Luminia Roca - FORMAREA IDENTITATII PROFESIONALE A

JURNALISTILOR

O LUME NARCISISTA SI INDIVIDUALISTA

Cateva replici din romanul Conversatie la catedrala de Mario Vargas Llosa trimit catre niste
reprezentari ale jurnalismului.Editorialistul Zavalita si reporterul de stiri,Norwin sunt 2 personaje oarecum
emblematice care intruchipeaza 2 tipuri de jurnalisti,2 perspective asupra jurnalismului.
Editorialistul isi asuma viziunea critica pentru care jurnalismul este o ocupatie onorabila si atat.
Norwin,reporterul de stiri, se plaseaza in sfera junalismului de informative,a jurnalismului activ.
Editorialistul are profilul unui intellectual,are dileme,reporterul are vocative,e convins de valoarea
profesiei.Acestea sunt,de altfel,dilemele si credintele jurnalistului.
Asa cum informatia este fluida,greu de controlat,tot asa si rofesia care e menita sa-I dea viata,se lasa
greu stapanita si pentru ca se afla in permanenta transformare,asemenea lumii pe care o reprezinta in discurs.
IDENTITATEA PROFESIONALA A JURNALISTILOR
Doctrina oricarui grup profesional,care are drept scop fundamental diferentierea de restul societatii,se
bazeaza pe 2 principii:independent,intotdeauna legata de idea de libertate si legimitatea exstentei grupului,in
numele caracterului indispensabil al activitatii sale.
Acest discurs al presei despre presa se constituie,pe de o parte,intr-o strategie ce are ca finalitate
diferentierea fata de celelalte grupuri profesionale ale societatii,iar pe de alta parte,reprezinta o modalitate de
aa raspunde indirect criticilor ce se aduc campului jurnalistic.Una dintre cele mai serioase critici,formulate de
sociologi,se refera la inexistenta unor instante si a unor mecanisme institutionalizate de control,de selectie si
de promovare a angajatilor,care ar putea servi drept gardieni impotriva excesului de arbitrar.
Aparand libertatea de exprimae,jurnalistii apara implicit dreptul la informare al cetateanului,in fapt,ori
de cate ori ziaristii vorbesc despre libertatea presei,se ajunge,in mod inevitabil,la utilitatea sociala a acesteia.
Un individ neinformat sau mai putin informat este un cetatean mai usor de manevrat de catre birocratie.
J.L.Missika si Dominique Wolton afirma:Ideea ca lumea vrea sa fie inselata a devenit mai adevarata
decat s-ar putea crede vreodata.Nu numai ca oamenii cad,cum se spune,in cursa,intrucat aceasta le adduce o
satisfactie,oricat de trecatoare ar fi ea,dar ei chiar doresc imposture,oricat ar devein de constienti de aceasta.
Mass-media ar putea action ape 2 directii:fie sa accentueze tendinta fireasca a marelui public,oferindu-I
produse culturale usoare,fie,dimpotriva,in virtutea rolului lor educative,sa o diminueze.
Conceptul de industrii culturale a fost introdus de Theodor Adorno si a avut rolul de a define cultura
de masa,a carei component principala este media.
Puncte slabe:
1.Nu exista mecanisme institutionalizate de control,selectie si promovare a membrilor grupului
professional,asa cum exista in profesiile al caror cadru procedural nu este niciodata pus la indoiala.
2.Se constata un deficit de capital cultural la unii reprezentanti ai profesiei.
3.Exista un conflict generator de tensiuni la nivelul grupului,intre spiritual liberal al profesiei si statutul
salarial al membrilor grupului.
4.Se poate vorbi despre iluzia obiectivitatii,despre un ritual al adevarului sau despre mitul journalistic
folositor societatii,creativ,tentat de Aventura,scrupulos etc.
5.Exista un ecletism provocat atat de pregatirea profesionala eterogena a reprezentantilor profesiei,cat si
de natura diferita a activitatilor incluse sub denumirea generic de jurnalism.

PROFESIA LA INCEPUTURILE EI
-Premise istorice si institutionaleO data cu aparitia,la 8 aprilie 1829,a Curierului romanesc(Bucuresti) si la 1 iunie 1829 a Albinei
romanesti(Iasi),putem vobi despre inceputurile presei in limba romana.
Primele gazete de informare au avut 2 obiective importante:cel dintai raspundea exigentelor oricarei
publicatii periodice,si anume sa difuzeze informatii economice,politice,culturale si de interes pentru un public
larg;cel de-al doilea era unul specific spatiului cultural romanesc si se concretiza prin dezbaterea problemelor
limbii romane ,avand ca obiective declarate:cultivarea limbii romane(Albina romaneasca) si cresterea si
sporirea literaturii romane(Curierul romanesc).
Primul cotidian din Principate este Romania,publicatie ce a aparut in perioada 11 ianuarie-3131
decembirie 1838,din initiative lui Florian Aaron si George Hill,ambii profesori la Colegiul Sf.Sava din
Bucuresti.
-Limbajul jurnalistic.Cadru teoreticLimbajul jurnalistic reprezinta o modalitate specifica de selectie si asamblare a faptelor de limba,ca o
consecinta a rigorilor impuse de o situatie de comunicare particulara.Actul de producer a mesajului journalistic
este,in acelasi timp,un act individual(rezultat al muncii unei personae care colecteaza,filtreaza informatii si
redacteaza texte),dar si unul institutional:textile sunt redactate de jurnalisti,angajati ai unei institutii de presa
prin contract permanent sau de colaborare,care isi asuma toate responsabilitatile privind strategia publicatiei.
In timp ce actul de producere a mesajelor jurnalistice are un puternic character institutional,actul de
receptare este unul individual:cititorul,ascultatorul,telespectatorul se afla singur in fata mesajului si ia propriile
decizii privind receptarea,evaluarea si interpretarea textului.
Principiile de baza ale redactarii jurnalistice sunt:acuratetea,claritatea,credibilitatea si utilizare tonului
tonului potrivit in raport cu faptele prezentate.
In urma unui studio efectuat au fost evidentiate acele aspect lingvistice care ii permit sa contureze
trasaturile limabajului jurnalistic:
a)atat in still publicistic,cat si in cel belletristic,cuvintele goale din punct de vedere semantic
reprezinta intr-un text dat aproximativ 50%.
b)in stilul publictistic domina substantivul,in timp ce,in cel beletristic,verbul.
c)neologismele ocupa un loc foarte important si sunt selectate din sfera semantica a politicului si a
socialului.
d)termenii cei ami numerosi sunt de origine franceza,aproximativ 70%.
Printre caracteristicile stilului journalistic determinate lingvistic se numara:
1.O terminologie specifica,avand ca sfera semantica sfera politicului si prezenta masiva a neologismelor.
2.Existenta unei concizii explicite un tip de redundanta mult mai accentuate la nivelul
lexicului,prezenta insa si la nivel grammatical,mai mult in sintaxa.Acest tip de redundanta se
concretizeaza la nivelul expresiei prin:
a)derivatia sininomica(enumerarile de cuvinte din aceeasi sfera semantica,cu preferinta pentru
neologisme).
b)numarul mare de imbinari cu caracter fix dintre substantive si adjective.
c)tendinta de a inlocui superlativul implicit cu superlativul explicit sau pleonastic.
d)folosirea unor unitati frazeologice stereotype cu valaore metaforica,in care nucleul il formeaza
un neologism imprumutata sin alte stiluri.
e)imagini in care mecanismul analogiei este previzibil.
f)constructii retorice prin acumularea unor repetitii(mai ales in anumite etape istorice).

Dupa 1840 se poate vorbi depsre individualizarea limbajului publicistic romanesc,in raport cu celelalte
limbaje ale limbii.Anul 1885 este anul aparitiei primei publicatii pentru copii,Amicul copiilor,revista
stiintifica si literara,editata de Elena Macescu.
1886 este anul nasterii gazetei tipografilor,Gutenberg.
-Pentru propasirea limbiiPrimele incercari de normare a limbii literare si de alcatuire a primelor gramatici si dictionare dateaza
din a doua jumatate a secolului xviii si apartin carturarilor Scolii Ardelene.
Aron Pumnul considera ca elementele nelatine nu constituie componente ale limbii romane,acestea
putand fi inlocuite cu termini romanesti formati prin derivare cu ajutorul sufixelor romanesti.
Istoria culturii romane consemneaza numele lui Heliade Radulescu ca intemeietor al presei in limba
romana,avand o contributie considerabila la dezvolatrea acesteia in secolul xix.In spiritual ideilor
iluministe,I.H.Radulescu considera ca presa era un mijloc de informare a publicului,dar si de educare socialpolitica a cititorilor,ceea ce ducea,in mod inevitabil,la propasirea tarii.
La 8 aprilie 1829 aparea in tipografia Mitropoliei primul numar al Curierului romanesc.
Cea mai importanta lucrare a sa in domeniul studiului limbii este Gramatica romaneasca,aparuta la
Sibiu in 1828.
-Responsabilitatile gazetaruluiI.L.Caragiale si Mihai Eminescu ,cunoscuti de marele public ca valori ale literaturii romane,au avut o
contributie importanta in procesul de individualizare a stilului publicistic romanesc,la promovarea calitatilor
fundamentale ale stilului journalistic:concizia,claritatea,acuratetea si accesibilitatea.
Secolul xx a intarit caracterul de system al eticii jurnalistice accentuand conflictul existent intre
responsabilitatile fata de cetatean si societate,obligatiile ce deriva din contractual jurnalistului cu un patron si
constiinta ziaristului.Toate aceste idei le regasim in publicistica unor ziaristi de marca precum I.L.Caragiale si
M.Eminescu.

JURNALISMUL-UN RISC ASUMAT

-Normele,statutul si valorile profesieiLegea presei din 1862 apare ca o necesitate sociala,in contextual in care numarul publicatiilor crescuse
spectaculos,iar societatea romaneasca se afla,dupa 1859,intr-o noua etapa a evolutiei sale istorice.Iar presacea
de-a patra putere in stat,dupa cum afirma insusi Caragiale,intr-unul din articolele sale,nu puta ramane in afara
acestei realitati.
Formarea constiintei profesioanle a gazetarilor si constituirea asociatiilor profesioanle ale acestora
reprezinta aspect tot atat de importante ca si cel juridico-profesional.
Asociatia Generala a Presei Romane consemna printer obiectivele asociatiei:organizarea de
biblioteci,cursuri,conferinte si crearea de asezaminte menite sa sporeasca cultura profesionala si generala a
membrilor,participarea directa si active la miscarea culturala a tarii,prin aderarea la initiativele altora,ca si prin
initaiative proprii,in scopul popularizarii si raspandirii culturii.
Presa straina e scrisa altfel decat a noastra,pentru ca ea oglindeste alta viata si ei i se impun alte
indatoriri.
-Discursul presei despre presa-

Dezbaterile privind rolul presei si valorile profesionale ale acesteia au avut o importanta cavarsitoare in
procesul de profesionalizare a jurnalistilor.
Pe langa functia critica,functia informative este determinant pentru profilul ziarului de
informatiuni,bazandu-se pe accesibilitatea mesajelor,care trebuie sa ajunga la un public larg si eterogen.O serie
de articole existente in publicatiile vremii atesta preocuparea ziaristilor pentru identificarea si popularizarea
valorilor jurnalistilor si a normleor care caracterizau practica profesionala.
Astefel,in Anuarul General al Presei Romane pe anul 1907 se publica un ghid de concepere si
elaborare a unei publicatii,sub titlul:Cum se face o gazeta?.
Cartelul era o practica eficiena care avea drept finalitate satisfacerea nevoii publicului de informatii de
actualitate,rapid si complet.
O sursa importanta de venituri o reprezenta existent departamentului de anunturi si reclame.In aceasta
activitate,departamentul era ajutat de agentiile de publicitate,intermediarii dintre comercianti si administratiile
ziarelor.
Aparitia volumului Ziaristica marcheaza prima initiative de realizare a unui manual de journalism,cu
scopul de a veni in sprijiul gazetarilor,punandu-le la dispozitie informatii diverse referitoare la profesia de
gazetar.
Eugen Filotti sustine ca presa are urmatoarele avantaje:
1.Stimularea solidaritatii socile,nationale si international
2.Educarea maselor
3.Informarea politica si culturala si raspandirea descoperirilor din domeniul stiintei sau al tehnicei
4.Controlul vietii publice
Concomitent cu procesul de modernizare a intregii societati romanesti,a avut loc ceea ce am putea numi
profesionalizarea ziaristilor si a ziaristicii la noi,prin aparitia intreprinderii de presa,prin instituirea normelor
legislative care reglau functionarea acestora si prin infiintarea asociatiilor profesionale,care promovau practicile
si normele etice specific activitatii gazetaresti.
Notiunea de profesionalism inseamna asumarea de catre practicienii de orice fel a responsabilitatilor
sociale si a sistemului de norme etice acceptate intr-un spatiu geografic larg.Totodata insemna si definirea,intre
parametri flexibili,a culturii profesionale,cultura pe acre practicienii sa o recunoasca sis a o cultive,cu scopul
stabilirii identitatii grupului.
TREI SECOLE INTR-UNUL SINGUR-SECOLUL AL XIX-LEA
-Monopolul tipariturilor si regimul cenzuriiProfesia de jurnalist este rezultatul unui process istoric complex care se situeaza pe anumite coordinate
socio-culturale,ceea ce confera specificitate practicilor jurnalistice dintr-o anumita sfera geografica.
Primul numar al revistei Dacia literara apare la 19 martie 1840.Aceasta va fi suprimata de cenzura la
23 august 1840,dupa doar 5 luni de la infiintare.Revista nu a mai aparut deoarece,intr-un articol despre voiajul
principelui Demidof in Principate,era mentionat proverbul Pestele de la cap se-mpute,intr-un text in care
Mihail Kogalniceanu denunta cu violenta departarea boierimii tarii de tot ce e roman,de tot ce e
national,criticand in mod special pe cel ce se afla in varful scarii sociale.
-Ziarele de partidTIMPUL,Publicatie conservatoare
Apare la Bucuresti la 15 martie 1876,intai de 4 ori pe saptamana iar de la 17 mai,zilnic,cu
specificatia:ese in toate zilele de lucru.
Timpul era o publicatie de format mare,avea de obicei 4 pagini iar paginarea se facea in mod regulat
pe 5 coloane.Ziarul cuprindea o varietate de informatii,structurate in rubric fixe,multe dintre ele raspunzand
functiei de serviciu public a presei.Dintre cele 4 pagini ale ziarului,pagina a patra era rezervata reclamelor si
micii publicitati.

Ierarhizarea infromatiilor se realizeaza,in general,sub titulatura unor rubric fixe acre apar cel mai adesea
in aceeasi pagina.
Rubricile ce apar in pagina a doua sunt:Stiri din afara;Cronica;Acte oficiale.
Pagina a treia reunea stiri culturale,economice si politice:Notite bibliografice;Teatre-spectacoleconcerte;Varietati stiintifice.
Redactia manifesta preocupare pentru o buna ierarhizare a informatiilor,care sa corespunda interesului
cititorilor si strategiei editorial a ziarului.Un aspect inedit pentru cititorul de astazi il reprezinta si faptul ca nici
un articol nu este semnat.
-Presa de larga informareIn 1884 apare Universul,ziar care,inca de la primele numere,a intercut tirajele existente.Aparitia
acestuia a marcat nasterea cotidianului popular,ca exponent al presei de informative in tara noastra.
Primele numere al Universului aveau format mic,numarau 4 pagini si costau 5 bani.Ele ofereau stiri
din Bucuresti,fapt divers din strainatate,foiletoane de valoare literara mediocre si reclamele unui farmacist din
Italia.
Luigi Cazavillan era un ziarist caruia nu-I lipseau talentul si cultura dar care a dovedit, in principal,
calitati de manager. Abil si priceput,el a reusit sa transforme editarea unei publicatii intr-o afacere
infloritoare,prin gestionarea eficienta a resurselor umane,prin implementarea la timp a tehnologiei de ultima ora
si prin valorificarea practicilor profesionale.
Universul ilustratera o publicatie saptamanala cu profil de magazine.
Universul amuzantera o publicatie de divertisment care aparea de 3 ori pe saptamana la Bucuresti.
Stelian Popescu era directorul ziarului care detinea pachete de actiuni,avea functie de administrator
delegate si era membru in consiliul de administratie.
Universul a fost primul trust de presa care a tratat activitatea de editare a unei publicatii nu ca pe o
afacere politica,ci ca pe o serioasa intreprindere economica,aducatoare de profituri importante.Strategia editorial
a ziarului se caracteriza prin diversificarea informatiilor si prin accentual pus pe informatia de actualitate sip e
cea de interes uman ,in defavoarea comentariului politic.
-Adeverul,cotidian de opinie si informatiiAdeverul,cotidian politic,apare la Bucuresti,de la 15 august 1888 pana la 21 noiembrie 1916,sub
conducerea lui Al.V.Beldiman,fondator si director public.
Cotidian de atitudine,Adeverul,este cel mai vechi ziar politic din tara.
Asemenea lui Cazavillan,intai Beldiman si ,ulterior, Mille editeaza suplimente si publicatii satelit,pe care
le difuzeaza gratuit,ca mijloc sigur de a arage un segment important de public si de a crea si impune marca
Adeverul.Acesta a fost urmat de o serie impresionanta de suplimente,complementare ziarului principal,cu
strategii editorial care dovedeau interes pentru transformarile ce aveau loc in sistemul de referinte al
publicului,ca si pentru nevoile de informare ale acestuia.In ordinea aparitiei au fost:Adeverul
ilustrat;Adeverul de duminica;Adeverul de joi.
Ca marca a profesionalismului este de subliniat diversitatea modalitatilor de tratament al informatiilor si
selectarea unghiurilor de abordare in asa fel incat I se creaza cititorului sentimentul de observator direct la
evenimente.
O trasatura definitorie a publicatiei in toata perioada aparitiei sale este interesul constant pentru ceea ce
astazi numim jurnalismul de serviciu sau functia de serviciu public a mass-media.
Spre deosebire de Universul,se constata un interes marcat atat pentru informatia cu continut
cultural,cat si pentru ierarhizarea valorica a produselor culturale prezentate.

PRESA ROMANEASCA DUPA ANUL 1918-FAZA DE STABILITATE SI DEZVOLTARE

-Contextul istoric si culturalDupa 1928 cand numarul de abonati creste foarte mult,radioul inceteaza sa fie doar o noutate tehnica
devenind,alaturi de presa tiparita,un mijloc important de vehiculare a informatiei,cu emisiuni din ce in ce mai
diverse,adresandu-se unui public variat.
Se editeaza carti pentru toate buzunarele ,cea mai cunoscuta editie populara fiind Biblioteca pentru
toti.Presa are o dezvoltare fara precedent,iar rolul ei social este din ce in ce mai important.
-Presa-fenomen de masaPresa a cunoscut o dezvoltare fara precedent,in perioada interbelica,concomitant cu progresul economic
al tarii si stabilizarea institutiilor democratice.
Exista o foarte eficienta structurare a presei scrise,ceea ce dovedea o buna cunoastere din partea
editorilor a structurii sociale,a gradului de instructive si a nevoilor de informare a publicului.Pentru a intelege
cat de atent se cerceta profilul publicului trebuie sa mentionam domeniile care beneficiau de informare
periodica:chimie,farmacie,fizica,istorie
si
geografie,
industrie
si
meserii,morarit,croitorie,cizmarie,ceasornicarie,industria
fierului
si
materialelor,film,industria
lemnului,pielarie,radio,textile etc.
Cotidienele
cu
cel
mai
mare
tiraj
si
cu
larga
distributie
nationala
erau
Universul;Adeverul;Dimineata.
Printrea ziarele socialiste care aparareau in perioada interbelica se numarau: Socialismul;Tineretul
socialist;Scanteia;Lupta de clasa;Raza;Slova etc.
Profesionalizarea presei se accentueaza in perioada interbelica si datorita diversificarii surselor de
informare.Concurentapentru informatia in exclusivitate a dus la sporirea interesului editorilor pentru
corespondenti,pentru cresterea numarului acestora,dar si pentru selectarea lor pe criteria de calitate profesionala.
Perioada interbelica reprezinta momentul de varf al profesionalismului jurnalistilor romani.Genurile
gazetaresti se structureaza si se stabilizeaza.Genul cel mai des intalnit in presa vremii este stirea de
senzatie,care este pe gustul publicului larg.
Reportajul si ancheta devin genuri din ce in ce mai attractive pentru editori,unele publicatii fiind
cunoscute mai ales prin investigatii realizate.
Genurile de opinie au avut un support serios in presa de partid,in presa independent de atitudine ca si in
presa culturala,fiind sustinute in mod stralucit de o elita jurnalistica de exceptie.
Interviul era present foarte rar in paginile ziarelor din prima jumatate a secolului XX si aproape
inexistent in secolul XIX.Diaogul insa,ca manifestare textuala,este frecvent,prin existent numeroaselor pagini in
care erau transcrise cu fidelitate dezbaterile ce aveau loc in Parlament.
Ia amploare fenomenul editarii de suplimente.Acest fenomen marca,printre altele,o realitate:si anume
aceea ca institutia de presa avea forta financiara.
Succesul unei intreprinderi de presa este,in mare masura,rezultatului modului echilibrat in acre se aloca
spatiile pentru marea sau mica publicitate.
Faptul ca agentii de publicitate reputate au fost interesate de piata romaneasca vine in sprijinul afirmarii
catorva idei importante in legatura cu epoca in discutie:
a.presa reprezenta un support stabil si atractiv pentru intermediarii de publicitate;
b.existau suficiente oferte din partea agentilor economici si comerciali ,care sa justifice aparitia si
dezvolatarea agentiilor de publicitate.
c.implementarea si diversificarea serviciilor oferite de agentiile de publicitate au dus la aparitia si
intarirea presei populare si la o structurare mai pertinenta a presei romanesti.