LUCRAREA NR.

MSURAREA DIRECT A DISTAN ELOR

1.1. JALONAREA ALINIAMENTELOR

MÁSURAREADIRECT A DISTAN ELOR
1.2. INSTRUMENTE CLASICE PENTRU
DE MASURARE DIRECTÀ A DISTANELOR CU
PANGLICA DE OTEL
1.3. TEHNICA
1.4. MASURAREA UNEI SUPRAFE EDE TEREN CU PANGLICA DE OTEL
PRIN UNDE
i.5. INSTRUMENTE DE MASURAREA DISTANELOR
LASERMETRE
1.6. MASURAREA DISTANELOR CU
 1.1. JALONAREA ALINIAMENTELOR
terenului cu
un plan
a
topografice
a suprafetei
linia de intersectie teren.
aliniament se înelege
semnalizate pe
Prin materializate i se
dou puncte de capt, sinu0as, prin care
Vertical
care trece prin cele
în general, printr-o linie aliniamentul
in
aliniamentul se reprezint , terenului,
>In plan vertical, În funcie de orografia
relieful terenului pe anumite direcii.
evideniaz urm toarele forme:
fie reprezentat sub
plan vertical poate s tronsoane de pante
diferite (fig. 1.1.a);
cu mai multe uniform (fig. 1.1.b);
linie frânt, tronson de pant continu _i relativ
cu un
inie încinat, cazul terenurilor relativ plane (fig.
1.1.c).
care este egal
cu
în dreapt,
linie orizontal, reprezint printr-un segment de
aliniamentul se vertical (fig. 1.1.a,b,c)
>In plan orizontal, acestuia din planul
orizontal a liniei cuprinse între extremitile
proiecia
ARIKAIK
LEGENDA:
DA-B

DAE-distantaînclinatà D IRAIKAIKII

AAIFNIAITEISÄIF
AIAR
dA.E di'stanta orizontalà 2
1 - unghi vertical de panta. D D
LBo
A-B
Ao dA-B
a
B
DAE
Bo CO IRPAIKYIKAIKAIKIKYIKAIKYIAYIKI

dA.B dg.C dc-D Bo

AO
dA-D dA.B

diferit (a), cu pant continu (b) i în plan orizontal (c)

Fig. 1.1. Aliniamente cu pant
aliniamentului, în
aliniament const în fixarea de jaloane între extremitile
Jalonarea unui teren a proiectelor de parcelare
i
distanelor, i/sau de aplicare pe
pe cale direct
a
vederea msurrii
de organizarea teritoriilor agricole. unui num r de puncte
teren a
Prinoperaia de înelege materializarea pe
jalonare se
B ale unu
trece prin cele dou extremiti A _i
situate în planul vertical ce
intermediare, care s fie
sau borne (fig. 1.2.).
aliniament, care sunt marcate prin ru_i
sensul de jalonare

WKYIKYAYIKYIKM

A
IKYIKYIKYIAYIKYIKYKP' NIYIKAYIANNI

VI

NINNIM IAYIKYI

211
B'
A' 3

1.2. Jalonarea unui aliniament cu pant continu

Fig.
Din punct de vedere practic jalonarea const în fixarea jaloanelor, la distane aproximativ egale,
Verificarea alinierii jaloanelor de
incepând din punctul îndeprtat (B), ctre punctul apropiat (A).
ambele pri ale jaloanelor intermediare
ctre operatorul din punctul A se face prin vizarea tangent pe
cât mai vertical
(1,2, 3). In aceste puncte intermediare ajutorul de operator, va ine un jalon poziie
în
cu måna sensul în care
_i va privi ctre operatorul din punctul A, care în acel timp îi semnalizeaz
trebuie s deplaseze jalonul pentru ca acesta s fie adus pe aliniamentul A-B.
 In functie de lungimea aliniamentelor _i de relieful terenului jalonarea se poate face prin
urmatoarele procedee practice: cu ochiul liber, cu ajutorul unui binoclu i / sau cu teodolite.
Dintre cazurile cele mai des întâlnite în lucrrile de jalonare sunt men ionate urm toarele:
prelungirea unui aliniament, în exteriorul celor dou puncte de capát,
Jalonarea unui aliniament între dou puncte inaccesibile _i cu vizibilitate intre ele;

Jalonarea unui aliniament peste un deal, fr vizibilitate reciproc între cele dou extremita i,
jalonarea unui aliniament peste o vale adânc sau peste o râp /ravena;
stabilirea punctului de intersecie a dou aliniamente.

1.2. INSTRUMENTE CLASICE PENTRUMSURAREA DIRECTA DISTANTELOR

de-a lungul timpului, o mare varietate
pe cale direct a distanelor s-au folosit
Pentru m surarea
de i. respectiv, tehnici propriu-zise de
instrumente msurare.
urmtoarele
n funcie de precizia de m surare a distanelor pe cale direct au fost difereniate
folosit în
trei grupe de instrumente: de precizie mic (expeditive), de precizie medie, care S-au

msurtorile topografice i de precizie mare, folosite în msurtorile geodezice.

a. Instrumente de precizie
mic (expeditive).
redus, care
In aceast grup cuprinse serie de instrumente caracterizate printr-o precizie
sunt o
este de pân la t 5% din lungimea real msurat. Cele mai utilizate instrumente din aceast grupa
deschidere la baz de 2 m; roata permite
care num rarea
sunt:pasul omenesc; compasul de lemn cu 20
Circumferinelor parcurse pe teren între dou puncte; lanul cu zale cu lungimea de 10 sau m;

de 5, 10 _i 20 m armat fire metalice.

ruleta de pânz cu

b. Instrumente de precizie medie. incluse: panglica de ofel, ruleta de oel i

In grupa instrumentelor de precizie medie au fost
cm la o distan de 100 m.
firul de oel, care asigur o precizie de m surare de 3
Trusa sau echipamentul de msurare a distantelor cu panglica de otel de 50 m este format
0 serie de anexe.
din instrumentul de m surare propriu-zis, la care adaug i
se
de 0,2-0,6 mm, prevzut la ambele capete
Panglica de otel este o band de oel cu grosimeaextreme pentru diviziunea de 0 _i 50 m sunt
marcate
cu inele ce servesc la întinderea panglicii. Reperele
de
de ofel. Diviziunile cele mai mici ale panglicii
fie pe cele dou inele de întindere, fie pe panglica
iar în continuare au fost marcate jumttile de
otel din 10 în 10 cm prin mici orificii,
sunt marcate
numerotate în ambele
alam,
prin plcue ptrate sau circulare din s-a
metru prin nituri i, respectiv, metriiunele marcarea diviziunilor realizat din 5 în 5 m prin
sensuri sau într-un singur sens. Pe panglici,
în perioadele în care nu se
plcue mai mari sau de form elipsoidal. In timpul transportului sau

metalic.
execut m sur tori panglica este înfäurat pe un cadru
-Fisele metalice, sunt confecionate din sârm de otel cu lungimea de 20 -30 cm i grosimea
formeaz o trusde câte 11 buci, fiind utilizate la marcarea
de 5 -
6 mm, fiind fixate pe dou inele care

provizorie pe teren a extremitilor panglici.

de 1,00- 1,20 m,
Intinztoarele, sunt confecionate din lemn sau din fier cu lungimea
bastoane
ascuit care se introduce în inelele panglicii _i
-

care
prevzute cu un capt
_i cu o grosime convenabil,
servesc la întinderea acesteia,
cu valoarea tensiunii aplicat panglicii la etalonare.
este utilizat în timpul procesului
de m surare la întinderea panglicii, prin care
Dinamometrul,
verificarea tensiunii cu aceea_i tensiune de etalonare, care a fost de 10 N.
se asigur considerate de înalt precizie, pentru
în cazul unor msurtori
Termometrul se folose_te
-

de etalonare + 20°C.
la nivelul solului, în raport cu temperatura
cunoa_terea riguroas a temperaturii la verticalizarea jaloanelor i, respectiv, a
m sur torilor
-

Firul cu plumb serve_te în timpul

de m surare.
fi_elor metalice folosite în procesul
c. Instrumente de precizie mare.
nichel (36%), având un
Firul deinvar este confecionat
dintr-un aliaj format din otel (64%) _i
firului de invar este în mod obi_nuit de 24 m i / sau
coeficient de dilatare practic neglijabil. Lungimea din punct de vedere
în milimetri, care
de 48 m, fiind prevzut la ambele capete cu câte o riglet gradat
de 1 mm/1000m.
practic asigur o precizie de m surare a distanelor
 DISTANTELOR CU PANGLICA DE OTEL
1.3TEHNICA DE MSURARE DIRECT A s fie asigurate condiile
de
în
Pentru m surarea distanelor pe cale direct trebuie ca,
prealabil,
traseujui
acest scop se efectueaz curirea
VIZibilitate i accesibilitate pe traseul aliniamentului. În la
continuare s procedeaza
ainiamentului de eventualele obstacole (vegetaie, pietre _i altele), iar în
efectua atät Jalonarea
semnalizarea celor dou extremiti. Dac este necesar se poate
arcarea i
aliniamentului considerat cât i pichetarea acestuia cu tru_i.
a distanelor
Din punct de vedere practic, operatiunea propriu-zis de msurare pe cale direct
exXCcula
format din 2 4 operatori, care în procesul de m surare
Se efectueaz de ctre o echip
toate operaiile necesare, în urmtoarea succesiune (fig. 1.3.):
sensul de masurare
m 50m
L 50 m L 50m
-
R 38,57 m
L 50 m-
AYYRYIAYAIRAIKIKRIKIRAIREAIIRAIKAIKAIKIKAIKAIKYIAIKA JAAIKAIKAIKIKAAIAIKAIKAKAIKAIKIKAIKAIAIKAKAIKAIRA

DA.B(L n) + R =
(50 3)+ 38,57 m =188.57 m-

unui aliniament, pe teren orizontal

Fig. 1.3. Mäsurarea lungimii
de m surare a aliniamentului (A-B);
se desfsoar pe direcia sensului
panglica de otel de 50 m aliniament;
se introduc întinz toarele în cele dou inele de capt ale panglicii desf_urate pe
din punctul A, considerat în urm fa de sensul de m surare (A-B), fixeaz
operatorul
marcat la sol printr-un ru_;
reperul zero al panglicii pe punctul de plecare (A), alinierea cât mai
de m surare (A-B), s efectueze
se dirijeaz operatorul considerat în sensul
exact a panglicii de oel de 50 m, pe direcia
aliniamentului care urmeaz s fie msurat;
cu o tensiune de 10 N, iar operatorul respectiv
se întinde panglica de otel pe aliniamentul dat,
considerat în sensul înainte va fixa pe verticala reperului de
50 m al panglicii o fi_ metalic (1);
- se deplaseaz echipa de msurare pe direcia traseului aliniamentului dat pân când operatorul
din urm ajunge la fi_a metalic din punctul 1;
la finalizarea acestora se
se repet în mod identic fazele de m surare între punctele 1 i 2, iar
care o fixeaz pe un inel metalic;
scoate fi_a metalic din punctul1 de ctre operatorul din urm, pe
se repet în acela_i mod, operaiile de msurare între punctele 2 _i 3, funcie de lungimea
la punctul de capt (B) rmâne o
considerat (3) _i pân
aliniamentului, pân când de la ultimul punct
distan care este mai mic decât lungimea instrumentului de msurare;
se cite_te lungimea restului (R) dintre punctele 3 i B, în metri cu dou zecimale.
unui teren
Lungimea aliniamentului m surat pe teren cu panglica de oel de 50 m, în condiiile
relativ orizontal, se determin cu relaia:

DA-B =
(L n) + R =
(50 3) +38,57 m =
188,57 m,
în care: D- distan a msurat pe teren între punctele A i B;

L-lungimea panglicii de otel, în metri;

n- numrul fi_elor metalice folosite la msurarea aliniamentului
R-restul distanei msurate pe ultimul tronson, în metri.
dus (A-B), cât i în
In mod obi_nuit, m surarea distanelor pe cale direct se face atât în sensul
sensul întors (B-A), iar rezultatul msurtorii efectuate este media aritmetic, dac diferena dintre
m surarea pe cale direct
cele dou valori obinute se încadreaz în tolerana de m surare. La
a

distantelor sunt aplicate în lucrrile de precizie i urm toarele corectii:

a. Corectia de etalonare a panglicii de otel se aplic atunci când lungimea real a panglicii de
ojel este diferit de lungimea înscris pe instrumentul respectiv, fiind obtinut cu relaia:
D
C -E L în care: Ce Corectia de etalonare a panglicii de otel, în milimetri;
E - eroarea de etalonare a panglicii de otel, în milimetri;
D distana mäsurat pe teren, în metri,
L lungimea etalonat a instrumentului utilizat, în metri.

4
 .
Corcctia de temperatur se
aplic numai in cazul msurdtorilor ce efectueazà a
Tcnierari diterite în sens
pozitiv
se

stabilitd de relaia:
sau
negativ fa de temperatura de etalonare de + 20 C, care cste

2 0 ) mm
) . unde:
S0m C-corecia de temperatur, în mm:

temperatura la care s-a efectuat operaia de nmsurare:

D-distana msurat pe teren, în metri
At 5°C -este diferena de
=

Din relaia de caleul temperatur.

At
a
corectiei de temperatur
diferen
se observ c,
temperatura la o de
=
S'C.
lungimea panglici otel modific cu 3 mm.
de se

C.
Corectia de întindere se aplic numai în cazul întinderii punglici de ofel la tensiuni mai mari
decat tensiunea de etalonare de
10 N. Valorile acestei corecti sunt în
pinà la2 mm, la o diferent de tensiune de general. relativ mici. fiind de
La mäsurarea direet a
pân la l0 N.

in mod curent
distanelor se produc uneori o serie de greseli sau erori grosolane. iar
se
înregistreaz erori sistematice i o serie de erori
Toleranta admis la msurarea direct a laturilor unei întämpltoare.
drumuiri planimetrice clasice. in
cazul a
dou msurätori (dus întors), care au fost efectuate în condiiile terenurilor cu panta de
-

pan la 5* este dat de urmtoarele relaii de calcul:

în extravilan: t7 =0.004D+ 7500 |:în intravilan: t7, =t0,003D +

5000
in Ta tolerana admis de prevederile normelor tehnice de msurare, în metri;
care: -

D-distana msurat pe teren între punctele alinianmentului considerat, în metri.

Tolerantele calculate cu relatile de mai sus pentru msurtorile executate în zonele de extravilan
Si intravilan, se majoreaz pe terenurile în pant, cu urmoarele procente:
c u 35. pentru terenurile cu panta cuprins între 5 i 105;
cu 70%. pentru terenurile cu panta cuprins între 10# _i 15
c u 100%. pentru terenurile care au o pant mai mare de 15*.

14.MASURAREA UNEISUPRAFETE DE TEREN CUPANGLICA DE OTEL

Pentru ridicarea în plan a unei suprafete de teren relativ orizontal, eu accesibilitate i vizibilitate
în interior conturului geometric, s-a folosit panglica de otel de 50 m _i echipamentul auxiliar.
In faza de teren au fost mäsurate toate laturile exterioare ale conturului geometrie (AB, BC,
FA). precum i cele trei diagonalele (AC, AD, AE), care determin împärirea poligonului într-un
numr de patru triunghiuri. Din punct de vedere practic aceast metod de msurare a unei suprafete
de teren este recomandat în cazul unor distane care, în general, trebuie s fie mai mici decât
lungimea panglicii de otel de 50 m (fig. 1.4.).

d a 47.0Om

d441.80m
S2
S3
d7:45.1Om O

d9
41.00m

d 37.5Om S4
34.5Om34.5Om
B

1 4 . Ridicarea in plan a unei suprafete de teren,cu pangliCa de olc

 In faza de raportare grafic a schiei care a rezultat din msurarea poligonului ABCDEFA, se
vor efectua o serie de opera ii, în urm toarea succesiunc:
S e stabile_te scara numeric de raportare grafic a distanelor mäsurate pe teren.
S e efeclucaz reducerea la scara 1: N a distantelor mäsurate pe teren (d1, d2, ... , d»), cu

ajutorul rela ilor de forma: dem= 100 So di, în care: So = unde N este numitorul sc rii numerice.
N
De exemplu, pentru scara numeric 1 : 500 _i lungimile care au fost m surate pe teren, au
rezultat urmtoarele distane grafice de raportare: d = 75,0 mm; dy = 64,0 mm; ds = 94,0 mm; da
S3,6 mn; ds = 54,4 mn: d, = 69,0 mm; dy = 902 mn; ds = 53,6 mm i dy = 82,0 mm.
S e efectueaz raportarea grafic a distan elor reduse la scara numeric 1: 500, pe un
ormat standard de desen, cu ajutorul unui compas i a unei rigle gradate de precizie, prin procedeul
interseciilor de distane prin arce de cerc:
Sestabile_te poziia grafic a primei laturii (A-B), cu lungimea dan = 75,0 mm
din punctele A i B, se traseaz cu ajutorul unui compas, câte un arc de cerc, pe baza
ungimilor dec = 64,0 mm _i. respectiv, dac = 90,2 mm, la intersec ia c rora se obtine punctul C
din punctele A i C, se traseaz, în mod asemntor, poziia punctului D. apoi din punctele A
Si D, se traseaz punctul E si. respectiv, din punctele A i E se traseaz punctul E (ig. 1.5.).

d3
d4

S1
S4
B

SCARA1:500

Fig. 1.5. Raportarea grafic a unei suprafete de teren msurate cu panglica de otel

In faza de calcul a suprafetei totale a poligonului ABCDEFA se determin, mai întâi, suprafaa
partiald a celor patru uriunghiuri: ABC, ACD, ADE, AEF de suprafete S1, S2, S3, Sa, cu formula lui
HERRON, care utilizeaz mrimea semiperimetrului triunghiului dat (pD):

S=P(p -a) -(p-b) (p -c) unde: p =TOTC , iar a, b i c sunt laturile triunghiului.
2
Suprafata total a poligonului se obtine cu relaia: S=S1+S2+S+ S = .(mp).

I n cazul triunghiului ABC, s-a obtinut: S, =VP,(P, -d,) (P, -d,) (P-d,), unde:
d, +d, +d, 37,5Om +32,00m +45,1 0nm14,60 57 30
P
2 2 2
S, =57,30- (57,30-37.50)- (57.30-32,00) (57,30-45,10)
S, = 57,30x19,80.r25,30412,20 = 350187,1 164 = 591,76 mnp
****
* * * ' ' * * * ' * ' * ' ' '** ' '

Not Se modific distanele msurate pe teren, cu valoarea +N 0,10 m. în care N este

numärul de ordine al stuudentului din evidenta nominal (N = I....360).

6
 1.5.INSTRUMENTE DE MÄSURARE ADISTANTELOR PRIN UNDE
nstrumentele de msurare a distanelor prin unde au fost grupate dup conceptele constructive
de realizare în urmtoarele trei
categorii
lasermetre / distomate sau telemetre laser utilizate numai pentru msurarea distanelor;
sisteme modulare alctuite dintr-un dispozitiv de msurare _i un carnet electronic de teren;
- tahimetre electronice sau staii totale de msurare.
In categoria lasermetrelor sau telemetrelor laser sunt incluse o serie de instrumente, cu ajutorul
carora se msoar numai distane cuprinse între 60 m, fr plac reflectorizant i pân la 200 m,cu
plac reflectorizant.
Dintre cele mai cunoscute instrumente de msurare a distantelor prin unde, care sunt utilizate în
masurtorile topografice curente sunt evideniate cele realizate în ultimi ani de firma Leica Geosystems.
Leica DISTO D2 permite msurarea distanelor de pân la 60 m.
Leica DISTO D3 _i Leica DISTO D3a sunt instrumente multi-funcionale, care asigur
mãsurtori simple. rapide i de precizie. Distanele msurate pe teren i / sau în spaii închise sunt
cuprinse între 0,05 - 100 m, iar precizia de m surare este de +I mm.

Leica DISTO DS, ofer o vizualizare facil a punctului vizat, având un ZOOM de 4X i un
display color de 2,4". Cu senzorul integrat se asigur másurarea pantelor de pân la t 45°. Cu ajutorul
senzorului de pant lasermetrul calculeaz distana orizontal. Tehnologia înglobat de lasermetru
permite mãsurarea de distane de pân la 100 m, fir plac reflectorizant _i pân la 200 nm, cu plac
reflectorizant.
Lasermetru Leiea DISTO A6(ig. 1.6.) cu msurare în band vizibil a spectrului cuprinde
urmtoarele componente: instrumentul propriu-zis care include. un ocular, nivela toric încorporat,
interfata Btuetoth i software Disto pentru transferul datelor, 2 bateri, husa de protecie, iar ca
accesorii sunt menionate: trepiedul telescopic i set pläcue reflectorizante.
Principalele caracteristici tehnice ale lasermetrului Leica DISTO A6 sunt urmtoarele:
Precizia de mäsurare a distanelor: t 1,5 mm;
Distanta minim de msurare: 0,05 m;
Distanta maxim de msurare fr plcu reflectorizant: 100 m
Distanta maxim de msurare cu plcu reflectorizant: 200 m
Mäsurätori directe de distane i indirecte de arii i
volume
Memorie de stocare a datelor: 20 msurtori.
Pentru efectuarea msurätorilor de distane, Lasermetru Leica DISTO A6 dispune de o
tastatur (fig. 1.6.), care permite comenzile de lucru menionate maijos:
1. ON/DIST- pornire/msurare distane;
2. 2nd funcia dubl a tastelor;
3.[+]-plus feica DISTO A6
4. TIMER -

timpul de funeionare; -14

5. [=]-egal; ON
DIST
6. ARIA / VOLUM; 3 13
7. Stocare
8. Reper de m surare;
IMER
12
9. CLEAR /OFF _tergere caracter /
-

oprire; 11

10. MENU meniu -

8 MENU
10
11. Iluminare display
CLEAR
12. Mäsurare
13. -]- minus;
indirect/ Funcie Pitagora
14. BLUETOOTH - interfa transfer date. Fig. 1.6. Tastatura Leica DISTO A6
 LASERMETRE
L.6. MASURAREA
DISTANTELOR CU direct a unei
m surarea
un
instrument care pernmite volumul unui
este
Lasermetrul Leica DISTO A6 aria unei suprafe e _i
determin în mod indirect
iar pe aceast baz se
distan e. atat
spatiu închis. sunt efectuate
în mod simplu _i rapid,
m sur torile de distane
Din punct de vedere practic m surare indirectä.
direct i afi_at imediat, cât i prin
printr-o mäsurare
unei distane (AC = BD), cu
a. M surarea
direct a
închis, cu lungimea (AB
= CD) _i ltimea
laturilor unui spaiu
Pentru m surarea
(fig. 1.7.):
se vor efectua urmätoarele operaii
lasemetrul de tipul Leica DISTO A6,
orizontal în punctul A;
se fixeaz instrumentul în poziie
acioneaz TASTA DIST (1), pentru a deschide laserul; orizontal ;
se instrumentul în poziie
vizeaz inta dorit punctul B, cu
care este
(6,978 m);
se
ecran este afi_at distana m surat
din nou TASTA DIST (1) iar pe
se apas A C (3,277 m).
se m soar în mod asem n tor distana dintre punctele _i

6,978m

6,978m
continu a unei distane cu Lasermetrul Leica DISTO A6
Fig. 1.7. M surarea

b. Msurarea ariei unei suprafete determin aria

efectuate asupra dimensiunilor suprafeei ABCD, se
Pe baza celor dou m sur tori
dat, pentru funcia ARIA (fig. 1.8.).
ARIA/VOLUM (6) o singur
corespunz toare prin apsarea tastei în mod
iar aria suprafetei este calculat
automat
Simbolul corespunztor apare în afi_aj (ARIA),
i afi_at pe linia principal (A 22,87m*).
=

6,978m B

A-22,867m.

6,978m D

1.8. Msurarea ariei unei suprafete cu Lasermetrul Leica DISTO A6

Fig.

c. Msurarea unui volum

Pentru determinarea volumului unui spaiu închis se apas tasta ARIA/VOLUM (6), de dou ori
pentru funcia VOLUM (fig. 1.9..
Simbolul corespunzälor apare în afi_aj (VOLUM), iar atunci când au fost efectuate trei
másur tori se obtine în mod automat volumul, care este afi_at pe linia principal (V = 101,803 m').
 V=101.803m

3,277m
8 6,978m

Fig. 1.9. Mäsurarea unui volum cu Lasermetrul Leica DISTO A6

d. Msurarea indirect a unei distane

In funetie de punctele tint care trebuie s fie verticale sau orizontale _i în acela_i plan sunt
utilizate i alte procedee pentru determinarea rapidä i precis a distanelor, din care sunt menionate:

Determinarea unei distane cu dou msurtori auxiliare

Se actioneaz tasta PITAGORA (12), pån când simbolul coreet apare pe afisaj. iar distana cae
Irebuie s fie mäsurat apare intermitent pe ecran. In continuare sunt efectuate msurtorile necesare
iar rezultatul este afi_at pe linia principal, cu cele dou msurtori pariale pe liniile adiíonale.

Determinarea unei distan e cu trei m sur tori auxiliare

Se actioneaz tasta PITAGORA (12), pân când simbolul corect apare pe af+_aj, iar distana care
trebuie s fie msurat apare intermitent pe ecran. In continuare sunt efectuate msurtorile necesare
iar rezultatul este afi_at pe linia principal, cu cele trei msurtori pariale pe liniile adiionale.

Determinarea unei înältimi pariale cu trei másurtori auxiliare

Se actioneaz tasta PITAGORA (12), pân când simbolul corect apare pe afi_aj. iar distana care
trebuie s fie msurat apare intermitent pe ecran. In continuare sunt efectuate msurtorile necesare
iar rezultatul este afi_at pe linia principal, cu cele trei msurätori pariale pe liniile adiionale.

Tastatura Lasermetrului Leica DISTO A6 ofer _i alte comenzi de utilizare. din care sunt
exemplificate urmätoarele:
Set ri de referin: prin apsarea tastei REFERINA (8), setarea poate s fie schimbat,
astfel încât urm toarea msurtoare s fie efectuat ,.din faa instrumentulur".
Selectarea unitäilor: se apas butonul MENU (10), in mod repetat, pentru a parcurge
functiile posibile (UNITATE, OFFSET, STAND referin, RESET). In cazul în care optiunea dorit de
meniu apare, trebuie s fie selectat cu tasta EQUAL (5), iar prin derularea setrilor posibile cu tasta
PLUS (3) sau MINUS (13), se memoreaz setarea selectat cu tasta EQUAL (5).
Inregistrarea/Depozitarea unei constante: se msoar distanta dorit i apoi se apas tasta
STORAGE (7), pân când instrumentul emite bip-uri i confirm stocarea.
Rechemarea unei constante: se apas tasta STORAGE (7). pentru a chema constanta dorit,
care va fi disponibil pentru calculele ulterioare.
Depozitarea: se apas tasta STORAGE (7), de dou ori, mai repede, iar cele 20 rezultate
anterioare (msurtori sau rezultate calculate) sunt prezentate în ordine invers. Prin folosirea tastei
PLUS (3) i a tastei MINUS (13), se efectueaz navigarea datelor depozitate. Dac se acioneaz
asupra tastei EQUAL (5), se poate lua un rezultat depozitat/înregistrat. care ulterior poate s tie utilizat
pentru alte calcule.