MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z.
PENINSULĂ
1. INTRODUCERE
Poziţia municipiului (în miezul zonei litorale, la gurile canalului Dunăre – Marea Neagră), rolul sau
particular în teritoriu (port maritim cu numeroase terminale specializate, centru de servicii, nod de
comunicaţii, dispecer al turismului litoral etc.), ca şi schimbările accelerate anticipate în etapa următoare
de evoluţie impun o abordare strategică a Planului Urbanistic Zonal a Peninsulei.
Mai mult decât în situaţia altor oraşe comparabile ca talie (Iaşi, Cluj) este necesar a se pune accentul
pe evaluarea impactului factorilor externi (care se pot modifica rapid) asupra dezvoltării localităţii –
influenţe ţinând de: globalizarea economiei, efectele programelor de dezvoltare ale UE, relaţiile la nivel
macro-regional, naţional, regional şi local. Evaluarea acestor factori şi a corelaţiilor lor conţine însă un
grad ridicat de incertitudine. În compensare, pentru a înlesni adaptarea oraşului la schimbările rapide ale
etapei următoare de dezvoltare, este necesară asigurarea flexibilităţii la toate nivelurile viitorului P.U.G.
(în elaborarea strategiei generale, în propuneri şi în cadrul prevederilor regulamentului).
Necesitatea asigurării flexibilităţii impune, la rândul sau, folosirea metodei scenariilor (alternative )
în elaborarea strategiei. Alternativele se constituie ca premise de lucru în elaborarea strategiei de
dezvoltare, însă posibilitatea unor schimbări majore de accent şi direcţie trebuie integrata şi în elaborarea
soluţiilor.
Flexibilitatea anterior menţionată va fi în mod necesar echilibrată de elemente „stabile” ale planului.
Acestea derivă în principal din condiţionările structurale interne localităţii ca şi din condiţionări
geografice sau istorice ale contextului mai larg care nu se modifică în timp sau se modifică lent.
La confluenţa acestor două categorii de factori, strategia propusă va fi în mod obligatoriu una de
echilibru şi în spiritul dezvoltării durabile. Astfel este necesar ca, în cadrul unor orientări generale pe
termen lung, să se prevadă:
¾ rezolvarea nevoilor pe termen scurt în aşa fel încât să permită
¾ acomodarea schimbărilor rapide şi fără a compromite
¾ şansele de dezvoltare viitoare.
TEMA GENERALĂ
2. ELEMENTE DE FUNDAMENTARE A TEMEI: CONDIŢIONĂRI
STRATEGICE
ÎN ELABORAREA P.U.Z. PENINSULĂ
2.1. PRINCIPALELE CONDIŢIONĂRI EXTERIOARE ASUPRA
DEZVOLTĂRII LOCALITĂŢII
A. CONTEXTUL INTERNAŢIONAL ŞI EUROPEAN
Bazinul Pontic, ca o prelungire a celui mediteranean devine din ce în ce mai important datorita
schimbărilor sociale şi politice recente, care au condus la apariţia în est a unor noi interese comerciale,
economice, culturale şi strategice. Acestea au impus adaptări importante dintre care menţionăm:
¾ Înaintarea către est a pieţelor comerciale şi financiare necesită o reajustare a relaţiilor interstatale la
nivel regional şi macro-regional. Aceasta s-a manifestat şi prin apariţia unor noi structuri politice şi
economice în zona Mării Negre, din care România face parte (Declaraţia de la Istambul 1992,
trilateralele România – Turcia – Bulgaria, România – Bulgaria – Grecia, România – Moldova –
Ucraina, constituirea zonei economice a Marii Negre ş.a.).
¾ La nivel Uniunii Europene, are loc actualmente un proces de schimbare a paradigmei planificării
teritoriale, de la una care favoriza net creşterea zonelor centrale deja consolidate, în defavoarea
periferiei, la una care caută armonizarea dezvoltării şi în consecinţă susţine, printre alte măsuri,
dezvoltarea unor „unităţi maritime integrate” (Marea Baltică, Marea Nordului, Atlantic,
Mediterana). Statele riverane Marii Negre nefiind membre UE, bazinul pontic nu face în mod direct
obiectul politicii UE, însă efectul indirect al consolidării zonei mediteraneene şi a celei baltice ridică
problema conexiunilor între aceste bazine şi cel al Mării Negre.
¾ Cu sprijinul organismelor internaţionale (ONU, Banca Mondială, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare) au fost lansate programe de protecţie a mediului în zona litorală,
implicând şi România.
Efectele acestor schimbări asupra zonei româneşti a litoralului şi asupra municipiului Constanţa şi a
ariei sale de influenta trebuiesc prevăzute în elaborarea strategiei de dezvoltare a localităţii. Principalii
factori de luat în considerare sunt următorii:
¾ În contextul în care litoralul romanesc deţine o poziţie importanta în bazinul pontic (fiind situat la
intersecţia a două mari zone geopolitice şi economice – cea central şi est-europeană şi cea vest-
asiatică), transportul ţiţeiului şi gazelor naturale din statele Asiei de sud vest către Europa este
o problemă cheie.
Implicaţiile adoptării rutei sudice, cu punct de intrare Constanţa sunt majore la nivelul municipiului şi
impun construirea unui scenariu de dezvoltare în această ipoteză şi a unuia alternativ, pentru
cazul în care se adoptă altă rută.
¾ Zona litorală este străbătută de importante culoare de comunicaţii de interes internaţional,
existente sau prevăzute a lua fiinţă – Conferinţa pan-europeană în domeniul transporturilor, Creta
1994, ale cărei prevederi au fost reconfirmate recent, rezultând:
­ culoarul european nr. 7 – calea fluviala trans-europeană (Dunărea) care ajunge la Marea
Neagra prin intermediul porturilor Constanţa, Agigea, Năvodari, Tulcea
­ culoarul european nr. 4 (Europa occidentală, Praga, Budapesta, Bucureşti, Constanţa) –
urmând ruta autostrăzii Bucureşti – Constanţa prevăzută în P.A.T.N.
1
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

­ culoarul european nr. 9 (Marea Baltica, Kiev, Chişinău, Iaşi, Bucureşti) – care face confluenţa C. CONTEXTUL INTER-REGIONAL, JUDEŢEAN ŞI LOCAL
la Bucureşti cu culoarul nr. 41
La nivelul judeţului, (cf. P.A.T.J.) se constată existenţa a două axe majore cu impact asupra
­ conducta magistrala de gaze, la nivel european municipiului:
­ aeroportul internaţional M. Kogălniceanu
­ de menţionat că zona litorală este de asemenea străbătută de magistrale de gaze, importante la ­ axa est-vest – Cernavoda, Medgidia, Constanţa
scara continentală, de linii electrice de înaltă tensiune permiţând exportul energiei electrice către ­ axa nord-sud – paralelă şi adiacentă ţărmului, de la Năvodari la Vama Veche
Bulgaria, Turcia, Ucraina etc. şi că se preconizează legătura prin fibră optică cu Istambulul (relaţia Întrucât axele majore concentrează majoritatea populaţiei, locurilor de muncă etc., pentru echilibrarea
Bucureşti este asigurată). teritoriului, se propun o serie de axe secundare:
­ axa nord-sud dunăreană – Hârşova, Cernavodă, Ostrov
Ţinând seama de intensificarea schimburilor comerciale implicând zona Mării Negre, ­ axa nord-sud mediană – Cogealac, Medgidia, Negru Vodă
importanţa acestor culoare creşte, iar inter-relaţiile acestor căi de comunicaţii în zona ­ axa est-vest – la sud de Tuzla, Cobadin, Băneasa, Ostrov
municipiului Constanţa (relaţii intermodale şi plurimodale) ca şi relaţia cu zonele specializate ­ axa diagonala nord-vest – centru-est / Hârşova, Nicolae Bălcescu, Constanţa
(zone industriale, terminale portuare, zona liberă, zone de transport şi depozitare etc.) sunt
determinante esenţiale ale oricărei strategii locale. În cadrul acestui sistem municipiul Constanţa îşi păstrează rolul coordonator, impunându-se
reevaluarea unor aspecte importante cum ar fi:
B. CONTEXTUL NAŢIONAL
­ extinderea rolului de dispecer pentru activitatea turistică la o arie mai largă, cuprinzând
Municipiul Constanţa este oraş de importanţă naţională, cu potenţială influenţă la scară întreaga Dobroge
europeană (conform P.A.T.N, secţiunea reţeaua de localităţi). Aceasta încadrare se datorează unei serii ­ eliminarea actualului efect de blocaj pe direcţia nord – sud şi extinderea dezvoltării şi la nord
de factori: de Constanţa şi Năvodari
¾ Situarea sa pe axele de comunicaţii europene anterior menţionate ­ luarea în calcul a implicaţiilor caracterului sezonier a unei părţi importante a economiei
¾ Este un nod major în sistemul de căi de comunicaţii naţional şi regional, pentru toate cele patru oraşului şi a întregii zone (fluctuaţii în numărul locurilor de muncă, dimensionare adecvată a
componente ale acestuia (sistemul rutier, feroviar, naval şi aerian). dotărilor şi a totalului de spaţii comerciale etc.)
¾ Este principala poartă maritimă a ţării, funcţionarea portului fiind esenţială pentru exportul Ţinând seama şi de faptul ca depăşirea pragului de 500.000 locuitori este importantă pentru
producţiei agricole a României şi a unor categorii importante de produse industriale, ca şi în importul asigurarea statutului de oraş de importanţă europeană, se impune coordonarea strategiei P.U.G.
unor categorii largi de produse asigurând funcţionarea economiei. cu dezvoltarea celorlalte localităţi ale aglomeraţiei. O abordare strategică unitară va putea
¾ Municipiul Constanţa se încadrează în categoria oraşelor mari ale ţării (cu peste 300.000 locuitori contribui de asemenea la atenuarea concurenţei actuale pentru spaţiu.
– excluzând Bucureştiul): Iaşi, Cluj, Braşov, Timişoara, Galaţi, Craiova.
¾ Este singurul oraş al ţării care, în perioada economiei socialiste şi-a păstrat profilul predominant
terţiar, fapt datorat în principal prezenţei portului. 2.2. CONDIŢIONĂRI INTERNE
¾ Cu precădere după 1990, oraşul a dezvoltat funcţiunea de învăţământ superior, ocupând locul 6
A. LA NIVELUL LOCALITĂŢII
între oraşele mari menţionate.
¾ Este unul din centrele industriale importante ale ţării, ocupând locul 4 în rândul oraşelor deja Condiţionările interne sunt cele proprii organismului urban, care derivă din specificul evoluţiei
menţionate. Structura industriala este relativ echilibrată (producţie de nave, maşini unelte, oraşului în sine şi a zonei sale de influenţă imediată:
mobilă, celuloză şi hârtie, materiale de construcţii, textilă, confecţii, alimentară) şi există domenii de ¾ Relaţiile port – oraş
excelenţă şi / sau cu reputaţie consolidată. ¾ Relaţiile oraşului şi portului cu zona liberă
¾ Concentrează producţia agricolă a unuia din judeţele mari producătoare (locul 3 pe ţară) – cu un rol ¾ Relaţiile oraş – staţiunea Mamaia
important ocupat de viticultură şi de producţia plantelor industriale şi a cerealelor. ¾ Turismul cultural în municipiu
¾ Cuprinde, pe teritoriul său, un bogat patrimoniu istoric şi cultural, de interes turistic major (din ¾ Caracterul sezonier a unor segmente importante ale economiei municipiului
punct de vedere al numărului de vizitatori, municipiul ocupând locul 1 între oraşele mari menţionate). ¾ Racordarea la traseele majore de comunicaţii în teritoriu şi rezolvarea problemelor de circulaţie la
scară periurbană (inclusiv transport în comun)
Consolidarea importantei oraşului la scară naţională şi atingerea statutului de oraş de
¾ Probleme de mediu specifice: eroziunea plajei Mamaia, eroziunea falezelor şi a platoului continental,
importanţă europeană trebuie sa se constituie ca elemente important ale strategiei, aceasta
poluarea generată de petrochimie
implicând acordarea unei atenţii deosebite acelor domenii specifice, activităţi, echipamente, care
¾ Problemele de circulaţie la nivel urban şi modificările necesare ale tramei stradale şi ale sistemului de
sunt strategice pentru economia naţională, au reputaţia de excelenţă şi au potenţial de iradiere
transport în comun urban
sau impact la scară europeană.
¾ Problemele de locuire
B. LA NIVELUL PENINSULEI
Şi la nivelul Peninsulei principalele condiţionări se referă la punctele de mai sus la care am putea
1
Trebuie mentionat ca, în perioada antebelica, legatura între Marea Baltică şi Marea Neagră strabatea un traseu mult mai adaugă şi unele specifice cum ar fi:
scurt decat acela al actualului culoar, pe ruta Lvov, Galaţi, Iaşi.

2
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

­ densitatea mare de valori de patrimoniu – monumente şi situri istorice, ţesut urban şi tramă
stradală
­ silueta specifică şi valoarea de reprezentativitate a ansamblului zonei
­ situarea geografică şi specificitatea sitului
­ proximitatea cu portul turistic, portul vechi, centrul administrativ şi comercial
­ perceperea ca un spaţiu multietnic şi multicultural.

3
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

3. SCHIŢA STRATEGICĂ PRIVIND DEZVOLTAREA PENINSULEI

A. VIITORUL POSIBIL
Din prezentarea contextului extern şi intern al municipiului se poate desprinde importanţa rolului pe
care îl poate juca Peninsula în cadrul dezvoltării viitoare a oraşului. Potenţialul deosebit al zonei (datorat
specificului acesteia) permite Peninsulei recăpătarea caracterului simbolic-reprezentativ pentru oraş (şi
regiune) şi transformarea ei într-un important centru de interes turistic pentru întreg litoralul românesc şi
la nivelul regiunii Mării Negre.
Dotarea zonei cu echipamente şi servicii cât mai diverse şi cu o mare specializare, cu servicii dedicate
activităţilor turistice, atragerea şi stimularea reimplantării în Peninsulă a activităţilor tradiţionale specifice
vor duce la creşterea atractivităţii zonei şi la animarea ei cu evenimente multiple şi diverse: culturale
(inclusiv cele legate de punerea în valoare a monumentelor şi siturilor istorice şi arhitectural-urbanistice),
ştiinţifice, sportive (în special cele nautice şi subacvatice), festivaluri, serbări, simpozioane, congrese,
ateliere etc.
Spaţiile publice şi locuirea diversificate şi de calitate vor crea identitatea locului întărind sentimentul
de apartenenţă şi constituind (împreună cu anumite tipuri de servicii de interes general) domenii posibile
de manifestare a caracterului multicultural şi multietnic specifice Peninsulei.
Analiza situaţiei existente (disfuncţionalităţi şi resurse pe domenii specifice), diagnosticul şi stabilirea
obiectivelor pe domenii ţintă şi a celor generale s-a făcut având acest scenariu ca element de referinţă.

4
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

B. ANALIZA SECTORIALĂ ŞI OBIECTIVE PE DOMENII ŢINTĂ

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial
1. ZONE 1.1. CIRCULAŢII - conflicte între circulaţia pietonală şi cea auto - lipsa traseelor pietonale (reţea pietonală - existenţa unei trame stradale dense - existenţa unei trame stradale dense
FUNCŢIONALE segregată de cea auto) - existenţa unor culoare de continuitate pe - existenţa unor culoare neconstruite
- discontinuitatea unor trasee pietonale cornişă - transformarea traseului de cornişă în pietonal
existente
- discontinuitatea unei circulaţii perimetrale pe
cornişă
- flux auto intens - traversarea Peninsulei de circulaţia de tranzit - trama stradală perimetrală zonei - corelarea acestora
- accesibilitate redusă din oraş către portul pentru port, zona de plajă şi portul de agrement - trama stradală a oraşului
turistic şi plajă - circulaţia pentru aprovizionare
- trafic staţionar intens şi dezorganizat - circulaţie anevoioasă şi percepţie defavorabilă - existenţa unor spaţii pentru organizarea - terenurile neconstruibile din zonă
- starea tehnică a drumurilor şi aspectul lor privind calitatea zonei parcărilor

‰ Diagnostic
Lipseşte un sistem de circulaţii coerent atât la nivelul zonei cât şi în relaţie cu zonele învecinate.
‰ Diagnostic prospectiv
Peninsula poate fi transformată într-o zonă pietonală cu legături funcţionale / organice cu zonele învecinate (atât în ceea ce priveşte circulaţia pietonală cât şi cea auto).
‰ Obiective
¾ Crearea unei noi legături auto cu oraşul prin subtraversarea Peninsulei în zona Pieţei Ovidiu.
¾ Crearea unei reţele de străzi pietonale în interiorul Peninsulei (pietonale majore şi alei ocazional carosabile) – care să asigure şi legătura pietonală cu zonele limitrofe (centru, faleză, portul de agrement, viitorul port
de călători) – complementară cu circulaţia auto (sistem pieptăn).
¾ Punerea în valoare a elementelor naturale prin constituirea unor circuite pietonale pe faleză şi pe cornişă.
¾ Crearea unui sistem de parcări (subterane şi de suprafaţă) atât în zonele limitrofe Peninsulei cât şi pe aleile ocazional carosabile.
¾ Modernizarea şi echiparea drumurilor.
‰ Principii de rezolvare
­ crearea legăturilor cu centrele de interes urbane: centrul politico-administrativ, centrul comercial, zona de loisir, portul de agrement, viitorul port de călători şi pol terţiar (în zona portului vechi)
­ segregarea circulaţiei auto de cea pietonală
­ eliminarea circulaţiei de tranzit prin segregarea circulaţiei pentru port de cea pentru Peninsulă
­ realizarea circulaţiei pentru aprovizionarea numai între anumite ore
­ crearea unui sistem de parcări atât pentru riverani cât şi pentru vizitatori

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

1. ZONE 1.2. LOCUIRE - starea fizică degradată a fondului construit - părăsirea construcţiilor şi lăsarea lor în - existenţa funcţiunii de locuire în zonă - existenţa fondului construit
FUNCŢIONALE - funcţionalitate precară şi inadecvată paragină - existenţa fizică a construcţiilor - necesitatea unor funcţiuni noi în Peninsulă
- neamenajarea curţilor - crearea unei imagini defavorabile a zonei - existenţa acestor spaţii - crearea unei imagini favorabile a curţilor ca o
extensie a spaţiului public (inclusiv prin
crearea unor spaţii verzi)
- statut juridic incert - posibilităţi reduse de intervenţie în zonă - existenţa unui cadru juridic - asumarea unor hotărâri la nivel local

‰ Diagnostic
Lipsa unei politici coerente în domeniul locuirii în Peninsulă duce la degradarea continuă a fondului construit şi la părăsirea locuinţelor.
‰ Diagnostic prospectiv
Ridicarea standing-ului locuirii în zonă se poate face prin restaurarea, renovarea şi echiparea imobilelor, precum şi prin mixarea cu alte funcţiuni necesare, prin refuncţionalizare.

5
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

‰ Obiective
¾ Ridicarea calităţii locuirii şi refuncţionalizarea zonelor de locuit.
‰ Principii de realizare
­ renovare, restaurare, echipare
­ refuncţionalizare
­ păstrarea funcţiuni de locuire (pentru ansamblul zonei) pe o suprafaţă de minim 30% din aria desfăşurată construită totală
­ stabilirea unei politici privind locuirea în zonă care să permită transformarea parterelor în spaţii de folosinţă publică

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

1. ZONE 1.3. SERVICII ŞI - numeroase echipamente şi servicii neadecvate - absenţa / nepunerea în valoare a unor poli - existenţa fizică a echipamentelor - nevoia de numeroase servicii în zonă
FUNCŢIONALE ECHIPAMENTE zonei funcţionali apţi să genereze parcursuri
- lipsa activităţilor tradiţionale în Peninsulă - atractivitate scăzută - existenţa spaţiilor (libere / construite) - tradiţia locului

‰ Diagnostic
Lipsa unei politici în domeniul echipamentelor şi serviciilor de interes general în zonă duce la scăderea atractivităţii Peninsulei.
‰ Diagnostic prospectiv
Peninsula poate recăpăta caracterul de centru de interes.
‰ Obiective
¾ Crearea în zonă a unei reţele de echipamente şi servicii legate de activităţile de turism.
‰ Principii de realizare
­ reconversie funcţională
­ favorizarea echipamentelor atractive şi recuperarea activităţilor tradiţionale
­ diversificarea şi specializarea echipamentelor şi serviciilor oferite (descurajarea funcţiunilor de tip supermagazin / mall)
­ asigurarea echipării edilitare specifice fiecărei funcţiuni (echipare specifică pentru cele două porturi!)

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

1. ZONE 1.4. SPAŢII VERZI - lipsa spaţiilor verzi amenajate şi întreţinute - calitatea scăzută a locuirii - existenţa unor suprafeţe suficiente libere şi - aceste spaţii sunt propice pentru amenajare
FUNCŢIONALE - calitatea scăzută a spaţiilor publice neconstruibile

‰ Diagnostic
Lipsa spaţiilor verzi duce la scăderea calităţii vieţii şi a spaţiului urban şi la crearea unei imagini nefavorabile a zonei.
‰ Diagnostic prospectiv
Amenajarea spaţiilor verzi publice (dar şi private) poate potenţa caracterul pietonal al spaţiilor publice.
‰ Obiective
¾ Amenajarea de scuaruri, parcuri, drumuri de umbră etc.
‰ Principii de rezolvare
­ legarea spaţiilor verzi publice într-un sistem coerent la nivelul zonei
­ „înverzirea” curţilor private

6
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

1. ZONE 1.5. SPAŢII PUBLICE - spaţii publice degradate / destructurate - nepunerea în valoare a spaţiilor publice - existenţa spaţiilor libere - calitatea arhitectural-urbanistică a unor spaţii
FUNCŢIONALE - lipsa evenimentelor urbane existente existente
- discontinuitatea traseelor pietonale - absenţa evidenţei legăturilor cu spaţiile - nevoia de constituire a unor zone pietonale
semnificative învecinate (traseu)

‰ Diagnostic
Slaba calitate a spaţiilor publice din Peninsulă duce la crearea unei imagini nefavorabile (scăderea atractivităţii zonei) şi la efecte sociale (grave) pe termen lung.
‰ Diagnostic prospectiv
Prin suprapunerea / coroborarea de funcţiuni şi interese la nivelul spaţiilor publice amenajarea şi organizarea acestora se poate dovedi un pas important în creşterea atractivităţii zonei, redarea caracterului de centru de
interes şi crearea sentimentului de apartenenţă şi reprezentativitate.
‰ Obiective
¾ Amenajarea spaţiilor publice (spaţii verzi, dalaj, lumină etc.)
¾ Crearea unor trasee (signalectică)
¾ Amenajarea unor spaţii pentru evenimente urbane (temporare, sezoniere, permanente)
‰ Principii de rezolvare
­ legarea spaţiilor publice într-un sistem coerent

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

2. PATRIMONIU 2.1. MONUMENTE ŞI - starea de degradare - nepunerea lor în valoare - numărul mare şi varietatea semnificativă din - interesul pentru valorile de patrimoniu
SITURI - nereceptare atât a existenţei cât şi a valorii punct de vedere temporal şi cultural
ARHEOLOGICE acestora

‰ Diagnostic
Lipsa unei politici de punere în valoare a monumentelor din zonă duce la degradarea acestora şi la pierderea unor oportunităţi importante din punct de vedere turistic.
‰ Diagnostic prospectiv
Peninsula poate fi transformată într-un centru de interes turistic istorico-cultural unicat (prin valorile existente) reprezentativ pentru Constanţa şi România.
‰ Obiective
¾ Restaurarea monumentelor istorice şi de arhitectură, amenajarea siturilor arheologice şi integrarea lor într-un circuit cultural şi turistic.
‰ Principii de rezolvare
­ punerea în valoare a monumentelor şi integrarea lor în viaţa oraşului / Peninsulei
­ realizarea unor studii de marketing şi a unor campanii publicitare

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

2. PATRIMONIU 2.2. CADRUL NATU- - nesesizarea caracterului de peninsulă şi de - nepunerea lor în valoare a acestui caracter al - structura geografică - valoarea de imagine reprezentativă pentru
RAL ŞI RELAŢIA CU promontoriu zonei Constanţa
CADRUL ANTROPIC - nesesizarea siluetei specifice a Peninsulei - nepunerea în valoare a imaginii acestei siluete - structura morfologică urbană existentă - valoarea de imagine reprezentativă pentru
Constanţa

‰ Diagnostic
Lipsa unei strategii de punere în valoare a cadrului natural şi a relaţiei acestuia cu cel construit duce la estomparea unei imagini de primă importanţă pentru zonă.

7
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

‰ Diagnostic prospectiv
Punerea în valoare a cadrului natural şi a siluetei Peninsulei poate duce la crearea unei imagini simbol, reprezentative pentru oraş.
‰ Obiective
¾ Evidenţierea şi accentuarea caracterului natural al sitului precum şi a siluetei specifice Peninsulei prin crearea unor trasee (circuite) pentru punerea lor în valoare.
‰ Principii de rezolvare
­ în realizarea traseelor respective nu trebuie ignorat nici una din posibilele zone de percepţie (inclusiv de pe mare)
­ reabilitarea urbană a zonei şi intervenţiile noi trebuie să ţină seama de caracterul locului şi să evite obturarea percepţiei reliefului şi degradarea siluetei specifice

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

2. PATRIMONIU 2.3. STATUTUL - statut juridic incert - posibilităţi reduse de intervenţie în zonă - existenţa unui cadru juridic - asumarea unor hotărâri la nivel local
JURIDIC AL
TERENURILOR

‰ Diagnostic
Lipsa deciziei politice în acest domeniu duce la întârzierea aplicării unei strategii de dezvoltare a zonei.
‰ Diagnostic prospectiv
Asumarea unor politici la nivel local poate oferi cadrul necesar dezvoltării zonei.
‰ Obiective
¾ Crearea cadrului juridic şi instituţional la nivel local.
¾ Asumarea unei politici funciare coerente la nivelul zonei.

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

3. MORFOLOGIE 3.1. INSULE - insule destructurate - alterarea imaginii ţesutului urban - existenţa unei structuri clare - refacerea insulelor contribuie la îmbunătăţirea
URBANĂ CONSTRUITE - slaba calitate a spaţiilor neconstruite - existenţa spaţiilor libere în cadrul insulelor imaginii spaţiilor publice
interioare construite - conferirea unei folosinţe publice spaţiilor
libere din interiorul insulelor
3.2. SPAŢII LIBERE - spaţii libere destructurate / neconturate - alterarea imaginii ţesutului urban - existenţa acestor spaţii - preluarea acestora în cadrul spaţiului public
(INCLUSIV STRĂZI ŞI pietonal
PIEŢE)
3.3. PARCELAR - zone în care parcelarul este destructurat - alterarea ţesutului urban - vechile parcelări -
3.4. REGIM DE - nedefinit clar în cadrul a numeroase insule - lizibilitate redusă privind coerenţa ţesutului - varietatea regimurilor de construire - posibilitatea clarificării şi particularizării
CONSTRUIRE urban
3.5. PERCEPŢIA - perspective necontrolate dinspre Peninsulă - nepunerea în valoare şi chiar obturarea - existenţa a numeroase direcţii vizuale - posibilitatea exploatării direcţiilor vizuale
SPAŢIULUI URBAN spre mare perspectivelor spre mare - existenţa unor elemente dominante existente
- perspective necontrolate dinspre mare spre - lipsa unor belvederi amenajate
Peninsulă - Peninsula „întoarce spatele” către mare

‰ Diagnostic
Se constată o alterare a ţesutului urban datorată degradării fondului construit.
‰ Diagnostic prospectiv
Elementele morfologice care se păstrează încă (trama stradală, parcelar) pot constitui punctul de plecare pentru redarea vitalităţii ţesutului urban în condiţiile prezervări specificităţii zonei.
‰ Obiective
¾ Refacerea / completarea fronturilor destructurate şi refacerea insulelor construite.

8
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

¾ Refacerea coerenţei spaţiilor libere din punct de vedere spaţial configurativ şi funcţional.
¾ Crearea unui sistem de axe vizuale, belvederi.
‰ Principii de rezolvare
­ se va urmări punerea în valoare a dominantelor locale (spaţii reprezentative) şi de siluetă
­ se va urmări corelarea sistemului de axe vizuale cu imaginea cornişei şi a desfăşurărilor de fronturi de pe aceasta (onorarea imaginii de pe mare)
­ refacerea şi remodelarea parcelarului precum şi refacerea coerenţei regimului de construire se va face în corelare cu funcţionalitatea fiecărei insule
­ redarea spaţiilor libere (acolo unde este posibil) pentru folosinţa pietonală
­ stabilirea unei politici de construire în zonă care să conducă la dezafectarea construcţiilor parazitare din curţile interioare şi la integrarea acestor curţi în sistemul de spaţii pietonale (semi-)publice

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

4. INSTITUŢIONAL - sume insuficiente de la bugetul local
- lipsa mijloacelor de stimulare a investiţiilor în
imobiliar
- lipsa unei politici diferenţiate de taxe şi
impozite diferenţiate pentru zonă
- degradarea fondului construit
- starea proastă a infrastructurii
- lipsa unei politici coerente a administraţiei - existenţa unui cadru legislativ - asumarea unor hotărâri la nivel local
locale privind Peninsula
- lipsa unui cadru instituţional pentru
amenajarea zonei
- carenţe de management urban

‰ Diagnostic
Lipsa cadrului instituţional pentru administrarea zonei face dificil de aplicat o strategie coerentă de dezvoltare.
‰ Diagnostic prospectiv
Printr-un management urban eficient pot fi evitate o serie de disfuncţionalităţi în zonă şi create premisele pentru creşterea atractivităţii zonei din punct de vedere turistic şi economic.
‰ Obiective
¾ Crearea unei Agenţii care să gestioneze dezvoltarea Peninsulei.
‰ Principii de rezolvare
­ în cadrul Agenţiei trebuie cooptaţi într-o măsură cât mai mare toţi actorii interesaţi în zonă

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

5. SOCIO-DEMOGRAFIC - neimplicarea şi apatia populaţiei - lipsa comunicării şi colaborării între actorii - convieţuirea paşnică a diferitelor etnii - identificarea populaţiei cu zona
- existenţa unor grupuri neintegrate social sociali
- îmbătrânirea populaţiei - riscul creşterii segregării sociale
- creşterea infracţionalităţii şi insecurităţii

‰ Diagnostic
Lipsa sentimentului de apartenenţă şi identitate la nivel de grup social se datorează mai ales lipsei de comunicare între actorii sociali şi poate duce în timp la agravarea unor aspecte sociale negative (infracţionalitate
etc.).
‰ Diagnostic prospectiv
Crearea sentimentului de apartenenţă şi de reprezentativitate conduce la (şi se realizează prin) revigorarea vieţii sociale în zonă.
‰ Obiective
¾ Crearea unui cadru educaţional şi informaţional şi sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale.
‰ Principii de realizare
­ în crearea acestui cadru accentul trebuie pus pe creşterea spiritului comunitar şi asociativ în condiţiile păstrării caracterului multietnic şi multicultural specific zonei şi oraşului

9
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

6. GEOTEHNIC - fenomene de instabilitate de-a lungul falezei - creşterea costurilor din cauza problemelor de - - prin plantarea şi amenajarea terenurilor
(între poarta 2 şi poarta 4) fundare neconstruibile în spaţii verzi publice se
- colmatarea drenurilor existente (faleza între - existenţa unor terenuri neconstruibile ameliorează stabilitatea locală şi se
poarta 2 şi poarta 4) îmbunătăţeşte imaginea zonei
- zone cu umpluturi mari care impun soluţii de
fundare mai scumpe pe teritoriul Peninsulei
- tendinţă generală de ridicare a nivelului apei
freatice din cauza pierderilor din reţelele
edilitare

‰ Diagnostic
Intervenţiile antropice neadecvate şi lipsa unor măsuri prompte şi eficiente şi au contribuit la accentuarea riscurilor naturale existente în zonă.
‰ Diagnostic prospectiv
Stabilirea unei zonări geotehnice şi a unor reglementări de construire adecvate poate evita sau reduce (cu costurile aferente) riscurile aferente existente în zonă.
‰ Obiective
¾ Drenarea şi amenajarea falezelor în scopul pregătirii condiţiilor pentru mobilarea cu construcţii.
¾ Taluzarea şi plantarea falezelor în zonele neconstruibile.
¾ Stabilirea unui program de verificare şi remediere a reţelelor care pierd apă.
‰ Principii de rezolvare
­ asigurarea stabilităţii terenului şi evitarea declanşării unor fenomene nedorite prin intervenţiile antropice

Domeniu Subdomeniu Probleme Disfuncţionalităţi Resurse Potenţial

7. ECONOMIC - nivelul scăzut al investiţiilor în zonă - lipsa de atractivitate a zonei din punct de - dorinţa de a investi şi existenţa resurselor - existenţa terenurilor libere
- lipsa spiritului antreprenorial în domeniul vedere economic financiare - proximitatea porturilor ş zonei libere
culturii
- dezechilibru între interesul public şi cel privat

‰ Diagnostic
Decăderea economică a zonei se datorează şi dezinteresului şi lipsei unei politici de dezvoltare generală a zonei şi de punere în valoare a potenţialului acesteia.
‰ Diagnostic prospectiv
Creşterea economică a zonei este un corolar al tuturor celorlalte domenii discute (folosinţa terenurilor, spaţiile publice, atractivitate turistică, punerea în valoare a elementelor de potenţial, accesibilitate etc.).
‰ Obiective
¾ Redescoperirea valorilor şi reconvertirea asumată a acestora într-o forţă generatoare de vitalitate.
¾ Atragerea investiţiilor în zonă şi stimularea cu discernământ a activităţilor generatoare de profit în cadrul unor programe specifice.
‰ Principii de rezolvare
­ stabilirea clară a interesului public şi evitarea intervenţiilor care por duce la compromiterea şanselor viitoare
­ construirea mediului favorabil parteneriatului public privat

10
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

C. DIAGNOSTIC GENERAL D. OBIECTIVE GENERALE

Decăderea economică a zonei – în condiţiile în care economia la nivelul municipiului a cunoscut o
relativă stagnare – se datorează lipsei unei strategii în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului (estival,
cultural, de afaceri) bazată pe o politică coerentă în domeniul serviciilor legate de turism şi cele de interes
general precum şi lipsa unei strategii de punere în valoare a cadrului natural şi construit, a monumentelor
şi siturilor istorice.
Indecizia politică în ceea ce priveşte crearea cadrului juridic şi instituţional pentru dezvoltarea zonei,
absenţa unei politici în domeniul locuirii, precum şi disfuncţiile sistemului actual de circulaţii
(accesibilitate dificilă şi legătura proastă cu celelalte zone de interes) conduc la scăderea atractivităţii
zonei şi, în consecinţă, la părăsirea zonei, la degradarea fondului construit şi a spaţiilor publice, la efecte
sociale negative.
Principalele resurse – pe care se poate baza relansarea zonei – sunt elementele de cadru natural,
valorile istorico-culturale şi arhitectural-urbanistice deosebite (unele cu valoare de unicat), în timp ce
proximitatea porturilor, a zonei libere, legăturile existente / posibile cu zonele de loisir şi centrul politico-
administrativ al municipiului, precum şi cu viitorul pol terţiar constituie elemente importante de potenţial.
Ţinând cont de disfuncţionalităţile şi resursele evidenţiate pentru domeniile specifice – sintetizate în
Diagnosticul general – şi ţintind realizarea scenariului propus în Viitorul posibil sunt propuse următoarele
obiective strategice generale:
¾ Realizarea unui sistem de circulaţii modern care să asigure o bună legătură cu toate centrele de
interes.
¾ Definirea unor politici de creştere a calităţii locuirii, spaţiilor verzi şi echipamentelor şi serviciilor din
zonă.
¾ Elaborarea unei strategii de păstrare şi îmbogăţire a relaţiei privilegiate cu situl natural.
¾ Elaborarea unei strategii de punere în valoare a patrimoniului construit.
¾ Crearea cadrului juridic şi instituţional pentru dezvoltarea zonei din punct de vedere economic, social
şi cultural.
¾ Elaborarea unei strategii de promovare agresivă a produsului turistic local (atât în ţară cât şi în
străinătate).

11
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

A.2. CULTURA URBANA

4. TEMA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PENINSULA A.2.1. EVOLUŢIA ISTORICA A PENINSULEI ŞI PORTULUI
Interesează următoarele aspecte la scara zonei şi a localităţii:
4.1. CADRUL LUCRĂRII: CATEGORII DE PROBLEME ­ cunoaşterea principalelor etape de formare şi dezvoltare
­ evidenţierea principalelor tendinţe de evoluţie şi ierarhizarea lor
Este prezentată structura lucrării pe principalele categorii de probleme necesar a fi abordate pentru ­ nominalizarea principalilor factori care favorizează sau împiedică continuarea tendinţelor istorice
elaborarea strategiei şi propunerilor de dezvoltare viitoare ale Peninsulei. A fost făcută distincţia între de evoluţie.
mediul natural şi cel artificial – construit sau amenajat. Problematica nu urmăreşte în mod necesar Sub aceste aspecte se vor examina:
structura pe secţiuni a studiului sau structura studiilor detaliate.
­ Evoluţia spaţială
A. MEDIUL ARTIFICIAL ­ Evoluţia culturala şi a statutului administrativ
A.1. RELAŢII ÎN TERITORIUL URBAN ­ Evoluţia activităţilor economice în special cele legate de activitatea portuara
A.2. CULTURA URBANĂ ­ Evoluţia zonelor funcţionale
­ Constituirea şi evoluţia ansamblurilor urbanistice de valoare deosebita pana în prezent şi
­ Evoluţia istorică a localităţii
oportunităţile de valorificare în viitor.
­ Identificarea şi protejarea valorilor culturale
A.2.2. PROTECŢIA VALORILOR CULTURALE
A.3. CADRUL URBAN
Interesează la scara Peninsulei:
­ Infrastructura
­ Fondul construit ­ Delimitarea zonelor, edificiilor, ansamblurilor sau siturilor şi a elementelor constitutive ale
­ Spaţiu urban ţesutului urban care necesită protecţie.
­ Calitatea locuirii A.3. CADRUL URBAN
­ Echipamente şi servicii publice de interes general
A.3.1. REŢELE EDILITARE
B. GESTIUNEA LOCALITĂŢII
Interesează, la scara Peninsulei, următoarele segmente:
B.1. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI
­ Alimentare cu apă, canalizare, epurare şi amenajări hidrotehnice
B.2. ASPECTE ORGANIZATORICE
­ Energie electrică şi telecomunicaţii
­ Alimentare cu gaze naturale
4.2. CADRUL CONŢINUT: DETALIEREA PROBLEMATICII ­ Alimentare cu energie termică
A. MEDIUL ARTIFICIAL Pentru fiecare dintre acestea se vor examina:
Analiza situaţiei existente
A.1. RELAŢII ÎN TERITORIUL URBAN
­ în funcţie de situaţiile specifice segmentului şi zonei
Analiza situaţiei existente
­ principalele disfuncţii evidenţiate atât sub aspect cauzal, ca disfuncţii specifice reţelei cat şi
Stabilirea criteriilor de analiză a relaţiilor între Peninsulă şi oraş generate de: localizate în teren pe areale urbane
­ potenţial natural ­ arealele suprapunerilor de disfuncţii cu precizarea efectelor cumulate
­ protecţia şi conservarea mediului Propuneri
­ caracteristici socio-demografice ­ propuneri de reducere / eliminare a disfuncţiilor pe segmente şi cumulat
­ activităţi economice şi servicii ­ potenţial şi priorităţi de intervenţie / efecte scontate
­ căi de comunicaţie / port A.3.2. CĂI DE COMUNICAŢII
­ echiparea tehnico-edilitară / portuare
Interesează, la scara zonei şi municipiului, găsirea căilor de ameliorare a legăturilor pentru toate
­ reţeaua de poli urbani (centre)
modurile de transport şi coordonat între moduri de transport, pe baza analizei existentului, disfuncţiilor
Propuneri
constatate şi posibilităţilor existente. În problema transportului, o abordare prospectivă este necesară şi
­ valorificarea eficientă a potenţialului existent obligatorie pentru zona portuară.
­ direcţiile de dezvoltare şi de optimizare a relaţiilor de cooperare în teritoriu
Se vor aborda:
­ echiparea tehnică majoră a teritoriului urban şi a peninsulei
­ protecţia mediului natural şi construit Analiza situaţiei existente
­ probleme, disfuncţionalităţi, resurse si potenţial – diagnoza
Propuneri
­ direcţii, obiective si propuneri - prognoza traficului
12
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

¾ prognoza traficului şi propuneri pe termen mediu (5-10 ani) Interesează, la scara Peninsulei:
­ prognoză ­ caracterizarea locuirii
­ propuneri de limitare / eliminarea disfuncţionalităţilor ­ direcţii posibile de ameliorare.
­ măsuri anticipative de protejare a posibilităţilor ulterioare de ameliorare şi extindere a circulaţiei şi Se cer abordate:
de conectare la căile de transport – cu deosebire pentru cele maritime.
¾ prevederi pentru etapa de largă perspectivă
Analiza situaţiei existente
­ prognoză ­ probleme, disfuncţionalităţi, resurse si potenţial - diagnoza
­ rezolvarea problemei de circulaţie auto în relaţie cu zonificarea şi conectarea cu celelalte mijloace ­ identificarea principalelor tipuri de locuire la scara Peninsulei, descrierea tipurilor şi a zonelor de
de transport pentru bunuri şi persoane cu deosebire în relaţia cu portul pe de o parte şi cu zonele tranziţie tipologică. (listare tipuri locuire / clădiri de locuit, zonificarea tipurilor şi zonelor de
turistice pe de alta interferenţa între tipuri, cu precizarea funcţiunilor integrate fiecărui tip şi zonelor de tranziţie)
­ organizarea transportului în comun ­ evidenţierea şi ierarhizarea disfuncţiilor pentru tipurile delimitate.
­ organizarea parcajelor Propuneri
­ organizarea circulaţiilor pietonale şi pentru biciclişti ­ propuneri: posibilităţi de diminuare a disfuncţiilor şi ameliorare a situaţiei locuirii în funcţie de
­ alte spaţii anexă necesare circulaţiilor performanţele solicitate în prezent (raportare la norme interne şi internaţionale).
A.3.3. FOND CONSTRUIT A.3.6 INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES GENERAL
Interesează la scara zonei: Interesează, la scara Peninsulei, starea şi nivelul calitativ al sistemelor de servicii.
­ aspecte calitative şi cantitative ţinând de starea fizica actuala a fondului de clădiri. Se face distincţia între categoria instituţiilor, serviciilor şi echipamentelor publice şi cea a serviciilor
­ tendinţe în evoluţia stării fondului construit - de reabilitare / degradare comerciale, manageriale, profesionale, colective, sociale sau tehnice. Nivelul şi starea se stabilesc
Se vor aborda: comparativ în raport cu: dorinţele şi nevoile populaţiei, alte oraşe de talie similara la nivel naţional, cu
Analiza situaţiei existente norme internaţionale.
­ probleme, disfuncţionalităţi, resurse si potenţial – diagnoza Se cer abordate:
­ pe baza datelor şi cartărilor privind sistemul constructiv, starea şi vechimea clădirilor, – coordonat Analiza situaţiei existente
cu capitolele de poluare, mediu, riscuri naturale etc. – se cer delimitate: zone de disconfort,
­ categorii şi tipuri, nivel teritorial de servire, capacităţi, stare, mod de funcţionare, grad de
poluare, zone de risc (atât sub aspect cauzal, cât şi sub aspect areal)
satisfacere, teren, localizare, dinamica.
Propuneri
­ disfuncţii: deficit şi incompatibilităţi funcţionale la nivel de reţea de servire şi sub aspect areal
­ propuneri de reabilitare, la nivel de sinteză (coordonat cu aspectele de mediu natural, funcţionale, separat pentru servicii publice şi celelalte activităţi terţiare.
sociale, economice etc.). Propuneri:
A.3.4. FORMA URBANA
­ de grupare pe categorii de situaţii urbanistice
Interesează, la scara Peninsulei: ­ precizarea zonelor şi subzonelor funcţionale specifice şi a indicilor urbanistici (existent /
­ caracterizarea şi zonificarea tipologica a ţesutului urban existent propuneri).
­ identificarea elementelor ţinând de configuraţie spaţial-volumetrică de preluat / extrapolat în ­ priorităţi de intervenţie / efecte scontate / masuri urbanistice necesare a fi luate timpuriu pentru
viitoarele regulamente protejarea dezvoltării în viitor.
Se cer abordate: B. GESTIUNEA LOCALITĂŢII
Analiza situaţiei existente B.1. REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR
­ modul de utilizarea al terenului (POT, CUT, regim de înălţime, retrageri) – cu evidenţierea zonelor Interesează:
de minim şi maxim.
­ cunoaşterea statutului actual al proprietăţii terenurilor în teritoriul P.U.Z.
­ morfologie: analiza topologică, geometrică şi dimensională a parcelarului, spaţiului stradal,
­ evidenţierea şi ierarhizarea principalelor situaţii de clarificat
volumetriei, spaţiului liber, elementelor singulare – cu evidenţierea destructurărilor şi a efectelor
Se vor aborda:
unor regulamente şi/sau intenţii compoziţionale.
Propuneri ­ domeniul public de interes naţional sau al unităţilor administrativ-teritoriale
­ domeniul privat al statului sau unităţilor administrativ teritoriale
­ propuneri de zonificare tipologică pe baza criteriilor de analiza
­ domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice
­ relevarea elementelor de configuraţie de preluat în viitoarele regulamente.
­ alte situaţii (mixtă, necunoscută, în curs de clarificare)
A.3.5 CALITATEA LOCUIRII
Pe baza concluziilor asupra morfologiei, fondului construit, infrastructurii, instituţiilor şi serviciilor
publice de interes general etc.

13
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

B.2. ASPECTE ORGANIZATORICE Pentru propuneri studiul va conţine:

Interesează politicile ce se preconizează a fi adoptate de administraţia locală, organizaţii neguverna- A. Memoriu general (Propuneri)
mentale etc. vizând gestiunea spaţiului urban şi a resurselor urbane (economice, sociale, arhitecturale, ¾ introducere
urbanistice, istorice, etc.). 1. - Încadrarea în teritoriul urban
2a - delimitare sit
4.3. CONŢINUTUL FAZELOR DE PROIECTARE
2b - zone funcţionale
4.3.1. PLANUL URBANISTIC ZONAL 2e - circulaţii
Pentru situaţia existentă studiul va conţine: 2f - reglementări
A. Memoriu general (situaţia existentă) 2g - proprietatea terenurilor, obiective
¾ introducere
2h - zone, situri şi obiective cu valoare istorică, arhitectural-urbanistică şi peisagistică
¾ sinteza studiilor detaliate şi a concluziilor acestora pe subcapitole privind: 2i - zone cu interdicţie de construire
­ probleme, disfuncţii, resurse şi potenţial - analiza critică a situaţiei existente 2j - zone construite necesar a fi reabilitate
­ propuneri de reducere sau eliminare a disfuncţionalităţilor existente
2k - echipare tehnico-edilitară
­ ierarhizarea acestora
Studiile vor fi structurate, interpretate, corelate şi comentate de către elaboratorul P.U.Z. pe 3. - observaţii şi recomandări
următoarele capitole care se referă exclusiv la situaţia existentă (prin defalcarea capitolelor P.U.Z.) cu 4. - anexe
adaptări la specificul Peninsulei: B. Memoriu de sinteză
1 - încadrarea în teritoriului urban ­ tratarea principalelor probleme privind situaţia existentă, disfuncţionalităţile, premisele, opţiunile
2.a - caracterizarea sit-ului şi măsurile prioritare
2.b - zone funcţionale existente - caracteristici generale, caracteristici pe tipuri de zone, bilanţ teritorial C. Regulament
existent, interrelaţionări, alte aspecte caracteristice ¾ prevederi şi recomandări generale la nivelul zonei (zonelor funcţionale)
2.c - circulaţii (date caracteristice privind disfuncţionalităţi şi posibilităţi de ameliorare a situaţiei ¾ reglementari pentru unităţile teritoriale de referinţă organizate pe articole astfel:
existente; priorităţi). Secţiunea I - natura ocupării şi utilizării terenului:
2.f - reglementări – identificarea pentru situaţia actuală a tipurilor de unităţi de referinţă şi subunităţi cu 1. tipul admis de ocupare şi utilizare a terenului
reglementări identice, inclusiv a indicilor şi parametrilor specifici pentru viitorul regulament, pentru: 2. condiţionări
­ - arii cu caracteristici bine constituite care se menţin neschimbate; 3. interdicţii
­ - arii aflate în tranziţie tipologică şi ale căror noi caracteristici, suficient de bine precizate, este Secţiunea a II-a - condiţii de ocupare şi utilizare a terenului
indicat să fie extinse la întreaga arie.
2.g - proprietatea terenurilor, obiective de utilitate publică şi instalaţii de interes general (situaţia 4. caracteristici ale terenurilor / parcelelor construibil (formă, mărime, dimensiuni, declivităţi)
existentă). 5. dispunerea clădirilor în raport cu aliniamentul
2.h - zone, situri şi obiective cu valoare istorică, arhitectural-urbanistică şi peisagistică (situaţia 6. dispunerea clădirilor în raport cu limitele parcelei
existentă) 7. dispunerea mai multor clădiri pe aceeaşi parcelă
2.i - zone cu interdicţie de construire (situaţia existentă) 8. înălţimea clădirilor
2.j - zone construite necesare a fi reabilitate (identificarea zonelor ce necesită reabilitarea) 9. aspectul exterior al clădirilor
2.k - echipare tehnico-edilitară (situaţie existentă) 10. circulaţii şi accese
B. Piese desenate – situaţia existentă, probleme, disfuncţii, resurse 11. parcaje
IT/1 - Încadrarea în teritoriul urban - scara 1:10.000 12. echiparea tehnico-edilitară
1 + 2/1 - Zonificarea teritoriului - scara 1:1.000 13. spaţii libere şi spaţii plantate
1 + 2/2 - Căi de comunicaţie şi transport - scara 1:1.000 14. împrejmuiri
1 + 2/3 - Echipare tehnico-edilitară 1:1.000 Secţiunea a III-a - indici admisibili
15. procent de ocupare a terenului

14
 MUNICIPIUL CONSTANŢA – P.U.Z. PENINSULĂ
TEMA GENERALĂ

16. coeficient de utilizare a terenului. 2.a.3. - disfuncţionalităţi, agravări de disfuncţionalităţi anticipate pe baza tendinţelor de comportare
spaţială a funcţiunilor.
4.3.2. STUDII DETALIATE (SECTORIALE) 2.b. - aspecte areale (cu reprezentare grafică)
Studiile sectoriale vor avea următoarea structură generală: 2.b.1. - în interiorul zonelor funcţionale din Peninsulă
1. - analiza critică a situaţiei existente (cu indicarea sursei şi a valabilităţii informaţiei precum şi cu 2.b.2. - între zonele funcţionale din Peninsulă
raportarea la standarde, indicatori etc.). 2.b.3. - între zonele funcţionale din Peninsulă şi teritoriul localităţii
2. - evidenţierea disfuncţionalităţilor cu identificarea a două categorii de aspecte:
3. - propuneri de reducere sau eliminare a disfuncţionalităţilor cu specificarea efectelor scontate şi a
2.a. - aspecte cauzale sferei măsurilor necesare a fi luate:
2.a.1. - disfuncţionalităţi proprii domeniului analizat (de constituire, de funcţionare) 3.a. - prin prevederile P.U.G., P.U.Z. şi Regulamentul urbanistic
2.a.2. - disfuncţionalităţi produse de interrelaţionări cu factori care aparţin altor domenii: 3.b. - prin alte categorii de intervenţii (legislaţie, regulamente administrative, normative sectoriale,
2.a.2.1. -provocate altor domenii informarea / educarea populaţiei, planuri organizatorice etc.)
2.a.2.2. -suportate din partea altor domenii 4. - priorităţi de intervenţie - cu justificarea alegerii şi cu specificarea efectelor scontate

15