UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

CATEDRA DE ASISTENTA SOCIALA
2007/2008

MASURILE ACTIVE DE OCUPARE

A FORTEI DE MUNCA:

CHEIA SPRE ANGAJAREA TINERILOR RROMI

Raducanu Georgiana, Asistenta Sociala, Anul III, Politici Sociale

si Administratie Publica, Grupa 3

Profesor coordonator: Eugen Blaga

Bucuresti, 23 iunie 2008

“... Tiganii ne-au dat industriasi, artisti, ofiteri distinsi,

buni administratori, medici
si chiar oratori parlamentari” (M. Kogalniceanu, 1891)

2
 CUPRINS

INTRODUCERE ...........................................................................................................................................3

CAPITOLUL 1. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII .................................................6

CAPITOLUL 2. REPERE CONCEPTUALE SI PERSPECTIVE ASUPRA PIETEI MUNCII...........8

CAPITOLUL 3. MASURI ACTIVE DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA ..................................10

3.1. INFORMAREA CU PRIVIRE LA ACCESUL PE PIATA MUNCII ...................................................11

3.2. CONSILIEREA CU PRIVIRE LA ACCESUL PE PIATA MUNCII ...................................................12

3.3. CALIFICAREA/RECALIFICAREA IN MESERII SOLICITATE PE PIATA MUNCII......................13

3.4. JOB-CLUBURI ......................................................................................................................................14

3.5. MEDIEREA PE PIATA INTERNA A MUNCII....................................................................................15

CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ ...........................................................................................................35

4.1. PREZENTAREA SI ANALIZAREA UNUI PROGRAM IN DOMENIUL MASURILOR ACTIVE

DE OCUPARE DERULAT DE UN ONG RROM DIN BUCURESTI ........................................................36

4.2. IMPACTUL MASURILOR ACTIVE ASUPRA A 25 DE TINERI RROMI DIN BUCURESTI........40

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ................................................................................................................. 60

BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................................63

ANEXE .........................................................................................................................................................65

ANEXE A1 – A25. INTERVIURI BENEFICIARI RROMI.........................................................................66

ANEXE 26 - 30. BAZA DE DATE CU 84 DE TINERI RROMI, BENEFICIARI AI UNUI PROGRAM

IN DOMENIUL MASURILOR ACTIVE DE OCUPARE, REALIZAT DE UN ONG RROM .................90

ANEXE 30 - 35. MODELE ANCHETE SOCIO – ECONOMICE REALIZATE CU TINERII RROMI..100

3
 INTRODUCERE

Revolutia din 1989 avea sa aduca schimbari, vise, sperante in sufletele si in

mintile tuturor cetatenilor Romaniei. Minoritatea rroma putea si ea, de acum sa spere ca
in Romania se vor mai recunoaste oficial si alte etnii, in afara de cea germana si
maghiara, ca va avea si ea sansa sa se afirme ca etnie si sa isi dezvolte identitatea de
neam. Astfel, in 1990, sperantele s-au transformat in realitate, rromii fiind recunoscuti ca
minoritate nationala in Romania. Acest lucru a presupus castigarea de catre rromi a unor
drepturi politice si civile, insa nu suficiente.
Cu toate ca rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala, asa cum am putut
observa, indiferent de perioada istorica, in Romania nu au existat suficiente politici de
includere a problematicii rromilor, in aria polticilor publice, ceea ce a creat in timp, un
important decalaj socio-cultural intre populatia majoritara si comunitatea de rromi din
Romania. Datorita statusului social de exclus, grupul de referinta al rromilor nu este
considerat un grup de prestigiu, nu detine un capital social pozitiv, nici un capital
simbolic bine structurat, drept pentru care membrii grupului isi cauta canale de fuga spre
realizarea de sine in alte grupuri, iar pentru a fi acceptati acolo, le copiaza cat mai fidel
modelul. Consider, impreuna cu Delia Grigore, presedintele Centrului Rromilor “Amare
Rromentza” ca atitudinea si politica dominanta a societatii fata de rromi a fost cea de
“asimilare socio-culturala”, considerandu-se ca ei pot deveni “civilizati”, numai “daca
devin romani”.
In fapt, rromii nu sunt niciodata definiti, asa cum sunt, ci mai degraba sunt
perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica atitudinile celorlati fata de ei. Asa cum
mentioneaza si Delia Grigore “... cu cat realitatea pierde mai mult in fata imaginarului,
cu atat rromii sunt receptati mai mult in paradigmele ignorantei care se percepe pe sine ca
fiind cunoastere. Instainati de propriile reprezentari despre lume si viata, rromii se simt,
chiar daca de multe ori nu la nivel constient, ci undeva in profunzimea subconstientului,
prizonieri ai unei societati deformatoare, in care nu se regasesc si care, in loc sa ii
protejeze, ii respinge si le inseala deja fragilizatul orizont de asteptare”.

4
 Respingerea si inselarea deja fragilizatului orizont de asteptare s-a produs fata de
rromi si daca ne raportam la sistemul ocupational: dupa colapsul economic din anii ’80,
excluderea rromilor de pe piata muncii s-a generalizat. Internalizata si de populatia de
rromi, aceasta practica, asimilata la nivelul politicilor si discursului public, a declansat o
confruntare tacuta, de renegociere a statusului, a “contractului social”; dupa revolutia din
1989, “o parte importanta a populatiei de rromi infrunta o criza economica extrem de
adanca, cu sperante foarte scazute de a iesi din ea” (Elena si Catalin Zamfir, 1993, p. 7);
“rromii si piata muncii ... scimbari majore de spaime si incertitudini” (Viorel Anastasoaie
si Daniela Tarnovschi, 2001, p. 56); afirmatia specialistilor ANDR “structurile sectoriale
ale fortei de muncă din economia românească, in general, si a politicilor fata de rromi in
special, exprimă o rămânere în urmă cu circa 50 de ani faţă de UE (Eugen Blaga, 2008, p.
8).
Este evident ca in Romania dezechilibrele sistemului ocupational din 1980 si pana
in prezent, a lasat si inca mai lasa urme adanci asupra etnicilor rromi, mult mai
accentuate decat ne permitem la acest moment sa recunoastem. Datorita acestor
dezechilibre, majoritatea rromilor îşi petrec o mare parte din viaţa fără a avea o ţintă
precisă, împotmolindu-se în frustrări, pentru că nu ştiu nimic despre felul în care ar trebui
sa abordeze problemele legate de un loc de munca. Asa cum însa pentru a gasi un bob de
aur sau un diamant e nevoie sa iti risti viata intr-o mina, trebuie un volum deloc neglijabil
de munca pentru ca sectorul ocupational sa devina în viitor, nu se stie când si cum,
organizat, fara decalaje semnificative, asa cum din pacate, este in prezent.
Lucrarea care sta la baza studiului de fata s-a nascut tocmai din dorinta de a
verifica nevoile directe ale tinerilor rromi din Bucuresti, mai ales a celor din cartierele
marginase, care resimt cel mai profund decalajele sistemului ocupational din Romania si
reticenta din partea angajatorilor, ce vine pe fondul unor stereotipuri adanc inradacinate,
si nu in ultimul rand de a verifica daca intr-adevar masurile active de ocupare a fortei de
munca (informare, consiliere, calificare, job-cluburi si mediere pe piata interna a
muncii), reprezinta cheia spre angajare a tinerilor rromi, in conditiile in care atitudinea
majoritarilor fata de populatia rroma in general, si fata de tinerii rromi, in special, este
una descurajatoare. In fond, in ceea ce priveste mentalitatea angajatorilor fata de tinerii
rromi, indiferent daca acestia sunt calificati intr-o meserie, sau nu, consider ca definitoriu

5
este stereotipul, in majoritatea cazurilor negativ, conducand la respingerea tinerilor rromi,
pe criterii etnice si nu pe criterii de competenta.
Respingerea continuua din partea angajatorilor nu poate conduce decat la
stigmatizarea identitatii rome, la internalizarea acestui stigmat si la rejectia, de multe ori
de catre rromii insisi, a apartenentei la etnia rromilor.
Sub raport valoric, convingerea clara a autoarei lucrarii de fata este aceea ca
masurile active de ocupare a fortei de munca reprezinta masuri clare/solutii concrete care
pot conduce spre o minima rezolvare a problemelor tinerilor rromi aflati in nevoie. Decat
munca la negru, de preferat este ca tinerii rromi sa aiba o calificare, sa aiba o baza pe care
sa o poata prezenta angajatorului.
Partea I a lucrarii ofera prezentarea universului si metodologiei de cercetare a
studiului de fata.
Partea a II - a incearca sa elucideze aspectele conceptuale ale pietei muncii, in
general, aspecte ce vor fi urmate de studierea clara a mecanismelor masurilor active de
ocupare a fortei de munca.
Partea a III – a va consta in prezentarea a 25 studii de caz realizate pe baza
interviurilor efectuate cu 25 dintre beneficiarii unui program in domeniul masurilor active
de ocupare a fortei de munca.
In partea a IV-a a lucrarii voi incerca sa formulez concluziile cu privire la
problemele si solutiile din sectorul ocupational ale tinerilor rromi din Bucuresti. De
asemenea voi incerca sa concluziunez ideea potrivit careia masurile active de ocupare a
fortei de munca ar reprezenta cheia succesului spre angajare a tinerilor rromi.

6
 Capitolul 1. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

1.1. Obiectivele cercetarii:

 elucidarea aspectelor conceptuale ale pietei muncii si masurilor active de ocupare

a fortei de munca;

 Stabilirea impactului pe care l-a avut masurile active asupra evolutiei pe piata
muncii a 25 dintre beneficiarii unui program implementat de „Amare Rromentza”
– organizatie nonguvernamentala rroma din Bucuresti.

1.2. Metodologia cercetarii

Universul de discurs il reprezinta masurile active de ocupare a fortei de munca, iar

universul de cercetare il reprezinta tinerii rromi din Bucuresti, beneficiari ai programelor
de interventie ocupationala derulate de catre ong-uri rrome din Bucuresti, precum si de
institutiile publice.
Ipoteza de lucru ce urmeaza a fi validata sau invalidata pe parcursul acestei lucrari,
este urmatoarea: - Cu cat stereotipurile cu privire la rromi sunt mai adanc inradacinate in
mintile angajatorilor, cu atat rromii sunt mai des respinsi de catre acestia -.
Metodele de cercetare ce vor fi folosite sunt: observatia, interviul, studiul de caz,
ancheta socio-economica.

 Observatia „corespunde modalitatii de urmarire a unui eveniment in desfasurarea lui”

(I. Marginean, 2000, p. 57). Prin intermediul acestei metode de cercetare am putut
observa 84 de tineri rromi din Bucuresti, beneficiari ai cursurilor de calificare in meserii
solicitate pe piata muncii, atat in momentul participarii acestora la cursuri, cat si in

7
momentul participarii acestora la bursele locurilor de munca (mediere pe piata interna a
muncii).

 Interviul individual realizat cu 25 dintre beneficiarii proiectului derulat de „Amare

Rromentza” a urmarit aspectele mai jos mentionate:

- relatia angajat rrom – angajator nerom;

- relatia angajat rrom – angajator rrom;

- contributia pe care si-a adus-o diploma de calificare in viata profesionala a

beneficiarului rrom;

- diferentele existente intre actualul loc de munca si fostul loc de munca (unde este
cazul);

- etc.

 Studiul de caz , „ca strategie de cercetare, este de multe ori folosit pentru a contribui
la cunostintele noastre cu privire la indivizi, grupuri, organizatii, societate, politica si alte
fenomene inrudite” (Robert K. Yin, 2005, p. 18). In lucrarea de fata voi utiliza metoda
studiului de caz pentru a stabili impactul pe care masurile active de ocupare l-a avut
asupra a 25 dintre tinerii rromi din Bucuresti. Studiile de caz vor fi realizate pe baza a 25
de interviuri cu tinerii rromi, precum si pe baza anchetelor socio – economice realizate
la domiciliul acestora.

1.3. Motivarea cercetării

Este evident ca studiile/cercetarile despre si pentru rromi sunt extrem de reduse, atat
calitativ cat si cantitativ. Se poate observa cu usurinta ca in majoritatea lucrarilor
elaborate despre rromi se citeaza din respectabila cercetare „Tiganii intre ignorare si
ingrijorare”, ai carei coordonatori sunt Elena si Catalin Zamfir. Cu exceptia acestei
cercetari, a cercetarii renumitului Ion Chelcea si a 2 -3 studii realizate de reprezentanti ai
elitei rrome (Nicolae Gheorghe, Vasile Ionescu etc), in rest, cu scuzele de rigoare, putem
observa doar copy-paste.

8
 Recunosc, lucrarea de fata nu are deloc un esantion mare, dar, consider ca un studiu
de impact, oricat ar fi el de redus cantitativ, ar putea insemna mult pentru “arhiva”
studiilor despre rromi.

1.4. CARACTERISTICILE ESANTIONULUI STUDIAT

Atitudinea celor 25 tineri rromi, beneficiari ai programului pe masuri active de

ocupare, derulat de “Amare Rromentza”, a fost una extrem de pozitiva. Cu totii au fost
deschisi in a-mi raspunde la intrebari, atat la interviu, cat si in realizarea anchetei socio-
economice. “Amare Rromentza” a calificat 84 de tineri rromi, in meserii solicitate pe
piata muncii, insa, timpul nu mi-a permis sa realizez cercetarea pe toti cei 84 de
beneficiari, asa ca am apelat la varianta de a selecta 25 dintre acestia. Criteriile pe baza
carora i-am selectat pe cei 25 de beneficiari sunt urmatoarele: tineri care s-au angajat pe
baza diplomei de calficare; tineri care nu s-au angajat dupa ce au fost calificati; tineri
rromi cu o situatie socio – economica extrem de dificila; tineri rromi cu o situatie socio-
economica mai ridicata etc.

Tipul cercetarii: calitativ cantitativ (definitii din Marginean)

DIMENSIUNI, INDICATORI ETC

9
 CAPITOLUL 2. REPERE CONCEPTUALE SI PERSPECTIVE
ASUPRA PIETEI MUNCII

„… Munca este cea care produce totul” “ Suntem ceea ce producem”

J.M.Keynes Orio Giarini

Aparent, toata lumea pare a sti ce inseamna MUNCA, desi exista un larg consens
public despre ceea ce ar trebui considerat munca. Este clar faptul ca nu avem o definitie
general valabila si recunoscuta a acestei activitati umane esentiale, oamenii de stiinta din
domeniul social considerand ca definita muncii variaza in functie de modul specific de
abordare.
Asa cum mentioneaza si Orio Giarini, unul dintre autorii raportului catre Clubul
de la Roma, „in mod evident, un economist se va concentra asupra altor aspecte ale
muncii, decat un filosof”. Acelasi autor mentioneaza faptul ca din punct de vedere mitic,
munca a fost clasificata ca o serie limitata de activitati de genul arhetipurilor. Zeii au
invatat oamenii cum sa munceasca: Atena i-a invatat cum sa cultive maslini si cum sa
imblanzeasca animale pentru a-i inhama la carute. Demeter a realizat prima recolta si a
sacrificat prima vita. In acest mod, zeii au introdus activitatile ancestrale desfasurate de
omenire de la inceputul existentei sale ca specie, precum pescuitul, vanatoarea, arta
razboiului. Aceasta initiere divina a oamenilor a condus la crezul ca toate aceste
activitati, respectiv munca, trebuie executate intotdeauna in acelasi mod, asemanator unui
ritual. Potrivit acestei abordari ce vizeaza munca si valoarea acesteia in varianta
mitologica, este cat se poate de evident ca aspectele morale isi fac aparitia. Autorii
raportului catre Clubul de la Roma afirma ca pana la Kant, interconexiunea dintre o fiinta
divina si aspectele morale, a fost mereu prezenta. Kant a fost cel care a separat preceptele

10
morale de divinitate, determinandu-le ca o expresie a fiintei umane autonome. Conform
acestei doctrine, munca isi pierde orice semnificatie sacrala, care inainte era parte
intrinseca a valorii sale. Munca devine fie o straduinta fireasca a omului in aspiratiile sale
catre fericire, fie o obligatie. Obligatia de a-si purta de grija, de a se ingriji de rudele lui,
dar si de a indeplini cerintele unor contracte bazate pe munca.
Potrivit unei alte abordari, investigand avutia natiunilor, Adam Smith afirma in
remarcile sale introductive: „Munca anuala depusa de fiecare natiune constituie fondul
care ii furnizeaza initial toate cele necesare si utile vietii, pe care le consuma in decursul
unui an, si care consta, intotdeauna, fie din produsul imediat al acelei munci, fie din ceea
ce se cumpara cu acel produs de la lte natiuni”.
Francesco Aloisio, presedinte Serviciului de Formare – Integrare profesionala
APEL, da urmatoarea definitie muncii: „Munca reprezinta serviciul prin care
beneficiarul/angajatorul ofera prestatorului posibilitatea de a fi integrat pe piata muncii,
pe baza punerii in valoare a studiilor si abilitatilor, acestuia din urma, a carei activitate va
fi remunerata. Munca presupune pragmatism, perseverenta, auto/evaluare, efort fizic si
psihic, eficienta, diversitate, rasplata, satisfactie, vointa, incadrarea in norme, apreciere
(autoimplinire si apreciere din partea celorlalti), promovare, responsabilitate, spirit de
echipa”.
Sub diverse aspecte/abordari,cam asa ar putea fi definita si inteleasa munca,
urmand sa clarificam modul in care poate fi definit un loc de munca. Locul de munca
este locul in care mergi conform unui orar stabilit de angajator pentru a desfasura o
activitate pentru care ai pregatirea necesara si din care vei obtine un venit/salariu.
Locul de munca te ajuta sa iti pui in valoare anumite calitati, sa comunici cu cei
din jur, sa ai satisfactii materiale si morale, sa obtii vechime in munca, recunoscuta
pentru stabilirea drepturilor cuvenite in sistemul asigurarilor sociale de stat (exemplu:
pensie), in sistemul asigurarilor de somaj (exemplu: somaj) si in sistemul asigurarilor de
sanatate (exemplu: consultatii medicale si analize gratuite, conform reglementarilor
legale in vigoare). Cati dintre tinerii rromi beneficiaza de acestea? Cati au dreptul la
aceste servicii? In 1993, conform cercetarii Elenei si lui Catalin Zamfir, mai mult de
jumatate din populatia rroma nu aveau un loc de munca, iar 79,4% dintre rromi nu aveau
nici o calificare. Odata cu trecerea timpului putem afirma, ca lucrurile se schimba in bine,

11
de obicei, dar nu si in cazul rromilor. Daca in 1993 prezentam datele mai sus mentionate,
in 2000, Centrul European pentru Drepturile Rromilor realizeaza un interviu cu domnul
Virgil Bitu, activist rrom, si ne prezinta urmatoarele date: 65% dintre rromi nu au locuri
de munca. Acelasi Centru European pentru Drepturile Rromilor afirma: „Adesea rromii
sunt exclusi pe fata ca potentiali candidati pentru o slujba in anunturile care apar in
Romania – „Angajam bodyguarzi, 1.7 m, cu serviciul militar efectuat, rromii nu sunt
acceptati”, spune textul unui anunt aparut la Agentia de Plasare a Fortei de Munca si de
Pregatire Profesionala din sectorul 3, Bucuresti , trimis de o firma particulara numita SC.
GUARD, in data de 31 iulie 2000”. Din 2000 si pana in prezent mai exista n astfel de
cazuri. Si cam asa incepe a fi validata ipoteza studiului de fata, conform careia
stereotipurile negative cu privire la rromi, adanc inradacinate in mintile angajatorilor
conduc la respingerea de catre acestia a potentialilor angajati rromi.
Asa cum munca are un larg consens public, literatura economica prezinta definitii
nuantate si ale conceptului de piata a muncii. Dupa unii autori, piata muncii este un spatiu
economic unde se incheie tranzactii (se confrunta, negociaza) in mod liber intre
detinatorii de capital in calitate de cumparatori (cerere) si posesorii de forta de munca in
calitate de vanzatori (oferta), iar cererea si oferta de forta de munca se ajusteaza prin
mecanismele pretului fortei de munca, al salariului real, ale concurentei libere dintre
agentii economici. Alti autori considera piata muncii, intr-o formula mai concentrata, un
mecanism complex, care asigura reglarea cererii si a ofertei de forta de munca atat prin
decizii libere ale subiectilor economici cat si prin intermediul salariului real.
Experienta arata ca, in esenta, piata muncii implica intotdeauna stabilirea de
raporturi intre purtatorii ofertei si ai cererii de munca. Acestea determina anumite
specificitati referitoare la ajustarea ofertei si cererii, la formarea pretului muncii, la
existenta unui sistem de norme si valori sociale. In aceasta acceptiune, piata muncii
reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determina oferta de munca
si cele ale dezvoltarii economico-sociale care genereaza cererea de munca. Piata muncii
are un rol esential in cadrul interdependentelor care asigura dinamismul economiei. Dar
nu trebuie absolutizata aceasta relatie, deoarece nu intotdeauna exista o corelatie stransa
intre factorul munca si cresterea economica. Unele resurse de munca nu se manifesta pe
piata muncii ca atare, chiar daca ele sunt creatoare de bunuri economice. Exigentele

12
juridico-sociale, ca si cele privind ocuparea si protectia sociala nu solutioneaza automat
nici problemele pietei muncii si nici pe cele cu care se confrunta dezvoltarea economiei.
De aceea, piata muncii presupune negocierea permanenta intre purtatorii ofertei de
munca si cei ai cererii de munca sub aspect cantitativ, calitativ si structural.
Piata muncii este o piata cu concurenta imperfecta, care trebuie sa prezinte o
anumita flexibilitate care sa duca la o mai mare competitivitate si sa influenteze in mod
sistematic si favorabil cresterea economica. In conditiile actuale ale economiei de piata se
adanceste considerabil diviziunea sociala a muncii, forta de munca fiind structurata pe
varste, sexe, categorii socio-profesionale, pe grade de calificare, pe zone geografice si pe
oportunitati de ocupare. In functie de parametrii de performanta pot fi delimitate piata
principala a muncii caracterizata prin niveluri ridicate de stabilitate si siguranta si piata
secundara a muncii caracterizata prin parametrii specifici periferiei activitatii economice.
De asemenea, piata muncii mai poate fi analizata ca piata a muncii caracteristica
nivelului macroeconomic si piata a muncii caracteristica nivelului microeconomic.
In acest context se impune precizarea ca limitele acestei segmentari sunt variabile,
nefiind chiar atat de restrictive. Intre cele doua tipuri de piete exista o circulatie continua
in ambele sensuri, existand posibilitatea ca prin interventia tuturor agentilor economici si
a partenerilor sociali unele disfunctionalitati ale acestor tipuri de piate sa fie corectate.
Din aceasta perspectiva, piata muncii reflecta felul in care se asigura resursele de munca
pe ramuri, sectoare, profesii si niveluri de calificare. Aceasta se realizeaza prin
intermediul tendintei de egalizare pe ramuri, sectoare si profesii a costurilor si a
veniturilor factorilor de proiductie necesari activitatii economice. In stransa relatie cu
acest aspect, piata muncii are si o insemnata functie sociala, in sensul ca ea implica si
negocierea unor elemente ce tin de conditiile de munca si de ansamblul calitatii vietii.
Toate acestea se coreleaza cu functia formativ-culturala a fortei de munca, asigurand o
mai mare mobilitate si o mai usoara adaptare a fortei de munca.
Observam ca piata muncii s-a format si functioneaza in corelatie cu rolul
determinant al muncii in dezvoltarea economico-sociala si cu exigentele generale ale
pietei si pretului. Aceasta piata reflecta un complex de relatii in care se regasesc, in cea
mai mare parte, raporturile dintre oameni si evolutia lor in timp si spatiu, punandu-si
amprenta pe tipul de civilizatie.

13
 In urma analizei acestor caracteristici, putem concluziona ca piata muncii este
ansamblul actelor de vanzare-cumparare a fortei de munca ce au loc intr-un spatiu
economic, relevand intalnirea cererii cu oferta de munca, stabilirea pe aceasta baza a
conditiilor pentru angajarea salariatiilor, negocierea si fixarea salariilor in functie de
performantele lucratorilor si realizarea mobilitatii salariilor si fortei de munca.
Piata muncii - remarca Francoise Perroux - "… este o problema complexa, o
manevra subtila prin care societatea incearca sa amenajeze restrictii indispensabile
productiei".
"Piata - arata economistul francez Michael Didier - apare ca un ansamblu de
mijloace de comunicare prin intermediul carora vanzatorii si cumparatorii se informeaza
reciproc asupra a ceea ce poseda, asupra nevoilor pe care le au si a preturilor pe care le
cer sau le propun in scopul incheierii trenzactiilor".
Intr-o alta abordare, piata muncii poate fi vazuta ca ansamblul operatiunilor care
se deruleaza, la diferite niveluri de organizare macrosociala de catre diferiti agenti
economici, in legatura cu asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de forta de
munca. Aceaste operatiuni se realizeaza prin organizarea, reglementarea si desfasurarea
relatiilor de munca, a relatiilor profesionale in general, tinand cont de estimarea si
evidenta ofertei si respectiv a cererii de forta de munca. In acest sens se are in vedere
orientarea, recrutarea si angajarea fortei de munca, inclusiv sistemul de institutii, organe
si organisme specializate, dotarea tehnica si cu cadre aferente acestor procese precum si
durata muncii, inclusiv normarea. De aceea se pune accent pe diversificarea si
promovarea formelor de ocupare a fortei de munca, in special a muncii cu timp partial, in
scopul reconversiei si recalificarii fortei de munca in vederea asigurarii insertiei rapide si
eficiente a mfortei de munca intr-un mediu profesional adecvat. Toate acestea au drept
scop cresterea calitatii vietii de munca, umanizarea muncii, protectia si securitatea
muncii, ca si orientarea si formarea profesionala.
Dupa unii autori, piata muncii este cea mai reglementata si organizata dintre piete.
Alfred Marshall afirma: "Este normal ca piata muncii sa fie mai reglementata decat
oricare alta. Schimbarile care se produc aici privesc un bun care merita mai multa
protectie decat o simpla marfa"1.
1
In scopul elucidarii conceptului de “piata a muncii” m-am inspirat din suportul de curs
al domnului Eugen Blaga “PIATA MUNCII. CONCEPT, CARACTERISTICI, TENDINTE”

14
 CAPITOLUL 3. MASURI ACTIVE DE OCUPARE A FORTEI
DE MUNCA

Masurile active de ocupare a fortei de munca vizeaza cresterea sanselor de

ocupare a persoanelor in cautare de locuri de munca.

3.1. INFORMAREA CU PRIVIRE LA ACCESUL PE PIATA MUNCII

Informarea si documentarea profesionala se realizeaza in centre specializate,

organizate in cadrul agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si in alte centre si
de catre alti furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati, care incheie cu
agentiile pentru ocuparea fortei de munca contracte, in conditiile legii. Criteriile
prevazute de lege (Hotararea nr. 277/2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a
furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca) in
vederea acreditarii furnizorilor de servicii de ocupare a fortei de munca sunt: sa aiba
prevazut ca obiect de activitate serviciul pentru care se solicita acreditarea; sa detina
baze de date, dupa caz, privind: - persoanele in cautarea unui loc de munca si, respectiv,
cererea de forta de munca din partea angajatorului, astfel incat sa poata evalua tendintele
de pe piata muncii locala; - potentialul existent in domeniul formarii profesionale pentru
a corela cererea cu oferta de pe piata muncii; sa dispuna de baza materiala, dupa caz,
pentru: - evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii profesionale; -
efectuarea de teste de aptitudini, dezvoltarea abilitatii si incerderii in sine a persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca; - instruire in tehnici si metode de cautarea a unui loc
de munca si de prezentare la interviuri, in vederea ocuparii; - mediere electronica; sa fie
asigurat cu cel putin 30% personal angajat cu studii superioare in specialitatile:
psihologie, pedagogie, drept, consiliere; sa fie asigurat cu cel putin 25% personal cu
experienta de minimum 3 ani in domeniul serviciului pentru care se solicita acreditarea.
In anexa ,,, a lucrarii de fata voi prezenta actele necesare ce trebuie depuse la
Agentia Municipala de Ocupare a Fortei de Munca / departamentul juridic, respectiv la

15
Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, in vederea obtinerii certificatului de
acreditare.
Ca urmare a obtinerii acreditarii in domeniul serviciilor sociale (informare,
consiliere si mediere pe piata interna a muncii), centrele specializate isi vor incepe
activitatea, prin intermediul careia va oferi informatii cu privire la piata muncii si
posibilitatile de angajare in functie de studii, calificari, aptitudini psiho-profesionale si
oferte existente sau potentiale.
Tipurile de informatii furnizate: locurile de munca disponibile in prezent si in
perspectiva apropiata; evolutia ocupatiilor; cele mai solicitate meserii din zona;
profilurile ocupationale (adica cerintele pe care aceste meserii le reclama, posibilitatile de
incadrare in acord cu pregatirea si experienta profesionala, precum si cu cerintele
angajatorului); posibilitatile de calificare/recalificare existente, in vederea cresterii
sanselor de incadrare in munca; agentii economici din judet si din zonele apropiate si
ofertele lor de munca existente, sau potentiale; oportunitatile pentru initierea si
dezvoltarea de mici afaceri (prin acordarea de credite de catre Agentiile Judetene de
Ocupare a Fortei de Munca, incubatoarele de afaceri, centrele pentru consultanta in
afaceri, crearea locurilor de munca); facilitati acordate prin Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca; alte instituii
publice/private care pot contribui/facilita angajarea celor fara loc de munca pe locurile de
munca vacante; informatii despre legislatia muncii (incheierea contractelor individuale de
munca – modificarea, suspendarea, incetarea lor – timpul de munca si concediile,
salarizarea, formarea profesionala etc); formatori in diferite profesii (dezvoltarea
carierei). 2

Dintre tipurile de informatii ce pot fi transmise beneficiarilor/clientilor, mi-am

indreptat atentia catre “oportunitatile pentru initierea si dezvoltarea de mici afaceri,
incubatoarea de afaceri, crearea locurilor de munca”. In continuare voi prezenta doua
dintre programele de dezvoltare economica ce au fost implementate cu succes. Primul
program a fost implementat in Canada „Yukon 2000” iar cel de-al doilea program a fost

2
In vederea elucidarii aspectelor de “informare cu privire la accesul pe piata muncii” am prezentat definitii
din “Politici de Ocupare in Europa Centrala si de Est” (Sorin Cace, 2006, p. 83, 84) si un extras din
legislatia in vigoare “Hotarea nr. 277/2002 privind criteriile aprobarea Criteriilor de acreditare a
furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca”

16
administrat de catre FIMAN (Fundatia Internationala de Management) . Consider ca
ambele proiecte ar putea fi adaptate, cu parteneriatele potrivite si in functie de nevoi, si la
comunitatile de romi din Romania.

Evaluarea cerintelor locale : Yukon 2000, Canada

Zona geografia si problema: Yukon teritory este o regiune izolata in nord vestul
Canadei, care acopera 480.000 Km2 reprezentand 4,8% din suprafata totala a Canadei.
Cu o populatie de 27.300 locuitori regiunea este dispersat locuita
Activitati traditionale

- mineritul
Problema : Criza economica accentuata de la inceputul anilor 80 si scaderea brusca a
preturilor la materiile prime a dus la inchiderea in 1996 a celor 3 mine si a caii ferate.
Gradul de ocupare a fortei de munca a scazut, atat ca rezultat al nivelului crescut al
migrarii populatiei, cat si al lipsei continue de interes pentru resursele din teritoriu.
Conducerea regionala a trebuit sa asigure locuri de munca pentru 40% din forta de munca
cu program complet, iar regiunea a inregistrat un venit pe familie mult mai mic decat
restul Canadei.

Initiativa Yukon 2000 este o strategie de dezvoltare locala bazata pe evaluarea cerintelor
locale

Scopul : infiintarea de activitati economice viabile si diversificate, generatoare de locuri

de munca pentru tinerii concediati. Scopul pe termen lung este acela de revitalizare a
economiei regiunii Yukon pentru a preveni migrarea populatiei si asa suficient de
dispersata.

Statutul juridic: organizatia conducatoare este Consiliul Economic Yukon, o agentie

guvernamentala regionala

Parteneri : Guvernul teritorial Yukon, Consiliul Economic Yukon, autoritati locale,

Camera de Comert, sindicate locale, firme private personalitati locale, grupuri de interes
public, experti consultanti.

Finanatare : Guvernul teritorial Yukon

17
 Liderul guvernului Yukon, Tony Penikett, a inteles ca orice plan de diversificare a
economiei Yukon, la mijlocul anilor 80, trebuie sa porneasca de la participarea locala si
identificarea cerintelor locale. Regiunea experimentase deja incercari de dezvoltare
economica facuta de sus in jos, sub forma de fonduri de la guvern, eforturi, care, din
nefericire, au esuat in incercarea de a obtine un efect de durata din punct de vedere al
unei schimbari reale si a independentei economice a Yukonului. Pinket a exprimat
filozofia si motivatia generala a initiativei asfel : “ o zi rea pentru piata metalelor din
Londra sau un topitor asiatic ne-ar putea schimba dramatic vietile .. noi trebuia sa na
intarim potentialul si sa crestem controlul local. Daca nu am facut-o noi insine, cei din
afara o vor face pentru noi. O comunitate atat de mica raspandita pe o suprafata atat de
intinsa, trebuie sa devina activa sau sa se separe”

Strategia planificariii: evaluarea cerintelor

Proiectul Yukon 2000 a fost lansat printr-un efort comun al liderului guvernului si
al organizatiilor din sectorul privat. El poate fi caracterizat ca un efort al intregii
comunitati, menit sa reduca dependenta economica locala fata de fortele din exterior
pentru a imbunatati nivelul de trai al locuitorilor. Proiectul ar trebui vazut mai degraba ca
un proces continuu, decat ca unul de moment, ca un efort treptat de atenuare a
simptomelor negative cauzate de sprijinirea pe o singura industrie.

Procesul a constat intr-o serie de intalniri si seminarii care au implicat un spectru

larg de persoane si grupuri din intregul Yukon. Prima serie de seminarii a avut loc in
1986 in orasul Faro, exemplu reprezentativ pentru declinul economic datorita inchiderii
minei Anvil. Populatia orasului a scazut de la 2300 in 1982, momentul inchiderii minei,
la 80 in 1985. 60 de delagatii de la un numar mare de organizatii au participat la
seminarii: lideri sindicali, conducatori de partide, reprezentanti ai populatiei originare din
Yukon. Acesti participanti au exprimat cu totii necesitatea de a se transfera resursele
guvernamentale comunitatilor din Yukon, si de a sprijini cercetarea in domenii ca
agricultura, industria forestiera si deschiderea de mine noi in zona de nord. Delegatiile
participante la seminariile din Faro au definit patru obiective generale pe termen lung:

- nevoia de a crea activitati care sa le permita oamenilor stabilirea in Yukon ;

- identificarea de mijloace de imbunatatire a calitatii vietii, bazata pe cerintele locale de

18
 dezvoltare economica;
- structurarea unor modalitati de abordare a problemelor legate de saracie, inegalitate
sociala si acces egal la oportunitati
- si, in final, exprimarea intentiei generale a membrilor comunitatii de a-si controla
viitorul, reducand dependenta economica de resursele primare din import.
Ulterior conducerea locala a infiintat Consiliul Economic in Yukon, o agentie care era
insarcinata sa urmareasca proiectul Yukon 2000. Aceasta organizatie trebuia sa
monitorizeze activitatile si sa le acorde asistenta de la distanta, pentru a permite ca
interactiunea dintre fortele comunitatii sa prinda contur. Ca raspuns la nevoile exprimate
la Faro, Consiliul Economic, dupa consultarea cu experti din intreaga tara, a aprobat
cercetarea in patru domenii : resurse refolosibile, resurse nerefolosibile si industrie,
probleme ale comunitatii si resurse umane. Simultan au fost avizate 16 studii care
analizau posibile legaturi viitoare intre industrii, ca de exemplu, institutii financiare si
dezvoltarea forestiera a mineritului.

In anul urmator au urmat o serie de intalniri mai restranse care au luat in discutie
grupuri specifice din comunitate pentru a le determina necesitatile. De exemplu, au avut
loc doua serii de intalniri cu reprezentanti ai diferitelor industrii, in care s-au discutat
strategii de incurajare a dezvoltarii economice pentru fiecare sector. Au fost intocmite o
serie de lucrari referitoare la industrie, care contineau recomandari generale dar si
specifice, care sa conduca la dezvoltare. O serie de intalniri in toamna si iarna lui 1986 si
primavara lui 1987 au implicat discutii cu conducatorii municipali din zonele rurale si
urbane si membrii comunitatii. Impreuna ei au cautat sa identifice cerintele diferitelor
comunitati. Impreuna ei au cautat sa identifice cerintele diferitelor comunitati din Yukon.
Au urmat doua seminarii suplimentare care au pus in discutie probleme economice
caracteristice femeilor si tinerilor. Alt seminar a analizat posibilitatile de reducere a
dependentei costurilor regionale de produsele petroliere importate, al caror cost urca la
100 milioane USD pe an.

Urmatorul pas in proces a fost reuniunea a 200 de delegatii la Whitehorse pentru a

discuta rapoartele aprobate dupa seminariile de la Faro si pentru a defini prioritatile
pentru viitor. Conferinta a antrenat un esantion larg al comunitatii, incluzand industria,
organizatii sociale, grupuri de interes si persoane, toti din diverse medii. 16 rapoarte pe

19
sectoare au fost analizate, discutate si au fost sintetizate pe 6 categorii de conditii
economice. Aceste rapoarte au format cadrul pentru o publicatie a comunitatii numita
“Lucruri care pot influenta: raport al locuitorilor din Yukon“. Aceasta prezenta sute de
idei pentru diversificarea economica, ca de exemplu, crearea unei banci pentru zona de
nord si promovarea cercetarii stiintifice in Yukon.

O conferinta finala a adunat 120 de delegatii in Dawson City. Scopul conferintei a

fost sa evalueze si sa stabileasca prioritatile cu privire la recomandarile facute in raportul
“Lucruri care pot influenta “. Rezultatele acestei conferinte au fost folosite pentru
strategia de impementare a proiectului Yukon 2000. Totusi, inainte de elaborarea
acesteia, actorii implicati au consultat departamentele conducerii regionale pentru a
intelege cat de realista este transformarea acestei recomandari in politici concrete. Acest
proces a fost pentru actorii publici si locali, un mijloc de a descoperi, cu exactitate,
modalitatile de punere in practica a eforturilor lor.

Strategia de implementare pentru Yukon 2000 a fost, in final, publicata in

primavara anului 1998. Ea a recunoscut resursele limitate ale conducerii teritoriale si a
incurajat acordarea unui sprijin continuu din partea comunitatii si din alte surse. Ca
rezultat al strategiei, bugetul teritorial, din 1989 – 1990 a fost folosit pentru crearea
“Fondului pentru Dezvoltarea Comunitatii” si a “Fondului de Dezvoltare a Afacerilor”.
Guvernul a fost insarcinat cu implementarea strategiei economice si verificarea faptului
ca bugetele diferitelor departamente include prioritatile lui Yukon 2000.

Intregul proces bazat pe filozofia conducerii provinciei provinciei Yukon,

conform careia “dezvoltare economica pleaca de la oameni care creeaza dar si
beneficiaza de rezultatele activitatii economice, nu coboara de la Guvern, care doar le
sprijina eforturile. Deciziile trebuie luate, pe cat posibil, la nivelul comunitatii, unde noi
ne putem vedea cel mai clar problemele”. Guvernul s-a distantat deci cat mai mult posibil
de proces si a permis actorilor locali sa coopereze si sa-si stabileasca propriile prioritati.

Acest proces a avut ca rezultat proliferarea a peste 30 de rapoarte ce analizeaza

economia regiunii Yukon. Ca orice alt program de revitalizare regionala, Yukon 2000
trebuia sa intre imediat in actiune pentru a schimba atitudinile cetatenilor si a autoritatilor
locale si pentru a promova o atmosfera care sa conduca la o schimbare. Aceste studii

20
analitice au jucat un rol crucial in dezvoltarea strategiei de implementare Yukon 200. A
rezultat ca acele sectoare in care procesul consultativ a fost insotit de un document
analitic au beneficiat de politici mai clare de asistenta si implementare. De exemplu,
Fondul de Dezvoltare a Afacerilor si Fondul de Dezvoltare a Comunitatii au aparut ca
rezultat direct al unei analize anterioare.

Implementarea strategiei Yukon 2000

Dupa aceasta evaluare a cerintelor locale, conducerea guvernului teritorial Yukon a

trasat toate directiile de actiune specifice.

- servicii financiare si de afaceri (crearea unui fond de dezvoltare a firmelor cu o

procedura simpla de solicitare care sa faciliteze accesul afacerilor locale la resursele
financiare )
- oportunitati pentru grupurile dezavantajate (imbunatatirea accesului la instruire si
crearea unui fond de dezvoltare a comunitati)
- infrastructura si transporturi (infiintarea unui programk de reducere a dependentei fata
de energia importata si de imbunatatirea drumurilor)
- sectoare de informatii si tehnologie (elaborarea unei strategii Yukon pentru servicii si
tehnologie si infiintarea unui Fond Yukon de Studii pentru coordonarea si finantarea
activitatilor destinate imbunatatirii telecomunicatiilor pentru populatia raspandita in
Yukon Teritory)
- agricultura (dezvoltarea strategiilor de marketing)
- servicii culturale ( incurajarea colaborarilor pentru realizarea si distribuirea prin posta
a cataloagelor de reclama pentru bunurile naturale sau de arta din Yukon)
- productia (infiintarea unui incubator de afaceri, a unui program de inlocuire a
importurilo, asistenta financiara pe termen scurt a producatorilor, cat si producerea in
Yukon de bunuri de consum de calitate superioara, pentru export)
- sectorul minier (incurajarea exploatarii in continuare a resurselor minerale)
- turism (dezvoltarea programelor de reclama si a celor pentru ghizi ai zonelor
nelocuite)
Etapa de planificare strategica a proiectului Yukon a implicat parteneriate pe nivel
orizontal intre :afacerile din comunitate, camere de comert, autoritati locale, consultantii

21
de la guvernul regional, uniuni si asociatii sindicale, precum si parteneriate pe verticala
intre aceste grupuri si organele de conducere regionala si nationala. Consiliul economic
din Yukon a lucrat ca reprezentant al conducerii regionale care a aprobat participarea
tuturor acestor grupuri, pe langa cea a expertilor externi, la pregatirea studiilor si a
rapoartelor.

Evaluarea

Principala realizare a proiectului Yukon 2000 a fost, in mod evident, abilitatea de

a mobiliza fiecare sector al populatiei la un effort de ridicare a nivelului de trai si de
imbunatatire a situatiei economice a intregii regiuni. Modul de abordare bazat pe
obtinerea consensului printr-o serie de consultari si intalniri orasenest, a servit acestui
rezultat.

Totusi, proiectul a creat mult peste asteptari si va fi dificil sa se mentina

participarea tuturor celor implicati in realizarea lui. De asemenea, proiectarea strategiei
(in care au fost implicate conducerile federale si regionale si multi actori din sectorul
particular) a fost o sarcina dificila. Conducerea provinciei Yukon a incercat sa convinga
guvernul sa transfere anumite probleme in jurisdictia sa, dar rezultatul nu este singur.
Yukon 2000 este un proiect pe termen lung si nu o solutie de moment pentru probleme
economice. Aceasta strategie a fost potrivita pentru Yukon Teritory care are o conducere
bine dotata cu resurse umane si financiare, dar este posibil sa nu se potriveasca oricarei
comunitati. Cea mai mare lipsa a incercarii Yukon este faptul ca s-a bazat ca s-a bazat
foarte mult in implementare pe conducerea regiunii. Probabil trebuie acordata mai multa
atentie formarii noilor consilii locale care vor fi administratorii permanenti ai
programului Yukon. Sectorul privat poate fi antrenat mai mult in acest efort.

Costurile mici cerute de organizarea intalnirilor si a consultarilor fac ca acest

model de evaluare a cerintelor locale sa fie foarte recomandabil. Seminariile la care se
intalnesc, pentru a discuta planificarea economica, autoritatile, firmele private si
organizatiile locale sunt o solutie pentru crearea retelelor de parteneriat. Acestea
evolueaza pornind de la seminarii si pot fi mobilizate catre atingerea obiectivelor

22
comunitatii. Proiectele de evaluare a cerintelor locale, desi consumatoare de timp si
uneori complexe, incurajeaza initiativa personala si dezvoltarea solutiilor locale.

FIMAN – PAEM - Fundatia Internationala de Management - FIMAN - a fost

infiintata in 1992, cu intentia de a facilita dezvoltarea unui sistem managerial modern in
Romania.
Misiunea FIMAN consta in dezvoltarea resurselor umane - factor cheie in
procesul schimbarii - la nivel individual, institutional si comunitar.
FIMAN dovedeste o mare flexibilitate in relatiile cu clientii avand un spectru
variat de asteptari si satisface cele mai inalte niveluri de exigenta. Portofoliul FIMAN
demonstreaza capacitatea organizatiei de a atinge obiectivele proiectelor sale in timpul
propus la un standard inalt de performanta, in conditiile dificile ale unei economii de
piata in formare.

Ce este PAEM?

 Program de masuri active pentru combaterea somajului

 Proiect finantat din fondul Phare

 Data de inceput: 1 ianuarie 1994

 Data de sfarsit: 31 decembrie 1997

 Buget total: 10.045.853 ECU

 Proiect administrat de FIMAN (Fundatia Internationala de Management )

 
Obiectivele PAEM
    pe termen scurt

 Initierea si sprijinirea dezvoltarii a 60 PAEM-uri locale proiectate si implementate

de institutii locale.

 Sprijinirea dezvoltarii institutionale a actorilor locali pentru proiectarea si

implementarea de noi programe de masuri active pentru combaterea somajului.

Metodologia PAEM

23
    Programul PAEM se bazeaza pe o abordare descentralizata in procesul de
implementare. Pentru ca aceasta sa functioneze au fost create urmatoarele organisme si
institutii:
    Consiliul Consultativ PAEM (CC) cu rol in definirea strategiei programului. In acest
organism sunt reprezentate urmatoarele institutii: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
Consiliul pentru Coordonare, Strategie si Reforma Economica, Agentia Romana de
Restructurare, Confederatiile Sindicale Nationale ALFA, CNSLR Fratia si BNS, Uniunea
Nationala a Patronatului din Romania, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici
si Mijlocii, Federatia Municipiilor din Romania, Asociatia Consiliilor Locale din
Romania.
    Echipa de Coordonare PAEM (EC) din FIMAN, care conduce si monitorizeaza
proiectul.
    Consortiile Locale (CL) cu structura tripartita, avand personalitate juridica
(asociatii/fundatii); sunt cele care realizeaza propunerea de PAEM local, pornind de la
nevoile si resursele identificate la nivel local, si monitorizeaza proiectul la nivelul local.
    Agentul de Dezvoltare Locala (ADL) este un consultant individual sau o firma de
consultanta care asista CL pentru realizarea propunerii PAEM si pentru implementarea
proiectului pe perioada primelor doua luni.
    Unitatile de Implementare Locala (UIL) care, in urma unui concurs de oferte si in baza
unui contract cu CL (asociatia/ fundatia), implementeaza masurile active.
Institutiile mentionate mai sus formeaza partenerii de lucru din cadrul PAEM:

 53 de Consortii Locale cu personalitate juridica constituite in 53 de localitati  (41

de judete);

 1300 persoane membre in Consortiile Locale;

 185 Unitati de Implementare Locala (oficii de munca si somaj, centre de

calificare, organizatii nonguvernamentale, societati comerciale cu capital de stat
sau privat);

 43 firme de consultanta care au oferit asistenta tehnica pentru realizarea

proiectelor PAEM si pentru primele doua luni de implementare a masurilor
active;

24
  6 institute de instruire contractate pentru instruirea actorilor locali (ADL, membri
UIL, membri CL), pentru a capata experienta in derularea de masuri active.

Derularea programului
Programul include doua faze:
    Faza 1 (pilot) in care au fost dezvoltate si finantate 19 programe locale, fiecare cu un
buget estimativ de maximum 50.000 de ECU din fonduri Phare (la acesta se adauga
contributia locala). La 30 aprilie 1997, 16 programe incheiasera procesul de
implementare.
Proiectele sunt sustinute in continuare din fonduri locale. Din faza pilot, sapte programe
au continuat sa dezvolte o propunere noua care a obtinut o finantare Phare pentru faza a
doua.
    Faza 2 (de masa) in care au fost dezvoltate 60 de propuneri, din acestea fiind
selectionate pentru finantare 41 de propuneri. In aceasta faza, bugetul maxim din fonduri
Phare este de 127.500 de ECU, la aceasta adaugandu-se contributia locala.
 
Masuri active
    In cele 60 de programe locale operationale au fost dezvoltate 182 masuri active, fiecare
program local implementand intre 2 si 7 masuri active. Tipurile de masuri active includ:
 informare si documentare;
 medierea muncii;
 consiliere si indrumare profesionala;
 job club;
 calificare profesionala
 consultanta pentru initierea si dezvoltarea afacerilor;
 cursuri de dezvoltare antreprenoriala;
 servicii comunitare;
 lucrari publice;
 incubatoare de afaceri;
 subventionarea locurilor de munca;
 fonduri de sprijin pentru crearea de locuri de munca.

25
    Pe langa masurile active clasice, in 6 localitati au fost initiate masuri alternative de
combatere a somajului care urmaresc solutionarea problemelor unor grupuri-tinta
specifice:
 centre de reconversie a personalului din intreprinderi aflate in proces de
restructurare;
 servicii de ocupare pentru grupuri dezavantajate;
 agentii pentru forta de munca temporara.

Contributia PAEM la dezvoltarea resurselor umane

    Principala valoare adaugata de proiectul PAEM consta in dezvoltarea resurselor
umane, realizata prin:
Instruire:
 300 membri CL au fost instruiti pe probleme de dezvoltare locala si
managementul de proiecte;
 60 ADL au fost instruiti in dezvoltarea de proiect;
 125 membri UIL au fost instruiti pentru:
 servicii de ocupare pe piata muncii;
 promovarea si dezvoltarea afacerilor;
 formare de formatori;
 45 persoane CL au fost instruite in relatii cu mass-media;
 Vizite de studiu in tari ale UE
 Vizite de studiu in Romania
 Schimburi de experienta intre unitati de implementare cu acelasi specific
 Asigurarea de documentatie si materiale de lucru
 Asistenta tehnica pentru probleme specifice
Rezultatele obtinute de PAEM-urile locale
    Pana la 30 aprilie 1997, toate cele 60 de PAEM-uri locale au devenit operationale si au
inregistrat urmatoarele rezultate:
 Indicatori Numar
 Persoane informate prin Centrele de Informare si Documentare 30000
 someri mediati in centrele de mediere18000

26
  Persoane plasate in munca10000
 Locuri de munca create in afacerile noi si in reteaua de implementare PAEM 3000
 someri cuprinsi in cursurile de calificare2500
 someri participanti la cursuri in Job Club1000
 Participanti la cursuri de dezvoltare antreprenoriala 800
Costul mediu pentru serviciile cofinantate prin PAEM
    Luand in considerare fondurile Phare alocate pentru masurile active si serviciile
prestate in cadrul acestor masuri, pe baza datelor disponibile pana la 30 aprilie 1997,
rezulta urmatoarele costuri medii pe tip de serviciu:

Cost mediu ECU

Cost/somer asistat in centrele de mediere a muncii 25
Cost/somer plasat 34
Cost/somer participant la Job Club 113
Cost/somer angajat prin Job Club 256
Cost/somer calificat in urma cursurilor de formare profesionala 171
Cost/somer plasat dupa absolvire cursuri de calificare 306
Cost/firma incubata 3097
Cost/loc de munca creat in incubatoarele de afa ceri 828
Cost/firma asistata in centrele de consultanta pentru IMM 74

  Cooperarea cu MMPS

    Pe parcursul derularii programului PAEM, echipa de coordonare PAEM a colaborat cu

MMPS in implementarea masurilor active si in conturarea politicii in domeniul ocuparii
si somajului. La nivel local, Consortiile Locale si Unitatile de Implementare au beneficiat
de sprijinul Oficiilor de forta de munca si somaj (OFMS). Colaborarea s-a concretizat in
urmatoarele actiuni:
 implementarea unor masuri active de catre OFMS;
 productia de materiale si distributia lor cu regularitate catre toate DMPS-urile;
 realizarea de manuale operationale pentru masuri active standard;
 realizarea de studii si prognoze pe piata muncii;

27
  participarea unor UIL-uri la validarea unui numar de profile ocupationale;
 participarea la reuniuni de lucru pentru definitivarea unor acte normative in
domeniu;
 instruirea si formarea de specialisti;
 organizarea unor evenimente pentru promovarea masurilor active, precum cel de-
al doilea Seminar National PAEM si a doua Conferinta Internationala PAEM.

Prioritati de actiune pentru cooperarea viitoare cu MMPS

 Realizarea planurilor de dezvoltare a resurselor umane la nivelul OFMS
 Utilizarea CL cu structura tripartita ca experienta de referinta pentru filialele
viitoarei Agentii nationale de ocupare si formare profesionala (ANOFP)
 Contactarea UIL-urilor ca potentiali parteneri de lucru pentru filialele locale ale
ANOFP
 Folosirea rezultatelor evaluarilor facute de PAEM pentru stabilirea politicii in
domeniul ocuparii si somajului
 Folosirea dotarilor si echipamentelor din PAEM-urile locale pentru programe
viitoare de combatere a somajului
 Identificarea posibilitatilor de sprijinire a PAEM-urilor locale 3

3
“Yukon 2000 Canada” si “Fiman - PAEM” reprezinta doua dintre programele de dezvoltare economica
existente in volumul “Parteneriatele: Cheia pentru crearea de locuri de munca – Experiente din tarile
OCDE” (Fiman, OECD, Paris, 1993, p. 19 – 24; 103 - 112).

28
3.2. CONSILIEREA CU PRIVIRE LA ACCESUL PE PIATA MUNCII

Consilierea profesionala se realizeaza in centre specializate, organizate in cadrul

agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si in alte centre si de catre alti
furnizori de servicii din sectorul punlic sau privat, acreditati, care incheie cu agentiile
pentru ocuparea fortei de munca, contracte, in conditiile legii. Consilierea profesionala
este un serviciu gratuit acordat persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, insa vine
si in intampinarea tuturor celor care au nevoie de un astfel de serviciu.
Consilierea profesionala presupune: evaluarea si autoevaluarea personalitatii
solicitantului, in vederea orientarii profesionale; dezvoltarea increderii in sine a persoanei
aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre aceasta a deciziei cu
privire la propria-i cariera; instruirea, de regula in cadrul unor job-cluburi, in vederea
insusirii/perfectionarii tehnicilor de cautare a unui loc de munca (ex. Intocmirea unui CV,
conceperea scrisorilor de prezentare sau de intentie, pregatirea si participarea la interviul
de angajare); verificarea aptitudinilor psiho-profesionale ale solicitantilor, la cererea
persoanelor juridice interesate; consiliere in procesul accederii la oportunitati de studii.
Consilierea poate fi individuala sau de grup. Activitatile de grup sau workshop-
urile sunt destinate dezvoltarii capacitatilor personale necesare selectiei si integrarii
profesionale. Concret, aceste activitati au drept obiective urmatoarele: elaborarea corecta
a unu curriculum vitae; elaborarea corecta a unei scrisori de prezentare, de intentie sau de
motivatie; insusirea unor tehnici comportamentale utile in abordarea unui interviu de
selectie; formarea de abilitati necesare integrarii profesionale avand ca scop dezvoltarea
capacitatii de a lucra in echipa, a capacitatilor de comunicare si de rezolvare a
conflictelor.
Un segment important pe care il vizeaza serviciile de consiliere profesionala il
constituie absolventii instituiilor de invatamant. Acestia reprezinta o categorie de
populatie defavorizata din punctul de vedere al accesului pe piata muncii, din cauza
lipsei/insuficientei experiente intr-un domeniu de activitate. Proaspetii absolventi sunt
predispusi, din acest motiv, excluderii de pe piata muncii. Serviciul de consiliere
profesionala vine in intampinarea nevoilor acestora, prin urmatoarele interventii: evaluare
psihologica – sprijin in autocunoastere; identificarea punctelor tari ce pot fi folosite la un

29
interviu de selectie profesionala; dezvoltarea increderii in sine a tanarului absolvent, in
vederea luarii de catre acesta a deciziei cu privire la propria-i cariera; stabilirea de
obiective profesionale privind cariera, precum si de alte posibile alternative ale acestora;
instruirea, in vederea insusirii/perfectionarii tehnicilor de cautare a unui loc de munca
(intocmirea unui cv, conceperea scrisorii de prezentare sau de intentie, pregatirea si
participarea la interviul de angajare etc.); informare asupra unor profile ocupationale.
Sedintele de consiliere profesionala, pe langa cele mai sus mentionate, are si
scopul de indrumare/orientare a carierei, masura activa ce se situeaza undeva la granita
dintre programele de calificare/recalificare si masurile de mediere a muncii. Ea presupune
realizarea unui sistem informatic coerent si actualizat, care sa ofere solicitantilor, in
special tineri, informatii complete privitoare la toate aspectele ce privesc dezvoltarea unei
cariere in diverse domenii (posibilitati de scolarizare initiala si in procesul desfasurarii
carierei – conjuctura pietei in domeniul profesiei respective, posibilitati de promovare,
mobilitate, salarizare corespondenta cu alte domenii de activitate). 4

3.3. CALIFICAREA/RECALIFICAREA IN MESERII SOLICITATE

PE PIATA MUNCII

Inca din anii ’90, schimbarea tehnica rapida era un lucru obisnuit in aproape orice
sfera de activitate, asfel incat calificarea si recalificarea reprezentau o compenenta practic
nelipsita a oricarui ILE (Initiativa Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca). Grupurile
tinta avute in vedere vor depinde de circumstantele locale, implicand de la eforturile de a-
i invata pe cei ce parasesc scoala meseriile care, este de asteptat, sa se caute in viitor,
pana la recalificarea muncitorilor disponibilizati cu mult timp in urma, in meserii radical
diferite de cele de care aveau nevoie inainte sau instruirea intreprinzatorilor noi sau
relativ neexperimentati in domeniul afacerilor.

Ca si in cazul finantarii, programele de calificare si recalificare pot obtine

beneficii enorme de la lucrul in parteneriat. Daca ILE invita membrii comunitatii locale
de afaceri si firmele locale sa participe activ, este mai putin probabil sa cada ca in
4
In vederea elucidarii aspectelor de “informare cu privire la accesul pe piata muncii” am prezentat definitii
din “Politici de Ocupare in Europa Centrala si de Est” (Sorin Cace, 2006, p. 85, 87)

30
capcana crearii unui program de calificare in meseriile invechite sau care nu corespund
nevoilor reale ale economiei locale. Acest lucru este in mod special important acolo unde
muncitorii disponibilizati trebuie recalificati. Nu numai ca se reduce riscul instruirii, cu o
mare cheltuiala de bani si de timp, intr-o meserie pentru care nu exista cererea pe piata,
dar, in acelasi timp, ajuta firmele sa caute muncitori calificati si care asfel nu mai trebuie
sa-si cheltuiasca putinele resurse pentru recrutare si instruire. Felul in care se incheie
parteneriatele contribuie de asemenea la modul in care se face instruirea : prin institutii
locale de invatamant (scoli, colegii tehnice) si personalul lor, prin cursuri create special si
tinute in cadrul firmei sau la agentiei de dezvoltare.5

Asadar, cursurile de calificare, recalificare si perfectionare profesionala constituie

una dintre principalele masuri active de combatere a somajului. Ele raspund atat
cerintelor persoanelor aflate in cautarea sau pastrarea actualului loc de munca, cat si celor
ale angajatorilor.

In domeniul politicilor/strategiilor de suport ale somerilor de tip activ, pregatirea

profesionala (calificare/recalificare) reprezinta programul cel mai frecvent utilizat.

Un program de calificare/recalificare este un proces orientat, realizat sub forma

unui set coerent de obiective, metode si tehnici de indeplinire a acestora, ce are in vedere
transmiterea si insusirea de catre persoana sau grupul de persoane, avand o anumita
calificare (sau, dupa caz, nici o calificare), pentru care, de regula, nu mai este cerere pe
piata, a cunostintelor, deprinderilor si aptitudinilor de specialitate, necesare in vederea
exercitarii unei meserii/profesii pentru care exista cerere pe piata sau se presupune ca va
exista intr-un viitor foarte apropiat.

Formarea profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca se face

tinandu-se seama de cerintele de moment si de perspectiva ale pietei muncii si in
concordanta cu optiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor respective.

Accesul la programele de formare profesionala se face in urma activitatilor de

informare si consiliere profesionala sau de mediere.

5
Explicatii ale “cursurilor de calificare/recalificare” mentionate in volumul “Parteneriatele: Cheia pentru
crearea de locuri de munca – Experiente din tarile OCDE” (Fiman, OECD, Paris, 1993, p. 12)

31
 Cursurile de calificare, recalificare, perfectionare si specializare se organizeaza
pentru ocupatii, meserii si profesii definite si cuprinse in Clasificare Ocupatiilor din
Romania. Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca, precum si furnizorii de
servicii de formare profesionala autorizati pot organiza cursuri de calificare, recalificare,
perfectionare si specializare si pentru ocupatii sau meserii neincluse inca in Clasificarea
Ocupatiilor din Romania (COR), numai dupa ce au obtinut avizul Ministerului Muncii.

Programele de formare profesionala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de

munca se organizeaza in mod distinct pe niveluri de pregatire si specializari, precum si pe
categorii si grupuri de persoane. Formele prin care se realizeaza formarea profesionala a
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca sunt: cursuri, stagii de practica si
specializare, precum si alte forme, in conditiile legii. Activitatea de formare profesionala
a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca se desfasoara pe baza Planului
National de Formare Profesionala, elaborat anual de catre Agentia Nationala de Ocupare
a Fortei de Munca. 6

3.4. MEDIERE PE PIATA INTERNA A MUNCII

Medierea muncii, cunoscuta si sub numele de consiliere sau broking, este o

masura activa pe cat de veche, pe atat de recenta. Practic aceasta este cea mai veche
masura activa, desi probabil ca agentii economici (persoane fizice sau companii) care o
utilizau inca de la primele inceputuri ale dezvoltarii societatii capitaliste liberale din
Anglia secolului al XVII-lea si al XVIII –lea nu stiau ca se numeste asa.
De fapt, continutul acesteti masuri este redat cel mai bine de catre denumirea de
job-broking (in traducerea aproximativa inseamna tranzactionarea locurilor de munca).
Ceea ce se petrece in cadrul tranzactiilor la bursa de valori sau la cea de marfuri, se
petrece si in cazul medierii muncii, numai ca aici, agentii de bursa (brokerii) nu
tranzactioneaza hartii de valoare sau marfuri, ci locuri de munca.
6
Explicatii ale “cursurilor de calificare/recalificare” mentionate in “Politici de Ocupare in Europa Centrala
si de Est” (Sorin Cace, 2006, p. 85, 87)

32
 Medierea muncii reprezinta procesul de indrumare individuala a persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca, indiferent de statutul lor pe piata muncii – someri
sau persoane ocupate – astfel incat in cel mai scurt timp posibil, acestia sa isi poata gasi
un loc de munca, conform pregatirii si aptitudinilor lor sau sa beneficieze de o masura
activa care sa le permita aceasta. S-au dezvoltat tehnici specializate de intervievare a
persoanelor ce apeleaza la aceste servicii, interviuri structurate in parti distincte ca:
introducerea, diagnoza, analiz optiunilor, elaborarea unui plan individual de actiune
pentru persoana intervievata, si obtinerea acordului acesteia pentru planul elaborat
impreuna cu consultantul. Interviurile astfel structurate au fost adaptate nevoilor
diferitelor grupuri sociale (femei, tineri, someri de lunga durata, minoritati etc).
Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca au obligatia de a identifica locurile de
munca vacante la angajatori si de a le face cunoscute persoanelor aflate in cautarea unui
loc de munca, precum si de a intocmi, pentru fiecare persoana aflata in cautarea unui loc
de munca, planul individual de mediere. Serviciul de mediere pune accentul pe realizarea
profilelor ocupationale specifice fiecarei meserii solicitate.
Profilele ocupationale sunt intrumente care furnizeaza informatii despre
exigentele, cerintele diverselor meserii. Ele sunt destinate celor interesati in alegerea unei
cariere potrivite, in schimbarea locului de munca sau a profesiei actuale. Profilele
ocupationale cuprind informatii sintetice privind diferitele ocupatii din Romania. 7

3.4. JOB CLUB - URILE

Job Club-ul (Clubul Somerilor) este o masura activa, simpla ca si continut, dar
destul de eficienta, ce se adreseaza, in principal, somerilor de lunga durata si tinerilor sau
altor personae fara nici un fel de experienta in munca.
Concret, aceasta masura activa consta dintr-o serie de seminarii, in decursul
carora prin tehnici cu un pronuntat caracter interctiv, participantii sunt invatati cum sa-si
alcatuiasca un curriculum vitae, cum sa se prezinte la un interviu pentru obtinerea unui

7
Explicatii ale “serviciul de mediere pe piata interna a muncii”, mentionate in “Politici de Ocupare in
Europa Centrala si de Est” (Sorin Cace, 2006, p. 87, 88)

33
loc de munca si cum sa caute un loc de munca pe piata muncii, folosind toate mijloacele
pe care le au la indemana. Pe scurt, participantiisunt invatati cum sa-si puna cat mai bine
in valoare calitatile profesionale si personale spre a obtine un loc de munca. De
asemenea, se urmareste acomodarea sau reacomodarea cu atmosfera si programul unui
loc de munca. Seminariile, care de regula dureaza aproximativ doua saptamani, se
desfasoara sub conducerea unui Job – Club leader sau moderator, care trebuie sa fie o
persoana cu bune aptitudini de comunicare, in principal.
Job Clubul este un loc in care somerii pot invata cum sa caute un loc de munca
potrivit pregatirii lor profesionale si a aspiratiilor lor. 8

CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ – IMPACTUL MASURILOR

ACTIVE ASUPRA TINERILOR RROMI DIN BUCURESTI

8
Explicatii despre job – club mentionate in “ Politici de Ocupare in Europa Centrala si de Est” (Sorin Cace,
2006, p.90

34
4.1. STUDIU DE CAZ 1

G. N. are 21 de ani si locuieste in cartierul Ferentari din Bucuresti.

ANEXA A 1: Interviu G.N.

35
I: Cati frati ai?
S: 5
I: Deci 5 frati ai, esti cea mai mica, cea mai mare?
S: A doua.
I: Deci ai un frate sau o sora care e cel mai mare.
S: Da, un frate
I: Cate clase are?
S: 12, si facultate
I: Si facultate?
S: Are doua facultati
I: A facut doua facultati?
I: Si tu cate clase ai facut?
S: 5
I: Pai de ce doar 5?
S: Sa fiu sincera?
I: Nu, sa ma minti (rade).
S: M-am maritat
I: Te-ai maritat … Cati ani aveai cand te-ai maritat?
S: 14 ani
I: In ce clasa erai? In clasa a 5 ?
S: Da, dar am fost prietena cu el de cand eram mica, nu mi-a mai ars de scoala, am dat de
Mariusica Giulea si …
I: El e tot rrom?
S: Daaaa
I: Stie rromani?
S: El?
I: Da
S: Nu, nu stie .. pacat
I: Si restul fratilor tai, ce scoala au?
S: Inca mai am unul la scoala acum care este clasa a – XI –a, e cel mai mic, in rest mai
am o sora bolnava de gradul I, care asa bolnava cum a fost s-a tinut de scoala, a terminat
si ea 12 clase. Mai am inca o sora care la fel a terminat si ea tot 12 clase, asta penultima,
care cum e maritata, are si un copil. Toti, au facut scoala, in afara de mine, eu am fost mai
rebela.
I: Ai fost mai rebela?
S: Da.
I: Ai vrea sa iti continui studiile?
S: Nu stiu, mai degraba as munci…
I: Ai muncii… dar pot sa te intreb cum te descurci cu banii, cu viata , cu …
S: Greu, majoritatea romanilor se descurca greu in ziua de azi
I: Stiu, stiu
S: Multa munca si bani putini
I: Cum ai aflat de cursul nostru?
S: Era un afis pe stalp, ma duceam la serviciu , asteptam autobuzu’ si l-am citit

36
I: Ai dat telefon?
S: Da
I: Si ce ai intrebat?
S: Ce sa intreb …am intrebat in legatura cu anuntul., cu afisul…
I: Ce curs ai facut?
S: Frizerie – Coafor - Manechiura – Pedichiura
I: Cat a durat?
S: 2 luni si jumatate
I: 2 luni jumătate… ok.. Parintii tai unde lucreaza?
S: Mama e pensionara pe caz de boala, e operata la coloana si tata la fel, cred ca urmeaza
sa se pensioneze, acum e in somaj.
I: Pai e o situatie delicata dar eu cred ca daca in viata tragi de tine, eu cred ca reusesti,
intelegi, daca faci efort, daca stai sa privesti numai partea goala a paharului, nu faci
nimic, stii? Stii ca e un exemplu, ii dai unuia sa vada un pahar si il intrebi care jumatate o
vezi ? si sunt unii care spun jumatatea goala si unii care spun jumatatea plina. Eu zic ca e
bine sa vedem jumatatea plina intotdeauna, stii?
I: De la cati ani muncesti?
S: De la 13 ani, oriunde am muncit.
I: De la 13 ani? Ce ai muncit?
S: Majoritatea serviciilor pe care le-am efectuat au fost de menaj, la negru
I: AI MUNCIT LA NEGRU?
S: Aveam 13 ani, ce naiba, cine naiba ma angaja cu carte de munca?
I: Ce te-a determinat sa muncesti?
S: Saracia
I: Stii? Eu provin tot dintr-o familie saraca. Saracia este cel mai mare dusman al unui om,
pentru ca daca esti sarac, uneori nu iti permiti nici sa iesi pe strada, pentru ca nu ai cu ce
sa te imbraci nu stiu daca ai trecut vreodata prin chestia asta, stii?
S: De foarte multe ori, de foarte multe ori.
I: Sau primesti un telefon de la prieteni … hai sa bem un suc … poate ai in buzunar 100
de mii
S: De multe ori am patit asa, dar de banii astia iau paine sau altceva in casa
I: Of … cum a fost la curs?
S: Super, am avut niste profesori super, mai ale cu Stela m-am inteles bine
I: Stela era profesoara?
S: Da, la m – p
I: A durat cursul doua luni jumătate da? Ai terminat cursul …
S: Da, dar eu in timpul asta lucram, la Altex, la Media Galaxi, tot la menaj, lucram, dar
imi faceam timp, oricum la curs veneam dupa amiaza, lucram dimineata si .. nu puteam
sa ajung. Mi-am terminta cursul, mi-am bagat preaviz de 15 zile acolo, si cu ajutorul dvs,
m-am angajat aici ca manechiurista
I: Si cum e aici, la noul loc de munca?
S: Bine, nu pot sa spun ca foarte bine, dar cat de cat e mult mai bine fata de ce faceam
acolo
I: Sa zicem asa, pe o scala de 1 la 10 care ar fi diferenta intre primul loc de munca si
actualul?
S: Cred ca 6 – 7

37
I: 6 – 7
S: Da
I: Cu colegele, aici la noul loc de munca, cum te intelegi?
S: Super bine, mai ales ca eu sunt prietena cu o fata care e de etnie rroma
I: A, si iti este mai usor asa, te intelegi mai bine cu ea?
S: Imi e mult mai usor, ma intelege, pot saii povestesc orice am pe suflet, ca e a mea, ma
intelege.
I: Pe ea unde ai cunoscut-o?
S: Acolo, am cunoscut-o
I: Mai, nu e important sa ai o calificare, sa ai o diploma?
S: Foarte important, fara asta nu faci absolut nimic,
I: As vrea sa te intreb despre vremea in care ai colaborat cu Georgiana si Marius, sa imi
zici despre plusurile lor si despre minusurile lor, pentru ca toti avem si plusuri si
minusuri.
S: Stiu, si sunt foarte sincera ce spun acum.. minusuri chiar nu am vazut deloc, din contra
si-au dat toata silinta, ne-au sprijinit tot timpul, ne-au ajutat enorm, si sufleteste si …
I: Nicoleta, te-ai simtit ajutata, ai simtit cu adevarat ca unor oameni le-a pasat de tine cu
adevarat?
S: Da … enorm
I: Ai simtit asta mai ales cand ti-au gasit de munca?
S: Da, mai ales cand mi-au gasit de munca, a fost clipa cea mai fericita. Cand am ajuns
acolo, am stat cateva zile sa dau proba, si cand mi-a dat sa semnez contractul, nu imi
venea sa cred.
I: Nu iti venea sa crezi ca te angajezi?
S: da
I: Dar asta si datorita tie, ca doar noi eram in cautare de oameni, stii, omul trebuie sa fie
in primul rand interesant
S: Da, am avut vointa, dar daca nu erati voi, ma angajam acolo? Nu cred
I: Eu zic ca da
S: Cu toata chestia asta., m-ati si impins de la spate, aveam de mult in gand, sa ma duc, sa
nu ma duc, imi doream de mult sa fac cursul asta, sa ma nagajez intr-un salon de
infrumusetare, dar o lasam de pe o zi pe alta, las’ ca trebuie sa ma duc la munca … dar
aveam nevoie de cineva care sa ma motiveze. Am avut ceva in mine cand am vazut afisul
ala.. si pe urma a urmat .. toata echipa m-a incurajat, tinete, fii tare, poti.
I: Adica sa inteleg ca viata ta familiala, de zi cu zi de acasa, te impiedica oarecum sa te
duci la munca? Adica, aveai treaba acasa?
S: Acasa sa fiu sincera nu prea eram streasata, pentru ca e mama, mai era si sora mea, eu
imi dedicam mai tot timpul pentru serviciu.
I: Dar ce te impiedica sa mergi la munca, la noul salon?
S: Pentru ca nu aveam diploma, si asta ma impiedica, stiam doar practica, dar nu aveam
DIPLOMA.
I: Uite, stii la ce ma gandesc? Ma gandesc la faptul ca tu ai terminat 5 clase si si fratii tai
au terminat 10, 12, ai zis ca fratele tau mai mare are doua facultati. Munceste?
S: da
I: Unde munceste

38
S: Sincer, chiar nu stiu, dar ul;timul loc de munca de care stiu eu, a fost sef la mazi – taxi,
sau ceva de genu’ asta, sef acolo al soferilor, sau nu stiu cum, dar acum am inteles ca
vrea sa se angajeze in alta parte, nu stiu unde, am vorbit la telefon, dar nu prea mult …
I: Ai avut perioaada de proba, aici unde te-ai angajat?
S: Da.
I: Cat ai avut?
S: 3 zile
I: si Dupa 3 zile ti-a zis ca te angajeaza?
S: Da dupa 3 zile, dar a zis ca m-a vazut din prima zi ca „te pricepi, dar am vrut sa te las
asa…”
I: Ce vroiam sa te intreb, tu cand ai inceput cursul asta de calificare, ai avut cunostinte in
domeniu, sau erai la inceput, la inceput?
S: A in domeniu, aveam experienta cat de cat, faceam acasa, de asta nici nu aveam timp
sa merg la un curs, pentru ca lucram ca si menajera, iar in timpul liber, 4 ore cat imi mai
ramanea, faceam acasa manechiura vecinelor, mai castigam un ban.
I: Deci, oarecum aveai experienta…
S: Mai mult la pictura, pentru ca oarecum mai si pictez …
I: Da … foarte frumos? Si oamenii ce zic acolo? Sunt multumiti de tine?
S: Sunt foarte multumiti
I: Da? Tu esti multumita de tine?
S: Nu in totalitate
I: In ceea ce priveste timpul, in cerea ce priveste salariul, relatia, cum vorbesc cu tine …
S: Hm.. Relatia cu sefa, ne privesc de sus. Nu face ura de rasa, dar asa se comporta cu
majoritatea angajatilor, deci … daca avem o problema, nu ne asculta, daca vrem sa ii
spunem ceva, nu are timp, chestii de genu’ asta.
I: Aha, sa spunem ca daca tu ai avea o problema si ti-ar trebui 1 milion, poti sa te duci sa
ceri?
S: Nu stiu, nu am incercat, dar m-as duce asa cu inima indoita, dar cred ca mi-ar da , daca
ar fi fereasca Dzeu o problema mai gravam, nu pentru orisice
I: Nicoleta, ai vrea sa continui cu calificarile, adica banuiesc ca exista un nivel mai inalt
la care poti merge, nu?
S: Foarte mult imi doresc chestia asta, enorm.
I: La ce te-ar ajuta?
S: Foarte mult m-ar ajuta, pentru ca lucrez aicea si foarte multe cliente vin la mine si mas
intreaba „Pui unghii false”?‚ iar eu le spun ca nu. Trebuie sa ai un curs special pentru
astea, mai ales ca au aparut tot felul de chestii legate de manechiura / cursuri, care ar fi in
avantajul meu.
I: Sti cumva cant a costat cursul in perioasda in care l-ai absolvit tu la Cpecom?
S: Nu, dar am auzit ceva, in jur de 5 milioane
I: Aha, dar poti sa imi spui, ce te-a atras, atunci cand ai vazut afisul?
S: Pur si simplu nu mai suportam munca pe care o depuneam, nu mai puteam, eram
epuizata, prea obosita, nu mai puteam sa fac asta, vroiam sa urc o scara mai sus, nu mai
puteam . Si ce am spus, poate , poate oi avea noroc. Trebuie sa incerc, imi arata Dzeu in
fata, trebuie sa incerc. Am sunat si ….
I: Asta cand munceai la Altex, unde faceai menaj, nu?
S: Da

39
I: Vreau sa vorbim despre diferente, pentru ca banuiesc ca sunt difereente, despre felul in
care erai privita l;a Alyex si felul in care esti privita acum?
S: Cu colectivul te referi?
I: Cu oamenii in general, cu clientii
S: Pai acolo, m-am simtit ca acasa, ca aici, ma simteam foarte bine, daca aveam o
problema ii spuneam sefei mele, ma ajuta si in privinta banilor, si verbal si sufleteste, tot
ce vroiam, mancam cu ea din aceeasi farfurie, m-am inteles extraordinar, chiar am plansd
cand am plecat, dar trebuia sa fac ceva…
I: Vreau sa te intreb ceva, nu e nevoie sa imi raspunzi in cifre, dar exista diferente intre
salariul pe care il aveai la fostul loc de munca si la actualul loc de munca?
S: Pe timp de iarna e acelasi, pentru ca acolo aveam 5 mil, aici am tot 5 milioane, dar este
diferenta, restul anului, adica mai ales pe timp de vara, pentru ca acolo aveai un salariu
fix si atata tot, pe cand aici, pe timp de vara nu accept sa mi se dea salariu fix, lucrez la
procent, si asta depinde de cati clienti ai si cati bani faci.
I: Nicoleta, deci eu inteleg asa ca nu s-a schimbat cu foarte, foarte mult situatia ta
materiala cu noua meserie pe care o ai, sa zicem un pic mai mult pe timp de vara, dar ce
s-a schimbat in viata ta, odata cu angajarea ta in acest salon?
S: Colectivul, vorbesti cu foarta multa lume, vezi lumea, vezi pe fiecare in parte , iti faci
o impresie, poti sa privesti in exterior, iti faci si multi prieteni.
I: Parintii tai, fratii tai ce zic despre schimbarea locului tau de munca, sau ce spuneau
atunci?
S: Mama de foarte mult timp m-a impins sa fac acest curs, si imi spunea „Daca nu m-ai
ascultat, la fel si cu scoala, m-am chinuit atata timp sa te cresc, sa nu iti lipseasca nimic,
de ce nu ma asculti? Ca eu iti vreau binele. Fa chestia asta. Ca daca nu ai ascultat si nu ai
facut nici macar 8, 10 clase, fa macar cursu’ asta. O sa stai toata viata ta la munca de jos?
Nu e pacatla anii tai sa muncesti la asa ceva? ”. Si pana la urma … Se bucura foarte mult
ca si locul in care lucrez acum e mult mai curat, poti sa te duci imbracata elegant, e altfel
… Acolo ce aveam? O salopeta, plecam de acolo plina de praf (rade).
I: S-a schimbat mult viata ta, nu?
S: In privinta asta, da.
I: Ai intampinat greutati inainte de a face cursul, in a-ti gasi un loc de munca, adica ai
mai incercat sa iti cauti in alta parte?
S: Nu, nu pentru ca nu am refuzat, unde mi s-a oferit acolo m-am dus, nu am stat
niciodata acasa.
I: As vrea sa trecem la faptul ca tu crezi ca tinerii rromi sunt informati cu privire la locul
de munca. Stai ca nu am fost suficient de clar. Uite , tu ai vazut afisul ala. Tu crezi ca ar
fi trebuit sa fie mai multe afise?
S: Cred ca da.
I:’ Cate afise erau in zona in care locuiesti tu?
S: 1, adica atatea am vazut, din intamplare, chiar in statie.
I: Tu ce zici, crezi ca rromilor le place sa isi caute de munca, isi doresccs a munceasca?
S: Cred ca 50% da, 50% nu (zambeste).
I: As vrea sa imi povestesti acum despre situatia ta familiala., dar nu ma refer la parintii
tai, la sotul tau, ma refer la sotul tau.
S: Viata mea personala?
I: Da sa zicem asa, locuiti la parintii tai, la parintii lui, separat?

40
S: La parintii lui.
I: Din ce am inteles eu, nici el nu are prea multa scoala nu? Cate clase ai zis ca are?
S: Nu mai stiiu (rade), cred ca 4
I: Si el ce munceste?
S: Pe unde apuca, zilier, sau pe la o firma de constucti, pe santier, la o spalatorie, tot
asa…
I: Locuiti la parintii lui de la 14 ani, de cand te-a luat?
S: Da, dar bine sunt aproape si de mama, suntem vecini
I: Nicoleta, s-a schimbat viata ta familiala, prin noul loc de munca? Spuneai ca la fostul
loc de munca nu puteai sa te imbraci elegant ca oricum te murdareai, dar acum ca poti,
sotul tau te priveste altfel, acum ca esti manichiurista?
S: Da, dfar e si putin gelos
I: Da? Povesteste-mi
S: Eu cred ca lui ii place ideea asta ca eu sa fiu mai cocheta, dar nu imi arata, e foarte
gelos, ma intreaba „de ce te-ai imbracat asa., da cine vine acolo, presedintele?”. El e mai
rece … nu imi arata tot
I: Deci oarecum s-a schimbat si relatia ta personala?
S: Da, imi merg lucrurile spre bine
I: Ce iti doresti tu pentru el?
S: Pentru el?
I: Da.
S: Sa ne intelegem bine?
I: Dar cu privire la meseria lui, ai spus ca el nu are calificare, el incearca sa isi caute de
munca, sa se califice?
S: Nu, cu toate ca l-am sfatuit, dar nu.
I: Ce motive are, de ce zice ca nu vrea?
S: Ca nu are timp, ca in loc sa muncesc, nu am timp sa merg si la curs si la … poate intre
timp imi pica o lucrare.
I: Dar la bani, stii, sdalariul lui cu salariul tau, cine castiga mai bine?
S: El
I: Dar locul tau de munca ce iti ofera? Adica ce ai tu si nu are el?
S: Eu am bani mai putini (rade)
I: Da, dar ce ai tu si el nu are?
S: Eu am un loc stabil, nu ma plimb de acolo – acolo, pe cand el da si plus de asta am
toate chestiile astea, am CAS-ul platit, am o carte de munca, care conteaza foarte mult.
Faci un copil … ai foarte multe beneficii, pe cand el ia banu’ si atat.
I: Ai putea sa te concentrezi si sa transmiti un mesaj tinerilor care sunt de seama ta, care
au acelasi numar de clase ca si tine, care au la fel de multe probleme materiale, ce i-ai
sfatui sa faca, ce i-ai invata?
S: Ce sa ii sfatui? Sa aiba incredere in ei, capu’ sus si sa puna picioru’ in prag,, sa mearga
mai departe.
I: Cat curaj ti-a trebuit ca sa reusesti in viata?
S: Eu nu prea am avut timp, curaj … nici curajj in totalitate ca daca as fi avut curaj fceam
cursul mai demult, dar cat de cat am avut 60 … asa.
I: Nicoleta, faptul ca te-ai casatorit.
S: Daca mi-a ingreunta viata mai mult decat era?

41
I: Da
S: Nu o simt ca asta, sunt fericita si asta e cel mai important.
I: Sa stii ca eu sunt un tip sensibil si inteleg situatia ta. Vroiam sa te intreb, fratii tai au
terminat scoala, dar ei sunt in intretinerea parintilor tai? Toti?
S: Nu.
I: Cati sunt?
S: Doar cea bolnava de gradul I, dar si ea muncit, asa bolnava
I: Sa inteleg ca la tine in familie existat asa un slogan: „Mergeti la munca, nu stati
acasa”.
S: Da
I: Povesteste-mi
S: Deci a fost .. nu stiu ,,, s-au maturizat inainte de termen.., din cauza saraciei, nu au fost
trimisi de mama mea, din contra au fost trimsi la scoala, incurajari foarte multe din partea
mamei, ai tatalui, dar ei.. prea milosi fata de parinti, nu suportau, pentru ca ii vedeau ca se
chinuie prea mult pentru ei… sa nu le lipseasca nimic, imbraca-i, incalta-i, rechizite,
mancarea de zi cu zi.
I: Acum ma intorc iar la locul tau de munca., Ai intampinat la locul tau de munca situatii
pe care nu le-ai invatat la locul de munca, adica sa vrea un client un anumit stil, o
anumita forma la unghii si tu sa nu fi invatat la curs?
S: Nu mi s-a intamplat, doar unghiile false atat, dar am de gand sa fac un curs, ca nu mai
pot.
I: Dar esti multumita, asa de modul in care ai fost formata?
S: Da, sunt multumita ….
I: Imi povesteai de tiganca asta .. hai povesteste-mi
S: Pai ce sa iti spun. A intrat in salon: „Buna dimineata” – „Buna dimineata”vreau o
manechiura. Intr-un final imi povesteste ca ea e tiganca si eu i-am spus: „Ma bucur,
pentru ca si eu sunt tot tiganca”. Am adus vazonasul cu apa, si am intrebat-o de care tip
de manechiura vrea: „simpla, french sau cu model”, iar ea mi-a raspuns ca vrea simpla ca
nu are bani, ca nu are decat 120 de mii pentru aia simpla. In momentul ala mi-a inspirat
mila, ca doar na… si eu am fost ca ea, ti-am spus inainte sa fac cursul asta, de multe ori
imi doream sa intru si eu intr-un salon, s aimi fac si eu o manechiura, o pedichiura, si m-
am uitat asa la ea si i-am zis „Lasa ca iti fac un french si platesti cat pentru o manechiura
simpla si sa fiu pe faza cand iese sefa, ca sa nu imi fac nici eu probleme aici”. Si ea imi
spunea „Iti multumesc din suflet”, nu mai stia cum sa imi multumeasca si eu i-am spus
„Nu ai pentru ce”.
I: Cum te-ai simtit?
S: Bine, m-am bucurat ca am putut sa ajut si eu pe cineva, ca am putut sa fac ceva pentru
ea, sa fie multumita.
I: Da, la fostul tau loc de munca ti-ai fi permis sa ajuti asa pe cineva?
S: Nu, nici vorba, as fi putut fi data afara pentru 40 de mii.
I: Acum, in alta ordine de idei, tu esti casatorita legal cu sotul tau?
S: Nu, nu sunt
I: Dar ti-ai dori?
S: Nu, eu mi-as dori sa ma fac mireasa si sa fiu casatorita in fata lui Dumneazeu, actele
sunt mai putin importante

42
I: De ce spui asta? Fa-ma sa intelg, nu sunt importante pentru noi, pentru rromi, sau in
general?
S: Nu, in general.
I: Da la noi, rromii ce conteaza?
S: Sa ai acea intelegere sufleteasca, sa ai comunicare, sa fii in fata lui Dumnezeu curat.
Stii cum e: Degeaba te casatoresti legal, daca nu te casatoresti la biserica.
I: La noi, la rromi … ai zis ca e mai important rachiu’…
S: Normal rachiul, nunta, e fala fetelor si a baietilor
I: Adica nu e asa de importanta hartia aia, nu?
S: Pentru mine , nu vorbesc in general
I: Bun, dar uite eu iti dau acum un exemplu din viata ta. Hartia pe care ai obtinut-o la curs
te-a ajutat sa ai o asigurare de sanatate, si asa cum ai spus si tu iti v aduce o serie de
benficii, ca in cazul in care vei avea un copil etc. Si daca ar fi sa facem o comparatie, si
certificatul de casatorie iti ofera un drept. De exemplu, vrei sa faci un imprumut la banca,
si sa stii ca se acorda mult mai usor unor tineri casatoriti imprumutul , intelegi?>
S: Am facut si eu un imprumut la banca si mi s-a aprobat, fara sa fiu casatorita legal.
Crezi ca daca eram casatorita imi dadea mai mult?
I: Cred ca da.
I: Crezi ca daca nu ai fi fost de etnie rroma, ai fi avut o situatie materiala mai buna / mai
rea?
S: Nu cred, sunt foarte multi romani care nu au dupa ce bea apa, nu au ce manca… asta e
Romania
I: Ai avut probleme in gasirea unui loc de munca, in prisma faptului ca erai de etnie
rroma?
S: Nu, deloc
I: Bine, atunci eu iti multumesc mult pentru acest interviu.
S: Cu mare placere

43
ANEXA A 2: Interviu B.I.

B:-Buna ziua, sunt Barbu Ion, am 19 ani, am 8 clase, sunt nascut in ’88.
G:Povesteste-ne despre tine. Cati frati ai?
B:Am trei frati: doua surori si un frate.
G: Cum te intelegi cu ei?
B: Bine , foarte bine.
G: Sunt mai mari sau mai mici decat tine?
B: Sunt mai mici, toti trei.
G: Ii ajuti pe fratii tai?
B: Normal, ii ajut la lectii, la ce mai au nevoie.
G : Cu parintii cum te intelegi ?
B:Foarte bine.
G: Lucreaza parintii tai?
B:Tata lucreaza, mama nu lucreza.
G:Unde lucreaza tatal tau?
B:E zugrav.
G: E singurul vostru venit?
B: Da.
G:Si cum va descurcati?
B:Binisor.
G:In ce cartier stai?
B:Ferentari.
G:Ce salariu are tatal tau?
B:Depinde 30 de milioane, 1000 de euro.
G: Pe luna?
B: Nu pe luna, de lucrare, el nu lucreaza la firma, lucreaza particular, ia o lucrare de
cateva zeci de milioane.
G:Exista si perioade in care tatal tau un castiga nimic, nu lucreaza?
B: Iarna.
G:Si cum va descurcati atunci?
B:Ne ajuta fratii lui, mai gaseste el smecherii ceva.
G: Ce smecherii?
B:
G: Parintii tai se inteleg bine?
B:Da, se inteleg foarte bine.
G: Deci exista comunicare intre ei?
B:Da.
G: Povesteste-mi cum te intelegi cu membrii din comunitatea din care vi, cu vecinii tai,
cu prietenii tai?
B:Foarte bine.
G:Te-ai certat vreodata cu cineva de acolo? Au existat vreodata conflicte?
B:Nu si nici nu vreau sa ma cert, nu au existat niciodata conflicte.
G :Spune-mi acum ce studii ai tu?

44
B: 8 clase.
G: Iti doresti sa continui?
B:Da.
G:Ai facut ceva in sensul acesta?
B: M-am inscris deja la Iulia Hasdeu, am dat dosarul si am crezut ca mi l-a primit, deci
mi l-a primit si cand m-am dus a doua zi mi-a respins dosarul pentru ca mai imi trebuia
doua puncte sa fac sapte.
G: Deci nu ai avut media necesara sa intri la liceu?
B:Da.
G: Si ce vei face la anul, vei mai incerca sau vei abandona?
B: Voi mai incerca.
G: Care sunt aspiratiile tale ,la ce visezi tu, ce vrei tu sa faci in viitor dupa ce vei intra la
liceu? Cum te vezi tu in viitor?
B:Nu m-am gandit.
G: In prezent cu ce te ocupi ? De “Amare Rromentza” cand si cum ai auzit ?
B: De la doamna Ioana, asta-vara.
G: De la doamna Ioana , mediatorul sanitar?
B: Da.
G: Si ce informatie ai aflat?
B:Ca se face un curs de ospatarie.
G: Si te-a interesat?
B: Da, m-a interesat si m-am dus acolo si am facut acest curs de ospatarie.
G: Dupa ce ai terminat cursul te-ai angajat, te-au ajutat cei de la Amare Rromentza sa te
angajezi la o terasa, dar ai plecat de acolo.De ce ai plecat, ce s-a intamplat?
B: Imi convenea tot dar era un baietas acolo care nu putea sa ma sufere si am plecat din
cauza lui. Mi-a facut o manevra, avea el acolo niste clienti fideli din cartier, care au
comandat niste bautura nu mai tin minte si au plecat fara sa plateasca si am platit eu din
banii mei. Si nu mi-a convenit daca imi faceau asa in fiecare zi munceam degeaba.
G: Deci ti-a facut zile negre incat sa nu mai lucrezi acolo.
B: Da.
G: Si dupa ce nu ai mai lucrat acolo ce ai facut mai departe? de exemplu acum ce faci?
B:Sunt cu tata la o lucrare, il ajut.
G:Si castigi bine?
B: Normal.
G: Esti multumit de cat castigi?
B:Da.
G: Continua sa spui ce vrei sa faci mai departe, dupa ce termini liceul. Te-ai gandit
vreaodata la varianta de a da la facultate?
B: Nu am sanse.
G: De ce crezi ca nu ai sanse?
B:Nu stiu.
G: Priveste la cei din jur, de exemplu la cei de la Amare Rromentza, de ce crezi ca noi am
avut sanse si tu nu ai avea. Ce te-ar impidica sa mergi la facultate ?
B : Anturajul.
G : Spune mai multe despre asta, despre anturajul tau.
B:Vin prietenii la mine sa plecam s nu mai am timp sa invat

45
G: Sa inteleg ca prietenii tai vin la tine si iti spun “hai sa mergem sa bem, sa fumam”?
B:Nu.
G: Sau hai sa mergem la distractie si tu ai prefera mai mult sa mergi cu ei decat sa inveti
pentru facultate.
B: Da, daca nu merg or sa spuna ca sunt pampalau.
G: Sa inteleg ca iti este teamade ce vei auzi din partea prietenilor?
B:Da
G:Dupa ce vei termina lucrarile pe vcare le ai cu tatal tau, la anul vei da la liceu,
gandeste-te putin si spune ce ai vrea tu sa devii?Cum te vezi tu peste 5-10 ani?
B:O sa fiu tata muncitor, sa am o casa a mea.
G:Adica o sa-ti ……….
B:Un viitor
G:Deci tu iti vezi viitorul intemeindu-ti o familie, sa ai o casa a ta sa muncesti, i ce
domeniu te vezi lucrand in viitor?
B:In ospatarie ca am si diploma, poate o sa lucrez si in constructii cu tata.
G: Ce varsta are tatal tau?
B: 39 de ani.
G:Ai avut vreodata vreun conflict cu tatal tau, a fost vreo cearta intre voi care sa iti
ramana intiparita in minte?
B: Nu.
G: Deci lucrurile intre voi stau foarte bine, este foarte buna relatia ta cu membrii familiei.
B:Da.
G:Ambii tai parinti apartin etniei rrome, te-ai simtit vreaodata discriminat la scoala
pentru faptul ca apartii etniei rrome?
B:Nu.
G: Ai simtiti vreodata din partea colegilor tai ca te priveau altfel, dar a vecinilor?
B: Nu.
G: Ce ai vrea tu sa devii ?
B: Un zugrav, un opatar.
G: Asa te vezi tu pe viitor?
B: Da.
G: Te incanta meseria de zugrav doar ca sa ia un salriu mare?
B: Da.
G:

46
47