ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI
GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI
PATRIMONIU
(lat. patrimonium, de la pater, tată)
“BUNURI CARE PROVIN DE LA TATĂ ŞI DE LA MAMĂ (...) Fig. CEEA CE
ESTE CONSIDERAT CA MOŞTENIRE COMUNĂ” (Petit Larousse,1966)
“TOTALITATEA BUNURILOR CARE APARłIN COLECTIVITĂłII ŞI SUNT
ADMINISTRATE DE CĂTRE ORGANELE STATULUI; BUN PUBLIC

BUNURI SPIRITUALE CARE APARłIN ÎNTREGULUI POPOR (FIIND
TRANSMISE DE LA STRĂMOŞI); MOŞTENIRE CULTURALĂ; P. EXT.
BUNURI SPIRITUALE, CULTURALE ETC, CARE APARłIN OMENIRII
ÎNTREGI.” (Academia Română, DEX, 1996)
Tratamente aplicate patrimoniului
construit _ terminologie
Clarificarea terminologiei referitoare la diverse tipuri de tratamente este
necesară pentru a permite coerenŃa comunicării între cei implicaŃi în
acŃiuni ce privesc patrimoniul construit.
In continuare sunt prezentate definiŃiile conceptelor cel mai frecvent
utilizate şi acŃiunile pe care ele le implică, aşa cum rezultă din literatura
de specialitate recentă.
Aceste definiŃii au mai curând un caracter orientativ (decât exact) şi
suportă discuŃii.
PREZERVARE
MĂSURILE NECESARE PENTRU MENłINEREA
(ANSAMBLULUI, SITULUI, ZONEI ISTORICE) ÎN STAREA ÎN CARE SE
AFLĂ.
Indică acŃiunea preventivă.
Expresia ‘historic preservation’ folosită în SUA corespunde
semnificaŃie termenului ‘conservation’ folosit în Marea Britanie.
Măsurile de prezervare includ inspecŃii regulate, precum şi lucrări
periodice de întreŃinere curentă (de rutină); implică efectuarea unor
reparaŃii atunci când ele sunt necesare pentru menŃinerea integrităŃii
resursei; în practică, înseamnă că daunele şi deteriorările (produse de
apă, substanŃe chimice, insecte, rozătoare, plante, microorganisme etc)
trebuie stopate şi indepărtate atunci când sunt descoperite.
Cf. Management Guidelines for World Cultural Heritage Sites, ICCROM, 1993
Rodica Crisan, Reabilitarea patrimoniului construit_octombrie 2010
Patrimoniu construit

In sens larg: TOTALITATEA BUNURILOR CONSTRUITE MOŞTENITE /
EXISTENTE LA UN MOMENT DAT. (Sin. Fond construit)

In sens restrâns: TOTALITATEA BUNURILOR CONSTRUITE CU
VALOARE CULTURALĂ; MOŞTENIRE CULTURALĂ IMOBILIARĂ. Sin.
Patrimoniu cultural imobil.
PROTECłIE
ACłIUNEA NECESARĂ PENTRU ASIGURAREA SUPRAVIEłUIRII UNUI
MONUMENT, ANSAMBLU, SIT SAU ZONĂ ISTORICĂ.

PROTECłIA LEGALĂ – bazată pe legislaŃie şi norme de specialitate –
are ca scop evitarea unor tratamente dăunătoare, ghidează intervenŃia
adecvată şi instituie sancŃiuni punitive.

PROTECłIA FIZICĂ – are în vedere siguranŃa patrimoniului cultural faŃă
de acŃiunea factorilor de mediu, faŃă de furturi şi vandalism, ca şi faŃă de
riscul unor intruziuni/agresiuni vizuale; acŃiunea include prevederea unor
construcŃii (acoperişe, închideri etc) cu rol de protecŃie, sau chiar
dislocarea şi punerea în siguranŃă a unor obiecte ameninŃate; zonele de
protecŃie întră în aceeaşi categorie.
Cf. Management Guidelines for World Cultural Heritage Sites, ICCROM, 1993
CONSERVARE
MONUMENTULUI
MENłINEREA ÎN SIGURANłĂ SAU PĂSTRAREA STĂRII EXISTENTE A
UNEI RESURSE DE PATRIMONIU, ÎN RAPORT CU RISCUL DISTRUGERII
SAU TRANSFORMĂRII, RESPECTIV ACłIUNILE MENITE SĂ PREVINĂ
ca DEGRADAREA ŞI SĂ PRELUNGEASCĂ VIAłA RESURSEI.
Principala Ńintă a CONSERVĂRII este păstrarea autenticităŃii şi integrităŃii
resursei culturale.
Cf. Management Guidelines for World Cultural Heritage Sites, ICCROM, 1993
1
 ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI
GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI

CONSERVARE CONSERVARE

In cazul zonelor urbane şi peisajelor culturale clasate ca zone protejate,

ca parte a unei abordări manageriale, CONSERVAREA poate avea în
Uneori termenul are în vedere ansamblul acŃiunilor menite să vedere şi alte aspecte decât valorile pentru care acele zone au fost
prelungească viaŃa patrimoniului (= sensul larg) clasate – cum ar fi funcŃia socială şi utilizarea continuă (v.
Reccomendation concerning Safeguarding and the Contemporary Role of
Alteori termenul este folosit cu referire strictă la substanŃa materială a Historic Areas, UNESCO, Nairobi, 1976)
unei resurse de patrimoniu; în acest caz se are în vedere controlul
proceselor de degradare care o afectează, cu scopul păstrării integrităŃii Cu referire la tratamentul aplicat unor părŃi de clădire, obiecte de colecŃie
şi autenticităŃii ei (= sensul restrâns) şi materiale, CONSERVAREA (tratamentul conservativ) se referă la
stoparea fenomenelor de degradare a substanŃei materiale: eliminarea
cauzelor, protejarea materialului originar, curăŃarea şi consolidarea lui.

Cf. Management Guidelines for World Cultural Heritage Sites, ICCROM, 1993

CONSERVARE CONSOLIDARE
Conservare directă

CONSERVARE INDIRECTĂ: prevenirea degradării (controlul factorilor de ADĂUGAREA SAU APLICAREA UNOR MATERIALE ADEZIVE SAU CU
mediu; lucrări de întreŃinere bazate pe inspecŃii regulate). ROL AJUTĂTOR LA NIVELUL ACTUALEI CONSTITUłII FIZICE A
RESURSEI CULTURALE, CU SCOPUL DE A-I ASIGURA DURABILITATEA
CONSERVARE DIRECTĂ: asigurarea durabilităŃii şi integrităŃii resursei SAU INTEGRITATEA.
culturale prin consolidarea substanŃei materiale existente.
Consolidarea poate avea impact negativ dacă nu se bazează pe o
înŃelegere clară a implicaŃiilor fizice ale tratamentului aplicat pe termen
scurt şi lung, a potenŃialelor schimbări la nivelul obiectului original şi a
principiului reversibilităŃii.

Cf. FEILDEN, B.M., Conservation of Historic Buildings. Architectural Press, Oxford, 1996 Cf. Management Guidelines for World Cultural Heritage Sites, ICCROM, 1993

CONSERVARE INTEGRATĂ RESTAURARE

INTERVENłIE CE ARE CA SCOP “RESTABILIREA CONTINUITĂłII

CONSERVAREA INTEGRATĂ ESTE "REZULTATUL FOLOSIRII TEHNICII FORMALE” CA ATRIBUT DEFINITORIU AL OPEREI DE ARHITECTURĂ,
DE RESTAURARE ÎN CORELARE CU CĂUTAREA DE FUNCłIUNI GENERAT DE CONFIGURAłIA RELAłIILOR DINTRE FUNCłIUNE,
ADECVATE". CONSTRUCłIE ŞI PLASTICĂ.
(Carta europeană a patrimoniului arhitectural, Consiliul Europei, Amsterdam, 1975, art. 7) Cf. Curinschi-Vorona, Gh, Arhitectură, urbanism, restaurare. Editura tehnică, Bucureşti 1996

In legătură cu sensul larg al termenului ‘conservare’ (ansamblul acŃiunilor RESTAURAREA TREBUIE SĂ ASIGURE “RESTABILIREA UNITĂłII
menite să prelungească viaŃa patrimoniului), C.I. se referă deci la POTENłIALE” CA ATRIBUT ESENłIAL AL RESURSEI DE PATRIMONIU

PRELUNGIREA EXISTENłEI UTILE A RESURSELOR DE PATRIMONIU CULTURAL, CONSIDERATĂ A FI UN ÎNTREG – RESPECTIV UN

(CULTURAL) PRIN INTEGRAREA LOR ÎN VIAłA SOCIETĂłII ANSAMBLU DE PĂRłI COMPONENTE, UNDE FIECARE PARTE POATE FI
DESCRISĂ ŞI DEFINITĂ ÎN RAPORT CU INTENłIA ORIGINARĂ.
CONTEMPORANE.
Cf. Brandi, Cesare, Teoria restaurării. Ed. Meridiane, Bucureşti 1996; Management Guidelines for World Cultural
Heritage Sites, ICCROM, 1993

Rodica Crisan, Reabilitarea patrimoniului construit_octombrie 2010 2

 ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI
GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI

RESTAURARE RESTAURARE

ORIENTĂRILE ACTUALE ASOCIAZĂ INTERVENłIA DE RESTAURARE CU

RESTAURAREA IMPLICĂ APLICAREA PREALABILĂ A UNOR ATRIBUIREA UNEI FUNCłIUNI COMPATIBILE (v. 'conservare integrată‘).

TRATAMENTE CONSERVATIVE LA NIVELUL SUBSTANłEI MATERIALE “Cea mai bună cale de a conserva clădirile - spre deosebire de obiecte - este menŃinerea

ORIGINARE (INCLUDE “CONSERVAREA”). lor în funcŃiune, practică ce poate implica ceea ce francezii numesc 'mise en valeur' sau
modernizarea, cu sau fără transformări pentru adaptare. (...) "Adaptarea la noi utilizări a
clădirilor (...) constituie frecvent singura cale prin care valori istorice şi estetice pot fi
salvate în condiŃii economice." (FEILDEN, B.M., Conservation of Historic Buildings.

Architectural Press, Oxford, 1996).

Bernard Feilden (op.cit.) numeşte o astfel de intervenŃie “REABILITARE”.

REABILITARE REABILITARE

ANSAMBLUL ACłIUNILOR MENITE SĂ “ADUCĂ LA ZI” VALOAREA DE

UTILIZARE A UNUI SISTEM CONSTRUIT EXISTENT.
IN REABILITARE, TEMA DE PROIECTARE – PRECUM ŞI CONłINUTUL
DIN CONSIDERENTE DIVERSE (DE ORDIN CULTURAL ŞI/SAU CONCRET AL INTERVENłIEI! – SE CLARIFICĂ ŞI SE CONTUREAZĂ PE
ECONOMIC) INTERVENłIA DE REABILITAREA TREBUIE SĂ AIBĂ LOC MĂSURA APROFUNDĂRII CUNOAŞTERII EXISTENTULUI CONSTRUIT.
ÎN INTERIORUL “SISTEMULUI DE LIMITE” DEFINIT DE CALITATEA
TEMA DE PROIECTARE REPREZINTĂ DE REGULĂ VARIANTA OPTIMĂ
INTRINSECĂ A SISTEMULUI CONSTRUIT EXISTENT.
DE VALORIFICARE CONTEMPORANĂ A SUBSTANłEI CONSTRUITE
REZULTĂ DE AICI PRINCIPIUL INTERVENłIEI MINIME NECESARE – EXISTENTE (EFECTUL MAXIM PRIN EFORT MINIM)
RESPECTIV OBłINEREA EFECTULUI MAXIM DE VALORIFICARE
FUNCłIONALĂ PRIN EFORT MINIM (CU CÂT MAI PUłINE MODIFICĂRI
ALE EXISTENTULUI CONSTRUIT).

REABILITARE ObservaŃii

Diversele concepte asociate diverselor tratamente aplicate unor sisteme

CA INTERVENłIE MENITĂ SĂ PRELUNGEASCĂ VIAłA “UTILĂ” A
EXISTENTULUI CONSTRUIT, REABILITAREA INCLUDE TRATAMENTE
CONSERVATIVE; DEASEMENEA POATE INCLUDE OPERAłIUNI DE
RESTAURARE (DE REFACERE A UNITĂłII POTENłIALE).
reabilitare
restaurare
conservare
construite existente nu se diferenŃiază funcŃie de regimul de protecŃie al
acestora, ci funcŃie de acŃiunile pe care le implică.
In practică există tendinŃa de a asocia conceptele de “conservare” şi
“restaurare” cu statutul de “monument” al clădirilor (iar cel de
“reabilitare” cu clădirile fără regim de protecŃie legal instituit), pentru
simplul motiv că, din perspectivă istorică, primele intervenŃii asupra
existentului construit au avut un conŃinut eminamente conservativ şi de
restaurare (fără a pune problema utilizării) iar primele construcŃii avute
în vedere de aceste intervenŃii au fost cele cu valoare culturală deosebită
(“monumente istorice”).
După cum s-a arătat anterior, tendinŃele actuale asociază restaurarea cu
căutarea unei utilizări contemporane iar conceptul de reabilitare este
utilizat şi în legătură cu construcŃiile având statut de monument istoric.

Rodica Crisan, Reabilitarea patrimoniului construit_octombrie 2010 3

 ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI
GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI

REABILITARE RECONVERSIE

Din perspectiva “dezvoltării durabile”1, reabilitarea înseamnă

RECONVERSIUNE: SCHIMBAREA ÎN PROPORłIE DE MASĂ A
FOLOSIREA EFICIENTĂ A RESURSELOR EXISTENTE ÎN DOMENIUL
CONSTRUITULUI prin intervenŃii de aducere a condiŃiilor de utilizare la OBIECTULUI ACTIVITĂłII UNOR ÎNTREPRINDERI SAU A UNOR RAMURI
nivelul cerinŃelor contemporane. INDUSTRIALE CA URMARE A TRECERII LOR DE LA PRODUCłIA DE

In acest context, existentul construit în ansamblul său este considerat RĂZBOI LA PRODUCłIA DE PACE - Din fr. Réconversion
ca depozitar de RESURSE REUTILIZABILE. (Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, DicŃionarul explicativ al limbii
Intre acestea, sistemele construite cu valoare culturală deosebită (care române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti 1996)
de regulă beneficiază de un regim de protecŃie special) reprezintă un caz
particular: ele sunt RESURSE NEREGENERABILE; în cazul lor se aplică Prin extrapolare: SCHIMBAREA DESTINAłIEI DE FOLOSINłĂ A UNOR
în mod firesc toate restricŃiile aplicate acestei categorii de resurse. (V. CONSTRUCłII CARE ŞI-AU PIERDUT FUNCłIUNEA ORIGINARĂ (ex.
ConferinŃa miniştrilor responsabili pentru patrimoniul cultural – DeclaraŃia
industrii care şi-au încetat activitatea)
finală, Consiliul Europei, Helsinki, 1996)
1
Sustainable development: “development which meets the needs of the present without compromising the ability of fr. Réconversion, engl. Reconversion/Conversion, it. Riuso
future generations to meet their own needs.” (The World Commission on Environment and Development, United
Nations Earth Summit, Rio de Janeiro 1992.)

CONVERSIUNE: 1. SCHIMBARE A CONDIłIILOR UNUI ÎMPRUMUT. 2.

PRESCHIMBARE A UNEI VALORI DE NATURĂ ECONOMICĂ ÎN ALTA. 3.
(Log. în sintagma) CONVERSIUNEA JUDECĂłILOR = OPERAłIE DE
INVERSARE A FUNCłIUNII SUBIECTULUI ŞI PREDICATULUI ÎN
JUDECATĂ, PĂSTRÂNDU-SE CALITATEA JUDECĂłII. 4. (Chim.)
MĂRIME CARE EXPRIMĂ TRANSFORMAREA SUBSTANłELOR INIłIALE
DINTR-O REACłIE CHIMICĂ ÎN UNITATEA DE TIMP, EXPRIMATĂ DE
OBICEI ÎN PROCENTE PE UNITATE DE TIMP. - Din fr. Conversion, lat.
conversio, -onis

(Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, DicŃionarul explicativ al limbii

române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti 1996)

Rodica Crisan, Reabilitarea patrimoniului construit_octombrie 2010 4