STUDIU

privind imobilul din Str. Polon` nr. 22, municipiul Brăila, judeţul Brăila
Documentaţie istoric`, urbanistic` ]i de arhitectur`

Scopul realizării studiului este fundamentarea ]tiintifică a realiz`rii unei interven\ii de

reabilitare a unei cl`diri din str. Polon` nr. 22, reabilitare devenit` oportun` odat` cu inten\a de
amenajare aici a unei ]coli private. {n Extrasul de carte funciar` pentru informare cl`direa
figureaz` cu func\iunea de locuin\` ]i este notat` cu C1.

Cl`direa este monument istoric [nscris [n Lista monumentelor istorice (cap. jud. Br`ila) -
ed. 2004, modificat` în anul 2005 ]i republicat` în anii 2010 ]i 2015, av@nd codul BR-II-m-B-
02122 ]i datat` 1912. Numele cu care cl`direa figureaz` [n Lista monumentelor istorice este de
Casa Irimia de]i numele proprietarului ini\ial se ortografiaz` Eremie. {n aceast` documenta\ie se
va utiliza continuare ortografierea [n conformitate cu numele real, deci Casa Eremie.
Strada Polon` ]i imobilul din municipiul Br`ila, str. Polon` nr. 22 fac parte din Centrul
istoric al municipiului Br`ila, monument istoric înscris în Lista monumentelor istorice, având
codul BR-II-s-A-02062.
Situl istoric urban „Centrul istoric al municipiului Br`ila” a fost clasificat ca monument
istoric în Lista monumentelor istorice de arhitectur`, list` elaborat` între anii 1991 – 1992 în care
a avut codul 09 E 0001.
Zona [n care se afl` amplasamentul este reglementat` urbanistic prin PLANUL
URBANISTIC ZONAL – CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI BR~ILA, documenta\ie
de urbanism elaborat` de c`tre INCD URBANPROIECT – Bucure]ti. Documenta\ia de urbanism
men\ionat` a fost avizat` de Comisia Na\ional` a Monumentelor Istorice în luna decembrie
2008 ]i aprobat` prin HCLM nr. 273 din 14 iulie 2010.

{n conformitate cu Regulamentul de Urbanism din PUZ-ul amintit,

amplasamentul se afl` [n subzona istoric` de referin\` ZIR 1, SIR 1f cu o suprafa\` de15,55 ha.
SIR 1f cuprinde subzona dintre str. M. Eminescu, Bdul Al.I.Cuza, ]i Calea Gala\i ]i are ca
indicatori urbanistici POT max = 65% ]i CUT max = 1,8, subzon` pe care o reproducem ca plan
conform cu documenta\ia de urbanism sus-men\ionat`.

Descrierea subzonei SIR 1f [n RLU aferent PUZ CENTRUL ISTORIC AL

MUNICIPIULUI BR~ILA cuprinde mai multe aspecte:
{n ceea ce prive]te delimitarea, subzona SIR 1F cuprinde următoarele str`zi ]i imobile:
Bd. Al. I. Cuza nr. 146-216, I. L. Caragiale, Nicolae B`lcescu mai puţin nr.1, Bateriei, M`r`]e]ti
mai puţin nr. 43, Polon` mai puţin nr. 2, Petru Maior, T@mplari, Mihail Sebastian nr. 20÷34 şi
nr. 25÷33, topologului, Ma]inilor, Gole]ti mai puţin nr. 31 şi nr. 33B, Catolic` şi Cet`ţii nr.2.
Astfel, imobilul din mun. Br`ila, str. Polon` nr. 22 face parte din frontul nordic al str`zii,
mai precis la intersec\ia cu str. M`r`]e]ti.
Conform RLU men\ionat mai sus, subzona SIR 1f are urm`toarele caracteristici:
 - tesut tradiţional rezidenţial definit de străzi cu traseu regulat, caracterizat prin
diversitate tipologica, volumetrie relativ constantă (excepţie fac clădirile clasate), cu loturi de
forme şi dimensiuni foarte diferite.
- regim de construire discontinuu, cu clădiri izolate sau grupate de înălţimi variabile, în
limite determinate.
Despre evolu\ia zonei [n RLU se men\ioneaz`:
- reglementat` de regulamentele ap`rute dup` 1860.
- o por\iune din ora]ul modern cu trama stradal` rectificat` în sec. al XIX-lea, o dat` cu
planul Borroczin;
- [n timp, s-a produs înlocuirea ]i densificarea neomogen` a fondului construit.
Sunt numite [n RLU ]i agresiunile remarcate [n subzon`:
- lipsa de intretinere a cladirilor si spatiilor publice
- transformarea domeniului public (strazi si trotuare) în parcaje
- capete de perspectiv` nesus\inute de construc\ii cu valoare istoric` sau ambiental`.
RLU men\oneaz` despre valoarea subzonei SIR 1f:
- \esut rezidential traditional tipic, cu un fond construit de valoare inegal`.
- zona [n care coexist` locuin\e individuale, locuin\e colective (interbelice) ]i construc\ii
de interes public într-un raport echilibrat ]i caracteristic pentru centrul istoric.
Prin Regulamentul men\ionat se stabile]te un grad de protec\ie ridicat (se protejeaza
valorile arhitectural - urbanistice, istorice si de mediu natural care au o pondere ridicat`: trama
stradala si caracterul. Sunt permise interven\ii care conserv` trama stradal` ]i înt`resc caracterul
existent prin ameliorarea fondului construit ]i a valorii urbanistice).
Despre interven\iile permise, RLU men\ioneaz`:
- pastrarea locuirii ca func\ie predominant`
- p`strarea caracteristicilor morfologice: alternan\a construit / liber, în`l\imea variabil`
în limitele sc`rii actuale, ponderea ridicat` a vegeta\iei.
- înlocuirea fondului construit de slab` calitate.
- protec\ia vegetatiei.

{n privin\a utiliz`rii func\ionale, pentru SIR 1f, [n regulamentul aferent PUZ se prev`d:
a. utiliz`ri admise:
- locuin\e individuale şi semicolective.
- se men\in neschimbate acele utilizari initiale ale cl`dirilor care corespund cerin\elor actuale
sau se admite revenirea la acestea
b. utiliz`ri admise cu condi\ion`ri:
- func\iuni cu caracter comercial, servicii, administrativ cu următoarele condi\ii:
(1) func\tiunea să nu implice activit`ţi cu mult public ]i trafic de ma]ini;
(2) func\iunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a
caracterului/elementelor valoroase ale interiorului
(3) s` nu afecteze vegeta\ia existent` (cur\i de fa\ad` ]i arbori)
(4) s` nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare in interiorul parcelei
sau pe domeniul public
(5) func\iunea să nu st@njenească carcaterul rezidenţial al subzonei
c. utilizari interzise:
- activitãţi incompatibile cu statutul de zon` protejat`;
- activit`ti productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construc\ii provizorii de orice natur` - inclusiv chio]curi ]i panouri publicitare, de orice
dimensiune ]i indiferent de modalitatea lor de montare;
- depozitare en-gros;
- depozitarea pentru v@nzare a unor cantit`\i mari de substante inflamabile sau toxice;
- activit`ţi care utilizeaz` pentru depozitare ]i produc\ie terenul vizibil din circula\iile publice sau
din institu\iile publice;
- depozit`ri de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a de]eurilor urbane;
- sta\ionarea si gararea autovehicolelor în construc\ii multietajate;
- lucr`ri de terasament de natur` sã afecteze amenaj`rile din spa\iile publice ]i construc\iile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucr`ri de terasament care pot s` provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
împiedic` evacuarea ]i colectarea apelor meteorice.

In SIR 1f, [n afar` de Casa Eremia se mai afl` 12 obiective de patrimoniu, dintre care
urm`toarele sunt [n apropierea obiectivului studiat:
- BR-II-m-B-02112 - Biserica “SF. Apostoli Petru ]i Pavel”, Sf. Paraschiva, str. Petru
Maior 24, datat` 1872 – 1894;
- BR-II-m-B-02113 – Casa Panteli, str. M`r`]e]ti 3, datat` 1912;
- BR-II-m-B-02121 – Casa Alexiu, str. Polon` 14, datat` 1910;
Celellalte obiecte de patrimoniu din SIR 1 f sunt:
- BR-II-m-B-02073 – Casa Varlaam, str. I. L. Caragiale 3, datat` 1912;
- BR-II-m-B-02074 – Casa Balter, str. Catolic` 15, datat` 1900;
- BR-II-m-B-02093 – Colegiul Na\ional “Nicolae B`lcescu”, Bd. Al. I. Cuza 182, datat
1885 - 1886;
- BR-II-m-B-02097 – Teatrul “Rally”, azi Teatrul “Maria Filotti”, str. M. Eminescu 2,
datat 1896;
- BR-II-m-B-02100 – Hanul Malcoci, str. Gala\i, 21, datat 1864;
- BR-II-m-B-02101 – Farmacia Faltis, str. Gala\i, 29, datat` 1899;
- BR-II-m-B-02102 – Casa V. }tef`nescu, str. Gole]ti 29, datat` 1899;
- BR-II-m-B-02114 – Casa A. Teodorescu, str. M`r`]e]ti 22, datat` 1890 - 1921;
- BR-IV-m-B-02150 – Casa Eugen Schileru, Bd. Al. I. Cuza 180, datat` 1920.
 EVOLU|IA ZONEI AMPLASAMENTULUI
ISTORIC, URBANISTIC, ARHITECTURAL

Strada Polon`, pe care se afl` casa Eremie, se afl` [n interiorul zonei delimitat` de ultima
fortifica\ie a ora]ului din perioada medieval`, perioad` [n care ora]ul a fost administrat de
Imperiul Otoman. Aceast` zon` este delimitat` azi de actualele Bulevarduldul Alexandru Ioan
Cuza la nord, Str. Vadul Schelei la sud, Bulevardul Panait Istrati (fost Str. Sf. Maria,
Bulevarduldul Sulina) la vest ]i corni]a terasei ce delimiteaz` partea din vale a ora]ului la est.
{n 1928, la preluarea de la administra\ia turc` ora]ul avea aspectul unei a]ez`ri rurale. Uli\
ele aveau un traseu sinuos determinat de casele risipite, amplasate [nt@mpl`tor. Drumurile
importante erau al Silistrei (azi Calea C`l`ra]ilor), al Bucure]tilor (azi str. M. Eminescu) ]i al
Ia]ilor (azi Calea Gala\i). Limita exterioar` o forma Bulevardul (azi Bulevardul Al. I. Cuza), un
arc ce se sprijin` cu ambele capete pe fluviul Dun`rea.

Prima [ncercare de sistematizare a ora]ului se realizeaz` imediat dup` eliberarea ora]ului

de sub ocupa\ia turc`, [n anul 1930. Din ordinul generalului Kiselev s-a [ntocmit planul ora]ului,
plan cunoscut ca Planul Riniev. Acest plan este primul plan care stabile]te perimetrul definitiv al
ora]ului, pe traseul ultimei [nt`rituri a cet`\ii, [nt`ritur` realizat`de turci [n anul 1921. Trama
stradal` din Planul Riniev con\ine drumurile ]i uli\ele existente dar c`rora le geometrizeaz`
traseul, con\ine str`zi noi ]i precizeaz` locul institu\iilor principale. {n planul Riniev reg`sim ]i
construc\iile din planul anterior, din 1928-1929 ]i, [n zona amplasamentului, atest` c` au existat
construc\ii cu caracter reziden\ial dar strada Polon` nu are [nc` traseul de ast`zi.

La scurt timp dup` planul Riniev, [n 1934 se [ntocme]te “Planul ]i proiectul de amplasare
a str`zilor ]i edificiilor publice ale ora]ului Br`ila” {n acest plan sunt trasate aliniamentele
construite, a]a cum sunt ]i ast`zi, ale str`zilor din zona imobilului studiat: strada Polon` ]i strada
M`r`]e]ti. {n acest plan reg`sim denumirile principalelor artere ale ora]ului de la acea dat`, cele
din apropierea amplasamentului fiind: “Route de Jassy (azi Calea Gala\i), Boulevard (azi Bd. al.
I. Cuza), Rue de Kisseleff (azi str. M. Eminescu). Nu este definit` [ns` [n acest plan o textur`
urbanistic` care s` adapteze parcelarul la traseele corectate ale str`zilor din zon`.

Primul plan cunoscut [n care reg`sim denumiri de str`zi ]i spa\ii publice ce reprezint` o
situa\ie aproape identic` cu cele de azi este din anul 1856 ]i s-a numit “Planul urbei ]i portului
Br`ila”. {n acest plan reg`sim strada Polon` cu denumirea actual` ]i strada Prusian` ce va deveni
dupa primul r`zboi mondial strada M`r`]e]ti.
 Planul care detaliaz` \esutul urban la nivel de parcel` este “Planul urbei ]i portului Br`ila”
din anul 1867. Conformarea parcelelor s-a p`strat [n mare parte p@n` ast`zi. La intersec\ia
str`zilor Polon` ]i Prusian` (M`r`]e]ti) se poate identifica parcela care va deveni dupa 1880
proprietatea familiei Eremie ]i pe care se va edifica construc\ia ce face obiectul prezentei
documenta\ii. Se poate observa c` pe atunci parcela era mai mare ca suprafa\`, ea incluz@nd ]i
pacela, vecin` la est ast`zi, de pe strada M`r`]e]ti. {n acela]i timp, frontul la str. Polon` era mai
mic, a]a cum se va vedea mai [ncolo, cu cca 7 m.

{n anul 1884 se finalizeaz` traseul pentru strada Polon` iar [n anul 1890 traseul pentru
strada Galben` ([n prezent I.L. Caragiale). Aceste dou` str`zi, [mpreun` cu strada Curtinei (azi,
str. Nicolae B`lcescu) ]i strada Bateriilor ( azi str. Cet`\ii), asigurau astfel o leg`tur` facil` [ntre
str`zile Gala\i ]i Bulevardului (azi Bulevardul Al. I. Cuza). Pe o direc\ie paralel` cu B-dul Al. I.
Cuza, realiz@nd o leg`tur` [ntre str. Polon` ]i str. Gala\i, spre nord, s-au conturat str`zile Bisericei
(azi strada Catolic`) ]i Prusian` (azi strada M`r`]e]ti).
Strada Polon` ]i-a p`strat denumirea de-a lungul timpului, cu excep\ia perioadei
interbelice, cand a primit numele de Colonel Iulian Constantinescu.
Strada Prusian` (azi str. M`r`]e]ti) s-a numit a]a p@n` [n anul 1923, c@nd, la fel ca ]i
strada Polon` ]i nu numai, a primit o denumire care s` exprime sentimentul de recuno]tin\` ]i
respect pentru eroii r`zboiului.
Spre sud, din strada Polon` spre strada M. Eminescu ]i mai departe spre strada Campiniu,
trama stradal` con\ine trei artere: strada Sf@ntul Petru ( cunoscut` ca str. Ovreiasc`, din 1928
maior Barotzi ]i dupa 1948 Petru Maior), strada Coroanei (din 1928 Colonel Popovici ]i din 1948
Mihail Sebastian) ]i strada Domnioar` (din 1888 p@n` azi, str. Gole]ti).
Parcelarul din zona obiectivului este [n general neuniform ]i a avut [n principal caracter
reziden\ial cu o propor\ie redus` de func\iuni comerciale.
La [nceputul secolului al XX-lea zona obiectivului ]i [n special cea aferent` str`zilor
Polon` ]i Gole]ti []i definitiveaz` aspectul edilitar de tip urban. {n aceast` perioad` are loc o
cre]tere important` a economiei ora]ului datorit` [n special liberaliz`rii comer\ului pe Dun`re.
Apar mari proprietari de p`m@nt, comercian\i de cereale, armatori, industria]i etc. {ntre anii
1911 ]i 1913 se construiesc [n Br`ila numeroase cl`diri cu caracter monumental ce devin oglinda
succesului [n afaceri a locuitorilor [nst`ri\i. Se men\in din aceast` perioad` ]i sunt clasate ca
monumente istorice, printre altele, Casa Embiricos (ast`zi Centrul cultural Nic` Petre), Casa
Manos, Casa Aloman precum ]i Casa Eremie construc\ia ce face obiectul prezentei documenta\
ii. Este de men\ionat c` [ntre anii men\iona\i mai sus, [n afar` de construc\ii reziden\iale se se dau
[n folosin\` [n Br`ila ]i Fabrica automat` de f`in` Valerianos & Lykiardopoulos, prima fabric`
sistematic` de p@ine, Ancora precum ]i cel mai mare castel de ap` din \ar` de la acea vreme, cu o
capacitate de 2000 mc.

EVOLU|IA OBIECTIVULUI - CASA EREMIE

Reperele cronologice pentru imobilul din Br`ila, str. Polon` nr. 22 sunt urm`toarele:
1912 – anul construc\iei;
1950 – imobilul este na\ionalizat prin Decretul 50/1950;
1960 – imobilul prime]te func\ia de C`min de b`tr@ni;
1978-80 – are loc o consolidare a imobilului dup` cutremurul din 1977;
1986-87 – repara\ii dup` cutremurul din 1986;
 1991 – trece [n subordinea C`minul de pensionari “Sf@ntul Nicolae”
cu denumirea de Anex` c`min persoane v@rstnice “Sf. Petru ]i Pavel”;
1998 – se [nlocuiesc [nvelitoarea, jgheaburi, burlane, au loc repara\ii la scara
exterioar`, la decora\iile corni]ei ]i ferestrelor, se zugr`vesc fa\adele, se
vopsesc t@mpl`ria ]i feroneria;
2013 - imobilul este retrocedat mo]tenitorilor de drept;
2016 - imobilul trece [n proprietatea Bisericii adventiste de ziua a ]aptea Conferin\a
Muntenia printr-un act de v@nzare –cump`rare.

Gheorghe Eremie, mare mo]ier, proprietarul mo]iei St`ncu\a ]i comerciant de cereale de\
inea, conform spuselor mo]tenitorului direct, actual, [nc` din perioada anilor 1880-1990 o parcel`
de teren [n Br`ila, la intersec\ia str`zilor Polon` ]i Prusian` (azi M`r`]e]ti). Hot`r@ndu-se s`
stabileasc` re]edin\a la Br`ila, comand` arhitectului I. L. Predinger proiectarea, pe parcela men\
ionat` mai sus, a unei locuin\e reprezentative pentru pozi\ia sa.
Construc\ia va avea demisol, parter ]i etaj ]i va respecta regulamentul pentru construc\ii
elaborat [n 1860 de c`tre arhitectul ]ef al ora]ului Br`ila, Dimitrie Poenaru. Astfel, se respect`
urm`toarele obliga\ii: alinierea fa\adelor la strad` ([n cazul acesta at@t la str. Polon` c@t ]i la str.
M`r`]e]ti) ]i utilizarea c`r`mizilor arse, nisipului ]i varului pentru pere\i ]i a olanelor ]i tablei
pentru [nvelitoare.

{ntr-un “DOCUMENTAR ISTORIC” elaborat pentru aceast` documenta\ie de c`tre

Muzeul Br`ilei prin doamna MARIA STOICA, muzeograf, cercet`tor ]tiin\ific ]i critic de art`, se
face urm`toarea descriere a construc\iei din Br`ila, str. Polon` nr. 22:

“Cl`direa cu volumetrie monumental`, de form` cubic`, la care contribuie acoperi]ul [n

ape line, mascat de un atic cu balu]tri ce particularizeaz` edificiul, este amplasat` la intersec\ia
str`zilor polon` ]i M`r`]e]ti, cu fa\adele de est ]i de sud pe aliniamentul acestora.

Casa a fost conceput` [n stil eclectic, cu elememte [mprumutate din academismul

francez. Aspectul exterior al fa\adelor, [n care sunt inserate ]i motive din repertoriul Art
Nouveau, este unul echilibrat, raportul orizontalelor (marcate prin nuturi, prin registrul
ferestrelor ]i prin corni]a ampl`, suprapus` de atic) se afl` [n armonie cu axele verticale
(marcate prin pila]tri decorativi, prin suprapunerea golurilor ]i prin co]urile de fum.

Col\ul cl`dirii, format dintr-un volum amplu, rotunjit, este pus [n eviden\` printr-un
accent vertical format din cupol` (pe plan octogonal) [n`l\at` pe tambur, precedat` de un fronton
cu baza pe atic, fronton compus dintr-un grup sculptural [n ronde-bosse, cu dou` personaje
alegorice afrondate de-o parte ]i de alta a unui medalion [n form` de scut, pe care erau [nscrise
ini\ialele proprietarului ]i anul construc\iei. la r@ndul ei, baza, integrat` aticului, era decorat`
cu o ghirland` / panglic`.

Pe latura de nord este pus [n eviden\` volumul decro]at al casei sc`rilor, iar pe latura de
vest, ce include intrarea, sunt concentrate mai multe elemente de plastic` arhitectural` ]i
decorativ`, cu scopul de a spori efectul monumental al intr`rii: scara cu ]apte trepte din
marmur`; grilajul din fier forjat al u]ii, fragmentate de marchiz`; includerea u]ii [ntr-un
ansamblu decorativ format din coloane de inspira\ie clasic`, sprijinite pe baze [nalte, ce sus\in
un arc [n acolad`, aplatisat, cu aspect de corni]`, [n al c`rei ax a fost fixat` o urn`. Supraffa\a
dintre profilul arcului ]i ancadramentul u]ii este decorat` cu un ornament [n form` de scut.
 Decora\ia fa\adelor este compus` din pila]trii colosali, sprijini\i pe pe socluri [nalte,
av@nd capiteluri compozite ]i partea inferioar` canelat`, jum`tatea superioar` a registrului
canelat fiind acoperit` cu ghirlande. Motivul ghirlandei se repet` ]i la capiteluri, flancheaz`
parapetul ferestrelor de la parter, decoreaz` consolele ce sus\in balcona]ele de l etaj ]i imposta
din axul ferestrelor etajului, este integrat grilajelor decorative la parape\ii balcoanelor.
La definirea expresiei fa\adelor contribuie forma ]i dimensiunea golurilor, tipologia
ferestrelor ]i decora\ia acestora. la demisol, ferestrele [n form` dreptunghiular`, acoperite cu
grilaj din fier forjat, sunt eviden\iate primtr-o ram` u]or decro]at` de zid. Forma acestora se
reg`se]te la parape\ii ferestrelor parterului, m`rgini\i de ghirlande ]i cu registrul central central
compartimentat [n trei casete cu butoni semisferici. Ferestrele parterului sunt [nalte,
dreptunghiulare, cu partea superioar` arcuit` [n plin cintru, decorat` cu un ornament [n form` de
scut, acompaniat de ghirlande din frunze ]i fructe de laur. La etaj sunt ferestre-u]` / porte-
fenetre, geminate, cu parape\i din fier forjat ]i impost` [n ax.
Accesul [n cl`dire se face prin antreu, din care se ajunge, pe scara de marmur`, la
parterul [nalt, al c`rui centru este ocupat de un spa\iu amplu bogat decorat la origine, cu func\ia
de salon, [n jurul c`ruia erau distribuite celelalte [nc`peri.”
{ntr-o fotografie din anii 1920-1930, c@nd nu existau [nc` arbori planta\i pe aliniamentul
str`zii, se remarc` [mprejmuirea elegant` a incintei la strada Polon`, cu feronerie [n spiritul Art
Nouveau:

Consider@nd c` [mprejmuirea cu trei st@lpi plini din fotografia de mai sus este p@n` la
limita parcelei ]i aproxim@nd lungimea acesteia (folosind distan\e ]i dimensiuni uzuale [ntre
diverse elemente) se ajunge la o lungime de cca 15 m, distan\` mai mic` cu cca 7 m fa\` de
lungimea actual` a [mprejmuirii la str. Polon`. Acest calcul confirm` c` parcela ini\ial` avea
frontul mai mic la str. Polon`, a]a cum s-a identificat mai sus [n “Planul urbei ]i portului Br`ila”
din 1867.

SITUA|IA EXISTENT~

Construc\ia C1 - Casa Eremie, cl`direa ce face obiectul documenta\iei are, conform

extrasului de carte funciar` pentru informare, o suprafa\` construit` de 379 mp ]i o suprafa\`
desf`]urat` de 1137 mp. Regimul de [n`l\ime este de demisol + parter + etaj.
C`direa este alc`tuit` din pere\i portan\i din zid`rie de c`r`mid` la parter ]i etaj ]i din piatr`
la subsol, plan]ee din beton pe profile metalice peste demisol ]i parter, plan]eu din grinzi de lemn
peste etaj ]i acoperi] ]arpant`, din lemn, cu [nvelitoare din tabl` zincat` plan`. Funda\iile sunt din
piatr`.

Cota ±0.00 a cl`dirii se afl` cu cca 1,50 m mai sus de cota terenului sistematizat. Fa\` de
aceast` cot`, etajul se afl` la cota +4.90 m iar demisolul, la cota -3.00m.
Grosimea pere\ilor exteriori este de cca 70-83 cm la demisol, de 60 cm la parter ]i de 45-
60 cm la etaj. Pere\ii interiori portan\i au grosimi de 33-65 cm la demisol, de 30-60 cm la
parter ]i de cca 28-50 cm la etaj.
 Cl`direa a fost consolidat` dup` cutremurul din anul 1977 prin prevederea de elemente
din beton armat verticale la unele intersec\ii de pere\i, la st@lpii din holul principal ce flancheaz`
scara principal` ]i, izolat [n c@mpul unor pere\i. Deasemenea,
s-au consolidat pere\ii prin prevederea de arm`turi orizontale [n azize.

{n ceea ce prive]te plastica arhitectural` exterioar` trebuie men\ionat c` de-a lungul

timpului (printre altele cu ocazia consolid`rii de dup` cutremurul din 1977 sau cu ocazia adapt`rii
construc\iei la func\iunea de c`min de b`tr@ni) au ap`rut o serie de modific`ri. Totodat`, de la
retrocedarea propriet`\ii din 2013 ]i p@n` acum, nu au existat nici un fel de opera\iuni de [ntre\
inere. Astfel, se constat`, compar@nd documentele fotografice cu situa\ia existent`, urm`toarele:
- au disp`rut co]urile de fum, aticul cu balu]tri ]i frontonul din col\ul de sud-est,
- lipsesc fragmente din friza antablamentului,
- nu mai exist` urna aflat` deasupra intr`rii,
- treptele de la intrare sunt din mozaic nu din marmur` ]i, din cauza sistematiz`rilor
verticale succesive, dou` trepte au fost [ngropate,
- a disp`rut ornamentul [n form` de scut aflat pe fa\ada vestic`, la fereastra de la parter
dinspre nord,
- se constat` deterior`ri locale ale corni]ei, ale unor profile ]i elememte decorative, ale
tencuielilor ]i exfolieri ale zugr`velilor,
- apare un co] de fum metalic pe fa\ada vest ]i o tubulatur` de ventila\ie pe fa\ada est,
- copertina Art Nouveau de la intrare nu mai are sticla,
- feroneria u]ii de la intrare pe fa\ada de vest are elemente lips`,
- pe fa\ada nord, u]a de acces ]i supralumina la scara secundar` au fost [nlocuite cu
t@mpl`rie din pvc,
- nu mai exist` obloanele-jaluzele din lemn la ferestre,
- [mprejmuirea original`, cu feronerie de aceea]i factur`, Art Nouveau a fost [nlocuit` cu
o alta mult mai inexpresiv`.

Conform releveului, din punct de vedere planimetric, cl`direa are aceea]i configura\ie pe
toate cele trei nivele: un hol central pe direc\ia est – vest din care se distribuie leg`turi func\ionale
at@t pe orizontal` c@t ]i pe vertical`.
La parter, holul central este precedat de un windfang amplu aflat la cota -0.85. Pe laturile
de sud ]i est sunt cinci [nc`peri principale iar pe latura de nord sunt scara monumental` ce face
leg`tura cu etajul, scara secundar` (de serviciu) care leag` toate nivelurile cl`dirii, inclusiv
podul ]i trei [nc`peri ce au avut de- a lungul timpului func\iuni ]i dot`ri sanitare (grupuri sanitare,
b`i, du]uri).
 Windfangul face leg`tura cu holul central printr-un pachet de 4 trepte mozaicate, curbe [n
plan. Pe podestul de la cota ±0.00 exist` o balustrad` cu feroneride din fier forjat Art Nouveau ]i
cu m@n` curent` din lemn ce separ` cota ±0.00 de cota -0.85, cota intr`rii. Windfangul este
separat de holul central de un glaswand din lemn vopsit alb/crem.

Holul central este [mbr`cat perimetral cu un lambriu [nalt din lemn, cu t`blii, iar [n axul
acesuia, opus [ntr`rii, se afl` un ]emineu fals cu o oglind` din cristal deasupra, toate [mbr`cate [n
acelea]i elemente de lemn ca ale lambriului. U]ile de acces [n [nc`perile principale sunt pe
c`ptu]eli, din lemn, cu t`blii [n unitate stilistic` cu lambriul. Feroneria u]ilor este de dat` recent`.
Pardoseala din holul central este din parchet din lemn masiv. Tavanul ]i pere\ii de deasupra
lambriului sunt simple, singurele elemente decorative fiind o rozet` din ipsos cu un candelabru
(relativ nou) ]i, perimetral pe pere\i o profilatur` liniar` cu o scaf` spre tavan cu o decora\ie din
ipsos [n col\uri.

{n [nc`perille rectangulare de pe laturile de sud ]i est nu exist` elemente plastice

deosebite. Pardoselile sunt din parchet iar pere\ii ]i tavanul sunt zugr`vite simplu [n alb.
{n [nc`perea de pe col\ul de sud-est, care, probabil, a fost conceput` c` [nc`pere de
rug`ciune ]i reculegere, exist` trei ni]e semicirculare, frumos decorate cu motive geometrice cu
influen\e orientale.

{n toate [nc`perile de la parter ferestrele sunt duble, din lemn, cu

deschidere interioar`. Dat` fiind vechimea lor ]i [ntre\inerii defectuoase [n unele
perioade, ferestrele nu asigur` acum o izolare conform cu cerin\ele actuale.
Feroneria ferestrelor de la parter este, de]i probabil original`, destul de simpl`,
f`r` valen\e deosebite.

{n casele de sc`ri de pe latura de nord perdoselile sunt din mozaic iar [n [nc`perile anexe,
din gresie.
 Scara monumental` de acces la etaj are o ramp` p@n` la jum`tate de nivel ]i dou` rampe
p@n` la cota etajului la +4.90. Treptele sunt mozaicate iar balustrada, original`, din fier forjat, [n
acela]i stil Art Nouveau ca ]i celelalte elemente din fier forjat ale casei. M@na curent`, din lemn,
urm`re]te traseul rampelor la schimbarea de direc\ie prin linii curbe, fluente. Pere\ii casei sc`rii nu
au decora\ii, doar la nivelul tavanului exist@nd aceea]i profilatur` ]i decora\ii la col\uri ca [n
holul principal.

La etaj avem acela]i hol central din care se accede [n [nc`prile principale de pe laturile de
est ]i sud, [n [nc`perea de peste windfang cu peretele exterior curb, [n spa\iile de utilitate sanitar`
precum ]i la scara secundar`.

Holul de la etaj, spre deosebire de cel de la parter este simplu, f`r` lambriuri pe pere\i, far`
nici un fel de decora\ii la pere\i ]i tavane. U]ile de acces [n [nc`peri ]i [ntre [nc`peri sunt, la fel ca
la parter, din lemn, pe c`ptu]eli, cu t`blii ]i cu feronerie de dat` recent`. La fel de simplu sunt
tratate ]i celelalte [nc`peri de la acest nivel. Pardoselile sunt din mozaic [n casele de sc`ri, din
gresie [n zonele anexe ]i din parchet [n holul central ]i restul [nc`perilor.
T@mpl`ria exterioar` se remarc` la acest nivel prin ferestrele-u]i de pe laturile sud ]i est.
La fel ca la parter, t@mpl`ria de la etaj este dubl` cu deschidere interioar` ]i nu poate asigura o
izolare termic`, fonic` ]i hidrofug` adecvat`.
{n perioada c@nd construc\ia a ad`postit C`minul de b`tr@ni [nc`perile de pe laturile de
est ]i sud de la parter ]i etaj au fost utilizate ca birouri pentru administra\ie ]i ca dormitoare pentru
persoanele v@rstnice.

La demisol [nt@lnim aceea]i distribu\ie a spa\iilor ca la celelalte niveluri: un hol central

[n jurul c`ruia graviteaz` celelalte [nc`peri. Accesul [n demisol se face doar pe scara secundar`
(de serviciu), scar` ce, la jum`tate de nivel, are un acces direct din exterior. Demisolul a fost
conceput de la [nceput ca spa\iu pentru servicii anex`, probabil buc`t`rie, depozite de alimente
etc. {nc`perea din col\ul de nord-est are cota pardoselii cu 1,50 m mai jos dec@t cota subsolului
aici fiind beciul pentru p`strat alimente.
 {n perioada c@nd construc\ia a ad`postit c`minul de b`tr@ni, la demisol au func\ionat o
buc`t`rie, magazii de alimente, centrala termic` pe motorin`, hidrofor, grupuri sanitare ]i alte spa\
ii anexe.
La data efectu`rii releveului demisolul nu mai avea nici u]i interioare nici ferestre.
Pardoselile de la demisol sunt din par\ial din mozaic ]i par\ial din gresie.

Scara de serviciu este din beton pe [n`l\imea demisolului, cu trepte mozaicate ]i din lemn
– vang ]i trepte din lemn - pe [n`l\imea parterului ]i etajului. Balustrada este simpl`, din montan\i
din o\el rotund pe fiecare treapt` iar m@na curent` din lemn ]erpuind pe linia treptelor.

Nu exist` documente fotografice pentru spa\iile interioare, care s` ateste sau nu

originalitatea elementelor descrise mai sus, dar se poate spune cu certitudine c` sunt originale
urm`toarele: lucr`rile [n fier forjat de la u]a de intrare ]i de la balustrade, lambriul ]i glaswandul
din holul central de la parter, u]ile ]i ferestrele din lemn, ni]ele decorate din camera rotund` din
col\ul de sud-est.
Este de presupus c` la parter, cel pu\in [n zona windfangului, dac` nu ]i [n holul de
onoare, pardoseala a fost ini\ial din marmur`. Argumentul [n acest sens este fotografia din
paginile din urm` [n care se vede c` treptele din fa\a intr`rii sunt din marmur`.

PROPUNERI

Biserica adventist` de ziua a ]aptea Conferin\a Muntenia, proprietara actual` a imobilului

de pe str. Polon` nr. 22, dore]te s` amenajeze aici o ]coal` cu clasele 1-8. }coala va avea caracter
privat ]i va avea 8 clase cu un num`r maxim de 15 elevi [ntr-o clas`.
Pentru fundamentarea propunerilor documenta\ia a \inut seama de consult`rile avute cu
consilierii de la Direc\ia de Cultur` ]i patrimoniu a Municipiului Br`ila ]i de colectivul format din
expertul tehnic autorizat, ing. Ionel Simionescu ]i expertul tehnic, specialist Ministerul Culturii,
Mihai Biri].
 Proiectul trateaz` toate aspectele legate de reabilitarea imobilului: func\ionale,
constructive, de echipare precum ]i de conservare ]i par\ial de restaurare.

Expertiza tehnic` efectuat` la acest proiect atest` faptul c` starea cl`dirii este bun` ]i nu
sunt necesare m`suri importante de consolidare care s` impun` lucr`ri ample cu beton armat. Se
recomand` [n expertiz`, desfacerea tencuielilor interioare existente de pe pere\ii din c`r`mid` ]i
[nlocuirea acestora cu tencuieli armate cu plase sudate. Totodat` se propune repararea ]i
[nlocuirea, unde est cazul, a grinzilor plan]eului din lemn de peste etaj ]i realizarea unui platelaj.

Func\ional, proiectul prevede ca [n patru [nc`peri de la parter s` se desf`]oare [nv`\

`m@ntul pentru clasele I-IV iar [n patru [nc`peri de la etaj, [nv`\`m@ntul pentru clasele V-VIII.
{n afar` de s`lile de clas`, la parter ]i etaj vor mai fi un secretariat, cancelarie, contabilitate,
grupuri sanitare pe sexe pentru elevi ]i separat pentru adul\i. Demisolul va ad`posti o bibliotec`,
spa\ii de joac`, dormitoare pentru copii, magazii material didactic, vestiare ]i grupuri sanitare pe
sexe, central` termic`, hidrofor.

Din punct de vedere constructiv, interven\iile propuse care asigur` exigen\e de calitate
pentru func\ionarea ]colii \in seama ]i de calitatea de monumet istoric al cl`dirii [n sensul [n care
se au [n vedere ]i opera\iuni de conservare c@t ]i, [n unele cazuri, de restaurare.
Astfel, expresia plastic` exterioar` a cl`dirii se propune a fi adus` c@t mai aproape de
imaginea ini\ial`, a]a cum este prezentat [n fa\adele de mai jos, con\inute [n proiect.
{n primul r@nd se propune desfiin\area co]ului de fum din metal de pe fa\ada vest ]i a
tubulaturii de ventila\ie de pe fa\ada est, r`mase din perioada c@nd aici func\iona C`minul pentru
persoane v@rstnice “Petru ]i Pavel”.
Se propune restaurarea registrului aticului, pe tot perimetrul construc\iei, conform
documentelor foto, pentru balu]tri utiliz@nd modelul celor existen\i pe fa\adele est ]i nord.
Pe fa\ada principal` se restaureaz` ornamentul de deasupra ferestrei de la parter din
st@nga, se completeaz` elementele din fier forjat lips` la u]a de intrare, se repar` toate profilele
distruse la amplasarea co]ului de fum ce se desfiin\eaz`. Se va asigura protec\ia intr`rii prin
montarea, pe copertina existent` din fier forjat, de sticl` duplex.
 Fa\ada vest - principal`

La col\ul de sud-est, la intersec\ia st`zii. Polon` cu strada M`r`]e]ti se restaureaz` frontonul

de la nivelul aticului [n conformitate cu documentele foto. Pentru realizarea plastic` a frontonului,
inclusiv a personajelor alegorice se recomad` beneficiarulu iangajarea unui artist plastic.

Fa\ada sud – str. Polon`

 Fa\ada est – str. M`r`]e]ti

Pe fa\ada secundar` se desfiin\eaz` u]a din pvc cu geam termopan de acces la scara de
serviciu, u]` de acces la scara de serviciu ]i se monteaz` o u]` nou` cu t@mpl`rie din lemn
stratificat.

Fa\ada nord – secundar`

Toate ferestrele de la parter ]i etaj, inclusiv u]ile-fereastr` vor fi tratate dup` cum urmeaz`:
cercevelele exterioare se recondi\ioneaz` cu [nlocuirea elementelor deteriorate; cercevelele
interioare se desfiin\eaz`; se monteaz` la interior o t@mpl`rie din lemn stratificat cu geam
termopan cu un desen simplificat, conform proiectului. Culoarea t@mpl`riei exterioare va fi
maro.
La demisol se monteaz` ferestre din lemn cu geam termopan, culoare maro.
Se restaureaz`, pe toate cele patru fa\ade, profilaturile ]i decora\iile lips` sau deteriorate.
Pe tencuielile exterioare se vor aplica zugr`veli [n culori de ap`: RAL 9001 [n c@mpuri, alb-gri
RAL 9010 la decora\ii ]i profile ]i RAL 1000 la soclu.
 Feroneria balcoanelor de la etaj se va repara, unde este cazul, ]i se va vopsi negru.
Se va desface [nvelitoarea din tabl` zincat` ]i se [nlocuie]te cu o [nvelitoare nou` din
acela]i material. Se vor completa por\iunile lips` ale burlanelor cu elemente noi la acelea]i
dimensiuni ]i se vor vopsi [n culoarea RAL 1000.

{n ceea ce prive]te rezolvarea de detaliu a interiorului cl`dirii, pe l@ng` respectarea

recomand`rilor din expertiza tehnic` se au [n vedere urm`toarele:

- Lambriul din holul central de la parter ]i toat` t@mpl`ria interioar` din lemn existent` de la
parter ]i etaj se va repara unde este necesar. T@mpl`ria interioar` (inclusiv cercevelele
interioare ale ferestrelor) ]i lambriul se vor vopsi [n alb-gri RAL 9010. Feroneria u]ilor va
fi aleas` cu consultarea ]efului de proiect sau a speciali]tilor de la Direc\ia jude\ean` de
patrimoniu.

- Balustradele din windfang ]i ale sc`rii principale se vor cur`\a ]i vopsi [n negru. M@inile
curente din lemn aferente acestor balustrade se vor repara, cur`\a, lustrui ]i l`cui.

- Se repar` treptele ]i m@na curent` din lemn ale sc`rii de serviciu cu [nlocuirea
elementelor acolo unde este necesar ]i se vopsesc [n ro]u RAL 3000.

- Se va recondi\iona, [n conformitate cu documentele foto, profilatura decorativ` liniar` la

partea superioar` a pere\ilor ]i pe tavanele din holul de la parter ]i din casa sc`rii
principale.

- Se vor men\ine ]i recondi\iona pardoselile actuale din parchet ]i mozaic de la parter ]i etaj.

- {n toate [nc`peile, pe tencuieli se vor aplica zugr`veli de culoare alb`.

Sec\iune transversal`

- Proiectul propune ]i [nlocuirea [mprejmuirii existente la str`zile Polon` ]i M`r`]e]ti cu

[mprejmuiri noi care s` aminteasc` alc`tuirea ini\ial` ca [n fotografia din anii 1920-1930 ]i
cu o feronerie inspirat` din lucr`rile de epoc`.
 Pe por\iunile pline al [mprejmuirii se vor aplica zugr`veli identice cu cele propuse pentru
cl`dire iar feroneria va fi vopsit` negru.

[ntocmit,
arh. Doru B@rleanu
specialist MCPN, arh. Sm`r`ndi\a G@lea

Bibliografie :
- Maria Stoica - Br`ila. Memoria ora]ului, 2009;
- Munteanu Ioan – Stradele Br`ilei;
- Surse internet.