Medicina in lumea

contemporana
Proiect realizat de cardas denis
Caracteristica este combaterea efectiva a bolilor infectioase prin vaccinari in masa,
introducerea antibioticelor, prin masuri sanitare si imbunatatirea conditiilor de viata.
Tratamentul medicamentos specific cu substante chimice al bolilor infectioase a inceput in Germania cu
lucrarile lui Paul Erlich (1854 – 1915). In 1932 Gerhard Domagk (1895 – 1964) descopera sulfamidele iar
in 1928 in Anglia Alexander Fleming (1881 – 1955) constata actiunea bacteriostatica a ciupercii
Penicillium, din care biochimistul Howard Florey (1898 – 1968) extrage Penicillina in forma pura,
initiindu-se astfel era antibioticelor.

Progrese importante au fost facute in domeniul geneticii, descoperindu-se modul de transmitere a

caracterelor, structura cromozomilor si rolul genelor precum si structura chimica a acidului
dezoxiribonucleic (ADN), suportul fizic al informatiei genetice.

Dupa ce se cunosteau deja anticorpii serici ca factori esentiali in mecanismele de aparare ale
organismului, in a doua jumatate a secolului al XX-lea se pune in evidenta rolul diverselor limfocite in
imunitatea celulara si producerea de anticorpi.

La inceputul secolului XX, Clemens von Pirquet introduce in medicina termenul de alergie. Studiul
stiintific al bolilor alergice, inceput de Pirquet, va continua in decursul secolului XX, odata cu cresterea
prevalentei bolilor alergice in populatie, ducand la dezvoltarea unui nou domeniu al medicinii, numit
astazi Alergologie si imunologie clinica.
Ca metode de investigatie sunt de mentionat introducerea Tomografiei computerizate, a Tomografiei de
Rezonanta Magnetica Nucleara si a examenelor cu Ultrasunete.
In domeniul chirurgiei, transplantele de organe (in 1967 chirurgul sud-african Christian Barnard
efectueaza primul transplant de inima) dau sperante de supravietuire multor bolnavi altfel incurabili.
Dupa ce Charles Sherrington (1857 – 1952) efectuase studii fundamentale asupra functionarii sistemului
nervos, canadianul Wilder Penfield (1891 – 1976) cerceteaza functiile scoartei cerebrale prin stimulari
directe ale suprafetei creierului in timpul unor interventii chirurgicale. Dezvoltarea Neurochirurgiei se
datoreaza in special americanilor Harvey Cushing (1869 – 1939) si Walter Dandy (1886 – 1946).

Cardiologia a facut progrese diagnostice prin aplicarea unor metode ca angiografia, cateterismul cardiac
iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace-maker, operatiile by-pass in obstructiile coronariene,
operatii in afectiuni valvulare, medicamentele beta-blocante, dar si prin cunoasterea si adoptarea
masurilor de combatere a factorilor de risc (fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea
arteriala, nivelul ridicat de colesterol). Cancerul ramane mai departe o problema dificila, dar citostaticele
s-au dovedit eficiente in unele forme, ca leucemia si altele.
British Medical Journal, una dintre cele mai cunoscute publicati de medicina din intreaga lume, a realizat
la inceputul acestui an un sondaj de opinie privind cele mai mari descoperiri medicale din intreaga lume,
de dupa anul lansarii jurnalului, 1840.
Aceste descoperiri au salvat milioane de vieti si au curmat suferinte incomensurabile.
Fiecare dintre cele 15 descoperiri este sustinuta de cate un expert al lumii medicale care sa expuna
meritele respectivei descoperiri, de la cel care a descoperit pilula contraceptiva moderna la autorul unei
carti despre intreaga istorie a penicilinei.
Mai jos cunt cele 15 nominalizari si cateva cuvinte despre fiecare:
Anestezia. Un stomatolog din Boston a utilizat pentru prima data eterul in 1846 pentru a curma
suferinta pacientului sau. De atunci, anestezia a devenit obisnuita in toate operatiile.
Antibioticele. Alexander Fleming, un bacteriolog englez, a descoperit penicilina in 1928 intamplator in
laboratorul sau. In 1945 Fleming a primit Premiul Nobel pentru aceasta descoperire.
Clorpromazina. Descoperita in 1952, aceasta substanta a fost primul medicament antipsihotic. A fost
folosit pentru tratarea bolilor psihice ca halucinatiile, ostilitatea sau deziluziile. Dezvoltarea acestui
medicament a adus o noua intelegere a bolilor psihice.
Computerele. De la inregistrarile medicale si pana la asigurari, computerele au fost folosite in medicina
de la inceputul anilor 1960. Medicii pot accesa informatii despre medicamente noi, despre noi studii, pot
tine evidenta pacientilor.
Structura ADN-ului. Oamenii de stiinta James Watson si Francis Crick au prezentat spirala AND-ului,
molecula care pastreaza informatia genetica, in 1953, iar in 1962 au castigat pentru aceasta descoperire
Premiul Nobel.
Medicina bazata pe dovezi. Asa cum sugereaza si numele, medicina bazata pe dovezi implica utilizarea
datelor deja existente pentru a lua decizii in ceea ce priveste noile cazuri medicale. Termenul si
conceptul au fost introduse in anii ’90.
Teoria germenilor. Spre sfarsitul anilor 1800, Louis Pasteur a fost primul care sugerat ca bolile pot fi
provocate de microorganisme.
Imunologia. Istoria imunologiei a inceput in 1798, cand Edward Jenner a descoperit ca oamenii pot
capata imunitate impotriva varsatului de vant. Au urmat numeroase alte descoperiri care au ajutat si la
intelegerea alergiilor si anticorpilor.
Imaginile medicale. Razele X au fost descoperite tot accidental, in 1895. De atunci, domeniul s-a extins,
ajungandu-se la tomografia computerizata, emisia positronica, rezonanta magnetica, ultrasunetele.
Pilula contraceptiva. De cand a ajuns in farmaciile din Statele Unite, pilula contraceptiva a fost privita ca
o minune. Corect administrata, aceasta are efectele scontate in proportie de 99%.
Terapia de rehidratare orala. Asa cum spune si numele, aceasta terapie inseamna administrarea
fluidelor pe cale orala pentru a compensa pierderile de apa din organism. Aceasta a fost raportata
pentru prima data in 1964. Acum ocupa un loc de baza in tratarea pacientilor cu holera, diaree acuta sau
alte boli din aceasta categorie.
Riscurile fumatului. Primul raport despre legatura dintre fumat si cancerul la plamani a fost publicat
chiar in British Medical Journal in 1950. De atunci, se estimeaza ca tutunul omoara 440.000 de americani
in fiecare an.
Salubritatea. Importanta apei curate pentru baut a fost sustinuta inca din anii 1800, cand s-a facut
legatura intre diverse boli si apa impura. Totusi, si azi, milioane de oameni nu au acces la apa potabila.
Proba de cultura. Tinerea unei culturi de tesuturi in laborator si cresterea acesteia a fost descoperita in
1907, dar a durat pana in anii 1950 ca sa devina un instrument important pentru investigatoa clinica.
Vaccinurile. Vaccinurile ajuta la prevenirea unei largi varietati de boli, de la poliomielita pana la pojar.
Primul vaccin a fost cel descoperit de Edward Jenner contra variolei in 1796.

 2013 - dr. Deborah Persaud anunță primul caz documentat al unui copil vindecat de HIV.
 2013 - Cercetătorii britanici au reușit să trateze orbirea la șoareci prin injectarea unor celule
fotosensbile. După efectuarea unor teste metoda va putea fi utilizată la tratarea retinitei
pigmentare.
 2013 - Cercetătorii au constatat că celulele falciforme pot fi folosite la atacarea
tumorilorrezistente la tratament, înfometându-i de sânge
 2013 - Medicii americani au dezvoltat un scaner de dimensiunea unei pilule, care prin înghițirea
sa de pacient este util în scanarea esofagului și depistarea bolilor.
 2013 - S-a reușit tratarea diabetului de tipul 1 la câini folosind terapia genetică.
 2013 - Oamenii de știință au demonstrat prezența în celulele umane a helixului ADN cuadruplu.
 2013 - oamenii de știință chinezi și israelieni au dezvoltat un analizor al aerului expirat prin care
pot depista cancerul gastric prin analiza chimică a aerului expirat, fără a efectua endoscopie.
  2013 - Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au dezvoltat un „pașaport de proteină”
capabilă să ocolească sistemul imunitar al organismului. Descoperirea va putea revoluționa în
viitor nanomedicina.[8]
 2012 - A fost dezvoltat un dispozitiv pentru tratamentul anevrismelor mari sau gigantice,
afecțiuni care pot duce la apoplexie sau deces. În timp ce neurochirurgia poate trata doar
anevrismele mici, nu poate fi aplicată în cazul celor mari sau complexe. Dispozitivul este introdus
în arteră fără craniotomie, cu o rată de succes de 70%.

Bibliografie

https://www.scribd.com/doc/75691352/Medicina-in-secolul-al-XX

https://anastoica.weebly.com/medicina-contemporana.html