Institutia Prezidentiala

Cehia
Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai
vechi autoritati politice, ea aparand odata cu statul,
cunoscand o evolutie continua, atat in ceea ce priveste
forma, structura, cat si preorgativele si atributiile
Analiza institutiei sefului statului impune precizarea
categoriei de putere careia ii apartine. Includerea
acestei institutii in cadrul puterii executive sau
legislative tine in mare masura de principiul pe care
aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau al
unicitatii. Daca puterea se fundamenteaza pe principiul
separatiei, institutia sefului statului apartine sferei
executivului, de aceea ea apare sub numele de "seful
puterii executive" sau "seful executivului". Acolo unde
insa statul este intemeiat pe principiul unicitatii,
aceeasi institutie este apartinatoare categoriei de
putere similara cu cea a parlamentului, adica a
legislativului.
1.DESEMNAREA, ALEGEREA SEFULUI STATULUI

Nu in toate cazurile si in
mod automat modul de
desemnare al sefului
statului determina locul si
rolul acestuia in societate
in stat. Cuantumul si
extensiunea acestei functii
este in raport cu celelalte
puteri, in principiu cu
executivul si legislativul,
dar si de categoria puterii
in care este incadrata. 
PRACTICA SOCIAL-ISTORICA DE PANA ASTAZI A RELEVAT PATRU MARI
MODURI, CAI DE DESEMNARE A SEFULUI STATULUI: A) PE CALE EREDITARA
 Este prima si cea mai veche modalitate de desemnare a
sefului statului. Ea a fost si este caracteristica regimurilor
monarhice, constitutionale.
Dupa anumite reguli constitutionale, monarhul ascede la
functia de sef al statului pe cale ereditara ca in Anglia,
Olanda, Suedia sau el insusi isi poate desemna un succesor
din cadrul casei regale, ca in Spania, Belgia, Maroc, Iordania.
Prin aceasta modalitate de desemnare a sefului statului,
parlamentul sau alta institutie nu au nici un rol sau unul
minor, cel mult de a veghea la respectarea regulilor
constitutionale de desemnare a acestuia, sau in caz de
stingere a dinastiei, la numirea unui succcesor la tron sau
participa la alegerea acestuia.
B) ALEGEREA DE CATRE PARLAMENT

 Aceasta modalitate de desemnare a sefului statului este o

consecinta, un rezultat al revolutiei burgheze, al luptei
acesteia impotriva absolutismului, fiind in acelasi timp si
un mod eficient de control al parlamentului asupra
acestei institutii.
In practica politica aceasta modalitate cunoaste doua
forme:
-parlamentul desemneaza direct prin votul membrilor sai
pe seful statului, de regula pe presedinte, asa cum este
situatia in Grecia, Israel, Republica Sud Africana. In acest
caz, institutia sefului statului imbraca forma uni-
personala;
-parlamentul alege organe colegiale, ca sefi de stat,
situatii intalnite in fostele tari socialiste, dar si in state
ca Elvetia
C) DESEMNAREA SEFULUI DE STAT DE CATRE UN
COLEGIU ELECTORAL

 In principiu, parlamentul si adunarile

landurilor in Germania, adunarile legislative
ale statelor federale in India, si adunarile
regionale in Italia desemneaza membrii care
impreuna formeaza colegiul electoral si care
vor desemna pe seful statului.
O situatie mai aparte se petrece in S.U.A. si
Coreea de Sud unde membrii colegiului
electoral care il vor alege pe presedinte,
sunt desemnati prin vot universal.
D)ALEGEREA SEFULUI STATULUI PRIN VOT
UNIVERSAL

 Aceasta modalitate de alegere a sefului

statului este o consecinta a adancirii
democratismului vietii politice, dar si o
masura de asigurare a echilibrului intre
executiv si legislativ. Alegerea sefului
statului prin vot universal ii confera acestuia
o sporita autoritate si respect, care se pot
materializa prin atributii si prerogative. O
asemenea situatie intalnim in Romania,
Rusia; Franta, Indonezia, etc.
 CEHIEI

Președintele Republicii Cehe este șeful de stat al Republicii Cehe. Spre

deosebire de omologii săi din Austria și Ungaria, care sunt considerate, în
general, figuri ceremoniale, președintele ceh are un rol considerabil în
afacerile politice. Deoarece multe dintre puterile sale pot fi exercitate atât
cu semnătura proprie cât și semnătura primului ministru al Republicii Cehe,
responsabilitatea asupra unor chestiuni politice este împărțită între cele
două birouri.
Până în 2012, funcția de președinte a fost
realizată în urma unei alegeri indirecte de către
Parlamentul Republicii Cehe. În februarie 2012
s-a modificat legea în sensul unei alegeri
directe.[1]
Mandatul președintelui este de
5 ani.[2] Candidații trebuie să
aibă cel puțin 40 de ani și să nu
mai fi fost deja aleși de două
ori consecutiv.[3]Din moment ce
termenul limită este că nici o
persoană nu poate fi aleasă mai
mult de două ori consecutiv, o
persoană poate atinge teoretic
funcția de președinte de mai
mult de două ori.
 Doar două persoane au avut deținut până
acum funcția de președinte al Republicii
Cehe de la dizolvarea Cehoslovaciei din
1993, ambii atingând numărul maxim permis
de mandate constituționale - doi. Cei doi
președinți au fost aleși de către Camera
Deputaților a Republicii Cehe și a Senatului
Republicii Cehe, pentru un termen de cinci
ani.
În afară de deces, există doar trei lucruri care pot
îndepărta un președinte din funcție:
Un președinte poate demisiona prin notificarea
președintelui Camerei Deputaților.[4]
 Început de Sfârșit de
Nr.crt Portret Nume Partid politic Mandat
mandat mandat

1 Václav H 2 februarie 1993 2 februarie 2003 fără partid

2
avel

fără partid
Partidul Civic
2 Václav Kl 7 martie 2003 8 martine 2013
Democrat (până
4
aus în 2009)

2 Miloš Ze 8 martie 2013 în funcție 5

man
ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI
 Presedintele reprezinta alturi de Guvern
puterea executiva. El reprezinta statul in
plan extern, este garantul independentei,
unitatii si integritatii nationale; este
comandantul suprem al Armatei, si nu in
ultimul rand trebuie sa vegheze la buna
functionare a institutiilor si la respectarea
Constitutuiei.
  Preşedintele României reprezintă statul şi
este garantul independenţei naţionale, al
unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
 Preşedintele veghează la respectarea
Constituţiei şi la buna funcţionare a
autorităţilor publice. În acest scop,
Preşedintele exercită funcţia de mediere
între puterile statului, precum şi între stat şi
societate
In raport cu Guvernul, presedintele are un rol extrem de
important – el desemneaza premierul si numeste si
investete in functie ministrii, la propunerea premierului.
De asemena el poate participa la sedintele Guvernului, pe
care le prezideaza cand e prezent si poate chema oricand
Guvernul la consultari.
- numedesemnează candidatul pentru funcția de premier
ște Guvernul
- poate participa la ședințele de Guvern, pe care le
prezideaza
- poate chema la consultări Guvernul
 In virtutea atributiilor sale de politica
externa el are intalniri anuale cu
ambasadorii, el poate negocia in numele
statului roman pe care in reprezinta in plan
extern. De asemenea presedintele
acordadecoratii si alte titluri de onoare in
numele statului
 reprezintă statul român pe plan
extern
- încheie tratate internaționale
- participă la Summit-ul NATO și la
reuniunile Consiliului European
- are întâlniri cu șefii altor state
- are intalniri cu delegatii straine,
cum ar fi cea a FMI
- poartă negocieri în numele statului
român
- acordă decorații, titluri de onoare
și grade de mareșal, de general și de
amiral
 Presedintele are o serie de atributii si in
raport cu Parlamentul. El poate sa ceara
dizolvarea acestuia daca Parlamentul
respinge de doua ori consecutiv Guvernul
propus. Iar pentru a asigura echilibrul
puterilor, Parlamentul la randul sau poate
suspenda presedintele, daca acesta incalca
Constitutia. Presedintele poate de asemenea
sa initieze referendumuri pe teme de interes
national, sau sa ceara Parlamentului sa vina
in plen sa prezinte mesaje importante pentru
tara.
 se adresează Parlamentului cu
mesaje privind problemele politice
naționale
- poate dizolva Parlamentul
- poate iniția referendum pe teme
de interes național