21.03.

2011

Cursul 3

Intre anii 82-84 I.H. domnea regele Burebista. Aproximativ intre anul 87 si 106 la Roma

domnea imparatul Traian. In 101-102, 105-106 vor avea loc razboaiele daco-roman. Vorbim astazi deci de arhitectura dacilor. Constructiile de epoca dacica pastrate pana in zilele noastre in situri arheologice sunt multe , variate si deosebit de interesante pentru istoria arhitecturii in tara noastra. Nu s-a reusit insa pana in prezent a se realiza o sinteza asa cum ar trebui privitoare la materialele tehnice de constructie. Acelasi lucru am putea spune despre solutiile de adaptare a constructiilor la conditiile locale geografice si pedoclimaterice. In principal in Dacia existau 3 mari grupe de constructie: -civile -militare -religioase Cele civile erau situate in: sate sau in oppidane, adica in asezari rurale mai dezvoltate. Cele militare se vor intalni desigur numai in oppidane pe limesuri, granite, in locuri strategice bine alese. Cat privesc constructiile religioase aceastea se intalneau in diverse asezari, dar mai ales in cele fortificate. Deosebit de importante pentru studiul arhitectuirii erau cetatile Dacice, pe care le-a studiat si publicat prof. Grigore Ionescu de la facultatea de arh. Mincu din Bucuresti. Potrivit lui, construirea fetelor vizibile ale zidurilor de cetati s-a facut din blocuri masive de piatra fasonata cu umplerea miezului zidului ceea ce numim in general sub numele de emblecton. Dintre cele 6 fete ale fiecarui bloc de piatra evident aceea dinspre miezul zidului ramanea intotdeauna necioplita. In vederea consolidarii zidului blocurile de piatra de la fiecare pereche de asize erau legate din loc in loc cu grinzi de lemn. Capetele acestor grinzi de lemn erau chertate in modelul coada de randunica. In felul acesta erau asamblate in lacasurile special cioplite in blocurile de piatra. Alteori cum se intampla la cetatea piatra rosie zidul era construt spre interior din piatra coplita fatuita, iar pe exterior avea balisada. Balisada este o contructie din pari verticali intre care sunt impletite garduri de nuele sau stinghii de lemn, la mijloc intre balisade(sau p) se bate umplutura din piatra sparta si pamant. Erau si situatii in care unii pereti de cetati care putea fi construti din barne dispuse orizontal, dar legate la colturi prin chei sau cheotori. Acoperisuri din lemn puteu avea invelitori de stuf sindrila, sau chiar tigla. Cunoastem din istorie din lucraruile arheologice, ceea ce numim zidul dacic. In principal acesta se compune din blocuri de calcar suprafetele lor fiind netede, peste primul sir de blocuri urmau urmatoarele, numarul asizelor fiind proportional cu inaltimea ceruta pentru cetatea respectiva. Pe langa cetati, in asezari primele constructii existente erau casele permanente. In functie de planurile acestor case, deosebim 3 grupe principale:

1. Case rectangulare indiferent de numarul incaperilor; 2. Constructii absidale cu o singura incapere; 3. Constructii poligonale sau circulare cu 1 sau mai multe incaperi. Locuintele din grupa 1 se impart la randul lor in 2 subgrupe: -unele cu o singura incapere -altele cu 2 sau chiar mai multe incaperi de locuit. Tipul al 2lea de constructii permanente destinate locuirii cuprinde spatiul absidal sau spatii absidale asa cum rezulta din asezarile arheologice descoperite in localitATEA Pecichea sau in localitatea Luncani- Piatra rosie. Tipul al 3lea cand peretii erau din lemn avea plan poligonal, iar cand peretii erau din pamant batut, chirpici sau lut puteau fi circulari cu 1 sau mai multe incaperi. Printre cele mai importante locuinte dacice descoperite sunt cele de la Costesti, Gradistea Muncelului sau Luncani- Piatra Rosie. Sistemul constructiv cu talpi de lemn dispuse pe temelii de piatra pe care l-am intalnit si in etapele anterioare este atestat cu certitudine in toate marile asezari dacice. Acest sistem constructiv intalnit cu precadere la locuintele de suprafata, era predominant in epoca. Este de presupus utilizarea acestui tip constructiv cu pereti din lemn pe talpi solide evident in zonele impadurite si unde lemnul era din abundenta. Se constata uneori in sistemul de locuire inovatii interesante asa cum este spre exemplu aparitia turnului locuinta. Cu certitudine aceste turnuri locuinta aveau 2 nivele cu functiuni distincte: -parterul cu ziduri de piatra fiind destinat de regula depozitarii produselor alimentare; -nivelul superior de multe ori zidit in caramida era destinat locuirii. Atestarea in cazur acestor cladiri a planseului peste nivelul inferior realizat cu grinzi masive din lemn capabila se preia efortul in greutate rezultat din deschiderile care uneori atingeau 10 metrii. Numeroasele informatii arheologice referitoare atat la planimetria unor astfel de constructii ca si la sistemul constructiv al acestui tip de edificiu, evidentiaza necesitatea anticiparii faptului edilitar printr-un proces proectiv de o complexitate fara precedent. Era nevoie in primul rand de alegerea unui amplasament optim pentru ridicarea constructiei. Pe de alta parte amplitudinea proportiilor ca si masivitatea constructiei a structurii in ansamblu presupunea desigur un mare efort de edificare. Tipul de locuinta turn este evident o creatie a arhitecturii dacice, care se adauga repertoriului general de constructii de locuit intalnit in epoca Dacica. La Gradistea Muncelului au fost scoase la iveala prin sapaturi arheologice tipuri de constructii cu elemente portante verticale alcatuite din stalpi de lemn incastrati in sol. Intre acesti stalpi se realiza umplutura din nuiele lipite cu lut tip gard. Cele mai impunatoare turnuri locuinta au existat la Sarmisegetuza, adica in capitala Daciei. Militarii si comandantii de osti erau cei mai importanti locuitori ai turnurilor locuinta. La Costesti- Cetatuia baza zidului a fost asezata direct pe stanca si cum terenul era in panta blocurile de la baza zidului urmeaza trepte anume sapate in stanca. In caputala

Sarmisegetuza, dar nu numai ci si in alte oppidane pe langazidurile de cetati, pe langa locuinte sau depozite de provizii alimentare exista in mod firesc si preocuparea pentru construirea de cisterne pentru apa potabila. In ele adunandu-se inclusiv apa din precipitatii si nu numai apa care era adusa de la cel mai apropiat izvor. De la izvoare cisterne sau fantani, apa era condusa prin conducte de plumb dar mai ales de ceramica pana la locuinte sau pana la cladirile publice inclusiv pana la sanctuare. Nu putem omite preocuparea dacilor pentru construirea drumurilor mai ales a celor de acces, sau existente in cetate. Principalul drum care urca la Sarmisegetuza era pavat cu piatra avea o inlatime de 5 sau 6 metrii. Si astazi ne impresioneaza astfel de constructii precum cel ce se poate vedea la Sarmisegetuza. Din punct de vedere al arhitecturii militare, in cazul dacilor noi vorbim de asezarile numite DAVE ca si despre cetati de aparare. Davele erau asezari urbane cu caracter rural asemanatoare intr-un fel cu cetatile celtilor si care aveau numele de OPPIDUM. Davele erau ridicate de obicei pe inaltimi aparate natural, erau inconjurate cu santuri cu valuri de pamant sau cu palisade. Pe valea Gradistei cetatile importante ale dacilor erau: -Costesti- Blidaru -Piatra Rosie -Gradistea muncelului situate la cam 3-10 km intre ele. Intre ele existau alte mici cetati, multe cu turnuri de observare.ca Aveau aceasta functie de supraveghere a spatiului geografic din vecinatate ne-o dovedesc turnurile mari de la Costesti ridicate din blocuri de piatra fatuita la baza si din caramida in partea de sus. In partea din fata aveau prispe ce se sprijineau pe stalpi solizi de lemn. Celebrul monument de arhitectura dacica care a fost ridicat la Sarmisegetuza. In capitala daciei existau desigur numeroase temple si sanctuare. Intre acestea celebru este MARELE SANCTUAR. Acesta se compune din: - un cerc cu 104 blocuri de andezit. - Un cerc de 210 stalpi paralelipipedici de andezit, unii mai grosi altii mai subtiri - Un cerc de 68 stalpi grosi din lemn - O incinta in forma de potcoava cu 34 de stalpi grosi de lemn. De subliniat ca cele 3 cercuri mentionate 2 de piatra si 1 de lemn sunt concentrice. Diametrul cercului exterior este de 29.4m. Zidul marelui sanctuar era format din blocuri masive perfect imbinate in zidarie. Mai ramane sa mentionam in epoca dacilor existenta pe tarmul Marii Negre a cetatilor grecesti. Locuitorii fara pamanturi si fara avere din centre grecesti ale secolelor VIIIVII I.H. cum erau: milet, corint, megara si rodos. Acesti locuitori au fost nevoiti sa isi caute cele necesare vietii pe malul Dobrogei asa incat au aparut cetatile grecesti precum Histria, Tomis si Calatis. Curand acele asezari au devenit orase puternice cu strazi perpendiculare, cu case solide. In mijlocul fiecarui oras era piata centrala numita AGORA. Aici in Agora se intrunea adunarea comunitatii respective, numita Ecclesia sau Demos. Orasele aveau teatre, gimnazii, pravalii, temple, forturi, depozite, turnuri de paza si bai.