Kientoterapia în gastroptoză

Planul lecţiei:
1. Gastroptoza, noţiuni generale.
2. Kinetoterapia în gastrită.

- 1 -
Gastroptoza face parte din grupul de afecţiuni funcţionale a sistemului digestiv care se
caracterizează prin ptoza şi atonia gastrică şi reprezintă o tulburare ce conţine: alungirea
stomacului; distensia stomacului în urma scăderii tonicităţii acestuia.
Această afecţiune este mai des întâlnită la partea femenină a populaţiei cu vârsta 16 – 50
ani. De asemenea, poate fi caracteristică înnăscută provocată de astenie constituţională (proporţii
alungite a corpului, torace îngust) sau dobândită pe parcursul viaţii.
Factorii etiologici (cauzele) a acestei afecţiuni se numără slăbirea tonusului muşchilor
presei abdominale şi periniali (hernia ale diafragmei şi a linii albe abdominale), pierderea
semnificativă în greutate într-un timp scurt, astenie, hipodinamia etc.
Clinica
Pacienţii cu gastroptoză acuză următoarele simptoame:
- dureri sub rebordul costal drept şi în regiunea ombilicului;
- de senzaţie de greutate, presiune şi senzaţie de plinătate în regiunea epigastrică după
consumarea alimentelor;
- insomnie şi supraoboseală;
- vertij şi slăbirea memoriei;
- dureri dispeptice - eructaţii, regurgitaţii, pirozis, dureri epigastrale, meteorism, greţuri,
vome şi constipaţii.
Gastroptaza are trei etape de ptozare a poziţiei curbei mici a stomacului .

Norma Etapa I Etapa II Etapa III

Fig. 1 Etapele ptozei gastrice
 În etapa I şi II de proză gastrică, în cele mai multe cazuri sunt asimptomatice. Pacientul
poate acuza senzaţie de greutate în regiunea epigastrică, mai ales după mese copioase. Apetitul
deseori instabil, se preferă alimente picante iar alimentele lactate pot provoca dezgust. Poate
apărea ocazional greaţa nefondată, eructaţii, flatulenţă şi constipaţie.
Etapa III se caracterizează prin simptoame pronunţate: dureri acute abdominale ce se
agravează la mişcare şi se reduc în repaus – în decubit dorsal.
De asemenea gastroptoza poate provoca gereglări cu caracter vegetativ precum:
dereglarea circulaţiei sangvine, creşterea frecvenţei cardiace, virtij (ameţeli), iritabilitate
crescută, transpiraţie etc.
Gastroptoza uneori se asociază cu hipotensiune, reducerea secreţiei de acid gastric în
sucul gastric, cu toate că digestia gastrică şi tranzitul intestinal nu sunt dereglate semnificativ.
2. Tratamentul este complex şi constă în:
- Profilactic (terapia medicamentoasă; kinetoterapie);
- Curativ (regim igieno-dietetic de cruţare mecanică a stomacului; tratament
simptomatic hidromineral; kinetoterapie; regim alimentar echilibrat şi
normocaloric);
- Balnear (cure de apă minerală corespunzătoare secreţiei gastrice);
- Chirurgical (se face rar din cauza că după intervenţii chirurgicale boala frecvent
recidivează).
Obiectivele kinetoterapiei:
1. Tonifierea musculaturii peretelui abdominal, cu precădere muşchiul transvers
abdominal;
2. Reeducarea coordonării mişcărilor voluntare de respiraţie cu cele ale abdomenului;
3. Tonifierea muşchiului diafragm, mărind puterea de aspiraţie toracică, ameliorând
parametrii respiratori;
4. Îmbunătăţirea circulaţiei sanguine abdominale;
5. Reglarea tranzitului intestinal;
6. Crearea unei stări psihice optime.
Mijloace:
- gimnastica igienică de înviorare – mobilizări globale ale segmentelor mari;
- automasajul parţial sau umed efectuat alternativ pe trenul inferior şi pe cel superior;
- exerciţii izotonice de abdomen realizate prin intermediul mişcărilor de trunchi: flexie,
extensie, îndoirea laterală, răsucirea, circumducţia;
- exerciţii izotonice pentru muşchii peretelui abdominal folosind flexia trunchiului pe
membrele inferioare;
 - exerciţii izometrice de abdomen;
- exerciţii pentru dezvoltarea muşchiului transvers: sucţiunea şi dilatarea voluntară a
abdomenului, executate activ sau cu rezistenţă;
- exerciţii pentru dezvoltarea muşchiului diafragm: exerciţii de respiraţie cu
rezistenţă pe torace; cu rezistenţă pe abdomen; cu glota închisă;
- exerciţii cu obiecte portative; masaj stimulator pentru peretele abdominal; sporturi:
înot, ciclism, canotaj etc.
- masajul curativ (inclusiv şi auto-masajul) – pe faţa abdomenului (cel puţin 3 cure a
câte 15 proceduri cu un interval de o lună).
Contraindicaţii: exerciţii efectuate din poziţii întinse sau suspendate; exerciţii cer produc
trepidaţii la nivelul abdomenului: sărituri, alergări, aterizări neelastice; exerciţiile care
declanşează efort intens de forţare: ridicări de greutăţi, căţărări, escaladări dificile.

Complex model de exerciţii în gastroptoză (După Dubrovschi)