Presedintele Romaniei

Ghenea Darius , 216 ANP.

„Preşedintele personifică statul român şi este simbolul naţiunii în intregul ei.”

Evolutia istorica a institutiei sefului statului in Romania

In Romania, institutia sefului statului a cunoscut mai multe reglementari.La inceput seful
statului a fost monarhul.Constitutia din 1938 prevede in mod expres ca “Regele este capul
statului”, din analiza constitutiilor anterioare se poate constata ca regele exercita toate
atributiile referitoare unui sef de stat.
Potrivit prevederilor constitutiilor din 1864,1866 si 1923, puterea legislativa era exercitata de
catre rege si Reprezentanta nationala.Puterea executiva era incredintata monarhului.
In perioada 1940 -1944 regele a continuat sa detina o serie de prerogative specifice functiei
de sef al statului.REgele avea in mod exclusiv dreptul de a numi si revoca pe ministri, de a
numi sau confirma in functiile publice, de a sanctiona si promulga legile, de a confirma
gradele militare, numea pe prim ministru investit cu depline puteri, putea sa bata moneda, sa
incheie tratate internationale.
Legea nr. 63/1947, prin care a fost desfintat regimul monarhic in Romania si a fost
proclamata Republica Populara Romana, a creat atributii de sef de stat, un organ colegial, sub
denumirea de Prezidiul Republicii Populare Romane.Dupa adoptarea Constitutiei din 1948,
denumirea acestuia a fost schimbatat in Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republici
Populare Romane.
Prin modificarea, in anul 1974, a Constitutiei, a fost instituit un nou organ suprem al puterii
de stat, Presedintele Republicii Socialiste Romania.Presedintele Republicii Socialiste
Romania era declarat seful statului, reprezentand putera de stat in relatiile interne si
internationale ale Romaniei.Presedintele Republicii Socialiste Romania era ales de Marea
Adunare Nationala, fiind raspunzator in fata acesteia pentru activitatea sa.Presedintele
Republicii Socialiste Romania era si comandatul suprem al fortelor armate, exercitand toate
atributiile specifice functiei de sef al statului.
Revolutia din decembrie 1989 a adus unele modificari in ceea ce priveste institutia sefului
statului.Institutia Presedintelui Romaniei a fost mentinuta, dar s-a stabilit ca acesta sa fie ales
direct de catre cetatenii tarii prin vot universal, egal, secret si liber exprimat.Acest regim este
consacrat si de Constitutia adoptata in 1991 si revizuita ca urmare a referendului organizat in
octombire 2003.In sistemul constitutional roman, Presedintele Romaniei face parte din
puterea executiva, alaturi de Guvern, fiind astfel institutionalizat modelul dualist de
organizare a puterii executive.
Rezulta deci, ca cele doua autoritati statale care realizeza, potrivit Constitutiei, in mod
echilibrat puterea executiva sunt Presedintele Romaniei si Guvernul.
Preşedintele României reprezintă un pilon al puterii etatice, indispensabil în viaţa şi evoluţia
politică a statului. Constituţia României în articolele 80-101 configurează în manieră
generală, dar comprehensivă, caracteristicile esenţiale şi limitele funcţiei prezidenţiale.
Aricolul 80 al Constitutiei ne spune ca presedintele reprezintă statul român şi este garantul
independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României
veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest
scop, Presedintele exercită functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si
societate. Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, avand mandatul de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele
nou ales.
Presedintele are o serie de atributii si in raport cu Parlamentul. El poate sa ceara dizolvarea
acestuia daca Parlamentul respinge de doua ori consecutiv Guvernul propus. Iar pentru a
asigura echilibrul puterilor, Parlamentul la randul sau poate suspenda presedintele, daca
acesta incalca Constitutia. Presedintele poate de asemenea sa initieze referendumuri pe teme
de interes national, sau sa ceara Parlamentului sa vina in plen sa prezinte mesaje importante
pentru tara.Exemple ar fi sa se adreseze Parlamentului cu mesaje privind problemele politice
naționale. Acesta poate de asemenea dizolva Parlamentul ,poate iniția referendum pe teme de
interes național.
In raport cu Guvernul, presedintele are un rol extrem de important – el desemneaza premierul
si numeste si investete in functie ministrii, la propunerea premierului. De asemena el poate
participa la sedintele Guvernului, pe care le prezideaza cand e prezent si poate chema oricand
Guvernul la consultari. Acesta desemnează candidatul pentru funcția de premier, numește
Guvernul,poate participa la ședințele de Guvern, pe care le prezideaza si poate chema la
consultări Guvernul.
În ceea ce priveşte obligativitatea Preşedintelui de a veghea la respectarea Constituţiei şi la
buna funcţionare a autorităţilor publice, nu putem vorbi de un mecanism de control direct şi
unilateral din partea şefului statului. Concret, acesta se manifersta indirect, neputând să
soluţioneze dispute de factură constituţională sau administrativă el însuşi, ci apelând la
puterea judecătoreasca (ex. Poate sesiza Curtea Constituţionala cu obiecţii de
neconstituţionalitate în privinţa legilor adoptate de Parlament) sau printr-o influenţă politică.
Astfel, Preşedintele se poate angrena în polemici de factură politică, susţinând o anumită
viziune sau opţiune şi criticând evenimente de pe scena politică. Poate interveni în activitatea
celorlalte instituţii etatice, propunând măsuri sau reforme, însă este de reţinut ca valenţa unor
astfel de intervenţii nu este decât una politică, nefiind vorba de nicio obligaţie de a le
respecta.

BIBLIOGRAFIE
 https://www.avocatoo.ro/
 https://www.constitutiaromaniei.ro/art-80-rolul-presedintelui
 Fisa de post: Atributiile si puterile presedintelui - Stiri pe surse - Cele mai noi stiri