Sunteți pe pagina 1din 6

Note de curs TOPOGRAFIE Anul I Urbanism si Peisagistica

1
1.. N
NOOŢŢIIU
UNNII TTO
OPPO
OGGR
RAAFFIIC
CEE D
DEE B
BAAZ
ZĂĂ
1.1 ELEMENTELE TOPOGRAFICE ALE TERENULUI

 Definiţii:
PUNCTE TOPOGRAFICE: Sunt puncte din teren, materializate sau nu, care
caracterizează poziţia şi forma detaliilor topografice (obiecte naturale sau artificiale
din teren), sau concură la determinarea poziţiei altor puncte topografice.
GEOMETRIZAREA LINIILOR ŞI SUPRAFEŢELOR DIN TEREN: Este
operaţia de selectare judicioasă a unui număr minim de puncte topografice care să
aproximeze cu suficientă fidelitate liniile în cea mai mare parte sinuoase din teren,
atât în plan orizontal cât si în plan vertical, cu o linie poligonală, respectiv suprafeţele
ondulate ale terenului cu o suprafaţă poliedrică (figura 1.1).

3 10 11
2 4

f < 0.2 mm 15 14
5
1 17 18
13 12

16 6
19

7 9
8

22

20
21

f > 0.2 mm

Figura 1.1
Geometrizarea liniilor în plan orizontal.
Geometrizare corectă pentru punctele 1-15; necorespunzătoare pentru punctele 16-22

Densitatea punctelor de detaliu este cu atât mai mare cu cât scara planului,
accidentaţia şi sinuozitatea terenului sunt mai mari. Condiţia care se impune este ca
abaterea maximă f a liniei poligonale de la linia din teren să fie mai mică de 0,2 mm
la scara planului.
În plan vertical, pentru redarea reliefului, în funcţie şi de accidentaţia
terenului, se aleg puncte la cel mult 3 - 4 cm la scara planului.
ALINIAMENT: Este urma intersecţiei suprafeţei terenului cu un plan vertical
ce trece prin două puncte topografice A şi B. Dacă punctele A şi B sunt apropiate
(prin geometrizare în plan vertical), aliniamentul se poate aproxima cu dreapta ce
uneşte aceste două puncte.
DISTANŢA ÎNCLINATĂ: Este lungimea dreptei din spaţiu care uneşte două
puncte topografice A şi B; L A B  AB

1
Note de curs TOPOGRAFIE Anul I Urbanism si Peisagistica

PROFIL TOPOGRAFIC: Este reprezentarea grafică în plan a liniei de


intersecţie între suprafaţa terenului şi o suprafaţă verticală ce trece prin două sau
mai multe puncte date. Se poate obţine din măsurători în teren sau de pe plan.
SUPRAFAŢA DE NIVEL: Este o suprafaţă normală în orice punct al ei la
direcţia gravităţii. Suprafaţa de nivel zero este aproximativ suprafaţa de echilibru a
mărilor şi oceanelor; se foloseşte ca suprafaţă de referinţă a altitudinilor (cotelor) în
nivelment (figura 1.2).

Suprafata de nivel
a punctului B 
B


 Suprafata de nivel
a punctului A
A
Suprafata de
nivel zero

Figura 1.2
Elemente topografice în plan vertical

În topografie, pe întinderi limitate, suprafeţele de nivel pot fi considerate


plane paralele orizontale; pe suprafeţe mai mari se vor aproxima cu suprafeţe sferice
concentrice.
ALTITUDINE (COTA): Este distanţa verticală între suprafaţa de referinţă şi
suprafaţa de nivel a punctului considerat (figura 1.2).
HA  A O A
HB  B OB
DIFERENŢA DE NIVEL: Este distanţa verticală între suprafeţele de nivel a
două puncte A şi B (figura 1.2): HA B  BB  HB  HA
Poate fi pozitivă sau negativă, în funcţie de altitudinea punctelor şi sensul
considerat. Dacă
HB  HA  HA B  HB  HA  0
HBA  HA - HB  0
Cu H se notează de regulă diferenţa de nivel determinată din valorile
cotelor; diferenţele de nivel măsurate se notează h.
UNGHI VERTICAL: Este unghiul care măsoară înclinarea dreptei ce trece
prin punctele A şi B faţă de orizontală (AB – unghiul de pantă) sau faţă de verticală
(zAB – unghiul zenital) (figura 1.2).

2
Note de curs TOPOGRAFIE Anul I Urbanism si Peisagistica

Diferă ca mărime sau semn în funcţie de sensul considerat:


BA   A B
zBA  200G  z A B
Relaţia între cele două tipuri de unghiuri este:
 A B  z A B  BA  zBA  100G
DISTANŢA ORIZONTALĂ: Este lungimea proiecţiei ortogonale a dreptei AB
din spaţiu pe un plan orizontal (figura 1.2):
D A B  A OB O  AB
Se poate măsura direct sau determina prin calcul dacă se cunosc (prin
măsurare) lungimea înclinată şi unghiul vertical sau lungimea înclinată şi diferenţa de
nivel:
DA B  L A B  cos  A B  L A B  sin z A B

D A B  L2A B  H2A B
PANTA TERENULUI: Este înclinarea dreptei ce uneşte două puncte A şi B
faţă de orizontală, exprimată prin raportul între diferenţa de nivel şi distanţa
orizontală a celor două puncte.
BB HA B
pA B  
AB DA B
De regulă, panta se mai exprimă în procente şi la mie:
p A B /   100  p A B
p A B /   1000  p A B
De fapt, panta este tangenta trigonometrică a unghiului vertical :
HA B
pA B   tg A B
DA B
UNGHI ORIZONTAL: Este unghiul format de proiecţiile ortogonale a două
drepte din teren SA şi SB într-un plan orizontal; aşadar unghiul diedru al planelor
verticale ce trec prin SA şi SB (figura 1.3).

 




 



Figura 1.3
Unghi orizontal. Direcţie.

3
Note de curs TOPOGRAFIE Anul I Urbanism si Peisagistica

Directiile sunt tot unghiuri orizontale care au toate o aceeaşi origine.


Unghiurile orizontale se pot exprima ca diferenţe a câte două direcţii:
A B  B   A
ORIENTARE: Pentru două puncte A şi B orientarea laturii este unghiul
orizontal format între acea axă a sistemului de coordonate care are direcţia spre nord
şi latura AB, măsurat în sens topografic (orar) (figura 1.4).
Pe suprafeţe limitate ca întindere, direcţiile nord ale diverselor puncte sunt
practic paralele între ele, unghiul de convergenţă al meridianelor putând fi neglijat.
Unghiul orizontal BA se numeşte orientarea inversă a direcţiei AB şi:
BA  A B  200G
Punctele A şi B din figură sunt de fapt proiecţiile într-un plan orizontal ale
punctelor respective din spaţiu.




B 

A

 

Figura 1.4
Orientare directă. Orientare inversă.

COORDONATE RECTANGULARE: Individualizează poziţia în plan orizontal


a punctelor topografice prin abscisa Y şi ordonata X a proiecţiei punctelor în planul de
referinţă. Orientarea axei OX din suprafaţa de referinţă este de regulă direcţia nord.
Coordonatele rectangulare XA şi YA se mai numesc şi coordonate absolute
plane.
X A  A 2 A 0  OA1
YA  A1A 0  OA2
COORDONATE RELATIVE: Sunt lungimile proiecţiilor pe axele Ox şi Oy a
distanţei orizontale între două puncte.

X A B  A1B1  A O1
YA B  A 2B 2  A O 2

4
Note de curs TOPOGRAFIE Anul I Urbanism si Peisagistica

Se pot calcula din elemente măsurate, când se notează X, Y, sau din
coordonate absolute şi se notează X, Y:
X A B  D A B  cos  A B YA B  D A B  sin  A B
X A B  XB  X A YA B  YB  YA

AB
L AB
B'
 AB
A D AB

 AB AB DAB

XA

YA AB

Figura 1.5
Coordonate rectangulare. Coordonate relative.

Cu ajutorul coordonatelor relative se pot calcula coordonatele rectangulare


ale unui punct dacă se cunosc coordonatele altui punct:

XB  X A  X A B  X A  D A B  cos  A B
YB  YA  YA B  YA  D A B  sin  A B
COORDONATE POLARE: Sunt o distanţă orizontală DSP numită raza polară
şi un unghi orizontal P numit unghiul polar care definesc poziţia unui punct P faţă de
un alt punct S şi o direcţie de referinţă (SA) date (figura 1.6). Cunoscând orientarea
de referinţă SA şi coordonatele rectangulare ale punctului S, se pot calcula
coordonatele absolute ale lui P:

S P  S A  P
X P  X S  DS P  cos S P
YP  YS  DS P  sin S P

5
Note de curs TOPOGRAFIE Anul I Urbanism si Peisagistica

 SA
S
A
SP
D
P

Figura 1.6
Coordonate polare

COORDONATE ECHERICE: Sunt coordonate rectangulare într-un sistem


local în care axa absciselor este materializată în teren (de regulă este o latură de
drumuire). Elementele care individualizează poziţia punctelor se măsoară direct în
valoare orizontală, ordonata fiind lungimea perpendicularei, iar abscisa distanţa de la
un capăt al axei până la piciorul perpendicularei.
Coordonatele rectangulare ale punctelor echerice se pot calcula astfel:

Xi  X 201  y i  cos 201 202 Yi  Y201  y i  sin 201 202
X i  Xi  x i  cos(201 202  100G ) Yi  Yi  x i  sin( 201 202  100G )

y3
y2 y1
203 201
x3

x1
x2

202


Figura 1.7
Coordonate echerice