Sunteți pe pagina 1din 13

Proiect nr.

Tema: Magistrala oraseneasca de interes de Orasenesc

1.Date initiale :

1.Plan traseu l=700m cu curbe de nivel.

2.Intensitatea circulatiei,perspectiva.

Categoria Nr.
1. Autoturisme 150
2. Camioane(P=3t) 80
3. Camioane(P=3-5t) 100
4. Autobuze 88
5. Troleibuze 74
6. Autotrenuri 60
7. Motociclete 120
8. Biciclete 140

3.Date suplimentare:

Pietoni 4400/7800

Coieficientul 0.48

Durata:t_rs=faza rosie -20s

Durata: t_gb=faza galbena -8s

L_(int.) =distanta intre intersectii 900 m


2. Notiuni generale despre circulatie si transport .

Clasificarea strazilor urbane si caracteristicile lor

Dupa destinatie strazile urbane se deosebesc in corespundere cu parametrii lor si sunt grupate in mai
multe categorii:

1.Magistrale de circulatie cu viteza mare(MCVM). Asigura legatura rapida a transportului intre orasul
centru si orasele satelit.

2.Magistrala oraseneasca de interes orasenesc(MOIO) Asigura legatura de transport intre zona


rezidentiala si de producer cu centrul orasului necesita circulatie continua.

3. Magistrale orasenesti de interes de cartier(MOIC).Asigura legatura cu transportul si pietonala intre


zonele apropiate,intre cartiere sau microraioanele apropiate.

4.Strazi urbane locale(SUL).Asigura circulatia locala a transportului si pietonilor.

In urmatorul tabel sunt prezentati parametrii si indicia de caracterizare geometrica si fizica a strazilor,in
functie de categoria lor:

Tabelul 1:Categoriile strazilor si caracteristicile lor

Categoria strazii V_(max.) i_(l.) n_(b.) b_(tr.)(m) b_(trt.)(m)


MCVM 100 40 4(3) 3.75 -
MOIO 80 50 4(3) 3.75 7.5(6.0)
MOIC 60 60 3(2) 3.75 6.0(4.5)
SUL 20-60 70-80 1-2 3-3.5 1.5-3.0

Unde:

1.Viteza de circulatie recomandata, V_(max.) [m/s].

2.Declivitatea longitudinala maxima admisibila, i_(l.)[].

3.Numarul minim necesar a benzii de circulatie, N_(b.) [buc.].

4.Latimea unei benzi de circulatie, b_(tr.)[m].

5.Latimea minima a trotuarului, b_(trt.)[m].

3.Proiectarea profilului longitudinal.

Proiectarea profilului longitudinal va incepe cu examinarea traseului presupus spre proiectare,se


analizeaza posibilitatea sectoarelor cit mai mari posibile,cu declivitati constant,stabilindu-se variant
optima de proiectare(volumul sapaturilor sa fie egal cu volumul umpluturilor).

Traseul strazii,impreuna cu profilul longitudinal ,se va diviza in pichetecu distante intre ele 20, 40, 50,
100, 200 m, functie de complicitatea reliefului si categoria strazii.In cazul magistralelor,strazilor de o
latime mare ,se vor proiecta profile longitudinale suplimentare si pe marginea bordurii.
Calculul cotelor existente(in continuare cote negre)ale punctelor de pichet.Cu o exacticitate maxim
posibila se calculeaza cotele existente(negre) pentru fiecare pichet dupa formula1. Si se inscriu in
coloana respective.

H_n=H^ia/b;

Unde:

H_n cota calculata reala a pichetului;

H^i cota precedenta fata de care se calculeza cota pichetului;

a distanta de la o curba de nivel pina la pichet in proiectie orizontala;

b distanta dintre curbele de nivel intre care se afla pichetul.

H_1=22;

H_2=24+5/31=24.16;

H_3=26+13/46=26.28;

H_4=26+2/6=26.33;

H_5=30+27/36=30.75;

H_6=33+9/14=33.64;

H_7=38+1/16=38.05;

H_8=30+25/112=30.22;

H_9=40+33/39=40.84.;

H_10=37-26/35=37.74;

H_11=35-9/20=35.45;

H_12=32-36/46=32.78;

H_13=29;

H_14=27-5/17=27.29;

H_15=24;

Calculul declivitatilor. Se stabileste pozitia optima a liniei rosii (numita linie de proiect) si se
calculeaza declivitatea acesteia cu exactitate de miimi (o/oo) dupa urmatoarea formula:

i_l=H/Li_l^norm;

Unde:
H diferenta de nivel dintre cota maxima si minimaa sectorului dat;

L distantape orizontala dintre cota maxima si minima a sectorului;

i_l^norm declivitatea longitudinala normata. Se stabileste functie de categoria strazii conform tab.2
indrumar metodic Amenajarea teritoriului si transport.

In cazul dat calculul se va efectua pentru MOIC (magistrala oraseneasca de interes de cartier) de
aici rezulta ca i_l^norm maxima admisibila este 60 o/oo.

i_1=(39.5-22)/411=17.5/411=0.042=42.00

40 o/oo<60 o/oo

i_2=(39.5-25)/300=14.5/300=0.048=48.33

42.66 o/oo<60 o/oo

Calculul cotelor rosii (in continuare cotele de proiect) conform formulei:

h_l=(A*H)/L+h_1;

Unde:

A distanta de la primul pichet pina la pichetul l;

H diferenta de nivel dintre cota maxima si minimaa sectorului dat;

L distanta pe orizontala dintre cota maxima si minima a sectorului;

h_1 cota pichetului 1.

h_1=22;

h_2=(50*17.5)/411+22=24.12;

h_3=(100*17.5)/411+22=26.25;

h_4=(150*17.5)/411+22=28.38;

h_5=(200*17.5)/411+22=30.5;

h_6=(250*17.5)/411+22=32.64;

h_7=(300*17.5)/411+22=34.77;

h_8=(350*17.5)/411+22=36.9;

h_8.5=(395*17.5)/411+22=38.81;

h_9=(350*14.5)/300+22=38.91;

h_10=(300*14.5)/300+22=36.5;

h_11=(250*14.5)/300+22=34.08;
h_12=(200*14.5)/300+22=31.6;

h_13=(150*14.5)/300+22=29.25;

h_14=(100*14.5)/300+22=26.83;

h_15=(50*14.5)/300+22=24.41;

Calculul curbei de racordare.

Calculul distantei de la punctul de fringere a declivitatilor pina la inceputul curbei:

T=(R(i_1i_2))/2;

Unde:

R raza curburii se stabileste functie de categoria strazii, conform tab.3 indrumar metodic Amenajarea
teritoriului si transport.

In cazul dat calculul se va efectua pentru MOIC (magistrala oraseneasca de interes de cartier) de aici
rezulta ca R = 1000.

i diferenta algebrica a valorilor declivitatilor in punctul de fringere al lor, ce se calculeaza conform


formulei:

i=i_1i_2=0.042+0.048=0.09(pentru concav);

T=(1000*0.09)/2=45;

Calculul distantei de la punctul de fringere pina la curbura:

D=T^2/2R;

Unde:

T distanta de la punctul de fringere a declivitatilor pina la inceputul curbei;

R raza curburii se stabileste functie de categoria strazii, R=4000.

D=45^2/(2*1000)=2025/2000=1.0125;

Calculul cotelor de proiect a pichetelor de pe traseul curb-liniar:


y_n=(x_n^2)/2R;

Unde:

y_n distanta de la linia rosie a traseului;

x_n distanta de la verticala pichetului pina la inceperea curbei;

R raza curburii se stabileste functie de categoria strazii, R=4000.

y_9=(34_9^2)/(2*1000)=1156/2000=0.578;

y_10=(8_10^2)/(2*1000)=64/2000=0.032;

Calculul cotelor de executie ale pichetelor de traseu conform formulei:

H^ex=H_0^r-H_0^n;

Unde:

H^ex diferenta pentru fiecare pichet dintre cota neagra si cota rosie corecta pina la curba;

H_0^r valoarea cotei rosii pina la curba;

H_0^n valoarea cotei negre.

H_1^ex=16.50-13.00=3.50;

H_2^ex=19.10-17.71=1.39;

H_3^ex=21.69-20.67=1.02;

H_4^ex=24.29-23.25=1.04;

H_5^ex=26.78-28.17=-1.39;

H_6^ex=28.70-29.51=-0.81;

H_7^ex=29.99-30.92=-0.93;

H_8^ex=30.66-34.31=-3.65;

H_K^ex=30.76-36.70=-5.94;

H_9^ex=30.61-36.29=-5.68;
H_10^ex=30.13-34.08=-3.95;

H_11^ex=28.93-32.19=-3.26;

H_12^ex=27.09-28.30=-1.21;

H_13^ex=24.63-24.16=0.47;

H_14^ex=21.79-20.10=1.69;

H_15^ex=18.93-17.58=1.35;

H_16^ex=16.07-15.41=0.66;

4.Calculul latimii partii carosabile si a trotuarelor.

Numim Capacitate a strazii urbane,numarul mxim de automobile care pot trece pe strada data intr-o
directie timp de o ora,respectind regulile de circulatie.Este evident ca capacitatea strazii depinde de
viteza de circulatie,numarul de benzi si conditiile de circulatie.

Intensitatea circulatiei pe strazile urbane reprezinta numarul real de automobile care trec pe strada timp
de o ora.Intensitatea circulatiei trebuie sa fie mai mica de cit capacitatea strazii.

Pentru calculul latimii partii carosabile este nevoie de stabilit:capacitatea unei benzi de
circulatie,numarul necesar al benzilor.

N_1=S/L_g ; auto/h

Unde:

N_1- valoarea teoretica a capacitatii unei benzi(auto/h);

S- distanta parcursa de automobil timp de o ora cu viteza respectiva(m);

S=V*T

Unde:

T-3600s;

Capacitatea unei benzi de circulatie este bazata pe notiunea de gabarit dinamic,ceea ce reprezinta
intervalul de strada in directia longitudinala,care il ocupa un automobil cu viteza V ,ce depinde de
categoria strazii(tabelul 1).

L_g=L_1+L_2+L_3+L_4

Unde:

L_g- gabarit dinamic;

L_1-lungimea automobilului conventional(5);


L_2- distanta parcursa de automobil in timpul de reactionare a soferului in caz de frinare;

L_2=V*t_r;

V=(60*1000)/3600=16.66 m/s;

L_2=16.66m/s*1.5s=24.99m;

Unde:

d-distanta de calcul (1000)

V_(max.)-se ia in dependenta de categoria strazii din tabelul 1(60)

t_r-timpul de reactionare=1.5s;

L_3-distanta parcursa de automobil din momentul frinarii pina la oprire;

L_3=V^2/(2g( i_(e) ) );

L_3=16.66m/s^2/(2*9.8( 0.440.048) )=277.55m/s^2/9.56=29.032m;

Unde:

g- acceleratia caderii libere;

-coeficientul de aderare a rotilor automobilului cu imbracamintea rutiera;

=0.20.3-pentru suprafete alunecoase;

=0.70.8-pentru suprafete uscate;

=0.40.6-pentru calcul;

i_(e )-valoarea declivitatii longitudinale maxime pe sectoarele proiectate[pentru calculi se ia cu semnul


(-);

L_4-distanta de siguranta intre 2 automobile=3m;

L_g=5+24.99+29.032+3=62.022m;

Valoarea indicelui de micsorare a capacitatii calculate se numeste coeficient de micsorare a capacitatii la


intersectii si se calculeaza dupa formula:

N_1^n=N_1*k_(int.);

Unde:

k_(int.)-indicile de micsorare a capacitatii unei benzi la intersectie;

k_(int.)=L_(int.)/(L_(int.)+V^2/2a+V^2/2b)+1/(t*V) <1.0;

k_(int.)=480m/(480+277.55/3+277.55/4)+1/49.98 =0.69<1.0;
Unde:

L_(int.)-distanta dintre intersectii(m);

V-viteza(m/s);

a-acceleratia automobilului conventional=1.5m/s^2;

b-deceleratia automobilului conventional=2.0m/s^2;

t-durata medie a timpului de asteptare a automobilului in fata semaforului

t=(t_(rs )-2t_gb)/2;

t=(30-(2*12))/2=6/2=3s;

t_(rs )durata fazei rosii a semaforului;

t_gb-durata faze galbene a semaforului;

In practica de proiectare este folosita metoda fluxului omogen de automobile pentru calculul latimii
partii carosabile,care cere transformarea fluxului de automobile de diferite categorii intr-un flux
conventional prin intermediul unor coeficienti valorile carora depind de raportul gabaritelor grupe date
de automobile fata de autoturism cit si de diferenta dinstre gradul lor de manevrare si sunt prezentate
in tabelul nr.2.

Pentru calculul numarului necesar conventional al benzilor de circulatie,fluxul de automobile cu


circulatie mixta se transforma in fluxul de autoturisme prin produsul cantitatii fiecarui tip de transport la
coeficientul de transformare k_(tr.)

Calculul numarului necesar conventional al benzilor de circulatie:

n^'=(A)/(N_1^n )

Unde:

A-fluxul de automobile pentru perspectiva;

N_1^n-valoarea reala a capacitatii unei benzi de circulatie;

n^'-numarul benzilor,care teoretic ar putea asigura fluxul A.

Tabelul 2:Coeficientii de transformare a autoturismelor.

Nr. Categoria transportului k_(tr.)

Autoturisme

1. Autoturisme 1.0 140 140

2. Camioane(P=3t) 1.5 90 135

3. Camioane(P=3-5t) 2.0 75 150

4. Autobuze 2.5 40 100

5. Troleibuze 3.0 70 210


6. Autotrenuri 4.0 8 32

7. Motociclete 0.5 80 40

8. Biciclete 0.2 240 48

9. Total 855

N_1^R=1016.16*0.6937=704.91;

n^'=855/704.91=1.21 2(benzi)

Calculul latimii trotuarelor.

Latimea trotuarelor se calculeaza analogic calcului latimii parii carosabile,avind ca informatie initiala
capacitatea fisii de circulatie a pietonilor cu latimea de 0.75m.Vom deosebi doua tipuri de trotuare dupa
capacitatea unei fisii de circulatie:

1)Trotuare obisnuite in lungul terenurilor verzi sau construite obisnuit.pentru ele capacitatea este de
N_1^p=1000pietoni/h.

2)Trotuare alaturate magazinelor,barelor,cinematografelor,teatrelor, etc.

N_2^p=700-800pietoni/h.

A_p^(t.v.) =4500;

A_p^m =7600;

n^'=(A_p^(t.v.) )/(N_1^p )

n^'=4500/1000=4.5;

n^'=(A_p^(m.) )/(N_2^p );

n^'=7600/800=9.5;

b_1=n_1+0.75=4.5*0.75=3.375m;

b_2=n_2+0.75=9.5*0.75=7.125m.

5.Proiectarea profilului transversal.

Numim profil transversal ilustrarea sectiunii transversale a strazii pe un plan vertical,perpendicular pe


axa traseului;intr-o anumita scara, cu caracteristicile(declivitati si latimi)elementelor sale.In profilul
transversal a strazii se indica toate elementele caracteristice de alcatuire si amenajare a
strazii(carosabil,trotuare,spatii verzi, etc.).

Profilele transversale se vor construi pentru fiecare pichet in parte si in locurile de modificare sau
trecere de la o categorie de strada la alta.Toate pantele transversale ale elementelor strazii vor fi
indreptate spre bordura de pe marginea strazii,unde sint amplasate fintinile de captare a apelor
meteorice si sa fie la cota minima fata de elementele strazii.
Proiectarea profilului transversal se incepe de la axa strazii spre bordura sau spre liniile rorii a strazii.In
cazul proiectarii carosabilului in doua pante transversale atunci curba trebuie sa fie convexa,iar in unele
cazuri exceptionale se permite si forma concava.Virful curbei carosabilului trebuie sa coincida cu axa
carosabilului.

Elementele principale ale strazii sunt:

-Carosabilul

-Trotuarea si drumurile pietonale;

-fisii verzi;

-traseul tranvaiului;

-benzi pentru biciclisti;

-parcari pentru automobile;

-bordurile;

6.Intersectii de strazi,intersectii denivelate.

Amenajarea intersectiilor de strazi se face pe baza unui studiu de trafic,ce se intocmeste pentru intreg
teritoriu urban ,deoarece intersectiile sunt elemente ale retelei stradale si nu pot avea o functie
independenta,ci o paricipare integrata in functiunea intregii sisteme de circulatie.Prin amenajarea
intersectiilor se urmareste solutionarea urmatoarelor probleme:

-asigurarea trecerii succesive cu anumite viteze,in conditii optime de siguranta si confort a fluxului de
circulatie de pe strazile intersectate;

-asigurarea benzilor de circulatie pentru debitele si directiile necesare de deplasare;

-asigurarea la minim a manevrelor necesare pentru schimbarea directiei de mers a autovehiculelor si a


timpului de traversare a intersectiei;

-adoptarea unor solutii simple de sistematizare geometrica,care sa fie posibila de a fi completa si


dezvoltata cu cresterea intensitatii traficului.

Deosebim doua tipuri de intersectii:

1.intersectie la acelasi nivel;

2.intersectie denivelataTrefla turtita

7.Organizarea circulatiei automobilelor si pietonilor la intersectii.

6.1 Interseciile dintre drumurile publice

6.1.1 Interseciile dintre drumurile publice se realizeaz denivelat sau la acelai nivel, n funcie de

categoriile tehnice ale drumurilor care se intersecteaz i n funcie de intensitatea traficului rutier.

6.1.2 Interseciile autostrzilor i drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat.


6.1.3 La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la care intrarea i ieirea din drumul expres

se fac prin viraj la dreapta, dar nu se admit ncruciri sau accese prin viraj la stnga la acelai nivel.

6.1.4 n anumite condiii, n cazul unui schimb important de trafic i unde gradul de ocupare a terenului
permite, se poate lua n considerare amenajarea unor intersecii giratorii.

6.1.5 Amenajarea interseciilor la acelai nivel ntre dou drumuri se va face numai pe baza unui calcul
de capacitate a interseciei, lundu-se n considerare traficul orar de perspectiv.

6.1.6 n cazul depirii capacitii pentru o intersecie la nivel cu circulaia reglementat prin indicatoare
rutiere, se poate avea n vedere soluia semaforizrii interseciilor situate n localiti. n afara
localitilor, n asemenea situaii, se va prevedea sens giratoriu sau intersecie denivelat.

6.1.7 Proiectarea amenajrilor interseciilor de nivel se face asigurndu-se circulaia cu prioritate pe


traseul de drum cu categoria tehnic superioar, considerat drum principal.

6.1.8 Drumurile naionale europene, care nu sunt autostrzi sau drumuri expres, au prioritate fa de
celelalte drumuri.

6.1.9 Amenajarea la acelai nivel a interseciilor drumurilor publice din afara localitilor se va face cu
respectarea reglementrilor n vigoare, prevzndu-se pentru asigurarea fluenei i siguranei circula-iei
benzi de virare, racordri de col, benzi de stocaj i benzi de accelerare sau decelerare.

6.1.10 Lrgirile, benzile de accelerare i decelerare, de viraj i de stocare, precum i penele de racordare
aferente amenajrii interseciilor se realizeaz cu aceeai mbrcminte i cu structur rutieridentic cu
cea existent pe drum.

6.1.11 La proiectarea interseciilor dintre drumuri se vor evita pe ct posibil sectoarele cu decliviti mai
mari de 4% i racordrile n interiorul curbelor drumului principal.

S-ar putea să vă placă și