Revista Română de Medicina Familiei

Romanian Journal of Family Medicine

Vol 5 / Nr 2 / Iunie 2022 https://www.revmedfam.ro

RUBRICA DISCIPLINEI MEDICINA DE FAMILIE UMF "Iuliu Hațieganu" CLUJ-NAPOCA

ȘI A ASOCIAȚIEI MEDICILOR DE FAMILIE CLUJ

PRACTICA MEDICALĂ

Narrative Review

Rolul medicului de familie în prevenția cancerului colorectal

Șef de lucr. univ. dr. Codruța Mărginean1,4, Șef de lucr. univ. dr. Emil Onaca1,4, Șef lucr. dr Sorina Livia Pop 1,4, Asist. univ. dr.
Radu Revnic 1,2,3, Asist. univ. dr. Sorina Rodica Pop 1,2,3, Asist. univ. dr. Bianca Cojan Mânzat 1,2,3, Șef lucr. univ. dr. Aida Puia
1,2,3

1
Universitatea de Medicina și Farmacie Cluj-Napoca, România, 2Cabinet Medical Individual Medicină de Familie, Cluj-Napoca România,
3
Medicină de familie, 4Medicină internă

Primit: 12.05.2022 • Acceptat pentru publicare: 31.05.2022

Rezumat

Incidența cancerului colorectal (CCR) este în creștere, iar mortalitatea se menține și ea la cote ridicate (cu precădere în țările
mai puțin dezvoltate). Mai mult decât atât, s-a observat un trend ascendent al numărului de cazuri diagnosticate la persoane
tinere (sub 50 de ani), fără istoric familial de CCR. Pe de altă parte, aplicarea cu rigurozitate a recomandărilor de screening,
conform ghidurilor în vigoare, permite un diagnostic precoce al CCR, care, grație metodelor actuale de tratament curativ, se
corelează cu un prognostic bun.

Am studiat literatura de specialitate recentă referitoare la recomandările de ultimă oră privind prevenția CCR, pentru a evidenția
rolul medicului de familie în implementarea acestora. Medicul de familie deține un rol determinant în identificarea factorilor de
risc nemodificabili și modificabili, în promovarea factorilor protectivi, dar și în informarea pacienților în privința riscului de CCR,
precum și a metodelor de screening existente. Îmbunătățirea ratelor de screening al CCR depinde în mare măsură de implicarea
medicului de familie.

Cuvinte cheie: cancer colorectal, factori de risc, factori protectivi, screening

ISSN 2601 – 4874 / ISSN-L 2601 - 4874 19 © Mediadomexpress.srl

Revista Română de Medicina Familiei
Romanian Journal of Family Medicine

Vol 5 / Nr 2 / Iunie 2022 https://www.revmedfam.ro

MEDICAL PRACTICE

Narrative Review

The role of the fami ly doctor in the prevention of colorectal cancer

Abstract

The incidence of colorectal cancer (CRC) is increasing and mortality is still high (especially in less developed countries).
Moreover, there has been an increase in the number of cases diagnosed in young people (under the age of 50), without a family
history of CRC. At the same time, the rigorous application of screening recommendations, according to the guidelines, allows
an early diagnosis of CRC, which, thanks to current curative treatment methods, correlates with a good prognosis.

We studied the recent literature on the latest recommendations on CCR prevention, to highlight the role of the family doctor in
their implementation. The family doctor has a key role to play in identifying non-modifiable and modifiable risk factors, in
promoting protective factors, but also in informing patients about the risk of CRC, as well as about the available screening
methods. Improving CRC screening rates depends largely on the involvement of the family doctor.

Keywords: colorectal cancer, risk factors, protective factors, screening

În ciuda optimizării continue a metodelor de tratament,

Material și metodă
Am studiat literatura de specialitate recentă referitoare la
recomandările de ultimă oră privind prevenția cancerului
colorectal (CCR), pentru a evidenția rolul medicului de
familie în implementarea acestora.
Date epidemiologice, importanța problemei
La nivel mondial incidența cancerului colorectal (CCR)
este in creștere, iar conform datelor oferite de Globocan
2020 (1) acesta ocupa locul doi in rândul afecțiunilor
neoplazice la femei (după cancerul de sân) și locul trei la
bărbați (după cancerul pulmonar și cel de prostată) (1);
situația este similară și la nivelul Uniunii Europene (2).
La noi în țară, la nivelul anului 2018 s-a constatat o
prevalență de 116, 83 de spitalizări pentru CCR la 100 000
de locuitori, iar rata deceselor, în aceeași perioadă, a fost
de 34,13 la 100 000 de locuitori, aproape dublă față de
media europeană (3).
CCR este cel mai frecvent diagnosticat pe segmentul de
vârstă cuprins între 65 și 74 de ani (4).
Se estimează că 10,5% din cazurile noi apar la persoane
sub 50 de ani (4), incidența CCR la persoane tinere (sub 50
de ani), înregistrând o creștere in ultimele două decenii, fără
cauze clar identificate (6). Astfel, incidența CCR (în special
a adenocarcinomului) la adulții cu vârsta cuprinsă între 40
și 49 de ani a crescut cu aproape 15% din perioada
cuprinsă între anii 2000-2002 până în 2014-2016 (4). Acest
aspect a fost semnalat cu precădere în țările dezvoltate (5).
Tendințele epidemiologice prezic o creștere a incidenței
generale a CCR în rândul persoanelor sub 50 de ani de 1%
până la 3% anual (7).
mortalitatea se menține încă la aproximativ 40%. Prin
urmare, se impune o îmbunătățire în managementul bolii,
iar aceasta implică strategii preventive, depistare precoce
și tratament (8).
Aplicarea consecventa a recomandărilor de screening,
conform ghidurilor în vigoare, a contribuit la reducerea
mortalității, deoarece se știe că în condițiile unui diagnostic
precoce prognosticul CCR este bun. Aceasta tendință de
scădere a mortalității a fost observată cu precădere în țările
dezvoltate, unde introducerea cu fermitate a testelor de
screening a dus inițial la o creștere a ratei incidenței CCR
(datorită detecției cazurilor nediagnosticate anterior), dar a
redus incidența pe termen lung, ca urmare a extirpării
polipilor precanceroși prin colonoscopie. În cele din urmă,
toate acestea au contribuit la o scădere a mortalității prin
CCR. Din nefericire, în majoritatea țărilor din Europa de Est
(printre care și România) lucrurile nu stau așa (9).
În multe țări populația nu respectă cu rigurozitate
recomandările forurilor de specialitate privind screening-ul
CCR (10), iar în unele țări cadrul legislativ în acest sens nu
este destul de clar stabilit. Cu atât mai mult, medicului de
familie îi revine rolul de informare și conștientizare a
importanței prevenției CCR în rândul pacienților săi.
Conștientizarea riscului de CCR, precum și a modalităților
de screening, este un factor important în decizia pacientului
de a participa la screening-ul CCR. S-a constatat o creștere
a ratei de participare la screening, odată ce populația a fost
sensibilizată, iar aici medicina primară poate să își pună
amprenta (11).
Astfel, medicul de familie, joacă un rol important de-a
lungul continuumului CCR, începând cu promovarea unui
stil de viață sănătos, încurajarea screening-ului, stabilirea
unui diagnostic precoce, acordarea de îngrijiri în timpul și

ISSN 2601 – 4874 / ISSN-L 2601 - 4874 20 © Mediadomexpress.srl

Rev Rom Med Fam Vol 5 Nr 2 Iunie 2022
după tratamentul specific (10). Așadar, medicul de familie
deține un rol cheie atât in prevenția primară a CCR, cât și
în prevenția secundară și ulterior terțiară a acestuia.
Rolul medicului de familie în prevenția primară și
secundară
În acest sens, cu ocazia examenelor de bilanț, medicul
de familie va căuta factorii de risc (modificabili și
nemodificabili) ai CCR; în același timp, va promova un stil
de viață sănătos, cu intervenție țintită asupra factorilor de
risc modificabili și asupra factorilor protectivi ai CCR. De
asemenea, informează și consiliază pacientul despre
necesitatea efectuării screening-ului și preia inițiativa în
acest sens.
Doar în aproximativ 16%-20% din cazurile de CCR cu
debut precoce se depistează sindroame ereditare sau
încărcare familială; prin urmare, identificarea factorilor de
risc fără legătură cu antecedentele heredocolaterale trebuie
să constituie o prioritate (12).
Desigur, medicul de familie va căuta și identifica
eventualele simptome ale CCR: tulburări de tranzit (diaree
sau constipație), inapetență, scădere ponderală, dureri
abdominale, semne clinice de anemie. Dar, din păcate,
prezența simptomelor specifice ne spune, de cele mai multe
ori, că momentul diagnosticului precoce este deja depășit.
Factori de risc și factori protectivi
Au fost identificați o serie de factori de risc (unii
nemodificabili dar și unii modificabili), precum și o serie de
factori cu rol protectiv față de dezvoltarea CCR.
- Factorii de risc
Factorii de risc nemodificabili sunt reprezentați de:
vârsta peste 50 de ani, sexul masculin, rasa neagră, rude
de gradul întâi sau antecedentele personale de polipi
adenomatoși colonici sau cancer de colon, polipoză
adenomatoasă familială, sindromul Lynch, sindromul
Peutz-Jeghers, MUTYH -polipoză asociată, radioterapie
abdominopelvină în antecedente, fibroză chistică, diabet
zaharat tip 2, prezența pancolitei ulcerative sau a bolii
Crohn de peste opt ani sau a colitei ulcerative stângi timp
de cincisprezece ani (13).
Factorii de risc modificabili. Corelația cu riscul de
apariție a CCR este clar stabilită pentru dieta bogată în
carne roșie și carne procesată (5,14). De asemenea, este
incriminat consumul redus de fructe și legume. Datele din
literatură ne arată o relație directă între consumul ridicat de
alcool și riscul de apariție al CCR (5, 14, 15). Un alt factor
de risc dovedit este fumatul, iar implementarea politicilor de
sănătate privitoare la renunțarea la fumat ar avea
potențialul să reducă și incidența CCR (5). Obezitatea este
si ea considerata un factor de risc in dezvoltarea CCR:
creșterea incidenței obezității începând cu vârsta copilăriei
și adolescenței, pare să stea la baza creșterii incidenței
CCR la vârste mai tinere în țările în care, de fapt, asistăm
la o tendință de scădere a incidenței generale a CCR (5).
Stilul de viață sedentar este și el incriminat ca și factor de
risc în dezvoltarea CCR (5, 13, 14)
ISSN 2601 – 4874 / ISSN-L 2601 - 4874
Mărginean C, et al
- Factorii protectivi
S-a demonstrat că aspirina în doză mică (81 mg/zi)
reduce riscul CCR la pacienții fără CCR diagnosticat
anterior. S-a constatat, de asemenea, că aspirina în doză
mai mare de 600 mg pe zi reduce riscul de CCR la pacienții
cu sindrom Lynch (5). Totuși, nu este clar dacă
administrarea pe termen lung a aspirinei în scopul
prevenției CCR este justificată din punct de vedere a
raportului beneficii/riscuri (16, 15, 14). În acest sens,
Colegiul American de Gastroenterologie (ACG) și USPSTF
(United States Preventive Services Task Force) recomandă
doar pentru pacienții cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani
și cu un risc de 10% sau mai mare de boli cardiovasculare
la 10 ani să ia zilnic aspirină în doze mici ca măsură
preventivă și pentru CCR (5, 13).
S-a observat că vitamina D reduce riscul de CCR (deci,
e utila dozarea vitaminei D si se recomandă suplimentare
acolo unde este cazul) (5).
Un alt factor protectiv este considerat consumul de
cerealele integrale (5, 13).
Menținerea unui indice de masă corporal (IMC) normal
și scăderea ponderală (unde este cazul) se pare ca ar
proteja împotriva dezvoltării CCR. De asemenea, exercițiile
fizice practicate regulat scad riscul de CCR ( 5, 13, 17).
Mai mulți autori pledează pentru consumul regulat de
produse lactate, ca factor de protecție împotriva CCR (5,
13).
Intervenția la nivelul factorilor de risc modificabili, precum
și la nivelul factorilor protectori reprezintă o oportunitate
deosebită pentru medicul de familie.
Screening-ul pentru depistarea precoce a cancerului
colorectal
De asemenea, medicul de familie are un rol esențial în a
convinge pacientul să efectueze screening-ul pentru
depistarea precoce a cancerului colorectal, obiectivul
acestuia fiind reducerea incidenței și mortalității prin CCR.
Pentru atingerea acestui scop se impune depistarea
leziunilor precanceroase în stadii precoce. În acest sens,
recomandările ghidurilor sunt foarte clar stabilite,
diferențiate în raport cu existența sau nu a antecedentelor
personale sau heredocolaterale cu risc crescut de
dezvoltare a CCR.
Astfel, Ghidul Colegiului American de Gastroenterologie
(ACG Clinical Guidelines), actualizat în anul 2021, aduce
unele noutăți în abordarea screening-ului CCR. Astfel, pe
lângă recomandarea fermă privind screening-ul pentru
CCR la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani
cu un risc mediu de a dezvolta boala, se sugerează
screening-ul CCR la persoanele cu risc mediu cu vârste
între 45 și 49 de ani, pentru a reduce incidența adenomului
avansat, a CCR și a mortalității prin CCR. Decizia
continuării screening-ului după vârsta de 75 de ani se
sugerează să fie luată individualizat (16).
21 © Mediadomexpress.sr
Rev Rom Med Fam Vol 5 Nr 2 Iunie 2022
Ca și modalități de screening primar, se recomandă
colonoscopia și testul imunochimic fecal (FIT). Pentru
persoanele cu in risc mediu de dezvoltare a CCR,
intervalele de screening sunt stabilite astfel: FIT anual și
colonoscopia la fiecare 10 ani (16).
În cazul persoanelor cu antecedente personale sau
heredocolaterale cu risc crescut de CCR, recomandările de
screening sunt diferite. Astfel, se sugerează inițierea
screening-ului CCR cu o colonoscopie la vârsta de 40 de
ani sau cu 10 ani înainte de vârsta cea mai tânără la care
una din rudele pacientului a fost diagnosticată cu CCR (se
va lua în considerare oricare dintre aceste vârste este mai
mică) pentru persoanele cu CCR sau polip avansat la o
rudă de gradul I (depistat la vârsta <60 de ani) sau CCR sau
polip avansat la o ruda de gradul II (depistat la orice vârstă).
La aceste persoane se recomandă efectuarea unei
colonoscopii la intervale de 5 ani (16).
Concret, în cabinet, putem încadra pacientul într-o
anumita categorie de risc pentru a dezvolta CCR prin trei
întrebări scurte pe care i le adresăm (18,19):
1. Aveți o rudă de gradul întâi cu CCR diagnosticat
înaintea vârstei de 50 de ani?
2. Ați avut CCR sau polipi colonici depistați înainte de
vârsta de 50 de ani?
3. Aveți trei sau mai multe rude cu CCR?
Orice răspuns afirmativ la cel puţin una din aceste trei
întrebări echivalează cu un risc înalt pentru CCR (18, 19).
De asemenea, se subliniază necesitatea unor programe
de screening organizate (16).
S-au analizat diferite metode de creștere a aderenței
populației la screening-ul CCR. Astfel, trimiterea scrisorilor
de invitație personale (în format tipărit sau în variantă
electronică), la intervalele recomandate conform ghidurilor
în vigoare, către toți subiecții eligibili este o modalitate foarte
eficientă, larg utilizată in țările dezvoltate, iar costurile sunt
reduse. Cu toate acestea, invitația directă efectuată de
către medicul de familie rămâne în continuare o opțiune
foarte importantă. S-a constatat eficiența acestei metode cu
precădere în cazul persoanelor mai puțin educate sau în
vârstă, la care utilizarea informației tipărite sau expediate
prin mijloace electronice este mai dificilă (20).
Rolul medicului de familie în prevenția terțiară
Desigur, în acest stadiu intervin și medicul
gastroenterolog și oncolog, dar medicul de familie are rolul
lui în continuare, deoarece s-a constatat că greutatea
corporală normală, activitatea fizică și o dietă bogată în
legume, fructe și cerealele integrale după diagnosticul de
CCR, au fost asociate cu o supraviețuire mai lungă. Deci,
trebuie insistat în continuare pe promovarea unui stil de
viață sănătos.
Studiile epidemiologice au arătat, de asemenea, că
deficitul de vitamina D (care este frecvent la pacienții cu
CCR), este asociat cu scăderea speranței de supraviețuire
la acești pacienți. Încă se studiază rolul suplimentării
vitaminei D la pacienții cu CCR și deficit de vitamina D (5).
ISSN 2601 – 4874 / ISSN-L 2601 - 4874
Mărginean C, et al
Concluzii
CCR reprezintă unul din cele mai frecvente cancere la
ora actuală, cu o incidența în creștere și o rată a mortalității
care se menține ridicată (mai ales în țările mai puțin
dezvoltate). Dar, respectarea recomandărilor de screening
conform ghidurilor, permite depistarea leziunilor
precanceroase sau un diagnostic precoce de CCR, iar în
aceste condiții prognosticul este considerat a fi unul bun. În
acest context, se subliniază necesitatea unor programe de
screening organizate, aplicate cu fermitate.
Medicul de familie deține un rol cheie atât în
conștientizarea pacientului cu privire la riscul de CCR (prin
identificarea factorilor de risc nemodificabili și modificabili),
dar și în informarea acestuia cu privire la modalitățile de
screening și necesitatea acestora. De asemenea, rolul lui
este să intervină la nivelul factorilor de risc modificabili și
protectivi, să promoveze un stil de viață sanogen.
În procesul de îmbunătățire a aderenței pacienților la
metodele de screening pentru depistarea precoce a CCR
implicarea medicului de familie este deosebit de importantă.
Conflict de interese: nu există
Acknowledgments: Toţi autorii au avut contribuţie egală la
acest articol
Bibliografie
1. GLOBOCAN 2020. New Global Cancer Data. Available from:
https://www.uicc.org/news/globocan-2020-new-global-
cancer-data [Access 15th February 2022].
2. Espina C, Soerjomataram I, Formana D, Martín-Morenob JM.
Cancer prevention policy in the EU: Best practices are now
well recognised; no reason for countries to lag behind. Journal
of Cancer Policy 2018;18:40-51. Available from: doi:
10.1016/j.jcpo.2018.09.001.
3. Ionescu EM, Tieranu CG, Maftei D, Grivei A, Olteanu AO,
Arbanas T, et al. Colorectal Cancer trends of 2018 in
Romania-an Important Geographical Variation Between
Northern and Southern Lands and High Mortality versus
European Averages. Journal of Gastrointestinal Cancer
2021;52(1):222-228.
4. US Preventive Services Task Force Recommendation
Statement. Screening for Colorectal Cancer. JAMA
2021;325(19):1965-1977. Available from:
doi:10.1001/jama.2021.6238.
5. Brenner H, Chen C. The colorectal cancer epidemic:
challenges and opportunities for primary, secondary and
tertiary prevention. British Journal of Cancer 2018;119:785–
792; Available from: https://doi.org/10.1038/s41416-018-
0264-x.
6. Siegel RL, Jakubowski CD, Fedewa SA, Davis A, Azad NS.
Colorectal Cancer in the Young: Epidemiology, Prevention,
Management. ASCO EDUCATIONAL BOOK: 2020. Available
from: https://doi.org/10.1200/EDBK_279901 [Accessed 2nd
April 2022].
7. Vabi BW, Gibbs JF, Parker GS. Implications of the growing
incidence of global colorectal cancer. J Gastrointest Oncol
2021;12(Suppl2):S387-S398. Available from:
http://dx.doi.org/10.21037/jgo-2019-gi-06.
8. Hultcrantz R. Aspects of colorectal cancer screening,
methods, age and Gender. Journal of Internal Medicine
2021;289;493–507.
22 © Mediadomexpress.sr
Rev Rom Med Fam Vol 5 Nr 2 Iunie 2022 Mărginean C, et al

9. Arnold M, Sierra MS, Laversanne M, et al. Global patterns and

trends in colorectal cancer incidence and mortality. Gut.
2017;66:683-91.
10. Triantafillidisa JK, Vagianosb C, Gikasc A, Korontzid M,
Papaloisd A. Screening for colorectal cancer: the role of the
primary care physician. European Journal of
Gastroenterology & Hepatology 2017;29:e1–e7.
11. Kaminski MF, Robertson DJ, Senore C, Rex DK. Optimizing
the Quality of Colorectal Cancer Screening Worldwide.
Gastroenterology 2019. Available from:
https://doi.org/10.1053/j.gastro.2019.11.026.
12. Otegbeye EE, Colditz GA, Cao Y. Prevention of Early-Onset
Colorectal Cancer: Not One Size Fits All. JNCI Cancer
Spectrum 2021;5(3):pkab030. Available from: doi:
10.1093/jncics/pkab030.
13. Hatharasinghe AT, Ogbu IR, Gheriani AG, Trad GA, Manov
AE. Colorectal cancer screening and prevention: A brief
review of the current guidelines and modalities. GSC
Advanced Research and Reviews 2021;07(02):097–103.
14. Provenzale D, Ness RM, Llor X, Weiss JM, Abbadessa B,
Cooper G, Early DS, et al. NCCN Guidelines Insights:
Colorectal Cancer Screening, Version 2. 2020 . Natl Compr
Canc Netw 2020;18(10):1312–1320.
15. Keum N, Giovannucci E. Global burden of colorectal cancer:
emerging trends, risk factors and prevention strategies. Nat
Rev Gastroenterol Hepatol 2019;16(12):713–732.
16. Shaukat A, Kahi CJ, Burke CA, Rabeneck L, Sauer BG, Rex
DK. ACG Clinical Guidelines: Colorectal Cancer Screening
2021. Am J Gastroenterol 2021;116:458–479. Available from:
https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000001122.
17. Oruç Z, Kaplan MA. Effect of exercise on colorectal cancer
prevention and treatment. World J Gastrointest Oncol
2019;11(5):348-366.
18. Imperiale TF, Kahi CJ, Rex DK. Lowering the Starting Age for
Colorectal Cancer Screening to 45 Years: Who will come...
and Should They? Clinical Gastroenterology and Hepatology.
2018:16(10):1541- 44.
19. Iancu MA, Ganea G, Calin RD, Eremia IA, Ticarau A,
Diaconu CC, et al. The role of the family doctor in the early
diagnosis of colorectal cancer. Ro J Med Pract. 2021;16(3).
Available from: DOI: 10.37897/RJMP.2021.3.2.
20. Senore C, Armaroli P, Silvani M, et al. Comparing different
strategies for colorectal cancer screening in Italy: predictors of
patients' participation. Am J Gastroenterol 2010;105(1):188-
98.

ISSN 2601 – 4874 / ISSN-L 2601 - 4874 23 © Mediadomexpress.sr