„Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor

electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7—2011

7.17. Instalatii electrice pentru firme si reclame luminoase

7.17.1. Proiectarea si executarea instalatiei electrice interioare si exterioare a firmelor si

reclamelor luminoase trebuie sa se faca respectandu-se pe langa prevederile din subcap. 5.3.,
conditiile din capitolul de fata, recomandarile normei SR EN 50107 (standard pe parti) si
prevederile instructiunilor tehnice ale producatorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din
care se executa firma/reclama luminoasa trebuie sa fie omologate din punctul de vedere al
reactiei la foc.

7.17.2. Distanta de la partile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate in
exteriorul cladirilor, pana la sol si respectiv pana la elemente ale constuctiilor, trebuie sa fie de
cel putin:

- 3,0 m pana la sol (trotuare etc.);

- 1,5 m pana la balcoane, terase, ferestre;

- 3,0 m pana la acoperisuri accesibile in mod normal;

- 1,0 m pana la acoperisuri inaccesibile in mod normal;

in cazul in care aceste distante nu pot fi respectate, constructia firmelor si reclamelor luminoase
se realizeaza in asa fel incat sa nu permita accesul direct la niciuna din partile ei sub tensiune.
Firmele si panourile luminoase executate din materiale din clase de reactie la foc C, D, E si F,
vor fi amplasate numai pe fatade si pereti exterioare (inclusiv elementele de placare, izolare
termica) din clasele de reactie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglementarilor specifice.

7.17.3. Distanta minima pe orizontala de la firme sau reclame luminoase pana la cea mai
apropiata linie de contact pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie sa fie de 2,2 m.

7.17.4. Distanta minima de la firma sau reclama luminoasa pana la suporturile liniilor de contact
ale tramvaielor sau troleibuzelor (stalpi, console, suspensii etc.) in legatura cu pamantul,
trebuie sa fie de 0,5 m.

7.17.5. Distanta minima de la partile neizolate aflate sub tensiune inalta ale firmelor si
reclamelor pana la elemente din materiale combustibile din clasa de reactie la foc B, conform
reglementarilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a constructiilor, trebuie sa fie cel
putin de 10 cm; daca aceasta distanta nu poate fi asigurata, partile neizolate trebuie protejate
prin elemente din materiale izolante

incombustibile.

7.17.6. Firmele si reclamele luminoase cu lampi cu descarcari electrice, alimentate la tensiune

inalta amplasate in interiorul constructiilor, in vitrine inchise sau deschise sau in locuri
accesibile persoanelor neautorizate, trebuie realizate in asa fel incat sa nu fie posibil accesul la
partile lor aflate sub tensiune.

7.17.7. Alimentarea cu energie electrica a lampilor cu descarcari electrice la tensiune inalta ale
firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux
magnetic, ale caror caracteristici nominale se aleg in functie de acelea ale lampilor.
Transformatoarele se instaleaza in cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai
multe transformatoare, care se prevad cu blocaj, astfel incat deschiderea lor sa fie insotita de
intreruperea alimentarii din retea pe toate fazele.
7.17.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primara, in interiorul
cutiei transformatoarelor, cu exceptia celor pentru blocaj si pentru imbunatatirea factorului de
putere.

7.17.9. Transformatoarele se amplaseaza, in masura posibilitatilor, cat mai aproape de lampile

ce trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor in interiorul cladirilor numai in
locuri inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu conditia utilizarii cablurilor pentru
tensiune inalta ecranate.

7.17.10. in cladirile noi care urmeaza sa fie dotate cu firme luminoase se prevad firide speciale
in care se instaleaza transformatoarele impreuna cu dispozitivele de conectare si de
programare.

7.17.11. Tranformatoarele se alimenteaza prin circuite independente de acelea ale altor

receptoare, pe un circuit putand fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie
protejat prin sigurante fuzibile sau disjunctoare.

7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se executa cu conductoare sau

cabluri cu intarziere la propagarea flacarii , iar sectiunea minima admisa pentru conductoarele
de cupru este de 2,5 mm2. in cazul in care aceste circuite se pozeaza la exterior, ele trebuie
protejate in tuburi metalice etanse. La cladirile inalte si foarte inalte, circuitele pentru
alimentarea transformatoarelor si/sau firmelor/ reclamelor luminoase se executa cu cabluri
rezistente la foc pe o durata de cel putin 30 minute.

7.17.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor si reclamelor luminoase trebuie prevazute cu

dispozitive de protectie si comanda amplasate in loc accesibil.

7.17.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevazute cu deconectare

vizibila si sigura pe toate fazele.

7.17.15. Instalatia electrica cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se

executa cu cabluri electrice, cu tensiunea de incercare de cel putin 15000V. Conexiunile trebuie
sa fie realizate cu ajutorul unor borne conforme cu EN 60999-1 pentru a avea un contact
electric cat mai bun. Daca instalatia electrica de inalta tensiune a firmei sau reclamei este
montata in exterior, trebuie utilizate conductoare electrice cu izolatie suplimentara, rezistenta la
intemperii.

7.17.16. Intrarile si iesirile tuburilor sau conductoarelor electrice din cutia transformatorului
trebuie protejate prin izolatoare de trecere, prin tile sau pipe de portelan, dupa caz, montate in
asa fel incat sa nu fie posibila patrunderea apei sau a zapezii in interiorul cutiei.

7.17.17. Toate partile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune
(constructia metalica a firmei, cutia transformatoarelor, carcasa transformatoarelor, tuburile
metalice de protectie etc.), trebuie conectate la instalatia de legare la pamant comuna a cladirii
(conform prevederilor subcap.4.1).

„Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al

cerinţei de siguranţă in exploatare", indicativ NP 068-02

2.(C).1. Generalităţi

2.(C).1.1. Condiţia tehnică privind „Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii",
presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor, impotriva riscului de accidentare, sau stres,
provocat de posibila funcţionare defectuoasă a instalaţiilor electrice, termice, de ventilaţie, sau
sanitare.
2.(C).2. Criterii şi niveluri de performanţă cu privire la:

2.(C).2.1. Siguranţa cu privire la agenţi agresanţi din instalaţii presupune asigurarea protecţiei,
impotriva riscului de accidentare, prin:

2.(C).2.1.a. electrocutare:

1. tensiuni nominale de lucru:

• Un = max. 220 V pentru corpuri de iluminat;

• Un = max. 400 V pentru utilaje electrice (in cazul in care pardoseala este bună conductoare de
electricitate, trebuie indeplinite şi alte condiţii conf. STAS 12604 şi conf. I 7);

2. tensiuni de atingere şi de pas:

a) pentru echipamente utilizate in spaţii supraterane:

• U = max. 65 V ca. - Pentru deconectare in ≤ 3 s (U= max. 120 V ca);

• U = max. 50 V. ca. Pentru deconectare in > 3 s (U= max. 65 V ce);

b)pentru echipamente utilizate in spaţii subterane:

• U= max. 24 V ca.;

3. curenţi nepericuloşi (intensitatea suportată de corpul omenesc):

• Ih = max. 10 mA;

4. rezistenţa de dispersie a prizei de pămant (conf. I 7 şi I 20):

• R = max. 4Ω pentru instalaţia electrică de joasă tensiune;

• R = max. 1 Ω cand priza de pămant este comună pentru joasă tensiune şi pentru paratrăsnet;

• R = max. 10 Ω pentru instalaţia de paratrăsnet (priză artificială);

• R = max. 5 Ω idem (priză naturală);

5. rezistenţa de izolaţie:

• R = min. 50.000Ω pentru materialele electroizolante ale elementelor conducătoare;

6. măsuri de protecţie pentru atingere directă (conf. NGPM, STAS 12604 şi I7):

• toate elementele conducătoare de curent, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru,

vor fi făcute inaccesibile atingerii intamplătoare prin:

 - izolarea părţilor active (protecţie completă);

- prevederea de bariere sau carcase, in interiorul cărora să se găsească părţile

active (protecţie completă);

- instalarea unor obstacole, care să impiedice atingerile intamplătoare cu părţile

active (protecţie parţială);

- instalarea părţilor active, in afara zonei de accesibilitate (protecţie parţială);

• alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS) max. 50 V ca. şi max.120 V c.c;

• folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante (pentru intervenţii).

7. măsuri de protecţie pentru atingere indirectă (conf. NGPM,STAS 12604 şi I7):

• măsuri de protecţie „fără intreruperea alimentării", care cuprind următoarele mijloace:

- folosirea materialelor şi echipamentelor de clasă II şi III, sau echivalente;

- izolarea suplimentară;

- separarea de protecţie;

- amplasarea la distanţă, sau intercalarea de obstacole;

- executarea de legături de echipotenţializare locale, nelegate la pămant;

• măsuri de protecţie prin „intreruperea automată a alimentării", care se realizează cu:

- dispozitive automate de protecţie.

Masurile la atingere directa si indirecta sunt tot in I7/2011, respectiv:

Regula fundamentala (conform cu recomandarile din SR EN 61140).

Regula fundamentala a protectiei împotriva socurilor electrice consta în aceea ca:

a. partile active periculoase nu trebuie sa fie accesibile în conditii normale de

functionare. Aceasta se realizeaza prin protectia de baza (vechea denumire era
„protectie la atingere directa”) si

b. partile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune sa nu

devina parti active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizeaza prin
“protectia la defect“ (vechea denumire era “protectie la atingere indirecta”).

4.1.2. Masuri tehnice si organizatorice pentru protectia de baza (protectia impotriva

atingerilor directe).

4.1.2.1. A. Masurile tehnice de protectie sunt:

- izolatia de baza a partilor active ;

- bariere sau carcase ;

 - obstacole (destinate protejarii persoanelor calificate sau instruite – nu sunt
destinate persoanelor obisnuite) ;

- amplasarea in afara zonei de accesibilitate la atingere ;

- limitarea tensiunii de alimentare, care sa nu depaseasca limitele TFJ (conform

recomandarilor din SR CEI / TS 61201) ;

- folosirea mijloacelor individuale de protectie electroizolante certificate;

- alte masuri ce respecta regula fundamentala.

Ca masura tehnica suplimentara se utilizeaza protectia cu dispozitive de curent diferential

rezidual (DDR) de cel mult 30mA.

B. Masurile organizatorice sunt:

- scoaterea de sub tensiune a instalatiei la care se lucreaza ;

- executarea interventiilor la instalatiile electrice numai de catre persoane

calificate ;

- executarea interventiilor in baza uneia dintre formele de lucru, conform

prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1146/2006;

- elaborarea unor instructiuni de lucru;

- alte masuri organizatorice care sunt prevazute in cap. 9.

4.1.3. Masuri tehnice pentru protectia la defect (protectia impotriva atingerilor indirecte)

4.1.3.1. Protectia la defect (impotriva atingerii indirecte) se realizeaza printr-o masura de

protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii si o masura de protectie
suplimentara, care sa asigure protectia in cazul defectarii protectiei principale. Cele doua
masuri de protectie trebuie alese astfel incat sa nu se anuleze una pe cealalta.

4.1.3.2. Protectia in caz de defect (protectia la atingere indirecta) se realizeaza numai prin
masuri tehnice. Acestea sunt :

- masuri tehnice principale :

- legarea la pamant a partilor conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi

puse sub tensiune) in conditiile specifice fiecarui sistem de alimentare : TN, TT, IT;

- utilizarea tensiunilor reduse – TFJS si TFJP ;

- separarea de protectie, pentru un singur receptor ;

- izolarea dubla sau intarita a echipamentelor electrice – clasa II de izolatie;

- masuri tehnice suplimentare :

- deconectarea automata la aparitia unui curent electric de defect periculos, prin

utilizarea dispozitivelor de curent diferential rezidual DDR ;

- legatura de echipotentializare de protectie suplimentara;

- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);

- deconectarea automata la aparitia tensiunii de atingere ;

 - folosirea mijloacelor individuale de protectie electroizolante certificate;

- alte masuri tehnice suplimentare ce respecta regula fundamentala.

Masurile suplimentare insotesc intotdeauna o masura tehnica principala si se prevad in :

- instalatiile electrice din mediile periculoase si foarte periculoase ;

- anumite conditii de influente ale conditiilor externe si amplasamente speciale,

asa cum sunt mentionate in cap.7 ;

- cazurile in care se utilizeaza conductoare din aluminiu cu sectiunea mai mica

de 16 mm2.

Protectia in caz de defect poate fi omisa pentru un echipament cu parti conductoare accesibile

de dimensiuni sub 50×50 mm2 sau daca sunt amplasate astfel incat nu pot veni in contact
semnificativ cu o parte a corpului uman si daca racordarea cu un conductor de protectie se
realizeaza cu dificultate sau este nesigura .