Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT
de studiu privind nevoile specifice ale romilor în domenii precum: noi forme şi
condiţii de reabilitare profesională şi metode de lucru cu persoanele
vulnerabile, în cadrul proiectului POSDRU/122/6.2/G/124650 “Servicii integrate
pentru incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile”.
BUCUREŞTI 2014
2
Romii reprezintă cea mai mare și vulnerabilă minoritate din Europa. Din punct de vedere istoric,
populația romă a fost una dintre cele mai sărace din Europa, dar colapsul fără precedent în ceea ce
privește condițiile lor de trai s-a produs în fostele țări comuniste, după 19891. Dintr-o altă
prespectivă, ”romii sunt o populație cu un grad sporit de eterogenitate din punct de vedere social,
economic și istoric […] în ciuda dispersării spațiale și contextelor culturale diferite în care trăiesc
membrii acestei populații, specificul etnic nu se șterge”2. Prezența lor în ”spațiul românesc” se
pare că a coincis cu primul val de migrație al romilor în Europa, primele atestări documentare ale
acestei populații apar în 1358 pentru Țara Românească, 1400 în Transilvania și în 1428 în
Moldova. ”În timp ce în țările din Vestul Europei nu și-au găsit niciun loc în societate, fiind «un
popor nedorit și tratat ca atare” în cele trei Principate române, romii au fost acceptați în structura
socială, pe treapta cea mai de jos acesteia3. Explicația acestui fenomen este una de tip economic:
cea mai mare parte dintre români erau agricultori, romii, ”caracterizați de o fexibilitate mai
crescută în ce privește practicarea comerțului ambulant și al meșteșugurile, au găsit o nișă
neacoperită în economia din principatele române”4. Așadar, numărul romilor în statele române au
fost mereu o prezență semnificativă. România are cea mai mare populație de etnie romă din Centrul
și Estul Europei și una dintre cele mai diverse, după cum Ringold și Orenstein afirmă. Această
varietate reflectă caracteristici istorice, religioase, lingvistice și profesionale care de multe ori se
suprapun, deși aceste comunități prezintă un nivel mare de adaptare și potenţual de dezvoltare
socială, cu toare că în România încă se confruntă cu probleme comune referitoare la accesul la
servicii publice de asistență medicală, educațională, dar și lipsa unor locuințe de multe ori şi
dificultăţi majore în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii. Din perspectivă istorică, romii au
avut o statut dezavantajat de-a lungul timpului, trecând de la statutul de sclavi (sau robi) la o
încercare de emancipare. Din analiza documentelor și din scrierile dedicate existenței și
problemelor romilor, reiese că în perioada socialistă, situația lor s-a îmbunătățit, chiar dacă sclavia
fusese abolită în mod oficial în secolul al XIX-lea și au primit drepturi egale cu majoritatea
populației și loturi mici de pământ. Cu toate acestea, în primul film sociologic românesc, realizat
de Dimitrie Gusti în satul Drăguș din Transilvania se observă că “țiganii”, așa cum mai sunt numiți
1
Ringlod Dena, Orenstein A. Mitchell, Wilkens Erika, Roma in an Expanding Europe- Breaking the Poverty Cycle,
The World Bank, Washington, D.C, 2005
2
Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p.6.
3
Ibidem.
4
Achim, 1998, p. 67.
5
romii în mod tendenţios, erau separați de restul comunității, deși la o privire mai atentă, pot afirma
faptul că prin munca lor specifică (de a face căramizi de pamănt) făcea parte din structura
comunității. În aceste condiții, proiectul comunist, de uniformizare din toate punctele de vedere a
avut, în mare parte, un impact pozitiv asupra situației romilor. Această perioadă istorică poate fi
interpretată şi altfel. Din perspectiva lui Ringold, Orenstein și Wilkens, istoria romilor din
România este destul de întunecată, caracterizată de robie până în 1856, represiune în timpul
Holocaustului, forțare sub regimul Ceaușescu. Puterea politică comunistă a păstrat o relaţie de
putere şi a susţinut transformarea cu forţa a populației rome dintr-o populație nomadă sau semi-
nomadă într-o populație stabilă.5 Încă din primăvara lui 1948, regimul comunist a început o
operațiune de identificare a comunităţilor tradiţionale de romi în privinţa înregistrării la birourile
de evidență a populației, întocmidu-le acte de identitate cu nume românești, acțiune ce a
”revoluționat comunitatea țiganilor, majoritatea neavând decât un singur nume”6. Acesta este
primul pas a politicii regimului socialist de omogenizare a populației sub pretextul ”omului nou”,
socialist. Regimul comunist a impus un proces de modernizare a țării care a avut efecte și asupra
romilor, printre care se numără cea a obligativității participării școlare, fapt ce a dus la ridicarea
nivelului educațional al romilor. Procesul de cooperativizare a reprezentat una dintre cele mai mari
schimbări ale acestei perioade care au schimbat întreaga sctructură de clasă, inclusiv poziția
rromilor. Această schimbare este, într-o mare măsură, pozitivă, deoarece în acest mod, romii nu
mai sunt plasați la ”marginea” societății și sunt agajați să lucreze în CAP-uri și IAS-uri. Cu toate
că politica referitoare la dreptul și obligația cetățenilor de a munci a însemnat asigurarea unui loc
de muncă pentru romi după terminarea studiilor, la fel ca pentru orice alt cetățean al României,
dreptul la muncă a fost interpretat împotriva spiritului Cartei Drepturilor Fundamentale ale
Omului, ca obligaţie. Totuși, sistematizarea orașelor a distrus comunitățile romilor complet sau
parțial, desfințând mahalalele de la marginea orașelor. Dar, pe de altă parte, romii aveau accesul
la locuințe cu nivel sporit de confort. Cu toatea astea, dizolvarea comunităților a dus la asimilarea
mai rapidă a romilor dispersați. Mai mult, în ciuda efortului comunist de a-i integra în rândurile
clasei muncitoare, par a fi zadarnice în condițiile în care în 1977, 32% din populația activă a
5
Voicu Mălina (coord.) Nevoi şi resurse în comunităţile de romi, Fundaţia pentru Dezvoltarea Socoietăţii Civile, p.7
6
http://www.romanes.ro/comunism.aspx accesat la 1 noiembrie 2014.
6
romilor nu avea un loc de muncă7.Observăm că deși au avut loc o serie de shimbări în urma
instaurării regimului comunist, aceste schimbări nu sunt dedicate special comunităților rome, fapt
ce înseamnă că în această perioadă, romii faceau parte din cele două clase sociale existente în
România acelor vremuri: muncitori și agricultori. Cu toate acestea, au existat și acțiuni politice ce
îi vizau direct pe romi. Un astfel de exemplu este legat de politica de cadre care a vizat cooptarea
unor romi în partid și instalarea acestora în funcții de conducere. În anii 1970, în România, a avut
loc o politică ce îi privea direct pe romi prin care comuniștii au încercat să îi includă fără
diferențiere etnică între ceilalți membrii ai societății. ”Încă nu s-a încercat un regim de
discriminare pozitivă, justificarea măsurilor de acest tip rezidând în faptul că romii constituiau
partea cea mai săracă în regimul comunist și regimul încerca să repare nedreptățile sociale”8. Acest
lucru a crescut tenisunile dintre rromi și populația majoritară. Diferențele apărute țin în principal
de aspecte individuale sau culturale, în sensul că în ciuda încercării forțate de integrare, ceilalți
cetățeni ne-rromi puteau totuși să îi ”eticheteze” ca cetățean de mâna a doua. Astfel, în ciuda
îmbunătățirilor al nivelui de trai, în ciuda schimbării radicale a stilului de viață al romilor, statul
comunist nu a desfășurat programe care să abordeze problemele specifice ale acestei populații. De
exemplu, nerecunoașterea ca etnie și privirea ca problemă socială fără a ține cont de particularități
şi nevoi specifice a dus la o ”forțare” de asimilare a acestora. Rezultatul acestei acțiuni a dus la
excluziunea socială a unui larg segment de romi și cronicizarea problemelor acestei minorități.
După 1989, situația romilor este marcată de schimbări profunde. Revoluția și instaurarea
regimului democratic a însemnat o serie de schimbări politice, economie, sociale profunde la
nivelul întregii societăți. În aceste condiții, analiza situației romilor după 1989 nu poate fi făcută
decât prin raportarea la general, la problemele socio-ecomomice ale societăţii româneşti, dar, cu
toate acestea, o primă schimbare importantă este recunoașterea romilor ca etnie. Mai mult, au fost
înfiinţate o serie de organizații non-guvernamentale și, pe plan politic, de exemplu, în februarie
1990 au apărut trei partide politice. Dinamica implicării actorilor sociali după 1989 a fost marcată
de trei perioade: prima perioadă este delimitată între 1990-1995 şi poate fi definită mai degrabă de
schimbări nestructurate, o perioadă de demersuri exploratorii; o a doua perioadă poate fi denumită
sugestiv ”perioada de înțelegere a responsabilităților”, perioadă în care în cadrul guvernului s-au
7
Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p. 9.
8
Ibidem, p. 10.
7
creat și dezvoltat pentru prima dată instituții responsabile explicit cu problematica romilor. A treia
perioadă începe odată cu elaborarea și instituționalizarea primelor strategii naționale de
îmbunătățire a situației romilor din România și se caracterizează prin asumarea responsabilităților.
Indiferent de aceste aspecte, schimbările din viața minorității romilor sunt mult mai profunde.
Majoritatea studiilor arată că populația romă prezintă un risc foarte ridicat de sărăcie și excluziune
socială. Mai mult, atunci când economia centralizată a dispărut, minoritatea romă a fost cea mai
afectată privind găsirea unui loc de muncă. Procesul tranziției economice a însemnat restrângerea
marilor industrii grele (minerit, metalurgie), desființarea CAP-urilor - sectoare în care romii lucrau
preponderent. Cererea de muncitori necalificați sau cu calificări primare a scăzut, prin urmare
romii au fost cei mai afectați. Mai mult, lipsa actelor de identitate, a actelor de propietate sunt
cauze de excluziune socială ce le blochează dreptul la asistență socială și educație9. Reinstaurarea
propietății private duce la pierderea de locuințe pentru rromi. Astfel, sărăcia este unul din factorii
care influențează în mod direct stilul de viață al romilor iar ierahizarea categoriilor sociale se
realizeză în funcție de venit și capital social. Sărăcia determină o sumă de inegalități care nu le
permit romilor să aibă aceleași condiții de trai și șanse de reușită cu cele ale populației nerome. Se
poate observa în acest context istoric, inegalitatea socială este din mai multe puncte de vedere
rezultată din încheierea regimului comunist și costurile perioadei de tranziție pentru minoritatea
romă. În același timp, romii nu au fost protejați de costruile sociale mari ale tranziției economice.
Având un nivel de educație mai scăzut în comparație cu membrii majorității, accesul pe piața
muncii al romilor este automat limitat, în condițiile în care cererea pentru forța de muncă
necalificată a scăzut dramatic, odată cu transformările economice de după 1990. Mai mult, nivelul
scăzut de educație reprezintă veriga esențială care creează un cerc vicios al sărăciei. Lipsa
educației implică lipsa calificării sau a muncii legale. Aceste aspecte sunt strâns legate de
schimbările generale după 1989. Restrângerea industriilor și falimentarea acestora, eșecul
sectorului agriculturii, al strategiilor financiare și inegalitățile sociale în urma concediereilor,
închiderea sau privatizarea industriei, creșterea inegalităților sociale redefinesc structura socială
și plasează minoritatea romă la marginea societății. Astfel, programele, proiectele, studiile cele
mai actuale sunt legate de accesul la educație și schimbarea socială prin combaterea sărăciei în
cadrul minorității rome, implicând în același timp și fenomenle de discriminare și segregare,
9
Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p.11.
8
fenomene care s-au adâncit după 1990: ”Procesul de segregare s-a petrecut gradat în perioada de
tranziție după 1990 prin retragerea copiilor români” de la școlile cu număr mare de copii romi10.
Factorul cultural poate fi unul din cauzele schimbărilor sociale. În cazul romilor, în ciuda tuturor
elementelor precum inegalitățile sociale, discriminarea, nici factorul cultural nu trebuie dat la o
parte, având în vedere faptul că sunt tradiționaliști, aceasta se poate conjuga într-o anumită
rezistență în acceptarea schimbărilor11. Situația romilor din România, în momentul de față, nu
poate fi explicată unidimensional. Schimbările majore atât economic, politic, educațional,
informațional duc societățile spre un al treilea val, cel al unei lumi care a evoluat tehnologic și în
care se pune accent pe munca intelectuală care solicită achiziții cognitive superioare, pe care școala
și progranele de formare le asigură. În condițiile în care romii sunt ținta inegalităților sociale,
aceasta are ca rezultat poziția majorității populației într-o clasă socială inferioară. Tranziția de la
sistemul comunist la cel capitalist a amplificat decalajele economice și sociale în ceea ce privește
populația de etnie romă. În unele comunități rurale slab dezvoltate economic, rata șomajului
(formal și informal) atinge chiar și 100% în rândul romilor.
10
Open Society Institute, Acces egal la educație de calitate penteru romi, 2007.
11
Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, Romi-Povești de viață, Fundația Soros România, p. 5-10.
9
Obiectivul specific îndeplinit prin intermediul studiului de faţă este de a determina naturra
nevoilor specifice ale romilor din judeţul Ilfov în domenii precum: noi forme şi condiţii de
reabilitare profesională şi metode de lucru cu persoanele vulnerabile. Studiul a fost realizat în
cadrul proiectului POSDRU/122/6.2/G/124650 “Servicii integrate pentru incluziunea sociala a
grupurilor vulnerabile”, iar rezultatele sale vor fundamenta propunerile de organizae de servicii
pentru incluziunea acestei categorii.
2. Universul cercetării
Cercetarea cantitativă s-a realizat în judeţul Ilfov, în localităţi cu populaţie defavorizată de etnie
romă şi a constituit un microunivers pentru dinamica grupului ţintă al proiectului. Pe baza
informărilor oficiale referitoare la situaţia populaţiei de etnie romă din judeţul Ilofv, au fost
identificate 3 localităţi: Ştefăneştii de Jos, Voluntari, Sinteşti. Pentru aceste localităţi a fost realizat
un eşantion probabilistic dintr-o listă cu date de contact ale potenţialilor subiecţi de etnie romă.
sever, peste trei copii aflați în întreținere, familie dezvorganizată, lipsa de locuință, pierderea
locuinței. Pe parcursul studiului, s-a păstrat independenţa cercetării față de politic – astfel că
aceasta nu a inclus politcieni și decidenți politici. De asemenea, s-a evitat formularea itemilor sub
forma întrebărilor care induc răspuns dezirabil, atât pentru respondenţiin din grupul ţintă, cât şi
pentru experţii intervievaţi în cadrul componentei de cercetare calitativă. Cercetarea a revelat
independent nevoile de dezvoltare și profesionalizare a aptitudinilor membrilor grupului țintă.
Astfel, obiectivele specifice ale studiului, subsumate celui general, sunt:
1. De a identifica factorii generatori de izolare socio-profesională – prin cercetare cantitativă
pe bază de chestionar
2. De a identifica categoriile și frecvența abilităților și aptitudinilor profesionale în rândul
grupului țintă potențial – prin cercetare cantitativă pe bază de chestionar
3. De a identifica și descrie factorii și circumstanțele care explică situația dificilă în raport cu
piaţa muncii şi societatea – prin cercetare calitativă pe bază de interviu semi-structurat, cu
experți și specialiști cu expertiză în lucrul cu grupul țintă
4. De a formula recomandări Beneficiarului în legătură cu domeniile cele mai viabile în raport
cu economia și piața muncii locale și regionale, pentru care poate dezvolta cursuri și
calificări profesionale.
3.1.Subcomponenta 1
Interviuri individuale semi-structurate realizate cu specialişti membri în instituţii şi
organizaţii non-guvernamentale
Pentru un rezultat cât mai apropiat de realitatea socială, strategia de cercetare s-a bazat pe
triangularizarea metodelor de cercetare, combinând o metodă de cercetare cantitativă pe bază de
chestionar cu o metodă de cercetare calitativă, bazată pe interviu.
Interviurile au fost realizate cu specialişti din instituţii publice care lucrează cu persoane
defavorizate de etnie romă şi experţi independenţi din organizaţii non-guvernamentale active în
domeniu, implicaţi în proiecte şi activităţi destinate persoanelor de etnie romă.
11
3. Realizarea interviurilor față în față sau prin e-mail, în document remis de către respondent, în
perioada 1-14 noiembrie 2014.
4. Transcrierea și centralizarea datelor au fost realizate pe suport electronic. După verificarea şi
validarea lor, au fost interpretate astfel că au putut servi desfăşurării anchetei de teren – în
etapa de elaborare a chestionarului. Rezultatele au deschis o serie de ipoteze de lucru pentru
cercetarea cantitativă.
Relațional
stabil sau declarate șomeri cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani - pentru care autoritățile pot
dezvolta instrumente de intervenție specfice pentru integrarea pe piața muncii.
Tipul eșantionului: Probabilist, stratificat, cu selecție aleatoare a punctelor de eșantionare și a
respondenților. Selecția gospodăriilor s-a făcut după metoda “random-route”, iar cea a persoanelor,
după regula“persoana din gospodarie care și-a serbat ultima ziua de naştere”.
Reprezentativitate : Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a
grupului țintă, cu o eroare teoretică maxim tolerată de +/- 5 % pentru un interval de încredere de
95%.
Metoda de culegere a datelor: Culegerea datelor a fost realizată în perioada 15-21 noiembrie
2014 prin ancheta sociologică pe baza de chestionar. Chestionarele au fost aplicate față în față, la
domiciliul respondenților. Instrumentul de cercetare asupa nevoilor si intereselor socio-
profesionale ale grupului ţintă a fost chestionarul. Această metodă de cercetare, prin tehnicile și
instrumentele de cercetare este potrivită pentru obţinerea datelor despre universul cercetării,
prelucrarea și analiza lor, pentru ca în final să se poată realiza concluziile și propunerile.
Chestionarul reprezintă un ansamblu de întrebări scrise, administrate și înregistrate de operatorii
de teren. Temele investigate sunt prezentate sub formă de întrebări precodificate. Au fost verificate
aleatoriu 150 de chestionare aplicate, telefonic și la domiciliul respondentului.
Temele chestionarului au vizat nevoile şi interesele populaţiei de etnie romă relativ la potențiala
integrare socio-profesională. Investigarea s-a realizat prin intermediul întrebărilor de cercetare
organizate în mod axiologic prin prisma trecutului (școală absolvită, situații de discriminare pe
piața muncii și în societate trăite), a prezentului (satisfacția cu viața, situația financiară, ofertele de
muncă, sănătatea) și a viitorului (preferințe și abilități de formare profesională dar și
disponibilitatea de a munci și de a se dezvolta profesional în domeniile listate în chestionar,
potrivite nivelului mediu de instruire în rândul respondenților. Astfel, chestionarul este construit
din componente: o componentă fixă care asigură descrierea principalelor date socio-demografice
(sex, vârstă, nivel de instruire), observarea nivelului actual de trai, a experiențelor de discriminare
și a cunoștințelor relativ la gestionarea situațiilor de discriminare trăite și potențiale şi o
componentă dinamică, stabilită în cadrul proiectului, în funcţie de obiectivele şi scopul proiectului,
precum şi de dinamica socială şi din piaţa muncii. Componenta dinamică are în vedere
identificarea specificității grupului social studiat relativ la principalele oportunități de
profesionalizare în domenii adecvate nivelului de instruire școlară formală.
15
1. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
17
1.Sex
Respondenţii au fost selectaţi în proporţii echilibrate, pentru a respecta reprezentativitatea.
50% 50%
MASCULIN FEMININ
18-24 22%
ani
25-34 42%
ani
35-44 22%
ani
45-54 10%
ani
55-64 4%
ani
18
Selecția subiecților s-a făcut preponderent din rândul categoriile de vârstă active pe piața mucii.
Astfel, a fost selectată categoria 18-24 de ani în proporție de 22%, 25-34 de ani în proporție de
42%, 25-44 de ani în proporție de 10%, respectiv 4% persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de
ani. Vârsta medie a eșantionului este de 32,6 ani:
32.6 ani
VARSTA MEDIE
5. Nivelul de instruire şcolară a fost măsurat prin întrebarea ultima școală absolvită.
Răspunsurile arată un nivel de instruire foarte scăzut, ceea ce semnifică un predictor pentru
succesul pe piața muncii. Astfel, ultima școală absolvită influențează radical tipul de formare
profesională pe care subiectul poate să îl adopte. În funcție de această situație a fost construită
variabila P referitoare la domeniile profesionale în care subiectului i-ar plăcea să lucreze. Astfel,
din totalul subiecților, 63% au absolvit școala generală (clasele I-VIII), 24% școala primară
(clasele I-IV), 1% nu au fost la școală, în timp ce doar 10% au absolvit liceu, iar 2% studii
superioare.
Nivelul de instruire şcolară este important din perspectiva competenţelor şi
abilităţilor pe care le dezvoltă şcoala. Competenţa reprezintă capacitatea probată de a selecta,
combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte tipuri de achiziţii cognitive şi valorice, pentru
a rezolva cu succes anumite situaţii de muncă sau de învăţare. Indivizii au nevoie de competențe
pentru dezvoltarea profesională sau personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Competenţele
profesionale se referă la capacitatea individului studiat de a selecta, combina şi utiliza adecvat
19
Studii 2%
superioare
Primara 24%
Liceu 10%
Generala 63%
Fara 1%
scoala
muncii. De aici rezultă că piaţa muncii influenţează în mod necesar structura sistemului şcolar,
care determină la rândul ei modelul colectiv dezirabil de comportament şcolar pe care un individ
trebuie să şi-l asume pentru a intra cu succes pe piaţa muncii.
Accesul inegal la servicii şi multiplele dezavantaje cu care se confruntă copiii romi
generează accesul inegal la educaţie timpurie şi ulterior, la formare şi dezvoltare profesională. Deşi
educaţia este publică, sistemul de educaţie este selectiv şi necesită eforturi financiare suplimentare
susţinute de familii. Unele dintre cerinţe şi nevoile de alocare de resurse private ale familiei
descurajază participarea copiilor din familii rome sărace. Cu toate că, în ultimii ani, rata de
şcolarizare a tinerilor romi a crescut, atât pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru cel
universitar, calificările pe care le obţin sunt încă inferioare în raport cu populaţia majoritară.
2. SATISFACŢIA CU VIAŢA
12
C. Zamfir în Zamfir şi Vlăsceanu coord., Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel, 1993, p. 522–523.
21
Locuinta dvs
37,0
31,0
23,0
9,0
Se observă un grad ridicat de satisfacţie cu condiţiile locative (37% sunt destul de mulţumiţi şi
31% foarte mulţumiţi – cumulat, procentul de percepţie pozitivă fiind de 68%). În general,
segregarea pe criterii rezidenţiale este puternică în rândul comunităţilor rome şi aceasta este un
semn al excluziunii sociale cumulate cu sărăcia. Cei doi factori pun individul în situaţia de a fi
13
Barometrul incluziunii romilor, FDSC, 2007, P. 32-33.
22
exclus din punct de vedere economic şi simbolic, prin lipsa unor condiţii locative adecvate.
Această situaţie determină o segregare rezidenţială. Nu este cazul respondenţilor de faţă decât în
procent moderat, de 32%. În general, studiile recente arată că romii din Europa trăiesc în condiţii
de locuire inadecvate, unde rata de contactare a bolilor e mare, iar riscul de evacuare este ridicat.
Cu toate că romii din eşantionul studiat nu au probleme de locuire decât într-un procent moderat,
cercetarea de teren a arătat o puternică segregare spaţială – casele persoanelor de etnie romă sunt
izolate de restul comunităţii (nu sunt aşezate în afara comunităţii, însă pot fi localizate ca insule în
localitate), ceea ce explică izolarea fizică, culturală şi stigmatul cauzat de localizarea unui spațiu
al „locuințelor de romi”. Locuirea constituie un indicator pentru calitatea vieții, influențând
sănătatea, participarea la educație și prin acestea, probabilitatea de integrare în economia formală.
Calitatea condițiilor de locuit este influențată direct de nivelul veniturilor familiale și de condițiile
de vecinătate. Cu cât vecinătățile sunt mai segregate etnic, cu atât este mai puțin probabilă
îmbunătățirea condițiilor de locuire, prin faptul că nu există stimulente dacă toți vecinii din
comunitate trăiesc în aproximativ aceleași condiții de locuire. Romii care au fost studiați în
eșantionul de față trăiesc în zone compacte, în care problemele indivdiduale și familiale coincid.
Aceasta influențează într-o oarecare măsură perpetuarea marginalizării și segregării de celelate
grupuri etnice – chiar dacă nivelul veniturilor este mai crescut iar sărăcia nu atinge un nivel
dramatic.
În ceea ce privește diferențele de răspuns în funcție de gen, femeile sunt în general mai
nemulțumite de condițiile locative, după cum se observă mai jos:
Locuinţa dvs
Deloc Nu prea Destul de Foarte Total
mulțumit mulțumit mulțumit mulțumit
M 6% 28% 35 % 31% 100%
F 10% 19% 39% 32% 100%
Total 8% 23% 37% 31% 100%
23
Sanatatea dvs
42,0 41,0
14,0
3,0
Datele arată un procent ridicat al autopercepţiei pozitive în legătură cu sănătatea (41% sunt foarte
mulţumiţi, iar 42% destul de mulţumiţi, în total un procent de 83%). În general, condiţiile
defavorabile de locuire influenţează negativ starea de sănătate a romilor, generând o rată a
îmbolnăvirilor mare. În plus, romii sunt discriminaţi constant în ceea ce priveşte accesul la servicii
medicale, iar rata îmbolnăvirilor arată că, în aceste condiţii, speranţa de viaţă este mai mică decât
în cazul altor etnii care nu sunt afectate atât de profund de discriminare.
24
27,0
Principalele nemulțumiri ale respondenților sunt cele legate de nivelul veniturilor. De altfel,
tendința este similară cu nemulțumirile cele mai frecvente ale populației majoritare din România.
Însă, în cazul persoanelor de etnie romă intervievate, dintr-o serie de patru nemulțumiri înregistrate
– locuința, sănătatea, banii, ofertele de muncă din localitate şi perspectivele de dezvoltare socio-
profesională din localitate şi județ – nemulțumirile cele mai mari se înregistrează în ceea ce
privește banii disponibili (73% deloc mulțumit, 27% nu prea mulțumit), ofertele de muncă din
localitate şi județ (61% deloc mulțumit, 31% nu prea mulțumit) şi posibilitățile de dezvoltare
socio-profesională (60% deloc mulțumit, 37% nu prea mulțumit).
25
31,0
7,0
1,0
Posibilitatile de dezvoltare
60,0 profesionala
37,0
3,0
Dvs personal v-aţi simţit discriminat din cauza etniei în situaţia căutarii unui loc de
muncă?
31%
DA
69%
NU
14
Conform Strategiei pentru promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării pe piaţa muncii pentru grupurile
vulnerabile, Ministerul Muncii, 2012
29
inițială economică, tradusă prin segregarea rezidențială și absența unor programe destinate
susținerii copiilor romi provenind din familii sărace pentru continuarea studiilor. Nivelul de
școlarizare reprezintă un predictor direct pentru statutul socio-profesional pe piața muncii, iar
pentru romii care nu au absolvit studii cel puțin la un nivel mediu (liceu) opțiunile de angajare
sunt drastic reduse – ceea ce elimină discriminarea la angajare. Pe de altă parte, la nivel național,
aproximativ 53% dintre bărbaţii romi şi 23% dintre femeile rome muncesc și sunt plătiți pentru
munca prestată, însă dar calificarea acestora nu este adecvata dinamicii economiei locale. O altă
problemă este că dintre barbații și femeile rome care fac muncă plătită, doar o mică parte sunt
salariați (doar 36% dintre bărbați sunt angajați în baza unui contract de muncă individual)15.
Din câte ştiţi dvs, există o lege care interzice discriminarea din cauza originii etnice?
Această întrebare a relevat că doar 35% dintre romi știu că legislația anti-discriminare îi
protejează. Răspunsurile arată o diferență de răspuns în funcție de gen. Se observă că femeile sunt
mai informate decât bărbații în legătură cu legislația anti-discriminare. Principalele instituţii anti-
discriminare din România sunt Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, instanţa de
judecată, inspecţia muncii, Consiliul Naţional al Audio-Vizualului, Inspectorul Social, Poliţia.
15
Conform Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, Riscuri și inechități
sociale, Raport sinteză, 2009.
30
Din câte stiți dvs, există o lege care interzice discriminare din cauza originii etnice?
DA NU
M 31% 69% 100%
F 38% 63% 100%
TOTAL 35% 65% 100%
23%
DA
77%
NU
de etnie romă este scăzut în rândul persoanelor provenind din etnia majoritară română16. Cetățenii
români de etnie română resping, în proporție de 53,4%, ideea de a avea persoane de etnie romă
ca membri ai familiei. 38% nu agreează prietenia unui rom, în timp ce 30% ar refuza să fie vecini
cu romi iar 25,3% nu ar lucra cu un coleg de muncă rom. Datele pot fi corelate cu valorile pe care
cetățenii români de etnie majoritară le dau relativ la o serie de afirmații care îi privesc pe cetățenii
români de etnie romă: „romii sunt o rușine pentru România” (48% sunt de acord cu această
afirmație); „cei mai mulți romi încalcă legile” (72,4%); „ar trebui să existe locuri în care romii să
nu fie primiți” (20,4%); „ar trebui să existe clase speciale pentru copii romi” (31,2%); „romii nu
ar trebui să călătorească în străinătate” (32,5%).
Cunoaşteţi vreo instituţie sau organizaţie care oferă suport în caz de discriminare? Care?
ROMANI CRISS 5%
ANR 2%
PARTIDA ROMILOR 1%
91%
NU CUNOSC
Se observă un grad foarte scăzut de cunoaștere în ceea ce privește organizațiile și instituțiile active
în sfera discriminării și integrării romilor. În proporție de 9% respondenții au putut numi o astfel
de organizație sau instituție (5% Romani Criss, 2% ANR, 1% Romi pentru Europa, respectiv 1%
Partida Romilor). 91% la sută dintre respondenți nu cunosc nicio organizație sau instituție de
profil.
16
Fenomenul discriminării în România – percepții și atitudini – Sondaj de opinie realizat de INSOMAR la
comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, 2009, www.cncd.org.ro
32
8%
DA
92%
NU
Altceva, ce 9%
?
Am 16%
renunta…
Am 61%
rezolvat…
Nu sunt 14%
covins…
(Altceva – 9%)
33
Nu am stiut niciuna 4%
3%
NR
Nu am avut neaparata 1%
nevoie
ca nivelul de neîncredere să fie mai ridicat în rândul romilor decât în cel al ne-romilor în ceea ce
privește cunoașterea și acordarea de credit organizațiilor și instituțiilor care fac reparații în situații
de discriminare. În același timp, studiile în populația națională arată că Parlamentul și Guvernul
se bucură de o încredere mai mare în rândul romilor decât în restul populației ne-rome.
10%
DA
90%
NU
să nu fie discriminați. Cu toate acestea, 10% răspund afirmativ. În același timp, rata răspunsurilor
pozitive privind discriminarea din cauza etniei în căutarea locului de muncă este mai mare, de
31%. Din cei 10% care declară că au evitat să meargă în locuri și instituții publice, 3% se referă
la instituții publice, 2% la magazine, iar 1% în general în spațiul public, pentru că „romii au renume
prost”. Situația se poate vedea mai jos:
Ce locuri/instituții?
3% 94%
2%
1%
73%
27%
DA NU
DA NU
18-25 24% 76% 100% DA NU
26-30 26% 74% 100% 0-4 clase 38% 62% 100%
31-40 30% 70% 100% 5-8 clase 24% 76% 100%
40+ 28% 72% 100% peste 9
22% 78% 100%
Total 27% 73% 100% clase
Total 27% 73% 100%
V-ar plăcea să lucraţi cu maşini sau să folosiţi instrumente sau echipamente mecanice?
59%
41%
DA NU
Răspunsuri în funcție de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire
DA NU DA NU
18-25 35% 65% 100% 0-4 clase 59% 41% 100%
26-30 39% 61% 100% 5-8 clase 32% 68% 100%
31-40 48% 52% 100% peste 9
50% 50% 100%
40+ 41% 59% 100% clase
Total 41% 59% 100% Total 41% 59% 100%
76%
24%
DA NU
Răspunsuri în funcție de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire
DA NU
DA NU
18-25 19% 81% 100% 0-4 clase 31% 69% 100%
26-30 24% 76% 100% 5-8 clase 21% 79% 100%
31-40 24% 76% 100% peste 9
22% 78% 100%
40+ 28% 72% 100% clase
Total
Total 24% 76% 100% 24% 76% 100%
52%
48%
DA NU
66%
34%
DA NU
Răspunsuri în funcție de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire
DA NU
18-25 38% 62% 100% DA NU
26-30 50% 50% 100% 0-4 clase 46% 54% 100%
31-40 54% 46% 100% 5-8 clase 29% 71% 100%
40+ 50% 50% 100% peste 9
33% 67% 100%
48% 52% 100% clase
Total Total 34% 66% 100%
70%
30%
DA NU
Răspunsuri în funcție de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire
DA NU
DA NU
18-25 30% 70% 100%
0-4 clase 44% 56% 100%
26-30 34% 66% 100%
31-40 37% 63% 100% 5-8 clase 25% 75% 100%
40+ 34% 66% 100% peste 9 clase 22% 78% 100%
Total 34% 66% 100% Total 29% 71% 100%
72%
28%
DA NU
DA NU
18-25 19% 81% 100% DA NU
26-30 37% 63% 100% 0-4 clase 28% 72% 100%
31-40 20% 80% 100% 5-8 clase 31% 69% 100%
40+ 41% 59% 100% peste 9
11% 89% 100%
clase
28% 72% 100% Total
Total 28% 72% 100%
76%
24%
DA NU
58%
42%
DA NU
78%
22%
DA NU
Răspunsuri în funcţie de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire
DA NU
18-25 84% 16% 100% DA NU
26-30 84% 16% 100% 0-4 clase 79% 21% 100%
31-40 74% 26% 100% 5-8 clase 81% 19% 100%
40+ 69% 31% 100% peste 9
56% 44% 100%
Total clase
78% 22% 100% Total 78% 22% 100%
78%
22%
DA NU
Răspunsuri în funcţie de categoria de vârstă Răspunsuri în funcţie de nivelul de instruire
DA NU DA NU
18- 0-4
70% 30% 100% 79% 21% 100%
25 clase
26- 5-8
79% 21% 100% 80% 20% 100%
30 clase
31- peste
80% 20% 100% 9 61% 39% 100%
40
40+ 81% 19% 100% clase
Total 78% 22% 100% Total 78% 22% 100%
DA NU
M 82% 18% 100%
F 75% 25% 100%
Total
78% 22% 100%
48
69%
31%
DA NU
73%
27%
DA NU
V-ar plăcea să informaţi oamenii, să lucraţi în publicitate sau reclamă, să scrieţi să discutați cu
publicul?
64%
36%
DA NU
DA NU
18-25 78% 22% 100% DA NU
26-30 76% 24% 100% 0-4 clase 44% 56% 100%
31-40 57% 43% 100% 5-8 clase 70% 30% 100%
40+ 44% 56% 100% peste 9
78% 22% 100%
64% 36% 100% clase
Total Total 64% 36% 100%
70%
30%
DA NU
DA NU
18-25 73% 27% 100% DA NU
26-30 87% 13% 100% 0-4 clase 44% 56% 100%
31-40 67% 33% 100% 5-8 clase 77% 23% 100%
40+ 50% 50% 100% peste 9
89% 11% 100%
70% 30% 100% clase
Total Total 70% 30% 100%
84%
16%
DA NU
DA NU
18-25 86% 14% 100% DA NU
26-30 95% 5% 100% 0-4 clase 74% 26% 100%
31-40 85% 15% 100% 5-8 clase 88% 13% 100%
40+ peste 9
69% 31% 100% 89% 11% 100%
clase
Total 84% 16% 100% Total 84% 16% 100%
DA NU
M 88% 12% 100%
F 82% 18% 100%
Total 84% 16% 100%
53
48%
52%
90%
10%
DA NU
DA NU
DA NU
18-25 95% 5% 100%
26-30 0-4 clase 85% 15% 100%
97% 3% 100%
5-8 clase 91% 9% 100%
31-40 83% 17% 100%
peste 9
40+ 88% 13% 100% 100% 0% 100%
clase
Total
90% 10% 100% Total 90% 10% 100%
77%
23%
DA NU
DA NU
18-25 86% 14% 100% DA NU
26-30 79% 21% 100% 0-4 clase 62% 38% 100%
31-40 76% 24% 100% 5-8 clase 80% 20% 100%
40+ 66% 34% 100% peste 9
94% 6% 100%
77% 23% 100% clase
Total Total 77% 23% 100%
85%
15%
DA NU
90%
10%
DA NU
Răspunsuri în funcție de categoria de
Răspunsuri în funcție de nivelul de
vârstă
instruire
DA NU
DA NU
18-25 89% 11% 100%
0-4 clase 85% 15% 100%
26-30 97% 3% 100%
31-40 91% 9% 100% 5-8 clase 94% 6% 100%
40+ 81% 19% 100% peste 9
83% 17% 100%
clase
90% 10% 100% Total
Total 90% 10% 100%
DA NU
M 89% 11% 100%
F 91% 9% 100%
Total 90% 10% 100%
58
84%
16%
DA NU
Răspunsuri în funcție de categoria de vârstă Răspunsuri în funcție de nivelul de instruire
DA NU
DA NU
18-25 89% 11% 100%
0-4 clase 77% 23% 100%
26-30 84% 16% 100%
31-40 87% 13% 100% 5-8 clase 91% 9% 100%
40+ 75% 25% 100% peste 9
67% 33% 100%
clase
Total 84% 16% 100% Total 84% 16% 100%
DA NU
M 80% 20% 100%
F 88% 13% 100%
Total 84% 16% 100%
59
86%
14%
DA NU
DA NU
0-4 clase 64% 36% 100% DA NU
18-25 89% 11% 100%
5-8 clase 95% 5% 100%
26-30 92% 8% 100%
peste 9 31-40 87% 13% 100%
89% 11% 100%
clase 40+ 75% 25% 100%
Total 86% 14% 100%
86% 14% 100%
Total
DA NU
M 88% 12% 100%
F 85% 15% 100%
Total 86% 14% 100%
60
85%
15%
DA NU
DA NU
M 89% 11% 100%
F 82% 18% 100%
Total 85% 15% 100%
61
În ceea ce privește intenția de realizare unei activități pe cont propriu prin intermediul unei afaceri,
85% dintre respondenți au declarat că ar prefera o activitate antreprenorială, comparativ cu cei
15% care nu s-ar implica într-o astfel de activitate.
17
Niall O'Higgins și Andrey Ivanov, Education and Employment Opportunities for the Roma, Comparative Economic
Studies (2006) 48, 6–19. doi:10.1057/palgrave.ces.8100147
63
În condițiile în care s-ar utiliza definiția de mai sus, procentul celor inactivi pe piața muncii
este foarte ridicat în rândul persoanelor de etnie romă, comparativ cu cele de etnie majoritară. În
România, media persoanelor de etnie romă inactive pe piața muncii este de 44,5 la sută în 2002-
2004, până la 50% în 2014.
Lipsa unui loc de muncă influențează nivelul veniturilor și determină dependență față de
sistemul de asistență socială. Conjugate, acestea mențin un nivel de trai scăzut asociat cu o stare
de sănătate precară a familiei. Această situație blochează posibilitățile de a investi în educația și
formarea copiilor. Se poate vorbi, astfel, de un conflict între modelele de reușită consacrate în
societate (nivel de instruire școlară satisfăcător, statut activ pe piața muncii în baza unui contract
de muncă, mediu rezidențial adecvat) și mijloacele efective pe care majoritatea persoanelor de
etnie romă le pot accesa. În structura societății, romii se regăsesc într-o situație de discriminare
instituțională, fiind dezavantajați în mai mult sfere ale vieții sociale și economice. Majoritatea
măsurilor care îi vizează nu sunt complexe, pe măsura problemelor multiple ale acestora. Față de
acestea, instrumentele clasice care impun tratarea acestora în baza principiului egalității sunt
insuficiente. În vederea integrării socio-profesionale a acestora, sunt necesare acțiuni și măsuri
pozitive.
O’Higgins, Niall (2013): Roma and non Roma in the labour market in Central and South Eastern Europe,
18
CAPITOLUL III
POLICY BIREF ȘI RECOMANDĂRI DE MĂSURI ȘI
POLITICI PENTRU ACTORII RELEVANȚI
Grupul țintă analizat a fost selectat exclusiv din categoriile de vârstă active pe piața muncii
şi pe baza autorevendicării de le etnia romă. Respondenţii, într-o proporţie de 22% aparţin
categoriei 18-24 de ani, 42% categoriei 25-34 de ani, iar 10% au vârste cuprinse între 34-44 de
ani, respectiv 4% sunt persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Astfel, vârsta medie a
eșantionului este de 32,6 ani. Nivelul de instruire şcolară este scăzut în rândul tuturor categoriilor
de populaţie intervievată, ceea ce scade şansele de succes pe piața muncii. Nivelul de instruire
şcolară se corelează cu nivelul de abilităţi şi competenţe relevante pe piaţa muncii, pe care cei
instruiţi în mediul şcolar formal le pot dobândi. Competenţele dezvoltate prin intermediul şcolii
reprezintă capacitatăţile probate ale individului de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe,
abilităţi şi alte tipuri de achiziţii cognitive şi valorice, pentru a rezolva cu succes o serie de situaţii
de muncă sau de învăţare. Competențele dezvoltate prin şcoală sunt elemente prerechizite pentru
dezvoltarea profesională sau personală, în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Ultimul nivel de
școală absolvit influențează în mod direct posibilităţile de formare profesională pe care
respondentul le are la dispoziţie. În funcție de această situație a fost construită variabila P
referitoare la domeniile profesionale în care subiectului i-ar plăcea să lucreze. Astfel, din totalul
subiecților, 63% au absolvit școala generală (clasele I-VIII), 24% școala primară (clasele I-IV),
1% nu au fost la școală, în timp ce doar 10% au absolvit liceu, iar 2% studii superioare. Subiectul
65
acestui studiu are în medie 32,5 ani, se declară de etnie romă şi este în căutarea unui loc de muncă
ori interesat să îşi formalizeze sau îmbunătăţească statutul pe piaţa muncii. Din punct de vedere al
statutului marital, 23% dintre respondenții se declara in uniune consensuală, 74% sunt căsătoriți
și 3% sunt necăsătoriți.
În topul nemulțumirilor respondenților este cea legată de nivelul veniturilor (73% deloc
mulțumit, 27% nu prea mulțumit). În lista nemulţumirilor înregistrate se mai numără locuința,
ofertele de muncă din localitate şi perspectivele de dezvoltare socio-profesională din localitate şi
județ – nemulțumirile cele mai mari se înregistrează în ceea ce privește ofertele de muncă din
localitate şi județ (61% deloc mulțumit, 31% nu prea mulțumit) şi posibilitățile de dezvoltare
socio-profesională (60% deloc mulțumit, 37% nu prea mulțumit).
În ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii drepturilor specifice minorităţilor, doar 35% ştiu că
există legislație anti-discriminare îi protejează. Răspunsurile înregistrează o rată scăzută de cunoaștere
în ceea ce privește organizațiile și instituțiile cu rol activ în gestionarea cazurilor de discriminare
sau care sprijină integrarea socio-profesională a populaţiei rome. Astfel doar 9% dintre subiecţi
66
pot numi o organizație sau instituție (dintre aceştia. 5% Romani Criss, 2% ANR, 1% Romi pentru
Europa, respectiv 1% Partida Romilor). 91% la sută dintre respondenți nu cunosc nicio organizație
sau instituție de profil, iar 92% dintre respondenți nu au accesat niciodată aceste instituții, în timp
ce doar 8 la sută declară ca au apelat la el.
Pe baza studiului realizat, recomandările expuse mai jos vizează două exigenţe: respectă
cadrul definit de Uniunea Europeană şi ţin cont de specificul local. Având în vedere, pe de o parte,
nivelul scăzut de competenţe şi abilităţi profesionale iar, pe de altă parte, necesitatea integrării
romilor pe piaţa muncii, decidenţii guvernamentali ar trebui să mizeze pe o abordare holistică a
politicilor publice în domeniu. O astfel de metodă trebuie să rezolve rapid problema şomajului şi
a lipsei de ocupaţie prin oferirea unor servicii de angajare speciale pentru acest grup ţintă.
Angajamentul faţă de corectarea inegalităţilor trebuie să prevadă atât măsuri pe termen scurt, cât
şi pe termen lung. Planul de acţiuni trebuie să includă măsuri orizontale integratoare. O politică
publică trebuie să fie adecvată situaţiei complexe în care se regăseşte grupul ţintă trebuie să vizeze
următoarele:
2. Implementarea unor proiecte care să sprijine frecventarea şcolii de către elevii de etnie
romă cu posibilităţi reduse prin asigurarea mesei, a unui program de activităţi după şcoală şi
stimulente financiare părinţilor. Pentru cei mai săraci dintre tineri, în vederea continuării studiilor,
19
conform studiului Ce este necesar pentru realizarea incluziunii romilor din Romania?, Banca Mondială, aprilie
2014
67
includerea în programe locative pentru extragerea din mediile rezidenţiale segregate, cu lipsuri
majore în privinţa igienei şi utilităţilor.
Includerea diferitelor subgrupuri ţintă în structuri ale economiei sociale poate fi făcută concomitent
cu participarea lor la un program de tip a doua şansă la educaţie, pentru recuperarea decalajelor de
instruire şcolară. De subliniat este acordarea de stimulente financiare pentru participarea la aceste
programe (a doua şansă, cursuri de formare profesională) sub forma unor burse de studiu sau
împrumuturi garantate de stat părinţilor pentru parcurgerea de către copil a nivelului gimnazial şi
liceal de instruire.
68
Acest grup poate avea rol de suport în implementarea şi monitorizarea Strategiei ANR; va propune
măsuri şi măsuri specifice adecvate diferitelor sub-grupuri ţintă. Printre atribuţii, se pot număra
înfiinţarea unui sistem de monitorizare a măsurilor implementate şi urmărirea permanentă în
vederea comunicării către instituţiile locale (precum AJOFM, administraţia publică locală) a
cazurilor de bune practici la nivel local, sau din alte state, precum şi gândirea unui sistem de
recunoaştere şi echivalare a abilităţilor practice. De asemenea, este nevoie cât mai curând de o
bază de date cu persoane de etnie romă cu vârsta de muncă, dornice să se angajeze, care să fie
sprijinite să se angajeze chiar la nivel local, cu sprijinul actorilor relevanţi. Grupul de experţi poate
fi deservit de un Secretariat tehnic.
69
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Lucrări de specialitate:
1. Banca Mondială, „Ce este necesar pentru realizarea incluziunii romilor din Romania?” ,
aprilie 2014
2. Babbie, Earl: “The Practice of Social Research”, Wadsworth Publishing Co., Belmont –
California, 1992
3. Buttolph-Johnson, Janet; Joslyn, Richard A.: “Political Science Research Methods”,
Congressional Quartely Inc., Washington D.C., 1995.
4. Câmpeanu, Pavel; Combes, Ariadna; Berindei, Mihnea: “România înainte şi după 20 mai”,
Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991.
5. Chelcea, Septimiu (coord.) – “Semnificația documentelor sociale”, Ed. Stiintificã și
Enciclopedică, București, 1985, p.: 11-60.
6. Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Cauc, Ion: “Cercetarea sociologică. Metode şi
tehnici”, Ed. Destin, Deva, 1998
7. O’Higgins, Niall (2013): Roma and non Roma in the labour market in Central and South
Eastern Europe, Roma Inclusion Working Papers, UNDP, March 2013.
http://europeandcis.undp.org/ourwork/roma
8. O’Higgins, Niall and Ivanov, Andrey, “Education and Employment Opportunities for the
Roma”,Comparative Economic Studies, 2006, 48, (6–19), 2006
9. Pop, F. “Case studies report on the implementation of labour market policies for Roma at
local level. Romania” în Messing (ed.) From benefits to brooms. NEUJOBS Working
Papers D19.3. Brussels, 2013
10. Ringlod Dena, Orenstein A. Mitchell, Wilkens Erika, “Roma in an Expanding Europe-
Breaking the Poverty Cycle”, The World Bank, Washington, D.C, 2005
11. Rotariu, Traian; Iluţ, Petru: “Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi
practică”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.
12. Vlăsceanu, Lazăr: “Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici”, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
72
13. Coord. Voicu Mălina și Tufiș D. Claudiu, “Romi-Povești de viață”, Fundația Soros
România, 2005
14. Voicu Mălina (coord.) “Nevoi şi resurse în comunităţile de romi”, Fundaţia pentru
Dezvoltarea Societăţii Civile, 2007
Acte si documente:
Linkuri:
Institutul National de Statistica: www.insse.ro
http://www.romanes.ro/comunism.aspx accesat la 1 noiembrie 2014.
73
A1 Dvs personal v-ati simtit discriminat din cauza etniei în situaţia căutării unui loc de muncă?
1 DA/2.NU
A2 Din câte ştiţi dvs, există o lege care interzice discriminare din cauza originii etnice? 1 DA/2.NU
A4 Cunoașteți vreo instituție sau organizație care oferă support în caz de discriminare? Care? ________
A5 Ați apelat vreodată la aceste organizații, când ați fost discriminat? 1.DA 2. NU
P2 V-ar plăcea să lucraţi cu maşini sau să folosiţi instrumente sau echipamente mecanice? 1.DA /2. NU
P11V ar plăcea să asamblaţi, să restauraţi sau să îmbinaţi lucruri care să funcţioneze? 1.DA /2. NU
P12 V-ar plăcea să lucraţi cu culori, grafice, fotografii, imprimeuri? 1.DA /2. NU
P14V-ar plăcea să informaţi oamenii, să lucraţi în publicitate sau reclamă, să scrieţi să discutați cu
publicul? 1.DA /2. NU
P16 Sunteţi interesat în tehnologia informatizată (programare, sisteme computerizate)? 1.DA /2. NU
P20.V-ar plăcea să înregistraţi sau sortaţi date şi să le puneţi în ordine? 1.DA /2. NU
P22.V-ar plăcea să ajutaţi, să serviţi, să aveţi grijă de alte persoane? 1.DA /2. NU
P24. Consideraţi că ați putea fi inițiat(ă) şi sprijinit (ă) în dezvoltarea unor mici afaceri? 1.DA /2. NU
D SOCIO-DEMOGRAFICE
D2.Sex .1M/2. F
(noiembrie 2014)
Romi…..
Persoane cu dizabilităţi….
Femei …..
a.Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile primate, solicit ajutor, sunt reflexivi în privinţa
situaţiei personale şi vă comunică)
b. imperativ (este înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu
ascultă, este conflictual)
c. executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus, nu îşi
revendică drepturile)?
3.2. Ce abilităţi au? (observate de dvs sau declarate chiar de către aceștia)
3.3.În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
77
3.4.Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la acestea? În ce măsură şi
în ce domeniu?
4.1. Indicați o soluție pe care aști adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:
Șomajul …...
Educația ……...
Sănătatea .……
Sărăcia ………
Discriminarea ………..
Inegalitatea de gen ……….
4.2. Vă rugăm să ne descrieți pe scurt cel mai/cea mai de succes proiect/activitate derulată pentru
acest grup țintă. Ce a funcționat?
4.3.Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora.
1.1. Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea noastră
şi pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu grupul ţintă- se
vor face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie (organizarea de cursuri,
instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne oferiţi un profil sintetic al
persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de
următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,
determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc):
Persoane de etnie roma ……
Femei (în cazul în care acestea au o situație specială)………………..
1.2.Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi?
Romi…..
Femei …..(dacă în activitățile și proiectele dvs le aveți în vedere separat)
1.3. În ce sectoare din București/localități din Ilfov derulați activități pentru rromi??
1.4.În ce localităţi sunt mai multe cazuri care necesită intervenție din partea autorităților și ONG-
urilor?
a.Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile primate, solicit ajutor, sunt reflexivi în privinţa
situaţiei personale şi vă comunică)
b. imperativ (este înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu
ascultă, este conflictual)
c. executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus, nu îşi
revendică drepturile)?
3.2. Ce abilităţi au? (observate de dvs sau declarate chiar de către aceștia)
3.3.În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
3.4. Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la acestea? În ce măsură şi
în ce domeniu?
trebuiesc stimultate într-o oarecare măsură, nu foarte mare, pentru a lua parte la anumite
activităţi sau cursuri. De asemenea, dificultatea cu care poarta un dialog cu cei din jur este
datorată şi de faptul că 80% dintre aceştia sunt analfabeţi. Este nevoie de multă răbdare şi
înţelegere pentru a purta o discuţie amiabilă cu aceştia.
Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi?
Nu putem spune cu exactitate, dar în judeţul Ilfov avem în jur de 8500 de astfel de persoane.
Din percepţia personală avem mai multe femei cu handicap, însă nu pot garanta că reflectă
situaţia reală pentru că multe femei pot veni pentru soţ, pentru bărbat, depinde.
Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe cazuri?
Dar mai puţine?
Mai multe cazuri de persoane cu dizabilităţi exclusiv rome sunt în Ştefăneştii de Jos, Vidra,
Jilava.
Prin certificatul medical pe care-l au cer medicului de familie reţete compensate, dacă au
casa lor, au impozitul scutit, au bilete CFR, au abonamente pe RATB gratuite.
Depinde, unii au patru clase, alţii opt clase dar, în număr redus, sunt şi cu douasprezece
clase. De asemenea, în procent de 70 – 80 % sunt analfabeţi.
Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le
considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
82
Ajutoare sociale şi scutirea de la anumite taxe şi impozite, dar este important ca şi aceste
grupuri ţintă (romi, persoane cu dizabilităţi, femei) să susţină statul prin implicarea lor în
câmpul muncii.
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile
primate, solicit ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este
înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este
conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,
nu îşi revendică drepturile)?
Depinde de persoane. Unii te ascultă şi chiar fac la îndrumarea altora, alţii sunt reticenţi şi
aşteaptă răspuns imediat şi încercăm să dialogăm adecvat dar cu dificultate. Depinde de
modul în care le pui problema. Depinde de boala pe care o au, influenţându-le caracterul.
Persoanele sănătoase sunt de înţeles atât timp cât intri în pielea lor şi le câştigi încrederea.
Ce abilităţi au? (observate de subiect sau declarate subiectului de persoanele din grupul ţintă)
Nu avem cum să le observăm abilităţile deoarece se discută strict pe problema avută fără a
intra în detalii.
În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
Instrumente de lucru
Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora?
Este necesar să existe mai mult personal autorizat care să se ocupe de persoanele rrome.
Atunci ar exista mai multe informaţii despre aceştia. De asemenea, existenţa unor cursuri ar
fi benefică, dar doar în condiţiile în care participanţii ar fi stimulaţi cu o sumă de bani.
Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea noastră şi
pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu grupul ţintă- se vor
face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie (organizarea de cursuri,
instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne oferiţi un profil sintetic al
persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de
următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,
determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc).
Primul contact cu ei a sunat cam aşa: ”ce ne dai?” când a fost vorba despre proiecte de acest
tip. Câştigul imediat este cel care stimulează, înaintea diplomei. Este valabil şi în mediul
84
urban şi în mediul rural. Ei ar fi mult mai fericiţi dacă ar primi o bursă. Nici nu contează
cuantumul. Important este să primească ceva.
Ce aţi recomanda din punct de vedere al instruirii practice (cursuri) pentru segmentul cu studii
medii?
Acest segment s-a integrat foarte bine după căderea comunismului, pentru că după căderea
fabricilor și uzinelor s-a creat o senzație că este greu să te reprofilezi complet. Însă sunt acele
categorii de meşteşugari şi comercianţi care nu avea diplomă şi care au beneficiat de aceste
specializări şi unde a fost mai usor. Această categorie de romi s-a descurcat tot timpul.
Problema este la categoriile de romi sărace şi compacte, situaţi marginal. Din punctul meu
de vedere, responsabilitatea ar fi a statului, mai ales că în ultima perioadă există o presiune
foarte mare pe organizaţiile care au astfel de proiecte pentru că statul are impresia că este
de datoria acestor organizaţii să le rezolve problemele. Pe de altă parte s-a creat credinţa că
aceste organizaţii, având proiecte, sunt pline de bani şi că aici se fură. Eu cred ca educaţia
este singura care poate schimba ceva, indiferent că se face formal sau informal. De exemplu,
sunt comunităţi care au învăţat să scrie după biblie. Multe comunităţi sunt foarte închise.
Discriminarea nu este buna. Însa sunt și ONG-uri care au facut un business din asta. Nu cred
că discriminarea este principala problemă. Totul ține de educație și de respect. Problema
romilor este cu un caracter strict social. Un rol important în crearea acestei situații aparține
mass mediei care mediatiează doar cazurile negative. În acelasi timp sunt și exemple care nu
te fac mândru în calitate de membru al unei astfel de comunități, cum este cazul disputelor
pe sceptru și coroană al moștenitorilor tronului regelui țiganilor. Un personaj de genul acesta
face mai rău decât o persoană care ne discriminează, pentru că ne face de râs.
Cum sunt percepuți liderii locali, cei care se declară ca aparținând casei regale?
Nu sunt percepuți ok. Am prefera să vedem cazurile de succes: medici, judecători, olimpici
romi. La noi nu se promovează valorile reale.
La Târgu Jiu am întâlnit femei care vindeau haine vechi cu care am făcut cursuri pentru
lucrători în comerț și am fost impresionat pentru că veneau la cursuri, erau foarte dornice
să învețe, au arătat o mare deschidere la tot ce e nou. Ele au înțeles că diploma le ajută foarte
mult și au fost mult mai deschise.
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile
primate, solicit ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este
înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este
conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,
nu îşi revendică drepturile)?
Cred ca e o combinație dintre toate. De cele mai multe ori sunt persoane foarte deschise.
Pentru ei e o metodă de exprimare a frustrărilor. Cei cu un grad mai mare de educație, cer
o atitudine mai imperativă din partea noastră pentru că așteptările lor sunt foarte mari. Ei
au avut contacte punctuale care au dezamăgit. Dacă nu te cunosc trebuie să mergi cu cineva
pe care îl cunosc și chiar și așa nu le poți câștiga ușor încrederea. Pentru ei este important să
fie ascultați, uneori.
Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi initiate şi sprijiniţi în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la aceştia? În ce măsură şi în
ce domeniu?
Da, cei mai mulți dintre ei își câștigă viața din mici afaceri, activități comerciale.
Instrumente de lucru
88
a. Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora?
Mai multe resurse financiare, deși nu este una dintre principalelele probleme. Ar fi de
îmbunătățit calitatea resursei umane și relația cu instituțiile de la nivel local. Există probleme
la nivelul structurilor teritoriale în sensul că sunt persoane care au impresia că sunt baroni
locali și care în timpul alegerilor se comportă ca un partid politic. Ar mai fi nevoie și de o
reprezentare de calitate.
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc).
Nu știu să vă răspund concret deoarece în județul Ilfov avem 8500 de persoane cu handicap
și vă dați seama ca e un nr foarte mare și nu ne putem da seama. Însă, mulți dintre ei nu vor
să lucreze deoarece zic că au pensia de handicap pe care o iau lunar și ei se mulțumesc cu
asta, nu vor să-și depășească condiția socială.
Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe
cazuri? Dar mai puţine?
În Ştefăneşti ar fi mai multe cazuri cu handicap de etnie romă dar şi în Vidra şi Jilava.
După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport cu
piaţa muncii şi societatea?
Cauze nu cred că găsim la ei, pur şi simplu nu vor pentru că s-au învăţat aşa.Nu am avut
cazuri în care ei să vină să se intereseze de un loc de muncă.
Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le
considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
90
Rromi ……..
Persoane cu dizabilităţi….
Femei …..
Să tragă şi ei cu ţara asta un pic nu numai să ceară de la stat.Să fie în rând cu lumea ca să
nu-i mai defavorizăm.
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile
primate, solicit ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este
înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este
conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,
nu îşi revendică drepturile)?
Ce abilităţi au? (observate de subiect sau declarate subiectului de persoanele din grupul ţintă)
Nu avem cum să observăm asta deoarece nu avem timp să vorbim cu fiecare.
În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
Nu ştiu să vă răspund.
Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi initiate şi sprijiniţi în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la aceştia? În ce măsură şi în
ce domeniu?
Se poate, de ce nu?! Unii dintre ei sunt deschişi.
Instrumente de lucru
91
Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora?
Am avea nevoie de mai mult personal deoarece în prezent, suntem puţini şi nu facem faţă
tuturor oamenilor.
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc).
Am lucrat cu copii pana în 18 ani, persoane cu dizabilități care au situații precare. Noi
instituim măsuri și ne ocupăm de copiii pe care îi identificăm în teren și au până în 18 ani și
de persoanele cu handicap grav.
Anul acesta au fost mai puține, cazurile scăzând de la an la an. Există cazuri doar că nu sunt
preluați copiii, ci doar sunt consiliați și sprijiniți de primării.
Ați remarcat perioade de ,,boom’’? Care sunt condițiile care favorizează acest ,,boom’’?
Sunt perioade de ,,boom” în special pe perioada iernii, cand sunt mai multe solicitări din
cauza condițiilor de locuit.
Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe
cazuri? Dar mai puţine?
De exemplu, în comuna Mogoșoaia, orașul Buftea, sunt mai multe solicitări din partea celor
de etnie romă în ceea ce privește prevenirea abandonului la mamele minore care dau naștere
copiilor mult prea devreme și care solicită monitorizarea lor. Nu-și abandonează copilul, dar
fiind la o vârstă destul de fragedă trebuie să fie monitorizate, să fie informate, consiliate
pentru a preveni acest risc.
Sărăcie deprivare sau excludere socială
93
După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport cu
piaţa muncii şi societatea?
Cum stau cu educația? Câte clase termină? Câți dintre ei termină liceul?
Minim 10 clase, fiind excepții cei care își finalizează studiile și iau bacalaureatul și mult mai
puțini cei care vor să facă și o facultate. De exemplu, avem acum un tânăr care este student
la master la Universitatea din București.
Este pe loc de rom?
Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le
considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
Să facă mai multe cursuri de calificare, să îi învețe o meserie, să fie capabili să facă ceva după
ce finalizează aceste 10 clase pentru că sunt foarte mulți care termină 10 clase și nu știu să
facă o cerere, nu știu să întocmească efectiv un document ci doar cu alte înscrisuri aflate la
îndemână, nu sunt în stare să scrie dupa dictare chiar dacă au finalizat 10 clase.
Din punct de vedere al aspectului financiar au cereri, nevoi , solicitari, anumite declaratii?
întotdeauna sunt nemultumiți deoarece ei nu primesc mulți bănuți atâta timp cât beneficiază
de măsură de protecție într-un centru, nu primesc decat 28 lei alocația de stat bani care se
virează într-un cont la care ei au acces după vârsta de 18 ani și ceea ce oferă statul hrană,
94
îmbracaminte, încalțăminte, rechizite tot ce au nevoie în limita bunului simț. Și acei 28 de lei
pe lună constituie o sumă destul de mică și nu știu cât de mult îi poate ajuta
Ei își cer drepturile dar sunt conștienți de faptul că au și obligații, s-au învățat să ceară tot
timpul.
Rromi ……..
Persoane cu dizabilităţi….
Femei …..
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile
primite, solicita ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este
înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este
conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,
nu îşi revendică drepturile)?
Ce abilităţi au? (observate de subiect sau declarate subiectului de persoanele din grupul ţintă)
Munca fizică. Mulți dintre ei au făcut diverse calificări dar de perioadă scurtă. Din ce am
înțeles de la ei, ospătar bucătar, ajutor frizer dar nu le practică deoarece au fost de scurtă
durată (3-6 luni) și nu știu să pună în practică ceea ce au învățat, cursurile bazându-se mai
mult pe teorie decât pe practică și nu știu cât de mult au reușit ei să prindă, să fie capabili.
95
În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
Persoanele de sex masculin solicită cursuri suplimentare de tâmplărie, dolgherie, construcții
iar persoanele de sex feminin cursuri de frizerie, bucătar, ajutor bucătar.
Cum stau pe partea de comunicare, solicită sau nu cursuri pentru pregătirea suplimentară?
Nu prea așteaptă să vină cineva, nu le place să se implice foarte mult doar ascultă.
Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi initiate şi sprijiniţi în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la aceştia? În ce măsură şi în
ce domeniu?
Sunt persoane, de exemplu un băiat care a făcut practica la un service auto din proprie
inițiativa dorindu-și pe viitor să aibă un service propriu, atâta timp cât se și pricepe și știe
despre ce e vorba.
Este un caz izolat sau sunt mai multe persoane de acest gen? Și în ce perioadă?
Sunt mai mulți, în special în perioada de vacanță. Aproximativ 10 % în toate centrele care
sunt dornici să facă ceva mai mult față de ce li se oferă.
Ați fost martora unor povești de succes? Ați apucat să îi vedeți că au reușit să facă ceea ce și-au
propus?
Instrumente de lucru
Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora?
96
Mai mult personal calificat care să discute cu ei, în special în centrul de psihologi, pedagogi
specializați pentru a comunica cu ei permanent.
Si nevoi ale dumneavoastra personale?Pe langa ca ati avea nevoie de colegi specializati, mai sunt
alte lucruri de care ati avea nevoie ca sa va fie mai usor dumneavoastra personal ca sa lucrati cu
ei?Presupun ca lucrati pe echipe nu individual.
Lucrăm individual, suntem responsabili de caz pentru un anumit dosar. Am avea nevoie de
mai mult timp pentru a ne putea ocupa efectiv de situația acelui copil, pentru a-l trata
individual pentru a-l asculta mai mult.
Personal simțiți nevoia și de calificare? Ce vrei să învățați nou și vi se pare că ar putea fi benefic
în activitatea dumneavoastră?
Da, bineînțeles. Personal consider că sunt utile diferite cursuri de calificare pentru a putea
pune în aplicare alte metode de lucru.
"Doctor în Comisie"
Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrează (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilităţi)
Mă ocup de persoanele cu dezabilităţi, inclusiv cele de etnie romă.
instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne oferiţi un profil sintetic al
persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de
următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,
determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc).
Avem persoane în unitate care au funcţii foarte bune,sunt directori chiar dar aceştia au o
boală uşoară sau nu suferă de un handicap foarte grav şi vizibil şi aceştia nu cer pensie dar
cei mai mulţi sunt cei care nu vor să-şi depăşescă conditia şi nici nu vor să muncească
deoarece spun că pensia primită pe baza bolii le ajunge.
Care este distribuţia aproximativă a acestora în judeţul Ilfov? În ce localităţi sunt mai multe
cazuri? Dar mai puţine?
Mulţi vin din oraşe, din localităţile mai mari şi mai puţin din localităţile mai mici.
Mulţi dintre ei spun că nu le ajung banii pentru medicamente dar ei prin lege au gratuitate
foarte mare la medicamente,la analize si impozit daca au locuinţe dar mulţi se plâng că
reducerile nu le sunt aplicate.
Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le
considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
Rromi ……..
Persoane cu dizabilităţi….
Femei …..
Sunt puţini care ar vrea şi care ar putea.Sunt puţine cazuri în care discutăm şi despre muncă.
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile
primate, solicit ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este
înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este
conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,
nu îşi revendică drepturile)?
Ce abilităţi au? (observate de subiect sau declarate subiectului de persoanele din grupul ţintă)
Astea nu le putem cunoaşte noi deoarece noi cumunicăm foarte puţin cu fiecare pacient ca
să avem timp pentru fiecare în parte.
În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
Dacă sunt tineri pot să se ducă să muncească 2-3 ore dar dacă au un handicap grav nu pot
munci, deoarece ei nu se pot concentra, se enervează. Dar sunt şi oameni care ar putea muncii
dar preferă să stea pe o pensie deoarece se ocupă de micile lor afaceri.
99
Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi initiate şi sprijiniţi în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la aceştia? În ce măsură şi în
ce domeniu?
Sunt persoane foarte puţine care sunt directori, au o boală minoră şi muncesc şi nici nu mai
cer pensie de handicap sau o cer doar pentru a li se scuti impozitele şi reducerea la
medicamente.
Instrumente de lucru
Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora?
Funcţie şi atribuţii în cadrul DGASPC: consilier asistent social, lucrez in cadrul serviciului de
tip familial (16-26 ani).
Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrează (persoane de etnie roma, persoane cu dizabilităţi)
Lucrez cu toate categoriile, dizabilități și romi.
persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de
următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,
determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc).
Lipsuri financiare.
Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le
considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
Rromi ……..
Persoane cu dizabilităţi….
101
Femei …..
Au nevoie de consiliere psihologică.
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul acestora? Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile
primate, solicit ajutor, este reflexiv în privinţa situaţiei personale şi vă comunică), imperativ (este
înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu ascultă, este
conflictual), executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus,
nu îşi revendică drepturile)?
Sunt pe de o parte persoane asertive și executive. Cei care sunt conflictuali sunt astfel pentru
ca nu primesc ajutorul pe care îl doresc.
Ce abilităţi au? (observate de subiect sau declarate subiectului de persoanele din grupul ţintă)
Nu a observat abilități speciale.
În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
Domenii care sunt cât mai apropiate de locația lor. Nu au cereri exprese de profesionaliare
pentru anumite domenii.
Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi initiate şi sprijiniţi în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la aceştia? În ce măsură şi în
ce domeniu?
Nu am întâlnit astfel de cazuri.
R.O. - manager public principal– MMFPSPV- Direcția Generală Asistență Socială, Direcția
Servicii Sociale și Incluziune Socială
1.2. Cu ce subcategorie din grupul ţintă lucrați (persoane de etnie romă, persoane cu
dizabilităţi)?
1.1. Experienţa dvs de lucru cu grupul ţintă al proiectului este esenţială pentru cercetarea
noastră şi pentru proiect- în funcţie de diagnoza dvs dar şi de rezultatele interviurilor cu grupul
ţintă- se vor face recomandări pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenţie (organizarea de
cursuri, instruire etc). Astfel, vă rugăm ca pe baza experienţei dvs să ne oferiţi un profil sintetic al
persoanelor defavorizate (cele cu vârste peste 18 ani dar nu vârstnici) cu care lucraţi, în funcţie de
următoarele coordonate: nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati anterioare şi actuale,
determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri, mijoace la dispoziţie, statut
familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată pe într-ajutorare economică între
părinţi cuplu tânăr etc):
Astfel, MMFPSPV îndeplinște mai multe funcții printre care de reglementare şi sinteză, prin
care se asigură elaborarea şi promovarea politicilor publice şi a proiectelor de acte normative
în vederea punerii în aplicare a Programului de guvernare şi a obiectivelor strategice în
domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, de elaborare a
programelor în domeniul muncii, protecţiei, securităţii şi coeziunii sociale, de autoritate de
stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării
reglementărilor legale în domeniul său de activitate.
Prin urmare, în calitate de funcționar public în cadrul MMFPSPV, experiența mea de lucru
cu grupurile țintă menționate anterior, constă doar în identificarea, elaborarea, formularea
şi promovarea politicilor publice şi actelor normative în domeniul incluziunii sociale si
103
Date fiind toate cele de mai sus și faptul că un profil sintetic al persoanelor defavorizate în
funcţie de coordonatele stabilite de dvs (nivelul de instruire, abilităţi, ocupaţie/activitati
anterioare şi actuale, determinarea de a depăşi statutul de persoană defavorizată, idealuri,
mijoace la dispoziţie, statut familial (nr de copii în îngrijire, familie nucleară extinsă bazată
pe într-ajutorare economică între părinţi cuplu tânăr etc) poate fi obtinut doar in urma
anchetelor sociale desfasurate de catre lucratorii sau asistenții sociali de la nivelul
autoritatilor publice locale, motiv pentru care aceste persoane sunt in masura sa va furnizeze
aceste informatii detaliate.
1.2. Cu câte persoane aproximativ din categoriile mai sus amintite lucraţi/ați lucrat?
Romi…..
Femei …..
2.1. După dvs, care este cauza pentru care aceste persoane se află într-o situaţie dificilă în raport
cu piaţa muncii şi societatea?
În cadrul contactelor avute cu persoane din grupul țintă, îndeosebi ocazionate de revenirea
acestora în țară din Marea Britanie și Franța, am observat faptul că printre principalele
nevoi amintite de majoritatea persoanelor din grupul respectiv se referă la deținerea unui
spațiu locativ și a unui venit stabil care să le permită satisfacerea nevoilor zilnice de bază.
104
2.3. Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să
le considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
Rromi ……..
Din experiența acumulată până în prezent în ceea ce privește grupul țintă menționat,
consider că principala prioritate de care trebuie ținut cont și care ar trebui să stea la baza
oricărei inițiative sau strategii de îmbunătațire a situației romilor și de creștere a incluziunii
lor sociale, este educația. Argumentând această afirmație, aș preciza faptul că o dată
îndeplinită această condiție, individul respectiv va deține atât un bagaj de cunoștințe, un set
de abilități și competențe cât și o recunoaștere formală a acestora (diploma) care i-ar facilita
accesul pe piața muncii. În același timp, educația contribuie la schimbarea fundamentală a
mentalității individului și implicit la creșterea gradului de responsabilizare în abordarea
problemelor proprii de viață. În paralel cu aceasta, este necesară sprijinirea individului pe
tot parcursul vieții în eventualele situații de dificultate și vulnerabilitate cu care s-ar putea
confrunta și asigurarea unor condiții de trai decent care să-i permită accesul la educație și
să prevină orice intenție de abandon școlar timpuriu.
a.Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile primate, solicit ajutor, sunt reflexivi în privinţa
situaţiei personale şi vă comunică)
b. imperativ (este înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu
ascultă, este conflictual)
c. executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus, nu îşi
revendică drepturile)?
Deși, după cum am menționat anterior, nu lucrez direct cu grupul vulnerabil, din
interacțiunile avute în diverse contexte cu persoane aparținând acestui grup țintă am
observat o atitudine imperativă (persoanele fiind înverşunate asupra situaţiei lor personale,
refuzau sau încercau limitarea dialogului pe acest subiect, erau reticente, manifestau
neîncredere și uneori adoptau un comportament conflictual)
3.2. Ce abilităţi au? (observate de dvs sau declarate chiar de către aceștia)
105
3.3.În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul IF sau în regiune?
Personal consider că anterior instruirii, s-ar impune realizarea unei analize a grupului
respectiv din județul Ilfov sau din regiune, cu scopul identificării nivelului de educație, a
calificării, a competențelor, abilităților, motivației și potențialului profesional și a experienței
anterioare de muncă a fiecărei persoane. Pe baza rezultatelor acestei analize, poate fi
formulat un plan de acțiune care să includă și componenta de instruire în domeniile
identificate ca fiind de interes pentru respectivele persoane, dar fiind în același timp
accesibile acestora (ținând cont de nivelul de educație al fiecărei persoane) și corelate cu
cererea existentă sau prognozată pe piața muncii.
3.4.Consideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la acestea? În ce măsură şi
în ce domeniu?
Nu am abordat acest aspect în cadrul discuțiilor avute cu persoanele din acest grup, dar
consider că spiritul antreprenorial poate fi educat și cultivat la indivizii care doresc și sunt
motivați să demareze o afacere. De asemenea, am asistat la prezentarea unor exemple de
succes în ceea ce privește inițiativele antreprenoriale în rândul romilor, îndeosebi pe
segmentul economiei sociale.
4.1. Indicați o soluție pe care ati adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:
Educația -
Sănătatea .……
Sărăcia ………
Discriminarea ………..
4.2. Vă rugăm să ne descrieți pe scurt cel mai/cea mai de succes proiect/activitate derulată pentru
acest grup țintă. Ce a funcționat?
4.3.Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora.
Resursele suplimentare necesare ar fi de natură financiară. Având în vedere faptul că, după
cum bine știți, Guvernul României are o strategie pentru incluziunea socială a cetățenilor de
această etnie, dar din păcate nu toate măsurile au putut fi implementate, datorită
constrângerilor bugetare.
În baza lucrului cu persoane de etnie romă defavorizate, care sunt principalele nevoi pe care
considerați că le au în raport cu societatea și piața muncii?
Lipsa oportunităților de angajare. Multe persoane de etnie romă au nevoie de cursuri de
calificare care să răspunda nevoii pieței muncii nu doar cursuri realizate pentru a atinge
anumiți indicatori din proiecte.
Care sunt principalele nevoi şi priorităţi pe care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să le
considere în raport cu grupul ţintă, aşa cum îl cunoaşteţi dvs?
Romi – Instruirea personalului din instituitii in ceea ce priveste discriminarea si
efectele acesteia.
Femei …..(dacă în activitățile și proiectele dvs le aveți în vedere separat)
Comunicare şi abilităţi
Cum aţi caracteriza comportamentul persoanelor defavorizate cu care lucrați? Alegeți o categorie
de răspuns.
a.Asertiv (comunică deschis, apreciază sfaturile primate, solicit ajutor, sunt reflexivi în privinţa
situaţiei personale şi vă comunică)
b. imperativ (este înverşunat asupra situaţiei personale strident răutăcios, vorbeşte mult şi nu
ascultă, este conflictual)
c. executiv (nu reuşeşte să îşi exprime sentimentele, nevoile, nu cere ajutor, este supus, nu îşi
revendică drepturile)?
Totuși, este destul de complicat să încadrăm într-o categorie de răspuns toate comunitățile
de romi în care lucrăm. Așa cum am menționat comunitățile de romi, prin definiție, sunt
caracterizate de diversitate.
În opinia dvs, care ar putea fi cele mai adecvate domenii în care persoanele din grupul ţintă ar
putea fi instruite suplimentar în ideea de a-şi stabiliza statutul socio-economic (inclusiv angajarea)
în judeţul Ilfov sau în regiune?
Conform ofertei pieței muncii din zonă, domeniul de interes este agricultura. Există și
persoane care practică comerțul informal cu succes.
109
3onsideraţi că cel puţin o parte din persoanele cu care lucraţi ar putea fi inițiate şi sprijinite în
dezvoltarea unor mici afaceri? Aţi identificat abilităţi antreprenoriale la acestea? În ce măsură şi
în ce domeniu?
Da, sunt comunități în care se practică informal comerțul. Sunt alții care încearcă să își
dezvolte propriile afaceri și ar avea nevoie de sprijin și expertiză în acest sens.
Instrumente de lucru
Indicați o soluție pe care aști adopta-o pentru îmbunătățirea situației privind:
Șomajul – Dezvoltarea economiei sociale
Educația – proiect Școală după Școală
Sănătatea - ambulanță la dispoziția comunităților defavorizate, sistemul de asigurări
Sărăcia - locuri de muncă asigurate
Discriminarea - campanii
Inegalitatea de gen – sprijinirea fetelor în sistemul educațional
Vă rugăm să ne descrieți pe scurt cel mai/cea mai de succes proiect/activitate derulată pentru
acest grup țintă. Ce a funcționat?
Vă rugăm enumeraţi resursele şi instrumentele suplimentare de care aţi avea nevoie pentru ca
activitatea dvs de intervenţie asupra acestor grupuri ţintă să fie mai eficientă şi să contribuie la
dezvoltarea statutului socio-profesional al acestora.
Am avea nevoie de un sprijin în ceea ce privește pregătirea unui proiect pe economie
socială.