CUPRINS

I. Strategii de marketing pentru pozitionarea pe piata publicistica ......................................... 7

1.1 Obiectivele ............................................................................................................... 7
1.2 Conţinutul activităţii promoţionale .............................................................................. 7
1.2.1. Publicitatea......................................................................................................... 7
1.2.1.1 Tehnici şi mijloace publicitare ............................................................................ 9
1.2.2. Promovarea vânzărilor....................................................................................... 12
1.2.3 Tehnici de promovare a vânzărilor....................................................................... 13
1.2.4. Relaţiile publice ................................................................................................ 13
1.2.4.1 Metode şi tehnici de relaţii publice .................................................................... 14
II. Prezentarea companiei Color Adevertising ..................................................................... 17
2.1 Organizare evenimente corporate .............................................................................. 19
2.2 Servicii copywriting ............................................................................................ 19
2.3 Servicii – identitate vizuala ................................................................................. 20
2.4 Productie publicitara ........................................................................................... 21
2.5 Creatie newsletter si e-mail marketing................................................................ 22
2.6 Sisteme de publicitate outdoor si indoor ............................................................. 23
2.7 Materiale promotionale ....................................................................................... 24
III. Studiu de caz.............................................................................................................. 25
3.1 Prezentare Intermodal & Logistic ....................................................................... 25
3.2 Eveniment Automotive Logistics Summit 2016 ................................................. 27

1
 Introducere: cuvinte cheie: publicitate, reclamă, impact, consumator, factori individuali, factori de mediu,
funcţii publicitare, tehnici publicitare, informare, propagandă, influenţă, rol social, instrument economic, stereotipurile
publicitare, societăţi de consum, erotizarea câmpului publicitar, publicitate subliminală, mecanisme de influenţare,
publicitate clandestină, influenţa publicităţii asupra copiilor.
Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și ideilor, de cele mai multe ori prin
mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorințelor clienților potențiali, și formarea asociațiilor
pozitive în legătură cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosința metodelor de manipulare
psihologică mai mult sau mai puțin subtile.
Vânzătorii văd reclama ca o parte constituentă a strategiei generice de promovare a acestora. Alte componente
ale promovării sunt mărcile,relațiile publice, vânzările personale și promovarea de vânzări.

Istoria publicității
3000 – 500 î.e.n. Cea mai veche formă de reclamă datează din China în secolele XI-VII î.Ch., când existau
poezii și cântece cântate și recitate de vânzătorii de diverse produse alimentare. Vechii egipteni au dezvoltat forme de
publicitate tipărind anunțuri de vânzări pe foile de papirus pe care le atașau de pereții și stâlpii clădirilor. Firma interioară
de publicitate, era de obicei un semn, pictat foarte atrăgător pe peretele unei clădiri. Vechi semne au fost descoperite în
ruinele Babilonului, Romei Antice și ale orașului Pompei. 500 de ani mai târziu, comercianții egipteni amplasau de-a
lungul drumurilor publice bucăți de stâncă în care erau sculptate diverse mesaje în scopul informării călătorilor în
legătură cu produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Romă, mesajele erau pictate pe pereți
în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot.
Perioada medievală se caracterizează prin apariția unor noi forme de publicitate, simplă, dar eficientă: folosirea
așa-numiților "strigători". Aceștia erau cetățeni, angajați de către comercianți, care lăudau prin strigăte calitățile
mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Acești
"strigători" sunt predecesorii crainicilor moderni care difuzează reclame radio sau TV.
1453 – o dată cu inventarea presei tipografice de către Johann Gutenberg, tipografii, și mai târziu comercianții,
încep să utilizeze mici "fluturași" pentru a-și promova produsele. Aceste mici bucăți de hârtie adesea conțineau
simboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Această formă de publicitate a fost folosită
foarte mult timp, până în epoca modernă și s-a caracterizat printr-o flexibilitate deosebită, afișele putând fi purtate cu
ușurință dintr-o zonă în alta.
1472 – 1730 – prima reclamă a apărut în anul 1472, în limba engleză, sub forma unei mici bucăți de hârtie
distribuită manual, anunțând vânzarea unei cărți de rugăciuni. 200 de ani mai târziu a fost publicat primul anunț în ziar
prin care se oferea recompensă pentru recuperarea a 12 cai furați. În coloniile americane, în primul ziar publicat cu
regularitate, Boston Newsletter, au început să se publice anunțuri din 1704. Aproximativ 25 de ani mai târziu, Benjamin
Franklin a făcut reclamele mai atractive tipărind titlurile cu litere mai mari. Reclamele promovau cărți și jurnale care
deveneau tot mai accesibile odată cu dezvoltarea și perfecționarea tipografiilor, precum și medicamente, care erau foarte
căutate în urma epidemiilor care devastau Europa.
1841 – 1869 – în SUA primele forme ale publicității au apărut în Philadelphia, Pennsylvania, când Volney B.
Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agențiilor de publicitate din zilele noastre. Agenții săi contractau
cu ziarele spații de publicitate la prețuri conținând discount-uri, urmând apoi ca ele să fie vândute către diverși clienți, la
un preț mai mare. În 1869 Francis Ayer a fondat „N.W. Ayer & Son”, agenție care exista și în zilele noastre. Ayer a
modificat practica de până atunci a agențiilor de publicitate facturând clienților același preț pe care îl contractase, plus un
comision agreat de ambele părți.

2
 1880 – David Adania fondează prima agenție de publicitate din România, care purta numele său. Până acum,
publicitatea din România a trecut prin mai multe faze: strigătul mărfurilor în fața prăvăliilor și în zonele cele mai
circulate; "anunciurile" ("înștiințările"), sau "mezaturile", "vânzările" sau "înștiințările particulare", care erau informații
despre marfa sub forma unor texte scurte și apăruseră în ziarele vremii începând cu anul 1829. Acestea din urmă aveau o
formă concisă pe care azi o numim "mica publicitate”.
1886 – Thomas J. Barrat din Londra, este considerat părintele advertising-ului modern. Angajat al companiei
„Pears Soap” producătoare de săpunuri și cosmetice, Thomas J. Barrat a conceput și lansat prima campanie de avertising,
o campanie deosebit de eficientă pentru vânzarea produselor companiei. În această campanie publicitară, Thomas J.
Barrat a folosit în premieră slogane specifice, imagini și fraze de impact pentru clienții cumpărători. Sub conducerea lui
Barrat, Pears Soap, a devenit primul brand înregistrat legal.
1893 – Cele mai promovate produse pe plan mondial în această perioadă au fost așa-numitele "medicamente
patentate"). Peste 50 de firme producătoare cheltuiau pe publicitate mai mult de 50.000 de dolari anual. În ultimii 20 de
ani, aceste companii au devenit producători de alimente, săpunuri sau cosmetice. Ele au început să își promoveze
produsele, folosind nume specifice: mărcile. Scriptul distinctiv al numelui Coca Cola a fost prima dată promovat pe
evantaie suvenir, tăvi, calendare și multe alte obiecte promoționale, devenind cea mai cunoscută marcă din lume.
1920 – Este anul în care întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă, atât din punct de
vedere al abordării, cât și al practicii. Acum, agențiile de publicitate încep să dezvolte strategii de marketing și
copywriting. Mai mult, agențiile au început să efectueze cercetări de piață și studii demografice pentru a putea ținti mai
bine consumatorii. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate, iar la sfârșitul anilor \'20 publicitatea a luat ființă și
în acest domeniu.
1924 – Regina Maria a României, cunoscută în toată Europa în urma voluntariatului depus pe frontul Primului
Război Mondial, a acceptat să apară într-o reclamă în care să laude calitățile cremei "Pond's Cold". Acesta a fost primul
testimonial din istoria publicității. Regina Maria era prima personalitate regală care accepta un astfel de gest. Acest tip de
publicitate s-a dovedit a fi în timp unul dintre cele mai credibile și mai eficiente în toată lumea.
1950 – Televiziunea apare încă din anii '40, însă din cauza prețurilor ridicate ale televizoarelor și a numărului
redus de canale TV, ea nu s-a impus imediat. 10 ani mai târziu însă, televiziunea surclasase deja radioul. Tonul
publicității de asemenea s-a schimbat. Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat, ci se încerca și crearea
imaginii sale. Astfel, anunțatorii aveau ocazia să demonstreze cum se pot utiliza produsele lor și au început să folosească
pe scară largă personalități care să laude produsele în cauză.
1980 – Creșterea producției de masă și rapida îmbunătățire tehnologică, apariția produselor electronice mici
(telefoanele, casetofoanele, calculatoarele) care au devenit disponibile publicului larg la prețuri accesibile, au devenit
ținte și pentru publicitate. Sfârșitul anilor '80 a marcat apariția culorilor "neon" pe aproape orice obiect care putea fi
imprimat. O dată cu apariția calculatorului, s-a dezvoltat și o întreagă industrie de obiecte promoționale legate de acesta:
mousepad-uri, wrist rests, mouse holders, screensavers etc.
1990 – Tehnologia digitală a transformat industria outdoor. Panourile publicitare care până acum erau pictate
manual, încep să fie tipărite cu ajutorul calculatorului. Companiile outdoor oferă o selecție diversificată de formate
outdoor: reclame în stațiile de autobuz, pe chioșcuri, publicitate în aeroporturi, display-ere în marile centre comerciale și
pe taxi-uri.
În perioada 1990 - 2002, în România s-au editat 198 titluri de publicații specializate în publicitate, dintre care
63 cu difuzare națională. În 1999, publicitatea deținea poziția III, cu o pondere de 9% din totalul timpului de emisie radio
la nivel național și aceeasi poziție cu o pondere de 11,1% din totalul timpului de emisie TV.
1990 – prezent - World Wide Web (www) este inventat de Tim Berners-Lee în 1990. Industria publicitară pe
internet este încă în faza de început. Publicitatea on line își face apariția într-un mod semnificativ în 1995 și cele mai

3
multe dintre standardele, normele și politicile acestei industrii au fost stabilite în ultimii 2 ani. Internetul a devenit
principalul mod de a comunica și de a încheia contracte. În anul 2004, publicitatea on-line a ajuns la nivelul de 8,4
miliarde dolari.
Tipuri de publicitate
Obiectivele publicității se pot clasifica după scop: acela de a informa, de a convinge sau de a reaminti.
Confruntate cu un mediu în continua dezvoltare și cu o concurență tot mai puternică intreprinderile și-au diversificat și
multiplicat formele de realizare a publicității. Acestea pot fi grupate, în funcție de o serie de criterii validate de practică,
astfel:
a)În funcție de obiectivul vizat de mesajul publicitar, se disting publicitatea de produs(serviciu), care scoate
în evidență caracteristicile acestuia, utilitatea lui în consum; publicitatea de marcă; publicitatea instituțională, axată pe
intreprindere;
b)În funcție de aria geografică de raspândire a mesajului, publicitatea poate fi locală, regională, națională și
internațională;
c)După destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinată consumatorilor
(utilizatorilor) finali, publicitatea destinată intermediarilor;
d)După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi de natură factuală și de natură emoțională;
e)În funcție de efectul intenționat, publicității i se poate atribui fie o acțiune directă, cu efect imediat, fie una
întârziată, cu efecte ce urmează a se produce în timp.
f)După sponsor, publicitatea se diferențiază în funcție de agentul finanțator, care poate fi producătorul,
intermediarul sau alți agenți economici.
g)În funcție de influența exercitată asupra cererii, publicitatea poate fi destinată fie influențării cererii
primare, fie influențării unei cereri selective, contribuind la deplasarea cererii pentru o anumită marcă.

Publicitatea tinde să pună în acord limbajul comercial cu motivaţiile profunde ale clientului, cat si cautarea de a
inscrie discursul comercial în cel social, adică într-o cultură, în valorile ei, în modurile ei de viaţă.
Publicitatea o putem defini ca fiind orice forma platita de prezentare si promovare impersonala a ideilor ,
bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare in masa (ziare, reviste, programe de radio si TV) de catre un sponsor
bine precizat. Multe organizatii folosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele
insele, la produsele si serviciile lor sau la modul lor de comportament, cu scopul de a determina un raspuns din partea
acestuia. Raspunsul poate fi de natura perceptuala: de exemplu, consumatorul isi formeaza anumite pareri in legatura cu
un produs sau o marca, ori acestea pot fi schimbate de catre reclama. El poate fi de natura comportamentala: de exemplu,
consumatorul cumpara produsul sau sporeste cantitatea cumparata. La publicitate nu apeleaza numai firme, ci si
organizatii cu scop nelucrativ si institutii sociale, cum ar fi institutiile filantropice, muzeele si organizatii religioase care-
si promoveaza cauza in randul unui public divers. Publicitatea este o buna metoda de a informa si a convinge, cu scopul
de a crea preferinta pentru pasta de dinti Colgate sau de a-i motiva pe consumatorii dintr-o tara in curs de dezvoltare sa
bea lapte sau sa practice controlul nasterilor.
Tarile Uniunii Europene cheluiesc anual cu publicitatea aproximativ 45,4 miliarde de euro. Pe masura
ce recensiunea se apropie de sfarsit si economiile nationale se reinvioreaza se prognozeza o crestere a cheltuielilor cu
publicitatea in majoritatea tarilor Uniunii Europene. Sponsorii, adica cei care sustin financiar actiunile de publicitate ,
raman precauti in privinta utilizarii optime a bugetului de publicitate, asa incat sa fie atinse obiectivele de
comunicare propuse.
Organizatiile se ocupa de publicitate in diverse moduri. In cadrul firmelor mici si mijlocii de acestea se
poate ocupa cineva din compartimentul comercial sau de marketing . In marile companii pot exista compartimente

4
specializate, care sa aiba drept atributii stabilirea bugetului publicitar, colaborarea cu agentii de profil si derularea de
actiuni de publicitate prin posta, expozitii cu vanzare si alte forme de care nu se ocupa agentiile respective.
Majoritatea firmelor, fie ele mici sau mari, inclina sa apeleze la agentii specializate pentru ca acestea ofera cateva
avantaje.
 Au specialisti care pot desfasura activitati specifice ( de exemplu cercetare, munca de creatie) in conditii mai
bune dacat personalul firmei ;
 Vin cu un punct de vedere obiectiv in privinta rezolvarii problemelor unei firme , dar si cu ani de experienta
castigata din colaborarea cu diversi clienti ce s-au aflat in situatii ditferite;
 Au o putere de cumparare a spatiului de publicitate mai mare decat cea a unei firme. De asemenea, ele
beneficiaza de un rabat, ceea ce face ca si cheltuielile firmei sa fie mai mici;
 Clientul poate renunta oricand la serviciile agentiei sale. Se poate argumenta ca o agentie va depune toate
eforturile pentru a face o treaba buna si a-l determina pe client sa mai apeleze la ea ;
 Incredintarea functiei publicitatii unei agentii specializate are insa si cateva dezavantaje :
 Pierderea controlului total asupra activitatii respective;
 Reducerea flexibilitatii pubicitatii;
 Aparitia unor conflicte in momentul in care agentia isi impume metodele de lucru
 Incapacitatea clientului de a exercita un control sau o coordonare mai mare asupra publicitatii
In ciuda potentialelor probleme, majoritatea firmelor considera ca utilizarea serviciilor agentiilor specializate le
avantajeaza.
In Romania in clasamentul celor mai tari firme din mass – media se afla agentiile de publicitate. Iata
cateva exemple:
Firma Cifra de afaceri (mil lei) Profit( mil lei)
MindShare 239,554 931
Creative Media 174,860 2680
Saatchi& Saatchi 170,590 346
Tempo Advertising 75,627 571
Focus Advertising 51,558 450
Euromedia 21,579 9937

Alegerea mijlocului publicitar va fi influentata de obiceiurile consumatorilor cu privire la utilizarea

mijloacelor de informare. De exemplu, radioul si televiziunea sunt mijloacele cu cea mai mare audienta in randul
adolescentilor. Este posibil ca pentru transmiterea unor tipuri de mesaje diferite, sa fie nevoie de mijloace diferite. De
pilda, pentru a anunta mari reduceri de preturi pentru ziua urmatoare, va trebui sa se apeleze la radio sau la ziare;
Transmiterea mesajelor care contin informatii tehnice ar putea necesita utilizarea revistelor sau a corespondentei
personale. Costul este un alt element determinant pentru alegerea mijlocului publicitar: daca televiziunea este foarte
costisitoare, publicitatea in ziare si produse pe baza de print costa mult mai putin.
Specialistul trebuie sa tina seama atat de costul total al utilizarii unui mijloc publicitar, cat si
cheltuielile pe mia de expuneri, respectiv de costul atragerii atentiei pentru 1000 de persoane folosind mijlocul publicitar
respectiv.

DISTRIBUTIA CONSUMULUI BRUT PE PUBLICITATE IN ANUL 2009

5
 Monitorizarea s-a realizat pe baza tarifelor – lista de publicitate

Alegerea principalelor tipuri de mijloace publicitare

Cel care concepe campania de publicitate trebuie sa cunoasca destinatia, frecventa si impactul,
corespunzatoare fiecaruitip de mijloace publicitare. In tabelul de mai jos sunt prezentate mijloacele de publicitate
disponibile in principalele tati europene, nord- americane si asiatice.
Tipuri de mass – media Avantaje Limite

Ziare Flexibilitate; caracter oportun; Durata de viata scurta; calitate

acoperirea pietei locale; acceptare slaba a reproducerilor; slaba circulatie a
larga; grad inalt de credibilitate exemplarelor de la un muncitor la altul

Televiziune Combinarea imaginii, Costuri absolut ridicate; risc

sunetului si miscarii; apeleaza la de confuzie din cauza aglomeratiei de
simturi; atentie sporita; larga difuzare informatii; expunere trecatoare;
selectivitate redusa a audientei

Radio Utilizare larga; selectivitate Prezentare exclusiv auditiva

geografica si demografica ridicata; Atentie mai scazuta decat in
credibilitate si prestigiu ; costuri cazul televiziunii; expunere pasagera
scazute

Reviste Selectivitate goografica si Spatiul de reclama tyrebuie

demografica ridicata; credibilitate si cumparat cu mult timp inainte; tiraje 'in
prestigiu; reproduceri de inlta calitate; pierdere';negarantarea pozitiei
durata de viata lunga; buna circulatie a
exemplarelor de la un cititor la altul
Panouri publicitare Flexibilitate; expunere Selectivitatea slaba a
repetatala mesaj; costuri scazute; audientei; limite legate de creativitate
concurenta scazuta

6
 I. Strategii de marketing pentru pozitionarea pe piata publicistica

1.1 Obiectivele

Principalele obiective ale capitolului sunt: înţelegerea rolului comunicării şi promovării, identificarea şi
definirea principalelor elemente componente ale activităţii promoţionale şi evaluarea alternativelor strategice de
promovare.

1.2 Conţinutul activităţii promoţionale

Activitatea promoţională are următoarele funcţii:

 informarea publicului în legătură cu activitatea unei firme, cu produsele şi serviciile sale, cu mărcile sub
care acestea sunt prezentate pe piaţă;
 convingerea şi determinarea consumatorul în efectuarea actului de cumpărare;
 asigurarea unei permanente comunicări între producători şi comercianţi, pe de-o parte, şi consumatori, pe de
altă parte.

Structura activităţii promoţionale:

 Publicitatea
 Promovarea vânzărilor
 Relaţiile publice
 Marca
 Manifestările promoţionale
 Forţele de vânzare

1.2.1. Publicitatea

Publicitatea cuprinde toate acţiunile care au drept scop prezentarea indirectă (nepersonală), orală sau
vizuală, a unui mesaj în legătură cu un produs, un servciu sau firmă de către orice susţinător (plătitor) identificat.

Publicitatea are următoarele caracteristici distincte:

 Prezentare publică – mijloc de comunicare eminamente public;
 Putere de răspândire – mijloc de comunicare direct care permite emiţătorului să repete
mesajul;
7
  Expresivitate amplificată – oferă posibilităţi de prezentare a firmei şi a produselor prin
utilizarea artistică a materialelor tipărite, a sunetului şi a culorii;
 Caracter impersonal – auditoriul nu se simte obligat să răspundă la mesajul receptat.
Publicitatea nu poate realiza decât un monolog în faţa publicului.

Formele publicităţii – in funcţie de obiect, publicitatea poate fi de produs (serviciu), de marcă şi

instituţională (de întreprindere).
 Publicitatea de produs (serviciu) reprezintă forma cea mai familiară şi mai frecvent utilizată
în practica publicitară. Ea urmăreşte stimularea cererii de consum pentru produsele
(serviciile) la care se referă. În practică se disting câteva forme particulare ale acesteia:
 Publicitatea de informare, are ca obiectiv stimularea cererii potenţiale prin informarea
publicului în legătură cu apariţia şi prezenţa pe piaţă a unui nou produs sau serviciu;
 Publicitatea de condiţionare, urmăreşte stimularea cererii pentru un produs, serviciu sau
marcă, punând accentul pe condiţiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea
lor. Acest gen de publicitate este folosită în timpul perioadei de creştere şi de maturitate din
ciclul de viaţă al produselor;
 Publicitatea comparativă, utilizată pentru compararea directă a unor produse sau servicii
aflate în relaţii de concurenţă pe o anumită piaţă;
 Publicitatea de reamintire, folosită în scopul întăririi efectului unor acţiuni de publicitate
anterioare, respectiv, al păstrării interesului pentru un produs, un serviciu, o firmă etc. în
rândul consumatorilor. Această formă de publicitate este practicată mai ales în faza de
maturitate a ciclului de viaţă al produselor.

După aria geografică de răspândire a mesajului, publicitatea poate fi:

 publicitate locală se efectuează de firmele şi unităţile comerciale cu amănuntul, de cele
prestatoare de servicii, care au o piaţă locală de desfacere;
 publicitatea regională este desfăşurată deopotrivă de firme producătoare, comerciale şi de
servicii, cu activitate de piaţă circumscrisă spaţiului geografic al unei regiuni;
 publicitatea naţională este susţinută cu precădere de întreprinderi producătoare şi firme
comerciale sau prestatoare de servicii cu rază de acţiune la nivel naţional;
 publicitatea internaţională este larg utilizată de întreprinderile producătoare exportatoare, de
firmele de comerţ exterior şi de diferiţi agenţi intermediari care acţionează în comerţul
internaţional.

8
 După natura pieţei, publicitatea întreprinderilor producătoare, comerciale sau de servicii publice sau private,
poate fi diferenţiată în funcţie de tipul consumatorului (consumatorului final, utilizatorilor industriali sau diferitelor
categorii de intermediari).

După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi:

 de natură factuală – punând accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului
(seviciului)
 de natură emoţională – vizând exploatarea unor trăsături şi resorturi psihologice ale
individului.

După efectul intenţionat, publicitatea poate fi:

 cu acţiune directă, cu un efect imediat;
 cu acţiune întârziată, cu efecte care se vor produce în timp.

După sponsor, publicitatea se diferenţiază în funcţie de agentul finanţator, care poate fi producătorul,
intermediarul, distribuitorul sau alţi agenţi economici şi sociali.

1.2.1.1 Tehnici şi mijloace publicitare

Presa – are cea mai mare răspândire şi este suportul cel mai utilizat pentru transmiterea informaţiilor
publicitare.
Avantaje Dezavantaje
costul redus al informării publicului timpul de viaţă scurt
operativitatea transmiterii mesajelor slaba calitate a reproducerilor
flexibilitatea mesajelor transmise
înalt nivel de credibilitate
largă acceptare a publicului
regularitatea apariţiei care permite alegerea celui mai
bun moment de difuzare a mesajului

După termenul de apariţie se disting presa cotidiană şi presa periodică.

 Presa cotidiană este alcătuită din ziare de informare cu apariţie zilnică şi este frecvent
utilizată în publicitate mai ales dacă zona de difuzare acoperă zona de interes a emiţătorului
sau natura mesajului transmis nu se referă la aspecte majore legate de existenţa sau
dezvoltarea firmei.

9
  Presa periodic este alcătuită din ziare şi reviste cu apariţie săptămânală, bilunară, lunară sau
anuală. La utilizarea acestui tip de suport trebuie avute în vedere anumite caracteristici:
lectura este mai aprofundată, astfel mesajul publicitar trebuie să fie explicativ şi mai amplu,
perioada de timp între tipărirea mesajului, cumpărarea publicaţiei şi citirea mesajului sunt
mai mari decât în cazul publicaţiilor cotidiene.

Din punct de vedere al continutului, presa poate fi:

 presă de informaţii
 presă pentru femei
 presă politică
 presă sportivă
 presă de specialitate
 presă umoristică

Radioul
Avantaje Dezavantaje
arie largă de răspândire caracterul efemer al emisiei – recepţiei mesajului publicitar

grad ridicat de electivitate pe criterii geografice şi eficienta slaba a publicitatii (în conditiile transmiterii mai
demografice multor mesaje în acelasi interval de timp probabilitatea
receptionarii si retinerii fiecaruia în parte scade)
operativitatea transmiterii mesajului
costuri scazute

Televiziunea reprezintă mijlocul publicitar care a cunoscut expansiunea cea mai rapidă, asigurând o
combinaţie unică a sunetului, imaginii şi mişcării.
Avantaje Dezavantaje
combină imaginea, sunetul şi mişcarea costuri ridicate
are o flexibilitate ridicata apreciata prin prisma
durata scurta a mesajelor care necesita repetari
posibilitatilor de modificare si adaptare a mesajului
numeroase ale acestora, conducând la cresterea costului
la tipul de consumatori
audienta mare a televiziunii risc de confuzie din cauza aglomeratiei de informatii
aria larga de acoperire asigura o probabilitate
ridicata de receptionare a mesajului de catre cei
vizati

10
 Cinematograful este un mijloc cu o influenţă aparte asupra consumatorilor. În ultimul timp utilizarea
acestui media de publicitate este în scădere, ca urmare a tendinţei de scădere a telespectatorilor determinată de costul
ridicat şi concurenţa făcută de televiziune.

Publicitatea exterioară se realizează prin:

 Afişul se amplasează în spaţii special amenajate, prin închirierea unei anumite suprafeţe. De
obicei, aceste spaţii sunt situate în locuri aglomerate, locuri cu circulaţie intensă, în staţiile
mijloacelor de transport în comun, vaduri comerciale.
 Panourile publicitare se prezintă sub forma unor desene care atrag atenţia prin colorit,
dimensiuni, peisaje.
 Publicitatea pe vehicule se realizează prin amplasarea unor inscripţii pe mijloacele de
transport în comun sau pe mijloacele de transport ale firmelor ofertante. Acest tip de
publicitate are o serie de avantaje: cost scăzut, flexibilitate, expunere repetată, arie largă de
răspândire.
 Însemnele luminoase se amplasează la sediile firmelor. Acestea trebuie să fie concise,
originale, atractive şi să fie amplasate astfel încât să aibă o cât mai bună vizibilitate.

Publicitatea prin tipărituri

 Catalogul este un suport publicitar, de dimensiuni variabile, în care se prezintă informaţii
privind produsele şi serviciile oferite de firmă, caracteristicile tehnice ale acestora, serviciile
postvânzare. În funcţie de dimensiuni şi conţinut, cataloagele pot fi:
 Catalogul de prospectare este utilizat în special în cazul produselor noi sau atunci când se
doreşte lărgirea ariei pieţei. Este redus ca dimensiuni şi prezintă o listă a principalelor
produse oferite sau care urmează să fie lansate pe piaţă.
 Catalogul de lucru prezintă întreaga ofertă a firmei, caracteristicile tehnice ale produselor.
Acest tip de catalog este utilizat la târguri şi expoziţii, în acţiunile de negociere a preţurilor,
în comerţul internaţional.
 Catalogul de prestigiu este o ediţie publicitară de lux, care pune în evidenţă prestigiul şi
imaginea firmei. Acest catalog, larg utilizat pe plan internaţional, se distribuie unei clientele
alese, intermediarilor şi liderilor de opinie pentru a întreţine activitatea de relaţii publice. El
se referă la produsele şi serviciile de cea mai înaltă calitate, la unicate şi la cele mai scumpe
produse pe care le furnizează firma.
 Prospectele sunt de dimensiuni mai mici decât cataloagele şi conţin informaţii similare, în
special pentru produsele care vor fi lansate pe piaţă.

11
  Pliantele şi broşurile conţin informaţii sumare privind activitatea firmei. De regulă, aceste
suporturi conţin ilustrate, sloganuri menite să atragă atenţia, să informeze şi să stimuleze
adoptarea deciziei de cumpărare.
 Tipăriturile de protocol sunt publicaţii speciale, în această categorie intrând agendele şi
calendarele editate cu prilejul Anului Nou sau cu ocazia unor evenimente speciale şi care
sunt utilizate drept cadouri publicitare.

Publicitatea gratuită se poate realiza prin publicarea unor articole sau difuzarea unor emisiuni prin
intermediul televiziunii sau radioului în care se prezintă informaţii despre firmă fără implicarea financiară a acesteia,
cu ocazia acordării de interviuri de către manageri sau alte persoane care reprezintă firma, cu ocazia decernării unor
premii privind calitatea produselor etc.

Publicitatea pe Internet
 Publicitatea prin banner. Anunţurile Web sunt corespondentele panourilor din publicitatea
convenţională sau inserturilor din ziare şi reviste. Ele sunt prezente pe majoritatea site-urilor
şi ne invită să le “accesăm” pentru a ne direcţiona către un anume loc de pe Web.
 Ca şi posturile TV, paginile Web aduc beneficii realizatorilor prin banii încasaţi din
publicitate, din plata unui abonament de acces sau din vânzarea unor produse.
 O formă de plată a bannerelor este cea în funcţie de cei care vizitează site-ul sau ca procent
din vânzări. Această metodă încurajează deţinătorii bannerelor să facă tot posibilul să le pună
în valoare pentru a genera un trafic semnificativ către site-ul firmei.
 Pop-up este acea ferestră cu un anunţ publicitar care apare deasupra site-ului vizitat.
 Pop-under este o fereastră care apare după ce vizitatorul a închis pagina.

1.2.2. Promovarea vânzărilor

Aceasta constă într – un ansamblu divers de instrumente stimulative, majoritatea pe termen scurt, destinate
să impulsioneze achiziţionarea mai rapidă sau într – un volum mai mare a unor produse sau servicii de către
consumatorii individ sau industriali.
În timp ce publicitatea oferă un motiv pentru a cumpăra, promovarea vânzărilor oferă un stimulent în
direcţia cumpărării Acţiunile de promovare a vânzărilor vizează în principal creşterea cantitativă a vânzărilor pe
anumite pieţe, reducerea timpului de adoptare a deciziei de cumpărare, dar şi creşterea prestigiului
firmei.

12
 1.2.3 Tehnici de promovare a vânzărilor

Reducerile de preţ sunt utilizate pentru atragerea de noi cumpărători, creşterea frecvenţei de cumpărare,
creşterea vânzărilor în afara sezonului. Aceste acţiuni promoţionale se practică în următoarele situaţii: diminuarea
sau lichidarea stocului, atunci când se observă o reţinere de la cumpărare a unor categorii de clienţi, considerând
preţul prea mare, atunci când viteza de rotaţie a stocului de mărfuri scade sub o anumită limită.
Mostrele sunt oferte gratuite dintr-un produs, care pot fi livrate la domiciliu, trimise prin poştă, oferite în
magazin, ataşate unui alt produs.
Cupoanele sunt certificate care dau posesorului dreptul de a beneficia de o reducere de preţ bine precizată,
atunci când achiziţionează un anumit produs. Cupoanele pot fi trimise prin poştă, incluse în anumit produse, ataşate
la acestea, inserate în mesajele publicitare ce apar în ziare şi reviste.
Publicitatea la locul vânzării cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, în cadrul unităţilor comerciale,
pentru a atrage, orienta şi dirija interesul clientelei spre un anumit raion, produs sau ofertă, utilizând atât mijloace
auditive,pentru a readuce în memoria cumpărătorilor potenţiali o marcă, un produs, o utilitate, pentru a anunţa o
ofertă promoţională.
Ofertele de decontare parţială a preţului plătit au în vedere o reducere de preţ după achiziţionarea
produsului, şi nu în momentul achiziţionării la magazin. Consumatorul trimite producătorului "dovada
achiziţionării produsului", în forma specificată de acesta, iar producătorul îi decontează prin poştă o parte din
preţul de cumpărare.
Jocurile şi concursurile prin intermediul jocurilor şi concursurilor consumatorii au posibilitatea de a obţine
gratuit anumite bunuri şi servicii sau de a câştiga o sumă de bani.
Cadourile promoţionale privesc facilităţile pe care vânzătorul (producător, comerciant etc.) înţelege să le
acorde cumpărătorului, oferind prime, obiecte sau servicii, cuprinse în preţul de vânzare al unui produs sub forma
unor sume modice, în cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii.
Merchandisingul cuprinde un set de tehnici utilizate în procesul producerii şi comercializării, care se referă
la realizarea şi prezentarea în cele mai bune condiţii a produselor şi serviciilor oferite consumatorilor. Tehnicile de
merchandising se referă la prezentarea şi amplasarea produselor în spaţiul de vânzare, pe suporturile lor mater
iale, precum şi la modalităţile de sprijinire a produselor între ele.

1.2.4. Relaţiile publice

Relaţiile publice reprezintă o funcţie distinctă care ajută să se stabilească şi să se menţină un climat
psihologic de comunicare, înţelegere, acceptare şi cooperare între o organizaţie şi publicul său; ajută conducerea unei
firme să se informeze şi să fie informată despre opinia publică, să utilizeze în mod eficient orice schimbare, servind
însă şi ca un sistem de prevedere care să sprijine tendinţele; foloseşte cercetarea şi tehnici etice de comunicare.

13
 Departamentul de relaţii publice execută următoarele activităţi:
 Relaţiile cu presa – scopul este de a plasa în cadrul mijloacelor de difuzare a ştirilor,
informaţii cu valoare de noutate, care să atragă atenţia asupra unei persoane, produs, serviciu.
 Publicitatea produsului
 Comunicaţii corporative – această activitate cuprinde totalitatea comunicaţiilor interne şi
externe ale firmei şi promovează cunoaşterea ei de către public.
 Activitatea de lobby – derularea unor discuţii cu organisme legislative şi guvernamentale în
vederea promovării sau respingerii anumitor legi şi reglementări.
 Consultanţă – presupune consilierea factorilor de conducere ai firmei cu privire la
problemele de ordin public, la poziţiile adoptate de firmă şi la imaginea acesteia, inclusiv
acordarea de consultanţă în cazul unui eveniment nefavorabil legat de produs.

Mijloacele utilizate în activitatea de relaţii publice sunt:

 editarea de broşuri;
 acordarea de interviuri;
 difuzarea de filme;
 iniţierea şi susţinerea unor opere filantropice şi de caritate;
 participarea la diverse acţiuni sociale şi de interes public etc.

1.2.4.1 Metode şi tehnici de relaţii publice

Articolul de profil, este scris de către o persoană din cadrul firmei şi oferit spre difuzare unei publicaţii
cunoscute publicului. Acesta are la bază materiale interne ale firmei, discursuri, programe de pregătire organizate de
firmă.
Conferinţa de presă este utilizată pentru comunicarea unor ştiri foarte importante sau în cazurile de
urgenţă. De asemenea, este folosită în situaţiile în care informaţia pentru presă nu poate acoperi toate aspectele unei
probleme sau când este necesară prevenirea posibilităţii de formare în rândul publicului a unei imagini negative
despre firmă.
Discursurile urmăresc prezentarea unui punct de vedere propriu al firmei, precum şi a experienţelor sale
pozitive. În asemenea ocazii, reprezentanţii firmei pot răspunde la unele întrebări, pot clarifica probleme specifice
firmei sau pot solicita angajamente din partea auditoriului.
Dineurile oficiale sunt organizate pentru a oferi posibilitatea stabilirii de relaţii personale ale
reprezentanţilor firmelor cu diverse tipuri de media şi de a lansa cu astfel de ocazii noi informaţii despre activitatea
acestora.

14
 Interviurile au ca scop atragerea atenţiei asupra unui produs, a unei mărci sau a unei firme. Interviurile se
pot realiza fie prin invitarea unui ziarist de la o publicaţie de renume pentru a lua un interviu unui factor de
conducere din cadrul firmei, fie reporterul se adresează unei firme pentru a se informa despre un anumit eveniment,
solicitând acordarea unui interviu.
Lansarea de ştiri se realizează prin intermediul unei singure pagini, ce conţine mai puţin de 300 de
cuvinte. Denumită uneori şi informaţie pentru presă, aceasta conţine numele firmei, adresa şi numărul de telefon,
precum şi persoana care poate fi contactată.
Buletinele informative sunt utilizate pentru a comunica ultimele noutăţi şi a menţine o imagine favorabilă
a produselor în mintea consumatorilor.
Liniile telefonice directe sunt numere telefonice disponibile publicului larg pentru a oferi noutăţi şi
informaţii despre firmă, produsele şi serviciile sale, precum şi pentru eventualele reclamaţii din partea
consumatorilor.
Expoziţiile atrag o diversitate de vizitatori, fie prin amplasarea lor în zone de mare trafic, fie prin utilizarea
unor expoziţii itinerante.
Festivalurile generează o prezentare media pozitivă şi stimulează încrederea, loialitatea faţă de produs.
Marca reprezintă un nume, un termen, un simbol, un desen sau o combinaţie a acestor elemente, destinată
să ajute la identificarea produselor sau a serviciilor unui ofertant ori un grup de ofertanţi, şi la diferenţierea lor de cele
ale concurenţilor. Pentru ca o marcă să – şi poată îndeplini funcţiile pentru care a fost creată este necesar ca aceasta
să corespundă următoarelor condiţii esenţiale:
 Perceptibilitate ridicată conferită de grafica utilizată, amplasament, caracterul lizibil şi
estetic;
 Omogenitate în raport cu ansamblul mijloacelor de comunicaţie şi al elementelor mixului de
marketing;
 Distincţie, respectiv un plus de originalitate faţă de alte mărci;
 Putere de evocare, determinată de caracteristicile produselor ce vor fi promovate;
 Personalitate, dată de simboluri capabile să – i asigure viabilitatea;
 Capacitate de memorare, asigurată de accentuarea unor semnificaţii majore care să excludă
eventuale confuzii;
 Notorietate, condiţionată de legătura cu teme şi situaţii frecvente care să-i sporească
valoarea;
 Asociativitate – asimilată cu uşurinţa includerii într – o strategie ce dezvoltă şi alte imagini
ale firmei.

Forţele de vânzare cuprind un grup de reprezentanţi din interiorul firmei care au rolul de a prospecta şi
întreţine dialogul cu piaţa. Practic, personalul de vânzări reprezintă legătura directă a firmei cu consumatorii. Firma
are în vedere următoarele obiective:
15
  Prospectarea: agenţii de vânzare caută clienţi noi;
 Orientarea: agenţii de vânzare stabilesc cum să – şi împartă timpul între clienţii efectivi şi
clienţii potenţiali;
 Comunicarea: agenţii de vânzare transmit informaţii despre produsele şi serviciile firmei;
 Vânzarea: agenţii de vânzare în urma tratativelor cu clienţii încheie tranzacţia;
 Serviciile: agenţii de vânzare acordă clienţilor sprijin în rezolvarea unor probleme, asistenţă
tehnică, livrare promptă a produselor;
 Culegerea de informaţii: agenţii de vânzări efectuează studii de piaţă, culeg informaţii cu
privire la clienţi şi concurenţă.

Manifestările promoţionale – participarea la manifestări cu caracter expoziţional se realizează prin

organizarea de pavilioane sau standuri proprii la târguri, expoziţii şi saloane (locale, regionale, naţionale sau
internaţionale), organizarea unor expoziţii itinerante etc.

Târgurile şi expoziţiile sunt considerate ca fiind un mediu deosebit de eficient de transfer al culturii,
identităţii, structurii unei companii spre potenţialii beneficiari. Prezenţa la o astfel de manifestare oferă firmei
posibilitatea punerii în mişcare a unor acţiuni promoţionale variate, între care distribuirea de prospecte şi pliante,
organizarea de demonstraţii ale funcţionării şi utilizării produselor, conferinţe, proiecţii de filme publicitare,
cockteiluri etc.
Sponsorizarea este o tehnică de comunicaţie care permite întreprinderii să asocieze mărcii sale un
eveniment-suport pe care îl provoacă sau la realizarea căruia contribuie, cu scopul de a-l exploata printr – o acţiune
globală de publicitate tradiţională.
Firmele susţinătoare sunt cunoscute sub numele de sponsori, iar modalitatea ca atare – sponsorizare.
 Sponsorizarea poate fi descrisă prin următoarele caracteristici;
 Relaţie de schimb bazată pe principiul prestaţie – contraprestaţie sponsorul care pune la
dispoziţia celui sponsorizat resurse materiale sau financiare;
 Activitatea de sponsorizare utilizează o serie de tehnici promoţionale, cum ar fi: publicitatea,
promovarea vânzărilor, relaţii publice.

Strategiile promoţionale pot fi diferenţiate în funcţie de mai multe criterii.

După obiectivele globale ale activităţii promoţionale, firma poate opta pentru:
 promovarea imaginii sale în cadrul mediul extern. Se pot avea în vedere două variante
strategia de promovarea a imaginii şi strategia de extindere a imaginii;
 promovarea exclusivă a produsului oferit pieţei.

După modul de desfăşurare în timp, firma poate opta pentru:

 activitate promoţională permanentă, care presupune eforturi financiare deosebite;
16
  activitate promoţională intermitentă, cauzată de factori de sezonalitate, de anumite situaţii
conjuncturale etc.

În funcţie de structurile pieţei, se poate adopta:

 strategie promoţională ofensivă, care presupune utilizarea tuturor mijloacelor promoţionale,
precum şi un buget considerabil;
 strategie promoţională de apărare (defensivă) în situaţiile în care evoluţia pieţei indică o
stagnare sau un declin în ciclul de viaţă al produsului, iar concurenţa este deosebit de
puternică.

După rolul activităţii promoţionale, firma poate adopta fie pentru:

 strategie promoţională concentrată, efortul promoţional îndreptându – se spre un singur
segment de piaţă;
 strategie diferenţiată, în cadrul căreia îşi va adapta acţiunile potrivit caracteristicilor fiecărui
segment de piaţă în parte;
 strategie nediferenţiată, prin care să se adreseze întregii pieţe.

După sediul activităţii promoţionale se poate opta fie pentru organizarea acestei activităţi cu surse proprii,
fie apelând la firme specializate.

II. Prezentarea companiei Color Adevertising

Color Advertising Agentie de Publicitate & Marketing Online. Servicii SEO, SEM, PPC,
Google Adwords. Consultanta, Strategie, Creatie Grafica .

Agentie de Publicitate & Marketing Online in Bucuresti. Color Advertising ofera

consultanta, strategie si creatie grafica publicitara, care, impreuna cu optiunile de marketing online
& servicii SEO, sprijina companiile interesate de promovare, reputatie, cresteri de vanzari prin
intermediul metodelor conventionale sau alternative de publicitate, bazate pe obiective de marketing.

Viziunea Color Advertising este ca pe termen lung, sustinuti de activele si know how-ul
nostru, sa dezvoltam noi servicii de publicitate, marketing online, print indoor / print
outdoor, reclame, casete luminoase, panouri stradale, litere volumetrice din polistiren sau aluminiu.
Folosim materiale de cea mai buna calitate si cerneala originala dye ink, solvent sau ecosolvent si
ne specializam in servicii de productie publicitara. Colantarea, inscriptionarea si imprimarea se

17
realizeaza in atelier propriu cu profesionisti cu experienta ce garanteaza servicii de calitate, care sa
vina in sprijinul continuu si evolutiv al partenerilor, in promovarea si proiectarea ideilor de succes.
Sa mentinem legaturi armonioase si de cordialitate cu angajatii si colaboratorii nostri, sustinand
initiativele, precum si perspectiva lor profesionala.

Color Advertising , incearca sa mentina un sistem de informare si perceptie a noilor tendinte

tehnologice si de marketing, fiind de fiecare data cat mai aproape de inovatie si implementare.

Strategia Color Advertising este bazata pe relatia B2B, oferind consultanta partenerilor,
crearea si implementarea solutiilor de valoare utilizate in publicitate si marketing online, ce
urmaresc imbunatatirea procesului de comunicare, identitate vizuala, cresterea vanzarilor,
pozitionare, notorietate si reputatie, nationala sau internationala. Permanent, se fac eforturi sustinute
pentru indeplinirea sarcinilor de publicitate si marketing online, de comunicare si imagine pentru
parteneri, avand in vedere importanta principiilor “win to win”.

Color Advertising este o Agentie de Publicitate si Marketing Online pentru promovarea

produselor sau serviciilor clientilor, sub o forma strategica, planificata metodic, pe baza obiectivelor
de marketing.

Aportul echipei si al colaboratorilor Color Advertising – Agentie de Publicitate si Marketing

Online, va fi tot timpul sub conceptul de calitate totala, cu o vocatie de serviciu fata de toate
interesele si solicitarile partenerilor, cladind puntea de legatura dintre acestia si publicul lor obiectiv
sau posibil (PO, POP). Din aceasta perspectiva rezulta si sloganul “make a bridge to your
market”, ceea ce este, de fapt, esenta activitatii agentiei.

Logotipul si simbolul Agentiei de Publicitate si Marketing Online, Color Advertising, este o

reprezentare grafica complexa, in trei planuri, care integreaza toate elementele de identitate vizuala,
astfel incat sa proiecteze numele marcii (color) tratat grafic si cu elemente de conotatie incluse
(creionul), segmentul – servicii (advertising), simbolul care proiecteaza un “pod” cu ajutorul unui
“creion stilizat” (care seamana in acelasi timp si cu un glob aerostatic simbolizand ascensiunea si
proiectarea intr-un alt plan).

In aceeasi reprezentare grafica este inclus si sloganul agentiei “make a bridge to your
market”, un indemn pentru partenerii de afaceri de a crea o punte de legatura solida cu publicul lor
obiectiv.

18
 2.1 Organizare evenimente corporate

Pentru ca imaginea unei companii este din ce in ce mai importanta, iar evenimentele de tip
business au devenit de-a lungul timpului tot mai complexe si mai stilate, Color Advertising ajuta la
imbunatatirea imaginii fata de partenerii de afaceri prin organizarea evenimentelor de tip business,
indiferent ca este vorba de Conferinte, Petreceri si aniversari Corporate, Dineuri, Lansari Produse
si/sau Servicii, Cocktail-uri, Seminarii, Workshop-uri, Mese Rotunde, Congrese, Conferinte sau
orice alt tip de evenimente.

Serviciile de organizare evenimente oferite de compania Color Advertising includ fara sa se

limiteze:
 alegerea celei mai potrivite locatii;
 conceperea si transmiterea invitatiilor;
 realizarea materialelor de promovare;
 personalizarea si furnizarea materialelor promotionale;
 catering;
 sonorizare si echipamente tehnice;
 aranjamente florale;
 servicii foto profesionale;

2.2 Servicii copywriting

Un text bine scris va reusi sa informeze simplu, corect si complet publicul companiei si va
expune toate informatiile intr-o maniera pozitiva si persuasiva – astfel incat potentialul cumparator
sa fie transformat, cu usurinta, in client.
Color Advertising ofera urmatoarele tipuri de servicii web copywriting:
 Prezentari text: fiecare produs sau serviciu oferit de compania dvs va beneficia de o descriere
individuala si astfel clientii si vizitatorii pot sa cunoasca mai bine si mai placut, ceea ce
vindeti;
 Texte pentru newslettere: Redactam cate un text unic pentru fiecare newsletter pe care il
trimiteti clientilor si celor abonati la situl dvs;
 Texte pentru sectiunea de blog / noutati: pentru ca informatie este din ce in ce mai
importanta, redactarea articole cu teme relevante pentru domeniul companiei;
 Redactare advertoriale: advertoriale sunt un important instrument pentru atragerea de clienti
din surse externe;

19
  Redactare comunicate de presa: comunicatul de presa ramane una dintre cele mai bune
formule de a face cunoscut un produs; cu texte care sa faca mai bine cunoscute, repede si
simplu, produsele sau serviciile pe care le promovati, precum si cu servicii de publicare a
acestuia in mediul online.

2.3 Servicii – identitate vizuala

Un rol major in formarea unui `brand` sau a unei `imagini corporatiste` a unei firme il are
identitatea sa vizuala. Aceste reguli indica de obicei cum trebuie sa fie aplicata identitatea vizuala
intr-o gama larga de medii de comunicare, prin folosirea numitor palete de culori, tipuri de fonturi,
layout-uri prestabilite, dimensiuni etc. Regulile garanteaza faptul ca identitatea vizuala a unei firme
este coerenta, ceea ce permite apoi ca un brand sa fie recunoscut, ca un intreg.

Dezvoltarea intregului sistem de identitate vizuala are la baza documentul de definire a

marcii si urmareste sa implementeze vizual concluziile acestui document. Sunt urmarite formarea
elementelor fundamentale de reprezentare a marcii (semnatura vizuala, culori, fonturi, etc.) astfel
incat acestea sa asigure:
 exprimarea personalitatii marcii (valori, atribute, asociatii);
 asigurarea recunoasterii vizuale facile si memorabilitatea ei la nivelul publicului tinta;
 diferentierea pozitiva fata de competitive;
 stabilirea imaginii coerente si corecte a marcii prin aplicatii si exemple de aplicare corecta a
identitatii vizuale;
 coordonarea intregii comunicari vizuale specifice companiei (marcii).

Color Advertising poate oferi serviciile de design pentru a crea oricare dintre materialele de
identitate vizuala sunt necesare, pentru a crea o identitate vizuala completa, pentru a o aduce la zi
sau improspata, pentru a o schimba sau pentru a o concretiza intr-un manual de identitate vizuala.

Acesta din urma este extrem de util pentru a fi siguri ca atunci cand mergeti la o agentie de
productie publicitara, acestia vor respecta cu strictete imaginea brand-ului dvs.

Un sistem de identitate vizuala cuprinde urmatoarele 3 sectiuni dezvoltate succesiv:

 semnatura vizuala + reguli de aplicare;
 aplicatii;
 exemple de utilizare corecta.

20
 Structura generica a manualului de identitate. Un manual (generic) de identitate al marcii va
contine urmatoarele capitole:

Semnatura vizuala + reguli de aplicare

Cuprinde urmatoarele subcapitole:
 rolul si importanta marcii;
 personalitate, coordonate de dezvoltare, atribute de marca;
 semnatura vizuala: simbol, logotip, slogan;
 forme permise de utilizare;
 spatieri impuse;
 specificatii culori de firma: CMYK, RGB, PMS, HEXA, RAL, alb-negru si grayscale;
 imprimari pe culori deschise / inchise / backgrounduri acceptabile / inaceptabile;
 fonturi de firma;
 erori si interdictii de utilizare ale semnaturii vizuale.

Aplicatii ale semnaturii vizuale

Aceasta sectiune cuprinde o lista variabila de aplicatii corecte ale semnaturii vizuale,
incluzand in general elemente cu utilizare constanta si al caror design se modifica (in principiu) la
intervale mari de timp. Elemente suplimentare pot fi adaugate in lista. Proiectele de design cuprinse
in aceasta sectiune sunt incluse ca resurse pe CD-ul de identitate vizuala si pot fi utilizate liber.
In general acest capitol cuprinde: carti de vizita, coli cu antet, plicuri, mape, coala fax,
template Word pentru scrisori si alte documente de firma, legitimatii, facturi personalizate, decorari
de masini, signalistica de interior si exterior, salopete, uniforme, etc.

Exemple de utlizare corecta a semnaturii vizuale

Scopul acestei sectiuni este de a crea o imagine reala a modului in care firma de design vede
identitatea vizuala a marcii aplicata in mediile vizuale specifice marcii respective: reclame in ziare si
reviste, coperti de publicatii, afise, pliante, brosuri, autocolante, standuri, bannere stradale, panotaj
stradal, obiecte promotionale, fatada de magazin, etc.

2.4 Productie publicitara

Activitatea Color Advertising este strans legate de conceperea si productia materialelor de

promovare tiparite, de orice natura. Echipa Color Advertising considera ca tipariturile publicitare
sunt absolut necesare pentru mentinerea si dezvoltarea organizatiei companiei, o imagine puternica,
putand ajuta la asigurarea succesului acesteia.
21
 Lista sugestiva cu tipurile de materiale tiparite pe care Color Advertising le poate concepe si
tiparii la cel mai sugestiv nivel:
 carti de vizita;
 ecusoane;
 flyere si pliante;
 afise;
 cataloage;
 calendare;
 mape de prezentare;
 brosuri de prezentare;
 cataloage de produse;
 autocolante;
 etichete;
 invitatii si felicitari;
 meniuri restaurant;
 coli cu antet;
 facturi personalizate;
 template-uri pentru materiale de comunicare office (antet, fax, scrisori, plicuri);
 machete de reclama pentru reviste si presa.

2.5 Creatie newsletter si e-mail marketing

Newsletter-ul poate fi un instrumente foarte eficiente de marketing online, daca este in

acelasi timp estetic dar si concis, pentru a atrage clientii sa il deschida si sa il citeasca.
Deoarece pastrarea contactului cu clientii si comunicarea cu acestia prin orice mijloace
moderne disponibile este foarte importanta in contextul actual, e-mail Marketing-ul este o solutie
moderna pentru a promova si dezvolta o afacere pe internet.
Printre avantajele acestui tip de comunicare se numara:
 Informarea clientilor se face in timp real;
 Este cea mai eficienta metoda pentru a trimite oferta companiei de produse si servicii catre
un numar ridicat de clienti, de a-i informa despre noutati, oferte si promotii periodice;
 Se mentine o relatie personalizata cu clientul, in functie de profilul si de optiunile acestora
(comunicare one-to-one);
 Newslettere personalizate au un impact ridicat. Fiecare newsletter trimis poate fi personalizat
automat de catre o aplicatie disponibila online in mod gratuit, in functie de profilul si
optiunile fiecarui client.
22
 Color Advertising ofera un pachet de creatie newsletter si e-mail marketing compus din:
 conceptie grafica unica si specifica, in acord cu site-ul sau cu identitatea vizuala a clientului;
 un numar variabil de imagini, prelucrate si optimizate;
 consultanta pentru generarea optimizata a textului din continut;
 template HTML editabil;
 importul listei de abonati (adrese de e-mail).
 trimiterea newsletter-ului catre abonati in functie de necesitatile fiecarei companii.

2.6 Sisteme de publicitate outdoor si indoor

Bannerele si panourile publicitare ofera o gama larga de avantaje. Printre acestea se numara
suprafata mare de afisare ce permite detalierea calitatilor poduselor, costuri mici sau chiar
inexistente de intretinere si expunerea in permanenta.
Spre deosebire de ceea ce cred multi, sisteme de afisaj si signalistica nu se reduc doar la
materiale outdoor, un panou sau banner publicitar. Aceasta categorie include o gama extrem de
variata de produse, care se diversifica tot mai mult, de la an la an.
Color Advertising pune la dispozitie servicii de design, productie si montaj pentru urmatoarele
materiale de semnalizare indoor si outdoor:
 bannere publicitare;
 casete luminoase si simple;
 afise publicitare de mari dimensiuni;
 toteme;
 display-uri outdoor si indoor;
 sisteme de expunere de diferite forme si dimensiuni;
 roll-up-uri;
 sisteme de afisaj de birou;
 litere volumetrice;
 suporturi diverse produse;
 indicatoare de interior sau exterior;
 reclame luminoase si neluminoase;
 desk-uri si info board;
 mesh-uri

23
 2.7 Materiale promotionale

Color Advertising pune la dispozitie o gama larga de obiecte promotionale pe care poti sa le
oferi clientilor, precum:
 calendare (de perete, de birou, triptice);
 agende;
 sepci;
 tricouri;
 lanyarduri;
 pixuri;
 umbrele;
 brelocuri;
 trofee;
 diplome, precum si orice alt obiect in functie de necesitatile specifice ale fiecarui client.

Intr-o ordine strategica de business, disponibila pe Twitter: @ColorPublicity si Facebook:

Color Advertising, Agentie de Publicitate, Color Advertising ofera servicii de marketing online:
 Realizare Website Corporativ & Web Design
 Optimizare Website
 Servicii SEO
 Social Media Marketing
 Campanii Google AdWords PPC
 Web Analytics

Oferta Color Advertising de servicii marketing online se adapteaza obiectivelor urmarite, de

la realizare Website, pana la intocmirea unui plan concret de actiuni in zona web si ofera raspunsuri
la cateva intrebari strategice, de marketing online, cum ar fi: Website-ul companiei
corespunde standardelor de cultura organizationala?; Transmite acesta valorile brandului?;
Informeaza corect publicul obiectiv?; Cum te gasesc utilizatorii in cautarile realizate online?;
Website-ul este optimizat pentru motoarele de cautare (search engine marketing)?; Este bine
“recomandat” de legaturile exterioare existente?; Conteaza sa ai un cont de promovare pe facebook,
twitter, likedin, google sau yahoo?; Campaniile de e.mail marketing sunt benefice?; Campaniile PPC
(publicitate online platita pe click) imi aduc beneficii?.

Pe baza analizei realizate, Color Advertising identifica raspunsul adecvat, stabileste

obiectivele si creeaza un proiect de marketing online strategic, conform necesitatilor si planului de
business al companiei.
24
 De asemenea, include planul de marketing online in planul de marketing al companiei,
conform obiectivelor stabilite.

Posterior acestui proces, monitorizarea si informatiile de activitate obtinute prin Web

Analytics, vor furniza date exacte pentru a cunoaste cum si cati utilizatori online ajung pe Wesite-ul
companiei, date demografice, care sunt sursele de trafic, etc.

Toate aceste date vor ajuta la intelegerea comportamentul utilizatorilor in zona virtuala
relationat cu afacerea companiei.

Actualitatea si tendinta afacerilor, sunt orientate catre prezenta activa in spatiul virtual, fapt
pentru care, orice companie trebuie sa-si implementeze propria strategie online intr-o forma
profesionala urmarind coordonate stabilite prin marketing online.

III. Studiu de caz

3.1 Prezentare Intermodal & Logistic

Intermodal & Logistic, o publicaţie specializată dedicată exclusiv profesioniștilor din logistic
și supply chain din România și nu numai, este unul dintre produsele strategice de marketing ale
companiei Color Advertising.
Cu un concept editorial diferit în rândul publicaţiilor de profil, Intermodal&Logistic
reprezintă o platformă de promovare și transmitere a bunelor practici din domeniu, prin intermediul
analizelor de piaţă, articolelor, relatărilor de la evenimente de anvergură naţionale și internaţionale și
a interviurilor, care se întrepătrund cu știrile și informaţii în exclusivitate, pentru a contura o imagine
de ansamblu a industriei logistice autohtone.
Abordarea unică se reflectă nu doar în modul de expunere al subiectelor în paginile revistei,
ci și de structura publicaţiei.
Prima parte a revistei este dedicată actualităţilor industriei, analizelor unor subiecte de
interes, trendurilor și tendinţelor la nivel local, regional sau global ce influenţează activitatea
logistică a companiilor, în timp ce a doua parte a publicaţiei este dedicată în întregime unor ramuri
industriale ce necesită modele logistice atipice – Chemical Logistics, Automotive, Heavy-Duty
Logistics, Pharma, FMCG și Retail.
În interiorul fiecărei ediţii regăsim:
 Știri. Interviu. Analize;
 Supply chain management;

25
  Best practices;
 3PL – servicii logistice integrate;
 Material Handling;
 Software;
 Packaging;
 Achiziţii. Planificare;
 Soluţii si sisteme de transport;
 Distribuţie expres și curierat;
 E-commerce.

Având ca și slogan “Informaţia potrivită la momentul potrivit în mediul potrivit”, publicaţia

este disponibilă în format print, digital & online, prin intermediul website-ului www.intermodal-
logistic.ro și al newsletterelor.
Are ca public-ţintă pe factor de decizie:
 Directori/CEO - 23%;
 Manageri supply;
 chain&logistică - 40%;
 Specialiști transport, operațiuni;
 directori depozit/fabrică - 30%;
 Achiziții - 5%;
 Autorități publice, asociații;
 profesionale - 2%.

Iar ca Public-ţintă pe domenii de activitate:

 3 PL - 10%;
 Transport&distribuție – 37%;
 Material Handling – 4%;
 Software – 1%;
 Packaging – 2%;
 Industrii – 46%.

26
 3.2 Eveniment Automotive Logistics Summit 2016

Automotive Logistics Summit 2016, eveniment dedicat logisticii din sectorul automotive,
organizat de către Intermodal&Logistic în parteneriat cu ARILOG, a reunit la Timișoara, pe 25
februarie peste 230 de specialiști din industrie: producători, furnizori de servicii logistice, transport,
packaging, consultanți și reprezentanți ai autoităților.
În ultimii 10 ani industria automotive a fost motorul economiei românești și orice creștere
sau scădere a acestui sector se reflectă rapid în PIB, importuri și exporturi, influențând alte segmente
de piață a căror evoluție este strâns legată de dezvoltarea industriei auto: logistică, transport, real
estate etc.
Ca rezultat direct al deciziilor strategice ale Renault și Ford de a investi în unități de
producție în România industria automotive a luat avânt. Astăzi peste 500 de companii românești și
multinaționale, furnizori de rang 1, 2 sau 3 sunt prezente în România, unde și-au deschis unități de
producție. O parte din acestea sunt localizate în zona de sud a țării, Pitești și Craiova, acolo unde au
centrele de producție cei doi mari producători de autovehicule, însă o și mai mare parte se regăsesc
în zona de Vest a țării, apropierea de graniță, prezența importantelor noduri rutiere și feroviare care
fac legătura cu piețele din Vestul Europei, dar și prezența unei forțe de muncă bine pregătite fiind
motivele care au dus la amplasarea fabricilor în această zonă.
Dacă Bucureștiul este un pol al consumului, Timișoara este considerat cel mai dezvoltat oraș
din România din punct de vedere al producţiei, industria automotive fiind foarte bine reprezentată
aici. Alte orașe precum Arad, Cluj, Blaj au cunoscut o dezvoltare explozivă a industriei auto în
ultimii ani, atrăgând investiții din partea producătorilor și devenind adevărate huburi logistice.
Oportunitățile de dezvoltare au adus însă și provocări pentru producători și furnizorii de
servicii deopotrivă, care se confruntă cu o presiune constantă de reducere a costurilor de producție și
a costurilor logistice, în contextul unor cerințe complexe venite din partea clienților și a unor
indicatori de performanță extrem de riguroși. De asemenea, forța de muncă ce inițial a fost un atuu,
acum a devenit o provocare, această zonă confruntându-se acum cu o lipsă acută de personal,
relocarea angajaților din alte zone mai puțin dezvoltate, uneori chiar și de la 200 de kilometri
depărtare fiind acum o practică des întâlnită.

Cu ocazia acestui eveniment, Intermodal&Logistic a lansat ghidul The Automotive

Industry ce aduce laolaltă toți actorii lanțului logistic din industrie, dorind astfel să vină în sprijinul
producătorilor pentru a-i ajuta să identifice mai ușor soluții și sisteme menite să le faciliteze
activitatea logistică.
Automotive Logistics Summit 2016 a fost structurat in patru paneluri principale de discuții,
oferind o imagine de ansamblu a celor mai importante verigi din industria automotive. Cei 14
27
speakeri au susținut prezentări, au expus studii de caz și au împărtășit din propria experiență creând
astfel un cadru dinamic, care a dat naștere unor discuții interesante între participanți.

Puncte focus de discuție:

- Transformarea modelului de producție JIT (Just in Time) în JIS (Just in Sequence) pentru a
răspunde nevoii tot mai mari de customizare a OEM-urilor.
- Utilizarea transportului intermodal în industria automotive.
- Standardizarea packaging-ului, atât la nivel de produse finite cât și la nivel de componente și
identificarea unor soluții generale pentru a controla mai bine fluxul de materiale, în condițiile
existenței unei varietăți de opțiuni în alegerea ambalajelor.
- în ce măsură sunt dispuse companiile producătoare din zona automotive să facă anumite set-
up-uri în funcție de programele trenurilor de intermodal, având în vedere că la ora actuală
există frecvente legături din România cu Vestul Europei?;
- ce înseamnă conceptul industry 4.0 și felul în care acest concept își propune să identifice și
să ofere soluții simple și economii importante prin împărtășirea unor cunoștințe și împărțirea
costurilor către mai mulți actori ai lanțului;
- Cerere și ofertă pe piața imobliară și posibilități de extindere și amplasare a unităților de
producție.
- Procesul din spatele deciziilor de construcție a unităților de producție în România.
- Adaptarea programelor și eforturile instituțiilor de învățământ pentru a răspunde cerințelor
angajatorilor din industria automotive.
- Strategii pentru atragerea personalului calificat.
- Noile modificări ale codului vamal și impactul asupra industriei automotive.

“Am văzut discuții despre reducere de stocuri, eficientizarea de costuri. Uităm însă un lucru:
clientul final, cel care își cumpără o mașină! Dacă vrei să-ți cumperi un autoturism, ai un timp de
așteptare de luni! Unde este just in time în acest caz? Eu prefer să am o mașină just in time, nu just
in months!” – problemă ridicată de un participant în cadrul Automotive Logistics Summit 2016.

Sponsori ai evenimentului: BCVO Logistics, CBRE, Colliers International, DB Schenker, Delfinul

Trans, DHL Global Forwarding, DTZ Echinox, Elmas, Euroccoper, Gebruder Weiss, Jungheinrich
Romania, Luar Transport, Rădăcini Equipment, Senior Software, Smart ID, SSI Schäfer, Toyota
Material Handling Romania, Tibbett Logistics, UPS, Van Moer Logistics, WIPS.

28
 Bibliografie
 Reconstrucția societății românești prin audiovizual, Ion Stavre, București, Editura Nemira,
2004;
 O istorie ilustrată a publicității românești, Marian Petcu, Editura Tritonic, 2002;
 Istoria Jurnalismului și a publicității în România, Marian Petcu, Polirom 2007;
 Publicitatea online – Iulian Veghes, Curs Universitatea Bucuresti, 2008;
 Relații publice și publicitatea online, Iulian Veghes și Bogdan Grigore, Editura Polirom, Iași,
2003;

29