ceva. ceea ce uneori poate o5li'a 4ai 4ult dec7t de a da... De ase4enea 4i se pare c6 cel 4ai 'rosolan cuv7nt: cea 4ai ordinar6 scrisoare s7nt 4ai 5la=ine: 4ai cinstite dec7t t6cerea. Celor care tac le lipse"te aproape 7ntotdeauna delicate8ea "i polite8ea ini4ii- t6cerea este o 7nt74pinare: iar 7n'0i8irea ei v6de"te cu necesitate un caracter ur7t 9 stric6 c0iar "i sto4acul. To8i cei care tac s7nt dispep9tici. e vede c6 n9a" dori s6 "tiu su5esti4at6 'rosol6nia: ea este de departe cea 4ai uman for4a a dezacordului "i: 7n 4i=locul 4ole"irii 4oderne: una dintre pri4ele noastre virtu8i Dac6 e"ti destul de 5o'at pentru aceasta este c0iar un noroc s6 n9ai dreptate. Un zeu care ar veni pe p?47nt nici n9ar tre5ui s6 !ac altceva dec7t s6 nu ai56 dreptate 9 nu asu4area pedepsei: ci a vinov68iei ar fi a5ia ceva divin Eli5erarea de resenti4ent: clarificarea asupra resenti4entului 9cine "tie p7n6 la ur46 c7t de 4ulte 7i datorez "i 7n acest sens lun'ii 4ele 5oli@ )ro5le4a nu este toc4ai si4pl6( tre5uie s6 o fi tr6it at7t din t6rie c7t "i din sl65iciune. Dac6 e<ist6 ceva ce tre5uie s6 fie pus 7n valoare 74potriva 5olii: a sl65iciunii: este c6 instinctul de vindecare propriu9zis. adic6 instinctul de ap6rare "i lupt6 din o4. "i9a pierdut rezisten8a. %u 4ai "tii s6 te dez5ari de ni4ic: nu 4ai "tii s6 7nfr7n'i ni4ic: nu 4ai "tii s? respin'i ni4ic 9 totul r6ne"te &a4eni "i lucruri se apropie prea 4ult: eveni4entele lovesc prea adine: a4intirea este o ran6 care coace. A fi 5olnav este un fel de resenti4ent 74potriva lui: 5olnavui n9are dec7t un sin'ur 4are leac 9 eu 7l nu4esc !atalismul rus, acel fatalis4 f6r6 #J revolt6: cu care osta"ul rus. pentru care ca4pania a devenit prea aspr6: sf7r"e"te prin a se culca 7n z6pad6. A nu 4ai accepta a5solut ni4ic: a nu 4ai lua ni4ic la sine: a nu 4ai a5sor5i ni4ic 9 a nu 4ai reac8iona de loc. Marea 7n8elepciune a acestui fatalis4 : care nu este 7ntotdeauna doar cura=ul de a 4uri: ci "i calitatea lui de a 4en8ine via8a in 74pre=ur6rile cele 4ai pri4e=dioase: este 4ic"orarea 4eta5olis4ului: 7ncetinirea lui: un fel de dorin86 de 0i5ernare. C78iva pa"i 7nainte pe calea acestei lo'ici: "i ave4 fac0irul care doar4e s?p7?47ni de9a r7ndul 7ntr9un 4or47nt... )entru c6 ne9a4 consu4a prea repede dac a4 reac8iona: nu 4ai reac8ion64 de loc. aceasta este lo'ica. i cu ni4ic nu se arde 4ai repede dec7t cu afectele resenti4entului. A46r6ciunea: suscepti5ilitatea 4aladiv6: neputin8a de r6z5unare: pofta: setea de r6z5unare: otr6virea 7n orice sens 9 pentru cel epuizat acesta este desi'ur 4odul cel 4ai neprielnic de a reac8iona( el deter4in6 o uzur6 rapid6 a rezisten8ei nervoase: ca "i o sporire 5oln6vicioas6 a evacu6rilor nocive: de pild6 a 5ilei 7n sto4ac. Resenti4entul este ne7n'?duitul in sine pentru 5olnav 9 el constituie rul acestuia( din p6cate 7ns6 "i tendin8a sa cea 4ai natural6. Ceea ce a 7n8eles acel 4are fiziolo' care a fost Quda. Reli'ia sa. care ar tre5ui caracterizat6 4ai de'ra56 ca o igien, pentru a n9o a4esteca cu lucruri at7t de vrednice de 4il6 cu4 este cre"tinis4ul: 7"i su5ordoneaz6 efectul victoriei asupra resenti4entului: eli5er6rii sufletului de acesta: care este pri4ul pas spre 7ns6n6to"ire. ;%u prin du"46nie se pune cap6t du"46niei: ci prin prietenie se 7nc0eie du"46nia . st6 scris la 7nceputul 7nv686turilor lui !uda. %u 4orala vor5e"te 7n felul acesta: a"a vor5e"teD fiziolo'ia. Resenti4entul n6scut din si?5iciune nu este pentru ni4eni 4ai p6'u5itor dec7t pentru cel sla5. 7ntr9un alt caz: 7n care pre4isa este o natur6 5o'at6: el este un si48?47nt de prisos, un si48647nt a c6rui do4inare aproape c6 este dovada 5o'68iei. Cine cunoa"te seriozitatea cu care filosofia 4ea a pornit lupta 74potriva senti4entelor de r6z5unare "i de ranc0iun6: p7n? la 7nv686tura li5erului ar5itru 9 lupta 74potriva cre"tinis4ului este nu4ai un caz izolat din cadrul acestei lupte va 7n8ele'e de ce pun atitudinea 4ea personal6 toc4ai aici 7n lu4in6 "i si'uran8a 4ea instinctual6 7n practic6. 7n vre4urile de deca den86 4i le interzicea4 ca d6un6toare- de 7ndat6 ce via8a 4i9a fost destul de 5o'at6 "i de 47ndr?: 4i le9a4 interzis ca fiind 4ai pre=os de 4ine. Acel fatalis4 rusD: de care vor5ea4: ie"ea la iveal6 prin p6strarea cu 7nd6r6tnicie de9a lun'ul anilor a st6rilor: locurilor: locuin8elor: a45ian8elor sociale: aproape insuporta5ile: dup6 ce ele 4iau fost date datorit6 7nt74pl?rii. )entru 4ine era 4ai 5ine a"a dec7t s? le sc0i45: s? le si4t sc0i456toare 9 dec7t s? 46 r6zvr6tesc 74potriva lor: . A 46 tul5ura 7n acest fatalis4 al 4eu: a 46 deta"a cu for8a: 46 sup6ra pe atunci de 4oarte. 7n. realitate era de fiecare dat6 ne7nc0ipuit de #C periculos. A te lua pe tine 7nsu8i a"a cu4 iei o soart6: a nu te dori altfel aceasta este 7n ase4enea situa8ii ra8iunea 7ns6"i. Altceva este lupta De felul 4eu s7nt r6z5oinic. A ataca face parte din instinctele 4ele. A putea s? fii du"4an: a fi du"4an 9 presupune poate o natur6 puternic6. 7n orice caz este 7nr6d6cinat 7n orice natur6 puternic6. Ea are nevoie de 74potrivire: 7n consecin86 ea caut 74potrivirea( patosul a'resiunii 8ine 7n 4od tot at7t de necesar de for86 dup6 cu4 senti4entul de r6z5unare "i ranc0iun6 8ine de sl65iciune Fe4eia de

pild6 este r6z5un6toare( aceasta provine din sl65iciunea ei: la fel ca "i sensi5ilitatea ei fa86 de nenorocirea altuia For8a celui care atac6 7"i are 46sura 7n du"46nia ce 7i este necesar6- orice cre"tere se tr6deaz6 prin c6utarea unui adversar puternic 9 sau a unei pro5le4e 'rele( c6ci un filosof care este r6z5oinic provoac6 "i pro5le4e la o lupt6 7n doi. arcina nu este de a 7nvin'e 74potrivirile 7n 'enere: ci nu4ai pe acelea 74potriva c6rora tre5uie 4o5ilizat6 7ntrea'a putere: suple8e "i 46iestrie 7n ale ar4elor 9 74potriva unor adversari de putere e'al6... Du"4ani pe 46sur6 9 iat6 pri4a condi8ie pentru un duel cinstit. Unde se dispre8uie"te: nu se poate duce un r6z5oi( unde se co4and6: unde se consider6 ceva 4ai pre%os de sine: nu se cade s? se fac6 r6z5oi. )ractica 4ea de r6z5oi este cuprins6 7n patru puncte. 7n pri4ul r7nd( atac nu4ai adversari victorio"i 9 eventual a"tept p7n? devin victorio"i. Al doilea atac nu4ai acolo unde "tiu c6 n9a" '6si alia8i: unde s7nt sin'ur 9 unde 46 co4pro4it nu4ai pe 4ine... %9a4 f6cut niciodat6 pu5lic un pas care nu co4pro4itea( acesta este criteriul meu pentru adev6rata ac8iune 7n al treilea r7nd nu atac niciodat6 persoane 9 46 M.:slu=esc de persoan6 doar ca de o lup6 puternic6 prin care pot face L=ftizi5il? o cala4itate pu5lic6: dar una latent6: 'reu de p6truns. A"a l9a4 atacat pe David trauss: 4ai e<act succesul unei c6r8i senile la 'er4anii cultiva8i( astfel i9a4 surprins pe ace"tia asupra faptului... A"a l9a4 atacat pe 1a'ner: 4ai e<act falsitatea: instinctul "ov6ielnic al culturii noastreA care confund6 rafina4entul cu 5o'68ia "i vec0i4ea cu 'randoarea In al patrulea rlnd atac nu4ai acolo unde orice diferend personal este e<clus: unde lipse"te orice fundal al unor e<perien8e nepl6cute. Di4potriv6: a ataca este la 4ine o dovad6 de 5un6voin86: eventual de 'ratitudine. Cinstesc: distin' le'7ndu94i nu4ele de acel al unei cauze: al unei persoane( pentru sau contra 9 74i este e'al Dac6 46 r6z5oiesc cu cre"tinis4ul o fac deoarece din aceast6 parte n9a4 suferit nepl6ceri "i nu 4i s9au pus piedici 9 cei 4ai serio"i cre"tini 4i9au fost 7ntotdeauna 5inevoitori. Eu 7nsu4i: un adversar de rigueur al cre"tinis4ului: s7nt foarte departe de a pune pe socoteala unui ins ceea ce este un destin 4ilenar. H )ot s? 7ndr6znesc s6 4ai indic o ulti46 tr6s6tur6 a naturii 4ele: care 74i prile=uie"te dificult68i de loc 4ici 7n raporturile cu oa4enii> 74i este proprie o sensi5ilitate a5solut 7nsp?i47n7?toare a instinctului cur68eniei: astfel 7nc7t percep fiziolo'ic: miros aproapierea 9 ce spun eu> ?d7ncurile: 46runtaiele fiec6rui suflet@ Aceast6 sensi5ilitate a 4ea este 7nzestrat6 cu antene psi0olo'ice prin 4i=locirea c6rora pip6i "i prind 7n 4in6 orice tain6( 74i dau sea4a aproape de la pri4a atin'ere de 7ntrea'a 4urd6rie ascuns ce st6 7n ad7ncul unor caractere cauzat6 poate de un sln'e i4pur: dar acoperit6 cu spoiala educa8iei. Dac6 nu 46 7n"el: aceste caractere pe care cur68enia 4ea nu ie poate suporta si4t "i ele re8inerea care este dez'ustul 4eu( prin aceasta ele nu devin 4ai 5ine 4irositoare. Dup6 cu4 49a4 o5i"nuit 9 o li4pezi4e e<tre46 fa86 de 4ine 7nsu4i este condi8ia 4ea de e<istent6: 7ntr9o at4osfer6 i4pur6 e<isten8a 4ea 7nceteaz6. Eu 7not: 46 745?iez "i 46 56l6cesc Rntotdeauna 7n ap6 sau 7n ait eie4ent perfect transparent "i str6lucitor. De aceea: raporturile 4ele cu oa4enii 74i pun r65darea la 'rea 7ncercare( u4anitatea nea nu const6 7n a si48i 4il6 c6 o4ul nu este a"a cu4 este. ci 7n a indura c? 7l co4p6ti4esc. U4anitatea 4ea este o continu6 autodep?"ire. Dar 74i este necesar6 singurtatea, vreau s6 spun 7ns6n6to"irea. 7ntoarcerea spre 4ine: respirarea unui aer li5er: u"or =uc6u"... 7ntre'ul 4eu Zarathustra este un ditira45 7nc0inat sin'ur6t68ii sau: dac6 a4 fost 7n8eles: puritii... Din fericire nu la adresa prostiei pure. Cine "tie s? vad6 culorile: ## va nu4i dia4antin. Dez'ustul de oa4eni: de 'loat6 a fost 7ntotdeauna pri4e=dia cea 4ai 4are pentru 4ine.. Vre8i s? auzi8i cuvintele cu care Farat0ustra vor5e"te despre mntuirea de dez'ust> &are ce 4i s9a 7nt74plat$ Cu4 49a4 47ntuit de dez'ust> Cine 4i9a 7ntinerit oc0iul> Cu4 a4 z5urat p7n? la 7n6l8i4ea la care nici o 'loat6 nu 4ai sade l7n'? f7nt7n?> &are 7nsu"i dez'ustul 4eu 4i9a creat aripi "i puteri de a presi48i izvoarele> 7ntr9adev6r: a tre5uit s? z5or pln? 7n 7naltul 7naltului pentru a '6si izvorul 5ucuriei@ #O #E L9a4 '6sit: o fra8ii 4ei@ Aici: 7n 7naltul 7naltului 87"ne"te izvorul 5ucuriei. i e<ist6 o via86 din care 'loata nu vine s6 soar56 al6turi de 4ine@ Te rever"i aproape prea n6valnic spre 4ine: izvor al 5ucuriei@ i adesea 'ole"ti iar6"i cupa vr7nd s9o u4pli i 7nc6 tre5uie s6 7nv68 s6 46 apropii 4ai 4odest de tine( 7nc6 prea n6valnic 4i se revars6 ini4a spre tine. 9 ini4a 4ea pe care se arde vara 4ea: scurt6: fier5inte: 4elancolic6: preafericit6( cu4 7"i 4ai dore"te v6ratica 4ea ini46 r6coarea ta@ A trecut triste8ea "ov6itoare a pri46verii 4eie@ Au trecut ful'ii de nea ai r6ut68ii 4ele din iunie@ A4 devenit 7ntrutotul var6 "i a4iaz6 de var6@ 9 o var6 7n 7naltul 7naltului: cu izvoare reci "i lini"te fericit6( veni8i: prietenii 4ei: pentru ca lini"tea s6 fie "i 4ai fericit6@ C6ci aceasta e:ste 7n6l8i4ea noastr "i patria noastr6: locui4 aici prea sus "i prea a5rupt pentru to8i cei ce

nu s7nt cura8i "i pentru setea lor. Arunca8i9v6 privirile curate 7n izvorul 5ucuriei 4ele. prieteni # Cu4 ar putea s?9l tul5ure> Va r7de spre voi cu puritatea9sa. %e cl6di4 cui5ul 7n copacul viitorului( vulturii s6 ne aduc6 0rana 7n ciocurile lor. nou6: celor sin'uratici@ Cu adev6rat: nu vor fi 5ucate din care s6 se poat6 7nfrupta cei ce nu s7nt cura8M i9ar 7nc0ipui c6 4?n7nc? foc "i "i9ar arde 5oturile Cu adev6rat: nu pre'6ti4 aici c64ine pentru cei ce nu s7nt cura8i@ Fericirea noastr6 ar fi pe"ter6 de '0ea86 pentru trupurile D"i spiritele lor@ Dori4 s6 tr6i4 deasupra lor ca v7nturile puternice vecini ai vulturilor: vecini ai z6pezii: vecini ai soarelui( a"a tr6iesc v7nturile puternice. i ase4ena v7ntului voi 4ai sufla o dat6 asupra lor. "i cu spiritul 4eu voi lua r6suflarea spiritului lor( a"a voie"te viitorul 4eu. Cu adev6rat: Farat0ustra este un v7nt puternic pentru toate "esurile( "i acesta este sfatul pe care 7l d6 du"4anilor s6i "i tuturor acelora care scuip6 "i vo4it6( feri8i9v6 s6 scuipa8i mpotriva v7ntului@.... 16

De ce sint ntt de (k^tepl

#. De ce "tiu ceva 4ai 4ult> De ce s7nt 7n 'enere at7t de de"tept> %9a4 st6ruit niciodat6 asupra unor 7ntre56ri care: de fapt: nu s7nt 7ntre56ri 9 nu 49a4 risipit. %u cunosc de pild6 din e<perien86 'reut68ile celui cu adev6rat reli'ios. Mi9a sc6pat co4plet 7n ce 46sur6 a" putea fi p6c6tos . Tot a"a 74i lipse"te un criteriu si'ur pentru ceea ce este o re4u"care dup6 ceea ce se vor5e"te despre ea. re4u"carea nu 4i se pare ceva de4n de laud6.. %9a" vrea s6 p6r6sesc o ac8iune: a" prefera: 7n principiu: s6 las 7n afara =udec68ii de valoare deznod?47ntul ei nedorit: ur46rile sale. 7n cazul unui rezultat nedorit se pierde prea u"or perspectiva corect asupra a ceea ce sa f6ptuit( o re4u"care 74i pare un fel de privire rea #. A pre8ui cu at7t 4ai 4ult ceva ce nu iz5ute"te: pentru c n9a iz5utit 9 face 4ai cur7nd parte din 4orala 4ea. ;Du49 nezeu;: ne4urirea sufletului;: D 47ntuirea;. ;lu4ea de dincolo: si4ple no8iuni c6rora nu le9a4 acordat nici o aten8ie: nici ti4p: nici 46car 7n copil6rie 9 poate c6 n9a4 fost niciodat6 destul de copil pentru a"a ceva> %u cunosc de fel ateis4ul ca rezultat: "i 4ai pu8in ca eveni4ent( el rezult6 la 4ine din instinct 7nt prea curios: prea 7nclinat spre 7ndoial6: prea cutez6tor pentru a accepta un r6spuns 'ata f6cut Du4nezeu este un r6spuns 'ata f6cut: o nedelicate8e fa86 de noi '7nditorii 9 5a c0iar: 7n fond. doar o interdic8ie 'ata f6cut6 pentru noi( nu ave8i voie s6 '7ndi8i@.. Cu totul altfel 46 intereseaz6 o pro5le46 de care 47ntuirea o4enirii depinde 7n 4ai 4are 46sur6 dec7t de orice curiozitate teolo'ic6: "i anu4e pro5le4a 0ranei. )entru uzul curent: ea poate fi for4ulat6 astfel( cu4 tre5uie s6 te 0r6ne"ti peniru a a=un'e ia apo'eul for8ei tale: la virtute 7n sens renascentist: la virtutea f6r6 f686rnicie> E<perien8ele 4ele pe acest t6r74 s7nt c7t se poate de rele- s7nt ui4it c6 4i9a4Dpus at7t de t7rziu aceast6 7ntre5are: c6 a4 7nv68at at7t de t7rziu din aceste e<perien8e. %u4ai perfecta 47r"6vie a culturii noastre 'er4ane 9 idealis4ul- ei 9 74i e<plic6 oarecu4 de ce toc4ai aici a4 fost refro'ra = piri? la sfin8enie. Aceast6 cultur6 care ne 7nva86 din capul locului neluarea 7n sea46 a realitilor pentru a aler'a dup6 scopuri a5solut pro5le4atice: a"a9zis ideale: de pild6: cultura clasic6;( de parc6 n(ar fi conda4nat6 7nc6 de la 7nceput tendin8a de a reuni conceptele de clasic "i 'er4an 7ntr9o sin'ur6 no8iune Mai 4ult. este "i a4uzant 9 i4a'ina8i9v? un locuitor al Leipzi'ului de cultur6 clasic6 @
17

&'n fapt: p7n? la 4i=locul 4aturit68ii 4ele a4 47ncat 7ntotdeauna nu4ai prost, e<pri4at 7n li45a= 4oral 9Da4 rnincat# i4personal;: altruist: spre , norocul 5uc6tarilor "i altor se4eni cre"tini. De pild6: 0r?nindu946 cu 47nc?ruri din Leipzi'. conco4itent cu pri4ul 4eu studiu despre c0open0auer +#HGO,: 74i ne'a4 foarte serios ;voin8a de a tri". 698i 4ai "i strici sto4acul f6r6 0ran6 7ndestul6toare 9 aceast6 pro5le4a p6rea s? fie dezle'at6 7n 4od fericit: spre ui4irea 4ea. de a4intita 5uc6t6rie. + e spune c6 anul #HGG a adus o cotitur6 7n aceast6 privin86, Dar 5uc6t6ria 'er4an6 7n 'eneral 9 c7te n9are pe con"tiin86 # upa de la 7nceputul pr7nzului +denu4it6 alia edesca 7nc6 7n c6r8ile de 5ucate vene8iene ale secolului al .VI9lea,- c6rnurile secate prin fier5ere: le'u4ele preparate 'ras "i f?inos- de'radarea pr6=iturilor 7n prespapier@ Dac6 se 4ai iau 7n considerare nevoile de supli4ent de9a dreptul 5ovine ale vec0ilor "i nu nu4ai neap6rat ale b(trnilor 'er4ani: atunci se va 7n8ele'e "i ori'inea spiritului 'er4an 9 din 46runtaie 7ntristate... piritul 'er4an iste o indi'estie: el n9o scoate la cap6t cu ni4ic. Dar "i dieta en'lezilor care. 7n co4para8ie cu cea 'er4an6: c0iar "i cu cea francez6: reprezint6 un fel de re7ntoarcere la natura", adic6 la cani5alis4: este profund potrivnic6 instinctului 4eu- 74i pare c6 7i confer6 spiritului picioare grele 9 picioare de en'lezoaic6... Cea 4ai 5un6 5uc6t6rie este cea din )ie4onte. !6uturile alcoolice nu 74i priesc. un pa0ar de vin sau de 5ere pe zi a=un'e pentru a94i transfor4a via8a 7ntr9o vale a pl7n'eriiD 9 cei de la cel6lalt pol tr6iesc la Munc0en. Ad4i87nd c6 a4 7n8eles ca4 t7rziu acest lucru: de tr6it l9a4 tr6it de fapt din copil6rie. Ca 56ie8andru credea4 c6 a 5ea vin este ca "i fu4atul: la 7nceput doar o vanitate a 56r5a8ilor tineri "i 4ai t7rziu un o5icei

prost. )oate c6 vina pentru acest verdict aspru o poart6 "i vinul de %au495ur'. )entru a crede c6 vinul nvesele)te ar tre5ui s6 fiu cre"tin: cu alte cuvinte s? cred toc4ai ceea ce pentru 4ine este o a5surditate: in 4od ciudat: dac6 alcoolul 7n doze mici, foarte diluat: R4i provoac6 o stare de depri4are profund6: de 7ndat6 ce este vor5a de cantit68i 4ari. devin aproape lup de 4are. 7nc6 de pe vre4ea c7nd era4 56ie8andru 74i ar6ta4 aici vite=ia. A scrie o lun'6 diserta8ie 7n latine"te: 7n ti4pul unei nop8i de ve'0e: "i a o 4ai "i copia: cu pana 47nat? de a45i8ia de a i4itaD 4odelul 4eu: pe alustiu: 7n ri'oare "i concizie: turn7nd c7teva 'ro'uri de cali5ru 'reu peste latina 4ea. aceasta 7nc6 7n vre4ea c7nd era4 elevul venera5ilei c0ulpforta. nu era de loc 7n contradic8ie cu fiziolo'ia 4ea: poate nici c0iar cu alustiu 9 dar desi'ur 7n foarte 4are 46sur6 cu venera5ila "coal6... Mai t7rziu. spre 4i=locul vie8ii: a4 adoptat fire"te o atitudine din ce 7n ce 4ai sever6 mpotriva oric6rei 56uturi spirituale#( eu: un adversar al ve'etaris4ului din e<perien86. 7ntoc4ai ca "i Ric0ard 1a'ner care 49a convertit: nu pot s? predic 7ndea=uns #H tuturor naturilor 4ai spirituali ate a58inerea necondi8ionat6 de la 56uturile alcoolice. *pa a=un'e... )refer locurile unde e<ist6 pretutindeni posi5ilitatea de a scoate apa din f7nt7ni cur'6toare +%isa: Torino: ils,- un 4ic pa0ar 46 7nso8e"te ca un c68el. 'n vino veritas: se pare c6 "i aici s7nt 7n dezacord cu toat6 lu4ea 7n privin8a no8iunii de adev6r#( la 4ine spiritul plute"te deasupra apelor... iD7nc6 c7teva indica8ii cu privire la 4orala 4ea. Un pr7nz 5o'at este 4ai lesne de 4istuit dec7t unul prea u"or. )ri4a condi8ie a unei 5une di'estii este ca 7ntre'ul sto4ac s6 lucreze. Tre5uie Ds698i cuno"ti 46ri4ea sto4acului. Din acela"i 4otiv s7nt contraindicateD acele pr7nzuri inter4ina5ile la pensiune pe care eu le nu4esc sacrificii sole4ne 7ntrerupte. %ici 4ese inter4ediare: nici cafea( cafeaua poso4or?"te. Ceaiul poate fi suportat doar di4inea8a. )u8in: dar tare( ceaiul este foarte d6un6tor "i indispune pentru toat6 ziua: cfac? este doar cu un 'rad prea sla5. Fiecare 7"i are aici 46sura proprie: fi<at6 adesea 7ntre cele 4ai 7n'uste "i delicate li4ite. 7ntr9o cli46 foarte iritant6 ceaiul nu este indicat la 7nceput( tre5uie s6 se 7nceap6 cu o or6 7nainte cu o cea"c6 de cacao concentrat6 "i de'resat?. ? )e i c7t 4ai pu8in posi5il- sa nu te 7ncrezi nici unui '7nd care nu s9a n6scut 7n aer li5er: 7n ti4pul 4i"c6rii li5ere 9 7n care "i 4u"c0ii 7"i au s6r56toarea lor. Toate ideile preconcepute vin din intestine. &5iceiul de a "edea 9 a4 4ai spus9o odat6 9 constituie adev6ratul pcat 74potriva sf7ntului Du0 J. 7nrudit6 cu pro5le4a 0ranei este "i cea a locului )i climei. %i46nui nu9i este dat s? tr6iasc6 peste tot: "i cine tre5uie s? 7ndeplineasc6 sarcini 4ari: care 7i solicit6 7ntrea'a for86: are posi5ilit68i c0iar foarte li4itate de a ale'e. Influen8a cli4ei asupra 4eta5olis4ului: asupra 7ncetinirii "i acceler6rii acestuia: 4er'e at7t de departe 7nc7t o 0ot?r7re 're"it6 7n ale'erea locului de re"edin86 "i al cli4ei 7l poate nu nu4ai 7nstr6ina pe cineva de sarcinile pe care le are: dar i le poate c0iar ascunde( el nu le 4ai poate nici 4?car z6ri. Vi'oarea ani4alic6 nu 4ai este niciodat6 at7t de 4are 7nc7t s6 atin'6 acel 'rad de li5ertate ce se revars6 7n ad7ncul spiritului: 'rad la care cineva s?9"i dea sea4a( acest lucru 7l pot face sin'ur... & lenevire c7t de 4ic6 a intestinelor: devenit6 deprindere proast6: este a5solut suficient6 pentru a face dintr9un 'eniu o=nediocritate. ceva 'er4an#- a=un'e c0iar "i nu4ai cli4a 'er4an6 pentru a t6ia elanul unor intestine eroic concepute. Rit4ul 4eta5olis4ului se afla 7n raport direct cu 4o5ilitatea sau a4or8eala picioarelor spiritului( spiritul 7nsu"i nu este p7n? la ur46 dec7t oDfor4? a acestui #$ 4eta5olis4. Co4para8i locurile unde e<ist6 "i au e<istat oa4eni de spirit: unde perspicacitatea: rafina4entul: 4ali8iozitatea f6ceau parte din fericire: unde 'eniul se si48ea aproape o5li'atoriu la el acas6( toate se 5ucur6 de un aer deose5it de uscat. )aris: )roven8a: Floren8a: Ierusali4. Atena 9 aceste nu4e de4onstreaz6 ceva( anu4e c6 'eniul este condiionat de at4osfer6 uscat6: de cer senin 9 adic6 de un 4eta5olis4 rapid: de posi5ilitatea de a procura cantit68i 4ari: c0iar i94ense: de ener'ie. A4 7n fa8a oc0ilor cazul unui spirit re4arca5il "i li5er: devenit 7n'ust: retras: specializat "i acrit nu4ai datorit6 lipsei de perspicacitate 7n c0estiunile ce privesc cli4a. Eu 7nsu4i a" fi putut avea aceast6 soart6 dac6 5oala nu 49ar fi o5li'at la ra8iune: la reflec8ie asupra ra8iunii realit68ii. Acu4: c7nd dintr9o 7ndelun'ata e<perien86 constat influen8ele de natur6 cli4atic6 "i 4eteorolo'ic6 asupra 4ea: 7n acela"i fel 7n care a" constata9o cu un instru4ent foarte fin "i si'ur: "i 7nre'istrez varia8ia 'radelor de u4iditate at4osferic6 c0iar "i pe par9 cursul unei c6l6torii scurte: cu4 ar fi de la Torino la Milano: 4a '7ndesc cu 'roaz6 la faptul 7nsp?i47nt?tor c6 p7n6 acu4 zece ani: 7n anii cei 4ai periculo"i: 4i9a4 dus via8a 7ntotdeauna nu4ai 7n locuri 're"it alese: care 74i erau de9a dreptul inter ise. %au45ur': c0ulpforta. Turin'ia 7n 'enere: Leipzi': !asel: Vene8ia 9 tot at7tea locuri nefericite pentru fiziolo'ia 4ea. Dac6 n9a4 nici o a4intire pl6cut6 din toat6 copil6ria "i adolescenta 4ea: ar fi o prostie s6 '6sesc aici a"a9zise cauze 4orale 9 cu4 ar fi indiscuta5ila lips6 a unei a45ian8e sociale satisf6c6toare( c6ci aceast6 lips6 e<ist6 ast6zi cu4 a e<istat 7ntotdeauna: f6r6 a 46 74piedica s6 fiu voios "i cutez6tor. Dar ne"tiin8a in ph+siologicis 9 5leste4atul ;idealis4; 9 este adev6rata fatalitate a vie8ii 4ele. ceea ce prisose"te "i este prostesc 7ntr97nsa. ceva din care n9Da ie"it ni4ic 5un. pentru care nu e<ist6 co4pensare "i posi5ilitate de 7ndreptare Drept ur46ri ale acestui ;idealis4 74i

e<plic toate 0ot?r7rile 're"ite: toate 4arile r6t6ciri ale instinctului "i toate D 4odestiile care 49au 7ndep6rtat de datoria vie8ii 4ele: de pilda faptul c6 a4 devenit filolo' 9 de ce nu cel pu8in 4edic sau altceva care 4i9 ar fi desc0is oc0ii> 7n ti4pul petrecut la !asel: 7ntre'ul 4eu re'i4 spiritual: inclusiv pro'ra4ul zilnic: a reprezentat o risipire cu totul nec0i5zuit6 a unor ener'ii ie"ite din co4un: f6r6 un spor de ener'ie care s6 acopere 7ntr9un fel oarecare consu4ul: c0iar f6r6 vreo reflec8ie despre consu4 "i 7nlocuire. Mi9a lip sit orice independent6 4ai su5til6: orice ocrotire a unui instinct poruncitor: era o nivelare fn raport cu oricine: o uitare de sine "i o uitare a distan8ei 9 ceva ce nu94i iert niciodat6. C7nd era4 aproape sf7r"it: tocmai fiindc6 era4 aproape sf7r"it: a4 7nceput s6 4editez asupra acestei lipse funda4entale de ra8iune a vie8ii 4ele 9 idealis4ul;. A5ia boala 49a condus la ra8iune. C. Ale'erea 0ranei- ale'erea cli4ei "i a locului- al treilea punct 7n care nu este 7n'6duit6 cu nici un pre8 o 0ot6r7re 're"it6 este ale'erea ,rogriului mod de odihn. i aici li4itele a ceea ce este per4is: adic6 util, snt =7tr7nse: 7n func8ie de 'radul 7n care un spirit este unuS sui generis. 7n cazul 4eu orice lectur6 este o recrea8ie( deci ceea ce 46 desprinde de 4ine 7nsu4i: ceea ce 74i per4ite s6 46 pli45 prin "tiin8e "i suflete str6ine 9 ceea ce nu 4ai iau 7n serios. Lectura 46 odi0ne"te toc4ai de seriozitatea mea. 7n perioadele de 4unc6 7ncordat6 nu se v6d c6r8i 7n =urui 4eu( 46 voi feri s6 7n'6dui cuiva s6 vor5easc6 sau s6 '7ndeasc? 7n apropierea 4ea &r pentru 4ine toc4ai aceasta ar 7nse4na de fapt a citi... 9a o5servat oare c6 7n acea stare de profund6 tensiune: la care conda4n6 'esta8ia spiritului "i 7n fond a 7ntre'ului or 9 'anis4: 7nt74plarea. orice fel de sti4ul din afar6 ac8ioneaz6 prea ve0e4ent: love"te # prea ad7nc> Mazardul: sti4ulii din afar6 tre5uie ocoli8i c7t 4ai 4ult- un fel de autoizolare face parte din pri4ele co4an9 da4ente proprii 7n8elepciunii instinctive a 'esta8iei spirituale. & s69i per9 4it eu oare unui '7nd strin s6 se furi"eze peste zid> i aceasta ar 7nse4na de fapt a citi... Dup6 perioadele de 4unc6 "i fertilitate vine vre4ea odi0nei- apropia8i9v?: voi c?rti pl6cute: c?rti pline de spirit: c6r8i inteli'ente@ Vor fi oare c6r8i 'er4ane>... Tre5uie s? 46 7ntorc cu o =u46tate de an 7n ur46 pentru a 46 surprinde cu o carte 7n 47n6. Ce era de fapt> Un e<celent studiu al lui Victor !roc0ard: -es scepti.ues grecs, 7n care a fost folosit6 "i Leartiana 4ea. cepticii: sin'urul tip onorabil din lu4ea cu dou6 p7n? la cinci 7n8elesurf? filosofilor@... 7ncolo: 74i '6sesc refu'iul aproape 7ntotdeauna 7n acelea"i c6r8i: un nu46r 4ic p7n? la ur46: c6r8i dovedite a fi toc4ai pentru 4ine. D)oate c6 nu tine de felul 4eu de a fi s? citesc 4ult "i variat( o sal6 de lectura 46 745oln6ve"te. %u 8ine de ase4enea de felul 4eu de a fi s6 iu5esc 4ulte lucruri "i din cele 4ai diferite. Din instinctele 4ele face parte 4ai cur7nd re8inerea: c0iar ostilitatea fa86 de c6r8ile noi: dec7t ;toleran8a;: ;l6r'i4ea ini4ii; "i alte for4e ale iu5irii aproapelui... 7n fond e<ist6 un nu46r 4ic de francezi 4ai 5?tr7ni la care 46 re7ntorc 4ereu( cred nu4ai 7n cultura francez6 "i consider ne7n8ele'ere tot ce se 4ai nu4e"te cultur6 7n Europa: f6r6 sa 4ai vor5i4 de cultura 'er4an6... )u8inele cazuri de cultur6 adev6rat6 pe care le9a4 '6sit 7n *er4ania erau toate de ori'ine francez6: 7nainte de toate doa4na Cosi4a 1a'ner: de departe pri4a voce 7n 4aterie de 'ust. din c7te a4 auzit. Faptul c6 nu9l citesc pe )ascal: ci 7l iubesc ca pe victi4a cea 4ai 5o'at6 7n 7nv6864inte a cre"tinis9 JN 21 4u7ui. ucis 7ncet: 4ai 7nt7i fizic "i apoi suflete"te. 7ntrea'a lo'ic6 a acestei for4e ori5ile de cruzi4e inu4an6- faptul c6 a4 ceva din z5urd6lnicia lui Montai'ne 7n spirit "i. cine "tie> poate "i 7n trup( faptul c6 'ustul 4eu artistic ap6r6 nu f6r6 7nver"unare nu4e ca Moliere. Cor9neille "i Racine 74potriva unui 'eniu pustiu ca 0a2espeare( toate acestea nu e<clud 7ns6 c6 p7n6 "i autorii francezi din ulti4a 'enera8ie s7nt pentru 4ine o tov6r6"ie 7ncint?toare. 7ntr9adev6r: nu v6d de loc 7n ce secol al istoriei s9ar 4ai putea pescui laolalt6 at78ia psi0olo'i 7nzestra8i cu curiozitate "i 7n acela"i ti4p at7t de delica8i caD7n )arisul de ast6zi( ii nu4esc la 7nt74plare 9 c6ci nu46rul lor nu este de loc 4ic 9 pe do4nii )aul !our'et. )irre Loti: *Br: Meil0ac: Anatole France: Tules Le4a7tre: sau pentru a pune 7n lu4in6 unul din rasa puternic6: un adev6rat latin: spre care s7nt deose5it de 7nclinat: *uB de Maupassant. 7ntre noi fie spus: prefer aceast 'enera8ie c0iar "i 4arilor lor 4ae"tri: care s7nt cu to8ii corup8i de filosofia 'er4an6 +do4nul Taine: de pild6: de c6tre Me'el: c6ruia 7i datoreaz6 7n8ele'erea 're"it6 a 4arilor oa4eni "i a 4arilor epoci istorice,. C7t de departe se 7ntinde *er4ania se 7ntinde "i de'radarea culturii. 7n Fran8a: a5ia r6z5oiul a ;iz56vit; spiritul... tend0al: una dintre cele 4ai fru4oase 7nt74pl?ri ale vie8ii 4ele 9 c6ci tot ce face epoc6 7n el 4i9 a fost tri4is de 0azard: niciodat6 de o reco4andare 9 este a5solut de nepre8uit prin si48ul lui psi0olo'ic de anticipa8ie: prin sensi5ilitatea lui pentru fapte care a4inte"te de cel 4ai 4are realist +e< ungue Napoleonem/ - "i 7n sfir"it. dar nu 4ai pu8in: ca ateu cinstit, o specie rar6: aproape de ne'?sit 7n Fran8a 9 cu tot respectul pentru )rosper Meri4ee... )oate c6 7l piz4uiesc c0iar pe tend0al> Mi9a "terpelit cea 4ai 5un6 vor56 de spirit ateist6: pe care toc4ai eu a" fi putut9o face( sin'ura scuz6 a lui Du4nezeu este c6 nu e<ist6#... Eu 7nsu4i a4 spus undeva( care a fost p7n6 acu4 cea 4ai 4are o5iec8ie 74potriva e<isten8ei> 0umne eu..... Ideea cea 4ai 7nalt6 despre liric6 4i9a dat9o 1einrich 1eine. Caut 7n van 7n toate i4periile 4ileniilor o

4uzic6 la fel de dulce "i p6ti4a"6. El poseda acea r6utate divin6 f6r6 de care nu94i pot 7nc0ipui per 9 fec8iunea 9 apreciez valoarea oa4enilor: a raselor: dup6 46sura 7n care "tiu s?9l 7n8elea'6 pe zeu nedesp6r8it de satir. i cu4 47nuie"te el 'er4ana @ e va spune odat6 c6 Meine "i cu 4ine a4 fost de departe cei 4ai 4ari arti"ti ai li45ii 'er4ane 9 la o distan86 incalcula5il6 fa86 de tot ceea ce au f6cut cu ea 'er4anii de r7nd. Tre5uie c6 s7nt ad7nc 7nrudit cu Manfred al lui !Bron( a4 re'6sit toate acele a5isuri Din 4ine 9 la treisprezece ani era4 de=a pre'6tit pentru a 7n8ele'e aceast6 oper6. %9a4 cuvinte: doar o privire pentru aceia care 7ndr6znesc s6 pronun8e nu4ele lui Faust 7n fa8a lui Manfred. *er4anii s7nt incapabili s6 7n8elea'6 orice for46 de 46re8ie- dovada este c0u4ann. Din 47nie ascuns6 fa86 de acest sa<on a4 co4pus 7nadins o contrauvertur? la Manfred. Mans von !uloP spunea despre ea c6 n9a 4ai v6zut niciodat6 a"ternut pe portativ ceva ase46n6tor "i c6 ar fi o siluire a Euterpei. Cind caut cel 4ai 7nalt cuv7nt despre 0a2espeare 7l '6sesc 7ntotdeauna nu4ai pe acela c6 el este cel care a conceput tipul lui Cezar. A"a ceva nu se '0ice"te 9 e"ti astfel sau nu e"ti. )oetul 4are se inspir6 nu4ai din realitatea sa 9 7n ase4enea 46sura 7nc7t dup6 aceea nu9"i 4ai poate suporta opera... Dup6 ce a4 aruncat o privire 7n Farat0ustra al 4eu: 46 pli45 o =u46tateA de ceas de la un cap6t la cel6lalt al ca4erei: 7ncapa5il s694i st6p7nesc o convulsie insuporta5il6 de suspine. %u cunosc o lectur6 4ai sf7"ietoare dec7t 0a2espeare( c7t de 4ult tre5uie s6 fi suferit un o4 pentru a avea o ase4enea nevoie s6 fac6 pe 46sc6riciul @ Este oare Ma4let 7n8eles > %u 7ndoiala: ci certitudinea este cea care te face ne5un.. Dar pentru a si48i astfel tre5uie s6 fii ad7nc. s6 fii a5is: s6 fii filosof... CuTo8i==Ue=e4eai=VeAadev?r... i pentru a o 46rturisi( s7nt instinctiv si'ur c? lordul !acon este ini8iatorul: 4atadorul acestui 'en 7nsp?i47nt?tor de literatur6( ce 46 intereseaz6 pe 4ine vor56ria de4n6 de 4il6 a capetelor a4ericane 46r'inite "i o5tuze > Dar ener'ia ce ne 7nal86 p7n6 la cea rnai puternic6 realitate a viziunii nu nu4ai c? se 74pac6 cu cea 4ai puternic6 ener'ie a ac8iunii: cu 'roz6via faptei: cu nele'iuirea 9 ea chiar o )i presupune... ti4 7nc6 prea pu8ine despre lordul !acon: pri4ul realist 7n orice sens superior al cuv7ntului: pentru a "ti tot ce a f6cut: ce a vrut: ce a si48it fa86 de sine.. i la dracul: do4nilor critici @ )resupun7nd c? l9a" fi 5otezat pe Farat0ustra al 4eu cu un alt nu4e: cel al lui Ric0ard 1a'ner de pild6: toat6 puterea de p6trundere a dou6 4ilenii n9ar fi fost suficient6 pentru a '0ici c? autorul lui &4enesc: prea o4enesc; este vizionarul care a scris Farat0ustra... O. Vor5ind despre recrea8iile din viata 4ea: tre5uie s6 adau' un cuv7nt pentru a94i e<pri4a recuno"tin8a fa8a de ceea ce 49a recreat de9a lun'ul ei cel 4ai profund "i cel 4ai 4ult. Aceasta a fost f6r6 7ndoial6 rela8ia 4ea inti46 cu Ric0ard 1a'ner. %u pun 4are pre8 pe restul rela8iilor 4ele cu oa4enii( cu nici un pre= n9a" vrea 7ns6 s6 "ter' din via8a 4ea zilele de la Tri5sc0en. zile ale 7ncrederii: ale voin8ei: ale 7nt74Dpl?rilor JJ JC su5li4e 9 ale clipelor adinei... %u "tiu ce e<perien8e au f6cut al8ii cu 1a'ner( peste cerul nostru ri9a trecut niciodat6 vreun nor. i cu acestea 46 7ntorc 7nc6 o dat6 la Fran8a 9 n9a4 4otive: doar un dispre8 7n coltul 'urii pentru Pa'nerieni et hoc genus omne, oa4eni careD7"i 7nc0ipuie c? 7l cinstesc pe 1a'ner prin aceea c6 7l '6sesc ase46n6tor cu ei... A"a cu4 s7nt: str6in 7n cele 4ai ad7nci instincte ale 4ele fa86 de tot ce este 'er4an: 7n ase4enea 46sur6 7ne7t p7n? si apropiereaDunui 'er4an 74i 7nt7rzie di'estia: pri4a 4ea atin'ere cu 1a'ner a reprezentat "i pri4a respira8ie din via8a 4ea( l9a4 si48it: l9a4 venerat ca ceva ce apar8ine str6in6t68ii: drept opozi8ie: drept protest viu 74potriva tuturor ;virtu8ilor 'er4ane;. %oi: care era4 copii 7n aerul de 4la"tin6 al anilor DON: s7nte4 7n 4od necesar pesi4i"ti 7n fa8a no8iunii ;'er4an;: nu pute4 fi ni4ic altceva dec7t revolu8ionari 9 nu vo4 ad4ite o stare de lucruri 7n care ipocritul s6 fie deasupra. %u9 4i pas6 c7tu"i de pu8in dac6 ast6zi =oac6 su5 alte culori: dac6 se 7nve"47nteaz6 7n ro"u sau 745rac6 unifor4a de 0usar... Ei 5ine@ 1a'ner era un revolu8ionar 9 el a fu'it de 'er4ani... Ca artist n9ai alt6 patrie 7n Europa dectt )arisul- delicateea celor cinci si48uri artistice pe care le presupune arta lui 1a'ner:D si48ul pentru nuan8e: 4or5iditatea psi0olo'ic6 se 7nt7lnesc nu4ai la )aris. %ic6ieri 7n alt6 parte nu se '6se"te aceast6 pasiune pentru pro5le4ele for4ei: aceast6 seriozitate 7n mise en scene 9 este seriozitatea parizian6 prin e<celen86. 7n *er4ania nici 46car nu se 56nuie"te e<traordinara a45i8ie ce tr6ie"te 7n sufletul unui artist parizian. *er4anul este 5la=in 9D1a'ner nu era de loc 5la=in... Dar a4 spus de=a destul +7n ;Dincolo de 5ine "i de r?u, despre lu4ea c6reia 7i apar8ine 1a'ner "i pe cine are el ca rud6 apropiat6( ro4antis4ul francez t7rziu. acel 'en su5li4 "i 7n6l86tor de arti"ti ca Delacroi<: ca !erlioz: cu un !ond 4aladiv: cu neputin86 de a se vindeca 7n fiin8a lor. cunoscu8i fanatici ai e#presiei, virtuo"i cu des6v7r"ire... De fapt: cine a fost pri4ul sus8in6tor inteli'ent al lui 1a'ner> Cnarles !audelaire. acela"i care l9a 7n8eles pri4ul pe Delacroi<. acel decadent tipic 7n care s9a recunoscut o 7ntrea'6 fa4ilie de arti"ti 9 el a fost poate "i ulti4ul... Ce nu i9a4 iertat niciodat6 lui 1a'ner> C? a f6cut concesii 'er4anilor 9c? a devenit supus al i4periului 'er4an... C7t de departe se 7ntinde *er4ania 9 ea trans4ite cultura ei. G. C7nt?rind 5ine: nu 4i9a" fi suportat tinere8ea f?r? 4uzica lui 1a'ner. C6ci era4 conda4nat s6 fiu al 'er4anilor. C7nd vrei s? scapi de o ap6sare ce nu 4ai poate fi r65dat6 ai nevoie de 0a"i" Ei 5ine. eu a4

JE avut nevoie de 1a'ner. 1a'ner este antidotul 74potriva a tot ceea ce este 'er4an par e#cellence - o otrav6: nu o t6'6duiesc. Din clipa 7n care a e<istat o partitur6 pentru pian a lui Tristan 9 felicit6ri: do4nule von !uloP 9 a4 devenit Pa'nerian. &perele 4ai vec0i ale lui 1a'ner le considera4 4ai pre=os de 4ine 9 7nc6 prea co4une: prea 'er4ane ... Dar 4ai caut 7nc6 "i ast6zi o oper6 de aceea"i fascina8ie pri4e=dioas6: de aceea"i ne46r'inire dulce "i 7nfior6toare cu4 este Tristan 9 o caut zadarnic 7n toate artele. Toate ciud68eniile lui Leonar9do da Vinci 7"i desfac vra=a la pri4a not6 din Tristan. Aceast6 oper6 este ne're"it nec plus ultra a lui 1a'ner- el s9a odi0nit dup6 osteneala cu Mae)tri cnt(rep "= cu 'nelul. A deveni 4ai s6n6tos 9 acesta este un pas napoi la o natura ca a lui 1a'ner... ocotesc drept un 4are noroc faptul de a fi tr6it la vre4ea potrivit6 "i toc4ai printre 'er4ani: pentru a fi pre'6tit s? 7n8ele' aceast6 oper6( at7t de departe 4er'e la 4ine curiozitatea proprie psi0olo'ului. Lu4ea este s6rac6 pentru acela care n9a fost niciodat6 destul de 5olnav pentru aceast6 ;voluptate a infernului;( aici este per4is6: se i4pune c0iar: folosirea unei for4ule 4istice. Cred c? cunosc 4ai 5ine dec7t oricine acel 7nfior6tor ce st? 7n puterea lui 1a'ner cele cincizeci de lu4i ale desf6t6rilor str6ine: spre care ni4eni 7n afara lui nu avea aripi- "i a"a cu4 s7nt eu. destul de puternic pentru a sc0i45a 7n folosul 4eu c0iar "i ceea ce este 4ai 7ndoielnic "i 4ai pri4e=dios: pentru a deveni astfel "i 4ai puternic: 7l consider pe 1a'ner 4arele 5inef6c6tor al vie8ii 4ele. Ceea ce ne 7nrude"te: faptul c? a4 suferit 4ai ad7nc dec7t ar putea suferi oa4enii acestui secol: c0iar "i laolalt6: va pune al6turi 7ntotdeauna nu4ele noastre- "i pe c7t de si'ur este c6 1a'ner reprezint' printre 'er4ani o ciud68enie: la fel de si'ur s7nt "i eu "i voi r647ne 7ntotdeauna. Mai 2nti dou6D secole de disciplin6 psi0olo'ic6 "i artistic6: do4nii 4ei 'er4ani@... Dar acestea nu se recupereaz6. I. 7nc6 un cuv7nt pentru ascult6torii cei 4ai ale"i( ce 7i cer de fapt 4uzicii. ? fie ad7nc? "i senin6 ca o dup?9 a4iaz? de octo45rie. ? fie ea 7ns6"i: z5urdalnic6: 47n'7ietoare: o fe4eie 4ic6 "i dulce f6urit6 din perfidie "i 'ra8ie... %9a4 s? ad4it niciodat6 c6 un 'er4an ar putea "ti ce este 4uzica. Cei care s7nt considera8i 4uzicieni 'er4ani: cei 4ai 4ari dintre ace"tia s7nt str6ini: slavi: croa8i: italieni: olandezi 9 sau evrei- 7n cel6lalt caz: 'er4ani de ras6 puternic6: 'er4ani din rasa stins6: ca Meinric0 c0irtz: !ac0 "i M6ndel. Eu 7nsu4i s7nt 7nc6 destul de polonez pentru a9i sacrifica lui C0opin tot restul 4uzicii las la o parte din trei JO 4otive Idila lui ie'fried a lui 1a'ner: poate "i c7te ceva din Liszt: care 7i 7ntrece pe to8i 4uzicienii prin no5ilele sale accente orc0estrale- 7n sf7r"it: "i tot ceea ce s9a n6scut dincolo de Alpi 9 dincoace... %9a" putea s6 46 lipsesc de Rossini. "i 7nc6 "i 4ai pu8in de udul meu 7n 4uzic6: de 4uzica vene8ianului 4eu: 4aestrul )ietro *asti. i dac6 spun dincolo de Alpi: spun de fapt nu4ai Vene8ia. C7nd caut un alt cuv7nt pentru 4uzic6: '6sesc 7ntotdeauna doar cuv7ntul Vene8ia. %u "tiu s6 fac deose5ire 7ntre lacri4i "i 4uzic6 9 cunosc noroculde a nu '7ndi 3udul f6r6 un fior de tea46. De cur7nd st6tea4 l7n'? pod 7n noaptea 5run6. Venea un c7nt de departe- cur'eau stropi aurii pe tre4ur?toarea 7ntindere. *ondole: lu4ini: 4uzic6 9pluteau 7456tate 7n a4ur'... ufletul 4eu. o 4uzic6 de coarde: atins nev6zut: 7"i c7nta 7n tain6 o 5arcarol6: fre4?t7nd de 4ulticolor6 fericire. 9 II asculta oare cineva>... H. 7n toate 9 7n ale'erea 0ranei: a locului "i cli4ei: a odi0nei 9 porun9: ceste un instinct al autoconserv6rii care se e<pri46 cel 4ai clar ca in9 -4 W stinct de autoaprare. A nu vedea 4ulte: a nu le auzi: a nu le l6sa s6 se apropie 9 iat6 pri4a 7n8elepciune: pri4a dovad6 c6 nu e"ti o 7nt74plare: ci o necesitate Cuv7ntul folosit 7n 4od curent pentru acest instinct de autoap6rare este gust. I4perativul s6u porunce"te nu nu4ai s6 spui nu acolo unde 7ncuviin8area ar fi altruis4 #: ci s6 spui nu ct mai puin cu putin. 6 te separi: s6 te despar8i de ceea ce ar cere s6 spui iar6"i "i iar?"iDun nu. Aici ra8iunea ar sta 7n faptul c6 c0eltuielile pentru ap6rare: oric7t de 4ici ar fi ele. odat6 devenite re'ul6: o5i"nuin86: deter4in6 o s6r6cire neo5i"nuit6 "i total de prisos. C0eltuielile noastre 4ari s7nt cele 4ici pe care le face4 des. Ap6rarea: a9nu9l?sas69se apropie este o c0eltuial6 9 nu tre5uie s6 ne 7n"el64 asupra acestui lucru 9: o ener'ie risipit pentru scopuri ne'ative. Datorit6 nevoii statornice de ap6rare po8i deveni destul de sla5 spre a te 4ai putea ap6ra. 6 ne 7nc0ipui4 c6 ie"ind din casa 4ea a" '6si 7n locul lini"titului "i aristocraticului Torino 4icul ora" de provincie 'er4an( instinctul 4eu ar tre5ui s6 se 74potriveasc6: respin'7nd tot ceea ce: venit din aceast6 lu4e plat6 "i la"6: 7l inund6 au a" '6si 4etropola .'er4an6: aceast6 construc8ie p6c6toas6: unde nu cre"te ni4ic: unde fiecare lucru: 5un sau r?u: este adus din afar6. %9ar tre5ui de aceea s6 46 transfor4 7n arici I Dar a avea 8epi este o risip6: c0iar un lu< 7ndoit: atunci c7nd ai li5ertatea de a nu avea 8epi: ci 47inile desc0ise... & alt6 7n8elepciune "i ap6rare de sine este s6 reac8ionezi c7t 4ai rar posi5il: sa te sustra'i situa8iilor "i rela8iilor 7n care ai fi conda4nat s698i e<pui oarecu4 la vedere Dli5ertateaD: ini8iativa: s6 devii astfel o si4pl6 reac8ie. Voi lua ca ter4en de co4para8ie rela8ia cu c6r8ile 7nv68atul: care 7n fond nu face altceva dec7t s6

7nvVt? c6r8ile 9 JNN pe zi pentru filolo'ul cu un rit4 de 4unc6 4ediu 9 7"= pierde p7n? la ur46 co4plet capacitatea de a '7ndi sin'ur. Dac6 nu inv7rte: nu '7nde"te. El rspunde c7nd '7nde"te unui sti4ul +un '7nd citit, 9 el reac8ioneaz6 doar. 7nv68atul 7"i c0eltuie"te 7ntrea'a putere 7n apro5are ssu ne'are: 7n critica celor de=a '7ndite 9 el 7nsu"i 7nceteaz6 de a 4ai '7ndi... Instinctul de autoap6rare i9a sl65it- altfel sar ap6ra de c6r8i. 7nv68atul 9 un decadent A4 v?zut9o cu oc0ii( naturi 7nzestrate: 5o'ate "i Dli5ere: ruinate prin lectur6# 7nc6 de la treizeci de ani. r?4ase doar si4ple c0i5rituri pe care tre5uie s6 le freci pentru a s6ri sc7ntei 9 '7nduri. A citi o carte dis9de9di4inea8?: 7n zorii zilei. 7n toat6 prospe8i4ea: 7n aurora fiin8ei tale 9acest lucruD7l socotesc i4oral@ 9. A=uns aici. nu 4ai pot ocoli r6spunsul propriu9zis la 7ntre5area cum devii ceea ce e)ti" i prin aceasta atin' capodopera autoconserv6rii 9 e'ocentris4ul..D. )resupun7nd c6 scopul: c0e4area: destinul scopului ur46rit dep6"esc 4ult 46sura 4edie: nici un pericol n9ar fi 4ai 4are dec7t acela de a te vedea pe tine 7nsu8i fa86 7n fa86 cu acest scop. Ca s6 devii ceea ce e"ti presupune s6 nu 56nui nici pe departe ceea ce e"ti. Din acest punct de vedere p7n? "i 're"elile vie8ii: c6r6rile l6turalnice "i r6t6cirile vre4elnice: a47n?rile: 4odestiile : seriozitatea risipit6 7n scopuri str6ine 8intei propuse au sens "i valoare & 4are 7n8elepciune: poate c0iar 7n8elepciunea supre46 7"i '6se"te e<presie in acestea( acolo unde no$sce te ipsum ar fi calea si'ur6 spre pr65u"ire: a te uita pe tine. a nu te 7n8ele'e: a te 4ic"ora: a te li4ita a te socoti la fel cu al8ii devin 7ns6"i ra8iunea: 7n e<presie 4oral6 iu5irea aproapelui: via8a JG JI d6ruit6 altora "i altele de acest fel pot deveni o 46sur6 de protec8ie pentru 4en8inerea celui 4ai ne7ndur6tor e'ois4. Acesta este cazul special 7n care. contrar principiilor "i convin'erilor 4ele. iau partea instinctelor dezinteresate##( ele lucreaz6 aici 7n folosul egoismului, al autodisciplin?rii. 7ntrea'a suprafa86 a con"tiin8ei 9 c6ci con"tiin8a este o suprafa86 9 tre5uie p6strat6 li5er6 de 7nr7ur7rea vreunuia din; 4arile i4perative. )ruden8a c0iar "i fa86 de orice cuv7nt 4are: de orice atitudine i4pun6toare@ Toate reprezint6 pericolul ca instinctul ;s6 se 7n8elea'6; prea devre4e. 7ntre ti4p: ;ideea; or'anizatoare: c0e4at6 s6 do4ine: nu 7nceteaz6 s6 creasc6 7n profunzi4e 9 ea 7ncepe s6 porunceasc6: s6 conduc6 7ncet napoi de pe c6r6rile l6turalnice sau 're"ite: ea pre'6te"te anu4e calit68i "i capacit68i care se vor dovedi 7ntr9o 5un6 zi de nelipsit ca 4i=loc 7n vederea 7ntre'ului. Ea for4eaz6 pe r7nd toate facult68ile destinate s6 serveasc, 7nainte de a l6sa s6 se 7ntrevad6 ceva cu privire la sarcina do4inant6: la "el", ;scop# "i ;sens . )rivit6 din aceast6 perspectiv6: via8a 4ea este pur "i si4plu 4inunat6 )entru 8elul reevalurii valorilor erau poate necesare 4ai 4ulte capacit68i dec7t s9au reunit vreodat6 7ntr9un sin'ur individ: 7n pri4ul r7nd capacit68i opuse: f6r6 ca acestea s6 se st7n=eneasc? sau s6 se distru'6 unele pe celelalte. Ierar0izarea capacit68ilordistan8a- arta de a separa f6r6 a 7nvr6=5i- a nu a4esteca ni4ic: a nu ; 74p6ca # ni4ic- o uria"6 4ultiplicitate: care este totu"i contrariul 0aosului 9 aceasta a fost condi8ia ini8ial6: 4unca ascuns6 7ndelun'at6 "i arta Instinctului 4eu. &crotirea sa profund6 s9a dovedit prin faptul c6 niciodat6 nici 46car n9a4 56nuit ce anu4e cre"te 7n 4ine 9 c6 toate capacit68ile 4ele au r6s6rit dintr9o dat6 4ature: in deplina Io-( perfec8iune. %u94i a4intesc s? 46 fi str6duit vreodat6 9 7n via8a 4ea nu e<ista nici o ur46 de lupt6: s7nt contrariul unei naturi eroice. ;A voiD ceva: a tinde; spre ceva. a ur46ri un DscopD: 7ndeplinirea unei dorin8e 9 toate acestea nu le cunosc din propria e<perien86. C0iar "i 7n aceast6 clip6 privesc spre viitorul 4eu 9 un viitor a4plu 9 ca spre o 4are lini"tit6( nici o dorin86 Xnu9i tul5ur6 o'linda. %u vreau c7tu"i de pu8in ca ceva s? devin6 altfel dec7t este- eu 7nsu4i nu vreau s? fiu altfel.. dar a"a a4 tr6it 7ntotdeauna. %9a4 avut nici o dorin86 7nt cel care poate spune dup6 patruzeci "i patru de ani de via86 c6Dnu s9a str6duit niciodat6 pentru onoruri, pentru te4eS: pentru bani5 %u c6 4i9ar fi lipsit... Astfel a4 a=uns 7ntr9o zi 5un6oar6 profesor universitar 9 nu 46 '7ndise4 niciodat? ( nici pe departe la a"a ceva: pentru c6 avea4 a5ia dou6zeci "i patru de ani A"a a4 a=uns 7ntr9o zi: doi ani 4ai devre4e: filolo'( 7n sensul c6 prima 4ea lucrare filolo'ic6: 7nceputul 4eu 7n orice sens: 4i9a fost cerut6 de c6tre profesorul 4eu Ritsc0l pentru a fi tip6rit6 7n al s?u R0einisc0es Museu4 + Ri7sc0l 9o spun cu venera8ie 9 a fost sin'urul savant 'enial pe care l9a4 7nt7lnit p7n? ast6zi El poseda acea pervertire a'rea5il6 JH care ne caracterizeaz6 pe noi cei din Turin'ia: prin care p7n? "i un 'er4an poate deveni si4patic( c0iar "i pentru a a=un'e la adev6r: noi prefer64 dru4urile ascunse. %u vreau s?9l fi su5esti4at cu4va cu aceste cuvinte pe apropiatul 4eu co4patriot: 7n8eleptul Leopold von Ran2e..., 1 . M6 ve8i 7ntre5a de ce a4 povestit de fapt toate aceste lucruri 46runte: considerate de =udecata co4un6 drept indiferente- 74i d6unez 4ie 7nsu4i prin aceasta cu at7t 4ai 4ult cu c7t s7nt destinat s? 7nf6ptuiesc 8eluri 4ari. R6spund ( aceste lucruri 4ici 9 0ran6: loc. cli46: recrea8ie: 7ntrea'a cazuistic6 a e'ois4ului 9 s7nt infinit 4ai i4portante dec7t tot ceea ce a fost socotit p7n? acu4 drept i4portant. Toc4ai aici tre5uie s? 7nceap6 renvarea. Ceea ce o4enirea a e<a4inat p7n? acu4 cu seriozitate nu s7nt nici 46car realit68i:

s7nt si4ple pl6s4uiri: sau : pentru a spune lucrurilor pe nu4e. minciuni izvor7te din instinctele rele ale naturilor 5olnave: d6un6toare 7n cel 4ai ad7nc sens al cuv7ntului. A"a s7nt toate no8iunile de ;Du4nezeuD:D suflet#: ;virtute;: ;p6cat: ;lu4ea de dincolo;: adev6r;: ;via86 ve"nic6... 9a c6utat 46re8ia naturii o4ene"ti: ; divinitatea ; ei 7n; ele ..D Toate pro5le4ele de politic6: de ordine sociala: de educa8ie au fost prin aceasta falsificate p7n? 7n te4elii: pentru c? oa4enii cei 4ai d6un6tori au fost considera8i 4ari: pentru c? a4 fost 7nv68a8i s? dispre8ui4 lucrurile ;46runte;: vreau s? spun aspectele esen8iale ale vie8ii 7ns6"i... Dac6 46 co4par acu4 cu oa4enii care au fost cinsti8i p7n? ast6zi drept primii oa4eni: deose5irea va fi evident6. Eu nici 46car nu9i socotesc pe ace"ti a"a9zi"i pri4i; drept oa4eni 7n 'enere 9 ei s7nt pentru 4ine 7n afara u4anit68ii: produse ale 4aladiei "i instinctelor de r6z5unare. Ei s7nt doar oa4eni fune"ti: 7n esen8a incura5ili care se r6z5un6 pe via86... Vreau s? fiu contrariul lor( privile'iul 4eu este de a avea sensi5ilitatea cea 4ai 7nalt6 pentru toate se4nele instinctelor s6n6toase. 7nt lipsit de orice tr6s6tur6 4aladiv6( nici 46car 7n perioadele de 5oal6 'rea n9a4 devenit 5oln6vicios( se va c6uta f6r6 rost 7n fiin8a 4ea o tr6s6tur6 de fanatis4. 7n nici o ciip6 a vie8ii 4ele nu se va '6si vreo atitudine aro'ant6 sau patetic6. )atosul atitudinii nu face parte din 46re8ie- cine are nevoie 7n 'enere de atitudini este fals... Re8inere fa86 de to8i oa4enii pitore"ti @ Via8a 4i9a devenit u"oar6: cel 4ai u"oar6 c7nd 4i9a cerut cel 4ai 4ult. Cine 49a v6zut 7n cele "aptezeci de zile ale acestei toa4ne: 7n care a4 f6cut f?r? 7ntrerupere nu4ai lucruri de pri4 ordin: pe care ni4eni nu le9ar putea i4ita 9 sau s6 ne 7n"ele c? le9ar face cu r6spunderea pentru toate J$ 4ilenilile ce94i vor ur4a: n9a putut percepe la 4ine nici o ur46 de 7ncordare: ci: di4potriv6: o prospe8i4e "i voio"ie cople"itoare. %9a4 47ncat niciodat6 cu 4ai 4ult6 pl6cere: n9a4 dor4it niciodat6 4ai 5ine. %u cunosc un alt fel de a duce la 7ndeplinire 8eluri 4ari dec7t %ocul6 aceasta este: ca indiciu al 46re8iei: o pre4is6 esen8ial6. Cea 4ai 4ic6 constrin'ere. un c0ip 7ntunecat: o nota dur6 7n voce s7nt toate o5iec8ii ce se 7ndreapt6 74potriva unui o4: "i cu 4ult 4ai 4ult 74potriva operei sale @... %u ne este 7n'6duit s6 ave4 nervi... i a su!eri de sin'ur6tate este o o5iec8ie 9 eu a4 suferit 7ntotdeauna nu4ai c7nd era4 cu al8ii... 7ntr9o vre4e a5surd de ti4purie: la "apte ani: "tia4 de=a c6 niciodat6 o vor56 o4eneasc6 nu 46 va atin'e( 49a v6zut vreodat6 cineva 7ntristat pentru aceasta > i ast6zi a4 7nc6 aceea"i 5un6voin86 fa86 de oricine: s7nt plin de aten8ie fa86 de cei 4ai u4ili - 7n toate acestea nu e<ist6 nici o u45r6 de or'oliu: de dispre8 ascuns. )e cine dispre8uiesc: ghice)te c6 7l dispre8uiesc( revolt prin si4pla 4ea prezen86 tot ceea ce are s7n'e i4pur... For4ula 4ea pentru 46re8ia o4ului este amor !ati: de a nu dori ni4ic altceva: nici 7n viitor: nicDi 7n trecut: nici 7n eternitate. A nu 7ndura doar ceea ce este necesar: cu at7t 4ai pu8in a9l t6inui 9 orice idealis4 reprezint6 ascunderea a ceea ce este necesar 9. ci a9l iu5i...

De ce scriu c6r8i at7t de 5une

1.

Eu s7nt ceva: scrierile 4ele s7nt altceva. 7nainte de a vor5i despre efe voi atin'e pro5le4a 7n8ele'erii sau a ne7n8ele'erii acestor scrieri. & fac c7t se poate de deta"at: a"a cu4 se cuvine( c6ci ti4pul acestei 7ntre56ri n9a sosit 7nc6. %ici 4ie 7nsu4i nu 4i9a sosit 7nc6 ti4pul: unii se nasc postum. C7ndva vor fi necesare institu8ii 7n care s6 se tr6iasc6 "i s6 se predea a"a cu4 7n8ele' eu s6 tr6iescD "i s6 predau- poate c6 atunci vor fi 7nfiin8ate c0iar "i catedre pentru interpretarea lui Zarathustra Dar ar fiD7n total6 contradic8ie cu 4ine dac6 a" a"tepta de=a ast6zi urec0i )i mini pentru adev6rurile mele: c6 ast6zi nu se aude: c6 ast6zi nu se "tie lua de la 4ine este nu nu4ai de 7n8eles: dar 4i se pare c0iar drept. %u vreau s6 fiu confundat 9 de aceasta 8ine faptul c6 eu 46 confund cu al8ii. Repet: 7n via8a 4ea a4 7nt7lnit rar Dreaua voin86 ( de ase4enea 4i9?r fi 'reu s6 nu4esc vreun caz de rea voin86; literar6: 7n sc0i45 prea 4ult6 prostie pur .D... Mi se pare c6 unul dintre cele CN 4ai 4ari onoruri pe care "i le poate aduce cineva sie 7nsu"i este s6 ia 7n 47n? o carte de9a 4ea 9 56nuiesc c0iar c6 7"i scoate 7nc6l86rile 9pentru a nu 4ai vor5i despre ciz4e... C7nd doctorul Meinric0 von tein s9a pl7ns odat6 cinstit c6 nu 7n8ele'e nici o vor56 din al 4eu Zarathustra i9a4 spus c6 a"a e 5ine( 7n8ele'erea a "ase fraze de aici. adic6 tr6irea lor: te ridic6 pe o treapt6 4ai 7nalt6 a 4uritorilor dec7t cea pe care ar putea s9o atin'6 oa4enii 4oderni;. Cu4 a) putea eu : cu acest senti4ent al distan8ei: s694i doresc s6 fiu citit de 4oderniiD pe care 7i cunosc @ Triu4ful 4eu este toc4ai opusul celui al lui c0open0auer 9eu spun 7non legor, non legat. %9a" vrea prin aceasta s6 su5esti4ez pl6cerea pe care 4i9 a f6cut9o adeseori nevinov68ia ce st6 7n ne'area scrierilor 4ele. C0iar 7n vara aceasta: c7nd poate cu literatura 4ea. care at7rn? 'reu: prea 'reu. a" fi putut descu4p6ni tot restul literaturii: un profesor al Universit68ii 5erlineze 4i9a dat 5inevoitor de 7n8eles c6 ar tre5ui s6 46 slu=esc de o alt6 for46 de e<presie( a"a ceva nu va citi ni4eni. 7n sf7r"it: nu *er4ania: ci Elve8ia a fost cea care 4i9a furnizat cele dou6 cazuri e<tre4e. Un articol al Dr. V. 1id4ann: ap6rut 7n "!und", despre Dincolo de 5ine "i de r?u;: su5 titlul )ri4e=dioasa carte a lui %ietzsc0e;: "i o relatare 'lo5al6 asupra c6r8ilor 4ele din partea do4nului 3arl pitteler. de ase4enea 7n ;!und;: reprezint6 o cul4e 7n via8a 4ea 9 46 feresc s6 spun 7n ce sens... Cel

din ur46 7l consider6 de pild6 pe Zarathustra drept e#erciiu de nalt stilistic, cu dorin8a de a 46 7n'ri=i 4ai t7rziu "i de con8inut- Dr. 1id4ann 7"i e<pri4a respectul fa86 de cura=ul cu care caut s6 desfiin8ez toate senti4entele cinstite. )rintr9o 4ic6 ironie a sor8ii "i cu o consecvent6 pe care a4 ad4irat9o: fiecare fraz6 era aici un adev6r r6sturnat( fn fond nu fusese ni4ic altceva de f6cut dec7t de ; reevaluat toate valorile;: pentru a lovi 7n capul cuiului pe deasupra 4ea 7ntr9un 4od de4n de re8inut 9 7n loc ca acest L cui s6 ni4ereasc6 7n capul 4eu... Cu at7t 4ai 4ult 7ncerc o e<plica8ie. )7n6 la ur46 ni4eni nu poate afla din lucruri: inclusiv din c6r8i: 4ai 4ult dec7t "tie de=a. )entru lucrurile la care n9ai acces printr9o e<perien86 tr6ita: n9ai nici urec0i. 6 ne i4a'in64 un caz li4it6( c6 o carte vor5e"te despre tr6iri adev6rate aflate co4plet 7n afara do4eniului unei e<perien8e frecvente sau doar rare 9 c6 ea reprezint6 pri4ul li45a= pentru o nou6 serie de e<perien8e. 7n acest caz nu se aude pur "i si4plu ni4ic : cu a46'irea auditiv6 ca acolo unde nu se aude ni4ic: nici nu e#ist nimic... De fapt aceasta este e<perien8a 4ea co4un6 "i: dac6 vre8i: ori'inalitatea e<perien8ei 4ele. Cine "i9a 7nc0ipuit c6 a 7n8eles ceva de ia 4ine a confec8ionat ceva despre 4ine dup6 i4a'inea lui 9 "i nu arareori ceva opus 4ie: de pild6 i4a'inea unui idealist- cine nu 49a 7n8eles de loc consider6 c6 nu tre5uie nici 46car s6 fiu luat 7n sea46. Cuv7ntul suprao4; pentru dese4narea tipului celei 4ai 7nalte iz57nzi: 7n contrast cu oa4enii 4oderni: cu oa4enii 5uni #: cu cre"tinii "i al8i C# ni0ili"ti 9 cuv7nt care 7n 'ura lui Farat0ustra. distru'6torul 'nnraifti d6 4ult de '7ndit 9 a fost 7n8eles aproape peste tot cu deplin6 candoare 7n sensul acelor valori a c6ror antitez6 apare 7n fi'ura lui Farat0ustra- vreau s? spun c6 a fost 7n8eles drept tipul idealist # al unui tip superior de o4: =u46tate sftnt; "i =u46tate 'eniu ... Alte cornute savante 49au 56nuit din cauza lui de danSvinis4 - p7n? "i; cultul eroilor al lui CarlBle: acel 4are falsificator de efi'ii: respins de 4ine cu r6utate: a fost prin aceasta recunoscut. Cui 7i "optea4 c6 tre5uie s? caute 4ai de'ra56 un Cesare !or'ia dec7t un )arsifal nu9i venea s69"i cread6 urec0ilor. Tre5uie s? 4i se ierte c6 s7nt total lipsit de orice curiozitate fat6 de recenzarea c6r8ilor 4ele: 4ai ales 7n ziare. )rietenii 4ei. editorfi 4ei "tiu acest lucru "i nu94i vor5esc despre lucruri de acest fel. 7ntr9un caz aparte 4i9a a=uns su5 oc0i tot ceea ce se putuse p6c6tui la adresa unei sin'ure c6r8i 9 e vor5a despre Dincolo de 5ine "i de r?u;- ar tre5ui s? fac un raport cu4inte 7n aceast6 privin86 Este oare de crezut c6 %ational Feitun' 9 4en8ionez pentru cititorii 4ei str6ini c6 este vor5a de UD ziar prusac: 9 eu 7nsu4i citesc: cu voia du4neavoastr6: doar 2ournal des 0ebats - a putut cu toat6 seriozitatea s? interpreteze cartea drept un se4n al ti4pului #: drept adev6rata "i dreapta !iloso!ie a iun8erilor, pentru care lui 3reuzzeitun' i9a lipsit doar cura=ul >... J. Acestea au fost spuse pentru 'er4ani- pentru c6 peste tot 7n alte p6r8i a4 cititori 9 nu4ai inteli'en8e alese, caractere verificate: for4ate 7n 7nalte pozi8ii "i 7ndatoriri- a4 c0iar "i 'enii adev6rate printre cititorii 4ei. La Vien?: t. )eters5ur': toc20ol4. Ia Copen0a'a. )aris "i %eP9.:Yor29 s7nt pretutindeni descoperit- nu "i 7n "esul Europei: 7n *er4ania... =Zi tre5uie s? recunosc c6 46 5ucur6 "i 4ai 4ult cei ce nu 46 citesc: acei care nu 4i9au auzit niciodat6 nu4ele: nici cuv7ntul filosofic- dar oriunde a=un': aici la Torino de pild6: la apari8ia 4ea se lu4ineaz6 "i se 745l7nze"te orice c0ip Ceea ce 49a 46'ulitDcel 4ai 4ult p7n? acu4 este faptul c6 toate precupe8ele nu9"i '6sesc lini"tea p7n? c7nd nu94i ale' cei 4ai dulci dintre stru'urii lor. lat6 p7n? unde tre5uie s? fii filosof... %u de'ea5a polonezii s7nt nu4i8i francezii slavilor. & rusoaica fer4ec6toare nu se va 7n"ela niciodat6 asupra ori'inii 4ele %u reu"esc s? devin sole4n: a=un' cel 4ult p7n? la a fi st7n=enit... A '7ndi ca un 'er4an: a si48i ca un 'er4an 9 pot face orice: dar asta e peste puterile 4ele... !?trfnul 4eu profesor Ritsc0l pretindea c0iar c?74i concep p7n? "i dizerta8iile filolo'ice ca un ro4ancier parizian 9 a5surd de captivante La )aris lu4ea c0iar se 4ir6 de toutes mea audaces et !iCJ nesses$ - e<presia 7i apar8ine do4nului Taine: 46 te4 c6 la 4ine se va '6si: p7n? "i 7n cele 4ai D7nalte for4e ale ditira45ului: un 'r6unte din acea sare care nu devine niciodat6 ne'0ioa56 9 'er4an6: nu4it6 9esprit... %u pot altfel. Du4nezeu s694i a=ute @ A4in ti4 cu to8ii: unii o "tiu c0iar din e<perien86: ce este un urec0iat. Ei 5ine: 7ndr6znesc s6 afir4 c6 posed cele 4ai 4ici urec0i. Aceasta intereseaz6 destul de 4ult fe4eiu"tile 9 4i se pare c6 se si4t 4ai 5ine 7n8elese de 4ine... 7nt antimgarul par e<cellence "i deci un 4onstru al istoriei universale 9s7nt: pe 'rece"te: "i nu nu4ai pe 'rece"te: antic0ristul... C. 74i cunosc 7ntr9o oarecare 46sur6 privile'iile ca scriitor- 7n unele cazuri a4 "i constatat c7t de 4ultD stric6 ; 'ustul o5i"nuin8a cu scrierile 4ele. Alte c?rti nu 4ai pot fi pur si si4plu citite: cel pu8in cele filosofice. )6trunderea in aceast6 lu4e distins6 "i delicat6 este o favoare f6r6 sea46n 9 pentru aceasta nu tre5uie s6 fii 'er4an- este p7n6 la ur46 o favoare pe care tre5uie s9o fi 4eritat. Cine se 7nrude"te 7ns6 cu 4ine prin nlimea voin8ei tr6ie"te aici adev6rate e<tazuri ale 7nv686rii pentru c6 eu vin din 7n6l8i4i la care nici o pas6re nu sa ridicat vreodat6: cunosc pr6p6stii 7n care nu sa r6t6cit 7nc6 ni4eni. Mi sa spus c6 nu este cu putin86 s? 4ai la"i din 47n? o carte de9a 4ea 9 c6 a" tul5ura p7n? "i odi0na nop8ii... %u e<ist6 un 'en de

c6r8i 4ai se4e8 "i 7n acela"i ti4p 4ai rafinat( ele atin' ici "i colo punctul cel 4ai 7nalt care poate fi atins pe p?47nt: cinis4ul- ele tre5uie cucerite at7t cu cele 4ai delicate de'ete c7t "i cu cei 4ai v7n=o"i pu4ni. &rice sl65iciune sufleteasc6 te e<clude odat6 pentru totdeauna: c0iar "i orice dispepsie( nu tre5uie s6 ai nervi: tre5uie s? ai un p7ntece voios. %u nu4ai s6r6cia: aerul st6tut din un'0erele unui suflet te e<clud: ci 7nc6 4ult 4ai 4ult la"itatea: necur68enia: dorin8a tainic6 de r6z5unare din 46runtaie( un cuv7nt al 4eu 74pin'e toate instinctele rele 7n o5ra=i. )rintre cuno"tin8ele 4ele a4 4ai 4ul8i co5ai prin care 46 p6trund de diferitele: foarte instructivele reac8ii la scrierile 4ele. Cine nu vrea s6 ai56 ni4ic co4un cu con8inutul lor. a"a9zi"ii 4ei prieteni: de pilda: devine cu acest prile= i4personal;( s7nt felicitat de a fi a=uns din nou a"a departe 9 "i se re4arc6 un pro'res 7n li4pezi4ea sporit6 a tonului... piritele total vicioase: sufletele fru4oase;: 4incinoase p7n? 7n str6funduri: nu 7n8ele' pur "i si4plu aceste c6r8i 9 "i: prin ur4are: le consider6 4ai pre%os de ei. fru4oasa consecven8a a tuturor sufletelor fru4oase Cornutele din r7ndurile cuno"tin8elor 4ele: si4pli 'er4ani: cu voia du4neavoastr6: dau de 7n8eles c6D nu s7nt 7ntotdeauna de p6rerea 4ea. dar c6 totu"i CC uneori. A4 auzit acestea p7n? "i despre Zarathustra .. De ase4enea: orice fe4inis4# la oa4eni: c0iar "i la 56r5a8i: reprezint6 o poart6 7nc0is6 pentru 4ine( el va 74piedica 7ntotdeauna p6trunderea 7n acest la5irint al cuno"tin8elor te4erare. %u tre5uie s? te fi cru8at niciodat6 pe tine 7nsu8i: tre5uie s? ai duritatea printre deprinderi pentru a r?47ne vesel "i senin printre adev6ruri li4pezi "i dure. Dac6 7ncerc s?9rni alc6tuiesc i4a'inea unui cititor des?v7r"it. atunci 74i apare 7ntotdeauna un 4onstru de cura= "i curiozitate: "i 7n afar6 de aceasta 9 ceva 4l6dios: viclean: prev6z6tor: un aventurier "i descoperitor 7nn6scut. 7n sf7r"it( n9a4 "tiut s? spun 4ai 5ine cui 7i vor5esc totu"i p7n? la ur46 dec7t a spus9o Farat0ustra( cui totu"i vrea el s?9"i povesteasc6 taina$ Vou?: c6ut6tori 7ndr6zne8i: ade4enitori: vou6 celor care navi'a8i cu p7nzele viclene pe 46ri 7nsp?i47nt?toare9 Vou?: celor 7456ta8i de taine: celor care iu5esc claro5scurul: al c6ror suflet este atras cu flaute de orice a5is( 9 pentru c6 nu vre8i s? v6 purta8i 47na la"a de9a lun'ul unui fir- "i unde pute8i s? '0ici8i: acolo nu v6 place s? desc0ide8i... E. A" vrea s? 4ai spun ceva 7n 'eneral despre arta mea stilistic copul oric6rui stil este comunicarea unei st6ri: a unei tensiuni l6untrice patetice: prin se4ne: inclusiv prin rit4ul acestora( "i datorit6 faptului c? diversitatea st6rilor 4ele interioare este ie"it6 din co4un: de8in nu4eroase posi5ilit68i de e<presie stilistic6 9 7n 'eneral cea 4ai 5o'at6 art6 a stilului de care a dispus vreodat6 cineva. 9un este orice stil care reu"e"te s? co4unice cu adev6rat o stare interioara: care nu 're"e"te 7n ale'erea se4nelor: a rit4ului: a 4i"c6rilor 9 toate le'ile perioadei s7nt art6 a 4i"c6rilor. Instinctul 4eu este 7n aceast6 privin86 infaili5il. tilul 5un n sine 9 curat6 prostie: ; idealis4 # pur: ca4 ca "i fru4osul 7n sine: ca "i 5inele n sine7, ca "i ; lucrul n sine... )resupun7nd c? e<ist6 urec0i 9 c? e<ista unii capa5ili "i de4ni de o ase4enea 7nsufle8ire: c? nu lipsesc aceia c6rora ai voie s? te 74p6rt6"e"ti. Lucrarea 4ea Zarathustra de pild6 7"i caut6 deoca4dat6 7nc6 ase4enea oa4eni 9 o@ va 4ai tre5ui s? caute 4ult@ Tre5uie s? fii demn pentru a9l cerceta... i p7n6 atunci nu va e<ista ni4eni care s? 7n8elea'6 arta care a fost risipit6 aici( ni4eni n9a avut vreodat6 de risipit 4?i 4ulte 4i=loace artistice noi: ne4ai7nt7lnite: create toc4ai 7n acest scop. R?47nea de dovedit cu4 a fost a"a ceva posi5il toc4ai 7n li45a CE 'er4an6( 4ai 7nainte eu 7nsu4i a" fi respins aceast6 0ot?r7re. 7naintea 4ea nu s9a "tiut ce se poate face cu li45a 'er4ana "i 7n 'enere cu o li456 Arta marelui rit4. marele stil al periodicii( ca e<presie a unui av7nt "i c6deri uria"e a pasiunii su5li4e: suprao4ene"ti: au fost descoperite a5ia de 4ine- cu un ditira45 ca ulti4ul din cel de9al treilea Zarathustra, intitulat Cele "apte "e#el", a4 z5urat cu 4ii de 4ile dincolo de ceea ce s9a nu4it p7n? acu4 poezie O. )oate pri4a concluzie la care a=un'e un 5un cititor 9 un cititor dup6 cu4 7l 4erit: care 46 cite"te a"a cu4 filolo'ii 5uni de alt6dat6 7l citeau pe Mora8iul lor 9 este c? prin scrierile rnele vor5e"te un psiholog f?r? sea46n. )rincipiile: asupra c6rora toat6 lu4ea este 7n esen86 de acord 9 f?r? s? 4ai vor5i4 despre filosofii care se pricep la toate: despre 4orali"ti "i alte capete seci: c?p?87ni de varz6 9 apar la 4ine drept 're"eli naive( de pilda: credin8a c6 altruist "i e'oist; ar fi antiteze: c7nd de fapt ego 7nsu"i nu este dec7t o 7n"el6torie 7nalta . un Ideal#... %u e<ist6 ac8iuni nici e'oiste: nici altruiste( a45ele no8iuni s7nt nonsensuri psi0olo'ice. au propozi8ia o4ul aspir6 spre fericire ... au propozi8ia Fericirea este r6splata virtu8ii... au propozi8ia )l6cerea "i nepl6cerea s7nt contrarii ##... Morala: aceasta Circe a u4anit68ii: a falsificat toat6 psichologica p7n? 7n str6funduri: a desmorali at p7n? la acea cu4plit6 ne'0io5ie c? dra'ostea ar tre5ui s6 fie ceva altruist#... Tre5uie s? te spri=ini foarte 5ine pe tine, tre5uie s6 te 8ii cu 7ndr6zneal6 pe a47ndou6 picioarele: altfel nu po8i c7tu"i de pu8in iu5i. Fe4eiu"tMe "tiu prea 5ine acest lucru( nu le intereseaz6 de fel

56r5a8ii altrui"ti: pur o5iectivi... )ot 7ndr6zni s? afir4: 7n treac6t: c? eu cunosc fe4eiu"tile> Aceasta face parte din zestrea 4ea dionisiac6. Cine "tie> poate c? s7nt pri4ul psi0olo' al eternului fe4inin Toate 4? iu5esc 9 o poveste vec0e( e<cep8ie fac fe4eiu"tile nenorocite, e4ancipatele c6rora le lipse"te dotarea pentru a face copii. Din fericire nu s7nt dispus s? 4? las sf7"iat( fe4eia des?v7r"it? sf7"ie c7nd iu5e"te... Cunosc aceste s6ritoare 4enade... &. ce 4ic ani4al de prada: pri4e=dios: furi"at "i su5teran@ i 7n acela"i ti4p at7t de "l#ut$... & fe4eiu"c6 ce9"i caut6 r6z5unarea ar da peste cap 7nsu"i destinul Fe4eia este nespus 4ai rea dec7t 56r5atul: dar "i 4ai 7n8eleapt6( 5un6tatea la fe4eie este de=a o for46 a degenerescentei... foate a"a9nu4itele ;suflete fru4oase # au la 5az6 un r?u fiziolo'ic 9Dnu spun totul: c6ci a" deveni 4edi9cinic. Lupta pentru drepturi egale este c0iar un si4pto4 de 5oai? orice 4edic "tie acest lucru. Fe4eia: cu c7t este 4ai fe4eie: se ap?r? cu 47ini "i picioare CO 74potriva drepturilor In 'enere( starea natural6: eternul r6z5oi dintre se<e: 7i ofer6 oricu4 de departe pri4ul loc. 9a 7n8eles oare defini8ia pe care a4 dat9o iu5irii> Ea este sin'ura de4n6 de un filosof. Iu5irea 9 7n ceea ce prive"te 4i=loacele: este r6z5oi. 7n esen8a ei este ura de 4oarte a se<elor. 9a auzit r6spunsul 4eu la 7ntre5area cu4 se trateaz6 o fe4eie 9 cu4 este ea D47ntuit6;> F?c7ndu9i9se un copil. Fe4eia are nevoie de copii: 56r5atul este 7ntotdeauna doar 4i=loc( asa 'r6it9a Farat0ustra. ;E4anciparea fe4eii; 9 este ura instinctiv6 a !emeii ratate: adic6 7ncapa5ile s? nasc6: fa86 de fe4eia pe deplin iz5utit6 9 lupta 74potriva ;56r5atului; este 7ntotdeuna doar 4i=loc: prete<t: tactic6. Atunci c7nd se 7nal86 pe ele ca fe4eie 7n sine;: fe4eie superioar6 : Dfe4eie idealist6;: ele vor s? coboare nivelul 'eneral al fe4eii- nici un 4i=loc 4ai si'ur 7n acest scop dec7t pre'6tirea 'i4nazial6: pantalonii "i drepturile politice de vot pentru 5ovine. De fapt e4ancipatele s7nt anarhi)ti 7n lu4ea eternului fe4inin#: cele care n9au reu"it: al c6ror in9 stinct pri4ar este r6z5unarea... & 7ntrea'6 specie a idealis4ului v?t?4?tor 9 care apare de altfel "i la 56r5a8i: de pild6 la Menri2 I5sen: aceast6 fat6 5?tr7n? tipic6 9 are drept tel otrvirea con"tiin8ei 74p6cate: a firescului 7n dra'ostea se<ual6... i pentru a nu las6 loc nici unei 56nuieli asupra opiniei 4ele 7n aceast6 privin8a: una pe c7t de cinstit6 pe atrt de sever6: voi 4ai cita un articol din codul 4eu 4oral 74potriva viciului: prin no8iunea de viciu co45at tot ceea ce este 74potriva naturii sau: daca 7ndr6'i4 vor5ele fru4oase: idealis4ul. )rincipiul sun6 astfel( @D )rop6v?duirea castit68ii este o provocare pu5lic6 la ceva 74potriva naturii. &rice dispre8uire a vie8ii se<uale: orice 7ntinare a acesteia prin I no8iunea de [4urdar\ reprezint6 o adev6rat6 cri46 la adresa vie8ii 9este adev6ratul p6cat 74potriva f7ntului pirit al vie8iiD. G. )entru a oferi o i4a'ine despre 4ine ca psi0olo': citez o ciudat6 4ostr6 de psi0olo'ie ce apare 7n @ Dincolo de 5ine "i de r?u; 9 interzic de altfel orice presupunere privind persoana pe care o descriu 7n acest loc. D*eniul ini4ii: a"a cu4 7l posed6 acel 4are lucru ascuns: zeul ispititor "i 7nn6scutul seduc6tor al con"tiin8elor: a c6rui voce "tie s? co5oare p7n? 7n str6fundurile oric6rui suflet: care nu spune nici un cuv7nt: nu arunc6 nici o privire 7n care s? nu e<iste o ur46 sau o cut6 a ispitei: a c?rui 46iestrie st6 7n faptul c6 "tie s? par6 9 nu ceea ce este: ci ceea ce reprezint6 o cerin86 mai mult pentru cel ce9l ur4eaz6: de a se str7n'e tot 4ai aproape de el: spre a9l ur4a cu tot 4ai 4ulta con vin'ere "i consecven8a. *eniul ini4ii care s? a4u8easc6 tot ceea ce CG este z'o4otos "i vanitos "i te 7nva86 s? ascul8i: care neteze"te sufletele aspre "i le face s? si4t6 o noua dorin86(;de a zace lini"tit: ca o o'lind6: ca s? se reflecte 7n ele cerul ad7nc... *eniul ini4ii care 7nva86 47na ne7nde47natic? "i 'r65it6 s6 z65oveasc6 "i s? cuprind6 4ai 'in'a"- care descoper6 co4oara ascunsa "i uitat6: pic6tura de 5un6tate "i spiritualitate dulce su5 crusta 'roas6 de '0ea86 opac6 "i care este o 5a'0et6 4a'ica pentru fiecare 'r6unte de aur de 4ult 7n'ropat 7n te4ni8a cu 4ult nisip "i 4l... *eniul ini4ii: de la a c?rui atin'ere fiecare pleac6 4ai 5o'at: nu d6ruit "i surprins: nu 4iluit "i ap6sat ca de o 5un6tate str6in6: ci 4ai 5o'at 7n el 7nsu"i: 4ai nou pentru sine dec7t 7nainte: desc0is: 47n'7iat "i ascultat de un v7nt de dez'0e8: 4ai nesi'ur poate: 4ai 'in'a": 4ai fra'ii: 4ai fr7nt: dar plin de speran8e care n9au 7nc6 nu4e: pUn de o nou6 voin86 "i n6zuin86: de o noua ne4ul8u4ire "i renun8are...;

Naterea tragediei
1. )entru a fi drept cu %a"terea tra'edieiD +#HIJ, tre5uie uitate unele lucruri Ea a avut influen8a "i a fascinat c0iar: prin ceea ce na iz5utit 9"i anu4e prin aplicarea ei 4i"c6rii Pa'neriene: ca "= cu4 aceasta ar fi reprezentat un si4pto4 al ivirii unui astru. Aceasta scriere a devenit un eveni4ent 7n via8a lui 1a'ner( a5ia 7ncep7nd de aici au ap6rut pri4ele speran8e 4ari le'ate de nu4ele lui. i ast6zi 4i se 4ai a4in te"te: uneori c0iar 7n 4i=locul unei reprezenta8ii a lui )arsifal. c6 eu a" fi r6spunz6tor de opinia care sa statornicit asupra valorii culturale a acestei 4i"c6ri. Mi9a4 v6zut adesea scrierea citata ca ; rena"terea tra'ediei prin spiritul 4uziciiD( a fost luata 7n considerare doar noua for4ul6 artistica pentru inten8ia "i sarcina lui 1a'ner 9 dar s9a trecut peste ceea ce scrierea 4ea ascundea de fapt ca valoare. piritul 'rec "i pesi4is4ul;(

acesta ar fi fost un titlu 4ai pu8in a45i'uu( anu4e ca pri46 7nv686tur6 cu privire ia felul 7n care 'recii au pus cap6t pesi4is4ului 9 l9au dep6"it...Toc4ai tra'edia este dovada c6 'recii nu erau pesi4i"ti( c0open0auer s9a 7n"elat aici: dup6 cu4 s9a 7n"elat 7n toate )rivita cu o anu4it6 neutralitate: ;%a"terea tra'ediei; pare foarte inactual6( nu 8i9ai putea i4a'ina niciodat6 c? a fost nceput su5 tunetele 56t6lieD( de la 1ort0. A4 reflectat asupra acestor pro5le4e 7n CI fa8a zidurilor de la Metz 7n nop8i reci de septe45rie: 7n plin serviciu de a45ulan86- s9ar putea 4ai cur7nd crede c6 lucrarea a fost scris6 cu cincizeci de ani 7nainte Ea este politic indiferent6 9 ne'er4an6 : s9ar spune ast6zi 9: are un 4iros 0e'elian sup6r6tor "i doar unele for4ul6ri s7nt 7nc6rcate cu parfu4ul de 7n4or47ntare al lui c0open0auer. & idee 9 opozi8ia dintre dionisiac "i apolinic 9 transpus6 7n 4etafizic- is toria 7ns6"i: ca dezvoltare a acestei idei;- 7n tra'edie opozi8ia se transfor46 7n unitate- prin aceast6 optic6: lucruri care nu se 7nt7iniser? 7nc6 niciodat6: puse dintr9odat6 fa86 7n fa86: se lu4ineaz6 "i se e<plic6 reciproc. &pera 5un6oar6 "i revolu8ia... DCele dou6 7nnoiri 0ot?r7toare aduse de carte s7nt pe de o parte: 7n8ele'erea feno4enului dionisiac la 'reci L ea red6 pri4a psi0olo'ia acestora: vede 7n el una dintre r6d6cinile 7ntre'ii arte 'rece"ti- cealalt6 este 7n8ele'erea socratis4ului- ocrate ca instru4ent al destr646rii 'rece"ti: recunoscut pentru pri4a oara ca decadent tipic. Ra8ionalitateaD mpotriva- instinctului. Ra8ionalitatea cu orice pre8. ca for86 pri4e=dioas6: ca for86 ce distru'e via8a@ 7n 7ntrea'a carte o t6cere ad7nc?: du"46noas6 cu privire la cre"tinis4. Ea nu este nici apolinic6: nici dionisiac6( ea nea'6 toate valorile estetice 9 sin'urele valori pa care %a"terea tra'edieiD le recunoa"te( este ni0ilist6 7n cel 4ai ad7nc sens: 7n ti4p ce 7n si45olul dionisiac este atins6 li4ita e<tre46 a a!irmrii. & sin'ur6 dat6 apare o aluzie la preo8ii cre"tini ca la D un soi de pitici vicleni;: de ;su5p?47nteni;.@. J Acest 7ncepui este peste 46sur6 de ciudat. 0escoperisem sin'urul si45ol sin'ura replic6 a istoriei la e<perien8a 4ea cea 4ai inti46 9"i 7n8elesese4 astfel: pri4ul: feno4enul 4inunat al dionisiacului. 7n aCela"i ti4p. recunosc7ndu9l pe ocrate drept decadent: dovedea4 li4pede c7t de pu8in era e<pus6 si'uran8a instinctului 4eu psi0olo'ic pericolului vreunei idiosincrasii 4orale( a considera 4orala 7ns6"i drept si4pto4 al decaden8ei este o 7nnoire: ceva unic 7n cel 4ai 7nalt 'rad 7n istoria cunoa"terii C7t de 4ult z5urase4 cu a47ndou? deasupra =alnicelor flec6reli ale capetelor 46r'inite despre antiteza opti4is49pesi4is4@ A4 fost pri4ul care a v6zut adev6rata antitez6: instinctul degradrii care se 7ntoarce cu dorul de r6z5unare 74potriva vie8ii +cre"tinis4ul: filosofia lui c0open0auer. c0iar "i filosofia lui )laton 7ntr9un anu4e sens: 7ntre'ul idealis4 : ca for4e tipice, "i for4ula a!irmrii supreme, n6scut6 din a5unden86: din 5el"u': o acceptare f6r6 rezerve a suferin8ei 7ns6"i: a vinei 7ns6"i: a tot ceea ce este 7ndoielnic "i CH str6in 7n e<isten8a 7ns6"i... Acest da ulti4: plin de voio"ie: e<u5erant "i i4petuos: spus vie8ii: nu este doar 7n8ele'erea cea 4ai 7nalt6: ci "i cea 4ai : pro!und, sus8inut6 "i confir4at6 7n 4odul cel 4ai strict de adev6r "i "tiin86. %i4icDdin ceea ce este nu tre5uie 7nl6turat: ni4ic nu este de prisosD9 laturile vie8ii refuzate de cre"tini "i al8i ni0ili"ti s7nt infinit superioare pe scara valorilor fa86 de ceea ce a 7ncuviin8at instinctul decaden8ei: a putut s6 7ncuviin8eze drept 5un. )entru a 7n8ele'e toate acestea este nevoie de cura= "i. ca o condi8ie a sa: de un prisos de putere( c6ci 7n aceea"i 46sur6 7n care cura=ul poate 7ndr6zni s? 7nainteze: tot atil de 4ult: dup6 puterea ta. te apropii de adev6r. Cunoa"terea: acceptarea realit68ii este pentru cel puternic o necesitate la fel de 4are ca la"itatea )i !uga de realitate a celui sla5 su5 i45oldul sl65iciunii 9 idealul ..Ei n%au libertatea de a cunoa"te( decaden8ii au nevoie de 4inciun6 9 ea reprezint6 una dintre condi8iile lor de conservare. Cine nu 7n8ele'e doar cuv7ntul dionisiacD: ci se "i 7n8ele'e pe sine 7n acest cuv7nt: n are nevoie s6 respin'6 cre"tinis4ul: pe )laton sau pe c0open0auer 9 el miroase putregaiul... C. M6sura 7n care '6sise4 astfel ideea de ; tra'icD: cunoa"terea definitiv6 a ceea ce este psi0olo'ia tra'ediei: a4 e<pri4at9o "i 7n A4ur'ul zeilor # ( Apro5area vie8ii c0iar "i 7n cele 4ai stranii "i 4ai dure dintre aspectele ei - voin8a de a tr6i: 5ucur7ndu9te c0iar 7n =ertfa celor 4ai 7nalte pl6s4uiri ale ei de resursele ei nesecate 9 iat6 ce nu4ea4 eu dionisiac: ce 7n8ele'ea4 eu ca punte spre psi0olo'ia poetului tragic. Nu pentru a te eli5era de tea46 "i de 4il6: nu pentru a te purifica de un senti4ent pri4e=dios printr9 o desc6rcare ve0e4ent6 9 a"a cu4 're"it a 7n8eles Aristotel- ci pentru 5ucuria etern6 de a !i tu nsui, din9 colo de tea4?]"i 4il6 L acea 5ucurie care 4ai cuprinde 7n sine "i bucuria distrugerii...$ 7n acest sens a4 dreptul s? 4? consider pe 4ine 7nsu4i drept pri4ul !iloso! tragic - adic6 drept opusul "i antiteza e<tre46 a filosofului pesi4ist. 7naintea 4ea n9a e<istat aceast6 transpunere a dionisiacului 7ntr9un patos filosofic( lipsea 7nelepciunea tragic - a4 c6utat zadarnic ur4ele ei p7n? "i la marii 'reci ai filosofiei. cei din cele dou6 secole dinaintea lui ocrate & 7ndoial6 4i9a r64as la 1eraclit, 7n apropierea c6ruia 4ie 4ai cald: 4? si4t 4ai Dine ca oriunde. Apro5area trecerii "i a distrugerii, ceea ce este 0ot?r7tor 7ntr9o filosofie

dionisiac6: apro5area contradic8iei "i a r6z5oiului: devenirea, cu ne'area radical6 c0iar "i a no8iunii de fiin86 9 aici recunosc 7ntotdeauna ceea ce 74i este mai apropiat dintre toate care au fost C$ '7ndite p7n? acu4. 7nv686tura eternei re7ntoarceri;: adic6 a ciclului tuturor lucrurilor ce se repet6 necondi8ionat "i la infinit 9 aceast6 7nv686tur6 a lui Farat0ustra ar putea s6 fi fost de=a propov6duit6 de Meraclit. Cel pu8in toa. care a 4o"tenit aproape toate ideile esen8iale ale lui Meraclit: poart6 ur4ele ei. E. 7n aceast6 scriere vor5e"te o ne86r4urit6 speran86. )7n? la ur46 74i lipse"te orice 4otiv de a renun8a lDa speran8a unui viitor dionisiac al 4uzicii. 6 arunc64 o privire peste un secol: presupun7nd c6 reu"e"te atentatul 4eu asupra a dou6 4ilenii de 74potrivire fa86 de natur6 "i de p7n'?rire a u4anit68ii. Acel partid nou al vie8ii: care "i9a asu4at cea 4ai 7nalt6 dintre 4isiuni: aceea de educare superioar6 a u4anit68ii: in9 clusiv distru'erea ne4iloas6 a tot ce este de'enerat "i parazitar: va face iar6"i posi5il pe p647nt acel prea-plin de via, din care va tre5ui s6 creasc6 din nou starea dionisiac6. F6'6duiesc o er6 tragic: cea 4ai 7nalt6 art6 7n afir4area vie8ii: tra'edia: va rena"te atunci c7nd o4enirea va dep6"i con"tiin8a ce7or 4ai aspre: dar necesare r6z5oaie: !r s su!ere... Un psi0olo' ar 4ai putea s6 adau'e c6 ceea ce auzise4 eu 7n anii tinere8ii 7n 4uzica lui 1a'ner n9are ni4ic de9a face cu 1a'ner- c6 atunci c7nd descria4 4uzica dionisiac6: descria4 ceea ce auzise4 eu 9 c6 a tre5uit s6 traduc "i s6 transfi'urez instinctiv totul 7n noul spirit pe care 7l purta4 7n 4ine. Dovada: att de puternic cum nu poate !i dect o dovad, este scrierea 4ea ; 1a'ner la !aBreut0D( 7n toate punctele psi0olo'ic 0ot?r7toare este vor5a nu4ai despre 4ine 9 se poate scrie f6r6 tea46 nu4ele 4eu sau Farat0ustra acolo unde 7n te<t apare nu4ele de 1a'ner. 7ntrea'a i4a'ine a artistului ditirambic este iitia'inea pree<istentului autor al lui Farat0ustra: trasat6 cu o 4are profunzi4e "i f6r6 a atin'e nici o clip6 realitatea Pa'nerian6. 1a'ner 7nsu"i "i9a dat sea4a de acest lucru- el nu s9a recunoscut 7n oper6. 7n acela"i ti4p: - ideea de la !aBreut0; se transfor4ase 7n ceva care pentru cunosc6torii lui Farat0ustra al 4eu nu va fi o no8iune eni'4atic6- 7n acel mre mie al ilei, c7nd floarea celor ale"i s7ntD5inecuv7nta8i pentru cea 4ai 7nalt6 4isiune 9 cine "tie > Viziunea unei s6r56torile care o voi 4ai tr6i... )atosul pri4elor pa'ini este cel al istoriei universale- privirea despre care se vor5e"te la pa'ina I este adev6rata privire a lui Farat0ustra- 1a'ner: !aBreut0: 7ntrea'a 4ic6 tic6lo"ie 'er4an6 este un nor 7n care se o'linde"te o nesf7r"it6 Fata Mor'ana a viitorului. C0iar "i psi0olo'ic: toate trasaturile caracteristice ale naturii 4ele au fost transpuse 7n ceie ale lui 1a'ner 9 al6turarea for8elor celor 4ai senine EN "i a celor 4ai funeste: aceast6 voin86 de putere cu4 n9a avut9o niciodat6 un o4: cutezan8a f6r6 re8inere 7n cele spirituale: puterea ne86r4urit6 de a 7nv68a: f6r6 ca voin8a de ac8iune s6 fie prin aceasta strivit6. 7n aceast6 scriere totul este profe8ie- apropierea revenirii spiritului 'rec. nevoia unor anti9Ale<andru pentru a re7nnoda nodul 'ordian al culturii 'rece"ti: dup6 ce a fost desf6cut... Asculta8i accentul de istorie universal6 cu care este introdus6 no8iunea de senti4ent tra'ic;( 7n aceast6 scriere s7nt nu4ai accente de istorie universal6. Este cea 4ai stranie Do5iectivitate # din c7te pot e<ista- certitudinea a5solut6 a ceea ce snt s9a proiectat asupra unei realit68i 7nt74pl?toare oarecare 9adev6rul despre 4ine vor5ea dintr9o ad7nci4e a5isal6. La pa'. I# este descris "i anticipat stilul din Farat0ustra cu o si'uran86 0ot?r7t6- "i niciodat6 nu se va '6si o e<presie 4ai 'randioas6 pentru evenimentul Farat0ustra: actul unei i4ense purific6ri "i sfin8iri a u4anit68ii: dec7t cea care se '6se"te ia pa' EC9EG.

Inoportunele
1. Cele patru 'noportune slnt pe de9a9ntre'ul r6z5oinice. Ele de4onstrez6 c6 nu era4 D Mans vis6torul: c6 74i place s6 tra' spada 9 poate "i c6 7nc0eietura 47inii 4i se 4i"c6 periculos de li5er. ;rimul atac +#HIC, s9a 7ndreptat 74potriva culturii 'er4ane spre care privea4 7nc6 de atunci cu un dispre8 necru86tor. F6r6 sens: f6r6 su5stan86: f6r6 scop( o si4pl6 opinie pu5lic6D. %u e<ist6 vreo ne7n8ele'ere 4ai v6t646toare dec7t aceea de a crede c6 4arele succes de ar4e al 'er4anilor ar dovedi ceva 7n favoarea acestei culturi 9 sau c0iar victoria ei 74potriva Fran8ei... A doua 'noportun +#HIE, scoate la iveal6 ceea ce este pri4e=dios: ceea ce 4acin6 "i ostene"te via8a 7n felul nostru de a practica "tiin8a( c6 via8a sufer6 de pe ur4a acestui an'rena= "i 4ecanis4D dezu4anizatD a depersonaliz6riiD 4uncitorului: a falsei econo4ii a diviziunii 4unciiD. 3copul se pierde: cultura 9 4i=locul activit68ii "tiin8ifice 4ode4e: devine barbar... 7n aceast6 lucrare: sensul istoric; cu Dcare secolul nostru se 47ndre"te a fost recunoscut pentru pri4a oar6 drept 5oal6: drept si4pto4 tipic al dec6derii: 7n a treia "i a patra 'noportun s7nt sc0i8ate: ca indica8ii ale unui concept 4ai 7nalt al culturii: pentru rea5ilitarea no8iunii de Dcultur6;: dou6 portrete ale celui 4ai aspru egoism, ale celei 4?i aspre autodiscipline, tipuri inoportune

1
par e#cellence, pline de dispre8 suveran fa86 de tot ceea ce 7n =urul lor se nu4ea ;i4periu: cultur6: cre"tinis4: !is4arc2 : Dsucces: 9 c0open0auer "i 1a'ner sau: 7ntr9un cuv7nt: %ietzsc0e... J.

Dintre aceste patru atentate pri4ul a avut un succes e<traordinar. F'o4otul pe care l9a provocat a fost 4a'nific 7n toate sensurile. )usese4 de'etul pe rana unei na8iuni victorioase 9 anu4e c6 victoria ei nu reprezenta un eveni4ent cultural: ci poate: poate cu totul altceva... R6spunsul a venit din toate p6r8ile "i nu nu4ai de la vec0ii prieteni ai lui David trauss. pe care 7l f6cuse4 de r7s ca tipul filistinului 'er4an al culturii "i al o4ului satisf6cut: pe scurt ca autorul acelei evan'0elii de 5er6rie a noii "i vec0ii credin8eD +cuv7ntul filistin al culturii # a trecut din scrierea 4ea 7n li45a=ul curent,. Ace"ti prieteni vec0i: c6rora ca locuitori ai 1urte45er'ului "i ca "va5i le9a4 aplicat o lovitur6 profund6 c7nd l9a4 '6sit pe idolul lor trauss ridicol: 74i r6spunser6 at7t de cinstit "i de 'rosolan pe c7t 4i9a" fi putut dori: 7nt?4pin6rile prusace au fost 4ai perspicace 9 ele con8ineau 4ai 4ult al5astru de !erlin;. Cel 4ai necuviincios a r6spuns o 'azet6 din Leipzi': vestitul *renz5oten- 4i9a fost 'reu s?9i 74piedic pe cei indi'na8i din !asel s6 treac6 la fapte. 7n favoarea 4ea s9au declarat necondi8ionat doar c78iva do4ni 7n &rst', din 4otive a4estecate "i 7n parte ascunse. )rintre ei: EPald 7n *ottin'en a dat de 7n8eles c6 atentatul 4eu a fost fatal pentru trauss. De ase4enea: 5?tr7nul 0e'elian !runo !auer care de atunci 7nainte a devenit unul dintre cititorii 4ei cei 4ai aten8i. 7n ulti4ii s6i ani 7i pl6cea s6 tri4it6 la 4ine: de pild6 s?9i indice do4nului von Treitsc02e: istorio'raful prusac: unde ar putea s6 capete l64uriri despre no8iunea de.cultur? pe care o pierduse. Cea 4ai curioas6 "i de ase4enea cea 4ai lun'6 reac8ie fa86 de scriere "i de autor a venit din partea unui vec0i elev al filosofului von !aader: un oarecare profesor Moff4ann din 1urz5ur'. El 74i prezicea o 4are 4enire 9 aceea de a provoca un soi de criz6 "i de a aduce solu8ia definitiv6 7n pro5le4a ateis4ut=Si. '0icind 7n 4ine pe reprezentantul cel 4ai instinctiv "i 4ai lipsit de scrupule al acestuia. Ateis4ul a fost ceea ce 49a condus la c0open0auer. De departe cea 4ai 5ine auzit6 "i cu cea 4ai 4are a46r6ciune resi48it6 a fost pledoaria deose5it de vi'uroas6 "i de 7ndr6znea86 a de o5icei at7t de 5l7ndului 3arl Mille5rand: acest ulti4 'er4an uman care a "tiut s6 47nuiasc? pana. Articolul s6u a putut fi citit 7n Au's5ur'er Feitun' - el poate fi citit ast6zi: 7ntr9o for46 ceva 4ai re8inut6. 7n operele sale co4plete Aici scrierea ap6rea ca eveni4ent: D4o4ent de cotitur6: EJ pri46 autoreflec8ie. se4n de 5un au'ur: ca o adev6rat6 rentoarcere a seriozit68ii 'er4ane "i a pasiunii 'er4ane 7n pro5le4ele spiritului. Milie5rand a dat o 7nalta apreciere for4ei scrierii: 'ustului 4atur: tactului perfect 7n diferen8ierea dintre persoan6 "i cauz6( el a o4a'iat9o drept cea 4ai 5un6 oper6 pole4ic6 scris6 7n 'er4an6 9 7n arta at7t de periculoas6 "i de nereco4andat: toc4ai pentru 'er4ani: a pole4icii. Apro5indu94? necondi8ionat: 7nt6rind c0iar 7n ceea ce 7ndr6znise4 eu s? spun despre s6r6cirea li45ii 7n *er4ania +ast6zi fac pe puri"tii "i nu 4ai "tiu nici s? construiasc6 o fraza,: cu aceia"i dispre8 fa86 de pri4ii scriitori ai acestei na8iuni. 7nc0eia e<pri47ndu9"i ad4ira8ia pentru cura%ul 4eu 9 acel cura= supre4 care aduce pe 5anca acuz6rii toc4ai pe favori8ii unui popor... Efectele acestei scrieri 7n via8a 4ea au fost de nepre8uit;. %i4eni nu 4i9a c6utat p7n6 acu4 pricin6. e tace: s7nt tratat 7n *er4ania cu o pruden8a 4oroc6noas6( de ani de zile a4 uzat de totala li5ertate a cuv7ntului: de care ni4eni nu se 5ucur6 ast6zi destul: 4ai ales 7n i4periu;. )aradisul 4eu se afla ;la u45ra palo"ului 4eu #... in fond practicase4 o 4a<i46 a lui tend0al( el sf6tuie"te s698i faci intrarea n societate printr9un duel. i ce 5ine 74i alesese4 pri4ul adversar@ pri4ul li5er9cu'et?tor 'er4an@.. 7n fapt. astfel c6p6ta o pri46 e<presie un fel cu totul nou de li5er?9cu'etare( p7n? ast6zi nu9tni este ni4ic 4ai str6in "i 4ai 7ndep6rtat dec7t 7ntrea'a specie european6 "i a4erican6 de li5res penseurs . Cu ei: ca incori'i5ile capete seci "i 46sc6rici ai ideilor 4oderne : 46 aflu 7ntr9o dez5inare c0iar 4ai ad7nc? dec7t cu oricare dintre du"4anii lor i ei vor 7n felul lor s6 745un6t68easc6 lu4ea: "i anu4e dup6 c0ipul lor. Ei ar duce un r6z5oi nem"#at'm"(tr)&a a ceea ce eu s7nt si a ceea ce vreau, presupun7nd c6 ar 7n8ele'e 9 ei 7nc6 4ai tDfed cu to8ii 7n ideal . . Eu s7nt pri4ul imo-ralist. C. %9a" sus8ine c6 Inoportunele puse su5 se4nul lui c0open0auer "i 1a'ner ar putea servi 7n 4od special la nele*erea sau c0iar "i nu4ai la for4ularea pro5le4elor psi0olo'ice ale celor dou6 cazuri 9 f?c7nd a5strac8ie: cu4 se cuvine: de a46nunte. De pild6: ceea ce este ele4entar 7n natura lui 1a'ner este de=a dese4nat aici: cu o si'uran86 ad7nc? a instinctului: drept un talent actoricesc care: prin 4i=loace "i inten8ii: nu face dec7t s?9"i e<pri4e consecin8ele. )rin aceste scrieri ur46rea4 de fapt cu totul altceva dec7t s? fac psi0olo'ie- "i anu4e o pro5le46 de educa8ie f6r6 sea46n: un nou 4od de 7n8ele'ere a autodisciplinei. a autoap6r6rii p7n? la duritate, un dru4 spre 46re8ie "i spre 4isiuni EC de a4ploare istoric6 universal6 7"i cerea pri4a e<presie. )rivind lucrurile 7n 4are. a4 folosit ocazia pe care 4i9o ofereau tipuri cele5re: care nu erau 7nc6 de loc fi<ate: a"a cu4 folose"ti un prile= care 8i se ofer? pentru a e<pri4a ceva: pentru a e<ersa c7teva for4ule: se4ne: 4i=loace ver5ale 7n plus. Faptul este de altfel se4nalat: cu o sa'acitate a5solut 7nsp?i47nt?toare: la pa'. $C a celei de9a treia Inoportune. 7n acela"i fel s9a folosit "i )laton de ocrate: ca de o se4iotic6 pentru )laton. Acu4: c7nd privesc de la o anu4e distan86 la situa8iile de a9tunci: a c6ror 46rturie s7nt aceste scrieri: n9a" t6'6dui c6 ele vor5esc 7n esen86 nu4ai despre 4ine. crierea 1a'ner la !aBreut0r este o viziune asupra viitorului 4eu- pe c7nd

D c0open0auer ca educator 7nre'istreaz6 istoria 4ea l6untric6: devenirea 4ea. 7nainte de toate promisiunea 4ea sole4n6@.. Ceea ce s7nt ast6zi: unde 46 aflu ast6zi 9 la o 7n6l8i4e unde nu 4ai vor5esc cu cuvinte: ci cu ful'ere 9 o: c7t de departe 4ai era4 7nc6 pe atunci@ Dar vedeam 8ara 9 nu 49a4 7n"elat nici o clip6 asupra dru4ului: a 46rii: a pri4e=diei 9 "i a succesului@ Marea lini"te din aceast6 pro4isiune: conte4plarea fericit6 a unui viitor care nu tre5uia s6 r647n6 doar f6'6duin86@ Aici fiecare cuv7nt este tr6it: profund: nu lipse"te nici durerea cea 4ai 4are: s7nt cuvinte cu adev6rat setoase de s7n'e. Dar peste toate sufl6 un v7nt al marii li5ert68i( rana 7ns6"i nu ac8ioneaz6 ca o5iec8ie. Modul 7n care 7n8ele' eu filosoful: ca o 4aterie e<ploziv6 7nsp6i47nt?toare: 7n fa8a c6reia totul este in pericol: 4odul In care situez conceptul 4eu de filosof la 4are distan86 de un concept care 7l cuprinde c0iar "i pe 3ant. ne4aivor5indD despre ru4e'6toarele; acade4ice "i al8i profesori de filosofie( despre toate acestea scrierea 4ea ofer? o 7nv686tur6 de nepre8uit: recunosc7nd c6 7n fond aici nu D c0open0auer ca educator;: ci contrariul s6u. %ietzsc0e ca educator. are cuv7ntul '+inind sea4a de faptul c6 pe atunci 4eseria 4ea era cea a unui savant "i c6 74i cuno"tea4 4eseria: nu este lipsit6 de se4nifica8ie 4ostra aspr6 de psi0olo'ie a savantului DL9 care r6z5ate 5rusc 7n aceasi6 scriere9 ea e<pri46 sentimentul distanei, Dsi'uran8a profund6 asupra a ceea ce poate fi pentru 4ine misiune "i ceea ce poate fi doar 4i=loc: interludiu "i lucru de 47na a doua. 7n8elepciunea 4ea este de a fi fost 4ulte "i 7n nu4eroase locuri: pentru a putea deveni unul 9 pentru a putea a=un'e la unul. <rebuia s6 fiu "i savant o vre4e EE

!enesc" #ica $!enesc %u d$u& c$ntinu&ri

&4enesc: prea o4enesc; constituie 4o4entul unei crize. Este o carte pentru spirite libere: aproape fiecare propozi8ie e<pri46 o victorie 9 prin ea 49a4 eli5erat de tot ce nu-mi aparine. Idealis4ul 74i este str6in( titlul spune acolo unde voi vede8i lucruri ideale: eu v6d 9o4enescul: o. doar prea o4enescul ... Cunosc 4ai 5ine oa4enii. %o8iunea de spirit li5er tre5uie 7n8eleas6 aici 7ntr9un sin'ur sens( un spirit care a devenit li5er: care a devenit din nou st?p7n pe sine 7nsu"i. Accentul: ti45rul vocii s9au sc0i45at #(m"let, cartea va fi '6sit6 inteli'ent6: rece. uneori dur6 "i 5at=ocoritoare. & anu4e spiritualitate. de un 'ust distins pare s6 se 4en8in6 per4anent la suprafa86. 74potriva unui curent 4ai adine al pasiunii. 7n a#est conte<t are sens c6 apari8ia c6r8ii 7n #HIH se =ustific6 prin co4e4orarea centenarului 4or8ii lui =oitaire. C6ci 7n opozi8ie cu to8i cei care au scris dup6 el. Voitaire este 7n pri4ul r7nd un graid seigneur al spiritului( toc4ai ceea ce s7nt "i eu. %u4ele lui Voitaire pe o scriere a 4ea 9 a reprezentat 7ntr adev6r un pro'res 9 spre mine... )rivind 4ai 7ndeaproape: descoperi un spirit ne4ilos: ce cunoa"te toate un'0erele 7n care idealul se si4te acas6 9unde 7"i are taini8ele "i 7n acela"i ti4p ulti4ul refu'iu. Cu o f6clie 7n 47ini. a c6rei flac6r6 nu tre4ur6: cu o lu4in6 p?trunS?tor.re este dezv6luit6 aceast6 lume subteran a idealului. Este r6z5oiul: dar un r6z5oi f6r6 pul5ere "i fu4. f6r6 atitudini r6z5oinice: f6r6 patetis4 "i 4e45re sf?r74ate 9 toate acestea ar fi 7nc6 idealis4 . & 're"eal6 dup6 alta s7nt a"ternute lini"tit pe '0ea86: idealul nu este contrazis 9 el nghea... Aici de pild6 7n'0ea86 'eniul - ceva 4ai incoio 7n'0ea86 sf7ntul : dedesu5tul unui 8ur8ure 'ros 7n'0ea86 $ eroul - la sf7r"it 7n'0ea86 credin8a . a"a9nu4ita Dconvin'ere #: c0iar "i 4ilaD se r6ce"te si48itor 9 aproape peste tot 7n'0ea86 lucrul 7n sineD#... J. 7nceputurile acestei c?rti 8in toc4ai de s?pl?47nile pri4ului festival de la !aBreut0( una din "remisele ei a fost o ad7nc? 7nstr6inare fa86 de tot ceea ce 46 7ncon=ura acolo. Cel care 7"i poate face o idee despre viziunile ce 4iau ie"it 7nc6 de pe atunci in cale. poate '0ici starea 4ea EO de spirit c7nd 49a4 trezit 7ntr9o 5un6 di4inea86 la !aBreut0. Ca "i cu4 a" fi &isat... &are unde era4> %u 4ai re'6sea4 ni4ic: a5ia 7l 4ai recuno"tea4 pe 1a'ner. De'ea5a r6sfoia4 prin a4intiri Tri5sc0en 9o insula 7ndep6rtat6 a fericirii( nici o ur46 de ase46nare. Filele nease4uite ale pietrei de te4elie: 4ica societate care i se cuvenea, care o s6r56torea si c6reia nu tre5uia s6 i se ureze 4ai 7nt7i si48ul lucrurilor delicate: nici o ur46 de ase46nare. Ce se petrecuse > 1a'ner fusese tradus 7n 'er4an6@ 9 1a'nerianul devenise st6p7nul lui 1a'ner@ 9 Arta german5 Maestrul german5 !erea german5... %oi ceilal8i: care "ti4 4ult prea 5ine c6ror arti"ti rafina8i: c6rui cos4opolitis4 al 'ustului 7i vor5e"te arta lui 1a'ner: era4 revolta8i re'?sindu9l pe 1a'ner 7nzorzonat cu virtu8i 'er4ane Cred c6 7l cunosc pe Pa'nerian: a4 apucat trei 'enera8ii: 7ncep7nd de la r6posatul !rendel care 7l confunda pe 1a'ner cu Me'ef: "i p7n6 la "ideali-tii 'azetelor din !aBreut0. care 7i confund6 pe 1a'ner cu oi 7n"i"i: 9 a4 auzit tot felul de 46rturisiri ale sufletelor alese despre 1a'ner. Un re'at pentru o vor56 inteli'ent6@ Cu adev6rat: o societate care 78i face p?rul 46ciuc6@ %o0l: )o0l: 3o0l. 'rafio"i in in!initum: %ici un avorton nu lipse"te: nici 46car antise4itul. !ietul 1a'ner@ Unde a=unsese@ Dac6 ar fi rmas cel pu8in printre scroafe@ Dar printre 'er4ani@ .. 7n cele din ur46. pentDru edificarea posterit68ii: ar tre5ui 74p6iat un 5aBreut0ian verita5il sau: 4ai 5ine: conservat 7n spirt: c6ci spiritul lipse"te 9. cu inscrip8ia( a"a ar6ta spiritul pe care s9a cl6dit i4periul... Destul. 7n 4i=locul s6r56torii a4 plecat 5rusc pentru c7teva s?pt?47ni: cu toate c6 o parizian6 fer4ec6toare c6uta s6 46 consoleze- 49a4 scuzat fa86 de 1a'ner doar "rintr%( tele'ra46 fatalist6. Mi9a4 purtat 4elancolia "i dispre8ul pentru 'er4ani ca pe o 5oal6: la 3lin'en5runn. o localitate pierdut6 ad7nc 7n p6durile !oe4iei 9

scriind din c7nd 7n c7nd c7te o propozi8ie 7n a'enda 4ea. su5 titlul 'eneral de ;!r?zdarul plu'ului: nu4ai psi0olo'ie dur, care se 4ai re'6se"te poate 7n &4enesc: prea Ao4enesc#. C: K-.9 Ceea ce a fost atunci 0ot?r7tor 7n 4ine n9a fost o ruptur6 cu 1a'ner L a4 si48it o r6t6cire 'eneral6 a instinctului 4eu. fa86 de care 're"eala particular6: indiferent c6 ea se nu4ea 1a'ner sau profesoratul la !asel: nu erau dec7t si4ple se4ne. A4 fost cople"it de o nerbdare fa86 de 4ine 7nsu4i( 4i9a4 dat sea4a c? era 7ntr9adev6r ti4pul s6 46 re7ntorc la 4ine. Dintr9o dat6 4i9a devenit 7n'rozitor de li4pede c7t ti4p se irose"te de=a 9 c7t de inutil c7t de ar5itrar 46 sustra'e EG 7ntrea'a 4ea e<isten86 ca filolo' de la 4enirea 4ea. Mi9a fost ru"ine de aceast6 !als 4odestie... Avea4 7n ur4a 4ea zece ani: 7n care hr(mrea spiritului se oprise de faptD la 4ine: ti4p 7n care nu 4ai 7nv68ase4 ni4ic folositor: 7n care u=tase4 prea 4ulte. 7ndeietnicin9du94? cu 46run8i"uri de erudi8ie pr6fuit6. A 46 furi"a prin 4etri antici: cu acri5ie "i oc0iD4iopi 9 acolo a=unsese4@ M9a4 privit cu 4il6: cu totul sl65it: cu totul 7nfo4etat( realitile lipseau de9a dreptul din "tiin8a 4ea: iar idealit68ile # nu valorau nici doi 5ani@ M6 cuprinse o sete arz6toare( de atunci nu 49a4 4ai ocupat 7ntr9adev6r de ni4ic altceva 7n afara fiziolo'iei: 4edicinii "i "tiin8elor naturale: 9 c0iar "i la studii istorice propriu9zise 49a4 re7ntors a5ia c7nd 4enirea 4ea 49a constr7ns i4perios s9o fac. Atunci a4 '0icit pentru pri4a dat6 le'6tura dintre o activitate aleas6 74potriva instinctului: o a"a9nu4it? profesie;: pentru care n9ai nici o voca8ie 9 "i acea nevoie de a4or8ire a senza8iei de 'ol "i foa4e printr9o art6 narcotic6 9 de pilda prin aria lui 1a'ner. )rivind 4ai atent 7n =urul 4eu a4 descoperit aceea"i stare de 4izerie la un 4are nu46r de oa4eni tineri( o stare ne+ireas#a 'enereaz6 de9a dreptul o a doua. 7n *er4ania: 7n i4periu : pentru a vor5i f6r6 ec0ivoc: s7nt prea 4ul8i conda4na8i s6 se decid6 pre4atur: ca apoi s6 lnce easc su5 o povar6 de careDnu se pot eli5era... Ace"tia n6zuiesc spre 1a'ner ca spre un opiat, > ei se uit6 astfel pe ei 7n"i"i: se eli5ereaz6 o clip6... Ce spun eu@ cinci pn( la )ase ore5 E. Atunci instinctul 4eu sa decis f6r6 cru8are 74potriva ced6rii 7n continuare: a 4ersului cu al8ii: a uit6rii propriei identit68i. &rice fel de via86: cele 4ai neprielnice condi8ii: 5oala: s6r6cia 9 toate 4i se p6reau prefera5ile acelei nede4ne ;uit6ri de sine la care a=unsese4: la 7nceput din ne"tiin86: datorit6 tinereii, "i de care r646sese4 apoi a'68at din iner8ie: din a"a9nu4itul si48 al datoriei. Aici 4i9a venit 7n a=utor: 7ntr9un fel pe care nu%l pot ad4ira 7ndea=uns: "i toc4ai la ti4pul potrivit: acea 4o"tenire negativ din partea tat6lui 4eu 9 de fapt o predestinare pentru o 4oarte pre4atur6 !oala ma desctu)at cu ncetul: ea 49a scutit de orice ruptur6: de orice pas violent "i scandalos. %u a4 pierdut 5un6voin8a ni46nui "i a4 c7"ti'at 4ult6 pe deasupra !oala 4i9a ciat de ase4enea dreptul ia o sc0i45are deplin6 a tuturor o5iceiurilor 4ele. ea 4i9a per4is: 4i9a poruncit uitarea: 4ia d6ruit constrngerea de a sta lini"tit: de a lenevi: de a a"tepta "i de a avea r65dare... Dar aceasta 7nse4na de fapt a '7ndl@... &c0ii 4ei au pus cap6t 7ntre'ii vie8i de "oarece de 5i5liotec6 nu4it6 7n 'er4an6 filolo'ie a4 fost 47ntuit EI de carte : ani de zile n9a4 4ai citit ni4ic 9 cea mai mare 5inefacere pe care 4i9a4 f6cut9o vreodat6@ Acel eu pri4ar: parc6 7n'ropat: parc6 devenit 4ut su5 constr7n'erea per4anent6 de a tre5ui s6 asculte alte euri +c6ci asta 7nsea4n6 de fapt a citi@,: s9a trezit 7ncet: ti4id: cu 7ndoial6 9 dar 7n sf7r"it: vorbea din nou. %iciodat6 n9a4 tr6it at7ta 5ucurie cu 4ine ca 7n vre4urile de 5oal6: cele 4ai dureroase ale vie8ii 4ele( este destul s698i arunci oc0ii pe Aurora# sau pe C6l6torul "i u45ra sa pentru a 7n8ele'e ce anu4e a fost aceast6 Dre7ntoarcere la 4ine;( cea 4ai 7nalt6 for46 a nsnto)irii ns)i... Celelalte au fost pur "i si4plu o ur4are. ?menesc, prea omenesc, acest 4onu4ent al unei autodiscipline ri'uroase: prin care a4 pus cap6t dintr9 o dat6 tuturor 7n"el6toriilor 7nalte;: idealis4ului#: si48?4intelor alese "i altor fe4init68i pe care le t7r7se4 dup6 4ine: a fost scris 7n principal la orrente- 7nc0eierea: for4a definitiv6 a c6p?tat9o 7ntr9o iarn6 la !asel: 7n condi8ii inco4para5il 4ai defavora5ile dec7t cele de la orrente Do4nul ;eier @ast, care studia pe atunci la Universitatea din !asel "i 4i9era foarte ata"at: are 7n eseni? cartea pe con"tiin86. Eu dicta4: cu capul le'at "i 7n dureri: el scria: f?c7nd "i corecturile 9 el era 7n fond adev6ratul scriitor: 7n ti4p ce MU era4 doar autor. C7nd cartea: 7n sf7r"it ter4inat6: 4i9a a=uns 7n 47ini 9spre 4area ui4ire a unui o4 'rav 5olnav 9: a4 tri4is: printre altele: dou6 e<e4plare "i la !aBreut0. )rintr9un 4iracol al lo'icii "i al 7nt74pl?rii 4i9a parvenit 7n acela"i ti4p un e<e4plar fru4os al te<tului lui )arsifal cu dedica8ia lui 1a'ner c6tre 4ine pentru scu4pul s6u prieten Friedric0 %ietzsc0e: Ric0ard 1a'ner: consilier eclesiastic . Aceast6 7ncruci"are a celor dou6 c6r8i 9 a fost pentru 4ine ca "i cu4 a" fi auzit un sunet de r?u au'ur. %u era oare sunetul a dou6 spade care se 7ncruci"eaz6>... &ricu4: a"a a4 si48it9o a47ndoi( c6ci a47ndoi a4 t6cut. 7n acest ti4p au ap6rut pri4ele nu4ere ale lui !aBreut0er !l?tter( a4 7n8eles atunci pentru ce sosise cu prisosin86 ti4pul. De necrezut@ 1a'ner devenise pios... 7ntrea'a carte: dar 4ai cu sea46 un pasa= foarte elocvent este o 46rturie asupra felului 7n care '7ndea4

pe atunci +#HIG, despre 4ine: cu ce si'uran86 7nsp?i47nt?toare 74i 8inea4 7n 47ini 4enirea "i ceea EH ce era 7n ea istorie universal6( nu4ai c6 eu: cu viclenia 4ea instinctiv6: a4 ocolit "i aici cuv7ntul eu : 7nv?luindu9l de ast6 dat6 cu str6lucirea unei 'lorii universale nu pe c0open0auer sau 1a'ner: ci pe unul dintre prietenii 4ei. distinsul Dr )aul Ree 9 din fericire o persoan6 4ult prea su5til6 ca s6... Alii au fost 4ai pu8in su5tili( i9a4 recunoscut 7ntotdeauna pe cei f?ra speran86 dintre cititorii 4ei: de pild6 pe profesorul 'er4an tipic: dup6 faptul c6: pe te4eiul acestui pasa=: au crezut c6 tre5uie s6 7n8elea'6 7ntrea'a carte drept un 7nalt Reealis4... 7n fapt: el con8inea contrazicerea a cinci9"ase fraze ale prietenului 4eu( a se citi 7n acest sens prefa8a la ;*enealo'ia 4oralei )asa=ul sun6 astfel( Care este principiul la care a a=uns unul dintre cei 4ai 7ndr6zne8i: cei 4ai reci '7nditori. autorul c6r8ii Despre ori'inea senti4entelor 4orale ".#itii, %ietzsc0e: pri4ul im$oralist/, pe te4eiul analizelor sale p6trunz6toare ale ac8iunilor o4ene"ti> )ersoana 4oral6 nu este 4ai apropiat6 de lu4ea Dinteli'i5il6 decit persoana fizic6 9 deoarece nu e<ist6 lu4e inteli'i5il6... Aceast6 propozi8ie: devenit6 dur6 "i t6ioas6 su5 lovitura de ciocan a cunoa"terii istorice +citi8i( Reevaluarea tuturor valorilor/, va servi poate vreodat6: 7ntr9un viitor oarecare 9#H$N@ 9 drept securea care se va a5ate la r6d6cina necesit68ii 4etafizice# a o4enirii 9 dac6 4ai 4ult spre fericirea sau spre 5leste4ul o4enirii: cine ar "ti s6 o spun6 > Este 7ns6 7n orice caz o propozi8ie cu consecin8e i4por tante rodnic6 "i 7nsp?i47nt?toare 7n acela"i ti4p: "i scrut7nd lu4ea cu acea privire dubl pe care o au toate 4arile adev6ruri...

Aurora *7nduri despre 4oral6 ca pre=udecata

Cu aceast6 carte 7ncepe ca4pania 4ea 74potriva moralei Ea nu e4an6 nici o ur46 de 4iros de pul5ere( di4potriv6: se vor percepe cu totul alte parfu4uri: 4ult 4ai pl6cute: cu condi8ia s6 ai o oarecare fine8e a n6rilor. %ici artilerie 'rea. nici u"oar6( dac6 influen8a c6r8i( este ne'ativ6: 4i=loacele sale nu s7nt astfel: aceste 4i=loace a c6ror influen86 ur4eaz6 ca o concluzie "i nu ca o lovitur6 de tun. Faptul c6 te despar8i de carte cu o pruden86 sfioas6 fa86 de tot ceea ce fusese p7n? atunci su5 nu4ele de 4oral6 o5iect de cinstire "i c0iar de venera8ie: nu se E$

Bi'(i$teca ) * %IA)) *
afl6 7n contradic8ie cu faptul c6 nic6ieri 7n carte nu apare nici un cuvint ne'ativ: nici un atac: nici o r6utate 9 ea st6 4ai de'ra56 7n soare: rotund6 "i fericit6: ase4enea unei vie8uitoare a 46rii care se 5ucur6 de soare printre st7nci. De altfel aceast6 vie8uitoare a 46rii era4 eu 7nsu4i- aproape fiecare fraz6 a c6r8ii este '7ndit?: strecurat6 7n acel v6l46"a' de st7nci din apropierea *enovei. unde era4 sin'ur "i avea4 taine nu4ai cu 4area. i ast6zi 7nc6: la orice atin'ere 7nt74pl?toare a c6r8ii: aproape fiecare fraz6 4i se 7nf68i"eaz6 ca un fir cu care scot iar6"i din ad7ncuri c7te ceva de neuitat(D toat6 pielea 7i este 7nfri'urat6 de fiorul delicat al a4intirilor. Arta pe care o presupune nu este 4inor6: este aceea de a fi<a pu8in i4a'ini ce trec aiunec7nd u"or "i pe t6cute: clipe pe care le nu4esc "op7rle divine 9 nu cu cruzi4ea acelui t7n?r zeu 'rec. care tr6'ea 7n 8eap6 pur "i si4plu 5iata "op7rli8?. dar oricu4 tot cu ceva ascu8it: cu pana... E<ist6 at7t de 4ulte aurore care n9au str6lucit 7nc6 ## 9 aceast6 inscrip8ie indian str6=uie"te la poarta acestei c?rti. Unde caut autorul ei acea nou6 di4inea86: acel ro"u delicat 7nc6 necfescoperit: cu care 7ncepe iar6"i o zi 9 a0: un "ir 7ntre': o 7ntrea'6 lu4e de zile noi > 7ntr9o reevaluare a tuturor valorilor, 7ntr9o deta"are de toate valorile 4orale: 7ntr9o acceptare "i 7ncredere 7n tot ceea ce a fost p7n6 acu4 interzis: dispre8uit: 5leste4at. Aceast6 carte a 7ncuviin86rii 7"i r?sp7nde"te lu4ina: iu5irea: 'in'6"ia nu4ai asupra lucrurilor rele: ea le confer6 sufletD: con"tiin8a 74p6cat6: dreptul 7nalt "i privilegiul e<isten8ei. Morala nu este atacat6: ea nu 4ai este doar luat6 7n sea46... Aceast6 carte se 7nc0eie cu un sau> # 9 este sin'ura carte care se 7nc0eie cu un ;sau> ... J. . .# Iv7enirea 4ea de a pre'6ti o4enirii o clip6 de supre46 7ntoarcere spre sine. o 4are a4iaz6 7n care prive"te 7napoi "i 7nainte: 7n care: ie"ind de su5 st6p7nirea 7nti4pl?rii "i a preo8i4ii. 7"i pune pentru pri4a oar6 ca un ntreg 7ntre5area de ce > pentru ce > 9 aceast6 4enire decur'e 7n 4od necesar din 7n8ele'erea faptului c6 o4enirea nu ur4eaz6 de la sine dru4ul drept: c6 nu este c7tu"i de pu8in c7r4uit? 7n c0ip divin: c6 prin cele 4ai sacre dintre instinctele ei ea a fost condus6 7n 4od ade4enitor de instinctul ne'6rii: al pervertirii: al decaden8ei )ro5le4a ori'inii valorilor 4orale reprezint6 pentru 4ine o pro5le4a de pri4 ran' deoarece ea condi8ioneaz6 viitorul o4enirii. Cerin8a de a crede c6 de fapt totul este 7n 47inile cele 4ai 5une: c6 o carte: !i5lia. 78i d? asi'urarea total6 privind 7n8elepciunea "i c7r4uirea divin6 a destinului o4enirii: este. tradus6 7n sens invers: voin8a de a nu l6sa s6 ias6 la iveal6 adev6rul cu privire la faptul depl7ns: anu4e c6 o4enirea s9a aflat p7n6 acu4 pe cele 4ai rele 47ini: c? a fost 'uvernat6 de n6p6stui8i: de r6z5un6tori perfizi: de a"a9zi"ii sfin8iD: ace"ti calo4niatori "i p7n'aritori ai rasei u4ane. e4nul 0ot6r7tor: din care reiese c? preotul +inclusiv preo8ii ascun)i, filosofii, a devenit st?p7n 7n 'eneral "i nu nu4ai 7n interiorulD unei anu4ite co4unit68i reli'ioase: c? 4orala decaden8ei: voin8a de 4oarte: ca 4oral6 n sine, este valoarea a5solut6: cea a celui dezinteresat: "i

du"46nia: care este partea ce revine pretutindeni celui e'oist. Cine nu este de acord cu 4ine asupra acestui punct pe acela 7l socot in!ectat... 7ns6 ni4eni nu este de acord cu 4ine... Un ase4enea contrast al valorilor nu las6 fiziolo'ului nici o 7ndoial6: Dac6 7n interiorul unui or'anis4 cel 4ai 46runt or'an 7nceteaz6 7ntr9o cit de 4ic6 46sur6 s?9"i i4pun6 autoconservarea. 7nlocuirea ener'iei sale: a e'ois4ului # s6u: cu totala si'uran86: atunci 7ntre'ul de'enereaz6. Fiziolo'ul recla46 nlturarea p6r8ii de'enerate: t6'6duie"te orice solidaritate cu ceea ce este de'enerat: fiind departe de orice 4il6 pentru el. Dar preotul voie)te toc4ai de'enerarea 7ntre'ului: a u4anit68ii( de aceea el pstrea partea ce de'enereaz6 9 cu acest pre8 o st6p7ue"te.. Ce sens au acele no8iuni 4incinoase: no8iunile salvatoare ale 4oralei: suflet#: spirit#: li5er ar5itru#: Du4nezeu;: dac6 nu acela de a distru'e fiziolo'ic o4enirea >... Dac6 se a5ate seriozitatea de la autoconservare: de la sporirea ener'iei trupului: adic de la via, dac6 se construie"te din saturnis4 un ideal "i din dispre8uirea trupului 47ntuirea sufletului #: ce 7nsea4n6 aceasta altceva dec7t o re8et6 pentru decaden86 > )ierderea 'reut68ii fizice: rezisten8a fa86 de instinctele naturale. 7ntr9un cuv7nt ;uitareaDde sine; 9 aceasta s9? nu4it acu4 moral... Cu Aurora# a4 7nceput cel dint7i lupta cu 4orala dispre8ului de sine.

tiin8a vesel6 +;la 'ava scienza;,

DAuroraD este o carte a 7ncuviin86rii: ad7nc?: dar lu4inoas6 si 5inevoitoare. Acela"i lucru este vala5il 7nc6 o dat6 "= 7n cel 4ai 7nalt 'rad pentru ga+a scien a: aproape 7n fiecare fraza profunzi4ea "i z5urd6lnicia se 8in 'in'a" de 4in6. Un vers. care e<pri4a 'ratitudinea pentru cea 4aiD 4inunat6 lun6 a lui ianuarie: pe care a4 tr?it9o 9

!
ON O# 7ntrea'a carte este un dar 9 tr6deaz6 7n suficient6 46sur6 adincul din care "tiin8a a devenit aici voioas6( Tu. care cu spada de fl6c6ri Mi9ai spart '0ea8a sufletului: 7nc7t s6 poat6 'r65i vi=elios 7nspre 4area supre4ei sale speran8e( 7ntotdeauna 4ai lu4inos "i 4ai s6n6tos: Li5er 7n nevoia sa cea 4ai iu5itoare 9 Astfel 78i prosl6ve"te el 4inunile: &: tu cel 4ai fru4os ianuarie@ Dintre cei care au v6zut str6lucind fru4use8ea dia4antin6 a pri4elor cuvinte rostite de Farat0ustra la 7nc0eierea celei de9a patra c6r8i: cine se poate 7ndoi asupra a ceea ce 7nsea4n6 aici supre4a speran86>; au cine cite"te frazele de 'ranit de la finele c6r8ii a treia: prin care pri4a oar6 un destin este fi<at 7n for4ule pentru ve)nicie" Cntecele prinului proscris, n6scute 7n cea 4ai 4are parte 7n icilia: a4intesc 7n 4od e<plicit de no8iunea 'aBa scienza : caracteristic6 zonei )rovence: de acea unitate dintre tru5adur: cavaler "i li5er9cu'et?tor: prin care 4inunata cultur6 ti4purie a provensalilor se ridic6 74potriva tuturor culturilor ec0ivoce- 4ai ales ulti4ul c7nt: 7an den Mistral, acel c7ntec de dans z5urdalnic 7n care: cu per4isiunea du4neavoastr6@ se trece peste 4oral6 dans7nd: este un desav7r"it provensalis4.

X[.: K A"a 'r?it9a Farat0ustra & carte pentru to8i si pentru ni4eni
1. Voi povesti acu4 istoria lui Farat0ustra. Concep8ia funda4ental6 a operei: ideea ve)nicei rentoarceri, cea 4ai 7nalt6 for4ul6 a accept6rii care poate fi 7n 'enere atins6 9 dateaz6 din luna au'ust a anului #HH#( ea a fost aruncat6 pe o foaie de 07rtie cu nota8ia( D La GNNN picioare dep6rtare de oa4eni "i ti4p . M9a4 dus 7n acea zi la lacul ilvaplana OJ

prin p6duri- 49a4 oprit l7n'? o st7nc? i4ens6 cl6dit6 7n for46 de pira4id6: nu departe de urlei. Atunci 4i9a venit acest '7nd. Intorc7ndu94? 7n ti4p din acea zi cu c7teva luni 7napoi: '6sesc: ca se4n prevestitor: o sc0i45are 5rusc6 "i 0ot?r7toare a 'ustului 4eu: 7n pri4ul r7nd 7n privin8a 4uzicii. )oate c6 7ntre'ul Farat0ustra tre5uie considerat su5 se4nul 4uzicii: f6r6 7ndoial6 o rena"tere a artei de a au i a fost o condi8ie preala5il6 a acestei opere. 7ntr9o 4ic6 localitate 5alnear6 4ontan6: aproape de Vicenza: Recoaro: unde 4i9a4 petrecut pri46vara anului #HH#: a4 descoperit 74preun6 cu 4aestrul "i prietenul 4eu )eter *ast: de ase4enea un ren6scut#: c6 pas6rea )0oni< a 4uzicii z5ura pe l7n'? noi cu un pena=

4ai u"or "i 4ai str6lucitor ca niciodat6. Dac6 socotesc: di4potriv6: ti4pul trecut din ziua aceea p7n? ia na-terea 5rusc6 "i 7n condi8iile cele 4ai naverosi4ile a operei. 7n fe5ruarie #HHC 9 partea final6: aceea"i din care a4 citat 7n pre!a c7teva fraze. a4 7nc0eiat9o c0iar 7n ceasul s+nt 7n care Ric0ard 1a't7er 4urea la Vene8ia 9 rezult6 o 'esta8ie de #H luni. Acest nu46r de c0iar optsprezece luni ar putea l6sa s6 se 7n8elea'6: cel pu8in printre 5udi"ti: c6 s7nt de fapt un elefant9fe4el?. Acestui r6sti4p 7i apar8ine 'aBa scienza care are o sut6 de indicii ale apropierii de ceva inco4para5il- aici se re'6se"te c0iar 7nceputul lui Farat0ustra: 7n penulti4a parte a c6r8ii a patra '7ndurile cele 4ai de sea46 ale lui Farat0ustra. Tot 7n rstim"ul acela sa n6scut "i acel "Imn vie8iiD +pentru cor 4i<t "i orc0estr6,: a c6rui partitur6 a ap6rut acu4 doi ani la E. 1. Fritzsc0 in Leipzi'( un si4pto4 foarte i4portant pentru starea acelui an In care patosul 7ncuviin86rii prin e<celen86: nu4it de 4ine patosul tra'ic: 49a st6p7nit 7n cel 4ai 7nalt 'rad. El va fi c7ntat 7ntr9o zi 7n a4intirea 4ea. Te<tul nu94i apr8ine "i su5liniez faptul n 4od e<plicit: deoarece circul6 o ne7n8ele'ere 7n acest sens( el reprezint6 inspira8ia surprinz6toare a unei tinere rusoaice cu care 46 74prietenise4 pe atunci: do4ni"oara Lou von Sal(me Acela care va "ti s6 p6trund6 sensul uiti4eior cuvinte ale poeziei va 7n8ele'e pentru ce le9a4 dat preferin86 "i le9a4 ad4irat( ele au 46re8ie. Durerea nu este socotit6 ca o o5iec8ie 74potriva vie8ii( Dac6 nu 4ai ai de unde s694i dai fericire: ei 5ine @ 4ai ai 7nc6 dure9rea98i... )oate c6 "i 4uzica 4ea are aici 46re8ie +ulti4a: nota 7n la a clarinetului este un do diez. nu un do. Eroare de tipar,. 7n iarna ce a ur4at a4 tr6it 7n 'olful acela fer4ec6tor "i lini"tit de la )apallo. care se 7ncrusteaz6 7ntre C0iavari "i dealurile )orto9Fino. nu departe de *enova. 6n6tatea 4ea nu era deose5it de 5un6( iarna a fost rece "i peste 46sur6 de ploioas6: un 0an 4ic. a"ezat c0iar pe 4alul 46rii: astfel Incit vuietul valurilor f6cea noaptea so4nul i4posi5il: oferea ca4 7n toate privin8ele contrariul a ceea ce ar fi fost de dorit 7n ciuda acestui fapt "i aproape ca o dovad6 a aser8iunii 4ele c6 tot ceea ce este 0ot?r7tor se 7nt74pl6 In ciuda a ceva . 7n iarna aceea "i 7n aceste con9 di8ii neprielnice s9a n6scut Farat0ustra al 4eu Di4inea8a urca4 colina 7n direc8ia sudic6: pe 4inunata cale spre Foa'li: trec7nd pe ln*' pini "i privind 7ntinderea nesf7r"it? a 46rii- dup?9a4iaza. de c7te ori s6n6tatea 74i per4itea: 4er'ea4 de9a lun'ul 7ntre'ului 'olf anta Mar9'0erita: p7n? dup6 )orto9fino. Acest loc "i acest peisa= s au apropiat "i 4ai 4ult de Ini4a 4ea datorit6 dra'ostei 4ari pe care Ie9o purta 74p6ratul Frederic al treilea- a4 fost 7nt74pl?tor pe aceea"i coast6 7n toa4na anului #HHG. c7nd el vizita pentru ulti4a oar6 aceast6 4ic6 lu4e pierdut6 a fericirii. )e aceste dou6 dru4uri 4i s9a 7nf68i"at pri4ul Farat0ustra: 7nainte de toate Farat0ustra 7nsu"i: ca tip( 4ai 5ine zis. m-a cople)it... J )entru a 7n8ele'e acest tip tre5uie clarificat6 4ai 7nt7i pre4isa lui fiziolo'ic6( ea este ceea ce eu nu4esc marea sntate. %u "tiu s6 e<plic no8iunea aceasta 4ai 5inre: 4ai personal dec7t a4 f6cut o 7ntr9unui din para'rafele finale ale c6r8ii a cincea din D'aBa scienza;. %oi: cei noi. cei f6r6 nu4e: noi cei r?u 7n8ele"i 9 se spune acolo 9: noi n6scu8ii 7nainte de vre4e ai unui viitor 7nc6 nedovedit: ave4 nevoie pentru un 8el nou "i de un 4i=loc nou: anu4e de o s6n6tate nou6. 4ai puternica: 4ai rafinat6: 4ai rezistent6: 4ai 7ndr6znea86: 4ai voioas6 dec7t au fost p7n? acu4 toate s?n6t?8ile. Cel al c6rui suflet este 7nsetat de a fi tr6it 7ntrea'a 'a46 a valorilor "i dorin8elor de p7n? acu4 "i de a fi navi'at de a lun'ul tuturor coastelor acestei MediteraneD ideale: cel care vroa s6 cunoasc6: din aventura propriei e<perien8e: senti4entele unui cuceritor "i e<plorator al idealului: 7n acela"i ti4p ale unui artist: sf7nt: le'islator: 7n8elept: savant: pios. ale unui sin'uratic divin de stil vec0i( acela are nevoie 7n pri4ul r7nd de un lucru: de marea sntate 9 una pe care nu o ai doar: ci o si cucere"ti f6r6 7ncetare: "i tre5uie s9o cucere"ti: pentru c6 o "i p6r6se"ti 4ereu: "i tre5uie s9o p6r6se"ti.. i acu4: dup6 ce a4 dru4e8it 7ndelun' 7n acest fel: noi. ar'onau8ii idealului: poate 4ai cura=o"i dec7t ar fi 7n8elept: adesea naufra'ia8i "i p6'u5i8i: dar cu4 a4 spus: 4ai s6n6to"i dec7t ni sar 7n'6dui: periculos de s6n6to"i: 4ereu din nou s6n6to"i: ni se pare c6 drept r6splat6 ave4 7n fata o 8ar6 7nc6 nedescoperit?: ale c6rei 'rani8e nu le cunoa"te 7nc6 ni4eni: o lu4e dincolo de toate t?r74urile "i un'0erele de p7n? acu4 ale idealului: o lu4e at7t de 5o'at6 7n fru4use8e: straniu: 7ndoielnic: ns"imntt(r "i divin n#t curiozitatea noastr6D ca "i setea noastr6 de st?p7nire s9a rev6rsat 9 ni4ic nu ne 4ai poate s6tura acu4@.. Dup6 ase4enea viziuni "i cu o ase4enea foa4e i4ens6 7n "tiin86 "i 7n con"tiin86: cu4 a4 putea OE s6 ne 4ul8u4i4 cu omul de ast i" %u e 5ine. dar este de neocoiit s6 nu pute4 privi dec7t cu o seriozitate 'reu p6strat6 8elurile "i speran8ele lor cele 4ai de4ne: dac6 cu4va le 4ai privi4 7n 'enere... Un alt ideal ne st6 7n fa86: un ideal straniu: seduc6tor: 5o'at 7n pri4e=dii: la care n9a4 vrea s? converti4 pe ni4eni: pentru c6 nu recunoa"te4 ni46nui at7t de u"or dreptul asupra sa: idealul unui spirit care se =oac6 naiv. f6r6 inten8ie: dintr9un prea plin de 74plinire si putere: cu tot ceea ce p7n? acu4 s9a nu4it sf7nt: 5un: de neatins: divin: al unui spirit pentru care 5unurile supre4e dup6 care poporul 7"i sta5ile"te pe 5una dreptate 46sura valorilor ar 7nse4na at7t de 4ult ca pri4e=dia: de'radarea: 7n=osirea sau cel pu8in at7t ca odi0na: or5irea: uitarea vre4elnic6 de sine- idealul unei 5un?st6ri "i 5un6voin8e o4ene"ti9supraornene"ti: care va p6rea destul de des neo4eneasc?Ddac?: de pild6: este a"ezat6 al6turi de toat6 seriozitatea de pe p?47nt: ai?turi de toat6 sole4nitatea de p7n? acu4 7n 'esturi: cuv7nt: tonalitate: privire: 4oral6 "i 4enire:

drept involuntara parodie 7ntruc0ipat6 a acestora 9 ideal prin care cu toate acestea poate c6 marea serio itate a5ia 7ncepe: adev6ratul se4n de 7ntre5are a5ia se pune: destinul sufletului se sc0i456: acele ceasornicului 7nainteaz6: tra'edia ncepe... C. Are cineva acu4: la sf7r"itul secolului al .l.9lea: o idee li4pede despre ceea ce poe8ii epocilor vi'uroase nu4eau inspiraie" Dac6 nu: a4 s? v6 spun eu. CX el ce p6streaz6 7n el o r646"i86 c7t de 4ic6 de su9 persti8ie nu va sti 7ntr9adev6r s? respin'6 i4presia de a fi doar 7ncarnare: doar 'ias. doar 4ediu al unor for8e atotputernice Conceptul de revela8ie. 7n sensul c? ceva devine vi ibil "i de auzit dintr9odat?: cu o si'uran86 "i precizie de nespus: ceva care te r6scole"te "i te do5oar6 p7n? 7n ad7ncuri. descrie pur "i si4plu starea de fapt. %u auzi: nu cau8i- iei: f6r6 s6 te 7ntre5i cine d?( un '7nd te lu4ineaz6 ca un ful 'er: cuDnecesitate 7n ceea ce prive"te for4a: f6r6 "ov6ire: 9 n9a4 avut niciodat6 de ales. & 7nc7ntare: a c6rei uria"6 tensiune se descarc6 uneori printr9un torent de lacri4i: la care pasul devine f6r6 voie o dat6 fur9 tunos: o dat6 r6rit( o ie"ire nedes?v7r"it? din tine cu senza8ia cea 4ai clar6 a nenu46ra8i fiori delica8i ce se prelun'esc p7n? 7n t6lpi- o fericire profund6 7n care ceea ce este 4ai dureros "i 4ai 7ntunecat nu ac8ioneaz6 ca ceva opus: ci drept ceva deter4inat: provocat drept culoare necesar 7n6untrul unui ase4enea prisos de lu4in6- un instinct al raporturilor rit4ice care se 7ntinde peste spa8ii lar'i de for4e 9 lun'i4ea: nevoia unui rit4 amplu constituie aproape 46sura pentru OO puterea inspira8iei: un fel de co4pensa8ie: pentru ap6sarea "i 7ncordarea acestora... Totul se petrece 7n cel 4ai 7nalt 'rad involuntar: dar ca 7ntr9o furtun6 a senti4entului li5ert68ii: a neat746rii. a puterii: a divinit68ii... Ceea ce e 4ai ui4itor este caracterul involuntar al i4a'inii: al para5olei- nu 4ai "tii ce este i4a'ine: ce este para5ol6: totul 8i se ofer6 ca e<presia cea 4ai apropiat6: cea 4ai corect6: cea 4ai si4pl6. )are 7ntr adev6r: pentru a a4inti o vor56 a lui Farat0ustra. ca "i cu4 lucrurile 7nsele s9ar apropia: oferindu9se para5olei +Daici toate lucrurile vin dez4ierd?toare spre vor5irea ta "i te 46'ulesc( c6ci ele vor s6 c6l6reasc6 pe spinarea ta. Tu c6l6re"ti aici pe orice para5ol6 spre orice adev6r. Aici 8i se desc0id toate cuvintele fiin8ei "i toate scrinurile vor5elor- orice fiin86 vrea s6 devin6 aici cuv7nt: tot ce devine vrea s6 7nve8e de la tine s6 'r6iasc6,. Aceasta este e<perien8a 4ea privitoare la in spira8ie- nu 46 7ndoiesc c6 ar tre5ui s6 4er'e4 7napoi 4ilenii pentru a '6si pe cineva care poate s694i spun6 este "i a 4ea . E C7teva s?pt?4Dni la r7nd a4 z6cut 5olnav la *enova A ur4at apoi o pri46var6 4elancolic6 la Ro4a unde a4 suportat via8a 9 n a fost u"or. De fapt 46 sup6ra peste 46sur6 acest loc: cel 4ai necuviincios din lu4e pentru autorul lui Farat0ustra: pe care nu9l alesese4 de 5un6voie( a4 7ncercat s6 4? desprind: 9 voia4 s6 a=un' la A^uiia. opusul Ro4ei: 7nte4eiat6 datorit6 du"46niei fa86 de Ro4a: dup6 cu4 "i eu voi 7nte4eia 7ntr9o zi un loc: 7n a4intirea unui ateu si du"4an al 5isericii comme ii !aut, a unei rude foarte apropiate: Friednc0 al doilea: 4atele 74p?rdt al fa4iliei Mo0enstaufen. Dar a fost fatalitatea 7n toate acestea a tre5uit s6 4? re7ntorc Dup6 ce ostenise4 7n c6utarea unui . 8inut anticre)tin, a4 sf7r"it prin a 4? 4ul8u4i cu plana 9arberini. Mi o tea46 c6 odat6 pentru a ocoli pe c7t se poate 4irosurile nepl6cute: a4 7ntre5at c0iar "i lapaSaSzo del ,uirinale dac6 n9au cu4va o ca4era lini"tit6 pentru un filosof. )e o loggia 7n6l8at6 4ult deasupra a4intitei pia a, de pe care se vedea toat6 7ntinderea Ro4ei "i se auzea !ontana 4ur4unnd din ad7ncuri. sa n6scut cel 4ai solitar cint din c7te au fost co4puse vreodat6: Cntecul nopii6 pe vre4ea aceea 74i d6dea tot ti4pul ocol o 4elodie nespus de trist6: al c6rei refren l9a4 re'6sit 7n cuvintele 4ort de ne4urire...; 7ntors 7n vara la locul sf7nt unde 4? lu4inase pri4ul ful'er al '7nduluiK Farat0ustra: a4 dat la iveal6 cartea a doua a sa. Fece zile rni9au fost clea=uns- 7n nici unul din cazuri: nici pentru pri4a: nici pentru a treia "i ulti4a parte n9a4 avut nevoie de 4ai 4ult. OG In iarna ce a ur4at: su5 cerul alcionic al %i"ei: care str6lucea pe a9tunci pentru pri4a data 7n via8a 4ea: l9 a4 dat la iveala pe al treilea Farat0ustra 9 "i era4 'ata. A5ia un an: socotit pentru tot. Multe petice ascunse "i 7n6l8i4i din 74pre=uri4ile %i"ei s7nt pentru 4ine sfin8ite prin clipe de neuitat- acea parte 0ot6r7toare care poarta; titlul ;Despre ta5le9vec0i "i noi ## a fost conceput6 7n ti4pul celui 4ai 'reu urcu" de la sta8iune p7n? la 4inunatele cui5uri 4aure dintre st7ncile Eza 9 suple8ea 4u"c0ilor 4ei a fost 7ntotdeauna 4a<i46: c7nd for8a creatoare cur'ea din 5el"u'. <rupul este entuzias4at( s6 l6s64 sufletul# 7n afara =ocului... A4 fost v6zut adesea dans7nd- pe vre4ea aceea putea4 u45la "apte: opt ore prin 4un8i: f6r6 ur46 de o5oseal6. Dor4ea4 5ine. r7clea4 4ult 9 ca4 de o vi'oare "i r65dare perfecte. O. 7n afara acestor operedezece9zile: anii lui Farat0ustra "i 4ai ales cei dup6 Farat0ustra au fost ani de restri"te f6r6 sea46n. %e4urirea cost6 scu4p- pentru ea se 4oare de 4ai 4ulte ori 7n ti4pul vie8ii. E<ist6 ceva pe care eu 7l nu4esc ranc0iuna 46re8iei( tot ceea ce este 46re8: o oper6: o fapt6: odat6 des?v7r"it?: se 7ntoarce ne7nt7rziat 74potriva celui care a 7nf6ptuit9o. Toc4ai fiindc6 a 7nf6ptuit9o: el este acu4 slab A nu9"i 4ai suport6 fapta: n9o 4ai prive"te 7n fa86. A avea 7n urma ta ceva pe care niciodat6 n9ai avut nevoie s?9l vrei. ceva de care este le'at nodul destinului o4enirii 9 "i pe care acu4 tre5uie s?9l por8i tu@...

Te strive"te aproape... Ranc0iuna 46re8iei@ Mai este si altceva: 7n'rozitoarea lini"te pe care o auzi 7n =urul t6u. in'ur6tatea are "apte piei( ni4ic nu trece prin ea. Te apropii de oa4eni: salu8i prieteni( o nou6 pustietate: nici o privire nu te 4ai saluta. 7n cel 4aiD5un caz: un soi de revolt6. A4 si48it o ase4enea revolt6 cu intensit68i foarte diferite: dar aproape de la oricine 74i era apropiat( se pare c6 ni4ic nu =i'ne"te 4ai 4ult dec7t a l6sa dintr9o dat6 s6 se si4t6 o distant6 9 naturile nobile care nu "tiu s6 tr6iasc6 f6r6 s6 venereze s7nt rare Un al treilea lucru este sensi5ilitatea a5surd6 a pielii la 7n8ep6turile 4ici: un fel de neputin86 7n fa8a a tot ce este 46runt. Aceasta 4i se pare deter4inat6 de risipa uria"a a tuturor for8elor defensive: risip6 ce constituie pre4isa oric6rei fapte creatoare: oric6rei fapte pornite din ceea ce este 4ai propriu: 4ai l6untric "i 4ai profund 7n fiin8a noastr6. )rin aceasta micile capacit68i defensive s7nt 7n65u"ite- ele nu 4ai s7nt 74prosp6tate cu ener'ie. 7ndr6znesc s? 4ai se4nalez c6 di'estia devine 4ai dificil6: 4i"carea nu face pl6cere: c? devii prea e<pus senza8iilor de fri': precu4 "i ne7ncrederii 9 ne7ncredere care 7n nu4eroase cazuri este OI doar o eroare etiolo'ic6. 7ntr9o ase4enea stare: a4 si48it o dat6 apropierea unei cirezi de vaci 7nc6 7nainte de9a o vedea prinDrevenirea unor '7nduri 4ai 5l7nde: 4ai prietenoase9 aceasta purta cu sine c6ldur6... Aceast6 oper6 vor5e"te pentru ea 7ns6"i 6 l6s64 la o parte poe8ii( poate c6 niciodat6 n9a fost creat ceva dintr9un ase4enea prisos de for86. Conceptul 4eu al dionisiacului a devenit aici fapta cea 4ai 7nalt6( ase4uit cu ea: tot restul operelor u4ane pare s6r6c6cios "i li4itat. C6 un *oet0e: un 0a2espeare n9ar putea s6 respire nici o clip6 7n aceast6 at4osfer6 de uria"6 pati46 "i 7n6l8i4e: c6 Dante pus l7n'6 Farat0ustra este doar un si4plu credincios "i nu acela care a5ia cieea ( adev6rul: un spirit care domne)te asupra lumii, un destin 9: c6 poe8ii Vedelor s7nt preo8i nici 46car vrednici de a dezle'a t6lpile sandalelor unui Farat0ustra: toate acestea s7nt pu8ine "i nu creeaz6 nici o idee despre distan8a: despre sin'ur6tatea a urie 7n care tr6ie"te opera aceasta. Farat0ustra are dreptul etern de a spune( 7nc0id cercuri 7n =urul 4eu "i 'rani8e sfinte( tot 4ai pu8ini urc6 cu 4ine pe 4un8i tot 4ai 7nal8i 9 construiesc un 4unte din 7n6l8i4i tot 4ai sfinte# a reuni4 laolalt6 spiritul "i 5un6tatea tuturor sufletelor 4ari( toate 74preun6 n9ar fi 7n stare s6 produc6 o cuv7ntare a lui Farat0ustra. cara pe care o urc6 "i o co5oar6 el este uria"6- el a v6zut 4ai departe: a vrut 4ai 4ult: a putut 4ai 4ult dec7t oricine. Acest spirit ce 7ncuviin8eaz6 4ai 4ult dec7t oricare altul: contrazice cu fiecare cuv7nt al sau( 7n el toate opozi8iile se contopesc 7ntr9o unitate nou6. For8ele cele 4ai 7nalte "i 4ai ad7nci ale naturii o4ene"ti: ceea ce este 4ai dulce: 4ai u"uratic "i 4ai 7nsp?i47nt?tor. toate cur' cu si'uran86 ne4uritoare dintr9un sin'ur ;izvorinainte de el nu se "tia ce 7nse4an6 7n6l8i4e "i ad7nci4e. se "tia "@ 4ai pu8in ce este adev6rul. %u e<ist6 nici un 4o4ent 7n aceast6 revelare a adev6rului care s6 fi fost anticipat: '0icit de vreunul dintre cei 4ai 4ari. %u e<ist6 nici o 7n8elepciune: nici o cercetare a sufletelor. nici o art6 a vor5irii 7nainte de Farat0ustra- ceea ce este 4ai apropiat: 4ai co4un vor5esc aici despre lucruri ne4aiauzite. Cu'etarea ce vi5reaz6 de pasiuneelocin8a ce a devenit 4uzic6( ful'ere azv7rlite spre viitori4i 7nc6 necunoscute. Cea 4ai 4are putere de si45olizare care a e<istat p7n? acu4 este s6rac6 "i este un =oc pe tn*' aceast6 re7ntoarcere a li45ii la firescul i4a'inii. i cu4 co5oar6 Farat0ustra "i spune fiec6ruia ceea ce este 4ai 5inevoitor @ Cu ce mini 'in'a"e ii apuc6 "i pe adversarii s6i. preo8ii: suferind cu ei. pentru ei # Aici o4ul OH este dep6"it 7n fiecare clip6: no8iunea de suprao4 devine cea 4ai 7nalt6 realitate 9 tot ceea ce a fost considerat p7n? acu4 46re8 la o4 zace la o dep6rtare nesf7r"it6 sub el. Alcionis4ul: pasul u"or: o49 niprezen8a r6ut68ii "i trufiei 74preun6 cu tot ce 7l 4ai caracterizeaz6 pe Farat0ustra n9a Dfost nici 46car visat vreodat6 ca esen8ial pentru 46re8ie. i toc4ai 7n aceast6 7ntindere a spa8iului: 7n aceast6 ac9 cesi5ilitate pentru cei ce s7nt opu"i: Farat0ustra se si4te drept !orma suprem a tot ce e#ist6 cel ce ascult6 cu4 o define"te va renun8a s6 caute ceva ce ar putea s?9i se4ene. ufletul care are scara cea 4ai lun'6 "i poate co5or7 cel 4ai ad7nc: sufletul cel 4ai cuprinz6tor ce poate aler'a: r6t6ci "i 0oin6ri c7t 4ai departe de el 7nsu"i. cel 4ai necesar: care se arunc6 cu desf6tare 7n 7nt74plare: sufletul ce fiin8eaz6 "= vrea s6 intre 7n devenire: sufletul ce are "i vrea s6 intre 7n voin86 "i dorin86: care fu'e de sine 7nsu"i: prinz7ndu9se din ur46 7n cercurile cole 4ai lar'i: sufletul cel 4ai 7n8elept: care 7ncura=eaz6 cel 4ai fer4ec6tor ne5unia. care se iu5e"te cel 4ai 4ult pe sine 7nsu"i. 7n care toate lucrurile 7"i au cur'erea "i revenirea: flu<ul "i reflu<ul lor 9 0ar aceasta este ns)i noiunea de 0ion+sos. & alt6 considera8ie conduce la acelea"i concluzii. )ro5le4a psi0olo'ic6 a tipului Farat0ustra este 7ntre5area cu4 de acela care spune nu "i nea'6 7n fapte tot ceea ce a fost 7ncuviin8at p7n? acu4 7ntr9o 46sur6 ne4ai7nt7lnit?. poate fi cu toate acestea opusul unui spirit ne'ator- cu4 de un spirit care poart6 cea 4ai 4are 'reutate a destinului: care poart6 o 4isiune fatal6: poate fi totu"i cel 4ai u"or "i 4ai de dincolo 9Farat0ustra este un dansator- cu4 de acela care are cea 4ai puternic6: cea 4ai 7nsp?i47nt?toare 7n8ele'ere a realit68ii: care a '7ndit ideile cele 4ai profunde #

nu '6se"te totu"i nici o o5iec8ie fa86 de e<isten86: nici c0iar fat6 de eterna re7ntoarcere a acesteia: 9 ci 4ai cur7nd un te4ei 4ai 4ult spre a fi el nsu)i eterna 7ncuviin8are a tuturor lucrurilor uria"a "i ne46r'inita 7ncuviin8are a lui da "i a4in... in toate a5isurile 74i port 7ncuviin8area ce 5inecuv7nteaz6... Dar aceasta este nc o dat conceptul lui 0ion+sos. O$

1
Ce ii45? va folosi un ase4enea spirit c7nd va vor5i doar cu sine Rnsu"i> Li45a=ul ditirambului. Eu s7nt inventatorul ditira45ului. Asculta8i cu4 vor5e"te Farat0ustra cu sine nainte de rsritul soarelui +III: #H,( 7nainte de 4ine nici o li456 n9a "tiut s? e<pri4e o ase4enea fericire de s4arald: o ase4enea 'in'6"ie du4nezeiasc6. C0iar "i cea 4ai ad7nc6 triste8e a unui astfel de DionBsos devine ditira45- iau ca e<e4plu Cntecul nopii, ne4uritoarea t7n'uire de a fi os7ndit s? nu iu5e"ti: datorit6 5el"u'ului de lu4in6 "i putere ( a naturii tale solare. E noapte( acu4 vor5esc 4ai tare toate f7nt7nile 87"nitoare. i sufletul 4eu este o f7nt7n6 87"nitoare. E noapte( a5ia acu4 se trezesc toate c7ntecele 7ndr6'osti8ilor. i sufletul 4eu este c7ntul unui 7ndr6'ostit. In 4ine s6l6"luie"te ceva nepotolit "i de nepotolit: care vrea s? "i 7nal8e 'lasul. 7n 4ine s6l6"luie"te o sete de iu5ire care vor5e"teDea 7ns6"i 7n 'raiul iu5irii. Lu4in6 s7nt( o de9a" fi noapte@ Dar aceasta este sin'ur6tatea 4ea: c6 s7nt 7nv6luit de lu4in6. &: de a" fi u45r6 "i 7ntuneric@ Cu4 a" vrea s? su' la s79nul lu4inii@ i pe voi voia4 7nc6 s6 v6 5inecuv7ntez: voi 4icu8e stele str6lucitoare "i licurici de9acolo de sus@ 9 "i s? fiu fericit de darul vostru de lu4in6. Dar eu tr6iesc 7n propria94i lu4in6: a5sor5 din nou fl6c6rile care iz5ucnesc din 4ine. %u cunosc fericirea celui ce ia- "i a4 visat adesea c6 a K9\ . fura tre5uie sa fie o fericire 4ai 4are dec7t a lua. 6r6cia 4ea este ca 47na nu 4i se odi0ne"te niciodat6 7n a d6rui( invidia 4ea este c6 v6d oc0i ce9 a"teapt? "i nop8ile lu4inate ale dorului. &: nefericire a tuturor celor ce d6ruiesc@ &: 7ntunecare a soarelui 4eu@ &: dorin86 nest6vilit6 de a dori@ N: foa4e arz6toare 7n sa8ietate@ Ei iau de la 4ine( dar oare le 4ai atin' sufletul > E ( pr6pastie 7ntre a lua "i a da- "i cea 4ai 4ic6 pr6pastie va fi ulti4a peste care se va arunca un pod. Din fru4use8ea 4ea se na"te o foa4e( a" vrea s? fac r?u celor pe care 7i lu4inez: a" vrea s?9i =efuiesc pe cei c6rora le9a4 d6ruit( a"adar s7nt fl?47nd de r6utate. GN Retra' 47na c7nd o 47n? se9ntinde de=a spre ea( ase4enea cascadei care 4ai ezit6 7n c6dere( a"adar s7nt fl?47nd de r6utate. & ase4enea r6z5unare '7nde"te 5el"u'ul 4eu: o ase4enea r6utate izvor6"te din sin'ur6tatea 4ea. Fericirea 4ea de a d6rui a 4urit prin d6ruite: virtutea 4ea a o5osit de prea plinul ei@ Cine d6ruie"te 4ereu este 7n pericol dea pierde ru"inea- cine 74parte 4ereu are 47na "i ini4a 56t6torite de at7ta 74p6r8ire. &c0iul 4eu nu 4ai l6cri4eaz6 7n fa8a ru"inii celor care cer- 4ina 4ea a devenit prea nesimit(are pentru tie4urul rn7inilor u4plute. De unde venea lacri4a oc0ilor 4ei "i puful ini4ii 4ele> &. sin'ur6tate a tuturor celor ce d6ruiesc # &: t6cere a tutui or celor ce IurnineaS?@ Mul8i sori se roiesc 7n spa8iul pustiu( ei vor5esc cu lu4ina lor c6tre tot ce este 7ntunecat 9 pentru 4ine tac. &: aceasta este du"46nia lu4inii fa86 de ceea ce este lu4inos( ea 7"i ur4eaz6 c6ile. %edrept cu ceea ce luminea/ n str6fundul ini4ii: rece fa86 de sori 9 a"a se rote"te orice soare. orii 7"i ur4eaz6 c6ile ase4enea unui ura'an. Ei ascult6 de voin8a lor ne7nduplecat6: acoasta este r6ceala lor. &: voi 7ntuneca8ii: voi nocturnii s7nte8i sin'urii care produce8i c6ldur6 din ceea ce este lu4ino"i Voi s7nte8i sin'urii care 5e8i laptele "i 47n'7ierea din u'erul lu4inii@ A0: '0ea8a 46 7ncon=ura: 47na R4i atde din cauza '0e8ii@ A0: este o sete 7n 4ine: care t7n=e"te dup6 setea voastr6. E noapte a0: de ce tre5uie s6 fiu lu4in6 @ i sete de tene5re@ i sin'ur6tate@ E noapte( acu4 iz5ucne"te din 4ine dorin8a ca un izvor: tln=esc spre cuv7nt. E noapte: acu4 vor5esc 4ai tare toate f7nt7nile 87"nitoare i sufletul 4eu este o 77nt7n? 87"nitoare. E noapte acu4 se trezesc #nte#ele 7ndr6'osti8ilor. i sufletul 4eu este c7ntul unui 7ndr6'ostit.
01

H. %iciodat6 nu s9a scris: nu s9a si48it: nu sa suferit astfel( a"a sufer6 un zeu. un DionBsos. R6spunsul la un

ase4enea ditira45 al 7nsin'ur6rii sorilor in lu4in6 ar fi *riadna... Dar cine "tie 7n afar6 de 4ine ce este Ariadna@... )entru toate aceste eni'4e n9a avut 7nc6 ni4eni p7n? acu4 c0eia: 46 7ndoiesc c0iar c6 cineva ar fi v6zut aici vreo eni'46. Farat0ustra 7"i deter4in6 odat6 cu severitate 4enirea 9 este "i 4enirea 4ea 9. ca s6 nu se poat6 7n"ela asupraDsensului: el 7ncuviin8eaz6 "n' la =ustificare: p7n? la 47ntuirea c0iar "i a tuturor celor trecute U45lu printre oa4eni ca printre fra'4ente ale viitorului( ale acelui viitor pe care 7l privesc. i aceasta este 7ntrea'a 4ea n6zuin86: de a reuni 7ntr9un 7ntre' tot ce este fra'4ent "i eni'46 "i soart6 cu4plit6. i cu4 a" suporta s6 fiu o4. dac6 ornu@ n9ar fi "i poet "i dezle'6tor de eni'4e "i 47ntuitor al sor8ii > * mintui cele trecute "i a transfor4a toate au fost 7n a"a a4 vrut s6 fie @ L doar aceasta este pentru 4ine 47ntuire intr9un alt loc. el deter4in6 at7t de sever c7t este cu putin86 coea ce poate fi pentru el nu4ai o4ul. L nu un o5iect al dra'ostei: 5a c0iar al 4ilei 9 Farat0ustra a devenit st'"n "i asupra marelui de gust fa86 de o4pentru el o4ul este ceva lipsit de for46: o 4aterie: o piatr6 ur7t? care are nevoie de sculptor A nu 4ai voi: a nu 4ai pre8ui "i a nu 4ai crea: o. fie94i aceast6 4are o5oseal6 pururea departe @ i 7n cunoa"tere si4t nu4ai pl6cerea voin8ei 4ele de a ;K L z64isli "i. de a deveni "i dac6 7n cunoa"terea 4ea e<ist6 nevinov68ie: aceasta se 7nt74pl? pentru c6 7n ea se afi" voina mea de mislire. Aceast6 voin86 49a ade4enit departe de Du4nezeu "i de el. ce9ar 4ai fi de creat dac6 zeii 9 ar fi aiciD > Dar 46 tn7n? 4ereu spre o4 dorin8a 4ea arz6toare de crea8ie- a"a cu4 este 47nat ciocanul spre piatr6. A0. voi oa4eni: o statuie 74i doar4e n piatr6: statuia statuilor@ A0. de ce tre5uie s6 doar46 7n cea 4ai dur6. 7n cea 4ai ur7t? piatr6@ Bi acum ciocanul meu se de lnuie n!iortor Cmpotriva temniei sa1e Din piatr6 sar a"c0ii ce94i "asa 4ie@ GJ Vreau s9o des?vlr"esc: c6ci a venit la 4ine ( u45r6. 9 cel 4ai tainic "i 4ai u"or dintre toate lucrurile a venit o dat6 la 4ine @ Fru4use8ea suprao4ului a venit la 4ine ca u45r6( ce94i 4ai pas6 9 de zei@... Relev un ulti4 punct de vedere( versul su5liniat 74i ofer6 prile=ul. Drept condi8ii pentru 7nf6ptuirea unei 4eniri dionisiace s7nt t6ria ciocanului: ns)i bucuria de a distruge. I4perativul fi8i tari;: cea 4ai profund6 certitudine c? top creatorii snt tari, reprezint6 adev6rata pecete a unei naturi dionisiace.

Dincolo de 5ine si de r?u 2reludiu al unei +il(s(+ii a 3iil(rului

1.
arcina anilor ce vor ur4a de acu4 7nainte era indicat6 at7t de strict c7t este cu putin86. Dup6 ce partea de 7ncuviin8are a 4enirii 4ele se 7nc0eiase: ut4a partea de ne'are: prin cuv7nt "i !apt: reevaluarea valorilor de p7n? acu4: r6z5oiul cel 4are: provocarea unei zile a deciziei. Aici este luat6 7n sea46 "i c6utarea 7nceat6 a celor apropia8i: a acelora care din t6rie mi%ar fi 7ntins 47na ntru distrugere. Incep7nd de aici toate scrierile 4ele s7nt c7rli'e cu 4o4eal6( poate c? 46 pricep 4ai 5ine ca al8ii la pescuit>... Dac6 nu s9a prins ni4ic: nu e vina 4ea. -ipseau pe)tii...
2.

Aceast6 carte +#HHG, este 7n esen86 o critic a modernitii, f6r6 a se e<clude "tiin8ele 4oderne: artele 4oderne: nici c0iarD politica 4oderna: al6turiDde indicarea unui tip opus: care este at7t de pu8in 4odern c7t este cu putin86: a unui tip no5il: a unui tip ce 7ncuviin8eaz6: 7n acest din ur46 sens: cartea este ( "coai? a 'entilo4ului: no8iunea fiind luat6 7ntr9un 4od 4ai spiritual "i 4ai radical dec7t a fost luat6 GC vreodat6. Tre5uie s6 ai cura= c0iar "i nu4ai pentru a9l suporta: tre5uie s6 nu fi 7nv68at ce 7nsea4n6 frica... Toate lucrurile de care este 47ndr6 vre4ea noastr6 s7nt resi48ite ca o contrazicere a acestui tip: aproape ca 4aniere proaste: de Dpild6 vestita o5iectivitate: co4pasiunea pentru to8i cei ce sufer6;: si48ul istoric; cu su5ordonarea sa 7n fa8a 'ustului str6in: cu te4enelele 7n fa8a unor petits !ais, D "tiin8ificitate?D. Daca ne '7ndi4 c6 aceast6 carte i9a ur4at lui Farat0ustra: se '0ice"te poate "i re'i4ul dietetic c6ruia 7i datoreaz6 na"terea sa &c0iul r6sf68at de necesitatea cople"itoare de a privi departe 9 Farat0ustra este 4ai perspicace dec7t 8arul 9 este o5li'at aici s6 cuprind6 cu ascu8i4e ceea ce se afl6 7n i4ediata apropiere: ti4pul: "i tot ce ne 7ncon=oar6. e va '6si 7n toate p6r8ile ei: dar 4ai ales 7n for46: o aceea"i p6r6sire voit a instinctelor care au f6cut posi5il6 na"terea unui Farat0ustra. )e pri4ul plan se afl6 rafina4entul: 7n for46: 7n inten8ie: 7n arta tcerii, iar psi0olo'ia este 47nuit? cu o duritate "i cruzi4e 46rturisite: 9 c6r8ii 7i lipse"te orice vor56 5l7nd?... Toate acestea odi0nesc( dar cine '0ice"te p7n? la ur46 ce fel de odi0n6 recla46 o ase4enea risip6 de 5un6tate cu4 este Farat0ustra>... Vor5ind teolo'ic 9 asculta8i: c6ci eu vor5esc rar ca teolo' 9 Du4nezeu 7nsu"i a fost acela careDla c6p6tui zilei de 4unc6 sa a"ezat ca "arpe su5 ar5orele cunoa"terii( se odi0nea de faptul de a fi Du4nezeu... F6cuse totul prea fru4os... Dracul nu este altceva dec7t leneveala lui Du4nezeu 7n fiecare a "aptea zi...

+enea($gia !$ra(ei

$#era #$(e!ic&

Din punctul de vedere al e<pri46rii: inten8iei "i artei de a surprinde: cele trei dizerta8ii din care se co4pune aceast6 'enealo'ie s7nt poate cele 4ai nelini"titoare lucruri care s9au scris vreodat6 Dup6 cu4 se "tie: DionBsos este "i zeul 7ntunericului De fiecare dat6 un 7nceput 4enit s6 nsele, rece: "tiin8ific: c0iar ironic: 7n 4od inten8ionat pri4 plan: 7n 4od inten8ionat a46'itor. Treptat 4ai 4ult6 nelini"te- ful'ere izolateadev6ruri foarte nepl6cute care se aud din ce 7n ce 4ai tare: vuind surd din dep6rt6ri: 9 p7n? c7nd este atins 7n sf7r"it un fe4po !eroce, 7n care totul este 47nat 7nainte cu o 7nfrico"6toare 7ncordare La sf7r"it. de fiecare dat6 7n 4i=locul tunetelor a5solut ns"'imnt't(are, un nou adev6r vizi5il printre norii 'ro"i. Adev6rul primei dizerta8ii este psi0olo'ia cre"tinis4ului: na"terea cre"tinis4ului din spiritul resen9 GE
timentului -i nu, #um se #rede, din "s"irit, % ( #(ntrami-#are, "(tri&it naturii el, marea ridi#are m"(tri&a d(minaiei n(4ilel(r &al(ri. Cea f-adoua di/ertale red "si5(l(*ia #(n-tiinei, a#easta nu este. du" #urn se #rede, "&(#ea lui Dumne/eu n (m', 6 #i instin#tul #ru/imii #are se nt(ar#e na"(i, atun#i #nd nu se mai "(ate des#r#a s"re e7teri(r. Cru/imea este s#(as ai#i "entru "rima dat la lumin #a una dintre temeliile #ele mai &e#5i -i mai *reu de *ndit ale #ulturii. 8 treia di/er%taie rs"unde la ntre4area asu"ra (ri*inii "uterii n+ri#(-t(are a idealului as#eti#, a idealului "re(il(r, #u t(ate # a#esta este Idealul dunt(r "rin e7#elen, &(ina de a muri, un ideal al de#adenei Rs"uns, nu "entru # Dumne/eu este a#ti& n s"atele "re(il(r, #um se #rede, #i taute de mieux - "entru # "n' a#um era sin*urul ideal, "entru # nu a&ea #(n#urent. C#i (mui &rea mai de*ra4 neantul de#t s nu &rea"... n "rimul rind li"sea un contraideal pn la Zarathustra. 8rn +(st neles Trei studii "reliminare 5(t'rit(are ale unui "si5(l(* "entru 1 ( ree&aluare a tutur(r &al(ril(r. 8#east #arte #(nine "rima "si5(l(*ie a "re(tului.

A4ur'ul zeilor Cu4 se f7losofeaz? cu ciocanul

1. 8#east s#riere de ni#i 19 de "a*ini, &(i(as -i +unest #a t(n. un dem(n #are rde %. ("era un(r att de "uine /ile net nu m n#umet s le s"un numrul, #(nstituie n *enere ( e7#e"ie "rintre #ri, nu e7ist #e&a mai 4(*at n #(ninut, mai inde"endent, mai /*uduit(r : mai rut#i(s. Da# &rei sa & +a#ei re"ede ( Ima*ine des"re 5ara4a4ura #are d(mnea nainte de mine, n#e"ei #u a#east s#riere. Ceea #e se nume-te '/eu" n titlu este "ur -i sim"lu #eea #e se numea "n' a#um ade&r. Amurgul eilor ! s"us de%a dre"tul, se s+r-e-te #u &e#5iul ade&r...
1

2.

%u e<ista realitate: niciD idealitateD care s6 nu fi fost atins6 7n aceast6 scriere +atinsa( ce eufe4is4 prudent@..., %u nu4ai zeii ne4uritori: ci "l cei 4ai tineri: deci cel 4al sl65i8i d.e v7rst?. Ideile 4oderne: 5un6oar6. Un v7nt puternic 5ate printre po4i "l peste tot cad fructe 9adev6ruri. Este aici risipa unei toa4ne prea 5o'ate( te 74piedici 7n adev6ruri: 5a c0iar le 4ai "i calci: zdro5indu9le L s7nt prea 4ulte.: Dar ceea ce po8i aduna 7n 47inl nu;: 4al feste ceva 7ndoielnic: acestea s7nt 0ot?r7ri. %u4ai eu a4 7n 47n? nor4a pentru adev6ruri: nu4ai eu pot s6 0ot6r6sc Ca9 "i c7nd 7n 4ine ar fi crescut o a doua con)tiin, ca "i cu4 ;voin8a ar fi aprins 7n 4ine o lu4in6 deasupra c6ii oblice$pe care ea 'onea p7n6 acu4 7n =os... Calea oblic 9 era nu4it6 dru4ul spre ;adev6r... 9a sf7r"it cu orice pornire o5scur6 : toc4ai o4ul bun "tia cel 4ai pu8in dru4ul 5un.. i o spun cu toat6 seriozitatea: ni4eni nu a "tiut 7nainte de 4ine dru4ul cel 5un: dru4ul 7n sus( a5ia 7ncep7nd cu 4ine e<ist6 din nou n6de=de: 4eniri: dru4uri de parcurs pentru cultur6 9 eu snt voiosul vestitor... Toc4ai de aceea s7nt "i destin C. 7ndat6 dup6 7nc0eierea operei a4intite 4ai sus "i f6r6 a 4ai pierde nici c0iar o zi: a4 atacat sarcina i4ens6 a reevalurii, cu un senti4ent suveran de 47ndrie: nee'alat de ni4ic: si'ur 7n fiecare clip6 de ne4urirea 4ea "i 'rav7nd se4n dup6 se4n: cu si'uran8a unui destin: 7n ta5le de 5ronz. )refa8a sa n6scut la C septe45rie #HHH( ie"ind di4inea8a afar6: dup6 ce o scrisese4: 49a4 7nt7lnit cu cea 4ai fru4oas6 zi pe care &5erEn'adin 4ia oferit9o vreodat6 9transparent6: in culori arz6toare: cuprinzind toate contrastele: toate nuan8ele dintre '0ea86 "i sud. A4 p6r6sit ils9M6ria a5ia la JN septe45rie: fiind oprit de inunda8ii "l r?47n7nd p7n? la ur46 sin'urul oaspete al acestui loc 4inunat: c6ruia recuno"tin8a 4ea vrea s6i fac6 darul unui nu4e ne4uritor. Dup6 o c6l6torie cu peripe8ii: c0iar "i cu pri4e=die de 4oarte 7n Corno: care era inundat "i unde a=unsese4 t7rziu 7n noapte: a4 sosit 7n dup6 a4iaza zilei de J# la Torino: locul 4eu veri!icat, re"edin8a 4ea de acu4 7nainte. Ml9a4 reluat locuin8a pe care o avusese4 "i 7n pri46var6: via Carlo Al5erto G: III: in fa8a 7ntinsului palat Cari'nano. unde s9a n6scut Vittori_ E4anuele. cu priveli"tea spre piaD a Carlo Al5erto "i 4ai departe spre coline. F6r6 "ov6ire "i f6r6 a 46 l6sa a56tut nici o clip6: 49 a4 apucat din nou de lucru( r?47nea de ter4inat doar ulti4ul sfert din lucrare La CN septe45rie 4are victorie-

66
ziua a "aptea: pli45are; lene"6 a unui zeu dea lun'ul r7ului )o in aceea"i z@ a4 4ai scris "i pre!aa la A4ur'ul zeilor. corectura colilor de tipar a fost recrearea 4ea 7n luna septe45rie. %9a4 tr6it niciodat6 o ase4enea toa4n6: nici na". fi crezut c6 a"a ceva ar fi cu putin86 pe p?47nt 9 un Claude Lorrain 74pins la nosfir"it. fiecare zi de aceea"i nest6vilit6 perfec8iune.

CuSul YVsi'iUT & pro5le46 a 4uzican8ilor

)entru o apreciere dreapt6 a acestei scrieri tre5uie s6 suferi pentru soarta 4uzicii ca de o ran6 desc0is6 )untru ce suf6r atunci c7nd suf6r. pentru destinul 4uzicii> )entru c6 4uzicii i s a r6pit caracterul de trans 9 fi'urare a lu4ii "i de 7ncuviin8are: c6 a a=uns 4uzica decaden8ei "i nu 4ai este fluierul lui DionBsos. Ad4i87nd 7ns6 c6 pro5le4a 4uzicii este resi48it6 ca p pro5To4? proprie, ca istoria propriei suferin8e: atunci scrierea aceasta va fi '6sit6 plin6 de scrupule "i peste 46sur6 de 5find6. A fi vesel 7n astfel de cazuri: persiffindu te "i pe tine cu 5un6tate 9 ridendo dicero severum, unde verurn dicere ar =ustifica orice aspri4e 9 aceasta este 7ns64i u4anitatea Cine se 7ndoie"te de fapt c6 4ie: ca vec0i artilerist ce s7nt. 74i st6 7n putin86 s6 7ndrept piesele 4ele de artilerie 'rea 74potriva tui 1a'ner ! Dar a4 p6strat pentru 4ine tot ce era 0ot?r7tor 7n aceast6 privin8a K l9a4 iu5it pe 1a'ner )7n? la urrn? 7n spiritul "i9 pe calea sarcinii 4ele st6 un [tac la adresa unui necunoscut 4ai distins: care nu poate fi '0icit u"or de cineva K o0. 4ai a4 de dat 7n vilea' al8i necunoscu8i. cu totul al8ii decit un Ca'ltostro al 4uzicii L "i desi'ur 7nc6 4ai 4ult un atac asupra na8iunii 'er4ane: care devine din ce in ce 4ai inert6 "i instinctual 4ai s6rac6: 4ereu 4ai cinstita 7n lucrurile spirituale: care 4er'e 7nainte cu o poft6 de invidiat: "i 7n'0ite: f6r6 'reut68i de di'estie: "ttin8ificltatee: dra'ostea cre"tineascaD. Ia fel ca "i antise4itis4ul: voin8a de putere +de i4periu , ca "i evan'0elia celor u4ili.. Aceast6 lips6 de p6rtinire intre contra4 ` Aceast6 neutralitate "i dezinteresare 5ucal6 D Acest si48 da dreptate ai cerului 'urii 'er4ane: care acord6 tuturor drepturi e'ale: care '6se"te totul 'ustos. F6r6 nici o 7ndoial6 c6 'er4anii sint ideali"ti C7nd a4 vizitat

67
ulti4a dat6 *er4ania a4 '6sit 'ustu@ 'er4an str?dulndu9se s6 acorde acelea"i drepturi lut 1a'ner si tro4petistului de la 622in'en: a4 fost eu 7nsu4i 4artor c7nd sa 7nfiin8at ta Leipzl' o asocia8ie Llszt 7n cinstea 4aestrului Meinric0 c0iitz: unul dintre cei 4ai autentici "i 4ai 'er4ani 4uzicieni: 'er4an 7n sensul vee0i al cuv7ntului: nu si4plu 'er4an al I4periului: cu scopul cultiv6rii si r6sp7ndirii viclenei 4uzici 5iserice"ti. F6r6 nici o 7ndoiala: 'er4anii sint Ideali"ti... J. Dar aici ni4ic nu 46 va 74piedica s6 devin 'rosolan "i s6 ie spun 'er4anilor c7teva adev6ruri aspre alt!el cine o va !ace" Vor5esc despre i4oralitatea lor 'n historicis %u nu4ai c6 la istoricii 'er4ani sa pierdut cu totul vi iunea de ansamblu pentru 4ersul: pentru valorile culturii: "i c6 sini cu to8ii 46sc6rici ai politicii +sau ai 5isericii, aceast6 privire de ansa45lu este proscris c0iar de el 7n"i"i 7n pri4ul r7nd tre5uie s6 fii 'er4anD: s6 fii rasa. a5ia apoi po8i s6 decizi asupra tuturor valorilor "i nonvalorilor in historicis A s6 le sta5ile"ti. *er4an este un ar'u4ent: *er4ania. *er4ania 4ai presus de orice este un principiu 'er4anicii reprezint6 ordinea 4oral6 a lu4ii; 7n istorie- 7n raport cu impeDium romanum ei sint purt6torii li5ert68ii. 7n raport cu secolul al .VIII9lea: ei s7nt restauratorii 4oralei: ai i4perativului cate'oric. E<ist6 un 4od i4perial 'er4an de a scrie istoria: e<ist6 46 te4 "i un 4od antise4it de a o scrie K e<ist6 o scriere de curte a Istoriei "i do4nului von Treitsc02e nu ia fost ru"ine... Recent o =udecat6 de idiot in historicis, o propozi8ie a esteticianului "va5 Visc0er: din fericire decedat a f6cut ocolul ziarelor 'er4ane ca un adev6r la care orice 'er4an trebuie s( subscrie Rena"terea " Refor4a: nu4ai a47ndou? R4preun6 constituie un 7ntre' 9 rena"terea estetic6 "i rena"terea spiritual6 . in fa8a unor ase4enea propozi8ii a=un' la cap6tul r65d6rii "i si4t pl6cerea: o resi4t c0iar ca o datorie: s6 le spun odat6 'er4anilor tot ce au de=a pe con"tiin86. <oate marile crime culturale a patru secole le au pe con)tiin5 i tot 4ereu din acela"i 4otiv: din cauza fu'ii lor interioare 7n Dfa8a realit68ii: care este "i fu'a de adev6r: din nesinceritatea devenit6 le ei instinctiv6: din idealis4 *er4anii au Mpsit Europa de str7n'erea rodului: de sensul ulti4ei 4ari epoci: a epocii Rena"terii. 7ntr9un 4o4ent 7n care ap6ruse o ordine 4ai 7nalt6 a valorilor: cind cele no5ile: care 7ncuviin8eaz6 via8a: care constituie o c0ez6"ie a viitorului: a=unseser6 victorioase pe scaunul celor opuse: al valorilor decadenei > p(trun ind pin( n instincte5E/ celor care stteau acolo F Lut0er acest c6lu'6r funest a restaurat 5iserica "l ceea ce este

6"
de o 4ie de ori 4ai r?u: a restaurat cre"tinis4ul. 7n 4o4entul 7n care !usese nvins. Cre"tinis4ul acesta negare a voinei de a tri devenit6 reli'iei... Lut0er: un c6lu'6r i4posi5il: care datorit6 neputin8ei sate a atacat 5iserica "i 9 drept consecin86@ a restaurat9o. Catolicii ar avea toate 4otivoie s6 cele5reze 6r56torile lui Lut0er "i s6 co4pun6 cintece pentru Lut0er... Lut0er 9 "l rena"terea 4oral6 @ La dracu cu toat6 psi0olo'ia@ F6r6 7ndoial6: 'er4anii s7nt ideali"ti Dup6 ce: cu pre8ul unei e<traordinare vite=ii "i dep6"iri de sine: se a=unsese ta un 4od de '7ndire onest: neec0ivoc: pe deplin "tiin8ific: 'er4anii au "tiut s? '6seasc6 de dou6 ori c6i ascunse c6tre vec0iul IdealD. 74p6c6ri 7ntre adev6r "i D ideal. 7n esen86 for4ule pentru dreptul la respin'erea "tiin8ei: pentru dreptul la minciun Lei5niz "i 3ant K aceste dou6 piedici 4a<i4e pe calea Europei spre lealitatea intelectual6 # in fine. c7nd pe punDea dintre dou6 secole de decaden86 a devenit vizi5il6 o !orce ma%eure de 'eniu "i voin86: destul de puternic6 pentru a ` rea din Europa o unitate politica "i economic 7ndreptat6 spre scopul 'uvern6rii 4ondiale. 'er4anM cu aie lor r6z5oaie de eli5erare au lipsit Europa de sensul: de 4inunea sensului 7n e<isten86 care a fost %apoleon L

"i cu aceasta ei au pe con"tiin86 tot ce sa 7nt74plat 4ai apoi. tot ceea ce ave4 ast6zi: aceast6 5oal6 "= lipsa de =udecat6 potrivnic6 culturii care e<ist6: na8ionalis4ul: aceasta nevrose naionale de care sufer6 Europa. aceasta eternizare a 4icilor for4a8ii statale 7n Europa: a politicii mici: ei au lipsit Europa 7ns6"i de sensul ei: de raiune > au adus9o 7ntr9o 7nfund6tur6. Cunoa"te cineva 7n afar6 de 4ine 5 cale de ie"ire din aceast6 7nfund6tur6> Este o 4enire destul de 4are s? legi din nou popoarele>... C. i la ur4a ur4ei: de ce s6 nu94i e<pri4 56nuiala> *er4anii vor 7ncerca "i in cazul 4eu totul pentru a na"te un "oarece dlntr9un destin cople"itor Fin6 acu4 el sau co4pro4is 7n le'6tura cu 4ine "i 46 7ndoiesc c6 vor proceda 4ai 5ine 7n viilor A0. c7t de 4ult 74i doresc s? fiu aici un r?u profet@.. 7nc6 de pe acu4 cititorii "i auditorii 4ei fire"ti s7nt ru"i: scandinavi "i francezi K vor fi ei din ce 7n ce 4ai 4ul8i> 7n Is 9 toria cunoa"terii: 'er4anii s7nt 7nscri"i doar cu nu4e du5ioase: el au n6scut 7ntotdeauna nu4ai falsificatori de 5ani Involuntari +Fic0te: c0ellin'. c0open0auer. Me'el c0leier4ac0er 4erit6 acest cuv7nt la fel de> 5ine ca "i 3ant "i Lei5niz: to8i s7nt si4pli f6c6tori de v6luri, nu vor avea niciodat6 cinstea s? fie socoti8i una cu pri4ul spirit leal din istoria spiritului cu spiritul 7n care adev6rul c0ea46 la =udecat6 pe falsificatorii a patru 4ilenii piritul 'er4an este aerul 4eu stricat respir K Toc de cuvinte c0ieir 9 v6l vrei. Marc0er [ f6c6tor.

69
'reu 7n vecin6tatea acestei 4urd6rii in psichotogicis pare a devnit Instinct: pe care o tr6deaz6 flecare cuv7nt: fiecare 4in6 a unui 'er4an. *er4anii n9au trecut niciodat6 printr9un secol al .VIMea de aspr6 autoverificare ca francezii 9 un La Roc0efoucould: un Descartes s7nt de o suta de ori superiori 'er4anilor 7n ceea ce prive"te lealitatea 9. ei n9au avut p7n? ast6zi nici un psi0olo'. Dar psi0olo'ia este aproape 46sura cureniei sau necureniei unei etnii... i dac6 nu e"ti nici 46car curat curn s6 fi atunci profund> La 'er4ani: aproape ca "i la fe4eie: nu a=un'i niciodat6 la te4elie: el nu o are: asta e tot. Dar prin aceasta el nu este nici 46car plat Ceea ce se nu4e"te 7n *er4ania Dad7nc; este toc4ai aceast6 necur68enie a instinctului fa86 de tine despre care vor5ea4( nu vrei s6 fii 7n ter4eni clari cu tine 7nsu8i % a" avea dreptul sa propun cuv7ntul 'er4an- ca 4oned6 interna8ionala pentru aceast de'radare psi0olo'ic6> 7n acest 4o4ent de pild6. 74p6ratul 'er4an nu4e"te eli5erarea sclavilor din Africa datoria sa cre"tineasc6 ( printre noi ceilali europeni acensta ar fi nu4it6 si4plu 'er4an6... Au scris oare 'eirnanil c0iar "i nu4ai o sin'ur6 carte profund6 I Lor le scap6 p7n? "i no8iunea cTespre ceea ce este profund 7ntr9o carte A4 cunoscut 7nv68a8i care RI considerau pe 3ant profund: 46 te4 c6 la curtea )rusiei profund este considerat do4nul von Treitsc02e. i c7nd 7f laud ocazional pe tend0al ca psi0olo' ad7nc: 4i s9a 7nt7rnplat s6 7nt7lnesc profesori universitari 'er4ani care 4l au cerut s6 le sila5isesc nu4ele... 88l de ce n9a" 4er'e p7n? la cap6t I 74i place s6 dau c6r8ile pe fa86 Tine c0iar de a45i8ia 4ea s6 fiu considerat dropt cel ce 7i dispre8uie"te pe 'er4ani par e#celtonce %e7ncrederea 4ea fa86 de caracterul 'er4an 4i9a4 e<pri4at9o 7nc6 de la virsta de dou6zeci "i "ase de ani +a treia Ir oportun6 pa' I#, *er4anii sint pentru 4ine i4posi5ili Dac6 7ncerc s6 4i i4a'inez un tip u4an 74potriva c6ruia se r6zvr6tesc toate instinctele 4ete. apare 7ntotdeauna un 'er4an. )ri4ul lucru su5 care 7l cercetez cu luare e4inte pe cineva este daca are 7n s7n'e si48ul distan8ei: dac6 vede pretutindeni ran'. 'rad ierar0ia 7ntre oa4eni: dac6 distinge ;prin aceasta e"ti 'entilo4: in oricare att caz faci parte f6r6 sc6pare din cate'oria 'eneroas6: a0. atit de 5la=in6 a canaliei Dar 'er4anii s7nt canalii K a0. ei sini at7t de 5la=ini. Contactul cu 'er4anii te 7n=ose"te 'er4anul pune pe aceea)i treapt. Dac6 las la o parte rela8iile 4ele cu c78iva arti"ti 7n pri4ul r7nd cu Ric0srd 1a'nor n9a4 petrecut nici un ceas 5un cu 'er4ani. Ad4i8lnd c6 ce= 4ai ad7nc spirit
;

al tuturor 4ileniilor ar ap6rea printre 'er4ani: o salvatoare oarecare a Capitoliului ar socoti c6 sufletul ei foarte ur7t ar fi cel pu8in la aceea"i 7n6l8i4e... %u suport tGsa asta cu care e"ti 7ntotdeauna 7n co4panie proast6: care nare si48 pentru nuances > vai 4ie@ eu sint o nuance A. care n9are esprit 7n picioare "i nici 46car nu poate 4er'e... De fapt. 'er4anii n9au de loc picioare: ei au doar 4e45re inferioare.. *er4anii n9au nici cea 4ai 4ic6 idee despre cit s7nt de ordinari: dar cul4ea =osniciei este c6 nici 46car nu le este ru"ine de a nu fi ni4ic altceva dec7t 'er4ani... Ei 7"i spun p6rerea despre orice: se consider6 pe ei 7n"i"i +drept cei ce decid 46 te4 c6 au decis c0iar "i 7n ceea ce 4? prive"te... D intrea'a 4ea via86 este 46rturia de rigueur pentru aceste propozi8ii De'ea5a caut deD9a lun'ui ei o aovad? de tact: de delicatesse fa86 de 4ine De la evrei da. de la 'er4ani niciodat6 Felul 4eu de a fi 4? face ca s? fiu 5l7nd "i 5inevoitor fa86 de oricine K ani dreptul de a nu face diferen8ieri( aceasta nu 4? 74piedic6 s? 8in oc0ii desc0i"i %u e<cep9D tez pe ni4eni: cel 4ai pu8in pe prietenii 4ei L "i sper c6 cSe fapt aceasta na "tir5it u4anitatea 4ea 7n raport cu ei I E<ist6 cinci9"ase lucruri din care 4i9a4 f6cut 7ntotdeauna o c0estiune de onoare. Ra47ne totu"i adev6rat c? resi4t drept cinis4 aproape fiecare ecrisoare pe care a4 pri4it9o de9a lun'ul anilor e<ist6 4ai 4ult cinis4D7n 5un6voin8a care 4i se arat6 dec7t 7n orice ur6... 7i spun fiec6ruia dintre prietenii 4ei 7n fa86 c6 n9a considerat niciodat6 c? 4erit6 osteneala s? studie e vreuna dintre scrierile 4ele '0icesc din cele 4ai 4ici se4ne c? nici 46car na "tiu ce cuprind ele. Iar 7n privin8a lui Farat0ustra: care dintre

prietenii 4ei ar fi v6zut 7n el 4ai 4ult dec7t o 7n'74fare neper4is? din fericire cu totul inofensiv6>. Fece ani "i ni4eni din *er4ania nu "i9a f6cut o datorie de con"tiin86 din a94i ap6ra nu4ele fa86 de t6cerea a5surd6 su5 care era 7n'ropat( un str6in: un danez a fost pri4ul care a avut destula finp8s a instinctului )i cura%, cate a fost indi'nat de pretin"ii 4ei prieteni... 7n care dintre universit68ile 'er4ane ar fi posi5ile ast6zi cursuri despre filosofia 4ea a"a cu4 au fost 8inute 7n pri46vara trecut6 la Copen0a'a de c6tre Dr. *eor' !randes. care s9a dovedit prin aceasta 7nc6 o dat6 un psi0olo'> Eu 7nsu4i n9a4 suferit niciodat6 pentru toate acestea: ceea ce este necesar nu 4? r6ne"te( amor !ati este cea 4ai l6untric6 natura a 4ea. Aceasta nu 7nsea4n6 7ns6 c6 nu 74i place ironia: c0iar "i ironia istoriei universale i astfel a4 tri4is 7n lu4e Cazul 1a'ner;: cu apro<i4ativ doi ani 7nainte de ni4icitoarea lovitura de tr6snet a Reevalu6rii: care va produce convulsii 7ntre'ului p?47nt( 'er4anii vor tre5ui s? se 4ai 7n"ele o dat6 7n privin8a 4ea 7ntr9un 4od ne4uritor "i s? se eterni e e: a5ia 4ai au ti4p pentru aceasta@ 9a reu"it> De 4inune: do4nii 4ei 'er4ani@ Felicit6rile 4ele..
;1

De ce snl #n destin
1. mi #un(s# s(arta. ntr%( /t de numele meu se &a le*a amintirea des"re #e&a ne(4i-nuit, des"re ( #ri/ #um n%a mai e7istat "e "'mnt, des"re #ea mai "r(+und ciocnire a: con"tiin8elor: des"re ( de#i/ie mpotri"a a t(t #eea #e a +(st #re/ut, #erut s+init "n' a#um. Eu nu s7nt un (m, sint dinamit <i #u t(ate acestea rvo am nimi# din #eea ce este "r("riu unui ntemeiet(r de reli*ie. Reli*iile s=)re4urile *l(atel(r, eu simt ne&(ia s m s"at "e mini du" contactul cu (ameni reli'io"i... Nu &reau s +iu urmat de "#redin#i(-i', cred # snt "rea rut#i(s "entru a #rede #5iar -) n mine nsumi> eu nu &(r4es# ni#i(dat m.ullmi%l(r... =i e ( t(arn #um"lita # &(i +i de#larat ntr%( /i s+nt, se &a nele*e de #e "u4li# a#east #arte nainte, ea tre4uie sa "re&in e7#ese #u "ri&ire la mine.. Nu &reau s +iu un sfnt, "re+er s +iu un ms#ri#i... 2(ate # snt un ms#ri#i... <l #u t(ate acestea: sau 4ai cur7nd nu cu t(ate a#estea 9 ##i na e7istat "n a#um nimi# mal min#in(s de#it s+inii % "rin mine vot5e"7e ade&rul. Dar ade&rul meu este cumplit# ##i "n' a#um minciuna sa numit ade&r. $ee"aluarea tuturor "alorilor# a#easta este +(rmula mea "entru un a#t de cea 4ai nalt autoreftec8io a o4enirii: #are a de&enit "rin mine tru" -i *eniu. S(arta mea &rea #a eu s +iu "rimul (m cinstit, s m -tiu n ("(/iie #u min#iunile mileniil(r... Eu am +(st "rimul #are a descoperit ade&rul "rin +a"tul # am sim.it "rimul min#iuna #a min#iun % am mir(sit%(... ?eniul m(u se a+l n nrile mele... Eu #(ntra/i# #um nu sa #(ntra/is &r+e(d.it' -i sint #u t(ate a#estea #(ntrariul unul s"irit #are nea* Eu snt un &estit(r "oios #um n%a mai +(st &reunul, #un(s# meniri at de nalte 7ne7t p7n? acu4 ne a lipsit c0iar "i no8iunea lor- a5ia odat6 cu 4ine

e<ist6 din nou n6de=de. )rin toate acestea s7nt 7n 4od necesar -i (mul dtslinului C#i da# ade&rul intr n lu"t #u 4inciuna 4ileniilor se vor "r(du#e /*uduiri, ( convulsie de "uterea #utremurel(r, ( strmutare a voilor -i munil(r, cu4 ni#i nu sa &isat vreodat6 %o8iunea politic6 dispare atunci cu t(tul ntr%un r'@4(i al spiritelor: toate structurile do "ut(r" ale vec0ii societ68i sar 7n aer L c6ci ele t(ate se spri=in6 pe 4inciuna &(r +i r'14(aie #um n%au mai +(st "e "'mnt. 84ia n#e"nd d( la 4ine &a e7ista "e "'mnt ( politica mare. ;A J. Vre8i o for4ul6 pentru un astfel de destin care devine om" Ea se afl6 In F;arat0ustra al 4eu. 9"i cine vrea s6 fie un creator 7n 5ine "i 7n r?u. acela tre5uie s6 fie 4ai Int7i un distru'6tor "i s6 ni4iceasc6 valori. R6utatea cea 4ai 4are ine, a"adar: de 5un6tatea cea 4ai 4are( aceasta este 7ns6 cea creatoare. 7nt de departe cel 4ai 7n'rozitor o4 care a e<istat p7n? acu4- aceasta nu e<clude faptul c6 voi fi cel 4ai 5inef6c6tor dintre oa4eni. Cunosc pl6cerea de a distruge 7ntr9o 46sur6 potrivit6 cu puterea 4ea de distru'ere 9 7n a47ndou? ascult de natura 4ea dionisiac6 ce nu "tie s6 despart6 facerea r?ului de 7ncuviin8are. 7nt pri4ul imoralist: prin aceasta s7nt distru'6torul par e#cellence. %9a4 fost 7ntre5at: "i ar fi tre5uit s6 fiu 7ntre5at: ce neles are 7n 'ura 4ea: 7n 'ura pri4ului i4oralist. nu4ele Zarathustra: c6ci ceea ce deter4in6 for4ida5ila unicitate 7n istorie a acelui persan este toc4ai contrariul i4oralis4ului. Farat0ustra a fost cel dinii care a v6zut 7n lupta 5inelui "i r?ului adev6rata roat6 in an'rena=ul lucrurilor. Transpunerea 7n 4etafizic6 a 4oralei ca +(r, cauz6: scop 7n sine. este opera sa Dar de fapt aceast6 7ntre5areDar fi de=a "i r6spunsul Farat0ustra a creat aceast6 eroare fatal6: 4orala 7n consecin8a tre5uie s6 fie "i pri4ul care o recunoa)te ca eroare. %u nu4ai pentru c6 aici are o e<perien86 4ai 7ndelun'at6 "i 4ai 4are dec7t oricare alt '7nditor 9 7ntrea'a istorie este contestarea e<peri4ental6 a principiului a"a9nu4itei ordini 4orale universale ( lucrul cel 4ai 7nse4nat este c6 Farat0ustra e 4ai sincer dec7t oricare alt '7nditor. 7nv686tura lui: "i nu4ai ea. con8ine sinceritatea drept cea 4ai 7nalt6 virtute 9 adic6 drept opusul la)itii idealistului care o rupe la fu'a 7n fa8a realit68ii- Farat0ustra are 4ai 4ult6 cutezan86 7n sine dec7t to8i '7nditorii laolalt6. A spune adev6rul "i a fra'e bine cu arcul, aceasta este virtutea persan6. int oare 7n8eles>... Autodep?"itea 4oralei prin sinceritate: IC autodep?"irea 4oralistului prin opusul s6u 9 prin 4ine 9 aceasta 7nsea4n6 7n 'ura 4ea nu4ele Farat0ustra.

E. Cuvintul 4eu i4oralist 7nc0ide 7n sine 7n esen86 dou6 ne'a8ii. Eu ne' pe de o parte acel tip de o4 care a fost socotit p7n? acu4 drept cel 4ai 7nalt: pe cei buni, binevoitori, bine!ctori6 ne' pe de alt6 parte un anu4e fel de 4oral6 care: ca 4oral6 7n sine. s9a 5ucurat de validitate i do4ina8ie: 4orala decaden8ei: 4ai clar spus: 4orala cre"tin6. Ar fi 7n'6duit sa socoti4 cea de9a doua contradic8ie drept cea 0ot6r7toare: deoarece supraesti4Vrea 5un6t68ii "i a 5un6voin8ei: v6zut6 7n 4are: 74i apare de=a drept consecin86 a decaden8ei: drept un si4pto4 al sl65iciunii: inco4pati5il cu oDvia86 care urc6 "i 7ncuviin8eaz6( 7n 7ncuviin8are ne'area "i distru'erea sint condi8ii. M6D opresc deoca4dat6 la psi0olo'ia o4ului 5un. )entru a aprecia ce valoare are un tip u4an tre5uie s6 socoti4 c7t cost6 7ntre8inerea lui: tre5uie s69i cunoa"te4 condi8iile de e<isten86. Condi8ia deDe<isten86 a celor 5uni este minciuna altfel spus. voina de a nu vedea cu orice pre8 cu4 este alc6tuit6 de fapt realitatea: "i anu4e nu a"a 7nc7t s6 st74easc? 7n orice clip6 instincte 5inevoitoare "i 7nc6 "i 4ai pu8in astfel 7nc7t s6 7n'6duie oric7nd interven8ia unor 47ini 4ioape "i 5la=ine. A considera vitre'iile de orice fel drept o 7nt74pinare: drept ceva ce tre5uie nlturat, 7nsea4n6 niaiserie par e#cellence "i: privit la scar6 4are: o adev6rat6 nenorocire 7n ur46rile sale: prostia ca destin 9 aproape la fel de prostesc ca "i voin8a de aAsupri4a vre4ea rea 9 din 4il6: de pild6: fat6 de oa4enii s6raci... 7n 4area econo4ie a 7ntre'ului: p6r8ile 7nsp?i47nt?toare ale realit68ii &m senti4ente. 7n dorin8e. 7n voin8a Dde putere, s7nt 4ai necesare. 7ntr9o 46sur6 ce nu poate fi socotit6: Ddec7t acea for46 a 4icii fericiri a"a9nu4ita 5un6tate ( tre5uie s6 fii de9a dreptul 7n'6duitor pentru a9i acorda celei din ur46 un loc 7n 'enere: deoarece condi8ia ei este 4in8irea instinctelor. Voi avea un prile= deose5it de a pro5a ur46rile 7n'rozitoare pe care Ie9a avut 7n 7ntrea'a istorie asupra 4ul8i4ilor opti4is4ul: aceast6 crea8ie a homines optimi. Farat0ustra: pri4ul care a Rn8eles c6 opti4istul este la fel de decadent ca "i pesi4istul "i poate 4ai d6un6tor: spune( oamenii buni nu spun niciodat adevrul. Cei buni v-au nvat despre rmuri )i certitudini !alse6 v-ati nscut )i adpostit n minciunile celor %uni. <otul este minit )i trunchiat pn( n temelii de ctre cei buni. Din fericire lu4ea nu este cl6dit6 pe instincte: pentru ca doar ani4alele 5la=ine de tur46 s?9"i '6seasc6 aici fericirea lor 7n'ust6- a cere ca totul s6 devin6 o4 5un : ani4al de tur46: cu oc0i al5a"tri: 5inevoitor: suflet fru4os 9 sau IE . altruist: cu4 dore"te do4nul Mer5ert pencer: ar 7nse4na s6 i se r6peasc6 e<isten8ei carcaterul ei 7n6l86tor: ar 7nse4na castrarea o4enirii "i co5or7rea ei la nivelul unei 5iete c0inez6rii. Bi aceasta este ceea ce s-a ncercat5 <ocmai aceasta a !ost numit moral5... In acest sens. Farat0ustra 7i nu4e"te pe cei 5uni c7nd ulti4ii dintre oa4eni;: c7nd 7nceputul sf7r"itului;: 7nainte de toate elD7i consider6 cea mai duntoare specie de oameni, pentru c? 7"i i4pun e<isten8a at7t pe socoteala adevrului c7t "i pe socoteala viitorului. Cei 5uni 9 aceia nu pot crea, aceia sint 7ntotdeauna 7nceputul sf7r"itului 9 ei 7l r6sti'nesc pe cel ce scrie noi valori pe ta5le noi, sacrific6 pentru ei viitorul: crucific6 viitorul tuturor oa4enilor@ Cei 5uni 9 au fost 7ntotdeauna 7nceputul sf7r"itului... i oric7te pa'u5e ar putea aduce cei ce vor5esc de r?u lu4ea: paguba adus de cei buni este paguba cea mai duntoare. O. Farat0ustra. pri4ul psi0olo' al celor 5uni: este 9 prin ur4are 9prietenul celor r6i. Dac6 un o4 al decaden8ei a fost ridicat la cel 4ai 7nalt ran': aceasta nu s9a putut 7nt74pla dec7t 7n dauna speciei opuse: a speciei o4ului tare care are con"tiin8a vie8ii. Dac6 ani4alul de tur46 str6luce"te 7n lu4ina celei 4ai pure virtu8i: atunci o4ul de e<cep8ie tre5uie de'radat: identificat cu r?ul. Daca 4inciuna 7"i revendic6 cu orice pre8 cuv7ntul adev6r pentru felul ei de a vedea: atunci cel cu adev6rat sincer va tre5ui re'6sit su5 nu4ele cele 4ai rele. Farat0ustra nu las6 nici o 7ndoial6 7n aceast6 privin86( el spune c? toc4ai recunoa"terea celor 5uni: a celor 4ai 5uni a fost ceea ce i9a insuflat 'roaza fa8a de o4- din aceast repulsie i9au crescut aripile pentru a pluti spreDviitoruri 7ndep6rtate;. El nu ascunde c? tipul su de o4. un tip relativ suprau4an: este suprau4an toc4ai 7n raport cu cei buni, c? cei 5uni "i drep8i i9ar nu4i pe suprao4ul s6u diavol... Voi oa4eni superiori: pe care i9a 7nt7lnit oc0iul 4eu. iat6 care este 7ndoiala 4ea despre voi "i r7sul 4eu tainic( '0icesc c? l9a8i nu4i pe suprao4ul 4eu 9 diavol@ At7t de str6ini s7nteti 46re8iei cu sufletul vostru 7nc7t suprao4ul vi s9ar p6rea nspim(nttor 7n 5un6tatea lui... IO De aici "i nu din alt6 parte tre5uie pornit pentru a 7n8ele'e ce vrea Farat0ustra( aceast6 specie de oa4eni pe care o '7nde"te el: '7nde"te realitatea a)a cum este: e suficient de puternic6 pentru aceasta 9 nu este 7nstr6inat6: 7ndep6rtat6 de realitate: este nsa realitatea: ea poart6 7n sine toate acele tr6s6turi 7nsp?i47nt?toare "i 7ndoielnice prin care omul poate avea abia mreie... G Dar cuv7ntul imoralist 4i l9a4 ales ca si45ol: ca se4n distinctiv "i 7ntr9un alt sens- s7nt 47ndru s6 port

acest nu4e care 4? opune 7ntre'ii o4eniri. 7nc6 ni4eni n9a si48it 4orala cre)tin ca fiind 4ai pre%os de el( pentru aceasta ar fi fost nevoie de o 7n6l8i4e: de o perspectiv6: de o profunzi4e "i a5isalitate psi0olo'ic6 ne4ai7nt7lnite p7n6 ast6zi. Morala cre"tin6 a fost p7n? acu4 o Circe a tuturor '7nditorilor 9 to8i se aflau 7n slu=5a ei Cine a p6truns 7naintea 4ea 7n pe"terile de unde se ridic6 suflarea otr6vit6 a acestui soi de ideal 9 ponegrirea lumii " Cine a 7ndr6znit c0iar "i nu4ai s6 56nuiasc6 faptul c6 ele s7nt pe"teri> Care dintre filosofi a fost 7naintea 4ea psi0olo' "iSiu 4ai cur7nd opusul acestuia: un "arlatan superior: un idealist> 7nainte de 4ine psi0olo'ia nici n9a e<istat. A fi aici pri4ul poate fi un 5leste4: dar este oricu4 un destin( cci )i cel ce dispreuie)te poate !i primul... )ri4e=dia care 46 pa"te este sc7r5a fa86 de o4... I: A4 fost oare 7n8eles> Ceea ce 4? deli4iteaz6: ceea ce 4? scoate din r7nduri "i 4? opune restului o4enirii este de a fi descoperit 4orala cre"tin6X De aceea avea4 nevoie de un cuv7nt care s? cuprind6 sensul unei provoc6ri fa8a de oricine A nu fi desc0is oc0ii 4ai cur7nd 7n aceasta privin8a 74i pare a fi cea 4ai 4are 4urd6rie pe care o4enirea o are pe con"tiin86: auto7n"elarea devenit6 instinct: voin8a principiala de a nu vedea nici un fapt: nici o cauzalitate: nici o realitate: 7n"el6ciune in ps+chologicis p7n6 la cri4a. &r5irea fa8a de cre"tinis4 este cri4a par e#cellence - cri4a mpotriva vieii... Mileniile: popoarele: pri4ii "i ulti4ii: filosofii "i fe4eile 5?tr7ne 9 cu e<cep8ia a cinci9"ase 4o4ente ale istoriei: eu ca al "aptelea 9 su5 acest aspect s7nt cu to8ii o ap? "i un p647nt. Cre"tinul a fost p7n? acu4 7ns6"i fiin8a 4oral6D: o curiozitate f6r6 sea46n 9 "i. ca fiin86 4oral6 . 4ai a5surd: 4ai 4incinos: 4ai vanitos: 4ai u"uratic: 4aiDd?un?tor sie"i dec7t ar fi putut visa "i cel 4ai 4are dispre8uitor al u4anit68ii. Morala cre"tin6 9 cea 4ai rea for46 a voin8ei de 4inciun6 adev6rata Circe a o4enirii- ceea ce a stricat-o. 7n fa8a acestei priveli"ti nu eroarea ca eroare este cea care 4? 7n'roze"te. nici lipsa 4ilenar6 de 5un6voin86#: de disciplin6: de cuviin86: de 7ndr6zneal6 7n cele ale spiritului: ce se tr6deaz6 prin iz57nda s?( este lipsa firescului: este faptul cu adev6rat 7nsp6i47nt?tor c6 7nsu"i ar-ti-!irescul s9a 5ucurat ca 4oral6 de cele 4ai 4ari onoruri: iar ca le'e. ca i4perativ cate'oric: a r64as a'68at deasupra o4enirii@..: A te 7n"ela 7n ase4enea 46sur6: nu de unul sin'ur: nu ca popor: ci ca o4enire@... C? s9a 7nv68at dispre8uirea instinctelor pri4ordiale ale vie8ii( c? s9a n6scocit un suflet : un spirit; pentru a d6una trupului( c? se propov?duie"te a vedea ceva i4pur 7n pre4isa vie8ii: 7n se<ualitate- c? se caut6 principiul r?ului 7n cea 4ai profund6 necesitate de cre"tere. 7n cea mai strict iu5ire de sine +c0iar "i no8iunea este def6i46toare,- c? invers: se vede 7n se4nele tipice ale dec6derii "i 7n contrazicerea in 9 stinctului: 7n dezinteresare;: 7n pierderea 'reut68ii: 7n depersonalizare "i 7n iu5irea aproapeluiD +pati4a aproapelui @, valoarea superioar6: ce spun eu> valoarea n sine... Cu4 > ? fie oare o4enirea 7ns6"i 7n decaden86> A fost ea 7ntotdeauna> Ceea ce e si'ur este c? nu i s au propov6duit drept valori supre4e dec7t valori ale decaden8ei. Morala uit6rii de sine este 4orala declinului par e#cellence, este transpunerea faptului 46 sf7r"esc; 7n i4perativul tre5uie s? v6 sf7r"i8i cu to8ii; 9 "i nu numai :n i4perativ@... Aceast6 sin'ur6 4orala care a rost propov6duit6 p7n? acu4. 4orala uit6rii de sine. tr6deaz6 voin8a de a 4uri: neag via8a 7n cele 4ai adinei te4elii. Aici ar r647ne desc0is6 posi5ilitatea ca nu o4enirea s? fie 7n de'enerescent6: ci nu4ai acea specie u4an6 parazitar6: a preoilor, care s9a ridicat 7n 4od 4incinos prin 4oral6 p7n? la ran'ul celor cei dicteaz6 valorile 9 care a '0icit 7n 4orala cre"tin6 4i=locul de a a=un'e la putere... i de fapt p6rerea mea este aceasta( 7nv686torii: conduc6torii o4enirii: teolo'i cu to8ii: au fost "i decaden8i cu to8ii( de aici reevaluarea tuturor valorilor 7n valori vr6=4a"e vie8ii: cSe aici 4orala... 0e!iniia moralei: 4orala L idiosincrazia decaden8ilor: cu inten8ia ascuns6 $de a se r buna pe via - )i aceasta cu succes. )un pre8 pe aceast defini8ie. A4 fost oare 7n8eles> %9a4 spus nici un cuv7nt pe care s? nu9l fi spus de=a acu4 cinci ani prin 'ura lui Farat0ustra Descoperirea 4oralei cre"tine este un eveni4ent f6r6 sea46n: o adev6rat6 catastrof6 Cine face lu4in6 7n =urul ei este o !orce ma%eure. un destin 9 el rupe istoria o4enirii in dou6 5uc68i e tr6ie"te nainte de ei. se IG II
tr6ie"te dup el... Ful*erul ade&rului a l(&it t(#mai ceea #e sttea "in'

acu4 4ai sus( cine 7n8ele'e ce anu4e a fost distrus aici: s6 vad6 dac6 4ai are ceva 7n 47ini. Tot ceea ce s9a nur. :it p7n? acu4 adev6r# a fost recunoscut drept cea 4ai d6un6toare: cea 4ai perfid6: cea 4ai su5teran6 for46 a 4inciunii( sf7ntul prete<t de ;a face o4enirea 4ai 5un? (: ca viclenie de a stoarce via8a 7ns6"i: de a o s6r6ci de s7n'e. Morala ca vampirism... Cel care descoper6 4orala a descoperit 7n acela"i ti4p "i nonvaloarea tuturor valorilor 7n care se crede sau s9a crezut( el nu 4ai vede ni4ic venera5il 7n cele 4ai venerate tipuri u4ane: 7n cele ce se declar6 ele 7nsele sfinte: el vede doar cea 4ai funest6 specie de 4on"tri: funest6 pentru c( !ascinau... %o8iunea de Du4nezeu# n6scocit6 ca no8iune contrarie vie8ii 9 7n ea se une"te 7ntr9un 7ntre' 7nsp?i47nt?tor tot ceea ce este p6'u5itor: otr6vitor: def6i46tor: 7ntrea'a du"46nie de 4oarte fa86 de via86@ %o8iunea lu4e de dincolo #. lu4ea ade&rat", n6scocit6 pentru a devaloriza singura lu4e ce e<ist6 9 pentru a nu 4ai p6stra nici un el: nici o sarcin6 pentru realitatea noastr6 p647nteasc6@ %o8iunea suflet: spirit. p7n6 la ur46 c0iar "i

suflet ne4uritor#: n6scocit6 pentru a dispre8ui trupul: pentru a9l face 5olnav 9 sf7nt 9: pentru a opune tuturor lucrurilor ce 4erit6 s6 fie luate 7n serios 7n &iaa, pro5le4ele de 0ran6: locuin86: diet6 spirituala: tratarea 5olnavilor: i'ien6: cli46: o nep6sare 7nsp?i47nt?toare@ 7n locul s6n6t68ii: D 47ntuirea sufletului; 9 vreau s6 spun o !olie circulaire 7ntre convulsiile peniten8ei "i isteria 47ntuirii@ %o8iunea de Dp6cat n6scocit6 74preun6 cu instru4entul de tortur6 care 8ine de ea: no8iunea de li5er ar5itru : pentru a r6t6ci instinctele: pentru a face din ne7ncrederea fa86 de instincte o a doua natur6@ A face 7n 'enere din no8iunea de uitare de sine . de D ne'are de sine;: adev6ratul se4n distinctiv al decaden8ei: din ademenirea de c6tre ceea ce este d6un6tor: din neputina de a98i 4ai '6si propriul folos: din distru'erea de sine: 7nse4ne ale valorii: ale datoriei ale sfin8eniei: ale divinului # 7n o4@ 7n sf7r"it 9 ceea ce este 4ai 7nsp6i4?nt6tor 9 a lua prin no8iunea o4 5unD parte tuturor celor sla5i: 5olnavi: rata8i: celor ce sufer6 de ei 7n"i"i: tuturor celor care trebuie s( piar 9 a sta 7n calea le'ii seleciei, a face un ideal din 74potrivirea fa86 de cel 47ndru "i iz5utit: 74potriva celui care 7ncuviin8eaz6. 74potriva o4ului si'ur Dde viitor: care este c0ez6"ia viitorului 9 acesta 7nsea4n6 de acu4 cel r(u.. i toate acestea au fost socotite drept moral5 Hcrase l$in!(me5 CU)RI% )refa86 De ce s7nt at7t de 7n8elept De ce s7nt at7t de de"tept De ce scriu c6r8i at7t de 5une %a"terea tra'ediei Inoportunele &4enesc: prea o4enesc Aurora La 'aBa scienza A"a 'r6it9a Farat0ustra Dincolo de 5ine "i de r'u *enealo'ia 4oralei A4ur'ul zeilor Cazul VVa'ner De ce s7nt un destin CI #I CN E# EO E$ O# GC GO GI IJ A4 fost oare 7n8eles> 0ion+sos mpotriva celui rstignit.. IH

Bi'(i$teca )a * %,-)
Traducere de Liana Micescu I !% $IC9$ONCJ9N9$

LEI 75