Modulul 2 

Aplicarea noului Curriculum național

pentru  învățământul gimnazial.  
Disciplina de studiu 
Consiliere și dezvoltare personală 

Suport de curs  

Autori: 

Marcela Claudia Călineci Ana Maria Oancea 

Speranța Țibu 
Delia Goia 

2019
 „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED 
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-
2020 
A. PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI 
A.1. Profilul de formare al absolventului din ciclul primar
(competențele cheie)  din perspectiva disciplinei DEZVOLTARE
PERSONALĂ  

Disciplina Dezvoltare personală (DP) este dedicată activităţilor de învăţare care au ca

scop  dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o
manieră pozitivă  interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi
comunicare, reflecţiile cu  privire la învăţare. Din perspectiva disciplinei de studiu,
demersul didactic pornind de la  competenţe permite accentuarea scopului pentru care
se învaţă şi a dimensiunii acţionale în  formarea personalităţii elevului. În cadrul
disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se  dezvoltă atitudini, finalitatea
fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor,  pregătirea lor pentru
viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi  asumă o
parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de 
carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre
activităţile  propuse.(Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală, 2013). 

COMPETENȚE vizate în prin mod major abordarea disciplinei DP, din profilul de formare
al  absolventului de ciclu primar: 
- competența de a învăța să înveți, prin formularea de întrebări de clarificare și
utilizarea unor  metode simple de a învăța și a activa cunoștințe anterioare;  
- spiritul de inițiativă și antreprenoriatul, prin manifestarea curiozităţii în abordarea
de sarcini  noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor sarcini
simple cu hotărâre,  angajament, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalţi,
identificarea utilităţii unor  meserii/profesii; 
- competențele sociale şi civice, prin manifestarea interesului pentru autocunoaştere și
punerea  în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene. 

Profilul de formare al elevului din perspectiva disciplinei DP vizează trei

dimensiuni ale  dezvoltării personalității elevului:  
- Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi
faţă de  ceilalţi; 
- Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi
cunoscuţi; - Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării
în context şcolar. 

În activitățile la clasă, dedicate construirii profilului de formare și dezvoltării

competențelor  elevilor, există o raportare permanentă la ceea ce gândesc, simt,
precum şi cum se comportă elevii.  Ei vor fi invitaţi să conştientizeze cine sunt, să
analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze  echilibrat la ceilalţi (la diversitate),
să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce 

2 
meserii/profesii ar dori să practice în viitor. Competențele „învăţate” la Dezvoltare
personală  reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar,
în carieră şi în viaţă. 

SĂ REFLECTĂM! 

Din perspectiva celor 8 competențe cheie, abordarea didactică în cadrul disciplinei

Dezvoltare  personală la ciclul primar este necesar să răspundă la următoarele
întrebări: 
1. comunicarea într-o limbă maternă: În ce măsură DP sprijină formarea la elevi a
abilității de  a identifica și exprima gânduri, opinii, emoții, prin mesaje orale sau
scrise, în contexte familiare?  Cum sprijină DP capacitatea elevilor de a comunica
pentru rezolvarea unor probleme școlare sau  de viață? 
2. comunicarea într-o limbă străină: În ce măsură DP sprijină exprimarea unor
păreri și emoții,  cu asertivitate, chiar și într-o limbă străină?  
3.competența matematică, științifică și tehnologică: În ce măsură DP sprijină
cultivarea  curiozității față de rezultate științifice și aflarea adevărului, utilizarea
raționamentelor simple în  expunerea părerii personale, aplicarea demersurilor
investigative, manifestarea interesului pentru  sănătatea propriei persoane și pentru un
mediu curat, aplicarea unor reguli elementare de igienă  personală și de
comportament responsabil în raport cu mediul? 
d. competența digitală: În ce măsură DP contribuie la utilizarea în învățare, în
siguranță a  tehnologiei informației și comunicațiilor/Internetului? 
e. învăța să înveți: În ce măsură DP facilitează capacitatea de a formula întrebări cu
privire la  sarcinile de învățare și de a utiliza diferențiat metode simple de a învăța,
susține concentrarea  atenţiei, perseverențapână la finalizarea unei sarcini? 
f. competențe sociale și civice: În ce măsură DP contribuie la manifestarea
interesului pentru  autocunoaștere, asumarea unor roluri și responsabilități la școală
sau în familie, și recunoașterea  și respectarea diversității? 
g. spirit de inițiativă și antreprenoriat: În ce măsură DP sprijină manifestarea
curiozității fără  teama de a greși, abordarea sarcinilor cu hotărâre angajament și
colaborare cu ceilalți? 
h. sensibilizare și exprimare culturală: În ce măsură DP dezvoltă abilitatea de a
identifica  utilitatea unor meserii/profesii, de a se exprima creativ cu bucurie, de a
participa la proiecte în  comunitate? 
Câteva răspunsuri la întrebările de mai sus se găsesc în tabelul următor:
Competență Descriptori conform Profilului  de formare al Repere
cheie  absolventului de  învățământ primar, relevanți metodologice
pentru/care pot fi dezvoltați  prin intermediul
DP

3 
(contribuție majoră;
parțială;  tangențială a DP
la dezvoltarea  acestora)

Comunicare în - Identificarea de fapte, Exprimarea emoțiilor proprii, 

limba  maternă opinii,  emoţii în mesaje elemente de ascultare activă,
orale sau  scrise, în mesaje  creative, completarea de
contexte familiare de fraze  lacunare, vizionarea unor
comunicare (major)  secvențe  de film și analizarea
- Exprimarea unor acestora,  interviuri luate membrilor
gânduri,  păreri, emoţii familiei. 
în cadrul unor  mesaje
simple în contexte   Ex. 1: verbalizarea ideilor, 
familiare de comunicare gândurilor, emoţiilor faţă de unele 
(major) - Participarea la situaţii date; 
interacţiuni  verbale în Ex. 2: dialoguri având ca suport 
contexte familiare,  pentru imagini care surprind emoţii de 
rezolvarea unor   bază, cu ajutorul cărora să se 
probleme de şcoală sau de analizeze, de exemplu, stările de 
viaţă  (major) tristeţe, fericire, relaxare, frică etc. 
(„Ce fac atunci când sunt...)

Competențe  - Realizarea unui demers   Exerciții de identificare a unor 

matematice investigativ simplu prin   regularități în contextul social, de 
(A)  parcurgerea unor etape în rezolvare a problemelor care apar 
şi competențe  vederea  atingerii unui scop în relație cu prietenii.
de bază în (parțial)  Identificarea  unor reguli de igienă
ştiințe  - Manifestarea personală,  stabilirea unui plan
şi tehnologii interesului  pentru pentru urmarea  acestora. 
(B) sănătatea propriei 
persoane și pentru un Ex. 1: exerciţii-joc de diferenţiere
mediu  curat (major)  a  comportamentelor  
- Aplicarea unor reguli   facilitatoare/frenatoare care  
elementare de igienă contribuie sau nu la iniţierea şi 
personală  și de păstrarea unei prietenii:
comportament responsabil  cooperare,  competiţie,
în raport  compromis; 
cu mediul (major) Ex. 2: jocuri creative: “Ce s-
ar  întâmpla dacă nu ar exista  
săpunul?”, „Imaginează-ţi că 
săpunul ar conduce lumea”, “În 
 geanta ta descoperi că o periuţă
de  dinţi îţi vorbeşte...”

Competența - Utilizarea în învăţare a Utilizarea TIC în activități.

digitală  unor  funcţii şi aplicaţii
simple ale  dispozitivelor
digitale din mediul apropiat,
cu sprijin din partea 
adulţilor (parțial)
Teme  pentru portofoliu, care
presupun  documentarea pe
internet.

4
- Respectarea unor norme de bază  privind Ex. 1: realizarea unor
siguranţa în utilizarea a  dispozitivelor, colaje despre  ceea ce îi
aplicaţiilor,   place şi ceea ce nu îi 
conţinuturilor digitale și pe   place să înveţe la şcoală,
internet. (tangențial) acasă, pe  stradă, în parc,
în vacanţă, la teatru,  la
muzeu, la televizor, pe
internet  etc.; 
Ex. 2: căutarea de
informații pe 
internet despre
diverse meserii

A învăța să - Identificarea/clarificarea  Reflectarea asupra

înveți  elementelor pe care le   motivației și 
presupune sarcina de lucru  înainte eficacității strategiilor
de începerea unei   pentru  progres în
activităţi de învăţare (major) - învățare, prin
Formularea de întrebări  pentru realizarea  de jurnale,
clarificarea unei sarcini  de lucru jocuri, exerciții, 
(major)  dezbateri, activități de
- Utilizarea de tehnici, metode  simple grup,  
pentru a învăţa, activa  cunoştinţe exerciții art-creative. 
anterioare şi  
înregistra informaţii (major) - Ex. 1: jurnalul învăţării
Concentrarea atenţiei,   prin  
perseverarea în lucru la o sarcină  până la imagini sau cuvinte
finalizarea   (cum învăţ, ce  îmi
corespunzătoare şi  place să învăţ, uşor şi
verificarea propriei activităţi.  (parțial) greu în  activitatea de
învăţare, cine mă 
ajută); 
Ex. 2: exerciţii de
identificare în  imagini
a organizării învăţării: 
întreruperea jocului,
pregătirea 
 materialelor,
concentrarea asupra 
rezolvării sarcinilor,
eliminarea  surselor de
perturbare a atenţiei, 
momente de relaxare
etc.

Competenț - Manifestarea interesului  pentru Activități de grup,

e sociale  autocunoaştere (major) - Punerea în jocuri, dialog, 
și civice practică a unor  norme elementare de explorarea de povești/
conduită  în contexte cotidiene (major) - filme,  activități art-
Asumarea unor roluri şi   creative. 
responsabilităţi prin participarea  la acţiuni
în contexte de viaţă din mediul cunoscut Ex. 1: jocuri de
(parțial) continuare a unor 
fraze, pentru
evidenţierea  
calităţilor: „Eu pot să...”,
„Îmi place de mine
pentru că...”,
„Mâncarea  mea
preferată este...”,
„Culoarea  mea
preferată este...”, „Pe
tine te  apreciez pentru
că...”, „Sunt  
mândru de mine atunci
când...”; Ex. 2:
exprimarea prin desen a 
regulilor de comunicare
la şcoală şi  afişarea
acestora pentru a fi  
vizualizate de elevi –
exemplu:  vorbim pe
rând, ascultăm activ, 
respectăm programul
şcolar, ajutăm 

5
colegii când ne solicită
sprijinul,  adresăm
întrebări etc.
Spirit de - Manifestarea curiozităţii în  Proiecte de grup, vizite la
inițiativă și  abordarea de sarcini noi şi  diverse  locuri de muncă,
antreprenoriat neobişnuite de învăţare, fără  interviuri luate  familiei și
teama de a greşi (major)  apropiaților, organizarea 
- Asumarea unor sarcini simple  unor evenimente, discuții
de lucru, care implică hotărâre,  despre  ocupații, jocuri de
angajament în realizarea unor rol. 
obiective, iniţiativă, creativitate, 
cooperare cu ceilalţi (major) - Ex. 1: discuţii despre
Identificarea utilităţii unor  greşeală ca  parte a
meserii/profesii pentru membrii  procesului de învăţare 
comunităţii. (major) (“Putem învăţa din
propriile  
greşeli?”); 
Ex. 2: dezbateri despre
produsele/  rezultatele unor
meserii, utilitatea 
meseriilor (mecanicul
repară o  maşină stricată,
medicul ne tratează  când
suntem bolnavi, pictorul 
creează tablouri frumoase
etc.).

Sensibilizare și  - Exprimarea bucuriei de a crea  Realizarea de produse

exprimare prin realizarea de lucrări simple și  creative ale  elevilor,
culturală prin explorarea mai multor  expoziții, utilizarea  
medii și forme de expresivitate  lucrărilor artistice ca
(tangențial)  suport pentru  reflecție
- Participarea la proiecte culturale  personală. 
(artistice, sportive, de  
popularizare) organizate în şcoală  Ex. 1: sărbătorirea primelor
şi în comunitatea locală   100 de  zile de şcoală prin
(tangențial) desene, lucruri  interesante
învăţate sau momente în 
care s-au simţit bine, lucrări
inedite  realizate împreună
cu părinţii; Ex. 2:
personalizarea orarului: 
desen, colaj, pictură,
elemente  grafice artistice.

Teme de discuție în grup sau teme de reflecție personală 

- Tabelul de mai sus vă propune o modalitate de corelare a descriptorilor regăsiți
în  Profilul de formare al absolventului de învățământ primar, care pot fi
dezvoltați prin  abordări specifice în cadrul DP. Prezentați opinia dvs.: DP
poate contribui/aborda mai  mulți, mai puțini sau alți descriptori?
 Argumentați și oferiți exemple concrete (a se  vedea descriptorii pentru
învățământ primar (ISE, 2016) 
- Ce alte abordări metodologice ați putea propune? Ce abordări vedeți posibile
pentru un  demers didactic consonant cu structurarea profilului de formare
DP, la nivelul  învățământului primar? 

6 
A.2. Profilul de formare al absolventului din ciclul gimnazial
(competențele  cheie) din perspectiva disciplinei CONSILIERE ȘI
DEZVOLTARE  PERSONALĂ  
Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală (CDP) contribuie semnificativ la starea
de bine și la  consolidarea încrederii în sine a elevilor, ca persoane unice și valoroase,
care își cunosc potențialul  individual, interacționează armonios cu ceilalți, învață cu
eficacitate și iau decizii școlare,  personale, de carieră și stil de viață sănătos.
(Programa școlară pentru disciplina Consiliere și  dezvoltare personală, 2017)  

În cadrul acestei discipline, elevii și profesorii care susțin activitățile dedicate sunt în
puternică  legătură cu ei înșiși și cu ceea ce se întâmplă în jur. Învățarea autentică
conectează trecutul,  prezentul și viitorul, propriile experiențe, trăiri, emoții,
comportamente și atitudini din viața de zi  cu zi, din familie, de la școală sau din
comunitate. Aspirația pentru devenirea unei persoane  responsabile, pozitive,
sănătoase și echilibrate se realizează printr-un angajament pe care elevii  sunt invitați
să și-l asume. O disciplină altfel deoarece experiențele sunt trăite în mod direct, 
experimentate deschis, analizate și reflectate cu onestitate. Răspunsurile la
provocările din cadrul  lecțiilor ajută elevii să exerseze din perspective creative cine
sunt, ce traseu de învățare și evoluție  în carieră aleg, cum fac schimbări, câtă
flexibilitate manifestă, cum să învețe mai bine, mai repede  și mai eficient, cum să fie
sănătoși și fericiți. Disciplina este specializată în incursiunea în propria  lume, a
creșterii personale, prin faptul că oferă posibilități inedite pentru descoperirea
talentelor,  calităților, abilităților, atitudinilor, intereselor, cât și pentru împlinirea
visurilor. Este cadrul care  activează pregătirea pentru viață prin dezvoltarea de
comportamente și atitudini autonome și nu  prin achiziționarea de cunoștințe. Este un
câștig atât pentru elevi, cât și pentru profesori, deoarece  ajută înțelegerea de sine și a
celor din jur. 

Recomandările cuprinse în Rezoluţiile Consiliului Europei (2004, 2008) subliniază

rolul consilierii  şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei în
învăţare, pentru deciziile cotidiene  ale individului și facilitarea accesului la activități
de consiliere pentru toţi cetăţenii, pe tot parcursul  vieții. Necesitatea includerii CDP
în curriculum școlar este evidențiată și de direcțiile specificate  de Rețeua European
Lifelong Guidance Policy Network (2007-2015) cu privire la importanța  dezvoltării
timpurii a competențelor de management al carierei (Career Management Skills), cât 
și de strategiile naționale și europene din domeniul sănătății și mediului, cum ar fi
Strategia  Națională de Sănătate 2014-2020 care susține promovarea aspectelor socio-
 emoționale în cadrul  activităților curriculare sau Agenda 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă (2015). 

COMPETENȚE CHEIE vizate în abordarea disciplinei, din profilul de formare al elevului

de  gimnaziu:

7 
- competența de a învăța să înveți, prin aprecierea calităţilor personale în vederea 
autocunoaşterii și alegerii carierei;  
- spiritul de inițiativă și antreprenoriatul;  
- competențele sociale şi civice, prin manifestarea disponibilităţii pentru participare
civică  şi pentru valorizarea diversităţii. 

Profilul de formare al elevului din perspectiva disciplinei CDP vizează cinci dimensiuni
ale  dezvoltării personalității elevului:  
1. competențe de autocunoaștere 
2. competențe socio-emoționale 
3. competențe de management al învățării 
4. competențe de management al carierei  
5. competențe pentru adoptarea unui stil de viață sănătos. 

În activitățile la clasă dedicate construirii profilului de formare și dezvoltării

competențelor elevilor, se vor avea în vedere utilizarea unor contexte de învățare
tradiționale, dar și noi, moderne,  utilizând TIC în învățare și implicând contextele de
exersare a competenței digitale. 

Astfel, sunt recomandate : 

- colaborarea, comunicarea deschisă, interacțiunea, jocul; 
- exprimarea identității elevului, sub toate aspectele sale: personale, culturale,
sociale celebrând diversitatea umană; 
- formarea deprinderii de a reflecta, a trece prin filtrul interior şi a integra autentic
în  sistemul personal informații privind natura umană, dezvoltarea și
construirea ființei, la  intersecția mediilor fizic, psihic, social-cultural si
tehnologic; 
- documentarea utilizând mijloacele TIC, utilizarea resurselor electronice
disponibile  (CD-uri educaționale, resurse online pentru identificarea, analiza
și argumentarea unor  situații de viață cu rol de facilitare a reflecției
personale). 

SĂ REFLECTĂM! 

Din perspectiva celor 8 competențe cheie, abordarea didactică în cadrul disciplinei

Consiliere și  dezvoltare personală la gimnaziu este necesar să răspundă la
următoarele întrebări: 
1. comunicarea într-o limbă maternă: În ce măsură CDP sprijină formarea la elevi
a abilității de  a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii,
atât în formă orală, cât și  scrisă? 
2. comunicarea într-o limbă străină: În ce măsură CDP utilizează abilitățile de
mediere (adică  rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și înțelegerea
interculturală?

8 
c. competența matematică, științifică și tehnologică: În ce măsură CDP oferă
elevului o  înțelegere a lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare cunoștințele
și tehnologia pentru a  răspunde nevoilor umane percepute? 
d. competența digitală: În ce măsură CDP contribuie la utilizarea cu încredere și în
mod critic a  tehnologiei informației și comunicațiilor pentru muncă, timp liber și
comunicare? 
e. învăța să înveți: În ce măsură CDP facilitează abilitatea de gestionare eficientă a
propriei  învățări, fie individual, fie în grupuri? 
f. competențe sociale și civice: În ce măsură CDP contribuie la formarea abilității
elevului de a  participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă
și de a se implica în mod  activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai
variate? 
g. spirit de inițiativă și antreprenoriat: În ce măsură CDP formează abilitatea de a
pune ideile  în practică prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și
abilitatea de a planifica și  gestiona proiecte? 
h. sensibilizare și exprimare culturală: În ce măsură CDP dezvoltă abilitatea de a
aprecia  importanța exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o
varietate de medii, precum  muzica, literatura și artele vizuale și ale spectacolului? 

Câteva răspunsuri la întrebările de mai sus se găsesc în tabelul următor:

Competență   Descriptori conform Profilului Repere metodologice
cheie de formare al absolventului de
învățământ gimnazial,  
relevanți pentru/care pot fi
dezvoltați prin intermediul
CDP 
(contribuție majoră; parțială;
tangențială a CDP la  
dezvoltarea acestora)
Comunicare − Căutarea, colectarea,   Eseuri, colaje, pliante,
în   procesarea de informații și  scrierea de  scrisori, fișe de
limba maternă receptarea de opinii, idei,   portofoliu, mesaje 
sentimente într-o  creative. 
varietate de mesaje ascultate/ 
texte citite (tangențial);  Ex. 1: Prezentarea propriei
− Exprimarea unor informaţii,  persoane  „Eu, într-un tablou
opinii, idei, sentimente, în  prin desen, pictură,  colaj”,
mesaje orale sau scrise, prin  „Eu, în mediul online”,  
adaptarea la situaţia de   „Scrisoare către mine”; 
comunicare (parțial); Ex. 2: compuneri creative
despre  realizările și
performanțele personale: 
„Povestea mea de succes în 20
de 

9 
− Participarea la interacţiuni  rânduri”, „Povestea mea de succes
verbale în diverse poate  fi scrisă pe un bob de orez”.
contexte  şcolare şi
extraşcolare, în  
cadrul unui dialog
proactiv  (parțial)

Competențe  − Rezolvarea de probleme în  Dezbateri, argumentări de tip pro-

matematice situaţii concrete, contra,  realizarea de planuri de
(A) şi utilizând   acțiune. 
competențe  algoritmi și instrumente  
de bază în specifice matematicii (A)   Ex. 1: Exerciții de corelare a  
ştiințe şi (tangențial);  disciplinelor școlare cu profesii
tehnologii (B) pentru  care este necesară studierea
− Proiectarea şi derularea unui  acestora:  „La ce ne folosește studiul
demers investigativ pentru istoriei/  matematicii/ muzicii etc.?”,
a  proba o ipoteză de lucru „Dacă aș fi  șofer/asistentămedicală/
(B)  (parțial);  inginer etc. ce ar  trebui să știu/să
știu să fac/să învăț la  școală?” și
introducerea rezultatelor în 
− Proiectarea și realizarea portofoliul personal de învățare; 
unor  produse utile pentru  
activităţile curente (B)  
Ex. 2: Propunerea unui plan de
(parțial);  acțiune  pentru dezvoltarea stilului
de viaţă în  raport cu mediul de
− Manifestarea viaţă:  
interesului  pentru o comportamente sănătoase,
viaţă sănătoasă şi  pentru obiceiuri zilnice, situaţii de
păstrarea unui   criză, violența în  școală/
mediu curat (B) (major);  familie/ comunitate.
 − Aplicarea unor reguli
simple  de menţinere a unei
vieţi  
sănătoase și a unui mediu  
curat (B) (parțial)

Competența   − Utilizarea unor Utilizarea TIC în activități. Teme

digitală dispozitive  şi aplicaţii pentru  portofoliu, care presupun
digitale pentru  căutarea documentarea  pe internet. 
și selecţia unor  
resurseinformaţionale Ex. 1: Prezentarea rezultatelor  
și   proiectelor în echipă: „Internetul, 
educaţionale digitale   beneficii și riscuri”, „Cum am intrat
relevante pentru în  contact cu Internetul”,
învăţare  (major); „Internetul,  educația și viața de
familie”, „Programul 

10
− Dezvoltarea unor conţinuturi  unei zile online și offline”,
digitale multi-media, în   „Siguranța pe Internet”, “Jocuri
contextul unor activităţi de  video, aplicații online  și timpul
învăţare (parțial);  alocat”, ” Rețele de socializare  în
viața mea”; 
− Respectarea normelor și  regulilor
privind dezvoltarea  și utilizarea de Ex. 2: Vizionarea unor secvenţe de 
conţinut   film/discutarea unor studii de caz
virtual (drepturi de   pentru  identificarea strategiilor de 
proprietate intelectuală,   comunicare eficientă în medii
respectarea privatităţii,   reale şi  virtuale.
siguranţă pe internet)  
(parțial)
 A − Formularea de obiective şi  planuri Reflectarea asupra motivației și  
învăța simple de învăţare  în realizarea eficacității strategiilor pentru
să unor sarcini  de lucru (major);  progres în  învățare, prin dezbateri,
înveți  − Gestionarea timpului  activități de  grup, jocuri de rol,
alocat învăţării şi   exerciții, 
monitorizarea progresului  în experimentare. 
realizarea unei sarcini  de
lucru (major);  Ex. 1: Analiza unor experiențe de 
− Aprecierea calităţilor  învățare din viața elevilor (reușite
personale în vederea   sau  nereușite) și identificarea 
autocunoaşterii, a   factorilor care au sprijinit/frânat  
orientării şcolare şi   învățarea, precum și a contextelor în
profesionale (major). care  greșeala a făcut parte 
din procesul de învățare prin
conversație  în perechi, discuții de
grup, studii de caz,  colaje, album 
foto, povestiri, filme familiare
elevilor,  liste de factori personali
sau de context  care 
facilitează/blochează învățarea; 
Ex. 2: Selecția și adăugarea în  
portofoliul personal de
învățare a  dovezilor privind
autoevaluarea 
progreselor în învățare: feedback
din  partea colegilor, profesorilor,
părinților;  fișe de evaluare 
și autoevaluare, reflecții personale.

11
Competențe   − Operarea cu valori și norme  Activități de grup, joc de rol,
sociale și de conduită relevante dialog  explorarea de povești/
civice pentru  viaţa personală şi   filme, exerciții. 
pentruinteracţiunea cu  
ceilalţi (parțial);  Ex. 1: Realizarea unui poster de tipul 
„Copacul recunoștinței” pentru a pune
− Relaţionarea pozitivă cu  în  valoare acele
ceilalţi în contexte şcolare calități/comportamente  care au fost
şi  extraşcolare, prin identificate la ceilalți ca  fiind surse
exercitarea  unor  de învățare/inspirație; 
drepturi şi asumarea de  
responsabilităţi (parțial);  Ex. 2: Jocuri de rol/simulări
pentru  aplicarea tehnicilor
simple de  
− Manifestarea   comunicare şi negociere a
disponibilităţii pentru   conflictelor:  „Ce ai face tu?”
participare civică în  
condiţiile respectării  
regulilor grupului şi 
valorizării diversităţii  
(etno-culturale,
lingvistice,  religioase
etc.) (major)

Spirit de − Manifestarea Proiecte de grup, vizite, completarea

inițiativă  și interesului  pentru de  chestionare, participarea la
antreprenoriat identificarea unor  evenimente  tip Zilele Carierei,
soluţii noi în rezolvarea   documentare asupra  
unor sarcini de ocupațiilor, reflectare asupra
învăţare de  rutină relației  dintre școală și lumea
şi/sau provocatoare  profesională,  jocuri de rol,
(major);  simulări. 
− Manifestarea iniţiativei în 
rezolvarea unor probleme  Ex. 1: Realizarea unui proiect
ale grupurilor din care intitulat  „Vizite în companii”, prin
face  parte şi înexplorarea parcurgerea  pașilor: identificarea 
unor  probleme ale companiilor/firmelor din zonă,  
comunităţii  locale efectuarea vizitei, colectarea  
(major);  informațiilor legate de conținut, 
responsabilități, condiții de
− Aprecierea calităţilor  lucru,  instrumente/echipamente
personale în de lucru,  calități personale
vederea   necesare și  
autocunoaşterii, a   contraindicații în anumite ocupații, 
orientării şcolare şi   prezentarea experiențelor în cadrul
profesionale (major); unei  expoziții organizate de elevi și 
 12
− Identificarea unor   introducerea rezultatelor în
parcursuri şcolare portofoliul  personal de învățare; 
şi  
profesionale Ex. 2: Realizarea unor activități de
adecvate   tip  „Biblioteca vie” pentru a
propriilor interese discuta în  grupuri mici despre
(major) cerințele 
unor ocupații și nivelul de
educație necesar pentru
exercitarea acestora.

Sensibilizare − Realizarea de lucrări Realizarea de produse creative ale 

și  exprimare   creative  folosind elevilor, expoziții, utilizarea
culturală diverse medii,   lucrărilor  artistice ca suport pentru
inclusiv digitale, în reflecție  personală. 
contexte  școlare și 
extra-școlare Ex. 1: Exerciții de identificare a  
(parțial);  emoțiilor utilizând suporturi
− Participarea la diverse imagini, fotografii,
proiecte şi  povești, piese  deteatru, secvențe
evenimente de film; 
culturale  
organizate în Ex. 2: Organizarea unor expoziții
contexte   de  postere, colaje cu fotografii,
formale sau materiale  din activitățile școlare și 
nonformale   extrașcolare preferate de elevi: „Ce
(parțial). îmi  place să fac la școală”, „Ce îmi
place să  fac în timpul liber” și
introducerea  rezultatelor în
portofoliul personal de  învățare.

Teme de discuție în grup sau teme de reflecție personală 

- Tabelul de mai sus vă propune o selecție a descriptorilor regăsiți în Profilul de formare
al  absolventului de învățământ gimnazial, care pot fi dezvoltați prin abordări
specifice în cadrul  CDP. Considerați că CDP poate contribui/aborda mai mulți, mai
puțini sau alți descriptori?  Argumentați și oferiți exemple concrete (a se vedea
descriptorii din Profilul absolventului de  gimnaziu, disponibili la:
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare 
al-absolventului_final.pdf) 
- Ce alte abordări metodologice ați putea propune? Ce abordări vedeți posibile pentru
un demers  didactic consonant cu structurarea profilului de formare CDP, la nivelul
gimnaziului? 
 13 
B. O lectură conştientă şi sistematică a noii programe şcolare CDP 

Noile programe școlare elaborate în perioada 2013-2017 propun un demers inovativ,

centrat pe  dezvoltarea de competențe la elevi. Din perspectiva DP și CDP, oferta
programei școlare vizează  atât dezvoltarea cognitivă, cât cea noncognitivă a elevilor.
În general, competențele non-cognitive sunt rar sau tangenţial abordate la alte
discipline şi se referă la acele competențe care nu pot fi  măsurate prin teste de
inteligență sau de performanță (Țibu et al., 2018), dar pot fi dezvoltate prin  învăţarea
socio-emoţională (socio emotional learning- SEL, care presupune integrarea
gândurilor,  stărilor afective și comportamentului pentru a atinge obiective importante
în viață (Elias et al.,  1997; Payton et al., 2000).  

Astfel, competențele propuse în cadrul programei școlare de DP și CDP se referă la

cunoștințele,  abilitățile și atitudinile de care au nevoie elevii atât pentru a avea succes
școlar, cât și pentru a-și  planifica traseul educațional și cariera și a se dezvolta socio-
emoțional. Selecția competențelor  incluse în cadrul programei școlare CDP a fost
realizată pe baza unor modele aplicate în state care  și-au fundamentat demersul pe
studii asupra competențelor non-cognitive care și-au dovedit  impactul asupra
achizițiilor elevilor și performanței lor școlare. Un astfel de exemplu îl reprezintă 
Standardele americane pentru succesul elevilor (ASCA, 2014) fundamentate pe
rezultatele unor studii care arată că informațiile, conținutul academic și abilitățile
cognitive sunt doar o parte a  succesului elevilor, acesta fiind rezultatul unei
constelații complexe de factori, printre care și cei  noncognitivi/ socio-emoționali. În
elaborarea programei școlare din învățământul primar au fost  valorificate
recomandările documentelor internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două 
Rezoluţii (2004, 2008) care subliniază rolul important al consilierii şi orientării ca
suport concret  pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale
individului, facilitarea  accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la
vârste tot mai mici. Informațiile,  conținutul academic și abilitățile cognitive sunt doar
o parte din factorii ce determină succesul  școlar al elevilor, acesta fiind rezultatul
unei constelații complexe, ce cuprinde, printre altele și  factorii non-cognitivi/socio-
emoționali.  

Astfel, orele de Dezvoltare personală și CDP se referă la spațiul în care elevii

experimentează,  analizează și aplică diferite modalități de conectare cu sine și cu
ceilalți și reflectează la propria  persoană și la ce pot învăța din activitățile în care s-
au implicat. Astfel achizițiile dobândesc  consistență, se structurează și pot fi
transferate în viața cotidiană, dincolo de cadrul strict al unei  discipline școlare.  

Programa este structurată astfel: 

- competențe generale care vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al
învățământului  primar/gimnazial;

14 
- competențe specifice, derivate din cele generale, care se formează pe parcursul unui
an  şcolar; 
 - un set coerent de sugestii de activităţi de învăţare care să conducă la dobândirea de
către  elevi a competențelor specifice. Activitățile de învățare sunt diverse,
creative si  organizează activitatea didactică pentru atingerea competențelor
specifice, valorificând  experiența elevului; 
- sugestii metodologice care explicitează modelul învățării la ora de DP/CDP, urmând
ciclul  învățării experiențiale, cât și modelul învățării sociale. 

B.1 Ce aflăm citind programa şcolară? 

- Elementul central al programei este dat de competență.  

- Demersul didactic trebuie să vizeze dezvoltarea competențelor specifice la nivelul
fiecărui an  de studiu.  
- Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le
propune  programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un
demers didactic  adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel,
premisele aplicării contextualizate  a programei şcolare şi a proiectării unor
parcursuri de învăţare adaptate nevoilor elevilor. 
- Competențele specifice sunt în progresie de la un an de studiu la altul. -
Competențele specifice definesc profilul dorit al elevului pentru respectivul an şcolar.
- Conținuturile propuse construiesc contexte marcate de cultura contemporană.
Adecvarea  
conținuturilor și competențelor la tabloul socio-economic si tehnologic actual este
o necesitate  a educației eficiente pentru viață. 
- Activitățile de învățare îmbină acțiuni individuale cu cele de grup și cu cele în perechi.
De  asemenea, activitatea frontală alternează cu activitățile individuale sau în grupuri
mici. Acest  joc al organizării interacțiunilor cu elevul este destinat consolidării
competențelor de  relaționale, atât de importante persoanei care trăiește în prezent, cât
și pentru viitor.  
- Există o corelare între competențele specifice – exemplele de activități de învățare –
domeniile  de conținut și sugestiile metodologice. 
- Este de așteptat ca abordarea la clasă a programei de către cadrul didactic să fie una
activ participativă, motivațională, deschisă, creativă și cooperantă, punând accentul
pe exprimarea  liberă și reflexivă a elevului, pe dezvoltarea capacității sale de
argumentare.  

Lucru în echipă 
● Reflectați ce anume vă face să fiți un cadru didactic apreciat de elevi? 
● Ce valori și atitudini ale cadrului didactic susțin aplicarea optimă la clasă a
DP/CDP? ● Care este profilul profesorului care propune activități de predare –
învățare- evaluare în cadrul  DP/CDP? Listați sub forma unui brainstorming
cunoștințe, abilități și atitudini (competențe) 

15 
necesare profesorului care susține orele de DP/CDP. Realizați un poster cu
portretul acestui  profesor.  
● Alegeți din programa DP/CDP o anumită secvență (competenţă specifică– activități–
abordare  metodologică). Identificați cunoștințe, abilități, atitudini și valori pe care
este de dorit să le aibă profesorul pentru a dezvolta respectiva competenţă, cât şi
pentru a face ora atractivă, plăcută,  eficientă pentru elevi. 

B.2 Ce semnificație au enunțurile competențelor specifice? La ce se referă? La

ce folosesc?  Cum devin achiziții transferabile? 

B. 2.1. Vom exemplifica pentru ciclul primar prin intermediul câtorva competențe
specifice: 

a. Competența 2.3. - clasa I- Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi

bun  prieten. 

Elevul identifică în imagini, poezii, fabule sau povești, comportamente prietenoase

sau  neprietenoase, discută despre prietenie, despre relațiile existente într-un grup,
practică jocuri de  prezentare a colegului/colegei, vizionează filme despre prietenie,
creează jocuri în echipă cu  subiectul ”Colegii mei”/ ”Colegele mele”, ”Prietenul
meu”/ ”Prietena mea”, experimentează  jocuri de rol: ”În clasă”, ”În parc”, ”Ziua de
naștere”, ”În vacanță” (cf. Programei scolare pentru  disciplina DP, clasa
pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, 2013).  

Această competență permite exersarea abilităților de relaționare la elevul de la clasa I,

dezvoltă  atitudinea pozitivă față de ceilalți, antrenează cooperarea și colaborarea în
grupul de elevi, fixează  valorile comunicării eficiente. Acest moment contribuie la
dimensionarea spectrului atitudinilor pro-sociale, de deschidere a copilului față de
interacțiunea umană, adăugând nuanțe noi  conceptului de prietenie. 

Abilitatea se va exersa atât pe parcursul traseului școlar (de exemplu în activitățile pe

echipe, în  diadă) dar și în contexte personale de viață, facilitând interacțiunea
copilului cu cei din jur și  contribuind, de asemenea, la formarea uneia dintre cele mai
importante dimensiuni ale vieții.  

b. Competenta 3.1. –clasa a II-a. Realizarea unui program zilnic de activităţi, cu 
sprijinul adulţilor. 

Elevul își realizează un orar zilnic personalizat, enumeră activităţi din lista „Ce fac
azi?”,plasează  simboluri pentru activităţile programului zilnic în funcţie de
succesiune, frecvenţă, dificultate,  durată, evaluează gradul de îndeplinire a
programului zilnic, investighează programul zilnic ale  membrilor familiei,
completează texte lacunare „Eu învăţ mai bine…“, “Cel mai uşor învăţ cu..”,  ”Îmi
place să învăţ despre…” Pentru a memora mai uşor am nevoie de..”,“Pentru a
învăţa, prefer  să folosesc următoarele obiecte…”

16 
Elevul analizează nevoia planificării și organizării activităților, a prioritizării și a
estimării,  utilizarea eficientă a timpului – resursă importantă a atingerii obiectivelor
 asociate diferitelor  contexte (școală, activități extrașcolare, acasă etc.). Elevul
observă succesiunea unor activități pe  parcursul zilei/săptămânii, analizează locul și
importanța activității de învățare în cadrul  programului său zilnic. 

Antrenarea acestei competențe îl sprijină pe elev să-și organizeze timpul, în acord cu

resursele  personale și cu oportunitățile sau solicitările mediului, fiind bază pentru
planificarea traseului  personal și profesional ulterior. 

Temă de discuție la nivelul grupului:  

- Identificați dificultăți posibile în formarea competențelor elevilor la disciplina DP.
Cum apar?  De ce? Cum le putem preveni? 
- Alegeţi o competență din Programa şcolară DP pentru clasele pregătitoare, clasa I și
clasa a  II-a și identificaţi și alte exemple de activități prin care se structurează
competența respectivă,  în afara celor deja precizate.  

B. 2.2. Vom exemplifica pentru gimnaziu prin intermediul câtorva competențe

specifice. 

a. Competența 1.1.- clasa a V-a- Identificarea resurselor personale şi a

oportunităților de  dezvoltare specifice vârstei  

Elevul reflectează la propria persoană şi se prezintă grupului, într-un mod cât mai
original, autentic  (prezentare personală: „Eu, într-un tablou prin desen, pictură,
colaj”, „Eu, în mediul online”,  „Scrisoare către mine” - elaborarea unor proiecte
individuale, în perechi sau în echipă, desene,  colaje, album foto,: „Eu la școală”, „Eu
acasă”, „Eu și prietenii mei”, „Eu și clasa mea”, „Pagina  mea de socializare”,
„Jurnalul vieții mele”- cf. Programei școlare CDP clasele V-VIII, 2017). 

Această competență permite explorarea personală, antrenând încă de la clasa a V-a

capacitatea de  autoanaliză şi auto-reflecție, mai ales că elevii de la clasele V-VIII
parcurg în ritmuri diferite etapa  pubertății, în care transformările fiziologice și
psihologice duc la schimbări majore ale  personalității. Competența contribuie la
facilitarea efortului continuu al elevului preadolescent de  a se cunoaște pe sine, a se
optimiza- elemente ce stau la baza întregului angrenaj psihologic uman. 
Competența se rafinează la nivelul de vârstă superior, pe măsură ce capacitatea de
auto-analiza și  auto-reflecție a copilului se dezvoltă. 

b. Competența 1.1. – clasa a VI-a - Explorarea direcțiilor de dezvoltare a

caracteristicilor  personale

17 
Elevul observălegături între momente trecute, prezente și viitoare, explorează
raportul act consecință, analizează direcții posibile de acțiune și dezvoltare, în
acord cu identificarea unor  alternative de viață. 
Această competență este foarte importantă pentru conturarea ideii de planificare
la nivel  personal, bazată pe analiza și dezvoltarea resurselor individuale, în acord
 cu valorile prețuite,  cu modele de viață, cu aspirațiile personale. Antrenarea ei îl
sprijină pe elev să dezvolte  competențe ulterioare legate de stilul de viață
personală, de alegeri și carieră. 

Temă de discuție la nivelul grupului:  

- Dat fiind specificul cadrului didactic ce aplică la clasa disciplina CDP (cadre didactice
de orice  disciplină), identificați dificultăți posibile în formarea competențelor
elevilor. Cum? De ce?  Cum putem preveni? 
- Alegeţi o competență din programa şcolară V-VIII și identificaţi și alte exemple de
activități prin care se structurează competența respectivă, în afara celor deja
precizate.  

B.3 Clișee didactice sau practici ineficiente 

Dificultatea în abordarea la clasa a materiei DP/CDP există și a fost exprimată în

discuțiile cu  cadrele didactice, ca urmare a inspecțiilor școlare. 
O dificultate recunoscută în aplicarea DP/CDP este insuficienta formare inițială a
cadrelor  didactice. Prin dialogul cu profesorii diriginți și profesorii din învățământul
primar, aceștia declară  nevoia de formare continuă și de dezvoltare personală. 

Practici stereotipe/ defectuoase/ nerecomandate 

1. Abordarea la clasă în mod mecanic și obligatoriu a tuturor activităților

propuse în  manualele școlare. Aici se ridică două probleme/ provocări: 1.
Manualul școlar este  doar un instrument ce ajută profesorul, nu este reperul
de proiectare și de abordare. Este  doar o resursă, nefiind exclusivă. 2. Mai
mult decât la orice disciplină, elevul nu poate  fi obligat să se prezinte, să
vorbească despre sine, să se auto-dezvăluie, să prezinte  celorlalți aspecte
personale despre propria viață, dacă nu dorește să facă acest lucru sau  dacă
nu e pregătit să o facă. 

Cum depășim clișeul? Citim cu atenție programa și adaptăm sugestiile la

specificul  grupului/ colectivului de elevi, având grijă ca formarea
competențelor să nu interfereze  cu îndemnarea abuzivă a copilului să
vorbească despre sine. ATENŢIE! Doar programa  școlară este obligatorie
și constituie reperul central al planificării!

18 
2. Nerespectarea planificării, în sensul neabordării tuturor temelor din
programă. De  exemplu, deseori, profesorii diriginți reclamă multitudinea de
probleme organizatorice  ale clasei/colectivului de elevi ce se cer a fi reglate
la ora de dirigenție/ dezvoltare  personală. Exemplu: În clasă a izbucnit un
conflict ce implică agresiune fizică și  verbală între mai mulți elevi. Cadrul
didactic are ca reper în planificare dezvoltarea unei competenţe din domeniul
 competenţelor de management al carierei. Este mult mai  util pentru viața
clasei să se abordeze la acea oră de CDP competenţe din domeniul  socio-
emoţional ce pot oferi mai multe prilejuri de exprimare pentru copiii cu
dificultăți 
de comunicare, sprijinind, astfel, în mod real elevii să găsească soluții la
dificultățile  lor de viață. 

Temă de reflecție în grup 

- Ce alte clișee didactice există în abordarea DP/CDP la clasă? 
- Cum pot fi ele depășite?

19 
C. Proiectarea didactică dincolo de formalism 

Pentru a transfera curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup

concret de elevi  este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele
contexte potrivite, prin care  competenţele listate în programe să devină reale în cazul
fiecărui copil. 
 C.1. Despre proiectarea didactică în câteva cuvinte 

- Noul curriculum nu poate fi aplicat în absenţa proiectării. Este nevoie de proiectare 

didactică pentru a avea o anticipare a activității profesorului,pentru programarea
resurselor  necesare și ordonarea parcursului didactic, respectiv alocarea de timp
secvențelor de dezvoltare  a competenţelor. Planificarea va fi realizata în acord cu
specificul clasei de elevi, acordând  resursele necesare de timpastfel încât să sprijine
cât mai eficient formarea competențelor  elevilor. 

- Proiectarea trebuie privită ca necesitate şi nu ca o coerciţie. Proiectarea trebuie

văzută ca  un instrument-suport. Ea necesita adaptări, schimbări, de la clasa la clasa,
nu poate fi copiată de la un cadru didactic la altul, pentru a fi implementată identic la
clase diferite sau de către  persoane diferite. 

- Proiectarea se realizează prin efortul de gândire al fiecăruia – este un act

personalizat.  Pulsul clasei este necesar să fie surprins în resursele proiectării
didactice (activitățile cu impact,  materialele necesare/potrivite colectivului cu care se
lucrează, adaptarea resursei timp). 

- Contează esenţa proiectării (“gândirea” actului didactic) nu formatul ei

(rubricatura).  Nu există o rubricație ideală pentru realizarea planificării la CDP.
Este necesar, însă, un demers  adaptat. 

- Proiectarea se realizează pe baza cerinţelor programei nu după manual (care

rămâne cea  mai importantă resursă a demersului, totuşi doar o resursă). În proiectare
se va utiliza  întotdeauna programa şcolară! 

- Proiectarea este un proces care trebuie privit cu flexibilitate din perspectiva

eficienței şi  a feed-back-ului. Reacția clasei trebuie să primeze, atât în abordarea
activităților, cât și în  planificarea materiei, la CDP poate mai mult decât la orice altă
disciplină. Comunicarea optimă cadru-didactic elevi va face ca profesorul să
identifice cele mai potrivite situații pentru a  dezvolta anumite competențe, chiar dacă
acestea nu au fost planificate în acel moment în  documentul scris inițial la începutul
anului școlar. Important este, la ora de DP/CDP, ca elevii  să găsească răspunsuri la
întrebările lor și să fie creat un cadru care să permită abordarea 
elementelor legate de dezvoltarea lor personală. Evident, toate competențele din programa
vor 

20 
fi dezvoltate pe parcursul anului școlar, atitudinea flexibilă față de reorganizarea
activităților  după faza planificării lor inițiale, fiind, însă, recomandată, în
beneficiul elevilor. 

Temă de reflecție în grup 

- În ce fel abordarea inovativă centrată pe dezvoltare de competențe ale elevilor
influențează  proiectarea didactică? 
- Identificați și alte posibile modalități de structurare a unităților de învățare,
pornind de la  competențele din programa școlară. Ce ați proiecta altfel? Cum? 

C.2. Recomandări practice pentru proiectarea unităţii de învăţare 

- Evitați un demers formal de proiectare, aveți în vedere specificul clasei de elevi şi

felul în  care anticipați că vor răspunde aceștia la sarcinile de lucru propuse. 
- Pe baza cunoașterii prealabile a elevilor, estimați numărul de ore potrivit pentru
fiecare  unitate de învăţare. 
- Realizaţi o corelaţie pe orizontală: competenţă – activitate – resursă/resursele
adecvate  fiecărei activităţi. 
- Completaţi rubrica Resurse cu acele materiale care vă sunt necesare în desfășurarea 
activității (pentru a le lua cu dvs. atunci când mergeţi la oră!), dar şi cu resursele
de timp  necesare, nu menționați cu copy/ paste sintagme de genul: manual/ fişe
de lucru/ imagini  etc. care sunt prea generale. 
- Pentru rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pentru ceea ce 
estimaţi că veţi evalua în mod real (de exemplu, dacă o activitate reprezintă tema
pentru  completarea portofoliului sau tema pentru casă: fișa de
lucru/proiect/eveniment  educațional sau o sarcină de lucru în clasă, atunci
marcaţi această menţiune în ultima  rubrică a tabelului). 
- La finalul unităţii arătaţi pe scurt ceea ce intenţionaţi să faceți pentru a măsura
achiziţiile  elevilor, pentru a.evalua progresul elevilor la DP/CDP. 
- Nu uitați să adăugați în planificare, evenimente educaționale relevante prin
implicarea  părinților /profesorilor / comunităţii (expoziții, serate, Seara
părinţilor, vizite la companii  etc.)

21 
C.3. Analiza unui exemplu de proiect de unitate de învățare pentru dezvoltare
personală la  clasa pregătitoare.  
Unitatea de învățare: Eu și ceilalți. Emoții și starea de bine 
Timp alocat: 4 ore 

Proiectul unității de învățare

Conţinuturi  C.S.  Activităţi de învăţare  Resurse  Evaluare
(nr.) 
Eu și   1.1.  - Observarea unor - fotografii/ ppt - observare  
emoțiile   2.1. trăsături personale  ale cu  personaje sistematică
mele unor personaje din umane  
fotografii (gen,  culoare (portret/ corp  
ochi, lungime și culoare integral), care  
păr,  înălțime, categorie sugerează
de vârstă - copil,  tânăr, diverse  emoții
adult, vârstnic-, culoare de bază 
piele etc.)  (1.1.) 

- Prezentarea orală a - exercițiu oral  

unor trăsături  personale
proprii, prin completarea
unor  propoziții lacunare
(ex. Numele meu  este
……; Am …. ani; Am
părul …..;  Ochii mei au
culoarea …..) (1.1.) -
Jocuri de denumire a
emoțiilor  personajelor
prin utilizarea
fotografiilor  folosite la - imagini cu  
prima activitate (emoții personaje ilustrate
de  bază: ex. bucurie, în  diverse
tristețe, frică, furie)  situații  
(2.1.) 

- Jocul “Roata
emoțiilor”, pentru 
exemplificarea unor
emoții proprii trăite  în - durata: 1 oră
diferite situații - Cum mă
simt în  diverse situații:
prima zi de scoală, când 
primesc un cadou
neașteptat, când mă 
ceartă un părinte, când
un câine latră  brusc
lângă mine, când mă
încurajează  un părinte,
când un alt copil îmi ia 
jucăria preferată, când
îmi sărbătoresc  ziua de
naștere etc. (2.1.)

Eu în fața   1.1.  - Realizarea unui desen - coli pentru - observare  

celorlalți 3.3.  care să ilustreze  propria desene; - în situația sistematică; 
2.2.  persoană: poate fi desen în care se  optează - autoevaluare 
2.1. simplu  sau o combinație pentru colaj  de prin  
de colaj de fotografii  și fotografii li se va  emoticoane; 
desen (de exemplu ochii cere elevilor să - piese pentru 
decupați  dintr-o aducă  câteva portofoliu: 
fotografie personală și fotografii  
restul  desen) (1.1.) și personale
 completarea desenului 
cu o propoziție de tipul:
„Activitățile 

22 
mele preferate sunt - fișă de desenul și
…” sau „Cel mai  mult autoevaluare  „Cum fișa  de  
îmi place să ...” (3.3.)  m-am simțit în  autoevaluare
timpul activității” 
- Prezentarea desenului în
fața colegilor,  urmând
reguli de comunicare în - durata: 1 oră
clasă  discutate anterior
(1.1.) 

- Discuție despre regulile

de comunicare  în clasă
(așteptarea rândului;
ascultarea  colegilor care
prezintă; adresarea de 
întrebări după ce colegul
care prezintă a  terminat;
exprimarea opiniei
personale;  felicitarea
colegului care a
prezentat), în timpul
prezentării desenelor
(2.2.) 

- Completarea fișei
„Cum m-am simțit  în
timpul activității”: când
am realizat  desenul,
când am prezentat, când
i-am  ascultat pe ceilalți
- autoevaluare prin  
bifare de emoticoane (2.1.)

Colegii mei  și 3.3.  - Discuție ghidată în - coli de flip- - observare  

cu mine 2.3. perechi referitoare  la chart,  bandă sistematică.
propria persoană: fiecare adezivă,  
elev va  împărtăși markere colorate,  
colegului “Ce îmi place carioci. 
să fac  cel mai mult; Care
este jocul/ care sunt 
jocurile mele preferate”
(3.3.) 

- Prezentarea
colegului:
prezentare 
reciprocă a
 rezultatelor discuției
în  perechi - fiecare
elev își prezintă 
perechea în fața
clasei (2.3.) 
- Realizarea unui desen
colaborativ  numit „Clasa
noastră”, pe o coală
mare  (de exemplu trei
coli de flip-chart lipite 
între ele), fiecare copil
desenându-l pe  colegul
cu care a lucrat la
activitatea de  discuție în
perechi, împreună cu  - durata: 1 oră
element distinctiv pentru
preferințele  acestuia (de
ex. o minge de fotbal) și 
scriindu-i numele pentru
identificare.  Expunerea
desenului în clasă (2.3.)

Recapitulare  și   1.1.  - Prezentarea în grupuri - elevilor li se va - observare  

evaluare 2.1.  de 4, 5 elevi a  cere  să pregătească sistematică
2.2.  fotografiei proprii la pentru  această oră
2.3.  diferite vârste și a  unor fotografii 
3.3. trăsăturilor personale personale, care îi  
asociate  vârstelor ilustrează la
respective (ex. înălțime,  vârste  diferite; 
lungimea părului, - schițe de colorat pe 
culoarea ochilor)  (1.1.)

23
 - Discutarea în același grup a emoțiilor  pe care le coli mari care să  
sugerează expresiile faciale  din fotografiile ilustreze activități  preferate
prezentate anterior (2.1.)  ale copiilor  (în alegerea
schițelor  se va ține cont de  
- Completarea în mod colaborativ a  unor schițe de activitățile preferate 
colorat, în grupuri de 4, 5  elevi, care să ilustreze identificate la ora  
diferite activități  preferate/ hobby-uri ale copiilor.   anterioară), bandă  adezivă
pentru  
- Prezentarea schiței colorate fiecărui  grup în fața expoziție. 
clasei, cu respectarea  regulilor de comunicare în
clasă (2.2.).  Fiecare membru al echipei va participa 
la prezentare, descriind o parte din  schiță colorată de
către alt coleg din  echipă (2.3.). 
În timpul prezentării se discută  
eventualele reguli încălcate sau de  respectat („aşa
da, aşa nu”) , pe baza  exemplului concret (2.2.)

- durata: 1 oră

Competențe specifice: 
1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare 
2.1. Recunoașterea emoțiilor de bază în situații simple, familiare 
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară 
2.3. Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate și a interacțiunii
simple cu acestea 3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor și activităților preferate 

LUCRU ÎN GRUP  
Elaborați (la alegere) o schiță de activitate la disciplina DP (competențe, titlu,
obiective, scenariu,  strategii/metode/tehnici, timp, resurse, analiză/evaluare) sau
proiectul unei unități de învățare la  DP/ CDP care să promoveze strategii
educaționale interactive și să respecte principiile de abordare  a acestei discipline.

24 
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală 
Clasa: a V-a 
Unitatea de învățare: Stresul și modalități de prevenire  
Timp alocat: 4 ore 

Proiectul unității de învățare

Conţinuturi  C.S Activităţi de Resurse  Evaluare
.  învăţare  (eventual forme
(nr. (eventual forme de de organizare a
) organizare  a clasei)
clasei)

Ce este 1.2.  - Enumerarea, - activitate   - observare  

stresul,  3.2. spontană, prin  frontală;  sistematică 
surse de brainstorming, a - fipchart/ tablă 
stres unor cuvinte 
(adjective, culori,
emoții,  activități, - imagini cu  
persoane) care să  situații stresante 
descrie cât mai în care se pot  
bine „stresul”  găsi elevii; 
(1.2.)  - reviste,  
materiale textile,  - analiza
mărgele, frunze  colajului/ 
- Colaj realizat în feedback la
echipă: „Ce  este colaj
stresul?” pentru a - fișă cu criterii 
realiza  o definiție de evaluare și  
a stresului din  feedback 
perspectiva echipei
din care  face parte Resurse de timp: 
(1.2.)  1 oră

- Prezentarea
colajului în fața 
clasei, pe baza
unor repere de 
evaluare (3.2.)

Strategii de  1.1.  - - activitate   - observare  

prevenire a  1.2. Recunoaștere frontală  sistematică
stresului a situației  - colecție de  
stresante din fabule 2016 - 
fabula  autori români:  
„Papagalul și https://www.yout
celelalte păsări”  și ube.com/watch?v
a unei calități a   =e438ewQ9zWk 
personajului, min 23.49)
calitate care l-a 
 ajutat să o
depășească (1.1.)

25 

- Identificarea unei situații  stresante din experiența  anterioară și a unei calități  personale
care a ajutat în  depășirea respectivei situații.  Calitățile vor fi notate pe un  post-it, vor fi
afișate pe o  coală de flipchart și vor  constitui Rucsacul cu resurse  anti-stres al clasei a V-a!
(1.1.) 

- Discuții privind efectele și  consecinţele stresului pe  termen scurt sau pe termen  lung
asupra vieții personale  (inclusiv școlare) (1.2.) 

- Analizarea, în diade, a  Decalogului anti-stres și a  modalităților de combatere/  prevenire a

stresului (1.2.) 
- activitate  
individuală 
-coală de  
flipchart 
- post-it-uri 
- activitate  
frontală 

- fișă cu  
Decalogul anti stres (10  
modalități de  prevenire a  
stresului) 

Resurse de timp:  1 oră

26 
Feedbackul   1.2.   - Recunoașterea - activitate   - observare  
pozitiv – o   2.2. situațiilor  stresante pe frontală  sistematică 
modalitate baza vizionării  unor
de  prevenire secvențe din filmul 
a   Școala de rock (1.2.)  - secvență
stresului de  
- Enumerarea scrisă a   film:
răspunsurilor oferite de   Școala
profesorul din filmul de  rock 
Școala  de rock la - activitate
situațiile stresante  ale în  
elevilor, cu sublinierea  diade 
răspunsurilor care oferă  
feedback pozitiv (2.2.) 
- discutarea
- Discuții cu privire la ce - activitate   jocului  de
este  feedbackul pozitiv frontală  rol și a  
și   modalităților
modalitățile de de  
formulare a  acestuia - activitate   acordare a  
(2.2.)  individuală  feedbackului  
- lisă cu pozitiv.
- Completarea unor fraze  fraze  
lacunare cu feedback deschise 
pozitiv  pentru exersarea
modalităților  de formulare
a răspunsului și  de
adaptare a acestuia la 
situații diferite (2.2.) 
Resurse de
- Aplicarea abilităților timp:  1
de  acordare a oră
feedbackului  
pozitiv în jocul de rol: „Eu
pe  terenul de baschet”
(2.2.)

27
Recapitulare 1.1.  - Prezentarea în diade, a - obiecte   - observație  
și  evaluare 1.2.  unei  importante calități/ personale sistematică 
2.2.  resurse  personale, aduse  de
3.2. pornind de la un  obiect acasă 
adus de acasă care este  - evaluarea de
legat de o situație către  colegi a
stresantă pe  care fiecare catrenului  pe
copil a depășit-o,  la un baza utilizării a 
moment dat (1.1.)  - coli cel puțin unei  
colorate  formule de
- Realizarea, în echipe, a - markere  acordare  de
unui  pliant care să fie - reviste  feedback pozitiv
distribuit în  toată școala, - foarfece  - acordarea de  
precum și   feedback
părinților și care să conțină: - pliantului  din
informații despre stres   perspectiva  
și modalități de   includerii a cel  
prevenire stresului   puțin 2
(1.2.)  - markere.  modalități  de
-un catren pe tema   prevenire și  
încurajării unei   combatere a 
persoane care trece   stresului 
printr-o situație  
stresantă, utilizând   Resurse de
cuvinte date și formule   timp:  1 - observație  
specifice feedbackului   oră sistematică 
pozitiv (2.2.)  - autoevaluare
prin  metoda
grafică  
- Aprecierea progresului  (plasarea pe una
individual în ceea ce din  treptele unei
privește  modalitățile scări  desenate,
personale de  prevenire a în funcție  de
stresului și   progresul auto
modalitățile de acordare apreciat).
a  feedbackului pozitiv
prin  încadrarea pe una
din cele 3  trepte ale unei
scări desenate  pe o foaie
de flipchart: (scara  de
jos) deloc – (scara din 
mijloc) oarecum – (scara
de  sus) foarte mult (3.2.)

28
Competențe specifice: 
1.1. Identificarea resurselor personale şi a oportunităților de dezvoltare
specifice vârstei  1.2. Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia
asupra sănătății şi stării de bine  2.2. Acordarea feedbackului pozitiv în
relaționarea cu ceilalți  
3.2. Prezentarea progreselor în învățare, utilizând modalități variate de comunicare 

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ 

ANUL ŞCOLAR 2019 – 2020 
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală 
Clasa a VI-a 
Timp: 1 oră/săptămână 
Unitatea de   Competențe Conținuturi  Nr Săpt. Observaţii/
învățare specifice .  *  Semestrul
or
e 
aloca
te

Recapitulare 1.1., 1.2.,   Resursele 1  S1  I

și  evaluare 2.1.,  personale  
inițială descoperite
2.2., 3.1.,  la
Consiliere 
3.2., 4.1.,   și
4.2.  dezvoltare
personală
(clasa a VI a) clasa a V-a 

Eu la
începutul
clasei a 
VI-a,
autoevalua
re  
personală
și
obiective/ 
ce-mi
propun
pentru 
clasa a
VI-a

Autocunoașt 1.1  Atitudine 5  S2-

ere  și stil de pozitivă față S6
viață   1.2 de  propria
sănătos și   persoană.
echilibrat  Starea  de
bine.
Eu și Speranță și  
 optimism 
resursele  
mele anti-stres Situații de
stres/difici
le  de
viață:
plecarea  
părinților la
muncă în 
străinătate,
ruperea
unor  relații
de
prietenie,  
dificultăți
materiale, 

29 
Unitatea de Competențe Conținuturi  Nr Săpt Observaţii/
învățare specifice .  .*  Semestrul
or
e 
aloc
ate

anxietate în
situații de 
testare/exame
ne.

Autocunoaș 1.2  Resurse pentru 3  S7-

tere  și stil sănătatea  S9
de viață   persoanei și a
sănătos și   mediului. 
echilibrat  Stereotipuri,  
discriminare.
Sănătatea Echilibrul 
mea și  a dintre
mediului activitate şi  
odihnă. Mediul
ambiant  care
susține
învățarea și 
starea de bine

Dezvoltare   2.2  Comunicarea 4  S10-

socio- în mediul  real. S13
emoţională  2.1 Comunicarea
 în  mediul
Relațiile cu   virtual 
ceilalți - 
comunicarea

Recapiturare  1  S14
 
semestrială

Școala Altfel  S15

Vacanță  
de iarnă  
(21 dec  
2019-12  
ian 2020)

Dezvoltare 2.1  Relația dintre   3  S16- II

socio  - evenimente, S18 
emoţională  gânduri,  emoții
și
Exprimarea   comportamente
emoțiilor

30
Unitatea de   Competențe Conținuturi  N Săp Observaţii/
învățare specifice r. t.*  Semestrul
or
e 
aloc
ate

Managementul  3.1  Învățarea în 4  S19

învățării   contexte  -
3.2 formale, non- S22
Tipuri și   formale și 
instrumente informale.  
de  învățare Instrumente de  
planificare și
evaluare a 
învățării 
Managementul  3.2  Atitudini și   4  S23
învățării   comportame -
Învăț să învăț 1.1 nte care  S26
conduc la
învățare  
eficientă  
Condiții interne
și  
externe ale
învățării 

Managementul  4.1  Trasee 1  S27

carierei -  educaționale
Pregătirea 4.2  ,  ocupații și
prin  școală cariere.  
pentru   1.1
carieră Caracteristic
ile unor 
ocupații:
conținut,  
responsabilități,
condiții  de
lucru,  
instrumente/
echipamente  de
lucru, calități  
personale
necesare și 
contraindicații în
anumite  ocupații.

Vacanță  
de  
primăvară
(4-21  
aprilie  
2020)

(continuare)  4.1  Trasee 3  S28 II

educaționale,  -
S30 

31
Unitatea de   Competențe Conținuturi  N Săp Observaţii/
învățare specifice r. t.*  Semestrul
or
 e 
aloc
ate

Management 4.2  ocupații și

ul  carierei -  cariere.  
Pregătirea 1.1
prin  școală Caracteristic
pentru   ile unor 
carieră ocupații:
conținut,  
responsabilități,
condiții  de
lucru,  
instrumente/
echipamente  de
lucru, calități  
personale
necesare și 
contraindicații în
anumite  ocupații.

Cum îmi aleg   4.2  Criterii de 4  S31-

cariera?  alegere a unei  S34
1.1 cariere:
satisfacția  
profesională,
prestigiul 
social, cererea
pe piața 
muncii,
educația  
necesară, salariul 

Recapitulare 1.1., 1.2.,   1  S35

și  evaluare 2.1., 
finală
2.2., 3.1., 

3.2., 4.1.,  
4.2

*Planificarea calendaristică este realizată pentru un an școlar cu 35 săptămâni (din

care 15  săptămâni pentru semestrul I, 20 săptămâni pentru semestrul II). Programul
Școala altfel, care nu  are o perioadă unică de desfăşurare la nivel național, va fi
inclusă în planificare potrivit deciziei  luate la nivel de şcoală (prin planificarea
prezentă acest program este prevăzut orientativ în  săptămâna 15, în semestrul I).  
Competențe specifice: 
1.1 Explorarea direcțiilor de dezvoltare a resurselor personale 
1.2 Identificarea alternativelor de soluționare a unor situații de stres pentru
asigurarea stării de bine 2.1 Exprimarea emoțiilor în acord cu nevoile personale și cu
specificul situațiilor 2.2 Identificarea elementelor comunicării eficiente în medii
reale și virtuale 3.1 Autoevaluarea progreselor în învățare, utilizând instrumente
simple de evaluare și  monitorizare

32 
3.2 Manifestarea interesului de a învăța de la ceilalți și de a-i sprijini pe
ceilalți în învățare 4.1 Compararea unor trasee educaționale din perspectiva
alegerii carierei 
4.2 Analiza unor ocupații din perspectiva responsabilităților, condițiilor de lucru și a
consecințelor  asupra stilului de viață. 

D. Abordări metodologice - în şi dincolo de

programa şcolară Temă de reflecție! Profesorul are ”metodă”

sau metode? 

D.1. Prin disciplina CDP, elevii au oportunitatea de a se dezvolta dacă: se exprimă

puncte de  vedere personale, se conectează la opiniile celorlalți, trăiesc ceea ce afirmă
că sunt, înțeleg  propriile temeri și emoții, explorează situații noi, apreciază
diversitatea și flexibilitatea, manifestă  curiozitate, identifică soluții, construiesc
planuri de viitor. 

În vederea dezvoltării competențelor socio-emoționale, centrale pentru disciplina

CDP, se  recomandă adoptarea următorului ciclu al învățării:  

1. Explorare/ experimentare concretă (trăiesc, simt, exersez, testez, analizez,

experimentez o  secvență de învățare și reflectez asupra acestei experiențe);  

2. Comunicare și observare (comunic cu ceilalți despre această experiență, relatez

propria mea  perspectivă și ascult perspectivele celorlalți);  

3. Reflecție (Ce anume din tot ce am experimentat este important pentru mine? Ce
iau cu mine din  această experiență? Ce îmi propun să fac pentru a aplica ce am
învățat?). 

Pentru a favoriza parcurgerea de către elevi a acestui ciclu, profesorul îndeplinește

rolul de  facilitator al învățării, nu de furnizor de cunoștințe. 

Exemple de metode concrete pe care le poate folosi profesorul pentru a facilita

dezvoltarea  personală a elevilor sunt:  

- Strategii didactice inspirate din modele ale învățării experiențiale, precum:

exercițiul,  jocul de rol și simularea, studiul de caz, proiectul, investigația, metode
art-creative;  - Strategii didactice inspirate din modele ale învățării sociale și
comunicaționale, cum ar fi:  interviul, povestirea, explicația, demonstrația,
 conversația în perechi/grup, cercul de  discuții, forumul/dezbaterea/teatru forum,
cafeneaua publică;  
- Strategii didactice inspirate din modele ale învățării reflexive, de exemplu:
formularea de  întrebări privind experiențele de învățare la diferite discipline,
problematizarea, realizarea  unui plan personal de educație și carieră, portofoliul
personal de învățare, evaluare art creativă. O descriere mai detaliată a acestor
metode se găsește în programa școlară, la  capitolul “Sugestii metodologice”.

33 
În derularea cu succes a activităților de la orele de CDP, este necesar ca profesorul să
aibă anumite  abilități și atitudini, în relația cu elevii: să fie bine pregătit pentru a
aborda tematica din programa  de Consiliere și dezvoltare personală, să aibă încredere
în el și în ceilalți, să propună activități de  învățare adecvate și adaptate nevoilor
clasei, să comunice eficient (ascultare activă, feedback  pozitiv), să gestioneze
posibilele situații de criză, să ia decizii optime, să manifeste inițiativă și  creativitate,
să învețe permanent și să fie conectat la resurse actuale. Inițierea și menținerea unui 
bun management al clasei la ora de CDP este una dintre cele mai dificile sarcini atât
pentru tinerii  profesori, cât și pentru cei experimentați, în contextul în care aceștia nu
beneficiază de o pregătire  profesională specifică (dezvoltare personală). 

Când facem referire ce trebuie să facă profesorul la ora de CDP, este nevoie să
considerăm  următoarele aspecte, ca elemente de bază în succesul activităților propuse:
atitudinea, metodele,  strategiile de lucru folosite, atmosfera creată, răspunsul direct la
nevoile elevilor, trăirea  experienţelor personale, relaţia dintre profesor şi elevi,
subiectele propuse, pregătirea domeniilor de  conținut. Prima și cea mai importantă
“metodă” este atitudinea față de propria persoană care va  fi observată şi “predată” şi
elevilor! A nu te cunoaşte pe tine este echivalent cu incapacitatea de a  crea situaţii prin
care să-i provoci pe ceilalți la situații de explorare personală.  

Relația cu clasa evidențiază un anumit profil al profesorului, caracterizat prin (Salomia,

2003):  

• deschiderea sa către experienţe noi; 

• cunoaşterea de sine (să fie conştient de propriile scopuri, de propria
motivaţie,  de emoțiile, problemele, calităţile şi limitele sale); 
• dorinţa de a-i ajuta pe alţii (este mai mult decât disponibilitate, este
interesul  conştient şi responsabil, grija faţă de celălalt); 
• capacitatea de a fi prezent emoţional, de a empatiza astfel încât copiii să
fie  stimulaţi să se dezvăluie; 
• creativitatea şi simţul umorului sunt note de flexibilitate a personalităţii 
profesorului 
Toate acestea se constituie în invitaţia pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală a
celor doresc  să realizeze ora de consiliere. Accentul cade pe modul în care elevii
extrapolează strategiile  exersate interactiv și reflectiv la situațiile reale din viața
cotidiană.  
INVITAȚIE ÎN ON-LINE 
Participați la discuții de grup pe platforma online a proiectului, la secțiunea Forum. Teme de
dezbatere:  - Ce rol are disciplina CDP în formarea viitorului adult? Viziunea, misiunea
disciplinei. - Care considerați că sunt metodele/ tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline?
Experiențe din  practica personală.

D.2. Sugestiile metodologice pentru DP au rolul de a orienta cadrul didactic în

aplicarea programei  şcolare, pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de
predare-învăţare-evaluare, în  concordanţă cu specificul disciplinei. O notă aparte a
disciplinei Dezvoltare personală este dată de 

34 
contribuţia la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră a elevului.
Valorificarea  experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării. Există o
raportare permanentă la ceea  ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se
comportă elevii.  

Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt
invitaţi să  conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze
sănătos la ceilalţi  (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce
meserii/profesii le-ar plăcea să  practice. Este important de luat în considerare
opţiunea realizării unor activităţi integrate sau  diversificarea/ extinderea activităţilor
extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la  Dezvoltare personală reprezintă
acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar,  în carieră şi în viaţă. 

Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea

flexibilităţii  cognitive şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze
întrebări, să comunice  propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze
asupra temelor puse în discuţie, să  manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi
emoţii autentice despre ceea ce învaţă. Registrul  complex al strategiilor didactice,
organizate sub diferite forme, stimulează participarea activă, în  mod individual sau în
echipă.  

Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea

răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de
autoevaluare şi de reflecţie oferă  copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea
conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în  sine, pentru conturarea
perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă 
provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi. O atenţie deosebită este acordată
explorării  intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării experienţelor
anterioare şi cunoaşterii  aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a
fi derulate. 

Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În

cazul  aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul
şcolar pentru  eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire
la cele mai adecvate  modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse
suplimentare care pot fi utilizate sau  organizarea unor activităţi în parteneriat.
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi  cum ar fi: expoziţii/târguri,
serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi 
copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor etc.
În cadrul  activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi
ulterior reflectează asupra  propriului progres. Din această perspectivă, predarea se
distanţează considerabil de înţelesul ei  tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”.  

Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care
să-i permită  elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi
atitudini, de a particulariza şi  facilita transferul acestora în viaţa reală. Selecţia
activităţilor se va face şi în funcţie de specificul  local, precum şi de resursele
materiale disponibile. Strategiile didactice recomandate pentru orele 

35 
de Dezvoltare personală sunt cele activ-participative. Disciplina are un accentuat
caracter  explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor.
Elevii conştientizează,  exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de
învăţare, devin responsabili pentru modul  în care se implică în jocurile şi activităţile
propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute  pe copii să se simtă bine, să le
placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru  pot fi realizate
individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic. 

O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi

experienţele  anterioare ale elevilor.  

Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la
cele uzuale,  precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici,
la materiale reciclabile,  elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau
lemnos etc.) care antrenează şi motivează  elevii.  

Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice
imaginaţia  şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete,
teatru) pregătesc copilul  pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea
comunicării verbale şi nonverbale, a  empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă
antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi  modalităţile de comunicare
eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru  diferite situaţii
de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile 
vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică,
dezbaterea  şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să
valorizeze atât experienţa  personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice
dezvoltării gândirii critice (de exemplu:  turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă
intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea  propriilor opinii şi creează
premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme  sau a imaginilor
din planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete 
indispensabile învăţării la această vârstă.  

În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de

Dezvoltare  personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau
private (bibliotecă, muzee,  companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării,
alte şcoli, poliţie etc.), participarea la  spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a
unor personalităţi de succes din comunitate (actori,  sportivi, profesori, pompieri,
medici etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/filme  preferate. Atunci
când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum  ar fi:
parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de
muncă  ale părinţilor, ONG/companii/firme.  

Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe

la evenimente  educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care
să valorifice rezultatele  activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase
din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile  de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor
sărbători.

36 
INVITAȚIE ON-LINE  
Participați la discuții de grup pe platforma online a proiectului, la secțiunea Forum. Teme de
dezbatere:  - Ce rol are disciplina DP în formarea viitorului adult? Viziunea, misiunea disciplinei.
- Care considerați că sunt metodele/ tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline? Experiențe
din  practica personală.

E. Evaluarea nivelului de performanță al

competențelor specifice E.1. Este important ca la CDP să se aibă în

vedere: 

− Evaluarea progresului elevului, în special pe baza portofoliului de activități. La

disciplina  CDP, elevul va întocmi câte o fișă de portofoliu (un produs al muncii
sale) la fiecare  activitate abordată la clasă. 
− Toate lucrările(fișe/colaje/desene etc.) vor constitui portofoliul de învățare al
elevului la  CDP - pe baza căruia cadrul didactic poate evalua progresul, iar elevul
se poate autoevalua. − La finalul semestrului/ al anului școlar, cadrul didactic va
prezenta părinților concluziile  sale cu privire la achiziția de comportamente,
abilități și cunoștințe ale elevului, stadiul  formării competențelor sale la CDP, pe
baza acestui portofoliu. 
− Evaluarea prin proiecte este o modalitate utilă de identificare a implicării elevului
în  sarcină, interesul său față de activitatea propusă, abilitatea de lucru în echipă,
relaționarea  adecvată pentru îndeplinirea scopului etc., fiind recomandată ca
metodă de apreciere a  progresului elevului la CDP.  
− Cadrul didactic va completa o fișă simplă cu observații, pentru fiecare elev în parte,
ce va  fi discutată cu părintele, în cadrul întâlnirilor individuale. 

E.1. Exemplu de activitate de evaluare/reflecție)- clasa a V-a  

Fișa de autoevaluare/ reflecție finală  

• Ce crezi tu despre tine: fizic, emoțional, social? 

− Fizic sunt:……………………………….. 

− Emoțiile mele:……………………………………… 
 − În relațiile cu ceilalți sunt:…………………….. 

• Ce apreciezi cel mai mult la tine? 

• Completează și explică: 

37 
Pentru mine, școala este…………………………………………………… 

Îmi place să mă implic în activități precum…………………………. 

• Notează un comportament de menținere a sănătății pe care îl practici și de care ești

mândru! • Scrie 3 meserii/profesii care crezi că ți se potrivesc și calitățile necesare

practicării lor:…………… 

● Dacă ar fi să alegi dintre toate profesiile cunoscute pe cea care poate îmbunătăți rapid
calitatea  vieții în lume, ce ai alege? 

● Simbolul care mă caracterizează este:…………………………………………… 

● Ce ai învățat despre tine pe parcursul acestui an școlar la disciplina CDP? Dar despre
ceilalți? 

______________________________________________________________________
___________
______________________________________________________________________
___________ 

______________________________________________________________________
___________
______________________________________________________________________
___________ 

______________________________________________________________________
___________
______________________________________________________________________
___________ 

E.2. Exemple de grile de evaluare 

Fișa de feedback privind progresul elevului 

Numele elevului: 
Perioada evaluată: an școlar/semestru 
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală 
 • Cum s-a implicat elevul în sarcinile de lucru :1

…………………………………………………….. • Cum a prezentat elevul rezultatele

învăţării:……………………………………………………… • Gradul de realizare a

portofoliului individual:…………………………………………………….. • Măsura

îmbunătățirii atitudinilor elevului față de sine, școală și carieră;

…………………………

38 
• Măsura formării competențelor specifice precizate în
programă…………………………………. 

● Recomandări pentru elev

_________________________________________________  ● Recomandări

pentru părinți________________________________________________ Profesor

diriginte, Data completării:

 39 
E.2. La DP, evaluarea se realizează pe mai multe niveluri. 

La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime
emoțiile cu privire  la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expozițiile, discuțiile
pe baza portofoliului sunt  oportunități pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor
personale. Astfel, se creează contextul  exprimării emoțiilor şi a atitudinii elevilor
faţă de progresul în învățare. Reflectarea „împreună”  asupra produselor individuale
sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului.  Valorizarea
rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru 
optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat
securizant, de  non-etichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care
depinde, în principal, de atitudinea  cadrului didactic în relaţia cu elevii. La această
disciplină nu se evaluează prin note. 

Este important să se aibă în vedere: 

• Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare.  • La
disciplina Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe
perspective: a  cadrului didactic, a elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor
(interevaluare).  • Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de
evaluare precum: activităţi  practice, proiecte individuale şi de grup,
postere/desene/colaje, portofolii.  • Este important feedbackul permanent faţă de
progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării  ideilor şi a argumentelor
personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării.  Portofoliul va fi
prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar  acesta va
constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor 
recomandate pentru îmbunătăţire. 
• Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup,
utilizarea  cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat,
Ce voi folosi etc.),  precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de
către cadrul didactic).  Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi
măsurare a competenţelor  elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de
predare-învăţare, de adaptare a  cadrului didactic la nevoile individuale şi de
vârstă ale elevilor.  
• Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive,
emoţionale,  comportamentale şi atitudinale 

Realizarea creativă a evaluării progresului elevului, în special pe baza

portofoliului de  activități și a proiectelor de învățare individuale sau de echipă.
La disciplina DP, elevul va  întocmi câte o fișă de portofoliu (un produs al activității
sale) la fiecare activitate abordată la clasă.  Toate lucrările (fișe/colaje/desene etc) vor
constitui portofoliul elevului - pe baza căruia, cadrul  didactic poate evalua progresul
în învățare. Pe baza acestui portofoliu, cadrul didactic va completa  o fișă simplă cu
observații, pentru fiecare elev în parte, ce va fi discutată cu familia.

40 
 La finalul semestrului/ al anului școlar, cadrul didactic va prezenta părinților
concluziile sale cu  privire la achiziția de comportamente, abilitați și cunoștințe ale
elevului, stadiul formării  competențelor sale. 

E.1. FIȘA DE AUTOEVALUARE/ REFLECȚIE FINALĂ/ CICLUL

PRIMAR  Un posibil exemplu 
● Cine ești tu în cifre? 
DESENUL CU Nume, prenume. 
TINE!!!
Am ... ani. 
Mi-au căzut... dinți. 
Am... frați și .... surori. 
În familia mea suntem... persoane. 
Îngrijesc ... animal de companie. 
Am fost în... excursii. 
Am primit ... calificative.

● Desenează activitățile tale preferate.  

● Discută împreună cu ceilalţi copii regulile clasei. Ilustrează o regulă importantă

pentru tine.  ● Colorează ce iei cu tine în clasa I. 

POLITEŢE
LENE BUCURIE 
PRIETENIE
SUPĂRARE 

AJUTOR 
HĂRNICIE 
ÎNCREDERE
E CEARTĂ FRICĂ

● Inventează un robot care să denumească emoții.  

● Lipeşte fotografii sau desenează două momente importante din viaţa ta. Povesteşte
de ce  sunt speciale. 

● Stabileşte trei obiective pentru acest an şcolar. Scrie cuvinte sau desenează ce
doreşti să  înveţi şi cum vrei să te dezvolţi.  
● Discută cadranul învățării!  

41 
(Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi în viața de zi cu zi etc.) 

Ce voi folosi  în viața de  zi cu zi 

Ce mi-a  
plă cut 
Ce am  
învă ţat 

Ce nu  
mi-a plă cut
 42 
E.2. FIȘA DE FEEDBACK PRIVIND PROGRESUL ELEVULUI 

Un posibil exemplu 

Numele elevului: 
Perioada evaluată: an școlar/semestru 
Disciplina: Dezvoltare personală 
Indicatori/ Standarde de apreciere  Excelent  Foarte   Bine  În
bine progres

Cum s-a simțit la orele de DP

Cum s-a implicat elevul în sarcinile de  lucru

(fișe, jocuri de rol, portofolii etc.)

Cum a prezentat elevul/eleva rezultatele 

învăţării

Gradul de realizare a portofoliului personal

Măsura îmbunătățirii atitudinilor 

elevului/elevei față de sine, școală și carieră

Măsura formării competențelor specifice 

precizate în programă

● Se apreciază deosebit progresul elevului în ceea ce

privește_______________________ 

● Propuneri de soluții de îmbunătățire a rezultatelor învățării la disciplina DP –

Dezvoltare 
personală____________________________________________________ 

● Recomandări pentru elev(ă)

_________________________________________________  ● Recomandări

pentru părinți________________________________________________ 

Profesor învățământ primar/ Învățător, Data completării:

 43 
INVITATAȚIE ON-LINE  
Amintiți-vă un film animat sau artistc care promovează valori specifice CDP/DP (exemple:
Inside Out  (2015), Cars (2008-2014), Billy Elliot (2000), School of rock (2003), Micul Prinț
(2015), Povestea unui  rechin (2004), Regatul de gheață (2013), În căutarea lui Nemo (2003),
Zootropolis (2016) etc.). Realizați  o fișă de prezentare a acestui film (o pagină), cu următoarele
rubrici: 

Titlul filmului, ideea centrală, valorile promovate; 

Cum poate fi valorificată această resursă la clasă, în activitățile de DP/CDP, sau în activitatea de
evaluare  la DP/CDP: autoevaluare/inter-evaluare ?

F. Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional 

F.1. Interesul elevilor pentru activități specifice domeniului Consiliere și dezvoltare

personală și,  de asemenea, opțiunea părinților pentru implementarea unor programe
de opțional pe aceasta zonă,  au făcut ca oferta de curriculum la decizia școlii (CDȘ)
pentru CDP să crească de la an la an. 

În proiectarea unei programe de CDS eficiente este necesar să se țină cont de

aspectele particulare  ale elevilor, respectiv de nevoile lor specifice, fie că este vorba
de clasa a V-a, a VI-a, a VII-a sau  a VIII-a, unde Planul cadru de învățământ prevede
posibilitatea alocării unor ore (0-2) pentru  implementarea la clasă a cursurilor
opționale CDS (Anexa 2 la OMENCS 3590 din 5.04.2016). 

Curriculumul propus ca disciplină opționala la CDP - este necesar să se

fundamenteze pe o  prealabilă, serioasă și documentată analiză de nevoia spațiului
socio-educațional, pentru a veni în  întâmpinarea nevoilor comunității, ale școlii, ale
elevilor și, mai ales, pentru a aduce în mod real un plus competențelor de adaptare la
viață și societate alecopiilor. 

F.1.1. Tipuri de opțional - la disciplina CDȘ: 

Opţionalul la nivelul disciplinei: 

- respectă modelul de proiectare curriculară utilizat în programele școlare de
trunchi comun; - urmărește fie aprofundarea unor aspecte prevăzute în
programele școlare de trunchi comun,  fie extinderea prin includerea altor capitole
ale unei discipline care nu sunt incluse ca atare  în programa școlară de trunchi
comun, fie vizează o disciplină care nu este prevăzută ca  atare în planul-cadru
sau care nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular; 
- caracteristici ale programei școlare de opțional- noi competențe, noi activități și noi 
conţinuturi, altele decât cele din programa de trunchi comun a disciplinei. 

Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare:

44 
 - presupune dezvoltarea unor competențe care aparțin a cel puţin două discipline din
arii  curriculare diferite; în acest caz, informaţiile cu care elevii vor opera au un
caracter  complex şi, ca atare, permit dobândirea de achiziţii cognitive de tipul
generalizării, al  transferului etc. 
- caracteristici ale programei școlare de opțional -noi competențe de referinţă şi noi 
conţinuturi complexe (noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de
trunchi  comun implicate în integrare). 

Structura cursului opțional CDȘ la Consiliere și dezvoltare personală 

Instituția: 
Denumirea opționalului: 
Tipul: 
Denumirea opționalului: 
Clasa: 
Durata: 
Număr de ore pe săptămână 
Autorul: 
Abilitarea pentru susținerea cursului: 

Nota de prezentare  
• Va avea ½-1 pag. 
• De ce se propune curriculumul opțional, căror nevoi și interese ale copiilor răspunde
acesta.. 
• Ce își propune opționalul să dezvolte la copii... 
• Ce beneficii la nivel personal/școlar au copiii ca urmare a parcurgerii acestui opțional..
• Sugestii metodologice: tipuri de metode de învățare, nu descrierea metodelor • Metode
de evaluare: tipuri de probe ce definesc opționalul propus, nu descrierea probelor •
Materiale auxiliare recomandate

Competențele generale – vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii

respectivei  discipline.
• Competențe generale ale disciplinei CDP 
1. Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat
2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și extrașcolare  3. Reflectarea
asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare  4. Luarea
deciziilor legate de continuarea studiilor şi carieră prin valorificarea informațiilor
despre sine, educație și ocupații

45 
In elaborarea opționalelor integrate, competențele generale sunt construite de
cadrul didactic,  plecând de la temele centrale ale opționalului, acele idei-forță,
inițiale, de la care pornește  demersul pedagogic.
 46 
Competențe specifice și exemple de activități de învățare, specifice opționalului
propus 
• Acestea vor fi formulate de către cadrul didactic pornind de la competențele generale,
în  acord cu nevoile identificate la elevi, pentru care se dezvoltă și se implementează
opționalul. Vor avea un caracter mai specific, orientat spre obținerea performanței
vizate. 
• Competenţa este corect formulată dacă defineşte un rezultat aşteptat al instruirii
care poate fi performat şi verificat.  
• Competențele vizează: cunoștințe, abilități și atitudini.

cunoștinte 

COMPETENȚĂ 

abilități atitudini
  

Verbele evaluabile, utilizate pentru formularea corectă a competențelor (exemple): 

Cunoașter Comprehensiun Aplicare  Analiză  Sinteză  Evaluare
e  e 

Definirea  Descrierea  Aplicarea  Testarea  Crearea  Aprecierea

Numirea  Identificarea  Demonstrare Dezbaterea  Integrarea  Măsurarea

a 

Listarea  Explicarea  Interpretare Diferențierea  Formulare Reviziuire

a  a  a

Relatarea  Raportarea la  Planificarea  Comparare Organizarea  Ierarhizare

a  a

Conţinuturile  
Contribuie la realizarea competențelor specifice. Pot fi organizate din
perspectiva  domeniilor tematice ale disciplinei CDP din TC, sau, în cazul
opționalului la nivelul mai multor  arii, fiind conținuturi noi, rezultate din corelarea
domeniului tematic al disciplinei CDP cu  domeniile altor discipline. 
• Domenii de conținut specifice disciplinei CDP 
1. Autocunoaştere și stil de viaţă sănătos 
2. Dezvoltare emoţională şi socială 
3. Managementul învăţării 
4. Managementul carierei.
Sugestii metodologice 
Cuprind informații despre strategiile didactice recomandate: 

• Modalitățile de evaluare: proiecte, portofolii, fișe de auto/inter-evaluare, fișe de

auto reflecție, fișe de feed-back/ autoevaluarea, evaluarea în perechi etc.  

47 
• Materiale auxiliare ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului: Pot fi
recomandate  ghiduri, materiale educative recunoscute sau poate fi elaborat un
suport de curs propriu opționalului propus, cuprinzând descrierea detaliată a
activităților de învățare/evaluare. In  acest caz, el va fi atașat propunerii de
optional. 

Bibliografia 
Se va menționa suportul bibliografic utilizat (autor, titlu, editura), pentru
resursele utilizate în  implementarea la clasă a disciplinei cât și în elaborarea
suportului de curs, ce însoțește  propunerea de CDS. 

Respectarea elementelor de calitate în elaborarea programei

de opțional În redactarea programei de CDS la disciplina CDP,
se va avea în vedere: 
• respectarea particularităților de vârstă ale copiilor; 
• concordanța propunerii cu etosul unității școlare, cu interesele copiilor, cu
nevoile lor; • argumentul propunerii va surprinde oportunitatea opționalului
dar și realismul său în  raport cu resursele disponibile; 
• corelarea competențelor cu activitățile de învățare; 
• corelarea competențelor cu unitățile de conținut 

EXEMPLE DE SECȚIUNI DIN STRUCTURA UNOR CDȘ-URI LA

CONSILIERE ȘI  DEZVOLTARE PERSONALĂ 

Titlul opționalului: PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ. EDUCAŢIE PENTRU

VIAŢĂ ŞI  COMUNITATE  
Clasele a V-a – a VIII-a 

Sursa:http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2018progr/GIMN/Pregatiti
%20pentru%20vi ata_Clasele%20V-VIII_opt.pdf 

Tipul opționalului: integrat, la nivelul ariilor curriculare Om și societate și

Consiliere și  Dezvoltare personală ( în acord cu prevederile OMEN nr.
3590/2016 privind aprobarea  planurilor-cadru de învăţământ pentru
învăţământul gimnazial) 

Competenţele generale
 1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de mediul fizic şi social;
2. Aplicarea adecvată a unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de viaţă
variate; 3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva
specificului vârstei  pubertăţii şi a adolescenţei;

48 
Exemple de competențe generale din care au fost derivate competențele specifice, clasa
a Va 
Competente generale  Competențe specifice

1. Manifestarea unor atitudini 1.1.Identificarea unor schimbări corporale şi 

pozitive  faţă de sine şi faţă de emoţionale care încep la debutul pubertăţii 
mediul fizic şi  social
1.2. Analizarea rolului relaţiilor pozitive cu
ceilalţi,  în diferite contexte (familie, grup de
prieteni,  comunitate locală)

Exemple de competențe specifice și activități de învățare ale opționalului,clasa a V-a 

Competente specifice  Activități de învățare

1.1. Identificarea unor - Exerciţii de autocaracterizare a propriei  imagini

schimbări  corporale şi
emoţionale care încep la  de viaţă („Prin ce schimbări ai  trecut?”)
debutul pubertăţii
fizice pe baza unor fotografii din  diferite etape
  
- Lecturarea şi discutarea în grup a unor texte 
literare (poezii, proză) despre tranziţia de la 
copilărie la pubertate şi adolescenţă  
- Discuţii în grup pe tema: „Prin ce schimbări 
corporale trec fetele/băieţii?” „Cum se simt
datorită acestora?” 
- Exerciţii de identificare şi analiză a  intereselor şi
preferinţelor personale care sunt  diferite şi/sau
comune cu ale altora, pe baza  lucrului în echipe
(fată-fată, băiat-fată) (ex. ce  jocuri/filme îmi
plac, ce activităţi preferate  am, ce obiceiuri
zilnice am etc.)

Conţinuturile învăţării 
- organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin
care se  urmăreşte formarea competenţelor la elevi.  

Elementele de conţinut ale CDS-ului, au fost dezvoltate pe două domenii de conţinut: 

• Eu şi ceilalţi – familia, prietenii, comunitatea; 
• Schimbările din viaţa personală, gestionarea unor aspecte specifice pubertăţii şi
adolescenţei.
Exemplificăm conținuturi abordate în cadrul opționalului, la clasa a V-a:
Clasa a Va

Domeniul de Continuturi
conținut  -

49 
Schimbările din viaţa • Imaginea de sine. Schimbări corporale şi  psihologice
personală.  Gestionarea unor ce anunţă debutul pubertăţii.  Ritmuri personale ale
aspecte specifice  pubertăţii şi dezvoltării  
adolescenţei • Dezvoltarea psiho-sexuală a fetelor şi a  băieţilor;
manifestări specifice în termeni de  prietenie şi în
viaţa cotidiană  
• Relaţia dintre sport, mişcare fizică, nutriţie  şi
sănătate – aspecte specifice la debutul  pubertăţii.
Abordări sănătoase şi  nesănătoase în privinţa
dietei, a îngrijirii  personale şi a modei. Imitaţia,
presiunea  grupului de prieteni. Evitarea 
comportamentelor de risc  
• Gestionarea eficientă a timpului personal;  moduri
adecvate de petrecere a timpului  liber.

Temă de reflecție 
- Ce alte opționale ar fi utile în cadrul ariei curriculare CDP? Dar
opționale integrate? Lucru în echipă 
- În echipe, dicutați despre nevoi specifice ale elevilor, identificate în școlile/la
clasele la care  lucrați, pe baza cărora s-ar putea elabora un opțional pentru CDP.
Pe baza nevoilor identificate,  discutați și decideți asupra titlului și competenețelor
generale ale opționalului. Stabiliți durata acestuia și competențele specifice care
vor fi dezvoltate la elevi. Pentru una dintre acestea,  elaborați activități de învățare. 

F.2. Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional pentru învățământul primar 

Interesul elevilor pentru activități specifice domeniului Dezvoltare personală și, de

asemenea,  opțiunea părinților pentru implementarea unor programe de opțional pe
aceasta zonă, au făcut ca  oferta de curriculum la decizia școlii (CDȘ) pentru DP să
crească de la an la an. 
În proiectarea unei programe de CDȘ eficiente este necesar să se țină cont de
aspectele particulare  ale elevilor, respectiv de nevoile lor specifice, fie că este vorba
de clasa pregătitoare, clasa I, a II a, a III-a sau a IV-a, deși planul cadru nu prevede
ore pentru clasele a III-a și a IV-a. În Planul cadru de învăţământ, disciplina
Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi  orientare, având
alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în  clasele
I şi a II-a. (Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3418/19.03.2013). Planul cadrul prevede pentru 

50 
pachetul de discipline opționale posibilitatea alocării unor ore (0-1) pentru
implementarea la clasă  a cursurilor opționale CDȘ (Anexa 1 la OMEN 33371 din
12.03.2013). 

Curriculumul propus ca disciplină opționala la DP- este necesar să se fundamenteze

pe o  prealabilă, serioasă și documentată analiză de nevoi a spațiului socio-
educațional, pentru a veni în  întâmpinarea nevoilor comunității, ale școlii, ale
elevilor și, mai ales, pentru a aduce în mod real  un plus competențelor de adaptare la
viață și societate ale copiilor. 

F.2.1. Tipuri de opțional - la disciplina DP pentru învățământul primar: 

Opţionalul la nivelul disciplinei: 

- respectă modelul de proiectare curriculară utilizat în programele școlare de
trunchi comun; - urmărește fie aprofundarea unor aspecte prevăzute în
programele școlare de trunchi  comun, fie extinderea prin includerea altor
capitole ale unei discipline care nu sunt incluse  ca atare în programa școlară de
trunchi comun, fie vizează o disciplină care nu este  prevăzută ca atare în planul-
cadru sau care nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular; - caracteristici ale
programei școlare de opțional- noi competențe, noi activități și noi  conţinuturi,
altele decât cele din programa de trunchi comun a disciplinei. 

Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare: 

- presupune dezvoltarea unor competențe care aparțin a cel puţin două discipline din
arii  curriculare diferite; în acest caz, informaţiile cu care elevii vor opera au un
caracter  complex şi, ca atare, permit dobândirea de achiziţii cognitive de tipul
generalizării, al  transferului etc. 
- caracteristici ale programei școlare de opțional-noi competențe de referinţă şi noi 
conţinuturi complexe (noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de
trunchi  comun implicate în integrare). 

F.2.2. Structura programei școlare de opțional 

Elaborarea programei școlare de opţional presupune următoarea schemă de
proiectare, care este  în acord cu modelul programelor de trunchi comun: 
• Argument / notă de prezentare 
• Competenţe specifice și exemple de activități de învățare 
• Conţinuturi  
 • Sugestii metodologic

Nota de prezentare 
• Va avea ½-1 pagină. 
• De ce se propune curriculumul opțional, căror nevoi și interese ale copiilor
răspunde acesta. • Ce își propune opționalul să dezvolte la copii.

51 
• Ce beneficii la nivel personal/școlar au copiii ca urmare a parcurgerii acestui
opțional. • Sugestii metodologice: tipuri de metode de învățare, nu descrierea
metodelo • Metode de evaluare: tipuri de probe ce definesc opționalul propus,
nu descrierea probelor • Materiale auxiliare recomandat 

Competențele generale– vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii

respectivului  opțional. 
• Competențe generale ale disciplinei DP 
Exemple: 
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaștere si a atitudinii pozitive față de sine si
față de  ceilalti 
2. Exprimarea adecvata a emoțiilor în interactiunea cu copii si adulti
cunoscuți 3.Utilizarea abilităților și a atitudinilor specifice învățării în
context școlar

Competențe specifice și exemple de activități de învățare, specifice opționalului

propus 
• Acestea vor fi formulate de către cadrul didactic pornind de la competențele generale, în
acord cu nevoile identificate la elevi, pentru care se dezvoltă și se implementează
opționalul. Vor avea un caracter mai specific, orientat spre obținerea performanței
vizate. 
• Competenţa este corect formulată dacă defineşte un rezultat aşteptat al instruirii  care
poate fi performat şi verificat. 
• Competențele vizează: cunoștințe, abilități și atitudini.

  

cunoștinte 

COMPETENȚ Ă  

abilită ți atitudini
  

Verbele evaluabile, utilizate pentru formularea corectă a competențelor(exemple): 

Cunoaster Comprehensiun Aplicare  Analiză  Sinteză  Evaluare
e  e 

Definirea  Descrierea  Aplicarea  Testarea  Crearea  Aprecierea

Numirea  Identificarea  Demonstrare Dezbaterea  Integrarea  Măsurarea

a 

Listarea  Explicarea  Interpretare Diferențierea  Formulare Reviziuire

a  a  a

Relatarea  Raportarea la  Planificarea  Comparare Organizarea  Ierarhizare

a  a

Conţinuturile  

52 
Contribuie la realizarea competențelor specifice. Pot fi organizate din perspectiva
domeniilor  tematice ale disciplinei DP din TC, sau, în cazul opționalului la nivelul
mai multor arii, fiind  conținuturi noi, rezultate din corelarea domeniului tematic al
disciplinei DP cu domeniile altor  discipline. 
• Domenii de conținut specifice disciplinei DP 
Exemple: 
- Autocunoaștere și stil de viață sănătos 
- Dezvoltare emoțională și socială 
- Aspecte specifice ale organizării învățării și pregătirii pentru viață la școlarul mic

Sugestii metodologice 
Cuprind informații despre strategiile didactice recomandate și modalitățile de
evaluare (proiecte,  portofolii, fișe de auto/inter-evaluare, fișe de auto-reflecție, fișe
de feed-back/ autoevaluarea,  evaluarea în perechi etc.). 

Bibliografia 
Se va menționa suportul bibliografic utilizat (autor, titlu, editura), pentru resursele
utilizate în  implementarea la clasă a disciplinei cât și în elaborarea suportului de
curs, ce însoțește propunerea  de CDȘ. 

Respectarea elementelor de calitate în elaborarea programei

de opțional În redactarea programei de CDS la disciplina DP, se
va avea în vedere: 
• Respectarea particularităților de vârstă ale copiilor; 
 • Concordanța propunerii cu etosul unității școlare, cu interesele copiilor, cu
nevoile lor; • Argumentul propunerii va surprinde oportunitatea opționalului dar
și realismul său în  raport cu resursele disponibile; 
• Corelarea competențelor cu activitățile de învățare; 
• Corelarea competențelor cu unitățile de conținut. 

F.2.3. Exemple de secțiuni din structura unor CDȘ-uri la disciplina Dezvoltare

personală 

Titlul opționalului: PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ. EDUCAŢIE PENTRU

VIAŢĂ ŞI  COMUNITATE  
Clasele: pregătitoare – a IV-a 

Sursa: http://programe.ise.ro/ (Anexa nr. 2 la OMEN nr. 5863 /28.12.2017)

53 
Tipul opționalului: integrat, la nivelul ariilor curriculare Om și societate și
Consiliere și orientare  ( în acord cu prevederile OMEN nr. 3371/2013 privind
aprobarea planurilor-cadru de învăţământ  pentru învăţământul primar). 

Competenţele generale 
1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de mediul
înconjurător  2. Identificarea unor norme de relaţionare dezirabile în contexte
de viaţă familiare  3. Aplicarea unor comportamente adecvate, din perspectiva
sănătăţii şi a vieţii de familie

Exemple de competențe generale din care au fost derivate competențele

specifice, clasa  pregătitoare  
Competente generale  Competente specifice

2. Manifestarea unor atitudini pozitive  faţă de 2.1.Identificarea aspectelor care caracterizează

sine şi faţă de mediul  înconjurător identitatea  fizică şi personală 

1.2. Explorarea rolului mediului fizic

înconjurător în viaţa  oamenilor 

Exemple de competențe specific și activități de învățare ale opționalului, clasa

pregătitoare 
Competente specifice  Activități de învățare
1.1. Identificarea aspectelor - Jocuri şi cântece de prezentare a numelui şi prenumelui:  „Avem fiecare
care  caracterizează un prenume şi un nume de familie”, „Care  este prenumele/numele
identitatea fizică şi  tău?”  
personală - Exerciţii de vizualizare în oglindă a elementelor corporale:  „Acum
văd, acum nu”, „Acesta este corpul meu”  - Exerciţii de identificare a
asemănărilor şi deosebirilor  dintre sine şi ceilalţi: „Ce îmi place, ce
nu-mi place”,  „Avem preferinţe asemănătoare/diferite”,
„Fetele/băieţii  preferă anumite jocuri” 

1.2. Explorarea rolului - Jocuri de conştientizare a rolului mediului fizic  înconjurător în viaţa
mediului fizic  înconjurător oamenilor: „Lumea mea”, „De ce  avem nevoie pentru a trăi”  
în viaţa oamenilor - Discuţii în grup despre mediul înconjurător, pe baza unor  poveşti, poezii
şi cântece: „Pot să mă joc, să dansez, să  cânt”, „Vorbim, cântăm,
dansăm ”  
- Crearea unor poveşti sau a unor obiecte simple, prin  modelaj din
plastilină sau din lut: „Inventăm poveşti”,  „Citim, gândim,
confecţionăm lucruri, râdem, visăm, avem  sentimente”, „Ce putem
face?” 

Conţinuturile învăţării 
- organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin
care se  urmăreşte formarea competenţelor la elevi.  

Elementele de conţinut ale CDS-ului, au fost dezvoltate pe trei domenii de

conţinut: • Ființa umană și mediul înconjurător 
54 
• Autocunoaștere şi stil de viaţă sănătos 
• Dezvoltare emoţională, morală şi socială; familie şi comunitate 

Exemplificăm conținuturi abordate în cadrul opționalului, la clasa pregătitoare. 

Clasa pregătitoare

Domeniul de conținut  Continuturi -

Fiinţa umană şi mediul • Omul şi mediul înconjurător. Elemente  importante pentru

înconjurător  viaţa omului (soare, aer, apă,  pământ).  
• Caracteristici ale fiinţei umane: capacitatea de  a gândi, de
a înţelege, de a vorbi, de a crea.  Manifestări ale
sentimentelor  
• Responsabilitatea oamenilor faţă de natură.  Norme de
comportament în contexte de viaţă  curente (familie,
şcoală). 
Autocunoaştere şi stil de • Identitatea personală: importanţa prenumelui şi  numelui;
viaţă  sănătos  diferenţa dintre prenume şi numele de  familie.  
• Asemănări şi diferenţe între un copil şi colegii  lui:
trăsături fizice, preferinţe, comportamente  • Sănătatea,
curăţenia, igiena personală.  Examene medicale curente
sau obligatorii. 

Dezvoltare emoţională, • Părinţii. Membrii familiei. 

morală  şi socială; • Relaţiile de afecţiune în familie. Familia ca  expresie a
familie şi comunitate  iubirii. Copilul ca manifestare a  iubirii părinţilor.  
• Părinţii sunt cei care îngrijesc copilul în primii  ani de
viaţă.  
• Acţiuni prin care se manifestă iubirea părinţilor  faţă de
copil.  
• Acţiuni prin care se manifestă iubirea copilului  faţă de
părinţi.

Temă de reflecție 
- Ce alte opționale ar fi utile în cadrul ariei curriculare Consiliere si orientare? Dar
opționale  integrate/transdisciplinare? Studiați și alte programe CDȘ aplicate în
învățământul primar, cum ar  fi: Mai întâi caracterul, Activități transdisciplinare sau
De-a arhitectura, Educație pentru  sănătate, Educație financiară etc. de pe
http://programe.ise.ro/. Pot fi incluse în categoria  programelor specifice DP?
Argumentați! 
Lucru în echipă

55 
- În echipe, discutați despre nevoi specifice ale elevilor, identificate în școlile/la
clasele la care  lucrați. Pe baza nevoilor identificate, decideți asupra titlului și
competențelor generale ale unui  opțional de DP, util acestor elevi. Stabiliți durata
acestuia și competențele specifice care vor fi  dezvoltate. Pentru una dintre acestea,
elaborați activități de învățare.
 56 
G. Rolul cadrului didactic în construirea și dezvoltarea unor medii de
învățare incluzive  (subcapitol realizat de Maria Balaban, Elisaveta Veronica
Jiroveanu, Diana Aprodu) 

G.1. Incluziune, integrare, C.E.S., educația pentru cerințe speciale 

Școala este o instituție a comunității care trebuie să ofere servicii educaționale
oricărui copil/tânăr,  indiferent de originea, natura sau particularitățile lui bio–psiho-
socioculturale. Termenii de integrare școlară și educație integrată care au apărut ca
o reacție la formele de  segregare în educație au fost înlocuiți treptat cu educație
incluzivă care pune accent pe diversitatea  umană și pe respectul față de semenii
diferiți din jurul nostru. 
Conceptul de incluziune s-a folosit inițial ca alternativă la integrare, dar s-a constatat
că dincolo  de copiii cu dizabilități, care erau o prioritate în integrare, mai sunt și alte
categorii de copii cu  cerințe speciale în plan educațional (copii cu dificultăți de
învățare, tulburări emoționale,  comportamentale, copii proveniți din medii socio-
economice, culturale și etnice defavorizate ,  copii sub protecția instituțiilor, etc.)
pentru care sunt necesare intervenții și abordări specializate,  inclusiv servicii de
sprijin în școală pentru o evoluție pozitivă a lor în plan educativ. 
Incluziunea încurajează școala să-și schimbe rolul său de școală „obișnuită”, în
context  educațional incluziunea presupune dezvoltarea de relații interpersonale
deschise, pozitive între  elevi, flexibilizarea programelor școlare, diversitatea
strategiilor educaționale și asigurarea  serviciilor de intervenție și suport pentru elevii
cu cerințe speciale, promovarea egalității în  drepturi și responsabilități pentru toți
elevii, asigurarea accesului în mod egal la oportunități de  învățare, parteneriat
funcțional între școală și familie, implicarea activă a comunității în  programele și
activitățile dezvoltate de școli. 

În școala incluzivă au acces toți copiii unei comunități, este o școală deschisă,
prietenoasă cu un  curriculum flexibilizat, evaluarea este permanentă și formativă,
parteneriatul educațional este un  punct forte. 

O școală incluzivă este definită prin respectarea unei liste cu aspecte

reprezentative (S.  Stainback, W. Stainback și M.Forest,1998, p. 24) : 
- Recunoaște și acceptă diferențele de natură intelectuală, fizică, psihică, socioculturală din 
rândul elevilor; 
- Asigură o abordare individualizată pentru toți elevii; 
- Concepe strategii didactice în acord cu cerințele oricărui elev; 
- Oferă servicii specializate, în funcție de cerințele educaționale ale fiecărui elev;

57 
- Desfășoară acțiuni permanente pentru identificarea cerințelor speciale, stabilind
prioritățile  pentru fiecare elev; 
- Promovează cooperarea și parteneriatul în școală, schimbul de experiență, lucrul în echipă 
și relațiile pozitive profesori - elevi – părinți 
Educația incluzivă pentru cadrele didactice este centrată pe dezvoltarea
competențelor  participanților: 
• de a deveni agenți ai educației incluzive 
• de a crea un mediu de învățare pentru toți elevii 
• de a contribui la creșterea nivelului de participare al tuturor elevilor la
activitățile  didactice  
Se urmărește formarea atitudinilor pozitive față de elevii cu CES prin
conștientizarea impactului  propriilor percepții, convingeri și acțiuni în raport cu
aceștia. De asemenea, se urmărește  dezvoltarea abilităților participanților de a
crea situații de învățare adaptate nevoilor  individuale ale elevilor care să le
faciliteze participarea în activitățile școlare. 

C.E.S., ca sintagmă se referă la caracteristici sau particularități prezente în plan

educativ la anumite  categorii de persoane, care sunt consecutive unor disfuncții sau
deficiențe de natură intelectuală,  senzorială, psihomotrică, fiziologică sau sunt
determinate de dificultăți de învățare, tulburări  comportamentale sau apărute ca
urmare a unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă  natură, care
influențează dezvoltarea psihointelectuală și emoțională a copilului.  

CES „desemnează necesități educaționale complementare obiectivelor generale ale

educației  școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților
individuale și/sau  caracteristice unei deficiențe/ tulburări de învățare, precum și o
intervenție specifică, prin  reabilitare/recuperare corespunzătoare” (Vrăjmaș, T.,
2001, p. 27). 

Educația pentru cerințe speciale facilitează învățarea la persoane care, din diverse
motive,  enumerate mai sus, au nevoie de sprijin suplimentar și de un curriculum
școlar adaptat pentru a  putea face față exigențelor și condițiilor unui program
educațional de tip școlar. 

Temă de reflecție: 
Termenii: integrare – incluziune - cerințe speciale - educație specială sau
dizabilitate - deficiență - disfuncție – handicap au sensuri diferite. Lucrarea
„Educația incluzivă. Ghid  metodologic” Editura Polirom Iași, 2019, autori Alois
Gherguț și Luciana Frumos, sprijină  clarificarea acestor noțiuni.

58 
G.2. Școala incluzivă 
Experimentarea și reflectarea propriilor atitudini față de incluziune
constă în ajutorul  oferit participanților să-și înțeleagă propriile atitudini și acțiuni cu
privire la educația incluzivă.  Se oferă participanților posibilitatea de a-și analiza
propriul limbaj și atitudinea față de dizabilitate.  Atitudinile reprezintă credințele,
valorile și experiențele anterioare ale cadrelor didactice. Succesul  incluziunii şcolare
eficiente depinde, în primul rând de atitudinea pozitivă a cadrelor didactice faţă  de
incluziunea şcolară. Mai specific, cercetările au arătat că atunci când profesorii au o
atitudine  pozitivă faţă de incluziunea şcolară, ei devin mai deschişi pentru
adaptarea şi schimbarea modului  în care predau, pentru a veni în întâmpinare
nevoilor de învăţare ale elevilor cu dizabilitate. 

Atitudinile devin vizibile în acțiune și acestea vor fi discutate în contextul

activităților  didactice. Cuvintele creează realităţi, generează acţiuni, formează
comportamente, nasc atitudini.  Timp îndelungat, copiii cu CES au fost descriși în
termeni negativi care au creat prejudecăți,  etichetări și descrieri incorecte care au
condus la marginalizare, nerespectarea drepturilor lor,  excluziune si o barieră foarte
puternică de atitudine. Aceasta barieră invizibilă dar incredibil de  puternică este cel
mai mare obstacol cu care se confruntă copii cu CES. Modul în care descriem  un
elev cu CES reflectă atitudinea noastră față el și așteptările pe care le avem față de
acesta  influențează procesul de planificare și de stabilire a obiectivelor
educaționale.  
Atitudinea elevilor unei clase față de un copil cu CES este adesea o imitație fidelă a
atitudinii  cadrului didactic cu privire la acest copil. De exemplu, dacă acesta are
tendința să excludă un copil  sau să-i acorde mai puțină atenție, elevii vor proceda
adesea la fel. Dacă învățătorul (profesorul)  manifestă înțelegere și o atitudine
pozitivă față de elevul cu CES, ceilalți elevi vor avea și ei  tendința să se comporte în
același fel.  

Mai multe cercetări au studiat atitudinile profesorilor care lucrează cu elevii cu CES
în clasele  obișnuite și au ajuns la concluzia că unii profesorii dezvoltă atitudini
restrictive față de acesti elevi,  atitudini care pot afecta negativ procesul de dezvoltare
a cunoștințelor, abilităților și personalității  lor. 

Printre cele mai frecvente atitudini restrictive ale profesorilor față de copiii cu CES se
numără:  

• Lipsa încrederii în posibilitățile copiilor cu CES de a progresa. Expectanța la eșec a 

profesorilor conduce pe elevi la eșec si invers. Această atitudine se traduce în
neglijarea  acestor copii şi în lipsa de preocupare sau implicare în obţinerea unor
rezultate 
• Gândirea categorică, orientarea spre diferențe, care constă în accentuarea și
concentrarea  activității profesorilor pe diferențele dintre copii cu CES și ceilalți
copii, astfel încât  caracteristicile comune sunt neglijate 
• Mila sau compasiunea care deteemină reacții restrictive deoarece persoana
căreia îi sunt  asociate aceste sentimente nu e tratată şi respectată ca o persoană
competentă • Teama și animozitatea care determină reacţii de evitare sau de atac.

59 
De aceea, conştientizarea şi apoi abandonarea acestor atitudini restrictive poate duce
la ameliorarea  relaţiei pedagogice, oferind perspective mai largi pentru un progres
vizibil în învăţare.  

Reflectați! 
 - Cine credeți că are responsabilitatea de a aborda nevoile speciale
ale copiilor? - Cât de diferite sunt nevoile educative ale copiilor? 
- Care sunt principalele obstacole în calea unei educații incluzive în școala
dumneavoastră sau  într-o școală pe care o cunoașteți? 

”Copilul care avea doi ochi” 

A fost odată o planetă care semăna foarte mult cu Terra. Singura diferență dintre locuitorii săi
și pământeni  era aceea că ei aveau doar un ochi. Cu acest ochi puteau să vadă astrele ca și
cum ar fi privit printr-un  telescop și microbii ca și cum s-ar fi uitat printr-un telescop. 
Într-o zi, pe această planetă, se născu un copil cu un defect fizic foarte ciudat: el avea doi
ochi. Părinții săi  au fost foarte triști, l-au dus pe la mai mulți doctori, dar li s-a spus că era un
caz incurabil. Cu timpul ei au  reușit să se consoleze și au început să se ocupe foarte mult de
copil. Erau din zi în zi mai mulțumiți deoarece  copilul era foarte vesel. 
Însă, pe măsură ce copilul creștea, problemele sale erau din ce în ce mai mari. Puțin câte
puțin copilul care  avea doi ochi a început să rămână în urmă la învățătură. Profesorii săi îi
acordau de fiecare dată mai multă  atenție. Ei aveau nevoie de mai mult timp pentru a-l ajuta. 
Acest copil se gândea că nu va fi bun de nimic atunci când va fi mare.
… Până într-o zi când descoperi că vedea ceva ce alții nu puteau să vadă. Părinții săi au
rămas uimiți. La  școală, povestirile sale îi încântau pe colegi. Toți voiau să afle cum vedea el
lucrurile. Cu timpul, deveni  atât de celebru încât defectul să nu atrăgea atenția nimănui.
Sfârși prin a nu-i păsa nici lui însuși. Asta pentru  că, deși erau multe lucruri pe care nu putea
să le facă, era departe de a fi o persoană inutilă. Ajunse unul  dintre cei mai admirați locuitori
ai planetei sale. 

Pentru a găsi ceea ce are nevoie individul în devenirea lui, educaţia în şcoală trebuie să fie
flexibilă, să le  ofere tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi
nevoile proprii şi de a se exprima  conform trăsăturilor individuale de personalitate. O astfel
de educaţie o numim educaţie pentru diversitate şi poate fi făcută într-o şcoală pentru toţi,
care nu ţine cont de diferenţele fizice, socio-culturale, lingvistice,  psihologice existente între
copii. 

60 
APLICAȚIE 
Imaginaţi-vă că aveţi în clasă elevi diferiţi, aparţinând unor etnii diferite, cu religii diferite,
tradiţii şi  mentalități diferite, datorate educației de acasă, dar şi un elev cu certificat de
încadrare în grad de handicap,  cu certificat de orientare școlară, care beneficiază de profesor
de sprijin. Completați tabelul de mai jos,  detaliind măsurile pe care le veți iniția pentru a
facilita integrarea tuturor elevilor în colectivul clasei și  participarea acestora în mod egal la
activități. 
NR.   ACTIVITATEA  ACŢIUNEA
CRT.
 1.  Organizarea colectivului clasei

2.  Planificarea unei activităţi extracurriculare (notaţi o  competenţă şi un

obiectiv)

Reflectați! 
• Educația – drept al fiecărui copil: 
- Copilul se adaptează ritmului și cerințelor scolii;  
- Școala se transforma pentru a răspunde nevoilor de învățare si dezvoltare ale
copilului;  - Școala trebuie sa fie pt toti copiii şi copiii pot si trebuie sa invete
impreuna.  

• Principiile incluziunii:  
- Principiul drepturilor egale;  
- Principiul unicitatii;  
- Principiul diversitatii;  
- Principiul accesului si participarii  

Formați grupe de lucru și stabiliţi o ierarhie a principiilor incluziunii promovate în școală.

Propuneţi  acţiuni prin care se demonstrează respectarea acestora în activitatea instructiv –
educativă. Analizați  relatia școală incluzivă – societate incluzivă! 

Acestea se subsumeaza ideii educației pt toti, ceea ce duce la schimbarea de optică,

respectiv cu accent  pe cooperare, parteneriat, invatare sociala și valorizarea relatiilor
pozitive, umaniste in educație. 

Principii ale educaţiei incluzive: 

(Propuse în cadrul educaţiei incluzive, în formulările Asociaţiei Naţionale pentru educaţia
cerinţelor  speciale în Marea Britanie – NASEN, 1999): 

1.Principiul diversităţii: organizarea sistemului educațional astfel încât sa ia în calcul şi să-

şi asume  întreaga diversitate a persoanelor pe care le antrenează; 
2. Principiul unicităţii caracteristicilor, intereselor, abilităților, motivației şi nevoilor de
învățare; 3. Principiul drepturilor egale la o dezvoltare personală, socială şi intelectuală
care să-i desăvârșească  potențialul propriu; 

61 
4.Principiul accesului şi participării fiecărui elev conform abilităților şi nivelului de dezvoltare

Răspundeți la întrebările chestionarulului de mai jos. Lucrați individual

apoi discutați! 1. Care este relevanța educației incluzive pentru situația
existentă în școala mea? 
2. Cât de mult doresc să angajez şcoala mea pe calea dezvoltării unei culturi incluzive? 3. Ce
trebuie să asigur pentru cadrele didactice din școală pentru a le facilita succesul în drumul
spre  realizarea educației incluzive? 
4. Cum voi putea evalua la nivelul elevilor, impactul schimbărilor din școala mea? 5. De ce
sprijin am nevoie din afara comunităţii pentru a mă asigura că educaţia incluzivă nu este doar
„o  modă trecătoare”? 
Declaraţia de la Salamanca din 1994 introduce un nou cadru conceptual „educaţie/şcoală
incluzivă”. In  acest document se stipulează: „Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să
răspundă nevoilor diferite ale  elevilor, ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de
învaţare cât şi a unor ritmuri diferite şi  asigurând o educaţie de calitate pentru toţi prin
intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor măsuri  organizaţionale, strategii de predare,
a unui anumit mod de utilizare a resurselor si parteneriatelor cu  comunităţile din care fac
parte.” Copiii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă acces în şcolile  obişnuite
(şcolile publice), iar aceste şcoli trebuie să-şi adapteze procesul didactic conform unei
pedagogii  centrate asupra copilului, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor de
cunoaştere ale fiecărui elev in  parte. 

Lucrând în grupuri mici, realizați portretul cadrului didactic eficient în şcoala incluzivă;
propuneți echipe  de lucru ce pot fi organizate în şcoală. 

Analizaţi în grupe de câte 4 cazurile descrise mai jos. Specificaţi posibilele bariere ce pot
obstrucţiona  accesul la o educaţie de calitate al acestor copii. Găsiţi împreună soluţii
incluzive. Discutati în grup despre  situații similare petrecute în practica educațională. 
Cazul 1: 
Mihaela are 12 ani şi suferă de afecţiuni psihice moderate. Acum este în clasa a V-a după ce a
repetat de  două ori clasa a IV-a. Ea a ajuns în această situaţie de a repeta ultima clasă a ciclului
primar pentru că nu  avea cu ce se îmbraca şi, în consecinţă, absenta de la ore. Fata locuieşte
numai cu mama şi cei cinci fraţi  ai ei într-o singură încăpere în care nu au lumină. 

Cazul 2: 
Laura repetă clasa a VI-a. Încă din clasele primarea citea cu dificultate. Copiază ceea ce este scris
pe tablă,  fără însă a înţelege ceva. La matematică se descurcă foarte greu. Are un aspect neîngrijit
şi uneori miroase  neplăcut. Stă singură în bancă, iar între ea şi restul clasei este încă o bancă
liberă. Lipseşte des de la scoală.  Părinţii sunt alcoolici, nu lucrează, traiesc din alocaţia copiilor
şi din banii pe care îi câştigă colectând şi  vânzând fier vechi. Locuinţa se compune dintr-o
încăpere foarte mică în care locuieşte cu părinţii şi fratele  ei. 

Cazul 3:

62 
Gabriel are 13 ani şi a fost diagnosticat cu ADHD, formă severă cu elemente de autism. La ore
este  frecvent agitat iar uneori este violent cu ceilalți colegi. Gabriel înregistrează progrese
minime în formarea  sa deoarece nu se poate concentra la ore.

63
Reflectați! 

„Educatorul nu poate fi decât răspunzător pentru atitudinea faţă de lume, pentru alegerea
cuvântului care  zideşte sau care dărâmă, pentru concluziile pe care le afirmă sau le
sugerează, pentru măsura logicului şi  afectivului , pentru apelul la cunoaşterea de sine şi de
celălalt, pentru valoarea pe care o dă aceluia care i se  adresează. Măsura lui (a educatorului)
structurează, dimensionează şi dinamizează. Această misiune nu şi 
o poate asuma doar ştiinţa .(...). Adevărul educatorului nu poate fi alcătuit decât pe o
asemenea măsură în  care încape şi dragostea şi poezia şi credinţa şi visul”. (L. Şoitu, 1996,
pg. 7, cf. Strategii educaţionale  centrate pe elev, L Şoitu, coord.) 

„Să-l laşi să se apropie de tine, sau să te apropii tu de el. Să-i iei în mână sufletul şi să i-l
joci, ca pe un  pumn de grâu: are greutate? E bun de sămânţă? Şi să fii, dacă poţi, nu cel care
încearcă să mai culeagă ceva;  ci ploaia aceea de toamnă, care nu ştie nimic despre
culesuri...” (C. Noica, op. Cit, pg 122, cf. Strategii  educaţionale centrate pe elev, L Şoitu,
coord.) 

G.3. Particularități ale desfășurării educației incluzive 

Crearea oportunităților de învățare pentru toți elevii 

Orice copil cu dizabilitate și/sau cu cerințe educaționale speciale orientat, acceptat si

integrat într o școală va trebui să beneficieze de acele categorii de servicii
determinate de natura cerințelor  educaționale speciale pe care le prezintă numite
servicii educaționale de sprijin. Acestea sunt: - activități de învățare individualizată; 
- activități de evaluare și adaptare curriculară; 
- activități de intervenție recuperatorie individualizată; 
- sevicii pentru părinți; 
- servicii pentru personalul didactic; 

Adaptarea și integrarea școlară efectivă a copiilor cu dizabilități și/sau cu cerințe

educaționale  speciale presupune : 
- schimbări la nivel de școală; 
- o atitudine pedagogica pozitivă a cadrelor didactice; 
- un management al clasei care să faciliteze forme mai flexibile de instruire și de
organizare  a colectivului, cu accent pe activități în comun, pe grupe bazate pe
interacțiune și  comunicare între elevi; 
- planuri de învățământ și programe școlare individualizate, adaptate la
particularitățile  fiecărui copil cu dizabilitate/cerințe speciale; 
- adaptare materialelor si mijloacelor didactice; 
- intervenție specifică de recuperare in echipă interdisciplinară; 

Temă de reflecție 
Ce alte contribuții/schimbări/adaptări sunt necesare pentru a avea o educație
incluzivă?

64 
G.4. Categorii de elevi cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale și
incluziunea  școlară a acestora 

Pentru a favoriza participarea și integrarea copiilor cu deficiențe mentale/de

înțelect, tulburări  de învățare și dificultăți cognitive este nevoie de aplicarea unor
măsuri cu caracter profilactic,  ameliorativ sau de sprijinire/protejare, precum: 
- Inițierea și aplicarea, în familie sau grădiniță, a unor măsuri de intervenție timpurie
(terapie  specializată); 
- Pregătirea atentă a debutului școlar al tuturor copiilor, mai ales al celor ce prezintă 
dificultăți în comunicare și relaționare; 
- Copiii cu dificultăți de învățare și adaptare vor putea fi integrați individual sau în
grupuri  restrânse în clase, intervenția profesorului de sprijin și frecventarea unor
programe speciale  de recuperare și adaptare școlară. 

O situație mai specială este generată de adaptarea și integrarea școlară a elevilor cu

tulburări din  spectrul autist (TSA). Din punctul de vedere al procesului de
învățare, elevul cu tulburări din  spectrul autist nu va reacționa ca ceilalți elevi (nu va
căuta să intre în contact sau să ia parte la  activități, așa cum fac majoritatea elevilor),
va deveni anxios când nu se respectă rutina; chiar dacă  este dificil de perceput căt de
mult înțelege elevul, se recomandă activități de rutină care să reducă  anxietatea,
sprijin în comunicare, sarcini care să inducă o anumită rutină și o organizare a 
secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate,
imaginație și  creativitate pentru a fi în măsură să valorifice rapid, în contexte
intstuctiv-educative variate,  elemente sau stimuli, uneori bizari, de care este atras
copilul autist. 

Dificultățile cu care se pot confrunta elevii cu sindromul Asperger sunt comunicare

socială,  interacțiunea socială, imaginație, încrederea în rutină, stângacie. Se
recomandă să li se ofere  instrucțiuni clare și precise, pregătiri preliminare pentru
schimbări, consecvență în aplicarea  regulilor, un program bine stabilit, utilizarea
jocurilor de rol pentru dezvoltarea abilităților sociale  și a softurilor destinate acestor
elevi. 

Adaptarea și integrarea școlară a elevilor cu tulburări cognitive și de învățare

prezintă și ea  câteva aspecte specifice care trebuie luate în considerare de educatori.
Sintagma „tulburări de  învățare” acoperă o gamă extrem de largă de manifestări.
Unii dintre ei vor întâmpina dificultăți  în citire, scriere, calcul, vorbire, dificultăți de
ordin emoțional sau comportamental. Se recomandă  evaluarea punctelor tari ale
elevilor, precum și a nevoilor lor, cunoașterea modului de lor de  învățare și utilizarea
aprecierii rezultatelor obținute de aceștia, colaborarea permanentă cu ceilalți  factori
educaționali. Tehnicile asistive sunt necesare în activitatea cu acești copii. 

În cazul elevilor cu sindromul Down identificăm o serie de dificultăți în planul

operațiilor gândirii  și în modul de aplicare a cunoștințelor în situații noi, se observă o
putere de concentrare scăzută,  dificultăți de ordonare, ritm scăzut al achizițiilor
școlare, abilitățile motrice reduse, probleme de  comunicare și de limbaj etc. Acești
elevi trebuie să beneficieze constant de sarcini adecvate  nivelului de înțeleger si
potențialului de efort fizic și psihic, instrucțiunile să fie scurte, clare,  prezentate cu
ajutorul unui limba simplu, familiar, să fie încurajați și moticați constant, să fie 

65 
antrenați în activități care presupun interacțiunea și colaborarea cu ceilalți colegi,
evitarea  atitudinilor de marginalizare, folosirea unui material didactic adecvat și ușor
de manipulat. 

Dificultățile de vorbire, limbaj și comunicare îmbracă diverse forme, iar unele

dintre ele nu sunt  întotdeauna vizibile imediat. Din acest motiv, elevii cu tulburări de
limbaj pot fi înțeleși greșit.  Este important de observat că aproape toate
caracteristicile identificate în cazul elevilor cu  tulburări de vorbire se regăsesc și la
elevii normali, la care vorbire se dezvoltă fără probleme. Prin  urmare această
categorie are nevoie de instrucțiuni clare și trebuie să fie sprijiniți când folosesc 
cuvinte - cheie, pentru a identifica informațiile esențiale de care au nevoie, trebuie
avertizați când  este necesar să asculte cu atenție sau când mesajul este pentru
altcineva, să beneficieze de timp  suficient pentru a asimila experiența unei atenții
suținute. 

Elevii cu dislexie au dificultăți de învățare specifice în ceea ce privește cititul, scrisul

și ortografia.  Când este afectată și capacitatea de a recunoaște și de a folosi numere
vorbim de discalculie. Sunt  dificultăți de durată, care nu afecteaza toate abiltățile de
învățare. Elevii cu dislexie pot avea  rezultate medii sau peste medie în alte domenii. 
Pornind de la aceste aspecte caracteristice, se recomandă încurajarea lor și asigurarea
unui număr  cât mai mare de situații care să-i conducă spre reușite la toate materiile,
pentru motivare și  ameliorarea stimei de sine, folosirea tehnologiilor informatizate și
a unor mijloace care să lle  permită consemnarea a ceea ce știu, a jocurilor de
memorare, a fișelor de lucru, colaborarea cu  profesorii de sprijin. 

Deficienții de vedere au dificultăți în mișcări fizice, unii au dificultăți în dezvoltarea

limbajului  verbal, corporal, rezolvarea sarcinilor de lucru necesită un timp mai
îndelungat. Școlarizarea lui  într-un mediu incluziv nu presupune exagerări în gesturi
de atenție și favorizări ci acceptarea unor  condiții care vin să sprijine participarea și
implicarea lui în activități. Ei au nevoie de încurajări  pentru independență,
familiarizare cu spațiul fizic, adaptare a sarcinilor de lucru în funcție de  dificultăți,
folosirea de materiale asistive, instrucțiuni verbale clare, alocare de timp suficient 
pentru sarcinile de învățare. 

Deficienții de auz au dificultăți în dezvoltarea limbajului, a gândirii cu consecințe

mari în  comunicarea verbală.Se recomandă menținerea contactului vizual, captarea
tenției înainte de a  vorbi, folosirea gesturilor și a expresiilor facilae pentru a-i sprijini
în înțelegerea mesajului,  așezarea optimă în clasă, încurajarea comunicării și
interacțiunii cu colegii, utilizarea mijloacelor 
asistive, valorizarea în fața celorlalți copii. 

Elevii cu deficiențe fizice prezintă abilități motrice fine și grosiere slab dezvoltate,
pot avea scrisul  afectat, sarcinile practice, pot avea probleme de vorbire, cu
mobilitatea fizică, o stimă de sine  scăzută. Uneori deficiențele sunt asociate și
dificultățile de adaptare sunt accentuate , copilul  spastic are o hipersensibilitate
accentuată cu contracții musculare intense la zgomote bruște sau  stimuli neașteptați. 
Cel mai important lucru în incluziunea acestor elevi este înțelegerea dizabilității și
limitărilor pe  care le impune. Ca strategii de incluziune este foarte important să i se
solicite elevului să comunice  când preconizează că are nevoie de ajutor, să i se
asigure un spațiu adecvat pentru poziționare,  deplasare atât în timpul activităților cât
și pentru acces, să i se acorde timp suficient în sarcini de  lucru, să fie implicat în
activități proiectate astfel încât să-l pună în valoare. În activități 

66 
extrașcolare să se țină cont de nevoile și dificultățile lui prin luarea de măsuri în
vederea  participării, asigurarea deplasării, însoțitori, accesibilitate privind serviciile
comunitare. 

Elevii cu tulburări emoționale și de comportament sunt deseori întâlniți în școli.

Comportamental ei pot fi afectați prin: vorbitul neîntrebat, întreruperea celorlalți până
la un nivel  de comportament distructiv accentuat, hărțuire, agresiune, violență.
Accesul și integrarea lor  presupune intervenții psihopedagogice pentru prevenirea și
corectarea acestor comportamente. Se  va avea în vedere valorificarea punctelor forte,
elementelor pozitive pe care elevii le au,  observațiile făcute trebuie să fie clare
exprimate între patru ochi și nu cu o frecvență prea mare,  colaborare în cadrul
grupului, sarcini și roluri care-i motivează, îi valorizează și sunt consultați în  opțiuni.
Ascultarea activă, comunicarea nonverbală, politețea, corectitudinea, promtitudinea, 
autocontrolul, fermitatea, implicarea, aprecierea eforturilor, evitarea confruntărilor și
autorității  exagerate sunt elemente care asigură succesul în activitățile cu elevii
turbulenți. Reglementări legislative în acest sens sunt date de Ordinul Nr. 3124/2017
privind aprobarea  Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu
tulburări de învățare; 

Primii pași către incluziunea școlară a elevilor cu dizabilități și/sau CES vizează
proiectarea  activităților didactice ținând cont de cele 5 experiențe de valorizare pe
care le prețuiesc toți elevii,  indiferent dacă sunt sau nu cu dizabilitate: accesul,
participarea, dezvoltarea relațiilor,  respectarea demnității, posibilitatea de a face
alegeri.  

G.5. Diferențierea și adaptarea curriculumului școlar 

Problematica adaptării conținuturilor educației, în condițiile aplicării

incluziunii pentru  copiii cu CES presupune stabilirea de obiective și activități
concrete ținându-se cont de vârsta  copiilor, de dificultățile sau tulburările lor, de
experiența de viață a familiei, ruta școlară a elevilor,  ambianța din școală, atitudinea
și implicarea familiei, politica educațională adoptată la nivelul  școlii, curriculum la
decizia școlii, activitățile educative școlare și extrașcolare.  
Reușita activităților didactice în școala incluzivă sunt condiționate de
următoarele  elemente:diferențierea și adaptarea curriculumului școlar pe baza
observațiilor și examinării  cerințelor specifice ale fiecărui copil. 

Diferențierea activităților de învățare poate fi abordată: 

- prin resurse - prin selectarea materialelor didactice potrivite, utilizarea
tehnologiilor  informatizate, materiale demonstrative, sublinieri, ilustrații, etc.;  
- prin sarcini - lucrându-se diferit în funcție de abilități și aptitudini; prin sprijin –
din parte  profesorului, a colegilor, tehnologie, educatori specializați;  
- prin răspuns- chiar dacă se lucrează la o temă comună, rezultatele grupurilor de
elevi vor  demonstra diferențe, care explică conceptul de competențe diferențiate,
răspuns diferențiat  la activitatea fiecăruia; 
„Curriculum diferențiat presupune selectarea și organizarea conținuturilor, a
metodelor de  predare – învățare, a metodelor și tehnicilor de evaluare, a standardelor
de performanță și a 
 67 
mediului psihologic de învățare în scopul diferențierii experiențelor de învățare și de
adaptare a  procesului instructiv educaliv la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere,
la nivelul intereselor și  cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare ale
elevului” (A. Gherguț, L. Frumos, 2019,  p. 25) 
Curriculum adaptat presupune o adaptare a conținuturilor, metodelor, mijloacelor și
tehnicilor  de lucru în activitățile instructiv – educative. 
Adaptarea predării se poate realiza: 
- prin extensiune (introducere de activități suplimentare- utilizare dactileme Braille,
limbaj  mimico-gestual, activități practice, etc,); 
- prin selectarea unor conținuturi din curriculum general care să fie accesibile
elevilor  cu CES; 
- prin accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului general
prin  activități terapeutice-compesatorii; 
- prin utilizarea de metode și procedee didactice, mijloace intuitive pentru
înțelegerea  noțiunilor din clasă; 
- prin folosirea de metode și procedee de evaluare care să evidențieze
performanțele  elevilor nu obligatoriu în plan intelectual, ci mai degrabă în plan
acțional-aplicativ. 

Profesorul de sprijin este o persoană specializată în activități educative și

recuperatorii adresate  copiilor cu CES. 
Programul educațional individualizat/personalizat este un document scris,
conceput, revizuit  și/sau dezvoltat de o echipă mixtă, formată din părinți și cadre
didactice ale școlii, un instrument  care asigură unui elev cu CES accesul al
curriculum general, adaptarea, servicii speciale și sprijin  conform nevoilor, astfel
încât să participe alături de colegi la programul școlii, depășind  dificultățile generate
de dizabilitatea sau condiția sa specială. 

Identificați strategiile favorabile de învățare pentru fiecare deficiență prezentată mai

sus (Aplicația  21). 
Gândiți-vă la un elev cu dizabilități din clasă, școala unde predați și faceți o
descriere/prezentare  a abilităților și/sau a situației sale de viață. Imaginați-vă viitorul
acestuia (cum va fi și ce va face  elevul respectiv peste 5 ani), posibilitățile de a-și
valorifica potențialul și condițiile educaționale  favorabile.

68 
Schematic, un model de pentru diferențierea instruirii (Tomlinson și Allan, 2000, p.
12) arată  astfel:  
 Profesorii pot  
diferenția  

conținutul procesul produsul 

…ținând cont de: 

nivelul de  pregătire al  elevilor 

interesele  elevilor 
profilul de  învățare al  elevilor 

…utilizând o serie de
strategii precum gruparea
flexibilă a elevilor, 
compactarea
conținuturilor,  
Schema- Diferențierea instuirii 
stratificarea instruirii,  
utilizarea sprijinului de învățare etc.

69 
Una din strategiile prin care școala incluzivă vine în întâmpinarea nevoilor copiilor
cu CES este  realizarea activităților didactice în parteneriat cu sprijinul specialiștilor
în psihopedagogie specială  (co-teaching), două sau mai multe cadre didactice
desfășoară în comun activități cu un grup mixt  de copii în același spațiu fizic. 

Co-teaching-ul se poate organiza : 

- Predare în echipă sau team teaching(se predă același conținut tuturor elevilor de
către cei  doi profesori); 
- Predare în paralel (aceeași lecție predată la două grupuri diferite cu posibilitate de 
diferențiere); 
- Predare pe centre (două cadre didactice, două sau mai multe grupuri); 
- Predare alternativă (un cadru didactic predă unui grup mai mare, iar celălalt unui
grup mai  mic); 
- Predare - asistare (un cadru didactic predă, celălalt acordă sprijin individual); -
Predare- observare (un cadru didactic predă, iar celălalt observă modul în care se
comportă  sau învață anumiți elevi) 
În sprijinul diferențierii programului educațional pentru elevii cu CES se întocmește o
fișă care  poate fi un suport important în incluziune. Un rol important în proiectarea
activităților pentru  curriculum adaptat revine profesorului de sprijin și profesorilor
psihopedagogi care desfășoară  programe de recuperare și terapie educațională pentru
elevii cu CES. (A. Gherguț, 2016, p. 218)

70 
Fișa de diferențiere a programului educațional pentru elevii cu CES 
Aria curriculară: 
Disciplina: 
Tema/lecția: 
Clasa: 
 Învățarea în clasă  Învațarea în afara clasei  
(activități de recuperare și
terapie  educațională)

Curriculu Curriculum   Curriculu Curriculum  

m   adaptat m   adaptat
general (pentru  general (pentru 
elevii CES) elevii CES)

Obiective  
referențiale 

Obiective  
preferențiale

Resure (umane, 
materiale,  
informative)

Conținuturi

Metode și  
procedee de  
activitate

Mediul de  
învățare

Evaluare  
rezultate/produs

Pentru urmărirea progresului elevilor cu CES se poate utiliza o fișă pentru observații
periodice.  (A. Gherguț, 2016, p. 218), fișă ce permite evidențierea unor aspecte
necesare evaluării progresului  copilului în școală, date utile în discuții cu părinții, cu
alți specialiști cu care copilul desfășoară  activități de recuperare.

71 
Fișa sintetică de observație zilnică a elevului cu CES 

Nume și prenume elev: 

Data/perioada: 
Disciplina/  Comportamentul și activitatea elevului
 Implicarea   Relaționarea   Rezultatele/  Dificultăți/  Alte  
activitatea elevului în   cu colegii/  observații
rezolvarea   progresele   bariere 
sarcinilor profesorul elevului
întâmpinate 

de elev

Reflectați! 

Fabula ”Mielul și lupul” (de Esop) 

Intr-o bună zi, lupul a întâlnit un miel care se rătăcise de turma lui și, hotărât să nu se
arunce  deodată asupra prăzii, a început să îi explice de ce avea dreptul să îl manance.
El a vorbit astfel: "  Băiete, anul trecut m-ai insultat foarte grav". "Chiar așa ?", behăi
cu o voce amară mielul. "Dar eu  nici nu eram născut pe-atunci". Îi spuse lupul
atunci : "Bine, dar te-ai hrănit de pe pajistea mea  "."N-am facut asta, domnule",
replică mielul. "Eu nu am gustat încă din iarbă". Lupul continuă :  "Ai băut apă din
fântâna mea” ."Oh, nu, domnule!" exclamă mielul , "Eu nu am pus apă în gură  până
acum, pentru că laptele mamei mi-a slujit atât de mâncare, cât și de băutură".
Nemaiavând ce 

72 
să spună, lupul l-a inhățat pe miel și l-a mancat dintr-o înghițitură, zicând: "Ei bine,
chiar dacă ai  găsit răspuns la toate acuzațiile mele, nu am de gând să rămân fără
cină". 

Analiza celor 5 experiențe de valorizare: 

1. accesul  
2. participarea/contribuția 
3. dezvoltarea relațiilor 
4. demnitatea 
4. posibilitatea de a alege 

Care din aceste aspecte sunt experimentate de către elevii cu CES

din clasa dvs.? Care sunt consecințele neexperimentării lor? 
Premisa de bază a educației incluzive este că toți copiii sunt capabili să învețe și, prin
urmare, să  participe în procesul de învățare. Este responsabilitatea cadrelor didactice
să creeze oportunități  de învățare pentru toți elevii prin adaptarea situațiilor de
învățare la cerințele acestora. 

G.6. Studiu de caz. Activitate la ora de CDP desfășurată la o clasă în care

sunt integrați  elevi cu CES 

Prezentarea elevilor: 

• Ana nu aude bine și atunci când se află în grup are dificultăți în ascultarea
mesajelor. Este  timidă și evită să vorbească din cauza pronunțării greșite a unor
cuvinte 
• Tibi este diagnosticat cu ADHD. Este impulsiv și nu-l poate urmări prea mult pe
profesor.  Are de asemenea dificultăți în memorarea informațiilor. 
• Ioana nu vorbește limba română. Sarcinile explicate de către profesor nu sunt
întotdeauna  înțelese. Orice informație scrisă nu este foarte accesibilă pentru ea. 
• Dan este foarte mândru și independent. El respinge abordarea profesorilor de ”a-l
trata ca  pe o fată” și consideră că nu-i este respectată această nevoie de
autonomie. 

Secventa 1 – Profesorul citește fabula 

Profesorul anunță elevii că va citi o fabulă. Dan face remarca (neîntrebat fiind) că
sunt prea mari  pentru povești. Profesorul îl ignoră și începe să citească. 

În timp ce profesorul citește, elevii ascultă atenți, par fascinați de poveste și cumva
sunt afectați  de mesajul acesteia. Ioana pare nedumerită iar Tibi neobișnuit de atent. 

Secventa 2 – Întrebări și răspunsuri

73 
După citirea fabulei, profesorul îi solicită pe elevi să facă comentarii pe baza lecturii.
Ana a afirmat  ” Lupul nu putea să suporte că mielul era atât de nevinovat.” Alt copil
a comentat: ”El doar a căutat  o scuză ca să mănânce mielul.”, un alt copil a adăugat
”El nu a ascultat ce a spus mielul, el doar a  vrut să-l mănânce”. 

Profesorul le răspunde prin ”Da” sau ”Bine” și trece de la un copil la altul. În curând
în clasă e  liniște. Dan o împinge pe fata de lângă el și profesorul îi face observație.
Pe parcursul acestei  secvențe din lecție, Tibi se joacă cu creionul, încercând să-i
mențină echilibrul pe un deget. Este  neobservat de profesor. Ana și Ioana par
confuze dar sunt liniștite și-l urmăresc pe profesor. 
Profesorul încheie această secțiune a lecției după ce toți copii răspund. Fascinația
pentru fabulă,  resimțită înainte de elevi, a trecut complet. Profesorul continuă
explicațiile. 

Discutarea cazului 

- Ce s-a întâmplat în aceste secvențe ale activității? 

- Descrieți situația din perspectiva profesorului. Ce a înțeles profesorul din această
situație  de învățare? 
- Descrieți situația din perspectiva Anei, a lui Tibi, a Ioanei si a lui Dan. Ce au
înțeles ei  din această situație de învățare? 
- Identificați deciziile luate de profesor și găsiți alternative care ar fi putut
facilita  participarea celor patru elevi la activitate. 

Crearea oportunităților de învățare 

A crea oportunități de învățare înseamnă înainte de toate imaginație, cunoștințe și

creativitate.  Astfel, orice material resursă și orice situație de viață se poate
transforma într-o oportunitate de  învățare, în cadrul activității de la clasă. 

Desenați un Mind map sau un Concept map pentru a reprezenta cât mai multe
oportunități de  învățare plecând de la fabula ”Mielul și lupul”. Puteti folosi un
alt exemplu dacă doriți. Selectați cel puțin trei oportunități de învățare rezultate
din activitatea prezentată sau din  relaționarea profesor-elevi și dezvoltați
obiective noi de învățare.  

Adaptarea cadrului de învățare 

Adaptarea curriculară/ programul personalizat realizat în parteneriat cu

profesorul de  sprijin/itinerant urmărește adaptarea învățării elevilor cu
CES. 

Adaptarea activității la nevoile elevilor 

Bazându-vă pe particularitățile celor 4 elevi descriși anterior (Ana, Tibi, Ioana și

Dan) și pe cele  5 experiențe de valorizare realizați combinații semnificative de
oportunități de învățare. 
74 
Identificați situații de învățare pentru cei 4 elevi luând în considerare dimensiunile
diferențierii,  oportunitățile de învățare și a obiectivelor stabilite pentru ei. 

G.7. Componenta de follow-up presupune aplicarea la clasă a unei activități și

completarea  unui jurnal de auto-reflecție după activitatea aplicată la clasă. 
Activitatea practică - Pornind de la descrierea elevului cu CES din clasa/școala
dvs., de la cele  5 experiențe de valorizare și de la diferitele oportunități de învățare,
concepeți o activitate  didactică pe care să o aplicați la clasa în care învață
respectivul elev.  

Jurnal de auto- reflecție – se va completa după activitatea desfășurată

JURNAL DE AUTO- REFLECȚIE 

Numele cadrului didactic: 

Data desfășurării activității: 
Clasa la care a fost aplicată: 
Școala: 
Disciplina: 
Denumirea activității: 
Număr de elevi prezenți la activitate: 
Dintre care elevi cu CES: 

Scurta descriere a elevului/elevilor cu CES: 

1.  
2. 
3. 

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII (1 paragraf: scop, etape, implicarea elevului/elevilor cu

dizabilitate  etc.) 

_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
______
_____________________________________________________________________________
_____ 

1. Ce a funcționat? 

2. Ce provocări/dificultăți am întâmpinat (ex.: implicarea elevului cu dizabilitate,

organizare,  resurse, rezultate ale învățării etc.)? 

3. Ce aș face diferit dacă aș aplica din nou activitatea?

75 
4. Poze/ video de la activitate

76
INVITAȚIE ÎN ON-LINE 
Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice,
deficitului de  atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc.
Studiați următoarele  documente necesare integrării copiilor cu CES în școala de masă: 
- Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu  tulburări de învățare https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na
%C8%9Bionale-nr 134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-pentru 
- Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în  vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării
școlare și profesionale a  copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării
copiilor cu dizabilități și/sau CES. 
- https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea
metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-
dizabilitati in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1 

Realizați un document word, PPT sau infografic (schemă) în care să precizați (la
alegere), una din  temele de mai jos): Informații succinte despre specificul unei
dizabilități (1 pag.) sau Măsuri de sprijin  oferite în școala de masă, pentru integrarea
copiilor cu CES (1 pag.) 

Elaborați (document word, după modelul dat, 1-2 pag.) un plan de acțiune succint, cu cel
puțin 3 activități,  pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în
școala de masă a copiilor cu CES.  Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții,
elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.

77 
PLAN DE ACTIVITĂȚI PENTRU REALIZAREA UNUI MEDIU DE
ÎNVĂȚARE  INCLUZIV LA NIVELUL ȘCOLII
Nr.  Grup țintă  Obiective   Idei de   Strategii de  Resurse  Evaluare
SMART activități   învățare
(titlu,  
descriere)
1.  Elevi

2.  Părinți

3.  Cadre  
didactice

INVITAȚIE ÎN ON-LINE/ EVALUARE 

Realizați o schiță de proiect pentru o activitate la CDP (1 pag.), utilizând o resursă educațională
online, la  alegere (spot video, prezentare PPT., soft educațional, secvență din filme, aplicații
etc.). Precizați link-ul  către această resursă. 

78 

APLICAȚII ȘI FIȘE DE LUCRU 

Secțiunea I. Aplicații de dezvoltare personală pentru cadrele

didactice 

Secțiunea II. Aplicații pentru dezvoltarea competențelor

profesionale  necesare abordării la clasă a disciplinei CDP
 79 
Secțiunea I. Aplicații de dezvoltare personală
pentru cadrele  didactice 
Eu, profesorul 

APLICAȚIA 1. Floarea mea 

Instructaj 
Utilizând materialele puse la dispoziție, confecționați individual, cât mai creativ, o
floare care să  vă reprezinte. 
Completați-o, notând: 
- pe petalele sale- însușiri pozitive ce vă descriu ca om special; 
- pe tulpină-un obiectiv personal pentru viitor; 
- pe frunze-realizări cu care vă mândriți; 
- pe linia solului- persoane sau o experiențe care au contribuit la dezvoltarea voastră 
profesională; 
Prezentați floarea colegilor, vorbiți colegilor despre elementele ce vă definesc. 

Materiale utilizate 
Foi albe, pixuri, markere, foarfeci, hârtie colorată, carioci, lipici, creioane colorate. 

Analiza aplicației 
Aplicația contribuie la facilitarea auto-cunoașterii și, de asemenea la inter-cunoaștere
și la  stabilirea relațiilor în grupul participanților la curs. 
• Ce ați descoperit nou despre voi? Cum v-ați simțit prezentând colegilor ”floarea 
personală”?

80