CGM YI3NEN’I 1'.

S,I': I ‹›1'(J1i›‹AFICE
AL E TEH à NtJLUI

3.1.
Notiuni iritroduct ive
.Xlàsurarea unei suprafetc de tercn prin metode topografice. c«›nst ä in
Jeteniiinarea pe teren a punctelor caracteristice judicios alcse. cu ajutrarul
cärr ra se pot reproduce, pe plan, conturul çi denivelärile detali ilor
topo_•rafice naturale (râu, suprafete forestière etc.) sau arti ficiale
( constructii. cä i de comunicatii etc.).
Densitatea punctelor caracteristice riumite si puncte topografice i se
alece astfel îricâ t sä permitä reprezentarea câ t mai fidelä a detaliului
topografic. De regulä , in planimetrie punctele caracteristice se aleg la
schimbarea de direcfie iar în nivelment se aleg la schimbarea de decli›’itate.
.4legerea pe teren a minimului de puncte caracteristice reprezintñ . de fapt.
geometrizarea figurilor neregulate din teren, atâ t in plan orizontal ‹ F ig.
3. J.a) câ t si în plan vertical (Fig. 3.1.b).
3 10
2

-
22

3I
 Linii OI O
de geometrizare

” Suprafa ta topografica

pentru nivelment[2!I
Figura 3.1.b. Puncte caraCi eristice

3.2. E lementel e topografice •

poziția reciprocă in
Elementele topografice ale terenului determ ină pentru I
ografic oarecare.
spațiu a punctelor topograflce ce aparțin unui detaliu top
Acestea sunt definite în cele ce urmează :
— puncte topografice (A, B) — reprezintă puncte din teren
materializate sau nu, care definesc poziția și forma detaliilor în plan
t opograflce. acesteia

— aliniamentul AB — linia sinuoasa ce unește doua puncte V O =g

(A,B) pe suprafața topografică, conținută în planul vertical ce de decli

trece prin cele două puncte (Fig. 3.2).
— distanța inclinată LAB — segmentul de dreaptă determinat de fO 8J

punctele topografice A și B.
— distanța orizontală Dxg — proiecția distanței înclinate (Lua)
pe planul de referință (planul orizontal).
1 1
— cota h (Z) (altitudinea) — distanța măsurată pe verticală ” '
între suprafața de nivel zero și suprafa}a de nivel a punctului
respectiv.
Este de menționat faptul că în topografie se utilizează cota n
ormală .

3
2
 R l l . C mp e p g ce Ie r I

AB-al ini anient SB

L
AB

SA ! i
AÎ

Fi gura3.2 EleZftCZtt gle topografice ale terenului

S — Suprafața de nivel a punctului A (nivel aparent - NA)

SB — Suprafața de nivel a punctului B (nivel aparent - NB)

S o — Suprafața de nivel zero (S MN - suprafața liniștită a Mării Negre
r›c d
pentru ROlTlaRl )
în
’ccare.

Unghiuri in plan vertical :

teren - unghiul vertical pAB (eAB) (vezi Fig. 3 2) — este unghiul mă surat
.aliilor în plan vertical între dreapta ce trece prin punctele A și B, și proiecția
acesteia pe un plan orizontal ce trece prin unul din punctele considerate.

punc te Valoarea unghiului de panta, 9na , poate f1 pozitivă sau negativă , în fiincție

c al ce de declivitatea terenului.
- unghiul vertical Vng (Z) (unghi zenital) — este unghiul vertical
$ $ format de dreapta AB cu verticala locului (direcția zenitului).
e

Unghiuri in plan orizontal:

- unghiul orizon tal m — unghiul plan diedru al planelor verticale
(PV 1 și PV2), ce cuprind cele doua direcții, SB și SC. (Fig. 3.3.).
• $¡¿plB

3
3
 terenu

Proiecți,
specific›

Figura 3.3 Unghiuri orízontale

- orientarea OAB — unghiul orizontal format de direcția nordului

topografic (sau o paralelă la aceasta) luat în sens direct acelor de ceasomic sistem
până la direcția de vizä. sistem e
acestuia

8AB — orientare directă

algebri‹
8BA — orientare inversă
(capăt de segment)
diferenJ
măsurai
Figura 3.4 Orientarea directă și orientarea in versă A și B ‹

negativ
Relații de calcul între orientarea directa* și orientarea inversă

’BA— ••AB + 200g

e„ —— s BA —200g

dreptun
Observafie: topogra
Nord topog 'afic (N) imaginea me r i dianului qx EU z zøzul
H

pr Oi e c¡i ei Gauss-Krüge r SQ ff i mä gi ne a W er idianului ze p ¡ rpş i z zøzul

proiecției Stereo 70.

3
 3.3. Relații de calcul intre elementele topografice ale
terenulu i
Sistemul de proiecție utilizat îiă prezent pentru Ronaiiilia este

Proiecția Stereoșrafi că 1970. Astfel sistemele de coordonate tl(i iZilÎC SflHÎ

speci fice acestei proiecții.

— Sistem ul de coordonate rectangular (X. Y)

— Sistemul de coordonate polar (8, D)
ui În topografie poziția unui punct se poate deterinina și îia cadrul unui
PIC
sistem de coordona te local prin coordonatele relative (fiX, AY). Acest
sistem are originea într-uri punci de coordonate cunoscut A(Xa, Ya) iar axele
acestuia sunt paralele cu cele ale sistemului absolrlt (Fig. 3.5).
Coordonatele re•latit'e satl creșterile de coordonate sunt mă rimi
algebrice și pot să fie pozitlVC Sau negative.
În plan vertical poziția unui punct față de alt punct se determină prin
diferența de nivel AH sau fiZ. Diferența de nivel AH reprezintă dls! fița
măsurată pe verticală între suprafețele de nivel ce trec prin cele două puncte
A și B de pe suprafața topografică.
Diferențele de nivel sunt mă rimi algebrice și pot să fie pozitive sau
negative, în funcție de declivitatea terenului.
— fiHAB — OZitivă, dacă terenul este în rampă
— fiH B — negativă , dacă terenul este în pantă.
Aplicând funcțiile trigonometri ce cunoscute în triunghiurile
dreptunghice formate avem urmă toarele relații de calcul între elementele
topograflce ale terenului:

3
M@urãtori Topografi ce

cadrai

I›
yar«urç
Figura 3.5 Coordonata relativa
1n«cpe
D —- L - cos p
= £ sin P unghiu
AY = D- cos trigon‹
8 unghit
COS

' GO-S @

= f sin P cos 8
AY —— D sin 8
= - cos p sin 8
—— -L sin K sin ‹9
BH -— D tg‹p
= Z sin p
= 1 cos f^

N otații:
L — distanța ncJinată
D — distanță O FlZORtală
óX — coordonata relatiVa pe axa
X
COOfdO8ata relatiVã pe axa Y
ó H — d1feren}a de nivel
" — Or ient£fi ea direc|iei date
 JF‹’tolul III: Camponentele topografice ale terenului

9 — unghiul de înclinație a terenului

V — un ghiu l zenital.

3.4. Cercul t po$r fie. Reducerea unghiurilor la primul

cadran
Cercu J topografic este împărțit în patru cadrane de cele două axe OX
(axa nordului geografic) și axa OY (axa estu lui geografic). Sensul de
parcurgere al cercului topografic este sensul orar, iar gradația cercului
începe de la 0^ (grade centezimale) pâ nă la 400° (Fig. 3.6.).
Valorile orientă rii 8 mai mari de 100' se pot calcula în funcție de
unghiuri reduse la valori de primul cadran potrivit regulilor de
trigonometrie, astfel se introduc cele două notații de unghiuri: unghiul o și
unghiul o (Fig. 3.7.).

¿gg 40J

Cadi”ai1 IV