Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului

Inspectoratul Școlar al Județului Olt

Colegiul Național “Ion Minulescu”

PREZENTARE MAREA NEAGRĂ

Îndrumător : Prof. Duțescu Cristina

Absolvent : Grigore Cosmin-Mitică

Slatina
Promoția 2019
1
 CUPRINS

1. PREZENTARE……………………… 3
2. NOȚIUNI GENERALE……………... 4
3. MEDIUL DE LUCRU……………….. 6
3.1. Limbajul de marcare HTML…………. 6
3.2. Limbajul de stilizare CSS……………. 9
3.3. Limbajul de programare JavaScript….. 11
4. COD SURSĂ……………………….... 14
5. BIBLIOGRAFIE……………………... 17

2
 1. PREZENTARE
Acest site are rolul de a prezenta in detaliu toate
frumusețile Mării Negre care este una dintre bogațiile
țării noastre. Acest site are rol educativ, prin acesta dorind
să prezint toate secretele Mării Negre.
În ciuda tuturor avantaje pe care țara noastră le are
prin intermediul Mării Negre, aceasta este destul de
neglijată, deși este unul dintre factorii dominanți în
turismul României.
Aceasta are o multitudine de particularități, aceasta
fiind și o importantă resursă de petrol prin Platforma
Continentală.
Anual, foarte mulți turiști calcă plajele Mării Negre
ajutând la creșterea economiei României.
Prin urmare, Marea Neagră este o bogăție în
adevăratul sens al cuvântului care merită descoperită.

3
 2.NOTIUNI GENERALE

Noțiunea site web provine din expresia engleză web site

și desemnează o grupă de pagini web multimedia
(conținând texte, imagini fixe, animații ș.a.), accesibile în
Internet în principiu orișicui, de obicei pe o temă anume,
și care sunt conectate între ele prin așa-numite
hiperlinkuri. Diversele site-uri web pot fi create de către o
organizație, o persoană particulară, instituții publice etc.
Inițial noțiunea apărea în limba română scrisă sub două
forme : sit web și site (ca în limba engleză). Lingvistul
George Pruteanu considera că varianta de preferat este
sait.

De obicei un site web este administrat (creat, întreținut

și actualizat) de către un așa-numit webmaster, dar există
și alte posibilități:

4
  site-ul web se actualizează automat și permanent pe
baza unei baze de date;
 paginile sale se creează în mod dinamic și automat în
funcție de acțiunea utilizatorului în cadrul unei
aplicații web;
 site-ul web se creează și e administrat chiar de către
utilizatorii săi.
La începuturile Internetului fiecare site web se accesa
prin indicarea adresei sale numerice specifice (adresa IP),
de ex. 155.284.317.027. Ulterior pentru site-urile web s-
au introdus și numele de domenii, care permit indicarea
adresei respective în mod mult mai comod, prin cuvinte
sau nume ușor de reținut, ca de exemplu
www.wikipedia.org. Adresele de site-uri web trebuie să
fie clar stabilite, unice în lume și chiar garantate pentru
posesorul respectiv. Un site web este alcătuit de regulă
din mai multe pagini web. O pagină web este un
document creat cu ajutorul limbajului de marcare HTML
și (opțional) limbaje de programare cum ar fi PHP, ASP
ș.a. fiind accesibil vizitatorilor prin intermediul
protocolului HTTP, care transferă informația de la server
la browser. Pagina web se numește așa deoarece, afișată
pe un monitor, ea se aseamănă cu o pagină de ziar: de
5
obicei paginile web au o lățime care încape în întregime
pe ecran.

3. MEDIUL DE LUCRU
3.1. Limbajul de marcare HTML
HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj
de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi
afișate într-un browser (sau navigator). Scopul HTML
este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe,
fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii
documentului.
HTML este o formă de marcare orientată către
prezentarea documentelor text pe o singura pagină,
utilizând un software de redare specializat, numit agent
utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de
software fiind browserul web. HTML furnizează
mijloacele prin care conținutul unui document poate fi
adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare.
Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale
textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit
cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie
introdusă, până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și

6
formulare. Metadatele pot include informații despre titlul
și autorul documentului, informații structurale despre cum
este împărțit documentul în diferite segmente, paragrafe,
liste, titluri etc. și informații cruciale care permit ca
documentul să poată fi legat de alte documente pentru a
forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul). HTML se poate
genera direct utilizând tehnologii de codare din partea
serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații ca
sistemele de gestionare a conținutului, wiki-uri și
forumuri web generează pagini HTML.

HTML este de asemenea utilizat în e-mail.

Majoritatea aplicațiilor de e-mail folosesc un editor
HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor și un
motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea
e-mail-urilor HTML este un subiect controversat și multe
liste de mail le blochează intenționat. Paginile HTML sunt
formate din etichete sau tag-uri și au extensia „.html” sau
„.htm”. În marea lor majoritate aceste etichete sunt
pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere
</eticheta>, mai există și cazuri în care nu se închid,
atunci se folosește <eticheta />. Navigatorul web
interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran.
7
 HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire între
litere majuscule și minuscule.Componența unui document
HTML este:
1.versiunea HTML a documentului
2.zona head cu etichetele <head> </head>
3.zona body cu etichetele <body> </body> sau
<frameset> </frameset>
Toate paginile HTML încep și se termină cu
etichetele <html> și </html>.
În interiorul acestor etichete găsim perechile <head>,
</head> și <body>, </body>.
<head> conține titlul paginii între etichetele <title> și
</title>, descrieri de tip <meta>, stiluri pentru formatarea
textului, script-uri și legături către fisiere externe (de
exemplu script-uri, fișiere de tip CSS sau
favicon).Exemplu: o pagină HTML cu titlul Exemplu iar
conținutul Conținut pagină
<html> <head>
<title>Exemplu</title>
</head>
<body>Conținut pagină</body> </html>

8
3.2. Limbajul de stilizare CSS
Ce este CSS?
La fel ca HTML, CSS nu este chiar un limbaj de
programare. Nu este nici limbaj de marcare — este un
limbaj de stilizare. Asta înseamnă că îți permite să aplici
selectiv stiluri elementelor din documentele HTML. De
exemplu, pentru a selecta toate elementele paragraf dintr-
o pagină HTML și a transforma textul din interiorul
acestora în roșu, vei scrie acest cod CSS:
p{
color: red;
}
Întreaga structură este numită set de reguli (dar
adesea este prescurtată „regulă”). Reține și numele
părților individuale:
Selector
Numele elementului HTML la începutul setului de
reguli. Acesta selectează elementul (elementele) care
trebuie stilizate (în acest caz, elementele p). Pentru a
stiliza un element diferit, doar schimbă selectorul.

9
 Declarația
O singură regulă precum color: red; care precizează
care dintre proprietățile elementului vor fi stilizate.
Proprietăți
Moduri în care poți stiliza un element HTML dat. (În
acest caz, coloreste o proprietate a elementelor <p>.) În
CSS, alegi proprietățile care vrei să le modifici folosindu-
te de regula ta.
Valoarea proprietății
La dreapta proprietății după două puncte, ai valoarea
proprietății, care alege una dintre numeroasele posibilități
pentru o anumită proprietate (există mai multe valori ale
proprietății color în afară de red).
Reține celelalte părți importante ale sintaxei:
 Fiecare set de reguli (în afară de selector) trebuie să
fie în interiorul acoladelor ({}).
 În cadrul fiecărei declarații, trebuie să folosești două
puncte (:) pentru a separa proprietatea de valorile
sale.

10
  În cadrul fiecărui set de reguli, trebuie să folosești
punct și virgulă (;) pentru a separa fiecare declarație
de următoarea.
Pentru a modifica simultan mai multe valori ale
proprietății, trebuie doar să le separi folosind punct și
virgulă, astfel:
p{
color: red;
width: 500px;
border: 1px solid black; }
Selectarea mai multor elemente
De asemenea, poți selecta mai multe tipuri de
elemente și poți să le aplici un singur set de reguli.
Include mai mulți selectori separați prin virgule. De
exemplu:
p,li,h1 {
color: red;
}
3.3 Limbajul de programare JavaScript

11
 JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat
obiect bazat pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai
ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile
web, codul JavaScript din aceste pagini fiind rulat de către
browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa în
construirea siturilor web, dar este folosit și pentru accesul
la obiecte încastrate (embedded objects) în alte aplicații.
A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la
Netscape Communications Corporation sub numele de
Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScript.
În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între
JavaScript și limbajul Java nu există nicio legătură. Ca și
Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a
limbajului C, dar are mai multe în comun cu limbajul Self
decât cu Java.
Cea mai des întâlnită utilizare a JavaScript este în
scriptarea paginilor web. Programatorii web pot îngloba
în paginile HTML script-uri pentru diverse activități cum
ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea
de meniuri și alte efecte animate.

12
 Browserele rețin în memorie o reprezentare a unei
pagini web sub forma unui arbore de obiecte și pun la
dispoziție aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le
pot citi și manipula. Arborele de obiecte poartă numele de
Document Object Model sau DOM. Există un standard
W3C pentru DOM-ul pe care trebuie să îl pună la
dispoziție un browser, ceea ce oferă premiza scrierii de
script-uri portabile, care să funcționeze pe toate
browserele. În practică, însă, standardul W3C pentru
DOM este incomplet implementat. Deși tendința
browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele
din acestea încă prezintă incompatibilități majore, cum
este cazul Internet Explorer.
O tehnică de construire a paginilor web tot mai
întâlnită în ultimul timp este AJAX, abreviere de la
„Asynchronous JavaScript and XML”. Această tehnică
constă în executarea de cereri HTTP în fundal, fără a
reîncărca toată pagina web, și actualizarea numai
anumitor porțiuni ale paginii prin manipularea DOM-ului
paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfețe
web cu timp de răspuns mic, întrucît operația (costisitoare
ca timp) de încărcare a unei pagini HTML complete este
în mare parte eliminată.
13
 4. COD SURSĂ
HTML

14
CSS

15
JavaScript

16
 5. BIBLIOGRAFIE
 https://en.wikipedia.org/wiki/HTML
 https://developer.mozilla.org/ro/docs/Learn/Gett
ing_started_with_the_web/CSS_basics
 https://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript

17