Anevrismul de Aortă Abdominală - ucigașul brutal, dar tăcut

Sorin Barac, Mihai Ionac

Anevrismul de aortă abdominală (AAA) este definit prin creșterea diametrului aortei la peste
3 cm. Este o patologie care afectează aproximativ 3,9% - 7,2% din bărbații și 1 – 1,3% din
femeile peste 50 de ani. Complicația majoră a acestei boli o reprezintă ruptura, care se
produce în funcție de dimensiunea anevrismului. În caz de ruptură, riscul decesului este între
75-90%.(1) Este important să fie luate în calcul strategii de screening pentru această patologie
deoarece majoritatea anevrismelor sunt asimptomatice până la ruptură. Scopul screeningului
în cazul anevrismelor de aortă abdominală este de a detecta boala într-un stadiu incipient și
astfel a preveni așa numitele decese evitabile.

Evoluția pacientului în caz de ruptură este descurajatoare. Un procent estimat între 59-83%
din pacienții cu AAA rupt mor înainte de a ajunge la spital; dacă pacientul ajunge totuși în
viață la spital, mortalitatea intraspitalicească perioperatorie și la 30 de zile este de aproximativ
40%. Astfel, un procent de doar 10-25% din pacienții cu anevrisme rupte supraviețuiesc.
Majoritatea deceselor pentru AAA rupte apar după vârsta de 65 de ani la bărbați, iar la femei
după vârsta de 80 de ani.(2)  

Având în vedere datele de mai sus, este foarte importantă existența unor programe de
screening, pentru această patologie în rândul populației. Patru studii randomizate au
demonstrat că participarea la programe de screening (adică luarea în evidență a unui pacient
cu AAA de către o echipă de medici specialiști, de exemplu chirurgi vasculari, cardiologi și
medici de familie) este asociată cu reducerea mortalității specifice. (3-6) Aceste beneficiu a
început să fie vizibil la 3 ani după debutul unui program de screening și continuă să fie
eficient până la 15 ani, timp în care pacienții sunt operați sau decedează. Mai mult, reducerea
riscului de ruptură și necesitatea unei intervenții chirurgicale de urgență poate fi monitorizată
până la 10-13 ani de la debutul luării in evidență prin administrarea unui tratament care
controlează factorii de risc ce conduc spre ruptură (antiagregante plachetare, antihipertensive
și statine).(7)

De la momentul startului procesului de screening, pacienții identificați cu AAA vor suferi o

intervenție chirurgicală în următorii 3-5 ani.(8)

Mai mult de 90% din anevrismele identificate erau sub limita de 5,5 cm (limită la care este
recomandată intervenția chirurgicală). Detectarea AAA sub limita de intervenție chirurgicală
conduce în mod evident la o reducere a riscului de mortalitate prin această patologie. (5)  

Metoda principală de detectare a AAA este în mod convențional ecografia Doppler, metodă
neinvazivă de investigație și extrem de ușor de aplicat. În acest moment, ecografia Doppler
este acceptată ca standard de investigație pentru AAA. Senzitivitatea metodei este 94-100%,
iar specificitatea este de 98-100%. Această investigație este noninvazivă, nu expune pacienții
la niciun risc și prezintă costuri extrem de scăzute. Mai mult ea poate fi repetată ori de câte ori
este nevoie. Informația cea mai prețioasă evocată de ecografie relevă dimensiunile aortei,
grosimea peretelui acestuia, iar în caz de prezență a unui anevrism – poziția acestuia sau
întinderea sa și relația cu structurile învecinate.

1
Modelul ales de screening trebuie să fie flexibil atât pentru comunitatea medicală, cât și
pentru populația generală. Screeningul poate fi efectuat fie în cadrul unui spital, dar poate fi
făcut de orice medic cu o minimă experiență în ecografia abdominală. Poate fi făcut cu
ecografe fixe, dar și cu ecografe portabile. Succesul fiecărei metode de screening depinde și
de distribuția populației care participă la screening. Informarea populației se realizează de
obicei prin anunțuri mediatizate în presa scrisă sau radiodifuziune, medicii de familie la
controalele periodice de rutină sau afișe informale. Datele colectate prin intermediul
programului de screening sunt strânse într-un sistem centralizat sub forma unui Registru
Național pentru AAA.

Screeningul pentru AAA prin ecografie Doppler este recomandat la bărbații peste 65 de ani,
care au fost sau sunt fumători și la bărbații peste 60 de ani care au o rudă cu AAA. Dacă la
momentul screeningului aorta are dimensiuni normale, pacienții nu vor mai fi invitați la alte
teste. Dacă pacienții au un anevrism mic spre mediu, pacienții vor fi invitați să revină în mod
regulat, între 3 și 12 luni pentru a evalua periodic diametrul aortei. Dacă pacienții au un
anevrism mare, aceștia vor fi îndrumați cât mai repede (de preferat sub două săptămâni)
pentru a fi evaluați de un chirurg vascular.

De ce este important screeningul pentru AAA?

De exemplu, în Suedia, între anii 2000 și 2015, rata de mortalitate prin AAA rupte a scăzut de
la 36 la 10 decese / 100.000 de bărbați.

2
Graficul de mai sus arată rezultatele unui studiu din Marea Britanie în care la populația luată
în evidență (linie punctată cu roșu) rata de mortalitate a fost mai mică față de restul populației
care nu a fost monitorizată. Aceasta conclude că o evidență strictă la pacienți cu aceeași boală
reduce rata de mortalitate. (10)

Screeningul poate identifica un AAA înainte de a se rupe. Poate identifica anevrismele mici și
acestea pot fi supravegheate în timp. Pe lângă salvarea vieții pacienților cu AAA, rezultatele
unui astfel de screening pot conduce la schimbarea stilului de viață și corectarea anumitor
factori de risc cardiovasculari (ex: fumat, dislipidemia și hipertensiunea arterială).

1. Stackelberg O, Wolk A, Eliasson K, et al. Lifestyle and Risk of Screening-Detected

Abdominal Aortic Aneurysm in Men. J Am Heart Assoc 2017; 6.
2. Howard DP, Banerjee A, Fairhead JF, et al. Population-Based Study of Incidence of
Acute Abdominal Aortic Aneurysms With Projected Impact of Screening Strategy. J
Am Heart Assoc 2015; 4:e001926.
3. Ashton Ha, Buxtob MJ, Day NE, Kim LG, Marteau TM, Scott RA et al; Multicentre
Aneurysm Screening Study Group. The Multicentre Aneurysm Screening Study
(MASS) into the effect of abdominal aortic aneurysm screening on mortality in men: a
randomised controlled trial. Lancet. 2002; 360 (9345): 1531-9.
4. Lindholt JS, Juul S, Fasting H, Henneberg EW. Screening for abdominal aortic
aneurysms: single centre randomised controlled trial. BMJ. 2005;330(7494):750.
[PMID: 15757960]
5.  Norman PE, Jamrozik K, Lawrence-Brown MM, Le MT, Spencer CA, Tuohy RJ, et
al. Population based randomised controlled trial on impact of screening on mortality
from abdominal aortic aneurysm. BMJ. 2004;329(7477):1259. [PMID: 15545293]
6. Scott RA, Wilson NM, Ashton HA, Kay DN. Influence of screening on the incidence
of ruptured abdominal aortic aneurysm: 5-years result of a randomized controlled
study. Br J Surg. 1995; 82(8): 1066-70.
7. Hernesniemi JA, Vänni V, Hakala T. The prevalence of abdominal aortic aneurysm is
consistently high among patients with coronary artery disease. J Vasc Surg 2015;
62:232.
8. Guirguis-Blake JM, Beil TL, Sun X, Senger CA, Whitlock EP. Primary Care
Screening for Abdominal Aortic Aneurysm: An Evidence Update for the U.S.
Preventive Services Task Force. Evidence Synthesis No. 109. AHRQ Publication No.
14-05202-EF-1. Rockville, MD: Agency for Healthcare Research and Quality; 2014.
9. Kent KC, Zwolak RM, Egorova NN, et al. Analysis of risk factors for abdominal
aortic aneurysm in a cohort of more than 3 million individuals. J Vasc Surg 2010;
52:539
10. S G Thompson, H A Ashton, L Gao, R A P Scott. Screening men for abdominal aortic
aneurysm: 10 year mortality and cost effectiveness results from the randomised
Multicentre Aneurysm Screening Study.
BMJ 2009; 338 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.b2307