I. INTRODUCERE……………………….

5
II. VASCULARIZATIA SI CIRCULATIA
CEREBRALA…………………8
 Vascularizatia cerebrala……………………………….12
 Planul de organizare a vascularizatiei cerebrale………………14
 Poligonul Willis………………..16
 Circulatia cerebral……………………..18
III. INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE IN
NEUROLOGIE…………….20
IV. INGRIJIREA PACIENTILOR CU ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL………………………………..27
 Date despre boala……………………..33
 Ingrijiri generale………………………….36
 Ingrijiri specific………………………….40
 Diagnostic diferential……………………………..45
V. STUDII DE CAZ……………………………64
VI. CONCLUZII……………………………..85
VII. BIBLIOGRAFIE ………………………………88
 I.INTRODUCERE

Romania ocupa un loc fruntas in lume in privinta mortalitatii prin accident

vascular cerebral(AVC), in conditiile in care, anual, 10% din populatia planetei
moare din aceasta cauza, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS).

„Statisticile arata ca accidentele vasculare cerebrale reprezinta a treia cauza

de mortalitate in lume, dupa bolile cardiovasculare si cancer. O persoana care a
supravietuit unui AVC are 33% sanse sa mai sufere inca un accident de acest gen,
daca nu este supravegheat de un specialist“, a precizat dr. James Martin, medic
specialist in AVC din Marea Britanie.

In Romania, se inregistreaza aproximativ 300 de accidente vasculare

cerebrale noi la suta de mii de locuitori, fata de o medie europeana de pana la 200
de accidente vasculare. Calitatea vietii este cu atat mai afectata, cu cat o trime din
pacientii cerebrovasculari au sub 64 de ani. Un milion de romani a trecut déjà
printr-un AVC. Annual apar peste 400.000 de recidive, iar mortalitatea prin AVC a
ajuns la 270-275 de decese la suta de mii de locuitori.

Potrivit ultimelor statistici ale OMS, accidentele vasculare cerebrale vor devein,
pana in anul 2030, principal cauza a mortalitatii in lume, ajungand la aproximativ
8(opt) milioane de morti anual.
 II. VASCULARIZATIA SI CIRCULATIA CEREBRALA

1.Vascularizatia cerebrala
Arterele. Irigatia arteriala a creierului este strans legata de cele cinci
vezicule ale tubului neural primitive: - telencefal, diencefal, mezencefal,
metencefal, mielencefal. Fiecare vezicula are aport arterial specific si constant;
dupa aceea o artera a irigat o anumita vezicula cerebrala, ea participa, de obicei, si
la irigarea veziculei vecine, situate imediat cranial. Astfel vascularizatia arterial a
veziculelor cerebrale se intrica in sens caudo-cranial, ca olanele unui acoperis.

Relatia dintre marile artere ale creierului si segmentele

tubului neural.
 III.INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE

IN NEUROLOGIE
Anamneza cuprinde totalitatea informatiilor care se obtin de la bolnav sau
de la apartinatorii sai.

Examenul neurologic va fi efectuat intotdeauna de catre nedicul neurolog.

Totusi primul care ia contact cu bolnavul este in cele mai multe cazuri asistentul
medical si in acest caz va trebui sa sties a faca un examen sumar neurologic pentru
a putea informa medical asupra tulburarilor prezentate de bolnav.

Atitudinea- este caracteristica pentru unele afectiuni neurologice

- in hemiplegia flasca bolnavul este culcat in pat, membrele paralizate sunt

inerte, iar bolnavul nu misca decat membrele de pe partea sanatoasa;

- in hemiplegia spastica-atitudinea este dictate de hipertonia de tip piramidal

care predomina la membrul superior pe flexori, iar la menbrul inferior pe
extensori;

- in boala Parkinson corpul este usor anteflexat si rigid, fata este

inexpresiva;

- in coree- bolnavul este animat continuu de miscari involuntare, bruste si

dezordonate;

- in miopatii- bolnavul prezinta lordoza lombara accentuate;

- in meningite- pozitia bolnavului este “cocos de pusca”.

Semne meningeale- apar in meningite, hemoragii meningiene. In afara de

cefalee, varsaturi in jet- fara effort- apare redoarea de ceafa (intepenirea fetei).
Alte semen semne meningeale sunt: Kerning I, Kerning II, Brudzinski.
 Examenul nervilor cranieni- va fi efectuat pe rand, incepand cu perechea I
si terminand cu perechea XII-a.

IV.INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC

A.Generalitati
1.Factori de risc:

- HTA;
- fumatul;
- hipercolesterolemia;
- o cardiopatie emboligena;
- anticonceptionale hormonala;
- ereditatea.
2.Fiziopatologie;
- ischemia cerebral cu edem antreneaza scaderea aportului de oxygen;
- simptomatologia va fi in functie de intensitatea acestei ischemii;
 tranzitorie =>reversibilitate;
 necroza=<ireversibilitate.
- principalele etiologii ale acestei ischemii sunt: maladia ateromatoasa
carotidiana sau vertebra-bazilara (+++), embolia cardiaca, spasmul arterial,
dar in aceeasi masura arteritele imflamatorii, sindromul de debit sanguine
cerebral (DSC) scazut, displazia fibromusculara a peretelui arterial,
hipervascozitate sau poliglobulie.
3.Bilant paraclinic (permite punerea in evident a zonelor ischemiate si
cautarea factorilor de risc):

a)scaner:

- este normal in caz de accident ischemic tranzitoriu;

- permite eliminarea unei hemoragii;
- in caz de accident ischemic constituit, evidentiaza izodensitate in primele 24
de ore, apoi o hipodensitate cu effect de masa;
- cu contrast daca se utilizeaza produsele non-ionice;
- este foarte fiabil in caz de localizari supretentoriale sau cerebeloase.
b)doppler si ecografia vaselui gatului.

c)ecografia cardiac si EKG repetate.

V.INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL IN

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE IN AVC
Bolnavul cu AVC nu isi poate satisface de unul singur o parte din nevoile
fundamentale ale finite umane.

Acestea sunt:

1. Nevoia de a respira
a) Factori care influienteaza satisfacerea nevoii:
- Factori biologici:
- Varsta- la copii, nr. de respiratii∕min este mai mare ca la adulti;
- Sexul- la femei, se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la
limita maxima a normalului. La barbati la limita minima;
- Statura- la persoanele mai scunde, nr. de respiratii este mai mare decat
la persoanele inalte;
- Somnul- frecventa respiratorie in timpul somnului este nai scazuta
decat in timpul starii de veghe;
- Postura- care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica, prin
contractia corecta a diafragmei;
- Alimentatia;
- Exercitiul fizic- persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un
effort mai nic decat cele antrenate.
- Factori psihologici:
- Emotiile- influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei;
- Plansul;
- Rasul.
- Factori sociologici:
- Mediul ambient- mediul poluant, incarcat cu particule microbiene,
chimice, influenteaza negative respiratia; umiditatea aerului inspirit de
50-60% creaza un mediu confortabil;
 - Climatul- caldura determina cresterea frecventei, frigul determina
scaderea frecventei respiratiei, iar altitudinea, prin rarefierea aerului,
determine cresterea frecventei;

V.STUDII DE CAZ

A.Studiul I

1.CULEGEREA DATELOR

 domnul G.V. , pensionar in vârstă de 61 de ani;

 căsătorit cu d-na G.M., cu 2 ani mai tânără decât dânsul;
 are doi fii, căsătoriți.

Din relatările aparținătorilor am aflat că pacientul obişnueşte să fumeze în

jur de 30 de țigări pe zi, să bea 2-3 cafele pe zi şi în jur de 1 litru de vin pe zi. Are
o viată destul de activă, deşi la pensie dânsul obişnuia să mai meargă, în jur de 4-5
ore pe zi la un salon de coafură, unde vreme de 40 de ani a obişnuit să mearga zi
de zi, mergea zilni în parc unde se întânlea cu prietenii, îi place să se uite la
televizor, să citească, să asculte muzică clasică. Locuieşte în Bacău, într-un
apartament cu 4 camere, împreună cu soția, unul dintre fii săi, cu soția acestuia si
cele două fice de 8 şi respectiv 15 ani.

Pacientul se internează în secția Neurologie în data de 4.І.2008, la ora 12.30,

cu următoarele manifestări de dependență:

 tulburări de deglutiție;
 incontinență urinară;
 neliniştit, agitat, anxios, nu accept ajutorul soției, refuză să se alimenteze;
 hemiplegie dreaptă;
 afazie
Aflu de la soție că în dimineața (în jur de ora 10.oo) zilei de 4 ianuarie 2008,
când pacientul s-a trezit(cu o seară înainte adormise în jur de ora 2.oo noaptea), a
observant că acesta nu poate să vorbească, nu-şi poate mişca brațul drept si
 membrul inferior drept. A chemat fiul, care la rândul său a chemat salvarea şi l-a
adus la clinic.
Ajuns la clinică, unde era de gardă d-na DR. D.A. care îl şi ia în primire.
După măsurarea funcțiilor vitale( TA 160- 90 mmHg; AV 64b/min; R 20/min) si
efectuarea examenului clinic general i s-a pus diagnosticul de ACCIDENT.

VI. CONCLUZII
Cand asistentul medical ia in ingrijire un pacient ce prezinta AVC, care este
o suferinta grava a SNC, determinate de modificari cerebrale cu pierderea
motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru senzitiv-
senzorial si de limbaj, se pun problem deosebite pentru intreaga echipa de ingriire.

Tulburarile de motilitate pot fi diferite grade de pareze pana la paralizii, si

tulburarile de sensibilitate, senzoriale, sfincteriene, trofice constituie problem pe
care AM trebuie sa le grupeze sip e baza carora sa-si intocmeasca planul de
ingrijire.

Functiile AM sunt universal si raman constant, indifferent de locul, de

timpul in care ingrijirea de nursing este acordata, de statutul de sanatate a
individului sau a grupului ce este ingrijit, ori de resursele disponibile.

Aceste functii sunt:

1. evaluarea necesitatilor individului, ale familiei sau ale comunitatii pentru

ingrijirea de nursing si identifocarea si coordonarea resurselor disponibile
pentru a preintampina aceste nevoi.
2. clasificarea necesitatilor pe prioritati; planificarea si acordarea ingrijirilor de
nursing necesare.

Bibliografie selectivă:

...............................

....................................

.................................