“Cancerul poate fi invins prin mijloace la indemana oricui”

David Servan SchreiberMedic psihiatru de renume international, autor de carti cu

succes urias, David Servan Schreiber s-a confruntat el insusi cu cancerul. O lu
pta in care a invins si a carei experienta o comunica in speranta de a fi de fol
os.
Povestea celui pe care presa internationala il numeste familiar DSS este una de
roman. Psihiatru si neurolog de anvergura mondiala, David Servan Schreiber avea
de la bun inceput toate atuurile pentru a deveni o vedeta. Foarte carismatic, bi
necunoscut pentru ca este fiul cel mare al faimosului JJSS (Jean Jacques Servan
Schreiber – fondatorul revistei L. Express si autor al cartii “Sfidarea Mondiala”), Da
vid se afirma ca cercetator in domeniul neuropsihiatriei, la una dintre cele mai
celebre universitati medicale americane, cea din Pittsburg. In 2003 lanseaza o
carte care avea sa devina un bestseller mondial, “Vindeca stresul, anxietatea si d
epresia, fara medicamente si fara psihanaliza”, bulversand lumea psihiatriei prin
concluzia sa scandaloasa: boala secolului 21, stresul (anxietatea, alienarea), p
oate fi contracarata fara medicamente, prin mijloace naturale aflate la indemana
oricui. Patru ani mai tarziu vine cu o noua “bomba”: “Anticancer”. Lumea afla stupefiat
a ca faimosul si carismaticul DSS a suferit el insusi de un cancer la creier. Du
pa o operatie, chimioterapie si toate demersurile pe care le cunoaste medicina c
onventionala, atunci cand parea ca totul a intrat in normal, cancerul sau a reci
divat. A urmat o noua operatie, numai ca de data aceasta, tanarul cercetator si-
a dat seama ca mijloacele acceptate de medicina conventionala nu sunt suficiente
. Pentru a se vindeca complet, avea nevoie sa stie mai mult. Astfel, fondeaza pe
langa Universitatea de Medicina din Pittsburg un centru de cercetari “integrative”,
care pleaca de la premisa ca pentru a combate boala trebuie sa apelam, inainte
de toate, la psihic si la fortele sufletesti. Ani de zile face cercetari aprofun
date in domeniul cancerului, se consulta cu cei mai mari experti mondiali, parti
cipa la conferinte de pe intreaga planeta si digera toata literatura stiintifica
pe tema cancerului. Concluzia sa: “Cancerul este mai mult o chestiune de stil de
viata.
Fiecare dintre noi avem in corp celule canceroase, dar boala nu se declanseaza l
a toti. Am vrut sa aflu care este motivul pentru care unii dintre noi fac cancer
si altii nu. Ceea ce am descoperit este faptul ca, asa cum toti avem celule can
ceroase in corp, tot asa avem si mijloacele naturale de a ne apara impotriva can
cerului. Nu trebui decat sa invatam sa ne servim de aceste mijloace naturale”. Far
a sa nege nici un moment medicina conventionala, si dupa ce a testat pe el insus
i toate recomandarile pe care le face, David Servan Schreiber explica felul in c
are putem sa ne folosim de mijloacele noastre naturale de aparare impotriva aces
tei boli, care a devenit principala cauza a mortalitatii in lumea contemporana.
In interviul pe care l-a acordat revistei “Formula AS”, l-am rugat pe celebrul om de
stiinta franco-american sa explice cat se poate mai clar programul anticancer,
elaborat prin propria sa experienta de lupta cu boala, pe care a izbutit s-o inv
inga de doua ori.
“In stadii declansate deja, tumorile canceroase trebuie operate”
Horia: Care este diferenta intre terapia anticancer pe care o propuneti dvs. si
abordarea medicinei clasice in ceea ce priveste cancerul?
David: In primul rand, as vrea sa precizez un element foarte important: atunci c
and cancerul s-a declansat deja, atunci cand exista deja o tumora canceroasa, as
a cum s-a petrecut in cazul meu, abordarea medicinei clasice este singura posibi
la pentru stadiul in care se afla stiinta in acest moment. Operatia, chimioterap
ia si celelalte masuri care se iau in acest caz mi-au salvat viata. Exista si ce
ea ce stiinta numeste “remisii spontane”, adica o retragere a tumorii, uneori defini
tiva, dar mecanismele ce se pun in miscare in aceste cazuri rare nu sunt descifr
ate de catre stiinta in acest moment. Pur si simplu, nu stim cum se petrece aces
t lucru. Dar in majoritatea lor covarsitoare, tumorile canceroase trebuie operat
e. Nici un moment nu am sustinut faptul ca medicina clasica trebuie evitata, ci
dimpotriva. Ceea ce s-a petrecut cu mine m-a facut insa sa-mi pun intrebari. Dup
a ce am facut tot ceea ce puteam sa fac cu mijloacele traditionale de tratament,
m-am intors la viata mea obisnuita, mi-am reluat lucrul la universitate si la C
entrul de cercetari integrale in medicina, parea ca totul reintrase in normal. V
oiam sa uit de cancer. Numai ca, intr-o buna zi, medicii mi-au spus: “Stiti, cance
rul a revenit”. Cand ai trecut odata pe langa moarte, viata este altfel, are o sav
oare si o intensitate fantastica. Asa era pentru mine. Revenirea cancerului a fo
st ca o recadere in infern. Atunci am inceput sa-mi pun cu adevarat intrebari: C
e se intamplase? De ce revenise cancerul? Faptul ca o tumora canceroasa se dezvo
lta in corpul meu nu este un lucru normal. Avem mii de mici celule canceroase in
corp, dar ele raman inactive pana cand ceva anume le face sa se trezeasca. Ce a
nume activeaza aceste celule canceroase? Nu stim. Dar stim ca intr-un fel sau al
tul, corpul nostru isi mobilizeaza mijloacele sale de aparare naturale, curata t
erenul si blocheaza dezvoltarea acestor celule maligne. Corpul meu nu-si facuse
treaba bine, din moment ce cancerul meu se reactivase. De ce? Voiam un raspuns l
a aceasta intrebare si acesta a fost punctul din care au pornit cercetarile mele
ulterioare. Stiinta medicala conventionala se intereseaza in primul rand de tum
ora: trebuie detectata si apoi distrusa prin orice mijloace – chirurgicale, radiot
erapie, chimioterapie… Nu exista alta cale, trebuie sa faci asta. Dar pe mine ma i
nteresa si restul. Abordarea mea a fost sa pornesc de la ceea ce inconjoara tumo
ra, “terenul” pe care aceasta se dezvolta si care ii influenteaza evolutia. Stim ca
pentru a se dezvolta, o tumora are nevoie de un mediu inflamatoriu, fara de care
aceasta nu ar putea rezista sistemului nostru imunitar. Deci e nevoie, pe de-o
parte, sa determinam ce creeaza acest mediu inflamatoriu, si pe de-alta, sa afla
m elementele care stimuleaza mecanismele noastre de aparare. Apoi, tumora, pentr
u a se dezvolta, are nevoie sa creeze noi vase sanguine, pentru a primi oxigenul
de care are nevoie. Trebuia deci sa aflu care sunt factorii ce influenteaza toa
te acestea, conform unei logici simple. Trebuia sa inteleg cum functioneaza aces
te mijloace naturale de aparare, inainte de a le utiliza, de a le stimula, si ch
iar de a le amplifica, daca este posibil. Si, ca sa va raspund in sfarsit la int
rebare, ceea ce diferentiaza abordarea mea de cea clasica este ideea de a action
a asupra acestor elemente care favorizeaza dezvoltarea tumorii, in loc sa astept
ca ea sa creasca, pentru a putea fi operata. In plus, de a actiona asupra mediu
lui in care se instaleaza tumora in asa fel incat ea sa se “sufoce”.
“Am testat totul pe mine insumi”
H: Cu aceasta noua abordare este posibila vindecarea cancerului sau vorbim doar
de prevenirea lui?
D: Pentru mine nu exista o ruptura intre a preveni si a vindeca. Un cancer este
in acelasi timp si tumora, si mediul in care ea se dezvolta. Este un intreg. Si
as vrea sa mai precizez aici ca aceasta viziune a importantei “terenului” pe care se
instaleaza tumora nu este numai a mea, ci si a unora dintre cei mai importanti
cercetatori ai cancerului de pe planeta, care au confirmat valoarea acestei abor
dari si au recunoscut ca ea constituie o innoire majora, in ceea ce priveste tra
tamentul cancerului in acest moment. In ceea ce ma priveste, ganditi-va la faptu
l ca eu nu eram un cercetator care studiaza pentru ca este pasionat de subiect,
nici pentru ca eram platit pentru asta. Eu eram bolnav de cancer, tumora recidiv
ase si acest lucru ma speria de moarte. Cercetarile mele trebuiau sa ia in calcu
l orice ipoteza care mi se parea viabila si m-am aruncat in aceste cercetari cu
o determinare a carei miza era chiar viata mea. Am intrat si am studiat toate ba
zele de date asupra cancerului pe care mi le punea la dispozitie lumea medicala
si la care aveam acces ca si cercetator, am maturat toata presa stiintifica a ac
elor ani, m-am pus la curent cu toate descoperirile de ultima ora, am verificat
toate ipotezele aflate pe masa de lucru ale cancerologilor celor mai faimosi din
lume. Am pus totul cap la cap, pentru ca erau informatii foarte dispersate, si
astfel am reusit, dupa o munca uriasa care a durat ani de zile, sa formulez un f
el de… doctrina anticancer. Am testat totul pe mine insumi, si daca acum sunt in v
iata si sanatos, acest lucru ma face sa sper ca ideile principale ale acestei do
ctrine sunt valabile, cel putin ca principii. In ziua in care am fost convins ca
ceva fundamental s-a schimbat in evolutia bolii mele, am decis ca lucrurile afl
ate de mine pot fi utile multor bolnavi aflati in aceeasi situatie. A fost momen
tul in care am scris Anticancer (click pe imagine pentru detalii), care este o c
arte foarte personala, caci cuprinde povestea mea, dar si una stiintifica, pentr
u ca acolo sunt rezultatele cercetarilor mele din tot acest timp.
“Pot spune fara teama de a ma insela ca exista un stil de viata anticancer”
H: Care sunt concluziile?
D: Ca este esential sa studiezi, sa pregatesti si sa ameliorezi terenul pe care
se instaleaza cancerul. Si, contrar a ceea ce se credea pana acum, cancerul nu e
ste o chestiune genetica in principal, ci o chestiune de stil de viata. Pot spun
e acum, fara teama de a ma insela, ca exista un stil de viata anticancer, care r
educe substantial, pe de-o parte, riscul de a ne imbolnavi de cancer, pe de-alta
parte, odata ce ne-am imbolnavit deja, creste substantial sansa de a reveni la
o sanatate buna, de a ne vindeca definitiv de aceasta maladie, in asa fel incat
ea sa nu mai recidiveze. Stiu ca prin ceea ce afirm, merg cumva contra curentulu
i acceptat. Doctorii le spun femeilor ca daca mamele sau bunicile lor au avut ca
ncer la san, atunci riscul lor este mai mare. Eu estimez acest risc la nu mai mu
lt de 15%, restul de 85% fiind influenta mediului, a obiceiurilor alimentare, a
stresului psihologic. Vreti o dovada? Ei bine, copiii adoptati la nastere au ace
lasi risc de a face cancer cu parintii lor adoptivi, nu cu parintii lor biologic
i, ceea ce inseamna ca determinanti sunt factorii de viata, nu factorii biologic
i. In China sunt regiuni intregi fara nici un caz de cancer. Credeti ca este vor
ba despre o gena asiatica? Nici vorba, pentru ca odata emigrati la Chicago, proc
entul de cancere al chinezilor este acelasi, foarte ridicat, cu al americanilor.
Deci, este vorba despre stilul de viata in primul rand. Exista studii foarte se
rioase, care arata ca pentru cei nascuti dupa 1940 riscul de cancer este de trei
ori mai mare decat al celor nascuti inainte de anul acesta, ceea ce confirma ip
oteza mea. In secolul 20 totul s-a schimbat.
H: Care sunt factorii ce constituie acest “stil de viata” la care va referiti?
D: Foarte pe scurt, stilul de viata occidental este exact acela care favorizeaza
aparitia cancerului. Mediul in care traim este incarcat cu cea mai mare cantita
te de factori recunoscuti drept cancerigeni, care au existat vreodata pe planeta
. Franta este al treilea mare consumator de pesticide dupa America si Japonia, s
i nu intamplator, statisticile cancerului au aceeasi ordine. Miile de produse to
xice care exista astazi nu existau inainte. Acesta este un factor.
Miscarea – parte integranta a terapiei anti-cancer
Al doilea: alimentatia care cuprinde grasimi, zahar, carne, alimente industriale
, surse de dezechilibru dezastruoase pentru sanatate, pentru ca animalele si agr
icultura sunt saturate cu produse chimice cancerigene. Apoi urmeaza alti factori
fundamentali care, la un loc, creeaza mediul pentru dezvoltarea tumorilor, cum
ar fi sedentarismul. Exista numeroase studii ce demonstreaza ca mecanismele de a
parare ale corpului contra cancerului sunt stimulate direct de activitatea fizic
a. Nu trebuie sa faceti sport de performanta. Este suficient o jumatate de ora d
e mers pe zi, dar sa fie chiar in fiecare zi. Acesta este minimul. Tesuturile ad
ipoase sunt principalul mediu de stocare al toxinelor cancerigene, excesul de es
trogeni si testosteron care stimuleaza cresterea tumorilor, nivelul de zahar in
sange, toate acestea contribuie la inflamarea tesutului si favorizeaza cancerul.
Sportul le diminueaza. Dupa o operatie de cancer, activitatea fizica regulata d
iminueaza substantial riscul recidivei, iar studiile la care am avut acces doved
esc acest lucru. Odata cu chimioterapia sau radioterapia, trebuie inceput imedia
t un program de educatie fizica. Riscul unei recidive scade cu 75% in cazul acel
ora care fac sport in mod regulat. Personal, in timpul celor 13 luni de zile in
care am facut chimioterapie, am alergat in fiecare zi. Evaluarea regulata a celu
lelor mele imunitare mi-a dovedit efectul miscarii asupra intregului sistem imun
itar.
“Concentrati-va atentia catre interior”
H: Ce puteti sa spuneti despre factorul psihologic? Cat de important este psihic
ul in lupta contra cancerului?
D: Este un factor fundamental. De mii de ani, toate marile traditii mistice ale
orientului ca si cele occidentale sustin ca este posibil sa tinem sub control me
canismele interioare ale fiintei, toata fiziologia corpului, prin concentrarea s
piritului si a atentiei in interior. Vehiculul acestei concentrari este respirat
ia, care poate fi directionata oriunde in corp. Si meditatia. Sunt numeroase stu
dii astazi care dovedesc faptul ca respiratia este una dintre cele mai bune meto
de de a reduce impactul stresului lumii contemporane asupra corpului nostru. La
randul ei, meditatia este una dintre cele mai bune modalitati de a restabili arm
onia fiziologiei noastre si in consecinta de a stimula mecanismele noastre natur
ale de aparare. In Statele Unite exista programe de respiratie si meditatie pent
ru bolnavii de cancer, in sute de clinici oncologice. Rezultatele au fost eviden
te. Nimeni dintre cei care sufera de o boala cronica, nu numai cancer, dar si al
te tipuri de boli considerate incurabile, nu ar trebui sa ignore acest adevar: a
petrece timp, in fiecare zi, singur cu sine, a concentra toata atentia asupra p
ropriei fiinte este un act de iubire fata noi insine. Este un demers enorm de im
portant. Este conditia esentiala pentru a incepe sa armonizam fortele de vindeca
re interioare ale corpului.
H: Concret, cum ar trebui sa procedam?
D: Fara sa intru in detalii, poarta catre interior si catre controlul functiilor
subtile ale corpului este, cum spuneam, respiratia. Asezati-va confortabil, cu
spatele drept. Sunt suficiente doua adanci respiratii lente si profunde, insotit
e de toata atentia noastra, pentru a simti imediat ca ceva se destinde in interi
orul nostru. Atentia insoteste apoi fiecare inspiratie, apoi se lasa purtata de
o lunga expiratie a aerului care paraseste corpul. Apoi, pauza. Invatam sa ne la
sam sa curgem in aceasta pauza, din ce in ce mai profund. Acolo, in aceasta pauz
a, vom descoperi ca suntem cel mai aproape de fiinta noastra intima. Apoi, la ca
patul acestei pauze, fara nici cel mai mic efort – in afara de acela de a ne focal
iza atentia – o mica scanteie se reaprinde singura si declanseaza o noua inspirati
e. Aceasta este insasi scanteia vietii, care este intotdeauna in noi, chiar daca
nu suntem constienti de ea. A deveni constienti de aceasta scanteie inseamna sa
suflam peste ea, sa o reaprindem. Atunci cand o descoperim pentru prima data, a
vem o adevarata revelatie. Invatam ca putem avea acces la ea in orice moment al
vietii noastre, atunci cand avem nevoie sa ne racordam la sursa noastra de energ
ie. Odata descoperit calmul si blandetea aflate la capatul expiratiei, vom reven
i mereu la acesta sursa. Dupa putina practica, cum vom avea un moment, fie la co
ada la supermarket, fie intr-un blocaj de circulatie, vom profita pentru a ne in
toarce acolo, in interior. Centrul respiratiei, situat la baza creierului, este
sensibil la toate moleculele ce sunt schimbate in permanenta intre creierul emot
ional si organele corpului, inclusiv sistemul imunitar. Racordandu-ne la respira
tie, ne apropiem de pulsatia functiilor corporale vitale si le conectam la gandi
re. Experimentele cu bolnavii care practica respiratia si meditatia au dovedit c
a la capatul a numai opt saptamani dormeau mai bine, se simteau in mod clar mai
putin stresati si aveau sentimentul ca viata lor devenise mai plina. Mai mult de
cat atat, la nivelul sistemului imunitar, celulele imunitare isi regasisera form
a initiala, foarte eficienta in a lupta contra cancerului. Meditatia de origine
asiatica si corespondentul ei european, rugaciunea, care in formele ei cele mai
evoluate este tot un tip de meditatie, sunt cele mai la indemana mijloace psihol
ogice de crestere a capacitatii corpului de a se apara. Ele conduc la armonizare
a diferitelor niveluri ale fiintei, pe care eu o numesc “coerenta cardiaca”, adica r
acordarea creierului la inima.
“Oamenii cu o viata emotionala inhibata favorizeaza aparitia cancerului”
H: Psihologia de tip clasic poate sa ajute in vreun fel la cresterea acestei cap
acitati naturale a corpului de a se apara?
D: Cu siguranta. Si de aceea, asistenta psihologica specializata ar trebui sa fu
nctioneze in cazul tuturor acelora care se confrunta cu cancerul. Numai ca aceas
ta idee este recenta si abia acum descifram mecanismele psihologice care contrib
uie la declansarea bolii. Exista elemente psihologice comune multora dintre acei
a care se imbolnavesc si acesta este un adevar statistic. Ca si in cazul meu, es
te vorba despre persoane care in copilarie nu s-au simtit complet acceptate sau
care au suferit o trauma, cu parinti reci sau prea exigenti sau pur si simplu di
stanti. Ca sa fie acceptati de acestia, crezand ca astfel vor fi iubiti, acesti
copii s-au conformat ei la maximum cerintelor, mai curand decat sa asculte de pr
opriile lor dorinte. Ei sunt aceia care nu indraznesc sa se supere niciodata, ca
re devin adulti “cu adevarat de treaba”, care evita conflictele si care-si ignora ne
voile si dorintele, cu alte cuvinte, care refuza sa se exteriorizeze sentimental
si senzorial.
“Marele secret este a trai in lumina”
In speranta de a-si asigura un confort emotional, ei isi investesc de multe ori
fiinta intr-un singur aspect al vietii lor, acesta fiind serviciul, familia, afa
cerea, mariajul sau copiii. Punctul central de sprijin odata pierdut, in urma un
ui divort, a concedierii, a retragerii la pensie, durerea traita in copilarie se
redesteapta. De multe ori este inca si mai distrugatoare, pentru ca exista impr
esia ca nu-i putem scapa, orice am face. Acest traumatism secund face loc sentim
entelor de neputinta, de disperare, de abandon, care deterioreaza rapid echilibr
ul psihologic si corporal. Aceasta a doua lovitura venita la maturitate loveste
devastator, exact in acelasi loc, iar edificiul psihic, apoi cel fizic, se prabu
seste. Pacientii deprimati la varste adulte, cu o viata emotionala inhibata si i
ncorsetata, manifesta o inflamare violenta la nivelul “terenului” pe care se instale
aza cancerul, favorizand astfel tumora. Nu este o presupunere, ci un fapt dovedi
t stiintific. Aici intervine psihologia clasica: a-i invata pe oameni sa gestion
eze o situatie de criza. Nu stresul in sine ne ucide, ci felul in care raspundem
stresului si sentimentelor de neputinta, de dezechilibru interior si de abandon
care ne invadeaza. In ultima instanta, acest mecanism este unul emotional, gene
rat de sentimentul lipsei de iubire. A iubi si a fi iubit este un reper absolut,
un sprijin care impiedica dezechilibrul psihologic. A nu avea acest reper este
echivalentul derivei.
H: Un sfat final?
D: Nu credeti niciodata in retetele-miracol, caci acestea nu exista. Nici nu ast
eptati ca statul sau industria alimentara sau laboratoarele farmaceutice sa desc
opere vreun medicament-minune. Actionati voi insiva. Luati-va in mana viata pe t
oate planurile, in ceea ce priveste alimentatia, miscarea, psihicul si mediul in
care traiti. Nu trebuie sa renuntati la medicina conventionala, dar nici nu tre
buie sa va bazati exclusiv pe ea, asteptand vindecarea. Puteti, prin mijloace fo
arte simple, care tin in primul rand de vointa voastra si de increderea in puter
ile propriului vostru corp de a se vindeca. Ajutati-va corpul sa se vindece! Cor
pul are nevoie de mangaiere si de blandete. Mergeti la masaj. Faceti sport. Si… nu
va neglijati sufletul. Despre acesta din urma putini pomenesc atunci cand este
vorba despre cancer, desi a avea grija de sufletul nostru este fundamental, pent
ru ca nu exista echilibru fizic fara cel sufletesc. Dati-va timp voua insiva, st
ati cu voi, imprieteniti-va cu corpul vostru si cu inima voastra, dati-va atenti
e, fiti blanzi cu voi. In felul acesta, corpul vostru va fi mai pregatit si mai
puternic in lupta cu orice maladie. Nu e nevoie sa faceti un cancer pentru a ave
a grija de voi insiva, nici pentru a fi mai atenti la frumusete si la bucurie. M
arele secret este a trai in lumina.
Horia Ţurcanu – Articol aparut in Formula AS
Aceste carti fac parte din colectia Verde – Echilibrul Trupului
Cartile Elena Francisc
Adresa: Sos. Bucuresti-Targoviste nr. 22G Bucuresti, sector 1
Telefon: 031.405.90.71
E-mail: office@efpublishing.ro
www.efpublishing.ro