Supraexploatarea resurselor

naturale

Cîntarețu Adrian Grigore Cosmin

Roșoga Ionuț
Grigore Roxana Nicolescu Iulian
Civilizatia actuala foloseste aproape toate resursele
naturale pentru a le transforma in bunuri care servesc
la cresterea gradului de confort al oamenilor.

Resursele naturale cuprind orice componenta din mediul

natural ca: apa, solul, plantele, animalele, resursele
minerale ale solului etc.
 Omul trebuie sa tina seama de epuizarea acestor
resurse si sa le utilizeze chibzuit.
Folosirea abuziva a acestor resurse se manifesta prin:
-defrisarea padurilor ;
-suprapasunatul;
-supraexploatarea resurselor oceanice;
 Supraexploatarea oceanelor
Stim ca activitatea umana poate avea un impact major asupra
factorilor vitali ce ne guverneaza planeta. Desi gravitatea
consecintelor nu este inca foarte vizibila, impactul asupra
oceanelor este la fel de serios. Umanitatea exercita, atat in
mod direct, cat si indirect, o presiune imensa asupra
ecosistemelor oceanice din intrega lume. In consecinta, acestea
se prabusesc incetul cu incetul, pe masura ce speciile marine
sunt amenintate cu disparitia, iar habitatele oceanice sunt
distruse.
Pescuitul industrial
Vase uriase, folosind tehnologie
de ultima ora, pot sa identifice
bancuri de pesti repede si cu
precizie. Aceste flote industriale
de pescuit au depasit limitele
economice ale oceanului. Pe
masura ce pestii mari dispar
sunt urmariti peste urmatori
ca dimensiune si tot asa. Mai
simplu spus, din ce in ce mai
multi oameni cresc cererea pentru
din ce in ce mai putin peste,
agravand criza oceanica existenta.
 Supraexploatarea faunei terestre
Omul actioneza asupra componentelor faunei terestre in mod
direct prin vanatoare, si indirect prin defrisarea padurilor,
suprapasunat etc. In ultimele secole, ca urmare a actiunilor
umane, au disparut numeroase specii de animale ( bourul, zimbrul,
tarpanul etc) si s-a redus mult numarul altor specii care sunt pe
cale de disparitie ( capra neagra, dropia, vulturul plesuv)
 Dintre animale, cel mai mult au avut de suferit
pasarile si mamiferele.

In prezent, in majoritatea tarilor se iau masuri in

vederea interzicerii vanatorii intensive si a braconajului.
Pentru protejarea unor specii s-au creat deja parcuri si
rezervatii naturale
 Defrisarile
Padurile sunt ecosisteme complexe care afecteaza
aproape fiecare specie de pe planeta. Cand acestea
sunt distruse se creeaza un lant de evenimente
devastatoare atat la nivel local şi regional cat si la
nivel global. Defrisarile sunt distrugerea permanenta a
padurilor in procesul de transformare in terenuri
proprice pentru agricultura, păşunat, constructii sau
pentru a fi din nou impadurite.
Motivele defrisarilor nu sunt insa multe sau intemeiate printre ele
numarandu-se: mai mult teren disponbil pentru constructii si
urbanizare, pentru a fabrica cherestea şi alte produse comerciale,
cum ar fi hartie şi mobilier, dar si pentru a crea ingrediente care
sunt foarte apreciate ca articole de consum, cum ar fi uleiul de
palmieri. Defrisarile sunt considerate a fi unul din factorii
principali care contribuie la schimbarile climatice care au loc la
nivel global. Copacii pot ajuta, 300 miliarde de tone de carbon,
de 40 de ori mai mult decat emisiile de gaze cu efect de sera
provenite anual de la combustibilii fosili, este stocat în copaci,
precizeaza Greenpeace.
 Suprapasunatul
Pasunatul excesiv este un fenomen de distrugere a
covorului vegetal dintr-un ecosistem ca urmare a
procesului de pasunare intensiva de catre animalele
erbivore. Suprapasunatul poate fi definit ca pasterea a
unui numar mare de animalele erbivore pentru o
perioada lunga de timp pe un teren incapabil de a
reconstitui vegetatia sa.
Pasunatul excesiv de multe ori duce la eroziunea
solului, distrugerea vegetatiei, desertificare si altor
probleme asociate cu aceste procese.In prezent pe glob
exista o preocupare generala de salvare a vegetatiei de
la suprapasunare. In acest context se inscriu plantarea
de perdele forestiere, sau de fixare a asolului in Nordul
Africii ( Tunis, Maroc) prin specii de Tamarix
articulata, Accacia Cyanpiphylla si Accacia cyclops, care
rezista la seceta si temperaturi ridicate.