Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa școlară pentru disciplina opțională integrată ,,Citește, desenează și învață despre
viață” reprezintă oferta curriculară pentru clasele a V-a și a VI-a.
Conform Planului-cadru pentru învățământ special, aprobat prin OMENCS nr.
3622/18.05.2018, numărul de ore alocat este de o oră pe săptămână.
Elaborarea prezentei programe are în vedere următoarele documente:
➢ Planul cadru pentru Învăţământ Special, aprobat prin OMENCS nr. 3622/18.05.2018
➢ Planului-cadru de învățământ, aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016.
➢ Programa şcolară de Limba şi literatura română pentru clasele V-VIII.
➢ Anexa nr. 2 la OMENCS nr. 3393 / 28.02.2017
➢ Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele-cheie (Key Competences
for Lifelong Learning - an European Reference Framework, Recommendation of the
European Parliament and of the Council – 2018/C 189/01, in the Official Journal of the
EU, (Recomandarea Consiliului Europei din 22 mai 2018 privind competențele-cheie
pentru învățarea pe tot parcursul vieții)
➢ Disciplina opțională pe care o propunem este una complexă, care cuprinde, în manieră
integrată, trei componente: • componenta lingvistică, aparţinând ştiinţelor limbii, care
asigură uzul corect, conștient și eficient al limbii; • componenta interrelaţională,
aparţinând ştiinţelor comunicării, care favorizează inserția socială a individului; •
componenta estetică şi culturală, aparţinând literaturii, ca artă a cuvântului, care
asigură dezvoltarea complexă a personalității umane. Componenta lingvistică este
fundamentul dezvoltării competenţei de comunicare, favorizând înţelegerea relației
dintre uz și normă și conștientizarea importanței codului lingvistic în procesul de
comunicare. Comunicarea lingvistică în limba maternă este esenţială în definirea
mediului familial şi afectiv, dând sens existenţei socioculturale a fiecărui individ și
susținând conștiința identitară. Componenta interrelaţională este complementară
competenței lingvistice și pune accentul, în principal, pe elementele de retorică în
comunicarea orală, în corelare directă cu adecvarea comportamentului comunicativ la
context. Prin valorificarea acestei componente, disciplina limba şi literatura română
asigură conştientizarea de către elev a faptului că orice act de comunicare se bazează
pe punerea în comun a informaţiilor, cu efect asupra experienţei cognitive și
socioculturale individuale. În egală măsură, această componentă aduce în atenție
respectarea normelor comportamentale care contribuie la o inserție socială adecvată,
solicitarea de informaţii şi
sprijin când este cazul
3. Cooperarea pentru
3.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect
realizarea unor
intercultural pentru rezolvarea unor probleme
activități și pentru
cu caracter intercultural - implicarea fiecărui
investigarea unor
elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul
probleme specifice
GABRIELA CHIRTEȘ Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca
„CITEȘTE, DESENEAZĂ ȘI ÎNVAȚĂ DESPRE VIAȚĂ”
5. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Activitățile de învățare vor îmbina elemente din diferite tipuri de activități
specifice disciplinelor implicate în acest curriculum în vedrea realizării unor proiecte /
produse aplicate. De exemplu:
Limba și literatura română
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin
receptarea şi producerea textului oral
Activități
− extragerea informațiilor esențiale și de detaliu din diferite texte;
− identificarea stărilor/emoțiilor/sentimentelor emițătorului din diferite texte;
− identificarea elementelor nonverbale/paraverbale care facilitează comunicarea,
transferându-le în alte situaţii de comunicare;
− descoperirea ideilor care pot structura un plan simplu/dezvoltat, prin dialog cu un
partener.
Activități
− construirea unei comunicări dialogate folosind formule specifice date;
− exerciții de inițiere, de menținere și de finalizare a unui dialog, cu utilizarea
formulelor de prezentare;
− exerciții de exprimare orală a ideilor, pornind de la texte citite/auzite;
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele
procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii
sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
Activități
− redactarea unor secvențe de compunere, completând paragrafele după un model de
tipul: „La început … Apoi … În sfârșit …”;
− exerciții de exprimare în scris a ideilor, pornind de la texte citite/auzite;
− prezentarea unei scene narative dintr-o creație literară;
− descrierea unui personaj/persoană/animal/peisaj, folosind categorii gramaticale și
semantice diferite;
− redactarea unei pagini de jurnal, pornind de la experiențe personale;
− exerciții de redactare a unei compuneri pe o temă dată.
3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul
de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
Activități
− exerciții de transcriere a unor scurte texte/fragmente;
Activități
− discutarea unor tipare culturale identificate în texte literare/nonliterare românești și
din alte culturi;
− exerciții de identificare a unui set de convenţii şi valori recunoscute social şi
cultural;
Educație plastică
Educație socială
Activități
- discutarea unor probleme relevante pentru problematica drepturilor copiilor
identificate în texte literare;
- identificarea în texte literare, prin activități în perechi, a problemelor cu care se
confruntă unii copii, din perspectiva asigurării dreptului la educație (de exemplu,
copii din medii dezavantajate socioeconomice, copii cu dizabilități, copii care aparțin
unor minorități, copii din mediul rural)
- realizarea unor jocuri de rol în care elevii formulează soluții alternative la probleme
specifice problematicii drepturilor copilului
TIC
Activități
- realizarea de aplicații, individual sau în echipă, utilizând un mediu grafic,
eventual prin participarea la un concurs (de exemplu: crearea unui joc individual)
6. CONȚINUTURI
Educație plastică
TIC
Elemente de interfață a unei aplicații de realizare a
Prezentări
prezentărilor Instrumente de bază ale aplicației de
realizare a prezentărilor Operații de gestionare a
prezentărilor: creare, deschidere, expunere, salvare în
diverse formate, închidere Structura unei prezentări:
diapozitive, obiecte utilizate în prezentări (casete de text,
imagini importate, forme, sunete, tabele, legături)
Operații de editare a unei prezentări: inserare, copiere,
mutare, ștergere a unui diapozitiv/obiect Formatarea
textului, obiectelor, diapozitivelor Efecte de animație
Efecte de tranziție Modalități de expunere a unei
prezentări Reguli elementare de estetică și ergonomie
utilizate în realizarea unei prezentări Reguli elementare de
susținere a unei prezentări
TEXTE NONLITERARE
Cum funcționează lucrurile (Dorling Kindersley, David Macaulay)
Ghid de cultură generală
5000 de lucruri uimitoare despre orice (vol.1-2) Revista National Geographic
7. VALORI ȘI ATITUDINI
❖ atitudine pozitivă privind comunicarea în limba maternă printr-un spirit
deschis la dialog constructiv şi critic, prin cultivarea gustului pentru calităţile
estetice şi a voinţei de a le cerceta;
❖ interesul de a comunica cu ceilalţi;
❖ conştientizarea impactului limbii asupra altora şi nevoia de a înţelege şi de a
utiliza limba într-un mod pozitiv şi responsabil, din punct de vedere social;
❖ înţelegerea profundă a propriei culturi şi sentimentul identităţii ca bază a
respectului şi a atitudinii deschise faţă de diversitatea exprimării culturale;
❖ cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi;
❖ asumarea unui set de valori personale care să confere identitate persoanei;
❖ dezvoltarea gândirii critice, flexibile şi prospective;
❖ valorizarea creativităţii ca resursă pentru dezvoltarea personală şi comunitară
❖ motivaţia şi încrederea pentru a continua şi a reuşi în învăţarea pe parcursul
întregii vieţi;
❖ rezolvarea de probleme pentru a sprijini procesul propriu de învăţare şi
capacitatea individului de a înlătura obstacolele şi de a se adapta schimbărilor;
elevului o mai bună înțelegere a modului în care efortul său de rezolvare a sarcinii este
valorificat. Autoevaluarea se face în baza unor grile de evaluare prin intermediul cărora elevii
pot determina eficiența activităților realizate. Autoevaluarea poate lua diferite forme începând
cu autocorectarea/corectarea reciprocă, continuând cu autonotarea controlată și terminând cu
notarea reciprocă.
Interevaluarea
Proiectul reprezintă o metodă de evaluare amplă care începe în clasă, prin
definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, se continuă acasă pe parcursul unei perioade date,
timp în care elevul are permanent consultări cu profesorul, și se încheie tot în clasă, prin
prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute și a produsului realizat
.(dacă este cazul). Proiectul se poate realiza individual sau colectiv și presupune parcurgerea
anumitor etape:
• Identificarea unei probleme/teme/subiect
• Culegerea, organizarea, prelucrarea și evaluarea informațiilor legate de
problema aleasă
• Elaborarea unui set de soluții posibile ale problemei
• Evaluarea soluțiilor și deciderea asupra celei mai bune variante
Strategia de evaluare a proiectului este de tip holistic, iar criteriile de evaluare pot
fi negociate cu elevii.
• sesizează legătura logică dintre secvenţele unui mesaj (raporturi cauză - efect)
• manifestă atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog
• identifică caracteristici fizice şi morale ale personajelor din textele citite
• înţelege informaţia globală a mesajului ascultat, citit, stabilind legături între
informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior
• manifestă interes pentru lectura unor texte variate literare
• manifestă cooperare în diferite situaţii de comunicare;
11. BIBLIOGRAFIE
1. Bernat, S., (2003), Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca
2. Biggs, John B. - Student approaches to learning and studying. Hawthorne, Victoria,
Australia: Australian Council for Educational Research., 1987
3. Brown A. – Metacognition, executive control, self-regulation and other more
mysterious mechanisms, in Weinert F., Kluwe R. (eds) Metacognition, Motivation and
Understanding, Hillsdale, N.J. Erlbaum, 1987
4. Dirkes, M. Ann. - Metacognition: Students in charge of their thinking., Roeper
Review, 1985, 8(2), 96-100
5. Ciascai, L. (coord.) (2011), Practici educaționale în domeniul învățării autoreglate și
dezvoltării metacognitive, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca
6. Ciolan, L., (2008), Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Polirom, Iaşi
7. Cucoș C., (2008)
8. Dulamă, M. E., (2009), Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe, Ed. Clusium, Cluj-Napoca
9. Flavell J.H. – Speculation about the nature and development of metacognition, in
Weinert F., Kluwe R. (eds) Metacognition, Motivation and Understanding, Hillsdale,
N.J. Erlbaum, 1987
10. Follmann, A., L’approche interdisciplinaire des apprentissages en langue vivante
étrangère : l’exemple d’un projet articulé autour du conte. Education. 2013. ffdumas-
00910010f
11. Heller, Mary F. - How do you know what you know? Metacognitive modeling in the
content areas., Journal of Reading, 1986, 29, 415-421.