Apa de

adeziune Subzona de evapotranspiratie

Inf Zona de
Subzona de retentie iltr aeratie
ari infiltratie
Apa Subzona capilara efi
capilara Nivel piezometric ca
ce Zona de
Apa Strat acvifer
saturatie
gravifera
filtratie

Strat impermeabil
Fig. 3.1. Zonele de umiditate din scoarţa terestră

A Nivel freatic

Râu
P

S
Strat impermeabil Strat impermeabil

a. Părţile componente ale unui strat b. Modificarea aspectului nivelului

acvifer: freatic determinat de litologia
A- partea activă (cu oscilaţiile NP libere); reliefului
P- partea pasivă (apa se mişcă sub presiune
hidrostatică); 2
Lac
S- partea stagnantă (profundă) 1

d. Influenţa unui lac de baraj

2
1

c. Schimbarea nivelului apelor freatice e. Prin săparea unui şanţ, nivelul freatic
în funcţie de variaţia reliefului scade
Fig. 3.2. Modificări ale nivelului freatic din diferite cauze naturale
şi artificiale
 Zonă de Zonă de Zonă de
Zonă de alimentare acumulare descărcare
Zonă de alimentare
descărcare

Strat
Zonă de aeraţie impermeabil

Strat
Zonă de saturaţie acvifer
Izvor Izvor

A. Strat freatic B. Strat captiv

Fig. 3.3. Elementele stratelor acvifere

N.P. N.P.

Strat impermeabil
a. Strat acvifer liber b. Strat acvifer captiv

Fig. 3.4. Strate acvifere

Precipitaţii

Lentilă
de apă
Zonă de
aeraţie Râu
Nivel piezometric

Strat impermeabil

Fig. 3.5. Apele din zona de

aeraţie şi raporturile lor cu
apele freatice

Suprafaţă Canal de Canal de

topografică desecare irigaţii

Râu
Nivel piezometric

Legătură cu nivelul Influenţa

apei din râu sau canal irigaţiilor

Strat impermeabil

Fig. 3.6. Raporturile nivelului piezometric cu topografia locului şi cu

unităţile hidrologice
Zonă de alimentare

Nivel piezometric

Strate acvifere

Strate impermeabile

Fig. 3.12. Complex acvifer

α
r
Nivel capilar

h
Nivel de bază

Fig. 4.1. Forţa capilară

142
140
A 138
izofreate
136
134

90o
C

Fig. 4.2. Determinarea direcţiei de

curgere a apelor subterane prin
metoda grafică (geometrică)
 a.Vale în chei b.Vale în canion c.Vale simetrică
(roci calcaroase) (în roci orizontale
cu durităţi diferite)

d.Vale asimetrică e.Vale subsecventă e.Vale glaciară

(asimetrică)
Fig. 8.2 Tipuri de văi

1 5
2

Fig. 8.3. Meandre

mal concav, 2- mal convex, 3- renie
4- peduncul, 5- apex (vârful meandrului)

Fig. 10.6. Curenţii de tip III

(circulari)
 Nivel maxim
Nivel mediu
A N.A. (la data ridicării) B
Nivel minim
D Secţiune
Secţiunea activă inactivă
C

A – secţiune liberă de gheaţă

AB – lăţimea B (m)
ACDB – perimetrul udat P(m)

Zăpadă pe gheaţă Poduri de gheaţă

E
A B

naboi D
C
B – secţiune cu gheaţă
AB – lăţimea B (m)
ACDBEA – perimetrul udat P(m)
Fig. 8.6. Profil transversal prin albia unui râu

P P2

H α H`
α

P1
G
Fig. 10.1. Deplasarea unei molecule de
apă pe un plan înclinat
A – molecula de apă
G – greutatea moleculei de apă
P1, P2 – componentele forţei de
greutate (deplasare)
 mal drept
mal stâng
α H

mal stâng
mal drept
H α
R

Fig. 10.2. Ridicarea apei spre malul concav datorită forţei

centrifuge

coamă

Schema curenţilor circulari

provocaţi de curentul superficial

Schema curenţilor elicoidali longitudinali

Schema curentului superficial
convergent

Schema curenţilor din zonele de curbură ale râurilor

Fig. 10.3. Curenţii din albiile râurilor

 Fig. 10.4. Curenţii de tip I
(divergenţi)

Fig. 10.5. Curenţii de tip II

(convergenţi)

zăpadă
Vsupraf
gheaţă
Vmax Vmax
h

Sensul Sensul
curentului curentului

A. în albie liberă B. în albie cu fenomene

de îngheţ
Fig. 10.7. Epura vitezelor

0,600
S = 18,5 cm2
18,5 x 0,2 x 0,2 = 0,74 m2
Vm = 0,7h / 1,40 ≅ 0,530 m/s
0,700
0,2
Se observă o relaţie de
egalitate între părţile haşurate
Vm situate de o parte şi de alta a
vitezei medii
1,40

0,560
0,6 Fig. 10.2. Exemplu de
calcul grafometric al
0,440 vitezei medii pe verticală
0,8
0,280