Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

CURSURI POSTUNIVERSITARE
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

COORDONATOR:
Prof. ing. GÎRBOVAN VASILICA

ABSOLVENT:
Prof. BÎRCINĂ CORINA ŞTEFANIA
2006
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

CURSURI POSTUNIVERSITARE
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

"CONTRIBUŢII PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PREDĂRII


EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE, CU REFERIRE LA MODULUL
«PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI
ANIMALĂ» LA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CALOPĂR"

2
2006
CUPRINS
1. Curriculum-ul de "Educaţie Tehnologică" …………………………………………………………. 4
1.1. Elemente generale ……………………………………….………………………………………………………….4
1.2. Repartizarea modulelor pe clase ………………………………………………………………………....7
1.3. Obiectivele cadru ……………………………………………………………………………………………...…….7
1.4. Obiectivele de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare pentru
modulul ,,Produse alimentare de origine vegetală şi animală” …………...……………8

2. Mijloace didactice specifice modulului: ,,Produse alimentare de origine


vegetală şi animală” …………………………………………………………………………………………………....13

3. Elemente de proiectare a activităţii didactice …………………………………………………...14


3.1. Planificarea calendaristică pentru modulul ,,Produse alimentare de
origine vegetală şi animală” ………………………………………………………………………………..……14
3.2. Organizarea conţinuturilor pentru capitolul ,,Tehnologii de preparare a
hranei” ……………………………………………………………………………………………………………………………18
3.3. Proiect didactic pentru:
a) Lecţie de formare a deprinderilor, cu tema: ,,Prepararea gustărilor calde:
chifteluţe din cartofi şi chifteluţe speciale” ……………………………………………………...……

20
b) Lecţie de transmitere a cunoştinţelor, cu tema: ,,Tehnologia preparării
gustărilor calde: chifteluţe de cartofi, chifteluţe speciale” ………………………….……

24

4. Evaluarea progresului şcolar …………………………………………………………………………….…..28


4.1. Generalităţi …………………………………………………………………………………………………………….28
4.2. Teste de evaluare şi baremuri de corectare pentru cele două teme …….……34

3
5. Elemente de protecţia muncii şi PSI specifice lecţiilor aplicative la modulul
,,Produse alimentare de origine vegetală şi animală” …………………………………...…..37

6. Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………..……39

1. CURRICULUM-UL DE ,,EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ”

1.1. ELEMENTE GENERALE

În viziunea Curriculum-ului Naţional pentru învăţământul obligatoriu,


Educaţia tehnologică este o disciplină de trunchi comun, componentă a ariei
curriculare Tehnologii.
Din perspectiva abordării disciplinei de către profesor, aspectul teoretic
şi practic al acesteia nu implică stabilirea unei proporţii precise între cele
două dimensiuni. Raportul echilibrat teorie-practică elimină riscul unei
teoretizări excesive sau / şi al unei profesionalizări timpurii.
Educaţia tehnologică întregeşte cultura generală a elevului, având un
profund caracter interdisciplinar şi practic-aplicativ.
Obiectivele cadru din Programa şcolară a disciplinei Educaţie
tehnologică concordă cu exigenţele specificate în diverse documente
referitoare la competenţele de bază într-o economie bazată pe cunoaştere.
Prin studiul disciplinei Educaţie tehnologică se realizează corelarea ca
exigenţele formulate în documentele de politică educaţională din România şi
din Comunitatea Europeană privind pregătirea elevilor pentru viaţă şi învăţare
continuă precum şi opţiunea pentru cariera profesională.
De asemenea, la realizarea curriculum-ului pentru Educaţie tehnologică
s-au luat în considerare:
• experienţa pozitivă acumulată în învăţământul românesc de la
introducerea disciplinei Educaţie tehnologică în gimnaziu şi până în prezent
(1992-2003);

4
• compatibilizarea cu programele disciplinei în învăţământul secundar
din ţările (Uniunii Europene şi din alte ţări cu sisteme avansate de învăţământ;
• asigurarea coerenţei pe verticală şi pe orizontală a procesului de
iniţiere tehnologică şi de dezvoltare a abilităţilor practice prin corelarea cu
finalităţile disciplinei „Abilităţi practice” din învăţământul primar şi cu
finalităţile celorlalte obiecte de studiu din învăţământul obligatoriu.
Programa actuală pune un accent deosebit pe educaţia pentru calitate.
Studiul calităţii produselor şi a serviciilor, precum şi educaţia consumatorului
şi a producătorului, permit dezvoltarea unor atitudini prin asumarea de valori
care vizează calitatea.
Programa de Educaţie tehnologică pune accent pe dezvoltarea la elevi a
competenţelor antreprenoriale, a spiritului de iniţiativă.
Prin construcţie şi eşalonare pe clase, actuala programă propune un
sistem modular coerent, alcătuit din module de diferite tipuri, fiecare dintre
ele articulându-se flexibil cu celelalte prin obiective, activităţi de învăţare,
conţinuturi, finalităţi prezentate într-o manieră sintetic-integratoare. În fiecare
an de studiu din ciclul gimnazial se studiază câte două module.
Ca noutate, în structura noului curriculum pentru Educaţie tehnologică
se remarcă modulul "Economia familiei" care are rolul de a familiariza elevii
cu terminologia economică utilizată în activităţile curente ale familiei şi ale
vieţii cotidiene şi de a-i face să înţeleagă motivaţia care se află la baza unui
anumit comportament de consum.
Tot ca o noutate, modulul "Tehnologii de comunicaţii şi transport"
prezintă complementaritatea celor două domenii şi faptul că ele pot fi privite
ca un tot unitar. "Tehnologiile de comunicaţii şi transport" şi "Produse
alimentare de origine vegetală şi animală" sunt module de curriculum
integrat.
"Materiale şi tehnologii" este un modul de bază, care se regăseşte
implicit şi în toate celelalte module. Se pune accentul pe studierea

5
proprietăţilor diverselor tipuri de materiale precum şi pe executarea diferitelor
operaţii tehnologice specifice obţinerii unui produs util.
Modulul "Domenii profesionale", studiat la finalul clasei a VIII-a, se
axează pe principalele tipuri de activităţi economice cu exemple de profesii
din diverse domenii, condiţii de ocupare a locurilor de muncă şi tipuri de
competenţe necesare încadrării pe piaţa muncii sau continuării studiilor.
În construirea şi aplicarea strategiilor de instruire - învăţare -
evaluare se recomandă:
• crearea unui context ambiental plăcut şi adecvat activităţii exploratorii
a elevului;
• familiarizarea elevilor cu modalităţi şi procedee de utilizare a
diferitelor surse de informare precum şi crearea unor oportunităţi de învăţare
care să favorizeze cunoaşterea prin experienţă proprie;
• stimularea elevilor în observarea şi investigarea mediului
înconjurător, în punerea de întrebări referitoare la funcţiile, alcătuirea şi
modul de obţinere a diferitelor obiecte create de om, în căutarea soluţiilor de
remediere a unor defecţiuni, în aplicarea unor tehnici de rezolvare a
disfuncţionalităţilor sesizate în mediul apropiat;
• încurajarea reflecţiei personale privind impactul tehnologiei asupra
individului, mediului şi societăţii;
• punerea în faţa elevilor a unor sarcini de învăţare autentice, în
contexte semnificative; utilizarea de scheme structurale, schiţe, alte
reprezentări grafice care organizează cunoştinţele elevilor şi li ghidează în
experienţele de învăţare ulterioare.
Selectarea şi diferenţierea procedeelor didactice este de preferat a se
face atât în raport cu tipurile de competenţe (cunoştinţe, deprinderi practice şi
intelectuale, strategii de operare în plan mintal şi practic, atitudini etc.) ce se
urmăresc a se dezvolta la elevi cât şi în raport de nivelul de complexitate al
achiziţiilor de învăţare prevăzute de programă.

6
În acest sens, în definirea obiectivelor de referinţă, pentru fiecare modul
se au în vedere următoarele niveluri de complexitate ale achiziţiilor de
învăţare ale elevului:
• Abilităţi de cunoaştere şi înţelegere: utilizarea adecvată a termenilor şi
a limbajului grafic specific diferitelor tehnologii în comunicare, cunoaşterea
reglementărilor referitoare la calitatea mediului, protecţia consumatorului,
observarea sistematică şi descrierea modului de execuţie a anumitor operaţii,
realizarea de schiţe, referate, colaje, fotografii, colecţii etc;
• Abilităţi de explicare şi interpretare: citirea şi interpretarea corectă a
schemelor constructive şi funcţionale, a instrucţiunilor, prospectelor,
etichetelor şi altor materiale de promovare a produselor, stabilirea de corelaţii
între proprietăţile materialelor şi operaţiile tehnologice, corelarea evoluţiilor
din domeniul tehnologiei cu dinamica pieţei muncii etc;
• Abilităţi de evaluare şi gândire critică: aprecierea calităţii produselor
înainte de cumpărarea lor, identificarea de soluţii originale pentru
valorificarea optimă a spaţiului din locuinţă, clasă, şcoală, examinarea
implicaţiilor utilizării aditivilor în obţinerea produselor alimentare sau a celor
petroliere, luarea deciziei profesionale luând în considerare specificul
domeniului dar şi abilităţile şi interesele proprii etc.;
• Abilităţi aplicative: proiectarea şi realizarea unor produse simple prin
valorificarea resurselor materiale din mediul apropiat şi cu respectarea NTSM
şi PSI, întocmirea unui buget personal de venituri şi cheltuieli sau de utilizare
a timpului, a unei fişe tehnologice; utilizarea unor instrumente, scule sau a
unor ustensile, efectuarea unor mici reparaţii, utilizarea calculatorului şi a
altor mijloace moderne de comunicare efectuarea unor operaţii tehnologice
simple.
Definitoriu pentru Educaţia tehnologică în gimnaziu se consideră a fi
faptul că învăţarea vizează prioritar formarea de abilităţi de gândire critică şi
de abilităţi practice, în condiţii de cooperare, celelalte tipuri de abilităţi

7
constituind achiziţii prealabile, necesare dezvoltării acestora în aplicarea
programei se au în vedere următoarele aspecte:
- în fiecare an şcolar se studiază două module, în ordinea indicată în
programă, timpul acordat fiecăruia depinde de profesorul clasei. Important
este ca să fie atinse toate obiectivele vizate de programă.
- Activitatea didactică este orientată spre activităţi în echipă, prin care
elevii învaţă să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi, încurajându-se astfel
iniţiativa şi creativitatea.
- Pentru activităţile practice este necesară organizarea locului de
muncă, respectarea normelor de protecţia muncii şi pază contra incendiilor.
- În scopul atingerii obiectivelor de referinţă, profesorul are libertatea
de a îmbogăţii registrul activităţilor de învăţare, de a stabili succesiunea
conţinuturilor precum şi de a dezvolta acele teme care se pot integra
contextului socio-economic local.
Educaţia tehnologică are drept scop dezvoltarea gândirii centrată pe
tehnică şi dirijată spre înţelegerea marilor principii care explică descoperirile
ştiinţei, urmăreşte să dezvolte curiozitatea intelectuală, să provoace o
atitudine de reacţie faţă de mediul tehnic, să stimuleze spiritul pozitiv şi critic,
să alimenteze creativitatea.
1.2. Repartizarea modulelor pe clase
Disciplina ,,Educaţie tehnologică” este concepută în structura
modulară, asigurându-se astfel flexibilitatea abordării şi permiţând
cunoaşterea diverselor domenii de activitate.
Succesiunea modulelor a fost stabilită în funcţie de particularităţile de
vârstă, importanţa domeniului tehnologic şi impactul social.
Repartizarea modulelor pe clase este următoarea:
CLASA DENUMIREA MODULELOR
Produse alimentare de origine
V Organizarea mediului construit
vegetală şi animală
VI Economia familiei Materiale şi tehnologii (lemn,

8
textile, piele, lut-ceramică)
Materiale şi tehnologii
Tehnologii de comunicaţii şi
VII (materiale metalice, materiale
transport
plastice, cauciuc, sticlă)
VIII ENERGIE Domenii profesionale
1.3. OBIECTIVELE CADRU
1.Înţelegerea implicaţiilor dezvoltării tehnologice asupra individului,
mediului şi societăţii.
2.Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi
valorificare a produselor.
3.Valorificarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice
tehnologiilor.
4.Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare
profesională.
1.4. CLASA a V-a
Modulul: PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI
ANIMALĂ OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea implicaţiilor dezvoltăm tehnologice asupra
individului, mediului şi societăţii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a se
capabil: recomandă următoarele activităţi:
1.1. să selecteze produsele alimentare în - exerciţii de diferenţiere a originii
funcţie de valoarea nutritivă şi energetică produselor alimentare şi de analiză de
şi de influenţa asupra sănătăţii omului produs;
- discuţii dirijate privind speciile de
plante şi de animale din zona geografică
respectivă;
- vizite la sere, crescătorii de animalei,
pieţe,
agenţi economici din localitate,
expoziţii târguri;
- exerciţii de evaluare cantitativă şi
calitativă a consumului zilnic de
alimente;

9
1.2. să descrie principalele moduri de -discuţii pe tema structurii unui meniu;
utilizare a produselor alimentare de -activităţi de selectare de produse pentru
origine minerală, vegetală şi animală in principalele mese ale unei zile;
alimentaţia omului - vizite la unităţi de alimentaţie publică/
întreprinderi de prelucrare a produselor
de origine vegetală şi animală existente
în localitate;
1.3. să analizeze influenţa factorilor de - exerciţii de asociere a factorilor de
mediu asupra cultivării plantelor şi mediu cu plantele şi animalele specifice
creşterii animalelor anumitor zone agricole;
- dezbateri pe tema valorificării
reziduurilor din agricultură, utilizarea
tehnologiilor ecologice;
*1.4. să descrie tradiţiile locale - consultarea unor materiale
referitoare la obţinerea produselor documentare;
alimentare - descrieri de produse realizate cu
ocazia unor sărbători, tradiţionale, cu
specific naţional/local (ex. Paşte,
Crăciun, aniversări);
- expoziţii / colecţii cu produse
realizate conform tradiţiilor locale.
2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare, execuţie, evaluare, utilizare şi
valorificare a produselor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a se
capabil: recomandă următoarele activităţi:
2.1. să identifice materiile prime, - analiza unor produse utilizate în
materialele şi principalele unelte, gospodărie, în creşterea animalelor şi
instrumente şi echipamente specifice a plantelor;
utilizate în obţinerea produselor - exerciţii de identificare a maşinilor şi
utilajelor specifice tehnologiilor
apicole;
- exerciţii de identificare a vaselor,
ustensilelor, aparatelor utilizate în
prepararea alimentelor;
2.2. să execute lucrări de cultivare a - exerciţii de ordonare logică a
plantelor / creştere a animalelor etapelor unui proces tehnologic şi de
domestice respectând normele ecologice selectare a tehnologiilor
şi de protecţie a muncii adecvate pentru diferite grape de
plante şi / sau animale;
- exerciţii de selectare şi mânuire
corectă a uneltelor utilizate în cadrul
operaţiilor de cultivare a plantelor de
grădină /apartament;
- realizarea de aranjamente florale, de
adăposturi pentru diferite specii de

10
animale;
- exerciţii de determinare a influenţei
factorilor de mediu asupra dezvoltării
plantelor şi animalelor în laborator şi
lotul şcolii;
- exerciţii de utilizare a
echipamentelor de protecţie a muncii
şi a celor de pază contra incendiilor;
- studii de caz referitoare la creşterea
şi îngrijirea animalelor domestice;
- stadii de caz cu privire la respectarea
normelor de protecţia muncii în
desfăşurarea diferitelor lucrări
agricole;
2.3. să identifice principalele produse - întocmire de meniuri pentru diferite
alimentare pe baza unui meniu recomandat perioade ale zilei / ale anului /
/ întocmit în prealabil de către elev evenimente festive;
- exerciţii de selectare şi mânuire
corectă a vaselor, ustensilelor,
aparatelor utilizate în prepararea
alimentelor;
- exerciţii de cântărire, amestecare /
combinare, de diferite materii prime sau
materiale respectând dalele din fişa
tehnologică primită şi /sau reţetele din
cărţi de bucate / reviste de specialitate;
- studii de caz privind determinarea
caracteristicilor organoleptice ale unor
produse alimentare;
- exerciţii de calculare a valorii
energetice şi nutritive a alimentelor (pe
bază de tabele, informaţii de pe
ambalaje etc.);
2.4. să analizeze calitatea produselor - evaluarea calităţii produselor
alimentare în funcţie de: nevoile pe care le realizate;
satisfac, proprietăţile organoleptice, - exerciţii de determinare a calităţii
valoarea nutritivă şi energetică, estetică produselor pe baza proprietăţilor
organoleptice;
- exerciţii de diferenţiere a diferitelor
posibilităţi de ambalare a produselor
alimentare;
- studii de caz referitoare la influenţa
mediului (temperatură, umiditate)
asupra produselor;
- studii de caz privind riscurile pentru
sănătate în cazul consumării unor

11
produse alimentare expirate;
- organizarea de concursuri tematice /
expoziţii (clasă / şcoală / localitate /
zonă);
2.5. să coopereze şi să-şi asume - organizarea locului de muncă în
responsabilităţi în activităţile de grup funcţie de rolul asumat în executarea
unor produse simple;
- aranjarea mesei pentru diverse ocazii;
- asumarea responsabilităţilor
individuale în cultura plantelor şi / sau a
creşterii animalelor;
- respectarea regulilor de comportament
la masă;
- realizarea de ambalaje, etichete,
reclame, colaje, colecţii, proiecte,
portofolii.
3.Valoricarea în comunicare a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1. să valorifice informaţiile culese - culegerea de informaţii din diferite surse
din surse diferite utilizând (reviste, manuale, Internet etc.);
terminologia şt simbolurile specifice - citire de prospecte, pliante, documentaţie,
domeniului ambalaje, etichete etc;
- realizarea de colecţii / portofolii individuale
/ de grup;
- redactarea unei scrisori adresate Oficiului
de Protecţie a Consumatorilor referitoare la
semnalarea unor nereguli referitoare la
calitatea produselor cumpărate (proprietăţi
organoleptice, transport, depozitare,
comercializare etc.);
- organizarea de expoziţii şi concursuri
tematice;
- realizarea de fotografii şi vizionarea de
filme didactice / documentare*
3.2. să explice termeni şi simboluri - exerciţii de citire şi interpretare a
privind calitatea, igiena produselor informaţiilor de pe prospecte, ambalaje,
alimentare şi protecţia scheme de funcţionare a unor aparate; -
consumatorilor identificarea drepturilor avute în calitate de
consumator.
4. Dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare profesională
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:

12
4.1. să identifice posibilităţi diverse - prezentarea şi valorificarea produsului
de valorificare a produselor realizat;
alimentare de origine vegetală şi - studii de caz referitoare la igiena producerii
animală alimentelor (ex. de teme: igiena personală,
igiena echipamentului, igiena locului de
muncă), la depozitarea şi la conservarea
produselor, posibilităţi de valorificare;
4.2. să stabilească legături între - exerciţii de corelare a activităţilor de
activităţi /profesii şi produsele cultivare a plantelor şi de creştere a
alimentare obţinute animalelor domestice din zonă cu factori de
mediu şi ocupaţiile locuitorilor;
- studii de caz (ex. de teme: Tradiţiile locale,
Calendarul activităţilor, Obiceiurile folclorice
din zonă; Meşteşuguri locale);
- descrierea activităţilor desfăşurate de
bucătar, crescător de animale, agricultor,
ospătar etc.;
- întocmirea unor eseuri, referate, colaje
privind ocupaţiile oamenilor din comunitatea
locală.

CONŢINUTURI
. Originea alimentelor
-Alimente de origine minerală: apă, sare.
- Alimente de origine vegetală: în stare proaspătă (fructe, legume) şi
prelucrate (zahăr, ulei, cereale, orez). Cultivarea plantelor de câmp / grădină
(semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare şi valorificare); factori de
mediu; norme de tehnica securităţii muncii
- Alimente de origine animală: carne, lapte, ouă. Creşterea animalelor
domestice (hrănire şi îngrijire; valorificarea produselor); factori de mediu;
norme de tehnica securităţii muncii.
- Criterii de selecţie a produselor alimentare: caracteristici
organoleptice; informaţii de pe
etichete, ambalaje, prospecte etc; valoare nutritivă şi energetică.
- Alcătuirea meniurilor

13
- Criterii de întocmire. Relaţia dintre alimentaţia corectă şi condiţiile
geografice, climaterice, starea de sănătate, vârstă, anotimp, activităţi
desfăşurate, profesii etc.
- Meniuri pentru diferite ocazii / anotimpuri / situaţii deosebite. .
Tehnologii de preparare a hranei:
- Bucătăria: vase; ustensile; dispozitive; aparate; factori de confort.
Aranjarea mesei.
- Prepararea la rece. Prepararea la cald. Conservarea alimentelor.
- *Tehnologii tradiţionale şi moderne de preparare a alimentelor.
Bucătăria românească.
- Evaluarea calităţii. Depozitarea şi valorificarea produselor alimentare.
Protecţia consumatorului.
- Relaţia: om - produse alimentare - mediu.

14
2. MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE MODULULUI
"PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ"

PLANŞE:
-colaje cu imagini care prezintă:
- mobilierul unei bucătării;
- aparatura electrocasnică specifică;
- grupele de alimente şi caracteristicile acestora;
- modalităţi de aranjare a mesei pentru diferite ocazii;
- produse tradiţionale pentru sărbătorile Crăciunului şi Paştelui

FOLII: TIPĂRITURI:
- piramida alimentaţiei - revista;
- cărţi de bucate;
- pliante.

MIJLOACE DIDACTICE
SPECIFICE MODULULUI
PRODUSE ALIMENTARE
DE ORIGINE VEGETALĂ
ŞI ANIMALĂ

MAPE: DIAPOZITIVE:
- fişe de lucru pentru - produse de uz
întocmirea unui meniu pentru casnic şi gospodăresc
o situaţie dată;
- reţete culinare specifice
bucătăriei româneşti

APARATE, TRUSE, ECHIPAMENTE,


JOCURI DIDACTICE:
- veselă, tacâmuri;
- ustensile de bucătărie necesare tehnicilor de
preparare la rece şi conservare a alimentelor;
- surse de căldură pentru prepararea la cald.

15
3. ELEMENTE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

3.1. Planificarea calendaristică pentru modulul ,,Produse alimentare de


origine vegetală şi animală”

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Şcoala cu clasele I-VIII CALOPĂR


Disciplina: Educaţie tehnologică
Profesor: Bîrcină Corina Ştefania
Clasa: a V-a
Număr de ore / săptămână: 1
An şcolar: 2005 - 2006
Obiective de referinţă:
- să selecteze produsele alimentare în funcţie de valoarea nutritivă şi
energetică şi de influenţa asupra sănătăţii omului;
- să descrie principalele moduri de utilizare a produselor alimentare în
alimentaţia omului;
- să analizeze influenţa factorilor de mediu asupra cultivării plantelor şi
creşterii animalelor;
- să identifice materiile prime, materialele şi principalele unelte,
instrumente şi echipamente utilizate în obţinerea produselor;
- să identifice principalele produse alimentare pe baza unui meniu întocmit
în prealabil de către elev;
- să analizeze calitatea produselor alimentare;
- să coopereze şi să-şi asume responsabilităţi în activităţile de grup;
- să valorifice informaţiile culese din surse diferite utilizând terminologia şi
simbolurile specifice domeniului;
- să identifice posibilităţi diverse de valorificare a produselor alimentare de
origine vegetală şi animală;
Evaluarea iniţială: prin chestionare orală, adresând întrebări care să
ofere informaţii asupra nivelului cunoştinţelor din domeniul alimentaţiei.
Evaluare sumativă: prin probe scrise şi fişe de evaluare.

16
Nr. Capitole Nr. Strategie
Activităţi didactice Observaţii
crt. (Teme) ore Metode Mijloace
1. Originea alimentelor 4
1.1. Alimente de origine minerală -Exerciţii de diferenţiere a originii produselor
1.2. Alimente de origine vegetală alimentare; Manual.
1.3. Cultivarea plantelor de câmp şi -Discuţii privind speciile de plante şi de Conversaţia Reviste.
de grădină animale din zona geografică respectivă; euristică. Cărţi de specialitate.
1.4. Alimente de origine animală -Exerciţii de asociere a factorilor de mediu cu Explicaţia. Folii de retroproiector.
1.5. Creşterea animalelor plantele şi animalele specifice anumitor zone Exerciţiul. Tabele cu valorile
domestice agricole; Dezbaterea. nutritive ale alimentelor
-Studii de caz referitoare la creşterea şi
îngrijirea animalelor domestice;
-Studii de caz cu privire la respectarea normelor
de protecţia muncii în desfăşurarea diferitelor
lucrări agricole;
-Stabilirea valorii nutritive a principalelor grupe
de alimente.
2. Criterii de selecţie a produselor 3
alimentare -Studii de caz privind determinarea Conversaţie. Cărţi, reviste.
2.1. Caracteristici organoleptice caracteristicilor organoleptice ale unor produse Exerciţiu. Mostre de produse
2.2. Informaţii de pe etichete alimentare; Problematizare. alimentare şi ambalajele
2.3. Valoare nutritivă şi energetică -Exerciţii de calculare a valorii energetice şi acestora.
nutritive a alimentelor;
-Citire de prospecte, pliante, ambalaje, etichete
şi explicarea lor;
-Realizarea de portofolii.

17
Nr. Capitole Nr. Strategie
Activităţi didactice Observaţii
crt. (Teme) ore Metode Mijloace
3. Alcătuirea meniurilor 3
3.1. Criterii de întocmire a unui -Întocmirea de meniuri pentru diferite perioade Conversaţia. Planşe cu tipuri de
meniu ale zilei / ale anului / evenimente festive; Exerciţiul. meniuri.
3.2. Tipuri de meniuri -Exerciţii de apreciere a realizării diverselor Dezbaterea. Folii pentru
3.3. Relaţia dintre alimentaţia meniuri şi a produselor; Expunerea. retroproiector.
corectă şi factorii care o determină -Discuţii pe tema structurii unui meniu; Demonstraţia. Cărţi de bucate.
-Studii de caz referitoare la influenţa mediului Activitate Manual.
asupra produselor; independentă.
-Discuţie dirijată cu privire la alimentaţia
corectă.
4. Tehnologii de preparare a hranei 4
4.1. Bucătăria şi dotarea acesteia -Exerciţii de identificare a vaselor, ustensilelor, Explicaţia. Cărţi, reviste.
4.2. Prepararea alimentelor aparatelor utilizate în prepararea alimentelor; Demonstraţia. Aparatura din dotarea
4.3. Conservarea alimentelor -Aranjarea mesei pentru diferite ocazii; Exerciţiul. bucătăriei.
-Studii de caz referitoare la igiena producerii şi Descoperirea. Vase, ustensile specifice.
conservării alimentelor; Conversaţia. Cărţi de bucate.
-Identificarea ingredientelor pentru prepararea Materii prime şi auxiliare
produselor; pentru realizarea
-Stabilirea etapelor proceselor tehnologice de produselor.
preparare a hranei;
-Activităţi practice de preparare la rece a
sandvişurilor şi tartinelor;
-Activităţi practice de preparare la cald a
chifteluţelor de cartofi şi a chifteluţelor
speciale;
-Discuţie dirijată cu privire la conservarea
alimentelor.

18
Nr. Capitole Nr. Strategie
Activităţi didactice Observaţii
crt. (Teme) ore Metode Mijloace
5. Calitatea produselor alimentare
5.1. Evaluarea calităţii produselor 2 -Evaluarea calităţii produselor realizate; Conversaţia. Ilustrate cu diverse
5.2. Depozitarea şi valorificarea -Studii de caz privind riscurile pentru sănătate Explicaţia. preparate.
produselor în cazul consumării unor produse alimentare Demonstraţia. Manual.
5.3. Protecţia consumatorului expirate; Problematizarea. Panouri didactice.
-Redactarea unei scrisori adresate Oficiului de
Protecţie a Consumatorilor pentru semnalarea
unor nereguli referitoare la calitatea produselor
cumpărate;
-Studii de caz referitoare la igiena depozitării
produselor, posibilităţi de valorificare.
6. Relaţia: om – produse alimentare – 1
mediu -Asumarea responsabilităţilor individuale în Conversaţia. Folii de retroproiector.
cultura plantelor şi / sau a creşterii animalelor; Explicaţia. Manual.
-Descrierea activităţilor desfăşurate de bucătar, Problematizarea. Reviste.
crescător de animale, agricultor, ospătar;
-Întocmirea de eseuri, referate, colaje privind
ocupaţiile oamenilor din localitate.
7. Verificarea şi aprecierea 3 Teste de evaluare Fişe de evaluare.
rezultatelor

19
3.2. ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR PENTRU CAPITOLUL:
"TEHNOLOGII DE PREPARARE A HRANEI"

PROIECTAREA CAPITOLULUI

1. DISCIPLINA: Educaţie tehnologică


2. CLASA: a V-a
3. PROFESOR: BÎRCINĂ CORINA-ŞTEFANIA
4. NUMĂR DE ORE: 4
5. EVALUARE INIŢIALĂ: prin chestionare orală, adresând elevilor întrebări legate de
principalele grupe de alimente şi principalele lor caracteristici:
a) Ce este carnea şi care sunt principalele ei caracteristici ?
b) De ce sunt recomandate ouăle în alimentaţie ?
c) De ce se recomandă copiilor şi persoanelor în vârstă să consume lapte şi produse
lactate ?
d) Ce grăsimi se folosesc pentru obţinerea preparatelor culinare ?
e) Care sunt criteriile de clasificare a legumelor ?

20
Lecţii Strategie
Nr. Nr. Conţinutul
Obiective operaţionale Evaluare
crt. ore Subiectul Tipul esenţiali Metode Mijloace
zat
1. Să identifice materiile prime, 1 Bucătăria şi Mixtă Vase, utilaje şi Expunere. Planşe. Evaluare iniţială prin
materialele şi principalele unelte, dotarea acesteia ustensile folosite în Conversaţie. Manual. chestionare orală:
instrumente şi echipamente specifice bucătărie. Reviste. Enumeraţi vasele, utilajele
utilizate în obţinerea produselor şi ustensilele folosite
pentru prepararea
produselor.
2. Să enumere etapele din procesul 2 Prepararea De formare de Caracteristicile Expunere. Planşe. Prin chestionare orală:
tehnologic de preparare. alimentelor la priceperi şi preparării la rece a Demonstraţie. Folii. Care sunt gustările reci ?
Să recunoască ingredientele folosite rece şi la cald. deprinderi alimentelor. Descoperire. Reţete Daţi exemple de gustări
la realizarea produselor. Grupe de preparate Problematizare. culinare. calde.
Să exprime preferinţe şi păreri la rece şi la cald. Conversaţie. Care sunt principalele
proprii. Etapele procesului etape din procesul
Să exemplifice pe un produs modul tehnologic de tehnologic ?
de preparare la cald. preparare. Care sunt principalele
Modul de prezentare tratamente termice ?
şi servire a Enumeraţia vasele,
produselor. utilajele şi ustensilele
Realizare practică folosite.
.
tratamente termice
aplicate alimentelor.
3. Să indice principalele metode de 1 Conservarea Mixtă Metode de Expunere. Planşe Observare sistemică.
conservare a alimentelor. alimentelor. conservare a Conversaţie. didactice. Referat cu tema:
Să enumere avantajele şi alimentelor. Exemplificare. folii ,,Conservarea produselor
dezavantajele acestora. Avantajele şi alimentare în gospodării”.
Să-şi însuşească termenii noi. dezavantajele
conservării.

21
22
3.3 PROIECT DIDACTIC pentru
a) Lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor cu tema: "Prepararea
gustărilor calde: chifteluţe din cartofi şi chifteluţe speciale".
ŞCOALA: Şcoala Generală cu clasele I-VIII CALOPĂR
CATEDRA: BIOLOGIE - EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
PROFESOR: BÎRCINĂ CORINA-ŞTEFANIA

PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
CLASA: a V-a
MODULUL: "Produse alimentare de origine vegetală sau animală".

I. SUBIECTUL LECŢIEI:
PREPARAREA CHIFTELUŢELOR DIN CARTOFI ŞI A CHITELUŢELOR
SPECIALE.
TIPUL LECŢIEI: de formare a priceperilor şi deprinderilor.
NIVELUL INIŢIAL AL ELEVILOR este pus în evidenţă prin întrebări ce
vizează cunoştinţele legate de: gustările calde, etapele procesului tehnologic
de obţinere a chifteluţelor din cartofi şi speciale, caracteristicile organoleptice
ale gustărilor calde.

II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:


A. OBIECTIVE COGNITIVE:
- recunoaşterea ingredientelor utilizate la realizarea chifteluţelor
- enumerarea vaselor, ustensilelor şi utilajelor folosite
- stabilirea ordinii corecte a etapelor procesului tehnologic
- analizarea din punct de vedere organoleptic a produselor realizate
B. OBIECTIVE AFECTIV-EMOŢIONALE:
- specificarea preferinţelor şi părerilor proprii privind realizarea produselor
- cultivarea interesului pentru practicarea unei meserii din domeniu
C. OBIECTIVE PSIHOMOTORII:
- mânuirea cu uşurinţă a ustensilelor
- sincronizarea mişcărilor mâinilor.

III. CONŢINUTUL ESENŢIALIZAT:


- enumerarea vaselor, ustensilelor şi utilajelor folosite
- explicarea detaliată a operaţiilor de dozare, a operaţiilor pregătitoare şi a
tehnicii preparării chifteluţelor
- exemplificarea modului de prezentare a produselor realizate
- realizarea practică, de către elevi, a chifteluţelor.

23
IV. STRATEGII DIDACTICE:
A. METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
- învăţarea prin descoperire
- expunerea cu explicaţii şi exemplificări
- conversaţia de consolidare
- problematizarea
B. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
- vase, utilaje şi ustensile specifice domeniului
- materii prime şi auxiliare necesare realizării produselor
C. FORME DE ORGANIZARE:
- frontală, dirijată de profesor sau prin materialul didactic utilizat
- cu clasa, pe grupe mici, în cazul aplicaţiilor
V. EVALUAREA:
A. TIPUL DE EVALUARE: periodică, cu valoare de diagnostic
B. METODE DE EVALUARE: chestionare orală
VI. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ:
1. Bunaciu C., Brumar C. - Manual de Educaţie Tehnologică, clasa a VI-a, Editura Corint,
Bucureşti, 2000.
2. Matei S.: Educaţie Tehnologică, auxiliar curricular, clasa a VI-a, Editura MJM, Craiova,
2001.
3. Petrescu E., Ionescu R.- Tehnologii în industria alimentară, E.D.P. Bucureşti, 1987.
4. Neacşu I., Stoica A. (coord.) - Ghid general de evaluare şi examinare, Editura Aramis,
Bucureşti, 1996.

VII. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE:


A. ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE DESFĂŞURATE ÎN AFARA ORELOR DE CURS
Activităţi desfăşurate de profesor Activităţi desfăşurate de elevi
Stabilirea obiectivelor operaţionale. Studierea notiţelor şi a materialelor
Stabilirea conţinuturilor. informative.
Stabilirea criteriilor de evaluare. Aplicarea cunoştinţelor dobândite anterior,
Stabilirea strategiilor didactice (metode şi în scopul însuşirii şi aprofundării
tehnici de instruire, mijloace de învăţare, noţiunilor teoretice noi.
forme de organizare).

B. Activităţi desfăşurate în clasă (etape)


Activităţi desfăşurate de Metode de Mijloace de
Etapa
Profesor Elevi învăţământ învăţământ
0 1 2 3 4
1. Organizarea Verifică ordinea şi Indică absenţii şi Conversaţie
clasei în vederea curăţenia. îşi corectează iniţială.
desfăşurării Verifică prezenţa ţinuta, dacă este
activităţii elevilor şi notează cazul.
absenţii în catalog.
Verifică ţinuta
elevilor.

24
25