V FM

'1r
-a,L-0.471t JI
41,14,
"h!113I107'441?11:,,Pii "iimum
..... 1111.;1111/1111

, I

iIÌ

o\ I )
I
I

,I 1

1, 'I

h III! 1

,,,:"Il '' ,
.11

'i' I
,,Ikk, '11 ,::, .. .'.'I i'.
' e I.:,111;,.

r
.,11,'11 :NI ) ,, 1 h. ,.....,,,I.'
li 111)i.
0,0,. .111liiill ...' ,!ill,,1, ..... ihvb,0',', If (,. till '"'ll"'ib
51

l
'
''''' .11

-) IIIP`tikil,
1,114 a
S'') I''''1111. 4:111141,)Pill':11.11.1 e!,,,it..1011(:"hill.4
It 11' '. I
4.,..,,,....,,0i to,,,.,..hhilliclohui, li,III 'MT( NI
1 ,;',.... -Mir"
ill l ,,,,.,11 tir

1.4 41111111.1.Igi:111(1411:Illir
T4'11'411111' iiIiiiIIII"Illi.filliiii# 11
III.
il II IV") ili Ilk ;1;111 11,1 ,
hi
lp l'.01, illtilo e:Itit.I0.1,1,11::;,:il;:::::11:11,1.111Iiiis.1.1911111,11rlILI,I,.;¡;;;riIll.11,11

illi"'. I.:- l'

1'111 I 1 II ii1;q1P0': .... 111111 111111,.1115, iin.:,111
1

hIll.1,1"1 1:::1 ,Ill'''''11"111":!.

Or.ill'Illi
111111',. :I I. 11 II

.,;,,,,,,, oil i.....iiiIiiliii, '1.11.1 ,11 i

1 ) tilt' 1 , go ....A
, .,.,..11
.. ... ...
ti.!111,19;11:, .11 11.1116 '1 hIl, .111 ,..;iiiilli,
1;1.,1: 1 .
IM.1111,
? 1 1

P.111111iii1::;¡,',",".1.1,1,1,"0.11.10,11111k "Ilif*IIIII illl'il

0 1.: ,
t r., ...9 ".,,,,,' 'Iu.'111:11,:,;11,11'.':,,,:i::

¡I' ....wit,' 11...'idilifIll'..!,1 ,.. ilii,': :1111:51,:1,111.111:Illi'1,ii:.11111::',1:11.!lii'lll

Ili
Itiliiiii,:011111. I'llint'sl..liiY10,
II' Ill
...,,,,,...".11..IHT;iiiti...:11,.."0,:.11-111.11".:.'"1,4.1';;;11.1:.P11.11111,I",11 alli
or Alf' Itilt,..;»4 I'

MINEIWR ' iiild iv, ier..,. it, ,o,..,..ti6

ril, ,.....)' li 'I, -11 ....,1"1
,. l',111, 111,,

mil
:Rdhilh iii,, 1,41 10,11( ,. iv'
Ni ,1" iv

...,,,lit11$1,
)
Ill :, luil
h,
('''' )1. '.... t
7[11 6.1ih. IIIIIII it''
;'111"
1

::;114.i," i'l,Fr1.1.,11"411'),utIl'il
41-1'''ll'ill'"
'....11H:111;,111.'111111...,ti..,11...11K,,ilih' If
'
4419 lti:,,i0! ll ; ., iiiks'''h; ' Iii ks.
.".ali ,
ii ,,,.li ii I,ihn..11111111,
.... pi '4%

1,, old. 'llit ;I: .,s' 1,,k '' 'Illi:;:' "...al!'' LIL, : ..,nj

www.digibuc.ro
PREDIC1

www.digibuc.ro
 ANTIM IVIREANU

PREDICI
CU 0 PREFATA *I INDICE DE CUV1NTE

DE

PETRE V. HANE
PROFESOR SECUNDAR

BUCURESTI
Institutul de Arte Grafice §i Editura
«MINERVA». Bulevardul Acade-
miei, 3. Strada Edgar-Quinet, 4.
1915

www.digibuc.ro
 DE PETRE V. HANES :
1. Alexandru Russo, o pagini ignoratA din literatura românä
(tiparita cu cheltuiala Fundatiunii Universitare Carol 1-iu), Bu-
curesti, 1901
man Bucuresti, 1902. . . . . . . . ....
2. Din ineditele lul Nicolae BAlcescu Manualul Bunului Ro-
3. Desvoltarea limbil literare In prima jumätate a secolului al
1.
xix-lea (premiata de Universitatea din Bucuresti cu premiul
Hillel de 1.000 de lei), Bucuresti, 1904 . . . . . . . . . .
4. Alexandru Russo, Scrieri (tiparita cu cheltuiala Academiei Ro-
3.
mane), Bucuresti, 1908 .
5. Studii de literaturA românä. (Curn trebuie scrisa istoria lit.
5.
rom. Editiuni de texte rom. Din ineditele lui Gh. Asachi.
M. Kogalniceanu. N. Balcescu. O polemica intre Ardeleni
Moldoveni. B. P. Hasdeu. Iliada in romaneste. Ion
Ghica si Ion Creanga. Delavrancea portretist literar. Seni-
toni i rasboiul independentei. C. Negruzzi i prozatorii de
astazi. Vlahuta i limba literara. Motivele lit, pop. in lit.
cultä. Al. Lahovari ca orator). vol. Wu, Bucuresti, 1910. . 9.-
6. Evangeliarul românesc din 1561 in comparalle cu cel slavo-
nesc, Buc. 1913 1

7. Curs de limba romAnA pentru invitämântul secundar al bEie-

tilor (cl. IVIII), Bucuresti, 1904-1914 . . . . . ..... 26.50
8. Idem, pentru Invätämântul secundar al fetelor (cl. IIV), Bu-
curesti, 1910-1913 12
-
IN BIBLIOTECA SCRI1TORILOR ROMANI (Minerva).
10. M. Kogälniceanu, Scrisori (1834-1849) . . . .
20. B. Katargiu, Discursuri Parlamentare
. ..... 3
3 ). Ion Ghica, Scrieri, vol. 1-iu. Partea 1-a din Convorbiri Eco-
nomice 2
40. Idem, vol. al it-lea. Partea ii-a si a 111-a din Convorbiri Eco-
nomice 2
50. Idem, vol. al Ill-lea. Scrisori atre V. Alecsandri. . . . . 9.-
60. Idem, vol. al 1v-lea. Amintiri din Prlbegie, Academice, O cuge-
tare politica, Pärnantul i omul, Ochire asupra stiintelor, Despre
caile noastre de comunicatie, Invatätura Publica, etc 2 50

www.digibuc.ro
 PREF A TA

I. Constantin Brâncoveanu §i mitropolitul Antim.

In epoca lui Brâncoveanu, starea tärii el-A rea din

punctul de vedere al evenimentelor externe. Ne gä-
siam intre Germani, cari ocupaserd Transilvania, intre
Rusi, Poloni, Turci si Tätari, tocmai când rasboaie
necurmate se incinsese intre Germani si Turci deo-
parte, Rusi si Turci de alta, Suedezi si Rusi de cealaltä.
Nu mai puted fi vorba acum de acte vitejesti din
partea noastra. Brâncoveanu nu puted fi un Stefan cel
Mare sau un Mihai Viteazul. Cu armele nu erà chip
sd ne aparam contra dusmanilor din afarä. Cu ce
atunci? Cu o bunä diplomatie si cu o intinsä activi-
tate culturalä. Pe arnândoud le-a reprezentat Brânco-
veanu cu o deosebitä strälucire.
CURTEA LUI BRANCOVEANU Dealtfel si de ar fi vrut,
LOCUL DE INTALNIRE AL Domnul rornân n'ar fi putut
DIPLOMATIEI. sta deoparte de evenimen-
tele inäsprite ale vremii. Curtea lui e de mare impor-
tantä in Orient. Aici e locul de intâlnire al diplomatiei
viclene si intrigante. Actiunile austriacA, polond, sue-

www.digibuc.ro
 VI ANTIM 1VIREANU

deza, tatarä, turcä i ruseascä se incruci§au aici. In

arhiva regala din Stockolm se gäsesc numeroase ra-
poarte ale trimesului suedez Hyltéen aici. Intr'un ra-
port cätre rege acesta spune cd a fäcut cuncOntä cu
copiii Domnului §i cu cei din aproprierea lui §i ca prin
ei afla despre multe uneltiri ce se pregatesc contra
Suediei. Ru§ii voiau sä impiedice orice corespondenta
dintre regele Suediei i Sultan prin tärile romane §i
deaceea prezentau pe Hyltéen ca spion.
4 Inimicii s'au aratat foarte supärati, pentruca am putut obtine
acum dela Principe ca scrisorile Majestätii voastre sa fie duse de
curierii sat ; ei au incercat sä opreascä de a se mai face lucrut
acesta 0 cunoscAnd spiritul 0 slAbiciunea principelul, 0 5tiind cA
are in cel mai Malt grad cusurul bätränetit 0 anume caracterut
bänuitor, i-au dat sii inteleaga ca nu eram aici decat ca sA spionez 1).
(Doc. Hurozuzaki, xi, partea 1, pag. 519.

Ru0 au sädit neincredere in inima lui Brancoveanu

fata de Suedezi, mai ales pe motivul ca regele Sue-
diei niciodata nu i-a scris un rand. Iata acum, ce
interesante detalii ni se dau despre caracterul mandru
al Domnului nostru :
,Cu privire la Principe, care in ceeace-1 prive0e este de In-
teles, prudent 0 care ar fi uor de condus, dacA n'ar fi incon-
jurat de astf el de blestemati, au incercat acum de curAnd cu succes
sA-1 märeascA ura, fAcAndu-1 sa creazA cA M. V. 11 aveti In putinä
consideratie, ceeace M. V. ar fi probat prin faptul ch nu 1-a onorat
nici cu o scrisoare de propria VoastrA maim. Asemenea ticaloase
insinuatiuni au izbutit pe langA principe cu atAt mai mult, cu cat
din firea sa este orgolios 0 se mAndrege a fi Principe al impe-
periului roman 2), de a avea o frumoasa avere 0 de a se bucura
de mare trecere la curtea otomanA 0 a deselor negocieri cu
Austria, el insu0 0 curtea sa s'au obi§nuit cu un traiu cu totul

1) in original, in frantuzqte.
2) al imperiului german.

www.digibuc.ro
 PREFATA VII

princiar si cu cht numeroasele scrisori ale imphrajilor Austriei i-au

desteptat gustul pentru o astfel de atenjle, de care nu se crede
nedemn si din partea M. V. (idem).
tBrancoveanu este sigur i repede informat despe tot ce se pe-
trece in Europa. De altfel el aveh in aceasti privinjd o deosebith
pricepere... Stirea despre inchierea päcii dela Ryswyk (1697) era
cunoscuth de capikehaiaua domnului dela Constantinopol cu mult
inaintea ambasadorulul francez». (C. GIURESCU, Doc. fi regeste
priv. la C. Bdrnrov:, Buc. 1908, xv).

Aveä speciala misiune

ROLUL LU1 BRANCOVEANU
DE 1NFORMATOR AL TURCILOR.
dela Turci sä dea infor-
matiuni despre miscarile
crestinilor, in deosebi ale Germanilor.
(Ca sh poath raspunde acestei insärcinäri, Domnul organizeazh
un serviciu de informajiuni foarte complicat. Pentru relajiunile cu
crestinii,.cari ii sunt ingäduite de Poarth, tocmai in scopul acesia,
el are 4 Ora la 5 secretaH straini pentru limbile latinh, itallanh,
germand, polonh, ungureasch, greach, etc. Inthlnirn printre acesti
secretari oameni de toate nationalithjile si din toate locurile : Andrei
Wolf, Del Chiaro, Nicolae de Porta, Dindar, Grienner. Pe de alth
parte in diferitele slujbe ale curtii, incepand dela bucatar i OM la
doctori (lacob Pilarino, Bartolomeu Ferrati, Lantier, etc.), oamenii
de cari se incongioara sunt iarasi in mare parte streini. Acestia nu
indeplinesc insa numai insärcinarea specialä, pe care o au la curte.
Prin leghturile pe cari in mod firesc au trebuit sa le pastreze cu
conajionalii lor, prin acelea pe cari si le creiazh si le cultivá in
urmá, ei indeplinesc i funcjiunea de in formatori». (C. GIURESCU,
idem, pag. xin xiv).

De§ii se bucurà din partea Tur-

BRAN COVEA NU
cilor de o incredere deosebita, el nu
NU ERA CU TURCII.
erii in realitate cu ei, ci cu crestinii :
cu Rusii i in deosebi cu Germanii. Ceeace-1 impingeä
cätre aceasta politicä erau in special mândria. si reli-
giozitatea lui. Am vazut mai sus cum trimisul special
suedez la curtea Tarii Românesti scrià regelui Suediei
ca Brâncoveanu e supärat si de faptul cd din partea

www.digibuc.ro
 VIII ANTIM IV1REANU

aceluia n'a primit nici o scrisoare, de§1 e principe al

Imperiului roman titlu ce i-1 dedese impäratul Ger-
maniei, de§i poate totul la Constantinopol.
and Hyltéen cere sä nu fie In Murat, el trimite
vorbä Intre altele ca regele Suediei nu 1-a onorat cu
nici o scrisoare:
.InsistAnd asemenea foarte viu si cu fata suparata asupra fap-
tului ca stapanul sau si chiar imparati ai Austriei il cinstisera 0-1
cinstesc in fiecare zi cu scrisorile lor, pe cand M. V. nu-1 soco-
teste demn (Doc. Hurmuzaki, xi, partea t-a, 527).
scrie Hyltéen.
Nu puteä suferi domnia turceascd i fiindcä erà
Injositoare pentru el. Când treceä sultanul, trebuià sä
descalece, sä ingenuche §i sä piece capul la pämânt.
Trebuià sä särute piciorul hanului ratarilor §i oricarui
pa0 cu trei tuiuri, când ii inallnià.
(Pentru cine träise la Constantinopol din tainul impáratesc, umi-
lintele acestea n'aveau nimic neobi5nuit, dar pe mandrul boier de
tail, de neam mare si bogat peste masura, ele trebuiau sa-1 jic-
neascá cu atat mai adánc, cu cat atingerea mai deaa cu lumea
crestini si consideratia care i se arätà la Viena si Petersburg,
contribuiau sa-i dea o altá ideie...». (C. GIURESCU, pag. xvinxix).

El-A mândru, fiindcd se coborä din cele mai mari

familii române§ti : a Basarabilor §i a Cantacuzine§tilor.
Deaceea a voit ca tronul lui sä fie Inconjurat de o
strdlucire cât mai mare.
4Agentul suedes Hyltéen, care 1-a cunoscut in 1713, spune ca era
4 orgolios din fire», jar Cantemir vorbeste despre nettarginita sa
mândrie. Aceasta mandrie räsare de altfel din toatá activitatea sa
din fastul cu care se inconjoara, din scumpetea giuvaerurilor, scu-
lelor si vestmintelor sale numai diamantul dela surguciu costa
35-40.000 taleri ; din titlurile strAine, cum era acela de Principe
al Imperiului, cu care se mandreste, din frumusetea palatelor, cu
cari isi inzestreaz5 satele». C. GIURESCU, idem, pag. xvnxviii).

www.digibuc.ro
 PREFATA IX

A doua cauzä care 1-a Impins spre politica cre§tinä,

a fost adânca lui religiozitate. Cronicarul säu, Radu
Greceanu scoate In evidentä cä prin bunätate i prin
iubire s'a impus tuturor, nu prin fortä §i fricä :
(Nici nu insufli supaima supusilor Mariei tale ca alti stapanitorr
cad prin dragoste ii apropii si le indupleci sufletele supusilor sa
se domoleasca si sa-ti dea ascultare» (RADU GRECIANU in Pre-
doslovia dela vieata lui Const. Voda Brancoveanu, ed. St. Gre
cianu, pag. 3). .
(Una din träsaturile principale ale caracterului lui Brancoveanu
este fail indoiala religiozitatea. Aläturi de Neagoie g Matei Basarab
In Tara Româneasca, Stefan cel Mare si Barnowski In Moldova, el
este inca unul din marii constructori, reparatori si inzestratori de bi-
serici si manästiri. Din boierie zidise biserici in satele sale Mogo-
soaia si Potlogl, iar ca down Malta manästirile Hurezi, Brancoveni,
Mamul, Sf. Gheorghe, Sf. loan, Sf. Sava aceste trei in Bucuresti
sl IRamnicul. Repara apoi si face insemnate adausurl la manastirea
De un lemn, Argesul, Bistrita, Dealul, la mitropolia din Targoviste
si la bisericile Domneasca si Sf. Dumitru tot de acolo, afará de
bisericile construite peste hotare la Fägaras, Ismail si Galata si de
cele zidite de Doamna». (C. GIURESCU, idem, pag. xvi).
4 Pentru Brancoveanu, ridicarea si inzestrarea acestor numeroase
lacasuri dumnezeesti nu erit atat un semn de putere si stralucire,
spre cinstea si amintirea numelui, ca la cei mai multi dintre cloning
romani, cat mai ales manifestarea concreta a unui adanc senti-
ment religios, care rasare de altfel din toate faptele sale» (C.
GIURESCU, idem, pag. xvIt).

Cartile cari se scriu sau se tipäresc in vrernea lui

nu inceteaza cu laudele peste mäsurä la adresa adâncei
lui religiozitäti. Unele '11 aseamänä cu Alexandru cel
.Mare §i cu Ptolemeu, Ii spun cä sub domnia lui.s'au
umplut casele cu arti §i-i (IA denumirea de gmarele
Brâncoveanu». latä ce se scrie intr'o psaltichie pas-
trata In ms. la Academia Românä (n. 61):
(Ca dupa tot adevarul te-ai aratat maria ta alt nou Alecsandru sau
Ptolomeu intr'aceste vremi : ca precum in vremile acelora au crescut
mestesugurile si att inflorit invataturile si s'au marit intelepciunea si

www.digibuc.ro
 X ANTIM IVIREANU

s'au umplut casele de carti, asa i acum In luminatele de Dumnezeu

zilele mariei tale s'au impodobit aceasth pazita de Dumnezeu sta-
'Attire cu carti l cu dascali i cu mestesuguri de invatatura pentrn
marele dar i cinste, care cu facere de bine arat, i spre unele ca
acesteal (Acad. Rom., Ms. 61, fila 6 si 6 verso).
In acela ms., pe lângA formula obipuitä «blago-
cestivului» i se mai zice «marelui Brâncoveanu» (fila 5).
In actiunea sa diploma-
BOGATIA LUI BRANCOVEANU.
ticä §i de sprijinire a re-
ligiunii cre§tine, Brâncoveanu a fost ajutat §i de marea
lui avere. Dintr'o scrisoare a lui din 1705 atre judele
Bra§ovului reiese cä din toate pärtile lumea se ingrä-
mädise in Odle noastre : nici la Turci, nici sub Ger-
mani nu erâ atâta 1inite i atâta belpg ca la noi.
Väzând aceasta, Turcii au cerut mai multi bani din
Tara Româneasca deck !Ana atunci, ceeace a facut pe
Brâncoveanu sà supue la dajdii §1 pe streini :
aNe mai scriti d-voastra ca ati inteles cum ca au iesit la noi in
tara o dajdie pe vite, si va rugati pentru oamenii de tara d-voastra,.
cari s'au trecut vitele aid, pentru rautatile ce sunt acolo, ca sa
poruncim sa nu le faca suparare. De aceasta veti sti d-voastra..
ca ajungad tara aceasta la mare greu, de vreme ce i s'au dus nurnele
la Poarta Imptirdtii turce$ti cum ed inteaceasta tard s'au stains
(delta om i atdta dobitoc, $i den tam turceascd, $i den tara un-
gureascd, $i den Moldova, de este plind de oarneni $i de dobitoace,
§i, cu acest nume mare ce s'au facut ticaloasel de tari, ne-au in-
carcat cu därile, cat este peste putinta s,tracilor, si nu mai con-
tinesc cu cerutul ce avand mare pas si suparare de bani, n'am
mai avut ce sa facem intr'alt chip, ce ne au cautat de ne%oie de
am scos seama a doao pe vite, cine pe cat va avea sa. plateasca,-
asa s'au socotit cu tot sfatul i boierimea noastri, ca sa ajute
striinii pe pamanteni la acest greu» (C. GIURESCU, idem, doc. din
23 lanuarie, 1705).

Din testament reiese i mai bine aceasta bogatie :

«Din testamentul in care Branco eanu ii imparte in 1708 aerea
intre copii se poate cunoaste numele i provenienta, cumparatoare

www.digibuc.ro
 PREFATA XL

ori mo§tenire, a tuturor mo,iilor sale : 53 de sate intregi, dintre

cari unele inzestrate cu mutt de piatra, vii §i mori, 56 de mo,ii
ori parti de sate, numet oase vii situate in zece dealuri, 5 randuri
de case in Bucure,ti i unele la Targovi,te, alcatuesc, in afara de
ceeace stapania in Ardeal §i de daniile numerease, de obiceiu cum-
paratori, facute manästirilor, averea imobila a lui». Dar » faima bo-
gatiei lui Brancoveanu era determinate de banii sai, despre cari se
§tia in mod vag ca sunt dept* la multe banci din strainatate,
cu deosebire de multimea i scumpetea sculelor. Odoarele sau scu-
lele, nume sub care se inteleg de obiceiu orice fel de lucruri de
pret : giuvaeruri, argintarii, ve,tminte, etc. au avut la Romani o
deosebita insemnatate»
. »In adevar gluvaerurile pe cari le (la de zestre copiilor i lu-
crurile trimise spre siguranta in Ardeal, alaturi de ecoul ajuns liana
la noi al uimirii pe care o provoaca in 1714 valoarea unora din
sculele confiscate, ne pot da o ideie de bogatia pe care el o gra-
madise sub aceasta forma. La inceputul lui lulie 1714 s'a aflat la
doamna intr'o caseta giuvaeruri in valoare de o jumatate milion
de talen l un inel, cum nu se mai vazuse altul la Poarta. A§a de
mare era numarul hainelor §i lucrurilor de pret confiscate la ma-
zalire, ca se umpluse Constantinopolul de ele §l ajunseserä pana
prin Moldova sa le vanda Turcii» (C. GIURESCU, idem, pag.
XXIX xxxi.
In Moldova treceä drept «vestit de bogat», care
«prin puterea banilor säi ispräviä ce-i era voia dela
Poarta turceascä». Dela el se imprumutasera cu bani
chiar generalii impäratului. Turcii evaluau toatä averea
lui la 10 milioane de taleri si-1 numiau Altin Bey (prin-
cipele aurului) (C. GIURESCU, idem).
Chinuit de Turci, destainueste ca are la. Venetia
milion de taleri la Banca publica. Poarta intervine,
dar In zadar (idem, pag. xxxvillxxxix).
Din mândria aceastá demnä, din bogatia lui färâ
seamän si din religiozitatea lui adâncä a rezultat una
din cele mai strälucite curti domnesti ce am avut
noi si cea mai strälucitä ce erà atunci in orient : nici
Moldovenii, nici Ungurii, nici Rusii, nici Bulgarii, nici

www.digibuc.ro
 XII ANT IM IVIREANU

Turcii nu se puteau másurà in fast, in bel§ug §i in

strälucire cu curtea Tärii Române§ti.

SPRIJINITOR AL CULTURIL
Neputând insemna mult
politicqte, Brâncoveanu §i-a
ales calea ce-i erà liberä : a culturii §i a religiei, i s'a
urcat pe ea pânä la culmi falnice.
Adurià la curtea lui din tot orientul pe cei mai
vestiti cArturari §i invätati. Tineä atâta sä aibä oa-
meni de seamä imprejurul säu, incat nu se da inapoi
dela nici un sacrificiu. Oferià leafä at de mare §i o
consideratiune, aproape necunoscutd astazi. A§A el a
izbutit sä aducä la Bucure0 ca director al §coalei
domne§ti, pe un vestit profesor dela §coala greceascä
din Constantinopol, Sevastos Chimenitul. Acesta stu-
diase in Constantinopol §i in Italia §i ljunsese vestit
prin scrierne sale teologice. Brâncoveanu i-a oferit o
leafä mult mai mare de cum aveà la Constantinopol §i
o consideratiune mai mare de cum o acordà chiar celor
mai de seamä boieri ai tärii. lath ce spune un scriitor
grec C. Daponte : 41 puneä sä §adä mai sus de
cât toti boierii, onoare pe care alt Domn la un alt pro-
fesor n'au dat §i nici nu da» (C. ERBICEANU, Cronicarii
greci, pag. XXIV).
La curtea lui Brâncoveanu, pe langa Sevastos Chi-
menitul, pe langa Maiota, pe-lângä Avramios, se mai
gäsià §i Ioan Cariofil §i Mitrofan Gregoras, cäruia dl-
Iorga ii recunoWe oarecare talent poetic. (Lit. sec.
xvin, 1, 51).
t Apoi se mai constata cit cei mai eminenti barbati ce au avut
Grecii dela 1650-1828, aproape doua secole, mai toti au profesat
ori in lasi ori in Bucuresti, unde se gAsesc adeseori amlndli de scrii-

www.digibuc.ro
 PREFATA XIII

torii i documentele contimporane». (C. ERBICEANU in Serbare &o-

lard, pag. 55).
«In Bucureiti i Ia§i se refugiè sangele cel mai pretios al creginä-
tätii räsäritene, pentru a fi aruncat apol eu fortä panä la extremitätile
corpului ortodox. Aceste cloud orase cuprinserä, rezumarä, adäpostirä
tot ce erà mandru i luminat intre creginii sup.* Sultanului»,
IORGA, Lit. sec. 2rTurr, I, 59).
Nu numai invätatii, dar §i patriarhii de Constanti-
nopol, de Ierusalirn, de Alexandria §i Antiohia se
adunau aici, atra§i de bogätia, därnicia §i religiozitatea
domnului. Un patriarh al Ierusalirnului a uns domn pe
Brâncoveanu, un altul a cununat pe fiul säu Stefan cu
fata lui Ilie Cantacuzino ; tot un patriarh a târnosit
biserica Sf. Gheorghe, ziditä de Brâncoveanu. Deaceea
s'a §i numit curtea lui Brâncoveanu «strälucitä curte
de patriarhi, mitropoliti §i episcopi».
La curtea lui Brâncoveanu, a träit un unchiu vestit al
säu, Constantin Stolnicul Cantacuzino, care e pus aläturi
de cei mai -mari cronicari ai no§tri, aläturi de pildä cu
Miron Costin. E cel dintâiu care §i-a dat bine seama
cä Macedonii, Ardelenii §i noi constituim acela§ popor
§i cel dintâiu care a sustinut continuitatea Românilor
in Dacia. Stia grece§te, latine§te §i italiene§te, fäcuse
studii la Padova In Italia, erà in corespondentá cu
invätati de acolo.._
Sub influenta curtii lui Brâncoveanu erà §i jurnä-
tate din Ardel cu mitropolia dela Alba-Iulia.
«Inainte de unirea Ardelenilor cu biserica Romei, cultura lor
cata o aveau cultura lor legatá de bisericä i intretinutä de (Musa
erà luath din cultura Românilor munteni i moldoveni. Se vede
cum Moldova luminä prin mänästirile sale Ardealul räsäritean, in-
treg Ardealul sudic cu mitropolia din Bälgrad cäzuse in sfera de
influentä a Tärii Române§ti, de unde venià vlildica, de unde veniau
daniile, de unde veniau cärtile, de unde se dädea sprijinul in tim-
puri grele» (N. IORGA, idem, I, 15).

www.digibuc.ro
 XIV ANTIM IVIREANU

C. Brancoveanu tipärià §i cärti pentru alte täri. Aà

a fost cu liturghia greco-arabä din Snagov (1701). Li-
turghia aceasta s'a tipärit intr' o tipografie instalata
anume pentru cre0inii din Siria, dupä stáruinta pusä
la Brancoveanu de Atanasie, fost patriarh la Antiohia
0 care pe atunci se gäsià in tail (N. IORGA, idem,
I, 46).
In 1710 se tipärete la Tiflis un «liturghier geor-
°Ian». Cel care tipärete cartea, un mo0enitor al stä-
panitorilor Georgiei, spune in préfata: «am chemat
din Valahia un tipograf §i am intocmit o tipografie».
(BIANu-HoD(3§, Bibliografia, 1, 483). Acel tipograf a
fost tot Mihail Stefanovici sau Istvanovici, care a ti-
pärit §i Chiriacodrorniul din 1699 la Bälgrad.
In muzeul arheologic din Tiflis, capitala Transcau-
caziei, se pästreazä §i astäzi biblia tipäritä de Antim
Ivireanul in limba georgiarA, avand la finele ei pärti
scrise in limba romanä.

In secolul al x1/II-lea incepe

MISCAREA DE APARARE
§i in Muntenia 0 in Moldova
A ORTODOXISMULUI.
o mi§care de apärare a orto-
doxismului contra influentei calvine, care incepuse sä
prindä rädäcini peste munti.
In aceastä mi§care trebuie sä amintim pe Vasile
Lupu, sprijinit de Petru Movilä, mitropolitul Kievului,
care tipärete §i cunoscuta carte Pravoslavnica mar-
turisire, adica dreapta credintä (ortodoxismul) §i pe
Brancoveanu sprijinit de patriarhul Dosoftei al lerusa-
limului, care sta in Tara Romaneascä. Mi§carea aceasta
se fAceä in primul rand prin tipdrituri grece§ti. Ele

www.digibuc.ro
 PREFATA XV

erau foarte folositoare, cand erà vorba de clericii si

boierii stiutori de carte, sau când erä vorba de invä-
tali din alte pärti. Erau insä mai putin folositoare
pentru Românii necunoscätori de altä limbä decât ro-
mâneascä. Deaceea se si tipäreste la 1691 Pravos-
lavnica mdrturisire a lui Movild §i in român-este, pe
langä textul ei grecesc de mai inainte.
latä dar curn nevoia silia pe cärturarii vremii sä
recurgä si la limba rornâneascä. Miscarea aceasta a
pregätit si drumul lui Ivireanu, formându-i un public
care s5.-1 asculte i sä-1 inteleagd i dându-i i lui o
pildä de intrebuintarea lirnbii românesti lu scrieri de
credintd.
Ivireanul n'ar fi ajuns sä desvolte atâta activitate,
dacä 'far fi träit Intr'o epocd favorabild culturii, in
epoca lui Brâncoveanu. Acest domn a avut o incli-
nare deosebitá pentru credintä si pentru culturä, in
legäturä cu ea. El lineA, sä aibä buni caligrafi, buni
logofeti, buni cärturari, buni preoti (N. IORGA, idem,
1, 39). Pe vremea aceea tiparul erà prea putin räs-

pandit si intrebuintat nurnai pentru cArtile sfinte.

Pentru celelalte scrieri si acte se intrebuintau tot ca-
ligrafii i diacii sau togofetii vedeti dar ce mare im-
portanth aveau .acestia. Si cand un Brâncoveanu tine
sä aibä ctit mai multi si mai buni, e sernn de o deo-
sebitä dragoste de culturä. El sprijinià cultura sub
orice formä i se prezentà. In primul rând, fireste, pe
cea greceascä, atotstäpânitoare in orientul de atunci,
dar si pe cea occidentalk sub formä latinA, câtä ajungeä
pânä la el prin contactul cunoscut al lui cu imperiul
Austriei.

www.digibuc.ro
 XVI ANT1M IVIREANU

0 consecintd- a dragostei de Cul-

ADUCERERA LUI
IVIREANU IN TARA.
turä a lui Brâncoveanu, o conse-
cintä a mi§carii anticalvine a fost 0
aducerea lui Ivireanu la Bucure0i.
Ivireanu era la Constantinopol, priceput lucrätor in
sculptura lemnului. Acolo venise din Iviria (Caucazia)
§i se nurniä Andrei. Adus in tail, a fost calugarit sub
numele de Antim in mänästirea Snagov §i a *ins,
in curând egurnenul acelei rnänästiri. A devenit apoi
episcop la Râmnicul Valcii §i dupa aceea Mitropolit
al Tärii-Române0i.
Ajuns mitropolit, incepe sä ilustreze istoria noasträ.
Sal judecdrn ca orn intâi, ca orn politic apoi, ca orator
religios in urmä.
Ca orn, e destul sä arnintirn
MITROPOLITUL ANTIM CA
de testarnentul lui din 1715,
OM. TESTAMENTUL LUI.
prin care doteazä manastirea
Antirn din Bucure0, ziditä de el. Mänästirea exist&
§i astäzi, dar nutnai ca bisericä.
cAntim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop 0 mitropolit a toata Tara
Româneascä 0 exarh plaiurilor.
aCei ce tau darul vredniciei arhieresti de prin toatä lumea 0 sd a§azk
purtatori de grijd la beserica cea sfAntA a lui Dumnezeu au datorie mal
cu dinadinsul a pastori turma lor cea pravoslavnia ce li s'au incredinlat
dela Hristos, cu cuvinte folositoare de suflet si cu invaTatura cea evan-
gheliceasch, 0 cu bchiu priveghelnic sA pdzeasca oile cele cuvAntatoare de
lupii cei grei, cari nu crufeazd turmii, 0 de pAsunele cele stricAcioase
sufletului, carele Aticnesc mantuirea lor. Aceasta inv5fAtura da fericitul
Pavel Milesianilor, ziand : 4Luati aminte de sine-WI 0 de toatA turma
pre care pre voi v'au pus Duhul Sfant episcopi a pastori beserica lui
Dumnezeu, care au câstigat-o prin sAngele tut».
Dupd aceasta au aft& datoHe urmAtoare ace§tia, intocmai trebuin-
cioask adicA a purtA grijä pentru zidirea, inältarea si adaosul sflontelor
lacapri si dumnezeegilor case. CA de ar_ lipsì sfintele beserici, rtnde s'ar

www.digibuc.ro
 FACSIMILE DIN PREDICILE LUI ANTIM 1VIREANU.

Trzreot3 Tnrar 3;73' 5>77Tyx oHy,civz:

i, :-.7- I ii
IVI HA <pm IsT X , 5 . Kity 11 t 1 ¿A T1f$4

gyp* i tijAN. ¿oil HYAYK d /

77- /y p

lVagby k niat fitTrip , .2117117,t, 14/1478

y.,3 Iy
7 itinntn
'T) lf
/ /) / 'it., .... Ai..
ILI anti: jsfarrum A wn , .11:1N 9g CYNin nierAbmos-s
i :s I e7
,---,..1. I -sg,-,"," / ,-
1
.

427711,5',/)/S77// Nf4 f4C C.-./ CUM 7 lp 'I Ptlet lull 4artz

'pl .
jtyr .4/YAtimr.41-.1
K,,,4,1,,,, ,,,g' , / 4",
,A ,-;1,,, cit(77/;71- -,.; ;;,,/;;;',
i
itetf4r del (X 4 g$ f 1, (71,0a 1 ofaigm77
...c. --I .:, it 0--' y
9;17!... *-47

.07ae 0 ,i6lillt a A 4 ItY41s11 li'007rtn IC 4^C 1 Cfciql

--0 r 41 if fi i .. .1
1/Y/77 .4)/i1r,-71y,1c -ragfilymcn 7 ,/t-x ep itacJz!".elf
f v `if
/71_71/Ttea el/Irtfi17n4G, 'c 7n., 2tI71 /ea AT.) l 41 4 AVM
../ 0 , f CO eu- ezt, (-34- ; t /,11 A-1 ,
11)1/7Yllfit , 5-nar r: /17I/X fy0143 /C.1,773yi- oitm
reey'lfs,: z6l7iffnAnil i .1$1771ftgel a f o;i;f471L; i'Z'zi
x .....,1,.
7 M ...".7 , ce...,j?n, t .-, ... ir,">,-,-rr / V1
v, ...p iimrc-i-4,1 5
inkf a _I t (Tire a' 7741.1W'
17, ,,':,:
.
....") 4 i '-' .1'9
r5 -frii, fr f ill fr ,:pf 7,g fizin fizt mo, slip r al z yjn
i / ..fal-ar ,40.17C
n7fe 7/7 cletra C 7-4-4( `,71 1 , ,,),-- / f",;', , 2 f
er-t'f AVItI,47n.to 7 la
f;."1",

3 I "1 4 9 '
Ji.112 r //I irz LT/7c
/0 44.-7 7j" / ..J /
/M..? yn 4 ylec ( K 7f MOt
/)
/7 (re /
i2V7i ././Yir 7( 717N ./(0
(;;) _,
f (it 077f 11 777)(7ar 4'11,17,9;2"
elt
., 17 ,
14- ca 72.°,najpr 2....)//ala 1101777.1.Zt: Cei ,f { fy nyot --

,4
N., A .rIltr/
6 .1)7. ):_

www.digibuc.ro
 INCEPUTUL UNEI CONDICI
SCRISE DE MANA LUI ANTIM IVIREANU.

...
e i ,* s :;')
--* a Apinat7ficagiraf7 i)rwr2cr7joarraa ,2w-,,,,V
'64,fazas-a, wan,1,-?nafarizr . ..1.-7^,m-2-
1.,,,,n;71.a:f.:,-,i. ;Id-74e
r ,,,' 21-

047'
,n7-7,,, LVY tis7r7773,i1Z471;71:.

a 717771; 2.,,t 417? 7j64 i 71'7777

it if d 7,N.
J7,73(7777 At 49,tna orre_lar
c-r ',"41,n{ //Mr 1,..:710.ra
ft.,/,,4
-/ /
/port70:04:03 OW./ hifrom ,e0/2.0

CN isar
--- 4 cji/tt,totArneft-Is tIr/Ipr zaniirCer*t Y
7:1 CI ,-;1
Ka Mir .1-warclied,widier.,..9.,
,
-2- ,-,
e
,.....- a
1 ':1 / , .:1 A n
.
(41/116i4e1177-Lp 4077 ny etn, rAiS74140 1 I Y I,
eV. J C'e ';') '71.....0r /TN 7,...
rho (7772(1,1 ,.,4-ifiTiA .0. 7itio8-7.

1 mitra de lastra cu mArgdritar si cu balasuri

cu zmaragduri facutd de Constandin volevold Bran-
coveanul.
1 mitrd de aur fAcutd de Ghinea
1 mitrd de argint poleitä cu turcheaze fdcutd de
Vl[aIdEiled Stefan.
1 potcapiu arhieresc cusut in margan.
1 mitra de lastrd galbend numai cosul.
1 sacos de lastrd grea cu crud si cu serafimi cu
nasturi de argint fdcutd de Constandin votevold BrAn-
coveanul.
1 sacos de lastra alba cu florti] galbene cu nas-
turlil de argint facutd de Constandin volevotd Bran-
coveanul. (Ms. 671, fila 1).

Manuscriptul acesta «e condica Mitropoliei Ungro-

vlahiei din timpul lui Constandin BrAncoveanu zisd
condica hit Antim in care sunt trecute odoarele,
cartile i documentele mosiilor mitropoliei, atAt din
TArgoviste, cat si din Bucuresti) (I. Bianu si R. Ca-
racas, Catalogul manuscriptelor románe$ti. Buc. 1913,
pag. 426).

www.digibuc.ro
 PREPATA XVII

adunA norodul ca sA asculte duhovnicegtile si evanghelicestile cuvinte si

cAntArl, sau unde s'ar sAvArsi sfintele si inaltele lui Dumnezeu taine ?
Mai ales Inca si prorocul David ne poruncegte, in beserid bine sit cu-
vAntAm pre Dumnezeu si sA iubim podoaba casei lui.
Drept aceea si smerenta noastrA, de vreme ce din mila lui Dumnezeu
ne-am InAltat la treapta cea inaltA a arhieriei si am primit grija a pastori
oile cele cuvAntatoare, stiind aceste doua datorli ce sunt asupra noastrA,
n'am lipsit pAnA acum, dupre putinta noastrA, a InvAtà turma cea cuvAn-
tAtoare cele de folos si mAntuitoare 0 cu laptele cel dulce al cuvAntului a
o hard. Asijderea gi spre ridicarea, adaosul si podoaba slintelor lAcasurl,
multi pohtA si rAvnA dumnezeeascA am avut ; care ravnA cu nAstavul si cu
ajutoriul dAtAtoriului de bine Dumnezeu s'au lucrat si la sAvArsire bunA
au venit. CA dintru ostenelele mete cele multe, din tipkritul artilor si din
milosteniile indurAtorilor crestini, ne-ant invrednictt de am inAltat din
temelie besericA frumoasA aid in. Bucuresti intru slava si multAmita
insusi celui ce intru TroitA sA proslaveste Dumnezeu, si intru cinstea si
lauda tuturor sfintilor dimpreunA, hick sA fie si sa sA numeascA cinstita
mAnAstire a tuturor sfintilor, cArora o am si inchinat-o §i pre numele
lor o am zidit-o, ca sa sA prAznueascA intru ea cu mArire si sA sA cin-
steascA necontenit cu laude st cu cAntArt, ca niste prieteni ai lui Dum-
nezeu sl ajutatori sl sprijinitori tuturor pravoslavnicilor crestini. Zidit-am
gi imprejurul ei chilli destule si alte lAcasuri, pentru odihna egumenului,
care va fi dupa vrerni, gi acelora ce vor vrea sA aleagA vie* sihAstreascA,
adAogAnd intru ea si altele matte trebuincioase. La care am inchinat
multe de toate cAstiguri mutAtoare si nemulAtoare pentru Indestularea
celor ce vor Dcul intru ea ; adlcA mosii, vii, mori, stupi sl dobitoace
de tot feliul. Inch vi beserica am impodobit-o si am infrumusetat o cu
ajutoriul lui Dumnezeu pre din afarA si pre din läuntru cu multe odoare
de argint si cu vesminte scumpe, cu dill de multe feliuri si cu altele
ce sa obidnuesc a se inzestrA zidirile cele cuvioase. i pentruca sA sh
chiverniseasa toate nestramutat dupa cugetul meu 0 dupA socoteala cea
bunA si dreaptA, am agezat 32 de capete inscris, intru carele mai pre
larg rAnduesc toga Indreptarea mAnAstirii, precum sA vede in condicul
cel isalit al besericii.
«AdicA sA sA afle deapururea la aceA casA 14 oameni pentru slujba
mAnAstirii.
«Doi preoti mireni sA slujascA mAnAstirii, fiecarele cu plata lui.
«SA sA facA milostenie la sAraci in toate Duminicile.
«SA aibA oarecare milA in toate SAmbetele cei ce vor fi in temnita.
«SA sA imbrace in ziva de Joi mare trei sAraci si trei fete sArace.
«SA sA inzestreze pe an o fatA sdracA a doua zi de SfAntul Di-
m itri e.

Anti= Ivireanu. Predict n

www.digibuc.ro
 XVIII ANTIM IVIREANU

«SA sit odihneascli in trei zile strAinii nemernicl cu mAncare i cu

sälä§luire preste toatA vremea.
«Sit sa ingroape cu cheltuiala casei säracil ce-i scot prin ulite morti
cersind milA pentru ingroparea bor.
«SA sA hräneascA trei copii ce ar Invatà carte, §i dascAlul lor sAll la
plata ostenelii din mAnästire.
«SA arzi trel candele necontenit in besericA preste toatA vremea.
«SA práznueascA pe an pomenirea a patru sfinti : a sfAntului Antim
la 3 zile a lui Septemvrie, a ciudotvoretului Nicolae in 6 zile ale lul
Dechemvrie, a sfintei Mucenite Agatia la. 5 zile a lui Fevruarie, §i a
sfantului Alexie, omul lui Dumnzeu, la 17 zile a lui Martie ; i intr'aceste
zile sä sA faci milostenie la sAraci, dupa cum s'au scris in conclicA.
«SA sa prAznueascA sArbAtoarea Tuturor Sfintilor pe an cu cinste cu-
viincioa sA, dupti obiceiul tar% i inteaceastä xi sit darueascä pre mitro-
politul tärii, ca sA sAvAr5eascA sfAnta Liturghie §1 In ziva aceea §i a
doua zl.
«SA s5 facA sArindare i liturghil In toti anil pentru sufletele celor ce
au miluit sau vor milui sranta mAnAstire, dupa cum s'au insemnat mai
chiar2) in condic. SA sA strAngA intr'o lAcritA osebit zeciuiala banilor din
cati sä vor agonisi de pre veniturile mänästiril §l dela milostenii, ca sl
sä afle la vreme de mare pas al ei.
«SA A. tie doua tipografii, una greaceascA l alta româneasca, pentru
folosul ob§tei §i pentru agoniseala casei.
:Pe langA aceasta mal marele mAnAstirii i purtAtortil de grije trebilor
ei sä fie egumenul cel duptt vremi, chivernisind i indreptAnd toate veni-
turile ei si pre cAlugAri cu frica lui Dumnezeu i cu dreptate; carele
cAt va trAi all alb& cuviincioasA cinste l dupA moarte pomenirile cele
obicinuite, precurn s'au insemnat in condic. lasA sit mai fie §i duel epi-
tropl din ceata negutAtoreascA, obraze de cinste, pe cari i-am pus §l
i-am a§ezat ca sA poarte grijä pentru buna chivernisealä i adaosul
casei l ca sA ia socotealä egumenului pe an de dota ori pentru tot
venitul §i cheltuiala. i cand ar lipsi egumenul, ei sA aleagA pre altul
cu §tirea luminatului Domn §i cu blagoslovenia a prea sfintitulul mitro-
polit, carele va fi dupA vremi. Ins& voesc ca aceastA sf Ant& mAnAstire,
care am inaltat-o §i am infrumusetat-o cu a mea cheltuialA, sä fie slobodA,
singurA ei CE i legiuitoare, singurä stäpAnitoare l nimAnui supusA, färA
numai lui Dumnezeu i sfintilor tuturor, cArora am §l inchinat-o. SA nu
fie sub vreo stApArtire patriarheascA, nici sub vrednicie domneascA, nici
sub stApAnirea arhiereului tarn, nici supusA vreunui boer, nici vreunel

sAraci.
2) fAcAtorului de minuni (nota lui Melhisedec).
2) clar.

www.digibuc.ro
 PREFATI XIX

manastiri, ori mare, ori mica Ci numai numele cel canonicesc al prea
sfintitului mitropolit sa sa pomeneascA intru ea dupa randueala cea bese-
riceascá. fail mánástirea sá sa stapaneascá si sa sA indrepteze Intru toate
numai de egumenul si de cei cinci epitropi cu un gaud intru toate, dupa
randueala ce am asezat In cele 32 de capete. larA de va vrea cinevA -in
cei de pcum sau din cei mai de pre urmä, ori din ce randuiala ar fi,
A supue aceasta slobodä a noastrA manastire altui obraz sau altei mA-
nastiri, sau va stramuti ceva din ceie ce s'au hotArit de a noastra buna
voie, in cele 32 de capete, unui ca acela sa fie afurisit de Dumnezeu
atottiitoriul si prociet si neiertat sl in lurnea aceasta si In cea viitoare,
sA aiba OHO la ziva judecátli cei 0 infricosate pre toll sfintii si procopsala
sa nu vaza in toate zilele vietii lui.
4i pentru aceasta s'au f Acut acest arhieresc hrlsov, intarit cu iscill-
tura si cu pecetea smereniei noastre spre adeverinta, intemeierea si ne-
stramutarea asezamAnturilor si InvatAturilor noastre ce s'au zis mai sus.
lu lie 20 d-ni 2), leat 3) 7223
«De in scaunul Mitropoliei noastre in Bucuresti.
t Smeritul mitropolit al Ungro-Vlahiei An tim 4),.

Observati prin urmare grijà lui deosebitä pentru

culturä: sä sä creased' copiii cari vor sä Invete carte
§i sä li sä tinä un dascäl; sä sä pästreze cele douä
tipografii. Prin tipografii dqteptase lumea ortodoxä
contra primejdiei calvine, prin ele intretinuse dra-
gostea de credintä, fail ele nu s'ar fi putut prin ur-
mare.
«Antim cunoteà mai multe limbi, anume : limba
lui natalä, cea georgianä, cea greceased, cea turca §i
arabä, cea româneasca i cea slavona» (MELHISEDEC
In Ant. Ivir. Didahii, 1888, pag. xx).

1) celei.
2) zile, 3) anul.
4) Reprodus din editia dela 1888, pag. mynix.

www.digibuc.ro
 XX ANTIM IVIREANU

MITROPOLITUL ANTIM
Ca otn politic, judecà tot din
CA OM POLITIC.
punct de vedere bisericesc : era
cu cre§tinii, nu cu Turcii :
t...in 1711 Antim fu unul dintre acei fruntasi ai tArii, cari stA-
ruirA pe lAngA domn ca el sA se declare pentru Muscali, cari in-
trarA In legaturi cu dAnsii si duserA fArA rezerve si intr'un chip
compromitAtor politica pe care VodA o duceA cu socotealA si cu
pazA de cAtre Turd si. spionii lor. Antim fu atAt de vAdit Oda;
al dusmanilor impArAtiel, IncAt Constantin VodA se crezù dator sA
lee mAsuri contra lui. El cerù demisia mitropolitului ..» (N. IORGA,
1st lit sec. al XV111-lea t, 423).

Era in contra Turcilor §i a Fanariotilor. Tineà sä

fim sub o putere cre§tinä (Ru0 sau Nemtii). La el
predomina sentimentul religios, Inainte de orice, finda,
de§1 politica sänätoasä era cea cu Turcii, el sustinea
o politicä cregina.
Se potrivià deci §i din punctul acesta de vedere cu
Const. Brâncoveanu.

Marea lui importantä sta insa

M1TROPOLITUL ANTIM
CA ORATOR RELIGIOS.
in activitatea lui de orator re-
ligios.
De ate ori n'am urcat dealul Mitropoliei in plim-
bare, de ate ori n'am privit mitropolia, fail sä ne
fi gândit la cele douä sute de ani trecuti peste ea de
and e mitropolie, färä sä ne fi gândit a in ea s'au
sävär§it actele cele mai mari ale istoriei noastre. Acolo
a fost Incoronat ca Rege, in 1881, domnitorul Carol,
acolo s'au slujit rugäciunile catre Dumnezeu la intro-
narea lui Cuza, la alegerea lui, acolo au ingenuchiat
inaintea altarului toti voevozii no§tri de douä sute de
ani incoace.

www.digibuc.ro
 PREFATA X XI

Tot de numele lui Brancoveanu i al lui Antim este

legatä §i mitropolia noasträ. Rana la Brancoveanu,
mitropolia era numai biserica Sf. Constantin §i Elena,
intemeiata de Leon Vodä. Cel care a infrumusetat-o
§i a ridicat-o la rangul de mitropolie a fost Branco-
veanu.
Tot mitropoliei i-a fost dat sä facä sä räsune glasul
celui mai mare predicator roman, glasul mitropoli-
tului Antim. E greu sa ne ducem cu douä sute de
ani In urmä; e greu sa §tergem din Ante stradele §i
casele de astäzi, ca sä punem in locul lor pe cele de
acum 200 de ani, e poate §i mai greu sä uitam pe oa_
menii de astäzi, fracurile i uniformele militare cari
strälucesc in mitropolie la zile mari. Dar cat de putin,
tot ne trec pe dinaintea ochilor boierii nogri adunan-
du-se randuri randuri acolo i ageptand sosirea dom-
nului, care venia sau in rädvan sau cälare. In lini§tea
aceea adancä, Intel uptä doar de sgomotul semnului
crucii ori al mätäniilor, slujba bisericeaseä se deslä-
pra mäiestoasä, ca sa se incheie cu o predicä a mi-
tropolitului.
Predicele se rostiau numai la Bucure§ti §i numai
in cele pse luni cát sta aici, fiindcä dinaintea pa--
tilor §i panä in Octomvrie Brancoveanu sta la Tar-
govi§te. Simtise cä Turcii vor sa-1 mazileascä §i, ca
sä fie mai sigur de fugit in Ardeal, sta jumatate de
an la Targovi§te, de0. boierii §i mai ales negustorii
murmurau. Curtea din Targovi§te nu era ant de strä-
lucitä ca cea din Bucure§ti, fiindcd nu toti curtenii §i
boierii se puteau duce regulat acolo. Pe langa aceasta,
e vede cä §i domnul ducea o vieatä mai retrasä,

www.digibuc.ro
 XXII ANTIM IV1REANU

fiindcd predicele mitropolitului Antim se tineau mat

mult de Sf. Dumitru, Sf. Mihai, Sf. Nicolae, de Cra.
ciun §i de Florii. Avem de pildd cinci predici tinute
la Florii §i nici una la PaW. Cu toate acestea la Sf.
Constantin §i Elena, ziva domnului, se tineau regulat
predici, fie la Targovi§te, fie cd venià domnul la Bu-
cure§ti peniru ziva aceea.
Tinerea de predici la zile
OBICEIUL PREDICILOR1).
mari era un fapt foarte its-
pandit in toed lumea religioasd : §i in occident §i in
orient. Una din gloriile literare ale Frantei, de pilda,
e pleiada de oratori biserice§ti din secolele al xvii-lea
§i al xvm-lea : Bossuel, Bourdalone, Flechier, Massillon.
La noi predicele s'au introdus sub influenta grecis-
mului : atat cel din Constantinopol, Ierusalim §i Alexan-
dria, cat §i cel din Italia, unde era un vestit predicator,
Ilie Miniat, in Venetia, caruia i se §i zicea dDemos-
tenes al bisericii». Erà o dovada de culturd §i de cre-
dintd, ca voevodul sd-§i aibd predicatorul sau.
si-a avut predicator Matei Basarab. Brancoveanu
a avut trei.
In 1766, Grigorie Ghica, domnul Moldovei, inte-
meiazd la Ia§i o §coald domneascd sau academie cu
biserica ei. Pe atunci nu se putea inchipui o §coala
fard bisericd, intru cat invdtamantul era in majoritate
religios i tincleà in deosebi la formarea carierii preo-
te§ti. Domnul cere patriarhului din Constantinopol in-

9 Vezi si ce am zis si in Omagiu lui C. Meissner, 1ai 1 13, pag. 279

articolul (0 vreme de inflorlre a predicei religloase ib literatura ro-
t/ILIA».

www.digibuc.ro
 PREFAll. 'Wit

cuviintarea pentru aceastä scoalä i'n 1767. Patriarhul

adund sinodul si raspunde favorabil. Räspunsul acela
se pästreazä. E interesant, pentrucä vorbeste in ama-
nuntimi despre scoala lui Grigorie Ghica, despre felul
materiilor predate, despre lefurile profesorilor, etc. Mai
interesant pentru noi este cä intre profesori se insird
si doi predicatori : unul 'in limba greac4, altul in cea
moldoveneascä 1) Predicatorii profesau poate si in
clase invätämântul pur al religiei, dar rolul lor erd
färä Indoialä mai mult duminicile si särbätorile In bi-
serica aläturatä scoalei : acolo tineau cuvantäri tine-
rilor despre curätenia sufleteascä si despre desertä-
ciunile lumii acestia. Cel mai important dintre ei erà
cel grecesc. Toatä stäruinta scolarilor tintià mai ales
sä ajunga la deplina mntelegere a lui ; dar Wand atunci,
ca sä nu rämdie scolarii färä intelesul predicilor, li
se da si un predicator moldovenesc. De altfel si in
leaf A se observà diferenta : predicatorul grecesc aved
300 lei anual, cel moldovenesc numai 180. 2)
Nici scoalele prin urmare nu erau lipsite de pre-
dici. $i acolo le auziau scolarii. De sigur cä invätau
sä le si facä.
Constantin CAntemir, domnul Moldovei, isi aved
de asemenea predicatorul säu, care erà si profesor
al fiului säu, Dimitrie. Predicatorul acela a rostit .si
discursul funebru la moartea lui C. Cantemir.
Obiceiul predicelor mai erd intretinut si de profe-
sorii greci adusi pentru copiii domnilor si ai boierilor.
0 C. Erbiceanu, Cron. Gred, pag. xvxvi. ....--
2) Data filnd ieftindtatea vietli 0 scumpetea monedei pe atunci, sd nu
ne mire prea mult lefurile acestea.

www.digibuc.ro
 XXIV ANT1M IVIREANO

Mai toti aveau cultura greceascä de retori i mai toti

vorbiau bine. Un scriitor grec spune ea la noi era
un Ateneu elenic, in care se forma o dulce §i plä-
cutä frazeologie, ceeace lipsià In celelalte parti ale
Greciei.
Pe langa acestea, mai toti patriarhii greci veniti aici
rostiau predici.
A§à se face cum copiii de boieri §i de domni ro-
stiau ei Insi§i chiar and erau Inca §colati predici
ocazionale, fie compuse de ei, fie de profesorii lor.
Copiii lui Brâncoveanu, Stefan §i Radu, tineau ase-
menea predici. Unele din ele s'au i tipärit. A§A de
pildä una a lui Radu, rostitä 4a un Sf. Nicolae. Un
alt copil, Serban, fiul marelui vistier de atunci, ro-
ste§te o predicä la un sfânt Atanasie. Copiii lui C.
Cantemir au tinut de asemenea predici ocazionale :
unul la un Sf. Dumitru, altul de§I n'aveà deck 7
ani inaintea tarului, iar Dim. Cantemir la suirea
pe tron. Copiii lui Miron Costin din Moldova : unul
a vorbit In fata lui Antonie Ruset, and s'a suit acesta
In scaun, altul la Cräciun, altul In fata lui Chmi-
elnitzki, care .treceä dela Constantinopol In Ukraina.

PREDICILE LUI IVIREANU.

Dar mitropolitul Antim
a predicat In románe§te
aceasta e meritul lui cel mare.
Punctul de plecare In predicele lui erau textele re-
ligioase, dar §tià sä aleagd din ele pe cele frumoase
§i mai ales pe cele potrivite cu Imprejurarea.
Ca sä nu fie prea abstract, nici prea monoton, l'§i
infati§eazä Invätäturile in comparatiuni frumoase.

www.digibuc.ro
 PREPATA XXV

1. Cand s'a ales mitropolit, a tinut in fata dom-

nului §i a boierilor o cuvantare. Cuvantarea a In-
ceput-o cu o comparatiune :
Doctor bun zice el nu este cel care chinuqte
pe bolaav, ca sä-1 insändtwze ; ci cel care pe ne-
simtite, cu medicamente dulci, izbutqte. Tot a§a §i
doctorul de suflete, lisus Hristos, nu tämäduqte pe
oameni cu sila, cu frica, cu amenintarea, ci cu cu-
vantul bland.
2. Dupa cum magnetul atrage fierul §i chihlibarul
firul de par, a0. a atras la el Mantuitorul pe pescarii
deveniti In urma apostoli lui.
3. Dupa cum pescarii prind cu plasa pqtele, a§à
apostolii au prins pe oameni cu mreaja cuvanttilui
bun al Evafigheliei.
4. Apostolii au c4tigat o mare victorie, cum n'a
putut c4tigà nici pana la ei, nid dupä ei vreun I'm-
pärat : «oameni far de arme §i nedichisiti cu ale o--
tirii, saraci de avutie, pro§ti de invätätura, slabi de
post, blanzi pentru nerautate, au inaltat nu steaguri
de oaste, ci numai crucea, semnul päcii, propoveduind
nu cu sunete de tobe §i de surle, ci numai cu ne-
putincioasa limba §,i neinvatata pre Hristos §i credinta ;
§i fulgerand nu zic cu fulgerele sabiilor celor ascutite, ci
numai cu stralucirile unei vieti bune, neumpland pä-
mantul de NU, nici sa acopere marea de coräbii cu
vintrele, ci numai far de rane, far de sange, fär de
vätämare, calcä §i supun toata paganatatea».
5. Suntem porniti spre rele §i stricaciuni, nimic nu
ne poate impiedicA. Suntem «ca roata and da de vale
0 nu sa poate opri»... Ni s'au Impietrit inimile In

www.digibuc.ro
 XXVI ANTIM 1VIREANU

rautäti ca a lui Faraon, §i umblám ca ni§te cai si-

repi, färä zdbalä §i fall de rqine, pand vorn cdoled
in vreo präpastie §i vom pied.
6. Si precum un om are in casa lui aur, argint,
scule §i alte haine, §i când iese din casä pune lack
§i incuie, pentru ca sä nu meargä vreun hot sä i le
fure sä se pAgubeascd, nd §i smerenia incuie ca un
lacät toate bunätätile, ca sa nu meargd_ hotul cel de
ob§te, diavolul, sd le fure.

0 altä fata sub care ni-I pre-

MITROPOLITUL ANTIM
CA MORALIST.
zintä predicile lui este aceea
de moralist sever. In directiunea
aceasta, nu se sfie§te sd Inceapd cu arhiereii. Dacä
preotii zice el trebuie sä fie morali, cu atât mai
mult trebuie sä fie arhiereul, fiindcä vrednicia mai
inaltä aduce dupä sine §i räspundere mai mare.
Este aspru cu femeile cari 4i vopsesc fata, cari cred
In descântece, cari clevetesc pând §i in biserici, cari
nu rnärturisesc duhovnicului toate päcatele.
Cu acei cari au doi duhovnici : unul la Ora §i altul
la ora§, ca sä-i poatä ascunde acelui din urma paca-
tele cele mari.
Aspru 'in fine cu ce-§i. ascund gre§elile.
Nu se sfià sä fie sever chiar cu domnitorul. Intre
punctele de acuzare ridicate impotrivd-i a fost tocmai
§i acesta cd a indräznit sä vorbeascä In contra std..
pânului säu. El Insu§i in intâmpinarea ce a fäcut-o
lui Brâncoveanu (pag. 237) märturisqte cä a fäcut
aceasta, dar nu cu du§mänie, nu cu vicle§ug, ci In ca-
litatea lui de pastor sufletesc. Acela lucru de altfel se

www.digibuc.ro
 PREFATA XXVII

intâmplà In Franta, când marele orator al bisericii ca-

tolice, Bossuet, fäcea dojane i da sfaturi lui Ludovic
al xiv-lea.
Apostrofeazd pe iubitorii de chefuri, pe lacomii de
bani, pe pismätareti §i pe trufa§i, pe cei ce clevetesc.
Si n'are incredere pocainta aparentd ; vrea fapte,
nu fätärnicie. Intr'una din zilele de Florii a tibut ca
de obiceiu o predica : avem cinci predici de-ale lui
tinute in ziva aceasta. La sfál*tul aceleia In care
vorbqte despre invierea lui Lazär §i despre intelesul
ce trebuie sä dam acestei minuni a mântuitorului,
prive§te multimea de boieri .strânsä inaintea lui. Vede
pocäinta tuturor §i ramurile de sälcii din mâinile fie-
cäruia, dar se indoe§te cä in adevär pocäinta a pä-
truns In sufletele lor. Li se adreseazä atunci fàti i
se Intreabä : oare adevärat sä fie cä ati venit la caka
dreaptä ? Nu cred. «Läsati jafurile, läsati strâmbätä-
tile, vräpd§iile §i scandalele».
Tara noasträ stä räu. Deasura capului ei atârnä o
multime de suferinte. Ce faceti ca s'o scäpati ?
Apostrofeazd pe betivi, pe cei cari injurä, etc.

Predicele lui devin din aceastä

PREDICELE CA IZVOR
DE INFORMATIL
cauzä un izvor de informatii
despre päcatele vremii. Erau §i
atunci, ca §i astäzi, oameni cari reduceau vie* la somn
§i la mâncare, cari urau pe cei dimprejurul lor, cari
_párau pe aproapele. In deosebf fn contra celor ce pârau
se ridicd cu indignare, fiindcd pe atunci obiceiul acesta
luase o intindere atât de mare, fncât amenintà zilnic
chiar trorral Wilt. In läcomia lor, Turcii a§teptau numai

www.digibuc.ro
 XXVIII ANT1M IVIIMANU

prilejul sä schimbe domnii, fiincicd fiecare schim-

bare de domn aducea sume fabuloase In visteria Sul-
tanului. Profitand de läcomia turceascä, boierii tärii
luaserd uritul obiceiu al parii §i toatd activitatea §i-o
reduceau la a se duce §i intoarce dela Constantinopol
cu pH contra domnului. De ateastä pard nu scäpase
nici mitropolitul Antim. Du§manii 11 Invinuiserd la
Domn cd tine pe fatd. cu Germanii contra Turcilor,
cd vorbe§te de räu pe frisqi Domnul, cd e dator, cá
a risipit banii mänästirii Snagovul, cat a fost egumen
acolo, §i ai episcopiei Ramnicului, cat a fost episcop,
cd in fine este strein §i cd e rqine ca pe tronul mitro-
politan al Tärii Romane§ti sd stea un strein (pag. 241).
Para atunci luase o Mtindere primejdioasd: fiecare
dregätor sta ve§nic cu fricaesä nu i se ia locul. Dacd
nid mitropolitul, nici domnii nu erau scutiti de ea, ne
putem Mchipul pand la ce grad ajunsese. Deaceea
Antim Ivireanul e atat de furios In predicile lui contra
celor ce pardsc.
In altä parte face aluzie la boierii cari nu-0 fac
datoria, la domnii cari nu-§i Ingrijesc supu§ii.

II. LAmurIrl privitoare la editlunea de tati.

TEXTUL .
Predicile sau Didahiile lui Antim Ivireanu
s'au publicat de cloud ori: odatä 1886, de
d-I I. Bianu, a doua oarä la 1888, de C. Erbiceanu.
Editia din urmä, dupd chiar originalul lui Ivireanu
(pdstrat la Academia Romand, sectia manuscriptelor,
sub n. 549); cea dela 1886, dupä o copie pästratd

www.digibuc.ro
 PREFATA XXIX

§i ea la Academie, sub n. 5241), care cuprinde ace-

lea§i bucAti, afard de 3 : cloud de inmormântare §i una
de spovedanie.
Aid am luat ca punct de plecare editia dela 1888,
cu urmätoarele modificdri : peste tot cdtrd, Hristos,
pre, preste, sd (reflexivul), In loc de «cätre», «Chri-
stos», «pe», epeste», «se», fiinda a§à e in original.

ORDINEA BucATILOR.
D-1 Bianu, plecând dela ma-
nuscriptul 524, a pus aldturi
toate predicile referitoare la ace.ea§ zi : astfel avem
una dupd alta trei predici rostite la Schimbarea la hp ;
doud la Adormirea Maicii Domnului, doud la Sf. Du-
mitru, cloud la Sfäntul Niculae, cloud la Cräciun, cloua
la läsatul secului, cinci la Florii, cloud la Sf. Constantin.
D-I Erbiceanu, plecând dela manuscriptul original,
a urmat ordinea cronologica a Duminicilor §i särbä-
torilor.
In editiunea de fatd s'au introdus urmätoarele mo-
dificari :
1°) S'au pus la urmä ca «adaus» bucätile cari nu
sunt discursuri religoase ;
2°) Discursurile s'au grupat In cloud : a) Predici,

1) Desi editia dela 1888 a luat ca punct de plecare se spune in pre-

fata ei cbiar originalul totusi in realitate ea a reprodus textul celet
dela 1886, Mudcä micile deosebiri de limbA dintre original g editia din
1886 sunt pAstrate si aici. IatA douA exemple :

Editia 1888 Ms. original Editia 1886

puterea lui cea mare si puterea lui cea nespusA puterea lui cea mare si
nespusA (pag. 9). (fila 9). nespusi (pag. 9).
cu ce bucurie si cu ce cu ce bucurie si veselie cu ce bucurie g cu ce
veselie (pag. 10). (fila 9 verso). veselie (pag. 9).

www.digibuc.ro
 XXX ANTIM 1VIREANU

cari sunt §i cele mai numeroase, wzându-se In or-

dinea editiunii -din 1888 §i b) Cuvanteiri funebre.
In 1889, episcopul Mel-
ALTE PREDICI ATRIBUITE
LUI ANTIM IVIREANU.
hisedec a publicat un al
- doilea volum de predici1)
dupä un manuscript gäsit de el §i pästrat acum la
Academia Romänd sub No. 525. Argumentele Insä
pe cari le aduce, ca sa probeze cd In adevär Antim
e autorul predicilor, nu sunt destul de convingdtoare
§i deaceea publicäm numai predicile de fatd, cu. pH-
vire la cari nu mai existä indoiala.
PETRE V. HANES.

Fevruarie 1915, Bucurefti.

9 Didachiile mitropolitului Ungro-Vlahiei Antim Ivireanul 1709-1716

fdcute pentru toate Dumlnicile lncepdnd dela Duminica Fariseului a
pentru toate sdrbatorile anuale, marl fi mid, Buc. 1889.

www.digibuc.ro
 PREFATA LUI I. BIANU
LA EDITIUNEA DIN 1886.

Piedicele sau Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul erau

cu totul necunoscute pAnd acuma.
P. S. S. episcopul Melhisedec a gAsit manuscrisul, dupd
care ele se publicd ad, la anul 1871, in biblioteca rdposatului
episcop de Buzau, Diontsie, care adunase o frumoasd colec-
tiune de cArti vechi române§ti §i vreo 40 de manuscrise. P.
S. S. episcopul Melhisedec a prezentat Academiei, in §edinta
dela 18 Martie 1886, volumul manuscris, propunând ca sd
se ia dispozitiunile necesare spre a se tipAri. Academia a
primit cu bucurie aceastd comunicare, iar d-1 ttiinistru al cul-
telor §i instructiunii publice, D. Sturdza, a binevoit a !La in
socoteala ministerului Om cheltuielile necesare la facerea edi-
tiunii §i a binevoit a insArcinA pe subscrisul cu ingrijirea
acestei lucrAri.
In titlul Didahiilor, a§à cum se and in manuscris §i se
reproduce mai jos inaintea textului lor, aflAm foarte com-
plete informatiuni asupra lui ; ni se spune cd Didahiile sunt
copiate dupd un manuscris la 27 lulie 1781 de arhimandritul
Grigorie Deleanul.
Copiatorul, spre a-§i asigurà proprietatea acestui volum, a
scris grece§te intre titlu §i inceputul intâiei didahii urmAtoarea
notitd ; qi aceastd (carte) dimpreund cu celelelalte (este) a
lui Grigorie archimandritul Deleanul1)».
1) in original, g in grece5te.

www.digibuc.ro
 XXXII ANTIM IV1REANU

Asupra manuscrisului mai avem de zis urmAtoarele :

El este un volum in 40 mic, compus din 3 foi la inceput
(titlu §i scara) si din 259 foi paginate de copist ; pe fiecare
paginA sunt 20 rAnduri.
Scrisoarea este cirilicA ordinard cursivA din timpul scrierii ;
titlurile didahiilor si literile cu care incepe fiecare didahie sau
fiecare nou alineat sunt aproape toate scrise cu ro§u.
In unele locuri s'au fAcut stersäturi si schimhäri de cAtre
insusi copiatorul sau de altA mAnA. Toate aceste schimbAri,
corecturi sau stersAturi s'au insemnat in text si in note su-
bliniare.
Textul s'a reprodus exact dui:4 manuscrise, fArA totusi sA
se fi transcris rigurios scrierea cirilicA cu literele latine co-
respunzAtoare, cAci prin aceasta textul ar fi devenit prea greu
de cetit preotimii pentru care mai cu seamA s'a fäcut
aceastA editiune ; totdeauna s'au pAstrat InsA formele cuvin-
telor ash cum se allA in manuscris.
In acest mod credem cA predicele mitropolitului Antim vor
puteA fi cetite §i intelese cu usurintA in aceastd editiune nu
numai de oamenii de litere, dar §i de preotime.
Predicele lui Antim sunt unul din cele mai pretioase mo-
numente in literatura noastrA bisericeascA, nu numai pentru
cA ele sunt singurele in felul lor, cAci dela nici un alt prelat
românesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar §i
pentru valoarea lor realA, pentru cAldura elocintei care ade-
seori minuneazA, §i pentru frumusetea, bogatia §i eke odatA
chiar eleganta limbii In care sunt scrise.
Bucureei, lunie 1886.

www.digibuc.ro
 PREFATA LUI C. ERBICEANU
LA EDITIA DIN 1888

In anul 1886 s'a imprimat pentru intaia oara, cu cheltuiala

ministeriului cultelor §i instructiunii publice, Didahiile Mitro-
politalui Ungro-Vlahiei, Antim Ivireanul, dupä un manuscript
gasit la 1871 de neobositul desmormantätor al literaturii noastre
religioase §i nationale, Prea sanfitul Melhisedec, episcop de
Roman, in biblioteca reposatului episcop de Buzau, Dio-
nisie. Prea santia sa a propus atunci Academiei Romane, in
§edinta din 18 Martie 1886, de a se Ina. dispositiile necesare
spre a se imprimA amintitele Didahii, pentru insemnatatea con-
tinutului §i a limbii lor. Admitandu-se cu bucurie imprimarea
lor de catra membrii Academiei, d-1 ministru cultelor §i ins-
tructiunii publice, D. A. Sturdza, ravnitor de a vedea pu-
blicate monumentele literare §i linguistice ale barbatilor no§tri
insemnati, s'a grabit cu bunavoinfl ce-1 caracterizaza a luà
in sarcina ministeriului cheltuielile necesare, §i a insárcinat cu
ingrijirea edítarii pe d-1 I. Bianu, bibliotecarul Academiei i
membru al ei corespondent. Domnia sa a executat irnprimarea
editiei precedente din Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul.
Editarea insa a fost facuta nu dupa original, ci depe o copie
scrisa de Grigorie Arhimandritul Deleanu, la 1781 in Mitro-
polia Bucure§tilor, decopiind §i acesta, dupa cum insu§i de-
crara, depe un alt manuscript. Prin aceste repefite decopieri,
prescriitorii au introdus, ca de ordinar, un numar iusemnat
de schimbäri atat in ordinea Didahiilor, cat §i mid schimbari
in fraze §i in cuvinte, ceeace nu mai putea servi fidel de
AptiTa Ivireana. Predict. in
www.digibuc.ro
 XXXIV ANT1M 1VIREANU

monument literar, pentrucd nu mai puted prezentA icoana

exacta a limbii autorului §i a timpului aceluia 1).
Din o fericitd intâmplare, subsemnatul, lizitând mAndstirea
Cdtddru§anii, Impreund cu Prea skilitul Gherasim Piti§teanu
in vara auului expirat 1881, §i cercetfind biblioteca acelei Ind-
nästiri, am gdsit Insu0 originalul Didahiilor, a§A cum ele au
ie§it din pana invdtatului mitropolit Ivireanul. Aceastd desco-
perire comunicând-o atAt d-lui ministru de culte §i instructie
publicA, D. A. Sturdza, cat §i Prea sântitului Melhisedec, d-I
ministru in dragostea nesfk§itd ce are de a inavuti limba
nationald cu monumentele sale originate, precum §i spre res-
pândirea ideilor religioase prin preolii poporului (pentrucd
aceste predici pot fi foarte cu fruct intrebuintate §i astAzi §i
pronuntate chiar de preotii bisericilor noastre române), a
decis, dupd propunerea fAcutd §i de Prea sântitul Methisedee,
de a reedità tot cu cheltuiala onoratului ministeriu aceste
Didahii, a§à cum sunt §i in ceeace prive§te ordinea mate-
riifor, precum §i a limbii. Manuscriptul original mai cuprinde
§i cAteva inaldturi cari lipsesc In editia precedentd.
Cu ocazia aftdrit acestui volum, am mai gdsit tot la ma-
ndstirea CAlddru§anii §i ulte scrieri de ale vrednicului In eu-
vânt mitropolit Antim, unele originate, iar altele cu mare pro-
babilitate de a fi sau originate, sau cel putin copii vechi
depe scrierile sale originate. Pentru ca publicul romAn sd cu-
noascd acest material pretios, §i ca activitate religioasä §i ca
monument linguistic, ce ne-a rdmas dela nemuritoriul mitro-
polit Antim Ivireanul,* voiu descrie atät forma at §i conti-
nutul tuturor acestor manuscripte, Incepând cu manuscriptul
imprimat acum, pe care-1 avem in mând. Pentru ca aprecie-
rile asupra autografelor mitropolitului Antim Ivireanu sd se
poatd face de oricine In mod obiectiv, m'am hotdrit a da §i
specimene din scrisoarea lui Antim.
Totdeodatd sunt vesel a anuntd cd. Prea sAntitul Methi-
sedec IncA a gdsit originalul volumului al n-lea 2) al Didahiilor
1) Dar nici editia lui Erbiceanu nu indeplingte aceastä cerinta.
2) A se vedeä lämuririle din prefata acestui volum,

www.digibuc.ro
 PREFATA LUI C. ERBICEANU XXXV

lui Antim Ivireanul, §i care vor fi puse sub presa indatA dupA
ce vor apAreà acestea, dui:a deciziunea ce a luat d-I D. A.
Sturdza. Avem dreptul a sp..rA cA domnia sa, in iubirea ce
are de cartea romAneascA, va continuà publicarea completa
a scrierilor mitropolitului Antim Ivireanul, ce din nou s'au
descoperit, spre a le puteA aveA publicul romAn intregi.

www.digibuc.ro
 EPISCOPUL MELHISEDEC
DESPRE ANTIM 1VIREANUL ')

Mitropolitul Antim Ivireanul a fost de natiune georgian,

nascut in provincia Caucazului numita Iberia sau greceste
Iviria, de unde el s'a,§i numit si intitulat totdeauna olvireanul».
Dupre cum ne spune Del Chiaro, agentul venetian care a
trait multi ani in Bucure§ti §i a fost contemporan cu Antim
si I-a cunoscurele aproape, Antim in tinerefea sa a fost cazut
in sclavie la Turd, dar talentele lui cele mari artistice si extra-
ordinara lui inteligenta 1-au facut iarasi liber §i i-au facut o
pozitiune onorabila in capitala imperiului otoman.
ANTIM CALUGAR2).
Pe la anul 1690, dornnitorul Cons-
tantin Brancoveanul voind a perfectiona
arta tipografica in capitala sa Bucuresti si a inlesni tiparirea
cártilor trebuitoare, atat in limba romana, cat si in cea gre-
ceasca, a chemat pe Antim din Constantinopole in Tara Ro-
maneasca, si i-a incredintat tipografia mitropoliei. Antim era
atunci mirean si se numia Andreiu ; dar curand el primi schima
monahiceasck in mitropolia din Bucure§ti si numele de Antim.
Sub conducerea lui Antim, tipografia se imbogati cu frumoase
litere cirilice, grecesti si arabe ; a format dintre Romani tipografi
alesi §i a inceput a tipari carti bisericesti si teologice, at4t in,
limba romana, cat si in cea greceascr;, carp al caror numar
este foarte insemnat : cáci, precum se §tie, restimpul de 26 ani

1) In editia dela 1886 §l in cea dela 1888.

2) Subtilurile lipsesc in original.

www.digibuc.ro
 EPISCOPUL MELHISEDEC DESPRE ANT1M IVIREANU )(XXVII

al domniei lui Brâncoveanul a fost o epocA de desvoltare §i

propA§ire a Jiteraturii române §i a celei grece§ti In Muntenia.
La toate produsele literare din aceA epoca vedem insemnat
numele «Antim Ivireanul», parte ca editor, parte ca traducAtor
§i autor. Tipografia mitropoliei, reformatA §i irnbunAtäjitA de
Antim, a luat titlul de tTipografia Domneascä».
Pe lângA ocupajia cu tipografia, Antim din cei dintAi ani
ai petrecerii lui in Muntenia, s'a ocupat serios de studierea
limbii române, .§i in curgere de 25 ani, cat a petrecut in_
aceastA jail, a ajuns a posed& aceasta limb& in toatA per-
fecjia, ca cel mai bun c&rturar român de atunci. Un ma-
nuscris ce se pAstreazA In mAnAsirea Agapia din Moldova,
care este o traducere din slavone§te in române§te, intitulat :
«InvAlAtura cre§tineascA...» de «intru ierAmonahi Anthim Ivi-
reanul tipograful», ne dovede§te atAt prin o ortografie bizarA,
cAt §i prin gi e§elele de pronunja, cA aceastA opera dateazA din
timpul când el incA nu posed& deplin cunoginja limbii ro-
mâno §i a scrierii ei.
'Pe la anul 1698, Antim fu numit egu-
ANTIM EGUMEN.
men al mAnAstirii Snagovului. El infiinjA
acolo tipografia sa, in care a tipArit mai multe al-1i §i ro-
mâne§ti §i grece§ti. Dar tot odatA el era §i director al tipo-
grafiei domne*ti dela mitropolie.
Egumenatul lui la Snagov a jinut pAriä_ in anul 1705.
In acest an, in luna lui Martie, Ilarion
ANTIM EPISCOP.
episcopul RAmnicului fiind invinovAlit in
mai multe abateri dela canoanele §i rânduielile biserice§ii,
Domnul C. Brâncoveanu a ordonat mitropolitului Teodosie
a convoca un sinod dintre arhiereii aflAtori in Bucure§ti, cari
sA judece pe episcopul Ilarion.
Sinodul a fost pre§edat de Dosoteiu, patriarhul de Ieru-
salim, care- se iniâmplase atunci in jarA. Ilarion fu judecat §i
condemnat la destituire din episcopat.
Remâind vacantA episcopia de RAmnic, alegerea ob§teascA
a cAzut asupra egumenului de Snagov, Antim Ivireanul.

www.digibuc.ro
 XXXVIII ANTIM IVIREANU

El, devenind episcop la Ramnic, In anul 1705, §i Indata

dupa destituirea lui Ilarion, a infiintat cel intaiu tipografia dela
episcopia Ramnicului, care apoi, cu intervale, a fiintat OA
in zilele noastre, restabilitä de cuviosul episcop Calinic. Antim
a tipärit §i aici mai multe carti §i romane§ti §i grece§ti.
Antim cuno§tea mai multe limbi, anume: limba lui natala
cea georgianä, cea greceasca, cea turca §i arabd, cea roma-
neasca §i cea slavond, precum se poate conchide din cea
dintai traducere a lui romana, de care am amintit mai sus,
§icare este tradusa depe o carte originala slavona, pro-
dusa in Rusia apusana, dupa toata aparenta. Del- Chiaro,
vorbind de talentele artistice ale lui Antim, ne spune 6 : «era
dotat cu talente a§a de rari, ca §tia sa imiteze inteun mod
admirabil orice fel de manufactura, mai cu seama In genul
sapaturilor, desemnurilor §i brodariilor. Aduse tipografia in
cea mai buna staren.
In anul 1709, murind mitropolitul
ANTIM MITROPOLIT.
Teodosie, In locul lui la scaunul mi-
tropoliei Ungrovlahiei fu ridicat episcopul Ramnicului, Antim
Ivireanul. Cu suirea sa la aceastä inalta demnitate bisericeasca,
zelul lui se indoi, atat In privinta progresului literar, cat §i
In privinta administratiunii clerului §i a moralizarii poporului,
precum §i in afacerile politice, la cari era chemat a lua parte
de Domnitor §i de patrioti.
El predica la toate särbatorile In biserica mitropoliei,
vatand pe toti cu mult talent §i zel credinta §i morala cre§tina.
Dovada la aceasta sunt «Didahiilen sau predicile, ramase in
scris dela dansul, §i cari astazi, prin aceasta prima editie, se
pun la dispozitia publicului cititor, ca un monument neperitor
al marelui arhipastor romanesc. El scria catre der epistole
circularè, Invatand pe preoti cum mai bine Ali faca dato-
riile lor preote§ti, ferindu-i de superstitii §i vitii, cari Injbsesc
demnitatea preoteasca §i indemnandu-i a se InvAfà pe sine
§i pe allii cu cuvantul §i cu fapta.
A continuat cu tipärirea cartilor. Del Chiaro ne spune ca

www.digibuc.ro
 EPISCOPUL MELHISEDEC DESPRE ANTIM IVIREANU XXXIX

mitropolitul Antim, pe langl literile cirilice §i grece§ti a adaos

§i literile arabice, cu care a tipärit In limba cre§tinilor sirieni
§i palestineni liturgiarul bisericii ortodoxe, pentru ca §i acei
cre§tini sä poata ascultà in Binba lor serviciul divin. Inteo
carte greceascá «Panoplia dogmatica», tipáritä in Bucure§ti
in anul 1710, autorul nume§te pe mitropolitul Antim : «prea
eruditul §i de Dumnezeu alesul».
Mitropolitul Antim, traind In Romania §i lucrand pentru
patria sa adoptiva §1 pentru biserica ei, n'a uitat nici patria sa
natalá Iberia, ci a infiinfat §i acolo o tipografie §i a NIA-it, In
anul 1710 Biblia §i alte carp in limba georgiana, tipäritä de
tipografii romani, trimi§i acolo de Antim.
Un exemplar de aceasta Biblie se pastreazä in Muzeul ar-
heologic dela Tiflis, capitala Transcaucaziei. La urma ei este
tiparitä o insemnare in limba romana, cu litere georgiane,
de tipograful Mihail stefan, §i urmatoarele versuri romane§ti,
cari arata dela cea dintai strofa a tipografii erau acolo
strAini, §i du§i numai pe un timp, a§teptand cu neräbdare
intoarcerea lor in patrie :

(Precum cei straini doresc moia sali vaza,

Cand sunt in altä fall de nu pot sa §aza,
Si ca cei ce-s pre mare Whip de furtuna,
roaga pe Dumnezeu de linige bunk
AO §1 tipograni doua cartt sfar§irá,
Lauda neincetata dau §1 Multämira».

Mitropolitul Antim ura dominafiunea turceascii §i pe Grecii

fanariofi, atat cei din lark cat §1 pe cei din Constantinopole.
El era favorabil idelei §i dorinfei multora dintre Romani de a
se ajunge odatá ca suzeranitatea turceascá sä se poatá in-
locui cu suzeranitatea unui stat mare vecin, cre§tin, fie Rusia,
fie Austria. Deaceea, In anul 1711, cand Moldovenii s'au
aliat cu Petru cel Mare contra Turcilor, mitropolitul Antim a
indemnat mult pe Brancoveanul VodA ca sä se alieze §i el
cu -Muscalii. Constantin Voda a ramas neutru ; dar mitropo-
litul Antim, impreura cu unii din boieri, au rämas in simpa-

www.digibuc.ro
 XL ANTIM IVIREANU

tiile lor cAtre Ru§i, §i pe cat au putut, au luat §i parte activa

la rasboiu contra Turcilor.

CALOMN1EREA
Du§manii lui Antim, cari, cum am
zis, erau multi §i In tara. §i in Con-
M1TROPOLITULUI ANTIM.
stantinopole, n'au pierdut ocaziunea
de a compromite pe Antim la Domnitorul Brancoveanu, ca-
lomniindu-1 ca du§man al lui, care comploteazä, ataca pe
Domnitor in predicile sale : ca a indatorit mitropolia cu chel-
tuieli nechibzuite §i de prisos, etc. etc.
Acestea s'au intamplat pe la finele anului 1711. Calom-
niile au fost conduse cu atata ghibacie, incat Brancoveanu,
cu toata stima ce avuse- catre Antim, fu pornit cu urgie
asupra luis si-i trimise ordin ca sa dimisioneze din mitropolie.
Aceasta nedreptate mi§cä foarte adanc pe Antim §i prin doua
apologii, una dela 13 lanuarie, alta dela 3 Fevruarie anul
1712, rastoarna una dupa alta §i arata falsitatea calomniilor
aduse asupra-i de catre nelmblanzitii lui -vrajma§i. Apologiile
lui Antim sunt adaose la sfar§itul predicilor lui. Antim lag
la intelepciunea §i indulgenta Domnitorului soarta sa, decla-
rand ca. daca dimisiunea lui se cere imperios, el este gata
a o depune in marine Domnitorului. Brancoveanu s'a ras-
gandit §i a lásat pe Antim nesuparat in scaunul mitropoliei,
cat a mai domnit el, adica 'Ana la anul 1714, cand i s'a in-
tamplat nenorocitul sfar§it lui §i familiei sale.

MITROPOLITUL ANTIM SUB

Sub domnia lui stefan Can-
STEFAN CANTACUZINO.
tacuzin, 1714-1716, mitropo-
litul Antim a pastorit biserica
in pace, mai ales ca. el mai dinainte era amic cu familia Can-
tacuzineasca. In acest timp mitropolitul Antim a isprävit ma-
nastirea, care 'Ana astazi poarta numele sat'. Del Chiaro ne
spune despre aceasta manastire astfel : cAntim facii in Bucu-
re§ti §ase edificii din fundament, o mareata manástire cu o
prea frumoasa biserica-in onoarea tuturor sfintilor, dotandu-o
cu prefioase ornamente sacre pentru funcliunile pontificale,
pe cari, pentru nenorocirea sa, nu le putù intrebuinta spre

www.digibuc.ro
 EPISCOPUL MELHIDESEC DESPRE ANTIM IVIREANU XLI

consacratiunea nouei biserici, In care spera a fi inmor-

mântat».
In anul 1715, lulie 20, mitropolitul Antim, printeun act
testamentar, doteaza mänästirea sa cu avere 0 face dispozi-
tiunile trebuitoare pentru prosperarea ei 0 pästrarea memoriei
ctitorului, 0 arata binefacerile publice carora ea este destinata
de dansul. Si aici se vede sufletul cel mare al mitropolitului
Antim, deaceea noi reproducem aid intreg acest testament
sau a§ezámant, ori, precum II nume§te el, «Hrisov Arhieresc»,
dupa cum a fost publicat in «Revista Arhivelor statului
Roman 1)».

MOARTEA MITROPOLITULUI.
Anul 171e a fost fatal §i
pentru fara §i pentru mitropo-
litul Antim. Poarta destitui din domnia Pill. Romanegi pe
tefan Cantacuzin §i-1 Inlocul cu Nicolae Mavrocordat, care
'Jana atunci domnise In Moldova. Acest Mavrocordat, de0
altmintrelea orn erudit 0 amic al §tiintelor 0 al oamenilor
invätati, cu deosebire al celor sträini, pe cari foarte ii cur-
tenia §i magulia, era de un caracter violent, foarte crud, ne-
satios de avere 0 Turc in toata puterea cuvantului. El in
politica, ca §i tatal sau, era cu totul dedat interesului Portii
Otomane ; du§manii Turcilor erau §i du§manii lui personali.
El luase o parte activa la pierzarea Domnitorului Branco-
veanu. Cum se sui pe tronul Munteniei, la 10 Fevruarie,
imparti serviciile tarii la o mulfime de Greci, ce-i adusese cu
sine ca slugi credincioase.; incepù a persecutà pe boierii ro-
Trani, introduse vacaraul §i birul pe der ; confisca averea
CantacuzineOilor §i stdrui din toate puterile pentru uciderea
Cantacuzinilor Stefan 0 Constantin ; prinse pe Mihail Can.-
tacuzin §i pe Radu Dudescu i-i trimise la Constantinopole,
Uncle fura 0 aceVia decapitati. Multi boieri de groaza lui
fugirá In Transilvania, §i acolo lucrau pentru ca Austria O.
via. a sap& tara de Turd 0 de fanarioti. Cei ce ramasera
In tail, retr4 pe la casele §i mo5iile lor, de asemenea a--
1) vezl testamentul la pag. xvI.

www.digibuc.ro
 XLII ANTIM IVIREANU

teptau mantuirea lor §i a OH dela Austria. Aceastá putere

vecind, spre a intretined sperantele Românilor, direct sau in-
direct, fazed din and in când demar§uri militare de a ocupd
Principatele Române. Aà a fost intre altele ndvdlirea brusa
in Moldova a lui Arvath Ferenz, pe care l-a prins §i span-
zurat Mihail Racovitá Vodd, §i i-a risipit banda jefuitoare.
In luna lui Septemvrie, un regiment austriac a ocupat satul
aineni din Oltenia, unde erà situatd vama româneasa despre
Transilvania. Vestea aceasta ajunse la Bucuregi foarte exa-
geratd, anume a o§tile nemtegi au in trat in tar& a inainteazd
spre Bucure§ti, cari numai decât au sd fie cuprin§i de Nemti.
Aceastä veste neasteptatd lovi pe Mavrocordat ca un trAsnet ;
el nu gândi decât cum O. se poatä mântui pe sine §i averea
sa in cetatea turceasa dela Giurgiu, unde §i plea neintâr-
ziat cu mini§trii sdi greci. Bucuregii erau in fierbere mare,
buimdciti de fria §i de sperantd.
Mitropolitul Antim urd pe Mavrocordat, ca §i. toti Românii.
El nu era in Bucure§ti, când sosise vestea cea de spaimd §i
de bucurie pentru venirea Nemtilor, ci se aflà in eparhie §i
anume in judeful Vla§ca. Dasalul mitropoliei §i predicatorul
curtii, Avramie Venetianul, scrie mitropolitului cu deamdruntul
cele ce se petrec in Bucure§ti, 0-1 magä cat mai in grabd sa
vie in Bucuregi, unde nu este nici o autoritate, aci §i domnul
§i boierii lui au fugit ; a se a§teaptä sa vie domn nou cu
Nemtii, anume Gheorghe Cantacuzino, etc. Mitropolitul, in-
grijat foarte, a plecat grabnic spre Bucure§ti ; dar pe cale se
Intalne§te cu Mavrocordat la satul Daia (Odaia).
Mavrocordat, spuind mitiopolitului cele petrecute in Bucu-
re§ti §i .cd el se duce sä adua o5tiri turce§ti, spre a sap& Bu-
cure§tii §i Ora de Nemti, a stdruit cu toate chipurile ca §i
mitropolitul &A nu se intoara la Bucure§ti, ci sa râmând cu
dânsul, ca sd meargd odatá cu ogirile turce§ti. Mitropolitul a
ardtat §i el scrisoarea despre cele ce se petrec in Bucure§ti
§i a rAmas neindupletat ; iar Mavrocordat se intäri in Winuiala
sa cd mitropolitul este pärta§ in complotul boierilor §1 cd
gräbe§te a se duce in Bucure§ti, ca sd introneze pe noul

www.digibuc.ro
 EP1SCOPUL MELFUDESEC DESPRE ANTIM IVIREANU XL111

domn Gheorghe Cantacuzin, fiul lui erban Cantacuzin, de

care se vestise -in Bucure§ti a vine cu Nemfii, ca sä se ri-
dice la domnia fdrii. Deaceea la despärfire Mavrocordat ame-
ninfa pe mitropolit cd se- va cAl amar de aceastä neascultare.
Curând se dovedi cd panica din Bucure§ti nu avusese nici
un temeiu. Nemfii nu fAcuse nici un pas mai departe In Ro-
mânia, dela punctul Câineni. Mavrocordat prinse la curaj,
lud dela Turci vreo 200 de Tatari, raportd Portii toatd impre-
jurarea §i se intoarse la Bucure§ti plin de furie §i de rAsbu-
nare asupra boierilor §i asupra mitropolitului. Inca pe calea
IntAlnit pe Vornicul Pdtra§cu Brezoianu §i a poruncit de 1-au
Mat bucdfi, sub pretext cd in lipsa lui din Bucure§ti, el cu
alfi boieri Intrunifi la mitropolie §i-ar fi pus candidatura la
domnie. Sosirea lui Mavrocordat In Bucure§ti a umplut de
groazd pe boierii români, cari nu insofise pe Mavrocordat In
fuga lui. Cea dintâi jertfd a rAsbundrii fu mitropolitul Antim.
Fu adus la curte §i pus la Inchisoare sub pazd riguroasd, §i
nu i se permise a se infdfi§d domnitorului, precum cereA mi-
tropolitul, ca sd se explice. Tot atunci fu intemnifat leromo-
nahul Avramie Venefianul, dascAlul §i predicatorul curfii,
pentru scrisoarea ce trimesese mitropolitului spre a-1 chemd
la Bucure§ti, §i multi alp boieri bänuifi pentru complot, §i-
cari trebuiau sd-§i plAteascd vieafa cu bani ori cu capul.
Mitropolitul Antim fu repede constrâns prin ameninfari ca
Ali dea dimisia, apoi fu judecat de patriarhie, condamnat §i
biserice§te §i politice§te; degradat nu nu numai din treapta
de mitropolit, dar exclus §i din tagma monahald ; §i redus la
numele primitiv de Andreiu, fu ezilat pe vieafd la mAndstirea
din muntele Sinai in Arabia.
Din cartea patriarhului leremia de caterisirea lui Antim se
vede a Mavrocordat a denunfat la Poartd pe mitropolitul
Antim ca pe un revolufionar §i conspirator contra Porfii §i.
a domnului grill §i a cerut destituirea lui, §i cd Poarta a
ordonat patriarhului a-I destitui §i condamnd biserice§te. In
aced carte patriarhald nenorocitul mitropolit se descrie cu
epitetele cele mai degraddtoare, precum : urgisitul de Dam-

www.digibuc.ro
 XLIV ANTIM IVIRFANU

nezeu, rdul Antirn, revolutionarul, conspiratorul contra Portii

§i a domnului, vrajitor, criminal in multe, etc. Patriarhul cu
sinodul lui degradAnd pe Antim, il lasA ca simplu cmonah
Antim» excomunicat dela bisericA §i dela orice beneficii bise-
rice§ti.
Dar se vede cA lui Mavrocordat nu i-a fost de ajuns aceastA
osAndA, ci a mai agravat-o cu autoritatea sa politica, exclu-
zAnd pe Antim §i din monahism, fAcAndu-1 simplu mirean cu
numele de Andreiu §i apoi alungAndu-1 din tarA §1 exillindu-1
in Arabia. Dar nici aceasta nu i-a fost de ajuns : a dispus in
ascuns, ca cei ce-1 vor duce in exil sA-1 onioare pe cale. SA
asculthm in aceasta pe Del Chiaro, adoratorul mitropolitului
Antim §i martor ocular al acestei tragedii:
«Arhiepiscopul Anlim, arestat la curte, fu constrans prin
camenintari de a da in scris renuntarea sa la arhiepiscopat.
«Fu ales de principe §i de mini§trii sAi arhiepiscopul Mitrofan,
«care fusese duhovnic al principelui Constantin BrAncoveanu.
«Destituitul Antim fu degradat §i acuzat ca vrAjitor §1 amA-
«gitor; i se ridicA din cap potcapiul §i i se puse un fes ro§u ;
«ii luA numele de Antim §i-i dede pe cel de Andreiu, cAci
«aà se numià el din mirenie ; i se cell §i aplicA sentinta
«de inchisoare perpetuA in mAnAstirea dela muntele Sinai.
«Pus noaptea intr'un car, fu dat in paza a cAtorvA Turci,
«cari, ajungAnd in Galipole, lAngA rAul Dulcia, care trece prin
«Adrianopole (Marita?) uciserA pe nenorocitul arhiepiscop, §1
«membrele lui furA aruncate in zisul rAu.
«lea sfAr§itul nenorocit al acelui arhiepiscop, de ale cArui
«proceduri politice multi multa dicunt, §i eu nu voiu a mai
«zic alta cevA, de vreme ce judecAtile lui Dumnezeu trebuie
«sa fie adorate de noi §i fdrA a le mai interpretA. . . . Gro-
«zavul caz al uciderii arhiepiscopului (pe cAnd toti il credeau
«cA este inchis la muntele Sinai) puse toatá Valahia inteo
«oribilA consternatiune» l
Puind in comparatie darurile cele mari, cu care Dumnezeu
a inzestrat pe acest mare bArbat al bisericii romAne, §i ser-
viciile cele mari fAcute de el natiunii §i bisericii, cu tragicul

www.digibuc.ro
 EPISCOPUL MELHIDESEC DESPRE ANTIM IVIREANU XLV

sAu sfAr§it, eu pu mA pot opri a nu incheiâ notifele mele

despre vieaf a marelui mitropolit român cu cuvintele infelep-
tului Solomon :
cSufletele dreptAfilor sunt in mâna lui Dumnezeu, §i nu
«se va atinge de dânsele munca '). PArutu-s'au in ochii celor
«nepricepufi a muri, §i s'a socotit ca o pedeapsa sfAr§itul lor;
«§i ducerea lor dela noi sfArâmare. Dar ei sunt in pace.
«CA inaintea fefii oamenilor de vor luâ §i muncA, nAdeidea
«lor este plinA de nemurire. i intru pufine fiind pedepsifi,
«cu mari bunAtAfi sA vor dArui. CAci Dumnezeu i-au ispitit
«pe dân§ii §i i-au aflat lu4i vrednici. Ca aurul in topitoare
«i-au lAmurit §i ca pe o jertfA de ardere intreagA i-au priimit.
«Si in vremea cercetArii sale vor strAlud. Cei ce nAdAjduesc
«spre domnul vor infelege adevArul, §i credinciO§ii vor pAstrA
«iubirea lor cAtrA dânsul.
Roman, Mai 29, 1886.

1) chinul.

www.digibuc.ro
 OVID DENSUSIANU DESPRE
PREDICILE LUI ANTIM IVIREANU
In Cursul litografiat de istoria literaturii române, 1, 589-594

Au fost jinute intre anii 1709 §i 1716, când a fost mitro-

polit In Muntenia. S'au tipArit in doud volume. Prima edijie
dela 1886 e fAcutä cu ingrijirea domnului Bianu, nu cuprinde
toate predicele; manuscriptul din 1781, dupa care s'au pu-
blicat aceste predici, nu era deck o copie dupa manuscrisul
original C. Erbiceanu a gäsit manuscFisul original, dupd.
care a publicat predicele in volumul I-iu §i apoi in volumul
al doilea alte predici dupa un manuscris al pArintelui Mel-
hisedec.
Volumul Intaiu cuprinde predici jinute de preoji inaintea
unui public mai ales, mai cult, la sarbatori mari, iar volumul
al doilea cuprinde predici jinute inaintea unui public mai de
jos §i la sarbatori mai mici.
Antim Ivireanu ne apare ca un om care vrea sA ridice
starea preojilor §i a intregei societaji, despre care ne da un
tablou nu tocmai mAgulitor. Cartea aceasta de predici e in-
teresantA pentru studiul epocei de atunci (pând la 1720) ; face
o mulfime de aluziuni la societatea de atunci.
latä cum se exprima Antim Ivireanul (vezi Predicele vol.
al ll-lea, pag. 160) indemnând pe toji preofii sa predice §i
ei inaintea poporului acestea :
cVai §i ce ticAlo§ie mare este, când se aflA tAcere In bise-
rica lui Hristos, au din lenevie, au din neinvajatura tac pas-
torii oilor celor cuvântatoare, cari sunt in locul apostoliloro,

www.digibuc.ro
 OVID DENSUSIANU DESPRE PREDICELE LUI ANTIM IVIREANU XLVII

Mai departe Antim Ivireanu ne aratA putina disciplina pe care

a vAzut-o In morala intregului popor, lipsa de credintA, lipsa
de voing «suntem mai rAu deck pAgAnii» spune Antim Ivi-
reanu. IatA cum se exprimA §i cum condamnA moravurile de
atunci (ibidem, vol. 1, pag. 24).
«Neavand dragoéte intre noi §i nepohtindu-ne binele unul
altuia, dupa porunca lui Dumnezeu, nu avem nid credintA,
nici nAdejde, nici dragoste §i suntem mai rAu, mA iertati, deck
pAgAnii».
In altA parte condamnA obiceiurile rele din alt punct de
vedere (vol. 1, pag. 50) :
«Pe toti II hulim, pe toti li grAim de rAu, pe toti ii pArim,
pe toti Ii luAm in eAs §i batjocurA ; tuturora le zicem cA sunt
nebuni §i fArA nici o socotealA ; numai pe noi In§ine, volu cu-
tezA a zice, ne facem mai Intelepti §i deck Dumnezeu §i nu
ne aducem arninte cA Intelepciunea lumii ace§tia este nebunie
inaintea lui Dumnezeu».
In altA parte aruna o invectivA in contra contimporanilor
lui (vezi vol. i-iu, pag. 25).
«Pe pArintii no§tri li ocArim §i-i batem, pe bAtrAni Ii ne-
cinsthn, pe boieri §i pe domni ii blestemAm, pe arhierei nu-II
tinem intr'o nimic, pe alugAri li clevetim, pe preoti ii ocArlm,
bisericile le tinem ca ni§te grajduri, §i cand mergem la dAn-
sele, In loc de a ascultà slujbile, §i a ne rugA lui Dumnezeu
sA ne ierte pAcatele, iar noi vorbim §i rAdem §i facem cu
ochiul unul unul altuia mai rAu deck pre la arciumi».
Intr'un pasaj, Ivireanu ne istorise§te unele lucruri destul
de bizare, care ne arata lipsa de religiozitate a contempora-
nilor sAi, pe cari li condamnA.
«Unii se ispovedesc de frica vreunor IntAmplAri, alfii
pentru un obiceiu, altii de ru§inea omeneascA, altii de frica
stApanilor, altii iar au cke doi duhovnici, unul la tarl §i altul
la ora§: la cel dela tail, ca la un om prost, spun pAcatele
cele ce socotesc cA sunt mai mari ; iar la cel dela ora§ spun
pAcatele ce socotesc cA sunt mai mici».
In altA parte Antim Ivireanu merge §i mai departe §i con-

www.digibuc.ro
 XLVIII ANTIM IVIREANU

damnä frivolitafile 0 luxul femeilor ; barbafilor le da ca pilda.

pe Avram ; iar femeilor pe Sara 0 face o comparafie intre Sara
§i femeia cunoscuta de el la inceputul seeolului al xvill-lea.
lea ce spune, facand o antiteza (vol. al ii-lea, pag. 67-68) :
«Vino. acum 0 tu muiere sali arat cui sa te asemeni. Sarra,
muerea lui Avraam, indata ce veniau oaspefii la dan§ii, se
apuca cu mana ei de framanta panea, 0 nu rap§tia asupra
lui Avraam O. zica : pentru aceasta m'am maritat, avand atata
bogafie, sa framant paine strainilor ?.. Oare sa fie acum vreuna
a§a? Ba ; caci ia scoate ma= Sarei I o vad plina de coca
Scoate §1 mana unei muieri de acum ! o vad plina de inele
0 de scule. Caut 0 vad fafa Sarei plina de pielm (un amestec
de Mina §i apa calda, cu ea ung femeile painea inainte de a
o coace). Vac! 0 fafa unei muieri de scum, plina de fleacuri
drace§ti ; 0 cu aceea arata ca Dumnezeu n'a fost vrednic sa
faca chip muierii. tii, o muiere, cum sa placi barbatului ?
Cu infelepciune, cu curafenie 0 cu bunatate 0 cu blandefe;
iar nu fleacuri de acestea». In acest pasaj vedem o for-
fare a lui Antim Ivireanu de a reformi moravurile societafii.
i-a ajuns scppul, au avut aceste cuvinte vreun efect? Nu
putem spune multe. E probabil ca n'au avut mare efect ;
se poate ca 0 pufinul timp cat au finut predicile sale sà fie
cauza pufinului lor succes. Daca exemplul lui ar fi fost urmat,
aceste predici ar fi avut un efect mult mai mare. Predici de
acestea nu s'au mai limit, 0 sforfarea lui Antim Ivireanu,
putem spune, a fost aproape nula.
In cartea aceasta a lui Antim Ivireanu scrisä inteun stil
vioiu 0 plin de imagini, se vede o tending ce vedem 0 la
cronicari, anume toata literatura noastra mai veche a fost
animata de un spirit de revolta. Lucrul se explica u§or :
Antim Ivireanu ca 0 cronicarii §i ceilalfi la cari se ob-
serva acest spirit de revolta erau oarneni cu o deosebita cul-
Mra ; alaturi de ei &A patura de jos ce cautà sà fina la ve-
chile obiceiuri 0 era natural ca sa fie un contrast intre ei
§i aceasta patura sociala 0 ca un asemenea constrast sa se
manifeste In scrierile lor.

www.digibuc.ro
 OVID ISENSUSIANU DESPRE PREDICILE LW ANtIM IVIREANU kLIX

Modul cum ni se prezinta Antim Ivireanu in scrierile lui

ca fond §i ca forma ne arata a e un scriitor din cei mat
buni dela sfar§itul secolului al xvii-lea §i inceputul secolului
al xvm-lea. Meritul nu e atilt de mare in literatura, ci mai
ales In privinta desvoltarii noastre culturale §i In special In
privinf a influentei ce a avut-o asupra tipografiei romane.

Antim Ivireann. Predict IV

www.digibuc.ro
 N. IORGA DESPRE PREDICILE LUI
ANTIM IVIREANU
In Istoria lit. rom. In secolul al Iyin-lea, 1, 430 433

De sigu cA in ele e multa imitaie, In volumul desco-

pedt in urmtt multa traducere chiar ; de sigur ca. avem des-
tula eruditie migaloasa de teolog, care nu se cite§te §i nu
se poate citi. Dar, afará de partea lucrata dup5:refeta sau
imprumutatä, afará de partea banalä §i moarta. e §i o alta
care nu e cea mai intinsä, dar ocupa multe pagini din «Di-
dahii». E aceasta parte originala in care ne Intalnim cu
perienta oratorului, Ii cunoa§tem sentimentele personale.
Ascultati-1 cum descrie societatea romaneasca din timpul
cu indignarea supraveghetorului turmii celei cuvantä-
toare, cum o mustra i cauta sa o indrepte catre o vie* cu-
rata §i potrivita cu voia lui Dumnezeu.
oCe neam injura ca noi, de lege, de cruce, de cuminica-
tut* de morti, de comandare, de lumanare, de suflet, de
mormant, de coliva, de prescuri, de ispovedanie, de botez,
de cununie §i de toate tainele Sfintei Biserici... Nola ne pare
bine i radem. De sunt acestea lucruri cre§tine§ti, zicä cine
are Dumnezeu».
El arata. pe parinti ocariti §i batuti, pe batrani necinstiti,
pe boieri, pe domni blestemati, pe arhierei desprefuiti, pe
preoti i "calugari defaimati §i clevetiti. Bisericile sunt soco-
tite (Kca ni§te grajduri : in ele credincio§ii, falsii credincio§i
vorbesc, rad, «i fac cu ochiul unul altuia mai rAu decal

www.digibuc.ro
 N. IORGA DESPRE PREDICILE LW ANT IM IVIREANU LI

pe la cArciume». CAnd vine o sArbatoare, RomAnii se adunA

pentru a bucurà pe dracul. Ei vAnd §i cumpara ca §i in zi-
lele lucrAtoare §i petrec fara mäsura, «ca ni§te dobitoace necu-
rate, tävalindu-se in räsfatAciunile cele spurcate si de nimica»,
sburcland «ca ni§te cai sirepi, farä de zabala §i farä de ru-
§ine».
El porunce§te ins& me§te§ugarilor §i negustorilor sä cins-
teasca ziva odihnei lui Dumnezeu, inchizAnduli camärile §i
tarabile. «SA va. inchideti präväliile, §i nid sä vindeli, nici sä
cumpArati, nu numai dela cre§tin, ci nici dela Turci, nici
dela alfii, nici sä lucrafi». CAci altfel ii va pedepsi §i va alerga
pentru aceasta la ajutorul domniei, nu numai la armele lui
duhovnice§ti. «Si pimeni sä nu socoteascA din voi §i sa zicil
in inima lui . Dar ce treaba are VlAdica cu noi, nu-§i cautä
vlädicia lui, ci sa amesteca intr'ale noastre? De n'afi §tiut
päna acum §i de n'au fost nirneni sa va My*, iata ca acum
yeti §ti ca am treabA cu toti oamenii cap sunt in Tara-Ro-
mAneasca, dela mic pAnA la mare, §i pana la un copil de
talk afara din pAgAni §i din ceia ce nu sunt de o lege cu
noi. Cad in seama mea v'au dat stapanul Hristos, sA vA pasc
suflete§te, ca pre ni§te oi cuvantätoare, §i de gAtul meu span-
zura sufletele voastre §i dela mine va sa ceara pre tofi, iar
nu dela alfii, ¡Ana and va voiu fi pastor». Dad au el «nevoi
grele» care-i indeamnA sA calce lini§tea Duminecii cad vla-
dica §tie de cAte sufere tara sa «dela cei ce stApanesc pA-
mantul acesta», el oare nu le are?
lata acum rAndul puternicilor §i bogatilor, dupa. al mese-
ria§ilor §i negustorilor. In posturi, ei dacA se spovedesc din
buze, o fac numai din obiceiu, de ru§ine ori de frica «stapA-
nilor sau §i a «unor intAmplari». Sunt unii care-§i fac rAs
de taina spovedaniei, fiind pe langa duhovnicul dela oras,
caruia-i marturisesc gre§elile marunte, un duhovnic de tara,
«un om prost» §i sfios, caruia-i spun, pentruca sA le ierte,
dupa datoria lui, vinovatiile *cele grele, pacatele cele mari. Ei
uitA sa spue «ca mancam carnea §i munca fratelui nostru,
cre§tinului §i bem sängele §i sudoarea fetii lui, cu lacomiile

www.digibuc.ro
 LI! ANTIM IVIREANU

si nesatiul ce avem», ei nu-si mai aduc aminte de nedrep-

tkile §i Odle cu cari si-au incarcat sufletele. La postit, ace§ti
fruntasi ai farii nu-si afla locul de nemultämire si de poftä.
«Rapstesc asupra verzelor, injura legumele, zicând : in zadar
s'au adus in lume». Apa o beau cu sila ca o doftorie, «si
cei mai multi mester§uguesc bautura, mangainduli pohta
lor, unii cu braga, altii cu bere, alfii cu §erbet, altii cu liverji,
alfii cu mied». Si femeile lor, femeile timpurilor noua care
nu mai §tiu ca Sara sa gateascà masa oaspetului... Caci mâ-
nile nu pot främântà pânea, fiind pline «de inele §i de scule»,
precum fafa li-o acopar «fleacurile dräcesti».
Iar cat despre preofii sai, ei i§i au Inca partea in aceasta
satirA cuprinsa in ramele predicii religioase. Prin vina lor nu
se lumineazá poporul, prin vina lor nu se curätä sufletele §i
cad In pierzare. Ei cari trebue sa aiba graiu de adevar, lasa
sa stapaneasca tacerea in casa lui Dumnezeu. Atunci când,
spune Mitropolitul, «citaniile si tâlcurile, voiu indrazni a zice,
ca sunt mai bune decal citania Sfintei Evanghelii».
Dar chiar cand avem a face cu pint frazeologie biseri-
ceased., cu vechia, vesnica si banala moraiä, in formele vechi,
fixate de tradifie, frumusefi literare de§teapta atentia cetito-
rului si-1 fac O. urmareasca mai departe predica lui Antim.
Ici o fraza cu mestesug intoarsa, dincolo o comparatie ori-
ginalä. «Dupa ce a ascuns soarele toate razele lui si s'a stins
de tot lumina zilei intru intunericul noptii, si and cerul de
osteneala a fost inchis spre somn toti ochii lui, atata cat nici
luna nu priveghià, nici una din stelele cele mai mici avei des-
chise tamplele lor cele de argint». «Cum face ariciul», scrie
el aiurea, «ca, dupa ce merge la vie, intal se satura el de
struguri si apoi scutura vita, de cad broboanele jos si se ta-
valeste pe dânsele, de se infig in ghimpii lui, si duce §1 puilor».
Si nu ;sunt singurele pe cari le-am putea culege in Didahii.
E curios curn de nu s'au publicat aceste minunate inva-
täturi, at unci cand nu numai operele lui Maiota, purtand nu-
inele 132izad elelor, dar §i ale lui proprii s'au tiparit pelreceste,
si ch.ar pe române§te. Biserica româneasca a pierdut fail in-

www.digibuc.ro
 N. IORGA DESPRE PREDICILE LUI ANTIM IVIREANU LIII

doiala mult prin acesta, caci prin manuscripte discursurile

nu s'a raspandit, §i ele au ramas fara influentä. Abia tarziu
§coala ardeleana a pus In circulatie, a popularizat propove-
danii §i didahii, «cuvinte», cari au o buna forma romaneasca,
fiind opera frunta§ilor culturii noastre, dar n'au energia §i
farmecul discursurilor lui Antim Ivireanul.
Pe de alta parté, se pare ca dintre Mitropolitii cari i-au
urmat §i unii erau totu§i oameni cunoscatori §i iubitori de
carte, pastori suflete§ti plini de ravnä, nimeni n'a mai urcat
treptele ce duceau dire amvon, pentru a IniAri §i mângâia
in romane§te sufletele credincio§ilor. Cuvantarile cari, cum ne
spune Dimitrie Cantemir, se rostiau la ingropaciunea Dom-
nilor, devenirá foarte rare, intr'o epoca de schimbare calei-
doscopica a carmuitorilor no§tri. Si chiar de s'ar mai fi rostit,
cum vedem din lorgachi Logofatul, ca se rostiau discursuri
la sarbatorile mari §i cum suntem indreptatiti a crede ca se
face& la instalarea vreunui Domn, oratorul vorbia In forma
solemna greceasca, pentru a-§i recomanda astfel cuno§tintele».

www.digibuc.ro
PREDICI

www.digibuc.ro
 f.

LUNA LUI AUGUST 6

CAZANIE LA PREOBRAJENIA 1) DOMNULUI

(Luca-au Iisua pre Petru gi pre

lacov si pre Ioan fratelelui gii-a
suit pre dtingli inteun munte inalt
deosebi 0 fri au schinabat rata In-
naintea lor,.
Cuvintele acestea sunt ale Sfintei Evanghelii, dintru carele
avem sA intelegem de prea slAvita schimbarea fetei a domnului
nostru lisus Hristos, ce §i-au fAcut in muntele Tavorului. CA
vrând ca sA arate mArirea sa ucenicilor sAi §i nouA mai inainte
cu putinel, zice Evanghelistul cum cA, umblând lisus in pArfile
Chesariei lui Filip, intrebà pre ucenicii sAi, zicând : «cine-mi
zic mie oamenii a fi ?», iar Petru, apostolul din descoperirea
pArintelui ceresc, dintre toate -celelalte vorbe ale ucenicilor
i-au zis cum cA este fiiul lui Dumnezeu celui viu, §i cu acest
mijloc descoperind tuturor mArirea sa cea mare. Ocara pa-
timei sale, ucenicilor sAi celor intArifi inteaceasiä credinfA a
arAtat, zicând : «cA i se cade lui a merge in lerusalim §i
multe a pap dela bAtrâni §i dela arhierei §i dela cArturari, §i
a se omori, §i a treia zi a invii din morli». Care cuvinte
auzindu-le Petru §i fiind Inca cu cuno§tintä trupeascA §i necu-
noscând mArirea ce era a vie dintru ocara patimilor, s'a ne-

1) Schimbarea la fata.
Antiza Ivireanu. Predict. 1
www.digibuc.ro
 ANTIM IVIREANIJ

voit ca sA intoarcii pre Domnul dela acel gând, zicând : «De

parte de tine, Doamne, sA nu-fi fie fie acesteav. CAruia Domnul
ii zise : oDu-te dinapoia mea, satano, sminteald-mi e§ti, cA
nu gande§ti cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele omene§ti».
Cu care cuvinte, dojenià Domnul gândul cel trupesc ce erà
inrAdAcinat cu gre§ala pAcatului celui de ob§te in mintea oa-
menilor, ci zice cum cA-i este smintealA, nu cA doar ar pAfi
el smintealA, ci pentrucA cu acele cuvinte il oprià pre el Petru
de lucrarea mântuirii noastre. Dintru care cuvinte putem cu-
nonte dragostea cea fierbinte a lui Dumnezeu, care are cAtre
neamul omenesc, cA pentru fierbinfeala dragostei ace§tia §i-au
schimbat fafa inaintea ucenicilor, pentru ca sA-i intAreasa pre
dân§ii mai mult in credinfA §i sA nu sA sminteascA vAzând
pre dascAlul lor pAtimind pe cruce. Drept aceea lasA astAzi de
strAluce§te intru dânsul lumina aceea a mAririi, care luminA
va strAluci §i in trupurile sfinfilor lui, and vor luà cununa
cea desAvâr§itA a bucuriei lor, intru care luminA toatA fAptura
omeneascA cea dinafarA atka s'a schimbat, cat 1) obrazul lui
strAlucià ca soarele §i ve§mintele lui erau albe ca zApada. lar
asAmAnarea aceasta a obrazului cu soarele §i a ve§mintelor
cu zApada, nu doar pentru aceea sA asemeneazà, cum cA nu
ar fi strAlucit obrazul lui mai mult decât soarele, sau ve§-
mintele lui n'ar fi. lost mai albe deck zApada ; ci pentrucA
aici in lume n'avem Doi alt nimic mai strAlucitor §i mai lu-
minat, deck soarele ; sau mai alb, deck zapada. CA pentru
trupurile sfinfilor, insu§i Domnul zice la 13 capete 2) ale lui
Matei : oCA vor strAluci ca soarele intru impArAfia pArintelui
lor (cari sunt pre lânga Hristos ca §i ni§te stele, care au lu-
mina lor dela acest soare al dreptAfii), cA de asAmAneazA Hristos
pre lângA toli sfinfii lui ca un soare pre langa stele §i de vor
strAluci sfinfii ca soarele, cu cat mai vartos va strAluci soa-
rele acesta al dreptAfii. Si lumina aceasta ochii cei slabi ai
ucenicilor nu-i smintià, ci mai vârtos cu o bucurie oarecare
dumnezeeascA ii veselià. Si nu numai lumina aceasta str; lucià
1) incAt.
2) la capitolul al xitt-lea.

www.digibuc.ro
 PREDICI 3

in obrazul lui Hristos, ci §i o frumusefe oarecare §i podoabA

nespusA sA arAta intru clansul, atata cat, de s'ar aduna in-
tr'un loc toatA frumusefea §i. toatä podoaba, §i cea pAman-
teascA §i cea cereascA, nici inteun chip n'ar putea ca sA se
veseleascA ochii §i inimile celora ce ar privi spre dansa, precum
a veselit lumina aceea ochii ncenicilor lui Hristos. i aceastA
bucurie preste fire a ucenicilor lui Hristos, nu din strAlucirea
luminii, ci mai mult din luminata frumusefe a Mantuitorului
sa facea. Pentru care lucru putem cunoa§te bunAtatea §i dra-
gostea lui cea mare, cA cu aceastA mArire putea totdeauna
sA strAluceascA ; far el din bunavoie a sa pentru noi au inchis
razele strAlucirii sale, ca sA poatA rAbda dureri amare pentru
noi §i pentru pAcatele noastre, ca sA poatA face rAsplAtire
mAririi cei 1) dumnezee§ti. Deci cine va fi acela carele va so-
coil acestea §i nu sA va aprinde cu totul de dragostea Man-
tuitorului acestuia ? i cine nu sA va minutia de puterea lui
cea mare §i nespusA, care totdeauna ar fi putut ca sA strA-
luceasa cu aceastA mArire? i cine nu va iubl o bunAtate
ca aceasta pentru care (o ! minune) a gonit dela sine o mA-
rire ca aceasta, ca sA poatA sAvar§i mantuirea noastrA. CA
mai mare minune a fost a inchide o mkire ca aceasta sta.-
lucitoare, deck a strAluci cu (Musa deapururea: i nu numai
singurá mArirea lui Hristos veselia ochii ucenicilor, ci §i a lui
Moisi §i a lui Ilie, carii impreunA cu Domnul sa arAtase a fi
cuprin§i de lumina §i mArirea aceea ; cA precum nu era slobod
inaintea impAratului Artaxerx a infra cineva imbrAcat in sac,
a§à nu s'a cuvenit nici inaintea impAratului celui ve§nic a
sta slugile lui, fArA numai a fi imbrAcali in luminL§i in strä-
lucire. CA ace§tia erau, din tofi pArinfii legii vechi, mai ale§i
§i mai mari, cA unul era, onomthetis» adicA puitor de lege, iar
celAlalt era czilotis», adicA intAritor acestei legi, §i pre ace§tia
a vrut Domnul sA sA arate cu dansul, pentru ca din lege §i
din prooroci sA ia märturisire omenirea lui. Oare ce gurA
ar putea grAi ca sA adevereze cu ce bucurie §i cu ce veselie

9 celei.

www.digibuc.ro
 4 ANTIM IVIREANU

s'au umplut acei doi luminati.prooroci, child pre Domnul §i

MAntuitorul lor, de carele multe prorocise, nu numai in trup,
ci 0 In mArire §i in strAlucire imbrAcat, 1-au vAzut ? CA de
vreme ce s'au invrednicit ace§tia a-I vedea 0 a-I auzi pre
Domnul lisus, de care ei de mult doria ca sA-1 vaza, -§i nu
numai ei, ci §i toate neamurile. Cu ce gulra va putea ne§tine 1)
sA grAeascA cu adevArat bucuria lor, §i mai vArtos ca. dintea-
talia OHO §i prooroci ai legiei vechi numai ei s'au invred-
nicit a vedei o mArire ca aceasta. Si de s'au bucurat Simeon
bAtranul atAta, vAzand pre Mantuitorul Hristos numai in scutece
mi§cand (cat moartea, care alt lucru mai groaznic nu poate
fi, cu ochi veseli o privia), dar ace§tia cari pre acela§ Domn
intru mArire strAlucind 1-au;vAzut, ce vor fi %tut ?Si cu ce
bucurie a vor fi bucurat, 0 cu ce veselie sA vor fi veselit?
Inca. §i sufletele acelea cari erau_inchise ill sAnul luilAvraam,
intorandu-se Moisi §i_spuindu-le lor cele ce au vAzut, cu-
noscandu-§i ei a fi aproape ziva mAntuirii 0 a rascumpa-
rArii lor, cu ce dragoste vor fi a§teptat ? lar de vreme ce
acestea :toate sunt puse preste inielegere, cu o tacere oare-
care blanda §i cu o dragoste, cu credinta trebuie sA le cinstim
0 sA le marim. Cuvios 0 trebuincios lucru socotesc a fi ca
sA §tim, la aceastA prea slAvitä marire, ace§ti luminati proroci
ce:cuvinte vor fi vorbit cu Domnul. CA inAltimea:felelor inAltat
lucru oarece intreba, 0 veselia mAririi vesel oarece 0 frumos
lucru poftia. CA.,a§à vedem cA sA face 0 la mesele 0 ospelele
celor mari, cA sunt toate voioase §i vesele, mAncArile, bAu-
turile, vorbele, jocurile 0 cantArile, nimic nu este de jale sau
de intristAciune, ci toate de bucurie §i de desfatare. Cine este
dar acela acum carele sA poatâ spune marirea zilei acesteia
desavar§it §i precum sA cade ? CA tot ce a fost mai slavit
hi legea veche 0 in cea nouA, in cer 0 pre pAmant, la
arAttre au ie§it. CAci acolo au fost mai marii prorocilor al
legii vechi §i mai marii apostolilor ai legii nouA ; din cer
Sranta Troita s'au Wit, §i de pre pArnant prea sfanta orne-

1) clneva.

www.digibuc.ro
 PREDICI 5

nire a lui Hristos s'au la aceastA veselie mare

arAtat : §i
§i prea slAvitA, mai mult deck trei apostoli, cari au fost iu-
biti, n'au fost chemati. SA vedem dar §i vorba ceedelveselie
ce au fost ? Vorbia, zice Luca la 9 capete 1), pentru 2) patimile
Domnului, carele era sA se implineascA in Ierusalim. AdicA
vorbia pentru patime, pentru moarte, pentru ingropare, pentru
cruce, pentru legAturi, pentru scuipAri, pentru palme, ocAri
§i pentru bAtAile carde era ca sA le ImplineascA in lerusalim.
Deci dar au acestea sunt cuvintele ceie mari §i de veselie
carele sA cuvenia sA grAeascA la o veselie ta aceasta ? Acel
felde vorbe era sA sA amestice la o bucurie ca aceasta ?
Tocmai aceasta este : cA nu trebuie socotitä aceastA vorbA
dupA socoteala lui Petru pAmante§te, ci dupa socoteala lui
Hristos, carele a urit cele pArnânte§ti, inaintea cAruia nimic
mai vrednic nu era decAt pentru mArirea lui a rAbda 'patirni
§i ocAri. CA prea marele judecatorul lumii Dumnezeu, pentru
ca cA slobozeascA neamul omenesc din robia diavolului, acest
pret de rAscumpArare mai vArtos au pohtit dela rAscumpA-
rAtorul neamului omenesc, ca sä sA jertveascA el pentru om,
cu moarte amara §i 00. de ocarA. Care dar §i jertfA atata
au fost de iubite inaintea lui, cat pentru aceastA jertfA a iertat
toate gre§alele din toti vecii cei trecuti, §i u§ile cerului, cele
prima atunci incuiate, celor rAscumpArati le-au deschis, §i lumea
a Intors-o intru mila sa cea bogate§i veche. CA mai mult
l-au imblânzit §i l-au milostivit aceastA jertvA singurA, deck
precum II mâniase rAutAtile §i fIrA de legile tuturor oame-
nilor. Dintru care putem cunonte §i putem intelege cA vorba
aceasta a fost foarte vrednicá unei mAriri ca aceea : cA ce
lucru este mai iubit robului, deck slobozirea lui ? Si ce este
mai drag strAinului, deck intoarcerea la mo§ia sa ? Fiind drept
aceea instrAinati Moisi §i Me de atka vreme de mo§ia lor, de
care foarte doria, ce ar fi putut grAl mai cu dragoste §i mai
cu dulceatA, deck pentru2) moartea preotului acestui mare ?
Pentru care moarte sA dA strAinilor intoarcerea la mo§ia lor.

1) capitolul Ix ; 2 ), 3 ) despre.

www.digibuc.ro
 6 ANTIM IVIREANU

A§ijderea §i Doinnul, ce fel de vorba ar fi avut mai iubita

deck vorba mântuirii §f a rascurnpararii lurnii ? Ca atâta
dorid de paharul acesta a-1 bea, cat aced putina vreme, ce
mai erd ca sa treacá pana a-1 bea, ii pared cä sunt mii de
ani. Caci cu setea acestui pahar sä lucrà mântuirea sufletelor
omene§ti, rascumpararea lumii, stricarea puterii diavolului,
inmultireea credintei, iertaciu.n.e.a. pacatelor §i slobozirea sufle-
telor. i atâta sa bucurd de acestea, cat in locul bucuriei, ce
erà inaintea lui, rabdà crucea de-1 muncid §i batairea cea
multa de-1 casnid, spinii de-I incruntà §i durerile sufletului
de-1 chinud, de care chinuri asudà sudorile cele crunte, ne
gandind nimica de rqine. CA de au parut lui lacov putin
7 ani a sluji pentru Rahila, logodnica lui, de dragostea ce
aved catra dânsa, dar unui iubitor mare ca acesta, cum nu
i-ar fi parut putine casnele §i muncile, cu care iubita lui lo-
godnica o rascumpärà §i o curittià pre ddnsa cu scaldarea
nepretuitului sau sânge, §i foarte frumoasa, far de nici o hula
§i intinaciune o faced ? Drept aceea nu i-au putut fi mai iubit
§i mai dulce, decât a vorbi de lucrul acel de carele el mult
insetà.
Cunoasca dar acum fie§tecarele dintru noi pohta cea nes-
pusa, bunatatea cea negraita, mila cea bogata §i desavdr§ita
a iubitorului de oameni Dumnezeu, cu cáta sete aix priimit
(nu pentru sine, ci pentru noi viermii cei lepadati) atdta os-
teneala, dureri, patime §i moarte. Dar noi acum, cad sa nu
priimim pentru dragostea lui §i pentru binele ce ne-a Meat,
vreo scarba eat de mica ?
Insa vorbindu-se acestea §i gatindu-se Moisi §i Hie ca sa
sa duca, iar Petru, ca sa nu sa. lipseasca de o frumusete §i
de o dulceatä stralucitoare ca aceasta, zice : «Doamne, bine
este a fi noi aici ; de vei vrea, sa facem trei colibi, lie una,
§i lui Moisi una, §i una lui Hie», ne §tiind ce zice, CA nici
un lucru lumesc nu-§i aduce arninte1), nici de mancare, nici
de bäutura, nici de vie*, nici de moarte, ci toate lucru-

1) Mântuitorul.

www.digibuc.ro
 PREDiCit

rile, incä §i de sine uitându-§i, §i fiind ca §i un beat de dra-

gostea acei frumusefi, numai de aceea insetà, numai aceea
pohtiA, §i numai inteaceea a petrece deapururea sA nevoid.
Iar inca5i luAnd seama vorbei §i pohtei lui Petru, o aflärn
sit fie supusd voiei dumnezee§ti, cd a zis «de vei vrea sh
facern aicea trei colibi», adecä de vei närävi. Dupa aceasta
zice, ca : incA grAind el, iatä nor luminat umbri pre ei §i iata
glas din nor grai_: «acesta este fiul meu cel iubit, intru ca-
rele bine am voit, pre acesta ascultali.»
Si tot cela ce pobte§te ca sd placa mie prin credit*" §i
prin dragoste, O. fie una cu dânsul, ca a§d cu (Mitsui §i
printeinsul sa Fie plAcut mie. Si pre acesta ascultafi ca va
deschide voila cale de mAintuire §i cu crucea va face vouä
scard spre impargia ceriului.
Pre acesta ascultali ca el este calea §i vieafa §i dreptatea ;
el este cuvântul meu §i infelepciunea mea ; pre dânsul drept
acea ascultafi, iar nu pre lume, nici in§elAciunile §arpelui celui
de demult, nici indemndrile sufletului, nici cuvintele fariseului ;
ci socotind strAlucirea §i märirea lurninii care erà Intru dânsul
(Moisi §i Hie), §i alte minuni toate Cate afi väzut in loc de
marturie.
Si iarA§i zice : cä auzind ucenicii, cdzurà pre fafa lor §i sa
temura foarte. De ce a adus cuvântul acest dulce §i man-
gAitor al lui Dumnezeu atâta fricä ? Dar groaza judecAtorului
ce va face ? De ingroze§te a§A indemnarea a firma legea, dar
când va lul seama pentru lenevirea celora ce n'au plinit
legea, ce va lucrA ? Si oare pentruce la o veselie ca aceasta,
intru care vrea srt arate Domnul märirea §i frumusefea sa,
au adus ucenicilor sai frica aceasta ? Cu adevärat nu este alta,
fara numai ca sä ne invefe pre noi aceea ce este scris la al
doilea psalm : «slujii Dotnnului cu frica §i vä bucurafi lui cu
cutremur». CA sa cuvine omului a sa. bucuri de o bunätate
mares §i a sa teme §i a O. cutremurà de o märire mare,
cuviindu-se drept aceea acestea amândouä lui Durnnezeu dea-
pururea intru toate laudele §i märirile lui trebue§te sä le
vedem, §1 sA cerem ajutorul §1 mila lui cea bagata. Ca far de

www.digibuc.ro
 8 ANTIM IVIREANU

mila lui, nimic spre mântuirea sufletelor noastre nu vom puteA

face, cA insu§i cu nemincinoasa gura lui zice : *Br de mine
nu pulefi sA facep nimic.» Si deoarece Wä de dânsul nu
putem face nimica, iar lui trebuie sA-i zicem cu chldurA din
adâncul inimii sA ne milueascA dupa mare mila sa, dupA
mulfimea indurArilor sale §i sA ne descopere ochii sufletului
§i ai trupului, ca sA putem pricepe minunile sale ; sA scoafA
din trupurile noastre, aceste de carne, inimile cele de piatrA
§i sa ne dea inimA de trup, ca sA ne temem de dânsul §i
sA ne ru§inAm de poruncile lui ; sA ne lumineze inimele noastre
ca §i ale Apostolilor ; sA rie intAreascA deapururea asupra
vrAjma§fior no§tri celor vAzufi §i nevAzufi ; sA ne indrepteze
pre calea poruncilor sale §i sA ne dea sfAr§it bun, ca deapu-
rurea sA fie mArit §i prosavit, in vecii vecilor, amin.

www.digibuc.ro
 IL

CAZANIE LA ADORMIREA PREA

SFINTEI NÄSCATOAREI DE DUMNEZEU 1)

Pobta si dragostea ce vAz la aceastA cinstitA si sMntä adu-

nare mA indeamnA, si nestiind a vorbl, mAcar cA vorba mea
nu este vrednicA niciodatA ca sA indulceascd cu vreun mijloc
auzirele ascultAtorilor ; iar Inca si domnul Hristos, carele a
sAturat cu 5 pAini 5.000 de suflete si a indreptat sArAcia si
neputinta ucenicilor lui cu bogAtia darului sAu, acelas si Ina-
intea dragostei voastre, prin mijlocul vorbelor mele cele ne-
ritoricite, va intinde masA duhovniceascA.
De multe ori am stAtut in soco-
HARUL SFINTEI MARII.
teala mea, ca doar a§ puteA allft
cevA nou sA zic intru cinstea si lauda prea Sfintei NAscA-
toarei de Dumnezeu si pururea fecioarei Mariei, dar n'am
putut OA nimica, nu doar cA nu sunt cuvinte multe si de
multe feliuri de vorbe a sA grAl intru lauda mAririi ei, ci
pentruck fiind mintea mea turburatA de norul nestiintei si
mai vArtos intunecatA de socoteala dumnezeestilor §i prea lu-
minatelor ei daruri, Imi in fruntez skmi ticAlosesc nevrednicia
si nestiinta invAtAturii mele. CA de vreme ce cei invAtati si pe-
depsiti2) Intru bunAtäti stau de A. mirA de märirea ei, dar eu
1) 15 August.
2) invAtati.

www.digibuc.ro
 10 ANTIM IVIREANU

cel neinvdtat §i departe de toate but-15101e, ce voiu face ?

Drept aceea dar imi caut §i Mr de voia mea a conteni de a
mai iscodi sä aflu indltirnea fecioriei ei, intru care cu anevoie
sä suie gândurile omene§ti, §i adancimea darurilor ei, carele
nu sà pot veded lesne nici cu ochii ingere§ti. Ci numai cu
acest titulu§ ce i s'au dat m ii n iinte de tori vecii, dela Pd-
rintele cel färd de inceput §i ve§nicul Dumnezeu, prin mij-
locul ingerului Gavriil, acela §i eu cu bucurie §i cu multä fricd-i
voiu zice intru lauda §i cinstea ei : «bucurä-te ceeace e§ti
plinä de dar, Domnul e cu tine». Ca mai mare §i mai läudat
§i mai cinstit titulu§ dealt acesta nu s'au dat din veci ni-
mdnui, nici sä va da pand in veci, WA numai ei ; di au aflat
har inaintea lui Dumnezeu, care n'a aflat alta niciodatii,
dupa cum i-a zis ingerul. lar de stt va §i afla vreun perieres,
adecd prepuitor, O. zicl cum cd cu aceste cuvinte, de nu cu
acest mijloc, iar intealt chip, s'a zis §i la aljii, precum sä
vede in multe locuri ale Sfintei Scripturi. Ca intdi la al pa-
trulea cap 1) al Facerii 2) zice pentru Avel: «cd cautd Dumnezeu
asupra lui §i asupra darurilor lui* ; pentru Enoch : «§i fu,
zice, bine pliicut lui Dumnezeu ; §i nu sä. aflà, pentrucd lau
mutat pre dânsul» ; pentru Noe : «cd au aflat har inaintea
domnului Durrmezeu §i-1 pAzi de potop» ; pentru Avraam :
«pi crezù, zice, pre Dumnezeu, §i i sä. socoti lui intru drep-
tate si-1 hid' pirinte a multe neamuri ;* pentru losif : «a
era Domnul cu dansul §i värsh asuprd-i mild si-i dede lui
har». Pentru Moisi, cd i-a zis : «§i cuvântul acesta carele ai
zis tu ti-1 voiu face, pentrucd ai aflat har inaintea mea §i te
§tiu decâ.t pre toti ;» pentru David, cd i-a zis : «aflat-am orn
dupa pofta inimii mete, pre fiul lui Iesè, carele va implini
toate cererile mele». Si pentru ca sl nu mai lungesc eu
vorba, tuturor proorocilor §i tuturor sfinfilor, §i celor mai nainte
de lege §i celor dupa lege, li s'au zis cuvinte de bucurie prin
mijlocul ingerilor §i -li s'a dat dela Dumnezeu dar §i. mild,

1) Capitolul al tv-lea.
2) Prima parte a Bibliel.

www.digibuc.ro
 PREbICI 11

insa acoperit. lar Sfintei Fecioarei s'au dat cuvântul bucuriei

cei adevärate, care este mai pre sus deck toatá mintea, in
slavd §i In cinste mai veselitoare, covâr§ind -pre top cu darul
§i cu mila: «bucurd-te ceeace e§ti plina de dar, Domnul e
cu tine.»
Si nu numai pentru bucuria aceasta ce
NUMELE SFINTEL
i s'au dat sa ferice§te de toate neamu-
rile, ci §i pentru numele ei cel prea cinstit ce i s'au däruit,
de sa nurne§te Mariam ; at precum este numele fiiului ei
mai presus decât toate numele, dupd cum zice fericitul
Pavel : Ǥi i-au ddruit lui nume, care este preste etot nu-
mete» a§à. §i numele ei este preste tot numele dupd al
lui lisus ; §i precum intru numele lui lisus sä pleacä tot
genuchiul celor cere§ti §i celor pämânte§ti §i celor de supt
bezne, a§à este §i ea mai cinstitá in cer decât heruvimii §i
mai slävitá fArd de asemanare decât serafimii §i pre pämânt
mai Inchinatd §i mai fericitä, ca o impäräteasä a lumii, de
toti credincio§ii párnântului ; §i sub bezne mai stra§nicd §i mai
Infrico§atd asupra dracilor, decât toti sfintii. Intru care nume
Mariam, dupd a mea proastá socoteald, intelegem cum cd
cuprinde in sine trei lucruri : una, pentrucii fiind 'numele
acesta de trei silabe, adecd de 3 lnjugAri, se intelege cum cA
au ndscut o fata a Sfintei Troite, pre Fiul §i Cuvântul lui
Dumnezeu ; a doua, et are fie§tecare injugare câte cloud stove,
§i sit. intelege cele 2 firi ale lui Hristos, adecd cea dumne-
nezeeascd §i cea omeneascd ; a treia, cd. sunt 6 slove de toate
inteacest nume, cu care intelegern cele 6 taine mari §1 preste
fire, adecd : blagove§tenia 1), na§terea, botezul, moartea pre
cruce, Invierea §i inältarea la cer. Deci cu blagove§tenia s'au
descoperit taina cea mai nainte de toti vecii ascunsil ; cu
na§terea s'au Impdcat ceriul cu parnantul, adecd Dumnezeu
cu omul; cu botezul ne-am Imbrdcat cu haina nestricktunii;
cu moartea ni s'au dat vie* ; cu invierea ni s'a dat bu-
curia §i cu indltarea la cer, §ederea deadreapta lui Dum-

1) bunavestire.

www.digibuc.ro
 12 ANITA wiREAritt

nezeu-Tatäl. A§ijderea §i in cuvintele cele de bucurie ce i-au

zis ingerul : «Bucurd-te ceea ce e§ti plind de dar, Domnul e
cu tine», iar infelegem numele prea sfintei Troifd ; cà in cu-
vântul ce zice : «bucurd-te», se infelege Fiiul, a el este bu-
curia lumii ; In cuvantul ce zice : «plind de dar», se infelege
Duhul sfânt, prin carele sd daeitoate darurile ; §i cuvântul cel
ce zice : «Domnul e cu tine», O. infelege Ted!, cd el eSte
Domnul a toate vázutelor §i nevázutelor. Insa Dumnezeu, carde
numai cu. un cuvânt au fäcut §i au zidit toate lucrurile cele
vázute §i nevazute, poate cu adevärat, cu cea desävâr§itä a
lui preaputernicie sä. fad. stele mai luminoase decht acestea
ce strälucesc pre cer ; §i lund mai iscusitd deck aceasta ce
ne pováfue§te noaptea ; §i soare mai strälucitor §i mai luminat
deck acesta care stinge cu lumina lui toate celelalte lu-
mini; §i ceriuri mai mari §i mai largi in rotocolime; §i pasdri
mai cu dulci glasuri ; §i flori mai cu multe mirosuri ; §i co-
pad mai nalfiN mai roditori ; §i vânturi mai sändtoase §i
vázduhuri mai de folos; §i hiare mai multe la numär, §i mai
de multe feliuri; §i mai multe lumi deck aceasta ce locuim poate
sa zideascd, in märime §i in me§te§ug mai minunate. Iar o
zidire, care sa covâr§eascd in vrednicie pre Maica lui Dum-
nezeu, nu va puteà sa facä niciodatd, mdcar cd este prea
puternic, pentrucd, precum nu este cu putinfd, nu zic sä. so-
coteascä, ci nici cu mintea sä. gandeascà ne§tine o fiinfd mai
cuvioasä §i mai naltä deck dumnezeirea ; a§à nici o zidire
mai covâr§itoare deck aceea ce au näscut pre un Dumnezeu
care s'au fdcut om ; cd pre dânsa o au ales Dumnezeu mai
inaltä deck toatá zidirea, pentruca sä. fie ldca§ ve§nic, dupd
cum grde§te David : «Aceasta este odihna mea in vecii ve-
cilor §i inteinsa voiu locul pentrucd o am ales»,
Aleasa este cu adevärat ca soarele,
CU CE SE POATE
pentrucä este incununatà cti toate razele
ASEMANA SFANTA ?
darurilor dumnezee§ti §i straluce§te mai
vârtos intru celelalte lumini ale ceriului ; aleasä este §i frumoasä
ca luna, pentrucd cu lumina sfinfeniei stinge celelalte stele ; §i
pentru marea §i minunata sIrdlucire, de toate §ireagurile ste-

www.digibuc.ro
 PREDICI lg

lelor celor de tainA se cinste§te ca o impäräteasA ; aleasä este

ca rävärsatul zorilor, pentrucA ea a gonit noaptea §i toatA
intunericimea pAcatului §i au adus in lume ziva cea purtä-
, toare de vie*. ; aleasA este, a este izvor, care cu curge-
rile cere§tilor bunätäti adapA sfanta bisericA §i tot sufletul
cre§tinesc ; aleasA este, a este chiparos, carele cu nällime
covar§e§te cerurile, §i pentru mirosul cel din fire s'au arAtat
departe de toatA stricAciunea ; aleasä este, cA este crin, c6
mAcar de-au §i näscut intre mArácinii nenorocirii cei de ob§te,
iar nu §i-au pierdut niciodatA podoaba albiciunii ; aleasä este,
cA este nor, care n'au ispitit nici o greime a pAcatului ; mai
aleasä este, pentrucA este fecioarA mai nainte de na§tere, fe-
cioarA in na§tere, fecioarA §i dupA na§tere_; §i este o adân-
cime nepriceputä a bunätätilor §i o icoanä insufletitä a fru-
musetilor celor cere§ti. Este o grAdinA incuiatA, din care au
ie§it floarea cea neve§tejitä; §i o fântânà pecetluitä, din care
au curs izvorul vietii, Hristos. Pre aceasta o au vAzut Moisi
in muntele Sinai ca un rug aprins §i nu arded ; pre aceasta
o au vAzut Aaron ca un toiag inflorit §i plin de roan ; pre
aceasta o au väzut lacov ca o scarA intäritä din pAmânt
pânä in cer, §i ingerii lui Dumnezeu sA suià §i sA pogorà pre
dânsa ; pre aceasta o au vAzut lezechiil ca o u§A incuiatä, prin
care nimeni n'au tretut ; pre aceasta au vázut Ghedeon ca o
lanä, Avacum ca o dumbravA umbroasA, Daniil ca un munte
§i Solomon ca un Rat. Aceasta astAzi I) sA mutA de pre pAmânt
in cer, lasA intristäciunea §i sä. duce la bucurie, lasA cele de
jos §i priime§te cele de sus, lask,cele stricAcioase §i _câ§tigA
cele nemuritoare §1 ve§nice. Astäzi i§i da prea sfânt sufletul
ei in mâinele fiiului ei §i cu cântAri ingere§ti §i apostole§ti sä
petrece cinstit trupul ei in satul Ghetsimani spre ingropare.
AstAzi ceriul intinde sânurile sale §i priime§te pre ceeace au
nAscut pre cela ce nu-1 incape toatä zidirea ; astäzi sA min,u-
neazA. toate puterile cere§ti, zicând una cAtrA alta : cine este
aceasta ce sA suie din pustivadecA de pre pAmânt la cer ?

1) La 15 August,

www.digibuc.ro
 14 ANTIM IVIREANU

cine este care O. iveste ca zorile, frurnoasa ca luna si aleasä

ca soarele? Cine este aceasta ce sa suie de pre pamânt in
cer, albita, inflorita, intru care hula nu este ? Ridicati deci
portile voastre, zic cetele cele ingeresti una catre alta, si cu
cantari de laude priimiti pre imparateasa ceriului si a pamân-
tului, care vine sA locueasca deadreapta Imparatului Dum-
nezeu; cu Imbracaminte de aur, imbracata, impistria, dupa
cum zice David : ecaci aceasta este ceea ce au impacat ceriul
cu pamântul si pre Dumnezeu cu omul; aceasta este bucuria
celor drepti si nadejdea celor pacatosi».

DATORIA CREDINCIO-
Pre aceasta dar si noi cu totii
§ ILOR CATRE SF. MARIA.
trebuie cu dragoste, cu cucerie, cu
inima curata §i cu cântari de laude
sA o cântam si sa o laudam, ca pre o maica a lui Dumnezeu,
cu bucurie sufleteasca sa praznuim Adormirea ei. Ci, o maica
fecioara, acest norod ce std inaintea maririi tale, vazând
inAltimea curateniei tale si cunoscându-si ei nevrednicia sit
smerenia lor, nu indraznesc fAra de mijlocitor ca sa-ti aducä
cazuta Inchinaciune §i multumita pentru muhele faceri de bine
§i sa sA roage ca sA te milostivesti asupra lor. Pentru aceea
eu, nevrednicul si mult pacatosul robul tau, fiindu-le tata
sufletesc, rânduit de fiiul tau, prin fnijbocul meu sa roaga cu
totii cu caldura din adâncul inimii, zicând :
Stapana de Dumnezeu Nascatoare. Imparäteasa ceriului
si a pamântului, cinstea si slava crestinilor, ceea ce esti mai
nalta decât ceriurile si mai curata deck soarele, fecioara prea
laudata, nadejdea celor pacatosi si linistea celor batuti de va-
lurile pacatelor, cauta asupra norodului tau, vezi mostenirea
ta, nu ne lash pre noi pacatosii, ci ne pazeste si ne mântueste
de viclesugurile diavolului, ca ne-au impresurat scârbele,
nevoile, räutatile si necazurile ; da-ne mâna de ajutor Fe-
cioara, ca pierim, nu te indura de noi, ca- pre tine te avem
ajutatoare si la tine nadajduim, ca, cu rugaciunile tale cele
prea puternice si nebiruite, sa imblânzesti pre fiiul tau asupra
noastrA, ca sa-si intoarca mila sa cea bogata spre noi ; si
Inca II roaga cu.caldura, ca sa dea putere din inaltimea

www.digibuc.ro
 PREDICI 15

sului ski, si pre luminatul nostru Domn 1), pre care pronia sa
I-a ales si 1-a pus preste acest norod, ca sA poatA chivernisi
cu Intelepciune Intreaga turmA ce i s'au incredinfat, in multi
ani luminat, ru fericitA sAnAtate, si sA o apere de lupii cei
vAzuti si nevAzuti. SA pâzeaseA si toatA cinstita aceasta boierime
de toate primejdiile si de toate viclesugurile vicleanului, si sA
le dea dragoste, uniciune, sporiu si ajutor intru toate, si sA
ne invredniceascA pre toti de obste, ca sA petrecem toatA
vie* noastrA cinstitd, curatA si Mr% de prihanA, ca cu o
gurA si cu o inimA pre dânsul deapururea sA-I mArim si tie
sa zicem : cbucurA-te ceeace esti plinA de dar, Domnul e
cu tine».

1) C. Bráncoveanu.

www.digibuc.ro
 LA DUMINECA VAMESULUI
CUVANT DE INVATATURA

Pohta cea mare §i dragostea cea curatd, iar mai vârtos sd

zic datoria cea pArinteascd ce am cdtre dragostea voastrA,
m'au indemnat astAzi de am venit aici, pentru ca sd vd cer-
cetAm suflete§te, de vreme ce m'au rânduit Dumnezeu ca pre
un nevrednic sd vd fiu pastor §i pArinte sufletesc i lnvalator
la lucrurile cele ce ar fi spre folosul mântuintii sufletelor
voastre ; pentru care lucru avef datorie cu toti, dela mic
'Ana la mares sA md ascultati la cele ce vA Invät de bine §i
de folos, a aced ascultare nu o facefi mie, ci lui Hristos,
dupd cum zice la zece capete ale Lucdi : «cel ce ascultd pre
voi, pre mine md ascultd, §i cel ce sd leapAdd de voi, de
mine sd leapAdA» ; a§ijderea §i fericitul Pavel zice la 13 ca-
pete cAtre Ovrei : gfrafilor 1 plecati-vd invArAtorilor vo§tri §i
vd. cuceriti lor, cd ei privigheaza pentru sufletele voastre,
ca cum ar fi sd dea cuvânt ca cu bucurie aceasta sd facd,
iar nu suspinând, cd nu este de folos voul aceasta». Drept
aceea n'am pregetat, nici am lenevit, ca sA nu fac datorie dufA
porunca StApAnului §i InvAtAtoriolui nostru Hristos, cdruia
md §i rog ca sa-mi dea putere, O. vd pociu spune ceva de
folos i vA pohtim de ascultare.
Precum un om casnic, vrând ca sd samene grâu curat in
holda lui, pune multa nevoinfA de-I cerue 04 curdfd de ne-

www.digibuc.ro
 PREDICI 17

ghinä §i de altele, a§à i sfintii pärintii no§tri au pus multA

nevointa de au cernut cu ciurul chibzuielii toatA Sfänta Scrip-
turA §i au ales ca n4te grail curat, din toate bunätätile ale
ar puteä fi, aceste trei bunätAti mari : credinta, nAdejdea §i
dragostea §i le-au semänat in holda sfintei beserici, adia :
in adunarea §i in inima celor credincio0 ; §i are datorie fie§te-
care cre§tin a le tine& §i ale face; aci -WA aceste 3 bunä-
tali nu este cu puting nici cu tin mijloc sA sA mAntueasa
crqtinul, mácar de ar zice cine ce va vrea, aci acestea sunt
terneile creginAtAtii. CA precum nu este cu putintä a trAl
ne§tine pre pArnânt färA de hranä trupeasa, §i WA de im-
brAcáminte, i fArA de somn, a§à nici färA de veste 3 bunA-
täti, care sunt, precum am zis mai sus, credinta, nAdejdea §i
dragostea. Ci intAi voi zice putine cuvinte pentru nAdejde §i
pentru dragoste, apoi voiu zice pre urmA §i pentru credintA
mai pre larg.
NAdejdea este o indrAznealä adevAratä cAtre
NADEJDEA .
Dumnezeu, datA in inima omului din dumne-
zeeasca strAlucire, ca sä nu sA desnAdAjdueasa niciodatä de
darul lui Dumnezeu, ci sA fie incredintat cum cA va luà prin
>ocAintä ieraciune pAcatelor, §i verice altA cerere sau trea-
toare sau ve§nicA. Si este nädejdea de douA feliuri : una bunä
§i alta rea. BunA este aceea and nAdAjdue§te cinevA la Durn-
nezeu sA sA mântueascA sau alt bine cevä sA petreaa, a nici
ostene§te, nid cheltue§te nimic, cum zice David : «cA cel ce
sti nádAjdue§te spre Dumnezeu, mila il va inconjurà». Rea este
aceea and nAdAjduiqte cinevA la orn sA-i facA vreun bine,
sau vreo Indemânä la lucrurile aceste treaioare ale lumii,
care nAdejde este mincinoasA §i de§artA, cum zice iarä§i
David : «nu vA nAdAjduiti spre boieri, spre fiii oamenilor, la
cari nu este mântuire» ; a§ijderea zice §i Solomon : «blestemat
sA fie tot cel ce nädäjdue§te spre orn».
Dragostea incA este o unire a multi inteuna
DRAGOSTEA.
§i cale cAtrA Dumnezeu §i vârf tuturor bunätä-
tilor, dupa cum o adevereazd §i fericitul Pavel, la 13 capete
cAtre Corinteni, zicând : «cleat credinta §i cleat nädejdea este
Antim Ivireanu. Predici. 2

www.digibuc.ro
 18 ANTIM IVIREANU

mai mare dragostea». i este §i aceasta de trei feliuri ; una

dumnezeeascil, alta fireascA §i alta pAtimitoare i rea ; dragostea
cea dumnezeeascd este aceea ce zice la a 2-a lege, la 6 cap I) :
«sd iube§ti pre Domnul Dumnezeul nu» i proci 2) ; iar cea
fireascA este ceea ce lubesc pArinti pre fii §i fiii pre pdrinti §i
fie§tecare pre ruda sa §i prietenii sAi ; iar pentru dragostea
cea pAtimitoare §i rea nu vom zice nimic, pentru cAci fie§te-
care intelept §i temAtor de Dumnezeu o cunoa§te cd nu este
bund, §i pentru aceea lipseascA vorba ei dela mijloc, ca sd
nu ne spurcAm auzul.
Credinta este fiinta celor nAdAjduite §i lucrurilor celor ce
nu sA vAd dovediri, dupd cum zice Apostolul Pavel ; Ǥi -Mid
de credintd nu este cu puling nimeni sA sa mAntueascA» ;
precum vedem aceasta la toti sfintii §i la toti dreptii, cei mai
inainte de lege §i cei dup. lege, cd pentru credinta lor cea
dreaptd au aflat har inaintea lui Dumnezeu §i au fAcut mi-
nuni mari §i preste fire, fAcAnd folos §i lor §i altora. i erà
deapururea ochii lui Dumnezeu asupra lor, §i cu urechele
lui ascultà rugAciunele lor, dupd cum zice David. A§ijderea
§i in SfAnta Evanghelie vedem in bogate locuri cd cei ce
mergeau la Domnul Hristos cu credintd, auziau din gura lui :
«clupd credinta voastrd sd sd facA you'd», §i indatd sd tAmd-
duià, ori de ce boald ar fi fost. i putem ILIA pildd §i de-pre
Vame§ul acest de astAzi, ce pomene§te SfAnta Evanghelie, cd
bAtAndu-§i pieptul §i zicAnd cu credintd : «Doamne fii milostiv
mie pdcAtosului», sd pogori indreptat.
Dar noi acum, cd ne numim cre§-
NECREDINTA NOASTRA.
tini, dura ce fatale bune socoliti cd.
ne vom puteA ardtA cregindtatea §i blagocestia ce avem, §i
sA fim ale§i §i -clespArtiti de neamurile ce zicem noi CA sunt
pAgAni ?
CA de vom zice de pre credintd, ne in§elam, cA noi credinta
nu avem ; cd de am aved credintd, am iubi pre Durnnezeu §i

l) capitolul al vt-lea.
2) fi celelaile sau etc,

www.digibuc.ro
 PREDICI 19

am pAzi cuvintele lui §i am Face dupA putinfd poruncile lui, cA

zice la loan In 14 capete : «de mA iube§te ne§tine, cuvAntul meu
va pAzi». Iar noi, In loc de a-1 iubi §i a-i pAzi cuvintele, il
injurdm §i-i finem cuvintele de rAs §i de batjocurA, ca cAnd
ar fi ni§te basne. far de mA yeti intrebA In ce chip II In-
jurAm, sA vA spuiu : CAnd injurAm de lege I) pre cinevA, pre
Dumnezeu Injuriim ; cA Vam spus mai sus cl credinfa este
numai de un fel §i tofi oamenii cred in Dumnezeu, cA Dum-
nezeu este legea §i fAcittorul legii, §i pentru cAd injurAm
legea, injurAm pre Dumnezeu, §i pentru aceea iatA dar cA
n'avem credinfA.
De vom zice dupA nAdejde cA suntem ale§i din pAgAni,
nici aceasta nu o avem, cAci cA de am aveA credinfA, poate
dar cA am aye& §i nAdejde ; cA v'am spus mai sus cA intAi
este sA creazA neVine in Dumnezeu, apoi sA nAdAjdueascA.
De vom zice de pre dragoste cA suntem ale§i din pAgAni,
nici aceea nu o avem, cA zice loan : «de va zice cinevA cA
iubege pre Dumnezeu §i pre fratele lui il urA§te, mincinos
este, cA de vreme ce nu iube§te pre fratele lui, cA-I vede, dar
pre Dumnezeu, cA nu-1 vede, cum Il va puteA iubi ?»
i iatA cA precum zic, cA neavAnd dragoste Intre noi §i
nepohtindu-ne binele unul altuia, dupa porunca lui Dumnezeu,
nu avern nici credinfa, nici nAdejde, nici dragoste, §i suntem
mai rAi, sA mA iertafi, deck pAgAnii ; cA zice apostolul Pavel :
«limbile n'au lege §i fac ale legii», iar noi avem lege, facem
tot impotriva legii §i suntem mai pAcAto§i deck toate nea-
mudle §i deck toate limbile. i putefi cunoa§te aceasta, cA
este a§à cum zic, cA cc neam injurA ca noi de lege, de cruce,
de cuminicAturA, de morfi, de comAndare, de lumAnare de
suflet, de mormAnt, de colivA, de prescuri, de ispovedanie,
de botez, de cummie §i de toate tainele sfintei biserici ? Si
ne ockim §i ne batjocorim in§ine Jegea. Cine din pAgAni
face aceasta ? Sau cine-vi mAscAre§te legea ca noi ? Oare nu
injurAm cu acestea toate pre Dumnezeu ? Oare nu ocArim

1) religie.

www.digibuc.ro
 20 ANTIM IvIREANU

cu acestea poruncile lui ? CA el singur ne-a :arAtai §i ne-a

invdtat aceste taine, ca prin mijlocul lor sd ne curAtim de
pacate §i sd-1 imblânzim asupra noastrd la scârbe §i la nevoi.
Dar noi, daa auzim pre cinevA cd injurd injurdminte de celea
ce am zis, in loc de a-1 certà §i a-1 infruntA, ca pe un om
Mt% de socoteald, noud ne pare bine §i adem. De sunt
acestea lucruri cre§tine§ti, zicd cine are Dumnezeu.
Ina §i pre langd acestea toate mai adaogem cu rdutatea,
a pre pdrintii no§trii ii oarim §i-i batem, pre bdtrâni ii ne-
cinstim, pre boieH §i, pre domni ii blestemdm, pre arhierei nu-i
tinem intr'o nimic, pre alugdri ii clevetim, pre preoti ii
ocArim, besericile le tinem ca ni§te grajduri ; §i and mergem
la dânsele, in loc de a ascultà slujbele §i a ne rugâ. lui Dum-
nezeu sd ne ierte pAcatele, iar noi vorbim §i adem, §i facem
cu ochiul unul altuia, mai rdu deck pe la arciurni. SArbd-
torile §i praznicile nu le tinem ca un nimic, ci atunci facem
cele mai rele, de bucurdm pre dracul, §i atuncea vindem §i
cumpArAm ; §i in scurte vorbe ne-am abdtut cu totii din calea
dreptdtii §i impreund ne-am netrebuit dupd cum zice David :
g§i nu suntem pAnd la unul a cunoa§te §i a cera pre
Domnul». CAci fiind orbiti de de§ertAciunile cele lume§ti, nu ne
bucurAm la altcevA, fArd numai la lucrurile intunericului vea-
cului acestuia, §i suntem porniti cu totii spre rdutAti, ca o
roatd când dà de vale §i nu sd poate opri ; §i suntem toti
cu totul ca ni§te dobitoace necurate, tAvdlindu-ne In rdsfd-
ciunile cele spurcate §i de nimica. Si acestea toate nu sA
trag dintr'alta, fArd numai din necredinta noastrA, cd ni s'au
impietrit inimile intru rdutAti , ca a lui Faraon, §i umblAm
ca ni§te cai sirepi, fArd zdbald §i fArd de ru§ine, pand vom
cdded in vreo prApastie §i vom pier'.
Cu aceste fapte ne lAuddm cd suntem cre§tini ? 0 vai de
pacatele noastre §i cu Gre§tindtatea ce avem 1 Poate a vom
fi socotind cA numai ad ne numim cre§tini, ne vom ispd§i ;
ba, ci mai mare osAndd va sA luAm, de nu ne vom poal
§i de nu ne vom ldsA de rdutAtile noastre, a zice firistos :
oip çO ce-mi zic mie : Poamne I Doampe I vor intrâ intru

www.digibuc.ro
 PREDICI 21

Imparafia ceriului, ci cei ce fac voia mea». Spunefi-mi, ro-

gu-traf ca. eu poate ca-mi voiu fi ie§it din fire, care voie a
lui Hristos facem ? Sau care porunci finem ? Eu nu pot cu-
noa§te aliceva, far% numai un nume uscat §i semn ce avem,
fara de nici o fapta bung.; §i Inca stam de ne miram, cad
nu ne race Dumnezeu pre voia noastra, pentru cad ne
numim cre§tini ; ba Inca bine ea nu ne präpade§te ca pre
Sodomiteni, cä vedem departarea lui Dumnezeu cu ochii
nostri §i cunoa§tem ca din rautafile noastre ne vin atatea
feliuri de boale §i atatea feliuri de morli §i alte nevoi §i
scarbe, §i nicidecum nu ne venim In fire, ca sa ne päräsim
de räutäfile noastre.
Ci iata a Ara zic, iubifilor mei,
SFATURI CREDINCIOSILOR.
§1 va Invaf cu frica lui Dum-
nezeu, ca un parinte sufletesc §i pastor ce va sunt, sa va
venifi in fire §i O. va caifi de lucrurile cele necuvioase,
ca. Dumnezeu este milostiv, §i daca va vedea intoarcerea
noastra §i pocainfa cea bunk ne va ierta; cä zice prin rostul
Isaiei : txintoarcefi-va catra mine §i ma voiu intoarce §i eu
catra voi».
$i va poruncesc tutulor cap suntefi cu me§ter§ug §i cu ne-
gufitorii; veri de ce bresla, ca de acum Inainte Duminicile
§i sarbatorile cele mari, ce se numesc domne§ti, §i ale Maicei
Precistii, §i a unora din sfinfii cei numifi, O. vä inchidefi pit-
valiile, §i nici O. vindefi, nici at cumparafi, nu numai dela
cre§tini, ci nici dela Turd, nici dela alfii, nid sa lucrafi ; §i
precum zic, sa facefi ; ca nefacand, sa §tifi bine ca vit voiu
pedepsi biserice§te cu pravila §i pre dreptate, nefacandu-vä
nid o napaste ; §i Inca §i pre cari O. vor ariità semefi §i tari
de cap §i nu O. vor supune dreptafii §i poruncii biserice§ti,
Ii vom pedepsi cu domnia. Si nirneni sa nu socoteasca din voi
§i sa zica In inima lui : «dar ce treaba are Vladica cu noi,
nu-§i cauta vladicia lui, ci sa. amesteca inteale noastre ?» De
n'afi §tiut Oita acum §i de n'au fost nimeni sa va Inv*,
iata ca acum yeti §ti ca. am treabá cu tofi oamenii cafi sunt
In Tara Romaneasca, dela mic pana la mare, §i Ora la un

www.digibuc.ro
 22 ANTIM IVIREANU

copil de tâta, afara din pagâni §i din cei ce nu sunt de o lege

cu nol. Cad in seama mea v'a dat stapânul Hristos sa va
pasc suflete§te, ca pre ni§te oi cuvântatoare, §i de gâtul meu
spanzura sufletele voastre, §i dela mine va O. ceara pre top,
iar nu dela altii, pâtia când Ara voiu fi pastor. Ci \TA caut in
scurte cuvinte, sa ma ascultati, de yeti fi cre§tini §i de va
finefi ai lui Hristos; CA precum nu pot fi oile far de pastor,
a§i nici norodul far de arhiereu, §i orice va pasa cuivi la
cele suflete§ti, alerge la mine ca la un parinte, ca-1 voiu
vindeca cu ajutorul lui Hristos. Inca-§i poate sa zica fie§te-
cine din voi in gändul sau : dar noi avem nevoi grele
asupra noastra §i nu putem sa facem aceste ce ne zic ; ci eu
Inca zic ca este a§à. §i crez, numai la greul acela sunt §i eu
[Arta§ §i inteacel jug ce trageti voi, trag §i eu ; dar n'am
putere sa zic, nici sa gändesc a§à. ; caci ca, precum cere
imparatul dajdii dela noi, a§à ne cere Dumnezeu credinfa §i
fapte bune, ca. zice Hristos la Evanghelie: «dati ale Chesa-
rului Chesarului §i ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu». SA nu
socotili ca-i va fi mila lui Dumnezeu de noi sa ne ierte
pentru caci avem nevoi, daca nu vom face dupa putinfa §i
poruncile lui ; ci ne va Mgà de unde nu vom putea sa mai
ie§im. Ci s"t lasam naravurile cele rele §i obiceiurile cele
necuvioase, ca doar s'ar milostivi Dumnezeu asupra noastra
sa ne ierte §i sa ne chiverniseasca cu mila lui cea bogata ;
caruia ma §i rog sa tipareasca §i sa pecetlueascá In inimile
voastre acestea câte v'am vorbit, ca sa nu le uitati, ci dupa
putinta deapururea sa le faceti ; §i precum infelepte§te pre
cei orbi §i pre cei sfarâmati ii indrepteaza, a§à sa ne intelep-
feasca §i pre noi §i sä ne Indrepteze pre calea cea drepta a mán-
tuintii, ca deapururea sä. marim §i sa proslavim numele lui
cel sfänt §i prea sfânt, amin.

www.digibuc.ro
 IV.

CUVANT DE INVATATURA LA STRETENIA

DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

A povesti lucruri minunate este dat oamenilor celor Invä-

tali, a induki cu vorba auzurile astultAtorilor este dat rito-
rilor, a descoperi taine mari §i preste fire este dat celor desA-
vAr§iti Intru but-IMO ; iar In mine, neaflAndu-se nici unele de
acestea, nu va puta nimeni sh auzA nimic de folos. Drept
aceea cu multA jelanie imi ticalo§esc nevrednicia §i-mi caut
§i fAr' de voia a mea a aced ; iar apoi cunoscAndu-mi da-
toria ce am §i temAndu-mA ca sA nu caz in osAnda slugii cei
viclene, cu cuviintâ este dupa putintA sA povestesc de a
pururea lucrurile Domnului, cAruia mA §i rog cu multA umi-
linta sa-mi deslege gangAvia limbii §i sA-mi lumineze mintea,
ca sA pot zice putine cuvinte Intru slava lui cea negrAitA ; ci
vA poftesc de ascultare.
Cum cA este fecioria o bunAtate mare, -Malta i minunatil,
asta-i luau dovedit §i infäli§at la cei Intelepti, pentru care
nu sunt vrednic a gräl §i a laud& mAririle ei. lar pentru cAci
praznicul de astAzi aduce la mijloc, ca o cununä neve§tejitA,
toatA slava fecioriei desävArit §i p pune inaintea fiilor celor
hrAniti cu hrana cea sufleteasa, ne indeamnä, dupa putintA,
a zice putine cuvinte pentru dAnsa. Astäzi §A deschide sfatul
proorocilor celor dumnezee§ti §i semnele cele Inchipuite ale
prea slAvitei zilei ace§tia, impreunA cu sfAr§itul lor, sA propo-

www.digibuc.ro
 24 ANTIM IVIREANU

vAduesc adundrii cei beserice0i ; astAzi sfAr0tul cel adevdrat

al sfatului celui din inceput prin fapte cu mArirea lumii s'au
arAtat ; astAzi slava Domnului §i a Sfintei Fecioare desco-
perit o privim ; astAzi bucuria cea cereascd, pre care toate
neamurile cu dragoste o a§teptau, sfâniul praznic de astAzi o
dá neamului omenesc. Au trecut cele vechi 0 au inflorit cele
noud, cari nu sA mai invechesc ; nu mai stápâne0e de acum
porunca cea tare a legii, ci mila Domnului impArtd§e§te, pre
top îi trage la sine cu mântuire §i indelungd rAbdare ; nici
ne pedepse0e ca pre Ozan acela odinioarA, carele au indrAznit
de s'au atins de care nu erà sd. sd. atingd ; cd Dumnezeu
pre toti chemând la sine, frica nu poate sd zdticneascA, strigd
zicând : «venifi dupd mine toti cei osteniti §i insdrcinati».
Si cine nu va alergd? Intru ale sale au venit Domnul, nu
prin umbra, ci chiar infdti§at sd aduce ca pre un jertvenic pre
pämânt cu pohvald de sicriul cel insuflefit, adicd. de Santa
Fecioark De care sicriu s'a atins varne§ul §i s'a indreptat,
§i s'a apropiat curva §i s'a Matt curatd, s'a lipit bubosul
s'a tdmAduit. Acest sicriu pre nimeni nu urd0e, pre nimeni
nu gone0e, de nimeni nu sA searbe0e, nici sA fere0e ;
aduce cele mântuitoare 0 pre nimeni nu face 'Arta§ stria.-
ciunii, cd. iubitoriul de oameni Dumnezeu sA odihne0e inteinsa.
Acestea sunt darurile milei cei noud, acestea s'au fAcut IntAi
sub soare (nou), I) care nu s'au mai fAcut, nici sd va mai
face. Cáceeace rânduise Dumnezeu pentru multa milostivire
§i indurare ce aveA cAtre noi, a venit insu0 §i au implinit
pentru iubirea de oameni ceeace i sd cuvenid lui. Pentru care
lucru adevdrat a rdsunat dumnezeeasca trâmbig, fericitul Pavel
zicând 4cele vechi au trecut, iatA s'au fAcut toate noudy.

DARURILE ADUSE DE Drept aceea, ce volu puteA co -

prinde cu mintea mea, sau ce lucru
MANTUITOR IN BISERICA.
vrednic voiu puted gräi asupra zilei
ace§tia ? Nu pot sd ml Ingrid unde nu ajung, nu pot sA vor-
besc cele ce nu §tiu. Imi märturisesc nevrednicia i neputinta,
)) contrazicerea ziatoarei mimic nou sub soare».

www.digibuc.ro
 PREDICI 25

nu inraznesc a mai zice nimic, cä birue§te §i covar§e§te mai

presus decât toata priceperea .minfii omene§ti graiul pome-
nirii §i fecioria Sfintei Fecioarei ace§tia. Ca de poate aflà
cineva mal mare §i mai slavit decât pre Dumuezeu, poate ca.
doara va aflà mai mare §i mai cinstita deck pre Sfânta Fe-
cioarä, care Fecioara, ca alt ceriu ganditoriu, fine In brafele
sale pre fackoriul ceriului §i al pämântului, pre fiiul säu carele
este nascut din Talk mai inainte deck luceafarul, §i-1 aduce
astazi la bisericd, ca pre un cap ce este al besericii, sa-1 in-
chine Domnului, celuia ce sa inchinä toatä fäptura §i O. pleaca
tot genuchiul. Ca pentru bunatatea lui cea WA de margine O.
supune legii, cela ce a dat legea lui Moisi in muntele lui Horiv.
Se supune poruncii cela ce numai cu porunca a fäcut toate,
cele vazute §i ne vazute ; sä smere§te cela ce de carele sa cutre-
mull toatä zidirea ; priime§te ca. un milostiv de O. pune in
brafele dreptului Simeon cela ce este numai insu§i drept; duce
plocon la beserica cele ce sunt toate ale lui ; duce plocon la
beserica (iota paseri, cela ce a facut cu tin cuvânt toate paserile
in vazduh ; duce plocon douä turturele, ca sa arate cele douä
voi a dumnezeirii §i a omenirii ; duce o pereche de turtu-
rele curate, ca sa facä pereche curata lui Dumnezeu pre omul,
ca sa fad. amândoua una, ca sa impreune cele vechi cu cele
noua, cele cere§ti cu cele pamânte§ti, cele de jos cu cele de
sus ; duce plocon lucru curat, cela ce este numai insu§i curat,
ca sa arate ca. s'a nascut din maid. curata §i sa arate §i
curafenia besericii §i a credinfei ; duce acele dotia paseri ca
O. faca preofii jertfä, aratând cu aceasta jertfa ceeace era sä
se faca pre sine Tatalui pentru toi.
MANTUITORULIIN Zice sfânta Fecioara catre Simeon :
priime§te, cinstite §i fericite bâtrâne,
BRATELE LUI SIMEON.
pre acest prune, carele a säräcit de
voia lui, a cäruia bogälie nu sa poate spune ; priime§te pre acest
prunc carde este mai vechi deck top vechii ; priime§te pre acest
prunc ce vezi, pre carele nici ingerii nu-1 pot vedea ; cuprinde-1
cu brafele tale, pre carele nu-1 poate cuprinde toata. lumea ;
adevarat, mic este de varsta, iar anii nu-i se §tiu ; mic- este,

www.digibuc.ro
 26 ANTIM IVIREANU

dar este preste toate märirile mai mare ; mic este la vedere
iar este mare la pricepere ; in bisericA este acum impreunä
cu noi, iar in cer 5ade in scaunul slavei sale 5i In care de
heruvimi ; in chipul slugii sA vede, iar este stäpan preste
toate. Si luându-1 Simeon in brate, fiind pornit de Duhu,
sfânt a zis ; cu adevärat tu e5ti stApAnul a toatá fäptura, tu
e5ti mântuitorul lumii, tu e5ti Durnnezeul nostru, pre tine cu
mare poftä te a5teptam, de tine doriam, de tine insAtopm,
pre tine adAst de atâtia ani, tie mA inchin, pre tine te rog,
ca celula ce e5ti stäpânul vietii 5i al mortii. Tu mA slobo-
boze5te cu pace acum din lumea aceasta 5i din trupul acest
stricacios, cA te-am vAztit cu ochii mei, Mntuitorul meu ;
sloboze5ti-mä dinteaceastä vieatA, sA merg in iad sA spuiu de
venirea ta in lume, sA-i mângâiu pre acei ticAlo5i 5i dosAditi,
ce sunt intru inchisoare de atâtia ani; sA le sputu bucurie
amAritilor, sA le spuiu cum cA te-am vAzut cu ochii mei 5i
cum cA te-am pipAit cu mânile mele, 5i cum Ca te-am tinut
in brate, 5i cum cA ai implinit toate ale legii, 5i vei sA pAtime5ti,
5i vei sA te omori pentru mântuirea tuturor, 5i vei sA te
pogori 5i In Iad, ca sA ne scoti pre toti dela muncA, 5i sA ne
sui impreunä cu tine la cer, sA ne faci una cu Taal. Aà te
rog, StApâne, mângâerea 5i slava norodului tAu lsrail, lufnina
cea descoperitA a limbilor 1) celor dintru intunerec, sloboze5-
te-mA cu pace, ca O. mAresc numele tAu cel prea sfintit 5i slAvit.
Acesta este praznicul besericii
NECREDINTANOASTRÄ.
noastre de astäzi, iubitilor mei,
acesta este sfAr5itul tainelor celor vechi 5i inceputul tainelor
celor nouA. AstAzi s'au implinit toate ale legii cei vechi 5i sA
incep cele nouA. Si de vreme ce Hristtts, Dumuezeul nostru
cel adevArat, carele este legea 5i fda rul legii, s'au supus
legii, ca sä ne arate nouA cA este cu cale 5i cu dreptate sA
ne supunem legii ; drept ce dar nu ascultAm, ci stAm impo-
triva legii 5i a lui Dumnezeu, ca când ne-ar fi vrAjma5 de
moarte? Zece porunci sunt scrise In lege 5i nici una nu tinem.
1) a neamurilor.

www.digibuc.ro
 PREbICI 27

1. Porunca cea dintai zice : sä nu avern alt Dumnezeu

inaintea lui, iar noi avem pre marnonul nedreptdpi.
2. A doua poruncd zice : sd nu ludm numele Domnului
In de§ert, iar noi Il purtdrn prin gurile noastre ca o nimica.
3. A treia poruncd zice : sA sfinfim SAmbAta, adicd sd
cinstim §i sd. finem Etraznicile, iar noi atuncea facem lucrurile
cele mai multe §i lucrurile cele mai necuvioase.
4. A patra poruncd. zice : sd cinstim pre pArinfii no§tri, iar
noi li ocdrim §i ii batern.
5. A cincia poruncd zice : sd nu ucidem, iar noi de nu
putem ucide cu bdful sau cu sabia, ucidem cu limba ; si de
nu putem ucide pre alfii, ne ucidem §i ne omorim in§ine pre
noi cu faptele cele rele.
6. A §asea poruncd zice : sd nu preacurvim, iar noi facem
altele mai rele §i mai spurcate care nu le pociu grdi.
7. A §aptea poruncd zice sd nu furAtn, iar noi ludm de
fald cu sila.
8. A opta poruncd zice : sd. nu mArturisim strâmb, iar noi
jurdm cu mânile pre Sf. Evanghelie, ca sd nu ne pierdem
cinstea, §i pierdem pre Dumnezeu.
9. A noua poruncd zice : sd nu pohtim muerea vecinului
nostru, iar noi mijlocim ca sd §tie §i el de acel lucru, iar sA
nu zicd nimic, cd apoi nu e bine de el.
10. A zecea poruncd zice : sd nu pohtim verice lucru strAin,
iar noi ludm tot, ca sd nu aibd cu ce sd. hrdni.
iatd dar cd nici una din cele zece porunci nu &ern, nici
facem. lar de va socoti cinevA din noi cum cd vorbele acestea nu
sunt adevdrate, 11 las in seama cugetului ; §i de nu-1 va bate
cugetul in sine, atunci poate cA acel orn va fi au prea sfânt §i
drept inaintea lui Dumnezeu, au este nesimfitor. Ci tu Doamne !
cela ce pentru bundtatea cea fdede margine §i multa milostivire
ai voit de ai luat trupul firii noastre celei slabe §i ai implinit
toate ale legii, indurd-te §i ne lumineazd §i minfile §i inimile,
ca sd ne arAtdm implinitori legii §i poruncilor tale, §i ne mi-
lue§te ca un milostiv, dupd. mullimea indurdrilor tale, ca de-
apururea sd mdrim numele tau prea slAvit, amin.

www.digibuc.ro
 V.

CUVANT DE 1NVATATURA LA
DUMINICA LASATULUI DE BRANZA

AstAzi n'am a spune alt nimic Inaintea dragostei voastre,

ca sd vá ospätez suflete§te, Wá numai puline cuvinte de in-
vdfdturd, 'pre care mä rog sd le ascultafi torcu Tdragoste,
neuitându-vä atâta la neputinfa §i ne§tiinfa invApturilor mele,
cAt la pofta §i dragostea ce am deapururea cdtre Infelepfia
voastrd ; §i mdcar cd nu este cu putinfd sd vd folosifi din-
tr'Insele, iar, ajutorând Dumnezeu, nici de tot fArd folos nu
vefi rdmâned.
EXPL IC AREA Vedem In Sfânta Scripturd, la 2 capete
FRUCTULUI OPR IT .
ale Facerei, cum cd. Dumnezeu au po-
runcit lui Adam ca din tot lemnul 1) ce este
in grädind cu mâncare sd. mAnânce, iar din lemnul a pricepe
bindle §i räul, sd. nu mAnânce, cA. In ce zi va mama, cu
moartea va muri. Tâlcul acestor cuvinte cu adevArat este mare
§1 adânc, §i numai dascAlilor .este dat:sd o tAlcueascà dui:4
cum sd cade; iar eu dupd putinfd voiu zice, foarte pre scurt,
-numai cele ce md voiurpricepe cd sunt drepte.
Cuvintele acelea ce zic, «din tot lemnul ce este In grd-
dind cu mAncare sd mänânce», socotesc cd nu voiu gre§i de
voiu zice: cd din toatd Inväldtura cea dreaptA §i din toate cu-

9 pomul.

www.digibuc.ro
 PREDIC1 29

vintele lui Dumnezeu ce sunt in grädina sfintei biserici a rA-

siritului, ca o hranA sufleteascA, cu bucurie tot cre§tinul cu
dulceatä sA mänânce, §i ne putem Incredinta de aceasta §i
din cuvintele ce zice Hristos, la Matei In 4 capete1): «cA nu
(numai cu pâine va trAi omul, ci cu tot cuvântul care iese
«din gura lui Dumnezeu». Iar din lemnul ce zice : «a pri-
cepe binele §i räul» sa nu mâncati, cA in ce zi veti mâncA cu
moarte veti muri, pot zice §i pentru aceasta : Cum cA de
pAcatul ce sA face cu pricepere fiecare sA sA fereascA, cA In
ce zi il va face, cu moarte va murl, cA mai rea moarte
decât a fi ne§tine prin pAcat despArtit de Dumnezeu nu
este alta, cA zice loan la 3 capete ; «cA cel ce face pAcatul
dela diavolul este, cA d'inceput diavolul pAcAtue§te». lar
putem zice §i intr'alt chip cA In toate zilele ce sunt In grA-
dina anului, cele ce sunt spre hrana trupului rânduite cu
socotealA §i WA de vicle§ug, fiecare sA mAnânce; iar din
pomul cel hotArit pentru folosul cel sufletesc, carde cu pri-
ceperea noastrA II putem face bine §i rAu, nimeni sA nu-1
strice, cA in ce zi il va stricA, cu -moarte va muri. PentrucA
calcA porunca lui Dumnezeu §i mai rea moarte decAt a aicà
ne§tine porunca lui Dumnezeu, nu este alta; cä va fi izgonit
de dânsul din grAdina besericii, ca §i Adam din raiu.
dintr'aceste putine cuvinte ce am zis, O. poate
POSTUL .
intelege cum ea volnicia mâncArii ce au dat Dum-
nezeu lui Adam sA adevArà §i legea postului, far mai vârtos
sA zic, sA Incredintä porunca lui Dumnezeu, pentru ca sA
cunoascA Adam cA are mai mare preste dânsul §i cum c5
nu este volnic a cAlcA porunca lui Dbmnezeu, cA In ce zi
o va cAlcA, cu moarte va mull. Drept aceea acela Insu§i fa-
cAtoriul §i poruncitoriul lui Adam, in zilele cele de apoi, arA-
tându-se pre pAmânt §i cu oamenii impreunA vietuind, pentru
ca sA arate nouA cum cA este cu cale §i cu dreptate sA ne
supunem poruncii lui Dumnezeu §i cum ca este foarte de
folos sA. postim ; intai, el insu§i au postit 40 de zile §i 40 de

1) Evanpelia lui Matei, capitolul al lv-Iva,

www.digibuc.ro
 30 ANT1M 1VIREANU

nopti, precum sd vede la Luca in 4 capete, puind ostul

acesta inaintea ochilor nostri, ca sA privim intr'insul ca intr'o
oglincIA, In toatd vieata noastrA, si sd ne aducem aminte de
pacostea ce s'au intâmplat lui Adam, din cAlcarea poruncii
si din mâncare. Pentru aceea trebueste dar si noi, de vreme
ce ne-au Invrednicit Dumnezeu si am ajuns ca sd intrAm de
mAine In cAlatoria sfântului post, cu poftd si cu dragoste sd
priimim porunca stApAnului, si dup. putintA sA facem si cele
poruncite ; si pentruca avem a merge la rdsboiu asupra vrAj-
masului sufletelor noastre trebuie sä ne gdtim, ca niste ostasi
viteji ai lui Hristos «IncingAndu-se mijloacele noastre cu ade-
vArul» dupd cum zice fericitul Pavel : «si sa ne incAltdm pi-
«cioarele cu gAtirea Evangheliei pAcii, si sd ne ImbrAcdm cu
«zaua drepatii, si sd punem coiful mântuirii pre capetele
«noastre, cu care vom puted stinge toate sAgetile vicleanului
«cele arzAtoare, si sabia duhului care este graiul lui Dum-
cnezeu. Pentrucd nu este lupta noastrd spre sânge si trup,
«ci cdtrA domnii, Card puteri, cdtre tiitorii lumii, intunericului
«veacului acestuia, spre viclesugul duhurilor celor de sub cer*.
Vrând drept aceea a face aceastd cAldtorie asupra vrAjma-
sului sufletelor noastre, precum am si mai zis, trebuie sd ludm
impreund cu no,i cinci lucruri, ca sd ne fie ca o merinde la
vreme de primejdie, tare lucruri sunt acestea: ispovedania,
rugAciunea, postul, milostenia si dragostea.
1. Cu ispovedania sd ne spAldm pacatele,
SPOVEDANIA.
mArturisindu-ne inaintea duhovnicilor nostri
cu fried si cu inimä infrântä, ca Inaintea lui Dumnezeu, pârin-
du-ne insine pre noi ; iar nu sA dAm pricina la altii, sau sd
zicem cd de nevoie am fAcut sau prin neputintd, cd nu ne
vom folosi nimic, precum nu is'au folosit nici Adam. CA
vrând Dumnezeu sa-1 aducd la pocdintA, In loc de a-si cu-
noaste gresala si a-si mArturisi pAcatul, el Wed. pre Dumnezeu
vinovat, cAci i-a dat muiere, si muierea iar sd curd pre sarpe.
Si sd fie ispovedania noastrd cu nAdejde build cum ed. ne va
iertd Dumnezeu, iar nu cu desnAdejduire, precum a fAcut
gain, ricând : «cd mai mare este vina mea, deck a mi se

www.digibuc.ro
 PREDICI 31

iertà mie» ; a§ijderea §i Juda, macar cd s'au mArturisit inaintea

arhiereilor cum cA au gre§it de au vAndut sAnge nevinovat,
iar nu i-au folosit niTic aceA ispovedanie, cAci erà cu des-
nAdejduire. CA ispovedania trebuie sA o facem cu gAnd ca
acela, ca sa nu mai gre§im inainte. CA Faraon, mAcar cA s'au
märturisit zicAnd : «gre§it-am Domnului», iar n'au folosit
nimic, a nu gandià a sA pArAsi de rAuttifi, §i pentru aceea
au §i pierit Ci sA avem nAdejde bunA, cA.' de ne vom ispo-
vedui cu inimA curatA §i cu gAnd ca acela ca sA nu mai
gre§im, ne va iertà Dumnezeu, §i'vom auzi ca David; «§i
Domnul a mutat pAcatul täu, nu vei muri».
2. Cu rugAciunea sA cerem dela Dumnezeu
RUGACIUNEA.
mAntuire sufletelor noastre, cA ni-o va da,
dui:4 cum singur Hristos zice: «cereti §i sA va da voua».
CA rugáciunea ce sA face cu cAldurA din inimA pdtrunde ce-
riurile §i intrA in urechile lui Dumnezeu. Zice §i SfAntul Joan
Zlataust, «cum cA unde sA face rugaciunea cu multumjtA,
vine darul Duhului SfAnt, §i dracii sA gonesc, §i toatä pu-
terea potrivnicului sA depArteazA §i fuge; §i iarA§i intr'alt loc
zice cum cA rugticiunea este pazii curAteniei, pecete fecioriei,
opreli§te mAniei, tinere rnAndriei, curAtenie zavistiei, pierzare
urgiei, §i temeiu pa. *i In scurte cuvinte, cela ce face rugi-
ciune vorbe§te cu Dutnnezeu».
3. Cu postul sA ne u§urAm trupul, sA ne lim-
POSTUL.
pezim mintea, §i sA ne bucurAm cu sufletul, ca sa
vie darul lui Dumnezeu asupra noasträ, care post trebuie sa-1
facem cu rugAciuni amestecat ; cA precum nu sunt dulci bu-
catele fArA de sare, a§à nici postul fArA de rugaciuni. La a 2-a
carte, la inceperea postului, zice SfAntul Grigorie: t cum cA
postul este pace de ob§te a sufletului §i a trupului, traiu fArà
de turburare, petrecanie cu bunA intocmire, vieafä ce vesele§te
pre Dumnezeu §i intristeazA pre vrAjma§ul ; cA. precum sunt
pAzitori, celor ce postesc, sfinti ingeri §i-i feresc de toate pri-
mejdiile, a§A sunt, §i celor ce nu postesc, pAzitori dracii §i-i
IncleamnA la multe pacate. Drept aceea trebuie sA ne Qstenim

www.digibuc.ro
 32 ANT1M IVIREANU

ca sd nu avem pArtd§ie cu diavolul ; ca nu s'au fAcut nimeni

ucenic bundtätilor, din cei ce s'au indestulat in mâncdri dupa
pohta lor, nici din cei ce iubià rdsfAtärile s'au fäcut sfânt, nici
din cei ce au vietuit trupe§te s'au fAcut pärta§i impärätiei ce-
riului». tiu bine cd nu ne va ldsd obiceiul §i näravul cel rdu
ca sä ne postim de bucate. Ci incailea sd ne postim de rau-
; cd spre mâncare (n'am cum mai zice intr'alt chip) ne in-
deamnd blestematul acesta de pântece, dar a face rdu, n'avem
indemnätor pre nimeni ; cd trupului ii trebuie§te mâncare, iar
sufletului trebue§te rdutAti, §i din mâncare cunoa§te
oarece dulceatA, iar din räutate nu sd cunoa§te alt nimic, fArd
numai vätämare de suflet §i cAlcare de lege.
4. Cu milostenia sA ImblAnzim pre Dum-
MILOSTENIA .
nezeu, dând cu dragoste mild, din agonisitele
noastre cele drepte, lipsitilor, sdracilor, sträinilor, bolnavilor
§i celor ce sunt intru inchisori ; §i atuncea vom fi §i noi mi-
luiti de Dumnezeu, dupa cum zice la cere 10 fericiri; iar de
vom da mild din jafurile ce facem, mailmultd osAndä vom
cA§tiga ; §i de sá va lunech cinevA cu firea §i va zice in mintea
lui cd. nu §tiu ce grAest, läsAndu-se in nAdejdea. cuvântului lui
loan ce zice : «faceti §i voi milosterrie din mamonul nedrep-
tätii», trebue§te acela ce va gAndi acel lucru sd meargA intâi
sd intrebe pre cei ce §tiu §i tâlcuesc Sfânta Scripturä fArd de
vicle§ug, sd. vazA cu ce end l-a zis loan acel cuvânt, apoi sä
gAndeascd. rAu asupra mea. GAndul lúi jean este acesta : fa-
ceti, zice, §i voi milostenie din mamonul nedreptätii ; in ce chip
cu lacrdmi, cu inima infrântä, §i cu end ca acela, ca sd nu
mai faci dupa aceea strâmbdtate nimAnui, nid sA jefuiti, §i apoi
atunci va fi acea milostenie priimitä. Care lucru sd poate încre-
dinfà de pe Zacheu, CA au zis : <data jumdtate din avutia
mea:dau sdracilor ; §i de am näpustit pre cinevd cu cevd, ii tntorc
impAtrit». Auzit-ati ce zice Zacheu, cdruia i-a zis Hristos :
«astäzi sd fäcù mântuire casei ace§tia, pentrucd §i acesta
fiiul lui Avraam este», adicd au facut cu end §i cu inima
ca a lui Avraam aced milostenie, iar nuca unii dintre noi
ce fac jafuri §i fac câte sunt mai rele pre pdmânt, apoi sd

www.digibuc.ro
 PREDIC1 33

duce cu end ca acela ce di vreunui popa sa-i faca sa-

rindar, ca sa i sa ierte päcatul si el tot cu totul stà in tina
rautätii. Nu asà ticalosii de noi, nu asa ! ea Dumnezeu nu
O. insalii.
DRAGOSTEA.
5. Cu dragostea O. ne incredintärn ca de
vom iubi pre vecinii nostri dupa porunca lui
Dumnezeu, ca insine pre noi, si le vom face bine, vom fi si
noi Dumnezei si fii celui de sus, dupa cum zice David : oca
dragostea este singur Dumnezeu, si cela ce ramâne ledragoste,
in Dumnezeu ramâne si Dumnezeu inteinsul», dupa cum zice
loan : gi de vom ierta gresalele tuturor celor ce ne-au gresit
noua, ne va ierta. si Dumnezeu gresalele noastre». CA ce folos
este trupul O. fie desert de bucate, iar sufletul a-I umpleà de
pacate? Ce folos este a fi galben si ofilit de post, iar de pisma
si de urâciune a fi aprins ? Ce folos este a nu bea vin si a fi
beat de veninul mâniei ? Ce folos:este a nu mama carne, si cu
hulele a rumpe carne fratilor nostri? Ce folos este a ne con-
teni de cele ce sunt uneori slobode, si a face acelea ce nu
sunt niciodata cu vreun mijloc slobod ? Ca Dumnezeu pre
aceia iubeste si-i cinsteste, pre cari sa' feresc de cele oprite.
Cu aceste pufine cuvinte ce am vorbit, ati inteles lupta
noastra cu cine este si cu ce fel de arme si de merinde ne
trebueste sa. mergern asupra lui, si cu ce mijloc sa-1 biruirn.
Drept aceea fiestecarele, dupa putinta, sa nu sd leneveasca
a sa nevoi, di nu va gresi. Am Inteles cum CA este obiceiu
de va adunati deseara In divan si facefi putina crape inaintea
Domnului si dupa aceea cerefi iertaciune ; si macar ca. nu
mi s'au inamplat Onä acuin sä vaz cu. ochii, iar foarte mi-a
placut si am fericit obiceiul acesta, ca. este lucru cuvios a
cere iertAciune dela stäpânii si mai marii nostri, nu numai
inteaceastä zi ce vom sa intram in zilele sfântului post, ci
pot zice caci sa cuvine sa cerem iertaciune In toate zilele, ca.
precum gresim inaintea lui Dumnezeu in tot ceasul, asa gresim
deapururea si inaintea mai marilor nostri, cu cuvantul si cu
fapta, cu voie si fag de voie, prin stiinta si prin nestiinta,
de fag si pe'n ascuns ; iar apoi luând seama cu tot dena-
AnUm Ivireann. Predid. 3

www.digibuc.ro
 34 ANT1M IVIREAN1J

dinsul sfâr§itul acestui lucru, foarte ma intristez, ca obiceiul

este frumos la vedere §i rdu la pricepere ; cd nid tertdctunea
ce cereti dela stápâni nu este curatd, nici aceea ce luati unul
dela altul, cd este plind de pismd §i de zavistie §i plind de
räutate, a nu este cu gând curat. Ci vd. rog, iubitii mei, pen tru
prea scump sângele lui Hristos, carele s'au värsat pentru noi
pacato§ii, sä vd. partisiti de aceea, cd. yeti cdcleh in osânclä,
dintru care oiândd eu nevrednicul i mult pdatosul rog pre
milostivul §i tubitoriul de oameni Dumnezeu ca sä ne man-
tueascä pre toti §i sä ne invredniceascd sa petrecem sfântul
post cu pace, cu sänätate, cu vieata curatä §i cu späsenie
sufleteascd, ca sa putem veded §i luminata lui inviere, amin.

www.digibuc.ro
 VI.

CAZANIE LA VOVEDENIA
B000RODITEL1) NOEMVRIE 21

Putin ajutoriu va puteä ILIA un bogat dela un sArac, §i pu-

find laudA va auzi un cinsfit dela un neinvätat.
Drept aceea darä §i eu, §Iiindu-mi säräcia bunAtätilor §i slA-
biciunea InvAtaturii, stau de mä mir ce voiu face ? CA de o
parte uitändu-rnä märirilor prea sfintei fecioarei Mariei, a
cAria intrarea cea cu pohfalä in besericA astäzi präznuim, de
altA parte vAzAnd atkea cinstite obraze impodobite cu florile
bunAtätilor §i cu intelepciune, mA späimAntez §i nu cutez a
grAi. Ca ce tärie are ticAloasa mea limb,A a läudA §i a cinsti
cu vrednicie pre una ca aceasta, care este aleasA §i intru tot
imbunätätitA mai nainte deck toatA zidirea, dupä cum zice
la Cartea antärilor ? Sau ce putere are izvorul meu cel cu
o picAturä de apd sä adape o grädinA sufleteascä ca aceasta ?
lar incA§i de vreme ee darul Duhului Sfiint, carele pururea
tämAdue§te cele neputincioase §i cele carele nu sunt desAvAr§it
le impline§te, acela§ sa-mi dea §i mie putere §i aiutoriu, ca sA
pociu zice putine cuvinte in slava lui Dumnezeu §i intru cinstea
§i lauda NAscAtoarei de Dumnezeu.

1) Intrarea Maicii Downului in biserid.

www.digibuc.ro
 36 ANT1M 1VIREANU

MAICA DOMNULUI Vede-se in Sfânta Scripturä, la a

3-a carte a lmpärafilor la al 6-lea cap,
i SFANTA SFINTELOR.
ccum cd. impäratul Solomon a facut
casa Domnului cu 3 despärfituri ; si in despärfitura cea dinfai
sta mulfimea norodului ; intru a doua despärfitura sta arhiereii
si preofii, iar intru a treia desparlitura era Sfânta Sfintelor, intru
care nu puteà sa intre nimenea, fArá arhiereul Inteun an odatá,
de tárnála locul acela si sä ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea
lui si a norodului» ; precum zice fericitul Pavel la al 9-lea cap
catre Evrei : gla cortul cel dintâi pururea infrà preofii de fácea
slujbele, iar la cel de al doilea intr'un an odatá singur ar-
hiereul ; nu far de sange, carele aducea pentru dânsul si
pentru necunostinfele norodului». Carea beseria, desparli-
tura cea dintâi unde sta norodul, O. inchipuià ceriul, care
sta. d'asupra noasträ, unde este vazduhul si sunt acolea toate
pasärile sburatoare ; iar a doua despärfiturä, unde sta ar-
hiereii si preofii, sa inchtpuia ceriul al doilea, carde sta d'a-
supra ceriului dintai, unde sunt puterile cele ceresti, adicA
ingerii si sufletele drepfilor ; iar a treia despärfiturä, unde era
Sfanta Sfintelor si infra inteun an odatá numai arbiereul,
sA inchipta al treilea ceriu, care stA d'asupra celui de al doilea,
Intru carde nu infra nimenea, Mil numai adeväratul arhiereu,
Hristos Dumnezeul nostru. i de pohtifi ca sA va incredin-
fafi cum a beserica aceea era inchipuirea ceriului, ascultaf
de vedefi ce zice fericitul Pavel iar la al 9-lea cap catre
Ovrei : gpentruca nu in sfinte fäcute de mâini au intrat
Hristos, pildá celor adevárate, ci inteacestas ceriu sA M. arate
acum fefii lui Dumnezeu pentru noi». *i pentru ce sä. nu-
mià Sfânta Sfintelor ? Nu pentru alta, fär numai cäci era
intr'insa cele 2 table ale legii, ce a dat Dumnezeu lui Moisi
In muntele lui Horiv, si toiagul cel inflorit al lui Aaron, si
nästrapa cea cu mar* si adelnifa cea de aur si lada legii.
lar eu pociu zice c5. sä. numià mai vârtos Sfânta Sfintelor, nu
pentru cad era stätátoare intr'insa numai acele lucruri treatoare,
carele Inchipuia multe taini ale besericii noastre, ci si pentru cAci
s'au invrednicit a läcui inteinsa 12 ani Sfânta Sfintelor cea ade-

www.digibuc.ro
 PREDICI 37

varatá, adia Sfânta Fecioará, carea a näscut mai presus de fire

pre Sfântul Sfintilor, pre Mesia cel Mgaduit. i cum a se In-
chipuià biserica aceea ceriului, este lucru dovedit, cáci este ceriul
cel adevärat, care au räskit pre soarele dreptkii, §i In pantecele
ei au locuit ca Intru al treilea ceriu o fatä a Sfintei Troite. Fiiul
§i cuvântuf lui Dumnezeu, lisus Hristos, adevkatul ar-
hiereu, de au zidit a doua oara neamul ornenesc, §i sa ruga
lui Dumnezeu Teal pentru mântuirea lui Adam §i a necu-
no§tintei lui. Iar pentru pricina cad au intrat SMnta Fecioará de
au locuit atkia ani la acel loc sfânt, mAcar ca este §tiut la
toti, iar frica.§i cu cuviintä este sä o spunem §i noi.

JOACHIM ANA.
In vremile cele de demult era obiceiul
la Jidovi, §i care orn nu facea coconi 1)
era hulit §i urit de toti, mAcar de ar fi fost de neam cat
de mare §i bogat ; §i când duce& darurile lui la beseria,
le priimia preotul pre urma tuturor, §i sta la besericA mai
jos deck top, §i bucate nimeni nu mânca cu el, ci-1 tinea
toji ca pre un urgisit de Durnnezeu. Deci loachim §i Ana,
Mid sterpi, s'au intamplat intr'o särbätoare mare ce avea
Jidovii, prin ne§tiinth §i MIA de nici un vicle§ug, ca ni§te
ohmeni bogati §i de neam impärätesc ce era, au dus daru-
rile lor mai nainte deck altii la besericä §i väzandu-1 preotul,
atâta l-au infruritat §i I-au dojenit, cat i-au scos din be-
sericA cu mare rtnine, §i cu multa urgie i-au gonit, impreunä
cu darurile ce adusese. Oare ce jale §i scarbä socotiti ca vor
fi luat In inima lor ni§te oameni mari ca aceia ? lar ei
blagoslovitii au priimit infruntarea §i urgia preotului cu multä
cucerie, §i plecanduli capetele O. ducea plangand cu amar
la casa lor, nezicand nimic nimenui. lar acum sa nu care
cumva sä indrázneasca preotul sau arhiereul sä. infrunteze
pre cineva, nu pentru cáci nu are coconi, ci pentru cáci face Mil
de legi §i strambätati, ca. apoi este vinovat mortii. lar mAcar
ca.avea loachim §i Ana multA jale in inima lor pentru
uraciunea §1 hula ce avea de cAtrá toti pentru sterpiciunea
1) copii.

www.digibuc.ro
 38 ANTIM IVIREANU

lor, iar de pururea sä rugh cu lacrAmi din adâncul inimilor

stApAnului firii, ca sA facA milA yi eit sA le deslege ster-
piciunea §i sa le dArueascA roadA pAntecelui lor. Nu doar
pentruca sa le rAmAie dupa moartea lor fecior, sA-i pome-
neascA, dupa cum pohtesc oamenii ce§ti de acuma, sau sA
le mo§teneasca mo§iile §i averea, ci numai cu fAgAduiala
ca aceea, cA de vor na§te vreun prunc, au parte bArbA-
teasca, au parte femeiascA, sA-I inchine lui Dumnezeu. Ve-
deti dar acum pohtA §i dragoste cre§tineasca I Vedeti caldurA
din inimA I Vedeti rAvnA I Cine sa aflä acum pre aceste vremi,
sau din cei bogati, sau din cei sAraci, mAcar de ar aveA o suta
de feciori, sA inchine unul lui Dumnezeu ? 0 tin lucru ne-
cuvios §i lucru de nimica, zicAnd multe cuvinte de§arte carele
ma ru§inez a le gill. Insa Dumnezeu, dupa cum zice David :
ccvoia celora ce sA tern de dânsul va face §i rughciunea lor
va ascultà». Implinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu cel
mai nainte de toti vedi, §i sosind vremea §i ceasul acela,
aflându-se §i vase alese ca acelea, binevoi Dumnezeu de
deslega sterpiciunea Anii §i ndscii prin fagAduintd, dupa cum
au nascut Sara pre Isaac, Reveca pre lacob, Rachil pre losif,
femeia lui Manoe pre Samson, Ana femeia lui Elcana pre Si-
muil §i Elisavet pre loan Botezatorul. AO. §1 fericita Ana, fe-
meia lui loachim, nAsca scaun sfânt lui Dumnezeu pre Fe-
cioara Maria, ca sA sA odihneascA pre dânsa cela ce sA odih-
ne§te pre scaunile cele tngere§ti, §i-§i gAti lui §i ceriu insufletit
cela ce au IntArit ceriurilé cu intelepciunea sa, §i pAmântul
l-au intemeiat pre ape ; de carele sa cutremura toate adâncu-
rile §i beznele Iadului. Si au avut mare dreptate Ioachim §i
Ana, ca sA nascA pre una ca aceasta din pAntecele lor : una,
pentrucA era amândoi de neam impArAtesc, §i O. trAgeA din
semintia lui David, §i erau foarte drepti §i buni inaintea lui
Dumnezeu ; §i alta, cA au CA§tigat aceastä roadA blagoslo-
via cu multa durere de inimA, cu multe rugAciuni, cu multe
milostenii §i cu multe lacrAmi, dupa cum zice David : cei ce
seamAna cu lacrAmi, cu bucurie vor secerA. Si au cA§tigat
adevArat o bucurie ca aceea, cAt nu o au putut cA§tigA alti

www.digibuc.ro
 PnDiCI 39

pArinti din veci, nici vor *Ugh., nici numele ce au astigat

ei, a sä numi primp ai lui Dumnezeu.
DUCEREA MA ICII Drept aceea, trecând 3 ani dupa
, nasterea Fecioarei, o dusera pArintii
DOMNULUI LA BISERICA .
ei la beserica cu multA pohfalA de
fecioare, cu fAclii aprinse, dupd prorocia lui David, sd o irl-
chine lui Dumnezeu, dupd fAgAduiala lor. Si sosind la usa
besericii, fericita Ana zise cAtre preot cu credinta si cu multh
cucerire : «priimeste, preote a lui Dumnezeu, pre aceastä
cocoanA '), a este roadA pAntecelui 'meu pre care am Ca's-
tigat-o cu multa .durere de inimA, prin rugAciuni cu lacrAmi
amestecate, si o aseazA in casa Domnului, ca lui o am fa-
gaduit-o, pentru cAci au fAcut mila cu mine si au rAdicat
d'ampra mea hula norodului ; priimeste-o farA de nici o in-
doiala si sArgueste de o du in beserica fail de nid o zA-
bavA, cA lui Dumnezeu o am Inchinat. Care cuvinte auzin-
du-le preotul Zaharia si vázand si pre prea Sfânta Fe-
ciJoara, sk minunA si zise CLI bucurie mare si cu glas de
prorocie catre FecioarA : «Tu esti cu adevarat usa cea de
gAnd a vietii, care o a vAzut prorocul Iezechiil inchisa, ci-mi
cauta 2) si far de voia mea a-ti deschide usile besericii, ca sA
Intri Inteinsa sa lacuesti, a cu adevarat mai vârtos pentru
tine au fAcut Solomon, cu intelepciunea ce i-au dat aim-
nezeu, acest lacas, si tie au inchipuit-o, cunoscAndu-ti fecioria
cu ochii cei de end ai prorociei lui, si tie ti sä cuvine ca sa
lacuesti inteinsa, cA acelea cAte sta inteinsa V sA inchipuid.
Drept aceea daca s'au arAtat adevärul, trebuie sA se ridice
umbra. Infrä fiica lui Dumnezeu cu bucurie si te veseleste
Inteinsa, ca. am cunoscut cu adevArat cA s'a apropiat man-
tuirea lui Israil, care va sa vie infAtisat sA sa nascA din tine ;
intra prea curata voioasA si vesela;b de te fA rams desratat
prea inältatului lisus, carele este mântuitoriul lumii. IntrA la
locul cel ales ceea ce esti aleasa mai inainte de veci, ca sa
1) copilA.
2) trebuie.

www.digibuc.ro
 40 ANT1M IV1REANU

te hräne§ti cu hrand cereascd, care va sh-fi fie trimisd dela

pdrintele vecilor prin ingeri. Intrd in Sfânta Sfintelor, ca aceea ce
fi sd cuvine ca sd auzi tainele cele ascunse 4i prea sldvite
ce s'au grdit in carndrile cele cere§ti, cá tu vei sd na§ti pre
ziditoriul a toatd fdptura. Intrd de te fa mijlocitoare mântuirii
omene§tio. i intorcându-se preotul Zaharia zise §i aka
OHO : «bucurafi-vd §i voi, sofie sfântd, pereche blagloso-
via, loachime §i Ano, cdci v'afi invrednicit de v'afi fdcut
pdrinfi a unei prunci sfinte ca ace§tia, fericifi suntefi cu
toatd fericirea, cd de pre semnele darurilor ce vdd cd are
aceastd cocoand asupra ei, cunosc adevdrat cu duhul prorociei,
cà ea este acoperdmântul goliciunii strämo§ilor, oglinda pro-
rocilor §i izbdvirea lumii».
Deci cu aceste pufine cuvinte ce am zis infelegerea noastrd
cea de pre urmd este : cum cd pentru cloud 'lucruri au intrat
Sfânta Fecioard in Sfânta Sfintelor. Una pentru ca sd sä
curdfeascd de pdcatul cel strdmo§esc prin mijlocul cuvântului
celui de bucurie ce a§teptd sd-i vie cu Arhanghelul Gavriil.
.Si alta, ca un vas ales ce erd, prin venirea Sfântului Duh
§i prin umbrirea puterii cei de sus, sii priimeascd in ¡Ante-
cele ei pre Fiiul §i Cuvântul lui Dumnezeu.
Drept aceea dar trebue§te §i noi, cAnd vom intrà in sfânta
bisericd, sd ne curdfim intAi de pacatele noastre §i de cu-
getele cele viclene, §1 apoi cu cuno§tinfd intreagd sd ne facem
vase alese, sd priimim pre darul Diihului sfânt, Cuvântul lui
Dumnezeu in inimile noastre ; §i a§à cu acesst mijloc vom fi
adevdrafi prdznuitori ; mdcar cä pre prea Sfânta Fecioard,
de vre me ce este §i sä nume§te pricina tutulor bundtdfilor,
nu este cu putinfd nici cu un mijloc sd o cinstim §i sd o
prdznuim precum sd cade ; pentrucd cinstea ei birue§te toatd.
limba *i covAr§e§te tot cugetul omenesc. lard insd§i trebuie
cu fried i cu bucurie, cu fricà pentru pdcat §i cu bucurie
pentru mântuire, sd-i zicem top cu un glas lauda cea Inge-
reascd : cbucurd-te ceeace e§ti plind de dar, Domnul e cu
tine». A cdruia mila cea nespusd §i darul cel bogat sd fie
pururea cu noi cu tofii, amin.

www.digibuc.ro
 VII.

LUNA LUI DECHEMVRIE IN 6 ZILE,

CAZANIE LA SFÂNTUL NICOLAE

Pentru cad este omul fAcut de Dumnezeu indoit, de suflet

cuvAntAtor §i de trup simtitor, are §i bunAtati indoite, sufle-
te§ti, trupe§ti. Si sunt bundatile cele suflete§ti 4 : Vitejia,
Intelepciunea, Dreptatea §i Curatenia. Bunatatile cele trupe§ti
Inca sunt .4: TAria, Intregimea, Frumusetea §i Sanatatea :
§i dintre aceste bunätäti ale sufletului §i ale trupului, nasc
alte 4 bunAtAti de ob§te : Credinta, 14ddejdea, Dragostea §i
Smerenia.
Deci pre aceste 4 bunatati, ca pre 4 temelii nemi§cate, voiu
sa-mi intemeiez vorba ce voiu sa fac astazi, cu ajutoriul lui
Dumnezeu, inaintea dragostei voastre. Ci intAi voiu sa vd
spuiu foarte pre Kurt a fie§tecaruia bunAtate, puterea §i lucrarea
ce are, pentru ca sA sA priceapa mai lesne cele ce voiu sa
grAesc ; apoi vom intinde vorba Inainte, de vom zice dupa
putintA ate va aduce ceasul §i ne va lumina Dumnezeu.
Dela carele cerem §i ajutoriu, §i vA pohtesc sa ascultati cu
dragoste, ca sa aveti §i plata dela Dumnezeu.
«Credinta, dupa cum zice fericitul Pavel la
CREDINTA .
1 1 capete cAtre Evrei, este fiinta celor nadejduite
§i lucrurilor celor ce nu sA vAd dovediri, §i WA de credinta
nu este cu putinta nimic sA fie plAcut Inaintea lui Dumnezeu,

www.digibuc.ro
 92 ANTIM IVIREANU

nici sd sa apropie de el». Si pentru ca sa va incredintati cum

ca este cuvântul acesta adevarat, ascultati de vedeti, ca zice
Hristos catre Apostoli la 16 capete ale lui Marcu : cmergeti
in toatà lumea, propoveluifi Evanghelia la toatA zidirea, §i
cela ce va crede §i sA va boteza., sa va spAsi, iar cel ce nu va
crede, sA va osAndio. lata dar cd WA de credinta nu este cu
putinfa sA ne mântuim. Si sa §tifi cA lAca§ul ei este inima
omului, §i vie* ei faptele cele bune, dupa cum zice apos-
tolul lacov : «CA, precum trupul omului este mort far de su-
flet, a§a §i credinta este moarta far de fapte bune». Si ni-
mene sA nu socoteascA in mintea lui cum cA cu credinta
singura sA va mântul, de nu va face §i fapte bune, ca va
gre§i. Si iatä ca. v'am spus, in pufine cuvinte, puterea credinfii.
Auziti §i a nAdejdei: NAdejdea este o indrAz-
NADEJDEA .
nealA adevaratA cAtrA Dumnezeu, data In inima
omului din durnnezeeasca strAlucire, ca sA nu desnAdAjdueasca
niciodatA de darul lui Dumnezeu, ci sa. fie incredintat cum ca
va ilia prin pocAinta iertAciune pacatelor, §i verice altA cerere,
sau trecAtoare sau ve§nica. Si sA incredinteaza §i sA adevereaza
nAdejdea aceasta in inima omului, intal cu ajutorul §i cu darul
lui liristos, cA el este toatA nadejdea noastrA, dupa cum zice
apostolul Pavel cAtre Corinteni : «clupa porunca lui Dumnezeu
Mântuitoriului nostru §i Domnul lisus Hristos al nAdejdei
noastre, ca priritr'insul ltarn toate» ; precum insu§i Hristos In-
v* §i zice: «§i câte yeti cere intru numele meu, aceasta voiu
face, ca sA se mAreasca PArintele intru fiul.» Si in darul acesta
al lui Hristos, toata nAdejdea noastra sa intemeiaza. latA ca
afi infeles puterea nädejdii. SA vA spuiu acum §i a dragostii..
Dragostea incA este, dupa cum zice fericitul
DRAGOSTEA .
Pavel, mai mare decât credinfa §i deck nA-
dejdea, terneiul §i vArful tuturor buratAtilor, care une§te pre
multi intru una §i face cale cAtra Dumnezeu tuturor celora
ce.l iubesc ; careia dragoste singur Hristos o adevereaza la 22
capete ale lui Matei, zicând «ca intru acele doua porunci a,
iubi ne§tine pre Dumnezeu §i pre aproapele sau, reazima

www.digibuc.ro
 PitED161

toatd legea prorocii.» Am infeles i puterea dragostii. SA'

vd spuiu acum si a smereniei.
Smerenia incd este sfarsitul, legätura pecetea
SMERENIA .
tuturor bundtkilor; cAci cd de ar face nestine
toate bundtkile lumii i smerenie s'A nu aibd, toate-s pierdute,
toate-s stricate, toate-s de nimica ; i osteneala lor este in
desert, pentru cdci smerenia este maicá tuturor bundtkilor,
precum maica pune multd nevoing din fireasca dragoste ce
are, de hrdneste pre copiii sdi ca sd-i creascd fereste de
toate, ca sd nu li se Intample vreo primejdie si-i va pierde, asa
smerenia hräneste bundtkile, de cresc, i le fereste de toate
primejdiile. ca sd nu piard; pentru cdci pdcatul cel dintai
mai mare deck toate pdcatele este mandria, care o au izvodit
o au ndscut singur Satana, carele era inger i sd numia Lu-
ceafdr, pentru multa lumina ce avea. Care mandrie l-a supdrat
l-a pogorit cu toatd ceata lui, intru cele mai de jos prd-
pdstii ale iadului, i dinteatata lumind ce avea s'a fAcut deck
toate negrefele i decal toate intunericile mai negru si mai
Intunecat si este sd sd. osandeascd in veci nesfksit, pentru
aci nu are tdmAduiald, nici vindecare rana lui, ckfiind duh,
nu are pocAinfd. Si cu acesf päcat al mandriei, pentru multa
lui zavistie, a inselat si pre ticAlosul Adam, de l-a surpat
din cinstea lui si l-a adus la moarte pogorit si pre
d'ansul in iad. Si precum pdcatul mandriei a avut puterea de
au pogorit pre Luceafk pand la cele mai de jos prApdstii ale
iadului, asa i hundtatea smereniei are mai multd putere deck
mandria, cd a fAcut pre singur Dumnezeu, carele:este71Acd-
toriul Luceafdrului, i s'a plecat atatat, cat a lAsat ceriurile
toatd slava si lauda ce avea de toate puterile ceresti, de s'a
pogorit pre pAmant i s'a fäcut om, i s'a smerit pand la
moarte, dupd cum zice fericitul Pavel,noarte de cruce ;
s'a pogorit pänd la iad, de au scos pre Adam cu tot neamul
lui, i l-a suit impreund cu dansul la ceriu, unde a fost si mai
inainte. lard Luceafdrul n'a putut sd sd mai suie, cdci il atärnd

www.digibuc.ro
 44 ANTIM 1VIREANU

pacatul in jos, ca pacatul se aseamanA pietrei, §i-i cautA 1)

sA mearga la matca ei In pamânt, de unde i este, iar bung.-
tatea sa aseamAna focului §1 este' sA mearga sus in vazduh,
unde este matca, ca Dumnezeu este foc mistuitor i parl de
foc subfire, precum 1-a vazut prorocul hie. Si precum un orn
are in casa lui aur, argint, scule i alte haine, i când iese din
casa pune lacat i incuie, pentru ca sA nu meargA vreun hot
sa i le fure, sa sa pagubeascA, a§à. §i smerenia incuie ca cu
un lacAt toate bunatafile, ca sA nu mearga hoful cel de ob§te,
diavolul, O. le fure, §i sa va pagubi de osteneala ce a fäcut.
iatA cA dupa putinta cu scurte vorbe v'am spus puterea
§i lucrarea acelor 4 bunAtafi, carele trebue§te cu totii cati
le-ati auzit O. le insemnati In inima voastrA, §i O. le paziti,
§i dupa putintA sa le §i facefi ; §i atuncea yeti- fi fericiti, dupa
cum zice Hristos : «fericiti cei ce aud cuvântul lui Dumnezeu
§i 1 pAzesc pre dânsul.»

SF. NICULAE.
Pre aceste 4 bunatati ce am zis mai sus,
§i learn spus a fie§tecaria puterea §i lucrarea,
ca pre o piatra In patru fete, care nu sa poate mi§ca, §i-a zidit
toti sfintii i top dreptii, ca ni§te intelepti, casa bunAtatilor sale.
dupa cuvântul Evangheliei: «sa pogori ploaia, §i venira rAu-
rile §i suflara vânturile, §i lovirA casa aceea §i nu caza,ca era
intemeiatA pre piatrao, care piatra este Hristos, dupa cum zice
fericitul Pavel. Dintru care intelepti, i sfinti, i drepti, esteunul,
acest fericit i deapururea pomenit, marele Nicolae arhiereul
Mirelor Lichiei, facatoriul de minuni, a caruia pomenire sa-
vAr§im astazi Intru acest sfânt läca§, carele stA cleasupra
muntelui besericii, ca o cetate pAzita de Dumnezeu, §i MCA-
rità de toate patru partile cu 4 tunuri duhovnicegi : cu cre-
dinta, cu nadeldea, cu dragostea §1 cu smerenia cu tunul
credintei gone§te departe pre vrajma§ii besericii, pre eretici ;
cu tunul nadejdii aduce pre cei desnAdajduiti catra Dumnezeu ;
cu tunul dragostei ajuta celor sAraci i lipsiti ; cu tunul sme-
reniei suie pre cei pacAto§i la cer ; sta nemi§cat In muntele
1) trebuie.

www.digibuc.ro
 PREDICI 45

tredintei -§i al nAdejdei §i nu A poate ascunde ; stA intemeiat

in muntele credintei §i al smereniei 0 nu sA poate pitulà; se
vede de departe a este la loc inalt, lumineazA ca o fAclie
aprinsA in casa Domnului, in curtile Dumnezeului nostru :
faptele lui cele bune strAlucesc tuturor celor din casA, nu sunt
ascunse supt obroc, lumineazA in toatA lumea, ca lumina
soarelui, minunele lui. Cunoscute-s de tog facerile lui de
bine 0 milosteniile, priimite-s de toti blândefile lui, 0 sa bu-
curd top de pomenirea lui, dupA cum zice Solomon : «lAu-
dându-se dreptul, sA veselesc noroadele.» 11 märturisesc pre
dânsul adevArul lucrurilor, cum cA este indreptAtoriul cre-
dintei, 0 chipul blândetei, §i dascAlul infrândrii, precum it
cantA biserica ; 0 pentru aceea a agonisit prin smerenie cele
'Mahe, 0 prin sArAcie cele liogate. Acesta a urmat dascAlului
§i invAtAtorului Hristos, epAstoriului- celui bun §i adevArat,
care §i-au pus sufletul sAu pentru oi». Acesta a pAzit porunca
lui Dumnezeu desAvâr§it §1 1-a iubit §i pre dânsul §i pre
aproapele sAu, ca Insu§i pre sine
il dovede§te ajutoriul ce a fAcut din
FAPTELE SFANTULUL
destul cu multi galbeni celor 3 fe-
cioare, carele sta in cumpAnA sit-§i piarzA fecioria lor, cA intele-
gand sfântul cum cA acel ticAlos de tatA al fetelor, pentruca sA
goneascA sAracia din casa lui, a socotit sA cheme in casa lui pre
Afrodita, adicA curvia ; §i pentru ca sA ca§tige putin aur 0 ar-
gint, ca sA sA poatA chivernisi, a vrut sA vânzA fecioria fetelor
lui ; §i oftând cu amar din mijlocul inimii lui, §i plângând cu
lacrArni fierbinf, ziceà: 3 fecioare, carele sA vAd ca 3 liunA-
tki ale raiului, vor gä. sä schimbe 0 vor &A sA prefad. spre 3
rAutati ale iadului; §i pentru pufin câ§tig vor &A piarzA o avutie,
care este mai cinstitA decât toate avutiile ce sunt ascunse
sub munti, sau deck toate câte ocole§te toatA lumea ; 0 ace&
frumusete luminatA ca a soarelui este sA-§i piarzA lumina 0
podoaba §i sA sA facA scaun, iau, sA. zic mai chik 1), cuib fn.
tunecafilor draci. Deci acestea ce am zis mai sus, intele.
1) clar.

www.digibuc.ro
 46 ANT1M IVIREANII

gandu-le sfântul, au zis In sine : ba, diavole, nu voiu l'Ash sA

sA lipseascA ceriul de..stele frumoase ca acestea ; nu voiu sA
ca§tige iadul suflete atâta de curate §i flori a§A de frumoase.
Eu, o dragoste mincinoasA, voiu sA-ti sfärAm:sagetile, carele
Mr& de 'tanA omor ; eu, Luceafärule, voiu sa-ti sparg toate
mrejile §i-ti voiu pierde tot vicle§ugul. AO au vorbit sfântul;
apoi pre urmä, dup. ce au ascuns soarele toate razele lui §i
s'au stins de tot lumina zilei, intre intunericul noptii §i când
ceriul de ostenealä au fost inchis spre somn toti ochii lui,
atâta cA nici luna nu priveghea, nici una din stelelecele
mai mici aveA deschise tâmplele lor cele de argint; atuncea,
ca cand ar fi fost nu fAcAtoriu de bine, ci ca unlhot, aleargA
cu mare grabA la aceA sAracA de casA, §i aruncând in läuntru
nu zic odatä sau de douA ori, cf de trei ori multi galbeni, au
gonit cu aceasta sArAcia §i tot räul §i tot cugetul necuvios §i
au mântuit, fecioria acelor trei fecioare din cursele diavolului.
Auzit-ati fapta sfantului ? Priceput-ati fierbinteala inimii lui
spre a face:bine ? Inteles-ati puterea dragostei cAträ aproa-
pele ? AflA-se actim vreunul, au din cei bogati, au din cei
säraci, dupä ce va lcunoa§te lipsa §i sArAcia fratelui ski,
cre§tinulin, carde este aproapele sAu, sä-i facA ajutoriu la ne-
voia lui cu dragoste curatA §i fArA de fAtArie, de nu va aveA
putere cu bani sau cu altceva§i, mAcar cu un sfat bun sau
cu un cuvânt de mangAiere ? Si nu numai eu, ci toti cre§tinii
cei ce sA tern de Dumnezeu il vor tine& intocmai cu sfântul
Nicolae §i cu alti sfinti. CA atâta este Dumnezeu de mul-
tumit §i primitoriu cu multA dragoste de cel putin al acelgia
ce o va face cu credintä §i cu dragoste, ca §i de cel mult a
aceluia ce poate face. $i putem luà pildä dup1 cei 2 fileri
ai vAduvei, cA au fost foarte priimiti de Hiistos §i depe
plata celor ce au lucrat in vie la ceasul al 11-lea, cA le-au
plAtit ca §i celor dintAi. CA de am face cu acest mijloc bine
vecinilor no§tri, cum au fAcut sfintii §i cum ne Inv* Sfin-
tele Scripturi, sau, mai vârtos sA zic, cum ne invatA singur
Hristos, care le este inceputul §i sfär§itul tuturor, oare ce bine
socotiti cA am aved, oare ce sporiu ne-ar da Dumnezeu in toate ?

www.digibuc.ro
 PRED1C1 47-

CA zice prorocul David : «voia celora ce sA tem de dânsul

va face §i rugAciuhea lor va ascultà». Oare n'am fi noi
drepti, n'am fi §i noi sfinti ? CA a§A ne porunce§te Hristos :
afaceti-vA sfinti, cA eu sfânt sunt». Cu faptele bune sA face
ornul läudat §i sfânt, iar nu cu fapte rele ; nici nUme vestit
va puteà sA lase ne§tine dui:4 .moarte cu reutAti. lar.noi
acuma de facem vreodatA vreun bine sau vreo indemAnA
cat de putin, o facern mult ou fAtdrie, pentru ca sA ne
laude oamenii §i de mr sA va supune intru toate dupd pohta
npastrA, vorn sA i scoatem binele acela pre nas, imputându-i
totdeauna §i blestemându-1 Ii zicem : sA-1 osAndeascA binele
ce i-am fkut, §i ne läudAm cAtrd unii §i cAtrA altii. Dar das-
dAlul nostru Hristos nu ne invatä a§A, ci zice : ocând facem
milostenie, sau alt bine, sA nu §tie stânga ce face dreapta».

DRAGOSTEA $ 1 CREDINTA.
Deci cine va vrea sA isprä-
veascA desAvAr§it §i precum sA
cade aceste ce zic, aibl in loc de pAmânt dragostea, cA aco-
lea sh va inrAdAcinA credit* ca un couaciu : g§i-§i va da
roada sa la vremea sa», dupA cum zice David : «CA toti co-
pacii §i toate ierburile, rAzimând in pamânt, crec §i sa mAresc
§i-§i dau roada, iar dacA nu razimd in pilmânt, sA usucd §i
pier». AO. §i credit*, rAzimând in. dragoste, cre§te §i sd mA-
re§te §i face toate roadele bunAtAtilor; cäci pAmântul credintei
este dragoste. La cele 10 porunci ce au dat Dumnezeu lui
Moisi in muntele Sinai, porunca cea dinthi §i mai mare este
pentru dragoste, cA n'au zis sd crezi in Domnul Dumnezeul
ci : csa iube§ti pre Domnul Dumn'zeul tAu din tot su-
fletul tAu i din tot cugetul täu, §i din toatA vArtutea ta, §i
pre aproapele tdu ca insuti pre tine». Si oare pentru ce au
zis sA iube§ti pre aproapele tAu ca insuti pre tine? Pentru douA
lucruri: una, pentru ca sd aräti dragostea, care au aratat §i
arata totdeauna Dumnezeu catrA tine ; §i alta, pentru cAci
fie§tecare orn sA iube§te pre sine mai vârtos deck toate lu-
crurile, pohte§te cinstea §i binele, §i pentru aceea AU zis :

www.digibuc.ro
 48 ANTIM IVIREAKU

sA iubeascd cu acest mijoc 1) pre aproapele sau, ca sA fereasca

Dumnezeu, cand tI sd va aprinde casa, sau dud te vor rid-
niscai hoti, vecinul tau cel de aproape va sa vie sa-ti
alute, iar nu frate-tau, sau altcineva din ruda 2) ta, cA aceia
sunt departe. Ca cel ce iubege cu dreptate acela i crede,
ca zice sfantul loan Bogoslovul : «de va zice cA iube§te cineva
pre Dumnezeu, §i pre fratele lui il urd§te, mincinos este : ca
cel ce nu iube§te pre fratee lui, cA 1:au vázut (§i-1 vede tot-
deauna), dar pre Dumnezeu, ca. nu 11 -vazut, cum il va puted
iubi ?» Pentru aceasta i Domnul Hristos au zis cdtra uce-
nicii lui : «dupa aceasta vor cunoa§te toti cum ca-mi sunteti
ucenici, de veti aveà dragoste intre voi*. Dar acurn tu, tica-
loase orn, te nume§ti cre§tin §i ucenic lui Hristos ?
Dar unde este dragostea ce ai catre fratele tau ? Ce fel de
ascultare faci dascalului i invatatoriului tdu ? Incailea zi cd nu
eti cre§tin, cd-ti faci mai multa osanda ; nu te näddjdui
numai cu numele ce ai, de te nume§ti cre§tin, cd te vei mantui ;
zice Hristos : ¡mu cei ce-mi zic mie : Doamne Doamne !
vor infra intru impäratia ceriului, ci cei ce fac voia mea».
Voia lur Hristos nu este alta, fara numai dragostea, i cel
ce are dragoste càtrà aproapele sdu §i-i pohte§te bindle, acela
face toate poruncile lui Dumnezeu, «cd cel ce rámane in dra-
goste, ramane in Dumnezeu i Dumnezeu inteinsul*, dupa
cum zice loan. lar acum cre§tinii no§tri atata stau impotriva
lui Dumnezeu, eat il fac i mincinos; i Sfanta Scripturd, zic,
cd sunt basne i afläri omene§ti. i zic : dar cum voiu sd iu-
besc pre vecinul meu, ca-mi este vräjrna§? De vreme ce zici
cä este vrájma§, nu te numi cre§tin, ci zi cd e§ti un pagan
§i un om Mr& de lege i farä de obraz, ca. stapanu-tdu Hristos
Ili porunce§te : esa iube§ti pre vräjma§ii tdi i sa. le faci
tu-i stai impotrivá §i nu vrei sa-1 asculti ; dar nu iei seama
cà tu e§ti om i maine poimane vei sA mori, i va sa te ma-
nance pamantul i viermii ? i de sa va Intampla sa-ti stea

I) in acest fel.
2) neamul tau.

www.digibuc.ro
 PREDICI 49

Impotrivä sluga ta sau argatul tgu, nu te mânii pre dânsul

§i-1 bafi? Dar Hristos, cd este Dumnezeul cel adevdrat si va
sii judece toatä lumea, pentru neascultarea ce-i faci oare so-
cotesti cd nu te va pedepsi §i te va bate cu osânda In veci ?
lea dar cd nu-ti este vrAjmas vrAjmasul tau, ci mai vârtos
prieten, cd. te duce la bine, dacA vei face cum te lily*
Hristos; iar de nu vei face a§d, Ifi esti Insuli tu vrAjmas si
pierzätor sufletului tAu ; cd de ar fi ascultat Adam porunca
lui Duninezeu, n'ar fi venit la atâta osândd neamul omenesc ;
§i noi acum, de am ascultd pre Hristos, n'am fi intfatAtea
scdrbe si nevoi. Pavel apostolul zice la 13 capete dire Co-
rinteni : cde voiu grAl cu limbile 1) oamenilor si cu ale ingerilor
si dragoste sd nu aib, fAcutu-m'am ca o aramd rdsundtoare
sau ca o tobd bacdind (ca un chimval rdsunAtoriu); §i de voiu
aved prorocie si voiu sti toate tainele §i toatd infelegerea, si
de voiu ava toatd credinta, cât mAgurile a le mutd (sd mut
inunfii), iar dragoste sA nu aib, nimic nu sunt ; §i de voiu da
(ImpArfi) toatd averea mea si de-mi voiu da trupul meu sä-1
arzA, si dragoste sd nu aib, nimic, nu folosesc». Auzit-ai ce
zice ? Dar tu, cdci urAsti pre fratele täu atâta, cfit nici In ochi
nu vrei sd-1 vezi, ci-i pot-1i pismä si-1 zavistuesti pre la unii si
pre la alfii, ca sd-i fad pagubd §i sd-1 supui si sä-1 sdrAcesti ?
Tu adevdrat nu esti crestin, nici om pre pdmânt, ci esti singur
satana, carele au pdrit pre Dumnezeu la Adam.
i care preot este acela de te ispovedueste si te lasd pre
tine, cela ce pâri, de te cuminici? Acela adev drat nu este preot,
ci este singur luda si vânzAtorul lui Hristos ; si nu sä va mai
iertd nici popei, nici aceluia, mdcar de ar face eke alte bu-
ndtAfi, a zice Hristos: mild pohtesc, iar nu jertvä».
Pentru aceasta dar, iubilii mei Intru Hristos frafi si bla-
goslovifi crestini, cAli v'ati adunat astäzi ca sä präznuifi
si sd vA bucurafi de pomenirea sfântului, trebuie, dupd cat
va fi cu putinfa a fie§tecdruia, land pildä de pre faptele
sfântului, sd ne asemAndm lui si sd iubim intdi pre Dum-

1) cetele.
Antim Ivireann. Predici. 4

www.digibuc.ro
 50 ANT1M IVIREANU

nezeu, precum este scris la porunca cea dintai §i pre aproa-

pele nostru ;_._. sA iubim pre vräjma§ii no§tri §i sA le facem
bine ; sA cinstim pre pArinfii no§tri, atat pre cei ce ne-au
näscut, cat §i pre cei suflete§ti : cari sunt cuvio§ii calugAri §i
cucernicii preofi. SA ne ferim, din cat ne va fi putinfa, de
curvie, de befie, de zavistie (pari), de vanzAri, de apucdri, de
nApA§ti §i de alte multe ca acestea ; cA sunt toate OM ale
incepAtoriului de rAutafi, ale diavolului, pentru ca sA ne des-
parta de Hristos Domnul nostru §i sa-§i batA joc de noi dupa
pohta lui. Si dacA vom pAzi acestea ate am zis, atunci vom
fi cre§tini buni §i aclevArali ucenici ai adevAratului Eristos
Dumnezeu ; §i Mr% de nici o indoialA sA avem nAdejde bunk
ca aici intru aceastä lume \Tom petrece vie* pa§nicA §i UM%
de turburare, iar in cea viitoare ne vom bucura §i ne vom
veseli impreunA cu Sfantul Nicolae §i cu tofi sfinfii intru
impArAlia ceriului, care cu toli sA o dobandim prin darul
Domnului nostru lisus Firistos, a cAruia milA rugAm sA fig
pururea cu voi, amin.

www.digibuc.ro
 VIII..

LUNA LUI IUNIE 29 ZILE LA

SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL

, Atka sunt de mari vredniciile ale slAvitilor apostoli Petru

§i Pavel, cari se prAznuesc astAzi, cat nu este cu pun*
limba omeneascä a le grAi; atata sunt de multe invkAturile
lor cele vrednice de minune, cat intrec la numAr nisipul mArii
§i stelele ceriului ; atata sunt de minunate vitejiile lor, cat nu
e sA le priceapA toatA limba pArnanteascA §i sA nu sA minu-
neze mintea omeneascä. Atka sunt de slAvite faptele lor, cat
covar§esc (§i fac fArA de graiu) toatA mintea spre lauda lor
§i spre cinstea pomenirii lor. Deci nu mA pricep ce voiu sA
fac astAzi, pentruca sA implinesc lauda präznuirii bor. SA
vorbesc ? DarA ce cuvant vrednic va putea sA aducA mintea
mea cea proastä §i ne§tiinta invkäturii mele, ca sA poatA
marl dupa cum sA cade vredniciile lbr cele mari ? SA tac
iar ? MA tern cA mA voiu osancli ca un nemultAmitoriu (nebA-
gAtoriu de seamA) §i ca cela ce ascunde facerile cele marl
de bine, carele ei au arätat In politia ') cea cre§tineascA, in bi-
serica cea pravoslavnicA, §i preste tot pAmantul ce este supt
soare, luminand limbile 2) cele intunecate, povatuind la cre-
dinta cea adevaratä oile cele rAiAci.e, sporind §i adäogand

1) cetatea, lumea,
2) 11nulrilg,

www.digibuc.ro
 52 ANTIM IVIREANU

mulfime de credincio§i in beserica lui Hristos. Si pentruca

sa biruesc drept aceea nepriceperea minfei mele, ii voiu ase-
mand cu cei doi luminätori mari, adicd cu soarele §i cu luna ;
§i a§à, apropiindu-md pufintel de minunatele lor fapte, cu
asemánarea acelor luminafi luminätori, voiu da indräznealä
neputinfii mele, spre a face lauda lor, fugind cu aceasta int-
preunA §i de semnul nemulfämirii.

APOSTOLUL PETRE
La capul cel dintâi al Facerii, spune
Moisi, cum cd : «Dumnezeu au fäcut
sl APOSTOLUL PAVEL,
doi luminätori mari, unul mai mare
SOARELE I LUNA. §i altul mai mic : §i pre cel mai mare,
adecä pre soare, intru stäpânirea zilei ; iar pre cel mai mic,
adicd pre lund, intru stäpanirea nopfii» ; §i pre ace§tia i-au fäcut
pentru intárirea trebuincioasei chivernisiri a toatä lumea. Si ia-
rài fäcându-se om, au pus alfi doi luminátoci
pentru inthrirea §i intemeierea besericei: pre cel mai mare, adicä
pre Petru, pentruca A. fie intru stäpânirea zilei, a dumnezee§tii
cuno§tinfe intru jidovime ; iar pre cel mai mic, adicd pre Pavel,
Intru stdpânirea intunecatei nopfi a Inchindrei de idoli, la
lirnbi 1), pentruca sd risipeascä cu strälucirea minunilor §i cu
lumina inváfaturii norii cei intunecafi ai in§eláciunii.
APOSTOLUL PETRE
Si pentruca sä incepem dela lumindto-
riul cel mare, dela soare, zicem : cum cA
SOARELE .
este soareleyârf celorlalte stele §i le co-
vär§e§te cu lumina pre toate, §i dela rdsArit pând la apus tot
pämântul §i toate unghiurile lui lumineazd, incálze§te, in-
graà §i revarsä pretutindenea razele lui. Cine nu va mär,
turisi cum cd vredniciile acestea sd cuvin lui Petru ? De vreme
ce el au fost värf cetei apostole§ti §i mai Intâi n rânduiala
ucenicilor §i au intins pururea, ca alt soare de taind preste
tot pämäntul razele darurilor §i a facerilor de bine, au in-
cungiurat toatä ludeia, Antiohia, Pontul, Galatia, Capadochia,
Asia §i Vithinia, gonind cu lumina dumnezee§tilor cuvinte
intunericul necredinfii, dând daruri de tdmäduiri la toatd

popoare,

www.digibuc.ro
 PREDICI 53

neputinfa §i vindecând pre" cei ce rau sA chinuiau de viclenii

draci, §i mai vârtos cA numai singurA umbra acestui soare
atáta erà la tofi fAckoare de bine, precum sA vede la Fap-
tele Apostolilor la 5 capete : <Kcât §i la ulig scoteà pre cei
bolnavi §i-i puneà in a§ternuturi §i In paturi, ca viind Petru,
mAcar timbra lui sA urnbreze pre fiecare dintre dân§ii».
Caldura soarelui are lucrare fireascA a dArui copacilor, ierbu-
rilor, pietrelor scumpe §i plodurilor (rodurilor) pArnântului vie-
fuitoare, umejoasA §i ingrA§Atoare putere spre cre§tere. A§ijderea
§i cAldura cea viefuitoare a soarelui celui de tainA, a lui Petru,
asemenea au stAtut acestei puteri, cA raza, cea mai micA ce
au trimis la acela ce au fost din pântecile maicii lui olog,
care §edeà inaintea u§ii bisericii ce sA chena frnmoasA,
indatA l-au trimAdnit, pentrucA zicându-i : degrab cautA la noi,
indatA i s'au intArit talpele §i gleznele. Cu aceastA putere
viefuitoare a lui Petru s'au ridicat sänkos din pat §i oare-
care orn anume Enea, care zAcea de opt ani slAbanog ; cu
aceasta §i la Iopi, lucru de minune la tofi, au inviat pre Ta-
vitha ce murise.
Are soarele §i altA a sa lucram cA trece prim crApAturile
u§ilor §i prin gAurile pArefilor, §i cele mai din lAuntru ale ca-
selor le iscode§te §i le lumineazA ; §i dela Petru n'au fost lipsit
aceastA putere, de vreme ce, dupa cum zice Ieremia la 17
capete : gAdâncA este inima deck toate, §i orn este §i cine-1
cunoa§te pre el». InsA aceasta o au iscodit-o §i au atins cu
razele lui, precum sA vede adevArat la Anania §i la Samfira,
a cArora mincinosul cuget cu moarte fArA de veste i-au certat ;
au iscodit cele ascunse ale inimii lui Simon vrAjitorul §1 i-au
descoperit vicle§ugul cel ascuns al inimii sale. Pentru care
lucru in fafA l-au infruntat zicând: «cA intru amArAciunea
firii §i intru legAtura nedreptkii te vAz cA e§ti, pocAe§te-te
drept aceea de rAutatea aceasta §i te roagA lui Dumnezeu,
ca doarA fi s'ar iertà fie cugetul inimii tale».
S'au aflat intinAciuni la soarele cel simfitoriu, prin mijlocul
ocheanurilor de astronomii cei dupA urmA, lucru necunoscut
de cei vechi, §i cu totul neadevArk Deci sA mArturisim §i

www.digibuc.ro
 64 ANTIM IVIREANU

noi cum cd s'au aflat oarecare Intindciuni i la soarele nostru

cel de taind, la Petru. Si oare nu era mare intinäciune, când
in curtea arhiereului s'au lepädat de 3 ori de InvAtAtoriul sAu?
Nu erà mare intinAciune, când in gradind, fugind, au lAsat
singur pre dulcele lisus ? Aceste intindturi, cu lacrAmile .ce
Arks& adeseaori din adâncul inimii le-au spdlat §i au rdmas
cu totul curat, atAta cât s'au ardtat ca alt soare luminând in
casa celui Malt. Zice de aceasta §i cel cu gura de aur loan,
la tâlcul psalmului 48, cum cd : «multi impArati au ridicat ce-
tAti §i au fAdut zidiri minunate §i puinduli numele s'au dus,
iar nimic nu s'au folosit, cAci au incetat §i uitdrii s'au dat
pomenirea lor, lar pescarul Petru, nici unele de acestea M-
aud, lumineazd mai mult decât soarele §i dupd moarte».

PAVEL

Pavel.
S.
APOSTOLUL
I LUNA
Sa trecem acum dela lumindtoriul cel mare
la cel mai mic, dela soare la lund, dela vasul
cel luminat la vasul cel ales, dela Petru la

Multe feliuri de vrednicii, ttApâniri §i puteri dau filozofii sA

aibd luna ; §i Mad zic : cum cd luna este podoaba noptii,
asemAndtoare soarelui §i stdpand mdrii ; insA aceste vrednicii
cu dreptate sA cuvin vasului celui ales, §i cu cale este sA sa
numeascA podoaba nopfii, de vreme ce s'au trimes dela
Dumnezeu pentru ca sd. lumineze limbile 1) dintru Intunericul
slujirii de idolf, precum o au zis mai 'nainte Isaia : «te-am dat
spre lumina limbilor, sd fli spre mântuire, pând la marginile
pAmântului». Noapte IntunecatA au fost atuncea In toald
lurnea, când argintul §i aurul, pietrile §i lemnele sA slujià ca
ni§te Dumnezei §i omul sd. abgted cu toate puterile sufletului
spre aceia ce iubià Lutiferul §i dracii, carii, ca ni§te na§teri
ale iadului §i ca niste fii ai insu§i rAutAtii, alta nu pohtid,
alta nu iubià, fdrA numai rdutatea, pagânia, rdsfdtAciunile
trupului, neru§inarea obiceiurilor, uitarea desdvâr§it a celor
sfinte, apucdrile dela strAini, iubirile de argint §i truffile ; când
sA cAlcd pravilele lui Dumnezeu §i sd hut& acelea ale firii,
1) neamurile.

www.digibuc.ro
 PR MICI 55

and erà lipsifi oamenii de suflet, sufletul tle Dumnezeu si

Dumnezeu de slujba si inchinAciunea ce i sA cuvenia. Deci,
pentru ca sA goneascA aceastà noapte intunecatA si pentru
ca sA lurnineze o intunecare impufita ca aceasta, au ales
Dumnezeu pre Pavel, si, luminând ca alta luna luminatä in
lume, sa risipeascA intunerecul inchinAciunii de idoli, §i pen-
truca sA adevereze aceea ce zice ; «norodul care sedea in-
tru Intunerec au väzut lumina. mare».
Sa cuvine lui Pavel si a doua stApanire a lunii, cAci este
asemAnAtor soarelui ; pentrucA Pavel s'au arAtat in toate de-
sAvarsit asemAnAtor lui Petru. Deci cu cuviing este §i putem
sA zicem acel cuvant al lsaiei : «si va fi lumina lunii, ca lu-
mina soarelui». Si cine nu va mArturisi cum cA Pavel nu s'au
-arAtat asemAnAtoriul lui Petru ? Smerit era Petru, de vreme ce
dupA aceit minunatA vanAtorie_ a pestilor, au zis lui lisus :
«iesi dela mine, cA orn pAcAtos sunt, Doamne» ; iarA mai
smerit la spAlarea picioarelor, când cu rAspuns desAvar§it au
zis :, «Nu-mi vei spAla picioarele in veci» ; si IncA si mai
smerit s'au aflat la moarte, vrând ca sA moarA pre cruce cu
caput in jos. Si Pavel au nu s'au asemAnat lui Petru cu sme-
renia, chemându-sA pre sine mai mic decal apostolii ? Si cum a
nu este vrednic a sd nurni apostol ? Si sA mArturisia pre sine
intai si mai mare pAcAtos, (zicând): «Hristos lisus au venit
in lume sA mântueascA pre pAcAtosi, carele cel dintai sunt
eu». RAbdAtoriu era Petru, rAbdAtor si Pavel, arnandoi cu bu-
curie au rAbdat lanfurile, bAtAile, inchisorile, goanele, ') §i bu-
curându-sA mergea despre fala adundrii, cAci pentru numele
lui lisus se invrednicirA a se necinsti. Au plans cu amar
Petru gresala lui, si Pavel ate lacrimi n'au vArsat? CA prin
nestiin1A intai era hulitor si gonaciu §i ocAritorul besericii lui
Dumnezeu. Mare nevoie au fost lui Petru, and intrebandu-se
de 3 ori : «Petre iubeste-na», cu totul intristându-se au rAs-
puns : «Doamne, tu stii cA te iubesc», Si Pavel atâta era de
fierbinte In dragostea lui Hristos, cat verice feliu de muncA,

1) persecupunile,

www.digibuc.ro
 56 ANTIM IVIREANU

toate zidirile cele vAzute §i nevAzute, nicidecum intru nimica

nu le-au socotit zicAnd: «Cine ne va despArti pre noi de dra-
gostea lui Hristos ? Näcazul, au supArarea (imbulzeala), au
gonirea (goana), au foametea, au goldtatea, au primejdia, au
sabia? Pentrucd adevdrate sunt, cd nid moartea, nici vie*,
nid ingerii, nid incepdtoriile, nici puterile, nici alta oarecare
zidire *a puteA pre noi sd ne osebeascA de dragostea lui
Dumn ezeu».
Cu umbra lui Petru sd tämäduià multime de bolnavi §i
nu pujini din cei ce era chinuiti de duhurile cele necurate ;
-§i- mährämile §i §tergAtorile lui PaveL goniA toatä boala §i
duhurile cele necurate §i viclene dela trupurile bolnavilor. Au
ridicat Petru pre cel ce erà olog din pântecile mäsii lângä
u§a besericii (Fapte, ') 14) ; asemenea au fAcut §i Pavel in
Listra. Au inviat Petru pre Tavitha, moartA fiind, §i Pavel
a inviat pre Eftih, tânärul care cAzuse din a treia stra§inä
(Fapte, 20). Asemenea au fost amândoi intru osteneli, intru
necazuri pentru Hristos, in rAvnd pentru mântuirea sufletelor,
In minuni, in moarte §i la ingropdciuni, pentrucd amândoi,
in Roma märturisind, s'au ingropat.
Vrednicia cea dupä urmA a lunii este sA stApAneascA marea,
care lucru sA cuvine §i lui Pavel ; pentrucd de 3 ori s'au
sfärâmat corabia cu el, o noapte §i o zi intru adâncul
(mArii) au zAcut ; §i de s'au §i biruit de cumplitele valu-
rile märii, iar pururea nevätämat s'au aflat in acea hie-
.
caturd.
Intre celelalte idiomata, adicA alcAtuiri ce are luna, are §1
aceasta, când este plind, sd scoald asuprd-i cainii ca ni§te
vrAjmni cu luptd, §i nu inceteazA a o lAtrA, neputând suferi
lumina ei §i cu toate acestea ea fiind curatä §i nevinovatä,
lumineazA §i cAlatore§te cAlAtoria ei fär de zAticneald; cAti
cAini sälbatici s'au sculat turbati asupra lui Pavel lAtrând :
au lAtrat asupra lui Pavel tot Efesul (Fapte, 19), pentrucA in-
vätii. de fajd cum cd acei (idoli), ce sd fac de mAini, nu-s

9 Faptele apostolilor.

www.digibuc.ro
 PRED ICI 51

Dumnezei (Fapte, 3) ; au lätrat asuprd-i la Iconia, când s'au

pornit limbile 1) §i Jidovii sd ucigh cu pietre pre Pavel ;
fost-au Idtrat de Elima vräjitoriul, carele din strälucirile lunii
noastre cei de taind, lui Pavel, au rAmas orb (Fapte, 23) ;
fost-au. lätrat la cea mai de pre urma de câfivit Jidovi, cari
s'ad blestemat ei singuri pre sine, nid sä. mdnânce, nici sa__
bea, pând nu vor ucide pre Pavel. Insa cu aceste goane,
scarbe §i nevoi, fArd de fried au urmat calea lui, strigând
neincetat : «cine ne va despärfi de dragostea lui Hristos ?»
,Lasá sd sä. manie Jidovii, sd sä scoale tiranii §i sd latre
cainii cei sälbatici, eu calea voiu sAvâr§i, credinfa voiu pdzi.
Cine dar sa nu märturiseascd cd Pavel au strálucit Mire
limbi 2) ca luna plind in zilele ei ?
FArd de prepus este drept aceea cd Petru au stdtut in bi-
sericd ca alt lumindtor mare, pentrucd s'au ardtat ca soarele
luminand preste beserica celui Malt (Sirah) ; iar Pavel au fost
stAtut lumindtor mai mic, Insd asemändtor soarelui, cu lu-
mina, cu strälucirea, cu bundtáfile, cu vrednicia §i cu slava.

Acum voiu Intoarce cuvântul meu cätre tine, far& cre§tind,

§i dimpreund cu tine md. voiu bucurà, pentrucd ai in loc de
acoperdmânt pe verhovnicii 3) apostoli Petru §i Pavel, §i ai ti-
padt in coroana ta chipul crucii, pentru ca sä. nAddjue§ti a
Wit roada de bund viefuire din lemnul viefii. Nu s'au Intors
corbul odinioard In chivotul lui Noe, pentrucä au ageptat sit
intre mai cu multd norocire aicea in tine, §i pentruca ca O.
aducä ve§tile lini§tii, nu cu frunza de maslin, ci cu ramura
crucii In gura ; s'au intors pasdrea-in",..brafele tale, cinstitä
fart §i sa laudd cu pohfald intre soare §i intre lund ; soa-
rele deadreipta §i luna deastânga sunt sldvifii Apostoli Pe-
tru §1 Pavel §i inchipue§te semnul came& cei ce sunt MM.
cu §ederea, apostolii, au purtare de grije pen tru folosul no-
rodului tdu, adicd celor drepfi §i celor pädtto§i : celor drepfi

I), 2) neamurile.
3) facatorli de minuni.

www.digibuc.ro
 58 ANTIM IVIRtANU

ce sunt dea dreapta, pentrucA soarele lumineazA ziva, cA este

§i semnul darului ; §i celor pAcAto0 ce sunt deasanga, pen-
trucA luna lumineazA noaptea, cA este semnul pAcatului. SAI-
teazA drept aceea cu glas de bucurie §i te vesele§te, pentrucA
ai ajutori ca ace§tia §i folositori mari §1 biruitori fierbinti ca
ace§tia.
Voi dark o dascAli mari ai lumii, vAzAnd osArdia noro-
dului ce stA imprejur §i toatA cre§tineasca pglitia 1) aceasta,
spre lauda, spre cinstea §i spre prAznuirea voastrk nu ne
lipsiti de cAlduroasa voastrA folasintA §i de puternicul vostru
acoperdmânt ; ci cAutati din cer, ca ni§te luminAtori mari ai
tariei cei de sus, spre noi cari §edem intru intunericul §i
umbra mortii ; mijlociti pentru norodul Domnului, pentru
pravoslavnica biserick pentru preotia impArAteascd, §i mai
ales vA rugati lui lisus celui rästignit, a cAruia Evanghelia,
cu atatea ostenele -§i trude, goane §1 munci, inchisori §i
bAtAi, crucea §i moartea in toatA lumea o ati propoveduit, sa
pAzeascA in ani multi intru luminatul lui scaun prea cucer-
nicul rugAtor pre prAznuitorul neamului vostru, pre cinstitoriul
pomenirii voastre, pre cre§tinul nostru Domn, 2) ca intru cre§-
tineasca intemeiare a InAltimii sale sA fim §i noi cu totii cu
lini§te sufleteascd §i trupeasck mai presus decal toatA ispita
celora ce stau impotriva cre§tinitAtii, sA propoveduim in multi
ani in numele vostru, sA prAznuim strAdania voastrk sä
serbgm cu luminatA cuviintA slAvita voastrA pomenire, amin.

1) adunarea.
2) C. Brancoveanu.

www.digibuc.ro
 IX.

CUVANT DE INVATATURA
LA 130001AVLENIE1)

Lumitiat §i cinstit au fost praznicul ce au ti ecut, al na--

terii Domnului Hristos, blagoslovitilor cre§tini ! IarA mai lu-
minat 0 mai cinstit este acest de astAzi, cAci acolo au
arAtat steaua pre Hristos, cum cA s'au nAscut ; iar aici mArtu-
risqte TatAl din ceriu pre cel ce sA boteazA, zicAnd : «acesta
«este fiiul meu cel iubit, intru carele bine am voit». Acolo
vrAjitorii cu darurile lor i s'au inchinat ca unui Durnnezeu
§i ImpArat ; iar aici ingerii cereVi ca unui Dumnezeu ade-
vArat 0 om dasAvAr§it ii slujesc ; acolo erà ca un prune mic
§i InfApt 0 pus in iesle, iar aici ca un Dumnezeu desAvAr§it
0 om desAvArOt sA boteazA in apa lordanului, pentru ca sA sA
spele tot nearfful omenesc din spurcAciunea pacatului celui
strArnopsc ; acolo lngerul cel mare Gavriil slujià cu cucerie,
iar aicea §i Inainte rnergAtorul loan slujege taina. Deci
dar cu cAt sunt lucrurile praznicului de astAzi mai luminate,
cu atAta sunt §i mai mari deck ale praznicului ce au trecut.
Pentru aceasta dar de vreme ce sA
BOTEZUL NOSTRU.
boteazA Hristos, sA ne botezAm §i
noi ; nu doarA cA nu suntem botezati cu sfAntul botez, adicA
cu apA §i cu dub, ci pentruci am întinat cu pAcátele noastre

9 Boboteazä.

www.digibuc.ro
 60 ANTIM IVIREANU

sfântul botez, trebuie sA ne spalAm cu lacrimile pocAinfii, ca

sA ne facern curati, dupA cum zice proorocul lsaia ; olAsând
vicle§ugurile dintre inimile voastre §i faptele cele. rele de care
sA bucurA vrAjma§ul nostru diavolul»; §i sa ne imbrAcAm cu
nonl Adam, cu Domnul nostru lisus Hristos, dupa cum zice
fericitul Pavel, pentruca sA ne putem sui §i noi la cer curati
§i luminati, ca §i Hristos. Si cati am priimit propoveduirea
lui, de am §i gre§it, sA alergAm, cA ne va priimi Hristos
ca un bun §i iubitoriu de oar ieni. BoteazA-sA Hristos, ca
,
sA sA sfinteascA apele ; boteazA-se Chr,istos, ca sA arate
taina ; mAna proorocului sluje§te, ca sa boteze mâna Ta-
tAlui, adicA pre Fiiul §i cuvântul lui Dumnezeu ; orn sluje5te
§i orn sA boteazA ; insu§i loan ca un rob sluje§te §i Hristos
ca un om sb boteazA. Pentru aceasta darA §i noi, ca niVe
robi adevArati §i infelepti, sA slujim taina cu inimA cu-
ratA, dupa cum zice proorocul David : aninte bunA §i cre-
dincioasA sA avem, ca sA pricepem taina drept». Si cine este
credincios §i drept, sA alerge ca sA auzA ce zice David : «Ve-
niti (apropiati-vA) cAtre dânsul (adicA. cAtre Domnul) §i vA
luminati, §i fefele voastre nu sA vor ru§inà» ; ca sA sA al-.
beascA plcatele noastre ca zapada, dupre curn zice Isaia. Si
cine este credincios §i temAtor de Dumnezeu, sA mAreascA §1
sA laude taina; cA mArire ca aceasta priime§te Dumnezeu ca
o tAmaie cu bunA mireazmd ; iar cine este pAgân §i ispititoriu
de tainile noastre, sA lipseascA din bisericA §i sA sA depAr-
teze, pentru ca sA nu vie urgia lui Dumnezeu asuprA-i, §i sa
va bântui. CA §i Moise, când s'a suit in muntele Sinaei, ca
sA priirneascA tablele legii ce i-au dat Dumnezeu, a§ä au po-
runcit : ca sA nu sA apropie de muntele acela nici o hiarA
sau vreun dobitoc ; iar de sA va apropià, sA fie ucis cu pietre
de multimea Jidovilor ; asemenea este §i acuma, tainA avem
de serbAm §i prAznuim, §i vom sA ne suirn sus, nu cu
trupul sau in munte, ca Moise, ci cu mintea, la mari 0 la
inalte gAnduri. Ci numai câti sunt credincio§i sA sA apropie
cu mintea, ca sA priceapA taina praznicului de astAzi.

www.digibuc.ro
 PREDICI 61

VIEATA LUI ION

Dupd na§terea Domnului Hristos, rA-
mAind batjocorit §i amAgit Irod-Imparatul
BOTEZATORUL.
de vräjitori, s'au mâniat foarte, §i au
trimes la Vitleem §i irt toate h tarele lui, de au junghiat 14
mii de coconi mid de câte 2 ani §i mai jos ; intre care co-
coni era §1 cinstitul loan, prunc mic, in bratele mait. d-sa
Elisaftei, §i vrând ca sA-1 junghie §i pre el, s'au desfAcut
muntele din voia lui Dumnezeu §i au trecut de ceea parte
maicd-sa cu dânsul, §i ingerul lui Dumnezeu 1-au luat de
I-au dus In pustie, §i-I hränid acolo, pând au venit in vArstA
de s'au fdcut de 33 de ani §i 3 luni ; a cdruia hranä era
vlästarele copacilor §i miere sAlbaticd. Si au venit cuvântul
Domnului de i-au zis : sä lase pustia §i sä meargA In pärtile
Iudeii, sä propovedueascd noroadelor pocaintA. Si acolo merged
multimea jidovimii mArturisid pdcatele lor §i SA boteza
dela el in apa lordanului ; §i-1 intrebard pre el zicând : «au
doard e§ti proorocul» ? lar el au zis : «nu sunt» ; nu cd doard
nu era el prooroc, ci nu 1-au intrebat de este proroc, ci
numai de este el proorocul acela de care au zis Moise : «cit
prooroc va ridicA voila Domnul Dumnezeul vostru dintre
fratii vo§tri» ; adicA este sá vie un proroc mare din neamul
jidovesc, §i socotià Jidovii curn cd este loan proorocul
acela, §i pentru aceea 11 Intreba.- lar el le-au rdspuns §i le-au
zis : «nu sunt eu acela, ci este sd vie chipd mine, a cdruia
nu sunt eu vrednic sä desleg curelele incAltdmintelor luip,
adicd nu pociu pricepe cum s'au näscut, adevärat mai pre urmä
s'au näscut decAt mine ca un om ; lard ca un Dumnezeu ce
este, mai nainte decât mine s'au näscut in anii dumnezeirii ;
«§i eu vA botez pre voi numai cu apd, iar el vd va botezà
cu duh sfânt §i cu foc; In mâna lui este lopata §i vânturä
pleava de grail» ; adia este cunoscAtor de inimi ca un Dum-
nezeu §i cunoa§te pre cei pdcdto§i §i pre cei drepti ; deci
pre cei pAcAto§i Ii osAnde§te in focul cel de veci, iar pre cei
drepti ii adund la impärätia ceriului,

www.digibuc.ro
 62 ANTIM IVIREANU

IISUS HRISTOS LA
Si vorbind loan cu multimea Jido-
ION BOTEZATORUL.
vilor, zise iard : «nu sunt eu cel ce so-
cotiti, ci iatd CA vine». Si a§A vorbind
cu noroadele, sosi §i Hristos, ca sd sd. boteze ; iar loan,
dacd 1-au vdzut, zise cdtre Jidovi : «iatd mielul lui Dum-
nezeu, care ridicd pdcatele lumii, acesta este Fiiul lui Dumnezeu
celui adevdrat ce vd spuneam». Atunci au mers Hristos la
loan §i i-au zis l «vino de md boteazd, cdci pentru aceasta
am venit» : iar Joan i-au zis : «Mie-Imi trebuie sd md botez
de tine, sau sd mArturisesc alt botez pentru numele tdu,
§i tu vei sA te kotez eu ? Apa Iordanului, vdzându-te, au
fugit de frica ta inapoi, dar eu cum voiu cutezA sd te
botez ? De vreme ce Moise, vdzAtorul de Dumnezeu §i ma-
rele proroc, nu IndrAzniA sA vazA fala ta, dard eu cum voiu
sd md. ating de sfântul tdu cre§tet cu mâni pdatoase ? larba
pAmântului sunt dard, cum mA voiu apropiA de focul ce
n esuferit? Tu md sfinte§te, Doamne, tu md boteazd, stApAne
tu md. curdle§te de tina pdcatului, mântuitoriule, cd eu nu
cutez, nici sunt vrednic sd te botez. Zise Hristos : «loane,
lasd cuvintele acestea acuma, cd nu este vreme de a inmullì
vorba, vremea purtdrii de grijd este ; pentru aceasta m'am
fAcut om, pentru aceasta m'am imbrdcat in trup, pentru
aceasta m'am ardtat sdrac §i m'am ardtat smerit, pentru ca
sd implinesc toa..d dreptatea ; ci vino de md boteazd, ,ca sd
irnp1ineascd purtarea mea de grijd i toatà plecAciunea
sd.
mea». Atunci au apucat cinstitul loan §i 1-au botezat, §i s'au
pogorit duhul sfânt in chipul porumbului pre capul lui
Hristos §i glas din cer s'au auzit zicând cum cd : acesta este
Fiiul meu cel iubit, cu carele am purtat de grijd pentru mân-
tuirea omeneascd. Si atuncea au ie§it Hristos din râu botezat.
Si cum cd s'au botezat Hristos, ao ne Inv* dumnezee§tii
evangheli§ti.
Iar incd§i avemDa praznicul de astAzi câtevâ intrebAciuni,
care sunt trebuincioase a le *§ti : §i Intdi este, pentruce
Hristos, fiind fArà de pAcate, s'au botezat ? a doua, pentruce
'au botezat in apa Iordanului §i nu intr'alt rAu ? a treia pen-

www.digibuc.ro
 PREDICI 63

truce s'a pogorit duhul sfânt pre capul lui Hristos, §i pen-
truce in chipul porumbului? a patra, câte botezuri sunt? a
cincia, pentruce este botezul de apA §i de duh? Aceste cinci
intrebAciuni avem foarte de folos a le §ti. Mai sunt §i altele,
ci noi le läsAm, pentru 1) lungimea vorbii; §i vom zice numai
pentru 2) acestea foarte pre scurt.
Deci CO v'afi adunat astAzi la sfânta bisericA, pentru ca
sA pritznuifi praznicul, deschidefi-vA ochii, nu numai ai tru-
pului, ci §i ai sufletului, pentru ca sA pricepefi ce vom sA
zicem, cá nu sunt lucruri lume§ti, ci este tainA mare §i In-
frico§atA, care s'au fAcut pentru mântu'rea omeneascä:

DE CE S'A BOTEZAT
IntrebAciunea dintâi este : pentruce
Hristos, find fArA de pacate, s'au
MÂNTUITORUL ?
botezat ?Zicern (la aceasta) cA botezul
este mântuirea pAcatelor omului §i curAfenie de pAcatul cel
strAmo§esc ; iar Hristos, fiind fArA de pAcate, dupA cum zice
proorocul lsaia : «ca pAcat n'au fAcut, nici vicle§ug In gura
lui nu s'au aflat», pentruce dar s'au botezat? Zicem la
aceasta cum cA sunt 4 stihii, dintre care s'au fAcut omul §i
toatA lumea, §i iar Intre acele stihii va sA sA topeastA omul
'Ana la a doua venire a Domnului Hristos, dintru carele iar
va sA sA inchiage. Deci stihia cea dintAi §i mai de treabA
este vântul, cA fArA de resuflare nu poate trAi omul nici un
ceas ; a doua stihie §i mai inaltA este focul, nu numai acest
ce vedem cu ochii, §i ne slujim cu dânsul, ci §i focul cel
din vAzduh ; a treia stihie este apa, §i a patra stihie este
pAmântul. Deci dintr'aceste 4 stihii este omul facut ; §i pentru
aci sunt alcAtuirile trupului omenesc, era cu cale sA sA
sfinfeascA cu pogorirea Domnului. Deci vântul §i focul s'au
sfinfit cu pogorirea cuvântului lui Dumnezeu ; iar pAmântul
s'au sfinfit, când au nAscut trupe§te in pe§terii ; §i sa cAdeà
sA sA sfinfeascA §i apa, de vreme ce este din cele 4 stihii,
§i intr'alt chip nu sA puteâ sA sa sfinfeascA, de nu s'ar fi
1) din cqua.
2) despre,

www.digibuc.ro
 64 ANTIM IVIREANU

botezat Domnul trupe§te in Iordan, arätându-ne mai vfirtos

§i taina cea mai mare a credinfei noastre, §i alta pen-tru ca
sa sfärame capetele §erpilor, adeca ale dracilor ce era in apa,
dupa cum zice David : «tu ai sdrobit capetele balaurilor
in apa».
DE CE S'A BOTEZAT A doua intrebaciune era: pentru
ce s'au botezat Hristos in lordan
MANTUITORUL IN IORDAN?
§i nu intr'alt râu ? Zicem §i la
aceasta, ca. fiind 11111 acela sfinfit deck alte rauri, pentru
minunile ce s'au fäcut Inteinsul, au mers §i Hristos iar la
acela ; care minuni sunt acestea : intâi, când au trecut lisus
Navi cu tot norodul jidovesc prin mijlocul apei §i nu s'au udat
nimeni, pentru cä intrase 12 preofi de fined chivotu1 pre spa-
tele (umerile) lor, §i apa sa dedese (intorsese) inapoi din po-
runca dumnezeeasca, Oa au trecut tot norodul; a doua mi-
nune, când au lovit proorocul life cu cojocul sat' apa, §i s'au
desfäcut, de au trecut el cu ucenicul sari ca pre uscat ; a treia
minune, când s'au scaldat de 7 ori Neeman boiarul, sfetnicul
impäratului dela Siria, dupa cuvântul proorocului Elisei §i s'au
tämäduit de bubele ce aved : a patra minune, pe vremea
proorocului Elisei, mergând ni§te oameni sa taie lemne de
cash' pre langa farmurile lordanului, fiind §i proorocul im-
preuna cu dân§ii, au cazut toporul unuia din coadd §i s'au
inecat In apa, iar Elisei, land coada toporului §1 mergand la
färmurile apei, intinse coada spre apa §i O. puse in coadä;
care minune inchipue§te sfântul botez, dupa cum scrie sfântul
loan Damaschin la un tropariu al canonului dela inälfarea
cinstitei cruci la a patra peasnd. Deci pentru aceste minun
s'au botezat Hristos intfacel ran.
A treia intrebaciune este :
DE CE S'A COBOL& SF. DUH ?
pentruce s'au pogorit Duhul
sfânt? i zicem : când sa boteza Hristos, s'au deschis ce-
riurile §i au marturisit Teal pre Fiiul zicând : «acesta este
Fiiul men cel iubit intru carele bine am voito. Deci de vreme
ce au marturisit Tatál, socotià Jidovii a pentru loan s'au fäcut
glasul acela, pentru ca-I §tiià ca pre un proroc §i fiiu de

www.digibuc.ro
 PRED10 65

prooroc §i sfant, §i pentru ca sa nu zica norodul curn ea lui

loan ii zice fiiu iubit, pentru aceasta s'au pogorlt duhul
pre capul lui Hristos, de 1-au aratat §i 1-au marturisit Tatill
de sus.
DE C E S'A COBORIT SF lar pentru ce s'au aratat du-
DUH IN CHIP DE PORUMB ?
hul sfant in chipul porumbului,
sä va spuiu o istorie din Testa-
mentul cel vechiu, macar ca o §titi mai toti : Cand au facut
Dumnezeu potopul §i au §ters tot faptul dupa fata Oman-
tului, din om pana In dobitoc, s'au mantuit numai Noe cu
toata casa lui, in corabia ce facuse din porunca dumnezeeasca,
§i Impreuna cu dansul era §i din dobitoacele pamantului §i
din pasarile ceriului, dupa cum scrie mai pre larg la cartea
Facerii. 1) Iar dupa ce au Incetat apa potopului, au trimis Noe
din corabie pre corbul sa vaza ostoitu-s'au 2) apa potopului,
au ba ? lar el mergand §i aflan4 starvurile, s'au a§ezat pre ele
§i nu s'au mai Intors inapoi sa dea veste ; §i vazand Noe zä-
bava corbului, au trimis pre porumb, iar el fiind pasare curatä,
n'au vrut sa §eaza pre fink ci au luat o ramura cu frunza
de maslin in gura §i o au dus in corabie, §i a§a au cunos-
cut Noe cum ca. s'au ostoit apa potopului. Deci pentru aceea
s'au al-Mat §i duhul sfant In chip de porumb pre capul lui
Hristos, aratand cum ca. s'au ostoit potopul pkatelor ome-
ne§ti, §i alta ca. porumbul este intreg, adica fará de Mutate,
dupa cum zice Hristos la Sfanta Evanghelie ; efaceti-vd In-
telepti ca §erpii, §i intregi ca porumbii».

CATE BOTEZURI SUNT ?

A patra Intrebaciune este cum
cä am zis : eke botezuri stint ?
i zicem a sunt 8, precum scrie §i sfantul loan Damaschin
la a 4-a carte a bogosloviei lui : 1) Botezul dintai este al
potopului, spre taiarea pacatului ; 2) al doilea botez este al
lui Moise, cand au trecut pre Jidovi prin Marea Ro§ie ; 3) al
treilea botez este al legii, ca de se spurca cineva, pang. nu-§i
1) in Biblie.
2) s'a linigit.
Antim Ivireann. Predict 5

www.digibuc.ro
 66 ANTIM IVIREANU

spalà cu apA trupul §i hainele, nu intrA In tabarA; 4) al

patrulea botez este al lui loan, 1nsA spre pocAinfA numai ;
5) al cincilea botez este al lui Hristos, cu care ne-am botezat
§i noi cre§tinii ; 6) al §aselea botez este al pocaintei §i al
lacrAmilor, cu care cut-4m botezul cel dintAiu ce am intinat ;
7) al §aptelea botez este al muceniei, care este §i mai bun
§i mai cinstit, cA nu se teme sA sA mai spurce cu pAcate
botezul acesta care 1-au arAtat Intai Hristos, cl §i-au vArsat
Tree cinstit §i scump sAngele sAu pre cruce, §i (oli muce-
nicil cu acest, botez s'au botezat §i s'au invrednicit impArAtiei
ceriului ; 8) al optulea botez, cel mai de pre urmA, este al
focului celui nestins ce va sA munceascA pre cei pAcAto§i,
dupA cum zice la un tropar al canonului de astAzi la a 6-a
peasnA : «cu focul cel dupA urmA boteazA Hristos pre cei
protivnici §i neintelegAtori de dumnezeirea lui».

DE CE BOTEZUL ESTE A cincea intrebAciune este : botezul

pentru ce este de apA §i de duh? Si
DE APA st DE SPIRIT ?
zicem cA, fiind om indoit, adicA cu
trup §i cu suflet, §i fiind trupul simlitor, trebue§te, când il in-
tin Am, sA-1 spAlAm cu apA, cA apa Inca este suntitoare ; iar
sufletul, fiind fAr de materie, duhul 11 cur*, §i-1 lutnineazA,
§icl mântue§te de pAcate.

Aceste intrebAciuni avem la praznicul de astAzi, precum

le-ali §i auzit. Deci pentru aceasta trebue§te, blagoslovitilor
cre§tini, cali ne-am botezat in numele sfintei §i cinstitei Troite,
sd ne ferim de toate lucrurile §i faptele drAce§ti, ca sA nu ne
intinAm sfântul botez cu pAcatele, nici sA cAlcAm fAgAduin-
tele ce ne-am fagaduit lui Hristos. Si pentru ca sA primeaseA
Dumnezeu praznicile §i sArbAtorile noastre, trebuie sA pAzim
poruncile lui, dui:4 CAI ne-ar fi putinta, §i sA purtAm grije
pentru mântuirea noastrA §i pentru impArAtia ceriului, caci
acolo ne este laca§ul, dupA cum zice fericitul Pavel : cpetre-
cerea noastrA in ceriuri este» (Filip. cap 3, stih 20). SA nu ne
lunecAm cu firea spre lucruri acele de§arte ale lumii, pentrucA

www.digibuc.ro
 PREDICI 67

sunt toate trecAtoare §i mincinoase; sA ne ferim de ucidere,

de curvii §i de preacurvii, de befii §i de apucdri, sd nu tinem
pisma unul altuia, nici sd ne vindem cu pâra unul pre altul,
cu cruzie de inimA §1 cu nemilostivnicia, pentru ca sd ne pd-
gubim §i sd ne sdrdcim unul pre altul, dupre cum vedem
totdeauna cd. fac multi, netemându-se nid de Dumnezeu, nici
de pdcat, nici i§i aduc aminte de moarte sau de osândA ; sd
numesc numai cu numele cre§tini, iar cu inima sunt departe
de Dumnezeu, dupd cum zice Isaia : g§i faptele lor nu sunt
cre§tine§ti» (Isaia, cap 19, stih 13) ; ci mai vârtos voiu zice cd
sunt drAce§ti, cd numai diavolul nu pohte§te binele omului,
pentrucA este vrAjma§ §i mincinos dinceput, dupd cum zice
Hristos : sA nu ne trufim intru inimile noastre, veri pentru
ce bine am face, cd ne vom pierde plata ostenelei. i in scurt,
sA ne ferim de toate lucrurile cele rele §i necuviioase, carele
ne vatAmd la suflet, §i se bucurd vrAjma§ul nostru, diavolul,
de ele ; ci numai sA pohtim pururea sA facem fapte bune §i
plAcute lui Dumnezeu, pentrucA rAmân fAr de moarte, §i vom
luA platd la -ceriuri pentru ele SA alergAm la sfintele bese-
rici, de nu in toate zilele pentru multe neputinte §i nevoi ale
noastre ce ne vin totdeauna din valurile lumii, mAcar Dumi-
nicile §i sArbdtorile ; cAci cd pentru aceasta s'au rânduit
aceste sfinte zile: una, pentru ca sA ne odihnim §i noi §i do-
bitoacele noastre, de trude §i ostenele ce facem peste toatá
sAptAmAna; a doua, pentruca sA multdmim §i sA dam laudi
lui Dumnezeu pentru multele §i nespusele facerile. de bine ce
au ardtat cdtrA noi §i ne aratA totdeauna, §i ne fine §i ne
chivernise§te ca un milostiv ; a treia si auzim cantArile §i sluj-
bele celea ce sA fac pentru folosul cel sufletesc ; cA precum
nu poate trAi trupul omului far de hranA simtitoare, a§A nici
sufletul nu poate trdi fArd de hrana cea duhovniceascA, care
este cuvântul lui Dumnezeu, dupa cum zice Hristos la Evan-
ghelie : gnu numai cu paine va träì omul, ci cu tot cuvântul
carele iese din gura lui Dumnezeu» (Mad, cap 4, stih. 4).
Iar nu sA mergem pe la hore, §i pe la jocuri, §i pe la cAr-
ciume, dupre cum ne este obiceiul, cd in loc de a ne folosi,
www.digibuc.ro
 68 ANT1M 1VIREANU

ne pagubim §i suflete§te §i trupe§te. lar de ne trebuie sa ne

adunAm pre la hore ca sa privim, mai buna flora decat aceasta
a besericii §i mai frumoasa priveala §i mai cuvioasa adunare
nu socotesc, nici cunosc a fi alta decat aceasta, ca afarA din
multimea oamenilor ce s'au adunat, vedem cu ochii no§tri
pre domnul nostru lisus Hristos, ca un impArat vecinic, §i
pre cinstita Maica-sa, pre sfintii ingeri, pre apostoli, pre mu-
cenici §i pre top sfintii; iar cu urechile auzim faptele §i lu-
crurile cele minunate ce au facut pre pAmânt §i ne bucuram
§i ,suflete§te §i trupe§te, ca nu pagubim nimic, ci mai vartos
ca§tigAm sfintenie §i mila dela Dumnezeu I Si cand ie§im dela
beserica, sa nu ie§irn de§arti, ci sA facem cum face ariciul,
cA dupa ce merge la vie, intai sa saturA el de struguri, §i
apoi scuturA vita de cad broboanele jos §i sa távale§te pre
dansele de se infig (broboanele) in ghimpii lui §i duce §i
puilor ; a§à sA ducem §i noi fie§tecine pre la casele noastre
copiilor §i celor ce_ n'au mers la biseria din cuvintele ce am
auzit din Sfanta Evanghelie §i dintr'alte carti, ca sa-i hranim
§i pre dan§ii cu hrana cea sufleteasca ; §i dupd aceea sa ne
pzim mintea §i cugetele cele viclene, §i trupurile noastre sA
le ferim de toate spurcaciunile. SA avem dragoste cátra toti,
sA facem milostenie la saraci, sA iubim pre cei streini, sa
cAutam pre cei bolnavi, §i pre cei din inchisori sa-i cercetam,
sa facem bine vrAjma§ilor no§tri, dupA cum ne Inv* Hristos,
sA avem rabdare la nevoi §i la scarbe, sA ne supunem celor
mai mari, domnilor §i stapanilor no§tri, sa ne cucerim cu
cuviinta duhovnicilor no§tri, §i preotilor, §i calugarilor, cd a§a
place lui Dumnezeu. Si acestea toate pazindu-le §i facandu-le,
sa avem nAdejde buna §i far de indoialA catra Dumnezeu, ca
aici intru aceasta vieata vom petrece vieata buna i far de
intristare, iar in cea viitoare ne va invrednicì §i ne va pune
in numArul celor drepti, ca sA ne bucuram in veci nesfar§iti
intru acea fericire, lAudand §i binecuvantand numele TatAlui
§i al Fiiului §i al Duhului slant, a caruia este marirea §i ti-
nerea in veci, amin.

www.digibuc.ro
 X.

CUVANT DE INVATATURA LA
PREOBRAJENIA 1) DOMNULUI
NOSTRU IISUS HRISTOS

Luat-au liens pre Petru # pre roan

gi pre lawn &aide lui, gi i-au suit
pre (Mufti inteun mute inalt deosebt
gi s'au schimbat inaintea lor, # a
strdlueit fata lui ea soarele, tar hat-
nele lut sd Mount albe ea lumina.
De vreme ce soarele cest simlitoriu, când rAsare §i a inalla
de pre pAmânt, sa face pricinA §i mijlocitor a multor bu-
naafi, cA intinzAnduli razele lumineazA pAmântuI §i marea,
gonete §1 risipe§te toatA ceaLa §i negura, incAlze§te §i hrA-
ne§te toate neamurile dobitoacelor, §i in scurt sA\ zic, toate le
insuflete§te §i le inviazA, §i pre toate impreuná lè bucurA §i
le vesele§te ; dar cu cAt mai vârtos soarele cel de gAnd al
dreptAtii, Fiiul §i Cuvântul lui Dumnezeu (TatAl), Domnul
nostru lisus Hristos, (pentru carele zice prorocul Malahia la
4 capete : gva rAsári vouA celora ce vA temeti de numele meu
soarele dreptAtii»), carele s'au suit §i au rAsArit astAzi in mun-
tele Tavorului, intinzAnd razele §i strAlucirile mAririi dum-
nezeirii lui, n'ar fi dat vie* mortilor ca lui Moisi ? N'ar fi
luminat pre vii, ca pre Hie ? N'ar fi gonit prepusul §i cugetul
cel protivnic din mintea Apostolilor, n'ar fi inrAdAcinat i n'ar
n) schimbarea la fata.

www.digibuc.ro
 10 ANTIM IVIIIEANI.I

fi crescut mai multd credintä In inima for ? Nu le-ar fi dat

sd-1 cunoascd mai luminat, cum cd este Mesia cel adevdrat
Hristos ? Si cum cä de voia lui merge spre inoarte, ne-având
vind de moarte, §i sd cunoascä cum cd numai pre dânsul sä
cuvine sä-1 iubeascd, iar celelalte toate sd le aibd ca ni§te
gunoaie. Drept aceea pohtesc pre inteleptia voastrd sd-mi dap
putinicä ascultare cu dragoste, ca sit intelegeti de este cu cale
§i de sd cuvine sd avem §i noi dragoste cdtre Hristos ca
apostolii.
SCHIMBAREA LA FATA
Vedern la al doi ea cap al prea
Inteleptului Sirah cd Inv* pre cela
A MANTUITORULUI.
ceva vrea sd slujeascd lui Dumnezeu,
ce se cuvine sä primeascd, zicând : «fiiule, de vei vrea sä te
apropii a sluji domnului Dumnezeu, gäte§te sufletul tdu spre
ispitd.» Pentru aceea dar trebue§te cela ce sluje§te lui Dumnezeu
sd a§tepte 4spitele §i rdsboiul vicleanului diavolul, iar sd nu sd
desnAddjdueascd, ci mai vârtos atuncea sä a51epte mai mult aju-
toriu §i mai multd putere dela Dumnezeu (numai, sd stea cu
credintä adevdratd, cu nädejde build, §i sä fie dreptatea, §i sd
urmeze bundtätile §i faptele cele !nine), cd nu-I va läsA Dum-
nezeu sd sä ispiteascd preste putinta lui, ci fdr de zdbavd ii
va incetà scArba §i ispita o va goni dela dânsul, precum o
vedem aceasta luminat, cd s'au fäcut la multi in multe locuri :
cd Intâi lui Avraam i-au poruncit Dumnezeu sd sd suie In
munte §i insu§i cu mdinile lui sd junghie §i sd järtfueascd
pre unul nascut fiiul sdu, pre Isaac : oare n'au fost grea
aceastä cerire ce au pohtit Dumnezeu dela dânsul ? Oare n'au
fost mare §i nesuferitd durerea de inimd aceasta ? lard vd-
zându-i Dumnezeu credit* §i cum cd nu s'au lenevit, nici
au zAbovit a o face aceasta, Indatd i-au ridicat intristarea si
scarba prin mijlocul ingerului, zicându-i : cAvraame I Avraame !
nu pune mâna ta pre copil». Si norodul cel jidovesc cat necaz
petreceA in Eghipet, fiind robiti in mAinile lui Faraon, iar
pentru ca sä-i' mântueascd Dumnezeu din scat-be, cAtd putere
nebiruitä cu cele 10 rane prin mijlocul lui Moisi au arätat ?
A§ijderea §i dreptul §i mult pätima§ul lov, ca Inteo clip. de

www.digibuc.ro
 PRED1t1 71

ceas, au pierdut nu nurnai mulfimea dobitoacelor, casele, fe-

ciorii, fetele §i toatä avufia ce aveA, ci §i trupul lui s'a um-
plut de bube §i de viermi, §i zAceA intr'un gunoiu ; iar pentru
cAci au räbdat ispitele cu mare vitejie de inimA, fArA de zA-
bavA i-au dat Dumnezeu indoit celea ce au pierdut.
InsA cu aceste vorbe ce am zis, socoteala noastrA nu este alta,
MIA numai ca sA arAtAm taina de astAzi a schimbärii felii lui
Hiistos, cu carea au dat mare ajutor apostolilor la nevoia
necredinfei ce era sA cazA: cA vAzândr:apostolii pre Hristos
inteatAta lips5. §i sArAcie, cAt nici capul nu aveA unde sA §i-1
plece, §i inteatAta smerenie §i Inteatâtea hule ce-i face& Ji-
dovii, sA turburA in cugetul lor, ca ni§te oameni pro§ti ce erA ;
§i pentru aceia au inceput a nu-1 crede, socotind cum cA nu
va fi acesta Mesia cel adevArat ;- §i mai vârtos cA. preste pu-
fine zile era sA moarA cu moarte necinstitä. Drept aceea ce
alt ar fi trebuit la aceastA nevoie a necredinfii, fall numai
ajutoriu dela Fiiul lui Dumnezeu, dela Hristos, carele cu
adevArat le-au dat mare putere §i mare ajutor, cA i-au suit
intr'un nitrate §i s'au schimbat inaintea lor, arAtându-le lu-
mina dumnezeirii lui pre cât erà cu puling sa vazA ochii
ornene§ti, luminând §i mArind firea cea omeneascA (cu care)
erà ImbrAcat, care luminA s'au värsat §i pre hainele lui, ca
sa dea qu aceasta apostolilor o IndrAznealA §i un ajutor
mare, §i sA-i adevereze §i sA-i incredinfeze cum cA acest sArac
§i smerit la vedere, carele era hulit pentru multa a lui sme-
renie, mAcar cA preste pufine zile sA va da legat In mAinile
Jidovilor sA sa huleascA, sA sA batjocoreascA, sA sA scuipe, sA
sA batA cu palma peste obraz, sA sA munceascA, sA sA rA-
neascA, §i la cea de apoi sA sA §i rAstigneascA, ca un fAcAtor
de rele ; iar sA nu socoteascA cA este nurnai orn singur, ci
este §i Dumnezeu, §i orn desAvar§it, §i adevArat ; §i pentru
aceasta s'au schimbat inaintea lor.
La 3 lucruri trebuià mare ajutor apostolilor, ca sA scape
de nevoia §i de ispita cea mare a necredinfei : Intai sä cu-
veniA sA creazii cum cA Hristos este adeväratul Mesia ; a
doua, vAzAndu-1 pre cruce mort, le trebuià ajutor sA nu-§i

www.digibuc.ro
 12 ANTIM WIREANU

piarzd credinfa, nici sd socoteascd curn cd acest nu este

Dumnezeu ; a treia, sä le dea pricind OA iubeascd cu dra-
goste fierbinte. Deci, la aceste die trele sä vede astäzi
cum cd au dat Hristos, cu schimbarea felii lui, mare ajutoriu
apostolilor, pentru ca sd-1 cunoasd cd el este Mesia cel
adevdrat ; pentru aceea le aduce trei marturi vrednici de
crezut : pre Moisi, pre Ilie, §i pre Tatdl lui cel ceresc. Si iatd,
zice evanghelistul, sA ardtA lor Moisi §i Die grAind cu
dansul de ie§irea lui care vrea sd sd plineascd in Ierusalim,
§i Tatäl cu glas il märturise§te din nor : g§i iatd glas din nor
zicAnd : acesta este Fiiul meu cel iubit, Intru carele bine am
vrut, pre acesta ascultafi». 5i pentru ca sd le ajute aposto-
lilor sd nu iasd din credinfä, vAzAndu-1 pre cruce, zice mpi
Inainte cd vorbe§te cu Moisi §i cu Ilie pentru moartea cea
dupl. cruce carea vrea sd ia, pentru ca sd-i facA, dupd cum
am zis, sd-1 iubeascd cu dragoste fierbinte ; §i pentru aceea au
descoperit pufintel slava dumnezeirii lui, cu carea au mdrit firea
cea omeneascd §1 va sd märeascd pi-e sfinfii lui la a doua venire.
ci sd ardtd lor Moisi §i Ilie grAind cu dAnsulo.

DE CE S'A ARATAT MANTUI-

Minunatd vorbd §i aleasA
sofie ') are astAzi Hristos cu
TORUL CU MOISE $ 1 CU ILIE ?
adevArat; §i i sd cuvenid sd
aibA sofii ca acestea, pentrucd Hristos este Mesia, Moisi este
fAcAtor de lege, Hie este proroc mare. Hristos este mAntui-
toriul lumii, Moisi este mAntuitoriul Jidovilor, Me va sA fie
mAntuitoriul celor drepti, mai inainte putin de judecatd.
Hristos este dAtätor de lege, Moisi este InvdfAtor de lege §i Die
râvnitor de lege. Vedefi dar ce sofii alese are §i cum ca sd
aseamänd in oarecare chip : Moisi a murit, Ilie n'a murit, §i
oare ce poate fi aceasta de s'au insofit Hristos cu un drept
din cei morli §i cu un drept din cei vii ? Pentru cdci la ju-
decata cea viitoare vor sd sd judece viii cu morfii, §i vor sd
sA veseleascd la impArdlia ceriului cdfi vii vor fi drepfi §i
alp morli vor fi drepfi. 5i de vreme ce taina aceasta de
0 toviirige.

www.digibuc.ro
 PRED1C1. '13

astAzi a schimbdrii lui Hristos inchipue§te 5i este ca un

aravon aceei mdriri ai ImpArAtiei ceriului, pentru aceasta au
adus la mijloc unul din cei morti, pre Moisi, 5i unul din
cei vii, pre Ilie. i cum cd vor sd vie la ImpArAtia ceriului
impreund viii §i mortii, ne-o adevereazd fericitul Pavel, la 15
capete cAtre Corinteni, zicand : toti nu vor adormi, iar tofi
ne vom schimbA, adicd nu vom murl tali, iar toti ne vom
schimbA de trupul acest stricAcios 5i ne vom face nestri-
cAcio§i».
«$i sd. aratd lor Moisi 5i Hie».
Oare pentru ce? Pentru 4 lucruri : una, pentru ca sd scoatd
dela norod aceA socoteald mincinoasd ce aveà asupra lui
Hristos : cd unii ii zicea 6 este Ilie, altii ii zicea cd este
leremia, sau unul ain proroci ; a doua, pentru ca sd cunoascd
Jidovii cum cd Hristos nu este impotriva legii lui Moisi, 5i
pentru aceasta std cu dragoste de vorbe§te singur, fdcAtoriul
legii, cu Moisi, 5i cu ravnitorul legii, cu hie ; a treia, pentru
ca sd sd arate cum cd este domn 5i stdpanitor al viefii §i
al mortii, 5i stApane§te pre cei vii 5i pre cei morti, §i and ii
chiamd vin, precum adevereazd Poeticul la un tropar de as-
tdzi dela a opta pesnd, zicand : «ca celuia ce stdpane§ti ceriul
5i IrnpArdte§ti pdmantul 5i domne§ti cele de desupt, au stdtut
inaintea ta, Hristoase de pre pdmant apostolii, iar ca dela
ceriu Testiveanul Me 5i Moisi din cei morti»; a patra sd vazd
apostolii In ce chip au cinstit pre ace§ti 2 proroci, pre Moisi,
cdci avei mare bland*, §i pre Hie, cAci aved mire ravnd
spre credintd, pentru ca sd sd asemene 5i ei lor, sd fie blanzi
5i ravnitori acolo- unde vor vedea cd este In nevoie credinta
§i Inchind.ciunea lui Dumnezeu. i pentru aceste 4 pricini ce
am zis, au adus la mijloc pre Moisi 5i pre Hie ; iar mai vartos
sd zic cd i-au adus pentru ca sd mArturiseascd apostolilor
cum cd este Mesia, mdcar cd n'ar fi trebuit aceastä mdrturie
sd o aducem la mijloc, fiind mdrturia TatAlui din ceriu mai
vrednicd decat a prorocilor : g5i iatd glas din nor zicand :
aceasta este Fiiul meu cel iubit, intru carele bine am vrut,
pre acesta ascultafi». 0 1 ce mArturie credincioasd 5i adevd-

www.digibuc.ro
 74 ANTIM 1VIREANU

rata este aceasta! o ! ce bunatate §i fericire au ca0igat acei

ce au ascultat pre cel marturisit §i au urmat lui, dupa po-
runca Parintelui celui ceresc! Ca adevarat, de s'au pedepsit
inteaceasta lume putin, dupd cum zice prea inteleptul Solo-
mon, iara cu mari bunatati fericiri s'au daruit : «caci
i

Dumnezeu i-au ispitit pre dan01 §i 1.-au aflat lui vred-

nici, ca aurul in ulcea, i-au lamurit pre ei i ca o jertfa de
ardere intreaga i-au priimit pre eh. Putin au ostenit adevarat,
iar mare plata au luat ; in scurta vreme au fost in scarbe,
iar in vreme nesfar0ta sa vor bucura ; ca nu-s vrednice pa-
timile vremii de acum catre marirea cea viitoare, dupa cum
zice fericitul Pavel.
CE INSEMNEAZA ASCUL-
«Si iata glas din nor zicand :
acesta este Fiiul rneu cel iubit,
T ATI PE MANTUITORUL ?
intru carele bine am vrut, pre
acesta ascultati».
Oare acest cuvant, ce zice Tatal : «pre acesta ascultati»,
numai apostolilor sa fie zis sa-1 asculte au §i noua? Mie
mi sa pare sa-1 fie zis i noua sa-1 ascultam, de vreme ce
ne tinem cre0ini §i ucenici lui Hristos. Acuma dar trebuie
sä intelegem intai lucrarea acestui cuvant : «ascultati», ce va sa
zica, apoi celelalte le vom intelege preA. lesne. Aceasta : as-
cultati, aici nu sà intelege singur cuvantul cel gol ce iese din
gura omului sä-I ascultam cu urechile, caci acela nu sa nu-
me§te ascultare, ci auzire, ci sa intelege sfar0tul faptului,
adica ca cum am zice unei slugi : du-te de fa iata ce, §i el
auzind cuvantul, sa supune ascultarii §i merge de face. AO
§i Dumnezeu Tatal ne zice noua: «pre acesta ascultati», adica
ce ne va porunci Hristos sa facem, sa ne supunem ascultärii
§i sa savar0m lucrul dupa pohta lui pentru binele nostru.

ASCULT AM N 0 I
SA vedem dar acum de finem ponmca
lui Dumnezeu 0 de ascultam pre Hristos
PE MANTU1TORUL ?
la cele ce ne invata. Eu socotesc sa fim
departe de acea ascultare, cat e cerul de pamant, pentru
caci Hristos zice la loan in 14 capete: «cela ce are porun-

www.digibuc.ro
 PREDICI 75

cile mele §i le pAze§te pre ele, qcela este cela ce mA iube§te*.

Acum darA, de vom zice cA iubim pe Hristos, sA vedem
care poruna tinem.
Hristos zice : «scArbe yeti aye& in lume» ; noi nu pohtim
sA avem nici o scArbA; iar de§i avem vreo scArbA, o avem
pentru cAci nu ni sh impline§te pohta, iar nu pentru dra-
gostea lui.
Hristos zice : «pacea mea o dau voub ; iar noi nu deit
Dumnezeu sa avem pace intru noi, ci ne turburAm pururea
pentru fie§tece, ca valurile mArii, cAnd le sufld vAntul.
Hristos zice «nu judecarAti, ca si nu O. judecatip iar
deaputerea fi nu este nici zi, nici ceas, sA nu judecAm de
rAu, nu numai pre cei ce-i §tim, ci §i pre cei ce nu-i §tim.
Hristos zice : «precum pohtiti voi sA vA facA vou5 oamenii,
faceti §i voi lor» ; noi pohtim sA ne cinsteascA toti, sA ne
dea toti plocoane §i daruri, sA ne laude, sA ne fericeascá, sA
ne grAeasa de bine, sA ne facA toti dupa pohta noastrA, sA
nu ne stea nimeni inpotrivA, nici sit ne zicä nimica, de am
face orice rAu ; iarA noi pohtim sit osAndim pre top, sA nu
däm nimArui nimica, sA nu facem nimArui nici un bine, nici
sA sA foloseascA nimenea de noi i pre toti ii hulim, pre top
ii graim de rAu, pre toti ii parim, pre toti li luAm in rAs §i
in batjocurA ; tuturora le zicem cA sunt nebuni §i fArA nici
o socotealA ; numai pre noi in§ine, voiu cutezA a zice, ne
facem mai Intelepti §i decAt Dumnezeu §i nu ne aducem
aminte cA injelepciunea lumii ace§tia este nebunie inaintea
lui Dumnezeu.
Hristos zice : «poruncA nouA vA dau vouä, ca sA MAP
until pre altulo ; iar noi ne urim §i ne cAutAm ponci§ unul
altuia, ca child ne-ar fi ucis pArintii, saw ne-am fi fAcut alt
rAu cevA.
Hristos zice : «cA cine sA va ru§ini de mine §i de cuvintele
mele inteaceastA rudA 1) preA. curvarA §i pAcAtoasA, §i Fiiul
omenesc sA va ru§inA de el, cand va veni intru slava TatAlui

1) neam.

www.digibuc.ro
 76 ANTIM IVIREANU

sAu cu ingerii cei sfinfi (cu sfinfii sdi ingeri)» ; iar noi nid
de dânsul ne ru§iram, nid cuvintèle lui le finem in searnA
ca o nimica, nici cele ce ne Invafá spre folosul §i mântuirea
sufletelor noastre le päzirn ; ci afläm pricini §i zicem cd nu
putem sA le facem acestea ce ne Inv* Hristos, cd nu ne (IA
indemânä, cAci avem case grele §i vremea nu ne sluja§te, cd
suntem supu§i supt jugul pdgAnului, §i avem nevoi multe §i
supärdri de toate pärfile. Dar 6elea ce pohtim noi, cum le putem
face toate deplin, fAr de nici o zAticnealä? Pre Dumnezeu
nu voim sd-I ascultdm la cele ce ne invafd sA facem pentru
binele §i folosul nostru cel sufletesc, ci ne par invätäturile lui
grele §i rele, §i pentru aceea nu-1 cinstim, ca când ne-ar fi
vräjma§ de moarte ; iar pre oamenii cei ce nu sd tern de Durn-
nezeu, nici sd ru§ineazd de fefele omene§ti, li ascultdm la cele
ce ne invald sA le facem spre pierzarea sufletelor nogstre §i
spre necinstea noastrA, §i spre a ne cleveti tofi §1 a ne Wes-
ternA pentru nedreptäfile ce facem ; §i priirnim InvdfAturile
lor cu dragoste §i le facem cu mare pohtl, §i ne bucurdm
de ele, ca de o mare avufie, §i-i läudäm cdtrd tofi ca pre
ni§te prieteni §i läcdtori de bine, §i.i cinstim, pentru cAci ne
rdpun sufletele cu invdfdturile lor, mai vArtos decât pre Dum-
nezeu, carele pohte§te pre toll oamenû sA sd mântueascä.
Hristos. zice : gclupd aceasta vor cunoa§te tofi cd-mi suntefi
ucenici, de yeti axeà dragoste intre voi» ; iar noi ne pizmuirn,
ne zavistuim, ne pohtim rdul unul altuia §i mijlocim in tot
chipul sA ne pdgubim unul pre altul, nu numai de avere, ci
mai vârtos de cinste ; §i facem cu aceasta päcat impotriva
duhului sfant. Dar Dumnezeu de-ar fi fäcut lumea numai
pentru un orn, ce ar fi trebuit sA mai facA §i pre Eva, §i
apoi sA-i blagosloveascA §i sA le zicA : ecre§tefi §i vA inmul-
fifi §i umplefi pdmântul §i domnifi (stäpânifi) pre dânsul ?»
lar de§I este cinevA sd arate dragoste cdtrd altul, este min-
cinos §i videan, cd o face au de vreo fried, au de vreo
ru§ine, au pentru vreun cA§tig rdu. Hristos zice : «clap ale
Chesarului Chesarului, §i ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu ;
iar noi nici mai marilor no§tri, atâta celor biserice§ti, cAt §i

www.digibuc.ro
 PREDICI 77

celor mirenegi, nu le dAm cazuta cinste, nid lui Dumnezeu ;

nici ne supunem lor cu dreptate, ci cu viclenie §i cu Mutate ;
§i in loc de a-i iubi §i a ne cuceri lor, noi ii grAim de räu
§i-i ponosluim. Dail sd vedem ce zice Dumnezeu pentru
dân§ii la cartea lefirii,1) la 22 de capete ? «Pre dumnezeii tdi
sä nu-i grde§ti de rdu §i pre boiarul norodului tdu O. nu-I
vorbe§ti de rau». Talcuitorii Sfintei Scripturi infeleg sä. fie
dumnezeii : arhiereli, pdstorii §i dascAlii bisericii. Boiarul no-
rodului Infeleg a fi: impdrafil, domnii §i judecdtorii.
Acuma dar asupra a cdrora pornim limba noastrd cea bles-
tematd §i-i grdim de rAu, al cdrora chiste ridicAm, al cdrora
nume ocArim ? Pe semne al arhiereilor, al domnilor §i al stä-
phnilor nostri, pentru cari ne porunce§te Dumnezeu a nu-i
grdim de rdu ; iar noi WA de nici o socotealä punem gura
noastrd, dupd cum zice David, la ceriu, cu atâta semefie §i
obräznicie, neaducându-ne aminte nici de cum de osândd. Si
pentru cdci este cugetul nostru viclean, §i inaintea lui Dum-
nezeu, §i inaintea oamenilor, pentru aceea petrecem o vieafd
blestematA §i turburatä, o vieafä plind de fried §i de uriciune,
Mind de nevoie §i de necazuri. 5i iatA dard cd ne vddesc lucru-
rile §i faptele, cd nici ascultdm pre Hristos, nici il iubim ; cd de
1-am iubi, am face poruncile lui, ci umbldm de capetele noastre,
facând fie.§tecarele ce ni sA pare §i ce ne place, neaducându-ne
aminte nici de moarte, nici de judecatA. 5i de nu ne vom in-
dreptà, cu adevdrat vom sA gre§im rAu §i vom sA mergem
rdului (la Mu, iar nu la bine). Drept aceea, iubifii mei, trebuie
sä faccm mintea noastrd muntele Tavorului, ca sd. vie lumina
cea adevAratd, sd o vedem cu ochii cei de gând ai sufletului,
sd ne ardtdm §i noi cu osârdie in dragostea lui Hristos ca
apckstolii, sd ne asemändm lui Moisi §i lui Hie, ravnitori §i
nelerievo§i in poruncile lui ; pentru ca sd. ne putem sui §i
nd impreund cu Hristos in mintea cea oblAduitoare a su-
kletului ; sd vedem cu gândul slava aceea §i norul cel lumi-
nat §i A. auzim glasul cel pdrintesc : acesta este fiiul meu

1) Din Biblie.

www.digibuc.ro
 78 ANTIM IVIREANU

cel iubit i proci,i) §i la cea dupä urmä sa ne invrednicim sa

impärätim impreuna cu el.
AO., stápane liristoase, te rugam noi ticalo§ii §i nevrednicii
robii tai, cari ne-ai rascumparat cu prea scump sangele tau
din mainile vrajmaplui celui viclean, O. te milostive§ti pentru
multimea indurärilor tale, sa luminezi ochii sufletelor noastre
cei intunecati, cu lumina cuno§tintii tale §i sä aprinzi in inimile
nbastre cele impietrite vapaia dragostii tale, §i &A ne invred-
nice§ti cu darul tau sa te ascultäm §i sa facem cu pohtä ate
ne porunce§ti, §i sa te iubim din tot sufletul, aici inteaceastä
vie* ticaloasä §i plina de scarbe, iar in cea viitoare sa ne
invrednice§ti maririi §i luminii slavei dumnezeirii tale, ca
deapururea sa. te märim, impreuna cu cel Ma de inceput
pärintele tau, §i cu prea sfântul §i bunul, §i de vieata *Mee-
pätorul tau duh, in veci nesfär§iti, amin.

1) §i celelalte.

www.digibuc.ro
 xl.

CUVANT DE INVATATURA LA SFINIII

SI INTOCMAI CU APOSTOLII IMPARATI
CONSTANTIN SI ELENA

Cu alavd tri cu ciwite 1-ai

incauunat pre dânsul.

Cei ce sl cunosc pre sine avuti, aceea pot sä dea daruri

vrednice unui impArat-, cei ce sá eunosc pre line invAtati,
aceia pot sa-i fad i cAzuta lauda ; iar eu, cunoscându-mA
pre mine foarte sArac de fapte bune si slab de invätäturä,
n'am sA duc alt dar mai vrednic, nici alta laudä cuvioasä,
de Dumnezeu incununatului marelui impArat i intocmai cu
apostolii Constandin, fArA numai cap plecat i cugetul meu
cel cucernic.
Drept aceea intru cinstea lui am a zice inaintea dragostii
voastre putine cuvinte, nu cu obrAznicie, ci cu multa cucerie,
nu vorbe ritoricesti i alcätuite, ci cu cuvinte smerite si pros-
tatice, nu dui:a cum sä cuvine, ci dupa putintä. Ci vä poh-
tesc sA ascultati cu dragoste.
IMPARATUL CONSTANTIN Cu cucerie iscodesc sA afle tAl-
CEL MARE COMPARAT CU
cuitorii (apärätorii) Sfintei Scripturi
la Faptele Apostolilor, oare dintre
APOSTOLUL PAVEL.
atAtea daruri mari, cu care din
dumnezeescul dar s'au imbogAtit fericitul Pavel, care dar sA fie

www.digibuc.ro
 80 ANTIM 1VIREANU

cel mai mare si mai ales, cu carde in ate 4 párti ale lumii
s'au aratat minunat §i vestit ? $i zic unii : cum di sa fie in-
vätätura cea cereasca cu care au avut toate limbile 2), au
desradacinat din toate lucrurile paganatatea si au intins d,ela
Räsarit pima la Apus numele lui Hristos si credinta ; altii zic
cum sa fie descoperirile ce au luat, ca, fiind Inca in trup,
s'au rapit Liana la al treilea cer, au vazut frumusetile cele
ceresti, au auzit cuvinte nespuse, carele nu este slobod omului
a le grAl ; altii iar zic : cum cd sa fie fost minunile cele far-cle
asemanare ce faced, cu carele au luminat credinta, de vreme
ce nu numai cu glasul vindeca §i cu cuvântul faced semne,
ci i cu umbra §i cu hainile faced minuni ; iar apoi cu toti
sa unesc la vorba, si zic : cum ca nici un dar mai mult nu
1-au ?Tiara pre Pavel ca çhemarea lui. $i adevarat au statut
prea minunat, de vrerne ce, pentru intoarcerea 8) lui Pavel,
nici invatatura apostolilor au lucrat, nici puterea minunelor,
ci lucrul acesta I-au sal/di-sit insusi cuvântul lui Dumnezeu
si au facut fiiul lui Dumnezeu rrumai pentru Pavel aceea ce
au facut pentru tot neamul omenesc ; §i de s'au pogorit acolo
din sdnul Tatalui pentru toti oamenii, aici iara insu§i pentru
Pavel au läsat cerul si s'au pogorit trupeste cu toata dum-
nezeeasca lui slavd, pentru ca sa-1 intoarca.
$i de vreme ce aced chemare face pre Pavel atata de mi-
nunat, cat nici apostol, nici mucenic nu este intocma mad-
rilor lui ; dar pentru vredniciile de Dumnezeu incununatului
meu Constandin ce voiu puted zice, carde asemenea ca Pavel
au luat intoarcerea 4) lui, asernenea si chemarea ; din teriu f tr.
chemat Pavel, din ceriu s'a chemat si Constandin, dupä cum
il cânta beserica : «chemarea nu dela oameni luând 8)». Pavel
cu glas de lumina, precum spune Luca la Faptele Aposto-
lilor : «vazui, zice, pre cale incunjurându-ma lumina», §i Con-
standin cq slove alcatuite de stele §i cu glas purtator de lu-
1) a stapAnit.
2) popoarele.
8), 4) la creginism.
5) in original, §i in grece§te.

www.digibuc.ro
 PREDICI 81

minA, precum mArturise§te istoria : «intru aceasta birue§te».

Acolo Pavel inteamiazAzi, aici Constandin inteamiazAzi ; acolo
Pavel, de Iisus ce s'au rästignit ; aid Constandin, prin crucea
lui lisus. Si de vreme ce acolo miixturise§te cel cu limba §i
cu inima de aur loan, cum O.' nu este limbA iscusitA spre a
spune mAririle lui Pavel ; dar eu cA n'am nici limba aceluia
cu vorba de aur, nici bogAtia graiului lui, ce voiu puteA sA
aduc spre lauda lui Constandin, carele la chemare au luat
darul lui Pavel?
Drept aceea cunoscAndu-mi neputinta ne§tiintii mele, imf
cautA 1) §i fAr de voie a lAsâ intr'o parte toate celelalte mari
vrednicif §i lucruri minunate ce au fAcut In toate pArtile
lumif acest minunat §i sfAnt impArat §i voiu zice putine
cuvinte numäl pentru tin lucru ; ci ascultati sA auziti.

DE CE CONSTANTIN CEL
Oare pentru ce SfAntului Con-
standin i s'au dat acest titulu§,
MARE E NUMIT DE DUM-
de-1 nume§te sfAnta beseridi numai
NEZEU INCUNUNAT"? pre dAnsul cu aceste 3 numiri: de
Dumnezeu incununat, mare impArat §i intocmai cu apostolii ?
Si zicem intAi : cum cA este de Dutnnezeu incununat, in ce
chip ? Una, pentrucA pre ceilalti impärati ii aleg oamenii de-i
fac imparati §i-i incununeazA cu cununA de aur §i cu pietre
scumpe ; iar pre marele Constandin, pentru hunAtatea §i cu-
rAtirea inimii sale, insu§i Dumnezeu 1-au ales din limbi 2), ca
pre Pavel din Jidovi, §i 1-au chemat cu glas ceresC la vred-
nicia ImpArAtiei §i 1-au incanunat cu cununa darului celui de
sus, cu arma buneivoiri, dupA cum zice David ; §i alta, cA
peste noapte i s'au arAtat in vis Domnul Hristos, zicAndu-i :
acel semn, ce ti-am arAtat astAzi pre ceriu, este arma aceea
cu care am mAntuit din mainile diavolului tot neamul orne-
nesc, acela sA-1 aibi §i tu, ca un steag ridicat sA meargh
inaintea ta la toate rAsboaiele, §i cu darul aceluia vei birui
pre toti vrAjma§ii norodului ce ti-am incredinfat sA-1 pa§ti
1) trebuie.
2) oameni.
Antizq ivireanu.Precli*

www.digibuc.ro
 82 ANTIM 1VIREANU

§i vei fi pururea biruitoriu §i izbAnditoriu. A doua, de vreme

ce Imp Arafia este un dar desavAr§it carele sa pogoara de
sus dela parintele luminilor asupra celo'r alesi §i ImbunAta-,
tali, pentru vrednicia lui ii dde Dumnezeu de sa Mai im-
parat, Int Ai al crestinilor ca sA indrepteze pre cei rAzvrtitifi,
sil pazeasca turma lui Hristos de lupii cei pAnditori, §i cu
prastia duhului sfânt sA-i goneasca §i beserica lui Dumnezeu,
ce era. cAlcata §i gemeA, de sub tirani sA o ridice §i sA o vese-
leascA ; cad cununa cea impArAteascA are desparfealA de mitra
cea arhiereascA, §i ImpAratul carele sA nevoe§te pentru bi-
nele §i folosul norodulut atAta la cele trupesti §1 trecatoare,
cat §i la cele sufletesti §i duhovnicesti, mAcar cA nu are ace&
vrednicie (arhiereascA\ iarA plata ii este dela Dumnezeu, in-
tocmai cu episcopii, cu cafii ar fi mai râvnitor, §i sA face si
el diadoh apostolilor, cafii stint imparafi §i preofi ai bese-
riciei, de vreme ce dimpreunA lucreazA cu Dumnezeu pentru
mântuirea lumif. Drept aceea pre dreptate zice marele Con-
standin sfinfilor OHO dela soborul cel dintAiu : «voi in bese-
ricA, iar eu afara de besericA sunt pus de Dumnezeu episcop».
Pentru aceea dar sA nu socoteascA impArafii §i stApAni-
torii pAmAntului cum cA i-au pus Dumnezeu sA §azA pre
scaun frumos, numai spre vederea inaintea ochilor omene§ti,
impodobifi cu ve§minte scumpe, cu cununa in cap §i cu
schiptrul cel de aur in mânä, cA numai singura dreptatea
este de-i face cinstifi la norod. Pentru aceea zicea §i infe-
leptul Isiod cum cA imparafii pentru douA lucruri s'au rAn-
duit de oameni sA fie stapAnitori : unul, pentru ca sA le
facA dreptate ; §i alta, ca sA ridice strâmbAtafile dela mijloc ;
pentru aceea prorocul David, ca din gura norodului, zicea :
«Dumnezeule, judecata dA-o impAratului §i dreptatta fiiului
imparatului» ; cAd cAnd intr'o politie 1) strAluce§te dreptatea,
sunt cei supu§i pururea norocifi ; cA zica un filozof : «anul
cel bun nu-1 face atAta inulfumirea rodurilor, cat il face drep-
tatea stapAnitoriului» ; §i altul iar fu intrebat ; care cuvant

1) cetate, stg,

www.digibuc.ro
 PREDIC1 83

este mai bun, pentru ca O. traeascd omul mai bine §i mul-

Omit? Au rdspuns : gacela numai carele pdze§te dreptatea
intocmai la top.»
DE CE CONSTANTIN E Al doilea nume din titulu§ este
pentru ce sd nume§te sfantul Con-
NUMIT MARE IMPARAT"?
standin mare impärat? i zicem :
pentru cad este de Dumnezeu incununat, urmeazd drept aceea
si fie §i mare; §i cum sd nu fie mare unul ca acela, pre
carele Dumnezeu 1-au incununat? lar nu zic prin aceasta di
este mare, ci numai precum scrie Evsevie cd. lumea I-au
numit pre sfantul Constandin mare impärat nu atata pentru
biruinfele cele mari ce au fäcut la rdsboaie, cat pentru marile
faced de bine ce au fäcut supu§ilor lui, §i incd§i adaoge de
7ice : cum cd nici cu un jnijloc nu se bucura, cand vedea
pre vreunul trist inaintea lui ; hrana §i imbracamintele nu le
avea sáracii dela alfii, WA numai dela el ; nenumarafi era
multimea sáracilor carii alerga la el sd le ajute, §i nici unul
nu sd intorcea de§ert de dorita mângaiere ; iar nici pentru
aceasta ii vom zice cá. este mare, cd mä uit la prorocia ce
zice David pentru Hristos la psalm 70, zicand : e§i sd. vor
inchina lui tbfi impäralii pämantului, toate limbile 1) vor sluji
lui» ; §i socotesc cd. aceastá prorocie numai pre vremea ma-
relui Constantin s'au implinit, in ce chip? Lui i s'au supus
tog imparafii pätnantului, §i pentru cad era el capul tuturor
impärafilor, §i inchinandu-sä el lui Christos, prin mijlocul lui
tofi s'au inchinat, §i cu pilda lui au luat frumusetea crediniii.
i pentru aceasta s'au numit mare, pentru cdci tuturor celor
mai mari ai pámantului el era singur fiitor. i voiu zice cd.
este mare, §i pentru cad au stätut pentru beserica lui Dum-
nezetr §i s'au ardtat impärat credincios. Pentru plata cre§ti-
nátáfii side, au supus Dumnezeu supt picioarele lui toatä
lumea, atata cat §i Qlela India au venit soli cu daruri mari,
de i s'au inchinai lui, pentru ca sd-1 cunoasca pre el cd este
impärat, de vretne ce ve§tea arrnelor lui §i multa lui cre§ti-

1? poparele,

www.digibuc.ro
 A§
84 ANTIM IVIREANU

nAtate il mArturisià preste tot pdmAntul domn §i stApAn a

toatei, lumi.

DE CE CONSTANTIN E NU MIT
l treilea nume de titulu
este pentru ce sd nume§te
I NTOC MA I CU APOSTOLII" ?
SfAntul Constandin Intocmai
cu apostolii ? CA el sd incunjure cetdti, ora§e §i sate, ca apos-
tolii,. n'au incunjurat, nici au umblat sd propovedueascd nu-
mele lui Hristos, §i credinta ca dAn§ii sa osteneascd cu cAld-
torie pre jus, sd asude sd flAmAnzeascd §1 sd inseto§eze ca
ei. N'au fAcut sd sd. inchizA ca Petru In temnitd cu lantul de
gal, sd sd batA cu toiage ca Pavel, sd sA spAnzure de copac
ca Andreiur§i sA sd pedepseascd cu de toate feliurile de munci
§i de cazne, §i la cea de apoi sa-i taie capul ca celorlalti
apostoli ; nicAiri nu sA vede. Dar apoi cum §i pentru ce sd
fie intocmai cu apostolii ? Pentru cdci acelea ce au fAcut
apostoli cu osteneald lor §i cu propoveduirea, el le-au fAcut
insu§i cu a sa pildd ; cAci puterea imparatilor §i a domnilor
este sd prefacd §i sd intoarcd vointa norodului dupd. cum
vor vrea ei ; §i aceasta nu o pot face cu alt mijloc, fArd
numai cand vor face inai ei aceea ce pohtesc sA sA facd de
altii, precum au fAcut Tumcuin impAratul Kitaiului, cd puin-
du-§i Mai el mAna pre coarnele plugului, s'au Indemnat tali
supu§ii lui de s'au apucat de lucrul pAmAntului. A§ijderea §i
marele Alexandru, cAnd ocolise ostrovul Tirului, pentru cdci
au luat el intai pre umerilc sale un brat de lemne, s'au in-
demnat toatä oastea lui de au luit pietre §i lemne cu mAi-
nile lor, de au umplut garla §i au fAcut treatoare §i au mers
de au. luat. AO. §i marele Constandin, cu a sa pilda §i cu a
sa cre§tindtate, au fAcut pre toti supu§ii lui cre§tini, §i aceea
ce n'au putut sd. o isprAveascá desdvfir§it toti apostolii cu
propoveduirea, fie§tecarele unde i s'au fost dat soarta, el
singur au isprAvit, cu porunci ce au dat In toatd lumea, §i
au intins pAmAntul §i lumea. Drept aceea cu dreptate este
sd sd numeascd intocmai cu apostolii, cdci au plinit §i slujba
§i numirea apostolilor,

www.digibuc.ro
 MEDICI 85

Acuma dark de vreme ce pentru snierenia, pentru marile

faceri de bine §i pentru cre§tinAtatea lui cea desAvar§it, au
ca§tigat acest titulu§, de sä nume§te de Dumnezeu incu-
nunat, mare Impärat §i intocmai cu apostolii, cine sA va indoi
cu firea cum cA nu are §i mare IndrAznealä cAtre Dumnezeu ?
Drept aceea darA mä rog §i eu, macar cA sunt §i nevrednic,
sA mijloceascA cu cAlduroasele lui rugAciuni pre mult milosti-
vul §i indurAtorul Dumnezeu, ca sA te pAzeascA pre MAria Ta 1),
incununat cu slavA. §i cu cinste, intreg §i sAnAtos, in multi
ani cu multA feridre, amin.

1) Constantin Brancoveanu, in tata caruia s'a rostit predica.

www.digibuc.ro
 XII.

CUVANT DE INVATATURA
LA DUMINICA FLORIILOR

Pohta cea mare §i dragostea cea curatd, sau mai vartos

sa zic datoria cea pdrinteascd, ce am catra infelepfia voasträ,
rnA indeamnA pururea ca sA nu lenevesc a va cerceta, dupa
putinfd, cu invdfaturile cele suflete§ti ; cd dupd aceasta md
voiu cunoa§te cu adevarat ca. vd sunt parinte sufletesc §i
pdstoriu, cartd voiu pohti cinstea, folosul §i spdsenia sufle-
telor voastre ; §i d-voastra iard§i dui:a aceasta va yeti ardta,
cum sunteli adevarafi fii suflete§ti §i turma aleasa §i sfantd,
and vefi priimi cu dragoste cele ce vd inväf, §i dupd putinfd
fie§te carele dintru voi le va finea §i le va face.
Drept aceea, iubifii mei ascultátori, cap v'afi adunat la
aceastä cuvioasd §i sufleteascd adunare, mAcar cd este astazi
Duminica ce sd nume§te de ob§te a Floriilor, iar n'am a zice
pent-ru &Lisa nimic: una pentrucd fiind praznicul domnesc,
.§i trebuind la dansa multd materie §i multd vorbd ca sd
tlescoperim ceva§i cat de pufin intru cinstea §i lauda ei,
ne§tiinfa ne contene§te; §i alta pentru cad §tiu, cd inteaceasta
silptämand sile§te fie§tecarele dintru voi sa sd grijeasca
pentru ca sa. sd. invredniceascâ sd sa. cuminece, unii la Joi
mari, §i allii Sambatá sau Duminecd, in ziva de Pa§te. Drept
aceea, pentru acel lucru avem datorie mai vartos §i trebuie
sA zicem cela ce ne va lumina Domnul Hristos, dela carele

www.digibuc.ro
 PREDICI 87

cerem §i ajutoriu ; ci Ara pohtesc sa ascultafi cu dragoste §i

celea ce voiu sa zic, §i socotesc a de nu vefi lui vreun folos
din zisele mele, lara paguba §tiu bine ca nu yeti aveA.
Din cele 7 taine ce fine sfânta §i dumnezeeasca beserica a
Rásaritului, este cea dintAl la rânduialA §i mai mare decAt
toate sfântul botez, §i fara dânsul nu poate nimenea sa intre
intru impardfia ceriului, ca a§A. zice Domnul Hristos la loan in
13 capete : «de nu O. va na§te ne§tine 1) din apa §i din duh, nu
va puta sa intre Intru imparAfia lui Durnnezeu» ; care hotez
face pre orn feridt, sfânt, desavar§it §i fiiu lui Dumnezeu dupa
dar. lard eu indräznesc §i zic cum ca este taina pocainfei
intocmai cu sfântul botez in cinste §i in lucrare ; §i socotesc
CA nu voiu gre§i de aceasta, pentruce ? Pentru cAci acele 4
daruri, ce cla sfântul botez omului, pacatul le stria §i le in-
fink §i din fericit sa face ticalos, din sfânt pacatos, din sa-
vâr§it sa face netrebnic §i de nimica, §i din fiiul lui Dum-
nezeu sa face fiiu diavolului, ca a§à zice loan in 13 capete :
«cela ce face prtcatul dela diavolul este, ca dinceput diavolul
pacatue§te.» i cum cd taina pocAinfei cu sfântul botez este
intocmai in cinste §i lucrare, o putem adeveri cu multe do-
vede, dintru carele vom zice 1, 2. La al optulea cap al Fa-
cerii zice Dumnezeu catra Noe : «nu voiu mai adaoge de
acum a blestemA pâmântul pentru faptele oamenilor, pentruca
zace -cugetul omului spre cele rele din tinerefele lui ; deci nu
voiu mai aclaogv omori tot trupul viu, dupa cum am facut»,
ardtând cu aceasta multa a lui indelunga rabdare. Pentru
aceea potopul acela, dupa cum zic dascalii besericii, in-
seamna sfântul botez ; ca precum apa potopului au spalat
tot pacatul §i toata far de legea de pre fafa pamântului, cu
ace& inecaciune ce au facut de s'au contenit tot trupul viu ;
a§à §i sfântul botez au spalat §i au §ters tot pacatul cel stra-
mo§esc §i al voinfii dela neamul omenesc. lar apoi §tiind
Dumnezeu ca nu sa va pdrasi diavolul pentru rAutatea lui
cea multa, nici va conteni de A zavistui §i a vicleni pre ti-

1) clnevà,

www.digibuc.ro
 88 ANTIM IVIREANU

cAlosul orn si a-1 Indemnä cu o mie de mijloace, ca sA strict

haina sfântului botez si sA o smoleascA cu smoala pAca-
tului ; pentru aceea ca un pArinte al milelor si al indurArilor,
au dat omului aceastä mare vindecare a pocAintei, ca prin
mijlocul ei sA vie iarA la cinstea cea dintAi si din fiiul neas-
cultArii §i al pierzArii sA sä facA iarAsi fiiul lui Dumnezeu,
si din mort sA sA facA viu ; si din pierdut, aflat; cA asä zice
la Luca in 15 capete : gfiiul meu acesta era mort si au in-
viat, si pierdut erà si s'au aflat». Zice Dumnezeu la Isaia la
capul cel dintâiu : «spAlati-vä si vA curAtiti, scoateti viclesu-
gurile din sufletele voastre inainted ochilor mei si veniti sA
ne IntrebAm, zice Domnul, si de iror fi pAcatele voastre ca
mohorAciunea, ca zApada le voiu albi ; iar de vor fi ca ru-
§ala, ca lâna le voiu face albe.»
Luati sama, rogu-vA, cu minte intreagA
APA POCAINTEI.
§i intelegeti aceste cuvinte ce zice Dum-
nezeu prin Isaia, cA apeea ce zice : «spAlati-vA si vA curAtiti»
nu cA zice doarä sA ne spälärri cu apa aceastA proastA ce bern
si ne slujim cu dânsa, care nu are alt, fArd numai a spAIA
pieile trupului ; ci zice sA ne spälärri si sA ne curAtim pAcatele
cu apa sfintei pocAinte si cu lacrAmi. i iaräsi zice : cscoateti
viclesugurile din sufletele voastre inaintea ochilor mei» ; adicA
zice sA ne ispoveduim nu cu buzele, ci cu inima §1 cu, gând ca
Elaac, ca sA nu mai pAcAtuim, cA Dumnezeu fiind tot ochiu, le
vede toate si le cunoa§te §i nu sA uitA la marturisirea buzelor,
carele sunt scule spre slujba trupului, ci sA ilia la adâncul
inimii ; cA el este cela ce ispiteste inimile si rArunchii, dupa
dim zice David la al 7-lea psalm : pA de nu ne vom cAl dela
inimA, zice, §i de nu ne vom intoarce cAtrA dânsul, esabia
sa o va luci, si arcul lui l-au Incordat §i l-au OW pre el, si
intr'insul au &it vasele mortii, si sAgetile sale celor arzätori
le-au lucrat» ; cA pocAinta atuncea este pocAintA, când merge
nestine de bunAvoia lui, far de nici un fel de pricinä sA sA
isporedueascA la duhovnicul lui cu umilintä, cu infrângere de
infra., cu lacrimi fierbinti si cu end desAvarsit, ca sA sA

www.digibuc.ro
 ItED1d1 g9

párheasca de pAcate ; dci acestea sunt terveiul ei ; §i atunci

este cuvântul acela ce zice : «veniti sä ne intrebänp, adicA
atunci vom avei indrAznealA sA mergem inaintea lui §i sA ne
deschidem gura §i sA ne spunem jalba ce avem de vrAjma§ul
nostru, sA-i spunem stricAciunea ce ne face ; §i el sa. MO-
due§te a ru§alile cele mai mari ce ar aveA pAcatele noastre,
carele sunt ale sAngelui, adicA uciderile, el le va alb1 §i le va
curAti ca insu§i pre sine, cA zapada este §i oaia este orne-
nirea lui ; precum hainele lui le-au arAtat albe ca zapada in
muntele Tavorului, dupa cum zice la Marco in 9 capete.
Drept aceasta ce altA mai mare bunAtate sau mai multA iertA-
dune decât aceasta pohtiti ? SA facA pre cei ispoveduiti albi §i
curati ca trupul lui, «carele fAr de lege n'au fäcut, nici vicle§ug
nu s'au aflat in gura lui». latA dard cA taina pocaintii cu sfântul
botez, dupa cum am zis, este intocrnai in cinste §i in lucrare,
cA Brecum acela spalA pAcatul cel strAmo§esc §i face pre orn fe-
ricit, sfânt desAvar§it §i fiiu lui Dumnezeu dui:4 dar, a§à. §i
sfânta pocAintA face pre orn, din mort viu, din pierdut aflat,
din necinstit cinstit §i sfânt, §i din fiiul neascultArii §i al pier-
zArii fiiul lui Dumnezeu. and au poruncit Dumnezeu lui Noe
sA faca corabia, spun istoricii cum sd o fie fAcut intfo sutA
de ani, le propoveduiir dreptul Noe cum cA va sA faca Dum-
nezeu potop §i va sA inece tot pArnântul, §i tot trupul viu
va sA-1 omoare ; iar oamenii nicidecum nu-1 credea, ci-1 lurl
in ras §i In batjocura, zicându-i : a nu §tie nici ce grAe§te,
nid ce face. A§ijderea §i când au inceput a plouâ, ar fi putut
Durnnezeu nurnai intr'o zi O. facA potopul, dar n'au vrut,
ci au plouat 40 de zile §i 40 de nopti, arAtand §i cu aceasta
multa a lui indelunga rAbdare, dând vreme oamenilor sA sa
cAeascA, §i nici cu Aceasta nu §i-au venit in fire. Iar apoi vA-
zAnd oamenii cA sA inmulte§te apa, §i de ce mergeA, sA urnflà
in sus, au inceput a sA sui pre case, pre movile, pre munti
§i pre copaci, darA nu era cu putintA sA sA foloseascA nimica,
cA corabia o inchisese Dumnezeu pre din afarA §i luase cheile ;
§i pentru cAci nu mai erà nici o nAdejde de mântuire, s'au
-conterit tot trupul, dela, om panA la dobitoc.

www.digibuc.ro
 90 ANTIM IV1REANU

SPOVEDANIA IN VREMEA
PqA §i noud cre0inilor, nu o
LUI BRANCOVEANU.
sutd de ani, ci 1710 de ani ni-au
propoveduit prin mijlocul lui Noe
celui adevdrat, Iisus Hristos, carele ne-au mântuit cu co-
rabia trupului sail de potopul pdcatului celui strAmo§esc cum
cd va sd facd potopul cel cumplit §i amar, potopul cel plin
de scArbd §i de intristare, potopul cel groaznic §i infrico§at
al judecAtii. i de nu ne vom veni in fire, ca sd ne pd-
rdsim de- rAutAtile noastre §i sd ne aim, ne vom inecà in veci
nesfAr0ti in noianul focului celui nestins ; 0 aceastá veste ni sd
dà pururea prin gura besericii, prin propoveduirea Evangheliei 0
prin invatatura dascAlilor; dard nicidecum nu ne venim in fire
sd ne cairn 0 O. ne pdräsim de rdutAti, ci de ce 1) vedem mai
vârtos cd sd imulte0e apa potopului pierzdrii noastre, in loc
de a alergA in corabia pocAintii sd. ne mântuim, de aceea 2) ne
lunearn cu firea 0 socotim cd doard nu va fi nimica ; 0
indelungdm vremea, ba astäzi, ba maine, ba poimâne, pând
ne vine ceasul §i pierim cu totul, §i trupe0e §i suflete0e. i
putem cunoa§te aceasta, cum cd este a§A, dupd cuvintele ce
voiu sd zic : De când au intrat sAptAmâna cea dintâi a sfân-
tului post, din câti ne aflArn aici de fatd, oare ispoveduitu-
s'au vreunul, dupd cum sd cuvine ? FAcut-au cu dragoste ca-
nonul ce i-au dat duhovnicul ? PAzitu-s'au pre sine, dupd pu-
tinta, curat 0 nevinovat ? Petrecut-au cre0ine0e, dupd. ran-
duiala 0 porunca bisericii, cu posturi, cu rugAciuni §i cu alte
faceri de bine ? Mi sd pare sa nu fie fAcut nici unul aceasta ;
iar pentru ca sd nu mint, poate cd. vor fi fAcut vreunii din
cei pro0i 3), iar noi cei ce ne tinern mai mari, mai vrednici,
mai intelepti 0 mai cunosatori, am mutat vremea din sdp-
tdmând in sAptdmand., petrecând cu mâncAri de toate feliu-
rile, cu bduturi indestulate §i cu toate pohtele trupului nos-
tru ; iar de suflet n'am purtat grijà nicidecum, ca când am
fi nesimfitori ; 0 tocma acum in s'Aptdmâna aceastA de pre
urrnA ne ispoveduim, ca O. ne postim 3 zile, 0 la Joi mari
sd. ne cuminicArn ; iar ce fel de ispovedanie facem, §tie arm-

9, 2) azi zicem dece... de ce,---8) empli.

www.digibuc.ro
 PREDICI 91

nezeu, cA mi-e ru§ine a o spune : unii skispoveduesc de frica

vreunor intAmplAri, allii pentru un obiceiu, alfil de ru§inea
omeneascA, allii de frica stApanilor ; alfii larA au cAte doi du-
hovnici, unul la tarA §i altul la ora§ : la cel dela tarA, ca la
un om prost, spune pAcatele cele ce socote§te el cA sunt mai
mari, iar la cel dela ora§ spune pAcatele ce socote§te cA sunt
mai mici, negutAtorind §i me§te§ugind taina ispovedaniei. Si
in scurte cuvinte, nici unul din noi nu vom sA ne ispove-
duim de bunA voie pentru evlavie §i cu end desAvAr§it, ca sA
ne pArAsim de pacate, ci numai in vederea oamenilor, pen-
tru pricinele ce am zis, ¡Ana ne vom cuminicA ; apoi iarA ne
intoarcem, sA mA iertati, ca cainele la boritura sa, §i ca scroafa
la avAliturile de imputiciune, dupA cum zice frunta§ul (vAr-
ful) apostolilor Petru in douA capete 1) la a doua carte. Ad in
pripA ne ispoveduim §i ne cuminecAm, §i ad in pripA iarA§i
ne apucAm de pAcatele cele obicinuite ; §i atAta ne bucurAm
de ele, §i ne pare bine chi le facem, ca and am cA§tigA
mare bogAlie §i mare bunAtate, §1 ne lAudAm intr'insele, dupa
cum cum zice David : gsA laudA pAcAtosul intru pohtele su-
fletului sAu, §i cel ce face strAmbAtate bine sA cuvinteazA» .
Si la ace& mincinoasA ispovedanie ce facem, cercAm sA aflAm
duhovnic, orn prost, pentru ca sA sA teamA de noi §i sA-i fie
ru§ine de fefele noastre, §i ce vom zice noi, a§à sA fie, so-
cotind in gAndurile noastre cAt precum in§eläm pre dAnsul,
vom in§e1A §i pre Dumnezeu ; dar Dumnezeu nu sA twig.,
ci ne in§elAm noi 1n§ine spre pieirea noastrA cea sufleteascA.
$i cAnd mergem sA ne ispoveduim, nu spunem duhovnicu-
lui cA mancAm carnea §1 munca fratelui nostru cre§tinului,
§i bem angele §i sudoarea fefii lui, cu lAcomiile §i cu ne-
satul ce avem ; ci spunem cum cA am mAncat la masa dom-
neascA Miercuria §i Vineria pe§te, §i in post raci §i unt de
lemn, §i am bAut vin. Nu spunem cA finem bAlaurul cel cu
6 capete, zavistia, incuibatA in inimile noastre, de ne roade
totdeauna ficatii, ca rugina pre fier §i ca cariul pre lemn, ci

1) la cap. al II-lea,

www.digibuc.ro
 n ANtIM 1VIREANU

zicem a n'am fäcut nimanui nici un räu ; nu spunem strain-

batatile ce facem totdeauna, clevetirile, voile veghiete, MO-
riile, mozaviriite, vanzärile §i parile ce facem unul altuia, ca
sa-I surpäm din cinstea lui ; ci zicem : am face mila, cì nu
ne dä maim, a avem nevoi multe §i däri §i avem casa. grea,
0 copila0 cam gloatä, §i oarneni multi cari sit ocrotesc pre
land noi. Nu spunem a credem minciunile slugilor noastre
mai vartos decat adevärul celui ce sä näpästue0e 1), carele, de
s'ar 0 injura, nu-1 credem, nici li facem dreptate, ci-1 pedep-
sim cu atata cruzime de inimä, cat, de am putek 1-am stinge
i de pre fata pamântului ; ci zicem ca fiind in valurile lumii,
nu putem sä ne cautam de suflet ; 0 cand dam §i cate un
särindar, iar din jafuri, iar din nedreaptä agoniseala. Nu
spunem ca pre care-1 vedem ca jefue0e, 0 prada, §i cazne§te
pre saraci il lauclam §i-i zicem ca este orn intelept, 11 ajunge
mintea la toate 0 este vrednic §i face dreptati ; iar pre care-1
vedem ca. nu sa amested inteacelea, II facem blestemat,
mojic 0 nevrednic, i cum ca nu-1 ajunge mintea sä faca
judecati drepte ; neaducandu-ne aminte de cuvantul ce zice
Isaia la capul 64 : eca pentru necuratenia noastra, dreptatea
noastra inaintea lui Dumnezeu este ca carpa muierii ce are
pre sine (0 suntem necurati)». i pentru ca sa. nu mai lun-
gesc cu vorba: toate rautätile cate facem, avem vreme §i
mijloace ca acelea de le savar§im dupa pohta inimii noastre ;
iar pentru cele suflete0i nu putem afla vreme.
Drept aceea, iubitii mei, rog pentru numele lui lisus
Hristos, carele si-a varsat prea cinstit §i scump sangele ski,
de ne-au räscumparat din robia diavolului, O. ne venim in
fire 0 sa ne luarn seama, ca. acestea ce facem ne duc pre
calea piericiunii ; $i de vreme ce nu ne-au lasat naravul nostru
cel ran sa lucrarn in via Domnului spasenia sufletelor noastre,
din ceasul cel dintai al sfantului post, incailea sa lucrám
acum la ceasul al 11 ; 0 el fiind milostiv, ca un stäpan indu-
rator, ne va da plata deplin, a cäruia slava este in veci, amin.

1) esie näpustit.

www.digibuc.ro
 XIII.

CUVANT DE INVATATURA LA
DUM1NECA LASATULU1 DE BRANZA

N A N AT ORII DE PESTE SI DE Fie§tecare vanátor i§i O -

te§te sculele §i cinii me§ter-
FIARE §I VÀNATORII DE SUFLETE.
§ugului ski : adecd -cel ce
prinde paserl sburdtoare face laturi, curse §i mreji, iar cel ce
vaneazd hiare sälbatici i§i face pu§cd, cursä de fier, gropi §i
allele ca acestea; a§ijderea §i pescariul i§i face undite, car.-
lige, plasa, sac §i c4te-1 invafd me§ter§ugul sdu (iscusia sa),
ca sd dobandeascd §i sd. ca§tige ceeace pohtqte. lar cel ce
vrea sd vaneze oameni, cu ce scule socotiti cd ar putea sd-i
vaneze ? (cd. oamenii Inca sd vaneazd §i sd prind ca §i pe§tii,
dupa cum -zice Hristos la Evanghelie, la al patrujea cap al
lui Matei: «veniti dupa mine §i vit voiu face pre voi pescari
(vat-Wm-0 de oameni»). Nu socotesc cu alt nimic ca sd-i
poatä yank fail numai cu invatatura §i cu cuvantul, aci
pentru om nu este nici undità, nici vreun fel de mreje ca
invatatura cea impletitd de cuvinte, cu carele sd vaneazd. §i
O. une§te cu Dumnezeu, §i sä ferice§te cu dansul in veci.
Aceastä mreajd a invataturii, puindu se din dreapta §i din
stanga, este foarte de folos §i pentru aceste de acurn §i pentru
cele ce vor sd fie. Aceastá unclip a cuvintelor §i cu mdrtu-
ride duhului sfant trage pre om dintru adancul pacatelor, ca

www.digibuc.ro
 94 ANT1M 1V1REANU

pre pe§tele dintru adâncul apei, §i-I scoate la lumina cuno§-

tintei de Dumnezeu.
Deci pentru aceasta, blagoslovitilor cre§tini, cati v'ati adunat
astazi la aceasta cuvioasa §i sufleteasca adunare, am da-
torie, ca un pescar sufletesc ce m'au randuit Dumnezeu ca
pre un nevrednic, sa intind mreaja invataturii §i sa puiu un-
dira cuvantului inaintea dragostei voastre; §i ajutorind 1) iubi-
toriul de oameni Dumnezeu, am nadejde bung. §i far de in-
doiala cum a voiu scoate dintru adancul turburaciunii pa-
catului mult vanat, cáci cunosc vointa inimii voastre cea
buna §i dragostea ce aveli spre 'ascultarea celor de folos.
Cu care vânat voiu putea face masa cinstita §i desfatati lui
Dumnezeu, a nu sa bucura, nid sa vesele§te Dumnezeu cu
alicevi §i mai mult ca and s'ar intoarce cineva din cei pa-
cato§i dintru gre§alele lui la pocáintA, dupä cum zice Sfanta
Evanghelie: «ca mare bucurie sa face in ceriu pentru un pa-
catos ce sa pocae§te» ; §i iara§i prin rostul 2) prorocului zice
Dumnezeu : «ca nu vuesc moartea pacatosului, precum poh-
tesc sa sa Intoarca §i sa fie viu». Pentru aceasta dara va
pohtesc ca sa \TA deschideti urechile inimilor voastre §i sa
ascultafi cuvintele ce voiu sa graesc, pentru ca A va folositi
voi cu ascultarea §i cu zisele ; ca zice Pavel apostolul : «fe-
riciii cei ce graesc in urechile celor ce asculta». i apoi tre-
buie a faceti roada sufleteasca din cele ce veti auzi, pentru
ca sa nu va fie ascultarea §i osteneala in le§ert 7 ca aratan-
du-va a pomii cei Mrá de roadd §i ca vitele cele sterpe,
ce folos veti avea de ascultarea voastra §i de osteneala ce
ati facut?
DATORIILE CRES-
MCA ca au sosit cu ajutoriul lui Dum-
nezeu sa incepem de mfiine calatoria sfân-
TINULUI I N POST.
tului post ; §i pentru cad avem a merge
la rasboaie asupra vrajma§ului sufletelor noastre, trebuie sa
ne gatim ca ni§te osta§i viteji ai lui Hristos, «incingandu-ne
mijloacele noastre cu adevarul, dupa cum zice dumnezeescul
1) clandu-mi ajutor,
2) gura,

www.digibuc.ro
 PREDICI 95

Pavel, §i sa ne Inc AlfAm picioarele cu gAtirea Evangheliei, §i

sA ne imbrAcam cu zaoa dreptAiii, §i sa punem coif ul mân-
tuirii pre capetele noastre, cu care vom putea stinge toate
sagefile celui viclean cele arzatoare §i sabia duhului carele
este graiul lui Dumnezeu, pentrua nu este lupta no3strA
spre singe §i trup, ci cAtre domnii, cAtre puteri, cAtre fiitorii
lumii intunericului veacului acestuia, spre duhurile vicleanu-
luicelui de sub ceriu». Si avem datorie cu iofiì din mic
pinA la mare, barbafi §i muieri, copii §1 fete, batrâni §i ti-
neri, insurati §i neinsurafi, sA facem trei lucruri :
1. Intai sA ne ducem fie§tecine la du-
SA NE SPOVEDIM.
hovnicul sau,_ sA ne mArturisim pacatele
cu multA cucerie §i cu infrangere de inimA, spuind cu in-
drAzuealA §i fArA de nici o temere toate cite am fAcut, sau
cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu cugetul, de voie sau fárá
voie, prin §tiinfa, sau prin ne§tiinf A ; pentrucA spovedania este
una din cele §apte taine ale sfintei beserici ; §i când ne ispo-
veduim, lui Dumnezeu ne ispoveduim, iar nu preotului. larA
de va zice cineva in cugetul sAu, darA dacA ne ispoveduim
lui Dumnezeu, preotul ce mai trebue§te? CA el Inca este orn
pAcAtos ca §i mine ? AdevArat, pAcAtos este ca §i mine, iar
are dar dela Dumnezeu, prin lucrarea duhulul sfânt, §i are
putere dela Domnul Hristos cA ce va lega §i ce va deslega
pre pAmânt, sA fie legat §i deslegat §i in ceriu, dupa cum
zice la capul cel dintAiu al lui loan : garora yeti lAsA paca-
tele, lAsate vor fi ; §1 carora yeti finek finute vor fi». Si nu
numai mirenii sA cade sA sA. ispovedueasca, ci mai vârtos
§i noi ce§ti beserice§ti, adicA diaconii, preofii, cAlugArii, ar-
hiereii ; cad noi Inca suntem pAcato§i §i grelifi inaintea lui
Dumnezeu mai cu mult decit cei pro§ti; §i ce gre§ale facem,
mai mult prin §tiinfA le facem; §i de nu ne vom pod], vom
sa avem mai multA osindA, decât cei ce gre§esc prin ne§tiinfA,
dupa cum zice Sfânta Evanghelie. la 12 capete ale LucAi :
«ca cel ce cunoa§te mult, mult sA va pedepsi; §i celui ce i
s'au dat mult1 mutt i 5A. va §i cere». i aceastA taina a ispo.

www.digibuc.ro
 96 ANTIM IVIREANU

vedaniei n'au fAcuf-o Dumnezeu cu acest mijloc pentru alta,

MrA numai pentru cAd a§A cum au fAcut ne§tine pAcatul 'cu
om §i s'au desvelit ru§inea la curvA §i s'au imbrAti§at cu
diavolul §i s'au spurcat trupul, a§à iarA trebuie sA meargi
la orn, adicA la duhovnic, sA.-§i descopere toate pacatele lui
pentru cAd cu omul au fäcut pAcatul §i iarA cu omul trebuie
SA-1 strice §i sal piarzA, precum a fäcut §i Hristos cu noi ;
«cA pentru omul, adicA pentru Adam, am ie§it din raiu, §i
pentru omul iarA, adicA pentru Hristos, am intrat in raiu».
CA mAcar de n'ai mArturisi tu lui Dumnezeu pacatele, el le
§tie ; «cAci inaintea lui sunt scrise cele nelucrate de noi». Au
doarA nu §tià Dumnezeu unde este Adam, când s'a ascuns
de fata lui pentru gre§ala ce a fAcut? ci-1 intrebA: «Adame,
unde e§ti?», -4:1Andu-i pricina ca doarA s'ar cAi §i ar zice :
«Doamne ! gre§it-am §i am cAlcat porunca ta §i m'am des-
golit de darul tAu ; §i fiindu-mi ru§ine sA stau de fata, m'am
ascuns». (DarA unde vei sti te asci.mzi, ticAloase, dinaintea lui
Dumnezeu ? CA de te vei sui in ceriu, el acolo este lAcuitoriu;
de te vei pogori in iad, este de fata ;. de te vei duce la mar-
ginea märii, II ajunge mâna). Ci el a§A l-au ajuns mintea §i
a rAspuns intr'acel fel, iar nu i-a folosit nimic, cAci nu s'a
cAit. Au de uciderea lui Avel nu §tià Dumnezeu? §i intrebA
pe Cain zicându-i : unde este frafele tau Avel ? Si nici el n'a
vrut sA zicA cA a gre§it, ci ca un blestemat a zis; «dar au
päzitor sunt eu fratelui meu ?» §i a§à a luat blestem. Si cand
era Hristos pre pAmânt, ziceA cAtre apostoli ; «cine mA va
mArturisi inaintea oamenilor, mArturisi-I voiu §i eu pre dânsul
inaintea TatAlui meu ; iar cine sä va lepAdA de mine inaintea
oamenilor, mA voiu lepAdA §i eu de dânsul inaintea TatAlui
meu». latA dar cA cu aceste cuvinte sA cunoa§te chiar cA
pohte§te Dumnezeu nu numai pre dânsul sA-1 mArturisim
inaintea oamenilor, ci §i pre noi \sA ne mArturisim cum cA
suntem gre§iti lui Dumnezeu, pentru ca sA ne iarte pAcatele.
Si cAnd ne ispoveduim, sA nu ne ru§inAm de duhovnicul
nostru §i sA ascundem cevA§i pAcatele noastre, mAcar cât de
putin, cA nu ne vom folosi nimic i cA vedem in sfintele cArti

www.digibuc.ro
 PREDICI 97

(in Sfanta ScripturA) ch multi nesptiinduli pAcatele toate la

dithovnic, s'a osAndit in munca iadului. Si pentru ca sA nu
cAdem §i noi in osandA, trebuie sA spunem toate deplin,
pentru ca sA luAm §i iertAciune desAvAr§it. Si apoi, dacA ne
vom ispovedui, ce canon ne va da duhovritcul, sA-1 priimim
cu multA dragoste §i sa-1 facem deplin ; a prectlin un om,
cand este dator cuivA cu niscaivA bani, pâttA nu-i va plAti, nu
sA line mântuit, a§A §i cela ce are canon dela duhovnicul
sAu §i nu-1 face, nu sA va puteA mântui de pAcate. Si dea-
ceea sA ne ferim veri cu ce mijloc am put d de pAcate.
A doua, trebue§te sA postim, pentru cA postul
SA POSTIM.
acesta este:zecluiala anului, §i I-a arAtat singur
Hristos, cA 011Pa sa Inca a postit 40 de zile §i 40 de not:4i,
precum sA vede la Luca in 4 capete. Care post trebuie sA-I
facern cu rugAciuni, cA precum nu sunt dulci bucatele far de
sare, a§A nici postul fAr de rugâciune. Zice sfântul Vasile la
cartea lui cea dintái, la al doilea cuvânt ce vorove§te1) pentru2)
post : cum cA sunt la fie§te besericA ingeri, de scriu pre cei
ce postesc ; ci sA cAutAm §i noi sA nu ne pAgubim de scrierea
ingerului pentru putinticA dulceatA a mâncArii. kijderea Sfântul
Grigorie zice la a doua carte la inceperea postului : cum cA
postul este pace de ob§te a sufletului §i al trupului traiu
(vieatä. fAr de turburare, petrecere cu bunA tocmire, vie* ce
vesele§te pre Dutnnezeu §i intristeazA pre vrAjma§u1). CA precum
sunt pAzitori celor ce postesc sfiintii ingeri §i-i feresc de toate
primejdiile, a§A sunt §i celor ce- nu postesc pAzitori dracii §i-i
indeamnA la multe pAcate. Deci pentru aceasta trebuie sA ne
postim, ca sA nu ave'm pArta§ie cu diavolul : cA nu s'au fAcut
nimeni invAtat sau infelept din cei ce s'au rAsfAlat in mân-
cAri ;nici din cei ce au alergat la veselii, s'au fAcut ucenici
bunAtAtilor ; nici iubitoriul de rasfAtAciuni, sfânt ; nici cel ce
viefue§te trupe§te, pArta§ impArAtiel ceriului. Pentru aceasta
dar tot omul credincios §i iubitoriu de Dumnezeu, cu bu-
1) vorbe§te.
2) despre.
Antim Ivireann.Predici. 7

www.digibuc.ro
 08 ANTIM IVIREANU

curie §i cu veselie sd vie la zilele cele de post, pentrucd

nici unul din cei tri§ti nu este viteaz la inceputul stradaniei,
Nu te face trist ca copiii ce-i due la §coald, nu rap§ti im-
potriva zilelbr celor curate, nu cercA . sfAr§itul sAptamAnii cu
sfAr§itul iernii cu venirea verii, nu pohti SArnbdta pentru
befii, ca Jidovii, nu numärà zilele postului, precum a§teaptd
argatul cel rdu plata simbriei, nu te Intristä cdci nu furnegd
cuhnia ta, sau bucdtariul cdci n'au stdtut lane foc. MA. ru-
§inez a spune de posomorirea celor mAncdcio§i, in ce chip
sd tAnguesc in zilele cele de post, cased adese, sd culcd
put-in §i iar sd scoald, dorm In sild §i silesc sd treacd zilele
§i sd nu le priceapd, sd ingreueazd asupra soarelui, ..cdci zd-
bove§te a inoptà, numesc zilele postului mai mari cleat cele-
lalte ; sd fac cum cd au durere de stomah §i amefeli de cap,
§i stricAciune obiceiului, carele nu sunt semne ale postului,
ci ale nesgului; cu nepohtd sd duc la masd, rAp§tesc asupra
verzelor, injurd legumile, zicAnd [cd] In zadar s'au adus in lume ;
sd fac §i cunoscAtori de firi, iubitori de mAncdri, beau apd
fdr de rdsuflare, ca cAnd ar fi luat dela doftori vreo bduturd,
mAngaindu-§i pohta lor, unii cu brae, alfii cu bere, altil cu
§erbet, altii cu liverji, altii cu mied. Nu amestecA postul cu
me§ter§ugitele tale pohte, cd nu vei rdmAneA nepedepsit ; nu
aduce mijloc 1) boale mincinoase, nu zice minciuni asupra pos-
tului, cum a este Mcdtoriu de boale, pentru cdci este Mcdtoriu
de sändtate ; numai pentru obiceiul tAu cel rdu sd socote§te
postul la tine vrajma§, dard nu este fire§te greu ; obicinue§te-te
pre tine cu postul, §i cu vrerne ti sd va face fie u§or, §i va
lAcul intru tine ; iar de vei aved sofii 2) mAncdrile §i bduturile,
nu vei aye& dragoste niciodatd spre post, ci mai vArtos sd
va ardtA la tine §i greu §i neobicinuit, cdci vie* cea posti-
toare este asemänare vigii cei nestricate ce va sd fie. Ci sä
fugim de iubirea de mâncdri cat vom puteA, pentru cd nu
este cu putinid nici de cum un om sd fie §i iubitoriu de mAn-

1) iretext.
2) tovarhe.

www.digibuc.ro
 PREDIC1 99

ari i iubitoriu de Dumnezeu ; §i and ne postim, trebuie sä

nu postim numai de bucate, ci mai vArtos sA ne postim de

rele, cAci ne vátämäm suflete§te, adia de hule, de injurd-
turi, de zavistii, de mânii, de urgii, de clevete, de pârile ce
aveti obiceiu de yd. pâriti unul pre altul, ca sä. vA sArAciti,
care lucru il face numai singur diavolul, a el este vräjma§
neamului omenesc ; i cine are obiceiul de pârAVe pre fratele
sAu cre§tin, pentru ca sä-1 pAgubeascd §i sA-1 särAceasa, sä
sa lase de acel lucru, cä toate päcatele ate va face, dupd
ce sd va ispovedul §i-§i va face canonul ce-i va da duhov-
nicul, i sä va iertà, iar acel pAcat al !Aril nu i sd va iertà.
nici cu 11I1 mijloc, a este mai mare deal uciderea. Si iatA,
cA vA poruncesc §i voud, preotilor, cine ar veni la voi sA sd
ispovedueasa i va aye& acel pdcat al pdrii, de sä. va apucd
acel om inaintea voastrd cu chezd§e bunk cum cd nu va
mai part pre nimeni in vieata lui, voi sä-i faceti iertAciune,
dandu-i §i canon, apoi sa sd i cuminece ; iar de nu va vrea
sA sA pAräseascA, sd-1 lipsiti nu numai dela sfânta taind, ci
§i dela beseria, penfru cAd stä impotriva lui Dumnezeu §i
sd aseamAnd cu diavolul.

SA FACEM
Al treilea lucru, trebue§te sd facem milos -
MILOSTENII.
tenie. Ci acuma la acest cuvânt puteti sd gân-
difi intru inimile voastre i sA ziceti : dar noi
suntem sAraci i nevoia§i, §i cum vom puta sd facem mi-
lostenie, cä n'avem bani? Milostenia este de multe feliuri,
dupd cum scrie in Sfânta Evanghelie la 25 de capete ale
lui Matei, stih. 35 : qi carele dintr'acelea îfi va da in-
demand, fä, cA aceea este milostenie, adia flAmând am fost
mi-ati dat de am mâncat, am fost inseto§at i mi-ali
dat de bAut, strein am fost §i m'ali primit, gol am fost
m'ati imbrAcat, bolnav am fost i m'ati autat, in temnitA
am lost §i ati venit la mine.» Si afarä dintr'acestea mai sunt
alte feliuri de milostenii, a de vei indemna pre cinevA sA
fad vreun bine, milostenie este ; de vei sfAtui pre cinevâ la
lucrurile cele sufiete§ti, milostenie este ; de vei mângâià inima

www.digibuc.ro
 100 ANTIM IVIREANU

vreunui scArbit cu cuvinte, milostenie este ; §i in scurte cu-

vinte de vei da un pahar de apA rece cuivA in numele lui
Hristos, adevArat sA §tii cA nu-ti vei piarde plata, dupA cum
zice la al nouAlea cap al lui Marco. latA dar cA sA pot face
milosteniile §i fArA bani; ci numai pentru multa noastrA mAndrie,
ce ne inAltAm §i ne:trufim ca cAnd am ajunge tocma la ceriu
§i ca cAnd niciodatA nu vom sA murim, a§A hrAphn §i la-
comim §i suntem porniti cu totul spre rAutAti, cAt nu ne putem
opri; §i nici cuvintele lui Dumnezeu ne domolesc, nid munca
iadului ne intelepte§te.

GREUTATEANDE A Si nu §tiu ce voiu sA mai zic, cA de

grAim vreodatA cAte vreun cuvAnt, ca
INDREPTA PE OAMEN1.
sd folosim pre cinevA, §i mai vArtos
pre in§ine, pentru datoria ce avem;cei mai multi rAp§tesc zi-
cAnd : eacum acesta s'au aflat mai de treabA §i. mai invAtat
decat altii, sA ne puie pre noi la cale ; dela OHO a§A
ne-am pomenit §i ne-am finut §i fAr de aceste invAtAturi,
§i tot acest fel de obiceiu am avut, §i nimenea n'a zis cA
sunt rele, nici au suit sA ne strice obiceiurile.» Ci de aceasta
voiu zice §i eu cA este a§A, precum ziceti voi, cA viermele
ce zace la rAdAcina hreanului, de-i va zice cineva sA iasi
de acolo sA meargA la alte rAdAcini mai bune, §i el zice :
cA mai dulce dealt hreanul nu este, cAci acolo s'a nAscut
§i Intru aceea s'a pomenit ; a§A. §i voi, pomenindu-vA intr'a-
ceste fapte §i lucruri §i nefiind cinevA sA invete cu adevArat
vA par amarl acum vorbele mele, nefiind obicinuiti cu dAn-
sele, iar cAnd am stacu mintea noastrA la socoteala cea ade-
vAratA, dupA cum zice un filozof, sA ne cunoa§tem pre sine,
adia sa ne luAm seama, sA vedem dinceput ce am fost §i
acuma ce suntem §i dupA moarte ce vom O. ne facem ? CA
sfAr§itul a tot cuvAntul, dupA cum zice eclesiastul la al 12
cap : gde' Dumnezeu s'á ne temem §i poruncile lui sA le
pAzim, cAci acesta este tot omul, cA toatA facerea (fAptura)
Dumnezeu o va duce la judecatA intru tot ce e trecut cu
vederea (ori bine, ori rAu).» i a§à pricepAnd cuvintele acestea

www.digibuc.ro
 PREDIC1 101

ce vorovesc 1), §i de sA vor lipi de inimile vQastre, atunci §tiu

bine ca. ati zice cd nu vd invAt nici vA sfAtuesc de rdu, ci
aceastd vind tot o dau sh fie mai mult a preotilor, pentru
cad ei sunt sarea pAmantului, dupd cum zice Hristos : qi
de 8A va imputi sarea, cu ce sA va sail ?», adicA fiind ei
progi §i de carte §i chibzuialA, cu ce vor putea invAta no-
rodul ? CA. intai temeiul cel mai mare, frica lui Dumnezeu, nu
este la dariii, cd de ar fi intelepti, dupd cum zice Solomon :
gincepAtura intelepciunii, frica lui Dumnezeu ;» 5i de nuli
vor veni in fire, ca s'a sA indrepteze spre cele ce au datorie
sA facA, vor sd aibd mare osanda. dela Dumnezeu ; iarA §i voi
Inca aveti datorie sd alergati la duhovnici de ispravd, la cari
ati cunoa§te ca. sunt mai invAtati, ca sd vA indrepteze spre
cele de folos, iar nu la fie§tecare blestemati ; cd unul se
tine doftor, §i nu §tie a vindeca rdnile, ce folos va sd faca
celui rdnit ? AF1 §i cel ce sA tine duhovnic, daca nu gtie carte
§i tainele besericii §i dacd n'are frica lui Dumnezeu, ce folos
va sA facd celui ce merge la dansul sA sA ispovedueascd ?

Acestea toate Cate am gait, avand datorie le-am graft ; iar

Dumnezeu, cel ce intelepte§te pre orbi §i indrepteazd pre cei
sfAramati, sA vA intelepteascd §i. pre voi §i sd vA indrepteze
spre cele de folos, §i sd vd invredniceascA §i pre voi §i pre
noi, ca sä trecem sfantul post cu pace, cu sAndtate, cu iertare
de pdcate, sA ajungem §i la sfanta §i purtittoarea de vie*
inviere a Domnului §i Mantuitoriului nostru lisus Hristos, a
cdruia e slava §i cinstea, in vecii vecilor, amin.

9 vorbesc.

www.digibuc.ro
 XIV.

CUVANT DE INVATATURA $1 DE
UMILINTA IN DUMINICA FLORIILOR

PREDOSLOVIE. 1)
0 ! cat sunt de minunate semnele bu-
curiei ce arata astazi lerusalimul la in-
trarea Domnului Hristos ! Ca pre un biruitor 11 priime§te toata
cetatea, iese intru intampinarea lui norodul í mulfimea, toata
randuiala i sA inchina cu cucerie §i toatä vfirsta il cinste§te
cu laude ; unii aVern hainele lor pre patnant, ca sa treaca,
allii cu frunzele copacilor ii impodobesc calea, alfil merg
inainte cu stalpari §i alfii 11 urma cu ramuri, alfii il slavesc
ca pre un fiiu al lui David : «osana fiiul lui David» §i allii Il
propoveduesc imparatul lui Israil. Blagoslovit e cel ce vine in
numele Domnului, imparatul lui Israil. í pentruca sa fie bu-
curia mai mult minunata, pana i pruncii cei Mr de rautate
cu ramuri in maini §i cu laude striga : «osana celui dintru
inálfime !» Dar oare de unde aatea glasuri veselitoare ? de
unde atatea mariri ? din ce pricina atata bucurie la norod §i
atata cinste Mantuitoriului Hristos ? Ne-o spune, fefii mei,
evanghelistul Joan, la Evanghelia de astazi, zicand : pentru
aceea Il i intampinä pre el norodul, ca auzise ca a facut el
acest semn : invierea cea trupeasca a lui Lazar a dat pricina
norodului sa faca lui Hristos o priiminfa neobicinuita ca aceasta,

Subtitlul lui Ivireanu.

www.digibuc.ro
 PRED161 108

sä alerge intru hildmpinarea lui cu stAlpari, sd-1 máreascd cu

laude : cosana fiiul lui David». Si gândul cel de tainä a
ace§tei invieri Imi dd mie pricind sd fac astäzi inaintea dra-
gostei voastre aceastA vorbd ; insd voiu sä vd arät cui sd in-
chipue§te acest LazAr §i a cdtd mild are trebuinfä, pentru ca
sd invieze, cela ce zace ca Lazar mort de 4 zile In groapd. Ci
ascultafi cu dragoste §i pohtifi sä vä folosifi suflete§te.

CE TREBUIE SA INTELEGEM Nu socotesc sd fie nici unul

PRIN MORTII INVIATI DE IISUS?
din. cei ce au pufinicd §tiinfd
din Sfânta Evanghehe, carele
sd nu poatä infelege färd multe tAlmAcituri cui sd Inchipue§te
acest Lazar, pentru carele pre larg poveste§te Evanghelia lui
loan. Ajungd. sd §tie cum cd pdcatul este moartea sufletului,
pentru ca sd cunoascd indatä cum cd. mort ca acesta, carele
zace Impufit in groapA, altul nu este, färd numai päcdtosul,
carele mdcar cd trde§te, mdcar cd vorbe§te, mdcar cd sä bucurd
§i sd rdsfafd pururea, iar este mort, pentru cdci ii lipse§te
darul cel dumnezeesc, carele-i este vieafa cea adevdratd. Si
dintru aceste pufine cuvinte prea lesne a infeles fie§tecarele
cui sd Inchipue§te Lazar, dar nu §tiu de va infelege a§A prea
lesne §i celea pentru ale lui Lazdr ; cd fiind mijlociri ca acelea,
dau pricind fie§tecdruia sd gAndeascd §i sä sd minuneze, pentru
cdci la acest LazAr mort vedem atâta despre partea lui Hristos,
cdt §i despre partea norodului, oarecari despärfeli, oarecari
semne alese, carele la alfi morfi ce au inviat Hristos nici sd
vdd, nici vreunul din evangheli§ti o poveste§te.
Noi §tim cum cd Hristos, afard din Lazar, a mai inviat §i
pre alfi doi morfi, precum sA vede la Matei In 9 capete §i la
Luca in 7, adicd : pre fata lui lair §1 pre feciorul vdcluvei, pre
ceea la Capernaum §i pre cela la cetatea Nain ; pre aceea de
12 ani §i pre hcesta tândr de vArstd ; pre aceea singurd rids-
cutd §i pre acesta singur ndscut ; pre aceea in casa lätâne-sAu
§i pre acesta la u§a cetälii ; §i cu toate acestea, nici la fata
aceea, nici la acest fecior n'a fdcut norodul vreo ardtare,
nici au ie§it cu stdlpari §i cu ramuri Intru intâmpinarea lui

www.digibuc.ro
 104 ANTIM IVIREANU

Hristos, precum au fAcut astAzi la invierea lui Lazdr, cd §i

cei mici §i cei mari strigd : «bine e cuvântat cel ce vine in
numele Domnului, osana celui dintru indltime». Dar (oare
pentru ce) aceastA despArteald intre cei doi morti §i intre
cest de al treilea? Nu erà minuni §i acelea cloud, precum
a inviat §i pre acest de al treilea ? Dar apoi pentru ce la
invierea lui LazAr atilta bucurie, atâta cinste, atâta mArire, §i
la acei doi morti numai o multumitd proastA cAtre Dumnezeu
§i nu mai multA ?
Pentruca sd pricepem taina acestui cuvânt, sA cuvine sd
socotim pre ace§ti morti nu dupd slova evangheliceVei istorii,
ci dupd duh §i dupd taina gandului evanghelicesc. Dumne-
zee§tii pArinti sd cunosc intr'un gaud §i zic : «cum cd §i ace§ti
doi molt nu sunt inchipuiri numai unuia singur pdcatos, ci
a mai multor pAcAto§i : pentru cd alt pAcAtos sit intelege
fata lui Iair, §i altul feciorul vAdmvii, §i altul Lazdr.
,
CE TRREBUIE SA INTELEGEM
Fata cea moartd a lui Iair,
ce a murit In cask inchipue§te
PRIN INVIEREA FETEI LUI IAIR ?
pre pAcAtosul acela care pd-
cAtue§te cu mintea §i cu vointa, adicd care sA aflA in vointd
ca aceea sd pAcAtueascA, dard pAcatul incd nu l-a isprAvit cu
lucrul, sau pentru cad nu i-a dat vreme Indemând, sau pentru
cAci n'a avut putere sA faca aceea ce pohtià ; inchipue§te §i
aceluia carele au din nesocotintd, au din nepricepere, au din
pornirea tineratilor, sau, precum zice dumnezeescul Theofilact,
din slAbiciunea firii omerre§ti, fiind bAnuit, cade far de veste
in cursele pAcatului, IncA§i inchipue§te §i aceluia ce a gre§it
adevdrat, iar pdcatul lui este, pentru ca sd zic a§à, ascuns in
rasd, nu s'a vddit in lume, nici s'a fAcut cunoscut la oameni.

CE TREBUIE SA INTELEGEM Iar feciorul vAduvei, ca-

PRIN INVIEREA FIULUI VADUVEI?
rele sA aduce in pat afard,
sd inchipue§te pAcAtosului
aceluia carde a sAvAr§it cu lucrul pdcatul §i s'a indulcit pre
sine sau cu lAcomia, sau cu strâmbdtatea, sau cu curvia §i
cu altele asemenea ; sA inchipue§te Ind §i celuia ce a adus

www.digibuc.ro
 PREDICI 105

la pAcatul cel dint:Mu §i al doilea, §i cAlcând o poruncA a lui

Dumnezeu nu s'a temut sA calce §i a doua §i a treia, §i aceasta
nu in taind, ca cel dintâiu, ci de fatd, fArd de ru§ine §i fArA
de fricd, in mijlocul cetAtii §i in vederea tuturor oamenilor,
cu scandeld 1) de ob§te §i cu paguba vecinului sAu.

CE TREBU1E SA 1NTELEGEM
Al treilea mort, carele este
Lazar, ne adevereazd pre cel
PRIN 1NVIEREA LU1 L AZ A R ?
ce fi. imbAtrânit in pdcat ; §i
obicinuit in Mutate, §i nu poartA grije niciodatd pentru man-
tuirea sufletului sAu ; toatá ziva curve§te, prea curve§te, nd-
pdstue§te, apucA, nu sd ru§ineazA de oameni, nu sA teme de
Dumnezeu, nu ascultA invAfAturi, nu priime§te sfaturi, plâng
inaintea lui sdracii §i nu i sA face mild de ei, strigd vAduvele,
pentru cAci nu le face dreptate, §i nimic nu grija§te ; suspind
vecinul, pentru cdd ii fine al sAu §i nu ascultd.
Acest pAcAtos nu numai cd este ingropat in groapa pdca-
tului, fAr de graiu, fAr de duh, fAr de simfire, fAr de nA-
dejdea mântuirii, ci este incA, ca §i Lazdr, legat de mAini §i
de picioare cu InfA§Aturi, adicA strâns tare cu legAturile
pAcatelor lui, dupA cum zice sfantul duh la cele 5 capete
ale pildelor : vfie§tecare sit strânge cu §irurile (legAturile)
pAcatelor sale, fdrA de a puted sA sAvar§eascd vreo bundtate
sau vreun lucru plAcut lui Dumnezeu, are §i fata lui t u giulgiu
legatd, fiind orbit de pdcat ; nu cunoa§te ticdloasa lui intam-
plare, nu vede adâncul intru carele ...sA. aflA, nu socote§te
muncile cele de veci ce-1 a§teaptd ; zace §i deasupra lui
piatra grea, care este puterea obiceiului celui vartos, care
obiceiu apasd §i Ingreuiazd sufletul lui atâta, cdt nu-1 lasa sa
sA scoale din groapa ticdlo§iei, nici lasd sA rdsufle».
Deci precum pentru Lazdr ziced Martha : «Doamne, iatA
pute», a§à mai cu cuviinfd putem sA zicem §i noi cd acest
pAcAtos este adevArat impufit, de vreme ce nu patru zile, ci
sâptAmâni §i luni §i ani vremi sA aflA ingropat in groapa
pdcatului.

1) scandal.

www.digibuc.ro
 106 ANTIM IVIREANU

Acum dard sä vedem drept ce sd. face atâta bucurie la

invierea celorlalti morti? Aceasta este pricina, pentru cd mdcar
cd lnaintea puterii lui Dumnezeu nu este nici un lucru cu
anevoie cu neputintd, iar In socoteala omeneascá mai cu ane-
voie §i mai de minune sd vede invierea unui mort, pre carele
1-a vdzut in groapd de patru zile §i Imputit, precum erà Lazdr,
decât lnvierea unui mort pre care-1 duced sd-1 ingroape, ca
pre feciorul vAduvei, sau altui mort carele numai atuncea in
grab a murit ca fata lui lair. Pentruca sd cunoascd pdatosul
carele §'a cheltuit toatd. vieata In pacat §i a irnbdtrânit In rdu-
tAti §i s'a instrdinat de tot din darul lui Dumnezeu §i s'a fAcut
slugd pAcatelor §i rob diavolului, cât este de cu anevoie In-
toarcerea lui §i cum cd din groapa obiceiului celui räu nu este
cu putintd niciodatd sA iasä, farä numai cu mare ostenealä,
cu neasemAnatä pocdintä, §i cu o mild a lui Dumnezeu mai
aleasá. Si de vä prepuneti la aceasta, socotiti, rogu-vd, aceea ce
a fäcut Hristos, când a inviat pre cei trei morti §i yeti Inte-
lege adevärul.
La mortul cel dinthi carele era fata lui lair ,. zice evanghe-
listul Matei : «când a mers Hristos sd o invieze, n'a zis
nid un cuvânt, numai a apucat-o de mând i s'a sculat fata».
La al doilea mort, la feciorul vdduvel, zise evanghelistul
Luca : «cum cd s'a atins de cosciug §i numai atâta zice : «voi-
nice (tândrule), tie zic scoalä, §i §ezù mortul». Iar la al treilea,
Lazar, ce n'a zis §i ce n'a fäcut dulcele lisus sd-1 invieze ?
Cititi la loan in 11 capete §i vedeti intAi zice : «genii' (se
mAhni) cu duhul §i sä turburd pre sine» ; a doua, din ochii
lui cei dumnezee§ti a curs lacrdmi : «§i IdcrAmA lisus» ; a
treia, a ridicat ochii in sus §i s'a rugat pentru dânsul lui
Dumnezeu Taal : «Pärinte, multumesculi cd m'ai ascultat» ;
§i la cea de pre urmd cu glas groaznic, cu carele a turburat
tot iadul, aduse pre LazAr dintru Intundicul mortii la lu-
mina vigil!, cu glas mare strigd: «Lazäre, ie§i (vino) afard,
§i ie§i mortul». Acum spuneti-mi ce inchipue§te ateasta, ce
ne Inv* aceastd mijlocire despArtitä cu care a Inviat Hristos
pre cei 3 morti : pre cel dintdi cu atingerea mânii, pre al

www.digibuc.ro
 PR EDIdi 167

doilea cu tin cuvânt prost 1) si pre al treilea cu lacrami, cu

rugaciune si cu glas mare 1 Dumnezeescul Zlataust si sfântul
Theofilact si toti tâlcuitorii Sfintei Evanghelii zic cum CA
aceasta a vrut sa invefe Hristos, Ipomnul viefii si al mortii,
CA pacatosul carele este mort in darul lui Dumnezeu, pentru
caci au pacatuit din nesocoteala si din slabiciunea firit, in-
viaza prea lesne, lash pacatul si vine in pocäing cu atingerea
dumnezeescului dar. Asijderea si celälalt, carele a can't din
dragostea lui Dumnezeu de (Iota ori, iar Inca fiind tânar In
Mutate, si aceasta cu ajutorul lui Dumnezeu, cu invafaturile
Evangheliei, de nu sa va cäi astäzi, sit va cal mâine, lasa
räutatea si iar sa. intoarce pre calea mântuiniii, iar al treilea
carele a imbAtrânit In pacat si s'a obicinuit in desfdtari si in
desertaciunile cele lumesti, in pohtele lui cele rele, nu este
cu putinta sä sa intoarca prea lesne, ci a ramâne far de
ciiinfa si moare in pacat, de vreme ce, dupa cum zice David :
«departe e dela pacatos mântuirea», pentru caci intru toatd
vie* lui n'a cercat indreptafirile lui Dumnezeu, sau pentruca
sa vie in cainfa, trebueste un ajutor tare de sus, un cuvânt
viu al lui Dumnezeu, carele sa va2) in tot chipul sa-1 ri-
dice din pacat, precum a ridicat si pre Lazar din groapa, si
de vreme ce aceasta nu sa intâmpla niciodata, sau sa in-
tâmpla foarte rar, pentru caci nu are Dumnezeu datorie sa.
mântueasca pre nimenea cu deasila, pentru aceasta când sa
va intampli sa invieze un mort ca acesta, de patru zile, sa
A. intoarcd in casa cea parinteasca un fiu ca acesta \prea
curvar, sa sa afle oaie ratácita ca aceasta si un filear ca
acesta pierdut ; adevárat bucurie sa face in cer si pre pa-
mânt, a caruia bucurie este inchipuirea aceasta ce s'a facut
astdzi in lerusalim pentru invierea lui Lazar, pentru caci sii
bucura de Dumnezeu, .sä bucura ingerii, sa veseleste toata
beserica, care a câstigat jail pre iubitul sau fiiu, a cdruia erit
desavarsit desnadajduita mântuirea. WA dara cfita neinde-

1) simplu.
2) dacä vrea.

www.digibuc.ro
 108 ANTIM IVIREANU

mana, câte impiedicari 0 ate impotriviri are air* pacato-

sului, care a imbatrânit in pacat.
Dar putea-voiu crede eu, iubifii mei, cum a aid intre turma
mea cea cuvântatoare sd fie oi ca acestea ratacite ? Lazari
ca ace0ia, pacato0 ca ace0ia, impietrifi la inima §i necai-
tori? Credinfa voastra cea multa nu ma lasa sa o cred (aceasta);
iar de sa va intâmpla din departarea dumnezeeasca sa sa
afle cineva intru aceasta nevoie ticaloasa §i vrednica de
plans, cu multa scarba de inima imi intorc cuvantul catra
dânsul 04 kic, precum iicea Hristos catre Jidovi pentru
Lazar : «uncle 1-0 pus pre dansul?» unde fi-ai pus, pacato-
sule, sufletul tau cel iscusit, cel frumos, cel minunat, cel
vrednic? Unde fi-ai ingropat partea cea mai aleasa a sinelui
tau, zidirea cea mai iscusita a dumnezee0ei puteri, sofia1) cea
iubitä a ingerilor ? Unde este frumusefea aceea a inchipuirii
cei dumnezee0i ? Unde este podoaba a darului celui dumne-
zeesc ? Uncle este slava, unde sunt frumusefile lui cele minu-
nate, carele il arata mai luminat cleat soarele ? A§a far de
socoteala ai las.at sa le piarda pacatul 0 sa le vânture ca
farana vântul ? Dar cum nu te milostive0i asupra-fi? Cunt
nu-fi plAngi nenorocirea ? Range pentru tine beserica, plang
drepfii, plange. ingerul pazitoriul sufletului tau, pentru chi
vede aevea pierzarea ta, §i tu nu ver0 o lacrimä, tu nu te
.intristezi, nu vii in cainfa, o fiiule, carele e§ti mort, Lazare,
ingropatule in groapa nesimfirii, ie0 afara, vino indata In si-
nefi, vezi-fi ticalo0a ta, lasa acel obiceiu au al pacatului, ca-
rele te-a omorit §i te-a despärfit de Dumnezeu, carele te-a
zidit : 4(intoarceli-va catra mine 0 ma voiu intoarce MIA voio,
zice Dumnezeu, prin rostul prorocului Malahiei, Mil toli
pacato0i.
Adevarat, fefii mei, milostiv este Dumnezeu §i indelung
räbdator 0 pohte0e intoarcerea §i mantuirea tuturor, ca
pentru aceea a primit crucea 0 moartea, ci numai un lucru
trebue0e, Bra de carele nu este cu putinfa sa vie niciodatá

1) tovartqa.

www.digibuc.ro
 PREDICI 409

pacatosul in al*, care lucru ni-1 arata Hristos la Invierea

lui Lazar. Putea adevarat Mantuitorul sa invieze pre Lazar,
a§i precum O. aflä inchis In mormant, iar n'a vrut, ci Intai
a poruncit sa ridice piatra de pre mormant §i atuncea 1-a in-
viat: dar oare §titi pentru ce ? Pentru ca sa inteleaga pacato§ii
cum ca de nu vor ridica deasupra lor piatra obiceiului celui
ram, cu neputinta este sa invieze §i sa sa caeasca. Lug.' piatra,
aceasta piaträ trebuie sa o ridice (de pre inima sa) iubitoriul
de argint, sa dea Inapui lucrul cel strein, sa nu faca stram-
batate, sa nu jefueasca, iar de nu, nu va Invià. Aceasta piatrá
trebuie sa. o ridice iubitoriul de desfatari, O. lase pohtele lui
cele rele, voile trupului, iar de nu, nu sa. va scula ; aceasta.
piatra sa cuvine sa o ridice zavistnicul, pre aceasta pizma-
tarul, pre aceasta trufa§ul, pre aceasta clevetnicul, sa. nu ne-
cinsteasca cu clevetirea pre fratele sat], sa. nu hräneasca
vrajba in inima lui, sa nu voeasca rautatea altuia, O. nu O.
trufeasca asupra altora, iar de nu, nici mantuire va afla, nici
O. va scula din groapa pacatului. De ce voiu zice? Ma tem
ca sa va prinde la voi cuvantul Isaiei, ce zice la al 6 cap. :
gs'a ingropat inima norodului acestuia §i cu urechile greu a
inteles §i ochii lor au Inchis» ; §i aceasta este pricina.

DAVID S I
GOLIAT. SEM- Cand a vrut David sa sä lupte
cu Goliat, alte arme n'a luat cu
NIFICAREA LUPTEI LOR.
el, fara o pra§tie §i 5 pietre de
rau, §i ce s'a intamplat ? In data cum a aruncat piatra cea
dintal, zice Scriptura, la Intaia carte a imparatilor la 17 ca-
pete, cum ca a ranit pre streinul de fel in frunte §i surpandu-1
jos 1-a omorit: Goliat este pácatul, David, care sa. luptä asupra
pacatului, este propoveduitoriul Evangheliei, pietrele sunt cu-
vintele lui Dumnezeu §i pra§tia este puterea dumnezeescului
har impotriva acestui Goliat. 0 call Davizi, cap propove-
duitori Evangheliei s'au luptat cu puterea duhului sfant! Si
intealte vremi §i in aceste de acum a svarlit asupra pacatului,
nu cu tin cuvant evanghelicesc, nu cu o piatra, precum a facut
David, ci cu multe §i de multe feliuri de cuvinte §i invataturi,

www.digibuc.ro
 11.11 ANTIM IVIREANU

nici inceteaa. propoveduirea E(.rangheliei. Dar ce? oare cAzut-a

cu aceasta Goliat, oare omoritu-s'a intru voi pAcatul ? dar
unde sunt semnele mântuirii voastre, unde sunt semnele bi-
ruintii? Stiu a asazi ati luat cu toti din !liana besericii stâl-
011ie si ramurile, carele, pentrua sunt semnele biruintii,
vAdesc cA le-ati luat, pentru ad intr'acesfe zile ati biruit pre
vrAjmasii vostri, pre diavolul §i pre pAcatul. Dar oare fi-va
aceastA adevArat ? MAcar de ar da Dumnezeu a fie a§a, o
atA bucurie s'ar fi fAcut in ceriu pentru voi 1 Ci mA tem cA
vA lineti semnele biruintii si biruitoriu este diavolul ; pentru
aci nu vAz pocaintA, nu vAz ispovedanie adevArata, nu vAz
vreo bunatate care sA veseleasa pre ingeri §i sA intristeze pre
diavolul. InsA aveti incA, iubiti mei, vreme de mantuintd, v'a
rAmas §i aceste zile ale patimilor celor mântuitoare, intru care
Fiiul lui Dumnezeu s'a vArsat prea stant sângele sAu pentru
mantuirea sufletelor voastre.

Deci intru aceste sfinte zile, fveti cele ce n'ati ispavit in

toatA vremea (aceasta bine priimitA) a sfantului post, sau din
nesocotintA sau din atniceala vrAjma§ului, lAsati jafurile, la,
sati strambAatile, vrAjmAsiile, curviile §i scandelile '). Prorocul
Iona, când propovedua pocAintA in Ninevi, zicea ata norod :
«Inca 3 zile si Ninevi sh va stria», asemenea vA zic §i eu
astAzi : incA 3 zile v'au rAmas : Luni, Marti si Miercuri ; cine
intru aceste 3 zile nu sA va cal §i nu-si va ispovedul pAca-
tele crestine§ti cu umilintA si cu infrangere de inimA si sA sA
cuminece la Joi mari cu sfintele taine, adevArat pentru unul
ca acela amâne putinia nAdejde de mântuintA; si fiesteca-
rele sA gandeasa cu socotealA acestea ce este de folos pentru
sufletele voastre.

1) scandalurile.

www.digibuc.ro
 XV.

CUVANT DE INVATATURA
LA DUMINICA FLORULOR

eMergeli in satul carets e8te inaintea

voastrd yi numai dectit yeti gdsi o
asind legatd fi mdnzul on ea ; desle-
gtind-o aduceli mie, gi de va me ci-
nevd cevd, yeti zice : cd acestea Dom-
nului trebuesc, gt numai decdt va W-
inne pre ele.s

DE CE A 1NTRAT IISUS IN Cum va puteà fi adevArat,

1ERUSALIM CALARE PE ASIN ?
Domnul tuturor fapturilor a-i
li lipsA de ni§te dobitoace ca
acestea ? Ba de i-a fost lipsA de carA §i de cArute, ca sA meargA
undeva§i, are el cu mult mai slAvite §i mai lAudate carA deck
aceste ; cA zice David : gs'a suit pre heruvimi §i a sburat, sbu-
rat-a pre aripele vânturilor» (Psalm 17). De sunt drept aceea
carAle lui Dumnezeu acestea, cum i-a fost lipsA a sA purtà de
ni§te netreabnice dobitoace ca acestea? LipsA i-a fost nu numai
pentru sine, ci mai vârtos pentru mine, a mA ingroziA pre mine
mai de mult mArirea aceea de care este scris : ginfrico§at este
cele ce ia sufletele boiarilor, infrico§at este mai mult deal impA-
ratii pAmântului», §i iar4i zice intealt loc : 4(Dumnezeul izbândi-
rilor Domnul, Dumnezeul izbândirilor slobod a lucrat ;» de care
fricA §i groazA find cuprins §i incepAtAtoriul neamului omenesc,
strAmo§u1 nostru Adam, s'a ascuns §i n'a cutezat ca sA ias6
inaintea Infrico§atei fete lui Dumnezeu, pentruca acesta§ Dum-

www.digibuc.ro
 112 ANT1M 1V1REANU

nezeu, precum este infrico§at §1 groaznic, a§à este de bland

§i de smerit, ca n'a vrut neamul omenesc cu groaza OA in-
toarca dela ratacire §i cu infrico§are, ci cu bland* §i cu fa-
ceri de bine ; pentru aceea zice ca i-a fost lipsa tocmai de
aceste dobitoace, pre care fu dus smerit §i cu brand* in
lerusalim; iar pentruca mai dinainte aratase din destul ma--
rhea ingrozirii §i a dreptatii, O. cuvineà drept aceea a arata
celor muritori tocmai §i mulfimea blândefelor §i a milostivirii,
vrand ca sa sh implineasca §i prorocia prorocului Zaharia,
care a zis : «spuneti fetei Sionului : iatä imparatul tau vine
la tine bland §i §ezând pre asina §i pre manz fiiul celui de
sub jug.» Cu care cuvinte dubul sfânt, groaza care o puteà
socoti norodul pentru numele cel Imparatesc, Wand pome-
nire de bland* §i de smerenie, minunat au potolit, Intru
atata cat nu era nirnic a§à de sarac §i de lepädat, carele O.
socoteasca ca. nu va putea merge la Imparatul cel cu numele
smerit §i sarac. Deci spre aratarea acestei faceri de bine iu-
bite, cu adevarat i-a fost lipsa lui Dumnezeu de acele dobi-
toace, ca precum Imparafii cu un fel de haine când merg la
vanat, cu alt fel când merg la Ingropaciune, §1 cu alt fel de
haine cand merg la nunta ; a§a §i Dumnezeu dupa vremi
sa infrumuseteaza, drept aceea cu altfel de poboaba va veni
and va judeca lumea, ca va venì pre noriul ceriului, cu pu-
tere §i cu slavh mare, ca a§à sa. cuvine mai vartos judeca-
toriului; iar acuma pentruca nu vine sa judece, ci vine pentru
ca sa sa cumpere §i sa Intoarca catre sine neamul omenesc,
precum insu§i grae§te : «n'a trimis Dumnezeu pre Fiiul sat' in
lume ca sa judece lumea, ci pentru ca sa mântueasca lumea
printeinsul.» Si tocmai pentru aceasta i-a trebuit sa vie im-
bracat cu blândefe §i cu smerenie, ca nu doará viind cu alta
slavd oarecare mai mare, sa sa spade oamenii §i sa fuga de
dânsul, «precum odinioara Jidovii In muntele Sinai, speriin-
du-se au fugit, neputand rabda groaza §i märirea lui» ; a
de ar avea cineva ochi ca acela, cu cari ca intr'o oglinda
macar cat de putintel sa poata vedeà aceea fall desavar§it §i
nespusä mare adâncime" al facerilor de bine a lui Dumnezeu,

www.digibuc.ro
 PREDICI 113

acela adevArat n'ar putei sA sA. opreascA ca sA nu SA aprinzA

de dragoste §i de bucurie, §i ca sA nu vesteascA deapururea
laudele cele dumnezee§ti, §i ca sA nu sA rApeascA In minte
de minunea unor faceri de bine ca acestea. i cari socotesc
drept aceea aceste faced de bine ziva §i noaptea, oare de ce
bucurie vor fi cuprin§i §1 cu ce veselie sA vor rAsfAlà, §i ce
särbAtori vor prAznui, ce psalm §1 ce cantdri vor cAntA? Cu
adevArat nu numai cu psalmi §i cu cAntAri de veselie trebue§te
sA prAznuim o facere de bine ca aceasta, ci §i preste fire
(putem a zice), oarecare lucru de bucurie mare sA facem, §i
cu veselie din destul sA prAznuim ; §i pentru ca sA nu fie
bucuria §i veselia noastrA in de§ert, trebuie sA cunontem cu
ochii cei suflete§ti prAznuirea vremii ace§tia, ca sA nu ne zicA
§i nouA prorocul : «uliul pre ceriu a cunosct vremea sa, tur-
tureaua, rândureaua §i barza au cunoscut viemea venirii ¡or,
iar norodul meu n'a cunoscut judecata lui Dumnezeu»; cA
urit lucru va fi §i necuvios, cAnd pasArile vor cunoa§te vremea
lor, §i dupl vremea aceea 1§i vor §ti schnnbà lAca§urile sale,
iar noi vreinurile rele rânduite de sfânta besericA spre spA-
senia sufletelor noastre nu le vom cunoa§te ; cA precum tru-
purilor celor vii, a§à sufletelor le este de lipsA schimbarea
vremilor, a faptelor celor de multe feliuri, iarA de multe fe-
liuri le lipsesc ca sA le sporeascA. Care lucru bAgAndu-1 de
seamA beserica noastrA, ca o maicA dulce §i iubitoare de fii
deapururea priveghind §i rugAndu-se pentru noi a rânduit
schimbarea vremilor ; pentrucá cu aceastA schimbare de vremi,
nu numai urarea lucrurilor celor suflete§ti sa o schimbe (ca-
rele lucru mult a ne stricà a putut), ci §i spre faceri de bine
§i spre cuvântAri dumnezee§ti ne IndeamA ; cA pentru aceea
vreme, care este dela Duminica IntrArii Domnului lisus Hristos
in lerusalim pAnA la ziva patimilor, a rânduit beserica noastrA,
ca sA fie vremea canonirii §i a pocAintii, iar din ziva aceea
pAnA la Pa§ti este a intristArii §i a amArAciunii, iar dela Pa§ti
Ora la Rusalii este vremea bucuriei §i a veseliei suflete§ti;
cA. acele taine le-a rânduit Dumnezeu ca pre aceste vremi sA
sA sAvar§eascA, care fAcAnd agerA firea omutui, a inmulti fati-
41414 Iv4eawa.Preclici, e
www.digibuc.ro
 114 ANTIM IAIREANU

tele cele bune indeamna. lar acuma pentruca este vremea sau
ziva Intrarii Domnului nostru In lerusalim, puteli doara in-
treba: ce va beserica noastra cu aceasta sfanta vreme, sau
mai vârtos sä zic ce pohte§te dela noi? Pohte§te vremea
aceasta cugetul cel bun al sufletului nostru caträ Dumnezeu
Mântuitoriul nostru, pohte§te dreptatea, pohteste dragostea
cea- adevaratä, pohte§te §i märire din inima smerita ; pentrucd
toatä mântuinta omului dela Dumnezeu este, §i omul nu vrea
sá meargA catrA Dumnezeu, ci Dumnezeu s'a milostivit §i a
venit la orn.
DE CE A VENIT lar de yeti intreba la ce a venit? Venit-a
MANTUITORUL ?
(precum insu§i zice), ca sä caute §i sa
mântueasca pre cel ce era pierit ; «a
venit ca sä arate lumina acelora ce era intru intuneric §i
§edea in umbra mortii», (Isaia, 61) venit-a ca sa mântueascA
pre cei robiti §i pre cei rAtAciti sa,i aduca la cale, §i pre cei
streini la mo§iile lor, §i pre cei morti sa-i invieze spre vie*,
§i pre vr ima§ii §i pizma§ii lui Durunezeu sa.-i impace cu
Dumnezeu :Faun, §i fAcandu-i partni duhului ski celui sfânt,
sä-i facd mo§neni imparafiei sale; venit-a drept aceea robilor
rAscumpArare, morfilor inviere §i vieatä, bolnavilor vraci, rA-
tacifilor cale dreapta. *i luand Dumnezeu trup 'mergeà dupa.
cela care fugise dela dânsul, CA fugise dela binele cel mare
omul cel orb §i nebun, intru atata cat nu 1-a putut Inturna
cu nid un glas de strigare proroceascA, ca sA sA intoarcd de
pre calea rdtacirii.
Pentru aceea Insu§i Dumnezeu Intrupându-se s'a apropiat
de cej ce fugia, ca sA-1 intoara dill sine; despre care lucru
Invafá apostolul, când zice: eca Domnul Hristos n'a luat din
ingeri, ci din sAmânta lui Avraam a priimit.» A priimi, sd
zice :, care prinde unul dintru vrajma§ii sai, §i fiind volnic ca
sA-1 omoare, nu-1 omoarA, ci-1 face lui §I fiu §i mostean in
casa sa. Aà a priimit drept aceea §i Mântuitoriul nostru sd-
manta lui Avraam.
Iar de vrei vrea cu putintele cuvinte, ca sA Intelegi la ce
a venit? Ascultd ele vezi ce zice prin Isaia prorocul : cDuhul

www.digibuc.ro
 PREDICI 115

Domnului preste mine, pentru care m'a uns, a binevesti sA-

racilor m'a trimis, a vindecà pre cei sdrobiti cu inima, a propo-
vedui celor robiti iertare, celor orbi vedere, a chemä Domnului a
priimit, ca sA sA mAngaie tot jalrficul, 0 ca sä puiu. tärie tuturor
celora ce jAluesc In_ Sion, 0 ca sa le dau lor coroana pentru
cenu§A, untul veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru
Infristare.» Ce este drept aceea mai dulce deck cuvintele
acestea? Ce este mai frumos 0 ce este mai iubit? De este
drept aceea trimis Hristos dela Dumnezeu Tatäl spre sAvAr-
§irea acestor faced de bine, sA fie blagoslovitA venirea lui In
lume, 0 sA fie blagoslovit 0 acela ce l-a trimis pre el la noi,
§i sA fie blagoslovit §i acela ce vine, a cAruia facere de bine
astAzi cu asemenea glasuri strigând pruncii, o propoveduesc :
(blagoslovit este cela ce vine in numele Domnului, osana
intru cei de sus.» Care cuvânt nu numai astAzi, ci in toatA
vie* noastrA, limbile, rosturile 0 gurile noastre sA-1 grdeascA.
Aceasta este dar taina aceea care Incepe a prAznui bese-
rica noastrA astAzi, §i ne aratA nouA vaetile, plAnsurile, sus-
pinile §i durerea pArintilor celor din legea veche, cari cu atäta
dragoste dorià de venirea lui Hristos, precum insu§i zice cAträ
ucenicii sAi : «fericiti sunt ochii cari vAd cele ce voi ve-
deti, cA adevAr zic vouA ; multi ImpArati 0 proroci au vrut
sä vazA cele ce vedeti voi 0 n'au vAzut, §i sä vazA ce auziti
voi §i n'au auzit ;» cA ace§tia ioti au luat numai fAgAcht-
inta acestei faced de bine, iarä nu mo§tenire, precum grh-
e§te 0 apostolul: dui:a credinta murirA ace§tia toti. neprii-
mind fAgAduinta, ci de departe privindu-o. Frumos grae§te :
privindu-o ; cA precum fac aceia cari un lucru foarte iubit
11 vAd -de departe-, iar la el ca sA meargA nu pot, cari cu
ochii vAzându-I, iar cu cugetul 0 sufletul dorind il privesc,
care lucru faceà sfAntul acela Patriarh, carele cu atAtia ani
murind Inaintea lui Hristos, zicea : omântuirea ta voiu a§ttptà
Doamne, 0 oasele mele sA vor odihni intru nAdajduire.» Pentru
care lucru mie nti sA pare a fi pArintii cei de demult asemenea
acelora pre cari ti ia §i-i InvAlue§te furtuna cea de noapte pre
mare, §i vkl lumina ogre uncle departe inteun loc de n0,-

www.digibuc.ro
 116 ANT1M 1V1REANU

dejde pusa, spre care silesc ca sa o ajunga cei invaluiti, §i

adesea cu ochii catra dansa privesc, §i panzele le indrepteaza
ca sa mearga (din cat pot) inteacollo ; §1 aceea de nu pot,
intr'alt chip cu ochii §i cu sufletul o cuprind. A§ijderea §i
pärintii nostri cei de demult, intorcându-§i ochii spre lumina
cea adevarata, spre Domnul nostru lisus Hristos (care .cu lu-
mina sa umbra §i intunericul lumii ace§tia au stricat), cu
smerenie i§i tindea manile sale, §i spre aceea din tot cugetul
dorià, §i spre aceea degrab ca sa soseasca pohtia, strigand cu
prorocul : gdegrab sa ne intampene pre noi milele tale, Doamne,
ca am saracit foarte ;» spre care strigare ii indemna §i de
Dumnezeu crivantatoriul prorocul Isaia zicand : ecarii Ira Pc:1u-
ceti aminte de Dumnezeu, nu taceti §i nu fiti muti, pana
cand va pune lauda Ierusalimului pre pamant ;» zice §i intr'alt
pentru Sion nu voiu tacea §i pentru lerusalim nu ma voiu odihni,
pana and va ie§i ca lumina dreptatea lui §i mântuitoriul lui
ca o faclie aprinsa ; adica, pentru marea dragoste cu care
iubesc beserica §i adunarea celor credincio§i nu voiu Meek
nici ma voiu odihni, ci deapururea cu rugaciunile mele voiu
strigh catre urechile milostivirii dumnezee§ti, 'Ana când va
trimite pre dreptul acela, de carele toate neamurile doresc,
carele ca räsarita soarelui §i ca faclia cea apring intunericul
lumii va strica, §i lumina cea adevarata, adica luminata cuno§-
tinta a lucrurilor dumnezee§ti o va arata ochilor oamenilor
celor muritori sa fagaclue§te, §i precum a fagaduit a §i sa-
var§it, slobozind dintru adâncul inimii cii caldurá cuvântul
acela : raurati ceriurile de sus §i horii sa ploua dreptate, sa
sa. deschiza pamântul §i sa arate pre mântuitoriul. Ce zici pro-
rocule ? Ce pohte§ti ? De pohte§ti ca sa iasa din ceriu §i
dintre nori cel drept, cum zici pamantului ca O. arate pre
mântuitoriul, §i cum poate fi ca ceriul cu norii sa iveasca
pre cel drept ? Si pamântul sa-I arate ? Amandoul sunt ade-
varate din ceriu §i de pre pamant deodata a sa ivi ; din ceriu,
pentruca este fiiul lui Dumnezeu de pre pimânt, pentruca este
fiiul omenesc, pentru aceea strig catra ceriu §i catra pamânt,
ca sa ne prate noua pre dreptul 0 mântuitoriul acela al lumii.

www.digibuc.ro
 PlItDiCt 111

Drept ateeâ aceste cuvinte, aceste strigki, i aceste dorinte

ale sfintilor pdrinti, beserica intru aceastä vreme ni 1e aratd
celor mai dinainte fdgdduindu-le,_ iard noud dAndu-ne mila sa,
cdci ce doriA sfintii aceia pArinti noi avem, i ce mild a§teptà
ei, pre noi ne-au intâmpinat, §i ce privià ei de departe, noi
cu evanghelistul avem astdzi : gcarele era dinceput, care am
auzit, care am vdzut cu ochii no§tri, care am privit, §i mAi-
nile noastre am pipdit pentru cuvantul vietii, pre acela vestim
marturisim vieata cea vecinicd, care a fost la PArin-
tele, iar acum s'a ardtat ;» a cdruia ardtare, atAta bucurie ne
aduce noud, mai mult deck ce aye& pdrintii cei sfinti dede-
mutt, a cdr.uia a§teptare cu drag §i durere md indeamnd ca
ca sd zic acest cuvAnt : gsdrutd-md pre mine sdrutarea gurii
sale ;» cA toti cati erit din duhul cuno§teA cAtd mild era sd
verse pre buzele aceluia ; dorind §i el drept aceea ca sd fie
partal unei bundtati ca ace5tia, zice din tot sufletul, ca sd
md sdrute pre mine cu skutarea gurii sale ; care cuvAnt
atAta face, ca i cAnd ar zice : pre Moisi nu-1 auz, cdci este
la limbd impiedicat, .buzele Isaiei sunt intinate, leremia a
gill nu §tie, pentrucd este prunc, §i toti prorocii au amutit,
ce el inmi sa-mi grdeascd mie i sd-mi deschizd voia pkin-
telui sdu, §i in fiinta sa pre mine sd md invete ; a cdruia prea
iubitd fiintd pre mine sd md inoeascd, i rAurile invdtdturilor
lui sd sA facd in mine izvor de apd mAntuitoare intru vieata
cea ve§nicd.
Vedeti drept aceea, fratilor, ce taind mare prAznue§te be-
serica nostrd intru aceastd vreme ; care taind cei dedemult
intru atkia ani dela inceputul lumii au dorit §i n'au cA§tigat,
iar noi intru aceastd vreme .avAndu-o o prdznuim. De aici
lesne este a intelege ce pohte§te dela noi pricina acestei sfinte
vremi. Pohte§te nevointa sfintelor rugdciuni, laude dumne-
zee§ti, multdminte pentru binele ce am luat dela Dumnezeu,
Impktirea milosteniei, posturi, impreunare adesea cu prea
sfintele taine, curdtenia sufletului, care acestea toate gdtesc
sAlg Irani inimile noastre, spre venirea Domnului ; §i ne in-
deamnd spre faceri de bine, cA cu aceste podoabe de fapte

www.digibuc.ro
 11/3 ANtak IVIftEANU

bune logodnica chiamA cAtrA sine pre iubitul mire zicând :

«patul inimii mele infrumuselat este cu florile doririlor dum-
nezee§ti, §i casa mea este Ca lemnele 1) cele mirositoare §i nes-
tricate a facerilor de bine intemeiatA.» CA pre acest fel de
sAla§ §i mirele bucuros plead, §i rAmâne acolea Oa când
trece ziva §i umbra plead. Spre prAmiuire adevAratA acestor
taine, trebuie ca sAli rândueascA omul vremea in toate zilele ;
iar de nu vom face nici unile din acestea, de ce folos vor
fi nouA aceste sfinte vremi ? Trebue§te dar pentru aceasta
ca sA ne facem §i noi soli vremii §i sA"ne nevoim spre prAz-
nuirea intrArii trupe§ti a Domnului nostru lisus Bristos in
Ierusalim, §i spre ascultarea patimilor Sfinfiei Sale sA ne Ohm,
ca sA putem striga §i noi ca tâlharul : «adu-fi aminte, Doamne,
când vei veni intru impArAfia ta ;» §1 cu moartea sa omorind
moartea sA ne dArueascA vie* cea doritA, amin.

I) arborli.

www.digibuc.ro
 CUVANT DE INVATATURA LA SFINIII
SI INTOCMA CU APOSTOLII IMPARATI
CONSTANTIN 51 ELENA

eTot eel ce ad anzereate ad va indlld .

Nu este cu putintä sä ajungd ne§tine la lini§tea mântuirii,

de nu va trece intAi prin up räbdärii; nu este cu putintä
sd sä suie in cereasca cetate a fericirii, de nu va intrA prin
calea smereniei ; nu este cu pub** sd sä inalte in ceata
sfinfilor, de nu sd va smerl cu duhul aici jos in ora§ul celor
pAmânte§ti, nu este cu putinfd sd impärdleasa impreund cu
Hristos la cer, de nu va urrnA aici urmelor lui Hristos cu
crucea, nu este cu puling a rämâneA. cuivA nume vestit in
lume, cu fapte rele §i necuvioase.

CONSTANTIN
Aceasta cunoscând §i marele Constandin,
§I MA XENTIU.
cine va puta sd povesteasa smerenia lui
cea mare? Cine va puted sd scoatà la ail-
tare cre§tindtatea lui cea desävär§it §i cugetul lui cel cre§-
tinesc, pentru ca sd sä invredniceascd dumnezee§tilor fa-
gAduieli, pentru ca sd sd impArtd§easa bucuriei cei nespuse
a Impdatiei ceriului? CAci, and a rdsdrit lumina lumii ace§tia
§i a läsat bratele cele pärinte§ti, ie§ind din Vretania, de Kea§
fi fost Ina cre0n, iard fugià de cugetul cel pAgánesc, §i
urâciunea ce aratd atre lucrurile cele pägAne0 Inchipuià

www.digibuc.ro
 120 ANTLIA IVIRtANU

procopseala ceea viitoare, ce era sA facA in creOinAtate. $i

oare n'a arAtat mare cre§tinAtate? cA auzind riedreptAtile cele
pAgane§ti ale lui Macsentie, ce fAcea asupra cre§tinilor, a ri-
dicat asuprA-i rAsboiu, §i mAcar cA era in nevoie, atata cat
era sA sA birueascA de Macsentie, iar 1-a incredintat biruitor
.§i i-a sporit barbAtia sufletului spre luptA neadormita pronia
lui Dumnezeu, cu o inchipuire de cruce pre ceriu, care zicea
cu slove de stele ; '«cu aceasta sA birue§ti.» Dintru care arA-
tare, IntArindu-se bun credinciosul Constandin, atata de tare
s'a luptat cu pAganul Macsentie, cat 1-a biruit desAvar§it §i
l-a inecat in apa Tiverului; luand drept aceea indrAzneald de
pre aceste semne cere§ti blagocestivul impArat, atata a pro-
copsit in cre§tinAtate, cat face sA sA minuneze toti cei ce aud.

FAPTELE SFANTULUI
Omul este dobitoc iubitor de sine;
cA de ce nu sA apucA? §i de ce nu
CONSTANTIN.
sA ostene§te ? §i cu ce nu sA sile§te
pentru odihna, lini§tea §i paza sAnAtAtii lui? CA fiind sAnAtos,
ce nu face pentru ca sA apere §i sA depArteze cele ce supArA
sAnAtatea? MA cheltuialA face pentru ca sA stea impotriva
gerului iernii, impotriva ar§ifii verei? Fiind bolnav, cat sA.
cheltue§te, cat pAtime§te, cat rabdA 1 Pentruca sA-si ca§tige
ce a pierdut, nu bagA. In seamA ali cheltui averea, a gusta
doctorii amare, a sa' adApa cu bAuturi gretoase, a vArsa san-
gele, §i nu este nid un lucru ca sA nu-1 facA pentru sAnA-
tatea lui §i pentru mantuirea cea trupeascA. De pre aceste
toate sA priceapA fie§tecarele cat este de dulce sAnAtatea §j,
cat este de iubitoriu pre sine omul.
Deci acea pohtä a sAnAtAtii, care poate atata la ceilalti sA
facA. cele putincioase §i cele neputincioase, n'a putut nici de
cum sA facA nimica blagocestivul Constandin, n'a putut, zic,
mAcar cat de putintel sA-I mi§te din cAlduroasa lui blago-
cestie ; pentrucA fiind rAnit iubitoriul de Dumnezeu de çum-
plite bube preste tot trupul, era o minune celor ce-1 veda
N'a putut me§ter§ugul cel doftoresc sk afle mijlocire vindeAc.
toare §i doftorli iscusite pentru aceastA boalA nevindecatA-

www.digibuc.ro
 PREDLCI 121

Iar zavistia cea jidoveasa aceasta stAtuia pre imparatul, sl

uciga atafia prund, cat sä-§i poatâ spAla trupul intr'acel sange
cald al pruncilor celor omorifi, §i a§a cufundand patima aco-
lea In läuntru, s'ar fi mantuit impäratul. Ce socotifi oare, sa
fie priimit sfatul acesta iubitoriul de Hristos ? SA sa fie apucat
de doftoria aceasta credinciosul ? Ba, nu s'a apucat. Dar ce? el,
credinfa cea desävar§it a credinciosului imparat, a zis al
glas mare : «Mai bine sä. mor eu bolnav §i pentru dragostea
lui Dumnezeu, cleat sA-mi iau sänätatea mea §i sA-mi ras-
cumpAr mantuirea mea cu atata sange nevinovat». Räspuns
adevarat de impArat credincios ; mai bine a socotit vieafa
altora, decal a lui. Oare nu s'a arätat cu aceastä faptä ade-
vArat urmátoriu lui Hristos ? Mi sa pare sa fie sältat ceriul cu
toll ingerii de acest glas blagocestiv al räspunsului, au sältat
sufletele celor drepfi §i cetele cere§ti, heruvimii §i serafimii
s'au bucurat pentru aceastA curatd cuno§tinfd a dragostei
WI% Dumnezeu, a iubitoriului de Dumnezeu Constandin : §i
aceasta o adeverez din sávar§itul cel de pre urmá, cA preste
noapte i-a descoperit insu§i impäratul imparafilor, prin rostul
slävifilor apostoli Petru §i Pavel, cum ca pentru credinfa lui
cea elesävar§it s'a savar§it dela Dumnezeu intocmai cu apos-
tolii, §i i-a däruit nu numai säniitatea trupului, ci §i sufletului,
botezandu-se de Sfantul Silivestru ; s'a botezat drept aceea
in baia a doua a na§terii §i s'a curäft de toatä boala, el,
inálfimea credinfii lui Constandin l §i cine poate mäcar si te.
ajunga I i de vreme ce atata creding a arätat credinciosul
imparat mai inainte de a sA imbr4ca cu haina cea luminatA
a credinfei prin botez, socotifi de vedeli la catá InAlfime s'a
suit dupä podoaba credinfei. SA turbure lini§tea cea beseri-
ceascA de dobitoceasca pornirea eresului arienesc I), §i pravos-
lavia credinfei O. luptá de veil:mile necredinfei ; §i la atata
nevoie a strAlucit steaua cea luminoasä, blagocestivul Con-
standin, §i adunand la Nicheia saborul cel läudat, a potolit
turburarea besericii. i precum firea na§te iarba cea de

1) al WI Arle,

www.digibuc.ro
 122 ANTIM IVIREANU

vindecare la locul unde rdsare odrasla cea purtAtoare de

moarte, precum sA vede : are( otravd de moarte scorpia, iar
dupä moarte sd preface trupul ei iarbd de vindecare ; mu§cd
näparca de moarte, iar din trupul ei sd face tiriiacul, carele este
impotriva veninului ; intr'acest chip a randuit dumnezeiasca
pronie ca pe vremile necuratului Arie sA strAluceascd blago-
cestivul Constandin, pen tru ca sA risipeascd cu lumina cre-
dintei norul eresului arienesc.
Aici adevdrat se cuvinea sä aibd minte ingereascd, pentruca
sA scot la arätare legile cele sfinte, ce insu§i au scris spre
sporiul cre§tinätätii §i al credintei celor credincio§i, multimea
besericilor, care In multe locuri In slava lui Dumnezeu cu
mare creding a fäcut, milosteniile cdtre cei sdrAci §i dragostea
cea cre§tineascd cAtre toti §i toate, pentru intdrirea §i Inte-
meierea credintei.
SMERENIA SFANTULUI Deci de a strälucit atAta marele §i
CONSTANTIN.
intocma cu apostolii In credintd, so-
cotifi cat s'a inAltat in smerenie, care
este roada credintei l Socotiti pe prea slävitul impArat, cd a nu-
mArat mai mult biruintd §i pohfale, decat zile a vietui lui ;
socotiti indestulata lArgime a stdpanirii lui, care Incepeà dela rd-
sdrit §i sd sfar§ia la apus §i cu toate aceste pricini care-1 in-
demna spre mandrie, ca pre un impArat §i impArat infricopt,
slävit purtAtoriu de biruintd, vedeti cat este de despArtit de
aceeace sä.cuvinea sA-1 arate vrednicia. SA cuvinia ca un hiro-
tonit intocma cu apostolii, nu de oameni, ci de insu§i arhiereul
desdvir§it Eiristos, sd §eazA mai Intal in sfintele soboard ; iar
ca un smerit nu s'a ardtat niciodatd sA §azA, de nu va §edea
intai toti pdrintii, §i nti in scaun nalt impärätesc, ci in scaun
stand §i prost. Ajungea ca un blagocestiv impArat sd porun-
ceascd sA sd zideascd beser;ci, sd sd ridice case de rugd-
ciuni §i alte zidiri plAcute lui Dumnezeu ; iar ca un smerit
ce era insu§i sd pogora din scfunul lui cel inalt §i lephda
schiptrul lui din mand §i scotea haina cea impArdteascA de
pe trupul lui §i-§i golia capul de cununa cea de mult pret,
,?i aducea pre umerile lui pietre §i cu mainile lui iubitoriul

www.digibuc.ro
 PREDICI 123

de Dumnezeu sapà cu ceilalti lucrAtori la temeele beseri-

celor. 0, smerenie de nesfArsith margine I Venifi aici voi
lAcuitorii pustiului, care ali stAtut pilde minunate si dascAli ai
smereniei, venifi, zic, si vh minunafi de smerenia impAratului
celui ce este Intocma cu apostolii ; mArturisifi cum ch a ajuns
pAnä la cele mai inalte ; pentruch voi de ali §i infrânat
dobitoce§tile patimi ale trupului, de afi smerit trupul de ali
lephdat desertáciunele pohtelor, de ali iubit finerea, de afi
urit mândria, de ali träit In cur_Afenie, de v'afi fácut cu
rnäsurAciune smerifi, nu este nimic, pentru cAci despärfin-
du-vh de lume si iubind särAcia, lesne ali gAsit sufletul vostru
la smerenie, pentru chci bine stim cum cA sAräcia smereste
pre orn ; iar marele Constandin, din luciul lumii acestia,
ImpArat mare, stApknitoriul lurnii, cu domnie lath cu stäpâ-
nire desAvArsit, cu märire nespusA §i sA nu sh mândreascA,
di mai vartos sA sA arate desAvArsit pildh smereniei. Nu este
mirrunea minunelor? Nu este dovadA a unui dar mare dela
Dumnezeu in ceriuri ? i pentru cAci a strAlucit in bunAtAfile
cele mai alese preste mAsurA, marele si intocrna cu apostolii
Constandin invafA cu a sa pildä toatA adunarea credincio-
silor, toate cetele oamenilor, cari dimpreunA serbeazA §i prAz-
nuesc pomenirea lui, sA chlAtoreascA cu indrAznealA garret
pre calea mântuirii, pentru ca sA sA facA pärta§ cerestilor
bucurii §i fericirilor lor celor de pururea. Invag drept aceea
pre cei bogafi, pentru chci ffind el prea bogat, Wei comoarä
in ceriuri, dupa evangheliceasca poruna ; invafh pre cei de
neam bun, pentru del fiind el prea de neam bun, a pohtit
viefuirea §i petrecania cetAlii cei de sus ; Inv* pre imph-
rafi, pentruch imparAfind el cu atka putere silià pururea
sA astige mostenirea fAgAduielilor lui Hristos : Invafà pre
sAraci, pentruch de vreme ce bogälia si märirea s'au biruit
de pohta bunAthfii, cum sh riu sporeasch prea lesne sArAcia,
care este pricinh spre faced de bine, duph cum zice David :
«bucurh-te drept aceea acolo sus la impäräfiile cele mari».
0, blagocestive impArate, suie-te la inAllimea dumnezee§tilor
fericiri, cea deshvArsit smerenie te-a suit ; culege rodurile cre-

www.digibuc.ro
 124 ANTIM IVIREANU

dinfei tale cei preste mdsurd In ceriuri, carele aicea jos pre
pAmânt ai semAnat tu : iar sd nu ne la0 nici pre noi sdraci
de folosirile, de acoperämântul 0 de rugAciunile tale cele
fierbinfi cdtrd Dumnezeu ; 0 mai vârtos te roagd Fiiului 0
cuvântului lui Dumnezeu, sd pdzeascd intreg 0 cu fericire
chipul cel viu al bundtdfilor tale, pre adeväratul mo0enitor
cregindtAfii tale prea iubitoriul de Hristos 0 cre0inul nostru
Domn 1) supune supt picioarele credinciosului lui.suflet, slabi
0 far de putere, pre vrAjmnii Mdriel sale, precum au supus
pre protivnicii credinfei, pentruca sd lumineze In multi ani
intru stApAnirea sa cre0indtatea; pentruca domnind, el sd
Impdrfeascd dreptatea, pentruca sd fie cu slobozenie bund-
tatea, sd nu aibd obraz strâmbätatea ; §i a§A sd sd mdreascd
Dumnezeu, sd sd cinsteascd dreapta credinfd, care nAdAjduim
sd o cd0gdm prin darul tdu, pentru cdci aceasta insu0 având
numele tdu sd face asemAndtor desdvdr0t bundtdfilor tale,
amin.

1) C. BrAncoveanu.

www.digibuc.ro
 XVII.

CUVANT DE INVATATURA
LA NASTEREA DOMNULUI
NOSTRU IISUS HRISTOS

Cd nu prin (din) ingeri candvá a

WA din edmlinia lui Avraam a. ilia
(nice ferlcitn1 Pavel In 2 capete cAtd.
Evrei).

ASEMANARE DINTRE
Dora firi mai alese §i mai de cinste
au fAcut Dumnezeu, adicA cea Inge-
OM SI INGERI.
reascA O. cea omeneasa : cAci ca pre
ingeri §i pre orn 1-au Mcut Dumnezeu dupa chipul siu, precurft
zice la capul cel dintai al Faceril: «sA facem orn dupa chipul
nostru §i dupa asemAnare» ;, insa nu pentru trup, ci pentru
suflet este Mcut omul dupA chipul lui Dumnezeu cAci Dum-
nezeu nu are trup, ci este duh, dupa cum zice Hristos: «duh
este Dumnezeu» ; ingerul Inca este duh, cA a§à zice prorocul
David : «cela ce face pre ingerii sAi duhuri» ; §i sufletul omului
este duh, a iarA§i acesta0 proroc zice : «lua-vei duhta lor §i
sA vor sfAr§1 §i In tArAna sa sA vor Intoarce». Dumnezeu este
nevAzut, ingerul este nevAzut §i sufletul omului este nevAzut.
Dumnezeu este nemuritor, Ingerul este nemuritor §i sufletul
omului este nemuritor. Dumnezeu are intelegere §i voie, In-
gerul are intelegere §i voie li sufletuf omului are inlelegere

www.digibuc.ro
 126 ANTIM IVIREAEIJ

§i voie. Deci amandoua firile acelea era cazute pentru trufie :

ingerul, pentruca a putut sa fie.asernenea lui Dumnezeu dupa
cum zice la Isaia in 14. capete : «sui-ma-voiu deasupra norilor,
§i voiu fi asemenea celui de sus inalt», §i pentru aceea 4-a
imbeznat Dumnezeu intru prapastiile iaduldi ; §i omul iará
vrea sd fie asemenea lui Dumnezeu, ca auzind din gura §ar-
pelui; CA in ce zi va mânci din lemnul cuno§tintei, sa va face
Dumnezeu ; §i pentruca a mâncat, fu izgonit §i el din gra-
dina desfatarii §i fu blestemat ca O. intre in pamântul dintrii
carde s'a luat.
Iar acum Dumnezeu darue§te anului mila sa, ca. a luat
spre sine firea lui cea cazuta, iar ingerului nu va sa-i arate
acea milk §i pentru aceea n'a luat spre sine firea lui, dupa
cum zice fericitul Pavel: «ea nu pre ingeri candva a luat
ci samânta lui Avraam a luat».
DE CE A LUAT DUMNEZEU
Drept aceea am a zice inaintea
dragostei voastre, in vorba ce
FIRE DE OM ?
voiu sa fac astazi pricinile pen-
truce a luat Dumnezeu firea omeneascd §i n'a luat cea Inge-
reasca, a§ijderea §i pentru ce a luat spre sine Fiiul lui Dum-
nezeu firea omeneascä §i n'a luat (altá fag a dumnezeirii
adica) Tatäl sau Duhul Sfânt.
Care pricini le vom spune foarte pre scurt, pentruca O. nu
vk dam suparare, ci ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea ajutor
§i pre d-voastra va pohtesc sa ascultati cu dragoste.
Pricina cea dintai pentru care a luat Dumnezeu spre sine
firea omeneasca, iar nu cea ingereasca, este ca. ingerii n'au
pierit toti, ci au ramas din ei multi ; iar oamenii era cazuti
pentru pacatul nascutului celui dintai, §i ne putem Incre-
dinfà de aceasta pijdá ce zice Domnul Hristos la Luca 15
capete,- zicand
.
: «care orn dintru voi, având o suta de oi g
pierzând una dintr'insele, au nu va Ids& cele 99 in pustie
§1 va merge dupa cea pierduta Ona o va afla, §i afland-o o
pune pre umarul lui bucurandu-se ?» Omul acela sa intelege
a fi Domnul Flristos, ca. al& zice prorocul David gie§i-va ornul

www.digibuc.ro
 PREDICI 127

la lucrul sau §i la lucrarea sa pand seara» ; iar cele 99 de

oi sA infeleg cele 9 cete de ingeri, pre cari lasandu-i Hristos
in ceriu, a venit pre pamant, ca sA caute oaia cea ratacita,
adicä firea cea omeneasca, care era departata de Durnnezeu
pentril pacat §i era ratacita in lume, ca a§à. ziee David Mil
Dumnezeu : «ratacii ca o oaie pierduta, cearca pre robul tau».
Aflat-a Hristos pre acea oaie ratacitä §i a luat-o pre umerile.
sale, adica a luat spre sine firea ornului, dupg. cuvantul apos-
tolului Domnului, (care) zice «sa arata cu trup». Inca putem
infelege aceasta §i dintealtä pilda a lui Hristos, care zice :
«care muiare având 10 bani §i va pierde unul dintein§ii au
nu aprinde lumânarea §i matura casa §i:cautä cu dinadinsul
panä-1 gäse§te ?» Muiarea aceea sA infelege a doua fag a
durnnezeirii, carele läsand in ceriu 9 bani, adica 9 cete de in-
geri, s'a pogorit pre parnant sa caute banul cel pierdut, adicä
firea omeneasca, cu lumânarea aprinsä, adica cu invätäturile
cele durnnezeWi, ca a§à zice David : «luminätoriul picioarelor
mele este legea ta §i lumina, cararilor mele» aflat-a banul
acela al doilea chip al durnnezeirii, adica Fiiul lui Dumnezeu,
ca s'a imbräcat cu trup omenesc, dupa cuvântul evanghelis-
tului loan : «§i cuvântul trup s'a fäcut. Drept aceea ingerii
n'au fost pierit tofi, caci au mai ramas din ei 9 cete in ceriu,
iar firea omeneasca era toata pierduta, care O. infelege oaia
§i banul cel pierdut ; §i Hristos 1-a aflat.
A doua pricina pentru care a luat Dumnezeu firea orne-
neased, jar nu cea ingereascd, dici:omul a gre§it din slabi-
dune, având pre sine trup carele 1-a aplecat pre lemne la
pacat, iar ingerul a gre§it din firea cea rea, neavand trup pre
sine ; ca in trei chipuri gre§e§te omul sau din släbiciune,
sau din ne§tiinfil, sau din firea cea rea ; deci pacatul din
slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Taal, caci ca Thal
sa chiamä intru a tot puternic ; päcatul dintru ne§tiing este
impotriva Fiiului, ea Fiiul lui Dumnezeu sa chiamä infelep-
ciune ; päcatul din firea cea rea este impotriva duhului sfânt,
caci ca duhul sfant sä chiama bun. Deci care orn va gre§i
ìn slabiciung, sau din ne§tinfä, il va ierta Domnul mai lesnei

www.digibuc.ro
 128 ANTIM 1VIREANU

de sA vor pociii, cA a§A. zice David : opicatul tinerefilor mele

§i al ne§tiinPi mele nu-1 pomeni» ; iar cine gre§e§te din firea
cea rea impotriva duhului sfânt, omului aceluia nu-i iartA
Dumnezeu lesne pAcatul, cA a§à zice Domnul Hristos : «tot
p&catul §i huli sa va iertà oamenilor, iat hula care este spre
duhul sfânt, nu sA va ertà oamenilory.
sunt pAcate de moarte 7, carele-sunt §i impotriva duhului
sfânt, far de nici o gre§aM, de vreme ce sunt neiertate, dacA
nu sA va face la dânsele cAzutä vindecare. PAcatul cel dintAiu
este trufia,'dintru carde sA nnte semetia §i neascultarea ; al
doilea este zavistia, dintru carde sA na§te vrAjmA§ia §i uci-
derea ; al treilea este iubirea de argint, carele sA nume§te a
doua inchinare de idoli, §i dintru carele sA nasc toate relele ;
al patrulea este cAlcarea de lege, adicA nebAgarea in seam&
celor hotArite §i a§ezate in legi §i in pravile, dintru care sa na§te
necredinta, §i lepAdarea de Dumnezeu ; a cincilea este semA-
narea de vrajbA intre frap §i intre prietini, care pAcat l-a aflat
singur satana, §i cine are acel nArav, este asemenea diavolului ;
al §aselea este nklejdea cea necuvioasd ce are ne§tine la multa
mila lui Dumnezeu, §i nu sA PArAse§te de pAcate socotind
cA-I va iertà, dintru carde sA naVe netemerea de Dumnezeu
§i toatA necurkia ; al §aptelea cel mai de pre urm& §i mai
mare i mai rAu deck toate, este oceaiania, adicA desnAdej-
duirea lui Dumnezeu, socotind cA nu.1 va ierti nici cu un
mijloc, dintru carde sA na§te moartea cea sufleteascA §i munca
cea ve§nicA a iadului. i cine va aye& vreunul dinteaceste
pAcate §i nu va vrea sA sA pArAseascl de dânsul, mai bine
sA nu-1 fie nAscut mumA-sa, cAci este cerbicea lui vAna de
hier §i frunteá lui de amnia, duprcurn zice Isaia In 48 de
capete. i pentru aceea a luat Domnul spre sine firea orne-
neascA, iar nu cea ingereascA, cAci cA omul a gre§it din sIA-
biciune impotriva lui Dumnezeu TatAl, iar ingerul a gre§it din
firea lui cea rea impotriva duhului sfânt.
A treia pricinA pentru care a luat Domnul spre sine firea
omeneascA, iar nu cea ingereascA, este cA ingerul a gre§it
dip bunfivoia lui, iar pre ticAlosul om l-a In§elat §arpele.

www.digibuc.ro
 PREDICI 129

CA In douA chipuri este pAcatul, unul este chiar al nostru

care-I facem noi in§ine, iar altul esfe pAcatul cel strain, care-I
face alt orn §i rAmanem §i noi pArta§i acelui pAcat strein, §i
ceartA Dumnezeu §i pentru pAcatele cele streine ; precum este
§i In trupul omenesc, cA pentru un mAdular, cand este holnav,
pAtimesc toate mAdulArile ; a§ijderea §i in lumea care sA
chiamA trup, adicA beserica lui Hristos ---;cre§tinii pentru un
orn rAu pre multi oameni buni ii ceartA Dumnezeu, precum
sA vede aceasta in multe carp §i in multe istorii cA s'au
fAcut de multe ori in bogate locuri. CA dupA cuvântul apos-
tolului ce zice cartea 1 cap. 6 : 4(cA putin aluat toatA frA-
mantAtura dospe§te; «a§ar§i rAutatea §i pAcatul unuia prici-
nue§te la multi mare pacoste. Drept aceea prorocul David
sA ruga lui Dumnezeu sA-1 crute (fereascA) de pAcatul cel
strein. Pentru aceea a luat Dumnezeu spre sine firea ome-
neascA, iar nu cea ingereascA, cAci cA ingerul a gre§it de
bunAvoia sa, iarA omul a gre§it dintru in§elAciune, a cArui
pAcat este pArta§ §i ingerul cel rAu, adicA diavolul, pentrucA
el a in§elat pre orn prin mijlocul §arpelui.
A patra pricinA pentru care a luat Dumnezeu spre sine
firea omeneascA, iar nu cea ingereascA, este cAci ingerul era
mai de cinste decal omul ; pentru aceea era dator §i mai
tare sA sA fereascA de pAcat, cA cine este mai de cinste i sA
cade sA fie mai cu ornenire ; cA ingerii sunt stele, iar omul
este putrejune; cA BO zice in cartea lui lov, in 25 de capete :
stelele sunt necurate inaintea lui, dar cu atat mai vartos
omul, fiind putrejune §i feciorul lui vierme. Drept aceea sA
cade omului celui sufletesc, adicA celui besericesc, sA fie mai
cu omenire cleat mireanul, pentruca sA ia pildA §i invAtA-
turA fie§tecine dela el, vAzand faptele lui cele hune. Pentru
aceea §i Hristos pre oamenii cei suflete§ti ii nume§te sare,
zichnd : ovoi sunteti sarea pArnantului, deci de sA va strica
sarea, cu ce sA va mai sArà ?» Ii nume§te lumina, zicand :
evoi sunteti lumina lumii» ; §i iarA§i : ga§à sA lumineze lu-
mina voastrA inaintea oamenilor, cA vázand faptele voastre
cele bune, sA mAreascA pre TatAl vostru cel ceresc» ; (ii nu-
Alltim Ivireann. Predici. o
www.digibuc.ro
 130 ANTIM IVIREANU

me§te cetate, zicând : «nu sA poate ascunde cetatea In värful

muntelui»; Ii nume§te fáclie aprinsA, zicând «nimeni nu
aprinde Mae §i o pune supt obroc, ci in sfe§nic, ca sä
lurnineze tuturor celor ce sunt in cash»). Cä nu sä manie
Durnnezeu atâta pre omul cel prost, când face pAcat, cât sh
mânie pre omul cel besericesc §i pre omul cel de cinste, §i
pentru aceea li sä cade sä fie fnai cu omenire §i nu li sä
cade cä facä päcat.
Deci pentru aceste 4 pricini ce am zis a luat Dumnezeu
firea cea omeneascä iar nu cea ingereascA. Iar pentru ce a
luat Fiiul lui Dumnezeu firea orneneascä, iar nu altä fatä a
dumnezeirii, adicä Tatäl sau Duhul Sfânt, Inca sunt 4 pri-
cini : una, pentrucd sä chiamA Fiiut lui Dumnezeu intelep-
dune, a luat chipul omului ca sA vindece nepriceperea omulni
prin care a cäzut In päcat; a doua, ca acela ce este Fiiul
lui Dumnezeu fär de ani, sA sä facä i fiiu omului supt ani ;
a treia, precum s'a fäcut Fiiul lui Durnnezeu fiiul omului,
facd §i fiiul omului fiiul lui Dumnezeu, dupä cuvântul
lui loan «§i Jeade lor putere a fi fiiul lui Dumnezeu» ; a
patra, fiind Fiiul fata cea de mijloc, s'a fäcut mijlocitor, de a
fäcut pace intre Dumnezeu i intre orn, dupä cum zice feri-
citul Paveh «cd unul este mijlocitoriul lui Dumnezeu §i oame-
nilor, omul Hristos lisus».
Iar pentru na§terea Domnului Hristos, ce präznue§te astäzi
lurninat sfânta beserick in ce chip s'a ndscut Fiiul lui Durn-
nezeu din tatä fär de mumä §i cum s'a intrupat din mumä
fär de tatä, nu trebue§te iscoadä (sä ispitim mai mult), de
vrerne ce este tainä foarte mare, adâncä §i preste fire, ci numai
cu credinfä §i cu märiri de cuvântAri sA ne inchinärn lui, ca
un soare al dreptätii ce a räsärit din pântecele fecioarei nouä
celora ce §edem intru intunerec §i umbra morfii; §i din cal-
duroasa inimä sä-i multämim pentru multa §i nemäsurata
milA ce a fäcut cu noi, de a invoit firea noasträ cea azutä
cu na§terea sa; cäruia i eu mä rog nevrednicul, ca unuia ce
este unul näscut Fiiul lui Dumnezeu §i Dumnezeu adevArat,

www.digibuc.ro
 PREDICI 131

sA därueascA prea luminatului nostru Domn 1) sanAtate, vie*

norocitA §i b'unA, intemeiare Intru cinstit §i luminat scaunul
MAriei sale, ImpreunA cu d-voastrA cu tolii §1 cu tot norodul
cre§tinesc, ca deapururea sA prAznuiti In multi ani luminat,
cu toate cele bune §i de_folos, amin.

1) C. Brancoveanu.

www.digibuc.ro
 XVIII.

CUVANT DE INVATATURA LA
OBREAZANIA LUI HRISTOS

cdnd s'au umplut 8 sae, ca 8r1 tate

pruncul imprejur, chemat au nutnele
lui Iisu8, carele a fost zia de ingert
mat inainte, pawl a nu tut mute& el
tit ptinteces.

Zice la cartea Facerii in 17 capete : cum CA a tocmit

Dumnezeu cu Avraam impäcare, §i spre semn de adeverinlä,
i-a poruncit Dumnezeu, zicandu-i vaceasta este fdgäduinfa
care vei pazi intre mijlocul meu (mine) §i intre voi, §i intre
mijlocul seminfieiDale, dupä tine intre neamurile lor, sA sä
taie voul imprejur toatá partea bärbäteascd, §i va fi fAgA-
duinfa mea preste_trupul vostru intru fdeduinfa vecinick §i
copilul carele nu sä va täià imprejur a opla zi, sA va pierde
sufletul acela din rudenia lui, cAci a stricat ftäduinfa». ArA-
tând cu aceastä täiere imprejur 4 lucruri: una, pentruca si
sd cunoascd Jidovii dintealte neamuri cum cd sunt oamenii
cei crezufi intru Dumnezeu ; a doua, pentruca sd rAmdie se-
minfia lui Avraam slobodd:de pdcatul_näscutului celui dintái ;
a treia, pentruca sä sd facä pre Avraam pärinte a multe nea-
muri credincioáse, pentru adevärata credinfä ce a `arätat el
cätrà Dumnezeu ; a patra, pentru cáci din neamul lui Avraam
a vrut sa sd. nasca Hristos.

www.digibuc.ro
 PREDICI 133

CE INSEMNEAZA
Deci pentru semnul impAcarii aceea,
care s'au tocmit cu noi, au priimit Hristos
OSUS"?
tAierea imprejur, dupa cum zice Luca
evanghelistul : Ǥi and s'au umplut 8 zile, ca sa taie pruncul
imprejur, chemat-a nurnele lui lisus»; care nume este cu ade-
varat mai pre sus decal tot numele, dupa cum zice fericitul
Pavel : ca sa Intelege mantuitor ; §i sa poate adeverl §i dupa
alte multe numiri cum ca Iisus sa chiama mantuitoriu nea-
mului omenesc, iar mai vartos dupa aceste 8 nume ce voiu
sa zic ; Intai, sA chiama vie* de veci, dupa cum zice loan
in 17 capete : «iar aceasta este vie* de veci, ca sa te cunoasca
pre tine unul Dumnezeu §i pre lisus Hristos pre carele ai
trimis» ; a doua, sa chiama mArire, ca a§à zice David : «sa-
tura-ma-voiu and mi sa va arata marirea ta» ; a treia, sa
chiama odihna, ca. a§à zice Hristos : luati jugul meu spre voi
§i O. invatati dela mine, ca sunt bland §i smerit cu inima,
§i yeti afla odihna sufletelor voastre» ; a patra, sA chiama ve-
selie, cA a§a zice loan la Apocalipsis in 19 capete ; «sa ne bu-
curam §i sa ne veselim §i sA dam marire lui, cA a venit nunta
mielului (adica a hii Hristos) §i muierea (mireasa) lui s'a gatit
spre sine (adica beserica)» ; a cincia, sa chiama imparatie, ca
a§a va sa zica la judecata cea Infrico§ata catrA oamenii cei
drepp : «veniti blagoslovitii PArintelui meu A mo§teniti impa-
ratia care este Oita voua mai inainte de inceputul lumei» ;
a §asea, sa chiama coroana, ca. a§a zice loan la Apocalipsis :
«tine ce ai dobandit, ca ca nu ia nimeni coroana ta» ; a §aptea,
sA chiama ban, CA a§A. zice Matei in 20 capete : «§i daca ven1
seara, tuturor le dete plata tot intocmai ate un ban (dinar)»;
a opta sa chiama cina, ca a§a zice Luca in 14 capete : «un
om oarecarele facu cina §i chernA pre multi §i ei nu vrea
sa mearga, puind fie§tecarele la mijloc pricini: unul ca. a cum-
parat holda §i merge sa o vaza, altul ca a cumparat perechi
de boi §i merge sa-i cerce (ispiteasca), altul ca a luat muiare
§i pentru aceea nu pot O. mearga» ; cari sa inteleg a fi oa-
menii cei pacato§i §i iubitori de cele lume§ti, care nu O. vor

www.digibuc.ro
 134 ANTIM IVIREANU

Invrednici sA mAnânce din cin; aceea, adicA nu vor vedea

fafa lui Dumnezeu.
Deci dupA acgste nume ce au mantuit neamul omenesc din
tirAnia diavolului §i le-a arAtat calea viefii de veci §i a priimit
de s'a Mat imprejur, pentru douA lucruri; una, pentruca sA
implineascA legea, ca un Matoriu de lege, 0 sA ne dea 0 nouh
pildA sA ne supunem legii ; alta §i pentruca sA sA astupe
toatA gura:hulitoare 0 clevetnicA a ereticilor, cari ziceà cA
n'a luat trup, ci sta nAscut dupA nalucire. Iar pentruce s'a
tAiat imprejur a opta zi, sA infelege ca la al 8-lea veac va
sA taie liristos Imprejur cu judecata cea infrico§an, ca cu o
sabie cu 2 rosturi (ascufituri), toate rAutafile §i tot feliul de
nedreptAli din lume, 0 pre cei pAcAto0 ii va arund. In matca
focului nestins, iar pre cei drepfi ii va aduna la ImpArAfia
cea vecinicA, care 0 noi cu top sA o dobândim.

www.digibuc.ro
 XIX.

CUVANT DE INVATATURA LA
ADORMIREA PREA SFINTEI STAPANEI
NOASTRE NASCATOAREI DE DUMNEZEU
SI PURUREA FECIOAREI MARIA

4(lci eautcl apre smerenia slujnieei

sale, ea iatd de aeum ma vor feriel
toate neamurile .

«Pomenirea dreptilor cu laude, zice prea inteleptul Solomon,

§i blagoslovenia Domnului pre capetele loro. Drept aceea toti
sfintii fär de nici un prepus sunt drepti inaintea lui Dum-
nezeu §i sunt. blagosloviti ; iar mai dreaptei mai blagoslo-
vita in ceriu §i pre pämânt nu este alta decât Fecioara Maria,
pentru cdci s'a invrednicit de a ndscut, ca o sfânta ce este
decât top sântii, pre sfântul §i adevdratul drept, pre blagos_
lovitul lisus ; a cdruia prea sfânta Adormirea präznue§te lu-
minat astäzi sfânta besericd. Si mäcar a eed.nu sunt vrednic
a zice nimica intru cinstea §i lauda ei, pentru intunecarea ce
are mintea mea de multimea pacatelor, iar ins4i dupd pu-
tintä vom zice celea ce ne va lumirfà, prin rugáciunile ei,
lumina cea adevaratd, Hristos. Ci vd pohtesc sl. ascultati cu
dragoste ; «cd. cautd. spre smerenia iproci 1)0.
Far de nici un prepus sä cunoa§te cu socoteala dreaptd
1) §i celelalte.

www.digibuc.ro
 laß ANTIM IVIREANU

cum cA Dumnezeu este prim puternic, pentru cAci are pu-

terea intocma cu vointa §i poate O. facA câte va vrea, dupA
cum zice prorocul David : «toate câte a. vrut Domnul a f Acut».
Drept aceea de ar fi vrut, ar fi putut §i nefAcându-se orn
cu alt mijloc sA mântueascA pre om dih mAinele diavolului,
iar n'a vrut; §i de vefi intrebA pentruce ? pentru cAci a wilt
sA arate la aceastA tainA a IntrupArii 4 al-sAuri 1) fire§ti ! bu-
nAtatea, Infelepciunea, puterea §i dreptatea. Si IntAi a arAtat
bunAtatea, pentru cAd nu s'a Indemnat sl mantueascA pre
orn din niscai bunAtAfi ale lui, fiind rob pAcatului, dupA cum
zice fericitul Nye] : «nici dintealiceva, Mr% numai dintru a
sa singurA bunAtate, cl precum s'a indemnat din inceput
dintru a sa bunAtate de a zidit pre om, a§A §i acum s'a in-
demnat sA-I mantueascA». A doua, a arAtat Intelepciunea,
pentru cAci, ca unul ce numai singur este intelept, a aflat
mijlocire ca aceea, ca sA mântueascA pre Pm, §i in ce chip ?
SA impreune dumnezeirea §i omenirea §i sA sA facA el in-
su§i Dumnezeu §i om, ca un orn sA sA lupte pentru pm cu
vicleanul diavolul, §i ca un Dumnezeu sA birueascA §i sA
mântueascA pre pm, precum vom zice mai jos. A treia, a
arAtat puterea, pentru cAci ca un Durnnezeu puternic a putut
de a fAcut un lucru mare §i infrico§at ca acesta, cA zice loan
Damaschin : Ace este mai mare decât a sA face Dumnezeu
orn, ziditoriul sA. sA. facA zidire, fAcAtoriul facere (fapturA),
Dumnezeu cel fAr de materie sA se facA om cu materie, cel
nevAzut sA sA facA vAzut, stApânul sA sA facA rob, §i Dum-
nezeu cel inalt sA sA facA orn smerit, §i impreunánd aceste
douA Impotriviri de margine, sA pAzeascA a fie§tecAreia firea
neschimbatA, sA rAmfile cel nezidit nezidit, §i cel zidit zidit,
§i cel nevAzut nevAzut; §i In scurte cuvinte sA rAmâle dum-
nezeirea tlumnezeire, §i ornenirea omenire, §i nici firea
dumnezeirii sA sA prefacA in firea omenirii, nici ornenirea
sA sA prefacA in firea dumnezeirii. Care lucru este mai pu-
ternic §i mai minunat, sA poatA pAzi fie§tecare fire al-sAurile

9 insqlri.

www.digibuc.ro
 PREDICI 127

ei cele fire§ti §i duph impreunare». A patra, a arAtat drep-

tatea ; in ce chip ? pentrucA n'a vrut sA sA lupte cu vicleanul
diavol, cu dumnezeirea descoperitA, ci s'a imbrAcat cu trup,
pentru cAci cA ar fi putut zice diavolul ditrA Dumnezeu in-
dreptAndu-se : eu cu om mA lupt, iar nu cu Dumnezeu, §i
nu este cu dreptate, tu, Dumnezeu fiind, a te lupfi cu mine,
tu, ziditoriul §i fAcAtoriul, sA te lupfi cu mine, zidirea §i fAp-
tura, ci ml las5. pre mine ca pre o zidire sA mA lupt cu altA
zidire, carele este omul. Drept aceea Dumnezeu, carele pururea
sA indrepteazA cAtrA toli §i birue§te la judecata lui, dupa cum
zice David, ce face ? pentruca sA nu mai aibh diavolul cuvAnt
a sA indrepa §i sA zicA cum ca-i face Durnnezeu strAmbAtate,
pentru aceasta s'a imbrAcat acesta0 Dumnezeu cu trup §i sA
face orn adevArat, pentruca sA sA lupte ca un orn §i sA bi-
rueascA ca un Dumnezeu pre vrA§ma§ul firii omene§ti, pre
care fire o a fost biruit diavolul, ca iar4i aceA fire sA bi-
ruiascA pre diavolul ; biruitul sA sh facA biruitoriu §i biruitoriul
sA sA facA biruit: cu mijlocirea ce a biruit sA sa birueascA,
a in§elat pre orn, fägAduindu-1 sit sA faca Durnnezeu, sA in-
§ealA §i el, pentru cAci vedeA orn §i a cAzut in mAinile dum-
nezeirii, ce era ascunsA in omenire. Drept aceea pentru ca
sA pAzeascA Durnnezeu dreptatea, sA face om, land trup
din prea curatele sangiuri ale prea Sfintei Fecioarei ; §i soco-
tind adAncimea minunii, rAtnaiu fAr de graiu §i mä minunez,
cAci cA nu aflu cuvinte intocma la cinste ca lucrul, pentruca
sA laud minunatul acest dar. Cum sA mAresc izvorul iubirii de
oarneni? Cum voiu sA propoveduesc mulfirnea indurArilor? Cum
voiu sA indrAznesc la noianul fecioarii §i sA ispitesc adAncimea
tainei cei preste fire ?
cum voiu sA povestesc pentru tine fe-
SF. FECIOARA.
cioarä, nu caci ai nhscut din tine cu trup pre
Fiiul §i cuvAntul lui Dumnezeu, care na§tere este mai pre sus
de fire, ci pentru cAci te-ai fAcut maicA i ai ramas fecioarA,c5 din
fire este unei muieri fecioarA sA fie fecioarA, numai in CAM
vreme va phzi fecioria, §i mumA nu poate sA fie, daca este fe-

www.digibuc.ro
 1.3i3 ANTIM IVIREANU

cioarA, §i muierea care a näscut prune nu poate sA mai fie fe-

cioarA. Iar la tine, vránd cel ce s'a näscut din tine, a schimbat
rânduiala firii, ca un f cdtor al firii, §i a rAmas §i dupa na§-
tere fecioarA. i lucru prea slävite §i Were de (preste) fire,
o I PAntece sfAnt §i vas dumnezeesc l Intru tine cu adevArat
s'a spart (rupt) zapisul pAcatului, intru tine s'a Mcut Dum-
nezeu om, Mr de ali schimbh durnnezeirea. Drept aceea cu
ce limbA voiu puteA sA mAresc fecioria ta §i na§terea ta cea
preste fire ? CA prin mijlocul tAu ne-am invrednicit sA cA§-
tigAm bunatAfile cele mari. Cu ce flori de laudA voiu puteà
impleti cununa fecioriei tale, ca una ce e§ti incununatA cu
toate florile bunAtAtilor de TatAl cel ceresc, pentru cAci ai
incununat neamul nostru cu slava §i cu cinste ? Ce fel cle
daruri vrednice vom aduce ? CA toate cAte-s ale lumii nu sunt
vrednice inaintea ta ; cA de te voiu numi ceriu, e§ti mai inaltA,
cA ai näscut pre fAcittoriul ceriului; de te voiu numi mumA.
neamurilor, de te voiu numi inchipuirea lui Dumnezeu, destoi-
nicA. e§ti, de te voiu numi doamna ingerilor, intmtoate a fi
te adevereazA §i verice alt a§ puta. zice §i a§ puteA sA te
nurnesc, nu este destul cAtrA lauda mAririlor tale. BucurA-te
drept aceea ch. tu singura ai prorocit cA te vor ferici toate
neamurile §i adevArat cA te fericesc, pentru chi cu smerenia ta
cea fArA de margine, ce ai arAtat cAtre ziditoriul tAu, te-ai fAcut
pricinA de s'a smerit cel ce este din- fire nesmerit, §i a primit
de a lAsat sânul Tatälui §i a venit de a sälA§luit in prea
curatul §i sfAntul pantecele tAu. 0 ! Fericitä §i sfanta sme-
renia a fecioarii, cAtA putere ai I CA. ai Mcut de s'a smerit
'Ana la moarte cela de carele fuge ceriul de groaza lui §i sA
smeresc toate, §i ai InAltat pre omul cel din fire smerit §i
l-ai Mcut de a cA§tigat lAca§urile §i- fericirile cele cere§ti. Fe-
ricit este cu adevArat §i prea fericit cine a putut cA§tigà pre
aceastA blagoslovitA srnerenie, cA s'a cinstit §i de oameni §i de
Durnnezeu ; §i de vreme ce tu, fericitA fecioarA, dupa cum ai
zis cA a cAutat Domnul spre smerenia ta §i te-a innaliat de
pre pAmânt la ceriu, pentruca sA impArAte§ti impreunA cu el,
cautA spre noi robii pi cu umilintA §i mangaiere pre jude-

www.digibuc.ro
 PREDIC1 iao

catoritd cel infricopt, pre Fiiul tau cu rugaciunile tale cele

calcluroase, O. ne mantueasca de scarbele §i de nevoile ce
ne-au impresurat. Si precum cu dumnezeiasca putere inteo
mica de ceas adunat din toata lumea pre apostoli, ca sa
petreacà pre cinstit sfant trupul tau spre ingropare cu laude
§i cu cantäri, a§a sa. adune §i mintea cea impra§tiata intru
de§ertaciunile cele lume§ti §i sa. 0 lumineze, ca deapururea
pre dansul sa-1 marim §i sa-1 laudam, iara tie, ca unei adeva-
rate Nascatoare de Dumnezeu, sa-fi cantam cu cucerie can-
tarea cea ingereasca. : «Sucura-te ceeace e§ti cu bun dar da-
ruita, Domnul cu tine».

www.digibuc.ro
 XX.

INVATATURA LA SFAN'TUL
PARINTELE NOSTRU NICOLAE

4Eu aunt pdstoriut eel bun ; pdatorint

eel bun sufletul lui pune pentru et.,

MOISE .
Aducânuu-mi aminte de ravna cea mare §i de
dragostea cea multa ce are pastoriul cel bun catra
oile sale, foarte mA minunez §i laud credinta §i dragostea inimii
sale ce are spre paza lor ; precum vedem ca era fericitul acela
§i credinciosul rob al lui Dumnezeu Moisi, carele a fost pAstoriu
norodului israilitenesc, cA vAzand_ urgia lui Dumnezeu ca era
foarte mare §i groaznicA asupra Jidovilor, atata cat li sA cu-
venia §i pierzare, iar n'au vrut pentru dragostea oilor sA fuga
sA mântueasca el singur, ci mai vartos, dupA cum zice la 22
de capete la IeVre, a stAtut impotriva lui Dumnezeu §i cu
manie au inceput a-i zice: grogu-ma, Doamne, gre§it-au norodul
aceasta gre§ala mare §i 0-au fAcut lor dumnezei de aur, §i
acum de vrei sA la§i pacatul lor, lasA-I, iar de nu, stange-mA
§i pre mine din cartea care m'ai scris.» Auzit-ati ravna §i
dragostea cea mare a acelui pastor ? Cu adevArat, iubitii mei
ascultAtori, stau de mA mir de acelea cuvinte mari §i grele
ce au grAit Moisi cu atâta mänie ; iar mai mult ma minunez
de Indelunga rAbdare §i de multa iubire de oameni a lui
Dumnezeu, cum nu 1-au dat pierzarii ImpreunA cu Jidovii cei
far de lege ? Ca lui Dumnezeu nu numai Moisi, ci i toatA

www.digibuc.ro
 PREDIC1 141

lumea nu este nici de o trebuinta, dupä cum zice la psalm

16 : «bunätätile mele nu-ti trebuesc.» lar pentruca sa nu ma
depärtez cu vorba, zic : cum a Dumnezeu nu s'a uitat la
acelea cuvinte ale lui Moisi, ce-1 indemna spre marire, ci mai
vartos s'a uitat la dragostea lui cea mare ce avea aträ oile
sale, ca sä nu pata rdu, §i cum ca mai bine au priimit sä
moarä impreuna cu oile lui ; §i pentru aceea n'a vrut Dum-
nezeu sA faca acea stricAciune mare, ca sa-i piarzä. Mare era
cu adevärat dragostea lui Moisi spre Jidovi, iar mai mare a
fost dragostea lui Hristos spre tot neamul omenesc ; aci
Moisi numai pentru un norod pohtia O. moark iar Hristos
pentru toatä lumea ; §i nu zice : pierde-mä numai pre mine
§i lasä pre Jidovi, iar Hristos aceastä pohtä avea, nefiind vi-
novat sä moarä, §i toatä lumea sa traeascA, precum zice §i
la Sfanta Evanghelie de astäzi l eSufletul meu puiu pentru oi ;»
§i intr'alt loc iar zice : «ca sä cade sa O. inalte fiiul omenesc,
cat tot cel ce va crede inteinsul sä nu piara, ci sä aiba vieata
vecinica.» Deci de pre acestea vorbe ce am zis, vom putea
cunonte dragostea cea adevarata §i credinta pästoriului cel
bun. Ci mä rog sa ascultati.
Sunt multi in lume de sä numesc cA
PASTORII CEI RAI.
sunt pästori §i zic cum ca poartä grijä
de oi, ci 'la zic tialo§ii numai cu cuvantul, iar cu fapta sunt de-
parte, cat e ceriul de pâmant ; pentru caci nu poartA toatä grija
pentru folosul oilor, ci sä nevoesc numai pentru folosul lor,
carora nu sa cuvine sA le zica ne§tine pAstori, ci näimiti, sau
mai vartos sa zic, full §i talhari, ca lasä oile de le manânca
lupii §i ei sar pre aiurea in turmele streine sa fure §i sä in-
junghie §i sa piarza ; pentru care zice Domnul Hristos la
Matei in 7 capete : luati-vä aminte (pAziti-va) de prorocii
mincino§i, cari vin catra voi in ve§mintele (in piei de) oilor
imbracati, iar pre din launtru sunt lupi rapitori, pre cari
din rodul lor, zice, li veti cunonte pre ei», adicA dupA fap-
tele lor cele necuvioase ; §i iarS§i la 23 de capete : pre unii
ca ace§tia ii nume§te fatarnici, orbi, nebuni §i morminte spoite

www.digibuc.ro
 142 ANTIM IVIREANU

pe dinafara. Fafarnici ii nume§te, pentru cad O. arata cu in-

§eläciune inaintea oamenilor §i sa fac pre sine cum ca sunt
sfinfi §i drepfi ; orbi li nume§te, pentru cad nu vor sit invefe
pre oameni cele ce sa. cuvin §i cele ce sunt drepte §i adevä -
rate, ci-i invafa §i-i indeamnd pururea la lucrurile cele vata-
matoare cele mari ale lui Dumnezeu §1 cearcä lucruri de§arte
§i de nimica; morminte spoite pe dinafara ii nume§te, pentru
cad sä fac ei mai Inväfafi, mai drepfi, mai buni §i mai vred-
nici decal sfinfii pdrinfi §i deck apostolii, §i nu fin seama
intru nimica cele ce au zis ei §i le-au a§ezat spre cinstea
besericii, spre intemeiarea credinfei §i a cre§tinatkii §i spre
folosul cel de ob§te, ci, ca ni§te cdlcatori de lege ce sunt,
opresc §i pre alfii cu o mie de mijloace (cu mii de mijlociri)
sa. nu le fie, pentru ca sit osândeascd impreuna cu dân§ii,
pentru binele cel mare ce le fac §i mila ce le dau. Pentru
care lucru 'vor sa ia tieäloOi mai multa osfindd dela Dumnezeu.
oPastoriul cel bun sufletul lui pune
PÄSTORUL CEL BUN.
pentru oi I» La cartea cea dintai catre
Timotei la al 3 cap. zice fericitul Pavel: cum ca episcopul
trebuie O. fie far de prihana, intreg la minte, cu bunä fan-
duiala, iubitor de streini, invkatoriu bun, nesfadnic, bland, ne-
invräjbitor, neiubitor de argint, casei sale bine indreptkor,
ca de nu va §ti a-§i indrepta casa sa, cum va purta grijà
de beserica lui Dumnezeu? Drept aceea nu eu, ci socoteala
cea dreapta afld cum ca. pästoriului celui bun i sa cuvine sa
aibä trei lucruri : una, creditfa curata; a doua, Infelepciune
¡ntreagd §i a treia, sä aibä toiag in mana. Cu credinfa cea
curata sa caute §i sa pohteascd pururea binele §i folosul
oilor lui, mr numai celor sanatoase §i sdravene, ci §i oilor
bolnave §i sdruncinate ; cu infelepciunea sa pastoreasca pre
oameni, dând invälätura fie§tecdruia dupä varsta §i rân-
duiala lui, cd precum sunt boale de multe feliuri §i nu A.
pot vindeca tot cu un fel de doftorii, a§a nici cu un tel de
invkatura nu si pot od hni, nici sa. pot indrepta toate finite
omene§ti, ci unii cu tut fel, allii cu altfel, ca. alta Invkatura

www.digibuc.ro
 PREDICI 143

trebuie bdrbatului §i alta tänärului, altd poviquire trebuie bo-

gatului §i alta sAracului, altd mângâiere trebuie celui vesel §i
alta celui ti:ist, altd vindecare trebuie celui sändtos §i alta
celui bolnav, altà Infrumusetare trebuie staranului §i alta
slugii, alta Indembare trebuie celui Indraznet §i alta celui
fricos, altd imbunare trebuie celui bland §i alta celui mânios,
altä vorbd trebuie celui Invhfat §i alta celi.ii neinvätat ; §i In
scurte cuvinte pre fie§tecarele dupa vársta sa §i dupd rân-
duiala sa, precum am §i mai zis, trebuie sd-1 odihneasca cu
inväpitura, cu toiagul ce fine In mAnd., adica stapânirea, §i cu
darul duhului sfânt sä pedepseasa atâta pre oi, cât §i pre
lupii cei de gând §i pre fiarele cele -sälbatice ce vin asupra
oilor ; pentru cad adevärat ca de ce rämân oile nepedepsite,
de atâta cad in mai multe §i nenumärate patimi ; a§ijderea
§i lupii, când nu vad toiag In mâna pastoriului, rapesc oile
fär de nid o frici §i le mänâncA ; pentru toiagul acesta zice
David la psalm 22 : «toiagul Mu §i varga ta aceasta m'au
mangâiat.» Cu sfântul toiag a mântuit Moisi norodul cel ji-
dovesc §i pre Faraon l-a inecat. Drept aceea pastoriul care
va vrea sä pastoreascd pre lege §i pre dreptate, trebuie pu-
rurea O. fie toiagul in mând, adia dojana O. Infruntarea, §i
dupä vremi sa pedepseascä pre oi §i O. goneasca fiarele ;
cäci aceasta este sfar§itul cel bun a pästoriei sale, ca sä. fie
oile §i sä le pkeascd cu sändtatea cea duhovniceasa, adicä
cu invätätura ; acestä sänätate este pururea dator sA o dea
oilor lui ; iar de va fi vreuna din oi beteagä, trebuie §i fdr
de voia ei sa o lege §i sa o puie jos (trânteasca), sä-i taie
carnea cea putredd, sä olepede §i sa-i puie cazutd 1) doftorie,
neuitându-sa nimeni la svârliturile picioarelor ei, cu care poate
sd-i mijloceasca §i vätämare, au la obraz, au la mânä, au la
picioare ; §i a§à cu aceastä faptä bung. §i cu aceastä mijlocire
va avea pästoriul cel bun despartire de näimiti, pentru aci
näimitii nu pasc oile pentru ca sä le foloseasca, ci numai pentru
plata ce apuca dela (ce ia pentru) ele, §.1 când vede pre lup

1) cuvenita.

www.digibuc.ro
 144 ANTIM IVIREANU

venind de departe, adica pre diavolul, ei lasä oile §i fug,

pentru cad sunt näimili §i nu poartä grija pentru ei ; ci sa
fereasca. Dumnezeu §i sä mantueascä toate turmele de pastor.
ca ace§tia, ca §i de moartea ciumii.
«Pästoriul cel bun sufletul lui bun pune pentru oi.» and a
vrut Domnul nostru Hristos sa sa. inalle la ceriu, s'a fägaduit
ucenicilor lui ea nu-i va läsa saraci, ci le va trimite alt man-
gaitor, pre Duhul Sfant, carele-i va Inv* pre ei toate §i-i va
poväfui Intru tot adevárul : care fägadiala a ramas necurmat
la tofi arhierii, ce au pästorit dupa vremi turmele sale panä
in ziva de astäzi §i va fi pana va sta lumea, i aceea MO-
duiala sa. infelege §i la tot norodul cre§tinesc, ca precum zice
Sinesie : «Ca nu vor lipsi impäratului niciodata osta§i, a§à
nu vor lipsi nici pästori din beserica lui Hristos, pentruca
sa mangaie pre norodul cel ales al lui Dumnezeu cu cele
bune §i de folos».
SFÄNTUL NICOLAE.
Dintru care pastori au fost unul §i
fericitul §i minunatul Nicolae, episco-
pal Mirelor Sichiei, fäcätoriu de minuni, a caruia praznuim
astazi cinstita pomenire, carele s'a aratat adevärat urmätoriu
dascalului §i invalätoriului säu lui Hristos, §i a imulfit talantul
ce i s'a incredinfat, nu indoit, ci intreit ; ca. s'au nevoit de au
sävar§it trei bunätäli mari :, una spre cinstea §i lauda stäpa-
nului sau Hristos, a doua intemeierea credinfei cei de ob§te
a toatei politiei cre§tine§ti, §i a treia spre folosul turmei sale
ce i s'au incredinfat. Deci bunatatea ce a aratat spre cinstea
§i lauda stApanului Hristos este credinfa cea adevärata, dra-
gostea cea curatä, rugaciunile neincetate, posturile §i.värsärile
de lacrimi, smerenia, vorbele curate catra Dumnezeu §i oste-
nelile cele de multe feliuri ; carele acestea toate, fiind impreu-
nate la un loc, aräta o dragoste peste mäsurä catra Dumnezeu
§i pentru aceea 1-a iubit §i Dumnezeu pre dansul §i l-a fäcut
vestit §i laudat In toata lumea. Iar bunatatea ce a arátat de
ob§te este aceea ce a facut inaintea credinciosului §i marelui
imparat Constandin §i inaintea a tot saborului ce O. adunase
in Nicheia, de a Infruntat pre incepatoriul de eresuri, pre

www.digibuc.ro
 PREDIC1 145

Arie, ca pre un mincinos §i hulitor impotriva dreptAtii l-a lovit

cu palma preste obraz §i i-a pecetluit spurcata §i clevetnica lui
gull cu amutealA, §i au mArturisit de fag. spre Fiiul §i Cu-
vântul TatAlui a fi de o fling §i in tocma cu "fatal §i cu
Duhul Sfânt. Jar bunAtatea ce a arAtat spre folosul turmii
sale, §i in vie*. §i dupa moarte, este dragostea cea preste
mAsurA, InvAtAturile cele cuvioase, milosteniile cele indestulate,
tAmAduirile cele de multe feliuri, blândetele cAtrA toti, mân-
tuirile de morii, din inchisori, din mAri §i alte multe §i nenu-
mArate faceri de bine carele, nefiind ticAloasa mea limbA vred-
nicA a le povesti dupA cum sA cade, le las asupra celor mai
ale§i §i mai desAvar§it intru §tiinta invalaturii, ca sA adevereze
ei mai pre larg.

lar eu plecându-mi capul cu cucerie, mA rog impAratului

celui din nAltime §i a toate tiitoriului Dumnezeu, ca cu ru-
gAciunile cele fierbinti ale acestui prea cuvios §i sfintit pAstoriu
sA dArueascA prea luminatului Domnului nostru 1) vie* paci-
nicA §i norocitA cu intreagA sAnAtate §i biruinfä asuera vrAj-
mA§iilor celor On* §i nevAzufi, §i pedtru aceastA putinica
ostenealA §i cheltuialA trecAtoare ce a fAcut intru lauda lui
Dumnezeu §i intru cinstea sfântului, de a impodobit aceastA
sfântA casA, dupa vie* a multi ani fericifi sa-i facA odihnA
ja ImpArAtia ceriului §i sA-i dArueascA bunätAfile cele vecinice
§i deapururea stAtAtoare §i dumneavoasträ celor ce suntefi
de fata §i celor ce lipsesc, tuturor sA vA dea sAnAtate, vieag
curatA, spAsenie sufleteascA, sporiu §i ajutoriu intru toate cele
bune §i de folos, a§ijderea §i tuturor cre§tinilor, ca dimpreunAi
sl mArim §i sA lAudAm pururea numelui cel sfânt §i prea
sfânt, amin.

I) C.- Brancoveanu.
Ap.tdm Tvixeann. Predigi, 40

www.digibuc.ro
 INVATATURA LA PREOBRAJENIE 1)

$1 iatd glee din nor gicdnd : 4aceeta

este Fitul meu eel iubit, intru carele
bine am vrut, pre aceeta aacultatip,

N'a vazut pämantul alt lucru mai slavit decat acest de

astazi, nici a cunoscut lumea aceasta vazuta alta minune mai
luminat. Fiiul §i cuvantul lui Dumnezeu, carele a Mcut semne
§i minuni nenumárate, n'a Mcut alta fapa mai pre sus decat
el 'sail asemenea. In varful muntelui Thavorului a vrut sa
arate apostoljlor prea luminata slava dumnezeirii sale; drept
aceea §i-a schimbat §1 fata §1 chipul, §1 intr'o clipi deci s'a
aratat precum era mai inainte de veci, impodobit cu toate
frumusefile ceriului, luminat cu toata lumina dumnezeirii ; ra-
zele ce ie§ia din dumnezeeasca lui fag biruia stralucirile soa-
relui, §i albiciunea hainelor lui . intrecea stralucirea luminii.
Moisi §i Hie, mai ale§ii prorocilor, era marturii acestui prea
slävit lucru §1 privitori ai neapropiatei mariri era Petru,
lacov §i Joan, mai marii apostolilor. In chip de nor luminat,
cè umbria §i muntele §i pre apostoli, s'a aratat duhul sfant,
§1 pentruca sa cunoasca fie§tecarele cum a sa afla toatä
Sfanta Troita la acest lucru prea slavit, parintele cel Ma de
inceput a adevarat cum ea este de fata cu cuvintele ce a zis

1) Eelinitmrea la fata.

www.digibuc.ro
 PREDIC1 147

cAtrA apostoli : «acesta este Fiiul meu, pre acesta ascultati».

0 l fericiti ochii apostolilor, cari s'au invrednicit de au vAzut
mArirea ace§tii infrico§ate infrumusefAri. CA ce taine nu sA
incheie intru acest lucru prea slAvit sau ce InvAfAturi sufle-
te§ti 0 mântuitoare nu ne dA aceastA infrumusetare a Kan-
tuitoriultii ? Nu ajunge cuno§tinfa omeneascA sA le priceapA,
nici minte ingereascA sA le cuprina i pentrit aceasta, cu-
noscându-mA 0 eu nevrednic §i departe de toatA §tiinfa, nu
indrAznesc sA intru intru atâta adâncime ; ci cinstind taina
aceasta a dumnezee§tii infrumusetAri, cu cap plecat 0 cu
cucernicA tAcere trec cu cuvântul spre putinicA invAtAturA,
care socotesc sA fie foarte folositoare de suflete 0 mântui-
toare la ceeace vor vrea sA asculte cu dragoste.
Ma uit la aceastA dumnezeeascA 0 infrico§atA infrumuse-
fare, când pArintele cel fAr de ani cu glas viu de sus a mAr-
turisit cum cA acest infrumusetat lisus este fiiul sAu cel iubit;
altA invAlAturA nu sA vede ca sA fie dat celor ce era de fafA,
fArA numai aceasta, sA-1 asculte : «pre dânsul ascultaii». Nu
le-a zis sA laude pre fiiul sAu, nici sA-I slAveascA, nici sA
mAreascA lucrurile lui, nici sA-i pröpovedueascA numele, nici
sA sA minuneze de invAtAtura lui, nici sA-§i repuie vieafa lor
cAtrA dânsul, nici sA rabde scârbe, necazuri, nevoi 0 altele
ca acestea asemenea, ci numai sA fie ascultAtori, sA aibA as-
cultare, sA supuie vointa lor supt voia acestuia, unuia singur
nAscut fiiului sAu, carele sA infrumusetà «pre dânsul ascul-
tati». i cercând cu dinadinsul ca sA infeleg pricina, am cu-
noscut din Sfânta ScripturA 0 din cea nour§i dela dumne-
zee§tii dascAli, cum cA aceastA poruncA:esteroarte tainicA §i
nu sä putei sA sA dea apostolilor alta maijiscusitA, mai fo-
lositoare 0 mai de suflet mântuitoare, deck aceasta, adicA
deck ascultarea. i pricina este cA cine are ascultare, acela
are impreunA 0 toate darurile §i toate bunAtAtile, acela este
intreg la minte, acela este rAbdAtoriu,_acela este smerit, acela
este blând, acela este iertAtoriu, acela este iubitoriu de strAini,
cucernic, pacinic, §i in scurte cuvinte acela este lamp] tu-
turor bunAtAtilor 0 vasul tuturor daturilor. §i cum a este

www.digibuc.ro
 148 ANTIM IVIREANU

adevárul a§A, o dovede§te dumnezeeasca Evarighelie : poves-

te§te evanghelistul loan la capul cel dintâiu «cum cd väzând
Ioan botezdtoriul pre Hristos, mergând cätrà dânsul, fiind
cu totul plin de bucurie, pentru darul ce luA., a inceput a
märturisi inaintea tuturor §i-a zice: «WA mielul lui Dum-
nezeu, carele ridia pacatul lumii». La care cuvinte ale lui
loan stau de sä. mird dascdlii besericii : oare pentruce fiind
atâtea päcate In lume, carele trebue§te sd. sä. §teargä de fiiul
lui Dumnezeu, n'a zis carele tidied pdcatele lumii, ci päcatul,
qi iard zicând pdcatul nehotärIt. Carele era acel päcat al
lumii ce vrea sd-1 piarzd Hristos §i sä. lase celelalte ? Dum-
nezeescul Theofilact, tâlcuind acest cuvânt al Evangheliei, zice
cd. päcatul lumii este neascultarea, pre care a ridicat-o
Domnul dela mijloc, fäcându-sä pre sine asculatoriu pând la
moarte. Au numit-o loan pkatul lumii, ca and n'ar fi fost
alt pdcat mai mare in lume decat neascultarea. Si a zis päcat,
iar nu päcate, pentru cäci numai intru aceea singurd, neas-
cultarea, sà cuprinde toate, pdcatele. Drept aceea, zicând cum
cd. pdcatul acela l-a 5ters Domnul nostru aratä. cum cd a
§ters impreund toate §i celelalte pdcate. Si de vremp ce cu
impotriva s'a vindecat impotrivirea, dupd cum zice Theofi-
lact, adicd neascultarea lumii cu ascultarea lui Hristos, ur-
meazd fdrà nici un prepus cd precum neascpltarea este iz-
vorul §i räddcina tuturor pdcatelor, a§à. §i ascultarea este
izvorul §i muma tuturor bunAtdtilor. Pentru aceea Dumnezeu
Tatdl pre, departe a dat apostolilor numai aceastd poruncl a
ascultdrii in vremea infrumusetdrii, pentru cdci Intru dânsa
sA alatuesc toate bunätätile §i toate darurile. Si adevereazä
mai mult cuvântul, márturia lui lacov, fratele Domnului, la al
doilea cap, zicând : cum cd. nume§te jertva aceea lucruri,
Iacov o zice multe : jertva erà una,. iar nu multe ; deci §i
lucrul unul erA, iar nu multe §i sä. cuveniA O. o zicä cu
numdr de unul, iar nu cu numär de multi ; taina este aceasta,
lucrul acesta al jertvei lui Avraam erA. lucrul ascultdrii, §i de
vreme ce unde este ascultarea, acolo sunt adunate toate bu-
*Ole, acolo sunt toate lucrurile cele bune ; pentru aceeA

www.digibuc.ro
 PREDICI 149

cu cale a zis Iacov cum ca. Avraam s'a indreptat din lucruri,
iar nu din lucru, pentru cáci inaintea lui Dumnezeu i s'a
socotit ascultarea nu ca o bunatate, ci ca multe bunatati,
atâta este de minunatd, atata e de aleasa §i dumnezeiasca
bunatatea ascultarii, Pentru aceea §i Duhul Sfânt, la cartea
cea dintai a Imparatilor in 15 capete, zice : mai buna este
ascultarea decht jertvele, mai bine place lui Dumnezeu ascul-
tarea decat jertvele, pentru caci cine-I asculta, supune vointa
sa lui Dumnezeu §i slobozenia, dintru care ascultare ce altä
jertvä poate sa. O. afle mai placuta lui Dumnezeu ? j dum-
nezeescul Efrem la cuvantul ce face pentru ascultare, zice :
«o ascultare poate mai mult deck toate bunátätile §i pentru
aceasta vedem, in Scriptura veche cat §i cea noua, cum ca
call s'au arätat ascultatori lui Dumnezeu, toti au cii§tigat §i
plata mai aleasa : lui Noe i-a poruncit Dumnezeu sa faca
chivotul §i I-a facut, MCA a-§i prepune ceva. rau In gândul
lui sau de§ert ; lui Avraam i-a poruncit, zicându-i: gie§i din
pamantul tau §i din rudenia ta §i te du in pamântul in ca-
rele-ti voiu arata», §i nimic nu s'a indoit ; iara§i lui Avraam
a doua oarä i-a poruncit sa. junghe pre fiiul sail, pre Isac,
§i nimic nu s'a intristat, ci cu bucurie a priimit porunca ; lui
Isac, ca. s'a supus ascultärii §i a priimit sa sa jertvueasca
pentru dragostea lui Dumnezeu §i nu s'a temut ; lui Moisi
i-a poruncit sa mearga In Eghipet sa mantueasa pre no-
rodul lui Israil din robie, §i mAcar CA era gângav la limba
§i vedea §i multe impiedicari, fiind la mijloc impárat tiran
§i crud la inima, iar nu s'a ingrijit; lui Petre i-a poruncit
Hristos O. umble pre ape §i vedea ca este lucrn anevoie §i
cu neputinid, iar n'a ie§it din porunca. ; Pavel, mergand pre
cale §i cazand jos de pre cal de frica vedeniel ce a vazut, a
zis : «Doamne I ce porunce§ti O. fat ?» i ce i-a zis glasul a
ascultat neindoindu-se ; §i pentru aceea ace§tia toti s'au
cinstit, s'au laudat §i s'au márit inaintea lui Dumnezeu §i au
luat dar pentru ascultarea lor : ca Noe s'a aratat mantuitoritti
lumii, Avraam s'a facut parinte a multe neamuri, Isaac s'a
facut fiiu blagosloveniei §i inchipuirii lui Hristos, Moisi ea-

www.digibuc.ro
 150 ANT1M IV1REANU

petenie lui Israil §i iubit lui Dumnezeu, Petru s-'a fAcut ver-
hovnic apostolilor, cAruia i s'a incredintat §i cheile ImpArAtiei
ceriului; §i Pavel, dascAlul limbilor, vas ales §i vAzAtor cere§-
tilor bunAtAti: §i nu numai acestia, ci tot-1 câti s'au supus
ascularii lui Dumnezeu, §i mai inainte de lege §i dui:A lege,
s'au fAcut fiii darului §i sA bucurA cu Ingerii intru ImpAr Afia
ceriului.
N ESUPUNEREA NOAST RA
Acum dar o poruncA folosi-
toare ca aceasta §i mântuitoare,
FATA DE DUMNEZEU .
este cinevi din noi a o pAzeascA?
Noi toatA ziva, §i la rugAciuni, §i la ImpreunAri, §i la vorbe, §i
la fie§tece lucru al nostru, chemAm pre Dumnezeu §i-1 numim
Domn ; §i de-1 numim Domn §i stApAn, unde ne este supu-
nerea ce arAtAm ca niste slugi la Domnul nostru ? Sluga face
voia domnului sat', dar noi care voie facem acestui Domn al
nostru? Care din poruncile lui pAzim ? Care dragoste avem
cAtrA dânsul §i ce cinste-i facem? 0 zice Insu§i Dumnezeu
prin rostul Malahiei, la capul cel dinai : Ǥi de sunt eu
Domnul, unde este frica mea ? cine este din voi sA sA teamA
.de mine, sl mA cinsteascA, sA. sA ru§ineze de mine?» «Nu
este !Ana la unul, zice David la psalm 52, toti s'au abätut,
ImpreunA netrebnici s'au facut, nu este cel ce face bunAtate,
nu este pAnA la unul». Drept aceea nu este minune de nu
ne ascultA nici pre noi fiii no§tri, nid nu ni sA supun slugile
§i patimile noastre, care in toate zilele o§tesc asupra sufletului,
este aceasta dreaptit judecatA a lui Dumnezeu, zice fericitul
Pavel, la capul cel dintAi catre Romani, stih 29 : «sa fim plini
de toatA nedreptatea, cu curvie, cu vicle§ug, cu ldcomie, cu
Mutate, plini de zavistie, de ucidere, de price, de In§AlAciune,
de nArav rAu, §optitori, clevetnici, uriti de Dumnezeu, ocarnici,
mandri, semeti, aflittori de rele de pArinti neascultAtori, §i In
scurte cuvinte zicem, sA fim robi lumii, trupului §i diavolului ;
pentru cAd pre Dumnezeu nu-1 cinstim ca pre un Dumnezeu,
nu-1 ascultAm ca pre un Domn, nu ne supunem lui ca unui
stlipan, §i cum cA este adevArul a§a, adevereazA o dragoste §i
unirea ce avem.

www.digibuc.ro
 XXII.

INIVATATURA LA 26 A LUI
OCTOMVRIE, LA SF. D1MITRIE

(Doamne,maniuerle-ne, ed pierima.
(Matei 8).

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce sa praznue§te

astazi In toata lumea, ce alt a§teapta dela adunarea lubito-
rilor de praznuiri, MIA numai laude §i cantiiri. Insa eu, cu-
nosandu-ma nevrednic §i slab intru §tiinia, nu indraznesc
sa-i impletesc cununi de laude, nici sa-i vestesc precum sa
cuvine máririle minunilor lui, cad alta invatatura cearca mu-
cenice§tile lui luptari §i alt práznuitor trebuie pentru lumi-
natele lui nevointe. Drept aceea las sa laude altii lucrurile
lui cele slavite, altii sa povesteasca cea preste firea omeneasca
barbatia sufletului sail §i altii sa spuie vitejia cea mare, ctt
care a rabdat ranele §i moartea ; iar eu, ca un neputincios
la vorba, precum ma indemn sa. ma minunez de ele cu mintea,
a§i §i a le cinsti ma silesc cu tacerea §i ma Intorc cu vorba
Mil la inceputul cel dintaiu : cDoamne I mantue§te-ne, a
pierim». Pentru ca sa arat inaintea dragostei voastre nevoia
ce au petrecut apostolii in corabie, §i grabnic ajutor ce le-a
dat Hristos in mijlocul marii ; §i nadajduesc cu darul sfan-
tului sa va .folositi suflete§te, ci va pohtesc sa ascultati cu
dragoste §1 cu socotinia.

www.digibuc.ro
 152 ANTIM IVIREANII

HRISTOS CU APOSTOLII
Infricopt lucru socotesc cu ade-
värat sä fie statut turburarea märii
PE MARE.,
de astazi, de vreme ce §i Sfânta
Evanghelie o numqte mare, (zicand :) «§i iatä cutremur mare
sa. factl in mare». Mi A. pare ca and n vedea inaintea ochilor
mei chipul ei, de toate prattle sa sufle vanturi mari, sa sa
strângä imprejurul vântului nori negri §i de§i, toata marea
sä spumege de märire §i pretutindenea sa sa. inalle valurile
ca ni§te munfi ; mi sa pare ca. vaz corabia apostolilor ea s'a
lupta CLI multa sälbätacie in turburarea marii, deoparte o bat
valurile, de alta parte o turburä vânturile, deoparte o ridica
spre cer, de alta parte o pogoara la iad. Mi O. pare ca. vaz pre fe-
fele apostolilor zugravita de Ma moartea, unul sa sa cutremure
altul sa. sä späimânteze, unul sa sa turbure, altul sa strige, §i
tofi cu suspinuri §i cu lacrami sä ceará cu rugaminte ajutoriu
dela Hristos ce dormià: «Doamne, mântue§te-ne, ca. pierim».
Eu insa nu ma minunez nici pentru turburarea marii, pentruca
fiind o stihie 1) nestatornica, a§a-i este punerea de fire, când
sa. fie lina §i cAnd O. O. turbure,:nici pentru turburarea apos-
tolilor, pentruca nevoià aduce pururea turburare §i Ida la
oameni ! ci, ma. minunez cum s'a intâmplat, ca. indata ce a
alergat §i indata ce s'a rugat, indata au ,§i luat ajutoriul O.
sa facU lini§te mare, zice Evanghelia ; au incetat valurile, au
pierit intunericul, s'au impra§tiat norii, s'au smerit marea §i
corabia intreagä §1 far de nici o vätämare au ajuns la ada-
postealä. tercând eu pricina acestei minuni ce s'it facut, far
de zabava aflu dela talcuitorii Sfintei Evanghelii cum a alta
n'au fost, fat% numai rugaciunea ce au fäcut apostolii, cu un
glas i cu un suflet top deodata au strigat, toli s'au rugat,
tofi au cerut deodata ajutoriu : «Doamne ! mantue§te-ne ca.
pierim !» Si pentru aceea Domnul a ascultat Indata rugaciunea
lor li pre toli i-au rnantuit, pre toli i-au Wit; nu i-au läsat
sa piará nici in turburarea marii. Drept aceea §i dumnezeescul
Theofilact : «doarme, zice, Domnul, pentruca sa alerge apos-

1) element.

www.digibuc.ro
 PREDIC1 153

tolii ce era infricopti la ajutoriul lui sA-1 roage i sA ia pri-

cinA din rugäciunea lor cea de ob§te sA-i mântueascA din
nevoie».
TALCUIREA CELOR
Cu adevArat mare invAtAturA ni sA
DE MAI SUS.
dA nouA cu aceasta, pentruca sA luAm
pildA sA ne rugAm i noi lui Dumnezeu
la nevoile noastre cele de ob§te. Lumea aceasta este ca o
mare ce sA turburA, intre care niciodatA n'au oamenii
nici lini§te cordbiile, intre valuri sunt impArAtiile, crAiile, dom-
niile §i ora§ele, multimea norodului, politiile, supu§ii, bo-
gatii §.1 sAracii, cei mari §i cei mici sunt cei ce cAlAtoresc
§i sa allA in nevoie. Vanturile cele mari ce umflA marea
sunt nevoiele cele ce ne supArA totdeauna ; valurile ce luptA
corabia sunt nenorocirile care sA intamplA in toate zilele ;
norii ce negresc vAzduhul, fulgerile ce orbesc ochii, tunetele
ce infricopazA toatA inima viteazA sunt intaMplArile cele de
multe feliuri, negteptate pagube, infricNerile vrAjma§ilor,
supArArile, necazurile ce ne vin dela cei din afarA, jafurile,
robiile, (ladle cele grele i nesuferite, care le lasA Dumnezeu
§i ne inconjoarA, pentruca sA cunoascA credinta noastrA §i
sA ne vazA rAbdarea.
CUM SA NE MANTUIM ?
Acum dar pentruca sA sl man-
tueasa norodul de aceasta i sA
lepede deasupra lor nevoia cea grea, oare care este mijlo-
circa mântuirii? Acea mijlocire ne-o Invafà cu pilda lor no-
rodul cel israiltinesc, când sA supAra de o§tile lui Hananeu
impAratul Arad in pustiu. (Numere, cap. 21) ne-o Inv*
lficuitorii din Vetulna, când §'au ocolif in cetatea lor de oastea
cea groaznicA a lui Olofern (ludit, 4); ne-o invatA Esdra,
când sA intorcea cu norodul liif Israil in lerusalim, mântuit
din robia Vavilonului ; ne-o invatA Ninevitenii, când au scA pat
de periciunea care clespre partea lui Dumnezeu le-au fost
spus Iona. TO ace§tia, pentrucA s'au rugat cu urf glas §i
cu un end §i au cer§it dela Dumnezeu ajutoriu, s'au mântuit.
Zice Sfânta ScripturA «§i sA rugA Israil §i deade pre Ha-
naneu sub mana lui, i lAcuitorii ce erà ocoliti in Vetulna au

www.digibuc.ro
 154 ANTIM IVIREANU

strigat catra Domnul cu tofii deodata neincetat, §i au ascultat

Domnul rugáciunea lor, §i i-a mantuit din mainele lui Olo-
fern». Zice Esdra : «am cer§ut dela Dumnezeul nostru calea
dreapta noua §i coconilor (feciorilor) no§tri §i la toata ago-
nisita noastra §i ne-a ascultat pre noi». Si iará Nineviteanu
au strigat MM. Dumnezeu neincetat §i s'au imbracat in saci
dela mare Oa la mic, §i vazù Domnul lucrurile lor, §i n'au
stricat pre ei, nici dobitoacele, nid cetatea lor. Drept aceea
zice David, la psalm 21 : «spre tine a nadajduit parinfii
no§tri, naclajduit-au §i i-ai izbavit pre dan§ii, catra tine au
strigat §i s'au mantuit». Dar ce mai cerc eu din istoriile
Scripturii §i din pildele ei sa invaf in ce chip O. fugim de
intamplarile §i nevoile ce ne vin ? Insu§i Dumnezeu ne Inv*
prin rostul lui David la psalm 49, (zicand): Ǥi ma chiama
pre mine in ziva necazului tau §i te voiu scoate, §i ma voiu
proslavi», §i la. psalm 90 : «striga-va catra mine §i voiu as-
culta pre el cu dansul» ; §i iara§i prin rostul prorocului lsaiei,
la 41 de capete zice : Ǥi sa vor bucura lipsifi, pentruca vor
cere §i eu voiu ascultà, Dumnezeul lui Israil, §i nu voiu pa-
rasi pre ei», Asemenea zice §i la 29 de capete ale Ieremiei
§i la al 10 al Zahariei, §i Domnul nostru Hristos aceasta
ne invafa in Sfanta Evanghelie : «carele, zice, §i
sa. va da
voua», §i pentru ca sa ne incredinfam mai mult, cum ca
fagaduiala lui este nemincinoasa, adaoge la 11 capete ale lui
Marco» : toate cate yeti cere rugandu-va, sa credefi ca. yeti
luà, §i vor fi voila». Si dupa aceasta putem .cunoa§te cum
ca. nu este alt lucru mai de folos §i mai cuviincios decat a ne
ruga impreuna cu tofu' : sa cerem dela Dumnezeu ajutoriu, §i
sa. alergam la milostivirea lui. De am fineà acest sfat §i
aceasta invalatura ce ne da Domnul §i sa le facem, cand ne
inconjura intamplarile §i nevoile cele mari, o! cat ajutoriu §i
Ma mangaiere am lua dela nemäsurata mila lui Dumnezeu !
Dumnezeu este tata de ob§te al tuturor pre tofi ne iube§te
ca pre ni§te fii adevarafi ai lui, §i nu poate rabda milosti-
virea lui cea iubitoare de oameni sa ne aflám pururea In
ticalo§ii §i in nevoi, ci numai a§teapta rugaciunea noastil, la

www.digibuc.ro
 PREDICI 155

aminte sa auza glasurile noastre, stä pururea cu urechile

deschise, pentruca sa ne asculte, indatA ce vom chemi numele
lui cel sfânt.
SA NE RUGAM
Dar ce voiu sa zic de nesimtirea cea máre
LUI DUMNEZEU.
a oamenilor acestui veac ? Toti patimesc,
toti sunt in schrbe, toll suspina sub jugul
cel greu al nevoiei; dar este cinevh sa zicA Impreuna cu David :
«calf% Domnul, când m'am necajit, am strigat», sau zice
cineva vreodata lui Dumnezeu, intru supararile lui : «mi-
lue§te-mA, Doamne, 0 mA asculta ?» Noi pohtim sA ne ajute
Dumnezeu 0 sh ne faca milh fAr de a-1 rugh. Dar cine este
imparatul acela sau cine este stapânitoriul acela, carele sA
Imparta mila norodului sAu, sau sA upreze pre supu§ii lui de
darile cele grele, fir de a-1 rugh 0 far de ai dovedi nevoia
lor ? Sau sa zic mai bine care este tatal acela ce dA pâine
feciorilor lui far de a-i cere? Si aceea ce nu face un imparat
cu norodul sau 0 un tata cu feeiiirii lui far de rugAciune, veti
sA o faca Dumnezeu cu noi netrebnicii, din vointa sa, far de a
ne rugh lui ? «Pre saracul trufa§ au urit sufletul mew>, zice
Domnul la 26 capete ale lui Sirah. Nu poate rabdà Dum-
nezeu nici cu un mijloc pre acei ce sunt lipsiti, ticalo§i, neno-
rociti, 0 apoi O. Malta §i stau ingânfati Intru ale sale, §i nu
vor sA sA arate cum cA au trebuinta. Si cine socotiti sA fie
ace§tia ? Noi suntem cu tag cari patimim atâtea schrbe
nesuferite 0 stAm In cumpana sA pierim de nevoi, de neno-
.
rociri, §i cu toate acestea nu ne smerim inaintea lui Dum-
nezeu, nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce o avem,
nu alergam cu suspinuri §i cu lacrami sA cerem ajutoriu dela
Dumnezeu. Si cum dar sA va mântui norodul, cum sA scuture
aceastA ticaloasa de tara sarcina cea grea a relelor ce o
supAra? Noi socotim numai cu puterea noastrA, care este
nebunie inaintea lui Dumnezeu, sa chivernisim norodul 0 sa-I
aparam de rele ; dar In zadar ne trudint, cA zice Hristos :
«far de mine nu yeti puteà face nimico, 0 David la psalm
126 : «de nu va pAzi Domnul cetatea, in de§ert o pazesc
pazitorii». Insa mie mi sa pare cum cl "multi (din cei ce as-

www.digibuc.ro
 156 ANTE% I VIREANU

cultA) pot a rdspunzA la Ole am zis pând acum : cd foi §i

mult ne rugAm lui Dumnezeu, când ne vin scârbele §i ne-
voile §i cddem de mila lui, dar nu vedem nid o mântuire,
nici suntem incredinfaji cum cd ajung rugáciunile noastre la
cer ; mdcar cd aceasta nu o crez sd o facA nimeni. lar sd vA
spuiu ce a rAspuns Tiverie Chesarul unui tândr, carele pentril
multele lui rduthji sd and la inchisoare §i sd cAzniA ticAlosul
multd vreme in legAturi cu foame; cu sete Intru intunerecul
pu§cAriei ; §i de vreme ce cuno§ted cd nu este pentru dânsul
nici nAdejde de mântuire, a cer§it dela impAratul cu mare
rugAminte sA porunceascA sd-i dea moarte, pentru ca sd si
mântueascd de caznele ce pAtimia, cdruia i-a zis Tiverie :
«tu incl n'ai aflat har inaintea bchilor mei §i-mi ceri o fa-
cere de bine ca aceasta». i de vreme ce un vinovat n'are
indrAzneala inaintea hnpAratului belui pAmântesc, mdcar si-i
ceard moarte, dar noi a suntem vinovaji inaintea atot-
puternicului impdratului Dumnezeu §i IncArcaji de grele pd-
cate, cuni pohtim sd asculte Dumnezeu rugAciunea noastrd
§i si ne dea bundajile ce cerem ? Citiji la 59 capete la Isaia,
si injelegeji pricina pentruce rugiciunile nu afld ascultare la
urechile lui Dumnezeu, zice prorocul : «au nu poate mâna
Domnului a mântui ? au ingreuiat-au urechea lui, ca O. nu
asculte? Ce socotiji, zice, cum cd nu poate prea puternica
mild a lui Dumnezeu si vA mântueascà din nevoile voastre,
au doard socotiji cd are astupate urechile lui §i nu ascultA ru-
gAciunile voastre? Ba nu este ag, ci pentru pdcatele voastre
(zice) ail intors faja lui dela voi, ca sA nu vd milueascA ;
pAcatele voastre cele multe sunt acelea ce opresc mila lui, §i
acelea nu lasd rugAciunile noastre si ajungd inaintea scau-
nului dumnezee§tii mdriri ; ad mâinile voastre (zice) pAngd-
rite-s cu sâfige, buzele voastre grAesc fir de lege, §i limba
voastrA strâmbAtate cugeti ; picioarele voastre aleargd pre calea
rdutAjii ; nimeni nu gAse§te drept, nimeni nu sfAtue§te bine,
nimeni nu va si facd judecata adevAratA, §i cum dar sA vi
asculte Dumnezeu, cum si vA mântueascA din nevoile voastre?
i cum nu ziceji mai bine, cum indelung rabdd, cum MO-

www.digibuc.ro
 PREDICI 157

due§te, §i cum poate suferi §i nu ne cufunda pre toti ca pre

Sodomleani. (Slavä indelungei rAbdArii tale, Doamne, slava
fie). Vrea un filozof, carele mergeà odatd pre mare cu corabia
§i era impreunA cu el ni§te oameni rai, §i apucandu-i fur-
tuna. mare, era sa piarA ? lar oamenii cei 01 au inceput a sá
tuga dumnezeilor lor sA-i mantueascá din nevoie, iar filozoful
le-a zis : grogu-vA taceti, sa nu vA priceapA care cumva dum-
nezeii cá stinteti aici, ca adevArat vA va cufunda» ; asemenea
zic i eu cAträ pacAto§ii ce sA roagA, cA mai bine este sA
tack deck cu buzele lor cele spurcate sá aducA rugAciuni
cAtrA Dumnezeu la nevoile lor, cA in loc de a afla mantuires
poate sA piarA desAvar§it pentra pAcatele lor. SA cuvine
intai sA lAsAm autatea, jafurile, strambAtkile, uraciunea,
vrajba, zavistia, §i atuncea sA ne rugAm, pentrucA atuncea
vom afla ascultAtoare urechile lui Dumnezeu ; ca. zice Sfantul
loan Zlataust : «cand din buze curate iese rugAciunea, atuncea
ajunge i rugAciunea noastrA la cer, InsA afará de aceasta,
trebue§te i alta, pentruca sA ne mantuim de nevoile noastre
cu mijlocul rugAciunii ; sA cuvine, cl precum este rAutatea
§i intarnplarea de ob§te,. sá fie rugAciunea de ob§te ; toti sA
ne rugdm, toti sd cerem ajutoriu, precum au facut i apostolii
astazi in corabie, de au strigat cu o gurA §1 cu o inima :
oDoamne ! mantue§te-ne, ca pierim Iar nu unul sa sa roage
§i altul nici sA gandeascA, unul sa plangA i altul sA razA,
unul sh sA Intristeze §i altul sa sA bucure ; pentrucA atunci
adevArat Dumnezeu nu ne ascula, zice Hristos la Matei in
18 capete : ocA de sA vor tocmi doi dintre voi pre pAmant
de tot lucrul carele ar cere, fi-va lor dela tatAl meu cel din
ceriuri». Deci dar cand doi uniti sA vor ruga, ca§tigA mila ;
cu cat mai vartos vor ca§tiga cand tot norodul §i toatA mul-
timea cu un glas §i cu o gura i cu o inimA vor cere dela
Dumnezeu ajutoriu ? Pentru aceasta vA pohtesc, fefii mei, a§a
sA vA rugati pururea i toti deodatA, §i mai vartos intru
aceste yreme c s'au inmultit nevoile, §i pre top impreunA
de toate pArtile ne-au incunjurat nenorocirile, necazurile §i
scarbele, cA zice David : voia celor ce sa teln de el ya facet

www.digibuc.ro
 158 ANTIM IVIREANU

§i rugAciunea lor va auzi §i-i va mantuT pre dân§ii». Ne va

ascultà puruTea Dumnezeu, când toti cu inimä curatà II vom
rugi §i ne va mântui de toate primejdiile §i din toate nevoile,
prin rugäciunea marelui mucenic Dimitrie, ce sä präznue§te
astäzi, a caruia rugAciuni sä päzeascä pre Inältatul Domnul
nostru §i toatä cinstita boierime §i tot norodul cre§tinesc, amin.

www.digibuc.ro
 XXIII.

INVATATURA LA NOEMVR1E IN 8,
Z1UA SOBORULUI SFINT1LOR INGERI

aoeotifi ed nu obiditi pre vreunut

dintre aceetti (Mad 8).

Nu sd cuvine cinstea §i lauda numai

CEI MARI $1 CEI MICI.
oamenilor celor marl §i bogati, cd. sunt
vrednici acestui dar §i cei mid §i smeriti ; cA mdcar cd cei
mari strälucesc cu hainele cele de mult pret §i cei mici
n'au cu ce acopere trupul, cei mari sd odihnesc pre
a§ternuturi moi §i frumoase, §i cei mid sd cula pre pä-
mântul gol §i pre paie ; aceia insotiti cu multime de slugi,
iar ace§tia lipsiti, pustii §i de ajutor, §i de prieteni; aceia
intre rásfátári §1 intre bogätii, §i ace§tia Intre primejdii §i
intre Intristaciuni. Insd. cu toate aceste mArid despärtite, nu
sä cuvine celor mici mai putinica ciuste §i dragoste, decât
aceea ce sA cuvine celor mari §i bogati, nici este cu dreptate
celor mari sA ii sd inchine lumea, §i pre cei mici sä-i bat-
jocoreascd ; de aceia sa sd teamd §i pre ace§tia obideascä,
de aceea sä sa ru§ineze §i pre ace§tia sd-f infrunteze ; pentru
caci mdcar cd. cei mari cu sila l cu puterea rdsplätesc sudal-
mele, lar cei mid au ingeri sprijinitod in ceriu, de pedepsesc
pre cei ce-i obidesc. Drept aceea §i Domnul nostru lisus
Hristos porunce§te tuturor, in Evanghelia de astäzi, sä sA
pdzeasca sd nu socoteiascä pre unii ca ace§tia batjocurd no-

www.digibuc.ro
 160 ANTIM 1VIREANU

rocirii §i necurafii ale lumii. eSocotifi, zice, sä nu obidifi pre

vreunul dintre ace§ti micip. Si pricina este pentru ce ace§tia
at:La sa iubesc de Dumnezeu, ca au dal* ingeri, cari pururea
%Tad fafa lui Dumnezeu in ceriuri ? Dintru care cuvani evan-
ghelicesc luam pricina astazi sa aratam inaintea dragostei
voastre maririle acestor mid, ce zice Evanghelia penlruca
sä priceapâ cei ce indräznesc de-i obidesc, cat pacatuesc de
greu §i ce raspuns vor sa dea. Si lasand la alfi infelepfi §i
invalafi sa praznueascá precum sä cade sáboriul fericifilor in-
geri, ce prasnue§te astazi beserica lui Dumnezeu, eu ma voiu
nevol sii-i veselesc cu aceastä vorba ce voiu sa fac, de va
lumina mila lui Dumnezeii pre vreunul din pacato§i O. vie
la pocainfa, de vreme ce M. face mare bucurie In ceriu pentru
un pacatos ce sa va cal. Ci sa ascultafi cu dragoste, de
pohtifi sa va folosifi.
CELE DOUÄ FELURI DE
De doua feliuri de mici sa afla in
lume 0 pre doua feliuri de mici sä
MICI: SARACH, SI PREOTH.
obi§nuesc de ob§te oamenii de-i obi-
desc : cei dintai sunt saracii 0 cei de a doua sunt preolii. Pentru
cei saraci, zice Infelepciunea lui Sirah, la 13 capete : escarbá e
la cel bogat saracul» ; 0 dumnezeescul lacov, fratele Dom-
nului, la poslania lui, la al 2-lea cap, zice : giara voi afi ne-
cinstit pre saraci». Si pentru preofi marturise§te obiceiul cel
de ob§te §i mai vartos acela al locului acestuia; 1ntru care
preofii sunt cei mai necinstifi 0 mai obidifi ; insd ace§tia, pre
carii lumea-i socote§te mici 0 progi, nu sunt mici ; ci sunt
a unei vrednicii 0 a unei mariri, ca. pot zice pentru clan§ii,
prin rostul apostolului, cum ca. pentru ace§tia nu este vred-
nica. lumea. Cei saraci, sunt atata de mari, cat este 1nsu§i
Hristos de mare, de vreme ce pre ace§tia nu-i nume§te slugi,
nici prietini, ci-i nume§te in Evanghelie frafi, zicand : «ca. ce
afi facut unuia dinteace§ti frafi mai mici ai mei, mie ati
facut». Si preolii iara. atata sunt fall de asemanare, a duila
Dumnezeu nu sa &Ha nici in ceriu, nici pre panrant nimeni,
carele sa poata sa. fie asemenea cu ei, cu Dumnezeu sunt
mai mici decat el, 0 cu oamenii §unt mai mari cleat ei, nu

www.digibuc.ro
 PRDIC1 161

sunk fire§te ingeri, iar pentru darul ce au sunt mai mari decât
ingerii. Drept aceea zice §i dumnezeescul Efrem Sirianul, la
cuvântul cel dintâi ce face pentru Preotie : gprea slavitá
minune este preotul §i putere nespusd. de ceriu sä atinge, cti
ingerii petrece §i cu Dumnezeu are mare impärtd§ire». i
pentruca sà cunoa0eti tu tucru §1 cu ispita märirilor acestor
mici, adicd a preotilor ce-i batjocore§te lumea, luati seama
rogu-vd cu socoteald intreagd, §i vedeti puterea cea mare
ce au in ceriu §i pre pämânt, pre lânga oameni §i pre lânga
Dumnezeu.
and Domnului nostru lisus Hristos au iertat pacatele slit-
banogului aceluia ce i-au lost adus Inaintea lui sa-1 tämd-
dueasci, §titi ce au zis carturarii §i fariseii ce emu acolo de
fall ; gcine poate iertâ pacatele, fail numai singur Dumnezeu
unul ce poate iertd pacatele oamenilor ; cu adevärat au Dum-
nezeu este, au putere durnnezeiascd are in sine». Deci dar
de o fac aceasta preotii In toate zilele ..cu päcato§ii §i au atâta
putere sá ierte pdcratele, precum cu totii o credem, puteti sá
ziceti cum ca ace§ti mici nu sunt alti dumnezei in lume ?
.Ascultati §i alta mai mar de ati veded aid de fatä, de o
parte multime de Arapi negri, cari sa fie raniti de vrájma§i
cu rane de moarte §i legati -cu lanturi tari, §i de alta parte
un orn puternic, §i sä le zic4 : «sd. fiti sloboziti, sh fie tama-
duite ranele voastrei sd. fuga din trupurile voastre aced ne-
grealä ce vd Intuneca» §i zicAnd a§à, de ati veded, sa cazd
din mâinele §i din picioarele acelor ticalo§i legáturile, sa
ramaie Indatä sanAto§i de rane §i sd O. prefacd In albiciune
aced negreald intunecatd, oare ce, ati puteâ zice pentru acel
(nu ? Cum s'ar pareà puterea lui ? Eu sunt incredintat cum
cd. ati zice §i ati márturisi, cum cd acel orn este preste top
.oamenii, cum. cd. este pogorit din ceriu §i cum cd este alt
Dumnezeu §i orn. Acum dar socotiti cum cd acest orn este
unul din cei mid ce nu-i baga lumea_ in seamd ; Arapii negri,
-ticAlo§ii de pdcdto§i, pre cari päcatul ii face mai intunecati decât
dracii ; ace§tia sunt toti räniti, pentru cáci de câte ori pAca-
tuesc, de atâtea ori sd tipdreste in sufletur lor rand de moartep
Antim Ivireanu. Predici, ll

www.digibuc.ro
 162 . ANTIM 1VIREANU

sunt legati cu lanturi grele, pentru cAci pdcatul ii face rot:4

diavolului. Aici vine rnicul agela, netrebnicul preot, i cu tin
cuvânt al lui, cu un : ciertate sä-ti fie pAcatele», face la sufle-
tele ltäcAtcisilor mai slAvite lucruri decAt acelea ce ati auzit
mai sus : desleaga legAturile pdcatelor, vindecd. ranele, ii cu-
rAteste de tina päcatului, ti mântueste de mainile diavolului,
ii prieteneste cu Durnnezeu, ii face de petrec cu ingerii.
Acuma dard i acest mic cum vi sA pare ? Socotiti sA aibä pre
pämânt pre altul mai mare dead ek? Dar ce zic pre pamant,
nici In ceriu, afarä de Dumnezeu, nu are znicul acesta ase-
menea lui in putere. i voiu dovedi-o : luafi seama pentru
omul acela ce zice in Sfânta Evanghelie, cl sA pogorià did
lerusalim la Ierihon si au cAzut in tâlhari, sA fi fost ca noi
crestin i dreAt in credintA, mi s5. pare cd-1 vAd mai mort
de rane, sä zaca pre pämänt i sA cearA ajutbriu dela
toti, sä sà, intristeze ì sA plângA, nu -atâta pentru vie* ce
räpuneä, cât pentru suflet, care pentru ,multele lui pacate stA
in nevoie sA-1 piarzä. Vie acum aici impAratii cei mari i.
puternicii pätnântului, sä vedem de au atâta putere sä man-
tueasci sufletul acelui ticAtos din nevoia vecinicii molt! Dar
ce zic irnpAratii si puternicii ? Vie ingerii raiului i heruvimii
cei cu ochii multi, serafimii cei cu câte 6 aripi, scaunile, dom-
niil i toate cetele ingeresti, s vedem de le va ajunge Ora
inteatâta puterea. LasA sA ia impreunä cu ei intr'ajutoriu toate
cetele sfintilor, sA alerge mucenicii, sä. nAvAleasca apostolii,
sA grábeascA cuvioii dreptii, prorocii, patriarsii, sA sA po-
goare imKeunA cer ei insesi prea curata stäpAna Maica lui
Dumnezeu, impArAteasa ingerilor si a oamenilor ; ce vi sA.
pare? Socotiti cA va puteä toatä ceata aceasta cereascA
toti sfintii sA deslege din legAtura pAcatelor ce-1 atrag in fad
sufletul acelui ce zaceä mai mort ? De o va zice cinevä
aceasta (cA va put*, acela nu va crede drept asezArnântu-
rile sfintei noastre credit*, nici este din turma lui Hristos,
de vreme ce nu tine aceea ce ce zice Hristos pentru aceasta
la Evanghelie : Ingerii tofi sA mijloceaseA, sfintii sA sA roage,
dreptii sA sA cucere, maica lui sA mijloceascA, pentruca

www.digibuc.ro
 PREDICI 1.63

ia ticAlosul acela de pAcátos deslegarea pAcatelor lui ; iar

sa-1 deslege de pAcate cu puterea lor nu pot nici unul din
sfinti; §i pricina este pentrucd puterea a legd §i aeslegh nu
nu o au fericitii in ceriu ; ci au preotii pre pamânt. Acuma
dar aceea ce in ceriu nit pot face toate cetele sfintilor, vedetj
cum o sAvAr§e§te pre piimânt unul dintre ace§ti midi lasä sA
sä pogoare §i aid dupä, intâmplare un preot oarecarele §i sä
vadä pre cel ce zAceir pre cale mai mort, carele cere ajutoriu
§i mântuire sufleteascA, lasd sh vazA lacrdmile, sd vazA sus-
pinurile, sd sA uite vointei §i blaglosovind cu mäna aceea, ce
nu priimesc cei mari sä o särute cu evlavie, lasd sa zicA
numai: gte slobod de toate phcatele tale», sd vedeti sträine,
infrico§ate §i prea slävite, indatd sd mântue§te sufletul acela
din nevoia veciniciel muncii, sA desleagd legAturile pacatelor,
fug dracii, sd bucurä fericitii ingeri, §i aceea§ dumnezeeascA
dreptate, ce tined goald sabia rdsplAtirii, o pune iard§i in
ieacä, §i toatd sd imblAnze§te. Nu este drept acel lucru infd-
ti§at, cd nici in ceriu nu este nimenea, afard de Dumnezeu,
sA aibA atâta putere, atâta stApAnire, cdtd- au pre pämânt
ace§ti mid, ace§ti preoti ? lar sd vedeti §i alt lucru mai rn,i-
nunat a acestor mici : au rAmas toatä zidirea uimitä, cAnd
Iisus al lui Navi au poruncit soarele sä stea pre ceriu nemi§cat
pâta va birui pre vrAjma§ii lui ; dar cu eat mai vârtos socotif
cä s'ar minunA, dad. acesta§ Iisus ar zice soarelui, nu A. stea
nemi§cat pre ceriu, ci sA sA pogoare pre pAmânt. AdevArat,
infrico§at lucru ar fi acesta. Iar nu este nimica Intru asemA-
Dare, ca aceea ce face preotul in toate zilele ; In sfântul jert-
velnic, el nu porunce§te soarelui acestui, ce sd vede, ci pune
sub datorie cu cuvintele hd §i cu rugAciunea lui pre soarele
cel de taind al dreptätii, pre insu§i unul näscut Fiiul lui
Dumnezeu, sA sA pogoare din ceriu §i -supt intâmplärile (feliul)
pAinii §1 a vinului sA sA fad. iar jertvd vie, pentru ierfáciunea
pacAtelor noastre ; §i aceasta nu odatd sau de cloud ori, ci
.._preste tot anul, in toate ,zilele and el vrea §i` in ce loc va
pohti ; §i nu este aceasta o putere de care sd minuneazd. §i
ingerii ? Pre Melhisedec II nume§te marele Pavel asemenea

www.digibuc.ro
 161 ANTIM IVIREANU

cu Filul. lui Dumnezeu la al 7-lea cap cdtre Ovreit pentru

cdci aduced pâine §1 vin jertvd lui Dumnezeu, carele erd
incltipuire dumnezeegilor taine, i noi cum vom puted numi
cu vrednicie pre preofii no§tri, cari in toate zilele aduc nu
inchipuirile, ci adevArul, nu umbrele, ci acela trup §i sAnge
a Mânfuitoriului nostru Dumnezeu ?

CUM NE PURTÄM
Cu cAt mai vârtos deck Melhisedec,
este acesta asemenea cu fiiul lui Dum-
CU PREOTH ?
nezeu ? Cu adevdrat nu poate and mintea
gAnduri, nici limba cuvinte, pentruca sd vädeascd mdririle
acestor mici. Si cu acestea toate ce cinste le face lumea ? Au
sd zic mai chiar1), care obide n'au dela oameni, deia cre§tini
§i dela fii lor cei duhovnice§ti? «Cu tot sufletul täu teme-te
de Domnul, porunce§te Sfântul Duh la al 7-lea cap al lui
Sirah, §i. pre preoti laudd, §i iard§i teme-te de Domnul §i sld-
ve§te pre preotul.» Si este cinevà sd o fad. aceasta? Este
cinevd sd aibd cucerie cdtrd preofi, sA-1 cinsteascd, sd-i slA-
veascd? In legea veche atât de mare socotid necinstea preo-
plor, cat insu§i Dumnezeu au dat poruncd, precum scrie la
a cloud. lege in 17 capete, cd de va indrAzni cinevi cu se-
mefie sd necinsteascd pre preot §i sd nu asculte porunca lui,
omul acela sd sd dea morfii. Acum dard la catd osAncld
socotifi cd sunt vrednici cei ce indrdznesc cu atâta semefie
de fac necinste preofilor a sfintei besericii noastre, cari co-
vdr§esc si in dar, §i in vrednicie, §i putere pre preofii legii
vechi? Pentru marele Antonie, scrie in vie* lui dumne-
zeescul Atanasie, cam cd mdcar cd erd atâta de mare §i vestit
Sntru bunätäli, cd sd cutremurd de el dracu §i fiarele pus-
tiului i sd. supuned, iar cand vrea intAmpind vreun preot, i§i
plecà genuchiele inaintea lui §"i nu sd sculd dela pdmânt pfind
nu-i sdrutà intal mAna §i sä ia dela el blagoslovenie. $i_acum
nu Antonie, nu sfinfi, ci oameni netrebnici §i päcdto§i, nu
numai sd primeascd sd sdrute mâna (le preot, ci se pornesc
asupra lor cu atka semefie a limbilor cele slobode, de-i do-
i) clan

www.digibuc.ro
 PREDICI 165

jenesc, de-i infrunteaz1 §i-i necinstesc ; 0 este aceasta credinta

duninezeeascA sau fapta. cre§tineasca ? Mi sa pare Msä sa auz
pre multi de-mi dau raspuns ; cum ca. preotii no§tri nu sunt
ca preotii acel vremi ; aceia, zic, era cu fapte bune, ace§tia
sunt inrautatiti ; aceia era cucernici 0 ace§tia lene§i : aceia
era postnici, ace0ia sunt betivi, aceia era fAra rautate 0
ace§tia vicleni ; aceia era toti, duh §i ace§tia tosi trup ; 0
pentru aceia cu dreptate s'A §i necinstesc. (Trebuie dara sA
nu avem preotie nicidecum, ci sA fim ca dobitoacele cele
necuvantatoare ?) InsA eu voiu zice cum cA cu adevArat bunà
pricina este aceasta, §i a§a sA fie; nuniai intai 'voiu zice 0
eu cu Sfanta Scriptura. fie§tecAruia : cine te-au pus pre tine
-boieriu .0 judecAtoriu preste noi? (leirea cap. , stih 14), 0
iarA§i ImpreunA cu mine, zice sfantul .Pavel, «tu cine e§ti cela
ce judeci pre sluga streinA», §i la al 2 cap cAtrA Evrei zice :
«§i gande§ti, oame 1), cela ce judeci pre ceiace ea acestea fac,
§i facand acestea, cA tu vei scApa de judecata lui Dumnezeu?»
Cine au dat volnicia aceasta mirenilor sA Infrunteze pre preoti,
sa. ia seama petrecania lor, sa vicleneasca la faptele lor? Nu
era imparat 0 imparat cre§tin marele Constantin? lar cand
i-au spus pentru un preot cum cA petrece vieatA rea §i prea
curveascA, n'au vrut sA-i cerce, nici sA-i iscodeasca vieata §i
fapta lui, ci ca un iubitoriu de Hristos ce era, au zis : de a§
vedea ,cu ochii mei pre preot sA faca pAcatul, l-as acoperi
ci cabanita '2) mea. Si iara§i la soborul cel dintai dela Nichea
aducând oarecari o scrisoare impotriva unor preoti 0 epis-
copi, n'au vrut fericitul nid cum sA q citeascA, ci indatA au
rupt-o §i au bagat-o Insu§i in foc de au ars 0 au zis §i aceste
cuvinte vrednice de pomenire «sä nu dea Dumnezeu sA judec
eu vreodatä pre preotii lui Dumnezeu». Deci acuma aceea ce
n'au fAcut un impärat atata de mare 0 atata de sfant, CUITI
'intrAzne§te sA o facA un om prost, un pacatos, nenorocit 0
nevrednic? A doua, raspunz : aceste gre§ale ce ziceti ca au

1) omule.
:1) mantia.

www.digibuc.ro
 166 ANT1M IVMEANU

preofii, oare din copildrie le-au avut? au le-au castidat dupd

ce au preofia? De le-au avut din copildrie, vina nu este a
lor, ci este a mirenilor, cd n'au vrut sä-i creased cu frica
lui Dumnezeu, et) invägturi folositoare §i cu pilda lor cea
build ; iar de le-au cn.stigat pfe urmä, iar dela mireni le-au
quat §i dela dansii au InvAfat rAutatea, ca ei n'au näscut
preofi, ci mireni ; si pentruce nu clevetifi Insivä pre voi §i
sä infruntafi, cd ati dat pricind rea, ci necinstifi pre preoli,
cari, de s'au fäcut ucenici rdi, s'au fAcut pentru cAci au avut
pre voi dascAli rAi?
Insä eu mA voiu uni cu gandul vostru §i acestea ce ziceli
pentru preofi, zic si eu cd este asà, insA sd ascultali cfr piidd:
Evdoxia, ImpArAteasa lui Arcadie, au fosi infeles cum cd no-
rodul dela Gaza nu petrece crestineste, de vreme ce Cei mai
multi sA Inchind idolilor, §i ziced impAratului Indemnä
sd fad. In tot chipul sa-i supue sub crestindtate, pentruca sA
nu sd necinsteascd irnpdrätia §i numele lui- Hristos si al cre-
dinfei; iar impAratul Arcadie i-au TAspuns : o stiu eu aceasta
de mult cum cA acest norod pleacà mai mult a Inchinäciunea
idolilor, dard ce voiu sA fac? SA cuvine sA ynä fac cum ca
nu-mi este in stire §i las sd trdeased cum vor vrea, pentru
cad are mare castig impäräfia noastrd, din därile lor. Acum
dar dinteacest räspuns iau §i eu pricind, ca sd astup gurile
mirenilor acelor cari cu atâta indrazneald iscodesc cu tot
dinadinsul faptele preofilor. Ce zicefi voi râvnitorii cum ca
preofii sunt rai pAcAtuesc? AdevArat, eu inca zic cd. pd-
cAtulesc ; numai acestia ce voi ii socotifi pdcAtosi, acestia sunt
cei ce vA dau blagoslovenie, acestia sunt cei ce vd sfinfeSc
de a doua oarä in baia sfäntului botez, acestia vd peeetluesc
cu darul DuhuIui Sfänt, acestia sparg zapisul pacatelor voastre,
acestia vd Imprietenesc cu Dumnezeu, acestia vA fac partasi
cu trupul §i cu sângele Domnului, acestia sunt ce vA folosesc,
cu rugAciunile lor la boalele voastre, la 1;tevoile voastre, in
vie*, la moarte si dupd moarte. i nu cAutafi la atâta cdstig
si bundtAfi ce vA fac, la atâtea daruri, la atâtea faced de
bine ce vd. impart, numai vd uitafi cu atâta pismd si cu atâta

www.digibuc.ro
 PREDICf 167

mânie la greplele ce au ca ni§te oameni ce poartä blip 5i

?

vietuesc in lume. Dar pe cine vatAmá preotul, de gre5e5te,

att de face cevä nepläcut? $i de nu vatämä pre nimeni, ci
mai vârtos face folos .norodului lui Dumnezeu 5i besericii,
pentruce vä indemnati pentru un rdu, carele nu vd face pa-
gubä, sd obiditi 5i sä necinstifi un bine ce vA dA atAta folds?
Dard ce voiu sd zic, räutatea cea multd a lumii orbe§te crchii
a fie§tecdruia 5i nu lasd sd sd uite la pdcatul eel mare ce
face, carid necinste5te pre unul dintru ace5ti mici. Ind zice
chiar marele Zlataust, la al 5aptesprezecelea cap vorba ce face la
Evanghelia lui Matei gcei ce tin locul lui Hristos sunt preatii,
§i cel ce cinste§te pre preotul lui Hristos pre Hristos cinste5te,
iar cel ce sudue pre preot, pre- insu5i Domnul nostru sudue
necinste§te, cd Hristos pre preoti au läsat in locul lui is-
pravnicl in beserica sa». $i de vreme ce un boiariu iu poate
suferi sd-i necinsteascd cinevä pre ispravnicul sdu, carele-I va
Idsä la niscai case ale- lui, dar Hristos cum va puteä suferi ?
$i la cea de apoi ce dar socotiti cd vor Juà unii ca aceia §i
in aceastd vieatd §i In cealaltd? N'ati citit vreodatä in Sfânta
Scriptura ce ,s'au intâmplat lui Noe, cänd 4u bdut i s'au
4mbdtat ? S'au desbracat de tot in casa sa 51 -dormià, 5i au
väzut fiiu-säu Ham goliciunea kui 5i In loc de a-1 acoperi ca
pre un tatd, au ie5it afard 5i l-au grdit de rdu atrd fratii lui ;
far aceia, ca ni5te intelepti 5i cucernici, au mers de au aco-
perit goliciunea tatälui lor, fdr de a-5i ibtoarce fetile lor sä-1
vazd. $i dintru aceasta ce au urmat? «i sd trezi (zice Scrip-
tura) Noe din vin, 5i cunosca câte-i fÇtcù Jui feciqrul lui cel
mai tândr i zise: blestemat Ham feciorul, slugd va fi fra-
tilor lui ; 5i de vreme ce mi-au fäcut aceasta Ham 5i m'au
grait de räu in lume, sd fie blestemat 5i el 5i copiii lui
averile lui ; stdpAnire sd nu ia in vie* lui, ci sa sit facd. slugä
supusd fratilor». Atata au zis bdtrAnul Noe, 5i pAnd astäzi
5i in veci va fi pururea blestemat neamul lui Ham. $i aceasta
socotiti, fetii mei iubiti, cd sd va intamplà. 5i la cei ce obi-
desc pre unul dintre ace§ti mici. Jar iubitorii de- Dumnezeu
5i cre5tinii sd sit pheascd de clevetirea cea preoteascd, pentru

www.digibuc.ro
 168 ,ANTIM 1VIREANU

ca sa castige blagoslovenia lui Sim §i a lui lafet, care

rugäm sa va. o darueasca milostivul Dumnezeu si in aceastä
lume si in cea viitoare, amin. «Ca cela ce sa. teme de Dum-
nezeu, zice loan cel cu rostul 1) de aur, nu iscodeste, ci crede,
Imblanzeste, jertvueste, cinsteste, mare§te, Cana si laudti».
Insá precurn nu lipsesc ,Imparatului ostasi credinciosi, asa
nu lipsesc nid lui Durnnezeu fii cucernici, cari sa tern de el
0-1 cinstesc, dintre cari fii cucernici si credinciosi cel mai
ales esti Maria-ta, prea Inaltate Doamne 2), carele mai mult
deck toti te temi de Dumnezeu si te inchini lui si-1 asculti,
mai mujt cleat fiestecarele, il cinstesti si-1 lauzi. Pentru
Maria-ta putem zice aceea ce zice Dumnezeu pentru David :
ginältat-am pre cel ales din norodul meu, aflat-am pre David
sluga mea, cu unt sfant 1-am uns pre el». Maria-ta esti cel
ales din zeci de ma, dupa cum zice Scriptura, carele cu fap-
tele tale cele bune cinstesti pre Dumnezeu, cu facerile de
bine II imblanzesti si cu multa-ti credinta il maresti si lauzi
numele lui cel sfant. Drept aceea, precurn pentru David s'au
fagacluit sa-1 Inalte mai vartos deck Imparatii pamantului,
sa-i pazéasa In vecii vecilor semintia lui si, scaunul lui ca
zilele ceriului, asa mana lui cea prea puternica a fi pururea
spre paza Dotnniei tale, va -Lai& dele fata ta pre vrajmasii
tai, va infrange pe cei ce te uräsc, si va pall in veci semintia
ta si scaunul tau. «Ca voia celpra ce sa tem de el va face
zice David, si rugaciunea lor va auzi si va mantui pre (Wish»
Acestui dar sa va invrednici si fiestecarele din voi, fetii
mei, de yeti asculta cu cucerie si di dragoste glasul Parin-
telui celui far de ani §i veti face invatäturile Infrumusetatului
Hristos fiiului salt, a cäruia darul si mila cea bogata rugam
pururea sa fie spre mantuirea sufletelor voastre, amin.

1) gura.
2) C. Brancoveanu.

www.digibuc.ro
 XXIV.

CUVANT DE INVATATURA IN 26 ALT LUI

OCTOMVRIE, ASUPRA CUTREMURULUI SI
A MARELUI MUCENIC DIMITRIE,
IZVORITORIUL DE MIR

(vi data cutrem.ur Mare ad Nett to,

mare, cat ad acoperid corabia de row-
lttriv.

Precum un tatä din ce§ti pämänte§ti, fiind din sine bun

§i drept, are fireascd dragoste a iubl pre toti feciorii lui tot
dintr'o pearivd. §i a-i cinsti întocma §i a le imparti averea §i
bunatätile lui tot Intr'un chip, nedând unuia mai mult §i al-
tuia mai pujin, sau sd iubeascä pre cel dintâiu mai vartos
deck pre cel de pre urmä, fârá când numai insd feciorul sd.
va face mai ascultátoriu sau mai neascultätoriu poruncilor ta-
tâne-säu, §1 cu acest mijloc poate a fi el pricina a inmulti
dragostea atâne-sdu asupra lui sau a o imputina ; precum
pentru ascultarea aceasta §i neascultarea ni-o insemneazd in
pilda Matei evanghelistul zicând : cum cd un orn aved doi
feciori §i unuia, fi ziceä sA facd voia lui, §i sa fägAduiä, iarä
nu o fAced; §i celuialalt fi zica, §i el nu sä fägaduia §i
fAced a§à este de bun §i de drept tatd1 tuturor Dumnezeu,
cat toate zidirile, ca ni§te faceri ale lui,, le-au näscut, §i bu-
ndtatea o face intocma la toate dui:A vrednicia a fie§tecaruia.
Drept aceea va sA cinsteascd pre ingeri ca pre ni§te zidiri

www.digibuc.ro
 170 ANTIM IVIREANU

mai aproape §i färd de trupuri, ce strälucesc cu nemurirea ;

va sä cinsteascd pre oameni ca pre ni§te chipuri ale sale ; va
sá cinsteascä i cele neinsuflefite, adica ceriul §i pämântul §i
toate ate sunt pre dânsul. i este cinstea cea tnai aleasä la
acestea toate indoitá : cinstea cea dintiii au fost la venirea
cea dintâi pre pämânt a lui Hristos, iar a doua cinste va sd
fie ta infricopta a doua venire a lui.
Deci cu venirea lui cea dintâi au slävit pre ingeri, cad au
invrednicit pre Gavriii a fi slugä, intâi la taina purtärii de
grije, iar celelalte multimi de ingeri la na§terea lui cea sfântá
din prea curata Fecioara, läudând pre Dumnezeu §i zicAnd :
*Slavä Dumnezeului celui din nältime §i pre, pamânt pace».
Pre oameni incd i-au cingtit eu dragoste, precum zice prea
infeleptut Pavel la 5 capete catreRomani : «di vräima§i
ne-am itnpäcat cu Dumnezeu prin moartea Fiitilui lui, cu
mult mai vartos, fiind impdcati, ne vom mântui intru vieata
lui».. A§ijderea §i celelalte toate le-au cinstit Dumnezeu, ca
toate sä le aduca supt un cap III Domnul nostru lisus, precum
zice iard§i Pavel la capul cel dintai Catre Efeseni: adicä ard-
tându-ne -noua taina voiei lui dupä bund pläcerea sa, care au
pus mai inainte Intru dânsul spre isprävnicia plinirii vremu-
ca toate sd le adune supt un cap intru Hristosrcele din
ceriu §i cele de pre pamânt Intru dânsul. i iar4i una câte una
le-au cingtit cu oarecare podoaba ce le-at\ dat : väzduhul l-au
cinstit cu pogorlrea ingerilor §i a Duhului Sfânt, ca au trecut
printeinsul apele cele dulci le-au cinstit_ cu sfântul botez
pamantul l-au cinstit cu cutremurul, cu deschiderea mormin-
telor §i cu invierea mortilor.

CUTREMURUL SI
Urma drept aceea sä cinsteasca §i marea
MANTUITORUL.
cea säratä §i au cinstit-o cu turburarea
cutremurului g§i iata cutremur mare O.
facù In mare». Pentru cutremur spun filozofii Ellnilor, cum sä sA
-fie fäcând din amestecarea stihiilor '), zicând unii inteun chip,
altii intr'alt chip, fie .teeare dupd pute,rea sa, scotând insä dela
elernentelor.

www.digibuc.ro
 PREDId. 171

mijloc pre Dumnezeu, carele este pricina cea dintâi. Ci noi acum
(le aceastä datd vom lasd inteo parte tele ce ce au zis Anaxa-
gora, Aristotel, Dimocrit §i Anaxarnent, §i vom crede mai vârtos
pre dumnezeescul filozof, pre David, carele zice (psalm 103) :
«cela ce cautä pre prtmant 0-1 face de sä cutremurä, §i in-
torcandü-§i fata sä vor turbura». Drep1 aceea, socotind §i noi
a fi pricina cea dintäi a cutremurului Dumnezeu, avem sä
zicem la aceastá vorbä trei lucruri: Intâi, pentru ce s4 sd faca
cutremur in mare? A doua, pentru ce sd doarmá Hristos in
corabie ? A treia, pentru ce sá lase pre ucenici sa sd. turbure?
i zicem la cea dintâi ; Marele
DE CE S'A FACUT
Durnnezeu in Sfânta Scriptura indoit
CUTREMUR PE MARE?
sd. zice a fi in lucrara spre t hivernisirea
neamului omenesc, certând §i miluind : certând insemneazá la
Isaia in 9 capete, unde spune pentru urgia lui Durtnezeu cea
multd asupra lui Israil, zicând : «§i au luat Domnul dela Israil
capul §i coada, mare §i mic inteo zi §f miluind* ; iar la Isaia
marturise§te mila lui Dumnezeu insu§^1 Israil, zicând : «bine te
voiu cuvântà Doamne, cáci te-ai urgisit asupra mea §i ai intor s
mania ta, §i m'ai miluit pre mine». Pentru urgia. lui Dum-
nezeu zice §i prorocul David (psalm 97) : tineril lor i-au
mâncat focul §i fetele lor nejelite erd, preotii lor de sabie
au cázul §i vdduvele lor nu s'au,. tânguit» ; iar pentru mila
lui Dumnezeu zice la psalm 68 : «ascultä-mä, Doamne, cä e
buna mila ta §i dupd multitnea Indurdrilor tale cautd. asupra
mea ». i de vreme ce am zis cd Dumnezeu este indoit in
lucrare spre chivernisirea oarnenilor, amandouä cu intelep-
ciune le lucreazd, iar insd§i ziê §i aceasta cum cd. de demult
Dumnezeu mai mult sd. ardtà cercetätoriu §i certà lumea cu
armele stihiilor, adicd cu focul, cu väzduhul, cu apa §i cu
-pämântul acesta, carele este maica tuturor oamenilor. Cu apa
au certat pre vremea lui Noe, -când au fAcut potopul §i au
inecat tot trupul dela orn pdriä la dobitoc, precum zice Moisi
la al 7 cap, : cu focul au certat pre Sadomiteani in zilele lui
Avraam, arzându-le cetatile lor, precum zice la cartea Facerii

www.digibuc.ro
 172 ANT1M 1VIREANU

la 19 capete ; cu pAmântul au certat pre vremea lui Moisi

pre Core, §i pre Dahtan, §i pre Aviron, pre cari criplind pA-
-mântul i-au inghifit §i pre tof Cali era cu dAn§ii, precum zice
la Cartea Numerilor (16); cu vAzduhul au certat pre Faraon
cel vârtos la cerbice, cl prin sila vântului dela Austru I-au
inecat in Marea Ro§ie cu toatä cAlArimea lui, precum zice la
14 capete la le$ire. Drept aceea de demult era. Dumnezeu mai
mult dumnezeul rAsplAtirilor, iar acum este al milii §i al in-
durArii. Si pentru aceea lucreazA cu acelea§i stihii, ea sA
arate mila lui cea bogatA : apa, prin botez, pentruca sA tnece
pAcatele ; focul prin limbile cele de foc, la pogorirea Du-
hului Sfânt asupra capetelor dinfilor apostoli; pAinântul, prin
sfânta naterea lui din FecioarA in pe§terA, §i prin umbletul
§i prin moartea cea dupA cruce §i prin ingropAciune §i prin
invierea din morfi; vAzduhul, prin inàlfarea la ceriu. Acestea
indoite lucrAri, vrAnd sA le arate astAzi, face cutremurul eel
mare ce poveste§te Matei evanghelistul zicAnd : «§i iatA cu-
tremur mare ,sa Mat In mare». Cu cutremurul sA dea pufi-
nick' certare, ca cum ar fi arAtat insu§i a au fos §i de de-
mutt carele certà prin 5tihii, §i cu cercetarea sA arate mila
lui ; cA zice: «atuncew certA vânturlie §i marep. §i sA %di li-
niste mare». In mare face cutremurul, pentruca sA cunoascA
tofi cum cA a lui este marea §i el a fAcut-o pre dânsa, §i
uscatul mAinile lui l-au zidit (psalm. 94) ; §i insä§i sA nu On-
deascA lumea cum cA numai pre ,pâmânt sA ocole§te puterea
lui Hristos Dumnezeul nostru, cf in toatA zidirea neocelit
lucreazd puterea lui, ca a unui stA.pAn. «Tu stapAne§ti puterea
mArii, §i turburarea valurilor ei tu o imblânze§ti» (psalm. 88).

DE CE A DORMIT A doua, pentruce sA doarmA

in corabie. Zice Matei, cum cA
MANTUITORUL IN CORABIE?
Hristos doarme, iar Marcu zice:
«§i el erà la cArmA dormind pre cApAtAiu». Si oare pentruce
dormind sA sA faca cutremurul ? 3 lucruri socotesc cA urmâ sA
sA faca: de-ar fi fost de§teptat : intai urma sA nu sA facA cutre-
murul ; a doua, de ar fi fost de§teptat, urmA cA, de ar fi

www.digibuc.ro
 PRED1Ci 173

Inceput pufin oarece cutremur, indatA 1-ar fi incetat, a de nu

1-ai. fi incetat, indatA ar fi zis cei de fafa, cum cA nu poate ;
a treia, cA de ar fi fost desteptat, nu 1-ar fi rugat ucenicii si
sA-1 zia : Doamne, mântueste-ne, cA pierim! lar incasi sA mai
zic si alta, cA doar s'ar mai cuveni : Domnul nostru Hristos,
ca un Dumnezeu adevttrat, este mai nainte cunosatoriu si cu-
noaste imputinarea credinfei ce aye& apostolii3O pentru aceasta
au dormit si s'au depArtat sa sA facA cutremurul, pentruca
sA arate impufinarea credinfei lor ca sA-i certe pufinel si sä-
infrunteze; ad de ar fi crezut deplin, sA. cuvenià SA nu zia
cuvintele ce au zis, nici sA. sA teamä, ci sA socoteasa cum
cA Domnul nostru si and doarme mântu9te, dui:4 cea de-
sAvArsit puterea dumnezeirii lui : si sA cuvenià sk zicA, de
vreme ce Domnul este cu noi, ce rAu poate a ni sA in-
tAmple? CA zice fericitul Pavel la 10 capete atrA Romani :
«a tot oricarele va chemA numele Domnului, sA va mântui».
Necum sA-1 aibl inaintea ochilor pre Hristos, ci numai având
credinfA curatA si chemând prea cinstit numele lui, sA mân-
tueste de nevoi ; darA ei ca-1 aveA si cu lucru si cu numele?
Deci pentru aceea Domnul nostru ail infruntat necredinfa
lor, si drept aceea le-au ardtat de fag boala lor cea sufle-
teascA, adia pufinica lor creding, cu aceA pufinA Infruntare,
ziandu-le : «ce suntefi fricosi, pufin credinciosilor ?» Apoi scu-
lându-se au certat vântul si marea. Socotifi, iubifii mei, de
vedefi purtare de grijA vindeatoare a aoftorului celui ceresc ;
doftorul cel desAvArsit intAi curáfeste ranele de carnea cea
putredA, apoi pune ierburile cele vindeatoare. Nu voiu lenevi
a zide cum cA de n'ar fi tAmAduit necredinfa, n'ar fi incetat
cutremurul si sA sA facA liniste; si aceastA .tainA ascunsA 0
acoperia o socotesc si dui:4 alte minuni ce au fAcut Domnul
nostru ,Hristos, ca si slAbAnogului ce i-au zis intai : 4(cuteaz1
Mile, iartA-fi pAcatele» (Matei, 9) ; au stos si dela el intAi pu-
trezimea pAcatelor, apoi, ii zice : (Kscoalä, ia-li patul täu si
mergi in casa ta». SA nu vA parA lucrul de minune, aci am
zis pentru apostoli lcum cA -au avuf pufinA credit*, câci
aceA fria ce aveA eli le dovedeste credit*, precum si and

www.digibuc.ro
 174 ANT1M IVIREANU

au intrat In corabie cdtre Vitsaida, uncle s'au §i temut noaptea,

cA-I 'vedea pre Hastos ca pre o nAlucA, 0 s'au- spAimaritat L
0 pentruce, zice Marcu evanghelistul, cA nu inteleserä din
pain; cAci era inima lor impietritA ; 0 aici era iarAsi frica
0 cuvintele ce zica. cAträ Hristos arAtA necredinfa lor :
teaptA-te, zice, cA ne InecAm»1 iar Hristos le zise : «ce sun-
tefi frico§i, pufin credincio§ilor ? Oare ce socotifi, iubitii mei,
putefi dar zice curn ca. aceste cuvinte sfinte sä fi fost goale,
nurnai dojenicioase? Ba, ci numai cuvintele acestea asemänä
ierburilor celor amare ce dau doftorii cei ale§i, carele la gust
sunt amare §i oferoase, iar apoi au lucrare puternica, a trage
veninul si flegmele §N curefe trupul de toate rautAtile §i sA
mijloceaspä sanAtatea ; a§a era cuvintele blagoslovitului Iisus,
cuvinte de sänätate §i de vie*, mAcar ca era si putin amare,
precum zice fericitul Petru : «Doamne, caträ cine vom merge,
cuvintele viefii de veac ai» (loan, 6). Aceste cuvinte sunt in-
credintate, cum ca. -au ridicat necredinta dela ucenici; 0 cum
au auzit necredinfa, au certat vAnturile §i marea si sA fAcit
lini§te mare. Stall pufin -de mä mir de aceasta, oare pentruce
sA certe Hristos stihiile cele neinsufletite si nesimtitoare, marea
0 väntul ? Nu socotesc sä fie certat Hristos stihiile, ci pre
dracii aceia cari din depärtarea lui Dumnezeu lucreazA unele
ca acestea spre ispita noasträ. i dupA ce mä incredintez,
cum sA fie asà? Dupa cuvintele evanghelistului Marcu, ca.
au zis vAntului «tad» ; cuvAnt carele era obicinuit Hristos sA-1
zicA ladraci, precum au zis in Capernaum la omul cel ce
avea duh nec9rat si la omul ce au adus pre fiiu-sAu si avea.
Auh mut §i surd, precum spune Matei cap. 8, a tot cu acel
et:want Au ceA-at Vanturile si marea.

DE CE A LASAT PE A treia intrebAciune, pentruce sk

lase pre ucenici sA sA turbure? Din
UCENICI SA SE TURBURE ?
Inceput lisus Hristos, Dumntzeul
nostru, carde s'au fAcut orn, pre sfinfii lui ucenici 0 cu cuvinte
si cu fapte ii invala sA petreacA In strimtorime, In scarbe 0.
in ispite, pentruca sA le arate cum cA aceasta ekte calea cea.

www.digibuc.ro
 PREDICI. 175

adevAratd, cl intai el din inceputul vietii au pAtimit goane

0 ispite pand la moarte. Drept aceea le zicea 0 lor : ca vor
da pre voi in scarbe 0 vA vor ucide pre voir §i veti fi uriti
de toate limbile pentru numele meu (Matei, 24). SA sä tur-
bure i-au lásat §i sa fie in nevoi, pentruca sA facA minune
mAre 0 cu minunew sA-i mantueascA din putina necredintA ;
a§a adevAral, pentru cAd pricina minunii este mare 0 nurnai
lui Dumnezeu sA cuvine rA n'au fAcut minunea numai cu
toiagul, ca rgbul lui Dumnezeu Moisi in marea Ro0e ; sau
cu cojocul, ca Elisei tu chemarea lui Ilie, de au trecut lor-
danul ; sau ea chivotul, ca lisus fiul lui Navi, dt au stAtut
apele lui Jordan deoparte 0 de altá parte ¡ ci numai cu
porund, §i cu certare, ca un stApan slugii lui, zise mArii §i
vanturilor : «taci», 0 indatA au incetat. Si atata i-au plecat
pre ncenici minunea aceasta, cat a temurA, zice Marco, mare
tricA §i zicea intre dan0i: «care cine este acesta, cA 0 vantul
§i marea ascultA pre dansul ?»

SF, DIMITRIE
lar stau de mA minunez, cum putea fi
aceasta, -de s'au intamplat astAzi sA prAzmuim
2 cutremuri deodatA, unul ce s'au fAcut In mare, (iin depAr-
tarea lur Dumnezeu, de draci, pentruca a sá indepArteze
putina credintA a ucenicilor ; al doilea cutremur ce s'au fAcut
pre pAmant, din sAlbAtAcia §i cruzimea inimilor lui Dioclitian
§I Maximian, perechea dracului, pentruck sA sA adevereze
credit* cea multA a sfantului marelui mucenic Dimitrie, a
cAruia prAzmuim cinstita pomerlire ; cA atata cutremur au fAcut
§i atatea valuri albatice au pornit asupra blagoslovitei co-
i-Abii lui Dimitrie, cat silia sA intre intru cele mai din lAuntru
-ale fericitului sAu suflet sa-1 cufunde, ne0iind turbatil aceia
de oarneni, ca ni§te hiare albatice, cum cA Dimitrie nu era
corabie de§artA, ci avek catarg §i cornier vrednic §i vetrele
iscusite §i rarmaciu foarte invAtat : catargul era cinstita cruce,
intru care sa laudA cA este pururea tare 0 nou 0 poate a
rabde vanturile Duhului Sfant intru inima lui, cAci ii da atata
IndráznealA fericitul Pavel, dupa cutn scrie la 6 capete, icAtrá.

www.digibuc.ro
 liti ANTIM IVIREANU

Galateni «mie sá nu-nd fie a ma laudà, fArd numai in

crucea Domnului nostru lisus Hristos». lar mai vârtos cuvântul
Domnului Iisus, ce zice in Sfânta Evanghelie; «si cine nu va
luà crucea sa si sd. vie dupd mine, nu este mie destoinic».
lar cordbierul este stiut de toti, cuni ci altul nu erà fArà
numai insusi firistos foarte invätat intru aldtoria cetatii cei
ceresti, cdci de acolo este, si mosia lui este eeriul, precum
zice loan in 18 capete : «impdrätia mea nu este din lumea
aceasta», si la al 6 cap. : «eu sunt pdinea cea vie, care s'au
pogorit din ceriu.. Acesta Insusi erà intru adâncul sufletului
lui Dimitrie läcuitoriu, §i când il veded putin c sd. infricosd,
ii ziced: «Dimitrie, tu esti oaia mea, i foarte bine te cunosc
cd. urmezi &O. mine, nu te teme, cd. nu te va rApi nimeni
din mâna mea, si-ti voiu da tie vie* vecinicd ; si acolo unde
vor sit pdtrunzd trupul täu cu sulitele eu sunt, loviturile tale
le voiu priimi eu, si nu te voiu lash sd aibi dureri ; aleargd
curând, cA ai vreme bunk eu am umplut vetrele credintei
tale cei curale cu duhul meu cel sfânt ; Dimitrie, fd-te 'Arta§
mortii mele, cd te voiu face 'Arta§ si impärätiei mele ; cu du-
hul lui Dumnezeu petreci in path/1i ; pentru aceasta Fiiul lui
Dumnezeu esti ; nu voiu läsâ sA aibi duhul robiei spre hick
ci-ti voiu da duhul mostenirii fiesti, carele sh märturiseascd
cum cd esti Fiiul lui Dumnezeu, §1 ca un fiu al lui Dumnezeu
vei fi si mostean lui, §i mostean impreund cu miner iubitului
tau Hristos. Filul meu Dimitrie, vezi crucea in inima ta am
infipt-o ; pre crucea aceasta dorm somnul patimii, al mortii,
care au mijlocit vieata a toatei lUmi, ce m'au asteptat mila
prea puternicului Dumnezeu cu invierea ; pentru multa dra-
goste ce am Mil tine si cdtrà toatä lumea, furtunile
acestea si cumplitele valuri vola incetà si pre tine te voiu rapi
din mijlocul lor ci vino dupä mine, cd am intors cdrma din
partea cea slobodd a desertdciunii spre frumusetele cele ne-
muritoare ale irnpärätiei mele. Vino prin moartea lui in vieafa
cea vecinica, sa md vezi §i sA te veSelesti».

www.digibuc.ro
 PREDIC1 177

Drept aceea 0 noi smerifii robii Val, mare mucenice Dimitrie,

te rusAm :.de vrerríe ce intr'atAta cinste -le-au invrednicit Dum-
nezeu, ca sa. te facA fiiul lui, 0 srAnta lui dreaptA sa te ia
0 sA le suie Intru ImpArAtia lui, ca sA te rAsfeti cu fericifii In-
geri, cuvAntul tAu 0 rugAciunea ta poate mult. Drept aceea
ada-ii aminte 0 de noi, call ne turburAm in"furtuna cea mare
a vrAjma0lor 0 in valurile de§ertAciunilor celor lume0i, 0 de
Joarme Dumnezeu, adicA de sA face ca cela ce doarme 0 nu va
vrea sA ne asculte, tu ai multA indrAznealA, ci-1 de§teaptA 0 te
roagA lui Dumnezeu pentru noi cei urIti, pentru neascultarea
§i nesupunerea poruncilor lui ; tu cel desAvAr0t prietin al lui
Dumnezeu, pentru noi vrAima0i, pentru pAcate, sA inceteze
furtuna 0 sa. alineze valurile, cA este dator sA facA voia ta,
§i fa aceastA ostenealA, ca sA ne. aduni In corabia ta cea
blagosldvitA, cAnd va rAspunde prea milostivul StApAn, sA
stAm de fat& in ziva cea dulce a rAsplAtirii, ca dimpreunA
a binecuvAntAm prea lAudat numele TatAlui 0 al Fiiului 0
buhului SfAnt In veci, amin.

Antim Ivireaun. Predici. 12

www.digibuc.ro
 XXV.

CUVANT DE INVATATURA
IN bUMINECA FLORIILOR

4 Bin& e curoantat cel ve vine in nu-

mete Domnalui. Osanna barn cei de
sue».

HRISTOS ASEMANAT ,
Astázi ne poveste§te Matei evanghe-
iistul istoria zilei acestui sfânt praznic,
CU IMPARA II .
intru care au intratDomnul nostru lisus
Hristos in lerusalim, inteacesta§ chip zicând : «Veni lisus_ din
Vithania la mtintele Maslinilor §i au trimis doi din ucenicii lui,
zicându-le lor: mergefi in satul carele este inaintea voastrd
§i numai decât yeti gAsi o asind legata §i mânzul cu ea,
deslegandu-o o aducefi ; §i de va rice voud cineva cevd, vefi
zice cd. acestea Domnului trebuesc, §i numai decât le va tri-
mite pre ele. 'Si acestea toate au fost ca sd. sd. plineascd ce
s'au gait prin prorocul ce zice: «spun efi fetei Sionului : latA
Impäratul tau vine la tine, blând ,§i §erând pre asind §i pre
mânz fiiul cei 1) de supt jug». Ci noi acum de aceastä data vom
Iasi cuvintele evanghelistului inteo parte §i vom zice numai
pentru cuvintele prorocului, carde zice : «iata Impäratul tau vine
bland»; §i nu numai singur acest proroc, ci toatä ceala pro-
roceascd cu un glas märturisesc pre Doinnul Hristos a I-I

1) celei.

www.digibuc.ro
 PREDICI 1.79

impArat ; §i pentru aceastA pricinA ii zise Mesia (adicA impgrat

rniruit). lar poate sA zicA cinevA pentru Hristos cum cAtA
vreme au. fost pre pätnânt, ce lucru de märire impArAteascA
au arAtat sau ce pohfalA au fAcut? unde-i sunt curfile? unde-i
este scaunul ? unde-i sunt gloatele §1 slugile cele impArA-
te§ti? unde-i este sterna §4 podoabele §i celelalte lucruri ce
sA cuvin impArafilor ? AdevArat nici unele de acestea n'au
avut, cAci impArAfia lui Hristos este vecinicA §i nernutatA,
este nebiruitá §i Mr de moarte, este cereasa §i sufleteascA,
lar nu pAmanteasa §i trupeasd, precum insu§i au zis inaintea
lui Pilat : «impArAfia mea nu este din lumea aceasta». Drept
aceea, dascAlul §i ImpAratul ceresc toatA lucrarea Evangheliei
au numit-o a fi impArAfia ceriurilor, adigA acele ce sunf
scrise in Sfânta Evanghelie sunt cere§ti §i dumnezeeei, cA
ne indrepteazA pre noi pre calea cea dreaptA, ce merge la
ImpArAfia ceriului ; §1 cu duh ceresc ne intAre§te, invAfân-
du-ne sA petrecem vieafA cereascA, pentruca sA câ§tigAm §1
lAca§urile ei §i sA ne facpn desAvár§it dumnezee§ti §i cere§ti.
Si de vreme dar ce este 40, cu cuviinfA au nurnit Domnul
Hristos Evanghelia cu numele impArAfiei ceriului, pentrucA
nimic nu este inteinsa alta, Mil numai lucru ceresc §i dum-
nezeesc. Drept aceea pye impAratul acesta, ca cu degetul ni-1
aratA astAzi Zaharia prorocul zicând: «iatA impAratul tAu vine
la tine blând» ; pre care impArat vAzAndu-1 Fariseii, de za-
vistie rAp§tià asupra luyar pruncii cei mici, fiind pornifi de
Duhul Sfânt, cu glasuri de veselie II mArià zicând : «bine
e cuvântat cel ce vine 'in numele Domnului, osanna intru
cei de sus»; care cuvinte sA infeleg, mântue§te-ne drept aceea
pre noi cela ce ai venit din inAlfime.
4

DU5MANII PE CARI I-A

Multe '§i alese lucruri trebuesc a
le sAvfir§i impArafil cei buni §i vred-
BIRU IT MANTUITORUL.
nid, iar mai vArtos au datorie sA
pAzeascA pre norodul sAu de armele §i de StricAciunile vrAj-
ma§ilor ; carelucru §i datorie, Domnuf Hristos foarte din destul
4-au sAvAr§it, cAci noi fiind ocolifi de 5 vräjma§i nebiruifi, cari
stau deapururea impotrivA §1 ne educe la mare §i nevindecatA

www.digibuc.ro
 180 ANTIM IVIREANU

stricAciune cu prea puternicia dumnezeirii i-au biruit §i i-au

omorit ; cari vrAjma§i sunt ace§tia: pacatul, moartea, iadul,
diavolul §i trupul.
PAcatul, prin vArsarea prea scumpului säu sánge, 1-au
stâns, §i nu poate nimic sA ne strice, de ne va fi stApânind
vreo Mutate. Moartea, care s'au nAscut din pAcat, precum
zice fericitul Pavel : gprinteun orn au intrat pAcatul in lume,
§i prin pAcat moartea, ta un vrAjma§ nemilostiv ce este asupra
noastrA», cu. moartea lui au omorit-o. Iadul, carele este plata
cea desAvAr§it a päcatului, prin pogorirea lui intr'insul 1-au
de§ertat §i l-au sfärâmat. Pre diavolul, ca pre un incepAtoriu
tuturor pAcatelor §i muncitor sufletelor noastre, 1-au legat §i
1-au inbeznat in präpAstiile cele mai adânci ale iadului. Trupul,
prin patimile sale §i prin rAstignirea cea de pre cruce, de
patimi 1-au domolit §i 1-au curAfit. i cum cä ne-au mântuit
Domnul Hristos de ace§ti 5 vrAjma§i nemilostivi, ce am zis,
putem sA ne 1ncredinfAm §i din märturiile Sfintei Scripturi :
a IntAi pentru pAcat, Mihea prorocul zice: «lepäda-va toate
strâmbätätile noastre §i va arum& toate pAcatele noastre intru
adâncul ?TAM». Ace§tia sunt Eghiptenii cei sufletegi, cari go-
nind _pre fiii lui Israil, furA Inecati §i omoriti in marea Ro§ie,
(adicA intru sângele lui Hristos). Pentru moarte, zice apos-
tolul Pavel la cartea cea dintAi catrá Corinteni in 15 capete:
gin vremea cea nouà (adicA In vremea invierii cei de ob§te
a trupurilor), vrAjma§a moarte sA va strica §i dintr'äceà zi
inainte nu va mai avei loc Intru oameni». Pentru iad, tot
acesta§ apostol luminat aratA grAind : gnimica pägubitor nu
este acelora cari sunt intru Hristos, cari nu dui:4 trup, ci
dupa suflet umblä».
Pentru diavolul, insu§i Domnul zice la loan in 12 capete :
eacum este judecata lumii,, mai marele lumii ace§tia sA va
lepAdA afarA». Pentru patima tropului, puterea crucii minunat
ne pAze§te, pre care omul nostru cel vechiu s'au rästignit, dupa
cum zice la RAmleni1) in 6 capete : «ea sA sä strice trupul, adicA

0 Scrisoarea cAtre Romani.

www.digibuc.ro
 PREDICI 181

täria 0 puterea päcatului, ca de acum sä numai slujim pa-

catului», ca prin moartea lui tuturor credincio§ilor li s'au dat
tfunatate, cu care prin duhul lui intarindu-sa omul cel din
launtru, pre omul cel din afará 0 vechiu sa-I rastigneasca im-
preura cu gre§alele 0 pohtele sale, 0 sa Imbrace pre omul
cel nou, carele este intru sfinfa 0 dreptatea adevartilui. Iar
de vei pohti a cunoa§te firea 0 näravurile acestui imparaf,
evanghelistul, talcuind cuvintele prorocului, le-au scris zicand:
«vine tie bland». Oamenii pohtesc pre imparati a-¡ vedea Mal-
tati Mtn' trufie, 0 sa. porunceasca cu putere §i cu groaza
mare, iar precutn grae§te Solomon : «mila 0 adevarul este
paza Imparatului §i cu dragoste sa. intare§te scaunul luio.
Aceasta este dar lauda cea mare a Imparatului nostru, bine
au grail de dansul. Zaharia zicand : «vine tie blando; bland,
zic, iar nu groaznic 0 infrico§at, a n'au venit sa ridice o§ti,
sau sä arunce dari preste noroade, sau sa-i ingreuieze cu
lucruri mari §i grele, nici ca sä ia bunatati patnante§ti cela te
darue§te podoabe cere§ti, ct au ditit tie bland, adica spre
ocari, spre necazuri, spre batjocuri, spre scuipari, 0 spre Mai
a räbda, cu trupul sail, (dupa cum zice Isaia): «l-au. dat
celor ce-1 batea, 0 obrazul A.ti scuipatorilor» ; 0 Inca atata
au lost blandetile impáratului acestuia, §i atatea bunatäti ne-au
adus noua printrInsa, cáci vrand ca sa ceará apostolul ceva
dela oameni cu dinadinsul, ii jura pre dan§ii pre blandeple
lui Hristos, zicancl. : «juru-va pre voi, fratilor, pre blandetile
lui Hristoso. i de vreme ce toti urmeaza imparatului §i as-
cultd de dansul, cáci sa nu ne Indrepam §i noi vie* noastra
spre blandetele acestui imparat ? Ci tinem in piepturile noastre
mania hiarelor celor salbatice 0 pohta izbandirii, limba as-
pidei, gura §erpilor cu care itoata ziva clevetim, batjocorim,
ocárim, injuram 0 ne pohtim unul altuia raul 0 paguba.
Dupa aceea pomene§te evanghelistul a fi 0 savar§it uce-
nicii porunca Domnului §i a fi adus asina Impreuna cu manzul
ei; iar n'au lipsit aceea cari striga §i zicea: «ce faceti, des-
legand manzul ?» Care cuvinte nu s'au scris in de§ert de
Marco evanghelistul, a cu aceste au vrut sa insemneze,

www.digibuc.ro
 182 ANTRA 1VIREANU

cum ca. niciodatä de acum nu vor lipsi aceia cari vor sta
Impotriva apostolilor cu cuvinte grele 0 impotriva celor ce
vor urma lor, §i tuturor celor ce ar vrea sä petreaca intru
Hristos cu dreptate, 0 sä sa nevoeasca a intoarce 0 a In-
vàà pre norod spre bunätäti, cd a§à este saris: impotriva
binelui, Mu ; §i Impotriva vietli, moarte; a§à. 0 impotriva drep-
tului, cel päcatos. Dupa aceea Domnul §ezand pre asina mergeä
in lerusalim, §i toatä cetatea, pornindu-sA de dragoste, sa bu-
curà de o intrare fericitä ca aceasta, §i cu ramuri de finic §i
de máslin 1-au intampinat, cu acelea propoveduind nu numai
biruintk ,ci 0 mila lui ; §i cei _ce erà aprin§i de dumnezeeasca
dragoste a§ternea pre cale ve§mintele sale. Care feliu de cinste
0 de Intampinare nu aflam nicdiri sä. sa fie facut nici unui
imparat biruitoriu ; iar acest feliu de cinste de pre urmá su-
flete§te o dau lui Hristos, care pre omul eel vechiu lepadandu-1,
obiceiurile cele vechi pentru márirea lui Hristos a le lepädà
sA nevoesc ; care lucru, mAgar ca 0 intealta vreme, mai yartos
and este vremea pocaintii trebue§te a-1 face, ca rästignind
pacatul intru Hristos, Impreunä cu dansul inviind intru inoirea
vietii sa umbläm.

Drept aceea de pohtim sa facem Aceasta cinste §i Intam-

pinare Domnului cr4tine§te, trebuie sä. lepädäm mania, sa
scuipätn pismai sA stangem pohta izbandirii, sl gonim dela
noi gura cea vialeanä, 0 buzele cele hulitoare sa lepadám dela
noi, 0 de am luat cub/a ceva cu strambul, sä. dam Inapoi a
cui este, 0 de suntem Insottti cu vreo sotie oarecare netreb-
nica §i indemnätoare spre lucruri rele §i de aceea sa he lipsim,
cici toate acestea sunt legäturile diavolului ; ca de nu vom
face aceasta acum cand avem. atate pilde Inaintea ochilor no§tri,
0 and ne Indeamna atata invätäturä besericeasaf 0 In
tocma §i moartea, crucea, piroanele, sulita, bdtaile, scuipärile,
oarile, legAturile, Inca _§i sangele cela viirsat a lui Bristos,
nu ne vom intoarce spre pocäintä, dar apoi cand ne vom
mai intoarce ? i de vom vrea a praznui cu dragoste patima
0 invierea Domnului, §i de pohtim a priimi destoinice§te (au

www.digibuc.ro
 PREDICI 18a

destoinicie) pre Domnul cel ce vine spre mântuirea noastrA,

trebnie sA lepAdAm ve§mintele omului celui vechiu, adicA sA
sdrobim §i O. sfArAmAm obiceiurile §i pohtele noastre tele
vechi, §i a§a-i vom face IntAmpinare priimitA §i cinstitA §i
ImpreunA cu pruncii cei mici, cari sunt fAr de Mutate sA
sirigAm din inimA umilit, cu bucurie sufleeascA §i cu cucerie :
ABine e cuvântat cel ce vine intru numele Domnului, osana
Intru cei de sus».

www.digibuc.ro
 XXVI.

CUVANT DE INVATATURA IN 25 ALE LUI

DECHEMVRIE LA NASTEREA DOMNULUI
NOSTRU IISUS HRISTOS

<Ca lad vestesc voud NI-curie mare,.

care ta fi la tot noroclul, cd a' au ndscut
voua astazi Mantuitoriul, carele eete
HristosDomnul, In eetatea lut David».

Mu la treselie sufleteasca ne aduc nota celor credincio§i §i

iubitori de praznuire aceste cuvinte ale Sfintei Evanghelii de
astazi; dintru care cuvinte adunam 2 lucruri minunate
peste fire: una, cA Intelegem 0 veste bunk care din vecl nu
s'au auzit, nici flU sa va mai auzi pan& in veci i alta, ca.
auzim o bucurie mare, care stange toata jalea, ioati intris-
taciunea §i toata lacrama de pre fala pamantului. Insa a§
pohti ca aceste cuvinte sa le intinz ca o masa desfatata ina-
intea dragostei voastre, i O. va- fac un ospat sufletesc chip&
putinta, puind, in loc de bucate cu rnulte feliuri de bunatatf
drese, cuviintul cel de buna vestire ; §i in loc- de bäutura ve-
selitoare, sa dreg in paharul prea Inteleptelor capetelor voastre
cuvantul cel de 'mare bucurie. Pentru care lucru cerem putere
dela Hristos, carele intelepte§te fire cei neinvatati, ca sA ne
lumineze mir4ea i sa ne dea a¡utoritr, ca sa putem indulci
cu ospatul vorbelor inimile §i uzurile celor cé sa vor ospata.
suflete§te,

www.digibuc.ro
 PREDICI 185

NUMELE DE MINUNAT"
,,
Deck celelalte nume, cu carele
zice Isaia sä O. numeasca Mântui-
DAT LUI HRISTOS. e
4oriul, cleat toate este cel dintaiu
gminunat» ; §i cu cuviinfa i sa cuvine acest nume, ca nu rumai
intru acest Iucru, ci In toate faptele -sale, minunat au fost, mi-
nunata zámislirea lui, minunatA §i na§terea, minunata §i vieafa,
irwafatura, moartea, invierea, inalfarea la ceriu : minupata au
fost §i pohfala inalfaril lui, ca. toate intru dansul au fost noua
Inal fate §i minunate. lar ce este spre práznuirea noastrd aceasta
de acuma este mai minunatA decAt toate carele pomene§te
evanghelistul zicând : e§i au näscut pre ,fiiul sail cel intâi näscut,
§i l-au infä§at pre dânsul §i 1-au. pus in iesle, pentruca nu
aye& ei loc in casd». Ca ce este mai minunat decAt a zacea in
iesle Domnul tuturor, §i. nu fu lui alt loc ,In lume? Ce este-mai
minunat decdt o märire ca aceasta, sa fie aruncat (pusl la
)ocul dobitoacelor; §i pentru cd.ci \lad ingerii pre Domnul
ceriurilor aruncat in gunoaie, cant& márire lui Dumnezeu, celui
din nälfime. i na§terea aceasta n'au fost numai mântuitoare,
ci §i minunata ; cá despre o parte trebuie sa ne minunäm
de sfatul cel minunat al infelepfiei lui Dumnezeu, iar despre
altä parte trebuie sa marlin lucrul cel mare al bunAtAlii lui,
ca. am cA§tigat astázi pre judecátoriul ceriului §i al parnântului,
carele rupând zapisul rautAfilor noastre s'au milostivit de au
rupt §i legaturile. CA§tigat-am astäzi pre Domnul, carele, jugu
cel vechiu al robiei noastre de pre grumazii no§tri farâmându-1,
intristdciunea lumii o au veselit-o cu slobozirea cea vecinica ;
ca§tigat-am pre imparatul cel bland, carele, In toata lumea
cAlcând cu pa§ii dreptdfii cere§ti, tirania vrAjma§ului celui
rap§titoriu au sfaramat-o. Astázi au strálucrt noul Adam, carele
nu este ldcuitor, ti Domn §i stapAn raiului, pre carele fru-
musefea pomului celui oprit nu-1 va In§elà, §arpele _nu-1 va
vicleni, Inuierea sa nu-I va amAgi.
Astazi au rAsArit lumina intru intuneric ; astázi prg acela
de carele sa turbura (cutremura) ceriul §i ceriul ceriurilor
avándu-1 lumea, ne§tiindu-1 l-au câ§tigat ; vazut-au sfinfii stra-
mo§ii nostri minuni mari §i far de numär; cá marea Ro§ie

www.digibuc.ro
 18G ANT1M IVIREA NU

desfacandu-sä in &ilk le-au fäcut cale ; focul, ca un stalp,

ltiminandu-le noaptea, le-au slujit ; norul de arsura (ar§ifa) §1
zkinful zilei i-au umbrit ; ceriul brana ingereasca le-au dat ;
piatra cea vartoasa pahar dulce le-au deschis ; lordanur curge-
rile sale cele repede spre fuga (inapoi) le-au intors ; zidurile
cele tari ale vrájma§ilor de glasul trambitelor au cazut; soa-
rele pre ceriu zabovind cu cälatoria au marit ziva pentru iz-
bandä. lar minune ca aceasta nu s'au vazut niciodatä, nici
s'au auzit cà cela ce este unul näscut celui Prea-Inalt, pre
care puterile arhanghelilor cu hic . ii slujesc, a sä aräta
pre sine cu trupul oamenilor, §i trupul carele l-a luat dela
oameni sä-1 indumnezeiasca. Drept aceea decat (cu cät) este
taina aceasta mantuitoare, de (cu) atata este §i mai minunata ;
care limba omeneasca nu poate a o grai, ce §i ingerii cari
ne vestesc noua astazi bucuria cea mare §i ,cantâ marirea lui
Dumnezeu, nu este cu putinta ca sa o adevereze.

eUM S'A NASCUT Ieit-au, zice, poruncä dela Chesarul

MANTUITORUL.
August, sä sa scrie toatä lumea, adica
ca fie§tecine numele sau la mo§ia sa §i
la locul na§terii sale sä §i-1 spuie. Drept aceea cu pricina
acestei pnrunci s'au suit §i losif- din Galilia, din cetatea Na-
zarettilui la ludea, in cetatea lui David, care sä chiama Vi-
thleem, pentrucl era el din casa §i din mo§ia lui David, sa
sä scrie cu Maria cea logoditä lui muiere, fiind grea. lar oste-
neala §i greutatea calatoriei ace§tia prea lesne o va putea cu-
noa§te fie§tecine, de va vrea a socoteasca vrempa, §i cine
au fost cei ce cälätoria ; cl. era pre Ja miezul iernii, când pa-
mantul §i toate apele sunt inghetate de ger §i de vanturile
cele red, §i fecioara tanärä §i ru§inoasä, tare nid din casa
nu era obicinuta a ie§i, §i fiind aproape de a na§te, purcede
pre o cale grea §i cu anevoie ca aceasta ; §i apropindu-sa de
Vithleetn, doar s'ar fi gäsit vreo casa cuvioasa, ca O. nasca
fecioara aceasta inteinsa; jar insä§i iubitoriul de saracie,
Domnul, au pobtit Infro co§are smerit ca sa sa nasca. Si fu

www.digibuc.ro
 PREDICI 187

drept aceea (zice evanghelistul), fiind acolo s'au umplut 1) zilele

ei sä_nascd, §i era noaptea, care noapte era mai luminata
cleat soarele, intru care au rdsdrit soarele keptälii.
Insa eu mai bine voiu numl zitta aceea a fi noapte, Intru
care omul cel dintáju Adam, au pohtit a fi asemenea lui Dum-
nezeu, §i noaptea aceasta intru care a straludt lumina cea
cereasca In lume noul Adam o voiu numi ziud. Iar\ Sfânta
Ncioard Wept& cu mare pohtà ceasul acela, Intru care pre
Dumnezeu ca un prunc sä-1 ia In brafele sale §i cu mâinele
sale-sä-1 cuprinza §i cu tale le sale sd-1 apiece.
Fiind drept aceea toate intru lini§te §i intru tAcere, fa-
cânduli §i noaptea calea sa jumatate, ie§it-au aici In lumina
aceasta a noasträ ca un mire din cAmara sa ; Ie§it-au, zic,
xiddejdea tuturor vecilor, bucuria Ingerilor, mântuirea nea-
murilor, scularea celor morfOzvorul milii, ráddcina viefii ;
ie§it-au cuvântul Tatälui cu trup Imbrácat din trupul Fecioarei ;
ie§it-au gol, pentruca a ne imbrace pre noi, sarac ca sä ne
imbogaleascd, smerit ca sa ne Inalle la ceriu, ea un prunc,
ca sa ne facd pre noi desävär§it §i -sd ne dea noud bucuria
cea ve§nica. Auzitw-s'au, rogu-vd, vreodatä veste ca aceasta
Au socotili cd sd va mai auzi ? De aduce atâta bucurie li
oameni o veste bunä de aceasta treedtoare, dar aceastä veste
cu mult mai vârtos va aduce bucurie mare la tot norodul,
dupd cum au zis ingerul. Precum caldura soarelui trage aburul
de pre pAmânt in sus §i de acolo sä pogoara roud §i face
pämântul de/ rode§te §i sd vesele§te, a§d §i prea curatul sdn-
gele Fecioarei cu puterea Sfäntutui Duh, WA de nici o sa-
mäng de bdrbat zamislindu-se, s'au fdcut trupul Domnului
liristos, carele ie§ind la lumina cea adevArata, mintmat au
veselit tot neamul omenesc ; §i näscâudu-1 s'au fäcut mai frumos
lecfit ar fi fost Infrumusefat cu tot felful de bunatäli, cd el
este izvorul bundtafilor. FAr de nici o stricáciune a fecioriei
sale §i far de nici o simfire de durere au strälucit In lume
acest Sfänt prunc.

1) tmplinit.

www.digibuc.ro
 188 ANTIM IVIREANIJ

Obiceiu este in unele pArti, ca tot cela ce aduce roadä

nouA de vAnzare, este iertat de toatA datoria vAmii drept
aceea vrednic lucru au fost sA fie §i SfAnta FecioarA mAntuitA
de toatA vama datoriei durerii na§terii sale, cA mimai ea
singurA a adus lumii roadA nouk CA toate muierile, cAte au
nAscut in lume, au adus roade vechi, zAmislite in tina pAca-
tului celui strAmo§esc; iar acesta pre carele 1-au nAscut
SfAnta FecioarA, cu adevAra este roadA nouA, cA e0e pm
zärnislit din Duhul SfAnt §i nu numai orn singur, ci §i Durn-
nezeu. Ca singurA ea au adus in lumea aceasta roadA fru-
moasA, §i pentru aceea a rAmas mAntuitA de toatA yam&
na§terii cea th durere, precum §i de toatA strichciunea fecio-
riei au rAmas IntreagA; cA cel ce venise in lume, ca sA faci
pre toti oamenii curati §i Mr de stricAciuni, n'ar fi fost nici
de cuviing sA facA stricAciune maicii sale. Drept aceea ce
este mai minunat i mai slAvit decAt aceastA na§tere, cA
intunecA mintea omului §i nu poate a le pricepe acestea,
cum poate ca sA nascA Fecioara fiu ? 5i prin venirea unui
dar in lume sA sAvAr§e§te taina a douA daruri cA Ziditoriul
sA na§te din zidirea sa, §i muma cea neimpreunatA cu bArbbt
sA minuneazA de rodul pAntecelui sAu, §i muierea sA face
IncepAtoriului sau incepAtoare. $i nu §tiu de ce mA voiu mi-
nun4 IntAi, cíe zAmislirea cea My de samAntA, au cAci priri
na§terea aceasta mai mult s'au slAvit fecioaria? i nu este mi-
nune de au nAscut §i au ramas Fecioara curatA.; cA au nAscut
pre cela ce este inceputul fecioriei i Infra tot curat. Cine va
puteA spune cu ce dragoste §i cu ce fricA impreunA va fi coprins.
Fecioara pre acest fiiu al sau ? CA ffind plinA de credintA, II
cunopeA pre acesta a fi Dumnezeu, cuno§teA a fi §i filul
sau ; sA cunoa§te pre sine a fi §i mumA §i slujnick
Drept aceea ca o mamA cu dragoste il coprindeA §i-1 sä-
rutà, §i ca o slujnicA, ca pre un Dumnezeu Malt, abiA ca
prea curate mAinele sale cutezá a-1 pipAl ; cAci §fià cA nieL
preotilor nu erà slobod a sA atinge de lada legii, care erk
ca o umbrA inaintea acestei taine ; §i §tiA a fi scris ca sA
sA curAteascA cei ce punt& vasele Dornnului ; §i de pohtik

www.digibuc.ro
 PREDIC1 189

arämurile (vasele) besericii atata cur-0e, cu cat mai vartos

pohte¡te acesta curkia, carele este incepatoriul §i izvoriul
curátiei ? Drept aceea prea inteleapta Fecioara cu frica §i cu
dragoste impreuna cu multe lacrami, carele le scotea dragostea
cea multä ce avea dire cela ce sa näscuse dintru &Lisa
uda trupul prea sfantului. cocon 1), §i luandu-1 cu -scutec 1-au
infa§at, §i cu bratele 1-au coprins §i tale feciore§ti dandu-i
in gura, cu lapte curat 1-au adapat. i ce sfau mai intamplat,
este lucru cu adevarat ca covar§a§te minunea mintii orne-
ne§ti ; ca. zice : §i-1 puse pre dansul in iesle, pentruca nu avea
ei loc in cask inati§and drept aceea un lucru prea de jos
cu, un lucru prea inalt. Cum nu te yei cutremura de minune,
ca pruncul acesta carele O. vargule§te (sä salaslue§te) in
iesle, de ne vom ridica ochii credintei noastre il vom cu-
noa§te faCand tunete §i fulgere In nori, §i pre ceriu umbletul
stelelor randuind, soarele §i luna de raze implandu-sa, §i
mi§carea ceritilui indreptand §i toata greimea, lumii aces1
prunc infd§at o carmue§te ? Cine este acela mic §i a§a mare,
a§à smerit §i a§a Malt, cat In iesle zdand, in ceriu cu gla-
suri ingere§ti sa mare§te ? a ce este mai mic §i mai smerit
deck a sa na§te in iesle, care loc nu este al oamenilor, ci
al dobitoacelor ? i ce este mai mare §i mai inalt, deck tot
intru aceastä na§tere, pämantul cil mare lumina a sträluci
§i multimea o§tilor cere§ti a aria, §i cetele ingerilor a sa
veseli, cantand : <11/1árire lui Durnnezeu intru cei de sus», §i
umpland vazduhul de glpuri dulci §i mângkoase ? and
dela inceputul lumii ,s'au mai auzit la na§terea vreunui orn
glasuri §i cantari ingere§ti ?
De nu poti crede, omule, cu släbiciunea ta, cum ca s'au
nascut Dumnezeu din muiere, cunoa§te ca s'a nascut din
fecioará ; de-ti pare lucru prost a fi scutecile acelea intru
care1e este Infd§at, minuneaza-te de ingerii §i de multimea
o§tilor celor cere§ti, cu ce cantiri il máresc ; §i de te scar-
be§ti de iesle, ridicl-ti ochi putintel §i vei vedea pre ceriu

1) copil.

www.digibuc.ro
 luO ANTIM IVIREANU

stea nota, care mArturise§te lumii nasterea Domndui. Si de

vreme ce crezi altele mai mici, crede §i cele minunate; si de
te pripesti de cele ce sunt ale smereniei, cinste§te cele cere§ti
si inalte. Cine, drept aceea intru inAlfimea mAririi acestia,
fiind impreunath cu atata smerenie, nu va cunoaste a fi
douA firi? dintre care una este vrednicA mAridi, i alta.
priiminfa (priinfa) bunätäfii, carele amândouh le ara-ta pro-
rocul Isaia zicand gprunc s'au näscut nouh si filu s'au dat
nouA». Numindu-I prunc, insemneazh smerenia omenirii, si
numindu-1 fiiu dat, aratA inalfimea mäririicA s'au nAscut
nouA 'feel ce lui-si era. Dat este drept aceea din dumnezeire-
si nAscut din FecioarA ; rascut este cel ce simte apusul, dat
este cel ce n'are inceput ; racut este cel ce este mai Mar
decat,mulf ; dat este decal carele nu este Parintele mai vechiu;
nAscut este cel ce va sA moat* dat este acela dintru care
vieafa sA naste ; si alta cel cç era dat, este ; §i cel ce nu-era,
s'au nAscuf. Acela stApaneste, iar acesta sA smereste;
stApaneste, si nouA celor credinciosi ne gAteste mostenire.
nimeni sA nu socckteascii cA luand s'au micsorat ceva din
märirea cea dumnezeeascd. Nu s'au nAscut ingerilor, chci
acei ce au rAmas in dreptate nu le trebuie mântuire, §i acei
ce crezuse nu putea sA sA tnantueascä. Noll& este drept
aceea dat Domnul acesta i näscut ; si de vreme ce Ingerii
Il märesc pre dânsul cu cântäri, neintorcandu2i crestinii pre
dansii dela räutate, nici cetelor sA le mai släveaseä ; dar noi
cu cat mai vartos sh cuvine sä-1 mArim í sä-i mulfumim,
pentru vestea cea bunA a impAc&ciunii, ce ne-au adus la
Dumnezeu TatAl ! pentru bucuria cea mare ce au värsat
preste tot pämantul I pentru mântuirea noastra din mana
vrAlma§ului, pentru deschiderea u§ilor raiului si pentru mul-
tele si nenumAratele faceri de bine ce ne-au fAcut si ne face
totdeauna! Pentru Care trebueste, di bucurie sufleteasch si
ci, laude de mullumiri si de blagoslovie, sä-i zicem : «Slavä
fie, Dumnezeule, slavA fie celui din inalfime». S sA ne in-
chinäm nasterii lui, aducându-i cu dragoste, -u frica §i cu
curerie, impreunä cu filozofii, si daruri de bunAtafi, aur,

www.digibuc.ro
 MEDICI 191'

tämdie §i smirnii. In locul aurului sA-i aducem credintd.

dreaptA ca unui impArat ce este al ceriului §i al pdmántului
§i al tutirlor adâncurilor ; In locul tdmâiei sd-i aducern dragoste
curatA, ca unui Dumnezeu vecinic, §i In loc de smirnA sl-i
aducem riddejdea cea bunk cd el este toatd nAciejdea lumii.
i a§à, cu acest mijloc fäcând, vom fi adevarati prdznuitori
§i inchiratori na§terii Domnului Hristos, cAruia ne rugAm
ca unui mult IndurAtoriu, mAT cd suntem §i nevrednici, ca
sd arate bunAtatea lui cea desävârit-, §i precurr) s'au milos-
tivit de au surpat_cu smerenia lui cea de margine (pre InaltA)
pre mânclrul Lutifer, sift surpe §i pre toti vrAjma§ii cei sea-
zuti §i ai nevazuti at prea luminatului, inaltatului §i iubitului
de Hristos Domnului nostru lo Constantin Voevod ; §i precum
au invoit çu na§terea sfiintiei sale tuatA lumea §I vieata orne-
neascA, a§à sd inoeascd. §i anii vietii Mdriei sale, ca sA post&
prAznui In multi unit. luminat *i pre plAcerea lui Qumnezeu,
acest luminat praznic, cu fericia §1 intreagá. sandtate, ca .

linepace'§i cu vieatA. norocitd; §i sa-I vredniceascd Dumnezeu

intru adânci batrânete sA. stApâneascd InAltat scaunul Mdriei
Sale §i sd oblAdueascA cu blânclete turma §i norodul ce i s'au
Incredintat Impreunä cu toatii luminata §i de Dumnezeu bla-
glosovita casa MAriei sale cu luminata doamnä §i cu lumi-
natele odrasle, coconii §i cocoane ale Märiei sale, §i cu toatä.
cinstita i blagorodnica boierime, cu cei mad §i cu cei mici,
cu cei ce sunt de fatA §i cei ce lipsesc, cu toatä cre§tinätatea
§i cq toatA tam, cu blaglosovenia prea sfintilor mitropoliti,
§-i a iubitorilor de Hristos episcopi, cu rugAciunile cuvio§ilor
egumeni §1 a cucernicilor preoti §i a tot cinultd bisericesc ca
cu o gurd §i cu o inimA, cu bucurie sufleteascA sA zicem
impreunA cu in4erii : tSlavA lui Dumnezeu celui dintru Indl-
time §i pre pArnânt pace, intru oameni bunAvoire».

www.digibuc.ro
 XXVII.

CUVANT DE INVATATURA
LA DUMINICA FLORIILOR

.Ziegi fete:: Sionului : iatd timid-

tutu/ tdu vine la tine bland ¡pi Ilan-
tuind», ne poveeteete Matti Ryan-
ghelistia in Evanghell a de aatdzi.

La acest prea cinstit §i sfant praznic de astizi aflu doua

lucruri impotrivitoare care amandoua deodata lam acesta§
ceas it/1i pricinuesc si veselie si intristare. Vaz deoparte pre
Mantuitoriul lumii ca. infra biruitoriu in Ierusalim insofit cu
de tol feliul de randuialä si de varsta omeneasca, dintru milli
unii mergea inainte si altii in urma, altii Ma ramuri din co-
paci, si altii asternea hainele lor pre pamant,. gltii it lauda si
alfii ii cuvanta mariri ; «Osanna fiul lui David» ; si de bucurie
tot sufletul mi sa veseleste ; de alta parte iarl vaz pre acesta§
Mantuitoriu Hristos, ca. apropiindu-sa de lerusalim varsa la-
crämi mare pentru dansul din ochii lui cei dumnezee§ti : «si
vazand eetatea, zice evanghelistul, au plans pentru ylansa»
si de multa intristacrune mi sa amaräste inima, si stau de
ma mir, cum poate aici de sa uneste lumina cu intunerecul,
linistea cu furtuna, Waffle cu suspinul, bucuria cu intris-
/area, cantarile cu lacramile, cum asa amara§te dulcele lisus
cu plansul bucuria biruinfii sale, cum nu sa iveseleste im-
preuna cu norodul ce-1 laucla, cum pu sa bueura 4de cei ce-1

www.digibuc.ro
 PREDIC1 193

propoveduesc pretutindenea impArat : (aagoslovit cel ce vine

In numele Dpmnului, impAratul lui Israil ?» Plange, FOIL mici,
intre bucurif Domnul nostril lisus Hristos, pentru aci intri
Intru nemultAmitoarea de cetate, cu totul bland, pentru ca sä
o mantueascA de pacatele ei : gzireti fetei Sionului i prod ])»;,
0 in loc de a and intfitisa pochintä 0 umilintA, afla sudälmi
0 neeinstiri, ea inima ei gata sA-I osandeascA spre moarte.
Acest feliu de platA sunt obicinuiti oamenii a da Iui Dumnezeu,
cand cu milostivirea lui rea de margine (nesAvar0tA) ii chiamA
la pocAintd §i pohte§te sA-i mantueascA. i este di putintd sA
alba pricinä sä sa intristeze astAzi Hristos 0 sA plangA §i
pentru voi, fii mei cei suflete0i ; carii cu stalpari §i cu ramuri
ati venit cu totii veseli intru intampinarea lui ; Insä pentruca
sa. sA cunoasca adevärul, vA pohtesc sä-mi daruiti pRtinicd
ascultare, pentruca sd sil mangaie §i cuceria voastrA i do-
rinta mea.
La InvAtatura ce am facut in a doua DuminicA a postului,
de veti tined minte, ati auzit cat este fArä de asemAnare mi-
lostivirea lui Dumnezeu §i cu c4 dragoste pärinteascd chiamA
pre pAcAto0 la pociiintä, cä numai pentru acest sfar0t au
randuit Dumnezeu in sfanta lui beserica. aceste 40 de zile ale
postului acestuia, pentruca sä ail:a pAcAto0i pricinä sA sA po-
cAeasca de pAcatele lor 0 Dumnezeu sd-0 arate cAträ ei mi-
lostivirea lui. Au randuit aceastA vreme sd fie ca o zAciuialä
a anului, nu. pentru dansul, ci pentru fologul nostru, pentruca
sA hisdm räutätile, pentruca sA in franAm patimile, pentruca
sä supunem trupul, pentruca sa. facem lucruri cre0ine0i §i
-placute lui DumnezeJ, sd hrAnim pre saraci, sd miluim pre
cei strAini, sA iertAm pre cei gre0ti, sA arätdm dragoste cAtrA.
Dumnezeu §i cdträ vecinul nostru, iar mai ydrtos pentruca
sä ne curätim cugetele noastre de tina pdcatului .0 sA cerem
IertAciune dela Dumnezeu, pentru necinstele ce i-am fácut
preste tot anul, cu gandul, cu ruvintele §i cu lucrurile cele
färdelege.

0 i celelalte.
Antim Ivireann. Predici. 13

www.digibuc.ro
 194 ANTIM IVIREANU

Acum toate acestea oare fAcutu-le-am ? Oare cine este sluga

cea credincioasA si inteleaptA ? (intreb si eu cu,gura Mantui-
foriului Hristos, dupä cum zice -la 24 de capete a lui Matei ;
wre carele viind Domnul lui, va aflA fäcând asA ?») Cine este
crestinul acela, carele inteacestea sfinte zile si-au plAtit da-
toria ? Cine este ace( drept tri creding si imbunAtAtit ? Carele
sA fie postit si sufleteste si trupeste ? SA sA fi pocAit de pA-
catele lui ? SA fie alergat cu umilintá adevAratA la milosti-
virea lui Dumnezeu si sA cearh iertAciuile ? Cine este stuga
cea credincioasA si InteleaptA ? Marele Vasilie, la cuvântul al
doilea ce face pentru post, zice : cum cA ingerii a fiestecArii
beserici au ate o carte, Intru care dela Inceputul Flostului
scriu pre cei ce sA postesc, pentruca sA sA stie cei ce nuli fac
datoria. Beserica incA are o carte, care au luat-o dela Hristos,
dupA a cAruia invAtAturA surd SA sA intrebe toti cati sA lauda
a fi crestini, urmAtori lui Hristus si fii adevArati ai sfintei be-
serici ; si oare ce carte socotiti sA fie adeasta ? Este aceea ce
stA InAuntru In sfântul jertfelnic, pre sfAntul preastol, cAreia
ne InchinAm cu totii si_ o credem, adicA este sfânta si dumr
nezeeasca Evanghelie. In cartea ingerilor poate sA fie multi
nescrisi, sau pentru vreo neirole lumeascA, sau pentru vreo
boalA trupeascA, cu cari li s'au zAticnit pottill ; iar in cartea
besericil este sd sA afle negresit scrisi top-, §i cei tined, si cei.
bAtrani, bogati sl sAraci, arhièrei si preoti, boieri si stApani-
tori, si toti cati mArturisesc dreapta credintA, pentru cAd cine
nu sA va an scris inteacea carter nu sA va Invrednici irn-
pkrAtiei ceriului. Pentru aceastA sfântA carte prorocind David
cu duhul, zice un lucru prea slävit la psalm 138, care mA
pune la mare mirare, si cuvintele lui sunt acestea : 4(11 In
cartea ta toti sA vor scrie, zile sA vor zidi si nimeni intru
dânsii», adicA zice cum cA In cartea lui Dumnezeu top sA
vor scrie si cum cA sA vor randul niste zile despArtite, Intru
care nimeni nu a va aflà. scris. Aceste cuvinte ale lui David
foarte mi sä par Intunecate si neprictpute.

www.digibuc.ro
 PREDICL 195

Eu §tiu din ScripturA cum a in cartea

C ARTEA DE FAPTE .
Ira Dumnezeu nu numai sä scrie fie§teca-
13UNE 1 DE PACATE.
rele, ci sä scriu IncA §i a fie§tecAruia
§i faptele cele bune ce au lucrat, §i pAcatele- ce au fAcut, §i
zilele §i ceasul, §i locul intru care le-au fAcut ; cA zice iarA§i
David : «Si cel nelucrat de mine au cunoscut ochii tAi». Dar
oare care sunt zilele acelea, intru carele nicr 'unul uu va fi
SCTIS ? Multe sunt preste tot anul, iar mai multe sunt ale sfân-
tului post. Intru aceste zile mA tern adevArat cA nirneni nu
sA va fi scris in cartea lui Dumnezeu, Pei a§a mi sA pare
cum cA nimeni n'au fAcut pocAinfi adevAratA. Cartea lui Dum-
nezeu este Sfânta Evanghelie, precum am §i mai zis. Nu zic
pentru celelalte zile ale anului, ci numai pentru acestea ale
sfAntului post ; cine s'au scris inteinsa ? Cine au fäcut acelea
ce I-au invatat Evanghelia ? In Duminica lAsatului sec de brânzA,
ne-au InvAtat Evanghelia sA iertAm pre vrAjma§ii no§tri, pentruca
sA ne ierte §i pre noi PArintele cel ceresc, sA nu facem lu-
cru rile noastre in fAtArie, sA nu adunAm comori pre pArnant,
ci comorile sA le adunAm In ceriu, unde nici moliile, nici ru-
gina nu o stricA, §i unde furii nu o sapA, nid o furär Si
acestea cine din noi le-au fAcut ? Au trecut ace& zi, §i in carte
nimeni nu s'a scris : 4tin zile sA vor zidi, §i nimenea intru
dân§ii».
I,. A venit §i Duminica cea dintâi a postului, intru care
a zis EVanghelia cum cA fiiul lui I5umnezeu ne-a vAzut sub
smochin ; smochinul este semnul pAcatului ; §i din noi cari
cre§tini air lAsat pAcatul ? Cine s'a asemAnat lui Nathanail, sl
alerge cu pohtä §i cu dragoste cAträ tlristos sA-1 márturiseascA
fiiul lui Dumnezeu §i sA urascA din tot sufletul pre bleste-
matul de smochin, pre pAcatul ? A trectit ziva §i in carte nu
s'au set-is nimeni care sA sa fi pocAit : (allele sA vor zidi §i
nimeni intru dân§ii».
2. A venit a doua DuminicA a slAbAnogului, §i cu pilda
cdrturadlor §1 a fariseilor, carii au clevetit pre firistos §i-1 %eeà
hulitoriu, cAci iera pAcatele ziand : «ce grde§te acesta a§A.
hule ?» Ne-a invatat Evanghelia sA pArAsim clevetirile, sA nu_

www.digibuc.ro
 196 ANTIM 1VIREANU

graim de ran pre vecinul nostru, sa nu-i zicem cuvinte gro-

rave, sä nu-1 necinstim, §i cine a Mcut aceasta ? Cine §i-a
oprit limba dela ran §i buzele lui sa nu graeasca viclesug ?
A Minas §i inteaceA zi cartea nescrisa sä vor zidi, §i
nimeni intru dAn§ii».
3. Au venit a treia Duminica a inchinarii cinstitei Cruci,
intru carea nd sfatuiA,Hristos sa, ne lepadarn de lume, sa fugirn
de desartaciuni §i sa ridicam Crucea lui : gcine va vrea (zice),
sa vie dupä mine». Si carde din crestini au priimit sfatul lui?
cine au fault/ acest lucru pIacut lui Dumnezeu?:' «in zile sd-
vor zidi, i nimenea Intru dân§iil. Au trecut §i aceA zi §i ni-
menea nu s'au scris.
4. Au venit a patra Duminecä si ne-au pys Evanghelia de
MIA pre fiiul acelui orn ce avei din copilarie dub. mut §i
oare cap s'au Invatat dintru aceasta sA taca pacatele cele
strdine §i sa-si ispovedeasca cu umiliritä, precum a cade, pa,
catele lor? «In zile sa vor zidi, §i nimeni intru dânsii». Cati
erà obicinuiti sa-§i ascunzà gresalde, sa nu-§i vadeasca.
catele lor la duhovnic, au rat/1as iara§i aceea, precum au fost
§i mai Inainte. Au trecut si ziva aceea, §i in carte nimeni nu
s'au scris.
5. Au sosit si a cincia Duminica a fiilor lui Zevedeu ; §i
cu dojana ce au Mcut Hristos zicându-le gnu §tili ce cereti»,
au vrut sa ne invete, sa nu fim -trufasi, O. nu cerem mariri
de§arte, sa nu purtam grija pentru bogatii §i penlin slave
trecatoare, ci pentru imparatia lui Dumnezeu; §i cu aceasla
ce am sporit ? ca. au ramas í Intru ace& zi cartea nescrisa §i
nimeni intru dân§ii.
Si la ceea de pre urma au venit §i ziva de ieri a lui Lazar,
carele de patru zile zaceA In groapa, §i au invIat ; §i cine, au
din cei tineri, au din cei batrâni, s'au sculat din groapa pa-
catului ? Cine §i-au deschis ochii sa vaza lumina darului ?
Cine au ascultat glasul, fiiului lui Dumnezeu, carde cu pilda
lui Lazar ii chena la pocainta? Au trecut §i aceasta zi §i cu
dânsa s'au savitr§it §i sfântul post, §i unde sa sa scrie cineva
In Sfânta carte ? «In zile sa vor tidi, §i nimeni intru

www.digibuc.ro
 P.RADIC1 197

Darn acestea sunt rodurile pocAinfei? Acest folos ne-au

postul ? AceastA dobandä au fAcut zeciuiala acestui
an ? Precum vAz eu, i pentru noi are pricinA sh sA intris-
leze Hristos, precurn sA intristà i plAngen i pentru lerusalim,
cAnd intrA cu ramuri i cu stälpAri. Dart când vor fi zilele
acelea intru careje au sA facâ cre§tinit hotArire sA schimbe
vieafa i sA sA facd imbunAtAlifi, de nu vor ji acestea ale
postului, carele sA nurnesc zilele plangerii §i ale umilinfii ?
Ci acestea iatA cA au trecut fär de folos, §i nu este al pu-
tinf à vrernea ce au trecut sA sA mai intoarcA inapoi. Acum
darn ce altA Vreme ne-au mai rAmas, pentruca sA ne putem
sA ne scriem in cartea lui Dumnezeu cu o pocAing adevn-
ratA i cu ispovedanie?
INTELESUL UNEI FRAZE
Vat in Sfânta Scripturn la lere
DIN SFANTA SCRIPTURA.
in 3 capete, and au chernat Own-
nezeu din rug pre Moisi i i-au
descoperit cum cA va prin mijlocul lut sA mântueaascA din
robia lui Faraon pre neamul jjdovesc, i-au poruncit sn meargA
sa zicA aceste cuvinte : «A4à sA zici fiilor lui Israil, Domnul
Dumnezeul Jidovesc ne-au chemat pre noi sA mergem cale de
trei zile in pustiu, sa-i facem jertvb>. AcenstA poruncn este
tainä ascunsA, i trebuie sA o descoperim, pentruca sA sA
inf el eagA.
Aici vedem patru lucruri Eghipet, Faraon, Moisi i trei
zile In pustiu, Eghipetul este lumea aceastA neascultAtoare §i
vicleanA, intru care este intins intunerecul pncatului, unde sA
omor toate cele intâi nAscute, adicA sufletele cele cuvântAtoare,
unde sA prefac apele in- sange, adicA faptele omene§ti in su-
dAlmi §i in batjocurA cAträ Dumnezeu, unde stApAne§te IA-
custa i orijda, adicA: apucArile, strâmbátnfile, ura, zavistia
§i vrajba. Faraon este diavoluf, carele cu In§elAciunile §i cu
vicle§ugurgile, aclicA cu desfAtArile trupului, cu de§Artaciunile
cele lume§ti, cu pohtele cele rel; prinde pre oarrieni in cursä
§i fine robili pre cregini, cari sunt noul Israil i norodul cel
ales al lui Dumnezeu. Moisi sunt eu nevreduicul pAstoriul
vostru i câfi alfi arhierei propoveduesc Evanghelia, cari suntern

www.digibuc.ro
 198 ANTIM IVIREANU

trimisi de Dumnezeu sa vá ch,emdm la pocainta, sd. faceti jertvd.

lui Dumnezeu, si-i jertvuiti cu tot sufletul vostru, cti tot gandul
vosfru i cu toata inima voastra; cá ash zice David : gjertvá
lui Dumnezeu duh sdrobit i hiimä infrânti» i apostolul
Pavel «jertve ca acestea sunt placate lui Dumnezeu». Asa ne
este poruncit la al doilea cap al lui loil : «trhmbitati; zice, cu
trâmbita In Sion, sfintiti post, strigati slujba, adunati norod,
sfintiti adunare alegeti batrâni, adunatl prunci»,
1/4

SA POST1M .
Si de vreme ce aceste 40 de zile ale sfân-
tului post le-ati treclit in Eghipetul patimilor,
intru grijele vieii, intru rlesartaciunile lumii, Dumnezeu carele
este itot eu WW1 milostiv §i Indurätoriu, iar va chiama pre
top in pustiu, adica intru aceasta sfânta saptamând, care
sd. cuvine sA _fie pustie, adica slobodi de grip, de pared
lumesti, de desfátdri, de mâncAri si de odihne trupestl
yd. rândueste zele de trei zile carele sunt aceste trei zile
ce au mai ram-as, adica sunt Luni, Marti si Miercuri, pentru
ca sA vd. curatiti cu pocainta, pentru ca sd va 'ndreptati cu
ispovedanie, pentrum sa vd, impodobiti cu lucrurile cele sti-
fletesti i pentruca sa yd. gatiti cii rugaciuni i cu
in ziva cea mare si infricosata a sfintelor taine ; sa aduceti
lui Dumnezeu jertva de laudd., sa va impreunati cu trupul
cu sângele Fiiului lui Dumnezeu, sa va uniti toti cu Dumnzeu,..
toti sä vA scrieti in cartea lui. Acuma este cu putinta sA
sA afle cinevh atâta de vrAjmas lu i, cht sa lase sa treacá
aceste trei zile i sa rAmaie nepocdit, sa ramdie neniiscat
din .Eghipetul, räutätilar, sa raindie lipsit de darul si de mi-
lostivirea lui Dumnezeu ? Aceasta este, fetii mei, vremea cea.
bine priimita, ce zice marele Pavel; si zilele acestei sfinte slp-
tämani sunt zilele mântuirii, intru care si cugine sa fescum-
pAram vremea care in desert o am pierdut pentruca cele-
lalte zile ce asteptam sunt viclene, sunk zilele 1urii, zilele
trupului, zilele desärtdciuni, intru carele nu s'au folositt ei ce
au umblat ; i intru ecestea trebuie sa sa vaza cuceria voastra,
intru acestea sa straluceasch râvna crestinatätii voastre, intru

www.digibuc.ro
 PREDICI 199

acestea sa cunoascd lumea puterea credinfii voastre. Norodul

ce au ie§it asthi intru intámpinarea lui ,Hristos mautuitoriul,
zke Sfânta Evanghelie la Matei in 21 de capete, cum cá unii at
a§ternut ve§tmintele lor pre cale, §i alii hanged stalpari de
copaci §i a§ternea pre cale ; i mdcar cA Matel,rm zice ce feliu
de stalpäri era, far loan zice cA era stälpäri de finic, 0 Luca
zice cd era stalpäri de maslin. Si aceasta sd cuvine sä facä fie§te-
care cre§tin inteaceste zile, pentruca sd cinsteascä patimile lui
Hristos §i pentruca sa priimeasca cu vrednicie dumnezee§tile
taine, sa a§tearna pre pamarit ve§mintele lui i sä fie- in manä
stalpári de finic §i de maslin. Ve§mintele, zice duitmezeescut
Teofilact, cum cd inchipuesc trupul, cd trupul este ve§mânt su-
fletesc. Drept aceea sä cuvine sd spue ne§tine trupul sufle-
tului, sa-1 smereascä cu posturi, cu fined §i cu strâmtorime,
pentruca sA sa fad. läca§ Dumnezeului celui viu §i vas curat
Fiiului lui Dumnezeu. Stalpdrile cele de finic inchipuesc rdb-
darea, iar cele de maslin inchipuesc indurarea; §i sa cuvine
aceste cloud bunatáfi sa le arate cre§tinul mai mult deck cele-
lalte intru aceste sfinte zile, §1 cu acestea sd priimiascd pre Man-
tuitoriul lumiit sa rdbde pupnica scárbd pentru dragostea celui
aq riibdat crucea i moartea. Aceasta sa sA infelepfeasca
Intru voi, care 0 in Hristos lisus, ne Inv*. marele Payel (Fi
listeni, cap 2), la toate simtirile..au pätimit Domnul nostru,
la vedere, la auz, la miros, la pipaire §i la gust, §i la toate
simfirile este cu cale §i cu dreptate sä. patimeascd cine este
cre§tiri §i unmätoriu, Mantuitoriului. Ochii lui sa verse lacrami
peuttuca pfângä pAcatele urechile lui sd asculte ca rdb-
dare in toate zilele citaniile beserice§tf, carrtarile §i slujbele.
Cu mirosul sd nu mirosealcd alta fArá numai mirosul cel du-
hovnicesc ce iese din sfintele cuvinte §i din darul Duhulur
Slant. Gustul sa pazeascä post desavär§it §i finere cu paine
§i cu apd, numai si implineascd trebuinta, 0 nu cu bucatele cele
de multe feliuri §i cu bäuturile cele multe. Pipäirea iard, pentru
cdci este decat celelalte simfiri mai vinohtä, sti cuvine sa sa
srnereascd mai mult, cleat celelalte cu neodihna, cu metanii
cu alte osteneli, cu Cate sd infrâneaza trupul. i acestea

www.digibuc.ro
 200 ANTIM. IVIREWNU

stint staipärile cele de finic, dard nu ajung numai acelea, ci

trebuesc i stalpärile cele de maslin. Cand au mers prietinii
lui lov vazd in nevoia cea mare ce î s'au intamplat, zice
Sfanta Scripturd cum cd. au stätut 7 zile nuijnai uhandu-se la
el, fár de a-i grdi ux cuvant mdcar; §i aceasta sd cuvine sd
facd i sufletele cele creginesti intru aceastá sdptdmank; de
iubesc pre Fiiul lui Dumnezeu, sa sd. uite la el, sd tad. §i sA
sA minuneze, sa gandeasca p.entru a cui dragoste pdtime0e un
Dumnezeu far de pAcate, §i dimpreund sd simfd durerea pentru
durerile lui, sA sd intristeze pentiu intristarea lui, §i dimpreund
sk pdtimea,scd cu dansul, cu gandul §i cu inima. Si a§a fäcánd
inteacest fel, veti räscumpdra vremea postului, ce au trecut
fAr de folos, §i yd. yeti face vrednici a va impreuna cu prea
curatele taine- ale Mantuitoriului, yd. veti scrie far de nici o
indoiald lii cartea lui Dumnezeu ;, i Domnul nostru lisus
Hristos, viind bland 0 mantuind, va avea pricink nu SA sd.
intristeze, nici sd verse lacrámi pentru sufletele yoastre, ci sA
vd.blagosloveascd, sd Aid sfinteasca i sd. vd. imbogafeasca cu
darul lui cel dumnezeesc, a cdruia noianul milostivirii sd fie pu-
rurea acoperemant, putere §i mantuire sufletelor voastre, amin.

www.digibuc.ro
 XXVIII.

INVATATURk ASUPRA POCAINTII

.Intoarcéli vd altrd mine, din toatd

inima voastrd, cu post gi cu plangere
si ea tringuiri, rupe¡i, ininiile voastre
td. nu imineie voaaire go, ma min, in-
toarce cdtrd voi., nice Domnul la Ioil
th don& &mete.

ROTATIA SOARELUI $1
Cine ,au väzut vreoditioard intre
zidiri atätä dragoste, cat este aceea
MILA MANTUITORULUI.
cg arata soarele pre pämânt? Ca desi
este lumindtoriu mare al ceriului si Impärat al tuturor stelelor,
iar ldsänd celelalte stihii i), lndrägeste si iubeste mai mult pre
smeritul acest& de patnânt, si pre dânsul are Inchinatd (ple-
catd) toata pohta- lui, pre dânsul lumibeazd cu razele sale,
pre clansul Impodobeste cu toate- feliurile de copad, pre dânsul
incununeazd cu Horne, pre dänsul inibogkeste cu rodurile,
pre dansul hrdne§te cu lucrurile sale; §i pentruca sä nu sä
depärteze dela el niciodatk face pururea o invartejire impre-
jurul lui, cu un umblet necontenit.
Asemenea acesteia pohte, sau. mai vartos sä zic mai du mult
far de asemänare, arata marele Dumnezeu, ziditoriul si fdcd-
toriul a toate, -spr& sufletul cel smerit si päcdtos al omului ;
Wear cd are In mâinile lui cele dumnezeesti toate marginile

9 elemente.

www.digibuc.ro
 202 ANT1A 1V1REANU

pämântului, mkar cä bunätkile noastre nu-i trebuesc, dupä

cum zice David, iar -spre acest suflet are pusd toat& dragostea
lui cea dumnezeeascd, pentru dânsul poartii grijd sä-1 man-
tueascd, pre clânsul cearcd, pre dänsul iube§te, i ca cum ar
aved vreo trebuintá dela el, pleacä dumnezeeasca lui márire
pohte§te dragostea lui, pohte§te priete§ugul lui, Rohte§te
sá umble pururea impreunä çu dânsul. Drept aceea trámite
cátrá dânsul proroci, trámite dascali, II cearcá in toate pdt-
tile pdmântului, il cearcA in toate unghiurile lumii. Si pentru
LAci pohte§te sA fie purtirea impreunat cu el §1 nedespdrlit
de impArdlia lui, îi arata calea, ii spune mijlocirea, pentruca
mântueasca de pkat §i sA sA kitoarcá spre dânsul
oarecare este mijlocirea aceea ? Este aceea a pocäintii, care
nu are greçalä zice, cdtrá mine §1. ml voiu
intoarce cdtrá voi». Deci pentru pocAirrta aceasta sunt gata
astäzi sd grdesc putintele cuvinte inaintea inteleptiei voastre,
fetii mei, ce vä pohtesc sA ascultati cu dragoste, cdci aceasta
este mai trebuincioasä deck toate §i mijlociri Mr de greçald
pentrn mântuinta nöasträ. Mare este cu adevdrat darul acesta
al pocaintii, dintre care poate cunoa§te fie§tecare mai ales
draggstea cea multä ce aratd Dumnezeu spre noi cre§tinii,
§i pohta ce are ca sa ne vazi mântuiti ; de vreme ce numai
pentru noi au rklicat, numai pentru noi au dat, numai pentrn
noi au vrut sa fie pocdintá in lume. Si cum cä este adevärul
aça, o dovede§te socoteala, pentru cAci de ar fi vrut sa orân-
dueascd pentru altii §i nu pentru noi credincio§ii cre§tini, sA
cuvenià aceastá rânduiald O. fie, sau pentru ingeri, sau pentru
draci, sau pentru dobitoace, sau pentru celelalte ale lui fdpturi.
$i de vreme ce pentru ingeri nu este, cdci ingerii cei buni nici
au gre§it, nici pot sa grepastd, drept aceea nid pocáing le
trebuie, nici pentru draci, pentru cäci ei dintru a sa Vointd,
fiind impietriti in vicle§ug, nu priimesc, nici vor pocdintä iar
nici pentru dobitoace, pentru cdci n'au nici minte, nici cu-
vânt, ci lucreazä pururea far de gre§eald, precum fi invatá
firea lor, nici este pentru altd fapturd din câte sA and in
lume, pentru cáci sunt toate nesimlitoare §i urmeazá a nu

www.digibuc.ro
 PREDICI 203

fi priimitoare de pocdintd.
i iatd dar cd numai pentru noi
oamenii au dat ìnduroriul Dumnezeu acest dar de man-
tuire al pocdintii, sau sa zic mai bine, pentra noi crestinii ;
pentru cdci pdcAtuesc i Jidovii i Turcii, iar nu le foloseste,
nici le ajutd pocdinta ninlic, pentru cdci sunt afard de lege.
Iar noud cu adevdrat ne ajutd i ne cld: mare folos, pentru
cdci avem credintA, pentru cdci avem ndclejde, pentru cdc1
prin mijiocul sfântului botez ne-ana Meut fiii lui Dumnezeu,
dupd cum zice loan la capul cel intâiu ; Ale-au dat lor putere,
ca sd fie fiii lui Dumnezeu, celor ce cred intru numele lui».
adevArat ce alt ajutoriu mai mare, sau ce alt folos mai tre-
buincios poate sd fie. decAt acela al pocdintii: minunatd este
puterea ei, prea sldvite sunt lucrurile ei si darul far de ase-
rn An are.
INVIEREA MORTULUI DIN Un lucru minunat sd vgle in
Sfânta Scripturd ia a patra carte
SAMARIA. INTELESUL El.
a impdratilor in 15 capete, zicând
cum sd. sd fi intâmplat dui:4 moarteaprorocului Elisei, de a fost
murit un Jidov in cetatea Samariei, §1 dupd obiceiul ce aveA acolò
au râdicat unii trupul mortului duceA afard dim cetate sd-1 in-
groape mergând pre cale la locul cel rânduit, far de veste
a iesit dinteurr crâng, ce era acolea aproape,.. niste tâlhari
Moaviteni, ca sd-i omoare ; i vdzAnd ingropdtorii o nevoie
ca aceea neasteptatd, de fricd sA fäcurd mai morti deck mortul
ce tined, i pentruca mântueascd vieata lor, au aruncat
pre mort intr'o groapd ce s'a aflat acolo, i indatd a fugit ;
Intru care groapd erà Ingropat proorocul Elisei, i indatd ce
s'a atins trupul mortului de' oasele prorocului, a inviat si a
venit iar in vieatd.
Ftumoasd inchipuire a pocdintii intelegem a fi acest lucru
prea slAvit, ce s'a intâmplat, cAr dupd ce face omul pd-
catul, rämâne mort ; mort, pentruod pferde darul, cel dum-
nezeesc, mort pentru caci sd. desparte de Dumnezeu, carele
estq vie* cea adevAratd, i ca pre un mort, patimile lui,
pohtele lui cele rele si indulcirile trupului sdu if aduc sd-1
itigroape ; unde ? afard din cetate, afard din pdmântul cel fe-

www.digibuc.ro
 204 ANTIM 1VIREANU

ricit al raiului, in groapa vecinicii mund. Dar ce sd inttimpld ?

indurAtoriul Durpnezeu, carele prin rostul prorocului zice
«nu voesc moartea pAcAtosului, ci ca sd sd intoarca §i sd fie
viu», trimite in potriva luf far de veste o ravald de talharf
infrico§a-ti. Dar cine sunt tâlharii ace§,tia ? Frica mortii, catre-
murul muncii de veci, ziva cea infricoptd a judeatii, dreapta
rasplAtire a lui Dumnezeu, cdurerile iadului m'au-incungiurat,
intampinatu-m'au lanturile mortify ; sd uitd päcdtosul la ne-
voia cea de aevea, pierzarea lui, tremurá, sá ingroze§tei §1 de
fricd fug ingropAtorit pohtele cele rele, patimele cele nefrt-
frAnate, odihnile, desfAtArile timpului ; §i uncle Il aruncd in
groapa lui Elisei ; groapa este pocdinta, pentru cad precum
groapa stria, risipeVe i pierde trupurile cele imputite ce sA
pun inteinsa, a§A i pocdinta §terge, stria ì tope§te impu-
ticiunea pAcatelor, ce InfA§urd sufletal. Aid dará inteaceastA
groapá a pocAintii cdzând pacátosul, aflA pre Elisei cel de
taind, carele este Domnul nostru lisus Hristos ; c Elisei sd
tAlcue§te Dumnezeu mântuitoriul, §i cu puterea acestuia §i
cu darul acestuia sd iartA pAcatele, sA indrepteazd.§i sd in-
toarce iar la, vie*. Si Irdi mortul, zice Sfânta Scripturd, §i
sd sculd pre picioare.
Dupd aceasta dar sA priceapd fie§tecarele cAtá ,este puterea
pAcAintii, de vrerne ce Inviazd sufletul cel mort al pAcAto-
sului, fi dd. fard podosba dumnezeescului dar ce au pierdut,
deschide u§ile ceriului, careie i l-au inchis pdcatul ; fl face
sotie fericitilor ingeri, il face mo§tean lácaului lui Dumnezeu,
§i pArta§ slavei lui cei dumnezee§ti (lard nu sdvar§e§te numai
aceste prea slAvite aceastA bundiate mare a pbcdintii, ci este
alta §i mai minunatd, care fach mintea sd. sA mire §i inima
sd sd ufmeascA, birue§te pre insu§i Dumnezeu; §i and este
mânio de suddlmile, de necinstirile §i de hulele ce-i fac in
toate zilele pdato§ii cu faptele for cele far de lege, cu sfrdm-
bdtatile lor, cu jafurile lor, cu multa lor trufie, cu zavistie ce
hrAnesc in inima lor, cu atdta necurAtii cu carele spurcd
trupul §i sufletul std gata sd fad. asupra lor rasp:Wire, sd
arunce asupra lor trásnetile urgiei sale, sd-i piarzá de pre fata

www.digibuc.ro
 PREDICI 205

pdmantului aleargd atunci pocainta si cu o cucernicd indrAz-

neald, cu- cloud lacrAmi ce varsd din ochi, cu Ufl suspin ce
Malta la ceriu dintru adantul inimii (cutez a zice), cd. leagd
milnile lui Dumnezeu, fi ia armele a dreptei lui rdsplAtiri,
preface urgia lui spre ieraciune, 11 face bland, lertdtoriu, In-
delung rdbdatoriu, milostiv iubitoriti asupra celui pAcAtos, ca-
rele atata I-au necinstit'si nu 1-au bägat In seamd.
pentruca sd nu socotiti, fetii meii, cum cd acestea
AHAV.
sunt aflAri ale mele, ascultati o pildd : La a 3 carte a
Imparatilor la 21 capete, zice cum cd au vrut dreptul judecAtoriu,
Dumnezeu, sd. pedepseascd. pre Ahav, impdratul lui Israil, pentru
multele pdgandtAti i nedreptAti ce fAcea in toate zilele,
nu numai din rdutatea lui, ci si din sfatul fnrAutAtatei femeiei
sale, a Iezavelei, i i-au cuvant pre prorocul Me cum
cd va sd-i ridice impArAtia, sd-i piarzá casa lui, sd-i risipeascA
avuti b. lui, sd. nu mai aibA dupd aceea nici vrednicie, nici cinstei
si la cea de pre urmä á sd fad. mancare cairiilor si a pd-
sArilor ceriulAi. Rdspunse Ahaf.: atata rAutate sA-mi vie mie
atata pedeapsd ? eli sA aflu tnijlocire -ca aceea, sd prefac
dreapta a lui Dumnezeu manie ; i ce au fAcut ? Cum au
auzit Ahav cuvintele acestea, îi rupse haina li.U, încinse sac
preste trupul hii i puse cenusd pre capul lui, i posti, i fAcii
pocdinta ca aceea, cat au schimbat indatd Dumnezeu mania
lui, i aq Limblanzit/ urgia, chemand jar pre Ilie, i-au
zis : vAzut ce smerenie au ardtat Inaintea mea Ahav,
ce pocainfd au fAcut? d'eci pentru cad s'au smerit inaintea
fefii mele, nu voiu aduce Mutate fn zilele lui, ci in zilele fe-
ciorului lui voiu aduce autate preste casa lui. Dar ce poate
fi aceasta? Rand acum cu bdtdi, cu urgie, cu manie InfricosA.
Durnnezeu pre Ahav i ziceà piarzA, sd-i ia i stäpanirea
si vie*, i acum zice cum cd nu poate sd-i facd. rAu. Este
cu putinfd acea putinicA cenusä ce au pus Ahar in capul lui ?
acel sac cu carele s'au imbrdcat ? cel putin post ce au fAcut ?
acea pocAinfd ce au ardtat ? sit fie slAbit dumnezeeasca urgie
sd indemne pre Dumnezeu sd facA aceea ce Atrea pdcd-.
tosul acela Ahav, si nu aceea ce cerea dumnezeeasca drep-

www.digibuc.ro
 200 uk NTIM IVIREANU

late ? Adevärat, ash. este. Pocainta au oprit mania lui,_ po-

cäinta i-au smuts din maniile lui cele prea puternice sabia
rasplatirii, pocainta au sters raspunsul cel infricosat si pur-
Work' de moarte : -gnu voiu aduce, zice, räutate In zilele lui».
Insa pentruca sa poata pocainfa
CUM SA FIE POCAINTA. sa sävarsa.sca aceste lucyuri urea sIA-
vite,,sa. cuvine sa fie yocainta adevarata, iar nu minci-
noasä, pocaintá curata, iaK nu vicleana, pocainta a inimii,
iar nu a gurii, a precum este aur adevarat si aur mincinos,
ash este si pocainfä adevarata si pocainfa mincinoasa. Multi
socotesc, pentru cáci zic; gam gresit si, Doamne, iarta mie,
pacatosul», cum ca adevärat sa pocaesc si nu §tiu ticalosii
a pocainta nu sta. in cuvinte, ca. zice Hristos la Evangbelie :
gnu tot cel ce zice mie Doamne ! Doamne ! va infra intru
Imparafia lui Dumnezeu, ci cet ce face voia Tatalui meu celui
ceresc». Intre ceilalfi ce s'au pocait, doi sa afta vestifi in
Santa Scriptura, unul este Saul si altul David. Gresit-au Saul,
gresit-au David, §i vin amandoi in cunostinfa gresalei lor ;
am gresit, zice unul, am gre sit zice si celalalt. Dar David
au auzit acest fericit glás : gsi Dumnezeu au lásat pacatul
tau, nu vei /purl» '; si pentru Saul a roaga Samuil prorocul
cu lacrami, si Dumnezeu ii raspunde cu urgie : «pana carid
vei plange tu pentru Saul, si eu 1-am defaimat pre el». Dar
pentruce pricina, drepte udecat8riule Doamne, al-4i des-
parlealit ca aceasta cu acesti doi ce sd caesc ? De este ade-
varat, precum o recunoastem, cum ca. inaintea ta nu este nici
o fatärie si cum sa. priimesti cu multa mila \§i dragoste pre
cei ce sa calesc, pentruce aici priirbesti pre un David, si pre
Saul It gonesti ? Nu este Imparat si bnut si altul ? nu este
Jidov si unul si altul ? n'au gresit amandoi Inaintea ta ? Dara
drept ce David, carele au facut pacat mai mare si indoit,
adici prea curvia si uciderea, afla mila inaintea ta, si Saul
sa desfaima si sa leapada, carele s'au aratat numai neascul-
tatoriu ? Adevarat, fefii mei, pre din afará asa sa vede, iar
Dumnezeu, cdrele este cunoscatoriu al inimii si vede din

www.digibuc.ro
 PREI3ICI 207

lkuntru ateea ce noi nu o vedem, au vAzut desparteala po-

cdintii §i a unuia §i a altuia; cà pocainta lui David era po-
61nta adevAratä, cu duh umilit §i cu infra. infrânlä §i smeritA,
precum zice Sfânta ScripturA, far a lui Saul pocdinta erà min-
cinoasä î vicleand, gurd numai, iar nu §1\ dela inimd,
cd inima lui nu era dréaptä cdtrd Dumnezeu, i pentru aceasta
aceea a lui David s'au arAtaf priimitä, 0 a luí Saul s'au de-
Thimat.
Drept aceea dardi pentru cAci este pocdinta lucrätoare §i
bine priimitä inaintea lui Dumnezeu, sk cuvine sä, fie pocAibta
adevdratä ca a lui David ; i pentruca sA poatd lie0ecarele
sd. c4tige aceastA pocAinta adevAratd, desdvAr0td, curatd
prilmitä, Duhul Sfânt in Scripturd ne aratA In ce chip sd.
o facem, cu pedeapsa ce au dat lui Navuhodonosor, im-
pAratul Asirianilor. Pre acesta vrând dumnezeeasca dreptate
sd-1 pedepseascA InteaceastLvieatd, pentru multa lui trufie,
iar sàA milueascd, au fAcut asupfa lui acest rdspuns, precum
sA vedé la al 4 cap al ld Daniil ; «cu hiarale partea lui in
burueanul pdmântului, inima lui dela oameni sä va schimba,
§i inimA de hiard sit va da lui, i §apte vremi sA vor pri-
meal preste adecd I-au osAndit sä pascä impreund cu
hiarele, §1 ca hiarä sA mânânce ierburile pämântului, sA
sit deà inimd de Mardi, U sA gkafle intru actasta pAnd ce sd
vor primenl §apte vremi, i atuncea sd. i sA dea iertAciune.
adevärat s'au intAmplat de au pAtimit Navuhodonosor,
dupd cum au rânduit dreapta judecatä a, lui Dumnezeu, §i
intr'acest chip s'au luat iertdclune desAvAr0t.. SA cuVine drept
aceea acestei trei lucruri sd facA fie§tecare cre0in, pentruca
sd arAte pocdintà adevdratà i plAcutd cdtrd Dumnezéu
IntAi sA fie partea lui In iarba pämântului ; când pAcd-
tue0e omul, lasA trupul lui slobod, in desfdtdri, In pohte, in
betii 0 in mâncdri multe, §i alta nfl socote0e, fArd numai cum
10 va destnierdA trupul, cum sl-i dea odihne, cum sA-1 hrd-
neascd cu multe feliuri de bucate ; dintru carele urmeazd be-
curviile, preacurviile §i alte\ pohte neinfrAnate, carde fac
pre suflet lAca diavolului ; drept aceea sA cuvine, cAnd va

www.digibuc.ro
 208 ANTIM mow

vrea sa. sa ispovedueasa adevArat, sA schimbe frica1 sa schimbe

vieata, sA supue trupul ; cu ce ? in iarba pArnantului, cu ti-
nerea, cu posturile, cu ajunArile, cu depArtarea mAncArilor §i
a desfAtArilor ; pentru aci, precum zice marele Vasilie: postul
este striaciune -pAcatului, instreinarea patimilor, omorirea
trupului ; i and slAbe§te cu postul omul eel din dark atuncea
cel din lAuntru sA intAre§te, atunci sA face casa lui Dumnezeu
§i vas curat darului celui dumnezeesc.
Al doilea lucru este, sA schimbe Inima lui §i sA. ja initnA
de hiaa (§i inima. de hiarA i s. va da luij. Omul, precum
are ininia iscusitA, a§A o are mai mult pohtitoare, nu este
pururea inteo stare, acum sA preface spre bine, i acum sa
schimbA spre rAu, acum pohte§te un lucru §i acurn fl urA§te,
acum iube§te, §i acum vajrnä§ue§te impotriva acestora ; hiark
are pururea aceeq§ inimA neprefAcutA, stAtatoare i nemi§catä.
de vreme ce omul, and pAcAtue§te, pentru cAci are inima
prefAcatoare, sA dePArteaza dela Dumnezeu §i de toatA. vointa
lui, §1 dragostea la zidiri ; §i pentruca sA facA pocAintA ade-
vAratA, trebuie sA schimbe, zice Dumnezeu, aceà inima a lui
vicleana §i amAgitoare, care este nestAtAtoare §i lesne mu-
tatoare, §i sa ia inimA de hiarA, adia inima atAtAtoare, ne-
schimbatoare, o inimA care sA amAe pururea nemi§catA dela
bine, dela dragostea mea dela paza, poruncilor mele, care
sA nu mai pohteasa rAul, nici sA sA aba-tA l pAcat ; §i aceasta
este aceea ce zice prorocul foil «rumpeti inimile voastre».
fa cea depre urea, al treilea lucru carele sA urmeze
poaintef cei adevArate este aceasta: «7 vremi sA vor premeni
preste dansub). Piatosul and iese din calea lui Dumnezeu
§i sA face pre sine rob pohtelor, celor trupe§ti, sAvAr§e§te
toate pacatele cele de moarte, din carele cele tnai mari sunt,
precum ne fnvatA legea lui Dumnezeu §i Sfanta Evanghelie,
adia : trufia, iubirea de argint, pAcatul cel trupesc, zavistia,
lacomia, mania §i lenea. Deci aceste pAcate sunt cefe 7 vremf,
carele sA cuvine sA le schimbe cela ce va vrea sA sA po-
caeasa cu adevArat, adia sA prefacA trufia in smerenie, iu-
birea de argint in milostenie, pAcatul cel trupesc in curatenie,

www.digibuc.ro
 PREDIC 209

zavistia 'in dragoste, ldcomia in post, mania in bland* §i

lenea. in rugatiune §i intealte fapte bune ; §i. precum când
faced aceste pAcate sâ bucuri, sA desfAta §i ticlea, a§a. §i cand
sd pocde§te, sa. cuvine sd sd malmeascd, sA suspine §i sd
plângd, pentruca sd facA primeneald vremilor, §i sd sd arate
prefacerea adevAratd. Cu acest feliu de mijloace sd face po-
cdinfa desAvar§it §i placutd, §i câ§tigd pdatosul iertdciune
deplin, sd imprietene§te cu Dumnezeu §i A face iar vas da-
rului celui dumnezeesc.
Drept aceea dark fetii Tel, de vreme ce pocdinta are pu-
tere ca aceasta, pfecum ati auzit, §i nu este altd cale §i altd
mijlocire, pentruca sd vA mantuifi sufletele voastre, fArd numai
cu pocdinta, trebuie dard toli, §i cei tineri §i cei bdtrani, §i
cei bogati §i cei sdraci, sd alergati cu osardie la aceastd pa-
cinicA lini§te a mântuirii, pentrucd. yeti Oa toti odihnd su-
fletelor voastre, dupd cum zice Hristos la Evanghelie : Ǥi toti
vd veti mantui».
Pocdinfa aceasta este cetatea cea minunatd, in patru cornuri,
ce au vdzuti sfântul loan la Apocalipsis in 21 de capeta:
«care aveà 12 u§i, 8 despre rdsdrit, 3 despre miazdnoaptey
§i 3 despre miazdzi §i 3 .clespre apus, pentruca sA poati infra
printr'insele toti, §i cei mici §i cei marl, bdtrani §i tineri §i
fie§tecarele dupd ránduiala sa §i dupd vârsta sa». Prin cele
despre rdsdrit sA intre cei tined, ca cei ce sunt la rdsdritul
viefii ; prin cele despre miazdzi sd intre bArbatii, cari sd afld
la mijlocul varstei ; prin cele despre miazdnoapte cei bdtrâni,
al cdror le este sângele rece, §i albiciunea zdpezii o tin in
barbd ; §i prin cele despre apus sd intre far de nid o des-
nAclajduire cei ce sunt la sfar§itul vietii, §i au amândoud pi-
cioarele in groapd §i sufletul in buze, al cdrora milostivirea
lui Dumnezeu le va priimi pocdinfa.
Drept aceea, in toatd vremea, iar mai vârtos in zilele acestea
ale sfântului post, yd. cheamd pre top milostivul Dumnezeu,
carele pohte§te mântuirea tuturor, zicând : aintoarceti-vd cdtrd
mine, §i eu md voiu Intoarce cdtrd voi».
Drept aceea nu invarto§ati inimile voastre, ci cu vitejie
Antim Ivireann.Predici. 14

www.digibuc.ro
_210 ANTIM IVIREANU

cre0ineascA lepAdafi lucrurile intupericului, ädicA strAmbAtA-

tile, jafurile, clevetirile, zavistia uriciunea, vrajba, curviile 0
toate necurAtiile 0 va imbr &cap cu armele luminii, cu cre-
dinfa, cu nAdejdea, cu dragostea, cu frica hil Dumnezeu, cu
cuceria §i cu smerenia, ca sA supunefi cu aceste bunAtAfi pre
improtivnicul vostru, pre diavolul 0 pre trupul c thAne0e,
0 path-bile cele ce stria sufletul, 0 sA vA facefi mo§teni
impArAfiei ceritddi, cAria sA vA Invrednicifi tofi ; cu darut 0
cu mila lui Dumnezeu, amin.

www.digibuc.ro
CUVANTÄRI FUNEBRE

www.digibuc.ro
 C UVANT DE INVATATUR A LA
POGREBANIA OMULUI PRESTAVIT 2)

Mult pAtima§ul acelà §i ingAdui-

SUFERINTELE Lill 10V.
toriul lov, piatra rabdArii dupi
luptele cele mad ce i-au fAcut vicleanul diavoIul, §i 1-au golit
ca inteo clipa de ceas de toate averile lui §i 1-au lipsit de
toatA cinstea, de toatA bogAtia, de toatA slava §i de toate
sofile lui, §i au ramas numai cu muierea, afarA de casa lui,
.§ezând inteun gunoiu cu multA ticAlo§ie, plin de bube §i de
viermi ; iar inca§i la acestea toate, pentruca sA ru§ineze pre
vicleanul diavolul §i sA-I birueascA cu bArbAtia sufletului §i cu
rAbdarea, precum zice mai pre larg istoria lui, n'au dat ne-
bunie lui Dumnezeu, nid au gre§it cu buzele lui, mAcar cA
cu acestea toate, socotind §i el de§ertAciunea §i ticAlo§ia
acestei vieti, §i multe invârtejiri §i prefaceri ale lucrurilor
omene§ti, plângeâ §i sA tânguià, §i suspinând ziceâ : pre
moartea a chemat-o sA-mi fie tatA, adicA ca cum ar zice :
moartea este tatAl carele mA na§te.
Oare ce poate fi aceasta, iubitii mei, ce zice direptul acesta
kw. Nu este lucru impotrivA ? nu este lucru neunit ? Moartea
taie §i stria ca o secere ; iar tatAl na§te. Dar curh poate na--

ingropare.
2) mod

www.digibuc.ro
 214 ANTIM IVIRPANU

terea §i stricAciunea O. sa uneascg, frind amândoug impotrivg?

Poate cA de isp1tele, cele multe ce i s'au intâmplat, §i de pa-
gubele cele multe ce 1-au ajuns, 10 va fi pierdut mintea, de
zice cg moartea ii este tatgl ; sau de multele dureri, poate cd. nu
va fi §tiind ce grge§te? Ba, iubitii mei, ba nu §i-au pierdut
mintea §i §tie ce grge§te, ci numai s5cotind cum cA cu alta nu
sg poate mântul omul, nici sA poate odihni de patimile §i ti-
cglo§iile acestei vieti, WA numai cu moartea, precum §i Intealt
loc zice : «moartea este ocrihna omului». Dar stau de mg mir,
pentruce nu zice pre moartea am chemat-o sg-mi fie man-
tuire, ci zice pre moartea am chemat-o sg-mi fie tat42

CELE TREI NASTERL

Ascultati, iubitii mei, socoteala §i
Invätätura cea cre§tineascA, au cu-
noscut §i au priceput, cum cg este la fie§tecare cre§tin trei
na§teri: una trupeascg §i alta sufleteascg §i altd mântuitoare.
Deci na§terea cea trupeascg este aceea ce sg na§te ne§tine
trupe§te, din tatg §i din mum&, precum o vedem aceasta
totdeauna, nu numai la oameni, ci §i la dobitoace, §i pentru
aceasta sg nume§te na§tere trupeascA, precum zice §i Domnul
Hristos : «cd. ce e näscut din trup, trup este».
A doua na§tere este cea duhovniceascá. §i nu este la toti oa-
meni, ci numai la cei ce s'au náscut duhovnice§te din baia sfdn-
tului botez, pentru care iarä§i acesta§Hristos zice Mil ucenicul
cel ascuns) cAtrg Nicodim : «de nu sg va na§te ne§tine din
apg §i din duh, nu va puteâ sg intre intru impgrAtia ceriului».
lar a treia na§tere ce am zis cg este mântuitoare, este aceasta
ce zice dreptul lov : cum ed. este tatg moartea, pentru cAci
cg, precum la na§terea cea dintâi trupeascA, ngscându-sg omul
-iese dintru Intunecatele 1nchisori ale pântecilui maicii sale §i
vede strglucita lumina soarelui, §i precum la a doua na§tere
a baiei cei duhovnice§ti a sfântului botez iese omul dintru
intunericul necredintii §i vine la lumina cuno§tintii de Dum-
nezeu, strglucindu-se §i luminându-se dintru lumina cea cu
trei strgluciri a Sfintei Troite ; 1nteacesta§ chip §f la na§terea
cea de a treia, care este mântuitoare, sg na§te sufletul omului
§i Tese dintru Intunericul §i tina trupului, ca clihteo pu§cgrie

www.digibuc.ro
 PREDICI 215

infunecatA, si merge sa vaza lumina cea stralucitoare si stava

cea fericita a yield cei deapururea. Aceasta nastere a man-
tuirii pohtia sd vaza si prorocul David, si pentru aceasta
zicea: «scoate, Doamne, din temnifa sufletul meu, ca sa mar-
turiseasca numele tau». Asijderea si fericitul Pavel. zicea
Ipohtesc sa ma sloboz din truput acesta §i sa fiu impreunat
cu Hristoso. Aceasta nastere este a treia cu mult mai buna
si mai de folos decAt celelalte, pentru caci nasterea cea tru-
peasca sA numeste na§tere Intunecata, iar nasterea cea du-
hovniceascA a sfantului botez sa numeste- luminata, si pentru
aceasta sfântul botez sa zice luminare, §i cel botezgi sä nu-
mesc lumingi. lar a treia nastere -a morfii, carele este man-
tuitoare, este far de gresala si far de primejdie la omul cel
credincios si drept, cAci nu poate sa mai pacatueasca dupa
moarte. Drept aceea alergam top credincio§ii i mergem im-
preuna cu prieteni nostri si cu rudenlile, petrecându-i pânA
la groapA (sau beserica),_ cu adunare de pregi cucernici, cu mul-
lime de crestidi credinciosi, ca cântari- sfinte, cu 'kW aprinse
cu tAmAieri si cu toate alte slavoslovii si podoabe luminate.
Dinteaceasta nastere sau nascut astázi §i sufletul cel curat
acestui fericit frate ,( ce au murit ; si- de vreme
ce s'au dat obsteasca dalorie dupa rânduiala cea crestineasca,
petrecem la groapa si sä, desparte de noi dinteaceasta
vie*, pre carele nadajduim si noi sa-t avem in cealalta vie*,
trebueste sa-i darn cu tofi o iertaciune, si ma rog sa zicem
cu tofi din tot sufletul vostrtr: Dumnezeu sa-1 iette. De vreme
ce au viefuit ca un orn i au petrecut cu noi inteaceasta
lume, poate ca va fi amarit, sau va, fi scArbit pre cineva,
sau -cu cuvAtitul, sau cu fapta, §i pentru aceasta sa-i zicenr
cd tofi Dumnezeu sa-1 ierte.i pentru ca sa putem castiga
noi dupa moarte aceasta plat& a iertáciunii dela cei vii,
pentru aceasta sit zicem si a treia oara: Dumnezeu sa-1 ierte, si
pre noi sa ne milueascA, ca un bun si iubitoriu de oameni, amin.

I) loc läsat de scriitor, ca s(t puni numele mortului la Ingroparea aruia

s'ar rosti cuvantarea.

www.digibuc.ro
 II.

CUVANT DE INVATATURA IARA

LA PRESTAVIREAI) OM(JLUt

1ntristat, jaluic §i amar sá vede a fi rdspunsul mortii la

om, de vreme ce Dumnezeu pre strämopl nostru Adam,
pentru pacatul neascultdrii 1-au osândit spre moarte, zicându-i t
«pdmânt e01, §i in pâmânt vei merge». Ins& de va sta ne0ine
sá ia seama cu tot dinadinsul socoteala aceei osânde 0 sfâr
§itul acelui rdspuns a lui Dumnezeu, nu o va aflà sà fie
muncä 0 pedeapsa, ci mare facere de bine §i mare dobandd;
pentru crci de n'ar fi hotärit Dumnezen moartea la orn, erâ.
sd sd facd rdutatea nemoartd. 0 pdcatul necurmat, 0 pentru
aceasta zice Sfânta Scripturä: «0 acum ca nu cumvd. sd. In-
tinzà mána sa 0 va lua din lemnul 2) viefii,, 0 va mânca §
va till in veci».
Priceput-afi pricina, cum ch. dupd ce au mâncat din lemnul
cuno0infii 0 au cäzlit In pacatul neascultárii, 1-au oprit
Dumnezeu sii nu care cumva sa mänânpe §i din lemnul
viefii §i va trdi in veci, §i sd. sil Ind rautatea nemoartd, §i
va semand omul cti pdcatul far de moarte ; 0 apoi ce altd.
nevoie mai rea 0 mai cumplitä ar fi putut fi la ticalosul orn
decât aceasta ? Drept aceea dar mare folos §i mare dar §j
-
1) moartea.
2) pomul.

www.digibuc.ro
 PREDICI '217

milostivnica vindecare s'au dat omului dela Duttmezeu, ca

sA moará §i sA sA strice acest trup al pAcatului, §i sA invieze
la invierea cea de ob§te alt trup duhovnicesc, fAr de stricA-
ciune, -§i fAr de moarte ; a mare dobândA sA face omului
rnoartea, dupa cum zice §i Sfântul Grigorie bogoslovul: «cA
sA taie pacatul, pentruca sA nu rAmaie rAutatea nemoartA, §i
sA face munca milostivire §i iubire de oameni». Pentru aceasta
(s'au zis In Scripturâ) : «pAmânt e§ti §i In pâmánt vei merge».
Pentru aceasta l-au scos Pomnul Dumnezeu din raiu, sA lu-
creze pamântul, dintru care s'au luat. Pentru aceasta i-au zis :
«Intru sudoarea. fetii tale vei mâncà pAinea ta, Ora ce te
vei Intoarce In pAmântul dintru carele te-ai luat». Pentru
aceasta s'au InvAlit cu foi de smochin. Pentru aceasta s'au
Imbacat cu imbrAcAminte de piei, care imbrAcAminte nu este
alta, dui:a cum zice iarA§i sfântul Grigorie, WA numai pentru
acest trup gras §i muritoriu.
Drept aceea acest trup gras, o I iubiti ascultatori, ca un
trup al pAcatului 1-au desbrAcat astAzi §i l-au aruneat la pA-
mad, ga o hainA veche §i stricatA §i acest fericit rAposat
fratele nostru ( -1) ; s'au desbrAcat, zic, de trupul
acesta, pentruca sA sA imbrace cu altul fArà de striaciune,
au lAsat lAca§ul cel pAmântesc, pentruca sA a§tige alt lAca§
in ceriud, precum mArturise§te fericitul Pavel, zicând : pen-
trucA §tim cA de sA va surpà (stria) casa noastrA cea pA-
,-mánteascA a trupului, avem zidire dela Dumnezeu casa ve-
cinica in ceriuri, nefAcutA de mânä». i de vreme ce petrecem
fericitul lui suflet in mâinile lui Dumnezeu, cu adunare de
preoti cucernici, cu multime de ere§tini credincio§i, cu cântAri
sfinte, cu fAclii aprinse, §i cu tAmaieri §i cu toate alte slavos-
lovii §i podoabe luminate ; §i de vreme ce au dat ob§teasca
idatorie dupi rânduiala cea cre§tineascA,§i-1 petrecem la groapA
-§i sA desparte dintru aceastA vieatA, pre carele hAdAjduim §i
noi sA-1 vedem In cealaltA vie*, trebue§te sA-f dAm cu toti

i) loc lasat de scriitor, ca sa pun& numele inortului la ingroparea

aruia s'ar rosti cuvantarea.

www.digibuc.ro
 218 ANTIM IVIREANU

o iertaciune, i /na rog sA zrcem cu toti din tot sufletul :

Dumnezeu sa-I ierte. De vreme ce au vietuit ca un orn §i au
petrecut cu noi inteaceasta lume, poate ca va fi amarit, sau
va fi scarbit pre cinevk sau cu cuvantul, sau CLI -fapta,
pentru aceasta iar sa-i zicem cu toti : 4dDumnezeu sa-1 ierte» ;
cáci aceasta calatorie este O. o facem cu toti. i pentruca sa
putem ca§tiga i noi dupa moarte aceasta plati a iertaciunii
dela acei vii, pentru aceasta sa zicem §i a treia oara : Dum-
nezeu sä-1 ierte, §i pre noi sa ne milueasca, ca un bun
iubitoriu de oameni.

www.digibuc.ro
 CUVANT DE INVATATURA
ASUPRA OMULUI. MORT

«Nu plângefi, cA n'au murit, ci doarme», a§A au zis Hut

lui Dumnezeu, când au väzut moartá in pat pre fata lui lair,
mai marele Sinagogului ; §i a§A zic §i eu cAträ intelepfia
voastrá, blagoslovitilor ascultätori, §i catrá dumneatà (cute-
rele 1) §i cAtra celelalte iubite rudenii, cari cu tânguiri §i cu
lacrimi vA intristati pentru aceasta de bun neam §i cinstitá
cocoana, care s'au odihnit in Domnul : gnu plângeti, cA n'au
murit, ci doarmeD. Fericitul ei sfâr§it este adormire, iar nu.
moarte. Drept aceea nu cere dela voi lacrAmi, nici pohte§te
suspinuri, nu priime§te intristäciune, nici plângere. Vrednice,
de plâns sunt limbile, limbile cele pAghne, cA n'au credintä.
Jidovii cA n'au botez, ereticii cA sunt despärfili de bratele
besericii ; pentrucá ace§tia adevArat mor, ace§tia lau vecinica
moarte, precum zice fericitul Pavel la al 7 cap Mil Romani :
«cA cel ce au murit, päcatului au murit odatá». lar o cocoanä
cre§tineascA ca aceasta, ce s'au nAscut in baia Sfântului Botez,
ce au supt laptele crediniii, ce s'au hránit in casa invátá-
turik dumnezeescului dar, ce s'au intemeiat cu putere cinsti-
telor Taine, ce erà ingráditä cu bunAtáti, cu faced de bine,
cu lucruri pläcute lui Dumnezeu, una ca aceasta adevárat

1) solul moartei.

www.digibuc.ro
 220 ANTIM INILREANU

n'au murit, ci doarme. Aà ni-o adevereaza nemincinoasa

gura ltii Hristos la Sfanta Evanghelie :- ecela ce crede intru
mine, nu va mud in veci» ; §i de vreme ce credinciosul nu
moare, este lucru adevarat ca. sfar§itul lui nu este moarte,
ci adormire, o marturi§e§te marele Vasilie la cuvantul ce face
asupra mortii : emoartea dreptilor este (zice) adormire»; §i
iara§i la molitvele Rusaliilor : «cä nu este, Doamne, moarte
robilor tal, cand ie§im noi din trup, §i venim la tine, Dum-
nezeul nostru ; ci schimbarea dintr'acelea mai cu grija la cele
mai vesele, §i la odihna, §i la bucurie». Si adevarat cat este
de dulce aceasta. adormire §i cu cat este mat dorita deck
adormirea cea fireasca de toate zilele. La adormirea cea
fireasca rätnane omul far de simtire, nu vede, nu aude, nu
cunoa§te, sä uita pre sine, uita pre fiii lui, pre rudenii, pre
prieteni, ratnane lipsit de toate rásfkarile vietii §i de lumina
acestei lumi ; iar la adormirea aceasta de pre utma, o ! cat sa
bucura, cat sa rasfata §i cat inviaza ; In loc de ali pierde
lumina, i§i deschide mai vartos u§a ceriului §i a luminii cei
adevärate, o zice lsaia la al noualea cap : ecelor ce locuesc
in locul §i umbra mortii, lumina ii va lumina pre ei» ; in
loc de a sa. lipsi de rasfäläri §i de bogatii, ca§tiga frumu-
setele, carele pot singure sa. sature toate pohtele lui ; o ade-
vereazá la psaImul 17 : esätura-ma-voiu, cand mi sa va aratà
marirea ta» : In loc de a ratnanea de cuno§tinta rudeniilor
§i a prietenilor intru strälucirile luminii cei neapropiate, vede
in toate zilele pre párinti §i pre fii §i orice alt au avut dorit
in lume ; o marturi§e§te marele Pavel catra Corinteni in 13
capete : eacum cunosc din parte ; iar atuncea voiu cunoa§te,
precum §i cunoscut sunt». Si de vreme ce aici dupa ador-
mirea cea fireasca sa intoarce iara. omul la ostenele, la scarbe,
la suparari, la patimi ; acolo dupa adormirea cea de pre wink
care o nuinim noi a mortii, trece din sckbe, la bucurie; din
stricaciune, intru nestricaciune ; din ora§ul lacramilor, Ia locul
veseliei ; din turburarea vietii, la adäpostirea cea lina a man-
tuirii ; din patimile Egipetului, in pätnantul cel fericit al MO-
duintii ; diri robia lumii, la mantuirea ceriului ; din petrecanie,

www.digibuc.ro
 PREDICI 221

dmeneasca, In ceata fericitilor ingeri; §i cealalta henorocire

este mai mare- decât aceasta ; ce alta adormire mai dorita
decAt adormirea mortii. Drept aceea zice §i Duhul Sfânt la
Eclesiastul In 7 capete: mai buna e ziva mortii, cleat ziva
na§terii ; ca. na§terea este Inceputul durerilor, iar moartea
este inceputul vietii cei fericite. Drept aceea zic jail: «nu
plangeti, ca. n'au murit, ci doarme». i cu mine impreuna
va zice §i cel cu rostul de aur loan: «sa cuvine la moarte
sa ne bucuram, ¡ail O. nu plangem ; §i pricina este, zice
sfântul, de va fi tartar, s'au mântuit curând din mijlocul re-
lelor ; iar de va fi batran, aceea ce i sa pareà mai dorit4 a
fi, cu satiu luându-1 s'au dus». i noi sa nu varsam lacrami
niciodata, and ruda §i prietenii dorm, ci mai vartos (sa ne)
lini§tim, tacem §i ne nevoim ca sa tiu-i dam vreo suparare ;
macar cum ca. §tim a adormirea este moarte trecatoare,
sfar§itul a unei zile, precum zice dumnezeescul Zlatausf:
«dara pentru ce sa varsam pentru cei morti lacrami, pentru ce
A ne Intristam de sfar§itul vietii fratilor no§tri, ce sA odih-
nesc in Domnul, ce sa veselesc In slava cereasca, ce locuesc
In locaprile celor vii?» Adevarat moartea, ca o nemilostiva
ce este, au secerat far de vreme pre aceasta floare aleasa §i
au rapit prea timpurie podoaba §I frumusetea neamului
omenesc. lar pentru aceasta nici lacramile sunt cu cale, nici
Intristarea cu dreptate ; ca. precum este mai norocit cora
bierul acela pre carele vântul cel mare II aduce in graba la
lini§te, decal acela ce cu mare lini§te, far de vânt, calMo-
re§te, a§a. mai lericit este §1 acela ce MA vreme de moarte
grabnici sa muta la lini§tea dumnezee§tei fericiri. Zice inte-
leptul Solomon : «sfar§indu-sa peste put-in, au implinit ani
multi ; ca placut era Domnulul sufletului lui».
Au statut u buna multumita la Dumnezeu §i sufletul acestei
cinstitelcocoane, pentru multa ei credinta, pentru bunatatile
ei cele cre§tinegi, pentru curatenia cea far de asemanare,
pentru cuceria cea mare la cele dumnezee§ti. Drept aceea
s'au sfar§it preste putin, pentruca sa ca§tige rodurile lucru-
rilor ei, celor placute lui Dumnezeu, sau sa zic mai bine,

www.digibuc.ro
 222 ANT1M 1VIREANU

s'au sAvArgit, pentruca sA cAgtige zilele ei gi sAii facA vieata

vecinicA. 0 pasAre, ce sA numegte finix, de ce sA sAvArgegte
fAr de vreme, de aceea mai mult igi adaugA zilele vietii lui ;-
pentrucA moartea li inoegte vieata gi-i ditrue¡te ani mai
multi.
bed aceastA cocoanA, de -ar fi murit pentruca sA sA sA-
vargeascA, ar fi fost vrednic de plAns sfArgitul ei, pentrucA
s'ar fi perdut un chip minunat ca acesta, al darurilor gi al
bunAtAtilor. Dar de vreme ce s'au sAvArgit, pentruca sA
trAeascA In veci, pentruca sA se bucure impreunA cu ingerii,
pentruca sA sA nascA de a doua oarA in ceriu ca finixul, ce
trebuie lacrAmile? SA cuvine (zice fericitul Pavel) acest trup
stricAcios sA sA imbrace cu nestriaciune, gi acest muritoriu
sA sl imbrace cu nemurirea. Inceteze drept aceea jalea, sfAr--
gascA-se intristAciunea : «cA n'au murit, ci doarme». Si
precum ziceA apostolii cAtrA Hristos pentru LazAr,_ agA zic gi
eu pentru dAnsa : de au adormit, mântui-sA-va, va agezA far
de nici un prepus marele Dumnezeu sufletul ei cel cregtinesc
in sAnul lui Avraam gi al lui Isaia gi a lui Iacov, in lAcagurile celor
vii, In corturile celor drepti, unde strAlucegte lumina cea deapu-
rurea a dutunezeegtei lui mAriri. Si de vreme ce intre cele-
lalte faced de bine, sunt folositoare cererile Sfintei beserici
gi rugAciunile celor credinciogi, pentruca sA cAgtige fiegtecare
cregtin fericirea cea neschimbatA, pentru aceasta vA pohtesc
pre toti, prea sfintiflor arhierei, cuviogilor ieromonagi gi cu-
cernicilor preoti, cinstitilor boieri gi pre tot norodul ce vA
aflati de- fag, sA ziceti cu un glas gi cu o iniMA top deo-
datA : Dumnezeu sA o iertes gi sA. o fericeascA, pentruca sA
sA invredniceascA gi ea gi noi toti (cAnd va ff voia lui Dum-
i nezeu), sA. ne veselim impreunA intru impArAtia ceriului, unde
este vie* Mr de Inoarte gi, mat-ire nedespArtitA gi bucurie
stAtAtoare, amin,

www.digibuc.ro
 IV.

INVATATURA CAND SA FACE PARASTAS

On lucru preste fire vaz In Sfanta Scriptura la a doua

carte a Imparatilor in 12 capete, si foarte, ma face de ma
minunez. Imparatului David i-au fost bolnavit copilul eel
dintaiu ce avea din Virsavia, si pentru caci sa afla In nevoia
mortii, era pururea trist 0 mahnit, si nici lama, nici bea,
niel puteà nimedia 5A-1 mangaie. Tar dupa ce au murit, zice
Sfanta Stripturd indatà s'au spalat si s'au uns cu mirosuri
.si siau imbracat in haine luminate si mergand In casa Dom-
nului, au dat multamita lui Dumnezeu si iesind gall s'au
ospatat si s'au veselit. De care lucru stau de ma mir, cum
putik fi aceasta. Ca pana era viu si bolnav, piangea si sa
intristà ; si dupa ce au murit, s'au veselit. Raspunsul acesta
ni-I cla insu0 David : pana era, zice, bolnav, mi O. ctivenik
sa. ma mahnesc pentru el, caci aveam nadelde ca mi-1 va
Iasi Dumnezeu ; iar de vreme ce au murit, apoi nu pociu sk-1
intorc ; ci-mi cauta 1) mie a merge dupa el ; si pêntru aceea
ma bucur ca s'au odihnit in Domnul si s'au mantuit de grifile
Jumii.
Drept aceea zic si eu catra dumneata cutarele si catr6
celelalte iubite rudenii ; sa incetati intristarea si pärásiti lacra-
mile, de vreme ce s'au odihnit In Domnul aceast6. cinstità

1) trebuie.

www.digibuc.ro
 224 ANT1M IVIREANU

cocoan5.1), ce sa pomene§te astazi r cáci lacrämile si intrista-

ciunile nu dau nid un folos morfilor, nici pot sa4 Intoarci
din vieala cea vecinica, nici sa-i scoatd din gropi. i pentrtt
aceea au pus lege dumnezehtii apostoli, sa nu plângefi pre
morfi, ci sa-i pornenim la infrico§atele taine, §i si facem
milostenie §i alte faceri de bine pentra ei -, cad este placut
inaintea lui Dumnezeu, §i li sa face mare folos, §i adue
multa dobandd §i mântuinfd sufletelor. Precum adevereaza §i
sfântul Dionisie Ariopaghitul la cuvântul ce face asupra morfii;
rugaciunile, zice, ce sa fac la sfintele jertvelnice, sunt de folos
nu numai celor vii, ci mai vârtos celor morli. i pentm
aceea §i sfânta beserica sa. roaga neincetat bunatafii lui
Dumnezeu, sa lase toate gre§ale celui mort pentru neputinfa
omeneasca §i sa-1 odihneasca In locul celor vii, In sânul lui
Avraam, §i al lui Isaac, §i al lui Iacov, de unde lipse§te toed
durerea,
.....
grija §i suspinarea §i sa nu sd uite puterea lui bum-
nezeu, sa lase toate gre§alele celui mort pentru neputinfa
omeneasca §i sa-1 odihgeasca in locul celor vii in sânul lui
lacov, de unde lipse§te toata durerea, grija §i suspinarea §i.
sa nu sa uite puterea lui Dumnezeu, pentru multa §i nespusa
a lui bunatate, spurcaciunilor ce s'au facut de cel mort pentru
neputinta omeneasca ; de vreme ce nu este nimenia curat de
spurcaciuni, dupa cum este zis. i de vreme ce §i aceastä.
cinstita cocoana, ce sd pomene§te astazi, cu cuvioasi slujba
besericeasca, au viefuit hi lume ca un orn, sa roaga, prin
tnijlocul meu, tuturor cati va aflali de fafá, ca ce va fi gre§it
inaintea lui liumnezeu §i inaintea oamenilor, si ziceti toti cu,
un glas §i cu o inima.: Dumnezeu sa o ierte, pentru ca el_
ne invrednicim §i noi a luà aceastä iertdciune dui:a pretre-
cania noastra, amin.

1) copilA.

www.digibuc.ro
 ADAUS
INCEPATURA .5i INVATAT URA
PENTRU ISPOVEDANIE

Pre cel ce vrea sA sA ispovedueasca, sa-1 aducA sA stea

inaintea icoanei Domnului nostru lisus Hristos, §i sA inceapA
duhovnicul carele va fi : Blagoslov. bog nq. sfetii bje. gos-
podi pomilui 12. Priideate poclonimsia. 9
Dupa aceea : Pomilui bje 2): sa-I zicA ce-I ce va vrea sa sä
ispovedueascA (de va §ti carte) ; iar de nu va §ti carte, sA-I
zicA duhovnicul.
dupA aceea sA grAeascA duhovnicul cAtrA cel ce va vrea
sA sA ispovedueascA.
SFATURI DUHOVNICI LOR IatA, fiiul meu, cA nevAzut
s tA inaintea noastrA Domnul
PENTRU CEI CE SE SPOVEDESC.
nostru lisus Hristos, ca sa-ji
priimeascA ispovedania ta. Deci nimic sA nu te sfiegi, sau sir
te ru§inezi, nici sA te spAlmântezi, sau sA ascunzi cevA de cAtra
mine, ci cu indrAznealA sA-mi spui toate cAte ai gre§it ; ca sh
priimegi lertaciune dela Domnul nostru lisus Hristos.
latA chipul sfinjiei sale, aici inaintea noastrA ; iar eu numai
ce sunt mArturie, ca sA mArturisesc Inaintea sfinfiei sale toate
cAte vei grAl cAtrA mine, lar de vei ascunde cevA de Writ
1), 2), formule slovone§ti.
Antira I vireanu. Predici. 15

www.digibuc.ro
 22 6 ANTIM WIREANU

mine, vei sä aibi indoit pdcatul §i osânda. Deci ia-te aminte

daca ai venit la donor, sa nu te duci netämäduit.
Si a§à sä-1 intrebe pre acela foarte ea denadinsul, una
dupa alta, §i sa Ingadueascd pana ce-i va raspunde. e
Deci iar sa gräeasca duhovnicul caträ dänsul : Spune-mi,
fiiule, au doará ti-ai stricat cur-4a ta cu malahia ? Si iar
imi spune au doará ai cdzut in pdcatul sodomiei cu cinevd ?
sau cineva cu tine ? Au doard ai cazut in pdcat cu muiere ?
sau §i cu câte ai cazut §i ce chipuri au fost ? de cele v5.-
duve ? au de cele cu barbat ? Pentrucd cela ce cade in pacat
cu muierea ceea ce are barbat, acela O. chiama preacurvar.
A§ijderea §i muiarea care va cäded in päcat cu altul, având
barbat, sä cheama preacurvara.
Si iar intreaba pre acela, pentru amestecarea de sânge.
Spune-mi, fiiule, au doara ai cazut cu rudeniile tale ? sau cu
fina-ta? sau cu na§a-ta? au ce chipuri au fost? Ca acestea
sa chiama amestecare de sânge. Spune-mi, fiiule, au doarä
ai cdzut cu dobitoc sau cu pasare ?
Iar de va fi insurat acela ce sá ispovedue§te, sä-1 intrebe :
spune-rni, fiiule, au doarä ai cäzut cu femeia ta preste fire ?
afarä din fire ? au doará mai inainte de nunta, fiind logodit,
cu dânsa ai cazut in pacat? sau au doara ai cazut In pacat
cu altfel de oameni, cari sunt de alta lege? CA acel pacat sa
canone§te mai greu cu un an. De alte pacate care sunt
Spune-mi, fiiule ; au doard ai omorit pre cineva ? cu voia
ta sau fax de voia ta?
Si iar imi spune : au doara ai furat cevd, §i mai pre urma
s'au fäcut afurisanie ? sau au furat- altul §i au adus la tine ?
Si de vei fi furat cevit, sa intorci. Si indatä cum vei intoarce,
sä alergi la arhiereu §i sa-ti iei canon dela dânsul, §i. sa te
ierte de afurisanie. SA intorci, adicä sa. plate§ti.
Spune-mi, fiiule, au chara ai jurat cu strambul, §i in ce
chip te-ai jurat, cu voia ta, sau far de voia ta? Au doará
ai bägat vreun sarac in nevoie? Au doard faci näpaste cuiva?
au ai facut, au ai oprit simbria cuivir ? De vei, fi napustit
pre cinevi, sau näpdstue§ti, sa intorci.

www.digibuc.ro
 PREDia 227

Spu-ne-mi, fiiule, au doara e§ti cinstitoriu de stele ? au fact

farmece ? sau ai varsat ceara sau plumb ? au doara ai adus
In casa farmeatoare, de te-au izbAvit de farmece ? au doara
(e faci tu Insuti ? sau le-ai fdcut vreodatA ? sau ai fAcut far-
mece spre StricAciunea cuivà? au doara legi 1) dobitoacele ca
sa nu le manânce lupii, sau ai pus pre altii de au facut de
aceste lucrAri ? au doara ai legat pre bArbat cu femeia ? au alta
legatura pentru vreo boala ? au porti niscari baere, au ierburi ?
Si de sa va aflà cum ca au facut el de acestea sau Ii va
fi facut lui altii, unul ca acela sd canone§te 7 ani, precum
este porunca sfintelor canoane. lar me§terul acela carele le
face astfel de lucruri sa canonise§te ca un uciga§, adica ani
20, precum porunce§te marele Vasilie.
Si iar ii zice : spune-mi, Mule, au doara ai ocArIt pre pa-
rintii tai ? sau pre vreun orn ? sau cAlugar ? au doarA ai
vrajbA cu cineva ? Pentruca de vei avea vrajba cu cinevA, da-
rurile tale §i pravila ta nu este priirnitä Inaintea lui Durn-
nezeu, §i nici altcevA, mice vei face, nu simt priimite.
Spune-mi, fiiule, au doara ai mâncat carnea mortaciuni
sau sânge de cel oprit ? sau de lupi mâncat ? sau de vulturi
omorit ? sau te-ai spurcat cu altcevA ? sau pre prosturi, Mier-
curea sau Vinerea, te-ai fi spurcat ? Au doara ai Inchinat pre
cineva diavolului, sau ai hulit, sau ai jurat sfânta lege ? sau
'credinta ?sau altcevA hula ? sau anaftirnit 2) pre orn ? sau grae§ti
minciuni si te juri In minciuni ? au doarA e§ti trufas ? sau
doara te imbeti ? Pentru care este aceasta piericiune §1 tru-
pe§te §i suflete§te. Deci [de] acestea toate de acum inainte este
sA te pAze§ti foarte §i sa te iei aminte ; pentrucd iata ca de
a doua oara te botezi, dupa curn este taina credintii cre§ti-
ne§ti, §i de acum inainte sa pui IncepAtura bunA cu ajutoriu
lui Dumnezeu. Si de glume sa. te fere§ti, sa. nu faci pre oa-
meni sA rAzA, di acestea nu sunt cre§tine§ti, ci cu dreptate
si cu curAtie, §i cu smerenia sa-ti petreci vieata, pentruca sa-ti
ajute Dumnezeu.

I) de%canti, a) ai biestemat.

www.digibuc.ro
 99b ANTIM IVIREANU

Si dupä ce va zice el acestea toate fAträ dânsul cu amd-

runtul, §i acela iar sA va fAgAdul de acestea de toate sh SA
pärdseascA, atuncea indatd sd pleacd in genunche ce sd ispo-
vedue§te, i sd-i citeascA duhovnicul malitvd. Deci dupd ce-i
va citi molitvd, sd zicd «dostoino est slave» 1) i «otpust» 2).
Atuncea II canone§te duhovnicul pre dânsul, dupd cum ii
va fi gre§ala lui ; §i de va eyed acela multe pacate, il cano-
ne§te in care pdcat este mai mare din celelalte, adicA care pdcat
are ani mai multi §i celelalte pacate toate intr'acel canon sA iartd.
Deci atuncea iar zice duhovnicul cdtrA dânsul : iatd, funi
meu, cd atAtia ani porunce§te sfânta pravila, ca sd nu te_pri-
cestue§ti tainelor sfinte. Numai când va fi la praznicile cele
mari, când va fi vremea de price§tanie, in loc de price§tanie
sd lei aghiazmä. Si de te vei tined, adicd te vei opri de sfânta
price§tanie, precum iti dau canon, ti sd vor iertà pdcatele ; iar
ciete vei trece, adicd de nu vei bAga seamd, ludd te vei face.
Al doilea, §i sd pdze§ti de ji sd va intâmplA boalá grea de
moarte, atuncea sA te pricestue§ti, §i de te vei sculà, iar sá
stai inteacel canon, care ti s'au poruncit i sd pui mdsurd,
iar sd tii mai inainte cu un an, in care te-ai pricestuit, sá
priime§ti mäsura anilor, carii sunt porunciti.
Si tu, care- e§ti duhovnic, ia aminte i aceasta, CA de sd
va *AM omul de päcat, atunced sa canone§te i sd priime§te,
precum poruncege marele Vasilie la canon. Iar in cAtd vreme-
va fi el in pdcat, nimicjnu sa socote§te canonul lui ; iar de
va fined cAtkvA vreme, sä. nu sd. pricestueascd, i apoi iar
va tâmplà de va cAde4inipdcat, iar sd pue incepäturd cano-
nul dintru'ntAi. lar dupa .ce sd va pArdsi el de päcat, i sd
va fi oprit din voia lui i de price§tanie, sau de porunca altui
duhovnic, atuncea isä socotesc lui i acei ani in canon ; iar
de sA va aflA vreun om cucerit, §i de sA va nevoi el sd. facA
câtävi seamd de mAtanQn zi i In noapte, sd-i pogori lui
un an mai jos de mAsura anilor de price§tanie iar de va
nevol el sa dea milostenie, precumiii va fi puterea, iar sA-i

1), 2), formule slovoneti.

www.digibuc.ro
 PREDICI 229

la§i lui §i alt an ; iar de va posti el Miercurea §i Vinerea,

precum porunce0e sfânta pravild, lasd-i lui §i. alt an. De va
tinea Lunia, de dulce sd nu mânânce, lasd-i lui §i alt an.
lar de va fi omul de treizeci de ani, sau §i mai jos, §i alt
an sd-i lase lui. lar de va fi de doudzeci de ani, sau §i mai
jos, mai putin sA sA canoneascd. lar de nu va suferi aceasta,
care zicern mai sus, sä plineascd toti anii care am zis mai sus
desat Ar§it, precum i s'au poruncit intAi.
De acestea semuiri, adicd tocmire, este a sfântului Ion post-
nicul. Si mai mult acei 15 ani ai prea curviei §i ai sodomiei
§i ai dobitoacelor, ii pogoard pând la trei ani, lug adevdrat
de-i va posti ace§ti trei ani necurmat, adicA desdvär§it cu
post, in zi odatd sd mänânce, §i metanii sd fad cum i sd va
porunci dela duhovnic, dal-A osebit de Sâmbätä §i de Duminicd.
lar alti parinti de acestea n'au poruncit, numai de sfânta pri-
ce§tanie sd fie oprit, dupd gre§ala lor, lar de pdcatul curviei
pand la patru ani sa-1 pogoare, dimpreunA sa tie cu ce i sä
va porunci, precum s'au zis mai sus.
tar Miercurea §i Vinerea sd cuvine tuturor creginilor sd
posteascd, ca i cei ce au canoane, §i cei ce n'au ; pentrucd
aceasta este obicinuitA cre§tinilor.
lar dup.& cAderea in pdcate, de va vrea acela sd sA Wu-
gareascd, cloud parti sd tie §i o parte sd-i ierti. lar de va-vrea
sd mearga la obVe jitie, lasd-i lui canon jumätate ; iar dupd
ce au luat cinul cAlugäresc, §i au cázut in pdcat, cAti ani s'au
poruncit sA-i plineasca.
A§ijderea §i muierile sA le intrebi, au doarä vor fi purtând
ierbi, sau vor ti bdut ierbi sä nu facd copii, sau de sä va
aflà sd fie fäcut ele lucru ca acesta, ca uciga§ii sä sä cano-
neasca. lar de va fi lepädat ca copilul de vreo nevoie, un an
sa sa price§tueasca. Iar ceea ce va fi purtat ierbi, sau va fi
purtând sa le lepede. Iar de face farmece, ca sA §tie ce copil
va face, sau sd tie alte lucruri, §ase ani sä nu sA cutninece.
Asijderea sA fie intrebate ele de toate pdcatele, ca i partea
bärbdteascd ; §i in ckti ani sd vor anà in canon sd n'aibd
voie a trämântA prescurf.

www.digibuc.ro
 CUVANTAREA MITROPOLITULUI ANTIM
LA SUIREA PE SCAUNUL MITROPOLITAN

In original, titlul acestel cuvântári este C Ac ea sta o am zis cand-

m'am fäcut Mitropolito.
cVenifi dupd mine ri voiu face pre voi
vdndtori de oameni».

MANTUITORUL ASEMANAT
Doftorii cei desAvar§it §i inte-
CU DOCTORIL
lei* atunci mai mult mAresc
lauda me§te§ugului lor, nu când
cu hier §i cu foc luptA patima sA o supue, dupA cum este
legea rAsboiului ; ci nurnai când aceia ce pAtime§te cu api-
pAieri mângâioase §i cu doftorii dulci vor aflA leacul bolna-
vului ; §i cele infrico§ate porunci ale me§te§ugului doftoresc
sl le opreascA in oarecare zile, cu mâncAri doftore§ti §i hrA-
nitoare potolind durerile, sA arate pre acela ce pAtime§te mAn-
tuit de boalA.
A§A §i prea inteleptul doftor al sufletelor §i al trupurilor
noastre, impAratul impAratilor Hristos Dumnezeul nostru, vA-
zând lumea cA bolnAvià cu patimele necredintii §i sA umfli
ca o ranA cu in§elaciunile cele lume§ti spre inchinAciunea
idolilor, a socotit cu multe feliuri de mijloace, §i a purtat de
grije pentru mântuirea oamenilor §i a neamului omenesc, de
vreme ce acesta este lucru cel dintâiu al bunAtAtii lui, a mântul
pre omul din mâinile vrAjma§ului §i a-1 aduce la frumusetea
tea dintâi §i la vrednicia dela care au cAzut pentru picatul
neascultArii al strAmo§ului Adam ; §i nil trimete ploaie de foc

www.digibuc.ro
 PREDICI 231-

spre ingrozirea lumii, nici porneste mare ca o oaste impro-

tiva pämäntului, nici inarmeaza puterile stihiilor improtiva
necredintii, ci nurnai o spune cu bländete, cu minuni, si o
trage spre dänsul cu faceri de bine, si cu cuvinte ceresti o
preface sA O. mute de pre dänsa patimile cele sufletesti ce
sA umflau ca o ranA otrAvitA.

TRIMITERE A
Si vrAnd Dumnezeu Cuvintul ca sä O. arate
in lume, mai nainte ¡Anà a nu sa intrupà si
PROROCII OR.
a sd face om, au trimes in lume prooroci si
propovedueascA la oameni venirea lui cea infatisata, si pentru
aceasta n'au ales imparati si crai sA facii proroci, n'au luat
filozofi si ritori sä trimeata propoveduitori venirii lui, n'au po-
gorit din ceriu intunerece si multime de ingeri, ce are pre
Fang& ansul mii de mii nesocotiti si nenumArati, ci a trimis
oameni prosti, si mai vârtos pastori de- oi, ca pre Moisi, ca
pre David, ca pre Samuil, si toata multimea proorocilor, prin
mijiocul a cArora au semänat buna credintä nu in toatA lumea,
ci numai la un neam, la Jidovi, call locuiau intr'o parte a
pAmAntului, in ludea.
Dar de vreme ce Dumnezeu va pre top oamenii sA-i man-
tueasca si la cunostinta adevärului sa vie, cAci aceasta este
mare sete la Dumnezeu a pofti si a iubi sa sa mäntueasca
oamenii; pentru aceasta nu sA oclihniA Dumnezeu sa fie numai
la Jidovi buna -credintA, si celelalte limbi sä fie linsite de
darul lui. Pentru aceasta au vrut sA räsara lumina dumne-
zeirii lui in toata lumea, si viind impliuirea vremii, dupa
cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumnezeu sa vie Fiiul lui,
sa sa nasca din muiere, O. sA facd supt lege, ca pre cei de
supt lege sa-i räscumpere ; s'au fAcut orn din NascAtoare de
Dumnezeu si pururea fecioara Maria, au petrecut in fume
impreuna cu oamenii, si vrAnd sa traga limbile') la cunostinta
dumnezeirii lui si sa-i Inv* lucruri prea slavite si porundi
noud si vieafä cereasca, cercA sa afle slugi acestor porunci,
si n'au cAutat cetdti, nu s'au uitat la multime de oameni,
i) popoarele.

www.digibuc.ro
 232 ANTIM IVIREANU

reau socotit slujba impdratilor, s'au scArbit de puterea avutiei,

au urit biruinta ritorilor, nu i-au trebuit limbile filozofilor,
nu s'au slujit "cu arme, dupd cum e obiceiul ostasilor, nid cu
alte mestesuguri asemenea acestora ; pentruca sd nu aibd
putere nimeni din cei necredinciosi sd zicd cd au tras la sine
Hristos multimea cu unele ca acestea, ci numai s'a slujit
iar cu mijlocul cu carele au ales pre proroci.
Si ce face? au luat iar p'ropoveduitori Evan-
A POSTOLII.
gheliei, nu pAstori ca pre proroci, ci pescari
-;fândtori de peste, i i-au trimes sd propovedueascd lumii buna-
vestire, si le incredinteazd in mânile lor si In limbile lor dof-
toria lumii, zicându-le; «veniti dupd mine si voiu face pre voi
pescari de oameni ; incetati de a vd trudi deasupra mArii cei
neinsufletite, mutati pentru dragostea mea mestersugul cel pes-
caresc pre pdmAnt ; acolea pre dânsul trimeteti, i yd. intindeti
mrejile, vAnati pentru mine vânatul credintii ; venifi dupa mine,
urmati-mi mie, ucenicii mei si invätätorii lumii ; lucrati pentru
dragostea mea mestersugul vostru pentru ceriuri. VArsatd este
ca apa marii pre pâmânt inchindciunea idoleascd, zidirea este
acoperitä cu norul a multi dumnezei, adâncul necredintii ineacd
toatd lumea, oamenii sd cufundil de vilurile drAcesti, lumea
pute de imputiciunea sAngiurilor i sd stricd cu jertvele cele
stricAcioase. Voiu pune asupra lor ispravnici i doftori, pre
voi, pre pescari. Patima aceasta chiamd merstersugul vostru ;
sA slujim cu iarbd mântuitoare zidirea ce este In nevoi,
veniti dupd mine», iar, ei läsAnd mrejile, merserd dupd dânsul ;
intr'un gAnd erd ceata ucenicilor cu pohta stdpfinului. Si ca
niste oameni drepti,si prosti de Mutate, n'au viclenit in mintea
lor, nici si-au prepus in inima lor de aced chemare, ci ca
niste oameni blânzi i fard de Mutate au mers dupa dânsul,
ca hierul dupd piatra magnetului i ca pdrul dupd chihri-
barul cel curat, i cu puterea Mântuitoriului Hristos au ru-
sinat pre cei ce i-au vdzut, i ca pre ruste pesti cu mreaja
blagosloviei au prins multimea si au vânat auzurile- noroa-
delor si au induplecat inimile tiranilor i sufletele impAratilor

www.digibuc.ro
 PREDIC1 233

le-au supus ; §i au fäcut o izbanda §i o biruinta atata de

it-unmask cat n'au putut-o face toate imparatiile lumii ;
oameni far de arme §i nedechisiti de ale o§tirii, saraci de
avutie, progi de invatatura, slabi de post, blanzi pentru ne-
rautate, au inältat nu steaguri de oaste, ci numai crucea,
semnul pacii, propoveduind nu cu sunete de tobe §i de
surle, ci nurnai cu neputincioasä limbä §i neinvatata, pe
Hristo §i credinta ; fulgerand nu zic cu fulgerile sfibillor
celor ascutite, ci numai cu sfralucirile unei vieti bune, neumpland
pamantul de o§ti, nid sä acopere marea de corabii cu vantrele,
ci numai far de rane, far de sange, far de vätämare, calca
§i supun toata päganatatea, biruesc iadul, sting in§elaciunea,
izgonesc minciuna, intind nurnele lui Hristos §i. credinta, cat
este intins pamantul §i lumea.
Pentru aceea dar nu este minune,
AN TIM MITROPOLIT.
iubitii mei ascultatori §i cinstiti §i de
bun nearn boieri, de m'au randuit §i pre mine Dumnezeu i
-m'au pus, om mic fiind §i smerit, pastor mic la mica' turmä, la
dumn,eavoastra, pre care eu nu va am, nici va tiu turma mica,
ci mare §i inalta: mare pentru buna inchinaciune §i dreapta
credinta, care o paziti curatä §i nespurcatä, bind incunjurati §i
ingräditi intre hotarele celor streini de feliu, §i impresurati de
atatea nevoi §i scarbe, ce vin totdeauna neincetat dela cei ce stä-
panesc pamantul acesta ; Malta, pentru buna beserica §i catra
arhiereu ; de Vrerne ce aceste doua intemeiaza §i intäresc bese-
rica, §i mAcar ca. eu am fost rrii mic §i mai netrebnic deck toti,
precum au fost §i David mai mic intre frati §i in casa Wane-
säu, dar Dumnezeu n'au cautat la mic§orarea §i netrebnicia
mea, nu s'au uitat la saracia §i la streinatatea 1) mea, n'au so-
cotit prostia §i ne§tiinta mea; ci au cautat la bogätia §i noianul
bunatatii sale ; §i au acoperit de cätra oameni toate spurcaciu-
nile §i. far de legele mele, care sunt mai multe decat perii ca-
pului meu 0-deal nisipul märii, §i m'au invatat, nex rednic fiind,
la aceasta stapana §i mare vrednicie a arhieriei, .§i m'au trimis
1 nu era Romän.

www.digibuc.ro
 234 ANTIM IVIREANU

la dumneavoastrd sd vd fiu pdstoriu, pArinte sufeltesc rugAtoriu

cdtrd Dumnezeu pentru buna sAnatatea §1 spAsenia dumnea-
voastrd §1 a cinstitelor dumneavoastrA case : purtAtoriu de
grije la cele ce ar fi spre folosul mântuintii, §i sd vA fiu de
mimgdiere la scârbele robiei cei vavilone§ti a lumii ace§tia, ca
Ieremia norodului lui Dumnezeu, §i ca losif, al unsprezecelea
fecior al patirarhului Iacov, Egiptenilor ; §i dinpreund cu dum-
neavoastrd sd pAtimesc la toate ate va aduce ceasul §i vremea ;
pentru care lucru am datorie sd priveghez cu osârdie §1 fdr
de lene ziva §i noaptea §i in tot ceasul, pentru folosul §i spi-
senia tuturor de ob§te, invAiându-vd §i indreptându-vd cu frica
lui Dumnezeu pre calea cea dreaptd. Si dumneavoastrA incd
aveti datorie cele ce veti cunoa§te cd va invdt far de fdtdrie
§i fdr de vicle§ug vd indemn sd le priimiti §i sd le faceti
pentru folosul cel sufletesc al dumneavoastrd, §i sl vd supu-
neti ascultdrii, cd aced a6cultare ce o faceti mie, o faceti lui
Hristos, cd zice la 10 capete ale Lucdi : «cel ce ascultd pre
4(voi, pre mine ascultd, §i cel ce sd leapAdd de voi, sd leapedd
«de mine §i cel ce sd leapAdd de mine, sä leapAdd de cel ce
«m'au trimes pre mine». A§i§derea zice §i fericitul Pavel la 13
capete cAtrd Ovrei : «fratilor, plecati-vd povAtuitorilor vo§tri §i
«vd cuceriti lor, cd ei privigheazd pentru sufletele voastre,
«cum ar fi sd dea cuvânt ca cu bucurie aceasta sd facd, iar
«nu suspinând, cd nu este de folos voila aceasta». Si Ind rog
bundatii lui §i iubirii sale de oameni sd-mi lumineze mintea,
ca sd pociu propovedui cuvântul adevdrului, §i sd-mi intAreascA
inima Intru frica lui, ca sd pociu pdstori cuvântAtoarea turma
lui cea aleasd, care o a rAscumparat cu prea scamp sAngele
ski din mâna vrAjma§ului, dupd cum adevereazd Petru apos-
tolul, zicAnd : Ǥtiind cd nu cu putrede, cu argint sau cu aur
ev'ati rdscumpArat din cea de§artd vieatd a voastrd, ce erà
«datA dela pdrinti, ci cu cinstit sânge ca a unui miel fdr de
«prihand nespurcat Hristos». lar Dumnezeu cel mare §i inalt,
carele 'este inchinat de toate fdpturile, izvorul prea intelep-
ciunii, adâncul cel neurmat al bundtAtii intru adevArat, §i adân-
cimea cea nehotAritd a bunei indurdri, insu§i ca un stApAn

www.digibuc.ro
 PREDICI 23 i

si iubitoriu de oameni. sA trimila darul Duhului Sfânt pre&

cinstit si cel de Dumnezeu incununat cap al prea luminatutui
Domnului si al nostru de obste de muR bine fAcAtoriu lo Cos-
tandin Basarab Voevod, si sA-1 blagosloveascA dintru trial-
limea lacasului sau, ca pre Avraam imultindu-i semintia din
neam in neam, si sA-1 pazeasca cu intreagA sAnAtate si cu ling pace
pfina la adAnci batrAnete la prea inAltatul scaunul MAriei sale
dinpreunA cu toatA luminata casa Mariei sale. Malta cea tare §1
puternicA §i bratul t el inalt al prea inAltatului Dumnezeu sA su-
pule pre toti vrAjmasii cei vazuti si nevazuti podnojie 1) picioa-
relor Mariei sale, si sa va. intareasca si pre dumneavoastra dela
mic pAnA la mare, impreund cu toti ai dumneavoastrA, intru cre-
dinta cea buna si dreaptkintru cunostinta adevArului si intru nA-
dejdea vietii cei de veci, care este fAgaduitA de nemincinosul
Dumnezeu mai inainte de vremile vecilor alesilor lui si sa vA,
povatueasca la tot lucrul cel bun si folosul sore plAcerea luti,.
ferindu-vA in toatA vremea, si in tot ceasul, §i in tot locul de
viclesugurile diavolului ; sA vA ingradeascA cu sAntii ingerii sAi,
si sa vA inarmeze cu arma dreptAtii, si sA vA darueascá pacea
lui ceea ce covArseste toata mintea, ca sA petreceti vieata cin-
stita si curatA; cu pace, si cu sAnAtate ; sA pazeasca inimile
voastre si gandurile voastre in Hristos lisus, dupA cum zice
Pavel, ca sa faceti cAte sunt adevArate, cAte sunt cinstite, cAte
sunt drepte, eke sunt curate, cAte sunt iubite, Cate sunt cu
nume bun si lAudate, cu rugaciune si cu blagosiovenia prea
sfintilor arhierei §i intru Hilstos iubiti frati, si intocma slu
jitori ; si dui:4 petrecania vietii acestia sA ne invredniceascA
pre noi pre toti milostivul Dumnezeu la impArAtia ceriului,
ca sA auzim fiestecarele din noi glasul acela : slugA bunA §i
credincioasa, peste putin ai fost credincios, preste mai multe
te voiu pune, infra intru bucuria Domnului tau».

1) §tergatori de picioare din papura.

www.digibuc.ro
 DOUA INTAMPINARI
CATRE BRANCOVEANU

J.

Mitropolitul Antim a fost pArit la Brâncoveanu ca sa fie scos

din scaunul mitropolitan. El s'a apärat cu douä intAmpinari tri-
mise domnului. Cea dinthi e intitulatá in original «la leat 72201),
in luna lui Ghenarie in 13 zile».

Duminicd la vreme de chindie, Prea luminatul Domn loan

Constandin B. C. Voevod, având prepus pentru nige lucrari
ce le-au adus intAmplarile vremii de s'au facut, cum ca sà fie
facut cu linvAtAtura si indemnarea noastrA, si fiind Maria Sa
indemnat de niste obraze mari besericesti si mirenesti, pline
de zavistii si de rAutate, au trimis la noi cu porunsa mare
pre duhovnicul lui, pre episcopul Nisis chir Mitrofan Tha-
situl, carele erà sfetagoret 2) dela manastirea Dionisiului, tle
ne-au zis, au sa fac paretisis 9) de bunAvoia mea si sA-mi las
scaunul sa ies, au sA mA scoatA Maria Sa cu sila si sa scrie
la Tarigrad sA ma si cateriseascA. Pentru care lucru mergând
eu la curte Marti seara, si vorbind in taind cu MAria Sa,
i-am zis : cum ca ma las de vladicie, de voia mea, si intr'acel
ceas i-am dat si scris aceste 12 çapete, carele insemnam aid,
sA sd afle la cei de pre unnA spre aducerea aminte si sA
cunoasca fiestecine si nevinovAlia noastrA. «Domnul a fost
luminarea mea si Mântuitoriul meu» (Psalm 27). AceastA
1) 1712, 9) dela Sf. Munte, 3) demisiune.

www.digibuc.ro
 PREDICI 237

scrisoare ce o inchin intru inteleapta socoteala Mariei Tale,.

ma rog ca unui Domn milostiv §i iubitoriu de Hristos, sa a
cite§ti când vei avea indelete cu blândete pentru dragostea
prea blandului 1-11ristos 1), §i cele scris sa. le socote§ti toate cu
amanuntul, cu judecata dreaptd, cá le vei and adevdrate ;
0 scoate din inima Mariei Tale ghimpul (ca nu sunt, §tie
Domnul, precum ma socote§ti Maria Ta, §i precum ma vorbesc2)
de ran improtivnicii mei. 0 am nddejde pre Dumnezeu ca.
sa va descoperi dreptatea mea fdrd de zabavd, caci eu In
nerautatea mea m'am purtat, iar tu Doamne iartd-ma3). Stiu
cá vedjma§ii mei cuvânt fail de lege au aruncat asupra mea 4)
inaintea facatoriului meu de bine, carele e§ti Maria Ta, 0 la
aceastä ce alta pot zice intai, fail numai :
INVINUIRILE ADUSE
1. De am viclenit pre Maria Ta, au
MITROPOLITULUI .
casa Mariei Tale, au am vreun gand
rau (in cat va indelung rabdà Dum-
nezeu sa traesc pre Oman°, au in vie* Mariei Tale, au.
dupa petrecania a multi ani a Mariei Tale, sa fiu eu sub le-
gatura cea grea a afurisaniei ; iar de nu, sa. fie cei ce au graft
rau catra Mdria Ta (asupra nevinovatului) fait de lege in
trufie §1 in defaimare.
2. A doua, de am grail, au in beserica (propoveduind cu
vântul lui Dumnezeu), au afara In tau* sau de fatä inaintea
Marief Tale, au 0 pe dupa dos, vreun. cuvânt carele sa nu
fi fost pre pl'acerea Máriei Tale, 1-am grail din datorie, ca un
pastoriu sufletesc, iar nu cu vicle§ug, O. te vatam au tru-
pe§te au suflete§te.
3. Eu aici in tail n'am venit de voia mea, nici de vreo
saracie sau lipsd, nici manästirea Snagovului nu o am luat-o
cu deasila ; iard ce am lucrat in 7 ani ce am fost acolo
(nu atata din venitul casei, cat din sudorile fetii mele), lu-
crurile acelea marturisesc la toti, 0 macar ca Maria Ta nu.
1) ultimele 3 cuvinte sunt in original si in greceste.
2) ultimele doui cuvinte, si in greceste.,
3) dela ceci inainte g in greceoe.
4) dela cuvtint inalnte, §i in greceoe.

www.digibuc.ro
 118 ANTIM IVIREANU

-pohtiai sd ies de acolo, iar cine au fpst pricinuitorii iesirii mele

vor da seama inaintea lui Dumnezeu ; iar incailea am iesit
cu cinste, si nimenea nu mi-au luat seama, cáci sä vedea cd. am
fácut si am adaos, iar n'am stricat, iar nici datorie am läsat.
4. La Episcopia Ramnicului puiu martor pre Dumnezeu care
eunoaste ascunsurile inimii1), cA nici in visul meu nu mi-am
Inchipuit 2) sd ma fac arhiereu, cunoscandu-mä pre mine mai
pacAtos si mai nevrednic deck toti oamenii pdmantului. Iar
de vreme ce Dumnezeu, cel ce iconomiseste toate spre mai
bine 8) asa au vrut sd ridice din piimant sdrac, si din gunoiu sd
inalfe measer4) pentru a-1 pune pre el cu boierii poporului ski,
eu ce puteam face ? m'am supus Domnului si 1-am rugat
pre el 6). Am sezut si acolo 3 ani WA dota luni ; ce am lucrat
acolo (nu atka din veniturile casei, cat iard. din osteneala si
sudoarea fetii mele) este vederat tuturor 6). lesirea mea de acolo
n'au fost cu voia jnea ; eram odihnit cu atata, si-mi ajungei
din destul necazurile ce petreceam. lar apoi am iesit cu cinste
si nici seama mi-au luat nimenea, nici datorie am läsat, ca
asa ne-au slujit vremea.
5,. Mitropolia n'am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu
rugdciuni. FacA-mi Dumnezeu rdspldtire, de va fi urmat vreuna
de acestea, ci asa au fost placut inaintea --stäpanului Dum-
nezeu, si au luminat pre Mdria Ta si te-au fäcut instrument 7)
la mijloc, de mi s'au fdcut mutare dintr'un scaun intealtul.
Si stiind cd aceastd urmare 6) este duhovniceasca, am pus os-
teneli peste osteneli intru toate, si am trudit din zi din noapte
sa inmultesc talantul Domnului, pentruca sd. nu md numär
in randul lenesei slugi, si am silit dupa putinfa mea, si dupa
proasta ajungerea mintii mele, de am lucrat in via Dom-

1) dela pe inainte, §i in grece§te.

2) in original §i in grece§te.
2) dela Dumnezeu inainte, §1 in grece§te.
4) dela pentru inainte, §i in grece§te.
5) dela m'am supus inainte, §i in grece§te.
6) vederat tuturor §i in grece§te.
7) in original §i in grece§te, 5) idem.

www.digibuc.ro
 PREDICI 239

hului, de nu ca cel de al noudlea ceas, mdcar ca cel de al

unsprezecelea ceas, §i nAdAjduesc cd voiu ha dela stdpan
plata deplin, cd este volnic pre al sdu. i acestea cdte am
grdit cu limba, cine va vrea sd le socoteascd cu cuget drept
fArd partinire §i dup. Dumnezeu ), nic una nu va afld, ca sd
nu fie spre slava lui Dumnezeu, spre cinstea Mdriei Tale,
spre folosul
6. Ritutatea §i zavistia din lume nici au lipsit, nici va lipsi,
pentru cdci este pornit omul din tineretile lui spre cele vi-
clene, §i nu sd pArdse§te a nu zavistui binele §i cinstea altuia,
pentru aceea §tiu cd sd nevoesc multi ca sd strice cu vorbele
lor cele otrAvicioase bunele tale moravuri 2), §i silesc cu vicle§ug
ca set te indemne pre Mdria Ta sd faci cele ce n'au fAcut in
finer* spre sufleteasca vdtamare §i spre clevetirea oamenilor.
7. Pre cei ce sunt pricina rdutAtii Ii tiu cine sunt, ca
cum md. §tiu insumi pre mine, unii de aicea §i altii din-
tr'altd parte, cari sunt neschimbdtori 3) din rdu. Iar a§ pohti sA
stau de fatd cu dAn§ii inaintea Mdriei Tale §i inaintea a mult
norod, sA arate 4) cele neadevdrate cu carele mA lupt in
zadar ; §i mAcar cd mie nu mi sd cuvine, ca unui arhiereu, sd
grdesc pre nimeni de rdu, nici sd pArdsc, iar mi sd pare di
cu ajutoriul lui Dumnezeu foarte s'ar ru§ind.
8. Intre celelalte mozavirii §i vänzdri ce-mi fac, ca luda
pre Hristos, au zis cdtrd Mdria Ta cel ce au zis, cum sd fiu
fdcut 24 de capete asupra Mdriei Tale impotritd, ce §i ce
voiu sd fac, intreabd pre pdrintele Nisis, sa-ti spue acele ca-
pete ce zic cd i le-am citit intr'acel ceas, ce au pomenit de
ele, fiind de fag §i Odrianul ; care capete eu -vrearn sA le
ardt Máriei Tale tocma de atuncea §i sa-ti cer voie sd Ind
la§i sA-i afurisesc de fat& pre cei ce le scornesc, -dar n'au
vrut sd ml lase unii ; iar de vei pohti Mdria Ta sA ti le
trimet sd. le cite§ti, sA vezi ce cinste imi fac fiii mei cei su-
1) dela cu Inainte §i in grece§te.
2) bunele tale moravuri §i in grecqte.
in original §I in greceste.
4) idem.

www.digibuc.ro
 240 ANT1M 1VIREANU

flete0i, §i ce vorbesc pentru mine. Ci zicând eu aceluia ce

ti le-au spus, cum cd s'au lunecat §i el cu firea ca top oa-
menii, 0. cum cá toate le am insemnate capete, §i nevrând sd
i le citesc, cá nici aveam vreme, nici imi este drag sä le
mai auz, au zis clträ Miria Ta contrariul 1). Dumnezeu sá facá
platd fie0ecaruia dintil.n0i dupd faptele lor, eu sunt gata.
9. lard pentru paretisis ce mi-au venit poruncd. dela
Maria Ta ca sd fac, zic cum cd nu indrAznescr pentru fa-
eduelile care ddm noi arhiereii inaintea lui Dumnezeu,
când ne hirotonim (precum §i cu mâna scriem in condick
dupd cum este rAnduiala besericeasca, §i iscalim inaintea celor
ce vor sd hirotoneascd) sd. facem paretisis 'in§ine noi de voia
noastrd, cad cAlcdm porunca 0 fAgdduiala ; §i Dumnezeu nu
glume0e, cd zice Pavel : fiecare unde au fost chemat acolo
sd rdmAe 2); iar pentru dragostea Miriei Tale, de ne vei po-
runci, vom face, pentruca sd nu socote0i cd-ti stdm impo
trivd. ; numai Id Miria Ta socoteald dreaptd. §i cu frica lui
*Dumnezeu, de este cu dreptul sd zicd cinevA unui om cu sila :
despartd-te de muierea ta, §i lipse0e din casa ta §i din ago-
nisita ta, far de nici o vind; pentru carele este zis (mAcar
a este impreunarea trilpeascd) unde Dumnezeu au impreunat,
omul sä nu despartd ; dar cu cât mai vârtos sä indemne
cinevA pre un arhiereu 0-0 lase eparhia fArd vinä 0 far de-
judecatd, cd. este impreunare duhovniceascd, carele are da-
torie pand la vArsarea sângelui sd. nuli pardseascd turma
dupd cum zice Hristos : «pdstoriul cel bun i0 pune sufletul.
pentru oio ; iar insu0 eu pohtesc sd fac voia Mdriel Tale,
iard nu a mea.
10. Judea Maria Ta, ca un Domn cre0in, de este cu cale
§i de sd. cuvine sd. fiu lipsit, acuma la bätrânefele mele, de
amândouti, §i de turma ce mi s'au incredintat de Dumnezeu,
ca unui nevrednic, i de munca §i osteneala tinerefilor mele,
ci zice Sfânta Scripturd : nu vei pedepsì de cloud ori pentru_

1) in original, in greceVe.
2) dela fiecare inainte, si in grecete.

www.digibuc.ro
 PREDICI 241

aceeas I). i de vei AA Maria Ta ca este cu dreptate, fie

numele Domnului blagoslovit de acum Ora in veci.
11. lara de vei zice Maria Ta pentru ce am indatorit casa
de am Mcut cele ce am Mcut; am multe, de mi s'ar find
in seaml, carele nu sunt MIA de cale, numai le las sä zic
cá am cheltuit ca la o casa a mea, cum cheltueste fiestecine
la casa sa, si ca un pästoriu adevarat, iarä nu ca un näimit
carele junghe si strica ; si alta pre aceste vremi as pohti sa.
stru, cine nu este dator din cap ne fierbem inteaceastä tica-
loasá de fara ? Ca intai si pre Maria Ta te auz totdeauna
zicand : cum ca. este datoare fara cu doua sute si mai multe
de pungi. Oare acd datorie Maria Ta o faci, au intamplarile
vremiE i aceasta au adus si pre alfii, si pre mine la dätorie :
iar ma rog Mari& Tale sa nu ramaiu inteaceasta, nici sä fiu
lipsit de mila Mariei Tale.
12. Intre altele A. cuvinteaza si aceasta, cum ca. sunt strein
si nu s'au cuvenit sa fiu eu mitropolit. In Hristos suntem
tofi una ; §i apoi n'am fost numai eu episcop si mitropolit
strein in Tara Romaneasca, ci au fost si alfil mulfi, precum
sa vad in condice, si precum sa politiceste in toata beserica,
precum au statut si alfi Domni de fara §i streini, ca si in
toata. lumea ; cA Dumnezeu au Mcut lumea sloboda pentru
tofi si un- lucru ce nu O. face, nid sa stramuta la o beserica
de cele proaste, sau la o manästire pentru carele nu este
hotar besericesc, iara de sa va intampla vreo pricina sau
dreapta sau nedreapta2), räpstesc cei mai multi si zic ca este
pacat, dar cu cat mai vartos sa sa strämute capul besericii
a vreunei eparhii si sa nu sa vateme multe suflete, si sa nu
urmeze multe lucruri necuviincioase, precum vedem ca sa.
fac in bogate locuri : si cum ca. poli Maria Ta sa fad ce vei
vrea dupa pohta Märiei Tale, este lucru adevarat, iar eu Md.
zic sa fac si dupa pohta lui Hristos. De ma fii cu tot dina-
dinsul gresit Mariei Tale, läsafi si sa va lása voila. Aceasta

1) dela 7Z11 Inainte, §i in grece,te.

2) dela prmul sau §i in grece,te.
Antlin Ivireanu. Predici. 16

www.digibuc.ro
 242 ANTIM WIREANU

spre indreptarea mea le scriu, In dreptate 5i in adevar, iar

din ce am zis inaintea Märiei Tale nu voiu ie5i. Fie dupa cum
pohte§ti, 5i Dumnezeul pacii sa fie cu Maria Ta.

II.

In original poartá titlul de cDuminica la'Fevruarie 3 zile res-

punsul ce am dat a doua oarlip.

In toate cuvintele tale adu-fi aminte de cele de pre urma ale

tale, §1 in veci nu vei gre5i ').
larä5i 5i a doua oará fac suparare Mariei Tale cu aceasta
pufinica a mea cucernica scrisoare 5i zic cuvantul lui David :
«Mania-0-0 5i nu gre§ifi cele ce zicefi intru inimile voastre» ;
5i ia seama (pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise cti
gand drept. Si de pohte§ti ca sa fii Maria Ta odihnit 5i fAra
vatamare sufleteasca, 5i sa fiu 5i eu mulfamit, ma rog, fine
cumpana judecalii drept 5i nu Ms& sii-fi spurce unii 5i allii
auzirile cu vorbele lor cele otravicioase, 0 zice David : min-
cino5i fiii oamenilor in cumpene a face strambätate. Maria
Ta, cand ai trimes la mine pre parintele Nisis, mi-au zis
chiar in fafa, au sa. fac, dupa cum imi porunce§ti Maria Ta,
paretisis de voia mea, au preste 15 zile vei face Maria Ta,
precum vei §ti, de tna vei scoate cu paguba mea 5i cu
ru§ine.
Eu inca, pentru ca sä nu ma arat catra. Maria Ta iubi-
toriu de scandele 2), 5i sa potolesc mania Mariei Tale, am zis
died sfinfia sa ca voiu face dupa cum imi porunce§ti 5i
voiu veni la Maria Ta, precum am 5i venit. i intr'acel ceas
mi-am dat cu cucerie toata voinfa mea inaintea Mariei Tale
5i prin glas viu 5i in scris. Socotind ca dupa ce vei ceti
Maria Ta acelea 12 capete ce am scris inteacea foifa ce
fi-am dat, te vei räsgancli 3) 5i vei lasa pre lrod (pre carele te

1) in original, si in greceste.
2) scandaluri.
3) In original, in greceste.

www.digibuc.ro
 PREDICE 243

indeamna O. fad aceasta), ca pre un mincinos ca. nu §tie a

citnta aliluia, §i nu vei infra. In pacat cu mine §i in deve-
tirea a to)tei lumi ; iar de vreme ce vad ca te nevoe§ti Maria
Ta cu tot dinadinsul sa o isprave§ti aceasta, iara§i zic ca. nu
voiu e§i din porunca Máriei Tale. Numai ma rog Märiei Tale
tali faci mila de batranetele mele §i de neputintele ce am,
li precum te-au luminat Dumnezeu de ai aflat chiverniseala
acelor trei pungi (precum mi-au zis Nisis), sa afli §i celor-
lake 4, §i sa-mi iai zapisele dela datornici, sa mi le dai in
mâna mea, §i a§a voiu face §i eu scrisoare dela mana mea a
de misiunii 1) §i aceasta nu pentru alta, färà numai ca sa ia sfar§it
scan delile, carele vei fi socotind Maria Ta ca. doará sa trag
despre mine; §i a§à vei fi §i Maria Ta WA pacat §i eu mul-
lamit §1 odihnit ; §i cel ce va fi In urma mea, va fi pre lege
§i nu far de lege; pentru cad atuncea mä voiu lasä de voia
mea, iar intr'alt chip ori cu ce mijloc voiu iesi, nu va fi, nici
sa. va puteà numi cel de pre unna mea pre lege, ca. de sa
va face §1 catherisis 2), dupa cum intelegem, va fi cA aceea
nu este catherisis ci batjocura besericii lui Dumnezeu §i_
sfintelor Jaine ; pentru care lucru cel ce lacue§te in ceriuri
va rade de dan§ii §i Domnul va batjocori pre ei. lar Maria
Ta fa ca un Domn cre§tin §i milostiv, §i nu ma lasa sa ies
obidit §i cu lacramile pe obraz, ca. va fi pacat ; §i precum nu
te pripe§ti la cele politice§ti a face rasplatire pentru cinstea
domniei, 11§i nu te pripi nid la cele beserice§ti, pentru cinstea
lui Dumnnezeu, ca raul a face este lesne, iar a sä desface
este cu nevoie. Ili mai ia seama de aceasta, §i Dumnezeu sa.
te lumineze sa. faci ce ar fi mai cu cinste §i mai de folosr
a carui nespusa mila rugam sa fie pururea cu Maria Ta.
Obiditul rugAtoriu al Märiel Tale, A. UNG a).

I) in original, numai in greceste.

2) caterisire.
2) Ungro-Vlahiei.

www.digibuc.ro
 INDREPTAR I

Pag. In loe de 136, se olteasei

7 fiiul ftiul 4)
7 mAngAitor mdngditoriu 2)
7 judecAtorul judecdtoriuls)
7 bagatA bogatd
10 poftA pohtd
12 locuim ldculm 4)
12 locui Idcul
26 bisericA besericd
62 ce cel
81 incanunat incununat
104 tineratilor tinerefilor
108 primit priimit 5)
112 cAtre cdtrd 5)
114 mo§neni mogeni
116 intr'acollo tnteacolo
118 multAminte multdmite
119 Constantin Constanclin
133 ca a nu ca sd nu
171 cercetAtoriu certdtoriu
175 vetrele vintrele

1) peste tot trebuie citit fiiu §i f(lut.

2), 8) peste tot trebuie citit -toriu g -tortu 1.
4) peste tot unde e locui trebuie Rica
5) peste tot trebuie citit cu doi i.
5 peste tot trebuie citit Ohl.

www.digibuc.ro
 1NDICE DE CUVINTE SI FORME

acei (acelei), 165. bogorodijA, 35.

acesta§, 36, 112, 137, 163, 178, 180, bogoslov, 217.
192, 214. boiariu, 64, 167 ; boteriu, 165.
acolea, 47.
adaoge (a), 20, 83, 87. cabanijA, 165.
aevea, 204. cap (capitol). 10 ; capete (capitole),
agontsitA, 32, 5, 19.
aib (g), 49, 176. cara (care), 119.
ajunare, 208. carea (rel. fem.), 37.
ajutoriu, 87. carele (rel. masc.), 1, 9, 10, 13.
albiciune, 13, 209. 25, 34, 35, 39, 49, 55,69, 73, 82,
al-sAu (subst.), 136. 83, 103, 104, 127, 128, 132.
apucare, 67. catarg, 175.
arsura, 186. cauta (4m1 cautA» = trebuie), 39,
asAmAnA (a se), 2. 44, 81.
asAmAnare, 2. cAtrA, 13-, 21, 30, 47, 47, 48, 88, 108,
aspidA, 181. si peste tot.
avijderea, 126. cAzut (cuvenit), 14, 12b, 143.
au, 143, 227. cei (celei), 11, 98, 119, 144, 176,
178, 215.
baulk 19. cerbice, 172.
beset-la, 25, 26, 35, 36,37, 39, 44, ceriu, 7, 11, 12, 13, 21, 36, 38, 43,
52, 82, 83, 86, 94, 97 g peste tot. 51, 72, 87, 170 g peste tot.
beteag, 143. ceva§i, 86, 96.
beznA, 11. chiar (clar), 161.
blagocestie, 18, 120. chivernisi (a), 15.
blagocestiv, 120, 121, 122, 123. 6, 14, 81, 178.
blagorodnic, 191. cin, 191.
blagovegente, 11. ciur, 17.
bogat (mutt), 18, 129, 172. clevete, 99.

www.digibuc.ro
 INDICE DE CUVINTE SI FORME 247

clevetnic, 109, 134, 145. goana (persecutie), 55, 57, 175,

cocoana (copila), 39, 40, 219, 221, greime, 13, 189.
222, 224. grijqte, 105.
cocon (copil), 37, 61.
coliba, 6. har, 10, 18,
comandare, 19. hiara, 12, 93, 175, 181, 207, 208..
Constandin, 80, 81, 83, 84, 119, 120, hier (fier), 128, 230.
123. holda, 16.
contenì (a), 33, 86, 87, 89. hrapi (a), 100.
copaciu, 47. hula, 6, 14, 33, 37, 71, 195, 204.
co§are, 186.
cre§tinesc ((cocoan& cre§tineasca»), lark 87.
219. idiomata, 56.
cuceri (a sea fl cucernic), 16, 162. ieromona§i, 222.
cucerie, 164. iertaciune, 17, 33, 34, 97, 191, 205,.
cleat de atata (cu cat 207, 225.
ca atat),
186. Iisus, 81.
desavár§it (Invariabil), 23, 121, 180, i proci (i celelalte), 18. 135, 193.
191, t cre§tinatatea lui cea desa- iscusie, 93.
varlits, 119. ispovedanie, 19, 30, 198.
diadoh, 82. ispoveduì (a), 49, 88, 90, 208.
dintru, 86, 114. israiltenesc, 180 ; israiltinesc, 153.
dlrept, 213.
divan, 33. imbezna (a), 126, 180.
doftor, 225. 230. Imbunatatati, 82.
dojenicios, 174. impistrit, 14.
dovede (dovezi), 87. improtivnic, 210.
incailea, 32, 92.
eres, 144. MOO, 35, 38, 83, 173.
Evsevie (Eusebiusl, 83. Incungiura (a), 52, 204.
Indemana (inlesnire), 17.
far, 97, 102, 104, 107, 124, 188, 200, insärcinat(lngreulat de sarcini) 24.
204, 216, 217. intinaciune, 6, 54.
far& (cleat), 7, 20, 83, 88, 93, 136. Intocma, 123, 137.
199, 209, 214. intrebaciune, 63, 64, 65, 66.
Warn& (a), 185. Intristâciune, 13, 192.
Marie, 195, 206. Intru, 32, 36, 81, 87, 91.
fellu, 9, 17. 18, 21, 54, 55, 84, 99, Inva rtejtre, 213.
109, 182.
fie.5tecarele, 84, 86, 195. jelanie, 23.
fiiu, 1, 32, 58, 82, 102, 112. jertva, 5, 164, 197, 198.
finic, 182, 199. jertvelnic, 163, 224 ; jertvenic, 24.
flegma, 174. lertvui (a), 5, 149 ; 168, 198.

www.digibuc.ro
 g48 ANTIM IVIREANU

jitiie, 229: noian, 200.

Jol-mari, 86. norod, 36.
juru-vä (vA jur), 181.
oame (omule), 165.
lAca§, 39, 42, 113, 138. obidA, 164.
lAcui (a), 39, 98. obidi (a), 159, 160, 167.
lAcuitoriu, 96, 123, 153. oblAdui (a), 191.
lege (religie), 4, 19, 22. obraze, 35.
lemn (porn), 28, 118, 126, 216. obreazanie, 132.
limbA (nearn), 26, 51, 52, 57, 81. obroc, 45, 130.
lipsd (a fi de lipsa a trebui), 111, obste (de), 2, 31.
112, 113. ocarnic, 150.
liverji, 98. oceaanie, 128.
oratie, 33.
osdrdie, 58.
materie, 86, 136. ostoi (a se), 65.
measer, 238. o§ti (a), 150.
me§ter§ug, 21, 93. oteros, 174.
mesterpgit, 98.
mied, 98.
mijloc (pretext), 98. paretisis, 236, 240, 242.
rnilostivnic, 217. patriar§i, 162.
mohoräciune, 88. pArtä§ie, 32, 97.
mostean, 114, 176, 204. pArtinitor, 18.
mozavirii, 92, 239. pAnd cdnd (cat timp), 22.
mucenicesc, 151. pedepsit (invätat), 9.
muiare, 127. pentru (despre), 5, 63, 97.
multAmit, 83. pentru (din cauza), 63.
rnuncA (chin), 6. pescariu, 93.
pesnä, 73.
petrecanie, 31, 165, 224.
näimit, 141, 144, 241. piericiune, 227.
rastrapA, 36. pituld (a), 45.
negrete, 43. plini (a), 7, 84, 178.
nemilostivnicie, 67. plod, 53.
neritoricit, 9. pociu, 16, 27, 35, 36.
nesfadnic, 142. podnojie, 235.
negine, 19, 29, 42, 43, 87, 88, 96, pogorl (a se), 18, 44, 63, 187.
119, 128, 199, 214, 216. pogorire, 63, 180.
netrebui (a se), 20. pogrebanie, 213.
neunit («luau neunit»), 213. pohfalä, 36, 39, 122, 179, 185.
nevointA, 16. pohtä, 6, 7, 9, 16, 32, 88, 47, 50,
niscai, 48, 167. 86, 91, 92, 98, 107, 120, 181.
niscaivii, 97. pohti (a),5, 7, 16, 27, 36, 38, 41,

www.digibuc.ro
 INDICE DE CUVIN1E SI FORME 249

47, 19, ,54, 67, 86, 87, 89, 94, samil, 88.
103, 104, 114, 123, 135, 151, 181. sA (reflexiv), 1 si peste tot.
pohtltorlu, 208. sAboriu, 160.
pohvalA, 24. silltare, 192.
politie, 51, 82, 144, 153. sAmAna (a), 16-.
postnic, 165. situ (41Acasurile sale)), 113, 136 ;
pre, 1 51 peste tot. v. si al siu.
pre,aputernicie, 12. sAngiuri, 137.
preastol, 194. sArgui (a), 39.
predoslovie, 102. scandelA (scandal), 105, 110, 242.
preobrajenie, 1, 69, 146. schiptru, 86, 122.
preote (preotule), 39. scuipare, 5.
prepus, 135. scuipAtoriu, 181.
prestAvire, 216. sfIntia-sa (pentru Iisus), 97, 118.
prestavit, 213. sine : ein sine-ti*, 108 ; da sinelui
preste, 3, 57, 71, 84, 113, 138 si tAup, 108.
peste tot. sirep, 20.
pricestanie, 228. slavoslovie, 215, 217.
prihanA, 142. slobozi (a), 5.
prilmi (a), 6, 13; 25, 30, 32, 37, slobozire, 5, 6.
102, 105, 114, 115, 133, 163, 176, smintealA, 2.
196, 225. sminti (a), 2.
prlimintA, 102, 190. soboarA (soboare), 122.
pripi (a se), 190. soroc, 38.
privindu-o, 115. sotie (tovArAsle), 72.
pronle, 15. spAsenie, 86, 92, 113.
putrejune, 129. stAtittoriu (statornic), 222.
putinel, 1, 173. stAlpAri, 193, 197, 200.
putinicA, 172, 173. stAnge (a), 184.
putintel, 120. sans, 180.
putinticA, 97. stihie, 63, 152, 170, 172, 174, 201.
strAmtorlme, 174, 199.
rane, 161, 162. sudaltnA, 159, 193, 197, 204.
rApsti (a), 98, 100, 241. sudul. (a), 167.
rApstitoriu, 185.-
rAsAritA (trAsArlta soarelui3), 116. talant, 144.
rAsfAtAciune, 54, 97. tAtAne-sAu, 103, 169.
rAdIcA (a), 203. temeie (temelii), 123,
RAmlent (Romani), 180. ticAloase (ticAlosule), 48, 96.
rAndurea, 113. tipAri (a IntipAr1), 22.
ritor, 23. &Ante, 134.
rost (gurA), 94, 168. tirliac, 122.
rotocolime, 12. titulus, 10, 81, 83, 81, q5.

www.digibuc.ro
 250 ANTIM IVIREANU

tocma, 100. vArgulì -(a se), 189.

- tortu: ajutoriu, 35, 41 ; fAcitoriu, vArtute, 47.
44, 98 ; hulitoriu, 55, 195 ; ispi- veghiet, 92,
titoriu, 60 ; iubitoriu, 34 ; indrep- verhovnic, 57, 150.
tAtoriu, 45 ; judecAtoriu, 165 ; lu- verice, 17, 42, 55.
minAtoriu. verze, 98.
tropariu, 64. vlAdicie, 21.
turburAciune, 94. volnic, 114.
volnicie, 29, 165.
tit toriu, 83. vorovi (a), 97, 101.
vovedenie, 35.
umpleit (aa implini), 187.
uniciune, 15. zavistui (a), 49, 87.
urAciune, 37. zAbavA, 39, 70.
zAticnealA, 110.
va (vrea), 114. zAticni (a se), 194.

www.digibuc.ro
 CUPR1NSUL

Pag.

Prefata v
I.Constantin Brlincoveanu si mitropolitul Antim . . . v
Curtea lui Brancoveanu locul de intitlnire al diplomatiei . v
Rolul lui Brancoveanu de informator al Turcilor. . . , VII
Brâncoveanu nu erà cu Turcii VII
Bogitia lui Brâncoveanu x
Sprijinitor al culturii xlt
Mi§carea de apirare a ortodoxismului )(iv
Aducerea lui Ivireanu in tall Xvi
Mitropolitul Antim ca orn. Testamentul lui . _. Xlit.
Mitropolitul Antim ca orn politic. . . . . xx
Miiropolitul Antirn ca orator religios xx
Obiceiul predicilor .. ,, mu
Predicile lui Ivireanu .. may
Mitropolitul Antirn ca moralist xxvt
Predicile ca izvor de informatii XXVII

I. Ldmurirl privitoare la edifiunea de fall XXXVIIL

Textul x x wit
Ordinea bucätilor. . x )(ix
Alte predici atribuite lui Antim Ivireanu XXIX.

Prefafa lui I. Bianu . XXXI

Prefata tut C. Erbiceanu vouli
Episcopul Melhisedec despre Antim Ivireanu . . XXXVI_
Antim calugär 'upon
Antim egumen X XXVII.
Antim episcop. xxxV11..
Antim mitropolit xxxviu.

www.digibuc.ro
 252 ANTRA 1VIREANU

Pug.
Calomnierea mitropolitului Antim XL
Mitropolitul Antim sub Stefan Cantacuzino XL
Moartea mitropolitului XLI

Ovid Densu,pianu-despre Predicile lui Antim Ivireanu XLII

N. Iorga despre Predicile lui Antim Ivireanu.
PREDIC1 LV
Cazanie la Preobrajenia Domnului 1
U. Cazanie la Adormirea Prea Sfintei Ndscdtoarei de Dum-
nezeu. ............... 9
Harul Sfintei Marii 9
Numele Sfintei
Cu ce se poate asernAnA Sfânta ?. 12
Datoria credinciosilor cAtre Sf. Maria 14
III. La Dumineca vamefului 16
NAdejdea 17
Dragostea 17
Necredinta noastrA 18
Sfaturi credinciosilor . 21
IV. C'uvánt de invdtaturd la Stretenia domnului nostru lisus
Hristos 23
Darurile aduse de mântuitor in bisericA . . . . 24
Mântuitorul in bratele lui Simeon 25
Necredinta noastrA 26
V. Catmint de invdtdturd la Duminica ldsatului de brdnzil 28
Explicarea fructului oprit 28
Postul 29
Spovedania 30
RugAciunea 31
Postul 31
Milostenia 32
Dragostea.............. . 33
VI. Cazanie la Vovedenia Bogorodifei 35
Maica Domnului i Sfânta Sfintelor 36

NII.
loachim si Ana
Ducerea Maid! Domnului la bisericA
Cazanie la sfeintul Nicolae.
....... 39
41
Credinta 41
Nadejdea 42

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL 253

Pag.
Dragostea .
Smerenia......
Sf. Niculae
............ .
42
43
44
Faptele Sfantului 45
Dragostea 1 credinta 47

La sfiniii apostoli Petru ci Pavel. . . . . . 51

Apostolul Petre i apostolul Pavel, soarele §i luna. 52
Apostolul Petre §i soarele 52
Apostolul Pavel 0 luna 54
IX. Cuveint de invdgiturd la Bogoiavlenie .
Botezul nostru
. ..... 59
59
Vieata lui Ion Botezatorul 61
lisus Hristos la Ion Botezatorul 62
De ce s'a botezat Mantuitorul 63
De ce s'a botezat Mantuitorul in Iordan 64
De ce s'a coborit Sf. Duh? 64
De ce s'a coborit Sf. Duh in chip de porumb? 65
Cate botezuri sunt ? 65
De ce botezul este de apa 0 de spirit? 66

X. Cuvrint de Invdtdturd la 'Preobrajenia domnului nostru

lisus Hristos . . . . 69
Schimbarea la fata a Mantuitorului 70
De ce s'a aratat Mantuitorul cu Moise i cu Hie? 72
Ce insemneaza eascultati pe Mantuitorula ? -74
Ascultam nol pe Mantuitorul ? . . . 74
XL Caw:Mt de invdtdturd la sfintii st tntoemai cu apostolii
Impeirati Constantin si Elena 79
Imparatul Constantin cel Mare comparat cu Apostolul Pavel 79
De ce Constantin e numit (de Durnnezeu incununatp ?.. 81
De ce Constantin e numit (Mare Imparat7 ? 83
De ce Constantin e numit gintocmal cu Apostolii. ? 84
XII. Cuveint de Invdfdturd la Duminica Floriilor . . 86
Apa pocäintei 88
Spovedania in vremea lui Brancoveanu. . . . .... 90

Cuvdnt de Invdtdturd la Dumtnica ldsatului de brdnzd . 93

Vanatorii de pe§te 0 de flare 0 vanatorii de suflete . . . 93
Datoriile cre0inulul in post 94

www.digibuc.ro
 254 ANTIM 11.112EANU

Pag.
-a ne spovedim ._ . . .. 95
SA postim . . , 97
SA facem milostenii. , 99
Greutatea de a indrepti pe oaineni 100

XIV. Cu. vdnt de invdtdturd $1 de umiling in Duminica Flo-

riilor 102
Predoslovie 102
Ce trebuie sA intelegern prin mortil inviati de Iisus? . 103
Ce trebuie st intelegem prin invierea fetei lui lair ? 104
Ce trebuie sa intelegem prin invierea fiului vAduvei ? . 104
Ce trebuie sA intelegem prin invierea lui LazAr ? 105
David §i Goliat. Semnificarea luptei lor . . . . 109

XV, Cutnint de invaidturd la Duminica Floriilor 111

De ce a intrat Iisus in Ierusalim cAlare pe asin? 111
De ce a venit Mântuitorut ? . 114
XVI. Cuvdnt de invdtdturd la sfintii fi intocina cu apostolii
impeirati Constantin Fi Elena 119
Constantin §*1 Maxentiu 119
Faptele SfAntului Constantin 120
Smerenia SfAntului Constantin. 122

XVII. Cuvdnt de invdtdturd la na$terea Domnului nostru lisus

Hristos , . 125

XVIII.
AsemAnare dintre orn §i ingeri
De ce .a luat Durnnezeu fire de om ? . . . .
Cuvdnt de invdtdturd la obreazania lui Hristos.
......
. . .
125
126
132
Ce insemneazA (EMS» ? 133
XIX. Cumint de invdtdturd la Adormirea Prea Sfintei Stdpdnei
Noastre Ndscdtoarei de Dumnezeu ci Pururea Fecioarei
Maria 135
Sf. FecioarA 137

XX. Invätöturd la sfántul pdrintele nostru Nicolae 140

Moise 140
PAstorii cei rAi 141
PAstorul cel bun 142
SfAntul Nicolae 144.
XXI. ltivdtdturti la Preobrajenie 146
..
Nesupunerea noastrA fath de Dumnezeu 150

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL 255

Pag.

XXII. Avdtaturd la 26 a lui Octomvrie, la Sf. Dimitrie. . 151

Hristos cu apostolii pe mare 152
TAlcuirea celor de mai sus 153
Cum sA ne mAntuim ? .......... 153
SA ne rugAm lui Dumnezeu 155

XXII Invdtdturd la Noemvrie in 8, ziva soborului sfinfilo1-

Ingeri 159
Cei mari si cei mici . . . . ......... .
Cele dotl feluri de mid : sAracii si preotii
. 159
160
Cum ne purtAm cu preotii? 164

DCXIV. Cumint de invdtdturd In 26 ale lut Octomvrie, asupra

cutremurului ,si a marelui mucenic Dimitrie, izvoritorul
de mir 169
Cutremurul si MAntuitorul. 170
De ce s'a fAcut cutremur pe mare. . . .... ..
De ce a dormit MAntuitorul in corabie? . . . . . . .
. 171
172
De ce a lAsat pe ucenici sA se turbure ? 174
Sf. Dimitrie . . 175

DCXV. Cuvdnt de invdfliturd in Duminica Floriilor. 178

Hristos asemAnat cu imparatii 178
Dusmanii pe cari I-a biruit Mântultorul 179

_XXVI. Cuvdnt de invdtdturd in 25 ale lui Dchemvrie la na-

terea domnului nostru lisus Hristos 184
Numele de 4 minunat» dat lui Hristos 185
Cum s'a nAscut MAntuitorul. 186

MCVII. Cuvtint de invdfdturd la Duminica Floritlor. . 192

Cartea de fapte bune si de pacate 195
Intelesul unei haze din SfAnta ScripturA
SA postim
. . . .. .
197
198

XXVIII. Invdfdtura asupra poctiintii 201

Rotatia soarelui si mila MAntuitorului 201
Invierea mortului din Samaria.Intelesul ei 203
Ahav 205
Cum sA fie pocAinta 206

www.digibuc.ro
 256 ANTIM IVIREANU

l sg.
CUVANTARI FUNEBRE , 211.
I. Cuvtint de invdtdturd la pogrebania omului prestdvit . 213
Suferintele lui Iov . 213
Cele fret naperl 214-

IL Cuvtint de invdtdturd lard la prestdvirea omului . 216

19. Cuvdnt de lnvdtdturd asupra omului mort . . . 21%
IV. Invdfliturd Mud se face parastas 223
V. Incepdturd e invdfdturd pentru ispovedanie . 225
ADAUS 225
Sfaturi duhovnicilor pentru eel ce se spovedesc 225.
Cuvdntarea Mitropolitului Anlim la suirea pe scaunul mitro-
politan 233
Mantuitorul asemänat cu doctorti 233
Apostolii 235.
Antim mitropolit. 236

., Doud intdmpindri cdtre Brdncoveanu ....... . 239

Invinuirile aduse mitropolitului 240,

Indreptdri i 245.
Indice de cuvinte §i-forme 246,

Facsimile din scrisul lui Antim Ivireanu.

www.digibuc.ro
Cárti apärute in ditura institutului de
Arte Grafice Minerva"
AIITORII CLASICI:
Alecsandri V. Poezil populare ale Romani lor 1.50
Poezil . . . 1.50
Proza
Teatru I .
Teatru II
. . -
..... ******
. .
.
,
. .
.
1.50

Teatru III .
Teatru IV
Teatru V
.
....... . .
.
. . 1.50
1.50
Mexandrescu Gr. Versuri si prozä . ..... 1.50
Balcescu N. Istoria Romanilor sub Mihai-Viteazul 2.
Beldiceanu N. Poezli 1 50
Bolintineanu D. Poezii - . . . . 1.50
Creanga Ion. Opere complete . . . . . 2.
Eminescu M. Scrieri politice si ... ..... 2
Literatura populara
Poezit postume 1 50
Geniu pustiu . 2--
Lumina de luna (Polezii). . ,

Filimon N. Clocoli vechi si noi . . . . . 1.50

Ohica Ion. Opere complete, 4 volume, fiecare A - . 2.
Golescu C. Insemnare a calatortel mele facuta in atml
1824, 1825, 1826 2
Ispirescu P. Legendele sau basmele Romanilor . 1.50
Povestile unchiasulut sfatos . . . 1.50
Iv1reanu Antim. Predici 2
Katargiu B. Discursuri parlamentare
Kogilniceanu M. Scrisori 2
Malorescu Titu. Critice vol. I
Vol. II
Vol. Ill
. ...... 2.
. ....... 2.
Negruzzi C.
Poezil
Teatru . .
. . . ........
Opere complete, proza .
. .
.
.
.
.
1.50
1.50
1 50
Nlcoleanu N., Cdrlova V., Stamati C. Opere com-
plete, poezil 0 proza ..... . . . . 1.50
Odobescu Al. Opere complete. vol 1 2
* s vol. 11 , . . . 1.50
, s vol. III 1 50
Pann Anton. Povestea vorbei
Russo Al. Opere complete . ...... .
.
1.50
2.
www.digibuc.ro
 1311MINEMIN

0 VORBA CATRA CITITORI

Astlzi se poate vorbi Mr% sfiiciune el avem

eu adevitrat o literatur6 bogatl, variata ca genuri,
atrIg/toare i originale ea continut. Cu greu ne-am
putea inchipui o astfel de rodnicie flrl sprijinul
plin de incredere i avant al Institutului de arte
grafice i editurti, Minerva", care a editat i edi
teazg cu inteleaptl prevedere, tot ce poate ajutit
ceresterea limbei românesti».
A fost fericit/ ideea de a tipIri pentru marele
public, in volume mult coprinzittoarl), i eftine
intreaga comoarl de Autori Clasioi, astlzi in toia
spre cel mai mare bine al nostru al tuturM
Tot asa de fericitl a fost ideea de a ineuraji
pe scriitorii care yin, tiparind cea mai bogatl
coleetie de Autori Moderni, care vor fi modelele
de miine, cclece care a fost primal cu aceias
largl bunl vointl din partea publicului cititor.
Tar ca o incoronare a muneii sale, acelas institut
cultural, tipsáreste Inca cele cloua publicatiuni po-
pulare, una Biblioteca Minervei" a 30 bani, in care
,qe dau lucruri originale i traduceri de eel mai
mare folos cultural si educativ, i alta Biblioteca
Teataului, tot asa de eftirat, dar de o valoare
asa de Insemnatä, cK nu se poate prevedea
intinderea rezultatelor bune ce lc vom aveit ca
natiune de pe urma acesei publicatii !

1101111M../41111111101111NI

22.479.

www.digibuc.ro