UNIVERSITATEA HYPERION din BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE EXACTE ŞI INGINEREŞTI

SPECIALIZAREA AUTOMATICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ

GHID PRIVIND ELABORAREA

PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

2021 / 2022
 CUPRINS

1. EXAMENUL DE DIPLOMĂ ........................................................................................................................ 2

2. ALEGEREA șI ÎNTOCMIREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ................................................................. 3
3. “PRIMELE PAGINI” ALE PROIECTULUI DE DIPLOMĂ........................................................................ 3
4. STRUCTURA PE CAPITOLE A PROIECTULUI DE DIPLOMĂ .............................................................. 4
5. REGULI DE TEHNOREDACTARE............................................................................................................. 5
6. MODUL DE PREZENTARE A PROIECTULUI DE DIPLOMĂ ................................................................ 7
7. ACTE NECESARE ÎNSCRIERII LA EXAMENUL DE DIPLOMĂ ........................................................... 8

1
 1. Examenul de diplomă
Examenul de diplomă se organizează în conformitate cu “Regulamentul de
organizare şi desfăşurare a examenului de diplomă”.
La Universitatea Hyperion din București, Facultatea de Științe Exacte și
Inginerești, examenul de diplomă constă din două probe:

 Evaluarea cunoştinţelor generale și de specialitate;

 Prezentarea și susţinerea proiectului de diplomă.

Evaluarea cunoștințelor generale și de specialitate se va face de către

comisia pentru susținerea examenului de diplomă pe baza unei probe orale pentru
care se indică o tematică și o bibliografie minimală care sunt aduse la cunoștința
studenților la începutul anului IV (semestrul 7)
Biletele sunt selectate în ziua respectivă, prin tragere la sorți de către absolvent,
dintr-o urnă cu 50-60 de bilete, fiecare bilet conținând 3 subiecte (unul general și
două de specialitate). Aprecierile comisiei sunt exprimate prin note.

Prezentarea și susținerea proiectului de diplomă în faţa comisiei de examinare

este obligatorie pentru absolvirea examenului de diplomă.
Aprecierea obținută de absolvent la această probă va avea în vedere nota
recomandată de către cadrul didactic coordonator, cât și rezultatul evaluării fiecărui
membru al comisiei, în urma prezentării şi susţinerii proiectului de diplomă de către
absolvent. Aprecierea obținută de absolvent se va face prin calculul mediei tuturor
notelor acordate de către membrii comisiei.
Comisia pentru susținerea examenului de diplomă va putea ține cont în
aprecierea absolventului și de modul în care acesta a redactat și organizat proiectul
de diplomă, de acuratețea și modul de așezare în pagină a diverselor elemente
constitutive (capitole, paragrafe, tabele, figuri, grafice, imagini). O atenție deosebită
poate fi acordată și modului concis și elegant de prezentare a proiectului.

Membrii comisiei pentru susținerea examenului de diplomă vor pune întrebări

studentului care prezintă proiectul de diplomă atât în timpul prezentării, cât și după
finalizarea prezentării. Întrebările comisiei urmăresc verificarea cunoștințelor teoretice
acumulate de absolvent în facultate, în anii anteriori de studiu. Cel puțin una din
întrebări va fi legată de conținutul proiectului de diplomă ales de absolvent.

2
 2. Alegerea și întocmirea proiectului de diplomă
Este necesar ca fiecare absolvent al Facultăţii de Științe Exacte și Inginerești să-
şi aleagă tema proiectuluide diplomă şi cadrul didactic coordonator până pe data de
01.12. a anului terminal.
Absolventul va respecta, pe parcursul elaborării şi prezentării proiectului, cerinţele
prezentate de cadrul didactic coordonator.
Proiectul de diplomă va cuprinde în mod obligatoriu o parte teoretică și o parte
aplicativă. Cele două părți sunt strâns legate de tematica proiectului de diplomă iar
capitolele sunt alese și dezvoltate sub coordonarea profesorului îndrumător.
Este recomandat ca partea teoretică să conțină: situația la nivel național și
internațional a subiectelor tratate în proiect, precum și descrierea teoretică a
elementelor, mediilor reale sau virtuale, proceselor sau fenomenelor care intervin în
sprijinul realizării aplicației practice. Descrierea teoretică se va axa pe studii, analize,
elemente de teorie, definiții, formule, tabele, grafice, imagini și interpretări.
Se va acorda prioritate acelor componente cu conținut modern și de noutate.
Partea aplicativă este aleasă de absolvent în funcție de domeniul său de
preocupare și interes, strâns legat de cunoștințele acumulate în anii de studiu din
facultate. Ea poate fi constituită din: studii şi analize de modelare şi simulare, aplicaţii
software (programe, baze de date, rețelistică, web design, instrumentație virtuală),
precum și diverse aplicații practice (elemente, dispozitive fizice, aparatură) din
domeniul automaticii, roboticii, inteligenței artificiale etc. Este obligatoriu ca în
această parte să fie aduse de către absolvent elemente noi, originale, obținute în
urma activității sale de cercetare.

3. “Primele pagini” ale proiectului de diplomă

Proiectul de diplomă va fi structurat pe capitole şi va include în primele pagini

următoarele elemente obligatorii:
1. Coperta – cuprinde informaţiile care trebuie să apară pe coperta proiectului de
diplomă. Sus este scrisă denumirea universității și a facultății. În centru este scris
“PROIECT DE DIPLOMĂ”. La două rânduri mai jos, în stânga - numele

3
coordonatorului științific, în dreapta – numele absolventului care a întocmit proiectul.
Jos, central, este trecut anul în care este prezentat proiectul de diplomă.
(Model – vezi pag. 1 din “Model primele pagini”).
2. Denumirea proiectului – este și prima pagină a documentației. Este
asemănatoare coperții dar denumirea din centrul paginii este înlocuită cu titlul
proiectului de diplomă. (Model – vezi pag. 2 din “Model primele pagini”)
3. Tema proiectului – conține enunțul temei de proiectare pentru care a fost
elaborat proiectul de diplomă și printre altele vor trebui prezentate diverse informații
necesare realizării acesteia, cerințe, obiective, date de intrare și de ieșire.
(Model – vezi pag. 3 din “Model primele pagini”)
4. Cuprins - proiectul de diplomă va avea un cuprins care să conţină titlurile
tuturor capitolelor și subcapitolelor însoţite de numărul paginii la care începe fiecare
capitol, respectiv subcapitol. (Model – vezi pag. 4 - 6 din “Model primele pagini”).

4. Structura pe capitole a proiectului de diplomă

Cuprinsul proiectului (desfășurarea pe capitole) se recomandă a conține:

 Cap. 1. Introducere – se recomandă ca în acest capitol să existe două

paragrafe, unul care să conțină situația la nivel național și internațional a elementelor
teoretice și practice ce urmează a fi tratate în proiect și altul în care să fie descrise
motivaţia alegerii temei, obiectivele generale ale proiectului, precum și alte elemente
din tema proiectului.

 Cap. 2,3,4... – sunt capitolele care cuprind partea teoretică a proiectului.

 Cap. (n - 2) – posibil capitol de simulare pe calculator a aplicației practice.

 Cap. (n - 1) – Studiu de caz – în acest capitol este prezentată aplicația

practică. În situația în care aplicația este modularizată se încearcă o descriere a
structurii și funcționării acesteia la nivel de module. Se începe cu schema bloc
(modul), descrierea și funcționarea fiecărui bloc (modul) component în parte, schema
detaliată, structura internă, descrierea aplicației, funcționare, condiții de funcționare,
ajustări etc.

 Cap. (n) – Rezultate și concluzii – se recomandă introducerea a două

paragrafe: unul “Rezultate obținute” și altul “Concluzii finale”. În primul paragraf

4
absolventul va menționa rezultatele obținute în raport cu cerințele impuse în tema de
proiectare. Se vor menționa, de către absolvent, toate elementele de noutate
introduse, atât teoretice cât și practice. În cel de al doilea paragraf se vor prezenta
concluzii finale cu privire la gradul de noutate la nivel național și internațional, modul
în care aplicația realizată poate fi pusă în practică, utilitatea acesteia, costurile care
presupun realizarea ei, precum și direcții viitoare prin care aceasta poate fi
dezvoltată.

 Bibliografie – va cuprinde lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către

absolvent pentru redactarea proiectului de diplomă (cărți, capitole în cărți, articole,
documentații de specialitate, surse informatice, site-uri consultate). La toate aceste
surse vor fi menționați autorii și adresa exacta a sursei (conferința, editura, pagini,
ani, link - uri, etc).

 Anexele – cuprind diverse informații specifice care descriu elemente și

componente ale părții teoretice și practice. Aici se pot regăsi: prezentarea unor
formule matematice cunoscute dar laborioase, prezentarea unor tabele sau diagrame
(grafice) de funcționare binecunoscute în literatura de specialitate, descrierea unor
componente (caracteristici), scheme bloc și de detaliu, elemente vizuale de soft,
codul sursă al aplicației precum şi alte informaţii relevante pentru temă.

5. Reguli de tehnoredactare

Formatul proiectului de diplomă este A4 iar numărul de pagini fiind cuprins între
60 şi 80, având caracteristicile:
 Marginile paginii – se recomandă a se utiliza următoarele valori pentru
marginile paginii:
 stânga: 2,5 – 3 cm (tipic 3 cm)
 dreapta: 2 - 2.5 cm (tipic 2 cm)
 sus: 2 - 2.5 cm (tipic 2,5 cm)
 jos: 2 - 2.5 cm (tipic 2,5 cm)
 Spaţiere între rânduri - textul va avea o spaţiere între rânduri între 1 și 1,5 linii
la alegere (recomandat 1,15 – 1,2) iar textul din cadrul paragrafelor va fi aliniat între

5
marginile din stânga şi dreapta (aliniere Justify). Excepţie fac titlurile capitolelor, care
pot fi aliniate centrat, precum şi titlurile tabelelor şi figurilor.
 Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de 12
puncte sau Arial, cu dimensiunea de 11. Excepţie fac titlurile capitolelor sau ale
paragrafelor unde se vor utiliza fonturi bolduite de dimensiuni mai mari (se
recomandă pentru capitole dimensiune 16 iar pentru paragrafe dimensiune 14). Se
vor utiliza în mod obligatoriu diacritice pentru redactare.
 Numerotarea paginilor – se recomandă ca numerotarea paginilor să se facă cu
font de 10, începând cu numărul 2 de la pagina care conține tema proiectului și să
continue până la ultimile pagini care conțin bibliografia sau până la ultima pagină a
proiectului. Numărul paginii va fi scris în Footer, central sau în dreapta.
 Tabelele – acestea se codifică cu două numere despărțite printr-un punct,
primul reprezentând numărul capitolului, iar cel de-al doilea fiind numărul tabelului din
capitolul respectiv. Fontul folosit se recomandă a fi de 10. Fiecărui tabel după
codificare i se adaugă și un titlu (denumire). De exemplu:

Tabelul 3.11 Evoluția presiunii în funcție de temperatură

Numărul 3 reprezintă capitolul, numărul 11 precizează că este vorba de al 11-lea

tabel care se găsește la acest capitol.
 Figuri – acestea sunt codificate și denumite în mod asemănător cu tabelele.
De exemplu:

Figura 4.10 Evoluția presiunii în funcție de temperatură

Atât tabelele cât și figurile vor fi centrate.

 Tipărirea tuturor paginilor proiectului se va realiza doar pe o faţă a fiecărei foi.
 Header–ul poate fi folosit pentru scrierea denumirii proiectului de diplomă, a
capitolului sau a numelui absolventului.

6
 6. Modul de prezentare a Proiectului de diplomă

La susținerea proiectului de diplomă, absolventul va avea:

- O documentație tipărită în două exemplare – numită proiect de diplomă,

însoțită de un CD/DVD cu partea teoretică a proiectului de diplomă în format Word și
PDF;
- O fișă a proiectului – completată și semnată de coordonatorul științific
(formularul se găsește la secretariat);
- O prezentare Powerpoint;
- Partea aplicativă.

Reguli generale de prezentare a proiectului de diplomă:

 Prezentarea proiectului de diplomă se va face cu ajutorul programului

PowerPoint ce face parte din suita de programe Microsoft Office;
 Prezentarea va conţine minim 8 şi maxim 15 slide-uri.
 Slide-urile vor conține tabele, grafice, figuri, imagini sau text cu font
foarte mare astfel încât să se poată încadra în maxim 10 rânduri;
 Primul slide va conține informația de la prima pagină, cea cu denumirea
(titlul) proiectului de diplomă;
 Al doilea slide poate conține capitolele din cuprins (acesta nu e
obligatoriu);
 Se recomandă pentru capitolele teoretice să fie atribuite maxim 2 slide-
uri;
 Un număr mai mare de slide-uri vor fi alocate părții aplicative (scheme
bloc, descriere, funcționare);
 Penultimul slide va prezenta cele mai deosebite rezultate și câteva
concluzii;
 Ultimul slide va cuprinde cele mai importante referințe bibliografice;
 Timp maxim de prezentare : 10 – 15 minute.

7
 În timpul prezentării proiectului de diplomă, membrii comisiei pot adresa
absolventului întrebări cu caracter teoretic sau practic referitoare la subiectul
prezentat, sau la metodologia şi resursele utilizate.

7. Acte necesare înscrierii la examenul de diplomă

Pentru înscrierea la examenul de diplomă sunt necesare următoarele acte:
 Diploma de bacalaureat – original și copie legalizată;
 Certificatul de naștere – copie legalizată;
 3 fotografii color tip buletin;
 Copie după buletin sau carte de identitate;
 1 dosar plic;
 Dovada plății taxei pentru examenul de diplomă.

8
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
BUCURESTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE ȘI INGNEREȘTI
Specializarea: AUTOMATICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. lng. TUDOR IONESCU

ABSOLVENT:
MIRCEA POPESCU

BUCUREȘTI - (anul)
 UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE ȘI INGNEREȘTI
Specializarea: AUTOMATICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ

IMPLEMENTAREA ÎN FPA
A UNUI NEUROSTIMULATOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. lng. TUDOR IONESCU

ABSOLVENT:
MIRCEA POPESCU
 TEMA PROIECTULUI

Să se realizeze un dispozitiv care să fie capabil să genereze o formă de undă

identică cu cea din figura 1 și având următoarele specificații:
— Sã fie capabil să genereze acea formã de undă ori de câte ori este necesar;
— Curentul stimulului să fie constant (între 10 mA și 100 mA — reglabil
software);

— La ieșirile dispozitivului să poată să fie conectați senzori (electrozi) medicali

folosiți la electrostimulatoare;
— Excitația să poată fi de tip monopolară (electrod comun și mai mulți electrozi
activi) sau bipolară (perechi de câte doi electrozi pentru fiecare mușchi) la
ieșirea dispozitivului;
— Impedanță de ieșire mare (până în 5 kΩ ) și introducerea la ieșire a unui
defazaj de 100 -- 300 între I și U;
— Costul de producție al dispozitivului sã se încadreze în suma de 200 —
300 Euro.
 CUPRINS
INTRODUCERE ..........................................................................................................................5

1. STIMULAREA ELECTRICĂ FUNCȚIONALĂ......................................................................7

1.1 Introducere..............................................................................................................9
1.2 Caracteristicile stimulului electric...............................................................................10

2. LIMBAJUL VERILOG.............................................................................................................12

2.1 Istoric............................................................................................................................13
2.2 Descriere.......................................................................................................................16
2.3 Structura unui Program................................................................................................17
2.4 Niveluri de abstractizare Verilog........................................................................................18
2.5 Fluxuri de proiectare.............................................................................................19
2.6 Convenții Lexicale.......................................................................................................21
2.7 Tipuri de Date.............................................................................................................23
2.7.1.Tipuri de Date Fizice......................................................................................26
2.7.2 Tipuri de Date abstracte.................................................................................27
2.8 Operatori................................................................................................................28
2.8.1. Operatori Aritmetici binari..........................................................................28
2.8.2. Operatori Relaționali....................................................................................28
2.8.3. Operatori Logici............................................................................................29
2.8.4. Operatori la nivel de bit.................................................................................30
2.8.5. Alți Operatori...............................................................................................31
2.8.6. Precedența operatorilor..................................................................................31
2.9 Construcțiile de Control.............................................................................................33
2.9.1. Selecția — Instrucțiunile if şi case................................................................34
2.9.2. Repetiția — Instrucțiunile for, while şi repeat.............................................34
2.9.3. Alte Instrucțiuni...........................................................................................35
2.10 Construcții procedurale..................................................................................37
2.11 Task-uri şi Funcții...............................................................................................38
2.12 Controlul Sincronizării/Timing-ului..............................................................39
2.12.1 Controlul Întârzierii...............................................................................40
2.12.2 Evenimente..................................................................................................41
2.12.3 Instrucțiunea wait..................................................................................42
2.12.4 Instrucțiunile fork şi join........................................................................43
 2.13 Concluzii..............................................................................................................44

3. FPA — FIELD PROGRAMMABLE GATE ARRAY.............................................................45

3.1 Prezentare şi concepte..................................................................................................45

3.2 Structura ariilor de porți programabile.....................................................................45
3.2.1 Blocurile logice.............................................................................................46
3.2.2 Dimensiunea Blocurilor Logice Combinaționale (BLC) și performanța...47
3.3 FPA - Organizare funcțională................................................................................48

4. SIMULAREA SISTEMELOR DINAMICE CU AJUTORUL UNELTEI SIMULINK............49

4.1 Introducere în MATLAB.............................................................................................49

4.1.1 Caracteristici principale ale mediului MATLAB....................................50
4.1.2 MATLAB utilizat în calcule numerice....................................................50
4.1.3 Tehnici de vizualizare folosind MATLAB4.1.4 Toolboxurile MATLAB..50
4.2 SIMULINK extensie a mediului MATLAB................................................................50
4.2.1 Ghid de utilizare SIMULINK.......................................................................51
4.2.2 Cerințe de sistem........................................................................................51
4.3 Mediul de simulare MATLAB/SIMULINK................................................................52

5. IMPLEMENTAREA HARDWARE........................................................................................53
5.1 Implementarea algoritmilor si a fluxurilor hardware – metode...........................53
5.1.1. RTL, MATLAB și SIMULINK......................................................................53
5.1.2. Probleme cu tehnicile convenționale......................................................53
5.1.3 MATLAB/SIMULINK către RTL (translație manuală)...........................54
5.1.4 MATLAB către RTL (Translatare Autointeractivă)...............................55
5.1.5 C/C++ către RTL sau NETLIST.............................................................57
5.1.6 Instanțieri IP și NETLIST-ing.......................................................................57
5.2 Realizarea modelului Simulink a formei de undă..................................................58
5.3 Implementarea în FPA a neurostimulatorului.......................................................59
5.4. Implementarea în FPA a unui modul Integrator...................................................60

6. REZULTATE ȘI CONCLUZII................................................................................................62

6.1 Rezultate obținute...........................................................................................62

6.2 Concluzii finale.....................................................................................................63
7. BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................65

ANEXA 1. STRUCTURA INTERNĂ A PLĂCII DE DEZVOLTARE......................................66

ANEXA 2. PREZENTAREA MEDIULUI DE PROGRAMARE ȘI TESTARE XILINX
(WebPACKISE 9.x).................................................................................................................................68
A.2.1 Introducere................................................................................................................68
A.2.2 Proiectarea, sinteza și implementarea unui circuit utilizând ISE 6.2.....................70
A.2.3 Fluxul proiectării cu circuite FPA....................................................................71