Mihai Viteazul şi-a început cariera boierească ca ban mic în Mehedinţi, după care a

ocupat mai multe funcţii cum ar fi: mare stolnic, mare postelnic, mare agă, ispravnic, mare ban.

În anul 1593 Înalta Poartă Otomană îl numeşte domn al Ţării Româneşti.

După aproape un an de domnie Mihai Viteazul aderă la Liga Sfântă care este o alianţă a
puterilor creştine împotriva turcilor, ulterior aderă şi Transilvania care este considerată un factor
decisiv în atragerea în alianţă a Moldovei şi Ţării Româneşti.

Domnul Moldovei (Aron Vodă) semnează un tratat cu împăratul hasburgic, ceea ce îl

face pe Mihai Viteazul să intre în alianţa antiotomană.

Lupta antiotomană este declanşată de Mihai prin uciderea: creditorilor turco-levantini şi

masacrarea garnizoanei turceşti din Bucureşti. Urmează apoi atacarea şi incendierea cetăţilor de
la Dunăre ocupate de garnizoane otomane şi înfrângerea armatelor turco-tătare. Sultanul
declarase Moldova şi Ţara Românească provincii turceşti, numind la conducerea lor paşale.

O armată otomană condusă de Sinan trece Dunărea pe la Giurgiu mergând spre

Târgovişte.

La Călugăreni Mihai zdrobeşte avangarda turcă dar apropierea marii armate otomane îl
obligă să se retragă spre munţi în aşteptarea ajutorului transilvan.

Între timp Sinan asediează Târgovişte ocupă Bucureştiul începe să organizeze ţara în
paşalâc prin numirea reprezentanţilor otomani în administraţie.

Cu ajutorul princepelui Transilvaniei şi a domnului Moldovei, Mihai eliberează oraşele

Târgovişte şi Bucureşti îi urmăreşte pe otomani până la Giurgiu unde atacă avangarda turcă
reuşind astfel să cucerească cetatea Giurgiu.

În anul 1597 sultanul îi propune lui Mihai o pace avantajoasă recunoscându-I domnia pe
viaţă şi reducerea tributului la jumătate, evitând astfel transformarea ţării în paşalâc.

După lupta de la Şelimbăr Mihai devine şi principele Transilvaniei el urmărind să

îmbunătăţească situaţia tăranilor români şi a bisericii ortodoxe, a reconfirmat privilegiile secuilor
şi ale micii nobilimi române din Transilvania, a emis acte în limba română.
 În mai 1600 Mihai organizează o expediţie în Moldova dar soldaţii moldoveni renunţă la
luptă, Mihai proclamându-se şi domn al Moldovei, realizându-se astfel prima mare unire politică
a Ţărilor Române. Această unire nu a durat mult timp Mihai pierzând pe rând Transilvania,
Moldova şi Ţara Românească. Prin Victoria obţinută de el la Guruslău, Mihai e readus pe tronul
Ţării Româneşti, dar nu apucă să se bucure de victorie deoarece este ucis pe câmpia de la Turda.