Accentele demersului didactic

Realizați o trecere în revistă a accentelor demersului didactic la o disciplină pe care o

predați. Sunt competențe ale programei pe care nu le-ați vizat în mod sistematic? Vi s-a
întâmplat să puneți accent pe conținuturi? Împărtășiți experiențele didactice și frământările
dvs. din perspectiva aplicării la clasă a programei respective.

Abordarea şi prezentarea noilor conţinuturi ale programei şcolare din perspectiva

competenţelor -cheie, reprezintă o provocare pentru cadrele didactice care se preocupă de
aplicarea acestora la clasă.

La clasa a III-a , la Limba și Literatura română, competența specifică referitoare la

explicarea sensului unui cuvânt prin raportare la context ,este slab formată în sensul că
accentul se pune pe explicarea cuvintelor prin raportarea sensului acestora la forma de
dicționar și nu prin raportarea la contextul din textul literar studiat.

Astfel, prin abordări moderne, pun elevii în situaţii diverse, astfel încât să-i determin să-şi
exprime propriile puncte de vedere în multiple contexte de comunicare:

 identificarea cuvintelor noi în texte audiate, cu scopul clarificării sensului acestora,

apelând la contextul lingvistic,sau la dicţionar ;
 stabilirea sensului unor cuvinte prin raportare la tema textului;
 urmărirea unui videoclip: „Cum fac…?”, montarea unui joc după reguli de punere în
funcțiune/ utilizare etc.), în scopul stabilirii sensului unor cuvinte nou însușite;
 construirea unor enunțuri pe baza unui set de întrebări și a cuvintelor nou însușite;
 compararea sensului unui enunț, folosind un sinonim vs. alt sinonim dintr-o serie
sinonimică;
 exerciții de utilizare a sinonimelor contextuale;
 sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale și fonetice a unui enunț;
 identificarea structurii fonematice a cuvintelor noi;
 exerciții de substituție simplă a cuvintelor într-un context dat.

Cred că sunt foarte importante conţinuturile ,dar şi competenţele pe care elevii trebuie
să şi le formeze cât şi finalităţile procesului de învăţare.
 Aşadar, nu se pot exclude unele pe altele ,dar nici nu trebuie să se piardă din vedere
faptul că ,în era informaţiei, elevii sunt mult mai interesaţi de ceea ce ştiu să facă , cu ceea ce
au învăţat.
 Identificați o competență specifică, la alegere, inclusă într-o programă școlară a unei
discipline, pentru anul de studiu la care predați, și analizați exemplele de activități de învățare
prin care se structurează competența respectivă, din perspectiva nivelului achizițiilor elevilor
cu care lucrați. (Luați în considerare specificul dezvoltării elevilor cu care lucrați și nivelul lor
de achiziții ale învățării.)

Propuneți un alt exemplu de activitate de învățare, astfel încât să realizați o aplicare

contextualizată a programei școlare.

Descrieți activitatea, în maxim 1,5 pagini, argumentând alegerea metodei (sau metodelor) și
incluzând: clasa, disciplina, competența specifică vizată, modalitățile prin care situațiile de
învățare prevăzute acoperă posibilitățile, expectanțele și nevoile diverse ale elevilor.

Clasa a III-a

Educație civică

Competența specifică: Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de

comportament responsabil în raport cu mediul s

La prima vedere, disciplina Educație civică contribuie la formarea competenţelor

sociale şi civice, a competenţei cheie spirit de iniţiativă şi antreprenoriat.

De fapt, această disciplină contribuie nu doar la formarea acestor competenţe cheie, ci

şi la formarea altor competenţe cheie şi a unor componente ale acestora. Principalele
dificultăţi ţin de:

• înţelegerea importanţei fiecărei competenţe cheie pentru disciplina de studiu;

• înţelegerea modului în care se sprijină reciproc competenţele cheie urmărite din perspectiva
fiecărei discipline de studiu şi dezvoltarea de activităţi integrate;

• construirea unor activităţi de învăţare care conduc la formarea competenţelor cheie din
profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a.

Competența specifică referitoare la - Aplicarea unor reguli elementare de igienă

personală și de comportament responsabil în raport cu mediul se poate realiza prin activități
de învățare ce țin de:

- Joc de rol pe o temă de educație civică cum ar fi „Cum mă comport în...”;

- Studiu de caz ,,Pro și contra!” pe tema poluării mediului înconjurător, a bolilor provocare de
lipsa igienei, etc.;
- Realizarea unor lucrări colective(afiş, poster, etc.) cu scopul de a ilustra o temă socială/ de a
evidenţia o problemă sau un succes;

- Utilizarea unor jocuri digitale/soft-uri educaţionale având conținut didactic specific regulilor
elementare de igienă personală și de comportament responsabil în raport cu mediul;

- Vizionarea unor clipuri/ scurte filme şi exprimarea opiniei cu privire la reguli de comportare
în diverse situații de viață;

- Benzi desenate, desene și texte scurte pe baza cărora elevii exersează capacitățile
decizionale ,,Ce ai face dacă?...Cum ai proceda în cazul…?”

Aș folosi ca metode de învățare Jocul de rol, Problematizarea, Realizarea de produse, Cerc

interior – exterior, Acvariul.

Acvariul ca metodă didactică, este o tehnică ce evaluează comportamentul copilului in

grupul unei activități de învățare organizată în grup. Are ca obiective-rezolvarea creativă a
unei sarcini de învățare și evaluare a comportamentelor individuale și de grup.

Ca etape presupune:
1. Organizarea copiilor in două grupuri;
- grupul peștilor-cercul interior,
- grupul observatorilor –cercul exterior

2. Realizarea activității propuse in cercul interior

Cerințe pentru copiii pești-cercul interior - lucrează timp de 10 minute in rezolvarea

sarcinii având la dispoziție materialele informative adecvate - rezolvă sarcina de lucru,
ascultând cu interes ideile colegilor de grup.

Cerințe pentru observatori-cercul exterior-observă comportamentul unui singur coleg din

cercul interior și activitatea întregului grup - formulează întrebări pentru copiii pești - nu
critică, explică demersul folosit de copiii pești pentru rezolvarea sarcinii - descriu
comportamentul copiilor pești - răspund la întrebările adresate de copilul pește.