E CLADI RI

·ului public
n. igloomedia
<flW'116• r"''
 Jan Gehl

VIATA iNTRE CLADIRI

Utilizarile spa\iuluipublic

Traducere de Silvia Gugu

Traducere: Silvia Gugu
Redactare: Viorica Buicll
Paginare: Clltalin Artenie

Album finan\at de clitre Ordinul Arhitecti lor din

Romania din fondul Taxei Timbru de Arhitectura.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Romaniei

GEHL, JA N
Via\a lntre cliidiri . Ut iliziirile spa\iului public I Jan Gehl ;
pref.: Jan Gehl ; tract.: Silvia Gugu ; red .: Viorica Buicli. - Bucureti :
Igl oo, 20 1 1
ISBN 978-606-8026- 12- 1
I.Gehl , Jan (pref.)
II. Gugu, Silvia (tract.)
ill. Buicli. Viorica (red.)
72

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile In vigoare

privitoare la drepturile de autor. Orice reproducere totalli sau In
detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este
interzisli flirli acordul editurii Igloo Media.

Bucureti, © igloo media, 201 1

 Cuprins

Prefatii ................................................................................................... 7

1. VIATA iNTRE CLADIRI

Trei tipuri de activita\i In aer liber ....................................................9
Via\a lntre cladiri ....................................................................... 15
Activita\ile In aer liber i calitatea spa\iilor exterioare .............. 31
Activita\ile In aer liber i tendin{ele In arhitectura .................... 39
Via\a lntre cladiri -In condi\ii le sociale actuale 49

2. PREMISELE PLANIFICARll
Proces i proiectare ................................................................... 53
Simturile, comunicarea i dimensiunile .................................... 63
Via\a lntre cladiri -un proces ................................................... 73

3. CONCENTRARE VERSUS DISPERSARE:

Proiectarea la nivel de ora i de parcela
Concentrare versus dispersare................................................... 8 1
lntegrare versus segregare ................................................ I0J
Atraqie versus respingere ................................................ J 13
Deschis versuslnchis ............................................................... 12 1

4. SPATll DE TRECERE , LOCURI DE STAT

Proiectarea de detaliu
Spa\ii de trecere, locuri de stat ................................................... 129
A merge pejos ..................................................................... 133
A sta In picioare ...................................................... .......... l45
A sta jo s ....................................................................................155
A vedea, a auzi i a vorbi ............................................................ 163
Un loc pliicut din toate punctele de vedere ............................. 171
Margini permeabile ................................................................. 1 83

Bibliografie .............................................................................. 198

Credite ilustra\ii ....................................................................... 200
 Prefata
'
Salut cu mare placere apari\ia cdi\iei In limba romana a lucrarii
,,Yia\a lntre cladiri" (Life Between Buildings). Prima versiune a
acestei clirti a fost publicata cu ceva Limp In urma, in anii '70, cu
scopul de a semnala minusurile planificarii urbane modemiste
care la vremca rcspcctivli domina profesia la nivel europcan.
Lucrarea pleda pentru considera\ie fa\a de oamenii care Lrebuie
sli utilizeze spa\iilc urbane, olicitand in\elegerea §i aprecicrea
calita\ilor subtile care de-a lungul istoriei aezlirilor umane au
slat la baza i ntcractiunilor dimrc indivizi In pa\iile publice. Mai
mull dedit atat, atrageam aten\ia asupra vie\ ii di111re case. ca di-
mensiune a arhitecturii ce ar trebui tratata cu mai multa defe-
ren\a.

Au trecut aproape patru decenii de atunci, iar in arhitectura -au

uccedat numeroase curente§i ideologi i. Accti ani au demonstrat
ca vitalitatea §i adecvarea oraelor §i zonelor reziden\iale con-
tinua sa fie probleme relevante. Jntensitatea cresdinda cu care
sunt utilizate azi spa\iile publice bine proiectate oriunde In lume,
precum i interesul sporit pentru calitatea ora§elor subliniaza
acest lucru. Caracterul vie\ii lntre cladiri se schimba odata cu
societatea, dar principiile de baza i criteriile de excelen\a pentru
locurile publice s-au dovedit remarcabil de constante.

Aceasta carte a fost revizuita frecvent de-a lungul anilor, In multe

ver iuni §i multe limbi. Prin unnare, exemplarul In romana din
mana dumneavoastra are pu\ine asemanari cu primele edi\ii;
tnsa, de i au fost adliugate noi materiaJe §i ilustra\ii , n-a exi tat
niciun motiv pentru a schimba mesajul de baza, care continua sa
fie de maxima importania : Ave\i mare grijli de oameni §i de
via\a nepre\uitli din spa\iile publice.

intr-un moment al istoriei In care ora§ele europene In cur de

cre§tere i modemizare sufera schimbiiri semnificative, speran\a
mea este ca principiile umaniste de planificare urbana prezentate
In aceastli lucrare pot servi drept inspira\ie pentru ace t proces
vital §i In Romania.

Copenhaga, mai 20 1 I

Jan Gehl
7
1. VIATA fNTR E CLADIRI

Trei tipuride activiti\i n aer liber

Via\a ntre cl diri
Activiti\ile n aer liber 1calitatea spa\iilor exterioare
Actlvit \lle n aer liber ' tendin\ele n arhitecturi
Vla\a ntre cl dlrl- ncondi\iile sociale actuale
 Trei tipuri de activita\iIn aer liber

O scenii pe stradii O zi obi§nuita, o strada banala. Pe trotuare tree pietoni, copiii se

joa ca In apropierea intriirilor ln case, ciitiva oameni stau pe biinci
§i pe trepte, po§ta§ul duce corespondenta, doi trcciitori se sal uta,
doi mecanici reparii o ma§inii, grupuri de persoane intra In vorbii.
Acest amestec de acti vitii\i In aer liber este inn uentat de un numiir
de factori. Mediul fizic este unu l dintre ele: un element care le
afecteazii lntr-un grad variabil §i in moduri diverse. Activitii\ile
In aer liber §i seria de conditii fizice care aqioneaza asupra lor
constituie subiectul acestei carti.

Trei Lipuri de activitiiti Pe scurt,activitatileIn aer liber din spatiile publice pot fi lmpiir{ite
In aer l iber In trei categorii, fiecare dintre acestea favorizate de conditii dif-
erite ale mediului In care e desfa§oara: activitati necesare,
acti v itiiti optionale §i activitiiti sociale.

Activiliitile necesare Activ itiitile necesare sunt actiunile mai mult sau mai putin obli-
-desfii§urate In orice gatorii precum : mersul la §COalii sau la locul de munca,
condi\ii cumpariiturile zilnice, a§teptatul unui autobuz sau al unei per-
soane, rezolvarea u nor treburi , distribuirea po§tei; cu altecuvinte,
toate acti v itatile In care cei implicati trebuie neapiirat sa participe
lnu·-o masura sau alta.
Jn general, sarcinile de zi cu zi §i ocupatiile de tot felul apartin
acestei categorii . Pri nu·e al tele, acest grup include marea majori-
tate a activitatilor care implica mersul pejo .
Pentru ca activitii\ile din aceastii categoric sunt necesare, adesea
obligatorii, iar incidenta lor este influentata foarte putin de cadrul
fizic. Eleau Joepe tot parcursul anului.In aproapetoate conditiile,
§i sunt mai mult sau mai pu\i n independente de mediul exterior.
Pa1ticipan\ii nu au practic de ales.

Activitatile op1ionale Activitiitile optionale - cele la care se participa numai daca exista
-desfii§urate numai o dorintii de a face acest lucru §i daca timpul §i locul permit - sunt
In conditii exterioare cu totul diferite. Aceastii categoric i nclude activitii\i cum ar fi o
favorabi le plimbare pentru a lua o gurii de aer proaspiit, a sta pur §i simpl u
lntr-un loc, bucurandu-te de viatii sau a lenevi la plajii.
9
Trci t ipuri de acth itii\1 in acr lihcr

Acfil'illi/i op/io11ale

Ac1ivi1ii(i sociale

10

Activitatile In aer liber
§i calitatea spa\iilor In
care se desfii§oara
Repreze/l/are graficii a
rela/iei lfllre calirarea
spa/ii/or pub/ice ii rata
apari/iei diverse/or
acrivitii/i.
cand spa/iile ;,, aer
fiber sunt bine realizare.
activitii(ile op(ionale s11111
fnt{/ f11ite mai des. Mai
11111/1 decat atat, pe miisrirci
cefrecven/a ac/irmilor
op(ionale creite, ii
1111111iirul de activiui/i
sociale se amplificii 111
mod s11bsta11/ial.
Ele au loc numai atunci cand factorii exteriori sunt favorabili ,
cand vremea §i locul asigura condi\ii optime. Aceastii rela\ie este
deosebit de importantii pentru planificarea urbana lntrucat ma-
joritatea activitii\ilor de agrement care se desfli oarii cu preciidere
In aer liber se afla tocm ai In aceasta categorie. Activita\ile
op\ionale sunt In mod special dependente de condi\iile fizice
exterioare.
Acolo unde spatiile In aer liber sunt de calitate mediocra, vor
avea Joe doar activita\i strict necesare.
Daca spa\iile In aer liber sunt de bunii calitate, activitii\ile necc-
sare se vor desfii§ura cu aproximativ aceea§i frecven\a - de§i In
mod clar tind sa dureze mai mull, datoritii condi\ii lor fizice favo-
rabile. Pe Hinga acestea, va avea Joe §i o gamii largii de activita\i
op\ionale, lntrucat locul §i situa\ia vor inspira oamenii sa se
oprea ca, sa Stea, a manfince. sa sejoace etc.
in concluzie, pe strazi §i Inspa\ii de proasta calitate se desfii§oarii
un minimum de activitate; oamenii tind sa e grabeascii spre
ca a. Un mediu de calitate face lnsii po ibil un pectru total di-
ferit §i mult mai amplu de acti vitii\i umane.
Calitatea mediului fizic
Buna
•
Nesatisfacatoare
Activita\i necesare
Activita\i op\jonale •
•
Activita\i ,,rezultante"
(Activita\i sociale)
11
 J\cllvita\ile soc1ale 1ktt v1ta(1'l' 1m ialc' 'uni ele care <.kpind de prezen\a altor •ndi­
\ 1z1 in 'Pa\1ile ublie. lntre cxemple. put:= cnumera jocurilc
cop11lor. ,al utunle 1 conver,a\11le. acllv1ta\1lc colecllve de d .
verse tipuri ··in cclc din urmii. tipul eel ma1 riispandit co-
tactele pasivc. care sc rczuma la a vedea ·a auzi al\1 oameni
Acuv1ta\ile cu caractcr social apar in multe locuri in locuin\.
in spa\ii private in acr libr. griidmi i balcoan, in cliidiri p
blicc. l a lm:urilc de munca etc.: lucrarea de la\a le va examina
n umai pc celc care au loc in spa\11 pubhcc.
Activ1tii\ilc soc1alc pol f'1 numitc 1 act1v1tii\i "rc1ultante", de-
oarccc in mai toatc ca1urilc sunt generate de sau se leaga de
activitii\i din cclclaltc douii categorii. Elc sc dczvoltii in rcla\ic cu
altc acti vitii\i atunci cfind oamcnii ana\i In acclai spa\iu se lntal-
nesc, tree unul pc tangii altul. au contact vi1ual sau interac\io-
ncaza.
In concluzie. activitii\ile socialc apar spontan, ca o consccm\a
directii a faptul u i ca mai mul tc persoane se am'i i se micii
lntr-un spa\iu comun. Accasta impl icii, aadar. cii sunt sus\inute
i stimulat e In mod i ndirect de existcn\a In spa\iile publice a unor
condi\ii mai bune pentru activitii\ile ncccsare i op\iona le.
Caractcrul activitii\ilor sociale variaza In funqie de contextul In
Sa/11tii11d vec/11 pr iete/11, /Jilbao

12
 110
Cu ciit oamenii petrec
111m 11111/1 1i111p afore/. cu 100
(lfiit mai des St! i111fJl- 90
m1sc ·i slllu de 1•orbcl.
Diagramii ce tira1i1 rela/ia 80
intre 1111111iirul octfriul{ilor 70
in aer fib er ifreCl'en/a
60
i111eraqi1111ilor (S111dii
ale l'ie/ii de stradii in 50
Melbourne [20}. Vezi 40
i pagi11a 191.)
30
20 ......·. ....
10
"!.·······;;:"

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100110120130140150160170

care apar. Pe strazile reziden\ialc, In apropierea §Colilor au a

locurilor de muncii, unde se lntiilne c indivizi cu interese §i statut
similare, ace tea pot l ua forme destul de elaborate §i diverse:
saluturi, conversa\ii, discu\ii, jocuri, care decurg din interesele
comune §i din faptul ca oamenii se ,,cunosc" reciproc, dacii nu
din simpl ul motiv ca se vad frecvent.
Pe strazile §i In zonele urbane centrale. activita\ile socialesunt.
In general, mai superficiale, majoritatea materializiindu-se In
contacte pasive -oamenii vad sau aud omaremasa denecunoscu\i.
Totu§i. chiar §i aceste interaqiuni minimale pot fi foarte
pliicute.
lntr-un sens larg. activita\i ociale au Joe de fiecare data cand
doi oameni se atlii lmpreuna In acela§i spa\iu. Contactul vizual §i
auditiv cu alte persoane, lntiilnirea cu al\i oameni sunt In sine
forme de interac\iune sociala. Simpla lntiilnire cu cineva sau
simpla prezen\a a cuiva reprezinta germenele altor activita\i so-
ciale, potentia l mai cuprinzatoare. Aceasta conexiune este
importanta pentru planificarea urbana. Oe§i cadrul fizic nu are o
i nfluen\a directa asupra calita\ii, con\inutului §i intensitatii con-
tactelor sociale, arhitectii §i urbani§tii pot influen\a eel pu\in
poten\ialul de lntiilnire, contact vizual §i auditiv cu al\i oameni
-poten\ial care, pe liinga calita\ile intrinseci, este important §i ca
fundal sau punct de plecare pentru alte interaqiuni.
De la aceste considera\ii porne§te investiga\ia lntreprinsa In
aceasta carte asupra posi bilita\ilor de lntiilnire lntre oameni §i
asupra oportunita\ilor de a se vedea §i auzi unii pe al\ii. Un ah
moti v pentru o analiza cuprinzatoare a acestor activita\i e te fap-
tul ca tocmai prezen\a altor persoane, activita\i, evenimente §i
stimuli reprezinta una din cele mai importante calita\i alespa\iilor
publice In general.
13
 Via\a inlrc cladiri Dacii nc inloan:cm_la scena slradal;i can: a repre/cnta l pu nctu l de
- detinirc plccarc pcntru dclm 1rca celor 1n 1 ca1cgorn de ac1iv 11a1i in ac
lib.:r. vedem cii ac11vi1a1i lc ncccsarc. op11onalc 1 sociale
a pcs;
giiscsc inlr-o Jcgii1ura s1rf111sa Oamcn11 sc phmba. sc aa1 0
bancii sau pc o lrcapla 1 inccp .s<i-1 vor cascii. Ac1ivna\ile
func\1onalc. rccrea\10nale 1 socialc sc 1mplc1esc in toaie
combina\ i ilc posibilc. Prin urmare. aceas1a an al il'.a a ac1ivi1iitilor
in acr liber nu pomctc de l a o categoric unicii 1 l imi1a1ii. Yiaia
dintrc cladin nu se rezu ma la Lrafic pic1onal sau de agremcn 1 ori
la acli\ i1a1i sociale. ci cuprinde intregul specLru de aC\iuni care.
combinate. confcra spa\iilor comune ale oraelor i 1oncl or
reziden1iale semnifica\ie i farmcc.
A1ii1 ac1ivi1a\ ile nccesare. funC\ionale. ciil i ccle op\ionale. de
relaxarc au fosl cxa111ina1e in profunz imc de-a lu ngul anilor in
di fcrile con1ex1c. In schimb. ac1ivi1a1ile sociale i rela\iile dintre
cle au beneficial de mull mai pu\ina a1en\ie.
Aces1e rcali1a1i cons1i 1uie punc1ul de plecare a urma1oarci ana-
lize - ma i detaliate - a ac1ivita\ilor sociale din spa\iilc publice.

Comac1 .wperjinal.
to/U l t contact

14
 Via\a intre cladiri

Via\a lntre cllldiri - Nu e U§Or de stabil it cu precizie cc lnseamna via\a din spa\iile
nevoia de contact publice pentru nevoia 11111a11ii de conracr cu ceilal{i [14].
Oportunita\ile de intalnire §i activitli\ilc zilnice in spa\iile pu-
blice ale unei zone urbane sau reziden\iale le permit oamenilor sa
se afle printre semcnii lor, sa vadii, a aud a §i sli se confrunte cu
experien\ele altora in diverse situa\ii.
Ace te simple contacte ,,vaz-auz" trebuie pu se in rela\ie cu
alte forme de intcrac\iune §i considerate parte integrantli din
gama completa a activita\ilor sociale, de la interaqi unile minime
panli la cele complexe, cu implica\ii emo\ionale.
Baza urmlitoarei sinteze schematice a diverselor forme de
contact o reprezintli conceptu l varia\iei gradu lui de intensitate a
interac\iunilor umane.

lnten itate mare Prietenii apropiate

Prieteni
Cuno§tin\e
Contacte intampllitoare
Contacte pasive
lntensitatejoasli (viiz-auz)

Yn termenii acestei grile, v ia\a intre cllldiri reprezinta in principal

contactele de joasa intensitate - superficiale - amplasate la baza
scarii valorice. Comparativ cu celelalte forme de contact, aceste
interac\iuni par nesemnificative; cu toate acestea sunt importante
atat in sine, cat §i ca premise ale altor interac\ iuni mai com-
plexe.
Oportunita\ile oferite de posibilitatea de a intalni, a vedea §i a
auzi alte persoane includ :

- contact la ni vel mi nim

- un posibil punct de plecare pcntru contacte la alte niveluri
- posibilitatea de a men\ine contactele stabil ite deja
- o sursli de informa\ii despre lumea sociala din afarii
- o sursli de inspira\ie, stimularea experien\ei.
15
 Un po,ihil inccput pcntru cont<Jctc la altc nl\clun

16
Ct1mact la 1111 nfrel
.\'U[Jt!l"jicia{.

O forma de contact Posibilita\ile de contact de minima in tensitate din spa\iile publice

sunl probabil eel mai U §Or dedescris prin situa\iile carese creeazii
In absen\a lor.
Dacii activitatea din afara cliidirilor lipse§te, dispare §i baza
scarii contactelor umane. Diversele nuan\e care fac tranzi\ia lntre
a fi si ngur §i a fi lmpreunii cu al\ii sunl eliminate. Grani\ele lntre
izolare §i contact devin mai pronun\ate - oamenii ori sunl sin-
guri .ori sunt In compania altora din motive precise. care cer efort
§i implicare.
Jn schimb, In spa\iile publi ce opot1unitatea de a fi lnconjura t
de al\ii vine de la sine, fiira obliga\ii §i fiirii stTiidanii. Spa\iile
dintre cladiri dau posibilitatea de a ie§i la plimbari ocazionale, de
a face un ocol pe o strada principalii In drumul spre casii sau de a
te opri pe o bancii din apropierea intrarii lntr-o cladire, pentru a
zabovi o vreme printre oameni ; ofera pretextul de a merge la
cumpariilllri In fiecare zi, de§i poate este mai practic sii mergi
doar o data pe saptiimana. Chiar §i o privire aruncata pe fereastra
din cilnd In cilnd, atunci cand ai la ce te uita, poate lnsemna o
recompensii , o alinare. Prezen\a altor oameni , posibilitatea de a-i
vedea §i de a-i auzi , de a primi semnale de la ei, reprezinta expe-
riente care lnving singuriitatea. Chiar dacii nu e§ti cu cineva
anume, te afli totu§i pri ntre al \ii.
Spre deosebire de observarea pasiva a experien\elor altora la
televizor, lntr-o emisiune sau lntr-un film, In spa\iile publi ce in-
dividul este prezent el lnsu§i - pa11icipand la un ni vel modest , dar
cu siguran\a participand.
17
0 oportunitatc pcntru a mcn\111c rcla\ii stabilitc <lcJa

18
0 posibilli calc catrc In plus, contactu l superficial estc o situa\ie care poate genera alte
contacte la un nivel fonne de interac\iune. Se poate spune ca e un domeniu al impre-
superior vizibilului. al spontancita\ii.
Aceste oportunitii\i pot ti ln\elese prin obscrvarea modului in
care lncep jocurile in riindul copiilor.
Ele se pot materializa in activitii\i fonnal izate l a petreceri an)-
versare sau in grupuri de joacii organizate in cadrul §COl ii. I n
general insii, joaca nu e o activitatc aranjatli dinainte. Se intiimplli
pur §i simplu ciind copiii se reunc c. ciind ii vad pe al\ii jucii ndu-
se. ciind au chef sa sejoacc sau ,.sa mearga la joacii". fiira sii aiba
de fapt certitudinea ca va lncepe vreun joc. In fiecare din aceste
circumstan\e, intiilnirea a doi copii sau a mai multora , desfii§urata
inu·-un spa\iu comun , este premi za fundamenta l a.
Contactelecare sedezvolta in mod spontan, atunci ciind cineva
se afla aHituri de al\i oameni intr-un loc, sunt de obicei treclitoare
- chimburi de cuvinte, o scurta discu\ie cu vecinul de pe banca
din pare, ciiteva vorbe adresate unui copil in autobuz, observarea
felului In care al\,ii lucreaza etc. De la ace t nivel elementar, lu-
crurile pot evolua, In funqie de dorin\ele participan\i lor. Condi\
ia de bazli pentru comunicare rlimiine insli prezen\a oamenilor in
acela i spa\iu.

0 posibilitate Eventualele lntiil niri cu vecini §i colegi, adesea prilejuite de dru-

necomplicatli de a muril e cotidiene. fumizeazii valoroa a oportun itate de a stabili §i
men\ine contactele a men\ine rela\ii intr-un mod relaxat §i farii efort.
deja tabilite De aici pot evolua in mod spontan diverse evenimente sociale;
se pot dezvolta itua\ii diverse, pot ti stabilite vizite §i reuniuni
pe tem1en scurt, dacii starea de spirit o cere. Devine de asemenea
foarte simplu sii ,,arunci o privire" sau sii ,,treci " pe la unul sau
altul §i poate sii stabile§ti activit ii\i comune pentru a doua zi . dacii
ai des drum prin fa\a U§ii lor sau , mai ales, dacii-i intiil ne§ti
frecvent pe strada sau mergiind dupii treburi.
Yntiiln irile frecvente legate de activita\i zil nice cresc §ansele de
a stabil i contacte cu vecinii, fapt demonstrat in multe anchete.
Alimentate de aceste intrevederi dese, prieteniile sunt mult mai
U§Or de men\inut deciit prin telefoane sau in v ita\ii, dat fiind cii in
general este mult mai solicitant pentru participan\i sii organizeze
reuniuni in avans, din timp.
Acesta este motivul principal pentru care majoritatea copiilor
§i o proportie considerabilii din alte grupuri de viirstii men\in
contacte mai apropiate cu prietenii §i cuno§tin\ele care triiie c
sau muncesc in vecinatate - e eel mai simplu mod de ,,a \ine
legatura''.
19
lnfom1a \1i dcspn: mcdiul social

20
Informa\ii despre Oponun itatea de a vcdca §i auzi altc pcrsoane Tnu·-un ora§ sau
mediul social lntr-o zonii rczideniialii oferii §i informa\ii pre\ioasc desprc me-
diul social lnconjuriitor In genera l , dar §i desprc oamcnii care
triiiesc sau lucreaza acolo. In part icular.
Acest lucru este va labil mai ales cu privire la dezvoltarea
sociaJa a copiilor, care se bazeaza In mare pane pe observarea
directa a mediul ui lnconjurator. Totu§i, In celc din unnii. cu to\ii
avem nevoie sii fim la curent cu ceea ce se lntampla In lume
pentru a putea func\ion a lntr-un context social.
Pri n intermediul mass-media reu§im sii ne punem la curent cu
evenimentele spectaculoase §i de anvergurii ale lum ii; dar numai
aflandu-ne printre oameni ne parvin §i detaliile comune. lnsii nu
mai pu\i n importante. Numai In felul acesta descoperim cum
l ucreaza, se comportii §i se lmbracii al \ii §i ob\inem informa{ii
despre oamenii aliituri de care traim §i muncim. Prin intennediul
acestor date stabilim o rela{ie plin ii de lncredere cu lumea din
jurul nostru. 0 persoanii pe care o lntal nim frecvent pe strada
devine o persoanii pe care o ,,cunoa§tem".

0 sursii de inspiratie Pe langa difuzarea de informa\ii despre mediul social extern ,

oportunitatea de a vedea §i auzi al\i oameni poate oferi de aseme-
nea idei §i inspira\ie pentru actiuni v iitoare. f n general , vederea
celorlalti In actiu ne ne inspira. Copiii, de exemplu, vad al{i copii
jucandu- se §i simt impulsul de a Ii se alatura sau inventeaza noi
joc uri urmarind compo1tamentu l adul\ilor §i al colegilor tor.

Un stimulent unic Trecerea de la ora§e §i zone reziden\ia l e pli ne de v ia\a la lipsa de

activitate sociala care a lnso\it industrializarea, segregarea
·unqion ala §i dependen\a de automobil au facu t ca mediul urban
a devina mohorat §i monoton. Aceasta rea litatea scosIneviden\a
alta necesitate primara, §i anume nevoia de stimulare [14].
Confruntarea cu alte persoane reprezinta un stimul deosebit de
placut §i d ivers. Comparativ cu experien\ele oferite de cladiri sau
de alte obiecte nelnsufle\ite, oamenii care se mi§cii §i comunicii
In permanen\a genereaza o varietate de experien\e senzoriale.
N icio clipa nu seamana cu alta cand ne lnvfutim Injurul seme-
nilor nowi. Numarul de situa\ii cu caracter de noutate §i al
stimulilor este nelimitat. fn plus, este vorba despre eel mai im-
portant subiect din v i a\a: oamenii .
Ora§ele animate, cu spa\ii In care oamen ii pot interac\iona unii
cu al\ii , sunt lntotdeauna stimulante prin boga\ia de experien\e pe
care o ofera, In contrast cu ora§ele fara activitate urbana, care cu
greu evitii obscuritatea, oricate culori §i fonne ar introduce In
arhitectura cladirilor.
21
 Dacii prin planilicarea oraelor i a /\HH.:lor n.:/iden\ ialc s-ar asi-
gura condi\i i op111111!pentru \ ia\a in spa\iile publice. ar pu tea fi
e\ itate multe tentative cost1s1toarc i clucuhrante de a face
cliid i rile ..intcresante.. i complexc prin cfcctc arhite<.:t urale dra-
111a11ce.
Asta pentru ca. pc tcrmcn lung. \ ia\a spa\iilor publice este
mull ma 1 rclevanta i mai i ntcrc-.anta de contemplat dcciit oricc
co111b111a\ic arhitccturalii de hcton colorat 1 pl anuri inclinate.

!ne1•i1obil. \•ia(o tlimre

cfritUd e mai boglllii.
uwi timulanui ·; nun
wtifiiciiroare dee/it orice
produc(te arhitec111ralt1.

Deawpra : Nou comple.\

de locuin(e. Paro .

Jos: Sceuii coritlimui

Pa1:i1w opusti: Copii.

1mmcitori i orltitecturti
comemporanti (le.\ Ar -
cade.1 d11 LL1c. l'ari.•. 1981:
arltirecr Ricarda Bajil/ ).

22
Activitatea ca atraqie Valoarea posibilitli\ilor generate de pri lejul de a fi in acela§i loc
§i de a vedea. respectiv a culta al\i semeni este scoasa Ineviden\li
de o serie de ob erva\ii ale reaqiilor oamenilorln pa\ i ile publ ice
cand se am\ in prezen\a altor persoane [15. 18. 24. 51).
Este Ingeneral U§Or de constatat ca oriunde se afla oamen i - In
cladiri.in caniere, In centrele oraelor. In zone de agrement etc..
activitli\ile lor atrag alte per oane.
Oamenii sum in general atra§i de emenii lor: se reunesc.
circu la impreuna §i cauta mereu sa fie in preajma altora. De
aceea. noile act iv ita\ i se declan eaza adesea in vecinatatea celor
deja in de fii§urare.
Acasa. se poate observa cum copiii prefera a stea in acela§i
loc cu aclu l \ii sau cu al\i copii decal. spre exemplu . intr-un l oc
unde se afla n umai juclirii. In zonele reziden\iale sau In spa\iile
urbane. comportamentul adul\ilor este similar. Dacli au de ales
intre a merge pe o strada pustie sau pe una animata. majoritatea
23
Act1v1tatca ca atrac\1c

24
 oamenilor opteazli pcntru cca din urmli. Daca alegcrea trcbuie
fiicuta intrc a sta intr-o curte privata In spatele ca-.ci sau intr-o
curte scmiprivatli cu vederc la strada. a doua estc adcsea prcferatli
dcoarccc acolo sunt mai multc de vawt (ve1i pag. 38).
In Scandinavia, un vcchi proverb afirmli ca .,oamcnii vin unde
sunl oamcni...

Activita\ile i 0 scric de investiga\ii ilustrca1li mai detalial intercsul pentru a Ii

comportamentul in contact cu al\ii. Examinarea componamentului de joadi in
de joaca .lOnelc reziden\iale [28. 39) arata cum copiii ii pctrec timpul i
se distreaza In principal In locurile caracteri1ate de cea mai
iniensa activitate sau uncle sunt cele mai multe anse sli sc lntam-
ple ceva.
Atii.1 in canierele de locuin\e individuale. cat i in cele de blo-
curi cu apartamen tc, copiii au tendin\a sli se joace cu preclidere
pe strada. Inpardiri i in vecinatatea intrlirilor mai degraba deciit
in locuri special amenajmc, dar amplasate In cur\ile din spate ale
caselor sau pe latura lnsoritli (sudidi) a cllidirilor de apartamente.
uncle nu e nici trafic i nu sunt nici oameni la care sa se uite.

Ch;ar ' atund c{md au

la di.\po:.i(ie .\i.\teme bille
de:.volwte de parcuri ;
/Jietona/e, copiii tie 10are
i•iir.ue/e ii pet rec majori-
101ea timpu/11i dejoacii pe
.\ au de-a l1111g11/ tlrumu-
rilor de acce.\.(Sondaj
al obiC"e1t1rilnr dejoacii
ale copiilor in :.mrele cu
locuin(e unifamiliale din
Dw1e111arca [29])
25
Activita\1 ·prc:forin\c pcnlru loc:urilc de slat

in wmti lumea. .H·t11111l'le de

cufi'tU!ll \Ulll oriellftll£ 1 nitre
1pectam/11/ 1trci:ti. ( F otograji1
de Karl Jolta11. 11rada pri11ci-
palti. Oslo, Nol'egw )

26
 Activil<t\i le · Tcnc.li n\c similarc pol Iiobservate In alcgcrea locurilor de stat In
prefcnn\clc pcnlru spa\ii publice: biincilc care au o pcrspec11va amplii asu pra
Stal JOS activitii\ilor inconjuriitoarc sum prefcratc cclor care nu perm it
vcc.lcrea allor persoanc.
0 anali/ii a griic.l inei Tivoli c.1111 Copcnhaga (36). cfcctuaui de
ditrc arh itcctul John Lyle. arat ii ca cclc mai utili/atc biinci sunt
cclc amplasate de-a lungul aleii principalc a griic.linii. de uncle sc
pot vec.lea wnelc cclc mai active.in limp cc biinci lc cclc mai pu\m
folosite SC ana in /OnelC mai lin i litc ale parcului. ln anumilC lo-
curi. bii ncile sum orientate in oglinc.lii. astfcl indit una c.lin t rc cle
csle cu fa\a la o alee. iar cealaltii cu spatclc. in aceste situa\ii.oa-
mcnii e aazii in101c.lcaun a pc biincilc cu fa\a dit re a lee.
Rczu lt atc comparabile au provcn it i din analiza locurilor de
stat c.linu·-o scrie de pie\c din centrul oraului Copenh aga. Biincile
cu vedere spre cclc mai acti ve trasee pietonalc sulll folosite eel
mai mul t, in limp ce biincile orientate spre suprafe\clc pla111ate
ale scuaruril or sum utili zate mai pu\in frecvcnt [ 15. 18. 27].
i In cazul cafcnelelor cu terasii pe trotuar. activ it atea pieton-
ilor din jur e principala atraC\ie. Aproapc fiirii cxccp\ie. pc tot
cuprinsul mapamondul u i. scaunele sunt orientate ciitrc cea mai
act ivii zonii vizibil ii. Tralicul pietonal cstc tocmai motivul pcntru
care cafenelcle se extind pc trot uar.

Clmd biinci/e 1111 .\Wll c11

faca ciitre o ;.anti aoivti,
ori 1111 .\u111 fo lo.\ite. ori
w111 /olo.\ite in uwduri
11econ\•e11( 1tmale.

27
 Atrac\ia pictonalelor Oporlllnitatea d. .e a vedea, au1i i .d.•e a sta lmpreuna cu al\ii e u na
dintre cele mai 11nportante atrac\11 111 centre1e urbane i In zone!
pietonale.Acea. tii ipote1.:ii estc il ustratii de un sondaj efectuat
Str!!lget. principala Strada pietonalii din centrul Copenhagiii. de
clitre un grup de studiu din coala de Arhitectura de la Academia
Regal ii Daneza e Arte Frumoase [15: I8J...Analiza se baza pe
observarea locunlor unde se opresc p1eton11 1 la ce anume sc
uitii.
Cele mai rare opri ri au fost lnregistrate In fa\a bancilor. birou-
rilor. magazinelor i expozi\iilor neinteresante. spre exemplu _
bancomate. magazine de mobiHi sau cu obiecte din porielan. Pe
de alta parte, un mare numiir de opriri a fost lnregistrat In fa\a
magazinelor i standurilor care au o legaturii directa cu oamenii
i mediu l ocial lnconjuriitor, cum ar fi: chiocuri de ziare, ex-
puneri de fotografie. afie de film la i ntrarea In cinematografe.
magazine de hai ne i de juciirii.
!)i mai mult interes a fost aratat pentru diversele activitiili
umane desfiiurate In spa\iul pietonal propri u-zis.

Nimeni nu se opre·te
infa{t1 btlncilor ;
expozitiilor cu 1•ii11wre,
oriciit de pre.\tigioa.\e.
Multi oa111e11i se opre.\c
sii .5e uite la;11ctlrii pe111r11
copll.[01ograjii i alte /11-
cruri legate de l'ia{t1 i de
semenii for. Cei mai multi
iu.5ii. se opre!J·c sii
;e 11i1e lt1 a/ti at1111e11i
i la aqi1111ile /or.
28
S1<i11ga: Gmfic In accst sens, tome tipu rile de activita\i parcau sa mraga o atcn\ic
Cl' i11dicl'1 toall' consiclcrabila: atal cvcnimcntclc banalc. de zi cu zi - treciitorii.
iu•r.w1anele s1tind in
picioare sew ae:.tlle
copiii jucandu-sc pc strada, cupl urile proaspal ciisatorite care sc
,;, par tea cenrralii a lntorccau de la fotograf.cat §i circu mstan\ele mai dcoscbite -un
pie tona/ului princi- anist care pictcazii, un muzician cantand §i altc cvcnimentc de
pa l din Copenlwga. an vergura mai mica sau mai mare.
intr-o :i tie 11wr{i. la
prci1r:.. in luna iulie. Concluzia evidenta a fost ca activita\ilc umane i posibilitatca
Plan 1:3000 [18} de a-i ob erva pc al\ii In ac\iune constituic principalclc atraqii
ale zonei.
Cata vrcme au stat sa lucrezc. pictorii de pe strada au atras o
mul\imc considerabi la. dar dupa ce au plccat. oamcnii au trccut
pc langa §i peste descnele lor fara ezitarc. Povestca s-a repctat i
In cazul muzicii: un difuzor dat la maximum la intrarea unui
magazin de discuri n-a starnil nicio reac\ic. dar In momentul In
care un grup de muzicieni In came §i oase au lnccpu l sa cantc.
mul\imea s-a ad unat imediat Injurul lor.
Aten\ia manifestata fa\a de oameni §i activita\i u mane a fost
ilustrata §i de observarca procesul ui de cxtindere a unui magazin
univer al din zona. In timpul excava\iilor §i turnarii funda\iilor,
se putea ziiri lnauntru prin doua pof\i care dadeau In pietonal. In
acest i nterval numarul de oameni care s-a opril sa se uite la ce se
lntampla pe §antier a fost mai mare decat eel al per oanelor care
au poposit In fa\a tutu ror celor cincisprezece vitri ne ale maga-
zinului.
i In acest caz, interesul era suscital de muncitori §i de activi-
tatea lor. nu de cladirea In sine -lucru evident In timpul pauzelor
de pranz. cand muncitorii paraseau amplasamentul §i practic ni-
meni nu se mai oprea sa traga cu ochiul.

Via\a lntre cladiri 0 sinteza a tuturor acestor ob erva\ ii §i anchete arata ca oamenii
- una din cele mai §i activitatea lor reprezinta principalul subiecl de atrac\ie §i in-
importante atrac\ii teres. Pana §i cele mai modeste forme de contact, constand In a
ale ora§ului vedea, a auzi §i a fi langa al\ii par sa fie mai satisfaciitoare §i mai
apreciate decal celelalte atraqii oferite de spa\iile publice.
Se pare ca via\a din §i dintre case este lntotdeauna pcrceputa
ca fiind mai imponanta §i mai relevanta decat spa\iile §i cliidirile
In sine.

29
30
 Activitatile In aer liber
i calitatea spa\iilor exterioare

Yia\a lntre cladiri Yia\a lntrc cladiri este discutata aici pentru cii numarul. amploa-
- o dimensiune rea §i caracterul activita\ilorln aer liber sunt In mare masura de-
a plan ificiirii terminate de planificarea urban a. A§a cum alegerea materialelor
§i a culorilor creeaza o pa lcta caracteristicii pentru un ora. tot a§a
plan ificarea determina anumite tipare ale acti vitii\ ilor urbane,
prin decizii care asigura condi\ii optime au nefavorabile, ge-
nerand In consecin\a ora§e pline de via\a sau. dimpotriva,
nelnsufle\ite.
in acest sen , spectrul situa\ii lor posibile poate fi descris prin
cele doua extreme ale sale. La primul pol se gasesc oraele cu
structuri pe multe niveluri, parciiri subterane. trafic auto din
bel ug §i distan\e mari lntre cladiri §i lntre funqiuni. Acea ta
tipologie poate fi regasitii In numeroase ora§e nord-americane
sau europene ,,modemizate"§i In multe suburbii.
Jn astfel de zone e pot vedea multe cladiri §i automobile, dar
oamen i pu\ini sau deloc, din cauza cii traficul pietonal este mai
mult sau mai pu\in imposibil, iar condi\iile de stat afara, In ap-
ropierea cladirilor. sunt precare. Spa\iile de stat In aer li ber sunt
foa11e mari §i impersonale. Pe distan\ele enorme dintre cladiri nu
sunt multe de vazut, iar rarele activitii\i care au loc sunt la inter-
vale dilatate prea mult In timp §i In spa\iu. Yn aceste condi\ii .
majoritatea reziden\ilor preferii sa stea In casa In fa\a televizoa-
relor, pe balcon sau In spa\ii exterioare private.
- La cealalta extrema este ora§ul cu cliid i ri relativ joase, dar
apropiate una de alta, cu amenajiiri pemru pietoni §i locuri pentru
peu·ccerea timpului In aer liber In vecinatatea locuin\elor.
cladirilor publice §i a locurilor de munca. Aici se pot vedea. In
preajma cliidirilor, oameni care vin. pleacii §i se opresc inspira\i
de locurile primitoare pe liingii care tree. Un astfel de ora§ e un
ora§ viu,Incare spa\iile interioare se afla lntr-o rela\iearmonioa ii
cu cele exterioare §i In care spa\iile publice au §anse mu lt mai
mari de a func\iona cu adevarat.
31
 pc strii1ilc orau
l__
ui ·----rnn
l u , "'' 1mh111wtu(1rt· cafitmii·a
,'
"' " II\ 111 Inc 111 Copt·nlwt.:a
t1 /0H w11uua1mt·tlimd1.•i11
ft 111J1e arf'a 1111'1:,ini /1U(itfor
puhlu t lmh1111iitii{iri/(· auJcic 111
foe la prnprm llllt'I l:cmu·
mm t'\lmH 11< C11 t1nuic1 umane
/ Jt ' populci(w ora11ilo nu Cl
,n'' 111, mtt·n wl pcmru \fJU{11/e
puhltc t a \f'or11 con\1dcrah1I.

1968
'!11 IO mp ;anc pu:tonal;,

>(

1986
.IXIO nip Jne p1e1onala

1995
71,ooo mp,111c l)ltlonalJ
32
Activitil\ile in aer
liber i imbunaiawilc
calitative
Pagina opuwi:
,\1edia numtirulm de
penoane care
.stafionea:l1 in cemrul
orau/lli intrt• orele 12
i ./ dupii amia:a. in
::.ilele de wmi in 1968.
1986 fi 1995.
Trajicul p1e1mwl im11111e i
dupii i11d1iderea circ11/a/ie1
a1110 pe o 11radti ( /Jjerggade.
E/.\1110re , /Janemw·ca {17/.)
Am men\ional deja ca aetivita\i le in aer libcr dependente de cali-
tatea spatii lor exterioare sunt cele op\ionale. de agrement. i im-
plicit Ii se adauga un numar cons1derabil de activita\i sociale.
Tocmai aceste aetivita\i cu precadcre interesante dispar atunci
dind condi\iile oferite de spa\iul public sunt nepotrivite i
prolifereala atunci ciind sunt favorabile.
lmpactul imbunata\irilor calitative asupra activita\ilor lilnice
i sociale poate ti observat atunci ciind se implementeala arii
pietonale i .wne libere de trafic in cadre urbane existente. in mai
multe cazuri, s-a conslatat ca ameliorarca condi\iilor fizicc a de-
terminat creterea impresionantii a numarului de pietoni. a inter-
valului de ti mp petrecut in aer liber. preeum i un spectru consi-
derabil mai larg de activita\ i in aer libcr [17].
Printr-un sondaj care a inregistrat toate activita\ile desfaurate
In centru l Copenhagai in timpul primavcrii i vcrii Jui 1986. -a
constatat cii num aru l de ·trazi pietonalc i pie\e din centrul
oraului e tripla e intre 1968 i 1986. in paralcl cu aceasta
imbunata\ire a condi\iilor fizice a fost remarcata i o triplare a
nu miirului de oameni care ii petrec timpul in aceste pa\ii .
Un ondaj ulterior. realizat in 1995. a inregistrat o i mai mare
cretere a activitii\ii in zonele destinate vie\ii publice.
33
l11trt1rt•a unei diidiri
clin New York inuinte
·i d11pci i111b111ui1<i/tn
C(l/itative (The Project
for Public Space.\,New
York. 1976 [42}.)
Activitii\ile in aer
liber §i deteriorarea
calitii\ii
34
r .. . . · J
o_ ·Ll··
..
l
·:· . : .
.
...·:. .J ,.. 1 ' ·-..- ....:
'::
•
.
actlvtlatea
inainte
Atunci dind o serie de localilii\ i invecinate ofcrii condi\ii di-
ferite penLru acti vitii\ile in aer liber, concluzia devine evidenta.
Buniioarii, in ora§ele italiene care dispun de striizi §i pie\e pieto-
nale. via\a in aer l iber e te mult mai intensii decal in cele domi-
nate de trafic, dei clima este accea§i.
Un sondaj din 1978 efectuat de ciitre studen\ii arhiteqi de la
Univer itatea §i In tit utul Regal Tehnologic din Melbourne a u-
pra acti vitii{ilor stradale in zonele cu Lrafic auto comparativ cu
cele din zonele pietonale din Sydney, Melbourne §i Adelaide
(A u tralia) a constatat o coresponden\ii directii lntre calitatea
striizi lor §i gradul de activitate. 1n plus, un experiment In care
locurile de stat din centrul ora§u l ui Melbourne au fost suplimen -
tate 100 la sutii a dus la o cre§tere de 88 la sutii a activitii\ilor de
sta\ionare In spa\iu , de §edere.
In ca1tea sa ,,The Social Life of Small Urban Spaces" (Yia\a
socialii a micilor spa\ii urbane) [51], Wi lliam H. Whyte descrie
legiitura stransii dinLre calitii\ile spa{iale ale ora§ului §i acti vitii\ile
urbane, ariitand cat de U§Or schimbiirile fizice relat iv imple pol
imbunata\i considerabil ut ilizarea spa\iilor publice.
Rezultate comparabile au fost ob\inute in urma unui numiir de
proiecte de reabilitare §i imbunata\ire executate In New York §i
In al te ora§e din SUA de ciiLre Project for Public Spaces [41).
De asemenea, In zonele reziden\iale din Europa §i Statele
Unite, programele de reducere a traficului , de debara are a unor
curti, de amenajare a unor parcuri §i alte interven\ii sirnilare la
nivelul spa\iilor publice au avut un efect notabil.
Pe de altii parte, impactul deterioriirii calitii\ii mediului fizic asu-
pra activitii\ii din ca1tierele de locuin\e este ilustrat de celebrul
studiu efectuat in 1970-7 1 de ciitre Appleyard §i Lintell [24] asu-
pra a Lrei striizi reziden\iale invecinate din San Francisco.
 Studiul arata efectul dramatic al crctcrii circula\iei pc doua dimre
strazi. care In prea labil avu escra un volum de trafic auto modest.
Pc strada pc care nu s-au lnregistral modifidiri ale traficului,
riimas la 2000 de vehicule pe 7i . s-a constatat un numar mare de
activitii\i In acr liber. Copiii sc jucau pe trotuare i pe strada,
intrarile i trcptelecaselor crau folosite intens pcn lru stat i odihna
i se putca observa o re\ea exti nsa de contacte lmre vecini.
Pe u na din celelal tedouii strazi. unde volumul de trafic crescu e
foarte mult (panii la 16.000 de vehicule pe 1.:i), activita\i lc In aer
liber erau practic i nexistcnte. Propo11ional. i contactelc dintre
vecini di n zona respectiva erau slab dezvoltate.
Pe cea de-a treia strada. cu lrafic mediu i greu (8.000 de vc-
hicule pezi). a fost de ascmenea constatata o rcd ucere surprinzator
de mare a aclivita\ilor In aer libcr i a contactelor lntrc vec ini, de
unde rezulta ca pana §i o deteriorare relativ limitata a cal ita\ii
mediului poate avea un efect negati v disproporiionat de mare
asupra activitatilorln aer liber.

_J
TRAAC MODERAT

Hart a af recve11rei
(1Cliviui1ilor fn aer liber
(p1111cte) icomactele f111r e
priete11i i c1111osti11( e (li-
11ii) pe lrei srriiz.i paralele
din San Francisco.
Deasupra: Stradcicu
trafic semaf orizat
Cemr11: Stradii cu trafi c
moderat
_J
Jos: Stradii cu trajic
greu.Activitii(ile ;
imeraqiimile fmre
prie1e11i ·i cwwMin{ e s11111
aproape inexistellle. (in
Appl eyard ; Lime/I : "The
E11viro11111e111a/ Quality of
City Strem" {4/.)
35
A clibcra poll!n\ 1al ul asc.:uns
Prue

l3
10

62

28 55
6 9

GALGEBAKKEN HYLDESPJtELDET

Dmui :one re: iden(iale ajlate i11

apropiere 11na de cea/a/ui.ins11d1tl
Copenlwgcii. Ambele :one""
/<I.II co11.Hr11ite in 1973-75 }i .111111
loc11ite de 1v11p11ri compllrabile
Galgebakken
(aria G) beneftcia:ci de o 11111/1 11u11
b111u1co11ftg11raJie a spll/ii/or in aer
fiber comparat fr c11 ceafll ftii :01ui.
Hyldespjaldet (aria H J.
Tome lorni11Jefe din llria G a11 o
curte In\.·p atele casei, precum i o
curte ,\emipr fra tii inft1 1cl. in timp
ce loc11i11rete din aria H a11 c11r11
mmwi in spate.
Un "111di11 al actfrit<iJilor i11 aer
fib er care m•ea11 toe 1/1 ambele
:.one wimbiita pe timpul l'erii in
anii1980- 1981 a ariitat cci ace.>tea
se inregfatrau cu ofrec1·e11{<i mai
mare c11 30 la .rntii ;,, aria G. S-a
con.1tatc11 c<iactil'itiiJ ile desfii11r11tf
;,, c11r1ile di11ft1r ii ;,, aria G a11 fo.11
ft 1ctoml deter111ill(111t al acestei
diferen/ e s11bstt111/illf e.
Deas11pra: Pill II llf eelor dou<i :011r
/ : 12 500.
Su.\: Alee de acce.,· \,·;cur[ile diu
ft1rci.ari" G
Jos: Alee de acces. llrill H
36
Cate activita\i, Sinteza accstor tudii dcmonstreaza o relatie stransa intre cali-
pentru cat tmp §i tatca mediului exterior §i activita\ile in aer liber.
de ce natura Ccl pu\in trei direc\ii de explorare confirma cadinamica
activitatilor din spa\iile publice poate fi modificata macar part,ial
prin interven\ii de proiectarc. Yn perimetrul anumitor limite - rc-
gionale, climatice, sociale - planificarea poate innuen\a para-
metrii referitori la ciite persoane §i evcnimente utilizeaza spa\iul
public, ciit limp dureaza activita\ile individua le i ce tipuri de
activitii\i se pot dezvolta.

Desciitu§area unui Faptul ca imbuniita\irile cal itative ale cadrulu i fizic genereazii o
poten\ial latent cre§tere marcatii a activitii\ilor in aer liber subliniazii ideea ca o
situa\ie data, intr-o anumitii zona la o anumitii ora, nu este intot-
deauna un indicator corect al nevoii realc de spa\ii publice §i de
activitii\i in aer liber. Crearea unui mediu adecvat pentru activita\i
ociale §i recrea\ionale a demonstrat de nenumiirate ori exi ten\a
unei necesitii\i umane cenzurate §i ignorate in prea labil.
Cand Strada principalii din Copenhaga a fost convertitii in pie-
tonal in 1962, fiind primul proiect de acest tip in Scandinavia.
numero§i critici au prezis ca va fi pustie deoarece ,,activitatea
urbana pur §i simplu nu e caracteristica nordului Europei".
Astiizi , acest pietonal major §i celelalte care au fost adaugate ul-
terior sistemului sunt pline pana la refuz cu oameni plim bandu-
se, odihnindu-se, urmarind evenimente, cantand sau vorbind unii
cu al\ii . Yn mod evident, temerile ini\iale au fost nefondate; via\a
urbanii in Copenhaga fu ese limitatii atata vreme cat nu existase
po ibi litatea fizicii pentru desfll§urarea ei.
De asemenea, intr-o erie de zone rezidentiale recente, unde
au fost amenajate spa\ii publice de buna calitate, s-au dezvoltat
activita\i pe care nimeni nu le crezu e posibile in cartierele
daneze.
Tot a§a cum s-a observat cii u·aficul auto tinde sa se amplifice
odata cu construqia de noi drumuri , toate studiile de panii acum
cu privire la activitatea umanii in ora§e §i suburbii par sii indice
cii acolo unde se creeazii un cadru fizic mai bun, activitii\ile
umane cresc in numiir, duratii §i varietate.

37
 Evul Mcu1u -aspcctc fi1u:c i srn.:1alo.:
In ar 1)dt: tlm f.urop<1,
'fm{lllt' ttrbtmt· mt'the.
1alt· '""'t'lt't'p{iona/
ch p01rn·11t pnur 11
CU lll'tlllfllc i11 a,,1
hb,·r dmontii cahui(ilor
\f1ll{talt· . ' d11111·11\ 111111lrir
m11plt· -/"1{11((- urhtmt.·du,
1wrwadd1· """ tar::ii \Wu
11111/111111 pu{ n tl'lllfe du,
UC't'll\lll pnr1111t1,al'(ind
tc.•1uli11{a th• aJi prn1mur
prt'a /me i prt·a 1/n·int· '·
Stcmxa: Rotlw11burl{
ob d ·r Ttm 1t•r. un ora
mcclt<•ral bm(' <'otl\l'n'UI
d111 .\tult1I G<•rmu11il·1.

A-lartina Franca. J \p u/ia,

.'11d11/ lwlie1 . Dife r en{ele
imrt• :.<mete l"<lrt' a11
e\'fJ/11at .\fW11tw1 i n!lc
plamfic me .Hml e1•itle111e
Ctowa ·terea 1mimti
a sctirii tmume care
caraueri:ea:<i orae/e
medie1·ale nu .\e regtise tr
Ill :,ouele urbane mai
receme .con cepwe de
prof esioni ti.

38
 Activita\ile In aer liber
i tendin\ele In arhitectura

Via\a lntre cladiri Dupa ce am punctat In capitolele precedente o serie de aspectc

- i ideologiile pozitive ale vie\ii urbane i am demonstrat cii scopul i caracterul
planificiirii urbane ei sunt determinate In mare parte de cadrul fizic, e firesc sii
cercetiim cum au innuen\at principiile planiliciiri i urbane i
tendin\ele arhitecturale din diverse perioade istorice activitii\ile
In spa\ii publice i. implicit, activitii\ile sociale.
In Europa, existii lndi ora e bine con ervate din aproape toate
perioadele istorice ale ultimului mileniu . Se pot giisi din
abunden\ ii a eziiri pontane i planificate medievale; la fel i
ora§e rena centiste ori baroce, precum §i din fazele incipiente ale
indu trial izarii: orae-griidinii inspirate de curentul romantic, i.
nu In ultimul rand. ora e func\ionali ste. dominate de cultura
automobilului . Astazi avem posibi litatea de a le compara §i
evalua In mod uniform structura §i caracteristicile, pentru di sunt
toate Inca In folosin\a.
in privin\a formei, existii varia\iuni multiple ale diferitelor
modele urbane. In special din perspectiva artistic-istoridi. insa
pentru discu\ia despre ideologiile planifidirii urbane §i activitii\ile
In aer liber, numai doua etape radicale din dezvoltarea ora§elor
sunt relevante: una este legata de Rena§tere, iar cealalta de lndu -
trializare i de mi carea funqionalista.

Evul Mediu Planificarea urbana, a§a cum o cunoa tem astazi - o erie de
- aspecte fizice speciali ti proiecteaza orae pe hfu1.ie §i, cu ajutorul machetelor.
i sociale le prezinta apoi clien\ilor. l§i are originile istorice In Rena§tere.
Planificare urbana §i urbani§ti existau dinainte, a§a cum ne
demonstreaza o serie de ora§e greceti i romane; dar cu excep\ia
unui mic grup de colonii medievale tarzii, ora ele apiirute lmre
circa 500 AD i 1500 AD n-au fost planificate In adevaratul sen
al cuvantului, ci s-au dezvoltat spontan. dind a fost necesar.
chiar la ini\iativa locuitorilor.
39
Piaua dcl Campo. Siena. Italia

Dea.\llpra:
Centrul ort1§11l11i s·
Plan: / :4000. iena. lwlw
 Este importan t de remarcat ca aceste ora§e n-au evoluat pe baza
unor planuri, ci printr-un proces lent care adesea s-a lntins pe
sule de ani ; i tocmai aceastli lncetinealii a permis continua
adaptare §i ajustare a mediului fizic la necesita\ile popula\iei.
Ora§ul n u reprezenta un scop In sine, ci o unealtii cizelatii de
propria utilitate.
Rezu ltatul acestui proces, care se bazeazli pe multiple expe-
rien\e coleclive, -a ma1erializa1 In spa\ii care §i as1iizi oferii
co di\ii ideale penlru via\a urbanii.
In zilele noastre, multe ora§e medievale §i aeziiri dezvoltate
spontan sun! din ce In cc mai populareca atraqii turistice.obiecte
de studiu ori zone reziden\iale tocmai datorita acestor virtu\i.
Prin natura evolu\iei lor, aceste ora§e §i spa\ii poseda cali1a1i
care se regiisesc numai In cazuri excep\ionale In localita\ile fon-
date mai recent. Aproape toate a§eziirile medievale sunt re-
prezentative In acest sens. Nu numai cii strazile §i pie\ele lor sunt
con truite In a§a fel neat sii acomodeze petrecerea timpului §i
mi§carea i'n aer li ber, dar cei care le-au construit par sii fi avut o
ln \elegere profundii cu privire la fundamentele §i detaliile acestu i
lip de proiectare.
Un exemplu edificator este Piazza del Campo din Siena. Cu
un perimetru lnchis, orientata In func\ie de soare §i de clima. cu
seqiunea concava §i cu filntanile §i bolarzii plasati cu mare grija,
pi a\a e con figurata lntr-un mod ideal pentru a functiona ca loc de
lntalnire sau ,,camera de zi" pentru cetatenii de atunci §i de
acum.

Rena§terea Din Evul Mediu lncoace, bazele planificiirii urbane s-au schim-
-consideren te vizuale bat rad ical de douii ori.
Prim a schimbare fundamentala a avut loc In timpu l Rena§terii
§i a aplirut In legatura directa cu tran zi\ia de la a§eziirile nepla-
nificate la cele planificate. Un grup de pecia li§ti §i-a asumat
raspund erea de a construi orae §i de a dezvolta ipoteze teoretice
despre cum ar trebui sa fie a§eziiri le umane In mod ideal.
Ora§ul nu mai era o unealta, ci, In acest context. deveni e In
mare masura opera de artii. fiind conceput , perceput §i rea lizat ca
un lntreg. Spa\iile dint:re cladiri §i funqiunile lor nu mai erau
centrele de interes, aten\ia concentrandu-se mai degraba pe
efectele spa\iale, pe cladiri §i pe arti§tii care le modelaserii.
fn aceastii perioadii, au trecut In prim-plan aspectele vizuale
ale ora§ul ui §i ale cladirilor sale - altfel pus. considerentele vi-
zuale - care au fost tran formate In criterii pentru arhitectura §i
pen tru design ul u rban de calitate. fn acela§i limp, au fost exami-
nate §i anumite aspecte funqionale, In parti cular probl emele
41
 • Pa/111w1111C. 1. /talw, !159JJ. •
Sw11ga 1111 l'lbll 11< 1111· t-e-ecelea 111
orn,111 i°di11 iec11/11/ al op11"·11/fl i1111·-1111 proieci
JIPlm111/
).>:11P11111·c n•ga 5 /1edw. 1tna C<'ll(/ 1965).
o
. ;1.111/io/111, • . Dw •1111111a I
de10/o cum(t , coft•Cf t\'t! (1I 11 11

42
 legate de apiirare. transport §i func\iuni sociale formalizate. cum
ar fi paradele §i procesiunile. Cel mai semnificativ impact asupra
bat:elor planificiiri i I-a avut insii in continuare preocuparea pen-
tru expresia vizualii a ora§elor §i a cliidirilor.
In Palmanova, ora§ul renascentist in formii de stea construit de
Scamozzi in 1593 la nord de Yene\ia, toate striizile au aceea§i
liirgime - 14 metri - indiferent de scopul lor sau de pozi\ia in
ora§. In contrast cu ora§ul medieval, aceste dimensiuni nu sunt
determinate in primul rand de rolul lor. ci de considerente pre-
domin ant formale. Acela§i lucru e te valabil i in privin\a pie\ei
principale, Piazza Grande, care, din cauza geometriei sale.
miisoarii 30 000 de metri piitra\ i - de douii ori §i ceva mai mare
decal Campo din Siena. Aceasta suprafa\a o face aproape
in utilizabilii ca pia\ii urbanii a unui ora§ mic. Pe de altii pru1e.
plan ul ora§ului este interesant din punct de vedere grafic §i.ase-
menea multor alte proiecte inspirate de Rena§tere, i§i aratii
provenien\a pe plan§etii.
Preocuparea pentru aspectele vizuale ale planificiirii urbane
din acea tii perioada §i estetica articulatii in acest context au
influen\at in mod decisiv bazele tratarii arhitecturale a acestor
probleme In secolele urmatoare.

Funqional ismul Cea de-a doua schimbare majorii a fundamentelor planificiirii a

-dimensiunea avut loc in jurul anului 1930 ub numele de func\ionalism. In
fiziologic-func\ionalii perioada re pectiva, a pectele funqionale ale planificiirii -au
dezvoltat ca dimensiune independentii. suplimentarii esteticii.
Baza pentru func\ionalism a constituit-o in primul rand cerce-
tarea medicala care s-a dezvoltat intre 1800 §i primele decade din
1900. Noile §i extinsele cuno§tin\e in domeniul medicinei au
creat un cadru propi ce pentru elaborarea unor criterii pentru o
arhitecturii satisfaciitoare din punct de vedere sanitar. Locuin\ele
trebuia sii beneficieze de luminii, aer, soare §i ventila\ie, iar loca-
tarii trebuia sa aiba acces la spa\ii in aer liber. Cerin\ele pentu
cliidiri deta§ate. orientate in func\ie de soare - a§a cum in prea-
labil fusesera orientate spre strada - precum §i separarea locurilor
de muncii de zonele reziden\iale au fost principii formulate in
aceastii perioadii pentru a asigura condi\ii de v ia\ii siiniitoase §i
pentru a distribui beneficiile mediul ui fizic intr-un mod mai
echitabil.

,,Dacii vrem locuin\e cu acelea§i standarde de igienii pentru

toatii lumea, atunci criteriile de acces direct la lumina oarelui
vor conferi zonelor reziden\iale un caracter cu totul nou. De
aceea, este necesar sii avem un sistem deschi de orientare a
43
Funqionalismul -dimcnsiunea fiziologic-functional ii

Su.\'·. Accentul P"·'· pe 'fnsorire. l11111i11i1, :.one verzi i

eliminarea S/){l{iilor public urbane SU11f clar exprimme
in ilustrafitl care acompt1111a· il ma11ifes1ul fimc{ionali. w al
arhitectului Le Corbusier.
("Co11cemi11g Town Pla1111i11g" {36]).
Cemru: Co11do111i11iumuri /11 Toro1110. Canada.
.los: J_,ocuin{ e colective /11 Berlin.

44
 cliidi rilor In funqie de direqia soarelui: est-vest pentru cliidiri
u apa11amente transver ale §i nord-sud pcntru celelalte tipuri.
In primul caz lnsii, cliidirea are avantajul cii pcrmite ventilarca
transversalii §i oferii locuin\elor o laturii lnsoritii cu adeviirat
elicientii (2)." G. Asplund In Accep1era, 1930.

Dispari\ia striizilor Func\ionali§ti i nu men\ionau lnsii implica\iile psihologice §i asu-

pra vie\ii sociale pe care le are design ul cliid i ri lor i al ora§elor.
Aceea§ i lipsii de interes pu tea Ii remarcatii §i In pri vin\a spa\iilor
publice. Faptul cii proiectarea cliidi rilor putea sii i nfl uen\cze
activita\ile de joacii, interac\iunile umane §i posibilitii\ile de
lntalnire, pentru a enumera numai cateva exemple, nu a fost luat
In considerare. Funqionalismul s-a manifestat ca ideologie de
planificare orientatii strict ciitre aspectele lizice §i materiale. Una
dintre cele mai evidente consecin\e ale acestui curent a fost fap-
tul cii striizi le §i pie\ele au di piirut din proiecte.
De-a lungul lntregii i torii a umanitii\ii , striizile §i pie\ele au
constituit puncte focale §i locuri de lntal nire, lnsa odata cu
apari\ia funqionalismului au fost declarate de-a dreptu l indezira-
bile. In locul lor au fost introduse §Osele, alei §i peluze
ne filr§ite.

Fundamentele Pe scurt.estetica formulatii In timpul Rena§terii §i dezvoltatii In

planificiirii secolele urmiitoare, precum §i ln vii\iiturile funqionaliste cu pri-
,,modemismului vire la aspectele practice ale planificiirii. sunt ideologiile care au
tarziu.. stat la baza construiri i ora§elor §i zonelor reziden\iale din 1930
panii In ultima decadii a secolului douiizeci. Aceste concepte au
fost examinate In profun zime pe parcursul ultimilor ani §i au fost
aniculate distinct In nonnative §i regulamente de construqie: pe
ele s-a axat o propo11ie covilr§itoare a muncii arhiteqiJor §i
urbani §tilor In timpul acestor decade impol1ante, ciind s-a reali-
zat majoritatea fondului construit In \iirile industrializate.

Poten\ialul social al 1n anii '30, nimeni n-a avut posi bilitatea sa vi zualizeze cum va fi
planificiirii axate pe via\a In noile ora§e,atunci ciind vizi unile estetice§i func\ionaliste
funqionalism ale arhiteqilor vor fi devenit realitate.
Ca altemativa la locuin\ele existente ale clasei muncitoare -
lntu necoase, suprapopulate §i nesaniitoase - blocurile multieta-
jate noi, u§oare §i lumi noase prezentau numeroase avantaje evi-
dente §i constituiau solu\ii U §Or deju stificat.
,,Tiinjeala romanticii" din ora§ele vech i. nemodernizate, era
atacata cu ardoare In manife tele func\ionali ste.
Consccin\ele asupra mediului social au fost lnsa ciipate din
vedere, lntruciit influen\a cladirilor asupra acti vita\ilor din afara
45
 lor si . implicit. asupra posibilita\i lor socialc, nu era con tientizat·
i recunoscuta. imcni· nu dorca sa" d"1m·111uc1c sau sa excluda·
via\a social a; dimpotn.va". s-a cons"1derat ca" vasteIc pcluze dintra
cladiri vor stimula activitatile rccrca\ionale i o via\a social;
booata. Pc plan§cta, dcscnele In pcrspectiva mi§unau de oamen
de
§i activita\i. Corectitudi nea v i.i:iunil or desprc cum aveau s
funqioneze accstc spa\ii vcrzi intru unificarca zonelor construite
nu era nici contrazisa de nimeni. nici i nvestigata In detaliu .
Evaluarca consccin\clor planificarii strict fizic-funqionaliste
n-a fost posibila decal douazcci-Lrci zcci de ani mai tarziu , In anii
'60 §i '70, cand marile zone rezidcn\iale cu tumuri de locuin\e
erau deja con truite.
O trecere in rcvistii a unui e§antion relativ mic de principii de
planificare reflectate In proiectele funqionaliste explica mai
binc efcctele acestei abordari asupra vie\i i din spa\iile publicc.

Planificarea Distan\area §i rareficrea locuintelor le-a asigurat su ficienta

functional i tii i lumina §i aer, dar, pe de aha parte, a determinat sciiderea densitii\ii
v iata dintre cladi ri locuitorilor §i a evenimentelor. Diferentierea funqionala lntre
locuin\e, fabrici, institu\ii etc. a redus dezavan tajele fiziologice,
dar a diminuat §i posibilitiitile de contact.
Distan\ele mari intre oameni, evenimente §i funqiuni au
devenit caracteristice pentru zonele mai noi ale Ora§elor.
Tran portul bazat pe automobile a contribuit la randul Jui la
reducerea activi ta\i lor In aer liber.
Termen ul ,,desert plan ning" introd us de Gordon Cullen In
cartea sa Townscape [ I0) descrie cu maxima acurate\e
consecin\ele planificarii func\ionale.

Cartierele de locuin\e in paralel cu dezvoltarile funqionaliste de blocuri multietajate,

i ndividuale - via\a In multe \ari (printre care Scandina v ia, Statele Unite ale Ameri-
Injurul, dar nu intre cii, Canada i Australia), datorita riispandirii automobilelor, au
case aparut §i vaste zone reziden\i ale cu locuin\e unifamiliale.
fn astfel de cartiere au fost create condi\ii dezirabile pentru
activ ita\ile In aer liber, prin intermediul griid i nilor i curtilor. Yn
acela§i timp lnsa, activita\ile exterioare comune au fost reduse
drastic din cauza configura\iei §O elelor, traficu lui auto §i
dispersarii locuitorilor §i evenimentelor. in aceste zone, mas
media §i centrele comerciale au ramas ultimele puncte de contact
cu lumea lnconjuratoare lntrucat v ia\a in spa\ii publice a fost
eliminata total.
46
Strmlii ,11h11rlu11u.1.
\'ictorw. Au.,1rt1lw

Smultl .111b11r/J(llui.
Colorado. SUA.

Via\a urbanii - Aceste cxcm ple aratii cum - i cat de drastic - a influcn\at pla-
expul.rntii In afara nificarea func\ionalista acti v itatca dintrc cliidiri. Via\a urbanii a
noilor cartiere fast literalmente expulzatii In afara noilor cartiere. nu ca urmare
a inten\iilor plani ficiirii.ci ca rczultat secundar al unui Jung §ir de
alte considcrente.
In timp cc ora§ul medieval cu caracteristicile §i dimcnsiunile
sale atriigca oameni §i evenimente pc striizi §i In pic\c, lncurajiind
t raficul pietonal §i pctrcccrca timpului afara, suburbiilc §i car-
tierele dormitor fac exact opusul.
47
 Aceste zone accentuea1<i diminuarea i.rarefierea activi ta .
In aer liber rezullate deJa ca urmre a sch11nbiirilor In prod lo
indust rialii §i a noilor cond1\11 socialc. \1
Oacii unei echipe de urbanill 1 s-ar fi dat la u n morne
sarcina de a face totul posibil pcntru a climina orice semn l da1
talitate dintre cliidiri. cu greu ar fi putut face mai mult decat e vi.
ce s-a realizat prin neglijen\a manif'estatii In crearea suburbi'l1ceea
a numeroaselor scheme runc\ionaliste de redezvoltare. or i

Rel'O/ tt1 pos tmodt nui

1

i111pn1 riva rigidi1ci(i1

moder11is11111/11i a protlus
1111 mare mmuir de clridiri
contorsimwtt!, preoc111w1e
de• 111esaj11/ anistic ·i 1111
de utiliwtea for pe111ru
locuuon.
Pe de aftci parte ..NI
demon.••trat intr-o .\"t!rit!
de ca:uri cci arhi1ec-
111ra conremporcmii
poate sii serveascil 1 sii
imbuniiui/eascci via{a de
:.i cu :i di11ci11111rul ·i din
cifarn clcidirifor. Grija i
implict1rea In procesul
de proiecwreJae marea
c/ifere11(cl.

Dea:W/Jra: Nou earlier

de loc11i11( e. 1?011erda111,
Olcmda.
Jos: Kre..ge Cafl ege.
Santa Cruz. Califomia.
consrruit in Jund unei
srrtizi proi ectate cu grijti.
(ltrfiiteqi : Charles M oore
i W.Tumbu// .}

48
 Via\a fntre cladiri
-in condi\iile sociale actuale

Jntre participarea N u lntamplator aprecierile criticc la adresa funqionalismul ui, a

activa §i con umul noilor cartiere urbane §i a suburbiilor sunt direqionate In primul
pasiv rand catre problema spali ilor publ ice neglijate, distruse sau de-a
dreptul absente.
Telefonul, televiziunea, lnregistrarile video, computerele etc.
au introdus noi modalitali de interacliu ne. Mai nou, contactele
directe din spatiile publice pot fi lnlocuite prin comun icare
electronica. Prezenla acti va, participarea §i experienla pot Iisub-
stituite prin u itatul pasiv la fotografii, pentru a vedea ceea ce au
trait al\ii In alte piif!i. Automobilul a facut posibilii lnlocuirea
participiirii active la evenimente sociale spontane cu excursii
selective. care vizeaza numai anumili prieteni §i anumite eveni-
mente.
S-au deschislntr-adevar posibilitali nenumiirate pentru a com-
pensa ceea ce s-a pierdut. Tocmai din acest motiv, faptul ca ne-
Inca
glijarea spat iului public este un subiect de crit icii ne pune
lntr-adeviir pe ganduri.
Ceva lipse§te.

Proteste Faptul ca ceva lipse§te este indicat emfatic de protestele larg

raspandite lmpotriva metodelor curente ale planificiirii urbane.
Acestea sunt evidente atilt In dezbaterile despre ora§ §i despre
locuire, cat §i In dolean\ele locatarilor care se asociazii pentru a
solicita lmbu niitii\irea mediulu i fizic. Cerin\ele curente se referii
In general la condi\ii mai bune pentru traficul pietonal §i cu bici-
clete, pentru copii §i pentru cei In varstii, §i la un cadru adaptat
pentru activita i recreationale §i funcliuni comunitare §i sociale.

Proiecte Faptul ca ceva l ipse§te a fast exprimat §i de catre noua genera\ie

de arhitecti §i urbani§ti afla\i lntr-un conflict putemic cu moder-
nismul §i suburbii le [30, 34]. Rena§terea ora§ulu i ca scop major
al arhitect urii, incluzand pl anificarea atentii a pa\ i ilor publice -
strazi, piete, parcuri -reflectii §i canalizeazii acest va l de proteste
din randu l popu la\iei .
49
Tcndin\c Fapt u l ca ccva lipsete a fost ac entuat ·In .u ltim ii ani de Un
numiir de ten<lin\e <le <le1vollare 111 soc 1etatea 111dustriali1:atii din
vest (9]
Mo<lelelc fa11111iale ..,c schimbii .umfu-ul de mcmbri ai unci
familii me<l i i a scii1ut; In Scan<l 111av1a, a a1uns l a 2.2 pcrsoane
Ccrcrca pentru opo11t1nita\i sociale ll§Or accesibilc In afara case:
crete In consecin\ii. Componcn\a popul a\ici se schimba de a\e'.
menca sunt mai pu\in i copii i mai mul\i adul\i. Situa\ia Incar
un procent de douazcci la suta din popula\ ie estc compus di
biitriini . In stare bunii de siiniitatc, cu 1:ccc, douii1cci sau chiar
treizeci de ani la <lspzi\ie pcntru a. c ucu,; de via\a dupa
pen sionarc, a devcnll d111 ce 111 cc ma1 111taln1ta 111 multe \iiri in-
dustriali.rnte. In Scandinavia, accst grup al popula\ici. care are 0
mul\imc de timp libcr, utilizeazii eel mai frccvent spa\iile urbane.
Daca accste spa\i i mcrita sa fie uti Iizate, vor fi -cu siguran\ii.
Situa\ia In ceea cc prive§lc locurilc de muncii se schimbii de
asemenca rapid. Multe slujbe au fost golite de con\inutul social
§i creativ pri n miisuri de tehnologizarc §i eficientizare. De obicei,
dezvoltarea tehnologicii lnseamna o reduccre atilt a sarcinii de
lucru, ciit §i a cantita\ii de timp petrecute la serviciu. Oamenii
dispun de mai mult ti mp libeqi, pe de altii pai1e, o scrie de nevoi
sociale §i creative trebuie sii fie satisfiicute In alte pii11i deciit la
locuril e de muncii.
Zonele reziden\iale, ora§ul §i pa\iile publice - de la centrul
comunitar la pia\a principalii -formeazii tocmai cadrul fizic care
ar putea satisface aceste nevoi.

Noi tipare ale Schimbiirile In condi\ia societii\ii urbane sunt exprimate eel mai
vie\ii stradale clar pri n modificiirile recente In tiparele v ie\ii stradale.
In lntreaga lume, centrele urbane altiidatii dominate de auto·
mobile au fost transformate In sisteme de pietonale. Utilizarea
spa\iilor publice a crescut semnificativ, cu mull dincolo de
activitii\ile comerciale; -a dezvoltat o via\ii urbanii sociala §i
recreati vii complexii.
in Copenhaga, de exemplu, transformiirile au lnceput In 1962.
De atunci, au fost create din ce In ce mai multe striizi pietonale.
Yia\a urbanii s-a intensificat an de an, ere ciind In diversitatc,
creativitate §i ingeniozitate [16]. Au apiirut diverse festivaluri
folclorice §i un camaval imens, extrem de popular. Jnainte ni·
meni nu ar fi crezut cii astfel de evenimente -ar putea intilrnpla
In Scandinavia. Acum selntilmplii deoarece a apiirut nevoia pen·
tru existenia lor. Cu atilt mai semnificati v este faptul cii activita\ile
de zi cu zi s-au diversificat §i lnmul\it. Un studiu din 1995 al
v ietii stradaledin centrul ora§ului Copenhaga dezviiluie cre terea
50
 Voutl i 111ft..'ll.\t1 lllili:.an• a
1,,,1;;/nr pub/in • nfla/li
·himbtlrilt- dm soct·tclft.'
t•rt•rt.!ll dt·ft1cilitci{I .\onalt:
.; n•aentimwlc nferire •
1
de IJHl(iilc pub/tee' "'' "!
c-rt!tere. O pt1rlt.: dm n'."
n•mai mart· "popula{1t 1
fo/f1se1re m«'.1/e .\f}{l(it I'prwre
Ji obserl'Cl/l o .1c/11111/mr .
.111b.11tm/iC1/C1 de lt1 1111ltt1nle
pcui,·e /a cele actfre.
(lilt• de 1·llr<I in Cope11lw11ll )

activitii\ilor sociale §i recrcative de patru ori In ultimele doua

decenii. Ora§ul n-a crescut in aceast ii perioada, dar via\a de strada
cu iguran\ii da. f n acea§i ordine de idei. §i In 10nele reziden\iale
spa\iile publice sunt folo ite mult mai mult atunci ciind au cali-
tatea corespunziitoare. Accste spa\ii sunt In mod evident necesare,
in toate miirimile §i varietii\ile - de la micile striizi rc.dden\iale
pana la marile pie\e urbane.

Via\a lntre cladiri Criticile, reactiile §i viziunile privind lmbuniita\irea condi\iilor

-o calitate de trai §i a Ora§elor in sine formeazii baza pentru examinarea in
independentii §i cele ce urmeaza a cadru l ui fizic pentru via\a dintre cladiri.
poate un nou lnceput Ca punct de plecare, nu propunem programe complexe §i
ambi\ioase; dimpotrivii, pomim de la ideea ca via\a de zi cu zi .
situa\ii le obi§nuite §i spa\iile in care sedesfii§oarii acestea trebuie
sii constituie centrul aten\iei §i efo1tului nostru. Acest concept
e te exprimal prin trei cerin\e modeste.dar cuprinziitoare pentru
spa\iile publice:
- condi\ii dezirabile pentru activitii\i le In aer liber
- condi\ii dezirabile pentru activita\ile op\ionale. de agrement
- condi\ii dezirabile pentru activitii\i le sociale

Pentru ca oamenii sa circule cu U§Urin\ a §i incredere. a

ziiboveasca In ora§e §i in zonele reziden\iale, sa se bucure de
spa\ii , cliidiri §i de via\a ora§ului, sa se Tntalneasca cu alte persoa-
ne, intr-un mod informal au organizat. calitatea ora§elor §i a
arhitecturii trebuie sii \inii seama de aceste trei cerin\e fundamen-
tale - astiizi, la fel ca §i In trecut.
lmportan\a acestor criterii nu poate fi supraestimata. Sunl
cerin\e modcste care au drept scop un cadru mai bun §i mai util
pentru activita\ ile cotidiene. Pe de altii parte, un mcdiu care
faciliteazii via\a urbanii §i activita\ile comune reprezintii, lntot-
deauna, o calitate valoroasii, independentii §i - poate - un nou
inceput.
51
2. PREMISELE PLANIFICARll

Proces iproiectare
Sim\urile,comunicarea i dimensiunile
Via\a ntre cladiri - un proces
 Proces i proiectare

Proce §i proiectare Subicctul aceslei carti csle interaqiunea lnlrc mcdiul fizic i
activila\ile care se deslaoara In spa\iile publice exterioare.
Activila\i le sociale In aer liber unl, In mod necesar. parte
integran ta din aceasla rela\ie.
f n ec\iunile anlerioare s-a vorbit despre oportunita\i de a
lntalni al\i oamen i, de a stabili i de a men\ine contacte, de a intra
In vorba cu vecin ii. Au fosl oferite de a emenea exemple despre
rela\ia directa lntre amploarea ac1ivitii\ ilor In aer liber §i frecven\a
i nlerac\iu nilorlnu·e vecini. Cu cat mai multi reziden\i pelrec timp
In aer l iber, cu atal mai de e lnlatnesc i interactioneaza - prin
urmare se schi mba mai multe saluturi, se lnfiripa mai multe
conver a\i i . .
Nu exisla. totui. uficiente arg'umente pentru a trage con-
cluzia din aceste exemple ca ataL contactul superficial, cal §i
lega1urile mai complexe lntre vecini se dezvolta mai mull sau
mai pu\in aulomal, doar pc baza anumit or configura\ii ale me-
diului construit. E nevoiede mult mai mult decat un anume tip de
arhitectura pentru ca aceste interaqiuni sa aiba Joe. Un design de
calitate, adaptat oamenilor, le lncurajeaza lnsa.

Premise pentru Pentru ca interaqiunile Tntre vecini §i difcritele forme de activi-

aclivita\i comunitare tate comuna a se dezvolte dincolo de un nivel superficial. esle In
general necesar un numitor comun semnificati v, alcatuit din
experien\e, interese sau probleme comune.
Aceasta condi\ie e cu precadere valabila pentru legaturile mai
profunde, cu adevarat semnificative.
fn ceea ce prive§te, pe de aha parte, cazul contactelor superfi-
ciale, de natura mai mult functionala, cadrul fizic joacii. fiirii
lndoiala, un rol direct §i crucial.

Inlerac\iunea dintre Jnteraqiunea dintrc acti vitii\ile §i procesele sociale din pa\iile
procese §i proiecte publice trebuie, prin urmare, sa fie examinata pc mai multe ni ve-
luri - J uand In con iderare caracteristicile fieciirei zone. precum
§i interesele §i nevoile diferitelor tipuri de reziden\i, respectiv
utilizatori.
53
 J n Iiccarc cat in par-tc. 'c po.atc obscn. a .cu-m . catlrul fill1c
mnm:n\ca1a in m<l'Ura ma1 111a1c 'au ma1 mica \ 1a\a sociala a
acc,tora.
,\,1r 1. 111ctl1ul construit poatc fi prokctat _tlt! aa natura lncfu
sii i111p1ctlicc anu11111c lorm tlc cotact. arhllcctura poate sta _
litcralmcntc - ln calca anumllor ac11v111\1.
Pc tlc alta pai1c. 1 opusul c \ alabil catlru l fl/le poate fi con-
ccput pt!nlru a .of:n _un spcctru ma1 larg tlc posibilita\i de
m1rraq1unc astlcl meat pro1cctarea 1 procesclc sociale sa sc
,us\inii uncle pc altclc. In accst context trcbuic va1utii rela\ia

Atunn c{md intrtirile.

balcaanele. '·erandele,
cur{ile i g riidinile .mm
oriemme ccitre .\/radii.
oamenii pot urnuiri viaca
d111 .1pa(i11/ 1111hlic 'se
i111iil11e.\Cfren •e111 in
cunul actfriU'i(ilor de :i
01 :i. Ace.\/a e unft1ctor
1mporta1tt in cml.\lrwrea
re(elelor .wcia/e. (Sibe-
li1Hparke11. Copenhaga,
Danemarca . Arhitt c(i: 1

Fa•//e.\ll'}:'te.\l11e11)

54
 Subdil'i:i1m<'t1 pro-
iectelor tit· /orni11(t' a
del'e11it o relmicti de.1111/
de rtispfl111/itii ill :011ele
re:iden(ia/e .1Cw1di11m·e
mai 11oi. S-a comtmm cci
f!,fllpurile de dim£ 11si1111i
1

eduse de loertill(t'.dt•
circa 15-30 de go.1ptllliirii.
ftmc1io11l'l1: <i bi11e 1i .111111
opume pe11rr11 s/111111/area
i111erac{i11nii .\·ocia/(1
•

Dreapra: Skaade, Da11e-

111arca. 1985.(ar/1: C. F.
Mpllers Teg11esr11e.)
Jos: Blond ca 1111irme
orga11i:moore.

dintre spa\iil ublici.xia\a lntr cladiri: poten\ialul social

QQ.a!eJWbstruc\ionat-sau poate-fi incurajat.
Urmatoarele exemple ilu streaza In detaliu lncerciiri practice
de a dezvolta interaqiuni lmre proce e §i proiecte. Vor fi in-
troduse de asemenea un numar de principii §i defini\ii .

Structura sociala Necesitatea de a crea subdiviziuni §i grupuri pentru a permite

proceselor democratice sii funqioneze este evidenta la locul de
muncii, in asocia\ii. §Coli §i univcrsita\i.
fn uni versita\i, de exemplu , exista o ierarhie ce constii in
facullii\i. institute, departamente §i. In cele din urmii, grupuri de
studiu - cea mai mica unitate. Aceasta structurii presupune di-
verse nivelu ri pentru luarca deciziilor §i oferii individului o serie
de puncte de referin\a sociale §i profesionale.
55
 Intcrac\i unca dintn: proccs 1 proiccl

Proit•ctul tit' locwn{t'

c·ah•ctfrt• Tinggardt·n. la
sud dt• Copt·11lwga (nm.\
lrtl// ill/rt• 1977i 1979),
e.wt impiir(tt in 6 grupun
de lorn111{t' de la .Ila F},
fieet1re cu o 111t•die til' 15
go.\pOdtirii. Fwcare 1-:rup
e.\te co11.\lr11i1 injurul w1t•i
pie(e ' al tmei cl<itliri
comuniwre (1). Cc•111r11/
comunirar (I). dewimll
tllluror locuitonlor. e.\'ft•
situnt p e strtula principalci.
(Arhitec/1: Tt.•t.:ne.\'llU!lt
Va11dk1111Jte11 )

Dreapw : Grup de loc11i11Je (A)

organi :.tll in jurul a dmul spll(ii
comune: w1 scuar in oer liber ;
o cliidire comunitarii.
Jos: Plan 1:1750.

0 10

56
srructura sociala - Tinggarden [49], proiectul danez de locuin\e colective cu optzeci
in context reziden\ial de u nitli\i de inchiriat construite in 1978, este un exemplu de
complex reziden\ial in care arhitec\ii au dat aten\ie atat structurii
sociale, cat i celei fizice. Scopul a fost de a face ca proiectul §i
procesele interumane asociate sa funqioneze impreuna.
Proicctarea a fost realizatii impreuna cu viitorii reziden\i §i
ilustreazii o atitudine clarii in privin\a tructuri i sociale dorite.
Complexul este impartit in §ase grupuri de aproximativ
cincisprezece unita\i de locuin\e individuale, fiecare cu cate 0
cladire comunitara. Acestora Ii se adauga incli un mare centru
comunitar pentru intregul ansamblu . Aceasta diviziune ierarhicii
- locuin\a, grup de locuin\e, complex de locuin\e, ora§ - este
motivatii de dorin\a de a consolida comunitatea §i procesele
democratice in fiecare grup reziden\ial in pa1te, precum §i in
ansamblu.

Srructura fizicii Structura fizicii a ansamblului reziden\ial in discu\ie reflecta §i

-in context sprijin a structura sociala doritii.
reziden\ial lerarhia grupurilor sociale se oglinde§te in cea a spa\iilor
comunitare: fiecare familie are o camera de zi; apoi locuin\ele
sunt organizate in jurul spa\iilor comune - scuarul §i cladirile
comunitare; §i, in cele din uimii, intregul complex e construit
de-a lungul unei strazi publice pe care se afla §i centrul comuni-
tar principal. Membrii familiei se intalnesc in camera de zi. lo-
cuitorii din fiecare grup reziden\ial se intalnesc in scuar, iar lo-
cuitorii d i n intregul cartier se intal nesc pe su·ada principala.

lnterac unea dintre Tdeea de la baza acestui ansamblu §i a altor proiecte imobiliare
proces §i proiect comparabile este cii structura fizica - proiectu l - sprijina atat vi-
zual, cat §i functional structura sociala.
Vizual, structura sociala este exprimata in plan fizic prin pla-
sarea re§edin\elor in juru l scuarnrilor sau a strazilor comune.
Functional , este sus\inuta prin stabilirea spa\iilor comune, atat
inauntru , cat §i in afara cladirilor, inu·-o re\ea ierarhicii.
Principala funqie a spa\iilor comune este de a oferi un fundal
pentru v ia\a intre cladiri, pentru activita\ile de zi cu zi neplanifi-
cate - plimbari, opri ri , jocuri §i interactiuni sociale simple, care
pot genera o via\a colectiva, aa cum §i-o dore c reziden\ii .

Structuri difuze Un contrapunct la Tinggarden , cu diviziunile sale sociale §i

spa\iale, sunt zonele tipice de suburbie cu locuin\e unifamiliale
sau cartierele de blocuri mu ltietajate. A ici , structura socialii e
redusa de multe ori la cea mai mica unitate: familie/gospodarie.
1'ntre aceastii celula de baza §i cea mai mare unitate a sistemu lui
57
Strut'tunl difu:a. Ztmcl
.\uburhwul. Afrlbaunw
Au\lrnlia

_ ca de excmplu centrul oraului sau un centru comercial -exista

num ai subdi\i.ri uni difu/e. Din punct de vcdere liLic, structura
acestor zone se manifcsta similar. farii diviziuni clare. Lotizarile
unifamilial e au o alciituire interioara difuza i limite impreci e.
Nu este clar nici de unde ..apar\ine" locuin\a individuala. nici
unde ,. e te1mina" zona reziden\i ala. Designul strazilor rar ia In
considerare unde §i cum pol avea loc acti v ita\i comune.in aceste
condi\ii , structura liLicii In ine. din cauza ambiguita\ii. devine
un obstacol pentru activita\ile din spa\iul public.
Cele doua exemple de tipologii reziden\iale ilustreaza cum e
poate lucra cu conceptele de structura sociala §i lizidi In contex-
tul locuirii §i subliniaza ca spa\iile publice §i v ia\a lntre cladiri
trebuie rela\ionatecu procesele sociale i dimensiunile diverselor
grupuri implicate. Exemplele scot de a emenea In eviden\a In ce
fel via\a lntre cladiri §i pril ejurile de lntalnire se integreaza efor-
turilor de a dezvolta §i men\ine procesele sociale.

Grade de intimitate Legat de introducerea sistemelor ierarhice de spa\ii comune - de

la camera de zi la pia\a centralli - §i de rela\ia dintre ace tea i
diferitele grupuri sociale. e pot defini mai multe nuan\e In
calitatea unor spa\ii de a fi publice sau private.
La un capat al acestei scliri se aflli re§edin\a per onala cu un
spa\iu pri vat In aer liber, cum ar fi o gradina sau un balcon . Apoi.
spa\iile comune din ansamblurile reziden\iale sunt lntr-adevar
accesibile tuturor, dar au - din cauza legaturii stranse cu un numiir
limitat de re§edin\e - un caracter semipublic. Spa\iile comune ale
lntregul ui cartier au un caracter public mai accentual. In timp cc
pia\a centralli, de cxemplu, este In totalitate publicii. uan\ele
dintre public §i privat pot fi mult mai diferen\iate decat s-a aratat
aici sau, dimpotriva, considerabil mai pu\in definite, precum In
58
Ditlf!rllllUi cau· araui
org;mi :un•a U!rtll"hicti a
uuei :om: n•:.idt•n(ialt· cu
spa(ii pri ·alt'...\t•mi1 rfr t1lt',
semipub/1n• l''p11bl_1n•
Claritatt•a .\tr11011r11
facilitea :1i .\11prm·t•Rhen•a
;11 mod11a111ral . ii tljllf d
pe /ocuitori .\·ii identifin' ..
pers0tme le care ..apt1r/111
:ouei -; imbtmtitiicq· e
capacitatea grupu/111 tit• a
/ua deci:ii cu pril ·ire la
prob leme/e co1111111e. (Dm
Oscar Newman. Deft'll.\t ·
ble Space [4 1}.J

cazul cartierelor cu blocuri de apartamente sau suburbiilor cu

re§edin\e unifamiliale.in multe astfel de cazuri.nu exista aproape
n icio cale de mijloc sau de tranzi\ie intre privat i publi c.

Teritoriu, securitate Stabilirea unei tructuri socialc §i a unei structuri fizice cu o

§i sentimentul de ierarhie corespunzatoare permite mi§carea dinspre grupuri mici
apartenen\a §i spa\ii pe ma urii ciitre cele mai mari i dinspre pa\iu l privat
ciitre eel public, genedind un sentiment de securitate, dar §i de
apartenen\li la zonele din jurul locuin\ei. Zona pe care individul o
percepe ca apaf\inand de mediul sau reziden\ial se poate extinde
mult dincolo de re§edin\a in sine. Aces!l ucru poate duce la utili-
zarea mai intensa a spa\iilor publice - de excmplu parin\ii sunt
di PU§i sa le permi ta copiilor sa ejoace in aer liber de la 0 varsta
mai fragedii.
Configurarea zonelor reziden\ialc astfel incat sa existe o gama
de spa\ii in aer li ber cu locuri semi publice, intime §i familiare in
apropierea locuin\ei ajut a oamenii din zona sa se cunoascii mai
bine. In plus, faptul cii aceste spa\ii apar\in unei zone reziden\iale
implicli i un grad mai mare de supraveghere §i de re pon abil i-
tate colectiva atat pentru spa\iul public, cat §i pentru casele din
ju r. Spa\i i le publ ice devin parte din habitatul colectiv §i sunt pro-
teja te impotriva vandalismului §i a criminalita\ii tot a§a cum sunt
protejate locuin\ele in sine (9.40).
Impiif\irea zonelor reziden\iale in comunita\i mai mici §i mai
bine definite, care devin verigi intr-un sistem ierarhic mai com-
plex. este din ce in cc mai recunoscutli ca solu\ie i este fol<: it
adesea in noile proiecte. Numeroasc exemple demonstreaza ca
locuitorii acestor zone sunl in miisura sa se organizeze mai rapid
§i mai eficiem pentru activita\ile de gru p §i pentru a rezolva pro-
blemele comune.
59
Teritori ul i scntimcntlll de apartencn\ii
OramtJrl.!CI ierarhicii a zonefo
n•zule11/11h•. cu trrmzi(ii clar r
11wrcatt' mtre .\pa{iilt: privme 1
cefr co1111111e._ (Di11 Oscar Ne11
111<111, Otfe11.1·tble_ Space [41}.)
0 defi11111e clara /imuelor e>le
tm pas. "!'f?Jrtam Ill clarificarea
orgcu11:ar11 1111erne ·i re:.ohare
pmblemelor locale a
S't{mJ.:ll jo.\· .: lntriiri dar delimiuue
ale 11mp11r1/or de lowill/e (Brke
Newcastle-11po11-Ty11 e.) ·' ·
Dreapta jo.1: 1'1111011 neoficial
dt• b1111 _•·e11it 111stalat de 1111 grup
cfn.11111/Clr 1m/11a111 penrru 0 .rnb-
1wz11111e a ora·tlui. Copeuhagti;
24 000 de loc//lton _ co11c1111.; de
Cope11haga"

60
 Un alt domcniu Incare se practicii reorganizarea In unita\i mai
mici §i mai bine conturate cste renovarea canierelor cxistcntc.
Una dintre problemeleimponante in accste vaste zone de locuin\e
publice \ine tocmai de dimensiunea lor §i de spa\iile publice im-
precis defini te. care, fii nd prea mari §i prost organizate. au de-
venit ale n imanui.

zone de tranzi\ ie - in concluzie, o men\iune spcciala se cuvine tranzi\ii lor treptate.

tranzi\ii domoale domoale intre diferitele categorii de spa\ii publice. Este in ge-
neral oponun ca trccerea de la, sa zicem, o strada ora§eneascii la
un cartier reziden\ial sa fie semnalizata fizic; dar in acela§i timp,
este impo1ian t ca i ndicarea acestei diferen\e sa nu fie odemarca\ie
atilt de ferma ind\t sa impiedice contactele cu Jumea din afara.
Spre exempl u , conexiunile v izuale sunt necesare pentru ca un
copil sa poata vedea dacii sunt al\i tovara§i in locurile de joacii
d in apropiere.
Exemple bune de structuri sociale §i fizice, precum §i de zone
de tranzi\ie bine gandite, clar conturate. dar in acela§i timp acce-
sibile §i U§Or de traversat se gasesc in proiectele reziden\iale ale
lui Ralph Erskinedin Landskrona §i Sandvika, Suedia §i la Byker
in Newcastle, Marea Britanie [7].
Complexul Byker este un proiect de revitalizare urbana prin
care 12.000 locuitori dintr-o zona de case in§iruite in stare
proasta au fost muta\i in locuin\e noi, construite pe amplasamen-
tul vechilor structuri care au fost demolate. Pentru a facilita
transferul §i continuitatea de la vechile la noile reziden\e, s-au
in vestit multa aten\ie §i grija in impru1irea noului proiect in
subunita\i clar definite - zone §i districte care corespund vechilor
strazi §i cartiere. Mai mult, a fost realizata o demarcare fizicii
precisa a zonelor de tranzi\ie prin portaluri §i por\i, astfel ind\t
fiecare grup de locuin\e e U§Or de identificat; pe de alta parte, au
fost evitate limitele solide care ar impiedica vizitele dintr-o zona
in alta.

61
Sim\urilc i comunicarca
Co11fig11rt1{i<1}i:icii paatt· i11c1traj<1 \Clll
im[Jietlica e<mtactclt• n:.11<1/t• i auditin• in
et'/ pu(in cinci moduri thft•rit(' .

iMPIEDICAREA iNCURMAREA

[ill][[TI
CONTACT/ii.OR CONTACTELOR
crmtacte vi:.uale i mulitii.'e contacre l'i::.ua/e ; tnuliti\:e

l.pere{i I. ftirci 11ere{1

{}
2. disu1111e mari 2. dista11{e mici

o -=O

p"= <:P=

3. vite::.e mari 3. viteze reduse

4. 11ive/11ri 11111/tiple 4. w1 singur nfrel

5.oriemare spare la spare 5. orie11tareft1{ti In/a/a

62
 Sim\urile, comunicarea i dimensiunile

Simrurile ln\clegerea sim\uri lor umane - modu l §i aria In care funqioneaza

- un aspect -este o condi\ ie ab olut necesa ra penlru proiectarea §i dimen-
necesar In sionarea spa{iilor In aer liber §i a cliidirilor.
proiectare Deoarece vederea §i auzul sunt legate direct de activita\ile
sociale - prin contactele vizuale §i aud itive. modul In care aces-
tea funq.ioneaza este, In mod fire c, un factor fundamental In
planificare. Cunoa§terea imturilor este necesarii §i pentru a
ln\elege toate celelalte forme de comunicare directii §i percep{ia
umanii a condi\iilor pa\ iale §i a dimensiuni lor.

Un aparat senzorial Mi§carea umanii este. prin natura a, predominant orizontalii, cu

frontal §i orizontal o vitezii de aprox imativ 5 k ilometri pe orii (3 mile pe orii). iar
aparatul senzorial este fin adaptat la aceastii realitate. Simturile
sunt.In esen\ii, orientate frontal; unu l dintre cele mai dezvoltate
§i cele mai uti le - sim\ul viizu l ui - este cu preciidere orizontal. In
consecin{ii, campul vizual pe orizontalii este considerabil mai
mare decal pe verticalii. Dacii cineva prive§te drept lnainte, poate
vedea ce se lntamplii pe ambele pii11i ln tr-un arc de aproape
nouiizeci de grade de fiecare parte.
De a emenea, ciimpul vizual e te mult mai restrans Incadranul
de jo s deciit la nivelul ochiului . iar cadranul de u este lncii §i
mai lngust. Cel din urmii este atilt de redus pentru cii In timpul
mersului axa de vizibilitate este reglatii cu aproximativ zece
\grade Injos, pentru a vedea suprafa\a pe care ecalca. 0 persoanii
care se plimbii pe stradii nu vede practic nim ic In afarii de parter-
!cliidiri lor, trotuarul §i ceea ce e lntamplii In pa\iul striizii In
ine.
"'" Prin urmare, lucrurile care trebu ie percepu te e nece ar ii se
afle In Fata priv itorulu i §i la aproximati v acela§i nivel cu el , fapt
vizibil §i In proiectarea tu turor tipurilor de spa\ii destinate
spectatorilor - teatru , cinematograf, auditori um . In teatre, bi-
letcle la ba lcon costii lntotdcau na mai pu\in , deoarece eveni-
mentele nu pot fi viizut ,,corect"; con form aceleia§i logici,
63
 nimeni nu ar acccpta un loc la un nivcl mai jos decat scena. U0
i·<lt cxcmpl u care ilustrca1a limitclc vcrtica l c ale campului .
;ual este cxpunerca produsclor 111 •
supermar ket-un ..Produs 1V1.
1
de ut casnic. obinu1te, su nl p sat .. d . cc
e . l ul oc
ma1 JOS mve hilor
64

Receptorii de distan\ii
i receptorii imedia\i

Mirosul

Auzul
pc raftu rilc receptorii imedia\i - piele, membrane, rnu chi. Ace§ti
apropiatc de poc. receptori au grade distincte de specializare §i sfere de
1 Limp ce raftunl func\ionare diferite.
de la nivelui In contextul de fa\ii, receptorii de di tan\ii au o importan\a
ochilor sunt plinc deosebitii.
cu .bu n hp\11: de
.mortan\a. nu Sim\ul mirosului inregistreazii varia\ii olfactive intr-o gama
neaparat utile, pe foarte limitatii. Percep\ia mirosurilor relati v slabe provenind de
care comcrcian\11 la piiru l, pielea §i hainele altor persoane este. in general. posibil1i
spera ca un11 numai de la distan\e de mai pu\in de I metru (39 inch). Par-
chcn\1 le vor fumurile §i alte mirosuri U§Or mai puternice pot fi percepute de
cumpiira
la 2-3 metri (7 - 10 ft). Dincolo de aceastii distan\ii. fiin\ele
impul siv. umane pot _ percepe numai • mirosuri extrem de puternice.
Peste tot.
oamen1i se
deplaseaza Sim\ul auzului are o acoperire mai mare. Pana la 7 metri distan\a
preponderent 111 (23 ft), urechea este destul de eficientii, putem sii us\inem o
plan orizon. tal. conversa\ie cu dificultate relativ redusii. De la distan\e de pana
Este dificil sii urci la aproximativ 35 de metri ( 100 ft), e teincii posibil sii auzim un
sau sii cobori, sii lector, de exemplu , §i putem face chimb de intrebiiri §i
convcrsezi cu raspun uri, dar nu ne putem angaja in conversa\ii in adevaraiul
cineva 1 un nivel sens al cuvantului.
mai sus sau mai jos Dincolo de 35 de metri (I00 ft), capacitatca de a-i auzi pe al\ii
§i e mai greu de devine foarte limitatii. E posibil sii auzim dacii striga ci neva, dar
privit in sus sau i e greu sa in\elegem ce se strigii. Dacii distan\a este de un km (5 /
jos decal la nivelul 8 mi.) sau mai mull, nu putem auzi dedit zgomote foarte puter-
ochilor. nice, cum ar fi un vuietul unui tun sau zborul unui avion.
Antropologul
Edward T. Hall, In
cartca sa The H
idden Dimen. sio11
(Dimensiun ea
Ascunsii) [23]
oferii o descriere a
celor mai
importante sim\uri
§i a rolului lor in
contactele umane
§i in experien\a
lumi i exterioare.
Potrivit l ui Hall,
pot Iidefinite douii
categorii ale
aparatului
senzorial:
receptorii de
distan\ii - ochi,
urechi, nas - §i
vazul Sim\ul vazului e activ pc dh,tan\e Inca i mai mari. Putem vedea
stelle pc cer §i de multc ori vedcm clar avioanc care nu pot fi
auzne. Cu toate acestea. in ceca cc privcte cxpcrien\a legata de
alte persoanc. sim\ul vazului are, ca i altc sim\uri. limitc binc
definite.

ca111pul vizual Ji putem vedea pe al\ii §i perccpc ca sunt oamcni de la o diMan\a

ocial - 0-100 de intre !h. §i I km ( 1 .600 §i 3200 ft). in func\ie de factori cum ar fi
111etri (0-325 ft) fundalul pc care se proiectcaza. lumina i. mai ales. daca per-
soancle in cauza sum In mi§care sau nu. La aproximativ 100 de
metri (325 ft). siluetele care se zaresc de la mare distan\a incep sa
prinda contur. Accst interva l poate fi numit cci111p vi11C1/ social.
Un exemplu referitor la cum e afectat comportamentul uman de
aceasta gam5 poate fi o plaja nepopulat a. unde grupurile de
inotatori se distribuie la intcrvalc de aproximativ 100 de metri
(325-ft.), dacii exista spa\iu disponibil. La accasta distan\a. gru-
purile percep faptul di mai sunt §i al\ii de-a lungul plajci. dar nu
pot vedea de l u§it cine sunt sau cc fac. La o distan\a cuprin a
intre 70 §i I00 de metri (250 §i 325 ft). incepe .a fie posibila de-
tcrminarea cu certitudine rezonabila a sexului, varstei aproxima-
tive §i a aqiunilor unei per oane.
De la aceea§i depanare. oamenii incep sa recunoasdi per-
soanele cunoscute pe baza hainelor §i a stilului de mers.
Limita de 70 - I00 de metri (250 -325-ft) afecteazii §i specta-
torii din arenele portive. cum ar fi terenurile de fotbal. Distan\a
de la eel mai indepartat loc la mijlocul tcrcnului . de exemplu.
este de obicei de 70 de metri (250 ft). Dadi e mai mare, specta-
torii nu pot vedea ceea ce se intampla pe teren.
Pana ciind aceasta distan\a nu sc diminueaza considerabil
oamenii nu pot discerne detalii care permit individualizarea
celorlal\i. De la o distan\a de aproximativ 30 de metri ( 100 ft) pot
fi distinse trasaturile faciale. coafura §i varsta §i pot fi recuno -
cute §i persoanelelntalnite doar ararcori in prealabil. Atunci ciind
distan\a este redu a la 20 - 25 de metri (60-80 ft). majoritatea
indi vizilor pot percepe relativ clar sentimentclc §i starile altora.
In acest moment , intalnirea incepe sa devina cu adeviirat
interesanta §i relevanta din punct de vcdere social.
Un cxemplu similar este legal de tcatru. Distan\a dintre scena
§i cclc mai indepartate locuri din audien\a intr-un teatru este de
obicci de 30 pana la maxim 35 de metri ( I00 - 1 15 ft). Pentru di
in tcatrc sunt comunicate in primul rand scntimente, chiar dadi
actorii sunt capabili de a amplifica imprcsiilc vizualc pri n ma-
chiaj §i mi§diri exagerate, exista limitc strictc cu privire la cat de
depa11e publicul poate sta pcntru a in\clcgc ccva din spectacol.
65
Vc<lcrca o prohlc111<"1 de distan\ii

80 Ill (2./0fl.)

..

50 111 ( 150fl.)

20 Ill(60f1.J ./O rm (H in.I

66
 La distan\e §i mai mici, valoarca i intcnsltatea informa\iilor
crcsc foartc mult, deoarcce celclaltc s1m\uri incep sii completeze
sim1ul viizului. La distan\e intrc 1 i 3 metn (3-10 ft). la care au
de obicei loc conversa\iile norma lc. cxpcrien1a implicii. deja.
gradul de detaliu necesar pentru contactc umanc semnificative.
La distan\e §i ma i scurte, imprcsiilc i sentimentele sunt inten-
ificate.

Distan1ele Rcla\ia dintre intensi tatea §i distan\a impresiilor senzoriale este

§i comun icarea u tilizatii pe scarii largii in comun icarca umanii. Contactele
cmo\ionale intense au Joe la distan\c dcstul de mici. de la 0 la \.-2
mctri (0-2 ft). dind toate sim\urile pot l ucra impreuna §i toate
nuan\ele §i detaliile pot fi perccpute in mod clar. in timp ce con-
tactele mai pu\in intense au Joe la distan\e mai mari. \.-2 pana la 7
metri (2-20 ft).
0 utilizare foane con§tientii a distan\clor exi ta In cazul tu tu-
ror contactelor. Distan\a dintre participan\i se miqoreazii in ca-
zul In care cre§te interesul reciproc §i i ntensitatea contactulu i.
Oamenii se mutii mai aproape sau se apleacii lnainte In caune.
Situa\ia devine mai apropiata, mai in u fle\itii. Jn schimb, dacii
i nteresul §i intensitatea scad , distan\a cre§te. De exemplu. atunci
cand 0 discu 1ie se apropi e de sfar§it , participan1ii se depiirteaza
automat. Dacii unul dintre participan\i dore§te sa se lncheie o
conversa1ie, se da lnapoi ca\iva pa§i - ,,se di tan\eaza" de
itua\ie.
ln plus, limbajul are numeroase trimiteri la aceasta conexiune
intre distan\a §i intensitatea de contact. Se vorbe§te despre ,,o
prietenie apropiata'', .,o ruda apropiata". de .,rela\i i la di tan\a".
,,pastrarea cui va la lndemana" sau ,,piistrarea distan\ei fa\ii de
cineva".
Faptul cii distan\a este folo ita atilt pentru a regla gradul de
int imitate §i de intensitate In diverse situa\ii sociale.cat §i pentru
a controla lnceputu l §i sfar§itul unei discuiii. sugereaza cii pentru
conversa\ii e necesar un anumit spa\iu. I n lifturi. de exemplu.
acestea sunt pract ic imposibile. Acela§i lucru este valapil §i pen-
tru o curte din fa\a cu o adancime de 1 metru (3 ft). In ambele
cazuri, nu exista modalitii\i de a evita contactele nedorite sau de
a ie§i din situa\ii nepl i:icute. Pe de alta pane. In cazul In care
curtea din fa\a e prea mare, conversa\iilc nu pot fi ini\iate deloc.
Sond aje in Australia, Canada §i Danemarca (vezi paginile 38 §i
191) au demonsu·a t cii pcntru asemcnca spa\ii o lungime de 3 !4
metri ( 1O ft) e optim a.
67
 . . caldc iin11me
- spa\ii
Dimensiunile rcdusc creca1.a
Di.-tl/11/el.e .111111 folo.rne ca illdicu.
I wri 11t·.11pun/01 dt·_ re/a!ii imrc• ou.
u t'JJI I· r 1:.e ca !Jrtete111 aprop;
·1 "111c•11(11u!rt·o <'1Mtm1ei f<1cii <le 01
l
cint•w1· indicii :ftr 1du/ de im11,,;1c e
11
arms_ Jn mod smu/ar, spa1iile nuri
1i11d .-ii fie percep111e drepr cafcle
·i pt•r.-.mwle. Dimens.itmile redll .\e
facilitecr:.ti vederea .}t as·cidtarea
a/tor per.\·ow1e. 111 .\'fa{iile ma; ITJic;
ne put em bucura ma de deta/ii,
prec11111 i de /111reg. 111 .'C'/1i111b, 'PU/
tile mari sunt pe cp.ute a rec:;;
impersonale. Clcuhnle ·1 oame ;
111
deopntrivii "se (in la diManctl. "

Sui11ga: Lo11do11 Co11rr. Penh.

J\11s1ra/ia de Vesr.
Jos: La Defense. Paris.

68
Distan\c sociale ln The Hidden Dimension (Dimcnsiunca Ascunsa) [23] Edward
T. llall dcfine§te un numiir de distan\c sociale. adicii distan\ele
u;uale pent ru diferite forme de comunicare In cultura vest
curopeanii §i americanii.
Distanfa imimii (0-45 cm - 0-1 Yz ft) este distan\a de la care
sunt exprimate sentimente intense: tandrcte. confort. dragoste.
dar §i furie intensii.
Distan\a personalii (0.45 - 1 .30 metri - I Y.! la 4 Yz ft) este
distan\a de conver a\ie cu prietenii apropia\i §i familia. Un
exemplu este distan\a dintrc oamenii de la masii la o cinii In
familie.
Di.1·1a11Ja socialii ( 1.30 - 3.75 metri - 4 Yz panii la 12 ft) este
distan\a de conversa\ie obi§nuitii lntre prietcni. cunoscu\i, vecini ,
colegi etc. Ansamblu l canapea cu fotolii §i miisu\a de cafea este
o cxpresie fizicii a acestei distan\c sociale.
Jn cele din urmii. distanfa publicii (mai mare de 3.75 metri -
12 ft) este definita ca distanta utili zatii In situatii mai fomiale - In
prezen\a unor figuri publice; cand cineva predii o leqie i comu-
nicarea e unidireqional ii; sau atunci cand cineva vrea sii audii §i
sii vadii un eveniment, dar nu dore§te sii e implice.

Dimensiuni Rela\ia dintre distantii §i inten itate, respectiv apropiere §i ciildurii

mici §i mari Indiverse situa\ii decontact are o paralclii importantii In percep\ia
dimensiunilor arhitecturale. In o.ra§e §.i cartiere de dimensiuni
(modeste, strazile lnguste, spa\iile mici, cladirile. detaliile de
lconstruqii §i oamenii In mi§care sunt perceputi de aproape §i cu
intensitate. Aceste a§eziiri sunt prin urmare considerate intime,
alde §i personale. Jn schimb, zonele urbane cu spa\ii mari, striizi

Timp pentru triiiri

t argi i cliidiri lnalte de mu lte ori l asii impresia cii sunt reci §i
mpersona le.

Pe !angii condi\ia ca obiectele §i evenimcntele sii fie aproape de

ni velul ochilor pentru a fi percepu te §i pe langii cerintele impu e
de limitele ochiului uman. un alt factor importan t cand
interaqioniim cu alii este nece itatea unui interval rezonabil de
timp pentru a vedea §i a procesa impresiile vizua le.
Organele de sim\ sunt In cea mai mare parte proiectate pentru
a percepe §i procesa dctalii §i informa\ii care sunt primite la
viteza mersului pe ios §i de alergare, adicii 5- 15 kilometri pe orii
(3-9 mile pe orii). In cazul In care viteza de deplasare este mai
mare, posibilitatea de a disceme §i de a prelucra infomiatii so-
ciale scade brusc. 0 tristii il ustrare a acestui fenomen elntalne§te
pe autostriizi, undetraficul seoprc§te pc toate bcnziledecircula\ie
atunci cand are loc un accident pe una clintreele, pentru cii §Oferii
69
Seara oratilui pentru automobile I scarn ora ulut pentru pictoni
/)i11u.m .H1mih.• 111a·i11ilor ·1, mai ale\·
\•itez.ele <(e di'.pla.wre a11 cre(lf dife; ,,
,·ub.t<m(wlt· mire orael<• rare le
famn:t'a:· trnfiwl wuo }i cele CC/re
faWJrt:ea:.a traficul pit •trmu/.

111 l'll:.a.!·lc d1!·1fe ' 11ultcaroarele

u:ebuu.·sCJ w 1a w1 de\:ign simplificat .·
.\110/un 11rwe. i\rl11tectara grosie/!
bl//Cl/OCll'<' la ochi chiar } I /" 50 cl , a,
mile pe orii e.\/e e\•ide111<l;,, tipo/ ,·
ameril.'a11ci ,,lmrgenlrip", cu pi,, gi 4

pa/at, .\'ta(ii de ben:.inci i ,\emne"":"er,,

. . . -\ll{Jra
tI11mn.1s1011ae. Mw mult declit lllcit,
confl1c111/ dmtre cele domi si.ueme de
sc/are urha11e ere 1•iibil ori tie cciie
on trafiml le111 ' 1rnfic11/ de vitez{1
Impart acela·i ,,pa{iu.

..., r
·,/ \ ty

"y
..

70
 ,.
Tinip pcntru cxpc r icn\c

Vite:t!le mici. dimt'll.\itmilt•

redme i tiellllit•rt•a atellftl
sulll .\tram legalt' intrt• ele.
Sus: Marke11. 0/1111da.
Dreapta: Copen/wga.
Danemarca

reduc viteza la 5 mile pe orii pentru a vedca ce s-a lntamplat. Un

alt excmplu este prezentarea cu cadre (slideshow): cand diapozi-
tivele sum schimbate prea repedc. publicul cere un tempo mai
len t. pentru a .,vedea ce se lntampla".
Cand doi indivizi merg un u l catrc alllll. tree aproximativ
treizeci de secunde din momentul In care sc vad sau se recunosc
reciproc pana cand se lncruci caza. In timpu l acestui interval.
cantitatea de informa\ii i de dctaliu pcrccputa cre§tC progresiv,
di\ncl fieciirei persoane Limpul sa reaciionczc la situa\ie. In cazul
In care acest timp este redus drastic. capacitatca de a percepe §i a
raspund e la situa\ ie dispare. aa cum sc lnt ampla atunci ciind o
maina trece repede pe liinga u n autostopist.

Seara ora§ului pentru Pentru ca oamenii circuliind cu v iteza sa poata sa perceapii

automobile - scara diverse obiccte, reprezentarile acestora trebuie sa fie miirite
Ora§ului pentru foai1e mult.
pietoni Prin u rmarc, ora§ul conceput pentru automobile are dimen-
siuni diferite fa\ii de ora§ul conceput pcntru pietoni. In primul
rand, semnele i panourilc trcbuie sa fie foarte mari ,i batatoare
la ochi pentru a fi vazute. Cliid irilc sunt relativ mari §i arace In
dctal iu. dcoarece amanuntelc Jlll pot fi perceputc; iar fe\ele i
cxprcsiile oamcnilor sunt la o scara mult prea mica pentru a putea
fi viizutc vrcodata.
71
Via\a se lriiictc Este important
. Ide. rernarcat ca toatc activilii\ile
. .I . socialesernn1fj
. .
live. expenen\e e 111tense. conversa\11 c 1 rniingiiie
la pas . • .. • · · . . . .1 ca.
n e au I
atunc1 cand oamen11 sunl 111 p1c10arc. aeza\1. culca\isa • Ii(
Di·n ma·111•a sau de Ia o r1c1·easL1·a• dc lien se pol uneo u. in•Il.lers.
, dar·vi··a\a reaN1a• n-o· putcrn. trai decat n 1Zan ct·1n.
fugii al\i oameni·"I
lizandu-neproprn a Pa•s ·u11·
- • ep1c1oare.·- ·uma1at·fiunc1.snua\ iilelnta rnp 1atoar
sc transforma 111 oportunna\1 scmn 1 1calive de contact • e
indiYidul
riispunde, asesesimle. In largul . si.iu1· §i simte ca are tirnp ' pentru
in care
a
opn sau a se imp 1ca.

Dacii sintetizam posibil i ta\ilc §i limilarile le<>ate de .

Planificarea fizicii
pentru izolare §i rezu Ila• c1·nc1·rnlJ Ioace d1'I'en·te pn·n care arh ·1tec\i"i ' §i urbans·utn"\uri
11
·
contact slimul a sau preveni i zol area §i contaclul. I§ Pot

lzolare Contact

pere\i fiirii pere\i

distan\e mari distan\e mici
viteze mari viteze reduse
niveluri multiple un singur nivel
orientare spale la spate orientare fa\a In fa\a

Lucrand cu fiecare dintre aceste cinci principii In pane sau in

diverse combina\ii. se pot stabili premisele fizice pentru izolare
§i respecti v pent:ru contact.

Via/a se triiiete la pa .1·.

(S1radii cu pr;oritate
pie1011a/ii, Copenhaga,
Da11emarca.)

72
 Via\a lntre cladiri - un proces

Via\a intre cHid iri Via\a inlre cladiri este, dupa loatc aparen\elc. un proces de auto-
_ un proces de consolidare. Cand cineva lncepc sa facii ccva. cxista o tendin\a
autoconsolidare clara ca al\ii sa se alalure, pcntru a participa sau doar pcntru a
contempla ce se intampia. In fel ul acesta oamenii §i evenimen-
tele se pol influen\a §i stimula unul pc al1ul. Odata ce se
declan§eaza acest proces, aclivitatea generala est e aproape intot-
dcauna mai ampla §i mai complexa decal suma acti vita\i lor com-
ponente implicate ini\ial.
Aca a. membrii familiei se muta treptat dintr-o camera in alta
pe miisura ce se schimbii centrul de activi1ate: cand se inlampla
ceva in buciitiirie. se alatura §i copiii sii se joace pe podea. de
exemplu .
$i in locurile de joacii se poalc observa cum activita\ile se
autoconsolideaza. Cand ca\iva copii incep sa se joace, al\ii sunt
inspin Ji sa iasii din ca a sii Ii se alature. iar micul grup cre§te
rapid. lncepe un proces.
In domeniul public pot fi observa1e modele similare. Dacii
su nt mu l\i oameni intr-un loc sau dacii se inlampla ceva. tind sii
se aliiture ma i multe persoane §i sa aparii mai multe evenimente.
iar activila\ile cresc in diversitatc §i durata.

Unu plu unu fac trei Arhitectul olandez F. van Klingeren. care in cadrul unor proiecte
- eel pu\in a aC\ionat in mod deliberat asupra coregrafiei diverselor activita\i
urbane in centrele ora§elor Dronlen §i Eindhoven din Olanda
[1 1). a observat cii nivelul intregii ac1ivitii\i in aceste localita\i a
crescul ca urmare a unor astfel de procese de auto-consolidare.
Van Klingeren a rezumat aceasta experien\a in formula ,,unu
plus unu fac trei - eel pu\in".

Procese pozitive:ceva O ilustrare frapanlii a acestui principiu a fosl descoperitii prin

se intamplii pentru cii s1udiul obiceiurilor de joacii ale copii lor Inzonele de locui\e u ni-
ceva se in1amplii fam iliale §i in§iruile din Danemarca [28). in zonele de case
in§iruile,,,densitatea"de copii pe acru s-a doved i1 a fi de doua ori
73
Ceva se i111fimplil pcntru ea C:CV<I se i111[1111pl;i

74

Procese negative:
nu se intampla nimic
pentru ca nu se
mtampla nimic
Pagina opmli: OamenU
tind sii se adtme cti1ul
sum deja pre:.eme a/te
grupuri de penoane.
Zone rezide11Jiale in i•esllll
Copenhagtii jt din md11/
ora1ului Melbourne.
ca mare decal in zonele mai diflll.:e de case dctaatc. in 1:onele cu
de doua ori mai mul\i copii, la locul de joacii s-a constatat un
nivcl de patru ori mai mare de activitate.
Ce1•a se illlamplii pelllru eel ce1'a se intamplii pe11tru cii ce1•a se
i111a111p1c1.
Faptul cii via\a in spa\i i le publ ice este un proccs care se
autoconsol ideazii explicii de ce m u lte din noile cartiere sunt
atat de goale i lipsite de v ia\a . Cu siguran\a i acolo se
intampla multe lucruri. dar atat oamenii . cat i evenimentele
sunt atat de riispandite in timp i spa\iu .incat activita\ile indi-
viduale aproape niciodat a nu au ansa de a se cumu la pentru a
da na tere l a secven\e mai semnificati ve i stimulante de
evenimente. Procesul devine negativ: 1111 se i111a111plii 11imic,
deoarece 11u se illlamplii 11i111ic.
Copiii prefera sa ramana inauntru sa se uite la televizor pe1mu
cii afara e plictisitor. Batranii nu sunt foarte tenta\i sii tea pe
banci pcntru cii nu e aproape nimic de vazut. lar atunci cand nu
sunt decal pu\ini copii jucandu- e. pu\ini oarneni tand pe banci
i doar ca\iva treciitori. nici privitul pe ferea tra nu mai e intere-
sant.
Accstc procese negative, cand via\a in pa\iilc publice e re-
duce drastic deoarece activita\ilc nu e pot stimula i sprijini una
pe alta, sc regase te. dupa cum -a men\ionat , in multe zone
suburbane unde pu\inele evcnimente care au loc sunt di persa te.
Procese negative comparabilc pot fi remarcate cand unt reno-
vate carticre mai vechi. in care garajele. ta\iile de ben1:ina. ma-
rile institu\ii financiare etc. contribuie la sciiderea numarului de
oameni i evenimente. Nivelul natural de activitate al trazilor.
adicii eel lcgat de via\a de zi cu zi . scade pentru di scade numarul
75
Tralicul lcnt inca111n<1'orac pl inc th: \'ia\ii

i 1m•/011(1/11/
J\1110.11radt1
w1 fiL'C<lrt' o ralli de trafic
de .85 per.w1ww J'l' mi11111
Pc pi etonal. cu watt•
\'i:.ibifi tft•
llCl'.\/t!CI, .\llUI
doull:.eci de nri mai multi
oameni. in orice11w11u•nt
dat. pen tru di 1·i1e:.t1 de
depla.wre <'\./<' de 3 mile
pe orii. .\pre deosebire de
60 mile pe or<l.

locuitorilor, iar ambientul striizii sc deterioreazii. Strada devine

un loc al nimanui , In care nimcni n u vrea sa petreacii limp.
Dezintegrarea vie\ii spa\iil or publice i tran forrnarea irepiata
a striizi lor In teritori i abandon ate, care nu prezinta interes real
pentru oameni .estc un factor de o rcala gravitate care contribuie
l a apari\ia vandalismul ui §i crimi nalita\ii.
Aceasta evolu\ ie lntal ni ta lnt r-o masu ra lnfricoiitoare in
m ulle din metropolelc d i n SUA a fost descri sa de Jane Jc.ob;
In cartea sa ,.The Dearh and Life of Grear American crtres.
(Moartca i v ia\a mari lor orasc a11cricanc) [24] i apoi preluaa
apoi de ciitre Oscar Ncwm;n In ,.Defensible Space'' (Spa\iU
76
 d_cfcn_iv) [40]. A proapc toatc marile orae europene tree prin
\llUa\11 comparabile. Odatii cc criminalitatca ,au fnca devin
problemc.rcale. toatii l umea inccpe sii evitc strii1ile - pe buna
drcptate. In felul acesta, sc inchide un cerc vicios.

Via\a intre cladiri in legat urii cu efortul de a facilita procesele po1itive, este im-
_ 0 chestiune de portant de re\in ut ca via\a dintre cladiri. totalitatca oamenilor si
numiir §i duratii a activitii\ilor dintr-un spa\iu <lat este un prod11 .1 a/ 1111111iiru/11i i
evenimentelor durarei e1•e11i111e11relor i11divid11ale. u numiirul de persoane
sau aqiuni e important, ci mai degrabii nu miirul de minute
petrecute In aer li ber.
_!-lrmatorul exempl u ilustreaza aceasta rela\ie.
In cazu l in care trei persoane riiman In fa\a caselor tor fiecare
pentru §aizeci de minute, pe parcursul intregului interval sunt
prelente trei persoane In spa\i ul respectiv. Dacii treileci de
per oane tau fiecare In fa\a ca elor tor timp de §ase minute.
nivelul de activitate - totalitatea timpului petrecut in aer liber
- este acela§i (30 x 6 = 180 minute). In perioada respectivii tot
o medic matematici\ de trei persoane sunt prezcntc In spa\iu.
N umiirul de persoane sau cvenimente In sine nu indidi deci In
mod real nivelul de activitate lntr-o zona, dcoarece via\a lntre
cliidiri este In egalii miisurii o chestiune de du rata a timpului
petrecut In aer li ber. Acest lucru inseamna cii acti vitatea lntr-o
anumitii zona poate fi stimulata atat prin 111iis11ri care i11cirii 111ai
11111/re persoa11e siifo/ oseascii spafiile pub/ice, car $i pri11 l/ICl/ /'(/-
ja rea Jieciirei persoa 11e sif pe rreacii 111ai 11111/r rimp afarii.

Traficul lent Dacii viteza de deplasare este redusii de la 60 la 6 kilometri pe orii

lnseamna ora§e (de la 35 la 3.5 mile pe ora). num arul de oameni de pc Strazi pare
pline de via\ii de zece ori mai mare, pentru ca fiecare pcrsoana este In raza
vizuala a celorlalte pe o duratii de zece ori mai lungii.
Acesta este moti vul principal pentru anima\ia remarcabilii din
ora§ele rezervate pietonilor precum Dubrovnik §i Yene\ia. Cand
tot traficul se desfii§oarii la viteza de mers, acesta devine un mo-
tiv suficient In sine pentru ca oamenii sa petreacii timp pe strada.
In ti mp cc In localita\ile cu trafic auto, viteza de dcplasare a auto-
mobilelor reduce §i inhibii automat nivelul de activitate.
Deplasarea pe jos sau In ma§ini.i precum §i parcarca autoturi -
melor l a 5, I 00 sau 200 de metri ( 15. 330, sau 660 ft) de la intra-
rea In casa sunt factori care determinii mari difcren\e In ceca ce
prive§te posibil itatea de interaqiune lntre vecini.
Cu cat autoturismcle personale sunt parcate mai departe de
intrarea locuin\elor, cu atat mai activa va fi zona In cauzi.i. deoa-
recc traficul lent, pietonal, sta la baza anima\iei urbane.
77
;'\.la1 rnult timp in acr libcr irN.:a mnii orac pl inc tic 'ia\ii

Scene de ianui 11 de
''ariide pe o.\·tradii din
Copenlwga. in cea din
timpul verii, Mrada e.He
11111/1 11wi p/iniide1 ·i11/1i.
pe111r11 cti aproape watii
lumea petre ce mai 11111/t
rimp in .\/radii. Omm:11ii
.1ta11 sa11 .e plimbti /i
ritmul de mer.\pe jm f.\lt'
cu 20'if 11wi lent deflil in
timpul iernii. Chiar clt1ft1
111111uiruf de ph•10111 '"Ji
acelai, l'llfll pre:e11(t1 in
.1trad1i e.11e de 5 sm1 JO on
mni 111t1n denarece timpul
1

mai inde/1mga1 petrt•f /11in

aer /i/Jer face ca ora11/ .if/
fie mai plin tle ,·ia/tl
78
 ai mult timp in Durata aqiuni lor din spa\iile publicc innuenteazii nivelul de acti-
aer liber inscamnii vitate in mod propof1ional.
bartiere i spa\ii Cand oamenii sunt tentati sa ramiina in spa\ii publice pentru o
publice pline de viatii perioadii mai lungii de limp, 0 manii de indivi1i i catcva eveni-
mente pot alimenta §i crete activitatea urbana la un nivel consi-
derabil.
Daciiocaziilede a sta afarii intr-o zonii rc1iden \ialii scinmul\esc
suficicnt incat durata medic petrccutii pe zi in acr libcr de catre
locuitori crete de la lece la douii1:eci de minute, nivelul de acti-
vitate din zona practic se dubleaza.
In compara\iccu timpul alocat transportului , perioada petrecutii
l a destina\ie e de departe mult mai sem nificativii in acest con-
text.
In ti mp ce deplasarea pe jos, spre dcosebire de cea motorizatii,
mare§te durata medic a fiecarei ciiliitorii in zonii cu, probabil,
aproximativ doua minute. o cre§tere a d uratei petrecute in aer
liber de la zecc la douazeci de minute pentru scopu l final al
deelasiirii are un efect de cinci ori mai mare.
Inca i mai valid decat argumcntul pcntru deplasari pietonale
este ideea ca mai mull timp petrecut in aer libcr inseamna car-
tiere i spa\ii publice mai animate.
Teoria cii durata evenimentelor este la fel de importanta ca
n umiirul lor explicii in mare parte de ce e te atat de pu\ina activi-
tate in multe zone noi de locuin\e. cum ar fi cartiercle de blocuri
cu multe etaje, in care de fapt traicsc foarte mul \i oameni. Locui-
torii vin §i pleaca in numiir mare, dar de cele mai multe ori pril e-
juril e de a petrece perioade mai lungi afara sunt neinsem nate. Nu
sunt nici dotiiri potrivite §i nici nu e nimic de fiicut. Astfel. timpul
petrecut in aer liber e scurt §i, in consecin\a, ni vel ul de acti vitate
e rclativ redus.
Casele in§iruite cu gradini sau curii in fa\a au considerabil mai
pu\ini locuitori, dar activitatea e mull mai intensii in jurul lor.
deoarece perioada de ti mp petrecuta afara pe cap de locuitor este.
in general, mult mai mare.
Legiitura dcmonstratii intre via\a de Strada. numiirul de per-
soane §i cvenimentc. precum §i timpul petrccut afarii ofera una
dintre solu\iile fundamentale pentru imbuniita\irea conditiilor de
via\a intre cliidiri in zone reziden\ialc noi §i cxistente - §i anume
prin imbuniitii\irea condi\iilor pentru a sta in aer liber.

79
3. CONCENTRARE VERSUS DISPERSARE:
Proiectarea la nivel de ora ide parcela

Concentrare versus dispersare

lntegrare versus segregare
Atrac\ie versus respingere
Deschis versusinchis
 Concentrare versus dispersare

Concentrare versus Dup _c m s-a men\ionat anterior, atunci dind oamenii §i

dispersare act1v1ta\ile sunt concentrate in acela§i loc apare posibilitatea ca
evenimentele individuate sa se activeze reciproc. Panicipan\ii la
o ac\iune au posibilitatea de a se implica in §i de a experimenta §i
alte situa\ii, generand un proces de auto-consolidare §i amplifi-
care a activita\ i i urbane.
in seqiunile urmatoare se va atrage aten\ia asupra deciziilor
de planificare urbana care pot influen\a concentrarea sau disper-
area popula\iei §i a evenimentelor. Este o trecere in revista
generala a aspectelor care trebuie luate in calcul pentru a funda-
menta decizii de planificare pentru diverse situa\ii, a ciiror
inten\ie finala este de a ob\ine fie concentrarea, fie difuziunea
unor fenomene. Oricare dintre acesteobiective poate fi, in func\ie
de circumstan\e, la fel de important.
Accentul pus pe strategiile de co11ce111rare in capitolele
urmatoare nu implicii, prin urmare, cii aceasta finalitatee adecvata
sau necesara in toate circumstan\ele. Dimpotriva, in multecazuri,
exista argumente solide pentru a o evita; de exemplu, pentru a
garanta distribu\ia uniforma a activita\ilor urbane intr-un teri to-
riu dat sau pentru a asigura enclave pa§nice, lini§tite, in comple-
tarea celor animate §i pline de via\ii. Aglomera\ iile extreme de
tumuri inalte, de func\iuni §i de popula\ie, intalnite in multe
metropole, exemplificii ceea ce din multe privin\e poate fi numita
o concentrare dezavantajoasa; o densitate mai mica ar fi cu
siguran\a suficienta.
Se pune totu§i accentul pe concentrare, in pane pentru di de
obicei este mult mai dificila concentrarea evenimentelor decat
disiparea lor §i in pane pentru di tendin\ele de dezvoltare.al
societa\ii §i dogmele planificiirii u rbane au general o tendm\a
generala §i dispropof\ionata in sensul dispersarii oamenilor §i
activita\ilor atat in vechile, cat §i in noile zone urbane.
81
 l

/){lc(j f'Opt1fa(i{I I ,, .
tele sum concemr t ie!ume,,.
intehgenr, re:.ut1aate i11.1 uJ(J
• / • • · C0!1tft(11
Ill uu t1(11e Clltit Pe111r11
a<11t•11a11 <:ofocrive, clir
1
pe111r11 111111z11me. D ae/
{l{a loc111111ei trece 0 .w/''?
r11 spwe va fl Loe 11e r • <1tla,
- ll lU o
padure. (Sied/ 11118 Nale,,
Berna. Elve/ia.) '

82
Concentrarea Trebuie clarificat de la incepul ca in discu\ia de fa\ii obiectul
popul a\iei i a efoiturilor de concenu·are nu II reprezintii cliidirile, ci oamenii i
evenimentelor evenimentele. No\iunil e de tipul procentul ui sau cocficientului
de ocupare a lerenul ui nu sun! concludente in privin\a densita\i i
core punzatoare a acti v itii\ilor umane.
Proiectarea cladirilor l a scara umanii esle crucialii - la fel i
aspectele legate de elite obiecti ve pot fi atinse mergand pc jos
dintr-un anumit pun ct §i cate l ucruri pol fi vazute §i triiite in
ace te deplasari. Un proiect cu densitate redusa, cu un numar
mare de case plasate in jurul unui si tem de circul a\ie complical
§i ocolit nu reprezinta in mod automat un exemplu remarcabil de
cumulare a activita\ilor. nici macar in zonele sale cu densitate
mai ridicata .
In schimb. o uli\a sateasca, cu cele doua randuri neintrerupte
de case orientate consecvent spre su·ada, reprezint a o concentrare
clara a activita\i lor. Amplasarea cladirilor i orientarea acceselor
in rela\ie cu ciiile pietonale §i zonele de stat afara sunt factori
determinan\i in acest sen .
Faptul ca raza obinuita de aC\iune pentru pietoni este limitata
la 400 -500 de metri ( 1300 - 1600 ft) pe ciilatorie [6] §i percep\ia
altar persoane i evenimente func\ioneazii pana la o distan\ii
cuprin a intre 20 §i I 00 de metri (65 §i 330 ft). in functie de su-
biect. In realitate implicii necesitatea unui grad de concentrare
foarte ridicat.
Dacii inten\ia urmarita este ca vederea altar persoane sau
evenimente sa fie posibi la de la domicili u sau pe parcursul unei
scuite plimbiiri de circa o jumatate de kilometru ( 1600 ft) §i ca
cele mai importante servicii sa fie accesibile mergand pe jos,
atunci In mod obligatoriu activita\ile §i funC\iunile u·ebuie sa fie
organizate foarte atent. Cateva funC\i uni triviale sau consuma-
toare de spa\iu, diteva distan\e U§Or excesive pe alocuri sunt su-
ficiente pentru a transfom1a 0 experien\a diversa intr-una saracii
§i neinteresanta.
Este practic o necesitate ca fiecarui metru de fa\ada §i fiecarui
traseu pietona l sa i se acorde maxima aten\ie.

La scara mare, Problemele implicate in concenu·area au dispersarea popula\iei

medie sau mica §i activi tatilor trebu iesa fie abordate la toate nivelurile planifi carii
urbane. Deciziile la scara macro a amenajiirii teritoi-iale. cele la
n ivelu l planificiirii itu lu i §i cele la scara mica sunt legate In mod
indisolubil. lncazul In care premi sele pentru pa\ ii functionale §i
utilizabile nu sunt create la un n i vel primar de planificare, rareori
exista baza necesara pentru a le implementa la dimensiune rea la.
Aceasta rela\ie de dependen\a este importanta deoarece, in toate
83
Oraul-pia\a

San Vi11ori110 Romcma

Plan 1:4()()(). ·

Tele.
Plan I:4000.
84
 cazurile, scara mediului inconjuriitor este cea la care indivizii
confrunta §i evalueazii deciziile luate la toate nivel urile de pl a-
nificare. Lupta pentru spa\ii urbane de calitate superioara trebuie
cll§tigata la scara mica, insii eforturile pentru a asigura succesul
ei trebuie flicute la toate nivelurile.

A concentra sau In planificarea urbana intalnim dispersarea la scarii mare a oame-

a dispersa - la nilor §i evenimentclor atunci cand locuirca, scrviciile publice,
scarii mare industria §i comcrtu l sunt separate pe suprafe\e lntinse de teren
lntr-o structura func\ionalii complet segrcgata, depcndenta de
automobile pentru transportu l intre diferitele zone. Dispersarea
popula\iei §i a evenimcntelor este un fenomen omniprezent in
majoritatea suburbiilor din intreaga lume, iar in Los Angeles
ati!:1ge apogeul intr-o formii de-a dreptul stupefianta.
In contrast cu acest tip de structura urbana se distinge ora§ul
care concentJeaza popula\ia §i evenimentele dupa un tipar clar,
in care spa\iile publice sunt elementele centrale ale \esut ulu i ur-
ban, iar celelalte funqiuni sunt organ izate eficient §i orientate cu
fa\a ciitre strada. Astfel de structuri urbane pot fi gasitein aproape
toate ora§ele vechi, iar in ultimii ani ca§tiga din nou teren §i in
proiectele noi din ora§ele europene. Cel mai recent ora§ suedez.
Skarpnack [46], la sud de Stockholm (vezi pagina 90), este unul
dintre exemplele cele mai interesante ale acestui tip de dez-
voltare: strazile §i pie\ele §i-au reciipatat locul ca elemente
structurante,determinand organizarea tutu ror celorlalte funqiun i
urbane.

A concentra Dispersarea la scara medie o intalnim in planurile la nivel de sit,

sau a dispersa atunci cand cladirile sunt amplasate la distan\e mari una fa\a de
-la scara medie alta, cu accesele §i unita\ile de locuit orientate divergent uncle in
raport cu allele. Aceasta situa\ie este comuna zonelor tipice de
locuin\e unifamiliale §i celor de blocuri cu apartarnente
func\ionaliste. In ambele cazuri se remarca o suprafa\a enom1ii
de trotuar §i cai pietonale. zone verzi supradimensionate §i, in
consecin\ii, diminuarea activita\ii in aer liber.
Pe de alta parte, plasarea cladirilor §i a func\iunilor in a§a fel
incat sistemul de spa\ii publice sa fie cat de compact posibil, iar
distan\ele parcurse pe jos - in care au loc §i experien\ele senzo-
riale - cat mai scurte posibil , va conduce la concentrarea oame-
nilor §i activita\ilor. Acest principiu e te ilustrat de aproape toate
zonele construite inainte de 1930 §i intr-un numiir tot mai mare
de proiecte mai recente. 1n forma sa cea mai simpla §i cea mai
bine organizata poate fi gasit, de asemenea, in ora§ele mici , unde
toate cladirile sunt concentrate in jurul unui scuar.
85
Oraul-stratlii

Ora}11f-.11radci
=> 0- STRADA
11ord11/ Gtr,mant(eAi.rJ""·

\ --TARI
>ICAPSUUTl

-:-- -- -

86
L Accenwl pus pe 1•i<1£°..
;,, conum
1 .\e rejlt•cta 111
aspec111/ lnc11i11/e/or.
Co-op de / oc11i11/<'
Stet1edamme11 . la non/ de
Copenlwga ( 1970). {48).
IPlan I:2000.
(Arhitecfi T.Bjerg
fi P. Dyreborg)
Ora§ul - strada
San Yittorino Romano, la est de Roma, §i ora§ul Tele din Cehia
unt prototipuri timpurii ale acestei tipologii . Exemple similare
modeme includ proiecte recente de locuin\e organizate precum
cartiere §i o serie de ansambluri de locuin\e colective din Scandi-
navia.
Acest principiu de organizare poate fi regasit de-a lungul isto-
riei, de la a§ezlirile tribale la campingurile contemporane.
Cladirile, intriirile, corturile etc. sunt grupate In jurul unui spa\iu
public §i orientate unele ciitre altele ca prietenii In jurul unei
mese.
A§ezarile organizate In jurul unei pie\e unt caracterizate
printr-un numar limitat de locuitori. in cazul In care popula\ia
devine prea mare. nu exista spa\iu suficient pentru toata lumea In
jurul cuarului - avand In vedere ca acesta trebuie sa ramana la
dimensiuni care permit comunicarea v izuala lntre grupurile an-
trenate In activita\i.
Aceasta paradi gma este ilustrata de strada marcata de cliidiri
joa se; este forma logica §i naturala de organizare rezultata ca
urmare a limitarilor deplasarii omului §i a sistemului sau senzo-
rial oriental frontal §i orizontal. Atunci dind activita\ile sunt
dispuse In lungul unei st:razi , orice individ poate, lntr-o scUita
plimbare, sa lnteleaga ce se lntampla In zona.
Acest principiu de organizare se regase§te Infom1acea mai simpla
'in ora§ele construite In jurul unei su·azi. Satele tradi\ional e. dez-
voltate de-a lungul unei ulite principale, au fost men\ionate deja.
Un exemplu recent de ora§ construit In acest spirit este Gardsakra
In Eslov, Suedia, proiectat de arhitectul Peter Broberg [13]. in
87
 · trazi 1. p1.e\e.. Skarpnac.k, Stockholm
Orae Cu S

Sulnga: dia§rmii
conceptu.al.a §t5p0/001111/
ora ·11/111 1.12, . t
Jos: Skaq niick, Strata
principala .
inpoliti cilt• d<'p/11111jicllr<'
europene_cm1 tt'1t'!'o-
rane se d1stt11K_,t' "' m'!'1
c/ar 0 reutlin/ a care ,\t'
indeplir1ea:1ide 1e.rnt11/
de:fiinat al s11/mrlnilor
i imbrii(i ea tl·· m.·111ra
densti. cu stra:.1 ' pt e/ e a
oraielor.(Proiecr in c1111-
cursul pe11tr11 ll1 Villette,
Paris, /976.Arhitect leo11
Krier.[30}.J

Gardsakra toate locuin\ele, intrarile, §Coala, cladi rile publice,

precum §i atel ierele de produc\ie cu bi rouri integrate sunt con-
centrate de-a lungul unei strazi. ldeea de structura liniara a fiicut
posibil In acest caz ca st.rada sa fie acoperita cu sticla pentru a
asigura protee{ie climaticii pe tot parcursul anul ui. Planuri de
situatie imilare au fost implementate de asemenea In zone
rezidentiale recente din Scandinavia, cazuri In care ,,cartierul ''
devine echivalent cu o strada miirginita de case.

Ora§e cu strazi A§eziirile mai mari au nevoie de mai multe strazi §i piete §i de o
§i pie\e structura diferen\iata, care include strazi principale, strazi se-
cundare, precum §i pie\e primare §i secundare, a§a cum se gasesc
In ora§ele vechi .
Uneori, acest principiu e preluat §i In zone suburbane sau
func\ionaliste. Cu toate acestea, In general, este aplicat lntr-o
maniera atilt de diluata !neat ,,strazi le" sunt mai degraba drumuri
§i ,,pie\ele" sunt zone enorme, indefinite, deschise §i pustii. Prin
urmare, activita\ile sunt dispersate In timp §i spa\iu din cauza
supradimensionarii §i dublarii inut ile a drumurilor de acces. Nu
lipsa traficului pietonal §i a reziden\ilor lmpiedica organizarea
unor spa\ii mai intime §i bine utilizate de catre public, ci decizia
de a avea multe cai §i drumuri dispersate In locul unei re\ele de
strazi concentrate, precum cele din vechile ora§e.
De-a lungul lntregii istorii a a§ezarilor umane, strazile §i
pie\ele au fost elementele de baza In juru l ciirora -au organizat
ora§ele.Timpul a demonstrat virtu\ ile acestor componente lntr-un
asemenea grad neat. pentru majoritatea oamenilor, eleconstituie
lnsii§i chintesen\a urban ita\ii. Aceasta rela\ie §i configurarea
logicii a striizilor §i a pie\elor- primele ca sa acomodeze modelul
liniar al mi§ciirii umane, iar celelalte capacitatea ochiului de a
supraveghea o zona - au fost preluate din nou In u ltim ii ani. Pro-
iectele §i studiile teoretice ale lui Leon Krier [29, 30, 31],
89
Concentrare versus d.ispc•rsare
. s. pa\iala
\ . in f.:l 1erc. duncn.\itme"
'P<1{11lor !" 11m1·e ve<"/1t '"
\ cor£'/e za hmt· cu apara1t,/
\l•n::.orw/ lllU111 ·i cu '"muir de
0<11J1e111 rnre le llli/i- uf a·\.
e:.clrile mm uni 0 ,, :"Ui in
/are la Jel de C11e111'a Cl d;:''Pu-
1
11i/or .'lpa{iale e.Hr: ;,,,,..a:; ·' . 111·
rari'i. Cu tome aces1ee1 e\ \a
1111 111111uir de e.tcep/ii de ia' 10
acea.\tii re.ftu/ii

S1Ci11ga .ms: Marke11, OIC111da

S1Ci11g(I: Stradii de acres de4

metri ( 12 picioare) l<l(ime imr.
1111 proiect rece111 de loc111111e
di11 Cope11/t{lg(I. Lli(imea de4
metri permite 1111jlux pieronaf
de 50-60 depersoa11epe
minut. Rareori este ne\•oiede
mai 11111/r spa/iu!

Jos: Srradti s11b11rba11ii de U

de metri (72 picioare) fti{rme
;11 Toro1110. 0111ario. Spa{i11/
siiu creea:.c1 w1 vid aparenc de
netrecllf fntre case.

90 --- - -

Concentrare
•au di persare
l1a scarii mica
Foncentrare ver us
dispersare spa\ialii
Pia/ii p e >trade/, Singa-
ore. Oriwrde in lwne
distanfa dintre wrabele
din piatcl este de 2-3 metri
(6-9 picioar e).
proiectele din Berlin ale lui Rob Krier [34]. Almere New Town
in Olanda i noile ae1iiri scandmavc cu m ar fi Skatudden in
Helsinki i Skarpnack New Town lfmgii Stockholm [46] pun in
ev1den\a o rcnatere interesantii a principiilor consacrate care au
fundamental ora§ele construite in JUrul strii1ilor 1 pie\elor.
La scarii mica - in proiectarca spa\iilor publice i a fa\adelor adia-
cente - este necesarii planilicarea atcntii i detaliatii a clementelor
care genereaLii §i sus\in via\a dintrc cliidiri. FunC\1unile indivi-
duale trebuie evaluate de la caz la ca1 i previi/Ule cu deschideri
la stradii in func\ie de valoarea lor ca atraC\i i i de importan\a lor
pentru buna func\ionare a spa\iu lui in aer liber. Luiind in consi-
dcrare ra.rn de ac\iunc li m.italii a oamenilor i gama scn.wrialii
modcstii a acestora, proiectarea licciirui meu·u de Mradii sau de
fa\ada i a lieciirui metru piit rat de spa\i u estc de maxima
im_QQrtan1a.
La scarii micii, dispersarea spa\ialii a activita\i lor este realizatii
prin supradimen ionarea suprafe\elor destinate unu i n umiir redus
de oameni §i activitii\i. Exemple relevante sunt strazi le pietonale
de douiizecL treizeci sau patruzcci de metri lii\ime (65 -. J OO -. §i
135-ft.) au pie\ele cu lungimea §i la\imea variind de la patruzeci-
cincizeci de metri la §aizeci ( 135 sau 170 - 205 ft). ampla ate in
zone reziden\iale cu dimensiuni modeste. Tn astfel de spa\ii. nu
numai cii e creeazii o distan\ii mull prea mare dintr-o pane in
alla §i lntre oameni. dar posibilitatea t reciitorilor de a inregistra
simultan ceea ce se intamplii pc ambele laturi este mai mull sau
mai pu\in pierdutii.
La polul opus, penu·u a concentra evenimentele, este
recomandata dimensionarea realista a strazilor §i pie\elor In
rela\ie cu capacitii\ile sim\urilor umane §i cu numiirul anticipat
de persoane care vor folosi aceste pa\ii. Distan\a obi§nuitii intre
standurile din pia\a §i din magazine este de 2-3 metri (6-9 ft), o
dimensiune care permite traficul pietonal, vanzarea pe ambe)e
paf\i §i o vedere clarii a marfurilor expuse de jur imprejur. In
Yene\ia , la\imea medic a strazilor este de 3 metri (9 ft).o dimen-
siune care oferii suficient spa\iu pentru un flux pietonal de
patruzeci pan a la cincizeci de pietoni pe minut.
Faptul ca intensitatea experien\ei cre§tC de asemenea odatii cu
reducerea dimensiunilor este un moti v suplimentar pentru con-
figurarea atentii a spa\iilor. Aproape lntotdeauna spa\iile mici
creeaza oportunita\i mai interesante, in sensul ca pot fi percepute
atat intregul, cat §i detaliile - ofcrind perspective optime asupra
ambelor lumi.
91
 , ng nu tr
ncapiirat folos1te
. .
drept mo<lelc
I • I
pentru node
.. d.
a§ezan, dar ser. ves•.cc
cntru a subh111a mu le spa\11 oraelc noast
re rno.·
faptu. .caA . 111
P - . .
dcmc sun Icxtrem . <le man. p1oapccascpoate spuneca . urb·an1h1
. ..
i arhitec\ii, de • . d b.. d • tcndinte
on catc on au u u ,cc eaza un c1
nice <le a face risipii de spa\iu, pcntru orice evcntualitaieUler.
nectand incertitudi nea genera lii In ceea cc pri vete manip • re.
corecta a dunens1un1 or re use. Daca• ave{I. 1ndoieli
• . . ·1 d , u1area
. . • llla1
111iqoraf1 spafutl.

Spa\ii rn ai mici In \iirile din nordul Europei, clima creeazii probleme di ficile
In cele rna i rnari privire la dimensionarea spa\ii lor In aer liber. Spa\iile rn u
rniirginite de cliidiri lnalte i rnplicii l ipsa l umini i i lnsoririi adc
vale. In sudu l Europci , a crea umbra i a fi ltra lumina este perfe
rzonabil i cofortabil, dar In paea de n.or, atilt .lumi na, ca1 :
caldura soarelu1 sunt foarte apreciate. Ex1sta totu§1 posibili tatea
de a combina dorin\a de luminii i soare cu spa\i i la scara urnana
In care comunitatea se poate aduna i social iza. Terasarea
cladirilor este una dintre posibilitati, alta este configurarea de
spa\ii mai rnici In cele mai mari. Striizile pl antate cu §irnri de
Un spaJi11 111ic
imr-111111/ mare.

Sus: $iruri/e de copaci

imroduc 0 scara intimii ;,,
peisaj11/ deschis.
Dreapta:111 spa/iul larg
al Ramblei din Barce-
lona, copaci ·i pavilioa11 e
creeac.ii w1 spa/iu atractiv
pellfru pietoni.

92
 copac1 sulll un cxcmpl u care dcmonstrcatii bcncficiile acestui
princ1pi u. De ascmenea. dacii sunt prcvii1.ute curt1 in fa\a casclor
iniru1te avem dcopotriva spa\11 gencroase. insoritc i o stradii
sulicient de intima.

A conccnt ra sau Dcsignul fa\adelor i al 10nelor ad1acente ofcrii de asemcnea

dispcrsa - de-a posibilitii\i pcntru a inOuen\a concentrarca act1v1tii\tlor i intens1-
lungul fa\adci tatea expcricn\ci trcciitorilor. Gradul de concentrarc a activitii\tlor
dcpinde de pcrmcabilitatca frontulu1 stradal - schimbul rcali1at
intrc stradii i spa\iilc de dincolo de fa\adii - precum i de
distan\clc dintrc acccsc i altc funqi uni care contribu ic la anima-
rca mcdiului public.
Cliidiri lc mari cu fa\adc foa11c lungi , pu\inc intriiri i un numar
redus de vizitatori gcncrcazii dispcrsia cvcnimcntclor. In schimb.
cliidirilc ingustc §i acccsclc numcroasc conduc la o cumularc a
activita\ii de-a lungul frontulu i stradal.

A cumula sau Dacii intcn\ia estc ca activita\ilc sa lie cumulate in spa\iul triilii
dispersa de-a mai dcgrabii dedit dispcrsatc . doar intriirilc In cladiri, lntrc-
lungul fa\adei prinderi, banci §i birouri apartin In mod natural de fa\adele care
-pe strazi urbane dcfincsc zonele publicc.
Yia\a stradalii se reduce drastic atunci cand funqiuni le mici.
acti ve sunt inlocuite de uncle masivc. in multc locuri se poate
obscrva cum activitatea se diminucaza considcrabi l pe masura cc
sta\iile de benzinii. dcalerii auto §i parciiri le creeazii goluri In
\esatura ora§ului sau atunci cand apar functiuni pasive, de tipul
birourilor §i biincilor.

Ut1ilii(i/ e inguste ; 11111/te

imrtlri .\Im/ criterii impor-
tante pelllru conce111rarea
ac1iviul(11.
{/1a11/a Java, Amsterdam,
Olwu/a)

93
A conccntra sau a <lispersa - de- a l u ngul fa\adei
Cc111d c!iidiri'/o,t, Hou '"
11ng1111ea .\friiii s ''.1Xtt\/e
dl.\IC/l/(ele d<: m e .1111r1ea· ·
se reduc. iar ".erspe jo,\ <.a
• W(a 1trb
·e 1111/Jwuiuiteie. (P <1110
Ill concursul d . ro1en
• ..
aezam Rorch N e ex111"1
•re a
' O/'\•egia.1

Fa/ade /1111.vie in
di,\'fClll{e s·11r1e 111;,<lmiii
majoritatea eve . e Illlriiri .
... 111meme/
loc la11gii inlriiri. or a

94
 Jn schimb. cxista cxcmplc de planilicarc atenta in care
disconlinuita\ilc din \Csutul urban sunt cvilatc. iar fu nqi unilt:
mas1\'e sunt mascatc In spatele sau deasupra unor 111aga1me. bi-
ouri sau atcliere mai mici dispuse de-a lungul frontului stradal.
In fclul aceta. doar intrarilc runqiunilor de intercs ii gascsc Joe
pe fa\ada. Un exemplu este organi1.<u·ca cincmatografelor. in ca-
1'.UI carom numai intrarca §i ghicul de biletc sunl plasate la
stradii. in timp ce sala in sine cste ascunsii undeva In spate
Aceastii solu\ ie ar trebui sii fie adoplata mercu in proiectarca sc-
diilor de banci i de birouri.
Pentru a contracara problema frontu1ilor stradale plictisitoare
§i fiira via\a. multe municipalita\i din Danemarca au adoptat co-
duri care restriqioneaLa amplasarea bancilor §i birourilor la
parter. Alte ora§e daneze continua cu succes sa acomodcLe ase-
menea funqiuni la nivelul strazii atata timp cat fa\ada nu
depii§e§te 5 metri ( 15 fl).
Deloe urprinzator. practica de a acorda fieciirui magazi n o
prezen\a in fa\ada ciit mai redusii cu putin\a cste intalnita in toate
ccntrele comerciale uburbane noi - de tip mall. tiind ca pie-
tonii. in general. nu doresc a mearga foarte depru1e. ru'hiteqii de
mall-uri fac LIZ de Jogica fa\adelor ingu le, astfoJ tnci\t sa lie Joe
pentru ciit mai mulle magazine cu putin\a in cea mai curtii
di tan\a posibila.
Principiul loturilor lnguste §i adanci imprcuna cu utilizru·ea
atenta a frontul ui la st rada elimin a problema ..golurilor" i a
,.rama i\elor" in rel a\ia cladirilor cu strazile sau caile pietonale.
Acest lucru e te valabil §i in zonele reziden\iale. Exemple reu§ite
de plan uri configurate astfel e ga esc in numeroa e proiecte de

Pe srni:.ile 1trba11e.
/1111gi111ile fa1adelor
ar trebui sii.fie ate111
dime11.'iio11ate. Un ritm
frec1 •e11t imlilnit in stni:ile
camerciale di11 intreaga
/11111e e.\tede 15·25 de
uniuict pe JOO de metri.
(Stradti din orau/ l•echi,
S1orklrol111. S11edia.J
95
Conccntr.trc pc un ni \cl versus d1,persarc pc mai muhe nivcluri

Cemru/ ora1tl11i Coremrv.

Ang lia. Pie1011ii au 1end11;10 dt
a 1111/ta doar nfrelu/ solu/ui

Pe strifale cu cltldirijoase.
oclti11/ 11111a11 percepe tofltl
pGnii 1111de bate privir ea.

in :.onele cu cliidiri i11alte.

\ doar niw!lul parteru/ui intrO
in c{impul l i:ut1l.
1

96
 lou1n\.: in1ruitc lradi\ionalc precum i inlr-o wric de proicct.:
n01. cum ar ti Sicdlung l lalcn in Bt.:rna. El\e\ia (vc1i il ustra\ia de
la pagma 84) 1 ma1 multc 1onc rc1idcn\ialc pc msulclc Ja\a,
Borneo i Sporcnburg d111 l\1mtcrdam

Concentrarca pi: Jn plus fa\ii de op\1unilc deja mt.:n\ionatc pfmii acum. existii i
1 un n ivel Yer.,us pos1bili1a1ca de concentran: a act1\ il:l\ilor pc un singur nivcl. sau.
dispersarea pi: dimpotridi. de dispersan: a accstora pc mai multe ni\el uri.
mai mu lte nl\'Cluri Problcma cslc foartc simplii. Ac11v11a\ile care sc desfiimirii la
acclai nivcl pol ti cxpcrimentale in l111111clc s1m\urilor. ceca ee
inscamna pc 0 raza de 20-100 de mclri (65 - 130 ft). in funq1c de
subicetul observa\ici, iar in accasla s1tua\1e dcplasarea inlre
evcnimcntc estc facila. Dacii ccva sc intf1mplii la un nivcl pu\in
mai sus. posi bi l itatea de implicarc in aqiu nca rcspcet1vii c foarte
rcdusa. Ca\aratul in copaei a fost din101deauna un mod cficienl
de a te ascunde.
Aceasta problema e mai pu\in pronun\atii atunc1 dind se
intiimplii ee\·a la un nivel inferior pcntru di de multe ori din
po1i\ia superioara se poate inregistra o imagine bunii de ansam-
bl u -.dar panieiparea i interaqi unea nu sunt tocmai la indemiina
din punct de vedere ti.de i psihologic. Efectul utili1iirii spa\iilor
publice elevate este descris cu claritate in observa\iile lui William
H . Whyte din ew Yori.. City [51]. ..Liniile de vizibilitate sunt
importante. Dacii oamenii nu vad un spa\iu. nici nu-I folosesc:·
Despre spa\iile coboriile. acesta scrie: ..Cu excep\ia cazul ui in
care exist ii un motiv convingiitor. un spa\iu deschis n-ar trebui sa
Dfapenarell J"-' mai multc
11fre/uri fie coboriit. Cu douii sau trei excep\ii notabile. pie\ele cufundate
(Stradci in Los Angele.-.) sunt spa\ii moarte."

97
Com:cntrare pc un ni\cl versus tlispcrsarc pc mai multc nivcluri
Crmtactu/ \t'lllmficmn· ,
----·- ,_.,. , --- . --- -·- iu·11td< It• la 111,·dul \o/', '"ti
'.\/( .fW\1}11 ""."""ti, 11
la /i,,
<<lit \·a l'IUJt' llllr-o dii I Pr11n.t t
mult1t•ft1JC11a . i1111·c· t·ta' trt·

-
...
-
trc1lt·a ' al fl<llru/ · 1d1· a/
o tint ,.,.\fcrt• I''' t a \t oh\e'lo
" mm1u1a
c a! '"' tlCllt'<l cit: a mea cu "'
n:1 cit• la 11, ·/u/ \o/u/ui lllq 11
1nas: l'\t\lt11mrc· t'fllJt:lt c n al:
a\<'. Cu \xurm11c'i mmr,,;'1''11
II\ dt t:la111l cinn nu pom '"!i
Pri\•ind in .\ti\ nitrt• /)
"'.comact cu t'\'t:llimem,,
1111·c/11/ io/11/111
!'
d1 la

-
Prirind in su.\nitre C P ivi11d ill jos di11spn• C
I<

IJ

I?

II

1
_1

Pnl•ind in s1u ci'itre B Pril'i11d i11jos dimpre B

PRNE.

.• . . .
---- - - - - - B'

PIWE. Ae.sOLUf .;:;- "".

- - - - - - - - .. - ...,. - I' --
'i
'lo ,, '-!' y \
1'_ <;? f
PR,Al;,
-.r:1 I1

Pri vim/ in .\It,\ ctitre A Privind ;,,jos dinspre A t!' u ! ...l

98
 Prin urmarc. in pnnc1p1u. inccrcarca de a condcnsa acuvitii\ilc
plasand u-Jc pe mai multc nivcl un nu cste o 1dcc b111evenitii.
Punclc de belvedere pot Iiplasatc la nivcluri supcrioarc. dar nu i
acti vita\1 care se vor agrcgatc. Dacii totui sc face aceastii
tentati va. rc1ultatul cslc de ccle mai multc ori dc1.a111iig1tor deoa-
rccc func\iunilc situalc la 50 -100 de mctri ( 170 - 330 ft) unelc
fa\ii de altelc de-a Jungu l unei strati interreh1\ionca1a mai uor
decal celc anaie la doar 3 metri ( IO ft) di fcren\ii pc vcrticalii.
Accstc rc1.ultatc sun1 valabilc intr-o miisurii considcrabilii i
pentru compararea cladirilor joasc cu ccle inalte. Cliidi rile joase
de-a lungul unci s1rii1i sunt in armonic cu fclul in care oamenii sc
deplasca1ii i cu modul in care funqioncazii sim\urile. in timp ce
cliidirile inaltc nu sunl.

C/iidiri/e ;ome de-a

lungul unei .'ilriizi .milt
in armo11ie cu moclul in
care .1edepla.1eatifii11(ele
umtmt.• ;cu nlf)dul in care
fu11c ·cw11eaztl .\1111/urile
Cliitlin i11alte m1 .Hmt
(Sce11ii de .11radtl,
Si1111a1wre)
99
Conccntrarea pe
un nivcl versus
dispersarca pe mai
multc nivcluri -
.,Ora§C subterane..
§isistcmclc de
pasarelc ,,skywalks··
Pasarelele §i accesele
pri11 cursive sau balcocme
disperset1zii illfr<lri/e §i
evenimeme/e, in timp
ce sctirile co11ce111reaz.ii
/ocuitorii ;ii aduce la
11ive/11l .wriizii.
Sm: Ll1cui11/e,
Edinburgh, Sco/ia.
Jos: Zonii rezidenfialci,
Moutreal. Quebec.
100
A fost deja discutata d1spersarea nedoritii §i ncinten\ionat".
memlor ' even1·mcnte Ior care arc Ioc atunc1· ca •nd. In locadae oa ·
s1stem stradal compact. avcm de-a face cu mai multe ciiipa Un
·1 . • d . -
Un fenomen compara b1 aparc atunc1can ex1s tarctele comra etc ·
1
1
subterane sau suspcndatc (skywalks) §i acceselc la funqi p exe
fac pe multiple niveluri.Rc(clclc de pasarele (care poarta uni se
. 11
?e skywalks) sunt 111s Iated e b"1ce1
a . o
. •111 entrele .°'"a§elor.dar
umcte 1mpactul lor ramane d1scutabil 7
111 uncle zone rez1den\1ale: 1
. .. 1 1am.
beIe s1tua\11.
Dacii se dore§te concentrarea evenimentelor §i a populai· .
. - d • te1,o
soIu\1e buna se gas§te:
:- J •
e exemp u. m zonele rez1den\ial e dez-
voltatc pe tre1 etaJe d111 Montreal. Canada. To\i rezidenr· .
activitii\ile su.!1t canalizate prin cursive §i sdi.ri di.tre un si §i
111. eIcomu.iI pIu cart1.ereIe sunt preva•z te cu un front strad,,,autr
pltn de v1a1a §t ex1sta numeroase oportun1ta\1 pentru a stain a
liber n Fata fieciirei locuin\e. 'er
 lntegrare versus segregare

Un mediu de o\i unea de integrare presupunc ca unor diverse activita\i §i ca-

contact diferen\iat tegorii de persoane le este pem1is sa func\ioneze lmpreuna sau
una liinga alta. Segregarea implicii o separare a func\iunilor §i a
diferitelor grupuri.
l ntegrarea diver elor activita\i §i funqiuni In spa\iile publice
permite persoanelor implicate sa se stimulcze i sa se inspire re-
ciproc. ln plus, ace t amestec face posibila interpretarea modului
de aldituire §i funqionare a societa\ii.
i In aceasta privin\a, nu integrarea formala a cladirilor §i a
zonelor funqionale determina daca mediul de contact este mo-
noton sau interesant, ci fuziunea diferitelor evenimente §i
participan\i, la carli foarte midi. Mai imponant decal amplasarea
alaturata a fabricilor, locuin\elor, servici ilor etc. In planuri le de
arhitectura este ca oamenii care lucreaza §i traiesc In aceste
cladiri sa foloseasdi acelea§i spa\ii publice §i sa se lntalneasdi In
timpul activita\ilor de zi cu zi .

Modele de planificare Evol u\ia de la ora§til medieval compact, cu o lmpletire stransli a

pentru integrare §i diver elor activita\i. ditre ora§ul funC\ ionalist cu zone speciali-
segregare zate ilustreaza gama de posibilita\i pe care planificarea fizica le
genereazli pentru amestecarea sau cpararca popula\iei §i a eve-
nimentelor.
1n ora§ele medievale, traficul prepondcrent pietonal dicta o
structura urbanli In care negustorii §i me§te§ugarii, boga\ii §i
saracii, tinerii §i batranii crau nevoi\i sa traiasca §i sa lucreze unii
langa al\ii . Acestea sunt cxcmple ilustrative pcntru avantajele §i
dezavantajele unei StrUCIUri ora§cne§ti integrate.
101
 univcrsitatea aflatii in ora

La polul celalalt, planificarea orientata spre segregare este

ilustrata de tructura ora§ului func\ionalist.'in care, dimpotriva.
separarea funqiilor a fost un cop In sine. Rezultatul a fo t un
ora§ lmpar\it In zone monofunqional e.
Vastele zone reziden\iale cu forma\iuni uniforme. zonele in-
dustriale rigide §i monotone, precum §i marile p eudo-ora§e cu
lnfa\i§are identica, agregate In jurul unei singure funqiuni (cum
ar fi complcxe de cercetare, ora§e universitare au comunita\i de
pensionari), toate sunt exemple de zone monofunqionale.
In acest ti p de zona, un grup social, profe ional sau de varstii
este mai mult sau mai pu\in izolat de alte egmente din socie-
tate.
Este posibil ca beneficiile sa i ncluda o planificare mai ra\ionala.
distan\e mai scurte lntre func\iuni similare §i o eficien\a sporita.
dar toate acestea cu pre\ul minimizarii contactului cu societatea
lnconjuratoare, al unui mediu mai sarac §i mai monoton.
0 altemativa la aceste modele de planificare este o politidi
urbana diferen\iata, In care rela\iile sociale §i avantajele practice
sun! evaluate de la o funqiune la alta §i In care separarea estc
acceptata numai In cazul In care dezavantajele integriirii sunt In
mod evident mai mari decal avantajele. De exemplu. doar un
grup foarte mic de activita\i industriale au un caracter suficient
de perturbator pentru a fi cxclu e din zonele de locuin\e.
102
In1egrarea La scarii largii se poaie face efonul de a integra toate funq1unile
_ Ja scara Iargii care nu le lmpiedicii pe celelalle sau nu intcrfereaLii cu restul.
Un plan urban care \ izeaLii o dezvollare integra1a poate face
acest lucru prin specificarea direq1ilor de cretere 1 a lOnelor de
extindere in di\'erse etape. ca de exemplu pentru ani1 2005 - 10 I 0
- 2015. mai degraba deciit prin zonificare funciionalii a sef\ i-
c1ilor publice. a canierelor dormitor. a industriei etc.

Oraul ca universitate Un plan urban oriental ciitre intcgrare poate fi. de a emenea. u nul
- i \ iceversa in care funqiu nile majore sunt folosite ca oportunitiiii pentru a
face Joe unor unitiiii mai mici lntr-un context mai larg. De exem-
plu. o nouii universitate poate fi un prilej de a amplasa un mare
numiir de locuinie i sen icii lntr-o structurii integratii - un oral/
univer. itar complet i complex. Faptul cii vechi structuri de orae
integrateexistiiin conti nuare aliituri dezone noi. monofunc\ionale.
oferii posi bilitatea de a tudia ambele abordiiri de planificare.
Universitatea din Copenhaga este pla atii in mare pane In cen-
tru l ora§u lui vechi. Cliidirea principalii este situata central. iar In
jurul ei sunt riispiindite coli. colegii. depanamente. in diverse
locatii din or. stabilite pe masura ce a apiirut necesitatea. A t-
fel. strazile ora§ul u i devi n parte inregra nta a uni versitiiiii.
funqioniind ca §i coridoare. atilt inteme. cat §i exteme.
Fiira indoiala 1mprii§tierea cladiril or univer itarii prin tot oraul
genereaza unele dezavantaje din pu nct de vedere admini trativ.
Pen tru cei implicati 1nsa. rel a\ia striinsa cu ora§ul creeaza
nenum iirate posibilitaii de a-I uti liza §i de a part icipa la viata
urbana. Pe de alta pane, i pentru ora§ prezen\a univer itatii
Tnseamna un aport va loros de energie §i acti v ita\i.

103
 campusul unh·crsitar

104
 Opusul acestei organi/arr ar fi solu\ia ,.ra\1onalii" a institutelor
planificate de lnvii\iimi\nt superior - cam pusurile universitarc.
cum ar fi eel al Universi tii\ii Tchnicc di n Danemarca. 1n afara
Copenhagiii. in urma accstui plan, cduca\ia este sistematizatii.
rutele de legiiturii lntre dcpa11amcntc sunt efic1ent organizate:
dar. pe de altii parte ..,Ora§ur· beneficia1.a de pu\i nc acti \ ita\i. nu
estc an imal. u s-a creat o baza propri u-1isii pcntru activitii\i rc-
zultante. in afara de ci\teva cafenele i chiocuri de ziarc: iar zona
este folosita de o singurii categoric de pcrsoane: universitari.
Astfel, tehnicieni ultraspccialita\i bcneficiazii de o educa\ic
unilateralii, cultivatii lntr-un med i u pc miisura -monofunC\ ional,
specializat -intruci\t conexiunea lntre mcd i ul de studiu i restul
societiitii. In general, a fost anulata.

Treifimqiu111 urbane care s-arji pwut afla la ba:a tmui ora · plin de via{ ii. dacti i111e11fia de planificare arfl
urmcirit sci cree4.e zone urbane in fo e de :one 11wnofimcfio11ale.
S1611ga su.\: O ZOJUi reziden(ialii cu 7.000 de locuirori. inconjurmii de par cciri :;i p elu:e. . ....
S1il111:ajos : Complexul 1wcional danez de radiodifu ziune ·i te/ evi:iw1.e. 0 mie i 1c( s111e de oau! "' lucrea:a
aici in produqia i difuzaret.t program elor de 1elevizitme. inconjurttft de parcan ·1 p elu:e pusru.
Dreapw jos : Coleg iu pedagogi c cu 1.500 de e/evi. '11 izo/are similartl.
105
 lntcgrarc la scan.I midi

S us. I megrar e
de tm eri ·ib ... ti ..c. a_t;,goriilor
zonii rezide11a!rc1 11 mlr·o
Patflt sme d fwla nouii.
si tluplexuri apatame111e
centrul de le: o11urtind
persoanele i1 1:11pe111r11
cemru/ de ,,,v -Hti (A),
griidini/a ·ignpre de zi,
////ere/ (a' };f cillfii/i pentru
So/b;erg,Hat' DJ . .
Ill Copenlwg e. rev11a/iz.are
Arl111er1i· F: al, 1978 - 1981
. te leste , .
106 g11e.1111e11)
Integrarea Evit.area lOnelor monofu nC\iOnalc cste o condi \ie prealabiJa pen-
-la scara mica tru mtcgrarea diferitclor tipuri de grupuri socialc ?• activita\i.
Planificarea i proicctarea la scara medic sau midi sunt factori
decisivi in rcintroduccrea posibilita\ilor de fu1.:iune 'intrc elemen-
tele ora§ului.
De exempl u, colilc pot Ii situate In mijlocul unei 1.:one
reziden\ia le. dar cu toate acestea pot Ii separate destul de drastic
de imprcjurimi - prin garduri, 1.:iduri i pelu1.:e. Pentru a le integra
mcdiului inconjuriitor. siilile de clasii pot Ii de excmplu plasate
pe striizile publice ale ora§ului, care vor servi apoi drept cori-
doare i terenuri de joacii: iar o cafenea din apropicre poate juca
rolul de canti nii. 1n fcl ul acesta, oraul devine parte din procesul
de educa\ie. FunC\iunile comerciale §i de altii naturii pot Ii de
asemenea amplasate de-a l ungul striizii, In spa\iul public. astfel
lnciit grani\ele dintre ele §i popula\ie sii fie eliminate i fieciirei
activitii\i sii-i fie data ansa de a interaC\iona cu alta.
Centrele urbane concepute de arhitectul F. van Klingeren pen-
tru Dronten §i Eindhoven din Olanda [1 1] ilustreazii acest princi-
piu de planificare §i posibilitii\ile sale.
Aceste centre sunt concepute practic ca mari pie\c acoperite,
cu dotiiri sportive, ecrane. standuri pentru pectatori, scaune etc.,
astfel !neat sii poatii fi utilizate intr-o multitudine de feluri. In
principiu, funC\ioneazii exact ca pie\ele tradi\ionale. Comertul.
fotbalul, intiil nirile politice, serviciile religioase, concertele, tea-
trul , spectacolele, cafenelele, expozi\iile. joc urile §i dan ul pot
coexista intr-o pia\ii. Rezultatul acestor proiecte a fost un nivel
mult mai ridicat de panicipare generalii a popula\iei in diver e
activitii\i urbane deciit in alte ora§e olandeze comparabile.
Integrarea a fost, de asemenea, principiul cheie in mai multe
proiecte de imbuniitii\ire a zonelor reziden\iale cu tumuri de
apartamente construite in timpul anilor 1960. Intr-un astfel de
proiect de revitaJizare din Suedia, mai multe cliid iri au fost reno-
vate pentru a acomoda unitii\i ale industriei U§Oare. birouri §i
locuin\e pentru persoanele in var ta, conferind zonei o mai mare
diversitate.
Aceastii politidi de integrare a ob\inut rezultate pozitive
remarcabile .

Camera de zi Exemplul camerei de zi de acasii poate servi drept model pentru

-ca model integrarea activitii\i lor la orice altii scarii. fn camera de zi, mem-
brii familiei pot fi implica\i fiecare in activitii\i individuale, dar
pe de altii parte atilt i nd ivizii, cat §i ac\iunile )or pot func\iona
totodatli impreunii.
107
A integra sau a segrega trafic:ul

Sus. r;,.pararea diferuelor

11pun de lrafic determuuJ <iii tit
comunica{te aride
Jo; Cci11d tm tra[icu/ •Jfepie.
rnnal. ca in \lene(ia. Jeparare.a
\'G d£• a/re ac1i1·iui(i urbane nc
1
esre 11icioda1i1 oproblema_
Integrarca sau Dintrc toatc activita\ilc care au loc in dome111ul public. cea mai
eorecrarca traticul ui cuerint:atoare este transportul pcrsoanelor i al marfurilor.
" "' In .modelu l obi§nuit de tratic. in care strat:ile sunt impiir\ite in
ben1:1 pentru pietoni, biciclcte i automobile, avem de-a face cu o
separare pronun\atii a ciilatorilor i a activitii\ilor. Cand
participan\ii la tratic sunt dispersa\i i mai mult printr-un sistem
rutier diferen\iat, in care tiecare tip de vehicul are propriul traseu,
separarea este completa. Condusul vehiculelor. mersul pe jos.
precum §i simpla existen\a de-a lungul acestor ciii de circula\ie
devin mult mai aride din cauza segregarii de restul activita\ilor
ora§ului.
Ca altemativa la sistemele de circula\ie difercn\iate, pot ti
avute in vedere alte moduri de repartizare §i utilizare a mijloace-
lor de transport auto.
Un mare procent de ciiliitorii individuale pot ti realizate cu
ajutorul re\elelor de transport public. pc jos sau cu bicicleta. in
locul automobilelor pcrsonale. lmportan\a unui si tern de trans-
port integrat pentru via\a ora§ului poate ti remarcata cu preciidere
in a§eziiri le in care mersul pe jos a ocupat dintotdeauna un loc
important.
J n Europa existii cateva ora§e vechi in care circula\ia nu a fost
niciodata separata in trafic motori1:at §i pietonal. ca de exemplu
uncle ora§e de mu nte din Italia. ora§ele cu strazi in ciiri din
fosta lugoslavie. ora§ele de pc insulele grece§ti §i Vene\ia. care
ocupa un loc pecial in randul ora§elor pietonale. atat datorita
faptului ca este de departe eel mai mare dintre ele. cu peste
250.000 de locuitori, cat §i pcntru ca este unul dintre ce mai rafi-
nate exemple de acest tip.
In Vene\ia. transportu l greu de marfuri are loc pc canale. in
Limp cc sistemul pietonal reprezinta incii re\eaua principala de
circula\ie a Ora§ului.
Aici via\a urbana §i traficul coex ista in acela§i spa\iu , care
poate fi folosit simultan ntru activita\i in aer liber §i ca reJea de
legaturi intre destina\ii . In acest caz, traficul nu prezmta pro:
bleme de securitate, nu genereaza gaze de e§apament.zgomot §I
mizerie; prin urmare. niciodata nu a devcnit necesar sa se separe
zonele de lucru. odihna. lual masa. joacii, divertisment de cele de
tra nzit. Vene\ ia este, metaforic vorbind . o camera de zi la scara
ora§ului. . • . . • .
Aceasta realitate exphca pracuca vene\1ana de a a1uno0e cu
intarziere la intalniri, intrucat, in timpul deplasarii prin ora§, oa-
menii se intalnesc in mod inevitabil cu prieteni §i cunoscu\i au
se opresc sa contemple diverse evenimente.
109
Patru principii de planificarc a t raticului

Los Angeles
Trajic i11tt.•grlll .ftl\' ori:.inul
circula(ia dt• 1•it1.::fi . Un .\i.,tem
s1mplu. t'tt w1 grad retlu.\· tie
sigurcm{tl a traficu/ui S1rd:ih
sunt i11111ili:abilt.• pemru oriet:
altcel'll ;,, afarti dt• trafirnl
auto.

Radburn
Trcific segre1:a1· 1111 .\·i.Ht•m
complicat. mtrodus in 1928 in
Radhurn, New Jer.rey. Foane
co.\ti.\itor, aceslll .fe ba:ea:tl
pe mu/re tlnmwri pt1ralele
1 ctii sul1tera11e. Sondajele
reali:01e in :one re:iden{ia/e
t1ratii cci,dq·i i11 teorie ar
trebui sti imbwuit<i{eascii
sig uranca 1rajic11/ui.sistemul
funccionea:ii slab in p racticii.
deoarece pieronii urmea:ii nile
mai scurte. mai degrabii declil
rute mai sigure, dar mai lungi.

Delft
Trafic i11tegrat.ft11•ori:ti11tl
circula[ia lentii. lmrodu\· in
1969.siste11111/ e>te simp/11.
direct f i sigur.men/ inlind
imfJOrtan/a stri'i:ii ca spa/iu
public.
fntr- o siwa/ie in care autow-
rismele trebuie Jii ajungiipGntl
la ifllriiril e cliidirilor, ticest sis-
tem de imegrare e.He superior
celor de mai sits.

Vene\ia
Orarul fJietona/ .Trat/Zi/ia tie
la circulacia de vitez}i la cea
lemci..eface la /J eriferie. Un
.sistem de circulafie direct si
simplu, cu wt nivel con.'li-
derabi/ mai mare de siguran/ii
declit oricare alwl.

110
Transferul ciitre u·afic Principiu l de bazii al circula\ iei In Vene\ia este cii transferul de la
u§or la limita ora§u lui traficul de vitezii la eel lent sc face la Jimita ora§ul ui. nu la i ntra-
rea In casii, a§a cum s-a lmpiimantenit de-a lungul timpului In
alte locuri dependente de transportul auto.
Obicciul de a parca automobilul sau a sc da jos din mijloace le
de transport la limita ora§ului sau la marginea zonclor re1iden\iale
§i a pareurge pe jo ultimii 50. I 00 sau 150 de metri ( 170 i 330
- 500 ft) ciitre casii s-a gencralizat In ultima vreme In oraelc
europene. Aceasta este o cvolutie pozitivii , care pcrmitc traficu-
lui local sii poatii ti din nou integral cu al te activitii\i In aer liber.

Adaptarea traficului Efortu l de a adapt a traficul auto local la condi\iile necesare pen-
auto la condi\iile tru un trafic pietonal confortabil este de asemenca o i ni\iativii
pentru traficul de pozitiv a. Aceastii strategie a fost introdusii pentru prima data in
pietoni Olanda, unde o serie de zone reziden\iale au fost proiectate sau
renovate pentru trafic auto lent.
In aceste zone, cunoscute sub denum irea Woo11e1f, automo-
bilele sunt permise pana la intrarile caselor. dar strazile sunt in
mod clar configurate pentru pietoni. obligand celelalte mijloace
de transport sa se depla eze cu viteze mici din cauza amplasarii
locurilor de stat au dejoacii. Autovehiculele au statut de oaspc\ i
pe teritoriul pietonilor.
Conceptu l de integrare a traficului auto cu amenajiirile pentru
pietoni oferii avantaje considerabile fa\a de metodcle de segre-
gare a circula\iei. Chiar dacii zonele care i nterzic total accesu l
auto au atilt un grad mai ridicat de siguran\a, cat §i o configuratie
§i dimensiu ni mai bine adaptate pentru activita\i In aer liber, in
multe cazuri, conceptul olandez de integrare a traficul ui ofera o
altemativa foarte acceptabi la.

lntegrarea traficului §i Tndi ferent dacii zonele rezidentiale sunt in conformitate cu prin -
petrecerea timpu l ui In cipiul venetian , previiziind transferul de la traficul rapid la eel
aer liber lent la limita ora§ului, sau dupa modelul olandez Woo11e1f, cu
Strazi multifunctional e pentru trafic auto lent, biciclete §i pietoni.
este important sa se facii eforturi pentru a integra traficul §i
activita\ i le In aer liber. Atunci dind circula\ia se rezuma la pie-
toni §i autoturisme care se deplaseazii cu viteze mici. argumen-
tele pentru epararca zonelor de stat §i de joacii de cele de trafic
l,i pierd valabil itatea. De asemenea, faptul cii circula\ia catre §i
dinspre locuin\e este in aproapc toate cazuri le cea mai pregnanta
dintre activitii\ile in aer liber din zonele rezidentiale este un mo-
tiv suficient pentru a dori integrarea cat mai multor activita\i cu
traficul. Pentru cei in u·anzit, pentru copiii la joacii §i pentru cei
implicati In activitii\ile din jurul casei, o politicii de integrare a
111
1111r 1111 mod < are 111d1 IJ
111 mm/ < Jar ta/Utul /or C'.l
mu prt 1/o111111a111 It 1111
Vul':.11 n du a , It 1111pu "
dr rmnpt d11m11a/t 1 allt
llllj/11(111 '" ( IJll\llilllJ(l rl
/)rn1pli1 urmla 11/muft -a
i111111111 ' tlupa lrt' 1·n a /(I
.Wmmnf ·

lra ficul u i Va permile di feritelor aclivita\i sa e sprijine i Sll-

mulete reciproc.
Mulle activita\i - joaca, relaxarea in aer liber. conversa\iile -
inccp atunci ciind cincva cMe. de fapt, implicat In altceva sau in
drum ciitre ceva.
Petrecerea timpul ui In acr liber §i trantitul nu sunt acti,ita\i
dclimitate prccis. grani\elc lor sun! ncxibile; acelcai persoane
pot fi im plicate in ambcle.
Difcritclc catcgorii de activita\i au o puternicii tendin\a de a se
implcti, dacii Ii se permitc.
112
 Atrac\je versus respingere

Atrac\ie versus Spa\iile publice pot fi primitoare §i U§Or accesibile, incurajand

respingere astfel oamenii §i activitii\ile sii treacii de la mediul privat la eel
public . Pe de altii parte, ele pot fi concepute §i in a§a fel incat sa
fie dificil de accesat, fizic §i psihic.

Atrac\ia - Lranzi\ii Atrac\ia §i respingerea exercitate de spa\iul public sunt legate,

domoale intre intre altele, de rela\ia acestuia cu mediul privat §i de modul in
public §i privat care e proiectatii zona de la grani\a celor douii domenii. Limitele
pu temic definite - cum ar fi in zonele cu blocuri de apartamente.
unde locuitorii seafla ori intr-un teritoriu complet privat ori intr-o
zonii complet publicii afarii. pe sciiri, in lift sau pe stradii - fac
incursiunile In spatiu public difici le pentru situa\iile in care nu
unt neapiirat necesare.
Limitele flexibile. pe de alta parte, cu zone de tranzi\ie care nu
sunt nici complet private, nici complet publice, sunt adesea in
miisurii sa funC\ioneze ca o conexiune, ceea ce face mai simpla
migrarea reziden\i lor §i a evenimentelor intre spa\iu l public §i eel
privat, iniiuntru §i in afarii. Acest aspect de maxima impo11an\a
este examinat in detaliu intr-o sec\iune urmiitoare (a se vedea
pagina 185).

Atrac\ia Posibilitatea de a vedea ce se intampla In spa\iile publice este de

- po ibilitatea de a asemenea un element de atrac\ie.
vedea ce seintamplii Cand copiii pot vedea strada sau locul de joacii din casii. pot
urmiiri ce se intamplii §i vad cine se afla afara; in felul acesta sunt
motiva\i mai des sii iasii §i sa se joace, spre deosebire de copiii
care nu pot vedea ce se intampla, pentru cii traiesc prea su au
prea departe.
Numeroase exemple care cot in eviden\a rela\ia dintre po i-
bi l itatea de a vedea § i dorin\a de a pai1icipa sunt intalnite §i lntre
adul\i. Cluburile §i centrele comunitarc cu fercstre spre strada au
113
 Atraqia - trcccrea trcplalii de la interior la exterior

0 tran;.i(ie 1repwtci lntre

spafiilt:puhlice \'i cele
priwue ajutti comiiderabil
om11t•11ii scipt1rticipe ·i S{i
11w11(im.1 o legliturlistrlinwi
cu \1ia(a ·i t'\'enimeme/e din
spa(iul public.

Sus: griidini semipriva1e infoJa

loc:uin(elor 111\) irllite.
Dret1pu1: :.onci tie tran:i/ie
treptatii lo 1111 bloc cu mai
multe etaje - dar numai pe111r11
p(lrter. (A/mere. Ola11da)
Strada ca (l/raqie. (S(lilll Paul
Baie, Quebec)

114
 mai mul\i membri deciit cele anatc in subsol sau care nu au fe-
restre. dcoarece treciitorii sunt inspira\1 sii sc aliiturc cand viid ce
si: intamplii i cine pU1icipii. Comcrcian\ 11 au t 1ut dintotdeauna
ca cstc de maxima importan\ii sii fie amplasa\1 exact pc unde tree
oamenii i sii aibii vitrine ciitrc stradii. In mod similar. mcsclc de
pc trotuar ale cafenelelor func\ioncatii ca o invita\ic.

Atraciia - rute Un traseu scurt i uor de parcurs intrc mediul privat i eel public
scurte i simple poate de asemenea func\iona ca o invita\ic. Multc exemple
demonstrcaza inn uen\a majora a factorilor de distan\ii. a celor de
calitate a Lraseului §i a modurilor de transport pc rutele dintrc
oameni §i dintre diverse func\i uni.
Copiii de varste fragede se deplaseaza rareori mai mult de 50
de metri ( 170 ft) de la intrarea casei §i chiar §i in aceastii razii
redusii distan\a pare a conteze. ci preferand sa sejoace mai des
cu tovarii§ii din imediata vecinatate decal cu cei care triiiesc doar
pu\in mai departe.
E te de asemenea general valabil ca membrii familici §i prie-
tenii care locuiesc unul langii altul se vad unii pc al\ii mai des
deciit i§i viid cuno§tintele care locuiesc mai departe. Situa\iile
informale, cum ar Ii ,,a Lrece pc la cineva" joacii un rol mai semni-
ficativ ciind pcrsoanele implicate traie c aproapc uncle de altele.
Din nou, acest lucru poate avea o innuen\a pozitiva asupra altor
forme de contact.
In bibl iotecile publice, de asemenea. s-a observat o rela\ie
directa intre distan\a §i imprumutul ciirtilor. Cei care locuiesc
mai aproape de bibliotecii §i pot ajungc la ea eel mai U§Or
imprumut a §i cele mai multe ciirti.

Schimbarea Printre necesita\ile care sunt satisfacute, partial, in spa\iile pu-

motiva\iei - blice sunt nevoia de contact, nevoia de cunoa§tere §i nevoia de
deplasliri de scuza stimulare. Acestea fac parte din grupul de necesita\i psihologice.
Satisfacerea lor este rareori la fel de premedi tata ca indeplinirea
necesita\ilor fizice primare, cum ar fi a manca. a bea. a dormi §i
a§a mai departe. De exemplu, adul\ii rareori merg in ora§ cu
inten\ia exprimata de a-§i satisface nevoia de stimulare sociala
sau nevoia de contact. Indiferent care este adeviiratu l cop, oa-
menii ies din casa dintr-un motiv plauzibil . rational - pcntru
cumpiiraturi, pentru a face o plimbare, pcntru a lua ni§te aer
proaspat , sa cumpere ziarul, sa spcle ma§ina etc. v •

Poate ca este gre§it sa vorbim desprc ace tc delasar1 ca pe

texte pentru interac\iuni cu alte persoane, pcntru ca foarte pu\1111
oameni vor accepta faptul ca nevoia de contact §I s11mularea
socialajoa cii vreun rol in planurile lor de cumparaturi. Dar faptul
115
Atrnq1a -des1ina\ii

lndifere111 de ciire echipamellle

au. locurile dejoacii s11111 in
primul rand locuri de /111{i/nire.
Ele repremrii spa/ii 1111de
copiii por merge oricand. iar
ec/1ipa111e11111f dejoaccioferii
posibilirarea de a perrece rimp
de 1111111 si11g11r ptinci ctind alji
copii se alii111ra ·i se p01 ini/ia
activitii(i mai incirame.

116
 ca adul\ii care lucrc<11.a la domiciliu pel rcc in medic aproape de
lrei ori mai mult timp la cumparaluri dcciit cc1 care lucre;va in
afara casei i faplul ca deplasitrilc la magazine SUlll d1stribuitC
uniform pc 101 parcursul saptamiinii. chiar daca mersul o datii pc
saptamana ar ti. probabil. mai simplu. alimenteaza in mod natu-
ral presupunerea ca multe din aceste excursi i nu sunt doar o
chestiune de procurare a proviziilor.
Este general valabil ca nevoile tizice i psihologicc primare
sunt lndeplinite in acelai timp. precum i ca cele primare. ma i
u or de detinit. servesc adesea pentru a explica i motiva satis-
facerea ambelor tipuri . in acest context. excursia la cump1iraturi
este atat o excursie de shopping. cat i un pretext pcntrn co111act
i stimulare.

Atrac\ia - dest ina\ii Aceasta lmpletire de motive subliniaza importa n\a destina\iilor
in mediul public: lucrurile §i locurile pe care individul le poate
cauta In mod natural i folosi ca moti va\ie pcntru a iei din casa.
Destina\iile pot ti locuri speciale, puncte de observa\ie. locuri de
unde e poate vedea apusul soarelui au pot ti magazine, centre
comun itare. facilita\i sportive i aa mai departe.
Tn sate. unde Fan tana §i spa latoria sunt comune. se poate obser-
va cum aceste douii facilita\i funC\ioneazii drept catal izatori
dominan\i pentru contactele informale. Pretextele sunt uneori
sistematice, ca In San Yittorino Romano (vezi pagina 86), unde
In mod t radi\ional gale\ile sunt lasate la fantana pentru a avea
mereu motiv penu·u a ,,iei sa aducii galeata" dacii apare ci neva
cu care se poate sta de vorba. In sudul Europei, baru rile joacii i
ele un rol important ca destina\ie. Oamenii se due l a bar pentru
un pahar de vin. dar §tiu cu siguran\a cii se vor lntal ni i cu prie-
teni. f n al te piir\i ale lumii.pub-urile, pie\ele i cafenelele servesc
acelai scop ca destina\ii i pretexte.
In zonele reziden\iale noi, locul unde se afla cutiile potale,
chio§curile de ziare, restaurantele, magazinele §i facilita\ile spor-
tive trebuie a l i asume rolul de pretexte acceptabile pentru ca
individul sa aiba motiv a ia a i sa ramana In mediul public.
Pentru copii, terenul de joacii este locul unde pot merge ori-
dind . De fapt, aceasta este un a dintre func\iile cele mai impor-
tante ale parcurilor de recreare. Chiar dacii cele mai multe locuri
dejoacii amenajate au utilizari Iimitate. copiii ju dindu-se In ma-
joritatea cazurilor In alte piir\i , ele tot satisfac rol ul de loc de
lntalnire §i punct de plecare pentru alte activita\i.
Jndiferent dacii sunt sau nu i al\i tovarii§i afara. copiii pot iei
lntotdeauna la locul de joacii obi nuit i mereu gasesc ceva de
facut acolo - pentru lnceput.
117
Atraqia

C<'iu d
Stang 'fac111
i111r-o ou
na,dpetec de gr·
d Ill · na
"/ t·a e apanemeandt;ellti

Jo.1 ['<.Ie cw·-

mtr-o :.011ii r ,!enie a a/ .
da11e·a t .1de1111· 1•.,,, ,
T '. aa
OCIU! gen
,.,.;acle
Cate esrea/ii/e· s1m1 tm 1.
cmmmi1ar z1ua de h p t-
pe1recere :ll1Ctmcma1-'cru
< e Cartier. a de o
Atraqia Tot a§a cum copiii foloscsc locul de joadi drept dcst111aiie in care
_ ceva de fiicut pot sa utilizeze echipamentul existent pana dind apare ocazia sii
facii alle lucruri mai interesante, griidinile i gradiniiritul. de
exemplu, servesc acelea§i scopuri pentru alte grupe de varstii.
Cand e vreme bunii de stat afara, gradina ofera prilejul unei
acti vi tiiii utile. ceva de fiicut. In cazul In care gracl ina sc afla In
drumul oamenilor sau u ndeva de unde se pol contempla altc
evenimente. griid inaritul se imbina adesea cu alle activitii\i re-
crealive i sociale - utilul se combinii cu pliicutul.
Un stud iu mai atent al activitii\i lor din cur\ile reziden\iale din
fa\5 [21] arata ca. in mulle cazuri. exista astfel de combina\ii
ubtile de scopuri §i inten\ii cu finalitate sociala. iar gradinaritu l
serve§te drept pretext pentru a fi In aer liber. Se poate remarca
fapLUI ca mul\i oameni - nu In ultim ul rand , locuitorii mai In

Dacii existii ceva de /lieut.

exisui i prilej de vorb<i
dupii aceea.
Ac1ivitii(ile necesare,
Op/ionale ; ce/e socia/e se
impletesc in mod ubtil.
119
 vfirsiiir: -alocii
. .r : un timp
, considerabil
,. I . mai. lung
. gradi naritul .·
u1 dee
poate JUSt111cat vrcun 1e pnn scopu n stnct horticol at
11 II1
Accasia subliniazii cat de important cstc faptul ca e. ..
publice din tonele reziden \ialc sii nu fie oportunita[i 1 spa\11le
11

. bw . . . . f
tru phm a n 1 stat. c1 §I pentru a ace ceva, peniru a110Iimia1 P.en ·
lntr-o aqiune. Este preferabil ca acestc condi\i i sa fie co I1lf hca1
cu posibilitatea de a transfera mici activita\i casnice 1 P etate
8 1
public. cum ar Ii cura\atul cartofilor. cusutul, micile re \ 1
hobby-urile sau l uatul mesci. P a111,

Dacii existii pasibilitatea

de a f11depli11i 1111ele
sardni casnice in zo1w
publicii a loc11inJelor -
reparaJii, lwbby-11ri sou
luatul mesei - viaJa fntre
cliidiri se i111bogci(e·1e
substOnJial.
(Sus: Nordut oraftlf11i
Toronto.
Jos: Brooklyn , New York).
120
 Deschis versus inchis

I p..·'
f
5
. J1
f·:· \>'

'

Deschis versus lnchis Contactul vizual direct Intre ceca ce se lntiimpla In mediul public
§i ceea ce se lntiimpla In locuin\c, maga?i nc, fabrici, atclierc §i
cladiri publice poatc extinde semnificativ posibilita\ile de
lmboga\ire a cxpericn\ei In ambcle dircc\ii.
Ini\ierea unui schimb bidireciional de experien\a nu depinde
numai de fcreslre §i transparcn\a, fiind deopolriva o chcstiune de
distan\a. Raza limitata a experien\ei scnzoriale umane joacli §i ea
un rot important In determinarea caracterului deschi sau lnchis
al unui evenimcnt.
0 bibliotecli dotata cu fereslre mari. dar retrasa I0-1S metri
(33-50-ft) de la strada, §i una cu ferestre anate chiar la limita
troruarului ilustreaza cele doua situa\ii. in primul caz, se poate
vedea o cladire cu fercstrc; In celalalt, o bibliotecli In uz.

O politidi Este incredibil ciit de pu\inc lntiimplliri §i funciiuni sunt accesi-

urbana comuna bile vizual In noile proiecte de construciii sau de revitalizare.
Multe cladi ri sunt introvcrtite flira alt motiv aparent decat ca a
devenit un fapt general acceptat ca piscinele, centrelc comuni-
tare, alcile de bowling sau salile de a§tcptare se fac In cladiri
opace.
in alte cazuri, considerentele de eficien\a au un rol important.
Elevii nu pot sa se uite pe fereastra §i nu pot fi nici vazu\i pentru
a nu fi deranja\i. Pe motiv de productivitate, muncitorii In fabrici
trebuie sa lucreze la lumina fluore ccnta §i cu muzicli atent
gestionata la difuzoare, asupra clireia nu au control. Funciionarii
dintr-o cllidire de birouri au vedere clitre cer, dar nu clitre trada
§i a§a mai departe. umai In cazul comeriului. pentru care
transparcn\a §i accesibi litatea pot stimula viinzliril e. este permisa
vederea directa a marfurilor §i , dacli trebuie. a activita\ilor
umane.

0 politicli urbana Imprejmuirile§i fa\adelcopace ridicateinten\ionat sau incon§tient

diferen\iata In jurul oamenilor sunt discutabile In cele mai multe cazuri. Este
121
Transparenl versus opac

Stii111-:a: De 1 acest magaz.in este

de.w·his ·apte :ife pe siiptiimlinii
cu siguran(ii nu pare deschfa ·
dinspre 1rot1ttff. (Adelaide,
Au.wralia.)

Jos: 0 conrribttfie imeresamti

la peisa}ltl strada/: ofa1adii de
.\lie/ti Fntre trotuar "i o pisciuii.
(Vesterbro. Copenlwga. Dane-
marca.)

122
 ..CO.\ll mc:c1 nit nl\tdul
mt•u·· t'\lt o a/irme1{1t· n•
poatt' Ji /uatti mult />I' a
/itt'ftl l

Drt'<lpta . in noift> :m u·
rt.':itlt·n{iah: .\Cmulinm·f .\ t.'
fat' nwri Lfo rwri pL•llfru
a dt.:.\Cliidt· locuin{dt i
ti l'llindt· .ifcra /or dt·
mflut'll{ti }i .'iuprm·ci:ht·rt·
ccitre .\lrti:.i prin balcoam:.
Cllf{I I \"t!fClltde.
(Sibe/i11.11)(1rke11. 19fi-l·
1986. Co1m1hagll
Ar/Jiu•c/i Fccllestem'.··
111e11.J

recomandabi la o politicii bazata pc c,·al uarea de la ca1 la cat a

fieciirei situa\ii. a avantajelor i de;avantajelor pentru cei
implica\i. Adesea. sc va dovedi cii o diferen\icrc subtila intre
transparen\a i opacitate este mull mai naturala §i beneficii.
De cxempl u. posibilitatea de a vcdea ce e intampla in pa\iul
public dintr-o ca a de batrani au dintr-un spital este probabil
binevenita. dar situa\ia inversa nu cste recomandabila. De a e-
menea. unele lnciiperi ale gradini\clor ar trebui probabil sa fie
deschise spre trada. dar allele nu :pisci nele publice sau siilile de
sport c mai bine sii fie pla ate mull sub nivelul strazii a.tfel neat
ferestrele sa fiesituate la lniil\ime i oamenii care privesc lniiuntru
sa nu perturbe activitatea etc.
123
..Privatizarca"' v i .;\ii publi<.:c

Un mmuir 1m mai mare de

xalerii comerciale, c:uqi -$i
piacere imerware. precum .}i alie
.1/W(ii apare111 pub/ice dilrieaz<i
\•ia(a urbwul din s1nlz.ile adfo.
cellle i din pie(ele oraului.
..The Co111111011..-· este defapt
pnl'lll .}t {ima .rnb supraveglwre.

124
 0

..Si111/rm1111 / ·l'Cll{< l •

Un /a/Jirm t <h J.:aft.,-11

comt·rcit1h• prl\'att'
.Hrcip1111gt (nllful 111 ban
(Perth. \'e.1111/
Austmlin )

.,Privatizarea" in ultimii ani s-a observat o tendin\a crescandii de a crea spa\ii

vie\ii publice aparent publice in cliidiri private. 1one comcrciale etc. Galeriile
comerciale private care traversea1ii cate o intreagii 111sula urbana .
re\elele de pa aje subterane §i ..pie\ele.. interioare imense din
hoteluri sunt doar d\teva exemplc.
Din punctul de vedere al unui de1voltator. aceasta tendin\a
oferii perspective foarte interesante. dar. din punct de ,·edere al
ora§ului rezultatul consta aproape intotdeau na in di persia
popula\iei. pastrarea oamenilor §i a activita\ilor in spa\ii inchise
§i golirea spa\iilor urbane de public §i atraqii. Ora§Ul devine ast-
fel pu ·tiu. rigid §i nesigur. in timp cc acelea§i func\iuni. dacii ar
fi fost implementate in aer liber, ar fi putut imbunata\i calitatea
spa\iul ui public §i a ora§ul ui ca intreg.

intlwuru. 0 pit1(ii
i111eri<x1rii rafinattl pe111r11
WI wmmit tip de .,\•ia{ii
puhlicii'".
Afarti· Un perete comp/et
go/ la imerfll(a rn m·a}11/.
(Cmnplex lwteli1•r, Lo.1
A1111ele1 .)

125
 /)acrl pare urc'll lllllotun\.
mt'ftll f fllllf fo }ll(CI f Cl \('/or
\lm/l'f ,•1u·tlfn111arct1n
tnm Heh raui "'''narii.
'<1ctiritti/11w tonal,
ac '.B'l<J(tlt in 'PC1(1ih· puh/u ('
l'f11 }I, lfl f.:t'lll'l"lll l'l'c/U\e ill
mocl rnh.\IWl(ial

/11 ::.011dt• n::i<il-n(wlt·;,, ,.' ''

me1 1111lt· ·"'"' parcatt· ta 0
Oll Tt an·di.\lllll(cl, plimbarc•t1
prm...u1r1tcr dt· Ill nwimi 'Prt·
caw I 11n·1·. r. C<Jll\lllllie o
pnr(itnH' pltinaii afit 'ctirei
ciiltitnn1

-+--'--

I Atunci cGnd ma.}inile .\lint par-

cate la intrare. pe stradti nu 1•orfi
decfit autoturi\. me.

2. Atunci cfmd 111ll,fimle .rnllf

parcate la bordurti, pe .\tradii .\e
\'lid atiit oameni cfit i nwini.
a11\ele pelllru contacte cu \•ecinii
\. e inmulce\. c.

3. Atunci cOnd mainile .mlll par-

cc.11e la captitul drumului. 1rajic11/
p1etonal inlocuiete 1raficul awo.
( Din Jtudiile efectuate pe .wrcl:ile
ora11/111 Melbourne /21}.J

126
Transpo11la In ceea cc privc Lc posibilila\ilc de a-i vcdea pc cei in micarc i.
vedere versus pen lru acetia din urmii. de a vedea cc se inlamplii. evolu\ia de la
transport prival Lra_0cul pietonal la eel auto reprc1in1ii u n dC1avanLaj.
In a§eziiri le pictonale oamenii circulii mull prin oraul lor: in
locurile dominate de automobile, nu se pol vedca decal main1 pe
slrazi. Dcsigu r ca iniiuntru l mainilor SC anii pcrsoane i au loc
even imenle, dar de pe troLUar. imaginca lor estc prea fragmcntatii
§i apari\ia prea scurtii pcnlru a ofcri sulicien Lii informa\ie despre
cine §i cc sc giiseLe lniiuntru . Circula\ia oamenilor s-a transfor-
maL In tralic auto.
Ma§inile, mi§carea. varia\ii lc i imaginile fugare ale per-
soanelor din automobile reprezintii LOLU§i o anumitii atrac\ie.
dupii cum reiese din amplasarea biincilor de-a lungul striizilor.
din comportamentul privitorilor care ziibovesc la intersec\ii ru-
tiere, precum §i din tendin\a de a prefera mersul pe jos de-a lun-
gul unei striizi cu tralic auto fa\ii de eel pe o alee pustie. Pliicerea
de a viziona mi§carea automobilelor este lnsii limitatii i apare
numai In siLUa\iile In care n u existii posibilitatea unor experien\e
mai valoroa e In jur. Acest lucru poate fi observat. de exemplu.
In ora§ele italiene cu sau fiirii pie\e urbane. Dacii existii o pia\ii
care funC\ioneazii bi ne. oamenii se adunii In ea: dacii nu sunt nici
pie\e, nici via\ii urbanii, col\urile de stradii §i i nterseC1iile devin
locurilede lntalnire, unde eel pu\in exi. ta ceva l a care oamenii se
pot uita.
La polul opus acestei situa\ii se aflii din nou vechile ora§e pie-
tonale, precum Vene[ia. unde contempl area circula\iei per-
oanelor §i miirfurilor joacii un rol crucial In citirea §i interpreta-
rea modul ui de alciit uire §i funC\ionare a ora§u lui. Cand un cuplu
proaspat ciisiitorit iesedin bisericii nu intra imediat lntr-o limuzinii
neagrii, ci continua sa mearga pe jos prin ora§, urmat de alai.
Muzicienii merg prin ora§ cu inslru mentele sub bra\ Indrum pre
muncii , iar oameni i care se due la teatru, lmbracati In cele mai
bune haine, Lot pe jos merg.
Tn acest context, este foarte va loroasa tendin\a din ultimii ani
de a proiecta zone reziden\iale in care e parcheazii la I 00 au
200 de metri (300- 660 ft) distan\ii de locuin[e. Strazile din aceste
loeuri sunt mai populate si mai placute, iar prilejurile de lntalniri
frecvente, informale cu vecini §i cunoscu\i sunt mull mai mari .
Riscul redus de vanda lism §i criminalitale este, de a emenea. o
al tii consecin\a pozitiva a traficului In aer liber pre deo ebire de
eel lnchis, In ma§ini, sau segregat pe ciii ubterane, dru muri de
acces §iIn spa\ii de parcare.

127
4. SPATll DE TRECERE,
LOCU' RI DE STAT
Proiectarea de detaliu

Spatii de trecere, locuri de stat

A merge pe jos
A sta n picioare
A sta jos
A vedea ,a auzi i a vorbi
Un loc placut din toate punctele de vedere
Margini permeabile
 Spa\ii de trecere - locuri de stat

Cat de des sunt Capitolele prccedente discuta tehnici §i strategii ale planificarii
ut ilizate pa\iile e un urbane pentru concentrarea in limp §i spa\iu a popula\iei §i a
lucru - mai impo11ant activita\ilor umane. pcnlru integrarea funC\iunilor oraului §i
este cum pol fi configurarea unui mediu atragator §i de chis catre public. Aces-
folosite tea au capacitatea de a influen\a In primul rand inciden\a
activita\ilor: cu alte cuvinte, numarul evenimentelor §i
participan\ilor. Pe de alta parte insa. cantitatea acestora nu este
neaparat relevanta pentru calitatea mediului public.
Concentrarea In timp §i spa\iu a oamenilor §i evenimentelor
este o condi\ie prealabila pentru dinamismul spa\iului urban. dar
de o §i mai mare importan\a sunt tipurile de activita\i care se
dezvolta ca urmare a condi\iilor asigurate. Crearea unor spa\ii
care permit oamenilor sa vina §i sa piece nu este suficientli:sunt
necesare §I premise favorabile pentru a-i re\ine. a le oferi prile-
juri de plimbare.odihna §i de implicare intr-o gama suficient de
!aria de activit a\i sociale §i de recreare.
In acest context, calitatca componentelor mediului exterior
este un factor determinant , iar proiectarea spa\iilor individuale
pana la cele mai mici detalii joa ca un rol crucial.

Activita\ile In aer Dupa cum am aratat mai devreme In aceasta lucrare. este impor-
liber §i calitatea tant de remarcat felul in care diferitele categorii de activita\i In
spa\iilor In care se aer liber sunt influen\ate de calitatea spa\iului In care sedesfa§oara
desfii.§oara §i. in special , cum lmbunata\irile acestuia din urma detennina
proliferarea ocupa\iil or op\ionale, majoritatea de factura
recreativa §i sociala.
Pe de alta pane, s-a demonsu·at §i ca, in caZL1l in care calitatea
mediului fizie se diminueaza, aceste activita\i tind sa dispara.
Yn aceasta eC\iune, a clirei idee centrala nu este cantitatea. ci
caracterul §i con\inutul vie\ii urbane. se ubliniaza ca activita\ile
op\ionale, cele care transforma spa\iul public intr-un mediu deo-
sebit de atractiv §i semnificativ, sunt §i cele mai sensibile la cali-
latea mediului fizic.
129
Biitalia pcntru cal itatc sc dltiga - sau se pierde -la scara mica

Prmectarea detafiilor -o ..
lll ro_I n·rcia/ pemru 31cac
.1p 1(11/or Ill aer fiber. cesu/
Can sum atem detaliate
spa(11le pub/ice a11 a111a d
f!mq1011a/ei ·i popll/ar ea Ji
In caw/
..
in care deta/i. /· .
I eSWU
neg 11.eme sau cu toru/ ab
/
biiuilw e inevitabil pie .,seie,
IC /Ila
,
Stanga: Zona•rezidencialii .
Milian K <);'nes, Anglia. '
Jos: l.<111a rezide111ialii, Sand-
v1ka, S11edia.
(Arhitec1 Ralph Erskine)

130
Biitiilia pcntru calitate Dcciziilc la nivcl de ora i de sll pot a.,igurn o had1 pcntru crca-
se cii§t igii sau sc rca unor spa\ii in acr lihcr care func\ioncan1 hinc: insii nu111ai
picrde - la scarii m1cii atcn\ia acordatii la ni \'CI de dctaliu dcclanca1ii cu adcviirat
potcn\ial ul pcntru via\ii urbanii. Jn ca1.ul in care dc1al11lc sunt
ncglijatc. accst potcn\ial riscii sii fie picrdut.
Unniitoarca scc\1unc 1ratca1ii a111iinun\1l o scric de ccrin\c
pri\'itoarc la calitatca spa\iilor in acr libcr· uncle sunt ccrin\e gc-
ncralc. allele sunt spccifice 1 sc rcfcrii la acuv1tii\1 .,1111plc. de
ba1a. prccu111: mcrsul pc JOS. statul in p1c1oare sau JOS. dar i
intcrac\iunilc vi1ualc. auditive. statul de vorba.
Acestc activitii\1 fundamcntalc sunt folo'>itc ca punct de
pomirc dcoarcce stau la bani majoritii\i1 cclorlaltc. Dacii un
spa\iu e suficicnt de intcresant ca sii motivc1c pli111barilc. odihna.
contactul villlal i auditiv sau conversa\iilc. inscamna ca deja
dc\ine o calitate i111portanta i in acelai ti111p cii existii o ba1.ii
solidii pcntru dezvoltarca unui intreg spcctru de altc activita\i -
joacii. sport. ac\iuni comunitarc i aa mai dcparte. Aceasta sc
lntiimplii pai1ial pcntru cii multe activita\i au caractcristici
co111une. dar i pentru ca ac\iuni lc mai complcxe ale comunita\ii
se na c In mod natural din activita\ile marunte de 1i cu zi. De
cele mai mu lte ori. evcnimentelc importante se dezvolta pomind
de la cele ne emnificative.

Copii. adul\i §i Condi\iile necesare prezen\ei copii lorln spa\iile publice sunt dis-
oameni In varstii cutate laolalta cu cele aferente altor grupe de viirsta. Urmatoarea
sec\iunedcscrie ceri n\cle generalc de calitatc ale spa\iilor publice
subliniind ateptarile adul\ilor i ale viirstnici lor.
Prioritatea acordata acestora din urma se bazeaza pe nevoia
urgenta de a examina activita\ile In aer liber din punct de vedere
al necesita\ilor accstor grupuri. In plus, sus\inerea activita\ilor
adul\ilor i viirstnicilorln aer liber este considerata ln sine eel mai
bun mijloc pentru dezvoltarea copiilor i a preocuplirilor lor.

131
132
,
 A merge pe jos

Mersul pe jos Mersul pe jos este In primul rand un mod de transpon. o solu\ie
convenabilii penlru a ajun gc la diverse destina\ii . Pe langii aceas-
ta, ofera posibilitatea sirnpli.i i informalii de a petrece timp In
spa\ iu l publ ic. Oamenii fac o deplasare pe jos pentru un comi-
sion, pent.ru a vedea lmprejurimile sau doar de dragul de-a merge
- toate trei deodata sau fiecare pe rand, dupii cum poftesc.
Mersul pe jos este adesea un act necesar, dar poate fi §i nu mai
o scuzii pentru ca cineva sa- i fadi apari\ia lntr-un anumi t loc -
,,voi trece pe acolo".
Spa\iul public trebuie sii lndeplineascii o serie de cond i\i i pen-
tru a giizdui d i versele fonne de trafic pietonal. indiferent de
inten\ia deplasiirii - condi\ii impuse de necesitii\ile primare, fi-
zice §i fiziologice ale mersului pe jos.

Nevoia de spa\iu Mersul pe jos cere spa\iu ; oamen i i trebuie sii se poatii mi§ca re-
zonabil §i liber, fiirii a fi deranja \i , lmpin§i §i farii a avea nevoie
sii se strecoare cu greu print.re alte persoane sau obiecte. Dificul-
tatea In aces!caz constii In defi nirea ni velului um an de toleran tii
fa\ii de interferen\ele diverse din timpul mersului. Dimensiunile
spa\iil or trebui e gandite astfel!n eat sii riimana suficient de ln-
guste pentru a fi bogate In experien\e. dar totodata su ficient de
largi ca sa permit.ii o marjii de manevrii.
Toleran\a §i nevoia de spa\i u variaza foa1te mull de la persoana
la persoana §i de la caz la caz, In cadrul diverselor grupuri de
oameni. Acest fapt este ilustrat de exempl ul plimbiirii tradi\ionale
de seara In pia\a centrala din Ioanni nna, un ora§ din nordul
Greciei.
La sfilr§itul dupa-amiezii, atunci cand lncepe plirnbarea,
nurniirul de pa1ticipan\i este modest, cornpus In principal din
parin\i cu copii §i persoane In viirsta care se plirnba de la un capal
la altul al scuarului.
Treplat, pe rnasura ce se lntunecii §i l§i fac apari \ia din ce In ce
mai rnul\i oameni , copiii §i persoanele In viirsta sun! primii care
133
 im:ep sa dispara Pc miisurii cc mul\imca crete. mul\i aduI
\'[1rstii 111ijloc1c sc retrag de asemenea. Pe la mijlocul serii de
aglomera\ia atmge apogeul. pract1c doar tmcrii ranian 'saand
plimhe in mul\1me. \e

Dimcnsionarca In situa\iile in care gradu l de aglomerare poate Fi comrolat .

strazilor constatat c1i limita supcrioara acccptabila pe strii1ilc i trotu." ',a
• b . • . are c
cu tratic p1etonal am e1e sen estc de I 0-15 pieto 111.
111 sun 111JUf
minut pc metru (3 1/3 fl.). Aceasta corespunde unui nux pict pel
. . •d . • ona
de aprox1mat1v o sut.a e persa.ne pc m111ut 111 ca1ul unei striizi
pietonale <le I 0 mctn (33-ft.) la\1111c.
Dacii intensitatea traficului pictonal cre te mai mult de-atat
apare o tcndin\ii clarii ciitre impar\irea acestuia in doua fluxu '
opuse paralele. In accst c.az, pieto1 ii sunt obliga\i. sii \ina dreap;
pentru a trcce pnn mul\1me. iar libcrtatea de m1care e&te rnai
mult sau mai pu\in pierdutii. Oamenii nu se mai intalnesc unii cu
al\ii. ci miir aluiesc inregimenta\i in coloana, unul in spatele ce-
luilalt: aglomerarea devine prea mare.
Daca. <limpotriva , n uxul pietonal este foarte limitat , atunci i
circula\iilc pot Fi corespunziitor <le lnguste. Strazilc oraelor
vechi au la\imea coridoarelor din intcriorul caselor: rareori rnai
Iargi de I metru (3 1/3 ft): iar potecile din zonelc rurale sum
adesea <le numai 30 de centimetri (I ft) la\ime.
134
Traficul pietonal
.,pe ro\i'"
Cerin\e
Speciale trebuic
luate in calcul in
cazul traficului
pietonal
,,pc ro\i'":
ciirucioare
pentru copii i
cumpiiraturi.
scaune cu
rotile etc.
Acestea
necesitii, In
general.
dimen i uni
mai ample
deciit cele
descrise mai
sus.
 Cc lnseamnii mai exact accstc ccrin\c spccialc a devenit clar
atunci dind Stroget. Strada principalii din Copenhaga. a fost
convert itii de la un drum cu trafic mixt. cu bcn/i pentru automo-
bile §i trotuare relativ lnguste. la trascu pietonal. In timp ce
nu miirul de pietoni a crescut In cursul pri mului an cu aproxima-
tiv 35 la utii. numiirul de ciirucioare pentru copii a crescut cu
400 la sutii.

Pavajul §i Traficul pietonal este destul de sensibil la condi\iile oferite de

uprafa\a striizilor pavaj. Caldariimul de piatrii. nisip. pietri i alte suprafe\e de
teren accidentate sunt de cele mai multe ori nccorespunziitoare.
In special pentru cei care au dificultii\i la mers.
Suprafe\ele nepotri vite pot avea. de asemenea. o influen\ii
negativii asupra uzul ui pietonal. In general. Oamenii evitii tro-
tuarele u mede §i alunecoase. apa. liipada §i noroiul ori de elite ori
este po·ibil. Cei cu probleme de mers unl cu predidere afecta\i
In astfel de circumstan\e.

135
Distanta ti11ca versus distan\a perceputa

Disllm[ele occeptabile de
mers pe jo.'i s1mt o ches-
tiune extrem tie su/Jiecti1'l1.
Ca/itatea wmi traseu este
la/el de imponcmtii ca
1 lungimea sa n.wll1.
136
Distan\ele de_ ners . Mersul pcjos cste solicitant fizic, iar limitele pana la care oame-
_ distan\ele f1z1cc §I nii sunl dispu§i sau pol sa mearga sunl relati v reduse.
cele percepute lntr-un mare numiir de anchete a rezultat ca pentru majori tatea
oamenilor distan\ele acceptabile de mers pcjos In situa\ii de zi cu
zi sunt In jur de 400-500 de metri ( 1300 pana la 1600 ft). Pcntru
copii, batrani §i persoanele cu handicap. distan\a acccptabila de
mers pejos este adesca m u lt mai m ica.
Elemcntele cruciale In dctermi narca distan\ei de mcrs acccpta-
bile nu depind doar de dimensiunilc fizice reale, ci §i de cele
percepute.
Un drum de 500 de metri ( 1600 ft).In linie dreapta, neprotejat
§i plicticos este pcrcepul ca fi ind foarte lung §i obositor; pe de
al ta parte, aceea§i distan\a poate fi considerata foarte curta dacii
traseul este perceput In etape. De exemplu. strada poate §erpui
U §Of, astfel neat perspecti va Sa Se inch ida §i l ungimca ei sa n u fie
vizi bil a In lntregime - cu conditia ca plimbarea sa aiba Joe In
condi\ii externe favorabile.
Distan\ele acccptabile pentru mers pc jos sunt prin urmare o
combina\ie lntre lungimea strazi i §i calitatea traseului, atilt In
sensul proteqiei, cat §i al stimularii aten\iei pietonului.

Traseele pietonale Faptul cii mersul este obositor Ii determi na automat pc pietoni a
fie foarte aten\i la alegerea rutelor.
in consecin\ii, oamenii nu accepta cu U §llrinta devieri mari de
la direqia predetermi nata §i, daca \i nta finala este la vedere, au
tendin\a de a merge direct catre ea. In timpul mersului , sunt pre-
ferate rutele directe §i scurtaturile. Numai obstacolele majore -
cum ar fi trafi cul forute pericul os sau bru·ierele fizice extinse-pot
determina revi zu irea acestor op{iuni. Urmatoru·ele observa\ii
demonstreaza cat de adanc lmadacin ata In compo1tamenrul pi e-
tonilor este tendin\a de a urma eel mai scurt traseu .
Printr-o ancheta efectuata lntr-un scuar din Copenhaga (vezi
pagina 140) s-a constatat ca pietonii traverseaza mereu pia\a pe
diagonala, chiar dacii asta lnseamna ca trebuie sa treacii pri ntr-o
depresiune din mijlocul ei coborand §i urcand doua serii de sciiri.
in Campo din Siena (vezi pagina 42), s-a remarcat un comporta-
ment similar, In ciuda faptul ui ca lntr-o lungime de 135 de metri
(400 ft), trecatorii trebuie mai lntai sa parcurga 3 metri ( 10 ft)
coborand pe un plan lnclinat §i apoi sa urce al\i 3 meu·i ( 10 ft).
i pe su·a zile cu mull u·afic, tendin\a ramane urmarirea celui
mai scurt traseu In locul celui mai sigur. Numai In cazul In care
traficul auto este foarte intens §i su·azile sunt foa1te lru·gi sau In
cazul In care trecerile de pietoni unt extrem de bine plasate, se
poate observa utilizarea corecta a acestora din urma.
137
Trascc pictonalc

Sr11di11/ rra.11•£'/or ptt·u111al<'

illlr·1111 .\'Ctwr din Copt•11/wga .
Aproape toaui lt1111t•t1 urmt•a:.c'i
rute/(• cde mai .\'Curll' dt•·(I
c11rme:i11/ pie(t i: 11w1wi
1

pieronii i111pi11g{J11d biciclett•

stm clir11cio<1re oco/e.•;c :mw de
depre.\i1111e.

Preferm{a pe11m1 1111ghi11n

drepre. de.1 i11ui/11iui la
urbtmiti, nu este in 11idu11
ca:. impclrtii·iul de pietom.
Centru tlinga:Zonii re:.i·
den{ialti in Olanda.
Sr{Jnga jo.1: Tmsee pietmwle
i111r·o :.i cu :<ipadii in Pia/a
Primclriei din Copenlwga.
/Jt111e111arc·a.

138
 Combinalia de Lrafic auLo i ntens, baricre i Lreccri de pietoni di-
ficile are drepl rezul tat un numar iritant de ocoluri i de restriqii
a upra Lraficul ui pietonal.
Situatia din Kongens Nytorv. o pia\a majora In centrul
Copenhagai, ilu treaza aceasta problema. Pietonii sunl obligali
sa circule numai de-a lungul peri meLrului acesteia i in cadrul
unui numar restran de zone din interiorul au.
In 1970. configura\ia pie\ei consta din 48 insule inlre care pie-
tonii se puteau deplasa. Aceasta realitaLe este in profu nd conlrast
cu imaginea aceluia§i loc a§a cum este prezcntata In fOLografii
mai vechi, in care se observa ca pe vremuri oamenii se plimbau
nestingheri\i prin lntrega pia\a, In Loate direqiile.

Spa/i11 pie1011al, Ko11gem

Nyron•, Cope11/wga, 1905.

.
I
f 1JI , ..ff• Jt l l
.1 I-- ?') I
'' I
I

\_,U!-L'L"lft·"\

l. ·I .,
.ifd.-·- t I

'r I t

A ..
Spa/i11 pie1011a/, Ko11ge11s
Nyrorv, Cope11/wgc1. 1971.
Accesul pie1011ilor este
limirar la parruzeci 1·i opr
de .,i11s11/e piera11a/e"" .

139
Trasee pietonale In spa\ii c.Jeschise

Cand rraseele s11111 plasate Ill

marginea wwi spa(iu deschis.
pietonii se pot bucura de awm.
rajele oferire de douci lumi la
scliri diferi1e: apropiere. imen.
sirare ;deraliu pe de op<me.
iar pe de alui parre. o vedere
pliic111ii a i111reg11/11i spa/hi.
Traseele pieronale plasate in
111ijloc11/ 111111i spaJi11 1111 oferii
11ici deralii. nici perspective
deschise.

140
 Distan\ele de mers Estc adcviirat ca mersul ciitrc 0 \intii relativ lndepiirtatii poate fi
§i traseele pictonale obosito dacii lntrcaga distantii panii la destina\ie i ntra in campul
vizual. Inca i mai obositor i inacceptabil pcntru pietoni estc
faptul de a trebui sa apuce pc allc ciii decal cca directii. Tradus In
practicii. accst l ucru subliniazii importan\a proiectarii traseelor
pietonale In a§a fel lncat odestim1\iclndepiirtata sii nu fie neapiirat
vizibilii. dar totu§i direc\ia primarii, intuitivii ciitre aceasta sii fie
men\inuta. Pe distan\c scurtc lnsii. atunci cand dcsti na\ia cstc
la vedcre, trebuic l uate In considerare In prim ul rand rutelc
directc.

Spa\ii favorabile Una dintre cele mai importantc cerin\e pentru un sistem pietonal
mersului pejos functional estesii organizeze deplasiiri lepietonilordupii distan\ele
cele mai sctute dintrc destina\iile fire§ti ale unei zone. Dupii ce
principalele aspccte ale distribu\iei de ansamblu a traficul ui sunt
rezolvate. e important lnsii ca §i legiiturile individuale din re\ea
sii fie plasatc §i proiectate cu mare grijii. astfel !neat lntregul sis-
tem sa fie intere ant §i atractiv.

Secven\e spa\iale A§a cum s-a di cutat deja, proiectarea unor pietonale lungi §i
drepte cstc de evitat. Traseele sinuoase sau sementate fac
expcrian\a mersului pc jos mull mai intercsantii. Jn pl u . ciiile
cotite au mai mult succes decal cele drcpte In reducerea
perturbiiri lor cauzatc de vant.
0 re\ea pietona lii cu trasee care altemeazii spa\ii l iniare cu mici
scuaruri are adesea efectul p ihologic de a face ca di tan\ele ii
para mai scurte. Deplasarea e te lmpiir\i tii In mod natural In etapc
U§Or de gestionat. Oamenii se concentreazii sii ajunftii de la un
scuar la celiilalt.mai degrabii decal pc distan\a totalii. lntre cladiri.
seqiunile pietonale trebuie ii fie dimensionate In funqie de
numiirul de utilizatori anticipa\i. astfel lnciit ace§tia sii beneficieze
de un spa\iu intim, clar definit §i sii nu se atle In situa\ia de a riitiici
lntr-o zonii mult prea amplii, pc jumiitate goalii. Atunci cand parte
din segmenteletra eului unt lnguste. estedea emenea mai U§Oarii
realizarea unor contraste spa\iale bineveni te. Dacii de exemplu
pietonalul este de 3 metri (I 0 ft) la\ime, prin compara\ie, o liirgire
de 20 de metri (65 ft.) II va transforma lntr-o adeviiratii pia\ii.
Calitatea expcrimentiirii unui spa\iu amplu este lmboga\ita
atunci dind abordarea are Joe prin intermediul unui spa\iu lngust.
atunci cilnd existii altcrnantii §i comrast lntre secven\ele unu i par-
curs. Cu toate acestea, pcnlru ca proiectarca In general sii fie
paslratii la carii umanii, e te obligatoriu ca spa\iile mici sii fie cu
adcviirat mici; altminteri cele mari vor dcveni cu U§Urin\ii mull
prea mari.
141
Traseelc pietonalc Peniru a 1raversa spa\ii vasle. deplasarca de-a lungul pen
Jui accstora cstc de . . . . cn 1· b·1·d e• .de-a meiru
In spa\i 1 dcschise ob1ce1 i1a1 orta 1 a. at curmeziuL
rin centrul lor Phmb an.:a de-a lungul marg111ilor face
Pcxpcrien\a . po .b. .
• . . I .• • . cat a s1 ila
simultana atal a spa\1u u1 111 1111rcg1111e, 1 111. 1
detalii ale fa\adclor
d sau ale. ahor
. Iimite1fi1icc. Pc. de.0 pane
. ici or
fi admiratii desc \e respcc 1v 1 un pc P<>ate
1 .crea p1e_ .1. 1 paJ111. de aha
clcva\ia unci cladin sau h11era u ne1 padun. Mcrsul in lu ·
limitclor . . , • . . .d • . • ngul
unu1 spa\1u 01era pract1c oua cxpcnen \c 1mr-una· .
c timpul nop\ii sau intemperiilor. posibilitatea de a se adap·oiar
P • . • Sli
sub 0 strcaina sau sub un copac rcprezmta un avantaj pentru
pietoni.
Jdcea traseclor pietonalc plaatc de- lungul perimetrului
spa\iilor se rcgiisctc lnlr-o forma deosebll de rafinatii in multc
pic\e din oracle din sudul Europei. u ndc traficul pictonal C>lc
dirijat prn.arcade)?ae pc iarginilc scuaruri.lor. A_:ifel. in timp
cc sc afla 111 spa\11 11111111e 1 placute, prolCJa\1 de vant i vremc
pietonii sc pol bucura de vederea deschisii a spa\iul ui de dincol
de coloanc.
Opusul este reprczental de trasecle din aa-numitele centuri
verzi din zonele rcziden\ialc. care sunt amplasate In mijlocul
spa\iilor verzi. astfel Inca! sii existe mici petece arbitrare de
,,peisaj" pe fiecare parte.

Diferen\ele de nivel Ca i ocolurile. difcren\ele de nivel reprezintii o problema reala

penLru pietoni. Toate micarile semnificative In sus sau In jo;
necesitii un efo11supliment ar. activitale musculara crecuta i o
lntrerupere a riLmului de mcrs pe jos.
Ca unnare, oamenii tind sii evite diferen\ele de nivel. Tn exem-
plele deja men\ionate -In scuaru l din Copenhaga (pagina 140)
i In Campo din Siena - dezavantajele acestora sunl contraba-
lansate de lungimea ocolurilor necesare ahminteri, dar In ahe
silua\ii In care diferen\ele de nivel sunt mai mari sau mai dificil
de escaladat sunt preferate ocoluri cu1te au ahe ri curi.
Ola Fiigel mark, de la Universitatea Tehnica din Lund. Suedia,
a analizat traficul pietonal de la o sta\ie de autobuz de pe o parte
a unei strazi cu trafi c intens ciitre un cenu·u comercial aflat pe
partea opu a. Dintre cele trei op\iuni posibile -parcurgerea unui
detur de 50 de metri ( 160-fl) pentru a traversa pe trecerea de
pietoni, traversatul neregulamentar di rect din ta\ie. respecli\
traversarea printr-un pasaj subteran cu doua ciiri - 83 la sutii din
pietoni au ales ocolul pentru trccerea de pietoni , IO la sutii traver-
satul neregulamentar i doar 7 la sut a au ales sa coboare i sii urce
sciirile prin pasaj. Atunci dind u·a ficul piet onal este dirijat pe o
travcrsare suprateranii - pe un pod, cste aproape lntotdeauna
142
scan

necesar sii se instalezc §i un gard pcntru a convingc pietonii sii

foloseascii podul.
Dificultii\ile lntampinate In efortul de a face cenlrele comer-
ciale multietajate sii funC\ione1e rcitcreazii. de asemenea.
rcticen\a pietonilor de a abandona dimcnsiunca simplii, orizontalii
a mcrsului, afarii de ca.w l In care sunt oferite alternati ve necom-
plicate precum ciirilc ru lantc. Chi ar i atunci c dificil: lntot-
deauna sunt mai mu l \i clien\i la parterul magazinelor decal la
cclelalte etaje.
Probleme similare se lnregislrcazii uncori In locuin\ele cu mai
multe etaje. In care sciirile reprczintii adesca o barierii practicii i
psihologicii. In timp ce oamenii stau rarcori pe ganduri cand e
vorba sii treacii dintr-o camera In aha la accla§i nivel. de multe
ori rezistii In schimb la ideea de a o lua pe sciiri In sus sau In jos.
In astfel de locuin\e este adcsea dificila asigurarea utiliziirii rela-
ti v egale a diferitelor nivcluri. pen tru ca. In genera l. panerul e te
folosit eel mai frecvent. Odata cc-au coborat .oamenii manifesta
reticcn\ii sa urce din nou. imic nu reflccta mai bine impactu l de
baricrii al sciirilor decal griimezilc de l ucruri aflate In etema
a§leplarc In juru l §i pc sciirilc unei locuin\c. pentru a ti transpor-
talc In sus sau In jos ,,cand va".
143
Rampe

Scc1rih· ·itreptele st1n1

cu ,·ig11rw1cll ma; dragi
prmecta11cilor decii1
wili:.atori/or
Stcinga .' Alee in griidina
$co/ii de \rhitec111r(f
Pei.\agera. Osnabruck.
Germania.

Op[itmea inrre rampii -;

scfiri in Byker. Newca111le,
Anglia.

144
 Difercn\e le de nivel sunt o complica\ ie realii. Pentru spa\ii le in aer
libcr.exiMa argumente sol ide fie pcntru aevita complet schimbarile
de nivel. fie, eel pu\in. pentru a proiecta conexiunile intre cele
do1a planuri intr-o maniera uor de in\eles i de utili.1.at.
In proiectarea legaturilor vertica le sc aplicii aceleai reguli
genera lc ca §i in crearea cclor pc orizontalii. fate important ca
acestea sii fie considerate uor de utili1at. fiira complica\ii.
Planurilc de urcare §i coborfire gradualc i scurte sunt mull
mai facile dedit ccle extinse i cu panta mare. 0 scarii lunga.
abrupta este pe buna dreptate consideratii obositoare. in timp ce
mai multe pachete de doar diteva trepte. alternate cu paliere de
odihnii, sunt mull mai ll§Or de gestionat, ca i distan\ele intrerupte
de mici scuaruri. Celebrele .,treptc spaniole"din Roma ilustreaza
in mod dcoscbit de elegant accst princi piu.
In cazul in care traficul pietonal trebuie dirijat de la un nivel la
altul. este mai simplu dacii se inccpc cu micarea descendenta
dedit cu cea ascendentii. Acest aspect poatc reprczenta un punct
in favoarea utili ziirii pasajelor subterane mai degrabii deciit a
podurilor - intruciit eel pu\in inccp printr-o coboriire. Totu§i,
dacii problemele de trafic trebuie sa fie re,;olvate in acest mod,
cste de preferat ca pietonii sa fie dirija\i dcsupra sau dedesubtul
traficului auto ciit mai aproape de ori,;ontalii posibil. de exemplu.
pe poduri ll§Or arcuite sau prin pasaje facile. aproape de suprafa\a.
astfel inciit nici direc\ia. nici ritmul de mer pe jos sii nu fie intre-
rupte.

Rampele In situa\iile in care t raficul

pietonal trebuie sii fie dirijat de la un
-preferabile sciiri lor nivel la altul. rampele line sunt in general preferabile sciirilor.
Acestea perm it, de asemenea, manevrarca facila a ciirucioarelor
pentru copii §i a caunelor cu rotile.
Inconcluzie, in infra tructura pietonala. diferen\ele de nivel ar
trebui evitate ori de cate ori este posibil. In cazul in care este
absolut necesar ca pietonii sii urcc sau sa coboare, atunci sum
recomandate rampele, nu treptel e.

145
146
 A sta fn picioare

Statul In picioare Atat mersul. cat §i statul jos comportii cerin\c mai cxigcnle din
partea mediul ui fizic decal statul In picioare. Acesta din urmii va
fi totu§i examinal In dctaliu dcoarccc reprezintii chcia ciitre o
serie de modele componamcntale caracteristice pentru un mare
numiir de ac1ivitii\i sta\ionare In spa\iile publice.

A lua o pauza Cele mai multe motive penlru a sta In picioarc unt de natura
functionala: opriri la semafor. pentru a se uita la ceva sau pentru
a rezolva ccva. Ace te pauze-de cele mai multe ori foarte scu11e
- nu sunt influen\atc In mod major de mediul fizic. Pielonii se
opresc acolo unde trebuie sii facii ace t l ucru : langa o bordura.
de-a lungul frontului striizii sau oriunde este necesar.

A sta de vorba Statul In picioare pentru a vorbi cu cineva face parte din acest
grup de ac\iuni mai mull sau mai pu\in necesare. Conversa\iile
lncep atunci cand arc loco lntalnirelntre persoanecare se cunosc
§i e defii§oara In locul de lntalnire. In principiu. aceasta cste o
ac\iune necesara, evitarea contactului cu o cuno§tin\a fiind
nepoliticoasa. Cum nimeni nu §tie In avans dacii discu\ia va fi
lungii sau cunii, de cele mai multe ori participan\ii nu pot u-
gera, prin urm are, mutarea lntr-un loc adecvat opririi §i statului
In picioarc. Yn consecin\a, grupuri de conversa\ie pot fi viizute
pestc tot - pe ciiri, In apropierea U§ilor magazinelor sau In mij-
locul unui spa\iu, lntr-o masura mai mull sau mai pu\in
independentii de loc §i de timp.

Opririle de durata Jn cazul opririlor de duratii mai lunga, se aplicii un alt set de
reguli. Dacii actul cvolueaza de la inslan\a unei pauze spontanc
la cea cu un scop anume, de exempl u pentru a a§tepta ceva sau
pe cineva, pentru a se bucura de lmprejurimi sau pentru a vedea
ce sc lntampla , apare problema de a gasi un loc bun pcntru stat.
147
 Zone de stat cfcctul de frontierii
Dreaplll: Sr11di11/ p1<'(i''
nra ·11/11i, AW"oh l'icc.•110. !wlia.
namen;i tind mt•n•u _,c1 \t' mlmtc

r ., J I
injurul pt·rimctrului .\l 1wru/111
Ei w .Hrim. lit picioart• lcingci
fa{adt!, suh porticurt. in nit· )''
intre coloam..•

Jos.- Locuri tit: .\'fill in

J\.sco/i Piceno -; pe n .\'/radii
din Am.,Jerdam, Olmula.
: - -

148
Zone de stat Zonele de stat cele mai populare s-au dovedit a ti de-a lungul
-efectul de frontierii fronturilor i fa\adelor sau in /Ona de tran1i\ie dintre un spa\iu i
urmiitorul. in cazul in care este posibil. pentru a vi1.ualiza ambele
spa\ii in acelai timp. Intr-un studiu al locurilor preferate de
popula\ie pentru opriri, in Lonele de agrement din Olanda. socio-
logul Derk de Jonge observa o caraeteristicii definita ca ,,efect de
frontiera" [25). Lizierele piidurilor. marginile plajelor. ale grupu-
rilor de copaci sau ale poienilor sunt locuri le de stat care se ocupa
primele, in timp ce pm1ea centrala a spa\iilor deschise, de tipul
campiilor sau plajelor, nu sunt utilizate pana cand Lonele de mm·-
gine nu sunt complet ocupate. Observa\ii comparabile pot fi
fiicute in mediul urban unde locurile de oprire prefcrate se gasesc
de asemenea de-a lungul frontierelor spa\i ilor.
Explica\ia evidenta a popularit a\ii zonelor de margine este
faptul ca acestea oferii cele mai bune condi\ii pentru suprave-
gherea imprejurimilor . 0 motiva\ie suplimentara este discutata
de Edward T. Hall in cm1ea Hidd en Di111e11sio11 (Dimensiunea
Aseunsa) [23), unde deserie modul in cm·e pozi\ia la marginea
unei piiduri sau aproape de o fa\adii ajutii indivizii sau grupurile
sa piistreze distan\a fa\a de al\ii.
In vecinatatea acestor elemente de frontiera. oamenii sunt mai
pu\in expui decal in centrul u nui spa\iu. In plus. nu se afla in
drumul nimanui ; pot vedea, fiirii a ti vazu\i prea mult: iar teri-
toriu l personal este redus la un semicerc in fa\a individului. Cand
spatele unei persoane e protejat, ccilal\i o pot aborda doar frontal.
fiicand mai uoarii supravegherea i reae1ia la eventuale invazii
ncdorite ale teritoriului persona l , printr-o cxprcsie sau un gest de
interdie\ie.
149
Daca marginilc funqioncaza.\ a funqiona tot spa\iul

Activita\ile se Zonele de frontierii oferii o scrie de avantalc cvidente. practice 1

dezvoltii de la psi hologice. pent ru liibava prelungita. In plus. locuitorii 1
margine ciit re activitii\ile domesticc dcsfii§urate In aer libcr ocupii In mod con-
mijloc sacrat wna de-a lungul fa\adelor. Este relativ la lndemanii muta-
rca unor activitii\i din interiorul casei In fa\a acesteia. Locul de
stat eel mai la lndemanii este acasii. de unde se poate ie§i afarii i
avansa ciitre o dest ina\ie sau se poate l ua o pauzii. riimanand In
picioare. Atat fizic. cat §i psihic. a Sta In picioare este mai U§Of
decal a merge mai depa11e; deplasarea poate avea loc mai tarziu.
dacii dorin\a Inca existii.
Se poale aslfel concluziona di evenimentele cresc din interior.
de la margine spre mijlocul spa\iilor publice. Copiii se adunii in
jurul ll§ii din fa\ii pentru u n limp. panii cand lncepe un joc de
grup §i iau cu asalt lntregul spa\iu din jur. Aile grupuri de var tii.
de asemenea. preferii sa stea mai lntai In u ile caselor sau de-a
lungul fa\adelor. de unde pol merge mai departe ori e pot in-
1oarce dacii nu-i motivealii nimic au pot. pur §i simplu. sii
riimanii acolo.
In cartea sa A Parrern La11g11age [3]. Christopher Alexander
relu mii concluziile care se refera l a efcctul de frontierii §i la
zonele de margine ale spa\iilor publ ice: ,,Dacii marginea e§ueazii.
atunci nici centrul n u va ciipiita via\ii".
150
Locuri de 'tat
_ in penumhra
Locuri de stat in
picioarc - sprijinul
Pagina opu.\ii: Dae-ii
mar((inift: fimqiom!a:.a.
\'Clfrmqiona Wt .../Jll{illl
Stradci n ide11(wlti,
Bmokl.111. Ne11 York
Jo.c Cei·a pt: care oamenii
.wise poalli .\pn1111i sew in
aprop1erea ccirora wi ·i
/me lucrurile. Pia::a dl'i
Campo. Siena. lwlia.
hmdalul dantelat de la marginca p;1duni. dc suh streama co-
pacilor. ofcrii o alta calnatc dc <lorn pcntru sta\mnan - posibili
tatca de a fi partial ascuns in penumbra. duhlatii dc avantajul unci
pcrspcctivc ample asupra imprCJllrimilor.
Colonadelc. copcrtmelc i umbrclclc dc snarc dc-a lungul
fa\adelor din spa\iile urbane ofcrii tot atfnca pnlcJun pcntru
odihnii · observa\1c. fiirii a fi obsen a\i in callll locuin\clor.
n1clc din fa\adc. gangurile intriirilor. prbpclc. \crandcle 1
tuliunlc din gradinii scn..:sc ac..:la 1 scop. Elc ofcrii pro1..:q1e
privitorului. fiira sii interfere1c cu c<impul siiu v11ual.
in 1onele de stat ob1 nune. oam..:n11 sclcctca1a cu atcn\te nic.
col\uri. prn1i. coloanc. copaci. stiilp1 de ilummat sau altc supor-
turi comparabile. care comunidi idcca de odihnii.
Bolar1ii pre1en\i in multc pic\c din sudul Europci funqionca1a
pc scara larga ca a5tfcl de suporturi pcntru cdcri mai indclun-
gatc. Ei sunt utilila\i pcntru sprij111. ca repcre. pentru JOadi i
pentru a depozita l ucruri pe i in JUrul lor. in Campo din Siena.
aproapc toate activita\ile rcalitatc in picioare sunt ccntrate in JU-
rul bolarzilor plasa\i chiar la marginca celor douii .r.one ale
pie\ei.
151
Oraclc opti me pentru petn.:cerea llmpului in aer li her au fa\aclc cu clctal i1 volu rnctn(c

152
Sprijinul la mterior. 0 utilizare comparabilii a clementelorde sprijm poate Iircmarcatii
dar 1 la exterior in restaurante i holuri de hotel sau la inccputul unci pctrecen.
ciind oaspe11i se sprijinii de-a lungul pere\ilor sau de mobiher.
La fel se intampla in tazelc incipiemc ale unu1 JOC. ciind copiii
o\'iiiesc pe lfmgii mobila sau in apropicrca unei juciiri1 .
De asemenea. in parcun 1 pc pel uze. oamenilor pare sii le fie
peste manii sii se opreascii pe iarbii. dad nu giisesc ..nimic li\ngii
care sii stea".

Fronturi ,·olumetrice Yn concl uzie. se poate afirma cii proiectarca detaliilor joadi un rol
impo11ant in articularea posibilitii\ilor de stat in spa\iile publice.
Dacii spa\iile sunt pustii i goale - fiirii biinci. coloane. plante.
copaci - i dacii fa\adelor le lipsesc detaliile \'Ol umeuice - n i e.
goluri. intriiri.sciiri etc. -oamenilor le este greu sii giiseascii mo-
tive §i locuri in care sii se opreascii.
Cu altecuvinte.sepoate spune cii un Ora§ are nevoiede anumi\i
pi vo\i pentru petrecerea timpului in aer libcr: fa\ade, respecti\
fronturi cu detalii volumetrice i elemente de sprijin in spa\iile
publi ce.

Ni ele .HI/II /oc11ri ideale

pemru suu, oferind o situafie
a1r<lgii1oare de spa1i11 se111ip11blic/
semiprivar. Urili:cuorii swll doar
pw ·tial 1 i:ibili ·i se pot retrage
1

fn pe1111mbrcl dacii- ·i doresc mai

11111/tc'i i111imi1<1te.

153
154
 A sta jos

Locurile care Sublinierea rolului locurilor de stat In orice lip de spa\ii publice
func\ioneazii bine din ora e i Lone reLiden\iale este de o importan\ii deosebitii.
ofera mulli ple Numai atunci cand existii oportuni tii\i de a sta jos. oamenii iau
oportunit a\i de In considerare ideea de a 1.iibovi lntr-un loc. Dacii acestea sunt
stat jos pu\ine sau de proastii calitale. pietonii li continua mersul.
Aceasta lnseamna nu numai cii timpul petrecut In public este
scurt. dar §i cii poten\ialul multor activitii\i interesante este
picrdut.
ExiMen\a conjuncturil or favorabile pentru stat jos stimuleata
numeroa se activitii\i de prim interes In spa\ii publice: luarea me-
ei. lectura, odihna, tricotatul. jocurile de ah. statLil la plajii.
privilul oamenilor. conversa\ii le etc.
Ace te activitii\i sunt vitale pentru calitatea spa\iilor publice.
atilt In lOne reziden\iale. cat i centrale. lntr-o asemenea masurii
!neat existen\a au absen\a oportunitii\ilor de stat jos trebuie
considerata un aspect fundamental Inevaluarea calitii\ii mediului
public.
Pentru a lmbunatii\i prin mijloace simple perfom1an\a unei
zone, o idee care funciioneaza aproape lntotdeauna este imple-
mentarea mai multor locuri de stat.

Locuri optime Actul de a sta jos impune o erie de cerin\e generale asupra
pentru stat jos itua\iei, climei i spa\iului In care are loc. Aceste cerin\e sunt
examinate Indetaliu lntr-o seciiune ulterioarii.
Intre cerin\ele specifice se numara §i cele legate de ampla a-
ment , care sunt In mare miisurii asemanatoare cu cele impuse de
statul In pic ioare.
Toate aceste principii trebuie lnsa reiterate cu alen\ie lntrucat
aciiunea de a sta jos eslc considerabil mai ex igcntli deciit for-
mele tranzitorii de oprire In picioare. In general. oamenii se
aazii numai atunci ciind condi\iile externe sunt favorabile §i
aleg loca\ia cu mult mai multii grijii decal In cazul In care vor
doar sa ia 0 curta pauzii, fiira a sta jos.
155
 Biind/e pl<Hate in mijlocu/
..pa{ ii/or rh.•Jc/Ji.\·ePOI or<11C1
ill/('1'£'.Wll/ imr·un d(•.rnn de
arlutt'cfllrti, dar 1111 .\tulf la/el de
ugreale precum Celeplawue ;
11
focuri mai prote1me.

Cele mai popular(' locuri de

.\'fat sc.• gc'fae.\C la 11wrgi11ee1
spa( ii/or de.\· ·hfae. mule .\'f}{llele
111ili:atnr11/111 eMe protejm,
vi:1bilitcuea 1111·i e.He t {ectmil i
clima111/ efa""rahil
Ca n•guhi gt!11t'rt1/ci.
si11g11rii cart' ht•m'fiC'ia::ii
de 11111/1i111dim•a "'' lo·
curi dt• .\lat. t1mplawtc lt1
i111amplare in .\f'a(iih· pu-
b/ ice. .mnt praduniwrii de
bc111ci ·i mobilit•r urban.

Alegerea Efcctu l de frontiera discutat anterior este valabil 1 111 cazul

locurilor de stat op\iunilor pcntru locuri de stat jos. Zonele de-a lungul fa\adelor
i limitelor spa\iale sunt i In acest cal preferale celor din centru.
De asemenea. similar cu tendin\ele legate de statul In picioare.
oamenii tind sa caute sprijin In detaliile mediului fi1ic i dind
stau jos. Locurile de Mat In ni e. la capetele biincilor sau In alte
locuri bine definite i unde spatelc este oarecum protejat sunl
preferate i In acest caz celor mai pu\in definite.
0 serie de studii il ustreaLli mai !impede aceste tendin\e .
In cercetarea sa ,.Seating Preferences in Restaurants and Ca-
fes'', ociologul Derk de Jonge a constatat cii In restaurante lo-
curile cu spatele sau cu o latura catre perete i cu vedere ciitre
sala sunt lntotdeauna preferate [26). Cele mai solicitate sunt In
special locurile la fcreast rii, din care sunt viLibile atilt spa\iul
strazii, cat i eel interior. Personal ul care conduce clien\ii ciitre
mese confirmii faptul cii mul\i vizitatori, fie singuri. fie In grup,
refuzii categoric sii accepte o masa In mijlocul camerei dacii
exista cea mai midi posibilitate de a ob\ine un loc langa perete.

Con figura\ia Configura\ia zonelor de stat necesita o planificare atentii. Existii

locurilor de stat nenumara te exemple peste tot In lume de situa\ii In care acestea
sunt aranja te la lntamplare i fiirii multa considera\ie. Nu sunt
deloc rar lntalnite oca.i:iile de a vedea o bancii .,plutitoare" In mod
liber In spa\ii le publice, singura au In forma\ie mai extin a. Fie
ca ace te situa\i i apar din cauza principiilor arhitecturale care In
mod con t ient desconsidera cerin\ele elementare psihologice sau
ca urmare a ,,frici i de vid" In desenele de proiecl. rezultatul este
cii asemenea spa\ii, su pralnciircate cu ,,mobilier.. de sine stiitator.
pol oferi aparen\a unor dotari de st at jos. dar In realitate an ele
ca acestea sa fie u tilizate sunt foa11e sl abe.
Amplasarea locurilor de stat trebuie sa fie ghidata de o analizii
aprofundata a caracteristicilor pa\iale i func\iona le ale locului.
Fiecare bancii sau zona de edere ar trebui sa aiba. de preferin\a,
157
Mob11icrul <le ha.ra

Ora·('/e i111l'ligt•IJI co11n•pult'

pun la dispo:itil• mobilit•r urban
plasat cu gnjii in /ocuri fln •ora·
/1i/e. (Abertlet•11, Sco(ia. j

/...ocurih• de .\flit i pemru

odilmci.\lllll ; o chestiwze
de mohilier primitor ·i tie
caliwte. Nu tome biincile sunt
t•ga/e. (Btinci in J011kbbi11g.
Sut!tlia i in Ln:; Angele.\,
SUA.J

158
 o calitatc unicii, individualii. a pozi\ici sale: sii fie plasatii acolo
undc cxistii, de excmplu. un mic spa\iu in spa\iu - o niii. un col\.
un loc care ofera intimitatc. sccuritatc i. de regulii.. de ascmcnea
un bun microclimat.

Orientare i Oricntarea i perspectivelc joacii un rol important in alegerea

perspective unui loc de stat.
Cand oamenii vor sii sc ac1c intr-un loc public. aproape intol-
deauna o fac pentru a sc bucura de avantajele pe care acesta le
ofcrii - caracterul special al spa\iului, vremea. posibi litatea de a
vedca ce se intamplii - i. prcfcrabil. de toate accstea in acelai
timp.
S-a men\ionat deja cii po'>ibilitatca de a contempla diverse
evcnimcnte este un factor dccisiv in alegerea locului de stat. dar
i alte considerente sunt importamc, cum ar fi soarclc §i dircqia
vantul ui buniioarii. Locurile bine protejate, Cll 0 vedere
panoramicii a lmprejurimi lor. se bucurii lntotdeauna de populari-
tate.

Tipuri de mobilier Un al treilea set de criterii mai prozaice pentru locurile de stat se
refera la tipurile de mobilier.
A§tcptarile variazii In func\ie de grupurilc de popu la\ie. De
obicei, copiii §i tinerii au pretcn\ ii mai modeste §i in multe situa\ii
accepta sa se a§eze aproape oriunde: pc trotuar. pe strada, pe
sciiri. pc ghizdurile fi\ntanilor sau pe ghivece de Oori. Pentru
aceste grupuri, situa\ia generaliijoacii un rol mai imponant decal
mobilierul.
Aile grupuri de popu la\ie au lnsa a§teptari mai ridicate.
Pentru mul\i oameni. un mobilier adecvat - bancheta sau scaun
- este o premisa esen\ial1i pcntru a putea sii stea jos. in special
pentru persoanele in varstii, confottul §i caractcru l practic al
scaunului este important. Mobilierul de stat trebuie sa fie con-
ceput in a§a fel inci\I lllturor Sa )e fie U§Or Sa Se a§eZe §i sa Se
ridice de pe el. precum i si'i ramana, confonabil. pentru 0 lunga
perioad a de timp.

Mobilierul de bazli Prin urmare, un spa\iu public bine echipat ar trebui sa dispuna de
amcnajari diverse de stat jos, pentru a oferi tuturor grupurilor de
utilizatori inspira\ia i §ansa de a se opri §i a riimane. Amenajari
de baza - constand In mobilier de tipul bancilor §i scaunelor -
trebuie prevazute In pane pentru categoriile mai exigente de uti-
lizatori. In parte pemru situa\iile in care nevoia de a sta jos este
limitatii. Atunci cand nu e aglomerat §i au la di pozi\ie uficiente
op\iuni , oamenii prefera altemativa cea mai convenabila §i mai
159
Amcnajiiri secundarc

-
-:=::::::::::::
II
111
ID
II
II

160
 rri1111•/1 t1..w11111·
ft11111M m "t/11' '"/1
th'll1t lllt ch molu/11 1
urlxm t11 tr1 /1111 "'
Jum tmm , lt1 lm1111
"'"/illlt'llfll rt dt ''"'
/)rt'llJ'f<I \llU'llCljlll I flt'I
wgt·rf. Opt·ra t/111 \H/111 \
, p 111 Jrrh111111/11/111 P111
1 111
nit•rilor. !'ortlmul, \/alt /,
Unitt' t1lt ·"mt·ric11

confortabila. in principiu. Lrebuie asiguratii o cantitatc adecvata

de mobilicr de ba1-a: cstc important ca ace.ta sa fie plasat in
loca\i i stratcgice, alcsc cu grija - in po1-i\ii care ofera utili zato-
rilor celc mai multc avantaje posibil.

Amcnajari secundarc in plus fa\a de mobilicrul de baza, sunt necesare o varietate de

amcnajari suplimentarc. secundare. cum ar fi treptc. picdestaluri.
ziduri de stat. jardin iere etc.. pentru momentele in care cererea
pentru locuri de stat este foarte mare. Treptele sunt deosebit de
popu lare. deoarece ofera vederi ample ale pa\iul ui lnconjurator.
U n design ba1-at pe o cantitate oarecum limitatii de mobilier pri-
mar §i un numiir ma re de amenajari secundare pentru stat jos are
avantajul supliment ar de a parea ca funqioneaza la capacitate §i
in perioade le cand nu exista dedit un numar m ic de utilizatori .
J n schimb. acolo uncle sunt prea multe banci §i scaune goale.
cum se intampla in afara se1-onului la terase §i hoteluri in sta\i uni.
se poate crea cu uurin\a imprcsia dcprimanta ca locul cste pu tiu
§i abandonat.
161
 Amcnajan pc1sagcn.: Anu1111tc amcnapri sccundarc pol n.proicctate la scara pcisagcra
clementc urbane - elcmente 111ultif unc\1onale ale spa\11lor urbane. cum ar f 1 0sea ,.
_ . . • . d 'ra
multifunC\ionalc monumcntala can: l unc\1onc<l/a ' ca punct c obscrva\ic. u
monument. o fiintf111a cu o b<va amplii. tcrasata sau orice alt cle
mcnt spa\1al de <111\ ergura conceput pentru a servi 111a1 muhc
fu nc\ 1u111 in accla 1 limp.
Designul mobilierul ui urban multifunC\ional i al detaliilor de
fa\ada cu posibilitii\i \'ariate de utilinre cste rccon1andabi1 in
oricc sllua\ic. dcoarccc are drcpt rezultat 111ult1ple clementc urba-
ne interesantc i pcrmilc o divcrsitatc mm mare in uti l iiarca
spa\i ului.
Ycnc\ia Lrebu ic amintita in aceasta privi n\a. deoarece toatc
clementclc de mobilier urban - lampi. catarge pcntru steaguri.
statui etc.. prccu m i multc dintrc cliidiri - sunt proicctate astfcl
!neat sa SC poata Ma pc ele.

Banci pentru odihnii Pe langa amenajiirile primarc i secundare pentru Mat jos. care
la fiecare I00 de sunt mai mult sau mai pu\in destinate recreari i. este, de ascmc-
metri (300 ft.) nea. nevoie de locuri de odih na plasatc la i ntervalc regulate In
lnLregul ora. in discu\iile cu locuitorii din diferite cartiere ale
Copenhagai. lipsa de banci pe care se pot odihni oamenii in
varsta este una di n problemclc rccurente. 0 regulii bi ne de urmat
pentru a crea ora e §i zone rcziden\ialc de succes este ca forme
adecvatede mobi Iicr de stat sa fie amplasate la i nterva le regulate.
de exemplu. la ficcare I00 de metri (330 ft).

0 ha11cii p e111ru odi/111ii la

fie care JOO tie metri ()()()ft ). Vc'i rog!
162
 A vedea, a auzi i a vorbi

Vederea Posibi litatca de a vedca alte persoane eMe. aa cum s-a aratat
- o chestiu nc deja. o chestiune de distan\ii intre observa tor i obiect. in cazul in
de distan\ii care strazilc sunt prea largi i spa\iile prea mari. capacitatea de a
vedea ce sc intiimplii cste mai mu lt sau mai pu\in picrd utii. Posi-
bilitatca de a avca o imagine de ansamblu i control scnzorial
asupra unei scene ample este extrcm de apreciata in majoritatea
situa\iilor. Prin urmare, este necesar ca spa\iilc publice cu dimen-
siuni mari sa fie proicctate in aa fel inciit perimetrelc lor sa
corespu ndii limitelor ciimpului social de vizibilitatc. in acest fel
se ofera o platforma pemru o gama larga de acti v ita\i . care pot fi
vazute de utilizatorii spa\i ului .
Pentru a realiza accst lucru, se recomanda sii se \ina cont de
varia\iunile ciimpurilor sociale de vizibilitate: de exemplu. de
distan\a maxima pentru a vedea cvenimente (70- 100 de metri I
230-330 ft), com binata cu distan\a maxima pentru a vedea ex-
presiilc faciale (20-25 de metri I 65-80 ft).
fn canea ..Sire Planning" (37], Kevin Lynch face referire la
dimensiuni spa\iale de aproximativ 25 de metri (82 ft) ca fiind
confonabile §i adccvate intr-un context social. De a emenea, el
sublinia zii ciidimensiunile mai mari de 1 10 de metri (360 ft) sunt
rar intiilnite in spa\ii urbane de buna calitate.
Nu este o coinciden\a faptul cii lungimea §i la\imea pie\elor
medievale din ora§ele Europei de sud graviteaza in veciniitatea
acestor doua numere.

Vederea -o Vederea este in acela§i timp §i o chestiune de deschidere a ciim-

chestiune de camp pului vizual, in care direqiile de vizibilitate sunt libere §i nealte-
deschis de vizibilitate rate. In teatre §i cinematograf e. locurile pentru public sunt de
m ulte ori proiectate sub forma de anifiteatru. iar in salile de
lectura fie vorbitorul , fie audien\a este elevat I elevata pe un po-
dium, astfel inciit toatl'i lumea sa poata vedea.
Strategii comparabile pot fi utilizate in avantajul spa\iilor ur-
bane pentru a oferi fiecarei persoane condi\ii optime de a vedea
ceea ce se intiimpla in jur.
f n aces!sens, pie\ele ora§elor medievale oferii multe exemple
de proiectare adecvatii. Scuaruri le italiene au frecvent zonele
pietonale ridicate cu douii sau trei trepte deasupra celor de trafic
auto.
163
Vedcrea
SjJ ff llllont de to111e 1·ar.\fe/
trebuic s<i fie i11 mifaurii jci e
wulci ce s£· i111iimp/ii
S'ui11ga. 0ferea. wrii /Je111r
11
cop1i imr-o grcidini/ii i 1
1110
pc111r11 tinerii pa.w1geri pe ttn
ferib111

Vederea e\.'/e o chestitme de

ccimp deschis i fclrci ob.11aco/e.
Jos: Pia/a Catedra/ei. S1ra.1·-
bo11rg. Franta
Pagi11a opusci: Madrid, Spa11ia

164
 in Campo din Siena (ve1i pagina 42). princi piul cste utilizat in
forma sa cea mai rafinatii. intreaga pia\ii etc construita ca o
tribuna - o suprafa\a concavii cu locuri de stat in picioare i jos.
in partea superioarii. de-a lungu l fa\adclor de la marginile
concavitii\ii.
Aceastii configuratie oferii posibil itii\i optime pentru a sta in
picioare sau jos de-a lungul perimetrul ui pie\ei. langii bolarzi i
la cafenele pe trotuar. Locurile de stat sunt binc definite i prote-
ja te i. mai mult. privelitea cste rcmarcabi lii.

Vederea -o Capacitatea de a vedca e tc de asemenea legatii de disponibili-

chestiune de lumin ii tatea unui nivel adecvat de ilu minare a obiectelor care trebu ie
viizu te. In masura in care SC doretc ca spa\iile publice sa
func\ioneze pe timpul nop\ii, iluminatul cste crucial.
J luminarea elementelor relevante din punct de vedere social -
oamenii i fe\ele lor - este deosebit de impo11anta. Pentru a
men\ine un sentiment placut i de sccuritate. precum i pentru a
da posibilitatea utili zatorilor sa ii vadii semenii i sii urmiireasca
evenimente, este de dorit ca iluminatul zonelor pietonale sii fie
amplu i bine direc\ionat, intotdeauna.
0 mai bunii iluminare nu inseamnii neapiirat o lumina mai
intensii.
In realitate. aceasta prcsupunc un ni vel corespunziitor de lu-
minare indreptat ciitre sau renectat de supra fe\e -chipu ri umane.
pere\i, semne i indicatoare. cutii potale etc.-spre deosebire de
iluminatul striizilor cu mu lt trafic. 0 lumin ii mai buna inseamnii.
de asemenea, o lum i nii calda i prietenoasa.
165
Auzul icon\'ersa\ia

--------·------

COll\'er·a{ie iwrun ora· pit·tmwl Diagrame ce ;ndicii :gomotul

( Vene1ia) ipe 1111 drum c11 1raftc de la o .11radtia/lfo fi de la una
a1110 !Copenhaga). pie1011<1lii. Nive/11/ de zgom01
pe .wradc1 pietonalii este monoton
-; destul de sc<i:w: 50 decibeii.

166
Au1ul De ditc on o stradii cu trafic auto estc convcrtitii in pictonal sc
crcca1.ii o opo1tunitatc pcntru ca oamcnii sii sc poatii au11 intre c1.
Zgomotu l mainilor cMe inlocuil cu sunctc de pa i. voci. de apii
curgand. Sc poatc din nou intrc\inc o con\'crsa\ic. asculta mu1.icii.
oamenii pot vorbi. iar copiii sc pot juca. Pc accstc strati fiirii
trafic §i in Ora§clc vcchi pictonale. sc poatc in\clcgc dit de
valoroasii §i importantii estc posibilitatea de a au.d . a1at pcntru
ambientul general, cal i pcntru bun1btarca fi1icii i ps1hologicii
a oamcnilor.

Zgomot versus Atunci ciind 1.gomo1ul de fond depii§qtc aproximativ 60 de

conversa\ie decibcli, cum estc de obicci ca1.ul in strii1ile cu trafic mixt.
conversa\iilc normalc devin aproapc imposibile. Prin urmare,
oamenii angaja\i in discu\ii pc striizi aglomeratc sunl un fenomen
rar intalnit. iar in cazul in care sc intampla, sc reali1.cazii cu mare
dificultate. Comu nicarea devine un schimb de fra1e scurtc.
pregiitite din timp pcn tru a fi strigale ciitre interlocutor in timpul
pauzelor in trafic. Pcntru a purta un dialog in accste condi\ii,
oamenii trebuie sii slca aproapc unii de cci lal\i §i sa vorbeascii de
la distan\e de circa 5-15 cm (2-6 inch). lnso\itorii adul\i pot
comunica cu copiii numai dacii se aplcacii asupra lor. ceea ce
inseamnii practic cii. de fapt , comunicarea adult-copi l dispare
ciind ni velul zgomotului este prea ridical. Copiii nu pol pune in-
Lrebiiri referitoare la ceca ce viid §i nici nu Ii se poate riispundc.
Numai atunci ciind zgomotul de fond coboarii sub 60 de decibeli
se poatc purta cu adcviirat o conversa\ie. iar pentru ca oamenii sii
poatii auzi intona\ii lc mai moi ale vocii. pa§i, melodii etc., care
definesc o conjunclurii socialii completii, nivelul trebuie redus la
45-50 dccibeli [I ].

A auzi oamcni §i Cea mai pulerni cii impre ie l a sosirea in gara di n Yene\ia nu es1e
a asculta muzicii produsii de canale. ca c, oameni §i lipsa ma§inilor, ci de sunetul
mul\imii .In alteora§eeuropene este rareori posibil ii auzi sunete
umane atilt de clarc §i distincte.
Pentru cei care se plimbii pe strazile pielonale din Copcnhaga.
expcrien\a este comparabila: capacitatca de a auzi muzicii.
strigiite §i voci umane este ceca ce contribuie eel mai mult la
pliicerea plimbiirii, imboga\ind-o cu adeviira1. Muzica spontanii
de stradii din Copenhaga a avul o reven ire remarcabilii in urma
introducerii strazilor pietonale. iar astiizi reprezinlii una dintre
cele mai mari atraqii ale ora§ului. Festivalul anual de ja zz orga-
nizat in strazi §i in pie\e estc de acum o a1rac1ie turist ica §i cul-
tu rala majora. Tnainte de introducerea zonelor fiirii trafic auto. nu
e putea auzi nimic pc striizi .
167
 A sta de vorba Posibililalea de a vorbi cu allc pcn.oanc arc o mare inOucn\ii a\u-
pra calitii\i1 spaliilor cxtcnoarc. Sc pot dis1111gc lrei categorii de
convcrsa\ic In acr libcr. fiecarc ncccsnf111d condilii de mediu di-
fcn1c: conversaliilc cu inso\ilori. con\'Crsa\1ilc cu cunotinlc intal-
nitc pc strada i. in sfar1t. potcn\ialc convcrsa\1i cu necunoscu\i .

Vorbind cu lnsolilori1 Prcmiscle necesarc pcntru a 111tcraq1ona cu to,·arai - prieteni.

familie i aa mai departe - sun! dcscrisc anterior. Accste con vor-
biri au loc In timpu l mersu lui. stand in picioarc sau jos.
In general, nu cxistii ccrin\c spccialc cu privire la loc sau
si t ua\ic In afara de nccesitatca un ui nivel rcdus de zgomot. Cele
mai mu lte con versa\ii In spaliilc publicc in tra in aceastii catego-
ric. in care so\u l i SOlia, mama i copilul. logodn icul i logodnica
sau prietenii vorbesc lntrc ei In timp cc merg in ora§.

Vorbind cu cunolin\e O alta categoric de conversa\ie apare atunci dind se intiilncsc

ln1alni1e pe strada prieteni §i cuno cu\i. Aceste convorbiri au loc relaiiv indepen-
dent de loc §i situa\ie. Oamenii se opresc sa 5tea de vorbii acolo
unde se lntalnesc.
Conversa{iile cu prietenii §i vecinii .,in lrecere·· fac parte din
aceastii categoric.Cu cat se petrece mai mult ti mp Inaer liber.cu
atilt sunt mai multe §anse ca prietenii §i vecinii sa se lntalneascii
i sii stea de vorbii. Contactele pot ti diverse. de la un scurt sal ut
sau un schimbderemarci laoconversa\ieprelungitii. Conversa\iile
au loc acolo u nde se petrece intalnirea - peste gard, la poarta
griidi nii. la U§a d i n fa{ii. Mai im portant dedit locul Insine pentru
apari \i a acestor conversa\ ii sunt condi\ iile propice pentru ca oa-
meni i sa pelreacii limp In afara locuin\ei.

Vorbind cu 0 a treia categoric de conversa\ii in spa\ i ul public, relaiiv rara,

necunoscu\ i este reprezentatii de dialogu rileinlre ind ivizi care nu secunosc in
prealabil. Aceste con versa\ii incep atunci ciind pai1icipan\ii se
simt in largul lor, in special atunci clind se lntampla sii fie unul
langa altul §i angaja\i in aceea i activitate.
Cu privire la conversa\iile intre oameni care se cunosc §i cei
care nu se cunosc, Erving Goffmann scriein ..Behavior in Public
Places" [22):
,,S-ar putea spune. ca regula generalii, cii persoanele care se
cunosc au nevoie de un moti v ca sii nu interaqioneze uncle cu
altele inlr-o circumstan\a sociala, iar cele care nu se cuno c au
nevoie de un motiv tocmai pentru a face acest l ucru .'·

Subiecle de Activitii\ile i experien \ele comune, precum i evenimentele

conversa\ie nea teptate sau neobi§nuite ajut a la ini\ierea i generarea
168
{/ n whuTt th c om·cna(it'
( f'n•t.:ti11n1t• pnuru canw ·
nilul amw/ 1/i11 Cop111·
/1t11:e1J,

conversa\iilor. In ,.The Social Life of Small Urban Spaces ··(5 1).

William H . Whyte ut ilizeaza termenul de triangula\ie pcnlru a
descrie aces!fenomen. care apare. de exemplu .In rela\ia di ntre
arti§ti de strada i audien\a. Spcctatorul A §i spectatorul B
schimba zambete sau incep sa vorbeascii tocmai pentru ca sun!
ma11orii unui spectacol i se bucura impreun ii de competen\ele i
talentul artistului de strada C. Se formeaza astfel un triunghi §i
incepe sii se dezvolte un proces minor. dar foai1e placut.

Amenajari penlru Proiectarea §i amplasarea locurilor de stat au o influen\a directii

conversa\ie asupra oponunita\ilor de interaciiune verbala. In The Hidden
Dimension (23). Edward T. Hall discuta o serie de studii §i
ob erva\ii legate de rela\ia lntre configura\iile mobilierului de
stat §i poten\ialu l pcntru conver a1ie. Plasarea biincilor dupa
modelul salilor de 3§leptare din Sla\ii le fcroviare. spate la spate
sau cu un mare spa\iu intre ele, este menita sa in hibe dialogurile
sau sa le fad de-a dreptul imposibile. In schimb. scaunele
169
 aranjatc slriins in jurul unci mcsc. prccum in cafcnclc. faciliteazii
ini\icrc. a unui sch1mb de rcplici.
Configura\ii optime pcntru dialog pol ti _giisitc in compani-
menlclc tradi\ionale ale trenurilor europene. In schimb. moduJ in
care sunt aranjatc scaunclc in a\ ioanc sau in multc din trenurile
1 autobu1ele ma1 1101 dcscura1ea1ii conversa\1ilc in acestea din
urmii. pasagerii stau cu spatelc unul la altul 1 nu pot vedea decat
ccafa cclorlal\i ciiliiton. fate intr-adevar eliminat riscul
confruntarii cu e,·en1ual11 vec1111 de drum d1ficili. dar se picrd 1
anselc de a inccpe un schimb pnetenos de replici.
in plan ificarea spa\iilor publice. este ind icat sa se ofere
configura\ii ale locurilor de stat care pcnmt mai multe alternative
de aqiune §i sa sc evite modclcle simpliste mcn\ionate anterior
de gcnul ..spate in spate" sau ..fa\a in fa\ii'". De exemplu. bancile
curbe sau biincile amplasate la un unghi una fa\a de alta de multe
ori permit o gamii relati\ variatii de ini\iative. Stand la un unghi
unul fa\a de altul. oamcnilor le cste mai U§Or sii inceapa 0
conversa\ie, dacii existii un interes reciproc in acest sen : iar in
cazul in care dialogul nu este dorit. le cste de asemenea mai U§or
sii se eschiveze.
Astfel de amenajiiri pentru conversa\ie au fost un principiu
ciiliiuzitor pentru arhitectul Ralph Erskine. care le-a folosit pe
scarii largii in proiectele sale re1iden\ialc. Aproape toate bancile
din spa\i ile publice proiectate de el sunt dispu e doua elite doua.
amplasate la unghi drept in jurul unei mese. ceca ce ofera posi-
bi litatea de a aduce ceva de lucru sau o gustare afara. Astfel.
zona de relaxare faci l iteaza o intreagii serie de activitii\i dincolo
de funqiunea de baza. de a sta jos .

/ni(ierea 1111ei UJIH'<'na(ii

e.\le 11wi facilti dactl
bii11nle 1w11 pla.1l//e la
cm unglu.
Dreapta _. Ame11a1tir1
pe111ru t·om·erw111e.
(Ar/I/feet Ralph hnk111t')

170
-
Un loc placut din
toate punctele de vedere

Un loc placut din 0 caracteristica comuna a 1u1uror activita\ilor opiionale, de agre-

toate punctele de ment §i socialeeste ca au loc numai atunci cand condiiii le exteme
vedere sunt optime pentru deplasiiri i opriri; dind sunt oferite un numar
maxim de avantaje fizice. psihice. sociale §i un minim de deza-
vantaje; §i dind timpul petrecut In mediul lnconjurator cste din
toate punctele de vedcre placut.

0 chestiune Atracti vitatea unui loc este pafiial condi\ionata de gradul de

de proleC\ie proteC\ie. In primul rand lmpotriva crimin alitaiii §i accidcntelor
de trafic.

Proteciia lmpotriva In Iocuril e cu criminalitate raspandita, proteC\ia 'impotriva ei de-

criminalitaiii vine un factor imperativ. Acest aspect ocupa un loc important In
discutarea problemelor de planificare urbana In mctropolele
americane [24], iniiiata de Jane Jacobs. Jacobs a examinat relaiia
dintre nivelul de activitate §i gradul de sigurania de pe strazi.
Daca ostrada epopu lata,existaoproteC\ie reciproca semnificativa;
daca este plina de via\a, mul\i oameni Ii urmiiresc activitatea de
pe fereastra pentru a se amuza §i a \ine pasul cu evenimentele.
Efectul pe care ace t fenomen de supraveghere naturala a
strazii II poate avea asupra siguraniei generale este ilu trat de
statisticile referitoare la accidentele din Yeneiia. unde nu exi ta
practic niciun!nee. In pofida numeroaselor canale. Datorita
traficului pietonal §i nivelului !nail de activitate pe §i de-a lungul
canalelor, exista 'intotdeauna cineva In randul trecatorilor sau
printre cei ce se uita pe fereastra care observa atunci cand are loc
un accident §i, prin urmare. are Joe o interven\ie alvatoare.
In Defe11sible Space [40] Oscar ewman prezinta la randul
sau o documenta\ie ampla care susiine importania activita\ii
stradale, a locurilor de odihna din vecinatatea locuin\elor §i a
oportunitaiilor de a privi pe fereastra catre spa\iul public pentru
reducerea criminalita\ii §i a vandalismului.
171
Proteq1a fa\a de traficul auto
Frica dt.' 1•ehic11/e e\le din ce
in n• mai pre:entii i a clevem1
mw di11trc cele mai pre.wme
prob/nut in ora·tde dominwe
tie trajic

Jm ·Pre/11/ fricii - restriqia

(lcce\ltlui copiilor -.uh .)Q.\e
a11i 1u: Hrti:ilt.: cu circ:u/a(ie
1·e1Iic11/arii in A11.\lralia.
Aproape 11ic1 wwi u1pil m1
i .H' pt!rmitt • .\ii lwiniirea.·cii
fiber p1.: trotuare/e Mrc7:.ilor cu
trajic auto, ri1 timp ce pe pieto
miic
mana
(,'(JJl.\/riini .\Ci meargii in
mii1ul cu p tlrin[ii.

iJ 86 %

a. 14 x liZ!.Z<l

86 %

b. 14 y. t<Z'Z3

71 %1
c. 29 %

74 %1
d. 27%

a: stradci cu rrajic 01110 1.

Melbm1n1e.
b: .wradii cu trafic auto 2,
Melbourne.
c:.wrada piewnalii. Melbourne.
d. srradtl pieumalti. Sydney

172
 Supravegherca rczultatii in mod natural din prc1en\a popula\iei
in 1.onelc publice estc unul dintrc factorii relc\'an\i in accst con-
text. La fel de imponante sunt insii interesul i sentimcntul de
responsabilitate care sc nasc atunci cf1nd locuiton1 bcncf1c1uii de
spa\ii publicc confonabile i ciind drumurilc de acces impreuna
cu locurile amenajate In aer liber sunt in mod clar legate de
rc1idcn\e. de canier. definite ca 1onc comune mai dcgrabii deciit
loturi intilmpliitoarc de tcrcn al nimiinui. insufic1ent utilin1tc.

Proteqia Un alt critcriu semnificativ de siguran\ii este protec\ia impotriva

impotri,·a traficului tralicului. Dadi aceastii condi\ie nu cstc satisfacutii in mod adcc-
vat.rezultatul este restrangcrca numiirului i vanctii\i1 activitii\ilor
in aer libcr. Copiilor nu Ii sc pcrmite sii sc desprindii de mana
piirin\ilor. Biitranii se tcm sii travcrsc1..c strada. Treciitorii nu sc
mai simt complct in siguran\ii nici pc trotuar.
Proicctan\ii trebuie sii ia in considerarc faptul cii ccea cc joacii
un rol dccisiv in anumite situa\ii este sentimentul de inccrtltudine
- riscul pcrceput mai degrabii dcdit riscul real. dcterminat statis-
tic. Aceasta inseamnii cii cstc ncccsar sii lie studiate cu aten\ie
atiit siguran\a reala in trafic. cat §i sentimentul subiectiv de ecu-
ritate privitor la trafic.
Un studiu al striizilor austra licne auto §i pictona lc ilustreazii in
ce masurii popula\ia se simtc in siguran\a in accMe mcdii i ce
precau\ii sunt nevoi\i pietonii sii ia in prezen\a \'ehiculelor. Din
totalitatca copiilor de panii la ase ani preLen\i pc trotuarele
trazilor obi§nuite cu trafic auto. 86 la sutii merg manii in mana
cu un adult. Pe striizile pietonale procentul e>ie aproapc invers.
75 la sutii dintre copii fiind Jasa\ i sa se plimbe liber.
De§i cxcluderea traficului. prccum in zonele pictonale, e te de
depane cea mai bunli solu\ie cu privire la siguran\a reala §i la cea
perccputii, trebuie remarcat faptul ca modelul olandez Woo11e1f
cu trafic auto lent in striizi predominant pietonale, reprezintii o
imbuniita\ire remarcabila in compara\ ie cu situa\ia frecvent
intiilnita pc strazile urbane.

Protec\ia fa\ii Crearea unui loc pl iicut este §i o chestiune de proteqie contra
de intemperii adversita\ilor vremii. Manifestlirile neplacute ale condi\iilor
meteorologice variaza considerabil de la o zonli la alta §i de la o
\ara la alta.
Fiecare regiune are propriile sale condi\ii climatice §i modele
cultural e diferite. care trebuie sa c ane la baza solu\iilor pcntru
fiecare caz in pane. Proteqia fa\ii de soare §i ciildura joacii un rol
important in Europa de sud pc timpul lunilor de vara. in limp ce
problemele din nordul Europci sunt cu totul altele.
173
Prohlcmc climaticc

Dt· departe cea mai mare problemci in .\f}(l{iile in c1er liber e\. /t' \'tintul Plnaia Jlir<i \'tint 1111 repre::.imii 0
Cdnd hate vcintul, oamenilor le t'.ll' greu sa-·iptistre::.e ccltilibrul ..\ti-·i problemi'i majorii. 0 copertimi
{inti ca/cl ·; si1 .w! proteje:.e. scm o umbreli'i oferli .mficiemci
proteqil•. (Vene(ia)

Oamemlnr h· e.\le relatil · uor .\Ii H'prmeje:.e impotrn•afri1:11/111, auita 1imp ccit ace.\lll 1111 t'.\ll' acom1m11wt
de \'iilll wu ploaie t<Jren{ialil. 0 :i in,oritii. clani i fiirii \'lilll t'.\ft' in general con\icleraui o :.i mimawui.
i1u/ift•rt•111 de temperaturci
Su\. 0 :i de wnu1cu ger..\oart• ; vn•uw calmci i111r-o pia(ti din Copenlwga. Tome btincill• uflatt• la .won•
.\unt la mart• cerere.

174
 Discu\ia urrniitoarc sc rcferii predomin ant la condi\iilc din nord I
Europei, in special din Scandinavia. unde miisurilc de protcc\1C
lmpotriva climei au fost. dcloc surprin zator. subiectul unor
initiative rel ativ cxtinse. Situa\ia Canadei. a u nci mari piirti din
Statclc Unite i din Australia, cu toatc accstea. nu cste foarte
diferitii de cea din nordul t-i centrul Europci.

Clirna i tiparele Relatia dintre clima, amploarca i caracterul activitii\ii urbane in

activita\ilor In Scandinavia este il ustrata de un studi u al striizii pictonale din
aer liber Copcnhaga, in perioada ianuarie - i ulie [18). In aceastii pcrioada
de tranzi \ie de la iama la vara. numiirul treciitorilor s-a dublat. iar
eel al persoanelor stand in picioare s-a triplat. ca urmare a opri-
rilor mai frecvente §i mai inclelungate. Concomitent, s-au remar-
cat o serie de schimbiiri in caracterul activita\ilor efectuate stand
in picioare. pe masura cc opririle pentru a manca. bea §i a admira
imprcjurimile au crescut ca numar. Spectacolele de strada,
expozi\iile §i alte evenimente practic inexistente in timpul icrnii
au jucat un rol impo11ant in evolu\ia activita\ii din lunile mai
calde. in cele din urma, statul jos, care inregistreaza u n zero
ab olut In perioada rece, a crescut odata cu temperatura dupa ce
aceasta a atins 10 ° C (50 ° F).
f n concluzic, in luna ianuarie (la +2°C I 36°F), di Lribu{ia era
de aprox imativ 30 la suta oameni stand In picioare §i 70 la suta In
mi§care, in timp ce in l una iulie (la 20°C I 68°F). majoritatea
activita\ilor - 55 la suta - erau realizate stand In picioare sau jo .
Un stud i u al confortului In raport cu condi{iile climatice din
San Francisco efectuat de Peter Bosselmann [5) dezvaluie simi-
litudini interesante lntre situa\ia din San Franci co i cea
scandinava:

,,De cele mai multe ori, in aer li ber, oamenii necesita protec{ie
fa\a de razele directe ale soarelui i fa\a de vant ca sii se imta
confortabil. In fiecare zi, mai pu\in in cele foarte ciild uroa e,
parcurile i pie{ele maturate de van t sau allate in umbra sun!
practic pustii , in timp ce acelea sciildate in lumina soarelui §i
protejate de vant sunt intens utilizate."

Examinand via\a sociala a micilor spa\ii urbane din New York,

William H. Whyte (51) subliniazii, de asemenea. importan\a
proteC{iei impotriva factorilor climatici potrivnici pentru asi-
gurarea condi{iilor adecvate activi tii\i lor in aer liber.
175
Prntcc\ia climatidi iproicctarca la ni vd de sit

----- - --::---:----
0 D n O c1 Cl
'11 p/a11 tft \lfllCl(U! f'Otll<
1111lnmalt1(1 \au llt:re1ra
' /1111att1/ /oe al \'limu/ ruuft,
'" 1n·an1 pnt1• "'rmt.:lt• Joaw
I t/('11\ UJl l\/l"ltl/(',"
ntc ' optat. tbnjw in 10., ' '
in \t·/11111/,

llllt'll\ljl<"t1/ dt· dtiditilcinaltt·

dt'flllllt'

i11 '""' rn imilti1111 j oCl.le ii

de1nita1t. moderatii. mmuirul
cmual de ore adecl't.1te
petren•ni ti111p11/11i in aer fiber
poate fl cu 11'tlri11fcl de dmul
ori 11wi mare dec'lit eel pelllru
rerenul deschi \dinjur.

Co11di(ii/e dimatice din

pr eajma cltidirilor ilwlte i
rarefiate .\llllt, in general.
semnijicath·mai se1·ere deceit
cele di111r-1111 ccimp desc/1i.\
Blocuri i11a/1e de loc11i11/e.
sudul Suetlil•i: trebuie
monuue parm ·ci11wri in j urul
gropilor de 11isip pe111m a
pn•veni imprtl ·tierea nhdpului
• ·i a copiilor.
176
 Penlru a func\iona pe De-a lungul ultimilor ani. in\clcgcrca lcgiituri1 stransc dintrc
101 parcursul anului climii. confort i tiparcle de activ1tatc s-a ribpandll rapid in scc-
spa\iilc ncccsilii torul comcrcial. Ca urmarc. mall urilc. maga11nclc univcr-.alc.
pro1cc\ic cli111a1icii hol urile hotel u rilor. sta\iilc de calc fcratii i acroporturilc
bencficia1.a toatc de climati1.are.
0 cvolu\ic comparabilii sc rcmarcii in scctorul rc1:1dcn1ial.
undc au cxistat cateva ini\iati vc pcntru a face spa\iilc publicc din
carticre apte pcnt ru a ti utili1:ate pc tot parcursul anulu1.
lntercsul pcntru crcarca unor condi \ii mai bunc in spa\iile
urbane a crescut. de asemenca, In ultimii ani; o dcmonstrcaLa
publica\iilc i confcrin\elc ini\iatc de ciitrc organin\ia canadianii/
candinava ..Livable Winter Cities" (Orae locuibile i iarna}
(42). Exemplelc foai1e bu nc sunt insa rare. Condi\iile climaticc
nefavorabile rewltate d in plan ificarea necugetata sunt din piicate
mull mai frecvente .

Pro1cc\ia cli111a1idi - Multe probleme pot fi evitate dacii la nivel de ora i de sit e
in proiectarea urbana proiecteazii cu aten\ic pentru a reduce efectelc factori lor clima-
tici aga an\i.
in Scandinavia. principala problema au fost lntotdeauna van-
tul i sciiderile de temperatura care-I inso\esc, con ferind
proicctiirii climatice o importan\a vitala.
in Danemarca. cladirile tradi\ionale din oraele vechi sunt
construc\ii joa se. in i ruite, amplasate de-a lungul strazilor in-
gu te. cu mici cur(i in spate. Cand vantul de vest lovete aceste
a§ezari, trece In mare parte peste ele. in acelai timp. ciildura i
lumina solara unt captate i re\inute, deoarece casele sunt joase
i spa\i ile in aer liber mici §i atent orientate ciitrc soare.fn aceste
ora§e. climatul local e te considerabil mai placut decal in cam-
pii lc deschise din jur , iar n umaru l anual de ore petrecute con-
fortabil in aer liber este mutt mai mare. Practic. aceste a§eziiri
sunt ,,mutate" multe ute de kilometri ciitre ud datorita unei
proiectari inteligente.
in noile dezvoltiiri imobiliare, ca de exemplu in zonele subur-
banc de locuin\e unifamiliale i mai ales in canierele de clad i ri
multietajate, climatul local este in chimb mutt mai neprieteno .
In jurul m ultor blocuri turn . condi\iile climatice sunt mult mai
rele decal in spa\iile libere din jur. Cu cat o cladire e mai inalta,
cu atat prinde vanturi ma i puternice, la 20, 30 i 40 de metri
deasupra solului, d irijand u-le in jo pe fa\ade. unde racesc tot ul
i zboara nisipul din ghivece.
Dacii se compara vremea i condi\iile de stat afarii dinu·-un
orael trad i\ional danez cu cele din vecinatatea cliidiri lor noi
multietajate. adesea se constata ca ,,vara"( au sezonul in care se
177
 poatc sta afarii) in primul tip de ac1arc_cte c .douii l i mai
l ungii dcciit in eel de-al doilea ) 1 ca a ,aile t:ad1\1onalc
oferii posibilitatea de a pctrcce pana la de doua on ma1 multe ore
confortabile afara in fiecarc an.
fn multe ora§e americane i canadiene, au fost create condi\ii
aproape arctice din cauta plasiirii nechib1uite a cladirilor inalte.
In ,.Sun. Wind and Comfort" [5), Peter Bosselmann, pe liingii
eviden\ ierea efectclor ncdorite de umbrirc. enumerii opt exemplc
de deteriorare a climatului din cauza vantului d i n juru l cladirilor
dcta§ate inalte. printre care efcctul de canion, efectul de col\ §i
efcctu l de vid. William H. Whyte [51), discutand condi\iile din
New York.a punctat consecin\ele:

..De acu m se §tie cii zgaric-norii deta§a\i. de sine stiitiitori. pot

genera un curent extraordin ar pe propriile laturi, in jos. Acest
l ucru nu inhiba ciitu§i de pu\in construc\ia unor astfel de tur-
nuri. cu rezultatul previzibil ca uncle spa\ii sunt frecvent nelo-
cuibile."

Proteqia fa\a de Atilt proiectarea de ansamblu, cat §i la ni vel de parcela poate, a§a
condi\ii climatice cum s-a men\ionat, imbuniita\i sau inrauta\i climatu l local. ge-
adverse -in neriind o situa\ie mai buna sau mai proasta. Crucial pentru con-
proiectarea de detaliu fortul in aer liber §i pentru crearea condi\iilor de a pet.rece timp
afara este insa microclimatul in spa\iile pu blice §i pe rutele pie-
tonale - in jurul bancilor pe care se sta §i a trotuarelor pe care se
merge.
Este deci important ca urbani§tii sa orienteze traseele pieto-
nale §i spa\iile in aer liber in rela\ie optima cu factorii microcli-
matici din fiecare sit in parte. Mai mull decat atat, trebuie facute
eforturi pentru a imbunata\i situa\ia prin asigurarea de elemente
ajutatoare - paraviinturi, copaci, garduri vii §i copertine acolo
unde este nevoie.

Experien\a Rela\ia dintre activita\ile urbane §i vreme nu e te insa exploatata

nemijlocitii a vremii suficient prin protec\ia fa\a de condi\iile climatice neplacute.
Aceastii proteqie este necesarii, dar oamenii t.rebuie sa aiba
op\iunea de a experimenta nemijlocit vremea bun a, vremea rea
sau schimbiirile sezoniere, intr-o maniera care sa le permita sa
decida singuri ciind doresc sii facii acest lucru. Cu siouran\a,
0
expcrien\a vremii frumoase este intotdeauna dezirabila.
178
Dt· multt on nit' po,ihtla
rn·afftl unm ' ltmnl
plckut. < /1 1111}/oan mo-
tlt•.\lt'. m /m u/ in'"'''
iJ\'t'll/ CCtl utlli llUll'l'
llt'\'Olt

Posibilitatea ,.Mad dogs and Englishmen go out in the midday sun··: cste de
de se bucura de ln\eles ca englezii au o afcc\iune aparte pcntru soare:acela i lu-
vremea buna cru este valabil §i pentru scandinavi. De altfel. interesul pentru
stralucirea oarelui este lntalnit In mu lte alte paf\i ale lumii. mai
ales primavara i toamna.
Existen\a dorin\ei cle a se bucura de aspectele placute ale
vrem ii subliniaza necesitatea de a trata proteqia climat ici'i lntr-un
mod adecvat. cu aten\ie.
In Anglia i Scandinavia. iernile lntunecoase urmate de veri
scu11e i luxuriante au creat o rela\ie spccia11i lnt re locuitori. soare
i vegeta\ie. evoia de a profita de acestea din urma este cu atat
mai mare cu cat nu poate fi satisfi'icuta decal pcntru o pcrioadii
scurta.
Dorin\a de a profita de soare estc cxtrem de vizibila In primele
!uni de primavara. Cand e senin. mul\imi lntregi de tineri i
batrani ies la plaja. Dorin\a de a fi In bataia razelor e renecta In
alegerea rutelor pietonale i In felul In care oamenii e aaza
lntr-un loc anume: europenii din nord aleg In mod automat un loc
la soare chiar i la tempcraturi la care italien ii.de exemplu. ar fi
ci'iutat deja umbra .
179
Prima :i ti£• primifrarii fn \iiri le din nord ul Europei este de remarcat o aprcciere similara
( Edinburgh. Sc01/a11d) fa\i'i de copaci §i de vegeta\ie. Cand arborii unt desfrunzi\i
jumiitate din an, bucuria de a-i vedea inmugurind este cu atat mai
mare. Oamenii apreciat.ii in mod deosebit scmnele schimbiirii
anotimpurilor legate de flori , arbu§ti §i copaci. in asemenea tari ,
cu ierni lungi §i veri scu rte. abundente, griidinile §i trai ul In
stransii legiitu rii cu natura joacii un rol mull mai mare decal In
centrul §i sudul Europci.
f n astfel de locuri , vegeta\ia joaci'i un rol important In planifi -
carea urbanii. Pietele din Anglia su nt , la fel ca mu lte pie{e can -
dinave. previizute cu arbori. arbu§ti. peluze §i aranja mente flo-
rale, in contrast cu scuarurile din sudul Europei. care aproape
lntotdeauna exclud vegetatia.

ln concluzie: Clima din nordul Europei §i caracteristicile cultu ra le asociate

protectie pentru presupun o deosebitii atcn\ie in asigurarea unei bune proteqii
vremea rea §i acces pcntru conditii meteorologice nefavorabil e, dar §i a accesului
la vremea frumoasii nemijlocit la ciildura soarelui. ciind este vreme bunii. Evaluiiri
similare, meticuloase §i dctaliate, trebuie efectuate §i In alte piirti
ale lu mii.pledind de la cond i\iile climatice regionale §i modelele
culturale. De§i nu este o sarcinii U§Oarii. accst aspect e deosebit
de important pentru cii aproape lntotd eauna ca litatea unui Joe
este striins legata de conditiile climatice, la bine §i la riiu.

180
Un loc phi<:ut - Alracti\ itatea unui spa\iu urban c'tc i o chcwum: ck design. de
o dic,tiunc c.k calitate esteucii a cxpcricn\ei ofcritc de 1m:diul inconjuriitor -
e'> teticil calitatea de ..loc frumos... cu ,ccole inaintc. a\pcctele \ j/ualc ale
oraclor i spa\iilor urbane au tacut ob1cctul unor trntatc ample.
intre al\ii. Camillo Sitte in rcmarcabi la sa lucrarc ..Ana construirii
oraelor - urbanismu l dupii prim:ipii le sale arti'ticc... scrisa in
1889 [45). a scris In mod con\ ingator dcsprc conexiunea dintrc
calitatca arhnccturala. atract 1v itatca spa\11lor i utilitarea
oraul u 1.

Un spirit al lo.:ulu i Gordon Cullen dc1volta In canea sa .,Townscape.. [10) conceptul

de ..spirit al locu lui.. (..a scn'e of place..). El arata ca o exprcsic
\ i1.uala putcrnidi contribuic la imprcsia de spirit al locului i ii
dctcrmina pe oameni sii /.abovcasca intr-un spa\iu .
0 calitate ridicata a spa\iilor i un profil distinct, puternic.
caracterizcaza multc orac vcchi i 'patii pictonalc. In Yenc\ia.
de exemplu. i in mullc pic\e italicne cclcbrc. via\a urbana.
climatul i calitatea arhitccturala se completcal'.a rcciproc pentru
a crca o impresie de neuitat.
Cand to\i aceti factori se combina. ca in exemplele de mai
sus. rczulta un sentiment de bun astarc fizica i psihologica: sen-
timentul c1i un spa\iu este binc facut i placut din toate punctele
de vedere.

181
Sta\ionarilc prel ungite conduc la strazi pline de via\a
Dei IO.Hrifr ·i plt•cclri/1• repremui mai 11111/1 de 50 let
.wuii din mmulrul tota/ al actf\'iuiu'for cw·t! au foe pc
cl'/e dmuhpre:.t•n• \. trihi studiall' ( Fix. I). activifli{ilc
stu{ionun• .rnnt celt.· cart• .Himu!t a:ci l'iaca pe srrci:i.
1

Grajicul i11diciifrene11(a i
durata t1cli\'itci(ilor iii uer
fiber pe do11ci.1pre:t•ce smi:i
re:ide11/iC1/e din Wmerloo i
Kitc'1e11er, 011t<1rio.
Din cau:.a durmei extinsl'. t!le Jm: Peisllj .\/racial rnracteri11ic
r<.>pre:.intci 1111 impresimumt in Toronto. Casele .\ltlll potri\ •it
90 /a SllUi di11 li111p11/ (()({I/ de llpropiaw 1111e/e de a/tele 1
petrecl// pe strcb(fig. 3). mt priclwwre ciitre stradci.

1500 31.3'1.

1000 20.8%

50
0

I . Numfir de actirilli/1 de e.\lerior.

:Lno o=
A
8 C D E

2. Durara medie a t1ctivi1tl/ilor .

F G

8000
32,8%

6000 24.S'l.

4000

woo

A
3. Numlir 101a/ de minute petrecwe
afari1 pe c:e/e 12 .\'/rt1zi.

A. /111eraqi1111i
B.Stat
C. Diverse OCll/JCl/ii
D. Joacci
E. Plimbciri in zonii
F. Sosiri i plecclri pe jos
G. Sosiri i pleciiri rn 111a·i11a
182
 Margini permeabile

Condi\ii pentru Aceasta ultima sec\iune examineazli in detaliu modul in care

stat sau doar pentru prezen\a zonelor de odihna in rela\ie cu mediul construit
tranzit influen\eaza via\a urbanli. Condi\iile de mers pe jo clitre i d in-
spre o destina\ie sunt desigur importante. dar cele care extind
durata activitli\ilor din mediul public joacii rolul decisiv in a le
stimula varietatea §i calitatea.
Aces!aspect este i l ustral de un sondaj efectuat In vara lui 1977
pe 12 strlizi cu case in§iruite §i deta§ate din Kitchener §i Water-
loo. In sudul provinciei Ontario. Canada (20]. In cadrul anchetei.
care a inclus 12 sec\i uni de I00 de metri l ungime pe fiecare din-
Lre trazi, s-a inregistrat dite §i ce fel de activita\i au loc pe ve-
rande, In curtile din fa\a sau pe strada propriu -zisa In cursul unei
aptamanii obi§nuite. In plus. a fost consemnatli durata fiecliru i
eveniment in parte.
Analizand evenimentelelnregistrate in zonele studiate (fig. I},
e poate vedea cii activitatile care implicii sosiri §i plecliri - pe jos
au In automobil - alcatuiesc o majoritate de 52 la uta din
total.
Examinand pe de alta parte durata medie a acestora (fig. 2), se
observa cli sosirile §i plecliril e tind sa acopere intervale foarte
scurte, In timp ce diferitele activita\i sta\ionare - odihna. diverse
lndeletniciri sau jocuri - au durate mai lungi. (in cazul o irilor
§i pleciirilor este luata in considerare prezen\a in strada a pieto-
nilor §i automobi li§tilor, cu alte cuvinte timpul necesar pentru a
ie§i din zona sau pentru a ajunge la I din pre ma§ina). 0 imagine
realista a pulsului vie\ii urbane nu reiese dedit dacli numarul
activita\i lor este rela\ionat cu durata medie a acestora (fig. 3). Yn
cazul In discu\ie, aceasta corela\ie dezvliluie faptul cli pleciirile §i
sosirile reprezinta pu\ in peste 10 la suta din timpul total petrecut
In aer liber, iar cele sta\ionare restul de aproape 90 la sutli. Aces!
aspect a fost examinat anterior, dar trebuie ublini at lncli o data
cli doar O mana de activita\i de J unga durata produc lOl atal de
multa via\a §i oportunita \i de interaqiune In spa\iul public dit o
183
 mul\imc de activita\i scurte. De aici reiesc importan\a dotiiri lor
pcnlru oprire §i odihnii.
Nevoia pentru astfcl de facilitii\i estc pusii i mai mult In
eviden\ii de cercetarea mai a1e111a a tipu rilor de acti v itii\i care ar
disparea dacii mediul ar permitc numai sosiri i pl cciiri sau al1e
aqiuni de scu11a duratii.
Pomi nd de la aceastii premisii, vor fi exami na\i o serie de fac-
Lori fi zici care pot influen\a varietatea §i caracterul activitii\ilorin
aer liber In spa\iul public. Cei mai importan\i pot fi rezuma\i in
urmiitoarele trei aspecte pri nci pale:

- Acces facil iniiuntru §i afarii

- Zone de odihnii de calitate in veciniitatea imediatii a caselor
- Ceva de fiicut in veciniitatea imediatii a caselor

Cliidirile multietajate Este important ca accesul din §i In locui n\e sii fie facil. Dacii
-numeroase sosiri trecerile dintre interior §i exterior sunt difici le pentru cii trebuie
§i pleciiri.pu\ine luat liftul sau urcate sciiri le, nu miirul de ie§iri in aer liber scade
activitii\i sta\ionare considerabil [19, 39].
Desigur cii i reziden\ii cl iid irilor cu multe niveluri ies din
casii, indiferent de etajul la care locu iesc. Acest lucru genereazii
un mare trafic la ni vel de cllidire, dar majoritatea activita\ilor
sta\ionare in aer Jiber - cu preciidere cele pe termen scm1 §i cele
spontane -sunt mai mult sau mai pu\in ab ente, din cauza efor-
turilor pe care le solicitii viz itele in zone publice.
Spa\iile din veciniita tea blocurilor multietajate au tendin\a sii
dobandeascii un caracter relativ impersonal, datoritii restriqiilor
particulare impuse de acest program rezi den\ial. Natura !or este
mai degrabii publicii. Existii diverse op\iuni dejoacii pentru copii,
dar, de regu lii, pentru adul\i nu sunt foarte multe de fiicut. Uneori
se giisesc biinci de stat §i condi\ii rezonabile pentru o plimbare,
dar destul de rar. Reziden\ilor leeste practic imposibil sii-§i aduci\
d in casii un §ezlong, un scaun sau o masii, uneltele sau jucliriile
pentru cii e mult prea dificil sii le transporte. Di n cauza acestor
circumstan\e, activ itii\ile in aer liber devin extrem de !im itate,
atat ca numiir, cat §i ca scop.

Cliidirilejoa se - Factorii enumera\i mai sus explicii de ce activitatea in aer liber

numeroase activitii\i din fa\a blocurilor multietajate este adesea foru"le limitatii, In
sta\ionare, ,,fluxu ri" pofida numiirului de reziden\i . Ace§tia vin §i pleacii, dru·multe
diniiuntru §i dinafarii dintre activitii\ile suplimentare care ru·putea avea loc nu au §ansa
sii se dezvolte.
184
Dt'lalu na
11nnrt'\f'U11:a111mt '
emu""'"" \/abt inflt
intaior 1 t \It' mr ,., c/u,
rcm\itlt·ral'111111h.mw1
\fNl{it/01 < \lt noan in
,,,,,,. Clffllt'f't' ('ti"'"',,,.,
111ul1tt'fllJOlt' in t·nt·ral.
nit' m·1·01t cit nu1r1 c(m
turi ; th· multtl hotartiff
pt•ntnt a dtptii o/J\tll·
coldt· ..din jahnn1{it·"
( Sn•mi dt· dumillini.
,.,,_\lu/ Co11t·11lwg<ii.)

in jurul cladi ri lor re,;idcn\ialc joasc, cu acccs direct ciitre

wnelc In aer liber. evenimentclc diniiuntrul i din jurul locuin\ei
au cu totul alte oportunita\i pentru a sc cxtindc §i In spa\iul pu-
blic. Spre dcosebire de situa\ia din cliidirilc mu ltictajate. locuito-
ri i nu au nevoie de pregiitiri speciale pcntru a ie§i din casii.
liindu-lc la indemana sa ia a in fa\a locuin\ei sa vadii cc mai e
nou pe strada sau sa bea o cafea pe treptele de la intrare dacii vor
sa ia 0 pauza.
Un studiu al strazilor cu case in§iruite §i griidini in fa\a din
Melbourne, Australia [21].a ariitat ca 46 la sutii din numiirul total
de ie§iri in aer liber dureazii mai pu\in de un minut. De-a lungul
Li lei. locuitorii se deplaseazii inainte i inapoi intre locuin\ii.
cu11ea din fa\a §i trotuar. Estc foa11e simplu sii iasii din ca ii §i la
fel de simplu sa se intoarca iniiuntru dacii nu e nimeni cu care sa
schimbe o vorbii au sii facii ceva impreunii.
Aceste condi\ii ofera activita\ilor in aer liber o §<lnsa mull mai
mare de a se dezvolta. creand posibilitatea ca un eveniment sau o
aqiune semnilicativa sa evolueze spontan porni nd de la nume-
roasele vizite scurte afara.
185
Conui\ii pentru stat sau dmu· penlru tranzit

Do11ci srrci:i para/ele i11

Cope11'1aga.
Sus: Strada cu /imite d11re.
potr frite door pemru sosiri ·i
pleciiri scurre.
Ce111rn ijos: Streu/ii c11 111argi11i
permeabile; in cur.ml unei :ile
normale tw toe de trei ori moi
11111/te activittl{i dect1r pe strmla
de mai .111s [19].
186
{rt'Cftt \U/Jlihi cit• /cJ
\pt1(Jilc· imhlffc la ,,./1· pn·
""''' ( /nwla .\Jwn•nlmrg.
\m\tt rtlam. Olam/a)

Conectarea Multe detalii In proiectarea caselor. a wnelor in aer liber i a

interiorului cu intrarilor joacii un rol impo11ant In facilitarea utili;;arii spa\iilor
exteriorul - pe exterioare. Nu este suficient ca locuin\ele sa fie joase. Plan u l
plan func\ional acestora trebuie sa fie conceput In aa fel neat activita\ile domes-
§i psihologic tice sa poata fi relocate cu U§Urin\a afara. Aceasta poate implica.
de exemplu. proiectarea de U§i i'ntre buditlirie, zona de luat masa
sau living §i gradinii, terasa sau prispa dinspre strada. Acestea
din urma, la randul lor, trebuie sii fie plasate In rela\ie imediata
cu i'nciiperi le locuin\ei. lntrarea in sine ar trebui sa fie proiectata
a tfel incat accesul Sa fie cat de U§Or posibil. atat din punct de
vedere funqional. cat §i la nivel psihologic.
Coridoarele intennediare. U§i le suplimentare §i. In special.
diferen\ele de nivel i'ntre interior §i exterior ar trebu i sii fie evi-
tate. Aceastii din urma condi\ie, plasarea spa\iilor interioare §i a
celor exterioare la aceea§i cota. este esen\iala. umai atunci de-
vine natural fluxul evenimentelor intre cele doua pa\ii.

Un loc de stat Unul dintre motivele pentru lipsa activita\ilor din fa\a caselor In
chiar In fa\a casei multe zone reziden\iale este. fiira i'ndoiala, faptul ca nu unt
prevazu te locuri de stat exact acolo unde e te cea mai mare
nevoie: In fa\a intriiri lor.

Locuri de stat Bancile de liinga intrari - protejate de ploaie §i vant , cu o bunii

langii i ntrari vedere ciitre strada - sunt mijloace foarte modeste, dar evidente
pentru a sus\ine v ia\a din spa\i ul urban. U§a de la intrare este
folosita de mai multe ori pe parcursul zilei. In toate lun ile anu lui.
Dad In fa\a ei se afla un loc de stat prim itor §i convenabil.
experien\a arata ca va Ji folosit di n plin.
187
Cu11ilc di n fa\a in Auslralia

in :one/e mai w:c:hi ale

ora ·e/or t1wilraliene, cum ar
Ji Melboume. aproape toate
cas('/£• sum pre1•ii:111e cu mici
griidini infa/cl, rnre oferii
oporlll11iul{i exceleme pemru
a petrece timp in aer liber.
Ace'lifactor i COJltribuie la o
1•icl(ii de stradli neobinuit de
l'ie )'ii i·ariaul {21].

188
Cuf\ile semiprivate Yia\a in spa\iul public este stimulatii 1 mai mull atunci ciind
din fa\a caselor - amcnaJarile destinate timpului in aer l ibcr includ cuf\i semipri-
perfecle pentru vate in fa\a caselor. plasate in 1ona de tran11\i e int re locuin\a 1
acti vitii\i sta\ 1onare strada de acces. Studiul men\ionat anterior.efectuat in Melbourne
in 1976 (2 1 ]. ilust rea1.ii impactul pre1en\ei unor astfel de cuf\ i
asupra act ivita\ilor in aer li ber i a vie\i i urbane.
Tipologia trad i\ionala a cl adiril or din 1oncle mai vechi ale
oraelor austra liene esle reprefentata de case joase iniruite cu
un prid vor, o curte m ica in fa\ii ciitre strada de acces i o curte
privatii in spate. Aceasta configura\ie ofera pre\ioasa libertate de
alegere intre a sta in partea mai publica a ca'>ei sau in cea total
privata.
Din studiul care cuprindea aptespre1:ece striizi cu case
ln irui 1e. a rezultat cii gradinile din fa\ajoacii un rol foarte impor-
tant in via\a strazii: iar timpul petrecut in aer l iber i conversa\iile
dintre vecini beneficiazii de condi\ii deosebit de favorabile ca o
consecin\ii directa a existen\ei unor spa\ii semi pri vate in fa\a
locuin\elor.
Din activita\ile observate pc partea publicii a caselor. 69 la
sutii din conversa\ii , 76 la sutii din procesele pasive (statul in
picioa re sau jos) §i 58 la suta din proeesele acti ve (oameni
implica\i intr-o activi1a1e - de exemplu , griidiniirit) se desta urau
pe verande.in cu11ile di n fa\a au langa gardurile ciitre trotuare.
0 serie de observa\ii mai detaliate ale tudiu l ui subliniazii
importan\a deosebita a cur(ilor din fa\a pcntru a sta in aer liber.
Acolo unde sunt previizu 1e astfel de spa\ii pcntru locuin\e. se
creeazii oponu nitii\i evidente pentru amenajarea unor zone de
stat pcrmanente, cu acoperi§uri.paravanturi. scaune confortabile,
lampi §i al te dotari.
Mai mult, in aceste cur\i semiprivate pot fi aduse diverse unel-
te, mobilier, aparate de radio, ziare, juciirii §i pot fi lasate acolo
pana la o data ulterioarii cand vor fi din nou necesare.
Studiul i lusu·eaza, de asemenea, importan\a detaliilor de de-
sign. Curtea trebuie sa aibii o dimensiune §i o configura\ie care sa
pcrm itii amenajarca de spa\ii corespunzatoare pcntru odihna. In
Melbourne, majoritatea cu11ilor din fa\a sunt foarte bine proiec-
tate in acest sens. Casele sunt plasate la 1rei-pa1ru meu·i de tro-
tuar, destul de departe pcntru a asigura un anum it grad de intimi-
tate pentru cei care stau in fa\a casei, darin acela§i timp, suficient
de aproapc de stradii pcntru a pern1ite contactul cu evenimentele
care apar in cadrul sau. Gardurile joase de la marginea trazii
ofcra o delimitare clara a zonelor semiprivate. precum §i locuri
bune de stat, de observat strada sau de taifas cu vecinii.Jumatate
d i n conversa\iile purtale pc su·iizile din studi u se desfii§urau cu
189
Zondt• n·:idt•n(wlt·
tradi(itmalt.· din roronto
\11111 carar1tT1 -C1tc· prm
CCl.\c C1propic1tt· 1111dt• cit
altclc.·. n1 1·crc11uft· ,an·
of,'l"ci <'otllli(ii nmjor111bilc
p t•ntru a .\/Cl in fa{CI nl\ci
Parnirift· .\t' ajhi in cur(ilt'
din \fW/t'

Ccind .\11111 ccm.\lruite ca.\t'

nni in :onl'le mai \'(•chi.
locurile de parcare ; ga-
rajeh: fncep .\ti dtfineasccl
limiw c<itre .\tradci. in
acet / el . .\trci:ile .\llllf
distru.\·e. de\'('lliml terenul
nimtinui i pil •r:cindu-i
\•i1alitat et1

unu l dintre part icipan\i rezemat de gard. lmportan\a proiectiirii

de detaliu a cur\ ilor din fa\ii devine clara atunci ciind sunt com-
parate mai multe exemple.
In zone suburbane americane.canadiene. au su·aliene i chiar i
europene, casele detaate sunt rctrase ase-opt metri de la limita
trotuarul ui. Curtile din fa\a unt utili zate pentru parcare i pentru
peluze de chise. fiira gard . Rctragerile sunt prea mari pentru a
permite o rela\ie lntre zona din imediata vecinatatc a casei i
evenimentele de pe st rada. eexistand gard. locuitorii nu au de
Ce Sa SC prijin e Cand VOr Sa Se uite Jn jur sau Sa Stea de vorba CU
vecinii. In cazul suburbiilor trcbuic de ascmenca remarcat ca.
atunci cand casele sunt prca riispandite. vccinii nu merg pe jos i
nu tree un ii pe langa casclc cclorlal \i. In ascmenea situa\ ii. scopul
curtilor din fa\ii devinc oarecum ncclar.
190
Cuf\ile din fa\a Cu11ilc din fa\a cu spa\ii de odihna i o mica gradina prczinta
-ceva de fiicut Inca o calitatc importanta, in sensul ca exisla lntotdeauna un
(§i un subiect numar scmnilicativ de treburi de racul daca locuitorii dorcsc sa
de convcrsa\ie) riimana penlru o vrcme in fa\a casci. Accslc sarci ni, prccum
udalul norilor. maluralul prid vorului. tunsul icrbii , vopsitul gar-
dului - pot ti atal activita\i neccsare. cat §i scuze pcntru a fi In aer
liber pcnlru o pcrioadii cxlinsa de timp.
Studi ul din Melbourne demonstreaza clar ca lnlre\inerea
griidinii i a casei are aceasta dublii funqic. lmbi nfmd u tilul cu
placutul. Udatul norilor. maturatul Lroluarul ui etc. adcsea sunl
prclungite mull mai mult decal ar fi necesar. La apari\ia vrcunui
vecin In treccrc, lucrul cste intrcrupt de bunavoie in favoarca
unui scurt taifas pesLc gard. In pl us. atunci ciind oamenii se indc-
lctnicesc cu ceva. exista lntotdeauna subiecte de conversa\ie:
,.Trandafirii dumitale arata nemaipomenil anul asla.'·

Cfi\iva metri paLra\i Studii in cru1iercle de case in§iruitc cu cur\i In fa\ii din Canad a.
In fa\a casei - versus A ustralia §i Scandinavia aralii cii eel mai mic petec de pamiint in
suprafe\e mari i la aer liber plasat In fa\a casei arc mai mul te utili ziiri - i mai
distan\a substan\iale - decal orice zonii extinsa de agremenl la care se
ajunge mai greu. Aceasta n u lnscamnii cii lerenurile de spo11,
pelu zele sau parcuri le urbane sunl de pri sos, ci cii lnlotdeauna
trebuie prevazutc i zone de relaxare In veciniitatea .,imediatii".
Cfi\iva metri palra\i bine plasa\i langii o locuin\a vor fi adesea
mai utili i mai intens utiliza\i decat suprafe\ele lntinse, dar anate
la distan\a.

Margini permeabi le ln\elegerea caracterulu i improvizat i fluid al activita\ilor In aer

-In zonele liber i conturarea condi\iilor fizice relevante sunt aspecte utile
reziden\iale noi penlru proiectarea tuturor tipuri lor de noi zone reziden\iale. De
aici rezulta argumente substan\iale In favoarea pastriirii u nei
densita\i i lnal\imi rezonabile a locuin\elor. Dacii se dore§te
asigurarea unor condi\ii optime de joaca i interac\iune pentru
copii i a unor oportunita\i de socializare i recreare pentru cele-
laltc grupuri de varstii. este important ca activitii\ilor sa Ii se
permita fluxul dinauntru ciiLre In afara ca elor. Este de asemenea
impo11ant ca In fa\a locuin\elor sa poata fi amenajate l ocuri de
odihna i sa existe premise pen1ru diverse activ ita\i. In felul
acesta exista ansa sa se dezvolte mici evenimente improvizate;
dintr-o mul\ime de mici evenimente. se poate dezvolta apoi ceva
semnificativ.
In Scandinavia, unde acti vita\ilor recreative In aer liber Ii se
acorda o impo11an\a deosebita d in cauza perioad ei scurte de vara,
este Incursde dezvoltare interesul penlru zone reziden\iale dense
191
Cu11i scmi priYatc In fa\a locui n\clor. Galgcbakken. Copenhaga

B!B
In Calgebakken, 11n proiec1 de
/oc11in[e colec1ive la .1ud de Co·
penlwga, co11.11r11i1 in 1972-1974.
fiecare unitate este pre1·ii:11tii cu o
curre semipril•atii infa(ii, precum
}i o c·urte pri1·aul in spate.
Ma·inile sum parctue la marginea
cartierului; 101 traftcul intern este
pe Jos. [Arhi1eqi A. & J. @rum
Nielsen. S1orgaard ·i Marcussen)
S11s: Plan de sillla/ie I: 15 000.
S1anga: Seqi11ne §i plw111/ drn11111·
lui de acces, diagramii exp!icativii.
i ofo1ografie care arcuo :ona
p,.;vatii.
Jos: C11r1ea dinfc110 semiprivaui.
ctltre drumul de acces. Utiliz.area
rnr/ilor dinfa/tia Jcic111 ca aces/
canier so aibci Cl/ 35 la SlllO mai
11111/ul acrivitate in aer liber deceit
proiectele co11ve11/io11a/e de
/ocuinJe. (A se vedea, de asemenea
i pagina 38)

192

Pa/ilicilt• ren me1
pri1·itoare la locuin{l'it'
dt· .\lllt din .·\t1.\tralia <1u
reimrodu.'conceptul dt
case nwi mici cu rtidiui
.\'emipr frafl• ;,,fi1(ti - 1111
co11cep1 can• ofimqicmlll
bine ''remt• tie I 50 tit• am
·i comimui wif1111c{ in11t':t•
Un e.\'emplu cart•
iltutrea:.ci poli1tcile tre-
cme. mai p11(in inspirate.
pome fl ob.\er\'lll infwula-
/11/ i111agi11ii (Melbourne).
1 JOasc. in limp cc cnlu11as111ul pcnlru blocun mulliclajatc 1
case unifamilialc estc in dcc.:lm. Proiectclc cu densitate ridieatii '
iniil\1111e joasa eon...1i1u1e nrnJonlatea produqici de fond re/iden\ial
in Danemarca.
Poten\ialul pcntru pctrecc.:rca timpului in aer libcr oferil de
ac.:esle lipuri de locuin\e s-a dc/vollat con..,iderabil. in co111para\1e
c.:u proiec.:tele de case iniruitc din perioadclc antcrioarc.
Unul dinlrc c.:elc 111a1 burn: cxcmple ale acestei noi eategorii de
proiec.:te reziden\ iale este GalgebaJ..ken. cu aproximativ 700 de
locuin\e iniruitc de 1nch1riat. construitc la mijlocul anilor 1970
la vest de Copenhaga [12]. Locui n\ele sunt aranjatc 1n grupuri de
/ece-douazeei de familii, in jurul unui drum de acces de 3 mctri
( I 0 ft.). inlre case i strada sunt prcva/ute cur\i de -i mctri adan-
cime ( 13 ft.). Acestea sunt plantale 1 ingrijite de ciilre re1iden\i,
dovedindu-se esen\ialc pentru acti\ ilii\ilc in aer liber. Chiar dacii
loatc casele au atat o curte privala in spate.cal i una semiprivata
in fa\ii. eopi ii sc joacii in accasta din urma. de-a lungul drumului
de aeees: eele mai multe aeti vita\i suplimentarc au Joe tot acolo.
Un studiu al timpului pclrccul in aer l ibcr. efecluat intre 1980 -
81 .demonstreazii cii locuitorii utilizcazii cu11ilc din fa\a de douii
ori mai mult decal pe cele din spate (a se vedea. de asemenea.
pagi na 38).
Un design la fel de meticulos al 1onelor de lranzi\ie dintre i n-
terior i exterior se giisete in proiectcle reziden\ialc realizate de
Ralph Erskine in Suedia i Anglia. Bancile amplasate la inlrare.
cu11ile di n fa\a cu mici terase in fa\a locuin\ei i zonele de odihna
previizute chiar In fa\a sciiri lor in locuin\ele cu mai multe elaje
sunt elemente importante de design care contribuie la crearea
unei cal itii\i deosebite a accstor proieclc reziden\ia le.
193
Cuqi din fa\ii. Byker. Newcastle upon Tyne, Anglia
Bykt•r, Nt•wcc1.\l/('-ll/)Oll· fwu'.
1969-/CJfiO. (1lrhitnt R<1lph
E:r.1-kill<')
Dreapta: Unbalcon. o ui<i
d£• imrare. n bcmcii micii.
o midi griiclin<i ; 1·cci11i1
,,la o anmccirurii de lui(
deferet1s1ra din bucclriirh·
- dew/ii simple. dar £'_\lrl'm
de milt-.

Jo.,-: Dacti marginile 111111i .'l/WJiu

public fimc( frmea :ci bine. w1
fimqiona ·i spu(iul In sine. Zone
de nwrgine proieclllft' cu grUli:
o mini terascl. o nddi grlidi11ti.
o hm1cti /{mgli uYi,\·i 1111 t•crcm
'11tre uniui(l'/e i'J1veci1101e.

194
,\largi ni pcrm.::ahilc Princ1piik utili1ate ac.:um pc scarii largii in conslruC\ia noilor
-in 1ond.:: conslruitc 1one rc11<lcn\ialc sum hincin\clcs aplicah1lc pentru imhunata\irca
c'\btcnt.:: cl<i<l1rilor existemc. in cazul locu m\clor <l.::ta ate, <le multe on
ex1sta posihil mlti substan\ialc pcntru a le face limitelc ma1
p.::rmcabilc prin a<liiugan:a unor 1onc <le o<l1hnii hin.:: proicctatc
in fa\a casclor.
in multc cazun. sc pot <le ascmcn.::a imhunata\1 1 comli\11le in
acr lih.::r <le liing<I cla<liri mult1ctajate cx1stcnte. chiar <laci'i accc
sul <l1ficli intrc lnaumru i in afarii poatc sii hmitc1c imr-o oarc-
care m<hurii u11li1area clcc11va a unor C\Cntualc noi <lotiin.
De excmplu. in fa\a ficciire1 scan <le acces pot fl pre\'iitutc
cur\i scmipri rntc. cu 1one de o<l1hna. locuri de joaca i straturi de
nori. pcntru locuitorii di n cliid1rca corcspun1iitoarc.
Prmt•ctul de lonwt(l'
Kroc'k\biic /,,;.. cmt\trwt la
mijlornl aui/or 1960 i11
.\/a/mo, 5m•dia, t'\lt' 111111/
di111n· mu//d(' < artic:rc
n:IW\'Clll \1t/Hfllll{l<lf ft1
mijloutl am/or I CJSO
l:.fnrlltrt \f1t:ctalt· au
fOlt jiirntt· pt·11tr11
imb111uittl{trt'<I \[Jll{iilor
t•rtt·rioare. intrtinlor 1
:om.:/or tlifl JUrul partt·ru·
/11i cliid1rilor
Dreapw ·Blnc ch· /orni11{<'
iuaimt• cit' imbwuilli{iri
JOI . Bloc tit• lorni11/1· dupcl
imbwuiui{iri.
Dreapw jo.,: :mw tit·
la intrart! ; currt•a
\emipril'aui dinfa{ci

195
l\largini p.:nm:ahilc in oric.:c mctliu urban

196
 Astfcl de lmbunatii\iri au fost implemcntatc deja in mul te zone
de blocuri de apanamentc, cum ar Iiin canierele Krocbback ·
Roscngardcn construitc In anii 1960 In Malmo. Suedia, i rca-
bilitate substan\ial la lnccputul anilor 1980.
in acesle proiecte i Inallele comparabile, au fosl fiicute efor-
t uri pcnlru a diferen\ia i individuali,-:a cladirile reziden\ialc,
astfel !neat wnclc mari i confuzc de blocuri identice sunl
impar\ile In unita\i mai mici. Aceastii divi1iune estc sus\inuta de
proiectarca a trei sau palru categorii distincte de spa\ii publice,
care apaf\in fie lntregului canier. fie unu i grup de blocuri. fie
unei sciiri de bloc sau apaitamentelor de la paner.
in cazul ambelor proiecle au fost realizate inlerven\ii penlru a
conferi un caracter mai bine dcfinit §i mai int im 1.onel or adia-
cenle blocurilor, cu scopul de a face mai atractive pentru pelrecc-
rea timpul ui in aer liber §i odihnii exact zonele care au cea mai
mare ansa de a Ii folosite.

Margini penneabile Principiile de proiectare care sprijina activita\ile in aer liber la

-In orice mediu nivelul zonelor reziden\iale sunl aplicabile In numeroase alte lo-
urban curi cu diverse funqiuni urbane.
Practic, oriunde oamenii merg pc jos §i trebuie sa acceseze
institu\ii § i funqiuni urbane sau unde activita\ile dintr-o cladire
pot beneficia de posibilitatea comuniciirii cu exteriorul. stabilirea
unor conexiuni adecvate intre interior i exterior. in corela\ie cu
locuri de odihna in fa\a intriirii ar trebui sa fieun l ucru de la ine
in\eles.
A igurarea locurilor de tat in aer liber exact acolo unde se
desta oara activitii\ile de zi cu zi este fiirii excep\ie o contribu\ie
valoroasii penlru orice proiect i genereazli via\ii intre case. in
caniere i in orae.

197
 Bibliografie
I . Abildgaard, Jorgen, i Jan Gehl. .,Bystoj og byaktiviteter'" (Zgomotu l i activita\i le
urbane). Arkitekte11 (danezii) 80, nr. 18. ( 1978): 4 18-28.
2. Asplund, Gunnar, et al. Acceptera. Stockholm: Tiden. 1931.
3. Alexand er, Christopher. Sara Ishikawa i Mul1"ay Silverstein. A Pal/em Language.
New York: Oxford University Press. 1977.
4. Appleyard, D., i M. Lintel!. ,,The Environmental Quality of City Streets". Joumal
of the American Institute of Pla1111ers. JAIP. vol. 38. nr. 2. (Martic 1972): 84-10 I.
5. Bosselmann, Peter, et al. Sun, Wind, and Comfort: A Study of Open Spaces a11d
Sidewalks i11 Four Dow11tow11 Areas. Berkeley: University of California Press. 1984.
6. Bostade11s Gra1111skab. Statens Planverk , raport 24. Stockholm, 1972.
7. .,Byker". Architectural Review I080 (Decembrie 1981 ): 334-43.
8. Collymore, Peter. The Architecture of Ralph Erskine. Londra: Granada, 1982.
9. Crime Prevemio11 Considerations i11 Local Planning. Copenhaga: Danish Crime
Prevention Council, 1984.
I0. Cullen. Gordon. Townscape. Londra: The Architect u ra l Press. 1961.
1 1. ,,De Drontener Agora". Archite ctural Design 7 ( 1969): 358-62.
12. ,,Galgebakken". Architects' Journal, vol. 161, nr. 14 (2 aprilie 1975): 722-23.
13. ,,Gardsakra". (Nya E le, E lov). Arkitekwr (suedezii). vol. 83, nr. 7 ( 1983): 20-23.
14. Gehl. Ingrid. Bo-111iljo (Mediul de via\a -aspecte psihologice ale locuin\elor). Danish
Building Research Institute, raport 71. Copenhaga : Teknisk Forlag, 1971.
15. Gehl. Jan. A11raktion er pa S1roget. Kunstakadcmiet s Arkitektskole. Raport de studiu.
Copcnhaga, 1969.
16. Gehl, Jan. ,,From Downfall to Renaissance of the Life in Public Spaces". in cea de-a
patra Conferin/ii Anua/ ii a Pietonilor.Washington, D.C.:U.S. Government Printing
Office, 1984, 219-27.
17. Gehl, Jan. ,,Mennesker og trafik i Helsingor" (Pietonii i traficu l auto In Elsinore).
Bypla n 21 , nr. 122 ( 1969): 132-33.
18. Gehl, Jan. ,,Mennesker ti! fods" (Pietonii). Arkitekt e11 (daneza) 70, nr. 20 ( 1968):
429-46.
19. Gehl, Jan. ,,Soft Edges in Residential Streets". Scandinavian Housing and Planning
Research 3, nr. 2, Mai 1986: 89- J 02.
20. Gehl, Jan. ,,The Residential Street Environment". Built £11viro11111e/lf 6, nr. I ( 1980):
51-61.
21. Gehl , Jan, et al. The /111erface Bet ween Public and Private Territories in Residemial
Areas. Un stud i u real izat de studentii In arhitecturii de la Melbourne University.
Melbourne, Australia, 1977.
22. Goffman , Erving. Behavior in Public Places: No1es on the Social Organization of
Gatherings. New York : The Free Press, 1963.
23. Hall , Edward T. The Hidden Dimension. New York : Doubleday, 1966.
24. Jacobs, Jane. The Death and Life of Great American Cities. New York: Random
Hou se, 1961.
25. Jonge, Derk de. ,,Applied Hodology''. Landscape 17, nr. 2 (1967-68): 10-1 1.
198
26. Jongc. Derk de. Se<11i11Ji Prefere11ces in Re.\ta11rc111t.\and Caff!.1. Dell!. 1968.
27. Kao. Louise...Hvor siddcr man pa Kongcns NytorvT (Preferin\e pcntru locuri de stat
pc Kongcns Nytorv). Arkitekten (dane/a) 70. nr. 20 ( 1968): 445.
28. Kjarsdam. Finn. !laveholigomradetsfal/esareal. Partea I i 2. Partea I publicata de:
Den kongelige Vctcrinar og Libohojskole, Copcnhaga, 1974. Partca 2 de: Aalborg
Universitctscenter. ISP. Aalborg. 1976.
29. Krier. Leon. ..Houses. Palaces. Cities". Architectural Design Profile 54. Architectural
De.1ign 7/8 ( 1984).
30. Krier. Leon. ..The Reconstruction of the European City... R I BA Tranrnction.1 2
( 1982): 36-44.
31 . Krier.Leon. ct al. Rational Architecture. New York: Wiuenbom, 1978.
32. Krier, Rob. Urban Space. New York: Riuoli International, 1979.
33. Krier. Rob. ,.Elements of Architecture". Architectural Design Profile 49.
Architectural Design 9110 (1983).
34. Krier. Rob. Urban Projects 1968-1982. IAUS. Catalogue 5. New York : Institute for
Architecture and Urban Studies. 1982.
35. Le Corbusier. Concemi11g Tow11 Planning. New Haven: Yale University Press. 1948.
36. Lyle, John. .,Tivoli Gardens... Landscape (Primavarii/vara 1 969): 5 -22.
37. Lynch, Kevin. Site Planning. Cambridge. Mass.: M IT Press, 1962.
38. Lovemark, Oluf. ,,Med hansyn til gangtrafik" (Cu privire la traficu l pietonal).
PLAN (sucdeza) 23, nr. 2 ( 1968): 80-85.
39. Morville. Jeanne. Planlagni11g af boms udemiljo i etageboligomrader (Proiectarea
pcntru copii Incartierele de locuin\e multietajate). Danish Building Research Institute,
raport 11. Copenhaga: Teknisk Forlag. 1969.
40. ewman. 0 car. Defensible Space. ew York: Macmillan. 1973.
41 . Pla11ning P11blic Spaces Ha11dbook. New York: Project for Public Spaces. Inc.. 1976.
42. Pressman , Norman.ed. Reshaping Winter Cities. Waterloo. Ontario: University of
Waterloo Pres , 1985.
43. .,Ralph Erskine". Mat s Egclius, ed. 2, Architectural Design Profile 9,
Architect11ral Desig11 1 1112 ( 1977).
44. Rosenfelt, Inger Skjervold. Klima og bo/igomrader (Clima i proiectarca urbana).
orwegian Institute for City and Regional Planning Research, raport 22. Oslo. 1972.
45. Sine, Camillo. City Pla11ni11g Accordi11g to Artistic Pri11ciples. ew York: Random
House, 1965.
46. ,,Skarpnack". Arkitek111r (suedeza) 4 ( 1985): I 0- 15.
47. ,,Solbjerg Have". Architectu ral Review 1031 (lanuarie 1983): 54-57.
48. ,,Sattedammen". Architects' Joumal, vol. 161, nr. 14 (2 aprilie 1975): 722-23.
49. ,,Tinggarden". International Asbestos Ce111e111 Review. AC nr. 95 (vol. 24. nr. 3.
1975): 47-50.
50. ,,Trudeslund". Architect ural Review I 03 1 (lanuarie 1 983): 50-53.
51. Whyte, William H. The Social Life of Small Urban Spaces. Washington D.C.:
Conservation Foundation, 1980.
199
Credite ilustra\ii
Foto:
Acrodan (pagina 82 jos. 104 '>LI'» 105)
Jan van Bcusckom ( 138 stanga '>U S)
fabcn Fogh ( 134 dreapta)
Foto c (56 SUS)
Lars Gcm1. ( I 0 jos. 20 sus. 28, 40, 7 1 dreapta sus. 122 sus.
138 jos. 151 dreapta. 174 jos. 186 mijloc jos)
Sarah Gunn ( 1 26 sus)
Lars G tze (48 jos)
Jesper Ismael (66)
Al\i fotografi: (24 jos, 40 jos, 84 us, 86 us, 88 sus, 1 14. 124
jos, 132 jos, 14 1 jos, 176 sus, 194 jos)

Jan Gehl: Toate celelalte fotografii.

Desene i di agrame:
D. Appleyard i M. Lintel! (pagina 37), Le Corbusier (46).
Christoffer Millard (42), 0 car Newman (61, 62), Project for
Public Spaces (36), Inger Skjervold Rosenfeldt ( 178)
 Nllscut in 1936, Jan Gehl este arhitect · profesor de design urban la
!>coala de Arhitectura din cadrul Academ1e1 Regale Daneze de Arte
Frumoa;e din Copenhaga.
De asemenea, a predat la universitli\1 din Edinburgh, Vilnius, Oslo,
Toronto. Calgary. Melbourne. Perth. Berkeley. San Jose ·Guada lajara
i a fo;t implicat in proiecte de consultan\li urbana pentru ore din
Europa. America de Nord. Australia · Asia. Printre lucrlirile sale se
numlirli i New City Spaces (Copenhaga. 2000) i Public Space Public
life (Copenhaga, 1996). Laureat al Edra/PLACES Research Award,
Jan Gehl a primit i Premiul Sir Patrick Abercrombie, din partea
Uniunii lntema\ionale a Arhitec\ilor. pentru contribu\ia sa exemplara
la domeniul planificarii urbane, precum i titlul de doctor onorific din
partea Universita\ii Heriot-Watt din Edinburgh .

VIATA iNTRE CLADIRI

..... o lucrare bine scrisa. care te pune pe ganduri i te inspira..."
Jane Jacobs

,,... aceastll carte a reprezentat o sursa de inspira\ie majora pentru cariera mea i consider di ar
trebui cititli de to\i studen\ii i profesionitii mediului construit (arhiteqi, urbaniti, ingineri),
indiferent de viirsta , pregatire i de experien\a In domeniu."
Ralph Erskine, din prefa fa carfii Ufebetween buildings

,,Aceasta lucrare va avea o influen\a de durata asupra calita\ii spa\iilor publice deschise.
Ajutandu-ne sa ln\elegem mai bine bogata via\li intema a ora elor, Via\a lntre cllldiri nu poate
decat sa ne direc\ioneze spre amenajarea de spa\ii publice mai animate i mai slinatoase.
Cump1lra\i aceastli carte, glisi\i un loc de stat comod lntr-un pare sau lntr-o pia\ll publica,
apuca\i-va de citit, privi\i In jur. Ve\i fi surprin i de cat de repede ve\i lncepe sa vede\i (i sli
gandi\i) lucrurile altfel."
Mark Frands, Landscape Architec111re

,,Aceastli carte marcheazli un moment decisiv In cadrul studiilor despre modul In care oamenii
atribuie spa\iului public sensuri i utilizAri, In diverse \liri. Ea nu trebuie sa lipseasca din bi-
blioteca profesorilor i a tuturor celor care participll la designul urban."
David van Vliet $i William T. Perks, Plan Canada

ISBN 978-606-8026-12- t

igloo media
Brezoianu 4, Bucureti
www.igloo.ro