Sunteți pe pagina 1din 20

Un leac imbatabil: Foamea

Gilda Fildan Un leac imbatabil: Foamea. Luat multa vreme in deradere, postul devine astazi o prescriptie medicala. Si nu degeaba. Cercetari de ultima ora ii certifica insusirea de "medicament". O multime de boli pot fi prevenite si vindecate. Postul, o garantie pentru sanatate Cercetari stiintifice recente confirma ceea ce practica naturista stie de mult: stravechiul ritual al postului are nu numai efecte preventive, ci si terapeutice. Postul poate fi intrebuintat cu succes indeosebi in dereglarile metabolice (obezitate, diabet de tip Ii), ca si in hipertensiunea arteriala si alte afectiuni ale sistemului cardiovascular. Sunt atestate, de asemenea, evolutii pozitive in numeroase cazuri de boli cronice, precum reumatismul si afectiunile articulare, problemele sistemului digestiv, bolile autoimune (ex. scleroza multipla), migrenele, alergiile, astmul si neurodermita. Dar postul combate si stresul, cel mai mare dusman al omului in mileniul trei, o sursa infinita de boli psihice si organice. "Postul te reface mai bine decat un concediu", afirma psihologii. O idee ce poate parea stranie cuiva care nu posteste, dar de cand cercetarea moderna s-a ocupat de procesele biochimice petrecute in timpul postului, misterul a fost elucidat: dupa 3-4 zile de privatiuni alimentare, organismul ia masuri impotriva frustrarii, secretand o cantitate sporita de serotonina, hormonul bunei dispozitii. Transmiterea impulsurilor nervoase declansate de stres este aproape blocata. Nivelul cortizolului, hormonul stresului, scade, tensiunile se diminueaza. Postitorii sunt mai calmi si mai veseli, multi dintre ei au chiar o stare de buna dispozitie euforica, dupa a patra zi de post. Aceasta regenerare psihica se repercuteaza pozitiv asupra suferintelor determinate de stres si a celor psihosomatice - cum ar fi epuizarea nervoasa, formele usoare de depresie ori neurastenia. "Oamenii devin capabili sa-si examineze propria situatie cu calm si obiectivitate", declara medicii de la clinica Buchinger din Uberlingen (Germania), specialisti in terapii naturiste. Postul ii ajuta sa vada iarasi lucrurile la proportia lor justa si sa gaseasca solutii pentru probleme ce li se pareau coplesitoare. Intervine o stare benefica de echilibru si calm. Tinerete fara batranete Postul are si virtuti profilactice, si poate cea mai importanta din ele se refera la intarzierea

imbatranirii: "Postul ne pastreaza tineri", sustin medicii americani. Deoarece in sange circula mai putina insulina, ca urmare a renuntarii la dulciuri, celulele fabrica mai multe proteine care sa le protejeze de influentele distructive, sa le repare, sa elimine deficientele congenitale. In acest fel se reduce riscul cancerului, ca si al multora dintre asa-numitele boli ale civilizatiei. Ba si mai mult, gerontologii presupun ca postul este o modalitate prin care corpul se adapteaza unor conditii mai vitrege, incercand sa-si asigure sansele de procreare. Dovada: multe din femeile care n-au copii, cu toate ca si-i doresc, reusesc sa ramana in cele din urma insarcinate, dupa o cura de post. Desi lumea stiintifica inca n-a explicat secretele acestui mecanism antiimbatranire, expertii in post sunt de mult familiarizati cu el: "Cunoastem femei de 75 de ani, care vin la noi de decenii, si arata mai tinere cu cel putin zece ani", spun practicienii germani. Ceea ce nu suna rau, in societatea noastra din ce in ce mai imbatranita. Si sa nu pierdem din vedere nici sindromul hiperponderabilitatii: fiecare al treilea european are kilograme in plus. Hrana prea consistenta, stresul continuu si lipsa cronica de miscare fac sa creasca mai intai valorile colesterolului si tensiunea arteriala, iar apoi glicemia si nivelul acidului uric. Cand metabolismul este serios dereglat, medicii vorbesc despre un sindrom metabolic, care constituie riscul maxim de aparitie a bolilor cardiovasculare grave. "Tendinta e alarmanta, fiindca diagnosticul devine tot mai frecvent si printre tineri. Aici ne poate fi de ajutor postul, ca debut eficient in directia unei schimbari a stilului de viata." Colesterolul si tensiunea arteriala se modifica deja dupa o scurta perioada de post, si aceasta ii motiveaza enorm pe pacienti. De asemenea, postul terapeutic este in prezent o metoda consacrata si pentru combaterea obezitatii si a diabetului de tip Ii. Sanatatea are nevoie de curatenie, si ea incepe in intestin In ceea ce priveste ameliorarea bolilor cronice, un rol decisiv il joaca golirea si curatarea intestinului, care au reprezentat intotdeauna un element central al oricarui post, unul din principalele aspecte ale detoxifierii. Intestinul este cel mai mare organ responsabil pentru starea sistemului nostru imunitar, caci el adaposteste, pe o suprafata de 200 m2, 70% din celulele cu atributii de autoaparare. S-a dovedit ca perturbarile intervenite in aceasta uriasa retea de autoaparare pot determina sau favoriza aparitia unor intolerante, alergii si boli autoimune. Daca resturile alimentare raman prea mult timp in interiorul tubului digestiv iau nastere toxine si produse de putrefactie, care dauneaza organismului. De asemenea, se produc dezechilibre la nivelul florei intestinale. Cand ne abtinem de la mancare, activitatea digestiva se reduce. In plus, ingeram mai putine bacterii, virusi si ciuperci, ca si coloranti si conservanti sintetici. Acestea sunt substante cu potential inflamator si alergen, pe care intestinul e obligat sa le indeparteze in permanenta. Totodata, postul il scuteste si de prezenta acizilor grasi din carne si produse lactate, care la randul lor stimuleaza inflamatiile.

Infectiile dau inapoi Din concluziile unui studiu reiese ca, in urma postului, se reduc vizibil procesele inflamatorii din organism. Cercetari intreprinse in prezent in diverse clinici pun in evidenta si faptul ca intestinul produce o cantitate sensibil mai mare de substante cu rol de autoaparare decat inainte, in timp ce incarcatura de germeni patogeni se reduce. Este limpede ca, odata cu regenerarea acestei parti importante a sistemului imunitar, creste rezistenta organismului in ansamblu. Doua posturi celebre: Mayr si Buchinger Doua dintre cele mai eficiente posturi de sanatate apartin unor medici germani: cu un secol in urma, dr. Franz Xaver Mayr si dr. Otto Buchinger au elaborat, independent unul de celalalt, metodele lor de post terapeutic, devenite rapid niste repere clasice ale naturismului. Curele pentru persoanele sanatoase dureaza minimum zece zile, plus alte patru zile de revenire la alimentatia normala, pe cand posturile tinute sub supraveghere medicala se pot prelungi pana la sase saptamani. Postul Buchinger - dureaza patru saptamani si consta in sucuri de fructe si supe de legume (doar zeama), ceaiuri de plante, indulcite cu putina miere. Cateva reguli de baza trebuie totusi respectate. Cea mai importanta: se bea mult - trei litri de apa si ceaiuri de plante zilnic. Un alt imperativ: se curata cu regularitate intestinul din doua in doua zile, fie cu ajutorul clismelor, fie prin administrarea sulfatului de sodiu, pentru ca intestinul aflat in repaus sa se debaraseze, printre altele, de secretia biliara, de celulele detasate din mucoasa intestinala si de bacteriile moarte. La aceasta se adauga miscare zilnica obligatorie. Postul Mayr. In timpul unei cure tipice Mayr se consuma lapte si chifle uscate (cate o chifla veche de doua zile, dimineata si la pranz, insotita fiecare de o cana de lapte), care trebuie mestecate lent si degustate intens. Mayr insista ca pacientii lui sa se dezvete de obiceiul de "a infuleca", inlocuindu-l cu un comportament alimentar sanatos. De aceea, fiecare imbucatura trebuie mestecata de 30 de ori! La cina nu se mananca, se bea doar ceai. Postul ofera sansa de a percepe corect nevoile corpului nostru si de a nu manca in exces. La sfarsitul oricarui post terapeutic, corpul trebuie sa se readapteze treptat la hrana solida. Aceasta "revenire din post" contribuie hotarator la succesul curei. In faza finala, este vorba despre repunerea in functiune a sistemului digestiv regenerat, astfel incat sa se dezvolte o flora intestinala sanatoasa. De aceea, se vor prefera pentru inceput alimentele usor digerabile, in special legumele fierte in aburi, iar carnea se va reintroduce abia dupa cateva zile. In anumite boli, ca poliartrita reumatoida, pacientii isi pot asigura succesul postului hranindu-se vegetarian in continuare. Ulterior, unii reusesc chiar sa

reziste fara medicamente o lunga perioada de timp. Cei ce doresc sa-si pastreze pe termen lung greutatea corporala obtinuta prin post ar trebui ca, odata intorsi la alimentatia normala, sa adopte o dieta echilibrata. Postul terapeutic nu inseamna post negru Postul are o traditie indelungata, initial religioasa. In prezent, postesc insa si numeroase persoane carora semnificatia religioasa a postului le este indiferenta, pur si simplu pentru a-si ameliora starea de sanatate. Multi se simt fizic mai bine dupa o perioada de post. Dar o dieta radicala, stricta, un post total, tinut timp indelungat, nu este tocmai lipsit de riscuri, creierul nostru are nevoie de monozaharide (zahar) pentru a functiona. Daca i-l refuzam cateva zile, corpul va incepe sa-si atace in mai mare masura rezervele de proteine - prin urmare, in primul rand muschii - si va sintetiza din ele zaharul necesar. Cand cineva flamanzeste mult timp, exista pericolul sa-i fie afectat muschiul inimii. De asemenea, se ajunge la o carenta de vitamine, oligoelemente si minerale, la o slabiciune generala si la subrezirea imunitatii. Cateva argumente Daniela Motrescu, 51 de ani Sunt avocata, imi iubesc meseria, dar la fel de adevarat este ca, fiind liber-profesionista, n-am indraznit niciodata sa refuz vreun proces. La un moment dat, am fost complet epuizata si cu nervii la pamant. In vara trecuta, exasperarea mea a atins apogeul si mi-am spus ca asa nu se mai poate. O prietena m-a sfatuit sa postesc. Trecuse, si ea, printr-o perioada mai dificila, si dupa o perioada de regim doar cu lichide, isi revenise total. Eu am ales o alta varianta mai blanda: regimul Mayr, cu lapte si chifle uscate. Pe mine postul m-a ajutat in primul rand sa-mi recapat calmul. Am recurs si la clisme, o data pe saptamana, si m-am plimbat foarte mult. Dupa putin timp, m-am simtit inviorata. Mi-am regasit bucuria de a trai, iar ea este o conditie indispensabila a sanatatii. Dumitru Folosea, tehnoredactor, 40 de ani Dupa ce am divortat, viata mea a intrat in degringolada. Mai ales in privinta alimentatiei. Mancam numai seara, cu prietenii, in oras. Dar stresul, ca si excesul de fripturi la gratar si bere si-au spus repede cuvantul. Acum cateva luni, m-am intrebat cat timp va mai suporta corpul meu sa fie maltratat astfel si mi-am propus sa-i acord o pauza. Am recurs la postul clasic cu sucuri si ceaiuri de plante, pe care il tineam doar in week-end, cand ramaneam acasa. Foarte repede, mi-a devenit limpede ce rol important joaca sistemul digestiv pentru starea noastra generala de bine. Dupa cateva zile de post, mi-

a revenit pofta de a face regulat miscare. Ragazul postului mi-a ajutat sa-mi determin cu precizie problemele de sanatate si sa-mi ingadui un adevarat "respiro". Voi folosi consecvent, in viata de toate zilele, ceea ce am aflat despre corpul meu si nevoile lui. Caci vreau sa fiu sanatos si apt de munca, inca multi ani de aici inainte!

POSTUL NEGRU

Ce se intampla in timpul postului negru? n timpul postului corpul ncepe sa se hraneasca din depozitele de grasimi sau resurse acumulate pna atunci. Rezerva de glicogen a ficatului si alte substante nutritive prezente n snge sunt imediat folosite. Corpul nu mai este hranit, asa ca se va hrani singur astfel nct el si va calcula cu grija nevoile instinctual, folosind un minim de resurse la maxim de eficacitate. Cel ce posteste devine mai calculat mai atent mai armonios, nu se risipeste n lucruri fara sens. Astfel ca prin rezonanta capata o ordine interioara pe care o manifesta si n mod exterior si chiar o interiorizare marita. Acestea pot fi observate chiar din primele 2-3 zile de post. nainte corpul era hranit n functie de poftele exterioare, hipnoza (diferite reclame), idei preconcepute (invitatii la mese), obisnuinte sau alte atitudini mentale dezechilibrndu-se asfel. Acum, n timpul postului corpul tinde sa se reorganizeze regenerndu-se, hranindu-se singur reducnd la maxim pierderile de energie De aceea exista nenumarate cazuri cnd prin post, cum a fost mentionat si mai sus se pot vindeca boli precum diabet si chiar cancere sau alte maladii grave. - Experientele stiintifice bogate ne arata ca corpul, acum (n post) foloseste tesuturile si substantele care altfel n celule constituie un agent morbid de stingherire cum ar fi: tumefierile patologice, depunerile de substante straine, tot ceea ce este putred si slab. Substantele toxice sunt raspndite n snge si eliminate prin ficat, rinichi si tub digestiv. De aceea daca ntrerupem postul purificator prea devreme acestea revin la loc. - Partea morbida dispare iar substantele toxice ca iodul, mercurul, creozotul se simt pe limba n timpul postului tocmai pentru ca ele tind astfel sa iasa. Este bine de aceea sa se curete limba dimineata si sa se bea multa apa pura. - Fenomenele de purificare sunt nsotite cteodata de fenomene neplacute ca ameteli, dureri de cap, stari de sfrseala, batai de inima, tendinta de voma. Aceste fenomene dispar nsa n timp si pe masura cresterii substantelor alcaline n corp. Se va bea apa minerala cu continut alcalin. - Celulele devin mai mici, temperatura corpului scade cu 0,5 - 1 grade Celsius. Metabolismul scade, oxidarile se reduc deci si procesul de mbatrnire, aparnd chiar fenomenul invers. Scad si eliminarile dioxidului de carbon.

- Muschii au un procent scazut de oxigen si fosfor. Devin nsa mai bogati n calciu. Glucoza din snge scade. - Toate portile de evacuare ale organismului sunt folosite din plin astfel ca resturile rezultate din arderea grasimilor si hidratilor de carbon ies si prin plamni. - Transpiratia evacuata prin piele raspndeste un miros urt tocmai datorita eliminarii toxinelor din corp. - Numarul batailor inimii scade de la 80 la 50 batai pe minut. n schimb la inimile slabe bataile pot creste. - Tensiunea arteriala scade iar la hipotensivi creste, tocmai pentru ca postul are o actiune echilibranta. - Circulatia sanguina si limfatica decurge mult mai usor. O importanta deosebita pentru cei bolnavi de inima sau boli ale vaselor de snge. - "Interesant este ca n urma vigurozitatii nervilor si a irigarii mai bune a muschilor capacitatea de munca creste n cursul postului dar dupa primele 14 zile." Dr. Benedict - Aciditatea generala si a sucului gastric scade. - Ficatul, dupa epuizarea glicogenului arde grasimile tinndu-le necontenit la discretia organismului, n ciuda postului si a activitatii intense ele pot creste n volum. Eliminarea bilei scade. Vezica biliara se contracta puternic eliminnd nisipul si pietrele biliare. - Vasele sanguine din interiorul oaselor se largesc. - Datorita purificarii intense, corpul devine mult mai expus la substantele toxice exterioare fiind hipersensibilizat dobndind chiar capacitati senzoriale nalte. Pentru purificare este sufucient 10-15 zile de post nsotit de consum de lichide (n functie si de vitalul persoanei) dar pentru tratarea unor maladii grave cum ar fi cancerul, postul trebuie prelungit pna la 40 de zile. Este obligatoriu ca postul prelungit sa se faca sub supravegherea medicului. Este foarte important sa nu se ntrerupa postul odata nceput iar daca apar crize greu de suportat datorita purificarilor interioare (stari de ameteala, greata, frica etc.) trebuie sa se bea zeama n care au fost fierte legume sau frunte crescnd astfel substantele alcaloide din corp pna cnd starile vor trece, asta n cazul bolilor grave. Foarte important de asemenea este ca postul sa nu se considere o nfometare si chiar senzatia de foame sa nu fie acceptata. Trebuie bauta multa apa. Postul trebuie sa vina din interior, cu acceptarea si sustinerea dumneavoastra, altfel riscati sa va chinuiti cu o senzatie de foame continua dar care oricum va disparea dupa maxim 3 zile odata cu nevoia fizica de a va hrani.

MOTIVE PENTRU CARE MERIT S POSTIM 1. Postul ne ajut s ne reglm greutatea corporal. Pentru cei supraponderali este o adevrat ocazie de profund 1 refacere a organismului i de eliminare a substanelor ce mpovreaz fiina. Pentru cei ce nu reuesc s se mplineasc din punct de vedere corporal, atunci cnd este realizat cu inteligen, postul red apetitul, restabilete asimilaia i determin astfel dorita reglare ponderal. 2. Postul ne permite s ne adaptm mult mai uor la condiiile de mediu. Rezistena, att n situaiile de cldur foarte mare, ct i la temperaturi sczute, este mult mbuntit prin realizarea consecvent a postului; termostatul natural este fcut s funcioneze optim. Cercettori americani au constatat c sportivii care consumau numai ap sau sucuri din fructe n deplasrile cu schimbri mari de temperatur au obinut performane considerabil crescute n ceea ce privete timpul de adaptare i rezistena la efort, comparativ cu cei care se hrneau abundent cu tot ceea ce doreau. 3. Postul vindec. Punctele slabe ale organismului nostru, zonele perturbate de acumularea substanelor nocive provenind din alimentaia greit, sunt purificate i ntrite. Un mare numr de afeciuni, manifestate sau n curs de manifestare pot fi ameliorate i chiar complet vindecate prin post, n acest sens existnd nenumrate mrturii ale celor ce au reuit s transforme cu ajutorul postului boala ntr-o adevrat trambulin pentru transformarea luntric. Postul devine astfel cea mai ieftin, accesibil i profund modalitate de vindecare pe care Natura ne-a pus-o la dispoziie. 4. Postul confer claritate i putere minii. Eficiena aciunilor noastre este astfel crescut n mod semnificativ, performanele intelectuale s]nt amplificate, memoria devine mai clar. 5. Postul mrete longevitatea. n cazul celor ce postesc n mod constant pentru anumite perioade de timp, s-a constatat ncetinirea semnificativ a proceselor de degenerare corporal i a mbtrnirii. Trupul i menine astfel supleea i ntregul sistem nervos este meninut ntr-o stare foarte bun de funcionare pn la vrste naintate. Chiar mai mult, exist relatri ale unor cazuri n care angrenarea postului a condus la procese de rentinerire care ar face orice biolog s ridice din umeri cu nedumerire. Un astfel de caz mai cunoscut

i n ara noastr este cel al printelui Leontie Gazea (nscut n 1897) care, suferind de mai multe afeciuni grave, a nceput s urmeze un regim alimentar foarte strict, bazat pe post i pe folosirea unor cruditi. El a putut constata cu uimire cum, pe lng vindecarea problemelor de care suferea, la vrsta de 75 de ani prul i barba au nceput din nou s se nnegreasc, la 90 de ani pielea ncepuse s se regenereze, devenind neted i moale, unghiile s-au regenerat de asemenea, iar fora fizic i permitea nc s noate n Dunre la aceast vrst. Exist multe alte fiine care au putut remarca faptul c organismul uman este proiectat pentru o perioad de via mult mai lung dect media actual (care teoretic este de 75 de ani), singura condiie fiind aceea a unui mod de via foarte echilibrat i pur. Spre deosebire de alte terapii moderne, controlul alimentaiei i postul determin o mbuntire considerabil att a perioadei de via ct i (mai ales) a calitii acesteia. 6. Postul purific psihicul i ne ajut s ne eliberm de emoiile negative. Mnia, ura, lcomia, poftele i dorinele inferioare, ataamentul, gelozia, invidia, frica, slbiciunea sunt nlocuite gradat de triri stenice, bucurie, afectivitate, nelegere, bunvoin i detaare. Dl. Ing. Valeriu Popa, renumitul terapeut romn, este printre puinii terapeui care a utilizat metodele de post chiar n cazul unor afeciuni psihice de genul depresiilor, lobiilor, schizofreniei n faza de debut. 7. Postind putem nelege c omul mnnc pentru a tri i nu triete pentru a mnca. O perioad de post ne permite s reevalum importana unei alimentaii echilibrate pentru ntreaga noastr via. 8. Prin post ntregul corp este regenerat. Organele digestive, rinichii, pielea, plmnii, inima i ntregul sistem circulator beneficiaz din plin n urma repaosului alimentar care le confer timpul necesar pentru a-i reface ritmurile naturale armonioase mbuntindu-i astfel funcionarea foarte mult. 9. Postul poate fi realizat de oricine Cu condiia s fie n mod nelept adaptat necesitilor i disponibilitilor individuale. 0 zi de post pe sptmn este n majoritatea cazurilor uor de realizat i profund benefic. 10. Postul ne druiete timp liber Putem descoperi c timpul acordat n mod obinuit procurrii i preparrii hranei devine disponibil pe ntreaga perioad a postului, permindu-ne s realizm activiti la care aspiram poate de mult timp.

11. Postul amplific voina i bucuria de a tri Imaginea comun format despre post este aceea a fiinei care respinge cu ndrjire hrana, printr-un uria efort al voinei, care i asprete i usuc fiina. Cu toate acestea, postind n mod nelept putem descoperi, din contr, o mai mare savoare, satisfacie i bucurie n ntreaga noastr via. 12. Postul ne apropie de aspectele profunde ale fiinei noastre. Fiinele spirituale, sfinii i nelepii din toate timpurile au postit, tiind c aceasta este o modalitate de a regsi n propria fiin lumina divin. POSTUL NEGRU DE O ZI Majoritatea oamenilor au credina naiv c dac omit o mas li se va petrece ceva foarte ru. Ei uit c n organismul lor sunt depozitate rezerve pentru cazuri de nevoie i c acestea ar putea s le ntrein viaa fr hran din afar pe toat durata unei boli obinuite. Unii cercettori renumii afirm chiar, n urma studiilor efectuate, c omul are posibilitatea de a rezista fr hran pn la 100 de zile. Sunt nenumrate exemplele celor care au inut post negru timp de 40 de zile, pentru a se vindeca astfel de boli foarte grave sau pentru a se apropia de Dumnezeu. Chiar i atunci cnd este pur, hrana las n organism unele reziduuri i de aceea se recomand s fie practicat periodic repausul alimentar complet sau altfel spus postul negru, n care nu se mnnc nimic i se bea doar ap, un anumit interval de timp -24 de ore de exemplu - ceea ce are ca efect purificarea eficient a ntregii noastre fiine. n majoritatea cazurilor, frecvena optim cu care trebuie practicat postul negru este o dat pe sptmn. n funcie de tipul constituional pot s existe ns anumite variaii. n general, o persoan vital i armonioas din punct de vedere corporal poate s in chiar i 2-3 zile de post pe sptmn, continuu sau cu pauze; Persoanelor slabe, mai puin vitale nu li se recomand mai mult de o zi de post sptmnal, i aceasta cu mult ap. Este deci foarte bine s fie inut o zi de post sptmnal, prin abinerea de la orice fel de hran (cu excepia apei simple, din care este bine s bem cam 1,5 litri n ziua respectiv) timp de o zi (24 de ore). n postul cretin, se mnnc n general la apusul soarelui, dar n postul total abinerea de la hran se face pn a doua zi diminea. Acest principiu este recomandat de toate terapiile, cu rezultate deosebite. Zilele de post au rol de punere n repaus a ntregului tub digestiv, de eliminare a reziduurilor metabolice i de purificare a ntregii fiine. INTRAREA N POST

Seara, nainte de intrarea n post, se recomand s se mnnce foarte uor: lapte, salate, fructe, pentru ca stomacul s nu fie ncrcat n timpul nopii, iar organismul s se poat odihni bine. Dac se mnnc trziu, n cantitate mare, dimineaa apare starea de oboseal, de amoreal, limba este ncrcat i se simte un gust neplcut n gur. Procesul de eliminare a toxinelor se realizeaz mai mult timp i, n loc s ne bucurm pe ntreaga durat a zilei de post de prospeimea i uurina corpului, vom resimi, mai ales la nceputul zilei, senzaiile de disconfort, mai ales n zona abdominal, greutate n micri, lentoare n gndire etc. Atunci cnd seara mncm uor, dimineaa corpul este vioi, sprinten, micrile sunt mai rapide i mai precise, gndurile mai uor de controlat i ne vom realiza toate activitile n for, siguri pe noi, cu o stare de bun dispoziie molipsitoare. SINTEZA REGULILOR PENTRU ZIUA DE POST: durata postului este de 24 de ore, de la ora 0 la ora 24. pe parcursul acestui post se poate consuma doar ap (nici un alt aliment). Pentru a beneficia de efectele acestui post (i nu ale altei cure) este exclus folosirea oricror alte adaosuri cum ar fi: sucurile de fructe, infuziile ndulcite, cafelele amare ori alte stimulente, etc. cu excepia persoanelor cu esut adipos foarte abundent ori cu retenie de ap n esuturi, este necesar s se bea minim 1 litru de ap n ziua de post. n zonele urbane unde apa este de o calitate ndoielnic este de preferat folosirea apei de izvor, a apei minerale naturale (de preferat cea plat) sau, dac se poate, a apei distilate. nainte de a fi consumat, apa poate fi energizat prin folosirea cnilor magnetice, a piramidei sau prin simpla expunere la soare. Se bea ncet, n linite, nghiitur cu nghiitur, cutnd s remarcm valenele ei vitalizante i purificatoare. cei care in pentru prima oar post negru trebuie s se menajeze, fr a face eforturi fizice prea mari sau brute, fr a se expune la frig sau la cldur excesiv vreme ndelungat. n timpul zilei de post, este contraindicat meninerea unei stri de letargie, somnolen ori team cauzat de foamea care ar putea aprea sau care deja a aprut. Gsirea unor activiti care s capteze atenia i s canalizeze creator resursele luntrice este cea mai bun soluie de a rezista micilor rigori ale acestei forme de post. SINTEZA REGULILOR LA IEIREA DIN POST: Respectarea corect a alimentaiei n perioada de revenire dup post are o foarte mare importan, deoarece, de cele mai multe ori, cele mai spectaculoase rezultate de vindecare apar abia atunci.

Dac..n aceast perioad de ieire din post se comit abuzuri sau erori, este posibil ca rezultatele s nu mai apar. mai ales n cazul n care realizai pentru prima oar un astfel de post sau suntei la nceput n utilizarea acestei metode, este bine ca prima mas s fie constituit din legume proaspete consumate de preferin sub form de salat. Cele mai indicate legume n aceast direcie sunt varza i morcovii. Se poate realiza din acestea o salat la care se poate aduga puin zeam de lmie. n cazurile persoanelor care realizeaz frecvent perioade de post, beneficiind de o structur fizic mult mai pur, poate fi acceptabil consumarea la ieirea din post a unei salate din fructe proaspete ndulcite cu puin miere. la jumtate de or dup ingerarea salatei se poate consuma i alt fel de hran. cu excepia: crnii i a preparatelor din carne, a alcoolului, a cafelei i a produselor cu cofein (cum ar fi buturile de tip cola), prjelilor, a margarinei, a conservelor, a mncrurilor grele. alimentele care nu sunt strict contraindicate, dar care ar fi bine s fie evitate sunt: zahrul, buturile i dulciurile cu conservani, colorani, aromatizani, corectori de gust sintetici, supele instant. laptele, untul, arahidele, alunele, nucile, susanul, oule i alte alimente vitalizante i nutritive vor fi consumate numai ncepnd cu a doua mas. se revine la regimul de alimentaie normal n dou zile. Dup post, mesele vor fi regulate, ndestultoare, i n acelai timp vor fi atent dozate. Un regim alimentar foarte bogat n calorii care urmeaz unui post n care s-a produs o scdere rapid n greutate, este duntor pentru organism att sub aspectul formei, ct i al strii de sntate. Pe de alt parte, n aceast perioad se vor evita schemele rigide de realimentare, ele fiind individualizate dup starea bolnavului i durata postului. PENTRU CE ESTE RECOMANDAT POSTUL TOTAL DE O ZI? Repausul alimentar complet este indicat n primul rnd celor care simt nevoia de dezintoxicare. El este indicat i pentru cei care au tendine de ngrare, de pierdere a supleei i a agilitii. De la o anumit vrst, aceast form de post este un remediu excelent pentru a menine supleea corpului i flexibilitatea gndirii.

Un mijloc simplu pentru a ne da seama ct de necesar ne este postul complet este acela de a observa noi nine cteva simptome. De exemplu, dac reziduurile eliminate de intestine i prin transpiraie au un miros neplcut puternic, putem fi siguri c suntem sau vom fi bolnavi, chiar dac boala nu s-a manifestat nc, fizic sau psihic. Mai ales atunci este indicat s postim. Mirosul corporal depinde foarte mult de hrana pe care o consumm, dar i de strile psihice prin care trecem. Dac vom urmri cu atenie, vom observa c atunci cnd suntem anxioi sau suprai, furioi sau geloi, mirosul corporal se schimb n mod neplcut. Postul complet nu numai c va conduce la purificare fizic accelerat, dar, prin meninerea unei atitudini interioare corespunztoare, va armoniza i starea luntric pe termen lung. n general, oamenii nu neleg importana purificrii i atunci corpul este obligat s o fac singur, folosind mecanismele de urgen. Apare uneori, ca din senin, febra, ne curge nasul sau avem erupii pe piele, dureri de cap, palpitaii, senzaie de lein, dar toate acestea nu sunt altceva dect mijloace naturale de purificare la care organismul apeleaz atunci cnd este forat de mprejurri (adic atunci cnd este urgent nevoie). Aceste fenomene neplcute nu dovedesc altceva dect prezena unei mari ncrcri cu impuriti, de care astfel scpm. Nimeni nu a murit pentru c a postit din cnd n cnd, dar foarte muli oameni au murit i continu s moar datorit lcomiei i supraalimentrii. Pentru c este ceva nou, poate fi la nceput ceva deranjant pentru organism, dar acesta este un semn bun. Dac putem suporta puin neplcere i ne continum cu ncredere postul, vom vedea c, n scurt timp, tulburrile interne fac loc unei linitiri extraordinare. CUI I ESTE CONTRAINDICAT POSTUL COMPLET DE O ZI? Puine snt persoanele care s nu reziste la un post de 24 de ore pe sptmn. Postul este contraindicat persoanelor cu o vitalitate extrem de redus, cu o glicemie sczut, n convalescen. n cazul gastritei hiperacide, aceast cur, de la caz la caz, poate produce neplceri, dar se poate dovedi i extrem de benefic.

Postul negru si cetoza


Celulelor, la fel ca oamenilor, nu le place s stea aburind n propria lor mizerie. Produsele lor de excreie sunt eliminate prin sistemul circulator i limfatic; cele depozitate n snge sunt transportate n ficat si rinichi pentru a fi administrate. Acolo, ele sunt transformate n alte substante mai folositoare, sau sunt eliminate din organism, de obicei sub forma de scaun, urina, transiratie si respiratie. Cnd toxinele se aduna n organism mai repede dect e capabil organismul sa le elimine, sanatatea celulei e

perturbata si astfel ncep fazele initiale ale multor boli. Aceasta situatie este cunoscuta n traditiile curative din orient de mii de ani. E numita snge otravit, si se refera la prezenta n snge a unei poveri toxice coplesitoare pe care organismul nu o mai poate tine sub control. Celulele sunt alcatuite dintr-o multime de elemente care pot fi afectate de toxine: ADN-ul, mitocondriile si membrana celulara. Fiecare celula la rndul ei traieste ntr-o matrice extracelulara a carei sanatate e cruciala. Iar toate acestea pot fi afectate de suprancarcarea cu toxine. Nefiind un program de software, ADN-ul e descris mai corect ca fiind o componenta extrem de flexibila a celulei; acesta nu este fix, ci foarte mobil si n multe instante si poate rearanja structura. Catena de ADN din fiecare celula e extrem de sensibila la toxine, n special la substante petrochimice sintetice. ADN-ul se degradeaza n mod constant si e reparat de celula; nsa cnd nivelul de toxicitate e att de mare nct celula sau organismul nu le poate face fata, ADN-un din celula deseori se degradeaza att de mult nct nu mai poate fi reparat. Mitocondriile sunt bacterii care traiau independent si care au fost ncorporate n structura mulor tipuri de celule vii. Ele oxideaza, adica ard, ATP (adenozin trifosfat), n prezenta oxigenului pentru a produce energia de care celulele au nevoie pentru a trai si functiona. Mitocondriile contin de asemenea si catene de ADN, care, desi pna acum erau considerate irelevante, pot la rndul lor sa fie deteriorate de supraancarcarea cu toxine, afectnd astfel sanatatea mitocondriilor. n timp ce ADN-ul din nucleii celulari e protejat de catre enzimele de detoxifiere care reduc chimicalele toxice si metalele grele, ADN-ul mitocondrial si alte componente ale celulei par a fi mult mai susceptibile. Cnd nu mai functioneaza bine, apare o scadere semnificativa a nivelului de energie al ntregului organism. Multe perturbari n functionarea acestora pot duce la conditii mai serioase, cum ar fi oboseala cronica. Membrana celulara, alcatuita din acizi grasi speciali, serveste drept bariera de trecere ntre celula, celelalte celule si matricea extracelulara. Aceasta e mpnzita de receptori considerati a fi porturi de comunicare. Acesti receptori analizeaza tot ce atinge celula si decid daca sau nu sa deschida o poarta n membrana celulara pentru a lasa substantele sa intre sau sa iasa din celula. Cnd celulele nu se mai pot detoxifica singure si sunt pline de toxine, aceste toxine ncep sa se ataseze la membrana celulara si receptorii ei. Acest fapt bruiaza att capacitatea celulei de a interpreta informatiile ct si trecerea substantelor din si n celula. Astfel celula nu mai poate excreta produsele nedorile si ncorpora nutrientii cum se cuvine. O complicatie aditionala e faptul ca, odata ce o celula are toxine atasate, aceasta e modificata ndeajuns nct sistemul imunitar al organismului sa nceapa sa o atace acesta e nceputul vreunei boli autoimune. Membrana extracelulara n care celulele sunt ncorporate e o materie/substanta vie, nu doar un mediu intert care le cazeaza. E alcatuita din colageni si polizaharide ce formeaza un gel plin cu apa. Aceasta martice controleaza aprovizionarea celulei cu snge. Daca matricea si pierde consistenta si densitatea, schimbul de nutrienti si produse de excretie din si nspre celula e mpiedicat. Daca toxinele nu pot fi eliminate din zona, ele sunt depozitate deseori n aceasta matrice care nconjoara celula. Aici toxinele afecteaza flexibilitatea fireasca a matricei si interschimbul celular. Daca matricea e foarte afectata, celula va muri. n timpul postului, putem observa cum corpul, foarte capabil si inteligent, ncepe de unul singur sa scape de toxine si resturi acumulate de-a lungul multor ani. William Esser, Doctor Sngele e proiectat sa transporte nutrienti catre toate celulele organismului si apoi sa le scape de produsele de excretie. Odata ce sngele, ncarcat cu toxine, ajunge n ficat, unde acesta le descompune, ori le elimina din organism nechimbate, sau, daca e posibil, le transforma n altceva. Ca atare, ficaul are o capacitate uimitoare de a recunoaste structurile chimice si de a judeca ce schimbari

moleculare sunt necesare pentru a dezstructura o toxina ndeajuns nct sa o faca inofensiva sau chiar folositoare. Odata ce toxina e identificata si daca ficatul hotaraste sa scape de ea, toxina e transportata n intestine sau in bila si excretate. Alte componente ale toxinei sunt n schimb trimise la rinichi, care le filtreaza ntr-o maniera similara si sunt excretate n urina. Alte metale grele sunt excretate ntr-o maniera diferita, fiind depozitate n par si unghii. Altele sunt excretate prin respiratie si prin transpiratie. Altele sunt, dpdv evolutiv, att de noi si necunoscute nct sunt pur si simplu stocate n n celulele adipoase pna cnd, n perioade precum postul, corpul are timp sa se concentreze exclusiv pe dezactivarea si eliminarea lor. nsa majoritatea sunt eliminate prin intermediul rinichilor si al intestinului, prin urina si fecale. Daca sngele devine foarte suprancarcat, att de mult nct ficatul nu mai poate procesa toate toxinele pe care le contine, el intra ntr-o stare de suprancarcare toxica, si multe produse de excretie pot astfel ramne n si n jurul celulelor. n est, aceasta situatie e numita snge otravit. Sngele, pe masura ce transporta resturile departe de celule, circula de asemenea printr-o serie de canale numite sistem limfatic, ntr-o forma speciala, numita limfa. La intratea n sistemul limfatic, celulele rosii si alte mici proteine sunt separate din snge, rezultnd un fluid transparent, numit limfa. Limfa circula prin sistem si si se revarsa n peste 600 de noduri/noduli localizati n ntreg corpul. La intrarea n fiecare nod(ul), celulele albe verifica continutul limfei pentru a nu avea bacterii, virusi si toxine. n general, ntreg sngele e filtrat prin limfa nainte de a ajunge la ficat pentru a fi procesat n continuare. Majoritatea nodulilor limfatici peste 60% sunt localizati n tractul intestinal, unde scaneaza mncarea ingerata si permit deseurilor din limfa sa fie excretate. Pentru a scapa de toxine, ficatul le face lipicioase, fapt care determina toxina sa fie identificata drept ceva de care organismul trebuie sa se debaraseze, facnd-o n acelasi timp mai usor de manevrat. Un sistem de enzime hepatice, numite sistemul citocrom P450, e special destinat sa faca moleculele nedorite mai usor de manevrat. Exista o multime de enzime speciale n sistemul P450, fiecare specializata pe un alt gen de toxina. Acest sistem devine supraactivat n timpul postului, oglindind munca de detoxifiere a ficatului. Au fost efectuate un numar de studii asupra a ce se ntmpla cu organismul n timpul postirii. Rezultatele sunt foarte intrigante.

Schimbarile fiziologice din timpul postului Multe dintre cele mai dramatice schimbari n organism au loc n primele 3 zile ale postului. Acestea se ntmpla n timp ce organismul trece la la o sursa de combustibil la o alta. n mod firesc, forma principala de energie folosita de organism este glucoza, care este un fel de zahar. Cea mai mare parte a ei este extrasa sau convertita din mncarea pe care-o ingurgitam. Pe parcursul zilei, ficatul storeaza excesul de zahar ntr-o forma numita glicogen, la care poate mai apoi recurge, pe masura ce nivelul energetic scade ntre mese. Exista destul glicogen pentru a asigura energia pentru 8-12 ore, iar de obicei e epuizata n primele 24 de ore de post. (Odata ce corpul recurge la cetoza, adica la utilizarea grasimii ca si combustibil, acest nou combustibil e folosit pentru a restabili rezervele de glicogen ale organismului). Odata ce rezervele de glicogen ale ficatului s-au epuizat, corpul ncepe sa treaca la ceea ce se numeste cetoza, sau productie de cetone utilizarea acizilor grai pe post de combustibil n locul glucozei. Aceasta schimbare ncepe n general n a doua zi de post si se ncheie n a treia zi. n aceasta perioada interimara nu exista glucoza disponibila, energia rezultata din grasimi e insuficienta, iar corpul nca are nevoie de combustibil. Asa ca acceseaza glucoza din doua surse. Mai nti transforma glicerolul din rezervele de grasime ale organismului n glucoza, nsa si acest lucru e insuficient. Asa ca face rost restul cataboliznd sau descompunnd aminoacizii din tesutul muscular si folosindu-i, n interiorul ficatului, la gluconeogeneza, adica producerea de glucozei. ntre 60 i 84 grame de protein sunt folosite n aceast a doua zi: 2-3 uncii (1 uncie = 28,35 g) de esut muscular. n a 3-a zi producia de cetone este suficient pentru a produce aproape toat energia de care

organismul are nevoie, iar proteinele din organism ncep s fie cruate. Corpul nc are nevoie de o cantitate foarte mic de glucoz, aadar cam 18-24 grame de proteine sunt catabolizate, de la la 1 uncie de esut muscular zilnic. ntr-o perioad de 30 de zile de post cu ap o persoan pierde n general maxim 1-2 livre ( pounds; 1 pound/ livr = 454 grame) de mas muscular. Aceast conservare a proteinelor este o adaptare evolutiv care protejeaz esutul muscular i organele interne mpotriva deteriorrii n perioade de hran insuficient. ncepnd cu a treia zi, rata de descompunere a acizilor grai din celulele adipoase continu s sporeasc, ajungnd la maximum cam n a 10-a zi. n aceast prim perioad de 7 zile, dup ce organismul a trecut cu totul pe cetoz, se petrec cele mai intense descompuneri de esut gras. Pentru ai conserva proteinele, corpul ncepe de asemenea s caute surse de proteine ce nu aparin organismului, cum ar fi: mase celulare neeseniale, cum ar fi tumorile sub form de fibroze, esuturi degenerative, bacterii, virui, sau alte componente organice care pot fi folosite pe post de combustibil. Acest aspect reprezint principalul motiv pantru care postul produce efecte benefice asupra organismului. n plus, n aceast perioad de cetoz intens corpul se afl ntr-o stare similar cu somnul un ciclu de odihn i detoxifieri. Organismul ncepe s se concentreze pe eliminatea toxinelor i vindecarea i regenerarea esuturilor i organelor afectate/ deterioarate. Cetoza Una din principalele schimbri fizice care au loc n timpul postului, cetoza, are loc doar cnd ingerarea de carbohidrai (sursa principal de glucoz a organismului) scade destul de mult nct s oblige organismul s recurg la depozitele de grsime pentru a produce energie. n mod obinuit, atta timp ct sunt consumai carbohidrai pe care corpul i detecteaz, pancreasul secret i elimin insulin, folosit pentru a procesa glucoza pe care organismul o ctig de pe urma carbohidrailor. Cetoza poate avea loc doar atunci cnd nivelul de insulin este aproape 0, i numai dac nu se ingereaz nici un fel de carbohidtai sau zaharuri. Insulina din snge inhib eliberarea acizilor grai din esutul adipos. Aceasta este o tactic de conservare evolutiv n perioade cu hran abundent, tendina organismului de a-i mri depozitele de grsime este crescut. Aceste depozite de grsime sunt stocate pentru perioadele cu puin hran, cnd va fi nevoie de ele. Aadar atunci cnd nivelul carbohidrailor scade aproape de 0 pentru o perioad mai lung de 24 de ore, crete producia unei chimicale numit glucagon, secretat de ficat. Aceasta activeaz o enzim din esutul adipos numit lipaz, care ncepe procesul de lipoliz, sau conversia grsimilor n cetone. Aciunile generatoare de cetoz i lipoliz ale glucagonului, sunt dezactivate de pn i cea mai infim cantitate de insulin de aceea n timpoul postului, pentru a maximiza cetoza, nu ar trebui s se ingereze carbohidrai. Pe msur ce postul continu i concentraia de cetone din snge rmne mai mare dect glucoza, organismul ncepe s prefere cetonele sau acizii grai ca i surs de energia n defavoarea glucozei. Primul stadiu al produciei de cetone e conversia trigliceridelor (trigliceridele sunt o form de grsime n snge, formate dintr-o molecul de glicerin combinat cu trei acizi grai i constituie cea mai mare parte a grsimii digerate de oameni.) n acizi grai i glicerol. Aceste trigliceride sunt formate iniial din reprelucrarea acizilor grai , acetilcoenzima A (structur rezultat din unirea acidului acetic cu coenzima A, i care este punctul de plecare n mai multe ci metabolice: biosinteza acizilor grai, precursor al colesterolului corpilor cetonici) i a glicerolului. n timpul postului, acest proces este inversat, transformnd trigliceridele n acizi grai, acetilcoenzima A i glicerol. Glicerolul e folosit n producerea zahrului, proces n urma cruia organismul primete n jur de 16 grame de zahr zilnic, iar acetilcoenzima A e folosit la producerea cetonelor, acidului acetoacetic, acetonei i acidului betahidroxibutiric. Inima i, pe msur ce postul continu, creierul folosete aceste cetone ca surs de energie. Acizii grai sunt transportai prin snge la ficat i de aceea, n timpul postului, nivelul de grsimi din snge, inclusiv colesterolul, cresc.

Odat ce lipoliza sau conversia grsimilor ncepe, primal pas pe care corpul l face este s foloseasc esuturile de acizi grai pe post de combustibil, dezintegrndu-i n molecule mai mici. Majoritatea acizilor grai sunt catene moleculare lungi, formate din 16-18 atomi de carbon. Aceti acizi grai sunt descompui succesiv n catene de carbon de cte 2 atomi. Aceste catene de cite 2 atomi de carbon sunt folosite pentru a forma acetilcoenzima A i ATP (Adenoyintrifosfat: este o parte din acizii nucleici ADN i ARN, fiind compus din trifosfat, adenozin i riboz. este acumulatorul de enegie necesar celulei prin nmagazinarea i conversia energiei celulare dup necesitile metabolice.). Cea mai important form de energie folosit de ctre mitocondriile (productorii de energie) din celule e ATP, format de obicei din glucoz. Totui, corpul poate produce ATP i din acizi grai, cetone i anumii aminoacizi. Pe msur ce corpul folosete depozitele de grsime i le descompune pentru a fi folosite, acestea sunt eliminate n ordine invers depunerii lor: cele mai recente depozite de grsime sunt folosite primele i aa mai departe. Pe msur ce aceste depozite sunt descompuse, toxinele chimice din interiorul grsimilor sunt eliberate. Fiecare din aceste toxine vor avea un efect diferit asupra strii organismului. (n plus, emoiile asociate sau motivele pentru care le-ai acumulat vor fi de asemenea eliberate.) n timpul postului, cnd corpul ingereaz insuficieni carbohidrai din care s fac glucoz, acetilcoenzima A e trimis n ficat, care o transform n acid acetoacetic, aceton i acid betahidroxibutiric. Apoi ficatul pune acest acid acetoacetic n circulaie, pentru a fi folosit de ctre restul organelor ca i combustibil. Inima, creierul i muchii pot folosi aceast semidigerat form de grsime pe post de combustibil la fel cum foloseau glucoza, ns creierul tinde s prefere acidul betahidroxibutiric. Pe msur ce postul continu, ficatul ncepe s se concentreze tot mai mult pe producerea de cetone, iar cortexul renal, o zon a rinichiului, se concentreaz pe producerea a celei mai mari pri din necesarul de glucoz. Prezena multor acizi cetonici n snge ncepe s ncline delicatul PH al organismului nspre un mediu acid iar corpul lucreaz pentru a corecta acest fapt prin diferite mecanisme, n general prin conversia bicarbonatului n dioxid de carbon, care este apoi expirat. Cnd i aceast capacitate de compensare e depit, corpul ncepe s excrete cetone n urin, iar prin intermediul respiraiei va excreta i puin aceton, provocnd un gust ciudat n cavitatea bucal un gust metalic sau chimic, cum a fost descris de unii oameni. Unele persoane folosesc teste speciale de urin, fcute pentru a detecta prezena cetonelor n urin pentru a determina ct de intens e implicat ogranismul n procesul de cetoz. Teste pentru cetoz. Putei cumpra teste pe baz de urin folosite pentru a determina dac organismul dumneavoastr se afl n cetoz. Unul din cele mai cunoscute astfel de teste e Ketostix, un altul e Keto-diastix. n timpul acestei treceri de la glucoz la cetone drept combustibil, ntregul organism, inclusiv creierul, trebuie s se obinuiasc cu acest nou combustibil. ntreaga funcionare a organismului e afectat, la fel ca o main n cazul folosirii unui nou combustibil. n timp, corpul i creierul se obinuiesc cu un anume gen de combustibil , iar noi ne obinuim cu felul n care corpul funcioneaz cu acel tip de combustibi att de bine nct ntrebarea cum ne simim i cum funcionm cu acest fel de combustibil nici nu ne trece prin minte. n timpul postului, pe msur ce organismul i folosete resursele obinuite i ncepe s fac trecerea la alte sisteme alternative, efectele fizice, mentale i emoionale ce rezult n urma utilizrii combustibilului obinuit i care n mod uzual trec neobservate, ncep s i fac simit prezena iar noi ncepem s le contientizm. Un aspect special l constituie o modificare n activitatea creierului; este o faz de adaptare n activitatea cerebral n timpul postului, pe msur ce creierul opereaz trecerea de la un tip de combustibil la altul. Prima parte a acestei schimbri are loc n a doua zi de post, perioada de tranziie n care nu mai exist destul glucoz pentru o funcionare normal a creierului. Pe msur ce depozitele de zahr sunt

folosite iar organismul nu mai primete carbohidrai, rezerva de zahr a creierului scade. Aceasta duce la stri uoare de ameeal, ameeli i apar dificulti n rezolvarea problemelor complexe. n a treia zi, cnd organismul a trecut la cetoz, folosind cetone pe post de combustibil de baz, creierul ncepe s aib din nou acces la carburant ns unul de alt gen. Cum te simi i cum funcioneaz creierul utiliznd acest nou combutsibil e o experien extrem de diferit. Aceasta nu e din cauz c cetonele ar fi inferioare glucozei organismul le poate folosi pe ambele cu mare eficien. Diferena se face simit deoarece a trecut foarte mult vreme de cnd organismul i creierul au folosit acest tip de combustibil. E mai mult o dezobinuire de glucoz dect orice altceva. n aceast perioad mintea e puin nceoat. Creierul i organismul se vor obinui cu acidul betahidroxibutiric ca surs primar de energie n urmtoarele 3-7 zile ct i ia cetozei s ating nivelul maxim. n plin proces al cetozei creierul funcioneaz cumva diferit: gndirea poate fi la fel de perspicace, ns tinde s fie mai nceat, mai reflexiv, mai studiat i mai adnc, i exceptnd gndurile referitoare la mncare i la terminarea postului mai puin nclinat s rumineze asupra planurilor de viitor. Din nou, mica diferen n funcionarea mental din timpul cetozei e o adaptare evolutiv de foarte mare durat. Corpul uman e destinat, d.p.d.v evolutiv s foloseasc att glucoza ct i corpii cetonici pentru a obine energie; nici una din cele dou forme nu e inerent mai bun dect cealalt. De fapt, cetonele sunt primul combustibil pe care-l folosim. Imediat dup natere toi copii sunt ntr-o stare de cetoz deoarece triesc pe baza dietei bogate n grsimi din laptele mamei. Deoarece nou nscutul nu primete carbohidrai, el i ncepe viaa folosind cetoza ca proces de producere a energiei. Numai cnd n diet i este introdus mncarea solid corpul copilului ncepe s i alterneze ciclul energetic bazndu-se i pe glucoz. Unele cercetri indic faptul c cetonele, deoarece sunt prima surs de energie a organismului, sunt i cea preferat. Studiile au artat c acestea stimuleaz o mai bun funcionare n ceea ce privete inima, cortexul suprarenal, musculatura scheletului i creierul, dect o face glucoza. Utilizarea periodic de ctre creier a acestei surse de energie alternativ n perioade cu lips de hran sau perioade de post pare s aib efecte benefice de lung durat asupra creierului i a sistemului nervos central. Datele electroencefalogramei i testele endocrine arat n general mbuntiri considerabile dup o perioad de post. Glucoza, dei e principala surs de energie pentru majoritatea dintre noi, e doar o surs trzie, consecin a faptului c ne hrnim cu mncare solid. Pe parcursul istoriei speciei noastre, alptatul, care n mod normal dureaz ntre 24 i 60 de luni, stimuleaz un metabolism pe baz de cetoz, iar unele dezvoltri fizice pot avea loc numai n prezena acestuia. D.p.d.v. evolutiv, aceast abilitate a organismului de a folosi cetonele att de eficient e foarte folositoare, deoarece corpul, care n perioade cu hran abundent depoziteaz grsimi, poate n perioade cu lips de hran s treac pe un metabolism pe baz de cetone i s foloseasc rezervele de grsime drept combustibil. Organismul e foarte bine adaptat perioadelor cu hran puin i n consecin, cum remarc i biochimistul Maria Linder, i reduce nevoia de glucoz supralicitnd prin producia de cetone, un carburant alternativ pentru majoritatea celulelor. Cetonele din snge i ating nivelul maxim n a 10-a zi de post i substituie nevoia de glucoz a celei mai mari pri din sistemul nervos. Organismul e destinat dpdv evolutiv s i protejeze esutul muscular (din care sunt alctuite multe organe importante, precum inima) mpotriva deteriorrii din timpul postului, manifestnd o abilitate la fel de bun n utilizarea corpilor cetonici. Cetoz vs Cetoacidoz Ocazional, unii medici se preocup n legtur cu starea de cetoz indus prin post. Exist deseori o confuzie ntre cetoz i cetoacidoz. Cele dou procese sunt oarecum similare ns au o natur de baz foarte diferit. Cetoacidoza are loc atunci cnd concentraiile de cetone cresc foarte mult n snge datorit unor stri fizice anormale. Cel mai des sufer de aceasta alcoolicii i cei cu diabet de tip I. POSTUL NU PROVOAC CETOACIDOZ. Cetoza are loc atunci cnd numrul corpilor cetonici

din snge ajunge peste limita considerat normal (0.2 mmol/l = milimoli/llitru), ns rmn sub nivelele extrem de ridicate ce sunt asociate cu cetoacidoza. Cetoza e un aspect firesc integrat n funcionarea organismului; cetoacidoza, n schimb, nu. Organismul e dotat cu mecanisme biochimice normale menite a regla nivelul de cetoz, durata acesteia precum i procesul prin care aceasta are loc. Aceste mecanisme protectoare nu funcioneaz n cazul diabeticilor de tip I i al alcoolicilor. Analiza compoziiei sngelui operat de rinichi n timpul filtrrii acestuia joac un rol important, fiind unul dintre aceste mecanisme de protecie. Cnd rinichii nregistreaz nivele mari de acizi cetonici n snge, acetia excret amoniac pentru a compensa dezechilibrul acizi-baze din organism i prevenind astfel cetoacidoza. Aceast reglare din partea rinichilor mpiedic de asemenea organismul s piard cantiti mari de ioni de sodiu i potasiu n urin n timpul postului, cantiti care de altfel n timpul cetoacidozei ar putea fi pierdute. Numai n a doua zi de post, nainte de trecerea complet la producerea de cetone, corpul excret cantiti semnificative de sodiu i potasiu n urin, aceast pierdere ncetnd odat cu intratea complet n procesul de cetoz. Conservarea ionilor de sodiu i potasiu ajut la meninerea echilibrului electrolitic n timpul postului. Cetoz versus nfometareSe face uneori o confuzie referitoare la diferena ntre nfometare i post. Ocazional, unii oameni confund cetoza cu nfometarea. Ele sunt dou lucruri foarte diferite. Se pierde mult grsime n timpul postului, e unul din motivele pentru care att de muli oameni aleg s posteasc din motive de sntate. Grsimea ofer 3, 500 de calorii per pound (1 pound/ o livr = 454 grame) fiind cea mai eficient metod de de stocare a energiei n organismul uman. Un gram de grsime furnizeaz 9 calorii sub form de energie, n comparaie cu doar 4 furnizate de 1 gram de carbohidrai sau de proteine. E nevoie de mult exerciiu fizic pentru a scpa de o livr de grsime. Postul, n comparaie cu exerciiul fizic, cheltuie grsimea extrem de rapid convertind-o n cetone pe care apoi le folosete ca furnizori de energie. Se pierd n general 1-2 livre pe zi n timpul postului. Cu ct mai mult grsime exist n organism, cu att mai mult va fi convertit. nfometarea, pe de alt parte, nseamn utilizarea proteinelor din muchi i organe drept combustibil. Acest lucru are loc numai dup ce TOATE rezervele de grsime mpreun cu alte esuturi aflate n exces bacterii, virui, tumori-fibrom, poluani stocai, etc au fost epuizate. Odat ce toate celelalte surse de combustibil au fost utilizate, organismul ncepe s-i foloseasc propriile sale proteine eseniale drept combustibil. Aceasta nseamn nfometare. Majoritatea oamenilor, chiar i cei mai subirei, au destule rezerve pentru a posti cel puin 45 de zile, ngeneral mult mai mult, fr ca organismul lor s inceap a folosi rezervele de proteine eseniale. Pe msur ce postul cu ap progreseaz, nevoia de alimente scade aproape spre zero, aprnd din nou, brusc, n momentul n care organismul i-a folosit toate rezervele i e pe punctul de a recurge la proteine. Aceasta are loc undeva ntre 45 i 120 de zile, dei au fost inute i posturi mai lungi de att. Cei care au experimentat aceste lucruri spun c foamea imens ce i-a cuprinsn acele momente nu poate fi confundat cu nimic. Aceast foame e n general considerat a fi primul indicator al faptului c e timpul s ntrerupi un post extrem de lung. Odat ce organismul a intrat complet n cetoz, ncepe munca de autovindecare. Seria de boli care sunt influenate pozitiv de posturi lungi e remarcabil.

Serul leptin, gena obezitii i scderea n greutate Postul prelungit (mai lung de 3 zile timpul ct i ia cetozei s se manifeste n ntregime) produce cteva schimbri interesante n organism. Spre deosebire de curele de slbire, n timpul postului

organismul se reprofileaz n ntregime pe o surs complet diferit de energie. ncetarea ingerrii de carbohidrai i trecerea la cetone provoac multe schimbri n funcionarea fiziologic, lucru ce nu se ntmpl niciodat n cazul dietelor. O schimbare important e faptul c termostatul alimentrii e oprit o vreme pentru a fi repornit/ resetat la un nivel nou i inferior. Dup un post prelungit, corpul tinde s prefere grsimi, pe care le oxideaz rapid n loc s le acumuleze, iar n schimb nu-i mai plac carbohidraii, n special amidonul. Are loc n paralel i o scdere a toleranei la glucoz, ceea ce nseamn c nu mai e nevoie de mult zahr pentru a satisface o poft. Rezultaul final e faptul c dorim mai puin hran, iar pierderea n greutate nregistrat n timpul postului tinde s se menin. Organismul va cere, n timp, ingerri sporite de alimente, ns aceast fapt necesit o perioad mult mai ndelungat dect n cazul dietei. Schimbrile asociate cu postul tind s dureze mai mult. Studii n care au fost implicate persoane obeze care au inut posturi ndelungate arat c sunt necesari de la 2 la 7 ani pentru ca respectivele persoane s-i recapete greutatea iniial, i asta dac nu fac nici o alt schimbare n ceea ce privete ambientul fizic, emoional i spiritual care a dus n prim faz la ngrarea lor. Postul pare s fie un fenomen necesar n mod regulat ca parte intergant a unui stil de via ales cu bun tiin, i ar trebui practicat cel puin odat pe an sau la doi ani. Din punct de vedere evolutiv, pare necesar s trecem prin perioade de post regulate pentru a ne menine sntatea. Pe msur ce pierderea n greutate are loc, postul sporete n mod semnificativ sensibilitatea cu privire la ce fel de alimente sunt de dorit, sau necesare i care dintre ele confer o senzaie de bine organismului. Aceast fapt pare s aib loc, n parte, datorit unei contientizri sporite a percepiilor organului vomeronazal ( OVN, este un organ auxiliar al simului olfactiv care se gsete la multe animale. Numit i organul lui Jacobson ). Toate mamiferele posed acest organ; e localizat deasupra palatului (peretele superior al cavitii bucale), n spatele nasului. Are o singur funcie: identificarea substanelor pe care le ingerm. Molecule din aerul pe care-l respirm i din mncare sunt izolate i trimise organului vomeronazal, unde sunt ataate receptorilor de acolo, care comunic direct cu creierul, fiind conectai n acea parte a creierului care se ocup cu analiza moleculelor. Fiziologia i comportamentul se schimb, uneori semnificativ, ca rspuns la informaiile primite. De exemplu, se tie c femeile care triesc mpreun vor ajunge s aib menstruaia n aceeai perioad a lunii. Un cercettor, intrigat de acest fenomen, a prelevat transpiraia unui voluntar, a diluat-o n ap distilat n cantiti de 1/1.000.000, i apoi a aplicat-o pe buza superioar a altor femei din respectivul ora. n cteva luni, toate aceste femei au nceput s aib menstruaia n acceai perioad a lunii. Organismul a iniiat un rspuns fiziologic foarte specific, bazat numai pe stimularea primit din partea unei substane ce-a fost n prealabil diluat cu 1/1.000.000. Devenim din ce n ce mai puin sensibili la informaia pe care creierul nostru o primete de la OVN. ns dup o perioad de post organismul devine extrem de sensibil la tot ce transmite acest organ. Mirosurile ncep s fie percepute tot mai puternic. Aceast sensibilitate sporit se extinde i asupra modului n care organismul rspunde la mncare. Postul i permite s dezvoli o nou i mai bogat relaionare cu propriul organism; acesta va ncepe s-i sugereze ce mncruri prefer, ce mncruri sunt bune i de ce fel de hran are nevoie, toate acestea prin intermediul comunicrii subtile existente ntre creier, OVN i capacitatea de contientizare. n general, pentru o lung perioad, organismul tu va pofti rareori amidon, carne i zaharuri. O alt schimbare va fi interaciunea dintre corp i unele importante substane pe care acesta le produce. Printre aceste substane este leptina (o protein ce controleaz greutatea corporal, acionnd asupra sistemului nervos central pentru a reduce aporturile alimentare; hormon responsabil cu senzaia de saietate), o substan produs de aa-numita gen obez n interaciunile ei cu organismul. Cantitatea de leptin e corelat n mod cert cu obezitatea i pare s joace un rol esenial n activitatea de stocare i conversie a carbohidrailor n esut adipos. Companiile farmaceutice au iniiat multe studii pentru a gsi substane capabile s reduc nivelele de leptin din organism pentru a

provoca scderea n greutate. Postul are ns un impact semnificativ asupra nivelului de leptine; activitatea genei obeze i influena ei asupra leptinei este diminuat, cu pn la de 4 ori, n timpul acestuia. i mai important, producia de ser leptin nu mai revine la nivelele iniiale chiar i dup ce postul e ntrerupt. Ritmul circadian al activitii leptinelor n cadrul organismului nu e ntrerupt n timpul postului ci doar nivelele sale zilnice de baz i de vrf. Grila de producie rmne la fel, ns cantitatea de de leptine produs scade i rmne la nivele sczute n timpul i dup ce postul ia sfrit. Spus ntr-un alt fel, termostatul ce controleaz depozitarea grsimilor e cobort i rmne la un nivel sczut odat ce rencepi s mnnci. Odat ce gena obez i reduce producia de leptin nivelele serului leptin scad extrem de mult iar transportul de leptine nspre creier e de asemenea redus. n a treia zi de post, pe msur ce cetoza e iniiat, producia de leptin scade mult i-i va meniine nivelul sczut pe ntreaga durat a postului. *** n timp ce femeile, n general, tind s aib nivele mai crescute de leptin, probabil o consecin a adaptrii pentru a se asigura faptul c viitoarele mmici pot supravieui n mod optim unor deficite de hran, postul suprim aceast diferen n secreia de leptin. Aceasta scade la 0 n cazul ambelor sexe n timpul postului iar dup post, femeile nu au n general, nivele sporite fa de brbai. Disparitatea ncepe s apar numai n timp. n timp ce postul i exerciiul fizic ambele cauzeaz scderi similare n nivelul leptinelor, cetoza nu e iniiat complet n timpul exerciiilor fizice, astfel c procentul de utilizare a grsimilor este mult mai sczut. Sursa: www.romaniaraw.ro Articol original: books.google.ro/books